Revista Cinema/1990 — 1998/3-Noul_Cinema_anul_XXXI_nr-12-1992

Nr. 12/1992 (357) REVISTA A CINEFILILOR DE TOATE VÍRSTELE 


EZZ |> EES RTV 


Anul XXXI 


S umarul A umarelor ` 


Dosare Cinefile 


Televiziunea (Sensul televiziunii — Nr. 
3/90, Salonul artelor: — 4/90). 

A doua premieră (Reconstituirea, Un 
film cu o fată fermecătoare, Faleze de 
nisip — 3/90) 

Poate fi filmul cu adevărat indepen- 
dent? (6/90) 

Shakespeare cineast (8/90) 

Anatomia unei crize — cinematograful 
oi din Est ( 10/90) : 

sus Christos, personaj cinematografic 
(12/90) A 
Sala de cinema mag 8/91). 
Producătorul “2, 6/91) 

Ora EE PE (3/91) 

„E viața noastră vorbă ori tăcere?“ 
sunetul (4/90) 

Kitsch” (4/91) 

Foarfecele poetic — montajul (ren) 
Cupidon sau Eros? (6/91) ~ 

De ce violenta? (7, DY). 
Filmul de autor- (9/91) 
Remako ili (10/91) = 
Remake (11/91) ` 
Moda Şi sd Grr 


# 


Teatru şi film (1/92) << x r, 


Cineastii împotriva dictaturii: (2/82) - 
Cum poti: deveni cascador (3/92). 
“Televiziunea (Ecranul de acasă — lance 
Telerealitatea si Tele-vérité- s Se 
Obsesia SF (5/92) =3 : #1 
Videomania (6/92) lk db 
Filmul si sportul (7/92) = 

Atentate si asasinate (8/2) 
Distribuitorul (9/92) 

H de la Horror (9/92). ; 
Spionomania (10/92) a 

Martori pentru mai tirziu: — (ienstí “ 
copiii (11/92) 


F, an Cub 


: (biografiile; ni numai artistice) ale“ 
“actorilor preferați: 
(9/92), Kim Basinger (6/92), Kabir Bedi 
(2/92), Richard Chamberlain (7/92), 
Tom Cruise (9/92), Audrey Landers 
' (8792), Steve McQueen (3/92), James 
Marshall (11/92), Michele Placido 
(4/92), Elvis Presley (5/92), Victoria 
Principal (2/92), Christopher Reeve 
(7/92), Sylvester Stallone (10/92). 


& ..ă 


Din sumar: 
Nr. 12/92 


Sumarul sumarelor. 


În n premieră: "Drumul ciinilor 
de e Laurenţiu Damian 


Anul cinematografic 


Corespondenţă din Tel Aviv © 
Azi, ei sint vedete: Mala | 
Morgenstern, Beatrice Dalle, 
Mel ( Gibson 

antul, Soldatul 
universal. Bugsy, Arma mortală 3 
Holi ywood Mir 
Pasi in doi 


Fan Club; Videoghid = 


“> Locarno (10/90, 10/91) 


de (7, 8/90, 8/91, 3/92) 


Madchen -Amick - 


Revista noastră împlineşte 
la începutul anului viitor trei ani. 
Vă -reamintim o parte 
din intilnirile pe care vi le-am propus 


F, estivaluri 


Augsburg (6/92) 

Avignon Ru ei 

Avoriaz (9/92) LA Pa y 

Belgrad (4/92) s PaE 

Berlin (3, 4/90,- 4; 5/91, 4 rez) 

Budapesta (4/92) . 

Cannes (6/90, 6, 7/91, 6. 7, 9/02). 

et A: So. m 
ostinesti A é 

Cracovia. (8/90) - > CRU 

Karlovy — Vary: (0/90). 

La Rochelle (9/90) 

Leipzig (3/91, 2/92) * 


Los Angeles (8/90). ::x ě 
á Mannheim (12/90) For. LUE 
"Monte Carlo (4/90). - ` 
Montréal (11/91) = 
Nyon (10/90) j ER i 
Oberhausen (4, 5/90) + 

Pi a bory ak Mai pentru copi ; 


iné R 


Toronto. (2/91) 
Viera AA (1/94, 1. 202) 


“Dona,” pana “Duma; 
peau f aul Ghitid 


Vă răspunde: 


Aurelian Popescu, București; Petre 
Verescu, Cluj; Adelina Hirlău, Huși, Va- 
sile Vladimir, Pașcani. . 


„PATRICK SWAYZE. 40 ani. Primii 
„pași în cariera artistică i-a făcut în sala 
-de dans a mamei sale (fostă balerină), 
A urmat cursurile unei, școli de balet, 
dar nereușind să găsească un angaja- 


tigă — prin ue — un loc in cunos- 
“cuta d Ballet C: din 
"New York. ae de la dans ta actorie nu 
este decit un pas, Patrick acceptă rolul 
din serialul tv Nord și Sud (parteneră 
Leslie Ann Down, văzută de spectatorii 
nostri în Strada Hanovra). Atrage aten- 
ţia producătorilar si prinde „din zbor“ 


lino, Dirty D ing. (1987), rol care-i 
solicită în primul P calitátile de dan- 
Sator. Filmul îl propulsează în rindul ve- 


„hilda May ( 
` leá (1/92), „Brad Pi 


“În acest-an. „au, “semnat. Dan n Adriări Mircea: UE a Nicolae. Baboi, 
S pen Burileanu, Călin Căliman, Romulus Gáplescu; loan Chirilă, Cristina. 

„Corciovescu, Irina Darek. Rádu Cosas 
6 agdalénaGabrea, Călin Georgescu, Lucian. Geol : 
Rp Littera, RoHänd Man, Alice Mănoiu, 
j !escu, Málin Muşatescu, Daniel Páunicá, Constântin Pivniceru, Aura: Pů- 
a ne Manase Radnev, Sergiu Selian, Eva Sîrbu, Dumitru Solomon, Sorina. $- 
x Stark, Dolna Stánescu, qulieta Tine Gnistan opose Sanda Vișan. = 


ment, a muncit citiva ani-ca zidar. Ciș- 


rolul. principal în filmul lui Emile Ardo- 


Venetia (10, 11/92, 10, 11/91, 10, 11/92) 
Zagreb (7/90) 


Azi, ei sint Vedete... 


Victoria Abril (nr. 3/91), Jean-Hugues 
Añglade (11/91), Fanny Ardant (6/92), 
Rossanna Arquette (1/92), Dana 
Boo OK (9/92), Jean-Marc Barr 
< (12/91), Emmanuelle Béart (11/91), An- 
nette Bening (4/92), Richard Bohringer 
că AL Sofia Coppola (7/91), Kevin 

ostner (7/91), Billy Crystal (3/92), Wil- 


1, lem-Dafoe (1/92), Johnny Depp (12/91), 
s “Laura” Dern (2/91), 


Michael Douglas 
(8/92), Sherilyn Fenn (7/92), Jodie Fos- 
ter (3/92), Hippolyte Girardot (9/91), 
Melanie ‘Griffith (4/91), William Hurt 
(4 ), Nicole Kidman“ (2/92), Chris- 


-tophé "Lambert (7/91), Sheryl Lee 


(9/92), Kyle: MacLachlan (7/92), Mat- 
(8/91), Maia Morgenstern 
"(5/92); Anne Perl ud (7/91), Oana Pel- 
2/92), Dennis Ou- 


-` Poitiers (2/92) P A aid (1/91), Julia- Roberts (12/91), Isa- 
Pordenone (1 191): x : < bella Rossellini (10/91), Mickey Rourke 
atv (2/91) RARES í “2 (4/92). „Meg -Ryan-*(1/91), Arnold 
„San Sebastian (11/91) © Schwarzenegger (6/92); Cybill Shep- 


{ 
= herd (9/91), -Sharon Stone (10/92), 
RD „Visu pap ` Bruce Willis 


č há 


u; Adina Darian, Valeriu Deac, H- 


agdá Mi- = 


rea de sex simbol. „Refuz Sa rämin pri- 
zonierul imaginii unui tip care nu ştie” 
decit să danseze bine si să se poarte ca 


rierei de actor acceptam. aproape orice, 
rol in speranța că așa mă voi face re- 
marcat de Cei Mari.: Foarte repede am 
fost considerat „idol. al tinerilor. Am * 
incercat din răsputeri să scap de imagi- 
nea asta. Pe vremea aceea: aveám. eu 
însumi probleme, eram stresat, “infrico- 
sat chiar de uriașul mecanism în -care 


intrasem si de care puteam fi strivit —. ` 


ca afitia alții — dacă nu aveam rezis- 
tentä. Începusem să beau. Ceea ce m-a 
salvat a fost patima mea pentru dans și 
gimnastică și mai ales soția mea, actrița 
“Lisa Niemi, Sîntem. căsătoriți de 17 ani 
‘si cred că ea a fost suportul meu moral 
` într-o perioadă. dificilă a. vieţii mele“. 
După o serie de filme în care este fo- 
losit în primul rînd datorită fizicului 
O — r. Francis Ford Coppola, 
ntoarcerea in intern — r. Ted Kotcheff, 
Grandview USA, Young blood, Zorile 


roșii) Patrick Swayze renunță o. pe- 


detelor, dar sále AA eticheta | 


Coperti si P ostere 


Ilinca Goia, Ana Szeles si Florin Pier- 
sic, Roman Polanski si Emmanuelle. 
Seigner, Liz Taylor, Douchka, Cathe- 
rine Deneuve, Jerry Hall, Bianca Brad, 
Kevin Costner, Madonna, Diana Gheor- 
ghian, Mickey Rourke, Robert Redford. 

reta Scacchi, Claudiu Bleont, Michelie 
„Pfeiffer, Jeremy Irons, Kim Basinger; 
Sergiu Nicolaescu, Ornella Muti, Ma- 
rilyn Monroe, Stéphanie Lawrence, Ce- 
cilia Birbora, Johnny Hallyday si Ade- 
line, Kylie Minogue si Charlie Schlatter, 


Valeria Golino, Isabelle Adjani, Warren 
. Beatty, Vanessa Paradis, à 


om Cruise, 
Gabrielle Lazure, Elvis Presley, Ro- 
sanna Arquette, Béatrice Dalle, Demi 
Moore, : Eddie Murphy, Richard Gere, 


_ Janet Jackson, Julia Roberts, Carmen 


Galin, Mircea Diaconu, Arnold Schwar- 
zenegger, Sharon Stone (nr. 1-12, 
1990); Jennifer Connelly, Mel Gibson, 
tefan Bănică jr., Bruce Willis, Laura 
ern, Anna Samoskina, Jeff Bridges, 
Julia Roberts, Patrick Swayze, Kevin 
Costner, Mathilda May, Daniela Nane, 
Dominique Sanda, Jean Paul Bel- 
mondo, David Hasselhoff, Charlotte 
Gainsbourg, Jodie. Foster, Christophe 
Lambert, Sylvester. Stallone, Richard 
Gere, Sophie Marceau, Sandra, Manu- 
ela Hárábor, Jason Patric, Kathleen 
Turner; Cybill Shepherd, Bruce Willis, 
Hippolyte Girardot, Rob Lowe, Isabella 
Rossellini, Familia Ewing, Patrick 
Swayze si Keanu Reeves, Sophie Duez, 
Alain Delon, Tricia Leigh Fisher, Adrian 
Pintea, Emmanuelle Béart, Bianca Brad, 
Jean Claude van Damme, Johnny 
Depp, Miss Katia (nr 1-12, 1991); Brad 
Pitt, Melanie Griffith, Oana Pellea si 


_ Gheorghe Visu, Julia Roberts şi Ri- 


chard Gere, Michele Placido, Giuliana 
de Sio, Kelly Preston si John Travolta. 
Nicole Kidman,eDallas, Kevin Costner, 
Lois Chiles, Jean Paul Belmondo si 
Claudia Cardinale, Gene Tierney, Uma 
Thurman, Jodie Foster, Lambert Wil- 
son, Maia Morgensterii; Elvis si Priscilla 
Presley, Twin Peaks, Fanny Ardant, Ar- 
nold Schwarzenegger, Kim Sing: 
Farah Fawcett, Florin Piersic Ma- 
rilyn Monroe şi Yves Montand, ferilyn 
Fenn, Michele Placido, Prinţul desertu- 
lui, Destinui familiei Howard, Demi Mo- 
ore și Bruce Willis, Kyle MacLachlan, 
Madchen Amick, Terminator 2, Basic 
Instinct, Stefan Bănică jr., Batman re- 
vine, Ghostbusters, Robert Dówney jr., 
Victoria Principal, Arma mortalá 3, Sha- 


< ron Stone, Mel Gibson, Hook (nr. 1-12, 


„Ultimul său film este Orașul bucuriei 
- (după best-sellerul lui Dominique La- 
„piérre) în regia lui Roland Joffé. „Mi se 


+ oferă o grămadă de bani — spune acto- 
"un cretin dur şi gelos. La începutul ca-. & 


“rul — pentru roluri care mai de care 
mai cretine. Cînd mă hotărăsc să fac un 
film trebuie sá cred in ceea ce fac. Nu 
pot.áltfel. E adevărat, aici la Hollywood 
eşti tentat să accepti orice fel de roluri, 


> momit de sumele oferite. Din cauza 


asta am avut întotdeauna probleme cu 
cei de-aici. Am muncit enorm ca. să 
ajung cunoscut și nu vreau să ratez: Nu. 


cred in șansă. Cred că omul își face no- = 


I cu, mina lui“. În afara. pasiunii 


pentru cinema, lui Swayze ii plac artele * 


marțiale, florile, caii pur singe (pe .cá-: 


re-i crește in ranch-ul propriu), să facă: 


plimbări sub clar de lună... Idolul sáu 
este Errol Flynn. Cea mai mare dorinţă: 
‘să aibă o fermă tot atit de întinsă ca 


“cea a lui Mel Gibson: 17.000 acri! Deo- 


camdată este proprietarul unui ranch în 


> statul Utah, numit „Rancho Bizarro", 


pentru că — spune Swayze — tot ce 
date ge din viata omului estè foarte 


rioada să mai filmeze si se hotărăște să — 


“urmeze un curs de artă dramatică. Re- 


zultatul nu se lasă așteptat. Noua serie 
de filme care urmează — i 
Steei dawn, Warsaw și, mai ales, 
in 1990, G — îi consolidează ca- 


riera. Rolul din Ghost l-a acceptat in“ 


pofida neîncrederii tuturor și mai ales a 
regizorului Jerry Zucker. Cu Point 


Break (r. Katherine Bigeiow — 1991) * 


Swayze cîştigă un alt pariu cu sine in- 
suși. El este un anti-erou, personajul 
bazindu-se nu numai pe datele fizice 
ale actorului. Pentru acest film și-a per; 
fectionat ‘totuşi tehnica-de surter şi a 
învăţat să sara cu parașula. . A 


SR o Cla š 


Pe scut 


Misinodů, “Alba lulia: In- 
terpreta lui a Balbeck din Mosteni- 
rea familiei G 


'se numește Su- 
sanne Uhlen. aa 


a Maria Diana, Bucurestt Într-ade- 
văr, 
Brad Cole". Fotografia pa în nr, 
7/92 îl reprezintă — totuși — pe Ri- 
chard Chamberiain. 


© Andrei Miricá, last Anthony Per- - 
kins a; murit la 12 septembrie 1992 


„ați căzut pradă asemănătii. Cu- 


Di 


aria Cristina Bragoveanu 
din București debuteaza 
in corespondența cu noi 
printr-o declarație pe 
care, din orgoliu, n-o pu- 
tem trece cu vederea: „... 
iubesc aceasta revista cu nume şi suflet 
nou, deschisă și sinceră, prin care orice 
cinefil, cred, își poate potoli setea de 
film şi prin intermediul căreia orice 
simplu privitor de film poate avea șanse 
să devină cinefil. De-a lungul timpului. 
aceasta revista m-a determinat sa caut 
şi sa găsesc acele filme pe care cu greu 
le poți uita si care mi-au marcat pur şi 
simplu existența. Citeva titluri ar fi. 
Rocco si fraţii săi, Eclipsa, anca, 
Drumul spre inalta societate, Noaptea 
tor, Becket și multe altele. To: 
revista Cinema m-a făcut să iubesc şi 
filmul romanesc. Da, să-l iubesc.“ 
Dupa această măgulitoare declaraţie, 
proaspata corespondenta se ocupa de 
fiimul românesc. Citeva notații sint 
demne de a fi reproduse „Chiar dacă 
mulți considerau filmul românesc sino- 
nim cu lipsa de calitate și valoare, eu 
nu cred ca este așa. Au existat într-ade- 
vár şi filme slabe, unele dintre acestea 
chiar laudate de critica de specialitate, 
dar s-au făcut și filme de incontestabila 
valoare şi, cind spun asta, mă gindesc 
nu numai la acele vechi filme reprezen- 
tative ale cinematografiei românești ca 
Moara cu noroc sau ecranizárile unor 
scrieri ale lui Caragiale. dar și la cele 
mai noi: Să mori rănit din dragoste de 
viață, de exemplu, sau creațiile Malvinei 
Ursianu, simbolice, după părerea mea 
— şi aş vrea să ma corectaţi dacă gre- 
șesc — pentru ceea ce înseamnă un 
film de atmosferă psihologică (...). Má 
întrebam unde sint aceste filme, de ce 
nimeni nu mai vorbeşte despre ele şi nu 
mai este oferită nici o posibilitate de a 
le revedea. Doar pentru că ele au fost 
facute if «perioada de tristă amintire»? 
E adevărat că unele. din aceste filme 
conţineau idei sau situații adaptate la 
vremurile de atunci, în spiritul «anilor 
lumină», dar ele purtau totuși, dincolo 
de asta, amprenta unui stil, a unei ma- 
niere artistice (despre) care cred ca e 
pácat să fie ascunse, lăsate in întuneric 
Aceste 'filme şi altele ca, de exemplu. 


© x. pace 


Dallas me 


Meandre a! lui Mircea Saucan sau Filip 
cel bun al lui Dan Pita, pot fi conside- 
rate «de tristă amintire»?. Mi se pare 
absurd!" i 

Opinia corespondentei este cit se 
poate de corectā. Bineînțeles cá fiecare 
cinefil poate înmulți titlurile citate, 
adáugind preferințele proprii. In acelasí 
timp, Maria Cristina Braşoveanu își 
arată insatisfactia față de repertoriul cí- 
nematogratic «la zi»: „Productii ieftine 
în care abundă violența și erotismul, 
scene sexy sau dure, de groază sau 
vulgare — cu așa ceva se poate modela 
gustul publicului care, din nefericire. 
n-a mai apucat să vadă și altceva? Nu 
este de mirare în cazul acesta că sălile 
de cinematograf au scaunele tăiate si 
podeaua acoperită cu „covoare“ de coji 


e Hailemas Lorena, str. Panselelor 


(avea 60 de ani), în urma necrutátoarei 
boli numită SIDA. 

e Emilia Budescu, str. Costache 
Negri bl. A 11, sc. A, ap. 11, et. 2, Tirgu 
Ocna, Bacău, cod 5467 dorește sa co- 
respondeze cu iubitori ai muzicii şi ci- 
nematografiei indiene. 

e Olivia Atodiresei, str. Banat, bi. 
B 3, sc. A, et. 4, ap. 17, Pitești, cod 
0300 este o mare admiratoare a lui Tom 
Cruise şicvrea să corespondeze cu fani 
ai actorului american. 


nr. 1, bl. E7, sc. B, ap. 19, ap. 4, Sinni- 
colaul Mare, jud. Timiș, cod. 1976 do- 
reste — si ea — sá corespondeze cu iu- 
bitori ai celei de-a,saptea arte. 

e Mihăiţă Stolnicu, Botoşani: Eroul 
filmului Omul din Atlantida este într-a- 
devar Patrick Duffy — Bobby Ewing din 
serialul Dallas. 


Doina STĂNESCU 


de seminţe, iar aerul este pur și simplu 
de nerespirat!“. 

Aparent, nu existá nici o legáturá 
cauzalá intre calitatea filmelor de pe 
ecran si calitatea spectatorilor din salá, 
respectiv consecințele acesteia din 
urmă: scaune taiate, coji de semințe 
etc. În realitate însă — observaţia co- 
respondenteí e foarte adevărată — la 
așa filme, n spectatori (cum e turcul. 
si pistaiut). E greu de imaginat ca la un 
film de Antonioni, bunăoară, spectatorii 
sa se indeletniceascá, în timpul vizionă- 
rii, cu tăierea scaunelor... 

n sfirşit, citeva aprecieri cu privire la 
Tăcerea mieilor: „Este ceva nou, într-a- 
devăr, original pentru noi, dar am im- 
presia că cele 5 premii Oscar nu sint în 
totalitate justificate. Filmul nu mi se 
pare net superior (dar a fost cap de se- 
rie; pentru edificare citiți N.C. nr. 
5/1992, p. 8—9 n.n.) altor producţii cam 
de același gen (aș include aici serialul 
Twin Peaks), dar este «la modă» si în 
orice caz merită a fi reținut măcar pen- 
tru jocul celor doi protagoniști daca nu 
pentru altceva. Jodie Foster și Anthony 
Hopkins reușesc două creaţii remarca- 
bile printr-o interpretare inteligentă și 
subtilă a relației de tip special, nu lip- 
sita de o oarecare «tandrete» care se 
stabilește intre personajele lor din film 
— vezi gestul dr. Hannibal de a atinge 
cu degetul, printre gratii, mina tinerei 
agente F.B.I. cînd aceasta vrea să-și re- 
cupereze dosarul uitat în celula lui“ 

lată că spiritul de observaţie, ca și 
simțul critic, se exercită, cu finețe, nu 
numai asupra relației dintre valoarea 
repertoriului și valoarea publicului... 


oarta culturii pare să-i 
preocupe mai mult pe 
consumatorii de cultura 
îndeosebi pe cei tineri, de- 
cit pe unii dintre aceia 
care, aflati în fruntea ad 
ministratiei, a unor organisme legisla 
tive sau politice, ar trebui să-i apere 
dreptul la existență. S-a instaurat in 
stratosfera vieţii politice o teribilă nepá- 


* sare, cultura e lăsată în voia acestei 
tranzitii tulburi, mocirloase, se prefera : 


prelungirea agoniei centraliste și menti- 
nerea la suprafață. a unor vechituri 
compromise, in timp ce cultura cu 
toate instituţiile ei, este împinsă, brutal 
sau tandru, către faliment. Sau către 


„privatizare“ (?!). Cine să-şi asume cos- 
turile culturii, cînd toată lumea se in- 
ghesuie să producă nimic altceva decit 
bani? Proiectele culturale sint incura- 
jate mai mult moral decit financiar, iar 
rezultatul unei indispozitii spirituale tin- 
zind 'cátre ostilitate declarată începe 
să-şi arate chipul amenintátor. Din Cu- 
gir (Alba), Daniel Maier, elev la cursuri 


. postliceale, ne scrie; „Analizind situaţia 


«noului» tineret, cred că este la un pas 
de o nobilă tragedie — tragedia de 
piață in economia de piaţă (...). Cărţile 
bune pe care un adolescent ar vrea să 
le citească costă enorm. Mai ieftină 
este o sticlă de vodcă sau o plimbare 
cu... o mașină străină. Dacă biletul unui 
film bun costă de la o sută în sus, atit 
pentru un elev cit și pentru un adult, 
atunci mai eficient ar fi să închidem ci- 
nematografele şi să facem baruri de 
noapte, că oricum sint dotate cu video, 


CU cititorii 


nu? Virsta adolescenței este și virsta” 


tentatiei, am început să privim de jos în 
sus la șomerii ce vin de dincolo, ori la 


bisnitarii ce-şi invirt ghiulurile pe de- 


gete, permitindu-si tot felul de aventuri # 
şi afaceri murdare, pentru câ, așa cum * 


îmi spunea unul dintre ei, «legea sintem 
noi» sau, mai-bine zis, banii lor (...). In- 
trucit o parte din fondurile statului tre- 
buie alocată dezvoltării economiei, agri- 
culturii, privatizării, alegerilor ș.a.m.d., 
domriii din coňducere nu trebuie să 
uite că lipsa fondurilor în cultură, în 
protejarea tineretului ne poate fi fatală“. 

Aceste cuvinte ni le scrie așadar un 
elev, nu un om politic sau un creator. 
Un simplu consumator care are din ce 
in ce mai greu acces la cultură. 

Danie! Maier e preocupat de viitorul 
filmului românesc: „Care va fi perspec- 
tiva filmului, a celui românesc în spe- 
cial? (...): Această minunata artă a ince- 
put să-și submineze numele; să fie oare 
banul de vină? Dacă înainte Liceenii au 
fost cenzurati, totuși au fost liceeni, 
acum sint în stit de „rock'n rolad...) 
Cred că trebuie eliminat ter de 
„liceeni“ si înlocuit cu termenul de 
„trupă“ sau „gaşcă“. Un coleg mai mic 
îmi spunea: „Cînd am vizionat Liceenii, 
îmi venea să pling că va trebui să ter- 
min liceul; şcoala, colegii îmi erau tot 
mai dragi. După ce am urmărit partea a 
doua, parcă nici nu mai aveam chef de 
școală“. Observațiile, foarte lucide, ale 
elevului de la Cugir ar trebui să ne dea 
fiori. 

D.M. se referă si la revista noastra: 
„După revoluție m-a impresionat tot 
mai mult revista Cinema, care într-ade- 
var acum ne poate delecta si forma o 
bună cultură în domeniu, -chiar mai 
mult decit filmele vizionate". 


FE IIS ZE 

athy din București ia apă- 

rarea actorilor francezi: 

„De ce pe Kirk Douglas 

l-aţi prezentat pe 2 pagini 

şi pe Depardieu pe una 

singură? Să nu mai vor- 
besc (adicá, scriu) de Yves Montand! 
Ce aveţi, domnilor cu francezii? Un ac- 
tor aşa mare ca Yves nu merită decit 
două coloane în revista dv.?“ Da. merita 
şı mai mult, e și párerea noastra. 
„Vreau o rubrică permanentă «Mereu 
vedete», sau «Inapoi la stelele de alta- 
dată», sau «Idolii de ieri, idolii de azi» 
sau cum vreţi să-i spuneţi cu actori ce- 
lebri ca Jane Fonda, Robert Redford, 
Meryl Streep, Robert De Niro şi alți ac- 
tori pe care nu prea i-am văzut în pagi- 
nile revistei dv. Apropo, să nu-i uitam 
pe ai nostri: ce-ar fi să-i luați un inter- 
viu lui Adrian Pintea?" 

De acord, în principiu, cu propunerile 
lui Cathy. Să vedem cum ne descurcám 
cu spaţiul, numărul de pagini e limitat, 
ca propuneri bune vin de peste tot... 


Rubrica cu cititorii“ 
este realizată de Doe SOLOMON 


ho 


d 


4 


be 


AMANTUL 


e ce scriu? De teamă să 

nu uit viața“ — spunea ci- 

neva. Mărturisirea aceasta 

îmi pare foarte potrivită și 

33 Margueritei Duras care 

k într-un tirziu, a ținut să-și 

transfere in pagină literară un episod 

din propria-i biografie, episod intipárit 

adinc după cum se vede, in memoria ei 
afectivă. 

Romanul „Amantul” a apărut în 1984. 
Întimplările sint fără îndoială hiperboli- 
zate, de vreme ce au fost privite de în- 
sási protagonista lor și nu au intenţia si 
nici pretenţia de a filozofa despre viață 
ori de a moraliza. Dimpotrivă, romanul 
portretizează existente elementare, este 
un demers literar introspectiv, se 
oprește asupra unei candori juvenile 
care, piná la urmă, se dovedește a fi 
doar paravanul unui tumult abia stăpi- 
nit. + 

Povestea incepe ca intr-o obisnuitá 
pagină, pe un bac ce traversează un 
fluviu din îndepăitatul și atit de inci- 
tantul prin însuși numele sau renumele 
său: Orient. O tinără europeană care 
atrage atenția — mai ales pentru câ 
poartă o pălărie bărbătească (pe atunci 


cum, la sfirsit de an si la 

de trei ori 365 zile de la 

evenimente — nu le mai 

precizez denumirea pentru 

că prea deasa lor mentio- 

nare riscă să devină o ru- 

tiná şi să le micșoreze 
semnificația sau destinul, aşa cum con- 
cepte sacrosancte precum democraţie 
le găsești pe buzele multora dintre cei 
care rosteau fără soväire aberatia ling- 
vistică, pleonasmul devenit dogmă „de- 
mocratie populară“ — acum deci cind 
1992 se încheie, o întrebare rámine fără 
răspuns: unde este filmul-oglindă a pre- 
zentului? S-au făcut citeva filme inci- 
tante, dar ele se referă la trecutul nos- 
tru apropiat. Prezentul este încă tabu 
sau doar cu extremă timiditate abordat. 
Complexul, inhibitia noastră de a vorbi 
despre zilele pe care le trăim își au de- 
sigur explicații, justificări socio-psiho- 
logice. Nu la ele mă voi opri, căci dacă 
puțini le-ar mărturisi probabil in public, 
am convingerea că cei mai multi sint 
conștienți că „epoca“ ne-a marcat pe 
toți și n-a iertat pe niciunul, că auto- 
cenzura n-a abolit-o nimeni. Noi nu am 
fost marcați. administrativ, ci cu mult 
"mai greu: am. suferit șocul unei psihoze 
dezläntuite, mortificatoare. De aceea 
mă gindeam că dacă nu sintem prea si- 
guri de tot elanul nostru de a poposi în 
stradă, de a căuta s-o înțelegem și să-i 
smulgem drama, să-i reținem chipurile 
adevărate, reala ei expresie, atunci n-ar 
fi rău -să recurgem la un ocolis: s-o 
“apucăm puţin înapoi spre a si La 
strămoșii unora dintre cei care astăzi 


o cutezanfä, astăzi o modă) unui foarte 
chipeș si misterios tinár din protipen- 
dada. locală, uri- chinez educat in Eu- 
ropa. Nu urmează o idilă pentru că ro- 
manul Margueritei Duras nu este ceea 


ce-se numește astăzi cu oarecare de-. 
ure 


zinvoltură un „love-story“. Ceea ce 


„ 


X 


meazá &ste o întilnire in contratimp © 


afectiv între doi tineri apartinind a două 
culturi, una occidentală, cealaltă orien- 
tală, aceasta din urmă încărcată de un 
adevărat” ritual al constringerilor tradi- 
ționaliste. De la bun început deci, două 
planuri: unul al curiozitátii senzuale la 
tinăra frantuzoaicä; altul, al unei afecti- 
vitäti pe cit de spontane, pe atit de pro- 
fundă la tinărul chinez. Întilnirile de al- 
cov ale celor doi sint devoratoare, deși 
pentru fiecare dintre ei au o altă încăr- 
cătură. Realizatorul filmului le-a plasat 
ca pe niște adevărați pivoti ai naraţiunii 
sale in imagini ori de cite ori a simţit cå 
un descriptivism literar ar amenința să 
deviná fastidios. 


Pagina aceasta existengaia se pe- 
trece in Indochina deceniului al treilea 
al secolului nostru. 

Peninsula asiaticá era pe atunci „teri- 
toriu francez de peste mări“, un terito- 
riu foarte drag inimii franceze și aducă- 
tor, între altele, de infuzie aventurist-e- 
rotică pe care el o lansa, iar un slagár 
faimos al vremii „Ma Tonkiki ma Tonki- 
noise“ o consacra. Melodia aceasta 
este sugerată de altfel în filigran de o 
muzică ce „acompaniază sentimentele 
si nu este făcută să sublinieze efectele” 


< 


m premiera 


Autorul Amantului, 
film a cărui 
<, premieră românească 
a avut loc 
cu trei luni înaintea 
celei americane, 
este 
Jean Jacques Annaud, 
primul nume ca 
în box-oflice-ul - ` EA 
regizorilor francezi 4 
în acest moment. 


2 


cum spune compozitorul Gabriel Yared. 


. La vremea respectivă era interpretata 


de nu mai putin faimoasa Joséphine 
Becker. Tinára din povestire trăia,-la cei 
15 ani si jumătate a ei, o mocnit 

dramă de familie și o derută rezultată 
dintr-un orizont obtuzat. față de aspira- 
ţia — singura ei certitudine — de a de- 
veni scriitoare. Să nu uităm, pe de altă 
parte, că Met la, trăia. in. atmosfera 
„anilor nebunatici“ ale. căror reverbera- 
fii ajungeau cu siguranţă şi pe malurile 
Mekongului, cet putin în sufletele „tran- 


. cezilor si franțuzoaicelor de: peste 


mări“, ale acelor teen-ageri cum li se 
spune astăzi adolescenților. Era de alt- 
fel si epoca jn care romanul proustian 
stăpinea universalitatea, o literatura a! 
cărei erou este timpul, totdeauna pier- 
dut și doar din cind în cind regăsit prin 
amintire. 


Filmul Amantul are antecedente des- 
tul de curioase care luminează totuși 
concepția ce a condus la realizarea lui. 
Mai intii Marguerite Duras, scriitoarea, 
„este si scenaristă, dar si realizatoare de 
filme. Nimic mai firesc așadar decit sa 
fi dorit să-şi transfere romanul pe peli- 
culă. Pe cit se pare, cei doi producă- 
tori, unul francez, Claude Berri, celălalt 
englez, Timothy Burrill, nu și-au pus 
nici o clipă această ipoteză. Explicaţia 
ar putea fi tocmai dorința de a evita do- 
minatia subiectivității scriitoricești. Reali- 
zatorul Jean-Jacques Annaud și-a aso- 
ciat un scenarist de reputație. și cu 
mare experiență, pe Gerard Brach, (co- 


SPIRITUL VREMII 
Pirgu bate tirgu' 


le-ar fi urmași. 

Să recitim de exemplu „Craii de Cur- 
tea-Veche“ și să acordăm acestui por- 
tretist de epocă, de chipuri și moravuri, 
Mateiu Caragiale, locul ce i se cuvine si 
în galeria inspiratorilor filmului. S-au 
mai fâcut — o știm cu toții și sint 
demne de laudă — încercări de a aduce 
„Craii“ pe ecran. Dar alte timpuri si o 
altă optică ar putea desluși noi rezo- 
nante ale unei opere nemuritoare. Un 
fiim inspirat de „Craii' sau doar vreun 
personaj de acolo ar suna ciudat de 
modern ca să mă exprim eufemistic. 
lată o mostră a unui posibil reper sce- 
naristic, sau schiță de portret „Era dat 
în Paște, dat dracului. A! să fi voit el, 
cu darul de a zetlemisi grosolan si ief- 
tin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt 
si cu amánuntita lui cunoaștere a lumii 
de mardeiași, de codoși și de smecheri, 
de teleleici, de tirfe și de fafe, a náravu- 
rilor și a felului lor de a vorbi, fără 
multă bătaie de cap, Pirgu ar fi ajuns 
să se fi numărat printre scriitorii de 
frunte ai neamului, i s'ar fi zis „maes- 
trul“, și-ar fi arvunit statui si funeralii 
naționale. Ce mai „schițe“ i-ar fi tras, 
maica ta Doamne! De la el să fi auzit 
dandanale de mahala și de alegeri. Mai 


cuminte poate, dânsul se mulțumea a 
le pune la cale, a trage sforile si în 
aceasta ráminea neintrecut“ 

Si mai departe alte citeva finduri des- 
pre același personaj prototipal: „Pirgu 
nu ne mai cinstea cu prezența lui decât 
rar, în treacăt, și atunci vorbea numai 
politică. - „Liberalii“, ne pisa el „işi. 
luau catralusele; până la anul nou, 
1911, cel mai târziu, adică peste trei 
săptămini, conservatorii veneau la pu- 
tere, boierii - Take era curățat“. Si-si da 
un aer grav, potrivit cu înalta slujbă în 
care zicea că are să fie pus de apropia- 
tul viitor guvern”. ER 

Si pentru a completa portretul iatá 
incá un fragment ,Odatä numit, avea 
sá meargá la sigur, se si vedea „baro- 
san”, „gagiu“, cu cotoare, palat de casă 
în București, vie pe rod la Valea Miei- 


lor, moșie nu mai știu unde, zestre nu, 
glumă, bez un singur cumnat curun: | 
singur plämin. Și cânta: „și-are- mă- 


si-are mă" 


"tului lui Pirgu iată si acest fragment 


„Ei, să fi crăpat Sumbasacu Pirgu cu 
zece-doisprezece ani înainte, să-i fi lă- * 


sat de atunci cele douăzeci de mii de 
-lei ce se cuveneau fiecăruia din cei opt 


laborator a! lui Antonioni, Polanski, 
Koncealovski, Ferreri, losseliani), cu 
care el însuşi mai lucrase la Numele 
trandafirului, In căutarea focului, Ursul. 
Apoi, iata. opţiunea lui Annaud de a 
distribui în rolul tinerei franfuzoaice... o 
englezoaica a carei virsta este foarte 
apropiată 'de aceea a personajului, in- 
terpreta fiind o debutantă: Jane March. 
Tinăra urma o școală de manechine si 
fotografii de-ale ei apăruseră prin re- 
viste de modă sau mondene, dar nimic 
mai mult. Jane March, în ciuda inexpe- 
rientei cinematografice, vádeste un 
subtil si matur simţ al vieţii. 


Despre interpretul chinez, Tony Le- 
ung, se poate spune că alegerea lui re- 
confirmă ace! simț al caracterelor pe 
care-l demonstrează Annaud. Leung în- 
văluie acest personaj în misterul si far- 
mecul celui care aparține unei culturi 
discrete pină la a fi impenetrabilă. Cit 
despre plastica propriu-zisă, element 


dominant în acest film, ea evoluează în- 


tre alegretea unei marine de Dufy, dra- 
matizatá. in răstimpuri de penelul mai 
furtunos, mai involburat al lui Vlaminck. 
Saigonu! pare astfel cînd port la un 
ocean de en ind cind ún altar al tristetii 
si totdeauna'al unui mister ce planeazá 
fară să divulge. Cadrul sonor al filmului 
se dovedește si el o performanţă pînă 
intr-atit este de insinuantă prin zgomo- 
teie orașului, un fel de zumzet care ma- 
cină tăcerile de parcă ar vrea să le in- 
terzică și dă intimitátii celei mai secrete 
aerul unui privilegiu smuls unei lumi 
care nu îngăduie individualizarea, izola- 
rea. 


in sfirsít, unul dintre cele mai inspi- 
rate gesturi artistice ale lui Annaud este 
crearea unui personaj doar prin voce, 
ce intervine în naraţiune cînd la per- 
soana intii, confesiv, cind la persoana a 
treia, detașat şi explicativ. In acest rol: 
Jeanne Moreau. Vocea actriței se sub- 
stituie pină la confundare cu cea a scri- 
itoarei. Este 0 voce gravă, aproape 
sumbră. Auzind-o, ai putea crede în 
unele clipe că nici nu e feminină. Prin 
corzile ei vocale bine cáptusite cu.nico- 
tină, prin tonurile cernite și cavernoase 
se ingină o melopee pentru un timp re- 
trait doar în amintire. 


Mircea ALEXANDRESCU 


` 


o 


Pr ie Franta-Anglia, 1991; Repn Produc 
tions, Burrill Productions, Films A, Regia: 
Jean Jacques Annaud: Scenariut Gérard 
Brach si Jean Jacques Annaud dupa roma- 
nul omonim de Marguerite Duras. imaginez: 
Robert Fraisse; Cu: Jane March, Tony Leung, 
Frédérique Meininger, Arnaud Giovanietii, 
Melvil Poupard. 


copii rămași din şapte- 
sprezece citi fuseseră, credeam noi că 
ar fi ajuns Gore ceea ce era: nemțoaică 
la hodorogi? Ce om ar fi fost! Avocatul 
cel mai strálucit, gloria baroului román. 
EI l-ar fi apărat pe Pasadia învinuit la 
atentat la pudoare și l-ar fi scápat do- 
vedind că e neputincios. Avocat si pro- 
fesor la Universitate. S'ar fi indeletnicit, 
în ore pierdute, și cu literatura, ar fi bi- 
ciuit moravurile, ar fi comis piese - 
piese proaste bine înțeles, istorice - și 
Insáila lungi dialoguri între personagii 
din veacuri deosebite, juca rolurile de 
forță, se bălăbănea, sforáia, mugea. Și 
s-ar fi mărginit numai la atâta? - nu! 
Purtător de cuvint al revendicărilor de- 
mocratice cele mai sfinte. ar fi cerut în 
Sfatul Țării împărțirea moșiilor la țărani 
și votul obștesc. Și pe loc un discurs, 
nu mai găunos nici mai sec decât cele 
ce se imbälosau puturoase sub cupola 
din dealul Mitropoliei, fu gata.“ 

Mai credeţi oare că Pirgu cel „pentru 
toate anotimpurile” a răposat odată cu 
Mateiu? Nu as spune asta. Îl găsești pe 


Pr op ork vr à î afli unde vrei 
r dacă „n-a urlat 


și unde: nu „vrei chi 
decit un mandat“ (vorba asta am au- 


„zit-o în-autobuz). Este în tot locul, „urbi 


et orbi“ cum s-ar'spune de la amvon. Si 
dacă l-a imortalizat Mateiu, dacă se 


„= imortalizează și singur, -atunci de ce 
Şi acum pentru o tușă finală a portre- = 


n-ar. face-o şi cineastul? Că doar nu 


„sîntem dintre cei despre care tot Pirgu 
sn zicea că nici apă la girlá nu gá- + 
DRE ; 


M. AL. 


| 


| 
| 


| 
| 


e 


Laurentiu Damian si Moscu Copel în prima linie a noii generaţii de cineasti 


m premieră 


DRUMUL 
CÍINILOR 


storia acestui film despre istorie 

ar fi arătat cu totul altfel dacă el 

s-ar fi născut „la vremea lui“. 

Adică atunci cind anumite do- 

sare s-au deschis prudent şi 

oportunist, scoțind la iveală pen- 

tru scurt timp intimplári pe cit de ade- 

vărate, pe atit de greu de crezut dato- 
rită caracterului lor cutremurător. 

Realitatea anilor '50, însemnați în me- 

moria(lul) natiei sub sintagma „obse- 

dantul deceniu“, făcea din astfel de în- 

timplări tragice un titlu de sinistră glo- 

rie revoluţionară. Confruntarea ab- 

- surdă, nimicitoare dintre fraţii aflaţi de 

7 o"parte și de alta a baricadei repre- 

zenta, in jalnica opinie a promotorilor 

ei, un efément de purifičare. Se urmá- 

rea pervertireao ireversibilă, a esenței 

morale definitorie pentru uri întreg po- 

por bunul simț, moderatia, credința in 

“cinste si în legile sacre ale omeniei. 

ntr-un“ cuvint: în Dumnezeu. 
Inspirat din asemenea stări de lucruri, 
. romanul lui lon. Láncránjan a fost re- 
comandat de catre reprezentanţii pute- 
rii, iar ulterior respins de către aceiași 
purtători ai capriciilor ideologice. Incer- 
cările repetate ale regizorului Sergiu 
Nicolaescu de a se aproba scenariul 
unei ecranizări s-au izbit de același re- 
fuz ferm, semn că cineva, acolo sus, își 
va fi dat.seama de potențialul revelator 
al poveștii, ce fusese dezvăluită. cu... 
„Mindrie patriotică“ şi 
drept un caz autentic! : : 

Date fiind compromisurile obligatorii: 
pe atunci, e mai bine că filmul nu a fost 
facut. Deoarece, așa cum scriam şi la 
Casa din vis a lui loan Cármázan (vezi 
Noul Cinema nr. 3/92), ar fi ieșit cu-to- 
tul altceva și era păcat. 

Intrat pe mina lui Laurențiu Damian, 
scenariul a suportat firești modificări, 
poate mai puțin de structură, cit de stil 
şi de ton. Confruntarea dintre fratele 
cel rău (ofițerul de securitate, conturat 
cu o remarcabilă economie de mijloace 
de către George Alexandru) și familia 
sa are loc în același spațiu rural, privit 
ca matrice a spiritualitáti 
ţii perene. Dar modul în care este“ 
acesta conturat şi investigat trimite:cu. 
gindul! la un ipotetic Macondo româ- - 
nesc, în care stihiile istoriei'pot face.ra- 
vagii, fără a atinge însă reperul moral 
fundamental întruchipat în persoana 
mamei, personaj pe care Olga Tudora-* 


che îl duce spre perfecțiune (întărind ~ 


comparatia prin raportare la Ursula: 


Iguaran), martor al unui veritabil veač ” 


de singurătate. : 
Ritmul si atmosfera povestirii cinema- 
tografice, care se articuleazá coerent, 
tin de temperamentul regizorului si de 
viziunea sa asupra lumii Care, ca orice - 
viziune artistică, are un pronunțat 
(uneori excesiv) caracter subiectiv, de- 
finitoriu pentru un autor autentic, așa 
cum -este, fără îndoială, semnatarul fil- 
mului de care ne ocupăm. Dimensiunea 
tragică face parte din ființa sa. Prin 
prisma acestui dat, întîmplări si destine, 
oameni și stări, toate sint văzute și sim- 
țite la modul incandescent, pe alocuri 
patetic. Dacă in această privință ar pu- 
tea exista obiecţii, în nici un caz nu i se 
poate contesta regizorului sinceritatea 
demersului, ca si rezonanța amplificată 


„profesională”. ; 


și sensibilită=” 


d 


prin intermediul căreia el percepe lu- 
mea și personajele cu care ajunge să se 
identifice. 

Antinomii de genul vinovätie-ino- 
centá, puritate-abjectie, responsabilita- 
te- fatalitate se contopesc, in Drumul 
ciinilor, într-un amestec contuz și dra- 
matic, al cărui rezultat, la nivelul relatii- 
lor dintre protagonişti nu poate fi decit 
dezastruos. 

In peisajul înghețat, de un alb ce nu 
mai poate rămine imaculat, ordinea co- 
munistă este instaurată brutal și ab- 
surd, răvășind “totul. Fanaticul instiga: 
“tor, răspunzător și executor al fárádele- 
gii nu are, cum se spune, nici mamă, 
nici tată. In locul lor tronează și ordonă 
„tátucul“ Stalin, al cărui portret va înlo- 
cui, emblematic si malefic, icoana cres- 
tinească. 

Vinătoarea de frate inseamnă ticálo- 
șia ajunsă la apogeu. Crime pe cit de 
incalificabile, pe atit de inutile jalo- 
nează drumul ciinilor, ținuți în lesă si 


asumă partea sa de vinovăţie. Dacă în 


versiunea iniţială (romanul iui Láncrán- 
jan) mama își ucide fiul printr-un act 
destul de neverosimil, la Damian sfir- 
seste prin a blestema pintecul care l-a 
zămislit. „Blestemul naona — iată te- 
melia nefericirii parcă fárá sfirsit a unui 
întreg popor“ — este concluzia dezo- 
fantä pe care-o formula la o conferința 
de presă, in maniera sa acut-tempera- 
mentalá, Laurențiu Damian. 


De aici patetismul tonului, accentele 
retorice ( nu putine, dar mai temperate 
decit in primul sáu film, Ráminerea) si 
intensitatea imprecatiei care-i defineste 
discursul artistic. Regizorul își confirmă 
unele date ce i-au marcat debutul în fil- 


mul de ficțiune, diminuind sau renun-"- 
find la altele. El și-a păstrat specificul ~ 


narativ, chiar dacă factura povestirii a 
diștigat în rigoare. Regăsim totodată 
accentul major pus pe atmosferă și pe 


mișcarea. amplă, uneori savantă, în ca-“ 


4 9 Pe „drumul ciinilor“: Mama (Olga Tudorache 


à 


ză ď 


asmutiti sá sna sá inspáiminte si sá 
nimiceascá. „Omul nou“ (produs al 


unei epoci strimbe) nu se naste, ci se - 


formează, inálfindu-se pe cadavre. De- 
Zumanizarea se produce gradat, dar 
fără echivoc: la început îh genunchi, 
apoi culcat, tirit... si așa mai departe. 
incendierea bisericii aduce o stelutá in 
+ plus pe-epoleti, iar odată cu ea ordinul 
“de a acţiona: devastator: și -ignobil 
"acasă, printre. ai tăi. Procedeul (de ace- 
sași esență cu cel al „re-educárii“ prac- 
ticate la închisorile din Pitești de Nicol- 
zski si- compania) propagă cu cinism 


"spaima, umilirea, capitularea. Pervertire 


‘Saw moarte — tertium non datur. Regi- 
mul terotii cere.singe — 'al celui trădat 
“sau“al celui:.care nu consimte să trá- 
deze, Patsonajul unchiului obligat la si- 
nucidere (rol:de mare virtuozitate al lui 
Valentin Uritescu) işi găsește -multiple 
comunicări cu Dumitru al lui Nae din 
„Delirul“. Cfinii și-au schimbat doar cu- 
loarea, räminind la fe! de feroci. Alter- 


nativa frátelui cel bun (care încă n-a“ 


apucat să: se manifeste și să päcätu- 
iască, la rindut lui) pare a închide cer- 
Cul, vicios - "Rezistá acestei grozăvii 
doar luciditatea si forța spirituală a má- 
mei, venind să contureze si mai preg- 
nant contrastul ireconciliabil dintre di- 
- vin si diabolic, dintre blestem sí har. 
Durerea ei în fata catastrofei se imple- 
teste cu un sfişietor sentiment de res- 


- ponsabilitate. , Aici. 8. intervenit salutar 


| filmului; răsturnind. nu datele 


aut 


personajului, ci modul in care ea își 


"si fiii (Dan Condurache, George Alexandru) 


dru. Din acest punct de vedere, apare 
evident că plastica rafinată, îndelung 
elaborată a imaginii (pentru care Anca 
Damian și-a binemeritat premiul din 
acest an de la Costinești) îi este mai 
apropiată de suflet decit virtuțile dina- 
mizatoare ale montajului. 

Chiar în atari circumstanțe, aportul 
Cristinei lonescu la fluiditatea povestirii 
cinematografice rămîne marcant. Cit 
despre discursivitatea acesteia, prin in- 
tercalarea planurilor obsesiv-eterice, 
cred că această opțiune ţine mai curînd 
de maniera stilistică a cărei relativă de- 
suetudine pare a fi fost deliberat aleasă 
intru redarea spiritului de epocă. 

n pofida unor soluții discutabile, ca 
și a unor lungimi evitabile, Drumul cii- 
nilor înseamnă un film nu atit plăcut, 
cit necesar. El nu este destinat consu- 
mului oarecare; spre a distra ori a trece 
timpul unui public superficial, ci mai 
ales memoriei culturale și afective a 
unui popor aflat în situaţia de a-și re-e- 
valua opțiunile. 


Bogdan BURILEANU 


Drumul ciinilor — O producție Star Film 
22; scenariul: lon Láncránjan; decoruri si 
costume: Radu Corciova; muzica: Cornelia 
Tăutu; montajul: Cristina lonescu; sunetul: 
Anușavan Salamanian; imaginea: Anca Da- 
mian; regia: Laurenţiu Damian; cu: Olga Tu- 
dorache, George Alexandru, Dan Condura- 
che, Valentin Uritescu; Luminița Gheorghiu, 
Dorel Vișan, Mircea Albulescu. 


Am ales 
libertatea 


stázi, cînd calibrul unu: 
regizor ţine. — oarecum 
artificial — de numărul fil- 
melor de (cit mai) lung 
metraj pe care le-a semnat 
în cariera sa, Moscu Co- 
pel înseamnă o fericită și deosebit de 
interesantă excepție. Curtat sau indem- 
nat, ispitit ori somat să-și încerce for- 
tele şi norocul în domeniul ficţiunii, el 
alege libertatea... de a realiza în conti- 
nuare documentare. Unul după altul, 
acestea.par a fi la inceputul lor o joacă 
(trăsnaie, gáselnitá, încercare), sfirsind 
intotdeauna prin a ajunge veritabile 
everiimente, așa cum au fost: — și au 


- “rămas, — Seraliștii, Căutătorii de aur, 
Pe malul Ozanei, Va veni o zi. 


Spre onoarea 'sa, regizorul nu a fost 
în situația de a-și schimba după 1989, 
nici preocupările tematice si nici conti- 
nutui ideatic al operei sale. El abor- 
dează la fel de lucid realitatea, armoni- 
zind penetratia observaţiei cu umorul și 
chiar cu o foarte personală nuanță de 
tandrete. Ceea ce iși moditică Moscu 
Copel odată cu acest film este maniera 
sa de exprimare a ceea ce vede și 
simte. Aluziile subtile si metaforele fafi- 
nate, dar intens semnificante, sint inlo- 
cuite de o tratare directă, de maximă 
incisivitate a problematicii. Analizind 
fără prejudecăţi sau menajamente 
soarta emigranților români. împrăștiați 
astăzi, intr-o disperare economică sau 
morală prin Europa, demersul său. do- 
bindește relevanță. prin. stápinirea si- 
gură a mijloacelor moderne de cine-in- 
vestigatie, constind în îmbinarea suplă, 
expresivă a reportajului cu- interviul. 

Rezultatul: 50 de minute de film spun 
aproape totul despre destinul deloc de 
invidiat al dezamágitilor, inselatilor sau 
aventurierilor care au pornit să-și caute 
mai puțin identitatea și mai mult noro- 
cul, acolo unde tot mai multi localnici 
se arată tot maj putin dispuşi a-i, ac- “ 
cepta. : 

Väzind acest metraj mediu de ore- 
marcabilá obiectivitate într-o proiecție 
comună cu filmul accentuat subiectiv al 
colegului său de generație, Laurențiu 
Damian, relația complementară dintre 
ele apare pregnantă. Háituiti in mod 
tragic la ei acasă, pe drumul ciinilor, 
prea multi români au ajuns să colinde 
jalnic, într-o bizară si inutilă libertate, 
pe drumurile străinilor. Umilinta este 
deplină, iar lipsa de sens si de speranță 
— certă 


Alegeţi, vă rugăm!... R 


5 


ianuarie 


» Neasteptatá cooperare ci- 
-nematograficà între Statele Unite 
si Europa: aflat în mare dificul- 
tate financiară, studioul Carolco 
primește un ajutor substanțial 
din partea postului francez de te- 
leviziune „Canal Plus". 


a În Franța filmul Amantul 
de Jean Jacques Annaud inre- 
gars un record de box-of- 
ice: 200.000 spectatori in numai 
o sáptáminá de la premierá. 


A 42-a edi- 
tie a Festiva- 
lului de la 
Berlin in- 
clude în se- 
lecție un 
mare număr 
de pelicule 
americane . 
Marele Pre- 
miu, foarte 
contestat, 
pleacă in . 
Statele Unite 
Marele Ca- 
nion de Law- 
rece Kas- 
dan. Festiva- 
lul dedică o 
retrospecti- 
va studiouri- 
lor Babel- 
sberg (deve- 
nite citeva 
decenii DE- 
FA - Berlin), 
în scopul vá- 
dit de a sus- 
ține supra- 
vietuirea lor. 
Filmul nos- 
tru  Rămine- 
rea de Lau- 
rentiu Da- 
mian este 
prezentat la 
Berlin in ca- 
drul  sectiu- 
nii „Pano- 
rama“. 


februarie 


> Premiile „Globu! de aur“ au 
revenit actorilor Jodie Foster, 
Nick Nolte, Bette Midler, Robin 
Williams, Mercedes Ruehl, Jatk 
Palance, filmelor Bugsy, Fru- 
moasa si bestia, Europa, Eu- 
ropa si regizorului Oliver Stone. 


> La Praga 60 de cineasti se 
opun unui proiect de privatizare 
a studiourilor Barrandov. Fon- 
date in 1931 de unchiul si buni- 
cul fostului președinte Vaclav 
Havel, aceste studiouri făceau 
parte din proiectul „marii priva- 
tizári“ lansat în Ceho-Slovacia. 


P zece videoteci din Rhode 1s- 
land (S.U.A.) sint amenințate de 
un grup de extremă dreapta 
prsu a fi pus în circulație filmul 

ebra jun de Spike Lee, un 

love story dintre un negru si o 

albá. 


> Patrick Swayze este ales ac- 
torul “anului de Asociaţia Natio- 
ro Proprietarilor de Sáli din 
S.U.A. 


> Premiile César au ca vedetá 
pelicula Diminetile muzicii de 
Alain Corneau, cistigätoare la 
categoriile: cel mai bun film, re- 
gie, rol secundar feminin, mu- 
zică, imagine, sunet, costume. 
Marele invins este Van Gogh de 
Maurice Pialat, premiat doar 
pentru interpretarea lui Jacques 
Dutronc. 


> La Vaulx-en-Velin 
(Franta) are loc prima ediție a 
festivalului „Cinema si mahala 
avind in selecție pelicule cé re- 
prezintă realitatea cartierelor 
márginase. 


> Se declară falimentul stu 
dioului american „Orion Pictu- 
res“, cel care a produs majorita- 
tea filmelor semnate de Woody 
Allen. Compania New Line Ci- 
nema se oferă să-l cumpere 


< 


Robert Redford—creatorul 


še Dupá 21 de ani de inter- 
dictie, filmu! Ultimul tango la Pa- 
ris primeste in sfirsit aprobareá 
cenzurii din Chile sa fie proiectat 
pe ecrane. 


> Brian De Palma refuzá 
lansarea unei serii T.V. adaptatā 
după filmul său Incoruptibilii. 


> Ajuns la a XX-a ediție. 


Festivalului de la Sundance 


Festivalul filmului fantastic de la 
Avoriaz, acordă Marele Premiu 
peliculei poloneze Evadarea ci- 
ne: i — libertate de 
Wojcech Marczevski. 


> Moare actorul José Ferrer 
(80 de ani), cistigätorul premiului 
Oscar în 1950 pentru rolul prin- 
cipal din Cyrano de Bergerac. 


> Organizat de Robert Red- 
ford, Festivalul Sundance, con- 
sacrat cinematografului indepen- 


. dent american, . înregistrează o 


audiență cu 30% mai mare decit 
în. anul precedent. nes Pre- 
miu: In supě de Alexander Rock- 
well. k i à 


Tony Leung a devenit vedetá 


dupá Amantul 


de Jean Jacques Annaud 


martie 


> Anuntatá in. 30 martie. 
lista premiilor „Oscar“ pe 1991 
este dominată de Tăcerea miei- 
lor, deținător a 5 trofee: cel mai 


bun film, cel mai bun regizor, 


(Jonathan Demme), cel mai bun 


rol principal masculin (Anthony 
Hopkins), cel mai bun ro! princi- 
pal feminin (Jodie Foster), cel 
mai bun scenariu (Ted Talley) 
ka acea data pelicula rula pe 
ecranele noastre. 


> Premiile Uniunii Cineasti- 
lor din Romänia pe anii 1990 si 
1991 sint acordate, în cadrul 
unei ceremonii fastuoase, in 
noua sală de festivități de la ci- 
nematograful „Studio“. UCIN are 
în sfirsit, pe propria cheltuială, o 
casă a Cineaștilor. ; 


> Mega- starul american 
Warren Beatty implineste 55 ani. 
Este decorat de ministrul culturii 
din Franta, Jack Lang,cu Ordinul 


. Artelor si Literelor. 


> Se aniverseazä 50 de ani 
de la premiera legendarului film 
Casablanca noi copii sint lan- 
sate în sălile de cinema. 


> Nick Nolte este desemnat 
de revista „People“ -bărbatul cel 
mai sexy al anului. 


> Micul actor in virstă de 12 
ani, Macauley Culkin primește 
pentru două spoturi publicitare 
comandate de firma Pepsi Cola 
un onorariu record: 2 milioane 
de dolari. 


> O statisticá a C.N.C. fran- 
cez stabileste cá productia natio- 
nală și-a pierdut 30% din specta- 
tori. Aceeasi institutie anuntä 
însă în luna noiembrie o creștere 
cu 7% față de anul trecut a cifrei 
de frecventare a sălilor. 


> În urma vilvei stirnitá de 
filmu! JFK de Oliver Stone, in 
Senatul american s-a depus un 
amendament pentru redeschide- 
rea dosarului Kennedy, blocat, 
„ teoretic, pină în anul 2029. 


je Cinemateca Română de- 
dica o amplă retrospectivă regi- 
zorului Mircea Saucan, autorul 
unor importante filme precum 


Cind primăvară” e fierbinte, 
Meandre, 100 de lei. Cineastul, 
care trăiește acum în Israel, in 


cheiase în România filmările la 


Întoarcerea, peliculă finanțată de 
un producător francez. 


$ Se inaugurează cu mare 


pompă, în localitatea franceza - 


Marne-La-Vallée, Eurodisney- 
land. La ceremonie participă sta- 


ruri americane: Eddie Murphy, . 


Tina Turner, Cher. 


D La Bucuresti are loc Gala 
filmului spaniol ce prezintă pu- 
blicului românesc operele unor 
importanți cineaști iberici: Pedro 
Almodovar, Carlos Saura, Vi- 
cente Aranda 


> Festivalul filmului realizat 
de femei de la Créteil (Franta) 
prezintá opera de pionierat a ci- 
neastei Germaine Dulac, portre- 
tul actriței Bernadette Lafont si 
citeva -retrospective dedicate 
unor actrițe — regizoare fran- 
ceze. 


> La 23 aprilie inceteazā din 
viață marele cineast indian Sat- 
yajit by. autorul n- Pat- 
her Panchali, Trilogia lui Apu, 
Salonul de muzică, cel despre 
care scriitorul Salman Rushdie 
scria că „a preferat istoria intima 
epicii maiestuoase; fiind prin ex- 
celentá poetul la scară umana” 


> Actrița americană Kim 
Basinger este dată in judecata 


4% de producătorul Carl Mazzacone 
pentru a fi rupt contractul. prin 


care se angaja să joace în Bo- 
xing Melena,primul film regizat de 
Jennifer Lynch, fiica lui David 
Lynch. 


Ciştigătorii Festivalului de la Cannes, Pernilla August 
(premiu de interpretare feminină) si Bille August: (Marele Premiu 
pentru Cu cele mai bune intenții) împreună cu actorul: Tom Cruise 


> Ca urmare a revoltei 
populatiei de culoare de la Los 
Angeles, la începutul lunii, salile 
de cinema se închid în tot ora- 
sul. 


> Actorul Mickey Rourke ĵi 
acuzá pe regizorii Spike Lee si 
John Singleton că filmele lor au 
-lo violentele de la Los Ange- 
es. 


S -Cu o zi înaintea inaugurā- 
rii Festivalului de la Cannes (in 
17 mai) încetează din viața Mar- 
lene Dietrich, cea care va ramine 
pentru toți admiratorii ei „ingerul 
albastru”. 


> Proiectat în selecția ofi- 
cialá a Festivalului de la Cannes, 
filmul Balanța de Lucian Pintilie 
este primit cu entuziasm de 
spectatori şi de critică. Publicati- 
ile de specialitate din Franta 
consacra peliculei zeci de pagini. 


Le Regizorul danez Bille Au- 
gust ciștigă pentru a doua oară 
Marele Premiu la Cannes. El va 
declara că acest al doilea trofeu, 
obținut pentru Cu cele mai bune 
intenţii este datorat în primul 
rind scenaristului, celebrul In- 
gmar Bergman. 


* Dame mortală 3 se aflá in 
fruntea -box-office-ului american 
cu 33. milioane de dolari incasari 


6 Studiourile Babelsberg, 
foste DEFA-Berlin, sint cumpà- 
rate de „societatea franceză „La 
Générale des Eaux“ pentru 3 mi- 
hards de franci francezi. 


> La Hollywood firma japo- 
neză Matsushita, care cumpărase 
studiourile „Universal“, inregis- 
trează pierderi financiare în pro- 
portie de 49%. 


K > Un agent F.B.I. care se dá 
drept-ziarist pune mina pe 44 de 
fotografii cu nuduri ale faimoasei 
Madonna si accepta sa le vinda 
pentru 100.000 de dolari. 


Le În Franta Catherine Dene- 
uve este aleasă, de cititorii revis 
tei „Télé-7“ cea mai populară 
stea a ecranului francez. 


Polanski, nonconformistul 
cu soția lui, Emmanuelle Séigner, 
protagonista filmului său Luni de fiere 


Kevin Costner: „Îmi acord-dreptul de a-mi schimba 
parerile si aş dori ca guvernanţii nostri, în lumina re- 
centelor sondaje, sa facă la fel... Orice ar fi, kana nu 
ma va împiedica să joc golf cu George Bus 

à G Tima: ) 


Jodie Foster: „Atunci cind joc îmi petrec timpul te- 
lefonind, devin. paranoicá, isterică; dimpotriva, cind 
regizez, mă ocup cu gătitul, privesc la televizor si má 
culc devreme". 


(„Studio“) 


Marco Ferrer: „N-am abandonat niciunul din ir 
crurile care ma interesează. Ceea ce abandonez es! 

publicul. E foarte dificil, cind mergi înainte, să ţii à 
sul cu cei care rămin in urma. Atunci, în mod forțat 
sint din ce în ce mai singur şi cred că aceasta este 


natura mea". 
(„L'Evénement du Jeudi”) 


Nick Noite: „Natura mea profu este aceea a 
unui rebel. Sint așa din adolescenţa. Întotdeauna am 
facut ceea ce mi se interzicea sa fac“. 

(„Studio“) 


Lucian Pintilie: „Un om este liber atunci cind se 
hotărăște să fie". 
(„Cahiers du cinéma") 


Adrian Lyne: „Scenele erotice prea solemne au 
tendinţa de a fi nule. Sexul trebuie să fie întotdeauna 
nostim și stingace, așa ca în realitate”. 
fa Première ‘) 


ca 
x 


cod: scotea flan lost 


soude gag acești ultimi ani. Mari speranţe 


de “emancipare, momente de pace, de seninătate. 
e, obișnuit atit de mult să tim, înconjurați de 
ina ge drame- sE violentă incit ni se par azi 


8 Studio” y] 


Sharon Stone „Nimic mai deprimant decit să ştii 
ca toată lumea vrea sa se culce cu tine și să te po- 
menești, seara, singura în pat". 

(„Elle“) 


Paul Verhoeven: „Se dorește ca toate personajele 
din Instinct primar sá fie „corecte din punct de ve- 
dere politic”. Una din ultimele marote ale Americii 
este-sa nu dai niciodata un rol Das rac unui negru, 
unui homosexual, unei femei. inoritátile devin 
„vaci sacre“. Nu sint de acord. in acest caz n-ar mai 
exista nici o drama, ar fi raiul pe pamint“. 

(„Paris Match“) 


Sean Connery: „Mihail Gorbaciov ar fi trebuit să 
fie numit, în locul meu, barbatul cel mai sexy în 
lume. Extraordinara combinaţie de inteligența, calvi- 


tie şi seninatate, care era imaginea sa de marcă, má 
face să mă gindesc la Buddha“ 
(„Elle“) 


Jean Jacques Beineix: „Un regizor este azi in mod 
constant in reprezentație. Face show-uri. Dar sintem 
mai degraba povestitori. decit actori". 

(„Studio“) 


Michael Douglas: „Daca ești capabil, în viaţa, să 
minţi pe cineva fara ca acesta să-şi dea seama, o 
poți face si în fața camerei de filmat. Dindu-m 
seama de acest lucru, m-am simţit brusc decontrac 
tat si foarte liber“. 

(„Studio”) 


: de Valeriu Jereghi cu ȘI va fi. 


Maria Ploae, protagonista. 
filmului care a cisti 


`" Marele Premiu la bi pi 
Şi va fi de Valeriu Jereghi 


: Lo La a XV-a ediție a Festivalului de lá Costineşti 


cineastii de peste Prut participă pentru prima dată in. 
competiție. Marele premiu pleacă la ré ga cîştigat. 


je > La Cinemateca Română are loc o amplă retros-. 

pectivă a filmelor din Quebec, datorată în primul rînd” 
canadianului de origine română Michel Buruiană, direc-- 
tor managerial al prestigioasei reviste 


"E Le Actorul Tom et îşi fondează Eaa 
casă producătoare. 


; Ciheatece ora ork. îl omagiază pe acto-. 
rul Sean Connery, cu participarea unor stele ale ecranu-. 


lui ca Rd der rt Faye Dunaway, Richard Harris. 


> sq | din. viaţă, în virstä de 94 ani, actrița; 
francezá Areny) O legendă a cinematogratului francez,“ 
e à este interpreta de A ný unor filme de Marcel Car- 


Aerul Parisului rare Copiii paradisului (1945), 


= > in Statele Unite Amantul de Jean os An- 
naud este cotat initial de comisia de 


specialitate cu NC+ 
— 17 (interzis sub 17 ani) dar la interventia distribuito- 
rului, va primi, după cîteva tăieturi, clasatia R, ca şi In-- 


Ÿ s primar ceea ce îi va asigura prezenta in mai multe- 
i ; 


D Uniunea Cineastilor din Románia alege, prin 


vot, pe noul presedinte al CN. e- scriitorul Petre Sálcu- 


: deanu. 


8 


> La New York izbucnește ce! 
mai mediatizat scanda! cinema- 


tografic ał anului, 


provocat de 


procesele care urmează separării 
cuplului Mia. Farrow. — Woo 
Allen.’ Premiera: ultimului film al 


cuplului,. 


"Soli şi. 
amenințată. de temerile producá- 
torilor: ta publicul va. sancţiona ` 


neveste este 


abaterea imorală e a „regizorului. 


>» La împlinirea Vratei de 90 - 
cineastul Paul Călinescu 


de :ani, 


À 


este omagiat de Uniunea Cineas- 
tilor și de Cinemateca Română. 
Primul nostru regizor: premiat la 


Veneţia (în 1939 pentru 
iat a revelat cu ace stá „Ocazie 


film romá- 
nesc la Festi- 
valut de' la 
Veneţia; 
„Leul de ar- 
int" pentru 
otel de lux 
de Dan Pita. 


D La ace- 


tasi festival 
„Leul de aur“ 
revine filmu- 
lui chinez 
Povestea lui 
Qui Ju de 
Zhang 
Yiomu. 


În Bucu- 
resti încep 
filmările la 
coproductia 
franco 
hispano- 
helveto- 
română A 
trăda, peli- 
cula de de- 
but a tinaru- 
lui Radu Mi- 
haileanu. 


Societa- 
tea mixta 
Guild Film 
Romania își 
începe activi- 
tatea cu dis- 
tribuirea pe- 
liculei In- 
stinct primar 
ce va înre- 
gistra in mai 


septombriej 


-Tara mo- . 


a 


> Premiera pariziană a filmu- 
lui. IP 5 de Jean-Jacques Bei- 
neix, a cărui vedetă, Yves Mon- 
tand, a încetat din viață în timpul 
turnării. Pelicula cucerește, în 


“aceeași lună Premiul publicului 


la Festivalul de la Seattle (SUA). 


> În prima zi de la lansare; 


"Batman revine bate toate recor- . 


durile de psa 


D ni “Barbra Strei- 
sand primește premiul „Commit- 


ment to life“ pentru angajarea sa - 


in lupta contra SIDA. Trofeul a 
mai fost decernat inainte vedete- 
lor Bette Midler, Madonna si Eli- 
zabeth: Taylor. ~ 


D O. manifestatie de 800 de 
persoane protestează împotriva 
hotäririi primăriei din comuna 
franceză Les Herbiers de a inter- 
zice proiectarea filmului Instinct 
prima. © 


amănunte despre mai putin cu- 
noscutul său film România in 
lupta contra bolsevismuluí 
(1941). 


> La 18 august moare re 
rub american John . 


Cei şapte. o Z (1960) 


brului 


>: Dupä ce numeroși EEE 


americani au renunțat -la atie 
uneia să lor hollywoodiene, $0- 3 


în FAT 


Ta Románia-Spania- Elveţia) + 
$ kda d de Radu „Mihăileanu : 


CHA 


puțin de două luni 1 milion de 
spectatori. Firma va continua sa 
asigure cel putin trei premiere pe 
lună, imprimind o traiectorie eu- 
ropeaná difuzárii cinematogra- 
fice în România. 


P Regizorui Michelangelo An- 
tonioni împlinește 80 de ani. La 
Paris este omagiat prin impresio- 
nanta retrospectivă „Integrala 
Antonioni“. 

© Moare, bolnav de SIDA, An- 
thony Perkins, fragilul actor in- 
trat în legendă datorită rolului 
din Psycho de Alfred Hitchcock, 
dar şi personajelor jucate în Pro- 
cesul de Orson Welles sau Vă 
place Brahms? de Anatol Litvak. 


(81: 
ial D : 

sla $ Personalităţi ale tu 
francez se angajează în. čampa- 
x. nia de susținere a tratatului de la 
77 Maastricht, 


pus Béart, Sophi 


& Comedia T.V. in aer. zál: 
zata de David Lynch si Mark 
Frost este primită cu fezerve de” 


` ‘public si de critică. Ca urmare, * 


cei doi anunță că nu vor mai-re=; 
giza -niciodată împreună. 


> O altă victimă a SIDA: cu- 
noscutul critic francez Serge Da- , 
ney, fost redactor-șef. al alai 
„Cahiers du cinéma”. A 


> Apare in Statelă Unite « o. 


` carte dedicată relaţiei dinfre Ma-* 
- rilyn Monroe si frații John LE ER 
-bert Kennedy, Nemuritorii. 


diat“dupá apariția volumului, se 
vorbeste despre o adaptare pe 

tru ecran, cu: Madonna in rolul 
principal. 


> Prestigiosut. Mises de 
Artă Modernă din New York cor- 
“sacră Festivalului de la Cânnes o 
mare retrospectivă. Siht přolec-. 
tate 140 de filme care au făcut 
gloria festivalului de da înființarea 
lui (îns 1946) pină - azi. Si $ 


cietatea producătoare. 
CIBY 2000 apartinirid' 


les-ul. 


> În ciuda Srorenel pe ne: 
ric a numelui lui Marlon Brando, 
Cristotor Columb regizat de 
John Glenn, înregistrează, in 
prima săptămină, o cota complet 
nesatisfăcătoare de box-office: 4 
milioane de dolari. 


y D Jane Fonda anunţă că aban- 


© donează cinematograful pentru a 


se consacra gimnasticii aer oplog 
“sotului, ei: şi Po: ; 


printre care. Alain 
Dep, Catherine Deneuve, Gé- 
te Depardieu, Patrick“ Bruel, 
athalie Baye, CT ES 

r 
Zhen see “cer ie 


'teysen 


p Cenzura chineză renunță“ la 
interdicția de difuzare aplicata 
peliculei Soții si concubine de 
Zhang Yimou. Decizia a tost in- 
fluenjatä de „Leul de argint“ pri- 
mit in 1991 la Venetia si de fap- 
tul că acesta a reprezentat China 
la premiul „Oscar“, fiind nomina- 
lizat la categoria „cel mai bun 
film străin“. 


> În Franta se hotărăște ca 
ziua in care cinematografele 
oferá bilete de cinema cu pret 
redus {subventionat de stat) sa 
fie miercuri în loc de luni 


| 
i 
= 


. 


Tratatul 


gală 


pentru 1492, Cristofor Columb 


pe Gerard Depardieu, 
Ridley Scott și Tcheky Karyo 


Premieră “londoneză re 
prințesa..de Wales îi felicită 


% La Festivalul de da Ge- 
neva, subintitulat „Starurile de 
miine“, actrița Maia Morgenstern 
triumfă pentru rolul din Balanța 
de Lucian Pintilie, obtinind pre- 
miul „speranta femininá“ si pre- 
miul criticii internationale (vezi 
pag.46). 


> Încetează din. viaţă, in 
virstă "de 100 de ani Hal Roach, 


D Premiera celui mai nou 
Dracula, semnat de Francis Ford 
Coppola, are loc după ce autorul 
A acceptat să taie citeva sec- 
vente de violenţă și de erotism 
torid. 


D Academia Filmului Eu- 
ropean propune inițierea unui 
curs pentru formarea tinerilor ci- 
neaști. Condus de Jiri Menzel 
stagiul de 15 zile este găzduit de 
orasu! Berlin. 


> Actrita Brigitte Bardot, 
vedeta nr. 1 a ecranului francez 
in anii '50—'70, încearcă să se si- 
nucidă cu barbiturice, într-o 
criză de depresiune; este salvată 
in extremis. 


Catherine Deneuve 
a susținut 
de la Maastricht 


Lamia Beligan b 
si Irina Movilá 

au avut o sansá numitá 
Hotel de lux 


cineastul care a avut ideea sa-i 
reunească pe Stan Laurel si Oli- 
ver Hardy într-un cuplu comic ce 
va intra în legendă. Sub bagheta 
lui au debutat Jean Harlow, Ja 
net Gaynor, Paulette Goddard 
Boris Karloff. 


æ Expozitia mondiala de 
la Sevilla se incheie in ziua de 12 
octombrie cu premiera filmului 
1492, Cristofor Columb de Ri 
dley Scott, dedicat aniversarii a 
500 de ani de la descoperirea 
Americii. La 19 octombrie are ioc 
premiera londoneză a pelicule: 
in. prezența prințesei de Wales 


e mb 


? La implinirea a trei ani 
de la moartea regizorului lon Po- 
pescu Gopo (la 29 noiembrie 
1989) Uniunea Cineaștilor inau- 
pla pr o placă comemorativă. 

u vorbit despre importanţa ope- 
rei cineastului Mihnea 
Gheorghiu, Grigore Vieru, lon 
Truică, Dumitru Capoianu, Mir- 
cea Mureșan. 


> Revista franceză „Stu- 
dio“ publică un clasament al ac- 
torilor Franţei în funcţie de 
box-office. Primii zece dintre in- 
terpretii cei mai bine plătiți sint 
Gerard Depardieu, Isabelle Ad- 
jani, Jean-Paul Belmondo, Alain 
Delon, Philippe Noiret, Catherine 
Deneuve, Daniel Auteuil, Patrick 
Bruel, Christophe Lambert, 
Thierry Lhermitte. 


4 Odatá cu premiera bu- 
curesteana a Balantei, se lan- 
seaza volumul 4 scenarii de Lu- 
cian Pintilie, cuprinzind scenari- 
ile filmelor Colonia penitenciará, 
De ce trag clopotele, Miticá?, 
Balanța și Duelul. 


= Primul Salon al cărţii de 
cinema s-a ţinut la Paris. Publi- 
cul s-a putut intilni cu editori, 
autori, librari si cineaști. 


B Spre bucuria fanilor din 
România. cintäretul — star de ci- 
nema Michael Jackson concer- 
teaza la Bucuresti. 


D Comemorare Victor lliu 
la Uniunea Cineaștilor din Ro- 
mânia. Personalitatea cineastu- 
lui-teoretician (care ar fi împlinit 
80 de ani) este evocată de Mih 
nea /Gheorghiu, Nicolae Cabel si 
Călin Căliman. lliu a fost primul 
redactor-șef al revistei Cinema 


> Disputele dintre Comu- 
nitatea Europeaná si SUA in 
semnarea acordului GATT sint 
intensificate de protestele agri- 
cultorilor francezi, cărora îi se li- 
mitează exporturile. În revanșă, 
Washington-u! amenință cu ince- 
tarea livrării de filme americane 
in Franta. Regizorul Jean Jac- 
ques Beineix incurajeazá mani- 
festatiile agricultorilor. 


> 


Pentru prima 
oará premiul 
Arletty", 
oferit pină in 
prezent fe- 
meilor cu o 
contribuție 
deosebită in 
teatru şi ci- 
nema, este 
acordat regi- 
zorului spa- 
nioi Pedro 
Almodovar 


> 


Dupá o 
pauzá de trei 
ani, în care 
s-a consa- 
crat în exclu- 
sivitate vieţii 
sale perso- 
nale, actrița 
Isabelle Ad- 
jani s-a reîn- 
tors pe pla- 
touri. Primul 
film la care 
lucrează este 
Toxic Affair 
si este regi- 
zat de Philo- 
mene Espo- 
stá 


> Prima 


editie a Fes- 
tivalului „Cá- 
latorie in lu- 
mea. ororii“ 
de la Parma 
este dedicatá 
relatiei dintre 
proza fantas- 
tica și. filmul 
de groaza. 


> 


Uniunea ci- 
neastitor îl 
sárbátoreste pe. Colea Rautu la 
implinirea virstei de 80 de ani. 
Cu o filmografie de aproape 100 
de titluri, actorul a intrat in con- 
stiinta spectatorilor mai ales da- 
toritá rolurilor din Moara cu no- 
roc, Răscoala, Haiducii, Mihai Vi- 
teazul, Toate pinzele sus, Apagii, 
Pădurea pierdută, Noi, cei din li- 
nia-ntii. 


decembrie 


Isabelle Adjani 
revine pe platouri 
dupá trei ani de pauzá 


> Anul cinematografic 
se încheie pentru cinefilii bucu- 
reșten: cu un cadou facut de 
Fundația Culturala Română im- 
preuna cu Cinemateca Română: 
Gala filmelor în premieră. Pre- 
zentată de revista „Lettre inter- 
nationale“ (ediția română), Gala 
ne-a propus citeva pelicule din 
Anglia, China, Franta, Israel, 
Ungaria și Republica Moldova 
remarcate în context internatio- 
nal si obținute cu sprijinul am- 
basadelor respective. 


č Urarea mea de Cráciun 


All | want for Christmas (1991, 


regia Robert Lieberman, 


„rin tradiție, Crăciunul se 
“sărbătorește acasă, cu fa- 
e milia, dar masa are un ca- 
i =~- racter festiv (memorabilă 
: - „scenă in Fanny si Alexan- 
s der de Ingmar Bergman, 


; 1983); “Unii preferă însă sá petreacă 
într-un local. Nimic mai potrivit ca Ha- 


nul melodiilor. amenajat anume de in- 
Gepánsštén Fred Astaire si Bing 
Crosby în 1942. Succesul repurtat a de- 
terminat reluarea inițiativei în 1954, cu 
White Christmas — în gestiunea lui 


„„Grosby și Danny Kaye supervizati de 
"regizorul ‘Michael Curtiz. Un Crăciun 


original l-a petrecut d-ra Topesto din 


serialul Maddie și David, ghemuită în ~ 
întuneric lingă pom, tinind “strîns în. 
brațe un copil al altcuiva; temindu-se : 
pentru viața lui. Asta după terminarea" 


petrecerii din birourile agenției, cu ti- 
chii colorate, trompete de hirtie si bâu- 
tură... 

Cräciunuri triste. 

Din păcate, bucuria nu ţine întotde- 
auna de calendar. Titlul documentarului 
Crăciun sub bombe, filmat de britanicul! 
Harry Watt, gráieste de la sine. Uneori, 
chiar permisia acordată de - sărbători 
militarilor le poate aduce neplăceri se- 
rioase, ca în Christmas Holiday, film 
american din 1944. În Povestea lui 


“Glenn Miller (1984) aflăm că permisia 


acordată în decembrie 1944 i-a fost fa- 
tală compozitorului, zadarnic așteptat 
de soția sa lîngă un uriaș brad impodo- 


bit. Sub ramurile de cetină se va stin nga i 


și băieţelul leucemic din Pomul de C 
ciun (r. Terence Young, 1968). 

Simţindu-se abandonată de Fred Mc 
Murray, Shirley Mac Laine încerca să 
se sinucidă tocmai de Crăciun în Apar- 
tamentul lui Jack Lemmon (r. Billy Wil- 
der, 1960). Şi tot pentru noaptea aceea 
„îşi programa sinuciderea un şomer oa~ 
recare (Omul de pe stradă — 1941, r. 
Frank Capra). Preluat și „mediatizat“ de 
© Ziaristă dornică de succes (Barbara 
Stanwyck), bietul om (Gary Cooper) 
ajungea să creadă că binele poate,in- 
vinge; c deziluzia atroce il impingea sa-și 
pună în aplicare. hotărîrea inițială si 
doar solidaritatea ce i-o demonstreaza 
spontan nişte anonimi îl va opri — in 
ultima clipă. 

Există, din nefericire, și cazuri în care 
apropierea sărbătorii, în loc să calmeze 
o. stare conflictuală latentă, grábeste 


10 


cu Leslie Nielsen si Thora Birch) * 


explozia nefastă. Leul în iarnă (r. A. 
Harvey, 1968) se deschide cu sosirea 
lui Eleanor. de Aquitania la castelul so- 
ului său, Henric al II-lea. Ea (Katharine 

epburn) crede că este eliberată din in- 


-chisoare pentru a petrece Crăciunul la 


curte. El (Peter O'Toole) vrea de fapt să 
discute problema succesiunii la tronul 
Analiei. lar timu este res rázboire a 


celor două puternice personalități. 
L'Assassinat du Pere Noël (r. Christian 
Jague, 1941), se producea o crimá cu 
substrat politic. Ura tot mai fátisá a ma- 
mei fatá de fiu, tocmai in acele zile ce 
ar fi trebuit să-i împace, nu alungă doar 
bucuria sărbătorii, dar precipită chiar 
destrămarea familiei în Oameni obișnu- 
Hi (r. Robert Redford, 1980). 


e Mesageri burleşti, Laurel și Hardy în 
Stan şi Bran vinzători de brazi 


Viata-i frumoasă — 
James Stewart si- Donna Reed 
in filmul lui Frank Capra 


Crâciunuri vesele 


Imaginile tonice aparțin de fapt Cră- 
ciunurilor de altădată. Cînd cete de co- 
lindători o luau voinicește prin zăpadă 
si nu ocoleau nici o casă, chiar daca 
zgircitul popa Oșlobanu îi va lua la 
goana {Amintiri din copilărie — 1965, r. 

lisabeta Bostan). Sau cele din provin- 
cia americană a începuturilor de secoi 


SO NEA OS al] 


i 
n 
= 
Z 
vi 
>. 


© Sárbätori fericite — 


„Jayne Mansfield 


la pomul ei de Crăciun 


(Meet Me in St Louis/ intinire la St 
Louis — 1944, r. Viňcente Minnelli), 
chiar dacă fetița cea mică, necăjită ca 
familia se va muta la New York, distru- 
gea omul de zăpadă din curte... Tinjim, 
de fapt, după farmecul vieții patriarhale, 


dispărut odată cu „detasárile“ si „re- 


considerările“ lipsite de respect. 
Crăciunuri gangsterésti 


Cine și-ar fi închipuit altădată că un 
hot va avea ideea să jefuiască o bancă 


r aşa ca în Parteneri täcufi (1978), adica 


deghizat în Moș Crăciun? Sau că va 
veni o zi cind „cetina tot verde“ va fi in- 
locuită de inodorul si lavabilul plastic? 
Că vom ajunge sá uităm plăcerea de a 
face plăcere? 

Tuturor. celor ce s-au lăsat alienati în. 
acest fel, le dă-o lecţie grăsanul din-se- 
rialú! Jack. si... Este episodul în. care 
criminalul, deghizat în. Moș Crăciun; le 
scăpase, eroilor noştri în marea. de alţi 


„mosi“; cei însărcinați cu reclama stra; . 


dală. Singurul .care mai știe că vine Mos 
Cráciuňul este obezul șef, teroarea sub- 
alternilor, omul de modă: veche. A: tri- 
mis discret unei specialiste citevă din 


prájiturile bătrinei secřetáre, iar premiul - 
obținut de aceasta e cel mai frumos dar: 
de Crăciun ce i s-a făcut vreodată. A... 
ales cu grijă cadouri pentru fiecare, Ca ` 


să se bucure de bucuria lor. Şi impodo- 


beşte cu-mina lui bradul adevărat pe - 


care l-ă irstalat în birou, căci „plasticul 
nu miroase a Crăciun: : 


O: ultimă. imág a 
se retrage, astfel ca în cadru.să poate fi 


cuprinsă întreaga echipă de filmare :==. 


actori, regizori, tehnicieni (scena e din 
Maddie și David, dar poate fi de 
oriunde), toți ne privesc zimbitori, vinul 
licáreste în paharele ridicate către noi 


în semn de salut. Fond muzical: Judy- 


Garland cîntă „Să aibă parte fiecare de 
un. Crăciun fericit“. PE 
Ceea ce'vă urează din sufiet și 

Aura PURAN 
realizatoarea . grupajului 


“purtind “luminări aprinse — in“ 
- Karel Kachyna, 1968). "i 


:ěxemplu Fi in Love- 
‘Şi Robert De-Niro. - 


A A ARII "© Amintiri din 
ine: aparatul de filmat. . 


n reper stabil: 25 decembrie. Altcindva 

ar fi sinonim cu imposibilul. De unde si 

povestea unei false certitudini în filmul 

american Christmas in July/ Crăciun in 

luna iulie (1940, r. Preston Sturges). 

Decorul e de obicei acelaşi. .Dar Cră- 

ciunul se poate serba şi în locuri mai.putin obișnuite: 
un deșert de gheaţă (Scott of the Antarctic), un sub- 
marin (Destination Tokyo), o misiune de călugărițe 
în Congo (The Nun's Story, cu Kâtharine Hepburn). 

Momentul infiripárii tradiţiei nu a fost evocat de ci- 
neasti. Se pare că aceasta exista deja la Cavalerii 
mesei rotunde, perioadă de legendă. Important este 
că Ajunul și noaptea Crăciunului sint percepute ca 
un interval temporal aparte. Atunci coboară o dulce 
pace de origine divină, oamenii sint mai generoși, 
mai zimbitori ca deobicei. 

In această „Stille Nacht, heilige Nacht“ se pot in- 
timpla lucruri neobisnuite. Ca in povestea scrisá de 
Charles Dickens în. 1843, in care Ebenezer Scrooge, 
cárpános si fárá inimá, fugind de oameni, este vizitat 
de spiritul trecutului, apoi de cel al prezentului, în 
sfirsit de cel al viitorului, care ii pun în faţă oglinda 
mizerabilei sale vieți. Zguduit de revelație, Scrooge 
lasă să iasă la lumină fárima de umanitate ce dăinu- 
ise, zăvorită, în sufletul lui... Christmas Carol Colind 
de Crăciun a devenit una dintre cele mai ecranizate 
povești: 1908; 1910, 1916, 1935... In versiunea 1938 
rolul: principal era interpretat de Reginalt Owen, în 
1951 de Alastair Sim, în filmul TV din 1984 de Ge- 
orge C. Scott. În musicalul din 1970 (r. Ronald 
Neame) intitulat Scrooge joacă Albert Finney, iar 

t Alec Guinness este unul dintre spirite. 
Dar să revenim în secolul 20. În It's a Wonderful 
“ Lite/ Viaţa-i frumoasă realizat de Frank Capra în 
7., 1946, un om bun ca piinea caldă, împins la disperare 
(James Stewart) este salvat de la sinucidere în seara 
de Crăciun de cineva care pare un vagabond. De 
fapt este „Clarence Dobody, înger de rangul li“, care 
îi demonstrează mai mult decit convingător ce neno-; 
rociri s-ar fi întîmplat în acel oraș dacă el, eroul, nu 
ar fi existat. incurajat, . omul cel bun se întoarce 
acasă, unde are surpriza ca binele făcut o viață in- 
treagă să i se întoarcă. Pilduitor și necesar. 


Pomul 


radul cu cetina tot verde, este cel de al doilea 

atribut al. sărbătorii. Cinematografic, el. poate 

constitui pretextul declanșator al acțiunii. În The 

Christmas Tree (1966), niște copii londonezi duc 

“un. brad la ún spital si trec prin tot felul de întim- 

« plări. Stan și Bran vinză de brazi nu vor cu 

noaste decit una singură — în compania virtualului client Ja- 

mes Finlayson — dar, cu siguranţă, una din cele mai comice și 

într-un fei filosofice aventurári în distrugere din toată istoria ci- 
nematogratului.. i ii 

Pomul de Crăciun devine element dramatic — simbol tragic 

al unei Terre distruse de un război atomic, căci este injghebat 

din resturi de metal čontorsionat (filmul: rusesc Scrisorile unui 

om mort — 1986: r. Konstantin Lopușanski) — dar si o formă 

originală de declaraţie de dragoste (brädutul din pădurea „lor“, 

Cräciun cu Elisabeta de-cehul 


Este suficient să -zărim' pe ecfan in. moș. Crăciun, sau“un 


“pom impodóbit; pentru a sti in ce timp-al anului-se-petrece.ăc“ 


tiunea. Cele două elemente funcționează 'deci și ca-semn. Doi 
adulți încremeniiți cu cupele de şampanie în mină, pe fundal un 
brädut luminat, deci tocmai de Crăciun: nefericiții părinţi ai: 
unui copil monstru vor comite în pa. rad tragic (protogul la 
Batman. revine, r. Tim Burton,-1991). În fata marilor magazine, 


< bărbaţi îmbrăcați în moş Crăciun încearcă să atragă cumpără- * 
„torii: Deci de Crăciun se va îndrăgosti David Niven de Ginger 
< Rogers (Copliæul domnișoarei — 1943). Multiple situaţii iden- 
tice în alta filmé*cu Mm vým decorate. în. consecință, ca de, 


984, r. Ulu:Grosbard, cu Meryl Streep. 
ER iE 


~ 2 


€ copilărle,- ecranizarea 
(< Elisabetei Bostan după lon. Creangă 


— i “Moș Crăciun e un: „mizerabil“ 


Mosul.. 


au Père Noel, Babbo Natale, Santa 

Claus este, probabil. personajul cel 

mai îndrăgit de copiii planetei. Așa 

că nu e de mirare că primul film în 

care a apărut datează din 1897 şi se 

numește chiar Santa Claus realizat 
de G.A. Smith, pionier al cinematografiei brita- 
nice. 

Mos Crăciun nu are o viață ușoară. Un an in- 
treg el trebuie să supravegheze funcționarea ate- 
lierelor de jucării, randamentul, calitatea etc. Sur- 
prize neplăcute se pot ivi oricind. Cînd ajung 
Stan și Bran in Tara jucăriilor (adică in 1934) si 
faci greșeala să îi angajezi, să nu te miri că în loc 
de: 600 de soldați de lemn înalţi de 30-cm., cei doi 
„pricepuţi“ vor fabrica 60 de soldați de 300 cm! 
Sau, cind un fel de Scrooge modern te dă în jude- 
cată pentru... neplata chiriei pentru domiciliul tau 
de la Polul Nord. Crăciunul era cit pe ce să nu fie 
(realizat de actorul italian Rossano- Brazzi, in 
1966) se termină cu bine: copiii din toată lumea 
trimit Moșului banii de chirie. Ca să nu mai spu- 
nem că succesul universal al personajului.îl face 
vnit si de extratereștri: răpit, el e pus să rezolve 
diferite probleme  tehnicomateriale ale: acestora 
(Santa Claus Conquers the. Martians’ — 1964). 

Realizind că nu pot desființa acest personaj 
„mistic“; comuniștii i-au schimbat numele in Mos 
Gerilă (de la rusescul' „deo Moroz“) şi 'l-au rupt 
de sărbătoarea Crăciunului, - programindu-i sosi- 
rea de Anul Nou. lar, de la o virstă încă fragedă, 
copiilor li se- „deconspira“ originea lumească a 
bietului moș ateu. Firesc,, deci, gestul fetiţei de 
ştab din- Balanța (Lucian Pintilie, 1992) de a-i 
smulge bucată cu bucată mustata postisá. a 


& Omul de pe stradă — 
Barbara Stanwyck si Gary Cooper 
in regia lui Frank Capra 


de -Jean -Marie Poiré; < 
succes. Cinematografic "92 


Un 
Un psihiatru 
două frumoas 


film de 


e 


Phil 


si 


joacă un joc periculos 
Un joc al seducţiei 
dar şi al morții 
Pasiune fierbinte 

Si crimă cu singe rec 


Joanou 


pentru copit 
Steven Spielberg. 
Hoffman, 


i 
s 
af 

Hi 
j; 


„Un basm nu numai 
Hook. n 


A °C 


pi 


mima sistat fi: este asemănător cu a mima moartea. într-a sal cu Împuşcături” = 
declara cu detasate Sharon Stone la sfirşitul filmărilor fierbinţi din /pstinct primar. Pentru 
Fred Ward — interpretul scriitorului Henry Miller din Henry şi Jine, alt film“soc al 


» 


deceniului — momentele erotice “sint: „Secvente dintr-un balet“. -De altfel, nu puţini Sunt 
regizorii care recurg la coregrafi- pentru a filma scenele intime sau ei ingisi le vizualizează 


ca atare de pildă Verhoeven in /astinct primar. Regizorul olandez declară: „N-am înțeles 
niciodată de ce aceste scene sînt 0 problemă: in America. Este frumos si minunat să arăţi clipele iubirii 


şi nu înțeleg de ce trebuie să ne ruşinăm sau să ne temem de ele“. 


lar Adrian Lyne (autorul 


controversatelor 9 7/2 săptămini- cu Mickey -Rourke si Kim Basinger şi Propunere indecentă cu Robert 
Redford şi Demi Moore), comenta. propria îndrăzneală: „E mai bine ca pri. x. fie socati decit să 


adoarmá in sala de. cinema. Suntem cineaşti, nu educatori”. ă 


Astăzi nu mai miră pe nimeni asemenea. declaraţii şi nici filmele care le šení: ds ambele ar fi- fost 
imposibile cu ani în urmă. Şi moravurile s-au liberalizat. Dacă tinerii anilor '30; -priveau pe ecran 
sărutări caste, iar decolteurile doamnelor nu puteau cobori mai jos de marginea brasierei, astăzi nu este 
întotdeauna uşor să delimitezi eroticul de: pornografie. În industria filmului, ca şi în cea -a spectacolului, 


în general, limita permisivitätit s-a extins încet dar constant. Considerat o aberaţie. cu 20 de ani în urmă 


Ultimul tango la Paris, realizat de Bertolucci, apare aproape decent pe lingă /nstincí primer de ` Verhoeven. 
Să urmărim impreună care a fost ae de la atunci la acum. ; 


3 


T 


Anii 220 


Încă de la începutul deceniului, filmul se afirmáse ` 


ca cel mai atractiv si. accesibil mijloc de a percepe : 


cultura. Politicieni, scriitori și” artiști intuiseră forța 
noii arte de a modela „conștiințe şi opinii. Legisiatorii 
americani înființaseră însă. din martie 1909 o comisie 
națională de cenzură pentru filmul american, împu- 
ternicitá să controleze libera expresie a creatorilor 


La început, legea cenzurii conţinea opt articole care: 


interziceau să se dea curs pe ecran: obscenitäfii, vul- 
garitátii, crimei (să nu'se arate cum se poate sávirsi 
un omor), morbiditátii“ brutalitátii, violenţei, luării in 
deridere a credințelor religioase și, în fine a scenelor 
care pot prejudicia persoane și instituții reale sau 
pot influența procese în curs de desfășurare. Dar 
deja în 1921, restricțiile apar insuficiente și alte 13 
articole extind prerogativele cenzurii. Ele interziceau: 
scene de.un sex-appeal exagerat, comercializarea vi- 
ciului: dragostea ilicită: sa se prezinte virtutea 
odioasá si viciul atrăgător; dansurile incitante, ca- 
mere de baie sau dormitoare filmate insinuant, expu- 
nerea goliciunii trupești;: scene de dragoste prelun- 
gite; scene din lumea viciului și a crimei, în afara ca- 
zului cind erau impuse de ilustrarea conflictului din- 
tre bine şi rău; scene cu jocuri de noroc, beţia ca 
distracție atractivă sau personaje care se droghează; 
scene ce ar putea să îndemne la crimă; scene ce ri- 
diculizează obiecte și simboluri de cult; scene ce 
pun un accent nejustificat pe vărsarea de singe sau 
pe violenţă; scene, gesturi sau atitudini vulgare; re- 
clamele obscene, indecente. În: 1927, li se adaugă 
alte 10 interdicții şi mai detaliate: să nu se înjure de 
Dumnezeu sau de diavol; să nu apară vreun nud; să 
nu se arate traficul de droguri; să nu se arate comer- 
tul de carne vie; să nu se arate relații sexuale sau 
idile între albi și negri; să nu se ia în deridere preoții; 
să nu se arate relații sexuale între copii; să nu se 
aducă ofense vreunei naţiuni, rase sau credințe. 


anii "DD 


la ființă „Liga decentei“ (Legion of Decency). In- 
dustria filmului este obligatá prin legi federale sá 
respecte recomandările unui „cod de producție" cu- 


noscut sub numele ,Codul Hays", elaborarea lui fiind = 


atribuitá in principal lui Will H. Hays, înalt funcționar 
guvernamental care a deținut şi funcția de președinte 


al Asociaţiei producătorilor și distribuitorilor de film '* 


din America între 1922-1945. Orice încăicare a codu- 
lui era penalizata cu 25 000 de dolari, sumă colosala 
pentru anii '30. in consecinţă, un sărut nu putea dura 


14 


# 


< 


= ph + 
NE 
+ 


mai mult de trei secunde; cuplurile, thiar soț și soție, 


-nu putea fi arătate dormind decit în paturi separate; 


“dacă ar fi fost să fie o scenă de dragoste úňul.din cei 


"= doi parteneri era obligat să aibă un picior pe podea! 


Din Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici s-a cenzurat 
scena în care piticii transformați în timplari de ocazie 
construiau un pat pentru musafira lor. Motivația: să 
nu se creadă că Albă ca Zăpada trăia cu cei șapte 


“bărbaţi. Cînd în 1934 Clark Gable a apărut cu bustul : 


gol în New-York—Miami („S-a intimplat intr-a 


„noapte“), industria de maiouri a înregistrat brusc 0“ 
„scădere. A fost încă un argument pentru cenzori să = 
"fie mai atenți la semnalele lansate de pe ecran. Jean 


Harlow în neglige mingiindu-și sinii, într-o producție 
M.G.M. a stirnit un mare scandal. Producătorii au 
convins cenzorii să nu taie scena, argumentind că 
„nimeni nu era de față!“ Pe ecran, firește. Mae West 
era considerată atit de incendiară încit personajele 
interpretate de ea nu aveau voie să sárute pe nici 
unul din parteneri. O imbrátisare in care buzele să 
nu se atingă era maximum acceptabil în cazul ei. 


“Momentul cind Clark Gable urcă scările purtind-o în 


braţe pe Vivien raigh, în Pe aripile vintului, a fost 
echivalat cu un viol, iar pentru replica „| dont give 
a damn“ („nu dau un ban“) din același film, producá- 
torul David Selznick a fost amendat cu 5 000 de do- 
lari! -Era pentru prima oară cînd un cuvint „rău fa- 
mat“ — damn cum spun americanii, „un cuvint in pa- 
tru litere“ se făcea auzit pe ecran, 


Anii 740 


Nu numai filmele erau atinse de verdictul cenzurii. 
Printre cele 140 de cintece interzise de a fi difuzate 
la radio pe rețeaua NBC, s-a numărat şi cea cintată 
de Duke Ellington: „The Mooche“ (în argo — apati- 
cul, hoinarul) apreciindu-se că ar putea determina o 
creștere a violurilor. O concesie a fost făcută în 1941 
unui film de ficțiune venit să pregătească moralul ti- 
nerilor ce urmau să pupe, pe fronturile celui de-al 
doilea război mondial: You're in the Army Now. Să- 
rutul dintre Jane Wyman și Regis Toomey dura trei 
minute si cinci secunde; (recordul a fost doborit abia 
în 1988 de sărutul dintre Valeria Golino și Pee-wee 
Heman în Big Top Pee-wee). În 1943, magnatul Ho- 
ward Hughes și-a putut permite — în calitate de pro- 
ducátor și regizor — să o debuteze cu sinii aproape 
dezgoliti pe noua sa descoperire Jane Russell in The 
Outlaw socotit „primul western-sexy“ a fost interzis 
de cenzură şase ani, timp în care s-au mai scos niște 
scene. Rezultatul: la premiera întirziată, spectatorii 
au considerat că filmul nu merita așteptarea! Imediat 
după război, Hitchcock și-a permis o glumă. €l a 
montat imbrätisärile si săruturile dintre Ingrid Berg- 
man şi: Cary Grant din Notorious in așa fel incit pá- 


- «ea că s-au. sărutat citeva ore! 


e 


© '20. Noapte de noapte, 
cu Mae West la debut 


. si George Raft 


a '40. Hitchcock și-a permis: © 
(Cary Grant si Ingrid Bergman 
în Notorious). : =<- 


un tabu în-Unora le 


* 50. Marilyn Monroe dobora 
le place jazz-ul 


“glumă 


“Anii "50 


În 1952 s-a văzut pentru prima dată, într-un serial 

TV (i Love Lucy), o femeie însărcinată; spre a se 

apäfa de o viitoare amendă, rețeaua CBS a interzis 

însă definirea condiției eroinei, prin altă formulă de- 

cit „e în așteptare“ (she is expecting). După doi ani, 

Otto Preminger a încălcat Codul Hays in comedia 

The Moon is Blue, lăsind eroii să pronunțe, pentru 

prima dată, cuvintele: „amantă“ (mistress) și „insárci- 

nată“ (pregnant). Procrearea era considerată atit de 

indecentá încît într-un documentar. realizat de stu- 

diourile Disney The Vanishing Prairie (Preeria pe 

cale de ie), secvența naşterii unui pui de but- 

falo a fost cenzurată în mai multe state ale Americii. 

s à — k Die cele trei apariţii ale lui Ati ilor N un 
n > > ră : i i i oarte popular program de varietăţi (, ullivan 

30. Un bárbat fárá M s x 1 ká Show“) doar o singură dată a fost arătat și de la talie 

era socotit indecent! i E à 3 in jos! Momentul Pearl Harbour a-servit drept para- 
(Clark Gable si Collette Colbert in kod = van regizorului Fred Zinnemann si scenaristului Dal- 
S-a intimplat într-o noapte) 4 à “ Eee ton Trumbo, dindu-le posibilitatea să se refere in De 


aici pină în eternitate la frustrarea sexuală a militari- 

lor aflați sub arme în portul de la Pacific, Burt Lan- 

caster si Deborah Kerr au putut fi arátati pe o plajă, 

imbrátisati aproape la orizontală, binenteles in cos- 

e tume de rară Senia dobrá însă ca personajul 

č A Rat A interpretat onna să fie o prostituată, așa 

30. O imbrátisare echivalentă cum era în romanul inspirator semnat de James Jo- 

.__ cu un viol (Clark Gable nes. O culme sexy a deceniului a atins-o scena se- 

si Vivien Leigh in Pe aripile vintului) ducerii lui Tony Curtis de câtre Marilyn Monroe in 
Unora le place jazz-ul. ý 


anii 900 


Analele hollywoodiene consemneazá sugerarea 
primului „sărut francez“ în Splendoare in iarbă de 
Elia Kazan. Protagonisti Natalie Wood şi Warren 
Beatty. Una dintre vedetele filmului de serie B din 
deceniu, Barbara Eden, a avut permisiunea să apară 
în chip de spiriduș, într-un costum colant cu talia 
goală, dar buricul a fost acoperit. In 1967, cenzorii 
i-au obligat pe Mick: Jagger să schimbe un vers 
dintr-o melodie interpretată de Rolling Stones, din 
„Hai să petrecem noaptea împreună” în „Hai să pe- 
trecem un timp frumos împreună” pentru a putea 
apărea în acel „The Ed Sullivan Show“. Din 1956 in- 
cepe liberalizarea Codului Hays. Piná la abolirea 
acestuia în'1986, se introduce treptat un punctaj care 
limita accesul la diferite filme, în funcţie: de virsta 
spectatorului: PG — (Paternal Guidance), insofirea 
de către părinți obligatoste; PG-13, anumite secvențe 


Adina DARIAN 


(Continuare în pag. 17) 


o '70. Premiul Oscar 
pentru rolul unei prostituate 
(Jane. Fonda în Klute) 


e '40. O bombă-sexy lansata 
de Howard Hughes (Jane Russell) 


A 
s '50. Televiziunea 
îi arăta 
doar bustul 
(Elvis Presley) 


æ '60. Cenzura 
începe să aibă 
d de furcă nu doar 
cu amorul, ci şi 

cu horror-ul: 
Rosemary's baby 
(John Cassavetes 

şi Mia Farrow) 


LL 
SE MOR 


$ 
i 
k 


[i ʻe ‘0 partegă 
cnfei. noastre 


3 80. De la vorbă la faptă 
(Mickey Rourke şi Kim Basinger 
în 9 1/2 săptămini) 


e "80. Filmul s-a numit chiar 
In pat cu Madonna 


& '90. Si mai departe? 
(Michael Douglas si Sharon Stone 
în “Instinct primar) 


(Urmare din pag. 15) 


rámín la aprecierea părinților, R (restricted) interzi- 
cind intrarea in salá a tinerilor sub 17 ani, neinsotiti 
de un adult; in sfirsit X — echivalent cu film porno 
care -restringe aria sălilor în care respectivul film 
poate fi difuzat. În ultimii ani cineaștii americani se 
luptă pentru introducerea calificativului A (Artistic) 
spre a nu se mai confunda arta, fie ea și cu sugestii 
erotice, cu pornografia (v. și „Noul Cinema” nr. 
11/1990, p. 19). 

Un alt grup muzical celebru are de suferit rigorile 
cenzurii. 
interpreti John Lennon si Yoko Ono apäreau nud. 
S-a impus ca sá fie vindut doar in anumé magazine 
si să fie învelit într-o supracopertá maronie. Îndrăz- 
neala supremă a deceniului a aparținut regizorului 
Roman Polanski: in C ì lui Rosemary, persona- 
jul interpretat de Mia Farrow era invadat de diavol! 


Ani TO 


Pasul următor în aceeași direcție il va face William - 


Friedkin in Exorcista (1973). Cenzura incepe sá aibá 
de furcă nu numai cu amorul ci si cu horror-ul. De- 


ceniui a marcat însă punctul crucial în dezväluirea . 


raporturilor intime de tot felul în întreaga industrie a 
spectacolului. Pentru prima dată pe scenele new yor- 
keze off-Broadway era prezentată viața într-o comu- 
nitate de pederaști („The Boys in the Band). Pe 


ecranele rețelei de la televiziune NBC, într-o come-» 


die, David Brenner interpreta rolul unui coafor care. 


renuntase la femei, în favoarea bărbaţilor. n° topul 


ascultătorilor de muzică urca o melodie interpretată 
de Donna Summer, „Love to Love you Baby“ în care 
se reproducea sonor actul iubirii de 22 de ori în 17 
minute. Un sondaj în Florida (1975) precizează că 
984 din 1 000 de mame-adolescente au rămas insár- 
cinate... pe muzică rock. Din 1976 rețeaua TV ABC 
lansează în nocturnă un program de iniţiere sexuală 
pentru adolescenți sub titlul „Three's Company“ și 
„Charlie's Angel“. Rezultatul este triplarea numărului 
de scrisori care protestează față de indecenia și ob- 
scenitatea înfățișate pe micul ecran. Romanul „Pros- 
tituata fericită“ de Xaviera Hollander ajunge în topul 
librăriilor cu nouă milioane de volume vindute. Este 
povestea unei fete care începe să se prostitueze de 
nevoie. si sfirșește prin a o face din. plăcere, chiar 
dacă profesia o obligă să asiste sau să ia parte la si- 
tuatii de o violență bestială. Chiar în anul apariției, 
romanul este ecranizat de Nichola Sgaro, cu Lynn 
Redgrave în rolul principal. Prostituata ca personaj 
se impune prin interpretarea lui Jane Fonda (recom- 
"pensatá cu un Oscar pentru acest rol) în Klute în re- 
„Ola lui Alan J. Pakula. Primele prostituate adoles- 
cente au fost Jodie Foster în Şoferul de.taxi (1976) 
de Scorsese și Brooke Shields în Pretty Baby de 


i 
` 


Hollywood '92 
Pasi în doi 


A n virtejul vieţii hollywoodiene, trăită la lumina 

x orbitoare a reflectoarelor, starurile isi päzesc 

cu strásnicie acel con de umbrá salvator care 

pentru ele se numeste: familia. Vá prezentám 

citeva cupluri-vedete ale „uzinei de vise”. 

e Melanie Griffith si Don Johnson. Au fost 
căsătoriți, au divorțat (nepotrivire de caracter); au 
constatat apoi că „rău cu rău dar mai rău fără rău“ si 
s-au recăsătorit. „Pentru toată viața“, declară ei 
acum. Să-i credem pe cuvint. Cei doi au o fetiţă și 

… un „băiat în vírstá de 3 și respectiv 5 ani. 

e Kelly Preston si John Travolta. Au împlinit exact 
„un-an. de la căsătorie iar báietelul lor doar 7 luni. 
„l-am spus Jett pentru că sint nebun după avioane“, 

spune fericitul tată Travolta. 

-© Harrison Ford si Melissa Mathison. Un cuplu care 

‘nu vrea cu nici un chip så locuiască altundeva decit 
„dn „cásuta din pádure“ construitá de actorul ameri- 

can. „Dacă as locui-la oraș m-aș simți ca o vacă tri- 

misă la pășune vopsită în culorile curcubeului“ 


adaugă el. 

e Christopher Reeve si Dana Morosini. Nou veniţi 
“în „clubul cásátoriilor“ (în luna iunie '92) şi în „clu- 

bul tinerilor părinţi” (fiul lor s-a născut în aceeași 

lună iunie). 

e Eddie Murphy şi Nicole Mitchell. „Am trecut mai 
= intii printr-o perioadă de probă“ spune actorul, „timp 

în care s-au născut cei doi-copii ai noștri. Cred că ei 

sint cea miai frumoasă creație a mea. Îmi mai lipsea 

ceva” verighetele. Le-am pus, si cu asta, basta!“ 


e cămașa discului „Two Virgins“ cei doi 


‘dar şi al audienței mizind pe sex-appealul:cup 
-1 Rourke (seducătorul masochist) și Basinger. Serialul 


-„4rem- de indrázn 


p EU si azi 


Louis Malle. Tot CBS transmite un film în două serii 
Maude în care eroinei i se face o întrerupere de sar- 
cină. Primul film al deceniului care-și enunta explicit 
“din titlu intenţiile a fost Carnal Knowledge (iniţiere 
carnală — 1971): prin excesul scenelor tari această 
comedie dramatică tinde să aibă un continut morali- 
zator (realizator Blake Edwards — autorul Pantere- 
lor roz —, cu James Coburn si Jennifer O'Neill). Ma- 
rele scandal atit.in Europa cit și in America, l-a pro- 
vocat insa Ultimul tango la Paris cu Marlon Brando 
si Maria Schneider. Un rafinat estet precum Berto- 
lucci își vede filmul notat cu X (pornografic) in Sta- 
tele Unite si e S să renunțe la unele scene. 
Restricţiile nu împiedică filmul să realizeze recorduri 
la box-office. Nici animația nu rămîne mai prejos. 
După citiva ani de interdicție fiind notat cu X, un film 
cu „Fritz cotoiul“ care practică dragostea în grup, 
vede lumina... ecranului! * 


Anii 90 


În Making Love de Arthur Hiller, ciasicul triunghi 
amoros capătă o altă distribuție. Adulterul soțului se 
petrece cu un bărbat. Micul ecran preia conducerea 
prezentind numeroase filme cu personaje heterose- 
xuale. În 1986 apare la televiziune primul perso- 
naj-victimá a sindromului imunodeficitar — AIDS. 


=- Notat:cu R pentru violență si scene erotice, 9 1/2 


săptămini de Adrian Lyne bate recordul digeră lui 
ui 


și David a fost deasemenea considerat ex- 

3 la ed sa în 1987: Un an mai 

tirzio” Saturday "Fever se aflá in topul anului. 

Melodiile lui John Travolta au făcut înconjurul lumii. 

În film s-a celebrat anularea cenzurii rostindu-se de 
27 ori cuvintul penis! 

Ce ar mai putea aduce nou deceniul următor? 


Anii "90 


S-a trecut de la cuvinte la fapte. Acelasi Rourke, 
avind acum ca parteneră pe Carré Otis, trece la 
scene de dragoste „natur“, în Orhideea sălbatică (re- 


gia Zalman King): z > j > 
Beverly Hills 90210 nu se lăsa mai préjos. În Henry . 
June personajele scenelor natur erau acum două ` 


emei. Pe micul ecran apare primul sărut importat 


>. din Lesbos între Amanda Donohoe si Michele Gree- 


ne. 'Vocea, titlul piesei lui Cocteau e preluat de un 


romancier american, Nicholson Baker. care publică o 


s David Bowie ‘si printesa Iman 


e Emilio Estevez si Paula Abdul. Frumoasa core- 
grafàä a lui Michael Jackson (ea însăși cintăreață de 
succes) l-a ales, la bine si la rău pe mai tinărul frate 
al lui Charlie Sheen. 

e Meryl Streep și sculptorul Don Gummer. „Sintem 
un cuplu normal, spunea nu demult „logodnica loco- 
tenentului francez“. Nu sint Madonna. În afara mese- 
riei mele, ceea ce contează este familia: Don și cei 
patru copii ai noştri“. 


© 


= = 


ields in Pretty Baby) 


oferul de taxi 


-Z 


adolescente (Jodie Foster 
h 


© > primeie prostituate — 


Wu) bă 
Co à 
= 

o 

o 

k 

m 

o 


lungă: conversație sexuală. la telefon. Este instanța: . 
neu un best seller. În sfirsit I primar éxplo- 
dează ca o bombă incendiară pe ecranul. Festivalului 
de -la Cannes (sfidare maximă şi succes de același” 


„calibru). Filmul a fost infimpinat la Los Angeles cu 


proteste egale din partea grupurilor feministe si gay, 
Jeremy Irons și Juliette Binoche nu se lasă mai 
prejos in: ultimul film al lui Louis Malle, Fatals. 


Totul a fost spus și totul a fost aratat. Și mai de- 
parte? # AB A 


Mai departe s-ar putea să regretám acele tabuuri“.. 
care l-au făcut pe Satyajit Bay--să sugereze e noapte: 
de dragoste, filmind — :aşa cum numai el ştii —0 ~ 
agrafă uitată pe perna dih'patul unui bărbat. S-ar pu- 
tea să regretăm că adevărul gol-golut a pulverizat < 
tandretea si: misterul. Dar: dacă “acceptăm din. nou de“ 


. la Shakespeare. citire, spectacolul. ca oglindă a vieții, 


poate. că: tandrejea şi misterul au fost excluse chiar: 
din cotidianul acestui sfiit de mileniu. Les 
FA oa ac A, 


©- În final, cel mai tinärcuplu (de:astádatá cinema” 

tografic) care face ravagii în.acest an: Ei Sint eroii fil- 
mului lui Howard Zieff, My. Girt (Prietena mea): Anna : 
Chlumsky și mai vechea hoastră cunoștință, Macau“ 

lay Culkin. „Primul lor sărut.este tot atit de emotió- : 
nant ca cel al lui Ingrid și Bogart în neuitata Casa- 
blanca“, spunea la premieră, partenerul lor, Dan Ay- 


kroyd. KA 

74. Doina STĂNESCU 
© casátoriti pentru A doua oară - — 
(Melanie Griffith si ‘Don Johnson) 


Le 


mn 


Mt ic o 


CINE GLOB 


SUCCESE 
NEWYORKEZE 


In ultimele saptämini, o pe- 
liculá americana se situeaza 
în fruntea topului premierelor 
de la New York: Voiaj de 
nuntă la Las Vegas realizat 
de Andrew Bergman, avindu-i 
în distribuție pe James Caan 
Sarah Jessica Parker și pe 
Nicolas Cage. Filmul este, se 
spune, o farsă bine constru- 
itä. inspirată de aventurile si 


© Glenn Ciose, Kathleen 
Turner și Sharon Stone, par 
tenerele actorului: Michaet 
Douglas în Atracţie fatală, În 
căutarea 
instinct primar, i-au fost fa- 
tale. Tot tinindu-le in brațe 
{pentru nevoile filmarilor), el 
n-a mai putut să se S- 
prindă, aventurile amoroase 
continuind si dupa ce cuvin- 
tu! „sfirsit“ a apărut pe gene- 
ricul filmelor. Soţia lui, Dian- 


dra (cu care este căsătorit de: 


15 ani) a închis ochii asupra 
rátácirilor extraconjugale ale 
celebrului soț pină cind l-a 
prins în flagrant cu cea mai 
bună prietenă (a ei). Si pe 
deasupra cu mult mai în vir- 
stă. Afront total! Papă Dou- 
glas (Kirk) a încercat să apla 
neze conflictul, trimitindu-! 
pe Michael să se trateze; căci 
se pare, este “vorba de o 
boală: nu poate rezista „ispi- 
telor“ blonde -si cu picioare 
lungi. Cum; orice boală are 
leac, Douglas jr. s-a internat 
în clinica „Sierra Tucson 
Center“, specializată în dezin- 
toxicarea sexuală! Pacienţii 
sìnt- supravegheați zi si 
noapte (mai ales noaptea). 
Costul unui asemenea trata- 
ment este de 35.000 dolari 
pentru două sáptámini. Mi- 
chael se consolează cu gin 
dul ca nu € singurul cu ase 
menea problème. Inaintea lu: 
au trecut pe acolo Rob Lowe 


lui verde si: 


surprizele unei călătorii de 


nunta. 


CANNES 1993 


Anul 1992 nu: sa sfiit 
încă, dar se si discută despre 
selecția viitoarei ediții a festi 
valului de pe Croazetă (care 
va începe la 13 mai 1993) 
Primele. filme reţinute de co 
misia de selectie in vederea 
optiunii finale, sunt deocam- 


si Steven Tyler din grupul 
rock Aer 

© Povestea cu printul şi 
pastorita este din nou la ordi- 
nea zilei, e drept cu ceva mo- 
dificări prin părțile esențiale. 
Prinţul este cît se poate de 
prinț — Emmanuel de Savoie, 
dar- păstorița nu se pricepe 
dituși de putin în ale pásuna- 


„tului, ci intr-ale actoriei. Fran- 


cesca Dellera, eroina filmului 
lui Marco Ferreri Carnea 
(care a stirnit comentarii fur- 
tunoase la Cannes 1991), a 
fost aleasă de către italieni — 
cu. majoritate zdrobitoare de 
voturi — (e drept nu alegeau 
parlamentul) bomba sexy 
1992. Nu se întrevede însă o 
casătorie a celor doi îndra- 
gostiti, cáci spune prin- 
tubtatá, tinerețea e una, si 
protocolul alta... 

© Vreti să vă impresionați 
musafirii? Invitati-i (căci vor 
veni) pe Kim Basinger sau 
Luciano Pavarotti. Bineinté 
les, dacă posedati un serios 
cont în bancă pentru a va 
permite să plătiți 95.000 do- 
lari pentru Kim și 119.000 do- 
lari pentru cunoscutul tenor. 
Dacă nu, multumiti-vá cu 
un... „Mac Intosh“ care e mai 
ușor de procurat in drum 
spre serviciu. 


e Ursula Andress şi-a pier- 
dut agenda cu numere de te- 
leton, spre disperarea ei si fe- 


dată următoarele: Joyride de 
Peter Weir cu Isabella Ros- 
sellini, Jeff Bridges, Rosie 
Perez, Tom Hulce si John 
Turturro. Apoi, filmul lui Da- 
vid Cronenberg intitulat Mis- 
ter Butterfly (Domnul fluture), 
avindu-| ca interpret pe Je- 
remy Irons. O concurentá pu- 
ternicá o reprezintă filmul Po- 
veste din Bronx de si cu Ro- 
bert De Niro. In sfirsit Omul 
“fără faţă de și cu Mel Gibson. 


ricirea gásitorului care nu s-a 
lásat tentat de recompensa 
oferită. Urmarea: Sean Con- 
nery, Bo Derek, Roger Moore 
şi Linda Evans au fost nevoiți 
să-şi schimbe numărul de te- 
lefon din cauza apelurilor in- 
sistente {mai ales nocturne) 
ale infocatului admirator. 


e implinind o virstá ro- 
tundá (n-a spus cit). Barbra 
Streisand, complexatá de 
cele citeva kilograme in plus 
(spune ea), mai multe (zic 
gurile rele), s-a internat într-o 
clinică specializată din An 
glia. Cura a durat o sápta- 
mină si a dat rezultate: a sla- 
bit... două kilograme care au 
costat-o 10.000 dolari. Cam 
scump kilogramul! 


© Cu puţin înainte de a se 
afla că este suspectată de 
SIDA, Elizabeth Taylor a pri- 
mit premiul pentru cea mai 
bună. publicitate făcută unui 
parfum (e drept, al ei). La ce- 
remonie ea a venit imbrácata 
intr-o rochie brodată cu flori 
de argint (semnată Arnold 
Scaasi) care a costat 7.000 
dolari și atit de grea, încit 
multora le-a fost teamă că 
actrița nu va putea să se 
așeze sau să se miște. Dar 
s-a mișcat... 


Doina STĂNESCU 


FILMUL -SPORTIV 


„Festivalul International al 


Filmului Sportiv” de la Pa- 


termo, ediția a XIV-a, a conte- 
rit Marele Premiu scurt me- 
trajului belgian intitulat 
Drum pe culmi. Filmu! bulgar 
Jocuri pentru copii al realiza- 
toarei Boriana Punceva a ob- 
tinut cel de-al doilea premiu. 
A treia distincţie a revenit pe- 
liculei italiene Natura gi spor- 
tul semnată de doi realizatori: 
Pierpaolo Cattedra si Gian- 
piero Spirito. Acest film, se 
afirmă, are mai mult un ca- 
racter ecologic si privește 
contactul omului cu mediul 
ambiant 


COPYRIGHT BY 
INGE MORATH 


Acesta este titlul noului 
fiim al realizatoarei germane 
Sabine Eckhard (născută in 
1955 ia Frankfurt pe Main si 
care şi-a-făcut studiile de ci- 
nema la Paris), titlu care s-ar 
traduce Drept de autor. Inge 
Morath. Este de fapt numele 
unei ziariste, reporter foto 
care şi-a făcut o solidă repu- 
tatie în anii '50-60, lucrind 
pentru revistele „Life“, „Paris 
Match“ si pentru prestigioasa 
agenție „Magnum“. 

Filmul pe care Sabine Ec- 
khard i-l- consacră o sur- 
prinde pe reporterá la locu- 
tntasei din Statele Unite, din 
Connecticut, dar și la Paris 
alături de fondatorul agenţiei 
„Magnum“, cunoscutul Henri 
Cartier Bresson. Este sur- 
prinsă apoi împreună cu alți 
colegi de breaslă, precum şi 
cu soțul ei:care nu este altci- 
neva decit celebrui dramaturg 
Arthur Miller. Filmul acesta — 
spun comentatorii — este 
portretul unei fotografe, o fe 
meie excepțională, dar este s: 
o privire aruncată asupra 
unei familii de artiști fesiti din 
comun. În același timp, se 


mai afirmă, este si un frag- 
fnent de istorie a fotografiei 


Parteneri în Daddy 


A 


(Tăticul): Patrick Duffy 


silynda Carter 


v 


TELEX 


e Sylvia Kristel avea 20 de 
ani cind Emmanuelle o trans- 
forma într-un star. În două 
decenii, filmul a fost vizionat 
de 250 milioane de specta- 
tori, fenomenalul succes „al 
peliculei aducindu-i actriței 
nu numai glorie, dar si multi, 
foarte multi bani. După 20 de 
ani, Sylvia Kristel și-a cheltuit 
averea (deloc neglijabilă) în 
trei căsătorii dezastruoase si 
mai multe aventuri sentimen- 
tale cu aceleași rezultate. La 
40 ani, actrița, însoţită de fiul 
ei în virst de 17 ani, s-a rein- 
tors în Olanda, la casa părin- 
teascá. Intoarcerea fiicei risi-, 
pitoare a insemnat și încerca- 
rea ei de a reveni la persona- 
jul care a lansat-o: Emmanu- 
elle (de data asta seria a șap- 
tea!) 


Sylvia Kristel 
(Emmanuelle) are un fiu 


Arthur, ani 


e Patrick Duffy, „sâptămi- 
nalul“ nostru Bobby Ewiñg, o 
va 'avea parteneră pe fosta 
Miss Univers, Lynda Carter 
(lansată“în serialul de mare 
succes Wonder Woman 
Femeia minune) intr-un serial 


tv în 12 episoade intitulat 
Daddy 


© Pentru a-și distra fraţii, 
prințul Charles a scris „Le- 
genda lui Lochnagar“. Un 
basm cu spiriduși ajuns un 
best seller pentru copii. De 
curind, legenda a devenit film 
de televiziune difuzat de mai 
multe canale din lumea în- 
treagă. Vocea din off a po- 
vestitorului este, bineînțeles, 
a aceluiași prinț Charles. 

e La 27 ani, Anthony Delon 
se află la cel de-a! cincilea 
film. El este de astádatá mari- 
ne american si salveazá viata 
unui soldat israelian în Liban, 
ca apoi sá-i seducá sora. Fil- 
marile au avut loc în plină ca- 
niculá, la Tel Aviv. 

© Kim Basinger si Julia 


e 


Monica Vitti 
realizatoarea 
5 „unui film 
frumos și crud“ 


Roberts şi-au oferit serviciile 
pentru inregistrarea dialogu- 
lui senzual care se aude la 
Sfirsitul melodiei interpretate 
de George Michael, Too 
Funky. Capriciosul star a pre- 
ferat-o însă pe Anne Bancroft 
mai putin sexy, dar cu mai 
multá experientá muzicala 
decit cele douá „incepá- 
toare“. 

e Contrar așteptărilor prie- 
tenilor și propriilor declaraţii, 
Christopher Reeve a cedat — 
în schimbul unui -onorariu cu 
multe zerouri: el va fi pentru 
a cincea oară, Superman. 


Micul Buddha... 


„„se intitulează noul film al 
regizorului italian Bernardo 
Bertolucci care impreuná cu 
scenaristul Mark Peploe (cu 
care a colaborat la Ultimul 
impärat) a definitivat scena- 
riul acestui film in care un 
copil de 8 ani descoperá cá 
este reincarnarea lui Buddha. 
Bertolucci sperá ca bugetul 
filmului sá fie suficient de 
mare pentru a-i putea pro- 
pune interpretului sáu prefe- 
rat, Marlon Brando, rolul lui 
Buddha. 


Un nou 
„Wali Street“ 


Ethan si Joel Coen l-au 
ales pe Tim Robbins ca inter- 
pret principal al filmului lor 
intitulat The Hudsucker 
Proxy. Dupá universul stre- 
sant al studiourilor hollywoo- 
diene interpretul Jucătorului 
va evolua în lumea marilor 
afaceri bursiere de pe Wall 
Street. Partenerii: Paul New- 
man și Jennifer Jason Leigh 


Patrick Swayze 

c/o John West PMK 
op ură Street 

uite Los Angeles 
CA 90048 USA 


Rob Lowe 


c/o ICM 8899 Beverly Boulevard 
Los Angeles CA 90048 USA 


c/o ICM 8899 Beverly Blvd 
Los Angeles CA 90048 USA 


N. red, Nu ráspundem de o 
eventuala schimbare a adreselor. 


o 


SCANDAL SECRET 


In noiembrie a apărut si pe 
ecranele pariziene filmul rea- 
lizat si interpretat de Monica 
Vitti, Scandal secret. Este pri- 
mul ei film ca autoare, un 
film pe 35 mm. O singură 
datá spectatorul surprinde 
camera de luat vederi reflec- 
tată în oglindă și pe Monica 
Vitti înapoia ei nu ca inter- 
pretă, ci ca realizatoare. Apoi, 
ea rămine în pielea persona- 
jului, în această poveste des- 
pre o întreită trădare: în dra“ 
goste, în prietenie şi în ciu- 
data legătură ce ține incátu 
șată o ființă umană de o ma 
şină-confidentă. Comentatoa 
rea acestui film spune că este 
un film frumos și crud. „Dar 
necesar şi urgent ca o terapie 
— intervine brusc Monica, 
pentru că eram pradă angoa- 
sei și nu mă simțeam în apele 
mele“. 

Reportera Marie-José 
Simpson a intilnit-o pe actritá 
la Roma, în apartamentul lui 
Roberto Russo, fotograf, regi- 
zor si producátor unde Mo- 
nica s-a refugiat din locuinta 
ei din Trastevere mistuitá de 
un incendiu. Nu-i pare rău 
nici de lucruri, nici de ta- 
blouri, ci numai de vecinul de 
sus, Michelangelo Antonioni, 
acest Pygmalion care a des- 
coperit cel dintii chipul fru- 
mos si vocea plină de senzu- 
alitate a unei tinere actrițe 
care pe atunci dubla un per- 
sonaj din Strigătul. || regretă 
pe acest Michelangelo bolnav 
astăzi și care nici nu mai 
poate vorbi. „Dureroasă coin- 
cidentá pentru un maestru al 
incomunicabilitátii!“ 

Dupá ce n-a mai jucat in 
regia lui Antonioni, Monica 
Vitti a incercat sá scape de 
stress interpretind roluri bufe, 
clovnerii. „Prefer un aseme- 
nea rol starului antonionian. 
In viata de zi cu zi, imi place 
să rid, să mă văd cu prietenii 
— Monnicelli Federico (Fel- 
lini) Claudia (Cardinale), Ga- 
brie! Garcia Marquez pentru 
care pregătesc spaghetti. imi 
plac. sindrofiile anti la dol- 
ce-vita. Dansez, cint mai ales 
cantonete napoletane..." Cu 
toată veselia grijuliu cultivată 
nu i-a căzut bine „buffonei“ 
farsa sau gafa făcută nu de 
un ziar oarecare, ci chiar de 
„Le Monde“ anuntind... moar- 
tea Monicăi Vitti. Vorbea cu o 
prietenă care printre sughi- 
uri, îi spunea că prietena ei 

onica a murit. lar ea, Mo- 
nica, îi tot repeta că la telefon 
e chiar ea, că trăiește si că 
era cine știe ce greșeală. Şi 
prietena continua să plingă în 
hohote... 

Ultima scenă a Scandalului 


FILM FAX 


< Realizatoarea germană Mar. rethe von Trotia a incheiat 
fiimarile la i ianā Berlin, orașul zidului. 
Scenariul este semnat de Peter Schreider si Felicio Laudadio 


Fraţii Taviani semnează un nou film care titlu! 
Fiorile si este vorba tot o coproduct e germane Raná: in ro 
lurile principale apár Constanze E Paul Müller si 


Michael Vartan. 


Rușii se intitulează comedia realizată într-o multiplă co- 
producție europeană in regia lui André Dussolier. Filmarile au 
avut loc atit la Moscova cit si în Elveţia. Este vorba despre un 
grup de turişti ruși pe care puciul din luna august 1991 îi sur- 
prinde în Elveţia si nu pot să se întoarcă la Moscova. (Nu cred 
că turiștii aveau prea multe motive de distracție în această situ- 
aie, dar cine mai știe...) 


Septuagenarul Mario Monnicelli (La grande guerra) lu- 
crează la un film inspirat de un roman al lui Joseph Conrad 
„Tinerete“. Realizatorul a completat sursa cu o serie de epi- 
soade de inspirație proprie, izvorite din evenimente si-intim- 

ări ale unor bărbaţi și copii care încercau să scape cu viață 
n ultima parte a celui de-al doilea război mondial. Totul se pe- 
trece în împrejurimile Florenței unde au avut loc lupte crincene 
între partizani și fasciștii. 


transpunerea unui scenariu irat din viața unui vinzător de 
detergenti. Filmul va avea — și aceasta este o adevărată per- 
formantá — 80 de roluri feminine. Filmările au loc numai in 
italia și in-cea mai mare parte la Roma. 


Alt realizator italian u inspirat Marco Ferreri, lucreazá la 


Moda biografiilor transpuse in film se poartă bine. Dupá 
Stalin cu Robert Duval! în rolul dictatorului, se anunță acum 
un film inspirat de aventurile amoroase ale miliardarului ameri- 
can Donald Trump. Respectivul miliardar a umplut pagini in- 
tregi ale ziarelor de peste ocean, și nu numai de acolo, cu 
scandalurile pe care le-au provocat love-story-urile lui. 


Pe piața video casetelor se înregistrează o mare si plá- 
cuta surpriză pentru M.G.M. și pentru cinefilii veritabili. Noua 
transpunere pe casetă a celebrului Casablanca se plasează (la 
vinzări) înaintea lui Terminator 2 și a lui Hook. 


Cel mai 
tînăr cuplu 
cinematografic: 
Anne Chiumsky 
si Macaulay 
Culkin 
în My Girl 
(Prietena mea) 


PE ECRANE 


20 


o Danny Glover, Mel Gibson 
si Rene Russo in Arma mortalá 


ARMA MORTALĂ 3 


Producţie: Warner Bros, SUA, 1992; Scena- 
riuk Jeffrey Boam, Robert Mark Kamen; Ima- 


ge Jan de Bont; Regia: Richard Donner, 
u: Mel Gibson, Danny Glover, Joe Pesci, 
Rene Russo. 


Nu lăsa din mină o afacere bună, 
pare a fi deviza cineastilor de la Hol- 
lywood, tot mai porniţi pe reeditări ale 
unor formule care s-au bucurat deja de 
succes la box office. Schimbind pe ici, 
pe colo datele scenariului, introducind 
sau eliminind personaje (doar secun- 
dare, bineinfeles), asezonind cu peisaje 
si decoruri noi, producătorii americani 
realizează variatiuni pe teme. consa- 


„crate. 


În pofida (sau poate tocmai datorita) 
titlului ingrat, și Arma mortală s-a dove- 
dit o rețetă eficientă. Reluind avataru- 
rile popularului cuplu de polițiști Riggs/ - 
Murtaugh (in ideala distribuţie Mel Gib- 
son/ Danny Glover), autorii nu au făcut 
altceva decit să schimbe polaritátile 
personajelor. Spre -deosebire de prima 
serie, cel aflat-in criză existențială este 
prudentul Murtaugh, fiind acum rindul 
lui Riggs să-și susțină moral prietenul 

Filmul nu este lipsit de unele conota- 
ţii sociale: delincventa juvenilă, crima 
organizată, corupţia din cadrul poliţiei 
americane. (În acțiunea de urmărire a 
unei bande care se ocupă cu traficul de 
arme, Riggs și Muti gh descoperă că 
șeful acesteia este un fost.ofiter de po- 
litie). Acestea sint. atenuate de clișee 
menite să slujească © anumită morală 
oficială cum ar fi prezentarea familiei 
de culoare model, al cărei băiat ascul- 
tător nu se amestecă în acțiunile mur- 
dare ale unei gásti de cartier. 

Ceea ce conferă farmec poveștii, de: 
altfel destul de schematică, este doza 
masivă de umor a tandemului, la care 
se adaugă apariția insolită a, lui Joe 
Pesci (în ipostaza unui agent imobiliar 
limbut). Constátám din nou că autorii 
dialogurilor sint descendenții unei mari“ 
şcoli; ei ştiu să combine, în doze bine 
cintărite, umorul negru si replica spu- 
moasă, absurdul si ironia directă, obti- 


erusalim, 3 noiembrie 1992. Aflat: 

ca turist în străvechiul și tulbură- 

torul oraş, poposesc la Cinema- 

tecă pentru micul „medalion“ 

consacrat lui Mircea Säucan: voi 

revedea Casa de pe strada noas- . 
trá și voi asista la premiera, întirziată cu ` 
trei decenii, a faimosului Tärmul n-are 
sfirșit. 

O sală plină, vie ca un stup. Proiectia 
atrage mulți oameni de cinema și tot 
atitia oameni de litere stápiniti de de- 
monul cinefiliei. Sint de față, între alţii, 
Lia van Leer, fondatoarea și directoarea 
Cinematecii, marea doamnă a vieții ci- 
nematografice israeliene; scriitori și 
eseiști reputați, de la Virgil Duda la 
Leon Volovici; regizori binecunoscuti 
(Mihai! Kalik, de pildă, cel căruia îi da- 
torám incintátorul Omul merge după 
soare, realizat — cu ani în urmă — la 
Chișinău); prestigioși critici de film (bu-* 
năoară, Edna si. Dan Fainaru). Seara 
dedicată 'autorului lui Meandre e ono- 
rată de prezenta prozatorului Mihai Sin, 
atașatul cultural al țării noastre in Is- 
rael. ` 

Initiator si gazdă a manifestării, Cor- 


“estetice, si nu numai estetice, ale epo- 


3 


nind efecte comice de excepție prin 
fasturnäri de situatii si prin deturnări de 
sensuri verbale, folosind cu abilitate 


qui-pro-quo-ul, ca si poanta groasă, în . 


contrapunct stilistic. Ne aflam în fața 
unui anumit tip de cinema cu reguli de 
existență indelung verificate prin con- 
tactul cu publicul si autoreglate, un ci- 
nema ai cărui practicanți și-au însușit 
foarte bine lecţia „manipulării“ specta- 
MR In sensul cel mai bun al cuvin 
tului. 

Așadar, acceptăm schema, ba chiar si 
cliseele si tezismul subtil inoculat și 
plecăm din sală deja nerăbdători să ve- 
dem continuarea seriei. A 


Lucian GEORGESCU 
rr a 


SOLDATUL UNIVERSAL 
m a a a e ea O 
Producţie: SUA, Carolco Regia: Roland Em- 
merich; Scenariu Richard Rothstein, Cris- 
topher. Leitch, Dean- Devlin; imaginea: Karl 
Walter Linden Laup: Cu: Jean Claude van 
pape Dolph Lundgren, Ally Walker, Ed 

Ross. 


Marii culturisti, recuperati rapid de 
cinematogratie pentru. a-și exhiba fru- 
musefe - de mușchi, construiți cu mult 
efort, ajung la un moment dat la satura- 
tie si incearcá sá demonstreze lumii cá, 
indiferent de párerile preconcepute ale 
criticilor (si nu numai ale acestora...), 
volumul muschilor nu este invers pro- 
portional cu cel cerebral si cá fizicul 
frumos nu implicá lipsa de talent. Au 
fácut-o Stallone, Schwarzenegger si, 
iată, acuma si un alt „Mister Univers“, 
Jean Claude van Damme. 

Soldatul universal nu este o colecție 
de bătăi „mai europene“sau în diverse 
stiluri -provenite de pe meleaguri asia- 
tice; filmul se dorește purtător al unui 
mesaj generos: oamenii nu pot fi niște 
materiale refolosibile, manipulabile 
după bunul plac al unor savanți, iar ráz- 
boiul din Vietnam este un nou pretext 
pentru a întări această demonstrație 
Am intilnit tema mașinăriei diabolice 
construitá pe tipar uman in multe din 
filmele etichetate „de comando“ la cen- 
trele de inchirieri casete video. Aici 
insá tema este putin intoarsá pe. dos, 
masinária programată să ucidă se va 


x Saucan la Cinemateca din lerusalim 


(© Dolph Lundgren 
cyborg in Soldatul universal 


dovedi mai umaná decit initiatorii pla- 
nului de recuperare a combatantilor 
morți în război sub forma de automate 
neinfricate. 

Ceea ce salvează filmul de ridicolul in 
care multe alte surate ale sale cad este 
umorul prezent în chiar unele momen- 
te-cheie, cind se încearcă rezolvarea 
acestora altfel decit prin schemele arhi- 
cunoscute. Ceea ce nu se reușește însă 
intotdeauna. 

Agreabil, putind fi urmărit fără pro- 
bleme de orice spectator, indiferent de 
sex, virstă sau apartenenţă politică, fil- 
mul este ca o mașinărie perfect unsă 
care funcționează fără a scirtii din in- 
cheieturi la fiecare efort 


Rolland MAN 


BUGSY 


Producţia: S.U.A., 1991, Tristar; Regia: 
Barry Levinson. Scenariut James Toback; 
Imaginea: Allen Daviau. Cw Warren Beatty, 
Annette Bening, Harvey Keitel, Ben Kingsley, 
Elliott Gould, Joe Mantegna. 


„Douăzeci de pitici piperniciti, peticiti, 
dar fericiți..." Dincolo de acest exercițiu 
de curaj, de linişte si de dictie, care re- 
vine de citeva ori pe parcurpui acțiunii, 
de cite ori e nevoie, Bugsy, filmul regi- 
zorului Barry Levinson — cineast care 
primea, în 1988, Oscarul celui mai bun 
regizor pentru Rain Man —, este poves- 
tea unui gangster. Povestea unui gan- 
od adevárat al anilor '40, Benjamin 

iegel, zis si Bugsy (dar numai dupá 
moarte, pentru cá personajul — dupá 
cum filmul o dovedește — vedea literal- 
mente roșu cind i se spunea astfel), a 
cărui tragică și sublimă moștenire este 


Las Vegás-ul. S-ar putea considera că -` 


filmul raspunde unei mode de moment: 
au fost la modă filmele cu impárati, au 
fost la modă filmele cu proletari, sint la 
modă filmele cu gangsteri. Aita este, 
însă, conotatia reală-a peliculei. Biogra- 
fia lui Ben Siegel. gangstetul adevărat 
al anilor '40, trimis de Meyer Lansky si 
Charlie Luciano (zis și Lucky) să preia 
„controlul afacerilor“ pe Coasta de 


“Filă de jurnal 


nel Safirman, acelaşi istoric cu vocație 


de animator și același pasionat sustina- 
tor al valorii cinematografice pe care il 
ştiam de la București, rostește un scurt 
cuvint introductiv. „Săucan este un in- 
vingátor“, conchide el. Observaţie cit se 
poate de adevărată: ciopirțite, ostraci- 
Zate, ținute de fapt sub lacăt pină in de- 
cembrie '89, Meandre și O sută de lei 
își iau astăzi o revanșă pe deplin meri- 
tată asupra unei istorii nedrepte, așa 
Cum o arată interesul stirnit (deopotrivă 
în rîndurile publicului și în cele ale cri- 
ticii) de recentele lor reluări pe ecra- 
nele românești și străine. Dar, nu mai 
puţin, cineastul ne apare ca un biruitor 
şi pentru că, în pofida tuturor adversită- 
ților, a știut să ráminá credincios mo- 
dului său de a înțelege cinematograful, 
atit de ireverentios față de standardele 


cii. (Acesta constituie, de altfel, unti 
dintre punctele principale ale interven 
tiei mele în discuția la care particip in- 
vitat de amfitrionul nostru). č o admi- 


rabilă consecventá, cu o superbă indá- . 


rátnicie, Săucan a ascultat doar de ob- 
sesiile lui stilistice. 

Momentul cel mai așteptat: cuvintul 
regizorului. Cenzurindu-si anevoie 
emoția, cineastul evocă mai ales avata- 
rurile traversate de Țărmul n-are sfirsit, 
soarta zbuciumată a filmului categorisit 
cîndva drept „formalist, -trăznit, aiurea 
şi, încă şi mai grav, neoportun din 
punct dẹ vedere politic”. Confesiune 
amară și dureroasă. Ton calm, mai de- 
i grabă melancolic decit vindicativ, strá- 

ătut — „atunci cind realizatorul ii amin- 
teste pe Constantin Roates și pe Mihai 
Tolu,. colaboratorii săi apropiaţi din vre- 
murile de restrişte — de accente tan- 


8 Warren Beatty i 
si Joe Montegna în Bugsy 


Vest, este un „subiect cinematografic“ 
ideal. Scenaristul James Toback mărtu- 
risea că „are în singe“ povestea lui 
Bugsy de lá virsta de 19 ani, că a fost 
dintotdeaună fascinat de istoria acestui 
caid al „nașului“ new-yorkez Lucky Lu- 
ciano. Efectiv, în viața eroului cinema-. 
tografic se. întilnesc secvențe de &x- 
tremă plasticitate, nu numai despre an- 
grenajul. mafiot și despre lumea 
interlopă a..timpului: Bugsy; acest „ac- 
tor fără partitură” (care şi-a dorit toată 
viața să devină actor, fascinat fiind de 
universul. hollywoodian), imprevizibilul 
magnat  cáre-si riscă propria viață și 


averile partenerilor.de afaceri pentru ví- . 


sul vieții. sale, un hotel (un palat, un 
oraș) în desert, rămine un personaj de 
intensă- şi. captivantă originalitate al 
veacului. noastru. Despre toate acestea, 
filmul lui Barry Levinson vorbește calm, 
lucid, fără -prejudecäti şi fără emfazá. 
Accentul este pus, așa cum se cuvenea, 
pe povestea de dragoste, la rindul ei 
reală, dintre Bugsy Siegel și starleta 
hollywoodiană Virginia Hill. supranu- 
mita „The Flamingo“ (care va fi şi nu- 
mele hotelului din deșert), un „film in 
film“ îi putem spune, incandescent, 
care ne întoarce gindul — nu numai 
pentru că Warren Beatty, interpretul lui 
Bugsy, a fost cîndva Clyde — la devo- 
ranta poveste de dragoste cu Bonnie și 
Clyde. Da, Bugsy este un „film cu gan- 
gsteri“, dar miezul lui (aşa cum ne-o 
spune si? compozitorul Ennio- Morri- 
cone) este un cintec de dragoste al ani- 
lor '40. Mai mult decît filmul unui per- 
sonaj, Bugsy este filmul unei pasiuni 
romantice. Şi tragice. Hotelul din deșert 
va exista, dar costul lui va fi de şase ori 
mai mare decit cel scontat, debutul in- 
treprinderii va fi un fiasco (si cit ne-am 
fi bucurat — nu-i așa? — să vină la 
inaugurare, așa cum se preconiza, Gary 
Cooper și Cary Grant!), iar visătorul va 
fi sacrificat. În rest? Rămine exercițiul 
de curaj, de liniște si de dictie cu „do-“ 
uázeci de pitici piperniciti, peticiti, dar 
fericiţi...” Si un post-scriptum extraci- 
nematografic: visul lui Bugsy, hotelul 
din deșert a adus, între timp, beneficii 
de peste 100 bilioane de dolari... 


Călin CĂLIMAN 


dre. Dincolo de vibrația umană a măr- 
turiei, Săucan — oratorul nu se dezminte 
caci vorbeşte" întocmai cum își face fil- 
mele ori cum îşi scrie cărțile: cu daru! 
plasticitátii, cu gustul detaliului insolit, 
cu forța unui lirism firesc ca o respira- 
ție. Comunicarea cu spectatorii din sala 
Cinematecii se stabilește de îndată, 
într-o atmosferă caldă, familiară, lipsita 
de obișnuita pompă protocolară a gale- 
lor omagiale. 

Ropote de aplauze.răsplătesc ambele 


‘ filme. Nu notez, acum, decit un singur 


lucru: plasindu-se printre piesele esen- 
fiale ale operei lui Sáucan, Casa de pe 
st noastră și Tármul n-are sfirgit 
vin să pună în lumină, din noi unghiuri, 
originalitatea de viziune şi de stil a unui 
veritabil autor, uñul dintre puţinii. pe 
care îi numără istoria cinematografului 
nostru. Dincolo de ceea ce le individua- 
lizează in planul tehnicilor expresive, 
ele au un numitor comun rar. © subtilă 
poezie interioară, capabilă sa ne sub- 
juge ca o vrajă. * 


George LITTERA 


p 
D 


n 


A 


BEATRICE DALLE, adolescentă pro- 
vocatoare şi năbădăioasă, cu un liliac 
tatuat pe umăr, noul copil-minune al 
ecranului francez își incepe existența la 

“19 decembrie 1964 la Brest. Cind impli- 
nește 16 ani, ea lasă totul baltă și vine 
la Paris; la 18 ani apare pe coperta | a 
revistei Photo Revue. 


În. 1985 JJ. Beineix îi oferă rolul: 


principal într-o poveste de dragoste, 


“pasiune, nebunie, viață şi moarte numi- ` 


tá 37° dimineața. Personajul Betty Blue 


îi seamănă aproape perfect — de aceea : 


e pur și simplu irezistibilă. „Acest film 
l-am trăit, nu l-am jucat”, declară ea. La 
premieră (9 aprilie 1986) debutanta 
Beatrice Dalle e deja un star..De acum 
încolo va urma o carieră spectaculoasă: 
navigind" haotic printre filme memora- 


bile sau lamentabile. Este imediat soli- ; 
citată în Statele Unite, însăretuză pen- 


tru- simplul motiv că.nu are chef să in- 
vete engleza. 

„Francis. Huster. o convinge să joace 
rolui unei--actrite de filme erotice č: 
nume Suzette în primul sáu film — On 
„a volé: Charlie meer.. Producătorii 
modifică scenariul in. ultima “clipă si 


pină la: urmă totul se termină prost. 
- „Anticinema, complet nul", decretează 
actrița. Reabilitarea. vine cu Vrăjitoarea 


(1987). de Marco Bellocchio. Povestea 
ltată a acestei femei acuzate de 


deco 
vrăjitorie în vremea inchiziţiei prelun- 
geste imaginea de animal sexual dega- 
jatá de 37 a. Himerá (1988), al 
doilea film al regizoarei Claire Devos, ii 
aduce un rot mai imbrácat si mai putin 
fizic, alături de- Wadek Stanczak: Alice, 
o tînără‘ provincială angajată într-o sta- 
tie de metrou. „Beatrice Dalle e un per- 
sonaj de cinema care te face să visezi, 
care: poate soca si care, mai ales, 
există“, afirmă în 1989 Jacques Deray 
despre starul noului său film — Pădu- 
rile negre, o istorie de dragoste roma- 
nescă și sumbră, stil Rebecca. Urmează 
Răzbunarea -unel femei (tot 1989) de 
Jacques Doillon, care îi prilejujeste ac- 
tritei un spectaculos facé-à-face cu Isa- 
belle Huppert. În 1991 Bea joacă pentru 
„Jim Jarmusch rolul unei tinere nevázá- 
toare în Noapte pe pămint, un film în 
scheciuri ce se petrece la Paris, Roma, 
New-York si Helsinki. î 
“În luna noiembrie e arestată la Paris 
încercînd să fure bijuterii în valoare de 
25 000 franci. Explicația? „O stare de 
depresie“. Incidentul se termină cu șase 
luni închisoare cu suspendare, amendă 
și despăgubiri. În aprilie 1992 episodul 
e complet uitat odată cu premiera ulti- 
mului Lelouch — Povestea cea frumoa- 
să — mai „Lelouch“ ca niciodată, cu o 
Béatrice — - Maria-Magdalena in maxi- 
mum de. formă. 
Fata aerului este cei mai recent film 
al actriței, sub bagheta lui Maroun Bag- 
dadi, inspirat dintr-un fapt divers spec- 
taculos: la 26 mai 1986 Nadine Vaujour 
piloteaza un-elicopter cu care soțul ei 
evadează din. închisoarea Sante. Pre- 


-miera a avut loc- la 25: noiembrie 1992 


Beatrice Dalle, amestec insolit de Co- 
pi cuminte și vagaboandă răzvrătită, nu 
a Sfirsit să ne surprindă; cariera ei va 


« cunoaște cu siguranță. dezvoltări ulte- 


rioare interesante. ` 
„Daniel PĂUNICĂ 


(1977), Tunetul de foc (1982), 
Jocuri războinice (1984), 
Zburători americani (1984), 


MEL GIBSON. (coperta iv). Înain- 


te-sá ajunÿa un star, -regizorul Mark . 
Hydell care l-a distribuit si dirijat:pe ac- 
tor în filmul său Riul (1983), îi anticipa 
o carieră strălucită: „Băiatul acesta va 


rafului american 
arlon Brando și 


avea asupra Cinemat 
un impact cum numai 


James Dean au avut la vremea lor. Are - 
infátisarea dură si virilă a unui Steve: 


Mc. Queen și a unui Paul Newman și 
sensibilitatea ` unui Montgomery Clift. 
Este un actor fascinant“. Aceste previ- 
ziuni s-au adeverit și iată că interpretul 
din Arma mortală 3, unu! din titlurile de 
virf ale box-office-ului 1992, este astăzi 
una dintre vedetele cele mai adulate și 
mai bine plătite de la Hollywood. 
S-a scris mult despre uimitoarea ca- 
rieră a acestui australian în Statele 
Unite. Puţini știu însă că Mel Gibson 
s-a născut în 1956 în SUA, la Peekskil! 
(New York). A emigrat în Australia în 
1968 cu numeroasa sa familie dominată 
de un tată cu rigide precepte de educa- 
tie și înfocat practicant al credinţei ca- 
tolice. Nimic nu l-ar fi- îndemnat pe al 
treilea născut al clanului Gibson — cu 
11 copii; înspre cariera actoricească 
dacă o soră mai mai mare nu l-ar fi in- 
scris la un concurs de artă dramatică. 


După ce il cîştigă, el se înscrie la Insti- : 


‘tutul de Artă Teatrală de la Sydney, 
unde are ocazia să apară adeseori pe 
scenă în piese precum „Romeo şi Ju- 
lieta“, „Oedip rege“, „Moartea unui co- 


„mis-voiajor“, „Henric al IV-lea”. Forma- 


ţia lui teatrală în bună tradiție engleză il 
va decide pe regizorul Franco Zeffirelli 
să-l distribuie în Hamlet (1991), rol care 
a convins pe toată lumea că Mel Gib- 
son nu este un actor „fizic“, 

Saltul de la frámintatele personaje ju- 
cate în perioada pregătirii teatrale la 
eroii bátáiosi de pe ecran s-a produs in 
1978 cu partitura din Mad Max, filmu! 
regizorului australian George Miller. 


Deși pelicula n-a fost un mare succes, : 
interpretul a fost remarcat și distribuit 


imediat de ali cineaști importanți din 


„ Australia: de Peter. Weir în Gallipoli 


(1980) si Anul tuturor pericolelor. (1982) 


John Fasâno, Jeb Stuart, 


si de Tim Burstal! (Attack Force Z - 
1979), văzut si pe micul nostru ecran 
Dupa ce George Miller îi oferă din nou 
rolul doby m in partea a doua a seriei 
Mad Max (Mad , the Road Warrior, 
1981), Mel Gibson este chemat sá joace 

i la Hollywood intr-un remake dupa 

evolta de pe Bounty (1983), de Roger 
Donaldson. Pelicula are un succes me- 
diù si actorul a trebuit să aștepte lansa- 
rea în SUA a filmului australian. Mad 
Max 3 (Mad Max Beyond Thunder- 
dome, 1984) pentru a fi, în fine, tratat 
ca o-vedetă. Cursul ascendent al carie- 
rei sale este marcat de debutul seriei 
Arma de Richard Donner, 
prima parte fiind realizată în 1986. Ro- 
lul intempestivului, dar simpaticului po- 
litist Martin Riggs îi va asigura un nu- 
már enorm de fani care incep sà se or- 
ganizeze in cluburi pentru a-i celebra 
succesele. Si acestea se inlántuie: Arma 
mortală 2 (1988), Ca o pasăre pe sirmă 
(1989) de John Badham, Alr America 
(1990) de Roger Spottiswood, Hamlet 
(1991) de Franco Zeffirelli si, evident, 
Arma mortală 3 (1992), semnat de ace- 
lași Richard Donner. ” 

Mel Gibson a cucerit nu numai publi- 
cul, ci şi pe oamenii de cinema: il'iu- 


+ besc producătorii, regizorii, ziariştii. 


Este aproape un paradox că un actor 
din categoria seducătorilor nu alimen- 
tează rubricile de scandal. Pe cit este 
de deschis și de simpatic. atunci cînd 
dă interviuri, el devine foarte retractil 
cind este vorba de viața personală. Fá- 
Milia lui cu șase copii este.un "subiect 
tabu. Actorul mărturisește că a invátat 
de la tatăl său (pentru care are un ade- 
vărat cult) că „cel mai mare păcat este 
să te plictisesti“. lată de ce se fereste 
de plafonare și de cantonare într-un 
anume tip de roluri și iși dorește să 
parcurgă noi experiențe. Ultima pa- 
siune este regia de film. Pelicula sa se 


-numeşte "Omul fără tață și, ca ši Cel 


care dansează cu lupii semnat de o.alta 
vedetă a zilei, Kevin Costner, s-ar putea 
să fie o surpriză foarte plăcută. 


Dana DUMA 


romanul: omonima! lui 


Larry Gross; Imaginea Mat- Gustave ` Flaubert; Imaginea: 
thew F. Leonetti; Muzica: Ja- Jean Rabier; Muzica: Mat- ; 
mes Horner; Cu: Eddie thieu- Chabrol, Cw Isabelle 


CA:O PASÁRÉ?PE 
- SÍRMÁ 


Titlul origina: Bird on a 


Wire; Producţia: S.U.A., 1989 


Universal; Durata 1h 52'; Re- 
gia: John Badhani, Scenariut 
David Do Louis vargai, 
Eric Lerner: Imaginea: Robert 
Primes, Muzicæ Hans Zim- 
mer; Cu: Mel Gibson, Goldie 


Hawn, David Carradine, Bili 
Duke, Stephen Tobolowsky. 

Subiectut Un cuplu de în- 
drágostiti se. relace după o 
despărțire de 15 ani. !dila re- 
náscutá ar fi superbä dacá 
cei doi n-ar fi urmăriţi si hár- 
tuiti de niște mici gangsteri 


"pe care i-au tras cindva pe 


sloară. Aventuri, urměriri si 
umor. - ~> 

Autorut Născut în 1939, 
John Badham a mai regizat 
Febra de simbătă seara 


Strictă supraveghere (1987), 
— 


VINO SÁ VEZI 
PARADISUL 


Titiul originat Come and 
See the Paradise; Producţia 
S.U.A:, 1989 20th Century 
Fox; Durata 2h 10; Regia si 
scenariul: Alan Parker; Imagi- 
nea Michael Serezin: Muzica 
Randy Edelman; Cu: Dennis 
Quaid, Tamlyn Tomita, Sab 
Shimono, Shizuko Hosni, 
Stan: Egi. 

Subiectul: /nspirat de un“ 
adevăr istoric putin analizat 
pină acum, existența în Sta- 
‘tele Unite a unor agate de 
concentrare (între 1936-1964) 
unde au fost internaţi - cetă- 
țeni. americani de origine ni- 
ponă, filmul relatează imposi- 
bila poveste de dragoste din- 
tre un sindicalist american și 
o frumoasă japoneză. 

Autorut Nâscut in 1944 la 
Londra, Alan Parker a debu- 
tat în 1975 cu originala come- 
die muzicală Bugsy gra 


Murphy, Nick Nolte, Brian Ja- 
mes, Kevin Tighe, Ed O'Ross. 

Subiectul: Seguel a/ filmu- 
luj 48 de ore regizat in 1982 
tot de Walter Hill, acest poli- 
cier trepidant reuneste, pen- 
tru. noi aventuri, cuplul de 
justitiari ce se substituie legii 
format din polițistul temerar 
Jack Cates (Nick Nolte) și 
amicul său, fostul delincvent 
Reggie Hammond (Eddie 
Murphy). 

Autorut Născut în 1942. 
Walter Hill s-a specializat în 
suspense și aventuri. Din fil- 
mografia sa; Driver (1977), 
Prejudiciu extrem (1986), Du- 
blă „extremă (1987), Johnny 
_frumosul (1988). 


DOAMNA BOVARY 


Titlul UE er 
vary, Produci ranta, 
Malofilm; Durata 2h 20'; Re- 
gia: Claude Chabrol; Scena- 
riuk Claude Chabrol, după 


Huppert, Jean-Francois Bal- 
mer," Lucas Belraux, Cris- 
tophe Malavoy, Jean Yanne, 
Florent Gibassier. 

Subiectul: 7ribulatile amo- 
roase ale atit de celebrei ma- 
dame Bovary sint examinate 
în -pelicula lui Chabrol cu 


, grija pentru detaliul psiholo- 


gic sugerat de romanul in- 
spirator. O impresionantă re- 
constituire de epocă și un rol 
memorabil pentru Isabelle 
Huppert, impecabilă ca întot- 
deauna. 

Autorul: Figură proemi- 
nentá a „noului val“ francez, 
Claude Chabrol (născut în 
1930) are o. filmografie o Sâ 
sionantă. din care cităm: Fru- 
mosul Serge (1958), Încuiat 
de două ori (1960), Landru 
(1962), Scandalul (1966), Fe- 
meia Infidelá (1967), să 
moară fiara (1969), Ruptura 
(1970), Doctor Popaul (1973), 
l ji cu miinile murdare 
(1975), Violette Nozière 
(1978), Calul de orgoliu 
(1980), 


$ Vino 'să vezi paradisul, (jj 48 de ore în plus: 
un“ imposibil love-story cu. -un policier 
Dennis Quaid si Tamlyn Tomita cu Eddie Murphy 


v 


A mai semnat: Expresul 
miezul nopții (1977), Faimă 
(1979), Zidul (1982), Birdy 
(1984), Inimă de inger (1986), : 


DE ULTIMĂ ORĂ 


„Mississippi în flăcări (1988). © Ce e nou, Bob? (What's New, Bob?) de Frank Oz: comedie 
n, spumoasă pe tema „bolnavului închipuit, cu Bill Murray şi Ri 
"48 DE ORE ÎN ` chard Dreyfuss în rolurile principale, NPA à Să > 
à PLUS. eoz cială (Una gio a particolare): in ediție video- fil- 
; mut gn, 1977 a x fure re d para prieteni ana 
o e neglija e soț phia Loren) și un homosexuál ` 
Titiul original: Another 48 (Marcello ar 
; A. 1990 "© Mica sirenă desenul animat în care studiourile Disney 
Paramount; Durata ih. 40; transformă trista poveste a lui Andersen într-un basm cu 
Regia Walter Hill; Scenariut - happy-end. Č : 
4 21 


>. 


nh 


exchange ab 


EEEE 


Frhbha 


O AMBIANTÁ DISTINCTÁ, USOR DE RECUNOSCUT 


BUCURESTI Cotroceni 18, tel: 637 75 22 
Kogălniceanu 41, tel: 614 90 93 
Piata Presei Libere 1 (Pavilion T) 
George Cosbuc 1, tel: 312 00 52 
lon Cimpineanu 17, tel: 614 80 61 
Smirdan 29, tel: 614 85 76 
Linăriei 82 
Piaţa Lahovari 5A, tel: 659 51 75 
Cringasi 8 — 10 


ALEXANDRIA Hotel Teieormanul 
ARAD Revoluţiei 55, tel: 0966/ 21 960 
BAIA MARE Gh. Şincai 14 
BĂILE FELIX Bazar 16 
BACĂU Mihai Viteazu 1 
BRĂILA Piaţa Traian 1 
BRAŞOV Eroilor 27, tel: 092/142 067 
Piaţa Sfatului 27, tel: 092/151 251 

Cluj Doja 5, tel: 095/116 093 
CONSTANŢA Carpaţi 5 

Sat vacanţă 

Tomis 18 

Tomis 218 


CRAIOVA Restaurant Select 


DROBETA TR. SEVERIN Numa Pompiliu 34, tel: 0978/26 076 


GALAŢI Brăilei bl. BR 1C, tel: 0934/13 255 
Portului 19 — 21 
IAŞI Costache Negri 62 
Cuza Vodă 2 
NEPTUN Hotel Caraiman 
Hotel Transilvania 
ORADEA Patriotilor 4, tel: 099/136 477 
PITEŞTI Victoriei 5 
RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 67 
SIBIU Parcul Tineretului BI. 20 
Piaţa Mare 8 
SIGHIŞOARA Herman Oberth 1, tel: 0950/75 450 
SLATINA Casa Tineretului 
SUCEAVA Stefan cel Mare 48 
TIRGU MURES Primäriei 2, tel: 0954/25 747 
TIMISOARA Bocsei 3 
TULCEA Portului 2, tel: 0915/14 089 


La ora balantei: spectatorii si preferintele lor 


Titul filmului y ee se Primul roca A po mele 10 zile 
Instinct primar 18 sept. 92 29.558 104.685 
Terminator 1! 26 sept. 92 18.530 57.544 
Rambo | 9 oct. 92 9.950 39.487 
Batman revine 23 oct. 92 16.643 48.425 
Air America ` 80 oct. 92 9.140 30.814 

7 6 nov. 92 12.863 27.800 


na dintre puținele certitu- 
dini imbucurátoare ale ac- 
tualitátii románesti este cá 
 spectatorii au început să 
se intoarcá in sálile de ci- 


nema. Chiar dacă acestea — 


sint la fel de inconfortabile ca si 


`- „înainte; chiar dacă prețul biletelor de 


` intrare. nu; mai este deloc ca înainte, 
:- ajungind la 100—125—150 lei pentru ti- 
tlurile în premieră. 
O primă concluzie: desi: se tráieste 
din ce în ce mai greu, populația marilor 


orașe găsește în continuare resursele 
financiare, timpul și dispoziția necesare . 


spre a. onora, într-un număr semnifica- 
„tiv, noutăţile cinematografice ale toam- 
“nei. 
Legind această tendință de fenome- 
nul invers înregistrat în restul Europei 
"(unde sălile. publice se tot golesc), nu 
„ne rămine decit să-i căutăm explicațiile. 
x cl Originalitate si la acest capi- 
>to 
Desigur, s-ar putea vorbi despre pro- 
"pensiunea evazionistă a spectatorului, 


- ` sátul de- mediul în care tráleste si dor- 


nic sá vadá, mäcar pe ecrane, altceva. 
În definitiv, biletul de intrare este infinit 
. mai accesibil la un film occidental decit 
o viză occidentală pe pașaportul dorito- 
rului de (la) rind. Paliativ, sau inlocui- 
„tor? Să însemne refugiul în ficțiune: te: 
fuzul realitátii? 

Dincolo de (im) posibilele“: polul: 
„rămine certă nevoia de informare pe 
“două coordonate: noutatea şi spectacu- 
josul, proprii marelui public. Ei îi răs- 

"“punde- abundent, prompt şi complet, 

> “oferta proaspetei „regine a balului“ 

“care este, în. domeniul respectiv, firma 
` GUILDF. DFILM ROMANIA. . 

Cele şase premiere de marcă lansate 
| concomitent în. București si în alte ci- 
- teva mari orașe, pe parcursul a numai 
- şapte săptămini permit O analiză a mo- 
dului în care publicul cinefil. reactio- 
neázá față: de un program. intensiv ce-şi. 

: propune nu doar să-i satisfacă, tar. să-i 
zk ormeze. Que 


Mai. Fr de toate: 
Ne Instinct ul) zem 


recordul absolut de audiență al stagiu-. 
-nii de toamnă: un milion de spectatori 
după prima lună de: rulare. Este lim- 
pede că acest remarcabil succes se da-. 
- torează marii vilve pe care a stirnit-o in 
. occident creația lui Verhoeven — de la 


> „amputarea“. datorată cenzurii ameri- . 


à cané-(in restul lumii apäñnd versiunea. 

. integralâ)-pină la deschiderea Festivalu- 
lui la Cannes. reacţiile pro sau-con- 
tra intens mediatizate, faima fegizorului 
si a actorului: Michael Douglas, ca si 
lascivitatea: șocantă, excelent Pe 
tată, a interpretei Sharon' Stone. În fi 

“ intriga sofisticată (amestec dinamitard 
de erotism si violenţă, de justitiar și,pa- 
tologic) -si valorificarea acestor argu- 
mente prin promptitudinea premierei 

fi a filmului, toate au coriourat 

| laacest rezultat. 

© Fie si într-un asemenea consens: se 
- poate observa 0. „reacţie . diferențiată s 
„spectatorilor în raport. cu’ zona g 


: fică, din- care. aceștia provin. La Timi 3 


șoara, | adună. în prima 

© sáptáminá aproximativ 14% din popu- 
latia_orasului; în timp ce la Brașov inre- 
gistr doar. 7%! Clujul şi Craiova 
sint, din acest punct de vedere, peste 
oraşul de la poalele. Timpei dar, cu 
acest procent de 9%, se situează sub 
nivelul orașului de pe Bega. Diferenţele 
fiind, consistente, cred că ele și-ar găsi 
explicația prin accesul superior la infor- 
maţie al timişorenilor. lată cum puzde- 
na de antene TV indreptate spre apus 
atția ani este-in măsură să argumen- 
teze anumite opțiuni populare. 


Ÿ Cum: era si de asteptat, filmul detine : 


Citi sint atraşi de Ziua judecății? 


La numai o săptămină după revigora- 
rea bruscă; a instinctului cinematogra- 
fic, GUILD-ul aruncă pe ecrane o altă 
piesă de calibru: Terminator II. Chiar 
dacă obiceiul: casei fixeaza premiera 
bucureșteană vinerea (beneficiind de 
afluenta specifică week-end-ului), iar 
provincia în ziua de luni imediat urmă- 
toare, reacțiile la box office sint destul 
de omogene: filmul realizează peste tot 
cam jumătate din reţeta obținută la In- 
stinct... Ceva mai multi la Craiova (5,3% 
față de 9,5% din totalul populaţiei ora- 
sului), dar mai puţini la lași (3,1% fata 
de 8%). Si în acest caz, proporția spec- 
tatorilor braşoveni (3%) reprezintă tot 
jumătate față de timişoreni (6%). Cum 


şi celelalte două centre universitare 


(Cluj și Craiova) manifestă aceeași ten- 
dintá de diminuare- comparativă, se 
poate deduce că prelungirea vacanței 
studențești și-a pus amprenta decisiv 
pe numărul celor planý og S 

De mentionat cá nu am incius Bucu- 
reștiul in această estimare proportio- 


“nală. Specificul aparte al orașului ofe- 


rea o contradicţie aptă să creeze confu- 
zie: cu mult cea mai consistentă partici- 
pare dar, totodată, și cele mai mici pari 


ky procentuale in raport cu-totalul popu- 


“laţiei . Fe: s 


Data f Orage-chele 

premierei Cluj Timişoara. Brașov Craiova tași 

21 sept: 28.788 , 41.969 22.858 24.980 24.580 
28 sept. 14228 17.049 10.464 14.384 9.300 
12 oct. 15.245 . 15385 12438 13.735 16.370 
26 oct. - 12.058- — 11.084 11.215 11.662 

2 nov. 10.876 9.949 . 7.930 7.352 8.120 

9 nov. 9.594 . 12.980 = 15.112 8.280 

"Silové ns 


concurat de meciul prezidențial 
Cu Rambo, lucrurile se. complică oa- 


recum. Este vorba de un film „vechi“ > ` 


(1982), văzut şi răs-văzut pe video, ceea 
ce ar fi putut însemna un handicap. Cu 
toate acestea. la Ta erminat tn pt el. 
merge mai bine decit 
ce nu se întîmplă, însă,. nici r 
șoara, nici la Craiova: Că nu- studenti 
sint cauza acestor oscilatii o dovedes 
lasiul, mult mai sensibil, la suforintole 
omului (Rambo) decit -alë umanoizilor 
robotizati pină la limita plauzibilului. 
Si in Bucuresti, primírea „voinicului“ 
este palidá: primul week-end reus este 
să stringă in săli doar jumătate din 
spectatorii de la Terminator și mai pu- 
tin de o treime față de Instinct primar. 
Este însă de reținut că a fost sfirșitul de 
săptămină marcat de al doilea tur de 
scrutin al “alegerilor prezidențiale. Bine 
că acestea au influențat, eventual, 
spectatorii filmului si nu invers...» 


Poveşti de ne-adormit copiii 


Cu Batman revine, curba de audienţă 
înregistrează un ușor reviriment față de 
Ra dar asta numai în capitală (da- 
torită unei defecţiuni de programare, 
filmul nu a rulat la Pons. lipsin- 


©; Între. Sharon Stone și Jeanne Triplehorn, Michael Douglas 


ARTS are de fácut fatá unui Instinct Prima 


redacțională 


Director — Redactor get 


Adina 
Dana Duma. 
Midia. o go Dapa, Duma 


Darian a kA 
x s 
Secretar general de redacție: loana 


ček o 


de rubrică: Doina Doina Sténeosy Redactoris- Lucian Georget ona à 
Fotoreporter: Victor Stroe. 


SAL eri Avi n 


Societatea Comercială 
Bucureşti, 21 iulie 1992, inmatriculată 


nr. J 40/19554/1992 din 24.07.1992. ISSN 1220 — 1200 


din țară se tace 
1083, editat de RODIPET, po: a 
luni — 600 lei. Cititorii din s 


Presei Libere nr. 1. sect. 


Redacţia: Piaţa Presei Libere nr. 1 București, tel. 617.3871 
Regia autonomă a imprimeriilor „Imprimeria Coresi“, București | > náš 
prin Oficille poștale, Catalog Presă 
4070: 3 iuni — 150 iei; 6 luni — 300 iei; 12 
nătate se pot 
Box 33—57, telex 11995, pa = 617.55.54; 618.56.73. București, Piaţa 


abona prin RODIPET S.A. P.O. 


$ Batman in- civil 
(Michael Keaton) revine 
la o- Gat-Woman“ fără mască 
(Michelle Pfeiffer) 


du-ne de un reper relevant). În celelalte 
orașe-cheie, lumea. s-a tot imputinat la: 
casele de bilete. Cu toate că filmul este 
nou-nout și plin de imaginar; si cu 
toate că el nu a pătruns, datorită noută- 
ţii + pe piața-pirat a casetelor vi 
deo.: 


ka pt, dear. lení 

Fenomenul se accerituează odată. cu 
Air America. Desigur, acesta. este: cel 
mai puțin galonat din toată lista (doar 
cu un Mel Gibson nu se face primă- 
varā...) dar, oricum, curba. descendentă . 
pare a continua. 

Să fie de vină șocul benzinei, grijile 
de toamnă, sau ó oarecare supřa-satu- 
ratie, datorată fluxului continuu, deci 
stabil? Un film bun nu mai reprezintă o 
excepție, așa încît nu mai e așteptat cu 
sufletul la gură. El poate fi văzut pe în- 
delete, eventual la reluare, cind cozile 
la bilete se subtiazä. Treptat, Pa dni- 
tial (asa-zisui „boom“) cedeázá | oc acu- 
mulărilor de durată. i 

De altfel, acestui nou mod de recep- 
tare îi corespunde maniera -diferitá de 
programare.a Amantului exclusivitatea 
pe o sală mai mică, dar cu un surplus 
de confort. Așa -s-a întimplat in capi- 
tală, la Cinema Studio, locát de cultură 
cu „staif“, care impune o tinutá mai ele- 
vată celor obișnuiți “să frecventeze. 
Apare o räsfringere -benefică „asupra 
ocazionalilor, care vin astfel în contact 
cu G altă atmosferă de.spečtačol icine: 
mátografic. 

“Lăsat in. programare pe “fermen: mai 
lung (cît vine lumea), Amantul își face- 
o eficientă reclamă și prin spectatorii - 
care, după ce l-au văzut, îl recomandă 


„ altora, procedeul evoluind în progresie 


geometrică. Cei 27.800 spectatori înre- 
gistrati după primele 10 zile reprezintă 
un indice impresionant. de umplere a 
sălii de peste 80%, invidiabil pe „orice 
meridian. 

Dar, fiindcă mă refeream şi.la- uni” oa- 
recare „recul“ al spectatorilor la filmele 
de virf, trebuie subliniat că. po fă- 
mine relativ si se “măsoară în ci de de 
fiecare ků in parte. Cáci, dacá Batman 
revine si A au mers sub cota 
celorialte, pis lucru se datorează cu 
sigurantá și concurenței pe care le-a ia 

cut-o, în aceeași perioadă, 

Lansat pe ecrane în 26 octombrie, : 
mul lui Lucian Pintilie a fost vzat í 
numai în București de 70.000 spécta- 
tori în primele 10 zile, insumind 113.600 
bilete vindute după alte zece. ; 

Am trăit s-o vedem si pe asta: filmul 

american concurat cu succes de: către 


filmul românesc!... 
Bogdan BURILEANU 


23