Alexandru_Marghiloman_-_Note_politice._Volumul_2_-_1916-1917 (1927)

NOTE POLITICE 


VOL. II 


1916 — 1917 


Toate drepturile pentru repro» 
duceri, traduceri integrale sau 


parţiale sunt rezervate. 


ALEXANDRU MARGHILOMAN 


Note Politice 


1897 — 1924 


BUCUREŞTI 


Editura Institutului de Arte Grafice <EMINESCU» S A, 
Str, Parlamentului, 2 


1927 


1916. 


3 Ianuarie. — Alegeri parţiale la Galaţi, Cara- 
«cal, Călăraşi, Râmnicu-Vâlcea. La Galaţi şi la Caracal, 
Federaţia, cu multă gălăgie şi multă cheltuială, a pus 
candidatura lui Lucaci si a lui Goga. Guvernul a pus ca- 
păt. Lucaci, cap de listă n'a avut majoritatea ; Goga, de 
abia 34 de voturi mai mult ca Radu Ivănescu şi peste 100 
mai putin ca Orăşanu, aşa zis independent. Mare descu- 
rajare la Federati. 

4 Ianuarie, — Un comunicat violental «Epocei» face 
pe Rege răspunzător de căderea ambilor Transilväneni. 
Filipescu vorbeşte de respectarea Constituţiunei, când 
amândoi candidaţii n'au drepturi politice la noi! 

— La telefon, Czernin îmi comunică că Tisza a vor- 
bit la Cameră de pacea probabilă cu Muntenegrul. 

5 Ianuarie. — Se află oficial că Muntenegrul a depus 
armele, fără condiţii. — Mare bucurie : este primul a- 








3 janvier. — Elections partielles. A Galatz et Caracal 
la Fédération avec force tapage et grands frais a porté 
Lueaci et Goga. Le gouvernement a mis le holà. Lneaci en 
tête de la liste sans avoir majorité; Goga à peine 34 voix 
de plus que Radu Ivanescu et plus de 100 voix de moins 
qu'Oroveanu-soidisant indépendant. Grand abattement chez 
les Fédéristes. 

4 janvier. — Communiqué violent de «Epoca» rendant le 
Roi responsable de la chnte des deux Aransylvains Fili- 
peseu parle du respect à la Constitution, quand les deux 
candidats n’ont pas droits politiques chez nous! 

— Au téléphone Czernin me communique que Tisza a 
parlé au Parlement de la paix probable avec Montenegro. 

5 janvier. — On apprend officiellement que le Monténe- 
gro a mis bas les armes sans conditions. C’est le premier 


6 NOTE POLITICE — 1916 


liat care desarmează şi aceasta face operaţiile dealun- 
gul Litoralului mult mai uşoare. 

— Se afiă de încheerea definitivă a contractului de 
cereale cu Anglia. anunţată în principiu încă dela 1 Ia- 
nuarie. Bărbulescu îmi aduce aranjamentul făcut cu 
Banca Naţională. Biroul britanic îi vinde 10 milioane 
livre cu 26.22 asupra cărora 3.300.000 depozit aur. pro- 
prictatea privată a Băncii Naţionale. la Banca Angliei. 
(Aceasta înmulţit eu 3, reprezintă cele 260 de milioane 
hârtie pe care banca le va plăti pentru agricultori îm 
România). Restul, adică 6.700.000 livre cec şi vărsă- 
minte. Eu cred că Statul le va împrumuta pentru a a: 
coperi emisiunea sa de bonuri de tezaur, emisă în Anglia, 
şi cumpărăturile sale. Această operaţie a fost tratată în 
secret pe când se vindea Austriacilor cele 50.000 de va- 
goane. 

— Czernin crede că noua condamnare a D-nei 
Triteanu este un moft. Regina Elisabeta, foarte emo- 
tionatä, a trimis o lungă telegramă Împăratului Franz- 
Ioseph. (Tzigara mi-a spus că telegrama a fost autori- 
zată şi de Rege şi de Brătianu). 





allie qui se detache, et ce sont les operations, le long du: 
littoral. facilitées. 

— On apprend conclusion définitive du contrat de cé- 
rénles avre l’Anglrterra annonré en principe le l-er ianvier 
déjà. — Barbulesen m'apporte l'arrangement avec la Banque 
Nationale. Le Bureau britannique lui vend 10 millions livres 
à 26.22, sur lesquelles 3 300.000 dépôt or propriété privée de 
la Banaue Nationale, à la Panane d'Angleterre. (Ceci multi- 
plié par 3 représente les 260 millions papier que la Banque 
pavera pour les ugrienltenrs en Roumanie). Le reste. soit 
6.700 000 livres. chéane et versements. Je pense que l'Etat les 
empruntera ponr couvrir son émission de bons du trésor, 
émis en Angleterre et ses achats. L'opération secrètement 
traîtée en même temps qu'on vendait aux Autrichiens les 
50 000 wagons. 

— Czermin. Il croit la nouvelle condamnation Madame 
Triteanu simple canaillerie. La Reine Elisabeth émue a en- 
vové nn très long télégramme à l'Empereur François-Jo- 
seph (Tzigara m'a dit que le télégramme a été autorisé 
par le Roi et par Brathann). 


NOTE POLITICE — 1916 7 


Czernin este furios de contractul englezesc ; se duce 
la Brătianu să-i spue că dacă acest contract ar impiedica 
în ceva realizarea contractului lor, lucrul ar fi foarte 
grav. Eu îl povăţuese să-şi stăpânească vorbirea fiindcă 
România este liberă să-şi vândă ceeace îi mai rămâne din 
grâul ei. Da zice el, dar nu mai trebue ca organele ad- 
ministrative să reînceapă jocul lor de persecuții. Recu: 
nose că pe acest teren poate fi dârz, în mod pre- 
ventiv. La rândul lui recunoaşte că, pentru moment, 
contractul se execută în mod normal. — Apoi vorb'm de 
viitoarea ofensivă rusă anunţată cu mare alai. Imi spune 
că ultima ofensivă rusească dată de curând în nordul 
Basarabiei, sa prăbuşit. Singura temere, pentru viitoarea 
ofnsivä este ca Ruşii să nu treacă prin nordul Moldo- 
vei, fiindcă Austriacii se reazămă pe graniţa noastră 
«ca pe un copac. Ar fi periculos pentru ei, dar războiul 
Sar muta pe teritoriul românesc! 

— Waldburg. însărzinatul de afaceri german, va ve- 
dea diseară pe Rege. A văzut şi pe Brătianu si i-a ți- 
nut un limbagiu foarte ferm asupra contractului engle- 


Furieux du contrat anglais, il se rend auprès de Bratianu, 
pour lui dire que si ce contrat devait en quoi que se fut 
gêner réalisation de leur propre contrat, ce serait très grave. 
Je lengage à tempérer son langage, parce que la Roumanie 
est libre de vendre ce qui lui reste de blé. — Oui, me dit-il, 
mais il ne faut plus que des organes administratifs recom- 
mencent leur jeu de persécutions et de taquinerie. — Je con- 
viens que sur ce terrain il peut préventivement être commi- 
natoire. Il reconnaît que pour le quart d'heure le contrat 
s'exécute normalement — Nous parlons de la prochaine of- 
fensive russe annoncée à grand fracas. II me dit que celle 
qu’on vient de livrer avec de grandes pertes pour les Russes. 
au nord de la Bessarabie, s’est écroulée On craint seulement, 
ponr la prochaine entreprise, que les Russes ne passent par 
le Nord de la Moldavie, alors qne les Autrichiens s’appnvent 
sur nos frontières «comme sur un arbre». Ce serait dange- 
reux pour eux, mais la guerre serait transportée en Rou- 
manie ! 

— Waldburg, chargé d’affaires allemand, verra le Roi 
ce soir. Il a vu aussi Bratianu et lui a tenu un langage ferme 
au sujet du contrat anglais, d'autant plus qu’il en a touche 


8 NOTE POLITICE — 1916 


zese, mai ales că el vorbise înainte eu Constantinescu, 
care i-a spus cu neruşinare că nu era nimic adevărat: 
«Dacă România intră şi ea în coaliția acelora cari vor 
să infometeze Germania, aceasta va şti să tragă conse- 
aințele». — li arăt câteva părţi din scrisoarea ce am 
primit dela Barbu Catargi, care a auzit la Paris zvonu- 
rile proectelor bazate pe ofensiva a 4 milioane de Ruşi şi 
pe supravegherea brutală a neutrilor, ca să nu se mai 
scurgă provizii în Germania. Ii fac mustrări serioase 
pentru faimoasa lor comisiune, care, după ce a cerut cu 
insistență sfaturi, a contractat pentru 50.000 de vagoane, 
când îmi făgăduise că va lua 100.000 ! 

6 Januarie. — Intâlnesc din nou pe Waldburg şi îi 
arăt avizul publicat de Biroul Britanic, prin care invită 
pe proprietari să se înscrie pentru vânzarea grâului 
lor. Il povăţuiesc să îndemne pe ai săi să facă la fel, 
Aceasta este o nouă politică a Angliei care trebue luată 
în consideraţie, şi îl povätuesc să se grăbească. — Cum 
gazetele de astăzi dimineață anunţă retragerea candida- 
turilor lui Lucaci şi Goga, Waldburg îmi spune: «Ve- 
deti că trebue să fii mai energic cu Domnii dela guvern ! 








un mot à Constantinescu, qui lui a dit effrontément qu'il n'y 
avait rien de vrai. «Si la Roumanie entre ainsi dans le gi- 
ron des affameurs. l'Allemagne saura en tirer les conséquen- 
ces». — Je lui montre quelques passages de la lettre de Bar- 
bu Catargi qui, à Paris, a eu l'écho des projets basés sur 
l'offensive des 4 millions de Russes et sur la surveillance 
brutale des neutres, pour qu’il n’y ait plus de fuites de pro- 
visions en Allemagne. Je lui fais des reproches sérieux pour 
leur fameuse commission qui, après avoir demandé instam- 
ment consnil, a contracté pour £0000 wagons, alors que je 
lui avais fait promettre qu’elle en prendrait 100.000, 

6 janvier. — Je vois de nouveau Waldburg et je lui mon- 
tre lavis publié par le Bureau britannique qui invite les pro- 
priétaires à s'inscrire pour la vente de leur blé. Je lui con- 
seille de pousser les siens à en faire autant, C’est une ma- 
noeuvre politique de Angleterre qu'on doit percer à jour. 
Et je l’engage à agir d'urgence. 

Retrait des candidats fédéristes. Comme les journaux de 
ce matin annoncent que la Fédération retire les candidatures 
de Lucaci et Goga. il me dit: «Vous voyez bien qu’on a ral- 
son d’être plus énergique avec ces messieurs du gouverne- 


NOTE POLITICE — 1916 € 


Ei au adus retragerea candidaţilor transilvăneni.» — Nu 
prea am înţeles, căci aceşti domni nu mi-au vorbit decât 
de demersul de făcut în privinţa contractului englezesc. 
— El a văzut eri pe Rege. Ira găsit liniştit, dar nu pune 
nicio speranţă într'însul. 

— Sora mea, D-na Se. Pherekyde, vine dela Cotroceni, 
Regina, foarte antigermană, i-a spus: «Să fie numai 
odată bine bătuţi, şi veţi vedea ce schimbare va fi » — 
Sorä-mea, când mi-a transmis aceste cuvinte ale Reginei, 
a adăugat că impresia dată de Regina este că Regele ar 
fi tot atât de antigerman. 

— Joan Mitilineu, venind dela Haga, spune că Re- 
gina este considerată acolo ca filogermană. (Au neme- 
vit-o bine !) Fiindcă succesiunea la bunurile considera- 
bile aflate în Germania a făcut-o să-şi schimbe părerile ! 
(Ce bunuri ?) — Mitilineu a găsit în Germania : ordine, 
seriozitate, organizaţie prodigioasă, o mulţime imensă 
de soldaţi disponibili, viaţa ușoară. In Austria: zăpă- 
ceală. mare veselie şi muzică. dar care sună falş. exibitie 
de răniţi, pâine proastă, lipsă de lapte. Amsterdamul 
crede că balanţa va înelina spre Înţelegere din cauza, 
excelentei situaţii financiare; sunt temeri ca Austria să 











ment ! Ils ont amené la retraite des «candidats transyl- 
vains». Je n’ai pas très bien saisi, car ces messieurs ne wont 
jamais parlé que de démarches à faire au sujet du contrat 
anglais. — Il a vu le Roi hier. Il l’a trouvé calme, mais il ne 
fonde aucun espoir sur lui. 

— Ma soeur vient de Cotroceni. La Reine très anti-alle- 
mande. «Qu'ils soient seulement une fois bien battus et vous 
verrez quel changement il y aura!» Hélène, en me transmet- 
tant ce propos, a ajouté, probablement impression reçue par 
la Reine: «Je crois que le Roi l’est aussi». 

— Jean Mitilineu retour de La Haye: La Reine est consi- 
dérée au Pays-Bas comme philo-allemande (ça tombe bien!) 
La succession aux biens considérables situés en Allemagne 
la fait changer de sentiments! (Quels biens?) Jean a 
trouvé en Allemagne ordre sérieux, organisation prodigieuse, 
une foule immense de soldats disponibles, largesse dans la 
vie. En Autriche confusion, gaîté folle et musique, mais son- 
nant creux, étalage de blessés, mauvais pain, manque de lait. 
Amsterdam croit que la balance penchera pour l’Entente à 
cause de l'excellente situation financière; on a peur que pé- 


10 NOTE POLITICE — 1916 


nu poa ă ţine mai mult de şase luni, din cauza lipsez 
de bani. O:andezii au cumpărat mult împrumut franco- 
rus. aproape de loc din cel german. Nota lui Mitilineu şi 
a fam:liei sale este foarte francofilă. 

— Vizita împăratului Wilhelm la Niş a produs des- 
tulă senzaţie. Pentru mine este semn că axa în Orient va 
îi deplasată lăsându-ne la o parte. 

*7 Ianuarie. — ‘Kahane, sosit eri, crede că ràg- 
boiu! continental e ca si terminat. Niciodată Ruşii nu vor 
putea sparge frontul. Anglia va fi lovită în altă parte 
decât în Europa, şi aceasta va fi duelul anglo-german 
care va continua. — În ceeace priveşte aşa zisa lipsă de 
bani niciodată n'a fost mai mult numerar decât în mo- 
mentul de faţă depus la Casa de Depuneri. Cum expor- 
tul a încetat este evident că coroana a scăzut, dar Ger- 
mania produce tot ce are nevoe. Pacea Muntenegrului 
liberează toată armata lui Koevess ceeace este ceva. 

8 Ianuarie, — Brănișteanu îmi aduce veşti care ex- 
plică cuvintele de alaltăeri ale lui Waldburg şi articolul 
din «Universul» prin care Cräiniceanu, — evident inspi- 
rat, — vorbeşte de amenințările Germaniei şi pentru 





cuniairement l’Autriche ne puisse tenir plus de six mois. Les 
Hollandais ont pris beaucoup d’emprunt franco-russe, pres- 
que pas allemand. La note Mitilineu et de sa famille est tou- 
jours fortement teinte de franco-philisme. 

— Visite de l'Empereur Guillaume à Nisch produit assez 
de sensation. Pour moi c’est le signe qu’on marque l'intention 
de dénlacer l’axe en Orient en nous laissant de côté. 

7 janvier. — Pour Kahane, arrivé hier, la guerre conti- 
nentale est virtuellement finie. Jamais les Russes ne pour- 
ront les enfoncer. On frappera l'Angleterre ailleurs qu’en 
Europe et c’est le duel allemand-anglais qui continue. Pour 
la soi-disante détresse financière. jamais plus d'argent déposé 
qu’en ce moment à la Caisse d'épargne. Exportation ayant 
cessé, évidement la couronne tombe. Mais on se fournit de 
tont chez soi. La paix monténegrine rend libre toute l’armée 
de Koevess et c’est quelque chose. 

8 janvier. — Dessous de la retraite des fédéristes. Branis- 
teanu m'apporte des nouvelles qui expliquent et les paroles 
de Waldburg avant-hier et l’article de l’«Universul», dans le- 
quel Crainiceanu — évidemment inspiré —- parle des mena- 


NOTE POLITICE — 1916 12 


eontractul englezesc si pentru candidații ardeleni. — 
Maltezeanu. cel tânăr, îmi spusese că contractul engle- 
zesc stârnise 'mare mânie la Berlin. Bränisteanu mał 
spune că Bethman-Hollweg a remis lui Beldiman o notă 
verbală prin care se notifică că alegerea ardelenilor ar 
fi considerată ea un act de ostilitate în contra Germa- 
niei. (El are termenii din gura lui Take Ionescu). Bel- 
diman a comunicat nota «fără comentarii». Brătianu s'a 
dus imediat la Take Ionescu şi i-a arătat demisia lui şi a 
colegilor săi. Dacă ei nu retrag candidaţii lor Brătianu 
se retrage a doua zi dimineaţă, şi la amiază Marghilo- 
man va forma cabinetul. A urmat apoi o deliberare a 
Federalistilor până la ora 1 dimineaţa în care sa hotä- 
rît retragerea candidaturilor lui Lucaci şi Goga. (O 
fi oare adevărat? Limbagiul lui Waldburg ar confir- 
ma-0. Aceasta ar mai explica cum liberalii, în acelaş timp, 
au retras candidatura lui Niculescu opusă lui Toncescu 
la Călăraşi când încă în ajunul scrutinului Banu şi 
Roşea îl mai prezentau candidat). 

11 Ianuarie. — Von dem Bussche sa întors eri dela 
Berlin. A venit la mine azi de dimineaţă. Il întreb ime- 


ces de l'Allemagne pour le contrat anglais et ponr les ean- 
didatnres transylvaines. Maltezeann jenne m'avait dit que 
le contrat anglais avait soulevé de grandes colères à Berlin. 
Branisteann me dit que Bethmann Hollweg a remis à Beldiman 
une note verbale dans laqnelle il est dit qne l'6lection de Tran- 
sylvains serait considere comme acte d’hostilité contre Alle- 
magne. (Il tient les termes de Take Ionescn). Beldiman a 
communiqué «sans commentaires». Là-dessns Bratiann a, été 
tronver Take Ionesen et lni a montré sa démission et celle 
des ministres. S'ils ne retiraient pas lenrs candidats, il se 
retixerait le lendemain matin, et à midi Marghiloman for- 
mera le cabinet, Là-dessns déliberation juson’à nne heure dn 
matin et retraite de Lncaci-Goga. (Est-ce vrai ? Le langage 
de Waldburg le laisserait supposer. Ceci expliquerait com- 
ment corrélativement, les libéranx ont retiré à Calarasi can- 
didatnre Nicnlesen — opposée à Toncesen — alors qne la 
veille dn serntin, Bann et Rosca le présentaient encore com- 
me candidat). 

11 janvier. — Mr. de Bussche est rentré hier de Berlin. 
Il est venn me voir ce matin. Je linterroge de snite an sujet 


12 NOTE POLITICE — 1916 


diat despre nota verbală care ar fi fost dată lui Beldi- 
man relativă la candidaturile Ardelenilor, (Vezi 8 Ia- 
nuarie), El nu ştie nimic şi nu crede. El a vorbit cu Bel- 
diman; presupune că Jagow i-ar fi vorbit şi el în acea- 
stă privinţă si că Beldiman a transmis impresiile sale, 
poate chiar exagerându-le, d-nului Brătianu. 

Contractul englezesc a stârnit o vie nemulţumire şi 
este interpretat în sensul că d. Brătianu «sa înhămat 
la carul Quadruplei Inţelegeri». Chiar azi dimineaţă, 
Bussche a primit ordinul de a comunica guvernului că: 
«dacă această stare de lucruri va dăinui, se va considera 
că România a eşit din neutralitate». Rog pe Bussche să 
repete îraza şi îl întreb ce va să zică «dacă această stare 
de lucruri va mai dăinui». El îmi spune că sa pier- 
dut orice încredere şi că se va atrage serios atenţia 
asupra acestui lucru: «Vă rog stăruitor să o repetafi 
Regelui», El îmi citeşte telegrama pe care o seriu cum 
pot dictată de el: «Durch den Verkauf des Getrei- 
des an die Entente würde Rumănien die feindliche Hal- 
tung unserer Gegner unterstützen. Wir müssen dies als 
eine Abweichung von der Neutralität betrachten und 
entsprechend empfinden.» N. B. Cuvântul ruptură a 





de la note verbale qui aurait été remise à Beldiman touchant 
les candidatures transylvaines (voir 8 janvier). Il ignore. Il 
n’y croit pas. Il a parlé à Beldiman; il suppose que Mr. de 
Jagow aura aussi touché la question et que Beldiman a 
transmis ses impressions en les accentuant, peut-être, à Mr. 
Bratianu. 

Le contrat anglais a suscité un vif mécontentement et on 
l'interprète dans le sens que Mr. Bratianu «s’est attelé av 
char de la Quadruple-Entente». Il a reçu ce matin même l’or- 
dre de communiquer au gouvernement que «si cela continue, 
on considérera la Roumanie comme ayant rompu la neutra- 
Lité». — Je fais répéter, et je demande qu'est ce que c'est: «si 
<ela continue»? — Réponse: on a perdu toute confiance et 
on attirera l'attention sérieuse là-dessus. «Je vous prie de le 
répéter au Roi». Il me lit sa dépêche, dont je copie sons 
dictée le passage tant bien que mal: «Durch den Verkauf des 
Getreides an die Entente würde Rumänien die feindliche Hal- 
lung unserer Gegner unterstützen. Wir miissen dies als eine 
Abweichung von der Neutralität betrachten und entspre- 
<hend empfinden». Le mot de «rupture» a été prononcé par 


NOTE POLITICE — 1916 13 


fost pronunţat de Bussche. El adaogă : Nenitescu, 
care a văzut pe toată lumea, si care era supraveghiat de 
un secretar al lui Constantinescu până şi la hotelul unde 
şedea, este în măsură să vă pue si mai mult în curent.— 
Regina este foarte antigermanä; ea a scris-o chiar în 
Germania, Mamä-sa, cu toate că este principesă rusă, 
este însă foarte. cuminte şi i-a scris scrisori de mus- 
träri. «Se pare că nu se mai poate avea încredere în Stir- 
bey l» 

— Cele 4 milioane de Rugi nu există, este un 
«bluf». — Bussche nu ştie ce s'a hotărât la Salonic; Fal- 
kenhayn nu i-a spus nimic; acolo se află Lissingen, care 
valorează tot atât cât Besseler, specializat în luarea for- 
täretelor. — Sănătatea Impăratului este excelentă; a 
prânzit cu el în intimitate; nu e obosit de loc, dar ceva. 
mai albit. 

— Mihaly îmi vorbeşte de discursul lui; Tisza a 
fost foarte nemulțumit, apoi sa mai îmblânzit. El a re- 
cunoscut că era cuminte de a lăsa să se înțeleagă sol- 
daților români că nu erau päräsiti şi să poți avea ast- 
fel şi ascendent asupra poporului. Mihaly îmi spune: 
«De când am scăpat de aceştia cari au venit la D-voastră, 
suntem în pace şi merg lucrurile în regulă». — Tisza a 
confirmat lui Mihaly că niciodată guvernul nostru n'a 


Bussche. Nenitescu, qui a vu tout le monde et qu’un secrétaire: 
de Constantinescu 6piait à son hôtel même vous en dira plus. 
long. La Reine est très anti-allemande ; elle l’a écrit en Al- 
lemagne même ; sa mere, tout princesse russe qu’elle est, est 
très sage et lui a écrit des lettres de remontrances. «Il pa- 
rait qu’on ne peut plus avoir confiance en Stirbey!» 

Les 4 millions de Russes n’existent pas: c’est un bluff. 
A Salonique, il ne sait ce qu'on a décidé; Falkenhayn ne le 
lui a pas dit à lui-même; il y a là Lissingen, qui vaut bien 
Besseler, le premier des places fortes, Santé Empereur excel- 
lente; il a dîné dans l'intimité avec lui; pas fatigué; un peu 
plus blanchi. 

— Mihaly. Il me parle de son discours; Tisza a été très 
mécontent, puis il s’est amadoué, Il a reconnu que c'était 
sage de laisser entendre aux soldats roumains qu'on ne les 
abandonnait pas, et de pouvoir ainsi avoir de la prise sur 
le peuple. 

Tisza a confirmé à Mihaly que jamais notre gouvernement 


14 NOTE POLITICE — 1916 


consimţit să stea de vorbă cu Ungaria asupra afacerilor 
româneşti. (A se reaminti că Czernin, făcând vara tre- 
cută avansuri lui Brătianu acesta a refuzat orice con- 
tact.) — In cursul convorbirei, Mihaly recunoaşte că 
Ardelenii nu au nimic de câştigat avându-ne pe nsi de 
stăpâni şi nici-o dată un ministru ungur nu şi-ar călca 
cuvântul cum fac unii miniştri dela noi! 

Trebue să reamintesc că eri, Seceleanu, căruia îi 
povesteam cum Costinescu mintise lui Waldburg, spu- 
nându-i că trata cu Anglia. atunci când el şi iscälise 
protocolul, mi-a spus că chiar lui îi repetase aceiași 
minciună. Că de altfel cum se trata în secret afacerea, 
chiar la aceiaş epocă cu contractul austro-german Con- 
stantinescu propusese să se reducă preţul grâului la 
2500 lei apoi consimtise la 2800, sforţându-se să trateze 
pentru cât mai mult posibil probabil pentru 4 avea mai 
mult disponibil pentru contractul eng'ezese. 

Mihaly mi-a vorbit de punerea sub supraveghere a 
«Albinei» din Sibiu, pentru motivul că bătrânul Cosma 
împreună eu familia sa a făcut împrumuturi mari dând 
ca gaj acţiunile care le avea în societate, ceeace este ʻo- 


mavait consenti à causer avec la Hongrie des affaires des 
Rouma.ns (à rappeler que Czernin ayant fait des ouvertures 
cet été à Bratianu, celui-ci a refusé tout contact). — En cours 
de conversation, Mihaly reconnaît que les Transylvains ne 
gagneraient pas à nous ‘avoir pour maîtres et que jamais 
un ministre hongrois ne manquerait de parole comme man- 
quent de parole certains ministres de chez nous. 

Je dois rappeler que hier Seceleanu, à qui je racontais com- 
ment Constantinescu avait menti à Waldburg en déniant 
qu’ l traitait avee Ang eterre, alors qu'il avrit déjà signé 
protocole, m'a dit qu’à lui-même il avait répété le mensonge. 
Que‘d’ailleurs eomme on traitait l’affaire secrétement à lé- 
poque même du contr-t austro-allemand, Constantinesco a- 
vait proposé de réduire le prix du blé à 2500, puis avait 
consenti 28%), tâchant toujours d’avoir le moins possible, 
pour en faire probablement bénéficier le contrat anglais. 

Mihaly m'a parlé de la mise sous surveillance de l’«Al- 
bina» de Sibiu. le vieux Cosma et sa famille y ayant fait de 
gros emprunts en gageant les actions qu'ils avaient dans 
la société, ce que est défendu chez eux tout comme chez 


NOTE “POLITICE — 1916 15 


prit la ei ca şi la noi. Cercetările au pornit din faptul 
că un impiegat, Popescu, a fost arestat pe când fotogra- 
fia trangeele, iar perchizitia a descoperit scrisori de la 
Täzläoanu şi de la Goga prin care erau cerute aceste fo- 
tografii. Aceasta este faimoasa afacere adusă la tribună 
acum o lună care vorbea de preoţi arestaţi şi spânzurați, 
ete. O singură domnişoară care colporta publicaţiunea 
«Vrem Ardealul», fiind arestată sa sinucis. Acesta es.e 
singurul caz tragic. 

12 Ianuarie. — Waldburg intră la mine, numai ca 
să-mi spue că după toate vestile, cele 4 milioane de Ruşi 
nu există decât pe hârtie. 

Grigore Cantacuzino, întors dela Berlin. a fost mi- 
rat de organizaţia germană pentru a-şi procura toate 
prin industria lor. In toate cercurile, mari nemulțumiri 
în privinţa noastră. Zimmermann i-a declarat formal că 
nu se mai putea avea nici un fel de încredere în Bră: 
tianu : acesta este un lucru exclus pentru ori-cine în Ger- 
mania. Cercurile militare sunt foarte liniştite nu se tem 
de nimic nici pe frontul de apus, nici pe frontul de ră- 
sărit. 

— Bussche a avut o audicnţă, după amiază, la Rege, 





nous. Les recherches sont venues de ce qu’un employé, Po- 
pescu, a été arrêté faisant des photographies des trau- 
chées et la perquisition ayant amené la découverte de let- 
tres de Taslaoauu et de Goga, demaudant ces levées. C’est 
la fameuse affaire portée à la tribune, il y a un mois, par- 
laut de prêtres arrêtés, peudus etc, Une seule jenne fille 
qui les aidait au colportage de «vrem Ardealul» ayant été 
arrêtée, s’est suicidée, C’est le seul cas tragique. 

12 janvier. — Waldburg eutre rien que pour me dire que 
d'après tous les renseignements, les 4 millions Russes ne 
sout que sur le papier 

— Grégoire Cantacuzène, retour Berlin, a été émerveillé 
par l’orgauisation allemande pour parer iudustriellement à 
tout. Grand mécontentement dauns tons les cercles, contre 
uous Zimmermanu lui a déclaré formellement awon ne por- 
vait plus avoir confiance eu Bratianu : pour tont le monde 
c'était exclu en Allemagne. Cercles militaires absolument 
rassurés: rien à craindre sur fronts Est et Ouest. 

— Bussche a en audience dans l’après-midi chez le Roi. 


16 NOTE POLITICE — 1916 


audienţă aranjată de Beldiman si de Stirbey, încă din 
timpul când Bussche era în călătorie. 

13 Ianuarie. — Nemniţescu a fost primit la Berlin de 
Jagow, de Zimmerman, ete. — Nimeni nu vrea să mai 
aibă a face cu Brătianu, Contractul englezesc a iritat 
mult pe Împărat: de acum neîncredere ireductibilä. 
Numai o schimbare de guvern ar putea să ne împace 
cu Germania. Daeă trebue ca acest eveniment să se pro- 
ducă. Regele să-l facă cunoscut la timp, şi Germania va 
lua măsuri pentru a face imposibilă o incursiune sau 
o. presiune rusească în momentul acestei schimbări. La 
Berlin Ungurii nu sunt iubiţi si-la un prânz oficial sa 
spus că chestiunea Transilvaniei nu putea fi eternă. S'a 
reamintit lui Neniţescu că noi suntem cauza, pierderei 
Serbiei : s'au făcut lui Brătianu propuneri formale, iar 
el nici nu a răspuns. El ştie că nu se dorea să se 
schimbe echilibrul în Balcani. Săptămâni întregi sa 
conferit cu Aurel Popovici şi Vaida ; Brătianu a räs- 
puns că aceasta nu-l interesa, eto. Atunci, ce se poate 
conchide ? 

— Şi Maiorescu. pe care Bussche Pa văzut azi de 
dimineaţă, şi Bussche. pe care îl găsesc la mine la ora 5, 


C'est par Beldiman et Stirbey qu'elle a été arrangée, Bussche 
étant encore en vcyage. 

13 janvier. — Nenitzescu a 6t6 reçu Berlin par Jagow, 
Zimmermann, etc. Nul ne veut plus avoir affaire à Bratianu. 
Le contrat anglais a profondement irrité l'Empereur; mé- 
fiance désormais irréductible. Un changement de gouverne- 
ment seul pourrait nous remettre avec Allemagne. Si cet évé- 
nement se produit, que le Roi en donne connaissance à temps 
et l'Allemagne prendra ses mesures pour rendre impossible 
une incursion ou une pression russe au moment de ce chan- 
gement. On n'aime pas les Hongrois et à un dîner officiel on 
a dit que la question de la Transylvanie ne pouvait être éter- 
nelle. On a rappelé à Neniizescu que nous sommes cause de 
la perte de la Serbie: on a fait des propositions formelles à 
Bratianu, il n’a pas répondu. Il sait qu'on ne désirait pas 
changer l'équilibre dans Balkans. On a conféré des semaines 
avec Aurel Popovici et Vaida; Bratianu a répondu que cela 
ne l’intéressait pas, etc. Alors que peut-on en concluref 

— Maiorescu, que Bussche a vu ce matin, et Bussche que 
je trouve chez moi à 5 h. me retracent l'audience grave que 


NOTE POLITICE — 1916 17 


îmi povestesc audienti gravă pe care Bussche a avut-o 
la Rege. — Bussche a spus verde Regelui cä Germania 
nu se mai poate încrede în Brătianu si că nu îi se va 
mai face nici o comunicare. O picătură mai mult ar 
face vasul să debordeze. A adăogat că statul-major ger- 
man era de părere că trebuia să se adreseze un ultima- 
tum României, Germania neputând avea în flancul ei, 
pentru operaţiile ulterioare, o armată poate vrăjmaşe, 
dar că bine înţeles nu statul-major este acel care va ho- 
tărî aceasta. (Pentru Rege, care cunoaște creditul de 
care se bucură Falkenhayn... !). — Regele a dat impre- 
sia clară că nu mai avea nici el încredere în Brătianu, 
dar a spus că în momentul de faţă, a merge alături de 
Germania, era o imposibilitate. — Bussche : «Aceasta 
nu 0 cere nimeni, şi neutralitatea României, asigurată, 
ajunge». — Apoi sa vorbit de schimbare de guvern şi 
Bussche a înțeles că Brătianu căuta să convingă pe 
Rege că, în cazul acesta, El n'ar mai putea să conteze pe 
armată; Bussche a căutat să liniştească pe Rege în a- 
ceastă privinţă; o anchetă făcută cu Alexandru Seulesou, 
ar fi indicat o mare majoritate de coloneli filoger- 
mani. — Bussche a repetat Regelui că dacă ei vor fi avi- 
zaţi, cu două sau trei săptămâni înainte, vor lua măsuri 





Bussche a eue hier chez le Roi. Il a dit net au Roi que l’Alle- 
magne ne pouvait plus se fier à Bratianu; qu'aucune com- 
munication ne lui serait plus faite; qu’une goutte de plus 
ferait déborder le vase; que l’Etat-Major allemand était déja 
d’avis qu’il fallait adresser un ultimatum à la Roumanie, 
l'Allemagne ne pouvant avoir pour ses opérations ultérieures 
une armée peut-être ennemie sur ses flancs, mais que bien 
entendu ce n’est pas l’Etat-Major qui décidera de cela. (Pour 
le Roi qui connait le crédit de Falkenhayn...) Le Roi donnait 
l'impression claire qu'il n'a plus confiance en Bratianu, mais 
il a dit «qu’en ce moment» il y avait impossibilité d’aller 
avec Allemagne. Bussche: Nul ne le demande, et la neutra- 
lité assurée de la Roumanie suffit, On a parlé de changement 
de gouvernement et Bussche a saisi que Bratianu essayait de 
faire atcroire au Roi qu’il ne pourrait pas compter sur lar- 
mée ; sur quoi Bussche a cherché à rassurer; une enquête 
faite avec A, Saulescu aurait indiqué une grande majorité de 
colonels philo-germains. Bussche a répété au Roi, que si on 
est averti deux ou trois semaines d'avance, on prendra les 


2 


a 


18 NOTE POLITICE — 1916 


pentru ca Ruşii să nu poate face nimic în acel moment 
în contra noastră. Regele a răspuns că era sigur că 
Ruşii nu ar încerca nimic, dar că, în caz contra- 
riu, S'ar trage asupra lor. La aceasta Bussche a răs- 
puns că pe Prut nu e nimic pregătit. 

Notă; Pentru Maiorescu, comunicaţia ar fi făcut 
să se întrevadă că peste trei sau patru săptămâni tre- 
bue să ne hotărîm : — Bussche mă asigură că nu. 

14 Ianuarie, — Am avut o conferinţă, la Maiorescu, 
cu Arion, Rosetti, Nenitescu, G. Stirbey, B. Catargi si 
G. Cantacuzino. Insistenfä amabilă din partea lui Ma- 
iorescu, să mă trateze ca şef. Dealtminterea el mi-a spus 
eri, că ar primi ministerul afacerilor străine întrun 
cabinet Marghiloman. — Maiorescu crede că o sehim- 
bare de guvern este absolut necesară. Brătianu nu mai 
poate forma un cabinet, nici măcar mixt. Ar trebui un 
guvern care, în forma de tranziţie, să aibă liberali 
desemnaţi de Brătianu, dar să fie prezidat de 
mine. Dar în orice caz Regele ar trebui să-mi dea încre- 
dintarea că va disolva Camera. — Dacă nu un cabinet 
mixt, imediat un guvern în formă definitivă. Tre- 


mesures pour que les Russes ne puissent rien faire ă ce mo- 
ment contre nous. Roi répondit qu’il était sûr que les Russes 
ne tenteraint rien, mais que d’ailleurs on tirerait sur eux. 
A quoi Bussche répondit qu'il n’y avait rien de préparé sur 
le Pruth. (Nota. Pour Maiorescu, la communication aurait 
fait entrevoir que dans trois, quatre semaines il fallait se 
décider: Bussche m'a certifié que non). 

14 janvier, — Comité. Conférence chez Maiorescu avec 
Arion, Rosetti, Nenitzescu, Stirbey, Barbu Catargi et Grégoire 
Cantacuzène. Insistance aimable de Maiorescu de me traîter 
en chef, Précédemment il m'avait dit (hier): acceptation mi- 
nistère affaires étrangères dans Cabinet Marghiloman. Maio- 
rescu croit à la nécessité d'un changement. Bratianu ne peut 
plus former un Cabinet, même mixte. Il faut un gouverne- 
ment, qui dans la forme de transition devrait comprendre des 
libéraux designés par Bratianu, maïs un Cabinet présidé par 
moi (Marghiloman): dans tous les cas je devrais avoir enga- 
gement du Roi de dissoudre, Si pas Cabinet mixte, aller de 
suite au gouvernement dans forme définitiva Travailler le 


NOTE POLITICE — 1916 19 


bue lucrat Regele pentru a-i da curaj. Toți cei prezenţi 
vor cere audienţă, 

S'a hotărît că, cu ocazia audienței mele, voi cere 
Regelui să ia pe Prut aceleaşi măsuri ce s'a luat pe 
Carpaţi. Ar trebui să fim la adăpostul unei lovituri ru- 
sesti «à la Venizelos» si ar fi un pretext natural de a 
rupe cu Brătianu, dacă el ar refuza în contra oricărei 
rațiuni. 

16 Ianuarie. — Gazetele federiste, aşa de violente 
după audiența lui Bussche,—«România sub călcâiul ger- 
man», — s'au calmat subit, desigur după ce au primit 
un cuvânt de ordine. «Epoca», ca şi când nu ar fi spus 
nimic, povesteşte că audiența s'a petrecut foarte natural. 

17 Ianuarie. — Primesc o scrisoare dela Bussche : 
i se raportează că Anglia şi Rusia au mijlocit împăcarea 
între Brătianu şi Take Ionescu, cu singurul scop ca, în 
momentul de faţă, Brătianu să rămână la putere până 
în ceasul când aliaţii vor putea face ceva pentru a atrage 
cu ei România. — D-rul Blumenfeld, autorul comuni- 
cărei, mi-o repetă. Intre alte detalii culese la «Adevărul», 
Blumenfeld a ştiut că, în ziua discursului lui Stere, Take 


Roi pour lni donner courage. Ces Messieurs demanderont 
‘audience. 

Il est décidé que pour mon audience je demanderai au Roi 
-qu'on prenne sur le Pruth les mêmes mesures que sur les 
Carpathes. Il faut être à labri d'un coup de main russe à la 
Vénizelos et ce serait un prétexte naturel de rupture avec 
Bratiano, s’il refuse contre toute raison. 

16 janvier. — Les journanx fédéristes si violents et si 
«embalés après l'audience Bussche, — «România sub călcâiul 
german» — se sont subitement calmés, obéissant évidemment 
à un mot d'ordre. L’«Epoca» comme si elle n’avait rien dit, ra- 
conte que l’andience s’est déroulée naturellement. 

17 janvier. — Une lettre de Bussche: on lui rapporte que 
T Angleterre et {a Russie ont amené une réconciliation entre 
Bratiann et Take Ionescu à senle fin «qu’en ce moment» Bra- 
tianu reste an ponvoir, jusqu’à l’heure où les alliés pour- 
aient faire quelque chose qui entraîne la Roumanie. 

Dr. Blumenfeld, auteur de la commnnication, me la répète, 
Entre autres détails cueillis à l’'«Adevärul», il a su que le jour 
du discours Stere, Take Ionescu a été de suite informé que 


20 NOTE POLITICE — 1916 


Ionescu a fost imediat informat că D-na Sabina Can- 
tacuzino telefonase lui Bussche, care se arătase foarte 
îngrijat ! (Faptul telefonului este adevărat, ca şi scri- 
soarea pe care d-na Cantacuzino a scris-o lui Stere si 
pe care Blumenfeld mi-a recitat-o pe din afară). 

18 Ianuarie. — Bussche a văzut pe Regina : conver- 
satie politică. Era de datoria lui să arate Reginei peri- 
colul situatiunei, mai ales cu Bulgaria mărită şi tot- 
deauna răuvoitoare faţă de noi: «Înțelegerea v'a cerut 
să intraţi în război în contra noastră; nici odată noi 
nu v'am cerut acelaş lucru în contra ei». Regina a răs- 
puns că nu vorbeşte mai niciodată politică cu Regele, 
că a încercat de câteva ori, dar că nu a reuşit. 

Bussche plecând, Regina i-a spus: «Sper că aici 
vor fi cuminţi...» 

— O escadrilă de avioane româneşti a zburat peste 
graniţa bulgară şi a explorat până la Sumla pentru a 
recunoaşte poziţia trupelor bulgare. Bulgarii n'au tras 
asupra lor, dar au făcut vii protestări. — Bussche va 
vorbi cu Brătianu în această privinţă ; este o provocare 
cu totul inutilă. — Bulgaria propunând retragerea Con- 
sulului dela Monastir, zonă de război «periculoasă», Po- 


Sabine Cantacuzène lavait téléphoné à Bussche et s’en était 
montré très inquiet. (Le fait du téléphone est vrai, ainsi que 
la lettre que Sabine a écrite à Stere et que Blumenfeld m'a 
récitée de mémoire). 

18 janvier. — Bussche a vu la Reine : conversation politi- 
que. Il était de son devoir de montrer à la Reine le danger de 
la situation, surtout avec les Bulgares agrandis et toujours 
hargneux à notre endroit. «L'Entente vous a demandé d'entrer 
en guerre Contre nous ; jamais nous ne vous avons demandé 
la même chose contre elle». Reine répondu qu’Elle ne cause ja- 
mais politique avec Roi; que quelques essais d’amorcer sent 
restés infructueux. En partant, la Reine: «J'espere qu'ici on 
sera sage». 

Une escadrille d’avions roumains a survolé frontière 
bulgare et exploré jusqu’à Sumla pour reconnaître positions 
troupes bulgares. Bulgares n’ont pas tiré, mais fait une vive 
protestation. Bussche en parlera à Bratianu, parce que provo- 
cation bien inutile. La Bulgarie ayant proposé la retraite du 
consul de Monastir, zone de guerre «dangereuse , Porumbaru 


NOTE POLITICE — 1916 21 


rumbaru a trimis lui Radeff pe Derussi; privitor la 
o obiectiune, Derussi a luat-o de sus şi i-a vorbit de 
<necunostinta lui de dreptul internaţional». Radeff i-a 
răspuns că aceasta este o chestiune pe care o va regula 
deadreptul cu ministrul lui. A doua zi, Radeff a cerut 
lui Porumbaru, drept răspuns la buna procedare pe care 
«el o avusese totdeauna, buna procedare de a nu-i maitri- 
mite niciodată pe d-nul Derussi ! 

— Aseară, Mişu Pherekyde a prânzit la soră-mea. In 
conversaţie, el a lăsat să se înţeleagă clar că un răgaz 
sa stabilit între guvern si Federalisti. Aceasta confir- 
mă ştirile ce-mi dăduse Bussche Duminecă. «Nationalul» 
de Marţi anunţă chiar că interpelările sunt retrase. 
— Mişu Pherekyde nu mai crede decât în două alter- 
native : sau vom merge cu Înțelegerea dacă are succese 
sdrobitoare, «sau o neutralitate definitivă». D-rul Dinu 
Brătianu, care asistă la conversaţie, a zis: «Dar dacă 
sar produce contrariul, ar fi o prostie să nu profităm». 
— Pherekyde: «Atunci poate că Brătianu se va re- 
trage..., dar sper că-l vom putea opri dela aceasta». 

20 Ianuarie. — Se anunţă viitoarea călătorie a lui 
Filipescu în Rusia ! 


lui a envoyé Derussi; pour une objection, Derussi l’a pris de 
haut et lui a parlé de son «ignorance du droit international». 
Radeff lui a repliqué que c'est une question qu'il reglerait 
avec son ministre, et le lendemain à Porumbaru il lui a de- 
mande de répondre au bons procédés qu'il avait toujours eus, 
par le bon procédé de ne jamais lui envoyer Mr. Derussi! 

— Trève entre Bratianu et Filipescu. Le soir dîné chez 
Hélène (ma soeur) avee Michel Pherekyde. Le lendemain Dr. 
Dinu Bratianu me rapporte que Michel a clairemeut laissé 
entendre qu’une trève s'était établie entre gouvernement et 
fédéristes. Ceci confirme renseignement de Bussche de di- 
manche. Le «Nationalul» annonce même (date mardi) que les 
interpéllations seront retirées, Michel ne pose plus que l’alter. 
native: ou bien avec l’Entente si elle a des succès foudroyants, 
«ou bien neutralité definitive». Dinu: Mais si l'inverse se pro- 
duit. ce serait bête de me pas profiter.. Michel: Bratianu se 
retirera peut-être alors... mais je crois que nous l’empêche- 
rons de le faire. 

26 janvier. — On annonce voyage prochain de Filipescu 
en Russie (?!) Bussche me communique la grande irritation 


22 NOTE POLITICE — 1916 


— Bussche îmi comunică marea supărare a Bulga- 
rilor din cauza raidului avioanelor noastre ; ei văd în 
acest fapt o provocare şi Bussche le dă dreptate. Imi: 
reamintesc că el semnalase Reginei ostilitatea Bulga- 
rilor. 

— Czermin, care m'a văzut eri, revine la mine astăzi 
după amiază : «Răbdarea are si ea limite si am ajuns 
la capăt. Deunăzi Porumbaru a spus lui Radeff : Ochir 
României întregi sunt îndreptaţi spre Transilvania şi 
sper că atunci când va veni momentul, Bulgaria va ră- 
mâne neutră. Am atras atenita lui Radeff asupra gravi- 
tätii acestor vorbe si el mi-a răspuns că ar primi o con- 
fruntare. Eu n'am făcut raport asupra acestui incident ; 
dacă laş fi făcut cari ar fi consecinţele? Ne-am 
hotărît să nu mai cerem cooperarea d-v., dar avem drep- 
tul, căci există o alianţă, să cerem neutralitatea d-v. şi 
să fim fixati în ceeace o priveşte». Czernin, care a vä- 
zut pe Rege alaltăeri, a păstrat impresia că Regele se 
crede la discretia lui Brătianu, că un alt guvern poate 
să nu aibă majoritatea şi că în acest caz situaţia ar fi 
mai rea. El crede că Regele nu va îndrăzni. Şi cu toate 


des Bulgares, à cause du raid de nos avions; ils y voient 
une provocation et Bussche leur donne raison, Je me rap- 
pelle qu'il a signalé à la Reine que les Bulgares étaient 
«hargneux». 

— Czernin a tenu à me voir hier; revient à 4 h.: «La pa- 
tience a des limites et nous sommes à bout. L'autre jour Po- 
rumbaru a dit à Radeff: les yeux de la Roumanie entière- 
sont tournés vers la Transylvanie et j'espère que lorsque le 
moment sera venu, la Bulgarie restera neutre. J’ai attiré l'at- 
tention de Radeff sur la gravité de ce propos et il a dit qu'il 
acceptait d’être confronté. Je wai pas fait de rapport sar cet 
incident; si je le faisais, quelles en seraient les conséquences? 
Nous nous sommes décidés à ne plus demander votre coopé- 
ration; mais nous avons bien le droit — car il y a alliance — 
de demander votre neutralité et d’être fixés là-dessus». 

Czernin, ayant vu le Roi avant hier, a gardé l’impressiorr 
qu'il se croit à la merci de Bratianu et qu’un autre gouver- 
nement peut ne pas avoir la majorité et alors la situation 
serait pire. Pour lui le Roi n'osera pas. Et pourtant «la si- 


NOTE POLITICE — 1916 23 


astea «situaţia este gravă», adaogă el. «Picătura de apă 
care ar face să debordeze vasul, poate să cadă !» 

— La ora 5 am fost primit de Rege la Cotroceni. Au- 
dienţa mea se prelungeşte până la ora 7 seara. 

Tema, mea : comunicările făcute de către ţările cen- 
trale creiază României o situaţie gravă. Numeroasele in- 
dicii din timpurile din urmă — mai ales acelea furni- 
zate de conversaţia lui A. E. Lahovary cu Barbu Ca- 
targi—nu-mi mai îngăduesc să cred că d. Brătianu poate 
să facă o altă politică decât alături de Înţelegere; mă tem 
de «faptul îndeplinit» care se poate produce, de exemplu 
în momentul ofensivei ruseşti, România lăsând să i se 
violeze teritoriul, — cazul Venizelos creiazä un precedent; 
de trei ori am insistat asupra cazului Venizelos. — In 
numele partidului conservator, cer ea statul-major care 
construeşte fortificări şi tranşee pe Dunăre si pe Car- 
paţi, să armeze şi Prutul. De trei ori am insistat asupra 
apărărei Prutului. — Asupra acestui punct a răspuns 
de două ori Regele că era logic şi legitim, iar a treia 
oară că va fi greu din punct de vedere politie. — Eu : 
«Dece? opinia publică? Dar Moldova va răsufla uşurată 


tuation est grave», ajoute-il; «la goutte d'eau peut venir pour 
faire déborder le vase!» 

— Audience chez Sa Majesté le Roi. A 5 h. reçu par Sa 
Majesté à Cotroceni. Mon audience se prolonge jusqu’à 7 h. 
Mou thème: les communications faites par les pays du centre 
créent au pays une situation grave. Les nombreux indices 
des derniers temps — surtout ceux qu’a fourni la conversa- 
tion dA. E. Lahovary avec Barbu Catargi—ne me permettent 
plus de croire que Mr. Bratiauu puise faire une autre poli- 
tique que celle de l’Entente; je redoute «le fait accompli» qui 
peut se produire par exemple lors de l'offensive russe, la 
Roumanie laissant violer son territoire; le cas de Vénizelos 
crée un precedent (j'ai par trois fois sonné la cloche Vé- 
nizelos). Au nom du parti conservateur je demande que l'Etat 
Major qui construit des fortifications et des tranchées sur 
le Danube et les Carpathes, arme aussi le Pruth. Par trois 
fois ai mis les points sur les «i» pour le Pruth fortifié. Pour 
ce dernier point, le Roi a répondu deux fois: c'est logique et 
légitime; la troisième fois: «ce sera difficile au point de vue 
politique». Moi: Pourquoi ? opiniou publique ? Mais la Mol- 


24 NOTE POLITICE — 1916 


de un vis urât». Cam aceasta a fost concluzia convor- 
birei. 

Asupra raidului avioanelor, Regele: «Dar aceasta 
este un răspuns la vizita lor pe Dunăre». — Eu: «Nam 
văzut nimic în sensul acesta, dar presupui că e ade- 
vărat: e acesta un, motiv ca să se trimeată o esca- 
drilă întreagă şi are ea dreptul să meargă până la 
Sumla ?» — Regele, jumătate râzând, jumătate admira- 
tiv : «Este adevărat că au fost până la Sumla ?»—(Pen- 
tru mine aceasta face parte din glumele Regelui ca aceia 
făcută la vânătoare când, văzând ciori, Regele a spus: 
«Fazani bulgăregti !»). 

Asupra puterilor respective: Regele admite că 
Germania nu moare de foame, cu toate că fratele său, 
«care nu-i spune iotdeauna tot», i-a scris că în comu- 
nele' cele mici, se simt lipsuri; El admite că cursul jos 
al märcei şi al coroanei nu este un semn de epuizare; 
ştirile pe care i le-a adus Grig. Cantacuzino asupra mi- 
nunelor industriei au făcut impresie : «Nu-mi place Can- 
tacuzino ; nu-mi este simpatie dar recunosc că ştie 
să vadă. El sa purtat foarte rău când cu vânzarea «Mi- 
nervei», dar toţi Cantacuziniştii sunt aşa !». 


davie respirera soulagée d’un cauchemar». Ce fut presque la 
conclusion de notre entretien. 

Sur le raid des avions: «Mais c’est une réponse à leurs 
visites sur le Danube». — Moi: Je n'ai rien vu de pareil. 
mais je suppose que c'est vrai: envoie-t-on pour cela toute 
une escadre? a-t-elle le droit d’aller jusqu’à Sumla? Le Roi, 
moitié riant, comme admiratif: <Ont-ils réellement été jus- 
qu’à Sumla?» (Pour moi, c'est dans l’ordre de ses railleries, 
comme celle qui à la chasse de Debuleni lui faisait dire, en 
voyant des corbeaux: «fasani bulgäresti!»). 

Sur les forces respectives: il admet que l'Allemagne ne 
meurt pas de faim, quoique par son frère, «qui ne me dit 
pas aussi toujours tout», il sache qu'il y a gêne dans les pe- 
tits endroits; il accepte que cours bas du mark et de la cou- 
ronne n’est pas un signe d’épuisement ; les nouvelles que 
Grégoire Cantacuzène lui a apportées sur les prodiges de l’in- 
dustrie, ont fait impression. «Je n'aime pas Cantacuzène, il 
ne m'est pas sympathique, mais il sait Voir. Il a eu grand 
tort lors de la vente de la «Minerva», mais tous les Canta- 
cuzene sont ainsi». 


NOTE POLITICE — 1916 25 


Idealul naţional nu este unilateral (sic); este bi- 
lateral. «Aşi fi cel dintâi să vreau Transilvania dacă 
sar putea, dar ar fi o crimă, dacă nu se poate, să nu 


te gândeşti la celelalte». — In privinţa Transilvaniei : 
«Austro-Ungurii au făcut foarte rău să nu o ia ei înain- 
te, făcând propuneri». — Eu: «Dar au fost chiar pro- 


puneri scrise, căci şi eu am o copie şi chiar am discu- 
tat-o cu Mihaly !» Insist, şi Regele devine foarte atent: 
«D-l Brătianu n'a vrut niciodată măcar să negocieze, 
ca să nu se găsească moralmente angajat şi să nu poată 
astfel duce la un moment dat o politică ostilă Puterilor 
Centrale !». Văd că acest argument a impresionat. 
Despre contractul englezesc: «Imposibil să-l refu- 
zăm fără ofensă». — Eu : «Dar atunci dece s'a ascuns ? 
Dece sa minţit lui Waldburg ?» — Regele: «Constan- 
tinescu a minţit fiindcă primise ordinul să mintă». (Or- 
din dat de Brătianu atunci ?) Regele crede că contractul 
nu se va executa, căci, când pleca la Tibänesti, Englezii 
refuzau să trateze prin intermediarul unei comisii 
(voiau să cumpere direct) ; dar deodată au cedat pe toate 
punctele. Regele a spus odată lui Bussche că Englezii 


L'idéal national n'est pas unilateral (sic); il est bilatéral. 
„Je serais le premier à vouloir la Transylvanie si on pouvait; 
mais c’est un crime, si on ne le peut pas, de ne pas penser 
à l’autre (Bessarabie). — A propos de Transylvanie: «Les 
Austro-Hongrois ont eu le tort de ne pas prendre les de- 
vants et faire des propositions», — Moi: Mais il y a eu des 
propositions écrites puisque Jen ai une copie et que j'ai pu 
Ta discuter avec Mihaly. J’insiste, le Roi devient très atten- 
tif: «Mr. Bratiano n’a jamais voulu même négocier, pour ne 
pas se trouver moralement engagé à ne pas mener une po- 
litique hostile aux puissances centrales». (Cet argument 
porte, je le vois). 

Contrat anglais, Impossible de le refuser sans offense. 
Pourquoi lavoir caché alors? Pourquoi avoir menti à Wald- 
burg? Le Roi: «Constantinescu a menti parce qu’il en avait 
l'ordre». (Ordre de Bratianu alors). Le Roi estimait contrat 
ne se ferait pas, car lorsqu'il est parti pour Tzibanesti, les 
Anglais refusaient de traiter par «l'intermédiaire d’une com- 
missions (ils voulaient acheter directement je suppose), et 
subitement ils ont cédé sur tout. J’ai dit une fois à Bussche 


26 NOTE POLITICE — 1916 


voiau să cumpere, şi a povăţuit comisia să facă un con- 
tract mare. Nu putea Regele să spue tot! Nu se mai 
fac şicane pentru şlepuri; era o prostie militară; o 
treime din ele au plecat şi mai rămân două treimi. 

Regele aprobă fără rezerve interviewul lui Carp. 
— Nu trebue ca Germanii să lase pe Bulgari să se ex- 
cite în contra noastră. 

Regele a vorbit cel dintâi de ceeace sar fi întâm- 
plat în cazul unei schimbări de guvern ; nu ar trebui 
ca acesta să aibă o opoziţie prea mare; căci dacă nu 
ar putea să meargă, se compromite fără nici un 
folos. — Spun Regelui: «Orice guvern pe bază nouă, 
de o neutralitate prietenească Germaniei, este sigur de 
a avea cu el o mare majoritate; dificultatea va veni 
când se va voi să se înceapă acţiunea; aceasta va fi 
opera, evenimentelor şi mai ales rezultatul unei alte de- 
liberări. Armata va fi ceeace va voi ministerul de răz- 
boi, iar opinia publică cum o va face guvernul». (Acest 
din urmă punct a fost viu aprobat). 

Asupra lui Take Ionescu Regele spune: «Poţi oare 
să opresti pe cineva să-şi sape singur groapa ? — Cel- 
lalt este mai înţelept în atitudinea lui faţă de Germa- 





que les Anglais voulaient acheter et à la commission j'ai for- 
tement conseillé de faire un grand contrat: je ne pouvais 
leur dire tout! Pius de chicanes pour les shleeps; un tiers 
sorti et deux tiers restant, c'étaient des bêtises militaires. Ap- 
probation sans réserve de l'interview de Carp. Il ne faut pas- 
que les Allemands laissent Bulgares s’exciter contre nous. 

Le Roi a parlé le premier de ce qui arriverait en cas de 
changement de gouvernement: il ne faudrait pas qu’il ait 
une trop grande opposition, car s’il ne peut marcher, il se 
compromet lui sans rendre service. — Je dis au Roi: Tout 
gouvernement, sur la base nouvelle de la neutralité amicale 
à l'Allemagne, est sûr d’avoir une grande majorité pour lui: 
la difficulté commencera quand on voudra préparer l’action; 
ce sera l’oeuvre des événements et surtout le résultat d'une 
autre délibération. l’armée sera ce que la ministre voudra, et 
l'opinion publique ce que le gouvernement la fera. (Ce der- 
nier point vivement approuvé). 

Sur Take Ionescu: «Peut-on empêcher quelqu'un de creu- 
ser sa propre fossé? L'autre est plus raisonnable dans sa te- 


NOTE POLITICE — 1916 27 


niar. — Eu: «Se zice că pleacă în Rusia». — Regele: 
«Ca să întâlnească pe Sturdza ?» 
21 Ianuarie. — Comitet la Maiorescu. Toată lumea 


este de acord că Brătianu nu este om să se lase; «patrio- 
tismul» lui né admițând că poate să se însele. Nu tre- 
bue ca Austria să împingă lucrurile prea departe, căci 
Brătianu este în stare să provoace pentru a brusca so- 
luţia... (Maiorescu) — Dar cum este evident că, câte- 
va zile dearândul, guvernul s'a crezut căzut, ar fi inte- 
resant să se ştie dacă aceasta este în urma comunicări- 
lor germane, sau fiindcă Regele a ridicat glasul, în care 
caz Regele şi-ar mai lua încrederea în sine. 

— Bussche şi Czernin s'au întâlnit la mine. Bussche 
îmi spune, în particular, că s'a întâlnit cu Verzea, şi 
cum tot ce i se spune, acesta repetă, Bussche i-a spus 
că «această neutralitate ostilă nu mai suntem dispuşi 
să o räbdäm». — Intreb pe Bussche ce răspuns i-a dat 
Brătianu când i-a comunicat conţinutul instructiilor 
sale ; Brătianu. foarte pacinic, i-a răspuns doar că: 
«această ultimă frază ar fi putut să-mi fie crutatär. — 
(Fraza în chestie : Germania va considera orice nouă 
dificultate ca o ruptură a neutralității). 


nue vis-à-vis Allemagne». — Moi: On dit qu’il se rend en 
Russie. Le Roi: Pour rejoindre Sturdza ? 
21 janvier. — Comité chez Maiorescu. Tout le monde 


d'accord que Bratianu n'est pas homme à lâcher prise, son 
«patriotisme» n'admettant pas qu’il puisse se tromper. Il ne 
faut pas que l’Autriche pousse trop loin les choses. car Bra- 
tianu est homme à amener une provocation pour brusquer 
la solution... (Maiorescu). Mais comme il est certain que 
pendant quelques jours le gouvernement s’est cru par terre, 
îl serait intéressant de savoir si c'est par suite des communi- 
catious des Allemands ou parceque le Roi a parlé fort, au- 
quel cas le Roi pourrait prendre confiance (Maiorescu). 

— Bussche et Czernin se recontrent chez moi. En particulier 
Bussche me dit avoir recontré Verzea et comme tout ce qu'on 
lui dit va à son adresse, il lui a répété que «cette neutralité 
hostile nous ne sommes plus disposés à la supporter». — Je 
lui demande quelle réponse lui a fait Bratiano lorsqu'il lui a 
communiqué le contenu de ses instructions? Bratiano, très 
pacifique, lui a repliqué seulement que «cette dernière phrase 
aurait pu m'être épargné» (Phrase: l'Allemagne considérère 
toute nouvelle difficulté comme une rupture de la neutralité), 


28 NOTE POLITICE — 1916 


In cursul conversatiei, aflu că Bussche ar fi su- 
gerat Regelui că o combinaţie Brătianu-Marghiloman 
ar fi admisibilă, pentru a le da linigtea căutată de ei. 
Tiu să mai raportez, din conversaţia mea cu Regele, 
că M. S. speră că Germanii vor şti să potolească ţâf- 
neala Bulgarilor ; că situaţia lui ar fi gravă dacă ar 
avea aerul că schimbă guvernul prin presiunea străi- 
nătăţei. 

Czernin, nervos, îmi povesteşte că în ultimul mo- 
ment sa ivit o dificultate mare pentru contractul su- 
plimentar de 100.000 vagoane, care se tratează. De odată 
Brătianu cere ca condiţie ca Austria să acorde tranzitul 
pentru tot ce vine din Elveţia, afară de muniții; cu 
alte cuvinte, ca monarhia să uşureze trecerea comertu- 
lui Franţei şi al Italiei. E] îmi destäinueste aceasta în 
mare secret. Nu ştie ce să răspunză lui Burian ; el gă- 
seste condiţia inadmisibilă ; va trebui să spună delega- 
tilor să plece, şi va fi grav. 

22 Ianuarie. — Federatii au declarat că nu-şi menţin 
interpelările ; comunicatul lor este caraghios: ei se re- 
culeg pentru o nouă ofensivă. Iar «l'Indépendance Rou- 
maine» îi acoperă cu flori ! 


Eu cours de conversation, je saisis qne Bnssche anrait 
suggéré comme admissible nne combinaison Bratiano- 
Marghiloman pour lenr donner la tranqnillité recherchée 
par eux. J'ai soin de rapporter de ma conversation avec le 
Roi, qne Sa Majesté espère qne les Allemands sauront apai- 
ser l’irrascibilité des Bulgares; qne Sa sitnation serait grave 
s'il avait Pair de changer de gonvernement sons la pression 
de l'étranger. 

— Czernin, nerveux, me raconte qn’an dernier moment il 
y a une grosse difficulté pour le contrat supplémentaire de 
100.000 wagons, qn'on traite. Tont à coup Bratiano exige com- 
me condition que l’Antriche accorde le transit de tont ce qni 
vient de Suisse, sauf les mnnitions, en d’antres termes qne 
la monarchie facilite le passage an commerce de la France 
et de l'Italie. Il me confie cela en tont secret. Il ne sait ce qne 
répendra Bnrian; pour lni Cest inadmissible; il dira alors 
anx délégnées de s’en aller, et ce sera grave. 

22 janvier. — Les fédéristes ont déclaré ne plns mainte- 
mir lenrs interpellations; lenr commnniqné est amusant; ils 
se «recneillent ponr nne nonvelle offensive». Qnant à l’«fn- 
dépendance», elle les convre de flenrs! 


NOTE POLITICE — 1916 29 


— Tânărul Dianu soseşte din Atena, şaisprezece zile 
de călătorie. In Bulgaria, Germania e atotputernică ; la 
Sofia toate hotelurile sunt pline de ofiţeri germani. 
In Grecia. poporul nu vrea războiul. Toată clasa diri- 
guitoare este în contra Intelegerei, dar Grecia este ţara 
tutulor surprizelor. Două corpuri de armată se găsese 
în zona aşa zisă neutră spre Serres şi răsărit, dar nu 
comunică cu Grecia decât pe mare. La rândul lor se 
ravitalează tot prin Bulgaria, pe acoperişul vagoanelor. 
Venizelos stă liniştit la Atena; el nu vorbeşte, numai 
câţiva partizani se agită. Este sigur că Venizelos a în- 
curajat sosirea, aliaţilor la Salonic ; si a dat ca explica- 
tie că aliaţii trebuiau să dea Sârbilor contingentele pe 
care Grecii nu le puteau da, 150.000 de oameni. La Sa- 
lonio înarmarea se face pe o scară întinsă și se de- 
barcă mari cantităţi de muniții. 

— Primesc un bilet dela Bussche, care crede a şti că 
Take Ionescu afirmă că Brătianu tratează cu Rusia o 
convenţie militară. 

26 Ianuarie. — I] întreb pe d. de Bussche dacă este 
adevărat că el ar fi avut de curând o explicaţie furtu- 





— Le jeune Dianu arrive d'Athènes; 16 jours de voyage. 
En Bulgarie, l'Allemagne a le haut du pavé; à Sofia les hô- 
tels pleins d'officiers allemands. En Grèce le peuple ne veut 
pas la guerre. Toute la classe dirigeante contre l'Entente ; 
mais c'est le pays de toutes les surprises. Deux corps d'armée 
dans la zone dite neutre du côté de Serres et l'Est, mais ils 
ne communiquent avec la Grèce que par mer. A leur tour 
ils s'allimentent aussi par la Bulgarie sur les wagons. Véni- 
zelos tranquille à Athènes; il ne parle pas; quelques parti- 
sans s'agitent. Il est certain que Venizelos a encouragé lar- 
rivée des alliés à Salonique, il a donné comme explication 
que les alliés devraient donner les contingents, que les Grecs- 
ne pouvaient pas fournir à la Serbie soit 150.000 hommes. On 
s'arme beaucoup à Salonique et l’on débarque des munitions 
en grande quantité. 

— Billet de Bussche qui croit savoir que Take Ionescu 
affirme que Bratiano traite avec la Russie convention mi- 
litaire ! 

26 janvier. — Je demande à Mr. de Bussche de me dire 
si réellement il a eu récemment une explication orageuse à 


30 NOTE POLITICE — 1916 


noasä cu Brătianu, în urma căreia acesta sar fi arătat 
de o mare condescendentä, după svonurile care circulă, 
si pe care Stirbey mi le-a repetat eri. El îmi spune că 
Sânbătă a vorbit foarte liniştit cu Brătianu care, pe ne- 
aşteptate, i-a expus vederile sale. Brătianu nu mai crede 
în înfrângerea definitivă a unuia din beligeranţi ; afară 
de Bulgaria, care va câştiga Macedonia, nu va rezulta 
nici o luare de teritoriu, ci numai rectificări de gra- 
miţă. România, Stat mic, ar fi o nebunie să se arunce în 
vâltoare. Pentru ea neutralitatea se impune. La pace, 
diferendele si asperităţile cu Germania se vor aplana şi 
€l speră că legăturile economice, de care România are 
nevoe, se vor relua. Iar acum, el face toate uşurinţele 
pentru vânzarea şi exportarea cerealelor ! 

Ca ecou la aceasta, găsesc în «Universul» că Dinu 
Brătianu a ţinut un discurs la Câmpulung, în care a 
spus cà F'ederistii sunt de blamat fiindcă fac politica 
Inţelegerii; Marghilomanistii, fiindcă fac pe aceea a 
Puterilor Centrale ; şi că singur guvernul urmează a- 
devärata politică, a neutralităței. 

— Stere recunoaşte că, din Decembre 1914, a rup- 





la suite de laquelle Bratiano se serait montré d'une condes- 
cendance absolue, ainsi que le propos s’en est répandu. Stir- 
bey me l’a aussi rapporté hier. Il me dit que Samedi il a 
causé tranquillement avec Bratiano, qui tout à conp lui a 
exposé ses vues. Il ne croit plus à la défaite complète de 
Tun des partis ; sauf la Bulgarie qui gagne Macédoine, il n'y 
aura pas de conquêtes, mais des rectifications de frontières. 
La Roumanie, petit Etat, serait folle si elle se jetait dans la 
mêlée, La neutralité s'impose pour elle. A la paix, les diffé- 
rends et les aspérités avec Allemagne s’effaceront et il espère 
que les liens économiques, dont la Roumanie a tellement bc- 
soin, se renoueront, Pour commencer, il fera toutes les facili- 
tés ponr la vente et l'exportation des céréales! 

— Comme écho, je trouve «Universul» que Dinu Bratiano 
a tenu discours Campulung : Fédéristes blamables parce- 
qwils font la politique de l’Entente; Marghilomanistes (sic) 
parceque celle des Puissances Centrales; seul le gouverne- 
ment suit la vraie politiane de la neutralité! 


— Stere reconnait depuis décembre 1914 avoir rompu 


NOTE POLITICE — 1916 31 


t-o cu Brătianu, din cauza politicei externe. Nici o dată 
Brătianu nu a putut să-i afirmecă nu avea angajamente 
cu Quadrupla Înţelegere. D-rul Blumenfeld mi-a fost 
trimis la 1 Februarie pentru a-mi repeta că de câteori 
Brătianu a trimis la Stere prieteni comuni pentru a 
relua, relaţiile, Stere a pus întotdeauna condiţia, rămasă 
fără răspuns : «Mă asigură Brătianu că nu are 
angajamente cu Quadrupla?» Acest fapt, la care 
se adaogă şi măsurile militare luate pe un singur front, 
obligă pe Stere să creadă că Brătianu este iremediabil 
compromis cu Intelegerea. El nu va merge, în caz de 
opoziţie a Regelui, până a da mâna cu Filipescu şi 
Take Ionescu pentru o campanie anti-dinastică.— Asupra 
unei colaborări : Lovitura de Stat? Regele punând în 
cumpănă toată greutatea Sa? — El va merge cu noi. 
Guvern primit de Brătianu sau cel puţin cu pasivitate 
din partea lui? El nu va putea intra decât rugat sau 
delegat de Brătianu, căci altminterea concursul lui n'ar 
avea nici o valoare politică. — Brătianu este sigur că 
îl are pe Rege în mânecă! Vina este a Regelui, care de 
sigur n'a făcut nici odată pe Brătianu să simtă că El 
nu va trece peste unele limite. 


avec Bratiano, pour cause politique étrangère. «Jamais Bra- 
tiano n’a pu lui affirmer qu'il n’avait pas d'engagement avec 
la Quadruple». — Dr. Blumenfeld m'a été envoyé le l-er Fé- 
vrier pour me répéter que chaque fois qne Bratiano a dé- 
pêché à Stere des amis commuus pour se revoir, Stere a mis 
toujours question préjudicielle restée sans réponse. Et ce 
fait, joint anx mesures militaires prises sur un senl front, 
Vobligent à croire que Bratiano est irrémediablement com- 
promis avec l’Entente, Il wira pas, en cas d'opposition du 
Roi, jusqu’à se joindre à une campagne antidynastique avec 
Tilipesen-Take Ionesen. Sur collaboration : Conp d'Etat? Le 
Roi mettant en balance tont son poids? Il ira avec nous. Gon- 
vernement accepté par Bratiano on tout an moins avec passi- 
vită de sa part ? Il ne pourra entrer qune délégué on prié par 
Bratiano, sans quoi son concours n'aurait aucune valeur po- 
litique. Bratiano est sûr qu’il a le Roi dans la manche! La 
faute est an Roi qui certainement n'a jamais fait sentir à 
Bratiano qu’il ne dépasserait pas certaines limites, 


32 NOTE POLITICE — 1916 


— Nenijfescu a văzut eri pe Rege : «Cinstit, nu ştiu 
cum să mă rezum ! Nu are aerul să poată reacţiona în 
contra lui Brătianu». Neniţescu i-a vorbit de apära- 
rea Prutului: «Da, ar trebui rechemate trupele din 
munţi şi a le aduce pe linia mijlocie a ţării». (Aceasta, 
fi-va răspunsul lui Brătianu la cererea mea de a for- 
tifica şi Prutul ?) — Regele ştia că şi regimentele din 
Ialomiţa au fost miscate din loc : «Dar nici o primej- 
die, nu se va trage nici un foc de pușcă». Impresia 
generală asupra întrevederei : trebue aşteptat. Eveni- 
mentele vor da indicaţiile, iar schimbările pot să se 
producă fără zguduiri cu înţelegere. 

27 Ianuarie. — Bussche îmi povesteşte că cercurile 
liberale, împreună cu Morţun, spun că eu aş răspândi 
zvonul că Brătianu sar fi umilit înaintea lui Bussche, 
când acesta i-a vorbit de sus. — Reamintese lui Bus- 
sche că, Joia trecută, îl întrebam eu despre convorbi- 
rea sa cu Brătianu, tocmai fiindcă în ajun G. Stirbey 
îmi raportase, în plin bulevard, ce se spunea în oraş 
de întrevederea lor. 

Este evident că Brătianu, care de multă vreme 
face pe supăratul, pretextând campania economică, 


— Nenitzescu a vu hier le Roi. Il lui a parlé de la dé- 
f nse du Pruth: «Oui il faudrait rappeler les troupes des 
montagnes et les ramener sur la ligne médiane du pays». 
(Est-ce la réponse de Bratiano à ma demande de fcrtifier 
aussi le Pruth?). Le Roi savait qu’on avait bougé les régi- 
ments de la Ialomitza, mais aucun danger, il ne «partira 
gas un coup de fusil». Impression générale de l’entrevue: ii 
faut attendre; les événements vont donner des indications et 
les changemeonts peuvent se produire saus secousses, avec 
accord. 

£7 janvier. Bussche me rapporte que cercles libéraux, y 
compris Mortzun, se font écho du propos que je répands le 
bruit que Bratiano s’est humilié devant Bussche, lorsque 
Bussche lui a parlé de haut. Je rappelle à Bussche que jeudi 
dernier je l’avais interrogé sur sa conversation avec Bra- 
tiano, précisément parceque la veille G. Stirbey m'avait rap- 
porté (en plein Boulevard) ce que l’on disait en ville de leur 
entrevue. 

Evidemment Braliano, qui fait le fâché depuis long- 
temps, en prétextant ma campagne économique, multiplie les 


NOTE POLITICE — 1916 33 


caută să înmulțească pretextele; tonul provocätor. al 
«Independenţei» va fi, de sigur, urmat şi de alte mani- 
testări. Bussche îmi spune că Vintilă Brătianu, în 
cursul unei conversații, a admis în caz de mari succese 
germane, că România ar putea să ia Basarabia, dar 
cu o condiţie : Germania să creeze, între Rusia, si Ro- 
mânia, un stat tampon! — Mă întreb ce trebue să se 
fi gândit Bussche : «Şi cu asta... ?». 

28 Ianuarie. — Arion îmi povesteşte că Vintilă Bră- 
tianu a vorbit cu el pentru a-l asigura că guvernul nu 
va da mic o lovitură prin surprindere, că rău facem 
de ne înfeodăm politicei gernrane, că guvernul a re- 
zervat libertatea de acţiune ulterioară a României, dar 
că el nu poate acorda fortificarea liniei Prutului. — 
Avion : «Ştie de ce nu ?». — V. Brătianu: «Pe Carpaţi, 
Ungurii au început să lucreze la tranșee; pe graniţa 
bulgărească, tunurile stau cu gura întoarsă spre noi; 
iar pe Prut, nici odată nimica din partea Rusilor > — 
(Dar mişcarea dela Reni ? Şi graniţele închise, chiar 
în momentul acesta tocmai din cauza unei mişcări de 
trupe în Basarabia ?). 

— Nenitescu emite părerea că Brătianu, pentru a 





prétextes ; le ton provocant de l’«Indépendance» sera suivi 
d’autres manifestations. Bussche me dit que Vintila Bra- 
tiano, en causant avec lui, a admis qu’en cas de grands suc- 
cès allemands, Roumanie pourrait prendre Bessarabie à con- 
dition que l'Allemagne crée au delà un état-tampon entre 
Russie et Roumanie! — Je me demande ce qu'a dû penser 
Bussche: «et avec ca....? . 

28 janvier, — Vintila Bratiano a causé avec Arion 
pour l’assurer qu’il n’a aura pas de coup de surprise de ja 
part du gouvernement; que nous avons tort de nous 
inféoder à la politique allemande; que le gouvernement a ré- 
servé la liberté d'action ultérieure de la Roumanie, mais 
«qu'il ne peut accorder la fortification ligne du Pruth», — 
Arion: Pourquoi pas? — V., Bratiano: Sur Carpathes, les 
Hongrois ont commencé les tranchées; sur frontières bul- 
gares les canons sont tournés sur nous: sur Prnth. jamais 
rien de la part des Russes! (Et le mouvement de Reni? Et 
les frontières à cette heure fermées pourtant à cause du mou- 
vement detronpes en Bessarabie?)}—Nenitzeseu émet avis que 


at 
» 


34 NOTE POLITICE — 1916 


putea sta la putere, este în stare să ia în Cabinet, pen- 
tru a păcăli lumea, şi pe Stere şi pe Missir şi pe Or- 
leanu. — El crede că Regele trebue să fi telegrafiat la 
Berlin, fapt care a mai destins situaţia. 

— Contele de Waldburg îmi spune că Brătianu a 
recunoscut că el a dat ordin lui Constantinescu să 
mintă, atunci când acesta a negat că tratează cu En- 
glezii ; strâns de aproape, el a declarat textual: «Nu vă 
pot da o altă neutralitate decât acea pe care v'o dau». 
— Deci, conchide Waldburg. «el are angajamente». — 
Dacă aceasta este impresia Germanilor, eu mă întreb 
ce poate ascunde pasivitatea lor actuală ? 


30 Ianuarie. — Pentru prima dată «Viitorul» ne 
atacă ; eu răspund imediat în «Steagul». 
31 Ianuarie. — Bussche pretinde că nu cunoaşte 


textul telegramelor ce sau schimbat, dar îmi citează 
textul telegramei Regelui către Beldiman la 4 Februarie 
noaptea, şi pe care cancelarul o cunoştea deja în ziua 
de 5 Februarie (22—23 Ianuarie), deci după audiența 
mea si, după spusele lui Bussche, în urma unei lungi 
conferinţe avută cu Brătianu. Beldiman este însärci- 
nat să transmită Cancelarului: «A schimba guvernul 


Bratiano, pour rester au pouvoir, est capable de prendre, en 
trompe l’oeil dans le Cabinet, et Stere et Missir et Orleanu, 
Pour lui il y a des dépêches du Roi à Berlin qui ont un peu 
détendu la situation. 

— Le comte de Waïldburg : Bratiano a reconnu qne c'est 
lui qui a donné à Constantineseu l’ordre de mentir, en dé- 
niant qu'il traitait avec les Anglais ; serré de près, il a dé- 
claré textuellement «je ne puis vous donner une autre neu- 
tralité que celle que je vous donne». Done, conelnt Waldbure, 
<il a des engagements». Si telle este l’impression des Alle- 
mands, je me demande que cache leur détachement actuel ? 

30 janvier. — Le «Viitorul» nous attaque, pour la pre- 
mière fois. Je réponds de suite par le «Steagul». 

31 janvier. — Bussche prétendant ne pas connaître tex- 
tuellement les télégrammes échangés, me cite le texte de ce 
que le Roi a télégraphié à Beldiman la 4 février dans la nuit, 
et que savait dejà le 5 le chancelier (22-98 janvier), done 
aprés mon audience, et, selon Bussche, à la suite d’une longue 
conférence avec Bratiano. Beldiman est chargé de transmet- 
tre au chancelier: «changer le gouvernement serait une aven- 


NOTE POLITICE — 1916 35 


ar fi o aventură periculoasă. dat fiind quasi-unanimitatea 
Parlamentului şi a opiniei publice. Regele se teme că 
politica germană se lasă influențată de Budapesta 
si Sofia. (Bussche zice că aceasta este o idee specială 
a lui Brătianu). Promit că voi păstra neutralitatea 
care a fost utilă Germaniei în momente grele». După 
ce a vorbit în nume personal, Regele adaugă pentru 
a doua oară: «guvernul este în stare să menţină neu- 
tralitatea, iar dacă sau ivit devieri, este mai ales pen- . 
tru a putea apăra mai bine această neutralitate». Bel- 
diman a răspuns imediat, înainte de a vedea pe Can- 
celar, că e o greşeală să se creadă într'o influenţă ve- 
nită dela Budapesta sau dela Sofia.: 

In urmă Beldiman a transmis răspunsul dat de 
Bethmann-Hollweg : «Germania nu se amestecă în po- 
litica internă a României. Ia act de declarafiunea Re- 
gelui referitoare la neutralitatea sa. Dar trebue să ob- 
serve că neutralitatea d-lui Brătianu era o neutralitate 
«deghizata» (am făcut pe Bussche să repete acest ter- 
men), şi că după toate înfätisärile d-nul Brătianu tre 
bue să fie legat cu inamicii Germaniei. El mai trebue 
să noteze că România a încercat să ajute Intelegerea în 





ture dangereuse devant presque unanimité du Parlement et 
devant opinion publique. Le Roi craint que la politique al- 
lemande se laisse influencer par Bndapest et Sofia (trait 
spécial de Bratiano, dit Bussche). Je promets de garder la 
neutralité qui a été utile à l'Allemagne en des moments dif- 
ficiles. Après avoir parlé en nom personnel, le Roi ajoute 
une seconde fois: le gouvernement est à même de maintenir 
neutralité et s’il y a eu des déviations, c'est surtont pour 
mieux pouvoir sauvegarder cette neutralité». 

Beldiman a da snite répondu, avant de voir Chancelier, 
que c'est une errenr de croire à une influence venue de Bu- 
dapest ou Sofia. Beldiman a ensuite transmis réponse de 
Bethman-Hollweg: : Allemagne ne s'immisce pas dans politi- 
que intérieure dela Roumanie. Il prend acte de la déclaration 
du Roi concernant sa neutralité. Mais il doit observer que 
la neutralité de Mr. Bratiano a été une neutralité «déguisée» 
(ai fat répéter le terme) et qu’il est apparement lié par 
des engagements avec les ennemis de l'Allemagne. Il doit en- 
core noter que la Roumanie a essayé d'aider l'Entente dans 


36 NOTE POLITICE — 1916 


planul ei de înfometare a Germaniei şi că. în toate. 
România a fost mai favorabilă Inţelegerei. Se judecă 
rău dacă se crede că Germania se lasă influenţată de 
Sofia sau de Budapesta !». 

Bussche crede sau că cifrul a fost violat, sau că - 
Regele a pus pe Brătianu în curent, căci îi se pare că 
Brătianu are cunoştinţă de telegramă. 

1 Februarie. — Se trimit trupe dincolo de Dunăre. 
Toată lumea primeşte ordine de concentrare. Maiorul 
Slăniceanu a spus lui Vizanti : «Nici o dată nu au fost 
momente mai critice» (?) 

3 Februarie. — D-nul de Bussche îmi comunică că 
Mişu Pherekyde i-a spus lui Blumenfeld (între ei există 
vechi raporturi cu ocazia unui proces), că Germania a 
cerut lui Brătianu neutralitatea până la sfârşitul răz- 
boiului ; Brătianu a refuzat-o, dar «un altul, mai sus 
pus, a dat-o». — Bussche ştie că Regele e nemulţumit 
le Beldiman, fiindcă sa aflat printr'însul — presu- 
pune M. S. — schimbul de telegrame cu Berlinul. Deci 
lucrul a transpirat; deci Brătianu cunoaşte acest 
schimb : ceeace confirmă presupunerile făcute. (Vezi 





son plan d'affament de l'Allemagne et qu'en tout la Rou- 
manie a été plntôt favorable à l’Entente. On juge mul si on 
pense que l'Allemagne se laisse influencer par Sofia ou Bu: 
dapest ! > — Bussche a lieu de croire que le chiffre a été viole 
ou que le Roi a mis Bratiano au courant, car il lui semble 
que Bratiano est an courant. 

1 février, — On envoie des troupes de l'antre côté dn 
Danube. Tont le monde reçoit des ordres de concentration. 
Le major Slaniceann dit à Wyzanti: niciodată nn au fost 
momente mai critice» (7!). 

3 février. — Mr. de Bnssche me communique que Michel 
Pherekyde a dit à Binmenfeld («Adevărul») que l'Allemagne 
o demandé à Bratianu neutralité jusqu’à la fin de la gnerre, 
Bratianu l’a refusée, mais nn antre plus hant placé Pa 
donnée». Bnssche sait qne le Roi marqne mécontentement 
contre Beldiman parce ane l’on.a appris suppose S. Ma: 
jeste—par lni l'échange de télégrannnes avec Berlin. Donc il 
y a eu fnite: Donc Bratiano connaît cet échange : ce qui con- 
firme ce qni a été supposé. (Voir 31 janvier). Depnis, les té- 


NOTE POLITICE — 1916 37 


31 Ianuarie). De atuncea. toate telegramele Curtei sunt 
comunicate primului ministru ! 

4 Februarie — Dobrescu (Prahova) faceo interpelare: 
bucătăriile de campanie Krupp sunt mai scump decât a- 
celas material furnizat de Katz şi în schimb am dat va- 
goane de compensări pentru o mare valoare, deci -tra 


ficuri ! — Guvernul a trimis a doua zi. la Senat, spe- 
cimene din toate modelele ‘si pe căpitanul Păltineanu 
pentru a da explicaţii. Dece atâta zel? — Aflu: tot 


materialul e de nickel, metal care a fost interzis dela 
comandă încoace. Cu toate acestea Germania a acordat 
exportul, dar cerând vagoane de compensație în schimb. 
— D-rul Dinu Brătianu a văzut brutării, care continuă 
să ne fie trimise şi cartuşe germane cari mai sosesc în 
schimbul vagoanelor de compensație. Deci se verifică 
absolut ceeace am afirmat în memoriul remis Regelui. 
că am fi avut muniții în schimbul benzinei şi grâului 
în 1915, când Germanii erau atât de fngrijati că vor 
duce lipsa lor. 

6 Februarie. — A avut loc un incident între Missir 
si Poklevsky la Jockey Club. După prânzul de Sâmbătă 
Poklevsky a spus lui Missir că ar trebui să-şi schimbe 


légrammes de la Cour sont tons communiqnés premier mi- 
nistre ! : 

4 février. — Dobrescn fait nne interpellation: cuisines de 
campagné de Krupp plns chères que le même matériel 
fourni par Katz et en échange avons donné des wagons 
de compensation pour grande valeur. Donc trafics! Le 
gouvernement a envoyé le lendemain au Sénat des spé- 
<imens de tons les modèles et le capitaine Paltineanu pour 
donner explications. Pourquoi tont ce zèle? J'apprends : tout 
est nickel, métal interdit depuis la commande. L'Allemagne 
néanmoins a accordé sortie moyennant wagons de compen 
sation. Dinn Bratianu (Dr.) a vu les boulangeries qu’on con- 
tinne de nous livrer et des cartouches allemandes qui conti- 
nuent à nous arriver contre wagons compensation. Donc vé- 
tification absolue de ce que j'ai avancé dans le mémoire au 
Roi, qu'on aurait eu des munitions contre benzine et blé en 
1915, lorsque les Allemands étaient tellement alarmés d'en 
manquer. 

6 février, — Incident Missir-Poklevsky an Jockey. Après 
le dîner de samedi, Poklevsky a dit à Missir qu'il devait 


38 NOTE POLITICE — 1916 


locul la masă, fiindcă atrage la «bocherie» (Bussche si 
Bronsart se aflau lângă el) şi ca această vecinătate la 
masa lui îi era desagreabilä. — Missir: «Nu admit ca 
să ni se impue regulamente (?) în clubul nostru». — 
Poklevsky : «Nu impun nimic şi la urmă «je m'en fi- 
che». — Missir (dând cu pumnul în masă) : «Ai să re- 
tragi acest cuvânt. Poţi să-l spui în Caukaz, dar nu 
aci». — Gălăgie, care a atras mai mulţi membri. Po- 
klevsky şi-a retras cuvintele. — A doua zi, nelipsi- 
tul de Rudi Catargi, zicând la masă că exista un spio- 
naj şi contra-spionaj rusesc : «Säracul Poklevsky, sunt 
sigur că incidentul a fost raportat la Petrograd şi ex- 
ploatat în contra lui !». 

De Luni 8 până Joi 11 Februarie, Buzău. — Toată 
presa ruso-filă face reclamă în jurul luärei Erzerum- 
ului de către Rusi. 

12 Februarie. — Bussche a fost la Rege, eri. Indis- 
cretia privitoare la telegramele Berlin-Bucureşti e pusă 
în sarcina lui Neniţescu. — Dar din momentul 
ce Pherekyde vorbeşte de ele ? — El : «Pherekyde o 
ştie dela Brătianu, căci Regele mi-a spus că telegrama 
Lui si răspunsul dela Berlin, le-a arătat lui Brătianu». 


changer de place à table, parce qu’il attire la «bocherie» 
(Bussche et Bronsard étaient à côté de lui) et que ce voisinare 
de sa propre table lui est désagréable. Missir: Je n’admets 
pas qu’on nous impose des règlements dans notre Club. Po- 
klevsky: Je n'impose rien et après tout je mwen fiche, Missir 
(tapant sur la table): «Vous allez retirer ce mot. Vous pouvez 
l> dire an Caucase, pas ici». Tapage qui a attiré plusieurs- 
membres. Poklevsky a retiré son expression. Le lendemain 
l'ineffable Rudy Catargi, disant à table qu’il y avait espion- 
nage et contre-espionnage russe: «pauvre Poklevsky, je snis 
sûr que l’incident a été rapporté à Petrograd et exploité con 
tre Poklevsky»!. 

8—11 février, Buzeu. — Toute la presse rnssophile fait 
du batiage antour de la prise d'Erzerum par les Russes. 

12 février. — Bussche vient me voir. Il a été chez le Roi 
hier, L’indiscrétion au sujet des télégrammes Berlin-Bucarest 
est mise à la charge de Nenitzescu. Mais, dis-je, puisque Phe- 
rékyde en parle !—Lui : Phérékyde le sait de Bratiauo, car il 
tient du Roi que son télégramme et la réponse de Berlin ont 
été «montrés par le Roi à Bratiano.—Moi: Pas besoin de 


NOTE POLITICE — 1916 39 


Eu : «Nu este nevoe de căutat mai departe; se cunose 
procedeele lui Brătianu de a arunca răspunderile asu- 
pra altora. Dar eu mă bucur, fiindcă în acest mod Bră- 
tianu este legat de declaraţiile Regelui. 

In comitetul, care a avut loc la Maiorescu, acesta 
examinând imposibilităţile de a grăbi schimbarea de 
guvern, revine cu insistenţă asupra oportunitätei «de 
a încerca sau de a lăsa să se creadă» o împăcare cu 
Filipescu. Toți demonstrează neputinta de a avea o 
bază. Convin că chestiunile personale nu mă pot îm- 
piedica să primesc această soluţie, dar cu condiţia că 
Filipescu va veni la politica noastră, iar nu că politica 
noastră va capitula. Unanimitate ! — Convenim că 
orice interpelare ar fi inoportună. Maiorescu aprobă 
ca, întrunirile, neprovocate oficial de noi. să aibă loc. 

— Sănătatea Reginei Elisabeta este îngrijitoare. 

— Prânzese seara la Grig. Cantacuzino cu colone- 
lul Alexandru Sturdza. Vorbind despre misiunea Dia- 
mandy, I. Cantacuzino, de anul trecut, îi spun lui 
Sturdza că Diamandy a lăsat să scape vorba că ei 














chercher plus loin: on connaît les procédés de Bratiano pour 
rejeter les responsabilités sur autrui. Mais, je m'en réjouis, 
parce que ainsi Bratiano est lié par les déclarations du Roi. 

Comité chez Maioresen: Maiorescu examinant les impos- 
sibilités de fait, de hâter changement gouvernement, revient 
avec insistance sur opportunité «tenter ou faire croire» ra- 
commodement avec Filipesen. Tous démontrent l’impossibili- 
té d’avoir une base. Je conviens que des questions personnel- 
les ne penvent nrempêcher d’accepter cette solution, mais à 
la seule condition que Filipescu viendra à notre politique, 
mais non pas que notre politique capitule. Unanimité. Con- 
venons que toute interpellation serait inopportune. Maio- 
rescu approuve aussi que les réunions, non provoquées of- 
ticiellement par nons, aient lieu. 

— Santé Reine Elisabeth donne lieu ingniétndes. 

— Le soir diné chez Grégoire Cantacuzene avec Colonel 
Al Sturdza. Snr la mission Diamandy-I. Cantacnzëne, il y 
a un an, je lui dis que Diamandy a laissé échapper le propos 


40 NOTE POLITICE — 1916 


aveau un cifru pentru a comunica cu Brătianu. «Cred 
şi eu, îmi zise el, când Millerand s'a plâns de Rudeanu 
lui Joan Cantacuzino, acesta Sa servit de cifrul lega- 
tiunei pentru a transmite plângerea lui Brătianu. De- 
altminterea au avut amândoi câte zece mii de franci 
onorarii. Cine primește onorarii, dacă n'are o misiune? 
— De curând, A. Constantinescu a reproşat unchiului 
meu că era un ngrat, şi d-rul Cantacuzino a fost foarte 
mirat aflând că acest repros se raporta la indemnizarea 
de călătorie pe care o încasase. 


— Verzea publică o scrisoare. în chestia bucătă- 
riilor de campanie, din care rezultă că în Martie 1915 
Austria ne mai dădea încă muniții si nu rechizitiona 
nickelul destinat bucătăriilor noastre militare, în schim- 
bul compensärilor ! — Aceasta se adaugă la probele 
înregistrate la 4 Februarie ! 

13 Februarie. — Am primit vizita lui Aarinkovici, 
care de câteva luni suspendase orice convorbire cu 
mine: El se adresează preşedintelui Crucei Roşii, pen- 
tru a vedea dacă nu era posibil să se trimită bani 
unor persoane particulare. Scrisorile şi trimiterile 








qu'il a en un chiffre pour communiquer avec Bratiano. Je 
crois bien, me dit-il, lorsque Millerand s’est plaint de Rudea: 
nu à Jean Cantacuzène, celui-ci de suite s’est servi du chiffre 
de la Légation pour le transmettre à Bratiano. D'ailleurs ils 
ont en des emoluments de 10.000 franes chacun: «qui reçoit 
un traitement s’il n’a pas de mission?» Récemment Alex. 
Constantinescu a reproché à mon oncle d’être un «ingrat» 
et Cantacuzène a été estomaqné d’apprendré que le senl re- 
proche se rapportait à l’indemnité de voyage qn'il avait 
touchée. 

Colonel Verzea publie dans la question des euisines de 
campagne une lettre dont il résulte qu’en mars 1915 l'Autriche 
nous donnait encore des munitions et ne réquisitionnait pas 
le nickel destiné à nos cuisines militaires, en échange de com- 
pensation. À joindre aux preuves enregistrées date 4 février. 

13 février. —Visite de Marinkoviteh qui avait depuis quel- 
ques mois suspendu toute conversation avec moi. Il s'adresse 
au président Croix-Rouge pour voir si on ne peut faire par- 
venir argent à des personnes privées. Les lettres et les envois 


NOTE POLITICE — 1916 A1 


precedente au rămas fără răspuns. El profită de 
ocazie pentru a-mi spune că domoleşte campania gaze- 
telor româneşti asupra foametei din Serbia. el nu vrea 
să alimentez discuţia, ete., etc. Ji promit că voi lucra şi 
eu în acest sens: mi sa părut că tonul lui era în totul 
doritor de a relua contact cu mine. 

— Cum Bussche vine o oră mai târziu, îmi spune 
c ănota sugerată de alţii şi pe care Marinkovici a 
făcut-o să treacă în gazete, referitoare la Avakumovici 
si la Gherchitch deţinuţi în Austria, si care contrazice 
un comunicat austriac asupra tratamentului impus func- 
tionarildr sârbi, a supărat şi pe Austria şi pe Germania. 
De aci plângerea şi tonul dulceag al ministrului. — Cu 
toate acestea, Bussche va interveni. L'am revăzut pe 
Bussche la dejun la Darvari: Impăratul Germaniei a 
telegrafiat Reginei Elisabeta, care a dictat chiar dânsa 
răspunsul. Se pare că situaţia se ameliorează. — Dar 
în ceeace priveşte armamentul şi concentrarea de trupe 
pe graniţa bulgărească, Bussche îmi spune că a vestit 
si pe Rege si pe Brătianu de iritatiunea pe care o pro- 
duc : «Se poate întâmpla ca într'o bună zi să spunem : 
trebue ca aceste jocuri militare să se sfârşească; sau 





précédents sont restés sans réponse. Il en profite pour dire 
qu'il met une sourdine à la campagne des journaux ron- 
maius sur famine en Serbie; il ne veut pas alimenter discu- 
sions, etc., etc. Je lui promets de m’employer. Tout son ton 
était de reprise de contact, à ce qu’il ma semblé. 

Comme Bussche vient une heure après, il me dit que la 
note suggérée par d’autres et que Marincovitch a fait passer 
dans les journaux au sujet d'Avakumoviteh et de Guerchitch, 
détenus en Autriche et contredisant un communiqué autri- 
chieu sur traitements continus aux fonctionnaires serbes, a 
profondément irrité l'Autriche et l'Allemagne. De là, la 
plainte et le ton doucereux du ministre. Néamoins Bussche 
s'emploiera. 

Revu Bussche à déjeuner chez Darvary: L'Empereur d’A]- 
lemagne a télégranhié à la Reine Elisabeth qui a Elle même 
diete la réponse. Il y aurait amélioration. Mais au sujet des 
armements et de la concentration de troupes sur frontière 
bulgare, Bussche me dit qu’il a prévenu le Roi et Bratiano 
de l’irritation que cela produit. «Il peut arriver qu’un jour 


42 NOTE POLITICE — 1916 


desarmati, sau e războiul !». — După părerea lui, Re- 
gele nu ştia că sau trimis noui regimente de infanterie 
la Bazargic! 

Au început operaţiile în contra Verdun-ului. Pen- 
tru unii ar fi o ofensivă pentru îndreptarea frontului ; 
iar pentru alţii, este o bătălie în stil mare, care începe. 
Bussche crede că pregătirile se fac încă de şase săp- 
tämâni. 

St. Frumuşanu îmi povesteşte ca pe ziua de 2 Fe- 
bruarie o persoană, care se zicea redactor la «Times». 
dar care era un general de cavalerie englez, a vizitat 
cazarma roşiorilor la Severin şi mai multe alte insta- 
latii militare şi apoi, în automobil, însoțit de Cernă- 
tescu, căpitan subprefect, și-a urmat călătoria pe gra- 
nifä în judeţul Gorj. — De altminterea. la Severin. ge- 
neralii ruşi Rotmanoff si Drasashef primese generalii 
şi evoluează ca la dânşii acasă. 

14 Februarie. — Regina Elisabeta este grav atinsa 
de gripă cu congestia bronşelor. Impăratul Wilhelm a 
telegrafiat ; ea a putut răspunde. 

— La legația austro-ungară a avut loc o confe- 
rintä, foarte bine făcută, de Randa. 





nous disions: il fant que ces jenx militaires cessent; désarmez 
ou c'est la guerre»! A son avis, le Roi ne savait pas que de 
nouveaux régiments d'infanterie ont été envoyés à Bazargik. 

Commencement des opérations contre Verdun. Pour les 
uns c'est une offensive pour le redressement du front. Pour 
les antres, affaire grande envergure qui commence. Bussche 
me dit que d’après une lettre privée, il croit que l’on se pré- 
pare depuis six semaines. 

Stephane Frumuseanu me raconte que le 2 février 
un personnage se disant redacteur du «Times , mais qui 
était un général de cavalerie anglais, a visité la ca- 
serne des rosiori à Severin et plusieurs autres installations 
militaires et puis, en automobile, accompagné par Cernates- 
cu, capitaine sous-préfet, a continné son voyage sur frontière 
dans département de Gori. 

D'ailleurs à Severin les généranx russes Rotmanoff et 
Drasaschef mènent grand train, recoinvent les généraux et 
évoluent comme chez enx, 

14 février. — Reine Elisabeth gravement atteinte grippe 
avec congestion bronchite. Empereur Wilhelm a télégraphié. 


NOTE POLITICE — 1916 43 


—Mare agitaţie la Club (Jockey), în urma unei 
stiri franceze care lasä sä se înteleagä cä un mare suc- 
ces a avut loc la fortul Douaumont, dela Verdun. Seara 
se află că, din contra, ofensiva germană progresează. 

17 Februarie. — Primesc de vreme comunicarea de 
la Henri Catargi că Regina Elisabeta este cât se poate 
de rău. — La ora 10 mă duc la Palat şi vorbese cu 
Graçosky; zăresc pe prinţesa Elisabeta. Regele e calm. 
Regina Maria, foarte emoţionată, a plâns. 

18 Februarie. — Regina Elisabeta sa stins azi di- 
mineatä la ora 8.25. Buicliu îmi spusese la Senat, că 
plămânii, paralizaţi, nu mai expulsau nimica, asfixia 
cra sigură, afară de o minune. — Inväluirea Regelui 
devine complectă, nu mai este nimic în anturajul lui 
care să nu fie complect al Inţelegerei! Duc flori la 
amiază. — In doui ani: Regele, Regina, doamna Ma- 
vrojeni, doamna Bengescu, Kalinderu : toată Curtea cea 
veche... 

— Kiriacescu îmi confirmă că Rusia ne-a dat sau 
ne-a transmis 60 de vagoane de explozive şi că se mai 


Yv A 


aşteaptă 40. EI a aflat dela frate-säu, că în vasele în- 





Elle a pu répondre. 

Grande agitation cercle Jockey-Club, par suite nou- 
velles françaises laissant entendre succès au sujet «fort 
Douaumont» de Verdun. Le soir on apprend que l'offensive 
allemande progresse au contraire. 

17 février.  Reçois bonne heure communication de Henri 
Catargi: Reine Elisabeth au plus mal. Dix heures suis au 
Palais; cause avec Graçosky; aperçois Princesse Elisabeth. 
Roi calme. Reine Marie émue, a pleuré. 

18 février. — Mort de la Reine Elisabeth. La Reine Elisa- 
beth s’est éteinte ce matin à 8 h. 25. Buicliu m'avait dit au 
Sénat que les poumons paralysés n’expulsaient rien; asphixie 
certaine sauf miracle. L’encerclement devient complet autour 
du Roi, plus rien dans son entourage qui ne soit tout à l’En 
tente. Je porte des fleurs à midi. En deux ans: le Roi, la 
Reine. M-me Mavrojeny, M-me Bengescu, Kalenderu : toute 
la vieille Cour... 

Kiriacescu me confirme que la Russie nous a donné ou 
nous a transité 60 wagons explosifs, et qu'on en attend encore; 
40, que, par son frère, il a su que dans les bateaux chargés de 


44 NOTE POLITICE — 1916 


cărcate cu cărbuni, venite dela Odessa, se aflau si tu- 
nuri pentru noi. Oare linia Vladivostok a servit la 
aceasta ? 

20 Februarie. — «Facla» publică un articol ignobil 
al lui Cocea în contra Reginei Elisabeta. 

21 Februarie. — Azi a avut loc înmormântarea Re- 
ginei Elisabeta, ceremonie tristă, rău organizată, pri- 
pită ca şi când ar fi fost grabă să se termine mai re- 
pede. Al patrulea fiu al împăratului Wilhelm, anun- 
fat, n'a avut vreme să sosească. Bussche mi-a spus că 
n'a putut fi găsit în Bulgaria, unde se află cu Macken- 
sen. Reproduc explicaţia pentru cât valorează. Unii 
miniştri (Europa centrală) au primit acreditive spe- 
ciale. Se pare că după protestările lui Blondel (Czernin 
mi-a spus’o), guvernul a declarat că nu le primeşte pen- 
tru această împrejurare. Slujba protestantă, care a 
avut loc la ora 8 dimineaţa, a fost urmată de slujba 
ortodxă : la ea au asistat familia regală şi personalul 
Legaţiunei Germaniei. Or. «Monitorul Oficial» zice: 
«Au luat parte numai familia regală şi Casa Militară». 
— Bratianu a ţinut unul din cordoane. acoperit cu o 
splendidă şi voluminoasă căciulă. cu toate ca vremea 


charbon venus d'Odessa, il y avait aussi des canons pour 
nous. Est-ce la ligne Wladivostok qui a servi? 

20 février. — Article ignoble de Cocea contre la Reine Eli- 
sabeth dans la «Facla». 

21 février. — Funérailles de la Reine Elisabeth. Triste cé- 
rémonie, mal organisée, bonsenlée comme si on avait hâte 
d'en finir. Le quatrième fils de l'Empereur Guillaume annon- 
cé, n'a pu arriver. Bnssche m’a dit qu’on n’avait pas pu le trou- 
ver en Bulgarie, où il se trouvait avec Mackensen. Je repro- 
duis l’explication pour ce qu’elle vaut. Certains ministre: 
(Europe Centrale) avaient recn des accréditifs spéciaux. Il 
paraît que sur protestations de Blondel (Czernin me l’a dit), 
le gouvernement a declaré ne pas en accepter dans la cir- 
constance. A la messe protestante qui, à 8 h. du matin, a pré- 
cédé le grand service orthodoxe, ont assisté la famille royale 
et le personnel de la Légation d'Allemagne. Or, le «Moniteur 
officiel» dit: can Inat parte numai familia regală si casa mi- 
litarä». Bratiano a tenu un des cordons, affublé d’une magni- 
fique et voluminense ceaciula», et il faisait doux! Beancoup 


NOTE POLITICE — 1916 45 


era călduroasă ! Multi diplomaţi au criticat această ți- 
nută. La Curtea de Argeş. caii de artilerie cari trăgeau 
dricul au urcat coasta gărei atât de repede încât nu se 
putea urma. Regele, furios, a strigat... Tot dealungul 
parcursului El părea foarte nervos, şi gesticula mereu. 
— Singurele două momente patetice au fost: La Bu- 
curesti, execuţia de o mare orchestră a unei bucăţi de 
Schubert pe care Regina o prefera, şi la Curtea de 
Argeş soarele luminând subit ultima rugăciune înaiu- 
tea treptelor catedralei. — Nu sa ştiut nici odată dece 
armata, mai ales ofiţerii erau în ţinută de campanie. 
Cu chipiul cu un firet subţire de bumbac si lungile 
mantale cenușii, generalii aveau aerul de gardisti îm- 
bräcati mai curat. Din contra, tot corpul diplomatie în 
mare uniformă ! 

Am făcut călătoria în trenul regal, cu miniștrii şi 
preşedinţii Camerei, Senatului şi Casatiei. Toată vre- 
mea nu sa vorbit decât de hotiile Rusilor și Brătianu 
uu a adus conversatiei contribuţiile cele mai mici : «Se 
pare, spunea el, că cauza retragerei lor este că wau pri- 
mit muniţiile pe cari le așteptau. Marele Duce Paul, 





de diplomates en ont fait des gorges chaudes. A Cnrtea-de- 
Argesh les chevanx d'artillerie qui traînaient le char ont atta- 
que la côte de la gare à une allure si vive qu'on a été dis- 
tancé, Le Roi, înrienx. a eri6... Tont le long du parconrs. Il 
semblait très nervenx et a gesticulé. 

Les deux senls moments pathétiqnes: A Bucarest, l’exé- 
cution à grand orchestre d’un morcean de Schubert que la 
Reine préférait. et à Curtea-de-Arges le soleil éclairant su- 
bitement les dernières prières devant les marches de la Ca- 
thédrale. On n’a jamais sn ponrquoi l’armée, les officiers 
snrtont, étaient en tenue de campagne avec leurs képis ayant 
une mince gonsse de coton et leur longs manteanx gris : les 
généraux avaient l’air de sergents de ville proprement vêtus. 
Par contre le corps diplomatique chamarré et en grand uni- 
forme. 

Fais la route dans le train royal avec les ministres et les 
présidents Chambre, Sénat et Cassation. On a tont le temps 
parlé des voleries des Russes, et Bratiano n’a pas apporté les 
plns petites contributions: «il paraît, a-t-il dit, que la cause 
de lenr retraite est qn’ils n’ont pas en les munitions snr les- 


A6 NOTE POLITICE — 1916 


sau nu ştiu care altul, a fost chiar demis din această 
cauză !», 

Take Ionescu şi Olănescu, substitutul lui Filipescu, era 
în acelaş tren, vârâţi... nu se ştie unde. 

22 Februarie. — Czernin vine să mă roage să-l ajut 
ca să scoată pe Take Ionescu dela Banca de Credit, — 
al cărei capital e austriac, — de care el nu vrea să se 
deslipească. Nu vrea să piarză cele 24.000 lei tantieme. 

— Marinkovici încearcă o împăcare cu Czernin. 
EI vrea să facă să se accepte explicaţiile unui comu- 
nicat prostese pe care l’a dat privitor la Gerchitch si 
Avakumovici, care a supărat mult pe Czernin. — Cum 
el vorbeşte mult, a isprăvit prin a-mi spune ca nimeni 
nu mai ştie, dintre ei, ce vrea d-l Brătianu şi că, în ade- 
văr, Intelegerea n'are nici un motiv să conteze pe el. 

— Văd şi pe Bussche, care este liniştit în privința 
actiunei în contra Verdun-ului. El îmi povesteşte gro- 
solăniile lui Blondel, la înmormântare. El a tratat chi- 
văra de dragon a lui Bourguignon de «Pompier de 
Nanterre» şi observând că prinţul de Schaumburg-Lippe 


quelles ils comptaient. Le Grand-Duc Paul, ou je ne sais plus 
lequel, a même été cassé à cause de cela». 

Take et Olanescu, substitut de Filipescu, étaient dans le 
même train, fourrés je ne sais où. Ils boudaient là-bas... 

22 février. — Czernin vient me prier de l’aider à faire dé- 
guerpir Take Ionescu de la Banque de Crédit, tout capital 
autrichien, — dont on n'arrive pas à le faire décoller. Il ne- 
veut pas lâcher les 24,000 lei de tantièmes. 

Marinkovitch essaye d’un reaccommodement avec Czernin 
Il veut faire accepter les explications duu communiqué bête 
qu'il a donné concernant Guerchitch et Avakumovici et qui a 
beaucoup fâché Czernin. Comme il paıe beaucoup, il a fini 
par me dire que nul ne sait parmi eux ce que veut Mr. Bra- 
tiano et que réellement l’Entente n’a aucune raison de comp- 
ter sur lui. 

Je vois Bussche aussi. Tranquille au sujet de l’action sur 
Verdun. Il me raconte les grossièretés de Blondel à l’enterre- 
ment de la Reine Elisabeth. Il a traité le casque de dragon 
de Bourguignon de «pompier de Nanterre» et de ce que le 
Prince de Schaumbourg-Lippe portait sou chako de uhlan 


NOTE POLITICE — 1916 47 


îşi purta schako-ul de ulan putin strâmb, după moda 
prusacă l’a desemnat lui Barclay, zicând că este un 
lăncier beat. Barclay, rece, nu a aprobat şi nu a încu- 
rajat urmarea conversaţiei. 

25 Februarie. — D-nul de Bussche îmi spune că 
Bronsart a fost autorizat să viziteze frontul românese 
din Dobrogea, că Derussi va fi schimbat de la Sofia. 
iar contractul pentru cele 100.000 de vagoane este pe 
cale bună. Austriacii (şi aci simt o neaprobare din par- 
tea lui Bussche) fac dificultăţi pentru conţinutul a 5 
vagoane de medicamente din Elveţia. — Deci o vădită 
dorinţă de a ameliora raporturile. 

— Citesc în gazete, în această directiune, că Langa- 
Räscanu, care avea cele mai bune raporturi cu defunc- 
tul Wagenheim la Constantinopole, este numit la Sofia 
în locul lui Gurănescu, rechemat. Gurănescu, mi-a spus 
Bussche pe vremuri, a trimis o telegramă spunând că 
la Niş Regele Ferdinand se  înţelesese cu împăratul 
pentru a ataca România. Această telegramă a motivat 
mobilizarea corpului V şi această concentrare pe gra- 
niţa bulgară ! — Seara, prânzind la Sefa Bey cu Radeff, 





un peu incliné à la mode prussienne, il l’a désigné à Barklay 
de «lancier ivre . Barclay, froid, n’a pas acquiescé et n’a pas 
encouragé la continuation. 

25 février. — Mr. de Bussche me dit que Bronsart a été 
autorisé visiter front roumain Dobrogea, que Derussi sera 
changé de Sofia et que le contrat de 100.000 wagons est en 
bonne voie: les Autrichiens (nuance de blâme chez Mr. de 
Bussche) font des difficultés pour le contenu de 5 wagons 
médicaments de Suisse. Done visible recherche améliorer 
rapports. 

Je lis dans les journaux en cette direction, que Langa- 
Rascanu, personellement dans les meilleurs rapports avec feu 
Wagenheim à Constantinople, va à Sofia à la place de Gu- 
vanescu rappelé. Guranescu, m'a dit Bussche dans le temps, 
a envoyé un télégramme qu’à Nisch le Roi Ferdinand 
s'était entendu avec l'Empereur pour attaquer la Roumanie. 
Ce télégramme a motivé la mobilisation du 5-ème eorps et 
cette concentration sur la frontière bulgare. Le soir, dînant 
avec Radeff chez Sefa Bey, Radeff me dit qu’il a vu chez 


48 NOTE POLITICE — 1916 


acesta irni spune că a văzut la Porumbaru raportui numi 
prefect care zicea că autorităţile din Varna oprean 80 
de permisionari rezervisti români să se întoarcă la re- 
gimentele lor, si că din ancheta, făcută rezultă că nici 
un om nu se află în această situaţie. Se atribue lui Gu- 
rănescu inspiraţia acestei vești ca si ştirea fantezistă en- 
gleză asupra prânzului dela Niş când en vizita lui Wil- 
helm. 

26 şi 27 Februarie. — Camera a mai fost prelungită 
până lu 15 Martie, «având înca legi importante de vo- 
tat». — Nici o lege nu e depusa, mai ales bugetul... D- 
de Bussche, care îmi aduce pe d-l de Nordenflicht pentru 
a mi-l prezenta îmi spune că Brănişteanu ştie dela 
Constantinescu că Camera va fi prelungită până in In- 
nie. D-] Brătianu vrea ca Camera să fie deschisă în 
momentul când România va lua poziţie pentru una din 
părţile beligerante şi, în caz de ar fi congediat de Rege. 
să poată abroga legea de stare de asediu (? !). 

28 Februarie. — Intrunire la Clubul din Ploesti. 
Lume destulă și aleasă. Au mers cu mine Arion. Mehe- 
dinţi, G. Stirbey, Bărdeseu, Mişu Seuleseu  Neniţeseu 
n’a putut veni fiind răcit, Gr. Cantacuzino s'a defilat 
deşi i-am seris de donă ori. — Discursnri bune. Regulă 
si linişte la esire. Am vorbit limpede despre Basarabia : 
apărarea Prutului. Note stenografice nu s'au lat. dar 
în «Steagul» sau dat discursurile bine. 





Porumbaru un rapport de préfet, prétendant que les autorites 
de.Varna empêchaient 80 permissionaires réservistes rou- 
mains de rentrer au régiment et que, renseignements pris, pas 
nn homme w'âtait dans le cas. On lni atribue l'inspiration 
aussi des nouvelles fantaisistes anglaises sur le dîner de 
Nisch lors de la visite de Guillaume. 

26—27 février. — Les Chambres ont êté de nouveau pro- 
longées jusqu’au 15 mars: «având încă legi importante de 
votat». Pas une loi n’est déposée, surtout pas le budget... Mr. 
le Bussche qui m’amène Mr. de Nordenflicht pour me le pré- 
senter, me dit que Branisteanu tient de Constantinescu qne 
les Chambres iront jusqu'en juin. Mr. Bratiano veut que le 
Parlement soit ouvert pour la minute lorsque la Roumanie 
prendra partie, et si le Roi le congédie qn'il puisse abroger 
la loi état de siège (7!) 


NOTE POLITICE — 1916 49 


1 Martie, — D-] de Bussche îmi spune ca a putut ob- 
ține sease zile concediu pentru împărtăşirea fiicei sale : 
«Vă spusesem că doream să asist...» — Nu îmi spusese 
niciodată nici un cuvânt despre aceasta —« Această veste 
l’a emoţionat pe d-l Brătianu. care este îngrijat de faptul 
ca Bulgarii pun trupe la graniţa. Eu Yam vestit că rău 
făcea sa adune armată acolo. Ca şi cu spionajul rus ; 
noi cunoaştem 75 de ofiţeri ruşi, care îl practică; se în- 
telege dela sine ca Austriacii să fie acum mai dârji pen- 
tru libera trecere peste graniţa lor-....» 

El m'a rugat să-i repet ceeace fusese spus la întru- 
nirea din Ploesti; a ascultat făra a face vre-o reflecţie 
Sau vre-un semn... 

dn ceeace priveşte această plecare, Maiorescu îmi 
spune că, chiar în ajun, Bussche invitase pe Burghele la 
dejun. gi că a fost silit să-l decomande. Aceasta este 
semnul că a fost chemat pe neaşteptate. Maiorescu crede 
ca Bussche înclinând să facă credit lui Brătianu, pe 
când Czernin nu vrea de loc, trebue să fi fost chemat 
pentru o explicaţie. In aceeaşi zi mi se raportă că tână- 
rul Săveanu ar răspândi zvonul că Brătianu este «au 
mieux» cu Bussche si că acesta îl crede pe Brătianu 


l-er mars. — Mr. de Bussche m'annnoce qu'il a pu obtenir 
six jours de congé pour la premiere communion de sa fille; 
«je vous avais dit que je désirerais assister.» Il ne wen 
avait jamais soufflé mot. «Cette annonce a ému Mr. Bratiano, 
qui est soucieux de ce que les Bulgares mettent des troupes 
sur la frontière. Je l’ai averti qu'il avait tort d'acummuler de 
l’armée là-bas. C’est comme avec l’espionnage russe; nous 
connaissons 75 officiers russes qui le pratiquent; il va de soi 
que les Autrichiens sont maintenant durs pour le libre pas- 
sage par lenrs frontières...» 

Il m'a prié de lui rappeler ce qui a été dit à Ploesti; il a 
écouté saus une réflexion, sans faire nn signe.. An snjet 
de ce départ, Maiorescu me dit que la veille même Bussche 
avait invité à déjeuner Burghele, qu'il a dû décommander. 
C'est done qu’il a été appelé brusquement. Maiorescu pense 
que Bussche étant enclin à faire credit à Bratiano tandis que 
Czernin non, on a dû le mander pour une explication. 

Le jour même on me rapporte que Saveanu jeune répan- 
drait le propos que Bratiano est an mienx avec Bussche et 


e 
4 


50 NOTE POLITICE — 1916 


în stare şă se întoarcă în favoarea lor. Dealtminterea 
guvernul este plin de amabilităţi pentru Germani şi 
Melchior si von Oppenheim mi-o repetă. Explicaţia lui 
Maiorescu îşi are valoarea ei. 

— Maiorescu a văzut pe Rege ; el mi-a spus aceasta 
când m'am întors dela Buzău (Joi, 3 Martie) fiindcă 
presa nu a avut cunoştinţă de această audienţă: «Eu 
sunt retras şi ce însemnează atunci ca mereu să mă duc 
la Rege î» — Maiorescu a vorbit Regelui mai ales de 
declaraţia lui Sasanow, care în expunerea sa a vorbit 
de inamicul comun Rusiei şi României. O ţară neutră 
nu are «inamic comun» gi mai ales nu România, câre 
moralmente mai este aliată. Maiorescu admite că eşi 
rea Italiei din alianţă a desfăcut legătura juridică... 
Regele: «Dar, moraliceste mai suntem încă legaţi...!» 
De acord ! — Un Rege, trebue atunci să facă să se simtă 
autoritatea Sa, mai ales faţă de uù guvern care are în- 
crederea Sa şi M. S. trebue să-l oblige să facă o de 
claratie oarecare... Regele: «Dar dacă nu o face!» —- 
Maiorescu : «Trebue să o facă !» — De acia urmat o 
conversaţie asupra unui guvern Marghiloman, care ar 
: vea disolvarea în buzunar, cu liberalii în minister şi 


que celui-ci le croit homme à se retourner en leur faveur. 
D'ailleurs le gouvernement est plein de prévenances pour les 
Allemands et Melchior et von Offenheim me le répètent. 
L’explication Maiorescu a sa valeur. 

Maiorescu a vu le Roi; il me le dit à mon retour de Buzea 
(jeudi 3 mars), car il a laissé ignorer cette audience à la 
presse, Il lui a surtout parlé de la déclaration de Sazanow, 
qui dans son exposé a parlé de l'ennemi commun à la Russie 
et à la Roumanie. Un pays neutre n’a pas «d’ennemi com- 
mun», et surtout pas la Roumanie, encore moralement alliée. 
Maiorescu admet que la sortie de l'Italie a défait le lien juri- 
dique... Le Roi: «Mais moralement nous sommes encore liés»... 
D'accord : Un Roi doit alors faire sentir son autorité surtout 
à un gouvernement qui a sa confiance et Sa Majesté doit 
obliger le gouvernement à faire une déclaration quelconque. 
“Mais s’il ne la fait pas»? Il doit la faire. De là, conversation 
sur un gouvernement Marghiloman, avec dissolution en 
poche, avec des libéraux dans le ministère, avec promesse de 


NOTE POLITICE — 1916 51 


promisiunea ca revizuirea să fie din nou încredințată 
lui Brătianu.. ete. 

Faptul disolvărei a fost admis ca un lucru natural. 
Maiorescu crede că Regele caută o chestie internă care 
să-i permită a provoca o criză. Iar Filipescu şi Take To- 
uescu, puşi la o parte. 

3 Martie. — [nsärcinasem pe Frumusanu să vor- 
bească cu Brătianu de eterna chestiune a deţinuţilor 
austriaci dela Sipote şi astăzi dela Işalniţa. Frumuşanu 
vine să-mi spue că a văzut pe Brătianu foarte enervat 
şi reproşându-i că a întârziat atâta. El îmi cere să mă 
duc să-l văd diseară la ora 6%. 

Brătianu se scuză de întârziere, datorită numai lui 
Frumusanu. În privinţa internaţilor: se exagerează. 
Nu este adevărat că sau liberat alţi Ruşi decât prizo 
nierii Austriacilor cari au evadat. Se procedează la fel 
cu Austriacii. Tot restul convorbirei fără importanţă : 
el vrea să ajungă la o conversaţie politică: «Am citit 
discursul d tale dela Ploeşti. Cred că te-ai accentuat 
ceva prea mult». — Semn evaziv din partea mea. — 
Brătianu vrea să acopere granița Dunărei si a Carpa- 
ților fiindcă se află la 60 km. de Capitală. (Dar Car- 





révision reconfiée à Bratiano.... ete. Le fait de la dissolution 
admis comme chose naturelle. 

Le Roi, selon Maiorescu, ă la recherche dune question 
intérieure lui permettant d'aborder une crise. Pour Filipescu. 
des manchettes, Take Ionescu complètement mis de côté. 

3 mare. — J'avais chargé Frumuseanu de parler à Bra- 
tiano de l’éternelle question des détenus autrichiens de Si- 
pote et aujourd’hui à Isalnitza. Frumuseanu vient me dire 
qu'il a vu Bratiano très énervé et lui reprochant d’avoir 
tint tardé. Il me demande d'aller le voir ce soir à 6 h. et 
demie. 

Bratiano s'excuse du retard dû uniquement à * Frumu- 
seanu: À propos des internés, on exagère. Ce n’est pas vrai 
qu'on ait libéré d’autres Russes que les prisonniers des 
Autrichiens qui se sont évadés, on en fait autant des Autri- 
chieus. Tout le reste sur le sujet, sans importance il voudrait 
en venir à une conversation politique: «J'ai lu votre discours 
de Ploesti je pense que vous êtes un peu trop accentué». Signe 
Svasif de ma part. Bratiano prétend garnir la frontière du 
Danube et des Carpathes parce qu’elles sout à 60 km. de la 


52 NOTE POLITICE — 1916 


patii din nordul Moldovei 1) Ruşii nu pot ajunge lesne 
la ţinta vie care este Bucureştiul. Apărările pe Siret 
sunt întregi. — Eu: «Ai scos tunurile de acolo > — 
Bratianu: «Câteva tunuri numai! Ce autoriză să 
se spue că guvernul este angajat cu Inţelegerea, când 
au fost momente ca atacul Serbiei, sosirea Ţarului la 
Reni?» — Eu: «Actele d-tale»—El: «Am fost silit adese- 
ori să par că înclin de partea lor, pentru a avea liniștea în 
interiorul ţărei». — Eu : «Ai crezut vreodata în posibi- 
litatea de turburări e — El : «Eu, care am răspunderea. 
ştiu prin ce greutăţi am trecut... Am fost silit să las sa 
se facă şi să se spue, dar domin situația! Am spus-o 
Germanilor, ea. oricare ar fi mijloacele mele, garantez 
că nu se va putea face nimic în contra lor». — Eu îi 
spun pe faţa că ma tem mereu sa nu fim târâti.… El :- 
«Cred acum, că Germanii au ceva mai multe șanse ca 
acum un an, dar starea lor economică le inspiră îngri- 
jorare chiar lor, si dacă ar veni o propunere de pace. ei 
Sar mulţumi cu putin lucru. Sunt mari posibilitati ca 
să se ajungă la lovitura nulă. Nu mă voi mişca în con- 


Capitale (et les Carpathes du Nord Moldavie?). Les Russes ne 
peuvent arriver facilement à l’oeuvre vive qui est Bucarest 
Les défenses du Siret sont entières. — Moi: Vous en avez enle- 
vé les canons?»—Bratiano. Quelques cauons seulement.Qu'est- 
ce qui autorise à dire que le gouvernement est engangé avec 
l'Entente, quand il y a eu des moments comme l'attaque de 
la Serbie, l’arrivée du Tzar à Reni? Moi. Vos actes... Lui: 
J'ai dû souvent avoir lair de pencher de «leur côté» pour 
avoir la tranquillité à l’intérieur. Moi: Vous avez jamais 
cru à la possibilite de troubles? Lui: Moi qui ai la res- 
ponsabilite je sais par quelles difficultés jai dû passer. 
J'ai dû laisser faire et dire, mais je «domine la situation. 
Je lai dit aux Allemands que, quelles que soient mes moyens, 
je garantis qu'on ne pourra rien faire contre eux. — Je luiai 
franchement dit que je craignais toujours que nous fussiong 
entraînés. Lui: Je crois maintenant que les Allemands ont 
un peu plus de chance quil y a un an. mais leur état éco- 
nomique leur inspire à eux-mêmes de l'inquiétude et si une 
proposition de paix venait, ils se contenteraient de peu. Il 
y a grande possibilité que nous arrivions au coup nul. Je 
ne bougorai pas contre cuy. même en cas d'une offensive gë- 


NOTE POLITICE — 1916 53 


tra lor, chiar în cazul unei ofensive generale. Pentru a 
ne târâ în război, lucrurile neschimbându-se cu totul din 
partea Rusilor, ar trebui ca guvernul să fie răsturnat. 
Germanii nu pot învinge radical, decât zdrobind fron- 
tul francez. In contra Rusilor : nimic decisiv din cauza 
ugurinţei lor de retragere...» — Eu : «Dar, în Basarabia, 
frontul rus este debordat pe aripi...»—El : «Ar trebui a- 
tunci siguranța unei Polonii, unei Ukranii şi unei 
Kurlande (?) care ne-ar proteja...» 

Brătianu profită de ocazie ca să-mi spue că dacă 
evenimentele ar fi de aşa natură încât el, părându-se 
prea angajat, ar fi o piedică, cine ar putea crede că n'ar 
avea destul patriotism ca să se retragă la timp ? 

Ciudată este conceptiunea lui de viitor: dacă ră- 
mânem neutri după război, Germania va fi în mod na- 
tural adusă să reia bunele raporturi cu noi; Bulgaria 
mărită căci va avea Monastir, este tot Bulgaria; ea va 
voi şi Constantinopolul. Insă, Germania nu se va separa 
de lumea musulmană şi va avea nevoe de România ca 
contragreutate ! ! 

4 Martie. — Văd pe Czernin pentru a-i comunica 
concesiunile pe care Brătianu vrea să le facă deţinuţilor. 


nérale. Pour nous entraîner, les choses ne changeant pas 
notablement du côté russe, il faudrait renverser le gouver- 
nement. Les Allemands peuvent vaincre radicalement, en 
écrasant seulement le front français. Contre les Russes rien 
de décisif à cause de leur élasticité de retraite. Moi: Mais 
en Bessarabie, c'est le front russe débordé par les alliés... 
Lui: Il faudrait la certitude d’une Pologne, d'une Ukraine 
et d’une Curlande (4) nous protégeant... Il profite de l’occa- 
sion pour dire que si les évènements étaient tels, que si on 
le croyait trop engagé et qu’il fut nn obstacle, eroit-on qu'il 
n'aurait pas le patriotisme de se retirer à temps? Bizarre sa 
conception de lavenir: si nous restons neutres, après la paix 
l'Allemagne sera naturellement amenée À reprendre bons 
rapports avec nous; la Bulgarie, agrandie, «elle aura aussi 
Monastir est bien toujours la Bulgarie: elle voudra Con- 
stantinople : or l'Allemagne ne se séparera pas du monde 
musulmane et aura besoin du contre-poids de la Roumanie? 

4 mars. — Je vois Czernin pour lui rapporter les conces- 
sions que veut faire Bratiano pour les détenus. Il est très 


54 NOTE POLITICE — 1916 


Czernin este foarte dârj şi afirmă că sunt neadevä- 
ruri şi că, în momentul de faţă mai sunt deţinuţi unii 
evadați din mâinile Rusilor. In ceeace priveşte cazul 
lui Riickert pe care Bratianu mi-l citase ca probă de 
marile concesiuni ce făcuse, Czernin răspunde: «Da. 
El a luat pe fiu, în vârstă de 17 ani, ca ostatic pentru 
tatal lui şi nu i-a dat drumul decât după 8 luni, când 
m'am plâns Regelui». 

Pentru Czernin, Brătianu este atât de angajat, în 
cât măsura atât de simplă de a pune soldaţi pe frontul 
rus. îi se pare o enormitate, fiindcă aliaţii lar lua de 
gât! — El nu pare deloc hotărât a renunţa la neîncre- 
derea lui. 


In ceeace priveşte afacerea curierilor de care mi s'a 
plâns Brătianu, Czernin zice : «Se luase obiceiul să se 
facă să treacă orişicine ca curier. Au vrut chiar să pri- 
mesc pe fiul Filipescu, ca să poată mai ușor să se ducă 
să faca propagandă în contra nostră în Franţa(!) şi 
să se aduca de acolo, prin el, o mulţime de comande. 
Austria vrea să aplice măsurile pe care Costinescu i 
le-a aplicat: Curier diplomat şi trei sute de kg. de ba- 
gaje. Tot restul va fi vizitat la graniţă!  Porumbaru 


mordant et affirme que se sont des non vérités et qu'actuel- 
lement il y a encore détenus des évadés des mains des Rus- 
ses. Pour le cas Rückert, que Bratiano m'avait cité comme 
preuve de grandes concessions de sa part: «Oui. Il a pris le 
fils, 17 ans, comme otage pour son père et ne l’a lâché qwan 
bout de 8 mois, quand je me suis plaint au Roi». Pour Czer- 
nin, Bratiano est tellement engagé que la mesure si simple 
de mettre des soldats sur le front russe lui parait une énor- 
mité, parce que les alliés lui sauteraient dessus! Il n'est pas 
décidé à démordre de sa méfiance, L'affaire du courrier dont 
s’est plaint Bratiano à moi: Nous avions pris la douce habi 
tude de faire passer n’importe qui comme courrier. On a 
voulu même que j'accepte le fils Filipescu, pour qu'il puisse 
plus facilement aller faire de la propagande contre nous en 
France (!) et d'amener par lui des monceanx de commandes de 
France. L’Antriche nous applique les mesures que Costinescu 
leur a appliquées: courrier diplomate et 300 kg. de bagage; 
pour le reste, visite. Porumbaru a fait aujourd’hui une vi- 


NOTE POLITICE — 1916 55 


mi-a făcut astăzi o vizită de doua ore pentru a obţine 
o ultimă concesiune: să se lase să treacă curierul, tare 
cu 1000 de kg. bagaje, aşteaptă la Predeal. Eu m'am 
arătat ireductibil !» 

Plătim astăzi toate relele procedeuri din trecut ! l— 
Era foarte umilitor să-l aud pe Czernin zicând ca vă- 
zuse eri pe Brătianu şi astăzi pe Porumbaru, cari erau 
«très petits garçons». 

— In privinţa stirei aduse de Negură din Vaslui, 
că prefectura a cerut Consiliului general să-şi dea avizul 
asupra posibilitätei de a da azil populatiunei din Bo- 
tosani şi din Dorohoi: 30.000 de căruţe, Volenti îmi 
äspunde că corpul IV a cerut încă de o lună, regimen- 
telor din Vaslui şi Iaşi adăposturile necesare pentru 
părţile sedentare ale regimentelor din Botoşani şi din 
Dorohoi. — Tot trecerea Rusilor ?! 

5 Martie. — Se iau iarăşi cinci zile de vacanțe parla- 
mentare. Hotărât. Brătianu vrea să ţie Parlamentul des- 
chis: el mi-a spus că până la Paşte; dar va fi şi mai 
târziu. 

8 Martie. — Marinkovitch mi-a cerut sa intervin ca 
Crucea Roşie să servească de intermediar pentru tri- 





site de 2 h. pour obtenir une dernière concession: qu’on 
laisse passer le courrier, qui avec 1000 kg. attend à Predeal. 
Czernin s’est montré irréductible. Nous payerons tous les 
mauvais procédés passes. Il était très humiliant d'entendre 
dire à Czernin qu'il a vu hier Bratiano, aujourd’hui Porum- 
baru, qui étaient {rés petits garçons... 

Au sujet des propcs apportés par Negura de Vaslui, que 
prefccture communique Conseil général donner avis sur pos- 
sibilité donner asile population Botoshani, Dorohoi. 30.000 
«căruţe». Volonti me répond que 4-ème corp demanda il 
Ya nn mois régiments Vasini et Jassy de penser aux abris ne 
cessaires pour parties sédentaires des régiments de Boto- 
shani et Dorohoi. Toujours le passage des Russes ? ! 

6 mars. On reprend 5 jours de vacance parlementaire. 
Décidemment Bratiano veut garder le Parlament ouvert: il 
m'a dit jusqu’à Pâques; ce sera plus longtemps encore. 

8 mars. Marinkoviteh m'a demandé intercession pour 
que la Croix-Ronge serve d'intermâdiaire ponr envois de se- 


56 NOTE POLITICE — 1916 


miterea de ajutoare; Czernin a primit cererea, iar Ma- 
rinkovici n’a trimis nimic! — Marinkovici sa plâns, 
că nişte vagoane de grâu destinate populatiunei care 
moare de foame, mau putut să treacă în Serbia ; Czer- 
nin mi-a spus că niciodată nu i sa vorbit de aceasta si 
că, din contra, se solicitau trimiteri de ajutoare. Am 
spus-o lui Andonovitch şi nimic n’a miscat...! 

9 Martie. — Bussche nu sa întors încă, dar Wald- 
burg, care a venit să mă vadă, mi-a spus: «După toate 
câte ne-a făcut d-l Brătianu, este ciudat, acum când are 
greutăţi cu Bulgarii, că tot la noi recurge pentru ca să 
le aplanäm !» — Eu: «Are întradevăr greutaţi?» — 
El : «Cred eă da». — Eu : «Ar fi o gregalä mare şi sper 
că D-voastră le veţi împiedica». 

In oraş se vorbeşte serios de ameninţări. S. Borş 
îmi spune că la Banca Românească îi se refuzase o afa- 
cere hotărâta şi că contabilul i-ar fi spus că de câteva 
zile situaţia este turbure... 

11 Martie. — Bussche îmi spune că la Berlin 
există siguranţa succesului dela Verdun. — Eu întreb : 
«In caz de succes, care va fi urmarea. Marşul asupra 





cours; Czernin agréé demande; Marinkovilch n'a rien envoyé. 
Marinkoviteh s'est plaint que des wagons de blé destinés an 
peuple mourant de faim, n’ont pu passer en Serbie; Czernin 
m'a dit que jamais on ne lui en avait parlé, et que tout au 
contraire on sollioite envoi de secours. Je l’ai dit à Andono- 
vici, et rien n’a bouge!... 

9 mars. Bussche pas encore rentré, mais Waldburg, venu 
me voir, me dit: «Après tout ce qu'il nous a fait, il est tout 
de même bizarre maintenant qu'il a des ennuis avec les Bul- 
gares, que Mr. Bratiano ait toujours recours à nous pour les 
lui arranger.» — Moi: En a-t-il réellement? Lui: Je crois que 
oui. — Moi: Ce serait une grosse faute ct j'espère que vous 
les retiendrez. 

En ville on parle sérieusement de menaces. Stefan Borsh 
me dit qu'on lui a refusé à la Banca Romaneasca une affaire 
promise et que le comptable lui aurait dit que depuis quel- 
ques jours la situation est trouble... 

11 mars. — Bussche de retour me dit qu’on est à Berlin 
assuré du succès à Verdun. J'interroge: En cas de succès. 
quelle en est la suite? Marche sur Paris? Lui: J'ai posé la 


NOTE POLITICE — 1916 57 


Parisului ?» — El: «Am pus şi eu această întrebare 
Cancelarului, el însă nu mi-a dat niciun răspuns. El v 
știe poate, dar de sigur că o a patra persoană nu o 
ştie». — Secret real? Sau discreţie faţă de mine?... 
Apoi vorbim de Panas, care trece prin Bucureşti pen- 
tru a merge la postul său la Petrograd: «El a fost 
amestecat în complotul în contra vietei lui Enver-Pasa. 
şi a lui Talaat; şi de atunci Wagenheim i-a spus că ar 
face bine după această lovitură, să o şteargă din Con- 
stantinopol». 

(Panas a dejunat la mine, pe timpul Conferinţei 
1913, şi ne-am întâlnit şi în urmă. A depus numai o 
cartă la mine; dar instinctiv, nam căutat să-l văd, si 
mam mărginit şi eu să-i depun o cartă). 

14 Martie —Am prânzit la Club, invitat de Bussche, 
cu Beek Frics, ministrul Suediei, Missir, Stirbey, B. Ca- 
targi, Nanu, Czernin, Multedo Vredenburch, Randa, 
Bronsart si Waldburg. 

18 Martie. — O telegramă anunţă azi dimineaţă sfâr- 
gitul ofensivei rusești la Narocz spre Dunabourg. 

Acum şase săptămâni: eşec complect în Bucovina. 
Nimie nu s'a mişcat pe frontul din nord. Franeezii nu 
mai pot aştepta o presiune pe frontul oriental. 





question au 'Chancelier; il n'a rien répondu. Il le sait peut- 
être, mais certainement il n'y a pas une quatrième personne 
qui le sache. Secret réel? Discrétion vis-à-vis de moi?.… 

Nous parlons de Panas qui passe par Bucarest pour se 
rendre à son poste Pétrograd: «Il a trempé dans le complot 
contre la vie d'Enver-Pacha et de Talaat, et à cette époque 
Wagenheim lui a dit qu'il ferait bien, après ce coup, de filer 
de Constantinople». 

Panas, lors de la conférence, a déjeuné chez moi et nous 
nous sommes fréquentés. Il a déposé une carte sans plus; 
d'instinct, pas cherché à le voir, déposé aussi simple carte. 

14 mars. — Dîné Cercle invitation Bussche avec Beek- 
Fries, ministre Suède, Missir, Stirbey, Barbu Catargi, Nanu, 
Czernin, Multedo, Vredenburch, Randa, Bronsart, Waldburg. 

18 mars. — Dépêches ce matin annoncent fin offensive 
russe à Narocz, du côté de Dunabourg. 

Il y a six semaines, échec complet Bucovine Rien n’a 
bronché sur le front du Nord, les Français ne peuvent plus 
attendre une pression sur le front oriental. 


58 NOTE POLITICE — 1916 


Gârleşteanu a văzut pe Doamna Bôhaker, germană 
de origină, al carei frate este ofiţer si se găseşte în Bul- 
garia. Aceasta doamnă a avut foate greutatile din lume 
în Bulgaria, din cauza paşaportului ei românesc. După 
spusele fratelui ei, 400.000 de oameni, Bulgari si Ger- 
mani, sunt gata să ne atace, iar în popor domneşte o ex- 
citare îngrozitoare în contra noastră ! 

Aceasta trebue apropiat de cuvintele pe care le-a 
scăpat azi dimineaţă, în cursul unei convorbiri cu mine, 
d-l Andiei Adorjan, corespondentul ziarului « As-Ezt» din 
Budapesta : «Mulţi descreerati ar dori războiul în con- 
tra D-Voastră şi nimic nu ar fi mai popular !» 

19 Martie. — D] Bussche fiind indispus, m'am dus 
la legaţiune să-l văd. El mi-a spus că Filipescu văzuse 
pe Rege, şi că impresia M. S. era că nu era entusiast 
de ce văzuse în Rusia. Francezii încep a părasi Salo- 
nicul; el certifică ca 1200 de soldaţi, din acelaş regi- 
ment, au fost îmbareaţi, dar făra arme, pentru a da im- 
presia unei plecari în toncediu. — I-am vorbit de un 
schimb de vederi care ar trebui sa aiba loc asupra acor- 
durilor eventuale, dacă ar avea loc o schimbare de re- 
gim si el a primit această sugestiune. 


Garlesteanu vient de voir M-me Bôhaker, Allemande 
d’origine, dont le frère est officier et se trouve Bulgarie. 
Cette dame a eu toutes les difficultés du monde en Bulgarie, 
à cause de son passeport roumain. Selon les dires de son 
frère, 400.000 hommes, Bulgares et Allemands, sont prêts à 
nous attaquer et il y a une excitation populaire effroyabie 
contre nous! 

A rapprocher de ce qui a échappé à Mr. Andie Adorjan, 
correspondant d> P. Az Est de Budapest, au cours de notre 
conversation de ce matin: beaucoup de têtes chaudes vou- 
draient la guerre contre vous et rien ne serait plus popu 
laire. 

19 mars. — Vu légation Bussche, qui était indispose. Il 
wa dit que Filipesen avait vu le Roi et que l’impression de 
Sa Majesté était que Filipescu n’était pas enthousiaste de 
ce qu'il avait vn Russie. Les Français commencent à quitter 
Salonique ; il certifie qne 1200 soldats, du même régiment, 
ont ete embarqnés mais sans armes, pour donner impres- 
sion départ en congé. Je luni ai parlé d'un échange d'idées à 
avoir sur accords éventuels s’il y a changement de régime et 
a accepté ce sondage. 


NOTE POLITICE — 1926 bo 


22 Martie. — Adunarea Comitetului consultativ a 
avut loc, pentru a delibera asupra declaratiunei de fa- 
cut la discuţia bugetului. Arion raportează o conversa- 
tie avută cu Brătianu asupra comisiei bugetare a Răz- 
boiului: Brătianu insistă asupra perspectivei neutrali- 
tăței definitive, dar nu răspunde decât foarte evasiv la 
întrebarea : «Ai angajamente ?», prin : «Nu am un tratat. 
şi chiar un tratat ce valoare ar avea ?» — Imi reamin- 
tesc că Czernin mi-a spus că Brătianu îi spusese odată 
«prostia» (sic), că ar fi foarte mulţumit dacă România, 
ar eşi din această criză, cel puţin cu graniţele ei ac- 
tuale. — Pe de altă parte, dela întoarcerea lui din Ru- 
sia, Filipescu nu mai suflă şi Theodorian raportează că. 
Penciulescu şi ceilalţi agenţi nu mai vorbese decât de 
«neutralitate definitivă». 

23 Martie. — Czernin vine la mine la 9% dimineaţa 
sub pretextul să vază ce mai fac, căci nu are nimic 
să-mi comunice. El îmi destăinueşte regretul ce-l are că 
nu mai poate face nimic: «Nenorocirea mea este că Un- 
gurii sunt foarte satisfäcuti de d-l Brătianu». Ei nu cer 
decât un lucru : ca România să nu se miste. Şi Andrassy 
si Appony ca şi Tisza, nu sunt mai exigenţi! Intele- 


22 mars. — Réunion comité consultatif pour délibér»: 
sur déclaration à faire budget. Arion rapporte conversation 
commission bndgétaire guerre avec Bratiano. Bratiano in- 
siste sur perspective neutralité définitive, mais ne répond 
à la question avez-vous des engagements» ? que très éva- 
sivement : «Je nai pas de traité» et puis <même un traité 
quel valeur a-t-il ?». J’ai souvenir que Czernin m'a dit que 
Bratiano lui avait une fois dit cette «bêtises (sic): qu’il se- 
rait très content déjà si la Roumanie sortait de cette crise, 
«au moins avec ses frontières actuelles. D'autre part, de. 
puis retour Russie, Filipescu fait le mort et Teodorian rap- 
porta que Penciulescu et les autres agents ne parlent que 
«neutralité définitive». 

23 mars. — Communication autrichienne. Czernin vient 
me voir a 9% h. sous prétexte de n’avoir rien à me dire que 
de savoir comment je vais ; il me fait part de son regret 
de ne plus rien pouvoir faire. «Mon malheur est que les 
Hongrois sont parfaitement satisfaits de Mr. Bratiano. Ils 
ne demandent qu’une chose : c'est que la Roumanie ne bouge 
pas, Et Andrassy et Apponyi tout comme Tisza, ne sont pâs 


60 NOTE POLITICE — 1916 


geţi bine că atunci, noi nu mai putem face nimic. Alt- 
minterea eu cred că de mult ar fi «sărit» Brătianu ! Pu- 
teţi singuri, să răsturnaţi guvernul ? Noi nu mai pu: 
tem să ajutăm la aceasta». Ministrul îşi desvoltă teza : 
Nu le convine Ungurilor să fie o Românie mai mare. 
Este modul cel mai nemerit pentru a răpi un punct de 
sprijin Românilor din Ungaria.Ei vor să aibă o Bul- 
garie tare, având un contact direct cu Austro-Ungaria. 
Si cum. după război se contează pe o înțelegere cu Ru- 
sia, vom avea o Românie lăsată de-o parte, moraliceşte 
slăbită ! Ei se opun la orice presiune exercitată aci: 
avem tot ce cerem : grâu şi restul. — Eu: «Credeam că 
acalmia era datorată dorinţei de a termina mai întâi 
cu Verdun»? — El: «Din nenorocire este aşa cum v'o 
spui; şi nu pricep ca d-l Brătianu să fie aşa de puţin 
deştept, ca să nu o simtă...» — Czernin mă roaga să nui 
fac lui Bussche nici o comunicare referitoare la cele ce 
mi-a spus. — El știe din sorginte sigură, că Sassanov 
a făcut mustrări lui Filipescu că România nu-și finuse 
făgăduelile ce făcuse. 


plus exigeants. Vous comprenez qwalors nous autres nous 
ne pouvons plus rien, sans quoi je crois que Bratiano an- 
rait depuis longtemps volé». Pouvez-vous seuls renverser 
le gouvernement ? Nous ne pouvons plus y contribuer». 

Le ministre développe sa thèse : les Hongrois n’aiment 
pas qu'il y ait une Roumani2 plus grande. C'est la meilleure 
façon d'enlever un point d'appui aux Roumains de Hon- 
grie. Les Hongrois aiment avoir une Bulgarie forte, ayant 
un contact direct avec l’Autriche-Hongrie. Et comme après 
la guerre «on compte sur Entente avec la Russie», il y aura 
une Roumanie laissée de côté, affaiblie moralement. Ils s’op- 
posent à toute pression ici. Nous avons tout ce que nous 
demandons, blé et le reste. — Moi: J'avais cru que l’accal- 
mie était due au désir d'en finir avee Verdun, d’abord, 
Iui: Malheureusement c'est ce que je vous dis. Et je ne com- 
prends pas que Mr. Bratiano soit assez peu intelligent pour 
ne pas le seniir. Czernin me prie de ne faire aucune com- 
munication à Bussche concernant ce qu’il mwa dit. Il sait de 
source certaine que Sasauow a fait des reproches à Filipes- 
cu que la Roumanie m'avait pas tenu les promesses qu’elle 
avait faites. 


NOTE POLITICE — 1916 6i 


— La Senat au venit în discutie amendamentele pro- 
puse de guvern la legea masurilor exceptionale, privi- 
toare la chirii. O monstruozitate juridică! Prevenisem 
în ajun pe Mişu Cantacuzino ca să luăm împreuna 
chestia în mână. In Senat, multa lume protivnică. Azi 
Cantacuzino îmi spune că sa consultat cu Filipescu şi 
că acesta a fost de părere să nu se amestece, legea 
fiind populară | 

25 Martie, — Discursul lui Bethman-Hollweg are un 
rasunet enorm ! E] respira puterea şi încrederea ; con- 
trastează cu declaraţiile precedente. aşa de calme şi în- 
văluite. Bussche îmi spune că împăratul i-a telegrafiat 
pentru a-l felicita, — lucru rar ! 

Am avut cu dânsul o lunga conversaţie, din care 
rezultă că guvernul Brătianu stabileşte raporturi econo- 
mice cu Berlin şi cu Viena şi că comisii permanente 
române se vor stabili în ambele orage. El n'a vrut să 
iscăleasca aci, ca să lase aceasta plăcere lui Beldiman.— 
Noi progrese la Verdun : Haucourt a căzut. 

26 Martie. — La Maiorescu am avut o conversaţie 
cu C. Arion, provocata de insistenţele lui Nenifeseu ca 
să se revadă cu Germanii şi Austriacii dacă. în caz de 
schimbare de guvern, sar menţine concesiunile făcute 
României în 1915. — Le împărtăşesc în mod confiden- 
tial comunicarea făcută de Czernin. — Asupra princi- 


25 mars — Le discours de Bethmann-Holweg a un énor- 
me retentissement. Il respire la force et la confiance, Il con: 
traste avec les déclarations précédentes si calmes et si voi- 
lécs. Bussche me dit que l'Empereur lui a télégraphié pour 
le féliciter, — chose rare ! Longue conversation, dont il rè- 
sulte que le gouvernement Bratiano établit des rapports 
économiques avec Berlin et Wien et qne des commissions 
permanentes roumaines vont sièger à Berlin et Wien! Il 
g'a pas voulu signer ici pour en laisser le plaisir à Beldi- 
mau. Nouveau progrès à Verdun: prise Hancourt. 

26 mars — Conversation chez Maiorescu avec C. C. 
Arion provoquée par les instances de Nenitzescu de revoir” 
avec Allemands et Autrichiens si les concessions faites à la 
Ronmanie en 1915 sont maintenues en cas de changement de 
gouvernement. Je fais part confidentiellement de la com- 
munication de Czernin. Sur le principe, Maioreseu objecte 


62 NOTE POLITICE — 1916 
piului, Maiorescu obiecteazä marea dificultate pe care 
guvernele centrale ar avea ca să stea de vorbă, în afară 
de guvern, cu un om sau cu un partid care nu le-ar fi in- 
dicat de Coroană ca viitorul guvern apropiat. Deci, Re- 
gelui trebue din nou să ne adresăm ca să fie în curent: 
şi atunci se impune examenul dacă o apropiere cu Fili 
pescu nu este posibilă. Pentru a doua oară Maiorescu 
vorbeşte de această apropiere. Răspunsul e uşor : să vie 
Filipescu la buna politică externă, şi totul va merge 
bine ! Se convine: conversaţie generală — uşoară, a- 
vând în vedere termenii în care suntem, cu Bussche şi 
Czernin. O nouă vizită la Rege. Apoi. dacă cade Verdun 
sau se iveşte orice alt fapt care ar accentua situaţia, o 
acţiune publică, cum ar fi o întrunire. Limita nouei 
noastre acţiuni : aproximativ o lună. 

28 Martie. — De câteva zile nu este vorba decât de 
contrabanda care a pricinuit scumpirea cărnei de măce- 
lărie. Prefectii de Severin, Bacău şi Suceava sunt de- 
nuntati formal că au practicat-o pe o scară întinsă. 

Cer, la Senat, o anchetă parlamentară. 'Takiştii şi 
Filipescanii au cerut-o şi ei. Bineînțeles simplă mani- 


la grosse difficulté que les gouvernements centraux auraient 
à causer, en dehors du gouvernement, avec un homme ou un 
parti qui par la Couronne ne lenr est pas indiqué comme 
le futur gouvernement rapproché. C’est done an Roi qu'il 
faut de nonvean s'adresser pour qu’il soit au courant : alors 
examen de nonvean, si un rapprochement avec Filipescu n'est 
pas possible. C’est la seconde fois qu’il en parle. Facile de 
répondre : pourvu qu’il vienne à la bonne politique étran- 
gère, tout est facile! On convient: conversation générale 
— toujours facile dans les termes dans lesquels nous nous 
trouvons avec Bussche et Czernin. Revisite du Roi. Puis si 
Verdun se prend ou tout autre fait donnant de l’accentuation, 
une artinn publique, telle qu'une réunion, Cadre pour se 
mouvoir, environ un mois. 

28 mars. — On n’agite depuis plusieurs jours que la 
question de la contrebande qui a amené le rencherissement 
de la viande de boucherie. Les préfets de Sévérin, de Bacau 
et Suceava sont nettement dénoncés comme Payant prati- 
quée en grand. Je demande au Sénat nne enquête parlemen- 
taire. Les Takistes-Filipeseu l’ont aussi demandé. Bien en- 


NOTE POLITIGE — 1916 63 


festatie platonică : nici un glas liberal pentru ca să fie 
trimisă de urgenţă la secţii. 

Apare un articol mojic al lui Take Ionescu în contra 
cancelarului, cu privire la discursul său ! 

5 Aprilie. — Nimic în interiorul tärei. Camerele s'au 
închis Duminecă, în ajunul termenului, cu o oarecare 
grabă. Sa suprimat orice discuţie pentru o mulţime de 
legi mai incizive unele ca altele. «Monitorul Oficial» 
este foarte interesant de consultat spre a se vedea nu- 
mărul de promulgări de legi. — Pe toate fronturile răz- 
boiului, punct mort. f 

5 si 6 Aprilie. — Marți seara la ora 8, Bussche intră 
la Jockey-Club şi găseşte înaintea usei. un grup în care 
se afla Filipescu. Bussche trece, salută din cap si spune 
simplu «bună ziua». — Filipescu iese din grup, si spune 
lui Bussche în gura mare : «Nu vă întind mâna; picio- 
rul meu... undeva, dacă vreți». — Zece minute mai târ- 
ziu Bussche îmi comunică personal faptul si cere nea- 
pärat scuze dela Filipescu, căci el nu se poate bate în 
duel. Aflu că de două zile Filipescu este într’o excitare 
nebună pe motivul că fiul său a avut neajunsuri la gra- 





tendu simple manifestation platonique: aucune voix libé- 
rale pour l'envoi d'urgence aux sections. Article grossier de 
Take Ionescu contre le Chancelier au sujet de son discours. 

5 avril. — Rien à l’intérieur. Les Chambres ont été fer- 
mées dimanche, la veille du terme, avec une certaine hâte. 
On a mis bouchées doubles et supprimé toute discussion pour 
une foule de lois plus incisives les unes que les autres. Le 
«Moniteur Officiel» très intéressant à consulter pour le nom- 
bre des promulgations de lois. Sur tous les fronts de guerre, 
point mort. 

5—6 avril, — Incident Bussche-Filipescu. Mardi soir, 8 
h., Bussche entre au Club et rencontre devant la porte un 
groupe dont Filipescu tenait le centre; Bussche pass. 
incline la tête et dit simplement «bon jour». Filipescu se dé- 
tache et à haute voix lui dit: «Je ne vous tend pas la main; 
mon pied dans le derrière si vous voulez». Dix minutes après 
Bussche me communique lui-même le fait et exige des ex- 
cuses de Filipescu, car lui ne peut pas se battre. J'apprends 
que depuis deux jours Filipescu est dans une excitation folle 
à cause de ce que son fils a eu des désagréments à la fron- 


64 NOTE POLITICE — 1916 


nifa de la Lindau. Trifu, de la Ministerul Afacerilor 
Straine, ar fi povestit că Grigoraş ar fi fost căutat pâna 
si în... 

Fapta lui Filipescu este desaprobată de toţi mem- 
brii clubului prezenţi, chiar de Romalo. Se pare că chiar 
Poklevsky a spus lui Lupu Kostake că aceasta era fapta 
unui nebun. — Nu mai pot pleca la Buzău, cum proec- 
tasem. Miercuri H. Catargi vede pe Rege, care este foarte 
plictisit. Regele îmi trimite răspuns sa nu mă pun eu 
înainte. Situaţia se complica prin faptul rupturei rela- 
tiunilor mele cu Filipescu. Arion e lipsă. In fine la ora » 
pot convoca comitetul clubului fără mari greutati. Lim- 
bagiul lui este acela al unui om pornografic : intra 
în toate detaliile asupra perchiziţiilor corporale...! La 
urma se gaseşte o formulă de tranziţie, care va fi con- 
semnată în procesul verbal al clubului. Bussche, la care 
mă duc accepta cu mult cavalerism sa recunoasca ca 
nu aprobă modul cum a fost tratat Grigoraș, dacă fap- 
tele sunt adevarate. 

Iată textul procesului verbal : 

Comitetul Jockey Clubului sa întrunit azi 6 A- 
prilie orele 5 p. m., pentru a se consfatui asupra unui 
incident care sa petrecut în saloanele clubului, în seara 
de 5 Aprilie, orele 8 p. m. între d-nii Nicolae Filipescu. 





tière de Lindau, Trifu le petit drôle des affaires étrangères 

il le nie — ]ni anrait raconté que Grigorash a ete fouillé 
dans... et sa femme examinée... 

L'acte de Filipesen généralement reprouve par les mem- 
bies presents même Romalo. Il semblo que Poklevsky lmi- 
même a dit à Lupn Kostake que c'était l'acte d'un fon. Je 
pe pas plus pour Bnzau, comune il avait été décidé. Ca- 
targi voit le Roi. Le Roi très ennuyé. Il me fait dire de ne 
pas me mettre en avant. Complication dn fait de la rupture 
de mes relations avec Filipescu. Arion absent. Enfin, à 5 h. 
force de patience, je puis convoqner le comité sans grands 
heurts. Filipescu y vient. Son langage est pornographign . 
On finit par trouver une formule transactionnelle qui sera 
consignée dans proces verbal du Club. Bussche. qni je vais 
voir accepte tres chiquement de reconnaître qu'il n’approu- 
ve pas le traitement infligé à Grigorash, si il est récl. 


NOTE POLITICE — 1916 65 


vice-preşedinte al socictätei, şi von dem Bussche, mi- 
nistrul Germaniei, membru titular al societätei. Au luat 
parte toţi membrii comitetului, afară de d. ©. Arion, 
absent din Bucureşti. D-nul Henri Catargi a fost şi d-sa 
rugat să ia parte la consfătuire. Examinând cu amă- 
nuntime toate elementele faptului sau în legătură cu 
dânsul, comitetul în unanimitate a căzut de acord asupra 
următoarei formule de conciliatiune, de propus ambe- 
lor părţi : — D-nul de Bussche declară : «Fiind informat 
că d. Grigore Filipescu, cu soţia sa, aveau neajunsuri 
la Lindau, am intervenit la Berlin ca să poată trece 
uşor prin Germania. Regret, dacă în adevăr interven- 
ţia mea nu i-a scutit de gravele neajunsuri de care s'a 
plâns d-l Nicolae Filipescu». — D-nul Nicolae Filipescu, 
luând cunoştinţă de aceste explicaţii, retrage cuvintele 
pe care le-a adresat d-lui de Bussche şi exprimă regre- 
tele sale pentru incidentul ce a avut loc. 

«Această formulă fiind comunicată d-lor Filipescu 
şi de Bussche şi acceptată de d-niile lor, comitetul ia act 
cu mulţumire de aplanarea acestui incident». 

Ceeace nu a împiedecat ca, a doua zi, 7 Aprilie, «E- 
poca» tot demnă să fie! 

8 Aprilie. — Multe persoane, după sfaturile mele 
au depus cărți la legația germană. Bussche a trimis 
cărțile lui a doua zi, la ora 9 dimineaţa, şi chiar la cei 
căsătoriţi nu a depus decât o carte. Şi d-rul Dinu Bră- 
tianu si Barbu Catargi au găsit procedarea... cam 
sumară. 

11 Aprilie. (Lunea Paştelui.) — Multă foarte multă 
lume la curse. Mă simt suferind. 

Nota americană. 

Dela 12 la 16 Aprilie stau la Buzău într'o linişte 
absolută i 

17 Aprilie. — Czernin vine să mă roage să dau în 


11 avril. Courses, beau temps, beaucoup de monde. Me 
sens souffrant. Note américaine. 

12 au 16 avril (Buzau), — Calme absolu, — souffrant, 

17 avril. — Czernin vient me prier de donner dans la 


-¢ 
» 


66 NOTE POLITICE — 1916 


«La Politique» o desmintire, al cărei text mi-l aduce. 
In ziua când s'a întors dela Constanţa, Czernin a oferit 
generalului Socec un loc în compaïtimentul lui ; natural 
că în faţa unui general nu sau tras perdelele la trece- 
rea podului ; d-na Costică Paciuri ar fi denunţat fap- 
tul ; de aci polemică în «Adevărul»: «Incidentul Czernin- 
Socec». Acesta din urmă aproape denunţat ca un tră- 
dător al patriei... şi d-na Ortansa imprimată aproape în 
fiecare număr al «Adevărului» ! — Corectez textul lui 
Czernin şi primesc să-l dau publicitätei. 

Czernin crede că Germanii vor ceda Statelor-Unite. 
In porturile americane se află o flotă de comerţ ger- 
mană, valorând 1 miliard şi jumătate care va trebui 
torpilată în urmă chiar de Germani, căci imediat ce vor 
fi confiscate, acestea vor fi vasele de care se vor servi 
dintâi Americanii. — Czernin nu aprobă soluţia inci- 
dentului dela Club : Bussche n'ar fi trebuit să frequen- 
teze Clubul şi să impună prezenţa lui, acolo unde simte 
că atmosfera îi este ostilă ; acum este silit să «budeze». 
— (Hotărât, e ceva între ei...). 

19 Aprilie. — Guvernul este îngrijat de mișcarea ce- 





« Politique> un dementi dont il m'apporte le texte. Lors de 
son retour de Constantza, il a offert une place dans son com: 
partiment au général Socec; naturellement, qu’en présence 
d'un général on n’a pas tiré les rideaux au passage du pont: 
M-me Costica Paciurea aurait dénoncé le fait; de là polé- 
mique dans l Adevarul»: «incident Czernin-Socec», Socec 
presque dénoncé comme «traître de la patrie». Et Hortence im 
primée dans chaque numéro de l? Adevarul». Je corrige le 
texte de Czernin et j'accepte faire publier. Pour Czernin les 
Allemands cèderont aux Etats-Unis, Il y a pour un milliard 
et demi de flotte de commerce allemande dans les ports amé- 
ricains, qu’on aurait ensuite à torpiller soi même, car. si- 
tôt confisqués, c’est ces bateaux que les Américains met- 
traient en avant. Czernin n’approuve pas la solution de 
l'incident du Club : Bussche aurait dû ne pas y fréquenter 
et ne pas imposer sa présence là ou il sent qu’on a de l’hosti- 
lité contre lui; maintenant il est obligé de bouder. (Il y a de- 
cidément une faille...). 

19 avril. — Gouvernement inquiet du mouvement des 


NOTE POLITICE — 1916 67 


realistilor, căvora suprimarea pieţei publice dela Obor 
le dă o lovitură grozavă. Procopiu, cel deştept; este tri- 
mis la Mitilineu ca să-mi vestească că rău aşi face 
dacă aşi susţine mişcarea, că în Teleorman marii pro- 
prietari sunt mulţumiţi (?) de această supresiune, că 
ei ar sfârşi prin a trece la Filipescu şi că el a păzit în- 
totdeauna ca sămânţa filipescană să nu ia rădăcini a- 
colo ! (Mă protejează !) 

— Procopiu a văzut pe Rege, din ordinul lui Bră- 
tianu, pentru a face un sondaj asupra succesiunei la 
putere peste un an şi jumătate sau doi ani şi pentru a 
spune Regelui că partidul liberal nu va susţine decât 
partidul d-lui Marghiloman. (Evident Brătianu are ne- 
voie de Procopiu pentru a vorbi cu Regele !) — Dar a- 
ceasta n'ar fi decât la sfârşitul acestei legislaţiuni; 
Regele ar putea chiar să dea alegerile lui Brătianu, care 
ar eşi din ele slăbit, iar cinci sau şase luni de zile în 
urmă ar fi nevoit să se retragă... «Ce răspund eu lui 
Procopiu ? mă întreabă Mitilineu! — Eu: «Nu mă 
amestec în mişcare, dar sfätuesc pe guvern să nu aplice 
legea !» — Cum se svoneşte că Filipescu vrea să în- 
ceapă o campanie de răsturnare, nu m'aşi mira ca gu- 
vernul să-şi caute alianţe! 





céréalistes et commissionnaires, auxquels fermeture dn mar- 
ché public de l’Obor porie un coup terrible. Procopiu a été 
voir Mitilineu ponr me prevenir que j'aurais tort de sontenir 
le mouvement ; que dans Teleorman les grands propriétai- 
res contents (3) de cette suppression finiraient par passer 
chez Filipescu et lui a toujours veillé à ce que la graine Fi- 
lipescu ne prit racine là-bas (il me protège !) Il a vu le Roi 
sur l’ordre de Bratiano pour faire un sondage sur la succes- 
sion au pouvoir dans un an et demi ou deux et pour dire 
au Roi que le parti libéral ne soutiendrait que le parti d: 
Mr. Marghiloman. (Evidemment Bratiano a besoin de Procc 
piu pour causer avec Roi!) Mais que ce ne serait qu’au terme 
de cette legislature; le Koi même pourrait donner les élec- 
tions à Bratiano qui en sortirait affaibli et cinq ou six mois 
après serait amené à se retirer.. «Ce răspund eu lui Pro- 
copiu ł» me dit Mitilineu. — Eu: «Nu mă amestece în miş- 
care, dar sfätuese pe guvern să nu aplice legea». -- Comme 
on dit que Filipescu veut commencer campagne de renver- 
sement, le gonvernement chercherait-il des alliances. 


68 NOTE POLITICE — 1916 


— Am stat de vorbă, eri, multă vreme cu colonelul 
Mircescu. El pretinde că în armată o adevărată «teroare» 
opreşte pe ofiţeri să-şi exprime sentimentele lor adevă- 
rate asupra situaţiei. 

— Bussche sa întors dela o plimbare pe Dunăre, 
pe care a gäsito splendidă. — In privinţa inci- 
dentului Mircescu : Rău a făcut Mircescu că a telegra- 
fiat lui Porumbaru, care nu este superiorul lui; evident, 
Porumbaru, la Constanţa, a comunicat telegrama pre- 
sei; de aci: campanie. Locotenentul ungur a fost lipsit 
de politetä, dar Românii mau cercetat şi ei pe Randa şi 
pe atasatul bulgar acreditaţi în România pe când Mir- 
cescu nu era acreditat în Austria ? — El crede că Iliescu 
ar fi vrut să profite de ocazie pentru a-l rechema dar 
măsuri preventive au fost luate. 

Bussche crede că incidentul american se va aplana, 
fiindcă cancelarul întrevede pacea : domneşte credinţa 
că Francezii sunt pe sfârşite. — Târgul cu morarii nu: 
interesează, rămân mori mari, suficiente pentru a ali- 
menta contractul lor de 9000 de vagoane. — EI ştie că 
Englezii vor să cumpere de pe acum recolta viitoare ; el 
a cerut lui Brătianu o scrisoare de preferință ; Brătianu 





Hier longuement cause avec colonel Mircescu. Il pre- 
tend que dans l’armée une véritable «terreur» empêche les 
officiers d'exprimer leurs vrais sentiments sur la situation. 

Bussche retour d’une promenade Danube, qu'il a trouvé 
magnifique. [incident Mircescu : Mircescu a eu tort de 
télégraphier à Porumbaru, qui n’est pas son supérieur; évi- 
demment Porumbaru à Constantza a communiqué le télé- 
gramme à la presse, de là campagne. Le lieutenant hongroie 
a manqué de politesse, mais les Roumains n'ont-ils pas 
fouillé Randa et l’attaché bulgare accredités en Roumanie, 
alors que Miréescu ne l'était pas en Autriche ? Il croit que 
Iliescu en #urait voulu profiter pour le rappeler, mais des 
mesures préventives ont été prises. 

Bussche croit qua l’incident américain s’aplanira par 
ce que le Chancelier entrevoit la paix: on est convaincu que 
les Français sont à bout. Le marché avec minotiers l’inté- 
resse peu: il reste des moulins grands qui suffiront à ali- 
mériter leur contrat de 9000 wagons. Il sait que les Anglais 
offrent déjà d'acheter la récolte future; il a demandé à 
Bratiano une lettre de préférence : Bratiano a refusé sous 


NOTE POLITICE — 1916 69 


a refuzat sub această formă, dar a declarat că îl va vesti 
de orice propunere s'ar face. Constantinescu a făcut 
aceeaşi declaraţie : «Dar aceasta nu contează! — D-nul 
Brătianu ştie cât de gravă ar fi o vânzare prin surprin- 
dere, Englezilor !» 

20 Aprilie. — Il] revăd pe Bussche. In privinţa unui 
comunicat englezesc, care pretinde că Anglia este în 
cele mai bune dispozitiuni față de noi, dar că trebue 
mai întâi să treacă pe căile cele mai scurte mărfurile 
aliaţilor lor, Bussche îmi spune: că Germania ne va da 
ea sulfatul de cupru. Se mai discută schimbul cu mate- 
rial de aramă pe care îl putem preda. Aceasta este o 
surpriză care se pregătește. Dar el ştie că sulfatul pe 
care îl avem în Anglia, a fost plătit peşin mai multe 
milioane. 

— Maiorescu a venit să mă vadă în privinţa unui 
lung articol din «Adevărul şi căutând să atenueze de- 
claratiunile lui din «Berliner Tageblatt». El vrea să 
desmintă, dar fără declaraţii personale, fiindcă nu vrea 
să polemizeze. — Asupra incidentului dela Jochey Club. 
Maiorescu este de părere că Bussche nu ar fi trebuit. 
sub nici o formă, să exprime el, cel dintâi. regrete. — 





cette forme, mais il lui a declare qu’il l’avertirait de toute 
proposition qui serait faite. Même déclaration Constanti- 
nescu: <Mais ça ne compte pas!. Mr. Bratiano sait com- 
bien serait grave une vente par surprise aux Anglais!» 

20 avril. — Je revois Bussche venant s'informer ma 
santé, À propos d'un communiqué anglais qui prétend que 
l'Angleterre a la meilleure volonté à notre égard, mais qu'il 
faut d’abord passer par les routes les plus courtes les mar- 
chandises de ses alliés ; il me dit que Allemagne va elle 
nous donner le sulfate de cuivre. On règle encore l'échange 
avec du matériel cuivre que nous pouvons livrer. C'est une 
surprise qu'on ménage. En attendant, il sait que le sulfate 
que nous avions en Angleterre a ete payé comptant plu- 
sieurs millions. 

Maiorescu est venu me voir au sujet d’une longue tar- 
tine qui se trouvait dans l’«Adevärul» et cherchant à atté- 
nuer ses déclarations du «Berliner Tageblatt». Il veut démen- 
tir, mais sans déclaration personnelle, parce qu’il ne veut 
pas polémique. A propos incident du Jockey Club: Bussche 
waurait pas dû exprimer le premier, sous n'importe quelle 


70 NOTE POLITICE — 1916 


Asupra boalei lui Filipescu: Foarte crestineste el do- 
reste ca ţara să fie scăpată de acest flagel. — Peste trei 
săptămâni el pleacă la Nauheim. 

21 Aprilie. — Iancu Bacalbaşa a fost la Sofia pentru 
tutun. Chestia compensatiunilor, pe care sa ambalat 
Tonceff, a început din prostia lui Derussi, care a admis 
principiul. Cu ocazia aceasta a constatat că Porumbaru 
n'a răspuns timp de o lună la toate telegramele trans- 
mise. Sau regăsit nişte vagoane ale noastre luate în 
Serbia ; nu venea nici un răspuns; aci, la întoarcere. 
căile ferate au găsit toate telegramele nedeschise. 

Asta se petrece în toate administratiile noastre. în 
zilele de azi. 

6 Mai, — Cincisprezece zile de linişte complectă. 
Am fost bolnav. — Nota de răspuns a Germaniei foar- 
te demnă şi plină de concesii loiale, a facut bun efect. 
Ea a fost primită ca satisfăcătoare de către Statele- 
Unite : scârtâituri şi înjurături în presa quadruplistă. 

— Curtea mă snobează ; Procopiu pretinde că Re- 
gele i-ar fi spus că «n’asi fi fost discret într’o ocazie», — 
ceeace ar fi adus protestări din partea lui Brătianu. 
Iar Prinţesa Elisabeta, care întotdeauna mi-a seris per- 
sonal pentru a-mi mulţumi pentru florile trimise de 
ziua ei, de astădată a pus pe Miss Milne să-mi serie.... 
într'o franfuzeascä de bucătărie ! Dealtminterea Regina. 
faţă de sora mea. a tratat pe Germani de «boches». 


forme, des regrets. Sur maladie Filipescu : très chrétien- 
nement il souhaite que le pays soit débarassé de ce fléau. 
Dans trois semaines il ira à Nauheim. 

6 mai. — 15 jours de calme. Ai été souffrant. La note rè- 
ponsive de l’Allemagne, très digne et pleine de concessions 
loyales, fait le meilleur effet. Elle a de suite été acceptée 
comme satisfaisante par les Etats-Unis ; grincements et in- 
jures dans la presse quadrupliste. 

La Cour me snobe; Procopiu prétend que le Roi lui au- 
rait dit que «j'ai manqué de discrétion» en une occasion, — 
ce qui aurait amené protestations de Bratiano. Et la Prin- 
cesse Elisabeth, qui toujours m'a écrit pour remercier pour 
les fleurs de son jour de fête, m'a, cette fois-ci, fait écrire. 
en français de cuisine, par Miss Milne ! Il este vrai que la 
Reine, devant Linica (ma soeur), a traité les Allemands de 
«boches . 


NOTE POLITICE — 1916 71 


— Primul tren «Carmen Sylva». încărcat cu măr- 
furi germane expediate de către birourile noastre de im- 
portatiune, în urma înțelegerilor făcute cu (Germania şi 
Austria a sosit cu vagoanele împodobite cu verdeață si 
locomotiva decorată cu steaguri germane, unguresti. 
austriace şi române. Ce schimbate sunt timpurile! 

— Blondel a fost subit revocat, Miercuri 4 Mai, de 
guvernul său. El crede că aceasta este o lovitură a Ru- 
şilor. 

— Am avut, în zilele de 2 şi 5 Mai, două convorbiri 
cu Bussche. El este acum mulţumit de guvern, care a: 
cordă totul. Mi-a remis textul propunerilor de întele- 
gere en Bulgaria, cari probabil vor fi şi ele acceptate. 
El nu caută conversații politice cu Brătianu, dar Bră- 
tianu a expus dela sine vederile sale lui Czernin : Pa 
lăsat pe Czernin să înţeleagă că era liber să meargă cu 
învingătorul ! Sunt curios să ştiu ce gândeşte Czernin. 
— Provocat de mine Bussche mi-a mărturisit că se te- 
mea, ca Austro-Ungurii să nu mai fie dispuşi să ne facă 
aceleaşi condiţii ca în trecut: «Este probabil!» 


Le premier «train Carmen Sylva», marchandises alle- 
mandes expediées par nos bureaux d'importation à la suite 
des arrangements conclus avec Allemagne et Autriche, est 
arrivé les voitures decorées de verdure et la machine por- 
tant des drapeaux allemands, hongrois, autrichiens et rou- 
mains. 

Que les temps ont changé! 

Blondel a été subitement revoqué le mercredi, 4 mai, par 
son gouvernement. Il croit à un coup des Russes... 


Deux £onversalions avee Bussche le 2 et le 5 mai. Il est 
content du gouvernement, qui accorde tout. Il m'a remis le 
texte des propositions d'arrangement avec la Bulgarie, qui 
seront probablement acceptées aussi. Il ne recherche pas con- 
versations politiques avec Bratiano, mais Bratiano a de lui- 
même exposé à Czernin ses vues: il lui a laissé entendre qu’il 
était libre d’aller avec le vainqueur. Je suis curieux de savoir 
qu'en pense Czernin. Provoqué par moi, Bussche m'a avoué 
qu'il craignait que les Austro-Hongrois ne fussent plus dis- 
posés à faire les mêmes conditions que par le passé: «c'est 
probable . 


72 NOTE POLITICE — 1916 


Bussche crede cä Regele, care a primit dela fratele säu 
mai mare musträri foarte aspre — neinspirate de ni- 
meni, căci o singură dată prinţul Wilhelm a fost rugat 
să scrie fratelui lui — este paralizat de setea de a avea 
pacea în căsnicia lui ! Tot Bussche este de părere că 
Briand se gândește la o neutralitate finală şi definitivă, 
şi că pacea este destul de apropiată. Perspectiva unei 
Bulgarii puternice este singurul vis urât al lui Brătianu. 

9 Mai. — Sâmbătă seară Take Ionescu a dat 
gazetelor o notă zicând că «guvernul austro-ungar 
comamicându-i că retrăgea decorația sa, el restituise Co- 
roana sa de fer cu declarațiunea că dela începutul răz- 
boiului el avusese această intentiune». 

Ştiam că Czernin spera că îl va vedea făcând aceas- 
tă «gafă», pentru ca niciodată să nu se poată uita la 
Viena procedările «Marelui nostru European». Văd că 
a căzut în cursă şi, cu naivitate, a făcut prostia. 

Ca culme, Sâmbătă el a trimis lui Bussche cordonul 
său al ordinului Vulturul Roşu, Germania fiind aliată cu 
Austro-Ungaria şi Puterile Centrale «neavând asupra 
convenienţelor aceleaşi idei ca el». 


Pour lui, le Roi, qui a reçu de son frère aîné des avertis- 
sements très durs, nullement inspirés, car une seule fois le 
Prince Guillaume a été prié"d’écrire à son frère, est paralysé 
par la soif d’avoir la paix dans son ménage. Pour Bussche, 
Bratiano songe à la neutralité finale et définitive. Il croit 
aussi à une paix assez proche. Le spectre d’une Bulgarie 
puissante est le seul cauchemar de Bratiano. 

9 mai, — Samedi soir Take Ionescu a fait passer aux 
journaux une note disant que «le gouvernement austro-hon- 
grois lui ayant communiqué que le gouvernement lui avait 
retiré sa décoration, il avait restitué sa «Couronne de fer» 
avec la déclaration que dès le commencement de la guerre il 

‘avait eu cette intention». 

Je savais que Czernin espérait lui voir commettre cette 
gaffe pour que jamais à Wien on ne put oublier les procédés 
de notre «grand Européen». Je vois qu’il a mordu à l’hamecçon 
et a naïvement commis la bêtise. 

Pour comble, samedi, il a fait porter à Bussche son cor- 
don de l’«Aïgle rouge», l'Allemagne étant l’alliée de l’Autri- 
che-Hongrie et «les puissances centrales n’ayant pas sur les 
convenances les mêmes idées que lui . 


NOTE POLITICE — 1916 73 


Mare reclamä prin presä si banchet proectat de 
Federație. Deocamdată legatiunea, printr'un comunicat. 
respinge «comunicarea» lui Take Ionescu şi arată că o 
astfel de măsură nu poate fi luată în afară de guvernul 
român ! 

21 Mai. — Intorcându-mă dela Buzău, găsesc tele- 
gramele anunțând marea luptă navală din Skagerrak si 
victoria flotei germane. Mă due la Bussche. Se pare că 
victoria este datorată artilerici grea ; Germanii încă 
dela începutul războiului au pus iaimosul lor 42 pe va- 
sele lor. — Revorbim de România ; acelaş refren ; Re- 
gele nu vede decât neutralitatea definitivă ; aceasta este 
soluţia care îi dă pacea în casa lui. — De altminterea 
C. Arion îmi spune că Regina ar repeta peste tot : «Sunt 
prinţesă engleză şi voi şti să fac pentru Anglia, ceeace 
Regina Sofia din Grecia a făcut pentru Germania!» Şi 
Arion insistând : E vorba de viitorul dinastiei noastre! 
Cum Regina nu ştie să se ascundă, din cauza ideilor 
mele bine cunoscute se înțelege dela sine că Ea nu 
mai stă de vorbă cu mine şi că evită orice ocazie de a 
mă întâlni. 

Battage dans la presse et banquet projeté par la Fédéra 
tion. En attendant, la légation, par un communiqué, dément 
la «communication» de Take Ionescu et fait ressortir qu’une 
mesure pareille ne saurait être prise en dehors du gouverne: 
ment roumain. 

21 mai. — Je rentre de Buzau. Les dépêches ont annoncé la 
grande bataille navale de Skagerrak et la victoire de la flotte 
allemande. Il paraît que la victoire est dûe à la grosse artil- 
lerie, les Allemands ayant mis leurs fameux 42 à bord ae 
leurs bateaux depuis le commencement de la guerre. Nous 
reparlons avec Bussche de la Roumanie: même refraiu; le 
Roi envisage la neutralité definitive; c’est la solution qui 
donne la paix dans son intérieur. D'ailleurs, Costica Arion 
me dit qu’il est à sa connaissance que la Reine s’en va répe- 
tant: «Je suis Princesse anglaise et je saurais bien faire 
pour l'Angleterre ce que la Reine Sophie de Grèce a fait pour 
l'Allemagne». 

Arion appuyant: il y va de lavenir de notre dynastie. 
Comme la Reine ne sait dissimuler, étant donné mes idécs 
bien connues, il va de soi qwElle ne cause plus et évite d'en 
avoir l’occasion avec moi. 


74 NOTE POLITICE — 1916 


24 Mai, — Nejkow, însărcinatul de afaceri bulgar, 
vine să-mi facă o lungă vizită. Eu nu îi ascund că me- 
reu am predicat înţelegerea cu Bulgaria şi că în loc 
de a căuta himera unei confederaţii balcanice, sunt de 
părere că un bloc politie şi economic româno-bulgar, că- 
lare pe Dunăre şi mergând dela Marea Neagră la Marea 
Egee, ar fi mult mai folositor. 

dn cursul conversatiei, reamintind că Daneff pusese 
o ciudată insistenţă în spusele lui că Bulgarii nu erau 
slavi, Nejkow a găsit foarte hazliu că tocmai Daneff 
a spus acestea. — In ce priveşte calea ferată Dună- 
rea-Marea Egee. Nejkow mă asigură că de câte ori a- 
ceastă chestie a fost tratată cu guvernul nostru. el a 
răspuns întotdeauna negativ. 

25 Mai. — Wodianer îmi spusese că Czernin are să 
ia zece zile concediu. Nu voiam să părăsesc Bucures- 
tiul înainte de a-l vedea. Mă gândeam chiar să merg la 
Sinaia, când el se anunţă la mine. — Merg drept la fapt. 
având însă grijă (observaţie făcută pe timpuri de Maio- 
rescu) să stabilesc că, neavând nici o misiune, nici măcar 
o promisiune a Regelui, vorbeam ca simplu şef de par- 





24 mai. — Neykow, chargé d’affaires de Bulgarie, vient 
me faire longue visite. Je ne lui cache pas que de tout temps 
j'ai prêché l'entente (avec Bulgarie) et qu’au lieu de chercher 
la chimère d’une confédération balkanique, un bloc politique 
et économique roumain-bulgare à cheval sur Danube et al- 
lant de la mer Noire à la mer Egée, ferait mieux l’affaire. Au 
cours de la conversation ayant rappelé que Daneff avait sin- 
gulièrement mis de l’insistance à dire que les Bulgares n’é- 
taient pas des Slaves, Neykow s’est beaucoup amusé que juste- 
ment Daneff l’ait dit. A propos du chemin de fer Danube-Mer 
Egée, Nerkow m'a assuré que’ lorsqu’on en a causé avec notre 
gouvernement, il fut toujours répondu négativement. 

25 mai. — Wodianer m'avait dit que Czernin prenait dix 
jours de congé. Je ne voulais pas quitter Bucarest sans que 
je l’eusse vu. Je pensais aller Sinaia, quand il s'annonce chez 
moi. Je vais droit au fait, en ayant bien soin (observation 
faite dans le temps par Maiorescu) d'établir que, n'ayant 
aucune mission, voire même aucune promesse du Roi, je par 
lais en simple chef de parti, auquel on répond si on veut et 


VOTE POLITICE — 1916 75 


tid, cäruia i se räspunde dacä vrei si cât vrei! Czernin 
mă ascultă, serios şi atent. «Dacă aşi lua iniţiativa unei 
acţiuni şi în cazul când aşi izbuti: poate România să 
mai conteze pe concesiunile făcute anul trecut ?»—Czer- 
nin : «Dela om la om, eu cred că da; dar noi nu vom 
mai propune niciodată nimic d-lui Brătianu b» — Eu: 
«Nu trebue excluderi, căci este mai bine ca acţiunea să 
se facă cu Brătianu şi pe viitor ambele partide să se 
găsească legate de această politică». — Czernin: «Cu 
garanţii. da ! D-ta preşedinte de consiliu sau ministrul 
afacerilor străine. In D-ta se are toată încrederea fiind- 
că politica ce o faci o sprijini pe singurul interes al 
Täriis. — Reluăm, una câte una toate chestiunile : Drep- 
turile Românilor de dincolo de munţi... Admis! Amnis- 
ţia. El: «Afară de Lucaci şi Goga». — Porţile de fer: 
îi explice chestiunea ; el nu o crede susceptibilă de a 
crea dificultăţi. — Bucovina : el crede că şi aci va ob- 
ține satisfacţie : «Dar bine înţeles, este vorba de o co- 
laborare, căci pentru neutralitate nimic !» Suntem de 
acord. — Brătianu i-a trimis pe Procopiu pe care de 
abia îl cunoştea: două ore de conversaţie, pentru a 
ajunge să întrebe dacă nu era posibilitatea de a obţine 








combien on veut. Czernin sérieux et attentif. — «Si je pre 
nais l'initiative d'une action et que je puisse aboutir, la Rou- 
manie peut-elle compter sur les concessions faites lan der 
nier?» — Czernin: «D’homme à homme, je crois que oui, mais 
nous ne proposons jamais plus rien à Bratiano !» — Moi: «Il 
ne faut pas d'exclusion, car il vaut mieux que l’action se fasse 
avec Bratiano et que, pour l’avenir, les deux parties se trou- 
vent liés à cette politique». — Czernin: «Avec des garanties, 
oui, vous président du conseil ou ministre des affaires étran- 
gères. En vous on a pleine confiance, parce que la politique 
que vous faites, vous la basez sur seul intérêt du pays», — 
Nous reprenons une à une les questions: Droits aux Rou- 
mains d'outre-monts. — Entendu. — Amnistie: — Lui: «Sauf 
Lucaci et Goga». — Les Portes de Fer: se fait expliquer la 
question; ne la croit pas susceptible difficulté. «Mais, bien 
entendu, il s’agit de collaboration, car pour neutralité, rien». 
— Sommes d'accord. — Bratiano lui a envoyé Procopiu, — 
qu’il connaissait à peine. Deux heures conversation pour ar- 
river à demander s’il n'y avait pas possibilité compensations 


76 NOTE POLITICE — 1916 


compensaţii teritoriale. — (astăzi!) — pentru neutra- 
litate! Czernin a răspuns că aceasta e o ironie. — 
A doua zi, Brătianu Va întrebat: «Ai văzut pe Pro- 
copiu ?» pentru a arăta că din iniţiativa lui a avut loc 
vizita. — Czernin a răspuns: «Noi am propus Bucovi- 
na pentru a obţine trecerea munițiilor, dar guvernul nu 
ne-a răspuns !». — Czernin va vedea pe Burian şi apoi 
îmi va aduce răspunsul definitiv. Dar trebue urgenţă, 
căci în curând va fi prea târziu! Ofensiva rusească a 
început chiar a doua zi. Ea poate face ca Austro-Ungaria 
să fie mai puţin sigură de victorie şi să dea mai mult 
pret eventualei noastre participatii ! Nota : Czerniu este 
sigur că Ungurii nu cer lui Brătianu decât neutralitatea. 

— Văd pe Arion la orele 12 şi îl pun, sumar în cu- 
rent. El este de părere că nu trebue să stăm şi să ne 
pronunfäm categoric : 

La orele 3, Nemescu: El este mai stăruitor ca ori 
cine. Soarta Tärei este în mâinile noastre. Chiar dacă 
Czernin ne-ar aduce putin, tot trebue să intrăm în ac- 
ţiune pentru a salva viitorul. El crede că Berlinul dis- 
pretueste pe Rege. La Berlin el a dejunat cu Taube şi 
Moltke (Danemarca). Taube i-a spus că Regele Suediei 








territoriales (aujourd'hui) pour neutralité! Répoudu que c’é- 
tait de l'ironie. Bratiano, le lendemain lui a dit: «Vous avez 
vu Procopiu”; pour mieux marquer que c'est de son aveu que 
lu visite avait eu lieu. — Czernin: «Nous avons proposé la 
Bucovine pour avoir le passage des munitions et le gouver- 
uement n'a pas répondu!»—Czernin verra Burian et m’appor- 
tera réponse ferme. Mais il faut se presser, car bientôt “ce 
sera trop tard. T'offensive russe a commencé juste le lende- 
main. Elle peut amener l’Auntriche-Hongrie à être moins sûre 
de sa victoire et douner plus de prix à notre participation 


éventuelle! — Note: Czernin est sûr que les Hongrois ue de- 
mandent pas mieux que la neutralité de Bratiano. 
— Midi. — Arion. Je le mets sommairement au courant. 


Il est d’avis qu’il faut agir et nous prononcer catégorique- 
meut. 

— 3 h. Nenitzescu. Il est plus pressant que qui ce soit. Le 
sort du pays est entre nos amis. Si même Czernin rapporte 
peu de choses, encore faut-il agir pour sauver lavenir. Pour 
lui, Berlin a du mépris pour le Roi. A Berlin il a déjeuné 
avec Taube et Moltke (Danemark). Taube lui a dit que le Roi 


NOTE POLITICE — 1916 71 


„a scris Regelui nostru şi că guvernul suedez a propus 
lui Brătianu o-actiune comună. (Suedia are cu Norve- 
gia şi Danemarca un tratat prin care îi se garantează 
neutralitatea binevoitoare, în caz de a avea un război). 
Guvernul a declinat oferta : Regele nici măcar nu a răs- 
puns. Când Neniteseu a vorbit Regelui despre aceasta, 
Regele i-a zis: «Nu o mai spune nimănui !». (Sic). 

Când s'a anunţat mobilizarea bulgară, Falkenhayn 
a afirmat că Brătianu voia să mobilizeze şi el, că Re- 
gele s'a opus, dar că Brătianu nu-şi oferise demisia. 
(Aceasta nu ar coincida oare cu demersul lui Stirbey, 
în acelaş moment ?). 

Dela 26 la 28 Mai. — Ofensiva rusească: Ruşii a- 
nunţă că au făcut 40.000 prizonieri şi Austro-Ungurii 
recunosc că s'au retras cu cinci km. pe Strypa. — Pe de 
altă parte Germanii iau în fine faimosul fort cuirasat 
Vaux. — Eri lordul Kitchener, care mergea spre Ru- 
sia, a sărit în aer cu vasul pe care se găsea, aproape 
de insulele Orkney. Săptămână plină! 

— Federatiunea a încercat să facă o manifestaţie 
la statuia lui Mihai Viteazu; s'a făcut o reclamă enormă 





de Suède a écrit au Roi et le gouvernement suédois a proposé 
à Bratiano une action commune. (La Suède a avec Norvège et 
Danemark un traité lui garantissant neutralité bienveillante 
si elle a une guerre). — Le gouvernement a decliné l'offre; le 
Roi na même pas répondu. — Quand Nenitzeseu lui en a 
parlé, il lui a dit: «Nu o mai spune nimănui!» (sic). Lors- 
qu’on a annoncé mobilisation bulgare, Falkenhayn a affirmé 
que Bratiano avait voulu mobiliser aussi, — que le Roi s’y 
était opposé, mais que Bratiano n’avait pas offert sa démis- 
sion. (Est-ce que cela ne coïnciderait pas avec la démarche 
de Stirbey dans ce temps là?). 

26—28 mai. (Buzeu). — Offensive russe; les Russes annon- 
cent capture 40.000 prisonniers et les Austro-Hongrois recon- 
naissent s'être retirés 5 km. sur Strypa. Par contre Allemands 
prennent enfin le fameux fort cuirassé de Vaux. Hier, Kit- 
chener, se rendant Russie, a sauté avec son bateau près des 
îles Orkney. Semaine pleine! 

— En arrivant Bucarest, j'apprends que la Fédération a 
essayé de faire une manifestation statue Michel le Brave: 
qu’on a fait un battage énorme autour des revers autrichiens 


78 NOTE POLITICE — 1916 


asupra insuceeselor austriace şi se colportează svonul 
că Regele Greciei ar fi fost răsturnat si arestat. Multe 
puteri polițienești pe străzi. 

29 Mai. — Găsindu-mă la Crucea Rosie, la ora 1042, 
ministrul Constantinescu îmi comunică : <Astă noapte 
la ora 2, Ruşii au intrat în Moldova şi au ocupat Ma- 
morniţa ; la ora 4 Brătianu a sosit dela Florica; am 
deliberat şi am trimis lui Poklevsky o notă scrisă şi 
am telegrafiat necifrat lui Diamandi, că vom respinge 
cu armele această invazie. Am rechemat pe Rege, care 
se afla în excursie pe Dunăre. Un tren special îl as- 
teaptă la Brăila şi generalul Pătraşcu a priniit ordinul 
să înainteze, cu toată divizia dela Botoşani». Am apro 
bat. Dar am făcut numai să se observe că generalul 
Pătraşcu nu îmi inspira nici un fel de încredere. ca 
dealtminterea şi generalul Presan, ale cărui sentimente 
le cunosc. Adaug că fapta Ruşilor este confirmarea a 
ceeace guvernul francez scria lui Blondel (Constanti- 
nescu nu ştia nimic) că trebuia întărită acţiunea di- 
plomaticä şi militară în România. Apoi Constantinescu 
îmi povesteşte că sa vrut să se acrediteze la noi, ca ata 





et qu'on a colporté et publié nouvelle renversement et ares- 
tation Roi de Grèce. Beancoup de forces de police dans les 
rues. 

29 mai, — 10% h, à la Croix Rouge. — Le ministre Con 
stantinescu me communique: «Cette nuit, à 2 h, les Russe, 
sont entrés en Moldavie et ont occupé Mamérnitza; à 4 h., Bra- 
tiano est arrivé fe Florica; nous avons délibéré et remis à 
Poklevsky une note écrite et télégraphié en clair à Diamandy 
que nous repousserions par la force cette invasion. Nous 
avons rappelé le Roi en excursion sur Danube. Un train spe- 
cial l'attend à Braila et le général Patrascu a reçu l’ordre de 
faire avancer toute sa division de Botosani». J'ai approuvé. 
Je fais seulement remarquer que Patrascu ne m'inspire au- 
cune confiance, pas plus que le général Presan, dont je con 
nais les sentiments. J’ajoute que l’acte des Russes est la con- 
firmation de ce que le gouvernement français écrivait à 
Blondel (Constantinescu n’en savait rien): qu'il «fallait ren- 
forcer l’action diplomatique et militaire en Roumanie». Là 
dessus Constantinescu me raconte qu’on a voulu accréditer 
chez nous comme attaché le général de Mondesir (général da 


NOTE POLITICE — 1916 79 


şat, pe generalul de Mondésir (general de divizie) si că 
Brătianu i-a găsit gradul prea mare. Francezii făceau 
aluzie la Hammerstein, care trebue să fie înaintat ge- 
neral. 

— La 12 vine Bussche: Brătianu i-a trimis pe 
şeful său de cabinet pentru a-l învesti. El îmi citeşte o 
scrisoare dela Galaţi : Amiralul Wislokin e de trei zile 
la Galaţi cu numeroşi ofiţeri ruşi şi, notă caracteristică, 
sa placardat, sub tutela «Universului», vestea falsă a 
detronărei Regelui Greciei, înainte ca această veste să 
fie cunoscută la Bucureşti. Take I6nescu anunţase de 
cinci zile lovitura lui Venizelos. — Există evident o 
legătură între aceste veşti false, manifestatia şi incursiu- 
nea rusească. — Bussche îmi anunţă că înaintarea 
Ruşilor a fost oprită. Au fost defecţiuni printre regi- 
mentele rutene de pe frontul austriac ! Aceasta explică 
marele număr de prizonieri făcuţi de Ruşi. 

La curse Bussche îmi spune că guvernul va pu- 
blica un comunicat; Cum mă întore acasă, caut comuni- 
catul. El este colosal! Guvernul caută, dinainte, scuze 
pentru Ruşi ! 


division), et que Bratiano a trouvé son grade irop élévé. Les 
Français opposaient Hammerstein qui doit passer général. 

— À midi, Bussche. Bratiano lui a envoyé son chef de ca- 
bivet pour le prevenir. Il me lit une lettre de Galatzi: l'amiral 
Wislokin est depuis trois jours à Galatz avec de nombreux 
officiers russes et, note Caractéristique, on y a placardé, sous 
le couvert de l’«Universul», la nouvelle fausse de la déposi- 
tion du Roi de Grèce avant que la nouvelle ne fut connue 
à Bucarest. Take Ionescu annonçait depuis cing jours le coup 
de Venizelos. IL y a évidemment liaison entre ces fausses 
nouvelles, la manifestation et l’incursion des Russes. Îl man- 
nonce que l'avance des Russes est enrayée. Il y a eu 

es défections. parmi les régimeuts ruthèues du frout autri- 
chien! Ce qui explique le nombre de prisonniers faits par les 
Russes. 

— Aux courses, Bussche me dit qu'il y aura un commu- 
niqué du gouvernement. Je cherche, en rentrant, ce commu- 
niqué. Il est colossal! Le gouvernement qui par avance cher- 
ches des excuses pour les Russes ! 


80 NOTE POLITICE — 1916 


— Randa, care se întoarce depe front, nu arată 
nici o îngrijorare. El îmi spune : «Nimic nu poate salva 
pe Italieni. Nu retragem nici un om de pe frontul lor». 

30 Mai. — Nicolae Ghica a întâlnit pe Radu Rosetti 
dela Statul Major, rudă cu el, care i-a spus: «Totul este 
în regulă: erau 4 batalioane ruseşti, cari au părăsit 
ţara». — Aceasta este versiunea oficială, care se vrea 
să fie acreditată. Dealminterea Ilie Niculescu, cumna- 
tul lui Brătianu, anunţa la stârşitul curselor că Ruşii 
au fost desarmati şi că totul sa sfârşit. — Insă, Bus- 
sche a văzut pe Brătianu la ora 9 şi i-a pus o întrebare 
precisă. Brătianu a răspuns că în adevăr nu ştia încă 
dacă Ruşii se retrăseseră. — El n'a vrut să mintă; deci 
versiunea oficială este falsă. 

— Lui Wodianer i sa trimis răspuns prin şeful de 
cabinet, că Pătraşcu n’a putut să se apropie de Mamor- 
nifä, fiindcă acolo erau lupte si că oraşul era sub fo- 
cul Austriacilor; dar că mergând pe partea cealaltă a 
Prutului, generalul Keller îi arătase mirarea sa, de oare- 
ce dăduse ordine precise să se respecte granița româ- 
nească ! 

Wodianer îmi spune că Brătianu şi-a recunoscut 














— Randa, qui rentre du front, ne marque aucune inquié- 
tude. Il me dit: «Rien ne peut sauver les Italiens. Nons ne 
retirerons pas un homme de leur front». 

30 mai, — Le matin Nicolas Ghika vient de rencontrer son 
parent Radu Rosetti de l'Etat Major: «Tout est arrangé; il y 
avait cinq bataillons russes ; ils ont quitté le pays». — C'est 
la version officielle qu’on veut accréditer. D'ailleurs: Ilie Ni- 
culescu, le beau-frère de Bratiano, annonçait à la fin des 
courses qu’on «les avait dâsarmâs» et que tout était fini. 

Or, Bussche a vu Bratiano à 9 h. et lui a posé une question 
précise. Bratiano a répondu que «réellement il ne savait pas 
encore si les Russes s'étaient rétirés». — Il n'a pas voulu 
mentir: donc la version officielle est fausse. 

A Wodianer on a fait dire par le chef de cabinet que Pa- 
traseu n'avait pu approcher de Mamornitza parce qu’on s’y 
battait et que la ville était sous feu des Autrichiens ; mais 
qu'étant allé de l’autre côté du Pruth, le général Keller lui 
avait marqué son étonnement parce qu’il avait bien donné 
ordres de respecter frontière roumaine! Wodianer me dit que 


NOTE POLITICE — 1916 81 


greşeala neascultând avizul lui Czernin, care cerea tri- 
miterea de trupe pentru a păzi graniţa. Iar în ce-i pri- 
veşte pe ei, Austriacii, prevedeau lovitura şi Ruşii nu 
au putut reuşi să-i ia pe la spate! 

31 Mai. — Bussche mi-a confirmat că Brătianu îi ex- 
primase părerea lui de rău că nu tinuse seamă de avizul 
lui Czernin. Bussche: «De asemenea şi de al meu». — 
Brătianu a recunoscut că şi Bussche a făcut aceiaşi ce- 
rere ! d 

Azi de dimineaţă şeful de cabinet a venit să-i co- 
munice că Ruşii plecase. — Bussche : «Mulţumesc pen- 
tru comunicare, dar regret că nu au fost desarmafi». 
Şi, de teamă că şeful de cabinet nu va repeta cu exacti- 
tate, el a luat întâlnire cu Stirbey pentru a-i exprima a- 
celaş regret. 

Vorbim, despre comunicatul «Epocei», care spune: 
«Nu se pot desarma Ruşii când s'a semnat o conventiune 
cu ei». — Refrenul obişnuit al lui Take Ionescu şi al lui 
Nicu Filipescu. — Evident că prin mijlocirea Rusilor, 
aceşti domni au cunoştinţă de notele schimbate în Oc- 
tombre 1914—Intrebat de Bussche, îi spun toate faptele 
care par a acredita această versiune, fără ca să-i spun ni- 


Bratiano a reconnu sa faute de n’avoir pas écouté l’avis de 
Czernin, qui demandait l’envoi de troupes pour garder fron- 
tière. Quand à eux, Autrichiens, ils étaient sur leurs gardes 
et les Russes ont manqué leur coup de les prendre à revers! 

31 mai. — Bussche m'a confirmé que Bratiano lui a ex- 
primé son regret de n’avoir pas tenu compte de l’avis de Czer- 
nin, Bussche: «et le mien aussi». — Bratiano a reconnu que 
lui aussi lui avait fait la même demande! — Ce matin, le chef 
de cabinet est venu lui communiquer que les Russes étaient 
partis. — Bussche: «Je remercie pour la communication, 
mais je regrette qu'on ne les ait pas désarmés». 

Et, de crainte que le chef de cabinet ne répète pas fidèle- 
ment, il a pris rendez-vous avec Stirbey pour lui exprimer le 
même regret, Nous causons du communiqué de l’«Epoca», 
qui dit: «On ne peut désarmer les Russes quand on a signé 
avec eux une conventions. Le refrain habituel de Take et 
«le Nicu Filipescu. Evidemment que par les Russes ces Mes- 
sieurs ont connaissance des notes échangées en octobre 1914, 
Questionné par Bussche, je lui rapporte tous les faits qui 
semblent accréditer cette version, sans en rien lui dire ce 


8s 


82 NOTE POLITICE — 1916 


mic din ceeace stiu asupra acestei negocieri. El pare pu- 
tin zdruncinat în marea încredere ce o are în Bră- 
tianu. — Germanii sunt acei cari au spus Austriacilor 
defectiunile cari au provocat retragerea lor. Dealtminte- 
rea, Beldiman a telegrafiat. Regelui şi lui Brătianu, că 
rezervele au sosit pretutindeni şi că ofensiva rusească 
este oprită, ori, îmi spune Bussche, Falkenhayn în per- 
soanä a vestit pe Beldiman. Şi Regele şi Brătianu au 
părut influenţaţi de această telegramă. 

— La 2% am avut comitet executiv convocat în 
grabă : Teodor Rosetti, Arion, M. Seulescu, Dobrescu, G. 
Stirbey, Iorgulescu, general Vasiliu, general Ghiţescu, 
Bärdescu, P. Bălănescu, Victor Miclescu, ete—Expun că 
comunicatul guvernului este o deriziune. Că ţara cere să 
cunoască măsurile pe care le ia guvernul, iar nu circum- 
Stanfele uşurătoare pe care guvernul le găseşte Rusilor, 
că datoria noastră absolută şi dreptul nostru era să de- 
sarmăm pe Ruşi, nu să negociem plecarea lor. Mai arăt că, 
în Ianuarie, am cerut Regelui să se fortifice Prutul; că 
în Februarie, am cerut-o din nou la o întrunire publică 
şi că se întâmplase ceeace credeam; că aceste menajări 


que je sais de cette négociation, Il semble un peu ébranlé 
‘dans sa belle confiance en Bratiano. Ce sont les Allemands 
qui ont dit aux Autrichiens les défections qui ont causé leur 
retraite, D'ailleurs, Beldimano avait télégraphié au Roi et 
à Bratiano que les réserves étaient arrivées partout et que 
l'offensive russe était arrêtée. Or, me dit Bussche, c'est Fal- 
kenhayn lui-même qui a averti Beldimano. Et le Roi et Bra- 
tiano ont paru influencés par cette dépêche. 

— 2%. Comité exécutif convoqué en hâte: Theodor Ro- 
setti, Arion, M. Seulescu, Dobrescu, Stirbey, Iorgulescu, gé 
neral Vasiliu, général Ghitzescu, Bardescu, P. Balanescu, 
Victor Miclescu, etc. 

J'expose que communiqué du gouvernement est une dé- 
rision, Que le pays demandait à connaître les mesures que 
prend le gouvernement, non les circonstances attenuantes 
qu'il trouve aux Russes ; que notre devoir absolu, et notre 
droit, était de désarmer les Russes, non de négocier leur dé- 
part. J'expose encore qu’en janvier j'ai démandé au Roi 
qu'on fortifie le Pruth; qu’en février je Vai demandé en 
une réunion publique et que ce que je craignais est arrivé; 
que ces ménagements semblent justifier l'affirmation «E- 


NOTE POLITICE — 1916 83 


ar a justifica afirmärile «Epocei» cum că guvernul 
este legat printr'un tratat cu Rusia. O protestare şi o 
„cerere de lămuriri se impun. — Teodor Rosetti, Arion, 
Bărdescu şi Dobrescu susţin aceeaşi teză. Unanimitate. 
Redactăm imediat comunicatul. 

Gracosky a spus lui Neniţescu că, atunci când Re- 
gele a primit ştirea «a tremurat» o jumătate de oră. Iar 
Regina pretindea să se continue plimbarea pe Dunăre ! 

1 Iunie. — Colonelul Randa vine să-mi comunice 
versiunea generalului Iliescu. Ruşii au intrat la noi gă- 
sindu-se în cotul Prutului, unde teritoriul nostru este rău 
definit pe sol; sub presiunea austriacă şi bătând în re- 
tragere, ei s'au retras pe teritoriul românesc. dar cum li 
s'a atras atenţia asupra greşelei, s'au reîntors imediat.— 
Randa nu crede un cuvânt din aceasta: dacă Zurin nu ar 
fi fost fortificat de Austriaci (şi. pe timpuri, ei au fost 
acuzaţi că iau măsuri în contra noastră !), — poziţiile lor 
dela Boian erau întoarse şi drumul Cernäutului deschis 
la sud. Nici eu nu cred nici un cuvânt din versiunea 
Iliescu. — Randa a fost pe front şi îmi confirmă că în- 


poca» que le gouvernement est lié par un traité à la Rus- 
sie. Une protestation et une demande d’éclaireissment s'im- 
posent.’ Th. Rosetti, Arion, Bardescu, Dobrescu soutiennent 
même thèse. Unanimii6. Nous rédigeons de suite le commu- 
niqué. 

Graçosky a dit à Nenitzescu que lorsque le Roi a reçu la 
nouvelle, il «trembla» une demie-heure. Quant à la Reine, 
Elle prétendait qu’on continuât la tournée sur le Danube! 

1 juin. — Le colonel Randa vient me communiquer la 
version du général Iliescu. Les Russes entrés chez nous se 
trouvaient dans la bouche du Pruth, où notre territoire est 
mal tracé sur le sol; sous la pression autrichienne et bat- 
tant en retraite, ils se sont rétirés sur le sol roumain, mais 
que dès qu’on leur a fait comprendre l'erreur, ils ont re- 
broussé chemin. Randa ne croit pas un mot: si Zurin wa- 
vait pas été fortifié par les Autrichiens — et, dans le temps, 
on les accusait de prendre ces mesures contre nous! — leur 
position de Boian était tournée et la route de Czernowitz 
par le sud, ouverte. Je ne crois pas aussi un mot de toute 
cette version. Randa a été sur le front. Il me confirme que 
la camaraderie règnait entre les tranchées russes et autri- 


81 NOTE POLITICE — 1916 


tre tranşeele ruseşti şi austriace domnea camaraderie > 
că, atunci când aveau ceva să-şi comunice, îşi aruncaw 
pietre; dealtminterea, Khuen-Hedervary spusese lui 
Stirbey la Pesta, că la Paşte ciocniserä ouă roşii îm- 
preună şi că orice duşmănie dispăruse între Ruşi şi 
Austriaci. Se înţeleg infiltrările cari fac mai verosimile 
defectiunile de care au vorbit Germanii ! 


Bussche îmi spune că Regele a pronunţat în adevăr 
cuvintele pe cari «Dimineaţa» i le reproşează: «Eu nu 
sunt Regele Constantin şi nu voi face ca el». (Dar până. 
una alta, guvernul Său a lăsat fără sancțiune incursiu- 
nea rusească !). 

Pun în curent pe Bussche de conversaţia mea cu 
Czernin şi el îmi mulţumeşte că nu i-am vorbit în ace- 
las timp; dealtminterea, Czernin nu i-a spus nici un cu- 
vânt înainte de a pleca. în această privinţă. — Bussche- 
îmi dă o copie după telegrama lui Falkenhayn: «In Ro- 
mânia de asemenea nu se va crede că violarea teritoriu- 
lui românesc în nordul Moldovei, de către trupele ru- 
seşti, să fi fost numai o eroare a comandamentului infe- 
rior. Cuvintele Regelui că Românii nu vor să se lase 





chiennes; qu’on s'envoyait des pierres quand on avait à se 
communiquer quelque chose ; d’ailleurs, à Stirbey, Khuen- 
Hedervary avait dit à Budapest qu'on avait, à Pâques, cassé 
les oeufs ensemble et que toute haine avait disparu entre- 
Russes et Autrichiens. On comprend les infiltrations qui 


rendent plus vraisemblables ‘défection dont ont parlé les: 
Allemands ! 


Bussche. Le Roi a dit réellement le propos que lui re 
proche la «Dimineata»: «Je ne suis pas le Roi Constantin 
et je ne ferai pas comme lui». (En attendant, Son gouver- 
nement a laissé sans sanction l’incursion russe!). Je mets- 
Bussche au courant de ma conversation avec Czernin et îl 
me remercie de ne lui avoir pas parlé en même temps; d'ail- 
leurs Czernin ne lui a pas touché mot avant son départ. 
Bussche me donne copie du télégramme de Fankenhayn: «En 
Roumanie aussi on ne croira pas que la violation du ter- 
ritoire roumain dans le nord de la Moldavie, par les troupes 
russes, est seulement une erreur des commandants infé- 
rieurs. Les paroles du Roi, qu'on ne veut pas se laisser trai- 


NOTE POLITICE — 1916 85 


trataţi ca Grecii, arată clar că se consideră violarea 
graniţei ca prima încercare a Infelegerei pentru a şti ce 
poate îndrăzni în România». 

Agenţia Westnik trimite o circulară pentru a scuza 
o eroare făcută de un efectiv de «maximum o com- 
panie» | 

— Ziarul «La Roumanie» protestează în contra co- 
municatului nostru: si serie : «Să nu se desarmeze soldaţii 
cari, prin logica implacabilă a lucrurilor, sunt aliaţii 
noştri şi cari în curând vor fi fraţii noştri de arme!». 

2 Iunie. — Din toate părţile ştirile rezumate clar 
de Ursianu, care soseşte dela Botoşani şi care a vorbit 
chiar cu ofiţerul de artilerie despre care va fi vorbă mai 
jos, confirmă versiunea următoare : Sâmbătă o patrulă, 
condusă de un ofiţer, a fost desarmată de către gräni- 
cerii noştri ; dar ştafetele lor s'au întors cu vestea că nu 
existau trupe româneşti în regiune. Duminecă, în zorii 
zilei, o brigadă, comandată de un general cu statul lui 
major, a trecut vadul: două regimente de infanterie şi un 
regiment de cazaci, cari s'au îndreptat numai decât spre 
Mamornita; din fericire, Austriacii, îndoindu-se de noi, 











ter comme la Grèce, démontrent clairement qu'on considère 
la violation de la frontière comme le premier essai de lEn- 
tente pour savoir ce qu’elle pourrait oser en Roumanie». 

L'agence Westnik envoie circulaire pour excuser une 
erreur comise par un effectif de maximum une campagnie! 
Le journal «La Roumanie» protestant contre notre commu- 
niqué, écrit: «Désarmer les soldats qui sont, par la logique 
implacable des choses, nos alliés et seront bientôt nos frères 
d'armes ls.. 

2 juin. — De toutes parts les renseignements résumés 
<lairemeut par Ursianu, qui arrive de Botoshani et qui a 
causé avec l'officier même d'artillerie dont il est questiou 
plus bas, confirment la version suivante: Samedi patrouille, 
conduite par un officier, desarmée par les gardes frontières, 
mais dont les estafettes ont porté la nouvelle qu'il n'y avait 
pas de troupes roumaines dans la région. Dimanche, à l’aube, 
passage par le gué d’une brigade avec général et état major: 
deux régiments ligne et le régiment casaques qui se diri 
gent de suite sur Mamornitza. Heureusement, les Autrichiens, 


86 NOTE POLITICE — 1916 


au fortificat Zurin, în faţa Mamornitei şi cum au zărit: 
pe Ruşi au început să tragă asupra lor. Ruşii au fost. 
siliţi să se retragă în Mamornita şi să lupte în astepta- 
rea evenimentelor. Sâmbătă, comandantul unei divizion- 
de artilerie din Botoşani (care a vorbit cu Ursianu) şi 
Floru, şeful brigadei siguranţei, fuseseră la Mamornita, 
pentru a asista la luptele împrejurul Boianului. Au 
fost luaţi între două focuri şi şi-au petrecut ziua as- 
cunşi într'o gaură de cartofi! Când sau retras Ruşii, 
au lăsat după ei şi morţii lor pe care i-am îngropat, sr 
răniții, cari au fost duşi în automobile la Botoşani! 

3 Iunie, — Intr'o conversaţie cu Bussche, caut să 
aflu ce impresie i-a făcut solutiunea incidentului. El îmi 
spune că telegrama rusească este aproape obraznică : 
protestează contra trimiterei telegramei mnécifrate 
şi în contra amenintärei că altă dată se va trage. 
Barbu Stirbey i-a confirmat tonul aspru al comunicărei 
rusesti—Cum guvernul nu a desarmat pe Ruşi, Bussche 
a fost informat şi a fost silit să comunice în scris Rege- 
lui vestea că Ruşii vor reîncepe tentative cu trei divizii,. 





se défiant de nous, avaient fortifié Zurin, en face de Ma- 
mornitza, et dès qu'ils aperçurent les Russes, tirèrent sur 
eux. Les Russes furent obligés de se retrancher dans Ma- 
mornitza, et de batailler tout le reste du temps en atten- 
uant les évènements. Samedi, le commandant d’une division 
de l'artillerie de Botoshani (qui a parlé à Urseanu) et Floru- 
le chef de la brigade de sûreté, étaient allés à Mamornitza 
assister à la bataille autour de Boian; en se levant, ils fu- 
rent prin entre deux feux et passèrent le reste du temps ca- 
chés dans un trou à pommes de terre! En se retirant, les: 
Russes ont laissé leurs morts — que nous enterrames, — et 
leus blessés qu’en automobile on a portâ'a. Botoshani! 

3 juin. — Conversation avec Bussche. Je cherche à sa- 
voir quelle impression lui a faite la solution de l’incident- 
I] me dit que le télégramme russe est presque insolent: il 
proteste contre son envoi en clair et contre la menace qu’une: 
autre fois on tirera, B. Stirbey lui a confirmé la nuance 
raide de la communication (russe). Comme le gouverne- 
ment n'a pas désarmé les Russes, il a été informé et il a dû 
communiquer par écrit la nouvelle au Roi, que les Russes 
recommenceront la tentative avec trois divisions, dans ia 


NOTE POLITICE — 1916 87 


în direcţia Dorohoiului. El crede că desarmarea era u- 
şoară. Guvernul pretinde acum, că nu este exact că gene- 
ralul Pătraşcu sa dus pe teritoriul rus să vorbească cu 
generalul Keller ; dar că Keller a trimis un ofiţer de 
statul-major pe teritoriul românesc. (Dar din momentul 
ce s'a publicat că Keller nu ştia nimic, cum a putut el 
să înceapă negocierea ! ?). 

— Col. Hammerstein sa dus cu o hartă la Iliescu. 
Iliescu a vrut să-i probeze că: Ruşii urmând fäsia 
strâmtă a Bucovinei pe care o ocupă dealungul Prutu- 
lui, ei au fost împinşi pe teritoriul românesc, de către 
Austriaci. Hammerstein i-a răspuns imediat : milităreşte 
este imposibil : nu există nici un ofiţer care ar încerca, 
să facă un marş de flanc sub tunul inamicului, mai ales 
cei care ştiu că Astriacii au reflectoare puternice care 
luminează apropierea liniilor lor. — Apoi a urmat o ple- 
doarie în favoarea eroarei. — Hammerstein: «Nu se 
poate face generalului rus injuria de a crede că nu ştie 
să citească o hartă». — Hammerstein nu s'a ascuns că în 
raportul său el va stabili că marşul Ruşilor s'a făcut în- 


direction de Dorohoi. Pour lui, le désarmement était fa- 
cile. Le gouvernemeut maintenant prétend que ce n'est pas 
le général Patrascu qui a été conférer avec le général Keller 
sur territoire russe, mais que Keller a envoyé un officier 
d'état-major sur territoire roumain. (Mais puisqu'on a pu- 
blié que Keller ne savait rien, comment a-t-il pris les de- 
vants de cette négociation?). 

Le colonel de Hammerstein a été avec une carte chez 
Iliescu. Celui-ci a voulu lui prouver que: les Russes che- 
minant de flanc sur la bande étroite de la Bucovine qu'ils 
occupent le long du Pruth, ils ont été poussés sur territoire 
roumain par les Autrichiens, Hammerstein lui a repliqué de 
suite: militairement, c'est impossible; il n'y a pas un offi- 
cier qui essayerait de faire une marche de flanc presque sous 
le canon de lennemi, surtout ceux qui savent que les Au- 
trichiens ont de puissants reflecteurs qui éclairent les ap- 
proches de leur ligne. Plaidoyer ensuite en faveur de Per- 
reur. — Hammerstein: On ne peut faire au général russe 
l’injure de croire qu’il ne sait pas lire une carta. Le colonel 
n’a pas caché que dans son rapport il établira que la mar- 
che de l’envahisseur s’est faite délibérement sur le sol rou- 


88 NOTE POLITICE — 1916 


trun mod chibzuit pe teritoriul românesc. Asupra măsu- 
rilor preventive ulterioare, Iliescu i-a spus că regimen- 
tul de roşiori va patrula dealungul Prutului.—Hammer- 
stein mă face să observ, că fără baze de concentrări, a- 
vând automobile pentru a duce trupele ori şi unde, orice 
măsură este egală cu nimica. Asupra ofensivei ruseşti, 
el recunoaşte pierderi simţitoare din partea Austriacilor. 
Nu ştie nimic, dar citind între rânduri, se vede că s'au re- 
tras trupe după frontul italienesc. (Exact contrariul de 
ce spunea Randa). 

5 Iunie. — Czernin s'a întors eri din concediu. A te- 
lefonat pe la ora 6 la mine, dar nu eram acasă. Astăzi, 
ora 1, primesc o vorbă dela dânsul, spunând că, foarte 
grăbit de a se înapoia la Sinaia, «speră că va avea în 
curând plăcerea de a mă vedea». Lam căutat imediat, 
dar el plecase dimineaţa la 9 în automobil. — Presupun 
că nu are nimic prea conciliant să-mi spue din partea lui 
Burian, căci altminterea această amânare nu ar cadra 
cu nerăbdarea pe care o arăta înainte de plecare: «Să 
nu fie prea târziu pentru d-voastră...» Este adevărat că 
ofensiva rusească nu începuse încă. 


main. Sur mesure préventive ultérieure, il lui a dit que le 
régiment de roshiori ferait la patrouille tout le long du 
Pruth. — Hammerstein me fait remarquer que, sans les 
bases de concentration ayant des automobiles pour porter 
les troupes n'importe où, le reste est égal à rien. 

Sur offensive russe, Hammerstein reconnait pertes rre- 
grettables de la part Autriche. Il ne sait rien, maïs, en lisant 
entre les lignes, on voit qu’on a retiré les troupes du front 
italien. (Le contraire de Randa). 

5 juin. — Czernin est rentré hier de congé. Il a téléphoné 
vers 6 h. chez moi. Je n'y étais pas. Aujourd’hui 1 heure, 
tapant, je reçois un mot de lui, me disant que «très pressé 
de retourner à Sinaia, il espérait d’avoir bientôt le plaisir 
de me voir». Je lai fait chercher de suite pour me mettre 
à sa disposition. Il était parti le matin à 9 h. en auto. Je 
suppose qu'il n'a rien de très conciliant à me dire de ia part 
de Burian; sans ça, cet atermoiment ne cadrait pas avec Pim- 
patience qu’il marquait avant son départ: «Que ce ne soit 
pas trop tard pour vous...» Il est vrai qu'offensive russe 
n'avait pas commencé, 


NOTE POLITICE — 1916 89 


La curse, Bussche mi-a spus că Czernin nu-i vor- 
bise deloc de afacerile noastre, dar că el se va înapoia 
Joi sau Vineri. — De sigur că sunt reticenţe...! 

— Regele, la, curse foarte amabil, foarte dispus să 
vorbească şi să se arate cu mine, liniştit. I-am anunţat 
că se răspândea zvonul căderei Cernäutului. Regele gă- 
seşte că mwar fi de mirare că vor mai fi încă multe 
vârtejuri şi că singura desfăşurare ulterioară a ofensivei 
putea să însemne ceva. Regele a văzut pe Filipescu (o 
ştiam prin Bussche), care nu i-a vorbit hiciun cuvânt de 
politică străină, de unde concluzia că nu se va petrece 
nimic astăzi la Dacia. (A fost astăzi o întrunire la Da- 
cia, convocată: pentru fuziunea asupra programului 
politicei străine. Apoi Federafiunea a schimbat sco- 
pul întrunirei şi convocarea s'a făcut pentru scumpetea 
vietei şi contrabandele! Intrunirea searbădă, numai ora: 
tori takisti, afară de Grigoraş «maiden-speech»!). Fuziu- 
nea, «animal cu două capete». zice Regele. Take Ionescu 
a manevrat multă vreme pentru a se pune în calea Rege- 
lui, care s'a plimbat foarte mult. Regele însă l’a evitat 
<u grijă. 


Aux courses, Bussche me dit que Czernin ne lui a rien 
dit de nos affaires, mais qu’il rentrerait jeudi ou vendredi. 

Il y a pour sûr des réticences. 

Le Roi aux courses. Très aimable, très disposé à causer 
æt à se montrer avec moi, calme. Je lui annonce qu’on répan- 
dait la nouvelle chute Czernowitz. Le Roi trouve qu'il n'y 
aurait rien d'étonnant; qu'il y aura encore plus d’un re- 
mous ; que seuls les développements ultérieurs de l’offensi- 
ve peuvent compter. Il a vu Filipescu (je le savais par Bus- 
sche), qui ne lui a pas dit un mot de politique étrangère, 
d’où conclusion qu’il ne se passerait rien aujourd’hui Dacia. 
Il y a eu réunion convoquée par la fusion sur program- 
me politique étrangère. Ensuite la Fédération s’est substi- 
-tuée et cette fois la convocation portait sur la cherté de la 
vie et les contrebandes. — Terne. — Orateurs takistes seuls. 
-sauf Grigorash maiden-speech. La fusion «animal cu două 
<apete». 

Take Ionescu a longuement manoenvré pour se mettre 
sur le chemin du Roi, qui a beauconp circulé. Le Roi l’a 
évité avec soin. 


90 NOTE POLITICE — 1916 


6 Iunie, — In telegrama particulară din luna trecută, 
anunțând lui Blondel punerea în retragere, îi se spunea, 
— textul mi-a fost raportat de A. Darvari care l’a vă- 
zut — că se simţea nevoia «de a se fortifica acţiunea, 
diplomatică şi militară în România». Incidentul dela Ma- 
mornita este, desigur, o aplicare a acestui principiu. 

Stere îmi trimite pe Blumenfeld ca să-mi comunice 
că Brătianu este turburat într'un mod îngrijitor. El pre- 
supune, sau că Ruşii îi cer să fixeze un termen conven- 
tiei sale sau că ei îl ameninţă că vor trece prin Româ- 
nia. Aceasta trebue apropiată de ştirea lui Bussche din 
3 Iunie. Dar, fapt extraordinar: Blumenfeld îmi spune 
că, găsindu-se eri în biurourile « Adevărului», un ofiţer de 
Stat-Major a venit la 1214 să comunice din partea lui 
Iliescu luarea Cernäutului. Ceeace face că «Adevărul» 
anunţă «ni se confirmă .din sorginte oficială [> 

Bussche îmi arată. dintr'un raport al unui foarte bun 
informator, apreciatiunea arătată si lui Stirbey, că Bră- 
tianu nu va merge niciodată în contra Ruşilor, şi că nu 
are decât un ţel: aşteptarea unui succes al Quadruplei l 
Pentru prima dată Bussche nu mai are încredere oarbă 





6 juin. — Dans le télégramme particulier du mois der- 
nier, annonçant à Blondel sa mise à la retraite — texte rap- 
Lorté comme vu par lui (par A. Darvari) — îl lui était dit 
qu’on sentait la nécessité «de fortifier l’action diplomatique 
et militaire en Roumanie». — L'incident de Mamornitza en 
est sûrement une application, 

Stere m'envoie Blumenfeld me communiquer que Bra- 
tiano est troublé d'une manière inquiétante, Il suppose ou 
bien que les Russes lui demanderont de fixer un terme à 
sa convention ou bien qu’ils le menacent de passer à tra- 
vers la Roûmanie. A rapprocher de la nouvelle de Bussche 
du 3 juin. Mais, fait extraordinaire: Blumenfeld me dit que 
se trouvant hier dans les bureaux «Adevărul», c’est un of- 
ficier d'Etat Major qui est venu à 12# communiquer de la 
part Iliescu la prise de Czernowitz, — ce qui fait que l’«Ade- 
varul» annonce: «ni se confirmă din sorginte oficială!» 

— Bussche me montre le rapport d'un informateur d’é- 
lite, l'appréciation — montrée aussi à Stirbey — que Bra- 
tiano ne marchera jamais contra Russie et qu’il n’a qu'une 
corde: espérer un succès de la Quadruple. — C’est la pre- 


NOTE POLITICE — 1916 01 


în Brătianu ! ! — El ştie că guvernul a interzis transmi- 
terea telegrafică a comunicatului nostru ! 

8 Iunie, — A. Darvari vine să-mi spue că Bussche a. 
fost eri la nevasta lui ca să se plângă că nu vreau să for- 
mez, cu Carp, un. partid mare, ceeace ar schimba, faţa. 
lucrurilor. — Darvari şi cu mine suntem foarte sur- 
prinşi ; el, de această comunicare ; eu, de coincidenta că 
Luni Blumenfeld îmi exprimase aceeaşi plângere, ca ve- 
nind dela Stere. — Eu : «Carp, ar însemna războiul ime- 
diat : îl crezi oare posibil ?» — Darvari: «Nici posibil, 
nici de dorit». — Eu: «Bussche ar dori acum să facă 
«machine en arrière», după ce a arătat prea multă încre- 
dere lui Brätianu!»—Darvari: «Asta este greşeala cea 
mare a lui Bussche. Când m'am dus să-i anunţ opera Sin- 
dicatului micilor morari, în loc să sară în sus de bucu- 
rie, el mi-a recomandat înainte de toate să fie de acord 
cu guvernul !». 

— In acel moment, intră Bussche. Eu reiau, à pro- 
pos de Blumenfeld, care ar fi povestit că i-aşi fi spus că 
am avut, sau că voi avea o conversaţie cu Czernin, — 
lucru inexact, — plângerea lui Carp, ca venind dela 


mière fois que le gouvernement a interdit la transmission 
télégraphique de notre communiqué. 

8 juin, — A. Darvari: Bussche s’est annoncé hier chez 
sa femme pour se plaindre que je ne veuille pas former avec 
Carp un grand parti, ce qui changerait la face des choses, — 
Très surpris, et Darvari et moi, de cette communication ; 
moi de la coïncidence que lundi Blumenfeld m'avait ex- 
primé la même plainte comme venant de Stere détail pas 
noté sur le coup. — Moi: Carp, c’est la guerre de suite ; la 
croyez-vous possible? — Darvari: «Ni possible, ni dési- 
rable!» — Moi: «Bussche voudrait maintenant faire ma- 
chine en arrière après avoir marqué trop de confiance à 
PBratiano». — Darvari: «C'est la grande faute de Bussche. 
Quand j'ai été lui annoncer l'oeuvre du syndicat des pe- 
tits meuniers, au lieu de me sauter au cou, il ma surtout 
recommandé d’être d'accord avec le gouvernement»! Là- 
dessus entre Bussche; je reprends à propos de Blumen- 
feld, qui aurait raconté que je lui avait dit avoir eu ou 
devant avoir une conversation avec Czernin — chose 
inexacte — la plainte Carp comme venant de Stere. Il me 


02 NOTE POLITICE — 1916 


Stere. Bussche îmi spune numai decât, că Maiorescu a 
fost o mare desiluzie pentru el, că Maiorescu vrea să fie 
el şeful viitorului guvern, că pentru acest motiv el a fä- 
cut împăcarea cu Carp imposibilă : că este inexact că 
Carp este rău văzut de Rege, etc. El adaugă : «Este fals 
că Stere ar fi trimis pe Blumenfeld ; Stere nu are încre- 
dere în el; Stere nu a văzut pe Brătianu şi, ceeace ştie 
Stere de Brătianu, o ştie dela d-na Sabina Cantacuzino!» 

Din toate acestea eu conchid : că Bussche devine 
nervos! Regretă el oare încrederea avută în Brătianu? 
Are Germania nevoe de noi şi se teme de lipsa de con- 
<esii a Austriei ? De ce Bussche găseşte de cuviinţă să 
reproseze, — discret, dar reproşează — aşa zisele con- 
fidente făcute lui Blumenfeld ? Nu ar fi oare spre a gäsi 
© scuză tăcerei probabile a lui Czernin ? 

— Arthur Rosenberg, totdeauna bine documentat, şi 
care învârteşte multe, îmi povesteşte că Vineri a fost la 
Cernăuţi pentru afacerile sale; colonelul Fischer l’a li- 
niştit : este o injurie de a crede că Cernăuţul poate să 
fie luat ! El aduce această veste lui Bussche, şi... a doua 





dit de suite que Maioreseu a été une grande desillusion 
pour lui, que Maiorescu veut être lui le chef du gouver- 
nement futur ; que pour cette raison il a rendu impossi- 
ble la reconciliation avec Carp ; qu'il est faux que Carp 
soit mal vu par le Roi, ete, Il ajouta : c’est faux que Stere 
ait envoyé Blumenfeld : que Stere n'a pas confiance en 
lui; que Stere n’a pas vu Bratiano et «ce que Stere sait 
de Bratiano, c’est de Sabine Cantacuzène qu'il le sait». 
J'en conclus que tout ces propos se tiennent fort bien et 
que Bussche devient nerveux, Regrette-t-il sa confiance 
passée en Bratiano 4 L'Allemagne a-t-elle besoin de nous et 
Craint-elle absence de concession Autriche? Pourquoi 
Bussche trouve-t-il bon de reprocher — discrètement, mais 
de reprocher — soit-disant confidence faite à Blumenfeld ? 
Est-ce pour trouver une excuse au mutisme probable 
de Czernin ? Arthur Rosenberg, toujours bien ren: 
seigné — şi care  învârteşte multe — me ra 
conte que vendredi il a été à Czernovitz pour ses af- 
faires; le colonel Fischer l’a rassuré. C’est une injure de 
croire que Czernovitz puisse être pris — il apporte ces nou- 
velles à Bussche, et le lendemain la ville este orcupée. Im- 


NOTE POLITICE — 1916 93 


zı, Cernăuţul este ocupat ! Imposibil de a-şi da seamă 
de ce s'a petrecut ! Tot noi Germanii vom plăti cu per- 
soana noastră !! Dintr'una într'alta, el îmi vorbeşte de 
Bussche : Om cu vederi largi, dar foarte preocupat de 
succesele sale personale ; se gi vede Cancelar; si cu a- 
ceasta este foarte influenţabil. (Mă gândesc că cele câte- 
va prânzuri ale lui Carp cu Bussche, poate că şi-au avut 
efectul în atitudinea lui Bussche, notată mai sus). — Ar- 
thur Rosenberg reproşează lui Bussche instituirea Comi- 
siunei Centrale : Brătianu nu mai putea ţine în contra 
agricultorilor, şi niciodată guvernul german nu ar fi 
trebuit să trateze cu Comisia. Bussche a susţinut tot- 
deauna încrederea în Brătianu, şi aceasta nu era păre- 
rea coloniei germane. 

El dându-se drept intimul lui Greceanu. îl întreb 
bruse, dacă traficase mult în timpurile din urmă. El răs- 
punde că Greceanu i-a făcut servicii, dar totdeauna îm 
mod gratuit; el nu ştie să fi luat bani dela cineva, deşi 
este în solda Biroului Britanic. Era de faţă când Grecea- 
nu a telefonat «scumpului Pitts» că, după o luptă aprigă, 
reuşise să oprească autorizaţia de export înainte ca con- 
tractul englezeso să fie împlinit. (Eu sunt victima acestui 
fapt !) 


possible de se rendre compte de ce qui s’est passé ! «C’est 
encore nous les Allemands qui allons payer de notre per- 
sonne !» De fil en aiguille il me parle de Bussche : homme 
de grandes vues, mais très préoccupé de succès personnels : 
il se voit déjà chancelier ; et avec ça très influençable. (Je 
me dis que les quelques dîners de Carp avec Bussche peu- 
vent avoir eu leur reflet dans l’attitude notée ci-dessus). 
Arthur Rosenberg reproche à Bussche l'institution de la 
commission centrale. Bratiano ne pouvait plus tenir contre 
les agriculteurs et jamais le gouvernement allemand nman- 
rait dù traiter avec la commission Bussche a toujours prôné 
la confiance en Bratiano et ce n’était pas l'avis de la colonie. 

Intime de Greceanu, dit-il, je l’interroge brusquement 
s'il est vrai qu'il a beaucoup trafiqué ces derniers temps. Ré- 
ponse : Greceanu lui a rendu des services toujours gratuits : 
il n'a pris, à sa connaissance, de personne, mais îl est à la solde 
du Bureau Britannique. Il était présent quand il a téléphoné 
à son «cher Pitts» qu'après lutte violente il a réussi à empê- 
cher autorisation d'exportation avant que le contrat anglais- 
wait été rempli. (J’en suis la victime!) 


04 NOTE POLITICE — 1916 


10 Iunie, — Czernin vine pentru câteva ore dela Si- 
naia. Răspunsul lui oficial: a văzut pe Burian: orice 
concesie teritorială exclusă | — Arăt mirarea mea. — El 
pretextează greutatea de a sacrifica populatiuni leale care 
sau bătut atât de bine. De exemplu: Randa e Bucovi- 
nean, cum să-i sacrifici averea...? Eu : «Nu ar depinde de 
cât de el să fie general român, dar chiar de ar voi să 
rämâe austriac : confiscarea averilor nu mai există», 
Mai pledez încă din punctul de vedere al celor trei na- 
fionalitäti : Românii, Rutenii şi Evreii. Si nu mă declar 
învins. — Zâmbet din partea lui Czernin care, pentru 
mine, nu ascunde un refuz ireductibil. 

El a văzut şi pe Tisza : «Nu se poate conceda nimic 
unei Românii ostile». — Eu: «Dar din momentul ce 
este vorba de o Românie aliată şi prietenă !» — Czernin: 
«Cu aliaţii, este cu totul altceva, vedeţi cum procedăm 
cu Bulgarii şi cu Germanii». — Nimic de definit: nici 
măcar cu ce să poţi lega o conversaţie ulterioară. Czer- 
nin adaugă : «Dealtminterea România nu va mişca înain- 
te de două sau trei săptămâni, când seva şti ce soartă va 
avea ofensiva rusească». — Eu : «Războiul va urma cu 
perspectiva unei noui campanii de “iarnă; intervenţia 


10 juin. — Czernin vient pour quelques heures de Sinaia. 
Sa réponse officielle: Il a vu Burian: toute concession ter- 
ritoriale este exclue. — Je marque mon étonnement. Il al- 
lègue la difficulté de sacrifier des populations loyales qui 
se sont si bien battues, Ainsi Randa : il est de la Bucovine, 
comment sacrifier son avoir. Moi: Il ne tient qu'à lui 
d'être général roumain, mais s’il veut rester autrichien, il 
n'y a plus de confiscation. Je plaide encore au point de 
vue des trois nationalités : les Roumains, les Ruthènes et 
les Juifs. Et je ne me déclare pas vaincu. Sourires, qui pour 
moi ne cachent pas un refus irréductible. Il a vu aussi 
“Tisza : «On ne peut rien concéder à une Roumaine hostiles. 
— Moi: Mais puisqu'il s’agit d'une Roumanie alliée et amie! 
— Czernin: Avec les alliés c'est autre chose; vous voyez 
comment nous agissons avec Bulgarie et Allemands. — Rien 
de défini : pas même de quoi lier une conversation ulté- 
rieure. — Czernin: D'ailleurs la Roumanie ne bougera pas 
avant deux, trois semaines, quand on saura ce qu’il advient 
de l'offensive russe. — Moi: C'est la guerre qui continuera, 
avec perspective d'une nouvelle campagne d'hiver ; Pinter- 


NOTE POLITICE — 1916 95 


României, chiar dacă ofensiva este oprită, rămâne la 
preţ, căci ea singură poate scurta, războiul». — Czernin : 
«Vă ofer altceva (?), un tratat de alianţă în privinţa 
Basarabiei, Puterile Centrale obligându-se să o apere în 
caz de ar fi atacată de Ruşi în viitor». — Eu: «Dar a- 
ceasta a fost totdeauna înţeles așa». 

— La ora 11 vine Bussche. El mă întreabă dacă ştiu 
ceva asupra convorbirei pe care Brătianu se zice că a 
avut-o cu Poklevsky. Se pare că Poklevsky a sondat de 
curând, — sunt vre-o zece sau cincisprezece zile, — pe 
Brătianu dacă nu ar fi venit momentul ca atitudinea a- 
micală a României să fie accentuată ? — Brătianu ar fi 
răspuns că ar fi gata să declare război Austriei dacă 
1) ar fi o ofensivă pe toate fronturile Antantei ; 2) dacă 
o armată puternică rusească îl susţine în contra Bulga- 
riei (prin Reni-Dobrogea ? ?) ; 3) dacă se admite ca cu 
nicun pret să nu fie obligat să declare război si Ger- 
maniei. — Mărturisesc că nu ştiu nimic. Bussche adaugă 
că cercurile Antantei reproşează lui Poklevsky că a fă- 
cut acest demers. 


Referitor la recenta mea conversaţie, negativă ca 


vention de la Roumanie, même si l’ofensive est brisée, reste 
à prix, ear elle seule peut abréger la guerre. — J’oubliais 
détail curieux: Czernin: Je vous offre autre (?) chose, un 
traité alliance au sujet Bessarabie, les puissances centrales 
s'obligeant à la défendre en cas d'attaque des Russes daus 
l'avenir. — Moi: Mais cela a toujours été entendu ainsi ! 
11 h- Busscbe. IL me demande si je sais quelque chose 
des pourparlers que Bratiano est censé avoir avec Poklevsky. 
Il parait que Poklevsky a tâté, récemment, — il y a 10, 15 
jours — Bratiano si le moment n'était pas arrivé d'accentuer 
j attitude amicale de la Roumanie? Bratiano aurait répondu 
qu'il serait prêt à déclarer guerre Autriche: 1) s’il y a une 
offensive sur tous les fronts de l’Entente; 2) si une forte 
armée russe l’appuie contre la Bulgarie (par Reni—Dobro- 
gea) ; 8) si on accepte qu’à aucun prix il ne soit obligé 
de déclarer la guerre à l'Allemagne. — J'avoue ne rien 
savoir. Bussche ajoute que les cercles Entente reprochent à 
Poklevsky d’avoir fait cette démarche. — Au sujet de ma 
{oute récente conversation, négative comme résultat, avec 


96 NOTE POLITICE — 1918 


rezultat, cu Czernin, pun lămurit întrebarea dacă Ger- 
mania nu vrea să ne sprijine. Răspunsul : «Nu! Cance- 
larul a făcut-o odată ; sa dus zadarnic chiar la Viena ; 
dar nu va mai reîncepe, Şi aceasta l-ar face să creadă 
pe d-l Brătianu că avem nevoe de el; el a povätuit şi mai 
povätueste să fie lăsat izolat». — Eu: «Aceasta pentru 
guvern; dar pentru şeful opoziţiei ? — Bussche : «Nu 
sar reuşi în momentul de faţă!» — Eu: «Doriţi să vă 
evitati dificultăţi între aliaţi...» — Fără răspuns. 

11 Funie, — Bussche îmi confirmă că un escadron 
austriac cu ofiţerii lui a trecut graniţa la Fălticeni, fiind 
rătăcit şi tăiat de armată. A văzut acum pe Morţun şi 
i-a exprimat speranţa că va fi recondus la graniţă ca 
Ruşii la Mamornita. L’a întrebat pe Morţun dacă este 
adevărat că Brătianu negociază cu Poklevsky. Morţun 
i-a dat cuvântul că nu. — Bussche întreabă dacă nego- 
cieri nu au avut loc? — Morţun răspunde că acum 
vre-o 15 zile Poklevsky a arătat multă insistenţă şi că 
Brătianu a răspuns evasiv. — Bussche a repetat răspun- 
surile pe care Brătianu le-a făcut lui Poklevsky şi a spus 
lui Morţun: «Trebue să ştiţi că sunt Germani în Bal- 


C'zernin, je pose nettement question si Allemagne ne veut 
pas appuyer. Réponse: «Non! Le Chancelier l’a fait une 
fois; il s’est même rendu à Wien en pure perte; il ne recom- 
mencera pas. Et puis cela laisserait croire à Mr. Bratiano 
qu’on a besoin de lui; il a conseillé et conseille de le laisser 
dans l'isolement». Moi: Cela pour le gouvernement; mais 
pour le chef de l’opposition? — Busshe: «On ne réussirait 
pas en ce moment!» — Moi: Vous desirez vous éviter de dif- 
ficultés entre alliés... Pas de réponse. 

11 juin. — Bussche 10 heures. Confirmation qu’un esca- 
dron autrichien avec ses officiers est entré frontière Falti- 
ceni, égaré et coupé de l’armée. Il vient de voir Mortzun et lui a 
exprimé l'espérance qu’ils seront reconduits frontière comme 
les Russes de Mamornitza. Il a franchement posé question 
s’il est vrai que Bratiano négocie avec Poklevsky. Il doune 
sa parole qe non. Redemande: n'y a-t-il pas négociation 1? 
Mortzun répond qu’il y a 15 jours Poklevsky s’est montré 
insistant et que Bratiano a répondu évasivement. Bussche a 
répété les réponses que Bratiano a faites à Poklevsky et a dit 
à Mortzun: il faut que vous sachiez qu’il y a des Allemands 


NOTE POLITICE — 1916 07 


cani şi în Austria şi că dacă declarati război Austriei o 
să vă bateti şi în contra lor». 

Bränisteanu îmi repetă ceeace mi-a spus Bussche a~ 
supra conferinţelor Poklevsky-Brătianu şi că pentru 
räspunsurile ce a dat, Brătianu este copios înjurat de 
cercul Filipescu. 

— La ora 4 Bussche se întoarce la mine pentru a-mi 
comunica, o informaţie : la ultimul Consiliu de miniştri, 
la care a asistat şi Pherekyde, s'ar fi hotărât în princi- 
piu cooperarea, României la acţiunea militară a Antantei; 
şi că Alex, Lahovary ar fi primit instrucţiuni pentru a 
regula totul cu Isvolsky. — Eu : «Nu cred. Astfel de ho- 
tărîri nu pot fi luate decât de toţi miniştrii, şi Costi- 
nescu e lipsă». — Vorbesc din nou de conversaţia ce am 
avut-o cu Czernin şi arăt mirarea mea de oferta tratatu- 
lui referitor la Basarabia, ca fiind o noutate. Ii reamin- 
tesc că chiar el, Bussche, îl propusese la urmă şi că acest 
punct era câştigat : tratat de garantie şi Germania ne dă 
artileria grea. Suntem de acord. 

12 Iunie. — Barbu Catargi îmi arată scrisorile pri- 
mite dela Paris. Fratele său Alexis nu se îndoeşte un 


dans les Balkans, îl y d en Autriche et que avec eux que 
vous vous batterez si vous déclarez guerre à Autriche. 

— Branisteanu me répète ce que Bussche m'avait dit des 
conférences Poklevsky-Bratiano et que pour ses réponses 
Bratiano est copieusement injurié cercle Filipescu. 

4 h. Bussche revient me communiquer une information: 
au dernier conseil des ministres, Phérékyde aurait pris part 
et on aurait décidé en principe accession de la Roumanie à 
l'action militaire de l’Entente et que Alexandre Lahovary 
a reçu des instructions pour tout régler avec Isvolsky. Moi: 
Je ne le crois pas. Des décisions de ce genre ne seraient pas 
prises avec tous les ministres et Costinescu absent. Je re- 
parle de la conversation Czernin et je manque mon étonne- 
ment de l'offre du traité au sujet de la Bessarabie comme 
étant une nouveauté. Je lui rappelle que lui-même. Bussche, 
a proposé an dernier-et ce point était acquis: traité de ga- 
rantie et Allemagne donne artillerie lourde. Sommes d'ac- 
cord. i 

12 juin. — Barbu Catargi me montre des lettres đe Paris. 
Son frère Alexis ne doute pas une minute de l'entrée pro- 


7° 


08 NOTE POLITICE — 1916 


minut de intrarea apropiată a României alături de Ar.- 
tantă. şi că se lucrează cu stäruintä de Lahovary şi de 
el în acest sens. Franţa este puterea care ne sprijină me- 
reu şi ne va apăra în contra extensiunilor Rusiei. 


Mă întreb atunci dacă informaţia de eri a lui Bussche. 
Isvolsky-Lahovary e lipsită de bază ? — Mai ştiu încă 
că Aslan i-a spus lui George Strat : «Grăbeşte-te, căci în 
curând avem război». — Şi colonelul intendent State 
Leonte a spus d-rului Dinu Brătianu, pe ascuns: «Fii 
gata, că în curând...» — Magnus Băileanu îmi raportă că 
pe munţii Mehedintului se lucrează din nou cu intensi- 
tate. — Borş dela Tulcea a văzut cum la Reni se fac 
construcţii, fortificaţii, se aglomerează şlepuri şi va- 
poare. iar din partea noastră, nimic; iar pe înălțimile 
dela Isaccea nu se află nici un tun. 

13 Iunie, — Am vorbit eri la curse cu Bussche de 
toate aceste indicii. El vine azi dimineaţă la mine : «Nu 
aveţi de gând să spuneţi toate acestea Regelui î» — Eu : 
«Nu. Nu pot serie aceste lucruri. şi nu am ocazie să văd 
pe Rege». — El : «De ce nu vă duceţi să-l vedeţi ?» Eu : 
«Aveam de gând să fac zilele acestea o comunicare ofi- 


chaine de la Roumanie aux côtés Entente et qu'on y tra- 
vaille à force entre les deux Lahovary et lui. La France est 
la puissance qui nous appuie constamment et nous défendra 
contre les extensions de la Russie. 

Nota. Je me demande alors si les informations de Bus- 
sche, hier, Isvolsky—Lahovary, manquent de base! 

— Je sais encore que Asl-n a dit à Georges Strat: «Gră- 
beste-te că în curând avem răsboi» — et le colonel-intendant 
State Leonte a dit à Dinu Bratiano en cachette: «fii gata că 
în curând...» Magnus Bäileanu me rapporte que sur les mon- 
tagnes de Mehedinţi on travaille de nouveau fébrilement. 
Stefan Borş de Tulcea a vu comment à Reni on construit, on 
fortifie, on amasse chalands et bateaux; de notre côté rien 
ei, pas un canon sur les hauteurs d’Isaccia. 


13 juin. — J'ai causé avec Bussche, hier aux courses, de 
ces différents indices. Il vient ce matin: «Ne comptez-vous 
pas dire tout cela au Roi?» — Moi: Non. Je ne puis écrire ces 
choses là, et je n'ai pas l’occasion de le voir. «Pourquoi n'allez- 
vous pasle voir?» — Je comptais ces jours-ci faire à Sa Ma- 


NOTE POLITICE" — 1916 99 


cială M. S., cum vam spus pe vremuri, dar în faţa răs- 
punsului defavorabil al Austriei, mă abţiu l» — (Insuc- 
cesul îmi rămăsese pe inimă). 

14 Iunie, — Nenifescu mi-aduce o scrisoare dela Bel- 
diman, prin care arată cât de mulţumit este Berlinul de 
demersul meu pe lângă Czernin şi de faptul că i-am lă- 
sat iniţiativa. Bussche a raportat cu fidelitate conversa- 
ţia mea dela 1 Iunie. — Atunci, de unde vine abtinerea 
lui Bussche să sustie cererea ? — Neniţescu aprobă räs- 
punsul ce l’am dat eri lui Bussche. 

15 Iunie, — Bussche a văzut pe Brătianu eri: decla- 
ratie de neutralitate definitivă ! Ministrul nu vrea să se 
vorbească de ea. — Răspund : «Dela mine, nu se va şti 
ninuc; nu am obiceiul să repet ceva; aşa, pentru a nu 
descuraja pe nimeni, nu am comunicat nimănui răspun- 
sul negativ al Austriei — şi cu toate acestea, Nenitescu 
îl cunoştea |» — El : «Probabil dela Berlin, unde din ra- 
portul meu se cunoşteau propunerile d-tale...» 

16 Iunie, — Bussche a dus Regelui o comunicare a 
lui Falkenhayn asigurându-l că ofensiva rusească nu 
mai poate avea nici o însemnătate şi că măsurile sunt 
bine luate pentru a o reduce la un eşec sigur. — Eveni- 





jesté une communication officielle, comme je vous l'avais dit 
dans le temps, mais devant la réponse dilatoire de l’Autriche, 
je m'abstiens! (J'avais sur le coeur ce coup de patte). 

14 juin. — Nenitzeseu m'apporte lettre de Beldiman où 
Beldiman lui dit combien on était content à Berlin de ma dé- 
marche auprès de Czeruin et du fait de lui avoir laiscé l’ini- 
tiative: Bussche a rapporté fidèlement ma conversation du 
l-er juin. D’où vient alors l’abstention de Bussche à appuyer? 
Nenitzescu approuve ma réponse d’hier à Bussche. 

15 juin. — Bussche a vu Bratiano hier: déc'aration de 
neutralité définitive. Le ministre ne veut pas qu'on en parle. 
Je replique: par moi on ne saura rien; je n'ai pas l’habitude 
«de rien répéter, ainsi, pour ne décourager personne, je n'ai 
communiqué à qui que ce soit la réponse négative de l’Autri- 
che et pourtant Nenitzescu l’a connue.—Lui: Probablement de 
Berlin où, par mon rapport, on connaissait vos propositions... 

16 juin. — Bussche a porté au Roi une communication de 
Falkenhayn l’assurant que l'offensive russe ne peut plus 
avoir de portée et que les mesures sont bien prises pour la 
réduire à un échec certain. Les événements de Bucovine et 


100 NOTE POLITICE — 1916 


mentele din Bucovina şi de pe tot frontul nu emotioncaz& 
pe Rege. — Dacă Ruşii intră în Transilvania, vor fi mo- 
mente mai grele de trecut. — Bussche asigură că Regele- 
nu împărtăşeşte modul cum a fost regulat incidentul dela. 
Mamornita. In fond, «chiar Brătianu era de altă părere, 
şi dacă a primit scuza erorei, a fost din motive poli- 
tice(?)» — Nevasta unei persoane din anturajul imediat 
al lui Filipescu, i-a mărturisit că pentru Ruşi aceasta era 
un balon de încercare. Regele recunoaşte că presiuni au 
fost făcute asupra lui Brătianu şi că probabil vor reîn- 
cepe. Bussche a comunicat că Brătianu declarase în ajun 
că va păstra neutralitatea definitivă, iar Regele a spus 
că credea şi El că aceasta este politica probabilă a lui 
Brătianu (? 1) — Regele este liniştit şi bine dispus. 

19 Iunie. — Dimineaţa mare întrunire federalistă, cu 
delegaţi. Mitilineu raportează : «Nimeni din Bucureşti, 
numai agenţi ; tot publicul adus din provincie». 

La curse: Toţi Englezii răspândese zvonul unei mari 
ofensive englezeşti, victorie pe un front de zeci de km., 
numeroşi prizonieri germani ete. Bunul Hamilton e des- 


de tout le front n’émeuvent pas le Roi. Si les Russes pénè- 
trent en Transylvanie il y aura des moments plus durs à 
passer. Bussche assure que le Roi ne partage pas la façon 
dont a été réglé l'incident de Mamornitza. Au fond Bra- 
tiano «lui-même était d'un autre avis et s’il a accepté lex- 
cuse de l'erreur, il y a eu des raisons de politique» (?)- La 
femme d’une personne de l'entourage immédiat de Filipesea 
lui a avoué que pour les Russes c'était un balon d'essai. 
Le Roi reconnaît que des pressions ont été faites sur Bra- 
tiano et qu’elles se renouvelleront probablement. Bussche a 
communiqué que Bratiano avait déclaré la veille qu'il gar- 
derait neutralité définitive et le Roi a dit qu’il croyait bien 
que c'était la politique probable de Bratiano (?). Roi tran- 
quille et de bonne humeur. : 

19 juin, — Le matin grande réunion fédériste aveo délé- 
gations. — Mitilineu: «Personne de Bucarest, les agents 
seuls; tout le public amené de province». 

— Aux courses : tous les Anglais propagent nouvelle de 
la grande offensive anglaise, victoire sur un front de dizaine 
de kilomètres, nombreux prisonniers allemands ete. Le brave 
Hamilton este Assez naïf pour me dire {Flaut venait de 


NOTE POLITICE — 1916 101 


tul de naiv ca să-mi spue — (Flaut câstigase) — că as- 
täzi, din cauza marei ofensive, nimenea nu va fluera !! 

20 si 21 Iunie. — Ofensiva pe frontul de apus pare a 
fi putin lucru, şi se pare că Francezii au făcut mai mult 
decât Englezii, aşa de mândri acum două zile. 

— Am văzut pe Waldburg si pe Szent-Jvany. Fără 
a critica, pe Bussche, ei au aerul să-l acuze că a fost prea 
încrezător şi a contribuit mult la întărirea lui Brătianu. 
Este cam târziu pentru a suspecta buna, lui credinţă şi 
pentru a-l acuza că ascunde probabil multe lucruri, Re- 
gelui. 

23 şi 24 Iunie. — Iar se vorbeşte de o presiune a Qua- 
druplei Ințelegeri. Bussche a venit Joi la dejun. Din iz- 
vor foarte secret, eu temerea că dacă s’ar vorbi să nu fie 
descoperit, el îmi spune că Antanta a trimis răspuns lui 
Bratianu că, dacă nici în împrejurările de față România 
nu se mişcă ei nu mai înţeleg să se ocupe de ea la 
Conferinţa păcei. Brătianu a convocat consiliul de mi- 
nistri şi toţi, chiar Anghelescu, afară de Costinescu. au 
fost de părere că nu se putea, intra. Costinescu rămăsese 
la Bucureşti pentru a veghia... 


gagner) qu'aujourd'hui, avec la grande offensive personre 
ne sifflera! 

20-21 juin, — L’offensive sur le front Est est peu de 
chose et les Français ont l'air d’avoir fait plus de besogne 
que les Anglais, si fiers, il y a deux jours, 

Vu Waldburg et Szent-Ivany. Sans critiquer Bussche, 
ils ont bien Pair d'accuser Bussche d’avoir été trop con- 
fiant et d’avoir beaucoup contribué à fortifier Bratiano, Ii 
est un peu tard pour suspecter sa bonne foi et pour l'accu- 
ser de cacher probablement bien des choses au Roi! 

23 et 24 juin. — On parle de nouveau d'une poussée de 
la Quadruple. Bussche est venu déjeuner jeudi. De source 
très secrète, avec crainte, si on parle, d’être découverte, il 
me dit que l’Entente a fait savoir à Bratiano que si même 
ans les conjonctures présentes eille ne bougeait pas, eux 
r'entendaicent plus s'occuper delle à la Conférence de la 
paix. Bratiano a convoqué conseil et tous, même Angha- 
îescu, sauf Costinescu, ont été d'avis qu'on ne pouvait bou 
gr. Costinescu restait Bucarest pour veiller. 


102 NOTE POLITICE — 1916 


Asearä «Adevärul» continea o notä, — evident fac- 
tura Take Ionescu, — care confirmă deplin presiunea 
Antantei, dar care eschivează răspunsul. 

— Azi dimineaţă Mişu Săulescu îmi comunică că 
Blank, care vine dela Viena şi dela Budapesta, s'a în- 
tors de acolo cu convingerea că Antanta va încerca în 
contra noastră lovitura reuşită cu Grecia. 

Aspura Salonicului: Falkenhayn a telegrafiat lui 
Hammerstein că el pierduse speranţa că Sarail va mai 
încerca vre-un atac! 

30 Iunie. — Am văzut pe Czernin venit din Sinaia. 
Presiune să mă coalizez cu Carp. Bădărău şi Stere; dacă 
opoziţia, în acest mod, ar fi mai tare s'ar sta de vorbă 
cu ea. — Eu menţin punctul meu de vedere: a sta de 
vorbă; restul este treaba mea, din momentul când totul 
ar fi sub condiţia de... — Cum această opinie a fost 
emisă, în ceeace priveşte pe Carp, de Bussche în mai 
multe rânduri, presupun că Puterile Centrale păstrează 
speranța să trateze cu Brătianu şi nu vor să-l sperie. 
Această supoziţie îmi este confirmată de Blumenfeld. 

Stere i-ar fi spus că aceasta, este şi impresia pe care 
Carp a cules-o şi la Budapesta. 














Hier soir l'«Adevărul» contenait un entrefilet — évidem- 
ment facture Take Ionescu — qui confirme pleinement la 
pression, mais exquive la réponse. 

Ce matiu Michel Saulescu me rapporte que Blank, retour 
de Wien et de Budapest, est veuu de là persuadé que l’Eu- 
tente allait essayer contre uous le coup de la Grèce. 

— Sur Salonique : Falkenhayn a télégraphié à Hammer- 
stein qu'il avait perdu l'espoir qué Sarrail essaye encore une 
attaque ! 

30 juin. — Vu Czernin, venu de Sinaia: Pression de me 
coaliser avec Carp, Badarau et Stere; si opposition était 
ainsi plus forte, on causerait aveo elle. Je maintiens mon 
point de vue: causer; le reste est mon affaire, puisque, tout 
serait sous coudition de... Comme cette opinion avait été 
émise — en ce qui regarde Carp surtout — par Bussche plu. 
sieurs fois, je suppose que les Puissances Centrales conser- 
vent l'espoir de traiter avec Bratianu et ue veulent pas lui 
donner ombrage. Cette supposition m’est confirmée par Blu- 
menfeld. Stere lui aurait dit que c’est l'impression que Carp 
a cueillie aussi à Budapest. 


NOTE POLITICE — 1916 103 


1 Iulie. — Colonelul de Hammerstein nu este stărui- 
tor de loc. El recunoaşie că în situaţia actuală ar fi o 
răspundere prea mare să angajezi ţara într'o acţiune. 
El o spune pentru Brătianu ; dar aceasta ni se aplicä şi 
nouă. — Dealtm:nterea, nu avem ce ne trebue pentru 
un astfel de război. In Septembre, poate, se va avea 2800 
lovituri de tun; astăzi d'abia dacă avem 1500. Tunu- 
rile trag 100 de lovituri pe zi: deci d'abea avem necesa- 
rul pentru acţiunile preliminare — trei luni cel mult, — 
şi apoi...! După zece mii de lovituri tunurile trebuesc 
să fie înlocuite; Germania a reînoit toată artileria ei: 
la început s'au ivit mari dificultăţi. De unde va lua Ro- 
mânia tunurile de înlocuire ? 

Hammerstein spune că ofensiva franceză a avut un 
mare succes : 5 kl. de pătrundere. Ofensiva engleză : ni- 
mic ; armata franceză a fost nevoită să le trimeată trupe. 
Totul s'a oprit şi nimic nu s'a slăbit împrejurul Verdu- 
nului. 

4 Iulie. — Take Ionescu-Filipescu au ţinut tocmai Joi 
întrunirea lor. Dacia pe jumătate goală. Notabilitätile 
fost conservatoare sau abținut. Fiul Filipescu la Si- 
naia. Deşliu, plecat din ajun. Manifestatie copilărească. 


l-er juillet. — Colonel de Hammerstein pas pressant du 
tout. Reconüaît que dans situation actuelle il y aurait grande 
responsabilité à engager le pays dans une action. Il le dit pour 
Bratiano. Ce'a s'applique aussi à nous. D'ailleurs on n’a pas 
ce qu’il faut pour uue guerre pareille. En septembre on aura 
peut-être 2800 coups par canon; aujourd'hui on a à peine 
1500. Les canons tirent 100 coups par jour: à peine a-t-on 
pour les actions préliminaires co qu'il faut — trois mois 
tout au plus — et après: au bout de 10 000 coups les canons 
doivent être remplacés; l'Allemagne a renouvelé toute son 
artillerie: au commencement grosse difficulté. La Roumanie 
où prendra-t-elle les pièces de remplacement ? 

Hammerstein reconnait que l’offensive française a eu un 
grand succès; cinq km. de pénétration. L’offensive anglaise 
rien. Armée française a dû leur envoyer des troupes. Tout 
est arrêté. et rien n’affaiblit autour de Verdur: 

4 juillet. — Take Ioneseu-Filipeseu ont tenu la réunion 
annoncée, jeudi seulement. Salle Dacia demie vide: Les 
notabilités ex-conservatrices absentes. Le fils Filipescu 
à Sinaia. Desliu parti de la veille. Manifestation enfantine. 


104 NOTE POLITICE — 1916 


Discursurile adresate exclusiv Regelui. Acelas Take 
Ionescu foarte obrasnic la adresa Regelui. Iar Filipes- 
cu, mojio cu unii miniştri. Denuntärile de ordin inter- 
naţional ar fi foarte grave dacă nu ar cunoaşte toată 
lumea faptele. — Este greu să se discerne motivul aces- 
tui atac subit. Blumenfeld îl explică în modul următor : 
Grigore Filipescu a fost la Mille, acum opt zile; Mille 
rupând-o cu Acţiunea Naţională, el s'a plâns că Victor 
Antonescu a bârfit pe Federati la Paris, şi a ştiut să 
iaspire o încredere nelimitată în Brătianu. (Lexi Ca- 
targi scria fratelui său Barbu, că Briand avea deplină 
încredere în Brătianu). Diplomaţia antantistă a desfac 

pe Federati : de aci eşirea violentă contra lui Antonescu, 
eri la Dacia. — Grigoraş ar fi adăugat că au certitudi- 
nea absolută că Brătianu va face în curând război pu- 
terilor centrale, dar el singur; iar după un război glo- 
rios (!1) el va fi atât de stăpân pe situaţie, încât trebuie 
împedicat ca mobilizarea să-i găsească pe ei în afară de 
guvern : de aci necesitatea de a ataca pe Brătianu pen- 
tru a-l obliga să facă un guvern de coaliţie. Aceste expli- 








Discours adress6s exclusivement au Roi. Celui de Take 
ires impertinent à ladresse du Roi. Celui de Filipescu gros- 
sier pour certains ministres. Les dénonciations d'ordre in- 
ternational seraient très graves si tout le monde ne connaissait 
pas les faits. Difficile de discerner le pourquoi cette levée 
subite de boucliers. 

Blumenfeld explique: Grégoire Filipescu a été chez Mille, 
il y à huit jours, Mille ayant rompu avec l'Action nationale. 
Il s’est plaint que Victor Antonescu a surtout décrié à Paris 
les fédérés et a su inspirer confiance absolue en Bratianc. 
(Lexys Catargi écrivait à son frère Barbu que Briand avait 
foi entière en Bratiano). La diplomatie ententiste a couné 
les fédérés: de là la sortie violente contre Antonescu, hier à lw 
Lacia. Grégoire aurait ajouté qu’ils ont certitude absolue 
que Bratiano fera la guerre bientôt aux puissances centrales 
mais seul; après une guerre glorieuse (? !) il restera tellement 
maître de la situation qu’il faut empêcher que la mobilisa- 
tion vienne avec eux hors du gouvernement: de lå la n6cas- 
sité d'attaquer Bratiano et de l’oblig=r à faire un gouver- 
nement de coalition. 


NOTE POLITICE — 1916 105 


cafii se fin destul de bine... Blumenfeld trage concluzia: 
Brătianu se pregăteşte de război. Dealtminterea, Iliescu a 
lasat să întrevadă colonelului Păianu şi generalului Sae- 
giu, rechemaţi, mobilizarea pentru jumătatea lunei 
August. 

5 Iulie, — Bussche vine dela Sinaia, şi dejunează la 
mine. Chiar azi dimineață (eram ocupat cu comitetul 
curselor) venise la mine şi insistase mult ca să mă vadă. 
Deci grabă şi grijă din partea lui. El a primit o comu- 
nicare foarte secretă cu ordinul să mi-o comunice şi să o 
spuesi Regelui, de caresperă că vafi primit mâine. El 
mă roagă să fac comunicarea şi lui Carp, dar numai lui. 
Ma mai roagă stăruitor să văd şi pe Rege. Iată comu- 
nitarea : «Diplomatii Antantei discută aprig planul tra- 
tatului care se va oferi României şi pe care d-l Brătia- 
nu, având în vedere precedentele lui conversații cu ei, 
na îl poate respinge». 

In anturajul Regelui, personalul nu este cumpătat 
şi mareşalul a sfătuit pe cinvea să nu-şiia prea mult ba- 
gajla Sinaia, căci, în caz de mobilizare bagajul va ră- 
mâne atolo... — Dealtminterea H. Catargi a spus alal- 
tăeri, la mine, la masă : «In Septembrie... !» 


Ces explications se tiennent assez bien. Blumenfeld en 
zetire cette conclusion: Bratiano se prépare à la guerre. 
D'ailleurs, Iliescu au colonel Paianu et au général Saegiu 
appelés, leur a laissé entrevoir mobilisation pour la mi- 
août, 

5 juillet. — Bussche vient de Sinaia: Il déjeune chez moi. 
Ce matin même (j'étais comité courses) insistait pour me 
voir. Done hâte et marque d’inquiètude., Il a reçu communi- 
cation très secrète avec ordre de me le communiquer et de le 
dire au Roi, Espère être reçu demain. Me prie de faire savoir 
À Carp, mais à lui seul. Me sollicite beaucoupe de voir le Roi. 

«Les diplomates de Entente discutent vivement le plan 
du traité qu’on va offrir à la Roumanie et que Mr. Bratiano, 
vu ses précédentes conversation avec eux, ne peut repous- 
ser». 

Dans l'entourage du Roi on n'est pas réflechi et le Ma- 
réchal a conseillé à quelqu'un de ne pas emporter à Sinaia 
tıop de bagages, car en cas de mobilisation ils y resteraient... 

(D'ailleurs, chez moi, avant hier, Catargi a dit à table: 
Em septembre... 4»). 


106 NOTE POLITICE — 1916 


6 Iulie, — Bussche a văzut pe Stirbey şi i-a spus ca 
să fie repetat: «D-l Brătianu de mult ce vorbeşte cu 
Antanta, ţese cu mâinile lui plasa în care se va prinde 
singur !». — Cum primăria (7) a pus să se vopsească 
în negru partea de sus a câtorva felinare, celelalte ur- 
mând să fie stinse în caz de bombardare de avioane, 
Bussche a spus azi dimineaţă lui Brătianu că îi multu- 
meşte că s'a luat această precauţie tocmai în faţa lega- 
tiei germane pentru a-l proteja în caz de bombarda- 
ment. (Este cel mai nostim mod de a lua în batjocură 
această nedibăcie care a îngrijorat foarte mult lumea). 
Brătianu a răspuns că nu luase el iniţiativa acestei mă- 
suri! — Bussche a declarat lui Brătianu că ofensiva 
anglo-franceză nu dăduse rezultate şi că era un in- 
succes. 

— Pretutindeni nu se vorbeste decât de mobilizare si 
intrare în campanie. Generalul Burghele a spus rudei 
sale Filostrat că în curând Ruşii vor fi la Fălticeni şi 
că trebue să fie bine primiţi: «Se vede că d-l Brătianu 
are angajamente». — Un ofiţer de Stat Major s'a dus 
să spue, verbal, colonelului regimentului 44 la Câineni, că 
nu trebuia să se libereze oamenii şi să se oprească şi 


6 ivi!let. — Bussche vu Stirbey. Il lui a dit pour que ce 
fut répété: Mr. Bratiano à force de causer avec Entente, tisse 
lui-même la ficelle dans laquelle il se prendra. Comme la Mai- 
rie fait peindre en noir le haut de quelques lanternes, les autres 
devant être éteintes en cas de bombardement par les avions, 
Bussche a dit ce matin à Bratiano «qu'il le remerciait d'a- 
voir pris cette précaution juste devant sa Légation pour la 
protéger contre le bombardement». (C'est la meilleure mo- 
querie à l'adresse de cette insanité qui a beaucoup inquiété), 
— «Bratiano a répondu qu'il n'avait pas eu l'initiative de 
cette mesure», — Le premier (Bussche) lui a declaré que pour 
lui l’offensive anglo-française n’avait pas donné de résultat. 
C'est un insuccès. 

— Pourtant on ne parle que mobilisation et entrée er 
campagne. Le général Burghele a dit à son parent Filos- 
trat que sous peu les Russes seront à Falticeni et qu'il fau: 
dra bien les recevoir: -se vede că d1 Brătianu are angaja- 
mente». Un officier d'Etat Major est venu dire verbalement 
au colonel du 44-me à Caineni qu'il ne fallait pas lihérer les 


NOTE POLITICE — 1916 107 


seriile următoare, iar ofiţerii cari erau în permisie de 
douăzeci de zile, au fost rechemaţi prin serisoare, sub 
pretextul că trebuiau să se dea în primire lucrările exe- 
cutate la tranşee. — Trebue ca Randa şi Waldburg să 
fie foarte îngrijoraţi pentru ca să fi venit să mă întrebe 
dacă vedeam situaţia în negru. 

— 0. Diamandi dela Petersburg e de zece zile aici 
şi n'a venit să mă vadă! La club lam găsit conferind 
cu Argetoianu. dar la mine nu a pus piciorul. Evident 
că este un cuvânt de ordine. De altfel Stere îmi trimite 
răspuns prin Blumenfeld, că Diamandi lucrează pe 
lângă Brătianu pentru a-i proba că Ruşii au rezerve 
şi muniții de patru ori mai mult decât Germanii. Stere 
este de părere că ar trebui atacat acest agent care este 
mai rus chiar ca Poklevsky. 


— D] de Schelking, dela «Birjewia Wiedomosti», 
cunoscut, vine la mine şi îmi face o pledoarie pentru 
acţiune : 1) Pericol ca Ungaria să capituleze. Cum ea 
ar fi silită să dea partea ei din Galiţia pentru «Regatul 
Poloniei» şi Bosnia şi Herţegovina pentru Serbia, — 
«Serbia înainte de toate», — va fi imposibil să i-se mai 


hommes et garder anssi la série snivante, et par lettres les 
officiers en permission de 20 jours ont été rappeles sons le 
prétexte de rendre compte dn travail des tranchées ; et il 
fant qu’on ait des inqniètndes ponr qne Randa et Waldbnrg 
soient venns me demander si je voyais sitnation en noir. 
Diamandy de Petersbonrg est depuis 10 jours ici et west 
pas venn me voir! An Clnb Pai tronvé conférant avec Ar- 
getoiann, mais chez moi pas mis les pieds. Evidemment mot 
d'ordre. D’aillenrs Stere me fait dire par Blumenfeld qne 
Diamandv travaille Vesprit de Bratiano ponr lni pronver 
que les Russes ont des réserves et des mnnitions qnadruples 
de ce que penvent aligner les Allemands. Ponr Stere il fan. 
drait attaquer cet agent. plus russe qne Poklevsky. Mr. de 
Schelking de la «Birjewia Wiedomosti» — déjà connn — 
vient me voir. Plaidoyer pro action: 1) Danger qne la Hon- 
grie ne capitnle. Comme elle devra donner sa part de la Ga- 
licie pour «le Royanme de Pologne» et la Bosnie et la Her- 
tzegovine pour la Serbie — «la Serbie avant tont», il sera 
impossible de lui prendre quelqne chose encore ponr la Rou- 


108 NOTE POLITICE — 1916 


ia ceva şi pentru România. 2) Sau distrus Austriacilor 
26 de divizii din 56 ; când frontul lor va fi străpuns, nu 
se va pierde vreme pentru a-i nimici şi trupele vor fi 
îndreptate spre nord, pentru a învălui pe Hindenburg; 
atuncea cui va mai întinde mână armata românească 
dacă se hotărăşte prea târziu ? 3) Dacă Românii nu aran- 
jează acum ceva durabil cu Rusia, imediat ce Bulgarii 
vor fi gonit pe Regele lor, Ruşii îi vor relua la sânul 
lor. — Acest domn va reveni să mă vadă poimâine. 

8 Iulie. — Urmarea vizitei lui Schelking dela ora 11 
la 1. El prânzise în ajun cu Take Ionescu, la Enescu : 
«Foarte hazliu şi mult spirit». (Mi se raportase că gla- 
sul strigător şi cuvintele sgomotoase ale d-lui Take fä 
cuserä scandal. El face, prin trenuri la Palat, peste tot, 
pe «comis-voajorul» antantist). — D-l Schelking spune: 
«Bratianu nu mai poate să nu meargă cu noi; în mo- 
mentul de faţă se discută contingentul de Ruşi pe care 
trebue să-l punem în Dobrogea şi, odată această conven- 
tiune stabilită, va trebui ca el să se descopere. Până a- 
cuma ne-a, legat la gard ; noi îl vom lega de acum în- 
colo, căci cu Germanii e ars ; nu va putea niciodată să 


manie. 2) On a détruit aux Autrichiens 26 divisions sur 56; 
quand on les aura enfoncés, on ne restera pas à les achever 
mais on remontera vers le Nord pour tourner Hindenburg ; 
alors à qui donnera la main l’armée roumaine si elle se dé- 
<ide trop tard? 3) si les Roumains ne fondent rien de durable 
avec Russie maintenant, sitôt que les Bulgares auront ren- 
voyé leur Roi, les Russes les reprendront dans leur giron. Ce 
Monsieur reviendra après-demain. 

8 juillet. — Suite de la visite Schelking. De 11 h. à 1°h. Il 
a dîné la veille avec Take Ionesco chez Enescu: «Très amw 
sant et beaucoup d'esprit». On m'avait rapporté que les éclats 
de voix et les brillantes paroles de Mr. Take avaiént fait 
scandale. Il fait dans les trains, au Palais, partout le com- 
mis-voyageur ententiste. 

Mr. Schelking: «Bratiano ne peut plus ne pas marcher: on 
est en train de discuter le contingent des Russes que nous 
devons mettre en Dobrogea et une fois cette convention établis 
il faudra bien qu'il se découvre. Il nous a fait marcher jus- 
qu’à présent; Cest nous qui le ferons marcher, car avec les 
Allemands il est brûlé; jamais il ne pourra aller avec eux. 


NOTE POLITICE — 1916 109 


meargă cu ei. — Si Federaţii sunt nemulţumiţi de el; 
şi ei — ca şi d-voastră — nu ştiu ceva face. — Noi ştim 
că, cu toate angajamentele luate, multe lucruri au trecut 
în Bulgaria ; un ministru mi-a dat cuvântul de onoare 
că nu trecuse 'nimic, și eu ştiu numărul de kile de grâu, 
numele şi numărul şlepurilor. Cererile au fost în adevăr 
de necrezut : de ce nu ni sa cerut şi Moscova şi Petro- 
grad? Poklevsky recunoaşte că d-ta ai avut dreptate 
şi că România nu a fost nici cu Rusia, nici cu Germania, 
nici neutră». 

— Hammerstein îmi aduce rezumatul audienței de 
eri a lui Bussche la Rege. — El a raportat Regelui ceea 
ce mi-a comunicat special mie în ziua de 5. Regele : «Ni- 
mica oficial şi nimica schimbat, dar poţi să ştii ce va 
aduce viitorul?». (Ceeace spune Hammerstein este din a 
treia mână, dar el insistă casupra micei rezerve (sic) a 
M. S.) — Iliescu nu va trece şef de Stat Major. — Re- 
zele nu ştie nimic despre manevre proectate şi ele nu 
vor avea loc. — Acestea sunt cele trei răspunsuri ale 
Regelui, pe care îl nog pe Hammerstein să mi le mai 
repete. 

Vorbim: Se joacă cu focul; dacă România face un 


Les fédéristes, eux aussi, sont mécontents de lui; eux aussi, 
tout comme vous, ne savent pas ce qu’il fera. Nous savons aue, 
malgré les engagements, beaucoup de choses ont passé en Bul- 
garie; un ministre m'a donné sa parole que rien n'avait passé 
et «je sais» les pouds de blé, le nom et le nombre des schleeps. 
Les exigences ont été réellement incompréhensibles: pourquoi 
ne nous a-t-on pas demandé Moscou et Petrograd aussi? Pok- 
lovsky reconnaît que vous avez raison et qu'on n'a été ni avec 
la Russie, ni avec l'Allemagne, ni neutre.» 

Hammerstein m'apporte résumé de l’audience de Bussche, 
hier, chez le Roi. Il a rapporté ce qu’il m'a spécialement com- 
muniqué le 5; le Roi «rien d’officiel et rien de changé, mais 
sait-on ce que peut apporter l'avenir?» — (Ce que dit Ham- 
merstein est de troisième main, mais il insiste sur «la toute 
petite réserve (sic) que Sa Majeste a faite») Iliescu ne pas- 
sera pas Chef d'Etat Major. Le Roi ne sait rien des grandes 
manoeuvres projetées et elles n’auront pas lieu. Ce sont les- 
trois réponses du Roi et que je me fais répéter. 

Nous causons: On joue avec le feu; si la Roumanie fait 


110 NOTE POLITICE — 1916 


pas greşit, va fi foarte grav. Măsurile sunt bine înţeles 
luate şi mai ales Bulgarii nu vor fi surprinşi. — Sunt 
ap.oape 1 milion de Bulgari (?) numărând şi comitagii, 
execelente trupe de etapă ; turcii au armata din Tracia, 
— 4 corpuri, — şi o divizie de cavalerie ; Germanii sunt 
pretutindeni şi nu au retras nici un element, nici măcar 
pentru a para marea ofensivă, şi chiar la Vatra Dorna 
se va găsi artileria, grea germană. Este o copilărie să 
se creadă că luptele se vor da în Dobrogea! La nord, 
Moldova, câmp de etape pentru Ruşi; la sud, linia Du- 
nărei, câmp de operaţie : deci, războiul va avea loc pe 
teritoriul românesc, ` 
— Am fost primit între orele 3 12 si 5 de Rege. 
L'am găsit foarte cordial, şi bine dispus. Am început 
imediat : «Se joacă cu focul». — Regele : «Se vorbeşte 
mult şi prosteşte». — Ating chestiunea personală refe- 
ritor la spusele lui Procopiu, care ar fi spus lui Miti- 
lineu, după audiența sa dela 19 Aprilie, că Rege'e ar fi 
făcut observaţia că într'o împrejurare nu aşi fi păstrat 
discreţiunea voită, Eu: «Dacă este o calomnie, ea va 
fi adusă la lumină : dacă este o greşeală serioasă, ar fi 
nemerit să mă retrag ca Rege'e să aibă în capul unui 


un pas inconsidéré, ce sera grave. Les mesures sont naturelle- 
ment prises et on ne surprendera surtout pas les Bulgares. Il 
y a près d'un million de Bulgares (?) en comptant comitagi», 
excellents comme troupes etapes; les Turcs ont l’armée de 
Trace: 4 corps et une division cavalerie; les Allemands sont 
partout et nous n'avons retiré aucun élément même pour parer 
à la grande offensive, et à Dorna Vatra même c'est notre 
grosse artilierie qu'on trouvera. Enfantillage de croire que 
c'est en Dobrogea qu'on se battera! Au Nord, la Moldavie, 
champ d'étapes pour les Russes; au sud la ligne du Danube 
champ d'opération: done guerre sur votre territoire. 

— Reçu par le Roi de 3% à 5 moins 10, Accueil très cordial. 
Roi de bonne humeur. Commence de suite: ou joue avec le 
feu. Le Roi; On parle beaucoup et bêtement. J'entame ques- 
tion persounelle. Procopiu ayant dit à Mitilineu, après son 
audience 19 avril, qne Roi aurait fait remarquer que dans une 
circonstance je n'aurais pas gardé la discrétion voulue. — 
Moi: Si c'est une calomnie. elle sera tirée au clair; si c'est 
une faute sérieuse, au contraire, il serait séant que je me 


NOTE POLITICE-— 191 ait 


partid de guvern un om cu care să poată vorbi cu în- 
credere», —— Regele ; «Nu-mi reamintesc, în adevăr, aşa 
ceva», — Eu; «Nar fi cumva referitor la divulgarea 
tclegrameior trimise la Berlin la 22 şi 23 Ianuarie ?». 
Şi încetul cu încetul, Regele căruia îi spun că această 
divulgare este fapta cel puţin a lui Mişu Pherekyde, 
îşi reaminteşte şi exclamă de odată ; «Dar, aceste tele- 
grame au fost făcute eu d-l Brătianu». (Vezi 3 Fe 
bruarie). 

Expun Regelui: 1) Cazul colonelului regimentului 
44 Câineni, care prin scrisoare a revocat concediile ofi- 
ţerilor după ordinul verbal adus de un ofiţer de Stat 
Major caz care poate să se repete cu toţi şefii. — Re- 
gele : «Cum am aflat că se revoacă concediile, am trimis 
răspuns ministrului că era o prostie, şi acum zilnic sem- 
nez concedii»... Eu: «Indic M. V. modul cum ordinele 
Ei sunt întoarse». 2) Cazul generalului Burghele, care 
vesteşte pe Filostrat că peste câteva zile Ruşii vor fi 
la Fălticeni. (v. 6 Iulie). — 3) Cazul lui Teişanu, inspec- 
tor la calea ferată şi făcând parte din comisunea mixtă, 
cerând lui Cealâc să-l opereze imediat, căci în August va 
avea loc mobilizarea. 4) Informaţiile precise asupra tra- 


retirasse pour que le Roi ait ă la tâte parti de gouvernement 
un homme, avec lequel il put causer avec confiance. — Le Roi: 
Pas souvenir, réellement, de chose pareille. — Moi: Ne serait- 
ce pas à propos de divulgation des dépêches envoyées Berlin 
le 22/23 janvier? — Et petit à petit le Roi, à qui je dis que 
cette divulgation est le fait tout au moins de Michel Phéréky- 
de, s’exclame tout à coup: «Mais ces dépêches ont été faites 
avec Mr. Bratianol» (V> 3/12 fevrier). 

— J'expose au Roi: 1) le cas Colonel 44-ème à Caineni, qui 
par lettres a revoqué les congés des officiers sur ordre verbal 
apporté par officier état major, — le cas peut se repéter avec 
tous les chefs. — Le Roi: Dès que j'ai lu qu'on revoquait des 
congés. Jai envoyé au ministère dire que c'était une bêtise et 
journcllement je signe des congés. Moi: J’indique la façon 
dont on tourne ces ordres. — 2) Le cas du général Burghele 
prevenant Filosirat qne dans quelque jours Russes seront 
Falticeni; 3) le cas de Teișanu, inspecteur chemin dé fer, de 
la commission mixte, demandant Dr. Cealic se faire opérer de 
suite parce que en Août il y a mobilisation, 4) Les informa- 


112 “NOTE POLITICE — 1916 


tatului care se pregăteşte, şi afirmările lui Schelking care 
vorbeşte de convenţii militare, etc.—Regele : «Nu este 
nimie schimbat. Situaţia militară indică, în cel mai rău 
caz, o amânare pentru Puterile Centrale. Partida noastră 
nu se va juca cu uşurinţă şi aşa pe neaşteptate. Este evi- 
dent că se fac presiuni. Dar înainte de toate trebue să 
vedem care este interesul nostru : navem interes să 
existe o Bulgarie mare. — Nu avem nevoe să vedem Un- 
garia întărindu-se ; ar fi rău pentru noi ca Rusia să 
devie prea tare. Avem în special interesul ca sa fie o 
Germanie foarte tare. Deci pozitiunea noastră este foarte 
grea, şi foarte greu de «consiliat». (Este prima dată cână 
Regale vorbeşte cu mine în acest mod de Bulgaria : 
asta este produsul lucrărei lui Brătianu). — Eu : «Ger- 
mania va fi contra-greutatea noastră faţă de Ungaria». 
— Regele nu credea Austria aşa de slabă. El spera ridi- 
carea, ei. Germania, singură, este aceia care se bate pe 
ambele fronturi ! 

Atrag atenţia Regelui asupra armatei bulgare, asu- 
pra Turcilor din Tracia, asupra Germanilor cari nu au 
fost retraşi din Balcani. — Regele : «Bulgarii au 500 


tions précises du traité qu'on prépare et les affirmations de 
Schelking parlant de convention militaire, etc... 

Le Roi: Il n’y a rien de changé. La situation militaire in- 
dique tout au plus un peu de recul pour les puissances cen- 
trales. Notre partie ne pourra pas être jouée à la légère et 
ainsi, à l’improviste. Evidemment on fait des pressions. A- 
vant tout, faut rechercher quel est notre intérêt: nous n’avons 
pas intérêt à une grande Bulgarie. Nous n’avons pas besoin 
de voir fortifier la Hongrie. Il est mauvais pour nous que 
la Russie devienent trop forte. Nous avons surtout de l’intérêt 
qu'il y ait une Allemagne très forte. Notre position est done 
très difficile, et très difficile de +«concillier». (C’est la premiere 
fois que le Roi me parle ainsi de la Bulgarie. C’est le produit 
du travail de Bratiano) Moi: L’Allemangne pera notre con- 
trepoids vis-à-vis Hongrie. — Le Roi ne croyait pas Autriche 
si faible. Il avait espéré son relèvemeni. C'est l'Allemagne 
seule qui se bat sur les deux fronts. 

J’attire attention sur armée bulgare, sur armée turque 
de Trace, sut Allemands qui n’ont pas été retirés Balkans. — 
Roi: Les Bulgares: 500.000 combattans; l’armée turque: ne 


NOTE POLITICE — 1916 113 


de mii de combatanti ; nu ştiu cât s'a oprit din armata 
turcească, căci multă a fost trimisă în Asia; nu cred 
să fi rămas în Balcani mare lucru din armata germană; 
poate că acuma în urmă sau oprit retragerile. — Bul- 
garii sunt cu totul nesuferiti. Serbia va fi refăcută». — 

Mai atrag atenţia Regelui asupra propagandei mi- 
litarilor. Ceeace nu sa putut obţine prin gazete asupra 
opiniei publice, se încearcă prin ofiţeri şi aceasta, este 
opera generalului Iliescu. Numirea lui Iliescu ca 
şef de Stat Major, ar fi un simbol de război. — Regele, 


surâzând : «Dar nu este. — Eu: «M. V. mi-a spus pri- 
măvara trecută că el nu va fi numit niciodată». — Re- 
gele : «Tot nu este încă !». — Eu: «Trebue să se sfâr- 


şească presiunea ce se exercită asupra Regelui, cu 
pretinsa opinie publică ; M. V. a putut să se convingă 
prin fiasco întrunirilor». — Regele : «Cu toate sfortärile 
făcute şi banii cheltuiţi. Dar ce vor aceşti domni ?». — 
Eu : «Puterea !». — Regele : «Filipescu e nebun de le- 
gat. L’am văzut. Si am fost silit să deschid perspective 
în sensul lui (înţeleg acuma de ce Filipescu se arată mul- 
tumit de Rege), dar i-am spus că doresc să ies învingă- 


sait pas combien on en a gardé, car beaucoup envoyè Asie; 
troupes allemandes: il ne doit pas en rester grand chose. 
Peut-être a-t-on, dans les derniers temps, cessé d'en repren- 
dre. Bulgares: «ils sont vraiment désagréables». Ta Serbie 
sera refaite. — J'attire attention sur propagande des mi- 
litaires. Ce qu'on n'a pas pu obtenir sur l'opinion publique 
par journaux, on le tente par les officiers et c'est l’oeuvre 
du général Iliesco. La nomination (Iliescu) comme chef Etat- 
Major serait symbole de guerre. — Le Roi, souriant : Mais 
il ne l’est pas. — Moi: Votre Majesté me l’a dit ce prin- 
temps qu’il ne le sera jamais. — Le Roi: «ll ne l’est tou- 
jours pas». — Moi: Il faut qu’on cesse de faire pression sur 
le Roi avec prétendue opinion publique; Sa Majesté l’a vn 
par le fiasco des réunions, — Roi: Malgré les efforts faits 
et largent dépensé ; — mais que veulent ces Messieurs ? — 
Moi: Le pouvoir. — Le Roi: Filipesco est fou à lier. Je Lai 
vu, J'ai dû ouvrir des perspectives dans son sens (je com- 
prends pourquoi Filipesco se montre content du Roi) mais 
je lui ai dit que je voudrais sortir victorieux, rien que pour 


ge 


114 NOTE POLITICE — 1916 


tor numai ca să fiu destul de tare, ca să arăt pumnul 
unelor elemente. D-l Take Ionescu vrea să intre în gu- 
vern ? Prin ce mijloace ? (Şi Regele recită frazele lui 
Take Ionescu la adresa Lui, la Dacia). Tara e prea 
mică pentru el ? Dar mare decât să se ducă! Dar d-ta. 
Marghiloman, înţelegi un guvern naţional fără d-ta ?». 
— Eu : «Eu n'am părere de dat, dar dânşii cred că da». 
— Regele: «Un guvern national făra d-ta nu e admisi: 
bil». Mai pe urmă : Eu: «Aşi dori să văd plecat pe Dia- 
mandy : prezenţa lui coincide în totdeauna cu tractari 
şi semnături». — Regele : «El este foarte calm şi cu: 
noaşte bine pe Ruçi! 

— Văd pe Hammerstein la 5 # şi îi spun că nu tre- 
bue văzută situaţiunea în negru, dar trebue furnizate 
elemente de convingere că se mai află o armată germa- 
nă în Balcani şi mai ales să se provoace amabilităţi din 
partea Bulgariei ; Regele este probabil rău impresionat 
de incidentul 'Tzenescu. 

9 Iulie. — Radeff, probabil pus la curent de către 
Hammerstein, îmi spune că el s'a silit în totdeauna să 
amelioreze relatiunile cu România. Trebue să ştii să-ţi 


être assez fort pour montrer le poing à certains elements. 
Mr Take Ionescu veut entrer au gouvernement ? Par quel 
moyen î (Le Roi récite les phrases de Take à son adresse, 
réunion Dacia). Le pays trop petit pour lui? Il n’a qu'a 
s’en aller! «Mais vous, Marghiloman, comprenez-vous ur 
gouvernement national sans vous» ? — Moi: Je mwai pas 
d'avis à donner, mais eux pensent qu'oui. Le Roi: Gou- 
vernement national sans vous ? ce n'est pas admissible . — 
En un autre moment: Moi: Je voudrais voir partir Dia- 
mandy ; sa présence coïncide toujours avec des tractations 
et des signatures. — Le Roi: «Il est pourtant bien culme; 
il connaît bien les Russes, lui»! 

— Hammerstein à 5% h. Je lui dis qu’il ne faut pas voir 
la sitnation en noir, mais il fanut fournir des élements de 
conviction qu'il y a encore armée allemande Balkans et 
surtont provoquer des amabilités de la part Bulgarie: le 
Roi est probablement fâcheusement impressionné par lin- 
cident Tzenescu. 

9 juillet. — Radeff, probablement mis au courant par 
Hammerstein : Il s’est toujours appliqué à améliorer les 
relations avec Roumanie. J] faut savoir sérier des aspira- 


NOTE POLITICE — 1916 115 


limitezi aspiratiunile si Bulgaria a câştigat mai mult 
decât poate mistui în optzeci de ani. Ea mare nici o 
revendicare în contra României, cu toate că oamenii po: 
litici români au vorbit de restituţii pe cari Bulgaria nu 
le cere. — Există o unire adâncă între Bulgaria şi Ger- 
mania, şi Germanii au cucerit pe Bulgari prin puterea 
lor de muncă, pe care acest popor de lucrători o admiră 
mai presus de toate. — Eu îl întreb ce s'a petrecut cu 
Tzenescu. — Radeff : «Guvernul nostru a vestit pe De- 
russi (comunicare făcută prin secretarul general al afa- 
cerilor străine), că Rusciuk a fost declarat teritoriu mi- 
litar, deci închis. Eu am făcut aceaşi comunicare lui 
Porumbaru. Această măsură era necesară pentru a mai 
împiedica spionajul, devenit foarte intensiv de când 
sa creat un consulat rusesc la Giurgiu. — Am cerut să 
fiu prevenit când va pleca ataşatul, pentru ca să-i or- 
ganizez călătoria prin Samowit sau Sistow; cu toate 
acestea, căpitanul Tzenescu a voit să treacă; sentinela 
sa opus şi bineînţeles n'a vrut să-şi părăsească postul 
pentru a chema superiorii». — Recomand bunele pro- 
cedeuri şi ceva care să poată măguli pe Rege. — El: 


tions et la Bulgarie a gagné plus qu'elle ne peut digérer 
en 80, ans. Elle n’a aucune râvendieation contre la Rouma- 
hie, malgré que des hommes politiques roumains aient parlé 
de restitution que la Bulgarie ne demande pas. Il y a union 
profonde entre Bulgarie et Allemagne et les Allemands 
ont conquis les Bulgares par leur force de travail, que ce 
peuple de travailleurs admire par dessus tout, Je demande 
ce qui s’est passé avec Tzenesco. Lui: «Notre gouvernement 
a averti Derussi (communication faite par secrétaire général 
affaires étrangères) que Rusciuk avait ete déclaré territoire 
militaire et fermé comme tel. J'ai fait la même communi- 
cation Porumbaro. Mesure nécessitée pour enrayer espion- 
nage devenu très intensif depurs .qwun consulat russe a 
été crée à Giurgiu. J'ai averti qu'on me previenne quand 
l’attachè partirait pour que je lui organise voyage par Sa. 
mowid ou Sistow; malgré cela le capitaine Tzenesco .a 
voulu passer ; la sentinelle s’est opposée et naturellement 
elle n’a pas voulu quitter son poste pour alles quérir des 
supérieurs»! — Je recommande les bons procădes et quel- 
que chose qui puisse flatter le Roi. — Lui: Mr. Bratiano 


116 NOTE POLITICE — 1916 


«D-1 Brètianu este un vräjmas al Bulgariei : el nu poate 
ierta lui Radoslavof cä a fäcut o Bulgarie mare, când el 
Brătianu nu a făcut încă nimic. El este prea personal, 
prea mulţumit de sine pentru a primi superio 
rităţi chiar întâmplătoare. Să fii convins că dacă se 
întâmplă ceva, dela graniţa Dobrogei va pleca scânteia, 
datorită vorbelor şi faptelor imprudente ale generalului 
Georgescu ! Bulgaria a propus crearea unei zone neu- 
tre şi România a refuzat. 

— Generalul Culcer este de părerea mea: politica 
României trebuie să meargă mână în mână cu Bulga- 
tre şi România a refuzat». 

— Generalul Hârjeu mi-a făcut o lungă vizită ; a 
venit să pipăe terenul : nu mi-a spus formal că se în- 
scrie în partid, dar... In audiența de concediu, Regele i-a 
spus că în curând va avea o reparaţie. (Cum ? El a pă- 
răsit definitiv ostirea !). 

— Stere, care se anunţase din ajun, vrea să ştie re- 
zultatul audienței. Ii spun cât de calm am găsit pe Rege: 
«Da ! dar Regele va resista oare ? Pricepe oare ł» Pen- 
{ru Stere, Brătianu nu poate face altă politică decât cu 


est un ennemi de la Bulgarie; il ne peut pardonner à Ra- 
doslavoff d’avoir déjà fait une grande Bulgarie, alors que 
lui Bratiano n'a encore rien fait. Il est trop personnel, trop 
imbu de lui-même pour accepter des supériorités même for- 
tuites. — Soyez persuadé que, s’il arrive quelque chose 
c’est de la frontière Dobrogea que partira l’étincelle grâce 
aux propos et actes inconsidérés du général Georgesco ! La 
Bulgarie a proposé création zone neutre, Roumanie a re- 
Puse». îi 

Culcer est de mon avis: la politique roumaine doit aller 
la main dans la main avec la Bulgarie — Là est lavenir. 

Culcer est de mon avis: la politique roumaine doit aller 
rain; ne m'a pas dit formellement qu'il s’inscrivait. A 
l'audience de congé, le Roi lui aurait dit que sous peu il au- 
rait une réparation. (Comment? Il a quitté définitivement: 
l'armée !) 

Stere, qui s'était annoncé de la veille, vent savoir ré- 
sultat audience. Je lui dis combien j'ai trouvé le Roi calme. 
«Da. dar Regele va rezista oare? Intelege oare?» Pour 
lui, Bratiano ne peut faire d'autre politique qu'avec la Russie. 


NOTE PULITICE — 1916 117 


Ruşii. Duca i-a spus : «Când va judeca că s'a înşelat, el 
se va retrage şi Marghiloman ya lua guvernul». — Dar 
aceasta, când el Brătianu va vedea că sa înşelat: dar 
el nu o va vedea nici odată, sau o va vedea când totul 
va fi poate pierdut! Eu îl întreb: «Dar d-ta?». El: 
«Când voi vedea o manifestaţie : Carp, Maiorescu, Mar- 
ghiloman, va fi datoria tuturor să-i dea concursul !». — 
Eterna lui lipsă de iniţiativă !... 

11 Iulie. — Eri gazetele care primese comunicări ger- 
mane, vorbeau de o slăbire subită a inteligenţei lui 
Sassonov. Astăzi de dimineaţă Westnic anunţă că este 
înlocuit cu preşedintele de consiliu Stuermer. Nu conge- 
diu ; dar înlocuire după cererea lui! 

Regele care plecase la Sinaia pentru vre-o 10 sau 
12 zile (se suspendase chiar audientele în acest răstimp), 
se reîntoarce subit la Bucureşti astä-searä. Quid ? 

12 Iulie. — Mare excitare în oraş ! Gazetarii raportă 
(10%) că un consiliu de miniştri ar avea loc la Brătianu 
(ştire inexactă). Wyzanti înapoiat din Sinaia, sora mea 





Duca lui a dit: «Quand il jugera qu'il s’est trompé, il se 
retirera, et Marghiloman viendra». — Mais c’est quand lui, 
Bratiano, aura vu qu'il s’est trompé: il ne le verra jamais. 
ou le verra quand tout sera peut-être perdu! — Je lui 
demande : Et vous? — Lui: Quand il verra une manifes- 
tation Carp, Maioresco, Marghiloman, ce sera le devoir de 
tout le monde de lui prêter son concours. — Toujours son 
manque d'initiative ! 

11 juillet. — Hier les journaux qui reçoivent des com- 
munications allemandes parlaient subitement d’une fai- 
blesse d'esprit de Sassonow. Ce matin le «Westnik» annonce 
qu’il est remplacé par le President du Conseil Stuermer. 
Pas de congé, mais remplacement sur sa demande! — Le 
Roi, qui était censé partir Sinaia pour dix jours — on avait 
même suspendu les audiences pour ce laps de temps — 
rentre subitement Bucarest ce soir. Quid? 

12 juillet, — Grande excitation en ville. Journalistes 
rapportent (10%) qu'il y a Conseil des ministres chez Bra- 
tiano. Wyzanti retour Sinaïa, Hélène par lettre me disent 


118 NOTE POLITICE — 1916 


prin scrisoare, îmi spun că aseară a fost panică la Si- 
naia şi că lumea voia să plece : Mobilizare. — Blumen- 
feld raportează că a auzit cu urechile lui pe Po- 
klevsky zicând lui Mişu Cantacuzino, în sala de joe dela 
Sinaia : «De astădată veţi intra !». Blumenfeld zice că 
Bussche ar fi foarte surescitat. Il voi vedea după amiază. 

— Colonelul Sturdza, care a fost la mine, mi-a po- 
vestit că colonelul Ioanid, aghiotantul lui Iliescu, i-a 
spus, acum 14 zile, să nu-şi lase familia la Tekir-Ghiol şi 
că n'ar putea să se folosească de concediu, fiindcă înainte 
de 10 zile (au trecut) va avea loc mobilizarea. Prezan a 
trimes ofiţerilor săi lista gazetelor pe care ei nu trebue 
să le citească, în care listă intră şi gazetele mele. Mai 
mult, el a dat ordin ofiţerilor lui să nu mai frequenteze 
prăvălia bărbierului la modă anume Voigt, fiindcă era 
german, cu toate că este stabilit la Tasi de 35 de ani. 

— Se pare (Blumenfeld) că Schelking a anunţat a- 
cum două săptămâni căderea lui Sassonov şi că Po- 
klevsky este acela care i-a recomandat să nu facă vre-o 
campanie în contra lui Brătianu, ceeace a făcut pe Fili- 


qw'hier soir il y a eu panique à Sinaia et qu’on voulait par- 
tir : la mobilisation. Blumenfeld rapporte avoir de ses oreil- 
les entendu Poklevsky dire à la salle de jeu à Michel Can- 
tacuzène: «Cette fois-ci vons marchez»; il dit Bussche très 
surexcité. Je le verrai tantôt. 

Le colonel Sturdza qui vient me voir me raconte que 
le Colonel Ioanid, aide da camp de Iliesco, lui a dif, il y # 
14 jours, de ne pas laisser sa famille à Techirghiol. et qu’il 
ne pourrait pas jouir de son congé, car avant 10 jours {ils 
sont écoulés) il y aurait mobilisation. 

„A bon entendeur... 

Oublié de noter: Prezan a fait parvenir à ses officiers 
une liste des journaux qu'ils ne devaient pas lire. C’est par 
Sturdza la confirmation de ce que mes journaux attribuaient 
à ses sousordres. De plus, il a fait dire à ses officiers de 
ne plus frequenter la boutique du coiffeur à la mode Voigt, 
parce qne Allemand, quoique depuis 35 ans établi Iassy. 

Il paraît (Blumenfeld) que Schelking a annoncé il y a 
deux semaines la chute de Sassonow et que c'est Poklevsky 
qui lui a recommandé de ne pas faire de campagne contre 
Bratiano, ce qui a rendu furieux contre Poklevsky et Fi- 


NOTE POLITICE — 1916 119 


pescu şi pe Take Fonescu furioși în contra lui Poklevsky. 
Schelking nu crede ca Brătianu să intre în acţiune în a- 
cest moment (vezi 6 Iulie). 

— Hammerstein, care acum 5 zile mă înştiinţase în 
mod confidenţial că Falkenhayn are să împăneze armata 
austro-ungară cu Germani, îmi comunică în scris: «Din 
sorginte sigură aflăm că transporturi de trupe germane 
în Ungaria au fost văzute pe drum în Carpaţi». Priceapă 
cine vrea... ! 

— Bussche, sosit dela Sinaia, dejunează la mine cu 
G. Stirbey. Regele a sosit pentru a sta aci până Joi. Bus- 
sche i-a comunicat prin Stirbey ceeace voia să-i comu- 
nice eri la Sinaia în momentul când Regele pleca în au- 
tomobil (ora 6) : Guvernul german află din Kopenhaga 
că din ceas în ceas se aşteaptă acolo la consulatul gene- 
ral vestea mobilizărei române. Dacă ea ar avea loc, gu- 
vernul german ar considera faptul ca o ameninţare şi ar 
fi silit să ia măsuri în consecinţă». Această comunicare 
trebue să fi fost primită de Rege pe când era în confe- 
rintä cu Bratianu. care a fost la El imediat ce a sosit 
din Florica, dela ora 11 la 12%. Bussche face observa- 





lipesco et Take. Schelking ne croit pas que Bratiano mar- 
che en ce moment. (V. 6 juillet). 

Hammerstein qui, il y a cinq jours. m'avait confiden- 
tiellement fait savoir que Falkenhayn allait truffer d’Alle- 
mands l’armée austro-hongroise, me communique par écrit 
aus zuverlaessiger Quelle erfahren wir, dass deutsche 
Truppentransporte in Ungarn auf dem Wege in die Kar- 
pathen gesehen worden sind», 

Bussche arrivé de Sinaia, déjeune chez moi avee G. Stir- 
Ley. Le Roi est arrivé pour nn séjour jusqu’à jeudi. Il lui 
a fait parvenir par Stirbey la comunication qu'il a, voulu lui 
faire à Sinaia à l’heure même où le Roi partait hier, 6 b. 
en auto: «Le gouvernement allemand apprend de Copenhague 
que d’une heure à l’autre on y attend au Consulat général la 
nouvelle de la mobilisation roumaine. Si elle avait lieu, le 
gouvernement allemand considérait le fait comme une me- 
mace et serait obligé de prendre ses mesures en conséquence». 
C'ette commnnication a dû arriver au Roi pendant za confé- 
rence avec Bratiano qui a été chez le Roi, sitôt à son ar- 
aivée de Florica, de 11 b. a 12%. Bussche fait remarquer que 


120 NOTE POLITICE — 1916 


ţia că niciodată Brătianu nu stă atât de mult la M. S. 
Ministrul este foarte îngrijat de proectele lui Brătianu. 
El crede că Brătianu va invita pe Ruşi să calce terito- 
riul românesc cu masse mari de trupe şi că în acest mod 
el va pune pe Rege în faţa faptului îndeplinit. — Exista 
un raport asupra spuselor lui Diamandy. Bussche afirmă 
că e foarte exact şică a putut să-l verifice şi pe 
altă cale. Diamandy ar fi povestit că în ziua de 10 Julie 
stil nou a avut loc o conferinţă între Brătianu, Poklev- 
sky şi el. Poklevsky a oferit şi o convenţie de prietenie 
generală şi o convenţie militară; Brătianu nu a reţinut 
decât a doua ideie. A fost vorba: 1) De cei 200.000 Rusi 
de ajutor. Poklevsky ar fi răspuns că s'a aşteptat atâta. 
vreme, încât li sau dat o altă destinaţie şi că nu se mai 
dispune de numărul întreg; iar Brătianu nu ar fi insis- 
tat asupra numărului. — 2) Ar trebui ca Sarrail să-şi 
înceapă acţiunea, căci România singură nu poate mişca. 
3) Brătianu vrea să fie asigurat de organizarea unui 
transport serios şi continuu al munițiilor sale. Sa vor- 
bit de «Bistriţa» ce se află încă la Barcelona şi de vapoa- 
rele române sosite la Vladivostok. Ca probă de hotărâ- 
rea dea intra, Brătianu a dat tocmai faptul că el 


jamais Bratiano ne reste si longtemps chez Sa Majesté. Le 
ministre est très inquiet des projets de Bratiano. Pour lui 
Bratiano invitera les Russes à entrer en masse sérieuse et 
Cest de cette façon qu'on mettra le Roi davant fait accom- 
rli. — Il a un rapport sur les propos de Diamandy 
— il maffirme que c’est très fidèle et qu'il a pu le vérifier 
d'autre source aussi. Diamandy aurait raconté que le 10 
juillet il y a eu conférence entre Bratiano, Poklevsky et lui. 
Poklevsky a offert et une convention d'amitié générale et 
une Convention militaire; Bratiano n’a retenu que cette der- 
nière idée. Il a été question : 1) des 200 000 Russes d'appoint. 
Pokleveky aurait dit qu'après avoir si longtemps attendu, om 
leur a, donné autre destination et qu’on les a plus tous; Bra- 
tiano n'aurait pas insisté sur le chiffre. 2) Il faudrait que 
Sarrail commençat son effort, car la Roumanie seule ne peut 
pas bouger. 3) Bratiano veut être assuré de l’organisation d’un 
transport sérieux et continu de ses munitions. On a parlé de 
la <Bistritza» encore à Barcelone et des bateaux roumains 
arrivés à Wladiwostok. Comme preuve de sa décisiou de mar: 


NOTE POLITICE — 1916 121 


nu se retrage, cu toate că nu se mai dispune de cei 
200.000 de Rusi. — Bussche crede că chestia munițiilor 
şi atacul dela Salonic sunt două porţi pe cari şi le-a 
păstrat Brătianu pentru a se putea retrage. Dar ce sens 
au indiscreţiunile şi cuvintele lui Diamandy ? 

In privinţa Turciei, Falkenhayn trimite răspuns 
Regelui : «Turcii sunt destul de tari pentru a apăra şi 
Armenia şi coastele lor pe Marea Neagră şi Mediterană, 
şi mai ales Strâmtorile. Diviziile care le au în plus, pot 
la orice moment să le înşire la graniţă ca, împreună cu 
Bulgarii şi Germanii, să închiză drumul spre Constanti- 
nopol. Dacă n'am fi convinşi că nu lipsesc Turcilor decât 
armele speciale pentru a se apăra victorioși în orice răz- 
boi modern, nu le-am fi dat formaţii numeroase şi im- 
portante de ale armatei noastre. Aştept cu certitudine mo- 
mentul când adversarul va simţi cât au învăţat aliaţii 
noştri la Galipoli». — Germanii trimit trupe în Carpaţi. 
Mai sunt mici dificultăţi de aranjat cu Austria, si în 
urmă Hindenburg va avea comandamentul suprem pe 
tot frontul dela Riga la Dunăre. 

Brătianu sa sustras mereu dela o întrevedere cu 


cher, Bratiano a donné justement le fait qu’il ne se retire 
pas malgré qu'il n’y ait plus les 200.000 Russes. Pour Bus- 
sche, par les munilions et la sortie Salonique, Bratiano s’est 
ménagé deux portes pour la retraite. Mais que signifient les 
indiscrétions et les propos de Diamandy? 

Au sujet de la Turquie, Falkenheim fait dire au Roi : «Les 
Turcs sont assez forts pour défendre et l'Arménie et leurs 
côtes de la Mer Noire et de la Mediterranée et surtout les Dé- 
troits. Les divisions qu’ils ont en surplus pourraient à tout 
moment s’aligner à la frontière pour, avec les Bulgares et les 
Allemands, barrer la route de Constantinople. Si nous n’étions 
pas convaincus qu'il ne manque aux Tures que les armes spé’ 
ciales pour se défendre vietorieusement dans toute guerre mo- 
derne, nous ne leur aurions pas donné des formations nom- 
breuses et importantes de notre armée. J’attends avec certi- 
tude le moment où l’adversaire sentira combien nos alliés ont 
appris depuis Gallipoli». Les Allemands envoient des troupes 
sur les Carpathes. Il y a encore une petite difficulté à arran- 
ger avec l'Autriche et ensuite Hindenburg aura le haut com- 
mandement de tout le front de Riga au Danube 

Czernin dira demain à Bratiano, qui s'était constamment 


122 NOTE POLITICE — 1916 


Czernin, dar când Ivany l’a întrebat astăzi direct daca 
d-l Brătianu refuză să vadă pe trimisul Austro-Unga- 
riei, el's'a grăbit să-i fixeze o întâlnire pentru mâine. 
Czernin îi va spune că dacă manevrele vor avea loc, a- 
ceasta va fi prea mult. 

13 Iulie. — Generalul Iliescu, emoţionat de nota pu- 
blicată eri în «Steagul», are îndrăzneală să-mi ceară. 
prin Metaxa Doro, să public că această notă a trecut 
prin surprindere, gi cu mâna lui a adăugat că «ştirea nu- 
mirei lui la Statul-Major este falsär.  Răspund: Ni- 
mic. câtă vreme prietenii lui şi ofiţerii cari intră în con- 
tact cu dânsul nu vor sfârşi cu alarmarea publicului, a- 
nuntând în fiecare moment intrarea noastră în acţiune 

— Tocmai astăzi dimineaţă Mihail Seulescu îmi a- 
duce ştirea, că generalul Seulescu, divizia 1 de cavalerie 
a fost chemat la Bucureşti şi a fost însărcinat, pe un 
crochiu care i-a fost remis chiar de Iliescu, să caute 
punctele de trecere ale Dunărei între Calafat şi Severin. 
Generalul se află la Calafat. — Această veste este în le- 
gătură cu o hartă adusă de Vulturesceu. pe care un ofiţer 
de Stat-Major a notat planul viitoarelor noastre dispo- 
ziţii strategice, indicând ca unul din obiective intercep- 





défilé et qui, lorsque Szent Ivany a été aujourd’hui demander 
nettement si Mr. Bratiano refusait de voir l'envoyé austro- 
hongrois, s’est empressé de lui donner rendez-vous, — il lui 
dira que si les grandes manoeuvres ont lieu, ceci sera de trop. 

13 juillet. — Général Iliescu, ému de la note parue hier 
dans «Steagul,, le concernant, a le toupet de me demander 
par Metaxa-Doro d'insérer que cette note a passée par sur- 
prise et de sa main il a ajouté que la nouvelle de sa nomi- 
nation à l'Etat Major est fausse. Je réponds: Rien tant que 
les amis et les officiers entrant en contact avec lui n’auront 
l'as cessé d'alarmer le public en annonçant à chaque bout de 
champ notre entrée en action. 

Justement Michel Sauleseu m'apporte nouvelle que le gé 
néral Saulescu, l-ère division de cavalerie, a été mande à Bu- 
carest et que sur croquis, à lui remis par Ilieseu, il a été 
chargé de chercher les points de passage Danube entre Calafal 
et Severin. Le général est ce matin à Calafat. 

Cette nouvelle est en liaison avec carte apportée par Vul- 
turescu, sur laquelle un officier Etat Major ayant tracé le 
plan de nos futures dispositions stratégiques, indiquait 


NOTE POLITICE — 1916 123 


tarea comunicaţiilor prin Serbia. La toate aceste elemente 
noui, colonelul Sturdza adaugă că generalul Paraschiv 
Vasilescu l’a informat că toate trupele care se aflau cu 
faţa spre răsărit au primit ordinul să se întoarcă cu faţa 
spre Carpaţi. Radu Ivănescu ştie dela o rudă apropiată 
că la Statul-Major toate ordinele sunt gata pentru ziua de 
24 Iulie, ca să se concentreze în August, 18 sau 19 contin- 
gente. Pe de altă parte pe malul bulgăresc în fața Prun- 
dului, proprietatea sa, se vede o mare activitate printre 
soldaţii germani. 

— A. Mavrodi, dela «Viitorul», îmi aduce vestea, ex 
trem de confidențială, că pe graniţa noastră din Quadri- 
later ar fi avut loe un conflict grav între soldaţii bul- 
gari şi români. Numeroşi răniţi. Schimb de note foarte 
vii între Sofia şi Bucureşti! — Şi Mavrodi mi-a anun- 
tat numirea lui Iliescu pentru ziua de 15...! 

— Czernin îmi raportează convorbirea lui cu Brătia- 
nu: Pentru moment nu este nimic de temut; cum ai 
spus-o d-ta eri: Brătianu este prea deştept pentru a în- 
cerca astăzi o aventură primejdioasă. — El a repetat lui 
Brătianu, în alţi termeni, declaraţia lui Bussche privitoa- 


comme l’un de nos buts l’intercepticn des communications par 
la Serbie, 

A tous ces éléments, le colonel A. Sturdza revient me pre- 
venir que du général Paraschivescu Vasile il tient que toutes 
les troupes qui regardaient l'Est ont reçu l’ordre de se tour- 
ner face aux Carpathes. Enfin d’un proche parent, Radu Iva- 
nescu sait qu’à l'Etat Major tous les ordres sont prêts pour 
le 24 juillet de concentrer en août 18—19 contingents. Par con- 
tre, sur la rive bulgare, en face de sa proprieté de Prundu, on 
voit règner parmi les soldats allemands une grande activilé. 

A. Mavrodi du «Viitorul» m'apporte la nouvelle, stric- 
tissime secrète, que sur notre frontière du Quadrilatère il y 
aurait eu conflit grave entre soldats bulgares et roumains. 
Nombreux blessés, Echange très vif de notes entre Sofia et 
Bucarest. Et Mavrodi m'a annoncé la nomination de Iliescu 
pour le 15... ! 

Czernin me rapporte sa conversation avee Bratiano, 
«Pour le quart d'heure îl wy ai rien à craindre; comme vous 
Paviz dit hier: Bratiano est trop intelligent pour tenter au- 
jourd’hui une aventure dangeureuse». 

Il a répété à Bratiano, dans d’autres termes, la déclaration 


124 NOTE POLITICE — 1916 


re la manevre. Brătianu i-a răspuns că nu vor avea loc 
manevre generale, dar mici manevre fără rechiziția, şi că 
generalul Iliescu nu va fi numit şef de Stat-Major.—Bră- 
tianu a adăugat că el era obligat să facă ceeace făcea 
pentru a «minţi opinia publică» şi să-i facă să creadă că 
intră în acţiune ! — Czernin i-a răspuns că el nu crede 
căci ştie cât de mult opinia publică este la discretia lui. 

Czernin are impresia că Brătianu a crezut Puterile 
Centrale foarte abătute, dar când, din contra, sa aflat 
că veneau trupe de pretutindeni şi că Puterile Centrale 
vorbeau de sus, el a înţeles că nu era momentul... ! 

— Bussche a fost primit la ora 5 de Rege. El a aflat 
că comunicarea lui din ajun a fost adusă la cunoştinţa 
Regelui pe când era Brătianu la El (prin dispoziţia sigi- 
lelor el e înţeles cu Regele că comunicarea este de na- 
tură urgentă). Când a repetat Regele lui Brătianu co- 
municarea lui Bussche, Brătianu n'a spus decât: «Aşi 
fi putut să fiu scutit de aceasta». Tot acelaş joc cunos- 
cut! — Bussche a spus Regelui că d-l Brătianu trata. şi 
schifând ceeace i se propune; Regele, în două rânduri, 


de Bussche concernant les maneuvres, Bratiano lui a répondu: 
il n'y aura pas de manoeuvres générales, mais des petites ma- 
noeuvres sans réquisitions et le général Iliescu ne sera pas 
nommé chef d'Etat Major. Bratiano a ajouté qu'il était obligé 
de faire ce qu'il fait pour «mentir-ainsi dire» l'opinion pu- 
blique et lui faire aacroire qu'il marche! 

Czernin lui a répondu: Il n’en croit rien, tellement l’opi- 
pion publique est à sa discrétion. 

Czernin a l'impression que Bratiano a cru les Puissances 
centrales très abattues et lorsqu’au contraire on a appris que 
des troupes venaient de toutes parts et que les Puissances 
Centrales parlaient de haut, il a compris que ce n’était pas le 


Bussche a été reçu à 5 h. par le Roi. Il a su que sa com- 
munication de la veille a été remise au Roi pendant que 
Bratiano était là. (Par la disposition des cachets il est con- 
venu probablement avec le Roi que la communication est de 
nature urgente). Lorsqu'il a répété sa communication à Bra- 
tiano, celui n'aurait dit qu’une chose: on aurait pu la lui 
épargner. Toujours le jeu connu! Bussche ayant dit au Roi 
que Mr. Bratiano traitait et ayant esquissé ce qu’on lui pro- 


NOTE POLITICE — 1916 125 


a recunoscut că «se vorbeşte», dar n'a întrebuințat ter- 
menul. de «negocieri». — Asupra manevrelor, ele vor fi 
parţiale; şi asupra sugestiunei : «dar succesive», Regele 
a spus că detaliile nu sunt încă discutate (vezi 15 Iulie). 
Impresia lui Bussche : Regele e ferm şi rezistă ! 

Radeff îmi aduce o scrisoare lungă, explicativă a 
incidentelor care au avut loc. El este de părere că Pute- 
rile Centrale trebue să facă o mare sforţare, pentrucă, 
dacă există posibilitatea unui guvern conservator, el să 
se prezinte cu un mare succes. Cedarea Bucovinei nu 
mai poate fi îndoelnică. 

14 Iulie. — D-l de Bussche îmi comunică un cuvânt 
spus de Pherekyde. Petersen pretinde că are acces sigur 
la dânsul printr'o persoană de încredere. Pherekyde ar 
fi spus: «Sâmbătă Brătianu va prezenta Regelui con- 
venfiunea ce se prepară; dacă Regele o refuză Brătianu 
se va retrage». — Alt cuvânt, naiv, al lui Brătianu lui 
Bussche : «Se zice că Sasonov a căzut din cauza mea». 

— D-nul de Schelking (o puşlama după spusele lui 
Radeff, un domn care a fost silit să iasă din diplomaţie 
pentru o afacere de bani la Miinchen, după spusele lui 


posait — le Roi a par deux fois reconnu «man spricht», mais 
il n'a pas employé la terme de «négociation». Sur les ma- 
noeuvres, elles seront partielles. Sur la suggestion: «mais 
successives», le Rôi a dit que les détails n'étaient pas discutés. 
Impression de Bussche: le Roi est ferme et resistera!? 

— Radeff m'apporte une longue lettre expliquant les in- 
cidents passés. Pour lui les Puissances centrales doivent faire 
de gros sacrifices pour que, s’il y a possibilité d'une gouver- 
nement conservateur, il se présente avec un gros succès. La 
cession de la Bucovine he saurait faire en doute. 

14 juillet. — Mr. de Bussche me communique un propos 
de Phérekyde. Petersen prétend avoir accès sûr auprès de 
lui par personne de confiance. Phérékyde aurait dit: Samedi 
Bratiano présentera au Roi la tonvention qu'on prépare; si 
le Roi la refuse, Bratiano se retirera. Autre propos naïf de 
Bratiano à Bussche: «On dit que Sassonov est tombé à cause 
de moi!» 

— Mr. de Schelking (une fripouille, selon Radeff; un 
monsieur ayant dû quitter la carière pour affaire d'argent, 
selon Bussche), s'invite à déjeuner et m'amâme sa femme 


126 NOTE POLITICE — 1916 


Bussche), se invitä la dejun la mine si aduce si pe ne- 
vasä-sa, o Germanä. Pärerea lui asupra cäderii lui Sa- 
sonov se explicä prin faptul cä Stürmer, fiind deochiat 
la ministerul de interne, era nevoe de un departament 
pentru el, şi cum el se află cu mâinile goale, caută un 
succes; acest succes nu va putea fi decât intrarea Ro- 
mâniei. «Trebue deci să vă aşteptaţi la o mare presiune». 

15 Iulie. — Revenim la conversaţia lui Bussche cu 
cu Regele. Ministrul a fost astăzi de dimineaţă la Bră- 
tianu pentru singurul motiv să-i spue ceeace declarase 
Regele privitor la manevre; şi că M. S. se ţinea de asi- 
gurarea dată la Berlin la 22 Ianuarie, de acord fiind cu 
d-l Brătianu. (Acest de al doilea punct nu mi-l spusese 
Bussche alatäeri. Inţeleg acum liniștea care sa făcut în 
spiritul lui Bussche). (Vezi 13 Iulie). — Brătianu recu- 
noaşte că au avut loc incidente de graniţă cu Bulgarii. 
S'au tras asupra grănicerilor noştri, răniţi wau fost. 
Czernin a fost rugat să vorbească cu Radeff în această 
privinţă. — Se tratează pentru a obţine o mare cantitate 
de material pentru calea Craiova-Bucureşti şi Bussche 
ar dori să izbutească pentru a înmulţi legăturile econo- 





une Badoise. Pour lui la chute de Sassonov s'explique par le 
fait que Stnermer s'étant brûlé au ministère intérieur, il 
fallait un département pour lui, et comme il y arrive les 
mains vides, il cherchera un succès; ce succès ne pourra être 
que l’entrée de la Roumanie: «il fant done vous attendre à 
une forte pression». 


15 juillet. — Retour sur la conversation de Bussche avec 
le Roi. Le Ministre a été voir ce matin Bratiano à seul fin 
de lui dire ce que le Roi lui avait déclaré à propos des ma- 
noeuvres et que Să Majesté s’en tenait toujours à l’assurance 
donnée à Berlin le 2 janvier d'accord avec Mr. Bratiano. (Ce 
dernier point Bussche ne me l’avait pas dit avant-hier. Je 
comprends l’apaisement qui s’est fait dans l'esprit de Bus- 
sche). 

Bratiano reconnaît qu'il y a eu des incidents frontière 
bulgare. On a tiré sur nos gardes-frontières. Pas des blessés. 
Czernin a été prié d'en parler à Radeff. On traite pour avoir 
une grande quantité de matériel pour la voie Craiova-Bu- 
carest et Bussche voudrait aboutir pour multiplier les liens 


NOTE POLITICE — 1916 127 


mice. In gândul meu, eu cred că materialul se cere pen- 
tru linia 'Tulcea-Megidia !! 

— Generalul Hârjeu se înscrie în partidul conser- 
vator. 

— Colonelul Sturdza îmi face comunicarea că Carp, 
pe care toată lumea îl îndeamnă să vadă pe Rege, nu va 
veni la Bucureşti decât dacă îi cer eu aceasta şi dacă voi 
avea, o convorbire cu el. Fac rezervele mele în ceeace 
priveşte pe Maiorescu, dar am anunţat că îi voi serie. 

Conferinţă cu Neniţescu. El este de părere că între 
Carp şi Maiorescu ar trebui să aleg pe Carp. 

Scriu lui Maiorescu pentru a-l rechema şi îi comunic 
că voi căuta să am o convorbire cu Carp. 

20 Iulie. — Văd pe Czernin, Bussche, Bădărău. Spre 
marea, mea, mirare, găsesc pe Czernin optimist: «Ştiu 
foarte bine că în caz de înfrângere Brătianu ne-ar ataca, 
dar el nu va face nimica astăzi. I-am vorbit de trupele 
care se masau contra noastră; el s'a roşit de mânie — nu 
poate cineva să se prefacă în aşa hal — şi mi-a afirmat 
că nu ştia nimic». — Czernin caută explicații: Ofițerii 
pregătesc poate atmosfera, ordinele de a nu mai face 
manevre merg încet, ete. 


économiques, A part moi je peuse que c'est pour la ligne 
Tulcea-Medgidie ! 

Général Herjeu s'inscrit parti conservateur. 

Colonel Sturdza m'apporte communication notée que 
Carp — que tout le monde a poussé de venir voir le Roi -— 
ne viendra Bucarest que si je le lui demande et si Jai une 
conversation avec lui. Je fais mes réserves en ce qui regarde 
Maiorescu, mais j'ai annoncé que j'écrirai. 

Conférence avec Nenitzescu. Il est d'avis qu'entre Carp 
et Maiorescu je devais plutôt m'embarquer avec Carp. 

J'écris Maiorescu pour le rappeler et je lui communiqne 
que j'allais chercher à conférer avec Carp. 

20 juillet, — Passé quelques jours Buzău. Rentré hier. 
Je vois Czernin, Bussche, Badarau. À mon grand étonnement 
Czernin optimiste: «Je sais bien qu’en cas de défaite Bratiann 
nous attaquera, mais il ne fera rien aujourd'hui. Je lui ai 
parlé des troupes qu'on masse contre nous; il est devenu 
rouge de colère on ne peut feindre à ce point — et ma af- 
firme qu’il ne savait rien». — Il cherche des explications: 
les officiers préparent peut-être athmosphère, les ordres (de 
ne plus faire des manoeuvres) marchent lentement, ete., etc. 


128 NOTE POLITICE — 1916 


Bussche din contra este îngrijat ; comentează nu- 
meroasele miscäri de trupe; simt ca la fiecare mo- 
ment el transmite Regelui note. — Cu aceste impresii 
îl văd pe Bădărău. El a fost la Carp si nu l’a găsit dis- 
pus să se mişte. Si el are aerul să subordoneze adeziu- 
nea lui întelegerei mele cu Carp. Ii remit, pentru Stere 
care a cerut o audienţă, următoarele notițe : Regimentul 
8 Buzău se află pe picior de război cu al 5-lea batalion 
de milițieni în ființă; al 4-lea batalion teritorial se com- 
plectează în grabă pentru a fi trimis la Turtucaia spre 
a face brigadă cu batalioanele Râmnic-Sărat şi Prahova; 
la regimentul 27 Prahova sau încorporat oameni de 46 
de ani şi oameni care mau făcut niciodată serviciul mili- 
tar, etc... 

— Astăzi Stere, după audiența sa, este foarte deso 
rientat. El vede pe Rege cu totul în mâinile lui Bră- 
tianu. A găsit în gura Regelui argumentele obişnuite ale 
lui Brătianu : «Putem noi împiedica desmembrarea Aus- 
triei ?»—«O Bulgarie mare este un pericol pentru Româ- 
nia» etc... — Regele a găsit scuzabilă construirea unei 
rampe de debareare de 5—600 metri lungime în gara 





Bussche au contraire inquiet et soucieux; il commente les 
mouvements nombreux de troupes; je sens qu’à chaque in 
stant il transmet au Roi des notes. 

-~ C'est sous ces auspices que je vois Badarau. Il a été chez 
Carp et ne l’a pas trouvé disposé à agir. Il a lui même Pair 
de subordonner son adhésion à une entente avec Carp. Je lui 
remets pour Stere, qui a demandé audience, les quelques no- 
tices suivantes: le régiment 48 Buzau sur pied de guerre avec 
son 5-ème bataillon de miliciens; le 4-ème bataillon territo- 
rial du reg. Buzau se complète en hâte pour être envoyé 
Turtucaia, faire brigade avec bataillons similaires Râmnicu- 
Sărat et Prahova; appel dhommes de 46 ans au 27-ème de 
Prahova, hommes n’ayant jamais fait un service etc. 

Aujourd'hui Stere, après son audience très désemparé. 
Pour lui le Roi est entièrement aux mains de Bratiano. Il a 
trouvé chez le Roi les arguments familiers à Bratiano: pou- 
vons nous empêcher le démembrement de l'Autriche» 3. — 

Une grande Bulgarie est un danger pour nous». — Le Roi 
a trouvé excusable.la construction d’un quai de débarquement 
de 5--600 mètres gare Tassy-ligne russe d'Ungheni, etc. Stere 


NOTE POLITICE — 1916 129 


Iaşi, pe linia rusească Ungheni, ete... — Stere a vorbit 
Regelui de pericolul rusesc şi de faptul că un Hohenzol- 
lern nu putea să domnească într'o ţară vasalä a Rusiei. 
Regele : «Vasală. Vorba nu este cam tare ?» 

— Falşul «Epocei» : Presupusa scrisoare Hrutschka 
este o ignominie stupidă. Falşul sare în ochi. Aflu dela 
Arion, întors dela Călimăneşti, că Filipescu făcându-i 
propuneri i-a anunţat că va publica un act care nu-i va 
mai permite lui Arion să rămâe pe lângă mine. Deci Fi- 
lipescu a fost amestecat în această murdărie fără scuză 
posibilă, căci prea e proastă ! 

23 Iulie. — D-l de Bussche îmi comunică plecarea 
lui Maiorescu spre ţară, pentru a sosi săptămâna vil- 

-toare şi conversaţia lui (Maiorescu) cu ambasadorul 
Tschirski: Maiorescu va vedea pe Rege; el va cere să se 
retragă trupele de pe granița Transilvaniei. Carp nu va 
putea face parte din primul guvern din cauza accentuä- 
rci lui; în caz de incursiune rusească, România va fi o- 
bligată să facă război Rusiei. 

El a aflat dela Verzea, care a păstrat copie după 
telegramă, că recentul interview al lui Take în «Adevä- 
rul» a fost cerut printr'o telegramă dela Odessa. 





parlant du danger russe et d'un Hohenzollern ne pouvant 
régner dans un pays vassal de la Russie, le Roi: «vassal—le 
mot n’est il pas trop fort ?» 

Le faux de l’«Epoca», la supposée lettre Hrutschka, est 
une ignominie stupide. Le faux saute aux yeux, Par Arion, 
revenu de Calimanesti, j'apprends que Filipescu lui ayant 
fait des ouvertures lui a annoncé qu'il allait publier un acte 
qui ne lui permettrait plus de rester auprès de moi, Dono 
Filipescu a trempé en plein dans cette saleté sans excuses 
possibles, taut elle est bête ! 

23 juillet. — Mr. de Bussche me communique le départ 
de Maiorescu pour arriver la semaine prochaine et sa con- 
versation avec l'ambassadeur Tschirsky: Maiorescu verra le 
Roi ; demandera qu'on retire troupes frontière Transylva- 
nie! Carp ne pourra être du premier ministère à cause de sou 
accentuation ; en cas d’incursion russe, Roumanie sera obli- 
gée de faire la guerre à la Russie. 

Il a appris de Verzea, qui a gardé copie télégramme, que 
l'interview récente de Take dans l’«Adevärul» a été exigée 


par nu télégramme d'Odessa qui demandait animer. 
e 
a 


130 NOTE POLITICE — 1916 


— Paul Teodoru, care a călătorit eri dela Constanța 
cu generalul Georgescu, a aflat dela acesta, faţă fiind şi 
generalul Basarabescu, că intrarea noastră în război, în- 
trun termen foarte scurt, era un lucru: hotărât. Dealtmin- 
terea asociatul lui, Nae Filiti, şi-a pus grâul în şire, ur- 
mând părerea lui Elie Dorobanţu că nu mai era timpul 
necesar să-l treere. Comunic lui Stirbey, pentru Rege, 
cuvintele lui Georgescu. 

— Colonelul Randa este informat că colonelul Tata- 
rinoff a trimis pe inginerul francez Kral, preşedintele 
coloniei cehe, în automobil plătit 1000 de lei pe zi, pentru 
a verifica drumurile pe hărţi; el a vizitat Baicie, Cous- 
tanţa si Tulcea si de acolo a plecat la Odessa. — La 
Reni se împing pregătirile cu mare aclivitate : cele trei 
lacuri au fost întrunite prin canale şi totul este gata 
pentru a trece infanteria prin Isaccea, iar cavaleria şi 
artileria rusească ar merge la Ester pentru a se servi de 
noua cale ferată până la Bazargic. Reţiu mai ales această, 
apreciere serioasă: «Se face asupra spiritului public o 
astfel de lucrare de antrenament încât poate nu va mai 
vesimţi ofensa unei ocupari ruseşti». 

24—25 Julie, — A] douilea fals al Epocci». 





Paul Teodoru: le général Georgescu a voyagé avec lui, 
hier, de Constantza et lui a annoncé, devant général Basara- 
bescu, comme chose décidée, notre entrée très prochaine en 
guerre, D'ailleurs son associé, Nae Filiti, a mis leur blé eu 
meules sur avis de Ilie Dorobanţu, qu'on n'avait plus le 
temps de battre le blé, Je communique à Stirbey, pour le 
Roi, les paroles de Georgescu. 

Colonel Randa: le colonel Tatarinoff a envoyé lingė- 
nieur François Kral, président de la colonie tchèque, en auto 
payée 1000 lei, vérifier sur carte les routes; il a visité Balcic, 
Constantza et Tulcea et, de là, parti pour Odessa. A Reni les 
préparatifs sont poussés activement; les trois lacs ont été 
réunis par des Canaux et tout est prêt pour passer par Isaccea 
l'infanterie, tandisque cavalerie et artillerie russes iraient 
jusqu’à Esther pour prendre le nouveau tronçon jusqu’à 
Bazargic. 

Je retiens surtout cette appréciation sérieuse: on se livre 
sur l'esprit publie à un tel travail d'entraînement qu’il ne 
ressentira peut-être plus l’offense d’une occupation russe. 

24-25 juillet. — Buzau. — Second faux de l’«Epoca». 


NOTE POEITICE — 1916 131 


26 Iulie. — Intrevederea cu Carp. Primisem, drept 
răspuns la un bilet trimis de mine, o vorbă dela Carp 
anuntându-mi sosirea lui. Ne vedem la 9% dim. la el a- 
casă. El este de părere că nu avem posibilitatea unei ac- 
tiuni asupra Regelui sau asupra lui Brătianu. Numai 
Germania şi Austria pot şi trebue să acţioneze viguros. 
Politica lui Bussche a fost un şir de greşeli. Dacă astăzi 
ei nu pot sau nu îndrăznesc să vorbească de sus, atât mai 
rău pentru ei şi pentru noi. Ar fi trebuit să-i spun eu Re. 
gelui că dacă se persistă a se merge spre Rusia, partidul 
Sar face antidinastic. El refuză să se amestece în oricare 
manifestaţie. Nu concepe un guvern de tranziţie. Singu- 
rul lucru care mi-ar rămâne de făcut este să public o de- 
claratie în numele partidului, cerând acţiunea alături de 
Puterile Centrale. Niciodată nimica cu Maiorescu. Dea- 
semenea nimic cu istericii fricoşi ca Arion. Dacă fae un 
guvern, el va avea concursul lui. El, dacă ar fi însăroi- 
nat, nar face nimic fără mine: «Orice sar fi petrecut 
între noi». — Nu cădem de acord. dar uşa rămâne între- 
deschisă; el mă va ţine în curent de trecerile lui prin 


26 juillet. — Entrevue avec Carp. J’avais reçu en réponse, 
à un billet envoyé par moi, un mot de Carp m'annoncant 
son arrivée, Nous nous voyons à 9 h. et demi chez lui. Pour 
lui nous n'avons la possibilité d'aucune action sur le Roi ou 
sur Bratiano. C'est l'Allemagne et l'Autriche seules qui peu- 
vent et qui doivent agir vigoureusement. La politique de 
Bussche a été une succesion de fautes. Si aujourd’hui ils ne 
peuvent ou ils n'osent parler de haut, tant pis pour eux et 
pour nous. J'aurais dû dire au Roi que si ou persistait à 
aller du côté de la Russie, le parti deviendrait anti-dynasti- 
que. Il refuse de se prêter à une manifestation quelconque, I! 
ne conçoit un gouvernement de transition. La seule chose 
qui me reste à faire (à moi Marghiloman) c’est de publier 
une déclaration au nom du parti demandant l’action aux 
côtés des Puissances Centrales. — Jamais rien avec Maiores- 
cu. De même rien avec des hystériques trembleurs comme 
Costica Arion. Si je fais un gouvernement, il aura son con 
cours. Lui, sil en est chargé, ne fera rien sans moi, «orice 
s'ar fi petrecut între noi», 

Nous ne tombons pas d'accord; mais la porte reste entre- 
baillâe; il m'annoncera ses passages à Bucarest pour causer 


132 NOTE POLITICE — 1916 


Bucureşti, ca să mai stăm de vorbă. — Un cuvânt al lui 
Carp : «Nu se face politică mondială cu partide !» 

— Bussche, pus în curent: «Atât mai ră: pentru 
țară». Eu îi spun că nu văd pentruce, iar la urmă recu- 
noaste şi el că nu există nimic tragic. Se svoneşte că. 
de Joi ar domni o răceală între Brătianu si Intelegere, 
fără să se fi făcut nici o tentativă de împăcare. Regele 
a avut cunoştinţă de scrisoarea mea în privinţa lui 
Georgescu. — El a avut ordinul să comunice numat 
Regeiui, că pregătirile Bulgarilor erau numai pur de- 
fensive: «Inutil de a comunica şi lui Brătianu, având 
în vedere intimitatea lui cu Antanta» — El a spus 
Regelui ceeace mi-a scris mie la 23 Iulie (5 August) că 
denegările lui Brătianu privitoare la fapte pozitive erau 
agravările preparativelor. 

— Am văzut pe Neniţescu, Grig. Cantacuzino, Me- 
hedinti, Bărdescu, cari toţi sunt unanimi că nu putem 
cere în momentul de faţă decât neutralitatea. Nu comu- 
nic nimănui, afară de Nenitescu, care este în curent, 
excluziunile de persoane ale lui Carp. 

Maiorescu soseşte diseară. Aceasta mi se comuni- 








encore. Un mot: «on ne fait pas de politique mondiale avee 
des partis». 

Bussche, mis au courant : «Tant pis pour le pays». Je 
lui dis que je ne voyais paden quoi. A la fin, i] reconnaît 
lui-même qu'il n'y a rien de tragique. 

Depuis jeudi il y aurait refroidissement entre Bratiano- 
et l’Entente, sans qu'on ait fait de tentative pour se remettre. 
Le Roi a eu connaissance de ma lettre au sujet de Georgescu. 
Il a eu ordre de communiquer rien gwau Roi, que les prépa- 
ratifs des Bulgares étaient purement defensifs; «inutile de 
communiquer à Bratiano, étant donné son intimité avec l'En- 
tente». Il a dit au Roi le contenu de ce qu'il m'écrivait le 23 
juillet que les dénègations de Bratiano au sujet de faits po- 
sitives étaient des aggravations des préparatifs. 

Vu Nenitzescu, Grègoire Cantacuzène, Mehedintzi, Bar- 
descu, tous sont unanimes que nous ne pouvons, en ca mo: 
ment, exiger que la neutralité. Je ne communique rien des 
exclusions de personnes de Carp, sauf à Nenitzescu qui est 
au courant, 

Maiorescu arrive ce soir à 7% h. Cela m'est communiqué 


NOTE POLITICE — 1916 133 


că, de catre Bourguignon în numele lui Czernin. Eidinger 
însoţeşte pe Maiorescu. 

— Stirbey îmi spune că a arătat scrisoarea mea Re- 
gelui şi că sau luat măsuri. 

27 Iulie, — Am vorbit cu Maiorescu. El judecă as- 
pru politica lui Brătianu. Il pun în curent cu opiniile 
lui Carp — trec sub tăcere partea personală, — şi el 
găseşte că îi face onoare lui Carp că rămâne întreg. El 
afirmă că orice manifestaţie colectivă cu Carp ar fi 
pentru moment o greşeală. Este de părere să nu facem 
nici o manifestare dacă nu o găseşte Regele oportună. 
Va merge fără întârziere să vadă pe Rege. 

— A avut loc o explozie la depozitul de praf de 
puşcă. Morți şi răniţi, mai ales printre cei veniţi în a- 
jutor. Depozitul de acid sulfuric este distrus. Se anun- 
ase o catastrofă totală. 

— Adevăratul Hrutschka telegrafiază lui Corteanu. 
că nici odată el nu mi-a scris şi că se abuzase de nu- 
mele lui. 

— Barbu Catargi îmi spune că soţia saa primit 
destăinuirile doamnei Caterina Catargi, şi că părăseşte 
Sâmbătă Sinaia. Sora mea îmi scrisese că doamna Ca- 
targi o povăţuise să se pregătească de plecare. Din a- 





par Bourguignon au nom de Czernin. Eidinger escorte Ma- 
iorescu. 

27 juillet. — Causé avec Maiorescu. Juge sevèrement la 
politique de Bratiano. Mis au courant des opinions de Carp 
— je tais la partie personnelle— il trouve que cela fait hon- 
neur à Carp de rester entier. Il affirme que tonte manifes- 
tation collective avec Carp serait actuellement une faute. 
Ne faire une manifestation que si le Roi la trouve oportune. 
Ira le voir sans retard. 

— Explosion à la poudrière. Morts et blessés, surtout les 
sauveteurs. Depôts d'acide sulfurique détruits. La poudrière 
intacte, on avait annoncé une catastrophe totale. 

— Le vrai Hrutschka télégraphie à Corteanu que jamais 
il ne m'a écrit et qu'on a abusé de son nom. 

Barbu Catargi: Sa femme a eu les confidences de Cathe- 
rine Catargi qu’elle quittait samedi Sinaia. Hélene m'avait 
déjà écrit que M-me Catargi lui avait donné l’avis de se te- 


134 NOTE POLITICE — 1916 


ceiaşi sorginte: Regina face multa politică: «Cred 
chiar că trădează pe Rege !» 

1 August. — Regele a primit pe Maiorescu Sâmbăta 
30 Iulie gi pe Carp astăzi. 

-— Am văzut pe Bussche. Cu toată neliniştea care a- 
gită toată lumea aci si de care nu se bănueşte nimic. 
afară din Bucureşti, el este calm. Bussche a vorbit multă 
vreme cu Brătianu. Acesta i-a declarat în mod spontan 
că de astă dată, ca şi în trecut, va recunoaşte că sa în- 
şelat în privinţa lui. El vorbeşte de multă vreme cu 
Quadrupla ; dar n'a convenit nimic si nici n’a iscälit 
nimic. — (Maiorescu m'a făcut să observ că din moment 
ce n'a fost întrebat şi că deci n'a fost nevoit să dea 
un răspuns, «smgura ipoteză în care un ministru poate 
minţi (sic)», Brătianu nu poate să fi căutat. numai de 
plăcere, să minta; ori Bussche i-a spus că nici odată 
el wa pus întrebări lui Brătianu). — Bussche face ob- 
servatia că, cu toate astea, Brătianu l-a minţit odată, când 
a negat că se reconstrula şoseaua Reni-Galaţi părăsită 
din 1878 de Regele Carol. Brătianu sa arătat totdeau- 
na îngrijorat din partea bulgărească. Bussche i-a dat 


nir prête. De même source: la Reine fait veanconp de politi- 
que; «Je crois même qu’elle trahit le Roi ! 

l-er août. — Passé quelques jours Buzeu. — Le Roi a recu 
Maiorescu samedi 30 juillet et Carp aujourd’hui, 

Vu Bussche. Malgré l’inquiètude qui agite tout le monde 
iei et dont on n'a pas même un soupçon hors Bucarest, il est 
calme. Il a causé longuement avec Bratiano, et celui-ci, spon- 
tanément, lui a déclaré que cette fois-ci, comme par le passé 
oncore, on reconnaîtra qu'on gest trompé à son égard. Il 
cause depuis longtemps d’ailleurs avec la Quadruple; il n'est 
convenu de rien et n’a rien signé. (Maiorescu m'a fait ob- 
server que, du moment qu'il n’a pas été interrogé, done pas 
été mis au pied du mur ( seule hypothèse dans laquelle un 
ministre peut mentir» (sic), Bratiano ne pent avoir cherché 
de gaité de coeur, à mentir. Or Bussche lui a dit que jamais 
il n’a posé des questions à Bratiano). Bussche fait remar- 
quer que pourtant une fois il lui a menti, c'est quand il a 
nié qu’on reconstruisait la chaussée Reni-Galatz abandonnée 
depuis 1878 par le Roi Carol. Bratiano lui marque toujours 
des inquiétudes du côté bulgare. Bussche a donné des assu- 


NOTE POLITICE — 1916 135 


asigurări şi Brătianu i-a răspuns: «Da, dar aveţi pe 
Bulgari în mână ? Radoslavoff, chiar, este el sigur că 
armata uu va trece peste el?» — Bussche: «De astă 
dată lucrurile nu se vor petrece ca în 1913, căci lucrul 
e hotărât între Falkenhain si Jekoff, şi şefii au armate- 
le lor în mână». In această privinţă Bussche adaugă 
că incidentul dela Flămânda, despre care s'a vorbit atâta, 
nu a existat, fiind o simplă înscenare a câtorva ofiţeri 
români; şi că nu sa tras decât cu cartuşe oarbe! 

— Maiorescu aduce dela audiența sa impresiunea 
că nu există nimic iminent ; Regele i sa părut mai tor- 
turat şi mai indecis, dar nu crede că el se va hotari 
pentru război fără a face vre-un semn conservatorilor. 
Nu este posibil să înşele pe acei cari rămân în viaţa po- 
litică. Maiorescu judecă” rău pe Regele Italiei, care de 
curând semnase reînoirea tratatului şi care, timp de cinci 
luni, a înşelat pe împăratul Austriei. Acesta este un 
act pe care un suveran nu poate să-l facă. Regele a 
ascultat pe Maiorescu, fără să-i răspundă, şi l’a rugat 
să mai vie din când în când să-l vadă. Maiorescu crede 
că Regele este fericit să mai audă şi alt clopot. — Re- 





rances; oui, lui fut-il répondu, mais avez-vous les Bulgares en 
mains? Radoslavoff, lui-même, est-il sûr de ne pas être de- 
vancé par l’armée ? Bussche a répondu: Cette fois-ci, cela 
ne peut pas se passer comme en 1913, car c’est convenu entre 
Falkenhayn et Jekoff, or les chefs ont leur armée en mains». 
A ce sujet Bussche ajoute que l’incident de Flamauda, dont 
on a tant parlé, n’a pas existé et que ce fut une mise en scène 
de quelques officiers roumains; on a tiré d’ailleurs à blanc. 


Maiorescu rapporte de son audience l'impression que 
rien d'imminent, le Roi lui a semblé plus torturé et plus 
indécis, mais il ne croit pas qu’il se décidera pour la guerre 
sans faire un signe aux conservateurs. Pas possible de trom: 
per ceux qui restent dans la vie politique. Maiorescu a mal 
traité le Roi d'Italie qui venait de signer le renouvellement 
du traité et qui, cinq mois durant, a trompé l’Empereur d'Au- 
triche: «c’est un acte qu’un souverain ne fait pas». Le Roi a 
écouté, sans replique, mais a prié Maioreseu de revenir le 
voir de temps à autre. Pour Maiorescu le Roi est heureux 
d'entendre un autre son de cloche aussi. Le Roi lui a confié 


136 NOTE POLITICE — 1916 


gele a destäinuit lui Maiorescu că Brătianu era con- 
vins de victoria Quadruplei, iar Maiorescu i-a răspuns 
că era o greşeală gravă a avea astfel de convingeri când 
nu cunoşti decât pe una din părţi : «D-nul Brătianu cu- 
noaşte Franţa nu ştie nimic de Germania !». 

— Carp a fost primit foarte amical de Rege. Pri- 
ma întrebare: : «Ai v” at pe Marghiloman ?» — Carp: 
«Da, dar i-am declaruc că pentru neutralitate nu e ni- 
mic de făcut cu mine. Când Marghiloman va publica o 
declaraţie că trebue să mergem cu Puterile Centrale, 
voi fi alături de el». — Regele a spus că nu putea să 
spue care va fi hotărîrea lui, fiindcă până seara toată 
lumea ar şti-o! — Carp: «Dar tot trebue ca cineva să 
trateze în numele M. V., căci chiar eu de aşi fi la pu- 
tere, aşi refuza să intru în acţiune fără să ştiu care sunt 
concesiile cari sar face ţării în schimbul sacrificiilor ei. 
Ori, M. V. n’a negociat şi nu negociază. Tara nu ştie 
că există o voinţă regală. Opinia publică..? Regele a 
voit un şef de Stat Major şi Brătianu nu l’a acordat». 
— Regele : «Dar Christeseu nu este aşa de bun..»—Carp: 
«Ce are a face, trei zile după numire n’aveti decât să-l 





que Bratiano était convaincu de la victoire de la Quadruple, 
à quoi Maiorescu a répondu que c'était une faute grave d'a 
voir de ces convinctions quand on ne connaît que l’un des 
partis: Mr, Bratiano connaît la France, il ignore tout de 
l'Allemagne. 

— Cart reçu très amicalement. La première question: 
Avez-vous vu Marghiloman? — Carp lui a dit: Oui; mais Je 
lui ai declară que pour la neutralité rien à faire avec moi 
Quand Marghiloman aura publié une déclaration qu’il faut 
aller avec les Puissances Centrales, je serai avec lui.—Le Roi 
a dit qu'il ne pouvait pas dire quelle sera sa décision, parce 
que jusqu’au soir tout le monde le saurait. — «Pourtant il 
faut bien que quelqu'un traite au nom de Votre Majesté, a 
dit Carp, car moi-même au pouvoir je refuserai de marcher 
si je ne sais pas quelles concessions on peut faire au pays en 
échange de ses sacrifices; or, Votre Majesté n’a pas négocié 
et ne négocie pas». — Carp a encore dit au Roi que le pays 
ne sait pas qu'il y a une volonté royale. L'opinion publique? 
Vous avez voulu un chef d'Etat Major; Mr. Bratiano ne l’a 
pas accordé. — Mais Cristescu n'est pas si bon! — Qu'est 


NOTE POLITICE — 1916 137 


schimbaţi ! Dar dacă această numire se face, ţara va şti 
că Regele, iar nu generalul Iliescu, e acela care a în- 
vins l» 

Impresia generală : nu este încă nimic de temut. — 
După sfatul lui Carp, trimit Regelui o cartă postală 
sosită din Dobrogea cu titlul «Armata de operație» si 
pecetea poştei la fel. 

3 August. — Sunt la Buzău de două zile. Cu toate că 
în nenumărate rânduri s'a anunţat contrariul, batalionul 
4 teritorial din regimentul 8 a primit ordinul de ple- 
care. El va fi îmbarcat Duminecă cu destinația Vlagca. 
Toate trupele mobilizate sunt massate în Teleorman şi 
în Vlaşca în contra Bulgariei, cu obiectivul : tăierea 
liniei Sofia-Viena. 

6 August —Bussche îmi scrie o scrisoare pe care a de- 
pus-o la mine la Bucureşti: «Am declarat d-lui Brătia- 
nu, cu toată claritatea necesară că dacă el atacă Austro- 
Ungaria sau dacă lasă pe Rusi să treacă fără a se opune 
prin arme România va fi imediat atacată de noi si de 
Bulgari. Sper că aceasta va calma pentru câtăva vreme 
veleitätile sale războinice». 

8 August. — Maiorescu îmi telefoncazä dela Bucu- 
resti să mă întorc pentru două zile. 








ce que cela fait ? Trois jours après changez-le ! Mais si cette 
nomination se fait, le pays saura que c’est le Roi, mais non 
le général Iliescu qui l’a emporté. 

Impression générale : il n'y a encore rien à craindre. Sur 
conseil Carp, j'envoie au Roi une carte postale venue de la 
Dobrogea avec titre «Armée d’opérations» et timbre pareil, 

3 août. — Buzeu depuis deux jours. Bien qu'on ait an- 
noncé mainte fois contraire, le 4-ème bataillon territorial 
rég. 8 Buzeu a reçu ordre de départ. Sera embarqué diman- 
che, destination Vlasca. Toutes les troupes mobilisées mas- 
sées Teleorman-Vlasca contre Bulgares, direction: couper 
liaison Sofia-Wien. 

6 août. — Bussche mvecrit, — lettre déposée Bucarest: 
«J'ai déclaré à Bratiano avec toute la clarté nécessuire que 
s’il attaque l’Autriche-Hongrie ou s’il laisse passer les Rus 
ses sans s'opposer avec les armes, la Roumanie sera immé- 
diatement attaquée par nous et les Bulgares, J'espere que ça 
calmera pour quelque temps ses velleités beliqueuses». 

8 août. — Maiorescu me téléphone de Bucarest de rentrer 
pour deux jours. 


138 NOTE POLITICE — 1916 


3 August. — Dela gară merg direct la Maiorescu. 
El crede că o criza este iminentă. Brătianu va întâmpi- 
na o rezistenţă la Rege, al cărui anturaj : (Catargi, Ma. 
ruca Cantacuzino), anunţă războiul foarte apropiat şi 
Regele nu poate să consimtă. Trebue să fim gata. Avam 
un schimb de vederi asupra câtorva persoane din viito- 
rul guvern. Eu exprim neîncrederea mea într’o criză 
iminentä. 

—- Ja 3 vine Bussche la mine: «Concentrarile de 
trupe nu pot ţine la infinit; mai bine razboiul: am 
spus-o clar lui Morţun şi lui Stirbey. Sunt convins că 
Regele va avea o explicaţie cu Brătianu. Trebue obser- 
vat cu strictefä secretul. Este inutil de a mai cere 
lămuriri lui Brătianu: el nu mai spune adevarul. De 
curând locotenentul-colonel Crăiniceanu, germanofil, a 
fost deplasat dela Atena după plângerea Quadruplei ; 
el se plânsese de un interview pe care Soutzo îl dă- 
duse la Paris; şi ceruse mutarea lui; Brătianu o fă- 
găduise ; după câtva timp îi reaminteşte că nu sa făcut 
nimic. iar Brătianu exclamă : am uitat cu totul! Insă 
eu ştiu că doamna Soutzo intrigase pe lânsă Regina, 
care sa amestecat în această afacere! Versiunea 








9 août, — De la gare directement chez Maiorescu. Il croit 
à une crise imminente. Bratiano rencontrera de la résistance 
chez le Roi, dont tout l'entourage: (Catargy, Maruka Canta- 
cuzène) annonce guerre très prochaine et le Roi ne peut 
y consentir, Il faut que nous soyons prêts. Echange de vues 
sur quelques personnes gouvernement futur. Exprime dou- 
tes sur imminence crise. 

Bussche 3 h. Les concentrations de troupes ne peuvent 
durer à l'infini: autant la guerre; je lai clairement dit à 
Mortzun et à Stirbey . Bussche est convaincu que le Roi va 
avoir une explication avec Bratiano. Îl faut observer strict 
secret. A Bratiano inutile de demander des éclaircisse- 
ments : il ne dit plus la vérité. Tout récemment, on déplace 
le lieutenant-colonel Crainiceanu, germanophile, d'Athènes, 
sur la plainte de la Quadruple; lui s'était plaint d'une in- 
terview de Soutzo à Paris; il avait demandé déplacement et 
Bratiano avait promis ; au bout de quelque temps, il lui rap- 
pelle que rien n’a été fait; Bratiano s'exelame: J'ai complè- 
tement oublié . Or il sait que la Princesse Soutzo avait intri 
gué auprés de la Reine qui s'en était mêlée ! La version des 


NOTE POLITICE — 1916 139 


prietenilor lui Brătianu este că se atrag Bulgarii si 
Austro-Germanii pe graniţă pentru a degaja pe Rusi 
si pe Sarrail la Salonic şi, drept răsplată, Ruşii lasă 
muniţiile noastre să treacă. — D-nul St. Aulaire, noul 
ministru francez, ar fi spus: «Porcii aceştia de Români 
nu vor fi gata decât peste şase săptămâni !» Am aflat a- 
tunci când fraza a fost raportată de Radeff. 

Bucureşti: numai träncäneli. Lumea este foarte 
excitată. Sa iscälit, nu s'a iscälit. Războiul peste două 
zile. Rechiziţiile de cai făcute noaptea au enervat foarte 
mult opinia publică. Toate indiciile arată că guver- 
nul pregăteşte războiul la o dată foarte apropiată. 

— Seceleanu raportează că Alex. Constantinescu este 
denunţat de colegul său Radovici că împinge din răs- 
puteri la război. El a lucrat cu Mayer dela «Einkaufs- 
kommission» şi i-a lăsat impresia că este foarte pacifist. 
Dar în acciasi zi a povätuit pe Dobrescu să recheme, 
în doua zile, pe soţia sa dela Olänesti si pe Bärdescu. 
medicul său să-şi readucă familia dela Constanţa. 
Filip a spus lui Seceleanu că a primit ordinul să mute 
în seeret (! ?) depozitul de armăsari dela Constanţa la 
Slobozia : 250 de capete...! 





amis de Bratiano: on attire des Bulgares et des Austro-Alle- 
mands sur la frontière pour soulager les Russes et Sarrail 
à Salonique, et comme prix les Russes laissent passer les mu- 
nitions. Mr. de St. Aulaire, le houveau ministre français, au- 
rait dit: «Ces cochons de Roumains ne seront prêts que dans 
six semaines». (J'ai sû depuis que le propos avait été rap- 
porté par Radeff). 

Bucarest, une potinière, On est très énervé. C’est signé, 
c'est pas signé. Guerre dans deux jours. Les réquisitions de 
nuit des chevaux ont beaucoup énervé. Tous les indices sont 
que le gouvernement prépare la guerre à brève échéance. 

Alexandre Constantinescu est denonté par son collègue 
Radovici (par Seceleanu) comme poussant vigoureusement à 
la guerre. Il a travaillé avec Mayer de l'Einkaufskommis- 
sion, à qui il a donné l'impression la plus pacifique. Le jour 
même il a conseillé à Dobrescu do rappeler, dans les deux 
jours, sa femme d'Olanesti et à Bardescu, som médecin, de 
faire rentrer sa famille de Constantza. Filip (Ministerul de 
domenii) a dit à Seceleanu qu’on lui a donné l’ordre de trans- 
ferer en secret ?! — le dépôt des étalons de Constantza à 
Slobozia (250 têtes). 


140 NOTE POLITICE — 1916 


Directorul Bäncei Nationale dela Bazargiè a fost 
vestit de prefect să evacueze familia sa şi fondurile, 
iar acesta a vestit pe directorul Băncei Agricole (Go- 
lescu). 

Lupu Kostake a primit o scrisoare dela fiul său, 
directorul prefecturei Bazargic, recomandându-i pe so- 
ţia lui, pe care o porneşte în urma avizului guvernului. 
Dobrescu îmi spune că şeful de gară de pe moşia lui din 
Mo.diova i-a arătat ordinele secrete pentru trenurile de 
noapte care vor trece; ele vor fi garate fără lumini, 
pe linia cea mai îndepărtată, şi nimenea, afară de şeful 
de gară, n’are voie să se apropie de ele! Materiale de 
război ? sau Rusi ? 

Când se constată tăcerea gazetelor federiste care 
nu mai atacă guvernul, se crede că ele cunosc secretul. 
Singura speranţă este numai rezistenţa Regelui ! 

— Henri Catargi este printre cei cari alarmeazä 
mai mult. El a spus lui Mitilineu şi d-rului Dinu Bră- 
tianu, că Regina pare foarte fericită, ca cineva care ar 
fi obţinut un lucru important; iar Regele, subit liniştit, 
ca un om care a luat o hotărîre: se ştie însă în ce direc- 
ţie lucrează Regina. După aceasta, familia Catargi s'a, 


Le directeur de la Banque Nationale de Bazargic a été 
averti par le préfet d'évacuer sa famille et ses fonds et ce- 
lui-ci a prévenu le directeur de la Banque Agricole (Golescu). 

Lupu Kosiache a recu lettre de son fils, directeur de Ja 
préfecture de Bazargic, lui recommandant sa femme qu'il 
fait partir sur avis du gouvernement, 

Dobrescu Dimitrie : le chef de gare de sa propristé de 
Moldavie lui a montré les ordres secrets pour les trains de 
nuit qui vont passer, qui seront garés de côté, sans lumière, 
et dont nul n'approchera que le chef de gare! Matériel de 
guerre ? des Russes ? 

A voir le silence des feuilles fédéristes qui n’attaquent 
plus le gouvernement, on croit qu’ils sont de mêche. Il va de 
soi que tout espoir réside dans la résistance du Roi. Henri 
Catargi est de ceux qui alarment le plus. Il a dit à Mitilinen 
et Dinu Bratiano que la Reine paraît très heureuse, comme 
quelqu'un qui a obtenu quelque chose d'important et le Roi, 
subitement rasséréné, comme un homme qui a pris uue deci- 
sion : or, on sait dans quelle direction travaille la Reine, Là- 


NOTE POLITICE — 1916 141 


mutat dela Sinaia şi închiderea casei a îngrijorat viu pe 
toată lumea. — Fiul Constantinescu, care călătoreşte cu 
feciorul lui în vagonul ministerial, a spus d-nei Grig. 
Cantacuzino că totul este gata si chiar proclamația re- 
dactată, bine înţeles, de tatăl său! — La Bazargic 
soldaţii se culcă îmbrăcaţi şi comandantul lor le spune 
în fiecare noapte că vor fi atacați. (Serisoare primită 
de Barbu Catargi dela contabilul său). 

10 August. — Am avut o conversaţie la Masorescuw 
cu Nenitescu, Hârjeu şi Mehedinţi. Maiorescu este ferm 
convins că ne apropiem de o criză de guvern. 

— La ora 4 Bussche vele pe Rege si nu ara nici 
o impresie de grijă. Maiorescu insistă cu să nu mai pă- 
răsese Bucureştii. 

11 August. — Ziua Regelui. Maiorescu vine la mine. 
Presentimentul lui îi spune că trebue să fim gata... Ştiu 
că a întâlnit pe Bussche. — Azi dimineaţă agitaţie mare, 
provocată de svonul că Ruşii ar fi trecut la Isaccea ! 

12 August. — Radeff mi-a spus în ziua de 10 August 
că, după ultimele ştiri, în Basarabia se află o divizie şi 





dessus la maison Catargi a déménagé de Sinaia et les volets 
tirés ont assez inquiété. Le fils Constantinescu- «gui voyage 
avec valet de chambre dans le wagon ministeriel» (Barbu Ca- 
targi)—a dit à la Princesse Grégoire Cautacuzène que tout est 
prêt. même la proclamation rédigée, bien entendu, par son 
père. A Bazargic les soldats couchent habillés et leur com- 
mandant leur dit chaque nuit qu’on va être attaqué (lettre 
de son comptable à Barbu Catargi). 

10 août. — Conférence chez Maiorescu: Nenitzescu, Har- 
jeu, Mehediutzi, moi. Maiorescu ferme croyance que nous 
approchons d’une crise de gouvernement. 

A 4 h. Bussche voit le Roi. Le soir il ne transpire aucuue 
inquiètude de ce côte là: Maiorescu insiste pour que je reste 
Bucarest, 

11 août. — Fête du Roi. Maioresen vient chez moi. «Tou- 
jours son flair, dit-il, qui lui dit qu’il faut être prêt». Je sais 
qu’il a vu Bussche. Ce matin affolement sur la nouvelle que 
les Russes avaient passé à Isaccea. 

12 août. — Radeff m'a dit la 10 août que selon les dernières 
nouvelles il y a avait en Bessarabie 13 divisions russes et 


142 NOTE POLITICE — 1916 


jumătate de Rusi si tot atât de Sârbi, Croati si Cehi, în- 
rolati mai mult prin «persuadare» (frontul sau câmpul 
de concentrare siberian). Astăzi Stirbey îmi spune ca 
generalul Presan a afirmat lui Nicolae Ghika. că Ruşii 
au prea puţini oameni în Basarabia pentru a între- 
prinde ceva. 

— Convorbire cu Maiorescu. El nu poate spune mai 
mult, căci a promis secretul; dar după cât înţeleg din 
amintirea câtorva fraze — destul de întortochiate — o 
criză este sigură. In orice caz nu se poate petrece nimic 
înainte ca să se facă un semn, sau lui sau mie. — Toc- 
mai în acel moment, Maiorescu primeşte o scrisoare de 
audienţă pentru mâine la ora 6 seara; audiență care n’a 
fost deloc solicitată. Maiorescu se miră că convocarea 
a fost facută prin Catargi şi nu prin Stirbey. 

— G. Stirbey a prânzit aseară la Buftea cu Bră- 
tianu. El se întoarce cu o impresie bună. Crede că 
Curtea ridică capul şi că această atitudine poate fi con- 
certată cu Brătianu. O abilitate de a lui Brătianu, care 
citeşte foarte multe memorii politice şi care este im-: 
pregnat de toate incidentele din vietele politice, pentru 
a eşi dintr’o situaţie grea. 





autant de Serbes et Croates et Tchèques enrôlés plutôt par 
«persuasion» (le front ou le camp de concentration Siberien). 
Aujourd’hui 12 août Stirbey me dit que le général Presan a 
affirmé à Nicolas Ghika que les Russes avaient trop peu de 
monde en Bessarabie pour entreprendre quelque chose! 

Causerie avec Maiorescu. Pour lui — il ne peut en dire 
plus long ayant promis secret, à ce que je comprends de quel- 
ques phrases à souvenirs, mais très entortillees — une crise 
est certaine. Dans tous les cas rien ne peut se passer avant 
qu'un signe lui soit ou me soit fait. Juste à ce moment ii 
reçoit lettre d'audience pour demain soir 6 h., audience nulle- 
ment sollicitée. Maiorescu s'étonne seulement que l'invite soit 
venue par Catargi, non par Stirbey. 

Georges Stirbey a dîné hier Buftea avec Bratiano. Il en 
revient avec bonne impression. Il pense que la Cour relève 
la tête et pour lui cette attitude peut être concertée avec Bra- 
tiano, Une des habiletés de Bratiano, qui lit énormément de 
mémoires politiques et qui est impregné de tous les incidents 
des vies politiques, pour se tirer d’un mauvais pas. 


NUTE POLITICE — 1916 143 


— Marius Teodorian a văzut pe Netzhammer : acum 
15 zile Regele a vorbit de abdicare dacă îi se forteaza 
mâna ; iar acum 8 zile arhiepiscopul a găsit pe Rege 
mai puţin hotărât. 

— La ora 84 'primese convocarea următoare: «M. 
S. Regele dorind a avea sfatul D-voastră, vă rog să 
luaţi parte la consiliul care se va ţine Duminică, 14 Au- 
gust, ora 10 dimineaţa, la Palatul Cotroceni. — Prese- 
dintele Consiliului de Miniştri: Ioan I. C. Brătianu». 


Avizez imediat pe Maiorescu şi îi comunic, în ve- 
derea audienței sale, conversaţia ce am avut cu Culcer, 
pe care nu lam văzut de vre-o 10 zile: «Lucrurile merg 
repede. Am primit numirea de comandant al armatei I. 
Mi se indică şi locul de concentrare. (Mie Culcer nu mi 
l'a indicat). Averescu comandă armata II». — Care sunt 
ceilalţi comandanţi? — «Nu ştiu. Ni s'a spus că Regele 
ne va întruni. Cred că vor să facă o lovitură şi să atace 
pe neașteptate 

13 August. — Fugă generală dela Sinaia, după avi- 
zul dat telefonie de Mişu Pherekyde sorei mele. 


Marius Theodorian voit Netzhammer: Il y a quinze jours 
le Roi a parlé d'abdication si on lui forçait la main; il y a 
huit jours, PArchevâque a trouvé le Roi moins décidé. 

Convocation Conseil Couronne. Je reçois à 8 h. % la con- 
vocation suivante: «Majestatea Sa Regele dorind a avea sfa- 
tul D-voasträ, vä rog sä luati parte la consiliul care se va 
ține Duminică, 14 August, ora 10 dimineaţa, la Palatul Co 
troceni. — Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ioan I. © 
Bratianu. 

J'en avise Maiorescu et lui communique, en vue de son 
audience, ma conversation avec Culcer que je n'ai pas vu de- 
puis une dizaine de jours : «Ça avance rapidement. J’ai recu 
la nomination au commandement de la premiére armée. On 
m'indique aussi le lieu de concentration (Culcer me l’a laissé 
ignorer). Averescu commande la seconde armée. Quels sont 
les autres commandants ? Je l’ignore, On nous a dit que le 
Roi nous réunirait auparavant. Je crois qu’ils veulent faire 
un coup et attaquer à l’improviste . 


13 août. — Fuite générale de Sinaia sur avis donné par 
Michel Phérékyde par téléphone à Hélène (ma soeur). 


144 NOTE POLITICE — 1916 


Armata noastră tot înaintează spre A'exandria. 
Artilerie şi cavalerie iau cartier la moşia mea Putinei 
(Vlasca) (Generaiul Referendaru). Pe de altă parte re 
gimentul de Brăila recheamä batalioanele ce avea la 
Silistra : sar zice că ne retragem complect din Dobrogea 
ca, şi când sar lăsa locul liber Rusilor. 

— Bussche (ora 4) ştia de Miercuri şi o spusese 
lui Maiorescu, că Regele voia să convoace Consiliul de 
Coroană. Chiar în aceiaşi zi a văzut un moment pe 
Rege la Buftea. Intr'un memoriu a desvoltat a doua 
zi Regelui neajunsurile acestei măsuri. Ea a displăcut 
lui Brătianu, care se opusese întâia dată, acum 15 
zile. Rămâne câştigat pentru el ca un semn bun, că a: 
ceastă convocare sa făcut în contra voinţei lui Bră- 
tianu. — Regele a mai declarat : 1) Dacă este o conven- 
tiune scrisă, aceasta nu îl leagă. 2) El nu este obiigat 
să se ralieze la avizul majoritätei Consiliului. 3) Nu va 
semna un decret de mobilizare. — Împăratul a telegra- 
fiat Regelui de ziua lui de naştere exprimând speranţa 
că vechea prietenie a caselor lor, şi colaborarea de mai 








Ponssée tonjonrs en avant de l’armée vers Alexandria. 
De lartillerie et de la cavalerie prennent qnartier à Pntinein 
(général Referendarn). D'antre part le régiment de Braila 
(Bacalbasa) reprend des bataillons qn'il avait à Silistrie : 
on dirait qn'on se dégarnit totalement en Dobrogea comme 
si on laissait place nette anx Rnsses. 


Bussche (4 h.) savait déjà Mercredi — et l’a dit à Maio- 
resen — que le Roi vonlait convoqner Conseil de Conronne. 
Ce jonr là même, il a revn nn instant le Roi à Bnîftea. Dans 
nn mémoire il a développé an Roi, le lendemain, les inconve- 
nients de cette mesnre. Elle a déplu à Bratiano ani s’y était 
opposé nne première fois, il y a qninze jonrs. Reste acquis, 
ponr lni, comme nn bon signe qune la convocation s’est faite 
contre Bratiano. Le Roi a declaré de plns : 1) s’il y a nne 
convention écrite, elle ne le lie pas; 2) il n'est pas obligé de 
se rallier à lavis de la majorité dn Conseil; 3) il ne signera 
pas nn décret de mobilisation. L'Emperenr a télégraphié ponr 
le jour de naissance dn Roi, en exprimant l'espoir de voir la 
vieille amitié entre lenrs maisons et la collaboration de pins 


NOTE POLITICE — 1916 145 


bine de treizeci de ani a ţărilor lor, vor continua si pe 
viitor. Regele a răspuns că, cu ajutorul lui Dumnezeu, 
el speră că lucrurile vor lua o întorsătură bună. Re. 
gele este evlavios ; scriind altui evlavios. nu ar fi invo- 
cat numele lui Dumnezeu pentru o minciună ! 

Cu prilejul telegramei Regelui, la 22 Ianuarie, Bussche 
mă autoriză să spun în Consiliul de Coroană, că Bră- 
tianu i-a declarat: «Că, cunoscând conţinutul declara- 
tiunei făcută Cancelarului, el este cu totul de acord cu 
această declaraţie». In două rânduri, ultima oară, cu 
ocazia unei discuţii cu Czernin, Brătianu a declarat lui 
Bussche că niciodată, el fiind şef al guvernului nu va 
declara război Germaniei. Falkenhayn a seris lui Bussche 
că după război ar dori să cunoască pe Brătianu, căci 
niciodată nu a întâlnit un om în stare să minţă ca el— 
In definitiv Bussche este încrezător. Simt din convor- 
birea cu el. că prin Maiorescu se poate face schimbarea 
de guvern, ceeace găsesc foarte natural, Maiorescu ne- 
găsindu-se în plină luptă internă cum am fost eu. 

— Pentru acest motiv. la ora 4 mă duc la Maio- 
rescu spre a-l încuraja să ia răspunderea faţă de Rege,— 
dela el la mine chestiunile de prioritate neputând 


de 30 ans de leurs pays continuer dans l’avenir. Le Roi a ré- 
pondu qu'avec l'aide de Dieu il espère que les choses pren- 
dront bonne tournure; le Roi est un croyant; écrivant à un 
autre croyant, il n’aurait pas invoqué en mentant le nom 
de Dieu! Lors des télégrammes du Roi 22 janvier, Bussche 
m’autorise à dire au Conseil de Couronne que Bratiano lui a 
déclaré «que connaissant le contenu de la déclaration faite 
au chancelier, il est d'accord en tout avec cette déclaration». 
A deux reprises, dont la dernière à l’occasion d’une brouille 
avec Czernin. Bratiano lui a déclaré que jamais, lui étant le 
chef du gouvernement, il ne déclarerait la guerre à l’Allemag- 
ne. Falkenhayn a écrit à Bussche qu'après la guerre il vou- 
drait rencontrer Bratiano, car jamais il n’a rencontré un 
homme sachant mentir comme lui. Bref Bussche est confiant, 
Je sens à sa conversation que c’est par Maiorescu que peut se 
faire le changement de pouvoir, ce que je trcuve naturel, 
Maiorescu n'ayant pas été au fort de la lutte interne comme 
moi. Aussi à 4 h. je vais voir Maiorescu pour Lencourager à 


10* 


146 NOTE POLITICE — 1916 


exista. Spre marea mea surprindere găsese pe Fas- 
ciotti la Maiorescu. Fasciotti cunoştea audiența acor- 
dată : evident, din momentul ce convocarea era semnată 
de Henri Catargi. (Eu făcusem un mister din această 
audienţă, chiar faţă de toţi prietenii noştri !). Fasciotti 
zice că în marea desbatere de mâine este de o impor- 
tantä capitală ca toţi oamenii mari politici să fie de a- 
cord; România nu mai poate păstra neutralitatea peri- 
culoasă pentru viitorul ei şi ar trebui ca Maiorescu să 
sustie această părere. — Maiorescu simțind că Antanta 
se temea de o hotărîre defavorabilă a Regelui, a răspuns 
că el a fost multă vreme lipsă, că nu ştie ce gânduri are 
Regele şi că are să se orienteze singur. Dar de ce Italia 
nu a tras România după ea, când sa declarat? Atunci 
era momentul ! Fasciotti spune că Sonino era un om 
întreg; el lucra fără să consulte pe nimeni, etc... 

— Nenifescu îmi citeşte raportul lui Beldiman a- 
supra conferinţei dintre Falkenhayn şi Enver-Paşa în 
care s'au luat măsurile necesare contra României. Gene- 
ralul declară, — şi ministrul şi subsecretarul afaceri- 
lor străine au ratificat declaraţia, — că niciodată Bul- 





prendre la responsabilité vis-à-vis du Roi, de lui à moi les 
questions de préséance ne pouvant exister. 

A ma grande surprise, Fasciotti se trouve chez Maio- 
rescu. Fasciotti connaissait l'audience accordée: évidemment 
du moment que Henri Catargi avait signé la convocation. 
(Moi j'en avais fait mystère à tous les nôtres). Fasciotti: 
Dans le grand débat de demain il y aurait importance capitale 
que tous les grands hommes politiques fussent d’accord ; la 
Roumanie ne peut plus garder la neutralité dangereuse pour 
son avenir et il faudrait que lui, Maiorescu, soutienne cet avis. 

Maiorescu, sentant que l’Entente craignait une décision 
défavorable du Roi: il a été longtemps absent; ne sait pas 
ce que pense le Roi ; il va lui-même s’orienter. Mais pourquoi 
l'Italie n'a pas entraîné la Roumanie lorsqu'elle s’est déclarée? 
C'était le momert! Sonino est un homme entier; il faisait 
sans consulter, etc. 

Nenitzeseu me lit le rapport de Beldiman sur la confé- 
rence entre Falkenhayn et Enver-Pacha, dans laquelle les 
mesures nécessaires ont été prises contre la Roumanie. Le 
général déclare — et le Ministre et le Sous-Secrétaire affai- 
res étrangères ont ratifié,—que jamais les Bulgares n’attaque- 


NOTE POLITICE — 1916 147 


garii nu vor ataca România ; dar dacă România lasă pe 
Ruşi să treacă, ar fi un casus belli. 

— D-nul de Schelking : sa semnat pe ziua de 5 Au- 
gust. Nimic nu mai poate fi schimbat; nu se joacă ni- 
meni cu Rusia când ea pregăteşte 500.000 de oameni. 
192.000 se află în Basarabia cu Zaintscikowsky, ofiţer 
foarte distinsşi Leontovici pentru cavalerie; este multă, 
cavalerie. D-voastră mergeţi la sud pentru a deschide 
calea Salonicului, căci ce aţi face altfel, cu Arhangel în- 
ghetat şi Vladivostok la 22 zile depărtare? In Bul- 
garia treburile nu merg: divizia I a declarat că ea nu se 
bate în contra Ruşilor. La Sofia domneşte dezordinea : 
şase ofiţeri germani şi doui ofiţeri bulgari au fost masa- 
crati. Portugalia dă armatei lui Sarrail un ajutor de 
130.000 de oameni. 

— La 7% Maiorescu vine la mine eşind dela Rege: 
'Totat este pierdut: Regele i-a înșelat pe toţi. El îşi face 
© glorie din sacrificiul de a-şi călca cuvântul şi de a 
uita că e German. A luptat timp de şease luni, dar de 
astădată sa hotărât. Nu se va mai obţine altădată tot 
ce se obţine astăzi. La toate rugămintele lui Maiorescu : 
«Nu aruncaţi ţara în foc; este o mare nenorocire pen- | 


Tont la Roumanie, mais que si la Roumanie laisse passer les 
Russes, c’est un casus belli. 

Mr. de Schelking. On a signé le 5 août. Rien ne peut plus 
être changé; on ne se joue pas de la Russie quand elle pré- 
pare 500.000 hommes. Il y en a 192.000 en Bessarabie avec 
Zaintscikowsky, officier très distingué et Leontovici pour la 
cavalerie : il y a beaucoup de cavalerie. Vous allez au Sud 
pour ouvrir la voie de Salonique, car que feriez vous autre- 
ment avec Archangelsk gêlé et Wladivostok à 2 jours? En 
Bulgarie cela ne va pas. La première division a déclaré que 
contre les Russes elle ne marchait pas. A Sofia sédition: six 
officiers allemands et deux officiers bulgares ont été massa- 
crés. Les Portugals donnent à l’armée de Sarrail un apoint 
de 130.000 hommes. , 

A 7 h. et demi Maiorescu sortant de chez le Roi : Tout est 
perdu: le Roi les a trompé tous ; il se fait une gloire du sacri- 
fice de trahir sa parole et d'oublier qu’il est Allemand. «Il a 
lutté pendant six mois», mais cette fois-ci il s’est décidé. On 
Daura plus une autre fois tout ce qu'on obtient aujourd’hui 
A toutes les supplications de Maiorescu: ene jetez pas le 
pays dans le feu; c’est un immense malheur pour la Rouma- 


148 NOTE POLITICE — 1916 


tru România», -— Regele răspunde : «M'am hotărît!». ŞE 
adaugă această copilărie: «Nu mai putem sta în neu- 
tralitate, fiindcă Ruşii near invada !» — Maiorescu a 
fost silit să facă apel la mândria Lui : «Nu se constrânge: 
Regele României». 

Să dea Dumnezeu ca noaptea să mai aducă vre-o: 
povatä : nu mai am nici o speranţă nici o iluzie! 

14 August. — Consiliul de Coroană. Războiul. — Mă 
duc la Cotroceni eu Maiorescu. Czernin a fost eri la Bră- 
tianu, care i-a spus că: Consiliul este amânat pentru 
după amiază, şi că el păstrează şi este în măsură de u 
păstra neutralitatea ! Maiorescu se întreabă: La ce bun: 
aceste minciuni ? Cum se pot falsifica fapte materiale- 
atât de usor de controlat ? 

La ora 10 se întrunesc în sufrageria cea mare dela 
Cotroceni: miniştrii Teodor Rosetti, Carp, Maiorescu 
şi cu mine. Nicu Filipescu, Take Ionescu Olănescu. Can: 
tacuzino-Paşcanu, Mişu Pherekyde şi C. F. Robacu 
(înlocuind pe V. Missir. (Senat) lipsă). 

Regele : «Văd situatiunea în aşa fel încât nu mai 
putem sta în neutralitate. Cred că de aci înainte vieto: 
ria Puterilor Centrale este exclusă. Guvernul meu a a 





nie», — «je me suis décidé». — Le Roi a ajouté cet enfantil- 
lage: Nous ne pouvons plus garder la neutralité, parce que 
les Russes nous envahiraient ! ! Maiorescu a presque dû faire 
appel à sa fierté: on ne contraint pas le Roi de Roumanie. 

Dieu veuille que la nuit porte encore conseil; je wai au- 
cun espoir, aucune illusion, 

14 août. — Conseil de Couronne du 14 août 1916. La guerre. 
— Je me rends à Cotroceni avee Maiorescu. Czernin a été hier 
chez Bratiano, qui lui a dit: 1) le Conseil est remis à laprès 
midi ; 2) il garde et est en mesure de garder la neutralité. — 
Maiorescu se demande : Pourquoi ces mensonges ? Commeut 
peut-on fausser des faits matériels si faciles à pincer ? 

A 10 h. on se trouve dans la vieille salle-à-manger de Co- 
troceni: les ministres, Théodore Rosetti, Carp, Maiorescu et 
moi, Nicu Filipescu, Take Ionescu, Olănescu, Cantacuzène- 
Pascanu, Michel Phérékyde et C. F. Robescu (remplaçant Ba- 
sile Missir (Sénat) absent). 


» © >» >» è . 3 ù . o . . . ùo . >o . a. . . +. . = 


NOTE POLITICE — 1916 149 


vut consfätuiri cu unul din grupurile beligerante; el 
crede cä momentul a venit. Eu, dupä maturä reflectiune 
şi după lupte interne pe care le veţi înţelege si din cari 
am eşit biruitor asupra mea, înclin mai mult pentru 
opinia guvernului meu». 

Brătianu : Apel la concordie şi cere concursul tu- 
tulor. 

Carp : Explică necesitatea unei expuneri a guver- 
nului. 

Regele : Apel la discretia tutulor: trebue tăcerea 
preotului care primeşte o spovedanie. 

Brătianu : «1913 a fost prefața unui rezbel cu Aus- 
tria şi încă de atunci contradictia de interese politice 
eu noi a luat forma acută. S'a adăugat forma antipaticä 
în care a izbucnit războiul actual. S'a adăugat absten- 
tiunea Italiei prin care, şi numai cu concursul militar 
al căreia era stipulat că o armată română poate figura 
alături de o armată austro-ungară. — Eu neg acest lu- 
-<ru. — Brătianu (şi Regele) afirmă că era convenţie în 
acest sens : Regele Carol mi-a spus că sa studiat, dar 
«că din motive technice nu sa putut încheia. Azi, toată 
latinitatea este în tabăra contra Germaniei! La început 
victoria părea probabilă pentru Germani: neputând 
merge noi singuri contra, am stat neutri. Rezbelul de 
uzură azi răstoarnă şansele în favoarea celor cu rezerve 
mai mari, iar Ru'garia, luând locul nostru în Orient, 
nouă ne este imposibil să stăm lângă Germani. În siste- 
myl dela 1884 eram aliaţi cu Italia în contra Rusiei; 
azi Italia este lângă Rusia. Incetul cu încetul, fără grabă, 
am ajuns la garantarea intereselor noastre : pentru neu- 
tralitate am avut numai asigurări, nu garanţii. Azi pro- 
blema este: «Sau să renuntäm la orice am putea obţine 
prin victoria Antantei sau să intrăm în război. Eu mam 
-angajat desăvârşit». 

Take Ionescu: Aprobă cu efuziune. Osanale pen- 
tru Rege. 

Eu : «Lucrurile fiind hotărîte, nu mai pot da vre-o 
povatä ; fac numai o rugăciune Regelui, dacă mai este 
timp. Pretuirea şanselor războiului nu o văd ca d-nul 


150 NOTE POLITICE — 1916 


Brătianu. După atâtea sacrificii omeneşti, ofensiva alis- 
filor nu a recâştigat nici o porţiune infimä din ceeace 
ocupă Centralii : am harta aci. Ni se spune că în Polo- 
nia s'au încetinit operaţiile pentru ca să se constitue re- 
zervele pentru noi: deci nu este prisos de oameni. 
Bulgaria ? Nu văd antinomie între statele noastre; am 
crezut şi cred o bună înţelegere între noi şi Bulgari 
ar constitui o a şaptea mare putere în Orientul Euro- 
pei. Dar chiar dacă şansele ar fi bune, este în intere- 
sul României să ajute la instalarea Ruşilor pe Strâm- 
tori ? Din mijlocul secolului al 17-lea Rusia luptă ca să- 
iasă la Marea caldă: azi aceasta este singurul ei ţel. 
Rog pe Rege să se gândească că dacă Rusia vine la 
Constantinopol, România este drumul care leagă Rusia 
cu Strâmtorile. Chiar dacă n'ar cuteza Rusia sa-şi ane- 
xeze această cale — România, — instalarea la Strâm- 
tori a marelui nostru inimic este moartea economică a 
tärei. Cred că acesta este cel mai mare păcat ce un Ro- 
mân poate comite împotriva viitorului tärei. S'a facut 
apel la concursul tutulor. Odată deciziunea luată, vom 
tăcea ! Aceasta este tot ce putem face pentru a nu rupe 
unitatea naţionala». 

Nicu Filipescu : Polemică că eu am cunoscut şi am 
aprobat primul angajament din carea decurs tot: 
«Vous pouvez marcher» as fi zis eu d-nului Bratianu. 
(Brătianu surâde; am avut pe urmă o explicaţie cu el). 

P. Carp : «Nu suntem aci pentru polemici ale tem- 
peramentelor care nu se pot stăpâni. (Aprobari). A 
merge cu Rusia este a izbi în interesele tärei şi în con- 
tinuitatea dinastiei». In desvoltarea ideei ajunge până 
a spune: «Doresc sa fifi învinşi, pentru că victoria 
voastră ar fi ruina tärei!» 

Brătianu : Protestează. Teza d-lui Carp a unei e- 
gemonii ruse opuse egemoniei germane şi înlocuind pe 
aceasta, este falsä. Anglia de sute de ani îşi impune 
punctul ei de vedere şi nu va lăsa o egemonie ori- 
care să... 

Regele : «Constantinopol luat în contra voinţei 
noastre este oare preferabil Constantinopolului ocupat cu 


NOTE POLITICE — 1916 151 


noi ? Austro-Ungaria nu ne-a oferit niciodată nimic şi 
Germania a fost neputincioasă să-i impună sacrificii. 
D-1 Szegheni-Marisch mi-a spus când am fest la Ber- 
lin : «Sau făcut dintr'o parte şi dintr'alta multe greşeli, 
dar mai multe din partea noastră». Victorioşi, avem în 
Transilvania o putere de rezistenţă mai mare. Iau răs- 
punderea, pentru că am încredere în viitorul ţărei». 

Maiorescu : «Consiliul de Coroană din 1914 a de- 
cis expectativa. Ce sa întâmplat, pentru ca să modifi- 
cam atitudinea ? Are guvernul ceva încheiat? Ce ne 
poate spune ?» 

Brătianu : «Cred în victoria Antantei şi mă confor- 
mez ei. Vom declara război Austro-Ungariei : nu altora. 
[In schimb ni se recunoaşte dreptul de a lua până la 
Tisa, Banatul, Crişana, un Maramureş de sus care este 
slav, Bucovina până la Prut. Ni se mai recunoaşte dreg 
turi egale la Congres. Tratatul care ne garantează aceste 
anexari este iscalit de cele patru puteri (nu de Serbia 
şi Belgia). Cele patru puteri garantează integritatea te- 
ritoriului nostru. Cred că orice reviriment nu mai este 
posibil. 

Maiorescu : «Este controversă asupra situaţiei mili- 
tare, şi pe o controversă nu se riscă soarta, färei. Cunosc 
pe ardeleni: Popovici, Vaida, cari văd în ceeace se pe- 
trece sfâsierea lor. Nu se constată unanimitatea, dela 
1913 ; azi sufletele sunt împărţite. Cine va ratifica de- 
claratia de război ? Camerile actuale : pe altă chestiune 
au fost alese. Intrăm în foc sau nu ? Se poate oare zice 
că ţara a fost consultată ? Cum ne este justificată eşi- 
rea din neutralitate ? Cer continuarea expectativei !» 

Teodor Rosetti: Nu crede în sfărâmarea Austriei 
şi rămâne constant în convingerea, lui că nu avem cu ce 
duce un rezbel lung şi greu ca acesta, 

Costinescu : «Să stăm pe loc? Dar Europa nu stă 
pe loc. Toate Statele în sânge şi foc: noi stam ruşinaţi 
la uşă. Europa e în prefacere. Cu braţele încrucişate, 
dupa ce am câştigat bani, am fi de râsul lumei. Toţi cu 
inimă românească, la locul lor». (Aşa vorbeşte Cos- 
tineseu... ! !). 


152 NOTE POLITICE — 1916 


Pherekyde : Vrea să mă linisteascä în privinţa 
Constantinopolului. Nu Ruşii singuri vor hotărî. Ei nu 
luptă pentru stapânirea Constantinopolului : «Libenu- 
tea Strâmtorilor, aceasta este formula viitorului] Dacă 
stam locului vom ajunge vasalii străinilor, iar genera- 
tiile viitoare ne vor reproşa că nu ne-am făcut datoria». 

C. P. Robescu: «D-l Maiorescu a fost lipsă şi nu 
cunoaşte sentimentul tärei. Asigur ca tot poporul se va 
scula pentru a desrobi pe fraţii noştri şi pentru a în- 
frânge pe Bulgari. Majoritatea Senatului dă deplina în- 
credere guvernului». 

Brătianu : Răspunzând unei aluziuni a lui Maio- 
rescu care a făcut tratatul din 1884, el care la 1871 contra 
Germaniei victorioase proclamase că simpatiile noastre 
vor fi totdeauna pentru Franţa, afirmă că tatăl său nu 
s'a identificat niciodată cu o acţiune din afară. In toate 
consideratiunile contra nu se ţine destul seamă de forţa 
morală. Sunt înfrângeri care sunt faze ale victoriei. 
Chestiunea Austriei este pusă şi majoritatea Europei 
consacră drepturile noastre istorice, de oarece le ia în 
seamă şi acum: «Oricare ar fi soarta războiului, drep- 
iuri consacrate ramân». Mihai Viteazul poate nici nu a- 
vea cunoștința ideei mari ce reprezenta şi el a rămas 
totuşi emblema ei; aşa va fi cu Regele Ferdinand, ori- 
care ar fi soarta războiului. — Face un nou apel să nu 
scădem nimic din puterea de acţiune, nici prin acţiuni, 
nici prin inertie. 

Regele : «Intrunirea noastră este istorică şi plină 
de răspunderi pentru toţi. In hotărârea ce iau sunt că- 
lăuzit numai de sentimentul poporului român şi de o în- 
treagă convingere. Sunt convins că Dumnezeu va fi cu 
noi ; am încredere în iubirea de neam a întregei ţări». 

Ne sculăm. — Regele se apropie de Carp şi îi re- 
proşează cu dulceaţă, cuvintele ce a spus. Carp comite 
greşeala să le menţie. Brătianu îi spune: «Atunci ia-ti 
fiii înapoi şi dă-i în armata germană». 

Jau la rândul meu pe Brătianu si îi cer o explicaţie, 
faţă de Pherekyde, pe care îl tin de mânecă. — Eu: 
«D-le Prim-Ministru, de un an nu mi-ai făcut nici o co- 


NOTE POLITICE — 1916 153 


municare politică, pe care niciodată nu am cerut-o». — 
Brătianu: «ţi voi spune tot...»—Eu: «Nu, şi îţi mutu- 
mesc pentru ca să nu mai fiu expus denunfärei calomni- 
oase că comit indiscreţii. Auineauri ai surâs la atacul 
d-lui Filipescu. Să precizăm : ia 12 Septembre mi-ai tri- 
mis răspuns prin Stirbey că, direct dela Sasonov ţi se o- 
feră în schimbul neutralităţei parte din Bucovina, şi par- 
te din Tl'ransilvania...»—Brätianu : «Transilvania nu mi 
s'a oferit niciodată...» — Eu : «Exact. Trei zile pe urmă 
sni-ai spus personal că numai Bucovina era oferită dar 
eu când am transmis răspunsul: «marchez!», era la pro- 
punerea Stirbey. Dealtminteri pe acea vreme îmi spu- 
neai: a ataca Austria ar fi o felonie pe care nu o voi 
comite niciodată». — Brătianu : «Nu mi-aduc aminte a- 
cum detaliile... dar nu este vorba de aceasta: cer con: 
cursul d-tale». 

Insistenţe dela Porumbaru şi dela Radovici. 

Vine şi Regele, cu lacrămi în ochi: «Trebue să-mi 
dai concursul D-tale, Regele ţi-l cere». (Imi ţinea amân- 
două mâinele). 

Eu : «Sire, dela mine nici o piedică de azi înainte ; 
sunt mut şi mă duc la Crucea Roșie». — Regele : «Nu! 
Trebue concurs efectiv». 

Tonul general al discuţiei nu m'a satisfăcut. S'au 
făcut şi glume | Tirada lui Robescu învățată pe din a- 
fară : cu 48 de ore înainte era neutralist hotărât. — Re- 
gele lăcrămează cam des. 

— La întoarcere am grija să mai vorbesc de refu- 
zul de a intra în guvern: şi Maiorescu şi Teodor Ro- 
setti sunt de părere hotărât contra; Maiorescu nu pri- 
meşte nici măcar să dau cuiva o delegaţie. La 5 ore au 
mai venit Grig. Cantacuzino şi Neniţescu la Maiorescu. 
Aceeaşi părere ferm exprimată. 

— La ora 3 vine Stirbey să mă ia : Regele vrea să 
mă vadă. Pe drum el mă dăscăleşte ca să primesc să 
intru în guvern : şi invocă interesul partidului conser- 





A 3 h. Stirbey vient me chercher: le Roi veut me voir, 
En ronte il me chapitre ponr accepter entrer gonvernement : 
îl m'invoqne l'intérêt dn parti conservatenr. Moi: mntisme 


154 NOTE POLITICE — 1916 


yator. Eu : mutism putin ostil. Mă precedă la M. S., 
probabil pentru a o pune în curent. 

Regele, cordial, zicându-mi pe nume, adeseori luân- 
du-mi ambele mâini. Repetarea solicitärei. Eu spuse- 
sem : «Ce porunceşti, Sire î» — «Nu poruncă, primire cu 
afecţiune e tot ce am de spus». 

Regele: «Credeam că avem asentimentul tutur 
ror». — Eu: «Nu eram pregătiţi; din contra, până în 
ultimul moment eram autorizat a crede că Regele era. 
puntea de scăpare». — Regele înţelege aluzia mea la 
neadevăruri, căci puţin mai târziu îmi spune: «Mult 
m'a costat să mint, cum am mai făcut şi eri lui Czernin». 

Arăt că guvernele de coaliţie sunt anarhia admi- 
nistrativă şi povăţuesc pe Brătianu să continue singur 
cu guvernul lui. Şi-l poate închipui cineva având 
alături pe Filipescu... ? — Regele: «Absolut exclus 
cu o singură nuanţă». — Eu: «Atunci, voi uşura lucrul 
refuzând ; aceasta vă va scăpa de ceilalţi». — Regele. 
«Pentru mine e un sentiment egoist să te am pe D-ta : 
doresc dacă reuşesc, să fie opera tutulor partidelor». — 
Eu : «Şi dacă nu merg lucrurile bine, este în interesul 





un peu hostile. Il me précède chez Sa Majesté pour la mettre 
au courant. 

Le Roi, cordial, m'appelant par mon nom souvent me 
prenant les deux mains. Répétition de la sollicitation; j'avais. 
dit: «Ce poruncesti, Sire? — Nu poruncă, primire cu afec- 
tiune, o tot ce am de spus. A 

Le Roi: J'avais crû avoir l’assentiment de tous. — Moi: 
Nous n'y étions pas préparés; au contraire, jusqu’au dernier 
moment nous étions autorisés à croire que le Roi était la 
planche de salut, Le Roi comprit mon allusion aux non vé- 
rités, car, peu de temps après: il m'a beaucoup coûté de men- 
tir, comme je l’ai fait encore hier à Czernin. — J'expose que 
les gouvernements de coalition sont l'anarchie administrative 
et que je conseille à Bratiano de continuer seul avec son gou- 
vernement, Le voit-on ayant Filipescu?... — Le Roi: Absolu- 
ment exclu, avec une seule nuance. — Moi: Alors que je fa- 
cilite la tâche en refusant: cela vous débarassera des autres. 
— Le Roi: Il y a pour moi un sentiment égoiste à vous avoir: 
je désire, si je réussis, que se soit l’oeuvre de tous les partis.— 
Moi: Et si ca ne va pas, il est dans l'intérêt de la Couronne 


NOTE POLITICE — 1916 155 


Coroanei să mai aibă o rezervă». După o nouă insistenţă 
a Regelui: «Nu pot semna eu o declaraţie de război Ger- 
maniei», — Regele : «Dar atunci, mai târziu». — Eu: 
«Dacă merge rău, voi fi aci pentru a Vă ajuta». — Re- 
gele : «Contez absolut pe D-ta». — Eu: «La zile negre 
mă veţi găsi». 

Regele explică că totul este gata; că El a impus pe 
Culcer. Ca şefi de armată: Averescu, Aslan, Prezan. 
El a adăugat pe Lupescu, Mărdărescu şi Stratilescu ca 
şefi de Stat Major. Th. Râmniceanu trece pe lângă fiul 
său. Perticari la Roma. Regele a refuzat absolut o ofen- 
sivă la sud : nu este treaba noastră să deblocăm pe Sar- 
rail; noi mergem contra Ungariei. Ruşii nu dau decât 
50.000 de oameni. — Eu : «Dintre cari trei brigade cehe 
şi croate...» — Regele : «Nu. Impäratul a refuzat să-i 
primească în armata lui. —- Putem fi bătuţi, niciodată 
zdrôbiti! (Probabil aluzie la garanţia celor patru pu- 
teri). Nimeni nu ma influenţat: d-l Maiorescu este sin- 
gurul care ar fi putut s'o facă». 

La plecare ţinându-mi amândouă mâinile şi recon- 
ducându-mă dealungul coridoarelor, Regele îmi mai 
spune : «Mă bizui absolut pe D-ta». — «Da, Sire, la zile 
de nevoe, de nevoe !» 





d’avoir une réserve. — Sur nouvelles insistances: Je ne puis 
pas signer, moi, déclaration de guerre à l’Allemagne, — Le 
Roi: Mais alors plus tard. — Moi: Si ça va mal, je serai là 
pour vous aider. — Le Roi: Je compte sur vous. — Moi: «La 
zile negre mă veţi găsi». 

Le Roi explique que tout est prêt, qu’il a imposé Culcer, 
Aux chefs d'armée Averescu, Aslan, Presan il a adjoint Lu- 
pescu, Mardarescu et Stratileseu comme chefs d'Etat-Major. 
Théodore Ramniceanu passe auprès de son fils. Perticari à 
Rome. Il a refusé absolument une offensive vers le Sud: ce 
n'est pas notre affaire de débloquer Sarrail; les Russes ne 
donnent que 50.000 hommes. — Moi: Dont 3 brigades tchèques, 
croates. — Le Roi: Jamais. L'Empereur a refusé de les rece- 
voir dans son armée, Nous pouvons être battus: jamais 
anéantis! (Probablement allusion à la garantie des quatre 
Puissances). Personne ne m'a influencé: Mr. Maiorescu est. 
le seul qui eut pu le faire. 

Au départ, me tenant les deux mains et me réconduisant 
le long des couloirs: «Contez absolut pe D-tas. — «Da Sire, 
la zile de nevoie, de nevoiel» 


156 NOTE POLITICE — 1916 


Uitam două detalii. Regele mi-a spus cu explozie: 
«Ne trebue absolut războiul ca să ne vindecăm de marele 
putregai în care se află ţara». Cuvântul «putregai» a 
revenit de două ori. (Cu Iliescu, şef de Stat-Major şi 
Costinescu, ministru !) — Regele a concediat pe Basset 
cu toate marile servicii aduse şi marea încredere ce avea 
într'însul. Nevasta lui făcea spionaj. Dela Berlin, Regele 
a primit rezumatul unei conversaţiuni pe care El o avu- 
sese de curând cu Basset. Deci femeia. Regele i-a încre- 
dintat o scrisoare pentru fratele său: «Nu am putut 
spune tot ce voiam, căci mă temeam ca scrisoarea să nu 
fie deschisă pe drum». 

— La ora 8 se manifestează dela Ligă spre Palat : 
copii, rândaşi, nici două sute de oameni. Inaintea Pa- 
latului se întâlneşte altă bandă cu drapelul francez: se- 
împreună ambele drapele. Inscenare pusă la cale de 
Lucaci şi de Goga. 

Sa publicat decretul de mobilizare şi de stare de 
asediu. Strada mişună de lume. Sub câteva felinare voa- 
late, grupuri citesc gazete. Publicul are atitudinea obiş- 
nuită Duminicei; nici o căldură... 


J'oubliais deux détails. Le Roi wa dit avec explosion : Il 
vous faut la guerre pour nous guérir de l’affreuse pourriture 
dans laquelle est le pays. «Pourriture» est revenu deux fois. 
{Avec Iliescu chef d'Etat Major et Costinescu minist:e!) — 
Le Roi a renvoyé Basset malgré les grands services rendus 
et l’absolue confiance, Sa femme faisait espionnage: de Ber- 
lin il a eu le resume d’une conversation qu'Il avait eue depuis 
peu avec Basset. Donc la femme. Il lui a confié lettre pour 
son frère: «J'ai pas pu dire tout, car la lettre pouvait être 
ouverte en route». 

A huit heures: on manifeste de la Ligue vers le Palais: 
des enfants, des «rândagi», pas 200 hommes. Devant le Palais 
on rencontre une autre bande avec drapeau français: on 
incline les deux drapeaux. Mise en oeuvre de Lucaci et de 
Goga. 

On vient de publier le décret de mobilisation et de l’état 
de siège. La rue est noire. Sous quelques reverbères voilés, 
des groupes lisent. Public attitude du Dimanche; pas de 
chaleur... Au «Continental» Lucaci fait son entrée: on se lève 
et la musique l'hymne royal! 


NOTE POLITICE — 196 157 


La Continental, intră Lucaci: lumea se scoală în 
picioare şi muzica cântă imnul regal! 

La orele 11 cafenelele sub şi în faţa Jockey Clubului 
pline de lume. Soseşte cavalerie având pe colonel Boboe 
în capul ei: injurii, mojieii, ameninţări, insulte ofiţerilor 
cari aveau ţigări aprinse (?), întrun cuvânt scandat 
mare. Nota: Nimic nu vestise publicul că se află în 
vre-o contraventie. 

G. Diamandy întrun cere de prieteni exaltă virtu- 
tile Regelui : «Şi Regele Carol a făcut o acţiune mare = 
aceia de a muri !» 

— Seara la ora 9, deci 14/27 August 1916, Mavro- 
cordat a remis la Viena declarația de război. Noi ne 
mărginim la această singură manifestaţie diplomatică. 
Dealtminteri trupele noastre au anticipat şi tunelul dela 
Ghimeş a fost ocupat, prin surprindere, de regimentul 
Räzboeni. 

15 August — Ministrul Duca vine să mă roage să dau 
gazetelor mele nota care va apare în gazetele liherale : 
pentru a încuraja populaţia şi sănu se alarmeze în caz. 
când o parte din teritoriu ar fi părăsit, sau dacă prin 


A 11 heures cafés sous et en face Club pleins. Cavalerie 
et colonel Boboc en tête: injures grossières, menaces, insultes 
aux officiers qui avaient des cigarettes allumées (?), bref 
gros scandale. Nota: Rien n'avait prévenu le publie quit 
était en contravention quelconque. 

G. Diamandy, dans un cercle, exaltait les vertus du Roi. 
«Le Roi Carol a fait aussi une grande action: celle de mou- 
rir», 

Le soir à9 h., donc le 14 août 1916, Mavrocordato a remis 
à Wien la déclaration de guerre, Nous nous bornons à cette 
seule manifestation diplomatique. Nos troupes ont d’ailleurs. 
anticipé et le tunel de Ghimesh a été occupé, par surprise, 
par le régiment Resboieni. 

15 août, — Le ministre Duca vient me prier de donner à 
mes journaux la note que feront paraître les journaux libé- 
raux: encourager la population, ne pas s’alarmer si on quitte 
une partie de territoire ou si par bombardement on éprouve 
des dommages, 


158 NOTE POLITICE — 1916 


bombardamente ar fi oarecari pierderi. (Inteleg că s'au 
şi ivit greutaţi. Dealtminterea seara se zvoneşte că Se- 
verinul este evacuat în urma unei bombardări şi că linia 
noastră de apărare este retrasă la Palanca). 

Duca mi-aduce la cunoştinţă numirea lui Vintilă 
Brătianu ca ministru de război. Ionel are prea mult de 
lucru : «Aceasta nu prejudiciază în nimic remanierea gu- 
vernului national». Il las să vorbească şi aprob numirea. 

— D-nul Schelking vine din nou să mă vadă. El 
cunoaşte foarte bine pe Radeff: o puslama ; Radeff 
spusese de dânsul că este o canalie. El s'a supărat pe Po- 
klevsky cândi-a supus tratatul român : «Dragă prietene, 
eşti învingător, eşti bogat, dă-ţi demisia pentru a nu cu: 
noaste greutăţile». — Banatul, şi mai ales Torontalul 
“Românilor ? Dar ce se va spune la Congres când se a 
bandoneazä 570.000 de Sârbi cari îl locuese ? Si Româ- 
nia cu vot egal cu cele patru mari puteri ? Ce piedică şi 
coaliţii acolo !» Interlocutorul meu este brutal şi franc. 
Era inutil de a merge aşa departe, căci Brătianu tot 
ar fi intrat. — El adaugă : «Căderea lui Sasonov este o 
fericire pentru d-voastră ; el era filo-bulgar şi avea in- 





(Je comprends qu’il y a déjà de la casse, Le soir d’ailleurs 
on a dit que, à la suite de bombardement, Severin est evacué 
et que notre ligne de défense est portée à Palanca). 

Duca porte à ma connaissance la nomination Vintila 
Bratiano comme ministre guerre— Ionel ayant trop à faire 
«Ceci ne porte aucun préjudice au remaniement du gouver- 
nement national». Je laisse dire et j'approuve le choix. 

Mr. de Schelking vienr derechef me voir. Il connait, très 
bien Radeff: c'est un fier coquin; Radeff avait dit de lui 
que c'est une fripouille, Il a défrisé Poklevsky — me dit il — 
1orqu'il a connu le traité roumain. «Mon cher ami tu triom- 
phes; tu est riche; donne ta démission, pour ne pas connaître 
le revers de la medaille». — «Le Banat-Torontal surtout aux 
Roumains? Mais que dirt-t-on au congrès quand on aban- 
donne 570.000 Serbes qui l’habitent?—Et puis, voix égale à 
la Roumanie avec les 4 grandes puissances? Quel embarras 
et quelles coalitions là-bas?» — Mon interlocuteur est brutal 
et frane. C'etait inutile d'aller si loin, car Bratiano marchait 
tout de même: la chute de Sasonow est un bonheur pour 
vous ; il était philo-bulgare et entendait toujours séparer la 


NOTE POLITICE — 1916 159 


tentia să separe cauza Bulgarilor de cauza Coburgului. 
Tot Sasonov e acela care a împiedecat pe Sârbi să a- 
tace Bulgaria când aceasta a mobilizat. Spalaikovici e 
nebun de mânie, dar Sasonov l’a ameninţat. Când 
acesta s'a plâns lui Goremikin, bătrânul i-a spus : «Este 
vina d-tale, lucrurile acestea se fac, dar fără să ceri 
sfat». 

— Astăzi seară domneşte o ordina perfectă. Intu- 
neric complect. La ora 9 totul e închis. Se circulă în întu- 
neric. Precauţiile sunt bine observate. 

Nici o declaraţie n'a venit încă dela Berlin. Se ştie 
numai că Bussche şi-a cerut scrisorile de rechemare. — 
Am întâlnit la prefectura poliţiei pe Taxis, care a cerut 
intervenţia mea pentru un supus austriac, profesor de 
ceramică, de 14 ani într'o şcoală superioară a Statului. 
Nici el nu ştia când vor pleca. 

16 August, — Astă noapte primul semnal de alarmă: 
fluerele gardistilor anunţă aeroplane străine. La 1% în- 
cep loviturile de tun, trosnetul mitralierelor, rachete lu~ 
minoase, focurile încrucişate ale reflectoarelor. La 2% 
se aud în depărtare câteva detunături. Se află că un bi- 


cause des bulgares de la cause du Cobourg. C'est Sasonow 
qui a empêché la Serbie d'attaguer la Bulgarie quand celle- 
ci mobilisait. Spalaikoviteh en était fou de rage et Sasonow 
l'a menacé. Quand il s’est plaint à Goremikine, le viel homme 
lui a dit: «C'est de votre faute; on fait cela; mais on ne 
demande pas conseil». 

— Le soir ordre parfait. Obscurité complète. A 9 h. tout 
est fermé, On circule dans le noir. Précautions bien obser- 
vâes, 

Suite du 15. — Aucune déclaration n’était encore arrivée 
de Berlin on d'ailleurs dans la journée. On sait seulement 
que Bussche a demandé ses lettres de rappel. — J'ai moi- 
même rencontré à la prefecture de police Taxis qui a sollicité 
mon intervention pour un sujet autrichien professeur, de- 
puis 14 ans, de céramique, dans école supérieure de l'Etat. Il 
ne savait pas lui même quand ils partiraient- 

16 août, — Cette nuit sifflets stridents des sergents de 
ville; annonce des aéroplanes étrangers. A 1% de la nuit 
commencent les coups de canons, le crépitement des mitrail- 
leuses, les raquettes lumineuses, les feux croisés des réflec- 
teurs. À 2% h. dans le lointain, quelques détonations. On ap- 


160 NOTE POLITICE — 1916 


plan a aruncat bombe în mahalaua uzinei Lemaître, ceva 
pagube spre strada Călăraşi, se spune că aeroplanul ar fi 
fost dat jos spre Cernica, dincolo de fortul Căţelu. La 
ora 3 nu se ştia încă nimic precis. 

— Trupele noastre au intrat foarte uşor, pe dife- 
rite puncte, În Transilvania. Căile şi mijloacele ‘par 
a fi fost studiate cu amänuntime. 

— Avion mă dăscăleşte multă vreme ca să primese 
să intru în guvern. Eu nu mă ocup decât de Crucea 
Roşie. ; 

17 August. — Captura aeroplanului care a bombar- 
dat nu se confirmă. Comunicatul oficial pretinde cä am 
avut de a face cu un Zeppelin si un aeroplan. cari au fu- 
git fără a fi cauzat vre-o pagubă. Tot aceiaşi greşeală de 
a nu se spune adevărul chiar pentru fleacuri. 

Burnea ştie dela frații Capşa că nu sa înălţat nici 
un aeroplan de luptă. Aceasta este exact ceeace îmi 
spusese Regele Dumineca trecută : «Aparatele de luptă 
ne lipsesc cu desăvârşire. dar ele vor sosi». 

Lupu Kostake se afla la Severin când un monitor 
austriac a bombardat timp de o oră orașul. S'a tras a- 


prend qu’un Farmau biplau a jeté des bombes quartier Usi- 
nes Lemaître; quelques dégâts du côté de Str. Calarasi; on 
dit que l’aéroplane a été desceudu du côté de Ceruica, au-delà 
du fort Catzelu. A 8 h. on ne savait rien de précis 

Nos troupes ont assez facilement pénétré sur divers 
points en Transylvanie: les voies et moyens semblent avoir 
été soigneusement étudiés. 

Ariou me chapitre longuement pour que j'accepte d'en- 
rer daus gouvernement. Je m'occupe soigneusement de la 
Croix Rouge. 

17 août. — La capture de l’aéroplane qui a bombardé ne 
se confirme pas. Le communiqué officiel prétend que nous 
avons eu affaire à un Zeppelin et à un aéroplane qui ont pris 
la fuite saus avoir causé des dégâts. Le même tort de ue pas 
dire la vérité, même pour des riens. — Burnea tieut des frè- 
res Capsa qu’aucuu de nos appareils n’a volé, parceque nous 
v’avous pas de machines de combat, C’est exactement ce que 
m'avait dit le Roi, dimauche: les appareils de combat mau- 
auent totalement. mais vont arriver. Lupu Kostache a été à 
Severin lorsque un moniteur autrichien a bombard unu 


NOTE POLITICE — 1916 161 


supra gärei, comandamentului diviziei şi palatului ad- 
ministrativ. Nu s'a evacuat oraşul, cum se pretindea, şi 
pagubele nu sunt mari. 

— In ceeace priveşte statul-major, tot aceiaşi co- 
medie : Zottu, bolnav şi în concediu, este menţinut ca 
şef, ca să poată subşeful Iliescu să aibă mână liberă! 
Bietul Christescu devine şef de stat-major la armata II 
(Averescu). El a spus cu durere lui Butculescu : «Sunt 
lăsat la o parte: sunt nemtofil». 

— Primesc vizita ministrului Antonescu, care mă 
pune în curent cu legile ce vor prezenta ca legislaţie ci- 
vilă extraordinară. Deci convocarea Camerelor este a- 
propiată. — Avem peste două mii de morţi şi răniţi; 
atrag atenţia lui Antonescu că lucrul trebue spus pe 
faţă publicului : să se urmeze în această privință siste- 
mul german. — De asemenea eu îi reproşez lipsa de 
francheţă în privinţa numirii şefului de stat-major : 
«Nu este omul meu», dar din momentul ce a fost ales, 
trebuie să i se dea situaţia voită. 

— La Maiorescu reluăm împreună unele scene din 
Consiliul de Coroană : atitudinea Regelui care plânge şi 
care, pentru a-şi da o ţinută, desemnează pe hârtia lui 


heure durant la ville. On a tir6 sur la gare, le commande- 
ment dela division, le palais administratif. On n'a pas óva- 
cué la ville, comme on le prétendait, et les dégâts peu graves. 

Pour l'Etat Major la même comédie: Zottu, malade et en 
congé, est maintenu chef pour que le sous-chef Iliescu ait 
main libre! Le pauvre Christescu devient chef d'Etat Major 
de l’armée Averescu (la 2-ème). Il a dit à Butculescu, avec 
rage: «Sunt lăsat la o parte: sunt nemtofil». 

— Visite ministre Antonescu ; il me met au courant des 
lois qu’ils vont présenter comme législation civile extraordi- 
naire, Donc la convocation des Chambres est proche. Nous 
avons plus de deux mille morts et blessés. J’attire son atten- 
tion qu’il faut le dire nettement au public: suivre le système 
allemand en cela, De même je lui reproche l’absence de fran- 
chise dans la nommination du chef d'Etat Major: «c'est pas 
mon homme», mais puisqu'on Pa choisi, il faut lui donner 
l’assise voulue. 

— Chez Maiorescu. Nous repassons ensemble certains 
scènes du Conseil de Couronne: l’attitude du Roi qui pleure 
et qui, pour se donner du maintien, fait des dessins sur son 


11° 


162 NOTE POLITICE — 1916 


şi trage linii cu creionul, urmând marginea säräcäcioasei 
călimări de onix falş pe care o am încă în faţa ochilor ! 
— Şi Prinţul Carol, palid, fără casă mişteo trăsătură 
din faţa lui, cu aerul foarte îndepărtat, aproape indife- 
rent, salutând pe unii, uitând pe alţii! La Consiliul 
dela Sinaia, Ferdinand, prinţ moştenitor, nu a vorbit, 
dar toate fibrele lui erau încordate... — Maiorescu îmi 
cere să precizez dacă în adevăr Regele mi-a mărturisit 
că a minţit. Cum a putut să facă o astfel de mărturisire 
faţă de un supus al lui ? Gen de isterie? 

— Curtea nu doarme în oraş. In toate serile la orele 
6, ea plecă în automobil. Regele îşi conduce singur ma- 
şina. Unii dorm la Buftea: Stirbey a refăcut în stare 
bună căsuţa din parc. Regele, mi se spune, la Cocioc. 
unde are un foarte drăguţ pavilion de vânătoare. — Se 
paze că Cartierul genera! va fi la Periş. 

19 August. — Cu toată reaua rechizitie da cai din 
Bucureşti, — cei buni au dispărut de multă vreme prin 
uzură, — s'a ordonat azi dimineaţă (Udrisky) să se 
scoată din-pământ încă 400 cai de artilerie. Este mare 





papier et tire des lignes au crayon, en suivant la bordure du 
maigre encrier, en faux onyx vert que je vois encore ! Et le 
Prince Carol pâle, sans un trait qui bouge, lair bien loin, 
quasi indifférent, saluant les uns, oubliant les autres ! Au 
Conseil de Couronne de Sinaia, Ferdinand, Prince royal, n’a 
pas parlé, mais tous les fibres étaient tendus.. Maiorescu me 
demande de préciser si réellement le Roi m'a avoué avoir 
menti. «Comment a-t-il pu en convenir devant un sujet? 
Genre d'hystârie?» — (Au moment de mon arrivée le Prince 
Carol était en visite chez les Racota, les demoiselles Ben- 
gescu....) 

La Cour ne couche pas en ville. Tous les soirs, à 6 h., ils 
partent en auto. Le Roi conduit seul la sienne. Les uns sem- 
ble-t-il, couchent à Buftea: Stirbey a remis en état la petite 
maison dans le pare, Le Roi, me dit-on, à Cocioc où il y a ra- 
vissant pavillon de chasse. Il paraît que le quartier général 
sera à Peris. 

19 août, — Malgré le mauvais recrutement des chevaux 
à Bucarest — les bons chevaux ayant depuis longtemps dis- 
paru par usure, — on a ordonné ce mátin (Udrisky) de faire 
sortir de sous terre encore 400 chevaux pour artillerie. On 


NOTE POLITICE — 1916 163 


îndoială că se vor putea găsi. Col. Alevra avea drep- 
tate : In loc să se cheltuiască 100 de milioane pentru 
a răscoli pământul, ar fi fost mai nemerit să se rechi- 
ziţioneze mereu şi să se pue caii în subsistenfä si la 
„antrenament. 1 

Antonescu, care trebuia să vie să discute cu mine 
proectele lor de legi, îmi telefonează că această discuţie 
va avea loc săptămâna viitoare. Deci convocarea Came- 
rilor este amânată. 

— Germania ne-a declarat război Joi seara, 17 Au- 
gust, după o telegramă dela Sofia. 

— Cartierul general publică ultimul buletin, dând 
numele ofiţerilor morţi şi răniţi. In capul listei morţilor 
«este locot.-col, Poenaru-Bordea. Suntem în împrejuri- 
mile Sibiului, dar nu se vorbeşte de intrarea noastră în 
acest oraş. | 

20 August. — Brătianu, cerându-mi o întrevedere, a 
venit la mine la ora 3%. — Unii aflaseră de această în- 
trevedere şi ©. Arion sa prezentat câteva minute îna- 
inte, pentru a mai pleda cauza inträrei mele «sau à 
noastră» întrun guvern de coaliţie. 


doute fort qu'on puisse les trouver. Le colonel Alevra avait 
raison: au lieu de dépenser 100 millions à fouiller la terre, on 
aurait mieux fait de réquisitionner tout le temps et de met- 
re en subsistance et à l'entrainement ces animaux. 

Antonescu, qui devait venir discuter avec moi leurs pro- 
jets de lois, téléphone que ce sera pour la semaine prochaine. 
Done la convocation des Chambres est remise, 

L'Allemagne nous a declare la guerre jeudi 17 août, le 
soir, sur une dépêche de Sofia. 

Le Quartier général publie le premier bulletin donnant 
les noms des officiers morts et blessés. En tête des morts 
le lieut.-colonel Poenaru-Bordea. Nous sommes dans les 
environs de Sibiu, mais on ne parle pas de notre entrée dans 
-cette ville. 

20 août, — Bratiano m'ayant demandé entrevue vient me 
voir à 34 h. Quelques-uns avaient eu vent, et ©, Arion s’est 
présenté quelques minutes avant pour plaider encore la 
cause de mon «ou de notre» entrée dans un gouvernement 
de coalition. 


164 NOTE POLITICE — 1916 


Brătianu : «Voiam să-ţi vorbesc de programul nos- 
tru parlamentar, dar am acum ceva mai urgent de spus. 
In urma spuselor d-tale la Consiliu şi în urma conver- 
safiei d-tale cu Regele, cred că pot să cer un serviciu. 
Bussche pleacă mâine. Trebue să mă duc să-l văd». — 
Eu: «La un neutru ?» — Brătianu: «Ar fi complicat 
şi Sar svoni. — Eu: «N’am avut niciun contact cu el 
de Vinerea trecută». — Brătianu : «Scrie-i şi voi trimite 
eu scrisoarea». — 

Ii scriu ceremonios, rugându-l să mă primească 
seara la orele 8. «Doresc să vă văd (adaug după cererea 
lui Brătianu) şi voi avea autorizarea să pătrund pe 
lângă D-voastră». — Vasiliu, şeful de cabinet al lui 
Brătianu, duce scrisoarea şi mă însoţeşte seara. Bus- 
sche mă aştepta în pragul uşei; emoţionat; pare mul- 
tumit de a mă vedea. — Transmit : «Guvernul a amânat 
multă vreme încheerea acordurilor sale, fiindcă nu a 
consimţit să declare războiu Germaniei ; de asemenea 
el nu s'a asociat pentru viitor-la războiul economic şi a 
păstrat libertatea lui de acţiune. El speră că, după räz- 
boi, un regim normalseva putea relua între ambele ţări, 


Bratiano: «Je voulais vous parler de notre programme 
parlementaire, mais jai maintenant quelque chose de plus 
urgent. D’après ce que vous avez dit au Conseil et après 
votre conversation avec le Roi, je crois pouvoir vous de- 
mander un service. Bussche part demain. Il faut que j'aille 
le voir». — «Chez un neutre?» — Ce serait compliqué et 
aurait du retentissement, — Moi: «Je n’ai pas de contact au- 
cun depuis vendredi passé», — «Ecrivez et je ferait parvenir 
la lettre», — J'écris céremonieusement, le priant de me re- 
cevoir ce soir 8 h. «Je désire vous voir» (ajoute sur la de- 
mande de Bratiano) «et j'aurai l'autorisation de pénétrer 
auprès de vous». Vasiliu, chef de cabinet, porte la lettre 
et m'accompagne de soir. 

Bussche m'attendait sur le pas de la porte. Emu, semble 
content de me voir. Je transmets : le gouvernement a long- 
temps retardé la conclusion de ses accords parce qu’il n’a 
pas consenti déclarer guerre Allemagne ; de même il ne s’est 
pas associé pour lavenir à la guerre économique et a gardé 
sa liberté d'action; il espère, après la guerre, qu’un régime 
normal pourra reprendre entre les deux pays, mais pour 


NOTE POLITICE — 1916 165 


dar pentru aceasta nu trebue ca la faptele de război să 
se adauge cruzimi inutile, ca bombardările aeriene şi 
gloanţele dum-dum, ete.». — Bussche : «Declaraţie de räz- 
boi? Subtilitate, din momentul când guvernul ştia că 
faptul de a ataca Austria era a ataca Germania. Nu 
facem niciodată război populatiunei civile. In Belgia, 
tranctirorii erau organizaţi de guvern, trebuia să luăm 
mäsuri. Bombardarea Londrei ? Răspunsul pentru Ba- 
ralong şi echipajele nesalvate. La Paris? Răspunsul 
pentru Karlsruhe. Nu veți avea război aerian». — Eu : 
«Pot transmite această asigurare ?» — Bussche: «N'am 
mici o autorizaţie, dar cum voi sosi la Stockholm, voi 
aviza guvernul meu». — Restul convorbirei : plângerile 
lui asupra stărei de mizerie a transporturilor de de- 
portati. — Eu: «Trupele noastre nu cälätorese mai bine». 
Dau şi exemple. — Plângeri asupra sechestrărei socie- 
tăților străine. Eu îi răspund că sunt măsuri de conser- 
vare generală, cari nu împiedică deloc funcţionarea, lor. 
=- Şi de odată: «Märturisese că Regele este o enigmă 
pentru mine; cum a putut El să se schimbe aşa de 
brusc ? (1!) Ruşii trebue să-l fi ameninţat şi i-a fost 


«ela il ne faut pas qu'aux faits de guerre se joigne la cruauté 
inutile, telle que les bombardements aériens et les balles 
doum-doum, etc. ete—Bussche: Déclaration de guerre? Sub- 
tilité, puisque le gouvernement savait qu'attaquer l’Autri- 
che c'était attaquer l'Allemagne. Nous ne faisons jamais la 
guerre à la population civile: En Belgique: franc-tireurs 
organisés par le gouvernement, nous devions sévir. Bom- 
bardement Londres? Réponse pour le Baralong et les équi- 
pages non secourus, À Paris? Réponse pour Karlsruhe. Vous 
n'aurez pas la guerre aérienne. — Moi: Puis-je transmettre 
cette assurance ? — Bussche: Je mwai aucune autorisation, 
mais sitôt arrivé Stockholm, je saisirai mon gouvernement. 
— Le reste de notre entretien : ses plaintes sur l’état misé- 
rable des transports des déportés. — Moi: Nos troupes ne 
voyagent pas mieux ; exemples à l’appui. — Plainte sur la 
séquestration des sociétés étrangères. — Moi: Mesures con- 
servatoires, générales, qui ne gènent aucun fonctionnement. 
Tout à coup Bussche: «J'avoue que le Roi est une énigme 
pour moi; comment a-t-il changé si brusquement? Les Rus- 


166 NOTE POLITICE — 1916 


frică. — (Ce reflecţii îmi făceam eu, în mine!) — Im 
urmă întreb dacă nota, germană conţine ceva personal 
sau jignitor şi exprim dorinţa să nu fie aşa. Bussche- 
îmi dă, asigurarea că n'a trecut nimic prin intermediul: 
lui. 

După avizul lui Diamandy, pe care îl văzusem îna- 
inte, dau asigurări pentru Germanii rămași încă captivi, 
ca de exemplu funcţionarii comisiunilor cari au lucrat 
în ţară. 

Din partea Regelui ? Sau din partea lui Brătianu ? 
Dar s'a pus puţin ulei în frecătură. 

La sfârşitul conversatiei noastre, Brătianu mi se 
plânsese de sectarismul aliaţilor lui politici : scene pen- 
țrucă Stere e la Marele Cartier, scene fiindcă a dat œ 
situaţie unui om de ai mei. 

21 August, — Am văzut pe Brătianu pentru a-i da 
răspunsul. El îmi spune că Constanţa a fost bombardată 
de hidroavioane şi că sunt 100 de victime în populatiu- 
nea civilă. Cum nu se poate face Bussche răspunzător” 
de aceasta, el îi va telegrafia în numele meu la Iaşi prin: 
Conţescu, care însoţeşte trenul lui. 

Suntem angajaţi într'o afacere foarte serioasă la 


ses ont dû le menacer et il en a eu peur». (Quelles reflexions- 
muettes je me faisais!). 

Lă-dessus je demande si la note allemande contient quel- 
que chose de personnel ou de blessant et j'exprime le voeu 
qu'il n’en soit rien, Lui me donne l’assurance que par son 
intermédiaire rien n’a passé. 

Sur avis de Diamandy, que je venais de voir, je donne- 
assurances pour les Allemands restés encore captifs, comme- 
notamment les fonctionnaires des commissions ayant fonc- 
tionné. Est-ce le Roi? Est-ce Bratiano? On a mis un peu 
d'huile dans les frottements. En fin de notre conversation, 
Bratiano s’est plaint à moi du sectarisme de ses alliés poli- 
tiques. «Scènes puisque Stere est au grand quartier ; scènes 
parce que jai donré une situation à l’un des vôtres . 

21 août, — Vu le matin Bratiano pour faire mon rapport. 
Il me dit que Constantza a été bombardée par des hydra- 
vions et qu’il y a 100 victimes population civile, Comme on 
ne saurait en rendre responsable Bussche, il va lui télé- 
graphier en mon nom à lassy par Contesco, qui accompagne 
son train. — Nous sommes engagés dans une action très 


NOTE POLITICE — 1916 167 


Turtucaia şi la Silistra. Bulgaria atacă pretutindeni 
fără declarare de război. Guvernul a protestat eri pe 
lângă Statele neutre. Numai dacă nu cum-va au făcut 
comunicarea lui Derussi şi mai apoi lau blocat! 

Din convorbirile noastre de eri şi de astăzi, se pare 
că Brătianu spera să destrame pe Bulgari. La Consiliul 
de Coroană el spusese că nu va ataca pe Bulgari, iar 
Regele îmi afirmase: «Nici o ofensivă la Sud». — Cu 
o săptămână înainte, Radoslavoff pusese să se pipăe 
pulsul: el voia prietenia României, salvgardarea di- 
nastiei şi recunoaşterea, cuceririlor în Macedonia. -— Dar 
cum Massow spusese: «Dacă România atacă Austria, 
Bulgaria va declara, război», şi cum Derussi ceruse ex- 
plicaţii, Radoslavoff a răspuns: «Bulgaria nu este ca 
Turcia: un fecior la ordinele Germaniei». Brătianu a, 
indicat că el va fi intermediarul pe lângă puterile An- 
tantei pentru dinastie şi pentru à consolida o parte din 
cuceriri; şi “a întărit telegrama lui, punând pe Miti- 
lineu la Haga să vorbească eu ministrul bulgar de acolo, 
el părând accesibil. — Toate aceste calcule cad, căci ne 
batem cu Bulgarii pe tot frontul. Serios? Se puteau 
concepe astfel de perspective ? 





sérieuse Turtucaia-Silistra. Les Bulgares attaquent partout 
sans déclaration de guerre: le gouvernement a protesté hier 
auprès des Etats neutres. A moins qu'ils n’aient fait une 
communication à Derussi et l’aient ensuite bloqué. 

De notre conversation hier et aujourd'hui, il semble que 
Bratiano espérait un peu détacher les Bulgares. Au Con- 
seil de Couronne il avait dit: Je u’attaque pas les Bulga- 
res, — et le Roi m'avait affirmé: pas d'offensive au sud. 
Une semaine auparavant, Radoslavoff a fait tâter le terrain: 
il voulait amitié roumaine, sauvegarde de la dynastie et 
reconnaissauce de sa conquête en Macédoine. Mais Massow 
ayant dit: si la Roumanie attaque l'Autriche, la Bulgarie 
déclare la guerre, et Derussy ayant demandé explication, Ra- 
doslavoff a répondu: «La Bulgarie n’est pas, comme la Tur- 
quie, un domestique aux ordres de l'Allemagne», Bratianv 
a indiqué qu’il serait intermédiaire auprès des puissances 
de !'Entente'pour la dynastie et pour consolider une partie 
des conquêtes, — et il a doublé sa dépêche, en faisant parler 
aussi Mitilineu au Bulgare à La Haye; le Ministre de là-bas 
semblait accesible. Tous ces calculs tombent; on se bat sur 
toute la ligne avec les Bulgares. Serieusement? pouvait-on 
concevoir de pareilles perspectives ? 


168 NOTE POLITICE — 1916 


— La Club, generalul Aslan îmi confirmă că la Tur- 
tucaia lupta este serioasă. O divizie germană şi bulgară 
a atacat de şapte ori. Generalul Teodorescu, care comandă 
acolo, telegrafiază că, înaintea rețelelor lui de sârmă 
este un maldăr de cadavre. La întrebarea mea el îmi spune 
că trupele lui sunt cam de «adunătură». El se plânge că 
Ruşii nu sunt încă pe front şi că nu sunt destul de nu- 
meroşi. 

22 August, — Buletinul de astăzi zice că 10 atacuri 
au avut loc; George Balş şi Mişu Sutzu, îngrijaţi, cred 
că acolo lucrurile merg foarte rău. Trenuri militare cari 
trebuiau să aducă întăriri, au întârziat, şi cum pe stradă 
Sa luat cu japca orice automobil ce circula, G. Balş îmi 
apune că sa luat această măsură pentru a încărca sol- 
daţi şi a-i trimite în regiunea, aceia. 

Nu mi se pare posibil ca la 70 de km. de Bucureşti 
să fim fără acoperire ! 

— Astă noapte : luptă aeriană, la 14 şi la 8. 

— Comumicatul de ora 2 (No. 8) nu pomeneşte nimic 
de aceasta. Se pare că am fi tras în propriile noastre a 
vioane (căpitanul Christescu a spus-o lui Ciorăneanu). 
In orice caz Duca, pe care Pam văzut la orele 10, nu 


Au Club le général Aslan me confirme qu'à Turtucaia 
combat sérieux. Une division allemande et bulgare a atta- 
qué sept fois. Le genâral Teodorescu qui commande, télé- 
phone que devant ses fils de fer amas de cadavres. Sur mon 
interrogation, me dit que ses troupes sont un peu cadună- 
tură». Il s'est plaint que les Russes n'étaient pas encore sur 
le front et qu'il n'y en avait pas assez. 

22 août. — Le bulletin de ce jour dit qu’il y a eu dix 
atlaques de nos lignes et Georges Bals et Miche] Soutzo, 
soucieux, pensent que cela ne va pas bien là-bas. Des trains 
militaires devant porter des renforts ont du retard et com- 
me on a fait main basse dans la rue sur toute automobile 
rencontrée, G. Bals me dit qua c’est pour charger des soldats 
et les envoyer dans la région. 

Cette nuit combats aériens, à 1% et à 3 h. Le commu- 
riqué de 2 h. (No. 8) n’en souffle mot. Il paraît que nous a- 
vons tiré sur nos propres oiseaux (Cap. Christeseu l’a dit à 
Cioraneanu). Dans tous les cas, Duca, vu à 10 hb., doutait 


NOTE POLITICE — 1916 169 


credea ca avioanele inamice sä fi aruncat bombe. 
Ploae de proectile oarbe pe tot cartierul dela Crucea 
Roşie până la casa Sturdza. Am auzit căzând şi în gră- 
dina mea. 

— Eri, Brătianu mă consultase dacă mwar trebui 
publicat în gazete că populaţia din cauza bombardamen- 
telor aeriene cere represalii asupra persoanelor şi bu- 
nurilor Germanilor. Am fost de părere contrarie, Cu 
toate astea nota s'a publicat până şi în «Viitorul», unde 
a fost trimisă chiar de Duca. Eu, în «La Politique» po- 
vätuesce liniştea şi rezistența la această sugestiune ; iar 
censura nu mi-a tăiat aceste cuvinte. | 

— La ora 7, la Club, generalul Aslan îmi spune că la 
Turtucaia afacerea s'a terminat prin retragerea Bulga- 
rilor, căci singuri Bulgarii atacau. Nici un German. A- 
seară el era foarte îngrijat, 

August, — Bombardarea aeriană de astă noapte 
a fost gravă. Trei bombe au căzut la vre-o cincizeci 
de paşi şi toată casa s'a cutremurat. Alarma a fost dată 
după ce trecuse Zeppelinul care a urmat o linie dreaptă : 
Nisipari o bombă— Piaţa A. Lahovary, casa inspecto- 





que les avions ennemis eussent jeté des bombes. Pluie de 
projectiles morts sur le quartier dépuis la Croix Rouge 
jusqu’à la maison Sturdza. Je les ai entendu tomber dans 
mon jardin. 

Hier, Mr. Bratiaro m'avait consulté sil ne fallait pas 
mettre dans les journaux que la population demande sur 
la personne et les biens des Allemands des repressailles pour 
les bombardements aériens. J’ai déconseillé la note. Elle 
y est pourtant, jusque dans le «Viitorul». Duca me dit que 
cest lui qui l’a fait passer. Moi, dans «La Politique», je 
conseille le calme et la résistance à cette suggestion. Le 
passage n’a pas été biffé par la censure. 

A 1 h., au Club, général Aslan me dit qu'à Turtucaia 
l'affaire s’est terminée par la retraite des Bulgares, car 
les Bulgares seuls etaient assaillants- Pas d'Allemands. Hier 
soir il avait été sérieusement inquiet. 

23 août, — Le bombardement aérien de cette nuit a été 
grave. Trois bombes sont tombées à quelque 50 pas et ont fait 
trembler la maison, L’alarme a été donnée après le passage 
du Zeppelin qui a suivi la ligne droite: Nisipari (bombe) — 
Place A. Lahovary (Inspectorat gendarmerie rurale dé- 


170 NOTE POLITICE — 1916 


ratului jandarmeriei rurale därâmatä. — Str. Jules 
Michelet un imobil are o aripä därâmatä. — In col- 
tul sträzilor Eldorado si Posta Veche, o bombä neexplo- 
dată. — In grădina Palatului, o pâlnie mare. — In col- 
tul străzei Brezoianu, o imprimerie şi un colţ al casei 
Vrani turtite, — Pe trotuarul din faţa ministerului lucrä- 
rilor publice, un copac smuls. — Cu puţină precizie, Pa- 
latul Regal, ministerul de război şi un alt minister 
erau distruse. O victimă omenească. Mare indignare în 
populaţie. 

— Suntem din nou atacați la T'urtucaia, de astădată 
de o divizie germană. Ruşii nu vor sosi pe frontul Ca- 
drilaterului decât pe ziua de 25. Din nou domneşte o 
mare grijă. Prietenul C. Paciuri este cel mai alarmat 
din toţi. 

— Nicu Filipescu a şi început să peroreze la Club 
în contra guvernului imbecil. El pretinde că este vina 
guvernului dacă ne batem şi cu Bulgarii. Ei nu erau 
prevăzuţi ! El se mai plânge şi de prostia cenzurei. Pre- 
supun că nu li se mai vorbeşte destul de des de guvern: 
naţional. 

Guvernul s'a ţinut de cuvânt: a ridicat interdicţia 
«Minervei». 





moli) — Rue Jules Michelet (Lycée Cantemir, une aile’ 
effondrée) — Coin rue Eldorado — Posta Veche (bombe 
non explodée) — Jardin du Palais Royal grand entonnoir 
— Coin strada “Brezoianu (une imprimerie aplatie) et un 
coin de la maison Vrany — Ministere des travaux pu- 
blics (trottoir et arbre arrachés). Un peu plus de précision 
et le Palais Royal. Ministère guerre et un autre ministère 
y étaient. Une victime humaine, dit-on. Grande indignation 
populaire. Nous sommes attaqués à nouveau à Turtucaia: la 
division allemande donne cette fois-ci. Les Russes ne seront 
aue le 25 sur le front du Quadrilatère. On est de nouveau 
inquiet. Lami Patzouris est le plus alarme! 

Nicu Filipesco pérore déjà au Club contre le gouverne- 
ment imbécile. C’est, pour lui, la faute du gouvernement 
si on se bat aussi avec les Bulgares. Ils ne sont pas de jeu ! 
Il se plaint aussi de «l’imbécilité» de la censure. Je suppose 
qu’on ne leur parle déjà plus assez fréquemment du «gou~ 
vernement national». 

— Le gouvernement a tenu parole: il a levé l’interdit 
de la «Minerva». 


NOTE POLITICE — 1916 171 


Avioanele de luptă ne lipsesc cu desăvârşire : Luy- 
nes îmi spune la Jockey Club că au sosit 5, dar că mi- 
tralierele lor lipsesc încă ! 

24 August. — Dis de dimineaţă încep răniții să inun- 
de Bucureştii ; mai toate spitalele sunt nepregătite : ele 
nu trebuiau să fie puse în stare de serviciu decât peste 
trei săptămâni ! Toţi răniții vin dela Turtucaia. Crucea 
Roşie munceşte din răsputeri... 

La ora 2 svonuri sinistre circulă. Mi se anunţă că 
Turtucaia a căzut. La ora 4 G. Stirbey află dela Ma- 
vrocordato că o divizie este distrusă şi alta în primej- 
die. — La ora 6 Bärdescu, care vine din Olteniţa, îmi 
spune că acolo este un infern ; că răniții zac peste tot: 
mortierele austriace şi automobilele blindate îngroapă 
pe soldaţi de vii. Bulgarii omoară tot ce le cade în mână. 
Unul din regimentele noastre, ţiganii din Olteniţa, sa 
destrămat; ar fi tras asupra ofiţerilor. La 7%, la Club, 
G. Strat, din statul-major al lui Aslan, raportează că. 
30.000 de oameni sunt pierduţi! La Club domneşte o 
consternare. Poklevsky povesteşte că Ruşii se află la 80 
de km. de frontul de luptă, unde au fost plasați de 


— Nous manquons totalement d'avions de combat: 
Luynes me dit au Jockey qu'il en est arrivé cinq, mais que 
leurs mitrailleuses manquent encore! 

24 aoât.—Des le matin les blessés commencent à inonder 
Bucarest; la plupart des hôpitaux sont pris de court: on ne 
comptait les mettre en état de service que dans trois semai- 
nes! Tout cela vient de Turtucaia. On se multiplie à la 
Croix Rouge... 

A 2 h. il court des bruits sinistres. On m'annonce que 
Turtucaia est tombé. A 4 h. G, Stirbey tient de Mavrocordato 
qu’une division est anéantie et une autre en péril. À 6 à. 
Bardesco qui revient d'Olteniţa me dit que c’est un enfer 
là-bas; que les blessés gisent partout: les mortiers autrichiens 
et les autos blindées «îngroapă pe soldaţi de vii». Les Bul- 
gares tient tout. Un de nos régiments, les tzigans d'Olteni- 
tza, s’est débandé; il aurait tiré sur ses officiers. A 7% h. 
au Club, G. Strat, de l'Etat Major de Aslan, rapporte 
awil y a 30.000 hommes de perdus! — Au Club conster- 
nation. Poklevsky raconte que les Russes sont à 80 km. dw 
front du combat, là où les a placés l'Etat Major roumain 


172 NOTE POLITICE — 1916 


statul-major românese şi că nu se pot mişca fără un 
ordin al Cartierului general român... 

Tânărul Pleşa, care a cutreerat în automobil zona 
Dunărei, anunţă lui Stirbey că Calafat, Islaz, Turnu- 
Măgurele au fost bombardate. La Calafat artileria noas- 
tră atât de inferioară, nu a ripostat, pentru a nu da pe 
față lipsa ei de bătae. Este oare posibil? 

25 August, — In sferele Duca-Censurä-Banca Nafio- 
nalä-Henri Catargi, se agitä chestia de a se päräsi Bucu- 
restii. Se anunţă destituirea generalului Basarabescu ; 
se crede că şi Aslan ar fi destituit. In privinţa unui ar- 
ticol, dictat de mine şi prezentat la censură, Duca a 
rugat să se şteargă toată partea finală în care statul- 
major era pus în cauză, spunând că schimbări impor- 
tante au fost aduse în comandament ! 

Locotenentul Ioanid (Vaslui) din Obuziere, sosit 
nu se ştie cum la Bucureşti, povesteşte că, pe când ar- 
tileria germană şi bulgară trăgeau cârmuite de un balon 
şi de numerdase aeroplane, noi nu aveam nici unul. 
Timp de patru zile servantii nau avut cel mai mic re 
paus şi wau fost schimbaţi ! Când frontul a fost spart, 


et qu'ils ne peuvent bouger sans un ordre du Quartier géné- 
ral roumain... 

Le jeune Plesa, qui a fait en auto la zone du Danube, 
annonce à Stirbey que Calafat, Islaz, Turnu-Mägurele ont 
été bombardés. A Calafat notre artillerie tellement inférieure 
wa pas riposté pour ne pas avouer son manque de portée. 
Est-ce possible ? 

25 août. — Dans les sphères Duca-Censure, Banque Na- 
tionale-Henri Catargi on agite la question de quitter Buca- 
rest. On annonce la destitution du général Basarabesco ; 
on croit que Aslan a été mis à pied. À un article dicté par 
moi et présenté à la Censure, Duca a prié de retirer toute 
la partie finale dans laquelle l'Etat Major était mis en 
cause, en disant que des changements importants ont été 
apportés dans le commandement. 

Le lieutenant Ioanid (Vaslui) des obusiers, arrivé on 
ne sait comment à Bucarest, raconte que pendant que lar- 
tillerie allemande et bulgare tirait, guidée par un ballon et 
de nombreux aéroplanes, nous n’en avoins pas un. Quatre 
jours durant les servants n’ont pas pris de repos et n’ont 


NOTE POLITICE — 1946 173 


au luat-o toţi la fugă. Nenitescu, care lucrează la minis- 
ter, vorbeşte de o pierdere de 300 de tunuri şi de 30.000 
de oameni ! Se pare că se organizează apărarea la Bu- 
deşti, care se află la jumătatea drumului dela Oltenița.. 

Dimitriu, secretarul general dela interne, are i- 
deia stupidă să anunţe, ca să fie răspândită, vestea fal- 
şă că am reluat Turtucaia şi că am făcut prizonieri | 

Cafeneaua Capşa şi cea de peste drum au fost în- 
chise, Se începuse acolo să fie înjurat Brătianu în gura 
mare. Xeni şi ceilalţi takisti, mai violenti ca toată lu- 
mea : «Brătianu este un criminal, dacă după doi ani de 
preparaţie este încă desorganizat». 

— Am văzut pe Matorescu, care mă cäutase de 
dimineaţă. El e foarte intransigent : cu nici un pret nu 
trebue, în momentul de faţă, să intrăm în guvern. Cu 
cât vor merge lucrurile mai rău, cu atât o rezervă va 
fi mai necesară. 

26 August. — In cercurile Censurei se vorbeşte de 
pierderi de 20.000 de oameni şi 180 guri de foc. G. Stir- 
bey crede că la ministerul de război, unde s'a constatat 
o agitaţie foarte mare, se lucrează la modificări radica- 


pas eu de relève! Quand le front a été rompu, ils ont tous 
décampé. Nenitzesco qui travaille au Ministère, parte d’une: 
perte de 300 canons et de 30.000 hommes! 

Il paraît que c'est à Budeşti, à mi-chemin d'Oltenitza, 
qu’on organise la défense. Dimitriu, secrétaire général à 
l'Intérieur, a la stupide idée d'annoncer, pour qu'on la ré- 
pande, la stupide fausse nouvelle que nous avons repris Tur- 
tucaia et fait des prisonniers ! 

Les cafés Capşa et celui d'en face ont été fermés. Ou com- 
mençait à injurier fort Bratiano. Xeni, les autres Takistes, 
plus violents que les autres : «Bratiano este un criminel si 
après deux ans de préparation, il est encore désorganisé». 

Vu Maiorescu qui m'avait cherché dans la matinée, In- 
transigeant: — à aucun prix il ne faudrait, a l’heure ac- 
tuelle, que nous entrions dans le gouvernement. Plus cela 
ira mal, plus il y aura nécessité d’une réserve, 

26 août, — Dans les cercles de la censure on parle de 
perte de 20.000 hommes et 180 bouches à feu. G. Stirbey pen- 
se qu’au Ministère de la Guerre, où on a constaté énorme- 
agitation ont travaille à des modifications radicales. Devaut' 


174 NOTE POLITICE — 1916 


le. — In fața proporţiilor dezastrului, Brätienistii pre- 
tind că Brătianu a fost siluit de ameninţarea Rusilor 
că vor invada ţara! Din cuvinte scăpate unora şi al- 
tora, din modul de a vorbi la Consiliul de Coroană des- 
pre Bulgaria sar părea că Brătianu a avut iluzia că 
Bulgaria nu se va mişca. O astfel de naivitate este oare 
posibilă ? 

Deputaţii, cari fuseseră convocați în mod oficios, 
au plecat eri cu un tren special — sine die. 

— Ministrul Duca, scuzându-se de schimbările ce 
a făcut notiţei mele din «La Politique» asupra Turtu- 
caei, mă pune în curent cu faptele următoare: noi tre- 
bue să fi pierdut 10.000 de prizonieri ; comunicatul ger- 
man zice 20.000 şi 100 tunuri. Generalul Aslan este înlo- 
cuit cu Averescu, care are pe Christescu ca şef de stat- 
major ; el comandă «marea» armată care trebue să a- 
copere Bucureştii; Basarabescu este înlocuit cu Petala 
C.; este vorba de Crăiniceanu spre a înlocui pe Averescu 
la armata II. Eu exclam : «Cum se poate ?» Şi de trei 
ori repet acelaş lucru: «Să nu se facă o astfel de gre- 
şeală; toată viaţa lui a fost confuz şi este absolut obo- 


les proportions du désastre les Bratianistes mettent en avant 
que Bratiano a eu la main forcée par la menace des Russes 
d'envahir le pays! — Des mots échappés aux uns el aux 
autres, de la façon de parler au Conseil de Couronne de la 
Bulgarie, il semblerait que Bratiano a eu l’illusion que la 
Bulgarie ne bougerait pas. Est-ce possible une pareille 
naïveté? 

— Les députés qu’on avait officieusement convoqués sont 
repartis hier par un train spécial — sine die. 

Le ministre Duca s’excusant des retouches données à ma 
notice de la «Politique» sur Turtucaia, me met au courant des 
faits suivants: Nous avons dû perdre 10.090 prisonniers, le 
communiqué allemand en accuse 20.000 et cent canons; le 
général Aslan est remplacé par Averescu avec Christescu 
chef d'Etat Major ; il commande la «grande» armée qui doit 
couvrir Bucarest, Basarabescu est remplacé par Petala; il 
est question da Crainiceanu pour remplacer Averescu à la 
2-ème armée. Je m'exelame: «Comment est ce possible?» et par 
trois fois je reviens à la charge qu’on ne fasse pas cette 
faute: toute sa vie confus; il est absolument fatigué. — Il 


NOTE POLITICE — 1916 175 


sit». Duca nu poate să spue dacă au 'avut loc cruzimi, 
dar populaţia Turtucaiei a tras asupra soldaţilor noştri 
cari se retrăgeau în desordine. — Dealtmintrelea la Si- 
listra, populaţia voind să se miste, sa procedat la exe- 
cutii sumare. — (Imi reamintesc că cineva, Mavroiani 
sau altul, venind din Constanţa, îmi spusese : Prefectul 
Cămărăşescu trece drept omul providential ; el a retras 
toate vitele din Cadrilater şi le-a trimis în Ialomiţa ; 
se pare că aceste spolieri şi alte măsuri în contra Bul- 
garilor au adus femeile să fie sălbatice cu Românii. Mă- 
celuri ar fi avut loc la Bazargic şi în satele învecinate...) 

— Ministrul Antonescu, foarte binevoitor pentru o 
chestie de Cruce Roşie, îmi spune că un mare Consiliu 
de război la Marele Cartier General are loc şi că se va 
proceda la o curăţire : zece zile după intrarea în război !.. 
El nu crede în numirea lui Crăiniceanu, ştiind ce opinie 
are Brătianu de el (7!) — Lucru de necrezut : regimen- 
tul de Teleorman a avut slăbiciuni din cauza Bulga- 
rilor, dintr'un batalion ; o unitate a fost pusă la zid şi 
regimentul s'a purtat foarte bine în urmă ! 


ue saurait me dire s’il y a des eruautâs, mais la population 
de Turtucaia a tiré sur les soldats en debandade—P'ailleure 
à Silistrie, la population avait fait mine de bouger: «on « 
procédé à des exécutions Sommaires». (Je me rappelle que 
je ne sais qui, Mavrojany ou quelqu'un d'autre, venant de 
Constantza, m'avait dit: le préfet Camarasesceu passe pour 
l'homme providentiel; il a enlevé tous les bestiaux et tous 
les animaux du Quadrilatère et les a conduits à Ialomitza; 
il paraît que ces spoliations et d’autres sévices contre les 
Bulgares ont amené les femmes à être sauvages à l'égard des 
Roumains. Il y a eu des massacres à Bazargic et dans les 
villages avoisinants....). 

Le ministre Antonescu, très prévenant pour une questiou 
de Croix Rouge, me dit qu'il y a eu grand Conseil de Guerre 
au Grand Quartier et qu'on allait opérer un nettoyage: dix 
jours après l'entrée en campagne! — Il ne croit pas à la nom- 
mination de Crainiceanu, sachant ce qu’en pense Bratia- 
no (7!) — Chose stupéfiante: le régiment de Teleorman a 
eu des défaillances à cause des Bulgares, d’un bataillon : 
on a mis au mur une unité et le régiment a fait très bonne 


176 NOTE POLITICE — 1926 


Cei cu alarmele de eri erau takistü şi d-na Simky 
Lahovary | 

27 August. — Ministrul Antonescu a pus multă stă- 
ruinfä pentru a numi, după recomandatia mea, pe ingi- 
nerul Pisosky ca conservator a două imobile germane 
şi mi-a trimis procurorul general ca să instalez, even- 
tual, Crucea Roşie în aceste imobile. . 

— Colonelul Alevra (dela statul-major sedentar) 
profită de un pretext de serviciu ca să vie să mă vadă. 
De multă vreme el a cerut un regiment ca să scape de 
răspunderea, statului-major. Totul este condus de colo- 
nelul Răşeanu, foarte deştept, dar care are nevoe să fie 
el condus şi nicidecum să conducă el pe ceilalţi, — si de 
maiorul Rosetti, un băiat de treabă, cu mintea cam li- 
mitatä, dar care «bruschează» pe generali la telefon. Fă- 
ră o schimbare radicală la statul-major, colonelul vede 
totul în negru. — Sub Averescu, Referendarul era mare- 
le specialist în privinţa trenurilor şi comunicaţiilor ; 
«copiii dela statul-major au stricat şi aci totul». Genera- 
lul Popovici care comandă astăzi serviciul, s'a încurcat 
în aşa hal încât confuzia este extremă. Am pierdut la 
Turtucaia 36 de batalioane!—Am ajuns, cu toată conven- 


figure après!!! Les alarmistes d'hier, c’étaient les takistes 
et Simky Lahovary! 

27 août, — Le ministre Antonescu mit un grad em- 
pressement à nommer, sur ma recommandation, l'ingénieur 
Pisosky conservateur de deux immeubles allemands et de 
m'envoyer le procureur général pour y installer éventuelle- 
ment Croix Rouge, 

Le colonel Alevra (Etat Major sédentaire) profite d'un 
prétexte de service pour venir me voir. Il y a longtemps 
qu'il demandait un régiment pour ne pas avoir à l’Etat Ma- 
jor la responsabilité. Tout est mené par colonel Ragcanu, 
très inteligent, mais qui a besoin d’être conduit et non pas 
de conduire, et par le major Rosetti, un bon garçon «mais 
yui brusque par le téléphone les généraux». Sans un chan- 
gement radical à l'Etat Major, le colonel voit tout en noir. 
Sous Averescu, Referendaru était le grand spécialiste des 
trains et des communications: «copiii dela Stat Major au 
stricat şi aci tot». Le général Popovici, qui a aujourd’hui le 
service, s’est embrouillé au point que la confusion est ex- 
trême, Nous avons perdu 36 bataillions à Turtucaia ! — Nous 


NOTE POLITICE — 19126 177 


ţia care pune în mod expres toate trupele ruseşti sub 
comandamentul nostru, să dăm generalului rus tot co- 
mandamentul din Dobrogea împreună cu cele două di- 
vizii care le mai avem acolo. El mi-a vorbit de moartea. 
eroică a colonelului Grigorescu care, cu toate că nu a- 
vea, decât două baterii de obuziere angajate, a venit să 
moară în mijlocul soldaţilor săi, şi a locotenentului He- 
raru, care şi-a zburat creerii pentru ca să nu se predea ! 
Materialul uman, superb ca eroism, dar nici un fel de 
direcţie. Am avut a face cu trei divizii de câte trei bri- 
găzi şi statul-major nu o ştia ! Când sau cerut ajutoare, 
Rosetti a răspuns «în numele Regelui» că Teodorescu 
trebuia să fie cu ce avea. Fiecare unitate care sa trimis 
ulterior, în pachete mici, s'a dus să se arunce în prăpas- 
tie. Din două divizii nu mai rămâne absolut nimic ! 

— Silistra este evacuată ! 

Pic Pherikyde scrie: Colonelul lor a primit ordin 
să atace imediat Sepsi-San-Georgy. Când au sosit acolo, 
cavaleria noastră ocupa oraşul de 5 zile. Dacă ordinul 
ar fi fost executat noaptea, o luptă ar fi avut loc între 
Români. Mi se mai raportează că spre Borsek nu se mai 
află nici o fiinţă omenească. Ungurii au luat toată 
populaţia cu ei. 

28 August. — Se organizează puternic în sudul Bu- 


sommes arrivés, malgré la convention qui met expressément 
toute troupe russe sous notre commandement, à donner au 
général russe tout le commandement en Dobrogea, y com- 
pris les deux divisions que nous y avons encore. Il m'a 
parlé de la mort heroïque du colonel Grigorescu qui, quoique 
n'ayant que deux batteries d'obusiers engagées, est venu 
mourir au milieu de ses soldats; et du lieutenant Heraru, qui 
s'est brûlé la cervelle pour ne pas se rendre! Matériel hommes 
superbe d’heroïsme, mais aucune direction. Nous avons eu 
affaire à trois divisions à 3 brigades ; l'Etat Major nen sa- 
vait rien. 

Silistria est evacuéel 

Pic (Pherekyde) écrit: Leur colonne a reçu l’ordre d'oc 
cuper de suite Sepsi-San-Georgy. Quand ils y sont arrivés, 
la cavalerie la tenait depuis 5 jours. Si l'ordre avait été exé- 
<ut6 la nuit, on se serait canardé entre Roumains. 

28 août. — On s'organise fortement au sud de Bucarest; 


12° 


178 NOTE POLITICE — 1316 


curestiului; multe trupe sunt trimise în această direc- 
tie ; reg. 22 de artilerie dela Dadilov se află în gara Mo- 
gogoaia. Am vorbit cu colonelul Mărculescu ; critici vii 
pentru comandamentul dela Turtucaia, care nu a ştiut 
să organizeze retragerea, şi vecinic acelaş refren: cap 
de pod, fără pod ! Dealtfel, toţi militarii au primit scri- 
sori şi toţi ştiu ce s'a petrecut. Domneste o quasi-unani- 
mitate pentru a se dori ca Averescu să devie şeful statu- 
lui-major—Ni se cere să şi trimitem una din ambulan- 
tele noastre la Ciulniţa : nici nu mai este spital de e- 
vacuare ! Cât de mult trebue să se simtă lipsa de stric- 
tul necesar. 

La censură s'a publicat că generalul Georgescu este 
trimis la Londra la marele stat-major. I se ia deci co- 
manda. Printr'însul vor putea Englezii să judece de 
desteptäciunea câtorva militari cocotati foarte sus, prie- 
teni ai d-lui Brătianu! 

Tot la censură gazetele au fost rugate să nu mai 
vorbească de Turtucaia, şi să exalteze faptele de arme 
din 'Transilvania. Imediat manşete şi ediţii speciale 
pentru ocuparea... Csic-Seredei, pe când Topliţa. la poar- 


beaucoup de troupes rebroussent chemin; en gare de Mo- 
goshoaia le reg. 22 d'artillerie de Dadilov. Causé avec co- 
lonel Marculescu, vive critique du commandement de Turtu- 
caia, qui n'a pas su organiser retraite et toujours le refrairi: 
tête de pont sans pont! D'ailleurs, tous les militaires ont 
reçu des lettres et tous savent ce qui s’est passé. Il y a à 
peu près unanimité à souhaiter que Averesco devienne chef 
d'Etat Major. On nous demande d’envoyer déjà une de nos 
ambulances à Ciulniiza: ce n’est plus l'hôpital d'évacuation. 
Doivent-ils assez manquer de nécessaire. 

A la censure on a communiqué: le général Georgesen 
était envoyé à Londres au Grand Etat Major. On lui prend 
donc son commandement. Par lui les Anglais pourront ju- 
ger de l'intelligence de quelques militaires haut perchés, 
amis de Mr. Bratiano. 

Toujours à la censure, on prie les journaux de ne plus 
parler de Turtucaia et d'exalter les faits d'arme de Transyl- 
vanie. Aussi manchettes et éditions spéciales pour l’occupa- 
tion de Csic-Sereda alors que Toplitza, à la porte de la ville, 


NOTE POLITICE — 1516 179 


ta oraşului este ocupată încă de vre-o trei patru zile ! Se 
începe iar jocul veştilor false sau răsuflate. 

29 August, — Am părăsit Silistra; sau incendiat 
depozitele noastre de grâu şi de petrol, sa ars Popina, 
sa distrus tot ce putea fi distrus şi armata s'a retras 
la Lipnița, la vre-o 5 km. de Cerna-Vodă. — Totul este 
măcel şi pradă în această nenorocită regiune. Toate ști- 
rile concordă spre a certifica faptele pe care Duca mi le 
anunţase acum trei zile ca un fapt divers. 

— Vârtejanu, căpitan rănit şiscăpat ca prin minune 
la Balcic, confirmă că, pe întreg acest front, totul este 
datorit uşurinţei şi lipsei de informaţii. Regimentul lui 
primeşte ordin să trimeată o companie să curețe înălți- 
mea unde «nu se afla decât comitagii». Colonelul răs- 
punde: «Am înaintea mea forţe în număr serios». Arghi- 
rescu îi răspunde: «Informaţiile mele sunt precise!» Se 
atacă, se găseşte artilerie şi infanterie, şi din cei 400 de 
oameni nu se întoarce nici unul! 

Se încearcă, oprind chiar doamnele dela Crucea 
Rosie să se apropie de trenurile de răniţi, permiţând 


est annoncé comme occupé depuis trois ou quatre jours! On 
commence déjà le jeu des nouvelles fausses ou rechauffées. 

29 août, — Nous avons abandonné Silistrie, incendió nos 
dépôts de blés et pétrole, brûlé Popina, fait sauter tout ce 
qui pouvait être détruit et l’armée s'est retirée à Lipnitza, à 
50 k. de Cernavoda. Tout est meurtre et pillage dans cette 
malheureuse région. 

Tous les renseignements concordent pour certifier ea 
que Duca m'a annoncé comme «un fait divers» il y a trois 
jours, 

Vârtejeanu, capitaine blessé et miraculeusement échappé 
à Balcic, confirme que sur tout ce front: légéreté et man- 
que d’information. Son régiment reçoit l’ordre d'envoyer une 
<ompagnie nettoyer la hauteur, «il n'y a que de commitagis», 
Le colonel répond: j'ai devant moi des forces en nombre 
sérieux Arghirescu lui replique: <mes informations sont 
précises . On attaque, on tombe sur artillerie et infanterie, 
les 400 hommes restent sur le carreau. 

On essaye, en défendant même aux Dames de la Croix 
Rouge, d'approcher des trains de blessés, en permettant anx 


180 NOTE POLITICE — 1916 


poliției să aresteze pe oricine ar da ştiri, să se facă tă- 
cere asupra grozăviei dezastrului dela Turtucaia. 

Şi în răstimpul acesta, Butculeseu aflându-se în ziua 
de 27 la Cartierul general, a văzut pe Regele dându-se 
jos din automobil, ascultând, patru minute, cu un aer 
distrat, raportul nelipsitului Rosetti şi apoi dispărând 
spre pavilionul lui. Iar Iliescu, vesel, punând în vedere 
noua sa decorație rusească, poftea la masa lui acope- 
rită cu flori ! — A doua zi generalul Popovici era si- 
lit să pedepsească pe un căpitan, comandantul unei co- 
loane de provizii tăiată la Slobozia şi întoarsă la Bucu- 
reşti, ai cărei oameni şi cai nu mâncaseră nimic de trei 
zile, Şi căpitanul avea cu dânsul lăzi de pesmeti şi cutii 
de conserve... 

Bine îmi spunea Alevra că acest Cartier General, 
la Periş, era o fantezie caraghioasă a acestui început de 
război, 

Ruşii au smuls din mâinile noastre o coloană de 
prizonieri bulgari şi i-au omorât; şi aceasta, se petrecea 
departe de front (raportat de Vârtejanu şi Butculescu). 
Acesta din urmă a Văzut dealtminterea pe însuşi coman- 
dantul lui rănit, înţepat de Bulgari cu baionetele. 


officiers de police d'arrâter qui que ce soit qui donne des 
nouvelles; on essaye de faire le silence sur les atrocités 
du désastre de Turtucaia. Et pendant ce temps, Buteulescu” 
étant le 27 au Quartier Général, a vu le Roi descendre d’au- 
tomobile, écouter quatre minutes, d’un air distrait, le rap- 
port de l’immanquable Rosetti et disparaître du côté de sow 
pavillon. Et Iliescu, gai, étalant sa nouvelle décoration russe, 
invitait à sa table couverte de fleurs! Le lendemain, le gé- 
néral Popovici avait à sévir contre un capitaine comman- 
dant de colonne de provisions, coupée à Slobozia et revenue à 
Bucarest, dont les hommes et les chevaux n'avaient pas 
mangé depuis trois jours. Et le capitaine avait avec lui 
dos caisses de biscuits et des conserves... 

Alevra me disait bien que ce Quartier Général à Peris 
est une des fantaisies burlesques de tout commencement de 
guerre, Les Russes (Vartejeanu-Butculesou) ont arraché de 
nos mains une colonne des prisonniers bulgares et les ont 
passé par les armes, et ceci se passait loin du front. Le même 
a vu d’ailleurs son propre commandant blessé, que les Bul- 
gares lardaient de coups de baïonnettes. 


NOTE POLITICE — 1916 181 


Duca a anunţat gazetelor numirea lui Crăiniceanu 
<a şef al armatei II. Trebue să fie cineva nebun ca să 
facă astfel de numiri. Şi Regele, în ziua de Duminecă 
14, îmi spunea : «I se va da o însărcinare alături, ceva 
onorific !». 

Arhiepiscopul Netzhammer ne este cu totul vräj- 
mas: el ar fi spus că distrugerea Bucureştiului i-ar face 
mare plăcere. Şi totuşi M. S. «a luat pe garantie». (Teo- 
dorian). 

Generalul Popovici, şeful Statului Major sedentar, 
a destăinuit lui Butculescu că încă de patru lumi el 
ştia, din ordinile primite, că vom intra în război: ceeace 
nu opreşte pe Brătienişti să răspândească zvonul că 
Brătianu a fost silit să cedeze fiindcă Ruşii amenințau 
să ne invadeze ! 

30 August. — Nu se spune nimic, dar am pierdut tot 
Quadrilaterul şi, din vechea Dobroge, Mangalia. 

«Monitorul» publică decretul numirei lui Cämärä- 
gescu ca comisar civil pe lângă Zaintchikowsky, «coman- 
dantul armatei din Dobrogea». Faptul este consumat : 
suntem comandafi de un străin. 

— La ora 4, după ce fusese anunţat de Catargi, 


Duca a annoncé aux journaux la nomination de Crai- 
niceanu comme chef de la deuzième armée. IL faut être fou 
pour s'arrêter à des pareils choix. Et le Roi qui dimanche, 
le 14 me disait: «on lui donnera un emploi à côté; quelque 
-chose d'honorifique». 

L’Archevêque Netzhammer nous est foncièrement hos- 
tile; il aurait dit que la destruction de Bucarest lui ferait 
plaisir. Maïs Sa Majesté «l’a luat pe garantie». (Teodoriau). 

Général Popovici a confié à Butculeseu que depuis 
quatre mois il savait, par les ordres reçus, qu’on entraiten 
guerre: ce qui n'empêche les Bratianistes de répandre nou- 
velle que Bratiano a di céder parce que la Russie menagçait 
d'envahir. 

30 août. — On ne dit rien, mais nous avons perdu tout 
le Quadrilatère et, de l’ancienne Dobrogea, Mangalia, 

Le «Moniteur» porte décret de Cămărăşescu nommé com- 
missaire civil auprès de Zaintchikowsky : «Comandantul ar- 
matei din Dobrogea». C’est consommé, nous sommes com- 
mandés par un étranger. 

A 4h. après avoir été annoncé par Catargi, Barbu Stir- 


182 NOTE POLITICE — 1916 


Barbu Stirbey în uniformä de major aghiotant a venit 
să mă vadă. El îmi spune : «Sunt însărcinat oficial de 
Rege să te felicit; Regele îţi urează sănătate şi viaţă 
lungă. El îţi mulţumeşte pentru serviciile aduse până 
acum şi îţi exprimă recunoştinţa Sa pentru atitudinea 
ta patriotică, şi pentru atitudinea patriotică a partidului 
tău. Regele ar fi încântat să te vadă şi n'ai decât să ceri 
o audienţă». — Am mulţumit: «Când promit ceva, mă 
ţiu de promisiune». N'am răspuns la invitaţie de au 
dientä, dar am rugat pe Stirbey să transmită Regelui 
expresiunea consternărei pe care a produs-o numirea 
lui Crăiniceanu. Stirbey impasibil. 

Miniştrii Mortzun, Porumbaru şi Duca au depus 
cărţile lor; A. Constantinescu mi-a telegrafiat... 

31 August. — Take Ionescu a fost eri în audienţă la 
Rege. Prietenii lui răspândesc zvonul că el a declarat în 
numele său, în numele lui Filipescu şi a lui Stelian (!) 
că ei nu vor urma cu încrederea lor în guvern, dacă nu 
se schimbă Iliescu. 

Mereu se îndreptează trupe spre sud. Nu este o ar- 
mată de rezervă, dar rezerva tutulor armatelor. 





bey, en uniforme major aide de camp, est venu me voir: 
«Suis chargé officiellement par le Roi de te féliciter, le 
Roi te souhaite santé et longue vie. Il te remercie nour les 
services déjà rendus et t'exprime Sa reconnaissance pour 
ton attitude patriotique et pour l'attitude patriotique de ton 
parti. Le Roi sera charmé de te voir et tu n'as qu’à deman- 
der audience». — J'ai remercié. — «Quand je promets, je 
tiens». Pas répondu à l'invite audience mais prié de trans- 
mettre au Roi l'expression de la consternation qwa produite 
la nomination de Crainiceanu. Stirbey pas bronché. Les 
ministres Mortzun, Porumbaru, Duca ont déposé leurs car- 
tes; Alexandre Constantinescu m'a télégraphié. 

31 août, — Take Ionescu a été hier en audience. Ses amis 
répandent le propos qu’il a déclaré en son nom et au nom de- 
Filipescu et Stelian qu'ils ne continuaient pas leur con- 
fiance au gouvernement si on ne change pas Iliescu. 

On dirige tout le temps des troupes vers le Sud. Ce 
n'est pas une armée de réserve; se sont les réserves des au- 
tres armées, 


NOTE POLITICE — 1916 183 


1 Septembre. — Azi dimineaţă Seceleanu îmi afirmă 
că Berceanu, în Ialomiţa, pune să împuște pe Bulgari, 
cum à făcut Cămărăşescu la Silistra. Fără judecată ! La 
vederea unei hârtii care i s'a părut că este un plan, un 
agricultor este pornit la închisoare «eu ordin să-l îm- 
puşte la noapte» ! 

— Mare bătălie pe tot frontul, dela Oltina la Carao- 
mer. Alternative indecise, eri şi astăzi —Culcer, în trea- 
căt, chemat la Cartierul General, îmi spune : Dacă pier- 
dem bătălia, suntem pierduţi ! — El este îngrijat pen- 
tru propriul lui front, căci îi s'a luat toate rezervele: 
două divizii. El nu poate intra în Sibiu ca să nu se de- 
parteze prea mult, fără eşaloane în spatele lui. Se teme şi 
de o ofensivă Mehadia-Orşova. Are foarte mulţi răniţi. 
Mâine Consiliul de Război. Dela Periş, Culcer pleacă 
direct la cartierul lui. 

Averescu comandă bătălia din Dobrogea; el stă la 
Bucureşti, bine legat prin telefon şi telegraf. Dacă mâine 
criza ar fi trecută... 

— Splendid raid a patru avioane franceze plecate 
azi dimineaţă din Salonic şi sosite la amiază în Româ- 


l-er septembre.— Ce matin Seceleanu m'affirme que Ber- 
ceanu fait fusiller en Ialomitza des Bulgares, tout comme 
Camarasescu dans Silistra. Sans jugement! Sur le vu 
d'un papier, qui lui semblait être un plan un cultivateur 
est expedié en prison «cu ordin să-l împuște la noapte!» 

Grande bataille sur tout le front de Oltina à Caraomer. 
Alternatives indécises, hier et aujourd'hui, Culcer, de pas- 
sage, appelé au Quartier Général, me dit: si nous. perdons 
cette bataille, nous sommes perdus! Il est inquiet pour son 
propre front, car on lui a pris toutes ses réserves: deux di- 
visions. Il ne peut entrer à Sibiu pour ne pas s'écarter trop 
loin sans échelons derrière lui. Il redoute aussi une offensive 
Mehadia-Orşova, Il a beaucoup de blessés. 

Demain Conseil de Guerre. De Peris il repart directe- 
ment pour son quartier. 

Averescu commande la bataille de la Dobrogea; il est À 
Bucarest, bien relié par télégraphes et téléphones. Si demain 
on aura passé la crise... 

Magnifique randonnée de quatre avions français, partis 
ce matin de Salonique et arrivés à midi en Roumanie. Le 


184 NOTE POLITICE — 1916 


nia. Locotenentul Noël a aterizat direct la Bucuresti, a- 
ducând gazeta «J’Indépendant» care a apărut azi dimi- 
neatä la Salonic. Aceste aeroplane au aruncat bombe a- 
supra Sofiei, ceeace ar putea justifica reluarea bombar- 
damentelor nocturne ale Bucureştilor. O bombă a căzut 
la cincizeci de metri de Palatul Regal (Sofia). D-nul de 
St. Aulaire, pe balconul Clubului, zice: «Din nenorocire 
Ferdinand se afla la Cartierul general german! El va 
avea o spaimă retrospectivă». Adaug că nimenea împre- 
jurul lui nu a făcut haz... 

2 Septembrie. — Aceeaşi desordine în toate. Un spi- 
tal al Crucei Roşii a fost echipat şi îmbarcat cu toată 
graba. El se afla la Giagoga; a fost pornit, fără înştiin- 
tare la B. M. — El era destinat să meargă la Feteşti; va 
fi trimis la Țăndărei; şi acum nu mai pleacă deloc... 
până la o nouă criză nervoasă. 

— Prima grije a lui Crăiniceanu, după ce şi-a luat 
comanda : un inginer de mine, două zile de sfortäri si de 
detunături şi foarte mulţi bani, pentru a dărâma statua 
lui Arpad la Braşov. 

— Pic Pherekyde de pe front: la 60 km. de 





lieutenant Noël a atterri à Bucarest directement, apportant 
l’Indépendant» de Salonique de ce matin. Ces Messieurs ont 
jeté des bombes sur Sofia, ce qui pourra justifier la reprise 
des bombardements nocturnes de Bucarest. Une bombe se- 
rait tombée à 50 m. du Palais Royal. Monsieur de Saint- 
Aulaire, sur le balcon du Club: «Malheuresement Ferdinand 
était au quartier général des Allemands. Il aura une frousse 
retrospective». J'ajoute qu’on ne s’est pas exclamé autour 
de lui... 

2 septembre. — Le même désordre en tout. Un hôpital 
Croix Rouge a été équipé et embarqué en toute hate. Il était 
à Geagoga; il a filé sans avertissement à B. M. Il devait aller 
Feteşti; on Lenverra à Tândärei; maintenant il ne part plus 
du tout... jusqu’à nouvelle crise nerveuse, 

Le premier soin de Cräiniceanu, prenant possesion de son 
commandement: un ingénieur des mines, deux jours d'efforts 
et de détonnations, beaucoup d'argent pour démolir la statue 
d'Arpad à Brasov. 

Pie Phérékyde revient du front: à 60 k. de notre frout, 


NOTE POLITICE — 1916 185 


frontul nostru nici o trupă de susfimere, nici un eşalon 
de rezervă. Divizia V, de abia sosită, este reîmbarcată în 
grabă spre sud : oamenii istovifi de oboseală. Dela divi- 
zia VI s'a retras un regiment şi jumătate. 

Totul concordă pentru a stabili că în adevăr Bră- 
tianu credea că Bulgarii nu se vor mişca | — De altfel, 
cum ar fi lăsat el o simplă perdea în Dobrogea ? 

Stirbey îmi povesteşte că Porumbaru a spus lui 
Vredenburch, când acesta s'a prezentat pentru a noti- 
fica că a luat protectiunea Germanilor şi Bulgarilor : 
«Bulgarilor? Dar aceasta este inutil din momentul ce noi 
ne învoim cu ei!» 

Colonelul Alexiu, şef de Stat-Major al lui Costescu, 
însărcinat mai ales să-l spioneze, nu ştia că circulaţia 
trenurilor cu Feldioara era restabilită de trei zile şi con- 
tinua să evacueze răniții, în automobil, la Sepsi-San 
George. 

Şi pe acest front a început să se simtă superiorita- 
tea artileriei grele inamice. Nouă ne lipseşte cu totul şi 
soldaţii ştiu aceasta! Aceasta probează că Austriacii au 
şi organizat linia de apărare... 





plus une troupe de soutien, pas un échelon de réserve. La 
5-ème division, a peine arrivée, rembarquée en hâte pour le 
Sud: hommes harrassés. 

De la 6-ème on a enlevé un régiment et demi. Tout con- 
corde à établir que réellement Bratiano pensait que les Bul- 
gares ne bougeraient pas... Comment aurait-il autrement 
laissé un simple rideau en Dobrogea? 

Stirbey me raconte que Vredemburch, lorsqu'il s’est pré- 
senté à Porumbaru pour lui notifier qu'il prenait charge des 
Allemands et des Bulgares, Porumbaru lui a dit: «Des Bul- 
gares? mais c'est inutile, puisque nous nous arrangeons avec 
eux». 

Colonel Alexiu, chef d'Etat Major de Costescu, chargé sur- 
tout de le moucharder, ne savait pas que la circulation du 
chemin de fer de Feldioara était rétablie depuis trois jours 
et continuait d'&vacuer ses blessés par autos sur Sepsi-Sans- 
George. 

Sur ce front on commence aussi à sentir Ja supériorité 
de l'artillerie lourde ennemie, — nous en manquons et les 
soldats le savent déjà. Cela prouve aussi que les Autri- 
chiens ont dèjà organisé la ligne de défense... 


186 NOTE POLITICE — 1916 


— Azi dimineaţă la ora 9 a avut loc Consiliul de 
Răsboi la Periş. Comunicatul oficial a venit târziu, pro- 
babil după acest Consiliu. Eri: «Lupte vii pe tot fron- 
tul dobrogean». Astăzi : «Lupte foarte vii, armata ruso- 
română se retrage spre nord». — Deci, suntem bătuţi. 
Se pare că frontul nu se află decât la 16 km. de Cerna- 
voda, Tot frontul de eri Oltina-Caraomer, a cedat. 

3 Septembre, — Comunicatul zice : «In Dobrogea 
nimic nou!» Este sinistru, când ştii că toată divizia Pe- 
tala este nimicită, că Tekir-Ghiol este ocupat, că s'au 
pus speranţe mari asupra apărărei Cusgunului şi că ne 
aflăm la Cernavoda ! 

Stirbey ştie dela Leon Mavrocordat că trupele noa- 
stre nu ţin când sunt atacate ; şi că Bulgarii au adus la 
Turtucaia, pe automobile, pontoanele pentru facerea 
unui pod. Prin traducătorul telegramei, el ştie că Coan- 
dă a telegrafiat că Ruşii nu mai au rezerve să ne tri- 
meată, că se formează la Reni o divizie, care va îi gata 
de abia, peste trei săptămâni, şi atâta tot! Aceasta sunt 
bazele pe cari guvernul Brătianu a riscat soarta tärei ! 

In «Adevărul» Take Ionescu răspunde la o întepä- 


Ce matin à 9 h. Conseil de Guerre à Periş. Le communi- 
qué officiel est venu tard; probablement après ce conseil. 
Hier: «lupte vii pe tot frontul Dobrogean». Aujourd’hui : 
«Lupte foarte vii, armata ruso-română se retrage spre Nord». 
Donc nous sommes battus. Il paraît qu'on ne se trouve qu’à 
16 k. de Cernavoda. Tout le front d'hier Oltina-Caraomer a 
done plié, 

3 septembre.—Le communiqué dit: «Dobrogea nimic noul!» 
C'est sinistre quand on sait que la division Petala est anéan- 
tie, que Techirghiol est occupé, qu’on a fondé des espérances 
superbes sur la défense de Kusgun et qu’on est sur Cerna- 
voda. 

Stirbey sait par Leon Mavrocordato, que ros troupes ne 
tiennent pas quand ellee sont attaquées; que sur autos les 
Bulgares ont.amené déjà à Turtucaia les pontons d’uu pont, 

Par le traducteur de la dépêche il sait que Coanda a télé- 
graphié que les Russes n’ont plus de réserve à nous envoyer; 
qu'on forme à Reni une division qui sera prête dans trois 
semaines à peine et c'est tout. Vosld les bases sur lesquelles 
le gouvernement Bratiano a risqué le sort du pays!! 

Dans P«Adevărul» Take fait répondre à une pointe de 


NOTE POLITICE — 1916 187 


tură a ziarului «La Politiques : «că ar fi trebuit să ne în- 
telegem cu Bulgarii înainte de a face războiul»! 

4 Septembre. — Se continuă a nu se spune nimic pu- 
blicului. Luptele continuă; s'a luat comanda lui Socec 
fiindcă a emis opinia că ar trebui să se retragă, iar co- 
municatul spune: «Angajamente cu detasamentele îna- 
intate inamice». 

In Transilvania : «Lupte violente în valea Stre- 
iului». 

5 Septembre, — Aceiaşi tăcere exasperantä. Care este 
linia noastră : Rasova-Cobadin cu, probabil, Constanţa 
evacuată sau ameninţată ? Comunicatul nu menţionează. 
decât că mortiere ruseşti au redus la tăcere o baterie 
grea germană, la sudul Cobadinului. 

Paul Teodoru, la Stâlpu, a văzut trecând pe It.-colo- 
nelul Slăniceanu, mâna dreaptă a lui Iliescu. cu nevasta. 
în automobil, urmat de un camion-automobil încărcat cu 
cufere : «Dar asta seamănă a fugă» le-a zis Teodoru, 
care a vorbit cu ei chiar înaintea portei sale. 

Şi gazetele guvernului atacă pe alarmisti! 


«La Politique»: «qu’il fallait s'entendre ayec les Bulgares a- 
vant de commencer guerrel!» 

A septembre.—On continue à ne rien dire au public. On se 
bat, puisqu'on a enlevé à Socec son commandement, rien que 
pour avoir émis l'opinion qu'il devait se retirer, et le com- 
muniqué dit: «engagements avec les détachements avancés 
de lennemi», 

En Transylvanie, «lutte violente» dans la vallée du 
Streiu. 

5 septembre. — Même silence exaspérant. Quelle este 
notre ligne? Rasova—Cobadin avec probablement Constantza 
évacuée on menacée? Le communiqué fait mention sculement 
de mortiers russes ayant réduit au silence une batterie 
lourde allemande au Sud de Cobadin. 

— Paul Teodoru: à Stâlpu a passé le It.-colonel Slani- 
ceanu, bras droit de Iliescu, avec sa femme dans une auto 
et suivis d'un autocamiou chargé de malles. «Dar asta sea- 
mână a fugă», leur å dit Teodoru, qui a causé avec eux 
devant să propre porte. 

Et lès journaux du gouvernement attaquent les alar- 
mistes! : 


188 NOTE POLITICE — 1916 


George Stirbey : «Se construeste la Buftea nişte 
pivnițe betonate; salon pentru Regina...» 

— Se zvonise înlăturarea lui Iliescu ; d-rul Hasnaş 
o ştia şi el dela doamna Vintilă Brătianu. Am întrebat 
pe Catargi: Regele îi spusese acum două zile, că el se 
cam clătina, dar că astăzi, cum planurile sale au fost a- 
probate de generali, nici nu mai era vorba de aşa ceva. 
Aceasta este opinia unui Rege ? Aceasta este seriozi- 
tatea, hotărârilor în astfel de momente... ? 

— Cu toată neînsemnătatea uimitoare a ultimelor 
două comunicate, censura a lăsat să treacă următoarele 
rânduri în «La Politique»: «De două zile totalitatea fron- 
tului nostru din Dobrogea este angajată în lupta cea mai 
crâncenă care a avut loc până acuma dincolo de Du- 
năre». — Dealtminterea răniții curg la Bucureşti; toată 
regiunea este plină; din ei au fost evacuaţi până la Bu- 
zău; două formaţii ale Crucei-Roşii au fost expediate de 
urgenţă la Tândärei şi la Feteşti, dacă nu cum-va aceas- 
ta din urmă nu a fost oprită în alt loa mai departe de 
front. 

Censura, de o extremă severitate cu ziarele mele, a 
îngăduit ca «Adevărul» să aibă o pagină întreagă, cu 
mare succes de vânzare, vorbind de luarea Monastirului 


— Georges Stirbey: on construit à Buftea des caves be- 
tonnées: «salon pour la Reine». 

— On avait annoncé la mise à pied d'Iliescu; le Dr, 
Hasnas le savait aussi de la femme de Vintila. J'en parle 
à Catargi. Le Roi lui avait dit il y a deux jours qu'il «brau- 
lait dans la manche», mais qu'aujourd'hui, — comme ses 
plans avaient été approuvés par les généraux, — il n’en 
était plus question, — Est-ce là l’opinion d'un Roi? Est-ce 
là la fermeté des décisions en de pareils moments? 

— Malgré l’incolore stupéfiant des deux derniers commu- 
niqués, la censure a laissé passer ces lignes de la «Politique: : 
«Depuis deux jours l’ensemble de notre front de la Do- 
brogea se trouve engagé dans une des plus acharnées batail- 
les, qui aient été Iivrâes jusqu'ici au delà du Danube», — 
D'ailleurs les blessés affluent à Bucarest; toute la région 
„n est pleine; il y en a d’ailleurs jusqu’à Buzău; deux for- 
mations de la Croix Rouge ont été expédiées d'urgence à 
"Țăndărei et Feteşti, à moins qu’en cours de route cette der- 
nière ne soit arrêtée plus loin du théâtre de la guerre. 


NOTE POLITICE — 1916 189: 


de Sârbi, si instalarea guvernului sârb acolo, ete. De- 
peşă privată | La Club şi Poklevsky şi Marinkovitch 
mi-au spus că, nu ştiu nimica. «Universul», ediţie de 
seară, afirmă că ştirea au primit-o şi guvernul şi legatiile- 


Quadruplei ! — Censură, nu glumă. (Această ştire mai 
era încă falsă la data de 15 Septembre). 
6 Septembre, — Nimic bun. Comunicatul zice: «In 


valea Streiului inamicul atacă violent cu forţe mult. 
superioare, în faţa cărora a trebuit să ne retragem pu- 
țin». — Să te retragi după două zile de lupte vii, ştim. 
ce va să zică. 

— D-rul Dinu Brătianu, care vine din Feldioara, 
îmi spune că soldaţii noştri pradă îngrozitor. Casele din. 
sate sunt devastate, mobilele sunt distruse pentru plăce- 
rea, de a distruge. — In urma unei scrisori anonime (a- 
tribuitä şefului lui de Stat-Major Alexiu) sa luat co- 
manda lui Costescu cu o brutalitate revoltătoare. Iar în 
ce priveşte pe Crăiniceanu : nu era vorba măcar de sta- 
tuia lui Arpad ci de soclul ei, o frumoasă coloană pe 
care se voia să se aşeze vulturul românesc şi pe care, 
după sfortäri reînoite, a izbutit să-l dărâme în ziua de 2 
Septembre. | 

Aeroplane inimice nu ne mai vizitează, nici măcar 
ca răspuns bombardărei din Sofia. Deci Bussche a putut 
să se fie de cuvânt! 





6 septembre. — Rien de bien fameux. Le communiqué 
porte que «în Valea Streiului, unde inamicul atacă violent 
cu forţe mult superioare, în faţa cărora a trebuit să ne re- 
tragem puţin». Se retirer après deux jours de combats vifs, 
on sait ce que cela veut dire. 

Dinu, qui revient de Feldioara, me dit que nos soldats- 
pillent terriblement. Les maisons des villages dévastées. On. 
saccage les meubles pour le plaisir de détruire. Sur anonyme 
(attribuée à son chef d'Etat Major Alexiu) on a pris à C. 
Costescu son commandement avec une brutalité râvoltante.. 
Quant à Crainiceanu, ce n’est même pas la statue d'Arpad, 
mais le socle, une belle colonne sur laquelle on voulait pla- 
cer l'aigle roumain, qu'après des efforts renouvelés, il a 
fini par demolir le 2 sept. 

Les aéroplanes ennemis ne nous visitent plus, même 
pour répondre au bombardement de Sofia. Bussche donc & 
pu tenir parole? 


190 NOTE POLITICE — 1916 


7 Septembre. — Mica retragere anunţată eri se ex- 
plică astăzi. Am pierdut Pietroşanii ! «Trupele noastre 
din Valea Streiului şi-au oprit retragerea la sud de Pe- 
trosani, unde se întăresc». — Se pare că Cocoräscu şi 
un alt general au avut brigăzile lor măcelărite în nişte 
lupte nebune. Culcer arătase tot pericolul ce era dacă 
i se retrăgea rezervele lui. 

Dela Giurgiu mi se semnalează că şi acolo trupele 
noastre jefuese casele locuitorilor cari au plecat ! Un re- 
giment care vine din Transilvania are, după câte se zice, 
în bagajele lui, tot felul de animale furate acolo ! 

Numărul răniților şi insuficienţa mijloacelor sani- 
tare sunt înspăimântătoare ! A treia formaţie a noastră 
a plecat în grabă, şi ca cele două dintâi, la Fetesti-Tân- 
dărei. Gussi dela Galaţi telegrafiază spre a cere aju- 
toare : Galaţii este un centru mare de evacuări si este 
lipsit de toate. Dela Brăila Poenaru-Căplescu telegra- 
fiază lui Bärdescu că dacă nu se trimite o secţie de Cru- 
cea-Roşie, se comite o adevărată crimă faţă de răniţi. 
Numai în curte, zac 2000 dintre ei. Censura a lăsat tele- 
grama să treacă. 





7 septembre—La petite retraite annoncée hier s'explique 
aujourd'hui. Nous avons perdu Petroșani: «Trupele noastre 
din Valea Streiului si-au oprit retragerea la Sud de Pe- 
trosani, unde se întärese». Il paraît que Cocoräseu et un autre 
général ont fait massacrer leurs brigades en luttes folles. — 
Culcer avait sigralé tout le danger de lui prendre ses ré- 
Serves. 

De Giurgiu on me signale que là aussi nos troupes pil- 
lent les maisons des habitants qui ont quitté leurs habita- 
tions! 

Un régiment qui revient de Transylvanie a, paraît-il, dans 
ses colonnes de bagages toutes espèces d'animaux volés là- 
bas! — Le nombre des blessés et linsuffisance des moyens 
sanitaires sont effrayants! Notre troisième formation est 
partie dare-dare et comme los deux premières à Fetesti-Tzan- 
darei. Gussi de Galatzi télégraphie pour des secours: grand 
centre d'évacuation manquant de tout; et de Braila. Poenaru 
Caplescu télégraphie à Bardescu que si on envoie pas une 
s ction de Croix Rouge au secours, on commet un veritable 
crime vis-à-vis des blessés. Il y en a 2000 rien que pour ce 
cuin. La censure a laissé passer cela. 


NOTE POLITICI — 1916 191 


8 Septembre, — Anghelescu îmi spune că la Cerna- 
voda avem 14.000 de räniti! — Ştirile sunt mai bune: 
-în Dobrogea, am dat înapoi aripa dreaptă inamică care 
ajunsese până la Tuzla ! 

9 Septembre, — Dintr'o convorbire cu generalul Po- 
povici aflu că la Petroşani luptele au fost foarte însem- 
nate. Dealtminteri la Craiova au sosit dintr'odată 2400 
de răniţi. 

19 Septembre, — Situaţia este îmbunătăţită în Do- 
brogea; suntem aproape pe graniţa vechilor provincii : 
Mangalia-Caraomer. Dar la est tot Oltina. — In Tran- 
silvania nu ne mişcăm afară de regiunea Dorna-Vatra, 
unde atacăm pe muntele Căliman. 

Prezan se singularizează printr'o ordonanţă oprind 
întrebuinţarea oricărei limbi străine, fie în casă fie 
pentru a scri sau a vorbi! Şi totuşi poşta autoriză căr- 
tile de corespondenţă pe franţuzeşte... 

11 Septembre, — Nauen anunţă că se comunică din 
Sofia că am fi pierdut 70.000 de oameni şi 30.000 de pri: 
zonieri. Cam prea mult! — Printr'un ordin special a lui 
Vintilă Brătianu (scrisoare dela Scupiewsky şi expli- 


8 septembre. Anghelescu me dit que nous avons du côté 
de Cernavoda 14.009 blesses! — Les nouvelles sont meilleures: 
sur le front Dobrogea avons fait fléchir l'aile droite des enne- 
mis qui étaient arrivés jusqu’à Tuzla ! 

9 septembre. — D'une conversation avec général Popo- 
vici j'apprends qu’à Petrosani la bataille a été importante. 
D'ailleurs à Craiova d’un seul trait sont arrivés 2400 blessés. 

10 septembre. — Situation améliorée en Dobrogea; nous 
sommes presque sur les limites de l’ancienne province à l'Est 
de Mangalia-Caraomer — mais à l’Est toujours Oltina. 

En Transylvanie nous ne bougeons plus, sauf du côté 
Dorna-Vatra, où nous attaquons sur le mont Caliman. 

Prezan se singularise par une ordonnance défendant 
l'emploi de toute langue étrangère, même chez soi, soit pour 
parler, soit pour écrire! Et la poste autorise les cartes-cor- 
respondances en français... 

11 septembre. — «Nauen» annonce que de Sofia on com- 
munique que nous avons perdu 70.000, et prisonniers 30.009. 
Trop gros! — Par ordre spécial de Vintila Bratiano (letire 
Seupievsky et explications verbales du général Iancovescu) 


192 NOTE POLITICE — 1916 


caţii verbale ale generalului Iancovescu), se ridică din 
administraţia spitalelor toţi milițienii evrei, pentru ca. 
să facă un serviciu militar de gardă şi de etapă. 

13 Septembre. — Aseară a fost, presupun, o recunoaş- 
tere de avioane; s'a tras cu tunul pe la ora 2 de diminea- 
tă şi comunicatul spune că inimicul a fost îndepărtat de 
tunurile noastre. Astăzi, pe o vreme frumoasă, la ora 214 
vizita a mai multor aeroplane care aruncă bombe. S'a 
încercat să se tragă asupra lor. Spectacolul părea atră- 
gător, dar nimeni nu-şi dădea seamă de proporţia dra- 
mei. Circulaţia împedica să se audă detunăturile, bănu- 
iam o nouă recunoaştere inofensivă, când o bombă căzu 
în strada Pitar Moşu 4, din fericire fără să omoare pe ni- 
meni. Pe la ora 6 se ştia că erau numeroşi morţi şi că, 
peste 200 de răniţi umpleau spitalele... Crimă stupidă f 
Mulțimea nu era departe să caute o răzbunare asupra 
internaţilor. La Club, Blondel, într'un mod stupid, cerea 
exterminarea lor ! 

— Cu toate desmintirile publicate, două zile în şir, 
de gazete, Banca Naţională a transportat la Iaşi tot sto- 
cul ei metalic. Bărbulescu îmi confirmă ştirea: hotărî- 
rea a fost luată de minoritatea Consiliului. 


on ramasse dans les administrations des hôpitaux les mili- 
ciens juifs pour leur faire un service militaire de garde et 
d'étapes. 

13 septembre. — Hier soir il y a eu reconnaissance 
d'avions, je suppose ; on a tiré vers deux heures du matin 
et le communiqué dit que l’assaillant a été éloigné par nos- 
canons. Aujourd’hui, par une belle journée, à 2% visite de 
plusieurs aéroplans ; ils jettent des bombes ; on essaye de 
tirer dessus. Le spectacle était plutôt attrayant et nul ne se 
doutait de l'intensité du drame. La circulation empêchait 
d'entendre les détonations et je croyais à une nouvelle re: 
connaissance inoffensive, quand un projectile est tombé Pitar 
Mosu 4, sans tuer heureusement personne. Vers 6 h. on savait 
qu’il y avait de nombreux morts et plus de 200 blessés rem- 
plissaient les hôpitaux... Crime stupide. Dans la foule on 
n’était pas loin de vouloir se venger sur les internés. Au 
Club, Blondel, stupidement clamait à l’extermination! 

— Malgré les démentis insérés deux jours de suite dans 
les journaux, la Banque Nationale a bel et bien transporté 
à Iassy toute son encaisse métallique. Barbulescu me le con- 
firme: c’est une décision prise par la minorité du Conseil, 


NOTE POLITICE — 1916 193 


— Lupu Kostache ştie de la fiul său — directorul 
prefecturei Bazargic — că am comis excese oribile în 
contra Bulgarilor noştri din Quadrilater şi că de sigur 
am legitimat represalii (7) 

— Brătianu ar fi furios în contra Rusilor şi le-ar fi 
trimis o notă ameninţându-i că va încheia pace sepa- 
rată dacă nu trimit forţe mai serioase. (Raportat de Ta- 
mara, care o ştie probabil dela cumnatul său Verzea). 

— Am conferit cu Antonescu, care mi-a adus proec- 
tele lor de legi. E] crede că se va convoca Parlamentul 
imediat, ce situaţiunea va fi puţin amalioratä. Povăţuese 
ca această convocare să nu se facă înaintea termenului 
legal de 15 Noembre, făcându-l să observe că amatorii 
de guvern naţional ar putea prea bine să-i plictiseascä. 
El : «Da ! sunt foarte impacienti !». 

13 Septembre. — După tragicul bombardament de 
eri, care a făcut în morţi şi răniţi peste 300 da vietime, 
un Zeppelin a venit azi noapte (ora 2) şi a aruncat noui 
bombe : împrejurimile mele au fost din belşug stropite. 
Grădina Moteanu, al cărei zid megieşte cu Brătianu, a 
fost dărâmat, Hotel Carpaţi din str. Primăverei, Casa 





Lupu Kostache tient de son fils, directeur préfecture de 
Bazargic, que nous avons commis des excès affreux contre 
nos Bulgares du Quadrilatère et que certainement nous avons 
légitimé des répresailles. Bratiano serait furieux contre les 
Russes et leur aurait envoyé une note, les menaçant de con- 
clure une paix séparée s'ils n'envoyaient pas des forces plus 
sérieuses, (Tamara, qui le tient probablement de son beau- 
frère Verzea). 

Conféré avec Antonescu qui m'apporie leurs projets de 
loi. Il croit à une convocation du Parlement sitôt que la si- 
tuation se sera un peu plus améliorée. Je conseille de ne pas 
devancer le terme légal, 15 novembre, lui faisant remarquer 
que les amateurs de gouvernements nationaux pourraient 
bien les embêter. Lui: «A! da, sunt foarte impacienti!». 

14 septembre.— Après le bombardement d'hier, tragique, 
et qui a fait en morts et blessés plus de 300 victimes, un Zep- 
pelin est venu cette nuit (2 h.) jeter de nouvelles bombes: 
mes environs ont été copieusement arrosés. Jardin Motea- 


nu, dont le mur mitoyen Bratiano a été renversé, Hôtel Car- 


13° 


194 NOTE POLITICE — 1916 


Bruzzesi, la intrarea stradei Cätun au suferit mult. Pu- 
ţine victime cu toată mărimea proectilelor. Zeppelinul a 
trecut deasupra casei mele. — Azi dimineaţă la ora 11 
s'au reîntors avioanele şi iar se numără 60 de răniţi; o 
bombă a căzut pe depozitul Crucei Roşii dela Sosea. 
probabil că telegrafia fără fir fusese ochitä, — Trei 
bombardäri în două zeci şi patru de ore, şi nici un avion 
rumânese nu a fost văzut! Este adevărat că, pentru a 
mări încă ridicolul, un biplan românesc s'a învârtit dea- 
supra oraşului când totul reintrase în linişte. —Comuni- 
catul zice, dulce ironie : «aeroplanele noastre au aruncat 
bombe asupra cantonamentelor inamice din Transilva- 
nia !». Toată presa vorbeşte, pe cât o lasă cenzura, des- 
pre ordinul de zi al lui Prezan. Monument de stupidi- 
tate. 

— Lupte vii pe Jiu, de două zile. Comunicatul nos- 
tru zice: «Trupele noastre au progresat». Comunicatele 
Centralilor (Radio) spun: «Intre Pasul Vulcan si Surduk 
au fost respinse atacurile Românilor». — 'Toate telegra- 
mele din ambele tabere pomenesc de lupte de o rară in- 
tensitate pe Somme, la Goritza, pe frontul rusesc, îm- 
prejurul Florinei şi pe Struma, în plus de frontul nostru! 


pati, Str. Primăverii, maison Bruzzesi — amorce de Cätun, 
fortement endommagés. Peu de victimes malgré le volume 
des projectiles. Le Zeppelin a passé juste au-dessus de mu 
maison. Ce matin à 11 h, sont revenus les avions, en plein 
soleil et on compte de nouveau soixante blessés ; une bombe 
a été sur Je depât de la Croix Rouge à la Chaussée C’est 
probablement la télégraphie sans fil qu’on visait. Trois bom- 
bardements en 24 h. et pas un avion roumain n’a été vu! 
Il est vrai que pour augmenter le ridicule, hier, 5 h., un bi- 
plan roumain a survolé la ville quand tout était rentré dans 
le calme. Le communiqué porte, douce ironie : «aeroplanele 
noastre au aruncat bombe asupra cantonamentelor inamice 
din Transilvania!». 

Toute la presse brode, autant que la censure le permet, 
sur l’ordre de jour- de Prezan. Comme monument de stupi- 
dité. 

— Luttes vives sur le Jiul depuis deux jours Notre com: 
muniqué dit: «Trupele noastre au progresat». Les communi- 
qués centraux disent : «Intre pasul Vulcan si Surduk au fost 
respinse atacurile Românilor». — Tous les télégrammes des 
deux côtés temoignent de combats de rare intensité sur la 
Somme, à Goritza, sur la front russe, autour de Florina et 
sur la Struma, en plus de notre front! 


NOTE POLITICE — 1916 195 


Acum şase zile generalul Frunză a pus pe prefec- 
tul de Buzău 15 zile la închisoare! Prefectul nu vroia 
să primească dintr'un tren de răniţi decât 200, pentru 
<ari avea paturi; generalul vroia să-i oprească pe toţi 
şi să nu lase să fie evacuaţi mai departe pe linie: de 
aci închisoarea prefectului! — Acum două zile, genera- 
dul Dragalina trimitea pe profesorul Daniel dela Palota 
la Craiova la arest de rigoare din cauza unei discuții 
sanitare, în timp ce pe front, de unde a fost trimis Da- 
riel, era o lipsă grozavă de chirurgi ! 

— Frumoase lucruri se află ! Cea mai mare parte 
din răniții noştri de eri, sunt victimele propriilor noastre 
proeclile. S'a tras asupra avioanelor cu şrapnele şi obu- 
ze, dintre cari unele nu au explodat decât când au căzut 
la pământ ! Petre Ghica a constatat că proectilele că- 
zute aveau o traectorie oblică, ceeace nu poate fi cazul 
pentru proectile svârlite din aeroplan ! Dealtminterea 
toată lumea a ridicat de jos gloanţe de şrapnele ro- 
mâneşti ! — Se pare că aparatele noastre de vânătoare 
— Bébé-Newport — au fost răspândite pe diferite fron- 
turi imediat ce au fost montate şi echipate! — Mortzun 
se repede la prefectura poliţiei: «Dar unde e aviația. 
noastră ?» ! 





— Il y a six jours le général Frunza a mis aux arrêts 
le préfet de Buzeu pour 15 jours. Le préfet ne voulait ac- 
cepter d’un train de blessés que deux cents pour lesquels il 
y avait des lits; le général entendait les prendre tous et ne 
pas les laisser évacuer plus loin sur la ligne : de là les ar- 
Tâts du préfet. Il y a denx jours, le général Dragalina en- 
voyait à Craiova de Palota, aux arrêts de rigueur, le pro- 
fesseur Daniel pour une discussion sanitaire, alors que sur 
le front, dont ou écartait Daniel, on manquait de chirurgiens! 

On en apprend de belles; la plupart de nos blessés d'hier 
sont victimes de nos propres projectiles. On a tire contre 
“les avions, assaillants avec des schrapnels et des obuses ; 
quelques uns n’ont fait explosion qu’à terre. Pierre Ghika 
a constaté une foule de tirs à trajectoires obliques, ce qui 
ne peut être le cas des projectiles lancés par avions, D'ail- 
leurs, tout le monde a ramimass6 des balles des shrapnels 
roumains. Il parait que nos appareils de chasse Bébé-New 
port ont été dispersés sur les fronts de guerre sitôt montés 
et équipés. Mortzun accourt à la préfecture de police: «dar 
unde este aviația noastră ?». 


196 NOTE POLITICE — 1916 


14 Septembre, — Zorii de zi ai primei luni de räz- 
boi au fost salutate de un atac de aeroplane, urmând, 
după 5 ore de interval, atacul nocturn al Zeppelinului 
care în fiecare noapte vine să ne bombardeze. Zeppeli- 
nul, pe care Pam văzut foarte bine, era grandios, dar a 
făcut foarte puţine victime. Aeroplanele, din contrâ, au 
secerat; numai la încrucişătura Bulevardului şi strä- 
zei Atena au fost cinci morţi şi răniţi. Rapoartele de 
poliţie arată pentru noapte şi dimineaţă 63 de victime.— 
Război sälbatec, care va fi fără crufare. 

O simţitoare ameliorare are loc la nord. Comunica- 
tul zice : «In Valea Jiului trupele noastre au atacat şi 
respins pe inamic, care se retrage în grabă spre nord 
şi nord-vest; s'au luat 100 prizonieri din care doui ofi- 
teri». — Ştirea este confirmată si prin buletinul din 
Koenigswusterhausen : «Românii au pus stăpânire pe 
înălțimile liniei Surduk Pasu Vulcan. Garnizoana Pa- 
sului singură a respins toate atacurile, trupele însă au 
fost retrase noaptea aceasta din ordin l» 

La Sibiu, la sud: «Lupte violente care mai sunt în 





15 septembre. -- L’aube du jour du premier mois de guerre 
a été saluée par une attaque d’aéroplanes, suivant, à 5 heures 
d'intervalle, l'attaque nocturne du Zeppelin, qui toutes les 
nuits vient bombarder. Le Zeppelin que j'ai admirablement 
vu était grandiose, il a fait peu de victimes; les aéroplans 
par contre ont fauché; rien qu’au croisement du Boulevard 
et de la Strada Athena il y a eu 5 morts et des blessés: les 
rapports de police accusent pour la nuit et la matinée 63 
sinistres, Guerre sauvage. Elle sera sans merci. 

Il y a sensible amélioration au Nord, Le communiqué 
porte: «în Valea Jiului trupele noastre au atacat şi respins 
pe inamic care se retrage în grabă spre Nord si Nod-Vest ; 
s'a luat 100 prizonieri din care 2 ofiţeri». La nouvelle est 
confirmée ainsi par bulletin de Koenigswarthausen: «Ro- 
mânii au pus stăpânire pe înălțimile liniei Surduk-Pasul 
Vulean. Garnizoana Pasului singură a respins toate ata- 
curile, trupele însă au fost retrase în noaptea aceasta din 
ordin». 

A Sibiu, au Sud, «luttes violentes qui sont en cours», dit 
notre communiqué; le communiqué allemand: «dans le 


NOTE POLITICE — 1916 197 


curs». Iar comunicatul german : «In sectorul Hermann: 
stadt trupele noastre continuă a lua ofensiva». 

Statul Major publică o lungă dare de seamă a ma- 
vei bătălii din Dobrogea, începută la 4 Septembrie di- 
smineaţa şi terminată la 7 Sept. si care a fost o victorie, 
din momentul ce a scăpat linia Cernavoda-Constanţa şi 
:a respins frontul inamic. 

15 Septembre. — Căpitanul Solacolu vine din Do- 
brogea. Frontul nostru ar fi acum: Raşova-sud de Co- 
badin-Topraisar-Malu Märei, între Tuzla şi Tatlageac. 
Aripa noastră stângă, încredinţată Ruşilor, ar fi tot- 
deauna guta să cedeze teren pentru a-şi cruța oamenii— 
Ruşii cum dau peste o cârciumă, se îmbată îngrozitor 
şi apoi pradă tot. Georges Balş îmi spune că Cazacii 
au prădat la Tekirghiol şi în sanatoriul nostru de acolo. 

— Liberalii continuă mici afaceri bänoase. Boii, 
retrasi din Cadrilater, au fost vânduți prietenilor, iar 
d. Berceanu, pentru moşia lui Dâlga, a avut cu 670 de lei 
perechea, 140 de hoi luaţi în Dobrogea. Am fost rugat 
să notez acest fapt. 


secteur Hermannstadt (Sibiu) nos troupes continuent à 
prendre l'offensive». 

L'Etat Major publie un long compte-rendu de la grande 
bataille de la Dobrogea, commencée le 4 septembre au matin 
“et terminée le 7; et qui fut une victoire puisqu'elle a sauvé 
la ligne Cernavoda-Constantza et repoussé le front de Pas- 
sailant. 

15 septembre. — Capitaine Solacolu (ss. directeur école 
Târgoviste) vient de Dobrogea. Notre front serait maintenant 
Rasova-Sud de Cobadin, Topraisar, le littoral entre Tuzla 
et Tatleageac. Notre aile gauche confiée aux Russes serait 
toujours toute disposée à ceder du terrain pour épargner 
ses hommes, Les Russes, dès qu’ils rencontrent un cabaret, 
se grisent à mort et se livrent au pillage. Georges Bals me 
dit que les Casaques ont tout pillé à Techirghiol et dans 
notre Sanatorium de là-bas. 

Les libéraux continuent petites affaires lucratives. Les 
boeufs enlevés du Quadrilatère ont été vendus aux amis et 
Mr. Berceanu pour sa terre de Dalga a eu pour 670 lei la 
paire 140 boeufs pris à la Dobrogea. On m'a prié de noter 
de fait. 


198 NOTE POLITICE — 1916 


16 Septembre. — Două nopţi dearândul fără Zep- 
-pelin, eri şi toată dimineaţa de astăzi nici un bombar- 
dament de avion. Aceasta e o noutate ! Dealtfel, S.irbey 
a primit dela Vredenburch comunicarea telefonică că 
miniştrii german şi austriac au sosit de două zile la et 
şi că nu vor mai avea loc bombardamente. — Bussche- 
tot se va ţine de cuvânt şi îmi explic, dacă călătoria a. 
ţinut până acum, că nu i se poate reproşa mare lucru. 

— Notitä a ministerului de finanţe : Anglia ne pune 
la dispoziţie un miliard, în bonuri de tezaur de 500.000 
de livre. Am cheltuit în Anglia, înainte de război, 300: 
de milioane; socotelile au fost trimise acum de Mişu 
dela Londra—D-rul Anghelescu a anunţat la censură că 
am fi luat Sibiul cu 6000 de prizonieri și vreo 80 de: 
tunuri. — Dar comunicatul nu pomeneşte decât de lup- 
tele violente la sudul Sibiului şi de înaintarea noastră la 
Stein şi Rombav. ceeace scurtează linia noastră dela Fă- 
gäras la Odorhei. 

— Valoarea comunicatelor : comunicatul german de- 
eri zice că s'au aruncat din nou numeroase bombe asupra 
Bucureştiului, care mai arde încă în numeroase puncte, 





17 septembre. — Deux nuits sans Zeppelin, hier et toute 
la matinée pas de bombardement par avions. C'est du nou- 
veau. D'ailleurs Stirbey a reçu de Vredenburch communi- 
cation téléphonique que les Ministres allemand et antrichien 
sont arrivés depuis deux jours chez eux et qu’il n’aura plus- 
de bombardement, Bussche tiendra tout de même parole et 
je m'explique, si le voyage a duré jusqu’à ces jours, qu’or 
n’a pas grand chose à lui reprocher. 

— Notice du Ministère des Finances : l'Angleterre met 
à notre disposition un millard en bons du trésor de 500.000 
livres. Nous avons depensé en Angleterre, avant la guerre, 
300 millions; les comptes viennent d'être envoyés par Mişu 
de Londres. 

— Le Dr. Angheleseu a annoncé à la censure que nous 
avons pris Sibiu avec 6000 prisonniers et environ 80 canons. 
Le communiqué néamoins ne parle que de luttes violentes 
au Sud de Sibiu et de notre poussée en avant à Stein et 
Rodbav, ce qui raccourcit notre ligne de Fägärasi à Odorkei, 

La valeur des communiqués : le commandement allemand 
d'hier porte qu'on a lancé de nouveau de nombreuses bonr 
bes sur Bucarest, qui brûte encore sur de nombreux points 


NOTE POLITICE — 1916 199 


după ultimile atacuri; comunicatul sârb, după ce a vor- 
hit eri de «armata sârbească» din Dobrogea, care a ni- 
micit 5 regimente bulgare, adaogă astăzi dela Corfu 
că, afară de cele 5 regimente anunţate eri, «divizia sâr- 
bească» a nimicit deasemenea şi brigada dela Sofia ! 
11 Septembre. — Aeroplanele sau reîntors prin sur- 
prindere şi pentru o scurtă durată. Au făcut victime sub 
Filaret : o bombă a căzut aproape de tot de spitalul nos: 
tru din str. Principatele Unite. Morți şi răniţi în car- 
tierul Suter. Dealtfel se povestea eri că nouii aviatori 
francezi, sosiți la Bucureşti, au bombardat Sofia ! An- 
ghelescu este inconştient sau un «sinistru farsor». Ves- 
tea dela Sibiu este exact contrariul realitäfei. Alex. 
Seulescu, întors de pe front, îmi spunea eri: «Să dea 
Dumnezeu să fie adevărat, dar Culcer era foarte îngri- 
jorat !» Pe de altă parte comunicatele germane ziceau : 
13/26 Septembre : «Continuăm a lua ofensiva». Şi la 
15/28 Septembre : «Lupte crâncene şi cu succes». Nicu 
Ghika spunea că aseară, la Cartierul General. capetele 
erau la fel ca în ziua Turtucaiei. — Din nenorocire, co" 
municatul nostru zice : «Trupele noastre dela Sibiu, cari 


— 


depuis les dernières attaques; le communiqué serbe, après 
avoir parlé hier de «l’armée serbe» de la Dobrogea qui a 
anéanti 5 régiments bulgares, ajoute de Corfou aujourd’hui 
que, à part les 5 régiments annoncés hier, «la division serbe 
a complétement anéanti également la brigade de Sofia». 

17 septembre, — Les aéroplanes sont revenus par sur. 
prise et pour courte durée. Causé des victimes sous Filaret: 
une bombe est allée tout près de notre hôpital Strada Prin- 
cipatele Unite. Morts et blessés quartier Sutter. Hier, d'ail- 
leurs, on racontait oue les nouvearx aviateurs français, ar- 
rivés Bucarest, avaient bombardé Sofia. 

Anghelesco est un inconscient ou un sinistre farceur. 
La nouvelle de Sibiu est le contre-nied de la réalité A. Sav- 
lesco, revenu du front, me disait hier: «Dieu veuille que se 
soit vrai; mais Culcer était bien inquiet». D'autre part, les 
communiqués allemands portaient: «nous continuous de 
prendre l'offensive» et le 15 septembre: «lupte crâncene si cu 
succes . Nicu Ghika avait rapporté qu'hier soir en avait 
au Quartier la même tête que lors de Turtucaia. Malheureu- 
soment notre communiqué dit: «trupele noastre dela Sibiu, 


200 NOTE POLITICE — 1916 


au fost atacate de toate părţile de forte superioare ina- 
mice, după lupte care au ţinut trei zile, şi-au restabilit 
comunicaţia spre sud, respingând inamicii care atacau 
din acea parte. Aceste trupe ale noastre s'au retras spre 
sud». 

Cäpitanul Aurel Solacolu îmi raporteazä cä Balif, 
trimis de Rege pe frontul din Dobrogea, sar fi întors 
cu o rea impresie. Noi mavem mai mult de 100.000 de 
oameni cu Rușii împreună şi dacă lovitura pe care o 
încercăm, trecerea Dunărei în împrejurimea Giurgiului, 
(?) nu reuşeşte, linia Constanţa este în pericol. El a po- 
vatuit pe Solacolu să-și evacueze toată averea agricolă 
dela Murfatlar ! 

18 Septembre. — Astă-noapte şi azi dimineaţă, alar- 
mă falşă. Nu se mai văd pretutindeni decât aeroplane, 
dealtminterea ca şi spioni! 

Barbu Catargi se găsea la dezastrul dela Sibiu. El 
a fost sub focul mitralierelor ungurești în defileul dela 
Turnu-Rosu, pe care l’a trecut adăpostit lângă un fur- 
gon încărcat cu bagaje. El crede că afară de artilerie, 
nu se mai află o singură unitate compactă. Cu toate 
isprăvile regimentului I grăniceri (Zizi Cantacuzino) 


cari au fost atacate din toate părţile de forţe superioare i- 
namice, după lupte cari au ţinut trei zile, gi-au restabilit 
comunicația spre sud, respingând inamicii care atacau din 
acea parte, Aceste trupe ale noastre s'au retras spre Sud». 

Le capitaine Aurel Solacolu me rapporte que Ballif, 
onvoyé par le Roi sur le front Dobrogea, serait revenu avec 
mauvaise impression, Nous n'avons pas plus que 100.009 
hommes y compris les Russes, et si le coup que nvus essayons 
— le passage du Danube du côté Giurgevo (9) — ne réussit 
pas, notre ligne de Constantza est en danger, Il a donné à 
Solacolo le conseil d’évacuer tout son avoir agricole de Mur- 
fatlar. 

18 septembre. — Cette nuit et ce matin fausse alerte; à 
2% h, encore une, maïs partielle. On voit des aéroplanes par- 
tout; comme des espions aussi! Barbu Catargi était de la 
débâcle de Sibiu. Il a essuyé le feu des mitrailleuses hon- 
groises, dans le défilé de Turnu Roşu, qu'il a passé la tit: 
basse, abrité contre un fourgon, chargé de bagages. Pour 
lui, sauf artillerie, il n'y a plus une seule unité compacte. 
Malgré les prouesses du premier gräniceri (Zizi Cantacuzène) 


NOTE POLITICE — 1916 201 


la stânga şi al 5-lea vânători la dreapta, cari cu tot 
eroismul lor n’au putut să-şi păstreze poziţiile din 
lipsă de susținere, tot frontul nostru Orlat-Selimberg 
și înălţimea între Selimberg şi Sacadate (această localitate 
în mâinile inamice) a dat înapoi şi retragerea a început. 
Zadarnic s'a încercat să se facă legătura între trupele 
dela Sibiu cu cele dela Făgăraş. După podul de lemn 
dela Boiţa pe Olt, franctirori cu mitraliere (cari se 
furişaseră din Valea Jiului se zice prin Voineasa), au 
atacat pe flanc la intrarea strâmtorei Turnu-Rosu. De- 
bandada a fost îngrozitoare. Se va încerca să se recon- 
stituiască regimentele la Câineni! Praporgescu cu trupe 
noui operează barajul. Statele Majoare trebue să fi 
trecut, D-zeu ştie cum, peste munţi. Nu sunt mulţi morţi, 
mici răniţi din fericire. Locotenentul Gotzescu, pu- 
nând în baterie câteva tunuri şi locotenent-colonelul 
Marcovici din artilerie raliând puţină infanterie, au îm- 
piedecat un' dezastru. — Retragerea a început; Joi seara 
15 Septembre. Acum Făgăraşul este în pericol. — Regi- 
mentele desmembrate sunt: 44, 42, 47, 48 (Buzău), 72 


à gauche et du 5-ème chasseur à droite, qui malgré leur 
heroisme n’ont jamais pu conserver les positions, faute de 
soutien; tout notre front Orlat-Selemberg et la hauteur 
entre Selemberg et Sacadate- (cette localité aux mains de 
Tennemi) a fléchi et la retraite a commenté. On avait vai- 
nement tenté de opérer la jonction des troupes Sibiu avec 
îles troupes Fagaraş. 

Après le pont en bois de Boïta sur l’Oltul, des franc- 
tireurs avec mitrailleuses, qui s'étaient glissé de la Vallée 
du Jiul (par Voineasa, dit-on) ont attaqué de flanc à l'entrée 
du Turnu Roşu. La débandade a été formidable. On essaiera 
de reconstituer les régiments à Câineni, Prapurgesco avec 
des troupes nouvelles opère le barrage. Les Etat-Majors 
doivent avoir passé, Dieu sait comment, à travers la mon- 
tagne. Pas beaucoup de morts ni de blessés, heureusement. 

Le lieutenanat Gotzesco en mettant en batterie quelques 
-canons et le It-colonel Marcovici de l'artillerie en ralliant 
un peu d'infanterie, ont empêché un désastre. C’est jeudi soir 
15 septembre, que la retraite a commencée. C’est maintenant 
Fagarasi qui est en danger. Les régiments desarticulés sont 
les 44 49, 47, 43 72. On a changé en 15 jours quatre fois de 


202 NOTE POLITICE — 1916 


(Mizil). — In 15 zile sau schimbat de patru ori genera- 
lii. Sănătescu este cel din urmă numit. Când la Porceşti, 
coloana a cerut instructii, el aproape a autorizat oameni 
să opereze un «sauve qui peut». Oamenii sunt istoviţi ; 
de trei săptămâni nici un schimb; mau avut un minut o~ 
dihnă, un moment pentru a se euräti! Nici nu mai intră 
în toc, mai ales regimentele teritoriale. Toţi vor să se 
întoarcă. (Cei doi ani de concentrare trebue să-i fi în- 
cercat grozav de mult!) 

— Am vorbit cu colonelul Sturdza de ceeace se în- 
tâmplă. El zice că materialul de oameni este excelent, 
dar ofiţerii proşti. Sunt regimente care nu ştiu ce va să 
zică un şef ! In regimentul lui, în Banat, maiorul Gher- 
mani este cel dintâi care a luat-o la fugă! — El ştie că 
cu toată valoarea lui Petala, divizia, atât de încercată læ 
Turtucaia. tot nu şi-a venit în fire. Pentru el regimen- 
tele destrămate la Sibiu nu mai pot fi utilizate înainte 
de 5—6 săptămâni ! 

— Ia ministerul de război, chemat de Vintilă Bră- 
tianu pentru spitalul militar, Pam întrebat dacă el con- 


w 


sideră cä faptele dela Sibiu ar fi foarte importante : 





généraux. Sanatesco est le dernier nommé. Quand à Por- 
cesti la colonne a demandé des instructions, il a presque 
autorisé les hommes à opérer un «sauve qui peut». 

Les hommes sont exténués ; depuis trois semaines pas 
de relève; les hommes n’ont pas eu une minute de repos 
un instant pour se nettoyer. Ils n’entrent pas au feu, les 
régiments territoriaux surtout. Tous veulent rentrer. (Les 
deux ans de concentration ont dû les éprouver terrible- 
ment). 


Avons causé avce colonel Sturdza de ce qui arrive. Pour 
lui, le matériel hommes est excellent, mais les officiers mau- 
vais. Il y a des végiments qui ne savaient ce que c’est qu’un 
chef. Dans son régiment, en Banat, le major Ghermani & 
pris le premier la fuite, Il sait que malgré la valeur de 
Petala la division si secouée à Turtucaia n’a pas encore 
repris pied. Pour lui, les régiments debandés de Sibiu ne- 
sont pas utilisables avant 5 6 semaines. 

Au Ministère de la Guerre, appelé par Vintila Bratiano 
pour l'hôpital militaire, je lui ai demandé s’il considérait 


NOTE POLITICE — 1916 203 


«Retragere ! Cum vrei ca o retragere să fie fără pa- 
gube! 

— Hammerstein, în trenul diplomatic (raportat de 
Stirbey), ar fi spus: «Păcat! Soldații români, încadraţi 
de noi, în timp de două luni ar fi devenit o putere in- 
comparabilă ; lăsaţi singuri, îi vom tăia în bucăți în 
două luni». — Poate că tot nu se va realiza această pro- 
fetie ! 

— Joi, Butculescu îmi destăinuise în secret. că se va 
încerca o operaţie pe Dunăre. Sâmbătă sa vorbit din nou 
de această întreprindere cu prilejul misiunei lui Balif. 
Astăzi se precizează că pregătirile se fac la Prundu. A- 
ceasta ar explica arestarea ciudată a bietului Radu Ivä- 
nescu, proprietar la Prundu, pe care n'ar dori să-l aibă 
la faţa locului având în vedere origina lui bulgară. 
Sturdza este de părere că această întreprindere este 
foarte periculoasă. 

Comunicatul nostru zice: «Acţiuni parţiale pe tot 
frontul». Comunicatul german anunţă că ofensiva noas- 
tră în spre Odorhei a fost respinsă, că la Hondorf o co- 
loană românească a lăsat 11 ofiţeri şi 591 de oameni pri- 


que les faits de Sibiu fussent importants: «retragere; cunr 
vrei ca o retragere să fie fără pagube?» 

Hammerstein, dans le train diplomatique (rapporté par 
Stirbey) aurait dit: «C'est dommage! les soldats roumains 
encadrés par nous, en deux mois eussent été une force incom- 
parable; laissés seuls, nous allons les tailler en deux 
mois». Peut-être que la prophétie ne se réalisera tout de 
même pas! 

— Jeudi Butculesco m'avait secrétement confié qu’on ten- 
terait une opération sur le Danube, Samedi on a reparlé 
de cette entreprise au sujet de la mission de Ballif, Au- 
jourd’hui on précise que c’est à Prundu que se font les pré- 
paratifs. Ceci expliquerait l'arrestation singulière de ce pau- 
vre Radu Ivanesco, propriétaire de Prundu, qu’en sa qua- 
lité d'originaire bulgare on ne voudrait pas avoir sur les 
lieux. Pour Sturdza cette entreprise est très dangereuse. 

Notre communiqué dit: «Acţiuni parţiale pe tot frontul»; 
le communiqué allemand annonce que notre offensive Pa- 
rajd Odorhei repoussée; qu'a Hondorf une de nos colonnes- 
a laissé 11 oficiers et 591 hommes prisoniers; et sur Sibiw 


204 NOTE POLITICE — 1916 


zonieri; şi în privinţa Sibiului : «Lupta de învăluire în- 
-cepută la 26 Septembre (Marţia trecută), a fost câşti- 
gatä». — Ne luptăm cu Falkenhayn. Radio din Buda- 
pesta adaugă : «Trupele austro-ungare-germane, coman- 
date de Falkenhayn, au repurtat la Sibiu o victorie de- 
căvârşită J». 

Atacurile noastre dela Mehadia şi din munţii Hatze- 
gului ar fi fost şi ele respinse. 

19 Septembre, — In fine o veste bună: Comunicatul 
ne anunţă că am trecut Dunărea la punctul Prundu- 
Flămânda. Am ajuns pe ţărmul celalt între Rusciuk şi 
Turtucaia cu o divizie (printre care reg. 33, cu toate că 
conţine mulţi Bulgari) care a trecut Dunărea în bărci, 
apoi s'a făcut podul pe vase care a fost atacat de aero- 
plane, fără pagube însă, şi 3 divizii sunt acum pe teri- 
toriul inamic. Cum comunicatul mai zice că am atacat 
pe tot frontul dobrogean şi că centrul si aripa dreaptă 
inamică par a ceda, operaţia se pare că ar reuşi. Totul 
depinde bine înţeles de desvoltarea pe care Averescu va 
putea, să i-o dea. Ofițerii răniţi cari au sosit, povestesc 
că trupele sunt electrizate de Averescu. 

Comunicatul nostru din 17 Septembre (No. 34) zicea: 


la bataille d'enveloppement commencée le 26 septembre 
(mardi dernier) a été gagnée». 

Nous avons à faire à Falkeuhayn. Le radio de Budapest 
ajoute: les troupes austro-hongroises-allemandes comman- 
dées par Falkenlayn ont remporté près de Sibiu une vic- 
toire complète. Nos attaques Mehadia et montagne Hateg 
auraient aussi échouées. 

19 septembre. — Enfin une bonne nouvelle: le commu- 
niqué nons dit que nous avons passé le Danube devant 
Prundu-Flămânda. Nous avons pris pied entre Rusciuk et 
Turtucaia avec une division qui a traversé en barques, puis 
on a lancé le pont de bateaux que les aéroplanes ont inef- 
ficacement bomhardé et trois divisions sont en territoire 
ennemi, Comme le communiqué dit en plus que nous avons 
attaqué sur tout le front Dobrogea et que le centre et l'aile 
droite ennemis cèdent, l'opération semble réussir. Tout dé- 
-pend évidemment du développement qu'Averesco pourra lui 
donner. Les officiers blessés déjà arrivés rapportent que trou- 
pes sontelectrisées par Averescu. Notre communiqué du 17 


NOTE POLITICE — 1916 205 


«La Corabia o mică încercare de debarcare a ina- 
micului a fost imediat respinsă». — Iată acum cum a- 
celaş fapt este prezintat de comunicatul german: «O 
diviziune de vase întărită de un grup de vedete şi de 
vasul german «Weichsel» a pătruns în portul Corabia 
învingând lucrările de apărare, a intrat în interiorul 
basinului distrugând gara şi depozitele portului, un vas. 
rus punător de mine, şlepuri şi a readus cele două slepuri 
austro-ungare, care erau reţinute acolo». — De altfel şi 
Radio confirmă : «La 29 Septembrie (concordanța de 
date cu comunicatul nostru) o flotă dunăreană austro- 
ungară a forţat intrarea portului Corabia, a distrus nouă 
vapoare în parte încărcate, şi a capturat alte şapte va- 
poare». Suntem înşelaţi în fiecare zi şi privitor la toate? 

Am văzut pe sărmanul Vârnav : fiul său a fost o- 
morât la Zimnicea. Pentru el aceasta este un asasinat : 
luptă inegală între o baterie de câmp şi artileria grea 
dela Sistov ; proectilele noastre nu ajungeau nici la ju- 
mătatea drumului. La Club, Romalo afirmă că aceasta 
era o adevărată nebunie ! 

«Nauen» este precis ; înşiră tot ce s'a capturat la 
Sibiu: 13 tunuri, adăposturile aeroplanelor, 2 aero- 


septembre portait: «la Corabia o mică încercare de debar- 
care a inamicului a fost imediat respinsă». Voici comment 
le fait est présenté par communiqué allemand: «o divi- 
ziune de vase întărită de un grup de vedete si de vasul 
german «Weichsel» a pătruns în portul Corabia, învingând 
lucrările de apărare, a intrat în interiorul basinului distru- 
gând gara si depozitele portului, un vas punător de mine 
rus, slepuri, şi a readus cele 9 slepuri austro-ungare care 
erau reţinute acolo», D'ailleurs le radio confimo: «le 29 
septembre — concordance de date avec notre communiqué 
— une flotte danubienne austro-hongroise a forcé l'entrée 
du port de Corabia, a détruit 9 bateaux en partie chargés, et 
en a capturé 7». 

On nous trompe ainsi chaque jour et à propos de tout? 

— Vu le pauvre Vârnav. Son fils tué à Zimnicea, Pour 
lui c'est un assassinat: lutte inégale entre une batterie de 
camapgne et les grosses pièces de Sistov; nos projectiles mai- 
laient pas à mi-chemin. Au Club, Romalo affirme que c'était 
de la folie, 

Le «Nauen» est précis ; il dénombre capture de 13 canons, 
hangars aéros, 2 aëros, 10 locomotives, un train sanitaire, 


206 NOTE POLITICE — 1916 


plane, 10 locomotive, 1 tren sanitar, 200 furgoane de 
munitiuni, alte 70 furgoane şi încă se mai adună de 
reste tot material părăsit. Adaugă că atacurile Români- 
lor pe înălțimile la apus de Câineni sunt respinse — deci 
pe teritoriul românese !! — Mai sus buletinul zice că 
luptele au fost extrem de sângeroase! Cum el nu vor: 
beşte de prizonieri şi numai de materialele diviziilor 
române împrăştiate, tare mă tem că nu a existat cru- 
are : în ajun buletinul ne acuza că am fi omorât ră- 
aiti. Semn rău! 

Grig. Cantacuzino îmi spune că la comisia de apro- 
vizionare sa cerut furnizarea de urgenţă a echipamen- 
telor pentru 200 de ofiţeri cari nu au putut să-şi scape 
decât cămăşile ! 

20 Septembre. — Robert Flamm vine depe frontul 
bulgar foarte deprimat, mai mult de inferioritatea ar- 
mamentului decât de greşelile comandamentului. Mi- 
tralierele franceze se strică la fiecare moment ; proecti- 
lele franceze şi japoneze nu iau foc; şi mai ales: marea 
lipsă de mitraliere. El este în brigada de cavalerie 9/10 
Călăraşi : Caii toţi au răni în spate, nu se mai fin pe 
picioare. Cei 4000 de călăreţi ruşi — la aceasta se re- 
Guce cei 20.000 cazaci, anunţaţi, — au cai odihniţi şi 
graşi. Se pradă şi se fură oribil. de ai noștri ca şi de 
Rusi. Lui Roşeuleţ — mamei lui Banciu deşi i-a căzut 
băiatul pe front, i s'a luat şi stricat tot. 

La Perveli. pe o simplă: bănuială s'au împuşcat toţi 
copiii şi bătrânii; iar unde Ruşii şi-au bătut joc de fe- 
mei, pe urmă le-au ars închizându-le în casă ! 


209 voitures munitions, 70 fourgons et on ramasse leute- 
ment partout du matériel. Il ajoute que les attaques des 
Roumains sur hauteurs à l'Ouest de Caineni sont repous- 
sées — donc sur territoire roumain! Plus haut le bulletin 
dit que les luttes ont été extraordinairement sanglantes!!! 

Comme il n'est pas parle de prisonniers, mais de débris 
des divisions roumaines dispercés, j'ai bien peur qu'on n’ait 
pas fait de quartor: le veille un bulletin nous accusait d’avoir 
tué des blessés. Mauvais signe. 

Grégoire Cantacuzène me dit qu’à la comission dap 
provisionement on a demandé de fournir d'urgence 200 
équipements d'officiers qui n’ont sauvé que leurs chemises 


NOTE POLITICE — 1916 207 


— Nicu Ioanid, îndurerat, desperat: De la 9 la 15 
armata s'a bătut fără răgaz; au fost acte de eroism 
nebun; dela 9 sa cerut mereu ajutoare, dar nimic n'a 
venit. Din ziua întâi sa dat ordin să se menajeze mu- 
niţiile, la urmă nu mai erau! Se vede că Popovici a 
raportat că nu se poate fine un front de 55 km. cu ar- 
mata ce avea. Prin pas n'a trebuit să treacă mulţi; cei 
ce au scâpat, au fugit prin munţii Surului şi Negoiu- 
lui; răniții au mens 6 şi 6 jum. ore fără un moment 
de odihnă, până au ajuns pe creastă. Pentru el, nu mai 
există o singură unitate întreagă. Regim. 48 Buzău a 
fost tocat; din reg. Vâlcea, n'au rămas 500 de oameni în 
picioare! Crede că am pierdut 80 de tunuri (?). N'avem 
nimio din armamentul si scule.e moderne; la Germani, la 
10 oameni este şi un telefon, artificii luminoase pentru 
semnale, reflectoare puternice, şi mai ales mitrailicre 
extraordinare! Tunurile lor de o precisiune uimitoare. 
Vorba de «dezastru» nu este exagerată. Buletinul Nauen 
de astăzi explică cum Alpinii generalului von Kraft au 
venit prin Valea Cibinului (a est de Turnu Roşiu, pe 
linia Talmas) şi au tăiat pe la spate pe Români. 

Găsese cinic, în asemenea condițiuni, comunicatul nos- 
tru No. 37 din 20 Sept. Cine poate să înţeleagă că con- 
traatacul de care e vorba se petrece pe teritoriul nos- 
tru ?: «In retragerea lor spre Câineni, în ziua de 16 
Sept., trupele noastre din Valea Oltului au luat 300 de 
prizonieri şi 5 mitraliere; ele contraatacă acum pe ina- 
mic în zona muntoasă de pe malul drept al Oltului !» 

21 Septembre, — Eri se scria în comunicat: «In Va: 
lea Jiului inamicul a atacat violent în regiunea mun- 
telui Obroca-Pietrosani, întrebuințând gaze asfixiante : 
atacurile sale a fost respinse». Azi comunicatul spune : 
«Atacuri violente în Valea Jiului, în fața cărora forţele 
noastre s'au retras puțin, distrugând minele de cărbuni 
dela Pietroşani, care erau obiectivul inamicului». 

Deci pe Jiu ca şi pe Olt, suntem bătuţi; ne retra- 
gem, dar publicului se anunță lucrurile pe dos ! 

-— Eri, Duca recomanda ziarelor să nu insiste asu- 
pre operaţiei de la Dunăre. De ce? Guvernul se grăbise 
să o anunţe färei, când era încă flagrantă. Aseară «ma- 


208 NOTE POLITICE — 1916 


laise». Tatarinoff, venit depe front, a conferit 10 minute 
cu Poklevsky, si Poklevsky a rămas mut şi încruntat. 
Azi comunicatul nu suflă o vorbă. Aflu că am trecut 
înapoi Dunărea ! Monitoarele duşmane — cele dela Co- 
rabia probabil — au început o violentă bombardare a 
podului, se vede chiar că artileria noastră a fost sur- 
prinsă, fiul lui Jean Cantacuzino a fost rănit în primul 
moment; spre a nu fi tăiaţi, ne-am întors înapoi! 

Ce să mai cred atunci, când comunicatul spune că 
am cucerit, pe frontul celalt dobrogean, pozitiunea dela 
Amzacea cu 7 tunuri şi 1000 de prizonieri? 

— Colonelul A. Sturdza a văzut raportul lui Ziar 
Cantacuzino, la Statul Major partea sedentară. El seria 
pe o foae de carnet: «Dezastrul este complet; trimit stofa 
drapelului reg. meu, de care vă rog să-mi daţi descär- 
care; îngrijiţi de oameni pentru reconstituirea regimen- 
tului». La un moment, din I grăniceri rămăsese 300 de 
oameni, apoi Sau putut strânge şi aduna 800. Atâta tot! 
Reg. 2 Vâlcea este absolut desfiinţat cu Colonel cu 
tot ; se zice că acel eminent şef ar fi prizonier. — Urmă- 
rile: Toate câmpurile din prejurul Câinenilor sunt pli- 
ne de nenorociti de Români din împrejurimile Sibiului, 
cari au urmat armata în retragerea ei. N. loanid spunea 
cât de jalnic era exodul acesta, iar doamna Tocilescu a 
văzut cu ochii ei jalnica lor situaţie. (Mişu Seulescu). 

Mavrocordat a spus: «O divizie este desfiinţată. 
Restul se va putea, probabil, reconstitui !». 

22 Septembre. — Ce a provocat retragerea subită 
dela Dunăre? Comunicatul german zice: «Forțele româ- 
ne care au trecut Dunărea la Rahova, sau sustras prin- 
iro fugă grabnică atacului de încercuire al trupelor ger- 
mano-bulgare». La noi se spune că: «Podul fiind atacat 
violent de monitoarele austriace şi germane, ne-am te- 
mut de a fi tăiați». Luptă a avut loc si, după Leon Ma- 
vrocordat, am fi pierdut mult material. Cavaleria a fost 
şi ea încercată şi reg. de roşiori al Reginei a pierdut 300 
de oameni; fiul lui Mitică Soutzo. din acest regiment, a 
fost rănit. Dar nu se ştia că există monitoarele acestea ? 
Ziariștii spuneau azi că cercurile lui Iliescu jubilau si 
îndemnau să nu mai fie lăudat Averescu ! — Altă cauză 


NOTE POLITICE — 1916 209 


poate fi (informaţie căpătată dela armament), că s'au 
luat acum 18 zile şase divizii dela Verdun, cari au sosit 
pe froniul Transilvaniei. Presiunea de pe Jiu şi Olt se 
resimtise atât de greu încât rechemarea armatei se im- 
punea ! De fapt azi, Johnson de la «Indépendance rou- 
maine» a afirmat că ne batem la Brezoi, deci la con- 
fluenţa Lotru-Olt! Iar comunicatul oficial are neobră- 
area să spună: «Demonstrația făcută între Rusciuk şi 
Turtucaia luând sfârşit, trupele noastre au fost retrase 
pe malul stâng al Dunărei». 

O mică consolatie : La Parajd, după trei zile de lupte 
tragice, am pus stăpânire pe întäriturile inamicului, 
resp:ngându-l spre vest. Germanii, în buletinul lor, re 
cunosc că avantajul este al nostru. 

— N. Ioanid îmi spusese că pentru a avea un «ta- 
bleau», se iau civili şi se declară prizonieri. O capelă 
militară a unui fiu sau nepot găsită în casa omului, a- 
junge ca să-l constitue beligerant şi deci prizonier. — 
Azi, G. Bagdad, primul preşedinte al Curtei de Casaţie, 
venind la Crucea Roşie în afaceri de prizonieri. mi-a 
marturisit ca are 27 de ciungi sau amputati vechi cari 
în viaţa lor nu au putut purta o armă! 

— Comunicatul bulgar pretinde că am trecut Du- 
närca cu 15—17 batalioane şi că înaintasem binisor, o- 
cupând Slivopole, Caga, Malle, Barisovo, Malko, Gu: 
lano, Branovo Breslen. Două coloane au înaintat con: 
centric din Rusciuk şi Turtucaia; la 20 Septembre co: 
loana din Rusciuk a atacat şi ne-a constrâns să ne re- 
tragem şi «să căutăm podul distrus (1) de monitoare». — 
Bulgarii ne acuză de cruzimi comise în retragere precum 
şi în Dobrogea. 

Pentru frontul dobrogean comunicatul nostru spu- 
ne : «Lupte foarte violente pe întregul front; sau luat 
prizonieri 5 ofiţeri şi 100 de oameni». — Iar comuni- 
catul bulgar : «Toate sfortärile infanteriei române de a 
înainta s'au prăbușit faţă de focul Bu'gurilor şi de con- 
traatacurile lor încoronate de sucoes». 

Comunicatul de eri spunea că progresăm, că am 
capturat multe lucruri la Amzacea ; azi nici-o desvol- 
tare a acestui Succes, 


14 


210 NOTE POLITICE — 19% 


23 Septembre. Comuhicatul anuhfä că trupéle 
uibastre s’du retras din Făgăraş Vlădeni, având în ve- 
dere forțele superioare ale inamicului. In retragere peste 
tot ! — Batem în retragere şi cu toate acestea în comuni- 
catul dij 21 (din ajunul retragerei), afirmam că am bătut 
pe Germani şi că le-am luat 800 de prizonieri şi thai 
multe mitraliere. Cum este posibilf—Mai susţinem încă 
lupte violente în vaile superioare ale Târnavelor : adică 
linid Odorhei-Praid. Eri ni se spuriea că acolo avahtd- 
jul e al nostru. 

— Acum 3 zile, guvernul examinase necesitatea de 
a paräsi Bucureştii, dar s'a lovit de opoziţia formală a 
Regelui. Această veste, dată de soră-mea, mi-a fost ton- 
firmată de Nicu Butculescu. Ştiu că teza constantă a lui 
Poklevsky este : «Când guvernul va fi în Rusia...» Sär- 
mana Homânie ! 

In comunicatul 4 Octombre st.n. afirmam ca «am 
cucerit poziţiile dela Am?acea» căpătând 7 tunuri, 1000 de 
oameni şi mitraliere. Or. buletinul din 5 Octombre spune 
ca toate sfortärile nodstre pentru a pătrunde în poziţiile 
liniei Karabacä-Sofular-Amzacea-Perveli au fost respin- 


20 septembre. Le communiqué annonce que nos troupes 
se sont retirées de Făgăraşi-Vlădeni vu les forces supérieu: 
res de nos ennemis, Nous battons en retraite et pourtant, 
dans le communiqué de 21 (de la veille de la retraite) nous 
avons äffirmé avoir battu les Allemands et leurs avoir pris 
dés prisânniers (800) et des miträilleuses. Est-ce possible ? 
Nous sommes encore engagés dans des luttes violentes dans 
les vallées supérieures de Tarnava: c'est à dire la ligne Odor- 
hei-Parajd. Hier on nous disait que nous y avions l'avan- 
tage. Il y a trois jours, le gouvernement avait examiné la 
necessité dé quitter Bucarest ; il s’eét heurté à l'opposition 
formelle du Réi. Ce renseignenient donné par Hélène (ma 
soeur) m'a été confirmé par Nicu Butculescu, Je sais que 
c'est la thèse constante de Poklevsky, quand le gouverne- 
ment sera en Russie... pauvre Roumanie! 

Dans le communiqué du 4 octobre, nouveau style, nous 
avons affirmé avoir ecohquis les positions d'Amzaceas en 
capturant 7 canons; 1000 hômmes et du matériel. Or, le bul- 
letin du 5 oct., bulgare, affirme que tous nos efforts en vuc 
de pénetrer dans leurs positions de la ligne Karabaca-Sofu- 


NOTE POLITICE — 1916 211 


se! Care este partea care minie? Oare din nenorocire, tot 
noi să fim aceia? Evacuäm Bräsovul si delà Etape aflu 
cä inamicul nu se mai apärä decât la 14 km. de acest oras. 
Dezastru şi pe această vale! Etapele zic că ne-am bătut 
bine, dar că şi aci comandamentul ne-a lipsit cu totul. 
Armata, lui Averescu se îndreaptă acum, în marş for- 
tat spre Carpaţi. ` 

— Si în acest timp guvernul se amuzează făcând glu- 
me stupide: aseară la Club, C. Diamandy, care nu-mi 
vorbeşte niciodată, se apropie de mine pentru a-mi spu- 
ue : «Inchipueşte-ţi că s'a găsit, Wopicka fiind prezent, 
o maşină infernală şi ecrazită la legatiunea Germaniei ; 
aceasta nu mai este un local inviolabil este un antre- 
pozit». Si Poklevsky adaugă: «Frumoasă diplomatie, 
diplomaţia germană», — Aceasta nu rezistă unui exa- 
men : glumă proastă, sau poliţie rea ! — Astăzi nu mai 
este ministrul Statelor-Unite, ci secretarul lui care a- 
sista — şi aceste faimoase descoperiri sar fi făcut în 
grădină. Din fericire gazetele nu au avut ridicolul să 
vorbească de acestea. 

24 Septembre. — Spitalele nu mai ajung să coprindă 


lar-Amzacea-Perveli ont été refoulés. Quel est le parti qui 
meni? Est-ce, par malheur, encore nous? 

Nous évacuons Braşov, et des Etapes j'apprends que 
l'ennemi n'est plus qu’à 14 km. de cette ville, La débâcle sur 
cette vallée aussi, Les Etapes disent qu’on s’est bien battu, 
mais que là aussi le commandement a fait totalement défaut. 
L'armée de Averescu va maintenant à marches forcées vers 
les Karpathes. Pendant ce temps-là, le gouvernement s’amuse 
à des niches stupides. Hier soir, au cercle, C. Diamandy, qui 
ne me parle jamais, s’approche de moi pour me dire: «Fi- 
gurez-vous qu'on a trouvé, Vopicka present, une machine in- 
fernale et de l’écrasite à la Lepgution d'Allemagne ; ce n'est 
plus un local inviolable, c'est un entrepôt» — et Poklevsky a 
ajouté: «jolie diplomatie, la diplomatie allemande». Ça he 
resiste pas à l'examen, mauvais tour de mauvaise police! 
Aujourd'hui ce n’est plus le Ministre des Etats-Unis, c'est son 
secrétaire qui assistait — et c'est dans le jardin qu'on a fait 
cette belle découverte, Heureusement que les journaux n’ont 
pas en le ridicule de parler de ca, 

24 septembre. — Les hôpitaux ne peuvent plus suffire au 


212 NOTE POLITICE — 1916 


PA 


numărul prodigios de răniţi, cari sosesc. ki sunt puşi 
pretutindeni : în cazărmi, în şcoli rechizitionate, în co- 
ridvare, peste tot, pes.e tot. Mi-am petrecut dimineaţa. 
luând în primire spitalul militar: stare deplorabilă ! 

— Maiorescu a venit să mă vadă. El nu va părăsi 
Bucureştiul, orice sar întâmpla. Crede că pacea se im- 
pune. Pentru moment, cei bine "informaţi închiriază. 
case la laşi sau în alte oraşe din Moldova, iar Brätia- 
nu a îndemnat pe Stirbey să facă şi el tot aşa. 

— Victor Baranga afirmă că ştirea din 21 era a- 
devărată ; că corpul de armată al lui Cottescu era vic- 
torios şi că s'au luat 7 tunuri grele, dintre cari 2 au şi 
tras în contra Germanilor, Deodată Cräiniceanu, îngri- 
jat de aripa lui Arghirescu, din care numai o singură 
brigadă era aranjată, a dat subit ordin de retragere şi 
panica s'a încins atunci printre soldaţi, descurajaţi fiind- 
că numai înțelegeau nimic! Dealtminterea Cräiniceanu, 
pentru a răspândi mai bine descurajarea, şi-a transfe- 
rat cartierul... la Buşteni. 

— Spre edificare strâng o lecţie indirecta a unei ga: 
zete frantuzesti asupra usurintei cu care noi am scontat 


nombre prodigieux de blessés qui arrivent, On en met par- 
tout: dans lcs casernes, dans les écoles réquisitionnées, dans 
les couloirs, partout, partout. La matinée passée à prendre 
livraison de l'hôpital militaire: état lamentable. 

Maiorescu vient me voir. Il ne quittera pas Bucarest quoi 
qu’il arrive. Jl croit que la paix s'impose, 

En attendant, les avisés louent des maisons à Jassy ou 
ailleurs en Moldavie et Bratiano a encouragé Stirbey à en 
faire autant. Victor Baranga affirme que la nouvelle de 21 
était vraie; que le corps d'armée de Cottescu était victorieux 
et qu'on avait pris 7 gros canons, dont deux ont même tiré 
contre Allemands. Soudain, Crainiceanu, inquièt pour son 
aile Arghirescu — dont une seule brigade était pourtant en- 
gagée — a donné subitement ordre retraite et la panique 
c'est alors mise parmi soldats découragés, parce qu’ils ne 
comprenaient plus rien. D'ailleurs Crainiceanu, pour mieux 
semer découragement, a transferé son Quartier à Busteni, 

Pour édification je mets de côté (actes) une leçon indi- 
recte d’un journal français sur la légéreté avec laquelle nous 


NOTE POLITICE — 1916 213 


esirea lui Sarrail, critica gazetei «Temps», asupra pla- 
nului nostru şi la ce se reduce, după Brusilov însuşi, ma- 
rea ofensivă rusească! (La Politique din 24 Sept. 1916). 

25 Septembre. — Iar am fost bombardaţi, ca şi eri 
dimineaţa, aproape la oră fixă; sunt victime spre gară şi 
la Chitila. Mă aflam la spitalul militar, drept sub avioa- 
ne: Noi trimitem obuze de care inamicul are aerul să-şi 
bată joc, dar tot nu văd avioanele noastre de luptă. Se 
pare că în regiunea Braşovului panica este foarte mare. 
Cu trenul de Predeal au sosit notabilităţi din Braşov, 
cari primiseră funcțiunile municipale şi de poliţie. Gene- 
ralul Popovici afirmă că s'au trimis lui Crăiniceanu 
55.000 de oameni şi că dacă nici acum el nu este în 
stare să iasă din bucluc...! Din toate părțile ni se con- 
firmă acest lucru. 

— Se vorbeşte de o serie-de generali destituiti si 
de venirea generalului Berthelot cu 25 de ofiţeri de Stat- 
Major. Brătianu ar fi solicitat această măsură ! 

— Colonelul Thomson a fost pe tot frontul lui 
Prezan cu Nicu Ghica. După el, suntem în situaţie 
proastă ; la urma urmei vom avea «prin aliaţi» satisfac- 





avons escompté la sortie de Sarrail, la critique du «Temps: 
sur notre plan et à quoi se réduit d’après Brusilow la grande 
offensive russe! (La Politique, 24 septembre 1916). 

23 septembre. — On a bombardé tout comme hier, le 
matin, presque à heure fixe; victimes du côté de la Gare et 
Chitila, J'étais à l'hôpital militaire, en plein sous les avions: 
nous envoyons des obus dont ils ont lair de se ficher, 
mais nos avions de combat je ne les vois toujours pas, 

Il paraît que la panique est enrayée. Dans le train de 
Predeal sont pourtant arrivés les notables de Brasov qui 
avaient accepté les fonctions municipales et de police. Gé- 
néral Popovici affirme qu'on a envoyé à Crainicoanu 55.000 
hommes et que «si avec cela il ne s’en tire past!» 

De toutes parts il m'est confirmé, 

On parle de toute une série de généraux dégommés et 
de la venue du général Berthelot avec 25 officiers d'Etat 
Major Bratiano aurait sollicité cette mesure! 

Colonel Thompson a été sur tout le front de Presan 
avec Nicolas Ghica. Pour lui nous sommer en mauvaise 
posture ; la fin finale nous donnera «par les alliés» satis- 


214 NOTE POLITICE — 1916 


tie, dar yom fi victimile loviturei pe care Germanii vor 
căuta să o dea undeva. Frontul de la Riga va fi în cu- 
rând uşor de ţinut cu trupe puţine, iar Germanii vor 
căuta să lovească în frontul oriental, probabil în Mol- 
dova. Vom avea, cinci-sase sute de mii de Germani pe 
braţe, căci rezervele lor sunt departe de a fi sleite! 

26 Septembre. — Se află că ne-am retras din Bra- 
şov. De fapt noi l-am pierdut încă de Sâmbătă seară 24. 
Când divizia Lambru a fost adusă dela Dunăre la Car: 
pati, ea a încercat să reia oraşul şi în două rânduri au 
avut loc lupte pe străzi. Am stat de vorba aseară la 
club cu Culcer, care a venit la Cartier. Niciodata el n'a 
putut comunica, cu Sibiu în timpul luptei, iar Mitilineu 
îmi povesteşte că singurul avion care li sa trimis, după 
lungi reclamaţii, nu a putut duce un ordin la Talma- 
şiu fiindcă nu avea nici hartă, nici busolă. Dealtmin- 
terea tânărul a luat direct drumul spre Dunăre pen: 
tru a nu merge pe munţi! Popovici a fost usuratic şi 
vinovat. El wa întărit punctele esenţiale pe care Cu'- 
cer le prescrisese în scris şi pe unde s'au furişat Alpinii 


faction, mais nous serons les victimes du coup que le Al- 
lemands chercheront à donner quelque part. 

Le front Riga sera bientôt facile à tenir avec peu de 
monde et s’est en Moldavie que probablement les Allemands 
chercheront à frapper le front oriental. Nous aurons sur 
les bras 5 à 600.200 Allemauăs, car leurs casernes sont loin 
d’être épuisées. 

26 septembre. — On apprend que nous nous sommes re- 
tirés Brasov. De fait nous l’avons perdu déjà le samedi soir 
24, Quand la division Lambru a été reportée du Danube aux 
Karpathes, elle a essayé de reprendre la ville et on s’est’ 
battu deux fois dans les rues de la ville. Causé, hier soir 
Club, avec Culcer, qui est venu au Quartier. Jamais il n'a 
pu communiquer ayec Sibiu pendant la bataille et Mitilinew 
me raconte que le seul avion qu’on lui a envoyé après de 
longues réclamations, n'a pas pu porter un ordre à Tal- 
masiu, parce qu'il n'avait ni carte ni boussole. D'ailleurs le 
jeune homme a carrément pris la route du Danube pour ne 
pas aller à la montagne Popoviei a été leger et coupable. 
Il n'a pas garni les points essentiels que Culcer avait pré- 
serit par écrit et par où se sont ghssés les alpins, qui nous 


NOTE POLITICE — 1916 215 


cari ne-au întors. Vestit de prefegţul de Vâlcea, e] a seris 
pe telegramă: «Vizuinä». | a luat pomanda. Culcer 
crede ca pierderile dela Sibiu supt de 50%, plus 4 tunuri 
grele; celalte tunuri pierdute mau valoare. Din ne- 
narocire soidafij fug şi Culcer a cerut Regelui să in- 
stituiască un Consiliu de război de fiecare regiment! El 
orele că va putea ţine, dacă nu i se va mai lua din trupe, 
în care caz ar putea să fie întprs. El a condus efectiv 
g divizie la foc, pentru a îmbărbăta pe soldaţi. La di- 
yizia -Cocoräseu nu există legäturi telefpnice: adeseori, 
pentru a şti pe se petrece pe aripi, trebuia asteptat câte 
4 ore, timpul să se ducă şi pă ge întoarcă un călăreț. Me- 
reu acelaş leitmotiy: nu sunt aeroplane, nu sunt tele- 
fpane, nu sunt mitraliere. 

— La ora 3 jum. am la mine o conferinţă gu.d. Bră- 
tianu: s Viu să fac un demers pe care aşi fi dorit sa-l 
faç în alte împrejurări. Ai promis Regelui eoncursul 
D-tale în caz de împrejurări grave. Ele sunt foarte 
graye! Viu să vă cer să ne unim sfortärile pentru a aca- 
peri pe Regel Nu cer să se împartă răspunderea, o păs- 
trez eu întreagă. Din nenoracire nu sunt două alterna- 








ont tournés. Prévenu par le préfet de Vâlcea, il a éerit sur 
le télégramme: «vizuină». On lui a pris son commandement. 
Culcer estime ă 50% les pertes de Sibiu, plus 4 gros canons; 
les autres canons perdus, sans valeur. Malheureusement 
les soldats décampent et il a demandé au Roi d’instituer 
un Conseil de Guerre pour chaque régiment. Il eroit pouvoir 
tenir si on ne lui reprend plus de ses troupes, car il peut 
être tourné alors. Il a conduit effectivement une division 
l'ours donner du coeur aux hommes. A la division Cocorasco, 
pas de liaison téléphonique ; Souvent pour savoir ce qui se 
passait sur les ailes, il fallait attendre 4 heures, la durée de 
la course à cheval. Le même leit-motif : pas d’aéroplanes, 
pas de téléphones, pas de mitrailleuses. 

A 3 h. # conférence chez moi avec Mr. Bratiano : «Je 
viens faire une démarche que j'aurais voulu faire en d’autres 
circonstances. Vous avez promis au Roi votre concours en 
cas de circonstances ‘graves. Elles sont très graves. Je 
viens vous demander d'unir nos efforts pour couvrir le Roi. 
Je ne demande pas qu’on partage ma responsabilité: je la 
garde entière. Il n'y a malheuresement pas deux alterna- 


216 NOTE POLITICE — 1916 


tive; nu există decât una ; a lupta...»— Eu: «Până unde 
aveţi de gând să împingeţi luptat — Brătianu: «Dacă 
Bucureștii cad, vom lupta în altă parte a ţării, căci ini- 
micul nu poate avea forte suficiente pentru a-ocupa ţara 
întreagă ! Fără a repudia principiul sistemului pe care 
Pam urmat, recunosc că am făcut o mare greşală poli- 
tică : aceia de a fi primit ca România să intre în război 
la termen fix. Aliaţii, mi-am spus eu, nu au interes sà 
aibă o Românie bătută şi m'am încrezut prea mult în ei. 
Ei aveau mai multe mijloace ca mine pentru a cântări 
puterile adversarilor. Mi-au afirmat întotdeauna, că nu 
£e putea ca aceştia să aibă mai mult de gase divizii să 
ne opună. că ofensiva lui Sarrail era începută de 12 
zile, — şi vezi şi D-ta ce este cu Sarrail! Ne-am dat 
întâlnire cu Ruşii la Maroş şi la Dorna-Vatra: am ajuns 
la ambele puncte, dar n'am găsit nici un Rus. Este evi- 
dent că în astfel de condiţii, acţiunea noastră nu pu- 
tea să reuşească. Cauza n ueste slăbiciunea planului 
cum Sa spus: el a fost supus lui Joffre şi lui Alexieff, 
cari lau aprobat; numai Italianul a făcut obiecţii. Am 
declarat că primim pe un general francez, oricare ar 





tives: il n'y en a qu’une: lutter...» — Moi: «Jusqw'ot 
comptez-vous pousser la lutte?» — «Si Bucarest tombe. 
futter dans une autre partie du pays, car ils ne peuvent 
avoir des forces suffisantes pour envahir tous le pays! 
Sans répudier le principe du système que j'ai suivi, J'ai 
commis une grosse faute politique, c'est d'avoir accepte 
l'entrée de la Roumanie à terme fixe. Les alliés, me suis-je 
dit, n’ont pas intérêt à avoir une Roumanie battue et je me 
suis trop fié à eux. Ils avaient plus de moyens que moi 
pour supputer les forces des adversaires. Ils wont toujours 
affirmé qu'il ne pouvait y avoir plus de 6 divisions à nous 
opposer, que l'offensive de Sarrail était commencée depuis 
12 jours, — et vous voyez ce qu’il en est de Sarrail! Nous 
nous sommes donné rendez-vous au Maros et à Dorna Vatra: 
nous sommes arrivés sur les deux points et nous n’y avons 
pas rencontré les Russes, Il est évident que dans ces condi- 
tions, notre action ne pouvait réussir. Ce n’est pas la fai- 
blesse du plan, comme on l’a dit: il a ét soumis à Joffre 
et à Alexieff qui l’ont approuvé, seul l'Italien a fait des 
objections. Jai dit que j'acceptais le général français, quel 


NOTE POLITICE — 1916 217 


fi el, care s'ar bucura de încrederea lui Joffre; mi-am 
consultat notele şi constat că i-a trebuit 24 de zile ca să 
se pue în mișcare». — Eu: «Ei aveau mai ales tot inte- 
resul ca d-ta să intri în mişcare...» — Brătianu: «Dar au 
vre-un interes să ne vadă bătuţi?» — Eu: «Dacă ne cre- 
deau mai pregătiți decât suntem?» — Brătianu: «Am 
vrut un guvern naţional, dela început: ceilalţi se opu- 
neau la admiterea d-tale. Regele şi cu mine n'am admis’o. 
Astăzi este uşor şi starea lui Filipescu uşurează mult 
lucrurile. Eu văd lucrurile după cum urmează: D-ta şi 
Take Ionescu fără portofoliu, ca să nu aveţi răspun- 
derea administraţiei. Dacă se cere încă un portofoliu pen- 
tru Cantacuzino care are mare poftă de el, un al doilea 
portofoliu sar pune şi la dispoziţia D-tale. Dacă se crede 
că n'ar trebui să fiu eu acela care să formeze acest gu- 
vern, admit şi această eventualitate». 

Când am vorbit din nou de comandament si când am 
reproșat. numirea lui Crăiniceanu, care tot a trebuit să 
fie lăsat deoparte, Brătianu m'a lăsat să înţeleg că nu 
avea el răspunderea acestei numiri. — Averescu. n'a fost 
chemat înapoi: el a renunţat singur la planul lui, cum 
sa simţit ameninţat pe pod. «Am tremurat când am 





qu'il soit, qui aurait la confiance de Joffre; j'ai consulté 
mes notes et je constate qu’il a mis 24 jours pour se mettra 
en mouvement». — Moi: «Ils avaient, surtout, tout intérêt 
à ce que vous entriez dans le mouvement». — Bratianu: «Mais 
out-ils intêret à nous voir battus?»— Moi:«S’ils-nous croyaient 
plus préparés que nous ne le sommes?» — Bratiano: 
J'ai voulu gouvernement national dès le principe : les 
autres s’opposaient à votre admission. Le Roi et moi, nous 
ne l'avons pas admis. Aujourd'hui, c'est facile et l’état de 
Filipescu arrange bien des choses. Je vois la chose ainsi : 
vous et Take sans portefeuille, pour que vous n’ayez pas 
la responsabilité de l'administration. Si on exige encore un 
portefeuille pour Cantacuzène, qui en a grande envie, un 
second serait aussi mis à votre disposition. Si l’on croit que 
ce n'est pas moi qui doive former ce gouvernement, j'en- 
visage aussi cette eventualités — Quand nous avons reparlé 
de commandements et que j'ai reproché Crainiceanu, qu’on 
a tout même était obligé de mettre de côté, il m'a laissé 
entendre qu’il n'avait pas la responsabilité de la nomination. 

Averescu n’a pas été rappelé: c’est lui qui a renoncé à 
sou expédition dès qu’il s’est seuti menacé pour sou pont. 


218 NOTE POLITICE — 1916 


auzit expunerea acestui plan, de a pätrunde în Bul- 
varia cu două sau trei divizii!» 

Convorbirea noasträ a luat sfârsit în modul urmă- 
tor: «Cer timpul de a vedea pe prietenii mei şi cum d-nul 
Brătianu a vorbit în numele Regelui, aşi dpri să văd 
şi pe M. S.». Convorbirea noasträ începuse prin susfi- 
nerea mea că remanierea guvernului era o nouă difi- 
eultate, capi oricine, eu desigur, alții probabil, ar cere 
schimbări în comandament. După aceasta a venit apă- 
rarea lai Îliescu şi expunerea de mai sus. Brătianu ga 
însărcinat gingur să ceară Regelui să-mi fixeze o au- 
dientà. 

27 Septembre. Ne-am retras între Predeal si 
Dârstele. 

— D-rul Dinu Brătianu soseşte depe front. Mari 
pierderi şi descurajare. Reg. 16 artilerie şi-a părăsit toate 
tunurile. (De Belloy cunoaşte acest trist incident ; seara 
la club se mira că faptul nu e încă pedepsit!) Regi- 
mentul aruncă vina pe al 16-lea de infanterie, care nu 
Tar fi susţinut. Divizia 4-a este descompusä: la ora 11 


«J'ai frémi quand j'ai entendu exposer ce plan de s'enfoncer 
en Bulgarie avec deux ou trois divisions !. 

Notre conversation s’est terminée ainsi: je demande du 
temps pour voir mes amis et comme c’est au nom du Roi 
que Mr. Bratiano a parlé, je voulais aussi voir Sa Majesté, 
Notre entretien avait commencé, moi soutenant toujours 
que la refonte du ministère était une difficulté nouvelle. 
‘ar nimporte qui, moi certainement, les autres peut être 
aussi, exigeraient des changements dans le commandement 
C'est la-dessus qu'est venu la defensé d'Iliescu et l'exposé ri- 
dessus. 

C’est Bratiauo qui s’est chargé de demander au Roi de 
me fixer une audience. 

27 septembre. — Nous nous sommes rétirés entre Pre- 
deal et Dârstele. 

Dr. Dinu Bräétianu arrive du front. Grosses pertes et 
découragement. Le 16-ème artillerie a abandonné tous les ca- 
nons (de Belloy connait ce triste incident. Le soir au elub 
il s’est étonné que le fait ne soit pas encore puni). Il rejète 
la faute sur le 6-ème Inf. qui ne Vaurait pas soutenu... 

La 4-ème divsion est décomposée: à 11 h. du soir, en 


NOTE POLITICE — 1916 219 


seara îu pline retragere, sa dat comanda ei lui Cos- 
tescu, çare va încerca să o refacă la Băicoi. (In aceaşi 
zi Regele îmi spusese: Costescu este un bolnav, care n’ar 
fi trebuit să fie înaintat şi care nu are decât un co- 
mandament provizoriu. El a insistat asupra cuvântului. 
(Adversarii lui Iliescu sunt solid notati!) — Berendei, 
dintr'o brigadă de 6000 de oameni, s'a întors cu 1800; el 
însuşi a afirmat-o lui Dinu Brătianu, Toate şoselele 
sunt ocupate de coloanele care se scurg spre Bucureşti! 

La ora 5, pe când neaflamla Rege, ș'a telefonat ca 
Germanii au bombardat Predealul şi că şeful poliţiei îm- 
preună cu toată administraţia civilă au fugit. 

— La ora 9% seara s'au întrunit la mine: Maiores- 
cu, ©, Arion, G. Stirbey, G. Cantacuzino; Nemiţescu a 
venit dupa conferinţă. Pus la curent cu propunerile pri- 
mite, Comitetul, — toţi de acord că nu putem primi ni- 
mie sub Brătianu. Propunerea micului portofoliu de 
amăgire, i-a făcut să dea din umeri : formula Brătiann 
a fost gasita groteasca. In ceeace priveşte audiența mea, 
se va spune Regelui: schimbare de direcţie ca garantie 
a schimbărei integrale a Statului-Major şi a vindecărei 


FT 











plein retraite, on en a donné le commandement à Costeseu 
qui essayera de la refaire à Bäicoi (le même jour le Roi 
m'a dit: «Costescu est un malade qu'on n'aurait pas du 
avancer et qui n’a qu'un commandement provisoire. Il a 
souligné le mot provisoire! Les adversaires de Iliescu sont 
solidement notés»). Berendey, d'une brigade de 6000 hommes, 
en ramène 1800: c'est lui qui l’a affirmé à Dinu. Toute la 
route prise par les colonnes qui s’écoulent sur Bucarest. 

A 5 h., pendant que j'étais au Palais, on téléphonait que 
les Allemands avaient bombardé Predeal et que le chef 
de la police ainsi que toute administration civile avaient 
décampé. 

A 9 h. se sont réunis chez moi: Maiorescu, Arion, Stir- 
bey, Gr. Cantacuzène, Neniteseu est venu après conférence, 
Mis au courant des propositions, le-comité, — tous bien 
d'accord que nous ne pouvons accepter rien sous Bratiano. 

La proposition du petit fauteuil d'invite a fait hausser 
les épaules ; formule Bratiano trouvée grotesque. Pour mon- 
audience il sera dit au Roi: changement de direction com- 
me garantie du changement intégral de l’Etat Major et 


220 NOTE POLITICE — 1916 


de spiritul de «clicä» care oträveste armata. Schimbarea 
ar mai avea şi avantajul că ar putea, amenințând cu 
incheerea păcei, să obție repede dela Aliați tot ceea ce ei 
trebue să ne dea. Ar fi etapa întâi. Dacă Regele este dis- 
pus să intre pe această cale, se va examina ce angaja- 
mente ne leagă de Aliați: aceasta ar fi a doua etapă. 

— Casa de Depuneri şi-a evacuat, noaptea trecută, 
depozitul şi tezaurul la Iaşi. 3 

— Comunicatul este un monument: «Pe toate fron- 
turile mici hârțueli». Şi nicăeri nu se menționează că 
deasupra Zimnicei insula Belina a fost ocupată de Bul- 
gari, cari au făcut acolo numeroşi prizonieri! De altfel 
toată ziua nu a fost vorba decât de eventualitatea inva- 
ziei pe la sud. Eu nu cred, dar când înaintarea la nord 
va fi împinsă mai departe, cine ne spune că ea nu va 
avea loc ? 

— La ora 4%, după o comunicare a lui Vasiliu, 
sunt primit de Rege. Imediat înaintea mea au fost pri- 
miţi Brătianu şi Iliescu. — Cum am intrat, am atacat 
subiectul. Expun Regelui că nu poate fi vorba de gu- 





guérison de l'esprit de clique qui empoisonne l’armée. Le 
changement aurait aussi l’avantage de pouvoir, en mena- 
cant de conclure la paix, obtenir vite tout ce que les alliés 
doivent donner. Ce serait la première étape. 

Si le Roi est disposé à entrer dans cette voix, examiner 
quels engagements nous lient aux alliés : ce serait la seconde 
étape. 

La Caisse des depôts a évacué cette nuit son depôt et son 
trésor sur lassy. 

La communiqué est un monument. Sur tous les fronts: 
«miei härtuelis. Et nulle part il n’est fait une mention qu’au 
dessus de Zimnicea, l’île de Belina a été occupée par Bul- 
gares et qu'on nous y a pris des prisonniers. D'ailleurs, toute 
la journée on n’a parlé que de l’éventualité d'invasion par 
là-bas. Je n’y crois pas, mais quand l’approche par le Nord 
aura été poussée plus loin, qui nous dit qu’elle n’aura pas 
lieu ? 

A 4 h. et demie, sur communication de Vasiliu, je suis 
reçu par la Roi. Me précédaient immédiatement Bratiano 
ei, quelques minutes seulement, Iliescu. 

A peine entré, jattaque le sujet. J'expose au Roi qu’il 
ne peut être question de gouvernement national pour cou- 


NOTE POLITICE — 1916 221 


vern naţional ca să acopere pe Rege. Nimenea nu ataca 
si nu aruncä räspunderile d-nului Brätianu asupra Re- 
gelui. — «Dar voiam să fac aceasta cu toate partidele». 
— (Aceasta? Ce? A părăsi Bucureștii? — Căci, «aceas- 
ta» nu se mai poate raporta, în. acest moment, la cuce- 
rirea Transilvaniei!) — Eu: «Toată lumea ştie că M. 
V. a vrut-o şi că un partid a refuzat-o; atunci cine se 
poate plânge? A ne uni puterile pentru a încerca, de a da 
curaj armatei şi de a i-l stimula, este bine. Dar trebue 
schimbat cu totul statul-major, în care armata nu mai 
are încredere, şi prin urmare şi direcţia guvernului, pen- 
tru a fi sigur că schimbarea va fi reală şi că influen- 
tele oculte nu se vor mai exercita». — Regele: «A se 
schimba direcţia, este oare posibil în momentul acesta?» 
Şi urmează o lungă apărare a lui Iliescu. Vorbese de 
«clica» care a viciat totul. — Regele: «Averescu are si 
el pe a lui, dar compusă din oameni mai puţin deştepţi 
decât clica lui Iliescu». — Pun înainte numele lui Cul- 
cer, care nare nici o «clicä». — Regele nu face nici o 
obiectiune. — Fu: N'am nici un candidat, dar Regele 
să aleagă între acei care au încrederea armatei: Prezan, 


vrir le Roi. Personne n'attaque et ne fait remonter les res- 
ponsabilités de Mr. Bratiano au Roi. — «Mais je voulais 
faire ça avec tous les partis». — (Ça? quoi, quitter Buca- 
rest? — car «Ça» ne peut plus se rapporter à la conquête 
de la Transylvanie, en ce moment). — Moi: Tout lè 
monde sait que Votre Majesté l’a voulu, que c’est un parti 
yai l’a refusé; qui peut alors se plaindre? Unir aujour- 
d'hui nos forces pour tâcher de donner courage à l’armée et 
remonter son courage, c’est bien. Mais il faut changer de 
fond en comble l'Etat Major, dans lequel l’armée n'a plus 
confiance, et par conséquent la direction du gouvernement 
pour être sûr que le changement sera réel et que les influ- 
ences occultes ne s’exerceront pas. — Le Roi: «Changer de 
direction, est-ce possible en ce moment î» — Suit une lons 
gue défense de Iliescu. Je parle de la clique qui a tout vicié. 
— Le Roi: «Averescu a la sienne aussi, mais composée 
d'hommes moins intelligents que la clique de Iliescu». — 
Je mets en avant le nom de Culcer, qui n'a pas de clique. — 
Le Roi n'a pes d'objection. — Moi: Je mai pas de candidat, 
mais que le Roi choisișse entre ceux qui ont la confiance de 


222 NOTE POLITICE — 1916 


Averescu, Culcer. — Regele: «Nu'l pot lua pe Prezan, 
neavând cu cine să'l înlocuese». — Vorbesc de gresala 
iui Crăiniceanu: «Am rugat destul pe d-nul Brătianu 
sa nu-l numească !» — Regele : «Dar i-am văzut ordini- 
le; sunt foarte bune; iar el este calm, foarte calm!» — 
Eu: «Hartel?» — Regele: «Eu lam numit. E foarte 
deştept !» — Şi Iliescu tot rămâne în afară de discuţie. 
isprävese prin a spune: «Iliescu este acuzat ca a preci- 
pitat razboiul numai pentru a-şi ascunde hoţiile!» — Re- 
gole face gestul de a-şi reaminti lucruri neplacute. — 
«Cum, după doui ani de pregătiri, ne lipsesc toate, tele- 
foane, avioane...»— Regele: «Statul major nu o să facă si 
aviaţie (11)... Francezii ne-au trimis avioane Breguet, 
proaste». — Bu: «De ce au fost primite? N'avem tunuri 
grele». — Regele: «Şi Ruşii wau pentru tot frontul decât 
12 baterii grele (!?)». — Eu: «N'avem telefoane, iar la 
Pietroşani ordinile trebuia să fie duse de călăreţi!» — 
Regele: «Nu avem oamenii cari ar trebui spre a-i opu- 
ne Bavarezilor şi Alpinilor, care şi-au făcut o speciali- 
tate din războiul pe munţi!» — Eu: «Atunci, dece am fă- 
cut războiul?» — Regele: «Si să nu uiţi că facem răz- 





l’armée : Prezan, Averescu, Culcer, Le Roi: Je ne puis 
prendre Prezan, n ayant pas par qui le remplacer». — Je parle 
de la faute de Crainiceanu : ai-je assez suppli Mr. Bra- 
ianu de ne pas le nommer!» Le Roi: «Mais jai vu ses 
ordres : excellents ; et il est calme, très calme».—Hartel? 
C'est moi qui lai nommé, ilest très iutelligent . Et toujours 
Iliescu reste eu dehors. Je finis par dire: on l'accuse d’avoir 
précipité la guerre rien que pour cacher ses voleries. Le 
Roi fait le geste de se rappeler des choses désagréables. 
Comment au bout de deux ans de préparationà mandtiôns- 
nous de tout, des téléphones etc. ete. ? — Le Roi: «L'Etat 
Major ne va pas faire aussi de l'aviation?!... les Français 
nous ont envoyé des Breguets mauvais . Moi: Pourquoi 
les a-t-on acceptés ? Nous n'avons pas de gros canons . — 
Le Roi: «Les, Russes, eux aussi, n’ont pour tout le front 
que 12 batteries lourdes (7) «Nous n'avons pas de télé- 
phones et à Petroșani il fallait à cheval porter les ordres», 
Le Roi: «Nous n'avous pas des hommes qu'il faut, pour les 
opposer aux Bavarois et aux Alpins qui se sont fait une 
spécialité à la guerre de montagnes». — Moi: «Pourquoi! 
avons-nous fait alors la guerre?» — Et puis n'oubliez pas 


NOTE POLITICE =- 1916 223 


toiul în ţară inamică: căci Ardelenii ne-au primit ca 
pe inamici». — Eu: «O bănuiam, şi M. V. putea să se 
aştepte la aceasta». Şi tot se găseşte un motiv pentru a 
disculpa pe Iliescu ! 

Revenind asupra indisciplinei şi neascultärei de or- 
dine spune : «Trebue date exemple, si mai de grabă de- 
cât să se împuşte un nenorocit care îşi trage un glonţ 
în mână, trebue pus la zid generalul care nu ascultă; 
dar pentru aceasta trebue autoritatea care lipseşte; când 
o mână spală pe cealaltă...». — Regele: «Cum fntelegeti 
D-ta schimbarea de direcţie»? — Eu: «Un alt om politie 
decât d-nul Brătianu să fonmeze guvernul de concen- 
trare, fiindcă acesta poate să exercite o presiune asupra 
Aliaților, amenintându-i cu pacea». — Regele: «Dar 
numai un şantaj». — Eu: «Evident, căci nu poate fi 
vorba astăzi de pace». 

După aceasta Regele îmi spune că a făcut un lucru 
care i-a fost foarte neplăcut: a scris Marelui Cartier 
Rus şi a trimis pe aghiotantul Lui, Anghelescu, ca să 
ducă scrisoarea. (Probabil o cerere de ajutor). 





que nduis fdisons la guerre en pays ennemi: les Ardelenis 
nous ont'recu en ennemis». — Moi: «Je le supposais bien 
et Votre Majesté pouvait s’en douter». — Et.toujours il se 
trouvait une raison pour innocenter Iliescu. Revenant à 
Pindiscipline et ă la désobeissance aux ordres: Moi: dl 
faut faire un exemple et plutôt que de fusiller un pauvre 
diable qui se tire un coup de fusil dans la main, il faut 
mettre au mur le général qui désobeit ; pour cela il faut 
avoir l'autorité qu’on n’a pas quand nne main lave l’autre». 

Le Roi: «Comment comprenez vous le changement de 
direction?» — «Un autre homme politique que Mr. Bra: 
tiand constitue le gouvernement de concentration, parce que 
celui-là peut exercer une pression sur les alliés, en les me- 
naçant de la paix». — Le Roi: «Mais seulement un chan- 
tage. — Moi: «Evidemmert, tar il ne peut être Question de 
paix aujourd’hui», 

Lă-dessus, le Roi mé dit du’il 4 fait nne chose qui lui était 
três désagréable: il 4 écrit ad Quartier Pusse une lettre et il 
ý á envoyé son aide-de-camp Angelescu pour la porter. (De: 
mande de secours probablement). 


224 NOTE POLITICE — 1916 


Inainte de a ne despărţi, Regele mă întreabă: «Alt 
mijloc nu mai este?» — Eu: «Nu, Sire. Povăţuese pe 
D-nul Brătianu, din momentul ce nu se poate schimba 
nimic, să continue singur şi va avea din partea mea ace- 
laş concurs ca până în prezent. Păstrează, Sire, rezerve»! 

In tot timpul convorbirei, îmi spuneam că este inu- 
til sa mai insist: Regele continuă a fi dăscălit! El mi-a 
afirmat chiar că situatiunea nu era atât de rea cum 
pretind «domnii» veniţi de pe front la Bucureşti! Regele 
nu ştia nimic din ce se petrecuse la Corabial l-am spus: 
«M. V. poate vedea din aceasta că nu i se spune tot!» 

Regele nu crede în posibilitaea unui conflict între 
Rusia şi Suedia. 

In sfârşit am spus Regelui că sper ca ochii mei nu 
vor vedea, grozävia unui Rege şi unei armate române 
refugiaţi în Rusia. Un gest— dar nici un cuvânt de 
răspuns! 

28 Septembre. — D-l Brătianu sa, întors la mine 
pentru a încerca, să mă convingă. «Ce răspuns îmi dai»? 
— Eu: «Credeam că-l cunoşteai dela Rege». — O fi în- 


Avant de nous séparer: «ll n’y a pas moyen autrement» 1— 
Non, Sire. Et je conseille à Mr. Bratiano, puisqu'on ne peut 
rien changer, de continuer seul et il aura de ma part le même 
concours que jusqu’à présent. Gardez, Sire, des réserves». 
Inutile d'iusister, me suis-je dit tout le temps : le Roi con- 
tinue d'être endoctriné. Il ma même affirmé que la situation 
n'était pas si mauvaise que le prétendent les «Messieurs» 
venus du front à Bucarest. 


Le Roi ne savait rien de ce qui s'était passé à Corabia. 
Je lui ai dit: «Votre Majesté voit par là qu'on ne lui dit 
pas tout». 


Le Roi ne croit pas à la possibilité d'un conflit entre la 
Russie et la Suède. 


Enfin je dis au Roi que j'éspère que mes yeux ne verront 
pas l'horreur d'un Roi et d'une armée roumaine ref igiés en 
Russie. Un geste, mais pas un mot de réponse. 

28 septembre. — Mr. Bratiano est revenu pour tâcher de 
me convaincre. «Quelle réponse me donnez vous?» «Je croyais 
que vous la connaissiez déjà par le Roi . A-t-il compris l’iro- 


NOTE POLITICE -- 1916 225 


{eles el ironia? Cred că da. Căci punerea în curent a 
fost scurtă. D-l Brătianu îmi destăinueşte că a vorbit 
cu Take Ionescu şi că el pune ca condiţie numirea lui 
Averescu la statul-major. El desaprobă acest sistem. 
căci vom intra pe calea generalilor politici. Deci rău fac 
legând chestia militară cu o schimbare de direcţie El 
nn ia nici o parte la numirea generalilor («Le bon 
apôtre»!) Regele singur are de ales. De-altfel Berthe- 
lot soseşte peste 4 zile; «el va vorbi cu generalii şi va 
desemna pe acel care îi se va părea, mai calificat». A- 
cest examen, dealtmintrelea puţin probabil, mi se pare 
atât de adios încât am răspuns foarte simplu că în 24 
de ore generalul francez nu va putea cunoaşte rana si 
camarila care 10ade armata. Discuţie fără interes. Am 
susținut că şeful de guvern, având toată răspunderea, 
nu se poate desinteresa de comandamentul militar si 
că menţin punctul meu de vedere. — Brătianu mi-a 
anunţat că Ruşii au promis ajutoare — «dar când vor 
sosi...»? — şi că Italienii sau îndatorat să trimită 
trupe la Salonic! — Liam povăţuit să roage pe Rege 
să se ducă pe front şi să trimită pe Prinţul Moştenitor 





nie? Je crois que oui, car la mise au courant a été courte. Mr. 
Bratiano me confie qu'il vient de causer avec Take Ionescu 
et que ces Messieurs posent comme condition la nomination 
d'Averescu à l'Etat Major. Il reprouve ce système, car nous 
entrerions dans la voie des généraux politiques. Donc j'ai tort 
de lier la question militaire à un changement de direction. 
Lui ne prend aucune part à la nomination des généraux (le 
bon apôtre!) C’est au Roi seul à choisir, D'ailleurs Berthelot 
arrive dans 4 jours: «il écoutera les généraux et désignera 
celui qui lui semblera le plus qualifié». Cet examen, impro- 
bable d’ailleurs, m'a paru si odieux, que j'ai simplement ré- 
pondu qu’en 24 heures le général français ne pourra connaître 
la plaie de la «camarila» qui ronge l’armée, 

Discussion sans intérêt. J’ai soutenu que le chef du gou- 
vornement ayant toute la responsabilité, ne peut se désinté- 
resser du commandement et que je maintiens mon point de 
vue. Il ma annoncé que les Russes avaient promis des se- 
cours — «mais quand arriveront-ils?» — et que les Italiens 
avaient promis d'envoyer du monde à Salonique. 

Je lui ai conseillé de prier le Roi d'aller sur le front et 


15% 


226 NOTE POLITICE — 1916 


la un stat-major. — Æl: «M'an gândit şi eu că ar fi 
imprudent ca Regele şi Prinţul moştenitor să fie îm- 
preună în acelaş punct». El ştia, — eu nu vorbisem de 
aceasta, — că Prinţul a fost să vadă pe un ofiţer rănit, 
prieien, şi că nu intrase în spital spre a vedea pe cei- 
lalfi ofiţeri răniţi! 

Lupta este crâncenă între Braşov şi Predeal. Ave- 
rescu are comanda şi a chemat pe Ruşi din Dobrogea. 
Brătianu a obţinut autorizarea Cartierului-general rus. 

La mine afluenţă de prieteni, bucuroşi că am refu- 
zat participarea la guvern. 

Comunicatul anunţă că în regiunea Călimanului ne 
retragem (malul drept al Mureşului), că în Valea Bu- 
zăului ne retragem spre Vama Crasna. Dealtminterea 
luptele dăinuese pe frontul nord şi nord-vest. 

29 Septembre, — Ministrul Anghelescu crede că nu- 
mărul răniților noştri este de 50.000. 

Peste tot suflă un vânt de panică. La spitalul mili- 
lar se mută cu toată graba medicamentele şi pansamen- 
tele din depozit. Prin ministere se strâng toate şi chiar 
astăzi seară pleacă ministerul justiţiei. Dosarele jus- 
tiţiei: anuarul nu era suficient! — Cei mai räsboinici 





d'envoyer le Prince Royal à un Etat Major.—Lui: J'ai pensé 
aussi que c'était imprudent d’avoir le Roi et le Prince Roya? 
réunis sur le même point. Il savait — je n’en avais pas parlé— 
que le Prince avait été causer avec un officier ami et blessé 
et n’était pas entre à l'hôpital voir les autres officiers blessés. 

On se bat ferme entre Braşov et Predeal. Averescu com- 
mande en chef et a appelé à lui les Russes de la Dobrogea. 
Bratiano a obtenu Lautorisation du Quartier Général Rusge. 

Afflnence d'amis, heureux que j'aie refusé la participation 
au gonvernement. 

Le communiqué annonce que dans la region du Caliman 
nous nous retirons — que dans la vallée de Buzäu nons nous 
retirons sur la douane Crasna. D'ailleurs, on se bat sur tout 
le front Nord et Nord-Ouest, 

29 septembre. — Ministre Anghelescu estime à 50.000 le 
nombre de nos blessés. Partout un vent de panique. A l'hôpital 
militaire on déménage en tout hâte les médicaments et les 
pansements du dépôt. Dans les Ministères on emballe et ce 
soir même un train emporte le Ministère de la Justice, Les 
dosseurs de la Justice : l'annuaire n’était pas suffisant! 


ACTE POLITICE — 1916 227 


sunt cei mai grăbiţi. Bălănescu, secretarul general dela 
Domenii, care iarna trecută tinuse la Ateneu o confe- 
rinţă «patriotică», şi-a pus familia şi persoana la adă- 
post — două automobile! — spre Bacău.. Soţia genera- 
lului Iliescu .a si cutreerat în automobil toate şoselele, 
pentru a-şi asigura un adăpost: ea nu mai e văzută la 
spitalul militar. 

În aceaşi ordine de idei, G. Balş îmi spune că ar fi 
prudent să ne constituim o rezervă de numerar. Ceeace 
şi facem. Cu această ocazie Paspati (Banca Blank) îmi 
spune că rubla a ajuns în Bucureşti la 2.80, după ce 
fusese la cursul urcat de 2.48, şi că nu se mai găsese 
ruble: bunii patrioţi îşi şi asigură fonduri pentru tre- 
cerea în Rusia! — O coincidenţă nostimä: eri la ora 6 am 
întâlnit la Sosea pe Blank, care o ştergea întrun auto- 
mobil având o splendidă Cruce Roşie vopsită pe uşi; 

30 Septembre. — Banca Naţională nu a putut pleca 
eri, fiindcă Victor Antonescu i-a luat trenul ! 

Venit după frontul nord-vest, un ofiţer îmi comu- 
nică că Culcer va încerca o ofensivă vie, în speranţa dle a 
degaja frontul Sinaia-Bran. Dealtminterea comunicatul 


Les plus belliqueux sont les plus pressés. Balanescu-Ro- 
setti, secrétaire général des Domaines, qui avait cet hiver 
tenu à l’Athénée une conférence «patriotique», a déjà couru 
mettre sa famille et sa personne en surêté, — deux autos — 
du côté de Bacau. La femme du général Iliescu a déjà battu 
en tous sens les routes en auto pour s’assurer un gîte: on ne 
la voit plus à l’hôpital militaire. Dans cet ordre d’idées, Geor- 
ges Balş me dit qu’il serait prudent de nous constituer une 
réserve en numâraire. C’est ce que nous faisons. A cette oca- 
sion Paspati (Banque Blank) me dit que le rouble à Bucarest 
a atteint 2.80— après avoir fait le cours fort de 2.48— et qu’on 
en trouve plus: les bons patriotes s’assurent déjà des fonds 
pour le passage eri Russie, Coïncidence amusante: hier à 6 h. 
j'ai rencontré à hauteur du deuzième Rond-Point-Chaussée, 
Blank, qui filait dans une auto avec magnifique croix rouge 
sur les panneaux. 

30 septembre. — La Banque Nationale n’a pu partir hier 
parce que Victor Antonescu lui a pris son train. 

Venu du front N. O. un officier me communique que Cul- 
cer va tenter une vive offensive pour tâcher de dégager le 
front de Sinaïa-Bran. D'ailleurs le communiqué est bon et un 


228 NOTE POLITICE — 1916 


este bun şi D-rul Dinu Brătianu îmi telefonează la a. 
miază dela Sinaia, că acolo este linişte şi că ai noştri au 
respins toate atacurile. Obuzele cad până la Azuga, dar 
fără nici o eficacitate militară. 

Cu toate acestea lumea oficială este din ce, în ce 
mai alarmată şi Skupiewsky ne ridică medicii dela Cru- 
cea Roşie pentru ca să însoţească răniții cari se eva- 
cuează din Bucureşti, fără măsuri şi fără precauţii. 
Spectacolul pe care îl prezintă lumea oficială este în- 
tristätor, şi se pare că mai ales Panaitescu şi Siguranţa 
sunt grăbiţi să fugă. 

La Club, Poklevsky pretinde că o telegramă dela 
Alexieff, comunicată lui Brătianu, asigură că tot ce se 
află pe frontul din Transilvania în contra noastră, se 
compune din 27—33 batalioane germane şi 45 austro- 
ungare. Generalul Popovici a spus lui Butculescu că la 
Cartierul General se socoteau 14 divizii inamice în con- 
tra celor 15 divizii ale noastre, ceeace, după el, era o 
inferioritate periculoasă. 

Avioanele inamice au aruncat 428 de bombe asupra 
Dadilovului. Morți, răniţi, nebuni; — am avut mai a- 
les o dislocare a taberei. Şi pentru a ne apăra: tunuri 





coup de téléphone de Dr. Dinu Bratiano m’annonce, à midi, 
qu'à Sinaia on est tranquille et que les nôtres ont repoussé 
toutes les attaques. Il tomhe des bombes jusque dans Azuga, 
mais c’est sans efficacité militaire, 

Malgré cela on est plus affolant que jamais dans le 
monde officiel et Skupievski nous enlève les médecins de la 
Croix Rouge pour leur faire convoyer des blessés qu’on 
évacue, sans mesure et sans précaution, de Bucarest. Le spec- 
tacle que présente le monde officiel est affligeant et il paraît 
que surtout Panaitescu et la Surêté ont hâte de déguerpir. 

Au Club, Poklevsky prétend qu’un télégramme d’Alexiew 
communiqué à Bratiano assure que tout ce qu’on a sur le 
front transylvain contre nous se compose de 27—33 bataillons 
allemands et 45 bataillons austro-hongrois Le général Po- 
povici a dit à Butculeseu qu’au Quartier Général on comptait 
14 divions contre nos 15 divisions, ce qui selon lui était une 
infériorité dangeureuse. Les aviateurs ennemis ont lancé sur 
Dadilov 428 bombes, Morts, blessés, fous, nous avons eu sur- 
tout une dislocation de tout le camp. Et pour nous défendre, 
des canons des campagne braqués en lair au moyen d'un 


NOTE POLITICE — 1916 229 


de campanie, îndreptate în sus prin mijlocul unei să- 
pături circulare împrejurul tunului ! Sergentul ochitor 
a mărturisit că se trăgea cu tunul numai de formă. Si 
am avut doui ani de pregătiri ! Napoleonul — Iliescu de 
la Bana — şi-a întrebuințat bine timpul!— Fiul lui Carp 
este ucis la Oituz (Vezi nota dela 2 Oct.). 

1 Octombre, — Tot pregătirea armatei: Grig. Can- 
tacuzino mi-a spus că s'a cerut eri de urgenţă comisiei 
de aprovizionare, cuie de tălpi pentru 400.000 de oameni 
pentru a împiedeca pe soldaţii noştri să alunece în munţi. 
Nu există nici 4 kgr. de fer pe piaţă. Generalul Ursache 
dela Intendentä se ţinea de cap, încremenit. 

Buletinul este bun, — afară de punctul periculos 
Giuvala, unde trupele noastre au fost silite să dea îna- 
poi. Poate că acesta, este începutul unei mișcări spre a 
învălui Sinaia. G. Andreescu mi-a spus că Rucăr a fost 
bombardat şi că aeroplane au aruncat bombe la Câmpu- 
lung. — In regiunea Jiului am cucerit Sigleul mic şi 
Muncelul mie şi am respins inamicul în dezordine. Oare 
ofensiva lui Culcer începe ? Din nenorocire generalul 
Praporgescu a fost omorât, la Coţi în Valea Oltului. Dr. 





fossé circulaire creusé autour de la piece. Le sergent qui 
pointait avouait que le canon était tiré par acquit de con- 
science seulement, Et nous avons eu deux ans de préparation! 
Le Napoléon — Iliescu de Bana — a bien employé son temps! 
Le fils de Carp est tué à Oituz. 

l-er octobre. —. Toujours préparation de l’armée. Grigutä 
m'a dit qu’à la commission d'approvisionnement on leur a de- 
mandé hier d'urgence des elous-cramipons pour 400.000 hom- 
mes pour empêcher nos soldats de glisser dans la montagne. 
Il n'y a pas 4 kg. de fer sur le marché, Le général Ursake de 
l’Intendance se tenait la tête de stupeur. 

Le bulletin est bon, sauf sur un point dangereux, à Giu- 
vala, où nos troupes ont dû céder, C’est peut-être un mouve- 
ment pour tourner Sinaïa, qui commence. 

Grigore Andreescu m'a dit que Rucăr avait reçu des coups 
de canons et que les aéroplanes avaient bombardé Câmpu: 
Lung: il en était retourné, le pauvre diable. 

Dans la région du Jiul, par contre, nous avons enlevé Sig- 
leul Mic et Muncelul Mic, repoussé l'ennemi en désordre. Est- 
ce l'offensive de Culcer qui commence? 

Malheureusement le général Praporgescu est tué à Coti, 
Vallée de POltul. 


230 NOTE POLITICE — 1916 


Brătianu revine de pe front : la Predeal ne batem bine. 
Linia noastră este la înălţimea vilei Klein, inamicul la 
vechea graniţă de jos. Sunt însă mulţi morţi şi răniţi. — 
Angelescu a fost până la Siriul ; generalul Tănăsescu 
este foarte liniştit, 

2 Octombre, — Ziarele publică următorul comunicat, 
cules din «Dimineaţa». Forma de introductie este admi- 
rabilă. «La Politique» însă zicând că «Censura ne dă 
următorul comunicat», acest rând i-a fost tăiat ! 

«Pentru Public : 

«Unele întâmplări fără însemnătate în ce priveşte 
rezultatele determinante ale războiului şi ale căror ur- 
mări au şi fost zădărnicite de hotărîrea nebiruită a sol- 
datului, nu sunt de natură a nelinişti pe nimeni. — Deşi 
luptele se poartă în afară de hotarele noastre şi la peste 
150 de km. de capitala tärei, deşi vitejia trupelor noastre 
e garanţia desăvârşită că muntele apărător nu va putea. 
fi trecut de duşmani, ne simţim datori a înştiinţa pe 
cetăţeni că nu e nici un motiv de îngrijorare $i că toată 
ocrotirea datorită se va da neapărat şi efectiv. — Semă- 
nătorii de ştiri rele şi interpretatorii răi voitori ai mă- 
surilor care se iau în orice ţară în timp de război, tre- 
buesc semnalaţi autorităţilor pentru ca ei să nu împie- 
dice necontenita conlucrare liniştită şi plină de încre- 
dere a guvernului şi a populaţiei». 

Fug pe capete familiile şi ale miniştrilor şi ale ru- 
delor ; mută toţi arhivele ; voesc, fără regulă şi fără mă- 
sură. să golească spitalele. — şi se cere să se denunțe cei 
ce «seamănă ştiri rele!» — Fi-vom până la urmă nişte 
caraghioşi odioşi ? Casa lui Dinu Brătianu sa închis; 
Budisteanu. vecinul său, a văzut cum de eri a încetat 
orice viață în acea casă. Ba chiar Krupensky a văzut la 
Creditul Funciar, pe lângă şi printre läzile de arhive 








A Predeal, Dr. Dinu Bratiano, revenu du front: on se bat 
bien. Nous sommes ligne Villa Klein; eux à la vieille douane 
d'en-bas. Beaucoup de morts et de blessés. 

Anghelescu a été jusqu’à Siriul (Vallée de Buzău); Tana- 
sescu y était très tranquille. 


NOTE POLITICE -- 1916 231 


de Credit: saltelele directorului Dinu ! Dar toţi räsboi- 
micii au dispărut! Stelian a plecat eri în Rusia; a tăcut 
şi scandal la Danielescu că nu i sa reţinut un compar- 
timent. A închis ziarul, iar pe ziariştii lui, spune Vasi- 
lių, i-a lăsat pe drumuri, fără franc. Costică Olănescu îşi 
face. cuferile pentru Crimea: iarnă liniştită la soare! 
G. Geblescu, cu nevasta, sunt în Rusia. Iulian Vrăbiescu 
dispărut din Craiova se crede că a plecat tiptil în străi- 
nătate. Mişu Sutzo, cel dintâi, după 'Turtucaia, a rupt-o 
la Paris! Ce-i pasă de societatea. «Elisabetha» ? — Mi 
se afirmă că familia lui Al. Constantinescu a şi ajuns 
în Suedia ; şi că pentru un rost mai bun, fiul are şi o 
misiune specială. Iar Nicu Xenopol este de mult în Ru- 
sia, tot cu o misiune plătită, se spune. «Steagul» de azi 
îl şi arde rău, iar censura a lăsat să treacă. Şi nu este 
unul, dar unul singur, care înainte de a şterge-o să fi 
lăsat un ban Crucei Roşii sau altei opere de ajutorare! 

Teri la Târgovişte panică enormă ; Cicerone Budiş- 
teanu nu putea pricepe nebunia cu care se luau trenurile 
cu asalt. Motiv: Dimitriu secretarul general dela in- 
terne, cu depeşi necensurate şi cu telefonul ameţise lu- 
mea, cerând familiei lui să fugă cu o oră mai de vreme. 
Divizia din Târgovişte primise şi ea ordin să plece, or- 
din revocat spre seară. 

La Câmpulung, alaltăeri, poliţia a dat ordin popu: 
latiei civile să plece în două ore: biata Estera Golescu 
a plecat cu copiii fără să poată lua nimic. Aceasta a coin- 
cidat probabil cu atacul dela Rucăr, unde am fost siliți 
să ne retragem, după comunicatul de ieri. 

Azi, Dr. Cantacuzino îngrijorat, venind dela Comisia 
de aprovizionare, ar fi aflat că Germanii ne-au întors 
poziţia prin Valea Argeşului şi sar afla între Rucăr 
şi Dragoslavele. Dinu Brătianu însă i-a spus că speră 
că pericolul e înlăturat. De acolo sar ameninţa lesne Târ- 
govişte. 

— Pe ziua de Vineri 30 a apărut în «La Roumanie» 
un articol oûios. Toată presa franceză, italiană au dat 
semnalul de alarmă: România trebue repede ajutată. 
«La Libre Parole» spunea: «Dar Sarrail ce face? Ro- 


232 NCTE POLITICE — 1916 


mânia compta pe operaţiile lui». — Clemenceau seria : 
«Am visat ori am citit că Ruşii au datun corp expedifio- 
nar? Unde trebuesc sute de mii, corp expediționar ?» 
Ziarele române au publicat tot, în cap cu «I/Indâpen: 
dance». Numai Take Ionescu ia condeiul pentru a serie: 
«Nu permitem (?) să se insinueze acest lucru foarte ne- 
drept, că aliaţii noştrinu au făcut pentru noi tot ce erau 
datori să facă». Avocat al Rusiei, până şi la ceasul 
ruinei ! 

Ca o ilustrație vie a rândurilor de mai sus: tânărul 
avocat Crăciun vine de pe frontul Prezan: Noi ajunsesem 
mai departe de cum se credea; eram în Maramureş când 
ni s'a dat ordin de retragere; Ruşii nu veniseră. nici 
mau gând să vie! (Fapt de care se plângea Brătianu 
la 26 Septembre). 

Inmormântarea lui N. Filipescu. 

3 Octombre. — A sosit generalul Berthelot, cu sofeu- 
rul lui, un tânăr francez titrat, şi vre-o 29 de ofiţeri ti- 
trati. Mi se spune că generalul Zottu rămâne şef nomi- 
nal, generalul francez va păstra titlul de consilier tech- 
nic, Iliescu pare-se se va duce în Franţa. 

Maiorescu trece pe la mine, şi de acolo la familia 
Racotă. D-şoarele familiei — plecate. 

Comunicatul este bunicel, dar pretutindeni ne atacă 
Austro-Germanii : nouă puncte de trecătoare plus Or- 
şova, sunt teatrul de luptă. Deci puteri mari frontul fiind 
aşa de întins. — Nu se aude bine de Valea Trotuşului, 
de şi comunicatul spune că: «Pe frontieră s'au respins 
atacurile inamice». i 

Confuzia, se întinde în toate : eri sau golit spitalele, 
sau desorganizat serviciile medicale ; azi se aduc răniții 
la loc. 

4 Octombre. — Comunicatul nu este bun. dar în pu- 
blic mai multă linişte. Fugarii îşi pot da seama că în caz 
de insuccese, Moldova nu este pământul fägäduintei. — 
Deşi se zicea că la Palanca, pe frontieră, sa respins a- 
tacul inamic, azi se mărturiseşte că inamicul a pătruns 
până la Agas. (Mi sa raportat că si Comăneşti este 
ocupat).—De altă parte se recunoaşte că Rucärul a fost 
întors şi că vrăşmaşul a ajuns la Dragoslavele (Dealul 


NOTE POLITICE — 1916 233 


Mateiaşului — zice comunicatul). — Târgovişte. este 
deci ameninţat. 

Privitor la luptele acestea pe graniţă: Neniţescu 
îmi spune că generalul Tănăsescu a fost un an şi jumă- 
tate la lucrări pe Valea Oltului ; îi cunoaşte toate po- 
tecile. In ziua mobilizărei lau luat de acolo si dela tru- 
pele pe care le cunoştea, pentru a-l duce pe Valea Bu- 
zăului pe care n'a văzut-o nici odată! 

— Lungă conversaţie cu Poklevsky, la Legația lui. 
Am protitat de aceasta, ca să se ştie cum au fost con- 
vorbirile cu Brătianu şi cu Regele şi pe ce temă am 
refuzat deoarece liberalii răspândiseră svonul că am 
pus ca condiţie pacea imediată. Şi el se miră de zăpă- 
ceala guvernului. Cu Saint-Aulaire, împreună au pus 
chestiuni lui Brătianu care le-a declarat că trebue să se 
gândească la ziua de mâine: «Inţeleg ca să exagereze 
cu d-voastră pentru ca să obtie mai curând cele de cari 
are nevoie dela Aliați, dar exagerează şi cu publicul». 
A râs de cei ce fug: «Le cunose numărul mai bine ca 
d-ta căci eu iscălesc hârtiile pentru «prietenii noştri». 
(Am râs). — Despre lipsa de telefoane ale armatei: re- 
gimentele ruse au 36 de km. de fire judec după aceasta 
cât trebue să aibă regimentele germane. — La noi: 6 
klm.. adică 2 klm. de batalion, după înşişi spusele Re- 
gelui. — In toată conversaţia : speranţa că lucrurile vor 
merge bine, — niciodată afirmaţia unei certitudini. 
— Mi-a comunicat — ca un fapt care de altminterea s'a 
întâmplat şi în alte armate—că mai mulţi ofiţeri cari 
nu s'au purtat bine în foc ar fi fost împușcați. 

5 Octombre. — G. Ştefănescu, în trecere prin Bucu- 
reşti îmi raportează că a fost întrebuințat la evacuarea 
de arestaţi şi de prizonieri. Populaţia ce s'a luat din Ca- 
drilater se urcă la 38--42.000 de suflete, azi condusă la 
Ungureni (Dorohoi). Extremă mizerie. Pe drum, au pie- 
rit mulţi de foame şi frig, copii mai ales. Turcii, blânzi; 
Bulgarii, semeti; se împuşcau pentru una două... sa 
semănat aşa pe drum 8 sau 10% din biata turmă... 
El era în Transilvania la primele noastre ciocniri. La 
Tabla Buţei s'au ucis 380 de prizonieri! In partea de. 


234 NOTE POLITICE — 1916 


sus, când se conduceau prizoniexii, soldaţii au tras salve 
dntr'înşii. 

__—M.8. Regina m'a convocat. — nu prea ştiu pen- 
trü ce. La spitalul regal, am vorbit o oră. Am reţinut : 
Regina a fost la spitalele din Feteşti, deşi Regele ce- 
ruse să nu meargă nicăeri până ce mai întâi nu merge 
EI undeva : «Dar, n'am mai vrut să aştept». — 
Am felicitat pentru fericita idee dea trimite pe Prinţul 
Carol la o armată. Regina : «De atâta, vreme o ceream!» 
— Eu: «Şi eu, Majestate, am vorbit special şi cu multă 
insistenţă despre aceasta, săptămâna trecută, cu d-nul 
Brătianu !» — Regina : «Dar de ce Regele nu merge E) 
pe front l» — Dămuresc tot ce am spus d-lui Brătianu, şi 
6biectiunea copilărească că un Rege nu merge acolo unde 
nu este victorie. — Regina : «Motiv!!! Nu locuim îm- 
preună, căci altfel aşi fi obţinut şi aceasta dela Rege !» 
— (Surâs). — Am povätuit ca în caz de evacuarea Bu- 
cureştiului să nu se închidă spitalul dela Palat. 

— Buletinul este mai bun. Singurul punct obscur, 
acolo 'unde eri se vorbea de Agaş azi se spune numai: 
«În ' Valea Trotusului, acţiunea în curs». La Mateias 
bătaie crâncenă. Lumea începe să fie mai calmă. 

6 Octombre. — Comunicatul bun. Ştiu că nu mai sunt 
temeri decât pentru Valea Oituzului. Guvernantii încep 
să o ia de sus cu cei ce fug, cu cei ce răspândesc alarma... 
Paul Teodoru îmi spune că Radovici a încărcat tot 
din Ploeşti, pe sora sa nu a luat-o, dar două locuri le-a 
rezervat bancherului Schapira: lumea Va huiduit la 
gară ! 

Trei profesori: — Babeş a venit eri, în viaţa lui nu 
a călcat la mine. A protestat cu vioiciune că în manifes- 
tul universitarilor contra Germaniei, de acum doui ani, 
el nu a iscälit şi că prin abuz s'a publicat numele lui. 
De protestat, nu a protestat atunci, azi ar vrea să o 
dreagă! (Ce-mi pasă mie de aceasta?). G. Chiriac vine 
să-mi ceară o recomandaţie pentru colonelul lui, ca să 
nu-l bage în foc! Refuz. 

Adaug că aducându-se un ofiţer german grav ră- 
nit, Toma Ionescu a refuzat să-l primească în spital : 


NOTE POLITICE — 1516 235 


a trebuit să fie evacuat la Brâncoveneasa, unde Bonacki 
Pa operat pe dată. (Vulturescu era la spital). 

7 Octombre. — Alte laşităţi. — In acelaş ordin de 
idei ca mai sus. Mitilineu (care şi-a pierdut fata) mer: 
gând la Craiova, a aflat în gara Pitești următorul fapt: 
La prima încăerare spre Câmpulung, Trifonescu şi Pur- 
căreanu au fugit cu bagajele lor. Bufegeoaica i-a inter- 
pelat foarte viu: «D-voastră o luaţi la fugă; dar noi? 
D-voastră ati cerut războiul!» Ambii politiciani: «Noi 
mam vrut războiul, cel care l'a vrut a murit!» (Fili- 
pescu). 

Stirbey a întâlnit, în gara Iaşi, în trenul care pleca 
la Ungheni, pe cei doui Argetoianu şi Doamna Arge- 
toianu. Să sperăm că fiul se mărginea să însoțească pe 
părinţii lui... 

Hagi-Teodorachi, preşedintele Camerei de Comerţ, 
a plecat şi el! — A mai plecat Căpităneanu, care înso- 
teste în Rusia şi în Anglia pe Doamna Take Ionescu.— 
Emilian confirmă că Radovici a obţinut un vagon mi- 
nisterial ca să fugă şi ca să ia cu el pe ai lui. 

Guvernul a hotărât să plătească lefurile cu trei luni 
înainte. Lucrul se ştia eri la poştă; astăzi vie opoziţie 
la Finanţe, din partea lui Kiriacescu. Prin acesta, — 
desemnat pentru a fi secretar general la Bucureşti, A- 
lexandridi plecând la Iaşi, — avem barometrul . zilei: 
Vintilă liniştitor; Ionel şi Constantinescu foarte pesi- 
mişti. | 

— Comunicatul este bun. Tinem bine peste tot. 
Știu că sosesc tunuri. Au şi sosit unele la Rucăr; s'au 
promis altele în Valea Buzăului. Din nenorocire, ofen- 
sivă generală pe frontul Dobrogei, iar aripa noastră 
stângă a slăbit! 

8 Octombre, — Comunicatul de azi este iarăşi plin 
de ameninţări, de astă dată la sud: «In Dobrogea, pe 
tot frontul, violent atac al inamicului. Am fost siliţi să 
ne retragem la centru şi aripa dreaptă». Se vorbeşte de 
spargerea, frontului nostru. Racovitză, farmacist la Iaşi, 
a văzut pe' Brătianu pentru a-i prezinta plângeri privi- 
toare la Iaşi, cauzate de cererile ruse exagerate ; Bră- 


236 NOTE POLITICE — 1916 


tianu i-a răspuns: «Ce mai e vorbă de Iaşi ? Zile negre 
se apropie, lucrurile merg rău de tot în Dobrogea». Se 
poate să fie unul din artificiile obişnuite -ale lui Bră- 
tianu, dar sunt temeri că dela sud să nu se cerce o tre- 
cere a Dunärei. 

«Monitorul» publică un ordin de zi regal, în care se 
rosteşte vorbele «patria ameninţată». Sunt şi expresii 
nepotrivite. «Nici. o unitate să nu dea înapoi». Ca şi 
cum Sar recunoaşte că a fost şi fugă! Nu va spori în- 
crederea publicului ! 

Duca a cerut eri special lui Vasiliu şi lui Kiria- 
cescu, să nu mai vorbim în ziare de cei ce fug ! Se ster- 
sese deja informaţia anunțând dosirea lui Olănescu : 
«Lasă, că ne răfuim noi mai târziu cu ticälosii aceştia !» 
Pretext : «Află Germanii şi råd de noi».—textual vorbele 
ministrului! Este evident că aci a încăput presiunea 
Take Jonescu-Cantacuzino, miniştri în partibus. 

Infiltratia rusă este în floare. Linia Burdujeni- 
Mărăşeşti, pe care nu se mai circulă, este întreagă lăsată 
pe seama Ruşilor. La Iaşi au fost pretenfiuni mari pen- 
tru cartierele şi monumentele ce trebuesc lăsate lor; la 
Bucureşti tot cartierul Griviţa are Ruşi încartieraţi. 

Stoian à fost arestat 48 de ore pentru că un zmin- 
tit numit Iovan, pus la cale de Aurel Dumitrescu, l’a 
denunţat că răspândeşte îngrijorarea, spunând că vin 
Nemţii. Rău tratat, insultat de Corbescu, care Pa ame- 
ninţat că îl împuşcă, în cele din urmă eliberat fără con- 
fruntare şi fără să i se ceară o explicatiune | Iar mi- 
nistrii. ca Alecu Constantinescu, pot împacheta şi ex- 
pedia până şi vesela ! 

3 Octombre. — Aseară Grig. Cantacuzino a aflat de 
la maiorul Ciurea că Constanţa este ocupată. Azi de 
dimineaţă, vine comunicatul german: Am pierdut Tuzla, 
poziţie dela nord, Topraisar, Cocargea .şi Mulciova : 
3500 prizonieri, din care 3000 Ruşi, 2 tunuri, 20 mitra- 
liere, ete. Comunicatul nostru spune că ne-am retras pe 
toată linia. Se află că sunt Germani şi la capul despre 
mare ! Alecu dela spitalul Medgidia. nu a putut ajunge 
acolo ; răniții toţi evacuaţi. Joi si Vineri au fost zilele 
nefaste ale înfrângerei. 


NOTE POLITICE — 1916 237 


Simionescu-Râmniceanu, deputat, sa dus să ceară 
un sfat lui Brătianu, care ar fi răspuns: «Faceţi ce ştiţi 
fiecare cei cu parale emigraţi; nu am majoritate (!) 
nu am păreri de dat». 

Take Ionescu şi M. Cantacuzino pun mereu la ga- 
zetă că iau parte la consiliile de miniştri. Dar până azi 
nu s'a văzut decretul lor de numire ca miniştri. 

Până şi Bank of Roumania mă consultă dacă trebue 
să stea sau să fugă. Goodwin îmi mulţumeşte cu efu- 
ziune pentru îndemnul ce-i dau de a sta locului; aceasta 
era şi părerea lui. 

— Telegramele germane spun că Wilhelm a sosit 
Joi 19 st. n. pe frontul Sommei, a vizitat întâi pe ră- 
niti, a plecat apoi pe frontul deluptă la nord de Somme, 
a salutat pe ofiţeri şi soldaţii ce veneau din luptă, a 
salutat trupele în numele camarazilor dela Est, a confe- 
rit decoraţii... La noi?! 

10 Octombre. — Ceasurile tragice se apropie: Tot 
frontul nostru dobrogean a cedat. Se vorbeşte că a fost 
spart. la Murfatlar. In orice caz comunicatul recunoaşte 
că ne apărăm chiar pe linia ferată. Se mai spune că nu 
se ştie deurma a două divizii cari erau la extrema noastră 
stângă. D-rul Hasnaş, din Feteşti, îmi comunică că 
spitalele au fost atacate de aeroplane şi că sunt 70 de 
morţi şi răniţi. Mai ştie că am incendiat rezervele noas- 
tre din Constanţa, — deci am părăsit şi Constanţa ! 

— Vorbind pentru prizonieri, aflu dela Tabacovici 
că comisia guvernului este în mare încurtătură, de 
oarece nu mai avem decât... 60 de prizonieri bulgari. 
Tot restul a fost omorât de Ruşi! Se spune de Balş că 
şi răniții bulgari au fost asvârliţi din trenurile sanitare, 
de muscali. Cine o să plătească cruzimile acestea? Tot 
noi! 

11 Octombre. — Astă noapte, Zeppelin: nu se ştie 
.dacä a aruncat bombe; în Bucuresti nu s’a aflat de vreo 
bombardare. 

Se aflä tot adevärul privitor la Constanta. La orele 
10 Anghelescu telefonează că Constanţa este ocupată, 
că Raşcu apără podul şi că va opune toată rezistenţa; 


238 NOTE POLITICE — 1916 


că, în fine, s'a putut restabili comunicaţia cu cele două 
divizii române de care nu se mai ştia nimic. Comunica- 
tul nostru confirmă că ne-am retras dela Caramurat 20 
km. nord-vest de Constanţa, ceeace dovedeşte că am 
-pierdut linia ferată. Iar comunicatul german, confirmă 
că, cu toată ploaia torențială, ei au trecut calea ferată la 
Murfatlar. 

Stirbey a aflat prin cercurile dela Cartier că şi pe 
munţi suntem «à bout de souffle». De altfel comunicatul 
nostru arată 12 puncte pe care suntem atacați; califica- 
tivul : lupte violente, revine de trei ori; iar la Dragos- 
lavele, unde este lovitura cea grea, ni se spune numai 
că trupele noastre «își mențin poziţiunile». 

— In sferele oficiale, amefealä. D-na Brătianu, de 
15 zile nu mai mişcă din Iaşi; Constantinescu a venit în 
fugă la Crucea Roşie să ceară ca să scindăm aprovizio- 
uärile, ca jumătate să meargă în Moldova. 

La 3 ore sa răspândit ştirea că Bulgarii tree Zim- 
nicea: cei dela «Adevărul» o spun din sursa Costinescu. 

— Eri 10 Octombre a venit la mine Cocias. Pre- 
tinde că împreună cu Robescu, Procopie Dumitrescu 
şi Stoicescu, sau dus Duminică la Brătianu să-i ceară 
povatä. Brătianu sa luat cu mâinile de cap: «Faceţi ce 
ştiţi; cine poate, să plece; emigraţi dacă voiţi». Nici o 
vorbă de speranţă sau de consolaţie... 

— Generalul Popovici, aseară, sosind dela Cartier: 
«Nu putem rezista şi suntem pierduţi dacă se mai în- 
târzie; spune-i D-nului Marghiloman să scape ţara, cât 
mai este timp, şi să facă pacea». Iar Butculescu adaugă 
că la Cartier era ceva fantastic. Colonelul Pétin. şi alt 
colonel strigau în gura mare: «Dar mai cu cine vorbi, 
acil» — Iar corespondentul ziarului «Times» a spus lui 
Butculescu: «Am fost şi pe frontul rus, dar numai la 
D-voastră nimeni nu zice nimie!». 

Stiirgh, prezidentul de consiliu austriac, a fost asa- 
sinat de d-rul Adler, fiul socialistului Victor Adler. 

12 Octombre. — Ştirile au înebunit pe toţi; Golescu. 


i e ee 
12 octobre. — Les nouvelles ont affolé tout le monde. Go- 


NOTE POLITICE — 1916 239 


vede pregătirea unei lovituri politice, în fapta, anunţată 
eri de ofiţerii francezi (Rudi Catargi-Brâncovan), că 
sa luat comanda lui Culcer: ruptură de orice legătură 
între trupe şi şefii „care nu sunt partizani ai ;luj 
Iliescu. — Grigore Pherekyde cu nevastă-sa au, venit, 
să-mi spue că se proecta să fiu luat cu forţa, în caz, de 
evacuare. Maiorescu, îngrijat, cere să mă vadă, Neni- 
teseu, Paul Teodoru, Poenaru-Bordea, Col. Mirceseu, 
toţi, toţi cer să intervie ceva! Poate că voi vedea, di- 
seară pe generalul Popovici, Mircescu îmi spune:, «Viu 
dela Cartier; toată lumea şi-a pierdut capul: este o cap 
tastrofă generală». 

— Luni a fost consiliu de miniştri, Brănişteanu 
mă asigură că Brătianu, absolut pierdut, a vrut să se 
retragă. El a plâns. Costinescu este acela care sa opus. 
Seteanu, eu lăcrămile în ochi, îmi povesteşte că chemat 
în afacere de serviciu, a auzit dintr’o odae vecină tot ce 
Sa spus. (Lucrul se petrecea la Costinescu acasă). Bră- 
tianu, care îşi pierduse orice sânge rece, fipa că trebue 
să plece ; alarmistii erau, ca să facă cor cu el, Take Io- 
nescu şi Mişu Cantacuzino. (Se anunţă că soţia acestuia, 
din urmă a plecat astăzi ! El rămâne la post !). Take a 





v 





leseu voit la préparation d’un coup politique dans le fait 
annoncé. hier par officiers français (Rudi, Brancovan) qu’on 
a enlevé à Culcer son commandement: rupture de tout lien 
entre troupes et chefs, non partisans d’Iliescu. Grégoire et sa 
femme sont venu me dire qu’on se proposait de m'enlever en 
cas d'évacuation. Maiorescu, inquiet, demande à me voir. 
Nenitzescu, Paul Teodoru, Poenaru Bordea, Colonel Mircesceu 
-— tous, tous demandent qu’il intervienne quelque chose. Peut- 
être verrais-je ce soir le général Popovici. 

Mircescu me dit: «Viu de la cartier; toată lumea şi-a per- 
dut capul, Este o catastrofă generală». 

Lundi, il y a eu Conseil des Ministres, Bramisteanu m'as- 
sure que Bratiano, absolument perdu, a voulu se retirer. Il a 
pleuré. C’est Costineseu qui s’est opposé. Seteanu, la larmé à 
Toeil, me raconte qu’appelé pour le service il a entendu d’une 
pièce voisine tout ce qui s’est dit (on était chez Costinescu). 
Bratiano, hors de lui, criait qu’il fallait partir; les alarmisfes 
étaient, pour faire chorus, Take Ionescu et Michel Cantäcu- 
zène (on m’annonce que sa femme est partie aujourd’hui’ 


240 NOTE POLITICE — 1916 


propus ca Berthelot şi Averescu să fie chemaţi înainte 
de a se lua vreo hotărâre. S'a discutat viu dacă mwar 
frebui plecat din Bucureşti prin Urziceni, pen.ru a nu 
fi prinşi prin Ploeşti! Victor Antonescu, singurul opti- 
mist. Dinu Brătianu a spus la Comitetul de aprovizio- 
nare, că un Brătianu nu ar trebui să se lase prins, fiindcă 
Ionel Brătianu a înșelat Germania! 

— Dezastrul nostru este mare. Eri, podul depe Du- 
năre a fost azvârlit în aer. Ce grozavă jale! Faptul se 
neagă, dar inginerul Răileanu care a operat acolo va 
confirmat. Dealtfel comunicatul zice că armata noastră 
se retrage la nord de Cernavodă. Şi apoi comunicatul 
german confirmă că Medgidia şi Raşova au căzut după 
e luptă violentă. — Moruzi a venit astăzi la Cartierul 
General, pentru a cere din partea lui Zaintchikowsky 
autorizarea de a părăsi toată Dobrogea. — Trupele 
noastre se retrag spre Hârşova pentru a trece podul de 
la Georgeni — a cărui existență nu o cunoşteam până 
eri; — fostul meu agent se află acolo ca pionier. Ger- 
manii anunţă pierderi crude în rândurile noastre; am 
pierdut 6693 de prizonieri, dintre cari comandantul bri- 





Soit disant: «moi (Cantacuzène) je reste au poste»), Take a 
proposé de faire venir Berthelot et Averescu avant de pren: 
dre une décision. On a discuté vivement s’il ne fallait pas 
quitter Bucarest par Urziceni pour ne pas être pris par 
Ploesti. Victor Antonescu, seul, optimiste. D'ailleurs Dinu 
Bratiano a dit au comité approvisionement qu’un Bratiaro 
ne devait pas se laisser prendre parce que Jonel Bratano a 
trompé l'Allemagne. 

Notre désastre est grand. Hier on a fait sauter le pont du 
Danube. Quelle affreuse tristesse! On l’a nié — mais l’ingé- 
nieur Răileanu, qui a opéré, l’a confirmé. D'ailleurs le com- 
muniqué dit que notre armée 8e retire au Nord de Cernavoda. 
Et puis le communiqué allemand confirme que Medgidie et 
Rasova sont tombés après une lutte violente. 

Moruzi est venu ce matin au Quartier Général pour de- 
mander de la part de Zaïintchikowsky autorisation d'abau- 
donner toute la Dobrogea. Nos troupes se retirent sur Har- 
gova pour passer le pont de Giurgeni, dont je ne connais 
l'existence que depuis hier: mon ex-agent s’y trouve comme 
pionnier. Les Allemands annoncent pertes cruelles dans nos 
tangs; prise de 6693 prisonniers, dont le commandant de la 


NOTE POLITICE — 1516 241 


gäzei care apăra Islamtepe, 12 tunuri, 52 mitraliere, 5 
locomotive şi 200 vagoane! 

Am pierdut Predealul. Comunicatul spunea eri: 
«Tinem graniţa (Casa Klein); astăzi anunţă că ne 
batem în localitatea Predeal. Dealtminterea comunica- 
tul german. zice că, după lupte violente, armata archidu- 
celui Carol a luat Predealul şi 600 de prizonieri. Totul 
este evacuat din Sinaia şi spitalul nostru mai rămâne 
singur; un spital divizionar a şi înlocuit spitalul de e- 
vacuere. | 

Se afirmă cu persistenţă că am pierdut şi Câmpu- 
lungul, dar comunicatul vorbind de regiunea Dragos- 
lave, afirmă că noi am: respins atacul inamic. 

Pe de altă parte, la ministerul de război mi s'a a- 
nunfat o mare victorie franceză la Verdun. Să dea 
D-zeu să nu fie lovitura obişnuită cu telegrama, de îmbăr- 
bätare!! 

La Crucea Rosie examinăm posibilităţile de scin- 
dare: cei care pleacă, cei care rămân... 

13 Octombre, — Eri, seara târziu, am avut o întreve- 
dere cu generalul Popovici. Li comuniecă am aflat prin 


brigade qui défendait Islamtepe, 12 canons, 52 mitrailleuses, 
5 locomotives et 200 wagons. 

Nous avons perdu Predeal. Le communiqué disait hier: 
nous tenons la lisière (maison Klein); aujourd’hui il annonce: 
nous nous battons «în localitatea Predeal». D’ailleurs commu- 
niqué allemand dit qu’aprés lutte violente l’armée de l’Archi- 
duc Charles a pris Predeal et 600 prisonniers. Tout est evacué 
à Sinaïa et notre hôpital reste seul encore, un hôpital divi- 
sionnaire militaire ayant déjà remplacé l'hôpital militaire 
d'évacuation ! 

On affirme avec persistance que nous avons perdu Câm- 
pulung aussi, mais le communiqué en parlant de la région 
Dragoslave affirme que nous avons repoussé l’attaque de 
l'ennemi. 

Par contre au Ministère-Guerre on m'a annoncé une 
grande victoire française à Verdun. Pourvu que ce ne soit 
pas le coup habituel de la dépêche reconfortante ! 

—A la Croix Rouge examinons possibilités de scinder: 
ceux qui partent, ceux qui restent... 

13 octobre, — Hier soir, tard, entrevue avec général Po- 
povici, Je lui communique avoir appris par Hiott que nous 


16% 


242 NOTE POLITICE — 1916 


Hiott că ne reconstituim la Babadag-Măcin, unde resturi- 
le celor patru divizii române, reduse la 16—18.000 oameni 
cu to.ui, aşteaptă al IV-lea Corp siberian. Generalul îmi 
spune: «Cu un corp nu se poate face nimic. In cel mai 
bun caz el va contopi diviziile noastre şi se va retrage în 
ordine pe podul dela Isaccea ; căci podul Hârşova-Gior- 
geni a fost ridicat, ne mai putând ajuta la retragerea tru- 
peior noastre. Ne trebue 4 corpuri în Moldova şi 2 în 
Dobrogea, şi să reluăm ofensiva pe Mureş pentru a 
deconges.iona frontul nostru; fără de care suntem la 
pământ. Dar Ruşii se mişcă încet, cu rea voinţă; nici un 
marş pe jos, le trebue drum-de-fer pentru drumurile cele 
mai mici.» Generalul îmi dă ştiri îngrozitoare cari au 
făcut obiectul următoarei comunicări: 

«Independenţa» şi «Viitorul» neagă că sar fi vrut 
să se dea lefurile pe trei luni. O. Kiriacescu desemnat 
pentru secretariatul general la Finanţe, e acel care s'a 
opus la aceasta. Dar mandatul este făcut. Simplă dova- 
dă de frica guvernului. 

— Colonelul Mircescu este de părere că armata, se 
găseşte virtual în disolutie. El a atras mereu atenţia a- 


nous reconstituons Babadag-Macin, où les débris de nos 4 di- 
visions, réduites à 16—18.000 hommes én tout, attendent 4-e 
corps sibérien. Le général ma dit: Avec un corps on ne peut 
rien faire. Tout au plus absorbera-t-il nos divisions et se 
retirera-t-il en ordre par le pont de Isaccia. Notre pont Hâr: 
sova-Giurgeni, nous l’avons enlevé; il ne pouvait aider nos 
troupes. Il nous faut 4 corps en Moldavie et 2 corps en Do: 
brogea et reprendre l'offensive dans le Maros pour deconges- 
tionner notre front, sans cela nous sommes à terre. Mais les 
Russes se mouvent lentement, à contre coeur; pas une marche 
à pied; chemin de fer pour les petits trajets. Il me donne des 
renseignements terrifiants qui ont fait l’objet de la commu- 
nication ci-dessous. 

— «L'Indépendance» et le «Viitorul» nient qu’on ait voulu 
donner les appointements pour 3 mois. C'est O. Kiriacescu, 
designé pour secrétaire général Finances, qui s’est opposé. 
Mais le mandat est fait. Simple trace de la gouardise du gou- 
vernement, 

Colonel Mircescu. Pour lui l’armée est virtuellement en 
dissolution. Il a tout le temps attiré l'attention sur les dis- 


NOTE POLITICE — 1916 243 


supra disponibilitätilus de oameni ale Germaniei. Fa- 
bmicile produce îndoit cât produceau în trecut, graţie fe- 
meiiur. Dar se mai găseşte un milion de lucrători lăsaţi 
pe loc, cari se pot adäoga contingentelor încă nechemate. 
La Statul Major nu se află un singur plan semnat de 
«cineva, sau să fi avut aprobarea scrisă a vre unui ge- 
neral. To:ul este opera personală a lui Iliescu. Faptul 
«à Sa negat că Bulgarii aveau forte aliniate în contra 
voastră, este o crimă! Căci Tenescu, ataşatul nostru mi- 
ditar la Sofia a dat până şi numărul batalioanelor! 

— Ne ştiind cum să reiau contact cu Curtea, — căci 
am fost zadarnic ieri să văd pe Regina, M. S. fiind re- 
ţinută la Buftea de o boală a Prințului Mircea, — am ce- 
Tut să văd pe B. Stirbey. El a venit la ora.10: «Impreju- 
rările sunt foarte grave... Merge rău de tot. Regele nu 
mai poate găsi o directivă la un guvern zăpăcit... Guver- 
nul este inexistent.» — Sunt sigur că Regele nu ştie a- 
devärul; expun că mai suntem încă la etapa întâi şi că 
se mai poate scăpa ţara şi dinastia. Vom ajunge la e- 
tapa unde nu se va mai putea scăpa decât ţara. Si dacă 
me încăpățânăm să închidem ochii, D-zeu ştie dacă se va 


pouibilités en hommes de l'Allemagne. Les fabriques produi-- 
sent au double du passé. grâce aux femmes. Mais il y a en- 
<ore un million d'ouvriers laissés sur place qui peuvent se 
joindre aux contingents non appelés. A l’Etat-Major il ny a 
pas un plan signé par quelqu'un, ayant eu l'approbation 
écrite d'un général. Tout est oeuvre personelle d’Iliescu. 
Avoir n'6 que les Bulgares avaient des forces alignées contre 
nous, est une crime, car Tzenescu, notre attaché à Sofia, a 
donné jusqu’au numéros des bataillons. 

Ne sachant commeut repreudre contact avec la Cour, 
ayant été inutilemeut voir la Reine hier, retenue Buftea par- 
maladie Priuce Mircea, ai demandé voir Stirbey. Barbu est 
venu à 10 h. Les circonstances sont très graves... «Ca va tout 
à fait mal. Le Roi ne peut trouver une directive auprès 
d'un gouvernemeut affolé»... «Le gouvernement est inexis- 
tant». — Et je suis sûr que le Roi ne connaît pas la vérité. 
Jj'expose que nous sommes daus la première étape: on peut 
sauver encore le pays et la Dynastie. On arrivera à l’étape 
où on ne pourra plus sauver que le pays. Et si nous nous 
obstinons à fermer les yeux, Dieu sait si on pourra un jour 


244 NOTE POLITICE — 1916 


mai putea odatä scäpa chiar tara ! Trebue ca el să spue: 
aceasta Regelui. Tunurile noastre de 100 şi de 120 nu 
mai au decât proectilele cari se pot fabrica la noi: este 
prea, puţin. Tunurile 87 au fost scoase din serviciu în. 
Dobrogea din lipsă de proectile. Toate munifile noastre 
mai pot ţine o lună! Sunt batalioane cu efectivul de 300 
de oameni. Toate unităţile sunt frânte; regimentele au 
batalioanele lor răspândite. Mutarea depozitelor a făcut 
de nedescureat legăturile cu unităţile. Nu mai avem uni- 
forme, nu mai avem puşti pentru recruți. Divizia VI a 
primit deabea 300 de milițieni pentru a împlini golurile 
enorme. Armata noastră din. Muntenia seamănă cu o tur- 
mă. Dacă Ruşii nu atacă repede şi în număr mare pe- 
Mureş, suntem pierduţi.—Stirbey: «Ruşii? Vor imita di- 
vizia care sa plimbat dela Dunăre la Predeal şi Pietro- 
sita fără să intre în foc !»—Eu: «Incă un motiv mai mult 
ca Regele să avizeze repede» —E1: «Ce ai face tu?»—Eu: 
«Trebuese chemaţi Iancovescu dela statul major seden- 
tar şi Popovici dela etape, cari trebue să cunoască 
starea reală a armatei. Dacă am spus adevărul, Regele: 
să convoace şefii militari pentru a-i întreba dacă iau 
răspunderea situatiunei. După răspunsul lor, Regele tre- 


sauver même le pays. Îl faut qu'il dise cela au Roi. Nos ca: 
nons 110 et 120 n’ont plus que les projectiles qu’on peut fabri- 
quer chez nous : c’est trop peu. Les canons 87 ont été remisés 
en Dobrogea faute de projectiles. Toutes nos munitions peu- 
vent encore durer un mois! — Il y a des bataillons à 300’ 
hommes. Toutes les unités sont brisées; les régiments ont 
leurs bataillons dispersés, Le déménagement des dépôts a 
rendu inextricable la liaison avec les unités. Pas d'uniformes, 
päs de fusils pour les recrues. La VI-e division a reçu à peine 
800 miliciens pour compléter les vides immenses. Notre armée 
de Valachie ressemble à une horde. Si les Russes n’attaquent 
pas vite et en nombre sur le Mures, nous sommes perdus. — 
Stirbey : «Les Russes ? Ils imiteront la division qui s’est pro- 
menée du Danube à Predeal-Petrosita, sans en tirer un feu!» 
— Moi: «Raison ‘de plus pour que le Roi avise vite». — Lui: 
«Que ferais tu» ? — Il faut appeler Iancoveseu—Etat-Major 
sédentaire et Popovici—Etapes qui doive connaître l’état 
rée] de l’armée. Si j'ai dit vérité, que le Roi convoque les chefs 
militaires pour leur demander s'ils prennent la responsabi- 
lité de la situation. Selon leur réponse, il doit prendre un 


NOTE POLITICE — 1916 245 


duc să ia o hotărâre. Şi dacă vrea să reintre în realita- 
tea constituţională, Corpurile constituite pot să-i dea 
un sprijin». Stirbey a promis că va transmite de ur- 
g'entä. 

— Sa luat comanda lui Culcer fiindcă a cerut sau 
„să i se trimeată ajutoare sau să fie autorizat a se retrage. 
Lupescu, şeful lui de stat-major, sa retras cu toate in- 
-sistentele lui Iliescu. Scos din serviciu în acelaş timp cu 
şeful lui, el este însă trimis în Galiţia pe lângă un ge- 
nerai rus! Se pare că grupul francez este acela care a 
propus această revocare, am avut această impresie prin 
„căpitanul Marchant-Perier, aghiotantul lui Berthelot: 
«Un general care propune să se retragă probează că 
seste obosit». Dragalina a fost numit în locul lui Culcer, 
şi a doua zi a fost grav rănit. Comunicatul a anunţat ră- 
nirea lui, indicând si calitatea lui, —o` inovaţie, —pentru 
-a face public faptul că Culcer nu mai comandă armata I. 
Aceasta este iarăşi mizerabila politică a lui Iliescu. 

— Deşliu a şters-o şi el la Odessa. A făcut-o într'un 
mod atât de secret încât nici familia lui nu o ştia. Si C. 
Hiott a părăsit Bucureştiul. Amândoi au uitat eu totul 
şi răniții şi săracii! 


-parti. Et s’il veut rentrer dans la réalité constitutionnelle, îl 
y a les corps constitués qui peuvent lui fournir un appui. Il 
-a promis de transmettre urgence. 

On a enlevé à Culcer son commandement parce qu'il a. 
demandé ou des renforts ou l’autorisation de se retirer. Du 
coup Lupescu, son chef Etat Major, s’est retiré, malgré insis- 
tance Iliescu. Degommé en même temps que son chef, mais 
on Penvoie en Galicie auprès d’un général russe. Il semble que 
c'est le groupe français qui a proposé eette révocation. Jen 
ai eu l'écho par capitaine Marchant-Perier, aide de camp 
Berthelot: uñ général qui propose de se retirer prouve qu’il 
est «fatigué». On a nommé Dragalina, qui le lendemain a été 
“grièvement blessé. Le communiqué a annoncé sa blessure en 
indiquant sa qualiié — innovation — pour rendre public le 
fait que Culcer ne commande plus la l'ère armée. C’est de 
nouveau la misérable politique d’Ilieseu. Desliu a décampé 
aussi à Odessa. Il l’a fait si secrètement que sa famille Pig- 
norait. C. Hiott aussi a quitté Bucarest, Tous les deux ont 
“totalement oublié les blessés et les pauvres ! 


246 NOTE POLITICE — 1916 


— Veracitatea «Westnikului»: Iată termenii decla-- 
rafiei acestei agenţii asupra catastrofei din Dobrogea:- 
«Trupele române şi ale noastre, cu toate Că au oprit 0-- 
fensiva adversarului, Sau retras spre înălțimile nord de 
Constanţa şi de Medgidia»! 

14 Octombre. — Barbu Stirbey mă cheamă la telefon: 
«Prinţul Mircea a fost pe punctul să moară; Regele si 
Regina au petrecut noaptea lângă el. In împrejurările de 
“faţă eşti de părere să fac numai decât Regelui comuni- 
carea ta % Eu: «Tot atât de bun Român ca mine, este- 
treaba ta să hotărăşti». 

— Mehedinţi a aflat dela Verzea că marele Duce 
Serge a telefonat că se putea să ni se dea 20.000 de puşti 
de diferite modele; dar nimic ca artilerie. Mare depre- 
siune în cercurile oficiale. 

— Comunicaţii complimentare (vezi 13 Oct.): nw 
mai avem şrapnele, nu se mai trage decât cu obuze. Pro- 
ectilele franceze erau prea groase; au fost prea mult ca- 
librate şi acuma ele fuzează prin închizători. Nu mai 
avem încălțăminte: avem numai căpute — 130.000, dar 
nici o talpă. Părţile sedentare absolut desorganizate. Ca- 


— La véracité de eWestnick». Voici les termes de sa dé- 
pêche sur la catastrophe de la Dobrogea: «Les troupes rou- 
maines et les nôtres, tout en entravant l'offensive de ladver- 
saire, se replièrent vers les hauteurs du Nord de Constantza 
et de Medgidia» ! 

14 octobre. — Coup de téléphone matinal: le Prince Mircea: 
-a failli y passer; le Roi, la Reine ont passé la nuit auprès 
de lui. «Faut-il, me demande B. Stirbey, dans ces conditions, 
faire de suite au Roi la communication?» — Moi: «Tout aussi 
bon Roumain que moi, c’est à toi d'aviser». 

— Mehedinţi appris par Verzea que le Grand Duc Ser- 
ge (4) a télégraphié qu’on pouvait nous donner 20.000 fusils, 
différents modèles; mais rien comme artillerie? Dépressior 
dans cercles officiels 

— Etat armée, Communications complémentaires (voir 
13 octobre) : Plus de shrapnels : on ne tire plus qu'avec: 
des obus. Les projectiles français étaient trop gros; on 
les à calibres trop forts et maintenant ils fusent par la 
culasse. Pas de chaussures : nous n’avons que des empeignes 
<t pas de semelles — 130.000. Les parties sédentaires absolu- 
ment désorganisées. Les camions absolument détraqués et 








NOTE POLITICE. — 191b 247 


mioanele, toate stricate şi insuficiente. Pic Pherekyde, 
care vine depe front, povesteşte că soldaţii au tălpiie de 
la bocanci legate cu sârmă! S'a dat ordin să nu se dea 
conserve decât trupelor de pe linia întâi, findcă încep 
să nu mai fie. D-rul Dinu Brătianu telefonează la ora 
10 seara că ei vor pleca din Sinaia cu ambulanta lor, 
fiindcă linia de foc se apropie prea mult. Buştenii e sub 
focul inamicului. Averescu i-a spus că dacă nu primim 
repede ajutoare, suntem pierduţi! 

15 Octombre. — Comunicatul este bun, afară de 
punctul Predeal, ceeace confirmă telefonul de aseară: 
«In valea Prahovei un contra-atac dat de noi nu a reu- 
şit!» Splendidă ţinută a armatei Prezan; succes pe Tro- 
tuş si încă mai mare succes în Valea Uzului. —G. Stir- 
bey: «Se vede că pe aceste puncte n'avem de a face decât 
cu Austriaci. Pe Jiu victorie şi ofensiva continuă. Ce 
s'a petrecut cu Culcer? Am văzut ordinile lui: Cocoräs- 
cu raporta necontenit că nu mai putea să fie; linia lui 
de rezistenţă (de retragere) chiar era depăşită şi el se 
afla la Bumbeşti ;. Dragalina i-a încredinţat eri că în- 
tâlnise două companii, pe ambele aripi, care se retră- 
geau fără a fi fost atacate. In asemenea stare de lucruri, 








insuffisants. Pic Phérékyde, qui tombe du front, a vu des 
soldats dont les semelles étaient attachées avec de fils de fer. 
On a donné l’ordre de ne fournir des conserves qu'aux trou- 
pes de première ligne, car on comence à en manquer ! 

Dr. Bratiano téléphone à 19 h. de Sinaia qu'ils vont par- 
tir avec leurs ambulances, tellement la ligne de feu se rap- 
proche. Bușteni est sous le feu des obuses. Averescu lui a dit 
que si nous ne sommes pas vite secourus, nous sommes perdus. 

15 octobre. — Le communiqué est bon sauf sur le point 
Predeal, qui confirme le coup de téléphone de hier soir: «în 
valea Prahovei, un contra atac dat de noi nu a reuşit», Mag- 
nifique la tenue de l’armée Presan. Succès sur le Trotuş et 
encore plus gros succès Vallée do l’Uzu; Stirbey Georges: 
«on voit bien qu'on a affaire aux seuls Autrichiens». Sur le 
Jiul victoire et l'offensive continue. Que s’est il passé avec 
Cu'cer? J'ai vu ses ordres: Cocoraseu rapportait constamment 
qu'il ne pouvait plus tenir; sa ligne de résistance (retraite) 
elle-même avait été dépassée et il était sur Bumbesti; et Dra- 
galina lui a confié hier qu’il avait rencontré deux compag- 
nies, aux deux ailes, qui se retiraient sans avoir été atta- 


248 NOTE POLITICE — 1916 


Culcer întrebase ia 11 Oct, dacă statul major nu era da- 
tor să examineze posibilitatea unei retrageri, pentru ca 
divizia de Severin-Orsova să nu fie tăiată. Or, Ma- 
vele Cartier, prin ordinul numărul 1927 din 2 Oct. ad- 
misese ipoteza retragerei în caz de presiune, iar Caco- 
răseu afirma că nu mai putea să fie. De altfel, a doua zi 
după revocarea lui Culcer, Marele Cartier conceda că în 
caz de nevoe armata putea să se retragă spre Târgu- 
Jiu! Din nou preferinţele politice sunt singurele cari 
şi-au dat câmp liber! 

Tulcea este evacuată. Aflu aceasta printr'o telegra- 
mă a Crucei Roşii. Germanii anunţă că au sosit eri la 
Hârşova. 

Asupra Verdunului, comunicatul german spune : 
«Francezii au atacat poziţiile noastre la Estul fortului 
Douaumont; dar au fost respinşi cu mari pierderi». 

Contingentul 1919 a plecat azi dimineaţă spre 
Moldova. D'abia câteva ore de răgaz au fost lăsate ti- 
nerilor recruți. Dealtminterea nici o lege nu a autorizat 
această ridicare. 

D. Harcourt, la dejun la mine, mi-a spus că la o con- 
ferintä la Boulogne se votase acum patru zile trimi- 





quées. Dans cet état de choses Culcer avait demandé le 11 
oct. si l'Etat Major ne devait pas examiner la possibilité d'une 
retraite, pour que la division de Severin-Orşova ne soit pas 
coupée. Or, le Grand Quartier, par numéro 1972 du 2 octobre, 
avait admis l'hypothèse de la retraite en cas de pression: or, 
Cocorascu estimait qu’il ne pouvait plus tenir. 

D'ailleurs, le lendemain de sa révocation, le Grand Quar- 
tier concédait qu’en cas de besoin, l’armée put se retirer sur 
Targu-Jiul! (C’est ecore les préférences politiques qui seu- 
les se sont données libre carrière! 

Tulcea est vacué. Je l’apprends par télégramme de no- 
fre Croix Rouge. Les Allemands publient qu’ils sont arrivés 
hier à Harsova, Sur Verdun, le communiqué allemand porte 
“les Français ont attaqué nos positions à l’Est du fort Douau- 
mont; mais ont été repoussés avec grosses pertes». 

La classe 1919 (!) est partie ce matin pour la Moldavie. 
Quelques heures à peine, de répit entêté, données aux jeu- 
nes gens. Aucune loi d’ailleurs n’a autorisé cette levée, 

Harcourt, à déjeuner chez moi, mwa dit qu'à une confé- 
rence à Boulogne on avait voté, il y a 4 jours, l’envoi de 200.000 


NOTE POLITICE — 19:6 249 


terea de 200.000 de oameni lui Sarrail. Acesta a fost 
pe punctul să fie demis, — gazetele noastre si anuntaserä 
demiterea. lui, — dar s'a recunoscut până la ce punct o- 
fensiva era grea dacă nu chiar imposibilă spre Vardar : 
«Stânci prăpăstioase, fără drumuri şi fără posibilitate 
de a le face, Singur teren accesibil împrejur de Mo- 
nastir, şi din această cauză nevoie de forţe mari pentru 
a întreprinde ceva». Şi când te gândeşti că Jurnalele 
noastre anunțau ofensiva victorioasă, cu 15 zile înainte 
de Cosiliul de Coroană. 

D'Harcourt se miră cum de n'au fost consultate Ca- 
merile nici pentru a vota războiul, nici pentru legile ne- 
„cesare lui. In Franţa nu sa chemat decât contingentul 
1917 şi se combate proectul de a chema! şi 1918! 

—- Generalul Zotiu a spus acum şase luni Preşedin- 
telui Consiliului că a duce războiul pe două fronturi era 
o imposibilitate. 

Seara se află dela Francezi că am avut un nou suc- 
ces pe Jiu; câteva sute de prizonieri şi două baterii de 
obuziere germane. Se mai confirmă (d'Harcourt) că 
Zaintchikowsky, comandantul incapabil căruia i se da- 


hommes à Sarrail. Celui-ei avait failli sauter (nos journaux 
avaient annoncé son départ), mais on a reconnu combien 
l'offensive était difficile sinon impossible du côté du Var- 
dar: «rochers à pic, sans routes et sans possiblité d’en faire. 
Seul terrain du côté de Monastir, de là necessité de grandes 
forces avant d'entreprendre une sortie», Et dire que nos 
journaux annonçaient l'offensive victorieuse 15 jours avant 
le Conseil de Couronne! 

D'Harcourt s'étonnait que les Chambres n’aient été con- 
sultées ni pour voter la guerre, ni les lois nécessaires. En 
France on a appelé 1917 et l’on combat le projet d'appeler 
1919. 

Général Zotu : Il y a six mois qu’il a dit au Président 
du Conseil: faire la guerre sur deux fronts était une impos- 
sibilité. 

Le soir on apprend par les Français que nous avons sur 
le Jiul un nouveau succès: quelques centaines prisonniers 
et 2 batteries obusiers allemands, 

On confirme aussi (d Harcourt) que Zaintchikowsky, le 
commandant incapable, à qui l’on doit la déroute de Dobro- 


250 NOTE POLITICE — 1916 


toreste dezastrul din Dcbrogea, este revocat din comanda. 
lui, dupä cererea formalä a lui Berthelot. 

16 Octombre. — Cu veştile bune revine si calmul 
încetul cu încetul. Buletinul este foarte încurajator şi. 
fricoşii mai pun o surdină. Joi, la Banca Românească ne 
sileau să reluăm, în două ore banii Crucei Roşii. Astăzi 
nu mai este vorbă de grabă. Totuşi încă Joi, 13 Octombre, 
Dr. Cealâc a găsit pe Take Ionescu în mijlocul prieteni- 
lor lui, cu Fischer dela Wagon-lits, distribuind paturile: 
unui vagon ! Era de faţă şi colonelul Caretaş, scăpat de 
urmărire. 

Trenurile Jasi-Ungheni nu mai circulă şi cu înce- 
pere de Marţi nu vor mai fi trenuri nici pentru Iaşi, 
timp de câteva zile: totul este consacrat trânsportului 
Ruşilor cari se pare că ar veni în sfârşit în mare nu- 
măr. Toţi ofiţerii francezi zic că trebue neapărat să mai 
ținem zece zile şi apoi situaţia este salvată. Dar vom 
avea oare tunurile şi muniţiile ? 

17 Octombre. — Comunicatul este bun. Succesul nos- 
tru de pe Jiu se accentuează. Culcer îmi spune că ma- 
nevra, care se execută, este indicată de el, numai 











gea, est relevé de son commandement, sur la demande for- 
melle de Berthelot. 

16 octobre. — Les froussards. Le calme revient peu à 
peu, avec les bonnes nouvelles, Le bulletin est très recon- 
fortant et les froussards mettent une sourdine. Jeudi. à la 
Banca Romaneasca, on nous obligeait à reprendre largent 
Croix Rouge en deux heures. Aujourd’hui, il n'est plus ques- 
tion de se presser. Mais Jeudi encore, 13 oct, Dr. Cialñc a 
trouvé Take Ionescu au milieu des siens avec Fischer des 
wagons-lits colloquant les listes d'un wagon; présent aussi 
colonel Caretas, échappé à la poursuite. 

Les trains Iassy-Ungheni ne circulent plus et à partir 
de mardi il n'y aura plus de trains pour Iassy pendant quol- 
ques jours : tout est aux transports des Russes qui, semblet- 
il, accourent enfin en grand nombre. Tous les officiers. 
français disent qu'il faut tenir 10 jours et la situation est 
sauvée. Mais aurons-nous les canons et les munitions? 

17 octobre. — Le communiqué est bon. Notre succès de 
Jiul s'aceentue. Culcer me dit que c’est la manoeuvre indi- 
que par lui qui s'exécute, seulement à lui on a refusé de 


NOTE POLITICE — 1916 25H 


că lui îi sa refuzat să dispue de batalioanele detasate- 
dela. divizia de Mehedinţi, pentru a face mişcarea. Co- 
municatul vorbeşte de violente canonade la Orşova, 
ceeace este confirmat dé Radio din Budapesta : «La vest 
de Orşova am luat printr'un atac bruscat înălțimile care 
comandă localitatea. Este de presupus că inamicul a 
simţit manevra şi ne contraatacă pe celalt punct». 

S'au liberat din câmpurile de concentrări vre-o 
10.000 de Germani şi Austriaci. O fi aceasta consecinţa 
arestărei Românilor cari locuese în Germania? Sau 
este o întoarcere spre cumintenie ? — Se zice că ar fi şi 
imposibilitatea de a construi barăci pentru un efectiv 
evaluat la 200.000 de oameni ! 

Pic Pherekyde mi-a scris că la regimentul 11 Siret 
se trimisese dela depozite 300 de oameni care nu tinu- 
seră niciodată în viața lor o puşcă în mână, şi că cu a- 
ceşti nenorociti trebuiau să meargă la foc în tranşee. — 
Se spunea eri că lui Cocorăscu îi se trimisese oamenf 
fără puşti. Generalul i-a pus pe linia 2-a, numai 


disposer de ces bataillons détachés de la division de Mehe- 
dinţi pour faire la rocade. 

La communiqué parle de «violente» canonade à Orşova, 
ce qui est confirmé par le «Radio» de Budapest: «à l'Ouest 
de Orşova nous avons enlevé dans vne attaque brusquée les. 
hauteurs qui commandent la localité. Il est à supposer que 
l'adversaire a senti notre manoeuvre et nous contrebat sur 
l’autre point». 

On a libéré des camps de concentration environ 10.000 
Allemands et Autrichiens, Est-ce la conséquence de l’arres- 
tatiou des Roumains résidant en Allemagne, Est-ce un re- 
tour à la raison? On dit que c’est aussi l'impossibilité de 
construire des baraquements pour un effectif estimé à 
200.009 personnes. 

Pic Phérékyde m'avait écrit qu’au Il-me, Sereth, on a- 
vait envoyé du dépôt 300 hommes n'ayant jamais tenu un 
fusil et que c'est avec ces pauvres diables qu'il fallait aller 
au feu, dans les tranchées. On racontait hier qu’à Cocarescw 
on avait envoyé des hommes sans fusils. Le général les met- 


252 NOTE POLITICE — 1476 


pentru a face număr pentru ochii .aviatorilor care vin să 
recunoască liniile noastre. Ca în Rusia, se aştepta ca un 
om să cadă pentru ca pusca lui să poată fi ridicată de un 
înlocuitor ! 

— Sobrania bulgărească, a treia sesiune ordinară, 
a fost deschisă Sâmbătă 15 Octombre. Tot discursul de 
deschidere este consacrat agresiunei noastre, liberärei 
fraţilor bulgari. cruzimei procedeurilor noastre când 
am pătruns la ei. Gazetele germane (găsesc extracte în 
telegramele Radio) sunt pline si ele de orori şi de mă- 
celul prizonierilor, ce ni se atribuite nouă. Mă cutremur 
când mă gândesc la consecinţe. 


18 Octombre— Comunicat liniştitor, dar nimic des- 
pre Dobrogea: «Situaţia neschimbată». După Radio 
însă inamicii sunt deja pe linia Ostrov (cel de sus) — 
Babadag, şi cotropirea pare împinsă peste tot. Intr'un 
interview din «Neue Freie Presse», Hindenburg spune 
că desfacerea de România are avantajul de a le permite 
să manevreze, în loc de a fi redusi la luptă de poziţii! 
Probabil că manevra cea mare este prin Dobrogea pe 
Dunăre. 

Dela colonelul Bacalbaşa, dela Grig. Carp ştiu că uni- 
tätile noastre de acolo sunt sfărâmate. In reg. 38, 78 
efectivul este redus la 10%. Ruşii nu s'au bătut nicăeri. 
Zaintehikowsky, beat sau zăpăcit, nu a dat nici-un or- 
din : atât numai că Ruşii fugeau pe capete. Nu sa luat 
măcar precautia de a se scăpa materialul de căi ferate. 


tait en seconde ligne pour faire nombre aux yeux des avia- 
teurs qui viennent reconnaître les lignes. Comme en Russie, 
il attendait qu’un homme tombât pour que son fusil puisse 
être ramassé par un des remplaçants. 


Le Sobranié bulgare, 3-eme session ordinaire, a été ou- 
verte samedi, le 15 octobre. Tout le discours est consacré à 
notre agression, à la libération des frères bulgares, à la 
<ruauté de nos procédés lorsque nous avons pénétré chez 
eux. Les journaux allemands sont pleins aussi des sévices 
et de meurtres de prisonniers qui nous sont attribués. Je 
frémis en pensant aux conséquences. 


NOTE POLITICE -- 1416 253: 


Intre altele am pierdut 9 locomotive (Butculescu) dip 
care 2 Pacific. Hiott spusese că la Marele Cartier se 
spera să se scoată 16—20.000 de oameni din cele patru 
divizii bătute în Dobrogea. In realitate nu se ştie ce se 
mai adună dintr'însele. 

Precis : Cernavoda nu s'a apărat din lipsă de tu- 
nuril 

Barbu Stirbey telefonează că a făcut Regelui co- 
municarea mea si că îndată ce se va linişti cu boala 
Prințului Mircea, Regele mă va chema. 

Mihăescu, administratorul meu, a fost la Giurgiu. 
Totul este închis si părăsit. Se deschid prăvăliile oame- 
nilor si poliția ia ce vrea si lasă în loc nişte vagi chi- 
tante pe suma ce-i place. Nu intri în oraş fără ca să se 
adune câini flămânzi, cârd de pisici miorlăitoare... 

In Severin (Frumusanu) jaf şi bunul plac. A fugit. 
Costescu, a fugit Tiberiu Axente. G. Constantinescu stă. 
la vie, iar politaiul Bungheţeanu arestează oamenii si 
le dă drumul pe bani. Nu mai găseşti nimic. Articolele: 
de prima necesitate au dispărut. Tunurile grele sau 
luat. Oamenii aşteaptă deslegarea soartei lor cu resem- 
narea fatalismului Ideal National ! 

Jean Cantacuzino a fugit la Iaşi în ziua înfrânge- 
rei din Dobrogea. Sora lui, doamna Sturdza, mi-a spus: 
că în fugă şi-a luat băiatul nevindecat dela spitalul scoa- 
lei de poduri şi şosele, iar soţia sa i-a adus în depozit 
arginteria lor şi obiectele de valoare. — Aflu în urmă. 
că J. Cantacuzino s'a reîntors; tot aşa şi N. Xenopol. 

— D'Harcourt a vorbit cu Berthelot, căruia i-a co- 
munieat conversaţia mea. chiar în acea zi (15 Octombre) 
când a dejunat la mine şi i-a explicat motivele refuzu- 
lui meu de a face parte din guvern. Generalul este mă- 
gulit de încrederea ce-i arată Regele, dar situaţia lui 
este foarte falsă, căci nefiind nimic oficial el trebue să 
fie circumspect. Işi dă părerea asupra lucrurilor, dar nu 
o poate da încă asupra persoanelor. Dar o va da. Nu 
este numai generalul Iliescu, «mai sunt şi Ruşi» (sic), 
şi el trebue să fie foarte prudent. Când lucrurile vor fi 
regulate, trebue să intru în guvern pentru a realiza «U- 


254 NOTE l'OTITICE — 1516 


niunea Sfântă». — Chiar de n’ar fi decât «pentru a îm- 
piedica multe lucruri...» 

19 Octombre. — Costinescu a spus lui Dobrovici că 
„Anglia ne pune un miliard la dispoziţie, iar noi räscum- 
päräm cu 3200 de franci grâul Englezilor. Aşa că räs- 
boiul plăteşte o mie de franci mai mult vagonul de grâu 
pentru consumatia internă. Dobânzile miliardului se 
umflă, bine înţeles cu atât! «Epoca» din 14 Octombre po- 
vesteşte operaţia si, ironie sau slugărnicie, ea glorifică 
binefacerile contractului englezesc care ne-a păstrat a- 
cest grâu în ţară! (Toată recolta noastră se află în ma- 
gazie !) 

20 Octombre. — Scenä cât se poate de comică, petre- 
«ută în cabinetul lui Anghelescu: Primarul zicând că 
era pe cale să monteze un spital, când îi sa anunţat că 
se evacuiază... Anghelescu îl întrerupe: «Cine a spus a- 
cest lucru că se evacuiază...?» — Primarul:... «Şi cu 
toate aceste mi sa comunicat.»—Anghelescu: «Niciodată 
nimeni nu s'a gândit la așa ceva!» Am surâs, şi conver- 
saţia a urmat asupra spitalelor. Astăzi le e ruşine că 
le-a fost frică şi cum Moldova este acum mai expusă ca 
Muntenia, ei se agaţă de Bucureşti. 











19 octobre. — Costinescu a dit à Dobrovici, que PAn- 
gleterre met à notre disposition un millard. Par contre, 
nous rachetons à 3200 lei le blé des Anglais. La guerre paie 
ainsi mille francs de plus le wagon de blé consommation in- 
térieure. Les intérêts du millard grossissent évidemment 
d'autant. L’«Æpoca» du 13 octobre raconte l'opération tout 
mu long et, ironie ou platitude, elle cé'èbre les bienfaits du 
centrat anglais qui nous a conservé ce blé. (Toute notre ré- 
colte est en magasin). 

20 octobre. — Scène de haut comique dans le cabinet 
d'Anghelescu. Le Maire avant dit qu'il allait monter un 
hôpital lorsqu'on lui a annoncé qu’on 6vacuait... Anghelescu: 
«Qui a jamais dit cela? Evacuer..».—Le maire: «On me Pa 
pourtant communiqué .»—Anghelesceu: «Jamais de la vie: per- 
sonne n'a jamais songé à cela». J’ai souri et on a continué 
causer hôpitaux, Aujourd'hui, on a honte d’avoir eu la frousse 
et comme la Moldavie est plus exposée que la Valachie, on se 
raccroche à Bucarest. 


NOTE POLITICE — 1916 255 


Ingrijorare spre Predeal şi în Valea Oltului. Lupte 
violente si continue. Dintr'o convorbire telefonică avută 
cu ministrul Anghelescu nu ar recşi vre-un progres la 
Predeal. 

21 Octambre, — Ruşii se poartă peste tot ca în ţară 
cucerilă. Chiar as.ăzi comandantul etapelor a fost silit 
să scrie lui Tatarinoff scrisori de extremă asprime. La 
Hârşova (raportat de D-rul Constantinescu) ei au tras 
usupra Primarului, care e rănit. Pradă peste tot şi Do- 
brogea a fost devas.atä de ei. Cămărăşescu a fost silit 
sä intervie în persoană pentru a proteja pe un judecător 
de pace care voia să-şi oprească un fotoliu în propria 
lui cameră, care fusese ocupată în lipsa lui de patru o- 
fiţeri ruşi! 

Toată Moldova le este abandonată si la tragic se a- 
daugä si ridicolul: Nicu Săveanu este numit Comisar 
General, Titulescu este numit Consilier Juridic pe lângă 
acest comisar, si amândoi delegaţi pe lângă Marele Car- 
tier rusesc: Or generalul rus, Iantcevitei, nu înţelege să 
se stabilească în Moldova! 

— Prinţul Mircea a murit azi noapte la ora 3. El va 





Jean Cantacuzène lui-même est rentré. Et N. Xenopol 
aussi. Inquiétudes du côté de Predeal et de la vallée de 
TOltul. Luttes violentes et continues. Un coup de téléphone 
du ministre Anghelescu ne semblait pas marquer des pro- 
grès à Predeal. 

21 octobre. — Les Russes se conduisent partout chez nous 
comme en pays conquis. Aujourd'hui même le commandant 
des Etapes a du écrire à Tatarinoff des lettres d’une extrême 
durâte. A Harsova (Dr. Constantinescu) ils ont tiré sur le 
maire, qui est blessé. Jls pillent partout et la Dobrogea a été 
abimée par eux. Camarasescu a dû intervenir en personne 
pour protéger un juge de paix qui entendait garder un fau- 
teuil dans sa propre chambre, occupée en son absence par 4 
officiers. Toute la Moldavie leur est abandonée et au tragi- 
que se joint le ridicule: Nicu Săveanu est nommé commis- 
saire général. T.tulescu est nommé conseiller juridique au- 
pres de ce commissaire — et les deux, délégués auprès du 
Grand Quartier Russe: or, le général russe Ianchevits, dit-on, 
n'entend pas se fixer en Moldavie. 

Le Prince Mircea est mort cette nuit à 3 h. On le dépose 


256 NOTE POLITICE — 1916 


fi depus provizoriu în capela dela Cotroceni, Curtea- 
de-Argeş fiind prea aproape de frontul dela Olt... 


— Comunicatul are două puncte grave: «Pre 
dealul, unde trupele noastre şi-au menţinut poziţiile» şi 
Oltul : «pe stânga Oltului lupta continuă violentă pe tot 
frontul». Este a şasea zi. 

— Oficiosul «I/Ind6pendance Roumaine» conţine un 
articol ignobil, pe care îl pun la acte: «Plecasem pentru 
a libera pe frații noştri de jugul unguresc şi ne-am li- 
berat singuri de dominaţia germană. Numai această vic- 
torie ar compensa toate sacrificiile noastre»! Evident: 
100.000 de morţi şi răniţi, dar prietenii politici seques- 
tri la bănci şi la petrol. 

— In Dobrogea nu mai avem decât trupe puține.. 
Costel Filiti, reg. 7 artilerie, îmi spune că regimentul 
lui a trecut pe podul dela Măcin şi este la Brăila. Ruşii, 
aproape singuri, fin linia Babadagului. Germanii au dat 
aşa mare importanță celor petrecute în Dobrogea, încât 
împăratul a hotărât ca al 3-lea regiment prusac No. 29 
să poarte numele de Mackensen. Ei anunţă că ne-au 


provisoirement dans la chapelle de Cotroceni. Curtea de Ar- 
ges est trop près du champs de bataille de l’Oltul. 

Le communiqué a deux parties graves: Predea] où «tru- 
pele noastre şi-au menţinut poziţiunile» et Oltul: «pe stânga 
Oltului lupta continuă violentă pe tot frontul». C'est le si- 
zième jour. 

L'officieux «l'Indépendance Roumaine» contient un ar~- 
ticle ignoble joint aux actes: «Nous étions partis pour libé- 
rer nos frères du joug hongrois et nous nous sommes libérés 
nous-même de l'emprise allemande. Rien que cette victoire 
compenserait tous nos sacrifices». Evidemment: 100.000 morts 
et blessés : mais les amis séquestres des banques et des pé- 
troles. 

Dans la Dobrogea nous n’avons plus que peu de troupes. 
Costel Filiti, 7-ème artillerie, me dit que son régiment a 
passé le pont qui est à Macin et se trouve à Braila. Les Rus- 
ses à peu près seuls tiennent la ligne de Babadag. Les Alle- 
mands ont donné tant d'importance à ce qu'il s’est passé en 
Dobrogea que l'Empereur a décidé que le 3-e régiment prus- 
sien No. 29 porterait le nom de Mackensen. Ils annoncent 


NOTE POLITICE — 2916 257 


luat: 152 ofiţeri, 9920 soldaţi, un steag, 37 de tunuri şi 
47 mitraliere! 

22 Getombre, — In biserica, dela Cotroceni s'a slujit 
la ora 12 înmormântarea micului Prinţ. Curtea... în în- 
târziere cu 1/4 de ceas! Lipsă de orice ordine. Pentru a 
trebuia să escaladezi treptele de lemn, prost vopsite, ale 
unui tron. Pentru Regina: o pernă de canapea, de măta- 
se galbenă şi un fotoliu de creton, stil cameră de hotel 
mobilat. Se avusese ideia ciudatä de a se ruga doamnele 
să vie în costum, de infirmiere, şi nimic mai putin oficial 
decât fusta scurtă de pânză albastră, bonetul «cauchois» 
a lui Lady Barklay şi reverurile roşii la mantaua de 
«nurse» a Martei Bibescu. Familia Regală, după ce 
a însoţit micul corp depus în partea stângă a bisericei, 
Ya retras fără ca să se fi putut defila în faţa ei sau ca 
Regele să fi mulţumit. Ca servitor, un mic paracliser 
jerpelit, a adus florile şi le-a aşezat împrejurul catafal- 
cului... 

— «Monitorul Oficial» anunţă că s'a dat generalu- 
lui Zaintohikowsky marea Cruce a «Coroanei României»; 





nous avoir pris 152 officiers, 9920 soldats, un drapeau, 37 ca- 
nons et 47 mitrailleuses. 

22 octobre. — Obsèques Prince Mircea, — Dans l’église de 
Cotroceni, on devait à midi officier obsèques du petit Prince. 
La Cour en retard d'un quart d'heure. Absence de toute or- 
donnance. Pour rejoindre le côté droit du choeur réservé of- 
ficialité, il fallait enjamber les marches en bois, mal peintes, 
d’un trône. Pour la Reine un coussin de canapé, soie jaune 
et un fauteuil en crétonne, style chambre de garni. On avait 
eu la singulière idée de prier les dames de venir en costume 
d'infirmières et rein de moins officiel que la jupe courte, 
toile bleu et la coiffe cauchoise de Lady Barklay et les revers 
incarnats du manteau de nurse de Marthe Bibesco. La fa- 
mille Royale ayant accompagné le petit corps déposé dans la 
partie gauche de la nef, s’est retirée sans qu'on ait pu défiler 
ou que le Roi ait remercié. Comme livrée c’est un petit «pa- 
racliser» en veston qui apportait les fleurs et les rangeait 
autour du catafalque... 

Le «Moniteur Officiel» porte que la grande croix de la 
«Couronne» a été accordée à Zaintchikovsky : du même coup 


1% 


258 NOTE POLITICE — 1916 


şi că în acelaş timp Moruzi a fost făcut ofiţer al aceluiaş 
ordin, împreună cu toţi ceilalţi ofiţeri ruşi aghiotanţi 
ai generalului. Ce sar fi putut oferi dacă generalul ar 
fi fost învingător, şi dacă trupele sale war fi rupt-o la 
fugă? Este de plâns! Dealminterea ordinul de zi al ge- 
neralului prin care îşi ia rămas bun, este un monument 
de inconstientä ! 

Peste tot sunt conflicte cu Ruşii. Ei tratează pro- 
vinciile noastre în ţară cucerită, şi generalul Popovici 
a plecat în anchetă, pe tot frontul Galati-Burdujeni. Un 
colonel rus trebuia să însoţească pe Popovici: el a refu- 
zat, «neprimind a fi controlat». S'a dat Ruşilor 36 de 
trenuri pentru transporturile lor: dar ei le opresc pre- 
tutindeni la ora 5, pentru ceai sau pentru repaos. Rapoar- 
te de la Roman si dela Bârlad, transmise foarte îndulcite 
lui Tatarinoff, îi acuză de jafuri. Ei nu respectă mai 
mult bunurile Statului sau ale Căilor Ferate decât pro- 
prietatea particulară. La Galaţi a avut loe un conflict 
armat între patrulele lor şi ale noastre, La Tulcea au go- 
nit autorităţile noastre civile şi a fost nevoe de ordine 
formale dela Interne pentru ca ele să fie reintegrate. La 
Piatra nu se mai vede nici un ofiţer român. La Ba- 








Moruzi est fait officier avec les autres officiers russes, aides 
de camp du général, Qw'aurait-on pu offrir si le général 
avait été victorieux et si ses troupes n'avaient pas filé? C’est 
à pleurer! D'ailleurs, l’ordre de jour du général prenant 
congé est un monument d'inconscience! 

Il y a partout conflit avec les Russes. Ils traitent nos 
provinces en pays conquis et le général Popovici est parti 
en enquête sur tout le front Galatzi-Burdujeni. Belaief de- 
vait avoir un colonel pour accompagner Popovici: il a re- 
fusé «n’acceptant pas de contrôle». On leur a donné 36 trains 
pour les mouvements: mais ils les arrêtent partout à partir 
de 5 h. pour le thé ou pour le repos. Des rapports de Roman 
et de Barlad, transmis très édulcorés à Tatarinoff, les accu- 
sent de pillages. Ils ne respectent pas plus les biens de l'Etat 
ou des chemins de fer, que la proprieté privée. À Galatzi 
conflits armées entre leurs patrouilles et les nôtres (Butcu- 
lescu); à Tulcea ils ont chassé nos autorités civiles et il a 
fallu ordres formels de l'Intérieur pour qu’elles soient rein- 
tegrées; à Piatra on ne voit plus un soldat ou un officier rou- 


NOTE POLITICE — 1916 259 


<ău au băut toată apa de Colonia din farmacie. La Iaşi 
Sau legat în plină stradă de doamna Mârzescu şi de 
doamna Troteanu (?); în orice caz toată femeile sunt ru- 
gate să nu se arate în public după ora 6! Furturi, silu- 
iri, betii: aceste cuvinte revin la fiecare frază, când îţi 
vorbeşte cineva de Ruşii la noi. 

Murgăşanu, ca fost filogerman, a fost transferat dela 
“Corpul I la Armata 4-a, pentru a fi trimis la trupă! Se 
zice că fratele lui Iliescu, medie din Craiova, ar fi insti- 
gatorul. Aceeaşi dispoziţie luată pentru Bubi Diaman- 
tescu. 

După comunicat, situaţia este grea pe văile Praho- 
vei şi Oltului; sunt temeri în direcţia Titesti-Suici- 
“Curtea, de Argeş. — Germanii au evacuat Vaux, aşa că 
brâul Verdunului este reconstituit. — Ruşii sunt bă- 
tuti pe frontul lor dela Narajovka : ei recunosc că au 
pierdut poziţii; respinşi la sud, la Dorna-Vatra; mal- 
trataţi pe Narajovka (lupta a ţinut 7 zile) tot respinşi 
la nord pe Stochod ; parcă s'au desfăcut pentru a forti- 
fica linia Carpaţilor-Dunăre, cum pe de altă parte Ger- 


main; à Bacau ils ont bu l’eau de Cologne de toutes les phar- 
macies; à Iassy ils se sont pris en pleine rue à M-me Mar- 
zescu et à M-me Troteanu (?); dans tous les cas, les femmes 
sont priées de ne pas se montrer en public après 6 h. Vols, 
viols et ivresse: cela revient à chaque phrase, quand quel- 
qu'un vous parle des Russes chez nous. 

Murgäseanu — parceque ex-philogermain — a étét trans- 
féré du premier corps à la 4-e armée pour être envoyé à ia 
troupe. C’est le frère d’Iliescu, médecin à Craiova, qui serait 
l'instigateur. Même disposition pour Bubi Diamantescu. 

Situation militaire générale. D'après le communiqué, si- 
tuation sérieuse Prahova et Oltul; il y a de ce côté inquiètu- 
des dans la direction Titesti-Suici-Curtea de Argeş. Les Al- 
lemands ont évacué Vaux, de sorte que la centure de Verdun 
est reconstituée; les Russes ont le dessous sur leur front Na- 
ravofka: ils reconnaissent avoir perdu des positions; repous- 
sés au Sud à Dorna Vatra, malmenés sur la Naravovka, la 
bataille a duré 7 jours, toujours repoussés au Nord sur le 
Stochod ; ils semblent s'être dégarnis pour fortifier la ligue 
Carpathes-Danube, comme les Allemands se sont affaiblis en 


260 NOTE FOLITICE — 1916 


manii Sau slăbit în Franţa pentru a duce efortul lor pe 
Dunăre. Tara noastră devine teatrul războiului ! 

O notă specială: Buletinele germane anunţă că 
Prinţul de Hohenzollern (evident Wilhelm, fratele Re- 
gelui), merge în Transilvania pentru a inspecta, trupele 
care luptă în contra noastră; şi că Prinţul Heinrich de- 
Bavaria, nepotul Regelui Bavariei, care conduce un ba 
talion în contra României, a primit «Crucea, de Hohen- 
zollern». 

23 Octombre, — Romulus Voinescu, pentru a se dis- 
culpa de acuzarea că ar fi cerut la Banca Generală co- 
pie după contul meu curent şi după contul curent a lui 
Culcer, spune că a fost însărcinat să revadă dosarele 
«suspetţilor acuzaţi de spionaj !» De ce, căci aceasta era. 
însărcinarea personală şi sustrasä cu mare grije dela ori- 
ce control, a lui Panaitescu. — Nu a fost vorba decât (şi 
îmi arată hârtia originală) de Petersen, de Salomon- 
sohn, de Russel, de Boettger, de Roselius, într'un cu- 
vânt de toate capetele mari ale finantei din Berlin ! 
Ca prostie, e în adevăr frumos ! El îmi povesteşte 
descoperirea, asupra unei spioane, a unui lung memo- 
riu al lui Roselius, fotografiat pentru a fi remis lui 








France pour porter leurs efforts sur le Danube. C'est bien 
notre pays qui devient théâtre de guerre! 

Une note spéciale. Les bulletins allemands annoncent que 
le Prince de Mohenzollern (Guillaume évidemment), frère du 
Roi, se rend en Transylvanie inspecter les troupes qui agis- 
sent contre nous et que le Prince Heinrich de Bayern, neveu 
du Roi de Bavière, qui conduit un bataillon contre la Row- 
manie, a reçu la croix de «Hohenzollern». 

23 octobre. -- Romulus Voinescu, pour se disculper de 
l'accusation qu’il aurait demandé Banque Générale copie de 
mon compte-courant et du compte-courant de Culcer: Il 
a été chargé de revoir les dossiers des «suspects accusés 
d'espionage». «Pourquoi, car c'était le travail personnel et 
jalousement soustrait à tout contrôle, de Panaitescu» ? Il n'a 
pas été question que de (il me montre le papier originaire) 
Petersen, Salomonsohn. Russel, Boettger, Roselius, bref tous 
les gros bonnêts de la finance de Berlin. Ce qui est joli 
comme annêrie. Il me raconte la découverte sur une espion- 
ne d'un long mémoire de Roselius, photographié pour être 


NOTE POLITICE — 1916 261 


Brătianu, în care erau menţionaţi toţi oamenii politici 
români. — (N’ar fi vorba de faimosul dosar în contra 
lui Bussche, pe care se lăuda Brătianu că-l posedă?) — 
Siguranța mănâncă 120.000 lei pe lună, Panaitescu 
avea franc: acuma înoată în bani; când a fost panică, 
el a schimbat 50.000 de lei în ruble şi 50.000 în franci 
francezi. Tot ce spune el este cuvânt de evanghelie pen- 
tru Brătianu. Panaitescu este acela care arestează oa- 
-menii sau le dă drumul, după bunul lui plac. Este ade- 
vărat că liberarea din câmpul internatilor a costat o 
„avere pe Farchy. — Un comandant de câmp de internaţi 
a realizat în patru zile 60.000 de lei pe spinarea inter- 
naţilor. Şeful poliţiei din Severin, Bunghefeanu (vezi 
18 Octombre) este un bandit, destituit şi repus la loc 
“cu un supliment de soldă, dela clasa 2-a la clasa 1-a, 
care i se dă din fondurile secrete. — Poliţia rusească nu 
ajunge la arbitrarul şi la stupiditatea Sigurantei noas- 
“tre : şi aceasta o spune inspectorul-şef ! 

Dealtminterea ceeace se petrece este o nerusinare : 
„Sa dat drumul la 7000 de Germani şi Austriaci: acum se 
reiau unul câte unul. O teroare groaznică ! 


remis à Bratiano et dans lequel étaient mentionnés tous les 
hommes politiques roumains. (Serait-ce le fameux dossier 
contre Bussche que Bratiano se vantait de posséder ?) La 
‘Surêté mange 120.000 Lei par mois, Panaitescu n'avait pas 
le sou: il nage dans l’opulence; lors de la panique, il avait 
-changé 50.000 en roubles et 50.000 en francs. Tout ce qu’il dit 
est parole d’évangile pour Bratiano. C'est Panaitescu qui 
arrête les gens ou les libère à son gré. C’est vrai que la libé- 
ration du camp d’internés a couté une fortune à Farchy. Un 
commandant de camp a réalisé en 4 jours 60.000 sur le dos 
des internés. 

Le chef de police de Severin, Bungeteanu, est un bandit 
déctitué et remis en place avec un supplément de solde entro 
la deuxième et la première classe qu’on lui donne sur fonds 
secrets. La police russe n’atteint pas l’arbitraire et la stu- 
pidité de notre Surêté : c’est l’Inspecteur-Chef qui le dit. 

D'ailleurs, ce qui se passe est immonde: on a relâché 
“7060 Allemands et Autrichiens: on les reprend un à un. Une 
terreur affreuse. 


262 NOTE POLITICE — 1916 


24 Octombre, — Comunicatul nostru recunoaşte că 
am pierdut tranşee pe Dihamul, pe care îl aşează la 
nord-vest de Azuga, pe când el se află la nord-vest de 
Buşteni. Buletinele germane dau mare importanţă aces- 
tui câştig. Pentru ei era un punct foarte fortificat. Bi 
arată ca prizonieri făcuţi de ei: un colonel, 14 ofiţeri 
şi 647 de soldaţi ! Comunicatul lor mai vorbeşte de ocu- 
parea unei insule la nord de Pirgos, cu capturarea a 2: 
tunuri de 57. (Insula se află în sus de Giurgiu). — Din 
nou este îngrijorare în atmosferă. — Ceeace nu împie- 
dică să avem un regiment format din adunături, căruia. 
Sa dat titlul «No. 120 Feldioara !». 

Germanii şi Austriacii au proclamat eri, 5 Noembre 
st. n., reconstituirea Poloniei în Regat autonom. Guver- 
natorul von Besseler acordase mai înainte oraşelor de 
peste 20.000 de locuitori dreptul la alegeri municipale. 
Lempicki (Radio) este şeful noului Stat (presupun şe- 
ful Cabinetului). Pentru Germani este un aliat care va 
putea să ridice trupe şi să întărească contingentele dela 
graniţă. Eri Duminică, la Varşovia, demonstrațiile sar 
fi prelungit târziu noaptea. 








24 octobre. — Notre communiqué reconnaît que nous a- 
vons perdu des tranchées sur le Dihamul, qu’il place Nord 
‘Ouest d'Azuga, alors qu'il est Nord-Ouest de Buşteni. 

Les bulletins allemands donnent grande importance. 
Pour eux c'était un point très fortifié. Ils accusent comme 
prisonniers un colonel, 14 officiers et 647 soldats. Leur com- 
muniqué parle aussi de l’occeupation d'une île au nord de 
Pirgos, avee capture de deux canons de 57. Il y a, de nou- 
veau, de l’inquiètude dans l'atmosphère. 

Ce qui n'empêche que nous avons un régiment formé 
de débris, auquel on a donné le titre «No. 120 Feldioara». 

Les Allemands et les Autrichiens ont proclamé hier, 5 
novembre n, s., la réconstitution de la Pologne en royaume 
autonome, Le gouverneur de Bessler avait auparavant ac- 
cordé aux villes de plus de 20.000 habitants de procéder à. 
des élections municipales, Limpicki (radio) est le chef du 
nouvel Etat (je suppose chef du cabinet). C’est pour les 
Allemands un allié qui pourra lever des troupes et fortifier- 
les contingents de la frontière, Hier dimanche, à Varsovie. 
‘es démonstrations se seraient prolongées tard dans la nuit. 


NOTE POLITICE — 1916 263 


25 Oetombre, — Comunicatul german declară că au 
luat Omul: acest punct comandă Sinaia şi Buşteni. Co- 
municatul nostru se mărgineşte a spune : «In Valea Pra: 
hovei, violente bombardamente». — Germanii mai zic: 
«Am câştigat teren în sud de Turnul-Rosu», iar comuni- 
catul nostru : «Pe malul stâng al Oltului, lupte violente 
în curs». — lată 5 zile că ni se spune: lupte violente! 
«Giurgiu a fost bombardat», zice comunicatul. Dar zvo- 
nul că inamicul ar fi trecut Dunărea circulă cu persis- 
tenţă. 

— Marius Teodorian a revăzut pe Netehammer, pe 
care Regele îl mai vizitează. Pentru archiepiscop Re 
gele este <hébeté»! El nu ar fi cedat fără presiunea: Re- 
gina—Marta Bibescu— Regele tot aştepta ofensiva lui 
Hindenburg. (Sic). 

— Generalul Dragalina a murit. Dacă ar fi fost lă- 
sat liniştit la Craiova, în grija lui Poenaru, care ar fi 
putut să-l caute la timp, este probabil că aceasta nu sar 
fi întâmplat. Inţeleg să trimiti cuiva chirurgul : în au- 
tomobil, maximum 8 ore ; nu porţi pe drumuri, un grav 
rănit, 30 de ore cu drumul de fer. 





25 octobre. — Communiqué allemand : ils déclarent avoir 
pris l’Omul: ce point commande Sinaia et Busteni. Notre 
communiqué se contente de dire «dans la vallée de Prahova 
violents bombardements». Les Allemands disent encore : 
«Nous avons gagné du terrain au Sud-Ouest de Turnu-Rogu» 
et notre communiqué: «rive gauche Olt combat en cours»: 
voilà 5 jours qu'on nous dit: combat violent! 

Giurgiu a été bombardé, mais il a couru avec persistance 
le bruit que l’eunemi avait franchi le Danube. 

Marius Teodorianu a revu Netzhammer, auquel le Roi 
rend encore visite, Pour l’Archevêque, le Roi este «hébété». 
Il n’aurait pas cédé sans la triplice : Reine-Marthe Bibesco. 

Le Roi attendait toujours l'offensive de Hindenbourg 
(sic), 

Le général Dragalina est mort. Si on l'avait tran- 
quillement laissé à Craiova aux soins de Poenaru, qui 
pouvait le soigner à temps, rien ne serait probablement ar- 
rivé. Je comprends qu’on envoie son chirurgien à quelqu'un: 
8 heures d'auto en plus; on ne trimbale pas un grand 
blessé en 30 heures de chemin de fer! 


264 NOTE FOLITICE — 1916 


— Culcer a fost primit de Rege, care i-a zis «tu», 
i-a strâns amândouă mâinile, A făcut apel la fidelita- 
tea lui şi aproape a recunoscut că fusese victima unei 
intrigi. 

26 Octombre.—(. Stirbey îmi aduce demisia, lui dela 
Crucea Roşie: i sa rechizitionat automobilul, fiindcă 
Prinţul Carol l’a desemnat... având poftă de un Rolls- 
Royce puternic. — O spun verde lui Henri Catargi 
faţă fiind si nevasta sa. 

— Buletinul nostru vorbeşte de tir de artilerie şi 
de infanterie dealungul Dunărei. Deci: o încăerare 
undeva ! 

De trei zile nu mai sunt trenuri la vest şi la nord de 
Bucureşti. Totul este, evident, teren de luptă. Se spune 
întrun mod copilăresc, şi publicul crede, că aceasta, este 
pentru a duce lemne la Bucureşti ! 

27 Octombre. — Comunicatul nostru este gol, nu ra- 
portează decât violența luptelor în Valea Prahovei si 
pe malul stâng al Oltului. Al Germanilor mai îngrijo- 
rător: ei ne-au luat înălțimile dela Spini (ceeace este 
mai jos ca regiunea Racovitzä-T'itesti märturisitä de 
noi), cu 10 ofiţeri si 1000 de oameni prizonieri! Pe am- 
bele puncte se desemneazä un atac crâncen. Tinem bine, 
dar pierdem mulţi, foarte mulţi oameni... 





Culcer a été reçu par le Roi qui l’a futoyé, lui a serré 
les deux mains, a fait appel à sa fidélité, et a presque re- 
connu qu'il avait été victime d’une intrigue. 

26 octobre. — Stirbey m'apporte sa démission Croix 
Rouge : on lui requisitionne son auto parceque le Prince 
Carol l’a désignée : il a envie d'une Rolls-Royce puissante. 

Notre bulletin parle coups de canon et d'infinterie le 
long du Danube. Donc on en est aux mains, quelque part. 

27 octobre, — Notre communiqué ‘terne, ne rapporte 
que la violence du combat dans la vallée de la Prahova et 
sur la rive gauche de POltul, Les Allemands sont plus in- 
quiètants : ils nous ont pris les hauteurs au dessus de 
Spini (ce qui est plus bas que la région Racovitza-Titesti, 
avouée par nous) avec 10 officiers et 1000 hommes prison- 
niers Sur les deux points se dessine une attaque opiniâtre. 
Nous tenons bien, maïs nous perdons beaucoup, beaucoup 
de monde... 


NOTE POLITICE — 1916 265 


Flota rusească a bombardat în zilele de Z si 4 No- 
embrie st. n. särmana noastră Constanţa si a făcut ra- 
vagii mari. Pe frontul Dobrogei, am reluat Hârşova — 
incendiată de inamic — şi buletinul comunică că Bul- 
garii au ars 'Topal, care fiind cu zece km. mai jos de 
Hârşova, indică o retragere a frontului lor. 

— Culcer a văzut pe Vintilă Brăhanu care a 
mărturisit sincer că singură politica dictase re- 
vocarea lui. I-a reproșat faptul că a crezut totdeauna 
in superioritatea Germanilor şi că sa îndoit de succe- 
sul nostru. Culcer a răspuns că dacă patriotismul lui 
nu era o garanţie suficientă, mai era o altă garanţie: 
salvgardarea lui personală. El nu are decât pensia sa 
ca să trăiască şi dacă cade Statul român, mijloacele 
lui de trai dispar. — Vintilă: Nimeni nu pune la în- 
doială curajul D-tale; — dar «atmosfera»... şi «opiniu- 
nile politice» ale prietenilor lui Culcer... cuvinte ce i-au 
scăpat !! Sectarism prostesc, care nu sa schimbat cu 
toată gravitatea momentelor. 

Culcer mi-a afirmat din nou că tot frontul lui ce- 
dase; că rapoartele lui Cocorăscu nu mai permiteau 





La flotte russe a bombardé le 2 et le 4 novembre n. g, 
notre pauvre Constantza et y a causé de gros dommages. 
Sur le front Dobrogea nous avons repris Harsova, incen- 
diée par l’ennemi, et le bulletin communique que les Bul- 
gares ont brûlé Topal qui, étant à 10 km. plus bas que Har- 
sova, indique une retraite de leur front. 

Culcer a vu Vintila Bratiano qui a implicitement avoué 
que la politique seule avait dicté sa. révocation. Il lui a 
imputé le fait d’avoir toujours cru à la supériorité des 
Allemands et d’avoir douté du succès. Culcer a répondu 
que si son partiotisme n’est pas un garant suffisant, il y 
avait un autre garant: sa sauvergarde personnelle, Il n’a 
que sa pension pour vivre et si l'Etat roumain tombe, ses 
moyens d’existance disparaïssent, — Vintilă ([Bratiano: 
«Nul ne doute de votre courage, mais «l'atmosphère». et 
les mots «d'opinion politique» des amis du Culcer a été 
lâché. Sectarisme bête, qui n'a pas changé malgré la gra- 
vité des évènements. 

Culcer m’a affirmé de nouveau que tout son front a- 
vait cédé; que les rapports de Cocorascu ne laissaient 


266 NOTE POLITICE — 1916 


nici un dubiu; că Dragalina îi märturisise că mergând 
pe front, imediat ce luase comanda, a oprit 2 compănii 
cari părăsiseră poziţiile lor fără să fi tras un foe de 
puşcă; că Col. Anastasiu şi-a părăsit poziţiile descope- 
rind Târgul-Jiu; şi că fără nebunia centrului bavarez, 
care sa năpustit asupra oraşului pierzând orice con- 
tact cu aripile sale rămase înapoi, niciodată Dejoianu, cu 
cele două batalioane ale lui, war fi putut să-i ia în 
flanc şi să dea peste cap toată divizia. De altfel ma- 
nevra lui Dejoianu, adus din Severin şi executând ma- 
nevra, care de 45 de zile era, din lipsă de rezerve, singu- 
ra manevră pe care o putea face pe un front atât de în- 
tins, fusese prescrisă de el şi Dragalina a triumfat cu 
planul lui. Dealtmintrelea Germanii au adus o nouă di- 
vizie şi de 3 zile comunicatul nostru este mut asupra a- 
cestui câmp de luptă. Culcer mi-a mărturisit că trupele 
sale, după luarea Merişorului, au masacrat 80 de Ger- 
mani şi câţiva ofiţeri cari se predaseră. Faptul a fost 
constatat de Germani şi relevat în buletinul lor. Culcer, 
evident, deplora faptul. 








prise à aucun doute; que Dragalina lui a avoué que sé- 
tant rendu sur le front de la prise de commandement, il 
a arrêté deux compagnies, qui avaient quitté leurs posi- 
tions sans avoir tiré un coup de fusil; que le colonel Anas- 
tasiu a quitté ses positions et découvert Targu-Jiul et sans 
la folie du centre bavarois, qui a foncé sur la ville, perdant 
tout contact avec les ailes restées en atrière, jamais De- 
joianu avec ses deux bataillons n’aurait pu les prendre de 
flanc et culbuter toute la division. D’ailleurs, la manoeuvre 
de Dejoianu, améné de Severin, en exécutant la rocade qui 
depuis 45 jours était, faute de réserves, le seule manoeuvre 
à laquelle il put se livrer sur son front tellement étendu, 
avait été prescrite par lui (Culcer) et Dragalina avait 
triomphé avec son plan. 

D'ailleurs, les Allemands ont amené une nouvelle divi- 
sion et depuis trois jours nos communiqués sont muets sur 
ce champ de bataille, Culcer ma avoué que ses troupes. 
avaient, après la prise du Merisor, massacré 80 Allemands 
et quelques officiers qui s'étaient rendus. Le fait avait été 
constaté par les Allemands et relevé dans leurs bulletins. 

Culcer évidemment déplorait le fait. 


NOTE POLITICE — 1916 267 


28 Octombre, — Buletinul nostru: mai mult ca sear- 
băd. El menţionează în special violenţa atacului pe 
aripa noastră stângă din valea Prahovei. Buşteni? Po- 
iana Țapului ? M. Pherekyde spunea eri că de Miercuri 
se anunţa un atac general românesc, şi era cam îngrijat 
de lipsa de ştiri. 

Buletinul german semnalează moartea Prințului 
Henric de Bavaria, care fusese decorat în Dobrogea 
(vezi 22 Oct.), rănit mortal la 7 Nov. şi încetat din viaţă. 
în noaptea de 7 spre 8. Cu prinţul de Hesse, este al 
doilea Print de sânge ucis pe acest front. 

— De notat o corespondenţă Radio din Paris, dis- 
tribuită gazetelor dar suprimată de censurä, care sub 
pretextul de a arăta tot ce ne-a trimis Franţa şi tot ce 
ne-a dat Rusia, ne trage un bobärnac: «Se credea că ar- 
mata română prezinta toate garanţiile necesare pentru 
a resista forţelor ce Statele Centrale erau în stare să îi 
opue»... «România, putin surprinsă de metoadele räsbo- 
iului la care nu era preparată...» 

29 Octombre, — Comunicatul nostru poartă stampila 
uşurinţei extraordinarului nostru stat-major! Pentru 








28 octobre. — Notre bulletin plus que terne. Il mentionne 
spécialement la violence de l’attaque sur notre aile gauche, 
vallé Prahova. Busteni ? Poiana Tapului ? Phérékyde disait 
hier qu’une attaque générale roumaine était annoncée de- 
puis mercredi et se montrait soucieux de l’absence de nou- 
velles. 

Le bulletin allemand signale la mort du Prince Henri de 
Bavière, qui avait été décoré en Dobrogea, blessé mortelle- 
ment le 7 novembre et décédé nuit du 7 au 8, Avec le Prince 
de Hesse c’est le second Prince de sang tué sur le front. 

A noter une correspondance «Radio» de Paris, distribuée 
aux journaux, mais supprimée par la censure, qui sons pré. 
texte de faire valoire tout ce que la France nous a envoyé 
et tout ce que la Russie nous a donné, nous administre un 
bon coup de patte: «On croyait que l’armée roumaine présen- 
tait toutes les garanties nécessaires pour résister aux forces- 
que les Etats centraux étaient en état de lui opposer»... «La 
Roumanie, un peu surprise par les méthodes de guerre aux- 
quelles elle n’était pas préparée...» 

29 octobre, — Notre communiqué porte Pempreinte de la 
légèreté de notre extraordinaire Etat Major. Pour la pre- 


268 NOTE FOLITICE — 1916 


prima oară se vorbeşte de lupte pe malul drept al Oltu- 
iui: «Am oprit atacul inamic la Riglăul şi Sărăcineşti». 
Toată himea cunoaşte Säräcinestii lui Dissescu, la por- 
-tile Râmnicului- Vâlcei, dar nimeni nu cunoaşte un Să- 
räcinesti pe graniţă; iar asupra Riglăului harta, e mută. 
A fost ca un trăsnet în oraş! Comunicatul adaugă că 
la est de Olt am progresat şi luat muntele Fruntile. Dic- 
tionarul arată: Fruntilä în Vrancea şi în Gorj şi atâta 
tot! 

Germanii, din contra, afirmă că au progresat la 
sud de Turnu-Rosu si că au întrecut sectorul Bäesti. 
Presupun: Bäiasi, râu la sud de Spini, căci Bäesti este 
foarte aproape de Curtea de Argeş, ceeace ar fi îngro- 
zitor ! 

In definitiv: nici o ameliorare serioasă. Darvari îmi 
spune că Buşteni numai există! Eri: mare afluenfä de 
răniţi... 

— Am văzut eri pe d'Harcourt, bolnav. După ce a 
insistat asupra binelui ce ar resimţi ţara prin intra- 
rea mea în guvern, am ajuns a vorbi de Rusia. — Eu: 
<Am trecut drept adversar al Franţei, când în realitate 
voiam neutralitatea fiindcă îmi este frică de Rusia...»— 


mière fois on parle de luttes sur la rive droite de Oltul. 
«nous avons arrêtée l'attaque de l’ennemi à Riglaul et Sara. 
«cinesti». Tout le monde connait Saracinesti de Dissescu, aux 
portes de Ramnicul-Valcea et nul ne connait un Saracinesti 
sur la frontière. Ce fut une trainée de poudre en ville. 

Quant au Riglaul, cartes muettes! Le communiqué a- 
joute qu’à l’Est de l’Oltul nous avons progressé et pris le 
«Muntele Fruntile» — les dictionnaires donnent «Fruntile» 
en Vrancea et en Gorj et pas autre chose. 

Les Allemands au contraire affirment avoir progressé Sud 
de Turnu-Rosu et avoir dépassé le secteur Bäesti (je suppose 
Baiasi, cours d’eau au Sud de Spini — car Baesti est tout 
près de Curtea de Argeş, — ce qui serait énorme). 

Bref, pas d'amélioration sérieuse, Darvari me dit que 
Busteni n'existe plus. Hier grande affluence de blessés. 

Va hier d'Harcourt malade. Après avoir insisté sur le bien 
que ferait au pays mon entrée au gouvernement, nous vin- 
mes à parler de la Russie. Moi: «J'ai passé pour combattre lè 
France, alors que je voulais la neutralité parce que j'ai peur 


NOTE POLITICE -— 1916 209 


El: «Şi nouă! Şi dacă vrem o Românie tare; este fiindcă 
căutăm ceva de opus Rusiei»! — Acesta nu este pri- 
mul svon ce-l am asupra divergentei dintre Francezi şi 
Rusi. 

— La amiazi găsesc o convocare pentru ora 4, la 
M. S. Regele. Audienta a ţinut o oră şi jumătate. De- 
ce ?... Situaţia s'a întărit; El n'a fost niciodată pesimist; 
le zicea: «Granița este la 10 zile de mers, nu se vine aşa 
dintr'o dată asupra Bucureştilor...» — Eu : «Panica pe 
care au răspândit-o sferele înalte, este o ruşine; ce în- 
semnau acele mutări?» — Regele: «Pentru cele mai rele 
eventuajităţi trebuese luate precautii; dar nu se mută 
decât lucrurile secrete», — Eu: «La ce bun, căci dacă 
cade Bucureştii, ţara este tăiată şi suntem îngenuchiaţi». 
— Regele : «Nu, dacă armata este salvată». Şi atuncea 
Regele desvoltă ideia, că dacă se părăsea Oltul, care este 
o linie rea de apărare, şi se lua o linie de apărare la 
estul Bucureştilor, armata rămânea intactă: «în acest 
mod era strategiceşte o posibilitate de a scăpa armata».. 
Pare a reesi din convorbire, că astăzi acest proect nu ar 


de la Russie». — Lui: «Nous aussi ! Et si nous voulons une- 
Roumanie forte, c’est que nous cherchons quelque chose 
à opposer à la Russie !». — Ce n'est pas le premier écho que 
j'ai de la divergence entre Francais et Russes. 


A midi je trouve convocation pour 4 h. chez Sa Majesté. 
Audience d'une heure et demie. Pourquoi? La situation 
s’est raffermie ; Il n'a jamais été pessimiste; Il «leur» disait: 
la frontière est à 10 jours de marche ; on m'arrive pas aussi 
en une enjambée sur Bucarest... Moi: «La panique que les 
hautes sphéres ont répandue est une honte; qne signifiaient 
ces déménagements ł» — Le Roi: «Pour les pires eventua- 
lites il faut toujours prendre des précautions; mais on pem- 
porte que les choses secrètes». — Moi: «Pourqnoi faire, puis- 
que, si Bucarest tombe, le pays est coupé et nous sommes à. 
genoux ły — Le Roi: «Non, si l’armée est sauvée». — Et a~ 
lors le Roi développe l’idée que si on avait abandonné l’Oltul, 
qui est une mauvaise ligne, et pris une ligne de défense à 
l'Est de Bucarest. l’armée restait intacte : il y avait stratégi- 
quement possibilité de sauver ainsi l’armée, Aujourd’hui — 
semblait-il résulter de la conversation — ce projet ne serait. 


270 NOTE POLITICE — 1916 


mai fi aplicabil. — Ar admite oare acum Regele conclu- 
zia mea: Bucureştii luat, este sfârșitul răsboiului nos- 
tru? Ruşii au trimis 5 corpuri, dintre cari al 4-lea 
corp siberian şi divizia de infanterie (acea dela Con- 
stanta-Petrosita, — vezi 13 Oct.) pentru Dobrogea.—Re- 
gele : «Dar de o lună ar fi trebuit să vie! Ei se mişcă 
întotdeauna încet, încet. Am fost silit să scriu, după cum 
ştii, Impăratului, care a aprobat planul meu!» — Eu: 
«Sunt trupe de rezervă din interior, sau trupe luate de 
pe alt front» ?. — Regele : «Nu, este armată luată dela 
Riga». (Cât de mult justifică aceasta ceeace spusesem 
la Consiliul de Coroanä!). 

Am profitat de faptul că proectul de a părăsi Bu- 
cureştiul nu mai era la ordinea zilei, pentru a cere Re- 
gelui ca tezaurul Băncei Naţionale să fie readus la Bu- 
curesti: «Acest tezaur ar fi mai în siguranţă aci decât 
pe malul Prutului şi ce mare asigurare pentru public»! 
— Am revenit deslusit, de două ori, asupra acestei idei: 
«Trebue ca M. V. să o ceară guvernului său». 

O idee justă: La armata a 4-a, totul a mers bine 
fiindcă comandamentul a fost mereu cu trupele. Culcer 





plus praticable, Le Roi admettrait-il maintenant ma conclu- 
sion : Bucarest pris c’est la fin de notre guerre ? 

Les Russes ont envoyé 5 corps, dont le corps 4-e sib6- 
rien et la division de fusiliers (ceux de Constantza-Pietro- 
sita — v. 13 oct.) pour la Dobrogea. «Mais il y a un mois 
qu'ils auraient dû venir ! Ils sont toujours lents, lents, J'ai 
dû écrire à l'Empereur, comme vous savez, qui a approuvé 
man plan», — Moi: «Et-ce des réserves de l’intérieur ou des 
troupes prises sur un autre front»? — Le Roi: «Non, 
C'est de l’armée prise à Riga». (Comme cela justifie ce que 
Jai dit au Conseil de Couronne !). 

J'ai profité de ce que le projet d'abandonner Bucarest 
n'était plus de mise, pour demander au Roi que l’encaisse 
de la Banque Nationale rentre à Bucarest. «Ce trésor se- 
rait plus en surêté ici, que sur les bords du Pruth et quelle 
assurance pour le public!» — Je suis revenu explicitement 
deux fois sur cette idée: «il faut que Votre Magesté le de- 
mande à son gouvernement». 

Une idée juste : à la 4-e armée tout a bien marché par- 
ce que commandament a été constamment avec les trou- 


NOTE POLITICE — 1916 271 


a făcut-o la început si a avut succese. — «De ce ne lip- 
sese puşti» ? — Regele: «Regele Carol se opusese să se 
cumpere puşti de rezervă (1!). — l-am cerut în 1913 
să avem o puşcă şi jumătate de om. El mi-a răspuns că 
«erau idei stupide». Fiul Meu era de faţă». (Dece această 
atestatie?). — Eu: Dar de atunci? — Regele: «F'ran- 
cezii sunt de vină, căci de mult erau comande făcute». — 
Eu: «Dar la început Austriacii ne-ar fi dat câte am fi 
vrut, în schimbul benzinei». — Regele: «Da. Dar deo- 
sebirea de calibru»? (Nu înţeleg obiectiunea, fiindcă, 
Regele adaugă că avem acuma: calibrele 6%, 8, puşea 
Lebel şi puşea cea veche!) Asupra generalilor, cum eu 
atacasem pe Iliescu: «Dar Berthelot mi-a spus că se 
lucrează foarte bine cu el. Berthelot se înţelege bine cu 
Belaief, foarte gentleman. — Culcer s'a arătat în ade- 
văr obosit. (Spusesem: M. V. a fost prea aspru cu el). 
Lupescu este acela care trebuie să-l fi influenţat: nervii 
au făcut din Lupescu o cârpă: nu se mai ţine în picioa- 
re. Crăiniceanu a mers foarte bine la început, apoi nu 
ştiu ce sa întâmplat, căci şi-a perdut capul...» — Eu: 


pes. Culcer l’a fait dans le commencement et il a eu des 
succès. — «Pourquoi manquons-nous de fusils ły — «C’est 
le Roi Carol qui s’est opposé à ce qu’on en achète de ré- 
serve (! 9). Je lui ai démande en 1913 d’en avoir 1% par 
homme. Il ma répondu que «c'était des idées stupides» : 
mon fils était présent». (Pourquoi cette attestation 9). — 
Moi : Maïs depuis? — «Les Français sont fautifs parce 
qu'il y avait depuis longtemps des commandes de faites». 
Moi : Mais au commencement les Autrichiens en auraient 
donne tant qu’on aurait voulu pour de la benzine.. — Lui: 
«Oui! Mais la différence de calibre ?». (Je ne comprend pas 
Vobjection parce que la Roi ajoute que nous avons mainte- 
nant le 6%, le 8, le fusil Lebel, le fusil ancien!). 

— Sur les généraux, moi ayant attaqué Iliescu: «Mais 
Berthelot ma dit qu'on travaille très bien avec lui; Ber- 
thelot s'entend bien avec Belaief très gentleman ; Culcer a 
réellement marqué de la fatigue. (J’avais dit: «Votre Ma- 
jcsté a été trop dure avec lui»). C'est Lupescu qui a dû 
beaucoup l’influencer ; les nerfs ont fait de Lupescu une 
loque : il ne peut se tenir debout. Crainiceanu a très bien. 
marché dans le commencement, puis je ne sais ce qui est ar- 


272 NOTE POLITICE — 1916 


«Capul pe care nu l’a avut niciodatä». — Regele : «Pe 
Clt se găseşte un ofiţer, care şi-a făcut toate studiile în 
Germania, şi care se bate foarte, foarte bine. (Lăzărescu). 
(Intorsätura frasei părea că vrea să zică că se bătea 
foarte bine, cu toate că a fost crescut în Germania...!). 
Generalul Paraschiv Vasilescu este foarte bun; ştii pen- 
tru ce ? Pentrucă e sgârcit»!—Nu înţeleg. Atunci Regele 
îmi explică că el a încălţat divizia lui cu opinci, şi că 
are toată provizia de bocanci intactă ! Inaintea acestui 
criteriu militar, mă înclin. 

Am deschis chestiunea prizonierilor: actele dresate 
de Germani în contra noastră, greutatea de a ne putea 
servi de prezenţa prizonierilor bulgari, toţi sau aproape 
toţi curăţaţi; am găsit pe Rege foarte putin sensibil în 
această chestiune: «S’au ucis prizonieri din ambele 
părți; nu Ruşii au executat pe prizonierii noştri bul- 
gari, ci Sârbii, cari nu sunt Sârbi; ofiţerii da, dar trupa 
este cehă sau croată, 

Povestese anecdota culeasă de Tigara, acum o săp- 


rivé, il a perdu la tête...» — Moi: La tête qu'il n'a jamais- 
eue. — «Il y a sur VOlt un officier qui a fait toutes ses- 
études en Allemagne, qui se bat très, très bien, Lazarescu. 
(La tournure semblait vouloir dire qu’il se battait très 
bien quoique élevé en Allemagne!). Le général Paraschiv 
Vasilescu est très bon: «Ştiţi pentru ce? Pentru că e sgâr- 
cit». — Je ne comprends pas. Alors le Roi m'explique qu’il 
a fait marcher sa division en «opinci» et qu'il a toute sa 
provision de chaussure intacte. Devant ce criterium mili- 
taire, je m'incline, 

Ayant entâmé la question des prisonniers, les actes 
dressés par les Allemands contre nous, l’ennui de ne pou- 
voir faire état des prisonniers bulgares, tous, ou a peu 
près, nettoyés ; j'ai trouvé le Roi très peu sensible à la 
question. «On a tué des prisonniers de part et d'autre! 
Ce ne sont pas les Russes qui ont exécuté nos prisonniers 
bulgares, mais les Serbes, qui ne sont pas des Serbes; les 
officiers, oui, mais la troupe est tchèque ou croate, en ma- 
Jorité des déserteurs qui ne pouvaient espérer la vie sauve». 
(Je comprends que quelques officiers n’aient pas plus de 
scrupules que cela) ! 

Je raconte l’anecdote recueillie par Tzigara, il y a une 


NOTE POLITICE — 1916 273 


tămână, dela täranca din Cornetu, vizitată de o patrulă 
dublă germană care, fără să o malirateze, i-a luat mă- 
laiul şi toate bietele ei provizii. Regele adaugă: «Au 
vrut să aibă şi fete; le-au avut, dar a doua zi de dimi- 
neaţă ai noşiri au venit şi i-au prins pe toţi!» (Aces- 
tea sunt evident istorioare inventate, cari i-se povestesc 
la Cartier drept informaţii). 


Reamintese destrăbălarea internă, scandaloasa atot- 
.puternicie a lui Panaitescu, arestările arbitrare şi mă 
întind lung asupra cazului lui Radu Ivănescu şi al lui 


Petro dela Sinaia. Regele ştie că au fost liberaţi din 
arest pentru bani! 


Amiralul Gracoski îmi spune că Ruşii au distrus 
toate la Broşteni — «domeniul Regelui», repetă amira- 
lul, — şi că acest fapt trebuia să fie adus la cunoştinţa 
Impăratului. El se urca la Rege pentru ca să-i remită te- 
legrama. 


30 Octombre, — In capul gazetelor apare decizia lui 
Șerban, prefect de Tulcea (ocupată de Ruşi). El opreşte 
vânzarea de alcoo!, a apei de Colonia si de orice parfum 


semaine de la paysanne de Cornetul, qu’une double pa- 
trouille allemande a visitee sans la molester, lui prenant 
seulement son «mălai» et tout ce qu'elle avait de pauvres 
provisions. Le Roi ajoute : «Ils ont voulu avoir aussi des 
filles ; ils les ont eues ; mais le lendemain matin les nôtres 
sont venus et les ont tous pris !» (Ce sont évidemment les 
histoires inventées qu'on lui raconte au Quartier en guise 
d'informations !). 

Je rappelle le désarroi intérieur, la standaleuse toute- 
puissance de Paraiteseu, les arrestations arbitraires et je 
m'étends longuement sur le cas de Radu Ivanescu et de 
Petro de Sinaia. Le Roi sait qu'on a libéré du monde 
moyennant finances ! 


Tenue des Russes. L’amiral Graçoski me dit que les 
Russes ont tout saccagé à Brosteni — «le domaine du Roi», 
répétait l'amiral — et que cette chose devait être portée à 
lu connaissance de l'Empereur. Il montait chez le Roi pour 
remettre ce télégramme. 

30 octobre. — En tête des journaux un arrêté de Serban, 
prâfet de Tulcea (occupè par les Russes). Il défend la 


e 


18 


274 NOTE POLITICE — 1916 


cu bază de alcool. Aceasta este mai semnificativ decât 
orice. 

— D4 Dinu Brătianu vine să mă întreţie de o chetă 
de făcut de Ministerul de Răsboi. Se vor lua ordonan- 
telor si sanitarilor uniformele lor pentru a fi date regi- 
mentelor, iar ei vor fi îmbrăcaţi cu haine civile care se 
vor cerşi: «Am fi avut destule echipamente, dar în de- 
zastrul dela Sibiu oamenii au aruncat tot ce aveau: ra- 
nite, mantale, tunici». (Dar pentru D-zeu, câţi erau!). 

-— Ca documentare a elicei militare: prefectii au 
fost trimişi pe front pentru a-şi da seama de spiritul 
trupelor ete. Dunca (prefect de Buzău) a primit o seri- 
soare de la un ofiţer foarte sus pus (Iliescu?) prin care 
îi se recomandă să înnegrească, cât va fi posibil pe ge- 
neralul Ârghireseu. Dunca a păstrat documentul. 

— Comunicatul este îngrijorător. Pe terenul Dra- 
goslavelor ni se vorbeşte de lupte cu Germanii la Le- 
reşti şi Cândeşti, ceeace ar indica că Mateiaşul caste 
întors ! 

31 Oetombre. — Carp află dela Mişu Cantacuzino, 
care venea dela Consiliul de miniştri, că Orşova ne-a 
fost luată. 
vente de tout alcool, de Peau de Cologne et de tout parfum 
à base d'alcool. Cela en dit plus long que tout. 

Notre préparation. — Mr. Dinu Bratiano vient m'en-. 
tretenir de quêtes à faire par le ministere de la guerre. On 
va prendre aux ordonnances et aux sanitaires leurs unifor- 
mes pour les donner aux régiments, et on habillera ceux-ci 
d'effets civiles à quémander. «On aurait bien en assez d’é- 
quipement, mais dans la débâcle de Sibiu les hommes ont 
tout jeté : sac, manteau, tunique». (Mais combien étaient- 
ils, bon Dieu ?). 

Pour documenter læ clique militaire: On a envoyé les 
préfets sur le front pour se rendre compte de l'esprit des 
troupes, ete. Dunca a reçu une lettre d’un officier très haut 
placé (Iliescu ?), lui recommandant de noircir autant que 
possible Arghireseu. Il a gardé le document. 

Le communiqué est inquiétant : sur le terrain de Dra- 
goslavele on nous parle de luttes avec les Allemands à Le- 
resti et Candesti, ce qui indiquerait que le Mateias este 
tourné ! 

31 octobre. — Carp tient de Michel Cantacuzène, qui 
venait du Conseil des ministres, que Orsova nous a été prise. 





NOTE POLITICE — 1916 275 


Comunicatul constată că succesul nostru pe Jiu a 
fost foarte efemer : Ne batem din nou la Bumbesti. Ger- 
manii au reparat repede eşecul diviziei bavareze. Au a- 
dus divizia 47 care, după Mitilineu, care a fost pe front 
cu Berthelot,. are aerul că ese dintr'o cutie, atâta, este 
de proaspătă şi bine echipată. 

Buletinul statului-major dă forţele care sunt esa- 
lonate pe frontul nostru: Muntenia, Germani şi aproa- 
pe de loc Austro-Ungari; Moldova, numai Austro- 
Ungari. 

1 Noembre. — Gazetele publică, după «Le Temps», 
un interview al Regelui acordat ziarului «Times». Henri 
Catargi mă întreabă dacă cunosc ceva mai demn? Ii 
räspund imediat că sfârşitul ar fi putut fi altminterea... 
şi încă câteva, rezerve de făcut! — «Am luat în braţe 
cauza dreptăţei — şi am avut conştiinţă de sfortärile pe 

care le făcea inamicul pentru a ne angaja. prin intrigi 
subtile, ca să luăm partea contrară intereselor noastre !». 

— Azi dimineaţă, subită bombardare a Bucureşti- 
lor de către avioane, 8 zic unii, 12 alţii. Sa tras foarte 
mult cu tunul; şrapnelele noastre au găurit acoperișuri, 





Le communiqué constate que notre succès fut bien 
éphémère sur le Jiul: nous nous battons de nouyeau à 
Bumbesti, Les Allemands ont vite réparé l'échec de la, di- 
vision bavaroise. Ils ont amené la 47-e division qui, me 
disait, Mitilineu qui fut sur le front avee Berthelot, a Yair 
de sortir d’une boîte, tant elle est fraiche et bien équipée. 

Le bulletin de Etat-Major donne lus forces qui sont, éche 
lonnées sur notre front: Valachie, Allemands et presque pas 
d’Austro-Hongrois ; Moldavie, rien que des Austro-Hongrois. 

l-er novembre. — Les journaux publient d’après «Le 
Temps» une interview du Roi accordée au «Times». Henri 
Catargi me demandait si je connais rien de plus digne ? Je 
lui réponds de suite que la fin aurait pu être différente. Et 
quelles autres réserves à faire ! Nous avons «éppusé la cause 
de la justice» — et nous avons eu «conscience des efforts que 
faisait l’ennemi pour nous engager par de subtiles intrigues 
pour nous faire prendre parti à l’ercontre de nos intérêts !» 

Ce matin. subit bombardement de Bucarest par des z- 
avions — 8 disent les uns, 12 disent les autres. Nous avons co- 
pieusement tiré le canon, les fusées de nos shrapnels ont 


276 NOTE POLITICE — 1916 


cu toate acestea nici un aparat de vânătoare, nici unul, 
care să se fi ridicat. Şi aviatorii francezi nu lipsesc pe 
străzile noastre ! 

— Eram convocat la Regina — un comitet : soseşte 
vestea că Buftea este bombardată, că grădinarul a fost 
ucis că fabrica este în flăcări, dar că copiii regali sunt 
la adăpost în subsol. Regina, subit gânditoare, privire 
visătoare; cearcăne îi apar la ochi; lungă tăcere... De- 
getul şterge pe furiş colţul ochiului şi, tresărind de odată, 
Regina cheamă pe Balif pentru a-i da un ordin relativ 
la Buftea Multe lucruri au trecut în această privire 
pierdută... 

La acest comitet Angelescu îmi spusese: ştirile 
nu sunt grozave. De fapt, buletinul este foarte trist, 
Pe Jiu suntem respinşi sub Bumbesti : aceasta înseam- 
nă pierderea Târgu-Jiului. — La Dragoslavele, aripa 
noastră stângă a cedat: Germanii confirmă luarea Cân- 
deştilor şi anunţă 1000 de prizonieri! Despre Orşova, 
comunicatul nostru este mut, dar pomeneşte de acţiune 
de artilerie «la Cerna». Insă Cerna curge la vest de Or- 
şova ! 





troué des toits, mais pas un appareil de chasse, pas un que 
nous ayions lancé. Ce n'est pas les aviateurs français qui 
manquent dans nos rues pourtant! 

J'étais convoqué chez la Reine, — un comité, Arrive la 
nouvelle que Buftea est bombardé, que le jardinier est tué, 
que la fabrique est en feu, mais que les enfants royaux sont 
à l’abri dans le souterrain. La Reine, subitement pensive, le 
regard dans le vague ; les yeux se cernent ; long silence... Le 
doigt essuie furtivement le coin de l’oeil et, comme en sur- 
saut, la Reine appelle Ballif pour lui donner un ordre relatif 
à Buftea, Bien des chosse ont passé dans ce regard perdu... 

Anghelescu, à ce comite, m'avait dit: «Stirile nu sunt 
grozave», De fait, le bulletin est bien triste. Sur le Jiul nous 
sommes refoulés au dessous de Bumbesti: c’est la perte de 
Targul-Jiul. A Dragoslave nous cédons à l'aile gauche : les 
Allemands confirment la prise de Candesti et annoncent 1000 
prisonniers. Pour Orsova notre communiqué est muet, mais 
il parle d'action d'artillerie à «la Cerna». Or, la Cerna coulé 
à l'Ouest de Orsova! 


NOTE POLITICE — 1916 277 


— Fratele Regelui se află pe graniţa Transilvaniei. 
Venirea lui era anunţată încă dela 22 Octombre. Armata 
9-a i-a oferit un banchet. Radio comunică că. Prinţul a 
declarat la banchet, că prin prezenţa sa vrea să ex- 
prime armatei şi poporului sentimentul revoltei ger- 
mane în contra violărei credinţei. Deci aceasta este o 
manifestaţie voită. 

2 Noembre. — Cum se serie istoria: Toatä lumea 
este convinsă că retragerea lui Prezan sa operat în li- 
nişte. Wyzanti, sosit de pe front povesteşte : Când s'a 
ordonat, verbal, din grupă în grupă. „retragerea, care 
nu era de loc nici preparată dinainte, nici anunţată, la 
aripa dreaptă a avut loc o fugă nebună, oamenii arun- 
când armele, grupele îmbrâncindu-se şi unităţile des- 
trămându-se. Distanţa până la graniţă a fost parcursă 
în două zile, dela 29 Septembre la 1 Octombre. 

— Vasiliu ştie că Procopiu şi Banu au luat copie 
după registrele lui Günther. Printre cei cari au luat 
bani: Johnson dela «Indépendance Roumaine» şi 
Grossmann dela «Viitorul», care este dat afară (1). 





Le frère du Roi est sur la frontière de Transylvanie. Sa 
venue y était annoncée dès le 22 octobre (+. ci-dessus). La 9-e 
armée lui à offert un banquet. Le «Radio» communique que 
le Prince y a déclaré que, par sa présence, il veut exprimer 
à l’armée et au peuple le sentiment de la révolte allemande 
contre la violation de la foi! C’est donc bien une manifesta- 
tion recherchée. 

2 novembre. — Comment on écrit l’histoire. Tous convain- 
cus que la retraite de Prezan avait été très calmement opé- 
rée. Wyzanti arrive du front : quand on a ordonné, verbale- 
ment, de groupe en groupe, la retraite nullement préparée 
d'avance, ni annoncée, ce fut à l’aile droite une fuite éperdue, 
les hommes jetant les armes, les groupes se bouseulant, les 
unités se dispersant. Plus de cent kilomètres jusqu’à la frou- 
tière ont été fait en deux jours, du 29 septembre au 1-er octo- 
bre. 

Vasiliu a connaissance que Procopiu et Banu ont pris 
copie des livres de Günther. Parmi ceux qui ont encaissé : 
Johnson de «L'Indépendance» et Grossman du «Viitorul», ren- 


278 NOTE POLITICE — 1916 


Bogdan-Pitesti 1 milion, ete., ete. etc. ete. Totalul vre-o 
30 sau 32 milioane. 

— Comunicatul tot rău. Ne-am retras pe Jiu, la 
a dona poziţie fortificată. Mi se dă ca sigur că este 
situată sub Târgu-Jiu. (O relație oficioasă publicată la 
3 Ianuarie 1917 în «Bukarester Tageblatt» confirmă ten- 
tativa noastră de a învălui, la sudul Târgu-Jiului, aripa 
stângă inamică, şi eşecul acestei operaţii). Ar fi vorba 
să se acopere Filiaşul şi calea ferată. — Şi pe Olt sun- 
tem respinşi spre Sălătrue şi Brezoiu. Vinerea trecută, 
Berthelot spunea trupelor de pe Jiu (prin Mitilineu) 
că trebuiau cu 'orite pret să tie, căci peste vre-o zece 
zile va avea loc la nord diversiunea carc va degaja a- 
cest front ! Jar spre Tulghes, buletinele constată mai 
cirând un succes al Germanilor... 

Censura a tăiat rdin informaţiile gazetelor relative 
la bombardarea de eri, numele de Buftea! Şi comuni- 
catul. întrun mod stupid, ca şi tând ar fi vrut să ac- 
centueze mai bine această täere, zice: «Cu această o- 
cazie au aruncat un foarte mare număr de bombe asupra 
palatului unde locuise Regina şi Principesele României, 





voyé déjà (7); Bogdan-Pitesti, pour un million, ete., ete., ete... 
Le tout dans les 30 ou 32 millions. Jusqu'ou va la vérité ? 

Comuniqué. toujours mauvais, Nous nous sommes rètirés 
sur le Jiul, sur les secondes positions fortifiées, On me donne 
comme certain que c'est au-dessous de Targul-Jiul. (Une réla- 
tion officieuse du «Bukarester Tagblatt», 3 janvier 1917, cou- 
firme notre tentative de ttourner au Sud de Targul-Jiul l'aile 
gauche ennemie et léchec de cette opération). Il s’agirait de 
couvrir Filiaşi ét le chemin de fer. Sur l'Oltul aussi nous 
sommes repoussés vers Salatruc et Brezoiu. 

Vendredi dernier Berthelot disait aux troupes du Jiul 
(par Mitilineu) qu’il fallait à tout prix tenir, car dans le 
Nord wendrait dans les 10 jours la diversion qui dégagerait 
ce front. En attendant, du côté de Tulghes les bulletins con- 
statent plutôt un succès des Allemands... 

La censure a coupé dans les informations des journaux 
relatant le bombardement d’hier le nom de Buftea. Et le 
communiqué, stupidement, comme pour mieux accentuer la 
coupure dit: «Cu această ocazie au aruncat un foarte mare 
număr de bombe asupra Palatului, unde locuise Regina şi 


NOTE POLITICE — 1916 279 


dar pe care, din fericire, îl părăsise după moartea, Pri m- 
tukui Mircea !» 

3 Noembre. — Lista đe eri (dosar Günther) tot pare 
că a făcut oarecare gălăgie, căci cu toate că n'a apărut 
nimic în gazete, Banu o ia înainte în «Viitorul» de azi 
dimineaţă spre a desavua paternitatea ei. Evident, că 
vre-un liberal de marcă trebue să-l fi luat de guler, căci 
nu ar fi avut el asemenea scrupule pentru un opozant. 
Nu este primul act de laşitate a lui Banu. 

Ne înecăm din ce în ee mai mult. Comunicatul măr- 
turiseste că ne-am retras sub Târgu-Jiu si că în Argeș 
Germanii sunt la Aref, dincolo de Curtea de Argeș. Astă- 
seară Bălăceanu mi-a afirmat că şi acest oraş a căzut. 
Ştiu că convorbirea telefonică pe care o are zilnice Rosetti 
cu Balş a fost astăzi de un absolut pesimism. — Fai- 
moasa ofensivă a Ruşilor în nord, veni-va oare vreo- 
dată ? — (Notă post.: Suntem bătuţi la. 1/14 Noembre la 
Bumbeşti. Comunicatul zice Bușteni. Şi complect zdro- 
biţi în ziua de 5/18). 

— Șeteanu îmi povesteşte că la ultimul Consiliu. 
ținut, la Costineseu tot corul miniştrilor striga contra 





Principesele României, dar pe care din fericire îl părăsise 
după moartea Principelui Mircea». 

3 novembre. — La liste d'hier semble tout de même avoir 
fait du bruit dans Landerneau, puisque, quoique rien n'ait 
paru dans un journal, Banu prend les devants dans «Viito- 
rul dé ce matin pour en désavouer la paternité. C’est évidem- 
ment quelque libéral de marque qui l'a pris au collet, car ce 
n'est pas pour un opposant que Banu aurait de ces serupules. 
Ce n’est pas sa première pleuterie. 

Nous nous enfoncons de plus en plus. Le communiqué a- 
voue que nous nous sommes retirés au dessous de Targul- 
Jiul et qu’en Argeş les Allemands sont à Aref au-dessus de 
Curtea de Arges, Ce soir Balaceanu wa affirmé que cette 
ville aussi était tombée. Je sais que le coup de téléphone que 
Rosseti donne chaque jour à Bals était d’un pessimisme ab- 
solu. 

La faméuse offens ve des Russes au Nord viendra-t-elle 
jamais ? Seteanu me raconte qu’au dernier Conseil, toujours 
chez Costinescu, tout le choeur des ministres elamait contre 


280 NOTE POLITICE — 1916 


generalului. Iliescu, care era tratat de «hoţ mizerabil». 
Când a sosit d-nul Brătianu, singur Costinescu a îndrăz: 
nit să-i ceară capul, dar nimenea nu l-a susţinut. Şe- 
teanu afirmă că la Finanţe se găsesc numeroase probe 
de furturile lui Iliescu, — Incă o probă de nerusinarea 
acestui om, care are mania să ordone mereu; «să muriti 
pe poziţiuni», dar care nu părăseşte saloanele Marelui 
Cartier. — Ionel Miclescu a stat 10 săptămâni în Do- 
brogea fără ca vreo dată să vadă vre-un şef; nici mă- 
car pe colonelul St., care, când se ataca, pretindea că el 
trebue să rămâie lângă drapel. Când la prima retra- 
gere la sudul liniei Cernavodă-Constanţa. generalul rus 
propusese o retragere de 20 km. pentru a reconstitui 
unităţile şi pentru a ocupa tranșeele preparate, Iliescu 
ordonă o retragere pas cu pas, sau moartea pe teren. 
Rezultat : dezastru ! 

Şeteanu mi-a mai povestit că în localităţile unde 
s'au. spart butoaiele cu vin si de alcool, Ruşii se puneau 
pe brânci pentru a bea din canalul străzei! — La Tul- 
cea ei se opun ca autorităţile să verse şi acolo vinul, 
cu toate ordinele lui Saharow. Şi I. Miclescu îmi spune 





le général Iliescu, qu’on traitait de misérable voleur. A l’ar 
rivée de Mr. Bratianu, Costinescu seul a osé demander sa 
tête, mais personne ne l’a soutenu. Seteanu affirme qu'aux 
Finances il y a des preuves multiples des vols d’Iliescu. 
Encore une preuve de l'impéritie de cet homme qui a 
la manie d'ordonner chaque fois «să muriti pe pozitiune», 
mais qui ne quitte pas les salons du Grand Quartier. Ionel 
Miclescu a guerroyé 10 semaines en Dobrogea, sans jamais a- 
voir vu un chef, pas même le colonel St. qui, lorsqu'on 
ehargeait, prétendait devoir rester près du drapeau. Lors 
de la première reculade au Sud de la ligne Cernavoda-Con- 
stanza, le général russe avait proposé une retraite à 20 ki- 
lomètres pour reconstituer les unités et pour occuper les 
tranchées préparées : Iliescu ordonne retraite, pouce par 
pouce, ou mourir sur le terrain plutôt. Résultat: débâcle. 
Seteanu m'a raconté que là où on a défoncé les pièces 
de vin et d'alcool, les Russes se mettaient à plat ventre 
pour lamper à même le ruisseau ! En Tulcea, ils s'opposent 
à ce que nos autorités répandent aussi le vin et cela malgré 
les ordres de Sacharow. — Et Micleseu me dit qu’en Do- 


NOTE POLITICE — 1916 281 


că în Dobrogea atât au jefuit Ruşii, încât nici jefuitorii 
români mau mai găsit nimic de luat... 

Germanii anunţă că ne-au luat Marţi, 14 Noembre, 
încă 1800 de oameni, 4 tunuri şi 23 de ofiţeri! 

4 Noembre. — Bieţii noştri soldaţi se bat peste tot 
admirabil ! Slăbiciunile începutului sunt larg compen- 
sate. Toți acei cari i-au văzut pe front recunose ce oa- 
meni de treabă sunt. Din nenorocire cad prea multi: ne 
topim întrun mod lamentabil... Koenigswusterhausen 
zice textual : «Românul îşi apără cu îndârjire pământul 
patriei sale !» Şi acei cari spun aceasta sunt adevăraţi 
cunoscători... 

Buletinul este prost. Pe Jiu suntem la Ştefăneşti. — 
25 km. dela calea ferată sub Târgu-Jiu iar în Valea 
Oltului, buletinul dă Enciuleşti ca punct de retragere — 
15 km. de Curtea de Argeş. — Virtual, dacă nu în rea- 
litate. Curtea de Argeş este pierdută ! 

Şi noi continuăm prostiile noastre : la Răducăneni, 
Seulescu a văzut un 'biet grup de ostatici ridicaţi din 
regiunea Cic şi cari erau transportaţi, pe jos, pe 





brogea ils ont si bien pillé que même les pillards roumains 
n’ont plus trouvé rien à prendre. Les Allemands annoncent 
uous avoir pris mardi, 14 novembre, encore 1800 hommes, 
4 canons et 28 officiers. 

4 novembre. — Nos pauvres petits soldats se battent 
partout merveilleusement. Les défaillances du début sont 
largement effacées. Tous ceux qui les ont vu sur le front, 
reconnaissent quels braves gens ils sont. Malheuresemeni, 
ils en tombent trop: nous fondons lamentablement... Koe- 
nigswarthausen dit textuellement : «Românul îşi apără cu 
îndârjire pământul patriei sale !» Et ce sont connaisseurs 
ceux qui disent cela... 

Le bulletin est mauvais. Sur le Jiul nous sommes à Ste- 
făneşti — 25 km. chemin de fer au-dessous de Targul Jiul ut 
dans la vallée de l’Oltul (Est) le bulletin donne comme point 
de retraite Enciulesti, — 15 km. de Curtea de Argeş Vir- 
tuellement, si pas réellement, Curtea de Argeş est perdue ! 

Et nous continuons nos sottises: à Raducaneni, Mr. 
Seuleseu en a vu une pauvre troupe d'otages pris dans le 
pays de Cic et qu’on avait transféré à pied, par la pluie, de 


282 NOTE POLITICE — 1916 


ploae, dela Huşi. Un bătrân, milionar, toemai murise. 
Administratorul de plasă îşi smulgea părul din cap, ne 
avână decât o şeoală pentru a-i găzdui. Printre ei: un 
primar, un preot un director de liceu. un notar. N'au 
avut decât o singură cerere : să li se dea cu ce să se 
spele. Seuleseu le-a trimis dela laşi lighiane şi prosoa- 
pe! Co frică mi-este de nota de plătit! 

5 Noembre. — Situaţia tot rea, mai mult prin ceeace 
se află decât prin ce ne spune buletinul. Buletinul po: 
vesteşte simplu, că în văile Oltului şi Jiului lupta este 
aprigă, şi că am cedat putin. Dar ministrul Antonescu 
mi-a spus că spre Argeş merge prost şi de pretutindeni 
se confirmă pierderea unei brigăzi. — De altmintrelea 
panica bântue din nou în rândurile guvernantilor. Se 
evacuiază răniții din Craiova. şi probabil şi autorităţile. 

— Maiorescu azi dimineaţă a aflat din izvor sigur 
pe care nu îl poate divulga, că generalul Berthelot pre- 
conizeazä că trebue apărat Bucureştii, casă cu casă. 
Sar fi şi început să se sape transee împrejuvul oraşului. 
El sc întreabă dacă nu trebue combătută această tendin- 


Husi. Un vieillard, millionaire, venait de succomber. Le 
sous-préfet s'arrachait les cheveux n'ayant qu’une école 
pour les loger, Parmi eux un maire, un curé, un directeur 
de lycée, un notaire, Ils n’ont eu qu’une prière : leur donner 
de quoi se laver. Et c’est Saulescu qui leur a envoyé de 
Iassy des cuvettes et des serviettes! Comme j'ai peur de 
la carte à payer ! 

5 novembre, — Situation toujours mauvaise, bien plus 
par ce que l’on apprend, que par ce que nous dit le 
bulletin, Le bulletin raconte simplement que dans les 
vallées Olt et Jiul la lutte est âpre, et que nous avons cédé un 
peu. Mais le ministre Antonescu m'a dit que du côté de l’Ar- 
ges : «ça va mal» et de toutes parts on annoce la perte d'une 
brigade. D'ailleurs, la panique est de nouveau dans les rangs 
des gouvernants, On évacue les blessés de Craiova et proba- 
blement les autorités aussi. 

Maiorescu, ce matin, tient de bonne source qu'il ne peut 
divulguer, que le général Berthelot préconise qu'il faut 
défendre Bucarest, et maison par maison. On aurait déjà 
commencé à creuser des tranchées autour de Bucarest, Il 
se demande s'il ne faudrait pas combattre cette tendance : 


NOTE POLITICE — 1916 283 


tă : Bucureştii oraş cucerit ar însemna, pierderea tezaure- 
lor noastre dela Academie, distrugeitea documentelor: 
căre ne permit să punem adevărata istorie a începuturilor 
noastre în locul basmelor cari au legănat desteptarea noas- 
tră. Maiorescu este de acord cu mine că Parlamentul nu 
poate fi convocat la lași, cum se spune; în caz de sar 
produce această eventualitate. noi nu am merge la Iaşi. 

Buletinul nostru din 2 Noembre anunţă luarea de 
către trupele noastre a Baiasciocului. la 10 km. nord de 
Cernavodă, ceeace era un mare progres. — Buletinul 
german zice că este o pură invenție! 

6 Noembre. — O telegramă a d-lui Marincu dela Ca- 
lafat, pe care censura a lăsat-o să treacă, ne vesteşte la 
Crucea Roşie că Băileşti «este evacuat». Evident că noi 
nu am fost vestiți! — De două zile domneşte o mare a- 
gitatie privitoare la evacuarea. Craiovei. Am cerut ştiri 
în această privinţă lui Anghelescu, care mi-a răspuns 
că se mai aştepta un ultim ordin al statului-major, dar 
că spitalele Crucei Roşii rămân, pretutindeni, în orice 
caz pe loc. 








Bucarest, ville conquise, c’est la perte de nos trésors de 
PAcadâmie, c’est la destruction des documents qui nous 
permettent de substituer la véritable histoire critique de 
nos commencements aux contes qui out berce notre reveil. 

Il est d’accord avec moi que le Parlement ne peut pas 
être convoqué à lassy, comme on le dit, — et si cette even- 
tualité se produit, nous wallons pas à Iassy. 

Mensonge? Notre bulletin du 2 novembre annonçait la 
prise par nos troupes de Baiascic, à 10 km. au nord de Cer- 
navoda, ce qui était un grand progres, Le bulletin allemand 
dit que c’est une simple invention! 

6 19 novembre. — Une dépêche de Mr. Marineu de Cala- 
fat, que la censure a laissée passer, nous avertit à la Croix 
Rouge que Bailesti «est officiellement evacué», Nous n’en 
sommes évidemment pas prévenus ! — Depuis deux jours on 
s'agite beaucoup autour de l'évacuation de Craiova. Jen ai 
demandé des nouvelles à Anghelescu, qui m'a dit qu'on atten- 
dait encore un ultime ordre de l’Etat-Major. mais que les 
hôpitaux Croix Rouge restaient, dans tous les cas, sur place 
partout 


284 NOTE POLITICE — 1916 


Gazetele ruseşti «Birjewaia Wiedomosti» si «Nu- 
voie Vremia» povestese isprăvile «bravilor» marinari 
ruși cari, când cu ocuparea Constanţei, au putut sub 
focu] «artileriei grele» germane şi bulgare, să nimiceas- 
că depozitele, să incendieze petrolurile, ete. Aceste po- 
vestiri au fost redate de «Dimineaţa» de eri şi «La Poli- 
tique» de azi dimineaţă. Germanii anunţă în gazetele lor 
(Nauen 4/17 Nvembre) că au capturat la Constanţa 3000 
vagoane de petrol, 2700 vagoane de benzină, 1700 va- 
goane de cărbuni mineral, un foarte mare stoc de grâu, 
un depozit mare de zahăr şi cafea suficient pentru toată 
armata! Seteanu mi-a dat aproape aceleaşi cifre! Tar 
prin Matila Costiescu sa ştiut, ceeace Pilescu îmi spu- 
sese înainte, că flota rusească a şters-o pe nesimţite, 

In urmă. spre a acredita basmul gazetelor, flota s'a 
întors în zilele de 2 şi 4 Noembre st. n. şi a bombardat 
Constanţa : cel putin vor fi pagube (foarte mari. zic 
telegramele) în oraş, ca dovadă a unei activităţi care 
greseste data cu 15 zile! Este grozav pentru sărmana 
noastră ţară ! 


1 Noembre. — Splendidă dimineaţă, plină de soare ; 





Les journaux russes «Birjewaia Viedomosti» et «Novoie 
Vremia» racontent les prouesses des «braves» marins russes 
qui, lors de l’occupation de Constantza, ont pu, sous le feu «de 
l’artillerie lourde», allemande et bulgare, anéantir les depôts, 
incendier les pétroles, etc. Ces récits ont été rendus par «Di- 
mineata» d'hier et «La Politique» ce matin, Les Allemands 
annoncent par leurs journaux (Nauen, 4/17 nov.) qu’ils ont 
capturé 3000 wagons pétrole, 2700 wagons benzine, 1700 w. 
huile minérale, immenses stocks blés, grands dépôts sucre et 
café pour toute l’armée! Ces chiffres mont été donnés par 
Seteanu à peu près de même! Et par Matila Costiesco on a 
su, ce que Pilescu m'avait déjà dit, que la flotte russe a filé 
à l'anglaise. 

Pour accrediter alors la fable des journaux, la flotte est 
revenue le 2 et le 4 novembre n. s. bombarder Constantza : 
il y aura au moins des dégats (très gros, disent les dépêches) 
en ville pour témoigner d’une activité qui se trompe de 15 
jours de date ! C’est affreux pour notre pauvre pays. 

7 novembre. — Magnifique matinée ensoleillée, — les clo- 


NOTE POLITICE — 1916 285 


iar clopotele sună din răsputeri pentru a prevesti bom- 
bardarea şi ştirile sunt cât se poate de rele... 

Mi se spusese eri (Darvari) că inamicii au ocupat 
Filiaşi, de unde se întind la est, la sud, la vest. Astăzi 
buletinul german zice textual : «Puternice forte române 
au fost străpunse între Jiu şi Gilort în bătălia dela 
Târgu Jiu şi bătute, cu pierderi extraordinari de mari 
şi sângeroase. Încercările de a ne învălui cu forte mari, 
aduse dela răsărit, au eşuat. Trupele noastre au ajuns 
linia Orşova-Craiova». (Ora 11: Timp de 5 minute bom- 
bardarea este foarte intensă). Germanii mai anunţă că 
această armată a 9-a, care luptă în contra noastră, a luat 
dela 1—18 Noembre (deci este exact că alaltăeri sa pro- 
dus succesul lor cel mare !) — 189 ofiţeri, 19338 oameni, 
26 tunuri, 72 mitraliere. 

— Procedurile de disolutie ale lui Iliescu continuă! 
Eri Ressel a spus că «invidia» nu a încetat să-şi pro- 
ducă ravagiile. Averescu preparase o ofensivă la Pre- 
deal. şi în ultimul minut i s'au luat două divizii ! 

8 Noembre, — Veşti şi mai triste. Dela prefectul de 


w 


poliție am aflat că avantgarda intrase eri la ora 4 în 





ches donnent à toute volée l’avertissement du bombardement 
et les nouvelles sont atroces... 

On m'avait dit hier (Darvari) que les ennemis avaient 
occupé Filiasi, d’où ils rayonnaient à l'Est, au Sud, à l'Ouest. 
Aujord'hui le bulletin allemand dit textuellement : «Puter- 
nice forte române au fost străpunse între Jiu si Gilort în 
bătălia dela Târgul Jiu şi bătute cu pierderi extraordinar 
de mari şi sângeroase. Incercările de a ne învălui cu forţe 
‘mari, aduse dela răsărit, au eşuat. Trupele noastre au ajuns 
linia Orşova-Craiova». (11 h. 5 m. bombardement aérien très 
intense). | 

Les Allemands annoncent encore que cette 9-e armée qui 
agit contre nous a pris du l-er novembre au 18 (done c’est 
bien avant-hier que c'est produit leur gros succès !) 189 offi- 
ciers, 19.338 hommes, 26 canons, 72 mitraillemses. 

Et les procédés de dissolution d'Iliesecu continuent. Hier 
Ressel a dit que «l’envie» n'a pas cessé de causer ses ravages. 
Averescu avait préparé une offensive à Predeal et à la der- 
nière minute on lui a pris deux divis'ons ! 

8 novembre. — Nouvelles encore plus tristes. Par le prè- 
fet de police j'ai appris que les coureurs allemands étaient 


286 NOTE POLITICE — 1916 


Craiova. La poştă, am avut cunoştinţă de o convorbire 
telefonică între Brătianu şi Poenaru, ajutorul de primar 
(primarul Romanescu fiind fugar), acesta din urmă ca- 
lificând de criminal ordinul de a incendia morile şi re- 
tuzând să-l execute, iar Brătianu scuzându-se că are să 
retere Regelui! Orice comunicaţie cu Craiova este în- 
treruptă, şi cum comunicatul zice azi dimineaţă că ne 
retragem, spre Craiova, este sigur că oraşul nu maj este 
al nostru ! — (S'a confirmat că Craiova a fost luată, la 
8/21 Noembre). 

— Culcer consideră divizia dela Severin ca pierdu- 
tă, căci o retragere pe câmp deschis, dealungul Dunărei. 
i se pare absolut imposibilă. Evacuarea Craiovei este un 
fapt sigur ; deci, chiar dacă trupele noastre ar ajunge la 
Calafat, linia ferată nu le-ar mai servi la nimic! 

— Zalplachta şi Bärdescu, la Crucea-Rosie, mi-au 
spus că au primit dela Iliescu un ordin amenințând cu 
rigorile legei «unele cercuri din spitalele din Bucureşti, 
cari sunt cuiburi de filogermanism». Nebunie de pan- 
glicari! 

Misu Cantacuzino a däscälit douä ore pe Mavro- 





entrés hier à 4 h. à Craiova. (Georges Sbirbey). Aux Postes, 
j'ai en conaissance d’une conversation téléphonique entre 
Bratiano et Poenaru (substitut du maire Romaneseu, en fuite) 
celui-ci qualifiant de criminel l’ordre d’incendier les mou- 
lins et réfusant de le faire et Bratiano s'excusant qu’il allait 
en référer au Roi. Toutes communications sont rompues avec 
Craiova et comme le communiqué de ce matin dit que nous 
nous retirons sur Craiova, il est certain que nous. n'avons 
plus Craiova, (Confirmé : Craiova conquis le 8 novembre). 
Culcer considere la division de Severin comme perdue, 
care une retraite à travers champs le long Danube lui paraît 
impossible. 

L’évacuation de Craiova est un fait certain; done, même 
si nos troupes atteignaient Calafat, la ligne ne leur servirait 
de nien, 

Zalplachta et Bardeseu, à la Croix Rouge, m'ont dit avoir 
reçu d’Ilieseu un. ordre menaçant des rigueurs de la loi «cer- 
tains cercles des hôpitaux de Bucarest, qui sont des nids de 
filo-germanisme». Folie d'histrion ! 

Michel Cantacuzène a bassiné deux heures Mavroyani 


NOTE POLITICE — 1916 287 


jani, pentru ea să mi se facă propuneri. După moartea 
lui Filipescu, el aştepta un cuvânt dela mine... (Vezi 
10 Noembre). 

— Argetoianu sa întors încântat de călătoria, sa 
lo Petrograd, după ce instalase pe tatăl său la Odessa... 

— Generalul Lupescu, două. zile înainte de a fireche- 
mat, a spus lui Verzea că era foarte vinovat că împinse- 
se la război şi că voia să povăţuiaseă pe Iliescu să în- 
chee pacea cât mai era vreme, înainte ca Ruşii să fi 
pătruns peste tot. Inţeleg acum de ce mi-a spus Regele 
că Culcer a fost influenţat de şeful lui de Stat Major. 

9 Noembre. — Comunicatul anunţă că ne-am retras 
la est de Craiova. Aflu dela ministrul Antonescu că in- 
teresele oraşului au fost încredințate procurorului-ge- 
neral Poenaru şi unei comisiuni de magistrați. Dealtmin. 
terea Antonescu îmi spune că dă ordin tutulor să stea 
pe loc: că cursul justiţiei nu poate fi oprit, ete. Aceasta 
este noutate pentru mine, având în vedere precedentele 
stabilite de aceşti domni. Intreb atuncea ce este cu di- 
vizia noastră, dela Severin? El îmi răspunde că Berthe- 
lot declară «că-i eonvine să aibă această divizie în spa. 





pour que des ouvertures me fussent faites. Après la mort 
de Filipescu, il attendait un mot de moi... 

Argetoianu est rentré enchanté de son voyage à Petro- 
grade, après avoir installé son père à Odessa. 

Le général Lupescu, deux jours avant son rappel, a dit 
å Verzea qu'il était un grand coupable dtavoir poussé à la 
guerre et qu'il voulait conseiller à Iliescu de conclure la 
paix tant qu'il était temps encore, avant que les Russes 
r’aient pénétré partout. Je comprends pourquoi le Roi m'a 
dit que Culcer avait subi l'influence de son chef d'Etat 
Major. 

9 novembre. — Le communiqué annonce que nous nous 
sommes retirés à l’Est de Craiova. J'apprends par Minis- 
tre Antonescu que les intérêts de la ville ont été confiés au 
procureur généra] Poenaru et une commission de magis- 
trats. D'ailleurs, Antonescu me dit qu’il ordonne à tous de 
rester sur place: que le cours de la justice ne peut être 
interrompu, ete. ete. C’est du nouveau pour moi, étant donnés 
les précédents établis par ces Messieurs. Je demande alors : 
que devient notre division de Severin? Il me répond que 
Berthelot déclare qu’il «aime autant avoir cette division dans 


288 NOTE POLITICE — 1916 


tele Germanilor !» Nu sar zice că şi ea, la rândul éi, 
are inamici în spate ? Dealtminterea, la sosirea France~ 
zilor, ei ne spuneau: «Trebue să ţineţi 10 zile !» Apoi: 
«Trebue să ţineţi o lună!» Termenele au trecut de mult...! 
Vineri, 28 Oct., Berthelot pe frontul Jiului exorta tru- 
pele să ţie 6 zile, căci ofensiva din nord va veni să-i des- 
presoare (Mitilineu). Suntem în 10 Noembre, deci terme 
nul a trecut de mult, nici o presiune la nord şi suntem 
străpunşi peste tot ! Berthelot a povätuit mişcarea de în- 
văluire a Târgu-Jiului : numai astăzi se vorbeşte de a~ 
veastă mişcare de la care se aştepta minum; numai prin 
buletinul german (vezi Luni 7 Nov.) am aflat despre ea: 
am fost pătrunşi şi în 48 de ore am pierdut şi Filiaşi şi 
Craiova. Iată acum că o divizie pierdută, sau ca si pier- 
dută devine un bine! Şi se pare că, încetul cu încetul, 
totul trece în mâinele lui Berthelot: Iliescu Va strecurat 
pe lângă el, şi Berthelot îl impune Regelui şi lui Bră- 
tianu. 

In privința lui Iliescu, Antonescu îmi spune: «Dar să 
nu crezi că Brătianu ţine atât de mult la el, şi dacă a- 





le dos des Allemands». Ne dirait-on pas qu’elle même n'a 
pas des ennemis dans son propre dos? D'ailleurs, à Par- 
rivée des Français, ils nous disaient «faut tenir dix jours» ; 
puis: «faut tenir un mois»; ces termes sont depuis longtemps 
révolus. Le vendredi 28 octobre, Berthelot, sur le front du 
Jiul, exhortait les troupes à tenir six jours et l'offensive 
dans le Nord viendrait les dégager (Mitilineu) ; nous som- 
mes le 10 novembre — donc double délai — pas de poussée 
dans le Nord et nous avons les côtes enfoncées. Il a con- 
seillé le mouvement enveloppant à Targul Jiul: on ne 
parle qu’aujoud’hui de cette manoeuvre dont on annonçait 
monts et merveilles ; c'est par le bulletin allemand (voir 
lundi, 7, ci-dessus) que j'en ai eu connaissance : on nous a 
percés et en 48 h. nous avons perdu Filiasi et Craiova. Voilà 
que maintenant une division perdue, on à peu près, devient 
un bienfait! 

Et tout semble peu à peu passer aux mains de Berthelot: 
Iliescu s’est faufilé auprès de lui et lui l’impose au Roi et à 
Bratiano. Au sujet d’Ilieseu, Antonescu me dit: «Mais ne 
croyez pas que Bratiano tienne tant que cela à lui et si cela 


NOTE POLITICE — 7916 289 


ceasia este singurul motiy care te împiedică să vii : cu 
noi, cred că este uşor să ne înţelegem». Aflu că va.fi îna- 
intat general de divizie şi că va lua un corp de armată ! 
Am declarat lui Antonescu că dacă. se face această 
înaintare, voi protesta. Antonescu. scuză în modul urmä- 
tor intrarea noastră în acţiune: «Nu se mai putea re- 
zista opiniei publice ; Filipescu şi Take Ionescu nu mai 
puteau fi astâmpăraţi ; toate acordurile şi conversațiile 
erau divulgate; si, de altfel, cu această neîncetată pro- 
vocare, desigur că Germania ne-ar fi declarat războiul. 
Situaţia este gravă, dar ambii colosi, Rusia şi Anglia, nu 
pot fi învinși, pe când Germania a ajuns la limita, oame- 
nilor ei. Nimeni nu vrea să micsoreze Germania (7)—ar 
fi chiar injust, dar Austria ajunge ca să mulţumească 
pe toţi : ni se va da Bucovina şi poate şi o parte a Tran- 
silvaniei, dar noi vom restitui Cadrilaterul !» (Dar 
Tisa ?). Am vorbit deschis de manoperile lui Mişu Can- 
tacuzino, cari mă desgustă adâne — şi de candidatura 
lui Costinescu, pusă înainte de. el, la preşedinţia Con- 
siliului, ca a unuia care şi el vrea să înlăture pe Iliescu. 


seul vous empêche de venir avec nous, je pense qu'il est facile 
de s'entendre». 

J'apprends qu’on en fait un général de division et qu’il 
ira à un corps d'armée. J'ai dit à ‘Antoneseu que si cet avan- 
cement a lieu, je ferai de la musique. Antonescu excuse ainsi 
notre entrée en action: «On ne pouvait plus résister à lopi- 
nion publique ; Filipescu et Take Ionescu n'étaient plus 
maîtrisables; tout accord et conversations étaient divulgués: 
et d’ailleurs, avec cette provocation constante l'Allemagne 
nous déclarait pour sûr la guerre. La situation est grave, 
mais nul ne peut vaincre les deux eolosses: la Russie et 
l'Angleterre, tandis que l'Allemagne arrive à la lisière de 
ses hommes. Nul ne veut diminuer l'Allemagne, te serait 
même injuste: mais l'Autriche offre de quoi contenter tout 
le monde. On nous donnera la Bucovine et peut-âtre une 
partie de la Transylvanie, mais nous restituerons le Quadri- 
latăre». (Et la Theiss?) J’ai parlé librement des manoeuvres 
de Michel Cantacuzène — tant cela :me dégoûte — et de la 
candidature Costinescu mise, par lui, en avant pour la pré- 
sidence du consell, comme celui qui lui aussi veut écarter 


10% 


290 NOTE POLITICE — 1915 


Antonescu îmi răspunde. «dacă ar fi din tagma lui, nu 
Par ataca !» 

— La ora 12 se află moartea lui Franz-Josef, care 
s'a stins aseară la ora 9 la Schoenbrann. După ultimul 
Radio, el ar fi stat în picioare, lucrând până la ultima 
secundă. Chiar în aceaşi zi apare în gazetele noastre re- 
producerea unui articol din «Temps», care tratează pe 
von Koerber, ministrul-prezident, actualmente la aface- 
rile străine, de filogerman hotărât. 

— Anghelescu îmi spune că 15.000 de răniţi transpor- 
tabili au fost evacuaţi dela Craiova şi că 800 răniţi 
gravi au fost lăsaţi pe loc. El cere asistenţa prin gări 
pentru aceşti nenorociţi: călătorie lungă şi înceată. Nu 
cred în exactitatea cifrei : de unde sar fi putut lua tre- 
nurile necesare ? dar dacă cifra este exactă: vai de ei, 
sărmanii oameni. Ce înmulţire a procentului mortali- 
tăţii ! 

— Se anunţase înainte de război că eram în stare 
să producem 10.000 de obuze pe zi, şi unele lupte (Dra- 
goslavele) au costat până la 18.000 proiectile pe zi. dar 
Tabricaţiunea noastră, dă după Verzea 1000 de obuze pe 
zi, -— după etape 1800; şi acum pierdem Craiova şi ate- 
lierele ei. 





Jliesen. Antonescu me répond : «Dacă ar fi din tagma lui, 
ru lar ataca l» 

A midi on apprend la mort de François-losseph, qui s’est 
éteint hier soir à 9 h. à Schoenbrunn. D’après les derniers 
«Radio», il est resté sur pied, travaillant, jusqu’à la dernière 
seconde. Le jour même on trouve dans nos journaux repro- 
duction article «Le Temps» traitant de Koerber, le ministre 
président, en ce moment aux affaires, de germanisant décidé. 

Anghelescu me dit qu’on- a évacué 15.000 blessés trans- 
portables de Craicva et qu’on y a laissé 800 gravement tou- 
chés. Il demande assistance dans les gares pcur ces malheu- 
reux: voyage long et très lent. Je ne crois pas à l’exactitude 
des chiffres : où aurait-on pris les trains? Mais s'ils sont 
vrais: pauvres, pauvres gens; quel accroissement du pour- 
centage mortalité. 

On a annoncé avant la guerre que nous étions en état de 
produire 10.000 obus par jour, et certaines batailles (Dra- 
goslavele) ont coûté jusqu’à 18.000 projectiles en un jour. . 
Or, notre fabrication donne: selon Verzea 1000 par jour: 
selon les Etapes, 1800; et nous perdons Craiova et ses ateliers. 


NOTE POLITICE — 1916 291 





10 Decembre.—Prinţul Carol caută să stabilească le-. 
genda că el a fost în contra acestui război: că s'a zbătut o 
săptămână, şi găsind preparaţia noastră iluzorie, a cerut: 
să aşteptăm primăvara. Aceasta, mi s'a raportat de Ver- 
zea; Grig. Cantacuzino şi Maiorescu au auzit şi ei acest 
zvon. 

— Decretul de convocare al Camerei a apărut în 
Monitor. Censura a interzis reproducerea lui prin gazete 
si pe româneşte şi pe frantuzeste; dar «Indépendance» a 
putut să-l publice! Nu se prepară oare clandestinitatea 
desbaterilor? 

— Comunicatul este jalnic : suntem pe punctele pe 
care le aveam în ajun, iar eri se spusese că ne aflam la 
est de Craiova. Unde? Cu cât ne-am retras? Comunicatul 
adaugă că pe Cerna suntem atataţi cu violenţă: faimoa- 
ga divizie cari îi plăcea lui Berthelot s’o aibă în spatele 
Germanilor ! 

— Brătianu se anunţă la mine pentru mâine, ora 10. 
Mă duc să comunic aceasta lui Matorescu. Suntem de a- 
cord că nu trebue să ne legăm cu ella nimic şi cu nimic. 
Înţeleg că Maiorescu a avut o întrevedere cu Vreden- 


10 novembre. — Le Prince Carol cherche à établir la lé- 
gende qu’il a été contre cette guerre, qu’il s’est débattu une 
semaine et que trouvant notre préparation illusoire, il a 
demandé que nous attendions au printemps. Grég. Canta- 
cuzène et Maiorescu en ont eu un écho. 

Le décret de convocation des Chambres est dans le «Mo- 
niteur», mais la censure en a interdit la reproduction par 
les journaux, aussi bien en roumain qu’en français; mais 
«L'Indépendance» a pu le publier, Est-ce la clandestinité 
des débats qui se prépare? 

Communiqué lamentable : nous sommes sur les positions 
que nous avions la veille, et hier on avait dit que nous étions 
à l'Est de Craiova? Où? De combien nous sommes-nous 
retirés? Il ajoute que sur la Cerna nous sommes violemment 
attaqués: la fameuse division que Berthelot aimait avoir 
dans le dos des Allemands. 

Brătianu sannonce chez moi pour demain 10 heures „Je 
vais le communiquer Maiorescu. Nous sommes d’accorë qu’il 
ne faut s’engager en rien avec lui. Je comprends que Maio- 
reseu a eu une entrevue avec Vredenburch et que Vreden- 


292 NOTE POLITICE — 1916 


burch şi că aceşta ştie că, în caz de pace, integri- 
tatea României ar fi acordată, afară de câteva nimi- 
euri din partea, Bulgariei. Când a venit vorba de di- 
nastie, Maiorescu a tăiat scurt, partidul conservator ne- 
putând accepta schimbarea ei. 

La Maiorescu, Grig. Cantacuzino îmi confirmă că 
fratele său a fost la Neniţescu pentru a încerca să-l con- 
vingă la o colaborare cu el. Exact ce ştiam şi eu: prese- 
denţia lui Costinescu. Neniţescu l’a scuturat cum se că- 
dea. intrigi peste intrigi ! 

Primesc din Titu o telegramă dela Doamna Lucreția 
(iolfineanu. De 4 zile răniții evacuaţi din Craiova sunt 
pe drum; unii în vagoane deschise; mulţi au şi mu- 
rit de frig! Comunic lui Skupiewski şi lui Anghelescu, 
conjurându-i să-i aducă la Bucureşti; seara Anghelescu 
îmi confirmă că faptele sunt exacte şi că trenul va fi 
garat la triajul spitalului militar. Aflu că mai multe 
trenuri în acelaş hal, sunt garate la, Costeşti, pentru a 
lăsa să treacă trupele, în acr liber, fără foc în vagoane!! 
Răniţii, mai ales cei nepansafi, miros îngrozitor.—Am 
aflat dela D-rul Elias, că timp de trei zile au fost la 


burch sait. qu’en cas de paix Lintegrite de la Roumanie se- 
rait accordée, sauf. quelque petite chose du côté de la 
Bulgarie. 

Aux mots touchant à la dynastie, il a coupé court, le 
parti conservateur ne pouvant accepter changement. 

.Chez Maiorescu, Greg. Cantacuzène me confirme que son 
frère a été chez Nenitzescu tâcher de l'emmener à une colla- 
boration avec lui. Exactement ce que je savais: la prési- 
dence de Costinescu. Nenitzescu l’a rebroué de la meilleure 
façon. Intrigues sur intrigues. Je reçois de Titu un télé- 
gramme de Lucrèce Golfineanu. Depuis quatre jours des 
blessés évaqués de Craiova sont en route, les uns en Wagons 
découverts, plusieurs déjà morts de froid. Je communique à 
Skupiewski et Anghelescu, les suppliant de les faire dés- 
céndre Bucarest: le soir Anghelescu me confirme que c’est. 
vrai et qu’on gare le train au triage hôpital militaire. D'ail- 
leurs, j'apprends que. plusieurs trains, dans le même état, 
sont gares à Costeşti, pour laisser passer les troupes. En 
plain air, pas de feu dans les wagons. Les blessés, non pan- 
sés surtout, sentent la.pourriture, J’ai appris par Dr. Elias 


NOTE POLITICE — 1916 203 


Cräiova ordine şi contraordine, ceeace a făcut că răniții 
au fost mereu în picioare, de abia hräniti, bucătăriile 
fiind dislocate; nepansafi, obiectele de pansament fiind 
împachetate, şi când trebuia ca prefectul să dea. ordinile 
definitive, nu mai era prefect! Iar la plecare: a luat 
tremul. cine a putut, a plecat pe jos cine a vrut şi în, des- 
ordinea unui exod îngrozitor, totul a intrat într'un haos 
de heînchipuit. Cu 3 zile mai de vreme sar fi putut 
scăpa totul fără greutate. — Detunătura unui pod, care 
era zvârlit în aer în vecinătate, a grăbit plecarea. 

11 Noembre. — Ziua începe cu două acte administra- 
tivé extraordinare : 1) Censura a interzis încă odată re- 
producerea în «La Politique» a decretului de convocare 
a Parlamentului, după «l'Indâpendance Roumaine».— 2) 
Satele depe malul Dunărei într'o rază de 20 km. au fost 
somate să evacueze «sau să predea spionii». Mania per- 
secutiei la Iliescu: în pădurea dela Călugăreni, Mi- 
hăeseu a şi văzut multe căruţe încărcate cu copii, stând 
sub ploaie, din ajun ! 








que trois jours durant il y a eu à Craiova ordres et contre- 
ordres, ce qui a fait que les blessés ont été tout le temps sur 
pieds, à peine nourris, les cuisines étant disloquées, non pan- 
sés, les objets de pansement étant emballés et que lorsque 
le préfet devait donner les ordres definitifs, il n'y a plus eu 
de préfet. Quant au départ, a pris le train qui a pi, est parti 
à pied qui a voulu et dans le désordre d’un exode effroyable, 
tout c'est confondu dans un chaos inimaginable. Trois jours 
plus tôt on aurait pu tout sauver sans accroc. C’est la dé- 
tonation d'un pont qu'on faisait sauter dans le voisinage qui 
a précipité les gens à la gare. 

11 novembre. — La journée commence par deux actes 
administratifs extraordinaires : 1) La censure a encore une 
fois interdit la réproduction par la «Politique» du décret de 
convocation des Chambres d’après «L'Indépendance Rou- 
maine». 2) Les villages du bord du Danube ont été sommés 
à 20 km. d’évacuer «à moins qu'ils ne livrent les espions». 
La manie de la persécution, chez Iliescu: dans la forêt de 
Călugăreni, Mihăescu (mon administrateur) a vu déjà de 
nombreux charriota chargés d'enfants, sous la pluie depuis 
la veille. i 


294 NOTE POLITICE — 1916 


— Am primit dela Cociaş convocarea la şedinţa de 
deschidere a Camerei, la ora 8 dimineaţa. Se pare că 
aceşti domni au visat o sesiune de 24 ore — în subsol 
de frica aeroplanelor, fără mesaj şi fără discuţii. 

— Zvonuri grave cireulă ; sferele oficiale sunt otră- 
vite. Brătianu se scuză că nu poate să vie să mă vadă, 
cum o ceruse; nu-mi fixează altă întâlnire. Secretarul 
lui pretinde că trebue să meargă la Cartierul General. 
Comunicatul tae aripile tutulor zvonurilor mincinoase 
care se lansează : Ne retragem pe malul stâng al Olte- 
tului, şi inamicul încearcă să debarce la Zimnicea, Pen- 
tru cine cunoaşte stilul buletinelor noastre: inamicul a. 
şi trecut Dunărea! (Armata Mackensen a trecut Dună- 
rea la 10/23 Noembre). In zăpăceala de tot ceeace se zice, 
are loc o manevră de neînchipuit datorită lui Cesar Pas- 
cu, ajutor de primar, pe care chiar fratele meu Mihail. 
Pa văzut: se anunţă o victorie mare — 28.000 de prizo- 
nieri—şi restul în proporţie. Afise imprimate cu mâna 
circulă prin trenuri şi poliţia pune să se scoată steagu- 
rile în strada Carol! Desiluzia vine repede şi ştirile 
cari se colportează sunt din ce în ce mai grave. Lumea 


— 





Reçu de Cociaş la convocation à la séance d'ouvertureă 
8 h. du matin. Il semble que ces Messieurs ont rêvé d’une 
session de 24 h. dans les sous-sols par peur des aéroplanes, 
— sans Méssage et sans discussion, 

Des bruits graves circulent; les sphères officielles sont 
empoisonnées. Bratiaro s'excuse de ne pas venir me voir, 
comime il me lavait demandé; il ne fixe pas d'autre rendez- 
vous. Son secrétaire prétend qu’il doit se rendre au Quartier 
général, Le communiqué coupe les ailes à tous les canards 
qu'on lance: nous nous retirons sur la rive gauche de l’Oltet 
et lennemi essaye de débarquer à Zimnicea. Pour qui con- 
naît le style de nos bulletins, l'ennemi a déjà franchi le Da- 
nube. (L’armée Mackensen a franchi Danube le 10 novembre). 

Dans l’affolement de tout ce qui se dit, une manoeuvre 
inconcevable, due à Cezar Pascu, adjoint au maire, que Mi- 
chel (mon frère) lui-même a vu: on annonce une grande 
victoire, 28.000 prisonniers, le reste à l'avenant, Des affiches 
imprimées à la main circulaient dans les trains et la police 
fait pavoiser la rue Carol. On déchante vite et les nouvelles 
qu'on comporte sont de plus en plus graves. On est déjà 


NOTE POLITICE — 1926 205 


este deprimată prin faptul că comunicatul nu mai zice 
nici o vorbä de Cerna., Ce s’au fäeut särmanele noastre 
trupe de vest, luate pe la spate? — In fine, se află că 
Caracal e luat. 

— &criu Regelui pentru a-l implora să nu permită 
să se arză recoltele în depozit. Duc chiar eu scrisoarea la 
Palat la ora 6%. Nimeni! Mai târziu, Drosu se însărei- 
nează să remită scrisoarea mea mâine dimineaţă. 

— La ora 7# doamna Caterina Catargi mă cheamă 
la spitalul Reginei : a primit ordinul să evacueze repede 
răniții. Ea mă mai roagă să dau ospitalitate câtorva mo- 
bile ale ei, căci bărbatul ei «rămâne în Moldova cu 
Curtea şi că Stirbey a povăţuit-o să nu se despartă de 
el. — Înţeleg că fug, şi că fug foarte repede ! 

Seara, la 10%, chemat la sora mea, am confirma- 
rea tutulor celor ce bănuiam. Mişu Pherekyde îmi 
spune : «Au trecut Dunărea cu o divizie la Zimnicea, şi 
această, divizie este urmată de un corp de armată care 
a fost identificat de aviatori englezi. Avant-garda se 
află la Alexandria. Peste 2 aile ea va fi la Bucureşti, 
căci nu avem nimic în partea aceia». — Eu : «Dar unde 
este armata!»—EÆEl: «In munţi»—FEu: «Dar se aduce toa- 





déprimé par le fait que le communiqué ne dit plus mot de la 
Cerna. Que sont devenues nos troupes de l'Ouest prises à 
des? Enfin on apprend que Caracal est pris. J'écris au Roi 
pour le supplier de ne pas permettre qu’on incendie les ré- 
coltes en dépot. Je porte ma lettre à 6 et demie Pas un chat. 
Plus tard, Drossu se charge de faire remettre mon billet 
demain matin. 

A 7 et 4 Cathérine Catargi m’appelle à l'hôpital de la 
Reine: elle a reçu l’ordre d'6vacuer rapidement les blessés. 
Elle me prie en plus de donner hospitalité à quelques 
meubles, car son mari «reste en Moldavie avec la Cour et 
que Stirbey lui conseille de ne pas se séparer de lui». Je 
comprends qu’on file et qu’on file très vite. 

Le soir, 10 h. et demie, appelé chez ma soeur, j'ai la con- 
firmation de toute ce que je soupçonnais. Michel Phérékyde 
me dit: «Ils ont franchi le Danube avec une division à Zim- 
nicea et cette division est suivie d’un corps d'armée que les 
aviateurs anglais ont identifié, L'avant-garde est à Alexan- 
dria. Dans deux jours elle sera à Bucarest, ear nous n’avons 
rien de ce côté, Maïs où est l’armée? Dans les montagnes. 


206 NOTE POLITICE. — 1916 


tă armata Prezan !»—El : «Nu, ea n’a putut veni; Ruşii: 
merg aşa de încet încât înlocuirea ei nu s'a putut face în 


Moldova, unde ne mai găsim în parte». — Autoritățile 
se îmbarcă cu Legatiile chiar mâine dimineaţă la ora 6 
în gara Mogoşoaia, pentru a nu. fi văzute. — Pherekyde 


pleacă Duminică dimineaţa în automobil. — Asupra Ru- 
şilor el e foarte, foarte pesimist. Ei n’au vrut cu nici un 
preţ să atace în nordul Moldovei şi, cu nici un preţ să 
vie să lupte în Muntenia ! lată oamenii în braţele că- 
rora ne-am aruncat... 

Mişu (fratele meu) îmi cere iertare, plângând : «Tu 
aveai dreptate şi am comis o greşeală gravă : dar pen- 
tru mine era o chestie de existenţă !» — El îmi destăi- 
nueşte în secret: că Luynes i-a povestit, că cei dela Lega- 
ţia franceză sunt furioși. Berthelot a cerut ea morile din 
Craiova să fie incendiate şi Brătianu a răspuns: «Sunt 
încă stăpânul României şi niciodată nu voi permite a- 
ceasta, căci şi eu am acolo interese mari»—Această ex- 
plicatie ar fi stârnit indignarea. Explie lui Mişu că a 
devărata versiune este mai puţin crudă. 


— s £ — 





Mais on a fait venir toute l’armée Prezan. Non, elle n’a pu 
arriver, les Russes vont si lentement que la relève n’a pu se 
faire, et que nous sommes en partie en Moldavie encore», Les 
autorités s'embarquent avec les Légations dés demain, 6 hb. 
gare Mogosoaia (pour ne pas être vues). Phérékyde part di- 
manche matin en auto. Sur les Russes, Phérékyde très, très 
pessimiste, Ils n’ont voulu à aucun prix attaquer dans le 
Nord de la Moldavie et aucun prix venir combatre en Vala- 
chie! Et voilà les gens dans les bras desquels on se pré- 
cipite... 

Michel, mon frère, me demande pardon en pleurant : «C'est 
toi qui avais raison et j'ai commis une grande faute : mais 
pour moi c'était question d'existence !». 

Il me confie sous la foi du secret que Luygnes lui a ra. 
conté: on est furieux à la Légation de France; Berthelot 
a demandé qu’on incendiât les moulins de Craiova et Bra- 
tiano a répondu : Je suis encore le maître de la Roumanie 
et je ne le permettrais jamais, car j'y ai aussi de gros 
intérêts. Cette explication aurait soulevé l’indignation: J'ex- 
plique Michel que la version réelle est moins crte, 


NOTE POLITICE — 1916 297 


12 Noembre. — Lungă defilare la mine a fel de fel 
de. lume foarte îngrijată şi foarte indignată. Sa aflat 
eă autorităţile fug. La Costinescu are loc un Consiliu : 
dar camioanele incarcă în fața portei. — Pe străzi tot 
felul de vehicule, obosite, pline de noroi: unii sosese 
dela vest, alţii pleacă spre est. 

Radovici trebuia să vie să mă vază, pentru a-mi 
supune proectul lui de lege asupra asigurărilor imobi- 
liare de răsboi; îmi serie o scrisoare copilărească: durere 
de măsea care îl obligă să amâne pe «săptămâna viitoa- 
re!» Deabia pot să ies din casă la 11 jum. Mă duc la Pa- 
lat spre a încerca să văd pe Regină. Regina primea, în 
vestibul pe d'Harcourt şi misiunea Doamnelor de cari- 
tate, prezentată de ministrul Saint-Aulaire. Regina, foarte 
gravă, slăbită, dar stăpânindu-se. Ii prezint imediat cere- 
rea mea: trebue neapărat să oprească pe Rege a consimti să 
se arză proviziile de grâu. Regele vrea să-şi revadă po- 
porul său: în ce sentimente îl va găsi, dacă acest popor 
ştie că, din ordin, i sa, incendiat averea si a fost redus 
la foamete? «Dar inamicul va lua grâul»—«Dacă îl ar- 
dem va lua rezervele țăranilor... Şi imediat atac celalt 





12 novembre. — Longue procession de toutes espèces de 
personnes: on est très inquiets et fort indigné. On sait que 
les autorités 'décampent. Il y a conseil chez Costinescu: 
mais les camions chargent devant la porte. Dans ies rues 
tous les genres de véhicules, harrassés, boueux: les uns ar. 
rivent de l’ouest; les autres partent pour l’est. Radovici 
devait venir me voir pour me soumettre son projet de loi des 
assurances immobilières — guère ; il m'écrit une lettre en- 
fantine: rage de dents qui l’oblige à remettre «à la semaine 
prochaine». J'y puis à peine sortir à 11 h. %. Je me rends 
au Palais tâcher voir la Reine. La Reine recevait dans le 
vestibule d'Harcourt et la mission dames de charité pré- 
sentées par le ministre St. Aulaire. La Reine, très grave, 
amaigrie, se dominant néanmoins. Je lui présente aussitôt 
ma requête: elle doit empêcher le Roi de faire brûler les 
provision de blé. Le Roi veut revoir son peuple: dans quels 
sentiments le trouvera-t-il si ce peuple sait que par ordre 
on lui a incendié sa fortune et on l’a réduit à la famine ? 
Mais les ennemis prendront la blé. Si nous le brûlons, ils pren- 
dront les réserves des paysans. Je saute de suite à l’autre 


298 NOTE POLITICE — 1916 


subiect: «Imprejurările sunt foarte grave».—Regina : 
«Un moment foarte critic»—Eu: «Puteţi încă face pa- 
cea si salva Tara şi Dinastia». — Regina : «Nici o dată 
nu am examinat această ipoteză».—Eu: «Nu pot garanta 
nimic, dar am această certitudine». — Regina: «Dejunez 
cu Regele şi îi voi vorbi» — Eu: «Doamnă, nu trebue ca 
Regele să ceară sfatul numai unui guvern orb şi rău in- 
format». (Am aflat a doua zi că la Marele Cartier se 
vorbise de scrisoarea către Rege). 

— De necrezut: Curtea, de Casaţie, din îndemnul 
lui Manolescu, şi presupun al ministrului, a fost de pă- 
rere că trebue să se transporte la sediul guvernului; 
şi între 12 ore şi 8, a fost silită să se prepare de plecare. 
Au rămas: Duca, Hina, Stambulescu, Procopiu, Gr. 
Ştefănescu, Stoicescu, Scarlat Popescu, 8 sau 9 cu 
totul. 

— Comunicatul anunţă trecerea inamicului la Is- 
laz şi la Zimnicea: înaintarea lui ar fi fost oprită la 
nordul acestui oraş. (Cu toate astea, deputatul Stäncu- 
leanu spune că Bavarezii sunt în faţa Rosiorilor!) Dacă 
erau aşa departe, de ce acestă panică rusinoasä ? 





sujet: les circonstances sont très graves. — La Reine: «Un 
moment bien critique». — Moi: «Vous pouvez faire encore 
la paix et sauver le pays et la dynastie», — La Reine : «Nous 
n'avons jamais examiné cela», — Moi: «Je ne puis garantir 
rien, mais j'ai cette certitude». — La Reine: «Je déjeune 
avec le Roi et je lui parlerai». — Moi: «Madame, il ne faut 
pas que le Roi ne prenne conseil que d'un gouvernement 
aveugle et mal informé». (J'ai su le lendemain qu’au Grand 
Quartier on avait parlé de ma lettre au Roi). 

Incroyable: la Cour de Cassation, sur les insistances de 
Manolescu et je suppose du ministre, a opiné qu'elle devait 
se transporter au siège du gouvernement et de midi à 8 h. 
elle a dû se préparer au départ, Sont restés: Duca, Hina, 
Stambulescu, Procopiu, Grigore Ştefănescu, Stoicescu, Sear- 
lat Popescu, 8 ou 9. 

Le communiqué annonce le passage de l’ennemi à Islaz 
et à Zimnicea: son avance aurait été arrêtée au Nord de 
cette ville. (Pourtant le député Stanculeanu dit que les Ba- 
varois sont devant Roşiori!) S'ils étaient si loin, pourquoi 
cette panique honteuse 4 


NOTE POLITICE — 1916 299 


Se pornesc, pe jos, milițieni şi oameni valizi până 
la 45 ani, hrana pe 5 zile în sac, Medicii «tineri» sunt 
toţi porniţi cu trenurile de seară, unii lăsându-se greoi, 
ceilalţi ştergând-o fără ca să li să fi cerut. 

Seara la 7% la Club, atât de animat în ajun, nici 
un străin, o grupare de oameni trişti şi preocupaţi, nici 
o partidă, nici un glas mai ridicat! 

13 Noembre. — Dimineaţa vin cel puţin 200 de per- 
soane la mine. Multe doamne, pe care nici nu le cunosc. 
Unii cer sfaturi, ceilalţi protecţie; unele se tem de bru- 
talitatea soldatului faţă de fete; alta vrea să fugă 
fiindcă se tae băieţii! Lumea este înspăimântată, îne- 
bunită ! Foarte mirat, găsesc la mine pe C. F. Robescu, 
care protestează în contra lasitätei guvernului; pe doi 
senatori liberali; pe faimosul Bilciurescu, care a sem- 
nat articole insultătoare în contra mea, fost naţionalist 
convins; pe generalul Solacolu; pe generalul Cantea; pe 
Babes, şi cine mai ştie cine! Indignare generală în con- 
tra guvernului. 

— Toată noaptea trenurile au transportat răniţi 
evacuaţi. Nu sa stat nici un minut. Şi cum nu sunt nici 





On fait partir les miliciens et les hommes valides jus- 
qu'à 45 ans, à pied, nourriture dans sacs pour 5 jours. Les 
médicins «les jeunes» sont tous expediés par les trains de 
la soirée, — les uns à contre-coeur, les autres filant sans 
qu’on le leur demande, 

A 7 h. % du soir, au Club, si animé la veille, pas un 
étranger, un groupement de gens tristes et préocupés; pas 
une partie, pas un éclat de voix. 

13 novembre. — Le matin il y a au moins %0 personnes 
chez moi. Beaucoup de dames que je ne connais pas. Les 
uns demandent conseil, les autres protection; l’une craint la 
brutalité du soldat envers les filles, une autre veut fuire, 
parceque l’on coupe les petits garçons. On est dévoyé, affolé. 
Très étonné, je trouve O. F. Robescu, qui proteste contre la 
lâcheté du gouvernement, deux senateurs libéraux, le fameux 
Bilciurescu qui a signé des articles outrageants contre moi, 
exnationaliste à tous crins, général Solacolu, général Cau- 
tea, professeur Dr, Babes, — qui sais-je encore? Indignation 
générale contre le gouvernement, 

Toute la nuit les trains ont transporté des blessés éva- 
cués. Pas une minute d'arrêt. Et comme, on n’a ni costumes 


300 NOTE POLITICE — 1916 


-baine, nici încălțăminte, Skupievski îmi spune că i-a 
pornit în papuci, cu doiză perechi de izmene, două că- 
mäsi. Am văzut şiruri întregi de schiopi, cu aerul de 
înfometați şi-par'că scäpati din vre-o «cour de miracle». 
Dealtminterea mi se telefoneazä din gara Falfani că spi- 
talul dela Slatina, evacuat, este garat de 3 zile în această 
haltă, fără alimente, «supuşi morţei». Graba tutulor a- 
cestor evacuări este absolut inconştientă. ` 

, Micii cercetaşi sunt porniţi pe jos, la Tecuci. Prin- 
tre ei sunt unii mici de tot, ca fiul lui Matei Balş, pe 
care unchiul său Georges nu l’a lăsat să plece. Si pă- 
rinţii îngăduesc asemenea lucru ! 

— Francezii, după spusele lui Rudi Catargi. emit 
asupra Ruşilor ipotezele cele mai puţin măpulitoare : 
«Sar zice că ei caută să vă vază bătuţi». — Alaltăeri 
Pherekyde protesta în contra încetinelii exasperante a 
mișcărilor lor. 

— Prin decret cu data de 12 Noembre, Camera este 
prorogată pe 10 zile şi convocată pe ziua de 25 Noembre 
la Iaşi. — «Monitorul» nu publică raportul Preşedintelui 





ni chaussures, Skupiewski me dit qu’il en a expedié en pan- 
toufles avec deux caleçons, deux chemises. J'en ai vu des 
théories boiteux. l’air de gueux traqués. échappés des cours 
de miracle. D'ailleurs de la gare Falfani on me télégraphie 
que l’hôpital de Slatina évacué est garé depuis trois jours 
dans cette halte, sans aliments, «supuşi morţii». La précipi- 
tation de toutes ces évacuations tienne de l’inconscience. 

Les petits cercetasi sont expediés à pied pour Tecuci. 
Il y en a de tout petits, comme le petit Mathieu Balş, que 
son oncle Georges n’a pas laissé partir. Et les parents per- 
mettent cela! 

Les Français — à en croire Rudy Catargi — émettent 
sur les Russes les hypothèses les moins flatteuses: «on di- 
rait qu'ils cherchent à vous voir battus», Avant-hier Phére- 
kyde protestait contre la lenteur exaspérante de leurs mou- 
vements. 


. Par décret en date du 12 novembre, les Chambres sont 


prorogées pour 10 jours et sont convoquées pour le 25 no- 
vembre à Jassy. Le «Moniteur» ne publie pas le rapport du 


NOTE POLITICE — 1915 301 


Consiliului, raport care motivează acest decret ! — Ca- 
mera este prorogată, fără să fi fost deschisă. 

14 Noembre. — Inutil de citit comunicatul. El zice că 
am respins pe inamic, dar că. tot ne-am retras la est de 
Topolog. — Adevărul este că Râmnicul-Vâlcea e luat; 
că, inamicul se află pe înălțimile care domină Curtea de 
Argeş; că au avut loc lupte de cavalerie între diviziile 
noastre independente şi cavaleria lui Schettow la est de 
Oltul inferior, şi că am perdut acolo multă lume. 


In oraş, circulă svonurile cele mai contradictorii. 
Pentru unii, o bătălie mare este începută; pentru alţii, 
s'a dat ordin de retragere generală. — Severin, Orgova, 
au căzut; dar câteva batalioane în munţi, la nord-estul 
Severinului, tot mai tin. Ce oameni ! Se află cu uimire 
că miniștrii mai sunt în oraş. 

15 Noembre. — Tot ce e aproape de sfera guverna- 
mentală, seamănă teroarea şi. zăpăceala, iar  Corbeseu 
găseşte mijlocul să dea o ordonanţă pentru a îndemna 
la liniște şi la sânge rece. Este tot ce poate fi mai ca- 
raghios ! 


président du conseil, rapport motivant ce décret. Les Cham-: 
bres sont prorogées sans avoir été ouvertes. 

14 novembre. — Inutile de lire le communiqué. I] dit que 
nous avons repoussé l'ennemi, mais nous nous sommes tout 
de même retirés à l’Est de Topolog et de l’Oltul. 

La vérité est que Ramnicul-Valcea est pris; que l'ennemi 
est sur les hauteurs au dessus de Curtea de Argeş, que, il y 
a eu lutte de cavalerie contre nos divisions indépendantes et 
la cavalerie de Schettow à l’Est de l’Oltu] inférieur et que 
nous y avons perdu beaucoup de monde. 

En ville les bruits les plus contradictoires. Pour les uns, 
une grande .bataille est commencée; pour les autres, on a 
donné l’ordre d'une retraite générale. 

Severin-Orsova tombés, mais quelques bataillons tien- 
nent toujours dans les montagnes Nord-Est de Severin. Bra- 
ves gens! On apprend avec stupeur que les ministres sont 
encore en ville. i 

15 nọvembre. — Tout cẹ qui approche le gouvernement 
sème la terreur et l’affolement, et Corbescu tronve le moyen 
de lancer une ordonnance pour prêcher le calme et le sang- 
froid. C’est d’un grotesque achevé. 


302 NOTE POLITICE — 1916 


— Regina a părăsit Bucureştii. Ea se stabileşte la 
Zorileni (după Tzigara), la Ghidigeni (după Lupu Kos- 
take). Zorileni va fi Marele Cartier de mâine, Regina a 
luat cu dânsa pe Nadeja Stirbey cu fiicele sale. — Iar 
Regele, aproape vesel. Liniştit şi-a făcut recomanda- 
tiile lui Tzigara în privinţa palatelor. Să nu lase să se 
atingă «de palatul cel vechiu al Regelui Carol»! Pen- 
tru M. S. situaţia nu este rea. Conversatia s'a terminat 
pe un ton de glumă. Tzigara a spus, râzând — ca sä fie 
pe acelaş ton ca Regele, — «pe când»? Generalul Mavro- 
cordat a spus lui Stirbey: «Regele? dar El este tot- 
deauna mulţumit de situaţie... dela începutul răsboiului».. 

— Comunicatul, mai laconic ca oricând: «Ziua de eri 
fără lupte; numai la extrema dreaptă inamicul a bom- 
bardat cu artilerie grea, iar la aripa stângă au fost ac- 
tiuni fără importanţă». Si, cum în ajun ni se spusese 
că ne retragem spre est de regiunea Olt-Topolog, fiecare 
poate situa dreapta sau stânga unde vrea! 

Intre timp Curtea de Argeş e luată cu asalt, şi 
Giurgiu ocupat. (14 Noembre). Se evacuiazä şi Pitestii. 





La Reine a quitté Bucarest. Elle prend quartier à Zori- 
leni (selon Tzigara), à Ghidigeni (selon Lupu Kostache). Zo- 
rileni sera le Grand Quartier de demain. Elle amène Na- 
dège Stirbey et ses filles. Le Roi est presque gai. Il a tran- 
quillenment fait ses recommandations à Tzigara au sujet des 
Palais. Ne pas laisser toucher «aux vieux Palais du Roi 
Charles» ! 

Pour Sa Majesté, la situation n’est pas mauvaise. C'est 
sur le ton de la plaisanterie que la conversation a fini. Tzi- 
gara a même dit en riaut— pour l'unisson — «für wann»i 

Général Mavrocordat a dit à Stirbey: «Le Roi? Mais il 
est toujours content de la situation depuis le commencement 
de la guerres. 

Le communiqué plus sybillin que jamais: «Ziua de eri 
fără lupte; numai la extrema dreaptă inamicul a bombardat 
cu artilerie grea, iar la aripa stângă au fost acţiuni fără 
importanţă». Or, comme la veille on nous avait dit que nous 
nous retirons vers l'Est de la région Olt-Topolog, on peut 
situer la droite ou la gauche où chacun veut. 

Eu attendant, Curtea-de-Argeş est pris d'assaut et Giur- 
giu occupé (14 nov.). Ou évacue Piteşti aussi. Et le bulletin 


NOTE POLITICE — 1916 303 


Buletinul german ne anunţă că rămăşiţele armatei din 
Severin care încercase să se retragă prin şes. — în plus 
de pierderile sângeroase încercate: «28 ofiţeri, 1200 de 
oameni, 3 tunuri, 27 chesoane pline si 800 de căruţe», — 
sunt prinse! 

Ne preparăm să dăm lupta pe frontul Golesti-Cälu- 
gäreni, spre Giurgiu. Din toate părţile se trimit întă- 
riri în acea direcţie. Cred că se asvârlă în această pră- 
pastie tot ce se mai poate aduna şi toată cavaleria pe 
care binevoeşte Ruşii să-o dea. 

Ceeace mai avem pe unele fronturi este prost; un 
regiment de artilerie (mi se pare No. 27, dar nu garan- 
tez exactitatea) compus din elemente disparate, care a 
fost luat sau a fugit. De sigur că s'a întâmplat vre-un 
bucluc. 

— La oxa 3: conferință cu membrii comitetului 
consultativ prezenţi la Bucureşti. Se examinează : 1) 
Trebue sau nu să anunţăm birourile că nu luăm parte 
la şedinţele Parlamentului la Iaşi — fiindcă art. 121 din 
Constituţie spune că sediul guvernului este Bucureşti şi 
fiindcă Iaşi este ocupat de o armată străină, intrată în 


+ T= 





allemand nous annonce que ceux des débris de l’armée de 
Severin qui avaient essayé de se retirer par la plaine, en 
plus des pertes sanglantes «28 officiers, 1200 hommes, 3 
canons, 27 caissons pleins, et 800 charriots, sont pris». 

On se prépare à livrer bataille sur le front Golești-Călu- 
gäreni, vers Giurgiu, Des renforts y sont dirigés de toutes 
parts. Je crains qu’on n’y engouffre tout ce que nous pouvons 
ramasser et tout ce que veulent bien donner, de cavalerie, 
les Russes. 

Ce que nous avons sur certains fronts, est mauvais; il 
y a un %7-e régiment d'artillerie (chiffre peut-être inexacte), 
composé d'éléments disparates, qui a était pris ou qui a fui. 
Il y a eu certainement un aceroc, 

Conféreuce à .3 h. avec les membres du comité de direc- 
tion présents à Bucarest. On examine: 1) Faut-il annoncer 
les bureaux que nous ne prenons pas part aux séances du 
Parlement à Iassy, parce que art. 121 Constitution: «le siège 
du gouvernement est Bucarest» et parce que Iassy est occupè 
par une armée étrangère entrée en Roumanie par violation 


304 NOTE .POLITICE — 1916 


România eu violarea Constituţiei ? Controversä. Pen- 
tru: Maiorescu ; — contra:  Neniţeseu, Gr. Canta- 
euzino. S'a căzut de acord că chestiunea responsabi- 
lităţilor războiului, fiind de fapt încă de multă vreme 
lămurit pusă, sunt mai multe inconveniente decât avan- 
tagii să se trimeată o comunicare ca aceasta. — 2), Tre- 
bue sau nu adresată guvernului o cerere formală ca să 
nu ardă depozitele ? — Cum am scris Regelui şi am 
vorbit Reginei în această privinţă, este mai bine să nu 
se facă un demers oficial către Preşedintele Consiliului, 
care poate declina orice amestec în faptele comandamen- 
tului militar. ; 

16 Noembre.:— Se lucrează stăruitor şi ni se spune 
că începe bătălia cea mare. Aceiasi zăpăceală. In semn 
de lichidare, Lupu Kostake este instalat la Interne și. 
Kiriacescu , la Finanţe. Porumbaru şi Costinescu au 
„părăsit Bucureştii. Trăsurile celorlalţi miniştri sunt gata. 

Sosese răniţi în mare număr. Deci luptă pretutin- 
deni. Comunicatul spune: «Situaţia neschimbată», — 
dar’ pe frontul de‘sud foc de artilerie si de infanterie. 


de la Constitution? Controverse. Pour. Maiorescu: — con- 
tre: Nenitzescu, Grégoire Cantacuzène, On tombe d’accord 
que la question de responsabilité vis-à-vis de la ‘guerre 
étant, de fait, depuis longtemps clairement posée, il y avait 
plus d'inconvenients que d'avantages à envoyer une commu- 
nication de ce genre. — 2) Faut-il adresser au gouvernement 
une demande formelle de ne pas incendier les dépôts? Comme 
Jai écrit au Roi et comme j'en ai parlé à la Reine, s'adresser 
au ministre président, qui peut décliner toute immixtion dans 
les faits du commandement militaire; on ne fera pas de 
démarche officielle. 

16 novembre, — On se prépare avec fébrilité et on nous 
dit que c’est la grande bataille. Le désarroi n’est pas moins 
le même. En signe de liquidation, Lupu Kostache est installé 
à l'Intérieur et Kiriacescu aux Finances. Porumbaru et Cos- 
tinescu ont quitté Bucarest. Les voitures des autres minis- 
tres sont toutes prêtes. 


Il arrive des blessés en assez grand nombre: donc on se 
bat partout. Le communiqué dit «situaţie neselimbatä», Mais 


NOTE POLITICE — 1916 305 


mai ales spre Olteniţa. Acolo este o accentuare care mă 
face să cred că, cu tot optimismul arătat, lucrurile nu 
prea merg bine. 

Pe la ora 4 colonelul Mihăiescu dela serviciul sani- 
tar a spus d-rului Metianu : «Iţi dau o singură povatä : 
până la ora 5 să fugi dacă nu vrei să fii prins». Intreb 
pe Doctor : prins ? poate de comănduire ?—El : «Nu, ac- 
tele sunt în regulă spre a explica prezenţa mea în Bu- 
curesti; prizonier — asta înţelegea colonelul». 

La 9 seara mi se spune că toţi răniții cari sosesc la 
spitalul militar sunt aduşi în căruţe deadreptul dela Că- 
lugăreni, 30 km. de Bucureşti. 

La 104 Ion Procopiu îmi telefoneazä : «Lucrurile 
s'au schimbat în rău şi vor pleca la noapte». Fi, va să 
zică miniştrii. Insist şi îmi răspunde că i-au spus, fără 
să arate unde, că lucrurile sau schimbat în rău! In- 
stiintez pe Lupu Kostache. 

Cu toate ce se spune, Moreni trebue să fi fost in- 
cendiat. Dr. Dinu Brătianu a văzut eri două coloane 
imense de fum în acea direcţie. Erau aşa de intense 


sur le front Sud feu d'artillerie et d'infanterie, surtout vers 
Olteniti. Il y a là une accentuation qui me fait penser que, 
malgré l’optimisme affecté, tout ne va pas pour le mieux. 

Vers 4 h. le colonel Mihaiescu du Service Sanitaire a 
dit au Dr. Metianu: «Iţi dau o singură povatä: până la 5 ore 
să fugi dacă nu vrei să fii prins». Je demande au Docteur: 
«Prins? poata de comenduire?» Lui: «Nu, actele sunt în re- 
gulă, pentru a explica presenta mea în Bucureşti; prizonier, 
asta înţelegea colonelul!» 

A 9 h. on m’annonce que tous les blessés qui arrivent à 
l'hôpital militaire sont apportés dans des charrettes directe: 
ment de Cälugäreni, 30 k. de Bucarest. 

A 10 h. et quart coup de téléphone de Jean Procopiu: 
«Les choses ont changé en mal et ils partent cette nuit». — 
Ils, les ministres. — J'interroge brièvement: les ministres 
lui ont dit — saus préciser où — que les choses ont changé 
en mal. 

J’avise Lupu Kostache. 

Malgré tout ce qu’on a dit, Moreni doit avoir été incen- 
dié. Dr. Bratiano a vu hier deux immenses colonnes de fumée 


20° 


306 NOTE POLITICE — 1916 


încât se întindeau pe nori... Mi se raportează vorba 
colonelului Thomson : «Englitera va plăti totul; e des- 
tul de bogată ca so facă...». Nu mai suntem decât nişte 
pioni în mâinele altora! 

17/30 Noembre. — N'avem buletin Radio; nu ni se 
mai dă nimic. 

— La 9% maiorul Brezoianu pătrunde la mine. Cu 
lacrămi în ochi, se înăbuşă, credeam să-l văd căzând. 
Este îngrozit de măsurile luate de generalul Ange- 
lescu. La toate barierile posturi de jandarmi şi mili- 
fieni, sentinele aşezate cu ordinul să oprească automo- 
bile, patrule şi orice sar prezinta. E o condamnare la 
moarte pentru Bucureşti, căci la prima patrulă atacată 
va răspunde tunul. Chem pe Lupu Kostache: El trebue 
să tempereze zelul generalului Angelescu, unchiul lui 
Paul Angelescu, instalat dictator de azi dimineaţă. A- 
ceasta reese dintr'una din cele trei proclamaţii ce s'au 
afişat. Generalul Angelescu, şef militar pentru cele câte- 
va zile cât va ţine bătălia care va decide de soarta guver- 
nului, pune să se afişeze îndemnuri si ameninţări către 


dans la direction. Elles étaient si intenses qu’elles s'âtalaient 
sur les nuages bas... 

On me rapporte le propos du colonel Thomson: «l’An- 
gleterre payera tout; elle est assez riche pour cela»... Nous 
ne sommes plus que des pions aux mains d’autrui. 

17 novembre, — Pas de bulletin «Radio». On nous sèvre 
de tout. 

A 9 h. et quart. le major Brezoianu fait irruption chez 
moi. Il a les larmes aux yeux; il suffoque: je croyais le voir 
s'écrouler. Il est épouvanté par les mesures prises par géné- 
ral Angelescu. À chaque barrière postes de gendarmes et de 
miliciens; vedettes de distance en distance avec ordre d’ar- 
rêter automobiles, patrouilles, tout ee qui se présenterait. 
C'est un arrêt de mort pour Bucarest, car à la première pa 
trouille attaquée, c'est le canon qni répondra. Je fais venir 
Lupu Kostache: à lui à temperer le zele du genera! Ange- 
lescu, encle de Paul Angelescu, installé dictateur depuis ce 
matin. Il se révèle par une des trois proclamations qu’on 
vient d'afficher. 

Le général Angeleseu, chef militaire pour jes quelques 
jours que dure la bataille, qui décidera du sort du gouver- 
nement, fait afficher des exhortations et des menaces contre 


NOTE POLITICE — 1916 307 


provocatorii de panică. O frază caracteristică: «unii 
funcţionari răspândese panica dând semnalul fugei». 
Prima editiune coprindea: unele «autorități» räspân- 
desc... «Epoca» dăduse această versiune şi apoi a fost 
censurată. 

Ordonanţele lui Corbescu sunt odioase: tiranie de 
neisprăvit care tremură şi spumegă de necaz. Acuma, 
că Curtea a plecati şi că automobilele sale nu mai circulă 
cu farele aprinse, e o dispozitiune specială pentru faruri. 
De ce? Acroplanele nu mai vin. Cluburile toate sunt în- 
chise. La fel cu restul. Agenţii au dreptul să ucidă pe 
şoferul care depăşeşte 12 km. pe oră sau care nu se o- 
preşte la ordinul lor. 

Toată ziua s'a auzit tunul. Nici buletin, nici comu- 
nicat oficial. 

— La 10, Procopiu: Miniştrii au părăsit Bucureştii, 
dar după ce au dormit la Buftea s'au întors astăzi. An- 
toneseu a spus eri că frontul nostru este rupt. (Mi se 
spune că miniştrii erau plecaţi definitiv, dar că Regele 
i-a reţinut. Alţii spun că Francezii şi Englezii dela Sta- 
tul-Major se opun mai ales ca guvernul să fugă). De 


les fauteurs de panique. Une phrase caracteristique: «unii 
funcţionari răspândese panica, dând semnalul fugeis. — 
Une première édition portait: «Unele autorităţi răspândesc...» 

L'«Epoca» l’a donnée et a été ensuite censurée. Vu le 
texte primitif. 

Les ordonnances de Corbeseu sont odieuses : tyran- 
nie d’avortons qui ragent et qui tremblent. Maintenant 
que la Cour est partie et que ses automobiles ne circulent 
plus phares allumés, il y a une disposition spéciale aux pha- 
res. Pourquoi? Les aéroplanes ne viennent plus. Les Clubs 
sont fermés, y compris le Jockey-Club. Le reste à l’avenant, 
Les agents ont le droit de tuer le chauffeur faisant plus de 
12 à Pheure et qui ne s'arrête pas à l’injonction de l'agent ! 

Toute la journée on a entendu le canon. 

Pas de bulletin, pas d’officiel. 

A 10 h., Procopiu: Les ministres ont quitté Bucarest. 
mais, ayant couché à Buftea, ils sont rentrés aujourd’hui. 

Antonescu a dit à 9 h, %, hier, qu’il y avait eu rupture 
de notre front. (On me dit que les ministres étaient irrémé- 
diablement partis, mais que le Roi les avait retenus, D’au- 
tres rapportent que les Français et les Anglais de l'Etat 
Major s'opposent surtout à la fuite du gouvernement). 


308 NOTE POLITICE — 1916 


oarece Petrescu, care trebue să predea oraşul, este cam 
încureat prin răspunderea ce o are, îmi cere sfatul asu- 
pra procedurei de urmat. Consiliez posturi nearmate, la. 
bariere, cu drapele albe şi îndată ce contactul a fost luat, 
aceste posturi înştiințează pe primar, care iese înaintea, 
comandantului anunţat. Procedura mea este găsită bună. 

— După masă, Vredenburch temându-se de Bulgari, 
cari sunt în rândurile celor care atacă, propune să înto- 
väräseascä pe primar, să meargă atât de departe cât ar 
voi în faţa inamicului, fiind escortaţi şi de secretarul 
bulgar Goseff, care a rămas ataşat la legaţiunae sa şi 
care, la cererea violentă a lui Blondel, a fost tratat mai 
mult ca prizonier decât ca diplomat. Arion este însărci- 
nat să aducă la cunoştinţa lui Vintilă Brătinu toate 
acestea la ora 4. Ministrul primeşte, în sensul că, va sfă- 
tui pe Emil Petrescu să accepte propunerea ce-i va 
face Vredenburch. Cu această ocazie V. Brătianu afirmă 
că măsurile sunt luate pentru cazul când armata e bă- 
tută, ca să se retragă fără a trece prin Bucureşti. — Şi 
Ruşii? — Şi Ruşii: lucru hotărât. — Tot dela Vintilă: 
Germanii nu sunt numeroşi, dar armati de minune şi 
mai ales de o îndrăzneală temerară. 





Comme Petrescu (le maire), qui doit livrer la ville, est 
un peu paralysé par sa responsabilité, il demande conseil 
sur la procédure à suivre. Je conseille des postes sans armes. 
aux barrières, avec drapeaux blancs et sitôt le contact 
pris, ces postes avertissent le maire qui se rend au devant 
du commandant annoncé. Ma procedure est trouvée bonne. 

Dans laprès midi, Vredenburch, crainte des Bulgares, 
ani sont dans les rangs de ceux qui attaquent, offre d’ac- 
compagner le maire d’aller aussi loin qu’on voudra au de- 
vant de lennemi, en se faisant escorter du secrétaire bul- 
gare Gochoff, qui est resté attaché à sa legation et que, sur 
les reproches violents de Blondel, on a traité en prisonnier 
plutôt qu'en diplomate. Arion est chargé de porter à la 
connaissance de Vintilă Bratiano, qu'il va voir à 4 h. Le 
Ministre accepte en ce sens qu'il conseillera à Emil Petrescu 
d'accepter quand Vredenburch lui en aura fait la proposi- 
tion. À cette occasion, Vintilä Bratiano affirme que les me- 
sures sont prises pour que si l’armée est battue, elle se replie 
sans passer par Bucarest. Les Russes aussi ? Les Russes 
aussi: c’est bien arrêté. Toujours de Vintila: les Allemands 
ne sont pas nombreux, mais merveilleusement armés et sur- 
tout témérairement audacieux. 


NOTE POLITICE — 1916 309 


— Skupiewsky: Când au sosit răniții la triaj, li sau 
luat armele; erau încărcate, nici un soldat nu le cunoştea 
mecanismul. Arme englezeşti pe cari purtătorii nu ştiu 
să le mănuiască. 

— Se rechizitioneazä tot ce poartă numele de auto- 
mobil. Constantin Cantacuzino, eforul, a fost somat să 
se dea jos dintr'al lui. La Crucea Rosie nu mai avem 
nimic, Cartierul general se pregăteşte de fugă : Domnii 
„aceştia nu au destule trăsuri pentru o călătorie confor- 
tabilă. 

Bătălia cea mare a început. Cartierul nostru este la 
Jilava, 12 km. de București. Prezan ar fi spus că eşecul 
de eri a fost reparat. 

Copiii dela scoala de agricultură pleacă mâine. 

— Sectarismul liberal nu slăbeşte. O listă coprin- 
zând vre-o 30 de nume discutată cu Statul Major, hotă- 
râse compunerea personalului dela Afacerile străine, care 
să rămână la Bucureşti. De odată 6 dintre ei, C. Manu si 
Pisosky miniștrii, I. Filiti, Ghermani, Jean Carp, Tran- 
dafirescu etc. toţi cei cari nu aveau vederile guvernu- 
lui, au fost din ordinul generalului Angelescu invitaţi 





Skupievski : les blessés arrivés en triage; on a voulu 
‘leur prendre leurs armes ; elles étaient chargées; aucun 
soldat n’a connu le mécanisme, Des armes anglaises, que 
leurs porteurs ne savent pas manier, On requisitionne tout 
ce qui a nom d'automobile. Constantin Cantacuzène, l’'éphore, 
a été sommé de descendre de la sienne. A la Croix Roug», 
sauf ce qui est démonté, nous n'avons plus rien. Le Quar- 
tier Général se prépare à la fuite : ces Messieurs n’ont pas 
assez de voitures pour un Voyage confortable, 

La grande bataille est commencée. Notre Quartier Géné- 
ral est à Jilava, 12 km. de Bucarest, Prezan aurait assuré 
que l'échec d'hier était réparé. 

Les enfants de l’école d'agriculture partent demain. 

Le sectarisme libéral ne désarme pas. Une liste compre- 
nant une trentaine de noms, débattue avec l'Etat Major. 
avait arrêté la composition du personnel des Affaires Etran- 
gères devant rester à Bucarest, Subitement, 6 parmi eux: 
C. Manu et A. Pisoski, ministres, Jean Filiti, directeur, 
Ghermani, secrétaire de légation, Trandafiresco, Jean P. 
Carp, tous ceux qui n'ont pas eu les vues du gouvernement, 
“ont été, par ordre du général Angelescu, invités à se rendre, 
les uns au front, les autres au dépôt de Ploesti pour instruc- 


310 NOTE POLITICE — 1916 


să se ducă, unii la front, alţii pentru instrucţie la depo- 
zitul Ploeşti. Ghermani, dispensat şi al cărui contingent. 
n’a fost revizuit încă, e chemat la o revizie personală. 
Bineînţeles alţii mai tineri, exact în aceaşi situaţie mili- 
tară, nu sunt chemaţi! Uniunea sacră, cum o înţelege: 
guvernul liberal ! Cei de mai sus fuseseră definitiv mo- 
bilizati pe loc la minister. 

— Am primit dela guvern un milion pentru operile 
de asistenţă în lipsa lui. Lupu Kostake şi Crăsnaru m: 
Pau adus. Am semnat cu condiţie «întrebuințare şi jus- 
tificare la discretia mea». 

18 Noembre (1 Decembre). — Aceleaşi alarme şi a- 
ceaşi lichidare. Ministrul de război, printr'o simplă scri- 
soare, ne trece depozitele de echipament şi materialu? 
pe care nu poate să-l ridice. Miniştrii nu mai dau pe la 
ministere şi sunt nevăzuţi. Anghelescu, care era pre 
tutindeni, nu mai e nicăeri. Singur Brătianu este vizi- 
bil pentru cei care ştiu să-l găsească. Regele a fost dease- 
menea în oraş. 

— Un svon ciudat: Prinţul Carol war voi să pără- 
sească Bucureştii în caz de înfrângere. Regina Var fi 


tion. Quant à Ghermani, dispensé, et dont la classe n’est pas 
encore révisée, il a été appelé à une révision personnelle. 
Pien entendu de plus jeunes gueux, exactement dans la 
même situation militaire, ne sont pas appelés L'Union 
sacrée, comme l'entend le gouvernement libéral! Ces Mes- 
sieurs avaient été définitivement mobilisés sur place au Mi- 
nistère. 

Le gouvernement m'a remis un million lei pour les 
oeuvres d'assistance en son absence. Messieurs Lupu Kos- 
tache et A. Crasnaru me lont apporté. J'ai signé avec la 
condition «emploi et justification à ma discrétion». 

18 novembre. — Mêmes alarmes et même liquidation. Le 
Ministère de la guerre, sur une simple lettre, nous passe ses 
dépôts d'équipement — qu’il ne peut enlever, — sa toile, ete... 
Les ministres ne touchent plus à leurs ministères ou sont 
invisibles. Anghelescu, qui était partout, n’est plus nulle part. 
Seul Bratiano et visible pour ceux qui savent Paborder. Le 
Roi aussi a été en ville. 

Un bruit bizarre: le Prince Carol ne voudrait pas quitter 
Bucarest en cas de défaite. La Reine lui aurait conseillé de 


NOTE POLITICE — 1916 311 


sfätuit să se constitue prizonier ca să scape dinastia. 
Totul se bazează pe o telegramă a lui Stirbey către Re 
gina: «Prințal C. e tot în aceleaşi sentimente». Lupu 
Kostache afirmă aceasta şi Maiorescu mi-a vorbit si el. 

Comunicatul: Pe frontul moldovean până la Valea 
Buzăului, atac viu al Centralilor; la Buzău, Bratocea 
Prahova, vii acţiuni; trupele cari se retrăgeau dela 
Câmpulung, atacate violent pe Valea Dâmboviţei, ele 
rezistă la Miclosani în Muscel; lupte violente la Goleşti, 
în Valea Glavaciocului şi Valea Neajlovului, — deci 
am pierdut Câmpulungul şi Piteşti şi suntem viu ata- 
caţi pretutindeni. 

Militarii se arată încrezători. Burghelea mi-a tele- 
fonat toluş că el e pozitivist şi dacă, privitor la cedarea 
depozitelor ministerului, îmi spune că mâine va avea 
un răspuns telegrafic dela ministru, — aceasta însem- 
nează că ministrul său e într'adevăr plecat; iar când 
adaugă că nu va fi timp de făcut un inventariu, — în- 
seamnă că se aşteaptă o apropiată cădere. 

— Conferinţă la 3 ore. Liberalii noui: Izvoranu dela 














se constituer prisonnier pour sauver la Dynastie. Le tout 
se base sur un télégramme de Stirbey à la Reine: «Le Prince 
C. est toujours dans les mêmes sentiments», Lupu Kosta- 
che l’affirme et Maiorescu aussi on a parlé. 

Le communiqué: Sur le front’ moldave jusqu’à la vallée 
de Buzeu attaque vive des Centraux, Buzeu, Bratocea, Pra- 
hova actions vives; les troupes qui se retiraient de Câmpu- 
Lung, violemment attaquées dans la vallée Dâmbovitza, 
elles résistent à Miclosani, frontière de Muscel, lutte violente 
à Golesti, vallée de Glavacioc et vallée de Neajlov, — done 
nous avons perdu Campu-Lung et Pitesti et nous sommes 
vivement attaqués partout. 


Les militaires marquent de la confiance. Burghele pour- 
tant ma téléphoné que lui était positiviste et, à-propos de 
la cession des dépôts du ministère, il me dit que demain il 
aura une réponse télégraphique de son ministre, c’est que 
son ministre est réellement parti, comme on l’a dit, et s’il 
m'ajoute qu'on n'aura pas le temps de faire un inventaire. 
c'est qu'il appréhende une prompte chute. Il y a eu confé- 
rence à 3 h. Libéraux nouveaux: Isvoranu, sénateur Craio- 


312 NOTE POLITICE — 1916 


Craiova, Oroveanu, Procopiu şi primarul invitaţi n'au 
venit, dar cel dintâi (Procopiu) înstiintase pe Maiorescu 
că Brătianu nu-l sfătuise să ia parte, cât timp guvernul 
mai era în oraş. Maiorescu şi Stere vor redacta un me- 
moriu pentru Brătianu, care va fi transmis şi Regelui.— 
In timpul conferinţei Lupu Kostake, mişcat, mă cheamă, 
afară ca să-mi spue să-mi iau precaufiunile necesare: ar 
avea dovadă că se caută ca să fiu ridicat. Pe lângă Ange- 
lescu a fost pus maiorul Florescu, aghiotant regal, pentru 
a avea un om de acţiune. Lupu protestând în contra or- 
donantei lui Angelescu, care nu fusese discutată cu el, 
deşi puterile scrise ale lui Angelescu specificau un 
acord cu puterea civilă, Florescu a scris că ei n'aveau să 
primească ordine dela nimeni chiar de ar trebui să ri- 
dice persoane din orice partid, oricât de sus ar fi situate. 
(Nam văzut această hârtie). Lupu adaugă că dacă în- 
stiintez la timp pe Verzea, el are mijloace ca să mă 
ajute. Transmit această comunicare lui Maiorescu, care 
nu crede guvernul atât de nebun ca să facă o asemenea 
prostie. G. Stirbey se oferă să vorbească cu Brătianu. 








va, Oroveanu, Procopiu et le Maire, invités, ne sont pas ve- 
nus, mais le premier avait dit à Maiorescu que Bratiano ne lui 
avait pas conseillé de prendre part, tant que le gouverne- 
ment était encore en ville. Maiorescu et Stere rédigeront 
un mémoire à remettre à Bratiano et qui sera transmis 
aussi au Roi. 

Pendant conférence Lupu Kostache, ému, m'appelle hors 
de la salle pour m'inviter à prendre mes précautions; il a la 
preuve qu'on chercherait à m'enlever. On a placé auprès 
d'Angeleseu le major Florescu, aide de camp royal, pour 
avoir l’homme à poigne. Tzigara dit: Pour nous museler. 
Lupu ayant protesté contre l’ordonnauce de Angeleseu, qui 
n'avait pas été concertée avec lui, alors que les pouvoirs 
écrits d'Angelescu spécifiaient un accord à établir avec le 
pouvoir civil, Florescu a écrit qu’il n’avait à prendre des 
ordres de personne, même s'ils devaient enlever des person- 
nages de n’importe quel parti, si haut placées fussent-elles, 
(Je wai pas vu la pièce). — Lupu ajoute que si j'avise à 
temps Verzea, lui a des moyens pour se porter à mon se- 
cours ! — Je fais part de cette communication à Maiorescu, 
qui ne croit pas le gouvernement assez fou pour une pareille 
sottise. — Georges Stirbey offre d'aller voir Bratiano. 


NOTE POLITICE — 1916 313 


— Din întâmplare, chemat la Palat de Zoe Soutzo, 
cad pe Barbu Stirbey: li vorbesc de brutalitatea ordo- 
nanfelor, de faptul că eri nu mi sa mai putut telefona 
după ora 9 şi îi servesc ştirea de mai sus, rugându-l să 
spue lui Brătianu că dacă se comite această infamie, 
va fi moarte de om: voi ucide, voi fi ucis, dar nu voi 
lăsa să fiu ridicat viu. El îmi explică: Florescu nu este 
un brutal, dar un militar care nu-şi cunoaşte decât con- 
semnul; Bucureştii e zonă militară de război, deci stare 
de război absolută; telefonul strict la ordinul autoritä- 
ţilor, ete. Cât despre mine, ştie că adesea s'a discutat 
privitor la refuzul meu de a pleca şi că Brătianu a văzut 
totdeauna în aceasta o garantie pentru populatiune. 
Nici odată, dar nici odată nu sa gândit cineva să mă 
aresteze. 

— G. Stirbey, pe de altă parte: Brătianu găseşte că 
nu facem bine întrunindu-ne, căci aceasta poate provo- 
ca greutăţi, dar că el nu este omul să uite de a hotărâ, 
soarta oraşului cât timp lasă acolo pe mama şi pe sora 
lui. Angelescu n'a voit să primească însărcinarea, decât 
<u puterea discretionarä de a aresta pe oricine räspân- 
deşte veşti neadevărate; — dar Brătianu a cerut să nu 


Par hasard, appelé au Palais par Zoe Soutzo, je tombe 
sur Barbu Stirbey: je lui parle de la brutalité des ordonnan- 
ces, du fait qu'on n’a pu hier me téléphoner passé 9 h., ct je 
lui sers mon renseignement, en le priant de dire à Bratiano 
que si on commet cette infamie, il y aura mort d'homme : 
je tuerai, on me tuera, mais je ne me laisserai pas enlever 
vif, Il m'explique: Florescu n’est pas un brutal, mais un mi- 
litaire qui ne connait que la consigne; Bucarest est zone 
militaire de guerre, donc loi état de siège absolu; le télé- 
phone strictement aux ordres de l’autorité; pas de fausses 
nouvelles etc. Quant à moi, il sait qu'on a souvent discuté 
au sujet de mon refus de partir et que Bratiano y voyait 
toujours une garantie pour la population. Jamais, jamais on 
n’a songé à m'enlever. 

Georges Stirbey de son côté: Bratiano trouve que nous 
avons tort de nous réunir, car cela peut causer du malaise, 
mais qu'il n'est pas homme à oublier de régler le sort de la 
ville quand il y laisse sa mère et sa soeur, Angelescu n'a 
voulu accepter la charge qu'avec le pouvoir discretionnaire 
d'arrêter n'importe qui colporterait de fausses nouvelles; là- 


314 NOTE POLITICE — 1916 


se atingă vre-o personalitate politică fără autorizarea, sa. 
Cea, mai bună probă că vedea cu ochi buni prezenţa mea, 
este că îmi încredinţase un milion. Asupra gituaţiunei 
militare: pericolul încă n'a trecut. Trupele se bat bine, 
dar legătura lipseşte şi adesea cavaleria foarte îndrăz- 
neafä a inamicului pătrunde în rândurile noastre şi sea- 
mănă dezordine. 

19 Noembre (2 Dec). — Lupu îmi dă copia faimoase- 
lor hârtii cari Pau alarmat. In forma lor prosteascä, con- 
cordă cu explicatiunile lui Brătianu. Din nou persoana 
Regelui e pusă înainte. Face să fie citite cu atentiune. 

Buletinul înseamnă foarte bine sensul adevăratei 
acţiuni a inamicului: ne-a împins în Valea Dâmboviţei 
şi ne-a respins dela Piteşti; se vede că vroia să întoarcă 
Bucureştii şi să dea lovitura, de graţie la Ploeşti. Toată 
ziua trece în alternative de speranţă şi de amăgire: 
merge bine la sud. dar rău la nord. Semn rău: miniştrii 
invizibili. Trebuia să vorbesc cu unul din Brätieni, şi 
la 9 ore chiar Corbescu se însärcinase să-mi procure 





dessus Bratiano a exigé de ne pas toucher à une personna- 
lité politique sans son autorisation. La meilleure preuve: 
qu'il voyait d'un bon oiel ma présence, c’est qu'il m'avait 
confié un million. 

Sur situation militaire: le danger n'est pas encore passé. 
Nos troupes se battent bien, mais la liaison manque et sou- 
vent la cavalerie, très hardie, de l’ennemi, se glisse dans 
nos rangs et sème le desordre, | 

19 novembre. — Lupu me remet copie des fameuses piè- 
ces qui ont justifié ses alarmes, Elles concordent dans leur 
foime bête avec les explications de Bratiano. De nouveau la 
personne du Roi mise en avant. Elles valent la peine d’être 
lues avec attention, 

Le bulletin marque bien le sens de la vraie action de 
l'ennemi: il uous a refoulé dans la vallée de la Dâmbovitza 
et nous a repoussé de Piteşti; il semble bien qu'il veuille 
tourner Bucarest et porter le coup de grâce à Ploesti. Toute 
la journée passe en alternatives d’espérances et de désen- 
chantement. On va b'en au Sud, on va mal au Nord. Mau- 
vais signo. Les ministres sont devenus invisibles. Je de- 
vais causer avec l’un des Bratiano, et à 9 h. déjà Corbescu 
s'était chargé de me procurer les moyens. Il semble bien 


NOTE POLITICE — 1916 315 


mijlocul. Pare că amândoi au păstrat contactul cu de- 
partamentele lor numai prin telefon. 

— Maiorescu mi-a adus memorandum. Am scris o 
scrisoare lui Brătianu ca să i-l dau. Stirbey însărcinat 
să-l vadă, n’a putut obţine un răspuns nici la telefon, 
nici mergând la el. 

Către seară, de la casa mamei sale se află că la 9 
ore Prezidentul Consiliului pleacă definitiv: valurile 
mărei nu sunt nimic pe lângă plecările şi venirile câr- 
pelor noastre ministeriale. 

— Poliţia depune la mine 300 şi ceva de mii de 
lei, solda pentru 2 luni a sergentilor de oraş ! 

— O ruşine: «Monitorul» publică numirea, lui Ilies- 
cu ca şef al statului-major. De sigur nu vor scăpa ziua 
de 28 Noembre fără să-l înainteze! 

20 Noembre (3 Dec.). — Din zori se aude tunul foarte 
aproape. Salve fac să tremure geamurile. Ni se spune că 
sunt noile tunuri puse în baterie de Rusi şi de noi. 

Eri seară târziu, s'a vorbit de victoria strălucită 
a armatei Prezan asupra coloanei care mergea, spre sud. 
Tunuri şi prizonieri. De altfel, Pic Pherekyde, venit ziua 





que les deux ont gardé le contact avee leurs départements 
seulement par téléphone. 

Maiorescu m'a apporté notre memorandum. Jai écrit 
une lettre à Bratiano pour le lui remettre. Stirbey, chargé 
de le voir, n’a pu obtenir une réponse ni au téléphone, ni em 
allant chez lui. 

Vers le soir, du giron de la mère Bratiano, on apprend 
qu’à 9 h. le Président du Conseil quitte définitivement : les 
remous de la vague ne sont rien auprès des allées et venues 
de nos loques ministérielles. 

La police dépose chez moi les 300 et quelques mille francs 
de la solde pour deux mois des sergents de ville! 

Une honte. Le «Moniteur» publie fa nomination d'Ilies- 
cu comme chef de PEtat Major Général. On ne ratera pas 
le 28 novembre pour lui donner de l'avancement! 

20 novembre, — Dès l’aube on entend le canon tout: pro- 
che. Des rafales font trembler les vitres, On nous dit que 
ce sont les nouvelles pièces mises en batterie par les Russcs 
et par nous. 

Hier soir, tard, on, a parlé de la victoire éclatante de 
l'armée Prezan sur la colonne qui marchait au Sud. Canons 
et prisonniers, D'ailleurs, Pic, venu dans la journée pour urt 


316 NOTE POLITICE — 1916 


pentru un moment, a aflat dela ofiţeri francezi că victo- 
ria ar fi trebuit să ne dea o întreagă diviziune prizonieră; 
Sau capturat numai 1200—1500 de oameni. Nu sa ştiut 
nici desvolta, nici exploata succesul. Cu tot acest suc- 
ces, situaţia trebue să fie foarte compromisă, căci mi- 
niştrii au plecat definitiv astă noapte. Statul-major, 
afară de birourile operaţiilor, s'a instalat la Buzău; ge- 
neralul Paraschivescu dela muniții plecat deasemenea, 
etapele gata de plecare în automobile; generalul Bur - 
ghele, secretar general, care trebuia să plece la urmă 
de tot, şi-a trecut puterile lui Neniţeseu : atât el cât si 
Popovici foarte perplexi dacă. trebue să plece prin Ur- 
ziceni, linia Ploesti ne mai părând sigură. Buftea e sin: 
gurul refugiu temporar a câtorva diriguitori militari 
si politici cari se mai învârtese în jurul Bucureştiului. 

— Primarul mi-a citit proectul de adresă pe care 
Va pregătit, — ce i-a fost probabil impus, — pentru 
predarea oraşului. 

— Petre Rosetti-Bălănescu, sosit ca curier, n'a mai 
găsit pe nimeni la Cartierul General. In gara Ploeşti a 
încrucişat trenuri ministeriale şi un tren regal. 
instant, tient des officiers français qu’elle aurait dû nous 
valoir tout une division prise; on a capturé à peine 12 à 1509 
hommes. On n'a su ni développer, ni exploiter ce succès. Mal- 
gré ce succès, la situation doit être très compromise, car les 
ministres sont partis pour de bon, cette nuit 11 h; PEtat 
Major, sauf ceux des opérations, est allé s'installer à Buzeu; 
le général Paraschivescu, des munitions, a quitté definitive- 
ment la ville; les Etapes sont prêtes à sauter dans les autos; 
le général Burghele, secrétaire général qui devait quitter en 
tout dernier ressort, a transmis ses pouvoirs à Nenitzescu, 
et lui et Popovici très perplexes s'ils doivent aller par Ur- 
ziceni, la ligne Ploeşti ne paraissant plus assez sûre. 

Buftea est le seul pied à terre temporaire des quelques 
dirigeants militaires et politiques qui rôdent encore aux en- 
[virons de Bucarest. Le maire wa lu le projet d'adresse qu’il 
a conçu — qu’on lui a probablement imposé — pour rendre 
da ville. 

Pierre Rossetti-Bäläneseu, arrivé en courrier, n’a plus 
trouvé personne au Quartier Général hier soir. En gare de 
Ploesti il a croisé des trains ministériels et un train royal, 
— croit-il. 


NOTE POLITICE — 1916 317 


Nu se poate afirma unde ar fi Regele. Eri seară Bur- 
ghele întreba la telefon dacă trenul regal trecuse de 
Ploeşti şi îi sa răspuns că da. Eri prânzul era coman- 
dat la Palatul Regal (Tzigara), Regele n’a venii. Se 
spune că e pe front şi totuşi Prezan era la Buftea. Ce: 
jale! Si D-zeu ştie dacă Regele îşi dă seama de mărimea. 
acestei nenorociri ! ! 

Marea bătălie de pe Argeş a avut loc în zilele de 19% 
şi 20 Noembre (2—3 Dec.). A doua zi Hindenburg a te- 
legrafiat tuturor armatelor «a 9-a armată a câştigat bă- 
tălia de pe Argeş N. E. de Bucureşti. Se va aduce a- 
ceasta de îndată la cunoştinţa tuturor trupelor». 

— Constituese la Crucea Rosie, comitete care să 

‘ia în mână organizarea ajutoarelor refugiaților tă- 
rani, refugiaților orăşeni, familiilor de mobilizați. Totul 
se concentrează la Crucea Roşie. 

La ora 4 Neniţescu a luat în posesie Ministerul de: 
Răsboi. 

Noaptea (ora 5) nu se mai aude tunul. 

Eri patrule au înaintat până la Ulmi şi Bolintin. 


On ne saurait dire ou est le Roi. Hier soir Burghele de- 
mandait au téléphone si le train royal avait passé Ploesti 
et on lui avait dit: oui. Hier, le déjeuner était commandé au 
Palais Royal (Tzigara), le Roi n'est pas venu. On le dit sur- 
le front et pourtant Prezan était à Buftea. Quelle détresse” 
Et Dieu sait si le Roi se rend compte de l’étendue de ce 
malheur ! 

La grande bataille de l’Arges a eu lieu les 19-20 novem- 
bre (récit officiel publié par «Bukarester Tagblatt» du 3 
janvier 1917). Le lendemain, Hindenburg a télégraphié à 
toutes les armées: «La IX-e armée a gagné la bataille de 
l'Arges, au N. O. de Bucarest. Ceci sera de suite porté à la 
connaissance de toutes les troupes». 

— Je constitue Croix Rouge comités pour prendre en 
mains l’organisation secours réfugiés paysans, réfugiés ci- 
tadins, famille des mobilisés, Tous, tous, préfet et maire se 
sont rendus à l'invitation. Tout se concentre à notre Croix 
Rouge, 

— A 4 h. Nenitzescu a pris possession de la Guerre. 

— A la nuit (5 h.) la canonnade a cessé. 

— Hier des patrouilles se sont aventurées jusqu’à Ulmi et 


318 NOTE POLITICE — 1916 


Două divizii de 'cavalerie germană înaintează spre 
Ploeşti. (Butculescu). 

— Vredenburch crede a şti din isvor confidential 
că Germanii ar considera Bucureştiul ca o cetate, şi că 
ar trebui să se grăbească organizarea, predărei, pentru 
a evita să fie bombardat. — Eu îi spun că autorităţile 
civile nu pot face nimic câtă vreme se află armata între 
oraş şi inamic. — E]: «Dar cine va da semnalul ? Cine 
a fost însărcinat să vestească pe primar»? — Il rog să 
se adreseze lui Lupu Kostake, care va putea să se înte- 
leagă cu generalul Angelescu. 

— Pe la ora 6, Corbescu îmi vorbeşte de o telegra- 
mă Wolff emițând pretenţia, transmisă mai sus de Vre- 
denburch, şi pe care el o credea secretă. Corbescu a pro- 
testat pe lângă Vredenburch şi pe lângă ministrul Ame- 
ricei : oraşul nu este fortificat, nare garnizoană, cum 
avea Parisul în timpul luptelor dela Marna; n'a încer- 
cat niciodată să reziste, iar armata nu apără Bucureş- 
tiul, ci poziţiile naturale: Argeșul, Sabarul, Neajiovul ! 

— La ora 11, Butculescu, trist, vine să-mi spue că 
a venit subit ordinul de plecare. Popovici i-a dat două 
ore pentru a vedea pe ai săi şi la 12 trebue să plece: 





Bolintin. Deux divisions de cavalerie allemande poussent 
une pointe sur Ploesti (Butculeseu). 

Vredenburch croit savoir de source très confidentielle 
que l'Allemagne serait portée à considérer Bucarest comme 
<amp retranché et qu’il faudrait se hâter d'organiser reddi- 
tion pour éviter bombardement. Je lui dis que les autorités 
civiles ne peuvent rien tant que l’armée est interposée entre 
la ville et l'ennemi. — Lui: «Mais qui donnera le signal? 
Qui a-t-on chargé d’avertir le maire?» — Je le prie de ga- 
dresser à Lupu Kostake, qui pourra s’aboucher avec géné- 
ral Angelescu. — Vers 6 h. Corbescu me parle d’une dé- 
pêche Wolff émettant la prétention, que Vredenburch ero- 
yait tenir de source secrète Corbeseu a été protester auprès 
de lui et du ministre d'Amérique: la ville n’est pas fortifiée; 
elle n'a pas de garnison, comme en avait Paris à la Marne; 
elle n’a jamais fait mine de résister et l’armée ne défend pas 
Bucarest, mais les positions naturalles: Arges, Sabar, Neaïlov. 

— 11 b. Butculeseu, triste, vient me dire que subitement 
Tordre est venu de filer. Popovici lui a donné 2 hb. pour voir 


NOTE POLITICE — 1916 319 


el, generalul Toroceanu, generalul Zaharia-intendenta si 
amiralul Bälescu. Rămâne a se găsi drumul: Urziceni 
sau Feteşti. — Un dezastru a mai avut loc: o divizie 
este înconjurată. Ciocăneştii nu mai răspund. Inspecţia, 
de la ora 8 dăduse impresia că vom mai avea o zi, două, 
răgaz! Deci ruptură bruscă ! 

21 Noembre. — Ultimul buletin anunţă o victorie : la 
ora 1 noaptea, Primarul îmi comunică la telefon: «S'a 
petrecut ceva grav şi Angelescu pleacă. Ce trebue să 
fac»? — Eu: «Luaţi măsurile de poliţie necesare şi ay- 
teptati până mâine dimineaţă». — La ora 9, Lupu Kos- 
take îmi spune că spre Bragadiru armata a fost pă 
trunsă şi că la ora 9 seara Prezan şi ordonase retrage- 
rea spre Urziceni, unde cartierul lui se şi găsea trans- 
portat. 

Se placardează proclamația lui Mustaţă, prin care 
se suprimă gazetele, se închid localurile de întruniri, se 
ordonă depunerea armelor şi se recomandă primirea cu- 
viincioasă a «armatelor imperiale». (Quid pentru Bul- 
gari 1). — De altminterea încă dela ora 2 dimineaţa se 
luminase oraşul ca înainte de război şi se desteptase 
oamenii pentru ca să-şi aprinză luminile. Populaţia este 


les siens et à minuit ils doivent partir: lui, général Torocea- 
nu, général Zaharia-Intendance et amiral Balescu. Reste a 
trouver la route: Urziceni ou Fetesti. Il y a une débâcle: 
une division cerne. Ciocänesti ne répond plus. L’inspection 
de 8 h, leur avait donné impression qu'on pouvait encore 
souffler un ou deux jours! Donc rupture subite. 

21 novembre, — Le dernier bulletin annonçant une vic- 
toire: à 1 h. du matin, le maire me communique au télé- 
phone: «Il s’est passé une chose grave et le général Ange- 
lescu part. Que dois-je faire ?» — Moi: «Prenez vos mesures 
de police et attendez à demain matins — A. 9 h. Mr. Lupu 
Kostache me dit que du côté de Bragadiru l’armée a été 
enfoncée et qu'à 9 h. du soir Prezan avait déjà ordonné la 
retraite sur Urziceni, où se trouvait déjà transporté son 
Quartier. — On placarde la proelamation de Mustaiza, sup- 
primant les journaux, fermant les lieux de réunion, ordon- 
nant le depôt des armes et recommandant la réception dé- 
cente des «armées impériales» — (Quid pour Bulgares ?) — 
D'ailleurs dès 2 h. du matin on avait rendu à la ville son 
éclairage d'avant Ja guerre et on avait reveillé les gens pour 


320 NOTE POLITICE — 1916 


liniştită. «Intelectualii» tot ridicoli de laşitate: până si 
consilierul Mainescu, care mi-a cerut, întrun mod stu- 
pid, un rând scris de mina mea ! Pe străzi militari pă- 
räsiti cât pofteşti, mici grupe obosite, disparate, cai prä- 
päditi şi epuizați ne mai puiând zici trage, nici duce. 
La ora 10 două regimente ruseşti fercheşe, înflorite, 
trec spre Cotroceni, muzica în fruntea lor. O coloană 
dintr'un regiment român îi încrucişează !... Pe şoseaua 
Kisselef, coloane de subsistentä se scurg spre Mogoşoaia, 
altele vin de acolo... Se simte peste tot, haosul cel mai 
complect. Dealtminterea toată noaptea automobile au cir- 
culat ca pe vremurile bune ale circulaţiei celei mai 
intense. 

La ora 5, fiind pe stradă o doamnă necunoscută 
sare din trăsură, mă ia la o parte: «20.000 de Rusi cu 
tunuri sunt asupra noastră, la Militari; luaţi măsuri». 
Şi pleacă. — Canonada a reînceput de o oră; Stirbey, 
care a fost într'acolo. o situiazä la Cotroceni. In fine la 
ora 6, azilul Elena Doamna telefonează că Statul-Major 
al diviziei Lambru îi consumă furajele, lemnele şi provi- 
ziile, Toate aceste indicii sfârşese prin a mă neliniști şi 
mă duc să întâlnesc pe Lupu Kostake şi pe Crăsnaru, 


a 


qu’ils fissent de la lumière. — La population calme. Les «iu- 
tellectuels» toujours ridicules à force pusillannimité: jus- 
qu'au conseiller Măinescu, qui ma stupidement demandé 
un écrit de ma main, Dans la rue des trainards tant qu'ou 
veut; petits groupes fatigués, disparates, des biquets epuisés 
ne pouvant ni trainer ni porter. Vers 10 h. deux régiments 
russes, pimpants, flueris, remontent vers Cotroceni, musi- 
que en tête, Une colonne roumaine les croise en sens invers. 
Sur la Chaussée Kiseleff des colonnes de subsistance vont 
vers Mogosoaia, d’autres en reviennent, 

On sent le désarroi le plus complet, Toute la nuit d’ail- 
leurs des autos ont circulé comme aux beaux jours de la 
circulation la plus intense, 

A 5h. en ville, une dame, inconnue, saute de voiture, me 
prend de côté: «20.000 rusi, eu tunuri, sunt asupra noasträ la 
Militari, luaţi măsuri» et file... La canonnade a repris depuis 
une heure et Stirbey, qui a été à notre remise, la situe à Co- 
troceni, A 6 b., enfin, l’Asile Hélène téléphone que l'Etat 
Major de la division Lambru lui consomme ses fourrages, 
con bois, ses provisions, Tous ces indices finissent par 
m'inquièter et je vais sur Lupu et Crasnaru, inquiets comme 





NOTE POLITICE — 1916 321 


pe cari îi găsesc îngrijoraţi ca şi mine : Oraşul poate fi 
considerat ca având o garnizoană şi tratat în oraş cuce- 
rit! Mama lui Brătianu i-a telegrafiat în această pri- 
vintä ! Povăţuese ca Mustaţă să fie trimis să recunoască 
situaţia şi să-şi dea seamă de urmările ce poate avea o 
abatere dela ceeace fusese hotărât şi, mai mult sau mai 
puţin, hotărârea să fie adusă la cunoştinţa Germanilor ! 

Panica populaţiei: la mine sunt câţiva gardişti, mai 
mult din cauza depozitelor ce am. Pe la ora 2%, venise 
un individ să se adăpostească: «Bulgarii au intrat la, 
Arsenal !» La această veste gardiştii mei au fugit lăsând 
casa deschisă: unul s'a dus să 'vestească circumscripția 
de poliţie, ceilalţi să dea alarma în familiile lor. 

Am notat termenii în cari guvernul îşi anunţă ple- 
carea: Comunicat demn de a fi pus alături cu buletinul. 

Asupra dezastrului de eri, buletinul trimis Minis- 
terului de Interne, la ora 6, anunţă : atac pe toate fron" 
turile noastre; şi conţine fraza fenomenală: «Trupele 
noastre au fost silite a se retrage spre răsărit» ! 

— Asupra zvonului de rechemare a lui Poklevsky: 
se povesteşte că Berthelot cercetând, mirat, cauzele in- 


moi: la ville peut être consideree comme ayant une gar- 
nison et traitée en ville conquise. 

La mère de Bratiano lui a télégraphié à ce sujet. Je 
conseille d'envoyer général Mustatza reconnaitre la situa- 
tion et se rendre.compte des conséquences que peut avoir uu 
manquement à ce qu’on avait décidé et, plus ou moins, porté 
à la connaissance des Allemands. 

La panique de la population: il y a quelques sergents de 
ville supplémentaires chez moi, étant donnés les dépôts. 
Vers 2% h. un individu était venu se réfugier, «les Bulga- 
res étant entrés à l’Arsenal». Là-dessus mes gaillards a- 
vaient filé, laissant la maison ouverte à tous les vents: l’un 
était allé avertir le poste de police, les autres donner l’alarme 
à leur famille. 

Noté les termes dans lesquels le gouvernement annonce 
son départ communiqué à mettre en regard du bulle- 
tin. Sur le désastre d'hier, le bulletin envoyé au 
Ministère de l'Intérieur à 6 h. annonce attaque sur tout nos 
fronts et contient la phrase phénomenale: «trupele noastre 
au fost silite a se retrage spre Räsärit!» 

Sur rappel de Poklevsky, on me raconte que Berthelot 


21* 


322 NOTE POLITICE — 1916 


trărei în război a României, i-S’a spus că ea a fost pre- 
cipitată de un ultimatum al Rusiei; telegrafiind la Pe- 
trograd, i-s'a răspuns că nimic nu. autoriza această afir- 
mare. Apoi el descoperi că nota cominatorie a fost o 
manoperă a lui Poklevsky, combinată cu Take Ione- 
seu ! Se prea poate! 

— Marea bătălie dela Argeş a avut loc la 19—20 
Noembre (2—3 Dec.). Povestirea oficială este publicată 
în «Bukarester Tageblatt» din 3 Januarie 1917. A doua 
zi după bătălie, Hindenburg a telegrafiat tuturor arma- 
telor : «A 9-a armată a biruit în bătălia de la Argeș, la 
nord-vest de Bucureşti. Aceasta va fi imediat adus la 
cunoștința. tuturor trupelor». 

Ora 8%. Nu mai poţi înţelege nimic. Eri semnal de 
retragere, iar astăzi o parte din trupe este readusă la 
iuptă. Pe frontul dela Bragadiru se află Ruşii cu firi- 
mituri din trupele româneşti, şi o divizie nouă. — Ce 
măcel stupid şi inutil! 

22 Noembre. — «Monitorul Oficial» a mai apărut. 
Împreună cu ordonanţele Prefectului poliţiei, e singu- 
rul imprimat care a văzut lumina zilei ! 

— Vredenburch îmi comunică copie depe protesta- 
rea pe care i-a înmânat-o Corbescu în numele guvernu. 
lui, Duminică 20 Noembre, în contra asertiunei că Bu- 





s'étant enquis, étonné, sur l’entrée en guerre de la Rouma-'’ 
uie, on lni avait dit qu'elle avait été précipitée par un ul- 
timatum de la Russie; ayant télégraphié à Petrograd, on 
lui a répondu que rien n’autorisait cette affirmation. Là- 
dessus il découvre que la note comminatoire était une ma- 
noeuvre de Poklevsky, combinée avec Taka Ionescu. C'est— 
somme toute — possible! 

8% h. C'est à ne plus y rien comprendre. Hier signal de 
retraite et aujourd’hui une partie des troupes sont rame- 
nées au combat. Sur le front Bragadiru, les Russes et des 
débris roumains, avec une division nouvelle. Quel carnage 
stupide et inutile! 

22 novembre, L Officiel» a paru encore. C’est, avec 
les ordonnances du préfet de police, les seuls imprimés qui 
aient vu le jour! 

Vredenburch me communique copie de la protestation 
qui lui a remise Corbeseu au nom du gouvernement le di- 
manche, 20 novembre, contre l’assertion que Bucarest était 


NOTE POLITICE — 1916 323 


curestii ar fi o fortăreață. (Deci guvernul nu va merge 
până la capăt cu apărarea înaintea Bucureştilor). Vre- 
denbureh cere ca Lupu Kastache să arate această hârtie 
generalilor cari se află la Cotroceni cu generalul Lam- 
bru. — Alarma este vie: se mai aude tunul, din când 
in când; iar 30 de trenuri au mai adus Rusi. 

— La ora 3% Lupu Kostache şi G. Stirbey merg la 
cazarma pontonierilor. Ei găsese acolo pe Istrati, Lam- 
bru, Socec, Samsonovici, şef de stat-major. Abătuţi: 
„Acesta, este măcel inutil». Lambru: «Am pierdut până 
acum de două ori valoarea diviziei mele; nu mai pot 
continua» ! Socec: «Toată armata sa topit». De fapt 
fiecare general nu mai are decât 2500 la 2800 oameni! 

La Bucureşti se află un parlamentar, ei însă as- 
teaptă pe Prezan care trebue să le dea ordine—Lupu 
Kostake şi Stirbey cred că este predarea, trupele nu 
mai pot... — De altfel Dimitriu, secretarul general, a te- 
lefonat lui Mustaţă că oraşul se predă. 

La ora 11 seara Lupu Kostache vime să-mi anunţe 
că predarea va avea loc mâine la ora 10 dimineaţa. Un 
maior de stat-major a sosit azi dimineaţă ca parlamen- 





un camp retranché: (Le gouvernement done nira pas jus- 
qu'au bout avec la défense en avant de Bucarest). Il de- 
mande que Lupu Kostache montre cette pièce aux généraux 
qui sont à Cotroceni avec Lambru. L’alarme est vive: le 
canon gronde encore de temps à autre, et 30 trains ont en- 
core amené les Russes. A 3% h., Lupu Kostache et Stirbey 
se rendent à la caserne des pontonniers. Ils y trouvent Is- 
trati, Lambru, Socec, Samsonovici, le chef d'Etat Major: 
abattus; c’est de la tuerie inutile. Lambru: «J’ai déjà perdu 
deux fois la valeur de ma division: je ne puis plus continuer». 
— Socec : «Toute l’armée est fondue». De fait, chaque général 
n’a plus que 2500 à 2800 hommes! 

Il y a un parlamentaire à Bucarest et ils attendent Pre- 
zan qui doit leur apporter des ordres. 

Lupu et Stirbey croient que c'est la reddition, les troupes 
wen peuvent plus... 

D'ailleurs, Dimitriu, secrétaire général, a téléphoné a 
Mustatza qu’on rendrait la ville. 

— À 11 h. soir, Lupu vient m'annoncer la reddition pour 
demain 10 h. Un commandant d'Etat Major est arrivé ce 
matin en parlementaire par la Calea Rahovei, avec deux let- 


324 NOTE POLITICE — 2916 


tar, prin calea Rahovei, cu două serisori, — una pentru 
şeful armatei, cealaltă pentru comandantul cetätei! — 
Parlamentarul a fost condus la poliţie şi primit de co- 
mandantul gardistilor. —- Prezan a cam întârziat, pro. 
babil din cauza Marelui Cartier.:S'a ţinut un Consiliu 
la cazarma pionierilor. În serisoare se spunea că dacă 
până mâine la ora 10 dimineaţa draşul nu era predat, cl 
va fi bombardat. Artileria grea este şi pusă în poziţie şi 
Bucureştii ar avea ace'aş tratament pe care l’a avut 
Liège. — Răspunsul a fı st: «că nu ne vom opune». — 
«Mâine, la ora 10 dimineaţu, Primarul va proceda la pre- 
darea oraşului». — Eu : «Dar trupele ?» — Lupu Kos- 
take : «Probabil că până mâine la ora 10 ele vor părăsi 
împrejurimile», 

Teisanu, dela C. F., mi-anuntä la telefon ora 7, că 
Buftea este ocupată şi că personalul lui fuge din Chi- 
tila. 

Ordonantele lui Mustaţă erau redactate încă de mai 
multe zile de guvern; şi remise imprimate gata, la Con- 
siliul de Miniştri. Lupu Kostache a dispus caele să fie 
depuse acolo pentru a evita orice răspundere ulterioară: 








tres, l’une pour le chef de l’armée, l’autre pour le comman- 
dant du camp retranché! (Dame: Nous avions encore tout ré- 
cement en Valeanu «un comandant al cetätei!») Il a éte 
conduit à la police : C’est le commandant des sergents de 
ville qui l’a reçu. — Prezan a tarde probablement à cause 
du Grand Quartier. On a tenu conseil à la caserne des pion- 
niers. Dans la lettre il était dit que si jusqu’à demain 10 h. 
la ville n’était pas rendue, elle serait bombardâe. Les gros- 
ses pièces déjà en position et même traitement qu’à Liège. 
La réponse fut «qu’on ne s'opposerait pas». — Demain à 10 
b. le maire procéderait à la remise. — Moi. Et les troupes? 
— Probablement que jusqu’à 10 h, demain matin elles quit- 
teraient les environs. — Moi:?... 

Teisanu, chemins de fer, mwa télégraphié à Th. que Buftea 
avait été occupée et que de Chitila son personnel se sauvait. 

Les ordonnances de Mustatza étaient rédigées depuis 
plusieurs jours par le gouvernement et remises, tout im- 
primées, au Conseil. des ministres. Lupu les a fait déposer- 


NOTE POLITICE — 1916 325 


liberalii sunt oameni capabili să vrea să se räsbune de 
propriile lor crime ! 

In aceiaşi ordine de idej: am întâlnit târziu pe lo- 
cotenentul Conte de Champgrand, care conducea secţia 
de mitraliere blindate. (Mitraliere franceze.). E] venea 
în fugă dela Buzău ca să-şi scape bagajele şi armele. 
Imi spunea. că a avut mari dificultăţi spre a-şi conduce 
secţia la Buzău: «Ea este improprie la orice serviciu. 
Masinele mult prea slabe pentru drumurile româneşti». 
Eu: «Dar Germanii cum fac?» ET: «Au învăţat în Ru 
s.a să cunoască aceste ţări şi au maşini puternice care 
Pot trece peste tot.» Atuncea noi, după 2 ani.de pregăti- 
re, avem Breguet-uri care se dau peste cap şi mitra- 
liere blindate care nu pot umbla ! D-nul de Champgrand 
mai, spunea. că spre Mihăileşti era un adevărat măcel: 
oamenii mereu în picioare, fără adăpoaste, fără tran- 
see, sunt secerafi ca grâul! 

23 Noembre (6 Dec.). — La ora 8% Vredenburch, ple- 
case. El însoţeşte pe Petrescu pentru a merge în întâm: 
pinarea (Germanilor. In oraş o ordonanţă povätuia ca 
prăvăliile să rămâe deschise chiar în zile de sărbătoare, 





pour éviter toute responsabilité ultérieure: les libéraux sont 
gens à vouloir se venger de leur propres crimes! 

— Dans ce dernier ordre d'idées: rencontré, tard, le lien- 
tenant Comte de Champgrand, qui avait la section des mi- 
trailleuses blindées à conduire (mitrailleuses françaises). I 
accourait de Buzău sauver ses bagages et ses fusils. Il me 
disait avoir eu une peine infinie à conduire à Buzau sa sec- 
tion «impropre à tout service». Instruments trop faibles 
pour nos routes. — Moi: Mais les Allemands comment font- 
ils? — Lui: Ils ont appris en Russie à connaître ces pays ef 
ils ont des machines fortes qui peuvent passer partout. 

Alors nous, après deux ans de préparaton, nous avons des 
Bréguet qui capotent et des mitralleuses-blindées qui ne 
peuvent rouler! — Mr. de Champgrand disait que du côté de 
Mihaileşti c'était un massacre: les hommes tout le temps de- 
bout, sans abris, sans tranchées et fauchés comme le blé! 

23 novembre. — A 8 h. et demie Vredenbureh venait de 
partir. Il accompagne Petrescu pour aller au deyant des Al- 
lemands. En ville une ordonnance, encourageant à tenir ma- 
gasins onverts même les jours fériés — autorisant la circu- 


326 NOTE POLITICE — 1916 


autoriza circulaţia până la ora 10 seara şi mai aies cerea 
populaţiei să primească bine trupele de ocupaţie : anie- 
nintäri de moarte în contra oricui ar trage, ar arunca 
ceva asupra lor sau care sar deda la gesturi injurioase. 

La ora 10%, trec pe Calea Victoriei ca să mă due la 
spitalele dela Sosea. Gardiştii în număr mare şi curaţi. 
Comisarii toţi în ţinută. Lume multă pe străzi. — Nu 
plouă încă, dar vreme umedă şi călduroasă. 

Pe şosea grupuri de urmäretici, coloane de muniții 
(încă destul de bine ţinute, ca acelea pe cari le-am văzut 
eri), mergând spre Băneasa ; grupuri de femei din îm- 
prejurimi venind spre Bucureşti şi purtând toate nişte 
boccele; probabil cu boarfele lor. Dela Hippodrom se 
auzeau detunături de artilerie grea, spre Chitila şi mai 
departe. Oamenii de acolo mi-au spus că un obuz rătă- 
cit căzuse, dar nu se ştia unde. Am încrucişat două re- 
gimente, al 56-lea şi al 6l-lea, cari treceau dealungul sa- 
natoriului Antoniu: Zdrente ! Sărmanii oameni! Morți 
de oboseală, abia mai umblând... unde se duc ? Oare vor 
mai putea, să se retragă ? Nu par sa mai poată. Viziunea 
cea mai penibilă a acestui război îngrozitor. 








lation jusqu’à 10 h, du soir — et surtout engageant la po- 
pulation à bien recevoir les troupes occupantes: menace de 
mort contre ceux qui tireraient, jetteraient quelque chose sur 
elles au simplement se livreraient a des gestes injurieux. 

A 10 h. et % je passe Calea Victoriei pour aller hôpi- 
taux de la région Chaussée, Sergents de ville nombreux et 
propres, commissaires en tenue. Beaucoup de monde dans 
la rue, Il ne pleut pas encore, temps humide, mais sans froid 
sensible, 

Sur la chaussée des groupes de trainards, des colonnes de 
munitions (assez bien tenues encore, comme toutes celles que 
j'ai vu hier) allant vers Baneasa; des groupes de femmes 
des environs venant au contraire sur Bucarest, portant tou- 
tes des «boccele»: leurs hardes, problablement. A l’hippo- 
drome on entendait des détonations, espacées, de pièces lour- 
des, vers Chitila et au delà. Les gens de là-bas préten- 
daient qu’une bombe égarrée était tombée: nul ne savait me 
dire où. Croisé deux régiments, le 56 et le 61, qui passaient 
le long du Sanatorium Antoniu: des loques. Pauvres gens! 
Rompus, disparates, marchant à contre-couer.... Où vont-ils? 
Pourront-ils jamais se retirer? Ils n’en avaient pas Pen- 
vie. La plus pénible vision de cette guerre affreuse. 


NOTE POLITICE — 2916 327 


Răniţii sosesc dela Chitila. 

Ora 3. Palatul Regal este ocupat. Germanii au în- 
păduit publicului să intre în Curtea Palatului cu toată 
opoziţia gardistilor. Tzigara-Samurcas se află acolo. El 
îmi telefonează că mulţimea fraternizeazä cu soldaţii 
germani şi că sau găsit chiar oameni care le-au oferit 
flori ! 

Patrulele au şi început să ridice tot ce este militar 
şi îi strânge pe maidane şi prin curţi. 

La 3% se aud câteva detunături puternice spre sud- 
estul oraşului. Se trage poate asupra sărmanelor trupe 
cari se retrag, lamentabil, spre Urziceni. 

Mackensen — 3 autmobile — sosește încet, la Pa- 
latul Regal. Träsurile intrate pe poarta corpului de 
gardă fac înconjurul şi se oprese la scara mare. El nu 
intră ; se trimite după Tzigara şi Brociner. Maresalul 
îşi dă numele. Multimea umple treptele şi aclamă, da, a~ 
clamă pe maresal ! Vi se va spune că erau multi Ger- 
mani şi ovrei... Mareşalul declară că nimeni nu se va 
atinge de reşedinţele regale. La întrebarea : «Dar prin-: 
tul de Hohenzollern ?», maresalul nu a lăsat să se înte- 
leagă dacă el va veni. După aceasta ela cerut ca toţi 





Des blessés arrivent de Chitila. 

3 b. — Le Palais Royal est occupé. Les Allemands ont 
permis au public d'entrer dans la Cour malgré l'opposition 
des sergents de ville, Tzigara y est. Il me téléphone que la 
foule fraternise avec eux et qu'il y a eu des gens pour leur 
offrir des fleurs. La patrouille ramasse déjà tout ce qui est 
militaire et les rassemble dans les espaces conrs ou enclos. 

A 3% on entend quelques grosses dâtonations au Sud- 
Est de la ville. On tire peut-être sur les pauvres troupes qui 
se retirent lamentablement sur Urziceni. 

Mackensen — trois autos — arrive lentement au Palais 
Royal; les voitures entrées par la porte du corps de garde, 
fait le tour et s'arrête au grand perron. Il ne monte pas, 
on fait chercher Tzigara avec Brociner. Le Maréchal se 
nomme. La foule couvre le perron et acelame,— oui, acclame 
le maréchal. On vous dira qu’il y avait beaucoup d’Al- 
lemands et des Juifs... Le maréchal déclare que personne ne 
touchera aux résidences royales. — Sur l'interrogation «et 
le Prince de Hohenzolern», le maréchal n’a pas laisser en- 


328 NOTE POLITICE — 116 


Germanii să fie puşi imediat în libertate: «Aceasta este 
o poruncă». 

Incrucisez pe strada Academiei o companie, — oa- 
meni voinici, plini de noroi, cu chivera pe cap, umblând 
repede şi cântând. Publicul îi salută. — Pe piaţa Tea- 
trului patru ulani şi un ofiţer, ras, monoclu, chipeş; o 
tânără Germană înaintează şi îi oferă flori. Publicul se 
amuză. Se şi văd soldaţi singuri, unii chiar fără arme, 
plimbându-se mai ales cu şcolari ca cäläuze. 

La ora 7%, la ministerul de Interne, în sala Consi- 
liului, se află un colonel de intendentä şi vre-o 2—3 ofi- 
teri; într'o cameră aläturea : primarul, Mustaţă, Lupu 
Kostache, Crăsnaru şi Neniţescu, care îmi spune: «A- 
céstia ne strâng rău». — Se cere până mâine ora 10 di- 
mineaţa, 10.000 pâini, orez (de unde să-l iei), cartofi. 
Nu se vă impune contributie de război, dar trebue să se 
furnizeze cu multă exactitate ceeace trebue. pentru a se 
hrăni armata. Au intrat 4000 de oameni, mâine mai vin 
10.000; 40.000 vor trece, printre cari şi Turcii şi Bul- 
garii dir armata lui Mackensen. Ambele armate Mac- 
kensen şi Falkenhayn vor intra ; e vorba ca fiecare din. 
ele să-şi aibă zona separată prin axa Bulevardului. —: 





trevoir s’il viendrait. Ensuite, îl a demandé que tous les Al- 
lemands fussent libérés de suite. «Es ist ein Befehl!» 

Je croise dans la 'Str. Academiei une compagnie—beaux 
hommes, très crottés, casques en tête, marchant fort et chan- 
tant. On les salue. Place du Theâtre, quatre uhlans et un 
officier, glabre, monocle, aisance dans l'attitude; une jeune 
Allemande $'avañce et offre des fleurs. Le public est amusé. 
Déjà des soldats seuls, les uns sans ârmes, déambulent sur- 
tout avec des lyceens pour conducteurs. À 7% hb, au minis- 
tere de l’Intérieur, à la salle du conseil, un colonel d’inten- 
dance, deux ou trois officiers; dans une pièce à côté, le 
maire, Mustatza, Lupu, Crasnaru, Nenitzesen qui me dit 
«Astia né strâng rău». — On exige pour demain 10 h, 10.000 
pains, du riz (où le prendre), des pommes de terre. On ne 
mettra pas de contribution de guerre, maïs il faut très exac- 
tement fournir ce qu’il faut pour nourrir l’armée, Sont en: 
trés 4000; demain 10.000. Il en passera 49.000, dont les Tures 
et les Bulgares de l’armée Mackensen. Les deux armées 
Mackensen et Falkenhayn entreront; il serait question de 
leur assigner des zonès séparées par laxe du Boulevard.; 


NOTE POLITICE — 1916 329 


Sunt 15 zile de când Germanii au luat Craiova ! Două 
săptămâni le-au ajuns pentru a sosi în inima României ! 

Prinţul de Lippe a sosit cu armata. Falkenhayn ; el 
a şi vorbit cu Tzigara-Samurcas la Palat, si împreună 
cu alţi doi ofiţeri s'a dus să facă o vizită lui Carp. EI 
ar fi fost si la mine îmi spune Tzigara Samureaş, dar 
nu avea cărți de vizită la el. 

Din conversațiile care au avut loe cu ofiţerii, re 
zultă că nicăeri, pe frontul Bucureştilor, Ruşii wau in- 
trat în luptă. Se spunea că ei sar fi luptat eri; nu au 
fost văzuţi. Coloanele care cutreerau Bulevardul, nu 
mai târziu ca eri, au făcut la stânga împrejur şi s'au 
întors prin şoseaua Belu spre linia de retragere. — Cu, 
toate acestea au fost câţiva răniţi ruşi sosiți eri, dar se 
pare că ei proveneau din vechile lupte dela Comana, 

La Chitila, unde an fost lupte eri, se pare că ni sa 
ucis iar multă lume: mitraliere şi numai mitraliere. 
Sărmanii, sărmanii noştri soldaţi... ! Şi e frig. si ume- 
zeală pătrunzătoare, şi ploae : ce trebue să fie retrage- 
vea în debandadă, pe drumurile Ialomiţei ! 

În gara de nord doi impiegati nu au ascultat la co- 








Il y a quinze jours que les Allemands ont pris Craiova? 
Deux semaines leur ont suffi pour arriver àu eoeur de la 
Roumanie! Le Prince de Lippe est avec l’armée Falkenhayn, 
il a déjà causé avec Tzigara au Palais, et, avec deux autres 
officiers, a été rendre visite à Carp. Il a été aussi chez moi; 
il n'avait pas de carte et c’est par Tzigara que je Vai appris. 

Des conversations qu’on a eues avec les officiers, il ré- 
sulte qué les Russes ne sont engagés nulle part sur tout le 
front de Bucarest. On disait qu’ils bataillaient hier: on ne 
{es a pas vus. Les colonnes qui remontainnt le Boulevard, pas 
plus ‘tard que lundi matin et hier encore, ont fait demi tour 
et sont reparties par la chaussée Ghencea Bellu vers la ligne 
de retraite. Pourtant il y a eu des blessés russes arrivés hier. 
mais il semble qu’ils provenaient des anciens combats de 
Comana. 

— A Chitila, où on s’est battu hier, il semble qu’on nous 
a tué encore beaucoup de monde: la mitrailleuse et rien que 
la mitrailleuse, Nos pauvres, pauvres soldats! Et il fait 
froid et humidité pénétrante et pluie: ce que doit être la 
retraite en debandade par les routes de la Ialomitza! 

En gare du Nord, deux employés n’ont pas obéi au cri de 


330 NOTE POLITICE — 1916 


manda de «Halt», si au fugit : Germanii i-au culcat ime- 
diat la pământ. Salvarea sa dus să-i ridice: Minovici, 
ne raportează că Germanii au deshămat si luat caii... 
Vor fi aspri! 

24 Noembre (7 Decembre). — Germanii, fără a comite 
excese prea grave, se arată foarte cruzi. La spitalul mi- 
litar, introducându-se cu forţa, soldaţii au luat prima 
oară 4 cai, în urmă alţi doi; la Hipodrom, ei ne-au luat 
caii de serviciu. In oraş nu se aude decât de furturi de 
alimente. Când sa raportat colonelului Cleve, care este 
guvernatorul interimar, el a răspuns liniştit: «Oamenii 
noştri n'au făcut nici pe jumătate din ce au comis sol- 
datii d-voastră în Transilvania». Si am fost siliţi să lă- 
săm nasul în jos ! De altfel colonelul şi-a început ziua 
declarând pe membrii Consiliului Municipal ca ostatici, 
în cazul unde sar comite vre-un atentat în contra sol- 
datilor lui. — Condiţiile impuse administraţiei sunt 
grele, fără a avea nimic excesiv. Insă mâine It.-colonelul 
Stolzenberg va fi guvernator şi se vor revedea împreună 
cu dânsul, unele dispozitiuni, — Am fost la Cleve pen- 





«halte!» Ils ont filé: les Allemands les ont couché de suite 
par terre. La «Salvarea» a été les chercher. Minovici nous 
rapporte que des soldats lui ont pris ses chevaux... on sera 
dur! 

24 novembre, — Les Allemands, sans commettre de trop 
graves excès, se montrent très durs, A l'hôpital militaire 
s'étant introduits de force, des soldats ont enlevé une pre- 
mière fois 4, ensuite 2 chevaux; à l’hippodrome ils nous ont 
pris des chevaux de service, En ville on n'apprend que des 
larcins et des filoutezies d'aliments. — Quand on en a fait 
le rapport au colonel Cleve, qui est le gouverneur intéri- 
maire, il a tranquillement dit: «Nos hommes n’ont pas fait 
la moitié de ce que vos soldats ont commis en Transylva- 
nie». Et il a fallu baisser le nez! D'ailleurs, le colonel a com- 
mencé sa journée en déclarant les membres du conseil mu- 
nicipal otages pour le cas où l’on commettrait un attentat 
contre ses soldats, 

Les conditions imposées à l'administration sont dures, 
sans avoir rien dexcessif, D'ailleurs, demain c'est le 
l£.-colonel Stoltzenberg qui sera gouverneur et on pourra 
revoir quelques dispositions avec lui, J’ai été auprès de 


NOTE POLITICE — 1916 331 


tru a protesta contra unor atentate în contra materia- 
lelor Crucei Rosie si în contra ridicärei cailor de curse. 
(Riosianu). El mi-a răspuns, cu destul cinism, dar poate 
cu dreptate: «Sunteţi, Excelenţă, ţara care zace la pă- 
mânt, iar noi suntem ţara care triumfă, şi aduceti-vä 
aminte că ne-aţi costat foarte mult sânge !» — Intre- 
buintasem, vorbind de caii ridicaţi, cuvintele : «proprie- 
tate particulară», reamintind termenii ordonanţei lui 
Mackensen. 

Azi dimineaţă pe ziduri, ordonanța următoare a lui 
Mackensen : «Oraşul Bucureşti este ocupat de trupele 
mele şi intră sub legile războiului. Noi ducem războiul 
numai în contra armatelor române şi ruse, iar nu în 
contra poporului român...» Restul nu este mai sever ca 
literatura, a cărei savoare am învăţat-o prin ordonanţele 
Angelescu şi Mustaţă. 

La ora 4: Intrarea Turcilor cu muzica în frunte. 
Ei nu erau mai multi ca 300. l-am mai văzut şi seara 
cutreerând Calea Victoriei : trenul lor era foarte orien- 
tal; un car cu boi printre câteva căruţe şi vre-o 2—3 
gradafi călări pe deselate ! 


e 














Cleve protester pour certains atientats contre le matériel 
de la Croix Rouge et pour l’enlèvement de chevaux de cour- 
ses (Riosianu). I] mwa répondu avec assez de cynisme, mais 
peut-être avec raison: «Vous êtez, Excellence, le pays qui git 
à terre, et nous sommes le pays qui triomphe, et rappelez-vous 
gue vous nous avez coûté beaucoup de sang!» —J’avais dit, 
en parlant des chevaux pris: «Je croyais que c'était Privat- 
Eigentum», me rapportant à l’ordonnance de Mackensen. 
Sur les murs, ce matin, l'ordonnance de Mackensen: «La 
ville de Bucarest est occupée par mes troupes et entre sous 
les lois de la guerre, Nous portons la guerre seulement con- 
ire l’armée roumaine et l’armée russe et non pas contre le 
peuple roumain». Le reste n’est pas plus sevère que la litté- 
rature dont nous avons appris la saveur par Angelescu 
et Mustatza. 

A 4 h. entrée des Turcs, musique en tête. Ils n'étaient 
pas plus de 300. Je les ai vus encore le soir remontant la 
Calea Victoriei: leur train était tres eouleur orientale; un 
charriot à boeufs parmi quelques «carutza» et deux ou trois 
grades à cheval à poil! 


332 NOTE POLITICE — 1916 


O jumătate de oră mai târziu : Bulgarii. Mi sa spus 
că oamenii lor erau destul de bătrâni. 

Ultima umilinţă am avut-o... eu mult înaintea intră; 
rei inimicilor : d-na Marta Bibescu a pus pe balcon şi la 
intrarea spitalului ei dela Automobil-Club, o firmă pe 
nemţeşte : «Reserve-Spital». Pentru o anglo-francofilà, 
care încă deunăzi îşi făcea mendrele în Rusia, este o 
conversiune grabnică, purtând în sine marea familiei... 

25 Noembre (8 Decembre). — Germanii se organizează 
repede, dar metodic : eri toate administratiile au fost 
vizitate de ei, şi telefonul lor particular instalat repede, 
ca în campanie : un om duce bobina care se desirä, iar 
alţi doi cu prăjini agaţă firele de toate asperitätile ! 

Operatiile lor trebue să fi avut succese vertiginoase. 
căci se şi vorbeşte că Mackensen şi-ar instala Cartierul 
General la Ministerul de Răsboi şi că Prinţul de Meo- 
klemburg ar fi numit guvernatorul ţărei. — Se pare că 
mâine va apare un «Bukarester Tagblatt». iar seara o 
gazetă românească. 

— Eri un medie principal, astăzi medicul-sef al 





Une demi-heure après les Bulgares. On m'a dit que 
C'étaient des hommes assez âgés. 

La dernière humiliation nous l’avons subie... 

Bien avant l’entrée des Alliés, Madame Marthe Bibescu 
avait mis au balcon de son hôpital de l’Automobil et à lev- 
tree du Club deux panoneaux avec «Reserve-Spital», — en 
allemand. Pour une angio-francophile, qui avait fait récem- 
ment de la poussière* en Russie, c’est une conversion rapide 
qui porte la marque de famille... 

25 novembre. — Les Allemands s’organisent vite, mais 
méthodiquement: hier toutes les administrations avaient eu 
leur visite et leur téléphone particulièr déjà installé rapi- 
dement comme en campagne; un homme porte la bobine qui 
se devide et deux autres, avec des perches, les accrochent à 
tous les saillants. 

Leurs opérations doivent avoir eu des succès vertigi- 
neux, car on parle déjà de Mackensen installant au minis- 
tere de la guerre son quartier général et du Prince Jean 
de Mecklembourg nommé gouverneur du pays. Il paraît que 
demain on aura un «Bukarester Tagblatt» et le soir un jour- 
nal roumain. 

Hier un médecin principal, aujourd’hui un médecin 


NOTE POLITICE — 1916 333 


garnizoanei, Woif, au venit să studieze cu noi, la Crucea 
Rosie, tot ce e în raport cu serviciul sänätätei. Spitaiele, 
dar mai ales apa şi prostituţia sunt părţile de care au 
toata grija. Dealtminterea, Stolzenberg, care a succedat 
lui Cleve, a exprimat lui Lupu Kostache mirarea sa, 
«că “populaţia era atât de putin serioasă si prostituția, 
atât de provocätoare». 

— Printre propunerile făcute la primărie eri, era 
vorba să, furnizăm o coloană de tren de 500 căruţe. Azi 
noaptea am redactat scrisori, pentru a atrage atenţia lui 
Lupu Kostake şi primarului asupra faptului că arti- 
colele 6 si 52 ale regulamentului privind legile şi obice- 
iurile răsboiului. scuteau populätiunea de- orice prestație 
având un raport cu operaţiile de răsboi. Chestiunea este 
amânată pe mâine. 

Se afirmă că am distrus tot la Ploesti şi în valea 
Prahovei. Am ruinat telegrafia fără fir, pilonii de fer 
stau strâmbi gata să cadă pe împrejmuirele noastre dela. 
hipodrom : Germanii au şi instalat antenele lor aproape 
de Ministerul de Inferne. 


chef de la garnison, Wolf, est venu 6tudier avec nous, à la 
Croix Rouge, tout ce qui touche au service de santé. Hô- 
pitaux, mais surtout l’eau et la prostitution, sont les deux 
articles qui ont toute son attention. D'ailleurs, Stolzenberg 
qui a succédé à Cleve a exprimé à Lupu Kostache «que la 
population fut si peu sérieuse et que la prostitution fut si 
provocante». 

Dans les propositions faites à la Mairie, hier, il était 
question de fournir une colonne de train de 500 charriots. 
Jai rédigé des lettres, cetie nuit, pour attirer l'attention 
dè Lupu et du maire, sur le fait que les art 6 et 52 du rè- 
glement concernant les lcis et coutumes de la guerre, cou- 
vraient la population contre toute prestation ayant un rap- 
port avec les opérations de guerre. La question est remise à 
demain. 

On affirme que nous avons tout détruit à Ploesti et 
dans la vallée de la Prahova. 

Nous avons ruiné le télégraphe sans fil Les pylones en 
fer penchent lamentablement tout près à tomber sur nos 
palissades de l'hippodrome: les Allemands ont déjà installé 
leurs antennes près du ministère de l’intérieur. i 


334 NOTE POLITICE — 2916 


26 Noembre (9 Decembre), — Nu ştim nimic din ce 
se petrece nici în Europa, nici în sărmana noastră ţară. 
Eşti zidit ca în mormânt. Se zice că Buzău e luat, ceeace 
ar indica că linia Buzäu-lalomita s'a închis ca o barieră 
pe trupele noastre din regiunea Bucureşti. 

Şi tot ce se petrece te lasă aproape nepăsător în 
această dureroasă izolare. Suntem: «ţara care zace la 
pământ» a lui Cleve ! Se intră prin case, se instalează în 
ele fără nici-o jenă. Ti se deshamă caii: «Armata are 
nevoe de ei». Ti se ia, în ziua mare, hamurile, şeile: 
«Este război». Se deschide cu sila, şi ziua şi noaptea, 
magaziile Crucei Roşii: «Pe viitor vi se promite că nu 
se va mai lua nimic decât cu bon de rechizitie !» 

Iar Bulgarii se poartă ca adevăraţi bandiți : la a- 
murg ei pradă prăvăliile sau intră prin case cu revolve- 
rul întins şi cer «bani!» Pretentiile lor sunt mari, dar 
la urmă se mulţumesc cu 3 sau 400 lei. Contabilului ad- 
ministratiei Stirbey i s'a pus vârful baionetei în piept, 
pentru bani; doamnei Mandrea i sa luat banii şi i s'a 
smuls şi crucea dela piept; ţăranii care au încercat să 


26 novembre. — Nous ne savons rien de ce qui se passe 
ni en Europe, ni dans notre pauvre pays. On est mur com- 
me dans une tombe. On dit que Buzau est pris, ce que indi- 
querait que la ligne Buzeu-lalomita s’est fermée comme une 
barrière sur nos troupes de la région Bucarest. Et tout ce 
qui se passe vous laisse presque indifférent à ce doulou- 
reux isolement. Nous sommes bien la «liegende Land» de 
Cleve. On entre dans les maisons, on s’y installe sans au- 
cune gêne. On dételle vos chevaux: l’armée en a besoin. On 
vous, prend au grand jour les harnaïs, les selles, c'est la 
guerre. On ouvre les magasins de la Croix Rouge, de force, 
et de jour et de nuit: à lavenir on vous promet de ne plus 
prendre que sur bou de réquisition. Mais les Bulgares se 
conduisent en handits : entre chien et loup ils détroussent 
les magasine ‘ou entrent dans les maisons, revolver au 
poigne et exigent «BANTI», 

Ils tarifent à la forte somme et se content de 3 ou 400 
francs. Le comptable de l'administration Stirbey a eu la 
pointe de la bayonnette sur la poitrine pour de largent; 
M-me Mandrea a dû verser son argent et on lui a arraché sa 
croix; les paysans qui ont essayé de rentrer chez eux ont 


NOTE POLITICE — 1916 335 


se reîntoarcă acasă, au fost jetuiţi. De war fi numai în: 
ceputul unei stări mai rele, Şi regulat vi se răspunde: 
«Mult mai rău aţi făcut d-voastră în Transilvania...» 

— au ridicat în oraş 7—800 de prizonieri, dintre 
cari şi câţiva ofiţeri. Toţi sunt parcati la Cercul Militar. 
Mă reped acolo la ora 4, primind vestea că nimeni nu 
se ocupă de sărmanii noştri soldaţi. Garda mă lasă să 
intru şi şeful de post, cel dintâi, îmi spune că ar trebui 
să se trimeatä ceva cald acestor oameni. Iau informaţii : 
Primăria a fost avizată că întreţinerea era în sarcina ei. 
şi se gândea, — vorba vine, — să organizeze mâine 
ceva. Deocamdată, de 36 de ore nenorocitii aceştia erau 
arestați! — Trimit ceai, şi toţi au putut prânzi graţie 
numai Crucei Roşii ! 

27 Noembre (10 Decembre). — Noaptea a fost ceva 
mai liniştită. Numai Bulgarii, pe la ora 8, s'au prezen- 
tat în casele unde nu se aflau bărbaţi, probabil semna- 
late lor de către indicatori, şi au extorcat bani. Peste tot 
unde se semnalează Germanilor fapte rele de ale Bulga- 
rilor, ei se grăbesc să ia măsuri. 


été détroussés. Pourvu que ce ne soit pas que le commence- 
ment. Et l’on vous répond toujours : vous avez fait pis que 
cela en Transylvanie. 

On a ramassé en ville 7—800 prisonniers dont quelques 
officiers. Tout le monde est parqué au Cercle militaire. J’y 
cours vers 4 hb. sur la nouvelle que personne ne s'occupe de 
nos pauvres soldats, La garde me laisse entrer et le chef 
de poste, tout le premier, me dit qu'on devrait envoyer 
quelque chose de chaud à ce monde. Je m'informe: La Mai- 
rie songeait — soi-disant — à organiser quelque chose pour 
demain : en attendant il y avait 36 h. que ce monde était 
cofirâ. J'envoie du thé et tous ont eu à diner grâce seule- 
ment à la Croix Rouge. 

27 novembre. — La nuit à été un peu plus exempte de 
sévices. Les Bulgares seuls, vers les 7:%4—8 h., se sont pré- 
sentés dans les maisons — où il n'y a pas d'homme, — 
vraisemblablement signalées par des indicateurs et ont ex- 
torqué de l’argent. 

Partout, où on signale aux Allemands des méfaits, ils 
s’empressent de prendre des mesures. 


336 NOTE POLITICE — 1916 


Enorm de multe trupe germane. Se vede că ele se 
odihnesc o zi două şi apoi ponnesr mai departe. — Ei 
anunţă acum, — pentru întâia oară — că îşi rezervă ca- 
zărmile. Până acum aveau grijă să le evite. Aceasta va 
să zică că Bucureştii devin bază de operaţie. 

Poşta, de campanie a şi început să funcţioneze. Ea 
este instalată într'o prăvălie din strada Franklin, care 
a fost golită. Eri, automobilele poştale încăreau sacii de 
corespondenţă. Astă-seară la ora 7% impiegatii lucrau 
liniştit în birourile lor. 

Te miră numărul de gradaţi cari în mod inteligent 
se ocupă cu instalarea. Ofițerii nu apar niciodată. Hi 
se mărginesc să aleagă locurile, iar soldaţii fac restul. 
Peste tot apar firme de pânză vopsită. La ora & un fw 
rier fixa la prăvălia ocupată odinioară de Schroeder o 
placă indicând drumul sprte stațiunea de benzina. 

Lume multă pe străzi. Cafenelele tixite de lume. 

28 Noembre (11 Decembre). — Aniversarea Plevnei : 
Ce vremuri îndepărtate !. «Făuritorul României Mari» 
îşi reaminteşte oare de ea la Iaşi? 





Enormément de troupes allemandes. On voit qu’elles 
se reposent un jour ou deux et puis s’en vont plus loin. Ils. 
annoncent, — maintenant pour la premiere fois — qu'ils 
se réservent les casernes. On les évitait soigneusement. 
C’est done que Bucarest devient base d'opérations. 

La poste de campagne allemande fonctionne déjà en 
plein, Elle est installée dans un magasin qui était vide 
Strada Franklin. Hier les autos de postes enlevaient les 
sacs, Ce soir, dimanche, à 7% h., les employés travaillaient, 
avec calme, dans les bureaux. 

On est frappé du nombre de gradés qui font une be- 
sogne intelligente d'installation. Les officiers n'apparais- 
sent pas. Ils choisissent les endroits et les soldats font le 
reste. Des écritaux en toile peinte, tout frais, surgissent 
partout. A 4 h. un fourrier elouait sur le magasin occupé 
autrefois par Schroeder des enseignes indiquant le chemin 
de la station de benzine. 

Foule immense dans les rues. Les Cafés regorgent de 
monde. 

28 novembre. — Anniversaire de Plevna: que c'est loin... 
«Făuritorul României Mari» sen souvient-il à Iassy? Les 


NOTE POLITICE -— 1916 337 


Primele gazete germane au sosit eri. Prin ele se 
află că Piteşti şi Câmpulung au căzut la 16 sau L? Noem- 
bre. Este ziua când Procopiu m'a înştiinţat deficitiv de 
plecarea miniştrilor. 

— Germanii lasă Crucei Roşii grija să se ocupe de 
prizonierii români înainte de trimiterea lor pe pământul 
exilului. Lucrul mă miră, sarcina aceasta privindu-i în- 
tâi pe ei gi în al doilea rând pe oraş. Spun locotenentu. 
lui Radetski că nu este datoria noastră, dar că noi o pri 
mim. — Organizăm cât putem mai bine în acest scop 
fabrica Saidman. Ni se vor trimite pe măsură ce vor 
sosi toţi prizonierii, în pachete succesive, până la porni- 
rea lor. Presupun că această idee le-a venit văzând că 
Primăria a lăsat Sâmbătă prizonierii nemâncati şi că 
eu le-am procurat alimente la Cercul Militar, unde eraw 
parcati. Chiar astä-searä, la contingentul ce se mai afla 
acolo, s'a adăugat un număr însemnat, care era deţinut 
în manejul Palatului Regal. 

Ordinea începe să se stabilească şi nu s'au mai sem- 
nalat noaptea trecută acte banditesti. 





premiers journaux allemands sont arrivés hier. Par Pun 
deux on apprend que Pitesti et Campu-Lung sont tombés, le 
16 nov. ou le 17. C’est le jour ou Procopiu m'a avisé que les 
ministres partaient pour de bon. 

Les Allemands donnent à la Croix Rouge le soin de 
s'occuper des prisonniers roumains avant leur envoi en 
terre d’exil. J'en suis étonné, cette charge leur incombant et 
après eux à la ville. Je dis au Lt. Radestki que ce n’est pas 
notre devoir, mais que nous l’acceptons. Nous organisons de 
notre mieux la fabrique Saidmann à cette fin. On nous pas- 
sera tout ce qui sera envoyé, par paquets successifs, jus- 
qu’à leur transportation, Je suppose que l’idée leur en est 
venue quand ils ont vu que la Mairie les avait laissés sa- 
medi sans nourriture et que c’est moi qui leur ai procuré 
des aliments au nouveau Cercle militaire où ils étaient par- 
qués. Ce soir mêmé on a ajouté au contingent qui s’y tron- 
vait encore un détachement qui était détenu dans le manège 
du Palais Royal. 

Il y a plus d’ordre et on ne signale plus de brigandages 
la nuit passée. 


338 NOTE POLITICE — 1916 


29 Noembre (12 Decembre). — Prin Lupu Kostake 
aflu că comisia trimisă în regiunea, Ploestiului s'a în- 
tors cu constatarea că, în regiunea petroliferă totul este 
ruinat şi distrus, şi că calea ferată la Predeal trebue 
reconstruită. Englezii — cu colonelul Thomson în cap — 
au exeçutat distrugerea sărmanei industrii. 

— Tzigara-Samurcas vine la ora 84 să-mi facă o 
comunicare. El a stat mult de vorbă cu Mackensen, care 
a sosit eri şi care se instalează la Bucureşti. Casa Mei- 
tani ca domiciliu, Athénée-Palace drept cazino pentru 
ofiţeri. Mackensen i-a arătat o hârtie cu semnătura au- 
tografă a lui Wilhelm (care probabil i-a fost expediată, 
pentru a fi arătată la timp), spunând: «Cu titlul privat 
vă comunic că Împăratul, perfect de acord cu aliaţii 
lui şi în numele lor, astăzi la ora 12 a propus pacea ina- 
micului. Această veste, într'o capitală protivnică războ- 
iului, poate produce un efect favorabil şi vă autoriz să 
o transmiteţi domnilor Carp, Marghiloman şi Maio 
rescu». — La observaţia lui Tzigara că aceştia, în momen- 
tul de faţă, nu sunt decât simplii particulari, i se spune 
că vestea poate fi comunicată şi lui Lupu Kostake, re- 





29 novembre. — Par Lupu j'apprends que la commission 
envoyée du côté de Ploesti est revenue avec la constatation 
que tout est ruiné, anéanti dans la région des pétroles et 
que la voie ferrée Predeal est à construire à neuf. Les An- 
glais, le colonel Thomson en tête, ont été les exécuteurs des 
hautes oeuvres de notre pauvre industrie. 

Tzigara vient à 8% h. me faire une communication. Il 
a longuement causé avec Mackensen, qui est arrivé hier et 
qui s’installe à Bucarest. La maison Meitani comme domi- 
cile, l'Athénée Palace comme casino de ses officiers. Mac- 
kensen lui montrant un papier portant la signature auto- 
graphe de Guillaume (qui probablement lui a été expédié 
de façon à être produit à temps), lui dit: «A titre privé je 
vous communique que l'Empereur, parfaitement d’accord 
avec ses alliés et en leur nom, aujourd’hui à midi, a pro- 
posé à lennemi la paix. Cette nouvelle, dans une Capitale 
hostile à la guerre, peut produire un effet favorable et je 
vous autorise à la transmettre à MM. Carp, Marghiloman 
et Maiorescu», Sur observation de Tzigara : «Ces Messieurs 
n'étant à l’heure actuelle que des simples particuliers». — 
la nouvelle pouvait être communiquée aussi à Lupu Kostake, 


NOTE POLITICE — 1916 339 


prezentantul oficialitätei. Si Tzigara adaugă că Mare- 
şalul ne aşteaptă mâine la ora 2, ca să-i comunicäm opi- 
niunea noastră. 

Tzigara sa dus la ora 7 la Carp, al cărui răspuns 
a fost: «Aceasta nu mă interesează; este o prostie, căci 
“în acest moment ar fi un semn de slăbiciune». — Mâine 
la ora 9 Tzigara va vedea pe Maiorescu. 

Din conversaţia cu Mackensen mai reeşea, din ne- 
norocire, că Giurgiu şi Zimnicea sunt rase ! Deaitmirite- 
rea la Zimnicea n'a mai rămas nimic. Mareşalul a spus: 
«Cum aţi putut să vă închipuiţi că Bulgarii wo să vă 
atace ? Ei sunt inimicii d-voastră cei mai îndârjiţi !» 

30 Noembre (13 Decembre). — Tzigara face lui Maio- 
rescu, în faţa mea, comunicarea lui Mackensen. Maio- 
rescu, cum făcusem şi eu eri, cere să i se precizeze dacă 
oferta Împăratului se adresează tuturor inamicilor, sau 
numai României. Maiorescu propune să ne întrunim cu 
“Carp, la mine, pentru a discuta. Cădem repede de acord 
asupra sensului răspunsului de dat. — Merg la Carp, care 
îmi spune numaidecât : Am şi dat răspunsul meu : «Ne- 
«cunoscând nimio din împrejurările în care s'a produs 





représentant officialité. Demain 2 h. rendez-vous pour com- 
muniquer leur opinion au maréchal. 

Tzigara a été à 7 b. chez Carp, dont la réponse a été: 
«C'est me intéresse pas, c’est une bêtise, car, à cette heure, 
c'est une marque de faiblesse». 

Demain à 9 h. il verra Maiorescu. 

De la conversation de Mackensen il résultait aussi, hé- 
las ! que Giurgiu et Zimnicea sont rasés. A Zimnicea il n'6- 
tait resté d’ailleurs personne. Le maréchal a dit: «Comment 
avez-vous pu vous imaginer que les Bulgares ne marche- 
raient pas ? Ce sont vos pires ennemis». 

30 novembre. — Tzigara fait à Maiorescu devant moi la 
<ommunication de Mackensen. Maiorescu, comme je l'avais 
fait hier, demande des précisions, si l'offre de l'Empereur 
s’adresse à tous les ennemis, ou à la Roumanie seule. Nous 
restons discuter, Maiorescu propose de nous réunir à trois, 
avec Carp chez moi. Nous tombons vite d'accord sur ie 
sens de la réponse à donner. Je vais chez Carp. Il me dit 
de suite: J'ai déjà donné ma réponse: «Ne connaissant rien 
des circonstances dans lesquelles s’est produite la proposition 


340 NOTE POLITICE — 1916 


propunerea Impäratului, nu pot da vre-o pärere. Dar, 
în starea în care se află astăzi situaţia generală, nu cred 
că poate egi ceva din această propunere; deci, mă ţiu de 
a parte». —Câteva minute mai înainte Carp, în faţa di- 
rectorului Roessler, venit în treacăt pentru două zile ex- 
primase opinia: că o pace, fără ca una din părţi să fi 
luat avantajul întrun mod indubitabil, ar fi o calami- 
tate, căci războiul ar reîncepe şi mai groaznic peste 10 
ani. Eu tot îi propun o convorbire în trei; el îmi răs- 
punde : «Cu Maiorescu, niciodată». — El are grija, zece 
minute mai târziu, pe când îl duceam cu trăsura mea, 
să-mi repete: «Cât voi mai trăi, cu Maiorescu n'o să 
mai am vre-o conversaţie politică». Pentru a doua oară 
în 15 zile, Carp tae orice punte între el şi partidul con- 
servator. Am tăcut şi n'am zis nimic de ceeace voiam să 
propun. 

La Maiorescu găsesc pe Neizhammer, care a luat 
eri contact cu autorităţile germane. El se pune la dispo- 
ziţia noastră, dacă avem nevoe de servicii'e lui. Maio- 
rescu subliniază dorinţa de a rămâne în raporturi. 





de l'Empereur, je ne puis porter un jugement, Mais comme 
est aujourd'hui la situation générale, je ne crois pas qu’il 
puisse en sortir quelque chose ; aussi je me tiens à l'écart». 
Quelques minutes auparavant il avait, devant le directeur 
Roessler, de passage pour deux jours, exprimé l'opinion 
qu'une paix sans que l’un des deux partis ait franchement 
pris le dessus, serait une calamité, car la guerre recommen- 
cerait plus terrible dans dix ans. — Je lui propose tout de 
même une conversation à trois ; il me répond : «Avec Maio- 
rescu, jamais». — Il a soin, dix minutes après, lorsque je le 
conduisais dans ma voiture, de me répéter : «Tant que je 
vivrai, avec Maiorescu je n'aurai plus une conversation 
politique», 

Il coupe, pour la seconde fois en quinze jours, tout pont 
entre lui et le parti conservateur. Je me suis tu et n’ai rien 
dit de ce que je comptais proposer, 

Chez Maiorescu, je trouve Netzhammer qui, hier, a pris 
contact avec les autorilés allemandes, Il se met à nos 
dispositions si on a besoin de ses services. Maiorescu sou- 
ligne le désir de rester en rapports. 


NOTE POLITICE — 1916 341 


Brănişteanu are textul proclamärei Impăratului : 
«Sub influenţa victoriei... (Bucureşti evident! Inţeivg 
de ce ofiţerii ziceau că ordinul era să se lucreze repede 
şi că un asemenea ordin costă mult sânge)... El anunţă 
armatei sale că a.oferit pacea inamicului. Nu ştie ce re 
zultat va avea, dar datoria armatei rămâne aceeaşi: a 
combate şi a învinge». — (Arhiepiscopul spunea că şe- 
ful de Stat-Major, Stolzenberg, a rămas cu gura căscată. 
Mare le-a fost surprinderea). 

Trebue să recunosc cu cât «sic» a primit Matorescu 
răspunsul — puţin explicabil în aceste momente — al, 
lui Carp. — Suntem de acord asupra formulelor noastre, 
pe cari la ora 12 Tzigara a venit la Crucea Roşie să le 
noteze în scris: «Mulţumim pentru comunicare. Nu 
suntem de aceiaşi părere cu domnul Carp şi noi credem 
că generoasa iniţiativă a Impăratului îşi poate aduca 
roadele. Suntem gata a ajuta această iniţiativă. Dacă ea 
trebue să ajungă la o pace generală, factorii care vor 
avea să o determine sunt prea mari pentru ca ajutorul 
nostru să poată avea vre-o semnificaţie. Dar dacă ea 
poate aduce păci individuale, suntem gata să contribuim 


Brauisteanu a le texte de la proclamation de l’'Empe- 
Treur: «Sous l'influence de la victoire (Bucarest évidemment ! 
Je comprends pourquoi les officiers disaient que l’ordre 
était de faire vite et un pareil ordre coûte beaucoup de 
sang)... il annonce à son armée qu’il a offert à l'ennemi la 
paix, Il ne sait ce qu’il en sortira, mais le devoir de Par- 
mée continue de rester le même : combattre et vaincre». — 
L’Archevêque disait que le Chef d'Etat Major Stolzenberg 
en était ébahi. Le coup de surprise a été grand). 

Je dois reconnaître combien Maiorescu a accueilli avec 
chic la réponse — peu explicable en ces moments — de Carp. 
Sommes d'accord sur nos formules qu'à midi même Tzi- 
gara est venu à la Croix Rouge noter par écrit: Remer- 
cions pour communication. Nous ne sommes pas de l'avis de 
Mr. Carp et nous pensons que la généreuse initiative de 
l'Empereur peut porter ses fruits. Nous sommes prêts à se- 
<onder cette initiative. Si elle doit aboutir à une paix gé- 
nérale, les facteurs qui auront à la déterminer sont trop 
grands pour que notre secours signifie quelque chose, Mais 
si elle peut aboutir à des paix individuelles, nous sommes 


342: NOTE POLITICE -— 1916 


şi noi, făcând presiune asupra Coroanei. O manifestaţie 
publică la Bucureşti, aşa cum o dorea Maresalul, era. 
exclusă pentru două motive : 1) s'ar spune că este inspi- 
rată de frică, Bucureştii fiind ocupat; 2) eât de mare ar 
fi, tot nu ar ajunge la cunoştinţa Regelui şi a guvernu- 
lui. Dacă Mareşalul admite modul nostru de a vedea, — 
după ce vom şti care ar putea să fie pacea noastră, — 
am putea să întrunim deputaţi, senatori, notavilităţi din 
toate partidele, şi în numele lor să facem presiune asu- 
pra Regelui, dacă ni se procură mijloacele de comuni- 
care, fie printr'o Legaţie neutră, fie lăsându-se să treacă 
de exemplu archiepiscopul cu mesajul nostru, sau lăsând 
pe unul din noi să treacă liniile». — Maiorescu repeta 
mereu, că eu trebue să mă duc la Rege. 

— Seara la 9% Tzigara, numit chiar astăzi prefect 
de poliţie, raportează că Maresalul a ascultat cu mare a- 
tentie răspunsul nostru, dar că el nefăcând politică s'a 
mărginit să comunice Românilor o proclamaţie a Impä- 
ratului; restul privea. pe Români. 

— Aflu, din douë părţi, că Germanii vor să ia ca os- 





prêts à y contribuer en faissant pression sur la Couronne. 
Une manifestation publique à Bucarest, telle que la sou- 
haitait le maréchal, était exclue pour deux raisons: 1) on 
dirait qu'elle est inspirée par la peur, Bucarest étant oc- 
cupé; 2) si grande fût-elle, elle n’arriverait pas à la con- 
naissance du Roi et du gouvernement. — Si le maréchal 
admet notre façon de voir, — après avoir connu quelle pou- 
raît être notre paix — nous pourrions réunir députés, sé- 
nateurs, notabilités de tous les partis et en leur nom agir 
sur le Roi si on nous procure les moyens de communication, 
soit par une légation neutre, soit en laissant passer par 
exemple PArchevâque portant notre message, soit en laissant 
traverser les lignes à l’un de nous. 
Maioresca disait toujours que c'est moi qui dois me ren- 

dre auprès du Roi. E 

Le soir 9% h. Tzigara, nommé aujourd’hui même préfet 
de police, rapporte que le maréchal a écouté attentivement 
ce que lui a été dit, maïs que lui en faisait pas de politique: 
il s’est borné à communiquer aux Roumains une proclama- 
tion de l'Empereur ; le reste regardait les Roumains. 

J'apprends de deux côtés que les Allemands veulent. 


NOTE POLITICE — 1916 343 


tatici pe doamna Lia Brätianu si pe d-rul Cantacuzino, 
ca să se pue la adăpost în contra transportului în Rusia ` 
al Germanilor cari au fost arestaţi la noi, dela începutul 
războiului. Mă duc imediat la Doamna Lydia Filipescu 
şi Lupu Kostake îmi confirmă realitatea atmenintärei. 
D-rul Cantacuzino este acuzat că ar fi lăsat să se joace 
în casa sa aceiaşi comedie pe care Barbu Stirbey o juca 
la Buftea şi, prin corespondenţă, la Berlin. 

— Mizil şi Urziceni au fost ocupate Luni şi am pier- 
dut în 3 zile 10.000 de prizonieri. Buletinul german de 
astă-seară zice că ultima rezistenţă, favorizată de cres- 
terea Dâmboviţei şi întărită de cavalerie rusească, a fost 
învinsă iar pe şoselele ducând la Buzău şi prin munţi 
am mai pierdut încă 4000 prizonieri! 

«Bukarester Tagblatt», scris în două limbi, a apä- 
rut astă-seară. Germanii au rechizitionat masinele «A- 
devărului» pentru a-l imprima. Notele sunt destul de 
impartiale. Povestirile care le fac de luptele noastre in- 
sistă asupra lipsei de comandament. 

1/14 Decembre. — Germanii au lăsat Crucei Roşii 
sarcina prizonierilor până în momentul plecărei lor în 


prendre comme otages Lia Bratiano et le Dr. Cantacuzène 
pour se prémunir contre la transportation en Russie des 
Allemands que nous avons arrêtés depuis la guerre. Je me 
rends de suite auprès de M-me Lydie Filipescu et Lupu me 
confirme la réalité de la menace. On accuse le Dr. Cantacu- 
zène d’avoir laissé dans sa maison jouer la même comédie que 
Barbu Stirbey jouait à Buftea et, par correspondance, à 
Berlin. 

Mizil et Urziceni ont été occupés lundi et nous avons, 
en trois jours, perdu 10.000 prisonniers. Le bulletin allemand 
de ce soir dit que la dernière résistance, favorisée par la 
crue de la Dambovitza et renforcée par cavalerie russe, a été 
vaincue et que sur les routes conduisant à Buzau et dans 
ia montagne nous avons perdu encore 4000 prisonniers ! 

Le Bukarester Tagblatt, en deux langues, a paru ce soir. 
Les Allemands ont réquisitionné les presses de l'«Adevarul» 
pour l’imprimer. Note assez impartiale. Les récits qu'ils 
donnent de nos batailles insistent sur le défaut de com- 
mandement, 

l-er décembre.—Les Allemands ont laissé à la Croix Rouge 
la charge de l'entretien des prisonniers jusqu'au moment 


344 NOTE POLITICE — 1916 


Germania. Au grija de a nu-i umili. Când s'a transferat 
ofiţerii dela Cercul Militar Ja fabrica Saidman, ei au 
insistat ca această transferare să se facă cu trăsuri, iar 
nu în cortegiu. Avem aproape 1900 de oameni de între- 
ţinut şi de îngrijit, şi cum nu mai există autorităţi mili- 
tare, tot noi trebue să vedem şi de îmbrăcămintea lor, 
cum îmbrăcăm şi pe evacuafii noştri! Mâine, primul 
transport de răniţi care ese din spital, porneşte pentru 
a-şi începe exilul ! 

Când stai de vorbă cu ei, unul a fost prins la Pan- 
telimon : «Ne-au înconjurat fiind în cantonament». 
Alţii, la Tâncăbeşti, surprinşi în coloană de marş, etc. 
Prin aceste exemple se poate judeca ce a fost retrage- 
rea, noastră. 

2/15 Devembre— Comunicatul german anunţa eri că, 
cu toată starea mizerabilă a drumurilor, au ocupat efec- 
tiv tot teritoriul Munteniei până la linia ferată a lalo- 
mifei. Astă-seară ei anunţă luarea Buzăului şi captura- 
rea a 4000 de prizonieri. Buzău a fost luat cu asalt, zice 
nota oficială, în noaptea de 1 spre 2 Decembre: râul a 
fost trecut la 2 Decembre. (Vremea este călduroasă, dar 
foarte umedă. Nici noaptea nu îngheaţă). 





de leur départ pour l'Allemagne. Ils sont paternes et ont 
le souci de ne pas humilier. Lorsqu'on a transféré les of- 
ficiers du Cercle militaire à la fabrique Saidman, ïls ont 
insisté pour que cela se fit par voitures et pas en cortège, 
Nous en avons près de 1900 à entretenir et soigner, Comme 
il n'y a plus d’autorités militaires, nous devons pourvoir à 
les nipper, comme nous vétissons nos évacués, 

Demain la première fournée de blessés qui quittent l’hô- 
pita] pour commencer leur exil. 

Lorsqu'on cause avec eux, l’un a été pris à Pantelimon 
«ne-au înconjurat fiind în cantonament» ; d’autres à Tan- 
cabesti, surpris en colonne de marche, ete. On juge par ces 
exemples de, ce qu'était notre retraite. 

2 décembre. — Le communiqué allemand annonçait hier 
que malgré l'état épouvantable des routes ils ont effective- 
ment occupé de la Grande Valachie tout le territoire jus- 
qu'à la ligne ferrée de la Ialomitza. Ce soir ils annoncent 
la prise de Buzau et capture de 4000 prisonniers. 

(Il fait depuis longtemps très doux et humide. Il ne gêle 
plus la nuit). 


NOTE POLITICE — 1916 345 


Am stat mult de vorbă cu Teigara, în privinţa os- 
taticilor pe care vor să-i ia din familia Brătianu, și lam 
rugat să vorbească în această privinţă cu Mackensen. 
Ca Preşedinte al Crucei Roşii voi fi obligati să protes- 
tez pentru Lia Brătianu acoperită de convenţia dela 

‘Geneva şi ca Român va trebui să mă solidarizez cu Bră- 
tienii. Tzigara îmi răspunde că Germanii vor cu orice 
pret liberarea Germanilor internaţi şi a Austriacilor, 
luaţi ca ostatici în Transilvania (împrejurimile Cieu- 
lui). — Am văzut întorcându-se câţiva nenorociti din 
cei cari fuseră internaţi în Ialomiţa: särmanele ară- 
tări! — Tzigara, mi-a mai spus că din conversaţia lui 
cu Ducele de Mecklemburg, despre care se vorbise că 
va fi guvernator, el păstrase un dubiu asupra soartei 
Moldovei. — A se alătura de cuvintele rostite 'de d-nul 
Adorjian dela «Az-Est», după care ar fi avut loc de 
curând tratative la Stockholm în cari Ruşii ar fi ridi- 
cat pretenţii asupra Moldovei. 

— Maiorescu, când i-am făcut cunoscut alaltăeri re- 
fuzul lui Carp de a se întâlni cu dânsul, ma întrebat 
dacă Neniţescu nu ar înclina în partea lui. Vorbisem 





Causé longuement avec Tzigara des otages qu'on vou- 
drait-prendre dans la famille Bratiano et l’ai prié d’en par- 
ter à Mackensen ; comme président de la Croix Rouge je 
serais obligé de protester pour Lia Bratiano couverte par 
la convention de Génève et comme Roumain je serai forcé 
de me solidariser avec les Bratiano. Il me répond 
que les Allemantis veulent à tout prix la liberation des Al- 
lemands internés et des Autrichiens pris comme otages en 
Transylvanie. J’ai vu rentrer quelques malheureux de ceux 
qu’on avait emprisonnés dans la Jalomitza: les tristes appa- 
ritions! Tzigara ma encore dit que de sa conversation avec 
Je Duc de Mecklembourg, dont on avait parlé comme gou- 
verneur, il avait gardé l'impression d’un doute sur le sort 
de la Moldavie. A rapprocher des propos tenus par M. 
Adorjian de P«Az-Est», selon Jequel il y aurait eu. tout récem- 
ment, des pourparlers à Stockholm, dans lesquelles la Russie 
aurait élevé des prétentions sur la Moldavie. 

Maiorescu, lorsque je lui ai rapporté, avant-hier. le refus 
do Carp de nous rencontrer, m'avait demandé si Nenitzesen 
ne penchait pas de son côté. J'ai causé avec lui et 


346 NOTE POLITICE — 1916 


înainte cu el, şi Nenijescu a susţinut cu căldură cauza 
lui Carp : «Din cauza suprafeţei lui în străinătate». In 
plus el s'a arătat — în ace.aş sens — antidinastic intran- 
sigent. À se găsi împreună cu Stirbey, colaborând eu 
miniştri şi semnând alături de ei în acte publice, era 
pentru el o ruşine pe care nu o putea înghiţi. 

3/16 Decembre— Atâta tin Germanii la chestiunea 
prizonierilor civili, încât Lupu Kostake crede că se vor 
interna 3000 de persoane ca ostatici. A primit ordine 
pentru a pregăti închisoarea. Se află dealtminterea lu- 
cruri îngrozitoare. La Văcăreşti se aflau femei; cele de 
moravuri uşoare primeau vizite şi împărțeau cu directo- 
rul şi grefierul produsul libertinajului lor; iar celelalte 
erau lăsate să moară de foame. Ar fi fost decese de în- 
registrat, datorite mizeriei. In orice caz Marița Ionescu, 
directorul takist, se laudă astăzi că a suspendat pe acel 
director... după plecarea guvernului. Germanii au ares- 
tat tot acest personal dela Văcăreşti. — A mai fost ares- 
tat şi Take Policrat. care, după cât se spune, îşi vindea 
protecţia (!) persoanelor care se refugiau la dânsul, 
când cu ocupaţia. Bine că am scăpat de el! 


Nenitzescu a chaudement épousé la cause de Carp «à cause 
de la surface qu’il avait à l'étranger». Il s’est montré, de 
plus — et dans le même sens — anti-dynastique intransigeant. 

Se rétrouver avec Stirbey, collaborant avec les ministres. 
et signant à côté d'eux dans des actes publics, était, pour lui, 
une honte qu’il n'avalerait plus. 

3 décembre. — La question des prisonniers civils tient 
à coeur aux Allemands au point que Lupu croit qu’on inter- 
nera 3000 personnes comme otages. Ils ont des ordres pour 
préparer la prison, On apprend d’ailleurs de choses af- 
freuses. A Vacaresti on avait des femmes; celles de vie 
legère recevaient de visites et partageaient avec le direc- 
leur et le greffier le produit du libertinage; par contre, on 
laissait les autres mourir de faim. Il y aurait eu des décès 
à enregistrer, dus à la misère. Dans tous les cas, Marita 
Ionescu, le directeur takiste, se vante aujourd’hui d’avoir 
suspendu ce directeur... après le départ du gouvernement. 
Les Allemands ont arrêté tous le personnel de Vacaresti. 
On a arrêté aussi Take Policrat qui, paraît-il, vendait sa 
protection (?!) aux gens qui se refugiaient chez lui lors de 
l'occupation. Quel bon débarras ! ; 


NOTE POLITICE -— 1916 347 


4/17 Decembre, — Chestiunea prizonierilor civili a 
luat deodată o înfăţişare severă şi hotărâtă. Eri au fost 
arestaţi : Ciocârdia, N. Zane, A. Crăsnaru, D-rul Can- 
tacuzino, Joan Berendey. Şi azi dimineaţă aflu că au 
mai fost ridicaţi Procopiu (amânat pentru cauză de 
boală). Antoniadi dela Curtea de Apel, Aristid Alexan- 
drescu dela Casaţie Prezidentul dela Casaţie I. Duca, 
profesorul universitar Burileanu, Mina Minovici, ajuto- 
rul de primar Donescu, consilierul municipal Ioaniu, 
un comisar de poliţie, Al. Ciurcu. Suflă un vânt de te- 
roare asupra tutulor. La ora 7% au venit la Club să ri- 
dice pe A. Darvari! Serviciile sau ce mai rămăsese din 
ele se desagregează cu totul. Până acum femeile au fost 
scutite. — Am alergat la Sabina Cantacuzino. Am putut 
să-i dau ceva speranţe pentru cumnata ei Lia. Ştiu că 
Lt. Hartenstein, care este şeful poliţiei germane, a luat 
notă de obiectiunile mele transmise prin Tzigara. Sa- 
bina Cantacuzino mi-a mulţumit cu efuziune. 

Lupt ca să înlătur această amărăciune. Am văzut 
pe Vredenburch şi va căuta să telegrafieze Regelui. 
Lupu Kostake a şi pornit o telegramă, dar va fi ea 





—— 


4 décembre. — La question des prisonniers civils a su- 
bitement pris une tournure severe et décidée. Hier on a 
arrêté : Ciocardia, N. Zane, A. Crasnaru, le Dr. Cantacu- 
zène, Jean Berendei. Ce matin j'apprends que successivement 
on a eueilli Procopiu (sursis pour cause de maladie), An- 
toniade de la Cour d'Appel, Aristide Alexandrescu (Cassa- 
tion), le président Jean Duca (Cassation), le professeur uni- 
versitaire Burileanu, Mina Minovici, l’adjoint au maire Do- 
nescu, le conseiller municipal Ioaniu, un commissaire de 
police, Alexandru Ciurcu. Un vent de terreur sur tout le 
monde, 

A 7% h, on est venu chercher au Club Alex. Darvari. 
Les services, ou ce qu’il en restait, se désagrègent complé- 
tement. Les femmes ont été épargnées jusqu’à présent. J'ai 
couru chez Sabine Cantacuzène. J'ai pu lui donner quelque 
espoir pour sa belle-soeur Lia Bratiano, Je sais que le Lt. 
Hartenstein, qui est le chef de la police allemande, a pris 
note des objections transmises par Tzigara. Sabine m'a re- 
mercié avec effusion... 

Cherché à détourner ce calice. Vu Vredenburch et cher- 
chersit à télégraphier au Roi. Lupu Kostache a déjà fait par- 
tir (s’il est transmis) un télégramme. 


348 NOTE POLITICE — 1916 


transmisă... ? Se pare că Împăratul a telegrafiat direct 
că nu admite ca un singur German, necondamnat juri- 
diceşte, să fie deţinut. Şi dacă prizonierii civili tree din- 
colo de Prut. ai noştri vor fi trimişi în Siria! Cu inima 
strânsă îţi zici că tot ce se întâmplă este meritat şi le- 
gitim ! 
«Bukarester Tagblatt» conţine o telegramă a Im- 
păratului către vice-preşedintele Sobraniei bulgäresti 
şi pentru prima dată vorbeşte de Regele nostru numin- 
du-l apostat: 

«Pentru D-voastră, cu prilejul luărei Bucureştilor, 
vă exprim  mulţumirile mele sincere. Acestui mare 
triumf căpătut cu ajutorul Celui Atot Puternic se mai 
adaugă unul de o deosebită însemnătate care întrece cu 
mult importanţa succesului militar. Este triumful ami- 
<itiei şi al sinceritätei, care leagă pe Suverani şi popoa- 
rele aliate asupra trădărei unui apostat. care în orbirea-i 
uşuratică a crezut că va putea întreprinde cu uşurinţă 
o expediţie de pradă. Bulgaria. în momentele cele mai 
grele a mai suferit odată viclenia acestui vecin. De a- 
ceia dorese şi Eu să felicit viteazul popor bulgar, în mod 
special, pentru acest eveniment în care se releveazä 
Dreptatea vecinie precumpănitoare. — Wilhelm I. R. 

Te'egrama este foarte aspră şi plină de ameninţări, 
-cel putin în ceeace priveşte Quadrilaterul. Aluzia la 1913 
este transparentă, dar este ciudat că Impăratul uită că 
not în 1913 nam mobilizat decât când a spus-o Germa- 


Il semble que l'Empereur a directement télégraphié qu'il 
m'admettait pas qu’un seul Allemand, non judiciairement 
condamné, pât être détenu. Et si les prisonniers civils pas- 
sent le Pruth, les nôtres seront envoyés en Syrie. Et le coeur 
serré on se dit que tout ce qui arrive est mérité et légitime. 

Le «Tagblatt» contient un télégramme de l'Empereur au 
vice-président de la Sobranié bulgare. Et pour la pre- 
mière fois il désigne notre Roi, sans le nommer, comme 
apostat. Très dur et malheuresement plein de menaces, du 
moins en ce qui concerne le Quadrilatère. P'alrusion à 1913 
est transparente, mais il est singulier que l'Empereur ou- 
Dlie que nous n'avons mobilisé en 1913 que lorsque l’Alle- 


NOTE POLITICE — 1916 349 


nia, — era vorba mai ales de a se ajuta Grecia şi de a 
uşura Regelui Constantin câştigând cucerirei lui—şi că 
Germania, când ne-a felicitat pentru încheerea  păcei, 
ea cea dintâi a recunoscut că tratatul nu mai trebuia re- 
vizuit ! — Bobârnacul se adresează de altfel Regelui Cu- 
rol, având în vedere că e vorba de trecul. 

— O chestie interesantă, pusă în evidență cu afa- 
cerea ostaticilor : Germanii nu au luat contact cu Vre- 
denburch în calitate de ministru al Olandei... Motivul ar 
fi oare situaţia rău definită între Olanda şi Germania ? 
Sau scrupulul de drept că o Legaţie trebue să se afle la 
sediul guvernului ? 

Chiar Vredenburch mi-a mărturisit această situaţie 
falsă şi mi-a spus că el nu va rămâne decât în calitate 
de ministru recunoscut iar nu ca persoană tolerată. 

Am văzut pe American (Vopicka). El mi-a spus că 
a şi telegrafiat la Berlin pentru «schimbul de prizonieri 
civili». Mi se pare că răspunsul este la Iaşi, iar nu la Ber- 
lin ! — In privinţa lui, Vredenburch îmi spune că Vo- 
picka a speculat întruna pe schimbul monedei aus- 
triace, care era încredinţată de protejatii săi ! 





magne nous Pa dit; — il s'agissait surtout d'aider la Grèce 
et de faciliter au Roi Constantin le gain de sa conquête — 
et que l'Allemagne, en nous félicitant de la conclusion de la 
paix, a, la première, reconnu que le traité n'était plus sujet 
à révision. Le coup de patte est d’ailleurs à l'adresse du 
Roi Carol, dès qu’il s’agit du passé. 

Une question intéressante mise en évidence par laf- 
faire des otages. Les Allemands n’ont pas pris contact avec 
Vredenburch, en tant que ministre de Hollande. Est-ce la 
situation mal définie entre les Pays-Bas et l’Allemagne ? 
Est-ce scrupule de droit qu’une légation doit se trouver au 
siège du gouvernement? Vredenburch lui même m'accuze- 
ce malaise et m'a dit qu’il ne resterait que si ministre re- 
connu, non personne tolérée. 

Jai vu l'Américain, Il wa dit qu’il a déjà télégraphié Ber- 
lin pour «échange de prisonniers civils». Il me semble que 
la réponse est à lassy, non à Berlin A propos de lui, Vre- 
denburch me dit que Vopicka a tout le temps spéculé sur 
le change des monnaies autrichiennes que ses protégés lni 
ont. remises. 


350 NOTE POLITICE — 1916 


Comunicatul, transmis verbal de fiul Kostake, zice 
că armata germană a trecut dincolo de Buzău, luându-ne 
încă 2000 de oameni. 

5/18 Decembre. — Comunicatul anunţă că inamicul 
a ajuns pe şoseaua Râmnicul-Sărat, că a trecut Buzăul 
şi Valea Călmățuiului, capturând prizonieri şi 400 de va- 
goane, iar în Dobrogea au trecut linia Hârsova-Cogea- 
lac. Deci este un front neîntrerupt şi în linie dreaptă, 
care nu trebue să fie mai departe ca 40 de km. la sud de 
Brăila. 

Trec enorm de multe trupe. Alaltăeri era divizia 
dela Cerna, bune trupe austriace, pe care Mackensen le-a, 
trecut în revistă pe piaţa Teatrului; şi de atuncea me- 
reu trec Germani. D-rul Wolf, căruia îi cerusem o ca- 
zarmă pentru prizonieri, mi-a spus că era imposibil 
fiindcă treceau o «riesige» parte din trupe, cari aveau 
nevoe de cazărmi pentru a se odihni. — Suntem departe 
de cele 3—4 divizii cu care Brătianu zicea că va avea a 
face ! 

— Germanii devin grozav de aspri şi putin discreti. 
Ei invadează totul si de sigur că curtenia este în mod 





Le communiqué, verbablement transmis par Kostache 
fils, porte que l’armée allemande a dépassé Buzau en nous 
prenant encore 2000 hommes. 

5 décembre. — Le communiqué annonce-qu’ils sont ar- 
rivés sur la chaussée Ramnicu-Sarat, qu’ils ont franchi le 
Buzau, depassé la vallée du Calmatui, capturé des prison- 
niers et 400 wagons, et franchi dans la Dobrogea la ligne 
Harsova-Cogealac. C’est done unsfront non interrompu et 
er ligne droite à mi-chemin de Ramnicu-Sarat et qui ne 
doit plus être qu'à 40 km. au Sud de Braila. 

D'ailleurs il passe énormément des troupes. Avant hier 
c'était la division dela Cerna, bonnes troupes autrichiennes 
que Mackensen a passées en revue place du Théâtre et de- 
puis tout le temps des Allemands. Le Dr. Wolff, à qui j'a- 
vais demandé une caserne pour les prisonniers, m'a dit que 
c'était impossible parcequ’il passait une «riesige» partie des 
troupes qui avait besoin de ces casernes, pour se reposer. 
Nous sommes loins des trois-quatre divisions auxquelles 
Bratiano disait devoir avoir à faire. 

Les Allemands deviennent affreusement durset peu dis- 
crets. Ils envahissent tout et certainement que la courtoisis 


NOTE POLITICE — 1916 351 


voluntar dată la a parte. Tzigara vrea să demisioneze. 
Germanii voiau să pue o placardă pe träsura sa: Pre- 
feet de poliţie «im Dienste der kaiserlichen»... şi nu mai 
ştiu ce. Pe hârtiile oficiale titlul ministerial şi men- 
tiunea «Regatul României» sunt şterse. Ei zie că oficial 
Regatul României nu mai există. Au oprit ca să fie po- 
menit în biserici Regele şi chiar să se pronunţe numele 
Jui. Domnul Hartenstein nu înţelege să fie contrazis. Câti- 
va ofiţeri au venit la ora 7 la Club; au vorbit cu mine, cu 
chipiul pe cap, abia salutând şi au cerut etajul II al Clu- 
bului pentru un cazino ofițeresc. La o observaţie nsîn- 
semnată a mea unul din ei într'un mod obraznic şi im- 
perativ mi-a răspuns: «Es muss !» Această schimbare 
accentuată ar proveni oare dintr'un ordin dela Berlin ? 
N’o fi deceptia distrugerei petrolului? Sau este indigna- 
rca pentru ceeace s'a făcut cu compatrioţii lor inter- 
naţi ? Lupu Kostache pretinde că Germanii afirmă că 
din 150 liberaţi din Ialomiţa. 35 au murit pe drum de 
slăbiciune. Represaliile merg strună şi ei vor merge până 
la 2000 de arestări. Amatorii de sequestri cari n'au fu- 





est volontairement mise de côté. Tzigara veut se démettre. 
lls voulaient placarder sur sa voiture «Préfet de Police îm 
Dienst der Kaiserlichen.. je ne sais plus quoi Sur les pa- 
piers officiels rature des entêtes ministériels et de la mep- 
tion «Royaume de Roumanie». Officiellement, il n’y a plus 
de Royaume roumain, — vous disent-ils. Ils ont défendu 
qu’on prie dans les églises pour le Roi et de citer son nom. 
Mr. Hartenstein n’enlend pas accepter une contradiction. 
Des officiers sont venus à 7 h. au Club; ils ont causé avec 
moi, casquettes sur la tête, saluant à peine et ont exigé 
le second étage pour un casino d'officiers. Sur la plus ano- 
dine observation, Pun deux m'a dit impérativement «es 
muss», Le changement accentué provient-il d’un ordre su- 
bit de Berlin? Est-ce la déception de la destruction du pé- 
trole? Est-ce indignation pour ce que l’on a fait de leurs 
compatriotes internés? Lupu prétend que les Allemands af- 
firment que sur 150 relâchés à la Ialomitza, 35 ont succom- 
bé par suite d'&puisement en route. 

Les répresailles vont leur train et ils irront jusqu'à 
2000 arrestations. Les amateurs de sequestres qui n’ont pas 


352 NOTE POLITICE — 1916 


git sunt cam plictisiti! Dar câte femei sărmane-cari vin 
să plângă la Crucea Roşie... 

Darvari, care fusese arestat aseară, — se afirmă, că 
el era acuzat de spionaj, — a fost pus în libertate numai 
graţie Prințului Schaumburg-Lippe, dar arestările tot. 
continuă. Lupu Kostache caută un local mare, care să 
poată să contie la nevoe 2000 de paturi. El alege clädi- 
rea cea mare a Daciei din calea Dorobanţilor. Detinutii 
sunt la secret. — Am cerut lui Tzigara să consulte antu- 
rajul lui Mackensen, cui trebue să mă adresez pentru a 
interveni în mod practic în această chestiune. Represa- 
lii — bineînţeles ; dar dacă guvernul nostru nu ştie ni- 
mic ? 

6/19 Decembre, — Sf. Niculae : Cum se serbează oare: 
această zi la Iaşi ? In alt rând doi membri ai comisiunei 
interimare dela Alexandria vin pentru a aproviziona 
spitalele : 2200 de răniţi români cărora le lipsesc toate, 
culcaţi pe pae în prăvălii transformate în lazarete. Ju- 
decătorul Anghel dela Zimnicea şi Friedmann, care a 
fost şi el internat timp de două luni: Zimnicea a fost 
prădată întrun mod ruşinos de ai noştri. Anghel spune 











décampé sont bien ennuyés. Mais que de pauvres femmes qui 
scnt venu pleurer à la Croix Rouge.. 

Darvari, qu'on avait arrêté hier soir — on affirme qu’on 
Vaccusait d'espionnage — a été relâché seulement grâce au 
Prince de Schaumburg-Lippe. Mais les arrestations n’en 
continuent pas moins. Lupu cherche un grand local pour y 
placer au besoin 2000 lits. Il jette son dévolu sur la grande- 
bâtisse de la Dacia, Calea Dorobanţilor. Les détenus sont 
au secret. Je demande à Tzigara de consulter entourage de 
Mackensen à qui je dois m'adresser pour intervenir prati- 
quement’ dans cette question. Represailles, — c'est convenu ; 
— mais si notre gouvernement n’en sait rien? 

6 décembre. — La Saint Nicolas : Comment fête-t-on ce 
jour à Iassy 7 

Deux membres de la commission intérimaire d'Alexan- 
drie arrivent pour ravitailler les hôpitaux. 2200 blessés rou- 
mais manquent de tout, sur la paillé dans les boutiques 
transformées en lazarets. Le juge Anghel de Zimnicea 2t 
Friedmann, interne lui aussi pendant deux mois: Zimnicea 
a été outrageusement pille par les nôtres. Anghel dit awè 


NOTE POLITICE — 1916 353 


că ştie el unii maiori cari împuşeau porcii particularilor 
spre a trimite familiilor grăsimea la Bucureşti ! In fie- 
care zi armata muta bunurile cetăţenilor;—se pare că un 
colonel Coandă sa distins mai ales. Când a sosit inami- 
cul, nu mai era nimic. Dela Zimnicea, când n'a mai fost 
nimic de băut, se trimiteau echipe pentru a sparge pivni- 
tele lui Negroponte dela Fântânelele, şi a aduce vin. 
După spusele acestor doi domni populaţia rurală este 
foarte mulţumită de dominatiunea germană. 

Armata dela Cerna, 8000 de oameni cu generalul şi 6 
coloneli, a fost prinsă la Isbiceni. Locuitorii din Alexan- 
dria au putut vorbi cu ofiţerii. Totul, cu trenuri şi for- 
mafii sanitare, a fost pornit la Budapesta pe Dunăre. 

7/20 Decembre, — Cursul monedelor, fixat d’abia de 
câteva zile, a fost din nou schimbat. Leul e mai jos ca 
leva bulgară şi cursul mărcei sa urcat cu diferenţa. Bär- 
bulescu mă face atent asupra acestui lucru ca şi cum aşi 
putea eu să fac ceva. Se pare că Banca Generală va fi 
transformată în Bancă de emisiune. Petersen “a întors 
de două zile si influenţa sa se resimte în toate aceste 
chestiuni. 








sa connaissance des majors abattaient les pores des par- 
ticuliers pour en envoyer la graisse à leur familles à Bu- 
carest. — Chaque jour l’armée déménageait le bien des ci- 
toyens, — il parait qu’un colonel Coanda s’est surtout dis- 
tingué. Quand lennemi est venu, il n’y avait plus rien. De 
Zimnicea, quand tout a été bu, on envoyait des équipes en 
règle forcer les portes de Negropontes et emporter le vin 
de Fantanele. Selon les deux Messieurs, la population rurale 
este très contente de la domination des Allemands. 

L'armée de Cerna — 8000 hommes en tout avec le gé- 
néral et six colonels — a été prise à Isbiceni. Les Alexan- 
driens ont causé avec leurs officiers. Le tout, avec train st 
formation sanitaire, a été expédié par le Danube à Bu- 
dapest. 

7 décembre.—Læ cours des monnaies fixé, il y a quelques 
jours à peine, a de nouveau été changé. Le leu est placé au- 
dessous du leva bulgare et le cours du mark augmente 
d'autant. Barbulescu attire mon attention sur le fait comme 
si j'y pouvais quelque chose. Il paraît que la Banque Gé- 
nérale sera transformée en banque d'émission. D'ailleurs Pe- 
tersen est rentré depuis deux jours et son influence dans toutes 


ces questions se fait sentir. 


af 


354 NOTE POLITICE — 1916 


Intoarcerea liberatilor dela Ialomiţa sa făcut în 
mare parte. Infätisarea lor este atât de mizerabilă, po- 
vestirile lor atât de îngrozitoare încât e o mare mişcare 
printre Germani şi Austriaci. 

__ Arestările sau făcut mai rare. loan Berendey a fost 
pus în libertate. Se pare că Germanii repatriați, cu Dietz 
în cap, au stăruit mult pentru această liberare. 

Nu te joci cu autorităţile germane. Doamnele Lia 
Brătianu şi Râmniceanu au refuzat să lase pe Stabsarzt 
Wolff să viziteze spitalul lor la şcoala Centrală: autori- 
tatea a oprit pe aceste doamne să mai calce la spital! 

8/21, Decembre. — O ordonanţă rationeazä întrebuin- 
tarea electricităţii şi consumatia uleiurilor grele. Ordo- 
nanfa are grija să spue că aceasta este consecinţa dis- 
trugerei şantierelor de petrol «cu consimtimäntul gu- 
vernului român». 

Comunicatul nu zice absolut nimic. 

Tzigara mi-a comunicat eri că Mackensen are să facă, 
o excepţie şi mă va primi. Dar fiind rägusit, vizita este a- 
mânată pe câteva zile. Cum nu este vorba decât de pri- 
zonierii civili, aşi fi foarte bucuros dacă chestiunea sar 





Le retour des libérés de la Ialomitza s’est fait en grande 
partie. Leur aspect est si misérable, leurs récits si affreux 
qu'il y a une terrible effervescence parmi les Allemands et 
les Autrichiens. 

— Les arrestations sont devenues plus rares. Jean Be- 
rindey a été relâché. Il paraît que les Allemands repatriés, 
Dietz en tête, s’y sont énormément employés. 

On ne badine pas avec les autorités allemandes. M-mes 
Lia Bratiano et Ramniceanu ont refusé au Stabsarzt Wolff 
la visite de leur hôpital, şcoala centrala: l'autorité a exigé 
qu’il fût défendu à ces dames de retourner à l’hôpital ! 

8 décembre. — Une ordonnance rationne l’usage de l’élec- 
tricité et la consommation des huiles lourdes. L’ordonnance 
a soin de dire que c'est par suite de la destruction des chan- 
tiers de pétrole «avec l’autorisation du gouvernement rou- 
main», 

Le communiqué ne dit absolument rien. 

Tzigara m'a communiqué hier que Mackensen allait faire 
une exception et me recevra, Mais il est enroué et la visite 
est remise de quelques jours. Comme il ne s’agit que des pri- 


NOTE POLITICE ~ 1916 355 


aranja în rästimp, fără vizită. Eri, telegramele anunțau 
că generalul Nivelle ar fi numit comandant şef al ar- 
matelor franceze de Nord şi Nord-Vest, deci al frontului 
dé luptă. După părerea mea, era disgratia lui Joffre. 
Astăzi se află că Joffre rămâne în guvern, — care a 
fost redus la un guvern de partid cu excluderea dreptei 
şi socialiștilor, — simplu consilier technic, Jotfre=Ber- 
thelot! 
Maiorescu vine să mă vadă. El se miră de uşu- 
rinfa cu care oamenii noștri politici văd rästunarea di- 
mastiei. Până şi Teodor Rosetti a fost câştigat acestui 
sentiment. Bineînţeles şi Pissosky, care s'a dus să-l son- 
deze. Şi, în cercurile din oraş Paul Teodoru. Convoe 
pentru mâine cei 5 foşti miniştri, dar fără gen. Hârjeu. 
Suntem în ajunul Crăciunului, stil nou: 300 de tră- 
suri, admirabil înhămate au defilat încărcate cu pro- 
vizii, având un brad de Crăciun la fiecare două trăsuri. 
Aceasta este probabil Crătiunul frontului pregătit cu 
îngrijire de împărat. 


sonniers civils, je serais heureux si la question s’arrangeait, 
sans visite, dans l'intervalle. 

Hier les dépêches portaient que le général Nivelle était 
nommé comandant en chef des armées françaises du Nord 
et du Nord-Ouest, donc du front de combat. C'est à mon avis 
la disgrâce de Joffre. Aujourd’hui on apprend que Joffre 
reste, dans le gouvernement, —qui a été réduit à un gouverne- 
ment de parti avec l'exclusion de la droite et des socialistes, 
— simple conseiller technique, Joffre-Berthelot. 

Maiorescu vient me voir. Il est étonné de la légereté avee 
laquelle nos hommes politiques envisagent le renversement 
de la dynastie, Jusqu'à Theodor Rosetti que ce sentiment a 
gagné. Bien entendu Pisosky, qui a été aussi le tâter. Et 
dans les cercles de la ville, Paul Theodora. Je convoque pour 
demain les cing anciens ministres, mais sans le général 
Harjeu. 

Nous sommes à la veille du Noël nouveau style: trois 
cents voitures magnifiquement attelées, chargées de provi- 
sions, ayant un arbre de Noël pour deux voitures, ont dé- 
filé. C'est probablement le Noël du front soigneusement pré- 
paré par l'Empereur. 


356 NOTE POLITICE — 1916 


9/22 Decembre. — Ordonanţa pentru schimbarea, orei. 
In noaptea Crăciunului va trebui să adoptăm ora Europei 
Centrale. La 12 Ianuarie vom fi obligaţi să adoptăm. 
calendarul Gregorian: s'a vrut să ne fie impus în acelaş: 
timp cu schimbarea orei, dar s'a făcut să se observe că 
am îi lipsiţi de serbătorile Crăciunului. 

Ioan Chintescu s'a dus la Găeşti să-şi vadă moşia. 
Cu toate «laissez-passer» ce le avea, puţin a lipsit ca să 
i se ia trăsura şia fost luat la ochi de doi Turci, la pândă 
la intrarea pădurei dela Buftea, care l-au făcut să se 
gândească la ceasul lui din urmă, ete. Tot lungul dru- 
mului: câini împuşcaţi, cai morţi, puşti aruncate, car- 
tuşe răspândite. Copiii trag cu puştile în toate direcţiile. 
cu riscul de a se răni sau de a ucide pe cineva. Numai 
există nimic; tot ce a scăpat jafului este ars ca combus- 
tibil. Bunii ţărani dărâmă liniştit magaziile -şi casele: 
proprietarilor pentru a se servi de lemn. O inconstientä 
absolută în rău: «Ofițerii când au plecat, le-au spus: 
Luaţi tot, să nu mai găsească Nemţii nimic !» Si regi- 
mul devastărilor domneşte. De altfel borfaşii străini, sol- 
datii unguri mai ales, le jefuesc la rândul lor. Nu mai 





9 décembre, — Ordonnance pour le changement de l'heure.. 
Dans la nuit de Noël nous devrons prendre l'heure de Eu- 
rope centrale, Le 14 janvier nous serons obligés d'adopter le 
calendrier grégorien; on a failli nous l’imposer en même: 
temps que l’heure, maïs on a fait remarquer que nous se- 
rions privés des fêtes de Noël. 

Jean Chinteseu a été Gäesti voir sa propriété. Malgré 
tous les laissez-passer, il a failli être depouillé de sa voiture, 
il a été mis en joue, deux Tures à l’affut à l'orée du Bois de: 
“Buftea l’on fait penser à son heure dernière, ete. Tout le 
long de la route chiens abattus, chevaux morts, fusils jetés, 
cartouches répandues. Les enfants tirent de droite, de gau- 
che, au risque de se blesser ou de tuer quelqu'un, Il n'existe 
plus rien; ce qui a échappé au pillage, passe en combustible. 
Les bons paysans démolissent tranquillement les magasins, 
les maisons des propriétaires pour en sortir le bois. Une iu- 
conscience absolue dans le mal: «les officiers, en s’en allant, 
leur ont dit: luaţi tot, să nu mai găsească Nemţii nimic». Et 
le régime de dévastation règne en maître, D'ailleurs, les ma- 
xodeurs étrangers, les soldats hongrois surtout, les dépouil- 


NOTE POLITICE — 1516 357 


există nici un animal sau pasăre în viaţă; abia câteva 
vite care stau ascunse prin păduri. Fiinţe înspăimântate, 
cari wau îndrăznit să se uite decât la întoarcere, când 
au văzut că se întoarce trăsura pe Şosea! Pământul este 
negru: nici o recoltă de sperat pentru anul yiitor. Şi la 
fel este peste tot... 

— Ora 4. Conclav : Maiorescu, Rosetti, Arion, Ne- 
niţescu şi cu mine. Motivul convocärei: Antidinasticis- 
mul lui Nemifescu şi dorinţa lui, pentru acelaş motiv, 
de a ne uni cu Carp, care a câştigat şi pe Paul Teodoru 
şi poate încă pe alţii. Pentru a salva ţara, trebue mătu- 
rată creasta. Teodor Rosetti în aceeaşi notă, dar el nu 
merge până la revoluţie sau la greva oamenilor politiei 
spre a aduce detronarea. Noi ceilalţi trei nu dorim să 
adăugăm dificultăţilor teribile al ceasului prezent, peri- 
colul unei chestii dinastice. 

15/28 Decembre. — Sunt în pat de Sâmbătă. Gripă— 
Sărbătorile Crăciunului gregorian au fost serbate peste 
tot. Ni s'a schimbat ora chiar în ziua de Crăciun şi am 
fost siliţi să ne dăm cu 60 de minute înapoi. Zilele a- 
cestea ni se va schimba calendarul fără să se aştepte 14 


lent à leur tour. Il n'y a pas un animal ou une volaille en vie; 
à peine les bestiaux qu'on cache dans les forêts. Des êtres 
<raintifs qui n’ont risqué un regard qu’au retour, quand on 
eût vu une voiture retourner par la route! La terre noire; 
aucune récolte à espérer pour l’année prochaine. Et c’est par- 
tout ainsi. 

— 4 h. Conclave: Maiorescu, Rosetti, Arion, Nenitzeseu et 
moi. Raison de la convocation: l’antidynasticisme de Neni- 
tzescu couplé avec le désir — pour la même raison — de nous 
unir à Carp, qui ont gagné Paul Théodoru et peut-être autres 
encore. Pour sauver le pays il faut balayer du som- 
met. Th. Rosetti dans la même note mais ne va pas jus- 
qu’à la révolution ou la grève des hommes politiques pour 
amener la déposition. Nous autres trois ne désirons pas, 
aux difficultés terribles de l’heure, ajouter le péril d’une 
question dynastique. 

15 décembre, — Suis au lit depuis samedi, Forte grippe. 
Ce fut le Noël grégorien fêté partout. On nous a changé, le 
jour même de Noël, l’heure et nous avons dû nous mettre de 
60 minutes en retard. Ces jours-ei on nous a changé le calen- 
drier, mais sans attendre le 14 janvier comme cela avait été 


358 NOTE POLITICE — 1916 


Ianuarie, cum fusese fägäduit la început; aşa că sărbă- 
torile Crăciunului nostru sunt suprimate. Ce neîndemâ- 
nateci sunt! Sau poate că toate acestea, mărturisesc o 
părăsire totală a intereselor ulterioare ale ţărei. 

— Printr'un bäetas fugit dela Buzău aflu că Re- 
gele şi Prinţul moştenitor au stat patru zile la mine la 
vila Albatros; ei au plecat de acolo în ziua ocupărei 
Ploeştiului. 

— Nazarie a trecut pe la Bucureşti; el a scăpat pe 
trei sferturi fabrica Vega ; a povestit că echipa însärci- 
natä cu distrugerile şi incendiarea petrolului se compu- 
nea din d-nii G. V. Bibescu, Chrissoveloni şi un colo- 
nel englez Griffiths, cari nu «lucrat» la el. Iar Rudi Ca- 
targi raportase şi el, că d-l Lamarche, care fusese la 
Ploesti, puţină vreme înaintea căderei Bucureştilor, a 
fost foarte mirat găsind în gară pe d-nii Niculae Laho- 
vary, Chrissoveloni şi unii Englezi. Chrissoveloni i-a de- 
clarat că a fost însărcinat «cu distrugerea petrolului !»- 
Incendiatori prin diletantism | 

Comunicatul german anunţă, după 5 zile de lupte. o 
victorie mare asupra Ruşilor la Râmnicul-Sărat. 7000 





promis, en sorte que nos fêtes de Noël sont supprimées. 
Comme c'est maladroit, à moins que cela ne témoigne d'une 
totale- absence des intérêts ultérieurs du pays. 

Par un garçon enfui de Buzau j'apprends que le Roi et 
le Prince Royal ont séjourné quatre jours chez moi à la Villa 
‘Albatros; ils en sont'partis le jour même de l'occupation de 
Ploesti. 

— Nazarie a passé par Bucarest; il a, aux trois quarts, 
sauvé la «Vega». Il a raconté que l’équipe chargée de détruire 
et d’incendier les pétroles se composait de Mrs. G. V. Bibescu, 
Chrissoveloni et un colonel anglais Griffiths; ces messieurs 
ont «travaillé» chez lui. Or, Rudi avait rapporté aussi que 
M. Lamarche, ayant été à Ploesti, pe de moments avant 
chute Bucarest, avait été très étonné de trouver en gare Mrs, 
Nicolas Lahovary, Chrissoveloni et des Anglais ; Chrissove- 
loni lui déclarant qu'il était «chargé» de la destruction du 
pétrole! Incendiaires par dilétantisme! 

Le communiqué allemand annonce, après 5 jours de ba- 
taille, une grande victoire sur les Russes à Ramnic-Sarat. 


NOTE POLITICE — 1916 359 


de prizonieri. De mult se lucra la transee în valea Co- 
misoaiei, la mine la Fundeni. 

— Oamenii peste 60 ani, în urma unui ordin ex- 
pres al Impăratului, nu mai sunt deţinuţi. D-rul Canta- 
cuzino, Minovici, I. Duca, Ciocârdia, Alexandrescu-Pie- 
laru, etc. sunt puşi în liberate. Şi Cealâc îmi spunea as- 
tăzi că i sa adus la spital 3 noui salvaţi dela Ialomiţa, 
mai mari de 70 de ani şi din care unul a murit când a 
intrat în spital! Diferenţă de civilizaţie, dar tot noi 
suntem acei cari ne băteam joc de «Deutsche Kultur». 

16/29 Decembre. — Comunicatul german complec- 
tează înştiinţările de eri. Lupta pare a fi fost foarte 
crâncenă în ziua de 13 (Marţi) după o contraofensivă 
rusească; ea a fost câştigată dincolo de Râmnicul-Sărat, 
centrul actiunei. 10.220 Rusi prizonieri—Nu mai rămâne 
decât linia Siretului. 

— Czernin e numit ministru al afacerilor străine 
în locul lui Burian. — Contele Haymerle, care conduce 
o companie de vânători, părăseşte frontul (el se afla la 
Râmnic la începutul acţiunei), pentru a se întoarce la 
Berlin. El se afla, împreună cu Czernin, la Legația din 


7000 prisonniers. On faisait depuis longtemps des tranchées 
dans la «valea Comisoaei» à Fundeni. 

Les hommes au-dessus de 60 ans ne sont plus dâtenus; 
c'est sur un ordre exprès de Empereur. Dr. Cantacuzene, 
Minovici, J. Duca. Ciocardia, Alexandrescu-Pielaru ete. sont 
mis en liberté. Et Dr. Cialâc me disait aujourd’hui même 
qu’on lui a amené à l'hôpital trois nouveaux rescapés de la 
Ialomitza, agés de plus de 70 ans et dont un est mort en 
entrant à l'hôpital. Différence de civilisation, mais c'est nous 
qui nous moquions de la «Deutsche Kultur». 

16 décembre. — Le communiqué allemand complète les 
renseignements d'hier. La bataille semble avoir été très 
violente le 13 (mardi) sur une contre-offensive russe et avoir 
été gagnée de l’autre côté de Ramnic-Sarat, centre de l’action. 
10 220 Russes prisonniers. 

Il ne reste plus que la ligne du Sereth. 

Czernin est nommé ministre des Affaires Etrangères à la 
place de Burian. Le comte Haymerle, qui conduit une com- 
pagnie de chasseurs, quitte le front (îl était à Râmnic au 
début de l’action) pour se retourner à Berlin. Ils ont été en- 
semble à la légation de Bucarest. Il wa dit, en venant me 


360 NOTE POLITICE — 1916 


Bucureşti. Haymerle mi-a spus, când a venit să mă 
vadă, că soldatul român era o mimune şi că trăgea bine; 
adesori Germanii au fost siliți să intrebuinjeze două 
compămnii pentru a stăpâni vre-o 15 soldaţi cari, aban- 
donați de 4—5 zile, nu incetau să tragă şi să se bată ! 

— Gazeta germană reproduce după un jurnal rw 
sese o declaraţie a lui Brătianu, care, dacă este adevä- 
rată, este o culme de inconstientä şi de laşitate. Dealt- 
minterea ea cadrează destul cu declaraţiile spontane pe 
care Brătianu sa grăbit să mi le facă, încă la 26 Septem- 
bre. — Jată declaraţia : «Nu ne-am aşteptat la o durată 
lungă a războiului şi încă mai puţin la o campanie de 
iarnă. Dealtminteri şi aliaţii noştri ne-au întărit în cre- 
dinfa aceasta. Am primit din partea Rusiei asigurarea 
precisă că atât Germania cât şi Austro-Ungaria nu mai 
sunt capabile de nici-o ofensivă, Ni s'a spus că vom pu- 
tea transporta. imediat războiul într'o ţară aproape nea- 
părată. Momentul intervenţiei noastre la sfârşitul lui 
August ne-a fost cu stäruinfä recomandat de guvernul 
englez şi de cel francez. Nisa dat asigurarea fermă că 
prin continuarea energică a luptelor pe Somme toate 
forţele germane existente vor fi încătuşate; că Germania 
war fi în stare să dea Austro-Ungariei ajutor eficace. 
Aceste asigurări şi făgădueli ne-au amăgit. Intreaga, lu- 
me e uimită şi surprinsă de enorma desfăşurare de forte 
a Puterilor Centrale. Niciodată nu sar fi crezut cu pu» 
tinţă că Statele acestea ar mai fi capabile de asemenea 
lovituri. România este acum victima iluziilor greşite că- 
rora S'au lăsat pradă cei din ţările aliaţilor noştri». 

— Tzigara vine să mă înştiinţeze că eri un aghio- 











voir, que le soldat roumain était une merveille et qu'il tirait 
bien; souvent ils ont dû déployer deux compagnies pour ve- 
nir au bout d'une quinzaine de soldats qui, abandonées depuis 
4 et 5 jours, ne cessaient de tirer et de se battre. 

Le journal allemand reproduit d’après un journal russe 
une déclaration de Bratiano qui, si elle est vraie, est un 
comble d’inconscience et de lâcheté. Elle cadre assez avec 
les déclarations spontanées que Bratiano s’est empressé de 
ne faire des le 26 septembre. 

Tzigara vient m'apprendre qu'hier un aide de camp de 


NOTE POLITICE — 1916 361 


tant a lui Mackensen venise să-l informeze că Maresalul 
mă aştepta la oră 6 la domiciliul său. El avusese deabia 
vreme să anunţe că eram în pat. 

17/30 Decembre. — Colonelul Stolzenberg şi prinţul 
de Lippe au venit să-mi facă o vizită. (Ținută oficială, 
cruci). M'am simţit în stare să-i primese. Nimic de no- 
tat dintro conversaţie generală foarte curtenitoare, 
decât o parte referitoare la Austriaci. Arătasem plăce- 
rea, ce-mi făcea, numirea, lui Czernin si presupuneam că 
prevederea, rapoartelor sale era ceeace îl pusese în ve- 
dere. Colonelul îmi spune: «Dar cum se face că fiind 
aşa de bine informaţi, ei să fi fost aşa de rău pregătiţi?» 
— Eu: «Nu uitaţi că suntem vecini...» — Râdem câte 
şi trei. 

Aceasta, îmi reaminteşte că Haymerle mi-a spus eri 
cât de mult îi impresionase în Austria declaraţia noas- 
tră de războiu: «Românii sunt deştepţi, au călătorit 
peste tot, au avut posibilitatea să vază toate fronturile, 
deci dacă ne atacă, trebue ca în Franţa sau în Rusia să 
existe oameni si preparative pe care noi nu le bänuim». 





Mackensen était venu Linformer que le Feldmaréchal wat- 
tendait pour 6 h. à son domicile. Il n'avait eu que le temps 
d'annoncer que j'étais au lit, 

17 décembre, — Le Colonel Stolzenberg et la Prince de 
Lippe sont venus me rendre visite. Tenue officielle, Croix. 
J'ai été en état de les recevoir. Rien à détacher d’une con- 
versation générale très courtoise, qu’un passage concernant 
les Autrichiens. Je marquais mon plaisir de la nomination 
de Czernin et je supposais que c'était la clairvoyance de ses 
rapports qui l'avait mis en vedette. Le colonel me dit : «Mais 
comment se fait-il qu'ayant été si bien renseignés, ils aient 
été si mal preparés?» — Moi: «N'oubliez pas que nous som- 
mes voisins...» 

Et nous rions tous les trois. 

Ceci me rappele que Haymerle m'avait dit hier combien 
notre déclaration de guerre les avait impressionés en Au- 
triche: les Roumains sont intelligents; ils ont voyagé par- 
tout; ils ont eu la facilité de voir tous les fronts; si donc 
ils nous attaquent, c'est qu’ils savent qu’en France ou en 
Russie il y a des hommes, «des préparatifs que nous ne soup- 
<onnons pas». 


362 NOTE POLITICE — 1916 


Si din nenorocire se credea că avem mai mult simţ; 
critic decât avem în realitate. 

— Noul guvernator, Tülff von Tschepe und Wei- 
denbach, a luat azi dimineaţă postul său în primire. Pro- 
clamatia sa este intitulată : Bekanntmachung, — pe ro- 
mâneste : Publicatiune. 

Gazetele anuntä: 1) schimbarea calendarului pentru 
mâine; — 2) emisiunea de bilete de bancă (cu curs for- 
tat) de către Banca Generală. 

18/31 Decembre. — Am stat de vorbă cu Linde, cum- 
natul lui Dunca dela Buzău, care, după ce a fost inter- 
nat şi apoi lăsat în libertate pe cuvânt, la Buzău, soseşte 
direct de acolo. Mizeria este îngrozitoare. Ruşii au luat 
tot şi Germanii iau restul. Nu mai sunt vite, nici provi- 
zii, nici făină. Nimic! La mine a stat Regele. Apoi ge- 
neralul von Morgen a avut cartierul lui, acum se pare 
că Falkenhayn se instalează acolo. S'a ars tot ce se pu- 
tea pune pe foc: bariere, împrejmuiri. Numai să scape 
copacii mei... In ziua în care a căzut Bucureştii. a avut 
loc la Buzău un banchet pentru a sărbători înaintarea 


Et malheureusement on nous croyait plus de sens criti- 
que que nous n’avons. 

Le nouveau gouverneur Tülff von Tschepe und Weiden- 
Lach a pris ce matin possession de son poste. Sa proclama- 
tion est intitulée: Bekanntmachung — en roumain: Publi- 
tatiune. 

Des avis, dans le journal, annoncent: 

1) le changement du calendrier pour demain, 

2) l'émission de billets de banque (avec cours forcé} 
par la Banque Générale. 

18 décembre, — Causé avec Linde, beau-frère de Dunca 
de Buzau, et qui, après avoir été interné, puis laissé sur pa- 
role à Buzau, en arrive directement, La misère est affreuse 
là-bas. Les Russes ont tout rafle et les Allemands prennent 
le reste. Plus de bestiaux, plus de provisions, pas de farine. 
Rien. 

Chez moi j'ai lcgé le Roi. Puis c'est le général von Mort- 
gen qui y a eu son quartier; maintenant, il paraît que c'est 
Falkenhayn qui s’y installe, On a brûlé tout ce qu’on pouvait 
mettre sur le feu: barrières, clotûres. Pourvu que mes arbres: 
n'y passent pas.. Le jour où Bucarest tombait, banquet. 
à Buzau pour fêter la promotion du Prince Ca- 


NOTE POLITICE — 1916 363 


Prințului Carol la gradul de maior: discurs rostit de 
Iliescu şi toasturi ! Singur doctorul Anghelescu a pro- 
testat, Linde fiind de faţă. — Linde a văzut pe Rege: 
crunt, ne zicând nici-un cuvânt, îngrijorat. 

— Am stat de vorbă cu Petersen. Mecanismul emi- 
siunei lor este următorul : ei emit indefinit, pentru a 
plăti soldele şi tot restul. Pe măsură ce se emite, tezau- 
rul acoperă la Berlin în mărci. — Eu : «Dar regularea 
cu România?» — El: «Vom vedea la pace». — El se 
miră că Creditele nu au lăsat cu ce să se plătească cu- 
poanele titlurilor lor. — Pantazi, sechestrul Băncei de 
Credit, a luat tot cu el şi n'a lăsat decât 10.000 de lei la 
bancă. Iar Banca Naţională, nici nu mai are cu ce să facă 
faţă momentului— Petersen are o nemărginită admiraţie 
pentru Hindenburg: este un al doilea Bismarck. El gu- 
verneazä şi în interiorul tärei. iar schimbarea făcută la 
Afacerile străine este opera lui. Foarte posac, el vor- 
beşte verde Împăratului. 





rol, major! Discours d'Iliescu et toasts ! Dr. Anghelescu seul, 
devant Linde, a proteste. 

Linde a vu le Roi: sombre, ne disant rien, un cigare in- 
quiet roulant frénétiquement d’un coin: de la bouche à l’autre. 

Causé avec Petersen, Le mécanisme de leur émission est 
le suivant; ils émettent indéfiniment pour payer soldes et 
tout. Au fur et à mesure le trésor couvre à Berlin en marks. 

Et le réglement avec la Roumanie? On verra à la paix. 
Ii s'étonne que les Crédits maient pas laissé de quoi payer 
les coupons de leurs titres. Pantazi, le sequestre de la Banque 
de Crédit, a tout emporté et n’a laissé que 10.000 à La banque. 
Et à la Banque Nationale? Elle n’a déjà plus de quoi faire 
face au courant. Petersen a une immense admiration pour 
Hindenburg: c'est un second Bismarck. Il gouverne aussi à 
l'Intérieur et le changement opéré aux Affaires Etrangères est 
son eouvres. Très bourru, il dit à l'Empereur vertement les 
choses. 


1917. 


1 Ianuarie. — Sărim dintr'odată în calendarul gre- 
gorian. 

— Telegramele zile: dau răspunsul Germaniei şi 
Austriei la nota lui Wilson şi oferă să se numească de- 
legaţi, cari sar întruni într'un Stat neutru, pentru a 
căuta, bazele păcii. Această concordanţă de ton cu Ame- 
rica ar putea, să însemne că America, ar interzice în cu- 
rând exportarea armelor, — de aci, presiune foarte con- 
cludentă. 

— D. Otto von Kusenberg, care pleacă ca adminis- 
trator la Severin, îmi spune că circulă svonuri de pace 
separată cu Rusia şi, deci, cu România. El a fost multă 
vreme pe lângă Hindenburg: «Un uriaş care duce totul 
şi care este adorat». Se prea poate să se dea Rusiei ga- 
rantii pentru Dardanele şi să se facă pace cu ea; deci, 





l-er janvier 1917. — Nous sautons pieds joints dansle ca- 
lendrier grégorien. 

Les télégrammes du jour donnent les réponses de lAl- 
Jemagne et de l'Autriche à la note Wilson et offrent de nom- 
mer des délégués qui se réuniraient dans un Etat neutre 
pour chercher les bases de la paix. Cette concordance de 
ton avec Amérique pourrait bien signifier que l'Amérique 
interdirait sous peu l'exportation des armes — de là, pres- 
sion très concluante. 

Bruits de paix séparée avec la Russie et la Roumanie 
par conséquent, C'est ce qui m'apprend Mr. Otto von Ku- 
senberg, qui se rend comme administrateur à Severin. Il a 
été longtemps auprès de Hindenbourg: un géant qui mène 
tout et qu'on adore. Il est très possible qu'on donne à la 
Russie des garanties pour les Dardanelles et qu'on fasse 


NOTE POLITICE — 1917 36% 


cu România: în consecinţă nu se pune chestia dinas- 
tică... Constituirea Poloniei a fost o greşeală mare, ea 
n’a produs decât căderea lui Stuermer, care era un amie 
al păcii. Acum, Bethmann va urma indicaţiile lui Hin- 
denburg şi dacă acesta reuşeşte mişcarea lui de învă- 
luire.a aripei stângi ruseşti, pacea se face. 

2 Ianuarie. — Luptele pe frontul Vrancea-Bräila. 
trebue să fie de o extremă violenţă. N'ai decât să pri- 
veşti numărul de răniţi germani cari curg la Bucureşti. 
Ar fost siliţi să golim, în 24 de ore. spitalul şeoalei Cen- 
trale şi să le cedăm o parte din spitalul militar. Se pare: 
că 4000 de răniţi au fost internaţi şi că alţi 4000 sunt: 
pe drum. 

Dealtminterea. comunicatele sunt clare: «Puternică 
rezistenţă. Contra-atacurile puternice ale dusmanului, re- 
zistenţă înverşunată lupte crâncene», aceştia sunt ter- 
menii întrebuinţaţi eri. «Inamicul apără fiecare palmă 
de loc», astea sunt concluziile de astăzi. Nimele soldați- 
lor noştri reapare în apărarea strâmtorilor între Uzul şi 
Putna. 





la paix avec elle; done avec la Roumanie; par conséquent 
pas de question dynastique... La constitution de la Pologne- 
a été une grosse faute; elle a produit rien que la chute de 
Stuermer, qui était un ami de la paix. Maintenant Beth- 
mann suivra les indications de Hindembourg et si celui-ci 
réussit son mouvement de tourner l'aile gauche russe, la 
paix se fait. 

2 janvier. — Les luttes doivent être, sur le front Vran- 
cea-Braila, d'une extrême vivacité. Il n'y a qu'à voir le 
nombre de blessés allemands qui affluent à Bucarest, Nous- 
avons dû vider en 24 h, l’hôpital de l’Ecole Centrale et nous 
leurs cédons; déjà une partie de l’hôpital militaire, I] pa- 
raît que 4000 blessés viennent d’être internés et que 4000 
autres sont en route. 

D'ailleurs les communiqués sont clairs: «Puternicä 
rezistenţă»; evontra-atacurile puternice ale dugmanului»; 
«rezistenţă învergunată» ; «lupte crâncene», tels en sont les- 
termes hier, — «inamicul apără fiecare palmă de loc» : telle 
est la conclusion d'aujourd'hui. Le nom de nos soldats reap- 
paraît dans les défenses des défilés entre l’Uzul et la Putna. 


366 NOTE POLITICE — 1917 


— Bărbulescu a venit să mă vadă dis-de-dimineatä. 
I s'a cerut să vadă pe Lupu Kostake, care ar vrea să nu- 
mească pe Ianovici comisar pe lângă Banca Natio- 
nală ! Ştirea este de necrezut si Bărbulescu este hotä- 
rât să protesteze energic. Carp ar avea altele mai bune 
de făcut decât să se ocupe cu astfel de plasări... 

3 Ianuarie. — Prin Siaadecker s'a aflat că Brăila a 
fost incendiată de Rusi. Din comunicatul de azi dimi- 
neaţă rezultă că Focşani şi Fundeni (cotul Siretului) 
sunt două capete de pod puternic constituite. Se atacă 
în acelaş timp şi prin Oituz şi Trotus, si pe frontul 
Râmnie- Brăila. 

— Am avut vizita lui Bronsart de Schellendorf. E] 
doreşte să ajute la reconstituirea unei vieţi economice. 
T-am spus clar, şi în două rânduri: «Nu puteţi restabili 
ordinea decât dând posibilitatea de administrare orga- 
nelor noastre administrative actuale. Dacă oamenii’ nu 
vă plac, cereti să vă dăm noi alţii, pe răspunderea noas- 
tră, dar aceştia să poată administra». — Apoi vorbim de 
Hindenburg : «El esta eroul national, dar capul, capul 





Barbulescu est venu de grand matin: on lui a demandé 
de voir Lupu Kostache qui voudrait nommer Ianoviei com- 
missaire près de la Banque. Pour incroyable que soit la 
nouvelle, il était fermement décidé. à regimber. A tout 
prendre, Carp aurait mieux à faire que de s'occuper de 
pareils placements. 

3 janvier. — Par Staadeker on a su que Braila était in- 
cendié par les Russes. Du communiqué de ce matin en ré- 
sulte que Focsani et Fundeni (coude du Sereth) sont deux 
tétes de pont fortement constituées: on attaque par Oituzul 
et le Trotusul, en même temps que par le front Râmnic- 
Braila. 

Visite de Bronsart de Schellendorf, Désir d'aider à la 
zeconstitution d’une vie économique. Je lui ai clairement 
et par deux reprises dit: vous ne pouvez retablir un ordre 
‘quelconque, qu’en donnant la possibilité d’administrer à 
nos organes administratifs actuels. Si les hommes ne vous 
plaisent pas, exigez que nous vous en donnions sous notre 
responsabilité d’autres, mais que keux-là puissent admi- 
nistrer. 

Nous parlons de Hindembourg : c’est le héros national, 


NOTE POLITICE — 1917 367 


cel mare, este Ludendorff. Falkenhayn n’a avut noroc ; 
acum şi-a revenit şi a comandat foarte bine ; este o ener- 
gio mare», i 

— Casa Capşa. a fost rechiziţionată de Bulgari, cari 
şi-au arborat pe dânsa steagul. Aceasta aminteşte o ame- 
ninfare vechie a lui Drandarewski, care a zis: «Şi eu 
îmi voiu lua, cafeaua la Capşa». Această ameninţare a 
fost adusă la îndeplinire de politica înţeleaptă a lui Bră- 
tianu. Se zice că Mackensen nu e mulţumit de aceasta, 
căci anturajul lui ar fi fost molatic. Vorbele astea le 
spun Kremnitz si Tzigara. Plecând dela mine, aceşti 
domni mi-au reamintit că mareşalul dorea să mă vadă. 
Rechizitia casei Capşa a fost atenuată sub pretext că 
era o măsură de poliţie, fiindcă, cu toată cruzimea tim- 
purilor, ea contiună a fi cuibul de cancanuri politice. 

4 Ianuarie. — Fiind tot suferind, n'am voe să ies din 
casă, 

— Maiorescu vine de vreme la mine. El a primit vi- 
zita lui Brociner: Mackensen doreşte să-l vadă după 
cum vrea iarăşi să stea de vorbă cu Carp şi cu mine. 
Maiorescu : «Mareşalul mare decât să-şi depună carta 
sau să o trimeată şi atunci o conversaţie poate avea loc, 


mais la tête, la grande tête, c’est Ludendorf. Falkenyayn 
n'a pas eu de chance; il s'est remis maintenant, il a bien 
commandé ; c'est une grande énergie. 

La maison Capsa a été râquisitionnâa par les Bulgares 
-qui ont planté dessus leur drapeau. C’est une vieille menace de 
Drandarevski qu’on rappelle: «Et moi je prendrai mon café 
chez Capsa» et que la sage politique de Bratianu a fait 
aboutir. On dit que Mackensen n’a pas aimé cela et que son 
entourage a été mollason: c’est ce qui ont affirmé Krem- 
nitz et Tzigara. En sortant, ces Messieurs m'ont rappelé que 
le Feld-Maréchal tenait à me voir. On a teinté cette réqui- 
sition de mesure de police à cause de la potinière politique, 
dont la durêté des temps n’a pu assoupir les cancans. 

4 janvier. — Toujours souffrant et défense de sortir. 

Maiorescu de bonne heure. Il a reçu la visite de Bro- 
<iner : Mackensen désire le voir, de même qu’il désire causer 
avec Carp et avec moi. Maiorescu: «Le maréchal n’a qu’à 
déposer sa carte ou la faire déposer et alors une conversa- 


368 NOTE POLITICE — 1917 


căci eu supus credincios al Regelui, n'am nici o initiativä 
de luat». Ştie că Brociner trebue să vie să mă vadă şi 
a ţinut să mă pue în curent. — Ii reamintesc că eu, în 
principiu, sunt ţinut să am o întrevedere, prin faptul că 
de comun acord m'am interpus în chestia prizonierilor 
civili. — dn răstimp, survine Brobiner; el trebue să vadă 
pe mareşalul la orele 12. Ce răspuns îi poate duce ? — 
Eu îi potolese zelul cam inoportun : «Voiu vedea, pe ma- 
reşal când voiu fi sănătos; îi voiu vorbi de afacerea mea 
specială, în calitate de preşedinte al Crucii Roşii şi a- 
poi, dacă mareşalul vrea să vorbească şi politică, aceasta 
e treaba lui». 

— D-na Didina Cantacuzino a fost arestată. Ea 
luase iniţiativa unei protestări în are cuvântul de 
«furt», se pare, nu era exclus. Eu îi scrisesem cel 
puţin trei scrisori pentru ca să se astâmpere. A căutat 
aureola : Bunii Germani i-au procurat-o. 

— Generalul von Bergmann a amendat poliţia cu 
3000 de lei fiindcă birja lui a fost luată, înaintea Pala- 
tului guvernatorului, de un alt ofițer! Tzigara a ame- 
ninţat cu demisia; dealtminterea până şi un locotenent 





tion peut avoir lieu, car lui, Maiorescu, sujet fidèle du Roi, 
n’a aucune initiative à prendre. Il sait que Brociner doit 
venir me voir aussi et il a tenu à me mettre au courant. Je 
lui rappelle qu’en principe je suis tenu à une entrevue du 
fait des prisonniers civils pour lesquels, de commun accord, 
je me suis entremis. 

Brociner survient, il doit voir à midi le Feldmaréchal; 
quelle réponse peut-il porter? Je tempère son zèle un peu 
inopportun: «Je verrai le maréchal quand je serai rétabli; 
je lui parlerai de mon affaire spéciale, comme Président 
Croix Rouge, et si le maréchal veut aussi parler politique, 
c'est son affaire». 

On a arrêté Didine Cantacuzène. Elle avait pris l’initia- 
tive d'une protestation dont le mot de «vol», paraît-il, n’é- 
tait pas exclu. Je lui ai écrit au moins trois lettres, pour 
la faire tenir tranquille. Elle a recherché presque l’auréole : 
les bons Allemands la lui ont procurée. 

Le général von Bergmann a mis à l’amende de 3000 Lei 
la police parce que son fiacre lui avait été pris, devant le 
Palais de gouvernement, par un autre officier. 

Tzigara a menacé de sa démission: d’ailleurs, jusqu’au 


NOTE POLITICE — 1917 369 


Radek (un impiegat de poştă în viaţa civilă) afişează 
teoria că aici «totul trebue să fie dus cu biciuşaa !» 

5 Januarie._ «Ta manière forte» se simte peste tot. 
Tzigara a fost silit să îndure mojicii dela un Jocotenent 
german, în propriul lui cabinet; este adevărat însă că 
Stoltzenberg a ataşat imediat pe lângă el pe căpitanul 
Kremniiz, pentru a evita ca un asemenea lucru să se mai 
repete. — «The Bank of Roumania» a fost pusă sub sigi- 
liu şi sa dat 10 minute personalului pentru a se retrage. 
Astăzi ea funcţionează din nou, dar eu un delegat al gu- 
vernului german ; ei ne copiază! — Soselele cu toate 
«Ausweisurile» Comandaturei, tot nu sunt mai sigure: 
o trăsură cu cai a dispărut repede din mijlocul Soselei 
Kisseleff. Mi se asigură că Petersen, Schenker şi Mel- 
chior conferă cu Kiriacescu asupra activităţii de guver- 
nare. În toate se pare că nu vor să tie seama de organi- 
zarea noastră administrativă. 

— Buletinele germane anunţă: Un eşec la Mestecä- 
nişu (Carpaţii pädures'); succese pe înălțimile Sovejei; 
ocuparea sectorului Odobeşti, luarea eu asalt a Mäcinu- 
lui cu 1000 de prizonieri. 





—— 


lt. Radek (un commis aux postes dans le civil) qui affiche 
la théorie que tout doit être mené ici à la crayache, 

5 janvier, — «La manière fortes se fait un peu sentir 
partout. Tzigara a eu à subir des grossieretes d’un lieute- 
nant allemand dans son propre cabinet; il est vrai que 
Stolzenberg lui a do suite attaché le capitaine Kremnitz 
pour éviter le retour. The Bank of Roumania a était mise 
sous scellés et on a donné 10 minutes au persounel pour se 
retirer; aujourd’hui, elle refonctionne, paraît-il, mais avec 
un délégué du gouvernement al':emand : on nous copie! 

Et les routes, malgié les «Ausweis» de la Comandantur, 
ne sont pas plus sûres: un attelage a vite fait de dispa- 
raître au beau milieu de la Chaussée. On m'assure que Pe- 
tersen, Schenker et Melchior confèrent avee Kiriacescu sur 
les activités de gouvernement à créer. 

En tout, on n’a pas du tout l’air de tenir compte de no- 
tre organisation administrative. 

Le bulletin a'femande porte: un chec à Mestecänisu 
(Carpaţi päduros:). des succès sur les hauteurs de Soveja; 
l'occupation du sectour Odobesti, la prise d’assaut de Macin 
avec 1000 prisonniers. 


370 NOTE POLITICE — 1917 


6 Ianuarie. — «Gazeta» confirmă luarea Brăilei si 
înaintarea spre Galaţi. Ea dă şi conţinutul notei Antan- 
tei ca răspuns la propunerile de pace. Refuz peremptoriu 
pe un ton provocator. 

O telegramă din Geneva, dar semnată Havas, ceeace 
o face mai verosimilă, anunţă că Mortzun şi Porumbaru 
retrâgându-se, guvernul sar fi complectat cu Take Io- 
nescu, fără portofoliu, Mişu prințul (sic) Cantacuzino, 
Mitică Greceanu şi Istrati. Parodie până şi în prăpastie! 

— Verzea, care mi-a făcut parte de neajunsurile 
sale — «mi-am ispăşit păcatele», — îmi afirmă că incen- 
diile din valea Prahovei au fost «ordonate» de Berthelot 
lui Iliescu. 

7 Xanuarie. — Crăciunul. Puțin viscol. Lipsa de com- 
bustibil va fi mai greu simțită de săraci. Mare jale! 
Sunt încă silit să stau în casă. 

— Comunicatul anunţă continuarea pătrunderei prin 
Susita si Trotus spre Tecuci şi luarea cu asalt a întări- 
rilor dela Olänesti-Tätaru-Gulianca. Trupele înaintate 
au sosit pe Siret. Galaţii este sub focul armatei dela Du: 
năre. 


6 janvier. — Le journal confirme la prise de Braila et 
l'avance sur Galaizi. Il donne le contenu de la note de l’En- 
tente en réponse aux propositions de paix. Refus péremptoire 
sur un ton provocateur. 

Une dépêche de Genève, mais signée Havas, ce qui aug- 
mente vraisemblance, annonce que Mortzun et Porumbaru 
s'étant retirés, le gouvernement se serait complété avec 
Take Ionescu, sans portefeuille Michel Prince (sic) Canta- 
cuzène, Mitică Greceanu et Istrati. Parodie jusque dans 
l’abîme ! 

Verzea, qui m'a fait part de ses déboires — am ispasit 
păcatele mele» — m'affirme que les incendies de la Prahova 
ont été en exécution d’un ordre donné par Berthelot à Niesen. 

1 janvier, Noël. — Un peu de chasse-neige; le pays est 
légèrement saupoudré de blanc. Le manque de combustible 
sera plus dûrement senti par les pauvres gens. Tristesse 
morne. Garde encore la chambre. 

Le communiqué annonce continuation de la pénétration 
par la Susita et le Trotus vers Tecuci et la prise d'assaut 
des travaux Olänesti-Tatarn-Gulianca; les troupes avan- 
cées ayant atteint le Sereth. De plus, Galatzi sous le feu de 
l’armée du Danube. 


NOTE POLITICE — 1917 371 


Se dă textul mesajului cu care Regele ar fi deschis 
Parlamentul la laşi. Se încearcă să se ţie capul în sus. 
Noi ne înecăm şi mesajul discalificä Austro-Ungaria, 
«care a încetat de a fi un factor de echilibru în Europa !» 
La urmă, se promite din nou ţăranilor reformele agrară 
şi electorală, 

P. Ciorăneanu raportează din Ploeşti că holera a iz- 
bucnit printre cei 3000 de prizonieri români şi ruşi de 
acolo. Cartierul cazärmilor, unde ei se află, a fost izolat. 
Înseamnă moartea în perspectivă pentru aceşti neno- 
rociţi... 

— Oprindu-se la Tâncäbesti, la Băicoianu, a cărui 
casă a fos golită, Ciorăneanu a aflat că generalul Cos- 
tescu şi cartierul lui au fost făcuți prizonieri chiar în 
acea, casă, pe când erau la masă: nici nu se bănuia de 
apropierea inamicului. De altfel, la Ploeşti se povesteşte 
că divizia, comandată în urmă de Berendey, s'a predat 
la nord de Ploeşti la o mână — 2 compănii — de sol- 
daţi germani. Toţi erau istoviti. 

— Didina Cantacuzino, tratată dealtminterea cu con- 
sideratie, a fost pusă în libertate aseară. 





On donne le texte du Message par lequel le Roi aurait 
ouvert le Parlement à Iassy. On essaye de crâner. Nous nous 
noyons et le Message disqualifie l’Autriche-Hongrie qui «a 
cessé d’être un facteur d'équilibre en Europe». 

En fin de compte on promet, à nouveau, aux paysans les 
réformes agraire et électorale. 

Ciorăneanu rapporte de Ploesti que le cholèra a éclaté 
parmi les 3000 prisonniers roumains et russes de là-bas. Le 
quartier des casernes, où ils campent, a été isolé. C’est la 
mort en perspective pour ces malheureux. 

Ayant fait halte Tancabesti, chez Baicoianu, dont la mai- 
son a été vide, il y a appris que le général Costescu et son 
quartier ont été fait prisonniers dans cette même maison 
pendant qu'ils étaient à table: on ne se doutait même pas du 
voisinage de lennemi. D'ailleurs, on raconte à Ploesti que la 
division finalement comandée par Berindey, s’est rendue au 
Nord de Ploesti à une poignée — deux compagnies — d’Alle- 
mands, Tout le monde n’en pouvait plus. 

Didine Cantacuzène, traité avee égard d’ailleurs, a été 
relâchée hier soir. 


372 NOTE POLITICE — 1917 


8 lanuarie. — Buletinul: Inălţimile Odobestilor au 
fost luate. Hârjeu crede că ele constituese cheia pozitiu- 
nii şi că sistemul Focsani-Galati este virtual întors. — 
Mehedinţi ştie si el, din izvor direct, că câteva forturi 
mai ţin, dar că oraşul este ocupat. Lupta trebue să fie 
îngrozitoare. Buiet.nul menţionează o contra-ofensivä. 
rusească pe un front de 25 km. între Focşani şi Fun- 
deni cu un succes la Obilesti, şi înfrângeri pe restul fron- 
tului. Mereu trec trupe prin Bucureşti. Eri treceau regi- 
mente din Presburg, astăzi din Danzig ! 

— Conferinţă animată : Rosetti, Maiorescu, Arion, 
Neniţescu General Hârjcu, Cantacuzino, G. Stirbey, 
Mehedinţi. In discuţie chestia dinastică după examenul 
perspectivelor de viitor. — Rosetti crede că vom fi a- 
nexaţi: pentru el România, dispretuitä de unii si de 
alţii va fi la Congres un obiect de compensaţii. — Mu: 
iorescu, mai putin pesimist : el crede că, mai ales dacă 
Rusia arată veleitäti de pace separată, celelalte ţări vor 
precipita ţinerea unui congres, pentru a nu rămâne izo- 
late. — Arion nu crede în desmembrare. — Nenifescu ~ 





8 janvier. — Bulletin: les sommets d'Odobesti ont été pris. 
Harjeu considère que c’est la clé de la position et que le 
système Focşani — Galaţi est virtuellement tourné. Mehedinţi. 
gait aussi, source directe, que quelques foris ticnnent encore, 
mais que la ville est déjà occupée. La bataille doit être terri- 
ble. Le bulletin mentionne une contre-offensive russe sur un 
front de 25 km. entre Focsani-Fundeni, avec succès à Obi- 
lesti et défaite sur lo reste du front. D'ailleurs il passe 
constamment des troupes par Bucarest. Hier c’étaient des ré- 
giments de Pressbourg, aujourd’hui de Dantzig ! 

Conference animée: Rosetti, Maiorescu, Arion, Nenitzescu, 
général Harjeu Gregoiro Cantacuzène, Georges Stirbey, Mehe- 
dinti. La question dynastique après examen des perspectives 
d'avenir. Théodore Rosctti croit que nous serons annexés: 
pour lui la Roumanie scra objet de compensations au Congrès, 
méprisée et des uns et des autres. Maiorescu moins pessi- 
miste: il croit que surtout si la Russie marque des vellé:tés de 
paix séparée, les autres pays précip'teront la tenue d’un cou- 
grès pour ne pas rester isolés Aron ne croit pas au dė- 
membrement. Nenitzescu: L'Allemagne voudra toujours avoir 


NOTE POLITICE — 1917 373 


Germania va voi să aibă calea Burdujeni-Constanta, 
pentru Asia Mică, calea prin Sofia nefiind cea mai si- 
dură ; deci n'am pierde Dobrogea. Dar pentru a se re- 
zema pe noi, trebue ca cel putin un partid să dea sem- 
nul de vitalitate. — Eu: Demonstrez motivele pentru 
care cred în menţinerea României: Germania, putin 
sigură de Ungaria, nu poate, în urma anexării noastre, 
să-i abandoneze petrolul, — şi avantajele Regensburgu- 
lui, devenit accesibil, nu pot să o facă a abandona gu- 
rile Dunării numai în mâinile a doi mărginaşi. Discutia 
dinastică este un non-sens atâta vreme cât se ignorează 
vederile Germaniei în caz de victorie, şi, de sigur, nu 
este treaba câtorva Români de a o provoca în necunoş- 
tinta acestor proiecte. — Nemifescu: «Chiar dacă Re 
gele var refugia în Rusia, d-ta nu ai provoca initiative 
în acest sens ale Germaniei ?» — Eu: «Chiar atunci, 
nu ! Este treaba Germaniei să-şi desvăluiască planurile!» 
— Suntem unanimi de acord, afară de Neniteseu, de a 
ne pune la lucru pentru a avea gata toate soluţiile con- 
stitutionale si legislative spre a scoate ţara din desor- 
ganizarea si corupţia care ne rod. Neniţescu pare că 
declină participarea la acest lucru: pentru el, chestiu- 








ja route Burdujeni-Constantza pour lAsie Mineure, celle de 
Sofia n'étant pas la plus sûre; donc pas de perte de la Do- 
brogea. Mais pour s'appuyer sur nous, il faut qu’un parti 
tout au moins donne le signe de vitalité.—Je démontre les rai- 
sens pour lesquelles je crois au maintien de la Roumanie: 
l'Allemagne, peu.sâre de la Hongrie, ne peut, par suite de 
notre annexion, lui abandonner les pétroles; et les avantages 
de Regensburg reudu accessible ne peut pas lui faire aban- 
donner à deux riverains seuls du Danube, les bouches du 
fleuve. La discussion dynastique est un non-sens, tant qu’on 
ignore les vues de l'Allemagne eri cas de victoire et ce n'est 
certes pas à des Roumains de la provoquer dans l'ignorance 
de ces projets. Nenitzescu: Même si le Roi se réfugie en Rus- 
sie, vous ne provoquez pas des initiatives dans ce sens de 
l'Allemagne? — Moi: Même alors, non. C’est à l'Allemagne à 
dévoiler ses plans. — On est unanimement d'accord, sauf Ne- 
nitzesen, de s’y mettre au travail pour avoir toutes prêtes les 
solutions constitutionnelles et legislatives pour tirer le päys 
de la désorganisation et de da corruption qui nous rongent. 
Nanilzeseu semble décliner la participation à ce travail: pour 


374 NOTE POLITICE — 1917 


nea dinasticä primeazä pe toate celelalte. Ne vom mai 
întâlni Lunia viitoare. 

9 Ianuarie. — Atitudinea lui Nenitescu preocupă 
mult pe Maiorescu, fiindcă a venit azi dimineaţă să mă 
mai întrebe dacă restul prietenilor întruniţi erau credin- 
cioşi la post. Am vorbit şi de reforma constituţională şi 
de eventuala necesitate a unei călătorii pe lângă cance- 
lariile europene. 

— Buletinul confirmă luarea. Focsanilor, eri de di- 
mineatä, şi accentuiază importanţa unei victorii câsti- 
gată pe frontul Focşani-Baloteşti după ce sa împiedi- 
cat armata rusă să se oprească pe a doua linie pregătită 
la Jaristea. 

— La dosar, o comunicare dela Beldiman asupra 
ideei exprimată cu toată libertatea, în gazetele din Ber- 
lin, a împărţirei eventuale a României. 

— Vredenburch pleacă. El crede că va putea să se 
întoarcă în curând. Este rechemat la minister, — vorba 
vine. Aceasta este forma care s'a găsit pentru a face să 
plece şi Vopicka, socotit ca «indezirabil». 





lui la question dynastique prime tout. On se réunira lundi 
prochain. 

9 janvier. — Lattitude de Nenitzescu preoccupe beau- 
coup Maiorescu, puisqu'il est venu ce matin me demander en- 
core si le reste des amis réunis étaient fidèles au poste. 
Nous avons causé aussi de la réforme constitutionnelle et de 
l’éventuelle nécessité d'un voyage auprès des chancelleries 
européennes. 

Le bulletin confirme la prise de Focsani hier matin et 
accentue l’importance d’une victoire remportée sur le front 
F'ocsani-Balotesti après avoir empêcher l’armée russe de re- 
prendre pied sur sa seconde ligne préparée à Jaristea. 

Au dossier une communication de Beldiman sur l’idée 
exprimée librement dans les journaux de Berlin d’un partage 
éventuel de la Roumanie. 

Vredenburch s’en va. Il croit pouvoir rentrer sous peu. 
Il est soit-disant rappelé au ministère. C'est la forme qu’on 
a trouvé pour faire déguerpir Vopicka, qu’on estime indési- 
rable. 


NOTE POLITICE — 1917 375 


10 Januarie._Vredenburch. care căutase să mă vadă 
de eri, soseşte la mine la 12. El este rechemat la minister 
şi secretarul rămâne ca simplu păzitor al arhivei. «Mai 
există oare vre-o legatie?» zice el. Inţeleg că el nu ştie 
dacă pentru Germani este un mod de a constrânge pe 
American să plece; dacă vre-un demers dela Iaşi i-a pro- 
vocat rechemarea, sau. lucru de care mă tem, dacă war 
fi o schimbare a Olandei! Vredenbureh nu se opreşte 
la Viena şi merge direct la Berlin. El vine să se intere- 
seze de afacerea, deţinuţilor civili şi mă întreabă dacă nu 
trebue să-l pună în mişcare pe Ch. Mitilineu : doreşte să 
ne servească şi să împiedice frecăturile între Germani şi 
Români. — Eu îl însăreinez să comunice la Berlin : 1) 
Că există în contra Regelui o mişeare grozavă antidinas- 
tică: revoltă naturală din partea celor ce suferă, dar 
cred şi lucrarea agenţilor liberali cari vor să desvino- 
văţească pe Brătianu, aruncând responsabilitätile iui 
ba pe Rege, ba pe Take Ionescu-Filipescu. Deci, dacă 
Germania, intenționează să ocroteascä pe Rege, trebue 
ca El să nu iasă prea umilit, pentru ca aranjamentul 
pentru viitor să n'aibă o bază șubredă. 2) Că presa ger- 








19 janvier. — Mr. de Vredenburch, qui avait déjà cherché 
à me voir hier, arrive à midi. Il este rappelé au ministère 
ot le secrétaire reste comme simple gardien des archives. «Y 
a-t-il eucore une légation?» me dit-il. Je comprends qu’il ne 
sait pas si Cest une façon pour les Allemands de contraindre 
l'Américain à s’en aller; si c'est une démarche de Iassy qui 
a provoqué le rappel, ou, ce que je crains encore, si c'est une 
volte-face de la Hollande. Il ne s'arrête pas à Wien et se 
rend directement Berlin. Il veut s'intéresser à l’affaire des 
détenus civils et me demande s’il doit mettre en mouvement 
Charles Mitilineu: il désire nous servir et empêcher les fric- 
tions entre Allemands et Roumains. Je le charge de commu- 
niquer à Berlin: 1) Qu'il y a contre le Roi un terrible mou- 
vement anti-dynastique. Révolte naturelle de ceux qui souf- 
frent, mais je erois aussi travail des agents libéraux qui 
veulent innotenter Bratiano, en rejetant les responsabilités 
tantôt sur le Roi, tantôt sur Take Ionescu-Filipeseu, Donc, 
si l'Allemagne compte épargner le Roi, il faut qu’il n’en sorte 
pas trop humilié, pour que l’arrangement pour l’avenir mait 
pas une base trop frêle; 2) Que la presse allemande (Ham- 


376. NOTE POLITICE — 1917 


mană («Hamburger Nachrichten» şi .«Bucarester Tag 
blatt») au o tendinţă spre campania agrară demagogicä. 
Placarda subversivă, din care îi dau un exemplar, n'a 
putut fi. nici imprimată nici distribuită fără agremen- 
tul poliţiei germane. Chestia agrară oferim să o rezol- 
văm noi, dar nu trebue expusă țara când se vorbeşte de 
pace, la o miszare ţărănească. Vredenbureh promite că 
va transmite cu exactitudine. 

11 Ianuarie. — Se publică recensământul Bucureşti- 
lor. Nu le-a trebuit nici 6 zile pentru a-l stabili ! Suntem 
departe de timpul şi de banii ce ne-au costat în 1912. Bu- 
cureştii nu mai au decât 309.000 locuitori faţă de 341.300 
acum 4 ani. Sunt 120.000 bărbaţi faţă de 189.000 femei 
(mobilizatii şi lucrătorii specialişti rechizitionati). În 
1912, 173.000 bărbaţi faţă de 166-000 femei. 26.000 supuşi 
austro-ungari, cceace este enorm ! 

— Nazarie a scăpat în parte Vega, cerând genera- 
lului Anastasiade un ordin seris. Nu i s'a dat. Generaiul 
avea dela Iliescu un ordin conceput astfel: «Executaţi 
ordinele ce vor da Englezii pentru distrugerea petrolu: 
lui de pe malul drept şi stâng până la Ploeşti». Nicu La- 





burger Nachrichten et Bukarester Tagblatt) a une tendance à 
la campagne agraire démagogique. Le placard subversif, dont 
ie lui donne un exemplaire, n'a pas pu être imprimé ni dis- 
tribu€ sans l’agrément de la police allemande. La question 
agraire, nous offrons de la résoudre, mais il ne faut à la paix 
exposer le pays à une jacquerie. 

Vredenbureh promet de trasmettre fidèlement. 

11 janvier, — On publie le recensement de Bucarest. Il 
ne leur à pas fallu six jours pour l’établir. Nous sommes loin 
du temps et de l’argent que cela nous a coûté en 1912. Buca- 
rest n’a plus que 309.000 habitants contre 341.300 il y a 4 ans. 
Il y a 120000 hommes contre 189.000 femmes (les mobilisés 
et les ouvriers spéciaux réquisitionnés). En 1912: 173.000 mâles 
contre 166.000 femmes. Les sujets austro-hongrois 26.009 ce qui 
est énorme. 

Nazarie a sauvé en partie la «Vega», en exigeant du géné- 
ral Anastasiade un ordre écrit. On ne le lui a pas donné. Le 
général avait lui-même du général Iliescu un ordre ainsi 
conçu: «Executati ordinele ce vor da Englezii pentru distruge- 
rea petrolurilor de pe malul drept şi stâng până la Ploeşti». 


NOTE POLITICE — 1917 377 


hovary n'a fost decât la Moreni: «în amator», zicea el. 
La Vega au operat ambii Chrissoveloni. Au tras aten: 
ţia că aparatele nu erau deteriorate, şi sau adus soldaţi 
pentru a mânui topoarele! 

13 Ianuarie. — «La manière forte» se simte pe zi ce 
trece mai desagreabil. Eri, numărătoarea sticlelor si bu- 
toaielor goale; astăzi ordin de a duce la Filaret sau la 
gara de Nord o parte din zahărul sau din cafeaua care 
trece cota de 15 kilograme. Lupu Kostake a venit la 
mine plictisit! El crede, si cu drept cuvânt, că este scan- 
dalos să scoţi pe Rioşanu din casa sa, pentru a instala 
încă un cazino de ofiţeri, când administraţia le oferă 
toată casa d-rului Anghelescu ! La Alexandria, pärin- 
tele Bădulescu, preşedintele Comisiunii Interimare, îmi 
raportează că, după ce s'au luat toate morile, vor să dea 
făina cu 70 de bani kilogramul şi că trebue plătită în ar- 
gint, hârtia monedă fiind refuzată. Nu mai este cu ce 
hrăni răniții şi prizonierii. 

Archiepiscopul Netzhammer, căruia i-am făcut o 
lungă vizită, mi-a spus chiar el, că era mirat de stângăcia 
Germanilor şi de încetineala cu care organizează adminis- 








Nicu Lahovary n'a été qu’à Moreni: «en amateur», disait-il. 
A la «Vega» ont opéré les deux Chrissoveloni: ils ont été 
attirer Vattention que les appareils n'étaient pas détériorés et 
out requis des soldats pour manier les marteaux. 

12 janvier. — Le manière forte se fait sentir chaque jour 
plus désagréablement. Hier, dénombrement des bouteilles et 
des fûts vides; aujourd’hui, ordre de porter à Filaret ou à là 
gare Nord une fraction de sucre ou de café en dépassant la 
cote de 15 kilos. Lupu est venu me voir, excédé; il juge à juste 
raison qu’il est scandaleux de vouloir expulser Riosanu de 
sa maison pour y installer encore un casino d'officiers, quand 
l'administration lour offre toute la maison du dr. Anghelescu. 
A Alexandria, le prêtre Bădulescu, président commision in- 
terimaire, mc rapporte qu'après avoir pris tous les moulins, 
on veut donner de la farine à 70 cent le kilo, et qu’il faut 
payer en argent, le papier-monnaie étant refusé. On n'a plus 
de quoi nourrir les blessés et les prisonniers. 

L'archevêque Netzhammer, à qui j'ai fait longue visites 
m'a dit lui-même qu'il était étonné de la maladresse des Al- 
lemands et de leur lenteur à organiser l'administration in- 
térienre du pays. 


378 NOTE POLITICE — 1917 


tratia internă a ţării. Archiepiscopul mi-a vorbit mult de 
Rege, pe care caută să-l desvinoväteascä. Am înţeles că 
Mackensen şi Tülff trebue să se fi exprimat cu violenţă 
în privinţa lui: o constat pentru prima oară, căci alt- 
minterea ei sunt foarte rezervaţi asupra acestui subiect. 
Archiepiscopul erede, că Barbu Stirbey avea în ultimul 
timp o influenţă enormă asupra Regelui. Imi reamintesc 
satisfacția, atunci de neînțeles, a Regelui când, chemân- 
du-mă, mi-a anunţat că pentru a face legătura (9) cu Cru- 
cea Roşie, a luat pe Barbu Stirbey ca aghiotant pe lângă 
El! Avea aerul că îmi comunică ceva foarte important 
şi foarte fericit —Archiepiscopul mi-a mai spus că a 
constatat la Rege o ură «boluävicioasä» contra Bulgari- 
lor : tresărea de câteori I se vorbea de ei. 

13 Ianuarie. — Buletinul nu zice nimic : pe munti,— 
regiunea Susitei, — se exploatează avantagiile obţinute 
la 10 Ianuarie şi se respinge, cu pierderi mari pentru 
apărătorii poziţiilor cucerite una câte una. Intre Ga- 
laţi si Brăila Rușii sunt respinşi spre Siret. 

Apare prima ordonanţă organică, menţionând cola- 
borarea cu autorităţile române. Acestea «vor continua 





L’archevêque ma longuement parlé du Roi, qu’il cherche 
à disculper. J’ai compris que Mackensen et Tülff s'étaient 
exprimé avec violence à son sujet: c’est la première fois que 
ie le constate, car autrement on est très boutonné sur ce sujet. 
L'archevêque croit que Barbu Stirbey avait dans les derniers 
temps une influence immense sur le Roi. J'ai souvenir de la 
satisfaction alors incompréhensible du Roi, lorsque le 14 
août, quand il m'a appelé, il m'a annoncé que pour faire la 
liaison (?) avec la Croix Rouge, il avait pris Barbu comme 
aide de camp auprès de lui. Il avait l’air de me communiquer 
quelque chose de très important et de très heureux. De même 
l'archevêque me disait avoir constaté chez le Roi une haine 
“maladive» contre les Bulgares, un véritable sursaut quand 
on lui en pariait. 

13 janvier, — Le bulletin ne dit rien: dans les montagnes 
— région Susita — exploitation des avantages obtenus le 10 
janvier et refoulement avec grosses pertes des défenseurs des 
positions enlevées l’une après l’autre. Entre Galatzi et Braila 
les Russes sont repoussés plus loin vers le Sereth. 

Première ordonnance organique mentionnant la collabora- 
tion avec les autorités roumaines. «Celles-ci continueront 


NOTE POLITICE — 1917 379 


administrarea, după ordinul şi în numele guvernului 
imperial». Trupele imperiale sunt obligate «să ajute au- 
toritätile române administrative»... 

14 Ianuarie, — Anul nou al nostru. O zi radioasă de 
primăvară. Nici urmă de şirul de oameni care se prezen- 
tau, odinioară, pentru gratificatii : nimeni ! — Comuni- 
catul militar nul: stagnare. 

— Arthur Rosenberg îşi face apariţia, în uniforma 
reg. 11-lea husari. El îmi spune că soseşte dela Berlin şi 
că a primit dela Bussche însărcinarea de a-mi spune «că, 
nu mai trebue să acord protecţie unei mulţimi de per- 
soane care nu o merită». — Eu îi răspund că, afară, să 
se fi abuzat de numele meu, n'am intervenit niciodată 
decât: pentru liberarea lui Berendei, Ciocârdia si Crăs- 
naru, cari o meritau, şi că afară de aceasta nu am reco- 
mandat niciodată pe altcineva sau altceva. Pare a fi — 
dacă este adevărat — o mică meschinărie a lui Bussche, 
EI a avut adeseori să se plângă de Rudi Catargi; se 
pare că de la Berlin numele lui a fost indicat pentru 
a fi arestat; Tzigara îmi spunea «că ei se mirau că a- 
cest domn e în toate serile la mine» şi că, pentru acest 





l'adminitration par ordre au nom du gouvernement (im- 
perial)». 

Les troupes impériales sont obligées «d'aider les autori- 
tés roumaines administratives...» 

14 janvier. — Notre nouvel an. Une journée radieuse de 
printemps. Plus vestige des théories de gens qui se présen- 
taient pour des gratifications: personne! — Communiqué mi- 
litaire nul: stagnation, 

Arthur Rosemberg fait son apparition en magnifique uni- 
forme du 1l-e hussards! Il dit arriver de Berlin et avoir reçu 
de Bussche la commission de me dire «que je ne dois plus 
accorder ma protection à une foule de personnes qui ne le 
méritent pas»—Je lui réponds que, sauf abus de mon nom, je 
ne suis jamais intervenu que pour faire libérer Berindey, Cio- 
cârdia et Crasnaru, qui le méritaient, et qu'à part cela je 
wai jamais recommandé qui que ce soit, ou quoi que se fut. 
Il semble y avoir là-dessous — si c’est vrai — une certaine pe- 
titesse de Bussche. Il a eu souvent à se plaindre de Rudy; il 
parait que de Berlin son mon a été indiqué, pour être arrêté; 
Tzigara me disait «qu'on s'étonnait que ce Monsieur fut 
chaque soir chez moi» et que pour cette raison on ne pouvait 


380 NOTE POLITICE — 1917 


motiv, nu puteau pune mâna pe el. Bietul om a dormit 
o noapte la mine. Desigur că acest fapt a fost raportat: 

15 Ianuarie. — Vizită matinală a lui Verzea. EI vrea 
să intervie ca să fie internat la Imperial — devenit 
deja celebru — tot fostul consiliu comunal, care excitä 
populaţia în contra «noastră» (?) şi care îl ameninţă că 
are să fie împuşcat. Dealtminterea, nu numai că au fu- 
rat, dur au expediat la Iaşi toate documentele şi actele 
de proprietate ale Primăriei: «Dosarele ar fi fost arse 
la Buzău». El a constatat aceasta cu ocazia unui refe. 
rat pus pe o lucrare de edilitate, pentru care Schenker 
a reclamat 150.000 lei în suferinţă de mai bine dé un an. 
Se mai plinge de tonul agresiv şi de provocările d-nelor 
Sabina Cantacuzino şi Lia Brătianu. Ce schimbare! — 
Dela acelaş: El ştie dela judecătorul Iliescu, că Victor 
Antonescu personal i-a dat instructii pentru a lăsa pe 
Filotti să evadeze, — «chestie mare! e vorba de România 
Mare, şi de Take Ionescu !» — Dacă este adevărat, Ro- 
mânia Mare, înţeleasă aşa, este o lugubră ironie. — Ver- 
zea cere înlocuirea maiorului Brezeanu şi a căpitanului 
Mircea dela milițieni, ambii pärtasi militari. 





pas mettre la main sur lui. Le pauvre diable a couché une 
fois chez moi. Ces faits ont sûrement été rapportés. 

15 janvier. — Visite matinale de Verzea. I] veut faire 
interner à l'Impérial — devenu déjà fameux, — tout l’ancien 
conseil communal qui excite la population contre «nous» (1) 
et qui le menace de le faire fusiller. D'ailleurs, non seulement 
ils ont volé, mais ils ont expédié à Iassy tous les documents 
et actes de proprièté de la mairie; «les dossiers auraient été 
brûlés à Buzau»; il l’a constaté à l’occasion d’un référé sur un 
travail d'edilite, pour lequel Schenker a réclamé 150.000 lei en 
souffrance depuis plus d'un an. Il se plaint aussi du ton a- 
gressif et des provocations de Sabine Cantacuzène et do Lia 
Bratiano. Quel changement! Du même: il tient du juge Iliescu 
que Victor Antonescu personnellement lui a donné des ius- 
tructions pour laisser évader Filoti — «chestie mare! este 
vorba de România Mare si de Take Ionescu». Si c'est vrai, 
la România Mare, aissi comprise, est d'une lugubre ironie. 
Verzea demande le remplacement du major Brezoianu et du 
cap. Mircea des miliciens, les deux supports militaires. 


NOTE POLITICI - 1917 381 


—Era înţeles că ne vom întruni astăzi în comitet : 
Maiorescu şi Rosetti wau venit. — Neniţeseu căruia i-am 
scris, n’a dat semn de viaţă: frumoasă ardoare reforma- 
trice ! (Vezi 18 Ian.). 

16 Ianuarie. — Un incident cu Mitropolitul: Eri, el 
se plânsese că era sechestrat şi spusese d-nelor Didina 
Cantacuzino şi Râmniceanu, că eu numisem pe Teodo- 
rian Carada director al cancelariei sale. Or, chiar azi 
dimineaţă Carada, care sa demis imediat, îmi aduce nu- 
mirea sa semnată, după tote formele, de Mitropolit! 
Am trimis-o imediat doamnei Cantacuzino. 

— Aflu, dela Prinţul de Schaumburg-Lippe, că Ger- 
manii se opresc la Siret: acolo au linia cea mai scurtă. 
Vor mai fi operaţii în alte locuri...? 

— Oscar Kiriacescu mi-arată budgetul pe care Pa 
preparat. Din ordin, Dobrogea este eliminată ! — Chel- 
tuelile admise pentru cele cinci departamente (se ex. 
ceptează: Războiul. Lucrările Publice, Afacerile străine 
şi Industria) se urcă la aprox mativ 29 milioane.— La în- 
casări nu pot să pun nim c : alcool nu (tot alcoolul trece 
în Germania): vamă nu; căi ferate nu; —ce poate da 





Il était entendu qu’on se réunirait aujourd’hui en comité : 
Maiorescu pas venu; Rosetti idem;  Neniizescu, à qui j'ai 
écrit, pas donné signe de vie: la belle ardeur reformatrice, 

16 janvier.—Un incident avec le Métropolite: hier il s'était 
plaint qu’on le séquestrait et avait dit à M-mes Didine Can- 
tacuzène et Ramuiceanu que j'avais nommé directeur de sa 
chancellerie Theodorian-Carada. Or, ce matin, Carada qui 
c'est de suite demis, m'apporte sa nomination signée en due 
forme par le Métropolite. Je l’ai de suite envoyée à M-me 
Cantacuzène. 

Du Prince Schaumbourg-Lippe j'apprends que les Alle- 
mands s'arrêtent au Sereth: ils ont la ligne la plus courte. 
Y anra-t-il des opérations ailleurs? 

O. Kiriacescu me montre le budget qu'il a préparé Par 
ordre on élimine la Dobrogoa! Les dépenses pour les 5 dépar- 
tements qu'on admet (on excepte Guerre. Travaux publics, 
Affaires Etrangères et Industrie) se montent à 24.000 000; avec 
le tout à envirou 29. En regard on ue peut rien mettre: pas 
d'aleools (on les passe tous en Allemagne), pas de douanes, 
pas de chemins de fer, — que peut donrer le foncier? — Et 


382 NOTE IOLITICE — 1917 


fonciera ? Şi fără agenţi si fără mijloace de comunicare, 
fără tutunuri ! — Când vezi lucrurile de aproape, îţi dai 
seamă de prăpastia în care ne-am scufundat. 

— Prin Tzigara-Samurcas, maresalul îmi trimite 
răspuns că mă aşteaptă între 5 şi 7. Intrevederea a ţinut 
o oră şi jumătate. Ceremonialul foarte simplu, în casa 
lui Meitani, vis-ă-vis de ministerul de război. Un aghio- 
tant şi o ordonanţă. — Trebuia să-i vorbesc de prizonie- 
rii civili, dar dela început s'a vorbit politică. 

Declaraţiile Maresalului : «Niciodată acest război 
war fi avut loc cu Regele Carol; mai de grabă ar fi ab- 
dicat». — Eu: «Această extremitate l-ar fi fost scutită, 
căci Regele ar fi avut puterea să reia în mână opinia pu- 
blică ; evenimentele au probat aceasta cu prisos, căci în 
ultimele timpuri, massa ţării nu mai voia răsboiul. — 
Maresalul : «Acest război este în contra intereselor dum- 
neavoastră; aţi fi fost obiectul râvnirei perpetue a Ru- 
şilor dacă mergeau la Constantinopol. Nu voim nici un 
rău României, şi nu avem de gând să o distrugem. Ne 
oprim la Siret; am fost greu de convins, căci grozav aşi 
fi vrut să continuu să merg înainte; totul era pregătit 





sans agents et sans moyens de communications, pas de tabacs. 
Quand on voit les choses de près, on se rend compte de la 
détresse dans laquelle nous nous sommes 6ffondres. 

Par Tzigara, le Feldmaréchal me fait savoir qu’il m'attend 
de 5 à 7. Entrevue de 1# h. 

Très simple apparat dans la maison de Meitani en face 
le ministère de la guerre. Un aide de camp et un brosseur. 

Je devais l’entretenir de l'affaire, des prisonniers civils, 
mais du commencement on a parlé politique. Déclarations 
du maréchal: Jamais cette guerre n'aurait eu lieu avec le 
Roi Carol; le Roi aurait plutôt abdiqué. — Moi: Cette ex- 
trémité lui aurait été épargnée, car le Roi aurait en le pou- 
voir de reprendre en mains l’opinion publique: les évêne- 
ments lont bien prouvé, puisque dans les derniers temps la 
masse du pays ne voulait plus la guerre.— Lui: Cette guerre 
est contre l'intérêt de votre pays; vous auriez été un objet 
de convoitise perpetuelle des Russes s'ils allaient à Constan- 
tinopole. Nous ne voulons aucun mal à ia Roumanie et nous 
ne comptons pas la détruire. Nous nous arrêtons au Sereth; 
j'ai eu du mal à y consentir; j'aurais bien aimé continuer à 


NOTE POLITICE — 1917 383 


pentru Galati: dar avem linia cea mai scurtă posibilă 
şi aceasta este o consideratiune. Ştiu, că pentru Româ- 
nia este neplăcut şi că Ruşii se vor instala în Moldova. 
Nu ered ca propunerile în vederea păcii să reuşească ; 
este acelaş lucru acum ca la Lodz: când am avut acolo 
victoria, care a dat o lovitură atât de straşnică Rusiei, 
se putea crede războiul terminat; dar n'a fost aşa. Mai 
credeţi posibilă menţinerea dinastiei ? Inaintea căderii 
Bucureştilor. pacea cu România era posibilă şi Regele îşi 
mai putea căpăta ertarea». 

Din toate ce i-am comunicat, despre neprevederea 
lui Brătianu, despre necunostinta în care ei l-au ţinut pe 
Rege de starea noastră de pregătire, despre tentativele 
mele de a aduce pe Rege să recunoască că pacea se im- 
punea dacă pierdem Bucureştii, am ajuns la situaţia o- 
ribilă care este creată ţării prin noul proiect.de oprire 
pe Siret: nu mai este nimie de încercat pentru a ridica 
țara! Cum aceasta se înläntuia cu întrebarea care mi-o 
pusese el asupra menţinerii dinastiei, eu îi spun : «Câtă 
vreme Regele va rămâne pe pământul românesc, nimeni 








aller de lavant; tout était prêt pour Galatzi; mais nous a- 
vons la ligne la plus courte possible et c’est une considéra- 
tion. Je sais que pour la Roumanie c'est désagréable et que 
les Russes vont s'installer en Moldavie. Je ne crois pas que les 
propositions en vue de la paix aboutissent; c’est comme pour 
Lodz; lorsque j'y eus gagné la victoire qui a porté un si rude 
coup à la Russie, on pouvait eroir la guerre finie; il n’en a 
rien été. Croyez vous encore possible le maintien de la dy- 
mastie? Avant la prise de Bucarest, la paix avec la Rouma- 
nie était possible et le Roi eût pu se faire pardonner. — De 
tout ce que je lui ai communiqué sur l’imprévoyance de Bra- 
tiano, sur l'ignorance dans laquelle ils ont tenu le Roi sur 
notre état de préparation, sur mes tentatives d'amener le Roi 
reconnaître que la paix simposait si on perdait Bucarest, 
uous sommes arrivés à l’affreuse situation que crée au pays 
le nouveau projet de s'arrêter au Sereth; rien à entreprendre 
pour relever le pays! 

Comme cela se mariait avec la question qu'il me posait 
sur la dynastie, je lui ai dit: Tant que le Roi reste sur le 


384 NOTE POLITICE — 1917 


nu va întreprinde nimic în contra Lui; dacă Regele însă 
ar trece Prutul, atuncea ţara va putea fi consultată, ea 
Franța în 1870. Si dacă Germania ar da atuncea un 
Rege ţara ar putea, făcând pacea, să reconstituiascä o 
armată şi în caz de prelungire a războiului să reia ve- 
chia ei politică». Şi am desvoltat ideia pentru care era 
mai urgent. de a ne gândi la Basarabia decât la Transil- 
vania. «Păcat. adaog eu, că hotărârea d-voastră a făcut 
ca acest vis să se evaporeze! Afară dacă primăvara.„.»— 
ET: «Atunci mai este o speranţă». 

Apoi am expus o propunere pentru a ajunge la li- 
chidarea urâcidasei afaceri a internaţilor. — Mareșalul 
mi-a spus că va studia soluţiunea şi îmi va comunica 
părerea sa. La plecare maresälul mi-a spus cât de mul- 
țumit era că îmi cunoaşte ideile. 


17 Ianuarie — Vreme extraordinară. Copacii încep 
să înmugurească. — Antid nasticii îndârjiţi strânşi în 
jurul lui Carp, încep să revie. Primese vizita lui I. Ba- 
calbaşa. — La Maiorescu aflu că el nu a venit Luni 


sol roumain, personne n'entreprendra rien contre lui: si le 
Roi passait le Pruth, alors le pays aurait pu être consulté, 
comme en France en 1870. Et si l'Allemagne donnait alors un 
Roi, le pays aurait pu, faisant la paix, se reconstituer une 
armée et, en cas de prolongation de la guerre, reprendre son 
ancienne politique, — et j'ai développé l’idée pourquoi 
il était plus urgent de songer à la Bessarabie qu’à la Tran- 
sylvanie. Dommage, ai-je ajouté, que votre décision ait fait 
évanouir ce rêve. À moins que le printemps... — Lui: Il y a 
alors encore en espoir. — J’ai exposé ensuite une proposi- 
tion pour arriver à liquider cette méchante affaire des in- 
ternés. Le maréchal m'a dit qu’il édudierait la solution et 
me communiquerait son avis, 

En nous séparant, le maréchal m’a dit combien il était 
heureux de connaître mes idées. 

17 janvier. — Temps extraordinaire, les arbustes commen- 
cent à bourgeonner. Les. intraitables antidynastiques serrés 
autour de Carp commencent à rappliquer ; visita de Jean 
'Baca:başa. 


Chez Maiorescu, j'apprends qu'il n'est pas venu parce que 


NOTE POLITICE — 1917 385 


la mine fiindcă Nenitescu îi spusese că adunarea fusese 
amânată pe Sâmbătă ! 

18 Ianuarie. — Soseşte la mine si Paul Teodoru. 
Nu-mi ascund gândul asupra răului pe care îl fac par- 
tidului nostru tendinţele politice ale unora şi pretenţia 
lui Lupu Kostake de a «guverna în numele lui Carp». 
El îmi confirmă lipsa de orice activitate administrativă, 
timpul pierdut în conversații şi, mai ales, pretenţia lui 
Lupu Kostake de a aplica ideile politice şi programul 
lui Carp. 

— Comunicatul constată un eşec spre Galaţi. Incă 
de eri publicul simţise ceva şi nu se vorbea de nimic mai 
puţin decât de reluarea Brăilei. Este de necrezut cum 
se räspândeste cel mai mic svon în România ! 

19 Ianuarie. — Jocul ştirilor senzaţionale a reînce- 
put. Au fost brusc închişi câţiva ofiţeri cari fuseseră lă- 
sati în libertate; Ioan Duca, tatăl unuia din ei, îmi spu- 
ne foarte serios: «Ştii de ce ? Le merge rău». Şi el îşi 
“exprima a convingere! — In public nu se îndoeşte ni- 
meni că dacă Germanii se opresc la Siret e fiindcă nu 
mai pot, că Brăila e reluată, că Focşanii sunt amenin- 


Nenitzescu lui avait dit que la réunion avait été avancée à sa- 
medi, 

18 janvier, — Paul Théodoru s’amène aussi. Je ne cache 
pas ma pengée sur le mal que font à notre parti les tendances . 
politiques des uns et les prétentions de Lupu Kostake de gou- 
verner au nom de Carp. Il me confirme l’absence de toute 
action administrative, le temps passé en conversations, et sur- 
tout la prétention de Lupu d'appliguer les idées politiques et 
le programme de Carp. 

Le communiqué constate un échec du côté de Galatzi. Dès 
hier le public avait eu vent de quelque chose et l’on ne par- 
lait de rien moins que de la reprise de Braila. Incroyable, la 
propagation du moindre bruit en Roumanie. 

19 janvier, — Le jeu des nouvelles seusationnelles a re- 
commencé. On a brusquement remis en état de détention quel- 
ques officiers qui avaient été laissés en liberté; Jean Duca, 
le père dă luu deux, me dit très sérieusement: «Ştii de ce? le 
merge rău». Et il exprimait une conviction. On ne doute pas 
dans le public que les Allemands s'arrêtent au Sereth parce 
qu’ils n’en peuvent plus, que Braila cat repris, que Focşani 


or? 


386 NOTE POLITICE — 1917 


tati, că Sofia este în pericol. Unii afirmă chiar că au 
auzit tunul unei lupte nu prea îndepărtate, din moment 
ce au şi văzut lumina loviturilor de tun ! — Din conver- 
satiile avute cu unii şi cu alţii, şi mai ales cu Arthur Ro- 
senberg, am impresia că Germanii au aflat de divergen- 
tele Carp, Nenitescu etc., şi că aceasta, i-a impresionat 
rău. 

A plout cu găleata toată ziua: «ploaie cu bășici» 
în plină Bobotează. Dealtminterea, nici un serviciu re- 
ligios exterior. 

20 Ianuarie. — Furtună toată noaptea şi ger uscat. 
Nici un comunicat azi dimineaţă. Veşti rele ? Intrerupe- 
rea telegrafului din cauza furtunei ? 

„21 Ianuarie. — Germanii se arată foarte cicälitori. 
Anchetă şi para-anchetă fiindcă s'a împiedicat ca imobi- 
lul Rioşanu să fie transformat în cazino; se spusese că nu 
se putea expulza un moşneag: sa verificat dacă într'a- 
devăr tatăl locueşte la fiul său, căci fiul ar fi fost ex- 
pulzat pur şi simplu. — Corteanu bruscat de un loco- 
tenent obraznic cu ocazia unei distribuții de lemne a 





est menacé,—que Sofia est en danger. Il y en a qui affirment 
avoir entendu le canon d’une bataille pas trop éloignée, puis- 
qwils en ont aperçu les lueurs. 

De conversation avec les uns et les autres, notamment 
Rosenberg Arthur, Jai l'impression que les Allemands ont 
eu vent des divergences Carp, Nenitzeseu, ele. ete., et qu'ils 
en sont mal impressionnés. 

Il a plu à torrents toute la journée. «Ploaie cu besice» en 
pleine Boboteaza. D'ailleurs, aucun service réligieux exté 
rieur. 

20 janvier, — Ouragan toute la nuit. Gel sec. Pas de com- 
muniqué ce matin. Mauvaises nouvelles? Interruption télégra- 
phique par suite de mauvais temps? 

21 janvier, — Les Allemands se montrent très pointilleux. 
Fnquête et surenquête paree qu’on a empêché que la maison 
Rioşianu fut transformée en casino; on avait alléguéqu’on ne 
pouvait expulser un vieillard: on vérifie si réellement le pèr: 
habite chez son fils, ear le fils eut été simplement expulsé. — 
Corteanu, malmené par un lieutenant insolent à l’occasion 


NOTE TOLITICE — 1917 387 


fost eitat la comandatură spre a se constata dacă el ar 
fi provocat scandalul. 

— Comunicatul anunţă luarea Nänestilor, cap de 
pod în regiunea Nămoloasa. 

22 Ianuarie. — «Monitorul Oficial» anunţă punerea 
în circulaţie a hârtiei-monede a Băncii Generale. Măreile 
şi coroanele nu mai au curs pentru transactii şi trebue să 
fie schimbate în bilete româneşti ale Băncei Naţionale 
sau ale Băncii Generale. Petersen mi-a spus că cursul 
era de 80 ptenningi—leul. Deci, este întoarcerea la pri- 
mult curs afişat de ei. Decretul este semnat de Mackensen. 

— Primesc de vreme o scrisoare dela maiorul Kram- 
mer, aghiotantul lui Mackensen, anuntându-mi «că na- 
resalul se însărcinează să transmită, prin linii, o serv 
soare către Rege, dar că trebue să mă grăbesc, căci în 
curând toate trupele române de pe front vor fi schim- 
bate cu Ruşi». 

Tocmai vine Maiorescu, ca să-şi facă o ideie de con- 
versaţia mea cu Maresalul. EI găseşte că această ofertă 
de a transmite scrisoarea mea şi această posibilitate ad- 





d'une distribution de bois, a été cité au Commandement de la 
place comme si c’est lui qui avait provoqué le scandale. 

* Le communiqué annonce la prise de Nanesti, tête de pont 
de la région Namoloasa. 


22 janvier. — L’«Officiel», annonce la mise en circulation 
du papier monnaie de la Banque Générale. Les marks et les 
couronnes n’ont plus cours pour les transactions et doivent 
être changés contre billets roumains, ceux de la Banque Na- 
tionale ou ceux de la Banque Générale. Petersen m'a dit que 
le cours était 80 pfennigs égal le leu. C’est done le retour au 
premicr cours affiché par eux. Le décret est signé par 
Mackensen. 

Je recois de bonne heure une lettre du major Krammer, 
aide-de-camp de Mackensen, m'annoncant qu’il se charge de 
transmettre par les lignes un Méssage au Roi, mais qu’il fal- 
lait se presser parce que bientôt sur le front toutes les trou- 
pes roumaines seront relevées par des Russes. 

Maiorescu vient précisement se faire une idée de ma con: 
versation avec le Feldmaréchal. Il trouve que dans cette offre 
de iransmettre ma lettre, le point de très haute importance 


388 NOTE POLITICE — 5917 


misä de a putea corespunde prin mine, constitue un 
punct de foarte mare însemnătate pentru viitor. Am 
scris imediat scrisoarea, pe frantuzeste. Am dus-o întrun 
plic deschis lui Mackensen. Aghiotantul m'a întrebat, 
dacă voese să văd pe Mareşal. Am declinat această o- 
fertă, dorind să las Mareşalului putinţa de a examina 
textul în afară de prezenţa mea. După un sfert de oră, 
aghiotantul îmi readuce scrisoarea, spunându-mi din 
partea Mareşalului că trebue expediată repede. Deci a- 
probarea şia combinației mele şia declaratiunilor cari 
angajează autorităţile germane în caz de executare. — 
Am alergat acasă pentru a sigila scrisoarea, pe care cu 
toată încrederea am fost rugat săo iau cu mine 
(eu oferisem să aduc cele necesare pentru a o sigila în 
prezenţa lor), am pus-o întrun al doilea plic, de astădată, 
scris pe româneşte, şi la orele 54 am retrimis'o maio- 
rului Kramer. Iată un bun început! 

23 Ianuarie. — Multă amărăciune la toată lumea; 
nu întâlneşti decât oameni descurajati. Fiecare zi îşi 
aduce ordonanța şi cererile nesfârşite complicate de bru- 
talitätile poliţiei noastre, exasperează lumea. Chiar 


pour lavenir c’est cette possibilité admise de pouvoir cor- 
respondre par moi ou avec moi. 

Jai écrit de suite ma lettre en français Je lai 
portée sous enveloppe ouverte à Mackauseu dans un pli fermé. 
L'aide de camp m'a demandé si je voulais voir le maréchal. 
J'ai décliné l'offre, désirant laisser au maréchal le loisir d'exa- 
miner hors ma présence le texte. Au bout d’un quart d'henre, 
l’aide de camp me rapporte le texte en me disant de la part 
du maréchal qu’il fallait vite expédier. Donc approbation de 
ma combinaison et des déclarations qui engagent en cas d'ex6- 
cution les autorités allemandes. J'ai couru à la maison ca- 
cheter la lettre, qu’en tonte confiance on m'a prié d'emportar 
(j'avais offert d'apporter le necéssaire pour cacheter en leur 
présence). — Je l’ai mise daus une seconde enveloppe, cette 
fois-ci libellee en roumain et à 5 h. 34 je la renvoyais'au ma- 
jor Krammer. Une bonne besogne d’entamée ! 

23 janvier, — Beaucoup d'amertume chez tout le monde 
et l’on ne rencontre que geus désabusés, Chaque jour appor- 
te son ordonnance et ses exigences continuelles, compl'quées 
des brutalités de- notre police, exaspèrent le monde. Il faut 


NOTE POLITICE — 1917 389 


astăzi trebue să se predea - armatei: 15.000 pläpämi, 
20.000 cămăşi, 1000 blănuri, ete. şi pentru toate acestea 
wai decât câteva, ore de răgaz ! 

— Pe de altă parte, Maiorescu şi "Mehedinţi îmi 
aducun raport al lui Bianu; în seara zilei de 22, poliţia 
germană a consemnat pe Bianu şi a expulzat tot per- 
sonalul Academiei; apoi, un locotenent bulgar a ridi- 
cat toate manuscrisele bulgăreşti ; secţia slavonă a fost 
absolut golită. Volumele au fost încărcate pe camioane 
şi mutarea a fost operată până la ora 1 dimineaţa. Apoi. 
cheile au fost restituite lui Bianu, fără a-i lăsa o descär- 
care oarecare. Mai mult chiar, Bulgarul sa plâns că lip- 
seau câteva volume. (Ele sunt la Iaşi). La Academie s'a 
căzut de acord să-mi ceară părerea ; Maiorescu avea ae- 
vul să creadă că voi putea interveni la Mackensen ; el 
veamintea precedentul deplorabil creat de autorităţile 
noastre cari au ridicat din Transilvania scrisori de-ale 
Domnitorilor noştri. — Dau sfatul să se redacteze un 
memoriu, bazat pe faptul că Academia este o instituţie 
independentă de Stat şi că ea este protejată ca orice 
persoană particulară, în ceeace priveşte averea ei, de 





aujourd'hui même livrer à l’armée 15.000 couvertures, 20.000 
chemises, 1000 fourrures, etc., et l’on a pour cela quelques 
heures à peine devant soi. 


D'autre part, Maiorescu et Mehedinţi m'apportent un rap- 
port de Bianu: dans la soirée de 22/23 la police allemande a 
consigné Bianu et expulsé tout le personnel de l'Académie, 
puis un lieuteant bulgare s’est emparé de tous les manu- 
scrits bulgares, — la section slavonne a été absolument vidée. 

Les volumes ont été chargés sur camions et on a déme- 
nagé jusqu’à ] h. du matin. Puis on a rendu les clefs à Bianu 
sans lui laisser une décharge quelconque. Bien mieux, le Bul- 
gare s’est plaint de ce que certaines volumes mauquaient. (Ils 
sont à Iasay). On est tombé d'accord à l'Académie qu’on vien- 
drait prendre mon avis; Maiorescu avait l’air de croire que 
je pourrais intervenir chez Mackensen; il rappelait le fameux 
précédent de nos autorités ayant enlevé en Transylvanie des 
lettres de nos anciens souverains. Je donne le conseil de ré- 
«iger un mémoire basé sur le fait que l’Académie est une in: 
stitution indépendante de l'Etat et qu’elle est protégée comme 


390 NOTE POLITICE — 1917 


conventiunea dela Haga. Memoriul va fi dus lui Mac- 
kensen de Bogdan, vice-presedintele, prezent la Bucu- 
resti. 

— In fiecare zi, asprimea ocupärei se accentuează. 

— Doi tineri ofiţeri, venind dela Vila Albatros, von 
Knobelsdorf si von Schaeffer, cer a vorbi cu mine. Ei 
îmi spun în privinţa unui nou accident grav de drum de: 
fer la Ploeşti : «Nimic de mirare, impiegatii sunt Aus- 
triaci 1». 

24 Ianuarie. — O delegaţie dela Brăila, J. Berceanu 
si directorii tutulor băncilor, vin să caute un împrumut 
pentru. oraş, care nu poate face faţă pretentiunilor ocu- 
pării. Conferinţă eu mine. Sfătuese să se trateze cu Ban- 
ca Generală, care poate va putea să consimtă la acest 
împrumut. Ei îmi spun că situaţia la Brăila este in- 
tolerabilă. Oraşul duce lipsă de toate şi spezele de în- 
tretinere ale armatei se urcă aproape la un milion pe 
lună. Si nu se cunosce cererile viitoare. Românii au pom- 
pat tot; Germanii au ridicat rămăşiţele şi Bulgarii au 
pustiit judeţul, căci oraşul le esta aproape interzis. Spec- 





toute personne privée, pour son avoir, par la convention ue 
la Haye. Le mémoire serait porté à Mackensen par Bogdan, 
le vice-président, présent à Bucarest. 

Chaque jour la dureté de l’occupation s’accentue. 

Deux jeunes officiers venant de la Villa Albatros, von 
Knobelsdorf et von Schaeffer, demandent à causer avec moi. 
Ils me disent au sujet d'un nouvel accident grave de chemin 
de fer à Ploesti: «Quoi d'étonnant ; les employés sont Autri- 
chiens !» 

24 janvier, — Délégation de Braila, Ioan Berceanu et les 
directeurs de toutes les banques. Ils viennent chercher un 
emprunt pour la ville, qui ne peut faire face aux exigences 
de l’occupation. Conférence avec moi. Je conseille en premier 
lieu de traiter avee Banque Générale, qui pourra consentir 
peut-être cet emprunt. Ils me disent que la situation y est 
intolérable. La ville manque de tout et les frais d'entretien 
ae l’armée montent à près d’un million par mois. Les Rou- 
mains ont tout pompé; les Russes ont tout dévasté; les Alle- 
mands ont y ramassé le reste et les Bulgares ont désolé le 
département, la ville leur étant à peu près interdite, Le spec- 


VOTE POLITICE — 1917 391 


trul foametei a si apärut. Ca peste tot, ceata distrugäto- 
rilor, cu G. V. Bibescu. a operat acolo în stil mare, dar 
cu excepţii scandaloase: toate morile au fost distruse, 
afară de una, prin ordin special: Moara Băncii Româ- 
neşti. Fabrica de ciment a lui Cantacuzino a fost distru- 
să dar acea a lui V. G. Bibescu dela Comarnic a fost 
cruţată, după cum mi se asigură. Lumea suferă mai ales 
din cauza, insuficientei hranei. 

G..Stirbey îmi vorbeşte de proectul ciudat al lui 
Lupu Kostake, de a nu considera ca suficientă procura 
lăsată lui Seimeanu de tătre curatorii Asezämintelor 
Brâncovenesti şi de a numi alţi curatori. Stirbey face 
observaţia că Statul n'are nici un amestec în această ad- 
ministratie şi eu îi atrag atenţia că singurul Efor fiind 
Mitropolitul, ar fi necuviincios să se readucă acest prin- 
cipiu în discuţie : criza Ghenadie nu a avut altă origină 
decât pretenţia Mitropolitului de a destitui pe Bibescu. 

Ciudată mentalitate la Lupu Kostake ! El se crede 
mai mult ca un ministru. Este invitat la Darvari: de 
ce? Marta Bibescu îl consultă în toate împrejurările. 
Probabil că lovitura vine din partea aceasta, sau că vrea 





tre de la famine est déjà lå. Comme partout, la bande des 
destructeurs avec Georges V. Bibescu a opéré en grand; mais 
avec des exceptions scandaleuses: tous les moulins ont été 
annéantis, sauf un, par ordre spécial, celui de la Banca Ro- 
mâneascä; la fabrique de ciment Cantacuzène a été détruite. 
mais celle de G. V. Bibescu à Comarnic a été, m'assure-t-on, 
épargnée. L'on souffre surtout de la difficulté de la nourriture. 

Georges Stirbey me parle du projet bizarre de Lupu de 
ne pas considérer comme suffisante la procuration laissée à 
Seimeanu par les curateurs de :Brancoveneasa et de nommer 
des curateurs. Stirbey fait remarquer que l'Etat n’a aucune 
immixtion dans cette administration et je fais remarquer que 
le seul Ephore étant le Métropolite, combien il serait malséant 
de remettre ce principe en discussion: la crise Ghenadie n'a 
pas eu d’autre origine que la prétention du Métropolite de 
destituer Bibescu. 

Drôle de mentalité chez Lupu. Il se croit plus qu’un mi- 
nistre. On l'invite chez les Darvari: pourquoi? Marthe le 
consulte à tout propos. C’est de ce côté que doit partir le coup. 


392 NOTE POLITICE — 1917 


să căpătuiască un alt Radu Rosetti, ca la Eforia. Spi- 
talelor. 

Berceanu îmi spunea că Lupu Kostake i-a declarat 
că nu face nimic fără să mă consulte. I-am dat o des- 
mintire absolută. 

25 Ianuarie. — Primese o scrisoare dela Calafateanu 
din Tulcea. Toată lumea administrativă a şters-o de 
acolo, dar populaţia a rămas. Suferi, mai ales, când vezi 
că împrejurul oraşului dispare tot. Fără ajutoare, va 
veni foametea. Chiar de ar mai fi mălai, nu va mai 
fi combustibil nici pentru a fierbe mămăliga. Ei sunt 
zilnic bombardafi de monitoarele ruseşti. Probabil 
că la aceasta se referea «operaţia militară neisbutită», 
despre care vorbeau cele două din urmă comunicâte: 
Bulgarii trecuseră braţul Sf. Gheorghe şi sau instalat- 
pe malul de nord; astăzi, ei anunţă tă s'au retras. 

26 Ianuarie. — A. Mayer, care era sufletul Einkaufs- 
kommission-ului,—astäzi locotenent în armată şi ajutor 
al maiorului Kessler, — îmi spune că atâta, vreme cât 
deţinuţii civili nu vor fi puşi în libertate, nu se poate 
spera un tratament binevoitor din partea Germanilor. In 


A. moins de vouloir easer un autre Radu Rosetti, comme à 
l'Ephorie des hôpitaux. Berceanu me disait que Lupu lui 
avait déclaré ne rien faire sans me consulter: je lui ai donné 
un démenti absolu. 

25 janvier, — Reçu lettre Calafeteanu de Tulcea. Tout le 
monde administratif en a décampé, mais la population y est 
restée. On y souffre surtout de voir tout disparaître autour 
de la ville. Sans secours, c’est la famine. Même avec du «mă- 
lai», on n’avrait pas de combustible pour cuire la «mämäli- 
ga». Ils son journellement bombardés par les moniteurs 
russes. C’est à cela que répondait probablement opération mi- 
litaire manquée dont parlaient les deux derniers communi- 
qués: les Bulgares avaient passé le bras St. Georges et s’éta- 
ient installés sur la rive Nord; aujourd’hui, ils annoncent 
qu’ils s’en sont retiré, 

26 janvier, — A. Mayer, qui était l’âme de l'Einkaufskom- 
mission — aujourd’hui lieutenant dans l’armée et adjoint de 
major Kessler — mr dit que tant que les détenus civils 
n'auront pas été libérés, on ne peut espérer un traitement pré- 


NOTE POLITICE — 1917 393 


toate cercurile, domneşte o excitare teribilă, care împie- 
dicä pe oamenii politici să lucreze după placul lor. Nu se 
acordă nici un parlamentar fără o autorizare specială a 
Impăratului, şi dacă Mackensen mi l’a acordat mie, a- 
ceasta probează până la ce punct se ţine ca această afa- 
cere să fie regulată într'un mod satisfăcător pentru ei. 
Dacă se obţine, se poate cere orice. Mayer îmi spune că 
la Brăila, s'a demontat toate morile supușilor neutri, cu 
toate că ele fuseseră luate de Englezi, dar s'a lăsat să sub- 
siste moara Băncei Româneşti, cu toate că dânsa nu lu- 
<rase decât cu Germanii ! (Vezi 24 Ian.). Mayer a fost 
câteva zile în Ialomiţa : el poate certifica până la ce grad 
de brutalitate ajunsese măsurile de represiune ale lui 
“Tudor Oroveanu în contra internaţilor, Nici măcar pae 
pentru culcat ! 

— Fanteziile reformatoare ale lui Lupu Kostake nu 
au diminuat. Dristorian. a venit să-mi raporteze insisten- 
tele lui Paul Teodoru pentru a-l hotări să primească unul 
din aceste locuri de pseudo-guvernator, pentru «a aplica 
ideile d-lui Carp» ! 

27 Ianuarie. — Ziua Impăratului. Aseară, retragere 


venant de la part des Allemands. Il y a dans tous les cercles 
une excitation terrible qui empêche les hommes politiques de 
faire à leur guise. On ne donne pas de parlementaires sans 
une autorisation de l'Empereur et si Mackensen me l’a accordé 
«ela prouve.à quel point on tient à ce que cette affaire soit 
reglée à Jeur satisfaction. Si on l’obtient, ou peut tout exiger. 
Mayer me dit qu'à Braila on a demonté toutes les minoteries 
des sujets neutres, qui pourtant avaient été prises par les 
Anglais, mais on a laissé subsister celle de la Banca Româ- 
neascä, qui pourtant avait travaillé rien qu'avec les Alle- 
mands. 

Mayer a été pendant quelques jours dans la Ialomitza: il 
-peut certifier à quel degré de brutalité étaient arrivés les sé- 
vicés de Tudor Oroveanu contre les internés. Pas même de 
la paille pour se coucher. 

Les phantaisies reformatrices de Lupu n’ont pas diminué. 
Dristorian est venu me rapporter les insistances de Paul 
Théodoru pour le décider d'accepter une de ces places de 
pseudo-gouverneurs pour «appliquer les idées de Mr. Carp». 

27 janvier. — Fêté de l'Empereur. Hier au soir retraite 


394 NOTE POLITICE — 1917 


cu facle; în timpul rugăciunei, mareşalul sa dat jos din 
Cazinul ofiterese (Athénée Palace) şi a ascultat muzica, 
cu ‘capul gol. Astăzi, paradă militară la parcul Carol si 
slujbă solemnă la Arenele Romane. Autorităţile noas- 
tre n’au fost invitate pentru slujbă, ele depun cărţi. 

— Tzigara îmi spune că documentele luate dela A- 
cademie au fost restituite, afară de câteva bucăţi pur 
bulgăreşti. Deci demersul pe lângă Mackensen şi-a avut 
efectul ! 

— După «Pester Lloyd», mi se comunică extracte 
din două discursuri ale lui Brătianu si Take Ionescu. De 
reținut că Brătianu, încă în 1912 — pe atunci simplu 
particuar — se lăuda că ar fi spus ministrului Austro- 
Ungariei că România nu mai putea observa tratatele, 
căci nu mai «răspund intereselor» României. Este confir- 
marea celor cè am gândit și zis întotdeauna, că Brătianu 
urmând o politică a lui, se legase cu Rusia încă dela so- 
sirea Marelui Duce Niculae Mihailovici. 

Trebue citit si reţinut ce-şi pot permite să declare 
aceşti oameni într'o Cameră românească ! 


aux flambeaux; pendant la prière, le Feldmaréchal est des- 
cendu du Casino des officiers et a écouté le morceau de mu- 
sique, tête découverte. Aujourd’hui parade militaire au Pare 
Carol et messe sollennelle aux arènes romaines. Nos auto- 
rilés n’ont pas été commandées pour le service; elles dépo- 
sent des cartes. 

Tzigara me dit que les documents pris à l’Académie ont 
été restitués sauf quelques pièces purement bulgares. La dé- 
marche auprès de Mackensen a donc porté. 

D’après le «Pester Lloyd», on me communique des extraits 
de deux discours insensés de Bratiano et de Take Ionescu. A 
retenir que Bratiano dès 1912 — simple particulier alors — se 
vante d’avoir dit au ministre d'Autriche-Hongrie que la Rou- 
manie ne pourrait plus observer les traités, car ils ne répon- 
dent plus aux intérêts de la Roumanie. C’est la confirmation 
de ce que j'ai toujours pensé et dit que Bratiano, suivant une 
politique à lui, s'était lié à la Russie lors de l’arrivée déjà du 
grand Duc Nicolas Michailovitch. 

A lire et à retenir ce que ces insensés peuvent se permettre. 
de proclamer dans une Chambre roumaine. 


NOTE POLITICE — 1917 395 


28 Ianuarie, — Operații militare nule, — Dr. Wolff 
ne spune la Crucea Rosie că nu mai soseşte nimic de pe 
front. — Se află, după încärcärile ce se fac la arsenal, 
prin activitatea liniei Giurgiu, că o mişcare de trupe are 
loc în această direcţie; fie că se tem de ceva în spre 
Sofia, fie că încearcă să strângă mai de aproape pe 
Sarrail. 

29 Ianuarie. — Inotăm în plină fantesie ; totul pare 
a fi o farsă. Nu avem nici un singur agent admi- 
nistrativ instalat sau a cărui autoritate să fi fost re- 
cunoscută de ocupanti şi, ţinând seamă de elucubraţiile 
lui Carp, se împarte ţara (14 judeţe) în patru guvernă- 
minte, se fac noi circumscripții, se alcătuese hărţi si se 
caută guvernatori ! Candidaţii aleşi, azi dimineaţă, sunt, 
după spusele lui Verzea: Cräsnaru, Rahtivan, Paul 
Theodoru si Ionescu-Dolj. Carp a ameninţat pe Dristo- 
rian cu hotelul Imperial, dacă primește, dar el n’a 
primit. Dealtminterea cine merge Ja ministerul de Inter- 
ne. între orele 11 şi 12 găseşte acolo pe Carp care dă di- 
rective. Când te gândeşti că noi Românii suntem aceia 
cari împing pe Germani la neobservarea art. 2 din Con- 


28 janvier. — Opérations militaires nulles. Le Dr. Wolf 
nous dit à la Croix Rouge qu’il ne lui arrive plus rien du 
front. On apprend, par les chargements faits à l’Arsenal, par 
l’activité de la ligne Giurgiu, qu’un mouvement de troupes a 
lieu dans cette direction; soit qu’on craigne quelque chose du 
côté de Sofia, soit qu'on cherche à serrer de plus près Sarrail. 

29 janvier- Nous nageons en pleine fantaisie; c’est 
presque de la fumisterie. Nous n'avons pas un seul agent ad- 
ministratif installé, ou dont les occupants aient reconnu 
l’autorité et, donnant suite aux élucubrations de Carp, on dé- 
vise le pays (14 départements) en 4 gouvernements, on trace 
de nouvelles circonscriptions, on dresse des cartes et on 
cherche des gouverneurs. Les candidats, choisis ce matin, 
sont, au dire de Verzea: Crasnaru, Rahtivan, Paul Théodoru 
et Jonescu-Dolj. Dristorian a été menacé par Carp de l’hôtel 
Imperial s’il n’acceptait pas. Et il n'a pas accepté. D'ailleurs, 
de 11 à 12, qui va au Ministère de l'Intérieur y trouve Carp 
qui siège et. donne des directives. Et dire que c'est nous, les 
Roumains, qui poussons les Allemands à ne pas observer 


396 NOTE POLITICE — 1917 


ventia dela Haga, care prescrie: Respectul legilor färe: 
ocupate ! 

Verzea, expunându-mi azi dimineatä mizeriile lui fi- 
nanciare — el are 8.000.000 spese de ocupare, pe lună — 
îmi spunea că col. Bronsart îl asigurase că D. Carp este 
acela «care cerea» această organizare |! 

30 Ianuarie. — Au fost internaţi jandarmii pedeștri, 
lăsaţi de guvern la Bühcuresti pentru apărarea oraşului, 
şi cari la început a fost vorba să fie făcuţi prizonieri ; 
însă poliţia germană s'a servit de atunci de ei împreună 
cu garda lor politieneascä. — O primă dată ei au fost 
convocafi la Cişmigiu pentru un fel de inspecţie; eri, au 
fost adunaţi acolo în aceleaşi condiţii şi, apoi, conduşi la 
şcoala militară, unde au fost internaţi. 

Taigara, anuntându-mi aceste fapte, foarte nemulţu- 
mit, mi-a spus că autorităţile germane au devenit foarte 
nervoase. Știri rele ? Neînţelegeri între diferitele servi- 
ceii? Fapt este că se recheamă ofiţerii lăsaţi liberi, şi se 
anunţă, plecarea lor iminentă în Germania. 


Tart. 2 de la Convention de la Haye, qui préserit: respect aux 
lois du pays occupé. 

Le pauvre Verzea, pendant qu’il m'exposait, ce matiu, ses 
misères financières — il va sur le pied de 8 millions frais 
d'occupation par mois —a me disait que le colonel Bronsart 
l'avait assuré que c’est M. Carp «qui exigeait» cette organisa- 
tion! 

30 janvier. -— On a subitiment interné les gendarmes à 
pied que le gouvernement avait laissés à Bucarest pour la dé- 
fense de la ville, qu’au début on avait voulu faire prisonniers, 
alors que, depuis, la police allemande s'était servie d’eux 
conjointemeut avec leur garde de police. Une première fois 
on les avait convoqués à Cismegiu pour une sorte d’inspec- 
tion, hier on les a réunis dans les mêmes conditions et de là 
on les a conduit directement à l’école militaire, où on les a 
internés. 

Tzigara en n'annonçant le fait, très mécontent du. pro- 
cédé, m'a dit que les autorités allemandes étaient très ner- 
veuses. Mauvaises nouvelles? Dissentiments entre les diffé- 
rents pouvoirs? Toujours est-il qu’on rappele les officiers 
laissés libres et qu’on annonce leur départ imminent pour 
l'Allemagne. 


NOTE POLITICE — 1917 397 


31 Ianuarie. — Merg cu G. Stirbey la sediul Guver- 
nului, convocați fiind pentru o afacere a Crucei- 
Roşii. In faţa hotelului Boulevard se încărca geaman- 
tane, şi Stirbey mă face atent că mereu se văd automo- 
bile plecând, încărcate cu bagage ofiteresti. Bronsart în- 
tâlnit o oră mai târziu, îmi spune că Schaumbourg-Lippe 
a plecat brusc eri pentru a merge pe frontul Alsaciei- 
Incontestabil că plecări de trupe au loc. Populaţia, foarte 
simfitoare, înregistrează toate acestea. Asa de exemplu, 
d-na Lea Slätineanu mă întreabă dacă este adevărat că 
pleacă Germanii, şi că nu vor rămâne decât Bulgarii la 
Bucureşti. 

— Comunicatul este foarte laconic: Mari lupte de 
artilerié, cu intermitențe, între Ancre şi Somme şi ata- 
curi frantuzesti respinse pe înălțimea 304; aproape ni- 
mie aiurea. Or, un ofițer, von Bruzewo-Mielzynski, a 
spus că frontul occidental merge prost, Mulhouse şi Sar- 
rebruck sunt evacuate, dar tot mai ţin. 

S'a rechizitionat tot palatul Stirbey pentru a face un 
«Offiziersheim». Se pare că s'a deschis şi sa scotocit 
peste tot. 





31 janvier. — Nous nous rendons, Stirbey et moi, au siège 
du gouvernement; convocation pour une affaire de la Croix 
Rouge. Devant l’hôtel du Boulevard on chargeait des valises. 
et Stirbey me fait remarquer que tout le temps il voit des 
autos filer avec des bagages des officiers. Bronsart (rencon- 
tré une heure après) me dit que Schaumbourg-Lippe est su- 
bitement parti hier, pour aller sur le front de l'Alsace, Il y a 
incontestablement des départs de troupes. La population, 
très sensible, enregistre tout cela. Ainsi, Lea Slatineanu me 
demande s’il était vrai que les Allemands s’en vont et qu’il 
ne restera que des Bulgares à Bucarest. 

Le communiqué est ultra-laconique: luttes puissantes 
d'artillerie, avec intermittence, entre l’Ancre et la Somme et 
attaques des Français sur la hauteur 3M repoussés; rien de 
plus nulle part. Or, un officier, von Brudzewo-Mielzynski, 
a dit que le front occidental allait mal et que Mulhouse et 
Sarrebruck étaient évacués, mais tenant encore. 

On a réquisitionné tout le Palais Stirbey pour en faire 
un «Offiziersheim». Il paraît qu’on a tout ouvert et les em- 
ployés de la maison disent qu’on a un peu fourragé. 


398 NOTE FOLITICE — 1917 


70 de ofiţeri au fost porniţi în Germania; printre ci 
erau şi 17 Ruşi pe care am fost siliţi să-i îmbrăcăm. Le 
lipseau absolut toate. 

«Gazeta» dă un ordin de zi al lui Stratileseu, care 
dacă este adevărat, aruncă o lumină tristă asupra men- 
talitätii unor cercuri militare. 

— Simionescu-Râmniceanu soseşte dela Focşani. El 
a refuzat să meargă la Iaşi pentru Parlament, cu toate 
chemările şi amenințările. Acelaşi lucru cu deputatul 
Cristof, pe care îl aduce cu el. Acesta a fost pentru câte: 
va şedinţe la, Iaşi, dar sa întors la Focşani peniru a se 
lăsa să fie luat de Germani cu aproape toţi deputaţii şi 
senatorii locali. Şedinţele Camerei au fost scurte şi ani- 
mate. Se pregătise lui Brătianu un vot de blam pe în- 
doita temă : înlăturarea lui Iliescu şi guvern national. 
Asupra primului punct, Brătianu a cedat înaintea des- 
chiderei Parlamentului: Prezan a fost numit şef de Stat 
Major şi Iliescu trimis la Paris. O lege a hotărât că ori- 
ce şef fără comandă să fie de plin drept pus la retra- 
gere dacă nu e însărcinat cu o altă misiune ; de aci mi- 
siunea lui Iliescu la Paris ! Asupra punctului al doilea, 


Soixante dix officiers ont été embarqués pour l’Allemag- 
ne. Il y en a eu aussi 17 Russes que nous avons dû habil- 
ter. Ils étaient absolument dépourvus de tout, 

Le journal donne un ordre du jour de Stratileseu, qui, 
s’il est vrai, jette une triste lumière sur Ja mentalité de cer- 
tainesecercles militaires. 

Simionescu-Ramniceanu arrive de Focsani. Il a refusé 
d'aller à Iassy pour le Parlement malgré le train spécial, les 
appels et les menaces. Il en est de même du député Cristoi 
qu’il m’amène, celui-ci a été pour quelques séances à Iassy, 
mais il en est revenu pour se laisser prendre a Focsani avec 
la presque totalité des députés et sénateurs locaux. 

Les séances de la Chambre ont été courtes et mouvemen- 
tées. On avait préparé à Bratiano un vote de blâme sur le 
double thème: renvoi d'Ilieseu et gouvernement national. Sur 
le premier point Bratiano a cédé avant louverture du Parle- 
ment: Prezan a été nommé chef d'Etat Major et Iliescu en- 
voyé à Paris. Une loi a décidé que tout chef privé de son 
commandement était de plein droit mis àla retraite s’il n’est 
pas pourvu d'un autre emploi; de là, la mission de Iliescu. à 
Paris! Second point, Bratiano n’a cédé que le second jour 


NOTE FOLITICE — 1917 309 


Brătianu n'a cedat decât a doua zi după deschiderea Ca- 
merii. Pherekyde, Costinescu Take Ionescu fără porto- 
foliu;. Mortzun preşedinte al Camerei, Porumbaru, pre- 
şedinte al Senatului; restul, aşa cum a fost anunţat: M. 
Cantacuzino, Greceanu, Mârzescu şi Istrati. Discursurile 
lui Brătianu si lui Take Ionescu, notate la 26 Ianuarie. 
Regina ar fi plecat; se spunea că şi Regele, dar la 16/29 
Decembre El era la Iaşi. — Banca Naţională, mutată în 
Rusia; M. Blank, pe punctul de a face la fel. Toată lu- 
mea este sub impresia exprimată de Brătianu în audien- 
tele date deputaţilor: «Dar Focsanii cad, cad si Iaşii 
după 10 zile». — Care este, atunci, misterul opririi Ger- 
manilor ? ! 

D-1 Cristof afirmă că Brătianu ar fi spus deputați- 
lor: «Quadrupla Înţelegere impune ca Parlamentul să în- 
soţească guvernul şi dacă va trebui ca, guvernul să treacä 
în Rusia, trebue ca membrii Parlamentului să emigreze 
şi ei». Unii deputaţi obiectând că mijloacele lor nu le 
permit acest exod, Brătianu i-a asigurat că guvernul va 
lua totul în sarcina sa. — Ca şi în Serbia! 

1 Februarie, — Ninge mereu. De câţiva ani nu sa 
mai văzut aşa ceva! 


de l’ouverture de la Chambre. Pherekyde, Costinescu, Take 
Tonescu, sans portefeuille: Mortzun président Chambre, Po- 
rumbaru président Sénat; le reste tel qu’on l’a annoncé: M. 
Cantacuzène, Grecianu, Marzeseu et Istrati. Les discours de 
Bratiano et de Take notés 26 janvier. La Reine serait partie. 
On disait que le Roi aussi, mais le 16 décembre il était à 
Iassy. La Banque Nationale déménagée en Russie; M. Blank 
sur le point d'en faire autant. Tout le monde sous l’impres 
sion exprimée par Bratiano dans les audiences accordées aux 
députés: «Si Focsani tombe. Jassy tombe aussi apres dix 
jours». — Quel est alors le mystère de j’arrêt des Allemands? 

M. Christof affirme que Bratiano aurait dit aux députés: 
«La Quadruple Alliance exige que le Parlement accompage 
le gouvernement et que, s’il faut passer en Russie, les mem- 
bres du Parlement emigrent aussis—Cerluins depules ayam 
objecté que leurs moyens ne leur permettent pas cet exode, 
Bratiano les a assurés que le gouvernement prenait tout à 
sa charge, — Tout comme en Serbie ! 


400 NOTE POLITICE — 1917 


— Au venit la comitet până şi cei pe cari nu-i ştiau» 
în Bucureşti, ca Gr. Andreescu. A lipsit Neniţescu, care 
n’a dat semn de viaţă şi Paul Grecianu, care s'a scuzat, 
pe motiv de sănătate; 22 persoane. Am pus limpede ches- 
tiunea reformei administrative a lui Lupu Kostake şi 
am declarat că ea se face fără ştirea şi fără concursul 
meu şi că partidul conservator nu ia răspunderea îndoi- 
tei greşeli: întâi dea sesugera Germaniei violarea legi- 
lor române, contrar art- 7 al convenției delă Haga; al doi- 
lea de a se proceda la o organizaţie din care se exclude Do- 
brogea ca şi cum o părăsim. Paul Teodoru, care s'a sim- 
tit vizat a dat explicatiuni că nu se face politică, că ţara 
cere oorganizatiune de oarece totul piere, că trebue unire 
cu Carp. — Eu: «Inainte de a se face inspectorate, de 
oarece guberniile au trăit, trebuiau organizate adminis- 
tratiile ce sunt de inspectat; de 2 luni pretinsii prefecti 
nici nu pot eşi din Bucureşti». — Arion: «Şi cu Carp ar 
trebui să ne împăcăm susținând marota lui, şi cu Ger- 
manii ar trebui să ne punem bine, ajutându-i; şi eu am 
dreptate, şi...» — Maiorescu mă susţine energic, căci alt- 
ceva este să provoci tu răsturnarea legilor tale, altceva 
să te supui unei impuneri. Dar nu trăim pentru ziua de 
azi, ci trebue să vedem ce va fi ţara la pace. Rău atunci 
de cei ce vor rătăci pe căile antidinastice, rău de cei 
ce vor fi pus la cale o răsturnare a legilor noastre, care 
nu vor sta un minut în picioare după ce se vor fi retras 
Germanii. Şeful partidului a avut dreptate să degajeze 
răspunderea lui. Pentru persoanele cari colaborează, par- 
tidul nu are să se preocupe, îndată ce ele nu angajează 
partidul. 

S’a dat pe urmă întindere chestiunei Carp, şi am fost 
silit să destăinuese excluderea formală rostită de el con- 
tra lui Maiorescu. — Au vorbit: I. Berceanu, Gr. Canta- 
cuzino, Rahtivan C. Rădulescu, ete. Am afirmat ritos 
că voiu menţine disciplina şi că voi veghea ca partidul 
să nu dea impresia că se destramă, când el zilnice spo- 
reşte şi se afirmă. 

— Intro convorbire ce am avut cu col. de Stoltzen- 
berg pentru Crucea Rose am găsit o vădită dorinţă de 
a fi amabi] şi condescendent. 


NOTE POLITICE — 1917 491 


2 Februarie. — Germania anunţă întărirea războiului 
submarin. Va fi un război neînduplecat. Discursul lui 
Bethman-Holweg afirmă că «frontul lor este solid pre- 
tutindeni şi că pretutindeni dispun de rezervele nece- 
sare... Situaţia militară generală ne permite să luăm asu- 
pra noastră toate consecinţele pe care le-ar putea avea un 
război submarin nelimitat». Limbagiu foarte ferm. Acum 
se înţelege de ce ofensiva pe Siret a fost oprită. Presupun 
că se întăreşte frontul occidental pe care se va produce 
reacţiunea în contra blocusului declarat şi care cuprinde 
coastele Angliei, Franţei şi Mediteranei. Sunt tocmai 
trei zile de când Anglia a declarat blocusul unei regiuni 
care încercueste Olanda şi o porţiune a Danemarcii : re- 
plica n'a fost aşteptată multă vreme. 

— Paul Teodoru îmi trimite demisia lui, pe care o 
refuz. (Ea n'a fost reînoită). 

3 Februarie. — Primesc vizita lui Netzhammer. El 
nu-mi spune nimic nou. Ca şi mine se miră de înceti- 
neala Germanilor pentru a organiza o administraţie. 

— Taigara îmi confirmă ceeace îmi spusese eri Lupu 
Kostake, şi anume că perchizitii au fost făcute la Pala- 


2 février. — L'Allemagne annonce le renforcement de la 
guerre sous-marine. Ce sera la guerre à outrance. Le discours 
de Bethmann-Holweg affirme que «leur front est partout 
solide et que partout ils disposent des réserves n6cesaires... 
La situation militaire générale nous permet de prendre sur 
nous toutes les conséquences que pourrait avoir une guerre 
de sous-marins, illimitées. — Iangage très assuré. On com- 
prend maintenant que l'offensive Sereth a été arrêté. Je 
suppose qu'on garnit le front occidental, sur lequel se pro- 
duira la réaction contre le large blocus déclaré et qui com- 
prend les côtes de l'Angleterre, de la France et de la Médi- 
terranée. Il y a juste trois jours que l'Angleterre a déclaré 
le blocus d’une région encerelant la Hollande et une portion 
de Danemark; la réplique ne s’est pas fait attendre. 

Paul Theodoru m'envoie sa démission. Je la refuse. Elle 
n'a pas été renouvellée depuis. 

3 février. — Visite de Netzhammer; il ne m’apprend rien 
de neuf. Comme moi il est étonné de la lenteur des Allemands 
à organiser une administration. 

Tzigara me confirme ce que m'avait dit hier Lupu Kosta- 
che, à savoir que des perquisitions ont été faites au Palais 


26% 


402 NOTE POLITICE — 1917 


tul Regal de către poliţia secretă germană. Ordinul a ve- 
nit de sus de tot. Se pare că sa găsit ceva. Un dicţionar 
cifrat a fost ridicat. Nimenea nu poate şti ce importanţă 
poate avea operaţiunea aceasta. 

Arestările au să ia mai multă amploare. Austriacii 
vin şi ei cu listele lor. Aceasta este confirmarea, celor 
anunţate de Rosenberg. Vice-consulul Taxis este însăr- 
cinat cu această treabă. 

— Am văzut pe Tülff von Tscheppe şi Weidenbach. 
Mi-a acordat ceeace cerusem pentru Crucea Rosie. In po- 
litică, după insistenţele mele, guvernatorul se scuză că 
n'a putut încă să facă nimic pe un teritoriu aşa de în- 
tins; n'a trecut nici o lună de când este aci. Eu profit 
pentru a-i spune că cel mai bun lucru ar fi să lase admi- 
nistraţia aşa cum este organizată; n'au decât să ceară, 
sub răspunderea noastră, candidaturi de prefecti buni 
şi poate să contopească câteva subprefecturi... — «Chiar 
aşa avem de gând să procedăm». — Mă tem să nu fi în- 
teles şi el că eu doream contopirea judeţelor în provin- 
cii. — El a făcut un apel călduros la concursul nostru, 





Royal par la police secrète allemande. L’ordre est venu de 
très haut. Il semble qu’on ait trouvé quelque chose. Un chiffre 
a été pris. Nul ne sait quelle importance a pu avoir l’opéra- 
tion, 

Les arrestations vont prendre de Penvergure. Les Autri- 
chiens arrivent avec leur liste, C'est la confirmation de ce 
qu'avait annoncé Rosenberg. C’est le vice-consul Taxis qui est 
chargé de cette besogne. 

Vu M. de Tülff et Weidenbach. Il m'a accordé ce que j'a 
vais à demander pour la Croix Rouge. En politique, sur mes 
instances, le gouverneur excuse de n'avoir rien pu encore 
faire sur un si grand territoire: il n'y a qu’un mois qu’il est 
là. J’en profite pour lui dire que le mieux serait de laisser 
Vadministration telle qu’elle est organisée, quitte à exiger, 
sur notre responsabilité, la présentation des bons préfets et 


quitte à réunir quelques sous-préfectures. «C’est ce que nous 
voulons faire». 


J’ai peur qu'il ait compris que moi aussi je souhaite la 
réunion des départements en province. Il a chaleureusement 
fait appel à notre concours, car c’est «par nous qu’ils veulent 


NOTE POLITICE — 1917 403 


căci «prin noi vor să administreze». Apoi mi-a emis opi- 
nia ciudată, că poate nici Regele Carol n’ar fi putut să 
reziste si că acest sentiment i-a pricinuit moartea. — 
Am răspuns că poate Regele Carol war fi putut să îm- 
piugă ţara într'uu războiu alături cu Germania, dar de 
sigur el ar fi menţinut neutralitatea. — El : «Nici odată 
neutralitatea d-voastră n'a fost amicală». — Eu: «O 
ştiu şi destul am luptat, în chestia munițiilor, ca să fie 
amicală», — El: «De ce Regele Ferdinand a urmat o 
altă cale ?» — Eu: «Sigur din slăbiciune». — El : «In- 
ştiințările nu lipseau, şi ataşatul d-voastră militar, foarte 
pătrunzător, a vestit la timp, cum a făcut-o şi Stoffel în 
Franța». (Notez aci că Mackensen îmi spusese că la A- 
lexandria s'au găsit hârtiile lui Mircescu şi că ele au 
fost proba evidentă a sinceritätii sale. Se temuse ca el să 
nu fi jucat o comedie, atât era puţin de crezut că nu se 
va ţine socoteală de avizul său !) Guvernatorul îmi spu- 
ne că România se va ridica şi că trebue examinat viitorul 
cu bärbätie. El laudă pe soldatul român care s'a bătut 
foarte bine. «Alături de noi, voiosi v'am fi dat Basara- 
bia». — Am avut grija să spun că dacă îù momentul 








administrer». Il m'a émis Popinion bizarre que peut-être le 
Roi Carol lui-même n'aurait pu résister et que c’est ce senti- 
ment qui l’a tué. J'ai répondu que peut-être le Roi Carol n'au- 
Trait pas pu entraîner le pays dans une guerre à côté de l’Alle- 
magne, mais que sûrement il aurait maintenu une neutralité. 
Lui: Jamais votre neutralité n’a été amicale. — Moi: Je le 
sais bien et j'ai assez lutté dans la question des munitions 
pour qu’elle le fût. — Lui: Pourquoi le Roi Ferdinand a-t-il 
suivi une autre ligne? — Moi: Par faiblesse certainement, — 
Lui: Les renseignements ne mauquaient pas et votre attaché 
militaire, très clairvoyant, a averti, comme Stoffel lavait 
fait en France. (Je note ici que Mackensen m'avait dit qu'à 
Alexandria on a trouvé les papiers de Mircescu et qu’ils ont 
été la preuve éclatante de sa sincerité. On avait eu peur qu'il 
n'eut joué la comédie, à tel point il était peu croyable qu'on 
ne tint pas compte de ses avis). — Le gouverneur me dit que 
la Roumanie se relèvera et qu'il faut virilement examiner l’a- 
venir. Éloges pour les soldats roumains qui se sont très bien 
battu. «A côté de nous, nous vous eussions volontiers donné 
la Bessarabie». J'ai eu soin de dire que si lors du contrat anglais 


404 NOTE POLITICE — 1917 


contractului englezesc, Bussche ar fi fost mai energic, 
poate că nu am fi avut guvernul Brătianu până la urmă. 

Relativ la starea finanţelor şi solda ofiţerilor, Tülff 
îmi spune: «Stabilim un stat şi cum nu sunt încă veni- 
turi, vom face un «Vorschuss» la ministerul finanţelor. 
Ofițerii vor primi soldele lor, dar poate nu întregi». Este 
foarte optimist asupra cantitäfei semănăturilor de 
toamnă ! ! 

4 Februarie. — Apare o ordonanţă asupra cartelei de- 
pâine. Rațiunea este de 140 de grame. Stilul este foarte: 
putin clar, ca în toate ordonanţele publicate. 

— Se ridică toţi ofiţerii lăsaţi liberi până astăzi şi 
foarte greu se obţine excepţii. Azilurile noastre «Tonola» 
şi «Cercul Militar», de abea se goliseră prin plecarea, ce- 
lor ce s'au trimis în Germania, şi iar sau umplut. Un: 
oarecare căpitan Oswald, fost impiegat la legatiunea ger- 
mană, esta acela care cercetează hârtiile cu foarte puţină 
bunăvoință şi băgare de seamă : se iau cât mai mulți- 
Henri Bogdan şi Const. G. Manu, primul niciodată mo- 
bilizat, iar celalt care n'a făcut măcar un minut de ser- 
viciu militar, au scăpat cu cea mai mare greutate. 


Bussche avait été-plus énergique, nous n’aurions peut-être 
pas eu le gouvernement Bratiano jusqu’au bout. 

Pour l'état des finances et la solde des officiers, lui: nous 
établissons un état et comme il n'y a pas encore de revenus, 
nous ferons «ein Vorschuss» au Ministère des Finances. Les- 
officiers recevront leur solde, maïs peut-être pas en entier.. 
Très optimiste quant à la quantité des ensemencements 
d'automne. 

4 février. — Ordonnance sur la carte de pain. La ratio” 
est de 140 gr. La rédaction, comme celle de toutes les ordon- 
nances publiées, est aussi peu claire que possible. 

On cueille tous les officiers laissés jusqu’à ce jour libres 
et lon est très sévère pour les exemptions. Nos asiles «To- 
nola» et «Cercle Militaire», à peine vidés, après les départs- 
de ceux qu'on a envoyé en Allemagne, sont de nouveau pleins. 
C'est un capitaine Oswald, ancien employé de la légation 
d'Allemagne, ui examine les papiers avec peu d’aménité et 
d'attention: on prend le plus qu’on peut. Henri Bogdan et 
Constantin G. Manu, l’un jamais mobilisé, l’autre n'ayant pas 
fait une minute de service, ont eu toutes les peines du monde 
pour s’en tirer. 


NOTE POLITICE — 1917 405 


5 Februarie. — Deputatul Coandă şi pastorul Müller 
au venit să solicite ajutoare şi să caute bani. Mizeria 
este îngrozitoare la Piteşti. Nimeni nu are un ban 
şi comuna este în neputinţă de a face faţă sarcinilor răz- 
boiului: ea a trăit din grâul ei, pe care l’a vândut popu- 
latiei sub formă de pâine. Coandă povestea că două femei 
şi cinci copii refugiaţi într'o singură odae, din cauza lip- 
sei de combustibil, n'au avut dela Crăciun decât puţin 
mălai pentru a se susţine. In câmpul de prizonieri — 
'8000 ! — domneşte tifosul recurent; mor între 20 şi 26 
pe zi ; tifosul şi-a făcut apariţia şi în două spitale, unde 
se află Germani. In spitalele noastre — ale Crucei Ro- 
şii, — căci altele nu mai există — răniții sunt acoperiţi 
de insecte, căci nu mai există nici petrol, nici nimic alt- 
ceva pentru deparazitare. 

Mizeria este atât de mare încât Germanii au propus 
să facă monedă, constituind ca ipotecă casele celor ab- 
senti. Am soris lui Lupu Kostake că sunt gata să mă 
consult cu dânsul, cu delegaţii şi cu Kiriacescu dela Fi- 
nante: aştept răspunsul. 

— Gazeta ne dă textul unei telegrame «Reuter» care 


5 février, — Le député Coanda et le pasteur Müller sont 
venus solliciter du secours et chercher de largent. La détresse 
est terrible à Pitesti. Personne n’a le sou et la commune est 
dans limpossibilité de faire face aux charges de la guerre : 
elle a vécu de ses blés qu’elle a vendus sous forme de pain'a 

„la population. Coanda disait que deux femmes et 5 enfants 
refugiés, dans une seule chambre, faute de combustible n’ont 
eu qu’un peu de farine de maïs pour se soutenir depuis Noël. 
Au camp des prisonniers — 8000 — typhus recurrent; il en 
meurt 20 à 26 par jour; le typhus a fait son apparition dans 
deux hôpitaux aussi où il y a des Allemands. Dans nos hô- 
tilaux — Croix Rouge, — car il n'y a pas autre chose, les 
blessés sont couverts de bêtes, il n'y a plus de pétrole ni rien 
poux déparasiter, La misère est telle que les Allemands ont 
proposé de battre inonnaïe en constituant comme hypothèque 
les maisons des absents. J’ai écrit à Lupu Kostache que 
j'étais prêt à conférer avec lui, les délégués et Kiriacescu 
des Finances : j'attends la réponse. 

Le journal nous donne le texte d’un télégramme Reuter 


406 NOTE POLITICE — 1917 


anunţă ruperea relaţiilor diplomatice între Statele-Unite 
şi Germania şi rechemarea lui Gârard dela Berlin. Era 
de prevăzut, după declaraţia de întărire a războiului 
submarin. Discursul Cancelarului viza clar această even- 
tualitate. Această noutate trebue să fi impresionat pe 
neutri. Eu însumi am fost viu impresionat. 

— Dintr'o conversaţie ce am avut-o cu V. Maltezea- 
nu, care se grăbise să primească o prefectură, ered îna- 
inte de a mă fi consultat, şi care astăzi este foarte plic- 
tisit că a căzut la o sefie de plasă, rezultă că faimosul 
proiect al lui Carp, adoptat de Germani, a ajuns la supri- 
marea prefecturilor. Sunt sub-prefecturi mărite şi un 
aşa zis guvernator la Ploeşti, Craiova, Piteşti şi Călă- 
raşi, plus guvernul central din Bucureşti. Trebue să 
cunoşti puţin ţara ca să nu vezi toate conflictele de com- 
petinţă care sunt la orizont. 

— Darvari află dela Reuss că s'ar putea ca Germanii 
să se retragă pentru a lăsa numai Austriaci în Româ- 
nia (?); că Bulgarii au început, chiar aci la noi, să se îm- 
partă în partizani ai Rusiei şi în partizani ai Germaniei; 
că divizii bulgäresti sau predat Ruşilor în regiunea Bräi- 


annonçant la rupture des rélations diplomatiques entre les 
Etats-Unis et l'Allemagne et le rappel de Gérard de Berlin. 
C'était à prévoir après la déclaration sur le renforcement de 
la guerre des sous-marins. Le discours du Chancellier visait 
clairement cette éventualité. Sur les neutres cette nouvelle a 
dû faire impression. J'en ai ressenti moi-même une très vive. 

D’une conversation que j'ai eue avee V. Maltezeanu, qui 
s'était empressé d'accepter une préfecture, je crois même 
qu'avant de me consulter, et qui aujourd’hui est très ennuyé 
de dégringoler chef «de plasa», il résulte que le beau projet 
de Carp, adopté par les Allemands, a abouti à la suppression 
des préfectures. Il y a des sous-préfectures agrandies et le 
soit disant gouverneur: à Ploesti, Craiova, Pitesti et Calarasi, 
plus le gouvernement central de Bucarest. Il faut connaître 
très peu notre pays pour ne pas voir tous les conflits de com- 
pétence qui sont à l’horizon. 

Darvari tient de Reuss qu'il se pourrait que les Allemande 
se retirassent pour ne laisser que des Autrichiens en Rou- 
manie (?); que les Bulgares ont commencé, même ici chez 
nous, à se diviser en partisans de la Russie et en partisans 
de l’Allemagne; que des divisions bulgares se sont rendues 


NOTE POLITICE — 1917 407 


lei (2); că, sub nici un cuvânt, nu se va trece peste linia 
Siretului şi că nu trebue ajutată mişcarea antidinasticä 
a unora, căci nici măcar Germanilor ea nu ar fi pläcutä!? 

6 Februarie, — Am vorbit cu Bronsart în privinţa 
unor «Ausweis» şi în privinţa eliberării, dacă e posibilă, 
a lui Dobrescu. l-am atras atenţia asupra marei dificul- 
tăţi a campaniei agricole, din cauza lipsei de organizare; 
el mi-a răspuns că se va aduce tractoare. Eu: «Dacă 
vor mai putea sosi şi dacă va mai fi combustibil»... Că 
se va da sămânță, dar că repartiţia. vitelor de muncă si 
chiar a oamenilor retrasi de pe front este foarte grea şi 
se face cu foarte mare anevointä din cauza zăpezei si a 
frigului. Dunărea devenind improprie navigaţiunii, tot ce 
venea pe apă a trebuit să ia calea uscatului; una din căile 
noastre ferate (Predeal) nu funcţionează, aşa că transpor- 
tul cărbunilor, evacuarea trupelor în mişcările lor continue 
de schimbări, transportul materialului, ete. oprese liberta- 
tea necesară circulaţiei. In ceeace priveşte măsurile adop- 
tate pentru liberarea pe cuvânt a ofiţerilor, autorităţile 
nu primesc pe cuvânt decât pe doctori, ingineri şi pro- 





aux Russes du côté de Braila (7); que sous aucun prétexte 
on ne dépassera la ligne du Sereth et qu’il ne faut en rien 
seconder les allures anti-dynastiques de uns, car ce ne serait 
pas agréable aux Allemands eux-mêmes (?!). 


6 février. — Au sujet de certains «Ausweis» et de la libé- 
ration si possible de Robert Dobrescu, causé avec Bronsart. 
J’ai attiré son attention sur la grande difficulté de la cam- 
pagne agricole, faute d'organisation; il m'a dit qu'on aura 
des tracteurs. Moi: S'ils peuvent arriver encore et s’il y a 
du combustible...; qu’on donnera les semences, mais que la ré- 
partition des animaux de travail et même des hommes retirés 
du front — était très difficile et devenait très lente par 
suite de la neige et du froid. Le Danube devenu non navigable, 
tout ce qui venait par eau a pris la voie de terre; une de nos 
lignes (Prédeal) ne fonctionne pas, de sorte que le transport 
du charbon, l’évacuation des troupes dans leurs mouvements 
et changements continuels, le transport du matériel etc, etc. 
empêchent qu’on ait la liberté de circuler, nécessaire. Sur les 
normes adoptées pour la liberté sur parole des officiers, les 
autorités n’acceptent sur parole que les médecins, les ingé- 


408 NOTE POLITICE — 1917 


prietari rurali cari îsi lucreazä mosiile. Eu am insistat 
asupra a două puncte: Aveţi încredere în organele ad- 
ministrative, dacă vi se dă un personal bun; aveţi în- 
credere în agricultori de orice rang, dacă le dati speran - 
ta unui preţ bun, — şi läsati-i să lucreze; să n’aveti însă 
nici un fel de încredere în personalul polițienesc. 

1 Februarie. — Capăt, asupra primei şedinţe a Ca- 
merei, note foarte interesante dela un evadat, scăpat din 
internare. Trebue să fie un informator de o rară destep- 
tăciune. Discursurile lui Brătianu şi Take Ionescu sunt 
în fond ceeace ştiam noi din gazete. (Nota din 26 Ian.) 
Dar detaliile sunt foarte instructive. 

Camera sa deschis la 9/22 Dec. la Iaşi, la Teatru. In 
discursul său, Brătianu zice că la Constanţa, cu prilejul 
vizitei Țarului, el a aflat că dacă Austro-Ungaria atacă, 
Sârbia, Rusia va declara războiul şi că el adusese acest 
fapt la cunoştinţa Vienei şi Berlinului, cari erau deci 
prevenite. Ori, la Consiliul de Coroană dela Sinaia, Bră- 
tianu a declarat că dacă i sar fi comunicat nota austriacă. 
dela care a pornit războiul, el ar fi putut să vestească că 


nieurs et les proprietaires ruraux travaillant leurs terres. 
Moi: J'ai insisté sur deux points: ayez confiance dans les 
organes administratifs, si on vous donne un bon personnel; 
ayez confiance dans les agricultures de tous rangs, si vous 
leur donnez l’appât d'un bon prix et laissez-les agir ; n'ayez 
aucune confiance dans le personnel policier. 

7 février. — Sur la première séance de la Chambre, des 
notes très intéressantes d'un évadé sorti d’internement, Ce 
doit être un informateur d’une rare intelligence. Les discours 
de Bratiano et de Take Ionescu sont, au fond, ce que nous 
savions par les journaux. Mais les détails sont très instructifs. 

La Chambre a ouvert le 9/22 décembre à Iassy, au Théâ- 
tre. Dans son discours, Bratiano dit que, à Constantza, lors 
de la visite du Tzar, il avait appris que si l'Autriche-Hon- 
grie attaquait la Serbie, la Russie déclarerait la guerre et 
qu'il lavait porté à la connaissance de Wien et de Berlin, 
qui par conséquent étaient averties. Or, au Conseil de Oou- 
ronne de Sinaia, Bratiano avait declare que si on lui avait 
communiqué la note autrichienne (qui a déclanché la guerre) 


NOTE POLITICE — 1917 409 


Rusia nu va permite să se atace Sârbia, căci chiar Sa- 
sonov i-o declarase. Diferenţa între ambele versiuni mă 
«confirmă în ideea că Brătianu era deja angajat la epoca 
vizitei dela Constanţa şi că pactul a fost încheiat când 
«cu vizita Marelui Duce Nicolae Mihailovici. 

— Mareşalul a plecat astăzi la Cartierul General. 
Motivul mărturisit este: spre a mulţumi Impăratului 
pentru decorație. Lipsa anunţată va fi de 15 zile; pleca- 
rea nu trebuia să aibă loc decât mâine. Trebue evident ca 
măsurile militare să fie întinse la ultima extremitate..!! 

— Pădurarul şef al prinţului de Schôumburg Wal- 
-denburg, acum aviator, revine după frontul Moldovei. 
Pe front nu se mai află un singur român (?) Rämäsitele 
„armatelor noastre sunt la Botoşani şi Dorohoi pentru re- 
“tacere. Bacău pare a fi un centru militar important pen- 
tru muniții. 

8 Februarie. — Brelan de ordonanţe, toate semnate, 
de astă dată de Tülff. Se vede că maresalul a plecat ! Or- 
donanţă asupra dreptului de întruniri şi asupra cluburi- 
lor; ordonanţă copilărească şi cu ton demagogie asupra 





il aurait pu les avertir que la Russie ne permettrait pas qu'on 
attaque la Serbie, puisque Sassonow le lui avait déclaré. La 
différence entre les deux versions me confirme dans mon 
idée que Bratiano était ongagé déjà à l’époque de la visite 
Constantza et que c’est lors de la visite du Grand Duc Nico- 
las Michalovici que le pacte a été conclu . 

Le Feldmaréchal est parti ce soir pour le Quartier Géné- 
ral. Motif avoué: remerciements à l'Empereur pour la déco- 
ration. Absence annoncée de 15 jours. Le départ ne devait 
avoir lieu que demain. Il faut évidemment que les mesures 
militaires soient poussées au dernier... 

— Le Foersterchef de Schôumburg-Waldenburg, devenu 
aviateur, revient du front Moldavie. Il n'y a plus un seul 
Roumain sur le front. Les débris de nos armées sont à Boto- 
sani et à Dorohoi pour s’y refaire. Bacau semble être devenu 
un centre militaire important pour les munitions. 

8 février. — Brelan d'ordonnances toutes signées, cette 
fois-ci, Tülff. On voit que le Feldmaréchal est parti. Ordou- 
nance sur le droit de réunion et les cercles; ordonnance en- 
fantine et à allure démagogique pour le travail des terres, 
rappel d'ordonnance pour le pain; mais la plus odieuse est 


410 NOTE POLITICE — 1917 


lucrărilor agricole; o nouă ordonanţă pentru pâine ; dar- 
cea mai odioasă este ordonanța de eri (aceasta neiscä- 
lită), prin care se autorizä perchiziţii pentru a se desco- 
peri dacă nu ai plăpumi sau blănuri prea multe ! In fine 
ordonanţă pentru a pedepsi orice poştă clandestină, a- 
tunci când nu există nici-o poştă oficială. Sau şi văzut 
astăzi poliţişti cu pipa în gură, însoţiţi de un gardist 
român, intrând prin case, perchizitionând prin dulapuri 
şi desfăcând paturile ! 

— Am avut ocazia, seara, să văd pe Prinţul de 
Reuss, care cel dintâi a recunoscut că se făceau odioşi 
prin sâcăielile care se impuneau, adeseori întrun mod 
inutil, populaţiei. 

— Guberniile Lupu-Carp pare că avortează. Toată 
lumea, declină paternitatea lor. Culcer, care vine dela 
Interne, îmi spune că este o măsură care nu poate fi 
luată în serios. Puiu Filoti vine la mine speriat, ca să-mi 
spue că colonelul Bronsart ar fi supărat pe Maiorescu şi 
Marghiloman, fiindcă ei ar face opoziţie proectelor gu- 
vernului. Adevărată sau nu, această supărare ar fi con- 
firmarea, de avortare a proectului, si nu m'aşi mira de 
loc dacă Lupu Kostake ar arunca răspunderea asupra 





celle d'hier (non signée celle-là), par laquelle on autorise des. 
perquisitions pour découvrir si on n’a pas des couvertures de 
lit et des fourrures en trop; enfin, ordonnance pour punir tou- 
tes postes clandestines alors qu’on n’a pas de poste officielle. 
On a déjà vu aujourd’hui des soldats de police, pipe aux lèvres, 
accompagnés d'un sergent de ville roumain, entrant dans les 
maisons, se faisant ouvrir les armoires et dâfaisant les lits. 

J'ai eu le soir l’occasion de voir le Prince de Reuss, qui 
le premier a reconnu qu'on se rendait odieux par les tracas 
qu'on impose, souvent très inutilement, à la population. 

Les gouvernements de Lupu-Carp semblent avorter. Tout 
le monde en decline la paternité. Culcer, qui revient de TIn- 
térieur, me dit que c'est une mesure qui ne résiste pas à 
l'examen. Puiu Filoti est accouru, effrayé, me dire que le 
eclonel Bronsart aurait montré de l’humeur contre Maiorescu- 
Marghiloman parce qu’ils faisaient de l'opposition aux projets 
du gouvernement. Réelle ou non, cette fâcherie serait la con- 
firmation de l’avortement et je ne seraïs pas étonné que Lupu 


NOTE POLITICE — 1917 411 


mea. De altfel, el a si răspândit mica infamie că «Mar- 
ghiloman a făcut o impresie dezastroasă asupra lui Mac- 
kensen». Frumos! Şi mai ales idiot! (Prin Corteanu): 

— Tigara confirmă ceeace reese din toate convor- 
birile pe care le ai cu Germanii de bună credinţă. Prin- 
tul de Reuss spune că la Berlin, ca să-ţi faci un rând 
de haine, e nevoie de atestarea poliţiei că cel vechiu este 
zdrenţuit ! Un ofiţer, prieten cu Tzigara, îi citea o scri- 
soare a nevestei sale prin care îi cerea să aducă pingele 
pentru încălțăminte, căci nu era chip să mai gă- 
seşti. Acelaş ne povesteşte că prinţul de Schaumburg- 
Lippe, care a plecat de curând, rechemat grabnic, a ri- 
dicat toate dulceturile şi conservele din casa lui G. Lu- 
casievici şi a luat cu el un cufăr al casei pentru trans- 
portul lor. 

9 Februarie. — Un ofiţer de rezervă, Henri Ofeteli- 
sanu, se întoarce dintr'un lagăr de prizonieri din Bul- 
garia. E] era în lagărul dela Karjaglik, aproape de A- 
drianopol. Avem acolo sute de prizonieri ducând lipsă 
de toate. Dar ce este extra-ordinar, este că găseşti acolo 
tot statul-major al unor regimente, complect, de la colo- 








er rejette la responsabilité sur moi. Il a d’ailleurs propagé, 
déjà, la petite infamie que «Marghiloman avait fait une im- 
pression désastreuse sur Mackensen». Joli et surtout idiotf 
(var Corteanu). 

Tzigara confirme ce que ressort de toutes les conversa- 
tions qu'on a avec les Allemands de bonne foi. Le Prince de 
Reuss me disait que pour se faire un costume à Berlin, il 
faut l'attestation de la police que l'ancien tombe en loques. 
Un officier ami lisait devant Tzigara une lettre de sa femme 
qui lui demandait de rapporter des semelles pour ressemeller 
la chaussure, car il n'y a pas moyen de s’en procurer, Le 
même nous raconta que le Prince de Schaumburg-Lippe, qui 
vient de partir, rappelé subitement, a tout raflé dans la mai- 
son de Georges Lucasievici en faits de confiture et de con- 
serves et a emporté une malle de la maison pour leur trans- 
port. 

9 février. — Un officier réserve, Henri Oteteleseanu, re- 
vient des camps des prisonniers en Bulgarie. Il était au camp 
de Karjaglic près Adrianople. Nous y avons des centaines 
dans un dénuement complet. Mais ce qui frappe, c’est de voir 
tout l'Etat Major de certains régiments, au complet, du colo- 


A12 NOTE POLITICE — 1917 


nel până la ultimul sublocotenent. Asa, de exemplu, din 
regimentul 36 sunt 62 ofiteri si 48 din regimentul 75. 
Otetelisanu afirmă că ei sunt foarte rău trataţi. Că sa 
încercat, dându-le numai pâine uscată drept hrană, să 
sileascä pe ofiţeri să lucreze la şosele şi, nereuşind, ofi- 
terii au fost bătuți cu nuiele. Din fericire se regăsese a- 
colo colonelii Grigorescu, Lovescu etc., cari treceau drept 
morți. Ura în contra noastră este sălbatică în Bulgaria: 
dealtminterea Germanii, Austriacii (Helf mi-a repetat-o 
astăzi) o spun şi ei. In scrisoarea pe care guvernatorul 
Tülff mi-a scris-o pentru chestiuni de prizonieri, nu 
este vorba de Bulgari şi guvernatorul mi-a recomandat 
să mă adresez direct generalului Tantiloff, având însă 
grija de a apăsa asupra titlului de Excelenţă ! 

— Stere mi-a, făcut o vizită lungă şi în acelaş timp 
şi o lungă predică. El a avut grija să stabilească necesi- 
tatea existenţei a două partide, partidul conservator şi 
partidul progresist (7). Presupun că acesta este titlul 
pe care speră el să-l imprime liberalilor. Deasemenea, 
mi-a spus că a menţinut faţă de Carp toate doctrinele 
lui: deci, barieră pentru viitor. El vrea să aducă o înţe- 
legere între Carp şi mine, căci după el nu există între 





nel au dernier sous-lieutenant. Ainsi il y a 62 officiers du 
:36-e de ligne et 48 du 75-e. Otetelesanu afirme qu’on les a 
très mal traité. Qw'on a voulu, par le pain sec, forcer des 
officiers à travailler aux routes et que lorsqu'on n'y a pas 
réussi, on les a frappés de verges. On retrouve heureusement 
en vis les colonels Grigorescu, Jovescu, etc. ete., qu’on disait 
morts. La haine contre nous est féroce en Bulgarie: d’ailleurs, 
Jes Allemands, les Autrichiens le disent à l’envi. Dans la lettre 
‘que le gouverneur Tulff m'a écrite pour affaires des prison- 
niers, il n'est pas question de Bulgarie et le gouverneur m'a 
recommandé de m'adresser directement au général Tantilof, 
en ayant soin d'appuyer sur son titre «d’Excellence». 
Stere m'a fait une longue visite et ma tenu un long 
prêche. Il a eu bien soin d'établir la nécessité de l'existence de 
deux partis, le parti conservateur et le parti progressiste (?). 
Je suppose que c’est le titre qu’il espère imprimer aux li- 
“béraux. De mêmail wa dit avoir maintenu vis-à-vis de Carp 
toutes ses doctrines; donc barrière pour l’avenir. Il veut ame- 
ner une entente entre Carp et moi, car il y a simple malen- 


NOTE POLITICE — 1917 413 


noi decât o simplă neînțelegere, venind din frica pe care 
o are Carp că eu nu vreau să declar a lua o atitudine 
fermă pentru Germania, dacă Moldova isbuteşte a fi 
liberată de Ruşi. Eu obiectez că Germanii ştiu la ce să. 
se aştepte, din partea mea. El: «Dar Carp nu ştie, şi 
o simplă scrisoare ar desluşi totul». Eu : «Relaţiile noas- 
tre sunt de aşa natură, că nu am nevoe de a sta de vorbă 
cu Carp. Poftim : spune d-ta lui Carp ce ai aflat acum de 
la mine», El: «Nu mă pune între D-voastră». Apoi des- 
voltă numai ştiu ce teorie de federalism, pentru a da 
toată încrederea Germaniei. Eu obiectez că aceasta ar 
presupune că Ungaria ne-ar fi câştigată, ceeace mi se 
pare dubios. El: «Am fi noi pârghia care ar apăsa asu- 
pra hotărârilor Ungurilor...» Pentru micile mizerii poli- 
tice la ordinea zilei, el aruncă toată răspunderea asupra 
lui Lupu Kostake, care le încurcă toate şi nu face nimic. 
Niciodată n'a înţeles Carp să institue acele gubernii în 
aceste momente ! Hotărât, toţi se leapădă de această pa- 
ternitate. 

— Iarna este teribilă si criza de combustibil ingro- 
zitoare. Azi dimineaţă, pe dealul Filaret 20 grade sub 
Zero.. 











tendu — selon lui — venant de ce que Carp craint, que je ne 
veuille déclarer prendre une attitude ferme, à côté de l’Alle- 
magne, si la Moldavie arrive à être libérée des Russes. Je 
lui objecte que les Allemands savent à quoi s’en tenir. — 
Lui: Mais Carp ne le sait pas et une simple lettre éluciderait 
tout. — Moi: Nos rélations sont telles que je wai pas besoin 
d'écrire pour causer avec Carp. Tenez: dites vous à Carp ee 
que vous venez d'apprendre de moi—Lui: Ne me fourrez pas 
entre vous deux. — Stere développe je ne sais quelle théorie 
de fédéralisme pour donner toute quiétude à l'Allemagne. Je 
lui objecte que cela supposerait la Hongrie acquise, ce qui 
me paraît douteux. Lui: Nous serions justement le levrier 
pour appuyer sur les décisions des Hongrois. 

Pour les petites misères politiques à l’ordre du jour, if 
rejette toute la responsabilité sur Lupu, qui embrouille tout 
et qui ne fait rien. Jamais Carp n’a voulu entendreen ce mo- 
ment de ses gouvernements. Décidemment, c'est à qui em 
déniera la paternité. L'hiver est terrible etla crise du com- 
bustible est affreuse. Ce matin 2% degrés sous zéro. 


414 NOTE POLITICE — 191? 


10 Februarie, — Nimic nu mişcă nici ca organizare 
administrativă, nici ea organizare agricolă. Mă duc la 
contele Praschma, unul din factorii de studii economice; 
el fixează o întâlnire pentru Iliescu (administratorul 
meu) la căpitanul Tiheuer. Proiecte, numai proiecte şi 
dacă se cere ceva practic, ca predarea cheilor mele de 
magazie, aflate în mâinile gardei germane (un caporal !), 
ei spun: nu mai e de competinfa mea. Bietele judeţe 
Vlaşea, Ialomiţa, Teleorman cu greu se vor mai pune 
pe picioare. 

11 Februarie, — Buletinul arată că pe frontul occi- 
dental situaţia e aprinsă. Se spune în general că la sfâr- 
situl lui Februarie va fi o mare înaintare. In Franta ? 
In Italia? Pentru multe persoane din cercurile germane 
se apropie sfârşitul... In Germania nu mai circulă decât 
un tren pe zi şi acela neîncălzit; tot restul e pentru 
transportul de trupe în toate direcţiile, 

12 Februarie, — Eri, eşind dela Crucea Roşie am 
spus lui Stirbey că mă mir că inginerul Pisosky e sin- 


10 février. — Rien ne bouge ni comme organisation ad- 
ministrative, ni comme organisation agricole. 

Je vais chez le comte Prachma, l’un des facteurs d'étude 
économique; il fixe un rendez-vous pour Iliescu (mon admi- 
nistrateur) chez le Rittmeister Tiheuer. Projets, rien que 
projets, et si l’on demande quelque chose de pratique, comme 
la remise de mes clefs de magasin qui sont aux mains de lu 
garde allemande, on vous dit: ce n’est plus de ma compétence. 
Les pauvres départements de Vlaşca, Ialomitza, Teleorman 
auront du mal sils sa mettent sur pieds. 

11 février. — Le bulletin indique que ça chauffe sur le 
front occidental. On dit communément que pour la fin de fé- 
vrier il ÿ aura une grande poussée. En France, en Italie? 
Pour maintes personnes des cercles allemands c’est la fin qui 
approche (7)... 

En Allemagne on n’a conservé qu’un train par jour et 
celui-là pas chauffé; tout le reste est pour des transports de 
troupes en tous sens (Guerlicze). 

12 février. — Hier j'avais, en sortant de la Croix Rouge, 
dit a Stirbey que j'étais étonné que l'ingénieur Pisosky fût le 


NOTE POLITICE — 1917 415 


gurul Român autorizat să părăsească ţara. Să fii sărac 
<a, Iov şi să-ţi plätésti pe vremurile acestea o călătorie la 
Berlin, mi se părea ciudat ! Amândoi găseam suspect pe 
acest Pisosky şi rolul lui pe lângă Germani nu e prea 
lămurit. Azi dimineaţă George Stirbey mi-aduce o 
veste de mirare : Guerlieze a găsit la Berlin, la minister, 
pe Pisosky care trata cu Bussche un subiect cu deose- 
bire glumeţ : dictatura civilă a lui Carp cu un guvern 
de funcţionari şi administrarea teritoriului ocupat lăsată 
Românilor. Guerlicze mai spune că Czernin însărcinase 
pe ambasadorul dela Berlin să declare că nu găsea pro- 
ectul oportun. Poate că Pisoski se lăudase numai. Călă- 
toria sa rămâne totuşi nelămurită. 

— «Brodkarte» (cartela de pâine) a fost amânată la 
25. Trebuea să înceapă a funcţiona azi dimineaţă; dar 
sistemul nostru general s'a întins şi la Germani. 

— La dejun, principele de Reuss, fost ministru la 
Teheran, şi Praschma. Am cerut încă odată pentru pro- 
prietarii rurali libertatea de a circula, ea fiind singurul 
mijloc de a da un avânt agriculturii. Prinţul de Reuss 





seul Roumain autorisé à quitter le pays, Pauvre comme Job 
et s'offrir, en ces temps, un voyage à Berlin, me semblait 
bizarre. Tous deux nous trouvions que l'ingénieur Pisosky 
semblait louche et que son rôle auprès des Allemands man- 
quait de netteté. Ce matin, Georges Stirbey m'apporte une 
nouvelle étonnante: Guerlieze a trouvé à Berlin, au ministère, 
Pisosky, qui traitait avec Bussche un' sujet particulièrement 
amusant: la dictature civile de Carp, avec un gouvernement 
de fonctionnaires et alors l'administration du territoire oc- 
cupé laissée aux Roumains. Guerlicze ajoutait que Czernin 
avait chargé l'ambassadeur à Berlin de déclarer qu'il ne trou- 
vait pas le projet opportun. Peut-être que Pisosky s’est tout 
simplement vanté. Reste toujours le voyage inexpliqué de ce 
Monsieur. 

La Brodkarte a été ajournée au 95. Elle devait commencér 
à fonctionner ce matin: notre système général gagne aussi 
les Allemands. Eu à déjeuner le Prince de Reuss, ancien mi- 
nistre à Teheran, et le comte Praschma. J’ai encore une fois 
demandé la liberté de circuler pour les propriétaires ruraux, 
ccmme seul moyen de donner de l'élan à l’agriculture. 


416 NOTE POLITICE — 1917 


se ocupă de chestiuni uvriere. Mi-a vorbit de Rakowski, 
Dobrogeanu-Gherea şi Stere. M'a întrebat însă în mod 
afirmativ : «Nu e aşa că Stere e integru ?». Asupra lui 
Bussche : «E încăpățânat, deci uşor de înţeles». Cu un 
surâs : «Nu vi se pare că Hammerstein e mai inteligent 
decât Bronsart ?» — Puteam să spun nu ? — Asupra lui 
Waldhausen, face haz că n'a primit să facă sacrificii 
pentru presă, fiindcă Ruşii «stricaserä toate preţurile». 
Cunoaşte pe. Poklevski şi pe Barclay; amintirile lui 
Lady Suzan lau înveselit pe vremuri. 

— Se spune în oraş că perchizitiile la palatele re- 
gale au adus descoperirea unor scrisori intime supără- 
toare. Dar ce nu se spune în acest moment ? 

— Trimisul nostru Buchholtz se întoarce dela Slatina. 
In câmpul soldaţilor prizonieri e tifos recurent şi a me- 
die de 5 morţi pe zi la un efectiv de 4000 de oameni. El 
îmi spune că un om a fost găsit îngheţat: au fost 28 gr. de 
frig şi lipsă de combustibil. Oamenii erau în stare proastă. 
la sosire : lipsa de hrană şi insectele i-au dat gata. Din 
potrivă, ofiţerii se plâng pentru orice nimic. Ar dori să 


Le Prince de Reuss s’occupe des questions ouvrières. Il 
wa parlé de Rakowsky, de Dobrogeanu-Gherea et de Stere. 
Il m'a demandé, mais d’une façon affirmative: «N'est ce pas 
que Stere est intègre?» — Sur Bussche: IL est entêté, done 
facile à tromper. — Avec un sourire: N'est ce pas que Ham- 
merstein est plus intelligent que Bronsart ? — Pouvais-je dire 
non? — Sur Waldhausen, très amusé qu’il ait refusé de faire 
des sacrifices pour la presse parce que les Russes «avaient 
sâté tous les prix». — Il connaît Poklevsky et Barclay: les 
souvenirs de lady Suzan Pont égayé dans le temps. 

— On dit en ville que les perquisitions aux Palais Royaux 
ont amené la découverte de lettres intimes fâcheuses. Mais 
que ne dit-on en ce moment ? 

Notre envoyé, Buchholtz, revient de Slatina. Dans le camp 
des soldats prisonniers il y a le typhus recurrent et une 
moyenne de 5 décès par jour sur un effectif de 4000 hommes, 
Verbalement, Buchholtz me dit qu’un homme a été trouvé 
gelé: il y a eu 28 degrés de froid et pas de combustible. Les 
hommes étaient en mauvais état en arrivant: l'absence de 
nourriture et les insectes, la vermine, ont fait le reste. Par 
contre, les officiers se plaignent pour rien. Ils voudraient 


NOTE POLITICE — 1917 417 


aibă libertatea să meargă în voia lor prin oraş; joacă 
cărţi de dimineaţă până seara; iar un colonel Basara- 
bescu îi despoaie. 

13 Februarie, — Două ordonanţe noui. Una opreşte 
comerțul de vite, cealaltă tăerea celor de reproducție, co- 
prinzând şi găinele; excepţie, cazul de urgenţă şi chiar 
atunci trebue îndată «oferită» carnea la Cercul militar 
competent. Acest din urmă articol e naiv si supărător. 
Ce ridicol sunt făcute toate aceste ordonanţe ! Se pare 
că le elaborează intendentul Zacherl. 

— Ambianţa românească câştigă pe Germani: în 
unele ‘cartiere sa cerut «Brotkarte», în altele comerţul 
cu pâinea e liber. 

— Doamna Sturdza mă întreabă dacă pot să-i con- 
firm vestea ce a primit despre logodna Prințului Carol 
cu Marea Ducesă Tatiana a Rusiei. La prânzul de logod- 
nă, Tarul ar fi spus: «România devine fata mea, si ar- 
mata, ei, pe viitor, armata mea». — «Cred şi eu!» adaugă 
doamna Sturdza. 

14 Februarie. — Alaltăeri au murit oameni de frig. 


avoir la liberté d'aller à leur gré en ville Ils jouent aux 
cartes du matin au soir et un certain colonel Victor Basara- 
bescu les dépouille. 

13 février. — Deux nouvelles ordonnances. Lune défend 
le commerce des bestiaux. L'autre défend l’abatage des bêtes 
de reproduction, y compris les poules pondeuses: exception: 
les cas d'urgence et encore faudra-t-il «offrir de suite la vian- 
de au Cercle militaire compétent». Naïf et irritant, cet article 
final. Ce que toutes ces ordonnances sont ridiculement faites! 
Il paraît que c’est l’intendant Zacherl qui les élabore. 

L'ambiance roumaine gagne les Allemands: on a exigé 
dans certains quartiers la Brotkarte, le commerce du pain 
est libre dans certains autres. 

M-me Stourdza me demande si je puis lui confirmer la 
nouvelle qui lui est parvenue des fiançailles du Prince Carol 
avec la grande duchesse Tatiana de Russie. Au dîner des fi- 
ançailles, le Tzar aurait dit: «La Roumanie devient ma fille 
et son armée est désormais mon armée». Je te crois, ajoute 
M-me Stourdza. 

14 février. — Etat du pays. Avant-hier il est mort du 


27° 


418 NOTE POLITICE — 1917 


Lupu Kostake, spunându-mi aceasta, îmi reaminteste 
toate sfortärile ce a făcut pe lângă autorităţile germane 
pentru a se da Bucureştilor o parte din nesfârşitele a- 
provizionări de lemne pe cari le-au găsit dealungul li- 
niilor ce duc la oraş. De altfel, la Slatina cazul s'a pro- 
dus deasemenea printre prizonierii noştri, iar printre 
«ei dela Piteşti mortalitatea, zilnică e grozavă. Sunt 
poate urmările fatale ale stărei de războiu. Dar ce să 
zicem de măsurile neîndemânatice cari par a fi 
căutate într'adins spre a indispune pe toți! După 68 de 
zile se putea spera că ofiţerii şi soldaţii vor fi cazaţi şi 
că se va lăsa lumea în pace. Totuşi se continuă a se 
muta oamenii din casa lor şi doamna general Zottu a 
fost dată afară din propria ei locuinţă ! Tot se rechizi- 
tioneazä fără bonuri, şi recolte întregi pleacă fără nici 
o chitanţă,; mi-o afirmă Gr. Cantacuzino şi Jean Chin- 
tescu. La Craiova s'a luat toate trăsurile în stare bună 
şi sau încărcat vagoane întregi de mobile cari se trimit 
în Germania. In chestiunile economice se pierde vremea 
pe loc şi s'au stabilit două regule care sunt negarea bu- 


monde de froid. C'est Lupu Kostache qui me le dit et qui 
rappele tous les efforts qu'il a fait auprès des autorités alle- 
mandes pour qu'on donne ă Bucarest une partie des immen- 
ses approvisionnements de bois qu’ils ont trouvé le long des 
lignes qui mènent à la ville. 

D'ailleurs, à Slatina, le cas s’est produit aussi parmi nos 
prisonniers et la mortalité journalière est affreuse parmi ceux 
de Pitesti. Ce sont, peut-être, des conséquences forcées de l’état 
de guerre. Mais que penser des mesures maladroites qu'on 
dirait spécialement cherchées, pour indisposer tout le monde? 
Après 68 jours, on pouvait espérer que les officiers et soldats 
seraient casés et qu’on laisserait le monde tranquille. Or, on 
continue de déloger les gens de leurs maisons et on met la 
Générale Zotu à la porte de son habitation. Tout ce qu’on 
réquisitionne se fait sans bon et ce sont des récoltes entières 
qui partent sans une quittance. Et Grégoire Cantacuzène et 
Jean Chintescu me l’affirment. A Craiova on a pris tous les 
voitures en bon état et on a chargé des wagons entiers de 
meubles qu’on expédie en Allemagne. Dans les questions éco- 
nomiques, on piétine sur place et on a établi deux règles qui 
sont la négation du bon sens: les propriétaires doivent se ren- 


NOTE POLITICE — 1917 419- 


nului simț : proprietarii trebue să se -ducă la moşiile 
Jor, dar nu mai au dreptul să iasă de acolo. Te poți în- 
toarce în oraş, dar nu poți să-ți iei nici soția nici copiii! 
Cei cari se gândesc la viitor, încep să simtă cât de greu 
va fi să faci opinia publică favorabilă Germaniei! — 
Gr. Cantacuzino îmi spune că la mina de lignit din Mus- 
cel, autoritățile germane vând țăranilor cu 60 de bani 
kg. de porumb pe care ei înşişi îl rechizitioneazä cu 1200 
lei vagonul. In oraşe nu mai vor ca localnicii să cumpere 
grâul cu 2200 şi se însărcinează să-l rechizitioneze ei 
eu 1500 lei, dar menținând totuşi pâinea cu pret majo- 
rat de 5 bani. I-am spus că nu pot încerca vreun de- 
mers, decât dacă aceste fapte ar fi bine controlate—Gogu 
Christodorescu sa întors dela Traian (Teleorman) : în 
satele Asan-Aga şi Prunaru, care trece şoseaua, n’a 
găsit nici un om, nici un animal. Ridicäturi de pă- 
mânt în dreapta şi în stânga înseamnă mormintele sol- 
datilor îngropaţi aproape de suprafaţă şi pe cari câinii 
îi desgroapă cu uşurinţă : pe ici pe colo câinii bine hră- 
niţi, culeaţi... 


dre sur leurs terres, mais ils n’en ont plus le droit de sortir. 
On peut retourner dans sa ville, mais on ne doit emmener ni 
sa femme ni ses enfants. Ceux qui pensent à l’avenir, com- 
mencent à sentir combien difficile il sera de retourner lopi- 
nicn publique dans un sens favorable à l'Allemagne. 

Grégoire Cantacuzène me raconte que dans Muscel, à la 
mine de lignite, les autorités allemandes vendent aux paysans 
60 centimes le kilo de maïs, qu'eux mêmes réquisitionnent à 
1200 lei le wagon. En ville, ils ne veulent plus que la ville 
achète le blé à 2200 et ils prennent sur eux de le réquisition- 
ner à 1590 lei, mais en maintenant tout de même le pain au 
prix majoré de 5 centimes, 

Je lui ai dit que je ne pourrais tenter une démarche que 
si ces faits étaient strictement contrôlés. Gogu Christodorescu 
est rentré de Traian (Teleorman). Dans les villages d'Asan- 
Aga et de Prunaru, qui traverse la chaussée, il n’a pas trouvé 
un homme, pas un animal. Les renflements de terre à droite 
st à gauche marquent les tombeaux des soldats enfouis à 
fleur de terre et que les chiens déterrent facilement: de ci, 
de là, des chiens gras, repus, aceroupis... 


420 NOTE POLITICE — 1917 


15 Februarie. — Dintr'o convorbire cu colonelul vor 
Stoltzenberg : America nu va declara războiul; e prea 
inteligentă. De altfel, nu poate să ne facă mai mult rău 
decât ne-a făcut. — Fu : Poate va avea tentatia să facă um 
pas înainte numai ca să poată lua parte la Congres. — 
Congres ? Probabil nu va fi Congres. Invingätorul va 
dicta pacea. (Tonul cu care spunea aceasta arăta bine 
că nu se îndoia că Germania va fi învingătoare). 

— Denunţătorii pentru arestări nu se lasă: din now 
au fost duşi la hotel Imperial Obreja şi Minovici. 


16 Februarie. — Gazeta publică un ordin de zi din 
24 Iunie 1916 al Corpului I de armată. care explică multe 
lucruri cari s'au petrecut : afacerea Stroja, evadarea Ru- 
silor prizonieri, ete. : «Evadații ruşi (veniţi din Austria), 
trebuiau conduşi fără, escortă, nu la câmpul de internare, 
dar la consulii lor». Acest mic document dovedeşte odată 
mai mult cât de fictivă era neutralitatea noastră! Şi 
Bussche n'a înţeles niciodată nimic... 


—Lupu Kostake vine pe seară, îmi spune cu can- 
doare că nu se organizează nimic, că nu sunt primari la 


15 février. — D'une conversation avec le Colonel Stoltzen- 
berg: l'Amérique ne déclarera pas la guerre; elle est trop 
intelligente; d’ailleurs, ‘elle ne peut pas nous faire plus de mal 
qu’elle en a fait. — Moi: Elle peut avoir la tentation de 
faire un faux pas à seule fin de prendre part au Congrès. — 
Congrès? Il n'y aura probablement pas de Congrès. Le vain- 
quer dictera la paix. (Le ton dont c'était dit, indiquait bien 
qu'il ne doutait pas que l'Allemagne serait le vainqueur). 

Les inspirateurs des arrestations sont tenaces: on vient 
de remettre à lImpérial Obreja et Minovici. 

16 février. — Le journal publie un ordre du jour du 24 
juin 1916 du premier corps d'armée, qui explique bien des 
‘choses qui se sont passées : affaire Stroja, évasion des Rus- 
ses prisonniers ete. «Les évadés russes (venus d’Autriche- 
Hongrie) devaient êtra conduits, sans escorte, non pas au 
camp d'internement, mais chez leurs consuls». Le petit do- 
<ument, prouve une fois de plus combien notre neutralité 
était une fiction. Et Bussche n’a jamais rien compris. Lupu 
vient le soir. Il a la candeur de me dire qu’on n'organise 
rien, qu'il n'y a pas de maires dans les communes, ete., etc. 


NOTE POLITICE — 1917 421 


sate, în comune, etc. Cred că proectele sale administra- 
tive nu mai au nici o şansă de reuşită. 

17 Februarie, — Brămișteanu e în corespondenţă cu 
Bussche. L’a înștiințat de atitudinea lui Carp şi de ne- 
cazul lui cel vechiu contra lui Maiorescu. El convine cel 
„dintâi că greşelile Germanilor au de ce să înăsprească 
pe Români şi le atribue intransigenţii cercurilor mili- 
tare. 

— Pe frontul francez lupte înverşunate. 

— Nu se face nimic pentru refacerea terenurilor pe: 
trolifere. Spiess a trecut prin Bucureşti, dar se pare că 
misiunea lui consista numai în evaluarea daunelor. Ia- 
<obson dela «Astra Română» a fost autorizat să plece la 
Haga în speranţă că va avea autorizarea să-şi refacă 
gantierele. 

18—19 Februarie. — Lupte strasnice pe frontul fran- 
cez. Eri se făcuse o spărtură pe frontul din Champagne. 
Astăzi e luptă pentru menţinerea poziţiilor câştigate de 

‘Germani. 

— Ocupația se întinde ca untdelemnul. Toate imo- 

bilele importante sunt luate pentru administratiile a pa- 





Je suppose que ses projets administratifs n’ont plus aucune 
chance de réussir. 

17 février, — Branisteanu est en correspondance avec 
Pussche. Il la averti de l'attitude de Carp et de sa vieille 
rancune contre Maiorescu. Il convient tout le premier que les 
-maladresses des Allemands ont de quoi exaspérer les Rou- 
mains; il les attribue à l’intransigeance des cercles militaires. 

On se bat chaudement sur le front français. 

Pour la remise en état des terrains pétrolifères, on ne 
fait rien. Spiess a passé par Bucarest, mais il semble que 
sa mission consiste simplement à évaluer les dommages. On a 
autorisé Iacobson de l’«Astra Romana» à aller à la Haye 
dans l'espoir qu’il aura l’autorisation de remettre ses chan- 
tiers en état. 

18—19 février, — On se bat ferme sur le front français. 
Hier il y a avait une trouée sur le font da Champagne. Au- 
jcurd'huj on se bat pour maintenir les positions gagnées par 
les Allemands. 

L’ocoupation fait tache d'huile. Tous les immeubles im- 
portants sont pris pour des administrations des quatre pays, 


422 NOTE POLITICE — 1917 


tru ţări: astăzi se expulzează «Naţionala», şi aşa în fie- 
care zi. In palatul Știrbey se instalează un nou cazino 
şi nimic nu e destul de frumos în materie de covoare şi 
mobile. 


Verzea vrea, să se retragă. Pentru internatii dela Ia- 
lomita, unii stabiliţi în hotelurile din centru, se plăteşte 
8000 lei pe zi. Guvernământul militar a voit să deschidă 
în 24 de ore aziluri de noapte, unde să se servească ceai: 
Primăria a făcut ce a putut. Care e femeea română care 
va merge cu copiii ei într'un azil de noapte ?, şi aceşti 
nenorociţi sunt aceia cari suferă cel mai mult de lipsa 
de combustibil. Stoltzenberg le-a inspectat îndată şi a 
fost atâta de grosolan cu Verzea, încât acesta vrea să se 
retragă mâine. In aşteptare, nouile instalaţii vor costa 
12.000 de lei, pentru 7—800 de vagabonzi cari petrec acolo 
câteva ceasuri înainte de ase culca. Dar cu această 
ocazie, din nou eşiri contra celor bogaţi; cât pe-aici colo- 
nelul S. voia să bage pe clienţii azilurilor la doamna 
Cantacuzino. De altfel, într'un aviz asupra ordonantelor- 
de percheziţie, «guvernământul» spune lămurit că co- 





qui pullulent: aujourd’hui c'est la «Nationala» qu’on expulse, 
ét ainsi chaque jour de la semaine. Dans le Palais Stir- 
bey oninstalle un nouveau casino et rien, tapis ou meubles, 
n'est; assez beau, 


Verzea n’en peut plus et veut se retirer. Pour les internés 
de la Ialomitza, les uns établis dans les hôtels du centre, on 
paye 8000 Lei par jour. Le gouvernement militaire a voulu 
faire ouvrir dans les 24 heures des asiles de nuit et y faire 
servir du thé ; la mairie a fait ce qu’elle a pu. Quelle est la 
femme roumaine qui ira avec ses enfants dans un asile de 
nuit? et ce sont ces pauvres êtres qui souffrent le plus du 
manque du combustible! Stoltzenberg les a inspecté de suite 
et il a été pour Verzea d’une telle grossièreté que Verzea veut 
se retirer demain. En attendant, les nouveaux aménagements 
vont coûter 12.000 Lei pour les 7 à 800 vagabons qui y pas- 
sent quelques heures avant d'aller se coucher. Mais, à cette 
occasion, de nouveau la sortie contre les riches ; un pen 
plus le colonel entendait fourrer les clients des asiles chez 
M-me Cantacuzène. D'ailleurs, dans un rappel d'ordonnance 
sur les perquisitions, le «gouvernement» dit clairement que 


NOTE POLITICE — 1917 i 423 


misarii pun pe cei bogaţi la adăpost, fiindcă pot să-i 
conrupă. In toate manifestatiunile lor imprimate se regă- 
seşte aceiaşi literatură de excitare a ţăranilor si a cla- 
selor sărace ! 

— Lupu Kostake triumfă : a reuşit să oprească nu- 
mirea artistului Sturdza la direcţia 'Teatrului, în locul 
lui Bacalbasa, de care Germanii nu vor să mai audă vor- 
bind, de când a provocat greva. Ioan Filiti, dela Aface: 
rile Străine i-a luat succesiunea. Intr'adevăr, mare suc- 
ces ! Dar tot nu avem administraţie... 

Acelaş mă anunţă că preţul cerealelor a fost mărit : 
2000 de lei vagonul. Controlând, e vorba de preţul pen- 
tru... recolta, viitoare. 

— Nu mai sunt vehicule în Bucureşti. Ceasuri în- 
tregi nu se mai aude o trăsură. Eri, Duminică, la 5%, 
pe drumul Sosea-Ateneu, am întâlnit două. Totul e 
luat, rechizitionat, trecut prin sită, iar astăzi pentru 
nu ştiu ce coloană de provizii sa luat tot, chiar bietele 
animale dela tramway. 

29 Februarie. — Banca Naţională, asupra căreia se 





les commissaires mettent les riches à l’abri, parce que les 
riches peuvent les corrompre. Dans toutes leurs manifesta- 
tions imprimées, on retrouva la même littérature d’excita- 
tion des paysans et des classes pauvres. 

Lupu Kostache triomphe : il a pu empêcher la nomi- 
nation de l'artiste Stourdza à la direction des théâtres, à la 
place de Ioan Bacalbasa, dont les Allemands ne veulent pas 
entendre parler, depuis qu’il a provoqué à la grève, C’est Jean 
Filiti, des affaires étrangères, qui a eu la succession, Grand 
succès! Mais on n’a toujours pas d'administration... 

Le même m'a annoncé que les prix des céréales avaient été 
avgmentés: 2000 Lei le wagon. 

Vérification faite, il s’agit du prix pour. la récolte à 
venir. 

Plus de véhicules à Bucarest. Des heures et des heures 
passent sans qu’on entend rouler une voiture. Hier, dimanche, 
à 5 h.%, dans le trajet Chaussée-Athénée, j'ai rencontré deux 
voitures. Tout est pris, réquisitionné, passé au crible et au“ 
Jourd’hui, pour former je ne sais quelle colonne de vivres ou 
de bois, on a tout raflé, même les biques minuscules des 
trams. 

20 février. — La Banque Nationale, pour laquelle on dis- 


424 NOTE POLITICI — 1917 


mai discuta, a fost ocupată, A trebuit să cedeze etajul 
Ju; iar hall-ul neputând fi încălzit, sa concentrat 
toate serviciile în câteva odăi. Dar acela al supraveghe- 
rei devine imposibil: odată banca închisă, nu mai pu- 
teai pătrunde în ea ; acum e o circulaţie continuă până, 
la o oră înaintată din noapte. Serviciile petrolului sau 
instalat în imobilul cucerit. 

— Verzea şi-a dat demisia. Imi aduce copia rapor- 
tului făcut Consiliului asupra hoţiilor şi neregularități- 
lor gestiunei liberale. 

— O scrisoare din Brăila dela d-l Popescu, directo- 
rul Băncei Naţionale, şi care se ocupă: mai serios de Cru- 
cea noastră Roşie, îmi confirmă telegrama primită eri. 
Germanii au pus stăpânire pe spitalul nostru precum şi 
pe tot materialul şi depozitul de farmacie. Răniţii noştri 
(cam 230) au fost transportaţi pe şlepuri şi cum Dună- 
rea nu e navigabilă, ei stau în fundul lor fără aer şi fără 
lumină. (Aşa e descrierea d-rului Gogu Constantinescu 
sosit dela Brăila). Aceşti nenorociti sunt destinaţi laza- 





cutait encoré, a été occupée. Elle a dû céder son premier. 
Comme le grand hall ns chauffe pas, on à concentré tous les 
services dans quelques pièces. Mais le service de surveillance 
devient impossible: une fois la banque fermée, ori ne pouvait 
plus y pénétrer: maintenant c'est un va et vient continuel 
jusqu’à une heure avancée de la nuit. Les services du pétrole 
se sont installés dans l'immeuble conquis. 

Verzea a donné sa démission. Il m'apporte copie du rap- 
port fait au conseil sur les vols et les irrégularités de la ges- 
tion libérale. 

Une lettre de Braila da Mr. Popescu, directeur Banque 
Nationale, qui s'occupait le plus de notre Croix Rouge, me 
confirme le télégramme reçu hier. Les Allemands ont mis 
possesion sur notre hôpital ainsi que sur tout le matériel et 
le dépôt de pharmacie. Nos blessés (239 environ) ont été 
transportés sur les schleeps et comme le Danube n’est pas 
navigable ils sont dans les cales, sans air et sans lumière. 
C'est la description que m'en donne le Dr. Gogu Constanti- 
nescu, qui arrive de Braila. Ces malheureux son destinés au 


NOTE POLITICE — 1917 425 


retului dela Giurgiu. Spitalele rechizitionate sunt rezer- 
vate Turcilor, în rândurile cărora frigul cel mare a fă- 
cut victime. 

D-rul Constantinescu de mai sus, a făcut serviciu 
la Hârşova înainte de a trece la Brăila. Povesteşte lu- 
cruri jalnice despre mulţimea refugiată acolo. Toate 
împrejurimile sunt pline de morminte. Teroarea şi ob - 
selile au provocat mai ales un număr grozav de avor- 
turi. Intro zi, va trebui ţinut seama de pierderile pe 
cari aceste accidente vor costa pe ţară. La Brăila: Ruşii 
cari furau totul din ordin, au lăsat în farmacii mii de 
ordonanţe : alcool rectificat si tincturä de vanilie, vân- 
dute câte 800 de gr. până la 1 kilo odată. 

— Rechiziţiile de produse, dar fără bon sau chi- 
tantä, urmează în toată câmpia românească. D-l Con- 
stant spunea la Banca Agricolă, că la Slobozia nu sa 
lăsat nici hrana lucrătorilor astă-vară. Cât despre vite, 
afară de boi, nimic nu va fi lăsat. Cum se va face înlc- 
cuirea ? Pentru import e destul să ne reamintim că pe- 
rechea de boi costă în Ungaria 6500 cor. Şi de sigur, în 





lazaret de Giurgiu. Les hôpitaux réquisitionnés ont été ré- 
servés aux Turcs, dans les rangs desquels le grand froid a 
fait des victimes, 

Ce Dr. Constantinescu a fait le service à Hârşova avant 
de passer à Braila. Il raconte des choses navrantes sur la 
foule refugiée là-bas. Tous les environs ne sont que tombes. 
La terreur et les fatigues ont surtout provoqué des avorte- 
ments en nombre effrayant. Il faudra un jour tenir compte 
du déchet que ces accidents vont coûter à tout ls pays. A 
Braila, les Russes qui volaient tout par ordre, ont laissé 
dans les pharmacies des milliers d’ordonances : alcool rec- 
tifié et teinture de vanille. Et cela se vendait par 800 gr. ou 
uu kilo à la fois. 

Les réquisitions de produits — mais sans bon ni quit- 
tance — continuent dans toute la campagne roumaine. Mr. 
Constant à la Banque Agricole disait qu’à Slobozia on n'a 
même pas laissé de quoi nourrir les ouvriers cet été. 
Quand aux bestiaux, à part les boeufs, rien, rien ne nous 
sera laissé. Comment se fera-t-il le repeuplement? Pour im- 
porter, il faut seulement se rappeler que la paire de boeufs 
vaut en Hongrie 6500 couronnes. Et, pour sûr, aux yeux des 


426 NOTE POLITICE — 1917 


ochii Germanilor, trecem încă ca oameni care au de 
toate. — Verzea îmi spunea azi dimineaţă că Dobrovici 
a câştigat bunăvoința căpitanului Albrecht dela aprovi- 
zionare, oferindu-i două sunci, văzându-l cu lacrămile în 
ochi la primirea unei scrisori dela soţia sa, care îi spune 
că de multă vreme copiii nu mai cunoşteau gustul untu- 
lui. Notasem deja mirarea d-rului Wolff că răniții nos- 
tri sunt aşa de bine hräniti în spitalele noastre. Coman- 
damentul militar ne-a acordat opinci pentru prizonieri 
în schimbul stocului nostru de bocanci militari uzati, de- 
pus în spitale. 

21 Februarie. — Bulgarii au celebrat la Mitropolie 
un Te-Deum pentru regele lor. Doamnele au vrut să îm- 
pingă pe Mitropolit ca să protesteze, dar bătrânul a re- 
fuzat. Didina Cantacuzino mi-a citit protestarea pe care 
o redactase. Am povätuit-o să-şi rupă hârtia, căci alt- 
minterea risca să doarmă din nou la Imperial. 

— O nouă ordonanţă cu acelaş ton demagogic, pe 
care nu-l mai înţeleg din partea unui guvern militar 
german. Tramwaiele sunt interzise civililor. Accesul tră- 


Allemands nous devons passer encore pour gens fournis er 
tout. Verzea me disait ce matin que Dobrovici avait gagné- 
les bonnes grâces du capitaine Albrecht (approvisionne- 
ments), en lui offrant deux jambons, lorsqu'il lui avait vu 
des larmes dans les yeux à la réception d’une lettre de sa 
femme, disant que depuis longtemps les enfants n’avaient plus 
connu le goût du beurre. J'avais déjà noté l’étonnement du 
Dr. Wolff que nos blessés sont si bien nourris dans nos hô- 
pitaux. Le gouvernement militaire nous a accordé des «o- 
pinci» pour les prisonniers, en échange d'un autre stock de 
souliers militaires usés, déposés dans les hôpitaux. 

21 février. — Les Bulgares ont célébré à la Métropole un 
Te-Deum pour le Roi Ferdinand. Les dames ont voulu pous- 
ser le Métropolite à protester et le vieux s’y est réfusé. Di- 
dine Cantacuzène m'a lu la protestations qu’elle avait rédi- 
gée. Je lui ai donné le conseil de déchirer son papier, sans 
quoi elle risquait de coucher de nouveau à l’Impérial. Nou- 
velle ordonnance de cette même allure démagogique, que je 
ne comprends plus de la part d’un gouvernement militaire 
allemand. Les tramways sont défendus aux civils; l’accès des. 


NOTE POLITICE — 1917 427 


surilor este permis numai persoanelor cari au o autori- 
zare dela poliţie şi poliţia nu poate da aceste autorizări 
decât lucrătorilor ! Este cu atât mai ciudat, cu cât tram- 
waiele nu mai umblă... ! 

— Rătăciţii noştri încep a reveni. V. Maltezeanu 
află dela Neniţescu că a fost numai o confuziune, fiind- 
că Carp nu înţelege să schimbe nimic în organizarea 
partidului conservator; «el dorește numai» să aibă con- 
cursul lui Marghiloman şi al partidului său, cum va 
face apel şi la concursul lui Stere cu grupul său. 

Neniţescu a declarat lui Corteanu, care a notat în 
scris, că nu vede pentru ce motiv aşi putea să fiu supă- 
rat în contra lui, fiindcă singur, sau aproape singur, el 
subordonează orice activitate politică congedierei Rege- 
lui şi dinastiei; că el rămâne în partid; că recunoaşte 
directiunea mea (acum 15 zile el predica că partidele 
nu mai există şi că adevărata tradifiune voia un comi- 
tet în locul unui şef), ete. 


— Colonelul Bronsart părăseşte Bucureştii: este a 
treia mutare a lui. El vine să mă vază: îi scrisesem a 








voitures est ouvert aux seules personnes munies d'une au- 
torisation de la police et la police ne peut donner ces auto- 
risations qu'aux ouvriers! C’est d'autant plus bizarre que les: 
tramways ne marchent plus! 

Nos égarés commencent à rallier. V. Maltezeanu tient de 
Nenitzescu qu’il y a eu maldonne, car Carp n'entend pas 
changer rien dans l’organisation du parti conservateur; ip 
désire seulement avoir le concours de Marghiloman et de son 
parti, comme il fera appel aussi au concours de Stere et de 
son groupe. 

Nenitzeseu a même déclaré à Corteanu, qui en a pris note 
par écrit, qu’il ne voit pas pour quelle raison je pourrais 
être fâché contre lui de ce que, — seul ou à peu près — il 
subordonne toute activité politique au renvoi du Roi et de 
la dynastie; qu'il reste dans le parti; qu'il reconnaît ma di- 
rection (il y a 15 jours il prêchait qu'il n’y avait plus de 
partis, et que la vraie tradition voulait un comité à la place 
d'un chef), etc, ete. 

Le colonel Bronsart quitte Bucarest ; c’est son troisième 
avatar. Il vient me voir; je lui avais éerit ayant à lui parler 


428 NOTE POLITICE — 1917 


vând a-i vorbi de arestarea lui Obreja. Caută să evite 
chestiunea : trebue ostatici, atât pentru a face presiune, 
cât şi pentru a calma opinia publică germană. — Eu îi 
arăt că voiu fi silit să protestez formal, Obreja fiind. di- 
rectorul unui spital militar. Apoi vorbim despre admi- 
nistratie: El recunoaşte că se procedează foarte încet si 
isprăveşte prin a mărturisi că sfatul meu era cel bun: a 
se cere, sub garanția noastră, administratori si a le da 
toată încrederea si toatä posibilitatea de a lucra. 

— Sa cerut lui Oscar Kiriacescu, Lupu Kostake si 
Antipa să semneze o declarație de fidelitate Impăratu- 
lui şi de executarea ordinelor care le vor fi date. Kiria- 
cescu a obiectat că ar trebui cel puțin să fie stipulat că 
aceste ordine nu vor fi altele decât cele ce le-ar putea da, 
guvernul român, Lupu Kostake şi Antipa sau dus să 
consulte pe Carp, care le-a spus să nu semneze nimic. 

22 Februarie. — Iarna nu vrea deloc să se înmoaie : 
ninge foarte mult. 

— Hans de Blome îmi laudă pe Czernin, care e mult 
mai energic decât Burian cu înfăţişarea lui de profesor, 
şi e fericit că tânărului Împărat, cu totul opus unchiu- 





de Parrestation de Obreja. On tourne autour de la question: 
il faut des otages aussi bien pour faire pression que pour 
<almer opinion pnblique ailemande. Je lui explique que je 
serais obligé de protester formellement, Obreja étant direc- 
teur d'un hôpital militaire. Nous causons administration: I} 
reconnaît qu'on procède très lentement et finit par me dire 
que mon conseil était le bon: exiger sous notre garantie des 
administrateurs et leur donner toute confiance et toute pos- 
gibilite d'agir. 

On a demandé à Oscar Kiriacescu, Lupu Kostake, An- 
tipa de signer une déclaration de fidélité à l'Empereur et d'e- 
xécuter les ordres qui leur seraient donnés. Kiriacescu a 
obicete qu'il faudrait au moins qu’il fût stipulé que ces or- 
dres ne seraient pas autres que ceux que pourrait donner le 
gouvernement roumain. Lupu et Antipa ont été consulter 
Carp, qui leur aurait dit qu’ils n’ont rien à signer. 

22 février, — L'hiver ne veut pas lâcher prise: il neige 
d'abondance. 

Hans de Blome me fait l'éloge de Czernin, autrement 
énergique qua Burian, aux allures de professeur, et se mon- 
tre heureux que le jeune Empereur, tout l'opposé de son on- 


NOTE POLITICE — 1917 429 


lui său, îi place să se informeze şi caută a cunoaşte to- 
tul prin el însuşi. Blome îmi confirmă că în ziua când 
Hindenburg a propus Împăratului să prepare o armată 
pentru România, Impăratul i-a răspuns că e absolut inu- 
til, căci «un Hohenzollern nu poate înşela !» — Şi Aus- 
triacii sunt miraţi că Germanii au lucrat aşa putin pen~ 
tru organizaţia administrativă şi economică a ţării. 

— Verzea are să-şi retragă demisia. Stoltzenberg- 
i-ar fi transmis regretele sale şi i-a trimis răspuns că. 
nu cunoştea calitatea lui de colonel. Când am întrebat 
pe Tzigara, mi s'a părut că Lupu Kostake a aranjat ex- 
plicatiile cum i-a convenit, pentru a permite lui Verzea 
să rămâie. Verzea mi-a anunţat că trimite prin Guerlicze- 
un raport către Bussche, prin care se plânge de lucrarea 
sistematică, a militarilor, cari pare că fac tot ce e cu pu- 
tintä pentru a excita ura populatiunii. 

23 Februarie. — Inginerul Pisosky ar fi spus că la. 
Berlin, Bussche şi Helferich ar fi foarte nemulţumiţi de 
modul neîndemänatec cum se poartă autorităţile ger- 
mane, la Bucureşti. Tzigara, care-mi raportează faptul, 
are grija să adauge: «întru atât cât Pisosky merită ere-- 





cle, aime à s'informer et cherche à tout connaître par lui- 
même. Il me confirme aussi que lorsque Hindenbourg a pro- 
posé à son Empereur de préparer une armée pour la Rou- 
manie, l'empereur Guillaume lui a répondu que c'était bien 
inutile, car «un Hohenzollern ne peut tromper!» Même écho 
autrichien : on est étonné que tes Allemands aient si peu fait 
pour l’organisation administrative et économique du pays. 

Verzea va retirer sa démission. Stoltzenberg lui aurait 
transmis ses regrets et lui aurait fait dire qu’il ignorait sa 
qualité de colonel. Quand j'ai interrogé Tzigara, il ma sem- 
blé que Lupu avait arrangé les explications à sa façon, pour 
permettre à Verzea de rester. Verzea m'a annoncé qu'il fai- 
sait partir par Guerlieze un rapport pour Bussche, se plaig- 
nant du travail systématique des militaires qui semblent 
tout faire pour exciter les rancunes de la population. 

23 fevrier. — Pisosky, l'ingénieur, aurait dit qu'à Berlin 
Bussche et Helfferich seraient très mécontents des maladres- 
ses des autorités allemandes, à Bucarest, Tzigara, qui me 
rapporte le fait, a soin d'ajouter : «autant que Pisosky mê- 


430 NOTE POLITICE — 1917 


zare!» Tzigara, pentru a ilustra unele conceptiuni, îmi 
spune că alaltăeri seară «polizeimeister» Hammelung 
i-ar fi cerut ca «până a doua zi de dimineaţă», să-i adu- 
că un proiect de reorganizare a poliţiei şi gardistilor ! 
Prefectul a declinat ironic, propunerea. 

— Se demontează moara Assan, moara cea mai 
modernă şi cea mai bine instalată din România, pentru a 
o transporta la Constantinopol! Am făcut atent pe Vo- 
Janka, că era mai simp.u să se aducă aceleaşi maşini dela 
Brunswick direct la Constantinopol. — «Da, îmi răs- 
punde el, dar ar trebui plătite!» Toatä filosofia acestui 
războiu modern este explicată prin aceste câteva cu~ 
vinte. 

— Cu această ocazie, G. Siirbey îmi atrage atenţia 
că ovreii sunt singurii cari se bucură de o protectie efi- 
cace: «Moara Comercială», şi mai modernă ca moara 
Assan şi care cea dintâi a fost ameninţată, scapă, cu 
toate că ea a făcut parte din sindicatul englez. Graţie lui 
Făreanu ! — Minovicii ies dela «Imperial»: după 2 zile 
numai, prin intervenţie evreiască ! Germanii proiectau 


rite créancel» Tzigara, pour illuster- certaines conceptions, 
me dit qu'avant-hier soir, le Politzei-Meister Hammelung lui 
aurait demandé de lui apporter jusqu’au lendemain matin 
un projet de réorganisation de la police et des sergents de 
ville ! Excusez du peu. Le préfet a décliné ironiquement la 
proposition. 

On demonte le moulin Assan, la minoterie la plus mo- 
derne et la mieux installée de la Roumanie, pour le transpor- 
ter à Constantinople! 

Je faisais remarquer à Volanka qu'il était plus simple de 
faire venir les mêmes machines de Brunswick directement 
pour Constantinople. «Qui, me répond-t-il, mais il faudrait 
payer!» Toute la philosophie de cette guerre moderne est ex- 
pliquée en ces quelques mots. 

Stirbey me fait remarquer à ce sujet que Les Juifs sont 
les seuls qui jouissent d'une protection efficace: la «Moara 
Comercială», plus moderne qu'Assan et qui la première avait 
été menacée, s'en tire, quoique ayant fait partie du syndicat 
anglais. C'est Făreanu! 

Les Minovici sortent de l’Impérial, au bout de deux 
jours: juifs. Les Allemands projetaient de remplacer Bar- 


NOTE POLITICE — 1917 431 


să înlocuiască pe Bărdescu cu Babes, cu toate că acesta 
semnase protestarea anti-germană. Palestina pe toată 
linia ! 

24 Februarie. — Englezii au anunţat că orice vas 
neutru, care în călătoriile sale nu ar ancora la vreun 
port englezesc, va fi declarat pradă de război. Deci, ori 
să treacă prin zona blocată de Germani, ori să fie cap- 
turat: asta este soarta, vasului neutru care sar risca 
să iasă, 

— Am întâlnit pe Carp pe stradă: «Germanii au 
încercat să guverneze în Polonia şi în Belgia cu elemen- 
tele localeşi nule-a reuşit; ei încearcă să guverneze la 
noi cu oamenii lor şi vor vedea în curând că o să meargă, 
şi mai rău». Si Carp găseşte că ovreii sunt astăzi atot- 
puternici şi că dau Germanilor povetele cele mai rele. 

— Se anunţă plecarea lui Stere la Viena şi Berlin. 
Se pare că el a aşteptat «ausweisul» cam multă vreme. 
Brănişteanu îmi spune că Bock (fostul director al agen- 
tiei germane de informatiuni) i l’a procurat; alţii afir- 
mă că e contele de Mirbach. Cel mai nostim este că Si- 
mionescu-Râmniceanu, care din intim credincios al lui 


descu par Babes, signataire pourtant des protestations anti- 
allemandes. Palestine sur toute la ligne! 

24 février, — Les Anglais ont annoncé que tout vaisseau 
neutre qui dans ses voyages ne toucherait pas à un port an- 
glais, serait déclaré de bonne prise. Done passer dans la zone 
bloquée par les Allemands ou être pris: voilà le sort du ba- 
trau neutre qui se risquerait à sortir. 

Rencontré Carp dans la rue; «Les Allemands ont essayé 
de gouverner en Pologne et en Belgique avec les éléments 
locaux et cela leur a mal réussi; ils essayent de gouverner 
chez nous avec leurs propres hommes et ils verront bientôt 
que ça leur a réussi encore plus mal». Carp aussi trouve que 
les Juifs sont tout aujourd'hui et qu’ils donnent les pires 
conseils aux Allemands. 

On m'annonce le départ de Stere pour Wien et Berlin 
Il paraît que l Ausweis s’est longtemps fait attendre. Bra- 
nisteanu me dit que c’est Bock (l’ancien directeur de l'agence 
allemaude d'informations) qui le lui procure: d'autres affir- 
ment que c'est le comte de Mirbach. Le plus amusant est 
que Simionescu-Ramniceanu, qui de fidèle intime de Bra- 


432 NOTE POLITICE — 1917 


Brătianu s'a transformat în adversar crâncen, spune 
peste tot că Stere a fost chemat de Czernin si de Bussche. 
Stere va căuta el oare să se califice ca şef de partid ? 

— Sa reînceput seria de arestări. Ciocârdia a fost 
ridicat azi dimineaţă; văd pe Ion Duca condus, pe calea. 
Victoriei enervat, gata să sară din trăsură... Amândoi 
au mai fost arestaţi şi puşi în libertate. Apoi vine rân: 
dul şi alinofensivului Krupenski. Trebue ostatici! Este 
ceeace îmi spunea Prinţul de Reuss. Eu îi vorbesc de O- 
breja. — El: <A semnat manifestele în contra Germa-. 
niei». — Dar cei doi Minovici ? — «Serviciul (Wolff) 
ia declarat indispensabili». (Salvarea).—Dar Babes 1— 
«El a fabricat mult ser». — Şi aflu, în acest mod, care 
e criteriul... 

— Ni se trimita fără înştiinţare prealabilă, 1070 de 
prizonieri români din lagărul dela Slatina. Oameni-sta- 
fii umbre ! 200 din ei sunt grav bolnavi. Mavrojany ra- 
portează că unii sunt muribunzi. Medicul militar von 
Goetz, pe care îl întrebăm, ne spune că nu ştie nimic- 
Deunăzi seara ni “a pus în spitalele noastre 130 de pri- 
zonieri ruşi. Aceşti oameni lucrează pentru Germani! 





tiano est mué en adversaire très pressé, dit partout que c'est 
Czernin et Bussche qui ont appelé Stere. Stere va-t-il cher- 
cher à se «qualifier» comme chef de parti ? On a recommencé 
la série d'arrestations. C'est Ciocardia qu'on a cueilli ce ma- 
tin; c'est Jean Duca que je vois emmener, Calea Victoriei, 
enervé, prêt à sauter de voiture.. Les deux avaient été pris 
une fois et relâchâs. Et puis c’est Const. Krupenssy, l’inof- 
fensif. Il faut des otages. C’est ce que me dit le Prince Reuss. 
Jo lui parle d'Obreja: il a signé les manifestes contre Al- 
lemagne. Mais alors les deux Minovici? «Le service (Wolff) 
les a déclarés indispensables» (Salvarea). Et Babes: «il a 
fabriqué beaucoup de serum». Et je sais ainsi quel est le 
criterium... 

On nous envoie sans crier gare 1070 prisonniers roumains 
du camp de Slatina. Des hommes fantômes, des ombres. Et 
200 sont gravement malades. Mavrojany rapporte qu'il y en 
a qui sont moribonds. L’Armee-Artz von Goetz. qùe nous in- 
terrogeons, me dit qu'il ne sait rien. Lautre soir on nous a 
mis dans nos hôpitaux 1% prisonniers russes. Ces hommes 
travaillent pour eux! 


NOTE POLITICE — 1917 433 


Frigul si lipsa de hrană îi doboară : si este treaba, noas- 
tră să-i îngrijim. Prizonierii români sunt aproape des- 
culti, nenorocitii ! 

— Baronul de Bornemiea, întors din Albania, vine 
să-mi mulțumească fiindcă, în ziua Consiliului de Co- 
roană, primisem, dacă ar fi fost nevoe, să păstrez un de- 
pozit al soţiei sale. El întâlnise în ziua, aceea pe mi- 
nistri cari se plimbau în haine de oraş cu un sfert de 
oră înainte de Consiliu, pentru a acredita svonul că Con- 
siliul era amânat. 

25 Februarie. — Este un ger îngrozitor. Astă noapte 
au fost 18 gr. 

— Dobrovici îmi spune: «Aştia o să ne stoarcă 
ca o lămâie; iar ne cer 500 de paturi complecte». 

26 Februarie, — Prinţul de Reuss mi-a dat un număr 
al gazetei «Le Temps» din 13 Februarie, cu o declaraţie: 
a lui Take onescu. Afară de vorbele lui sforăitoare. 
bine cunoscute, îşi permite să spumă că va trebui ca «mi- 
zerabilii» oameni politici, cari nu i-au urmat la Iaşi, să 
fie aspru pedepsiţi! Ce sar fi făcut săracii din Bucu- 
reşti şi nenorociţii noştri prizonieri dacă «mizerabilii» 
n'ar fi rămas ? Take Ionescu este calificat în «Le Temps» 





les abattent! c'est à nous de les soigrier. Les prisonniers rou- 
mains sont presque nu-pieds, les malheüreux. 

Le baron de Bornemiza, retour d'Albanie, vient me re- 
mercier de că que, le jour du Conseil de! Couronne, j'avais 
accepté de gardar ùn dépôt de sa femme si besoin avait été 
Il avait rencontré cê joûr-là des ministres se promenant en 
costume de ville, un quart d'heure avant, pour accréditer le 
propos que le Conseil était rémis. 

25 février. — Il gêle à pierre fendre. Cetté nuit on a eu 
17—18 degrés. Dobrovici me dit: «Astia o să ne gboarcă ca 
o lămâe; iar ne cer 500 paturi complecte!» 

26 février. — Le Prince de Reuss wa remis un No. du 
«Tempss du 13 février avec une déclaration de Take Ionescu. 
À part les rodomontades bien connues, le forban sè permet 
de dire qu'il faudra sévèrement punir les «misérables» hom- 
mes politiques qui ne les ont pas suivis à Iassy! (Copie au 
dossier). 

Que seraient devenus les malheureux de Bucarest et 
nos pauvres prisonniers si les «misérables» n'étaient pas 


28" 


434 NOTE POLITICE — 1917 


de ministru interimar al afacerilor străine. Deci, Bră- 
tianu este în Rusia. 

Starea în care ni s'a adus cei 1070 de oameni dela 
Slatina, este grozavă. Doi au murit pe când îi debarcau, 
altul a murit pe când îl ducea la spitalul d-nei Catargi. 
Mavroiuny raportează că a fost silit să interneze de ur- 
gentä 144, şi trebue să organizăm, în grabă, un nou spi- 
tal pentru rest. Cinci din ei au tifosul recurent. Toți 
sunt cu pielca lipită de os, aproape goi, plini de păducbi. 

27 Februarie. — Fiul Dobrescu, liberat pe cuvânt, 
n povesteşte că la Slatina mor zilnic 5 sau 6 nenorociti 
soldați şi că ei nu sunt îngropați decât când se strâng 
30 sau 40. Camarazii de corvoadä pentru îngropări pre- 
tind că au văzut pe unii din ei cu nasul si urechile 
roase ! Iar pentru cei 2 sau 3 morți la depozit, s'au or- 
donat onorurile militare! — cu fotografii probabil... G. 
Stirbey a seris Luni lui Wolff o scrisoare de protestare 
şi mâine vom trimite o altă protestare lui Tü'ff.— Acum 
în sarcina noastră: nu se poate trece la etuvă hainele 
acestor nenorocifi fiindeă la 50 grade postavul se des- 


IT _ 
restés? Take est qualifié par le «Temps» de «Ministre inté- 
rimaire des Affaires Etrangères». Done Bratiano en Russie. 

L'état dans lequel on nous a amenés ces 1070 hommes de 
Slatina est une épouvante. En les débarquant, il y a deux 
qui ont succombé; un autre est mort pendant qu’on le con- 
duisait à hôpital] de M-me Catargi. Mavrojany rapporte qu’en- 
viron 144 ont dû être internés d'urgence et nous devons mon- 
ter un hôpital dans le voisinage de dépôt Saint Frères pour 
le surplus. Sur 5 les analyses ont constaté le typhus recur- 
rent. Tous sont décharnés, presque nus, couverts de poux. 

21 février, — Le fils Dobrescu, libéré sur parole, nous 
raconte qu’à Slatina tous les jours il meurt 5 ou 6 pauvres 
soldats et qu'on ne les enterre que lorsqu'on en a amassé un 
tas de 30 ou 40. Les camarades de corvée pour l’ensevelisse- 
ment prétendent qu’on en a vu dont le nez et les oreilles a- 
vaient été rongés. 

Par contre, pour les 2 ou 3 morts au dépôt, on a ordonné 
les honneurs militaires, avec photographies à la clef, pro- 
bablement... Stirbey a écrit lundi à Wolff une lettre de pro- 
testation et demain nous enverrons une autre protestation à 
Tülff. A notre charge maintenant: on ne peut passer à 
l'éfuve les vêtements de ces pauvres malheureux parce que 


NOTE POLITICE — 1917 435 


tramä; la Germani, chiar la 200 grade postavul rămâne 
intact. Mavroiany a mai constatat că pingelele bocanci- 
lor noştri sunt de carton ! 

— Mareşalul de Mackensen se întoarce; reîntoarce 
rea lui va fi semnalul de mari schimbări în organiza. 
ile militare. _ | 

28 Februarie. — O. Kiriaceseu a călătorit, pentru a 
facerile Ministerului de Finanţe, cu un delegat german, 
căpitanul Fischer. Cu toate că călătorea pentru afaceri 
de serviciu, el şi-a plătit locul plus 50% pentru agio; la 
plecare, căpitanul s'a urcat în clasa I, dar Kiriacescu a 
fost silit să se urce în a II-a... 

— Cochinescu vine dela Giurgiu: mare voe să ia 
trenul. In unele plăşi, şeful de etapă consimte să-l recu- 
noască pe administratorul de plasă; în altele îl ignorea- 
ză. Un ordin dat autorităţilor inferioare nu se poate exe- 
cuta dacă comandantul de etapă. nu-l vizează. Cochinescu 
îmi spune: «Este anarhia absolută !» Giurgiu este de- 
vastat, dar mai cu seamă incendiat. Locuitorii pretind 
că focul a fost pus şi de Germani şi de Bulgari şi de 
Turci; el nu a putut face însă o anchetă pentru a veri- 
fica. 





rien qu'à 50 degrés le drap s’effrite: le drap des Allemands 
mêma à 200 degrés reste intact. Mavrojany a aussi: constaté 
que les semelles des brodequins sont en' carton. 

Le maréchal de Mackensen rentre; son retour-serä signal 
grands changements dans les organisations militaires. 

28 février. — O. Kiriacescu a été pour les affaires du Mi- 
nistère des Finances avec un délégué allemand, le capitaine 
Fischer. Quoique pour service, il a payé sa,place plus 59% 
pour l’agio; au départ, le capitaine est monté en: première, 
“mais Kiriacescu a été obligé d'aller en seconde... 

Cochineseu vient de Giurgiu: il n’a pas la permission de 
prendre le train. Dans certains arrondissements, le chef d’é- 
tape veut bien reconnaître le sous-préfet; dans d’autres il 
Tignore. Un ordre aux autorités inférieures ne peut s’exé- 
cuter si le commandant ‘de l'étape n'appose pas son cachet. 
Il me dit: c’est l'anarchie absolue. Giurgiu est devasté, mais 
surtout incendié. Les gens dn pays prétendent que'le feu a 
été mis aussi bien par les Allemands que par les Bulgares 
ou les Tures, mais il n'a pu fair une enquête de vérification. 


436 NOTE POLITICE — 1917 


Orasul are astäzi 6500 de locuitori, fatä de 21.000 pe 
care-i avea înainte de räzboiu. Locuitorii din mahalale 
au prädat si ei foarte mult. Vitele marilor proprietari nu 
au putut fi regăsite, fiindcă nu s'a admis căutarea decât 
a vitelor înfierate. Cu toate că s'au distribuit ţăranilor 
câţiva boi — cari de abia se ţin în picioare — este o lipsă 
generală de vite de ham. Bulgarii, chiar când sunt sobe, 
fac focul în mijlocul odăiei, pe parchet, şi îl lasă să arză 
când părăsesc casa. 

— Astă-seară ni se semnalează si un caz de tifos 
exantematic printre prizonierii aduşi din Slatina. Nu te 
întâlneşti eu un om să nu fie în curent cu iadul dela 
Slatina ! 


1 Martie, — Viscoleste ca în plin Ianuarie. 


— D-1 Sobotka, care este în capul misiunei econo- 
mice austriace, vine să mă vază. Asupra chestiunilor: 
de resortul său, suntem repede de acord: el cere ca 
Viena să facă presiune asupra Berlinului pentru urca- 
rea preţurilor grâului şi pentru plata imediată. Insă. 
cum Germanii, odată o hotărâre luată, nu revin uşor a- 


La ville compte aujourd’hui 6500 âmes sur les 21.000 d'avant 
la guerre. Les gens de la mahala ont beaucoup pillé aussi. 
Les bestiaux de grands propriétaires n’ont jamais pu être 
retrouvés, parce qu'on n’a admis la recherche que de ceux 
marqués au fer. Malgré qu'on ait distribué aux paysans 
quelques boeufs — qui se tiennent à peine debout — il y a 
manque général de bêtes de trait. Les Bulgares, même lors- 
qu’il y a des poêles, font le feu sur le parquet au milieu de la 
chambre, et le laissent continuer lorsqu'ils quittent la maison. 

Ce soir on nous signale aussi un cas de typhus exanthé- 
matique parmi les prisonniers roumains de Slatina. On ne 
rencontre pas une personne qui ne soit au courant de la 
«gehenne» de Slatina ! 

1 mars. — Tempête de neige. Comme en plein janvier. 

Mr. Sobotka, qui est à la tête de la mission économique 
autrichienne, vient me voir. Sur les questions de son ressort 
nous sommes vite d'accord: il demande que Wien fasse pres- 
sion sur Berlin pour le relèvement des prix du blé et pour 
le paiement au comptant. 

Comme les Allemands, une fois leur arrêt rendu, ne de- 


NOTE POLITICE — 1917 437 


supra ei, el a propus majorarea ca primă pentru cei ce 
oferă grâul imediat (coferă» mă face să surâd, când ti 
se ia ce le convine, fără altă formalitate). Să-ţi dea un 
bon sau bani emiși de Banca Generală, tot învinsul va 
plăti socoteala ! — Călătoria lui Stere amuză pe So- 
botka : «El nu ştie să vorbească cum s'ar cuveni. (Am 
aflat în cursul zilei, că şi Carp îşi bătea joc de discursu- 
rile ce Stere le va ţine lui Czernin şi lui Bussche). De 
ce maţi face d-v. călătoria, Excelenţă ? Sar grăbi să vă 
invite a merge şi la Berlin şi la Viena». — Declin : tUn 
om ca mine nu se poate întoarce cu mâinile goale, şi de 
„altfel ce pot cere câtă vreme ţara este tăiată în două?» — 
D-l Sobotka mă întreabă atunci ce să ceară el la Viena.— 
Eu : «Ca să se lucreze, trehuesc două condiţii : îndemnul 
unui preţ remunerator şi libertatea de a circula». — So- 
botka este un om plin de bun simț şi interesant. 

— Lupu Kostake se invită la dejun la mine. Vizitele 
lui se făcuseră foarte rari. Foarte lungă conversaţie po- 
litică. El nu se încrede în Austriaci fiindcă Czernin u- 





mordent pas facilement, il a proposâ la majoration comme 
prime pour ceux qui offriront de suite leur blé («offrir» me 
fait sourire, quand on vous enlève ce qui leureonvient sans 
autre formalité). Que ce soit un bon qu’on vous donne ou 
l'argent émis par la «Générala», c’est tout de même le vaineu 
‘qui paiera la note! 

Le voyage de Stere l’amuse. «Il ne sait pas parler — 
comme il le faudrait». (Pai su dans le courant de la jour- 
née que Carp se moquait aussi des discours que Stere allait 
tenir à Czernin ou à Bussche). A brûle-pourpoint : «Pour- 
quoi ne feriez vous pas ce voyage, Excellence? On s'empres- 
serait de vous inviter à vous rendre à Berlin et à Wien!» 
— Je décline: «Un homme comme moi ne peut revenir les 
mains vides, et que puis-je demander tant que le pays est 
coupé en deux?» Mr. Sobotka me demande alors que je lui 
dise ce qu’il doit demander à Wien. Moi: Pour qu’on tra- 
vaille, il faut deux conditions: Pappât d’un prix remuné- 
rateur et la liberté de circuler. — Gros bonhomme plein de 
bon sens et intéressant. 

Lupu Kostache s'invite à déjeuner. Ses visites étaient 
devenues fort rares. Très longue conversation politique. Il 
se méfie des Autrichiens, car Czernin déteste les Roumains. 


438 NOTE POLITICE — 1917 


răşte pe Români. A văzut la Marta Bibescu o scrisoare a 
lui piină de ură. Sobotka îmi spusese că Lupu Kostake 
credea greşit că Czernin avea ură în contra României. El 
mi-a povestit că, cu câteva zile înainte de război, Czernin 
s'a dus la Brătianu, şi cum era scarlatină la Sinaia el i-a 
spus : «Viu în numele soţiei mele ca să vă rog să-mi spu- 
neti dacă poate să se ducă să se stabilească cu copiii la 
Tekir-Ghiol ?» Şi Brătianu i-a răspuns: «Spuneţi conte- 
sei din partea mea să se ducă liniştită la Tekir-Ghiol; 
căci nu va avea nici o supărare !». Czernin nu va uita 
niciodată această înşelătorie. 

Lupu Kostake îmi vorbeşte de conversaţia pe care 
a avut-o cu Mackensen şi pe care Carp i-a confirmat-o ca 
autorizată de el. Era vorba de o pace separată, Această 
conversatie a fost «telefonatä» la Berlin. Pisoski a cu- 
noscut-o — evident prin Bussche — şi a raportat-o la 
Viena lui Ozernin, care ar fi declarat; că, câtă vreme va 
trăi el, nu se va face niciodată pace separată cu Româ- 
nia. De aci: furie în contra lui Bussche şi în contra lui 
Pisoski. — Imi revin în memorie povestirile lui Gerliczy 
(notele din 12 Febr.) si din toate lungila discursuri 





Il a vu chez Marthe Bibesco une lettre du comte, qui est 
remplie de haine. Sobotka m'avait dit que Lupu croyait & 
tort que Czernin haïssait la Roumanie. Il mwa raconté que 
quelques jours avant la guerre, Czernin était allé trouver 
Bratiano et, comme la scarlatine sévissait à Sinaïa, il lui 
avait dit: «Je viens au nom de ma femme vous prier de me 
dire si elle peut aller avec ses enfants s'établir à Tekir- 
Ghiol». Et Bratiano lui a répondu: «Priez de ma part la 
comtesse de se rendre tranquillement à Tékir-Ghiol; elle 
n'aura aucun désagrément». Cette tromperie, Czernin ne 
Poubliera jamais. 


Lupu me parle de la conversation qu’il a eue avec Mac- 
kensen et que Carp lui a confirmé comme autorisée par lui. 
Il s'agissait d'une paix séparée. Or, cette conversation a été 
«tel&phonte» à Berlin. Pisosky l’a connue par Bussche — 
évidemment — et l’a rapportée à Czernin, lequel aurait dit 
que lui vivant on ne ferait jamais une paix séparée avec la 
Roumanie. Fureur contre Pisosky et fureur contre Bussche. 

Les racontars de Gerliezy (note du 12 février) me re- 
viennent en mémoire et de tous les longs propos de Lupu se 


NOTE POLITICE — 1917 429 


SJ 


ale lui Lupu reese că Viena nu-l are pe Carp în stimă 
aşa mare, cum ar dori Lupu. — Lupu încearcă să ne 
apropie. El nu neagă dificultăţile pe care le stâr- 
neşte Carp din pricina lui Maiorescu. Pentru Lupu ple- 
carea lui Bronsart este voitä: Bronsart nu putea să 
mistue dificultăţile făcute pentru o organizaţie admini- 
strativă, pe când el Bronsart îşi aranjase etapele pen- 
tru ca faimoasele gubernii să le fie adaptate. Lupu nu-şi 
părăseşte ideia. El pretinde că, eu prilejul arestării 
lui Duca, Ciocârdia şi Krupenski, sa dus la «Militär 
Verwaltung» şi le-a spus: «Bägati-ne şi pe Carp si pe 
mine la închisoare, dacă procedati în aşa mod». In fine, 
el îmi anunţă că toată familia Brătianu are să fie în- 
chisă la Hereşti ; se hotărâse ca ea să fie deportată în 
Bulgaria, însă Carp este acela care a găsit soluţia He- 
restilor, unde guvernul a trimis astăzi să se facă cerce- 
tări. Nu va fi exceptată decât mama: Lupu ar fi inter- 
venit personal. El mi-a anunţat punerea în libertate a 
lui Duca, Krupenski, Ciocârdia. Să aşteptăm. 

— Primit vizita lui Ledebur, — om foarte plăcut— 
adus de Blome. Şi Wodianer vine să mă vadă. 


dégage que tout de même Wien ne tient pas Carp en l'estime 
voulue, au gré de Lupu. Lupu essaie longuement de nous 
rapprocher. Il ne nie pas les difficultés que Carp soulève à 
cause de Maiorescu. Pour Lupu, le départ de Bronsart est 
volontaire: Bronsart ne pouvant digérer les difficultés faites 
pour une organisation administrative lorsque lui, Bronsart, 
avait déjà arrangé les étapes pour leur adapter les fameux 
gouvernements. Lupu n'abandonne pas son idée, Il prétend 
que lorsqu'on a arrêté Duca, Ciocârdia, Krupensky, il a été 
dire à la Militär-Verwaltung: «Mettez nous, Carp et moi, en 
prison, si vous agissez ainsi!» Lupu enfin m'annonce que 
toute la famille Bratiano allait être enfermée à Heresti; on 
voulait la déporter en Bulgarie, et c’est Carp qui a trouvé 
ls point da Heresti, qu'on est allé visiter aujourd’hui de la 
part du gouvernement. On n'exceptera que la mère. Lupu 
serait personnellement intervenu. Il ma annonce la mise en 
liberté de Duca, Krupensky, Ciocârdia.' Attendons ! 

Reçu visite de Ledebur — charmant homme — que 
m'amène Blome. 

— Wodianer vient aussi me voir. 


440 NOTE POLITICE — 1917 


— Un ofiţer de poliţie, care mi-a fost trimis azi di- 
mineaţă pentru lămuriri privitoare la parastasul Regi- 
nei Elisabeta, pregătit pentru poimâine de Crucea Ro 
sie, îmi anunţă că guvernul nare nici-o obiectiune de 
fäcut şi că în aceeaşi zi va avea loc o slujbă şi la bise- 
rica evanghelică. 

2 Martie. — Viscolul dăinueşte mereu, cu furie. Nici 
o circulaţie pe străzi. 

— Comunicatul anunţă părăsirea primei linii pe 
Ancre şi că Turcii au suferit o înfrângere în Meso- 
potamia. i 

3 Martie. — Viscolul a încetat. Străzile sunt îngro- 
zitoare. In unele locuri trotuarul a rămas cu 2.50 m. 
sub nivelul străzii. Cu toate astea multă lume a venit 
la Doamna Bălașa pentru parastasul Reginei. Nume- 
roase doamne au înfruntat cu curaj drumul pe jos. 
Slujba foarte demnă: Vicarul si Scriban. Vicarul Teo- 
fil a ţinut o alocatiune foarte corectă ca formă si foarte 
bună ca fond, cu mult superioară celor auzite până as- 
tăzi din partea, unui membru al clerului. Prezente: d-nele 
Lydia Filipescu, Emil Ghika, Sabina Cantacuzino, Lia 





— Un officier de police, qu'on m'avait dépêché ce matin 
pour avoir des renseignements sur le Parastas de la Reine 
Elisabeth, préparé pour après-demain par la Croix Rouge, 
vient m’annoneer que le gouvernement n’a aucune objection 
à faire et que le même jour il y aurait un service aussi à 
l'église evangélique. 

à mars. — L’ouragan de neige continue, furieux. Aucune 
circulation dans les rues. 

Le communiqué annouce l’abandon de la première ligne 
sur l’Ancre et les Turcs ont eu une tape en Mésopotamie. 

3 mars. — La tempête de neige a cessé. Les rues sont 
effroyables. Par endroits les trottoirs sont restés à 250 m. 
en contrebas. Malgré cela, on est venu en nombre à Doamna 
Balasa pour le Parastas de la Reine. Des dames, nombreu- 
ses, ont bravement affronté le trajet à pied. Office tres 
digne, le Vicaire et Scriban. Le vicaire Théophile a fait une 
allocution très correcte comme forme et bonne de forme: 
de beaucoup supérieure à ce que j'ai entendu jusqu’à ce jour 
de la part d’un membre du clergé. M-mes Lydia Philipescu, 
Emile Ghika, Sabine Cantacuzène, Lya Bratiano, Starjenska, 


NOTE POLITICE — 1917 441 


Brătianu, Starjenska, Marta Bibescu, Lisbeta Stirbey, 
Wladimir Mavrocordato, Maria Boerescu, Touchketa 
Pherekyde, Didina Cantacuzino, A. Sevescu, Leonte, 
Marta Mitilineu, d-soarele Zoe Arion, Romalo, d-nele 
Racoviceanu, Emanuel Miclescu, Nenitescu, Gratoski, 
Râmniceanu, Ana I. Florescu, Zincufa Manu; Lupu 
Kostake şi Tzigara-Samurcas reprezentând  oficialita- 
tea; toţi magistraţii dela Curtea de Casaţie şi dela 
Curtea de Apel, ete. Azi dimineaţă nu aşi fi sperat să 
ne găsim nici 5 persoane în biserică! — Sabina Canta- 
cuzino îmi anunţă exilarea ei la Hereşti: «Două femei 
singure (ea şi Lia Brătianu) în câmp, într'o casă fără 
uşi şi ferestre !» 

— Un Austriac, baronul de Ionradsheim, vine să 
se prezinte. 

— Prefectul de poliţie îmi comunică că guvernul 
vrea să depărteze din București pe d-nele Sabina Can- 
tacuzino şi Lia Brătianu, dar fără să le sechestreze sau 
interneze; vrea să li se dea Herestii ca reşedinţă. Dar 
având în vedere starea de stricăciune a casei, mäsura 
sa amânat. 

4 Martie. — Sabina Cantacuzino mă chiamă. Ea re- 
fuză să iasă din Bucureşti. La ţară viaţa lor ar fi pri- 





Marthe Bibesco, Lisbeth Stirbey, Wladimir Mavrocordato, 
Marie Boerescu, Touchkette Phérékyde, Didine Cantacuzène, 
ete., ete; Lupu Kostache et Tzigara représentant l’officialité; 
tous les magistrats Cassation et Cour d'Appel, ete. Ce matin 
je n’aurais pas espéré nous retrouver cinq dans l'Eglise ! 

Sabine m'annonce son exil pour Heresti. «Deux femmes 
seules, dans la plaine et dans une maison sans portes et sans 
fenêtres !» (Elle et Lya). 

— Un nouvel Autrichien, le baron de Konradsheim, vient 
se presenter. | 

— Le préfet de police me communique que le gouverne- 
ment veut éloigner de Bucarest Sabine Cantacuzène et Lya 
Bratiano, mais en réfusant de Les interner ou de les séques- 
trer; on veut leur assigner Hercsti comme résidence. Vu 
l'état de dévastation de la maison, il y a sursis. 

4 mars. — Sabine Cantacuzène me fait venir. Elle refuse 
de sortir de Bucarest. A la campagne leur vie serait en dan- 


442 NOTE POLITICE — 1917 


mejduită. Hotelul Imperial sau izolarea în casa Stolo- 
jan. Ea îmi arată o scrisoare a lui Bussche cu data de 
28 August, deci a doua zi după declaraţia de războiu, 
ca răspuns unei scrisori a ei prin care evident că pro~ 
punea să se ocupe de internați, căci Bussche mulţu- 
meşte pentru «ideea ei». Duplicitate? Intervenţie reală? 
Nimic nu a dovedit, în orice caz, o ameliorare a rigo- 
rilor tratamentului la care aceşti nenorocifi au fost su- 
puşi. Dânsa va scrie lui Mackensen pentru a-i cere pro- 
tectia. 

5 Martie. — D-rul Cantacuzino îmi aduce ciorna unei 
scrisori adresată lui Mackensen. Eu propun câteva mo- 
dificări de stil. 

— O ordonanţă interzice civililor să întrebuinţeze 
birjele fără o ordonanţă specială. care nu poate fi dată 
decât întrun scop militar sau în interes de serviciu. 
Această ordonanţă stârneşte o indignare generală. Ni- 
minea nu mai are trăsură; toţi caii, până şi cei mai 
mici poney au fost luaţi; vehiculele toate rechizitionate. 
Deci oricare ar fi urgenţa. toată lumea pe jos. De tram- 
wae nici nu poate fi vorba. 





ger. Hôtel Impérial ou isolement dans maison Stolojanu. Elle: 
me montre une lettre de Bussche du 28 août, donc du lende- 
main de la déclaration de la guerre, en réponse à une lettre 
à elle, dans laquelle évidemment elle proposait de s’occuper- 
des internés, puisque Bussche remercie pour «son idee». Du- 
plicité? Intervention réelle. Rien n’a dénoté, dans tous les 
cas, un adoucissement aux rigueurs auxquelles ces malheu- 
reux ont été soumis. 

Elle écrira à Mackensen pour réclamer sa protection. 

5 mars. — Docteur Cantacuzène apporte le brouillon d'une 
lettre à Mackensen. Je propose quelques modifications de 
style. 

Une ordonnance interdit aux civils de faire usage de 
fiacres sans une autorisation spéciale, qui ne peut être 
donnée que dans un but militaire ou dans l'intérêt des au- 
iorites. Elle soulève une indignation générale. Personne n'a 
plus une voiture; tous les chevaux, y compris les plus in- 
fimes poneys, ont été pris les vehicules tous réquisitionnés. 
Donc quelle que soit l'urgence, tout le monde à pied. Des. 
tramways il ne peut être question: tous les chevaux réquisi- 
tionnés. 


NOTE POLITICE — 1917 443 


O altă ordonanţă anunţă că Banca Naţională a fost 
pusă sub sequestru şi închisă până la noui ordine. Or- 
donanta vizează faptul că tezaurul şi majoritatea Con- 
siliului nu sunt la sediu. 

— Arestările de ostateci se fac peste tot pe o scară 
întinsă. La Ploeşti s'au arestat 25—40 de persoane; dar, 
de astădată, numai cu câteva excepţii, takiştii şi scan. 
dalagiii. Primarul Ionescu, care se avea foarte bine cu 
autorităţile şi îşi făcea partida cu col. Kleve, se pome- 
neşte închis şi el. Primar interimar: A. Mişu, fostul 
prefect liberal; este o culme! — La Alexandria între 
alţii a fost arestat şi Bădulescu tatăl. care până acuma, 
fusese şeful Consiliului Comunal constituit de Germani. 
In cine să te mai încrezi ? 

— Colonelul Verzea îmi spune că călătoria lui Stere 
este amânată fiindcă nu i-a oferit decât clasa Ill-a şi că 
el aşteaptă să se mai încălzească vremea, ca să plece. Că- 
pitanul Richter sa dus la Carp pentru a-l întreba dacă 
Stere era trimis de el; Carp s'a grăbit să-i răspundă că 
Stere călătorea pe socoteala lui proprie. Stauss i-a spus 
că poziţia lui Bussche la Berlin e precară şi că nu este 
de loc ascultat. 





Un autre arrêté annonce que la Banque Nationale a été 
mise sous séquestre et fermée jusqu’à nouvel ordre L’ordon- 
nance vise le fait que le trésor et la majorité du conseil ne 
sont pas au siège. Les arrestations d'otages se font partout 
sur une vaste échelle. A Ploesti il y a 35—40 personnes: cette 
fois-ci. à quelques exceptions près, des takistes et des brail- 
lards. Le maire Ionescu, qui était au mieux avec les autorités 
et faisait sa partie avec le Colonel Kleve, se trouve coffré: 
aussi. Maire intérimaire A. Mişu, l’ancien préfet libéral: c’est 
un comble, A Alexandria on a arrêté entr'autres le père Ba- 
dulesen, qui jnsqu’ici-avait été le chef du conseil communal 
constitué par les Allemands. A qui croire ? 

Le colonel Verzea me dit que le voyage de Stere est 
ajourné parce qu'on ne lui a offert qu’une traisi&me classe: il 
attend qu'il fasse plus chaud pour la prendre. Le capitaine 
Richter a été chez Carp lui demander si Stere était envoyé 
par lui; Carp s’est empressé de lui dire que Stere voyageait 
pour son propre compte. Stauss dui a dit qu’à Berlin la posi- 
tion de Bussche était précaire et qu’il n’avait aucune voix 
au chapitre. 


444 NOTE POLITICE — 1917 E 


6 Martie. — Bărbulescu îmi povesteşte modul în care 
s'a pus stăpânire, eri, pe Banca Naţională. Imputerni- 
cirile semnate : Col. Hentsch, noul şef de Stat Major de 
la «Militărverwaltung», sună astfel: «Administratorii- 
sequestrii trebue să se pue în posesiunea Bäncei Natio- 
nale; sunt autorizaţi să exercite toate acţiunile pe care 
Banca le poate exercita şi să dispue de tot avutul Băn- 
cei». Din lămuririle cari mi se dă sar părea că Germanii 
vor să individualizeze depozitul Mărci, — circa 220 mi- 
lioane — care se află la Berlin şi să facă din el baza de 
«operaţii de emisiuni pentru a furniza banii ministerelor 
Şi agriculturei. — Spiess crede că Germanii vor să se 
pună la adăpostul emisiunilor abuzive cari sar face la 
Iaşi ; — dealtminterea Spiess este de părere că trebue să 
se spargă puterea financiară a partidului liberal si atot- 
puternicia lui sectară pe mişcarea economică. — E] so- 
coteste că pagubele în industria petrolului (na putut 
vedea nici Buzăul nici Târgovişte) sunt de circa 100 
milioane. Sunt fericit să aflu că nu ne apropiăm de ju- 
mătatea de miliard de care sa vorbit atâta. 





6 mars. — Barbulescu me raconte la façon dont on a pris 
hier matin possession de la Banque Nationale. Les pouvoirs 
signés: Colonel Hentsch, le nouveau chef d'Etat Major de la 
«Militär-Verwalfung», portent: «Les administrateurs-séques- 
tres doivent se mettre en possession de la Banque, ils sont 
autorisés et habilités à exercer toutes les actions que la 
Banque peut elle-même exercer et à disposer de tout lavoir 
de la Banque». 

Des renseignements qu’on me donne il semblerait que les 
Allemands veulent individualiser le dépôt Marks, — environ 
220 millions — qui est à Berlin et en faire la base d’opération 
d'émission pour fournir de largent aux Ministères et à Fa- 
griculture. Spiess pense qu’on veut aussi se mettre à labri 
des émissions abusives qui se produiraient à Jassy, — d’ail- 
leurs Spiess estime qu’il faut briser la force financière du 
parti libéral et sa main-mise sectaire sur le mouvement 
économique. 

Pour Spiess les dégâts dans les pétroles (il n’a pu voir 
ni Buzau ni Targoviste) sont d'environ 100 millions. Je suis 
“heureux d'apprendre que nous ne touchons pas un demi mil- 
lard dont on avait tant parlé. 


NOTE POLITICE — 1917 445 


— De două zile: lipsă de pâine. Brutarii, sicanati de 
poliţie, au închis prăvăliile. Morile, în lipsă de combus- 
tibil, mau produs făină. Cu excesul de regulamente sa 
ajuns la un haos. 

Mehedinţi îmi spune că Verzea posedă în afacerea, 
Filoti un dosar de pederastie în care V. A. si T. I..... 
sunt amestecați. — Fuga extraordinară a lui Filoti gă- 
seşte în fiecare zi o explicaţie nouă. 

— Guvernul german a refuzat, pentru doui functio- 
nari ai noştri, autorizarea să ducă la Slatina haine si bani 
prizonierilor. Starea lagărelor trebue să fie aşa de în- 
grozitoare, că nici un ochiu indiscret mare voe să-și 
arunce o privire. 

7 Martie Generalul T'antiloff, pe care Pam văzut azi 
dimineaţă, mi-a acordat să-mi procure listele prizonieri- 
lor noştri din Bulgaria; în chestiunea, soldelor, o lege a 
Sobraniei a hotărât că ofiţerii vor fi hräniti şi îmbră- 
cati ca soldaţii, dar nu vor primi solde, fiindcă, după 
războiul balcanic, Turcii au refuzat să recunoască plata 
soldelor făcută de Bulgari. Asupra chestiei trimiterei de 
bani sau de scrisori prizonierilor, el este obligat să re- 





Depuis deux jours on manque de pain. Les boulangers 
tracassés par la police ferment boutique. Les minôteries, 
faute de combustible, n’ont pas produit de farine. A force des. 
réglements, on est arrivé au gâchis. 

Mehedinţi me dit que Verzea possède dans l'affaire Fi- 
lot un dossier de péderastie, dans lequel V. A... et T. I.. sont 
pincés. L’évasion extraordinaire de Filoti trouva tous les 
jours une explication nouvelle. 

Le gouvernement allemand nous a refusé pour deux de 
nos employés l’autorisation d'aller porter à Slatina des effets 
et de largent aux prisonniers. L'état de camp doit être si 
effrayant qu'aucun oeil indiscret ne doit y glisser un regard. 

7 mars. — Le général Tantiloff, que j'ai vu ce matin, mwa 
accordé de me procurer les listes de nos prisonniers en Bul- 
garie; sur la question des soldes, une loi du Sobranié a pres- 
crit que les officiers seraient nourris et vetâs «comme les 
soldats», mais ne recevraient pas de soldes, parce que, après 
la guerre Balkanique, les Turcs avaient refusé de reconnaî- 
tre le paiement des soldes fait par eux. Sur la question de 
l'envoi d'argent ou de lettres aux prisonrters, obligé de re- 


446 NOTE POLITICE — 1917 


fuze, căci Ruşii nu îngăduesc transmiteri similare pen- 
tru Germanii şi Bulgarii prizonieri la dânşii.— Am in- 
sistat bazându-mă pe textul formal al convenției si pe 
interesul evident că viitorul trebue să excludă orice ini- 
micitie între Bulgari şi Români. Am invocat şi mizeria 
în care trebue să se afle ofiţerii: — «Ji tratăm bine, dar 
cu siguranţă că trebue să ducă lipsă de haine». Gene- 
ralul a sfârşit prin a-mi declara că voiu putea face în- 
doita propunere, solde sau trimiterea de bani din Româ- 
nia, înscris şi că el o va transmite sprijinind cererea. 
Generalul sa arătat dispus a sta de vorbă. «România şi-a 
arătat totdeauna dinţii Bulgariei». Pe vremuri, Bulgaria 
şi-a oferit alianţa cu sinceritate (eu am replicat că, cât am 
stat la putere, nu am avut niciodată cunoştinţă de aşa 
ceva)... şi totdeauna România s'a arătat disprefuitoare. 
După 1913, războiul în contra României a fost cât se 
poate de popular în Bulgaria. La începutul războiului 
am fost pretutindeni în inferioritate numerică faţă de 
armata română, dar elanul regimentelor a fost de ne- 
crezut. Turtucaia luată în două zile! Eu: Câţi prizo- 


fuser, les Russes ne permettant pas les transmissions simi- 
laires pour les Allemands et les Bulgares prisonniers chez 
eux. J'ai insisté me basant sur le texte formel de la conven- 
tion et sur Mntérêt évident d'un avenir qui doit exclure toute 
inimitié entre Bulgarie et Roumanie. J'ai invoqué aussi la 
misère dans laquelle devaient se trouver ces officiers: «nous 
les traitons bien, mais certainement qu’ils doivent manquer 
de vêtements»! Le général a fini par me déclarer que je 
pourrais faire la double proposition, solde ou envoi d’argent 
de Roumanie, par écrit, et que lui transmettrait et appuyerait 
la demande. Le général a causé volontiers. La Roumanie a 
toujours «montré les dents» à la Bulgarie. Dans le temps, la 
Bulgarie a offert son alliance sincère... Je lui ai répliqué que, 
moi au pouvoir, je n'avais jamais eu connaissance d'un fait 
pareil.. Tantioff : Et chaque fois la Roumanie a été mé- 
prisante. Après 1913, la guerre contre la Roumanie a été tout 
ce qu'il y avait de plus populaire en Bulgarie. Au début de 
la guerre, nous avons été partout en infériorité numérique 
vis-à-vis de l’armée roumaine, mais l'élan de nos régiments 
a été incroyable, Tufracan pris en deux jours. — Moi: Com- 


NOTE POLITICS — 1917 447 


pieri ? — El : 28.000. Dacă aţi fi intrat în război ală- 
turi de noi, astăzi ar fi războiul terminat, pe când acum... 

— Eu: In orice caz sfârşitul trebue să se apropie, 
căci nervii multor popoare nu vor mai putea rezista. — 
«Nu ne-am jucat ultima carte: mai avem ceva !...» — Nu 
puteam să insist pentru a şti care era sensul acestei 
fraze textuale. 

— Nenifescu, care a isprävit prin a enerva cu pre- 
tentiile lui. ca şi Stere cu ipertrofia lui, a revenit iar. 
El a spus eri lui Corteanu că nu mai face parte din par- 
tidul conservator. Carp este omul desemnat şi el este cu 
Carp. Ştie bine că lui Carp îi lipsesc oamenii, dar aceas- 
ta nu face nimic! A adăugat că Arion este de aceeaşi 
părere ca dânsul. | 

8 Martie, — Lupu Kostake vine la ora 9% dimineaţa: 
nu venca niciodată aşa de vreme. E obosit si desgustat 
şi vrea să se retagă. I s'a trimis un baron bavarez care 
este însărcinat cu organizarea administraţiunei : fiecare 
şef de etapă «îşi va numi» subprefectul şi primarii; co- 
mandantul superior va numi pe prefect, iar «noi (baro- 


bien de prisonuiers?—Lui: 28.000. Si vous étiez entrés avec 
nous. la guerre serait finie, tandisque maintenant... — Moi: 
Tout de même, la fin doit. être proche, car les nerfs de plus 
d'un peuple ne résisteront plus. — Lui: Nous n'avons pas 
joué notre dernière carte: nous avons encore quelque chose! 
—Je ne pouvais insister pour savoir ce que cette phrase (tex- 
tuelle) entendait dire. 

L’ami Nenitzescu, qui finit par agacer avec ses préten- 
tions, autant que Stere par son hypertrophie, est retorné. 
Il a dit hier à Corteanu qu'il ne faisait plus partie du parti 
conservateur. Carp est l’homme désigné et il est avec Carp. 
Il sait bien que Carp manque d'hommes, mais cela ne fait 
rien. Arion, a-t-il ajouté, est du même avis que lui... 

8 mars. — Lupu Kostache à 9 h. 4 matin. Ça n'a jamais 
éte son heure. Fatigué et dégoûté. Voulant se retirer. Ou 
lui a envoyé un barou bavarois qui est, paraît-il, chargé 
d'organiser l’administration: chaque. chef d'étape nommera 
son sous-préfet et ses maires, le commandant supérieur nom- 
mera le préfet et «nous (le baron et Lupu) les surveilleront». 
Lupu aurait dit: «Vous, vous pouvez les surveiller, moi pas». 
En d’autres termes, les Allemands veulent administrer 


par eux-mêmes. Que nous sommes loin des gouvernements 
de Carp! 


448 NOTE POLITICE — 1917 


nul şi Lupu) îi vom supraveghea». — Lupu ar fi zis: 
«D-voastră îi veţi putea supraveghea, eu nu». Cu alte 
cuvinte, Germanii vor să administreze prin ei înşişi. Ce 
departe suntem de guberhiile lui Carp! Dealtminterea 
Germanii vor să schimbe secretarii generali dela Jus- 
titie şi dela Instructia Publică. Lupu îmi cere o părere 
pentru Justiţie şi eu îi recomand pe Em. Stroici sau pe 
Slätineanu; el a ales pe Litzica pentru Instructia Pu- 
blică. — Este bine stabilit că toate prescriptiile dela 
Haga sunt litere moarte ; dar ce va fi această recrutare 
făcută de fiecare ofiteras după recomandatia evreilor, 
cari migunà în jurul Germanilor în funcțiune ? Cel mai 
curios lucru este să vezi şi să auzi pe Lupu răzând de 
Neniţescu şi de Paul Teodoru, «cari toată ziua fac la 
legi, parcă ar fi vreme de aşa ceva!». 

— Guvernatorul Tülff îmi trimite o scrisoare lungă 
pentru a scuza ceeace sa întâmplat la Slatina. Pentru 
moment ofiţerii cari se aflau acolo au fost expediafi în 
Germania. Li sau plătit soldele, dar cum li sa reţinut 
preţul mâncărei, ofiţerii inferiori n’au avut ca bani de 
buzunar decât cel mult 20 de lei. Aceasta a fost povestit 





D'ailleurs, les Allemands veulent changer les secrétaires 
générales de la Justice et de l’Instruction Publique. Lupu 
me demande un avis pour la Justice et je lui recommande 
Emanoil Stroici ou Slatineanu; il a choisi Litzica pour lIn- 
struction Publique. Il est bien clair que tous les preserip- 
tions de la Haye sont lettres mortes; mais que sera ce recru- 
temeut que chaque petit officier fera sur la recommandation 
des juifs qui pullulent autour des Allemands en place? Le 
plus curieux c'est de voir et d'entendre Lupu rire de Neni- 
tescu et de Paul Theodoru, «care toată ziua fac la legi, parcă 
ar fi vreme de aşa ceva». 

Le gouverneur Tülff m'envoie une longue lettre pour ex- 
cuser ce qui, s’est passé à Slatina. En attendant, on a ex- 
pedié en Allemagne les officiers qui s’y trouvaient. On leur 
a payé la solde, mais comme on leur a retenu le prix de 
leur manger, les officiers inférieurs n’onf pas eu comme 
argent de poche plus de 20 lei. C’est un camarade relâché, 


NOTE POLITICE — 1917 449 


de un camard, pus în libertate, ca mare proprietar a- 
grar. — Ajutoarele trimise la Corabia nu au fost de pri- 
sos : răniții aveau bărbi până la brâu, păr de sälbateci şi 
erau acoperiţi de insecte ! 

— Mare emoție: se anunţă plecarea apropiată a in- 
ternatilor la Domneşti-lalomiţa. Germanii vor' ca si ai 
noştri să parcurgă acelaş calvar pe care Pau urcat com- 
patriotii lor arestaţi de noi. Il grăbesc pe Lupu Kostake 
să trimită misiunea care era vorba să fie trimisă gu- 
vernului; el îmi spune că a scris încă de mult colonelu- 
lui Hentsch, care a înlocuit pe generalul Bergmann pe 
lângă Tülff, dar că nu a fost încă primit!... 

9 Martie. — Se pare că internaţi vor fi trimişi la 
Săveni în Ialomiţa. Toţi au fost vestiți să-şi facă pa- 
chetele, afară de Duca, care rămâne la Imperial, şi Rudi 
Catargi si Durand, cari au fost transferați la Cercul Mi- 
litar, cu regimul quasi-celular şi foarte riguros. 

Rudi mi-a scris un bilet jalnic. — Pe de altă parte 
Sabina Cantacuzino a primit ordinul să nu-şi mai pă- 
răsească casa, ca şi bărbatul ei. Acelaş ordin şi pentru 
Lia Brătianu. 


comme grand propriétaire agriculteur, qui l’a raconté à Ma- 
vrojany. Les secours qu’on a envoyé à Corabia n’ont pas été 
de trop: on y a trouvé les blessés avec des barbes jusqu’à 
la ceinture, des cheveux de sauvages et couverts de bêtes. 

Grand émoi: on annonce de départ prochain des internés 
pour Domnesti (?) (Talomitza). On veut leur faire parcourir 
le même calvaire qu'ont gravi leur compatriotes arrêtés par 
nous. Je presse Lupu Kostache d'envoyer cette mission qu’il 
était question de dépêcher auprès du gouvernement; il me 
dit avoir depuis lontemps écrit au colonel Hentsch, qui a rem- 
placé le général Bergmann auprès de Tülff, mais qu’il n’a pas 
encore été reçu... 

9 mars. — Les internés vont, paraît-il, être envoyés à 
Săveni (de Ialomitza). Tous ont été prevenus d’avoir à faire 
leurs paquets, sauf Duca, qui reste à l’Impérial, et Rudi Ca- 
targi et Durand, qui ont été transférés au Cercle Militaire, 
régime quasi cellulaire et très rigoureux, Rudi m’a envoyé un 
billet navrant. D'autre part Sabine Cantacuzene a reçu 
l’ordre de ne plus quitter sa maison, ainsi que son mari. 
Même ordre pour Lya Bratiano. 


20% 


450 NOTE POLITICE — 1917 


— Locotenentul de rezervă Gheorghiu din Focgani 
a fost liberat dela. Slatina ca proprietar funciar. El îmi 
confirmă tot ce ştiam de Slatina; şi astăzi mai mor 7-8 
soldaţi pe zi. Găzduiţi prin grajduri, fără foc, în tim- 
pul iernei, cea mai îngrozitoare de care ne putem aminti, 
aproape fără hrană, sărmanii bolnavi erau abandonaţi 
fără îngrijire şi fără pâine! Se pare că căpitanul Nico- 
laus, care comandă lagărul, este un fel de nebun. Dar 
sunt detalii moralmente încă mai penibile. Din cei 500 
de ofiţeri nu s'a găsit nici unul să dea vreun ajutor sol- 
datilor; nici ajutor material, nici protecţie, şi mulţi din- 
tre ei aveau bani. Tinuta colonelilor Niculcea, şef de 
brigadă, şi Anastasiu-Focsani a fost nedemnă. Dealt- 
minterea aceşti ofiţeri superiori au primit să se ducă 
în oraş subt escortă, pe când ofiţerii inferiori au refu- 
zat s'o facă. Populaţia din Slatina este ostilă şi dispre- 
țuitoare faţă de prizonierii de orice grad. 

— La Râmnicul-Sărat lucrurile nu merg mai bine. 
Prizonierii sunt la Jideni, 5 km. de oraş. Julian Oprescu, 
care vine de acolo, spune că duc lipsă de toate, mai ales 





Le lieutenant de réserve Gheorghiu de Focşani a été 
libéré de Slatina comme propriétaire foncier. Il me confirme 
tout ce que nous savions de Slatina; aujourd’hui encore il 
meurt des 7, 8 soldats par jour. Logés dans les écuries, sans 
feu, par le plus terrible hiver qu’on ait eu depuis un temps 
immémorial, presque pas nourris, les pauvres malades éta- 
ient abandonnés sans soins et sans pain! Il paraît que le 
cap. Nikolaus qui commande le camp est une espèce de for- 
cené. Mais il y a des détails moralement plus pénibles encore. 
Sur les 500 officiers il n’est pas un qui se soit porté au se- 
cours des soldats; ni aide matérielle, ni protection, et beau- 
coup avaient de largent. La tenue des colonels Niculcea, chef 
de brigade, et Anastasiu-Focgani a été ignoble. D'ailleurs ces 
officiers supérieurs acceptaient de se rendre en ville sous 
escorte, tandis, que des officiers inférieurs ont refusé de le 
faire. La population de Slatina hostile et méprisante pour 
les prisonniers de tous grades... 


— A Ramnicu Sarat les choses ne vont pas mieux. Les 


prisonniers sont à Jideni, 5 km. de la ville. Julian- Oprescu, 
qui en vient, prétend qu'ils manquent de tout, surtout de 


NOTE POLITICE — 1917 451 


de hrană. Şi acolo mortalitatea este mare, Prin spitale 
a fost şi holeră şi tifos: doamna Dobreanu şi 6 altă in- 
firmieră au căpătat tifosul şi au murit. Oprescu zice că 
tot regimentul 3 vânători a fost prins ca într'o plasă, 
si singur colonelul a putut să scape. 

— Desamăgiţii revin. Azi dimineaţă Paul Teodoru. 
EI mi-a spus că în ce priveşte administraţia, nu mai e 
vorba de nimic şi că el nici nu mai dă pe la minister. 
Confirmaţie indirectă de ceeace îmi spusese Lupu. — 
«Vă vestisem la timp, prietenilor !» îi zic eu liniştit. 
` — O nouă ordonanţă: Nu mai avem voe să consu- 
măm de cât jumătate din gazul ce-l consumam anul tre- 
cut în luna corespunzătoare. Si peste celelalte toate, 
sancţiuni penale! Birjile stau neocupate la încruci- 
sarea străzilor, dar îţi este interzis să te servesti de ele. 
Publicul râde din toată inima ! 

10 Martie. — Din informaţiile date de Bărdescu şi 
Burnea, rezultă că Lupu Kostake a numit, din a lui au- 
toritate cu 10 lei pe zi, pe d-rul Zaplachta medic-sef 
la Märcufa în locul lui Obreja. Radu Rosetti, efor nu- 
mit de Carp, încercase să facă să se primească această 


nourriture. Grande mortalité aussi. Dans les hôpitaux on a 
eu le choléra, le typhus: M-me Dobreanu et une autra infir- 
mière l’ont attrapé et en sont mortes. — Oprescu dit que le 
3-e chasseurs est au complet — pris dans un coup de filet: 
le colonel seul s’est échappé (3!) 

Les désabusés rappliquent. Ce matin Paul Theodoru. Il 
me dit que pour l'administration il n'est plus question de rien 
et que lui ne va même plus au Ministère. Confirmation indi- 
recte de ce que m'avait dit Lupu. «Je vous en ai bien avertis, 
mes amis»! — lui dis-je tranquillement. 

— Nouvelle ordonnance: nous ne devons plus consommer 
que la moitié du gaz de la période correspondante lan der- 
nier. Sanction pénale par-dessus le marché. 

Les fiacres restent inoceupés au croisement des routes, 
mais il est interdit de s’en servir. Le public rit de bon coeur. 

10 mars. — Des informations données par Burnea et 
Bardescu il résulte que Lupu Kostache a nommé d'autorité 
à 10 fr. par jour le Dr. Zaplachta, à la place d'Obreja, médecin 
chef Mărcuţa. Radu Rosetti éphore, nommé par Carp, avait 
essayé de faire agréer cette nommination à Bardeseu, comme 


452 NOTE POLITICE — 1917 


numire de către Bărdescu, ca dorită de Carp. Acest 
Zaplachta este un simplu agent colectivist, care a avut 
cu noi conservatorii incidente electorale zgomotoase şi 
contondente. Transformat în germanofil, face acuma 
parte din curtea lui Carp. Intro zi, pe stradă, Carp 
mi-a spus: «Nu te ocupa de Obreja, ware decât să ră- 
mâe la Imperial, el a manipulat 1 milion, dar bolnavii 
lui au fost găsiţi murind de foame şi acoperiţi de pă- 
duchi». Bărdescu afirmă că nici odată Obreja n'a avut 
să mănuiască vre-o centimă; Eforia administrează, dar 
poliţia germană crede că bietul Obreja este un hot! 
Toată această campanie îşi poate găsi explicaţia în nu- 
mirea lui Zaplachta. Cei doi inseparabili: Barnovski 
şi Zaplachta au meşteşugit probabil lovitura, graţie cre- 
dulităţii lui Carp. Dar ce trist lucru !... 

— Am avut confirmarea prin căpitan Kuntze, şef 
de etapă la Constanţa, comisar civil în Dobrogea, că ad- 
ministraţia bulgară a fost eliminată din vechea Dobro- 
gie; singur Cadrilaterul îi este abandonat. Semn bun * 
Dar deocamdată nu se mai găseşte nimic la Constanţa: 
nici carne, nici pâine, nici încălţăminte, — mizeria cea 





désirée par Carp. Ce Zaplachta est un simple agent collecti- 
viste, qui a eu avec nous les conservateurs des incidents élec- 
toraux bruyants et contondants. Mué en germanophile, il fait 
partie de la cour da Carp. Or, un jour, dans la rue, Carp 
m'avait dit: «Ne t'oecupe pas d'Obreja, il n’a qu’à rester à 
l’Impérial ; il a manipulé un million, maïs on a trouvé ses 
malades mourant de faim et couverts de vermine». — Bar- 
descu affirme que jamais Obreja n’a eu à disposer d'un 
centime; c'est l’Ephorie qui administre; or, la police alle- 
mande croit que Obreja est un voleur. Toute cette campagne 
peut trouver son explication dans la nomination de Za- 
plachta. Les deux inséparables Barnoski et Zaplachta ont 
probablement monté le coup grâce à la crédulité de Carp 
Mais comme c'est triste! 

— J’ai eu la confirmation par un capitaine allemand 
Rittmeister Kuntze, chef d'étape à Constantza, commissaire 
civil en Dobrogea, que l’administration bulgare avait été éli- 
minée de l’ancienne Dobrogea; seul le Quadrilatère lui est 
abandonné. Bon signe. En attendant, on manque de tout à 
Constantza: viande, évidemment, pain, chaussure — la noire 


NOTE POLITICE — 1917 453 


mai neagră. Şi, adaugă căpitanul, nu se poate spera să 
se constituiască o administraţie care să poată susţine 
măcar un lazaret. 

13 Martie. — lar vine Lupu Kostake de vreme şi 
mi-anunţă că a izbutit la o înţelegere administrativă cu 
Germanii. Nu prea bine definit, după câte îmi spune el. 
Sistemul nostru administrativ ? Sau un altul? E] mi-a 
vorbit de patru inspectori caşi cum formula guberniilor 
ar reveni la suprafaţă. Pentru moment o să se numească, 
— de cine? de guvernul german — Nenitescu la Finanţe, 
Kiriacescu rămâne la postul său, Litzica la Instructia 
Publică şi preşedintele Slătineanu la Justiţie —; ambii 
giranţi lăsaţi de guvernul Brătianu sunt deci concediaţi. 
Neniţescu ceruse Internele, — ceeace îmi explică esirea 
lui Lupu în contra lui, în ziua de 8 Martie. Nenitescu se 
mulţumeşte cu puţin! — Aceşti domni se intitulează 
«guvern» şi se joacă de-a miniştri. Dar fiecare depar- 
tament îşi are guratorul german şi Germanii vor face ei 
numirile în funcțiunile administrative. Toate aceste 
aranjamente sunt luate de colonelul Hentsch, noul şef 
de Stat-Major a lui Tiilff pare-se, un' spirit clar şi foarte 





misère. Et, disait le capitaine, on ne peut espérer constituer 
une administration qui puisse soutenir même un lazaret. 
13 mars. — Lupu Kostache de bonne heure m’annonce 
qu'il est arrivé à un arrangement administratif avec les Alle- 
mands. Pas bien défini, à ce qu'il me dit. Notre système ad- 
ministratif? un autre? Il m'a parlé de quatre inspecteurs, 
comme si la forme des gouvernements revenait sur l’eau. En 
attendant, on va nommer — on, le gouvernement allemand— 
Nenitescu aux Finances, Kiriacescu restant aussi à son poste, 
Litzica à l’Instruction Publique et le président Slatineanu à 
la Justice, — les deux gérants laissés par le gouvernement 
Bratiano sont congediés. Nenitescu avait demandé l'Inté- 
rieur, — te qui m'explique la boutade de Lupu contre lui, le 
$ mars. Nenitescu se contente de peu! Ces messieurs se di- 
sent «gouvernement» et jouent aux ministres. Mais chaque 
département a son curateur allemand et c’est par les Alle- 
-mands que vont se faire les nominations dans les emplois 
administratifs. Tous ces arrangements sont pris par le colo- 


454 NOTE POLITICE — 1917 


deschis. Lupu îmi mai spune că Mackensen ar fi făcut 
guvernatoruluj o scenă teribilă în privinţa prizonierilor 
dela Slatina şi că aghiotantii lui fac anchete pretutin- 
deni. Fapt este că suntem oträviti de tifos exantematic 
pe care ni lau adus fără măcar să fim vestiți prizo- 
nierii români şi ruşi. 

— Domnişoara Lily Fălcoianu, care dirijeajă azilul 
de bătrâni, unde trimitem pe aceşti nenorociti, ne spune 
că Ruşii, cari au fost aduşi azi noapte, erau îmbrăcaţi 
cu zdrenfe, iar drept încălțăminte aveau picioarele în- 
făşurate în saci gi că erau mâncaţi de insecte! Prizo- 
nierii noştri dela Slatina erau fericiţi pe lângă aceşti 
nenorociti. Nicăeri războiul n'a fost hidos ca în săr- 
mana noastră țară! 

— Directorul Raky se interesează de Obreja; el a 
venit să mă consulte. El ştie că cu cei mici nu e nimic 
de făcut. Imi spune că niciodată n’ar fi putut să-şi în- 
chipuiască că se putea ajunge la gradul de vandalism 
care caracterizează distrugerea instalărilor petrolifere. 





nel Hentsch, le nouveau chef d'Etat Major de Tülff, esprit, 
paraît-il clair et très ouvert. 

Lupu me dit encore que Mackensen aurait fait au gou- 
verneur une scène terrible au sujet des prisonniers de Slatina. 
et que ses aides de camp font partout des enquêtes. Le fait est 
que nous sommes empestés de typhus exanthématique que 
nous ont apporté, sans qu'on nous ait seulement avertis, les 
prisonniers roumains et russes dès qu’ils sont malades. 

M-elle Lily Falcoianu, qui dirige l’Asile des vieillards où 
nous plaçons ces malheureux, nous dit, que les Russes qu’on 
y a amenés cette nuit étaient en loques, qu’en guise de chaus- 
sures ils avaient les pieds enveloppés dans des sacs et qu'’ile 
étaient rongés de vermine! Nos prisonniers de Slatina étaient 
de bien heureux auprès de ces pauvres diables, Nulle part la 
guerre n'a été hideuse comme dans notre malheureux pays ! 

Le directeur Raky s'intéresse à Obreja; il est venu me 
consulter. Il sait d’ailleurs qu'avec les petits il n’y a rien à 
faire. Il me dit que jamais il ne s'était figuré qu’on pât ar- 
river au vandalisme qui caractérise la destruction des in- 
stallations pétrolifères, Sauvagerie inutile et n’ayant aucun 


NOTE POLITICE — 1917 455 


Sălbătăcii inutile şi care n’au nici un raport cu războiul. 
Se lucrează din răsputeri şi astăzi s'a şi ajuns la o pro- 
ductie de 10 vagoane. Cu aglomerarea căilor ferate 
Dunărea fiind închisă, nu va fi chip să se transporte 
mai mult. 

— Duca a venit să mă vadă, şi cu lacrimile în 
ochi mă întreabă dacă liberarea lui este de astădată 
definitivă. Eri de dimineaţă, la ora 4, internatii au fost 
expediaţi în Ialomiţa. In ajun se lăsase cheile la uşi; 
deţinuţii sau văzut unii pe alţii; dar vizitele familiilor 
au fost foarte penibile. Carabatescu, cu toţi cei 70 de 
ani ai lui şi cu toate demersurile făcute, a fost pornit 
cel d’întâi: el prezidase comisiunea internatilor germani 
şi se pare că respingea sistematic, fără nici o milă, toate 
cererile cari i se adresau. 

— Joan Fiiti, director la Teatru, a venit să mă 
întrebe dacă aşi primi o invitaţie pentru inaugurarea 
Teatrului, care îşi va face redeschiderea cu o piesă 
germană. El a adăugat (din capul lui ? sau autorizat ?) 
că mareșalul ar putea să vorbească cu mine între acte. 
Am declinat invitaţia: de 3 ani de zile n'am călcat în- 


rapport avec la guerre. On travaille ferme et il y a déjà au- 
jourd'hui un rendement de 10 wagons. Avec l'encombrement 
des voies, le Danube étant fermé, il n’y aurait pas moyen 
de transporter beaucoup plus. 

Duca est venu me voir, les larmes aux yeux, se deman- 
dant si sa délivrance était définitive. Hier matin 4 h. les 
interes ant été expédiés dans la Jalomitza La veille on 
avait laissé les clefs sur la porte; les détenus se sont vus; 
mais les visites des familles ont été pénibles. Carabatescu, 
malgré ses 70 ans, et malgré toutes les démarches faites, a 
été expédié le premier: il avait présidé la commission des 
internés allemands et il paraît que toutes les requêtes il les 
repoussait sans merci. 

Jean Filitti, directeur du théâtre, est venu me demander 
si j'accepterai une invitation pour l'inauguration du théâtre 
qni va ouvrir par une pièce allemande. Il a ajouté — est-ce 
de son crâ? y est-il autorisé ? — que le Feldmaréchal au- 
rait pu, dans les entr'actes, causer avec moi. Jai décliné 
Joffre. Depuis trois ans je wai pas mis les pieds dans un 


456 NOTE POLITICE — 1917 


trun teatru; împrejurările nu mă autoriză să rup cu 
această abţinere. Carp, consultat, a pretextat doliul, şi 
Maiorescu a răspuns că va face la fel cu Carp. Lupu 
Kostake a primit, iar Tzigara a declarat că el nu va 
merge. 

14 Martie. — Bagdatul a fost luat în ziua de 11 de 
Emglezi. Sa afişat buletinul englez, ca de obicei, la «Mi- 
litär-Verwaltung». 

— G. Stirbey îmi aduce corespondenţa schimbată 
între Beldiman şi Take Ionescu, interimar la Afacerile 
Străine, relativă la o ameninţare de destituire a lui Bel- 
diman. Indräsnetul Take Ionescu, — altă dată campio- 
nul Germaniei— tratează tratatul nostru din 1884 «de 
perioadă fatalmente tranzitorie a alianţei noastre cu 
inamicii noştri milenari !». Este o adevărată poemă ! 

— Verzea a venit să mă vază. El este certat cu 
poliţia care nu-l ajută; fiind silit să aleagă între a mer- 
ge la stânga sau la dreapta, el optează pentru Germania 
şi are so ajute din toate puterile atât cât îi va îngădui 
demnitatea sa,; el se miră că Neniţescu n'a venit să mă 





théâtre ; les circonstances ne m'autorisaient pas à rompre 
cette abstention. 

Carp, consulté, a allegué son deuil et Maiorescu a dit 
qu'il ferait ce que ferait Carp. Lupu Kostake a accepté ; 
Tzigara a déclaré qu’il n'irait pas. 

14 mars. — Bagdad a été pris le 11 par les Anglais. Le 
bulletin anglais a été affiché comme d'habitude à la .«Mili- 
tär-Verwaltung». 

Stirbey m'apporte la correspondance échangée entre Bel- 
dimano et Take Ionescu, intérimaire Aff. Etrangères, au 
sujet d'une menace de destitution de Beldiman, L’effronté 
Take — naguère „champion de l'Allemagne — traite notre 
traité de 1884 de «période fatalement transitoire de noire al- 
liance avec nos ennemis millénaires!» C’est tout un poème! 

Verzea est venu me voir. Il est brouillé avec la police 
qui le seconde fort mal ; devant choisir entre aller à gauche 
ou à droite, il opte pour l'Allemagne et va la seconder de 
toutes ses forces en tant que sa dignité le lui permettra; 
il est étonné que Nenitescu ne soit pas venu m'annoncer qu’il 


NOTE POLITICE — 1917 457 


vesteascä că primise să fie numit de Germani să gireze 
finanţele. 

15 Martie. — Va îi foarte greu să faci câmpul nos- 
tru să producă ceva în condiţiile actuale de viaţă. Se 
celeanu, cu mare greutate, a putut ajunge la Slobozia : 
în casa lui, în mijlocul obiectelor lui casnice, căpitanul 
Haake, «Economierath», nu i-a dat măcar un pat. Mai 
mult chiar, l’a întrebat că ce caută... Jar sărmanul Malte- 
zeanu, «prefectul», a pätit-o mai rău. Acelaş Haake. i-a 
spus clar că avea numai să execute ordinele lui, nimic 
altceva. La Ciulniţa, d-na Gologan, redusă la o singură 
cameră din cele 15 ale casei ei ocupată, este terorizată 
de proprii săi servitori, ale căror neveste au acces pe 
lângă soldaţii şi gradatii cari tin garnizoană acolo. N'a 
început încă nicio muncă nicăeri. In Vlaşea, stratul de 
zăpadă e de 70 em. Aicea, la Bucureşti, lupta între in- 
tendentul Zacherl şi căpitanul Albrecht devine epicä—si 
suferă mijloacele noastre de alimentare. 

— Foarte nenorocite sunt mai ales indeciziunile 
ce provoacă moravurile administrative aşa de bizan: 











avait accepté d’être nommé par les Allemands à la gérance 
des Finances. 


15 mars. — Il sera bien difficile de faire produire quel- 
que chose à nos champs, dans les conditions de vie actuelles. 
Seceleanu, à grande difficulté, a pu arriver à Slobozia: dans 
sa maison, au milieu de ses objets de ménage, le capitaine 
Haake, l'Economierath, ne lui a pas donné un lit. Bien mieux, 
il lui a demandé ce qu'il cherchait. Quant au pauvre Malte- 
zeanu, le préfet, le même Haake lui a clairement signifié 
qu’il n'avait qu’à executer les ordres qu’il lui donnerait, pas 
autre chose. A Ciulnita, M-me Gologan, confinée dans une 
pièce sur les 15 de sa maison occupée, est terrorisée par ses 
propres domestiques, dont les femmes ont accès auprès des 
soldats et des gradés qui tiennent garnison chez elle. 

Rien n'est encore en train nulle part. D'ailleurs, dans 
Vlaşca il y a encore 70 em. de neige. Ici même, à Bucarest, la 
lutte entre l’intendant Zacherl et le cap. Albrecht devieut 
épique et c'est nos moyens d'alimentation qui en pâtissent. 

Très malheureuses surtout les indécisions, que provoquent 
nos moeurs administratives si byzantines.  Nenitescu veut 


458 NOTE POLITICE — 1917 


tine. Nenipescu vrea să se joace de-a ministrul; îi tre- 
bue colegi la înălțime. Acum Lupu Kottake se adre- 
sează lui Hinna pentru ministerul Justiţiei, după ce sa 
angajat aproape cu Slătineanu! Hinna face următoa- 
rea observaţie foarte judicioasă : am rang prea mare ca 
să fiu secretar general; ca ministru, îmi trebue un se- 
cretar general. Şi apoi cine face numirile ? 

— Amândouă doamnele Brătianu vor fi conduse la 
Pasărea; Marta Bibescu la Mogoşoaia. Ordinul e să nu 
mai stea în oraş. Pentru Marta Bibescu, se găseşte că 
prea primeşte mulţi ofiţeri germani. Poate că dânsa a 
arătat prea mult scrisorile lui Czernin. 

Nenorocitii deportaţi la Săveni vor găsi satul cel 
mai säräcäcios din toată Ialomița. Vor să-i facă să 
guste si ei putin din viaţa pe care au trăit-o internafii 
austro-germani. 

— Eri sa adus în oraş un mare număr de răniţi 
turci. Räniti, sau numai bolnavi ? Se zice că printre ei 
sunt foarte mulţi cu extremităţile degerate. 

— Un mie incident care arată până la ce punct au- 


jouer au ministre; i] lui faut des collègues à hauteur. Main- 
tenant c'est à Hinna que Lupu Kostake s'adresse pour la 
Justice, après s'être presque engagé avec Slatineanu ! Hinna 
a très judicieusement fait observer : comme secrétaire gé- 
néral, mon rang était trop élevé; comme ministre, il me faut 
un secrétaire général. Et qui fait les nominations ? 

— Les deux Dames Bratiano vont être conduites à Pa- 
sarea; Marthe Bibesco à Mogosoaia. On veut qu’elles ne 
soint plus en ville. Pour Marthe Bibesco on trouve qu’elle: 
reçoit trop d'officiers... allemands. Peut-être a-t-elle un peu 
trop montré les lettres de Czernin. 

Les pauvres diables déportés à Saveni trouveront le 
village le plus miséreux de la Ialomitza. On veut qu'ils iå- 
tent un peu de la vie dont ont vécu les internés austro- 
allemands. 

Hier on a amené en ville un grand nombre de blessés 
turcs. Blessés ou malades seulement? On dit que parmi, 
eux il y en a beaucoup dont les extrémités sont gelées. 

Un petit incident qui prouve à quel point les autorités al- 


NOTE POLITICE —. 1917 459 


toritätile germane sunt cu ochii deschişi. Am dat, Sâm- 
bătă trecută, doamnei Papp o copie depe faimosul in- 
terview al lui Take Ionescu ; azi dimineaţă un ofiţer 
de poliţie, Arthur Moos, foarte politicos şi vorbind bine 
frantuzeste, a venit să afle cum mi-am procurat «Le 
Temps», şi dacă şi alte persoane primesc gazete frantu- 
zeşti !... 

— La Stere între 5 si 6 seara. Vorbim de călătoria 
lui; de Bussche şi el îmi spuneau cât de mult ştia. Brătianu 
să-i adoarmă bănuelile şi că el nu odată îl sfătuise pe 
Bussche să ceară garanţii, precum trimiterea de trupe pe 
frontiera, Prutului; —deodatà i se aduce dela « Bukarester 
Tagblatt» depeşa dela Korrespondenzbureau, anunțând 
că la Petrograd a fost revoluţie şi că 30.000 de soldaţi sau 
unit cu revoluționarii; că o comisie de 12 membri ai 
Dumei sau constituit în putere executivă, că miniştrii 
sunt arestaţi şi că deputatul Engelhardt a fost numit 
comandant suprem la Petrograd. Depeşa conţinea încă 
o frază: «Miercuri (sau Joi) a 3-a zi de revoluţie, ordi- 
nea sa restabilit». Inseamnă oare aceasta un eşec al re- 


lemandes sont vigilantes. J'ai donné samedi dernier à M-me 
Papp copie du fameux interview de Take ; ce matin un 
officier de police, Arthur Moos, très gentil et parlant bien le 
français, est venu se renseigner comment j'avais ‘eu «Le 
Temps» et si d’autres personnes recevaient des journaux 
français ! 

Chez Stere 5—6 h. soir. Nous causons de son voyage; 
de Bussche et lui me disaient combien Bratiano savait endor- 
mir ses soupçons et que lui plus d’une fois lui avait conseillé 
d'exiger des réalités telles que l’envoi de troupes sur fron- 
tière-Pruth, lorsqu'on lui apporte du «Bukarester Tagblatt» 
le télégrumme du «Correspondenz-Bureau» de Wien annon- 
cant qu’à Petrograd une révolution a abouti ; que 30.000 sol- 
dats se sont joints aux révolutionnaires, qu’une commission 
de 12 membres de la Douma s’est constituée en pouvoir exé- 
cutif ; que les ministres sont arrêtés et que le député En- 
gelhardt a été nommé commandant suprême de Petrograd. 
Le télégramme contenait encore une phrase: «Mercredi (on 
Jeudi), troisème jour de la révolution, l’ordre a été ré- 
tabli». Est-ce, au sens naturel des mots, une défaite de la 


-460 NOTE POLITICE — 1917 


voluției ? Sau revoluția menține ordinea ? Această din 
urmă explicare pare naturală, fiindcă vestea delegației 
lui Engelhardt se aflä la sfârşitul depeşei. Revoluția 
«ste ea opera democratilor ajutați de Anglia, inimica 
regimului care a căzut ? Este opera marelui duce Nico- 
lae ? Cei 30.000 de soldați partizani ai revoluției ar în- 
dreptăți aceasta. 

16 Martie. — S’a.notificat doamnei Marta Bibescu 
ï va fi silită să-şi ia reşedinţa la Mogoşoaia; cu această 
comunicare a fost însărcinat principele de Reuss. Lupu 
Kostake mi-a spus că şi pe ea ar fi trebuit să o trimeată 
la mânăstirea, Pasărea. După cele ce îmi spune G. Stir- 
bey, ea fusese silită din ordin superior să plece din Ber- 
lin în 24 de ore. Corespondenta ei—precum şi scrisorile 
dela Kronprintesa (?) dacă au existat vre-odată—a fost 
“suprimată din ordinul lui Mackensen. 

— Dela Putinei se ia totul; nu sa lăsat ţăranilor 
decât un pore la fiecare casă; tot aşa şi cu câinii: res- 
tul e omorât. Pieile sunt trimise la Giurgiu, carnea se 


révolution? Est-ce la r6volption qui maintient l’ordre? C’est 
cette explication qui semble naturelle, puisque la nouvelle de 
la délégation d'Engelhardt par la commission clôt le télé- 
-grame. 

La révolutoin est-elle ouvre des démocrates aidés par 
l'Angleterre, ennemie du régime qui vient de tomber? Est-ce 
Toeuvre du grand due Nicolas? Ces 3009 soldats pactisant 
avec la révolution l'indiqueraient assez. 

16 mars. — On a notifié à Marthe Bibescu qu’elle devait 
prendre à Mogosoaia résidence forcée; e’est le Prince de 
Reuss qui a été chargé de la communication. Lupu m'a dit 
quon devait l'envoyer elle aussi au monastère de Pasărea, 
Déjà de Berlin, me dit Georges Stirbey, ele avait dû quitter 
dans les 24 h. sur ordre supéricur. Sa correspondance ainsi que 
les lettres da la Kronprinzessin (?) — si elles ont jamais existé 
— ont été supprimées par ordre de Mackensen. 

De Putineiu, ma terre, on prend tout; il n’est pas laissé 
aux paysans plus d'un porc par maison; de même pour les 
chiens: on assomme tout reste. Les peaux vont à Giurgiu; les 


NOTE POLITICE — 1917 461 


întrebuinţează, pentru a scoate grăsime. Impresia lo- 
cală : locuitorii sunt storşi. 

— Din Severin serisoare jalnică dela Frumuşanu.. 
Mizerie neagră, tifosul decimeazä satele. Cere ajutor- 
pentru funcţionari. 


17 Martie. — Sabin Popescu, primarul dela Severin 
singurul care a rămas la post în Oltenia, reia convor- 
birea începută eri. Starea funcţionarilor e de milă. In 
spitale lipseşte totul. Germanii au condamnat la 6 luni 
închisoare pe prefectul Deleseu, acel care sa ilustrat 
prin contrabande sub Brătianu. Toată poliţia, cu pro- 
curorul Tintorescu în frunte, a fost arestată din ziua 
întâi : dovediţi că au traficat cu arestarea internatilor,. 
luând bani spre a libera oameni pe cari tot i-au arestat.. 
(La Crucea Roşie aceşti oameni, deţinuţi la Slatina, au 
scris cerând. să fie liberati sub pretext că mau făcut 
serviciu militar; am trimis cererea la Interne). Crucea 
Roşie din Severin cu doamna Grig. Constantinescu a 
plecat încă dela 15 August. 


chairs on les emploie pour en extraire la graisse. Impreë- 
sion locale: on torde l'habitant. De Severin, lettre de Fru- 
muganu, navrante. On est dans une misère noire. Le typhus 
ravage les villages. Il demande des secours pour les fone- 
tionnaires. 

17 mars. — Sabin Popescu, le maire libéral de Severin, 
le seul maire de l'Olténie qui soit resté à son poste — à ce 
qu'il dit — reprend la conversation entamée hier. L'etat des 
fonctionnaires est pitoyable. Pour Jes hôpitaux on manque de 
tout. Les Allemands ont condamné à six mois de prison le 
préfet Delescu : ce Delescu s’est illustré par les contreban- 
des du temps de Bratiano. Toute la police avec le procureur 
Tintorescu en tête a été arrêtée dès le premier jour: tous 
sont convaincus d'avoir trafiqué lors des arrestations des 
internés ; ils ont pris de largent pour libérer des gens qu'ils 
ont tout de mêm: arrêtés. (A la Croix Rouge ces gens déte- 
“us à Slatina ont écrit pour demander leur libération sous 
la prétexte qu'ils n’ont pas fait de service militaire; renvoyé 
leur demande à l'Intérieur). De Severin la Croix Rouge, Ma- 
dame Grig. Constantinescu en tête, a décampé dès le 15 août. 


462 NOTE POLITICE — 1917 


— Depeşile de dimineaţă anunţă că Țarul a abdicat 
st că fratele său, marele duce Mihai Alexandrovici, a 
fost numit regent. Depeşile fixează fazela decisive ale 
revoluţiei la 9 Martie. La Camera Comunelor Lloyd 
George a confirmat existenţa de fapt a revoluţiei trium- 
fătoare, adăugând numai că nu trebue interpretată în- 
trun sens defavorabil continuărei războiului, O altă de- 
peşă comunică că ambasadorii Franţei şi Engliterei au 
început tratările cu comisiunea executivă. Toate acestea 
confirmă primele bănueli că Anglia nu e străină de ce 
s'a, petrecut. 

Mare emoție în oraş. Mulţi speră că pacea poate să 
iasă din această stare de anarhie. Cel mai mişcat e Gr. 
Cantacuzino, care vrea, cu orice preţ ca «ceasul meu să se 
apropie». Deasemenea soţia sa la Crucea Roşie. Toți 
doresc reluarea, ostilităţilor pentru a curäti Moldova. 
Privitor la aceasta, Lupu spunea eri că ştia sigun că 
împuşcături au fost schimbate între Ruşi şi Români. 

— Tot după depesi, irlandezul Dillon vorbind de 


Les dépêches de ce matin annoncent que le Tzar a abdiqué 
ci que son frère le grand due Michel Alexandroviteh a été 
nommé régent. Les dépêches placent les phases décisives de 
la révolution vers le 9 mars. À la Chambre des Communes 
Lloyd George a confirmé la matérialité du fait de la révo- 
lution triomphante, en ajoutant seulement qu’il ne devait 
pus être interprété dans le sens défavorable à la continuation 
de la guerre. Un autre télégramme communique que les 
ambassadeurs de France et d'Angleterre ont commencé des 
pourparlers avec la commission exécutive (gouvernement pro- 
visoire). 

Tout ceci confirme les premiers soupçons que l’Angle- 
terre n’est pas étrangère à ce qui s’est passé. 

Grand émoi en ville. Beaucoup espèrent que da paix peut 
sortir de cet état d'anarchie. Le plus ému est Grég. Cantacu- 
zene, qui veut à tout prix que mon heure approche. Idem sa 
femme à la Craix Rouge. Tous aspirent à la reprise des hos- 
tilités qui puisse nettoyer la Moldavie. 

A ce sujet, Lupu me disait hier qu’il savait pertinem- 
ment que des coups de fusils ont été échangés entre Russes 
et Roumains. 

Toujours d’après les dépêches, VIrlandais Dillon traitant 


NOTE POLITICE — 1917 463 


ches.iunea română în Camera Comunelor, a afirmat că 
era notoriu că înainte de intrarea în campanie a Româ- 
niei, Sarrail declarase în mod expres că nu putea să în 
ceapă nici o ofensivă. La 26 Septembre Brătianu ma 
făcut să înţeleg lămurit că fusese înșelat asupra opera- 
ţiilor lui Sarrail. Vorbele lui Dillon sunt atunci de o ex- 
tremă gravitate. 

— De notat o informaţie dela Carada: «Vi se va 
sugera să faceţi să apară «Steagul», în speranţa unui 
refuz pe care grupul Carp îl va exploata îndată». In- 
tr'adevăr, eri fiul d-nei Popp dela «Bukarester Tage- 
blatt» ma întrebat cari sunt jurnalele cari trebue să 
apară. Am răspuns evaziv. 

18 Martie. — Directorul Schenker se plânge de înce- 
tineala organizărei, de incompetinţa militarilor ete. Pre- 
tinde că afacerile financiare merg bine şi că se va plăti 
ceva, asupra bonurilor de rechiziţie, 

— Vestile de azi dimineaţă dau compunerea guver- 
nului rus. Prinţul Lwow e prezident de consiliu şi la 
Interne; Miljukov la Afaceri Străine; Gutchkov, care a 





la question roumaine à la Chambre des Communes, a af- 
firme qu'il était notoire qu'avant l'entrée en campagne de ia 
Roumanie, Sarrail avait expréssement déclaré qu’il ne pou- 
vait entreprendre aucune offensive. Le 26 septembre. Bra- 
tiano m'a clairement fait comprendre qu'il avait été trompé 
sur les opérations de Sarrail. Les paroles de Dillon sont 
alors d'une extrême gravité. 

A noter une information de Carada: «On va vous sug- 
gérer de faire paraître le «Steagul», dans l'espoir d'un refus 
que le clan Carp exploiterait de suite». De fait, hier le fils 
de M-me Popp du «Bukarester Tagblatt» m'a demandé quels 
sont les journaux qui devraient paraître? Jai fait une 
réponse évasive. 

18 mars. — Directeur Schenker se plaint des lenteurs de 
l'organisation, de l’incompétence des militaires, etc. Il pré- 
tend que les affaires financières avancent et qu'on va avan: 
cer de largent sur les bons de réquisition. 

Les nouvelles de ce matin donnent la composition du 
gouvernement russe. Le Prince Lwow est président du con- 
seil et ministre de l’intérieur; Miljukow est aux affaires étran- 
gères ; Gutehkow (qui présidait la Douma en 1911) guerre et 


464 NOTE POLITICE — 1917 


prezidat Duma în 1911. la Război. Toţi deputaţi, afară 
de Instrucţia Publică, dată unui profesor din Moscova. 
Oraşele principale cari au aderat cele dintâi la revoluţie, 
Moscova, Cazan, Kiew, sunt reprezentate. 

Insă, în Camera Comunelor Bonar Law a declarat 
(Reuter, 17 Martie) că vestea anterioarä asupra abdică- 
rel Țarului şi numirei ca regent al marelui duce Mihail, 
nu e definitivă. El a adăogat că nu se ştie unde se află 
Țarul. Tot prin Reuter, o depeşă după care marele duce 
Nicolae şi şeful de Stat-Major Alexieff sunt aceia cari 
au cerut Ţarului să abdice. 

— La Maiorescu. Stere a fost la el în ajunul plecă- 
rei sale şi a povestit în linişte că se duce la Kopenhaga 
ca să aibă veşti dela soţia sa. Maiorescu erede că Stere 
e trimis de Carp, care cu atât mai mult va nega faptul, 
dacă într'adevăr l’a însărcinat cu o misiune. Incercä- 
rile lui Neniţescu de a constitui o aparenţă de guvern 
îi înveselese mult. Ii comunio demersurile lui Hinna 
(căruia, i-am deschis ochii asupra pericolului ca un consi- 
lier de Casaţie să fie amestecat în măsuri nelegale) şi 


marine. Tous des députés, sauf l’instruction publique donnée 
à un professeur de Moscou. Les principales villes, qui les 
premières ont adhéré à la révolution, Moscou, Khazan, Kiew, 
sont représentées. 

Mais, à la Chambre des Communes, Bonar Law a déclaré 
(Reuter, 17 mars) que la nouvelle «antérieure» de l’abdica- 
tion du Tzar et la nomination comme régent du grand due 
Michel «west pas définitive». Il a ajouté qu’on ne savait pas 
où se trouvait le Tzar. A sigualer une dépêche de Reuter 
selon laquelle le grand duc Nicolas et le chef d'Etat Major 
Alexeïeff sont ceux qui auraient demandé au Tzar son ab- 
dication. 

Chez Maiorescu, Stere est allé le voir la veille da son 
départ et lui a conté tranquillement qu'il se rendait à Copen- 
hague pour avoir des nouvelles de sa femme! Maiorescu 
eroit que Stere est envoyé par Carp, qui doit d'autant mieux 
nicr le fait, s’il l'a réellement chargé d'une mission. Les ef- 
fonts de Neniţescu de constituer une apparence de gouverne- 
ment l’amusent beaucoup. Je lui communique les démarches 
de Hinna (à qui j'ai ouvert les yeux du danger qu’il y avait 
à ce qu'un conseiller de Cassation soit mêle à des mesures 


NOTE POLITICE — 1917 465 


Maiorescu îmi spune: «Acela -e.carpist!» si constată 
odată mai mult cât farmec au functiünile pentru unii 
Români. 

— La 3 vizita lui Hinna, care îmi povesteşte «că a 
făcut prostia» şi că n'a putut rezista lui Carp si solici- 
tărilor lui Lupu. Azi dimineaţă la 9 — de obicei el se 
scoală între 10 si 11 ore — Lupu a venit să-l caute şi 
Sa dus să-l prezinte «baronului de Welzer, şeful Ver- 
waltungs-Stabului» (titlul seris de mâna lui Lupu). 
Acolo a semnat un fel de angajament prin care se obli- 
gă Să îndeplineasră funcțiunile ce i s'au încredinţat. 
Foaia fusese deja semnată de Slătineanu, care primise 
si care a fost demis în favoarea lui Hinna. — Eu: «Dar 
cine încredințează aceste funcțiuni»? — Hinna: «Nu 
ştiu ; aceasta e toată forma care se cere». Presupun că 
nu-i convine să mărturisească că sunt numiri făcute de 
autorităţile germane; dar Litzica are numirea sa şi Vic- 
tor Baranga a văzut-o. Hinna pretinde că şi-a consultat 
colegii, cari Pau îndemnat, dar la urma urmei "văd Gă el 
n’a vorbit decât cu Tăzlăoanu... 

Şi când te gândeşti că Lupu mă ruga să mă pă- 








extra-légales) et Maioreseu me dit : «Ala este carpist !» ret 
constate une fois de plus combien les fonctions ont un 
charme captivant pour certains Roumains. 

A 8h, visite de Hinna, qui vient me raconter «că a făcut 
prostia» et qu’il n’a pu résister à Carp et aux sollicitations 
de Lupu. Ce matin à 9 h., lui, qui se lève d’ordinaire entre 
10.et 11 h., Lupu est venu le chercher et est allé le présenter 
au «Baron de Welzer, Chef des Verwaltungs-Stabes» (titre 
écrit de la main de Lupu). Chez le Baron il a signé une es- 
pèce de revers s'obligeant à remplir les fonctions qui lui 
sont confiées. La feuille avait déjà été signée par Slatineanu, 
qui avait accepté et qu’on a démis en faveur de Hinna. Moi: 
Mais qui confie ces fonctions? Hinna: Je n’en sais rien; 
“est tout ce qu'on a comme forme. (Je suppose qu’il ne lui 
convient pas d'avouer qu'il y a nomination par les autori- 
tés allemandes ; mais Litzica en a une et Victor Berceanu 
la vue). Hinna prétend avoir consulté ses collègues qui 
Pont poussé et en fin des fins je vois qu’il n’a causé qu'avec 
Tasloanu... Et dire que Lupu me prie de prendre garde, par- 


30* 


466 NOTE POLITICE — 1917 


zesc de Hinna la cărţi, si că, nationalist franco-fil, era 
confidenul lui Poklevski. Repede se transformă la noi 
comedia în farsă! Pentru a înălța presiigiul pro-minis- 
trilor, se păstrează Nedelcu ca secretar general şi dea- 
semenea Kiriacescu rămâne sub Neniţescu. | 

19 Martie, — (azetele anunţă azi dimineaţă, cäde- 
rea guvernului Briand, abdicarea Țarului şi a fiului 
său şi renunţarea probabilă a marelui duce Mihail, A- 
lexandrovici, a cărui regență se anunţase. 

Comunicatul german anunţă părăsirea lui Peronne- 
Bapaume, ete. O fi o rectificare de front? O împingere 
serioasă ? 

— Proasta reglementare a birjelor îşi produce roa- 
dele. Şiruri de trăsuri mizerabile stau la locurile desem- 
nate şi proprietarii lor văd orele curgând fără să le a- 
ducă vre-un folos, iar publicul văzând aceste vehicule 
cari nu servesc la nimic şi nimănui este din ce în ce 
mai nemulţumit. 

20 Martie. — Un conflict ciudat s'a ivit între Nenv 
tescu si Kiriacescu; cel dintâi vrea să şteargă din buget 
directiunea vämilor şi aceea a pensiilor; cel de al doilea 


ce que Hinna trichait au maus et que Hinna était nationa- 
liste, franco-phile et confident de Poklevsky. La comâdie 
tourne à la farce très vite chez nous! Pour rehausser le 
prestige des pro-ministres, on garde Nedelcu comme secré- 
taire général, de même que Kiriacescu reste sous Nenitescu. 

19 mars. — Chute Briand. Les journaux rapportent ce 
matin la chute du gouvernement Briand, — l’abdication et 
du Tzar et de son fils et la renonciation probable du grand 
duc Michel Alexandrovici, dont on avait annoncé la régence. 

Par contre le communiqué allemand annonce l’abandon 
de Peronne, Bapaume, etc. Est-ce une rectification de front ? 
Une poussée sérieuse ? 

La sotte réglementation des fiacres porte ses fruits. Des 
files de voitures muables stationnent aux endroits désignés 
et leurs propriétaires voient couler les heures qui ne rap: 
portent rien, et le public est de plus en plus mécontent, vo- 
yant ces véhicules ne servant à rien, ni ă personne. 

Ouverture, hier, du Théâtre National par «Iphigénie». 

20 mars. — Un conflit bizarre a éclaté entre Nenitesen 
et Kiriacescu ; le premier veut effacer du budget la direc-- 
tion des douanes et celle des pensions; le second veut les 





NOTE POLITICE — 1917 467 


vrea să le menfie, oricât de slabe ar fi alocatiunile la care 
ar vrea să consimtă Germanii. Foarte curios este să 
constaţi la ai noştri tendinţa constantă de a desființa 
legile noastre, când ocupantul nu o cere şi n'are drep- 
tul să o facă! 

Numitul Neniţeseu a convocat eri pe Hamangiu 
pentru a-i oferi ministerul justiţiei, în timp ce Hinna 
este numit şi a primit încă de Sâmbătă. Si aceasta o fi 
un mod să-ţi atragi partizani... 

— Foarte semnificativă este circulara lui Miljukow 
trimisă reprezentanţilor ruşi în străinătate. După ce s'a 
acugat regimul trecut de uşurinţă, neprevedere şi arbi- 
trar, revoluţia după 8 zile a izbucnit. Țarul şi Tareviciul 
au renunţat la tron printrun «Act datat dela Pskow pe 
ziua de 15 Martie, în favoarea marelui duce Mihail». 
La rândul său acesta renunță să ia puterea printr'un 
act cu data de 16 dela Petrograd, până ce. «Adunarea 
Constituţională. aleasă pe baza votului universal, nu va 
decide de noua formă a guvernului şi asupra noilor legi 
fundamentale ale Rusiei». — Ce schimbate sunt timpu- 
rile ! 


maintenir, si faibles soient-elles les allocations auxquelles 
voudraient consentir les Allemands. Il est curieux de cons- 
tater chez les nôtres la tendance constante d’abolir nos lois, 
alors que l'occupant ne le demande pas et n’a pas le droit 
de le faire. 

Le susnommé Neniţescu a convoqué hier Hamangiu pour 
lui offrir la gérance de la Justice, alors que Hinna est nom- 
mé et a accepté depuis samedi.. Une façon, comme une au- 
tre, de s'attirer des partisans... | 

Très significative la circulaire de Miljukow dux repré- 
sentants russes à l'étranger. Après aÿoir accusé le régime 
passé de légèreté, imprévoyance et arbitraire, la évolution 
au bout de huit jours a abouti. Le Tzar et le Tzarëvici ont 
renoncé au Trône par «actes datés de Pskow du 15 mars en 
faveur du grand duc Michel». Celui-ci & à son tour, renoncé 
de prendre le pouvoir par acte du 16, daté de Petersbourg, 
jusqu’à ce que «l'assemblée constitutionelle, élue sur là base 
du vote universel, aura décidé de la nouvelle forme du gou- 
vernement et des nouvelles lois fondamentales de la Rus- 
sie». Que les temps sont changés! 


468 NOTE POLITICE — 1917 


21 Martie, — Nici o ‘eonfirmaré a svonurilor cari 
au circulat eri. Buletinul german vorbeşte de lupte de 
infanterie şi «de cavalerie» în sectorul golit. în F'ranţa, 
ceeace indică o retragere importantă. Englezii spusese 
în ajun că cavaleria lor urmăreşte inamicul 'care se re- 
trăge în desordine. Buletinul nostru menţionează bom- 
bardarea doturilom dela Brăila de către o escadrilă de 
avioane ruso-franco-române; în basine se gäséau ră- 
niţii români îmbareaţi pe şlepuri şi cari wau putut încă 
să urce Dunărea din cauza gheţei... 

— Azi dimineaţă, Hinna, care se anunţase eri, vine 
cu Lupu Kostake. Lucrurile sau petrecut aşa cum 'i le 
prezisesem, când ma consultat dacă trebuia să pri- 
Danube à cause des glaces... 
meascä şi când Lupu îi dăduse asigurarea că nu avea să 
se teamă de nihic : o ordonanţă a lui Mackensen nu dă 
voe tribunalelor române să judece. în corecţional, pe 
Notre ‘bulletin mentionne-le bombardement des docks de 
supuşii Puterilor Centrale; institue pentru, ei tribu- 
nale germane cari vor judeca dupä codul românese, dar 
după procedura germană; obligă tribunalele să tie şe 








21 mars. — Aucune confirmation des bruits qui ont cir- 
culé hier. Le bulletin allemand parle de.luttes d'infanterie 
et de cavalerie dans le secteur vide en France, ce qui indique 
un recul important ; les Anglais avaient dit la veille que leur 
cavalerie poursuivit lennemi qui se retirait en désordre. 
Braila par une escadrille d'avions ruseo-franco-roumains $ 
dans les bässins devaient se trouver les blessés roumains 
embarqués sur shleeps et qui n’ont pu encore remonter le 

— Depuis deux jours temps idéal. 

— Ce matin Hinna, qui s'était annoncé la veille, arrive avec 
Lupu. Les'choses se sont ‘passées comme jele lui avais prédit, 
quand il wa consulté s’il devait accepter et quand Lupu lui a 
donné l'assurance qu’on n'avait rien à craindre: une ordonnan- 
ce de Mackensen défend aux tribunaux roumains de juger'au 
correctionnel les sujets des alliés; institue des tribunaux al- 
lemands pour les alliés et qui jugeront d’après le code rou- 
main mais selon la procédure allemande; qui oblige les tri- 
bunaux à sièger avec un assesseur allemand au civil quand 


NOTE POLITICE — 1917 469 


dintä cu un asesor german, în procesele civile, când un 
supus central este în cauză; suprimă dreptul de apel 
în penal; dă reclamantului german dreptul să-şi aleagă 
tribunalul, ete. — Hinna, evident, spune că el nu poate 
executa un astfel de ordin care, dealtminterea, modifică 
formula executorie şi ordonă gi Curtei de Casaţie să tie 
şedinţă. El îmi cere un sfat. — Ii reamintese că prevä- 
zusem toate acestea, dar că na ascultat de mine. Eu: 
«Ce zice Carp; el este acela care trebue să te deslege». 
—. Hinna : «Carp zice că am dreptate, dar că trebue să 
mă, înţeleg cu Lupu». — Lupu discută, dar recunoaşte 
că şunt părţi inacceptabile în ordonanţă. Lupu recu- 
noaşte că dăduse asiguräri lui Hinna. — El propune 
ça Hinna să serie o scrisoare pretextând motive de să- 
nătate. — Eu :—«Qui ?%»—Lupu : «Baronului de Welzer, 
dela care a primit mandatul». (Deci numire de către 
Germani, ceea ce se negase întotdeauna). Cum, în seri- 
soare, erau greşeli de frantuzeste, am coreetat-a; Hinna 
a păstrat ciorna : oare fiindcă conţinea rânduri scrise 
cu mâna mea ? 

— Ne-am întrunit la Maiorescu : Th. Rosetti, Hâr- 





un sujet allié est en cause; qui supprime le droit d'appel au 
pénal; qui donne au demandeur allemand le droit de choisir 
son tribunal ete. Hinna évidemment dif qu'il ne peut exécu- 
ter un pareil ordre, qui d’ailleurs modifie la formule exécu- 
{foire et ordonne aussi à la Cour de Cassation de siéger. Il 
me demande conseil. Je lui rappelle qne j'avais prévu tout 
cela, mais qu'il a passé outre. — Moi: Que dit Carp; Cest à 
lui de vous délier.— Hinna: Carp dit que j'ai raison, mais 
que je m'entende avec Lupu. 

Ẹupu discute, mais reconnaît qu’il y a des parties inac- 
ceptables dans l’ordonnance. Lupu reconnaît qu'il avait donné 
des assurances à Hinna. Lupu propose que Hinna écriye une 
lettre alléguant des motifs de santé.—Moi: A qui ?—Lupu: Au 
Baron de Welzer, de qui il & reçu le mandat. (Donc nomi- 
nation par les Allemands; ce qu’on avait toujours nié). 

Comme il y avait des fautes de français, j'ai corrigé la 
lettre; Hinna a gardé le brouillon: est-ce parce qu’il y avait 
-des lignes de ma main? 

Réunis chez Maiorescu: Th. Rosetti, Harjeu, Arion, Gr. 


470 NOTE POLITICE — 1917 


jeu, Arion, Gr. Cantacuzino, G. Stirbey, Mehedinti; con- 
vocasem şi pe Corteanu ca redactor al unor proiccte. 
Nimeni nu m'a întrebat dacă îl convocasem sau nu pe 
Nenitescu. — In unanimitate s'a recunoscut necesitatea. 
refacerii Constituţiunii ; asupra sistemului electoral, 
Cantacuzino admite sufragiul universal ; şi Arion, dar 
cu restricţii din punctul de vedere al capacitätei ; Maio- 
rescu se declară indiferent, căci el admite toate siste- 
mele, dacă se ajunge a se schimba mentalitatea oameni- 
lor; primesc şi eu, dar majoritatea electorală să fie la 
25 de ani şi votul plural pentru unele categorii. — Mai 
se admite şi revizuirea legei presei ; calomnia privată să 
fie dată în competinta tribunalelor ordinare. Admis dea- 
semenea şi principiul exproprierei— Cantacuzino o pro- 
pune pentru un sfert; eu o admit ilimitată pentru utili- 
tate publică sau utilitate socială, dar în schimbul unei 
prealabile îndemnizări în bani.— Cu majoritate se ad- 
mite propunerea mea : Constituţie decretată; Maiorescu 
ține la o Constituţie votată în formele legale actuale. In 
această privință Maiorescu examinează dacă nu se pot 
obţine legi de circumstanţă dela actualul Parlament; eu 





Cantacuzène, Stirbey, Mehedinţi; j'avais convoqué aussi Cor- 
teanu comme rédacteur de certains projets. Personne ne m’a 
demandé si j'avais convoqué ou non Neniţescu. Unanimes à 
reconnaître nécessité refonte de la Constitution ; sur le sys- 
tème électoral, Cantacuzène admet le suffrage universel: 
Arion aussi, avec des restrictions au point de vue capa- 
citaire; Maiorescu se déclare indifférent, car il admet tous 
les systèmes si on arrive à changer la mentalité des hommes; 
j'accepte aussi, mais majorité électorale à % ans et vote 
plural pour certaines catégories. Admis aussi révision loi de 
la presse: la calomnie privée aux tribunaux ordinaires. Ad- 
mis aussi principe expropriation. Cantacuzène la propose 
pour un quart; moi je l’admets indéfinie pour utilité publi- 
que ou utilité sociale, mais moyennant indemnité préalable 
en argent. En majorité on est pour ma proposition: Consti- 
tution octroyée: Maiorescu tient pour une Constitution votée 
dans les formes légale actuelles. A ce sujet, Maiorescu exa- 
mine si on ne peut obtenir des lois de circonstance de l’ac- 
tuel Parlament; je suis d’avis et tous partagent mon opi- 


NOTE POLITICE — 1917 471 


sunt de părere, şi toţi împărtăşesc opiniunea mea, că 
pentru a marca separatia între trecut şi ce yă-veni, nu 
trebue cerut nimic partidului liberal, ca partid, 

Maiorescu se pronunţă, cu energie, pentru pedepsi- 
rea vinovaţilor; să se aleagă câteva căpetenii necinstite: 
Al. Constantinescu. Iliescu, etc. si să se dea un exemplu. 
— Cantacuzino ar vrea să cuprindă printre ei şi pe 
Brătianu. — Arion şi cu mine: «Greşeala politică, ea 
se ispäseste, nu se traduce la bara justiției». — Sus- 
pendarea inamovibilităţei pentru un timp oarecare este 
şi ea admisă în general. — Maiorescu a pus, clar, ches- 
tia evreiască, : ei trebue naturalizati. In afară de nece- 
sitatea de a o face, va mai fi şi beneficiul bunei vointi 
a presei care se află în mâinile ovreilor şi al cărei con- 
curs va fi util pentru a restabili creditul ţărei. Toată 
lumea este de acord, afară de Rosetti. — Cantacuzino 
ar preferi să ne lăsăm să fim siliţi, Arion, din contra, 
este de părere ca iniţiativa să vie dela noi. — O vorbă 
a lui Maiorescu : «Regele Carol a voit ca în România ni- 
meni să nu fie descurajat. nici măcar canalia !». 

22 Martie. — Mi se raportează că cercurile germane 





pi — +— 


nion que pour marquer la séparation entre le passé et ee qui 
viendra, il n'y a rien à demander au parti libéral, comme 
parti. Maiorescu se prononce avec énergie pour la punition 
des coupables; choisir quelques gros bonnets-voleurs: A. Con- 
stantinescu, Iliescu etc. et faire un exemple. Cantacuzène 
voudrait englober Bratiano; Arion et moi: faute politique, 
elle sexpie; elle ne se traduit pas à la barre. La suspension 
de l'inamovibilit6 pour certain temps est généralement ad- 
mise aussi. 

Maiorescu a clairement posé la question juive: il faut les 
naturaliser. En dehors de la nécessité de le faire, il y aura 
aussi le bénéfice de la bienveillance de la presse qui est aux 
mains des Juifs et dont le conèours sera utile pour rétablir 
le crédit du pays. Tout le monde d’accord, sauf Rosetti. Can- 
tacuzène aimerait mieux qu'on se laissât forcer la main; 
Arion, au contraire, prône l'initiative venant de nous. 

Un mot de Maiorescu: «Regele Carol a voit ca în Româ- 
nia nimeni să nu fie descurajat, nici măcar canalia!» 

22 mars, — On me rapporte que dans les cercles alleman- 


Æ72 NOTE POLITICE — 1917 


sunt foarte mulfumite. Stirile din Rusia, NAS 0 a 
narhie adâncă, îi satisfae. 

— In ţară, multe plângeri. In unele regiuni, ça Te 
leorman, se ia tot ce se găseşte. N. Ioanid sa întors 
speriat de acolo. La barierile Bucureştilor patrulele . îşi 
însuşeso tot ce poate conţine, căruţa ţăranului. La pri- 
mărie sunt istoviti şi toate fanteziile trebuese executate 
fără răgaz. Astăzi a trecut prin cäpul unui ofiţer să înte- 
meieze 15 restaurante municipale cu. un leu .tacâmul, 
pentru 45.000 de persoane, şi avea si pretenţia ca până 
Sâmbătă să fie totul gata! Altul sa prezintat la cămi- 
nul liceului Sf. Gheorghe şi a dat ordin să fie, golit 
până diseară, fiindcă voia să instaleze în el spitalul 
femeilor pe cazre-Colentina nu le mai putea cuprinde: în 
plină calea Victoriei ! 

23 Martie. — Manifestatie sgomotoasä a femeilor 
din popor. Pe la ora 10 dimineaţa : tipete stridente, a- 
devărate miorlăituri. Mă uit pe fereastră şi văd câţiva 
rari agenţi în luptă cu ceata. Femeile caută bucăţi de 
ghiatä, prin mormanele de. zăpadă, pentru a le arunca 


des on marque beaucoup de contentement. Les nouvelles de 
Russie, reflétant une anarchie profonde, ont de quoi sa- 
tisfaire. 

— A l’iutérieur, beaucoup de plaintes. Dans certaines ré- 
gions comme Teleorman. on prend tout ce que l’on trouve. N. 
Ioanid en est revenu effrayé. Aux barrières de Bucarest, les 
patrouilles font main basse sur tout ce que peut contenir 
la voiture du paysan. A la Mairie on est à bout de force et 
toutes les phantaisies doivent être exécutées sans délai; au- 
jourd'hui il a passé par la tête d’un officier de créer 15 res- 
taurants municipaux à un franc le couvert, pour 45.000 per- 
sonnes, et il avait la prétention que pour samedi se fût déjà 
sur pieds. Un autre s’est présenté au réfuge du lycée Saiut 
eee et a donné l’ordre de le vider jusqu’à ce soir, parce 

wil veut y installer l’hôpital des filles que Colentina ne peut 
Sura contenir: en pleine Calea Victoriei. 

23 mars. — Manifestation bruyante des femmes du sticlei 
Vers les 10 h. cris aigus, vrais piaillemenis. Je regarde par 
la fenêtre, quelques rares agents sont aux prises avec la 
bande. Les femmes cherchent dans les tas de neige des gla- 
gons pour les jeter aux agents. Arrive le préfet de police. 


NOTE POLITICE — 1917 473 


în agenţi. Soseste prefectul de poliţie; este înconjurat, 
femeile ţipă agitând petiţii. Ele sunt prea numeroase 
ca să nu fi fost puse în mişcare de cineva. Prefectul îmi 
spune că de mai multe zile se cereau la Prefectură cer- 
tificate pentru a stabili calitatea de soţie de mobilizat. 
Se pare că generalul Mustaţă, dela, Casa de ajutor a ofi- 
terilor, a imaginat să ceară astfel de certificate pentru a 
scăpa de solicitările imposibil de satisfăcut. Azi dimi- 
neafä, invadarea prefecturei poliţiei. In plus, agenţii 
luaseră 60 de bani până la 1 leu de femee pentru a le 
face petitiile : hârtii poligrafiate cărora femeile acordau 
v virtute particulară! Aceşti agenţi, arestaţi, au fost 
bătuţi, coram populo, pentru exemplu. Femeile au ple- 
cat în procesie. Sosite la mine ele sbierau: «Ajutor şi 
pace !» Au manifestat cam peste tot. Tzigara mi-a spus 
că altele au huiduit pe ofiţerii germani ; se pare chiar că 
Sa raportat Germanilor că poliţia excitase femeile din 
popor zicându-le că Germanii le iau pâinea lor. 


On Ventoure. on vocifère; les femmes brandissent des papiers 
et agitent des mouchoirs pour donner des signaux. Elles 
sont trop nombreuses pour ne pas avoir été mises en branle 
par quelqu'un. Le préfet me dit que depuis plusieurs jours 
on demandait à la préfecture des certificats pour établir la 
qualité de femmes de mobilisés. Il paraît que le général 
Mustata, de la Caisse de secours des officiers, pour se débar- 
rasser de sollicitations impossibles à satisfaire, avait ima- 
giné de demander de ces certificats. Ce matin, envahissement 
de la préfecture de police. De plus, des agents avaient pris 
des 60 centimes ou un leu aux femmes pour leur faire les 
pétitions: papiers polygraphiés, auxquels les femmes accor- 
daient une vertu particulière. Ces gens appréhendés ont été 
rossés, coram populo, pour l’exemple; le bon Tzigara, pour 
ses premières armes, avait l'envers de la main tout gonflé. 
Les femmes sont parties en procession. Arrivées chez moi el- 
les criaient «ajutor si pace»; elles ont manifesté un peu par- 
tout. Tzigara m'a dit que d’autres ont hué des officiers alle- 
mands; il paraît même qu’on a rapporté aux Allemands que 
la police avait excité les femmes du peuple, en leur insinuant 
que les Allemands leur enlèvent leur pain. 


474 NOTE POLITICE — 1917 


— La 124 Stolzenberg a venit la Crucea Rosie pen- 
tru a se informa dela mine. — «Trebue ca cineva să 
le fi pus la cale. Cine ?» — «Nu ştiu nimic. E posibil. 
Dar suferinţele sunt grozave». — Colonelul : «Acum este 
făină în abondenţă, dar brutarii la rândul lor nu vor să 
lucreze». — Eu: «Lăsaţi să intre mălaiul; fiecare poate 
să-şi fiarbă mămăliga». — Şi profit de ocazie pentru a-i 
spune că modul de a ţine închise barierele oraşului este 
cauza adevărată a foametei. La Bucureşti, fasolea se 
plăteşte 1 leu şi 1.20; la ţară costă 16 şi 20 bani. Cartofii 
sunt de negăsit : ţăranii oferă să-i aducă cu 30 bani şi 
sau cumpărat pe loc cu 17 bani. Am scris lui Lupu Kos- 
take că trebue să ceară ridicarea interdicţiilor de im- 
port în oraş. Ştiu că în discuţia dintre Albrecht, parti- 
zan a] libertätei, şi Zacherl, Lupu e de partea lui Za- 
cherl. 


La 6% Verzea îmi comunică că mişcarea de azi di- 
mineafä tot a îmbunătăţit situaţia. Administraţia ger- 
mană acordă 15 vagoane de făină în loc de 12, şi mai 


A 19% Stoltzenberg est venu à la Croix Rouge s'informer 
auprès de moi. «Quelqwun a dû mettre ceci en train. Qui est- 
ce?» — Je n’en sais rien. C'est possible. Mais les souffrances 
sont terribles—Le colonel: Il y a de la farine en abondance 
maintenant, mais les boulangers à leur tour ne veulent pas 
travailler, — Moi: Laissez entrer la farine de maïs, chacun 
veut cuire sa polenta. Enfin je profite pour lui dire que la 
façon de tenir fermées le$ barrières de la ville est la cause 
réelle de la disette. A Bucarest on paye 1 leu et 1.20 les hari- 
cots; à la campagne ils sont à 16 et 20 cent. Les pommes de 
terre sont introuvables: les paysans offrent de les apporter 
à 30 cent, et on en a acheté sur place à 17 cent. Jai écrit à 
Lupu Kostache qu'il doit demander la levée des interdictions 
d'importation. Je sais que dans le débat entre Albrecht, par- 
üisan de la liberté, et Zacherl, il s’est rangé du côté de Za- 
cherl. | 

A 6h. % Verzea me communique que le mouvement de 
ce matin a tout de même détendu la situation. L'adminis- 
tration allemande accorde 15 wagons farine en place de 12, 


NOTE POLITICE — 1917 475 


dă în plus 15 vagoane de mălai — cum am cerut. Se va 
da si carne. — Mi se aduce un exemplar din formula- 
rele imprimate, pe cari agenţii le vindeau cu 60 bani fe- 
meilor cari cereau faimosul certificat. 

24 Martie. — O întâmplare nostimă: Cinci magis- 
trati dela Curtea de Apel din Craiova merg la Ministe- 
rul de Finanţe pentru a vorbi cu Nenitescu: Bräiloi. 
“Clinceni, Neamţu, Dartanin Niculescu, ete. Staicovici îi 
congediază : «Domnul Ministru (?) nu va poate primi, 
pentru că este putin cam enervat !» Capul magistraţilor ! 

— Hinna vine să-mi citească memoriul pe care vrea 
să-l prezinte baronului de Welzer. L-am întrebat dacă 
îl arătase lui Carp. Carp a răspuns că nu avea vreme 
să-l asculte şi dacă poate să obtie restabilirea, dreptu- 
lui de apel şi dreptului de reciprocitate, ca un Român să 
asiste pe Român într'un proces intentat înaintea unui 
tribunal german, asta este tot ce poate spera. Hinna l-ar 
fi făcut să observe că, cerând reciprocitatea, asta însem- 


donne en plus 15 wagons de farine de maïs comme je l'ai 
demandé. On donnera de la viande aussi. 

On m'apporte un exemplaire des formulaires que les a- 
gents avaient fait imprimer et qu'ils vendaient pour 0.60 L 
aux femmes qui demandaient le fameux certificat. 

24 mars. — Un bonne. histoire: cinq magistrats Cour 
d'Appel Craiova vont au Ministère des Finances parler à 
Nenitzescu: Brailoi, Clinceni, Neamtzu, Dartagnan Niculescu, 
ete. Staicovici les congèdie: «Domnu Ministru (?) nu vă poate 
primi pentru că este putin cam enervat!» Tête des magistrats! 

Hinna vient me lire le mémoire qu'il veut présenter au 
‘baron de Welzer. Je lui ai demandé s’il lavait montré à 
Carp. Carp a prétendu qu’il n'avait pas le temps de l'écouter 
et que s’il pouvait obtenir l'établissement du droit d'appel et, 
comme réciprocité, qu’un Roumain assistât le Roumain en- 
gagé dans un procès devant un tribunal allemand, c’est tout 
ce qu'il pouvait espérer. Hinna lui aurait fait remarquer 
qu’en demandant la réciprocité c'était admettre le bien fondé 
de l’immixtion d'un Allemand dans la justice du pays. J'ai 
conseillé de raccourcir le mémoire et j'ai rappelé à Hinna: 
«Je vous ai prévenu, mon cher ami, et vous avez passé outre ; 
vous n’avez qu'à subir les conséquences; vous vous êtes en- 
gagé par écrit devant le baron de Welzer et vous ne pouvez 


416 NOTE POLITICE — 4917 


na că se admite imixtiunea-unui German în justiţia, tă- 
rei. — I-am dat povaţa, să scurteze memoriul şi iam 
reamintit: «Te-am prevenit. scumpe amice, şi pai ţinut 
seama, wai decât să tragi consecinţele. Te-ai angajat 
în scris faţă de Baronul de Welzer; nu poţi pleca». Hinna 
aceeaşi apărare: Lupu K. îmi dăduse toate asigurările. 
— Prinţul Ben Aiad dejunează la mine. El este 
mâhnit de starea în care se află ţara. Corbescu i-a fost 
camarad de şcoală la Paris; aceasta nu l-a oprit să-i tri- 
mită, după plecarea sa, 40 de agenţi pentru a-i scotoci 
casa, ca şi cum ar fi vrut să dea asalt lui Cartouche. El 
mi-a vorbit de amenințările la care mă credea expus în 
momentul plecărei guvernului. l-am spus că, după câte 
ştiam, când Take Ionescu a propus arestarea sau ridi- 
carea mea, Morţun a combătut propunerea, care ast- 
fel a căzut. Acest detaliu l’a adus a-mi face revelaţia 
“următoare: La, Berlin, Bussche a fost întrebat de ce 
nu-l strânsese de aproape pe Brătianu, care cu ocazia 
contractului englezesc şi cu telegrama dela Berlin pe 
care o provocase acest contract, se credea pe punct 
de a fi gonit dela putere; Bussche ar fi răspuns: 
«Dacă aşi fi împins pe Brătianu, poate căar fi de- 
clarat războiul şi am fi pierdut tot grâul de care aveam 





pas vous en aller!» Lui, la même défense: Lupu m'avait 
donné toutes les assurances. 

Le Prince Ben Aiad. Il déjeune chez moi. Affligé de l'état 
du pays. Corbesco a été un camarade de collège à Paris, cela 
-me l’a pas empêché de lui emvoyer après son départ 40 agents 
fouiller sa maison comme si on allait livrer assaut à Car- 
touche. Il m'a parlé de menaces qu’il croyait suspendues sur 
ma tête au moment du départ du gouvernement et je lui ai 
dit qu’à ma connaissance, lorsque Take Ionescu a proposé 
mon arrestation ou mon enlèvement, Mortzun a combattu sa 
proposition qui est ainsi tombée. Ce détail l’a amené à me 
faire, après déjeuner. la révelation suivante: A Berlin on a 
demandé à Bussche pourquoi il n’avait pas serré de près 
Pratiano qui, lors du contrat anglais et du télégramme: de 
Berlin que ce contrat avait provoqué, s’est bien cru sur le 
point d’être chassé du pouvoir, Bussche aurait dit: «Si j'avais 
poussé Bratiano, il aurait peut-être déclaré la guerre et nous 
aurions perdu tons les blés dont nous avions besoin». On lui 


NOTE POLITICE — 1917 477 


nevoe». I sâ obiectat că armamentul era nul şi că 
României îi lipseau toate cele mecesare pentru a face 
războiul. Ben-Aiud îmi mai spune: «Ai pronunţat nu- 
mele lui Morţun, să-ţi fac o confidentä în privinţa lui. 
Pe vremea de care vorbim, Morţun a dat ideia lui 
Bussche să triineată un ultimatum, şi chiar stäruia asu- 
pra acestui punct». Foarte mirat, întreb pe Ben-Aiad 
dacă crede că Morţun era sincer; el îmi răspunde că 
foarte sincer el crede că Morţun era filo-german con- 
viñs în politică, sa. 

Ordonanţă ‘pentru ‘un al 'treilea recensământ. Asa 
zis, pentru a avea o bază în distribuţia de pâine. De 
astădată, pentru fiecare locuitor al unei case, trebue 
trei exemplare. N’am pomenit administraţie cu mai 
multe härtoage. 

— Am prânzit la doamna L. Philipescu cu prinţul de 
Reuss şi Praschma. Din conversaţia mea cu Reuss, care 
á fost consul general la Calcuta, ministru în Persia şi 
care a văzut multă lume şi are memorie bună, păstrez 
impresia că nu se poate avea încredere în judecata lui 
Bussche, cu toate că sau tocmai fiind că lucrează prea 
mult; că Waldburg, care sa relevat la Bucureşti — 








a de suite objecté que les armements étaient nuls ét que'la 
Roumanie manquait de tout pour faire la guerre. Sur cet in- 
cident, Ben-Aiad me dit: «Vous avez prononcé le nom de 
Mortzun; une confidence à son sujet. A cette époque dont 
nous parlons, Mortzun a fait dire à Bussche d'envoyer un 
uitimatum. Il a même été préssant». Très étonné, je demande 
à Ben-Aiad s’il croit que Mortzun était sincère et il me ré- 
pond que très sincèrement il’eroit que Mortzun était philo- 
allemand convaineu dans sa politique. 

— Ordonnance pour un troisième recensement. Soi disant 
toujours pour avoir une base pour la distribution du pain. 
Cette fois-ci, pour chaque habitant de la maison trois exer- 
plaires à fournir. Je ne connais pas d’administration plus 
paperassière. 

‘Dîné chez M-me Lydie Filipescu avea le Prince Henri 31 
de Reuss et Praschma. De'ma conversation avec Reuss, qui 
a été consul général à Calcutta, ministre en Perse et qui a 
tu beaucoup de monde et a bonne mémoire, je garde impres- 
sion qu'on n'a pas confiance jugement de Bussche, malgré 


478 NOTE POLITICE — 1917 


căci la Viena lucrase foarte putin în cariera sa — este 
socotit că, lucru pe care eu lam crezut în totdeauna, 
era partizan al unei acţiuni mai stăruitoare decât Bus- 
sche, cu care nu se prea înţelegea. E vorba să fie numit 
Schlawe în locul căp. Albrecht, ca director al aprovizio- 
nărilor. Reuss se miră că contele de Mirbach nu a luat 
încă contact cu mine. 

Aflu stupida arestare a lui Sfetescu. 

25 Martie. — Caion îmi aduce textul unei circulări 
poligrafiate care chiamă pe femei la o manifestaţie. Ea 
este semnată : Femeile Socialiste Române. 

Prefectul de poliţie, la prânz la mine. îmi spune că 
măsurile de poliţie, luate în comun cu Germanii, indică 
în toate cazurile că Germanii nu înlesnesc aceste mani- 
festări în favoarea păcei, cum o pretind unii. Crede că 
nimic nu va avea loc mâine. Câţiva sindicalişti, printre 
conducători, au fost arestaţi preventiv. 

26 Martie. — De vreme au circulat patrule în toate 
străzile. Fiecare soldat german, până şi ordonantele, cir- 
culă armati. Soldaţii cari duc corespondenţa au puşea în 
bandulieră. Nu sa petrecut absolut nimic. 


ou parce qu'il travaille trop: que Waldburg, qui s’est révélé à 
Bucarest ayant fait peu pour sa carrière à Wien, est estimé 
que, ce que j'ai toujours cru, il était partisan d’une action 
plus pressante que Bussche, avec lequel il ne s’entendait pas 
beaucoup. 

On veut nommer Schlawe, à la place du capitaine Albrecht, 
directeur des approvisionnements. Reuss étonné que le comte 
de Mirbach n'ait pas pris contact avec moi. 

J'apprends la stupide arrestation de Sfetescu. 

25 mars. — Caion m'apporte le texte d'une circulaire po- 
lygraphiée appelant les femmes à une manifestation. Elle est 
signée: «Femeile socialiste române». 

Le préfet de police qui vient dîner me dit que les mesures 
de police prises en commun avec les Allemands indiquent en 
tous cas que les Allemands ne prêtent pas la main à ces ma- 
nifestations en favour de la paix comme d'aucuns le peu- 
saient. Il croit que rien ne se passera demain. Certains me- 
neurs syndicalistes ont été préventivement arrêtés. 

26 mars. — De bonne heure les patrouilles out circule dans 
toutes les rues. Chaque soldat allemand, y compris les ordon- 


NOTE POLITICE — 1917 479 


Telegramele de azi.dimineatä anunţă că Țarul (?) 
a fugit şi că s'au dat ordine de urmărire la graniţe. Tre- 
nurile sunt perchizitionate de soldaţi. Se face apropiere 
cu începutul marei revoluţii franceze. 


28 Martie, — Bărbulescu era eri exasperat de nepu- 
tinfa si incompetenţa în mijlocul cărora se zbat Neni- 
tescu şi Carp. El vrea cu orice pret să mă duc să scutur 
pe Carp şi să ne întrunim puterile, pentru a găsi o so- 
Jutie în chestia financiară. Imposibil dea utiliza cele 250 
şi câteva milioane de mărci pe care Banca le posedă la 
Reichsbank: ele sunt sequestrate de creditorii particulari. 
Bărbulescu crede că Generala, Banca de Credit, ete. tre- 
bue să fi pus sequestru pe ele pentru a se garanta în 
contra sequestrărei propriilor depozite de către guvernul 
dela Iaşi. Deci, nici o bază pentru o operaţie financiară. 
Deasemenea. Germanii refuză să dea bilete din emisiu- 
nea lor în schimbul vechilor bilete ale Băncii Naţionale. 


nances, cirenle armé, Les soldats portant la correspondance 
on le fusil en bandoulière. Il ne s'est absolument rien passé. 


Les dépêches de ce matin annoncent que le Tzar (?) s’est 
enfui et que les ordres ont été donnés anx frontières. Les 
trains sont perquisitionnés par les soldats. On fait des rap- 
prochements avec les débuts de la grande révolution fran- 
caise, 


28 mars. — Barbulescu était hier exaspéré de l'impuissance 
ou de l’incompétence au milieu desquelles se débattent Nenites- 
cu et Carp. Il veut à tout prix que j'aille secouer Carp et à for- 
ces réunies trouver une solution à la question financière, Im- 
possible d'utiliser les 250 et quelques millions de marks que 
la Banque possède au Reichsbank; ils ont été saisis «par des 
créanciers particuliers». Barbulescu croit que la Générale, la 
Banque de Crédit ete. ont dn mettre saisie-arrêt pour se ga- 
rantir contre la séquestration de leurs propres dépôts par le 
gouvernement de Iassy. Donc aucune base pour une opéra- 
tion financière, De même les Allemands refusent de donner 
des billets de leur propre émission contre les vieux billets 


480 NOTE POLITICE — 1917 


puse la'o parte, dar neanulate. Ele ating suma de 
circa 1.700.000 lei. Sa sugerat şi Neniţescu s'a grăbit să. 
caute a face o emisiune bazată pe un stoc fictiv, consti- 
tuit prin garanţia marelor bănci locale. Imitaţia celor 
petrecute în Belgia. Adunare lamentabilă de oameni de 
mâna treia cari wau, ca reprezentanţi: dela casele lor 
decât puteri foarte limitate. Bărbulescu constată prostia 
lui Neniţescu de a consimti să scoată el din foc casta- 
nele care vor fi mâncate de altii. 

— Căpitanul Scheible a ţinut socoteală de scrisoa- 
rea, mea către Tzigara şi i-a dat drumul lui Sfetescu. 
Prefectul a venit la ora 3 să-mi aducă această veste. 

— Am primit vizita lui Plutarc Mareş. El a aflat 
arestarea, la Focşani, a lui Chirculescu şi s'a speriat. A 
venit. să-mi vorbească de rău politica lui Brătianu şi 
să mă facă să cred că el apăra politica mea! Ca şi 
ilustrul Dumitrescu-Câmpina care mă asasinează, prin 
toate rudele si prietenele, ca să mă duc să pledez libera- 
rea lui. Dealtminterea, se spicueşte cam peste tot şi Ghe- 
rovici a fost şi el internat. 

— Doamna Popp dela «Bukarester Tagblatt» îmi 





de la banque mis de côté et non annulés. Il y en a pour en- 
viron 1.700.000 lei. On a suggéré et Nenitescu s’est empressé 
de chercher à faire une émission basée sur un stock fictif, 
constitué par la garantie des grandes banques locales. Imi- 
lation de ce qui s’est passé en Belgique. Assemblée pitoyable 
dhommes de 3-eme ordre, ayant de leurs maisons transférées 
des pouvoirs très limités. Barbulescu constate la bêtise de 
Nenitzescu de consentir à tirer du feu les marrons que g'au- 
tres croqueront. | 

Le capit. Scheible a tenu grand compte de ma lettre à 
Tzigara et a relâché Sfetescu. Le préfet est venu m'apporter 
à 8 h. la nouvelle. 

Visite de Plutarch Mareş. Il a appris l’arrestation à Foc- 
şani de Chireculescu et le trac l’a gagné. Il est venu dire du 
mal de la politique de Bratianu et me laissait croire que lui 
défendait ma politique. C'est comme l'illustre Dumitrescu- 
Câmpina, qui m'assassine par ses parentés et amies pour que 
j'aille plaider sa libération. D’ailleurs, on récolte un peu par- 
tout et Gherovici aussi a été interné. M-me Popp du «Buka- 


NOTE POLITICE — 1917 481 


anunţă că soţul ei şi-a recâstigat in fine libertatea în 
Moldova. Un cetafean român ţinut sub zävoare dela. 14 
August evident fără umbră de motiv, din moment ce a 
fost pus în libertate ! 

— Tot nu se ştie nimic precis despre Rusia. Reuter 
anunţă că familia imperială este arestată la Tsarskoje- 
Szelo. O comisie de deputați a fost la Mobilew pentru a 
executa această arestare. (De ce Mohilew — cartier ge- 
neral] toamna trecută -— când abdicarea este datată din 
Pskow ?) — Lipsa de ştiri elare îmi este confirmată de 
locotenentul Moos dela poliţia centrală, dar acest ofiţer» 
foarte inteligent, interpreta tot ce se petrece acolo în 
sensul favorabil al păcei. Dealtminterea te izbeşte ma- 
rele dor de pace pe care îl mărturisesc toţi ofiţerii cu 
cari vii în. contact. In timpul manifestărei de deunăzi 
soldaţii încurajau pe femei să strige «Pace». 

29 Martie. — Mizeria devine emoţionantă. Cantinele 
Crucii Roşii au ajuns la o distribuire de 12.500 raţiuni 
de hrană, si mai există şi «supe populare comunale» pre- 
cum şi câteva cantine particulare. — In urma măsurilor 





rester Tagblatt» m'annonce que son mari a enfin reconquis 
sa liberté en Moldavie. Un citoyen roumain tenu sous les 
verrous depuis le 14 août, évidemment sans ombre de raison, 
puisqu'on l’a relâché. ` 

On continue à ne rien savoir de précis sur Russie. 

Reuter annonce que la famille impériale est gardée pri- 
sonnière à Tzarskoje-Szelo. Une commission de députés a été 
à Mobhilew exécuter cette mise en état d'arrestation. (Pour- 
quoi Mohilew — quartier general l’automne dernier, — quand 
l’abdication est datée de Pskow?). L'absence de nouvelles 
claires m'est confirmée par le lt. Moos de la police centrale, 
mais cet officier, tres intelligent, interprétait tout ce qui s’y 
passe daus un sens favorable à la paix. On est d’ailleurs 
frappé de immense soif de paix que témoignent tous les of- 
ficiers avec lesquels on vient en contact. 

Pendant la manifestation de l’autre jour, les soldats en- 
courrageaient les femmes à crier «Pace». 

29 mars. — La misère devient poignante. 

Les cantines de la Croix Rouge sont arrivées à une dis- 
tribution de 12.500 rations de nourriture, et il y a encore des 
soupes populaires communales et quelques cantines particu- 


31° 


482 NOTE POLITICE — 1917 


de destindere adoptate, după manifestatia femeilor, s'a 
pus alaltăeri carne în vânzare. Odată foamea potolită, 
marfa a rămas necumpărată. Ea era oferită peste limi- 
tele cartelelor de pâine, şi astăzi, a treia zi, am văzut cu 
ochii mei în piaţa mică carne care nu găsea cumpără: 
tori. Preţul nu mai este abordabil pentru micul public. 

— Am trimis guvernului militar o protestare din 
cauza arestării Marthei Bibescu... dar numai pentru o- 
noarea principiilor! Pentru că s'a jucat prea mult făcând 
pe primul ministru, Lupu Kostake, care a văzut pe baro- 
nul Welzer instalându-se ca tutor pe lângă cl, mai are şi 
plăcerea de a fi supus  contra-semnăturii lui Arthur 
Rosenberg. Lupu, care se lăudase că a pus pe Rosenberg 
sub supravegherea poliţiei şi că-l va goni din Bucu- 
reşti ! Neniţescu e mai norocos : există favoruri de 
Stat ! Verzea îmi povesteşte că sa dus la Nenitescu din 
partea căp. Fischer (Finanţele) pentru u găsi mijlocul 
de a da ajutoare băneşti soțiilor mobilizatilor. Neni- 
tescu i-a răspuns că el nu se ocupă decât de chestii 


lières. Par suite des mesures de détente adoptées, après la 
manifestation des femmes, on a mis en vente de la viande 
uvant-hier. Le premier coup de feu passé, la marchandise 
est restée pour compte: on en offrait au-delà de la limite des 
cartes de pain et aujourd'hui, 3-ème jour, j'ai vu, de mes yeux 
vu, la halle de la Piaţa Mică ayant encore de la viande qu'on 
ne recherchait pas. Le prix de 3 lei le kilo n’est plus aborda 
ble pour le petit public. 

Ai envoyé au gouvernement militaire une protestation pour 
l'arrestation de Marthe Bibescu... pour l'honneur des princi- 
pes seulement. 

Pour avoir trop joué au premier ministre, Lupu Kostache, 
qui avant vu le baron Welzer s'installer comme tuteur, a l’a 
grément d’être encore soumis au contre-seing d'Artur Rosen- 
berg. Et dira que Lupu s'était vanté d’avoir mis Rosenberg 
sous surveillance de police et de le vouloir chasser de Buca 
rest! Nenitzeseu ost plus heureux: il y a des grâces d'état. 
Verzea vient de me raconter qu'il a été trouver Nenitzeseu 
de la part du capitaine Fischer (les Finances) pour trouver 
le moyen de donner des subsides en argent aux femmes des 
mobilisés. Neniteseu lui a répondu «qu'il ne s'occupait que 


NOTE POLITICE — 1917 483 


mari, că nu stă de vorbă cu Fischer şi că nu va exami- 
na chestiunea decât dacă «colegii săi dela Militärver- 
waltung» îi vor vorbi de ea. Verzea era uimit: «Avem 
şi un supra-ministru !»  Neniţescu vorbeşte cu liniște, 
tot după spusele lui Verzea, de un împrumut de 300 de 
milioane, 

— Comentariile raportate de presa germană asu- 
pra retragerii făcută în Franţa pe o adâncime de 60 
“Em., arată această operaţie ca un succes de primul or- 
din. Ar trebui 3 luni de sfortäri ale aliaţilor pentru a re- 
face preparativele lor de ofensivă. In afară de felici- 
tările Impăratului către Hindenburg şi Ludendorff, se 
publică astăzi telegramele către Regele Bavariei şi 
Prinţul Ruprecht. Nici Francezii, nici Englezii mau a: 
nunfat luarea de prizonieri, ceeace ar indica că contac- 
“tul este rupt fără a fi avut loc urmărirea: 


— Guvernul militar se lichidează ; Stoltzenberg îşi 
face vizitele de plecare. Se simplifică angrenajele ad- 
ministratiei militare, dar tot rămân grozav de numeroase 
şi complicate. 


des grandes questions» — qu'il n'avait pas à causer avec Fi- 
seher et que seulement si «ses collègues de la Militär-Ver- 
waltung» lui en parlaient, il examinerait la question. Verzea 
était estomaqué : «Avem şi un supra-ministru». Neniţescu 
parle tranquillement d'un emprunt de 300 millions — à ce 
que dit toujours Verzea. 

Les commentaires rapportés par la presee allemande sur 
la retraite opérée en France sur une profondeur de 60 ki- 
lometres font valoir cette opération comme un succès do 
premier ordre. Il faudra 3 mois d'efforts aux alliés pour re- 
faire leurs préparatifs d'offensive, alors qu’elle était toute 
prête. A part les félicitations de l'Empereur à Hindenbourg 
et à Ludendorff, il y a aujourd’hui les depêches au Roi de 
Bavière et au Prince Ruprecht. D'ailleurs ni Français ni An- 
glais n’ont annoncé capture de prisonniers, ce qui indique 
que le contact a été rompu sans poursuite. 

Le «gouvernement militaire» se liquide; Stoltzenberg fait 
ses visites pour prendre congé. On simiplifie les rouages ad- 
ministratifs militaires. Mais ils restent aemet nom 
breux el compliqués. 


484 NOTE POLITICE — 1917 


30 Martie. — D-na Sabina Cantacuzino a fost expe- 
diată eri la Pasărea în două automobile pentru. 
dânsa si bagaje, locotenentul Moos a însoţit-o. Bărbatul 
ei (Dr. Cantacuzino) a venit la mine azi dimineaţă: 
Imi spune că eri peste zi, un căpitan Klein, dela «Obor 
Kommando» a venit, foarte politicos, să propue de a 
transmite o scrisoare, dacă familia doreşte să dea nou- 
tăţi, d-lui donel Brătianu. Foarte surprins, doctorul a 
întrebat dacă are voe să scrie tot, ca de exemplu să spue 
ce au păţit membrii familiei: Pilat (Săveni), Lia, Sa- 
bina. Răspunsul a fost afirmativ. D-rul îmi cere päre- 
rea. Eu cred că guvernul german vrea să se ştie la Iaşi 
ce se petrece aici, pentru a ajunge astfel la liberarea in- 
ternatilor germani. Gazetele dau tocmai textul unei pro- 
testări a lui Brătianu care acuză pe Germani că vio- 
lează dreptul ginţiler prin internarea ostaticilor. Sa 
răspuns cu vehementä şi Germanii anunţă chiar o re~ 
crudescenţă de arestări. Suntem fără scuze pentru ceeace 
am făcut și tot noi protestăm. 

— Generalul von Heinrich şi-a depus cărţile pentru 
plecare. 


30 mars. — Sabine Cantacuzene a été expédiée hier à Pa- 
sarea; deux autos pour elle et ses bagages; le lt. Moos l’a 
accompagnée. Son mari est venu me trover ce matin: dans 
la journée, toujours hier, un capitaine Klein, de l’Ober-Kom- 
mando, est venu très poliment proposer de transmettre une 
lettre, si la famille voulait donner de ses nouve:l:s, à Mr. 
Ionel Bratiano. Très surpris, le docteur a éemandé s’il était 
permis de tout écrire, comme par exemple de dire ce qui ar- 
rivait aux membres de la famille: Pilat (Saveni), Lia, Sa- 
bina. J] fut répondu affirmativement. Le Docteur me de- 
mande mon avis. Je pense que le gouvernement allemand 
veut qu'on sache à Iassy ce qui se passe, pour arriver à la 
libération des internés allemands. Les journaux donnent 
justement le texte d’une protestation de Bratiano, accusant 
les Allemands de violer le droit des gens par l’internement 
des otages. Il fut répondu avec véhémence et les Allemands. 

- annoncent même une recrudescence d’arrestations. Nous som- 
mes sans excuses pour ce que nous avons fait et c'est nous 
toujours qui protestons. Le général von Heinrich est venu 


NOTE POLITICE — 1917 485 


+ Blome pleacă si el pe front. El nea comunicat eri, 
lui Mehedinţi si mie, că Aurel Popovici, pe care îl cu- 
moştea bine, a murit în Elveţia. Ce păcat! Câte-va 
amănunte, foarte interesante, din conversaţia noastră : 
Czernin nu se retrage; este evident că Ungurii ar 
vrea, mai ales dacă vine vorba de pace, ca tratatul să 
fie semnat de Unguri. Apropierea dintre Austria şi Ro- 
"mânia («Grossüsterreich») ar fi soluţia echilibrată : Un- 
gurii ar pierde mijlocul de a dicta totdeauna. Burian 
este un om foarte scrupulos şi foarte muncitor, dar nu 
este pentru ministerul afacerilor străine. Cu toate 
acestea. propunerile de pace dela Crăciun au fost din 
iniţiativa sa; este o inspiraţie frumoasă. Noi avem 
mare speranţă în Clam-Martinetz, dar marele nostru 
om este Hohenlohe mare maestru al ceremoniilor, care 
era atotputernic chiar când nu ocupa vre-o funcţiune. 

— Azi dimineaţă, Lupu Kostake, G. Stirbey fiind 
prezent, mi-a spus că o divizie rusească s'a retras depe 
frontul Moldovei si că a fost înlocuită cu 10.000 de 
"Români. Că în Deltă, de-alungul Dunărei, în Basarabia, 
Ruşii incendiazä depozitele, cazărmile lor, ete. Aceste 














déposer sa carte p. p. ec. Blome part aussi sur le front. Il 
nous a appris à Mehedinţi et à moi que Aurel Popovici, qu'il 
<ennaissait bien, était mort en Suisse. Quel dommage! 

Très interessants quelques détails de notre conversation : 
Czernin ne se retire pas; il est évident que les Hongrois vou- 
draient, surtout s’il est question de paix, que le traité fût 
signé par un Hongrois. Le rapprochement de l'Autriche avec 
-la Roumanie—Gross-Oesterreich—serait la solution) équili- 
brée: les Hongrois perdraient leur moyen de toujonrs dicter. 
Burian était un homme très serupuleux et grand travailleur, 
mais point fait pour le ministère des Affaires Etrangères. 
Néamoins, les propositions de paix de Noël ont été de son 
initiative. C’est une belle inspiration. Nous avons grand es- 
poiren Clam-Martinetz, mais notre grand homme est Hohen- 
lche, le grand maître des cérémonies qui était tout-puissant 
même lorsqu'il n’occupait aucune charge. 

Ce matin Lupu Kostake, Stirbey présent, m'a dit qu’une 
vision russe se retirait du front de Moldavie, qu’elle était 
remplacée par 10.009 Roumains et que dans le Delta, tout le 
long du Danube, en Bessarabie, les Russes incendiaient leurs 
dépôts, lcurs casernes, etc. Ces détails auraient été communi- 


486 NOTE POLITICE — 1917 


detalii ar fi fost comunicate de şeful de Stat-Major lui 
Carp. — Pe de altă parte, Tzigara a văzut pe Carp «care 
este scârbit de Germani» şi obosit de toate ! 

31 Martie. — Nici o confirmare despre ştirile militare 
date de Lupu. 

Hinna mi-a adus textul răspunsului pe care Baronul 
de Welzer l-a făcut memoriului său. Imi cere sfat. Il 
întreb: Ce ţi-a spus Carp? Mă trimite la plimbare; sunt : 
un idiot care se mărginește la patru texte de legi şi care 
nu pricep situaţia nouă. Refuz să-i dau vre-un sfat: să 
rămâie sau să plece, căci nu vreau să iau răspunderea 
consecinţelor care ar putea să urmeze. 

Citesc în «Bukarester Tagblatt» că eri a avut loc 
deschiderea liceului israelit; că Luni se deschid şcolile 
evanghelice. Noi, — în urma cererii stäruitoare a lui 
Lupu Costake, care avea un director de teatru, pe când 
prefecfii sunt încă în căutarea rolurilor lor—noi am des- 
chis teatrul, dar nici o şcoală. De altfel o scrisoare a pro- 
fesorilor gcoalei de comerţ îmi spune multe asupra pro- 
cedeurilor lui Litica, liberalo-takist, numit la Instructia. 
Publică. 





qués par le chef d'Etat Major à Carp. D'autre part Tzigara 
a vu Carp qui est dégoûté des Allemands et fatigué de tout" 

31 mars. — Nulle confirmation des nouvelles militaires 
de Lupu. 

Hinna m'a apporté le texte de la réponse que le baron de 
Welzer a faite à son mémoire. Il me demande conseil. Je lui 
demande: Que vous dit Carp?—Il m'envoie promener; je suis- 
un idiot qui se confirme dans quatre textes de loi et ne com- 
prend pas la situation nouvelle. Je refuse de donner un con- 
seil: rester ou s’en aller, car je ne veux pas prendre la res- 
ponsabilité des conséquences qui peuvent suivre. 

Je lis dans le «Bukarester Tagblatt» qu'hier a eu lieu 
l'ouverture du lycée israslite; que lundi ouvrent les écoles 
évangeliques. Nous, sur la demande pressante de Lupu Kos- 
tache -— qui a eu uu directeur des théâtres, alors que les pré- 
fets sont encore à chercher et leur rôle à definir, — nous 
avons ouvert le Théâtre, mais pas une école. D'ailleurs, uue 
lettre des professeurs école commerce m'en dit long sur les 
procédés du sieur Litzica, libéralo-takiste, nomme à l'Instruc- 
tion Publique. 


NOTE POLITICE — 1917 487 


In Reichstag, Cancelarul si toţi oratorii s'au grăbit 
să declare că afacerile Rusiei nu-i privesc că Germanii 
sunt pentru libertatea popoarelor, că în 1906 Impăratul 
a sfătuit pe Tar a acorda reforme liberale şi că Germa 
nia nu are obiceul să se amestece în politica interioară 
a altor ţări. (Această din urmă frază nu prea amuză pe 
Carpistii noştri, cari visează a expulza dinastia cu con- 
cursul german. Lupu Kostake mi-a spus-o încă şi astăzi 
că Germania îşi rezervă capturarea familiei regale). A- 
ceastă simultaneitate de declaratiuni e o măsură luată 
contra propagandei engleze în Rusia, care caută să con- 
vingă poporul rus că Germania vrea să restaureze pe 
Țar şi tarismul. 

Lupu şi Tzigara, veniţi după masă, mi-anunţă că 
Putna-Seacă a fost ocupată de Germani, şi că Mareşalul 
ar fi spus că Românii din Moldova ar trebui în fine să-şi 
deschidă ochii ; că un armistițiu de 15 zile a fost cerut 
de Ruşi şi refuzat de Germani. 

Lupu mai confirmă odată că se dă foc la cazărmi şi 
proviziuni la Reni. E oare revoluţia ? Este retragerea 
pe Nistru ? 


Au Reichstag, le chancelier et tous les orateurs à l'envie 
se sont empressés de déclarer que les affaires de la Russie ne 
les regardaient pas. que les Allemands sont pour la liberté 
des peuples, qu’en 1906 l'Empereur a conseillé au Tzar d’ac- 
corder des réformes libérales et que l'Allemagne n'a pas 
l'habitude de s'immiscer dans la politique intérieure d'autres 
pays. (Cette dernière phrase n’amuse pas beaucoup nos car- 
pistes qui rêvent d'expulser la dynastie avec l’aide alleman- 
de. Lupu Kostake mwa répété encore aujourd’hui que l’Alle- 
magne se reservait de capturer la famille royale!) Cette si- 
multaneite de déclarations est une mesure prise contre la 
propagande anglaise en Russie, cherchant à convaincre le 
peuple russe que l'Allemagne cherche à restaurer le Tzar et le 
Tzarisme. 

Lupu et Tzigara, venus après dîner, m'annoncent que 
Putna-Seacă a été occupée par les Allemands, que le maré- 
chal aurait dit que les Roumains de Moldavie devraient en- 
fin se reveiller; qu’un armistice de 15 jours a été demandé par 
les Russes et refusé par les Allemands. Lupu confirme en- 
core une fois qu'on incendie casernes et provisions à Reni. Est- 
ce la révolution? Est-ce la retraite sur le Dniester? 


488 NOTE POLITICE — 1917 


1 Aprilie. — Kiriacescu îmi aduce ştirea luărei Ti- 
festilor, ceea ce apropie liniile germane de Mărăşeşti ; 
se şi prepară spitale la Bucureşti. Este oare reluarea 
ofensivei în Moldova ? Stirbey ştie prin cineva sosit 
din Focşani că tunul sa auzit tot timpul şi că cerul era 
vecinic roşu. 

Bărbulescu, Arion : nu se face nimic. Amândoi fu- 
rioşi contra lui Carp şi Neniteseu. Nu este posibil ca în 
astfel de împrejurări grave Carp să nu se sfătuiască de- 
cât cu Nenitescu. Acesta, din urmă se gândise la un îm: 
prumut, garantat de băncile româneşti sub formă de 
emisiune de bilete ca şi acele ale Băncei Naţionale. Cu 
alte cuvinte trei monezi: moneda noastră curentă, cea 
nouă şi aceea a Băncei Generale. Indeajuns ca să le com- 
promiti pe toate. Mi-a plăcut foarte mult indignarea lui 
Arion contra lui Carp. De altfel Lupu a stat eri două cea- 
suri la mine şi nici un cuvânt despre organizaţia cău- 
tată sau despre personalul recrutat. Au isprăvit prin a 
inventa. după căutările lui P. Theodoru, pe fiul lui 
Ilariu Marian, takist curat, ca prefect de Romanați. 

2 Aprilie. — Astăzi dimineaţă 60 de ostatici au ple- 


l-er avril. — Kiriacescu apporte la nouvelle de la prise de 
Tifesti, ce qui rapproche les lignes allemandes de Marasesti: 
on prépare des hôpitaux à Bucarest. Reprise de l'offensive 
en Moldavie ? Stirbey sait par quelqu'un arrivé de Focsani 
que l’on a entendu tout le temps le canon et que le ciel rou- 
geoyait tout le temps. 

Barbulescu, Arion. On ne fait rien. Tous deux révoltés 
contre Carp et Nenitzescu. Il est impossible que dans d'aussi 
graves conjectures Carp ne consulte que Nenitzescu. Ce der- 
nier avait imaginé un emprunt garanti par les banques rou- 
maines sous forme d'émission de billets comme ceux de la 
Banque Nationale. En d’autres termes, trois monnaies: la nôtre 
courante, la nouvelle, et celle de la Banque Générale. De quoi 
les compromettre toutes. J'ai beaucoup aimé l’indignation de 
Arion contre Carp. D'ailleurs Lupu est resté chez moi deux 
heures, hier, et pas un mot de l’organisation recherchée ou du 
personnel recruté. Ils ont fini par inventer sur les recherches 
de Theodoru le fils de Ilariu Marian, takiste pur sang, comme 
préfet de Romanati. 

2 avril. — Ce matin 60 nouveaux otages ont pris le che- 


NOTE POLITICE — 7917 489 


cat în spre Săveni. Au rămas la Bucureşti, la Hotel Im- 
perial, Cancicov, bolnav; Sevescu dela Banca Româneas- 
că, care se bucură, se zice, de protecţia ministrului Hel- 
ferich şi Stoenescu dela Teleorman. — Emil Petrescu a 
fost arestat la moşia sa şi adus la Bucureşti. 

Duca a venit la mine să mă consulte privitor la des- 
chiderea Curtei de Casaţie, cerută de Germani, pentru 
procesele civile. L’am sfătuit să se supună: organul 
fiind în fiinţă, ordinul Comandamentului—autoritate le- 
gală — anulează decretul de transferare a Curtei la 
Iași. Curtea poate foarte bine, odată acest act, care intră 
in dispozitiunile de restabilirea ordinei publice, înde- 
plinit, Curtea poate să nu ţie seamă de acele articole 
din ordonanţă, care schimbă legile noastre civile sau pe- 
nale. — Cred că va urma sfatul meu. 

Hinna revine să-şi verse ultimul său foc. Are poftă 
să rămână la minister, — Excelenţă !—şi o să primească 
ordonanța. Am refuzat să-i dau vre-un sfat. 

“Răspunsul guvernului german la protestarea noas- 
tră privitor la Marthe Bibescu : 

«Există motive.care interzic prezenţa la Bucureşti a 


min de Saveni. Sont restés à Bucarest, à l’Impérial: Canci- 
cov malade, le général Stoica, le prof. Baboianu, Sevesen de 
la Banca Romaneasca, jouissant dit-on de la protection du 
ministre Helferich et Stoenescu de Teleorman. Emile Pe- 
tresen a élé arrêté à sa propriété et amené à Bucarest. 

Duca venu me consulter au snjet ouverture Cassation 
reclamée par Allemands pour procès civils. Je lui ai con- 
seillé de se soumettre: organe existant, l’ordre du comman- 
dement — antorite legale — annule décret de transfert à 
Iassy. La Cour peut parfaitement, nne fois cet acte, qui ren- 
tre dans les dispositions de rétablissement ordre public, une 
fois accompli, la Conr pent ne pas tenir compte de cenx des 
articles de l’ordonnance qui changent nos lois civiles ct pė- 
nales. Je crois qu’il suivra mon conseil. 

Hinna .est revenu jeter son dernier feu. Il a envie de 
rester au ministère — Exzellenz! — et il avalera l’ordonnance. 
J'ai refnsé absolument de lui donner un conseil. 

Réponse du gouvernement allemand à notre protestation 
au sujet de Marthe Bibesco. «Es liegen schwer wiegende 
Grinde vor, die den Aufenthalt der Frau Bibesen (Frau! 


490 NOTE POLITICE — 1917 


doamnei Bibescu («Doamna !» ce ar zice prinţesa Bi- 
bescu !). Dispoziţia ca d-na Bibescu să rămâie la moşia 
ei Mogoşoaia e forma cea mai blajină, în care doamna 
ar putea fi tolerată în România fără a i se răpi liber- 
tatea». 

Serisorile lui Thompson sunt, pe cât se pare în 
mâinile autorităţilor germane. 

3 Aprilie, — V. Dumitropolu mi-a declarat formal 
că intră. în partidul conservator şi că va fi, ceeace nu i 
sa întâmplat până acum, un membru disciplinat. 

Generalul Cioranu adus de el, a făcut vizită de 
curtenie, dur nu a cerut înscriere. 

In comitet restrâns Stirbey a citit o expunere bună, 
cu miez, a ideilor care vor servi la alcătuirea Codului 
Administrativ, cu a cărui redacţie am însărcinat pe ti- 
neret. 

4 Aprilie. — Litzica  desoganizează întrega Ins- 
tructie Publică, lucru ce-mi spune Arion care a avut 
deja prilejul să facă lui Lupu Kostake reproşuri pen- 
tru numirea extraordinară a acestui domn. 

5 Aprilie. — Moroianu a văzut pe contele de Salm, 
care vine de pe frontul Siret; el pretinde că acolo de 
fapt e armistițiu; că din tranşee în tranşee se trimit 
afişe şi comunicări ; că Germanii fac în transeele lor 
muzică — piano şi că se aplaudă sau se desaprobă 
după cum le place sau nu. 

Jurnalele germane anunţă că Germania n’are nici 


Que dirait la Princesse Marthe!) in Bukarest verbieten. Die 
Anweisung, dass die Frau Bibescu sich auf ihrem Gute Mo- 
gosoia aufzuhalten habe. ist die mildeste Form unter der 
die Dame überhaupt in Rumänien ohne Freiheitsentziehung 
geduldet werden kann:. 

Les lettres de Thompson sont, paraît-il, aux mains des 
autorités allemandes. 

4 avril. — Litzica désorganise tonte l’Instruction Publi- 
que. C’est ce que vient me dire Arion, qui a déjà eu l’occasion 
de faire à Lnpu Kostache des reproches pour la nomination 
extraordinaire de ce Monsieur. 

5 avril. — Les journaux allemands annoncent que l’Alle- 


NOTE POLITICE — 1617 49i 


un interes să atace Rusia. Probabil ei vor să lase ca 
revoluţia să-şi facă opera ei de descompunere. 

Impăratul va veni la sfârşitul lunei la Bucureşti. 
Se fac preparative. 

Mackensen a fost cu Tzigara două zile la Sinaia. 
Lupu l’a văzut la înapoierea sa. Tot foarte binevoitor 
pentru România. 

O apreciere a Mareşalului: «Impăratul a fost tot- 
deauna foarte pacifist, probabil fiindcă îşi dădea seamă 
că n'avea nimic din ceeace trebue unui mare căpitan». 
— «La început lumea era îngrijată că Impäratul se va 
amesteca în chestiuni militare; el însă a fost foarte cu- 
minte şi întotdeauna cerea sfat şi-l urma». 

6 Aprilie. — Iată în ce termeni gazeta oficială a- 
anunţă constituirea guvernului: Cu încuviințarea Admi- 
nistratiei Militare din România, conducerea ministere: 
lor de mai jos a fost luată, în calitate de giranti, de 
către d-nii: Lupu Kostake: Ministerul de. Interne; Dim. 
S. Nenitescu : Ministerul de Finanţe; Dr. Antipa: Mi- 
oisterul de Domenii; Al. S. Hinna : Ministerul de Jus- 
titie; C. Litzica : Ministerul Instructiunei şi al Culte- 
lor. (Semnat: Guvernatorul militar). 

Cel mai nostim este Hinna care, azi dimineaţă încă, 
venise să-mi repete că el s'a devotat numai când baro- 


magne n'a aucun intérêt à attaquer la Russie Problablement 
on veut laisser la révolution faire son oeuvre de dissolution. 

L'empereur viendra vers la fin du mois à Bucarest. On 
fail des préparatifs. 

Mackensen a passé deux jours à Sinaia avec Tzigara. 
Lupu l’a vu à sa rentrée. Toujours très bienveillant pour la 
Roumanie. Une appréciation du Feldmaréchal: «L'Empereur 
a été toujours très pacifiste, probablement parce qu'il sen- 
tait qu’il n’avait rien de ce qu'il fallait pour être un grand 
capitaine». — «On a craint, au début, que l'Empereur se me- 
lât de choses militaires; il a été très sage et toujours pris 
conseil et suivi les conseils». 

6 avril — Le plus amusant est Hinna, qui Ce matin 
encore est venu me répéter qu'il s’est devoné lorsque le baron 


49? NOTE POLITICE — 1917 


uu] de Welzer l’a amenințat că dacă cl se retrage va 
pune un ofițer în capul departamentului. Hinna deju- 
nează mâine cu ceilalți colegi la d-l de Tülff... 

Veşti prin Tzigara despre voiajul Mareşalului. De 
adăugat la însemnările de eri, căci Tzigara n’a prea voit 
să vorbească fatä de Lupu. Sentiment foarte pronunțat 
contra Regelui si familiei sale. Prințul Carol nu are la 
Berlin «eine gute Nummer». Notele dela regiment me- 
diocre, dacă nu chiar rele. Nenițescu sa vârât pe lângă 
Germani cât a putut; el vrea să facă pe șeful; Broci- 
ner l’a introdus pe lângă Mareşal, cum de altfel Ar- 
tur Rosemberg pe lângă Hentsch. Pentru deschiderea 
Universităţii se va lovi de opozitiunea lui Litzica, to- 
tusi Tülff este foarte dispus a o ajuta. Mareșalul se in- 
teresa foarte mult dacă nu cumva cei din Moldova 
aveau cunoştinţă de ceeace se petrecea aci; el era încă 
în îndoială dacă ori şi ce comunicaţie era tăiată. Mare- 
şalul ar fi încântat dacă nu ar mai fi nevoie să se ia 
ostatici. 

In astă-seară plecare la Curtea de Arges pentru 24 
de ore- 


de Welzer leut menacé, s’il se retirait, de mettre un officier 
å la tête du département. Il déjeune demain avec ses colle- 
gues chez Mr. de Tülff... 

Echos du voyage de Mackensen å Sinaïa, par Tzigara. A 
joindre aux notes d’hier, car Tzigara n’a pas volontiers parlé 
devant Lupu. Sentiment très vif contre le Roi et sa famille. 
Le Prince Carol n’a pas à Berlin «eine gute Nummer». Les 
notes du régiment médiocres, si pas mauvaises. — Nenitescu 
s'est poussé auprès des ‘Allemands tant qu'il a pu; il veut 
jouer dn chef; c’est Brociner qui l’a introduit aupres de 
Mackensen, comme d’ailleurs Arthur Roscnberg l’a introduit 
chez Hentsch. — Pour louverture de l’Université, on se heur- 
tera à l'opposition de Litzica, mais Tülff est lui-même trés 
enclin à la favoriser. Le maréchal s’intéressait beaucoup à 
discerner si par hasard ceux de Moldavie avaient connais- 
sance de ce qui se passait ici; pour lui, il avait un doute si 
toute communication était bien coupée. Le maréchal serait 
ravi si on n'avait plus à prendre des otages et à sévir contre 
les gens.. — Ce soir départ pour Curtea de Arges pour un 
séjour de 24 heures. 


NOTE POLITICE — 1917 493 


î Aprilie, — La Banca Naţională : Bărbulescu îmi 
“spune că împreună cu Witzleben au găsit o combinaţie : 
Un sindicat al băncilor din Bucureşti ar forma o parti- 
cipafie pentru a avansa, bani pe recolte şi sar ram- 
bursa la vânzarea recoltei Germaniei; remuneratie 64%; 
dobândă de cerut proprietarilor 8%. Agenţii după ti- 
pul «Caselor de Imprumut». — Directorul sucursalei 
Băncei Naţionale, Administratorul financiar, un pro- 
prietar şi un ofiţer german. 

Carp aflând combinaţia ar fi făcut o scenă îngro- 
zitoare lui Golescu şi Bărbulescu, fiindcă «aceasta îi 
strică combinaţia pe care o studia el pentru a face o o- 
peratie de 150 milioane». — Golescu i-a obiectat, cu 
drept cuvânt, că el nu avea darul Dumnezeirii pentru 
a ghici ceeace visa Carp. Rezultă de aci că Carp se cre- 
de guvernorul administraţiei noastre şi că Germanilor 
le place ca oamenii pe cari Carp îi inspiră să-şi sfărâme 
capul, iar ei să nu aibă nici o răspundere. 

Am cam luat puţin în glumă, faţă de Witzleben, 
toate proectele de mare stil, căci dacă sar fi mulţumit 
cu ceeace era necesar, sar fi găsit de mult solutiunile. 





1 avril. — A la Banque Nationale, Bărbulescu me raconte 
qw'avec de Witzleben on avait trouvé une combinaison: un 
syndicat des banques de Bucarest formeraient une participa- 
tion pour avancer de l’argeut sur des récoltes et se rembour- 
seraient à la vente de la récolte à l'Allemagne; remunération 
64%, intérêts à demander aux propriétaires 814%. Agences 
sur le type des «Casä de Imprumut», le directeur de la suc- 
cursale Banque Nationale, l'administrateur financier, un pro- 
priétaire et un officier allemand. Carp apprenant la combi- 
naison aurait fait une scène affreuse à Golescu et à Bärbu- 
lescu, parce que «cela lui gâte la combinaison qu'il étudiait 
pour faire une opératiou de 150 millions» Golescu a bien 
objecté qu'il n’avait pas le don de la divination pour savoir 
ce que Carp rêvait. Il résulte de tout ceci que Carp se croit le 
gouverneur de notre administration et que les Allemands 
aiment autant laisser les gens, que Carp inspire, se casser Ja 
tête et eux ne pas avoir de responsabilité. J’ai un peu plai- 
sauté devant Witzleben tous les projets de vastes envergures 
quand, si on s'était contenté du nécessaire, ou avait depuis 


494 NOTE POLITICE — 1917 


Witzleben ma întrebat cu mult interes dacă am stat de 
vorbă cu baronul de Welzer; i-am răspuns că nu-l cu- 
nose. Aceasta îmi aduce aminte că Prinţul de Reuss 
se mirase că nu cunoscusem pe contele de Mirbach — 
ceeace mă face să bănuesc grija ce sa pus ca el să nu 
vie la mine. 

Prinţul de Reuss s'a invitat aseară pentru astăzi la 
mine la dejun ca să-şi ia rămas bun. El pleacă la Ber- 
lin. la ministerul de război. Cum contele Praschma nu 
sosise încă, el îmi spune: «Nu fac politică, dar voiu fi 
consultat; iertati-mi dacă vă întreb direct ceeace d-v. 
gândiţi despre chestiunea dinastică ?». Bu: Ar fi o ne- 
norocire dacă Dinastia nu ar rămâne; Prințul Carol, bine 
însurat, ar putea să se formeze. — El: Prințul e ca şi 
tatăl său; la regiment. la Potsdam. nu s'a putut scoate 
-nimic din el. — Eu: Refuz să mă declar antidinastie 
când, chestiunea este în mâinile Germaniei; nu ştiu dacă 
împrejurările nu vor aduce Germania a admite o pace 
chiar eu Regele Ferdinand—El : Aci se vorbeşte că sar 
dori pe Prinţul Frederic-Eitel. — Eu: Totdeauna am 


longtemps trouvé des solutions. Witzleben m'a demandé avec 
empressement si j'en avais causé avec le baron de Welzer. 
J'ai répondu que je n'avais pas fait sa connaissance. Ceci mo 
rappele combien le Prince de Reuss élait étonné que je ne 
connusse pas le comte de Mirbach, — ce qui suppose les soins 
qu'on avait mis à ce qu'il ne vint pas! 

Le Prince de Reuss s’est invité hier soir pour aujourd'hui 
à déjeuner, afin de prendre congé. Il va à Berlin au Ministère 
de la Guerre. Le comte Praschma n'étant pas encore arrivé, 
il me dit: «Je ne fais pas de politique, mais on me consultera: 
excusez-moi si je vous demande directement ce que vous 
pensez de la question dynastique ?» — Moi: Ce serait un 
malheur pour ce pays si la Dynastie ne restait pas. Le prince 
Carol, bien marié, pourrait peut-être aussi se former. 
Lui: Il est comme son père; à Potsdam, au régiment, on n° 
pouvait rien en obtenir. Moi: Je refuse de me déclarer 
antidynastique quand la question est dans les mains de l’Alle- 
magne; j'ignore si les circonstances ne peuvent pas amener 
l'Allemagne à admettre une paix même avec le Roi Ferdi 
nand. Lui: On parle ici qu'on voudrait le Prince Frédéric 


NOTE POLITICE — 1917 495 


obiectat că Impäratul nu poate să pună pe fiul sau pe 
un tron al unei ţări, care să nu fie egală cu Regatul Re- 
gelui Carol şi că probabil, din cauza Ungariei, Impära- 
tul va trebui să ţină seamă de susceptibilitätile alia- 
ților săi. — El: Impăratul e slab şi nu e sigur că nu 
Sar simţi mägulit de a pune pe fiul lui pe un tron; dar 
familia imperială «este foarte mediocră». Frederic-Ei- 
tel e un anormal, nu poate avea copii; nevasta îl în- 
şeală cât poate; ar fi o rea alegere. Ce aţi zice de băr- 
batul care sar da Principesei Elisabeta?—Eu: Ea e sim- 
patică, der ar trebui ca bărbatul să fie un om care să se 
ocupe de ea... 

In momentul acesta soseşte contele Praschma si 
convorbirea noastră se opreşte aci. La plecare ne-am 
despărţit foarte cordial. E unul din Germanii care îţi 
face plăcere să-l vezi. Foarte deschis şi neîmpodobind 
niciodată lucrurile. Prinţul are un câine kurd, din A- 
sia. Mi-a mărturisit că-l va lăsa la Bucureşti un ani- 
mal de talia. lui fiind foarte greu de hrănit în momentul 
acesta la Berlin. 





Eitel. — Moi: Jai toujours ajouté que l'Empereur ne peut 
mettre son fils sur un trône dont le pays ne serait pas égal 
au royaume du Roi Carol et que peut-être à cause de la Hon- 
grie l'Empereur ne serait pas libre de ne pas tenir compte 
des susceptibilités de ses alliés.— Lui: «L'Empereur est faible 
et il n'est pas dit que ça ne le flatierait pas de faire monter 
son fils sur nn trône: mais la famille impériale est très mé- 
diocre. Frédéric-Eitel est un anormal et il ne peut pas avoir 
d'enfants; sa femme le trompe tant qu’elle peut; ce serait un 
mauvais choix. Que direz-vous du mari qu’on donnerait à 
la Princesse Elisabeth? — Moi: Elle est sympathique, mais il 
faudrait que le mari fut un honume qui s'occupât d'elle... 

Là-dessus arrive le comte Praschma et notre conversation 
en reste là. Nous nous sommes faits des adieux très cordia- 
lement, à son départ; c'est un des Allemands qu’on avait ie 
plus de plaisir à voir. Très franc de collier et ne fardant 
jamais les choses. Le Prince a un chien kurde, qu’il a amené 
d'Asie. Il ma avoué qu'il le laissait à Bucarest, un animal 
de cette taille étant trop difficile à nourrir en ce moment, à 
Perlin. 


496 NOTE POLITICE — i917 


La ora 3 d-l Wolff, dela Casa E. Wolff, mi-aduce o 
serisoare din Copenhaga, prin care o d-rä Roth care a 
fost în serviciul d-rului Bratianu, mi-anuntä că sărma- 
nul şi deliciosul Dumitru (fiul d-rului Brătianu) a mu- 
rit de pneumonie la Moscova. Sărmana Anna ! 

Convorbire cu căpitanul Walter Klein, diplomat 
după cât se pare, întrebuințat în serviciul informatiu- 
nilor. — Ştiu că avea cunoştinţă de scrisoarea lui Michel 
şi că el facilitase întoarcerea răspunsului. Dela el n'a- 
veam nimic de aflat, dar am încercat să distrug oarecare 
lacrătură care se pusese la cale contra mea. Fiind gră- 
bit să p'ec pentru a vedea pe Hentsch, am amânat pe 
Luni continuarea convorbirei noastre. 

La Colonelul Hentsch. Dela sosirea lui la «Milităr- 
Verwaltung» se simte o uşurare în toate. A studiat se- 
rios toate chestiunile de Crucea Roşie pe care i le-am 
dat. El, cel întâi mi-a vorbit despre internaţi: E un lu- 
cru care nu-i place; de altfel nici nu vor mai fi ares- 
tări; Ungurii sunt acei cari împing şi mai apoi, când 
lumea ţipă, ei aruncă totul în spatele nostru; Germania 
nu are nevoe să-şi creeze nemulțumiri pentru a face 





— A 3 h. Mr. Wolff, de la maison E. Wolff, m'apporte 
une lettre de Copenhague, ‘par laquelle une demoiselle Roth, 
qui a été chez Dinu Bratiano, annonce que le pauvre et déli- 
cieux Dumitru serait mort de la pneumonie à Moscou. Pau- 
vre, pauvre Anna! 

— Conversation avec Mr. le capitaine Walter Klein. diplo- 
mate paraît-il, employé au service d'informations. Je sais 
qu’il connaissait l’arrivée de la lettre de Michel et qu’il avait 
facilité le retour de ma réponse. De lui je n’avais rien à ap- 
prendre, mais j'ai cherché surtout à démolir certain travail 
qui s’est fait contre moi. Comme j'étais pressé d'aller au 
rendez-vous Hentsch, j'ai remis à lundi la continuation de 
notre entretien. . 

— Chez le colonel Hentsch. Depuis son arrivée à la Mili- 
tär-Verwaltung, on sent de Pair et de la célérité en tout. Il a 
sérieusement étudié les questions de Croix Rouge que je lui 
ai portées. C’est lui ensuite qui, le premier, m'a parlé des in- 
ternés: c’est une besogne qu’il n’aime pas; aussi n'y aura-t-il 
plus d’arrestations; d’ailleurs ce sont les Hongrois qui pous- 
sent et puis, lorsqu'on crie, ils jettent tout sur notre dos; 
l'Allemagne n’a pas besoin de se créer des ressentiments pour 


NOTE POLITICE — 1917 497 


plăcere aliaţilor săi. Referitor la chestiunea financiară, 
trebue găsit mijloacele pentru că ţara nu trăeşte decât 
cu banii pe cari îi avansează Germania. 

l-am vorbit de cruzimea de a lăsa în nevoi nume- 
roşi funcţionari, ale căror funcţii se suprimă şi am fost 
foarte mirat când dânsul mi-a arătat o ordonanţă, care 
nu fusese tradusă în româneşte, şi din care unele dis- 
poziţiuni privese toemai pe funcţionarii lăsaţi de o 
parte. Oare autorităţile noastre au uitat-o, căci în mod 
sălbatie trimit la plimbare pe toţi aceşti sărmani nenoro- 
ciţi, cari bat la porţile ministerelor ? 

8 Aprilie. — Paşte oficial. Niciodată Bucureştii n'a. 
fost aşa de măturat şi curat ca acum. 

Tzigara a fost cu Maresalul la Curtea de Argeş- 
Mareşalul a' dus o coroană la mormântul Regelui Carol. 
In regiunea Argeşului nimic asemănător cu o stare de 
război: vite, păsări, oameni în haine de sărbătoare 
(Buna, Vestire) iar Mareşalul a dat ordin comandantu- 
lui local de a lăsa oamenii să serbeze Paştele românese 
după voie. De desprins din conversaţia politică : «Nicio- 
dată Impăratul nu va trata cu guvernul actual». 





faire plaisir à ses alliés. Sur la question financière il faut 
trouver des moyens puisqu'on ne vit que sur largent que 
l'Allemagne avance au pays. 

Je lui ai parlé de la cruauté qu'il y avait à laisser dans 
le besoin les nombreux fonctionnaires dont on supprime les 
emplois et j'ai été étonné quand il wa montré une ordonnance, 
qui wa pas été traduite en roumain et dont certaines disposi- 
tions regardent justement les fonctionnaires licenciés. Nos 
autorités l’ont-elles oubliée qu'on renvoie brutalement tous 
les pauvres diables qui frappent aux portes des ministères ? 

8 avril. — Pâques officielles. Jamais Bucarest n’a été 
balayé et propre comme cela. 

Trigara a été avec Mackensen à Curtea de Arges. Le Feld- 
maréchal a porté une couronne sur la tombe du Roi Carol. 
Du côté d'Arges rien qui ressemblât à un état de guerre; des 
bestiaux, de la volaille, gens en habits de fête (Buna Vestire) 
et le Maréchal a dit au commandant local de laisser les gens 
fêter les Pâques roumaines à leur guise. De la conversation 
politique à détacher: «Quoi qu'il arrive, l'Empereur ne trai- 
tera jamais avec le gouvernement roumain actuel». 

32% 


498 NOTE POLITICE — 1917 


9 Aprilie. — Am avut la dejun pe cäpitanul Wal- 
ter, diplomat de carieră, şi care are aerul să vrea să se 
orienteze politiceşte asupra României. Ii dau cetire me- 
moriului, pe care l-am remis Regelui la sfârşitul lui 
Noembre 1915, asupra politicei pe care trebue să o ur- 
meze România. Ii mai comunic şi o notitä din «Gazette 
de Francfort», care reproduce o corespondenţă din «Fi- 
garo», după care Brătianu este o victimă a lui Stuer- 
mer (în închisoare sau chiar mort); Stuermer a împiedi- 
cat pe Brătianu de a face ofensiva la Sud (vechiu dinte 
contra tacticei adoptată de România), asigurându-l că 
Bulgarii nu vor misca contra noastră. 

Scrisoarea Impăratului Germaniei către Cancelar, 
prin care propune votul universal pentru Cameră si 
mărirea bazelor de recrutare a Senatului pentru Prusia. 

Carp ar fi propus revocarea moratoriului ; sa făcut 
chiar o convocare a câtorva personalităţi din lumea a- 
facerilor pentru a fi consultaţi. Bărbulescu, V. Vines 
(Credit Urban) sunt, eu dreptate, hotărât contra. Toată 
lumea e de acord că impozitele trebuesc încasate fără 
întârziere. 





9 avril. — Je reçois à déjeuner le capitaine Walter Klein, 
diplomate de carrière et qui a l’air surtout de vouloir s’orien- 
ter politiquement sur la Roumanie. Je lui donne lecture du 
mémoire que j'ai rémis au Roi fin novembre 1915 sur la poli- 
tique que doit suivre la Roumanie. Je lui communique aussi 
un entrefilet de la «Gazette de Francfort» réproduisant une 
correspondance du «Figaro», selon laquelle Bratiano est une 
victime de Stuermer! (En prison ou probablement mort). 
Stuermer a empêché Bratiano de faire son offensive dans le 
Sud (vieux grief contre la tactique adoptée par la Roumanie) 
ct l'aurait assuré que les Bulgares ne bougeront pas contre 
nous.— Lettre de d'Empereur d'Allemagne au chancelier pro- 
posant le suffrage universel pour la Chambre et l’élargisse- 
ment des bases de recrutement du Sénat pour la Prusse. 

Carp aurait proposé la révocation du moratoire; il y a 
une convocation de quelques personnalités du monde des af- 
faires pour être consultées. Barbulescu, V. Vines (Credit 
Urban) sont, avec raison. résolument contre. Tout le monde 
concède que les impôts doivent être perçus sans retard. 


NOTE POLITICE — 1917 499: 


10 Aprilie, — Buletinul anunţă începutul unei mari 
bătălii la Arras. Grija care se are de a se pune în bună 
vedere ştirea în gazeta «Bukarester Tagblatt», lasă se 
se presupună ştiri grave, 

Witzleben, care vine să mă vadă, îmi spune, de alt- 
fel, că poziţiunea e rea; Germanii sunt pe un fel de 
«glacis» care face ca fiecare mişcare să fie văzută de 
inamic. Nu se face niciodată schimbul trupelor din tran- 
see fără să fie descoperiţi şi fără perderi. 

Tot dela el aflu că o revoluţie a avut loc în Serbia; 
în unele sate mitralierile erau ascunse în cimitire. A 
fost nevoe să se procedeze la o execuţie groaznică — 
sa lăsat pe Bulgari să o facă — şi unele sate au fost 
comp.ect rase. 

Witzieben a constituit sindicatul pentru avansuri 
asupra recoltei şi în curând operaţiunile vor începe. El 
este contra proectului lui Neniţescu şi mai ales contra 
unei emisiuni de nouă hârtie. 

11 Aprilie, — Locotenentul Moos dejunează la mine. 
Dânsul a făcut percheziţie la Palatele Regale: el îmi co- 
munică unele lucruri... El o credea pe ducesa de Co- 





10 avril. — Le bulletin annonce le commencement d'une 
grande bataille ă Arras. Le soin qu'on prend de mettre dans 
la manchette du «Bukarester Tagblatt» bien eu vedette la 
nouvelle. peut laisser supposer des nouvelles graves. 

Witzleben, qui vient me voir, me dit d’ailleurs que la po- 
sition est mauvaise; les Allemands sont sur une sorte de 
glacis qui fait que chaque mouvement est vu par l'ennemi. 
On ne fait jamais la relève des troupes des tranchées saus 
être découverts et sans subir des pertes. 

Du même: une révolution a eu lieu en Serbie; dans cer- 
tains villages les cimetières étaient des cachettes pour mi- 
trailleuses. On a dû procéder à une exécution terrible; — on 
a laissé faire les Bulgares — et certains villages ont été rasés. 

Witzleben a constitué le syndicat pour avances sur récol- 
tes et les opérations vout commencer. Il est contraire aux 
projets Neuiteseu et surtout à l'émission d'un nouveau papier. 

11 avril. — J'apprends par le lieuteuant Moss. qui déjeune 
chez moi et qui a fait les perquisitions aux Palais Royaux: 
i] me communique un tas de choses... Il croyait la duchesse de 
Cobourg fidèle à l'Allemagne. Il paraît que d’après les lettres 


500 NOTE POLITICE — 1917 


burg credincioasă Germaniei. Se pare însă, după scri- 
sorile găsite, că ducesa lucra pentru Rusia; de aceea 
astăzi ea este privată de dreptul de a locui în Elvetia— 
L-am întrebat dacă este adevărat că se retrag trupe din 
România, repetându-i ceeace Maltezeanu îmi rapor- 
tase: D-1 Carp a văzut pe Mackensen, care i-a spus că. 
nu se va încerca nimic pentru a se merge spre laşi şi că 
astfel se ridică o parte din trupe. Moos îmi răspunde 
că se miră ca Mareşalul să fi dat o astfel de ştire şi că 
d-l Carp a făcut rău să o repete. 

Bătălia dela Arras este groaznică. Buletinul de azi 
dimineaţă anunţă perderea aproape a două diviziuni. 
El adaugă: «Liniile noastre nau fost sträpunse, ceeace 
indică o luptă înverşunată». 

Simionescu-Râmniceanu, omul tuturor ştirilor mari, 
chiar şi atunci când nu e nici una, îmi spune. la club, 
sub toată discretiunea — după ofiţerii dela telegrafia 
fără fir, instalată în casa sa — că zdrobirea Germanilor 
ar fi formidabilă : 10.000 de prizonieri şi o cantitate e- 
normă de tunuri. E un Radio interceptat. Ofiţerul ar fi 
adăugat că nu era şi confirmare din izvor german. 


trouvées, la duchesse excitait en faveur de la Russie; aussi 
est-elle, aujourd'hui, privée d'aller séjourner en Suisse. 

Jai demandé à Moos s’il était vrai que l’on retirât des 
troupes de Roumanie et lui ai répété ce que Maltezeanu était 
venu rapporter: Carp a vu Mackensen, qui lui a dit que l’on 
ne tenterait rien pour aller à Iassy et qu'on reprenait une 
partie de ses troupes. — Moos me répond qu'il s'étonnait que 
le maréchal ait donné cette nouvelle et que Mr. Carp avait 
eu tort de la répéter. 

La bataille d'Arras est terrible. Le bulletin de ce matin 
annonce la presque perte de deux divisions. Il ajoute «nos 
lignes n’ont pas été percées», — ce qui indique une lutte au 
maximum, 

— Simionescu-Râmniceanu, l’homme des grandes nouvel- 
les, même qüand il n’y en a pas, me dit «secrètement» au Club 
que d’après les officiers de la télégraphie sans fil installée 
dans sa maison, la défaite des Allemands serait formi- 
dable: 10.000 prisonniers et une quantité immense de canons. 
C’est un radio intercepté. L’officier a ajouté qu’il wy avait 
pas de confirmation de source allemande. 


NOTE POLITICE — 1917 501 


Tzigara îmi spune că este imposibil de a obţine o 
îmbunătăţire pentru Rudi (Catargi). Dosarul lui, după 
cele ce se pretinde, e astfel încât va fi trimis în Ger- 
mania, sau în Bulgaria. Exclusă orice libertate înainte de 
sfârşitul războiului. Bietul Rudi. 

D. Seceleanu : In Ialomiţa sa adus, pentru lucrul 
câmpului, prizonieri francezi — de culoare — chiar şi 
Anamifi. Sunt aşa de slabi, din lipsă de hrană, încât mun- 
a lor e inexistentă. Unul din prizonierii noştri, din Sla- 
tina, a adus ştirea că, în schimb, Românii erau între- 
buinţaţi în regiunea, Arras la lucrări militare. 

12 Aprilie. — Guvernul german dă 200 milioane asu- 
pra mărcilor pe care Banca Naţională le are la Berlin. 
E o parte din mărcile cumpărate de Bancă, la un curs 
fix, când ea a pus lei la dispoziţia consortiului pentru 
a plăti grânele cumpărate la noi, în Ianuarie 1916. 

Witzleben mi-a anuntat-o cu plăcere şi Bărbulescu 
sa grăbit să mi-o comunice. Aceasta va permite Băncei 
să facă Statului avansurile necesare. Mi-e frică ca nu 
cumva să se emită o nouă monedă hârtie; am povätuit 





Imposibilte — dit Tzigara — d'obtenir une amélioration 
pour Rudi, Son dossier est tel, prétend-t-on, qu'ou va lenvo- 
-yer en Allemagne ou en Bulgarie. Pas de liberté avant la fin 
de la guerre. Pauvre diable ! 

— D. Seceleauu: Dans la Ialomitza on a amené pour le 
travail des champs des prisonniers français de couleur, même 
es Annamites. Ils sont tellement faibles par suite du mauque 
de nourriture, que leur travail est nul. Un de nos prison- 
niers de Slatina a apporté la nouvelle que des Roumaius 
étaient, par contre, employés près d'Arras à des travaux mi- 
litaires. 

12 avril. — Le gouvernement allemand libère 200 millions 
sur les Marks que la Banque Nationale a à Berlin. C’est une 
partie des Marks achetés à taux fixe par la Banque, quand 
elle a mis des Lei à la disposition du consortiuru pour payer 
Jes blés en janvier 1916. Et Witzleben me l’a annoncé avec 
plaisir et Barbulescu est accouru me le communiquer. Ceci 
permettra à la Banque de faire à l'Etat les avances nécessai- 
res. J'ai peur que lou ne veuillo émettre un nouveau papier- 
monnaie; j'ai prêché à tous une émission spéciale de la Bau- 


502 NOTE POLITICE — 19 


pe toţi pentru o emisiune specială a Băncei Generale 
bazată tocmai pe Märcile puse în gaj la ea. 

Buletinul. oficial No. 5 conţine faimoasa ordonanţă 
asupra justiţiei. Pe de altă parte, în titlul ordonantelor ` 
asupra, suspendărei moratoriului privitor la impozite, se 
are grija de a se adăuga la România ocupată si Dobro- 
gea afară de teritoriul «aparţinând Regatului Bulgariei», 
deci Cadrilaterul. Bun, foarte bun semn. 

13 Aprilie. — Primesa pe aceeaşi cale cu scrisoa- 
rea lui Mihai (fratele), ştiri din Stockholm din 4 Apri- 
lie. Mihai a fost grav bolnav şi Bilciurescu îmi confir- 
mă, moartea micului Dumitru. 

Maiorescu : ele preocupat de ideia pe care am 
emis-o, a unei Constituţiuni decretată. Normele noastre 
de Stat nu au destulă tărie pentru a deschide calea 
procedeurilor care amintesc statutul lui Cuza, 

Ii acord că. dacă se va putea face, vom proceda 
după căile indicate de Constituţia actuală. 

Bătălia dela Arras durează încă, dar nu mai pare 
să fie aşa de critică. Efortul sa oprit. Intre Reims şi 





que Générale basée justement sur les Marks mis en gage 
chez elle. 

Le Bulletin officiel No. 5 contient la fameuse ordonnance 
sur la Justice. Par contre, dans l’intitulé des ordonnances sur 
la suspension du moratoire, en ce qui regarde les impôts, on 
a soin de joindre à la Roumanie occupée la Dobrogea, à 
l'exception du territoire «ayant appartenu au Royaume de 
Bulgarie» — le Quadrilatère. Bon, très bon signe. 

13 avril. — Je reçois par la même voie que la lettre de 
Michel des nouvelles de Stockholm du 4 avril. Michel a été 
gravement malade et Bilciureseu me confirme la mort du 
pauvre petit Dumitru. 

Visite de Maiorescu. Frais et dispos. Il est préoccupé de 
l'idée que j'avais émise d'une Constitution octroyée. Nos 
normes de l'Etat n’ont pas assez de fixité pour ouvrir la voie 
à des procédés rappelant le statut de Cuza. Je lui concède 
que, si faire se peut. nous procéderons selon les voies indi- 
quées par l'actuelle Constitution. 

La bataille d' Arras dure encore, mais elle semble ne plus 
être critique. L'effort s’est arrêté. C’est entre Reims et Sois- 


NOTE POLITICE — 1917 503 


Soissons sar părea că focul creşte în intensitate. Cercu- 
rile germane nu sunt neliniştite. 

Hinna, din nou, vine să mă vadă şi să-mi citească 
un nou memoriu, documentat de data aceasta după pu- 
blicatia statului major german pe care i-am dat-o. Cum 
este convocat mâine pentru buget, l-am sfătuit să răs- 
pundă la convocare. Profit de împrejurare pentru a-i 
cere noutăţi despre dejunul dela Tulff (Sâmbătă, 7 A- 
prije). — Prezenţi: girantii ministerelor, colonelul 
Hentsch, ofiţeri. Neniţescu la dreapta guvernatorului si 
sărmanul Lupu, patronul său, la stânga! Câtă sufe- 
rinţă ! 

Hinna indignat de cuvintele lui Lupu pe seama Re- 
gelui şi a Reginei. Colonelul Hentsch a spus lui Hinna : 
«De ce d-l Carp afirmă că sunt înconjurat de evrei?» — 
Hinna : «Probabil din cauza creditului de care se bucu- 
ră d-l Artur Rosenberg». — Colonelul: «Dar d-l Neniţescu 
este acela care îl are în stimă». Lupu trebue să fie mul- 
tumit, el care vroia să-l aresteze pe Rosenberg. 

In oraş nu se vorbeşte decât de o pace separată cu 
Italia şi care s'ar negocia la Darmstadt. Ştirea vine de 
la Carp. în tot cazul Barnosky este acela care o răspân- 
deste. 








sons que l'incendie paraît gagner en intensité. On n'est pas 
inquiet dans les cercles allemands. 

Hinna revient me voir et me lire un nouveau mémoire, 
documenté cette fois-ci d’après la publication de l’'Etat-Major 
allemand. que je lui ai donnée. Comme il est convoqué demain 
pour le budget, je lui ai donné le conseil de se rendre à la 
convocation. J'ai profité de l’occasion pour lui demander des 
nouvelles du déjeuner Tülff (samedi 6 avril). Les gérants 
des ministères, le colonel Hentsch, des officiers. Neniţescu à 
la droite du gouverneur et la pauvre Lupu, son patron, à 
gauche. Quelle souffrance ! Hinna indigné des propos tenus 
par Lupu sur le compte du Roi et de la Reine. — Le colonel 
Hentseh a dit à Hinna: «Pourquoi Mr. Carp affirme-t-il que 
je suis entouré de Juifs?» — Hinna: «C'est peut-être à cause 
du credit dont jouit Mr. Arthur Rosenberg». — Le colonel: 
«Mais c'est Mr. Neniţescu qui le prône». — Lupu doit être 
content. lui qui voulait faire arrêter Rosenberg. 

Il n'est en ville question que dune paix séparée avec 
l'Italie et qui se négocierait à Darmstadt. La nouvelle vient 
de Carp; dans tous les cas, c’est Barnoski qui la répand. 


504 NOTE POLITICE — 1917 


Lia Brătianu a fost expediată la Pasărea. Nu sa dat 
voie doctorului Cantacuzino de a se duce pentru câteva 
ceasuri să-şi vadă nevasta. 

15 Aprilie, — Sfintele Paşte. Cu toată schimbarea ca- 
lendarului, ceremoniile religioase au fost celebrate ca de 
obiceiu. In toate bisericile, la slujba de Inviere, mulţi 
soldaţi germani şi austriaci. Nici unul la Mitropolie, 
unde a avut loc slujba oficială tradiţională. Foarte multă 
lume plângea în biserici. 

16 Aprilie. — Cu toate tradiţiile aceasta a doua zi 
de Paşti nefiind considerată ca zi de sărbătoare, toată 
lumea lucrează şi magazinele sunt deschise. 

Din nou sunt speranţe de pace. Declaraţia oficială 
rusă cum că poporul doreşte o pace onorabilă fără ane- 
xiuni şi despăgubiri de război şi pe baza desvoltărei 
naționalităților — ceeace lasă o portitä pentru Polonia— 
găseşte un răsunet complect în declaratiunea identică 
a contelui Czernin : se crede că nu numai întâmplarea, 
singură este autoarea acestei potriviri. 

17 Aprilie. — Brănişteanu îmi aduce ştirea că An- 
glia refuzând libera trecere din Elveţia în Rusia a so- 


Lia Bratiano a été expediée à Pasarea. On n’a pas per- 
mis au Dr. Cantacuzène de se rendre pour quelques heures 
auprès des sa femme. 

15 avril, — Pâques, Malgré le changement dè calendrier, 
les cérémonies réligieuses ont été celebrées comme à l’ordi- 
naire. Dans toutes les églises, à la messe de minuit, beaucoup 
de soldats allemands et autrichiens. Aucun à la Métropole, 
où il y a eu la cérémonie officielle traditionnelle. On a beau- 
coup pleuré dans l’assistance des églises. 

16 avril. — Malgré les traditions, ce second jour de På- 
ques n'étant pas considéré comme jour férié, tout le monde 
est au travail etles magasins sont ouverts, Ily a de nouveau 
des espérances de paix. La déclaration officielle russe que 
le peuple désire une paix honorable sans annexions ni amen- 
des de guerre et sur base du développement des nationalités— 
ce qui laisse une porte ouverte pour la Pologne — trouve un 
écho absolu dans la déclaration identique du comte Czernin: 
on estime que le hasard seul n'est pas l’auteur de cette con- 
sonnance. 

17 avril. — Branisteanu m'apporte la nouvelle que l’An- 
gleterre ayant refusé le libre passage de Suisse en Russie 


NOTE POLITICE — 1917 505 


cialistilor pacifisti rusi, Germania le-a acordat cälätoria 
prin imperiul ei. Un tren închis le-a fost pus la dispo- 
zitie. Această ştire mi-a fost confirmată de persoana, e- 
vident din poliţia germană, care îmi aduce şi-mi ia seri- 
sorile. 

Am scris lui Mihai şi lui Bilciureseu la Stockholm. 
Vizita d-lui Paul Nathan, multi-milionar german, secre- 
tarul federaţiei evreeşti a Imperiului, care este echiva- 
lentul Alianţei Israelite din Paris. Imi expune că ches- 
tiunea evreiască va fi impusă la Congres. Statele-U- 
nite sau obligat la aceasta. Nu ştie dacă aceiaşi initia- 
tivă va fi luată, şi de Germania ; dar, acum când Rusia 
rezolvă ea însăşi această chestiune, ar fi greu să te în- 
doeşti de o constrângere. Această constrângere ar fi réa 
pentru viitor, căci ea ar provoca duşmănie între Evrei 
şi Români. El îmi pune întrebarea neted : Ce crede par- 
tidul d-voastră asupra acestui punct ? — Ii comunic ho- 
tărârea luată de Comitetul nostru de a rezolvi chestiu- 
nea, luând iniţiativa, cu scop de a avea profit. — El : La 
Congresul de pace ? — Eu: Inainte chiar, dacă e posi- 
bil, pentru ca chestiunea să rămână o afacere de ordin 
intern. 





des socialistes pacifistes russes, PAllemagne leur a accordé 
le voyage à travers l’Empire. Un train fermé leur a été mis 
à disposition. Cette nouvelle m'est confirmée par la per- 
sonne, évidemment de la police allemande, qui m'apporte 
et prend mes lettres. 

J'ai écrit à Michel et Bilcinreseu à Stockholm par son 
intermédiaire. 

Visite de Mr. Paul Nathan, multimillionnaire allemand, 
secrétaire de la Fédération Juive de l'Empire, qui est l’équi- 
vălente de l’Alliance Israélite de Paris. Il m'expose que la 
question juive sera imposée au Congrès. Les Etats-Unis se 
sont obligés. IL ne sait si la même initiative sera prise par 
l'Allemagne; mais maintenant que la Russie résout elle-même 
cette question, on ne saurait douter de la contrainte. Cette 
contrainte serait mauvaise pour lavenir, car elle laisserait 
de l'hostilité entre Juifs et Roumains. Il me pose la question 
nette: que croit votre parti à ce sujet? Je lui communique la 
décision arrêtée par notre Comité de résoudre la question en 
en prenant l'initiative afin d'en avoir les bénéfices. — Lui: 
Au congrès de la paix? — Moi: Avant même si c’est possible, 
pour que la question reste une affaire d’ordre intérieur. 


506 NOTE POLITICE — 191? 


D-1 Nathan mă întreabă dacă poate să dea publici- 
tätei această ştire, a cărei importanţă nu va scăpa ni- 
mănui şi pentru buna dispoziţiune a pieţei americane, 
care va fi marele împrumutător. — Eu: Nici un nea- 
juns, atâta timp cât chestiunea este indicată ca făcând 
parte din întregul lot de probleme ale căror solutiuni ne 
preocupă. 

18 Aprilie, — Vizita lui Paul Theodoru şi Golescu, 
care caută să reia contact. Le-am spus felul meu de a 
gândi şi dintre amândoi Golescu mai curagios, avea ac- 
rul de a blama pe Carp care lua totul asupra lui şi care 
adeseori se oprea la combinaţiuni financiare foarte false. 

Cu Bacalbasa alt cântece: desorganizare şi nepu- 
tintä; el le-a repetat-o adeseori: că a construi fără şe- 
ful partidului este a construi pe nisip. Nenitescu este 
un incapabil la finanţe. Imi povesteşte următoarea a- 
necdotä: Teatrul a fost rechizitionat în urma suprimărei 
subvenţiunei; Neniţescu a suprimat subventiunea pen- 
tru că artiştii au refuzat de a primi pe Herz ca direc- 
tor. Când s'a anunţat suprimarea, ca fiind o cheltuială 
de lux directorul german a spus că Germanii au consi- 





Mr. Nathan me demande s’il peut donner de la publicité 
à cette nouvelle, dont l'importance n’échappera à personne 
pour la bonne disposition du marché américain, qui sera le 
grand bailleur de fonds. — Moi: Aucun inconvenient en temps 
que la question est indiquée comme faisant partie de tout 
le lot de problèmes dont la solution nous préoccupe. 

18 avril. — Visite de Theodoru et de Golescu cherchant 
à reprendre contact. Je leur ai dit ma façon de penser et 
des deux c’est Golescu qui, plus franc de collier, avait Pair 
de blâmer Carp de tout prendre sur lui et de s'âtre souvent 
arrêté à des combinaisons financières très fausses. 

Avec Bacalbasa autre chanson: c’est la désorganisation 
et l'impuissance; il «leur» a assez souvent répété que bâtir 
sans le chef du parti, c’est édifier sur le sable. Nenitescu est 
un dissolvant incapable aux finances. I] me raconte l’anec- 
dote suivante: le Théâtre a été réquisitionné à la suite de 
la suppression de la subvention, parce que les artistes ont 
refusé d'accepter Herz comme directeur. Lorsqu'on a an- 
noncé la suppression, comme étant une dépense de luxe, 
le directeur allemand a dit que les Allemands ont toujours: 


NOTE POLITICE — 1917 507 


derat întotdeauna un teatru ca un mijloc de cultură nu 
ca lux şi a oferit de a împărţi salariile artiştilor germani 
cu camarazii români. Lecţia este severă, Imi place so 
cred adevărată. 

Se insistă mult asupra posibilităţilor de pace si 
Czernin nu este un copil pentru a se avansa, cum a fă- 
cut-o în răspunsul său la declaratiunea guvernului, prin- 
ului Lwoff, dacă nu ar fi un început de înţelegere. 
Este şi sentimentul lui Maiorescu care vine să mă vadă 
o clipă. Dealtminteri, căpitanul Steinbômer dela «Mi- 
litiir-Verwaltung» îmi spune că pe frontul rusesc de fapt 
este armistițiu şi că numeroase consfătuiri au loc între 
ofiţerii lor şi delegatiunile regimentelor ruse. Soldaţii 
ruşi spun că ei au trimis «delegaţii lor» la Petrograd şi 
că aşteaptă răspuns. Se vede ce trebue să fie discipli- 
na şi legătura de suflet a acestei armate. 

Teisanu se plânge de măsurile financiare ale lui Ne 
nifescu privitoare la drumurile de fer. 

După ofensiva engleză ofensiva franceză pe Aisne. 
Ea ia proportiuni uriaşe; a fost precedată de o prepa- 
rtie de artilerie de 10 zile, încă fără precedent. Comu- 





considéré un théâtre comme un moyen de culture, non de luxe, 
et a offert de partager les appointements des artistes avec 
les camarades roumains. La leçon est sévère. J’ai lieu de la 
croire véridique. 

On insiste beaucoup sur les probabilités de paix et Czer- 
nin n’est pas un enfant pour s’avancer comme il l’a fait dans 
sa réponse à la déclaration du gouvernement du Prince 
Lwoff, s’il n’y avait pas commencement d'entente. C'est le 
sentiment de Maiorescu, qui vient un instant me voir. D'ail- 
leurs le capitaine Steinbômer de la Militär-Verwaltung me 
dit que sur le front russe ii y a armistice de fait et que de 
nombreuses conférences ont lieu entre leurs officiers et les 
délégations des régiments russes. Les soldats russes disent 
qu’ils ont envoyé «leurs délégués» à Petrograde et qu'ils 
attendent la réponse. On voit ce que doit être la discipline 
et la cohésion de cette armée. 

Teisanu se plaint des mesures financières de Neniţescu 
en ce qui regarde les chemins de fer. 

Après l'offensive anglaise l'offensive française sur 
l'Aisne. Elle est formidable. Elle a été précédée par une 
préparation d'artillerie de 10 jours, sans précédent. Le com- 


508 © NOTE POLITICE — 1917 


nicatul lui Ludendorf este dramatic : este, spune el, cea 
mai uriaşă bătălie a acestui război, prin urmare a între- 
gei istorii a lumei. Succesul sar părea că înclină de par- 
tea Germanilor. 

Maiorescu: Te-ai gândit gi la soluţiunea; o Româ- 
nie având ca Rege, ca şi Ungaria, pe Impăratul Aus- 
triei? — Eu: De sigur că nu, dar mă voi gândi. Nu gă- 
seşti însă că este o greşeală de a ne alipi de Berlin, 
după cum căuta Regele Carol a o face în ultimii timpi 
— Berlinul este destul de departe! în loc săstrângem 
legăturile noastre cu Viena? — Maiorescu: Absolut de 
acord, 

19 Aprilie. — Bătălia dela Aisne este oprită pentru 
un moment. Buletinul arată numai că focul se întinde pe 
un front mai mare. 

Bugetul lui Nenitescu a fost hotărât în chipul ur: 
mător: Venituri: 71.500.000; Cheltueli: 44.000.000. 

Nu s'a prevăzut pentru pensiuni decât 10 mi- 
lioane, pentru familiile mobilizatilor 5.000.000 şi pentru 
fondul comunal 14.000.000. Această din urmă aloratiune 
este totuşi o creanţă sigură asupra Statului. 





muniqué de Ludendorf est dramatique. C'est, dit-il, la plus 
gigantesque bataille de cette guerre, par conséquent de lhis- 
toire du monde. Le succès paraît pencher du côté allemand. 

Maiorescu: Avez-vous réfléchi aussi à la solution: la 
Roumanie ayant pour Roi, comme la Hongrie, l'Empereur 
d'Autriche? — Moi: Certainement non, mais j'y réfléchirai. 
Mais ne trouvez vous pas que c'est uneerreur de nous ratta- 
cher à Berlin, comme cherchait le Roi Carol à le faire dans 
les derniers temps — Berlin et bien loin ! — au lieu de res- 
serrer nos liens avec Wien? — Maiorescu: Absolument 
d'accord. 

19 avril. — La bataille de l'Aisne a un moment d'arrêt. 
Le bulletin indique seulement que le feu s'étend sur un front 
plus large. 

Le budget de Nénitescu a été arrêté dela façon suivante: 

Revenus — 71.500.000. 

Dépenses — 44.000.000. 

Il n’a été prévu pour les pensions que 10 millions, 
pour les familles des mobilisés 5 millions, et pour le fond 
communal 14 millions. Cette dernière allocation est pourtant 
une créance certaine sur l'Etat. 


NOTE POLITICE — 1917 509: 


Neniţescu a ameninţat cu destituirea pe functiona- 
rii cari ar divulga aceste cifre. 

20 Aprilie, — Maiorescu ne citeşte introducerea. isto- 
rică la al 6-lea volum «Discursuri». Prezenti la mine : A- 
rion, Stirbey, Mehedinţi. Este istoria primului minister 
Gheorghe Cantacuzino, de tristă memorie. Expozeu 
foarte sever. Portretul lui Iancu Kalinderu sângeros- 
Caracteristica Regelui Carol, aşa de indiferent faţă de 
slăbiciunile unor oameni politici, de asemenea foarte se- 
veră. Volumul nu va vedea, din fericire, lumina zilei 
decât mai târziu; altfel sar face destul zgomot în lagă- 
rul nostru conservator. 

Pe frontul de Vest stagnare. 

Jurnalul confirmă că o contrarevolutie a isbucnit 
în Rusia. Ce este ea ? Cine o face ? Tarismul se întăreşte 
din nou ? Nici o ştire pozitivă nu trece si curierul pos- 
tal nu mai soseşte în Suedia. Făgăduelile de pace sunt 
de asemenea mai puţin precise. 

21 Aprilie. — D-] Simons, tip german dar naturali- 
zat şi care lucrează acum cu d-l Albrecht, se plânge, de 
sigur ca ecou al acestuia din urmă, că niciodată nu este 





Neniţescu a menacé de destitution les fonctionnaires qui 
feraient connaître ces chiffres. 

20 avril. — Maiorescu nous lit l'introduction historique à 
san 6-e volume «Discours». Présents chez moi: Arion, Stir- 
bey, Mehedinţi. C’est l’histoire du l-er ministère G. Canta- 
cuzène de lamentable mémoire. Très dur l'expos€. Le portrait 
de Jean Kalenderu très sanglant. Une caractéristique du Roi 
Carol, si indifférent vis-à-vis des défaillances de certains 
hommes politiques, durement gravée aussi. Le volume ne 
verra heureusement le jour que plus tard; sans cela il y 
aurait de bruit dans notre Landerneau conservateur ! 

Stagnation sur le front Ouest. 

Le journal confirme qu’une contre-révolution a éclaté en 
Russie. Qu'est-elle? Qui la fait? Le Tzarisme réprend-t-il le 
dessus? Aucune nouvelle positive ne passe et le courrier 
postal n’arrive plus en Suède. Les promesses de paix sont 
moins précises aussi. 

21 avril. — Mr. Simons, Allemand bon teint, mais natu- 
ralisé et qui travaille avec Albrecht, se plaint, écho de ce 
dernier, qu’on n’est jamais en contact avec le monde sérieux 


510 NOTE POLITICE — 1917 


în contact cu lumea serioasă română. Cei mari nu ştiu 
nimic din ce se petrece. Si la ultimul prânz al lui Lupu 
Kostake (am fost invitat şi am refuzat) Joi, se afiau: 
Mirbach, Gebsattel şi lume măruntă. Tot înţelesul vor- 
belor lui: că Germanii facgreseli pentrucă sunt izolaţi. 
I! fac să înţeleagă că aceasta este treaba lor: au ce- 
rut sfat lui Carp, lui să i-se adreseze reprosurile. De 
altfel Tülff n'a întors vizita si consider că nu trebue să 
o împing mai departe. Simons aprobă şi înţelege. 

O altă vizită cu semnificaţie politică : Dombrowsky. 
Si el critică reaua orientare a Germanilor. Ji spun că 
pe viitor legătura noastră cu grupul central trebue să 
se facă prin Viena. Sunt sigur că o va serie lui Czer- 
Din. 

Agentul misterios, care îmi aduce scrisori dela Mi- 
hai şi care ia curierul meu, se însărcinează cu trimiterea 
banilor la Stockholm pentru Anna si Irène! De altfel 
dânsul mi-a adus o chitantä datată 13 Aprilie, prin 
care Mihai certifică primirea a 2000 lei, pe care i-am în- 
credinţat la 1 Aprilie pentru Pic. 

Este deci curier direct Bucuresti-Stockholm, care nu 





roumain. Les grands ne savent rien de ce qui se passe. Et 
au dernier dîner de Lupu Kostache (javais été invité et 
Jai refusé), jeudi, on s’est trouvé: Mirbach, Gebsattel et du 
petit monde. Toute la tournure était: les Allemands font des 
fautes parce qu'ils sont isolés. Je lui fais vivement com- 
prendre que c’est affaire à ces Messieurs: ils ont demandé 
conseil à Carp, Cest à lui que le reproche doit aller. D’ail- 
leurs, Tülff n’a pas rendu la visite et je considère ne pas de- 
voir pousser plus loin. Simons approuve et comprend. 

Autre visite à sens politique: Dombrowski. Lui aussi 
critique mauvaise orientation des ‘Allemands. Je lui dis que 
pour avenir notre liaison avec groupe central doit se faire 
par Wien: je suis sûr qu’il l’écrira à Czermin. 

L'agent mystérieux, qui m'apporte des lettres de Michel 
et qui prend mon courrier, se charge de mon envoi argent 
pour Stockholm pour Anna et Irène! Il ma d’ailleurs rap- 
porté une quittance du 13 avril, par laquelle Michel accuse 
réception des 2000 lei que je lui ai confiés le l-er avril pour 
Pic. Il y a donc courrier direct Bucarest-Ntockholm, qui ne 


NOTE POLITICE — 1917 511 


pune decât 20 zile dus şi întors, ţinând seamă de toate 
încetinelile adm.sibiie până ce mă găseşte. 

Eri Stirbey, Seceleanu şi Cantacuzino au avut o 
consfatuire cu d-1 de Kestsler şi colaboratorii săi, la care 
Hentsch îi trimisese. Rezu'tă că dovezile de primire pen- 
tru grâul luat, reco.ta 19.6, nu vor purta nici o indicație 
de preţ, dar că asupra pretuirei tacite de 1600 lei de 
vagon se va avansa fiecărui proprietar 800 lei de 
vagon. Pentru rest se va vedea la pace cine va plăti şi 
cât va plăti. Este pur şi simp.u grâu care se ia cu 800 
lei vagonul. Aşa se explică pentru ce oamenii refuză să 
lucreze : nimeni nu vrea să meargă la pierdere sigură. 
Socoteala Germanilor este simplă : am plătit în 1916 
vagonul de grâu 2200 lei — p'us taxele la Stat; îl plă- 
tim în 1917, 800 lei, ceeace face pentru amândoi anii un 
«Durehsehnittspreis» de 2000 lei... 

22 Aprilie. — Verzea a văzut pe Stere înapoiat din 
voiajul său. La dus, foarte rău pr mit la Viena: «N'a- 
vem niinie de văzut cu un popor care nu-şi ţine anga- 
jamentul» ar fi zis Czernin. La Berlin, primire priete 
nească şi Bussche Pa condus la Reichstag pentru al 


met que vingt jours aller et retour en comptant toutes les 
lenteurs administratives jusqu'ă ce qu'il me touche. 

Hier Stirbey, Seceleanu et Cantacuzène ont eu une con- 
férence avec Mr. de Kesisler et ses collaborateurs, à qui 
Hentsch les avait adressés. Il résulte que les récepissés pour 
le blé pris, récolte 1916, ne porteront aucune indication de 
prix, mais que sur l'estimation tacite de 1600 lei le wagon 
on avancera à chaque propriétaire 800 par wagon. Pour le 
reste, on verra à la paix qui paiera et combien on paiera. 
C'est tout simplement du blé qu’on prend à 800 lei. Ce qui 
explique pourquoi les gens refusent de travailler: personne 
ne veut courir au devant de la perte. Le caleul fait par lad: 
ministration impériale est simple: nous avons payé en 1916 
le wagon 3200 lei, plus les taxes du gouvernement: nous le 
payons en 1917, 800 lei, ce qui fait pour les deux années un 
«Durchschnittspreis» de 2000 lei. 

22 avril. — Verzea a vu Stere retour de son voyage. À 
Paller très mal recu Wien: «Nous n'avons rien à voir avec 
un peuple qui ne tient pas ses engagements». — aurait dit 
Czernin. A Berlin, réception cordiale et Bussche l’a conduit 
au Reichstag pour le mettre en rapports avee les chefs so- 


512 NOTE POLITICE — 1917 


pune în contact cu şefii socialişti. Stere afirmă, eu nai- 
vitate, zice Verzea, că el este acela care a sfătuit de a 
lăsa să treacă socialiştii ruşi prin Germania. Pacea era 
aproape semnată cu Țarul; noi plăteam cheltuelile: Mol- 
dova Rusilor, Oltenia Austriacilor, restul hinterland 
german (?). Revoluţia a schimbat totul şi cum acum 
nota este: fără cuceriri şi libertatea naționalităților, 
primirea făcută la înapoiere, la Viena, a fost eu totul 
alta gi foarte prietenească. Stere aduce autorizarea prin- 
cipială de a scoate un jurnal. (Or Ledebur a spus lui 
Ştirbey, că la Viena Vau făcut pe Stere să aştepte foarte 
mult şi că fără interventiunea personală a lui, Stere ar 
fi plecat fără să vadă nici pe Czernin şi nici pe Clam- 
Martinetz. Pe de altă parte ni se comunică că în urma 
interventiunei Austriei jurnalul nu va mai apare). 
Verzea continuă: a fost mirat să audă, la primul 
său dineu, pe Lupu Kostake zicând, în faţa a 14 persoa- 
ne, că cele mai mari greutăţi vor veni dela Stere (1), 
până în ultimii timpi încă un stăruitor membru al elicei 
dela Interne. EI mă roagă pe dată de a-l apropia pe 


cialistes. Stere confirme naïvement — dit Verzea — que c'est 
lui qui a conseillé de laisser passer les socialistes russes à 
travers Allemagne. (Notes 17 avril). On l'aurait consulté en 
tout cela. La paix était quasiment signée avec le Tzar; nous 
en payons les frais: Moldavie aux Russes, Olténie aux Autri- 
chiens, le reste hinterland allemand (?). La révolution a tout 
changé et comme la note est maintenant: pas de conquêtes 
et liberté des nationalités, la réception Waite au retour, à 
Wien, a été tout différente et très amicale. Stere rapporte 
Pautorisation principielle de faire paraître un journal. 

(Or, Ledebur a dit à Stirbey qu'à Wien on a terriblement 
fait attendre Stere et que sans son intervention personnelle, 
Stere partait sans voir ni Czernin, ni Clam-Martinetz. D’au- 
tra part on me communique que sur intervention de l’Au- 
triche, le journal ne paraîtra pas)... 

Verzea continue: Il a été très étonné d'entendre à son 
premier dîner Lupu Kostache dire devant 14 personnes, que 
les plus grandes difficultés dans lavenir viendront de 
Stere (7), tout récemment encore un assidu de la potinière de 
l'Intérieur. Il me prie instamment de rapprocher Stere de 


NOTE POLITICE — 1917 513 


Stere de noi şi de a ne înţelege cu dânsul pentru schim- 
barea Constituţiei. 

Referitor la nota de eri, Verzea îmi spune că Ger- 
manii dau grâul la mori cu 2400 de lei vagonul, când 
ei îl iau cu 800 lei şi că uleiul fiind cotat la 5000 lei va- 
gonul. pâinea ar trebui neapărat să se urce la 40 de 
centime cele 880 gr. Dublu câştig, şi asupra preţului 
grâului şi asupra preţului țițeiului. Armatele nu mai 
träesc pe seama ţărei, ni se spune totuşi... 

23 Aprilie. — Suferind. Am primit numai pe Tzi- 
gara şi Stirbey. Dineul dela Lupu Kostake este marele: 
subiect de conversaţie; după Simons-Tzigara: fusese: 
aranjat pentru ca, găsindu-ne reuniți Carp si cu mine; 
Mirbach să-şi dea seamă că nu suntem certati. Eu nu 
m'am dus; Carp sa îmbolnăvit sau indispus : fiasco: 
complect. După Tzigara, Kiriacescu : a vorbit cu Horst- 
mann, care în 1909 se găsea ca referent la ambasada 
din Paris. Aici este ca director al Presei. Şi el deplânge 
faptul că nu m'am putut vedea cu Mirbach, el cunoştea. 
dedesubturile faimosului prânz... Toate acestea la un 


nous et de nous entendre avec lui pour le changement de 
la Constitution. 

Par rapport à la note d'hier, Verzea me dit que les Alle- 
mands livrent les bles aux moulins à 2400 lei, alors qu’ils le 
prennent, commé ci-dessus, à 800 lei et que l’huile résidu 
étant cotée à 5000 lei le wagon, le pain allait fatalement 
monter à 40 centimes les 880 grammes. Double gain énorme 
sur le prix du blé et sur le titei! Les armées ne vivent plus 
sur le pays, nous dit-on néanmoins. 

23 avril. — Souffrant. Ai reçu seulement Tzigara et Stir- 
bey. Le dîner Lupu est le grand sujet des conversations ; 
après Simons, le préfet s'était arrangé pour que, nous trou- 
vant réunis, Carp et moi, Mirbach se rende compte que nous 
ne sommes pas brouillés. Je n’y suis pas allé; Carp est 
tombé malade ou indisposé: ratage complet. Après le préfet, 
Kiriacescu: il a causé avec Mr. Horstmann, qui en 1909 était 
référent à Pambassade de Paris. Il est ici directeur de la 
presse. Lui aussi déplore qu’on n’ait pu se voir avec Mirbach 
et il connaissait les dessous du fameux dîner... Tout ceci 


33° 


514 NOTE POLITICE — 1917 


loc arată că de partea lui Carp sau la Berlin s'a petre- 
cut ceva, căci nu aşi înţelege pentru ce atâta grabă as- 
tăzi, când eri încă nici nu voia să se ştie de un partid 
conservator. . 
24 Aprilie—Cu atâta lingusire administrația noastră 
a ajuns sub o tutelă complectă. Ca lingusire nu auzeam 
în primele timpuri decât o singură plângere : Lupu re 
fuzând, în consfătuirile pe care le ținea, de a susține 
vre-o reclamatiune pentru a nu-şi crea dificultăți. Cu 
prilejul ordonantei asupra justiției, când Hinna s'a dus 
să scuture pe Carp, Carp nu i-a dat dreptate mai ales în 
ce priveşte faimosul comisar german care trebuia să ia 
loc alături de magistrații noştri, când era vorba de a ju- 
deca o afacere privitoare la un interes german ; era o 
greşală de a ceda, căci astăzi baronul Welzer a comuni- 
cat lui Hinna că de fapt această măsură nu s’ar mai a- 
plica : a fost de ajuns memoriile bietului Hinna si agi- 
tatiunea surdă care se manifestase printre magistrați. 
Tot astfel Nenitescu, care taie mai mult chiar decât cere 
guvernul imperial; Hinna îmi spune tocmai că el a avut 





réuni indique que du côté Carp ou à Berlin il s’est passé quel- 
que chose, car je ne comprendrais pas pourquoi tant d'em- 
pressement aujourd'hui, quand hier on voulait se passer d’un 
parti conservateur. 


24 avril. — A force de platitude, notre administration est 
arrivée à se faire mettre sous une tutelle absolue. Pour la 
platitude je n’entendais dans les premiers temps qu'une seule 
plainte: Lupu réfusant dans les conférences, qu’on avait lha- 
bitude de tenir, de soutenir aucune réclamation pour ne pas 
se faire des affaires. Lors de l’ordonnance sur la Justice, lors- 
que Hinna est allé secouer Carp, Carp lui a donné tort 
notamment en ce qui regarde le fameux commissaire alle- 
mand devant sièger avec les magistrats, lorsqu'il s’agit de ju- 
ger une affaire touchant à un intérêt allemand; c'était une 
erreur de plier, car aujourd’hui le baron Welzer a commu- 
niqué à Hinna qu’on n’appl'querait pas en fait cette mesure: 
il a suffi des mémoires de ce pauvre Hinna et de l’agitat'on 
sourde qui s’est manifesté parmi les magistrats. De même 
Nenitesou, qui ampute au delà de ce qu’exige le gouverne- 
ment impérial, Hinna me dit justement qu'il a eu à batail- 


NOTE POLITICE — 1917 515 


mult de luptat contra lui Neniţescu pentru funcţionari 
care erau îngăduiţi de Germani. 

Rezultatele nu s'au făcut aşteptate: după ce au voit. 
să reformeze ţara şi să creeze gubernii, aceşti domni au 
ajuns la punctul de a nu mai putea expedia o hârtie fără 
viza unui controlor. Noi am primit la Crucea Roşie o 
simplă hârtie de afaceri, ce ne trimitea cererea unei 
doamne care vroia să aibă un «ausweis» de trăsură, 
semnată Lupu Kostake şi jos contra-semnäturä : «Mit 
Zustellung einverstanden», un număr de ordine, «Ver- 
waltungsstab J. A.» şi semnătura, Artur Rosemberg. 

De altfel Hinna îmi povesteşte că refuzând de a dele- 
„ga în București pe un judecător din Galați: Eustatiu,care. 
vrea să se ocupe de o vie pe care pretindea că o are în 
Prahova, Welzer l-a întrebat motivele; a voit să-l im- 
pună la Bucureşti şi a isprăvit prin a-i cere înscris să-l 
numească la Urlaţi. De atunci toate mutările de perso- 
nal sunt supuse prealabil aprobărei. Hinna adaugă că 
domnul în chestiune s'a dus liniştit să se plângă autori- 
tätilor germane de hotărârea ministrului său, 





ler contre Neniţescu pour des fonctionnaires déjà accordés 
par les Allemands. 

Les résultats ne se sont pas fait attendre. Après avoir 
voulu réformer le pays et créer des gouvernements, ces Mes- 
sieurs en sont arrivés à ne plus pouvoir expédier un papier 
sans le visa d'un controleur. Nous avons reçu à la Croix 
Rouge une simple lettre d’affaires nous renvoyant la de- 
mande d'une dame qui veut avoir un Ausweis de fiacre, sig- 
née Lupu Kostache et au bas le contraseing «Mit Zustellung 
einverstanden», un No. d'ordre, «Verwaltungsstab J. A.» et 
la signature Arthur Rosemberg. 

D'ailleurs, Hinna me raconte qu'ayant refusé de déléguer 
à Bucarest un juge de Galatz, Eustatiu, qui veut s'occuper 
«Pune vigne qu'il est censé avoir dans la Prahova, Welzer 
lui a demandé les raisons, a voulu l’imposer à Bucarest et 
a fini par lui demander par écrit de le uommer à Urlaţi. 
Depuis, toutes les mutations dans le personnel sont soumises 
à l’approbatiou préalable. Hinna ajoute que le Monsieur était 
allé tranquillement appeler aux autorités allemandes de la 
décision de son ministre! 


516 NOTE POLITICE — 1917 


Principesa Marthe Bibescu, se pare după cererea 
Austriacilor, este autorizată a pleca în Elveţia. Asa se: 
isprăveşte şi această comedie... 

— Dela Moos am confirmarea că au fost greve şi 
manifestații la Berlin, la Leipzig, Breslau, Essen şi 
multe alte locuri. Tânărul poliţist îmi spune cu convin- 
gere : «socialiştiii vor impune pacea sau va fi revoluţie»... 
Exemplul Rusiei e comunicativ. 

— Către seară din cercurile dela «Bukarester Ta-- 
geblatt» se află că Petrogradul e înconjurat şi izolat de: 
către revoluționari; că orice comunicaţie e întreruptă şi 
că amabasadele Franţei, Engliterei şi Italiei s'au refu-- 
giat în Finlanda. 

In «Neue Freie Presse» din 20 comunicatul francez: 
din 18 Aprilie, care anunţă că pe Aisne dela începutul 
bătăliei sau luat 17.000 prizonieri şi 75 tunuri. Cum e: 
vorba de trei tunuri grele complecte, ar rezulta că înain- 
tarea a avut loc adânc în liniile germane. 

— La conferinţa de eri s'a recunoscut că nu se putea 
fixa de pe acum preţul recoltei din 1917, dar că o comi- 


La Princesse Marthe Bibesco, sur la demande des- 
Autrichiens — paraît-il — est autorisée à partir pour la 
Suisse. C’est ainsi que finit cette comédie... 
| De Moos je tiens la confirmation que l’on a eu des grèves- 
et des manifestations à Berlin, à Leipzig, à Breslau, à Essen, 
dans maints endroits. Mon jeune policier me dit avec con- 
viction: «Les socialistes imposeront la paix ou il y aura la. 
révolution». L'exemple de la Russie est communicatif. 

Vers le soir, des cercles du «Bukarester Tagblatt» on 
apprend que Petersbourg est cerné etisolé par les révolution- 
naires; que toute communication est interrompue et que les 
ambassades de France, Angleterre et Italie se sont refugiées: 
en Finlande. 

Daus la «Neue Freie Presse» du 20 il y a le communiqué 
français du 18 avril, qui annonce sur l’Aisne, depuis le com- 
mencement de la bataille, la capture de 17.000 prisonniers et 
la prise de 75 canons. Comme il est parlé de trois grosses 
pièces avec chargements complets, il semble résulter que la 
poussée a eu lieu très avant dans les lignes allemandes. 

A la conférence d'hier on est arrivé à reconnaître qu’on: 
ne pouvait dès maintenant fixer les prix de la récolte de 1917, 


NOTE POLITICE — 1917 517 


siune mixtă va trebui să adune datele pentru ameliora- 
rea preţului fixat şi fixarea cantitätei de export. (După 
publicaţia oficială No. 3, preţul trebuia să fie 20 de lei 
pentru grâu). Din potrivä, ei refuză să ia în considerare 
«cererea de restituire a grânelor luate de ţărani : «Nu vor 
să se certe cu ţăranii». In Ialomiţa lucrul acesta ia o 
proporţie deosebită pentru proprietari. 

25 Aprilie. — Horstmann îmi face o vizită de două 
“ore şi Jumătate. Convorbire generală, având nu- 
mai câteva trăsături incidentale asupra politicei noastre. 
Recunoatşe că gazeta autorizată a lui Stere nu va fi de 
«cât o probă preparatoare ; dacă de fapt censura militară 
“mai slăbeşte putin, va fi timp să facem să reapară «Stea- 
gul». Lui Stere i s'a interzis să vorbească de viitor şi să 
desfäsure programe. Ştiam aceasta: gazetarul Karna- 
batt voind, întrun articol de reportaj, să anunţe 
proectele noastre, censura l-a tăiat. Horstmann re- 
cunoaşte socialiștilor un mare viitor graţie faptu- 
lui că poate ei vor impune pacea. Scheidemann 
ʻe un om de mare valoare şi care în toate discur- 
'surile sa arătat om de Stat. A reluat tot istoricul 





mais qu'une commission mixte travaillerait à rassembler tes 
données pour une amélioration du prix fixé et déterminer la 
quotité à exporter ( selon la publication officielle No. 3 (Bul- 
let. off. No. 1) ce prix devait être de 20 lei pour le blé). 

Par contre ces Messieurs refusent de prendre en consid#- 
ration la demande de restitution des blés volés par les pay- 
sans. «Ils ne veulent pas se brouiller avec les paysans». Dans 
la Ialomiţa c'est une grosse affaire pour les propriétaires. 

85 avril. — Mr. Horstmann me fait une visite de 3 h. 1/2. 
Conversation très générale, n’ayant que quelques traits inci- 
dents à notre politique. Il reconnaît que le journal autorisé 
à Stere ne sera qu’une épreuve préparatoire ; si, à la pra- 
tique, la censure militaire rend un peu la main, il sera temps 
de faire paraître le «Steagul». Il est interdit à Stere de par- 
ler avenir et de développer des programmes. Je savais cette 
note : Karnabatt ayant voulu, dans un article reportage, 
annoncer nos projets, la censure a coupé. Mr. Horstmann re- 
connaît un grand avenir aux socialistes grâce au fait qu’ils 
arriveront peut-être à imposer la paix. Scheidemann est un 
homme de haute valeur qui, dans tous ses discours, s’est 


518 -NOTE POLITICE — 1917 


întâlnirei mele eu Mirbach: regretă că wam putut 
primi prânzul lui Lupu K. Prinţul de Reuss se însărei- 
nase în mod temerar să-l aducă la masă: e un perso- 
naj prea important pentru a sosi cel dintâi intro- 
dus în acest. mod.— Eu: «Sugestiunea Prințului de Reuss, 
care el, nu eu, se mirase că nu cunoşteam pe Mirbach». — 
El: «Perfect, dar rămâne încă chestiunea «cine, întâia 
cartă ?>—Eu : «Acest lucru nu sar produce nici-o dată 
.cu mine, dacă war fi, din nenorocire, raportul de învin- 
gător la învins ; unii se aruncă prea mult în capul în- 
vingătorului, pentru ca să nu fiu silit să-mi accentuez 
rezerva în sens contrariu». Pe scurt; Horstmann, pro- 
pune să-i trimit o invitaţie la masă împreună cu el; in- 
vitaţiunea va fi primită. 

Privitor la Carp : «Rog pe toată lumea să creadă că 
nu poate să fie vorba nici de gelozie, nici de rivalitate, 
Carp neputând să guverneze fără mine, pe când eu pot 
guverna fără el.» 


26 Aprilie, — Brămnişteanu ia direcţia gazetei 
lui Stere. Stere nu va fi niciodată şef de partid; în lue 


montré homme d'Etat, Il a repris tout Phistorique de ma 
rencontre avec Mr. de Mirbach: il regrette que ie maie pw 
accepter le dîner de Lupu; le Prince de Reuss s'était témé- 
rairement chargé de l’amener déjeuner: il est trop gros per- 
sonnage pour arriver le premier ainsi introduit. — Moi + 
Suggestion du Prince de Reuss qui, lui, pas moi, s'était 
étonné que je ne connusse pas Mr. de Mirbach.— Lui: Par- 
faitement et reste toujours la question : «qui la première 
carte ?». — Moi : Elle ne se produirait jamais avec moi s’il 
n'y avait pas, malheureusement, le rapport de vainqueur è 
vaincu ; les uns se jettent trop à la tête du vainqueur pour 
que je ne sois pas tenu d'accentuer la réserve en sens con- 
traire». 

Bref, Mr. Horstmann propose que j'écrive une lettre d'in- 
vitation à déjeuner avec lui ; l'invitation sera acceptée. 

Au sujet de Carp : «Je prie tout le monde de croire qu'il 
ne peut y avoir ni jalousie, ni rivalité, Mr. Carp ne pouvant 
pas gouverner sans moi, moi pouvant gouverner sans lui». 

26 avril, — Branisteanu prend la direction du journal de 
Stere. Stere ne sera jamais chef de parti ; il chasse au lieu. 


NOTE POLITICE — 1917 519 


să atragă, goneşte. Ca teoretician e o personalitate strä- 
lucită, dar ware nimic din ceeace trebue spre a guverna. 
Aceasta este şi părerea mea. Va fi foarte interesant de 
urmărit acest ziar. | 

Privitor la Carp, Bränisteanu îmi povesteşte că a 
cerut redactiunii gazetei «Bukarester Tageblatt» să nu-i 
mai citeze numele împreună cu al lui Marghiloman, Ma- 
iorescu, etc., căci ware nimic de comun cu aceştia. Cei 
de acolo au rămas cu gura căscată. Ce vanitate, pe care 
nimic nu o descurajează ! 

— Ofiţerul german dela Finanţe a vorbit cam în 
modul următor lui Oscar Kiriacescu : Am cerut un bu- 
get de 80 de milioane şi ni se prezintă unul de 71—72. 
Avem dar o margine şi suntem dispuşi să acordăm chiar 
funcţionarilor neîntrebuinţaţi 70 la sută din leafa re- 
dusă la tariful cel nou. Se luptă pentru a se obţine 80 la 
sută şi se fixează în sfârşit la cantitatea propusă. Ve- 
sel, Kiriacescu duce vestea lui Neniţescu, care decre- 
tează că el nu acordă decât 40 la sută. Kiriacescu e ho- 
tărât să protesteze dacă Neniţescu persistă în dispozi- 
tiunile lui feroce. — Dela acelaş: mare discuţie între 











d'attirer. Personnalité brillante comme théoricien, il n'a rien 
de ce qu'il faut pour gouverner ; c’est bien aussi mon avis. 
Ce sera très intéressant de suivre ce journal. 

Apropos de Carp, Branisteanu me raconte qu’il a fait dire 
à la rédaction du «Bukarester Tagblatt» de ne plus citer son 
nom avec ceux de Marghiloman, Maiorescu, etc. Il n’a rien de 
commun avec ces Messieurs. Ces Messieurs en sont restés 
bouche bée. Quelle vanité que rien ne décourage ! 

Nenitescu aux Finances. L’officier allemand des Finances 
a tenu à peu près le langage suivant à Oscar Kiriacescu : 
Nous avons demandé un budget de 80 millions ; on nous en 
présente un de 71/72. Il y a donc de la marge et nous sommes 
disposés à accorder même aux fonctionnaires non employés 
0% du traitement réduit au nouveau taux. On lutte pour 
avoir 80% et on se fixe à la quotité proposée. Kiriacescu, 
joyeux porte la nonvelle à Nenitescu. qui decrète que lui 
maccorde que 40 %. Kiriacescu est décidé à faire du scandale 
si Neniţescu persiste dans ses dispositions féroces. Du 
même: Grande discussion entre Antipa et Nenitescu, qui veut 
ronger un budget déjà accepté par les Allemands. Antipa 


520 NOTE POLITICE — 1917 


Antipa si Neniţeseu, care vrea să mai tae din bugetul 
care a şi fost primit de Germani. Antipa a scăpat cu- 
vântul de «şicană», iar Neniţescu i-a ripostat «eu lucrez 
gratis». Bietul Antipa, el care nu are decât salarul 
său... a cam văzut tulbure! 

Căpitanul Steinbôhmer, poftindu-se la mine la masă, 
îmi mărturiseşte că i-a fost mare frică pentru frontul 
occidental, dar crede că de eri se pot privi ca stăpâni ai 
situaţiunei. Buletinul de azi dimineaţă e de altfel afir- 
mativ. In această grozavă împingere, era rândul Engle- 
zilor să intre în horă la nord. Căpitanul îmi spune că 
nu-şi poate cineva face idee de ce sunt aceste măceluri. 

27 Aprilie, — Am făcut un salt peste protocol: 
Am scris fără ceremonie contelui Mirbach, rugân- 
du-] să ia masa cu mine în intimitate, la care a răspuns 
cu o grabă deosebită. Dejunăm mâine la mine şi cu 
Horstmann. 

— Lupu Kostake ne-a anunțat eri plecarea Marthei 
Bibescu în Elveția. Prin intervenția lui Czernin, a fost 
autorizată să plece întovărăşită de contele Auersperg. 
Lupu a petrecut seara Ja mine cu Tzigara : Nici o vorbă 
de afacerile noastre interne. 














lâche le mot de «chicane» et Nenițescu lui riposte devant 
tout le monde : «Moi je travaille gratis». Le pauvre Antipa, 
qui n’a que son traitement, en a vu de toutes les couleurs. 

Le capitaine Steinböhmer déjeune chez moi. Il s’ést invité de 
lui-même, Il mavoue qu’ils ont eu bien peur pour le front 
occidental ; mais il croit que depuis hier on peut se considé- 
rer maîtres de la situation. Le bulletin de ce matin est d’ail- 
leurs affirmatif. Dans cette formidable poussée, c'était le 
tour des Anglais de reprendre la danse du Nord. Le capi- 
taine me dit qu'on peut pas se faire une idée de ce que sont 
ces tueries! 

27 avril. — Sauté à pieds joints par dessus le protocole : 
écrit sans cérémonie une lettre au comte Mirbach, le priant 
accepter «déjeuner à la bonne franquettes, à laquelle il ré- 
pondit avec un empressement marqué. Nous déjeunons de- 
main matin chez moi avec M. Horstmann en tiers. 

Lupn Kostake nous a annoncé hier le départ de «Marthe» 
{sic) pour la Suisse. Sur l'intervention de Czernin, elle a été 
autorisée à partir accompagnée par le comte Auersperg. 


NOTE POLITICE — 1917 521 


— Carp a văzut pe Mackensen privitor la buget si 
la, şicanele ce se fac. Asupra bugetului a fost asigurat că 
va fi unul satisfăcător pentru toţi; vămuirile dela bariere 
vor înceta, precum şi rechizitiile; se va da ordin să nu se 
mai ridice grânele decât faţă de proprietar, şi vor fi plă- 
tite. Carp, pe care l-am întâlnit azi dimineaţă pe stradă, 
mi-a, confirmat aceasta, el este însă foarte sceptic: «Sus, 
au cea mai bună dispoziţie, dar în fond se tolerează to- 
tul soldaţilor». M'am mulţumit să atrag atenţia lui Carp 
asupra sălbăticiilor bugetare ale lui Nenitescu. 

28 Aprilie, —  Intrevederea cu Mirbach lungă, 
foarte cordială şi foarte deschisă. Ministrul e un om dis- 
tins, elegant, simplu, vorbind precis. A trebuit să retiu, 
vorbind de sarcinele financiare ale României» că în env- 
merarea lor a adăugat si indemnizarea. Bănuesc, că sa 
oprit la această idee şi că ea va servi de bază unei ocu- 
patiuni îndelungate după pace. Această idee a ocupaţiei 
turbură tot timpul capul lui Lupu Kostache şi D-zeu ştie 
dacă acest lucru nu este şi «palladium» reformelor lui 


Lupu a passé la soirée chez moi avec Tzigara : pas un mot 
de nos aflaires intérieures. 

Carp vu Mackensen au sujet du budget et des taquineries 
et des vexations. Pour la budget, on l’a assuré qu'il y en au- 
rait un, donnant toute satisfation; les déprédations aux bar- 
rières cesseront, ainsi que les réquisitions; ordre sera donné 
de ne plus enlever les céréales que contradictoirement avec 
le propriétaire et de les payer. Carp, que j'ai rencontré ce 
matin dans la rue, m'a confirmé tout cela, mais il est très 
sceptique: «On a, en haut, la meilleure disposition, mais 
«on tolère au fond tout aux soldats». — Je me suis borné à 
attirer l'attention de Carp sur les férocités budgetaires de 
Nenitescu. 

28 avril. — Notre entrevue avee Mirbach longue, très 
cordiale et très ouverte. Le ministre est un homme élégant, 
-sans pose, parlant juste. Jai dû retenir, lorsque nous avons 
parlé des charges financières de la Roumanie, qu’il a ajouté, 
dans leur énumération, l'indemnité. Je suppose qu’on s'estar- 
rêté à cette idée et qu’elle servira de base à une occupation de 
longue durée après la paix. Cette idée d'occupation hante tout 
Je temps la tête de Lupu et Dieu sait si ce n'est pas aussi 


522 NOTE POLITICE — 1917 


Carp ! Asupra refacerei acestei stări de lucruri, nu i-am 
ascuns că legea administrativă nu poate să dea tot ce se 
aşteaptă de obicei, căci personalul nu va putea să-şi 
schimbe năravul dintr'o zi într'alta. De aceea trebue să 
se gândească a neutraliza această administraţie şi a neu- 
traliza instituţiile financiare,—«a le face nepolitice»— 
zice Mirbach, care nu prea înţelege moravurile finan- 
ciare politice cu care suntem obişnuiţi. Cu aceste două 
progrese se poate spera însănătoşirea vieţii politice. Ex- 
pun în urmă ideile noastre asupra schimbării Constitu- 
ii, căci pe această schimbare pare că pune pret Mir- 
bach—Am vorbit îndelung de Regele Constantin al 
Greciei. de Regele Ferdinand, de propaganda rusească, 
de Poklevsky, de reluarea imposibilă a re'atiunilor cum 
trebue cu Franţa «după mäcelurile dela Arras si dela 
Reims», ete. Despärtindu-ne, mi-a mulţumit călduros si 
mi-a vorbit de bogatele informaţii cu care îşi va com- 
pleta notele. 


29 Aprilie, — Am văzut pe Maiorescu, care 
primeşte să se întâlnească cu Mirbach la o masă. Mă 


le palladium des réformes de Carp. — Sur la réfection de cet 
état, je n’ai pas caché que la loi administrative ne pouvait 
pas donner tout ce qu’il est de mode d’en attendre, car le 
personnel ne pourra pas du jour au lendemain changer de 
peau. Aussi faut-il penser à neutraliser cette administration 
et à ueutraliser les institutions financières, — «les rendre 
apolitiques» — dit Mirbach, qui a du mal à comprendre les 
moeurs financières politiques qui sont de mise chez nous. 
Avec ces deux progrès, on peut espérer assainir la vie po- 
litique. J'expose ensuite nos idées sur le changement de la 
Constitution, car c’est sur ce changement que Mirbach semble 
mettre du pix. Nous avons longuement parlé du Roi Con- 
stantin de Grèce, du Roi Ferdinand, de la propagande russe, 
de Poklevsky, de la reprise impossible de relations convena- 
bles avec la France «après ces tueries de Arras et de Reims», 
etc. En nous séparant, il m'a chaudement remercié et a parlé 
des riches renseignements qui vont remplir ses notes. 

29 avril. — Vu Maiorescu ; il accepte de se rencontrer 
avec Mirbach à déjeuner. Il me demande si j'ai des notes 


NOTE POLITICE — 1917 523 


“întreabă dacă am note asupra miscärei legei tuicei şi a. 
turburărilor dela începutul ministerului nostru Carp. 

30 Aprilie. — De dimineață Tzigara vine să 
mă convingă că nu trebue să iau pe Lupu Kostake peste 
picior. Ii obiectez ideia lui de un guvern fără partid şi 
caraghioslâcul numirilor ce a făcut. Toată lumea e să- 
tulă de Nenitescu, iar e] Lupu pledează mereu pe lângă 
Carp teza că nu poate face nimic fără mine, dar că 
bine înţeles trebue renunţat la Maiorescu, «care e sfâr- 
şit pentru Germania».(?). 

— Din toate părţile plângeri. Procopiu, deşi în plină. 
criză cardiacă, a fost ridicat şi dus la spitalul Elisabeta 
(militar german). Grigore Pherekyde spune că e pe 
moarte. Casa Ion Stavri Brătianu a fost golită de Turci 
cari au ambalat totul cu grijă. Intr'adevăr, astăzi de di- 
mineaţă, pe la ferestrele mele, în strada Mercur, şiruri 
de căruţe turceşti duceau lăzi nenumărate. 

La generalul Coandă s'au luat toate uniformele şi 
furat toate costumele civile. Hârjeu a văzut cum, acum 
două săptămâni, sau golit casele din strada Romană. 
Iliescu îmi povesteşte că la Fundeni mi s'a rechizitionat 





sur le mouvement de la loi de la «tuica» et des troubles des 
débuts de notre ministère Carp. 

30 avril. — Visite matinale de Tzigara pour me convain- 
* cre que je dois ne pas prendre Lupu Kostake par dessus la 
jambe — je lui objecte sa compréhension d’un gouvernement 
sans parti et le grotesque de ses nominations. Tout le 
monde en a plein le dos de Nenitescu et lui. Lupu plaide con- 
stamment auprès de Carp la thèse qu’il ne peut rien faire 
sans moi ; mais bien entendu il faut renoncer à Maiorescu 
«qui est coulé auprès des Allemands» (?). 

De toutes parts des plaintes. Procopiu, quoique en p'eine 
crise cardiaque, a été enlevé et transporté à l’hôpital Elisa- 
beta (militaire allemand). Grégoire Phérékyde prétend qu'il 
est moribond. La maison Jean Stavri-Bratiano a été vidée 
par les Tures qui ont tout soigneusement emballé: le fait est 
que ce matin, sous mes fenètres, de chariots tures portaient 
des caisses innombrables. Chez le général Coanda on a 
raflé tous ses uniformes et fait main basse sur tous ses cosg- 
tumes civils. Harjeu a vu comment, il y a 15 jours, on a 
vidé les immeubles de la strada Romana; Iliescu (mon ad- 
ministrateur) me reconte qu’à Fundeni on a réqnisitionné 


524 NOTE POLITICE — 1917 


moara, care lucrează pe capete, cheltuelile si lefurile pe 
socoteala mea, dijma e încasată însă de garda germană. 
— Mare emoție fiindcă au vrut să ia şi cheile biserici- 
“lor. Cine a dat acest ordin ? Nimeni nu ştie sau se 
face că nu ştie. Bănuese că clopotele şi arama vor fi în . 
curând rechiziţionate. 

Seara vizită prietenească a lui Lupu Kostake, dar 
în care nu Sa pus nimic serios privitor la -afacerile 
noastre, el care îşi petrecuse ziua cu Carp la Călineşti. 

1 Mai. — Buletinul nu mai constată decât uitimele 
sbuciumări ale bătăliei englezeşti din spre Lens-Ar- 
ras. — După aproape 15 zile de reculegere, Francezii 
la rândul lor pare că vor să reia lupta Soissons-Reims. 
Se constată pierderi’ înspăimântătoare. Toți militarii 
sunt însă linistiti asupra situaţiei. 

— Baronul de Gebsattel, care a dejunat la mine, îmi 
spune că toate sfortärile pentru a-şi procura gazete dela 
aşi au fost zadarnice. Nimic nu ese, nici prin Rusia, 
nici prin front: nici un dezertor na putut aduce o ga- 
zetă românească, în timp ce, pe ealea din urmă mai ales, 
s'a avut gazete ruseşti. 


mon moulin qui travaille à mes frais, y compris les appoin- 
“tements, mais c'est la garde allemande qui encaisse la dîme. 
“Grand émoi parce qu'on avait voulu prendre les clefs des 
églises, Qui a donné ces ordres ? Tout le monde l'ignore ou 
fait semblant. Je suppose que les cloches et les cuivres seront 
bientôt réquisitionnés. 

Le soir longue visite amicale, mais dans laquelle rien 
n’a été dit de sérieux ou touchant nos affaires, de Lupu Kos- 
take, qui avait passé sa journée avee Carp à Calinesti, 

l-er mai. — Le bulletin ne constate plus que les dernières 
<onvulsions de la bataille anglaise du côté Lens-Arras. Après 
presque 15 jours de recueillement, les Français ont l’air de 
reprendre la lutte Soissons-Reims. On constate des pertes 
<ffroyables. Tous les militaires sont bien tranquilles quant 
à la situation. 

Le baron de Gebsattel, qui a déjeuné iei, me dit que tous 
les efforts de se procurer des journaux de Iassy sont restés 
infructueux. Rien ne sort ni par la Russie ni par le front: 
“aucun déserteur n'a pu apporter un journal roumain, tandis 
que parla dernière voie surtout on a eu des journaux russes. 


NOTE POLITICE — 1917 525: 


— Fiind suferind, primese foarte putin. Mi s'a adus 
vestea ridicărei câtorva clopote. 

— Guvernul militar a interzis orice manifestare: 
pentru 1 Mai sau mai târziu. Şefii socialişti au cerut să 
li se permită apariţia unui număr unie din jurnalul lor: 
deasemenea refuzat. 

Gazeta lui Stere e departe încă de a apare. Din cauza 
hârtiei ? sau intervenţie austriacă ? Inainte de 20 Mai 
nu va apare. 

— Marta Bibescu a plecat azi dimineaţa cu trei că- 
lugärite franceze de la St. Vincent, întovărăşită de con- 
tele Auersperg: «afară de un arhiduce, zice George 
Stirbey, nu putea să i se dea mai mult». 


5 Mai, — De Marţi seara sunt în pat. Văzut foarte 
puţină lume. Buletinul nu vorbeşte decât de vestea în- 
cercărei violente a Englezilor la Arras, pe un front de 
30 km. cu 17 divizii. — Se adună toate clopotele şi se 
sparg în bucăţi cele ce nu pot fi coborâte. Mitropolitul 
mi-a trimis cum a făcut cred pentru toţi notabili e 
scrisoare lungă de protestare, timidă. El care fusese atât: 


Je suis souffrant et ai très peu reçu. Il paraît qu'on ma 
apporté la nouvelle de l'enlèvement de quelques cloches. 

Le gouvernement militaire a interdit toute manifestation 
pour le l-er mai ou ‘après le l-er mai. Les chefs socialistes: 
avaient demandé qu’il leur fût permis de faire paraître un 
numéro unique d'un journal : refusé aussi. 

Le journal de Stere n’est pas près de paraître ; question 
de papier? Réalité de l'intervention autrichienne? Avant le 20: 
mai on ne le verra pas. 

La princesse Marthe est partie ce matin avec trois 
soeurs de Saint-Vincent françaises, accompagnées par le 
comte Auersperg; «à moins d’un Archiduc, dit Georges Stir- 
Ley, on ne pouvait lui donner plus». 

5 mai. — Au lit depuis mardi soir. Vu très peu de monde. 
Le bulletin ne parle que de la nouvelle et violente tentative: 
des Anglais à Arras sur un front de 30 km. avec 17 divisions. 

On ramasse toutes les cloches et on met en morceaux cel- 
les que l’on ne peut descendre. Le Métropolite ma envoyé, 
cemme il a dû le faire pour tous les notables, une longue 
lettre de très timide protestation. Lui, qui fut si furieuse- 


526 NOTE POLITICE — 1917 


de războinic, are lacrämi în condei ca să deplângă sta- 
rea războiului... 

— Schenker soseşte dela Viena; a văzut pe Czernin 
si povesteşte, ca şi Stere, că dacă nu venea revoluţia, se 
făcea pace pe socoteaia noastră : Moldova Rusiei, restul 
ţinuturi ale Coroanei Habsburgice. Dacă e adevărat, Re- 
gele Ferdinand şi-a ales b.ne aliatul. : 

— Stirbey a văzut din partea mea pe Hentsch. Pri- 
vitor la ostaticii dela Craiova, i-a spus că s'ar putea li- 
bera uşor cei doi orăşeni pentru cari intervenise Geor- 
ges Stirbey dacă «nu le-ar fi frică de ridicol». — G. 
Stirbey : «Nu e mai ridicol să internezi pe binevoitori, 
pe când cei vinovaţi se plimbă» ? — Hentsch : «Arätati- 
mi-i şi vor fi internaţi îndată». — Stirbey: «Aceasta 
este afacerea poliţiei d-voastră, nu a mea». — Hentsch: 
«Piece listă e supusă d-lui Carp, care înseamnă cu două 
cercuri pe cei foarte buni de oprit, cu un cere pe cei mai 
puţin vinovaţi şi cu un semn de întrebare pe indife- 
renţi». — Frumoasă treabă, mai ales bine orientată, cu 
un om care nu cunoaşte pe nimeni!! 

10 Mai. — Sunt tot în casă, o mare parte din zi în 
pat. 


ment belliqueux, a des larmes dans sa plume pour déplorer 
Tétat de guerre. 

Schenker arrive de Wien ; il a vu Czernin ; il raconte, 
tout comme Stere, que, si la révolution n’était pas venue, la 
paix était faite sur notre dos : la Moldavie à la Russie ; le 
reste pays de Couronne des Habsbourg. Si c’est vrai, le Roi 
Ferdinand a bien choisi son allié. 

Stirbey a vu de ma part Hentsch. Au sujet des otages de 
Craiova, il a dit qu’on pourrait facilement relâcher les deux 
bourgeois pour lesquels s'emploie Georges si «on n'avait pas 
peur du ridicule». Stirbey : N'est-il pas plus ridicule d'inter- 
ner des innocents pendant que les coupables se promènent ? 
— Hentsch : Indiquez-les moi et c’est fait de suite.— Stirbey: 
“C'est Paffaire de votre police, pas la mienne. — Hentsch : 
Chaque liste est soumise à Mr. Carp qui marque de dens 
cercles les tout à fait bons à garder, d’un cercle les moins 
fautifs et d'un signe d'interrogation les indiférents. 

Belle besogne ! Surtout bien orientée avec un homme qui 
ne connaît personne. 

19 mai. — Je garde toujours la chambre. Au lit une 
grande partie de la journée. 


NOTE POLITICE — 1917 527 


Luni 7 Mai a fost Sfânta Elisabeta. Nenitescu a ți- 
nut să facă parastasul «său» la Curtea de Argeş. Cu 
toate biletele distribuite, abţinere aproape generală; în 
afară de funcţionarii duşi de nevoie, Marie-Nicole Dar- 
vari, doamnele Bianu, Pangal, Marie Boerescu, iar din- 
tre bărbaţi nimeni. Nici o trăsură la gara Argeş şi nici 
un saien deschis la Palat spre a adăposti pe pelerini. 
Şi bietul Nenitescu îşi închipue mereu că este «omul» 
situatiunei : nici nu e băgat în seamă. 

Pentru bugetul poliţiei, Hammelung a intervenit 
ca să oprească suprimärile lui Nenitescu. Şi a zis: 
«S'ar spune că acest domn dă din buzunarul lui». 

Gazeta oficială conţine ordonanța asupra adminis- 
tratiei. Ca preambul: atributiunile guvernului sau ale 
miniştrilor sunt exercitate de către Administratiunea 
Militară. Comandantul districtului exercită toate pute- 
rile pe care Prefectul sau Consiliul general judeţean le 
exercita. Comandantul districtului numeşte şi revoacă 
pe primari etc. etc. 

Să vrei să schimbi organizaţia administrativă a 


Lundi, 7 mai, c'était la Sainte Elisabeth, Neniţescu avait 
tenu à exécuter son parastas à Curtea de Argeş. Malgré car- 
tons et tickets de chemin de fer, abstention quasi générale ; 
en dehors des fonctionnaires trainés en remorque, Marie- 
Nicole, M-me Bianu, M-me Pangal, Marie Boerescu et parmi 
les hommes personne, personne. Pas de véhicules à la gare 
d'Arses et pas un salon ouvert au Palais pour donner abri 
aux pélerins. — Et le bon Neniteseu se figure toujours qu'il 
est «l’homme» de la situation : on se fiche de lui un peu pro- 
prement. 

Pour le budget de la police, c’est Hammelung qui a dû 
intervenir pour arrêter les ciseaux de Neniţescu. L’Allemand 
aurait haussé les épaules : «Ne dirait-on pas que ce Mon- 
sieur donne de sa poche ?». 

La feuille officiellle contient l'ordonnance sur l’adminis- 
tration. Comme préambule : les attributions du gouverne- 
ment ou des ministres sont exercées par l'administration mi- 
litaire. Le commandant du district exerce tous les pou- 
poirs que le préfet ou le conseil général avaient à exercer. 
Le commandant du district nomme et revoque les maires 


528 NOTE POLITICE — 1917 


tärei, să fi căutat chiar şi guvernatorii şi să ajungi să 
uu ai decât o umbră de organizare administrativă civilă, 
este, cu adevărat, o prea tristă lecţie pentru neîndestu- 
lata semetie a lui Carp şi inspiratorilor lui. 

15 Mai. — Sunt tot bolnav. Timp răcoros şi înorat. 
Nu pot eşi din casă. 

— Consiliile generale sunt convocate pentru Du- 
minică ; sesiune de o singură zi, ordin de zi unic: 
un împrumut. Ce fel de consilii judeţene? S'a cerut 
o listă de cei mai greu impuşi şi aceştia au fost de- 
semnaţi ca consilieri judeţeni. Consiliile trebue să voteze 
împrumutul care, pentru 14 judeţe, zonă de etape, tre- 
bue să dea 250 de milioane. Repartitie foarte arbitrară, 
care merge dela 5 milioane (Gorj) la 40 de milioane 
(Dolj). Imprumuturi de contractat la Banca Naţională, 
Acești bani sunt în întregime la dispoziţia Statului pen- 
tru a acoperi cheltuelile sale în caz de întârziere sau de 
insuficienţă a intrărilor. 

Ordinul este bazat pe articolele 48 si 49 din conven- 


etc., ete. Avoir voulu remanier l’organisation administrative 
du pays, avoir même cherché à recruter les gouverneurs et 
en arriver à ne plus avoir que l'ombre d’une organisation ad- 
ministrative civile, c'est réellement pour l’insuffisante suffi- 
sance de Carp et de ses inspirateurs une bien triste leçon! 

15 mai. — Toujours malade. Temps très frais et couvert; 
ne puis sortir. 

Les conseils généraux sont convoqués pour dimanche ; 
session d'un jour ; ordre de jour unique, un emprunt. 

Quels conseils «de judeţ?» La plupart du temps on a 
demandé une liste de plus imposés (au choix du préfet. 
comme à Prahova, qui ne se doutait même pas du mauvais 
service qu'il rendait à ses «amis») et on les a désignés comme 
conseillers «judeţeni». Les conseils doivent voter des em- 
prunts qui, pour les 14 districts, zone d'étape, doivent donner 
250.000.000. Répartition très arbitraire, allant de 5 millions 
(Gorj) à 49 millions (Dolj). Emprunts à contracter à la Ban- 
que Nationale. Cet argent en entier à la disposition de PEtat 
pour couvrir les dépenses d'Etat en cas de retard ou d'in- 
suffisance des rentrées. 

L'ordre est basé sur Jes art. 48 et 49 de la eonvention de 


NOTE POLITICE — 1917 529 


ţia dela Haga, din care sar căuta în zadar să se tragă 
o justificare a procedärei. Totuşi o garantie este: aceea 
că produsul împrumutului nu va servi decât la nevoile 
armatei şi cheltuelilor Statului. Autorităţile noastre fost- 
au oare consultate ? Se pare că nu. In orice caz, Lupu 
Kostake remite prefectilor o formulă de rezerve, pro- 
testare care, — spune Ciorăneanu — trebue să fi fost 
redactată de Carp : «Imprumutul întrece competinta 
consiliilor generale, cari îşi rezervă, recursurile lor ulte- 
rioare în contra Statului». Foaia publicărilor oficiale 
(număr al ordonanţei : 94, buletinul 10 din lò Mai) 
publică ordomanta relativă la împrumut, întitulată : 
«Stabilirea unui impozit pentru cheltuelile administra- 
tiei...» Foarte întortochiat ca text. In fond nu este decât 
o emisiune a Băncii Naţionale de 250 de milioane (sub 
ce formă 9), bazată pe aceste pseudo-împrumuturi şi 
pusă la dispoziţia administraţiei. 

— Stere anunţă lui Corteanu ruptura sa de Carp. 
Carp i-a spus: «Timpurile sunt apropiate: a fost 





la Haye, dont on chercherait inutilement à tirer une justi- 
fication du procédé. Il en résulte une garantie néanmoins : 
“est que le produit de l'emprunt ne servira qu’aux besoins 
de l’armée et dépenses de l'Etat. 

Nos autorités ont-elles été consultées? Il semble que 
non. Dans tous les cas, Lupu Kostache remet aux préfets 
une formule de réserves ; protestation qui — dit Cioräneanu 
— a dû être rédigée par Carp: «Emprunt excède la compé- 
tence des conseils généraux qui se réservent leur recours 
ultérieur contre l'Etat» 

La feuille des publications officielles (No. de lordor- 
nance 94, Bulletin X du 15 mai) publie l’ordonance relative 
à l'emprunt qui est intitulé: «établissement d'un impôt pour 
les dépenses de l'administration...» Très ambiqué comme 
texte et très spécieux comme structure. Au fond c’est une 
émission de la Banque Nationale de 250 millions — (sous 
quelle. forme?) — basée sur ces pseudo-emprunts et mise à la 
disposition de administration. 

Stere annonce à Corteanu sa rupture avec Carp. Carp 
lui a dit: «Les temps sout proches; il a été question d'une 


34* 


530. NOTE POLITICE — 1927 


vorba de o colaborare cu d-ta ; vreau să ştiu dacă ai re- 
nunţiat da ideile d-tale de odinioară 2» — Stere : «Nu 
este vorba decât de politica străină şi în consecinţă, 
ideile mele asupra chestiunilor interne nu sunt de ac- 
tualitate ; am să ţi le expun». După ce a ascultat expu- 
nerea, Carp : «Vorbeşti ca un revoluţionar rus şi nu 
poate exista nimic comun între noi. Nu admit nici lărgi- 
rea, dreptului de vot, nici chestia ţărănească». Ruptură. 
— Stere: «Dar atunci cu cine contezi d-ta să guver- 
nezi?» — Carp: «Singur, şi chiar în contra partidului 
conservator, dacă va fi nevoe». 

16 Mai. — Ideile lui Virgil Arion care soseşte din 
Berlin : El a văzut multi Români la Stockholm şi Ko- 
penhaga ; ei nu sau schimbat, au rămas aceiaşi ca îna- 
inte de fuga lor! — N’avem nici un prieten; neutrii 
din nord sunt antantişti (Danezii) sau filo-germani 
(Suedezii). Toţi se leapădă de noi. Ruşii neagă că ne-au 
cerut să intrăm în război ; Francezii şi mai mult, mai 
ales cu planul de campanie de a intra în Transilvania, 
în loc să atacăm la sud ; Englezii afirmă că au fost 


collaboration avec vous; je veux savoir si vous avez renoncé 
à vos anciennes idées». — Stere: «Il s’agit de politique étran- 
gére et par conséquent mes idées sur les questions intérieu- 
ves ne sont d'actualité; je vais vous les exposer». Après avoir 
écouté l'exposé, Carp: «Vous parlez comme un révolution- 
naire russe et il ne peut y avoir rien de commun entre nous; 
je n’admets ni élargissement du vote, ni la question pay- 


sanne». — Rupture. — Stere: «Mais alors avec qui comptez- 
vous gouverner?» — «Seul et même contre le parti conser- 


vateur, s’il le faut». 

16 mai. — Les idées de Virgile Arion qui arrive de Ber- 
lin : Il a vu beaucoup de Roumains à Stockholm et Copenha- 
gue: les idées n’ont pas changé; ils sont les mêmes qu'ils 
étaient avant leur exode. 

1) Nous n'avons aucun ami; les neutres de Nord. soit 
ententistes (Danois), soit philo-allemands (Suédois), tombent 
à bras raccourcis sur nous. Les Russes se défendent de nous 
avoir invité à entrer; les Français encore mieux, surtout 
avec le plan de campagne d'aller en Transylvanie au lieu 
d'attaquer au Sud; les Anglais affirment avoir été trompés 


NOTE POLITICE — 1915 53T 


scrisoarea infamă a lui Drumar din «Adevărul» de eri, 
prin cure anunţă voinţa lui de a mă ucide, cum şi un 
articol antidinastic din «Fulgerul», spre a le da lui 
Stirbey pentru Rege. 

29 Septembre. — D-nul Blumenfeld pe o parte, 
ziarul «La Politique» pe de altă parte îmi anunţă că a. 
izbucnit războiul între Bulgaria şi Serbia. Bulgarii, 
după ce au capturat un transport de muniții rusești, 
au bombardat şi distrus un tren tot de muniții pornit 
din Rahovo. 

— "Tânărul Barnovski îmi destăinueşte că un avocat 
basarabean cunoscut la ziarul «Moldova», anume Niţă, 
amestecându-se printre spionii extraordinar de numeroşi 
ce întreţine Rusia la noi, ar fi aflat dela ei că se pre- 
pară unele asasinate şi că faptul este cunoscut de Fili- 
pescu; eu sunt primul pe listă. Stere a fost pus la cu- 
rent şi a înştiinţat guvernul. 

O oră mai târziu, d-rul Blumenfeld, în numele lui 
Stere, îmi spune că eri doi domni bine îmbrăcaţi Paw 
abordat, faţă fiind şi Blumenfeld, şi i-au vorbit rusește; 
că apoi Stere foarte surescitat a vrut să-i telefoneze lui 
Duca şi lui Iliescu şi că în urmă a eşit pentru a aduce 
la cunostiinta lui Brătianu că au sosit doui indivizi cu 
misiunea de a comite un atentat; că acest atentat nepu- 
tând avea de obiect nici pe Rege, nici pe Brătianu, este 
deci vorba numai de mine; că el, Stere, cu toate că are 
nevoe absolută să plece la Iaşi pentru manifestatia inte- 
lectualilor pe care a organizat-o pentru mâine, rămâne- 
la Bucureşti spre a uşura cercetările. — Prin Mille, Blu- 
menfeld a aflat că mâine ambii şefi: Take Ionescu şi 
Filipescu vor interpela pe Brătianu dacă este sau nw 
un angajament cu Quadrupla Înţelegere; şi dacă räs-- 
punsul nu, este satisfăcător: campanie de răsturnare. 

— Ca răspuns la telegrama lui Maiorescu, primi- 
tă Vineri, telegrafiez prin intermediul lui Czernin că 
sper întoarcerea lui foarte apropiată. 

— Von dem Bussche îmi spune : «Orice se va întâm- 
pla, Grecia va rămâne neutră; nu se ştie încă dacă la 
debarcarea aliaţilor ea va opune o rezistenţă pasivă sair 


532 NOTE POLITICE — 1957 


schimbarea să se facă fără procedäri revoluţionare. EF 
crede în pace peste două sau trei luni. 

Rămaşi singuri, după plecarea lui Maiorescu, Lupu 
Kostake îmi face avansuri pentru ca să mă împace cu 
Carp : «Am rupt-o eu Stere» şi Canp vrea să colaboreze 
eu mine. — Eu răspund imediat : «Impăcare ? Dar nu 
sunt certat cu Carp ; vorbim” împreună şi chiar asupra. 
politicei de orientare a tärei suntem perfect de acord. 
Am mai vrut să stau de vorbă cu Carp, dar el mi-a în- 
chis gura declarându-mi că nici odată, cât va trăi, nu 
va primi să aibă măcar o convorbire cu Maiorescu». — 
Lupu pretinde că Carp este ireductibil în această pri- 
vintä, fiindcă Maiorescu Pa înşelat. — Eu: «Când?» 
— Lupu: «Când Carp i-a cedat puterea, el i-a pus ca 
condiţie : Nimic cu Take Ionescu, şi Maiorescu a pro- 
mis. Insă în urmă a făcut un guvern cu Take Ionescu». 
— Eu: «Carp poate fi supărat că Maiorescu a ascultat 
mai curând pe Rege decât pe el, dar oare asta este un 
motiv de ostracism ? Când face cineva apel la spiritul 
de sacrificiu, trebue mai întâi să dea exemplu !». 

Din explicaţiile date : Carp sar gândi să formeze 








le changement se fit sans procédés révolutionnaires. I] croit 
a la paix dans 2 à 3 mois. 

Restés seuls après départ Maiorescu, Lupu me fait des 
ouvertures afin de me réconcilier avec Carp: «Nous avons 
rompu avec Stere» et Carp veut collaborer avec moi. Je dis 
de suite: Réconcilier? mais je ne suis pas brouillé avec Carp, 
nous causons et sur la politique d’orientation du pays abso- 
lument d'accord. J’ai voulu causer avec Carp et il wa fermé 
le bec, en me déclarant que jamais, sa vie durant. il wac- 
cepterait d’avoir même une conversation avec Maiorescu. — 
Lupu prétend que Carp est irréductible sur ce sujet, parce 
aue Maiorescu l’a trompé. — Moi: Quand ? — Lupu: Lorsque 
Carp lui a cédé le pouvoir, il lui a posé comme condition: 
rien avec Take Ionescu, et Maiorescu a promis. Or, il a fait 
un gouvernement avec Take Ionescu. — Moi: Carp peut être 
fâché que Maiorescu ait obéi au Roi plutôt qu'à lui, mais 
est-ce une raison d’ostracisme ? Et quand on fait appel à 
l'esprit de sacrifice, il faut en donner l’exemple. 


Des explications fournies, Carp songerait à former un 


NOTE POLITICE — 1917 533 


un guvern Carp-Marghiloman-Virgil Arion-Nenitescu-G. 
Stirbey-Lupu Kostake. Abolirea räspunderilor ministe- 
riale în fata Camerilur. Nu vrea votul mai larg, nici ex- 
proprieri. 

Mackensen i-a promis cele trei judeţe la gura Du- 
nărei. — El este convins că pacea se va încheia cu dân- 
sul şi că el va fi desemnat în curând. Nu se va misca 
înainte ca Moldova să fie curăţită. (Deci exact contra- 
riul de ceeace propunea Virgil Arion). 

Cum nu este nici o urgență, am cerut vreme să 
mă gândesc la tot ce mi-a expus Lupu Kostake, înainte 
de a relua, convorbirea. 

17 Mai. — Gazetele dau textul diseursului lui Beth- 
mann-Hollweg drept răspuns la interpelärile lui Schei- 
demann şi Roesicke. (Marti 15 Mai). El refuză să 
se pronunţe asupra formulei : nici cuceriri» nici indem- 
nizări, dar se declară de acord asupra iuturor punctelor, 
cu aliaţii. (Austria era foarte pornită în sensul suszi- 
sei formule). 

— O ofensivă italiană în stil mare pare a nu avea 
sorţi serioşi de izbândă. 











gouvernement Carp-Marghiloman-Virgile Arion-Nenitescu- 
Stirbey-Lupu Kostache; abolir la responsabilité ministerielle 
devant les Chambres. Pas de vote élargi, — pas d'expropria- 
tion. — Mackensen lui a promis les trois départements bou- 
vhes du Danube. 

— Il est convaincu que c'est avec lui qu’on conclura la 
paix et que c’est lui qui sera bientot désigné. — Il ne bouge 
pas avant que la Moldavie ne soit nettoyée. (Donc contre ce 
que Virgile proposait). 

Comme il n’y avait aucune urgence, j'ai demandé à pen 
ser à tout ce que Lupu avait exposé avant que de reprendre 
la conversation. 

17 mai. — Les journaux donnent le texte du discours de 
Bethmann-Hollweg en réponse aux interpellations de Schei- 
demann et de Roesicke (mardi, 15 mai). Il refuse de se pro- 
noncer sur la formule «ni conquêtes, ni indemnités», mais 
se déclare en tous points d'accord avec les alliés (En Au- 
triche on s'était emballé sur la susdite formule). 

Offensive italienne de grand style. — Semble denuée de 
chances sérieuses. 


534 NOTE POLITICE — 1917 


— Taigara este foarte mulţumit că am stat de 
vorbă cu Lupu. El afirmă ca Carp a fost pe punctul 
să vie să mă vadă... (Ce cinste!) dar că... vorbe, ete. El 
pretinde ca Carp vrea să ia măsuri pentru a mai tăia 
unghiile «Marelui Om» (bietul Neniţescu !) —«Marele 
Om» a venit dealtminterea să-şi depue carta la mine 
cu urări de însănătoşire. 

— G. Stirbey se întreabă ce autoriză pe Camp să ia 
atitudinea pe care o are şi cine l’a făcut să fie aşa de 
categorie cu Stere ? Poate cineva admite ca Germania 
sa desemneze pe Carp, fară vreun control, pentru ce 
îşi propune el să facă ? Acest mod de a nu spera nimic 
decât dela baionetele germane, este atât de odios încât 
nu poţi să-i dai vre-un sprijin... 

19 Mai. — La sosirea trupelor germane fusese înţeles 
că grâul rechizitionat, — nu putea fi vorbæîncä de po- 
rumb, — va fi plătit cu preţul minimum de 1600 de lei.. 
Austriacii (Swoboda şi Schenker mi-au afirmat-o) în- 
cercau să obtie o ameliorare, în vederea calitaţei pentru 
a ajunge la 2000 de lei. Incurajare pentru a îndemna 


Teigara très coutent que j'aie cause avee Lupu. ll affir- 
me que Carp avait été sur le point de venir me vvir... — Que 
d'honneur! — mais que... des propos, etc. Il prétend que Carp 
veut prendré des mesures pour ronger les ongles au «Grand 
Homme» — le pauvre Nenitescu. — Le «Grand Homme» est 
d’ailleurs venu déposer une carte avec souhaits de rétablisse- 
ment. 

Stirbey se demande qu’est-ce qui autorise Carp à prendre 
l'attitude qu’il prend et qui l’a amené a être sı catégorique 
avec Stere? Quelqu'un peut-il admettre que l'Allemagne 
désigne Carp sans autre contrôle sur ce qu’il se propose de 
faire? Et puis, cette façon de n’espérer tout que des ba- 
yonnettes allemandes est odieuse au point qu'on ne peut 
donner son concours. 

19 mai. — A l’arrivée des troupes allemandes il avait été 
convenu que les bles réquisitionnés — il ne saurait encore 
être question des maïs seraient payés au prix minimum 
de 1600 lei. Les Autrich'ens (Swoboda e Schenker me l’ont 
affirme) essayaient d'obtenir une amé i ration, à raison de 
la qualité, pour arriver à 2000 l i: app t pour entraîner les 


NOTE POLITICE — 1917 535 


cultivatorii să însămânţeze cât mai mult posibil. Dar, 
preţul de 1600 minimum a devenit maximum şi Sece- 
leanu a văzut la sindicat vre-o sută de chitante de pre- 
dare cu indicatia : calitatea 2-a, calitatea 3-a — nici una 
de calitatea I-a — şi care se preţuese cu 200 si 300 lei 
reducere. Dealtfel, cu preţul de 1200 si 1300 de lei vago- 
nul se plăteşte grâul ţăranilor, cari îl vând cu atât mai 
voioşi cu cât au cantităţi mari de grâu furat, pentru res- 
tituirea căruia autorităţile germane au refuzat într'un 
mod sistematic să intervie. Iar celorlalţi proprietari nu 
li se dă decât jumătate din valoarea grâului lor, aşa că 
cea mai mare parte dintre ei au luat calea Germaniei cu 
800 de lei de vagon. Se înţelege putina râvnă ce pun 
proprietarii la cultivat. 

— «Pester Lloyd» din 16 Mai este de negăsit: Cen- 
sura, militară din Bucureşti Pa confiscat. El conține o 
dare de seamă complectă a şedinţei Reichstagului din 
15 Mai. — Scheidemann a ameninţat eu revoluţia dacă 
Germania persistă în voinţa de anexiuni. Ledebur a 
spus textual : Suntem convinși că trebue să se petreacă 








cultivateurs à ensemencer le plus volontiers possible. Or, le 
prix de 1600 minimum est devenu maximum et Seceleanu 
a vu au Syndicat des quittances de livraisons — une cen- 
taine — portant indication «2-me qualité», «3-me qualité», 
pas une l-ère qualité et qu’on estime avec 200 et 300 lei de ré- 
duction. C’est d’ailleurs sur le pied de 1200 et 1300 le wagon 
qu'on paie leurs blés aux paysans, qui acceptent d'autant plus 
volontiers que les paysans vendent les grosses quantités de 
blés volés, pour la restitution desquels les autorités alleman- 
des ont refusé systématiquement d’intervenir. Quant aux 
autres propriétaires, on ne leur donne que la moitié de la 
valeur de leurs blés, de sorte que la plupart ont pris la voie 
de l'Allemagne à raison de 800 frs. le wagon. On comprend 
le peu d’entrain des propriétaires à vouloir cultiver. 

Le «Pester Lloyd» du 16 mai est devenu introuvable: la 
censure militaire de Bucarest l’a confisqué. Il contient un 
compte-rendu complet de la séance du Reichstag du 15 mai. 

Scheidemann a menacé de la révolution si l'Allemagne 
persistait à vouloir annezer; Ledebour a dit textuellement: 
«Nous sommes persuadés qu’il doit arriver en Allemagne ce 


536 NOTE POLITICE — 1917 


în Germania ce sa petrecut în Rusia şi că va trebui să 
instituim, în curând, o republică germană. Mai este încă 
un pasaj din discursul lui Scheidemann : «pacea nu este 
posibilă fără o schimbare a pietrelor de hotare», care 
poate să aibă sensul ; că sar putea face concesiuni 
Franţei spre Alsacia (?) 

— După d-rul Melun, întors dela Râmnicu-Sărat. 
noi am fi pierdut acolo 3500 de prizonieri de tifos exan- 
tematic ; vre-o 12 medici, atât Germani cât şi Români, 
au murit. 

— Stere a venit să mă vadă şi mi-a comunicat con: 
vorbirea, lui cu Carp, care a început prin a-i spune că 
nici unul din ei n'are vre-un angajament faţă de celălalt, 
deşi Stere tinea ca neschimbat apelul ce facuse Camp ln 
colaborarea lui. — Ruptură, Carp neadmitând nimic 
nici în privinţa votului, nici în privinţa pământului de 
dat ţăranilor. — Stere afirmă că a avut confirmarea că, 
pacea cu Tarul se făcuse cu sacrificiul Moldovei noastre. 

20 Mai. — N'am menţionat interviewurile generalului 
Iliescu: România victima lui Stuermer, care printr'un 





qui est arrivé en Russie et nous devons bientôt instituer 
une république en Allemagne». Il y a aussi un passage du 
discours de Scheidemann: «La paix n’est pas possible sans 
un changement des bornes des frontières» qui pourrait vou- 
loir dire: des concessions à faire à la France du côté Al 
sace (?). 

D'après docteur Melun, revenu de Ramnicu-Sarat, nous 
aurions perdu là-bas 3500 prisonniers du thyphus exantéma- 
tique; une douzaine de médecins tant Allemands que Rou- 
mains sont morts. 

Visite de Stere Il me communique sa conversation avec 
Carp, qui a commencé par lui dire qu'aucun des deux n'avait 
un engagement quelconque vis-à-vis de l’autre. Et Stere te 
nait pour ferme l'appel que Carp avait fait à sa collabora 
tion. Rupture, Carp n'admettaut rien en fait de vote et de 
terres aux paysans. — Stere affirme avoir eu la confirma- 
tion que la paix av c le Tzar était faite avec le sa rifice de 
notre Moldavie. 

20 mai. — Je n'ai-p s  ntionné les interviews du gêné 
ral Iliescu: la Roumanie ictime d Su mr, qui Dar un 
ultimatum a forcé l’entrée en amp ned la Roumanie pas 


NOTE POLITICE — 1917 537 


ultimatum a silit-o să intre în campanie, când nu era 
încă pregătită. Adevärate sau nu, aceste interviewuri 
sunt o excrocherie politică. Este probabil că Stuermer 
este mort sau asasinat! Iată acum că pe credinţa unor 
gazete ruseşti, se publică că Brătianu acuză pe Stuermer 
nu numai că l’a împins la război garantând pentru Bul- 
garia, dar comunicându-i un plan de campanie falsifi- 
cat. Este prea fenomenal, oricare ar fi mentalitatea lui 
Brătianu, de a primi ca existente astfel de revelatiuni. 

Un fapt, care probabil va servi de pumet de sprijin 
al sistemului întreg de apărare, este că, după spusele 
generalul Istrati (prin G. Stirbey), masse mari de Rusi 
se aflau în Moldova în timpul bătăliei dela Argeş şi că 
ele nu s'au mişcat. Asa Istrati (care în momentul căde- 
rei Bucureştilor se afla cu Socec si Lambru la Cotror 
ceni, unde Stirbey şi Lupu Kostake au vorbit cu ei), 
afirma că acolo unde se afla o brigadă, Ruşii au adus 
o divizie; că tot aşa era şi în văile vecine cu un corp 
de armată în rezervă la Târgu-Ocna şi un al doilea corp 
de armată de rezervă în formaţie, mai la nord. Toată 
această massă n'a împins înainte; ba chiar a cedat din 
teren. Aceasta este versiunea militară. 





encore prête. Réels ou non, ces interviews sont une esero- 
querie politique. Probablement que Stuermer est mort ou 
assasiné. Voilà maintenant que, sur la foi de journaux rus- 
ses, on publie que Bratiano accuse Stuermer non seulement 
de l'avoir poussé à la guerre en se portant fort pour les Bul- 
gares, mais en lui communiquant un plan de campagne falsifié. 
C’est trop phénomenal, quelle que soit la mentalité de Bra- 
tiano, pour accepter comme existantes de pareilles revéla- 
tions. Un fait qui probablement servira de point d'appui à 
tout ca système de défense, c'est qu’au dire du général Istrati 
(par G. Stirbey) il y avait de grosses masses russes en Mol- 
davie pendant la bataille de l’Arges et qu’elles n’ont pas 
bougé. Ainsi Istrati (qui lors de la reddition de Bucarest 
était avec Socec et Lambru à Cotroceni, où Stirbey et Lupu 
Kostake ont causé avec eux) affirmait que là où il avait 
une brigade, les Russes avaient amené une division; qu'il en 
était de même dans les vallées voisines avec un corps d'ar- 
mée en réserve à Targu-Ocna et nn second corps de réserve 
en formation plus haut. Toute cette masse n’a pas poussé en 
avant; elle a même cédé du terrain: voilà la version militaire. 


538 NOTE POLITICE — 1917 


21 Mai. — Zilele din urmă sa scris foarte mult în 
«Bukarester Tageblatt» asupra stărei îngrozitoare în 
care sar afla Iaşi şi Moldova. Epidemii grozave, mor- 
talitate imensă, lipsă de toate, defectiunea Rusilor, ete. 
Credeam mereu că aceste știri erau date fără bază seri- 
oasă. Din nenorocire, secretarul olandez, de Maass, care 
a rămas pentru a păzi legația, francofil, care primeşte 
gazetele neerlandeze antantiste, a spus lui G. Stirbey 
că aceste gazete confirmau după «Times» acest tablou 
atât de negru. Mai există şi un semn exterior : marele 
număr de persoane car au fugit din Moldova; unele 
(Yvonne Ghika de exemplu) şi-au parasit casele lor pen: 
tru a fugi la Odassa, altele mergând la Moscova (Scar- 
lat Arion, nepoatele mele) sau, mai ales, în Sucdia şi 
în Danemarea. 

De pretutindeni se află cât de mare este numărul 
sărmanilor noştri prizonieri cari au murit. Radu Ivä- 
nescu afirmă că numai în lagărul dela Corabia au murit 
1000 de soldaţi de tifos exantematic! 

— Urmez, cu Stere, convorbirea începută Sâmbăta 
trecută. [i comunice concesiile de program admise de 


21 mai. — Ces jours derniers on a beaucoup écrit dans le 
«Bukarester Tagblatt» sur l’état épouvantable dans lequel 
se trouvaient Iassy et la Moldavie. Epidémies effroyables; 
mortalité immense; manque de tout; exactions russes,ete. Je 
croyais toujours à des nouvelles données de chic. Malheu- 
reusement, le secrétaire hollandais de Maass, qui est resté 
pour la garde de la légation, francophile et qui reçoit les 
journaux néerlandais ententistes, a dit à Stirbey que ces 
journaux confirment d’après le «Times toutes ces touches 
noires. Il y a d’ailleurs un signe extérieur. C'est le grand 
nombre de p rsonnes qui ont fui la Moldavie, les unes 
(Yvonne Ghika, p. ex.) s’arrachant à leurs maisons poui 
fuire à Odessa, les autres gagnant Moscou (Ch. Arion, mes 
uièces) ou sur out — la Suède et le Danemark. De toutes 
parts on apprend combien grand est le nombre de nos pau- 
vres prisonniers q i ont succombé. Radu Ivanescu affirme 
que mille soldats son orts de typhus dans le camp de 
( orabia. 

Visite de Stere. Nous cont'nu ns notre conversation com- 
mencee samedi. Je lui fais part des concessions de program- 


NOTE POLITICE — 1917 539 


partidul nostru si care pot face posibilă o lucrare în 
comun. Stere răspunde : «Ce garanţii putem oferi noi 
Puterilor Centrale pentru a spera, în schimb» integrita- 
tea României ? Ar voi ele oare să reînceapă o experienţă 
care le-a, reuşit aşa de prost ? O altă dinastie ? Regele 
Carol n'a sucombat el sub povară şi nu s'a vorbit de de- 
tronarea lui?». Teza lui Stere este următoarea : Această 
țară uu va fi nici odată nimic, dacă trebue să devie 
câmpul competiţiunilor între Ruşi si Europa Centrală ; 
pentru a termina, trebue să ne legăm cu blocul Mitteleu- 
ropa; Germania va voi libertatea mișcărilor pentru a 
avea pe Polonia în sânul ei ; aşa dar România în orbita 
austriacă ; lucrul cel mai bun deci. este unirea perso- 
nala cu Austria ; Impäratul, sau fiul Impäratului, Rege 
al României ; aşa, blocul român — Ardeal-Riomânia 
Mare — se va strânge. 

Ii răspund că cer timp de reflectiune şi mai ales să 
mă orientez prin conversațiile personale ce voi putea 
avea. La rândul meu, pun întrebarea: «Dacă pacea nu 
vine, dacă Germanii împing ofensiva lor în Moldova, 








me admises par notre parti et qui peuvent rendre possible 
notre travail en commun. Stere riposte: Quelle garantie 
pouvons nous offrir aux Puissances Centrales pour espérer 
en retour l'intégrité de la Roumanie? Voudront-elles recom- 
mencer une expérience qui leur a si mal réussi? Une autre 
dynastie? Le Roi Carol n'a-t-il pas succombé à la tache et 
m'a-t-on pas parlé de le détrôner? — La thèse de Stere est 
la suivante: Ce pays ne sera jamais rien s’il doit devenir 
champ clos des compétitions entre Russie et Europe centrale; 
pour clore, il faut le relier ferme au bloc Mittel-Europa; 
VPAllemagne voudra ses coudées franches pour avoir la Po- 
logne dans son giron; done la Roumanie dans l’orbite au- 
trichienne; donc ce qui vaut le mieux c’est l’union person- 
nelle avec l’Autriche; l'Empereur ou le fils de l'Empereur 
— Roi de Roumanie; comme cela, le bloe roumain: Ardeal- 
Grande Roumanie, se resserre. 

Je lui répouds que je n’ai pas d'antipathie à priori et que 
Je demande à refléchir et surtout à m'orienter par les con- 
versations que je pourrais personnellement avoir. Je pose à 
mon tour la question: si la paix ne vient pas, si les Alle- 
mands poussent leur offensive en Moldavie, de sorte que 


540 NOTE POLITICE — 1917 


aşa ca într'o ţară unificată să putem constitui un gu 
vern care ar putea relua firul fostei noastre politici, 
crede el în posibilitatea reconstituirei unei armate care 
ar fi în stare să reia Basarabia ? Voi putea avea con- 
cursul lui?» — El îmi răspunde că da. 

Stere a sperat totdeauna o apropiere (‘arp-Mar- 
ghiloman-Stere. Cu Carp, nimic de făcut: «Carp vrea 
să dicteze chiar nemților ce au de făcut?» (sic). Stere 
cere să stăm de vorbă acum: Maiorescu-Stere-Mar- 
ghiloman, sub condiţia formală a unei disereții abso- 
lute. Fructul reflectiunilor noastre va fi baza conver- 
saţiilor pe cari el doreşte să le am la Berlin si la Viena 
cu ocazia călătoriei mele la Karlsbad. 


— Fapte caracteristice se desemnează cu începutu; 
săptămânei : retragerea lui Goutchkow dela ministerul 
de război după ce a dat alarma că armata rusă se des- 
compune; retragerea lui Miljukow, obligat sa pără- 
sească afacerile străine, după ce a fost desavuat pentru 
nota lui războinică şi demisia lui Isvolski care pără- 
seşte ambasada dela Paris. 

23 Mai. — Ordonanţa asupra organizarei financiare 





dans un pays unifié nous puissons constituer un gouverne- 
ment qui reprenne le fil de notre ancienne politique, croit- 
il à la possibilité de reconstituer une armée et avec elle de 
tacher de regagner la Bessarabie? Aurais-je son concours? 
-— Il me répond carrément «oui». Stere avait toujours es- 
péré un rapprochement Carp-Marghiloman-Stere. Avec Carp 
rien à faire: Carp veut dicter aux Allemands eux-mêmes ce 
qu’ils ont à faire! (sic) — Stere demande à ce que nous cau- 
sions maintenant: Maiorescu-Stere-Marghiloman, sous la 
condition expresse d’une discrétion absolue. Le fruit de nos 
réflexions sera la base des conversations que Stere désire que 
Jaie à Wien et à Berlin à l’occasion de mon Karlsbad. 


Des faits Caractéristiques marquent le commencement de 
la semaine: la retrai e de Goutchkow du ministere de la 
guerre, après avoir j ‘ le cri d'alarme que larm russe se 
décompose; la retraite e M ljukow, obligé de quitter les af- 
faires étrangères aprè a oir ‘té désavoué pour sa note 
guerrière, et la démission d swol k qu quitte l'ambassade 
de Paris. 


NOTE POLITICE — 1917 541 


a färei este de neînteles în textul ei românesc. Semn ca- 
racteristic : nu fine nici o socoteală de organizaţia finan- 
telor noastre, în serviciul interior. Vii discuții în toate 
cercurile : Se vor plăti sau nu se vor plăti în întregime 
cerealele rechizitionate ? Se pare că contele Praschma 
este ireductibil, celelalte autorităţi sunt pentru plata in- 
tegrală. 

24 Mai. — Nimic pe diversele fronturi. Atacuri 
franco-engleze respinse ; pe Isonzo, calm relativ, după 
11 zile de lupte înverşunate— Evenimentul pare a fi 
discursul prinţului Lwow către gazetari, anunțând că 
pe frontul rus armistițiul de fapt nu mai poate să con- 
tinue si că onoarea Rusiei cere să se reia ostilitățile. 
Dealtminterea se şi vorbeşte de o ofensivă ruseascà. 
Mackensen a vizitat frontul ; spitalele de etapă au fost 
evacuate la Bucureşti; ofițerii în concediu sunt trimişi 
la front ; un locotenent care a adus o scrisoare Valenti- 
nei Lahovary i-a spus că era în concediu, dar că de-o- 
dată a primit ordinul să se ducă pe Siret. 

— Se anuntä demisia lui Tisza. Tânărul baron 





23 mai.—Ordonnance sur l’organisation financière du pays: 
incompréhensible dans le texte roumain. Signe distinetif : 
tient aucun compte de notre organisation des finances, ser- 
vices intérieurs. Vive discussion dans tous les cercles: 
payera-t-on, ne payera-t-on pas en entier les céréales ré- 
quisionnées ? Il paraît que c’est le comte Praschma qui est 
le Monsieur irréductible; les autres autorités sont pour le 
payement intégral. 

24 mai. — Rien sur les fronts de guerre. Attaques fran- 
çaises et anglaises repoussées — sans envergure; sur l’Isonzo, 
après onze jours de combat, calme relatif. L’évène- 
ment semble être le discours du prince Lwow aux 
journalistes, annonçant que l'armistice de fait sur le 
front russe ne pouvait plus continuer et que l'honneur 
de la Russie était interessée à la reprise des hostilités. On 
parle d’ailleurs d’une offensive russe; Mackensen a visité 
le front; les hôpitaux des étapes ont été évacués sur Buca- 
rest; des officiers en congé sont envoyés sur le front; un 
lieutenant qui a apporté à Valentine Lahovari une lettre, a 
dit qu'il était en congé et que subitement on lui a donné 
l’ordre de se rendre sur le Sereth. 

On annonce la démission de Tisza. Le jeune baron Groe- 


542 NOTE POLITICE — 1917 


Groedel, a cărui familie este foarte legată cu primul 
ministru, crede că Tirza fiind prea declarat într'o anu- 
mită direcție, retragerea lui este o manoperă pentru gu- 
vern, dar că tot el va fi inspiratorul. 

— Fără publicarea vreunei ordonanţe, fără vreun 
ordin general cunoscut, se impun oraşele şi satele la o 
contribuţie de ouă. Buzăul este taxat la 15.000 bucăţi pe 
săptămână. La moşia mea Putineiu (Vlasca), un ţăran 
fruntaş a făcut 6 zile închisoare la Giurgiu fiindca 
n'a predat numărul de ouă la care a fost impus! 

Fiind silit să ies astăzi, am cutreerat unele mahalale 
ale oraşului. Sunt mirat de curăţenia străzilor. Fiecare 
mătură, curăţă, stropeşte cu un zel extraordinar. Nu- 
merile caselor sunt vopsite din nou, puse în ordine şi 
aparente ; la fiecare colţ de stradă o placă nouă indică 
numele străzei şi numărul circumscriptiei. Este extra. 
ordinar ce se poate dobândi cu ordine şi disciplină. 

25 Mai, — Asupra retragerii lui Tisza: conflictul. 
real sau aparent sa produs pe chestia legei electorale. 
Tisza, luase poziţie, printr'o scrisoare adresată gazetelor, 
în contra lărgirei dreptului de vot. In realitate, după 
Es e ne anale e e e a E E 
del, dont la famil)» est très liée avec le premier ministre, 
croit que Tisza, étant trop déclaré dans une certaine direc- 
tion, sa retraite est une manoeuvre pour donner de lair au 
gouvernement, mais qu'il continuera à être Linspirateur. 

Sans ordonnance publiée, sans un ordre général connu, 
on impose les villes et les campagnes à une contribution en 
ceufs. Buzeu est taxé à 15.000 pièces par semaine. A. Putineiu, 
un paysan «fruntaş» a fait six jours de prison à Giurgiu 
pour ne pas avoir livré le nombre d'oeufs auquel il avait 
été imposé. 

Pour mes sorties. ayant des visites à rendre, j'ai par- 
eguru certains quartiers de la ville. Je suis étonné de la 
propreté des rues. Chacun balaye, nettoie, arrose avec un 
zèle extraordinaire. Les numéros des maisons repeints à neuf 
et bien en ordre et apparents; à chaque coin de rue plaques 
indiquant le nom de la rue et le numéro dela circonscription. 

Ce qu’on peut tont de même obtenir avec de l’ordre et 
de la discipline. 

25 mai, — Sur retraite de Tisza: le conflit réel ou appa- 
rent s’est produit sur la question de la loi électorale. Tisza 
avait pris position, dans une lettre aux journaux. contre 





NOTE POLITICE — 1917 543 


părerea mea, Czernin, la al cărui loc râvnea Tisza, trebue 
să fie acela care l-a răsturnat; scrisoarea Împăratului, 
cordonul St. Stefan, dat ministrului, de abea sosit la 
putere, indică o favoare imperială de care Czernin ştie, 
de sigur, să se folosească. Nu se vorbeşte — din fericire 
pentru Români, — de Appony printre succesorii posibili. 

— Toți cei pe care-i văd sunt excitati contra lui Carp. 
Singur Arion pledează teza ciudată, că dacă Carp merge 
la Berlin, cum este povätuit să o facă, trebue neapărat 
să-l însoțesc eu. Chiar el, zice Arion, nu ar vrea să se 
ducă singur. lar în privinţa proectelor reacționare ale 
lui Carp, fleacuri : Arion este sigur că Carp 'va ceda pe 
toate punctele (?). 

— Intâlnind pe d-na Lydia Philipescu, d-sa îmi 
dă ca o veste sigură că Germanii înţeleg că au luat-o pe 
o cale greşită şi că boala mea i-a îngrijorat foarte mult. 
Domnul Horstmann, mâna dreaptă a lui Mirbach, mi-a 
scris imediat pentru a-mi cere să-l primese la dejun 
«spre a vorbi liniştit de diferitele probleme cari îl preo- 
cupă în momentul de faţă». 

— Luptele pe Isonzo au reînceput cu toată înver- 


şunarea. 


l'élargissement du droit de vote. Au fond, à mon avis, Cest 
Czernin, dont Tisza convoitait la place, qui doit l’avoir dé- 
barqué; la lettre de l'Empereur, le cordon de «St. Etienne» 
au ministre à peine arrivé au pouvoir, indiquent une fa- 
veur impériale dont certainement Czernin doit savoir user. 
On ne parle pas, heureusement pour les Roumains, d'Appony 
parmi les successeurs possibles. 

Tous ceux que je vois sont excités contre Carp. Arion 
seul plaide la thèse bizarre, que si Carp se rend à Berlin, 
ainsi qu'on ly pousse, je devrais certainement Laccom- 
pagner. Lui-même, dit-il, ne voudrait pas aller seul. Quant 
aux projets réactionnaires de Carp, vétilles: Arion est cer- 
tain que Carp cédera sur tous les points. 

Rencontré Madame Lydia Phillipescu. Nous parlons de 
ce sujet. Elle me donne comme «un tuyau certain» que les 
Allemands comprennent qu'ils ont fait fausse route et que 
ma maladie leur a donné beaucoup d'inquiétude. Mr. Horst- 
mann, le bras droit de Mirbach, m'a de suite écrit pour me 
demander à déjeuner afin de «causer tranquillement de dif- 
férents problèmes qui l’occupent en ce moment». 

La bataile de l’Isonzo a repris avec grande violence. 


544 NOTE POLITICE — 1917 


-— Ne explicăm, foarte deschis, cu Horsimann a: 
supra divergintelor cu Carp. Horstmann recunoaşte că. 
programul lui Carp este o imposibilitate: «Domnul 
Carp este mai reactionar ca cel mai reacţionar dintre 
Prusaci. (A citat numele contelui Westarp). — Horst- 
mann arată multă solicitudine pentru Stere, a cărui ga- 
zetă ar dori să o ajute. El deploră piedicile pe care le 
pune Carp la apariţia ei. (Aceasta este confirmarea, 
plângerei pe care o formulase Stere). Horstmann mă 
întreabă dacă pot conta pe Stere, şi îmi adaugă: «Sun- 
tem foarte fericiţi de a face cunoştinţa ilustrului domm 
Maiorescu!» Horstmann va luat masa. Luni, cu Maiores- 
cu la mine. Imi confirmă că ideia uniunei personale cu 
Austria este văzută la Viena cu ochi foarte favorabili, 
dar el se îndoeşte să fie bine primită la Berlin. Dealt- 
mintrelea, Viena este prea departe pentru ca să se poată 
face o bună administraţie. Ce ar fi aci? Un Statthalter? 
(Locţiitor Domnesc). El emite ideia ciudată ca prin- 
tul de Schönburg (cel din Moldova) să fie Rege; e bogat. 
şi vorbeşte româneşte—Căderea lui Tisza este evident 
o lovitură a lui Czernin: nouă ne place aceasta; accen- 





Conversation avec Mr. Horstmann. Nous nous expliquons 
très ouvertement avec Mr. Horstmann au sujet des diver- 
gences avec Carp. Horstmann reconnaît que le programme 
de Carp est une impossibilité: <Mr. Carp est plus réaction- 
naire que le plus reactionnaire Prussien . Il a cité le nom du 
comte Westarp. Il marque beaucoup de sollicitude pour 
Stere. dont il voudrait aider le journal; il déplore les entra- 
ves que Carp met à l'apparition de ce journal. (C'est la con- 
firmation de la plainte qu'avait formulé Stere). Il me de- 
mande si je puis compter sur lui: «Nous sommes très heu- 
reux de faire la connaissance de l'illustre Mr. Maiorescu». 
(Ces messieurs déjeunent lundi ensemble chez moi). Horst- 
mann me confirme que l’idée de l'union personnelle avec 
Autriche est trés favorablement vue à Wien, mais il doute 
qu'elle serait bien accueillie à Berlin. D'ailleurs, Wien est 
bien loin pour qu’une bonne administration puisse se faire. 
Qw'aurait-on ici? Statthalter? Il émet l'étrange idée du 
Prince de Schönburg (celui de Moldavie) comme Roi; il est 
riche et parle roumain. La chute de Tisza est évidemment 
un coup de Czernin; nous aimons cela; l’accentuation de 


NOTE POLITICE — 1917 545 


tuarea Austriei şi a umei persoanlitäti este excelentă 
pentru noi ; aceasta va da un sprijin Cancelarului pen- 
wu a rezista militarismului. Militarii noştri fac prea 
muita politică. (Mereu cearta civilo-militarä care se 
simte peste {ot în cercurile germane.)—Horstmann re 
cunoaşte că soluţia propusă de Virgil Arion, aşa zisă a 
lui Bussche. adică un guvern provizoriu instalat chiar 
de astăzi, cu ţara tăiată în două, nu este o soluţie se- 
rica‘ä. Raporturile dintre autoritatea militară şi «umbra 
de guvern ce o aveţi acum», suntsi aşa destul de grele; 
co ar fi dacă ar fi un guvern real? 

— G. Stirbey îmi comunică: Hentsch a primit o seri- 
soare dela guvernul german asupra stărei foarte rele a 
prizonierilor nos ri în Germania; au fost şi cazuri mor- 
tale; trebue să le trimitem hrană de aci; se pun vagoane 
la dispoziţia noastră; oraşul va trimite un tren de po- 
rumb; vom face un depozit la Craiova şi unul la Bucu- 
veşti. Acuma se înţelege ce foamete trebue să domnească 
în Germania ! 

26 Mai. — Soseşte archiducele Frederic, fost coman- 
dant-sef al armatelor austriace. S'a pregătit pentru dân- 


l'Autr'che et d'une personnalité est excellente pour nous; cela 
donnera de l’appui au Chancelier pour résister au milita- 
risme de chez nous: nos militaires font trop de politique. 
(Toniours la querelle civils-militaires qu'on sent partout 
dans les cercles allemands). Il reconnaît que la solution pro- 
pocé» par Virgi e Arion, soit disant solution de Bussche: un 
gouvernement provisoire installé dès aujourd'hui avec le 
pays coupé en deux, wen est pas une. Les rapports entre les 
autorités militaires et «l'ombre de gouvernement que vous 
avez» sont assez difficiles comme cela; que serait-ce s’il y 
avait un gouvernement réel? 
Strbey me communique: Hentsch a reçu une lettre du 
gouvernement allemand sur le très mauvais état de nos pri- 
.sonniers en Allemagne: 2] y en a des cas mortels: il faut 
qu'on leur envose de la nourriture d'ici; on met des wagons 
à notre dispos'ticn: la ville va envoyer un train de mais: 
nous ferons un dépôt à Craiova et un à Bucarest. On com- 
preud maintenant quelle disette il doit y avoir en Allemagne! 
26 mai. — Visite de l’Archidue Frédéric, ancien comman- 
dent en chef des armées autrichiennes. On a préparé pour lui 


35* 


546 NOTE POLITICE — 1917 


sul casa lui A. Florescu. Va sta, pare-se, până Luni. Se 
zice că este invitat de Mareșalul. 

Se mai anunţă că Bethman-Hollweg şi Czernin se 
vor duce împreună la Constantinopole pentru a înapoia 
vizita Marelui Vizir. Trebue să fie vorba de vre-un hap 
pe care trebue să-l înghită Sultanul. 

Noul atac italian n’a dat nici un rezultat. Italienii 
au pierdut chiar vre-o 4000 de prizonieri. 

— Arestările au început din nou. Din nou a fost 
internat I. Zanne şi au mai fost închişi: Morandini, 
Mişu Antonescu, de abia sosit dela Buzău, Dumitrescu- 
Bumbesti dela Băncile populare, Stoica dela Industrie 
şi multă lume mai märuntä mai ales takisti. Aceasta 
nu seamănă de loc cu ce mi-a spus Hentsch ! 

27 Mai. — Archiducele este plimbat peste tot în 
oraş. Nu ştiu care, din poliţia germană sau din poli- 
ţia română, are ideia ciudată să nu lase circulația 
liberă decât pe o singură parte a strazilor şi opreşte să 
se deschiză ferestrele sau să stea cineva la fereastră! 

— După «Russkija Wiedomosti» se telegrafiazä din 








la maison A. G. Florescu, Séjour, paraît-il, jusqu'a lundi. In- 
vité, dit-on, par le Feldmaréchal. 

On annonce aussi que Bethmann-Hollweg et Czernin se 
rendent ensemble à Constantinople, rendre au Grand Vizir 
visite. Il doit certainement être question de faire avaler une 
couleuvre au Sultan. 

L'attaque nouvelle italienne n'a rien donné. Les Italiens 
ont même perdu 4000 et quelques prisonniers. 

Les rrestations ont repris bon train. On a de nouveau 
interne J. Zane, on a pris Morandini, Michel Antonescu à 
peine débarqué de Buzau, Dumitrescu-Bumbeşti des Banques 
populaires, Stoika de l’Industrie et beaucoup de petit monde. 
surtout des taki tes. Cela ressemble si peu avec ce que 
m'avait dit H ntsch! 

27 mai. — L’Archiduc est partout promené en ville. Je 
ne sais, de la pol'ce allemande ou de la police roumaine, 
qui a eu la saugrenu  dâe de ne laisser circule que dun 
côté des rues et d’interd're sur tous les parcours d'ouvrir 
les fenêtres et de se pla aux fenêtres ! 

Selon le <Russkija Wied m ti on téleg aphie de Berlin 


NOTE POLITICE — 1917 547 


Berlin că naţionaliştii conduşi de Iorga, ţinând la Iaşi 
o întrunire antisemită, au fost atacați de socialişti sus- 
ţinuţi de Rusi. Naţionaliştii au fost bătuţi şi puşi pe 
fugă şi Iorga rănit de un glonte (?). Guvernul se zbate 
neputincios, comitetul soldaţilor ruşi având de fapt pu- 
terea. Să fie oare adevărat? 

— Lupu Kostake îmi face o nouă şi lungă vizită. 
El îmi anunţă: că se va plăti grâul rechizitionat cu pre 
tul întreg; — că a înscris în buget mai multe milioane 
pentru o mulţime de lucrări, printre cari terminarea 
Märcutei (1 şi jum. mil.); — că Hentsch a comunicat lui 
Carp, cu autorizare de a o repeta, că toţi prizonierii 
noştri vor fi puşi în libertate şi repatriați (17). Mai mult, 
el mă ia la o parte, căci era şi Beldiman de faţă, şi mă în- 
deamnă să mă hotărăsc în grabă, (presupun a vedea pe 
'Carp), căci timpurile se apropie şi mari evenimente se 
prepară pentru România. «Moldova va fi curätatä»—, el 
nu poate să spue mai mult. 

28 Mai. — Dejun la mine: Mirbach, Horstmann, 
Maiorescu, G. Știrbey, C. Arion, Mirbach care a avut 





que les nationalistes conduits par Iorga, ayant tenu à 
Iassy une réunion antisemite, ont été attaqués par les so- 
cialistes dont les Russes auraient pris le parti. Les nationa- 
listes ont été battus et mis en fuite et Jorga blessé d'un coup 
de feu (? 1). Le gouvernement se débat dans l'impuissance, le 
comité des soldats russes ayant la force de fait. Est-ce vrai? 

Lupu Kostake me fait nouvelle longue visite. Il m'an- 
nonce: 1) qu'on va payer les blés réquisitionnés prix en- 
tier; 2) qu’il a inserit dans le budget un tas de millions 
pour un tas de travaux dont achèvement de Marcutza ax 
millions); 3) que Hentsch a communiqué à Carp, avec au- 
torisation de le répéter, qu'on va mettre en liberté et repa- 
trier tous nos prisonnniers (!?). De plus, me prenant à 
l'écart, puisque Beldiman était en tiers, il me presse de me 
décider (à voir Carp, je suppose), car les temps sont pro- 
ches et que de grands événements se préparent pour la 
Roumanie. «La Moldavie sera netoyée»: il n’en peut dire 
plus long. 

28 mai. — Déjeuner chez moi: Mirbach, Horstmann, Ma- 
joreseu, Stirbey, Arion. Mirbach a eu un très long eutre- 


548 NOTE POLITICE — 1917 


o foarte lungă întrevedere cu Maiorescu, îmi comunică 
bucuria lui că a avut această întrevedere. 

Spre marea mea surprindere, ei m'au întrebat dacă 
ştiam ceva de zvonul retragerei lui Bethmann-Hollweg, 
care circulă în oraş, căci ei nu ştiu nimic. Această nou- 
tate mi-a fost transmisă cu adaosul ca Ludendorff era 
num.t în locul său. Mai în urmă sa spus că generalul 
de Gallwitz era succesorul lui. 

Mirbach nu crede în punerea în libertate a prizo- 
nierilor şi sfătueşte să nu se răspândească această ştire. 
El mă îndeamnă cu oarecare insistenţă să revăd pe 
Hentsch, care trebue în curând să plece la Cartierul Ge 
neral. Ministrul părea impresionat de argumentarea lui 
Maiorescu: Abdicarea Regelui Ferdinand, posibilă si 
poate necesară, — dar decăderea Prințului Carol ar fi 
un rău precedent: în mijlocul înălţărei democraţiei, este 
oare util să se măture dinastiile ? 

— Archiducele Frederic pare a fi venit pentru a 
sonda dacă terenul era prielnic unei vizite a Impăra- 
tului Carol, careva veni la Bucureşti. Arhiducele a fost 
mirat de ţinuta generală: «El nu se mai credeă în fară 
inamică.» 





tien avec Maiorescu; il m'a dit la joie de l’avoir eu. A mon 
grand étonnement, ces Messieurs mont demandé si je sa- 
vais quelque chose du bruit qui courait en ville de la re- 
traite de Bethmann-Hollweg; eux n’ont aucun renseigne- 
ment. Cette nouvelle m'avait été transmise avec complément 
que Ludendorf était nommé à sa place. Depuis on a dit que 
c'était le général de Gallwitz qui était le successeur. 

Mirbach ue croit pas à la mise en liberté des prison- 
niers et conseille de ne pas répandre la nouvelle. Avec une 
certaine insistance il me conseille de revoir Hentsch, 
qui doit paitir bientôt pour le Quartier Général. Le mi- 
nistre semblait impressionné par l'argumentation de Maio- 
rescu: abdication du Roi Ferdinand, possible et peut-être 
nécossaire, — mais déchéance aussi de Carol mauvais pré- 
cédent : au milieu de la démocratie montante estil utile 
de dégommer les dynasties ł 

L'Archiduc Frédéric semble être venu en sondeur pour 
jrger si le terrain se prê ait à une visite de l'Empereur 
Charles, qui viendra à Bucarest. I'Archidue a été étonné 
de la tenue générale: il ne e croyait plus en pays ennemi. 


NOTE POLITICE — 1917 549 


—Teigara-Samurcas, se plânge amar de Lupu Kos- 
take. El are un diferend cu Komandatura în privinţa 
unui ovrei, Mendel, interpret, dat afară. de el pentru 
abuz de încredere şi pe care Komandatura vrea să i-l 
impue. Lupu, în loc să-l acopere, îi reproşează «că iar te-aj 
ambitionat.» 'Tzigara vorbeşte de demisie. 

29 Mai. — Domnul Dendramis, secretar girant, al 
legatiunei elene, vine dela Berlin. Acolo au avut lve 
demonstraţii colosale, şi 300.000 de lucrători au ma- 
nifestat şi au obţinut ratia de pâine îndoită pe care o 
cereau. Starea socială în Germania este de îngrijorat: 
Lipsese toate: un ou pe săptămână de familie (sic)! Am 
văzut cartela de pâine a domnului Dendramis: 160 de 
gr. pe zi. «Contrastul, îmi zice el, cu tratamentul larg al 
Românilor este foarte mare. Sau purtat foarte bine cu 
D-voastră». Viaţa este încă mai grea în Grecia; s'a în- 
«creat să se facă pâine din stafide (?). Zaimis a primit 
toate condiţiile Antantei: poliţia sub supravegherea 
Francezilor; poşta sub a Italienilor şi marina sub En- 
glezi; numai Ruşii nu sau amestecat. Dar Regele George 
continuă să aibă o mare popularitate. 





Plaintes ameres de Tzigara contre Lupu. Il a un diffé- 
rend avec la Kommandantur au sujet d'un juif, Mendl, 
interprète, renvoyé par lui pour cause d'abus de confiance 
et que la Kommandatur veut lui imposer. Lupu, au licu de 
lo couvrir, lui reproche «iar te-ai ambitionat». Tzigara parle 
de démission. 

29 mai. — Dendramis, sécretaire gérant de la légation 
de Grèce. ll vient de Berlin. ll y a eu des démonstrations 
monstres et 300000 ouvriers ont manifesté; ils ont obtenu 
la double ration de pain qu'ils exigeaient. L'état social en 
Allemagne est inquiétant. On manque de tout: un oeuf par 
famille et par semaine (sic). Jai vu la Brot-Karte de Mr. 
Deudramis: 160 grammes par jour; le contraste, me di- 
sait-il, est graud avec le traitement large des Roumains. 
«On s’est très bien conduit avec vous». La via est plus 
atroce en Grèce; on'a essayé de faire du pain avec du 
ra's n sec (?). Mr. Zaimis a accepté toutes les conditions de 
Entente: la police sous la surveillance des Français; les 
postes sous celle des Italiens et les côtes (la marine) sous 
celle des Anglais; les Russes seuls ne se sont mêlés de rien. 
Mais le Roi Georges continue à avoir une immense popu- 
larité. 


550 NOTE POLITICE — 1917 


— «Pester Lloyd» anunţă că la conferinţa socialis- 
tilor din Stockholm, România va fi reprezentată de N. 
Cocea şi Bujor! Mai mult chiar, Brătianu ducându-se 
la Iaşi, a luat pe Bujor cu el. 

— Un scandal în administraţia aprovizionärilor. 
Căpitanul Albrecht, despre care se zicea mult bine e 
trimis pe front; Zehender: Simons, ajutorul lui Albrecht, 
şi Pauker sunt arestaţi. Se pare că este o afacere 
mare de făină. Dobrescu şi Darvari îmi spun că Be 
rindey joacă un rol urât şi că totul ar fi montat de 
dânsul în contra lui Verzea. Peste tot suflă un vânt de 
intrigi foarte trist. 

30 Mai. — Toți prefectii sunt la Bucureşti pentru 
bugetele lor. Au venit să mă vadă: Petre Polimeride, 
care nu-şi ascunde drapelul politie în buzunar, Fortu- 
nescu, Tamara, Culcer, St. Frumuseanu. Toţi sa- 
tisfăcuţi de raporturile lor eu autorităţile germane, dar 
din nenorocire, toţi de acord pentru a conveni că peste 
tot unde să prădat, ţăranii noştri sau locuitorii din ma- 
halale sunt autorii. Mi se spune: «Orice casă părăsită 


Le «Pester Lloyd» annonce qu’à la conference des so- 
cialistes de Stockholm, la Roumanie sera representée par N. 
Cocea et Bujor ! Bien mieux, Bratiano, se rendant à Jassy, 
a amené avec lui Bujor. 

Un scandale dans l'administration des approvisionne- 
ments, Le capitaine Albrecht, dont un disait du bien, est 
envoyé au front. Zehender, Simons (adjoint de Albrecht) et 
Pauker sont arrêtés. C’est une grosse affaire de farines, 
paraît-il. Dobrescu et Darvari me disent que Berindey joue 
un vilain rôle et que tout est monté par lui contre Verzea. 
Il y a partout un vent d’intrigues bien triste. 


30 mai. — Tous les préfets sont à Bucarest pour leurs 
budgets. Sont venus me voir Petre Polimeride, qui ne met 
pas en poche son d apeau politique, Fortunescu, Tamara, 
Culcer. St. Frumuse nu. Tous satisfaits de leurs rapports 
avec les autorités allemandes. Mais tous, malheureusement, 
d'accord pour convenir que partout où on a pillé, ce sont 
nos paysans ou nos habitants des faubourgs qui ont pillé. 
On me dit: toute maison abandonnee par son propriétaire a été 


NOTE POLITICE — 1917 551 


de proprietarul ei a fost o casă devastată ; devastatorii 
au avut chiar răbdarea să rupă tapetele depe ziduri». 

— Buletinul vorbeşte de semne de atac pe frontul 
ruso-român. Alaltäeri se făcea menţiune în buletinul 
român, de activitate de aviatori pe front. Eşim oare din 
amortire ? 

— Am văzut pe colonelul Hentsch, care mi-a acor- 
dat tot ce am cerut pentru Crucea Roşie. Dar nici un 
cuvânt de politică; nici măcar călătoria la Karlsbad n'a 
dat prilej la aceasta. Hentsch pleacă la Cartierul Ge- 
neral. 

— Contele Praschma a cerut să mă vadă; pleacă şi 
el cu Hentsch «în serviciu». Ca cereale de export sunt 
aprozimativ 100.000 de vagoane, mai ales grâu; mai 
mult decât sperau ei să găsească. Se ia putin porumb, 
ținându-se seamă de proasta, recoltă, probabilă a anului 
acesta. El crede posibilă şi chiar probabilă retragerea 
lui Bethman-Hollweg, al cărui succesor ar fi Gallwitz. 
O pace făcută de un general, şi mai ales de un general 
norocos, va fi mai lesne acceptată de socialiştii cari se 
află în rândurile armatei şi generalul e mai necesar pen- 








une maison dévastée; les pillards ont eu même la patience 
d'arracher les papiers des murs. 

Le bulletin parle de manifestation d'attaques sur le 
front russo-roumain. Avant hier il était fait mention (bul. 
roumain) d'activité d'aviateurs sur le front. Sortirait-on de 
la torpeur? 

Vu le Colonel Hentsck qui m'a accordé tout ce que j'ai 
demandé pour la Croix Rouge, ete. Mais pas un mot de po- 
litique; le voyage de Karlsbad n’a même pas fourni une 
occasion. Hentsch se rend au quartier général. . 

Le comte Praschma a demandé à me voir; il part 
aussi avec Hentsch «in Dienst». Comme céréales à expor- 
ter, il y a environ 100.000 wagons, principalement du blé ; 
plus qu’on n'avait pensé en trouver. On prend peu de maïs 
en vue de la mauvaise récolte probable, pour cette année, 
de cette céréale. Il croit possible et probable Ja retraite de 
Bethmann-Hollweg et ce serait de Gallwitz qui succèderait. 
Une paix faite par un général et un général heureux sera 
plus facilement acceptée par les socialistes qui sont dans 
les rangs de l’armée et le général vaut mieux pour 


552 NOTE POLITICE — 1912 


tru împrejurările cari vor urma pacea. (Textual). In 
ceeace priveşte România, sa vorbit de judeţele dela gura 
Dunărei, pe cari, având în vedere ideile socialistilor, 
poate că Rusia le va ceda. (?). Praschma admite conti- 
nuarea dinastiei cu Carol. El m'a întrebat chiar, dacă 
nu cred că Regele Ferdinand, îndreptat de nenorociri 
ar fi admisibil. — Rea impresie face Grig. Cantacu- 
zino, care irită pe toată lumea în comisii cu reclamatiile 
lui interesates afirmă că Germania a dat bani pentru 
«Minerva». Notez ambele fapte care rees din această parte 
a convorbirei noastre cu sensul precis, în definitiv 
foarte “jignitor, pe care-l aveau. Praschma este foarte 
mirat că Cantacuzino reprezintă Băncile populare în 
comisia mixtă. 

31 Mai. — Dejun la Doamna Lydia Philipescu 
cu Praschma, Horstmann, domnisoara von Arnim. fa- 
milia Radu Rosetti. Doamna Philipescu îmi “vorbeşte 
de numeroasele plângeri ale Germanilor în contra lui 
Grigore Cantacuzino şi de greşelile lui. 

Profit de ocazie ca să rog pe Praschma, care pleacă 


Yes circonstances qui suivront la paix. (Textuel). Au sujet 
de la Roumanie, on a causé des départements des bouches 
du Danube qui, vu les idées des socialistes, peut-ôtre la 
Russie les cèderait-elle (?). Praschma admet la continuité 
de la Dynastie avec Carol. Il m'a même demandé si je ne 
pensais pas que le Roi Ferdinand corrigé par le malheur 
ne serait pas admissible. Manvaise impression de Grégoire 
Cantacuzèue, qui dans les commissions irrite tout le monde 
avec ses réclamations interessées ; affirmation que pour la 
«Minerva» l'Allemagne a donné de largent: je retrace les 
deux faits se détachant de cette partie de notre conversa 
tion avec le sens précis, au fond très blessant, qu’elle avait. 
Très étonné que dans la commissions mixte Caniaeuzène 
fût le représentant des banques populaires. 

31 mai. — Déjeuner chez M-me Lidya Philipeseu avec 
Praschma, Horstmann, M-lle d'Arnim, la famille Rodolphe 
Rosetti. 

-me Philipescu me parle des plaintes nombreuses des 
Allemands contre Grigutza et ses niaiseries cupides. 
Je profite de l’occasion pour prier Praschma, qui part 


NOTE POLITICE — 1917 553 


mâine la Berlin, să se intereseze şi să intereseze cercu- 
rile diriguitoare de soarta prizonierilor noştri din Bul- 
garia. Ni s'a adus de curând 180 nenorociti, întorşi din 
Monastir, cari sunt adevărate zdrente omeneşti ; rănile 
lor sunt pline de viermi ; în ultimul grad de slăbiciune 
din cauza foamei... Ei au făcut parte din contingentul 
întrebuințat la Monastir pentru facerea transcelor ; 
după spusele lor, majoritatea dintre ei au pierit de frig 
si epuizare ! 

1 Iunie. — La Maiorescu am avut o întrevedere cu 
Stere. El pledează, cu multă căldură, teza tatălui lui 
Maiorescu şi a lui Aurel Popovici. Printre argumentele 
lui, unul singur atrage atenţia noastră şi merită a fi 
verificat ; uniunea personală este singurul mijloc de a 
scăpa Dobrogea care, fără aceasta, va fi dată întreagă 
Bulgariei. Dacă Austria ţine la acest proiect, poate că 
acesta va fi mijlocul de presiune care se va exercita 
-asupra noastră si care este conform atitudinei favora- 
bile Bulgariei, pe care a avut-o Austria în 1913. 

— Cu privinţă la scandalul făinei la comisia de 


demain pour Berlin, de s'intéresser et dinteresser les cer- 
cles dirigeants sur le sort de nos prisonniers en Bulgarie. 
On vient de nous remettre 180 malheureux retour de Mo- 
nastir, qui sont des loques humaines ; leurs plaies ont des 
vers; le dernier degré de la réduction par la faim.. Ils 
ont fait partie du contingent employé à Monastir pour faire 
des tranchées; la majorité, à leurs dires, ont péri par Je 
froid et l'épuisement ! 

1 juin. — Entrevue avec Stere et Maiorescu chez ce- 
lui-ci. Stere avec beaucoup de chaleur plaide sa thèse, qui 
fut celle du père Maiorescu et d'Aurele Popovici. Parmi 
ses arguments, il y en a un sur lequel nous tiquons et qui 
demande vérification: l’union personnelle est le seul mo- 
yen de sauver la Dobrogea qui, sans cela, sera donnée en- 
tiorement à la Bulgarie. 

Si l'Autriche tient à ce projet, peut-être y aura-t-il là 
le moyen de pression qu'on exercera sur nous et qui est logi- 
quement conforme à l’attitude favorable à la Bulgarie qua 
eue l’Autriche en 1913. 

Scandale des farines à la commission d’approvision- 
nement. Albrecht éloigné; les uns le disent en prison; d’au- 


554 NOTE POLITICE — 1917 


aprovizionare : Albrecht a fost îndepărtat şi înlocuit cu 
intendentul Zacherl. Dar Zehender, Simons şi alţi com 
plici ai lor sunt arestaţi. Este vorba de pâinea de o 
singură calitate cu o reducere de preţ. De două zile a 
izbucnit această afacere, iar Dobrescu şi Darvari sunt 
indigmaţi de atitudinea avută de Berindey de data a- 
ceasta ca şi de câte ori a avut neînţelegeri cu primarul 
Verzea. 

2 Iunie. — Ni se dă textul discursului Împăratului 
Carol la deschiderea Reichsratului la Viena. Foarte de- 
mocratic. Promisiuni de libertăţi si de egalitate pentru 
toate popoarele lui. La început, o notă specială pentru 
Bohemia, iar la sfârşit o altă notă, apăsată, pentru Un- 
garia. El menţionează şi compromisul : or acest com- 
promis, prelungit de 'Tisza cu forme legale, este unul 
din atacurile cele mai vii ale minoritätei parlamentare 
din Budapesta în contra lui Tisza. Discursul este paci- 
fist. Ca bucată literară, lung şi descusut. 

3 Iunie. — In fine Litzica a fost îndepărtat dela In- 
structia Publică şi înlocuit cu Virgil Arion. Lupu, care 


tres pensent qu’il s’est suicidé; le capitaine est remplacé par 
Tintendant Zacherl- Mais Zehender, Simons et d’autres com- 
parses sont arrêtés. Il est question d’un pain unique et d’une 
réduction du prix. Il y a deux jours que l'affaire a éclaté. 
Dobrescu et Darvari sont indignés de l'attitude que Berin- 
dey à eue dans cette affaire et dans tous ses autres démêlés 
avec le maire Verzea. 

2 juin. — Ouverture du Reichsrat à Wien. On nous 
donne le texte du discours d'ouverture de l'Empereur Char- 
les. Très démocratique. Promesse de liberté et d'égalité 
pour tous ses peuples. Eu commençant, une note spéciale 
pour la Bohème; en finissant, une autre note appuyée pour 
la Hongrie îl y est fait mention du compromis : or ce 
compromis, prolongé par Tisza en des formes légales, est 
une des plus vives attaques. de la minorité parlamentaire 
de Budapest contre Tisza. Comme morceau littéraire, long 
et décousu 

3 juin. — Litzica est enfin renvoyé de l’Instruction Pu- 
blique et remplacé par Virgile Arion. Lupu, qui a dîné 


NOTE POLITICE — 1917 555 


a prânzit la mine, nu mi-a suflat nici o vorbă despre 
aceasta. Deunäzi vorbind cu Maiorescu, el mi-a spus 
cu vehemenţă: «Dar Virgil Arion este o canalie!» La 
25 Mai, lui Horstmann, care mă întrebase ce fel de om 
este Virgil Arion, eu i-am răspuns: «Acel care îi va 
oferi onorarii bune şi un portofoliu, îl va avea». 

— Bietul Hinna se zbate pentru a încerca de a ob- ' 
ţine schimbări în ordonanța asupra justiţiei. Consilierul 
juridic german Freltz, spunându-i mereu că ar întâm- 
pina o rezistenţă mare la concesiunile judecate ca ac- 
ceptabile de el, Hinna a cerut o audienţă Mareşalului, 
audienţă care i-a fost refuzată. Printr'o scrisoare sem- 
nată de Freltz, Hinna este invitat a se adresa lui. 
Membrii «Umbrei de guvern» (cum a fost botezat de 
Horstmann) pe care la instituit Carp, se bucură în a- 
devăr de un credit strălucit ! 

— O broşură împrumutată de Papamihalopol lui 
Kiriacescu ne dă, din sorginte oficioasă, explicaţii a- 
supra ciocnirii care a avut loc la Atena la 1 Dec. 1916. 
Amiralul Dartige du Fournet a pretins dela guvernul 


L 











chez moi, ne men a pas soufflé mot. L'autre jour, en cau- 
sant avec Maiorescu au sujet de Virgile, il ma dit avec 
véhémence : «Virgile Arion? dar este o canalie!» Le 25 
mai, Horstmann m'avait demandé quel homme était Mr. 
Virgile Arion et je lui ai répondu: «celui qui lui offrira 
une bonne prébende et le portefeuille, Paura». 

Le pauvre Hinna se débat pour tâcher d'obtenir des 
changements dans l’ordonnance sur la justice. Le conseiller 
juridique allemand Freltz lui disant toujours qu'il rencon- 
trait uné grande résistance aux concessions jugées accep- 
tables par lui, Hinna a demandé une audience au Feldma- 
réchal et cette audience lui a été refusée. Par une lettre 
signée par le même Freltz, il est renvoyé à Freltz. Les mem- 
bres de «l'Ombre de gouvernement», comme la appelé 
Horstmann, que Carp a institué, jouissent décidément d'un 
crédit réluisant. 

Une brochure prêtée par Papamihalopol à Kiriaceseu 
nous donne de source officieuse une explication de l’échauf- 
faurée dont Athènes a été le theâtre le l-er dec. 1916. L’a- 
miral Dartige du Fournet a exigé du gouvernement helléni- 


556 NOTE POLITICE — 1917 


elen să i se predea tunurile, mitralierele, pustile si mu- 
niţiile în compensatia materialului căzut în mâinile 
Bgularilor şi Germanilor la- Cavalla, în urma defectiu- 
nei corpului 4-lea grecesc, care s'a predat Germanilor. 
Ministerul Lambros explică prin două scrisori amira- 
lului că Antanta în urma diferitelor desarmări si captu- 
rări de material grecesc, deţine o cantitate mai mare ca 
Germanii, şi opunând un refuz formal declară că orice 
măsură de realizare pe această cale va fi considerată «ca 
act de ostilitate». Cu toate acestea, Antanta vrea să pro- 
cedeze la o luare de gaj si debarcä trupe. Grecii pre 
tind, şi este probabil, că trupele Antantei au tras cele 
dintâi; au fost morţi şi răniţi din ambele părţi; flota 
a bombardat oraşul până la orele 7 seara, iar Venize 
liştii au tras din unele case asupra trupelor guvernului, 
Corpul de debarcare sa retras în aceiaşi zi şi guvernul 
grec a cedat Antantei 6 baterii de campanie ! 

Cärticica dă detalii asupra armelor, granatelor si 
munițiilor găsite la Venizelos şi fotografia propriei sale 
cuirase ur fel de cămaşă de zale cu cute, ca o fustă 
cu volane. 


que la livraison de canons, mitrailleuses, fusils et muni- 
tions en compensations du matériel tombé aux mains des 
Bulgares et des Allemands à Cavalla et par suite de la dé- 
fection dw 4-me corps grec, qui s’est rendu aux Allemands. 
Le ministère Lambros, par deux lettres explique à l’amiral 
que l’Entente détient, par suite de différents désarméments 
et captures, un matériel grec similaire en plus grande quan- 
tité que les Allemands ; oppose un refus formel et déclare 
aue toute mesure de réalisation dans cctte voie sera consi 
dérée comme acte d'hostilité. Néanmoins. l’Entente veut 
procéder à une prise de gage et débarque des troupes. Les 
Grocs prétendent et c’est présumable que ces troupes tirè- 
rent les premières, il y eut des morts et des blessés des deux 
côtés; la flotte bombarda la ville jusqu’à 7 h. du soir et 
les venizelistes tirèrent de certaines maisons sur les trou- 
pes de gouvernement. Le corps de débarquement s’est retiré 
le jour même et le gouvrrnement grec céda à l’Entente six 
batteries de campagne. La brochure donne le détail des ar- 
mes et des grenades et munitions trouvées chez Venizelos 
et la photographie de sa propre cuirasse, sorte de côte de 
mailles à plis comme des volants de jupe. 


NOTE POLITICE — 1917 557 


— In «Le Temps» din 2 Aprilie, pe care mi Pa îm- 
prumutat d-l Dendram:s, se gäseste povestirea, pretinsă 
autentică, a abdicărei Țarului. Toată tragedia sa pe- 
trecut într'un tren de drum de fer care n'a putut nici 
o dată să ajungă la Tzarskoe-Selo, unde voia Impäratul 
să meargă, şi care fusese readus la Pskov unde Impă- 
ratul voia să întâlnească pe generalul Rousky : aceasta 
era la 14 Martie. Rousky, la curent cu ce se petrecuse la 
Petrograd şi de acord cu Evert şi Brussilov, a vorbit 
de abdicare. Un delegat al Dumii, Sulghiu, şi un membru 
al guvernului provizoriu, Goutchkow, erau deja pe drum 
spre Pskov. Totul s'a pe recut între aceşti doi oameni si 
Țar, în prezenţa ministrului Curtei Frederiks şi gene- 
ruiului Nariskin. Abdicarca a fost semnată în două 
exemplare copiate cu mașina pe o fiţuică de hârtie. 
Semnătura Tarului, cu creionul ; semnătura ministrului 
Curţei, cu cerneală. Delegații Dumei au luat un exem- 
plar iar celalt a fost lăsat genera'ului Rousky. 

4 Iunie. — Primesc v zita medicului şef von Goetz, 
care vine să mă întrebe când voiu putea să pr'mesc pe 
guvernatorul, care vrea să-mi facă o vizită pentru a-mi 


Dans Le Temps du % avril, prêté par Mr. Dendramis, 
le récit, déclaré authentique, de l’abducation du Tzar, Toute 
la tragédie s’est passée dans un {rain de chèmin de fer qui 
na jamais pu atteindre Tzarskoie-Selo, où Empereur vou- 
lait sè rendre, et qu'on avait dû ramener à Pskof, où l’Em- 
pereur voulait rencontrer le. général Roussky: c'était le 
14 mars. Roussky, au courant de ce qui s'était passé à Pe- 
trograd et d'accord avee Evert et Broussilof, parle d’abdi- 
cation. Uh délégré de la Douma, Choulquine, et un membre 
du gouvernement provisoire. Gontchkow, étaient déjà en 
route pour Pskow. Tout se passa entre ces deux hommes ct 
le Tzar en présence du m'n'stre de la cour, Frédériks, et le 
général Narisehk'ne. L'abdicat'on a été signée en deux 
exemplaires copiés à la machine sur feuillets. Signature du 
Tzar au crayon; signature du ministre de la cour à l’encre. 
Les délégnés de la Douma ont emporté nn exemplaire ; 
l’autre a été laissé au géréral Roussky. 

4 juin. — Visite de Oberarzt von Goetz. qui vient me 
demander quand je pcurrai recevoir le gouverneur, qui 
veut me faire une visite pour me remercier comme prési- 


558 NOTE POLITICE — 1917 


mulțumi de toate serviciile aduse în calitate de prese- 
dinte al Crucii Roşii. Presupun că acesta este modul 
de a îndrepta faptul că nu mi s'a depus carta lui după 
vizita, ce i-am făcut. 

5 lunie—La orele 12 soseşte la mine generalul Tülff 
von Tscheppe cu chivără şi decoraţii. El a vizitat unul 
din spitalele noastre şi vine să-mi mulţumească pentru 
opera Crucii Roşii. — La rândul meu îi spun că admi- 
nistrafia lui ne-a uşurat sarcina, prin faptul că ne-a 
lăsat independenţa noastră. — Conversaţie amicală asu- 
pra tärei pe care o găseşte aşa de frumoasă, asupra in- 
teligentei poporului, asupra contrastelor pe care le pre- 
zintăm în toate; din nefericire Regele Carol a primit 
legi cari nu erau încă pe calapodul tärei. Corectez : El 
a moştenit această legislaţie dată în 1864 şi guvernul 
care ne-a dat Constituţia noastră era un guvern de oa- 
meni cari au lucrat cu Mazzini, cari erau din 1848, şi 
pentru cari cuvintele: egalitate, fraternitate, libertate, 
au fost mirajul care falsifică vederea realităţii. — Pers- 
pective prieteneşti pentru viitorul nostru; bunăvoință 
pentru ţară. Nici o notă de politică actuală. 





dent de la Croix Rouze de tous les services rendus. Je sup- 
pose que c’est la façon de corriger le fait qu’une carte n'a 
pas été déposée après la visite que je lui ai faite. 

5 juin. — A midi le général Tülff von Tscheppe arrive 
avec casque et décorations. Ayant visité un de nos hôpitaux, 
il vient me remercier pour l'oeuvre de la Croix Rouge. A 
mon tour je lui dis que nous ayant laissé notre indépen- 
dance, son administration nous a facilité la tâche. Conversa- 
tion amicale sur le pays qu’il trouve si beau, sur le peuple 
intelligent, sur les contrastes que nous présentons en tout; 
malheureusement, le Roi Carol a accepté des lois pas en- 
core à la taille du pays. Je corrige: il a hérité de cette le- 
gislation octroyée en 1864 et le gouvernement qui nous a 
donné notre Constitution était un gouvernement des gens 
qui ont travaillé avec Mazzini, qui ont été de 1848 et pour 
qui les mots «egalité-fraternité-liberté» ont été le mirage qui 
fausse la vision réelle Perspectives amicales pour netre 
avenir ; beinveillance pour le pays. Aucune note de politi- 
que actuelle. 


NOTE POLITICE — 1917 559 


6 Iunie., — Becherescu vine pentru a mă interesa de 
soarta fratelui său, doctorul, care, prizonier de război 
liberat, pus în capul serviciului sanitar de Romanați, ar 
vrea, invocând o vagă pleurezie, să fie dispensat de 
serviciul medical, pentru a se îngriji de moşiile familiei 
sale ! Tara noastră este plină de boli molipsitoare şi a-~ 
cest demers este un exemplu minunat de lipsa de con- 
ştiinţă a unei clase întregi de parveniti. Becherescu pre- 
tinde că la el, la Zimnicele, totul a fost distrus, prădat, 
furat — abea 8 zile după declararea războiului, — de 
regimentul 4 Argeş. Un comandant, pentru a opera mai 
liniştit, a legat şi pornit la oraş tot personalul acuzat 
falş de nu se ştie ce delict. Becherescu pretinde că a 
pus să se dreseze acte. 

— Doctorul Blazian dă detalii jalnice asupra stărei 
sanitare trecute şi prezente a Râmnicului Sărat. Ruşii, 
în retragere, au abandonat bolnavii şi răniții lor, dar 
au luat spitalul cu ei : printre bolnavii lor se găseau de 
toate; până şi holera si tifos exantematic. Prizonierii, în 
majoritate Rusi, au fost parcati la cazarma regimentului 





6 juin. — Becherescu vient pour m’intéresser au sort de 
son frère, le Docteur, qui, prisonnier de guerre, libéré, mis 
à la tête du service sanitaire de Romanați, voudrait, invo- 
quant, lui médicin, une vague pleurésie, être dispensé du 
service médical pour aller soigner les propriétés de la fa- 
mille. Les campagnes sont pleines de maladies contageuses 
et c'est un exemple frappant du défaut de conscience de 
toute une classe de nos parvenus. Becherescu prétend que 
chez lui, à Zimnicele, tout a été détruit, pillé, volé — huit 
jours à peine après la déclaration de la guerre, — par le 
4-me rég. Arges (No. donné par lui). Un commandant, pour 
opérer plus à l’aise, a garrotté tout le personnel faussement 
accusé d'on ne sait quel délit et l’a expedié à la ville. Beche- 
rescu prétend avoir fait dresser des actes. 

Le Dr. Blasian donne les détails navrants sur l’état sa- 
vitaire passé et présent de Ramnic-Sarat. Les Russes en re- 
traite ont abandonné leurs malades et blessés, mais en enle- 
vant leur hôpital; il y avait de tout, y compris le choléra 
et le typhus exantémateux. Les prisonniers, en majorité 
Russes, ont été parqués à la caserne du régiment d'artillerie 


560 NOTE POLITICE — 1917 


de artileric, fără hrană suficientă, fără nimie pentru a 
fi îngrijiţi: au fost până la 200 de decese în 24 de ore, 
şi 5 doctori militari români, internaţi cu ei, au murit 
acolo. Medicii austriaci, cari vedeau dela ferestrele pavi- 
lionului lor ce se petrecea, i-au vorbit eu lăcrămile în 
ochi. Astăzi tifosul domneşte peste tot şi la Grebenul, 
de -exemplu, sunt zilnic 3—4 morţi. Prin Blazian am 
confirmarea că Falkenhayn a părăsit Râmnicul. O fi 
oare la Monastir, cum se pretinde? 

7 Iunie. — Germania a început să execute serios 
ceeace la început nu mi se părea decât cuvinte în vânt: 
ni se restitue prizonierii noştri. Un prim lot a sosit 
alaltăeri. Oamenii cam slabi, dar în stare bună. Pâinea 
le lipsea mai mult. Dealtminterea la Crucea Rosie ve- 
dem din listele pe care le comunică Geneva, că un mare 
număr din prizonierii noştri sunt la spital pentru «a- 
nemie». Şi decesele par foarte numeroase. 

Unul din cei doi ofiţeri sosiți cu acest convoi loco- 
tenentul de rezervă Georgescu, profesor la Târgovişte: 
a venit sub escortă să mă vadă şi mi-a adus scrisori 


Sans nourriture suffisante, sans le nécessaire pour être Boig- 
nés: il y a eu jusqu’à 200 décès par 24 heures et 5 médecins 
militaires roumains internés avee eux y sont morts. Les 
médecins autrichiens, qui des fenêtres de leur pavillon vwo- 
yaient ce que s’y passait, lui en ont parlé les larmes aux 
yeux. Aujourd'hui le typhus est partout et à Grebenul, par 
exemple, il y a 3-4 morts par jour. 

Par Blasian jai confirmation que Falkenhayn a quitté 
Rimnic. Est-il à Monastir comme on l’a prétendu ? 

7 juin. — L'Allemagne a commencé à exécuter sérieuse- 
ment ce qui n’avait semblé qu’un propos en l’air: on nous 
rend nos prisonniers. Un premier lot est arrivé avant-hier. 
Les hommes un peu tirés, mais en bou état. C’est le pain 
qui leur manquait. D'ailleurs, à la Croix Rouge nous vo- 
yons par les listes que communique Genève qu’un grand 
nombre de nos prisonniers sont à l’hôpital pour «anémie». 
Les deces paraissent aussi considérables. 

Tin des deux officiers venus avec ce convoi, le lieutenant 
de reserve Georgescu. professeur à Targoviste, est venn sors 
escorte me voir et m'apporter des lettres. Il me dit que ie 


NOTE POLITICE — 1917 561 


El îmi spune că colonelul A. Sturdza cutreeră lagărele 
de prizonieri şi aranjază punerile în libertate ; la Kre- 
feld sar afla 790 de ofiţeri strânşi pentru a fi repa- 
triati. Grosul soldaţilor se află la Lamsdorf şi are ne- 
voie de ajutoare, pe care Je strângem la Crucea Rosie. 

— Ştiri dela Iaşi aduse lui Lupu de un evreu care 
a plecat de acolo acum o lună, ne înştiinţează că 176 de 
medici au murit de epidemii şi că printre victime ar fi 
şi doctorul Botescu. 

8 Iunie. — D-] Dendramis îmi comunică copia după 
o scrisoare pe care o primeşte, dela un coleg dela Iaşi. 
Ea poartă data de 8 Martie. Descripţia mizeriei este în- 
grozitoare. Tifosul exantematic face ravagii grozave. 
Trei divizii româneşti au fost distruse de acest flagel. 
Am avut şi vizita, lui Peters (dela Central-Polizeistelle) 
si el mi-a vorbit de 30.000 de soldaţi secerati de exan- 
tematic. Nu ştiu dacă ştirea este din acelaş izvor. 

— Am făcut o vizită Episcopului Netzhammer. El 
este foarte favorabil conservatorilor în convorbirile lui 
cu autorităţile, cam zeflemist pe socoteala lui Carp 
şi a acelor de cari se serveşte. 





colonel A. Stourdza parcourt .les camps de prisonniers et 
arrange les mises en liberté; à Crefeld il y aurait 790 offi- 
ciers réunis pour être rapatriés. 

Le gros des soldats est à Lamsdori et a besoin du secours 
que nous rassemblons à la Croix Rouge. 

Des nouvelles de Iassy apportées à Lupu par un Juif 
qui en est parti, il y a un mois, rapportent que 176 médecins 
y ont succombé dans les epidémies; parmi les victimes, le 
Dr. Botescu. 

8 juin. — Mr. Dendramis me communique copie d’une 
lettre qu'il reçoit d’un collègue de Jassy. Elle est du 8 mars. 
La description de la misère en est affreuse. Le typhus exan- 
thémateux fait des ravages effrayants. Trois divisions rou- 
maines ont été anéanties par le fléau. Or ayant eu la visite 
de Peters (de la Zentral-Polizeistelle), il m'a parlé aussi de 
30.000 soldats fauchés par le fléau. La nouvelle 6tait-elle de 
même source? (Copie de la lettre au dossier). Visite à PAr- 
chevêque Netzhammer. Très favorable aux conservateurs 
dans ses conversations avec les autorités; presque gogue- 
nard sur le compte de Carp et de ceux dont il se sert. 


36° 


562 NOTE POLITICE — 1917 


9 Iunie. — O înfrângere germană pe frontul engle- 
zesc, şi ei recunosc că au fost siliți să retragă frontul 
dela Wytschäte. Moos îmi spune confidential. că sau 
pierdut 10.000 de prizonieri, dar că nu este nimic de 
temut fiindcă aveau rezerve imense. 

Baronul Witzleben mi-a spus că se vorbea la Berlin 
de o nouă campanie de iarnă. 

— Administratorul meu Iliescu a fost la Buzău. 
Nu se vede nimeni pe străzi. Lume de condiţie bună a 
fost rechizitionatä pentru a tăia lemne în pădurile în- 
vecinate, şi nimenea nu mai îndrăzneşte să iasă din casă. 
Mareşalul a fost la Vila Albatros, n'a intrat în casă, 
dar şi-a petrecut toată vremea, cât a stat acolo vizitând 
grajdurile, a examinat caii şi a fotografiat armăsarii. 

— Ba, a întrebat chiar pe locotenentul Keppel dacă 
sunt sportsman. 

Si la Buzău domneşte tifosul exantematic. 

19 Iunie. — Aprecierea locot. Moos asupra colone- 
lului Hentsch : «Regele neîncoronat al României». — 
Căpitanul Peters, şeful efectiv al poliţiei politice, pără- 


9 juin. — Tape sur le front anglais: les Allemards re- 
connaissent qu'ils ont dû reculer leur front de Wytschäte. 
Moos me dit confidentiellement que l’on a perdu 10.000 pri- 
sonniers, mais qu'il n'y a rfen à craindre, parce qu’on avait 
immensement de réserves. 

— Le baron de Witzleben m'a dit à la Banque Nationale 
qu'on parlait à Berlin d'une campagne d'hiver. 

Iliescu (mon administrateur) a été à Buzeu. On voit per- 
sonne dans la rue. On a réquisitionné du monde fort bien 
pour lui faire couper du bois dans les forêts voisines et plus 
personne ne sort. Le Feldmaréchal a été à la villa: il n’est 
pas entré dans la maison, mais les 20 minutes de son séjour 
il les a passé à visiter les écuries, à examiner les chevaux 
et à photographier les étalons. Il a même demandé au lieute- 
nant Keppel si j'étais sportsman. 

Le typhus exanthémateux y fait rage aussi. 

10 juin. — Appréciation du lf. Moos sur le colonel 
Hentsch: «Le Roi non couronné de la Roumanie». Le capi- 
laine Peters, le chef effectif de la police politique, quitte son 


NOTE POLITICE — 1917 363 


seste postul säu pentru a trece ca prim-ofiter de Stat 
Major pe lângă generalul Lissingen la Cholm. 

11 Iunie, — In «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» 
se află o scrisoare a ambasadorului rus dela Londra, 
Benckendorf, către un coleg, cu data de 12/25 Februarie 
1913. Această scrisoare a fost găsită şi se publică ca pro- 
bă de pregătirile de război ce le făcea Franţa încă din 
această epocă. Intre altele ea conţine această frază: 
«România trebue să fie câştigată cu orice preţ. Aceasta 
interesează tot aşa de mult ora prezentă ca şi viitorul». 
Având în vedere data acestei scrisori, se confirmă ce am 
susţinut întotdeauna. şi anume că Brătianu a fost lucrat 
şi chiar poate câştigat încă din 1913, când cu vizita Ma- 
relui Duce Nicolae Mihaïlovitch. 

12 Iunie, — Mi se vorbise de un ataşat rus care ră- 
măsese la Bucureşti şi care ştie multe despre manope- 
rile ruseşti şi despre organizarea lucrărilor ruse la noi. 
Este un jurnalist numit Epstein, care a colaborat cu 
Schelking şi care pretinde că Poklevsky, în rapoartele 
sale, trata pe Take Ionescu şi pe Filipescu de paiate, 
spunând că un singur om voia războiul: Brătianu şi că 
nu trebue să se lucreze decât cu el. Aceasta ar proba 


n 





poste pour rejoindre comme premicr officier d'état major le 
général de Linsingen à Cholm. 

11 juin. — Dans la «Norddeutsche Allg. Zeitung» il y a 
une lettre de l'ambassadeur russe de Londres, Benckendorf, 
à un collègue et qui est du 12/25 février 1913. On a trouvé 
cette lettre et on la reproduit comme preuve des préparatifs 
de guerre de la France dès cette époque. Il y est dit entre 
autres: «Cette Roumanie doit être gagnée à tout prix. Cela 
intéresse aussi bien l'heure présente que l'avenir». Vu la 
date de cette lettre, cela confirme ce que j'ai toujours affir- 
mé: que Bratiano a été entrepris et peut-être gagné dès 1913 
lors de la visite du Grand Duc Nicolas Michailowiteh. 

12 juin, — On m'avait parlé d'un attaché russe qui était 
resté Bucarest et qui en sait long des tripotages russes et 
de l’organisation du travail russe chez nous. C'est un jour- 
naliste du nom d'Epstein, qui a collaboré avec Schelking et 
qui prétend que Poklevsky dans ses rapports traitait Take 
Ionescu et Filipescu comme des pantins et qu’un seul homme 
voulait la guerre, Bratiano, et qu'il ne fallait travailler 


564 NOTE POLITICE — 1917 


simplu că Poklevsky avea perspicacitatea, pe care i-arr 
bănuit-o întotdeauna. 

— «Pester Lloyd» din 7 Junie a fost confiscat de 
censura germană. El conţinea un articol al unui membru 
al Camerei Magnatilor, care, bazându-se pe proectale- 
cuhoscute ale lui Brătianu de a cere pământul ungurese 
până la Tisza, crede legitim să ceară din pământul ro- 
mân cucerit: Carpaţii ca apărare naturală şi Valea 
Prahovei până la Câmpina. «Pester Lloyd» este gazeta. 
lui Tisza ! 

— Căpitanul Hamelung, şeful poliției, a venit cu 
Tzigara să-mi facă vizită. Sa scuzat că nu avea chivără.. 
Aceasta îmi reaminteşta că Tülff şi-o pusese la prima 
sa vizită. 

13 Iunie, — D-l Horstmann îmi comunică, un articol 
din «Ruskoje Slovo» din 23 Aprilie 1917 st. v. Afară de 
declaraţiile lui în chestia Transilvaniei, Brătianu, la pa- 
latul de iarnă (?), a declarat reprezentanţilor prese: 
proectele sale de reformă agrară. (Deci este adevărat că 
Brătianu a fost la Petrograd, ceeace confirmă că M. 


+ E 








qu'avec lui. Cela prouverait simplement que Poklevsky avait: 
la perspicacité que je lui ai toujours soupçonné. 

Le «Pester Lloyd» du 7 juin a été saisi par la censure 
allemande. Il contenait un article d’un membre de la Cham- 
bre des Magnats, qui, se fondant sur les projets avérés de 
Bratiano de demander la terre hongroise jusqu’à la Theiss, 
croit légitime de demander du sol roumain conquis, les Car- 
pathes, comme défense naturelle, et le bassin de la Prahova 
jusqu’à Campina. Le «Pester Lloyd» est le journal de Tisza! 

Le cap. Hamelung, le Polizeimeister, est venu avec Tzi- 
gara me faire sa visite, Il s’est excusé de ne pas avoir son 
casque. Cela me rappele que Tülff avait le sien pour me 
faire sa première visite. 

13 juin. — Mr. Horstmann me communique une coupure 
du «Russkoje Slovo» du 2 avril 1917 v. s. A part ses déclara- 
tions sur la question Transylvanie, M. Bratiamo a déclaré, au 
Palais d’hiver (?), aux représentants de la presse, ses pro- 
jets de réforme agraire. (Déclaration du 22 avril v. s. Done 
Bratiano a réellement été à Petrograde; ce qui confirme que 


NOTE POLITICE — 1917 565 


Pherekyde a avut interimatul preşedinţiei Consiliului). 
Liberarea Românilor din Transilvania, va spori popula- 
ţia României cu 3% milioane şi va fi un progres mai 
mult pentru democratizare; legile contra evreilor din 
România erau o frână în contra Rusiei; dar acum că 
-chestiunea este rezolvată în Rusia, se va rezolva şi în 
România. Camerile sunt convocate pentru 4 Mai; ele 
vor avea, să voteze sufragiu] universal, ceeace va spori 
numărul votantilor dela 180.000 la 1.200.000, şi legea a: 
grară care va da ţăranilor, 2.300.000 de hect., ceeace va 
reduce proprietatea mare la 15% din suprafaţa arabilă. 
Am, mai avut o idee asupra. acestor proecte prin «Tag- 
blatt». 

14 Iunie. — Verzea vine să-mi comunice că şi-a dat 
demisia irevocabil. La Komandatură se află câţiva 
tineri ofiţeri împrejurul unui locotenent Schmaltz, cari 
îi fac toate mizeriile posible şi cari înţeleg să sustragă 
oricărui control facturile sau socotelile unor protejaţi. 
El nu vrea să se uzeze, nici să se compromită. Mi-a re 
mis copii după unele telegrame care sunt documente. 


Mr. Phérékyde a eu la présidence intérimaire). La délivrance 
des Roumains de Transylvanie augmentera de 3% millions 
‘la population de la Roumanie et sera un progrès de plus 
pour la démocratisation; les lois contre les Juifs en Rouma- 
nie étaient un frein contre Russie; maintenant que la ques- 
“tion est reglée en Russie, elle le sera aussi en Roumanie. Les 
Chambres sont convoquées pour le 4 mai; elles auront à vo- 
ter le suffrage universel, ce qui portera le nombre des élec- 
teurs de 180.000 à 1.200.000 — et la loi agraire qui donne aux 
paysans 2.300.000 hectares, ce qui réduira la grande propriété 
-À 15% de la surface cultivable. 

Nous avons déjà eu un aperçu de ces ‘projets par le 
«Tagblatt». 

14 juin, — Verzea vient me communiquer qu'il a défini- 
tivement donné sa démission: Il y a à la Kommandantur une 
roignée de jeunes officiers autour d'un Heutenant Schmaltz 
qui lui font toutes les misères possibles et qui entendent 
soustraire à tout contrôle les factures ou les comptes de cer- 
tains protégés. Il ne veut pas se compromettre ni s’user. Il 
m'a remis copie de certains télégrammes qui sont des do- 
cuments, 


566 NOTE POLITICE — 1917 


— Corespondentul lui «Neue: Freie Presse» a in- 
terviewat la Berlin pe Radoslavoff. Acesta reaminteşte 
că a fost jurnalist şi mai continuă să fie. Negocierile de 
pace neîncepând încă, Bulgaria își rezervă să facă, la 
momentul oportun, să se cunoască prntr'un memoran- 
dum scopurile ei de război. Ceeace nu-l opreşte să le 
proclame numai decât pe calea gazetei. In ceeace ne prr 
veste: «Cerem Dobrogea şi o cerem cu atât mai multă 
energie, de când cunoaştem tratatul secret care a fost 
încheiat între România şi Rusia (?). In acest tratat Ro- 
mânia şi-a asigurat câteva din oraşele noastre, Rusciuk 
Varna şi altele, în care nici odată nu a trăit vreun Ro 
mân (?) De când am aflat aceste pretentiuni îndrăzneţe» 
nu mai ştim ce va să zică «iertare» pentru România!» 
Merită a fi citit! 

— Locotenentul Hertz sa întors din captivitate. El 
îmi confirmă că aproape 800 de ofiţeri sunt adunaţi la 
Krefeld pentru a fi trimişi în România Unii, ca Barbu 
Catargi, nu primesc condiţiile puse pentru aceste puneri 
în libertate. Sturdza nu este prizonier; el a părăsit fron- 


Le correspondant de la «Neue Freie Presse» a interviewé 
à Berlin Radoslawoff. Radoslawoff rappelle qu'il a été jour- 
naliste: il continue de l'être en plein. Les négociations de 
paix n'ayant pas commenté, la Bulgarie se réserve de faire 
en ce moment-là connaître par un memorandum «se ne 
Kriegsziele». Ce qui ne l'empêche de les prociamer de suite 
par la voie du journal. En ce qui nous regarde: «Nous de- 
mandons la Dobrogea et nous la demandons avec d'autant 
plus d'énergie depuis que nous connaissons le traité secret 
qui a été conclu entre la Roumanie et la Russie (?). Dans ce 
traité la Roumanie s’est fait assurer certaines de nos villes, 
Rusciuk, Varna et autres, dans lesquelles jamais un Rou- 
main n’a vecu (77). Depuis que nous avons appris ces pré- 
tentions arrogantes, nous ne connaissons plus le pardon pour 
la Roumanie». Tout est à lire. 

Le lt. de Hertz, rentré de captivité. Il me confirme que 
près de 80 officiers sont réunis à Crefeld pour être envoyés 
cn Roumanie. Certains, comme Barbu Catargi, n’acceptent 
pas les conditions sous lesquelles ces mises en liberté sont 
faites. Sturdza n'est pas prisonnier; il a quitté le front ayant 


NOTE POLITICE — 1917 567 


tul declarând că nu va trece Prutul. Ar fi adäogat chiar 
că şi-a trimis spada şi decoraţiile Regelui. Mai mult, 
Hertz adaogă că colonelul ar fi declarat că rupsese orice 
raport cu Statul Major pe când se afla încă în armată! 

— Telegramele anunţă că, silit de Jonnart, pleni- 
potentiarul general al Antantei, Regele Constantin al 
Greciei a abdicat în favoarea fiului său de-al doilea A- 
lexandru. Se aflase pe timpuri că acest prinţ era în di- 
vergință cu tatăl său şi că afişa opinii antantiste. După 
“Lokal-Anzeiger», Regele Constantin a preferit să se 
sacrifice mai bine de cât a continua să-şi vază poporul 
murind de foame. Şi toate acestea în numele liberärei 
popoarelor celor mici şi pentru suveranitatea naţiunilor! 

15 Iunie. — Tzigara îmi vorbeşte din nou de Lupu 
Kostake şi de părăsirea în care el lasă pe subordonații 
lui. Nu s'a luat încă nici o hotärire relativă la demisia 
lui Verzea. Locul lui a fost oferit lui Dobrovici şi pri- 
ma condiţie care i sa pus a fost reintegrarea lui Be- 
rendey, căruia Verzea îi retrăsese delegaţia de ajutor 
de primar. Dobrovici a refuzat în astfel de condiţii, iar 


déclaré que le Pruth il ne le passerait pas. Il aurait ajouté 
qu'il a renvoyé au Roi son épée et ses décorations- Bien plus, 
Hertz ajoute, le colonel avait déclaré rompre tout rapport 
avec l'Etat major étant encore dans l’armée. 


Abdication Roi de Grèce. Les dépêche annoncent que, 
contraint par Mr. Jonnart, plénipotentiaire gènéral de lEn- 
tente, le Roi Constantin a abdiqué en faveur de son second 
fils Alexandre. On avait appris, dans le temps, que ce Prince 
était en divergence avec son père et qu’il affichait des opi- 
nious ententistes- D'apres le «Lokal-Anzeiger», le Roi Con- 
stantin a préféré se sacrifier que de continuer de voir son 
peuple mourir de faim. Tout ceci au nom de la libération 
des petits peuples et pour la souveraineté des nations! ! 

15 juin. — Tzigara me parle de nouveau de Lupu et de 
labandon dans lequel il laisse scs subordonnés. Il n'y a 
encore aucune décision de prise au sujet de la démission de 
Verzea. On a offert sa place à Dobrovici et la première con- 
dition qu’on lui a imposée a été la reintégration de Beren- 
dey à qui Verzea avait retirée la dé'égation d’adjoint; Do- 
brovici a refusé dans ces conditions. Et Dobrescu et Darvari 


568 NOTE POLITICE — 1917 


Dobrescu şi Darvary mi-au spus cât sunt de desgustati 
de uneltirile lui Berendey, care mereu recurge la Ger- 
mani în contra colegilor säi. 

16 Iunie, — Maiorescu este subit apucat de un acces 
de anginä de piept destul de grav. I-am dus, cam cu sila, 
pe doctorul german Hammer, care rămâne să-i dirige 
tratamentul. 

— D. de Dombrowsky, care dela direcţia prizonierilor 
a trecut la poliţia politică, îmi vorbeşte de un demers 
pe care l-a fäeut la Viena. Aflând că trebue să merg 
la Karlsbad, el a informat pe Czernin de aceasta; în aş- 
teptarea răspunsului ministrului, el mă întreabă dacă 
vreau să stau de vorbă cu un ofiţer de Stat-Major, Na- 
klo, după câte am înţeles, care sar însărcina să înştiin- 
teze pe ministrul de diferitele subiecte pe care aş dori 
să le tratez, pentru ca Czernin să-şi poată avea răspun: 
surile pregătite. Nu refuz ca această conferință să aibă 
loc. 

— Gäsesc în gazetele de sport germane că alergä- 
rile de cai vor fi suprimate în Anglia. De fapt nu sau 
alergat decât cursele de o mie şi două mii guinee şi s'au 





m'ont dit leur dégoût pour les agissements de Berendei qui 
a constamment recours aux Allemands contre ses collègues 
roumains. 

16 juin. — Maiorescu subitement pris d'un accès angine 
de poitrine assez grave. Lui ai conduit, un peu d’autorité, le 
Dr. allemand Hammer qui reste pour diriger son traitement. 

Le chevalier de Dombrowski. qui de la direction des pri- 
sonniers a passé à la police politique, me parle d'une dé- 
marche qu’il a faite à Wien. Ayant appris que je devais aller 
à Karlsbad, il en a informé Czernin: en attendant la ré- 
ponse du ministre, il me demande si je veux causer avec un 
officier de l'Etat major, Naklo, autant que j'ai compris, qui 
se chargerait d'informer le ministre des différents sujets 
que je voudrais aborder, pour que Czemin paisse avoir ses 
réponses préparées. Je ne refuse pas de me prêter à cette 
conférence. 

Je trouve dans les journaux de sport allemanids que les 
courses seront supprimées en Angleterre. Il n’y a eu de fait 
que les Mille et deux Mille guinées cournes et on s’est ar- 


NOTE POLITICE — 1917 569 


oprit aci. Ca motiv, se dă necesitatea de a se rezerva ovä- 
zul, pe care 4000 de cai îl consumă cu o medie de 14 li- 
vre de cal, pentru nevoile populaţiei. Este primul semn 
de primejdie alimentară şi, pentru cine cunoaşte gustu- 
rile Englezilor, este un semn grav. Jockey-Clubul a ob- 
ținut, cu toate acestea, voia să organizeze câteva zile de 
alergări la New-Market, însă numai pentru caii de 2, 3 
şi 4 ani. Prin contrast, nici odată sportul hipic n’a fost 
miai prosper în (Germania şi hipodromurile mai fre- 
quentate. 

18 Iunie, — G. Stirbey îmi comunică copia după ra- 
port făcut poliţiei germane de către tânărul Mizrachi, 
pare-se supus otoman, care soseşte dela Iaşi. Este 'o 
confirmare a amănuntelor conţinute în scrisoarea pe 
care mi-a comunicat-o d-l Dendramis. Aceiaşi acuzaţie : 
că persoanele sus puse au de toate, pe când poporul nu 
are de nici unele. 

19 Iunie. — Am avut eri conversaţia cu ofițerul aus: 
triac, la Dobrowsky. Am reţinut două note pe care le 
mai auzisem în cercurile germane: 1) Nationalitätile 
sunt «un bluff» al Antantei, ele sunt chemate să nu 





rêté là-dessus. Pour raison on donne la nécessité de réserver 
l'avoine, que 4009 chevaux consomment à raison de 14 livres 
par cheval, pour les besoins de la population. C'est le pre- 
hier signe de détresse alimentaire et, pour qui connaît les 
goûts des Anglais, c’est um signe grave. 

Le Jockey Club a obtenu pourtant la permission d'orga- 
niser quelques courses à Newmarket seulement pour che- 
vaux de 2, 3 et 4 ans. Par contraste, en Allemagne jamais le 
sport hippique n’a été plus prospère et les hippodromes plus 
recherchés. 

Stirbey me communique copie du rapport fait à la police 
allemande par le jeune Misrachi, sujet ottoman paraît-il, qui 
arrive de Iassy. C'est une confirmation des détails contenues 
dans la lettre que m'avait communiquée Mr. Dendramis. 
Même accusation: que les personnes haut placées. ne man- 
quent de rien, tandis que le peuple manque de tout. 

19 juin. — Eu la conversation avec l'officier autrichien 
chez Dombrovski. J'ai retenu deux notes que j'ai déjà en- 
tendues dans le cercle allemand: 1) les nationalités sont un 


` 


bluff de l’Entente:; elles sont appelées à ne plus tracer de 


570 NOTE POLITICE — 1917 


mai alcătuiască o distinctiune politică şi să se conto- 
pească după nevoile lor, întrun Stat, după cum träesc 
astăzi unii lângă alţii în acelaş Stat protestanții şi ca- 
tolicii, cu toate războaiele religioase din trecut. 2) Româ- 
nia este destinată să trăiască lângă Puterile Centrale, 
pentru a-şi putea salva existenţa în marea luptă din 
viitor între cultura germană şi cultura slavă. 

— Tânărul Victor Besso, director al asigurărilor 
otomane, trece dela Constantinopol la Viena. El îmi 
spune că viaţa sa scumpit îngrozitor, că urluiala de 
grâu este principala hrană a poporului ture şi că ea 
a sporit dela 30 bani la 6 lei, că rechizitiile sau făcut 
cu o asprime îngrozitoare. Germanii golese ţara de mi- 
nerale, de lână, de bumbac, de cereale de ulei; pentru 
Besso, Turcia face să trăiască Germania. Prizonierii 
noştri, aproape 2 sau 3000, sunt în Asia Mică, lipsiţi 
de toate, la fel de asemenea cu populaţia locală. Ei se 
găsesc la Cutara (de verificat). Armenii au fost exter- 
minaţi : presumţii de spionaj. Turcii sau purtat de ase- 
meni foarte rău cu Arabii. Talaat este energic şi cin- 





distinctions politiques et à se fondre, au gré de leurs be- 
suins, dans un Etat, comme protestants et catholiques. mal- 
gré les guerres de religion du passé, vivent côte à côte dans 
le même Etat aujourd’hui; 2) la Roumanie est destinée à 
vivre aux côtés des Puissances Centrales pour pouvoir sau- 
ver son existence dans la grande lutte de l’avenir entre la 
culture allemande et la culture slave. 


Le jeune Victor Besso, directeur des Assurances otto- 
manes, passe de Constantinople à Wien. Il me dit que la 
vie est affreusement renchérie; que le blé concassé, princi- 
pale nourriture du peuple ture, a passé de 30 centimes à 6 
francs; que les réquisitions se sont faites avec une dureté 
effrayante. Les Allemands vident le pays de minerais, de 
laine, de coton, de céréales, d'huile; pour Besso, la Turquie 
fait vivre l'Allemagne. Nos prisonniers, à peine 2 ou 3009, 
sont en Asie Mineure, dépourvus de tout, comme du reste 
toute la population locale. Ils se trouvent à Kutara (à vé- 
rifier). Les Arméniens ont été exterminés: présomption d’es- 
pionage. Les Tures se sont aussi très mal conauits avec les 


NOTE POLITICE — 1917 571 


stit, dar anturajul lui e îngrozitor. (Besso e din suflet 
italian, supus elveţian). 

20 Junie, — Maiorescu e mult mai bine Hammer 
zice că criza este trecută. 

— O telegramă anunţă demisia cabinetului austriac. 
«Pester Lloyd» anunţase eri că hotărîrea Clubului po 
lonez de a refuza, bugetul provizoriu trebuia să conducă 
la o criză de guvernământ. Reichstagul, redeschis 
după 3 ani de suspendare, s'a arătat destrămat, violent, 
neadaptat evenimentelor noui, un adevărat balamuc. 
Certurile personale au avut violenţa timpurilor dinainte 
de război. O a doua telegramă comunică că tot Clam- 
Martinetz este însărcinat să constitue guvernul. 

— La 12, vizita neanuntatä a baronului de Kon- 
radsheim, reprezentant al Ministerului Imperial si Regal 
al Afacerilor Străine în Bucureşti. El vorbeşte bine fran- 
tuzeste: «Trecând spre Karlsbad aţi exprimat dorința 
de a vedea pe contele Czernin». — Rectific : «Nu, dom- 
nul Dombrowsky e acel care a luat această inițiativă»... 
— El: «Foarte bine, şi contele Czernin mă însărcinează 


———_— —— — 





Arabes. Talaat est énergique et honnête; mais lentourage 
est affreux (Besso est Italien dans l’âme; sujet suisse). 

20 juin. — Maiorescu beaucoup mieux; Hammer dit que 
la crise est surmontée. 

Une dépêche annonce la démission du cabinet autrichien. 
Le «Pester Lloyd» avait annoncé hier que la décision du 
Club polonais de refuser Le budget provisoire devait con- 
duire à une crise de gouvernement. Le Reichstag, réouvert 
après 3 ans de suspension, s’est montré divisé, violent, non 
adapté aux événements nouveaux, réelement une pétardière. 
Les querelles personnelles ont eu la violence des temps 
d'avant la guerre. Une seconde dépêche communique que 
cest toujours Clam-Martinetz qui est chargé de constituer le 
gouvernement À midi visite non annoncée du baron de 
Konradsheim, «Vertreter des k. k. Ministeriums des Aeus- 
sern in Bukarest». Il parle bien le français. «En vous ren- 
dant à Karlsbad, vous avez exprimé le désir de voir le comte 
Czernin». — Je rectifie: C’est Mr. Dombrowski qui, de son 
chef, a pris l'initiative. — Lui: Parfaitement et le comte 
Czernin me charge de vous imformer qu'il aurait du plaisir 


572 NOTE POLITICE — 1917 


să vă informez că ar avea mare plăcere de a vă vedea». 
Restul lungei noastre convorbiri a avut de subiect: Re- 
gele şi războiul nostru. Cum nu au trecut nici 48 de ore 
dela convorbirea mea cu Naklo, aceasta este o invita- 
tiune. 

— Criza primăriei, dela demisia lui Verzea, ia pro- 
porţii epice: In definitiv există o rivalitate între Mili- 
tärverhaltung şi Kommandatura. Dobrovici a venit 
să-mi citească piesele procesului. Imediat după ce a luat 
presidentia interimară a comitetului administrativ, care 
ţine loc de consiliu comunal, intendentul Zacherl i-a 
cerut să desemneze pe Berendey ca primar. El a refuzat. 
Atunci s'a scos la iveală o delegatiune pe care Verzea o 
dăduse la început, pentru ca Berendey să asiste la şedin- 
telg consiliului guvernului cari se ţineau pe timpul lui 
Stoltzenberg, în calitate de primar. Apoi a urmat, pro- 
babil, numirea directă de către Zacheri, pentru a avea 
un fapt îndeplinit înaintea întoarcerei lui Hentsch, pe 
care toată lumea îl aşteaptă cu nerăbdare. Ce e ma fru- 
mos, este că Lupu Kostake nu a acceptat încă demisia 
lui Verzea şi deci, legal, locul nu este vacant. Mai mult 





a vous voir. — Le reste de notre longue conversation a porté 
sur le Roi et sur notre guerre. Comme il n’y a pas 48 h. 
depuis que nous avons causé avec Naklo, c’est une invitation, 

La crise de la Mairie, depuis la démission de Verzea, 
prend des proportions épiques. Au fond il y a une rivalité 
entre la Milităr-Verwaltung et la Kommandatur. Dobrovici 
est venu me lire les pièces du procès. Sitôt qu'il a pris la 
présidence intérimaire du Comité administratif qui tient 
lieu de conseil communal, l’intendamt Zacherl lui a demandé 
de désigner Berindey comme maire. Refus. Là-dessus exhi- 
bition d’une délégation que Verzea avait donnée dans les 
commencements pour que Berindey assistât laux séances 
des conseils de gouvernement que l’on tenait du temps de 
Stoltzenberg en qualité de Biirgermeister. (Lettre de retor- 
sion). Là-dessus probable nomination directe par Zacherl 
pour avoir fait accompli avant l’arrivée de Hentsch, que 
tout le monde attend impatiemment. Le plus joli est que 
Lupu Kostache n'a pas encore accepté la démission de Ver- 
zea et que la place légalement n’est pas vacante. Bien mieux, 


NOTE POLITICE — 1917 573 


chiar, după o ordonantä apărută în buletinul oficial ger- 
man, primăria, din Bucureşti nu depinde de Koch dela 
Kommandatură, ei de Tülff. Mica bandă a lui Schmaltz 
produce toate aceste neajunsuri şi este acuzată că trafi- 
chează. Pe de altă parte, poliţia politică face o anchetă 
serioasă în contra lui Berendey, omul Kommandaturei. 
Nici nu se mai gândeşte cineva să ascundă rivalitätile 
între organele militare. — Carp a avut o atitudine fru- 
moasă: consultat asupra înlocuiotrului — Dobrovici 
sau Dristorian, — el a refuzat net să-şi dea avizul îna- 
inte ca 'd-nii dela Kommandatură să nu fie puşi la re- 
gulă, sau ca autoritatea germană să ia totul în mână, 
pentru ca Românii să nu aibă răspunderea actelor ad- 
ministrative pentru cari nu li se dă libertatea necesară.. 

Şi chestia pompierilor este nostimă. Voese ca Pri- 
măria să fie obligată să-i aboneze la intendenţa militară, 
cu '2.50 lei, când şeful lor se mulţumeşte cu 1 leu pe zi 
pentru hrană. 

22 Iunie, — Verzea mi-a dat unele amănunte asupra 
micilor întreprinderi ale căpitanului Schmaltz şi locote- 


selon une ordonnance parue au Bulletin officiel allemand, 
la mairie de Bucarest ne dépend pas de Koch, de la Kom- 
mandantur, mais de Tülff. La petite bande Schmaltz cause 
tous ces ennuis et elle est accusée de trafiquer. — D'autre 
part la police politique fait une enquête sérieuse contre Be- 
rindey, l’homme de la Kommandantur. Les rivalités entre 
organes militaires, on ne prend même plus la peine de les 
dissimuler. Carp a eu une bonne attitude. Consulté sur le 
remplaçant — Dobrovici ou Dristorian — il a refusé net 
de donner un avis avant que ces Messieurs de la Komman- 
danitur n’aient été mis à la raison ou bien que l’autorité alle- 
mande prenne elle tout en mains, afin que des Roumains 
n'aient pas la responsabilité pour des actes d'administration 
qu’on leur laisse pas la liberté nécessaire de prendre. 

La question des pompiers est aussi amusante. On veut 
obliger la mairie de les abonner à raison de 2,50 à Pinten- 
dance militaire, alors que leur chef se contente d’un frane 
par jour pour leur nourriture. 

22 juin. — Verzea m'a donné encore quelques détails sur 
les petites entreprises du cap. Schmaltz et des lieutenant Eik 


574 NOTE POLITICE — 1917 


nenfilor Eik si Romberg; aceşti doi din urmă par a fi 
tineri de familii foarte bune, «ambuscati» în birouri si 
cu totul la discretia lui Schmaltz. Astăzi, la o conferinţă 
la Interne, s'a căutat să se obtie reîntoarcerea lui Ver- 
zea şi înlăturarea definitivă a lui Berendey, promitân- 
du-i satisfacţie pentru rest; dar Lupu e acela care pro- 
mite... 

— Am văzut pe Mirbach. El îmi confirmă că Prin- 
tul Alexandru al Greciei, pentru moment Rege, era în 
divergință cu tatăl său: «E un strengar, räsfätat de 
maică-sa, fără nici o seriozitate, si pe care Venizelos îl 
va răsturna în curând». Gazetele îi atribue o proclama- 
ţie, prin care tânărul Rege declară că are de îndeplinit 
<un mandat» pe care i l-a încredinţat tatăl său. Deci, nu 
este viitoarea părăsire a neutralităţei. Mirbach crede, cu 
toate acestea, că Antanta va sili armata a intra în räz- 
boi, mai ales cum se găseşte în momentul de faţă lip- 
sită de direcţia lui Metaxa şi lui Dusmanis. Jumătate 
din ofiţeri sunt credincioși Regelui Constantin, dar ei 
sunt atât de «adaptabili» încât pot fi câştigaţi. 

«Wirtschaftsverband» publică o statistică a vitelor 


et Romberg; ces derniers paraissent être des jeunes gens de 
grande famille, un peu embusqués dans des bureaux et tout 
à la discrétion de Schmaltz. Aujourd’hui, dans une confé- 
rence à l'Intérieur, on a cherché à obtenir le retour de Ver- 
vea et l'écartement definitif de Berindey, en lui promettant 
satisfaction pour le reste: mais c’est Lupu qui promet. 

Vu Mirbach. Il me confirme que le Prince Alexandre de 
Grèce, aujourd’hui momentanément Roi, était en divergence 
avec son père. «C'est un gamin, choyé par sa mère, pas sé- 
rieux, et que Venizelos fera sauter bientôt». — Les journaux 
lui prêtent une proclamation dans laquelle le jeune Roi 
déclare avoir à remplir un mandat que lui a confié son 
pere. Ce n’est donc pas ie prochain abandon de la neutralité, 
Mirbach croit pourtant que l’'Entente forcera l'armée à mar- 
cher, privée surtout, telle qu’elle est, de la direction de Me- 
taxa et de Dusmianis. 50% des officiers étaient fidèles an 
Roi Constantin, mais ils sont tellement «adaptables, qu’on 
peut les entraîner. 

Le Wirtschaftsverband publie une statistique de nos 


NOTE POLITICE — 1917 575 


noastre. Un recensământ a avut loc în Februarie si un 
al doilea în Mai. Recensământul din 15 Februarie dă 
cifre cu mult inferioare cifrelor din 20 Mai, probă că 
multe vite au fost multă vreme ascunse. După această, 
statistică, avem numai 210.000 vite cornute mai puţin de 
cât în Aprilie 1916, dar la acea dată deficitul era deja 
mare în urma faimoaselor contrabande. Avem 900.000 
de oi şi capre, 225.000 de porei şi 242.000 de cai mai pu- 
tin ca în 1916. 


animaux. Il y a eu recensement en février et un second en 
mai. Le recensement du 15 février donne des chiffres de 
teaucoup inférieurs à ceux du 20 mai, preuve que de nom- 
breux animaux ont été longtemps cachés. Nous avons, 
d’après cette statistique, seulement 210.000 bêtes à corne de 
moins qu’en avril 1916, — mais à cette date le déficit était 
déjà grand par suite des fameuses contrebandes. Il y a 
900.000 moutons et chèvres, 225.000 porcs et 242.000 chevanx 


de moins qu’en 1916. 


ERATA 





8 Iannarie, rândul 7, se va citi: Oroveann în loc de Oräseann. 
9 text rom. se va citi: Constantinesen, în loc de Cos- 


11 Iannarie, pag. 14, rândul 


28 » 
5—6 Aprilie 


6 Mai 
25 » 
29 > 

2 Iunie : 


2 » 


ii > 
23—24 Innie 
5 Iulie 

23 >» 


15 Angnst 
25 Angust 
23 Sept. 


27 >» 


“v v v vy 


y v v y 


102 
105 
130 


159 
173 
211 


233 


233 


226 


y v Y v 


16 


1 
11 
2 


18 


10 


» franc, » 
» rom. » 
» franc, » 


» rom. » 
» franc. » 
» rom. » 
» rom. » 


» franc. » 


> franc.» 
> rom. > 
» rom. » 
» rom. » 


> rom. » 
» franc. » 
» rom. » 


» rom. » 


» rom. » 


» franc. » 


> 
> 
> 
> 


v 


» 


3 


v v y y 


tinescu. 

cât mai putin’ posibil, în loc 
de: cât mai mult posibil. 

andienţă, în loc de andienti. 

atenţia, în loc de atenita. 

qu'il n’y anra pas, în loc de 
quil n’a anra. 

Arion: si de ce nn? în loc de 
stie de ce nn? 

je ne pars plus, în loc de je 
ne pas plus. i 

Brătiann, în loc de Briand. 

mains, în loc de amis. 

vesti, în loc de învesti. 

nnni divizion, în loc de nnei 
divizion. 

d’un division, în loc de d’nne 
division 

marqne, în loc de manque. 

asnpra, în loc de aspura. 

cineva. în loc de cinvea. 

François Kral, în loc de fran- 
cez Kral. 
Spalaikovici era, în loc de 
Spalaikovici e. | 
parle d’une perte, în loc de 
parte d’nne perte, 

un se mai află, în loc de cni 
se mai apără. 

ueascnltärei de ordine spun, 
în loc de neascnltärei de 
ordine spune. 

Cum înţelegi D-ta, în loc de: 
cum înţelegeţi D-ta. 

les dossiers, în loc de do- 
ssenrs.