VASILE TH. CANCICOV — IMPRESIUNI și PARERI PERSONALE — DIN TIMPUL RAZBOlULUI ROMÂNIEI — VOL. II Jurnal Zilnic 1916-1918 (1921)

in e aride muia Tal IL" Ada eh AP e ce rio emir N 
- 14 “TKS; RY 


VASILE 1H. CANCICOV 


„ FOST DEPUTAT IN VECHIUL REGAT 


— 0 —— 


IMPR ESIUNI 


PĂRERI PERSONALE 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 


JURNAL ZILNIC 
Is AUGUST 1916 — 31 DECEMBRIE 1918 


© 


2 


VOLUMUL Il 


BUCURESTI 
„ATELIERELE SOCIETATE! „UNIVERSUL: 
19 2 


www.dacoromanica.ro 


Fiecare volum va purta semnătura au orului. 


www.dacoromanica.ro 


PREFAŢĂ 


Prefaţa ce figurează în fruntea volumului ] lămurea aimos- 
fera opinii publice din regat, în momentul începerei razboiului 
nostru, deci anterioară celor ce aveam să scriu şi |ără să mă ocup 
întru nimic de ce urma să citească publicul în lucrarea mea. 

A fost poate o lacună. 

Azi când încep publicarea volumului Il sunt dieta da câteva 
ezplicațiuni 3 rivitoare la cuprinsul ambelor volume, fără de cari 
sar putea da interpretări greşite scopului urmărit de mine. 

Letopisifiul acesta — ca săl numesc aşa — este o ameste- 
călură întrec viata mea zilnică şi între evenimentele ce am stră- 
bătut. Amestecul acesta e datorat faplului că atunci când Fam 
«cris nu credeam ca îl voi da publicitäfit. 

Prietenai ce mi-au citit manuscrisul m'au convins că trebue 
publicat. 

Trebuia să-l riuntesc în cc privea viața mea intima? N'ar fi 
avut explicație multe dan cele scrise şi cani se explică numai prin 
starea sufletului meu din acele momente. Omul public are as- 
cunse împrejurări cari îl fac de multe ori de neînjeles în actele 
vieții lui publice. Aceste secrete nam vrut să le păstrez numai 
pentru mine, tocmai pentru ca cetitorul să mă înţeleagă şi să nu 
vadă contradicțiuni acolo unde numui sdruncinări morale pro- 
funde, le poate jrstifica. 

Dacă ruzboiul şi consecinţele lui nu nvar fi atins atât de du- 
reros personal, cititorul ar fi avut : „Impresiunile şi părerile mele 
personale” cu totul sub altă înfăţişare si care poate ar fi intere- 
sat mai putin, avându-se în vedere neinsemnata mea personali 
tate. Aşa însă cum le-am scris, imyresiunile melc au o altă tm- 
portanță. In cele scrise de mine dacă nu se va găsi istorie nepar 
tinitoare, fie care cetățean, ce a suferit, ce a azistat ca şi mine la 
tragedia războiului, se va revedea pe el însuşi şi îşi va reaminti 
viata lui proprie. Acest lucru cred că ra interesa pe toată lumea ; 
revederea celor petrecute şi transmiterea lor penhu mâine, ma de 
terminal să public jurnalul meu de zi. 


www.dacoromanica.ro 


IV 


Am fost nevoit, în primul volum mai puţin, în cel al doilea 
mai mult, sa inregistrez evenimentele razboiului şi ale catastro- 
fei universale şi in alară de razboiul nostru. Am facut'o pentru ca 
intre aceste eventmente şi noi, era o sirdnsa legaiura, mai aies la 
sfârşit, luptele şi politica din Apus erau considerate de cei zdrobiţi 
si desființaţi, ca propriele lor lupte şi mopricle lor victorii. Cu atăt 
mai rämasesem în umilința, cu speranţa în Apus, dupa cum şi ne- 
norocirea ne venise dn cvenimentele din Rasavrit. 

Puteam să nu mă ocup zilnic de ele? : 

Dacă însa în înregistiarea acestor evenimente şi in apreciarea 
mea personală asupra lor, nuwblic il va gasi 7 eexactitafi sau apre- 
cieri greşite, e 1ugat să nu uite un lucru, ca mai ales în timpul 
ocupafiuni noi num. fost lanai de cat cu otrava ştirilor false şi 
interesate, pornite de la inanuc. A cle timquri leam trait, asa 
cum sau destdsurat. Asta e şi cauza ca n'an întitulat luca area mea 
„istorie” ci „impresiuni şi păreri: personale”. 

In volumul al Il-lea si mai ales în pa tea finala am alunecat 
poate prea mult pe panta politicei şi a eveniriente or 7 olitice, dar, 
era inadmisibil sa {i pui pe hântie îm presiunile zilei, fara sa atingi 
această dureroasa parte a vicfei de S at a țarii noastre, a politicer 
dusa de câțiva insi în timpul ocupa ci, înninte, pe timpul şi dur a 
ruşinoasa Pace dela Bucureşti. Si dacă am un regret e ci fara 
voia mea, că şi operatorul de cinematograf care pe când înnegis 
trează scene, prinde în obiectivul lui chiar pe cei ce nar fi dont 
Să copr nd, așa am pații şi eu, um prins în angrenajul event 
mentelor ce îmi facusem o datorie de u le inregisha aşa cum sel 
petreceau, personagii dintre acelea, ce peniru anumite considerente 
aşi fi dorit să nu am ocazia sa ma ocup de ele. 

A fi şters aceste figuri şi acfrunea lor, ar fi fost, nu sa falsific 
istoria, cum sar exmima clișeul locurilor comune, dar aşi fi fal- 
şificat viata de toate zilele a concetäfenilor mei, cu ca à am trait 
cele mai amare zile ale vieții mele de român. 


V. T. C. 
—— En — 


www.dacoromanica.ro 


1917 


14 August — 31 Decembrie 


— << 


www.dacoromanica.ro 


1917 


UN AN DE LA MOBILIZAREA ROMÂNIEI 
LUNI 14 AUGUST, 


Daca ar fi sa se serbeze şi zilele de amintire ale marilor ne- 
norociri, ziua de azi ar fi mare sărbătoare în România. 

Azi e anul dela intrarea noastra în razboi. 

Ce distanţa am strabatut într'un singur an! 

Nu mai departe decât acum un an eram o ţară cu un mare — 
nu zic şi meritat — prestigiu, bogata, mai bogata de cum ne-am 
cunoscut noi vre-odata, grânarul Europei si una din cele Mai mari 
exploatatoare de petrol; acum un an aveam o armată de 600.000 
oameni cu care ne mândream, pentru că pretutindeni avea o re- 
putatie de oştire eroică; acum un an eram o {ara libera şi indepen- 
dentă, iar populaţia se bucura de cele mai largi libertati consttu- 
ționale; acum un an bogăția circulatiunii era imensa, aurul cur- 
gea în visteria Statului, piața gemea de cumparatori si de concu- 
ren{&. In viaţa de toate zilele stralucea vigoarea şi sanatatea. 

Aşa era acum un an. 

lar dupa un an suntem o ruina. Ca un vânt ce sufla peste un 
castel de rarţi de joc, asa a prabuşit războiul, Romania; din ţară 
liberă şi independentă, trei sferturi e invadată de duşmani, stri- 
vită şi stoarsă în vlaga şi bogatia ei; ar din popor neatârnat, am 
ajuns sclavi nemților, ungurilor şi bulgarilor; restul de un sfert 
din fara e şi el sclav ruşilor, înebunih in anarhie. 

Din cei 600.000 soldaţi au pierit jumătate făra eroism, graţie 
incapacitaţii conducătorilor şi jertfă boalelor infecțioase. 

Acum un an aveam un ideal măreț si posibil de îndeplinit 
prin victorie, încurajați şi sprijiniți de aliaţi puternici; după un 
an suntem abandonați propriilor noastre puteri istovite. de pretu- 
tindeni, iar de idealul nostru nu mai vorbeşte nimeni. Dacă din 
când în când simpatia unui aliat se mai manifestă, este ca să ne 
dorească „refacerea“. Bătuţi de inamici şi abandonaţi de aliaţi i- 
dealul țării a ajuns de a ne putea reface ce am fost „acum un an“. 


www.dacoromanica.ro 


8 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
nn Seren} 


După un an întreg de înfrângeri gi umiliré, a vrut D-zeu să ne 
dea, o singură mângäière, licărirea dif nou a vechei vitejii a sol- 
datului român., Noi, natural că stim puţin, mai mult simţim din 
instinct decât ştii, că viteiia a reinviat pe frontul Siretului. Câ- 
teva gazefe străine ce ne-au parvenit pe ascuns, aduc stiri foarte 
incurajatoare. Ziarele engleza scriu că „pe Siret soldatul român & 
salvat întreg frontul oriental“. Cand ofensiva germano-austriacă, 
din Galiţia şi Bucovina ajunsese Ja dezastrul rus s'a ştiut de pre- 
tutindeni că din cauza anarhiei ruseşti nu' mai există speranță ca 
germanii să tie opriţi în planul lor, care era de a pune mâna pe 
Moldova şi Basarabia, două nour grânure importante pentru a- 
provizionare, de a ocupa Odessa şi a deschide libera comunicare 
pe Dunăre, comunicaţie imposibilă prin rămânerea Galaţului în 
mâinile românilor. 

Presa franceză şi engleză recunoşteau pericolul ce consta in 
faptul că Puterile Centrale căpătau noui forte de rezistenţă. S'a 
pus chiar chestiunea dacă nu cumva acest succes ar anihila efec- 
tul blocusului maritim. Ofensiva. nemților era în aşa plin mers la 
un moment dat, in cât Basarabia a fost considerată ca pierdută. 
Basarabia fără Moldova însă, constituia, uri mare pericol strategic, 
de aceia. în prim loc trebuia cucerită Moldova. Cum? Oprindu-se 
ofensiva asupra Basarabiei şi trecerea lui Mackensen peste Siret. 

Acest plan al lui Hindenburg, spune ziarul englez, a fost aflat, 
în Moldova. Eu cred că a fost cunoscut si în teritoriul ocupat. A- 
tunci, cei de aci s'au pus pe lucru să ajute pe nemți în realiza- 
rea planului lor. Atunci a început acţiunea d-lui Carp pentru de- 
tronarea Regelui, formarea unui guvern după cucerirea Moldovei, 
care să ajute acţiunea, Puterilor Centrale şi să, primească în schimb 
Basarabia din mâna puterilor ce ar fi ocupat-o. Si ca să nu rămâie 
țara şi fără tezaur, atunci a intervenit telegrama lui Lupu Cos- 
tache către Rege *). 

In Moldova din contra, lumea încrezătoare. in ostirea refä- 
cută, a avut încredere în generalii' 6i şi în vitejia soldatului ce 
s'au pus strajă în Carpaţi şi.pe Siret. Trădată de armata rusă, ar- 
mata română a rezistat şi a făcut faţă atacurilor formidabile ale 
lui Mackensen și arhiducelui Iosef. Se zice în această gazetă a- 
nică că „de piepturile soldaților români s'au sdrobil planurile lui 
Hindemburg“. Nereusind acţiunea dela Sud, cea de la Nord nu se- 
mai putea desfăşura. 

E singura, noastră mângâiere când încheiem un an întreg de 
nenorociri. 

Anarhia de pe frontul rus pare a se maj fi domolit. Trupele 
contaminate de revoltă au fost înlocuite cu trupe disciplinate şi 


*) Atunci s'a făurit manifestul Mitrovolitului Primat ce s'a aruncat 
oo la: pe frontul dela Mărăzeşti şi despre care noi am luat cunostinta 
mai târziu. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMAXIEI 9 


credincioase, Azi ofensiva germină e oprilă pe frontul rus, iar 
armata rusa ataca ea la Nord de Znorow Brody. Dunaburg, 
liga, etc. 

St aceasta minune cred ca se datoreste tot rezistenței noastre 
pe Siret. 

Şi pe când în Orient lucrurile stau asa in Apus se menţin 
hârtuielile pe tot frontul. . 

La Isonzo lupta e in curs italienii au cucerit forturile dela 
monte Santo şi lupta acum spre a ocupa San Gabriele. 

Pentru prima oara Gazefa Bucureştilor a suprimat rubrica 
permanenta „Noui înfrângeri italiene“, 

In schimb, publica o ştire din Viena că generalul Cadorna a 
adus pe Isonzo un milion de trupe pe cari le-a aruncat în luptă 
şi ca ar mai avea Ja spate un milion. Presa germană comentând 
această telegramă, o găsește exagerată şi mai plasează o intrigă 
fata de Rusia. Pentru ce Cadorna care avea aceste trupe nu le-a 
varit în foc când Rusia era atacata, iar azi când e în pericol fron- 
tul anglo-francez (? , azi le aruncă? 

La Viena îngrijorarea pare să fie mare. Impăratul s'a reîntors 
in Capitală de pe front. 

Dacă aparențele nu înşală, Triestul se apropie de destinul său. 


MARŢI 15 AUGUST 


Putinii patrioţi ce se mai gasesc în Capitală şi-au schimbat 
radical moralul. Am întâlnit în drumul meu la spital câţiva, sunt 
cu mare încredere într'un rezultat favorabil al razboiului în ce 
priveşte pe Aliaţii nostri si care se va repercuta si asupra noastră. 
Sunt entuziasmați de eşuarea planurilor d-lui Carp; în schimb, 
ni se spune că au dispărut din circulație de doua zile taţi filo-ger- 
manii cu pariurile. Au intrat ca sobolanii în găuri. România n'a 
vrut sa fie zugrumata. 

Nemţii din Bucuresti răspândesc svonul că nota Papei a fost 
lansată cu asentimentul prealabil al Angliei, Anglia ar îi gata să 
subscrie la propunerea arbitrajului obiigator, care dacă e acceptat 
ile Puterile Centrale, dispar toate celelalte chestiuni şi certuri din- 
ire popoare. Chestiile Alsaciei-Lorena, a Poloniei, a Italiei, a Ro- 
:nâniei, a Serbiei etc. vor veni să fie transate de Tribunalul ar- 
bitral. 

Acest tribunal după mine e o himeră. Chestia sa discutat 
mult şi am luat parte personal la trei conferinţe interparlamen- 
tare unde s'a tratat despre pacea bazată pe arbitraj, la Viena in 
1903, la Londra în 1906 şi la Berlin în 1908 şi am asistat la discu- 
tiunile oamenilor cei mai competenţi, am citit rapoartele şi lucră- 
rile specialiştilor aleşi de birourile Conferinţei şi am căpătat de 
atunci convingerea că între popoarele Europei ideia rămâne o hi- 
mera. Principiul arbitrajului a prins şi a putut da rezultate ad- 


www.dacoromanica.ro 


10 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


mirabile între Statele Americe: de Sud, intre micile 1epublici 
muncitoare şi democrate cari nic: una n'a visat Gloria stăpânnei, 
mtr'un fel sau altul, a omenirei, pe apă sau pe uscat. Dar in Eu 
ropa, unde atâtea naţiuni trăesc din asemeni aspiratiuni, ce poate 
face un tribunal arbitral? Cu o Germanie ce sfideaza prin pute 
rea ei miltară lumea întreagă, ce prestigiu pot avea hotarârele 
unui asemenea tribunal când ele nu ar conveni? 

Si ca Germania se vor ridica şi alţii cu atât mai mult, dacă 
pulerea rrilitară a acestei ţări va fi distrusă. 

Puterea de imaginaţie a populali i bucureştene n'a suferit ni 
mic din cauza ultimelor evenimente prin cari trecem. Un coleg de 
barou, om serios. mi-a strecural azi la ureche un secret, asta noap 
te nişte aeroplane franceze au bombardat depozitele de munitiuni 
lin jurul Capitalii. Sunt persoane can au văzut cu ochii lor. În a- 
devar, din zorti zilei toți am auzit un puternic bombardament de 
artilerie; publicul însa în Joc de a crede ce i se spune pe față, că 
sunt tiiuri de aitilerie ce se fac pentru experiențe in jurul oraşu 
lui, cred. mai bine în ceva prapastios $1 imposibil, caci imposibi- 
lul acesta 11 atâta nervii. O asemenea. stare de spirit a fost încura- 
tata de alt-fel si de ultim le stiri de pe fronturi. 

Pentru azi comunicatul e slab. Nici un succes englez, afară de 
regiunea Le Chatelet unde au obținut avantajii locale lânga ferme- 
le Malacof şi Cologne. 

Francezii la Verdun au atacat la rasarit de Meusa cucerind 
satul Beaumont, dar pe care lar fi perdut. Atacurile au reînceput 
in jurul satului si sunt în curs. 

Pe frontul rus, atacuri fără rezultat. 

O poziție româneasca la Nord Vest de Soveja ar fi cazut in 
mâna germanilor, iar contra avacurile româneşti sar îi prabusit 

ne spune comunicatul. 

Pe Isonzo nici un rezultat pozitiv nu se dă pentru azi. Mari 
lupte la Auza şi pe San Gabriele unde „Trupele austriace s'au im- 
potrivit cu succ s“. Atât pentru azi; daca o fi fost mai mult o st 
constatant mâne. 

In Asia hàrtueli ridicole, can devin 51 mai ridicole prin mo- 
dul cum le expune comunicatul turce c. „Inamicul engl st? a 
atacat Bir-es-Saba cu 69 escadroane de cavalerie, 2 batalioane în- 
fantcrie „i cu 6 batenii. Turcii vu Ta pins cu cate-va c ca lroane de 
cavalerie şi au raspins inamicul care a lăsat ve câmpul de bätae 8 
morți. Am capturat 4 cai şi câtc va arme“. | 

Aviatorii turci au luat si e. parte la lupte arun 'ând asupra 
inamicului ,,45 kgr. de bombe . 

Daca nu € o farsa din r daciia gazet 1, atunci e o b'tne de joc 
de la Statul Major otoman. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 11 
II e ee 


MERCURI 16 AUGUST. 


Eşind din casă două zile în şir m'am obosit cumplit, ceia ce 
ini-a dat azi si indispozitie şi febră, aşa că mi-e greu să pun azi 
ceva pe hârtie. Dé alt-fel nici o bucurie de pe câmpurile de res- 
bel. Un singur succes pentru armala noastră dă comunicalul ger- 
man în termenii următori: i 

„La Nord de Soveja, în valea Şuşiţei, irupele noastre de sigu- 
ranță, de pe “înălțimele de curând luate au fost respinse de atacul 
inamicului superior numericeşte“. 

Pentru aşa constatare, cu toatä febra, tot am luat creionul in 
mână şi am pus-o pe hârtie. 

Lloyd George a trimis Primului Ministru la laşi, cu ocazia 
împlinirei unui an de război a României, o telegramă de felicitare. 
Sunt consecinţele ultimelor hoastre succese pe Siret. 

Te pomenesti că Europa iar incepe să se ocupe de soarta bie- 
tei Românii. * 


JOI 17 AUGUST 


Azi s'a redat publicului Capitalei o mare înlesnire î în ce prive- 
ste circulaţiufiea; s'a reluat circularea, liniei tramvaiului electric 
No. 15, 16 şi 47. Ele fusese suprimate încă de la începutul ocupa- 
tiei. Populaţia a suferit grozav prin suprimarea totală a tramvaiu- 
lui. Oraşul nostru are o suprafaţă prea mare pentru ca ori ce cursă 
să poată fi fäcutä pe jos. Multă luine sa stabilit pe la perilerii nu- 
maj baza{i că au linia de tramvai care ii poate aduce la centrul 
orașului; la un moment dat lumea aceasta s'a văzut în neputinţă 
de a'şi mai putea căuta de treburi. Sunt curse ce trec de două ore. 
De la mine şi până la Belu trebue să fac două ore jumătate pe jos. 
De la mine la Hala Centrală parcursul se face într'o oră; acelaş lu- 
cru până la Palatul de Justiţie, Un om pentru o singură afacere 
îşi pierde ziua întreagă. Când vremea e bună mai merge, dar când 
e ploae, călduri mari sau zăpudă, te lipseşti să-ţi mai vezi de trea- 
bă. Dar bătrânii? Dar cei bolnavi? De la Sosea până la Colțea, fac 
la ducere ne fiind obosit, 45 minute; după 'intervenţia doctorului, 
la reîntoarcere fac o oră şi două zeci de minute, iar când ajung 
acasă nu mai sunt bun de nimic, două zile. Pe timpul când circu- 
latia cu birjele se făcea numai cu aussveisuri se găseau trăsuri; 
de când s'a dat libertate tuturora circula, nu mai e posibil să gă- 
sesti trăsură liberă, ele fiind extrem de puţine şi cererea extrem 
de mare. Iată de ce salutăm cu bucurie evenimentul punerei în 
circulație a tramvaiului electric chiar asa redus cum se anunţă. E 
lume în Capitală care nu s'a văzut de un an din cauza lipsei mij- 
loacelor de transport, ca şi cum n'ar iocui în unul şi acelaş oraş. 

Ca răspuns la manifestul prin care d. P. Carp — cu permisiu- 
nea Komandaturei — cere populaţiei mandatul de a trata o cola- 


www.dacoromanica.ro 


12 IMPRESIUNE SI PĂRERI PERSONALE 


Ss 


borare cu Puterile Centrale, s'a răspândit zilele acestea un „contra 
manifest“ anonim si poligrafiat, prin care cetatenii sunt facuţi 
atenţi asupra necesităţii de a ramâne „buni români“. 

Li se aminteşte ca armata româna cumpusa din fraţii şi copii 
nostri, lupta eroic în acest moment chiar, contra germanilor cu cari 
d. Carp pretinde sa ne infralim, asa ca ar [i sa luptam noi în con 
tra copiilor şi fraţilor noştri. Se mai aininteste poporului român 
faptul ca Regele Ferdinand pe care no suntem rugaţi să'l alun- 
gäm, este german, este un Hohenzolern ruda cu Kaizerul, dar ca 
n'a vrut sa fie nici o seamă de 1udenia si neamul lui când a fost 
vorba de interesele poporului peste care domneşte şi în loc sa 
meargă cu germanii şi unguni cum iar fi fost uşor si faca, de 
oare ce aveam şi o convenţie pe care n'o încheiase el, a preferat 
sa mearga cu armata romanu in contra intereselor germane si ale 
lui proprii, de familie. 

Acest „contra manifest“ a facut o mare im] resie în popor şi a 
produs o mare alarma în administraţia şi poliţ a militara germana. 

Iată şi cum s'a raspândit manifestul. Zilele trecute era aduna 
ta multa lume la soc. Cruce: roşii: în curte erau mii de femei şi 
copii din familia lupt:torilor; la un moment dat pe ascuns, s'a la- 
sat printre picioarele publicului teanc iri întregi de manifeste. Na- 
tural că lumea a luat fie care; acolo ne fiind nici un neamt toate 
foile au intrat în sânul sau buzunarele asistentilor şi pana seara 
toate mahalalele şi straz le, aveau exemplarul lor. 

Poliţia caută pe capete sa descopeie pe autori. Am prom’ u- 
nea să Capa şi eu un exemplar original. 

Comunicatul de azi se mentine cu impresia de epuisare a for- 
telor aliaţilor nostri; nici un succes nicueri. Sacrificii imense, suc- 
cese fara nici un rezultat. 

In Flandra iar plouă, iar s'a oprit ori ce activitate. Un contra 
atac german ar fi luat englezilor pozitiile cucerite la Nord Est d 
Franzenberg. 

La Verdun activitate mare de artilerie intre Berumont ,1 Dan- 
loup. 

In Rusia linişte. 

In Carpaţi românii au atacat la Nord de Grozaşti precum şi 
între Putna si Valea Caşinului — îără succes spune neamtul. Pe 
Siret armata Mackensen ar fi luat satul Muncetul si Susifa facând 
100 de prizonieri. 

Pe Isonzo mari lupte fură rezultat pe platoul Baniza, pe Kal, 
Podlesce, Monte San Marco, Monte San Gabriel. Când luptele au 
ajuns iar la puncte moarte, speranța de lovituri mari iar dispare. 

Răspunsul puterilor beligerante la nota Papei e aşteptat de lu- 
mea întreaga cu mare încordare. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 13 


VINERI 38 AUGUST. 


Din Consiliul comunal al Capitalei au demisionat cc era mai 
sanatos în el, Dem. D. Bragaciru, Scarlat Vârnav. si Sigmund Pra- 
gher. Se sopt ste ca relele moravuri ce domneau Ja comună înain- 
te, domnesc şi asta zi cu tot controlul nemților. In locul celor de- 
misionati au fost numiţi: ca Preşedinte d 1 Dobrovici, iar in cele 
trei locuri vacante au fost numiți: un inginer Stroescu, Max 'To- 
nola şi doctorul Burnea. 

Au fost numiţi Vice preșşedii |i; Dr. Bardescu, C. Dristorian si 
inginerul Stroescu. 

A murit în Anglia Sir Grey, fostul Ministru de externe. Inca 
unul pe spinarea caruia au sa fie date raspunderile razboiului 
daca pina la sfârşit va esi rau. E un adevarat sistem ca atunci 
când moare unul dintre luptitori, colegii ramasi sa-l încarce de 
răspunde”, când nu e victorie. De acest sistem nu va scăpa nici 
defunctul, D zeu sa 1 ierte. 

Pe trontur1 se menţine pretutindeni lupte fara succese. 

Românii ar fi atacat din nou la Sud de Targu-Ocna fară 
succes. La Nord de Focșani germanii au ocuj at satul Ire ti pe Su- 
sin, respingând descle contra atacuri românești. 


PRIMUL NUMĂR DIN LUMINA 
SÂMBĂTĂ 19 AUGUST, 


D-l C. Stere a scos azi primul numar din ziarul sau Lumena, 

In afara de un program foarte frumos — daca ar fi sincer şi 
dezinteresat — ziarul nu conţine nimic de seama; e mai prejos de 
toate asteptarile. Spuneam ca de ar fi sin er şi dezint resat, ceia ce 
mar îi cazul cu d. Stere; in adevar, an bitios peste măsură, abia 
es t din pirtidul 1 beral, care dupa proțria-i marturis re a fost 
cloaca din care au Jorn't toate nenorocirile ţar i acesteia, mai are 
yi dezavantajul ca a pärasit paitidul intr'un moment în care şeful 
este peste front, şi dupa unii, chiar fira putinţa de a se mai în- 
toarce. Trait în trecut dn cascavalul Bancii Nationale, a intrat a 
doua zi dupa ocupaţie in cascayalul Bancii Generale. Iat% pentru 
ce mie nu-mi inspira încredere programul prea îrumos lin îrun- 
tea primului număr al Luminei. 

La vremuri noi — oameni noi, merge. Dar la vremuri noi, 
aceiaşi oameni vechi nu miroase a bine. Nu e vorba, se poate ca 
în fapt multi din cei vechi să devina oameni noi; d Stere însă nu 
se poate schimba, căci e omul porni. E venit din Rusia 
poporanist, după ce a suferit; — spune el — 5 ani de deportare în 
Siberia, ceea ce nu l'a impiedecat în 1913 să iasa înaintea Ţarului 
la Constanţa, ca să-i ureze bun venit în numele Universităţii din 
laşi, unde era Rector. 

El nu vede in toate de cât mâna Rusiei: acest lucru e evan- 


www.dacoromanica.ro 


14 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


ghelie pentru el de 25 de'ani. Chiar dacă in,unele lucruri ar avea 
dreptate, lumea nu-l urmează, de oare ce îl ştie pornit, Acum mai 
mult ca ori când ‘si-a reluat cântecul si apa e la moara lui. Ger- 
manii, ce ne stipânesc,, sunt duşmanii Rusiei; ce câmp vast şi li- 
ber pentru propaganda sa; aste. insă nu-i dă dreptul să pretindă 
că e om nou, la vremuri noi. 

D-sa promite,să ne spună in ziar tot açlevärul şi fără a face 
personalităţi, dar nu „cred că se va tine de cuvânt, de oare ce îl 
ştiu pătimaş. Ori cum, îl aşteptăm să ne vorbească „adevărul“. 

Lumina anunţă. colaborarea d-lui B. Bränisteanu. Această în- 
stiinttare a produs o penibilă iinpresie. Brănişteanu a fost până la 
plecarea d-lui Mille şi suprimarea ziarului său colaboratorul cel 
mai devotat al Adevărului, deşi cu legături strânse pe lângă Mi- 
nistrul de pe atunci al Austriei, contele Czernin. Ce încredere să-ţi 
inspire azi această colaborare? 

De o cam dată d. Bränisteanu ne arată în primul număr al 
Luminei leacul suveran pentru salvarea României. N'o să, credeţi 
când voi spune, ce simplu e leacul lui. E „adevărul' 7 Nu ziarul de 
la care a plecat ci, „adevărul“ ca o virtute. 

Ascultaţi-l: 

„Adevărul, adevărul în toate, adevărul pretutindeni, adevărul 
fără menajamente, adevărul spus în gura mare, în fata tuturor, ca 
sd fie auzit de toți; adevărul faţă, de noi înşi-ne în primul rând, a- 
devărul...“* 

Şi toate acestea scrise — ce coincidență — de B. Brănişteanu, 
redactorul fostului ziar Adevărul. 

Ce-o fi zicând naivii cari au daf 10 bani pe proza d-lui B. Bră- 
‘nisteanu? 

Să nu fi învăţat oare poporul acesta nimic din catastrofe prin 
care a trecut? 

Primi-va el şi răbda-va el, ca rămăşiţele 'acestea ale unor nă- 
ravuri vechi să se pună în fruntea principiului „la vremuri noi, 
oameni not‘? 

Nenorocit popor! 

Un ziar din Olanda anunţă că Statele Unite ale Americei de 
Nord ai iăspuns la nota Papei. Răspunsul se va publica peste câ- 
teva zile. 

Il aşteaptăm, de oare ce trebue să fie extrem de interesant. 


DUMINICĂ 20 AUGUST. 


Jaful continua. Se cară din ţară in afară şi se rechizitioneazä 
de inamici tot ce ne-ar putea servi la alimentare. Se transportă nu 
numai grânele, fără să se fi achitat un ban proprietarilor până a- 
cum, dar se transportă vitele: vaci, oi, porci, tot felul de paseri, 
ouă, brânză, grăsimile, fructele şi zarzavaturile, în natură sau 
transformate în conserve. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 15 
ee 


Acum a esit svonul că vor să confiste averile celor, aflaţi în 
Moldova. De o cam dată s'a fixat custodii'care să strângă venitu- 
rile acestor refugiaţi în, comptul administraţiei de ocupaţie. Cus- 
tozii sunt, în mare parte germani. 

Am obţinut azi câte-va numere din Gazette des Ardenes, ziar 
scos de nemți în Franţa ocupată. E un fel de Gazeta Bucureştilor. 
Avem înşă avantajul citind aceasti gazetă de a cunoaşte comuni- 
catele oficiale franceze şi engleze. In numerile capatate sunt comu- 
nicatele de la 2—24 August s. n. 

Din ele se confirmă succesele de pe frontul Flandrei cât şi cele 
dela Verdun Aceste atacuri întreprinse de aliaţii nostri nu sunt 
ofensive cum le denumeau nemți: ca să le califice ca „eșuate“ sunt 
atacuri zilnice de pozitiuni, reciproce, cu deosebirea că cele franco- 
engleze au ca rezultat câştiguri de noi pozifiuni, pe când cele ger-. 
mane sunt pur şi simplu respinse. Văd din ele că cu ocazia atâcu-- 
rilor franceze la Verdun, aceştia au reocupat poziţia Mort homme, 
cotele 304, 344 si Samosnoux. Nemtii au pierdut în acest atac 180 
ofiţeri şi 9000 sol ati numai ca prizonieri. - 

Au mai pierdut 26 tunuri-si 200 mitraliere. 

Tot. din aceste comunicate vedem că nemţii au imense Pier- 
deri de avioane, lucru ce n'au dat nici odată în comunicatele lor; 
numai în ziua de 20, 21 şi 22 August, în Flandra si la Verdun, ger- 
manii au pierdut 43 aeroplane doborâte, în afară de cele avariate 
şi cari au putut ateriza pe terenul lor. 


LUNI 21 AUGUST, 


Sub impresiunea prevederilor financiare viitoare ale Statului, 
a cărui şubriditate e zugrăvită zilnic de gazeta de aci, mă gândesc 
la falimentul nostru viitor. Statul va esi din acest răzbui cu o da- 
torie publică imensă, ne imaginabilă încă, aşa că nu văd cum se va 
plăti din veniturile țării măcar cuponul datoriei publice. Tara rui- 
nată, căi de comunicaţie distruse şi populaţia sărâcită sunt cei 
chemaţi să dea veniturile necesare. Cum să le dea? Si atunci. măi 
gândesc la noi contribuabiiii ce mai avem încă bruma, ceva şi mă 
întreb, nu cum-va ne vom egala în sărăcie? 

Si până la sărăcia viitoare, ne pândeste lipsa putinței de a ne- 
alimenta la iarnă. Pacea ce un moment, se strevăzuse nu se mai 
zăreşte de nicăeri, Zdrobirea “ruşilor nu a. zdruncinat si nu va 
zdruncina frontul din Apus, dar ne distruge pe noi. Anarhia a cu- 
prins întregul imperiu rusesc, şi armata toată e infestată de revo- 
lutie. Dacă până azi mai luptă unele unităţi e graţie energiei şi 
curajului lui Kornilow, dar nimic nu văd șă oprească prăbuşirea 
Rusiei; or, de Rusia e legatä soarta ţării noastre. 

La nota Papei n'a mai răspuns nimeni afară de America. A- 
cest răspuns nici până azi nu sa publicat de ziarul Capitalei. Se 
zice că nemţii se tem prin publicarea lui, ca să nu producă o fa- 


www.dacoromanica.ro 


16 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


vorabilă impresie democraţiei, de oare ce Wilson pretinde să tra- 
teze cu poporul si nu cu Kaizerul. 

In Macedonia „farsa Sarail'' şi-a reluat activitatea de două 
zile, 

Românii ar fi atacând mereu, fără succes, pe frontul Moldo- 
vei, ne spune Ludendorf în comunicatul său. 


MARŢI 22 AUGUST. 


Pe când noi tremuram de nerăbdarea de a afla din moment 
într'altul un succes deciziv al aliaţilor nostri, succes care sa ne re- 
învieze speranțele pierdute, neam trezit din contra azi, cu titluri 
mari în gazete: „Noi mari succese germane“! 

Unde? In Apus? — Nu. In Italia? — Nu. Tot in Rusia, in pu- 
tregaiul pe mâna căruia ne-au dat iubitii noştri aliați. O noua Mare 
ofensivă germană a pornit la nordul frontului rusesc. Dintr'un 
prim elan germanii au trecut Dvina, pe malul carui râu stateau 
în tranşee de doi ani de zile, şi au ocupat Riga. Ca și în Galiţia şi 
aci, armata rusă a refuzat sa lupte şi a fugit. Ruşii sunt în phnă 
retragere şi debandada. De'astă dată trebuie să se aleaga la un fel, 
sau dictatura înfrânge anarhia socialistă, sau triumfa anarhia şi 
Rusia va încheia pacea separati în ori ce condițiuni. 

Nici o ţară din lume n'a avut în acest razboi situaţia noastră 
nenorocită, Invecinati numai cu un singur aliat şi acela cel mai 
ticălos ; de celelalte trei laturi ne învecinăm cu duşmanul. 

Tonul presei germane fata de acest nou succes e un delir, nu 
altceva. 

Soarta României e din ce in ce mai rea. Se anuntase de cat-va 
timp hotarârea guvernului de la Iaşi de a se strămuta el şi regele 
la Kerson sau Rostow. Acum se anunţă că oaspeţii ce incepusera 
a sosi au fost primiţi rău de populaţiunca indigenă. De ce s’o fi 
vărând benevol guvernul român în cazanul clocotind ce se chiama 
Rusia? Poate fi vre-o perspectivă pentru siguranța lui? 

Ce nebunie! 

In Lumina de azi d. Stere e în plinu revoltă. Guvernului din 
Iaşi nu i-a ajuns sângele varsat de soldați ca să ruineze țara: a- 
cum s'a apucat să impuşte pe cei pe cari Tribunalele marţiale i-au 
condamnat ca trădatori. — Halt! striga, vechiul siberian. — Până 
când atâta sânge nevinovat? 

— Ajunge! 

D-1 Stere e pur și simplu ridicol. Tocmai pentru că sa prăpă- 
dit atâta sânge românesc al celor ce sau jeitfit pentru ţară, meri- 
tă să fie împuşcaţi trădătorii. Mila sibciianului prea miroase a 
„Pro domo”. Dacă trădătorii ar îi fost împuşcaţi mai de mult, poa- 
te că alt-fel ar fi decurs soarta războiului. Sunt trădători nu nu- 
mai cei ce conduc cu informaţiile lor armata dusmani, dar şi cei 
ce au otrăvit sufletul oştirei, în scopul de a-i reduce moralul. Toţi 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEF 17 


ee 


au fost cunoscuţi guvernului, care nu şi a făcut de Ja început da- 
toria; de aceia alt-fel a luptat oștirea, pe Arges si alt fel pe Siret. 
Pe fronturi lupte fară rezultat. 


MERCURI 23 AUGUST. 


Nimic pe ziua de azi. Starea mea s'a mai îmbunătățit întru 
cât-va, ma misc cu mai multa înlesnire. Ma pot hrani putin, dorm 
şi mă simpt mult mai putin obosit. De o saptamana fac si puţină 
gimnastica de camera, ceia ce pare a opri atrofia musculară ce mă 
ingrijora foarte mult. 

Azi n'am putut cili ziarul d-lui Stere caci cum eu nu ies in 
oraş să-l cumpar, aci la mahala el nu se găseşte, de oare ce încă 
n'a putruus in poporul de la periferie. 

Nemlii au pavoazat oraşul cu drapelele lor ca să sărbătorească 
marea victorie din Rusia, luarea oraşului Riga. Armata rusă e în 
plină retragere pe frontul Nord asa ca-trupele germane nestinghe- 
rite, inainteaza pe malul marii Baltice. O telegiamä primită de 
Colnische Zeitung din Rusia, îi anunţă ca ruşii evacueaza Peter- 
sburgul. 

Comunicatul de azi, după ce confirma evacuarea oraşului Ri- 
ga, spune că diviziile germane se găsesc în fata portului Diina- 
miinde. Numărul prizonierilor făcuţi n'ar fi mare, însă materialul 
de razboi capturat ar fi enorm, ceia ce denotă ca ruşii fug pur şi 
simplu, nu se retrag. 

La Nord de Focşani românii ar fi atacând iar fără succes. 

In Flandra a început din nou o formidabilä acţiune de arti- 
lerie. Atacuri de infanterie nu sar fi dat decâţ la Vest de Lens, cu- 
cerind tranșeele germane, fiind respirişi prin contra atac. 

La Verdun activitate de artilerie pe malul răsăritean al 
Meusei. 

Pe Isonzo; italienii atacd Kal si Madoni. Pe povarnisul nordic 
al muntelui San Gabriel, italienii au adus noi forte şi s'a început 
o luptă ce e în curs. Ă 

Sturmei, fostul Prim ministru rus cu care a tratat d. Brälianu 
intrarea noastra în război $1 de care se spune că am fost trädati, a 
murit. Nici acestuia nu-i pot zice — Duinnezeu să-l ierte! 


ŞTIRI FANTASTICE DIN MOLDOVA 

JOI 24 AUGUST. 

In tot timpul ce a trecut dela ocupatiunea germană si până 
azi, noi n'am mai avut nici o cunoştinţa de ce este în Moldova, în 
afară de unele cancanuri şi căteva, comunicate ale Marelui Stat 
Major. - 

In ce privesc însa chestiile de familie si relatiunile priete- 
neşti n'am putut nimeni sa aflam nimic, dela cei plecaţi acolo. Mai 

2 


www.dacoromanica.ro 


18 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
PPF ——————= 


trăesc sau nu? Un mare semn de întrebare, mai ales că mereu ni 
se spune că s'a pierdut jumătate din oştire şi multă populaţie a 
fost secerată de boli molipsitoare. Cine sunt victimele? 

Câţiva privilegiați au primit — se zice — prin intermediul 
Crucei roşii telegrame cu conţinuturi: „suntem bine”. Nimic, 
dar nici acest nimic eu nu lam avut dela ai mei, 

Lipsa aceasta de putinţa comunicării, a dat-nastere la fel de fel 
de legende transmise de inxentalori ca fiind căpătate prin Stockholm 
sau Amsterdam şi după cari, nenorociri fantastice s'ar fi petrecut 
în Moldova, nenorociri cari ating multe familii de aci, şi multe 
interese. Asa de exemplu svonul că au murit înfr'o catastrofă de 
drum de fier Emil Costinescu, Take Ionescu, Mişu Cantacuzino; C. 
Disescu ar fi murit la Paris; Dr. Danielopol, Dr. Botescu şi Dr. 
Gerota ar fi murit la Iasi de boli infecțioase. Prăpăstiile acestea 
ce circulă dela om la om şi-au găsit locul şi în presa, neințească 
din Capitală care le complectează cu istorisiri privitoare la starea, 
sanitară a Moldovei, la revolte de stradă, la devastări ruseşti, la răs- 
turnarea dinastiei, la comploturi politice, la asasinate de stradă, 
la arestarea Regelui de către trupele ruseşti revoltate si in fine la 
foametea generală ce ar domini acolo în populație din cauza lipsei 
de aprovizionare; legende descrise cu tendinţa de a ne îngrozi si 
demoraliza, ca să conchidem că tot mai bine e cu nemţii. 

Nimeni nu, dă însă crezământ la aceste poveşti, chiar când ele 
ar conţine un sâmbure de adevăr cum ar fi chestia sanitară mize- 
rabilă în care suntem convinşi că trebue să se scalde Moldova. 

Lumina publică azi un articol semnat Neculai Bazil&scu, tradus 
din ziarul rusesc Nowoie Vremea din care Teese că Bazilescu a- 
firmă că România a pierdut până azi 450.000 oameni în război, iar 
pierderile totale provenite şi în populația civilă din cauza bolilor 
infecțioase s'ar urca la 1 milion de suflete. Asta ar fi în adevăr o 
ştire de mare importanţă dacă n'am cunoaşte seriozitatea ziaristică, 
şi statistică a distinsului profesor universitar Nae Bazilescu. 

De sigur că situaţia în Moldova e critică, foarte critică chiar 
în vederea, situaţiei din Rusia, dar ceva pozitiv nu ştim: un 
lucru pare sigur că armala românească s'a, refăcut, s'a. reorganizat, 
şi că şi-a recâștigat reputaţia pierdută. 

Din ce cauză, nu se ştie, dar e cert că presa Capitealei n'are 
voe să publice răspunsul Americei la nota Papei. A trecut o săp- 
tămână de când sa dat acest răspuns, au sosit ziare străine, dar 
presa de aci tace, ca acest răspuns să rămâe pentru noi un mister. 

Pe frontul Occidental nimic de seamă. 

Ruşii continuă retragerea la Nord, lăsând in mânele germa- 
nilor şi portul Dünamünde, 

Pe Isonzo 1lalienii par a fi reuşit să se instaleze pe varful 
muntelui San Gabriel. Luptele continuă. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 19: 


In Franţa guvernul e in criză. Clemenceau a răsturnat pe 
Ministrul de interne şi speră să formeze el un nou minister. 

Cu toată revolta ruşilor din Moldova, generalul Kornilow în- 
tr'un interviev dat presei, afirmă că frontul ruso-român de pe 
Siret va deveni îrontul cel mai important. 

Ziarele engleze recunosc că situația României e din cele mai 
critice. 


VINERI 25 AUGUST. 


Azi am primit de la Central Politei Stelle un bilet prin care 
sunt autorizat — în urma cererei făcuta de custozii Soc. Româno- 
Americană să mă duc la Palatul de Justiţie, ca sa dau oarccari 
informaţii la Tribunalul german întrun proces. E probabil rezul 
tatul demersului facut acum câteva zile. Cum se vede sgarda mi-o 
ţine, numai sârma pe care alunecă lanţul mi-a lungit-o. 

De altfel nu le-am fost de nica un folos. Permisul lam primit 
la ora 2 jum. p. m. iar procesul se judecase de Tribunalul militar 
încă dela ora 8 jum. diminea{a. In schimb am păşit pentru prima 
oară pragul Palatului de Justihe cu sentimentul că am libertatea 
de a pătrunde în el. 

Presa se obslineaza în refuzul de a publica răspunsul lui ¥ il- 
son, în schimb isi dă mare osteneală a dovedi ca agenţia Havas 
a falsificat textul original. - 

Pe teatrul războiului nimic decât lupte fără rezultat. 

Pe frontul rus, retragere intre Riga şi Friediricstadt. Un co- 
municat rusesc recunoaşte că și aci retragerea o fac din cauzu că 
trupa refuză a mai lupta. . 

Pe Isonzo lupta mare continuă făra un succes definitiv pen- 
tru italieni. Pe Monte San Gabriel luptele încă sunt în curs, vâriul 
e cucerit şi pierdut de repetate ori. 

O telegramă din Stockholm anunţă ca Regina României cu 
copii au plecat din laşi la Cherson; Regele şi guvernul au ramas 
la. Iaşi. 


[i 


SÂMBĂTĂ 26 AUGUST. 


Am făcut azi un act de curaj; cu tot consemnul, am esit din 
Bucureşti, m'am dus la moşie la Pipera unde am stat toată ziua. 
Am profitat de iluzia unei complecte libertati. Cum ieşi din Capi- 
tala uiţi de ocupatiunea germana ce nu-i mai sare în ochi la orice 
pas. In afară de o santinelă ce am întâlnit la podul dela Herăstrău, 
drumul şi câmpia e liber defprezenta lor. Pretutindeni munca 
câmpului se executa făra sa ai impresia catastrofei prin care tre- 
cem. La moşie am găsit la muncă prizonieri ruşi, oameni foarte 
voinici dar extrem de leneşi. De altfel prizonierul e plătit numai 
cu 0,30 bani pe zi plus hrana, lucru foarte nedrept. Inteleg sa în- 


www.dacoromanica.ro 


e 
20 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
PP —— 
ty 


trebuintezi prizonierul chiar şi fară plata pentru treburile obşteşti, 
dar nu înţeleg să-l duci la muncă pe moşia particularilor cu 30 
bani ziua. - 

Seara m'am reîntors cu grija omului ce a facut o fapta ce îi 
era oprita, Nimeni nu m'a căutat în lipsa, așa, ca escapada a fost 
reuşită; sunt putin obosit, prea mult aer şi am umblat prea mult 
în soare, lucru de care ma desobişnuisem. 

Guvernul Ribot a demisionat. 

Noui minciuni se răspândesc din Moldova. National Zealung 
din Berlin scrie ca guvernul a abandonat Iaşul şi sa instalat la 
Bârlad. In Jasi populaţia sar fi revoltat in contra evreilor, a ur- 
mat un progrom în care sar fi ucis 200 do insi. Tot la laşi holera 
e în plină secere. 

Nu sunt profet, dar sunt sigur, câte vorbe, atâtea minciuni. 


CINE E PROVOCATORUL RĂZBOIULUI 
EUROPEAN ? 


"DUMINICĂ 27 AUGUST. 


De mai bine de hei ani de zile Germania se sileste sa dove- 
deasca cine a provocat războiul mondial. Pentru incalculabilele 
consecinţe ce a provocat această catastrolă unică în omenire, pen- 
tru imensa răspundere faţă de lumea întreagă, de sigur că e in- 
teresant a se stabili cine este autorul. 

Pentru un om simplu şi de bun simţ, chestia ar fi dintre cele 
mai lămurite. In adevăr, când Austro-Ungaria a declarat razboi 
Serbiei sub pretext. de a pedepsi asasinarea a doi oameni de 
seamă, ea a ştiut, ca dezlantueste un război european, prin urmare 
a primit întreaga răspundere. Diplomaţia Austro-Ungariei ştia ca 
Serbia nu poate fi atacata fara ca Rusia să-i ia apararea, de oarece 
Rusia afirmase prin guvernul sau sus şi tare, în auzul tuturor, ina- 
inte de a interveni declaraţia formală de război, că consideră orice 
atac îndreptat în contra Serbiei, ca un atac în contra ei. Austro- 
Ungaria mai ştia că ea singură nu va putea lupta contra colozului 
dela Nord şi că în baza tratatului triplei alianţe, urma sa fie spri- 
jinită de imperiul german, dacă nu chiar şi de Italia si România. 
Mai târziu s'a dovedit ca Austria s'a bizuit realmente când a de- 
clarat războiul, pe sprijinul real al acestor doua regate cu care 
avea. conventiuni scrise. 

Mai ştia diplomaţia austro-ungară că în contra, acestei triple 
alianţe creată de Bismark, avea să răspundă Rusia cu spriymul 
Franţei şi al Angliei. Atât e de adevărat acest lucru, în cat, înainte 
de 1914, o sumă de conflicte intre Franţa si Germania au fost a- 
planate, tocmai spre a se evita grozävia unui război care ar fi atras 
inevitabil în luptă Europa întreagă, 

Si când toate acestea erau lucruri cunoscute, omul de bun 


www.dacoromanica.ro 


e 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 21 


simţ rămâne miraf de ce se mai strădănuesc popoarele să afle pe 
provocatorul răspunzător al războiului, căci pentru el e clar — 
Austro-Ungaria. 

Că Austro-Ungaria sa înşelat în calculele ei, este alti ches- 
tiuné, A ştiut că desläntueste războiul european şi totuşi a facut'o 
pentru că avea credinţa că aliaţii ei constituesc o forţă formidubilă. 

Planul ei a fost dejucät, mai întâi pentru că nu a ştiut până 
unde va merge „înțelegerea“ nu „alianța“ dintre Franţa si Enyli- 
tera şi mai ales că ei n'au contat, decât pe forțele acelor 100.000 
soldaţi pe cari Anglia urma să-i trimită pe continent, în ajutorul 
Franţei şi cari nici ei nu existau în fiinţă la August 1914. Diplo- 
maţia Austriei n'a contat nici pe ieşirea din alianţă a Italiei si a 
României, cu atât mai mult n'a contat că aceste doua ţări vor lupta 
contre ei, dupa cum n’au prevăzut că America va veni in Europa 
să, lupte contra Germaniei. In asa împrejurări, din provocaturi si 
ofensiva, s'au transformat in defensivă, ca să-şi apere propria lor 
piele şi sa lupte pentru existența lor. 

S'a schimbat oare cu aceasta acțiunea provocarii ? 

De sigur că Puterilor Centrale în situaţia în care se găsesc 
nu le convine azi ca răspunderea catastrofei să apese în contra lor, 
de aceea sau căznit să invenieze fel de fel de tapi ispäsitori. 

Mai întâi, ani de zile au susţinut şi cercat sa dovedească, că 
autorul războiului este Anglia care avea şi un motiv, să scape de 
singurul ei concurent serios pe mare. Volume întregi au fost scrise 
pe tema aceasta, în cari au îost adunate documente şi fapte cari 
stidau bunul simţ al omului simplu ce vedea în Austria pe marele 
vinovat Tot omul simplu se întreabă, cum să fi provocat Anglia 
un război european, când pe ea a gurprins-o declaraţia Austriei in 
contra Serbiei, iară drmata, pe cand pe Germania si Austro-Unga- 
ria le-au gasit înarmate până în dinţi, cu stocuri imense ce au pu- 
tut îi imediat puse la îndemâna tuturor aliaţilor lor, cu un arma- 
ment fabricat pentru prima oară şi ţinut secret, cu tunurile ce au 
dărâmat cetatile Belgiei in 24 de ore. 

Alţii s'au muncit să dovedească apoi că provocatorii războiului 
au fost-tarul Neculai al Il-lea si Poincaré, ce tocmai se întâinise 
în, ajunul notei pe care contele Bertchlod o trimisese Serbiei. Se 
incercase chiar să se facă dovada că nişte trupe franceze ar fi tre- 
cut frontiera germanä inäinte de a fi vre-o declaratie de răzuoi. 
Deci Franţa e provocatoarea, iar Germania si Austria au intrat in 
război pentru că n'aveau încotro s'o ia, ei fiind provocati. 

Diplomatii fini, ca şi avocaţii cu experienţă, au ştiut în tot- 
deauna să apere orice teorie şi orice pricină; tot aşa în cazul de 
fata. S'a făcut de asemenea o mare discuţie pe baza unor telegrame 
schimbate între Suveranii ţărilor ce aveau a se război, telegrame 
ce dădeau impresia că fiecare în felul său vroia să evite războiul 


www.dacoromanica.ro 


22 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 
RS 
desi în fapti-şi gând, fiecare dorea altceva. Pe urmă s'a zis, cel ce 
a mobilizat mai întâi, acela a provocat războiul prin gestul său. 

Astăzi un tillu mare în gazetă ne vesteşte o noutate: „Scrbia 
provocatoarea războiului“. 

Nici n'am, curiozitatea a citi conţinutul unei "asemeni bali- 
verne mai ales că de câteva zile presa lumii întregi, în special cea 
a Puterilor Centrale, publică destăinuiri senzaţionale după, cari s’ar 
fi găsit în fine cine sunt autorii catastrofei mondiale: doi generali 
ruşi Suchomlinof Ministru, de război si Ianuskévici fost Sef de 
Stat Maior. 

Cum ? Ce fel 2 

Iată: cum» La Petersburg se judecă acum un proces intentat 
acestor doi generali acuzaţi. de prevaricaţiuni, delapidări de bani 
publiti şi diferite alte fapte necinstite cari, ar fi pregătit şi grăbit 
dezastrul armatei ruse. In fata judecății, aceşti acuzaţi in loc de a 
sé comporta ca orice alti acuzaţi, sau, sä recunoască vina, sau să o 
tăgăuuiaccă, ca să oblind slreangul say să scape de el, iau o pozi- 
tie sfidätoare şi aruncă omenirei, divulgarea unui mare secret si 
anume, acela că autorii dezastrului universal si provocatorii ma» 
relui război sunt dânşii amândoi; că ţarul Neculai al II-lea fusese 
pentru Rusia omul providential, bin si blând, iubitor de popor şi 
de pace şi că imediat ce a primit telegrama Impăratului Germa- 


niei prin cari îi propunea că el Kaizerul poate obţine, pacea. dela . 


„Austria dacă ţarul revocă decretul de mobilizare, a chemat la palat 
pe Ministrul, de război si pe Şeful Marelui Stat Major, adică pe 
dânşii, generalii Sychomlinof şi Ianuskevici şi le-a ordonat revo- 
carea mobilizării generale. 

Un ucaz a fost imediat semnat şi înmânat Ministrului de 
război. Or, acest ucaz a rămas în buzuharul ministrului şi n'a fost 
executat, fără ca ţarul să aibă cunoştinţă că demobilizarea. nu s'a 
tăcut. 

Prin nerevacarea mobilizării ruse, propunerea Impäratului 
german a căzut şi războiul $’a deslintuit ! 

Tată ! 

E admisibil pentru o minte sănătoasă să conceapă că ceeace 
spun aceşti doi oqmeni pe pragul spanzuritorii e'pxact? Sunt ei 
nebuni, ca tam-ne-sam, să se declare benevol autorii dezastrului 

rusesc ştiind că acest lucru nu poate decât să le agraveze situg{ia? 
Atunci pentru ce au făcut-o ? 

Să fi fost conrupti ? Cine ar fi avut interes să o facă ? — Ger- 
mania? Dar pentru Germania autor este deja Englitera, căci si în 
rugăciunile lor publice strigă „Dumnezeu să pedepsească En- 
ylitera“. 

Pentru ce ar schimba Anglia, cu doi ruşi în ajunul de a fi 
spânzurați ? 

Eu înclin a crede că la mijloc este o înscenare a imperialistilor. 


www.dacoromanica.ro 


# 


DIN TIMPUL RÂZBOIULUI ROMÂNIEI 23 
ÎS ————— 


Doi oameni din vechiul regim, deja pierduţi, au primit să se sa- 
crifice ¢a să salveze pe Tar şi regimul lui; vor fi ei spânzurați ca 
mari vinovaţi, dar lumea întreagă şi mai ales poporul rus, armata, 
va afla că „Tăticul“ detronat h'a avut nici o vină în catastrofa in 
care s'a prăbuşit Rusia, ba din contra, el a fost pe punctul să sal- 
veze omenirea, dacă nu se găseau cei doi ticälosi de generali, cari 
să nu-i asculte ordinele. 

Nu e asa că e frumos? 

Ce efect va avea în Rusia desvăluirea acestui secret, nu ştiu, 
dar pentru moment nemţii şi presa lor sau zăpacit, căci ținând în 
mâna ca mari responsabili ai războiului pe cei doi candidaţi la 
spânzurătoare, îi scapă Englitera cu toate volumele ce sau scris 
că ea este provocatoarea... 

De pe fronturi nimic de seamă; pretutindeni atacuri îără 
succes. 

In Bucureşti, nemţii publică o Ordonanţă prin care se oferă 

n păra dela populaţie cadavrele tuturor animalelor moarte, 
pl tind entru un cal sau bou mort 30 de lei, pentru un porc 20 
ei, pentru o oaie moartă 5 lei, pentru un câine 2 lei; pisicile le 
primesc fără plata. Probabil că le cumpăra pentru piele şi grăsime 
din care fac săpun, dar populaţia e convinsă de spurcăciunea 
neamţului şi că le cumpară ca să facă conserve pentru poporul lor. 
De altfel neau spurcat şi abatorul de oarece toate aceste cadavre 
se strâng si se măcelăresc la abatorul nostru comunal. 


RĂSPUNSUL LUI WILSON LA NOTA DE PACE 
A PAPEI 


LUNI 28° AUGUST. 


Avui azi ocazia să mă cântăresc; n'am facut această operaţie 

de mai bine de un an, mai mult de frica să nu mă îngrozesc de 
l’hiciunea mea. Azi curiozitatea a intins frica; în tinip normal 

om debil cântăream 61—62 kilogtame; bolnav mă scoboram la 58; 
azi cântăresc 46, am pierdut deci încă 14—16 kilograme dela de- 
bilitata încoace. E enorm. 

La spital am aflat de dimineaţă că se operează noi arestări de 
ostatici şi că a ridicat pe ziaristul Ghiţă Rădulescu fost prim re- 
da t r la Ordinea. 

Foarte multe perchezi{ii au fost operate în oraș pentru a des- 

p ri pe autorii contra-manifestului răspândit la Grucea roşie a- 
um câteva zile. Bănuiala a fost îndreptată in prim rând asupra 
celor dela Spitalul „Femeilor ortodoze române“ şi în special asu- 
pra Pr sedintei d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, femeie de 
mult curaj şi de multa inimă românească. Fară nici un rezultat, 
percheziţiile continuă. 

Găsind de vânzare Gazeile des Ardenes am pus in fine mâna 


www.dacoromanica.ro 


24 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


pe răspunsul Preşegintelui Wilson la nota Papei; aşa că” ceeace 
nemţii n'au vrut să ne traducă ca <ă citim si noi, ne vind tot ei 
în frantuzeste. Nota e lungă dar pr n importanța ei ca document 
în viitorul ce nu cunoastem care va fi, o dau in intregime : 


»Simpalizänd cu apelul pe care Papa Va adresat nuhunilor be- 
„hei ante, imi permit totuşi de a spune că ar fi o neburie dea ne 
„angaj pe drumul păcii, cum ne invita dânsul, dacă acest drum 
„nu ne-ar conduce drept la scopul pe care îl căutăm. Răspunsul 
„Nostru trebue să aibă cu bază fapte palpabile şi nimic altceva. E 
„vădit că nici o parte din programul pontifical nu poate să fie în 
„mod fericit realizat fără ca mai întâi şi mai întâi să aibă loc res- 
„stabilirea absolută a „statului quo ante“ şi înainte ca inamicii noş- 
„tri să ne fi dat puternice şi suficiente garanții pentru vitior. 

„Scopul acestui război — o spun aci pentru că e adevărul a- 
„devărat — este de a desrobi popoarele şi de a le libera de ame- 
„nințarea militarismului formidabil pus în serviciul Guvernämän- 
„tului responsabil care, după ce a proectat în secret să stăpânească 
„lumea, nu s'a dat îndărăt pentru a-şi realiza planul, înaintea res- 
„Pectului datorat tractatelor, nici dinaintea textelor de atâta timp 
„respectate de naţiunile civilizate, ale dreptului international şi 
„ale onoarei. 

„Acest Guverndmdnt, animat numai de voința de a îndeplini 
„scopul său sinistru, a ales ora şi sa pus să loveascä sălbatec şi 
„Fără mild. El nu s'a lăsat să fie impiedecat de nici o consideraţie 
„de dreptate sau de milă. El a trecut toate barierele moralei ce au 
»„Dutul să à se ridice înainte, opundnd stavilire barbarie sale. A 
„vărsat valuri de sânge pe tot vechiul continent, nu numai sângele 
„soldaților, dar încă sângele femeilor şi copiilor, sărmane fiinţe 
„fără apărare. 

„Astăzi, inamicul a patru cincimi a genului uman este deza- 
„măgit şi imobilizat, dar nu încă învins. Odiosul militarism, ron- 
„lira căruia noi combatem, este încă în picioare. De sigur el nan 
„reprezenta în adevăr aspirafiunile ppporulut german, dar este 
„stăpânul său brutal. 

„A trata cu el conform înspirațiunilor planului de pace Ton- 
„tifical, ar fi să-i dăm o reînoire de puleri, un fel de consfintire, 
„ar fi să punem pe Aliați în nevoia de a constitui o ligă perma- 
„nentă a națiunilor, in contra poporului german. Ar fi să atando- 
„năm pentru totdeauna poporul german influentelor nefaste st 
„tendinţelor groaznice pentru omenire, despre cari guvernul ger- 
„man ne-a dat probe atât de des. 

„Pacea, poate ea să fie bazată pe restaurarea puterii unui Gu- 
„vernământ malitarist german, sau pe cuvântul: de onoare pe care 
„lar putea da într'un tractat de invoire şi de împăcare? 

„Oamenii de Stat ce au răspunderea de a dirige politica färi- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 25 


plor, trebuesc să-şi dea socotealaé acum că nici o pace n'ar putea 
„să se sprijine cu siguranță pe relatiunile politice şi economire 
„bazate pe privilegiile acordate oare căror națiuni in detrimentul 
„celorlalte. Poporul american a suferit daunele cele mai conside- 
„rabile din faptul Guverndmdntylui german, Cu toate acestea, 
„Statele Unite nu se gândesc să exercile represalii asupra poporu- 
„lui german însuşi, eăci nu-l călăuzeşte o zoasnică dorință de răz- 
„bunare. Americanii socotesc că pacea viitoare va trebui să se ba- 
„„zeze pe dreptul popoarelor mici si mari cari trebuesc să se bucure 
» de o potrivă de libertatea şi de siguranța cea mai absolută şi că- 
„rora nimeni nu poate să contesteze puterea de a se guverna ele 
„însuşi. Trebue ca de asemenea să fie recunoscut popoarelor drep- 
„tul de a încheia acorduri economice comune. Acest drept, nimeni 
„nu se:gândeşte să-l conteste poporului german însuşi, dacă el se 
„decide să accepte un regim de egalitate şi nu caută a stăpâni cum 
„incearcă de a o face astăzi. ” 

„Astfel este baza primordiald a oricărui proect de pare. Ea tre- 
„bue să se sprijine pe o credință adâncă şi arzătoare a tuturor pu- 
»poarelor interesate si nu pe cuvântul unui guvern ambițios si în- 
„trigant care se opune unui grup de popoare libere. 

„Acest proect noi l-am studiat cu chibzuire împreună cu aliaţii 
„noştri. Suntem decişi să-i urmărim până la capăt aplicajiunea. 
„Noi nu căutăm nici un avantaj material de nici un fel — fin să o 
„afirm odată mai mult. Noi socotim că răul adevărat de nesupor- 
„tal, ce ne-a cauzat brutalul spirit de dominatiune a guvernului 
“german, trebue să fie reparat, dar nu înțelegem. ca el să fre în, 
»paguba suveranității nici unui popor. Cum am putea noi să 
„oroim aceasta, când noi tocmai am intrat în război pentru w 
„asigura apărarea celor slabi contra celor puternici. 

„Dezmembrarea națiunilor sau crearea de ligi economice e- 
„goiste cu excluderea altor popoare noi le respingem deopotrivă, 
„Cu energie; dar, respingem în acelaş timp orice boză de pare in- 
„consistentă, . 

„Pacea durabilă pe care noi o voim, trebue să fie bazată +6 
„justiție, lealitate şi respertul categoric al drepturilor umanității. 
„Noi nu putem privi vorba acelor ce guvernează în Germania ca 
„0 ofertă de garanții indestulätoare a unei stări de lucruri trainice. 
„Va trebui pentru ca să credem, ca ea să fie sprijinită prin o ma- 
„nifestațiune atât de evidentă a voinței şi a scopurilor popnrului 
„german, în cât ea să poată legitima arceptarea fără rezervă a celor 
„alte popoare. Fără asemenea yaranfii, în starea actuală a lucruri- 
„lor, nici un om şi nici o națiune nu poate să acorde încrederea 
„sa unui tractat încheiat cu guvernul german, chiar dacă el sta- 
„bileşte baza untui acord pentru dezarmare dacă el înlocueşte prin- 
vir'un sistem de arbitraj încrederea. în forța militară şi chiar dacă 
„el conține angajamente formale în vederea împăcării națiunilor 


www.dacoromanica.ro 


26 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


„No va bhebui sa așteptăm deci, oazicari noi şi vddite denions- 
„rațiuni a adevăratelor intenjiuni ce insuflețesc popoarele ce cun- 
„stituesc puterile Impertilor Centrale. Nimic mar [i posibil mai 
„înainte. A 

„Să dea Dumnezeu ca aceasta mărturie să se producă câ! de 
„curând şi cu modul acesta să redea tuturor popoarelor idcredcrea 
„ce ele aveau altă dată în angajumentele ce uneau națiunile între 
„ele şi în acest mod să grăbească posibilitatea încheerii pàacu“, 


Din acest răspuns. presa germana degajeazä o intriga pe care 
Statele Unite ale Americei ar voi să o vâre între guvernul german 
şi poporul german, ceeace nu va reuşi, de oarece Germania asa 
cum este — spun ziariştii nemți e mai democrată decât America 
lui Wilson, şi mai ales, nu va putea coniinge poporul să renunţe 
la arma militarizmului în momentul în care le e mai necesara ca 
ori cand. 

Comunicatul Statului Major e şi azi acelaş fără nici o variaţie 
în ce privesc acele oare cari succese ale Aliaților noştri. Asa, la 
Verdun francezii au ocupat poziti în pădurea Chaume si spre sa- 
tul Ornes. 

După ce au ocupat Riga, germanii par a se departa de Dwina. 
Critici militari germani cred că ar fi 6 mare greşală înaintarea, 
spre Petersburg, 600 k. m. departare de frontul actual. Deşi tele 
grame anunţă evacuarea Petersburgului, se crede că mişcarea s'a 
făcut nu în vederea situaţiei militare ci a celei pontice. 

Noi evenimente par a se pregăli in Rusia. 

In Macedonia un succes francez. Comunicatul german anunţă 
că la Vest de latul Melik francezii au ocupat câte-va localilaţi în 
sectorul Devoli la Nord. 

Pe Isonzo lupte de artilerie. 

In Franţa Ribot a fost din nou însarcinat să formeze un gu- 
vern. 


CATE CEVA DIN NEPREGATIREA NOASTRA 
MILITARA 


MARTI 29 AUGUST. 


Bietul căpitan Cristidi tovarisul de la Colțea a fost trimis în- 
tr'un lagăr de prizonieri în Germania. 

In drumul spre casă întâlnind pe prizonierul Maior Castano, 
unul dintre răniții lasa{i în libertate, m'a întrebat între altele cum 
explic eu, că un om de inteligenţa şi cunoştinţele lui Take Ionescu 
s'a, putut înşela asupra oportunitatii intrării noastre în război, nu 
asupra alegerii momentului, ci asupra pregatirii noastre millare. 
EI afirma că dacă ar fi fost întrebat or: ce ofiţer superior de la 
Corp, ar fi răspuns că fafa cu noua tecnicä de război, no: nu avem 
nici o pregătire, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 27 


I-am răspuns că Take lonescu n'a putut cunoaște nepregătirea 
ostirei în halul în care mai târziu s'a putut vedea, dar că rolul a- 
cestui om politic în dezlănţuirea războiului nostru a fost de altă 
natură; indiferent de ce rol eroic va juca armata României în con- 
flictul mondial, el a avut intima convingere că trebuiam să ne gă- 
sim la terminarea lui, alături de Antania şi să ne justificim pre- 
tentiunile cu sacrificii reale. El a avut o sinceră convingere că En- 
glitera va învinge. 

Că pentru România a eşit rău din punct de vedere militar, 
este o nenorocire; resultatul politic nu'l putem încă prevedea, Ger- 
mania încă n'a inipus omenirei pacea. Take Ionescu în convinge- 
rile lui nu e însă un învins. Numai viitorul ne va spune dacă a 
fost un om nefast ţării sau un om prevăzâtor şi cuminte. 

Un îapt însă pare cert, că nimeni n'a ştiut starea de nepregă- 
tire în care se afla oştirea la 14 August 1916. Un exemplu. Maiorul 
imi istoriseste că puţin timp înainte de rezbel a avut o misiune 
de a verifica la corpul său de armată starea materială a pustei in- 
fanteriei. Din totalul armelor, aproape 40 la sută erau neutilizabile 
peniru război şi e ştiut că am avut mai puţine arme de cât a tre- 
but armatei de prima linie. 

Alt exemplu. Maiorul îmi istoriseste că în timpul campaniei, 
la un moment dat a avut sarcina să apere o pozitiune între Azuga 
şi Buşteni. El comanda unul din cele 3 batalioane ale regimentu- 
lui său. Fie care batalion avea câte două mitraliere. Tranşeele ce 
trebuia să apere batalionul său aveau o mare întindere. In flancul 
său stâng avea cele alte două batalioane ce erhu atacate din spre 
Clăbucet. Ca să apere flancul stâng i s'a luat şi mitralierele lui, 
aşa că nu-i mai rămânea ca apărare de cât puşca şi baioneta, ab- 
solut insuficiente. Găsise însă la sosirea pe poziţie într'un bordei 
vre-o 400 granate de mână abandonate de trupa ce îl precedase. 
De mare folos îi puteau fi granatele dacă n'ar fi avut si ele un 
viciu. Trupa şi ofițerii nu cunoşteau aceste granate numite ,,Sa- 
vopol“ nici mânuirea lor. Cum? 

Inainte de mobilizare trupa de “infanterie experimentase şi se 
instruise cu un alt-fel de granată, numite dacă nu mă înşel „Aser“, 
aşa că numai pe acestea le cunoştea soldatul şi ofiţerii. Odată cu 
intrarea în război sa împărţit trupelor granatele ,Savonol" pe 
cari nimeni nu le mânuise. 

Maiorul nu ştie dacă la alte regimente s'a trimis odată cu ma- 
terialul şi instructiile necesare, lui şi regimentului lui nu i s'a dat. 
Deci pe poziţie, singura Jui salvare, cele 400 granate, nu puteau fi 
întrebuințate. S'a cerut imediat instrucțiuni, de oare ce inamicul 
poate ataca in tot momentul, dar sectorul la care sa adresat n’a 
putut nici el să-i dea nici o lămurire. S'au cerut instrucţiuni pe 
calea erarhică, dar trei zile na sosit nici un răspuns. După trei 
zile nemţii au atacat cu forte numeroase poziţia pe care batalionul 


www.dacoromanica.ro 


28 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
EP ——————= 


a trebuit să o abandoneze né având mijloace de apărare. Asa s'o 
fi pierdut Carpaţii? E ceia ce-mi spune maiorul, o poveste? EL tră- 
eşte şi îmi spune că are şi dovadă. 

Cunoşteam incuria din oştire încă mai de mult. Era, dacă nu mă 
înşel prin 1900 când cât pe ce a fost să avem un conflict cu Bul- 
aria. Pe acea vreme capul de pod de la Cerna-Voda n'avea nici o 
întărire. Statul Major a luat grabnice masuri pentru apararea, Cer- 
na-Vodei si într'o noapte aisenalul a cxpediat tunurile necesaie; 
ele au fost aşezate pe poziţii si Piroticnia a primit ordinul să ex- 
pedieze obuzele necesare. Piroticnia insă a raspuns ca tunul de ca- 
libru cutare (cel instalat ugent la Cerna-Voda prin excepţie nu 
numai că nare obuze încărcate dar e singurul tun a carui incar- 
cătură nu e încă determinată. Fenomenal! Toate tunurile aveau 
încarcatura determinata şi numai cel trimis de urgenţă să apere 
podul dacă bulgarii atacau, nu o avea. Ca să determine încărcă- 
tura un tun a fost imediat, expediat, Pulberării Dudesti ca sa dea 
reţeta. încărcăturii. Zi şi noapte Dudestii au lucrat trageri să sta- 
bilească încărcatura, trageri la cari întâmplarea a facut sa azist 
în persoană. După stabilirea încarcaturii a început rolul Pirotecniei. 
Norocul Cerna-Vodei a fost că bulgarii s'au cumintit şi nu ne-au ata- 
cat, că istoria ar fi înregistrat încă de la. 1900 prima Turtucae. Iată 
de ce nu mă mira ceia ce îmi istoriseşte maiorul Castano. 

Ca să apreciem cât de departe suntem înca de încheierea unei 
păci e suficient, să aflăm ca în Franța se lucreaza la noi linii de 
drum de fier între Bordeaux şi front, de catre companii americane 
pentru înleznirea transportului de trupe şi material ce au să vină 
de acum înainte de peste ocean. 

Ribot n'a putut încă forma un minister. 

In Anglia, Lloyd George întrun discurs ce a, pronunţat ar fi 
recunoscut pericolul razboiului submarin — spun nemţii! in zia- 
rele lor — şi că nu s'a găsit până azi mijlocul eficace de apărare; 
speră însă că în curând americanul Edison va ajunge la un re- 
zultat, de oare ce e în studiul a o mulțime de inventiuni. Numai 
să nu vină invenţia prea târziu. 

In Rusia situația se turbură din nou. O luptă fatisä s'a decla- 
rat între Kerenski, şeful guvernului provizoriu, şi generalul Kor- 
nilow generalismul armalei. Situaţia acestor doi conducători s’ar 
fi rezumând aşa: Kerenski şeful socialiștilor revoluționari, Korni- 
low, şeful burgheziei, dar comandantul armatei. Socialiştii sub pre- 
textul severitätii generalului pe front, cer sacrificarea lui si des- 
fiintarea pedepsei cu moarte în oştire, ceia ce în împrejurările ac- 
tuale de pe front, pare a fi o aberatiune. Până acum Kerenski a re- 
zistat acestor cereri având credinţa că Kornilow e singurul general 
ce ar putea menţine cu disciplina, frontul contra inamicului; azi 
o telegramă ne anunţă că socialiștii au triumfat, şi Kerenski a ri- 
dicat lui Kornilow comanda. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 29 
a Era > 


Pe fronturi mici succese ale amicilor noştri. In Flandra coniu- 
nicatul german recunoaşte că trupele engleze la Nord de St. Quin- 
tin au dat îndărăt linia germana. la Hargicourt si Villeret. 

La Riga, nemţii s'au oprit, 

Intre Târgu-Ocna şi Oituz, românii i-ar fi atacat — fără succes. 

In Macedonia se confirma succesul de ieri al francezilor. Co- 
municatul german zice: 1 

* „La Nord-Vest de lacul Maïick avangardele noastre s'au relras 
față de presiunea superioară a trupelor franceze, din indljemile de 
la Sud-Est a lacului Ohrida“. 

Pa Isonzo, pauza. 


CEVA DIN FIZIONOMIA NOUĂ A CAPITALEI 
MERCURI 30 AUGUST. 


In urma cererii sequestrilor puşi la Soc. Româno-Americana, , 
am primit iar de la Central Politei Stelle un permis de a mă duce 
azi la o consfituire a sequestrilor, iar în ziua de 20 Septembrie s. 
n., să mă duc la Tribunalul german să le dau nişte lămuriri. 

Aceasta invitaţie mi-a procurat azi libertatea de a esi din casă 
în oraş, fără nici o teamă. 

Am fost la consfatuire şi apoi am ramas în oraş aşa că pentru 
prima oară am avut ocazia să vad fizionomia, Capitalei între orele 
6—8 seara. 

O imensă mulţime face trotuarul, ca si mai înainte, pe calea 
Victoriei între Ateneu şi B-dul Carol, rar însă poţi găsi in multi- 
mea asta o figura cunoscută. Peste 30 la sută dintre cei ce se plim- 
bă, sunt tineri în vârsta de a purta arma şi cari de sigur că nau 
venit în Capitală odată cu armatele străine: Multe dame străine, 
de la Crucea roşie; nici o damă româncă de bună condiţie nu am 
întâlnit în mulțimea aceasta; în schimb, sute de fete şi femei, de 
toate vârstele, mai mult sau mai puţin elegant imbracate, fac pro- 
menada intovärasite de grupuri de ofiţeri străini, cei mai multi 
turci, cari se disting prin căciulile ce port, în mijlocul verii. Stră- 
zile şi localurile publice sunt pline de militari ai puterilor ocu- 
pante, Sunt localuri expres rezervate militarilor după naţionalităţi, 

Fosta cafenea Bristol e pentru militari turci; beräria Jubileu 
de lângă bodega Mircea, e cafenea pentru austriaci; cafeneaua de 
la Hotel de France, e pentru militari germani ca şi cea de la Lu- 
vru; Capşa e cafenea bulgărească; la Imperial e cafenea germană. 
Nici unui civil nu-i este permis a intra în cafenelele acestea mili- 
tare; de alt-fel ele sunt numai pentru soldaţi şi cadrele lor inferi- 
oare. Pentru ofiţeri, iarăşi pe naţionalităţi, şi chiar nafionalitatile 
pe servicii, li s'au creat localuri de cazinouri şi restaurante. Unde 
s'a găsit o casă mai luxoasă şi mai încăpătoare, a fost transformată 
în cazinou. Sunt nu mai puţin de o sută de cazinouri. Citez pe u- 


www.dacoromanica.ro 


30 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


nele din ele: pe B-dul Colţei, casa doctorului Dinu Brătianu e ca: 
zinou german; easa d-nei general Arion, e restaurant pentru ofi- 
terii germani de la serviciul de prizonieri; casa arhitectului Cer- 
chez de pe calea Victoriei e cazinou german; casa Monteoru de pe 
calea Victoriei e cazinou german; palatul Prințului Barbu Ştirbei 
e cazinou german; casa. doctorului Anghelescu din Clementei e ca- 
zinou german; clubul agricol, fosta casă Boerescu din Clementei 
6 cazinoul Statului Major a lui Mackensen. O sumă de case din 
cartierul Clementa, strada Gogu Cantacuzino, Rotari etc., sunt ca- 
zinouri turceşti. 

Pe lângă acestea, o sumă de restaurante au fost reţinute pen- 
tru militari, aşa: Enescu, Andrei Dumitrescu, Capşa, Athéné Pa- 
lacd, Palace hotel etc. 

Cu toată aceasta selectrune de localuri special militare, cele 
alte localuri lăsate populatici civile, sunt si ele infestate de mili- 
tari de toate gradele, aşa e la Bulevard, Riegler, Continental, şi e 
normal, de oare ce militarii iubesc compania damelor, or în loca- 
lurile lor damele nu pot intra. 

Intâlnind prieteni am intrat şi eu într'un local public pentru 
întâia oară, să beau o bere. 

Consumatia berei este riguros reglementată. Puținele localuri 
când deschid butoiul — singurul ce are dreptul de a deschide în 
24 ore — aşa că, la fie care local, e o aglomerare de nedescris la 
ora fixată. E un mare noroc pentru cel ce a obţinut un pahar; în 
jumătate de oră butoiul s'a consumat, iar publicul părăseşte loca- 
lul. Sunt consumatori cari vin la un anumit local cu ore înainte 
ca să obtie un loc la o masă, — nu se serveşte de cât celor de la 
mese. Sunt alţii însa cari cunosc programul tuturor localurilor, 
căci nu toate debitează berea la aceiaşi oră; unii deschid la 4, alţii 
la 4 şi jumătate, alţii la 5, alţii la 6. E un talent a cunoaşte orele şi 
a da raita pe la fie care la timp si cu profit. Eu, fără experienţă, 
am avut şansa că în halul cinematografului Regal să obţin un pa- 
har de bere. In cafenele nu se consumă de cât sprituri cu zamă 
de mere şi o fiertură de orz prăiit numită: riolina, mocaină, ca+ 
feină etc., dar care se vinde drept cafea, făra zahăr, pentru 70 bani 
cescuta. Rigler vinde şi înghețată, dar localul e aşa de plin de mi- 
litari şi damele lor, că te lipseşti să intri. 

La Capşa in cofetarie sunt rafturile goale şi pustiu înăuntru. 
In cafenea sunt militari bulgari şi ţin transparentele lăsate in jos 
să nu-i vadă nimeni. Bulgarii sau păcălit cu Capşa, nu le place 
de loc localul, mai ales rău întreţinut si mizerabil servit. Intr'o 
revistă a lui Hertz ce se Joacă la o grădină de vară, se spune un 
spirit, cu autorizarea cenzurei germane, care face mult sânge rău 
bulgarilor. Doi cetăţeni se îndeamnă să intre într'un local să con- 
sume ceva. Unul zice: 

— Hai să mergem să luăin ceva. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOTULUL ROMÂNIEI 31 


Unde? 
Hai la Capşa. 

— Nu merg dragă, că eu nu beau braga. 

Bulgarii sunt furiosi, publicul aplaudă, cenzura nemteasca 
zâmbeşte. ; 

In oraş am întâlnit azi şi colegi de puscarie; pe generalul Stoi- 
ca care e liberat, pe pictorul Bran în congediu de la Săveni, pe 
Victor Duculescu hberat si pe Husar în permisie la dantist. 

Pe ostaticii de la Saveni s'au decis sa i strămute de iarnă, din 
bärägan, in Bulgaria. Deja au început a face pregătiri de trans- 
portare. Data şi localitatea se fine însă secret. : 

Orasul a fost azi umplut de zvonul ca Kerenski a fost asasi- 
nat. In Petersburg s‘ar fi deslintuit un groaznic război civil. Kor- 
nilow dernis din comanda armatei, refuză să paraseasca postul, iar 
în fruntea trupelor ar fi plecat asupra Capitalei. La Kiew guver- 
nul provizoriu ar fi fost arestat. Dacă ştirile acestea se vor con- 
firma, un groaznic razboi civil începe în Rusia. Armata şi cetă- 
tenii se vor pune în două tabere: revoluționarii şi burghezia. Re- 
volutionarii au pe Kerenski, burghezia pe Kornilow, o mână ener- 
gică, care poate conduce o contra revolujie. Ce va mai fi pe front 
când armata se va diviza 1n două tabere? Va avea. Germania inte- 
res să ocupe în Rusia atâta teritoriu cât va putea cuceri în deban- 
dada războiului civil? Si noi Romania, ce vom deveni? Ce va de- 
veni guvernul şi armata ce spera un refugiu în Rusia? 

In Franţa Ribot ne putând forma guvernul, Painlévé a fost 
însarcinat să compue un minister. 

Pe toate fronturile afară de cel rusesc, lupte fara resultat. 

Pe frontul rus linişte, numai în Bucovina la Solka, ruşii au 
dat îndărăt linia germană. Cât? 

Comunicatul nu o spune. 

Pe Isonzo no. concentrări de forte. Din harta săptămânală a 
frontului italian ce ne-a sosit azi se vede o importantă înaintare a 
italienilor, deşi presa a strigat zilnic grave înfrângeri italiene! 


JOI 31 AUGUST. 


Nu ştiu caror împrejurări datorez azi vizita ce mi s'a făcul pe 
la orele 5 de către un Oberartz german. 

El ne ştiind de cât nemtesie, iar eu ne înțelegând nimic din 
vorba lui, nu ne-am înţeles de cât din semne. 

Am priceput că e doctor, că a fost trimis să mă examineze. 
M a dezbracat, m'a examinat, a salutat şi s'a dus. Rar am văzut o 
brută care să nu ştie ce să facă cu picioarele. Purta nişte cizme 
lungi, grosolane şi cu pinténi, s'a acăţat cu pintenii in covorul 
odăii, a tras să se degajeze, covorul na cedat, s'a deranjat de la 
loc, a lovit cu piciorul nervos intr'o parte cu aşa violenţă că scau- 
nul de lângă el sa răsturnat. A dat din picioare până sa degajat, 


www.dacoromanica.ro 


32 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
EEE EEE ES 


a lăsat lucrurile aşa şi a plecat. Brutal om. Norocul meu că m'a 
găsit acasă; obişnuit cu ideia, că ei nu se mai interesează de mine 
puteam să lipsesc şi să păţesc cine stie ce. 

Fel de fel de griji îmi dă vizita aceasta care retrezăşte în mine 
ideia că sunt încă în mânile lor. 

Se poate că un bine-voitor i-a instiintat că m'au văzut teafär 
în oraş, poate chiar la berea de ieri, şi au vrut să constate dacă 
nu-i înşel cu boala. Poate că in vederea transportärii ostaticilor 
in Bulgaria au vrut să-mi clarifice situaţia. Si iarăşi se mai poate 
ca cererile sequestrilor de la Româno-Americana i-au sgândărit 
în contra mea mirându-i că, pe de o parte să fiu lăsat acasă ca 
bolnav, iar pe de alla să fiw autorizat să mă ocup de afacerile pro- 
fesiunii. 

In tot cazul, ceva bun nu mă aşteaptă de la bruta cu covorul, 
mai ales că n'am putut scoate o vorbă de explicaţie cu el. 

Asasinarea lui Kerenski nu se confirmă, se confirmă însă că 
generalul Kornilow refuză să se demită din comanda oştirii. Pre- 
sa germană trage de aci consecinţe favorabile lor. Precis, nu ştie 
nimeni ce se petrece în Rusia. 

La Euxinograd a murit Hezina Eleonora a Bulgariei. 

In Macedonia activitate pe frontul francez în legătură cu ata- 
curile italiene din Albania. 


VINERI L SEPTEMBRIE 


Pe când telegramele agenţiilor germane descriu situația din 
Rusia ca fiind o inradutitire a situaţiei lui Kornilow, agenţiile sue- 
deze si engleze descriu situalia ca fiind 0 inrautatire a pozitiei 
lui, Kerenski. 

Majoritatea trupelor, chiar cele de pe frontul Nord sar'fi de- 
clarat pentru Korniow alaturi de generalii cei mai de seamă. Noul 
generalisim numit de Kerenski, generalul Klembovski sar fi de 
clarat şi el de partea lui Kornilow. In răstimp războiul civil stă să 
isbucnească cu furie. 

Armatu lui Kornilow se apropie de Petrograd. Presa Injelegerti 
a devenit fätis amenintätoare pentru Rusia pe care o acuză de 4 
fi încurcat popoarele. Guvernele Jnjelegerii ar fi înmânat Rusiei 
o notă prin care îi cere in mod formal să limpezeasca situatiunea 
şi să continue războiul. 

Sub presiunea gravitätii împrejurărilor Painlévé în Franţa a 
reușit să formeze un mimster însă fără socialişti. 

Uniunea sacră a partidelor, care sprijinise până azi puterea 
Infelegerii, a. devenit de domeniul istoriei; dezbinările interne în 
Franţa sunt pentru mine indiciul unei grave înfrângeri politice a 
aliaţilor noştri. 

Cu toate acestea guvernele /nfelegeșii nici nu vor să audă de 
pace. Pe ce s'or fi bizuind? 


www.dacoromanica.ro 


a 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 33 


Pe frontul occidental si italian, nimic nou. Pe cel rusesc co- 
municatul spune; „La sudul şoselei Riga-Venden, detasamcniele 
noasire de cavalerie s'au retras în fafa presiunii puternice a rusi- 
lor, dincolo de muntele Moritz şi de Neukaipen'“. 

In Macedonia, la sudul lacului Ohrida, francezii continuă a 


pătrunde în munţi. 


SAMBĂTĂ 2 SEPTEMBRIE. 


Incă nu s'a produs nici o consecință a vizitei medicului ger- 
man, nici in bine, nici în rău. Eu însă, din prudenţă, continu de 
a nu mă mai urni din casă, căci atât mi-ar mai trebui, după ce 
m'am mai restabilit puţin să mă duc să fac iarna în lagărele bul- 
găreşti. 

Speranţele de pace stau la zero. La nota Papei n'a mai răs- 
puns nimeni; Franţa n'are guvern, Rusia e în anarhie, cine să 
răspundă? i | 

Telegramele sosite azi din Rusid sunt aşa de contrazicätoare 
in cât nici nu merită a fi relevate. , 

După unele, Kornilow sa predat şi a cerut să fie judecat de 
iribunalul revoluţionar; după alte telegrame trupele lui Kerenski 
au fost balute de Kornilow care a ajuns în preajma Petersburgului. 

După unele, Kornilow s'a predat si a cerut să fie judecat de 
lisimul armatei ruse. Jar hârtia rabdä tot ce se aşterne pe ea. 

Pe fronturi absolut nimic. 

Toamna îşi face apariţia, termometrul arată ziua numai + 14 
grade. Ploi reci au început să cadă, iar Guvernământul a reintro- 
dus din nou ora-de iarnă, adecă ne-a dat ceasurile îndărăt tu o 
oră, 2 
Operația e nesiniţită de un popor ce a dat indärät nu eu o- 
rele, ci cu cinci zeci de ani. 


DUMINECA 3 SEPTEMBRIE. 


Azi pe când dejunam a venit un donin Rişmond funcţionar 
la soc. de asigurări „Generala'“ unde sunt advocat. El e trimis din 
partea directiunii să-mi comunice că Societatea a făcut la Poliţia 
Centrală un demers ca să mi se permită să mă ocup de afacerile 
societăţii; că Poliţia a acordat această permisiune, adăugând că zi- 
lele acestea, voi îi verificat de un medic militar şi dacă va găsi că 
pot suporta deportarea, voi fi trimis în Bulgaria, iar de voi fi găsit 
bolnav, mi se va reda libertatea putând să mi ocup de afacerile 
mele. In consecinţă sunt rugat a veni la Societate. 

Aui răspuns ci nu pot primi declaraţii verbale şi prin terțe 
persoane pentru a esi din casă, şi că să mi se dea un permis scris. 
A rămas decis ca mâne să mă prezint împreună cu acest domn la 
Poliţia Centrală şi să mi se comunice personal cele auzite azi. 


3 


www.dacoromanica.ro 


34 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Cum se vede stau intr’un equilibru periculos, sau scap de tot, 
sau plec in Bulgaria. Vizita de deunăzi a medicului german tre- 
bue să fi fost focrnai vizita pe care mi-o anunţă prin Rigmond Po- 
litia Centrală ca provenind din ordinul ei. Nu mi-e frică de ce va, 
spune medicul, mă tem de mentalitatea poliţiştilor. 

Pentru ori ce eventualitate am scris imediat o scrisoare d-lui 
Marghiloman, avizându-l de pericolul ce mă ameninţă din nou 
şi cum graţie lui mi s'a salvat viata acum 3 luni, să desăvârşască, 
actul de umanitate, intervenind numai în senzul de a se ţine sea- 
mă de avizele medicale. 

Spre seară aflu că un prim convoi de ostatici dâstinat depor- 
tării în Bulgaria pleacă-mâne. 

Dacă până la ora aceasta n'am fost avizat şi ridicat, e semn 
că de o cam dată am scăpat. 

In cazul cel mai rău, mâne se decide situaţia mea. 

Din multiplele ştiri ce vin din Rusia se pare a reesi că tot 
Kerenski iese triumfător. Teroarea face ravagii la Petersburg, până 
şi fostul Prim ministru al revoluţiei Lwow, a fost arestat, 

Lumea trebue să se convingă că Rusia nu mai este o forţă a 
Injelegerii. Peniru a mai stimula pe optimişti se vorbeşte de o in- 
terventie a Japoniei la Vladivostok. 

Pe fronturi nimic. 


LUNI 4 SEPTEMBRIE. 


Incă de dimineatd intoväräsit de supusul austriac Rismond, 
m'am prezentat la Central Politai Stelle, în localul Creditului Ur- 
ban. Ne-a primit căpitanul Elckman. Mi-a comunicat în persoană 
că încă remân considerat „ostatic“, dar, voi fi liber să mă mise în 
limitele oraşului Bucureşti, căutându-mi de treburi fără nici un 
permis special. Mi-a adăogat, că dacă după ultima vizită medicală 
voi fi găsit incă bolnav, voi îi scos dintre „ostatici lucru pentru 
care voi primi o incunostiintare scrisă. 

Am mulţumit şi am plecat. 

Ajuns în stradă mă simpt pentru prima oară liber. Ce feri- 
cire! In primul rând recapăt dreptul de a munci şi a'mi câştiga 
* traiul, ridicându-mi-se de pe suflet cea mai mare grijă în care mă 
sbat. Aşa mă simpt de fericit străbătând liber străzile, în cât pare 
că toată lumea mă priveşte şi mă admiră că sunt „liber“. 

Un prieten cu cale mă intâlnesc îmi comunică că d-na Rădu- 
lescu Motru sofia tovarăşului meu de cameră dela Imperial ar fi 
înebunit. Sărmana femeie, mult a suferit de pe urma arestării so- 
tului ei. Când venea la închisoare ne spunea mereu — ,,u2fe, sumpt 
că inebunesc!" In ziua când soţul ei a fost deportat la Săveni, mi-a 
scris două scrisori, aşa de desperate în cât am crezutiincă de a- 
tynci că biata femeie sa nenorocit. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 35 


Vânzătorii de ziare strigă în gura mare pe străzi — Procla- 
marea republicei în Rusia! 

In urma infrangerei lu: Kornitow, Kerenski a profitat de oca- 
zie şi a proclamat republica. 

Nici o altă lămurire nu se dă. 

De pe fronturi, nimic. 


PRIMA MEA ZI LIBERĂ 
MARŢI 5 SEPTEMBRIE. 


După 96 zile de arest celular la Imperial, după cele 96 zile de 
prizonier la spitalul Colțea şi după alte 96 zile de prizonier la 
domiciliu, adică după 267 zile ue ridicare a libertăţii, iată prima 
mea zi „liberă“. Am fost unde m'a tras ata — la Palatul Justiţiei. 
Palatul e aproape pustiu. Tribunalele judecă puţin, mai mult di- 
ferende de clurii şi reduceri de arenzi. Batoul este rău reprezentat, 
afară de rari excepţii, avocaţii rămași sunt cei de categoria a pa- 
tra. Am azistat la dezbateri asa de scăzute ca nivel, în cât mi s'a' 
părut că mă aflu în cel mai înapoiat oraş de provincie. Cunos- 
cutii îmi fac o primire ca şi cum m'ain reîntors din vre-o expe- 
ditie la Pol. 

In tramvaiul electric când m'am reîntors acasă, am stat de 
vorbă pe platformă, cu un grup de vre-o G soldaţi bulgari. Mur- 
dari si sdrentärosi, vorbeau bine româneşte. Discutia s'a început 
dela refuzul conductorului de a primi bani bulgăreşti. Unul din 
ei se adresează mie: 

— Uite bre, asa pätim cu banii nostri aici la voi, nicăeri nu 
se primeşte ceva bulgăresc; soldaţii germani sunt bine primiţi şi 
banii lor sunt buni; noi suntem rău primiţi şi banii noştri nu-i 
vrea nimeni şi doar suntem vecini şi cunoaştem limba voastră. 

De teamă să nu par cuva suspect, evit să intru în vorbă cu ei, 

_ dar tot întreb: 

— Cum se face de vorbiti româneşte? 

— Apoi eu anr.stat la Urziceni zece ani la grädinärie la dom- 
ul Tone. (unossteii pe d. T ne din Urziceni? 

— Nu. nu-l cunosc. 

— Jac& si el a stat opt ani la Olteniţa — arătând pe un cama- 
rad. Cei alti nau mai fost in România, dar ştiu bine vorbi roma 
1 cşte că în sul la noi se vorbeşte numa: româneşte. 

— Te văd cam bătrân — zisti eu — cum se face că esti soldat? 

— Apui eu am fost bre în America cu doi feciori ce am, şi a- 
colo am Jucrat ia fabrici; acum vre-o patru ani m'am întors in tara 
să desfac niște pinnânt ce am în sat şi să mă reintorc lângă fe- 
ciori, dar în tirapu sta m'o prins războiu cu Turcii şi nu m'am 
mat puiut întoarce, că intr'o z: o venit primaru şi mi-o zis: unde 
iti sunt büctii? Sa meargă, la *ăzboi; şi eu i-am spus — sunt in 


www.dacoromanica.ro 


36 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


America la muncă. Primaru o zis, atunci să mergi tu la război pen- 
teu ei şi m'o luat 

—— Si de mult ie-o luat la război? 

— De doi ant şi opt luni bre. 

— Si acu ce cătaţi la Bucureşti? 

— Acu avem conced o lună; la täfi oamenii se dă conced o 
lună. 

— Atunci de ce nu vă duceli în ţară la voi dacă aveţi concediu? 

— Ce să facèm bre la noi?€e să mănânci bre la noi? Aici 6 
pane bună şi solda ne-o da în banii voştri, de aceia ne mai um- 
blăm şi noi. 

— Și acuma de unde veniţi? 

— Dela Jeriloika, lângă Reni, noi päzim ca să nu ireacä ruşii 
gârla. 

— Si de bătut vă mai bateţi pe acolo? 

— Ei, de bătut bre nu ne mai batem că ne disparte gârla, dar 
bat tunurile din când în când, şi ale noastre şi ale lor, aşa de po- 
mană c& să nu facä si să ne facă de lucru, dar asta nu e bine că 
ne costă, mor pe fiecare zi câte zece, douuäzeci, de oameni pe cari 
îi ajung ghiulelele. Dacă ar tăcea ruşii am tăcea si noi, dar aşa, 
toată ziulica poc si poc în văzduh, că de văzut nu vede nimeni ni- 
mica, parcă ne-a luat sfântul Dumnezeu minţile la'tăţi. Ia spune 
bre, se aude pe aici ceva de pace? 

Zicând asta, toţi şi-au ciulit urechile si au întins capetele să 
audă răspunsul meu. 

— Nu se aude oameni buni nimic de pace, toţi cei mari ţin 
cozile în sus ca capra. 

— O fi cum zici dumneata. 

Tramvaiul s'a oprit pentru transbordare, linia e stricată si în 
reparaţie, lumea s'a dat jos si am pierdut din ochi pe bulgari. 

Ieri a plecat pentru Bulgaria primul transport de prizonieri 
civili. 

Apropiindu-mă obosit de casă mă întâmpină un cerşetor, zic 
cerşetor, de oarece nu pot găsi o caliticare individului ce mi-a eşib 
înainte. In cap are o pălărie de pae fără fund, luată probabil din 
gunoi, îmbrăcat in sdrente murdare, fără ghete în picioare şi cu 
mâinile ca pământul. Totuşi figura lui îmi este cunoscută. 

— Pe rog domnule, d-ta nu eşti domnul Cancicov ? 

— Ba da. Ce poftesti ? 

— Se vede că nu mă mai cunoşti în halul în care sunt. 

— Nu te cunosc. Ce poftesti ? 

— Eu sunt advocatul Deoghenide din Iasi. 

Acum l-am recunoscut, dar mă fac că nu-mi reamintesc, cine 
ştie din ce puşcărie a esit. 

— Nu-mi amintesc nici numele, nici figura d-tale. 

— Eu vă cunosc din liceul din laşi, eram cu 2 ani înaintea 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 37 


d-tale, dar ne-am mai cunoscut in nişte congrese studentesti. 

— Se prea poate, dar.eu nu-mi reamintesc. Dar dacă eşti advo- 
cat în Iasi de ce te afli aci în halul acesta rusinos, desculf si în 
sdrente ? 

— Domnule ascultă-mă. Eu am fost mobilizat plutonier in re- 
gimentul de Tecuci, am căzut prizonier, am fost în lagăre intr'o 
mare mizerie, am evadat. Acum dorm pe ascuns ca un vagabond 
şi cutreer Capitala cerşind pentru o pâine, de mă prinde cine ştie 
ce îmi face. Te rog să-mi dai nişte ghete. 

Am impresia că minte, nu lasă cineva chiar lagărul de prizo- 
nier pentru halul acesta şi apoi a fost advocat. Cine ştie din ce 
ocnă a fost liberat. 'Totuşi aşi voi să-i fac pomană, dar n'am nici 
o pereche de ghete de dat. 

— Măcar o cămaşă. 

La, diversele rechizitii şi româneşti şi nemtesti am dat lot ce 
sa putut da, așa că am rămas cu strictul necesar, totuşi dacă o fi 
adevărat ce spune omul acesta merită să fie ajutat. Cerşetorii în 
haine negre putem ajunge chiar noi. l-am dat 5 lei să mănânce şi 
i-am spus să vină mâne la barou, unde voi putea aranja un ajutor 
mai real. Cerşetor din advocat, chiar pentru România Mare e prea 
mult. E 
Impăraţii Germaniei şi Austriei prin rescripte imperiale au 
proclamat reînființarea regatului Polon la baza părţii poloneze o- 
cupată din Rusia. Au numit deja o regență si probabil că acest 
nou Stat va f1 pus sub suzeranitatea Puterilor Centrale, nu de 
geaba au ca program — pacea fără anexiuni. Odată reînființat re- 
gatul Poloniei se naşte chestia ce devin polonezii din Germania si 
Austria? 

Eu cred că cei doi Impărați sau jucat cu focul. 

Proclamarea republicei rusești, se confirmă. 


MERCURI 6 SEPTEMBRIE. 


Se pare că bulgarii au revendicat şi ei dreptul de a lua osta- 
tici; aşa se explică transportul în ţara lor a primei serii ce a fost ex- 
pediată zilele trecute. Printre ei figurează şi singurul consilier co- 
munal liberal ce scăpase până azi, arhitectul Burcus. 

Acum că am putinţa de a esi ori si când şi a intra chiar prin 
localuri publice, îmi pot da socoteală că lumea ce se frământă în 
centrul Capitalei, lumea aceia ce petrece, te consumă, umple tea- 
trurile şi concerturile, cafenelele si cofetiriile, nu se cam sinchi- 
sește de situatiunea ţării, deşi am fost o generatiune sub ochii că- 
reia s'au desfăşurat evenimente cari ar fi trebuit să sgudue opiniu- 
nea publică. O ţară liberă, independentă şi bogată ca a noastră s'a 
prăbuşit fără să întrezărim o rază de scăpare şi totuşi publicul a 
rămâs acelaș, rece şi nepăsător. Sub ochii noştri renaste un regat 
mort de atâta vreme, cu care străbunii noştri au avut strânse le- 


www.dacoromanica.ro 


38 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


gături, şi cu toata acestea care e românul care să manifeste măcar 
o curiozitate la renasterea Poloniei. A dispărut vechiul imperiu a 
Täérilor şi sa născut republica rusă la granița ţării noastre iar in 
sufletele noastre nici un răsunet mai deosebit, decât acel produs de 
schimbarea noilor filme de cinematograf. Privim zilnic la mulţi- 
mea de soldaţi străini ce s'au instalat în 'mijlocul nostru, în casele 
si avutul nostru, cu o indiferenţă uimitoare. Dacă n'ar fi grija ali- 
“mentării, care nici ea nu inseamnă nimic pentru cei avuti, ar fi 
ca şi cum am trăi timpurile cele mai normale, 


Presa noastră, dacă se pot numi aşa cele două. ziare ce apar în 
Bucureşti, face de două zile un mare caz de o pace apropiată. E- 
venimentele noi din Rusia se interpretă în senzul că Kerenski e 
prizonier al Sfaturilor muncitoreşti şi soldățeşti cari cer republica 
cu O pace imediată fără despăgubiri sau anexiuni. Se crede că Ke- 
renski nu va putea rezista si va face pace. 


Nemţii pretind că in ltalla sunt mari răscoale. In Franța noul 
guvern nu se sprijină pe socialişti şi pe radicalii socialişti, cari şi 
ei cer pacea cu inzistentä. Din Anglia de asemeni ni se alirmă că 
vin ştiri împăciuitoare ; care va fi adevărul, noi nu putem sti; 
neamţul ne dă o singură directivă. 

Infelegerea — afară de America — n'a răspuns la Nota Papei; 
Puterile Centrale vor răspunde — pe cât se spune — zilele a- 
cestea. : 

Pe fronturi au încetat luptele mari si se reduc la hârtueli ine- 
vitabile, numa: români. atacă puternic încă pe Oituz si pe Siret, 


fără rezultat — aşa cel putin ne spune generalul Ludendorf în co- 
municatul lui. 


NEMTII NE VORBESC DEJA DE FOSTUL REGAT 
AL ROMÂNIEI 


{O17 SEPTEMBRIE. 


M'am dus azi la Tribunalul german să văd ce lămuriri vrea 
să-mi ceară în procesul Soc. Hoinâno-Americană. Tribunalul e in- 
stalat în Palatul Justiţiei în sala Tribunalului Comercial Sec, II, 
fosta sală a Curtei cu Jurati. Impresiunea ce o ai când intri, e du- 
reroasä pentru un român ce se simpte. Noi care nu permiteam — 
vorbesc de naționaliștii puri — ca damele române să joace o piesă 
de teatru în limba franceză în clădirea Teatrului National, noi 
care am făcut revolte de stradă şi aproape să cadă un guvern că 4 
permis să. siejeze în Bucuresti un tribunal arbitral (afacerea Ha- 
lier) înaintea căruia a trebuit ca Poincaré să pledeze în frantu- 
zeşte, azistăm azi nu numai la impunerea limbei germane în co- 
respondenta noastră oficială, nu numai la jocul trupelor germane 
în Teatrul nostru National, dar în Palatul de Justiţie să se împartă 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 39 


dreptatea chiar supuşilor români, de un tribuna] permanent 
german. 

Judecătorii siejează îmbrăcaţi milităreşte in loc de roba. Tofi 
sunt militari. Grefierul si el e ofiţer ca si cei trei judecători ce ju- 
decă. Advocatul ce văd că pledează azi e si el militar german, iar 
ca culme reclamantul e şi el militar neamf, proprietar de mult al 
unui imobil din Capitală, 

Azist dar nu pricep nimic. 

Până să se facă apel la mine mă retrag întrun colţ al sălii şi 
imi pierd timpul citind ultimul buletin al Ordonantelor. Citesc o 
Ordonanţă prin care să, reglementează intratul şi eşitul cetăţenilor 
din ţară, In principiu, nici un cetăţean român nu poate părăsi te- 
ritoriul ocupat. Cum însă ar putea să fie si exceptiuni, Ordonanţa 
prevede o autorjzare specială şi cu termen, cu paşâport, vize, aus- 
veisuri şi mai presus de toate depunerea unei importante caufiuni 
care să garanteze că ai să te întorci inapoi, precum şi că a1 să ai o 
bună purtare în fara unde te vei duce. 

Toate acestea sunt jigniri cari nu ne privesc, de oarece stim că 
nici un bun român nu va fi autorizat să iasă din ţară; ceeace însă 
mă înfioară din coprinsul acestei Ordonanţe oficială, este o frază, 
aruncată aşa în vânt: 

„Eşirea sau intrarea în FOSTUL REGAT AL ROMANIEI“. 

Fostul regat al Românieil © pentru prima oară că în mod ofi- 
cial se pronunţă vorba asta. 

Cei cinci giranki de Ministere sunt dar slujbasi în fostul regat. 
Nici domnul Carp când punea la cale cunoscuta lovitură de Stat 
pentru răsturnarea dinastiei nu ne-a vorbit de „fostul regat al Ro- 
mâniei". Nici presa aşa zisă românească în laudele ei desantate 
faţă de binefacerile ocupatiunei militare, nici Slavici, nici chiar 
Mangra în articolele lor canibalice, nu ne-àu vorbit de aşa ceva. 

Aşa dar. Von Tülff ne aminteşte că a fost odată un regat al 
. României! Si e cu atât mai dureros cu cât nu văd pe nimeni care 
să simptă vorba asta. Un domn, ce mi-a fost tovarăş de partid îna- 
inte de război îmi mărturisea azi că & ambetat de viata mizerabilă 
ce e nevoit să ducă din cauza războiului în care ne-a vârât seful. 
A stat aseară cam târziu la bridge, sa sculat indispus, intră să ia 
o café glacé la Rigler, se duce să se culce putin că diseară a luaf 
bilet la operetă Ja Oteteleşeanu şi i-e grijă că nu va putea rezista. 

Şi eu, care îmi, fac singe rău şi îmi frământ creerul de grija 
nevojlor de tot momentul si a ideiei ce va deveni tara aceasta, ce a 
fost odată regatul României! Trebue să fiu nebun sau maniac. 

Lumina publică textul unei telegrame ce i-a căzut in mână si 
din care trage argumente batjocoritoare Ja adresa d-lui Take Io- 
nescu. Sunt deci oameni ce se mai ocupă cu lucruri asa de mici. 

In ajunul intrării nemților in Bucureşti, d. Wopica Ministrul 
Statelor Unite ale Americei, ar fi primiti dela Iasi dela d. Take Io- 
nescu o telegramă în coprinderea următore: 


www.dacoromanica.ro 


40 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


„Acasă la mine în str. Cătunului am iäsat în pivniţă nişte vin 
de Rhin. Te rog forțează lacătul ia-le d-ta şi să le bei în sănătatea 
mea", : 

Probabil că telegrama mai spunea „să nu le bea nemții”. Ei 
bine de aci o avalanşă de înjurii, de act de nepatriotisin al acestuia 


om cu care vor să ne învenineze sufletul. E şi momentul bine 
găsit. 


BRĂTIANU VORBEȘTE PRESEI RUSEŞTI 
VINERI 8 SEPTEMBRIE. 


Ziarul Nowoje W'remya din Petrograd publică un interview 
cu d. Ionel Brătianu la laşi, interview pe care îl reproduce azi ga- 
zetele din Bucuresti. Interesul acestui interview pentru noi ro- 
mânii rămaşi în teritoriul ocupat este de mare importanţă; din ei 
aflăm pentru prima dată ceva din Moldova bazat pe ştiri necon- 
testate. Conversatia cu ziaristul rus a avut loc în urma retragerei 
frontului rus din Bucovina şi denotă o stare de spirit foarte descu- 
rajată la Primul nostru Ministru si un enorm regret că a intrat 
în război alături de Rusia. Raporturile guvernului român cu ruşii 
ce se găsesc în Moldova sunt din cele mai rele, confirmându-se a- 
mestecul trupelor ruseşti in politica internă a ţării noastre. Bră- 
tianu se plânge în contra Presei din Rusia si de amestecul în 
politica noastră a organizaţiilor democrate ruse. 

— „In general mă miră durinja organizațiilor democrate ruse 
de a se amesteca în afacerile româneşti. Rornânia este o țară inde- 
pendentă, azi e distrusă de uragan şi treculă prin încercări grele, 
de cari ar fi putut rămâne crujată dacă nu şi-ar fi legat soarta de 
a Rusiei; dar ori cum, e independentă“. 

Brătianu mai istoriseşte că se descoperise pe frontul nostru o 
largă organizaţie de spionaj german, că au fost arestaţi peste 100 de 
persoane, majoritatea români, câţiva bulgari şi 14 evrei. Consiliul 
de război i-a condamnat pe toţi la moarte: Presa rusă a deschis o 
campanie pe tema că se face antisemitism, că totul a fost înscenat 
numui ca să fie ucişi cei 14 evrei, uitând că marea majoritate ce 
urmau aceiaşi soartă erau români. Faţă de această campanie ne- 
dreaptă, M. S. Regele a vrut să fie pläcut ruşilor şi a grațiat pe 30 
de condamnaţi între cari a vârit pe toticei 11 evrei. „Mai mult nu 
ni se putea cere“. , 

Brătianu se mai plânge de soldatul rus care nu vrea să lupte. 
Din toate acestea rezultă un lucru, că guvernul dela Iaşi regreté 
intrarea României în război. 

Doctorul Cealâc mi-a spus azi că a auzit dela Marghiloman că 
Felmareşalul Mackensen a felicitat faţă de câţiva corifei romani 
din jurul lui, atitudinea şi vitejia soldatului român de azi, înche- 
ind că ,,e un inamic de temut“. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 41 


Cam târziu! 

Brătianu mai spune în intervievul lui că imense sacrificii au 
costat pe România reorganizarea armatei din Moldova. O fi recu- 
noscând oare, ne întrebăm noi de aci, măcar acum d. Brătianu că 
armata de pe Siret nu mai e armata, generalului Iliescu şi că sub 
conducerea altora a ajuns acolo unde este? 

Sfortärile din Moldova sunt însă zadarnice. Pe Rusia nu mai 
contează azi nici unul din aliaţii ei. Kerenski tinde la Presidentia 
republicei; pentru moment urmăreşte reorganizarea oştirei şi res-. 
tabilirea disciplinei. Un ordin de zi al său opreşte politica, în ar- 
mată; arestarea şefilor trebue să înceteze; ip le ta să nu mai 
fie la discrefia comitetelor de soldaţi. 

Unde ajunsese politica în oştire reese dintr'o istorioară spusă 
de d. Brătianu ziaristului rus. 

In Galiţia, un regiment rus luptase eroic în ultima retragere 
şi alungase pe austriaci dintr'o poziţie formidabil întărită, dându-i 
îndărăt cu 12 chilometri adâncime în teritoriul galitian. Pe când 
ruşii se întăreau pe poziţia cucerită, se prezintă o delegaţie din 
armata austriacă care doreşte să vorbească cu Sfatul soldaţilor a- 
celui regiment. Sfatul s'a adunat şi i-A primit, iar între ei s'a des- 
făşurat următorul dialog: 

— D-voastră ruşii ştiţi că noi acceptăm “fără discuţie propune- 
rea, ce ati făcut pentru o pace fără anexiuni? 

— Stim, le-a răspuns ruşii. 

— Iar d-voastră vroiti anexiuni? 

— Noi nu voim anexiuni. 

— Atunci de ce ne-aţi cucerit iar 12 kilometri de teritoriu 
al nostru ? 

—? 

— Dacă vreţi ca faptele să vă fie cum vă sunt vorbele, atunci, 
trebue să ne redati ce afi cucerit. Asa este o politică cinstită. 

Siatul a rămas perplex de argumentul austriacilor şi s'au re- 
tras să delibereze. Adevărul spus de austriaci a fost proclamat; 
vorba fără anexiuni inseamnă să dea îndărăt poziţia cucerită cu 
tuptă. Austriacii fără sacrificii şi-au luat poziția indärät. 

Aci a ajuns armata rusă. 

Guvernul Painlévé a obtinut votul de încredere a Camerei. 

Pe front liniştea pare a fi întreruptă de o pregătire de atac în 
Flandra între Langhemarck şi Hoelbeke. 

Societatea de studii a consecinţelor războiului ce lucrează la 
Copenhaga, dă următoarele cifre ca pierderi în oameni cu ocazia 
actualului război. 

Morți 7.000.000. 

Mutilati 5.000.000. 

Räniti 12.000.000. 

O diferenţă în minus la naşteri a fost de 9.000.000 suflete. 


www.dacoromanica.ro 


42 IMPRESIUNI ȘI PARERI PERSONALE 


Şi războiul încă n'are de gând a se sfârşi. 

Relativ la diminuarea naşterilor mă interesez mereu la ru- 
brica din gazetă privitoare la oficiul Stării Civile, si urmăresc si- 
tuaţia în Capital’. Pe ziua de azi sunt înregistraţi: naşteri 3, morţi 
25. Din aceşti 25 morţi 8 sunt copii sub 2 ani, şi suntem abia la a 
zecea lună dela evacuarea Capitalei. Cred că lipsa, nașterilor, va fi 
şi mai pronunţată în viitor. 


PUTERILE CENTRALE RĂSPUND NOTEI PAPALE 
SÂMBĂTĂ 9 SEPTEMBRIE, 


Cartier de hoţi. Asti noapte mi-au furat pe Pick, cânele meu 
de vânătoare şi tovarăşul meu de când am esit din spital. Din cauza 
supărării ce mi-a pricinuit pierderea cânelui şi mai ştiu eu din ce 
altă consideratiune mi-a fost azi foarte rău. 

In modul cel mai ascuns, impăratul Wimelm al Il-lea a venit 
în România. Ziarul Bukarester Tageblait anunţă că Kaizerul a 
fost la Curtea de Arges unde a vizitat mormântul regelui Carol I, 
de acolo s'a dus pe front, probabil la Focşani. Presa nare voe a 
scrie nimic despre această vizită, totul se ţine în cel mai strict 
secret. 

Azi s'a publicat textul de răspuns al Austro-Ungariei şi Ger: 
maniei la Nota Papei. Ambele au acelaş ton şi constitue o com- 
plectä deziluzie pentru naivii ce credeau că nota papală ne poate 
apropia de Pace. Cu faze largi si intortochiate, nota de răspuns, 
nu răspunde nimie marelui Pontif. Ambii Suverani sunt încân- 
taţi şi fericiţi de interventiunea Sfântului Scaun pentru ca să vină 
odată Pacea pe pământ, dar, pentru ea aceasta să se întâmple ei 
nu sunt gata de a face nici un sacrificiu. Principiul dezarmărilor 
îl cred excelent — pentru viitor, după ce inamicul va fi ingenun- 
chiat. Ce asigurare fericită contra revansei! Si pentru moment? 
Pentru carnagiul actual ei nu spun nimic în răspunsul lor si acest 
lucru e caracteristic. Contele Czernin şi chiar Impăratul Carol se 
exprimaseră, nu e mult de atunci, că catastrofa aceasta groaznică 
în care se sbate omenirea întreagă trebue să înceteze, şi că pacea 
trebueşte obţinută „ca orice chip“ iar acum răspunzând propu- 
nerei Papii nu mai vor să ştie decât de dezarmarea viitoare. 

Cauza? Cauza e însuşi întârzicrea acestui răspuns, ea e în 
noile evenimente, e dezastrul frontului rusesc. Căpătând acum 
convingerea că Rusia e pierdută, că pot înainta în ea până unde 
vor voi, că pot anexa din Rusia cât ar dori, ea nu mai contează 
ca o putere a Intelegerii.. 

In aşa împrejurări, cred ei, fortele Intelegerii vor slăbi. Deja 
ofensivele din Italia si din Flandra nu au reusit italienilor si en- 
glezilor, deci frontul lor fără rezerva din Rusia e de nestrăpuns. 

Ei mai contează pe faptul că crizele politice din Italia si Franţa 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 43 


vor obosi rezistența popoarelor acestea, înainte de a obosi poporul 
german. Mai au credinţa că războiul submarin ingreunează sim- 
titor aprovizionarea înţelegerii, aşa că stând chiar în defensivă 
au! încă de câştigat. lată de ce azi nu mai zoresc pacea şi din răs- 
punsul ce dau Papei par a privi o pace pe care nu o mai cred o- 
portună. 

Mai poate fi acum dubiu de ce va răspunde Intelegerea? 

Şi cu asta, omenirea întră în a patra iarnă de război. 

Pe frontul englez s'au reluat atacurile; un mare asalt sa dat 
între Langhemark şi Hoelbeke. Din comunicat, atacul pare a fi 
reuşit numai în spre Paschendaele şi Gheluvelt. In schimb, în 
Rusia s'a reluat ofensiva pe Duna; germanii atacă capul de pod de 
la Iacobstadt. Comunicatul de seară anunţă vag, frontul rus a fost 
iarăşi spart. E atât de natural, că ştirea nu ne mai face nici o im- 
presie, ruşii nu mai luptă, Rusia e ca un caşcaval, ori unde vor 
voi să freacă nemţii vor trece. De ce mi-e frică e de Siret. Pe acest 
front sunt pe cât se pare încă trupe ruseşti mai ales spre Galaţi, 
dacă şi aceste trupe intră în anarhie, atunci şi Siretul va fi trecut. 

In Rusia anarhia e în urcare spre apogeu. 


DUMINICĂ 10 SEPTEMBRIE. 


Komandatura pare decisă la o primenire de ostatici, liberează 
din cei vechi şi caută alţii noi. Au liberat pe fraţii Vasile si Iancu 
Oroveanu, pe fraţii Paraschiv si Andrei Noica, pe Petrică Hagio- 
pol, pe advocatii Malcoci si Victor Duculescu şi p& Badea Mangaru. 
Dacă măsura ar fi asta, ar fi din cele mai drepte. 

In Capitală mare curiozitate de a se afla ce e cu Kaizerul? 
E în Bucuresti sau nu? Sau măcar a fost? Mai este în ţară sau a 
plecat? Presa nu scoate o vorbă, iar militarii germani sunt in pri- 
vinta asta muti. 

Teribil& disciplină. 

Toată presa străină nu e mulţumită de răspunsul Puterilor 
Centrale la nota Papei. 

Pe frontul apusan un nou şi puternic atac englez ar fi eşuat 
în Flandra. 

Ruşii au fost din nou atacați la Sud de Riga. Capul de pod 
dela Iacobstadt puternic întărit si de care se izbise forțele ger- 
mane, a fost cucerit dintr'un prim asalt. Ruşii fug ca şi la Riga. 
Situaţia lor e desperată. Toţi generali: ce încearcă a-i opri şi a 
menţine disciplina sunt asasinați. 


LUNI 11 SEPTEMBRIE. 


Răspunsul Germaniei la nota Papei ce ni sa dat alaltăeri 
numai în rezumat, s'a publicat azi în întregimea lui; după ce fl 
arată pe Impărat ca omul cel mai paşnic din omenire, ce nici o- 
dată n'a dorit; decât pacea si n'a visat decât armonia lumii întregi, 


www.dacoromanica.ro 


at IMPRESIUNI ŞI PARERT PERSONALE 


reamintind discursul lui dela încoronare, conchide ca şi Austro- 

Ungaria că aprobă pe marele Pontif în ideia ca după ce se va ter- 

mina acest război să se studieze chestia dezarmărilor şi mai ales 

după ce se va da Germaniei toate garanţiile*posibile pentru a so 

desvolta pe apă si pe uscat şi întru cât mai ales, înteresele Germa- , 
niei ar cere asemenea dezarmare. 

Cu asta, sarlatanii şi-au spus cuvântul. Rolul revine acum 
presei lor să se entuziazmeze si să imbete poporul de dorinţa păcii 
şi să se mire cum Anglia şi Franţa nu depun imediat armele şi 
să ceară armistițiu acestor mieluşei. 

Situaţia din Moldova se mai confirmă printr'un document ce 
merită crezare; e un interviev dat de Regina Maria unui ziarist 
dela Figaro şi reprodus azi de Lumina. 

Majestatea Sa confirmă ingratitudinea "Rusiei faţă de noi. Ea 
spune între altele: 

„România aşteaptă ca bravii pe care î-a trimis Franţa (mi- 
siunta militară) să spună într'o zi ceeace noi nu putem spune, ca 
dreptate să ni se facă“. 

Aluzie străvezie la modul cum ne-a tratat Rusia și armata ei 
venită şi adăpostită în Moldova. 

Pe fronturi nimic de seamă. 

O telegramă din Stockholm anunţă că refugiații români ce 
se găsesc în Sudul Rusiei părăsesc în grabă această ţară, Ce panică 
trebue să îie şi acolo! 

Situaţia lu: Kerenski nu pare a îi tocmai de invidiat. Exirena 
stângă comunistă, numită bolşevică sau maximalistă întreţine a- 
narhia şi cearcă a ridica în contra lui Kerenski pe un anume 
Cernow. 


KAIZERUL IN ROMANIA 
MARTI 12 SEPTEMBRIE. 


De câtva timp d. C. Stere prin ziarul său, isi permite luxul 
de a ne mai informa de cele ce se petrec in Moldova. Lui îi par- 
vin chiar ziare din Iasi cum si ziare ruseşti din care reproduce 
zilnic ce este mai interesant. Nu e mult de când nemţii impristi- 
ase aci svonul pe care bunii români n'au vrut să-l creadă. că în 
Moldova, guvernul se află prizonierul trupelor rusești ce sunt 
contaminate de aceiaşi anarhie ca şi trupele ce au fugit din Gali- 
ţia la Riga. Mărturisesc că am fost din cei ce n'am crezut. Azi Lu- 
mina reproduce următoarele după ziarul rus Nowoe Wremia, 

„Trupele noastre uu fost trimise in Romania ca să lupte ală- 
turi de aliatul nostru şi ca să apere frontiera de Sud. Dar soidaţii 
nostri preferă să se ocupe mai bine de ireburi mar uşoare şi fac 
politică de dimineaţă şi până seara. Mai întâi au vrut să aresteze 
pe Regele Ferdinand şi să-l facä prizonierul lor, dar aliatui nostru 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 45 


a evitat această soarlă graţie intervenţie, armatei române. Deşi a 
primil o asemenea însuită din pariva aliaților săi, Regele nu şi-a 
pierdul totuşi încrederea în popurul rus şi a rămas credincios trac- 
tatului de alianță...“ 

Acest articol al unui ziar oficios rus, explică şi intervievul dat 
de Regina Maria ziarului Figaro. 

Faţă de asemeni dovezi înclin şi eu a crede — cu toată sim- 
patia ce am pentru Franja, şi cu toată dorinţa de a-i vedea victo- 
rioşi, că rolul România alături de Infeiegere s'a sfârşit. Situaţia 
noastră geografică ne împiedică ca fără Rusia să mai fim cu Fran- 
ta în contra Puterilor Centrale. Cu Rusia suntem în plin dezastru, 
fără ea, suntem izolaţi în mijlocul inamicilor. Dilema e clară. 

Guvernul din Iasi a făcut, pe cât se spune aci, o remaniere 
în diplomaţie : doctorul Anghelescu ar fi fost numit Ministru 
plenipotenţiar la Washington, Toma Stelian la Roma, şi Dem. 
Comsa la Berna. 

Dacă lucrul e adevarat, găsesc numirea lui Toma Sielian o fe- 
ricită achiziţie pentru diplomaţia românească; pe cele alte două 
le găsesc exterem de slabe. In svârcolirile actuale, în lipsa de co- 
municatie, în pericolul ce ne aşteaptă în viitor, ar fi trebuit să în- 
credintäm diplomaţia în mâua oamenilor de mana întâi. 

In sfârşit, dupa ce Cenzura sa convins că Kaizerul~a ajuns la 
Berlin, a dat voe sa se scrie ce a făcut el în România. Popular si 
simpatic personagiu; i-a fost frică ca în tara in care populația n'a 
călcat pe bătătură pe un simplu unterofiter să n'aibă el vre-o a- 
ventura. Inutila prevenire, venise in (ara cea mai liniştită. 

La 20 Septembiie s. n. adecă acum 6 zile, Impăratul venind 
din Budapesta a fost la Curtea de Argeş, unde a ţinut să aducă 
personal omagiu de recunoștință memoriei Regelui Carol, pe care 
cât a trăit nu la putut suferi. Kaizerul a fost la acest mormânt 
ca să facă în România un gest politic, nu din dragoste pentru Su- 
veranul mort. El ar dori sa readucă România la politica Regelui 
Carol, adecă aluturi de Puterile Centrale şi pentru a face să reiasa 
un sensibil contrast în ochii poporului român, între fericirea Ro- 
mâniei de ieri şi nenorocirea României de azi, s'a dus el tiranul 
să se îngenunche pe mormântul Regelui nostru de ieri, ca poporul 
ce stă sub călcâiul oastei lui, să simtă că în viitor va fi mai. 
bine, dacă ar relua politica din trecut. 

La 21 Septembrie s. n. Împăratul a lrecut de la Curtea, de 
Arges la Giurgiu fară a se spune daca sa oprit in Bucuresti, — 
probabil că nu — iar de la Giurgiu, cu un vapor s'a dus la Cerna- 
Vodă unde s'a întâlnit cu Regele Ferdinand al Bulgariei. După ce 
au trecut pe jos podul de la Feteşti — ceia ce ar denota că podul 
e în refacere — s'a reîntors cu trenul în țară, ca în dimineaţa de 22 
Septembrie să fie la Focşani, unde a vizilat frontul, ţinând trupe- 
lor sale un discurs, care în politica ce urmăreşte, să fie compli- 


www.dacoromanica.ro 


48 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
OF > 


mentul celui ținut cu gestul la mormântul de la Curtea de Ar- 
ges. In acest discurs a insultat pe“Hohenzolernul Rege Ferdinand 
al României, numindu-l apostat şi trădător. Poporul român a fost 
invitat indirect să ia bine aminte, că fericirea, ca şi în trecut, nu-i 
poate veni decât de la Germania, cotorosindu-se de Regele Ferdi- 
nand, 

De la Focşani Impăratul a mers la Sinaia de a vizitat Castelul 
Peleş şi de acolo s'a dus la Berlin. 
lată după Bukarester Tagbiat programul ce a urmat Impä- 
ratul. ‘ 

Pe fronturi nici o schimbare în situația cunoscută, 

In Rusia situaţia lui Kerenski s'a sdruncinat cu totul. Comu- 
niştii cer pacea imediată, or, Kerenski cel pe care s'a sprijinit 
până azi revoluţia, vrea continuarea războiului. Acest lucru il va 
dărâma. 


MERCURI 13 SEPTEMBRIE. 


Am avut azi o pläcuta surpriză, am întâlnit pe stradă pe Pe- 
trică Hagiopol, vesel, gras şi fericit, a venit ieri de la Săveni hbe- 
rat definitiv. Când îmi amintesc in ce stare,de deprimare morală 
eram amândoi la Imperial, nu-mi vine să cred că ne vedem cu 
ochii. liberi pe stradă. Ne-am îmbrätisat în plină Calea Vicloriei. 

Guvernul domnului Brătianu pare a-şi fi pierdut capul; un 
ziar englez anunţă că Tribunalul din laşi urmează să judece pe 
deputaţi şi senatorii precum si pe funcţionarii superiori cari n'au 
urmat guvernul în retragere, rămânând în teritoriul ocupat. Intre 
cei daţi judecății ar îi d. P. P. Carp, C. Stere, General Iarca, Gheor- 
ghe Ştirbei, ete. Eu cred că ce publică gazeta engleză e numai o 
farsă, de oarece pe cât imi amintesc nu există nici o lege care să 
oblige parlamentul să meargă după guvern, mai mult chiar, gu- 
vernul pentru a astâmpăra panica în luna, lui Noembrie, câteva 
zile numai, înainte de plecarea lui, a amenințat cu destituirea pe 
acei ce vor abandona postul şi vor fugi în Moldova, dându-se un 
termen de 7 zile celor fugiţi, să se reîntoarcă. 

Generalul Presan de asemeni, a cerut Comănduirei Pietii Bu- 
cureşti de a impusca pe cei ce fug şi produc panică, chiar dacă 
ar fi funcţionari publici. Dar probabil că altceva este adevărat, 
se poate că unele personagii politice ce au rămas aci, sa fi facut 
parte si din cadrele armatei, să fi fost mobilizați, ei bine aceştia 
se poate să fie daţi judecății. Aşa de exemplu, îmi amintesc că la 
începutul campaniei d. Stere purta o uniformă de Colonel ca Pre- 
tor al ostirei, împreună cu I. Peretz, Paul şi Dem. Negulescu, Pro- 
fesori Universitari toţi. De asemeni îmi reamintesc că Dem. Neni- 
tescu înainte de a fi mare om de Stat, fusese căpitan în infanterie 
în rezervă fusese facut maior, iar în campania din Bulgaria din 
1913 a fost chiar înrolat. E posibil şi acum să fi fost mobilizat. De 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 47 


asemeni se poate ca Gh. Stirhei, om tânăr şi sănătos, să fi avut 
şi el un grad în oştirea de rezervă; în acest caz sar explica darea 
lor în judecată ca mari vinovaţi, pentru ca au rămas să lucreze 
aci cu inamicul în contra propriei ngastre armate, după cum vi- 
novati criminali sunt şi militarii cei mai mici ca Fortunescu, Mi- 
sir, Ioanid, Maltezeanu, cari au desbrăcat uniforma si au inhat 
în slujba inamicului ca să le usureze aprovizionarea. 

In tot cazul, gestul guvernului de la Iasi are şi caracterul u- 
nei vădite răzbunăr politice. 

Tot din Moldova se mai spune că Regele refuză a merge să 
ia reşedinţa la Cherson, faţă de modul putin ospitalier, in care 
s'a manifestat populaţia de acolo cu ocazia pregătirii resediniei 
regale. Regina care ar fi deja la Cherson a anunţat că se reîntoarce. 

Cu această ocazie presa engleză nu uită origina Reginei noas- 
tre şi e scandalizatä de pulinul sprijin ce dă Anglia celor doi Su- 
verani ce i-au fost aliaţi, Țarului Neculai şi Regelui Ferdinand al 
României. Marea revistă The Saturday Review cu data des25 Au- 
gust scrie : 

„Ni s'a asurzit urechile cu vechea yi falsa tânguire a gazete- 
lor şi a miniştrilor in ce priveşte democraţia. Dar n'auzim vor- 
bindu-se nimic desme datoria noastră evidentă faţă de aliaţii nos- 
tri încoronați, perechea regală română şi fostul tar cu familia sa. 
Regele şi Regina lhomâniei se bucurau de liberiaie şi de siguran- 
{a şi dacă ar fi fost prudenji ar fi imitat pilda Olandei şi sar fi 
ținut deparie de rezbel. Acum după pierderea regatul lor, ei 
sunt gonifi fără rost în dreapta şi în stânga şi se pare că se gân- 
desc să caute adăpost în Rusia. Dacă sar da în paza revolufionari- 
lor apoi D-zeu să aibă milă de ei, căci aceștia îi vor deporla proba- 
bil cât mai repede in Sibcria. Regele şi Regina Romäniei au fost 
trädati de miniştrii lor, de armata lor, şi de aliaţii lor (?!). Singu- 
rul lucru pe care Marea Britanie a putul să-l facä pentru dânşii a 
fost să le ofere un azil în Anglia. Suntem deci cu adevärat aşa de 
neputincioşi că nu pulem ocroti pe acei pe cari t-am convins sd 
2a parte la război 2“ 

In intervievul dat de d. Bratianu şi de care am vorbit acum 
câteva zile, se spune că. indignat la un moment dat, a spus zia- 
riştului : 

Ce‘i asta domnule, război sau nebunie ? 

Inselati de promisiuni nesincere, ne-am aruncat în război pen- 
tru ideal. Nu fac vină celor ce au fost sinceri în nebunia aceasta ; 
s'au putut bizui pe tăria şi sprijinul real al Rusiei, s'au bizuit pe 
semnătura Franţei şi Angliei că Rusia îşi va ţine cuvântul şi ne 
va fi un aliat adevărat, că având sprijinul marilor aliaţi vom ob- 
tine Banatul, Ardealul şi Bucovina, am fost indrituiti a face char 
nebunii. Asta înțeleg. A urmat însă că am pierdut jumătate mi- 
lion de suflete, am prăbușit regatul şi am pierdut independenţa ca 


www.dacoromanica.ro 


48 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


consecinţă a înfrângerei, am distrus bogăţia imensă a țării. Nici 
acest lucru nu regret când mă gândesc că sacriliciul s'a făcut pen- 
tru idealul național, Dar din ce văd azi, acest ideal devine o hi- 
mera, Rusia aliată a dispărut, în locul forţei marelui imperiu e 
un pustiu de anarhie, fără şei de Stat, fără guvern şi cu o armată 
care îşi asasinează ofiţerii şi nu mai vrea să lupte. Anarhia de azi 
nu mai vrea războiul, nu mai are nici o pretenţie şi de se poate 
e gata să renunţe la propriile ei teritorii. Din aliaţi am devenit azi 
duşmani, iar armata rusă care nu mai vrea să lupte cu Puterile 
Centrale e gata să se lupte cu nor. Moldova se sgudue de devastä- 
rile şi cruzimile fostului aliat. Semnătura garantilor e si ea in 
deconfitură. Nici Anglia, nici Franţa nu mai pot impune Rusiei 
să-şi respecte iscăltura. Pe lângă acestea mai vine şi guvernul en- 
glez să declare că nu mai urmăreşte desmembrarea Austro-Unga- 
riei, ca fiind un ideal reclamat de fostul aliat rus. In aşa impreju- 
rari ni se răpește de insusi aliaţii nostri singura rațiune ce am 
avut de a intra în război : dealul nafonal. 

SPatunci pentru ce mai luptăm noi? Si întorcând vorba d-lui 
Brătianu, întreb şi eu : 

— E război sau nebunie ceia ce facem noi azi? 

D-l C. Siere fostul intim prieten al d-lui Ionel Brătianu ne face 
azi in Lumina o destăinuire nu tocmai banală. Guvernul liberal 
hotărise în momentul când s’s retras la Iasi, ca d, General Anghe- 
lescu, Comandantul Pieței Bucureşti, să aresteze si să trimită cu 
forţa. la Iasi pe toţi adversarii de seamă ai războiului; în contra a- 
cestei măsuri d. Stere s'a plâns în scris Regelui — fără a căpăta 
un răspuns, iar dacă Generalul Anghelescu n'a reuşit să execute 
ordinul ce primise, faptul sar datora numai împrejurării că ina- 
micul a înaintat prea repede şi abia au avut ei vreme să se 
evacueze. 

Nowoie Vremea din * Septembrie ne da o veste rea în legä- 
tură cu teama ce avem de consecințele anarhiei ruse. „După ares- 
tarea membiilor legaţiunii române din Petrograd, după bătaia 
dată Consului American din Odesa, a fost ucis aviatorul francez 
Voiseau, înstructor la Ismail“. 

Pentru ce ne-am mira? Si noi şi Franţa nam fost şi nu sun- 
tem aliaţii revoluţiei, ci ai fostului imperiu rus. Ce putem dar cere 
revoluţiei ? 

Pe front nimic de seamă. 

Ziarul oficios al Vaticanului Osservaiore Romano cunoscând 
răspunsul dat de Puterile Centrale, declara că acest răspuns e 
multumitor, de oare ce el corespunde scopurilor papale şi că are 
credinţa că acum drumul spre tratalive e deschis. 

Doi din celebrii aviatori „Aşi“, cum sunt numiti în limbajul 
popular, din tabere adverse şi cari în actualul. râzboi au doborit 
peste 100 de aeroplane, unul francez, altul german, au căzut în 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 49 


luptă şi au murit aproape concomitent. Cel francez Guyneme?s, de- 
ținătorul recordului în Franța cu peste 50 de aeroplane doborite 
de el în luptă, decorat si de noi în ultimul timp cu crucea „Mihai 
Viteazu“; cel german este sub-locoterientul Voos, doboritorul a 48 
aparate. Ei cad aproape în acelaş timp pentru a nu se desminţi 
proverbul că ulciorul nu merge de multe ori la apă. 

In sfânta Rusie aliata noastră, acolo unde guvernul român e 
gata să se refugieze cu Rege, tezaur şi oştire, iată unde a ajuns a- 
narhia : La Viborg au omorit o sumedenie de ofiţeri, între cari si 
pe generalii Ornovski şi Vasiliew, iar în postul lor de comandanţi 
de corp de armată aw pus doi capitani pe cari generalisimul Ke- 
renski i-a confirmat, 

Faţă de inzistentele miniştrilor plenipotentiari ai Injelegeret, 
cari reclamă guvernului provizoriu să cinstească semnătura Ru- 
siei, marele scriitori Gorki spune in ziarul său : 

»Bandiji internațional, martirizcază Tusia sleilă, cu o neru- 
şinare ne mai pomenită“. 

E de dorit ca să se limpezească odată chestia dacă Rusia aşa 
cum & ajuns mai este un aliat Injelegerei sau îi este inamică. 

Pentru a termina cu notele mele de azi cari au fost pur poli- 
tice, să spun şi două vorbe asupra micilor mizerii ale gospodării 
noastre. Ni s'a liberat cartele de lemne şi zarzavat, dar incă nu 
s'au pus în aplicare ca să ştim la cât avem dreptul să cumpărăm. 

De formă s'au fixat iarăşi preţuri maximale cu amenzi de 
10,000 lei atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărătorul contra 
venient. Pentru cine o fi fixând ei aceste preţuri maximale ? Eram 
azi intr‘o prăvălie peste drum de Atheneu voind să cumpăr unt de 
masă. Un ofițer german a venit înaintea mea şi cere 250 gr. unt; 
i se dă un pachefel. 

— Cât costă ? 

— 6 lei. 

Pe placarda atârnată în faţa contuarului stă scris sub semnă- 
tura politaiului german : „Untul proaspat presat 12 Ici kilo“. Ne- 
gustorul fără nici o jenă de ofiţerul german cere dublu. Atunci 
pentru cine sunt fixate preţurile maximale? 'Trebue să fie un 
mister. Zilnic citesc liste că femeia X a fost amendată cu 100 lei 
pentru depăşirea preţului maximal la păstârnac; Y la piper; Z la 
şireturi de ghete si W la lamele de ras. Iar în Calea Victoriei ban- 
ditii scot 300 lei dintr'un curcan fript şi 1500 lei dintr‘un porc, in 
ochii politei şi ai militarilor germani. Nu e decât o explicaţie, ne- 
gustorul cel mare interesează la vânzările lui pe oamenii poliţiei, 
altfel nu e nici o Justificare. 

Nu sunt marfuri de alimenté, totuşi s'au înființat o puzderie 
de prăvălii noi. Ceia ce vând e de o înfăţişare oribilă, untul, brân- 
za, măgiunul, carnea afumată de pe tejghelele lor, ce vând cu pre- 
furi ne mai auzite, au o înfăţişare dubioasă. IE ceva ceia ce cum- 


www.dacoromanica.ro 


50 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


peri, dar de sigur nu este ceia ce răspunde la numele scris pe ele. 
Brânza e de o compoziţie între ceară, săpun şi ghips. 
Si populaţia cumpără de se speteste. 


JOI 14 SEPTEMBRIE. 


Toamna începe să se simplă, Termometrul scoboară diminea- 
ta la + 10 grade si cade o ploae rece si măruntă. Nici ştiri noi, 
nici evenimente noi. Convoiuri întregi de prizonieri români sunt 
readusi din Germania şi Lberati pentru munca câmpulut. 

Pe fronturi nimic nou. In Flandra numai, o nouă şi zadarnică 
luptă a reînceput, fără succes remarcabil. Aşa ne-am deprins cu 
aceste formidabile atacuri care nu înaintează cu nimic frontul, în 
cât nu ne mai atrage atentiunea. 

Puterile aliate încă n'au răspuns la nota Papei. Din Rusia, se 
anunţă că Sovieturile vor să răspundă ele singure fară a mai aş- 
tepta pe aliali, manifestandu-si dorința unei păci onorabile. Se 
crede că conduita Rusiei a impiedecat până az Injelegerca să 
răspundă. 


VINERI 15 SEPTE MBRIE. 


Românul are un proverb . fereşte-mă Doamne de prieteni, că 
de duşmani mă feresc singur. Taman asa ar putea spune azi d, 
Ionel Bratianu. Nimeni nu-l atacă mai rău astăzi în România ocu- 
pată, ca proprii lui prieteni. Toată acţiunea filo-germană şi anti- 
brătienistă nu o conduce azi adversarii liberalilor, ci d. C. Stere, 
intimul amic al Primului Ministru: iar între fruntasii politici ce 
urmează acţiunea d-lui Stere, cari au semnat articole si intervie- 
vuri prin ziare şi prin car sa descris „Criminala purtare a scfu- 
lui“ sunt toţi partizanii săi ca : deputaţii Patrascanu, Simionescu- 
Râmniceanu, C. larea de la Buzău, şi alţii. Toti colaborează la 
Lumina, iar Simionescu-Râmniceanu publică chiar azi un inter- 
viev din care reese că înainte de retragerea armatei noastre, par- 
lamentarii liberali guvernamentali, au fost ameninţaţi că daca nu 
urmează guvernul la Iasi, vor fi ridicaţi cu forța. 

Diferite svonuri au circulat în ultimul timp relativ la rema- 
niarea guvernului din laşi, dar nici odată ceva precis nu s'a con- 
firmat. Azi pentru întâia dată avem o informatie siguia. Ea ne 
vine dintr'un ziar rus foarte vechiu, ce a parvenit aci. E din 12 0 
lulie şi e Vowoie Wremia; el publică lista guvernului ren uniat. 
Ionel Brătianu Preşedintele Consiliului şi Externele, Take Icnescu 
Vice-Preşedinte al Consiliului fără portofoliu; Alecu Constanti- 
nescu, Internele şi Aprovizionarea, — ce noroc porcese! —, I. G. 
Duca, Cultele şi Instructia Publică; Mihai Cantacuzino, Justitia; 
Georgel Mârzescu, Domeniile; Dem. Greceanu, Lucrările Publice; 
Barbu Delavrancea, Industria şi Comerţul; Neculai Titulescu, Fi- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 51 


nanţele; Vintilă Brătianu, Războiul, în mod provizor până la so- 
sirea titularului care ar fi Generalul Jancovescu; in fine miniştri 
fără portofolii mai figurează . Emil Costinescu şi Mih. Ferich'de. 

Fostul Ministru de război rus Schucolminow a fost condam- 
nat la închisoare pe viaţă. E unul din cei doi germani ce şi-au luat 
asupra-şi răspunderea desläntuirii războiului europeen, prin ne- 
darea ordinului de demobilizare a Ţarului Neculai. 

In Flandra atacul englez e in a treia zi, şi după comunicatul 
german, au ajuns la Geluvelt, ceia ce ar fi o frumoasă înaintare. 


SÂMBĂTĂ 16 SEPTEMBRIE. 


Plictisit de viata uniformă, şi leneşă ce duc, azi m'am hotărit 
să ias din casă, deşi nam nici o ţintă. Cum în localuri publice — 
cafenele — nu voi să intru, m'am dus în Cişmigiu. J; pentru prima 
oară că revăd parcul nostru comunal. Auzisem într'o vreme de la 
un rău voitor, că iarna trecută s'au tăiat arborii pentru combusti- 
bil; ne adevăr. Grădina are aspectul ei obişnuit şi € destul de mă- 
turată de un grup de femei, rechizitionate pentru serviciu. Sin 
gura dosebire în aspectul ei de mai înainte, e că in luc de stratu- 
rile de flori şi trandafiri, anul acesta predomină zarzavatul. Pe 
marea alee din mijloc, transformată în peluză de ultimul primar, 
se resfatä un imens câmp de varză roşie şi creaţă. Acelaş lucru în 
partea grădinei din dosul pavilionului de muzică şi pe malul în- 
treg al lacului. 

De altfel nu e de mirat, în mai toate grădinile particulare, lo- 
curile virane si grädinilé publice, s'a plantat din ordin, zarzava- 
turi. Pe Bulevardul" Coltei se räsfafä o mulţime de asemeni 'gră- 
dini. Ceapa şi patlagelele roşii abundă spre marea satisfacţie este- 
tică a militarilor bulgari ce se găsesc în Capitală. 

In Cişmigiu mai văzui un fapt de deosebită atenţie pentru 
populația. Capitalei. Toate băncile poartă o tăbliță cu inscripţia 
„Nur für miliier personen“. Băncile sunt destinate a odihni numai 
pe militarii inamici. Noroc că militarii se îndeletnicesc aiurea mai 
cu profit si băncile stau goale, aşa că trecătorii se aşează pe ele in 
sfidarea inscriptiunii pe care de altfel nici nu o pricepe. Nu e mai 
putin adevărat, că cel întâi soldat ce ti-ar ordona să te scoli, tre- 
bue să te supui. 

Am întâlnit în oraş şi câţiva din ofiţerii prizonieri lăsaţi ‘ 
libertate; de la ei aflu că nemţii le cer să semneze o declaralie în 
care ar fi şi obligaţia de a nu mai lupta în contra Puterilor Cen- 
trale. Cei ce refuză sunt expuși a fi readusi în lagăr şi trimiși în 
afară din țară. Pricep ce vor nemţii, dar nu pricep pe ofiţerii ro- 
mani ce semnează asemeni declaratiuni. Un maior de infanterie 
activ, liberat ca invalid, îmi spunea azi că de sigur e bună liber- 
tatea, însă pentru ea nu poate da o asemenea declaratiune, pe care 
nu ar da-o nic un ofițer german. 


www.dacoromanica.ro 


5 . IMPRESIUN! ŞI PĂRERI PERSONALE 
a 


— Sunt militar de carieră, am jurat credinţă Regelui, nu mai 
dispun eu de mine, ci Regele şi guvernul român, care poate să mă 
trimită să lupt contra cui vor vrea ei. Un militar nu poate lua 
angajamente contra cui să lupte şi contra cui să nu lupte. Chiar 
legile noastre militare ne opresc să dăm asemeni declaraliuni ina- 
micului în mâna căruia am căzut prizonier. De vor să mă reia 
la lagăr n'au decât să o facă, declaraţie nu dau. 

Foarte frumos a vorbit maiorul, dar eu am auzit că multi au 
fost de altă părere. De sigur că armata a avut şi oameni şi lichele. 

Pe îronturi nimic nou. 


UN IMPOZIT COMUNAL PE PÂINE 
DU 1INICA 17 SEC lEMBIE. 


Comuna Bucureşti sub pretextul că n'are venituri suficiente 
în buget ca să-şi acopere cheltuelile pentru cumpărare de registre 
şi pentru plata unor sinecure, a dispus înființarea unui impozit 
indirect pe care asi putea să-l calific fără să fiu nedrept, de cri- 
niinal. Las la o parte justificarea ridicolă ce dă pentru obţinerea 
a 300,000 lei de care are nevoe, s‘ar fi găsit cel putin o sursă ono- 
rabilă. E fară exagerare în populaţia Capitalei azi 100,000 suflete 
care cu scumpetea şi lipsa de alimente îşi reduce hrana la cele 
440 gr. de pânè pe zi. pe care o plăteşte cu 20 bani. Ei bine, Co- 
muna a pus un impozit de 5 parăle pe fiecare pâine, impozit uşor 
de încasat, deoarece pâinea nu se vinde fără cartelă, iar cartela nu 
{i se liberează până n'ai plătit cu anticipație impozitul. Aşa că, in 
vreme ce o imensă categorie de indivizi sau îmbogăţit de pe 
urma războiului, luând şi pielea de pe noi, Comuna a gasit ca pri- 
mul impozit de care a avut nevoe, să-l pună în sarcina omului flà- 
mind. D-na Ecaterina Cantacuzino plătește acelaş 5 parale pentru 
pâinea ce consuinë ea, ca si cersitorul fără picere din colţul stră- 
zei. lată de ce am numit acest impozit criminal, cu atât mai 
mult, că Primăria ştie că azi nimeni nu poate protesta. 

Cu ocazia redeschiderei Reichstagului natural că Cancelarul 
a vorbit din nou. Din tonul acestui discurs s'ar părea că germanii 
se bizue acum mai mult pe propria lor rezistenţă şi putere, de cât 
pe necesitatea, păcii pe care o doreau în trecut. Nu numai răs- 
punsul dat la nota Papei denotă această nouă mentalitate, ci o con- 
firmă şi discursul Cancelarului. In adevăr, până azi am auzit a- 
peluri desperate la o pace onorabilă, fără învins, fără învingător, 
ca statu quo ante, fără anexiuni şi făra despăgubiri. Sunt multi- 
ple actele şi discursurile oficiale în cari s'a expus această temă. 

Intelegerea nu a primit-o. Conduita Infelegerii a fost calificată 
de criminală față de popoarele ce sângerează. In aşa atmosferä a 
intervenit nota Papei care propaga si el o pace fără anexiuni, cu 
despăgubiri drepte pentru unii şi cu tendinţa dezarmărilor viitoa- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 53 


re prin crearea Tribunalelor arbitrale. Puterile Centrale au primit 
nota cu semnificative manifestafiuni de aprobare, iar acum de 
odată tonul se schimbă. In mod oficial nu mai răspund Papei la 
chestia statu quo ante, nu mai confirma dorinţa de pace onorabilă 
fără anexiuni si fără despăgubiri, ci se ocupă numai de chestia, 
împiedecării războaelor viitoare prin garanţii ce sar da tot lor. 
Dar de astă dată Cancelarul isi ia masca şi spune verde că trebue 
să fi fost nebun cel ce a crezut că Germania va divulga azi cari îi 
sunt telurile ei de război. Aşa da, Acum e sincer şi în adevăr; tot 
ce s'a vorbit până azi a fost nesinceritate, aşa cum a calificat-o de 
la început preşedintele Wilson. 

Iată în adevăr, propriile cuvinte ale Cancelarului german : 

„E greu de infeles cum ar fi putul vre-odată un cunoscător al 
situajiunii internajionale să creadă că noi am fi în stare sd siabi- 
lim în defavoarea noastră, într'a declarație oficială, rezolvarea u- 
nor chestruni aldt de importante cari stau într'o legătură indiso- 
lubilä cu întregul complex de chestiuni cari se vor discula la e- 
ventualele tratative de pace. Trebue să refuz acum de a preciza 
felurile noastre de război“. 

Astea relative la nota Papei. Deci Papa este naivul ce a cre- 
zut ță ei ar fi în stare să facă o aşa prostie. Si pe când presa, 
germană, ţipă de luni de zile cerând ca duşmanii lor să-şi declare 
telurile de război, de oare ce ale lor sunt cunoscute : „pace fără 
aneziuni şi fără despăgubiri“, Cancelarul vine şi le răstoarnă tot 
ce au clădit pe hipocrizie. 

Pentru noi, importanța acestui fel de limbaj stă în perspectiva 
nouă. ce se redeschide pentru prelungirea războiului. 

In Rusia, situaţia lui Kerenski continuă de a se înreutăţi prin 
creşterea puterii Sovietelor în hotăririle guvernului provizoriu. 
De altfel în guvern n'au mai rămas decât socialiștii, cei alţi nu vor 
să-și mai ia nici o răspundere. 


LUNI 18 SEPTEMBRIE. 


Literalmente nimic, nici pe fronturi, nici în politică, nici in 
Capitală. Profităm de vremea ce se menţine destul de bună ca să 
ne pregătim de iarnă, căci o ducem greu. Cum caloriferele nu vor 
putea îi încalzite în lipsă de combustibil, am făcut o lucrare care 
să-mi permită să instalez o sobă de fier pe sală şi de la care indi- 
rect să încalzest cele două odăi de culcare şi baia. Va fi greu, 
foarte greu, sală lungă, mare, înaltă cu ventilatii şi mozaic pe jos. 
Nu vom avea odăi încălzite, ci un frig amorfit, ta să nu înghețăm. 
Mai bine. e exclus pentru iarna aceasta. 

O altă chestie ce ne preocupă sunt alimentele şi aprovizionarea 
cu ele. Conserve nu există în lipsă de tinichea pentru cutii, iar sin- 
gurul aliment cu care am trecut vara — zarzavaturile — ne vor 
lipsi. Deja acum sa oprit aprovizionarea particularilor cu zarza- 


www.dacoromanica.ro 


54 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


vat; negustorul n'are voe să vândă de cât maximul trebuintei unei 
zile. Cartofii au fost scoşi din comert în mod formal. Nădejdea ne 
a să aducem ceva de la ţară şi cu puţină făină şi mălai să o du- 
cem până la.vară. 

Sănătatea a început a se resimţi în, mai bine. Mersul nu mă 
mai oboseste aşa tare, nopţile pot dormi, iar poita de mâncare 
a revenit. Doctorul chiar mi-a atras azi atenţia că mă găseşte mult 
mai bine. Cel puţin fiind mai sănătos voi rezista mai cu curaj la 
nevoile iernei. 


MARŢI 19 SEPTEMBRIE. 


S'a observat de câtva timp că trupele turceşti din Capitală sunt 
îmbrăcate în uniformă germană. Singura, deosebire între ei şi sol- 
dafii nemți este casca şi capela. In loc de cască de fier cu fapusä 
şi acoperită cu postav gri, turcii au o caricatură de cască de pos- 
tav ca o broboadă. In colo, până şi nasturii cu coroana imperială, 
până şi paftalele cu „Gott mit uns“ sunt germane. De câte-va zile 
se observă acelaş lucru si la trupele bulgare. Erau asa de mizera- 
bil îmbrăcaţi soldaţii bulgari, în cât probabil pentru estetica Ca- 
pitalei, Komandatura germană le-a dăruit ceva îmbrăcăminte de-a 
lor. 

Desi au ajuns aci, lumea lor vorbeşte că războiul va mai, dura 
ani de zile. 

Aliaţii anunţă ţinerea unei conferinţe la Paris a cărei scop 
va fi în primul rând discutarea frontului oriental. Presa Intele- 
gerii merge până acolo, de cere, înlocuirea armatei rusești cu o 
armată în Orient americano-japoneză. Deşi asemeni planuri par 
imposibile, totuşi ceva trebue să facă căci frontul rus nu mai e un 
front al Infelegerii. 

Marina rusă din Marea Neagră si Marea Baltică, a cerut, pace 
imediată cu Germania. Finlanda sa proclamat independentă si 
cere ajutorul Germaniei pentru definitiva ei liberare. Ucraina <’a 
declarat independentă si vrea să fie nucleul unei Rusii federative; 
acum se svoneste că şi Siberia şi-a declarat independenţa. 

Socialiştii ruşi guvernează dar fără cap şi fără autoritate; au 
distrus fără putinţa de a reclădi ceva. Rusia e pierdută. Statele 
amice ce au ajutat-o isi văd imense capitaluri pierdute. Pentru 
salvarea împrumuturlor unii văd o ocupaţie franco-anglo-ameri- 
cano-japoneză. 

In acest timp Moldova e ocupata de armata rusă fără sa ştii 
cum să o consideri, prietenă sau duşmană, 

Pe fronturi tunul bubue mereu fără caracter de lupte seri- 
oase. Să fie tactică? Să fie oboseală? Să fie pregătire? Cine roate 
şti? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 55 


MERCURI 20 “SEPTEMBRIE. 


Viaţa amortitä continuă. De frontul român nu s'a mai pome- 
nit de vre-o 2 săptămâni. Omenirea s'a deprins aşa de bine’ cu 
greutăţile şi cu grozăviile, în cât nu e de mirare că nimeni nu se 
mai gândeşte la pace. Presa franceză — pe cât mai poate parveni 
ceva până la noi — e foarte ingrijati de situaţia din Rusia si de 
situatiunea României; de alt-fel, drept vorbind, ei nu-şi mai văd 
bine nici situaţia lor. 

Linistea ce domneşte pretutindeni pe fronturi să nu fie oare 
un armistițiu tacit? E de neconceput ca în ajunul iernii si a in- 
temperiilor ce urmează să vină, beligerantii să nu profite de tim- 
‘pul favorabil a unei vremi uscate şi calde, dacă au de gând să se 
mai răsboiască. 

In Bucuresti a amortit si acţiunea d-lui Carp. Cel ce se mai 
agită încă e d-l Const. Stere. El luptă ca să îndreptăm răul ce am 
făcut, îndepărtându-ne de puterile aliate şi strigă în fiecare zi: — 
a venit timpul! Și nimeni nu se mişcă, nimeni nu face nimic, 

Ce e asta? Dacă a venit timpul să indrepte răul, să-l indreple; 
dacă d-l Stere ştie cum să înceapă, mai puţine vorbe, mai inulte 
fapte. Mai ieri spunea că încă n'am Pierdut independenţa şi că ar 
mai fi timpul să o salvăm prin acţiune şi cu toate acestea nimeni 
nu indică nimic, nu face nimic. Să fie oare că nu vor nemţii. In 
acest caz svârcolirea d-lui Stere e şi degeaba şi imprudentă, prea 
ne descopere slăbiciunile în fata duşmanului. 

In privința asta îmi place mai bine vorba pe care se zice că 
ar fi spus-o d-l Marghiloman: 

— Dacă e vorba să obţinem avantaje pentru țară, e o crimă 
să ne dăm îndărăt de la o acţiune pentru o colaborare cu Puterile 
Centrale; dar dacă e vorba să ni se impue numai umiliri, mai bine 
rămânem în nenorocirea care nea lovit şi o lăsăm să-şi meargă 
cursul. 


PUTEM ÎNVĂŢA CEVA DE LA NEMȚI? 
JOI 21 SEPTEMBRIE. 


Iată-mă si la Tribunalul militar german. Româno-Americana 
e chemată în judecată la acest tribunal de un supus austriac. Cum 
eu nu ştiu nemfeste şi nici nu voi să pledez, am angajat un advo- 
cat evreu, pe care trebue însă să-l asist pentru a-i da lămuririle 
necesare, ca să fie la curent. Aşa mă găsesc azi la Tribunalul ger- 
man. 

Fără duşmănie, iată o instituţie de la care am putea învăţa 
ceva. Deşi te doare inima a-i vedea siejând în localul Palatului no- 
tru de Justiţie, totuşi vecinătatea cu instituţia justiţiei noastre ar 
putea fi ocazia ca magistratura noastră să poată profita ceva. 

Mai întâi o constatare: magistraţii germani ce siejează aci, 


www.dacoromanica.ro 


46 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


muncesc, şi pentru asta merită toată simpatia mea; dar bunii ro- 
mâni îmi vor obiecta: ce, la noi magistratura nu munceşte? Ba 
bine că nul Munceste, dar zilnic avem ocazia de a vedea de exem- 
plu că la ora 3 judecătorii nu au intrat încă în judecata priinului 
proces de pe condică. Aş putea 'spune că azi cu desorganizarea 
justiţiei, din cauza războiului, lucrul s'a generalizat. Mai intâi, 
deşi soarele răsare la aceiaşi vreme, prin introducerea calendaru- 
Jui şi a orei germane, ora i românească a devenit ora 12. De acest 
fapt a profitat magistratura să mărească cu q oră odihna de di- 
mineaţă, iar la treabă să vină la ora 2, devenită ora 1 regle- 
mentarä. Care este judecătorul care la oră îixă să intre în şedinţă? 

Drumul la Palat se face greu pe jos, în lipsă de ori ce mijloc 
de locomofie, distanţele se calculează greu, aşa că la 2 jum. jude- 
cătorii intră să facă apelul nominal. Nu ştiu prin ce uz sau necesi- 
tate, după apelul nominal, judecătorii suspendă sedinta. La ora 3 
magistraţii romani n'au început încă munca lor. In curând va 
veni iarna şi cum Palatului de Justiţie nu i se dă lumină în lipsă 
de combustibil, el având uzină proprie, la ora 4 se vor ridica şe- 
dintele. Nu aşa că e scandalos? 

Acum să vedem ce poate învăţa magistratul român, de la nein- 
ţii ce lucrează în sala Curţii cu Jurati. Fix la ora 8 (ora 9 româ- 
nească) Tribunalul compus din trei ofiţeri în uniformă, intra în 
şedinţă. La ora 8 şi 5 minute, primul proces e în plină judecare; 
pentru un proces se fixează o jumătate de oră. 

X. e citat pentru ora 8, Y. pentru 8 jum., Z. e citat pentru ora 
9. Ultima citatie e pentru ora 11 jum. Dacă procesul fixat peniru 
ora 9, de exemplu, se amână, Tribunalul strigă partile din pro- 
cesul fixat pentru ora 9 jum.; dată toate părţile răspuns şi primesc 
judecata, Tribunalul continuă şedinţa; dacă cine-va lipseşte, a- 
tunci Tribunalul suspendă şedinţa după ce avertizează părţile că 
dacă înainte de oră, cel ce lipseşte va veni şi va îi gata a se jude- 
ca, să avizeze Tribunalul, care Je stă în acest interval la dispoziţie. 
Putem noi imagina magistraţii noştri la dispoziţia părţilor, care 
să-i scoată din camera de consiliu când vor voi ele? 

Tribunalul german judecă maximum până la ora 1. Când 
'Tribunalul german a terminat munca zilei, Tribunalele Tomas: 
nesti încă n'au început-o. 

Nu ştiu cum judecă judecătorii aceştia militarizati, mei nu 
mă ocup de asta; se spune că ar fi impartiali, se poate. Nu ştiu 
iarăşi dacă aplică bine legile; se spune că judecă mai mult cu lo- 
gica şi spiritul de dreptate, şi cred, de oare ce judecă în vremuri 
excepţionale, el însuşi un Tribunal exceptional, pe lângă că tre- 
bue să judece dupa legile româneşti pe cari nu le cunoaşte. 

Ce este însă de admirat în lucrările lor este procedura. 

Când se încep desbaterile unui proces la noi, magistraţii n'au 
nici o idee despre ce este vorba. Ce tortură pentru unii de a le fine 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 57 


atenţia încordată la tot ce se vorbeşte, ca să ştie ce are să fucă si 
ce vor impricinatii. De aci pentru unii somnolenta ce se va tra- 
duce sau, într'un dispositiv nedrept, sau în .obligarea părţilor de a 
mai pleda încă odată procesul in concluzii scrise. Nu tare ori s'a 
luat timpul întreg de o zi, două, trei şi mai multe, unei instanţe 
judecătoreşti ca la urmă să se ceară concluziuni scrise. Cala vre- 
me pierdută! La tribunalul german timpul are pret; în momentul 
când începe desbaterea unei cauze, cel puţin unul din judecători 
cunoaşte procesul. Când se intentă o acţiune, reclamantul trebue 
să o motiveze si să o dovedească prin însuşi petitiunea scrisă; a- 
ceastă reclamatiune motivată, se comunică pârâtului care, intr’un 
termen fix, trebue să răspundă. Răspunsul pârâtului se comunică 
reclamantului care are dreptul a-şi arăta obiectiunile ce ar mai 
acelaş lucru cu pârâtul. Când părţile au spus în scris tot ce au a- 
vut de spus, Preşedintele fixează termen de înfăţişare, delegand 
pe un judecător să studieze chestiunea. 

Când părţile se înfăţişează, Tribunalul prin judecătorul de- 
legat, cunoaşte procesul. Desbaterile ce urmează sunt ast-fel sim- 
plificate; părţile nu au cuvântul pentru a repeta ce au spus în 
scris, ci judecătorul are cuvânţul pentru a întreba tot ce lui i se 
pare încă nelămurit. Advocalii sunt limitați să dea aceste lămuriri. 
Oratorie şi discursuri nu încap -în procese civile şi comerciaie. 
Sistemul e excelent. Prin întrebările ce face, judecătorul se di- 
vulgă dacă a priceput sau nu chestiunea, iar partea interesată ik 
poate lămuri si convinge, iar solufiunea nu e 0 surpriză pentru 
părţi; de alt-fel hotărârile acestor domni sunt definitive si nu pot 
fi atacate, La noi s'au văzut cazuri în care cineva a pierdut cauza 
din .cauză că judecătorul n'a sesizat bine chestiunea, din fericire 
avem apelul şi recursul; dar dacă am fi judecaţi în primă și ulti- 
mă instanţă? 

Procesul terminat repede, judecătorii intră în deliberaze, vel 
ce a studiat chestia, o expune celorlalţi judecători, Studierea pro- 
ceselor se repartizează de ei in mod egal; cel delegat face si ho- 
tărârea. i 

Se pricepe uşor ce muncă trebue să pue oamenii aceştia pen- 
tru restul zilei acasă la ei. Şi acum întreb, sa concepe asta la noi? 
Ar fi o abera{iune să le ceri aşa muncă; nu zic că în tinerétul idea- 
list şi studios nu s'ar găsi destui cari destinându-se carierii şi fi- 
ind bine retribuifi, nu ar deveni şi buni şi muncitori magistrați: 
dar cu cei rău deprinşi, ar fi imposibil. La noi nu numai că jude- 
cătorul nu trebue să studieze de înainte procesele ce are de jude- 
cat, dar prin o slabă apărare a partilor el poate rămâne în igno- 
ran{a adevărului. In vorbele cunoscute în Palatul de Justiţie şi cari 
au devenit axiome, e şi aceasta pusă în gura magistratului român. 
— „Vă rog fiţi scurt, actele nu le citați că le va citi Tribunalul 
când veţi depune concluziuni. Concluziile să fie cât de scurte, că 


www.dacoromanica.ro 


58 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
6 ———= 


tot nu le citeşte Tribunalul“. E o exagerare de sigur, dar dea e 
reputatiunea în Palat. 

O altă remarcă am facut la rolul grefierului. Grefierul ce sta 
înaintea mea azi, e un unterofitey, o figură distinsă şi e rezervist, 
e doctor în drept şi agregat la o facultate de drept. Prin excepţie, 
ca să nu fie trimes în luptă, este grefier la Tribunal in Bucuresti. 
Rolul unui asa om cult ar putea fi chiar între judecători, funcţia 
pei ce ocupă nu-i impune alta muncă. Aviz bieţilor noştri gre- 
jeri 

In timpul şedinţei el nare rolul de a redacta desbaterile. El 
notează incidentele şi scrie sub dictatul președintelui minuta, dis- 
posifivului pe care judecătorii o semnează imediat. El nu redac- 
tează hotărâri. S'ar putea concepe asta la noi? 

Fără a jigni corpul grefierilor pentru care am o adevărată sim- 
patie, trebue să spun că cu rari excepţii, ei nu sunt recrutaţi din 
oamenii cu studii de drepf. Grefierul, care a făcut în timpul sluj- 
bei asemenea studii, se duce şi el magistrat sau profesează advo- 
catura. In genere, grefierul e un om muncitor, vechi slujbaş în 
Tribunal, intrat ca copist, ajuns registrator, înaintat, arhivar, e 
distins ca ajutor de grefă, iar prin.vechime ajunge si grefier, A- 
cesti oameni în şedinţă sunt singurii obligaţi să asculte ce spun 
părţile; judecătorul ascultă dacă vrea, el ascultă pentru că trebue. 

Judecătorul , după ce Se consultă cu grefierul ce au vorbii şi ce 
au cerut părţile» işi dă hotărârea, adică dictează dispozitivul. Gre- 
fierul are rolul de a redacta sentinţa şi a o motiva; el trebue să o 
justifice nu după ceia ce a trecut prin capul judecătorului, de oare 
ce asta nu poate sii, ci după ceia ce a trecut prin capul lui. 

Concluzia, o muncă excesivă pentru aceşti oameni; al doilea 
un mare pericol pentru drepturile împricinaţilor. E excesiv să ex- 
pui partea si se treacă în hotărâre că a spus ceea ce grefierul a 
auzit sau priceput el. In cariera mea am avut ocazia să văd, pu- 
nându-mi-se în gură adevărate blăstămăţii. Asta a fost cauza că 
d-l Disescu, cu ocazia modificării procedurei civile, a prevăzut 
oficial „note pentru grefier“. Pentru advocatii prudenti şi harnici, 
aceste note sunt o adevărată scăpare. 

Pe fronturi nici o schimbare; mică activitate în Flandra, la 
Verdun şi pe Isonzo. 


VINERI 22 SEPTEMBRIE. 


Azi am constat că mai sunt oameni optimişti în Capitală. Cu 
unul din aceştia m'am întâlnit — e Emil Frunzescu! M'a întâm- 
pinat cu vorbele: 

— Se aud veşti admirabile! 

— Cum? Unde? Cine ţi-a spus? Nu văd de unde ar veni veşti 
bune. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 59 


Cu toate acestea amicul meu le avea bune, tocmai de unde nu 
ti-ar putea trece prin minte. 

— Din Rusia! 

El crede, are informaţii (?) că acolo guvernul este ferm hotă- 
rât să continue războiul, că cu sprijinul aliaţilor, Rusia se va re- 
face şi va pune capăt anarhiei. Rusia va deveni o puternică repu- 
blică democrată, federativă şi toţi vor susţine lupta. America şi-ar 
îi luat asupra-şi căile ferate, Anglia finanţele, Franţa organizarea 
oştirei şi vor reuşi. 

Fericit om Emil Frunzescu; pentru că sunt convins că credé 
sincer ceia ce vorbeşte. 

De o cam dată, telegraful ne vesteşte că flota Mării Baltice 
cere imediata dimisie a Ministrului marinei, şi propunerea către 
Germania a unui armistițiu pentru ca pacea să poatä fi încheiată. 

Lumina are azi ceva ştiri din Moldova sub titlul șugestiv: 
„Persoane ce se găsesc în viaţă“ — de sigur, pe lângă mulţi alţii. 
Cel întâi e notal amicul men generalul Eremia Grigorescu, eroul 
de pe Oituz; vine apoi dr. Danielopol, despre care sa scris de atâ- 
tea ori prin ziare că a murit; lista se încheie cu Petrică Durma. 

Cum se vede, Lumina a.inceput să ne facă servicii reale. Tot 
din ea aflăm că la laşi au reposat ziarele: Universul, Adevărul si 
că din cele vechi nu mai apar de cât Neamul Românesc şi L'inde- 
pendance Roumaine. Cotidian apare un ziar România care a ajuns 
şi pe ati prin prizonieri. 

Un fost coleg de la Imperial îmi comunică că toţi ostaticii 
din Săveni vor îi trimişi în Bulgaria. E hotărât; de alt-fel Const. 
Antoniade şi Jonel Pache Protopopescu, ce se aflau in congediu, 
au primit în scris instiintarea că în ziua de % Octombrie vor pleca, 
in Bulgaria. Primul transport n'a fost propriu-zis de ostatici şi a 
fost dus la monastirea Târnova, lângă Rusciuk. 

In Flandra lupta a reinceput cu furie. Comunicatul german 
spune: „Cu începerea unor puternice atacuri ehgleze s'a încins din 
nou lupia din Flandra. Pe câmpul de luptă din. Flandra, englezii 
nici în marele lor atac de az, n'au pătruns de cât la vre-un chilo- 
metru udâncime între Poelkapelle şi Gheluvelt în zona noastră de 
apărare, cu deosebiţă îndârjire continuă lupia la Est de Zonebeke 
şi la Vest de Becelers“. Cel putin de astă dată nu mai vedem că 
atacurile au fost, respinse cu mari pierdem. lau harta ultimului 
front, cea de la 17 Septembrie, şi constată că e o înaintare impor-. 
tantă avându-se în vedere formidabila apărare a fie-cărui metru 
de pământ. Inaintirile desi permanente sunt însă mici; cât va 
trebui ca cu această tactică să-i scoată din subteranele întărite 
de pe teritoriul ocupat? Se equivalează pierderea în oameni si Ma- 
terial cu câştigul în teren? 

Onoarea. armelor engleze e de sigur salvată, dar ce ne ţine de 
cald nouă a căror soartă depinde numai de victoria finală? 


www.dacoromanica.ro 


60 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


O veste, care poate să aibă sub aparența ei modestă, un mare 
efect. O telegramă din Berlin spune laconic: „După cum anunță 
ziarul „Germania“, ştirea lui „Giornale d'Italia“ cum că Papa a su- 
pus Puterilor Infelegerii o propunere directă de mediajiune, fiind 
destul de bine informat despre intenţiile Puterilor Centrale, pare 
că coincide cu adevărul“. Ceia ce înseamnă că Berlinul cu cenzura 
lui, confirmă informaţia dată de ziarul italian că Papa ar fi facut 
o nouă propunere precisă, de pace, coprinzând propunerile Pute- 
rilor Centrale „pe cari Papa le cunoaşte“. 

O fi oare de astă dată primul pas făcut spre pace? 


D. CARP ÎNDEAMNĂ SLUJBASII SĂ-ȘI STRAMP- 
TEZE STOMACURILE 


SAMBATA 23 SEPTEMBRIE. 


Plictiseala inactiunii mă face din dând in când să ies să hoi- 
năresc fără mici un scop. Aş vrea sa întâlnesc un prieten, un cu- 
noscut măcar, cu care să stau de vorba, dar e imposibil. Nimeni ori 
unde te duci. In Bucureștiul acesta ce se frământă şi clocoteste, 
pe străzile acestea pline de lume, în localurile tixite, nici o figură 
cunoscută, nici un prieten. Pare că am digparut şi mă reîntore 
după zeci de ani de zile; sunt singur între necunoscuţi. 

Puţinii prieteni ce mai am aci, probabil că nici ei nu mai ies; 
dar cei alţi, cunoscufii, şi care sunt destui? Imi spune cineva, tre- 
bue să Ie cunoşti retragerile, cuiburile; dar cum să le cunvşti? U- 
nii se adună în familii unde au format adevărate cercuri, alţii stau 
strânşi in jurul unei mese prin localuri publice. La café Hig Life 
s'a menţinut vadul românilor, am intrat si acolo, dar afară de cà- 
te-va figuri de pensionari cunoscuţi si de câti-va agricultori, nu- 
mai samsari şi evrei. La noua bodegă Ciobanu mi s'a spus că sunt 
vechii vizitatori de la Capşa, am fost şi aci, aci am găsit însă cer- 
cul mâncătorilor de,takişti, aci perorează încă zilnic Gr. Golescu, 
Costică Iorgulescu, Papamihalopol, Paul Teodoru, Teodor Men- 
del şi alţii; şi ca prudenţă şi ca higienă morală am trebuit să mă 
îndepărtez repede. Am colindat azi, după aprinderea luminilor, 
de curiozitate, şi pentru a da de urma cunoscutilor, încă câteva lo- 
caluri, dar nici aci nevăzând pe nimeni, am intrat şi am ieşit. Pe 
B-dul Elisabeta s'au instalat cu mult lux două cafenele; la hotelul 
Princiar şi la Clubul austriac. Pe când noi populatiunea trebue să 
facem cea mai mare economie de lumină, sub ameninţare de pe- 
deapsă, am găsit aceste localuri scăldându-se în lumină, e ceva fe- 
eric! Sălile arhipline de o populație civilo-militară absolut străină, 
de la nici o masă nu se aude o vorbă românească. Dacă cum-va 
ar fi adus cineva aci cu ochii legaţi şi fără a şti că e în Bucureşti ar 
jura că nu este în ţara românescă ci într'o cafenea din Viena sau 
Berlin. In clădirea clubului austro-ungar s'a deschis un local de 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 6L 


concert, foarte frecventat de femei şi militari, şi îrumos aranjat, dar 
nici o figură de cunoscut. O lume imensă umple trotuarele Bule- 
vardului şi Căii Victoria; nici aci n'am întâlnit pe nimeni. Ambe- 
tat mă îndreptez spre casă; la Capşa lumină, înăuntru nimeni; în 
uşă, pe trotuar, tremură în nişte bluze de dril trei soldaţi bulgari, 
probabil că germanii nu le-au dat încă haine de iarnă. 

In dreptul Palatului Regal întâlnesc în fine un cunoscut, pe 
Negreanu, casier la Camera deputaţilor, pe care îl opresc şi intrăm 
la Cinema Regal să luăm o bere. In preajma paharului de bere 
ne spovedim grijile şi necazurile. De la el ţin o istorioară. 

In luna Ianuarie, funcţionarii cei mici de la drumul de fier, 
în frunte cu un funcţionar mai de seamă, un inginer, sau presen- 
tat d-lui P. Carp pentru a-i cere să intervină să li se dea de lucru 
şi să li se dea ceva din leafă că mor de foame. D-l Carp le-a răs- 
puns să aibă puţină răbdare căci în câte-va săptămâni vor cuceri 
germanii Moldova şi că atunci crede că se va putea face ceva şi 
pentru ei. Cum însă delegații insistau să dovedească că până a- 
tunci le mor copii de foame, d-l Carp, cu aerul lui de zeflemist, 
i-a îndemnat să-şi mai stramteze stomahurile. Cu acest răspuns 
delegaţia a plecat. Mergeam — adaugă Negreanu — într'o zi pe 
strada Luminei, iar aci în colţ cu strada Romană văd pe d-l Carp 
că intră în casele d-lui Cotescu, fostul director la C.F.R. 

Stiam că casa e ocupată de un german. De curiozitate m'am 
oprit să văd ce face d-l Carp acolo? A sunat dar n'a ieşit nimeni; 
a bătut cu bastonul în geamul de la subsol şi a eşit un servitor, 
feciorul d-lui Cotescu. D-1 Carp a vorbit ceva, a scos o carte de vi- 
sită şi a dat-o servitorului şi a plecat. Mi-am zis în mine, aci tre- 
bue să stea vre-un general mare, hai să văd încalea cine stă, de 
îi dă vizită până şi d-l Carp. Servitorul îmi spuse că nu stă nici un 
general, nici un prinţ, nici un baron, ci domnul căpitan Amelung 
sau Hamelung, şeful aprovizionării germae. Acest căpitan face — 
spune servitorul — la mulţi boeri servicii, îi face şi d-lui Carp, 
trimitându-le totul de care au nevoe, asa că n'au grijă de nimic, 
pentru d-lor nimic nu lipseşte; de aceia vin din când în când de 
îi dau vizită. 

— Auzi dumneata domnule, bietii funcţionari să aştepte şi 
să-şi strâmpteze stomahurile, să ia nemţii Moldova, că de dumnea- 
lor au nemţii grijă să nu le lipsească nimic; ruşine să le fie! Am 
tăcut, să nu ne audă cine-va. Am reţinut însă numele pe care îl 
mai auzisem; când s'a descoperit prin Mai marea afacere cu făina 
— care s'a făcut musama — acest căpitan a fost primul arestat si 
trimis pe front. Asta nu împiedeca însă pe d-l Carp să fi tras şi 
el câte-va mici foloase de pe urma lui — simple servicii dezin- 
teresate. . 

Un frumos succes pe ziua de azi în Flandra pentru englezi. 
Că succesul e frumos, reese nu’ numai din comunicat urmărind 


www.dacoromanica.ro 


62 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


=== 


localităţile unde se dau luptele, dar chiar din tonul presei germa- 
ne. Pentru a micşora succesul ei strigă: Englezii au vrut azi să 
spargă frontul şi să cucerească baza submarinelor noastre, dar nau 
reuşit. Când de 3 ani de zile, în luptele ce dau englezii n'au îna- 
intat de cât pas cu pas, e inadmisibil de admis că în 12 ore au vrut 
printr'un atac să spargă frontul german. Ei luptă de front, atacând 
una după alta formidabilele positii germane; azi însă din un sin- 
gur asalt le-a luat o întinsă posifiune de teren. Prada ce trebue să 
le fi căzut în mână trebue să fie formidabilă, având in vedere re 
peziciunea atacului şi mărimea terenului tucerit, față de întăririle 
şi aprovizionările intensive de pe acest front. Abia peste 10 bile 
vom avea comunicatul englez. 

O telegramă olandeză anunţă că Argentina a rupt relaţiile cu 
Germania. 

Jn Rusia anarhia continuă. Le Temps publică din laşi ştirea 
că Parlamentul, Guvernul şi Curtea de Casaţie erau gata de a ple- 
ca în Rusia, dar că măsura sa contramandat de o cam dată. 


DUMINICĂ 24 SEPTEMBRIE. 


De câteva zile suntem ameninţaţi cu găzduirea unor ofiţeri 
germani. Vin mereu, vizitează casa, vor să se instaleze, dar nu le 
convine imparteala. Excelenta împărţeală pentru noi, e proastă, 
imposibilă pentru încartierarea lor, asta înseamnă pentru neamt 
că casa e rău împărţită. De-ar da D-zeu să nu le convină nici a- 
cestora că din mare bucluc ne-ar scăpa. Dacă până acum suntem 
dintre puţinii bucureşteni ce au scăpat de încartierure de ofiţeri — 
căci soldaţi am avut in-repelite ori — e graţie a o mulţime de îm- 
prejurări. Mai întâi că pentru ofiţeri suntem foarte departe de 
oraş. Ei cari au avut la dispoziţie frumoasele cartiere, nu-1 in- 
deamnă nimic sa vină în şoseaua Bonaparte. In al doilea rând, 
nu suntein expuşi văzului permanent al celor ce se plimbă, casa 
noastră pe altă stradă le-ar sta in ochi in tot momentul, aşa însă 
unde se găseşte circulația ofițerilor e mică. Al treilea, şeful co- 
misar al circumscriptiei este un fost client al meu, şi fără a-l fi 
rugat, —- cic: abia acum aflu cine e seful circumscripție — de 
sigur că dela el m'a menajat puţin. In fine, cumnatul meu fiind 
agricultor, casa noastră a obţinut un bilet, că pe tot timpul nece- 
sar prezenţei agricultorului la moşie, casele vor fi scutite de 
rechizitie si încartierare. Un asemenea bilet stă pe poarta casei. 
Deşi multe case cu tot biletul nau scăpat de încartierare, noi am 
scăpat până azi ; dovadă că nu vor să tie seamă de scutire, este 
inzistenta ofiţerilor de acum, cari dacă le-ar plăcea împărţirea 
sar instala. Biletul însă expiră la 1 Noembrie; ce va fi pe urmă? 
Dumnezeu şiie. Modul însă cum se fac încartierările este scan- 
dalos. Mai toate casele mari în cari sar fi putut adăposti 10—15 
ofițeri având fiecare odaie, sau prefăcut în cazinouri. Multe edi- 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI | 63 


ficii somptuoase servesc încartigrării unui singur ofiţer. l'iecare 
vrea un palat pentru el singur ; rar se va vedea 2 offeri intro clă- 
dire cu 8 şi 10 odăi. In schimb, familiei, căreia îi ia casa îi cere 
să se restrângă înir'o odaie sau două. 

Englezii par a fi adoptat o tactică nouă. Pregătire de artilerie 
lungă si atac formidabil de o zi. Cât cucereşte în această zi, întă- 
reste; urmează apoi nou atac formidabil de artilerie, urmat de 
un scurt atac de infanterie pentru a întări din nou poziţiile cuce- 
rite. Graţie acestei tactice, englezii au format un mare cot la ră- 
sărit de Ypres vârit în frontul german, ceeace va atrage de sigur 
© retragere a frontului german fie la nord, fie la sud, pentru a 
lua o linie dreaptă mai uşor de apărat. Aceasta trebue să fie pro- 
babil şi scopul englezilor. La Verdun nemţii trebue să fi dat un 
formidabil atac care însă n'a reuşit. In adevăr, comunicatul lor 
zice: „Pe ambele maluri ale Meusei, detașamentele noastre de 
atac au pătruns la Malancourt, Bethincourt, Forges, Samogneux 
şi Besonvauz în pozițiile dușmane şi s'au întors de pretutindeni 
cu prizonieri“. Va să zică dela Malancourt la Besonvaux, care e 
tot frontu! Verdunului la nord, a fost atacat, si când esti nevoit să 
te întorci cu atacul de unde ai plecat, pe tot frontul însemnează 
cel puţin că lovitura nu ţi-a reuşit. Dar ce pierderi atrag un aşa 
atac nereuşit ? De altfel noi până azi nu ştiam că Malancourt, 
Bethincourt, Forges, Besonvaux erau în mâinile francezilor. De 
când ? lată consecința că noi n'avem decât informaţii unilaterale, 

In Rusia Kerenski încă conduee. El nu mai vrea să guverneze 
numai cu socialiştii, vrea, guvern de coaliţie, pe care nu a putut 
până acuma să-l obţină. Aci stă până acuma situafiunea. Intr'un 
congres socialist el a declarat că fără guvern de coaliţie lupta 
Rusiei de a se salva, e pierdută. 


LUNI 25 SEPTEMBRIE 


Starea de enervare ce-mi produce nevoile casnice de aprovi 
zionare, ajergătura, drumurile lungi, oboseala, mi-a trezit o teri 
bilă stare de febră. Am vrut să înving cu voința tare, şi am con- 
tinuat să-mi văd de treburi; spre seară însă febra m'a doborit 
literalmente. Scuturäturile sunt la fel cu cele ce am avut la 
Imperial după prima examinare la Sanatoriul Gerota. 

Noaptea foarte rea; insomnia a întovărăşit febra până la 
ziuă, când temperatura a scăzut. 


MI SE DĂ DOMICILIU FORŢAT LA ROŞIORII DE 
VEDE 


MARŢI 26 SEPTEMBRIE. 


După puternice doze de chinină şi urotropină voi să fac azi 
o sfortare, să merg până la Curtea cu juri, să aman procesul unui 
om ce mi-a făcut oarecari servicii, când eram închis. La ora 10, 


www.dacoromanica.ro 


@4 IMPRESIUXI SI. PĂRERI PERSONALE 


== 


încă nu plecasem, când servitoarea mă vesteste că un domn ar 
voi să-mi vorbească şi că e în curte. Mă scobor, şi în adevăr un 
domn necunoscut mă salută şi se apropie de mine. Aerul lui mis- 
terios, primele lui gesturi cabalistice, mă face să bănuesc că am 
de a face cu un nebun; îmbrăcămintea chiar lasă de dont. 

— Ce polteşti d-ta cu mine? 

— Aţi primit hârtia ? 

— Care hârtie? 

— Hârtia dela poliţia nemteascä ? 

De astă dată bănuiala că nu e în toate minţile se intăreşte sr 
voi să mă retrag. 

Omul se uită mirat la mine şi mă întreabă: . 

— Ascultă mă rog, nu eşti d-ta d, Cancicov, fost deputat ? 

— Ba da, eu sunt. 

— Uite domnule ce s'a intâmplat: Azi dimineaţă, e un ceas 
de atunci, a venit la mine un soldat neamţ cu hârtia aceasta si 
mai avea una pentru d-voastră. In ea spune că în ziua de 11 Oc- 
tombrie st. n., adică poimâine, să plecăm împreună la Bechet, 
unde o să stăm până la sfârşitul războiului. 

Iau hârtia din mâna omului ; e în adevăr dela Militaerpolizei 
şi adresată lui Ardeleanu, fost slujbaş la C.F.R. 

— Şi de aceia venisem să vă întreb, ce facem ? Mergem î Că 
trebue să mergem împreună. 

Nu ştiu cum m'am debarasat de el, nu ştiu cum şi când am 
urcat scările până sus, unde mi sau tăiat picioarele: atât am 
putut spune soției mele: 

— Mi-au dat domiciliul forţat la Bechet. 

Toti ai casei cred că e o farsä, o minciună. Eu care imi cunosc 
norocul cred că e purul adevăr. 

Azi, după stilul lor, e 9 Octombrie, deci poimâine trebue să 
şi plec. Soldatul cu hârtia trebue să sosească dintr'un moment 
în altul. Ce să fac? Ce să cred? De unde să p iau şi de unde să 
încep ? Imi pun palmele în tâmplele încă ferbinti de febta de astă 
noapte şi reincep plânsul meu nervos, de care nu pot să mă mai 
debarasez. Ai mei insistă să nu-mi pierd curajul că nu va fi 
nimic, că poate nu e adevărat, că d. Marghiloman avizal, mă va 
servi şi de data aceasta. 

In descurajarea momentană nu voi să ascult nici un sfat nici 
o încurajare, nu voi nici o intervenţie. Să facă cu mine ce vor voi, 
să se termine odata si să nu mă mai umilese la nimeni. Gândul 
nevoilor iernii in care intrăm şi in care îl las fără mici un sprijin 
mă consumă. 

Voi să-mi înştiinţez prietenii ; din fericire gasii o trăsură. La 
Generala, găsii pe Valodi Iacobson, el mă sfătueşte si mă duc la 
Marghiloman înainte de a primi ordinul. La Eforie, Stoenescu 
mă sfuitueste să mă duc la Marghiloman. Le promit. Mă reintorc 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 65 


! 


acasă să văd de a venit ordinul. A venit, dar nu l'a lăsat soldatul; 
va reveni la ora 3. Plec la Marghiloman, de astă dată pe jos, nu 
mai găsesc trăsură. Febra a revenit şi mă scutură grozav. Mar- 
ghiloman nu e acasă; feciorul spune că e la Crucea Roşie. Mă 
duc, aproape mă târăsc, la Crucea Roşie. Nu e nici acolo, şi dacă 
până la ora aceasta n'a venit, nu va mai veni. Mă duc la Curtea, 
cu juri să anunţ clientul că nu pot să-l apăr si mă reintorc acasă 
să scriu scrisoarea către d. Marghiloman pe care nu-l mai pot 
vedea până mâine dimineaţă, de oarece nu mai primeşte si ar fi 
prea târziu. In srabă îi scriu scrisoarea aceasta : 


9 Octombrie st. n. 1917 
Stimate domn Marghiloman, 


„Lucru de care mă temeam s'a împlinit. Primii acum ordinul 
ca în zrua de 11 Octombrie să mă duc la Bechet. Toată bunăvoința 
d-voastră nu mi-a servil de cal provizoriu. In plin tratament, cu 
speranțe bune de a mă mai îndrepta, acum trebue să părăsesc 
orice îngrijire şi să ma duc la Bechet. Ce vrea bunul Dumnezeu 
cu mine se va împlini. 

N’asi vrea însă să mă cufund [ără să dau din mâina, de aceea 
nu voi să plec cu conştiinţa neîmpăcată că nam făcut ultimul 
demers la omul de bine, singurul ce am întâlnit de un an de zile 
şi care a avul atâta înimă, că a vrut, a încercat să-mi salveze 
viața. Vă implor pentru ultima vară să înterveniţi ca să mă 
lase aci, arestat acusă, ca să continui îngrijirea medicală, ce acolo, 
cu toată bunavoinţă nu pot să o am. Acum 3 săptămâni fusesem 
chemat la poliţie de către un domn căpitan Elckman şi ini s'a spus 
că pot să-mi caut de treburi, că pot esi din casă, şi acum de odată 
suni lovit din nou. Cum v'am mai spus, şi cum vă poate confirma 
d-rul Cealdc, boala mea e incurabilà, binele ce-mi faceți e numui ca 
să mai prelungesc o viață destul de amară. Am căutat să vă văd; 
acasa n'am fost primit, de sigur că nu erați acasă. V'am căutat la 
Crucea Roşie, nu v'am găsit. Sunt nevoit a vă scrie, de oarece 
timpul e scurt şi n'am decât 36 ore înaintea mea. Voi cerca să vă 
văd mâine dimineaţă, de voi fi mai norocos; dacă nu, atuncr voi 
pleca, poate ca să nu mă mai întorc. Profit de ocazie ca să vă mul- 
pumesc inca odată pentru ceiace afi fäcut pentru mine pind acum. 

Al d-voastră recunoscător, 

V. T. CANCICOV 

I-am lăsat scrisoarea acasă. 

La ora 3 soldatul a revenit şi mi-a lăsat două hârtii: 


M. V.i R. Z. st. N. 77.700. 
Bucureşti, 2 Octombrie 1917 
„Nidicându-se calitatea de Ostatic, în baza Ordonanjci mele 
din 9 Mai 1917 cw Nr. 6953 dată in Romania ocupată, lui 


a 


www.dacoromanica.ro 


66 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


VASILE T. CANCICOV 
Avocal şi fost membru al parlamentului, locuind în Bucuresti, 
şoseaua Bonaparte 10, Ordon: 
Ca pe tot timpul cât va dura războiul, să locuiască la Roşiorii 
de Vede, unde îi dau domiciliu forjat. 
Guvernator militar : 
Gener 1 Tiff von sscheoe, 
General de infanterie 
Contrasemnat : Hauptman, 
Indescifrabil. 


Iar a doua hârtie pe care mi-a lăsat-o probabil din greşală, 

conţinea : 
„Către militar poli[ai al Cetăţii Bucureşti“ 
6 Octombrie 7/917 

„In urma dispozifiunilor luate de M. V. î. R. din 9 Ma 1917 
cu Nr. 6963, se recomandă următoarelor persoane ca domiciliu 
forţat: : 

1) Roşiorii de Vede: Avocatulwi şi fostului membru al Camerei 
deputaților Vasile T. Cancicov, din Bucuresti, sos. Bonaparic 10; 

2) Bechet (Etapa com. Săgârcea) lui Stefan Ardeleanu, fost 
înainte funcționar la C. F. R., domiciliat in Bucureşti, calea Gri- 
viței 707“. . 

Aceste dispozuii sunt a se înainta numifilor cari la 11 Octom- 
brie 1917 sunt a se porni acompaniafi de sentinelă cätre Roşiorii 
de Vede şi rcspectiv Sägärcea şi a fi predafi comandanților de 
Etape respective, cari sunt deja informaţi despre sosirea lor şi cari 
vor lua dispoziţii mai departe. 

Se vor emite bilete de călatorie. 

Persoanele numite, voiajează nu ca prizonieri, iar înlovără- 
şirea de sentinelă are de scop ca să numească cu siguranţă locali- 
tatea de destinaţie. 

Instrucţiuni trebuesc date în acest senz sentinelei. 


(ss) Hauptman Volkman 


Gravitatea mäsurei sta în faptul că însuşi von Tülff-imi face 
cinstea să semneze decretul de exilare, deci orice intervenjie la 
alţii decât personal la el, e de prisos. 

Din actul acesta, văd însă că nu mai am calitatea de ostatic, 
ceeace nu mi se comunicase. Ducându-mă la Generala să mi se 
traducă hârtiile acestea, pun la cale o intervenţie directă şi ime- 
diată pentru amânarea plecărei, destinată a da putinţă intervenţiei 

„d-lui Marghiloman şi iată de ce. Nu mai am decât ziua de mâine, 
ori mâine Guvernatorul va lipsi din Capital de oarece este un 
parastas la Curtea de Argeş la mormântul Regelui Carol. 

Un funcţionar al societatii ca interpret mă acompaniază la d. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROLULUI ROMÂNIEI 67 


Hauptman Volkman, cel al II-lea Comandant al Cetalii. Acesta 
ne trimite la un militer politai, singurul competent. E ora târzie 
şi publicul nu mai e primit; cu mare greutate reuşim să pătrun- 
dem la ober-leutenentul, ce ocupă slujba asta. El îmi cere să-i fac 
o petiție explicativă şi să i-o dau mâine. 

Doborât de oboseală mă reintorc acasă să fac petilia. S'a 
inoptat. Ai mei mă așteaptă cu neliniște. Rezultatul ? O zi de fră- 
mântare de prisos. Nam făcut nimic hotăritor şi am pierdut şi 
12 ceasuri din puţinul timp ce am înaintea, mea pentru pregătirea 
plecărei în exil. 

Sunt aşa de sdrobit de oboseală şi de friguri in cât nu iac nici 
o pregătire. M'am lăsat pe o canapea de unde nu mam mai sculat 
până a doua zi. 


C. STERE SI REGELE CAROL 
MERCURI 27 SEPTEMBRIE. 


După o noupte de insomnie şi agitaţie nervoasă, mam scutat 
de dimineaţa de tot să fac petitiunea, la 8 ore plec deja obosit, a 
mă duce la Generala să traduc şi să transcriu in nemteste recla- 
matia ce urmează să dau la Militer Politei Maister. Această ope- 
ratie a durat până la ora 10, iar la 10 întovărăşit de funcţionarul 
austriac Rischmond mă duc la Komandatură. 

Locotenentul ne primeşte ceva mai prietenos ca aseară, citeşte 
petiția, şi o găseşte bine îndreptată şi voeşte a-i da curs. A-1 da 
curs înseamna însă, să obţină semnătura şefului său Volinian; 
Volkman fără să facă vre-o obiectiune a acceptat, ca si mai rămân 
în Capitală până la noui ordine, mi se dă chiar un ausweis do- 
veditor că am voe de a mai rămâne în Bucuresti până la 15 Oc- 
tombrie, când urmează să mă prezint la Komandatură ca să-mi 
dea rezultatul demersului făcut prin petitiune. 

Cu asta am obţinut ceeace doream, timpul material ca să fac 
toate demersurile; acum am 5 zile înaintea mea. Nu mai am timpul 
de a vedea azi pe d-l Marghiloman, e ora 12 şi el nu primeşte decât 
până la ora 10. Deşi nu-mi simt capul de grijă, am un presenti- 
ment că nu voi pleca, de aceia nici nu voi să mă ocup serios de 
aranjarea afacerilor mele. In cazul cel mai rău, voi pleca, sunt 
resemnat, mă voi aranja să sufer cât mai putin, ini-e gândul me- 
reu la cei ce sufer şi au suferit mai greu. 

Spre seară, m'am liniştit de-a binelea, am luat meatal, pe cari 
nu le-am citit de două zile. 

Cu ocazia parastasului pentru Rege s'au nt azi slujbe 
religioase în toate bisericile din teritoriul ocupat. Servicii oficiale 
se vor sluji însă la Mitropolia din Bucureşti şi la Curtea de Argeş. 
La Curtea de Argeş sau dus nemţii cu autorilätile româneşti, 
girantii de ministere, etc., la Mitropolie s'au dus politicianii ne- 
oficiali români. 


www.dacoromanica.ro 


68 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


C. Stere a scos un număr comemorativ din Lumina, memoriei 
regelui Carol. Importanţa acestui număr stă in oarecari destainuiri 
inedite. Dupa primul Consiliu de Coroana ţinut la Sinaiu in Au- 
gust 1914 s'a păstrat până azi cel mai strict secret publicului, a- 
supra desbaterilor ce au avut loc cu acea ocazie. Nici odată, vre- 
unul din oamenii politici ce au luat parte la el, n'a venit cu autori- 
tatea lui să afirme că acolo s'a spus cutare sau cutare lucru, sau ce 
a susţinut Regele. Au fost unele conjecturi, s'a vorbit la ureche, s'a 
afirmat unele lucruri, dar nimeni n'a putut pune bază pe aşa ceva. 
Acum vine d. Stere să afirme el, unele lucrur. , etrecute la acel 
Consiliu. Faptul acesta n'ar avea nici o valoare gleosebila şi lam 
trata la fel cum publicul tratează destainuirile unui Patrascanu, 
care cu autoritatea lui spuné azi ce păreri avea Take Ionescu sau 
Sir Grey sau Wilson la anumita epocă, păreri pe cari accsh oumeni 
le-a divulgat în conversații cu X, Y sau Z. D. Stere insu afirma 
că deţine faptele din însuşi gura regelui Carol. In asemenea îm- 
prejurare, până la o dezmintire formala din partea celor interesați 
care träesc, d. Stere are sansa de a fi crezut, şi chiar sunt convins 
că n'a putut inventa asemenea lucruri. 

Stere afirmă că Regele l'a primit în audiența câteva zile nu- 
mai după faimosul Consiliu, chiar în ziua sosirei lui in {aia şi că 
atât avea regele dorinţa să-i se destăinuiască lui, în cit] a avertizat 
prin aghiotant că îl primeşte la castel chiar in hninele de voiaj. 
Regele în această audienţă i-a afirmat că a convocat Consiliul de 
Coroană, nâmai în urma asigurării ce i-a dat d. Brătianu, Prese- 
dintele Consiliului de miniștri, că se poate sprijini pe concursul 
său, după ce a comunicat primului său consilier că el, Regele, nu 
vede altă soluţie în fata războiului european, decât ca România 
trebue să-şi ţie cuvântul dat prin convenţia ce avea cu Statele 
Puterilor Centrale. Aceiaşi asigurare de sprijin, Regele spune că 
a avut-o din partea d-lui Alex. Marghiloman ; înainte de Consiliu, 
adică de convocarea lui, d. Marghiloman a fost chemal la Peleş, 
cu care ocazia a asigurat pe Suveran, că, partidul conservator îl 
va sprijini în tendința ca România să facă fata Conventiunii. In 
fine, că domnul Take Ionescu’) sosit în tara chiar în ziua con- 
siliului, a fost chemați de dimineaţă la palat, şi a dat Suveranului 
aceiaşi asigurare. Numai pe baza acestor asigurări. Suveranul a 
acceptat ținerea Consiliului de Coroană sau mai corect zis, cun- 
vocarea lui. Abia în dimineaţa zilei în care consiliul trebuia să 
se adune, d. Ionel Brătianu a prevenit pe Maiestatea Sa, că cabi- 
netul, adică ceilalţi miniştri. nu-l susţine, fiind de părere ca Ro- 
mânia să nu intre în război. 

— Era prea târziu ca să mai contramandez Consihul de Co- 


1) Când s'a putut relua raporturi cu Moldova, d. Take ionescu a dez- 
n.intit formal pe d, Stere, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 69 


roană, ar fi zis Regele d-lui Stere. Cu alte vorbe, Regele s'a plâns 
d-sale ca a fost tras într'o cursă de Primul său ministru şi de 
oamenii politici. 

In ce priveşte discuţia ce-a urmat în acel consiliu, tot Regele 
i-ar îi declarat: . 

Că dânsul a cutit un memoriu, arătând conventiunile îuche- 
iate de România, cum şi convenţia militară ce aveam cu Austro- 
Ungaria si a conchis că datoria României este de a-şi tine cuvântul 
dând sprijinul de care ne-am obligat, triplei alianțe în contra 
Rusiei. — Nu avem, ar fi spus regele, de cât două că: posibile de 
urmat, sau să meryem cu tripla alianţă în contra Rusiei, sau să 
mergem cu Rusia în contra aliaților nostri, ceeace ar fr un act de 
felonie, pe care eu, Carol 1, ce-am semnat tractatul de alianji, nu-l 
voi putea face. Neutralitate nu există pentru Romănia, o a:cmenea 
situație este absolut exclusă. 

Consiliul a hotărât însă ca Romdnia să rămână în espectativă“ 
iar dupa ce d. Carp s'a sculat şi a zis: „Aşa dar Regele ce părăsit 
de sfetnicii săi“, d. Costinescu s'a ridicat si a explicat espoștativa 
decisa cu aceste vorbe: 

»Un lucru este unanima recunoscut, că ar [i o imposabili- 
tate morala ca sa mergem aläturi cu Rusia“. 

Regele, ar fi încheiat conversaţia cu d. Stere zicând : ,,A ya dar, 
nu e o neutralitale ceeace s'a hotărît, ci espectativă ; în acest timp 
ne vom pregăti şi nu vom părăsi espectativa decât mergând contra 
Rusiei, după declarația unanimină admisă, a d-lui Emil Costi- 
nescu“. 

Ce-a urmat se ştie, înţelesul espectativei admise s'a pus în 
discuţie chiar de a doua zi. Regele Carol a murit, iar tara s'a îm- 
pärtit în două tabere, unii partizani ai espectativei cerând ca să 
stăm gata şi să sărim în spinarea celui ce va îi învins, iar alţii 
ca să mergem imediat cu Rusia şi Quadrupla în contra Austro- 
Ungariei. 

O telegrama din Zurich anunţă că Le Temps afirmă că o 
mare parte din armata română e destinată a fi trimisă să întă- 
rească frontul dela Salonic a lui Saraille. Cu asta sar complecta 
prezicerea că am ajuns în halul Serbiei. Armata românească la 
Salonic ! E ne mai pomenit de trist. 

Pe fronturi nimic, Se pare că în Flandra englezii după noua 
lor tactică au dat un nou asalt de o zi; comunicatul german de 
aseara anunţă numai începutul acestui nou atac. 

In parlamentul din Berlin, au fost scene, cari mă mir că sunt 
redate, chiar vag, de însuşi presa germană de aci; socialiştii au 
interpelat guvernul cum de îngădue ca noul partid pangermanist 
condus de Von Tirpitz şi sprijinit de Hindenburg, sa dură o po- 
litică si să facă o propagandă în favoarea ideiei ca tot ce s'a ocupat 
de armatele Puterilor Centrale să fie anexat, căci Reichstagul a 


www.dacoromanica.ro 


70 IMPRFSIUNI St vARERI PERSONALE 


votat o moţiune de pace care implică lipsa oricărei ancaiuni sau 
despăgubiri ? De aci atacuri violente cari au provocat o declaraţie 
a Secretarului de Stat Von Capelle că mai multi deputati socialisti 
au fost descoperiţi în conjurație cu militari ai marinei germane, 
cu scopul de a provoca desordini revolujionare „amejiţi de vâr- 
tejul revolufiunei ruseşti“. Declaraţia aceasta a desläntuit o fur- 
tună pe băncile majorităţii camerei, cari ceru interventiunea pro- 
curorilor. 

Cancelarul a cercat să liniştească lucrurile cu o diversiune. 
El afirmă că pacea lumii dacă nu poate fi atinsă, e din cauza 
Franţei şi a Angliei cari cer Alsacia-Lorena. Ori, Germania nu 
admite asta, orice s'ar întâmpla. Dacă Franţa renunţă la Alsacia- 
Lorena nu ar mai sta în picioare nimic care să întârzie pates ; 
toate celelalte chestiuni putând fi tratate cu o bună înțelegere. 
Camera unanimă aprobă declaraţia Cancelarului, iar telegrama 
din Berlin ce dă aceste ştiri. încheie aşa: „Aplouzeie furtunoase 
cari au Groperit asigurarea că Germania nu va putea face nici- 
vdalä concesiuni în ce priveşte Alsacia-Lorena, simbolul rnitajii 
yermane, au dovedit că Reichstagul s'a ridicat deasupra tuturor 
neînțelegerilor si rătăcirilor, fără să, se sinchisească dava guvernul 
întrebuințează față de el, o tactică potrivită. 

Aşa dar, si in Germania sau ivit încercări anar“ice între 
soldaţii marinari şi socialişti, la fel ca în Rusia, ceeace e destul 
da grav, mai ales când lucrurile au ajuns in desbateri publice; în 
al doilea rând, se denotă că sunt lupte interne grave pe chestia 
anexiunilor. 

Cât priveste rerspectiva păcii, ea se depărtează mai mult ca 
ori când, faţă co oeclaratia că carnagiul continuă peniru că cu 
nici un chip ru vor să audă de Alsacia-Lorena. 

Cancelarul a mai comunicat că republicele americane Peru 
şi Uruguai au rupt raporturile diplomatice cu Germania. 


O ANECDOTĂ CU ROST 
JOI 28 SEPTEMBRIE. 


Nerăbdător să pot ebtine o întrevedere cu d. Marghiloman, 
la ora 10 eram deja la el. Deşi avea multă lume ce aştepta, am 
fost primit. M'a întâmpinat cu surâsul său obişnuit, dar cu multă 
compătimire pentru suferinţele mele. 

— Ce-ai făcut până acum în chestiunea d-tale ? 

I-am istorisit, înmânarea cererii de revenire şi amâuarea ple 
cării pe 5 zile. Imi promite că va interveni imediat la Cupitanul 
Volckman, pe care-l cunoaște foarte bine şi în care are încredere 
că mă va servi. Cu încurajarea că speră să obţină şi de data asta 
o măsură „mai omenoasă“ pentru mine, mi-a promis că fui va 
comunica acasă rezultatul ce va obține. Natural, i-an. mulţumit 
cu multă afecţiune. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 71 
== 


Si acum nu mai am decât să aştept rezultatul, nu pot sii adaog, 
în linişte. 

Restul zilei mi l'am trecut făcând fel de fel de drumuri ne- 
cesare pregătirei. 

Pe când mă aflam în salonul de aşteptare dela Marghiloman, 
un om politic, istorisea unui prefect de judeţ următoarea aner dota. 

Cand Kaizerul a fost in Romania, venise din Bulgaria, unde 
azistase la înmormântarea reginei Eleonora. Regele bulgar şi-a 
manifestat dorința de a avea o întrevedere publică cu el si a-l 
primi oficial. Jn realitate Ferdinand avea planul de a face pentru 
poporul lui o manifestate politică, care să încolțească speranţa 
că Dobrogea întreagă se cuvine Bulgariei. Planul ar reuşi dacă 
Impăratul ar primi să-i facă vizită în Dobrogea românească, con- 
siderându-se cu această ocazie pe teritoriu bulgăresc. Ideia i-a lost 
însă suspectată şi dejucată de Impärat. Kaizerul i-a comunicat, că 
îl va vizita la Rusciuk ; Regele a răspuns că se găseşte'la Cerna- 
Voda şi că n'are timpul necesar de a fi la Rusciuk, de aceia roagă 
pe Impärat să vie la Cerna-Voda. Împăratul a acceptat şi Cerna- 
Voda, însă a dat ordin Comandantului său de acolo, ca onorurile 
să fie date de o companie germană, iar imnul ce se va cânta la 
sosirea lui va fi imnul bulgăresc. 

După protocol, când doi Suverani se întâlnesc, cel ce pri- 
meşte, dă onoruri militare cu trupele lui şi se cântă imnul rational 
al musafirului. Or la Cerna-Voda garda de onoare a fost germană 
şi s'a cântat imnul bulgăresc. Ferdinand în Cerna-Voda era dar 
oaspele Impăratului german. Si non e vero, e bene trovato. 

Noul atac englez în Flandra nu le-a adus mare câştig de 
teren — spune comunicatul german de azi: numai între Draai- 
banck, Magaelere, Veldhoek şi gara din Poelkapelle, englezii au 
câştigat în adâncime vre-un kilometru jumătate. 

Chiar aşa luat, rezultatul e fericit, având în vedere că în aceşti 
înguşti kilometri, germanii pierd formidabile pozijiuni întărite. 
In al doilea rând, englezii anunţă că după această tactică, pregă- 
tire puternică de artilerie şi atac de infanterie de o zi, pierderile 
lor în oameni sunt foarte reduse. 

Pe celelalte fronturi nimic. 

In urma ultimului discurs al Cancelarului, prin care a afir- 
mat că Alsacia-Lorena sunt singura piedică la încheierea, păcii, pe 
când celelalte revendicări ale Intelegerii s'ar putea tranşa prin 
bună voie, presa austro-ungară sare ca muşcată de şărpe, si pre- 
tinde că după cum pentru Germania nu poate fi pace exclusân- 
du-se chestia Alsaciei din discuţie, tol aşa şi pentru Austria nu 
se poate concepe pace decât cu excluderea pretenţiei italienilor. 
Bulgaria si Turcia vor pretinde la fel, aşa că declaraţia Cancela- 
rului rămâne un bluf. 

Nu e vrobă, să vrea Germania, şi toate se vor face aşa cum 
va vrea ea. 


www.dacoromanica.ro 


72 IMPRESIUNI SI PARERI PERSUNALE 


VINERI 29 SEPTEMBRIE. 


Cam ingrijat am plecat azi de dimineaţă de acasă, de oasece 
încă până la ora 10 nam primit nici un răspuns dela d. Marghi- 
loman. Am umblat toată dimineaţa după bancherul Lh Berco- 
vici care îmi făgăduise la nevoie un împrumut, iar acum nevoia 
sa ivit, dacă plec. Nu pot lăsa acasă pe soția mea cu nimic. Ber- 
covici e de ne găsit. Mă reintorc acasă cu grabă şi nerăbdare. 
Răspunsul d-lui Marghiloman mă aşteptă. Scrisoarea e scurtă dar 
promițătoare. 


Stimate” domn Cancicov, 


Căpitanul Volckman foarte bine dispus. Povdfucste să sta- 
ruiți asupra constatärilor medicale. 


Strâng mâna, : 
(ss) Alex Marehiloman 


E acum o speranţă serioasă. Nu mai e loc la nici o intervenţie 
până Luni când trebue să mi se dea răspunsul petitiunei deja 
înaintate. 

Ziua mi-o trec alergând in toate părţile ca să araniez pretu- 
tindeni diferitele mele afaceri, căci voiajul pentru care mă trimete 
nemţii la Roşiori va fi destul de lung. 

Nimic pe fronturi ; în Flandra englezii pregătesc un nvu atac. 
De pace nu mai vorbeşte nimeni. : 

In Rusia Kerenski a reusit s& formeze un minister socialisto- 
burghez, confirmat de conferinţa democratică care şi-a luat rolul 
de Parlament provizoriu. 


SÂMBĂTĂ 30 SEPTEMBRIE. 


Cu mare greutate am putut în fine aranja chestia împrumu- 
tului dela Bercovici. 

Cu cât se apropie ziua de Luni, ar trebui să am nelinişte, 
curios însă, de.astă dată nu am nici o neliniște, ceva par’ca îmi 
spune că nu voi pleca din Bucureşti. Am fost la spital să anunţ 
pe dr. Cealac; el a fost adânc afectat si nu crede că măsura se va 
menţine. 

In ziar nimic nou. În Flandra atacul cel nou se confirina, dar 
nu se precizeaza. Probabil alţi 1500 m. înaintare, din nou vprire. 
din nou pregătire de artilerie. 

Pe Siret germanii par a face noi pregătiri; trenurile spre 
Buzău au fost iar întrerupte. 

Din Moldova vin ştiri fără însemnătate, şi acolo ar i lipsă 
şi viata grea, iar dovadă de starea financiară rea după ziarele de 
aci ar fi faptul ca au introdus moneda măruntă de 5, 10 şi 25 de 
bani în hârtie. Constatared aceasta e falşă ; aci moneda mèruntä 
a dispărut cu totul şi hârtia monedă mică ar fi o muljumire Ori 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 73 


ce lucru costă din cauza asta dela 25 bani în sus. Cursa de tramvai 
e 15 bani, dar te costă 25, că conductorul n'are rest; o gazetă costă 
10 bani, dar dacă vrei să o citeşti dai 25, n’are rest vânzatorul. 
Pretutindeni acelaş lucru. Măsura din Moldova ar fi exceientä şi 
la noi. Moneda märuntä de hârtie nu e semn de sărărie ; saräcie 
e hârtia de 1000 lei lansată de Banca Generală Română, in Bucu- 
veşti, că nu se sprijină pe nimic. 


UN OM NĂSCUT ÎN ZODIA PORCULUI 
DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE, 


Azi am primit vizita lui Costică Rădulescu-Motru. Inuinte de 
a pleca «deportat în Bulgaria a venit să revadă pe fostul tovarăş de 
Ya Imperial. Si eu m'aşi îi dus de mult să-l văd dar ştiam de 
boala de nervi a soţiei lui şi mă temeam sa nu-i inoportunez. A- 
tentiunea lui m'a mişcat foarte mult. 

El plecă Vineri in Bulgaria de oarece Guvernatorul militar a 
hotarit ca toţi ostaticii să fie transportaţi in Bulgaria, atâ! cei din 
Tismana cât şi cei din Săveni, inclusiv cei aflaţi în concediu; în 
concediu era Motru. C. Băiocoianu, I. Pake Protopopescu, Const. 
Antoniade. Motru e resemnat, deşi se vede bine că îndură s1 el 
mari dureri morale lăsându-şi soţia foarte greu bolnavă de nervi, 
in urma. efectului produs de deportarea lui la Săveni. Mi-a po- 
vestit că a văzut şi dânsul pe Marghiloman dela care fine destăi- 
nuirea ca noi aşa cum am fost desemnaţi si culeşi de poliţia ina- 
mică, am fost victimele propriei noastre administra{iuni. De altfel 
Motru imi istoriseste o discuţie ce a avut cu căpitanul Elckman 
şeful dela Central Politei Stelle. Neamtul i-ar fi spus: 

De prisos vă plângeti de nedreptatea şi de neajunsurile ce pre- 
tindeti ca ali suferit, caci o datorati propriei d-voastre adminis- 
tratii, care la cererea noastră de a ne desemna persoane ce pot fi 
luate ostatici v'a desemnat pe d-voastră. Aşa că ceiace spune şi d. 
Marghiloman coincide perfect cu ce spune şeful poliţiei gerinane. 
Dar care e acea administraţie româneasca ce ne-a desen:nat? 

Trei pot fi: Prefectul Politiei, Primarul Capitalei si girantul 
Ministerului de interne, de oarece Guvernământul nu vrea să aibă 
direct legătură cu alte institutiuni. 

Elckman a recunoscut, spune Motru, situaţia grea a ostatici- 
lor de ruzboi români, dar el o pune pe seama. unei lipse de soli- 
daritate naţională românească. Elckman înainte de a fi militar 
ncamt e un magistrat, consilier de Curte, într'o tara civilizată, şi 
și-a dat socoteală ca vorbeşte cu un profesor Universitar român, 
le aceia în conversaţia lor a lansat aceste vorbe: 

— In care {ara din lume, crezi d-ta, că am fi putut aresta un 
Episcop, iar cei rămaşi să continue să slujească in bisuică? Am 
arestat înalți magistrați, cei alti au continuat să siejeze pe scaunele 


www.dacoromanica.ro 


74 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


lor; am arestat profesori universitari, protestat-a colegii ve alţi? 
Din contra, ne cer redeschiderea cursurilor; am arestat avocaţi, a 
protestat măcar baroul d-voastră? Când ni se dă o aşa mână li- 
beră, cand chiar ai d-voastră vă desemnează, când nu intéiinpinim 
nici o opunere, nici o protestare de nicăeri, pentru ce vă plangeti 
de ce facem noi? Uitaţi că suntem inamicul? 


Şi nu mă mir de ce spune Elckman; e om cult, e masgistrab 
superior în ţara lui şi nu e singurul ce am simţit că e scârbit de 
mişelia şi lasitatea caracterului românesc ce a întâlnit în (Capitala 
Regatului român. 


Ziarul La Temps desminte numirea d-lui Toma Stelian ca 
Ministru plenipotenţiar la Roma; la Roma în locul d-lui Ginka a 
fost trecut d. Al. Lahovari dela Paris, iar la Paris a fost nuinit Mi- 
nistru al României d. Victor Antonescu. 

Nu ştii ce să crezi; e admisibil că in vremurile grele ce se 
deschid României, vremuri în cari numai diplomaţia va mai a- 
vea un rol, România să trimită în cea mai importantă țară ce va 
dispune în viitor de soarta popoarelor, pe Victor Anionescu? 

Colegi de barou. cu mică diferenţă de vârstă, deci si de facul- 
tate, am avut putinţa să ne cunoaştem mai bine decât sar cu- 
noaste doi străini. Victor Antonescu a fost un om eu noroc —- asta 
e netăgăduit. In zicătoarea noastră populară se spune despre ase- 
meni oameni că sunt născuţi în zodia„porcului“. Totuşi asta încă 
nu e destul. In lume în toate timpurile, s'au ridicat oameni din 
nimic, la situaţii extra ordinare; simpli călugări sau vazut ur- 
când trepte de Cancelari de Imperii sau Regate, dar toţi aceşti oa- 
meni au avut o calitate ce le-a servit de trampolină. La Victor An- 
tonescu nu e nici una vizibilă si în tot cazul nicl una mărturisi- 
bilă. Din advocat mediocru a ajuns deputat; nici o mirare, eu am 
văzut. arhivari de tribunal de vârsta mea, adecă pe timpuri noi, 
membri ai parlamentului; a putut pentru asta să fie numai băiat 
bun şi credincios partizan politic al şefului de guvern. In parla- 
ment nu s'a manifestat la început cu nimic care să-l distingă, totuşi 
şeful guvernului l'a distins cu demnitatea de raportor al bugetu- 
lui. Am fost si eu in viaţa mea deputat în trei Camere şi din uzan- 
tele parlamentare constatasem că demnitatea de raportor la tuget, 
ca şi cea de raportor la Mesaj, se dădea celor mai de seamă şi mai 
cu greutate politica dintre membrii majoritatii, în tot cazul unui 
„personaj considerabil“. Victor Antonescu a obţinut deninitatea 
trecând peste uzantele parlamentare. Din Raportor la buget a trecut 
Director la Banca Naţională. 

Din Director la Banca Naţională a ajuns Ministru in cabinetul 
cel mai nul şi mai nenorocit ce a avut fara româneasca, cel ce a 
prezidat neutralitatea. Şi când România s'a prăbuşit, din ruinile 
şi molozul dărâmăturilor cine se ridică şi mai sus decât se săsea 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUI, RĂZROTULUI ROMÂNIEI 75 


înainte de prăbuşire? Victor Antonescu. E! trece reprezentantul 
României la Paris. 

Si dacă soarta îl va înlătura de acolo, ce credeli că pentru el 
va fi scoborire? Nu, el va urca fotoliul de Guvernator al Bănui 
Nationale, arbitrul situaţiei financiare a tärei, căci nu e ur; secret 
pentru nimeni că postul de guvernator la această instituţie cste 
rezervat pentru el. 

Să fie suficient oare pentru toate acestea ca un ow să se fi 
născut in zodia „porcului“? 

Omul, trebue să fie şi el ceva. Imi reamintesc că in 1914 esind 
dela Consiliul de Coroană dela Castelul Peleş, un gazeta» îl în- 
tainpina şi îl întreabă: 

— Cum stăm Excelenţă ? 

E lată rău, domnule! , 

„E lată rău“ e o poemä ce a făcut pe vremuri deliciul ivi Nicu 
Filipescu şi al revistelor de prin grădinile publice ale Capitalei. 
„E lată rău“, e omul! 

Pregätindu-i-se de sigur din vreme rolul de reprezentant al 
Romaniei in Franţa, el a fost trimis în timpul neutralitifii cu o 
msiune politică la Paris. In acest rol, a căutat să se prezinte si 
difcritelor personagii politice de acolo, pentru a fi cunoscut la 
timpul oporiun. Impresia ce a făcut-o asupra oamenilor politici de 
acolo a fost penibilă. Neculai Filipescu, la o întrunire publică în 
Capitală, a citit dintr'un ziar francez, descrierea pe cale insusi 
Clémenceau o face despre impresia ce i-a lăsat-o acest domn. 
„Un nat, timid. A intrat în biroul meu de primire cu püläria in 
mână în loc s'o lase la vestier; ne ştiind ce să fac cu ea, o învâr- 
teste mereu în mâni. Nu ştie să stea pe un scaun, stă numai cu 0 
parte a pulpei pe marginea scaunului, de am impresia că din 
moment în moment o să alunece scaunul sub el...“ 

In tot cazul e ruşinos. Dacă ca o manifestaţie de democratism 
am fi trimis în Capitala Frantei să reprezinte Romania un mun- 
citor plăpomar, ironia d-lui Clémenceau nu ne-ar fi durut. Am 
trimis acolo pe un reprezentant al burgheziei capitaliste — deşi 
nu cam văd de unde ar avea capital —- şi pentru asta, impresia 
simțită la Paris ne este dureroasă. 

In Flandra, englezii au dat un nou atac scurt şi iarăşi cu suc; 
ces limitat. Comunicatul german ne vorbeşte de alti 1500 metri 
pierduti de ei în adâncime. In trei atacuri sau făcut deci 4560 mie- 
tri adâncime înaintare, în cele mai teribile pozitiuni întărite. En- 
glezii se găsesc acum între gara Poelcapele şi oraşul cu acest nuine 
şi de aci frontul merge până în marginea localităţii Paschandaele, 
continuând până la Gheluvelt. E deja foarte frumos. 

Acest rezultat pe care presa engleză natural că ii laudă, e di- 
minuat de presa inamică. Nemţii zic — „Câştigul englez nu repre- 
zintă decât 1ls-me din câştigul ofensivei de ne Somme“. 


www.dacoromanica.ro 


76 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Aşa comparaţie noi profanii nu pricepem; se poale că această 
‘me să fie militäreste mai importantă ca câştig decât c:le "Is de 
pe Somme. Fapt cert este că pe acest front englezii inainteaza me- 
reu; ce va fi mai târziu, asta este altă socoteală. 


LUNI 2 OCTOMBRIE, 


Pe când mă pregăteam sa plec la komandatură, la ora © tre- 
buind să mă prezint pentru rezultat, iată o santinelă germană că 
vine să mă ridice. Ce o fi vrând oamenii aceştia? Mi-au spus: 
„Dute de locueste la Rosroriide Vedc“, mi sa fixat ziua, foarte 
bine; să mă lase în pace acum, de nu mă voiu supune mă vor 
pedepsi; dar ce sunt aceste santinele ce vin mereu să mă rrdice? 
Mai am sau nu mai am libertatea? I-am arătat ausveisul că ‘pot 
rămâne în Capitală până la noi ordine. Soldatul a citit actul şi a 
plecat. Natural că bună impresie nu ‘mi pot face asemeni dese 
vizite, mă discrediteaza nu numai în ochii vecinilor dar chiar şi 
a servitorilor mei. 

La komandatură, Politai Maister, m'a primit numai decât, mi a 
luat ausweisul şi a scris pe dosul lui că mi se prelungeşte permi- 
siunea de a sta în Capitală până după rezolvarea petiliunii date, si 
că în ziua de 20 Octombrie st. n. să mă prezint din nou Ja el. Am 
vrut să văd pe căpitanul Volckman dar nu venise azi la birou, aşa 
că lucrurile rămân iar suspendate pe 5 zile. Cumnatul ineu mi-a 
comunicat azi că a aflat că Volckman a telegrafiat diului Volf 
că are dorinţa de a putea să rămân în Capitala. In aşteptare con- 
tinui să-mi văd de treabă, adică de pulinele proeese vechi ce mai 
aveam pendinte, si de a continua aprovizionarea pentiu hrana 
celor ce las acasă. 

Kaizerul a fost primit oficial la Sofia, ca răspuns la vizila dela 
Cernavoda; în discursul ţinut la un banchet oficial el a afir 
mat că Bulgaria va obţine pe urma acestui războiu unitatea sa 
naţională. Impăratul era întovărăşit de Ministrul de externe al 
Germaniei, acelaş care acum 3 luni de zile a afirmat in Reichstag 
că Germania menţine ideia păcii fără anexiuni. Atunri cumo 
Bulgarie cu unitate naţională? Unirea tuturor bulgarilor implică 
anexări din Serbia, Grecia şi România. Sau a fost numai o injec- 
țiune pentru a întări moralul poporului bulgar ca să acceple lupta 
mai departe? Ce şarlatani pretutindeni! 

Pe fronturi nimic. 

O operaţie germană de debarcare în golful Riza s'a efertuat cf 
succes. Ei au ocupat insulele ruseşti Oesel şi Dasc, de o importanţa * 
considerabilă pentru politica Inţelegerei. Ruşii sau apărat mize- 
rabil; de altfel flota rusească din Baltica se ocupă acum cu altceva 
decât de război, se otupă cu demisia guvernului şi incheierea ime- 
diată a unui armistițiu. Mulţi generali şi ofiţeri superiori cari au 
cercat de a-i menţine luptători au fost măcelăriți de soldaţi. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 77 


Si pe când aliaţii nostri să frământă să ţină coeziunea dintre 
ei, germanii dau lovituri sguduitoare — în cadavrul rusescæé e 
dreptul — dar nu e mai putin adevărat că e corpul Intelegerei. Cu 
atât mai rău pentru ei că o parte e putred. . 

Inţelegerea nici până azi n'a răspuns la nota Papala, se crede 
că nici nu va răspunde. Coriere dela Sera, biaimoază sever această 
conduita de desconsiderare a Papei. 


LA ARTZT KOMANDATUR 
MARTI 3 OCTOMBRIE. 


La ora 9 un soldat prusac, imi aduce un plic cu anteiul ko- 
mandaturei. Ce o mai fi şi asta? Der komandaturarizt de astă data, 
mă invită ca azi la ora 14 să mă găsesc în odaia cu No. 17 dela 
ctajul I al Ministerului lucrărilor publice — komandatura, ac- 
tualmente. 

Natural ca fix la ora 11 am fost acolo. De de pe uşă vad ca cel 
ce mă chiamă e d-rul Volf, căci o placă pusă pe uşă indică c& e 
biroul lui. Volt este vechea cunoştinţă dela spitalul Colțea. Sunt 
îndată primit. Vorbeşte puţin frantuzeste, îmi cere să-i istorisese 
ce am. Pe biurou stă petitiuñea mea adresată zilele trecute Guver- 
natorului. Ea poartă o rezoluţie pe care nu o pot citi. Sunt des- 
brăcat şi examinat. : 

D-rul Volf este vădit informat de cazul meu, si dispus a-mi 
fi favorabil dovadă vorba blândă şi cuviincioasä ce intrebuințează 
cu mine, contrar de cum vorbea cu herr Petreano: de altfel in toate 
actele lor oficioase sunt trecut ca fost membru al Parlamentului. 
După ce îi istorisesc tratamentul ce urmez cu d-rul Cealic — pe 
care îl consideră ca un excelent specialist mă întreabă dacă Ja 
Roşiorii de Vede nu aş putea urma acest tratament. Apoi a cerut 
telefonul cu un birou sanitar al lor, informându-se de ee este Ro- 
şiorii de Vede. daca are medic militar german, dacă are medic ci- 
vil, dacă are lazaret. Eu inzist să-l lamuresc că Roşiorii de Vede 
este un târguşor, cu un spital lipsit de toate celea, cu medici de 
sigur de mâna cincea, cari în împrejurările de faţă nu pot avea 
nici instrumente, nici pansamente, nici medicamente. Ii explic ce 
sunt la noi medicii de spitale în târguşoare şi el zâmbeşte, apro- 
bându-mă din cap: Hotärît „la Roşiorii de Vele nu poți avea in- 
Grijirea necesară“. E însa ceva, Volt tine să-mi explice că cazul 
meu e complicat; boala ce am nu se poate lecui în ani de zile; 
ceeace ar face ca măsura luată in contra mea să nu se poată e- 
xecuta, ceeace îar nu se poate. Mirat, îl întreb: 

— Sunt atunci un om pedepsit? Am fost ostatic. Asta a putut 
fi o pedeapsă; am suferit-o, până ce mi-au ridicat-o; azi nu mai 
sunt ostatic. De unde vedeţi pedeapsa? 

— Da, dar ridicarea stării de ostatic sa facut numa în ve- 
derea domiciliului forţat. 


www.dacoromanica.ro 


78 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


— Dati-mi voe sa nu cred ca d. general Guvernator ridicân- 
du-nti pedeapsa de ostatic pe consideraţia umanitară că sunt gray 
bolnav, a decis cu acelaş condei ca bolnavul acesta sa fie dus in- 
tr'o localitate unde să moară prin lipsă de căutare, căci altfel mă 
lăsa la Imperial, la Săveni sau în Bulgaria. 

— In definitiv, eu nu am calitatea de a decide nimic, îmi în- 
chipui numai ceeace a vroit Guvernatorul, rolul meu este să mă 
pronunt asupra boalei d-tale, iar concluzia. mea este. „Boala d-tale 
este foarte gravă. Ea nu poate fi lecuită decât cu mari îngrijiri 
speciale de care ai nevoe“. Mă salută militäreste şi mă concediază. 

Concluzia aceasta e tot ce era mai nemerit dacă cei ce vor re- 
zolvi hârtia mea vor fi oameni şi nu câini. Pentru Volkman care 
a promis atâta sprijin, acest document este preţios. 

Mă gândesc însă cu grija la ce mi-a spus Voli, scopul princi- 
pal al Guvernatorului este ca eu sa fiu pedepsit; în urmarirea a- 
cestui. scop se isbesc de boala mea, ei stau chiar la îndoiala dacă 
asta, poate îi o piedică pentru ajungerea scopului. 

„Boala d-tale va fi lungă, şi d-ta să nu poţi ': pedepsit până la 
plecarea noasir?'* Pedeapsa? Dar de ce pedeapsa? Am document 
dela ei că „Guvernământul imperial nu are a va reproşa nimic 
personal“. Pedeapsa ca cu ea sa presezi asupra guvernului român? 
Foarte bine, dar atunci în cei patru milioane de români rămaşi 
in teritoriul ocupat, alege cel putin oameni sunatosi. Ce naiv sunt; 
eu judec cu logica, cu raliunea; mofturi. Port pe fruntea mea o 
inscriptiune pusa de mişeii anonimi: „Omul lui Tale Ionescu“. 
Asta inscripţie nu tine seamă nici de boala, nici de umanitate. 

In urma acestei examinari sper ca Sâmbăta să nu mai fiu a- 
mânat, şi că se va decide definitiv intr’un fel. Am ajuns să prefer 
plecarea la Roşiori. decat continuarea framântarii pe loc în nesi- 
guranta aceasta. 

Din Moldova se anunţă precis moartea lui Alexandru Iliescu 
dela Olt, fost de veselă memorie Vice Preşedinte al Camerei de 
putatilor. 

Guvernamântul imperial a acordat o eabhaordinară favoare 
unor Banci din Bucureşti. ceeace ne da speranţa că în curând să 
ni se dea şi putinţa de a comunica şi în scris cu cei din Moldova, 
bine înţeles cu toata stricteta cenzurei. [ată despre ce este vorba, 
cine vrea să trimita bani în Moldova sau cei din Moldova cari 
vor să trimita bani în Bucuresti pot uza de bancile cărora ger- 
manii le-a acordat acest drept. Faţa de ce a fost, e enorm! 

Spuneam mai zilele trecute că aci în România ocupată, cam- 
pania mai inversunata in contra d-lui Bratianu o duc foşti lui par- 
tizani. După d. Stere a venit d. Patraşcanu, dupa d. Patraşcanu a 
venit d. Simionescu-Râmniceanu, după d. Simionescu-Râmniceanu 
a venit d. Costică Iarca dela Buzeu si dupa d-sa va veni mâine, 
— Lumina deja anunţă, d. Pompiliu Joanifescu. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 79 


Toţi aceşti domni sunt nu numai activi membri ai partidului 
liberal, ei sunt chiar în Parlament membri ai majoritatii guverna- 
mentale. Toţi aceşti domni ne povestesc azi că au fost contra răz- 
boiului alături de Rusia şi pentru războiul alaturi de Germania. 
Cum azi nimeni nu-i poate contrazice, de frică că capătă cel pu- 
fin exilul, aceşti domni pretind că au ţinut pe timpuri d-lui Bră- 
tianu un limbaj din cele mai drastice. Noi nu ştim asta, dar ceeace 
pozitiv ştim e că ţara aceasta n'a avut Parlament mai umil, mai 
mut, mai supus, mai fără demnitate ca ultimul şi actualul Parla- 
ment liberal. In afară de d. Stere, şi acesta nu cu îndrăzneala si 
curajul de azi, nu s'a auzit un glas, nu s'a ridicat un om care si’ 
spună şefului guvernului o vorbă, care să-l provoace să vorbească 
ţării sau să le comunice lor politica pe care o urmează România. 
Nici pomeneală măcar de vreunul care să-i pretindă război alătu- 
rea de Austria. 

Sfinxul statea neurnit, iar parlamentul sta mut; şi de odată. 
acum se ivesc atâţia membri ai majoritatii cari să ateste că ei au 
fost pentru Germania dar că seful a fost un ticalos. Lasi! Atunci 
tăceau pe încrederea. că ce face şeful impenetrabil va ieşi bine şi 
va profita partidul. 

Imi amintesc chiar că atunci când un deputat liberal, dacă nu 
mă. înşel Iulian Vrăbiescu, printr'un discurs cerea Primului mi- 
nistru să meargă cu Intelegerea, pentru realizarea idealului na- 
{ional şi să se hotărască cât e timpul, sa sculat chiar d. Costică 
Tarca şi după ce a tămâiat sfinxul, după cum cere religia fiecărui 
liberal habotnic, a protestat în contra neîncrederei ce vor să să- 
dească unii în politica şefului, şi că el are încredere în şef şi îl va 
urma ori unde o decide, fie la dreapta, fie la stânga (fie cu Rusia, 
fie cu Germania). 

Iar azi? D. Costică Iarca a devenit un Cicero. Cauza? Or fi 
cauze pé cari le cunoaşte şeful său, ce este peste front, dar ne în- 
chipuim şi noi o explicaţie. 

Cine era atunci în primăvara anului 1916, Ionel Brătianu? 
Marele Brătianu, Marele Pontif, singurul guvernator prezent şi 
viitor al României, deţinătorul apetisantului sac cu gräunte, fa- 
voruri şi concesiuni, icoanele sfinfe, a ori cui sa rugat cu cre- 
dintä în bisericuța liberală. 

Iar azi in 1917? In concepţia şi în convingerea multora Bră- 
tianu este şters pentru totdeauna din fruntea treburilor publice. 
Azi omul viitorului apare d. Alexandru Marghiloman, în mâna lui 
trece sacul şi icoanele. Pricepeti de ce viitorul României, după a- 
ceşti domni, stă în mâna d-lui Marghiloman? 

Ce pepinieră de mameluci încercaţi, pentru viitorul Parlament 
a d-lui Marghiloman! 

Si ne mai mirăm noi, de ce facem noi pe ostaticii, răspunza- 
tori de faptele d-lui Brătianu, iar partizanii lui din parlament stau 


www.dacoromanica.ro 


80 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


PL. O e 


şi beau aperitive la Bodega' de pe Calea Victoriei, ciocnind în sănă- 
tatea lui Mackensen ? j 

Imi vine în minte o idee, ma miram de ce d. Marghiloman, 
deşi adversar, mi-a dat o asa conideratie şi sprijinul său sincer, 
după ce i-am scris că nu pot îi un laş, ca în aşa împrejurări să-mi 
reneg trecutul, sau să-mi abandonez seful pe care lam iubit şi 
respectat ca nimeni altul. Acum nu mă mai mir. 


MERCURI 4 OCTOMBRIE. 


Azi komandatura m'a lăsat in pace, totuşi cu cât am reflectat 
mai mult asupra celor ce mi-a spus d-rul Volf, cu atât capăt cre- 
dinfa că nu e posibil să mă lase liniştit. 

Vor inventa zilele acestea ceva, vor cauta aiurea un lazaret, 
vor cerceta un oraş, dacă nu. orăşel, în care să mi se dea putinţa 
de a continua tratamentul, numai în Bucureşti, la căminul meu să 
nu stau. Vor inventa o Craiovă, Campu-Lung, Târgovişte, Calăraşi, 
etc. numai aci nu. Incep a crede şi eu că sunt convinşi că sunt un 
personaj periculos. 

Daca n'ar fi prea tragica situaţia mea, aş râde. In notițele a 
cestea zilnice ale niele n'am spus de cât ceia ce gândesc si ce fac, 
ei bine să judece ori cine, ce pericol constitui eu? 

Zilele acestea am întâlnit fel de fel de cunoscuţi, multi se mi- 
rau de sănătatea mea excelentă, de oare ce auziseră că sunt pe dric 
şi acum ma văd pe picioare. Vasile Dumitropol îmi spunea ieri: 
— Ai o mina excelenta! Şi doar toată dimineaţa mă privisem în 
oglinda înspaimântat de figura ce o am; gulerele lasă sa treacă doi 
pumni între ele şi gat, iar pentru Vasile Dumitropol mina mea era 
excelenta. Alţii după ce ma congratulează cu fel de fel de com- 
plimente mă cearcă cu întrebări dubioase: 

Când crezi că vor veni ai noştrii înapoi? sau 

— D-l Take Ionescu. bine a zis cutare lucru? sau 

— Crezi că nemţii ne vor mai teroriza multă vreme? 

Ce sa le raspund? Sunt sigur că sunt incercat şi spionat. Ras 
pund si eu, că starea noastră nenorocitu va dura ani de zile; ca 
mi-e indiferent ce a spus şi ce n'a spus d-l Take Ionescu; că ger- 
manii vor continua să ne guverneze de oare ce aşa am meritat, 
Sunt desola{i că nu pot să-mi impute ceva. Cineva ma întreba ieri: 

— Crezi sincer, că d-l Take Ionescu a avut conduita, care a 
avut-o susținând să mergem cu Anglia, în mod dezinteresat? 

Ştiu pozitiv că cel ce mă întreba este un mizerabil agent pro- 
vocator, indignat însă i-am răspuns: 

— Da domnule, cred în intima mea convingere ca a fost omul 
cel mai dezinteresat materialiceşte si că e o infamie ceia ce i Se a 
tribue, că pentru bani a dus țara la nenorocire. A dus-o în prăpas- 
tie, asta se poate. dar a duso cu credinţa sincera ca serveşte inte- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 8! 
În n a e eee: 


resele neamului. Că au fost miserabili cari au profitat pe lângă el, 
asta o cred, sunt mai sigur de cat d-ta. | 

E natural ca nemților să se exagereze cele ce iese din gura 
mea, dar cu oamenii de rea credinţă chiar de n'ar eşi nimic, încă 
aş putea îi calomniat, do aceia prefer să fiu cavaler. 

Sunt provocat, simt că sunt provocat, nu pot fi însă un las, 
nici miserabil, căci în intimă convingere cred ca Take Ionescu s'a 
înşelat în aprecierea puterii Angliei, nu că a fost o canalie. 

Din Moldova încep a parveni ştiri mai precize, ziarele de aci 
publică zilnice asemenea ştiri, probabil că lor le parvin ziare din 
aşi. Aşa azi se descrie înmormântarea lui Alex. Iliescu, şi numele 
celor ce au luat parte. Din aceasta, listă aflăm că sunt sănătoşi în 
Iaşi o suma de cunoscuţi şi prieteni. leri mi-am permis o glumă 
rautăcioasă la adresa defunctului, „azi o regret când îi cunosc tes- 
tamentul. Prin testamentul ce a lasat, şterge toate defectele ce a 
avut. Lasa multe moşii în scopuri de binefaceri, Comunei, Statu- 
lui, Casei Scoalelor, Casei Bisericilor, Ministerului de Razboi. Lasă 
mult taranilor de pe moşiile lui, lasă soldaţilor răniţi, lasă fami- 
liilor soldaților morţi de pe aceste moşii, lasă copiilor de ţărani 
multe burse, lasă, cărţi şi haine anuale copiilor saraci din toate 
şcolile din judeţul Olt, şi mai lasă pe lângă moşii şi un milion nu- 
merar la diferite institutiuni. Nu nedreptateste nici rudele chiar 
e le mai îndepartate. Alexandru Iliescu s'a aratat cu această oca- 
zie un adevarat om de inimă. 

Gazeta Bucureştilor nu pierde ocazia de a împrăştia svonul 
ca viaţa în laşi şi Moldova e imposibilă din cauza preturilor exa- 
gerate. In Moldova avem un proverb cam trivial pentru această 
situaţie, acolo se zice: „Râde mucea de cacâcea“. Chiar asa face si 
gazeta nemlilor. 

In insulele ocupate în golful Riga, germanii se intaresc. Ruşii 
li lasa să se întarească, mai mult de cât atât, o telegramă din Pe- 
trograd anunţa ca în Capitala, revoluționarii au sarbutorit succesul 
german. Kerenski intr'o proclamație 'cutre marina rusă din Bal- 
tica le cere patriotizm şi un succes. Probabil că marina din Bal- 
tica s'a culcat pe urechea cealalta. 

In Macedonia pare a se îi dat o lovitura. Comunicatul bulgar 
vorbeşte de lupte pe Struma: comunicatul german din aceiaşi zi 
spune alt-fel: 

„Pe Struma, bulgarii au abandonati mai multe localități, cart 
au fost ocupate de englezi“. De ce nu vorbeşte şi comunicatul bul- 
gar? E natural că optimiştii au cadru de exagerare acum. Aşa, aci 
in Bucuresti, vizita Kaizerului la Sofia se interpretă în absoluta 
nevoe de a ridica moralul bulgar, despre care se spune că imitând 
pe ruşi n'ar mai voi să lupte. 

Sa fie retragerea de pe Struma o asemănare cu ce fac ruşii? 


& 


www.dacoromanica.ro 


32 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


KOMANDATURA VREA SA NUMEASCA PROFESORI 
UNIVERSITARI 


JOI 5 OCTOMBRIE 


Toamna. abia azi îşi arată primele sale simptome, un vânt 
rece poartă pe aleele bulevardului Colțea frunzele îngălbenite cä- 
zute de pe pomi. Altă dată un aşa tablou inspira firele poetice, 
acum cred că inghiat& vinele ori cui la gândul că e prevestirea so- 
sirei iernei grele. 

In aşteptarea rezultatului de la Komandatură stau în casă cu- 
prins de nelinştie, ceia ce face ca ziua să-mi pară destul de lungă. 
De grija plecărei am suspendat scrisul, am suspendat cititul, aşa 
că nam nici o ocupație. Numai cititul celor două ziare ce ne oträ- 
veşte zilnic sufletele, nu-l pot suprima. 

O informatie din ziar: „Zilele acestea, administrația militară 
va decide noile numiri la catedrele vacante de la facultatea de me- 
dicină“. lată cauza: Universitatea noastră de la ocupaţia germană 
a rămas închisa, în lipsa de profesori cari sunt în majoritate ple- 
cati. Serviciul medical sufere si va suferi atât de pe urma pier- 
derilor de medici cât şi prin suspendarea învăţamântului. Guver- 
nământul imperial proectează redeschiderea facultăţii de medici- 
na; în lipsă de profesori vrea să-i creeze. In or. ce caz e curios: 
profesori universitari români, numiţi de administraţia militară 
germană! Si cum la ordinea zilei şi în grațiile acestei administra- 
{ii sunt dezertorii şi tradatorii, e de aşteptat ca şi Universitatea să 
fie dată pe mâna unor asemeni elemente. 

In chestiunea acestor numiri la catedrele universitare, mă inte- 
resează şi pe mine catedra de urologie, vacantă prin moartea doc- 
torului Heräscu. Senatul universitar desemnase la această catedră 
pe medicul meu Dr. Cealac. Clinica catedrei, adecă serviciul de la 
spitalul Colțea, este ţinut de mai mulţi ani de el în acest scop. O- 
mul a muncit ca nimeni altul pentru această catedră, şi de odată 
se vede în pericol să-i smulga altul locul. Pentru asta aleargă de 
câtă-va vreme de nu-şi mai caută de serviciu side bolnavi, ca să 
paralizeze şi el, cu contra influenţe, interventiunile amatorilor. Se 
zice că are adversar primejdios într'un protejat al d-lui Virgil A- 
rion. E curios modul cum şi în trecut şi acum se pot obţine cate- 
dre universitare la medicină. Dacă un ministru influent sufere de 
ceva, şi slava Domnului că nu lipsesc, este sigur că medicul său 
curant va obţine o catedră. 

Asta sub toate partidele. Virgil Arion e bolnav de rinichi, are 
“medic curant şi el un doctor. Ei bine tocmai azi, când catedra boa- 
lelor acestea e vacantă, e posibil ca acest doctor să nu profite de 
şansă? 

Presa de la noi, reproduce după L’independance roumaine 
ştirea că golurile de pe fronturile de la Nord de Focşani ocaziona- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI : 83 


te de dezertările trupelor ruseşti au fost astupate cu trupe româ- 
neşti. Chiar dacă ni sar fi spus că trupele ruse de pe Siret sunt 
de alt calibru de cât cele ce fug la Riga, n'am fi crezut. E cert că 
aceste trupe în loc de a fi un ajutor sunt un adevărat pericol, şi 
Statul nostru Major ar trebui să ocupe tot frontul până la Galati 
cu trupe româneşti. Cum armata noastră este azi bine organizată, 
ar fi siguranţă noastră deplină. 

Pe fronturi nimic nou. La Paris se adună la 29 Octombrie o 
conferință a aliaţilor de o mare importanţă. Se zice că Rusia va 
veni: să-şi clarifice situaţia. 


VINERI 6 OCTOMBRIE. 


Când mam întors la amiază acasă, am găsit o atmosferä de 
îngrijorare, ca şi cum S'ar îi întâraplat ceva rău. Cu menajamente 
mi se comunica că 4 venit de la Komandatură o hârtie prin care 
mi se spune că cererea mea a fost respinsă şi că trebue să plec 
irevocabil la Roşiorii de Vede la 28 Octombrie. Desi nu mă astep- 
tam la această solujiune, mai ales în urma examinării doctorului 
Volf, totuşi inima mea împietrită nu mai saltă la ori ce cruzime 
nemteascä ca până acum. Numai după ce am verificat hârtia ve- 
nita mi-am dat socoteala că incă nu e pierdută ori ce speranţă. Mi 
se spune prin această adresă că în urma cererii facute, mi se pre- 
lungeste sederea în Bucuresti până la 28 Octombrie. 

Nam mai avut încă două prelungiri independente de rezol- 
varea cererii? De ce din aceasta să deduc că de astă dată petiția 
mi-a fost respinsă? E deci încă de sperat, doar d-rul Voli a spus: 
„Lu Roştorh de Vede boala d-tale nu se poate îngriji“. Mă voiu 
duce maine la Koinandatură şi cu ori ce chip voiu să md presint 
capitanului Volhman. 

Tofi ostatecii au fost porniţi azi în Bulgaria. Cei din Bucu- 
reşti şi din Săveni au fost adunați azi la hotel Bratu din calea Gri- 
viței la ora 12 şi apoi imbarcati pentru Giurgiu la gara de Nord, 
ce din Tismana au trecuţi Dunărea pe la Turnu-Severin. Cu chi- 
ful acesta s'a golit {ara de ostatici. Poliţia a scăpat de interven- 
tiuni, aşa că acum are timpul liber să se ocupe de'alţii, căci ni- 
meni nu. ne închipuim că vor sta neactivi. 


PRIN BIROURILE KOMANDATURII ALERG DE 
PRISOS 


SÂMBĂTA 7 OCTOMBRIE 


La ora 9 conform ordinului ce mi sa dat la 15 Oct. st. n. 
m'am prezentat Politai Maistrului de la Komandatură. El îmi co- 
munică că a priinit ordinul de a executa negreşit deciziunea Gu- 
vernatorului relativ la plecarea mea la Roşiorii de Vede. In con- 
secintä mă anunţă să fiu gata la 26 Oct. Asta e dovada că recla- 
matiunea mea a fost respinsă. Prezint ofițerului instiintarea de la 


www.dacoromanica.ro 


84 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Central Polifei Stelle ce am primit ieri prin care termenul de ple- 
care e 28 Octombrie, nu 26. Mi s'a reţinut o copie după acest or- 
din şi mi-a zis că la 26 Oct. să vin la dânsul spre a mi se libera o 
foae de călătorie. Toate acestea mi se spune prin interpret, nu pot 
scoate o vorbă, nu pot cere o lămurire; nu plec din Komandatură 
până nu voiu vedea pe Volkman. D-l Marghiloman îmi scrisese 
că omul acesta e dispus a mă servi; cumnatul meu mi-a comu- 
nicat că el s'ar fi exprimat că chiar de mi se va respinge de Gu- 
vernator cererea, va face el ca să nu plec. Mereu am fost încântat 
de promisiunile lui fără măcar odată să dau personal ochi cu el. 
In anticamera lui, un soldat de birou ne întâmpină cu ce voim 
să vorbim cu d-l Comandant? 

Austriacul cu care sunt, îi dă o carte a mea de vizită să i-o 
prezinte, de nu mă va primi voiu pleca. La citirea cărţii de vizită © 
soldatul mă priveşte şi-mi spune că ştie ce voiu, dar d-l Coman- 
dant nu poate să facă nimic, de oare ce petiția ce am dat a fost 
respinsă, iar la 28 Oct. trebue să plec. Mă uimeşte cum acest om 
cunoaşte chestia mea. Totuşi inzist să presinte Comandantului 
cartea mea de vizită. 

Comandantul m'a primit. Bazat că ştie frantuzeste am intrat 
singur. Intr'un salon spaţios, la un birou stă instalat un munte 
de om, sever in infatisare dar elegant îmbrăcat în uniforma lui 
gri. E un invalid în felul lui. a perdut ochiul sting şi acum are 
unul de sticlă, destul de prost montat asa că se vede de la prima 
ochire. Lânsă el mă priveşte cu interes un enorm St. Bernard ne- 
gru, ce stă culcat. Volkman mă primeşte destul de cuviincios, însă 
din frantuzeasca ce îndrugă nu se înţelege nimic, de cât prin ghi- 
cite. Resretă că chestia n'a depins întru nimic de dânsul; el este 
executarul ordinelor poliției secrete. 

Nu văd nici în vorbele, nici în conduita lui pe omul dispus, 
cum mi-a scris d-l Marghiloman, nici pe omul ce va face „totul“ 
cum mă asigurase cumnatul meu. 

Vorbind cu el. fără să vreau mi-a dat o lacrimă în ochi. Că. 
pitanul a văzut-o, ar vroi să nu ies de la el descurajat şi nemul- 
tumit. 

— Spune-mi mie drept, ce ai facut, de sunt asa de inversunati 
sj nemilosi cu d-ta? Vei fi poate unul din oamenii politici ce au 
târât tara în acest războiu? 

I-am arătat cine sunt, cine am fost, ce rol ain jucat şi docu- 
mentul prin care la arestare am fost asigurat că n'au a-mi reproşa 
nimica. 

Mi-a spus apoi ca cei ce ar putea încă face ceva este Central 
Politei Stelle. 

— Du-te acolo, întreabă de d-l căpitan Cadenbach, spune-i ceia 
ce mi-ai spus mie, spune-i chiar că eu te-am trimsi la el, el mai 
poate încă face ceva. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 85 


Am mulţumit omului in care îmi pusesem toata nădejdea si 
am plecat la Central Politei Stelle. 

Central Polifei Stelle este instalat in Str. Doamnei în localul 
Creditului Urban. Este aceeaşi autoritate unde fusesem chemat de 
căpitanul Elckman ca să-mi comunice că sunt liber. 

La căpitanul Cadenbach pătrundem cu anevoe şi numai după 
ce i-am trimis vorbă că vin din partea căpitanului Volkman. El 
are pe birou chiar dosarul meu. In josul petitiei mele sunt vre-o 8 
referate. Câtă lume şi-a dat avisul ca cererea, să fie respinsă! 

Nici aci nu e nici o speranţă. Toate argumentele mele n'au 
nici o valoare, el invoacă raportul d-rului Volf. Uimit, căci ştiam 
favorabil acest raport, îl rog să mi-l citească, să știm şi noi cea 
spus acest doctor. Din cetirea lui reiese cele trei concluzii ce mi 
le-a anunţat în ziua examinării: 1) Boală foarte gravă; 2) Tämä- 
duire lungă; 3) Roşiorii de Vede impropriu pentru a mă căuta; 
dar în acest raport mai e a 4-a concluzie pe care el nu mi-a comu- 
nicat-o. A fost întrebat: 

— Dacă cu toate acestea, va trebui să locuiască Roşiorii, care 
va fi rezultatul, va muri acolo? lar d-rul Volf răspunde: 

— Nu va muri. Boala fiind veche, va rămâne staţionară. 

Mă întreb, acest individ e medic sau câine? Cum? Dus de la 
Imperial, aproape pierdut, în spital, graţie neîngrijirei din inchi- 
soare; mă repun pe picioare, graţie unui tratament special; am 
speranța unei, îndreptări, cum va rămâne boala şi sănătatea mea 
staționară când va înceta tratamentul şi îngrijirea? Nu trebue să 
fie cine-va doctor ca să prevadă că mă voi reîntoarce la starea de 
la Imperial. N'am cuvinte să-mi arăt indignarea faţă de ofițerul 
german, nu contra ofițerilor de poliţie, dar contra medicului care 
a făcut un asemenea referat. 

Cadenbach îmi spune că Roşiorii de Vede a fost ales tocmai 
pentru că are medici şi spital, şi că dânşii sunt şi ei oameni, şi 
dacă se va dovedi că acolo nu-mi va fi bine, să fac de acolo o ce- 
rere şi vor lua măsuri în consecință. Vorbä să fie! Odată dus, a- 
dio! . 

Am plecat cu ideia de a renunţa la ori ce altă intervenire. Am 
scris îndată d-lui Marghiloman rezultatul intervenţiei lui, şi că 
voiu face sacrificiul de a pleca în halul în care mă găsesc. 

Abia spre seară, cu toată încordarea şi voinţa de a mă supune, 
descurajarea mă cuprinde din nou. Voiu pleca de sigur pentru 
totdeauna. Ultimele turburări mi-au redat iar febra. Sguduit de 
friguri şi inundat de lacrimi mă gândesc la greutăţile şi nesigu- 
ranta ce las acasă, si probabil la mizeria în care mă duc eu. Sunt 
momente în cari mă gândesc că numai D-zeu m'ar uşura, scur- 
tându-mi zilele. 


www.dacoromanica.ro 


86 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


PENTRU CE OSTATICII SUNT DUŞI ÎN BULGARIA 
ȘI EU LA ROȘIORII DE VEDE : 

DUMINICĂ 8 OCTOMBRIE. 

Fiind sărbătoare, autoritu{i şi magazine închise, n'am parăsit 
casa de cât spre seară, pentru a face o vizită amicului Dr. Ghiţă 
Andrei Ionescu. De altfel e si prima zi de frig în toamna aceasta. 
D-l Alexandru Marghiloman a avut gentiletea de a-mi răspunde 
la scrisoarea mea de ieri cu următoarea scrisoare ce mi-a tri- 
mis-0 azi: 

14, Str. Mercur. — 91 Oct. 1917 


«SCUMPE DOUN CANCICOV, 


»lmi pare foarte rau că n'am fost informat că expertiza era 
„încrediniată d-rului Volf. Cred că aş fi avut mijloace de acțiune 
„De lângă dânsul. Il cunosc bine personal. 

„In momentul de faţă, aci în Bucureşti nu este nimic de |ăcut, 
„Prefectul însă de Teleorman, d-l Polimeride, este un prielen al 
„Meu, şi voiu avea grijă să-l vestesc. El are credit pe lângă auto- 
„ritățile germane din judeţul lui. Nu este imposibil ca după cât-va 
„timp să obţineţi ca de acolo să vină o propunere pentru inapoie- 
„rea d-tale la Bucureşti. La cea întâi ocasiune vorbeşte şi d-ta cu 
„Polimeride în senzul scrisorii mele, căci se poate sa nu am ocazia 
„foarte apropiată de a-i scrie. 

„La Roşiori caută să vezi pe amicii mei Petre Protopopescu 
„sau Minică Belitoreanu, pe care poate i-ai cunoscut în Parlament 
„şi cari îți vor pulea uşura traiul. 

„Noroc bun! 

„Primeşte te rog incredinjarea sentimentelor cele mai bune“. 

(ss) Alex. Marghiloman 


Mă simt aşa de umilit şi de jenat de bunatatea, ce-mi arată o- 
mul acesta, de care ma desparte politica, în cât nu ştiu ce să cred. 
Asa dar, nici o nadejde de nicăeri. 

Pe Dr. Cealâc înca nu l-am putut vedea, dar îl voiu vedea ne- 
greşit. 

Plecarea. ostaticilor de Vineri se confirma. Azi a mai plecat 
un transport cu arestatii de la Cercul Militar, între cari şi bătrânul 
Carabatescu. Guvernământul pentru prima oară a ţinut să spună 
lumei cauza care a determinat înăsprirea situaţiei internatilor os- 
tatici români, dând un comunicat prin ziarele de azi. 

lată acest comunicat in întregimea lui: 

vAdminisirafia militara a dispus, ca ostiticii român: internat 
la Săveni şi la Tisinana să fie duşi si instalați în afară de hotarele 
României. 

„Această hotărâre s'a luat ca o măsură de represalii, întru cât 
guvernul român din laşi, a pus piedici [fără nici un motiv, trata- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 87 


tivelor penhu liberarea supusilor Puterilor Centrale dust cu sila 
în Moldova. : 

„Mii de germani, austriaci, unguri, bulgari şi turci nevinovaţi, 
au fost încă de la începutul războiului internati de către guvernul 
român, şi în chinuri nespuse târâți apoi in Moldova. Acolo ei sunt 
şi azi ținuți închişi în lagăre, în condițiuni rele igienice, fără hra- 
nă şi fără îmbrăcăminte îndestulătoare. 

„Rudele acestor nenorocifi nu ştiu măcar care din ei a murit 
şi care mai este în viaţă. 

„Guvernele aliate, prin intermediul legajiunilor neutrale, au 
cerut de mai multe luni, ca cei tărâţi în Moldova să fie puşi in li- 
bertate, amenințând pe guvernul român cu măsuri de represalii 
prin luare de ostatici români. 

„Când ameninţarea a devenit realitate, guvernul român a con- 
simțit să pună în libertate pe cei. internaţi, convenind chiar ca ei 
să fie inapoiafi în Muntenia printre liniile frontului. 

„Dar acum de curând guvernul român, şi-a retras fără nici un 
motiv angajameniul luat, şi azi, amână mereu tratativeie în curs 
peniru eliberarea internafilor prin Suedia. 

„Aceasta este cauza care sileşte pe guvernul imperial german 
să hotărască ca ostaticii români să fie transportaţi în afară de teri- 
foriul patriei lor. 

„Puterile Centrale, cari în totdeauna au fost conduse de prin- 
cipiè umanitare, nu vor răsplăti cu aceiaşi monedă gro: iile ua 
rânduite sau tolerate de guvernul român. Ostaticii tor fi numai 
transportaţi în afară de teritoriul patriei lor. Localitatea unde ei 
vor fi internaţi are o climă sănătoasă şi ostaticii vor area deplină 
libertate de mişcare în oraş. Ei se pot întreține cum vor voi după 
mijloacele lor proprii. 

„Bi vor putea corespunde hber cu familiile lor şi vor putea 
primi bani. 

„Conducătorii celor 5 ministere, d ni Lupu Costache, Dumitru 
Nenifescu, Virgil Arion, Grigore Antipa si Alexandru Hina, au 
intervenit in mod colectiv rugându-se ca ostaticii să fie cel puţin 
lăsați în tară. Aceasta rugăminte nu a putut fi satisfăcută de oarece 
trista soartă a celor internați în Moldova, nu poate fi wsuratä de 
cât sub presiunea unei măsuri de represalii. 

„Acum nu mai Stă de cât în puterea guvernului român dela 
laşi co prin punerea în libertate a supuşilor Puterilor Centrale 
Iârâți în Moldo:a, să redea homânilor, cari sunt duşi acum în 
fara străină, patria şi libertatea lor“. 

Măsura luată deci şi contra mea face parte din lanţul repre- 
saliilor înrăutăţite Nici n'ar fi avut altă explicaţie. 

Conduita, guvernului român n'are nici o scuză, cel puţin noi 
nu vedem ce profită guvernului şi intereselor României, încăpă- 
fänarea de a tine încă acolo pe nenorocitii ce i-a târât după ei, căci 


www.dacoromanica.ro 


&8 IMPRESIUNI St PĂRERI PERSONALE 


o spun sincer, că dacă aş vedea un profit pentru Romania din toate 
aceste măsuri, n'aş crâcni de represaliile ce se resfrâng .asupra 
persoanei si libertatii mele, dar încă odată, nu văd de cât aceiaşi 
desconsiderare şi ură a celor de la Iaşi în contra celor ce am ră- 
mas aci. 

Localitatea din Bulgaria unde au fost duşi ostaticii se numeşte 
Troian, e în Balcani, un fel de stațiune climaterică, un fel de Si- 
naia, bulgărească însă. 


ROMÂNII JUSTIFICĂ GUVERNĂMÂNTUL GERMAN 
PENTRU DEPORTAREA OSTATICILOR 


LUNI 9 OCTOMBRIE. 


Comunicatul de iei al Guvernainântului imperial in chestia 
internatilor a deslegat limbile unora cari pâna azi nu indräznise 
a. deschide gura în aceasta privinţa. Vai si ce nevuie era ca unele 
guri să continue a tăcea! Ostatici se iau de un an de zile şi su- 
ferinţe au avut şi mai mari de cât a fi lăsaţi liberi într'un oraş 
din Bulgaria, dar incuinentatu-s’a cineva sa se ocupe de ei ? Acum 
d. C. Stere se încumentează să deschida gura, şi cu o jale prefa- 
cută, arată că i se rupe inima după compatrioţii nevinovaţi exilați, 
dar nu poate — i sar permite oare ?—sa critice măsura guvernă- 
mântului. Și dacă nu poate sa o critice, n'ar fi fost mai bine sa 
tacă ? Pentru ce nevoia de a vorbi azi? Pentru că e incă o ocazie 
de a se da curs urilor și criticilor în contra guvernului din Mol 
dova. Pentru asta, d. Stere nare nici o piedică, nici o îngrădire 
din partea Guvernamantului imperial, din contra, acest guverna- 
mânt e încântat că miseliile lui sunt explicate şi justificate de in- 
suşi proprii fii ai {arm româneşti. Si ce avantaj încă? Că cel in- 
sultat şi acuzat, nu poate şi n'are dreptul să se apere. Nu era deci 
mai bine ca d. Stere să tacă ? Căci de ce este vorba ? De jalea ce 
i-o inspiră situaţia compatriotilor nevinovaţi. Natural ar fi fost ca 
pentru ei să auzim un cuvânt de îmbărbătare, pentru familiile lor 
abandonate o 1orbä de încurajare, nu cuvinte de apărare a dus- 
manului pentru actul său neumanitar, act care îi sângerează chiar 
lui inima. Duşmanul să se apere singur, era destul Bukarester 
Tageblatt şi Gazeta Bucureştilor, nu mai era nevoie să fie aparat 
şi de d. Stere. 

_ De altfel Gazeta Bucureştilor îşi face suficient datoria ei. In- 
tr'un articol de fond intitulat „O măsură forțată” apară gestul 
nemților. Ce e curios, e că toata lumea aceasta, justifică măsura i- 
namicului pe refuzul recent al guvernului român de a da curs tra- 
tativelor, pe când chestia ostaticilor si a suferințelor lor dateaza 
din începutul lui Decembrie 1916. Or, în acest fimp, însuşi comu- 
nicatul recunoaşte că guvernul român s'a arătat dispus să satis- 
facă cererea germanilor şi ca ruperea tratativelor e de dată recenta. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 89 


Dacă e aşa, atunci pentru ce in tot acel interval au continuat ares- 
tările, ducerea lor la Săveni, menţinerea, arestării bolnavilor ? 

Dar culmea neobrăzării ziarului ce în batjocură se intitulează 
redactat de români, e atunci când pentru a justifica măsura bar- 
bară şi refuzul de a da curs intervenţiei celor 5 giranti de minis- 
tere, scrie : : 

„Autoritatea militară a trebuit însă să asculte de rafiunea su- 
»perioard, dictată tot de un sentiment de umanitate, şi sa văzut 
„nevoilă cu părere de rău, să nu accedeze la cererea siranţilor de 
„ministere”, 

Aşa că suntem clarificati, eu plec acum grav bolnav într'o lo- 
calitate unde medicii germani spun că nu mă pot îngriji, satis- 
făcând cu aceasta o măsură dictată de un înalt sentiment de una- 
nimitate german. 

Nu știu carui fapt se datoreşte, dar toţi cei ce mă cunv:c în 
Bucuresti, sunt la cu”ent cu noua mea situaţie. Aristide Aiexar- 
drescu, consilier la Casaţie, m'a oprit azi pe stradă să ia infor- 
matii. Ki se tem că măsura aplicată mie să nu se generalizeze si la 
ceilalți ostatici liberati. 

Ziua mi-o trec căutând să-mi procur cele necesare exilului, un 
lucru nu găsesc de loc, pansarnente si vată. Vata de care am o im- 
perioasă nevoie este afară din comerț. Am făcut o petiție Eforiei 
spitalelor Civile ca în împrejurările în cari sunt nevoit să plec, 
să-mi vândă 2 kilo de vată. Toţi de aci fiindu-mi mai mult sau 
mai putin prieteni, mi s'a admisi cererea aşa că mi-am luat de pe 
suflet, una din cele mai presante griji. 

Din Moldova vine azi o veste tristă, amicul şi colegul meu de 
barou Grigore Cernescu, a murit la Moscova. Era căpitan de re- 
zervă şi plecase în Moldova cu partea sedentară. Cum şi ce fel s'a 
prăpădit în Rusia nu se ştie. De asemeni din laşi se anunţă moar- 
tea profesorului universitar dr. Stănculeanu, ce sar fi prăpădit 
în America. 

Fiul lui Emil Costinescu şi unicul fiu al lui Ionel Brătianu 
ar fi fost şi ei răniți în război. 

E o înbunătăţire a stării morale din toamna anului 1916. Era 
atunci ştiut ca toţii fii oamenilor politici, evitase frontul. O ase- 
menea îndreptare în loc să mulţumească pe canibali ce au fugit 
de pe front ca să facă gazetărie nemteascä la Bucuresti, i-a întăr- 
tat şi îşi bat joc de sacrificiul acestor tineri. ei sunt numiţi ”râni/i 
de gloanefe rătăcite”. 

E atâla laşitate şi mişelie în vorbele astea, în cât mi-a fost 
scârbă şi am aruncat gazeta, in care scrie Carnabatu, soldat mo- 
bilizat, rămas în Bucuresti, [ură să fi văzut frontul, pentru a face 
pe marele Catone la ziarul nemților si pe ilustrul patriot roman 
în cabinetul de din dos de la Central Politei Stelle. 


www.dacoromanica.ro 


9) IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


SOVIETELE RUSEȘTI PROPUN INTELEGEREI UN 
PROGRAM DE PACE 


MARŢI 10 OCTOMBRIE 


Poate pentru ultima oară am pledat azi un proces. Am pus 
multă inimă în susţinerea unei cauze care poate nu merita, dar 
am pus'o graţie celor ce se petrec în sufletul meu. Câţiva prieteni 
ştiindu-mă bolnav m'au facut atent că nu merită cauza atâta 
zdruncin, n'am zis nimic; ce ştiu ci ce se petrece in mine? Sunt 
convins că e ultimul act al profesiunei mele. 

Chestia internatilor stă mereu deschisă. D. Lupu Costache, gi- 
rantul Ministerului de interne, se crede şi el dator să justifice mă- 
sura. Guvernământului gertnan; oamenii aceştia de 1-ar lega ceva 
de neamul românesc ar gasi in Conventiunile internationale de la 
Haga destule argumente în sprijinul apărarii noastre; ei bine nu, 
ei preferă spre a lovi în Bratianu sau în polițistul Panaitescu să 
susțină actul inamicului. D. Costache pretinde că a facut un de- 
mers la guvernul român încă de pe când internaţii străini nu fu- 
seseră duşi în Moldova, dar ca nu a fost ascultat; dacă acest de- 
mers la facut tot asa de necuviincios cum la făcut si pe cel în 
chestia, tezaurului, nu e de mirare că n'a fost ascultat. Ceiace e 
însă un fapt preciz, e acela că atât d-sa éât şi celelalte autoritati. 
atunci când familiile noastre i se adresau ca să ne uşureze soarta, 
toată ardoarea şi-o punea ca să-i convingă. că ce ne fac nemţii e 
putin fatä de purtarea d-lui Brătianu faţă de internatii străini. Si 
dacă familiilor noastre li se vorbea aşa, ne dăm seama ce limbaj 
putea tine lui Mackensen sau politailor nemți, şi ce curaj prindeau 
aceștia în severitatea lor, când represaliile groaznice erau în fafa 
lor justificate însuși de autoritatile româneşti şi de românii de 
seamă. 

Din Moltova şiirile de azi sunt fir& importanţă 

Pe iront, în Flandra a venit timpul unui nou atac al englezi- 
lor. Comunicatul îl anunţă pur şi simplu. Bulgarii s'au hotărit să 
explice în fine succesul englez de pe valea Strumei. Satele pe care 
ei le-au abandonat acum sunt aceleaşi pe cari în primăvară le 
abandonase englezii. Cauza e că, nu pot fi apărate. Deocamdată en- 
glezii le-au ocupat. 

In Rusia comitetul Bovisléio a trimis un delegat la con- 
ferinta aliaţilor din Paris, în persoana lui Skobelew pe care l’a în- 
sărcinat să prezinte în numele Rusiei, următorul program de pace: 

1) Evacuarea Rusiei de către trupele inamice; autonomia Po- 
loniei, Lituaniei si a provinciilor Letone. 

2) Autonomia Arrneniei turceşti. 

) Rezolvarea, chestiei Alsacia-Lorena prin plebiscit. 

4) Restaurarea, Belgiei dintr'un fond internaţional. 

5) Restaurarea Serbiei şi a Muntenegrului. Serbia să primeas- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 91 


EEE — 


că o esire la Marea Adriatică. Bosnia şi Herţegovina să devină au- 
tonome. 

6) Teritoriile balcanice în litigiu să devină autonome până la 
un plebiscit. 

7) România să fie restabilită în graniţele ei anterioare, dar 
Dobrogea să devină autonomă, iar România să dea drepturi e- 
vreilor. 

8) Autonomia provinciilor italiene din Austria, până la un 
plebiscit. 

9) Inapoerea coloniilor germane. 

10) Restabilirea Greciei. 

11) Neutralizarea tuturor strâmtorilor şi a canalurilor de Suez 
și Panama. 

42) Renuntarea generală la despăgubiri de război, 

13) Independenţa tuturor ţărilor în ce priveşte politica co- 
mercială şi renunţarea la o blocadă comercială după război. 

14) Condiliunile de pace să fie stabilite la conferinţa păcii de 
către reprezentanţii aleşi de reprezentanţe naţionale. Aceste condi- 
tiuni vor trebui sa fie confirmate de parlamente. Diplomatii să se 
oblige a nu încheia tractate contrarii dreptului international. 

15) Dezarmarea treptată pe uscat si pe mare şi introducerea 
sistemului milițiilor. 

Natural că sunt numai instrucţiuni, toate aceste dorinţe ruseşti. 


D. MARGHILOMAN ȘI OSTATICII ROMANI 
MERCURI 11 OCTOMBRIE. 


Ziarul Lumina publică următoarea scrisoare pe care d. Mar- 
ghiloman ar îi trimis-o înca de astă iarnă Regelui Ferdinand in 
chestia internărei noastre. 


10/23 Ianuarie 1917 
Sire, 


„Rog pe Majestatea Voastra cu o foarte respectuoasă stăruinţă, 
„să bine voiască să examineze rugămintea pe care am onoarea să 
„I-0 supun. 

„De a doua zi după instalarea lor, autoritățile imperiale au 
„procedat la arestarea de notabilitäji, ca represalii pentru interna- 
„rea, de către autorităţile noastre, a supuşilor germani şi austro- 
„ungari aflați în România sau aduşi din Transilvania. Ni sa spus 
„în chip lămuril că dacă un singur din aceşti deținuți ar părăsi 
„Dământul românesc şi ar fi expediat in Rusia, proprii noşiri de- 
„ținuți ar ji trimeşi îndată în Asia Mică. 

„Aceste urestări, cari se aplică la înalți magistrați, oameni de 
„badcă, comercian[i, personalităţi politice, nu vor înceta decât a- 


www.dacoromanica.ro 


92 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


„lunci când autoritaţile romdnesti vor [i zus în libertate pe deti- 
„nufii asupra curora nu apasă o condamnare de drcpt comun. 

„Starea îngrozitoare în care au sosat aici definufi care se aflau 
„la Ialomiţa şi pe cari de sigur M. V., n'o cunouste, n'a fost de na- 
tură să îndulceasca rigorile acestor măsuri de represiune. 

„De o parte şi de alta sunt suferin{i zadarnice. 

„Majestatea Voastră va. binevoi, ca sef suprem al an matei, să 
„fie de părere că nu e nici un înteres strategic ca ostaticii luaţi in 
„Transilvania și cari în ultimul timp se aflau la Räducäneni, pre- 
„cum şi acei din internați la Ialomiţa, cari ou fost .transportafi în 
„Moldova, să nu fie puşi în libertate. 

„Bi sunt de prea mult tump izolaţi, ca să poată da vre-o înfor- 
„maţie militaré de vre-o valoare oarecme. Studiind procedura de 
„urmat pentru cazul când M. V. ar intra în aceste vederi, pot sa 
„supun M. V. următoarea combinaţie. 

Prizonierti civili ar fi aduşi la un punct al frontierii pe care 
„ar desemna-o Al. |. şi care presupun. că ar fi pe frontul Carpañt- 
„lor, care e mai accesibil decât frontul dela Sud. O delegaţie ofi- 
„cială ar certifica cum că nirt unul din civilii cari întră în catego- 
„Tia mai sus specificată, n'a fost reţinut. Indată ce aceşti prizonieri 
„tor fi predafi autorităților militare austro-germane, avem asigu- 
„rarea ca represaliile exercitate la Bucureşti si th celelalte oraşe 
„ocupale, ar înceta îndata. 

„Au situ dacă M. V. a pulut sa primeasca telegrama pe care d. 
„Lupu Costache I-a adresat-o în această privinţă în numele admi- 
„nistrațiunii. Dar am crezut că e de datoria mea cea mai stricta 
„să fac tot ce îmi stă în putinţă ca sa pun în cunoştinţă pe M. V. 
„Cu ceeace se petrece şi ca sa sugerez o solufiune care poate fi 
ymaterialmente executată. 

„Suferințele sunt prea mari ca să n'am ferma sperunţă că M. 
„V. va voi să uşureze pe acelea cari sunt în puterea Sa să le in- 
„dulcească. 

„Sunt al M. V. foarte supus şi foarte devotat servitor. 

(ss) Alex. Marghiloman 


Nu pentru că ultimele mele raporturi cu acest om sunt pline 
de recunoştinţa, şi am arătat în trecut pentru ce, dar este drept ca 
intervenția lui a fost încă dela început oferita tuturor ostaticilor, 
sincer în dorința de a ne uşura suferinţele, contrar domnului P. P. 
Carp care răspundea celor ce i se adresau lui — „Bine vă face, 
l'afi vrut pe Brätianu să vă guverneze, duceţi consecințele“. 

Presa germană de aci are însa nerusinarea de a afirma cu a- 
ceastă ocazie că măsura Guvernământului imperial a fost executata 
fără a se face vre-o selectiune. Nam cuvinte să mă ridic cu toată 
indignarea contra acestei minpinoase afirmări. Am spus-o totdea- 
una, o ţară, un popor, poate cădea în nenorocire, iar fiilor ei să li 
se ceară orice sacrificiu, dar, acest sacrificiu să aibă caracterul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 93 


demn al datoriei si nu al unei pedepse. Inteleg să ma jertfesc 
pentru copilul şi numele meu, să fiu luat ostatic şi chiar împuş- 
cat pentru că sunt român; înţeleg. Dar n'a fost aşa. Unii prote- 
jati, inlesniti, puşi in slujbe şi demnități, primiţi la masa cu Gu- 
vernatorul şi cu Feldmaresalul, desi şi ei sunt tot români din Ro- 
mânia zdrobită şi ocupată, iar alţii trimişi în puşcărie tot pentru 
ca sunt români dar desemnaţi inamicului ca periculoşi pentru a 
satisface răzbunări politice. A le spune că suferă pentrucă sunt 
români, e o batjocura. E şi infam, e şi las; sa spună verde: 

— Ai facut parte dintr'un partid politic care a Wrut mărirea 
României; ai fost învins si eu sunt invingatorul; viata ta imi apar- 
tine si te tratez asa cum voi vroi. 

Bine; în acest caz primesc pedeapsa, nu pentru că sunt român, 
ci pentru că am fost din acei ce au crezut în nebunia măririi ţării 
lor, când fortele nu ne ajutau; pentru asta sunt gata să fac orice 
sacrificiu fără sa crâcnesc. Miseii nau vrut însă aceasta; ar fi 
creiat din noi martiri şi nu aveau interesul să o facă. In răutatea 
sufletului lor, dupa ce au spurcat şi devastat ci. lui Take Ionescu 
dupa ce au arborat pe acoperiş drapulul german ca o batjocură a 
politicei lui, mă găsesc pe mine care intram în casa aceia, mun- 
ceam alaturi de el, mă bucuram de consideratia lui, în lipsa pu- 
tintei de a lovi in el, mă lovesc pe mine cu inconseclenta celor ce 
bat valurile mării pentru că au înghiţit corabia. 

Acest lucru neamţul nu vrea sa 1 mărturisească, că îi e ruşine 
şi lui. Acesta este adevărul. Au făcut selechune în strângerea osta- 
ticilor. Pe dr. Cantacuzino si pe Ionica Pilat nu ca români, ci ca 
cumnati ai lui Ionel Brătianu i-au ales; pe C. Băicoianu, pe Sä- 
vescu, pe Pilide nu ca români ci ca oameni de bancă liberali, i-au 
ales; pe Radulescu-Motru, pe Virgil Popescu, pe mine nu ca ro- 
mani ci ca părtizani ai lui Take Ionescu ne-au ales; pe Derusi la 
luat pentru că într'o zi la Jokey Club la înjurat pe Von den 
Busche etc. etc. Nici unul n'a fost luat pentru că era român. Nici 
un junimist nau luat, desi şi ei sunt români, nici un conservator 
n’au ridicat, din contra, toate prefecturile şi demnităţile, lor lis'au 
dat. Când e o serbare, toți fac gloată în jurul victoriosului Ma- 
kensen. Acesta e adevărul ce trebue spus sus şi tare, ca să nu se 
uite şi ca România de mâine sa ne poată judeca. 

Am umblat azi ca omul ce nu mai are decât două zile libere 
inaintea lui. Mi-am facut o datorie de recunoştinţă de a mă duce 
la spital sa-mi iau rămas bun dela dr. Cealâc. El e foarte mişcat de 
răul ce mi se pricinueşte, prin punerea în imposibilitate de a mă 
căuta, ceeace nimeni ca el nu poate aprecia. S’a oferit să-mi dea 
orice atestare, am refuzat — primesc soarta. 

Mi-am luat rămas bun dela prieten: ca pentru o plecare 
definitivă. 

Abia seara am deschis gazeta. Din Moldova înştiințări de 


www.dacoromanica.ro 


94 IMPRESIUN! ŞI PĂRERI! PERSONALE 


moarte. Intre alţii văd că a murit Jean Niculescu, fost căpitan -de 
cavalerie, demisionat cu ocazia pronunciamentului din 4894. In 
timpul din urmă era un temut agent electoral liberal. In timpul 
detronării Mitropolitului Ghenadie a avut o aventură eroică. Doam- 
nele ortodoxe conservatoare, făcuse un protest în contra actului de 
detronare a capului bisericii de către guvernul liberal. Un ziar li- 
beral „Gazeia Poporului“ a insultat pe semnatarele manifestului. 
Acest lucru a determinat pe defunctul general Iacob Lahovari, 
fost ministru de război conservator, să ceară socoteală directiunii 
gazetei. Direcţiunea laşă ca totdeauna, în loc de autor a dat ca res- 
ponsabil pe agentul lor, căpitanul demisionat Jean Niculescu, ce 
ocupa de astă dată, postul de inspector comunal. Generalul s'a bä- 
tut cu el în duel şi a fost grav rănit. 

Guvernul din Iasi ar fi luat o măsură din cele mai lăudabile, 
să nu existe nici un ofiţer care să nu-şi fi făcut datoria real pe 
front. Vre-o 500 de ofiţeri ce până azi stătuse numai prin birouri, 
au fost trimişi pe front. 

Glumetul om politic Jean Th. Florescu, a găsit ocazia să a- 
nunfe prin L’Independance Roumaine un îapt generos şi anume 
că a luat iniţiativa să crească pe seama lui 4 copii orfani. Nu se 
poate mai frumos, mai ales dacă din acest fapt nu şi-ar face o re- 
ciamă la gazete. Asa, Lumina de aci, probabil adăposteşte încă pe 
vre-unul din adepţii de culoare ai binefăcătorului, căci scrie un 
articol ditirambic in care fraza ,,D-l Jean Th. Florescu cunoscutul 
adversar al războiului...“ a scos din pepini pe nemtofilii de aci. 
Cum? Jean 'Th. Florescu adversar al războiului? Dar nu era în 
capul masalalelor în seara de 14 August 1916 strigând vrem 
Ardealul ? 

Aşa îl judecă aci, de aceia Papamihalopol a publicat o  scri- 
soare tot în Lumina, prin care tăgădueşte domnului Florescu ca- 
litatea astăzi, de a fi fost cândva adversar al razboiului. Papami- 
halopol după ce arată ce vagoane a traficat în timpul neutralității, 
mai istoriseste că în timpul acela spre a înşela aparențele, faţă de 
clientela sa politică şi economică, pusese pe biroul său în văzul 
tuturor fotografia lui Bismark şi că prezenţa acestei fotografii, a 
putut determina pe redactorul dela Lumina să-i aducă azi omagii 
pentru politica lu: filogermană. 

Cum azi lumea nu prea are ocazie de a mai râde, Lumina nea 
procurat o ocazie. 

In Flandra englezii au cucerit partea de sud a localitații Hu- 
lust. Un atac francez pare a se dezlantui pe Chemin des dames. 

Tot în ziar mai citesc faptul divers: ,,Servitoarea X din servi 
ciul domnului Vasile M. Drumaru a furat...“ 

Numele acesta de Vasile M. Drumaru îmi retrezeşte o amin- 
tire. In timpul celor doi ani de neutralitate a României, când vorba 
ne era în loc de „bună dimineața“: — „intrăm sau nu intrăm“, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 95 


grupul refugiaților ardeleni şi bucovineni 'a jucat un mare rol de 
agitaţie. Ei aveau în fruntea lor trei oameni mai de seamă, desti- 
nafi onorurilor ce urmau să vină, pe popa Vasile Lucaci, pe poetul 
Octavian Goga si pe profesorul Simion Mândrescu. Restul refugi- 
atilor erau sub comanda unui om extrem de îndrăzneţ, un aven- 
turier ce, după ce a cutreerat America să-şi găsească un locuşor pe 
care să-şi câştige pâinea, si negăsindu-l, s'a reîntors in România 
unde, când în poliţia secretă, când controlor la tramvae, aştepta 
vrenuri mai bune. Acest, domn, pe cât memoria ma ajută, se nu- 
mea tocmai: Vasile Moldoveanu Drumaru. Era de o violenţă în 
condei, remarcabilă; colabora la gazetele antantiste şi în special 
la Adevărul, sfidând şi provocând sub semnătura lui, pe oameni ca 
Alex. Marghiloman, ca Von den Busche Ministrul plenipotenţiar 
al Germaniei, ca Contele Czernin, reprezentantul Austriei. Violenţa 
de limbaj ajunsese atât de mare, în cât prin Adevărul, Drumaru 
promitea reprezentanţilor Puterilor Centrale chiar gloanțe de re- 
volver. Domnul Ionel Brătianu care la acea epocă se găsea încă 
în două luntri, era foarte plictisit de conduita acestor refugiaţi şi a 
conducătorilor lor. Orice măsură administrativă şi de poliţie ar fi 
luat contra lor, se expunea la o extremă aţâţare a spiritelor contra 
guvernului, fiind de neconceput să te atingi de un ardelean în 
momentul când se plămădea România Mare. Oamenii din poliţia 
secretă, au aranjat chestia de i-a tras lui Drumaru o bătae soră 
cu moartea într'o noapte, ca să-l mai domolească în nationalism. 
Esit din spital vindecat, Drumaru nu se dă învins. Incurajat de 
oamenii de bună. credinţă din jurul ,,Livei Actiunei Naţionale“ el 
se pune în fruntea unei asociatiuni de propagandă — tot oameni 
entuazişti, de bună credinţă — ce ia numele de Garda demnității 
nationale. Membrii acestei asociatiuni se intitulau G. D. N. (ghe- 
denişti sau gardisti ai demnității naţionale şi purtau la butonieră 
o insigna tricoloră pe care erau gravate literile G. D. N. Sediul lor 
era în fundul cafenelei Imperial. De aci zilnic porneau scandaluri 
de stradă. Ghedenistii căutau pe faţă un conflict între guvernul 
român şi Puterile Centrale, de unde să pornească în fine războiul 
cu consecințele lui — „România Mare“. 

Tinta zilnică a ghedenistilor era împiedicarea de a se vinde pe 
stradă gazetele nemtofile. Cum apărea un vânzător cu asemenea 
jurnale, ieşea dela „Imperial“ garda demnităţii naţionale şi bătaia 
era gata. Poliţia şi publicul formau îndată două tabere, cei întâi 
lua parte vânzătorului de gazete, cei de-al doilea luau parte „dem- 
nitäfii naţionale“ iar scandalul lua zilnic proporţii aşa de mari. în 
cât parchetul a trebuit într'o zi să intervie şi să aresteze „garda“. 
Eroul eroilor era Vasile M. Drumaru. S'a deschis atunci o serie 
de procese penale cu caracter politic, contra eroilor dela G. D. N. 
şi recunosc că în entuziasmul vremurilor acelora, multi oameni, 
sinceri şi patrioţi, îi simpatizau. Imi reamintesc că într'o seară mă 


www.dacoromanica.ro 


JG IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


cheamă la telefon Nicu Xenopol rugându-mă în numele d-lui 
Take Ionescu. ca împreună cu Aurel Iliescu, C. Xeni şi alti prieteni, 
să mă duc să apăr „garda“ înaintea justiţiei, de acuzația de bătae 
si distrugere. Intâmplarea a făcut să fiu reţinut în alt proces, altfel 
cu toată dragostea l-asi fi apărat. 

Concluzia: D-l Brătianu a trebuit să ceară multe scuze repre- 
zentanţilor Puterilor Centrale, dar G. D. N. n'a reuşit să provoace 
conflictul diplomatic care să ne ducă la război. In urma acestui 
irsucces Drumaru a dispărut din circulaţie, iar între refugiaţi 
sa răspândit svonul, ba că lau cumpărat nemţii, ba că l-a plătit 
poliția să se astampere, ba că l-a răzbit foamea si bătaia. Intr'o 
bună zi însă, ne-am trezit cu toţii pe la casele noastre cu o broşu- 
rică semnată V. M. Drumaru, prin care se denunța ării reale, nu 
Țării dela Imperial — care ar fi „un moft“ că Popa Lucaci, Oc- 
tavian Goga şi alţii, sunt nişte ticăloşi şi pungaşi, puşi la cale de 
către Nicu Filipescu să turbure tara. Publicul nu sa emoţionat de 
descoperirea acestui domn, fie care a zis — un mizerabil mai mult; 
ori cum însă, ghedenismul a fost înmormântat. De aceia când am 
citit azi in ziar că V. M. Drumaru e în capitală, om cu servitori, 
dela care hoţii au ce fura. deşi Capitala e sub dominatiunea aus: 
triacilor şi a ungurilor cari îl ştiu cine este şi ce a fost, că este cel 
ce ameninţa pe Contele Czernin cu gloanetele revolvérului, mi-a 
trecut. prin minte o ideie; toata acţiunea lui din timpul neutralită- 
tii, Garda demnitd{ei naționale cu scandalurile dela Imperial, era 
opera unui agent provocator pus în solda Puterilor Centrale, pe 
de o parte de a spiona acţiunea refugiatilor, pe.de alta de a pro- 
voca conflictul între România şi Austria *) 

Pentru ce conflict ? 

Mai zilele trecute, când Kaizerul strabätea cu trenul câmpiile 
roditoare ale ţării noastre, se zice, că la un moment dat privind pe 
geam, şi-a scos chipiul şi adresându-se anturajului sau militar. 
le-a spus: 

— Salutati împreună cu mine câmpiile acestea, graţie bogății 
cărora am putut rezista până azi şi graţie cărora vom învinge pe 
duşmani. * 

Ce a spus Imparatul e mare adevăr; bogatia României în ali- 
mente si petrol, o cunoşteau ei mai bine de cum am cunoscut'o noi 
şi la marea lor strâmtoare nu ne-ar fi tolerat să le-o refuzam. 

Conduita Angliei în 1916 de a cumpăra grâul românesc şi a 
împiedica petrolul să iasa din țară prin masurile luate de Minis- 
terul de finanțe. nu mai puteau fi îneăduite. O singură chestie se 
punea. vor provoca ei Romania sau România le va uşura situaţia 
fiind ea provocatoarea. Deja intrase în spiritul conducătorilor grija 
răspunderei provocatorilor. Rezultatul militar nu îngrija pe Ger- 


*) in registrele lui Gunter, acest individ a fost găsit trecut cu în- 
semnale sume de bani. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 97 
Eee fagi oana anii evens 


mania, avea credința că vor zdrobi România; conduita in două 
ipostase a d-lui Brătianu le facea lor, de aceia au creat rolul lui V. 
M. Drumaru; “conflictul va fi inevitabil; dar d. Brătianu o ducea 
mereu în scuze; presa Puterilor Centrale era nu numai tolerată în 
propaganda ei, ci redactiile ca să poată lucra erau păzite cu armata. 

> Sansa Puterilor Centrale a fost că Brătianu, pentru motivele ce 
va fixa istoria, s'a decis să provoace el conflictul, altfel îl provo- 
cau ele; armata lui Mackensen peste Dunăre era deja concentrata, 
aşa că după 4 zile a putut să atace, iar a lui Falckenhean aproape 
gata, cum sa aflat mai târziu. 

Numai asa se explică că Drumaru este azi tolerat sa stea, liber 

. Oy . 
şi nesupărat în Capitală, şi să mă ierte Dumnezeu dacă păcătuesc, 
dar câţi ca Drumaru vor fi avut duşmanii în mijlocul nostru ! 

Imi reamintesc de un alt patriot remarcabil, de origină si el 
ardeleană, daca nu ma insel, care între 1914 şi 1916 a fost umbra 
părintelui Vasile Lucaci, zilnic nedespartiti. Cine ar fi intrat în 
restaurantul Enescu, între 3—4 ore p. m., i-ar fi zărit într'un colt 
zilnic la aceiaşi masa, digerând copioase dejunuri. Doi ani de zile, 
sub semnătura proprie acest domn a scris cele mai insultătoare ar- 
ticole în Adevărul, la adresa ungurilor. Au mai scris şi alţii, au fa- 
cut teorii şi islorie în revendicarea Ardealului; acest domn n'a 
scris decât insulte provocătoare. Care mi-a fost mirarea la intrarea 
inamicului când am constatat că acest domn nu sa refugiat, ci a 
rămas in Bucuresti? Mai mult chiar, toată ziua, după ocupaţie, 
se plimba ostentativ pe stradă, radios în promenadă. Nici neamtul 
nici ungurul nu l'a jenat cu nimic, desi toţi cei ce au scris contra 
lor şi n'au îugit în Moldova sunt azi sau în lagăre, sau în Bulga- 
ria, sau la Cercul Militar. Să fie o simplă întâmplare, o simplă o- : 
misiune a poliţiei austro-ungare ? Eu cred că nu. El e şi azi pro- 
vocator; când intalneste un cunoscut cu sentimente vechi anti- 
germane, îl întâmpină cu glas tare şi cu înjuraturi la adresa ocu- 
pantilor, doar, doar, se vor descoperi si vor fi aranjaţi cum trebue. 
Si să te miri cum Central Polizei Stelle te-a inhätat a doua zi? 
Altă explicaţie nu există. 

O simplă coincidenţă în ce mă priveşte. 

Eu am fost arestat intro Duminică. Cu trei zile inainte, într o 
Joi séarä, mergeam pe Calea Victoriei spre casa, întovaraşit de un 
prieten, când iata, ca ne întâlnim cu domnul de mai sus, pe care 
amândoi îl cunoşteam personal. 

El ne-a întâmpinat cu o glumă nesärata. 

— Ce, nu mai sunteți la Crucea Rosie ? 

Când au intrat nemţii în Bucureşti, funcţionarii Eforiei Spita 
lelor (eu eram advocat, iar cel ce mă întovărăşea, funcţionar la 
Eforie) au fost autorizați de Crucea Roşie românească de a purta 
o banderolă albă, cu Crucea roşie la mână, ca o garanţie pentru si- 
guranta persoanei pe stradă, neştiind cum se vor purta nemţii. 


www.dacoromanica.ro 


98 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Nemţii au dat ordin să se scoată banderolele Crucei roşii şi să le 
poarte numai cei pe cari ei vor autoriza, din personalul sanitar. 

Ca batjocură deci, eram întrebaţi, văzându-ne fără ele. Vă- 
zând că nu răspundem la răutate, mă întrebă: 

— Ce, pe tine te-a lăsat tot liber? 

— Vezi mai bine de d-ta, i-am răspuns eu, sa nu citească un- 
gurii colecţia Adevărului. 

— De mine nu te îngriji — vezi de tine. 

Ne-am despartit fara nici un gând rău. Duminica am fost a- 
restat, el e şi azi in toată libertatea. 

Nu m'am gândit nici odată la întâmplarea aceasta, azi însă 
când citesc în Lumina că V. M. Drumaru se plimbă şi el pe Calea, 
Victoriei. mă întreb: 

— Să fie numai coincidente? 


JOI 12 OCTOMBRIE. 


E ziua în care trebue să termin cu târguelile, pentru mine 
şi pentru casă. Tot timpul am umblat pe jos. Când soarele a apus 
am căzut literalmente de oboseală; dar sunt mulţumit că am a- 
ranjat toate cele necesare pentru cei ce rămân aci. 

Mâine trebue să mă presint la Komantlaturä, deşi permisul 
de la Central Politei Stelle imi este dat până Duminică 15 (28) Oc- 
tombrie: ma tem încă de surprize. , 

Sentinela, a venit azi să mă anunţe că va veni să mă ia Dumi- 
nică seara la ora 11. 

Eu sunt gata. 

Viaţa, anevoioasă din Capitala se resimte din nou in mortali- 
tate. In datele Stării Civile de ieri se găseşte: naşteri 2 morţi 40. 
In aşa condițiuni neamul se va curäti repede. Autorităţile nu fac 
absolut nimic de câte vorbe sau Ordonanţe, de cari îşi bat joc toţi 
negustorii. Moare lumea de foame, că nare cu ce plăti preţurile 
exagerate. Amenzile nu-i sperie pe negustori, au ei leac pentru 
amenzi. Măsura cea mai sigură ar fi alta, bătaia în piaţa publică 
a contravenientului si nu clientul jupuit să facă denuntarea, el 
nu o face, el e mulțumit că negustorul îi vinde chiar scump; să se 
creeze comisiuni compuse din oameni cinstiţi, de vază, cari să lu- 
creze gratuit şi cari să inspecteze ei singuri prăvăliile şi preţurile. 
Atunci s'ar vedea în adevăr o eftinire a traiului. A 

Comunicatele Statului Major sunt azi importante si variate. 

In Flandra atacul a scăzut, pentru a începe nouă pregătire de 
artilerie. 

Francezii au atacat formidabil pe Chemin des dames cu mult 
succes; iată cum descriu nemţii această lovitură: 

„Francezii au începul teri, în două părți, un puternic atac pe 
Chemin des dames de la valea Aïlette la Nord de Vauzaillon, 
până la platoul de la Nord de Paissy (25 km.) Luptele cari sau 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 99 


desfdsurat înainte de amiază la sudul canalului Otse- Aisne, au a- 
vut un succes alternativ şi au fost cu deosebire crâncene între Ail- 
lette şi înălțimile de la Ostel. Dusmanul care a pornit la asalt az: 
de dimineaţă impotriva liniilor noastre distruse printr'un foc ex- 
trem de violent de şase zile, a întâmpinat o puternică rezistență şi 
n'a putui înainta din cauza yrelelor sale pierderi. Abia mai târziu, 
atacul nou întreprins de trupe proaspete franceze, după o puterni- 
că pregatire de artilerie şi sprijinit de numeroase automobile blin- 
date, pornind din spre Vest împotriva localilăţii Allemant şi din 
spre Sud împotriva satului Chavignon, a permis dușmanului să 
pătrundă în pozilţunile noastre şi să înainteze până la aceste două 
sate. Prin aceasta, pozifiunile situate între punctele ocupate de 
francezi au devenit imposibile de mentinut. In timpul retragerii, 
trupelor au trebuit să fie aruncate în aer şi lăsate în mâna duşma- 
nului bateriile înaintate. Francezii ne-au urmării cu energie, dar 
atacul duşman a fost oprit de rezervele noastre la Sud de Pinon la 
Vandesson şi la mult disputaiul Chavignon". ; 

Un alt atac dat mai jos ar fi eşuat. 

In Asia turcii anunţă: Pe frontul Diala; în fata înaintării en- 
gleze împotriva localităţii Kizil-Robat, trupele turceşti înaintate, 
sau retras conform. ordinului, pe malul de Nord a râului Diala. 

In fine pe frontul italian se pregăteşte o mare ofensivă austro- 
germană. Pentru prima oară se anunţă de pe acest front că ger- 
manii iau parte la lupte. In prima zi austro-germanii trebue să fi 
avut succese, ei anunţa cucerirea poziţiilor itahene de la Flitsch, 
Tolmain şi în partea de nord a platoului Banitza. 

Deci lupte mari pretutindeni. 

Avioanele germane au avut şi ele un succes negativ. Zepeli- 
nurile au reapărut deasupra Londrei. O telegramă din Roterdam 
publicatä aci cu autorisarea cenzurei spune că la 23 Octombrie, 6 
“au 7 zepeline au alacat Anglia, din care 3 au atacat Londra, pro- 
ducând un incendiu şi cauzând 27 morţi si 53 răniţi. In schimb 
zepelinurile întorcându-se prin teritoriul francez, 3 din ele ay fost 
doborate, unul la St. Clement. unul intre Missou si Chateau Neuf 
şi unul la Bourt-Boune les Bains, care a fost capturat fără avarii 
grave. 

Putem zice un succes colosal al zepelinurilor! 


VINERI 13 OCTOMBRIE. 


Chemarea mea azi la Komandatura a [ost ca să ma poarte 
prin 4 birouri ca să se pregătească o foaie de drum pe calea ferată 
fostă română. Un adevărat Stat Major de unterofiteri si soMati 
din birouri, caută pe hartă şi mersul trenurilor, pe unde trebue 
să facă biletul ca să ajung la Roşiorii de Vede. Ei nu vor să se ser- 
veasca în treburile acestea de români, aşa lucrează ei singuri; un 
soldat barbos, caută urmărind cu degetul pe hartă Poşiorii. prin 


www.dacoromanica.ro 


100 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Ialomiţa; eu îl las să caute, ţine tot lungul Dunării, când a ajuns 
prin Dolj m'a plictisit: — Uite să-ţi arăt eu udde e, şi îi arăt cu 
degetul. Până să găsească în mersul trenurilor legătura Costeşti— 
Roşiori a fost altă halima, a găsit-o. Sunt două trenuri pe zi, unul 
de zi, acceleratul pentru militarii Puterilor Centrale şi prin rari 
excepţii pentru civili de seamă sau evrei, cu trecere; al doilea, e un 
tren personal de noapte, pentru uzul tuturor. 

Eu trebue să plec cu cel de noapte ce pleacă din gara de Nord 
la ora 12 jum. (1 jum. ora românească) şi mi se emite un bilet cl. 
III-a. Considerafia cine sunt şi sănătatea mea nu cântăreşte nimic. 
O excepţie s'ar putea face, dar pentru asta trebfie să intervin la al 
II-lea Comandant al Cetăţii. Un moment m'am gândit să solicit 
favoarea de a merge cu acceleratul, dar in cancelaria Comandan- 
tului mi S'a spus că chestia depinde de biroul din Etajul II No. 27. 
M'am lipsit. Biletul va fi încredinţat sentinelei. 

Pentru atâta lucru nu era nevoe să mă mai deranjeze pe mine. 

Pe fronturi, comunicate palide azi. 

Din Flandra nimic; de pe Chemin des dames nimic, ceia ce 
este inadmisibil după comunicatul de ieri, abia în comunicatul de 
seară se spune: „Lângă Pinon şi Chavignon ne-am retras peste 
noapte avantposturile în valea Ailette, iar dimineața cedând pre- 
siunii franceze ne-am retras după canalul Oise-Aisne“. N'o fi o 
spargere de front" leri se zicea că francezii au fost opriţi deşi ur- 
mărirea lor era energică, iar acum cedează încă presiunii lor. 

Pe frontul italian lovitura dată pe Isonzo de Sus, pare a se fi 
terminat prin cucerirea a două localităţi din prima linie italiana, 
luate prin surprindere pe un viscol teribil, de oare ce azi nu se 
mai vorbeşte de o înaintare. Nu e mai puţin adevarat că italienii 
surprinşi au avut mari pierderi în prizonieri. 

In Franţa, Ribot s'a retras de la Ministerul de Externe pentru 
a satisface cerinţele socialiştilor; în locul lui pare a fi desemnat 
Bartou. ‘ 

In Rusia, Sovietul s'a certat cu Kerenski şi acum vrea să-l 
înlăture, telegramele spun că a fost dat judecății. Ce nu se poate 
azi în Rusia? 


SÂMBĂTĂ 14 OCTOMBRIE. 


Azi n'a mai intervenit nici o surpriză; tot mai trigeam spe- 
rante într'o minune, că de undeva să vina salvarea. Prietenii au 
venit să ma vază şi să-şi ia ramas bun. Accept cu cea mai mare 
re$emnare exilul; nu ştiu de nu voiu regreta, dar ne putând duce 
bagaj mult, mi-am luat foarte putin de citit, 5 volume de Ch. Di- 
kens. Cum englezii sunt azi la modă, voiu cerca la Roşiori să fac 
hteratură englezească. Mi-am mai luat o colecţie de legi şi noile 
legi excepţionale, cine ştie, poate că voiu face acolo advocatură. 

Advocat la judecătoria de ocol din Roşiorii de Vede, la sfarsi- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 101 


tul carierii pe care atâţia mi-au invidiat-o, e ceva. Sunt decis să 
muncesc ceva acolo, stau in cea mai complectă lipsă de activitate 
de un an de zile, după ce am trecut prin tortura izolării de la Im- 
perial; cel puţin în ultimul timp în Bucureşti, chiar în casa mea 
tot făceam ceva, aveam biblioteca, puteam lucra, dar la Roşiorii 

de Vede ce mă poate aştepta acum în preajma iernii? Sä-mi încru- 
cişez braţele şi să privesc: de pe ferestre cum bate crivățul sau cum 
se scutură şi se aşează zăpada? Ce perspectivă? 

Deci voiu munci. De nu se va putea, face advocatură, voiu că- 
uta un serviciu, la o fabrică, la un negustor, la o bancă care va 
profita de serviciile mele, nu se poate să nu găsesc, dar în defini- 
tiv voiu face ceva şi voiu omori urâtul. Probabil că jurnale vor 
sosi în orășelul acesta, aşa că şi acolo ne vom ţine în curent cu 
evenimentele. 

Plec într'un moment în care pe teatrul de rezbel se desfăşură 
evenimente mar:. In Flandra au reînceput noi lupte; comunicatul 
german fără a preciza ceva, zice: „Luptele din Flandra au luat azi 
proporțiile unei mari bătălii“. 

Pe Chemin des dames ei recunosc: ,,N’am reuşit cu această o- 
cazie sd salvăm complect materialul de tunuri zidit în timpul ulti- 
melor zile de luptă în pădurea distrusă de la Pinon. In cele lalte 
puncte ale câmpului de luptă, după o victorioasă respingere a ata- 
cului duşman, liniile noastre au fost retrase conform planului, 
înapoia canalului Chavignon şi la Sud-Est de această localitate“. 

Nu sunt strateg, dar asta nu miroase a bine. In fot cazul mai 
bine să aşteptăm să nu ne fie bucuria iar de prisos. Fapt e că for- 
midabile lupte sunt în curs. In timp ce în occident şansele Pute- 
rilor Centrale stau rău, in Italia, ei atacă cu succes pe italieni. Deo- 
camdată se văd numai laudele, mulţi prizonieri, promisii de spar- 
gere a frontului, pe hartă însă e puţin. Tolmain pe care spun că 
Tau ocupat în prima zi, nici odată nu lau dat ca ocupat de ita- 
lieni. Inainthrea la Auza nu se confirmă, iar trecerea, Isonzului la 
Nord pe teritor italian este o maşinărie; acolo Isonzo era chiar în : 
graniţa Ttaliei aşa că la primul atac, teritoriul italian a fost in- 
călcat. Pericolul e în viitor în planul ce paie a fi conceput inami- 
cul; O scoborire de acolo de sus unde au trecut graniţa, direct pe 
valea râului, pune in pericol toată, regiunea dintre Piave şi ac- 
tualul front. Adio atunci Isonzo. o mare catastrofä aşteaptă pe ita- 
lieni. Sperăm că Italia va şti să se apere la Nord de acest penicol. 

In tot cazul, plec în ajunul unor evenimente senzaţionale. 


DUMINICĂ 15 OCTOMBRIE. 


Colosală influenţă are asupra stării sănătăţii mele, supărarea. 
Medicul meu curant de mulţi ani îmi spunea mereu, fereştete de 
emofiuni si de supărări, iar eu râdeam, ce influenţă poate avea? 
Deşi acum nu mai sunt obosit, nam părăsit casa de două zile, to- 


www.dacoromanica.ro 


102 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


tuşi cum a înserat şi se apropie plecarea, simt febra cum mă cu- 
prinde în tot organizmul. Pac toate sfortärile să nu par indispus 
şi demoralizat faţă de ai mei, căci le-ar mări de prisos durerea. 
Soţia mea pare a suporta cu resemnare noua noastră încercare. 
Peste zi, am primit vizita d-nei general Grigorescu ; a rămas mult 
afectată la vestea că sunt exilat şi plec. Ea are veşti, de la genera- 
lul care acum conduce o armată, de la o fată ce se găseşte in Stock- 
holm, fugită cu bărbatul şi cu copilul ei, de la căpitanul fiul ei 
mai mare, prizonier în Bulgaria şi de la doi copii de pe front. Pu- 
ține mame şi soţii au avut de suferit moraliceşte atât, cât femeia 
aceasta, totuşi e de un optimizm şi un cura] rar. Ea e sigură de 
-uccesul aliaţilor noştri. Ce temperamente fericite ! 

Santinela mea n'a mai venit, aşa că sunt îngrijat de bagaj, 
căci nu ştiu nici la cât am dreptul, nici cum îl voi transporta la 
gară. El a lasat vorbă că va veni să mă ia la ora 11 germană şi să 
am trăsură pentru bagaj. Si dacă nu găsesc trăsură ? 

Incă de la ora 10 am ieşit in oraş să tocmesc o trăsură care să 
aştepte la poartă până Ja ora 14 jumătate. Spre norocul meu ant 
găsit un birjar care pentru 12 lei a primit să mă aştepte la poarta. 
La ora 11 santinela a venit. Se numeşte Max, şi lam primit nu ca 
pe un duşman. L'am tratat cu o bautură şi pare ea fi un om de 
treabă. Cum nu cunosc limba, aranjam de acasă, tot serviciul ce 
îi cer până acolo. Cum trenul aşteaptă în gara Costeşti 12 ore, am 
convenit, că ne oprim la 4 în ziuă la Piteşti, vom merge la un ho 
tel să ne odihnim, şi vom sta acolo cele 12 ore. El mai convine să 
aducă sojiei mele scrisoare de la mine cum am ajuns, deşi pur- 
tatul de scrisori chiar între particulari e riguros şi sub grea pe- 
deapsă oprit. De altfel ne promite să facă poşta ori de ori va veni 
la Roşiori, de oare ce dese ori face acest drum. 

La ora 12 jumătate, după o duioasă despărţire de toţi ai mei 
am plecat. 


PLEC SPRE DOMICILIUL FORȚAT 
LUNI 16 OCTOMBRIE. 


Gara de Nord pe care o revăd pentru prima oara de la ocu 
‘patiune, îmi face o impresie penibilă. De sigur, că cu toate cele trei 
incendii ce a avut, zidăria e aceiaşi, nu mai este însă gara ora 
şului civilizat Bucuresti, de altă data. Murdară şi neingrijita, 
numiai scândurărie provizorie pretutindeni, e lăsată pur şi simplu 
fără nici o întreţinere. Aproape neluminată, noroiul de pe scări 
ce întinde cât vezi cu ochii pe sălile spatioase de la intrare. Clo 
zetele publice ce dau pe sala de lângă restaurant, exală un miros 
groaznic şi răspândeşte necuräfemia din ele, pe o rază de trei metri 
în jurul usilor.. Deşi e miezul nopţii şi mai sunt două ore până 
la plecarea singurului tren, salile de la intrare sunt pline de lume: 
dar ce lume! Trei sferturi sunt soldaţi, probabil ce vin sau pleaca. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 103 


in concediu de pe front. Nu sunt soldaţii chipesi ce îi vedem pe 
străzi. Imbräcämintea le e zdrentuita, şi duc în spinare sau târâie 
după ei fel de fel de desagi si boarfe de o culoare dubioasă. Unii 
circulă, alţii stau rezemafi de pereţi, alţii culcati pe jos, alţii urcați 
pe baloturi, pe lăzi, pe cufere. Unii dorm, alţii stau şi privesc la 
iumea ce se frământă în fafa lor şi trag mereu din trabucuri sau 
din lulele ce răspândesc un fum şi mai ales un miros asfixiant, de 
abia iti poţi trage sufletul. 

Printre ei sunt răspândiţi grupuri de ţărani, femei şi munci- 
tori de ai noştri. Nici un surtucar nicăeri. Pe pereţi sumedenia de 
firme şi inscripţii, ordine şi ordonanţe nemtesti. Sunt instructii ne- 
cesare, dar pe care populația nu le înţelege. Nu e un hamal, sau 
funcţionar român ca să-ţi dea o informatiune. Bufetul e închis, 
probabil din cauza orii înaintate. Sălile de aşteptare cl. I si a Il-a 
sunt desființate şi servesc de depozite. Există o singură sală de aş- 
teptare, cea de cl. III-a cu câteva bănci de lemn lângă pereţi. Mai 
sunt 2 ore până la plecare. Sala aceasta geme de lume, majoritatea 
culcatä pe jos doarme şi sforăie. Eu cred că nu sunt drumeti, sunt 
nenorocifi ce n'au domiciliu şi vin de dorm într'un adăpost public 
ferit de ploaie şi vânt. In tot cazul nici unul nu are aerul de că- 
lător grăbit. Sunt şi oameni de prin judele, ţărani cari stau zile 
întregi în gară ca să poată obţine biletul de plecare. 

Călătoria e foarte dificilă. E un singur tren pe zi pentru popu- 
laţie, pentru o directiune, iar la acest tren e unul sau maximum 
două vagoane pentru populatiunea românească, şi acesta de clasa 
III. Ca să te urci în vagon nu se mai cere azi un ausveis special ci 
numai bilet de călătorie. Biletul acesta se obţine însă foarte greu. 
Ne având ce face şi unde să mă odihnesc, am stat să privesc la sce- 
nele cu obţinerea biletelor. In marea sală unde erau înainte ghise- 
urile şi anume în partea unde se vindeau cele de clasa I, se vând 
acum biletele publicului de clasa III. Publicul e ţinut la distanţă 
de sala aceasta printr'un cordon de soldaţi nemți, cu armele. ‘Or- 
dinea e ţinută cu strigăte şi cu patul pustii. Am azistat la bătăi se- 
rioase. Publicul înghesuit a fost lovit cu pusca, cu ciomege si°cu 
scaune, färä a alege unde dădeau şi în cine dădeau, numai să 
oprească înghesuiala. Şi zbiară soldaţii ce lovesc, de răsună sălile 
vaste, de dulcea limbă a lui Kant. In fata acestui cordon îndepăr- 
tat de ghişeu se plimbă un gradat cu un biciu în mână. El alege 
din mulţime după placul lui, pe două zeci de persoane, cărora le 
permite să înainteze şi să facă coadă la ghişeul de bilete. Fac ta- 
ranii coadă de frica biciului. Când cei 20 au obținut bilete, grada- 
tul reapare şi desemnează pe alţi 20. E un concert de strigăte şi ¢ 
rugăciuni ; fiecare imploră dreptul lui. 

— Eu domnule, eu, stau de 3, altul de *% zile şi nu-mi vine 
rândul. 

Fiecare cere, fiecare explică în româneşte neamtului care ha- 


www.dacoromanica.ro 


104 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


bar n'are de ce i se spune. Atât ştie, că ce vor oamenii aceştia. O 
femeie de prin Muscel, în costum naţional, întinde mâinele şi se 
roagă: 

— Am domnule „fini kinderi” mor de foame acasă, dă-mi 
drumul să mă duc. 

Gradatul n'o simpatizează, îi carpeste un biciu peste mâinele 
intinse .şi goale — Nein! şi drept răspuns face semn unei femei 
din fundul sălii, să vină ea, că nu se înghesueşte. E numai bunul 
plac. După ce s'a emis vre-o 60 de bilete, publicul a fost evacuat 
de cordon, să vină mâine seară. 

Max, sentinela mea stă lângă mine, intelege nelinistea mea si 
imi face semn ca eu să nu am nici o grijă, el are bilet şi o să fie 
şi loc în tren. S'a ocupat de bagajul meu, l’a predat, mi-a dat re- 
cipisa şi îmi poartă geamantanul. S'a aşezat pe un balot şi mi-a 
tăcut semn că ma pot plimba pe sală. Ora şi jumătate ce am stat 
în atmosfera aceasta în picioare, mi s'a părut o zi. Febra, apărând 
n'am putinţa să iau un praf de chinină, un pic de apă nicäeri. 

La ora 4 şi un sfert publicul a fost invitat a trece pe peron. 
Trecerea, pe peron se face printr'o vastă sală unde sau instalat în 
lemnărie, adevăratele labirinte, ca să nu se poată inghesui publi- 
cul la controlarea biletelor. Cu toate acestea şi aci mare înghesu- 
iala, asa că plesniturile peste cap şi peste spinarea celor ce se in- 
ghesuiesc. nu au lipsit. Max m'a luat de mână şi îmi face semn 
să aşteptam, să nu ne jnghesuim. Sângele lui rece şi răbdarea ce o 
are mă face sa cred cd o să rămânem fără loc în vagon. Când am 
ajuns însă la vagon, am avut explicaţia räbdarii lui. Noi avem va- 
gon rezervat, de oarece noi cälätorim cu „vagon special“, Ce cinste! 
Am ajuns şi eu ca Alecu Constantinescu sa voiajez cu „vagon spe- 
cial”: Vagonul meu are însă o denumire curioasă. „Vagonul de 
transport al areşiaților”. Asa călătoriau şi înainte de a veni nemţii, 
pensionarii de la Ocnele Mari sau Doftana când veneau la Bucu: 
resti. La noi se chiamă însă „dubă“. 

Ei bine, astă seară călătoresc gratuit pe crmntul Germaniei, 
cu duba. Adevărul este însă că nu e vagon c tii. E un vagon 
solid, mare de cl. Ill-a cu compartimente, uu. destinat numai 
transportului de arestaţi şi prizonieri. 

Ne-am urcat. Pe peron e puțină lumină,.în vagon e întuneric 
totuşi din putina lumină a peronului, putem vedea unde am intrat. 
Cabina are 2 banci pe cari pot sta câte 3 persoane. Eu mu aşez in 
fund la geam. Santinela se aşează în fala mea. Imediat după noi 
se urcă un soldat neamt cu arma, ce întovărăşeşte un sergent ro- 
mân de infanterie. Figura nu i-o pot distinge, dar intru în vorbă 
cu el. E plutonier din regimentul 6, evadat din lagărul de prizo- 
niert de la Slatina şi readus la lagăr pentru a fi dus în Germania. 
Inainte de plecarea trenului se mui urca două santinele austriace, 
ce trag dupa ele, patru ruşi prizonieri evadați şi prinşi în nişte 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 105 


bordee din marginea Bucureştiului. Soldaţii au ocupat cele două 
locuri libere pe bănci, ruşii nu mai au loc, ei îşi pun nişte boarfe 
mizerabile în filea, iar ei se trantesc la pământ, doi se vâră sub 
banc} şi sub picioarele noastre. Când trenul plecând a eşit de sub 
acoperişul gării, cabina s'a luminat, afară e o lună splendidă.. A- 
cum am putut privi ruşii. Sunt ca nişte fiare, animale, nu mai 
»unt oameni. I-a desfigurat mizeria şi vai ce zdrente si murdarie 
pe ei. Păduchii trebuie să colcăie. Frica de tifos exantematic ne-a 
cuprins pe toţi. Nu e însă nici o scăpare. Ideia ne face mâncărime, 
aşa, că toată lumea cât a ţinut drumul s'a scărpinat. Pe lângă toate, 
ruşii exală şi un miros ce ne-a silit să deschidem ferestrele cu tot 
frigul ce vine de afară. 

Grozav voiaj. Cu boala mea n'am voe a sta pe o banca tare de 
lemn Dar ce să fac? Toată musculatura mi-a intepenit, asa că 
lupă două ore de mers nu mam mai putut ridica în picioare. Du- 
rerea statului pe banca de scândură s'ar mai uşura dacă aşi putea 
să mă razem pe spate şi să întind picioarele. Max îmi face loc să, 
le întind sub el, dar nu pot să sprijin spnarea de scândură. Oasele 
mele în spete sunt asa de goale si eşite, în cât nu pot suferi atinge- 
rea, spetezei. Am impresia ca ma razim pe schelet. Mă gândesc la, 
idealul de a fi în patul tău si la fericirea celor ce dorm într'un as- 
ternut. Câţi îşi dau seama de ce putin trebue unui'om să fie fericit? 

La Piteşti am ajuns la ora G dimineaţa. Conform înţelegerii 
le acasă cu Max, ne-am dat jos să rămânena cele 12 ore în oraş 
pentru a ne odihni şi-a nu aştepta în gara Costeşti legătura. Asa 
am scăpat de vagonul special. Ruşii trebue să mă fi binecuvântat. 

Gara Piteşti e şi mai degradată ca gara Bucureşti. Aci pe lân- 
ga murdarie, lipsesc si geamurile de pe la odăi. In locul geamu- 
rilor sunt bătute scânduri. Intrim într'o odae unde e un pic de 
lumină. E fostul restaurant. Odaia e împărţită în două comparti- 
mente printr'un zid de scânduri nedate la rândea. Pe o uşă im- 
provizată stă scris pe nemteste „numai pentru ofițeri“. Aşa că, noi 
ramânem dincoace unde este tejgheaua. Aci un individ vinde 
pâine, vin şi cafea. Cafeaua e cerută de toţi. E o zeamă neagră de 
orz prajit, fără zahăr şi se vinde 25 bani jumătate de pahar de 
apă. Toţi soldaţii ce intră o cer şi o beau cu multă plăcere. 

Sunt şi două mese mari de brad nevopsite şi îmbibate de vin, 
cafea, grasime şi apă, iar în jurul lor câteva scaune. Spre marea 
mea mirare Max se descinge, îşi scoate ranita din spinare si isi 
face loc de odihnă pe scaun. Are aerul că nici vorbă nu e să mer- 
sem la hotel aşa cum fixasem la Bucuresti. Ocup si eu un scaun 
si aştept. De la o vreme fac semn lui Max dacă nu mergem să dor- 
mim la hotel? El îmi răspunde ceva ce nu pricep Voia să-mi spue 
că nu putem intra în oraş până nu se luminează. La ora 7 am por- 
nit-o spre oraş, încet si pe jos. , 

Am întrebat de un hotel bun pe un cetatean şi mi-a recoman- 


www.dacoromanica.ro 


106 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


dat hotelul Bristol. Cetăţeanul trebue să ii fost vre-o ruda cu ho- 
telieru de l-a protejat aşa. In loc de hotel am dat peste un fel de 
han. Am cerut 2 odăi. Am călătorit mult în ţară, cunosc toate ora- 
şele, n'am dat nici odată de hotel mai murdar şi mai ruinat de cât 
acest pretentios „Hotel Bristol" — ba să fiu drept, la Turnu-Măgu- 
rele am văzut unul si mai rău. Odaia ce mi sa dat a avut însă o 
calitate, a avut pat cu saltea şi asta m'a făcut să iert murdăria. 
M'am aruncat aşa îmbrăcat pe pat şi cu toată iritatia drumului, 
am adormit şi am dormit până la ora 10 jum. 

Pe urmă de~urat, am scris notele de drum şi profitând că ală- 

turi Max sforăe încă, am sters-o în oraş. Timpul s'a făcut frumos, 
8 soare şi destul de cald. Şi orașul acesta e ocupat milităreşte de 
germani. Toate clădirile importante sunt ocupate de militari. Fru- 
moasa, clădire a tribunalului e transformată într'un spital militar. 
in tot oraşul afară de Gr. Coandă n'am întâlnit nici un cunoscut, 
toți sunt refugiaţi. 
d După ce am dat bani santinelii să se ducă să ia masa şi să 
mă scutească de tovăraşia lui cât voi sta în oraş, mam dus la un 
birt pe strada. mare de am luat dejunul. Inca s'a putut mânca bine 
la Piteşti şi chiar ieftin, în schimb n'am văzut de când sunt mus- 
cărie strânsă într'un local, atât cât era în birtul acesta. Zeci şi sute 
de mii. Geamurile erau o negreală. Tablouri, mese, lampi, făceau 
struguri. Nu-mi aduc aminte bine din geografie marca judeţului, 
nu se poate să nu fie o muscă. 

Un vânzător îimioferä Gazeta Bucureştilor; mai am 5 ore până 
la tren, am timp să citesc insanitatile aduse din Capitala. Birtasul 
imi serveşte un vin „de Florica“ roşu, excelent. Păcat, că nu ştiu 
de unde să mai iau pe Max, aş face o beţie cu el, în calea să in- 
trăm veseli în Roşiori. 

In ziar citesc dezastrul italian pe Isonzo Tot ce au dobândit 
aliaţii noştri doi ani şi jumătate, pas cu pas, sacrificiu cu sacri 
ficiu, zi cu zi, pierd într'o singura zi. E fenomenal. Tot frontul, de 
la isvoarele Isonzului şi până în Adriatica e în plina retragere for 
tata. La Sud au pierdut Monfalcone, la mijloc Goritia, iar la Nord 
austriacii ce scoboară în văile italiene au cucerit Cidevale. Lovi- 
tura, ce se dă italienilor e așa de mare, în cât în primul moment 
te terasează. 

Tot în ziar găsesc descriptia d-lui Vugil Arion a ultimei sale 
audiențe la regele Carol în ziua morţii. audienţă din care trage 
concluzia că un Hohenzollern ca el, n'ar îi intrat nici odată în raz- 
boi contra Austriei, cum a facut-o regele Ferdinand. Această afir- 
mare cât şi locul unde mă găsesc, îmi reaminteşte cum am cunos 
cut întâiaşi dată Piteştii. Deşi lucrul s'ar parea tot aşa de fara rost 
in comparaţie ca şi legătura dintre scripcă şi iepure, totuşi veţi ve- 
dea, că are unul. 

Era prin anul 1894 vara, mai precis, era în anul procesului 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 107 


Memorandumului de la Cluj şi după condamnarea fruntaşilor din 
Comitetul Naţional ardelean. Studentimea universitară împreună 
cu Liga Culturală, condusă atunci de Vasile Ureche, agita teribil 
în România „iridenta“ în contra Ungariei. Regele Carol în vara 
aceia fusese în străinătate la băi, iar la reîntoarcere proiectase sa 
se oprească o zi la Curtea imperială din Viena. 

Presa, din ţară, Liga şi studenţii, se opuneau acestei vizite ca o 
protestare în contra verdictului de la Cluj. Studentimea mai ales, 
răsturnasem Bucureştiul pe dos cu agitatiile noastre, spre marea 
disperare a guvernului de atunci a lui Lascăr Catargiu şi a Minis- 
trului de externe Alexandru Lahovari. Mă găseam pe acea vreme 
în fruntea mişcării studenţeşti. Se anunţă de odată în Capitală că 
Regele soseşte în țară şi ci nu se mai opreşte la Viena.’ 

Acest gest, noi studenţii l-am revendicat ca un succes al nos- 
tru. Regele trebuia să sosească in Bucuresti a doua zi de dimi- 
neat& prin Vârciorova. In secret ne-am adunat si am decis ca la 
ora 5 seara, câţi se vor putea, să venim la gară să luăm trenul de 
Vârciorova si să eşim înaintea Regelui la Piteşti. La ora 5, fără să 
banuiască nimeni, doua sute de stuidenţi au ocupat trenul pe gra- 
tis. Poliţia prinzând de veste a anunţat guvernul. Primul ministru 
Lascar Catargiu în persoană, azistat de Prefectul de poliţie Colo- 
nelul Rasty, au venit la gară. Amenintärile au fost de prisos. Par- 
lamentările au reuşit. Noi pretindeam că facem act de dinasticism 
si de patriotism, nu de anarhie, cum striga Colonelul Rasty. Bă- 
trânul Catargiu, om cu minte, s'a dat convins şi ne-a lăsat să ne 
ducem chiar fără plata, ca anarhistii — cu o condiţie, că nu 
vom turbura ordinea în Piteşti şi mai ales liniştea Regelui care la 
sosirea trenului va dormi. Asa am cunoscut pentru prima oară 
Piteştii. Am hoinărit toată noaptea oraşul, iar în zorii zilei am 
fost în gară. Trenul regal a sosit pe la 6 dimineaţa. Spre marea 
deziluzie a autoritatilor ce veniseră nepregătite şi spre marea noas- 
tră bucurie Regele Carol nu dormea. El fusese instiintat de cu 
seară de isprava studenţilor si a tinut să fie treaz. Ii era aşa de 
uşor să doarmă, mai ales că gestul era politic si politic „irident“. 

Când trenul a intrat în gară, M. S era la geam, cu fereastra 
deschisă. Uralele noastre lau impresionat, s'a coborât din vagon 
in mijlocul nostru şi ne-a vorbit. Un student a ţinut o cuvântare. 
Cand a terminat, într'un glas am strigat toţi: 

Trăiască Carol I, împăratul tuturor, românilor! 

Pare că îl revăd, zâmbind, strigând şi el destul de tare, cu ac- 
centul lui stricat şi reşchirat: 

'Trăiasca studentimea universitara româna! 

A fost un delir, 

Nu ştiu dacă Alexandru Lahovari a făcut sau nu, cu această 
ocazie, scuze la Viena şi Pesta, de un lucru poate fi sigur d. Virgil 


www.dacoromanica.ro 


108 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Arion, că Regele Carol a zâmbit ca un om fericit la urarea noastră 

de ,mpärat al Tuturor Românilor“. A fost momente în care si 

Regele Carol a fost şi „bun român“. lată pentru ce gestul regelui 
erdinand nu trebue luat în zeflemea. 

Acum se vede ce legătură era între intervievul de azi al d-lui 
Virgil Arion şi faptul cum am cunoscut pentru prima oară Piteştii. 

Drumul Pitesti-Costesti-Rosiori, l-am făcut în condițiuni mai 
bune. Vagonul nu mai era „special“, ci un simplu vagon militar 
de cl. III-a, fără cabine. Am ocupat o bancă întreagă. Max şi-a 
transformat mantaua în pernă şi mi-a oferit-o să mă culc. Pe cele- 
lalte locuri s'au instalat cinci soldaţi bavarezi, de o veselie mare. 
Au cântat ore întregi în cor, acompaniati de armonică, fel de {el 
le cântece nemtesti dintre cari n'au lipsit nici ,Wacht am Rhein“ 
nici „Deutschland, Deutschland uber alles“. 

La ora 10 am ajuns la Roşiori. Ne fiind trasuri, am luat-o pe 
jos. Max supra încărcat cu munifia lui şi bagajele mele. Orașul e 
in complet întuneric, iar luna nu a apărut încă, asa că abia: putem 
înainta pe străzile pe cari nu Je cunoaştem. Nici o licărire de lu- 
mină în casa cuiva, ca să ai intpresia că esti într'un mediu locuit, 
Am mers direct la Komandatura Etapei locale. Ea e instalată în- 
tr'un impunător palat, e fosta Primărie a oraşului, o clădire ce 
contrastează grozav cu restul târgului, de o modestie remarcabilă, 
ca să nu spun altfel. Palatul Komandaturei străluceşte de lumină 
şi încă, de lumină electrică, ceea ce e un contrast isbitor cu întune- 
cimea târgului. Deşi ora e asa de înaintată, funcţionarii militari 
germani înca lucrează. Max a dat explicaţiile necesare unui birou 
şi a cerut bilete de quartir pentru amândoi. Toate casele particu- 
care sunt înscrise la incartierare cu capacitatea lor; se tin tablouri 
zilnice de locurile vacante; ori cine vine în interesul ocupanților . 
sau din ordinul lor, trebue să fie incartierat. Cum nu voesc să de- 
ranjez pe vreun cetăţean în mijlocul nopţii, am cercat să explic 
printr'un interpret, că eu n'am nevoe de încartierare şi că sunt 
dispus a merge la hotel. Nemţii din birou s'au uitat la mine, au 
zâmbit, iar cel ce scrisese biletul de quartir, l’a rupt. 

Am plecat la hotel. Din Bucuresti cunoscutii mi-au recoman 
lat hotelul Beliloreanu. La hotel acelaş întuneric beznă ca şi pre- 
tutindeni. Un om pe care-l gasesc în gang îmi explică că nu mai 
există hoteluri, au fost desfiinţate prin rechizitionarea lor. Acum 
pricep de ce a zâmbit neamtul când i-am refuzat quartirul. Ce e 
de făcut? E ora 11, nu cunosc nici oraşul, nici pe orăşeni. Câţiva 
indivizi se strâng în jurul nostru; un bătrân se recomandă comi- 
sar de poliţie şi se oferă sa-mi găsească o odae provizorie. Cu un 
sergent de strada descult şi în ismene, sculat nu ştiu de unde, mă 
trimite în str Elena Doamna No. 1. O pornim imediat. Max abia 
isi tine munitia si geamandanul. La gazda unde ajungem repede, 
e întuneric complet. Gardistul bate într'un geam, iar o femeie ba- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 109 


trânä, desbrăcată, aproape în piele, despletitä, cu părul alb si cu 
fata oribilă, apare la un geam cu un opaet in mână. 

— E liber quartirul? 

— Liber, a răspuns bătrâna. 

Urcăm pe o scară laterală de scânduri putrede şi demontate 
ce joacă sub picioarele noastre, cu riscul să ne frângem gâtul. In- 
traţi pe o săliţă în care mizeria strigă de la prima ochire, suntem 
introduşi într'o odăiță mică, îngustă şi care are în loc de fereas- 
tra un mic ochiu de lumină. In cameră este un pat de fier, o me- 
suţă şi un scaun de pae. Pe un alt scaun de lemn e un lighean ce 
o dată a fost smälfuit cu alb şi o cană pentru apă. E tot mobilie- 
rul. N'am nici o alegere de facut, rămân noaptea aceasta aci. Con- 
cediez pe Max, care are un quartir probabil mai agreabil, iar 
mâine dimineaţă înainte de a pleca la Bucuresti va veni să-mi dea 
instrucţiuni ce mai am de făcut, şi să-i dau, o scrisoare pentru so 
tia mea. | 

- Batrâna a pus”opaeltul pe masă şi se apuca să facă asfernutul. 
Acum o vad bine; e o femeie intre 60 70 ani,'ce probabil a dus 
multă mizerie. Impresia ce imi face capul ei nepieptănat si sbâr- 
cit, cu ochii omului trezit din somn pe neaşteptate, şi mai ales 
cămaşa, cu care e imbracata asa de sumar, făcută din histe carpe 
le diferite culori, sfăşiata la piept şi la poale, pe unde se vede o 
piele vânată şi increlitä, ca de friptură de vițel la tavă, este a unei 
+răjitoare ce vedem în filmurile de cinematograf. 

O rog, sa mă lase singur. 

Vai ce mizerie e în jurul meu! Trebue să uit cine sunt, sa wit 
ca sunt om, să mă consider un simplu animal ca să pot ramâne 
să ma odihnesc pâna la ziuă. In' viaţa mea am dormut şi in pa- 
lure şi în bordee si sub maşina de treerat. Imi amintesc că intr'o 
escursie pe Ceahlau eram pe vâri, când n-a apucat v ploae toren- 
țială ce ne-a împedecat sa coborâm, si pe ploaia ce a durat vre-o 
8 ore am ramas noaptea. Nici un adăpost, nici colibă, nici o scor- 
bură. Muschiul de afine pe care călcam era ca un burete imbibat 
de apă, iar pe picioare nu mai puteam sta. Ei bine, atunci ca şi a- 
cum mi-am zis că sunt un simplu animal, ca boul. ca bivolul, ca 
porcul şi m'am lasat în plină apa şi am răbdat ca şi animalele 
ploaia, si apa, până la ziuă. Acelaş lucru am să fac acum, am sa 
mă las în patul acesta oribil de murdar, fara sa mă mai desbrae, 
cu ideia că sunt un simplu animal. 

Am vrut să încui uşa, dar nu numai că n’are cnee gs. zutor, 
n'are nici clant& sau broasca. Şi chiar de ar avea ar fi de pri- 
20S, uşa a avut odată geamuri, acum ele sunt înlocuite cu nişte 
frântur de tabla ruginită luată, de pe vre-un maidan, iar alte cer- 
-evele sunt lipite cu hârtie. Cine ştie in ce casă mă găsesc? Nu pot 
dormi aşa, O ideie, iau cele două scaune şi le pun plecate în uşă: 
dacă cineva cearcă să intre, la va răsturna, se va face sgomot si 


www.dacoromanica.ro 


110 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


mă voi trezi. La marginea patului zärese un topor ce ma impre- 
sionează şi mai urât. Dacă omul ce am întâlnit în stradă la mie- 
zul nopţii nu era un subcomisar, ci un borfas de ocazie? 

Inainte de a mă culca scriu câteva rânduri pentru acasă ca să 
le expediez prin soldatul Max, de dimineaţă. Nam terminat scri- 
sul când observ pe masă, pe mâini, pe haine, peste tot, zeci, sute 
de gândaci roşii şi scârboşi ce mişună cu repeziciune. Caut să mă 
scutur şi să-i ucid, sunt mai bine de cinci-zeci. Hotărât lucru că 
aci e cuibul unei vrăjitoare. 

Inainte să sting opaetul, m'am uitat sub pat să nu fie cine 
ştie cine. Numai vre-o doi spre zece dovleci roşii, inofeusivi. Am 
pus toporul lângă căpătâiul meu, pentru orice eventualitate şi am 
stins parodia de lumină. 

Inainte de a putea închide ochii, mi-am amintit că astăzi este 
aniversarea nasterei mele. 


IN ORASUL DE EXIL 
MARTI 17 OCTOMBRIE. 


Frigul din odae, unit cu oboseala, m’au ajutat sa n’am o noap- 
te albă. Cand sa luminat de ziuă am putut examina odaia; e o 
simplă magherni{a alipită de corpul principal al clädirei si fostă 
bucătărie. Zidul e de välätuci, cräpati aşa de tare, că din odaia 
întunecoasă văd prin crăpăturile „zidului ca afară e lumină. 
Max a venit la 6 dimineaţa, căci se reîntoarce la Bucuresti cu tre- 
nul de 8. Mă ajută să merg la gară să-mi scot cufarul şi să mi-l 
aduc la faimoasa gazdă. I-am dat scrisoarea şi după ce am primit 
instructiile lui într'o limbă păsărească şi prin gesturi, a plecat. 

La ora 9 am trebuit să mă prezint la Etapă, Colonelului. Sef 
este Colonelul Zimerman care m'a primit în azistenta unui inter- 
pret, un evreu din localitate. Mi-a spus că e dator să-mi dea in- 
structiunile conduitei ce am de urmat în localitate. Mi le-a prezen- 
tat scrise pe à hârtie în nemfeste, iar interpretul mi le a tradus. 
Ele sunt: 

1) Mă voi prezenta, aghiotantului său în biroul Komandaturei 
de două ori pe zi, la ora § jum. dimineaţa si la ora 5 seara. 

2) Nu voi părăsi locuinţa ce mi-am ales o, de la ora 8 seara, 
până la ora 6 dimineaţa. 

3) Nu voi trece bariera oraşului în afară. 

4) Nu voi expedia nimărui scrisori, fară a fi depuse pe biroul 
komandaturei spre cenzurare. 

“ După ce am semnat că am luat notă de instrucţiuni m'a con- 
gediat. 

Mi-am facut apoi apariţia în târg. Centrul târgului e la in- 
crucişarea celor două strade mai principale. In acest punct, pe o 
rază de maximum 100 de metri în toate direcţiile, se reduce oraşul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 111 


propriu zis. Aci e statuia lui Mănciulescu, un fost Primar al ora- 
sului, aci e Primăria, Poliţia, Băncile, Cafeneaua, Farmacia, Cine- 
matograful, marele comerţ şi ruinele unui mare incendiu. 

Nemţii ocupând Palatul Comunal, Primăria şi Poliţia sau mu- 
tat în câte o odae din hotelul Belitoreanu. Ca să încapă în două, 
odäite, nemţii au cotorosit de arhive. Toate dosarele autorităţilor, 
primăriilor rurale, subprefecturilor, băncilor etc., exceptându-se 
numai actele de stare civilă, au fost ridicate de nemți şi trimise în 
Germania să le retopească şi sa facă hârtie, saci sau stofe. Până si 
arhiva Băncii Nationale din Turnu Magurele, imi spunea cine-va 
azi, a fost ridicată. In tot judeţul măsura a fost executată cu stric- 
tetä, şi probabil că nu numai Teleormanul a primit asemenea or- 
din. Pe un maidan al oraşului stationa azi zece căruţe cu dosare, 
aduse de prin comunele rurale, asteptand predarea. 

In fața poliţiei am întâlnit prima figură cunoscută, pe Gogu 
Cristodorescu fost coleg în parlament. E mosier în judeţ şi a venit 
din întâmplare la oraş. După ce a aflat pätania mea mi-a prezentat 
pe nişte domni din anturajul lui: pe politaiul târgului C. Jalova, 
pe directorul poliţiei C. Axentie si pe un director de bancă. Toţi 
erau preveniti de sosirea mea, de un inspector al societăţii de asi- 
guräri „Generala“. Prima mea grijă a fost să mă interesez de d-nii 
Petre Protopopescu şi Minica Belitoreanu despre cari îmi vorbise 
d. Marghiloman. Nici unul nu e in Roşiori, unul este la ţară, altul 
Ja Bucureşti. Vestea nu mă încântă de loc de oarece chiar azi tre- 
bueste să mă aranjez întrun fel. In bucătăria din str. Elena 
Doamna nu pot ramâne. Administratorul de plasă Ion Jinga, o 
veche cunoştinţă, să oferă a-mi fi de ajutor, cu multă bunăvoinţg. 
In ce priveşte o găzduire din partea fruntasilor târgului, Protopo- 
pescu sau Belitoreanu, nu-mi dă mare nădejde. Mi-i descrie ca 
oameni ce nu pot face asemeni gentilete, deşi sunt foarte bogaţi. 
Şi pe lânga toate nu sunt nici oameni de curaj să găzduiască pe 
cineva văzut rău de nemți, mai ales că unul are in quartir pe co- 
lonelul Zimerman, iar celalt pe un locotenent Manel. Am o reco- 
mandatie din Bucuresti pentru o doamnă: mă interesez şi aflu că 
ar fi foarte nevoiaşă si are deja casa rechizitionaté pentru quartir 
de soldaţi. In tot cazul Jinga va umbla azi. 

Peste zi a venit să mi se prezinte un tânăr B. Stambler, evreu, 
advocat din Bucuresti, doctor în drept din Paris, trimis si el in 
Roșiori cu domiciliul forţat. Un tovarăş forțat prin urmare. Nu 
am auzit de el în baroul bucureştean şi din ce il aud povestin- 
du-mi, îl iau sub beneficiu de inventar. Aşa, îmi spune în taină 
că este secretarul lui Clémenceau şi gazetar. la L'homme enchéné. 
Cineva din localnici mi-a strecurat, şi o vorbă urâtă, după ce m'a 
1ăzut conversând cu el. 

Fereşte-te, e un spion! 


www.dacoromanica.ro 


112 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Se poate să fie o calomnie, în tot cazul e o tendinţă la modă 
„Fereşte-te şi de umbra to“. 

In oraş nu există un restaurant. In localul unui fost birt, un 
chelner a angajat o femeie ce găteşte câte ceva pentru 6 clienţi ce 
are, 5 soldaţi germani slujbasi la komandatură şi un azistent de 
farmacie. In acest pseudo-birt am intrat şi eu să dejunez. Ser- 
viciul este cât se poate de primitiv, cât se poate, este singura, con- 
cesie ce pot face patronului. Mâncarea simplă n'a fost rea, de alt-fel 
Imperialul şi Spitalul mi-a dat dezluzii mai mari, in schimb pre- 
ful e din cele mai modeste. Aci făcui cunoştinţă cu azistentul de 
farmacié, se numeşte Cricoveanu, e student în ştiinţe la Iasi si re- 
chizitionat de nemți pentru farmacia locala, pe care au găsit-o 
abandonată de proprietar. Dela prima vedere îmi face impresia 
unui om cuminte. inteligent care nu-şi poate ascunde bucuria că 
de azi înainte va avea şi el ocazia sa stea de vorbă cu un „om“. 

După dejun fäcui cunoştinţa cu cafeneaua, localul principal 
de întâlnire a celor mari şi celor mici. Cel mai important personaj 
aci este d-l Leon. El e patronul, directorul clubului, chelnerul, 
talul si îngnjitorul saloanelor. Intr'o sală asemănătoare cu cafe- 
nelele din calea Dudestilor, sau de prin dosul Sfântului Gheorghe 
din Capitala, se adăpostesc stând în jurul unor mese, jucând 
table şi cărţi, fără a consuma ceva. toată protipendada târgului. 
Natural. prezenţa mea a stârnit curiozitatea tuturor, aşa că în 
câteva minute toată cafeneau mi-a fost recomandată, însă fără a 
jigni amorul propriu al nimărui, după jumătate de oră când am 
părăsit sala. nam mai ştiut pe nici unul cum îl cheamă. Curios, 
nam noțiunea de a distinge lumea aceasta de cafenea, unul de 
altul; toţi parcă seamănă unul cu altul. Imi amintesc că într'o 
discuţie cu Rădulescu-Motru la Imperial, îmi istorisea că cu cât o 
speţă de animal e mai înapoiată, cu atât nu poţi distinge pe indi- 
vid de individ. Toţi caii seamănă unii cu alţii, dar tot se pot 
distinge unii de alţii mai mult decât sar distinge doi boi; de 
asemeni doi boi sunt mai uşor de dinstins ca 2 gâşte albe. Aşa 
şi cu rasa omenească. Doi sau 10 negri, seamănă mai mult unul 
cu altul decât doi sau 10 englezi. Nu ştiu de ce 10 bucureşteni 
seamănă mai puţin unul cu altul, decât 10 cetăţeni din târgul în 
care ain sosit, Aceleaşi figuri nerase şi obosite, aceiași îmbrăcă- 
minte nevoiaşa, aceleași glume şi gesturi, te face să nu distingi 
pe Ianculescu de Gheorgescu şi pe Constantinescu de Petrescu. Cu 
timpul însă sper să mă obisnuese şi să nu fac cine ştie ce gafă. 

Prefectul Polimeride a trecut azi prin oraş. Am căutat să-l 
văd în chestiunea despre care îmi scrisese d. Marghiloman. Deşi 
cunoşteam ca. coleg de barou pe acest domn, mi-a facut o impresie 
rea, aşa ca îmi iau încă de azi nădejdea de a-i cere vre-un serviciu. 

Seara am luat în tovăraşia farmacistului masa, în acelaş local. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RÂZBOIULUI ROMÂNIEI 113 


Aceiaşi cinci soldați de la dejun, singura diferență este că acum 
mâncăm în complect întuneric. Intr'o sală spațioasă e o singură 
lampă de petrol pusă pe un perete. Lumina ce dă e suficientă atât, 
ca să nu duci furculita în ochi în loc de gură, alt-fel nu te ajută 
să vezi ce ţi-a adus în farfurie Nae — lucru ce îl determină să-ţi 
anunţe el însuși cu glas tare. Chestia iluminatului e o mare pro- 
blemă în târgul Rosiorilor, cum trebue să fie de alt-fel pretutindeni 
în târgurile şi satele din teritoriul ocupat. 

Inainte de război oraşul instalase lumnă electrică, dar nu o 
terminase. Nemţii din ce au găsit, au pus în funcţiune un fir ce 
luminează Gara, Komandatura, Cazinoul militar, Cafeneaua lui 
Leon, casa colonelului şi încă câte-va locuite de ofiţeri germani. 
Străzile sunt luminate literlamente numai de lună şi de stele. Ca- 
sele particulare ar putea să fie luminate cu lumânări sau petrol. 

Lumânările sunt excluse, nu există. Petrolul? Il distribue 
nemţii. Fie că nu au suficicnt, fie că vor să se răzbune pe popu- 
latie pentru faptul că guvernul român la evacuare a distrus son- 
dele şi rafinăriile, nu dă populaţiei dela oraş şi tară decât câte jum. 
litru gaz pe lună. E imens de putin, lumea însă se bate ca să-l ob- 
tie. Populaţia. stă zile întregi si face coadă să-i vină rândul ca să-şi 
ia bonul dela Komandatură. Azi erau câte-va sute de femei ce as- 
teptau în uşa autorităţii militare. 

Intrebate de mine ce caută atoio, mi-au răspuns: 

— Stim domnule de 4 zile şi încă nu ne-a venit rândul la 
gaz. Cum facem gălagie, ne loveşte cu un biciu, sau toarnă găleți 
le apă peste noi, nu i-ar mai înghiţi pământul. 

Concluzia e, că nici o casă, cu rari excepţii, nu aprinde seara 
lumina. Populaţia mănâncă pe întuneric, se culcă pe întuneric si 
doar vine iarna şi noaptea se face dela 6. 

In opaetul meu e un pic de gaz, dar nu-l aprind, nu numai 
de mila gazului, ci si din cauză câ să-mi mai menajez privirea, de 
mizeria ce mă înconjoară, 

Nevoit a trece noaptea tot în odaia aceasta, nu m'am desbrăcat 
nici astă-seară şi asi fi trecut-o fără incident, dacă n’asi fi pus 
mâna in păul capului pe un şoricel. Când am simţit ce este, am 
tipat. Bătrâna a venit în odae crezând că m'a gâtuit cine-va. Nu 
ştiu de ce. spre ruşinea mea, am mai mare frică de şoareci decât 
de oameni. 

Cum era şi de aşteptat, până la ziuă n'am mai închis ochii 
de frică. 


GRAV CONFLICT CU UN UNTEROFITER 
MERCURI 18 OCTOMBRIE. 


Azi m'am prezentat pentru prima oară la Komandatura la 8 % 
limineata, conform instrucţiunilor ce am semnat. La intrare am 
. . . . 2 . . wos 

avut un incident penibil. In fata usei de intrare sunt nişte scări, 


www.dacoromanica.ro 


114 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


in fata cărora steteau îngrămădite vre-o suta de femei ce aşteptau 
să le vină rândul la bonul de gaz. Pe pragul uşii şi ocupând osten- 
tativ intrarea, stătea intepenit un uhterofifer german, excesiv de 
gras, învârtind în mână o cravaşă groasă de vână de bou. El con- 
trolcază ţinerea ordinei în publicul înghesuit. i 

Când am ajuns în dreptul intrării mi-am făcut loc printre 
femei şi am urcat scara. Uşa este complect barată de corpolenta 
unterofiterului care nici gând n'are să se mişte să-mi facă loc a 
intra. li fac un semn că voiu să intru, el cu un gest degajat, fară a 
se urni din loc, întinde mâna, mă ia de piept şi inä impinge în- 
darat pe scară în jos, întovărăşind gestul brutal, de un sbierăt în 
limba lui pe care nu lam priceput. Dacă înghesuiala femeilor n'ar 
fi fost aşa de mare ca să împiedice prăbuşirea mea, aş fi venit 
Jos peste cap, aşa brutală a fost împingerea. Publicul a izbucnit. 
intrun hohot de râs, îl distra situaţia mea. Oricum, eram un 'sur- 
tucar si dacă eram tratat la fel cu el, îi facea plăcere. Roşu de 
ruşine, cerc să revin pe scară să lămuresc bruta că eu nu vin de 
bunul meu plac acolo, că vin din ordinul colonelului, sub ame- 
nintare de pedeapsă. Nam putinţa de a mă exprima in limba lui, 
iar gesturile mele nu-l lămuresc de loc. Incercarea de a mă reîn- 
toarce la intrare, o interpretează probabil rău şi cât ai clipi, mă 
loveşte peste obraz cu palma, iar cu vâna de bou îmi arunca jos 
pălăria de pe cap. Gesturile brutale le întovăraşeşte de un sberăt 
inecat doar de ilaritatea generală a mulfimei spectatoare. O e- 
vreică îmi explică ce spune, îmi cere socoteala de ce nu mi-am 
scos pălăria de pe cap în fata lui, când am vrut sa trec. Rog pe 
evreică să-i explice că vin din ordinul colonelului şi ca să mă 
lase să intru; îi explică, iar el raspunde că de nu plec din faţa 
lui, m& vara la subsol. 

Tremură dinţii în gura mea de ură si de răzbunare. Nam 
avut bastonul la mine, că îl loveam şi mă nenoroceam. Umilit, 
mă retrag şi revin în centru să văd ce am de făcut. 

jntalnesc pe politai, îi istorisesc si îl rog de ştie nemteste să 
vină cu mine să reclam comandantului Etapei. Polifaiul s'a eschi- 
vat. E rău ce a făcut neamtul, dar şi mai rau de voi reclama. Caut 
pe tovaräsul Stambler ce ştie nemteste si îl rog sa ină întovără- 
seascä. Stambler e îricos din fire şi se degajează ca să nu i se 
intainple şi lui vre-un rău. Toţi Ja cari mă plang mă sfătuesc 
să rabd şi să nu reclam căci ar face o rea impresie, ca din prima 
zi să am conflict cu autoritatea. Câtă laşitate şi umilinţă în sfa- 
turile tuturor. Intovärasit de poliţai, revin la Komandatura. Bestia 
nu mai e în uşă şi am intrat ne jenat de nimeni. In birou întâl- 
nese pe interpretul oficial, un tânăr Segal, ce mi se păruse un om 
foarte îndatoritor. l-am istorisit incidentul şi i-am cerut să-mi 
servească de interpret la reclamatia ce voi sa fac colonelului. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 115 


După semnalmentele ce i-am dat, agresorul este un unterofiter 
ca așteaptă decretul de înaintare la sublocotenent, pentru marele 
servicii ce aduce ocupatiunii, se numeşte Keller, e un nebun cu- 
noscut şi spaima populatiunii. Dacă las reclama ar fi în stare 
să-nii facă viaţa imposibilă în oraş. Argumentul acesta m'a deter- 
minat să renunţ la reclamatia către colonel, nu însă si Ja aghio- 
lantul Loc. Neuman, care a promis că va lua măsuri, dându-mi 
si un aussweis de a intra în Komandantură. Neuman îmi comu- 
nică însa că în oraş este dată o Ordonanţă prin care populaţia 
e obligată si salute pe ofiţeri pe stradă când trec, sub grea pedeapsă 
de închisoare şi amenda. Cum acest lucru nu lam, ştiut, puteam 
su o patesc şi mai rău, căci ieri n'am salutat nici un ofițer. Nu 
pricep însă pentru ce pretenţia de salut o are si unterofiterii ? 

La cafunea am: găsit pe Petre Protopopescu, fost coleg in Ca- 
mera. I-am aratat scrisoarea d-lui Marghiloman, dar drept răs- 
puns m'a trimis Ja politai să-mi găsească el o gazdă. Am priceput. 
Ce să mui caut la Belitoreanu care nici nu mă cunoaşte? Nă. 
dejdea este la doamna către care am o recomandatie din Bucu- 
resti, Jinga ini-a găsit o odae şi am fost să o vedem. E acceptabila 
dar are două inconveniente. Gazda este o bulgäroaicä a cărui 
soţ este internat de guvernul român si dus in Moldova. Eu asi fi 
reversul medaliei, iar situatia mea ar fi ca a soarecelui cu pisica, 
in casa bulzăroaicei. Al doilea incovenient e că nu se obligă cu 
incălzitul si luminatul, ceeace nu-mi convine de log mie, ca străin 
de oras. Nădejdia e la doamna cu recomandatia. Abia am găsit stra- 
da Zânelor. dar n'am găsit acasă gazda. Am revenit la ora 3 şi 
din două vorbe mi-a dat odae. Camera este bună şi foarte curată, 
« chiar asreabilă de a sta în ea. Nu se obligă cu lumniatul, totuşi 
n'am ce face, pe întuneric n'am să stau, asta e sigur. Masa însă 
nu mi-o poate procura neavând servitoare. Aşa mi-a fost de 
grabä de a scăpa din cotineafa din str. Elena Doamna, încât în 
jumătate de oră. eram şi instalat în noua locuinţă. 

Seara la Komandatură prin intermediul interpretului Segal, 
arn obținut un bon de 2 kilograme de petrol. Cum? M'a dus la 
loc Manel, i-a explicat cine sunt şi dacă n'aşi avea un pic de lu- 
mină, aşi muri de urât. Neamtul a dat gazul. Faptul m'a uimit si 
desi mie îmi profită, m'a scandalizat. Nedreptatea e aceiaşi 
pretutindeni. Afară stă populatia zile întregi să-i vină rândul la o 
jum. kgr. de gaz si nu se alege decât cu bicele unterofiterului, 
iar mie un străin de târg, un om pedepsit ca duşman, cum am 
cerut am şi oblinut 2 kilograme, totul în cinci minute, fiindcă a 
intervenit cine a. Trăiască în veacul veacurilor favoarea. 

La & jum. am reintrat acasă conform ordinului. Proprietäreasa 
mi-a făcut un foc siraşnie, si un asternut moale si curat. Mă culce 
st eu după 3 nopf: de svârcolire, întrun culcuş omenesc, si 
parcă numai pentru atât. uit necazurile şi relele zilei. 


www.dacoromanica.ro 


116 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


CUM A FOST OCUPAT DE NEMȚI ROȘIORII 
DE VEDE 


JOI 19 OCTOMBRIE. 


Măsura stupidă de a mă prezenta de două ori pe zi la Ko- 
mandatură, pe lângă că e ridicola, imi cauzează dezagramente. 
Mai întâi, ea îmi strică odihna dimineţii. Cum sunt bolnav şi fără 
nici o ocupaţie, aşi putea să mă scol mai târziu, să-mi fac desin- 
fectiile, băile, bandajele necesare, in toată liniştea. Ei bine tocmai 
asta nu se poate. Servitoare nu este, trebue să ma scol de dimineață 
să-mi fac ghetele, hainele, să mă doftoricesc, toate pe repezeală, ca 
fix la ora 8% să fiu la prezentare. Si in ce constă formalitatea 
asta? E un caraghiozlâc umilitor. Stim toţi trei caci trei suntem 
— în picioarv sinirna lângă uşă, în cancelaria scriitorilor, până 
ce ni se face ser,n că putem sa ne apropiem de usa aghiotantului. 
Aci fie-care pe rând facem acelaş gest: batem în uşă, deschidem 
încet uşa şi vârum numai capul înăuntru. La un birou în fata 
uşei „stă Loc. Newman, care ridica capul şi fara a spune o vorba, 
ridică mâna în sernn ca a vazut şi poţi pleca. Toată formalitate» 
nu tine 15 secunde. Nu e păcat de liniştea noastră ? Ce se mat 
faci acum? Să te reintorci să te culci? Liniştea ţi-a stricat-o. 
Acelas lurru la ora £, pol fi ocupat, trebue să laşi totul să mergi 
să dai din cap la uşa aghiotantului. Si la ce profită asta? Să n'o 
faci? Vai de capul tau, imediat pedeapsa, arestul. Mi s'a spus ca 
nici la Săveni şi nicaeri aiurea n'a fost comedia asta. 

Stambler a fost si la Corabia, ei bine, acolo era un registr'r 
la Komandantură pe care trebuia să-l semneze fie-care, in fie-ce 
zi, dar la orice cră ar fi vrut. Scopul e ca sa nu dispari din oraş, 
si e îndeplinit prin semnătura în registru, care fiind ținut de un 
militar ce cunoaşte internatii, nu poate fi mistificat. 

” Ca să-mi mai on.or azi vremea, dela Komandantură am luito 
încet pe Jos în direcţia în care am auzit că ar îi grădina publică, 
parcul comunal In adevar, la margina târgului am gasit O zra- 
dină abandonată, îngrădită, dar azi gardumle parte sunt rupte. iar 
parte spd: zură aplecate să cadă. In grădina se vad urme de un 
fost bufet, un chiosc de muzică, felinare şi chiar urme ca au fost 
și bănci, din cari au ramas numai picioarele Odata trebue sa fi 
fost croite şi alei în parcul acesta, caci aşa se vad aranjaţi ponut 
Si ce pomi grandioşi! Departe de oraşele mari şi pomii crese 
mai falnici şi wai superbi. desigur pentru că nu sunt maltrata{i 
de mana gradinarilor. Asa dar gradina parasita se mentine 
ica admirabila prin pomii ei frumoşi. Vremea e splendida, soa- 
rele arde deşi atmosfera e rece la umbră. 

M'am aşezat jos pe covorul gros de frunzele scuturate în voia 
vântului.“ Ce amestecatură de culori în țesutul lor! Galbene, verzi, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOLULUI ROMÂNIEI 117 
O D= 


roşii, aurii. Unde e Verona cu penelul lui? Ce splendoare de ta- 
blou ar face numai din ce răspândeşte natura. Şi cu cât admir 
mai rnult peisajul, m& întreb de ce o fi oare aci singurătatea a- 
ceasta + Nici urmă de fiinţă omenească. Privesc toată ziua la 
lumea ce stă aglomerată pe trotuarele din centru, aspirând in- 
fectia din ruinele târgului incendiat şi nu pricep de ce nimeni 
nu vine să respire măcar într'o promenadă, aerul parfumat al 
pareulu1 abandonat. 

In liniştea ce mă înconjoară, trântit pe mantaua mea, mi-ain 
citit gazetele. O m:erlä si o altă păsărică galbenă se joacă lângă ur. 
tuiiş, la céti-va metri Ge rnine. Una e numai aur, cealaltă numai 
cărbune si cât le-am privit, nu şi-au scos ochii. Hotarât că sunt 
mai cuminţi păsările decât oamenii. 

An să mai revin $i am Să le aduc şi de mâncare. 

Din pare m’arn oprit la Judecătorie. Sa zic cu e un local infect 
a-şi spune prea putin O sinsură sala într'o clădire dărăpănata. 
tine loc de arhivă, de cameră de chibzuire si de sală de şedinţă 
pablică. Inăuntru nu sunt primiţi decât justitiabilii din procesul 
ce s'a strigat la rând, restul publicului şi imprieinatilor stau afară. 
Când zic aimă, să nu se creada că stau pe vre-o sală înghesuiți, 
dar ori-curn lu adapost, ci afară literalmente sub cerul liber. Ce-o 
î făcând justitiabilir aici când afară plouă ? Judecătorul, un om 
de zahăr, cunoscut vcechi e un edec al judecătoriei. E in vârstă si 
aci şi a făcut cariera Parcă natura l'a creat expres pentru Jude- 
cätcria din Roşiorii de Vede e blând, bine voitor cu împricinaţii 
e părir.tele lor, probabil ce aceia nu văd nici urmă de advocat la 
bară, Iluzia ce-mi făceani: că am să pledez la judecătorie, să fac o 
treahă, se spulberă de la rrima vedere. Nădejdea e tot la cafeneaua 
Jur Leon ° 

Peste zi am luat pe polifai la promenada şi l’am pus să-mi 
povestească reripetiile ocupatiunii oraşului. Două ceasuri mi-a 
istorisit o poveste adevărata, in care nu ştiu ce să adnur mai în- 
tdi, nepricerea celor ce conduceau la acea epocă razboiul ? Incuria 
şi incapacitatea admiinstrafiei? Sau laşitatea populaiiunii 7 

Refin în jurnalul meu o schiță numai din povestirea tui 
Jalova. 

Roşii de Vede au fost utacati de trupele inamice ce veneau 
din două direcfiuni, cele de pe Jiu şi cele din spre Zimnicea, în 
drumul lor spre Bucuresti. In primul moment al panicei, autori- 
tähle au rămas în localitate să, incurajeze populaţia şi să ţină 
ordinea. Arimata română după ce a rechizifionat şi ridicat tot ce 
se putea ridica, s'a retras spre Costeşti şi spre Alexandria. 

O patrulă germană de cavalerie compusă din trei oameni, 
dintre cari un ofiţer, a intrat în oraş. Primarul sa ascuns. Poli- 
faiul desi bolnav de inim§, a eşit inaintea patrulei si ca să n'aibă 
bocluc, a declart patrulei că oraşul se predă. După ce şeful de 


www.dacoromanica.ro 


118 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


pairulă a luat tqate informaţiile ce i-au fost necesare, precum, 
localitățile unde se găsesc trupele noastre, efectivul lor, la cari 
bietul polija: fui declară că le-a spus tot, ca să n'aibă boclur, 
şeful patrulei a scos din buzunar ciasoinicul şi vârându-l sub o- 
chii omului ce representa autoritatea, i-a spus ca în 40 de minute 
să aibă la dispoziţie o trăsură cu patru cai, în caz contrar, i-a a- 
rătat revolverul. Cum în oraş, nu mai era nici un cal, nici o tră- 
sură, fiind rechizitionate la retragere iar ce mai rămăsese servise 
celor ce fugiseră. e răspuns ofilerului că cu toată bunăvoință ce 
u are, n'are să-l poată servi, că nu sunt cai. Neamţul n'a vrut să 
asculte nici o scuză, i-a arătat gura revolverului şi cu ceasornicul 
în mână i-a spus că aşteaptă să treacă cele 40 de minute. 

— Ce să-ţ; spun domnule, a fost să cad jos, când cine-va 
de lângă mine mi-a şoptit: - nu pierde vremea nene Costache ca 
te ucide neamtul. Numai. de cât mi-am adus aminte că Primarul 
igi salvase caii şi îi ascunsese. Am luat câţi-va oarneni si când s'a 
împliint 40 de minute eram si eu gata cu träsura înhămată. 

I s'a mai cerut ca într'un ceas să fie gata mâncare si serviciu 
de masă pentru 49 de inşi. Lucrul S'a executat. Peste putin a venit 
o mane patrulă, a mâncat, a devastat câte-va prăvălii din centru 
şi a plecat spre Costeşti, pe urmele armatei noastre. 

Ca cine-va să-şi dea seama de.debandada celor ce de la Statul 
Major informa guvernul dela Bucureşt de mersul operatunilor în 
acele moinente, povestesc cu această ocazie o scenă pe care mi-a 
istorisit-o administratorul plăşii. Cum a plecat din oraş prima pa 
tru '% germană, a cerut telefonul cu Bucureşti, căci legătura nu 
fusese încă tăiată şi i s'a dat Ministerul de Inferne. Intre Secre- 
tarul general Costică Dumitriu şi administrator. a urmat dialogul 
acesta: 

— Alo! Domnul Secretar general ? 

— Alo! Aci Secretarul general cu cine vorbesc ? 

-— Cu orașul Roşiori. Aci e administratorul de plasă. 

— Si ca poftesti ? 

-- Am oroarea a vă raporta că chiar in acest moment ora- 
şul nostru a fost predat unei patrule germane, care a găsit oraşul 
evacuat de trupe. De la noi patrula a luat direcţia Costeşti. 

— Se vede că esti nebun domnule. Cine spui că e la aparat? 

— Jon Jinga adminsitratorul pläsii. 

- Dacă nu eşti nebun atunci trebue să fii beat. 

Secreturul general crezindu-se mistificat a trântit telefonul. 
Peste zece minute, linia telefonică cu Bucureştii era deja supri- 
mată. Ministerul de interne prin funcţionarul său cel mai superior. 
se credea. mistificat că nemţii au ocupat Roșiorii, de oare-ce in 
acel moment Statul Major le comunica : 

-— Armata, rezistă la est de Craiova. 

După plecarea din Roşiori a primei patrule germane, oru- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 119 


şenii s'au trezit cu o patrulă de cavalerie românească care habar 
n'avea, de trecerea patrulei ge: mane spre Costeşti, sau de vre-o tru- 
pă germană prin apropriere. Patrula aceasta era condusă de Loco- 
tenentul de rezervă Costache Climescu, consilier la Curtea de Apel 
din Constant. El a anunţat autorităţile şi populaţia să n'aibă nici 
o îrică de nemţii ce au trecut, de oare ce aproape de oraş, sunt 4 
regiments 1omânesti pentru care patrulează. Natural că populaţia | 
a prins curaj; n'a trecut însă mult după plecarea patrulei româ- 
nesti că şi soseşte un automobil în care o sentinelă întovărăşea pe 
d-1 Stefan Belu, prefectul judeţului, ce fusese facut prizonier. Pri- 
zonierul fusese adus în Roşiori pe nădejdea că oraşul se predase. 
Autorităţile din Roşiori, pe nădejdea ce le-o insuflase patrula Cli- 
mescu, că în apropiere sunt 4 regimente româneşti, sa sfătuit, să 
pună mâna pe sentinela germană şi să libereze pe Prefect. Asa 
s'a si făcut. Polifaiul îmi spune că n'a lipsit mult să impuste chiar 
el cu revolverul sentinela, numai sfatul şi rugămintea Prefectului 
sa nu-l ucidă pe neamţ, de oare ce cu el se purtase bine, l’a scăpat; 
numai cu arestarea. Mai spre seară, în locul regimentelor române, 
cetățenii sau pomenit însa cu noi patrule germane. In centru, de 
la o fereastră s'au tras trei focuri de armă doborându-se trei ulani 
din patrulă. Unul a murit pe loc, unul s'a putut tari si a dispărut, 
iar altul a fost dus la spital. Nemţii au aflat de atacarea patrulei 
si au deschis imediat.un foc de artilerie şi mitraliere asupra ora- 
şului. In geamurile cladirii unde e instalată acum Poliţia, se văd 
găurile gloantelor ce s'au tras. O panică a cuprins populaţia si pe 
autorităţi si au început să fugă şi să se ascundă. Autorităţile mai 
ales, aveau o grea situaţie. După ce predaseră orașul, liberaseră 
pe prefect, iar populaţia a tras asupra celor 3 ulani. Prefectul Belu, 
politaiul Jalova şi maiorul de jandarmi rurali, după ce s'au traves- 
tit, s'au urcat în automobil şi au plecat spre Alexandria-Bucuresti. 
Pe această şosea au întâlnit o patrulă germană din armata ce 
trecuse Dunărea la Zâmnicea. Automobilul a fost oprit iar pasa- 
gerii arcstati si perchezitionati. La întrebarea cine sunt, au dat 
numa si indicii false, ceia ce nu a corespuns cu hârtiile găsite la 
ei şi cari vorbeau: Domnule Prefect, domnule Politai, domnule 
şef de jandarmi. Din această cauza, şeful patrulei a hotărât să fie 
împuşcaţi pe loc. D-l Belu şi maiorul au fost duşi în marginea 
şanţului, în timp ce 2 soldaţi se căzneau să ridice din automobil 
pe politaiul Jalova căruia îi venise rău. Cu această operaţie pa- 
trula a cam întârziat şi spre norocul celor prinşi, o mare patrulă 
de cavaler.> românească şi-a făcut apariţia pe muchea unui deal 
din apropierea şoselei. Ca să se poată salva repede, patrula ger- 
mană. ce era descălecată, a lasat arestaţii şi au alergat Ja caii lor, 
făcându-s3 neväzuti. : 
Convoiuri de tren cu furage si munitiuni româneşti ce veneau 
dinspre Alexandria si se refugiau din cauza trupelor dusmane ce 


www.dacoromanica.ro 


120 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


ocupaseră si acel oraş, trecând pe şosea, au luat pe d-l Belu şi ma- 
iorul de jandarmi, căci aptomobilul printr'o mişcare forţată dădu- 
se Intr'un sant si se defecfase; pe bolnavul Jalova lau lăsat în sta- 
rea in care se găsea, pe loc. Politaiul îmi istoriseşte că debandada 
convoiurilor de trupe şi muniții ce se retrăgeau din Roşiori şi Ale- 
xandria a fost mare, ei fiind prinşi între cele două armate ce le 
încludea calea Ja Costeşti. Patrule de câte-va zeci de oameni au 
făcut, prizonieri batalioane întregi. Două baterii de artilerie sau 
predat lângă Alexandria unei companii de 80 de oameni fără a 
trage ui foc. _ 

După trecerea convoiurilor româneşti, Jalova sa putut tari 
spre un sat, noaptea, a intrat într'o curte şi s'a vârât într'o capita 
de coceni, de unde a doua zi sa putut reîntoarce în Roşiorii de 
Vede. Numeroase trupe duşmane au intrat în oraş. Pentru uciderea 
patrulei, Comuna a fost condamnată la o amenda de 500.000 lei; 
un cetăţean industriaş a depus numaidecât suma, ca să scape târ- 
gul de luare de ostateci. După cate va zile nemţii au dat foc tar- 
gului. 

Un ordin, prin care poliţaiul e chemat la Komandatură a pus 
capăt povestei şi ne-a întrerupt distracţia. Spre seară ne mai adu- 
nim câti-va în odaia de din dos a farmaciei unde este foc şi cald 
şi punem la cale evenimentele. Numai cu masa o duc încă tot rău, 
sub şopronul lui Juvelca continu a mânca în compania soldați 
lor nemți. Domnul Nae nu poate fi digerat de loc. Are prin nu 
ştiu cine, carne de vacă suficientă, dar în colo nu mai are nimic. 
Nici ouă, nici unt, nici brânza, nici zarzavat, nici fructe. Carnea 
n'0 gäteste de cât întrun singur fel, o fierbe, şi îi adaugă un sos 
negru de făină cu untură. Pe un petec de hârtie această mâncare 
poartă Ja fie care masă alt nume: când e muşchi cu sos, cânde 
vițel de la rinichi, când e snitel cu sos negru picant, când antricot’ 
le campanie; de fapt, él e veşnic un rasol de vacă cu sos. 

— Bine Domnule Nae, n'ai dumneata un grătar ca într'o zi 
să o frigi carnea şi în alta să o fierbi? 

— Să mă iertati, dar nu se poate, asa am ordin de la d-lor 
(soldaţii', ei nu mănâncă carne îriptă, ei vor sos si iar sos. 

— Să le fie de bine, dar pe mine m’ai perdut..., eu te las. 

Să-l lași, uşor de zis, dar unde să mănânci? 

Am auzit că la o cârciumă, la unul Sotir, după comanda se 
manâncă bine, la el manâncă Prefectul când vine, sau alte proti 
pendăţi. Ase este, dar la Sotir baza sta aşa: mâncarea e fudulie, 
băutura este ce este. Or, de la asta sunt oprit, şi cu bolnavii Sotir 
nu se încurcă Am fost în viata mea în fel de fel de oraşe şi târ- 
guri, cunosc toata (ara, şi desi se gaseau pretutindeni birturi, se 
mai găseau şi oameni cari sa te pofteascu să stai la masa lor. Aci, 
leşi toți știu că n'am unde sa mănânc, n'am găsit până azi cel 
puţin un om care sé mă cheme la masa lui. Ce-o fi asta? Säräcie 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROIULUI ROMÂNIEI 121 


nu poate fi, căci aci viaţa e foarte eftina. Trebue să fie ceva mai 
urât. : 

Guvernul din laşi publică în ziarele elveţiene un raspuns Co- 
municatului guvernământului imperial din Bucureşti în chestia os- 
taticilor: „Guvernul român s'a declarat gata să libereze pe supușii 
Puterilor Centrale internaţi in Moldova, îndaiă ce mijloacele de 
comunicație o vor permite”, O înţelegere deci e posibilă în curând. 

In ce privesc ştirile de pe front, ele sunt covârşite de expli- 
catiile dezastrului italian. ‘ 

Tot frontul e in plină retragere. Tot teritorul austriac, pe care-l. 
cucerise în doi ani şi jumătate, a fost abandonat. Sesul de nord al 
Italiei e invadat în mijlocul unei debandade la fel cu cea din Ga- 
litia, la fel cu cea din România. Austro-germanii înaintează spre 
Tagliamento, Udine a căzut. Toate speranţele par a se fixa pe Ta- 
gliamento. Guvernul italian a căzut si el. 


VINERI 20 OCTOMBRIE. 


Toată dimineața mi-am petrecut-o la judecătorie ascultând 
certurile ţărăneşti, în compania judecătorului Călinescu. Curioase 
moravurile de pe ac. Când a venit ceasul ca judecatorul sa-şi trans- 
forme biroul lui în şedinţă publică, tocmai aprinsesem o țigară. 
Pentru respectul justiţiei nu ştiam unde so arunc. Judele ma 
văzut ambarasat si m'a rugat să fumez mai departe, aprinzând şi 
el o ţigară. Asa da; judecäm şi fumăm, ne mai lipseşte o cafelutä. 
Pe singura bancă din sală stăm vre-o 4 orăşeni surtucari cari 
ne-am scos din buzunar gazetele şi facem lectură fumând, pe cand 
o femeie exphcă judecătorului epoca la care i-a tăiat vecina sal- 
câmul din poartă. 

— Era, domnule judecător, pe când treceau nemţii puzderie. 

Confratele Stambler mi-a spus azi că a găsit într'o mahala o 
femeie bulgăroaică, care găteşte foarte bine şi ieftin, să încerc si 
dacă mi-o plărea să luăm masa împreună. Am fost deci invitatul 
lui la dejun. In fundul unei curţi pe strada gării, într'o odäitä 
joasă, fără urmă de mobilă în ea, cu ciment pe jos, probabil o spă- 
lătorie, cu pereţii umezi şi plini de mucegai, cu un singur ochiu 
de lumină drept fereastra, este sufrageria in care mănâncă Stam- 
bler. O mesuţa mică de lemn nevopsit acoperită cu un ştergar roşu, 
are pe ea două tacâmuri deja aranjate şi lângă fie care tacâm câte 
un scaun de lemn de brad. In odae e un frig umed şi un miros 
de pivnita mucegăită ce te aslixiază. Un moment am stat la indo- 
ială dacă sa ramân; apariţiunea însă a bulgăroaicei cu un castron 
de supă de gaina, galbenă şi limpede, din care ieşeau nori de 
aburi, m'a decis sa ramân. Cu pălăriile pe cap, cu paltoanele pe 
noi ne-am aşezat la ospătat, Nu odată în viața mea am făcut pe la 
vânători haz de asemenea ospäturi, cu o condiţie, să fie mâncarea, 
bună. Or, supa bulgăroaicei a fost delicioasä si mai ales fierbinte. 


www.dacoromanica.ro 


122 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Ea ne-a dezmartit complet şi aproape ne-a făcut să uităm iniro- 
sul de mucegai A urmat o pasere fript’ admirabil, apoi prinzu 
şi unt proaspăt Am dejunat excelent spre marea pagubă a dom- 
nului Nae. seara am luat masa tot acolo, dar am spus feineii cine 
suntem, că suntem mulţumiţi dar că nu putem mânca in incäpe- 
rea aceia, si daca ne dă masa în odaia ei, rămânem mosalri per- 
inanenti. Ven.cia a convenit aşa că de mâine suntem abonaţi la 
Cuţitoaia, aşa o cheamă. O curiozitate este prețul. Masa şi de- 
junul la un loc, nu costă de persoană mai mult de 4 lei 50. Plătim 
Waterialul din care găteşte: o găină 1 leu 50 şi îi mai plătim 
câte 0,50 bani de masă şi de persoană munca ei, casa, serviciul. 
etc. E pe degeaba. 

Restul zilei am stat în casă, vremea, fiind foarte rece. Proprie- 
tăreasa mea îngrijeşta să am foc din belşug, singurul neajuns 
e că mi-e groaznic de urât. Ca să nu mă simt singur mi-am înşi- 
rat pe masă folografiile a lor miei, Am început a citi aventurile lui 
Pikwik de Ch. Dikens; sunt în cartea asta atâtea glume şi lucruri 
de spirit, în cât îmi procură o adevărată distracţie. 

In gazeta văd stiri din Moldova. D-l Take Ionescu întrun in- 
terviev dat unui ziarist elveţian, declară între altele: 

»Romdnia va urma soaria Rusiei de care este legata şi în a 
cărei țară se află arhiva şi tezaurul ţării româneşti. Dacă Rusia va 
semna o pace separală, atunci România, abandonată, fără ajutor. 
fără speranţă, nu va mai putea de cât suferi legea învingătorului 
şi ar fit slérsitul". 

Triste vorbe, cu atât mai triste cu cât conţin adevărul ade 
varat. 

Comunicatul anunţă un atac englez in Flandra, in urma că 
ruia englezii au cucerit Paschandaele, dar lau pierdut prin contra 
atac. 

Italienii fug încă spre Tagliamento. Pierderile lor în prizoni- 
eri şi material de război sunt groaznice. 

Singurul lucru ce ne mai dă oare care speranţă e situaţia in- 
ternă în (rermania, ce pare a fi foarte gravă. Cancelarul Mihaelis 
a demisionat. J.unta între parlament şi împărat se înăspreşte. Po- 
porul și parlamentul cer pacea. Noul cancelar a fos! numit în per- 
soana primului: ministru lavarez, contele Hertling 


ȚĂRANII SUB OCUPAŢIE ŞI ZAIFETUL DE LA 
LUPU COSTACHE 


SÂMBĂTĂ 21 OCTOMBRIE. 

Viata de aci se precizează zilnic aceiaşi, ca dupa un calapod. 
După ce la ora 8 jum. dimineaţa dau din cap in uşa locotenentu- 
lui aghiotant, rămân în oraş Unde? După ce iau ziarele ce au sosit 
cu trenul de noapte, intru la cafenea la Leon să iau o cafea şi să 
citesc ziarele. Vizitatorii cafenelii sunt zilnic aceiaşi, câfi-va sol- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 123 


dati germani, citi-va Samsari ramasi farä lucru şi vre-o opt sau 
zece cetăţeni, între cari cel mai de seamă e Petrache Protopopescu, 
Edecurile nelipsite sunt: politaiul, perceptorul, un funcţionar de 
la gară, directorul poliţiei, un medic evreu, un bătrân veterinar 
şi un director de banca locală: "Toţi imperechiati doi câte doi, joa- 
că de cum s'a luminat de ziua écurté, met sau 66, pe câte o cafea. 
Discutiunile între ei sunt glume nesarate şi mai ales cu caracter 
local, pe care nu-ţi dai micai osteneala să le pricepi. De la cafenea 
trec la judecătorie, unde iar nu fac purici şi ma retrag la farmacie, 
unde un cerc de bäeti de lreaba se aduna zilnic să discute într'un 
cere mai liber, evenimentele zilnice. Sunt câti-va medici excelenți, 
mobilizați şi căzuţi prizonieri, pe cai i-au adus nemţii ca să con- 
«ducă spilalele de exantemateci ce au instalat in judeţ. Când pot 
să se abată şi ei, vin la târg şi descind la farmacie unde se pun la 
curent cu ce e mai nou. 

Bulgiroaica sa ţinut de vorba şi ne-a pus la dispoziţie odaia 
ei curalä si înzorzonată cu fel dé fel de flori de hârtie, de sfinţi, 
de cărţi postale ilustrate, agälate prin toate colţurile, ca să placă 
ochiului. Poşta de scrisori cu Bucureştii circulă, scrisorile însă nu 
se împart la domiciliu. Pe peretele de afară a oficiului, e o tablă ma- 
re neagră pe care se scrie în fie care zi numele fericifilor cărora le 
au sosit scrisori. Aci publicul defilează toata ziua să citească lista, 
Ora poştei am fixat-o după dejun. Deşi regulat mă duc de când 
am venit, numele meu n'a figurat nici odată pe tabelă şi nu mă 
mir de asta, mă mir de ce mă duc in fie care zi. 

De la poştă reintrim la cafenea unde m'am înscris si eu re- 
gulat la o partidă de table cu bătrânul veterinar Catescu sau la un 
66 cu Stambler, ca să se aleaga cine plăteşte cafeaua. Am devenit 
deci un stâlp de cafenea, dar nu stau mult de oare ce la ora 2 tre- 
bue să fiu acasă, e ora când mă doftoricesc. Până la 5 stuu acasă, 
scriu notele zilnice, citesc ceva sau dorm. La ora 5 trebue să fiu la 
Komandatură să dau din cap. latre 5 jum. şi 7 reintru la farma- 
cie la cerc. La 7 masa si la 8 culcare. In vederea insuficientii ga- 
zului, seara e exclus ori ce citit, 

De câte-va zile deși nu simt un rău deosebit, fata iar mi sa 
înverzit, ceia, ce denotă că nu e a bine. Dumnezeu cu mine şi cu 
ai mei. 

Când veneam azi spre casă am intrat în vorba cu un ţăran ce 
mergea şi el a gale în direcţia mea. E din satul Beuca şi a venit la 
târg cu carul de porumb ca să i se dea mălai. Din gura omului 
acestuia avui ocazia sa aud cuvintele de bine cuvântare pe cart 
Gazeta Bucurestiulus pretinde că le au taranii pentru administra- 
ţia militară germană. 

— Dar de ce blestemi aşa, moşule? Eu am auzit că de când e lu- 
mea n'aţi dus-o mai bine ca acum. Ca de când sunteţi n'aţi avut 


www.dacoromanica.ro 


124 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
SS ODES 


pământuri mai întinse de muncit, şi că munca vi se plăteşte în 
bani şi pesin. < 

— Dar pentru cine să muncim domnisorule? Noi muncim ca 
să putem avea o bucăţică de mămăligă în casă, nu pentru bani şi 
acum n'avem nici pâine, nici mălai de ne mor copiii şi câinii de 
foame în bătătură. 

— Dar de ce vorbeşti asa, eu am auzit adinioarea că spuneai 
că ai venit cu un car cu porumb. | 

— Apoi să vezi duinneata. Porumb am făcut, e la mine în 
cotet, dar nu-i al meu, e al neamtului şi morarul nu vrea să ne 
macine că si el are ordin; ca să capăt mălai trebue să adut aci 
porumbul, ni-l plăteşte si iin dă dreptul să cumpăr câte o jum. 
kilogram de mălai de om pe zi, pentru o lună. Ce să fac boerule 
cu o mână de mălai pe zi? Şi dacă porumbul e al meu, că eu l-am 
muncit, eu l-am cules, de ce să-mi fie mălaiul cu portia? Cât ne da 
nu ni se ajunge că noi asta mâncăm, mămăligă cu sare şi cu cea- 
pa, şi acum n avem de nici una. Dar câinii noştri ce să mănânce? 
En nu sunt suflete? Copiii plâng toată ziulica că aşa e copilul, ina- 
inte le mai dădeai un codru de mămăligă rece si cât mânca el, 
cât mâncau câinii, cât se framânta cu pământul, le tăcea gura, a- 
cum ce să le dăm? Că nu vine un prăpăd domnişorule odata să 
se mantue gi cu noi şi cu ei — nu i-ar mai ierta Dumnezeu cel 
sfânt 

'— Dar bani aveţi mosule? 

— Ce să facem şi cu banii daca-i avem ? Bem si noi când ve- 
nim la târg juică cu 8 lei litrul, că vin nu se mai pomencste, şi 
încolo? Că de avem nevoe de opincä, nu e; de o camase, nu e; 
nici doftorii nu sunt. Că de avem nevoe sa îngropăm un mort, nu 
e nici lumânare nici sicriu. Veneam înainte colea la târg şi luam 
cherestea, că era berechet, şi o lucra meşterul în sat şi ingropam 
omul ca omul, dar acum nu e nici cherestea. Este ea, dar nu ne-v 
mai dă neamf{ul că e pentru el. Negustorul te întreabă: pirmis ai? 
De unde să ai? Tot din cauza pirmisului n'avem nici gaz in lamba, 
şi ca să iei hârtia iţi trece săptămâna. 

— Si dacă nu găsiţi scânduri pentru sicrie, cum îngropaţi 
morţii? 

— Până acum am mai rupt şi noi zaplazurile, am mai stricat 
cotetele si tot le-am facut, cand s'or termina om vedea şi noi ce-om 
face, 

Si pare că a fost un facut, ajuns acasă cu o dureroasă impre- 
sie de halul in care se sbate furanimea, deschid gazetele şi văd că 
în timp ce populatiunii i sa luat şi, mămăliga şi putinţa de a-şi 
îngropa morţii, cei mari din Bucureşti, boerii noştri, beau şi che- 
fuesc de gât cu asupritorii. Ce scârbă! 

Pe când J-1 Carp îndeamnă muncitorimea ce i-a solicitat spri- 
jinul, să-şi strâmteze stomacul, el stă în capul mesei celor ce ne-au 


Li 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEt 125 


sacătuit. E o lipsă de ruşine şi o lipsa de demnitate națională, care 
n'are nici o explicaţia de cât doar inconstien{a. 

Toate canaliile, toţi dezertori şi spionii au făcut cerc în jurul 
Guvernământului imperial şi prăznuese. Şi ce prăznuesc ei oare? 
Ce i-a putut strange Ja un loc în asa afinitate, căci ori cum, nemţii 
sunt încă, dușmanii declaraţi ai Regatului român? 

Mie îmi fac impresia că sau strâns la praznicul sau ‘la pa- 
rastasul României libere şi independente, care a murit. 

Ca model de inconstientä si de laşitate, redau aici in intregi- 
me © dare de seamă pe care o citesc acum in Guzela Bucureştiului 
de azi, despre un chef monstru pe care „bătrânul boer moldoveun‘“ 
Lupu Costache, la oferit „învzngătorilor armatei romrine“. 
„Sâmbătă seara a avut loc un dineu dat de d-l Lupu Costache, 
girantul Ministerului de Interne, urmat de o recepjiune la care au 
luat parte numeroşi învilaji dintre fruntașii administraţiei superi- 
oare, militare şi cicile din teritoriul ocupal. In casa bălrâneasră a 
lui Jancu Marghiloman, cedată d-lui Lupu Costache, invilajü au 
fost primiți cu o călduroasă amabilitate de bătrânul boer moldo- 
van, în hpsa d-nei Lupu Costache care se află acum la moşia Dealu 
Mare de lângă Bârlad, leagănul vechei familii a Costächestilor. 
Figura patriarhală a d-lui Lupu Costache în cadrul plin de amin- 
tirea vieții de odinioară, cu ospitalitatea şi. amabilitatea caracteris- 
tică boerului român de viţă veche, au facut de la început impresie 
asupra invitajilor. Vechea locuinţă, luminată cu gaz şi lumânări, 
n'are nimic modern. Ea păstrează în totul înfăţişarea atât de plă- 
culă a caselor boeresti în care buna stare si belsugul şi mai cu sea- 
mă spiritul primitor nu au nevoe de sträluciri feerice ca să piqcă 
şi să farmece, La masă a domnii o atmosferă de deosebită cordia- 
litate, atât de propice cunoştinţelor mai strânse şi prieteniilor mai 
trainice armata română încă luptă pe front cari se leagă de ase- 
menea plăcule festivilăți. 

Au luat parte la masă: Ex. Sa Generalul Tülff von Tschepe 
und Weidenbach, Generalul Dr. von Goetz şeful serviciului sanitar 
al administraţiei militare, Colonelul Heutsch şeful Statului Major 
al administraţiei militare, Maiorul von Behr şeful Statului Major 
economic al administraţiei militare, maiorul von Vendt, maiorul 
Heitz, Căpitanul Decker, Căpitanul de cavalerie Horstmann repre- 
sentantul departamentului politic, Căpitanul Hartenstein, locote- 
nentul Bollze, Ex. Sa D-l P. P. Carp, domnii Lupw Costache tatăl 
„şi fiul, Dem. Nenifescu, Virgil Arion, Alex. Hina, C. C.'Arion, C. 
Bălăceanu Stolnici, Oscar Niculescu Primul Preşedinte al Curţii 
de Apel, I. Dobrovici Preşedintele Comisiei administrative a Ca- 
pitalei, Paul Teodoru, Profesorul Tigara Samurcas Prefectul Po- 
lijrert, Victor Beldiman şef de cabinet. 

Au mai participat la recepfiune domnii: 


www.dacoromanica.ro 


126 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Căpitanul von Gossler, Căpitanul Volkman, Căpitanul von 
Vinterfeldt, Cămtanul von Meyer, Căpitanul Baron von Gebsattel, 
Cap. Rosler, Cap. von Wapenheusch, Locotenenţii: Neuman, Mil- 
ler, Marz, Dzialas, von Oertzen, hersandt, Posse. Sublocotenenjü: 
Conte Matuschka, Damert, Heerdt, Dietz, Schmidt; Profesor Schna- 
bel, profesor Dr. Rargstedt, D-nii Dr. Anhpa girantul Ministerului 
de Domenii, N. Ghica, princapele Grigulă Cantacuzino, Răceanu 
prefectul județului Ilfov, Pierre Cioräncano prefectul de Prahova, 
Alex. Darvari, dr. Manliu, Dristorianu, Radu Roseti efor al Spita- 
lelor Civile, Henri R. Roseti, baronul Vander Maesen de Sombref 
secretarul legaţiei Olandei, Eugen Viting (ofiţer prizonier român 
secretar al d-lui A. Marghiloman, Dr. C Maltezeanu (ofiţer prizo- 
nier român), Luca Caragiale, Antoniu, N. Kercea (ofiţer prizonier 
român) şef de cabinet care a contribuil cu deosebită amabilitate 
la primirea oaspeților, lon Bărbătescu, Dem. Dobrescu, Henri Bog- 
dan, Costică Iorgulescu senator, Basile Dumitropol senator (fost 
ostatic la Imperial), D. Pisoschi, Stelian Constantinescu procuror, 
Pop Șerbănescu Prim Procuror, Simionesru Râmnaceanu deputat, 
Ath. Simu, N. Mitescu avocat, Mihail Rahtivan, Seceleanu, Teodor 
Mendel, M. Galifa, M. Ciocdidia Preşedinte la Curtea de Apel 
ostatic liberat de la Imperial), Nec. Barbulescu director la Banca 
Naţională, Profesor 1. Bianw, Profesor Dn. Bogdan Prorectorul Uni- 
versităță, D-rul Buşilă et., etc. 

Recepjiunea a avut loc după dineu în saloanele de sus ale lo- 
cuinței d-lui Lupu Costache unde era pregătit un bogat bufet. Se 
făcu cerc în jurul distinşilor oaspeţi. Excelenţa Sa Generalul Tülff 
voriTschepe precum şi Colonelul Hentsch în convorbirile pe cari 
le-au avut cu fie cari din invitați au inzistat asupra nevoilor pu 
blice şi asupra măsurilor ce trebuesc luale pentru satisfacerea lor. 

Cu deosebit 2nteves a fost ascultat bătrânul nostru om de Stat 
D-l P. P. Carp'care povestea din trecutul său de student la Bonn, 
trecând apoi la chestiuni de înaltă actualitate pe cari le-a expus cu 
limpezimea, şi competenţa-i cunosculă. 

La orele 12 noaptea a luat sfârşit neuittia şi atât de plăcuta 
reuniune de la D-l Lupu Costache“. 


Şi acum să ne odihnim puţin ca să ne venim în fire şi să ne 
întrebăm in ce sentimente lumea aceasta s'a privit ochi în ocht 
si şi-a simțit atingerea, când ciocnea paharele cu şampanie ? 

Germanii și aliaţii săi au venit în România ca dușmani, cu 
armele lor au înfrânt ostirea țarii noastre, a varsat sângele nevi 
novat a sute de mii de români, fraţii, copii, parin{ii nostri. Au 
devastat satele şi oraşele noastre, au tăiat padurile, au curatat la 
nurile şi subsolul ţării de toata productiunea lui. Ne-au impus 
grele contribuţii de razboi, ne-a ridicat libertatea şi inviolabili- 
tatea domciliului, ne-a rechizifionat tot, neplatind nimic, dandu-ne 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 127 


în seama, Comunei Bucureşti sărăcită. Ne-au adus în sapă de lemn, 
ne va desfiinţa independenţa când va cuceri Moldova sau când 
constrânşi vom conveni la Pace, ne va lua din teritoriu, dacă nu 
ne va anexă cu totul, şi totuşi toată lumea aceasta înşirată mai 
sus, a benchetuit, a petrecut si a toastat cu ei. Primarul oraşului 
care a fost silit, să plătească zeci şi sute de milioane în numele 
cetăţenilor, a stat alături de ei, a mâncat, a baut, nu ca să se hra- 
nească, căci şi eu mănânc aci cot la cot cu soldații germani, de 
nevoie, ci ca să sărbătorească ceva alături de Von Tülff la stânga 
şi alături de Von Hentsçh la dreapta, oameni a căror Ordonanţe 
inghiatä sângele în vinele fiecărui cetațean. Oamenii aceştia, ce îşi 
zic români, când au stat grup sub candelambrele lui lancu Mar- 
ghiloman, orice politică ar fi dus înainte, n'au putut să n'aibă con- 
ştiinţă că în acel moment tara încă n'a încheiat o pace, că ostirea- 
încă luptă pe Oituz, Trotus şi Siret unde multi isi au încă copii 
lor şi că acei copii îşi fac datoria, jertfindu-si viata pentru a scăpa 
tara de acei cu cari ei erau adunaţi şi ciocneau paharele. 

Excelenţa Sa d. P. P. Carp, asa de dispus şi vesel în acea 
seară, s'a gândit oare un moment că ofiterimea aceia străină şi 
duşmană pe care o distra cu giubuslicurile sale, ca să poată veni 
să benchetuiască în casa ospitalierä a lui Iancu Marghiloman, a 
trecut peste cadavrul fiului său, ce a apărat pământul ţării la 
Oituz ? 

Ce ruşine şi ce uitare de sine! 

Lumea aceasta trebuia să simtă, chiar dacă germanul va ră- 
mâne victorios, că ceiace face este o ruşine, să simtă ce a simţit 
de sigur şeful lor domnul Al. Marghiloman care şi-a trimis pe şe- 
ful său de cabinet; am credinţa că omul acesta a avut o licărire de 
judecată când s'a gândit, că în casa in care sa născut şi copilărit 
ca român, nu se poate să benchetuiască cu duşmanii ţării. 

Mai ştiu că unii au fost induşi în eroare, iar unii siliţi să vină 
din ordin superior. în calitatea functiunii lor, cu atât mai rău pen- 
tru cei ce le-a impus. 

Dar măcar după ce au băut bine şi sau împrietenit, si au 
facut cere, românimea aceasta profitata măcar că sunt la chef si 
că limba e mai dezlegată de cât are dreptul, să mai ceară ocupan- 
tului o îndulrire a situaţiei populatiunii ? Ce întrebare ? 

Citiţi ce spune darea de seamă, că pe când Guvernatorul vor- 
bea de nevoile populaţiei, d. Carp le istorisea aventurile vieţii stu- 
dentesti de la Bonn. N'ar fi fost normal contrarul ? Eu mai văd 
însă in petrecerea asta încă ceva interesant. 

Nemţii intrând în Capitală a pus mâna pe toate casele celor 
plecaţi şi au făcut din ele ce au vrut. Câjiva din cei plecaţi au fost 
mai şmecheri, au lăsat casele să fie locuite pe de geaba de filo- 
germani cunoscuţi. Aceşti domni ce şi-au pretat numele şi per- 
soana ca să salveze averea altora n'au făcut propriu zis un act co- 


www.dacoromanica.ro 


128 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


rect, iar komandatura aşa a interpretat cazul, de oarece acolo unde 
a descoperit aşa ceva, n'au respectat camuflarea şi i-a dat afară 
rechizitionänd casa. 

Lupu Costache e unul din cei ce sa pretat să salveze casa 
d-lui Mişu Marghiloman mare franco-fil, si a salvato. Von Tülff 
insă a ştiut asta. Ziarul Lumina descriind şi el petrecerea, vorbeşte 
de vinurile din pivnita proprie, cari au făcut cinste casei. Von Tülff 
iarăşi mai știa că conform Ordonantelor lui, în întreaga Românie 
ocupată nu mai existau pivnițe proprii, toate fiind rechizitionate 
de armată, şi cu toate acestea, în sfidarea întregii populaţii care a 
suferit rechizitia, Von Tülff vine să benchetuiască în casa salvată 
a unui antantist, cu vinurile pivnifei proprii, puse la adapost. 

Mai zilele trecute iar citeam lauda că nemţii ne-au egalat pe 
toți desființând in România privilegiile. Se şi vede. 

_ Pe seară polilaiul îmi comunică că un sub-comisar al său 
pleacă la Bucureşti la noapte. l-am încredinţat o scrisoare pentru 
acasă la mine. 


DUMINICĂ 22 OCTOMBRIE. 


Toată noaptea n'am inchis ochii la gândul ca am comis 0 
infracţiune, care de va fi descoperită, îmi va atrage o grea pedeapsă. 
Am semnat declaraţia ca nu voi serie nimic şi nimănui din Ro- 
şiorii de Vede fără cenzura komandaturei ; pe lângă aceasta, ori 
ce cetățean ce ar purta scrisori sau ar scrie scrisori şi le-ar trimite 
pe aită cale de cât cea a poştei supusă cenzurei, e foarte aspru pe- 
depsit. In trenuri, la eşirile din gari, la bariere, se fac severe per- 
chezitiuni corporale pentru a face imposibilă circulaţia, scrisorilor 
necenzurate. ‘Tentatia de a scrie celor de acasa m'a învins aseară 
când Politaiul mi-a spus că sub-comisarul său pleacă la Bucu- 
resti. Fi-va el un om destul de inteligent pentru a ascunde bine 
scrisoarea mea? Ce nădejde să am într'un om pe care nu lam 
mai văzut nici odată ? Simpt ca nu voi avea linişte pâna nu-l voi 
vedea reîntors. Probabil că mai târziu ma voi mai obişnui cu ac- 
tiunile rele. de o cam dată sunt novice si îmi tremura inima in 
mine. 

Starea mea generala ne fiind prea rea, n'am mai făcut nici un 
demers oficial ; în tot cazul n'am nici o nadejde in demersuri ce 
ar porni de ari. 

Targul are azi o înfăţişare deosebită de alte zile. Toata popu- 
latia de la periferie, toţi muncitorii agricoli, au venit Ja centru si 
stau grupuri compacte în uşa Primariei, Poliţiei şi cafenelei. E 
zi de Dumineca şi au venit şi ei să mai afle noutăţi de la boeri. 
Trotuarele sunt pline de sute cle fete şi femei cu capetele goale, 
cu rochii scurte ca la oraş şi cu ghete jumatate de postav şi cu ca- 
rambul de două palme, taman ca la Bucuresti. Sunt fete de ţărani 
bivolari sau agricultori. Nam vazut în nici o regiune din ţară tip 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 129 
Se D EE 
de femei şi fete mai urâte ca în târgul acesta. Trebue să fie o rasă 
bulgărească degenerată. 

Ofițerii din etapă au fost azi la o vânătoare de iepuri şi vulpi. 
Spre seară cinci, şase trăsuri, în jurul cărora spânzura atârnat 
vanatul, au defilat prin centrul târgului. Gu câtă melancolie pri- 
vesc convoiul acesta când mă gândesc la vânătorile noastre, tot aci 
în Teleorman la Cervenia. Acest sport ne este nouă azi interzis. 

Comunicatul de azi nu vorbeşte de înaintări peste Taglia- 
mento; din contra, din telegrame se vede că forte franco-engleze 
au şi sosit deja pe frontul italian. 

Francezii au încercat zadarnic un nou atac pe Chemin des 
clames. 

Noul Cancelar german a format un minister din Membri ai 
Reischtagului. E primul guvern parlamentar in Germania. Fu 
cred că e un simplu moft, germania va sfârşi cu un guvern mi- 
litarist. 


LUNI 23 OCTOMBRIE. 


Azi dimineaţă pe când mă aflam pe stradă, d. Axenti, direc- 
torul poliției mă anunţă că are să-mi vorbească ceva. Am prins o 
groază de avizările misterioase ale agenţilor de poliţie. 

— Să vă feriti de d. Stambler cu care stati mereu împreună de 
oare ce este spion german şi are ordin să vă supravegheze și să 
vă provoace la discuţii periculoase. 

Cam enervat, am mul{umit polifistului de avizare. 

Am convingerea că se face lui Stambler o nedrepiate, insă 
mâna în foc nu pun pentru nimeni. Am mai spus’o, pe acest tâ- 
nar avocat nu lam cunoscut in baroul din Bucuresti, a fost dat 
cu domiciliul forțat la Corabia si pe urmă adus aci. Din conver- 
safia ce am cu el nu mă provoacă la discuţii politice, ceiace ar tre- 
bui să facă dacă ceiace crede poliţia ar fi adevărat. Că se laudă, 
asta, e altă ceva ; că era mâna dreaptă a lui Clémenceau e o poemă, 
dar e un băiat de treabă, cu care pot să-mi trec aci uritul. 

Nu place orăşenilor compania ce mi-am făcut? A cui e vina? 
Care e cetăţeanul de aci care m'a primit cu simpatie afară de ad- 
-ministratorul de plasă ? Societatea fie din egoism, fie din tembe- 
lism, fie din zgârcenie, fie din lasitate, m'a lăsat să rămân un stre- 
in fata de ea. Ce trebuia să fac ? Să primesc compania ce mi-a im- 
pus'o soarta, a tovarăşului de lanţ. Cine ne-a legat cu acelaş lanţ 
nu ne-a întrebat nici pe unul nici pe altul dacă ne convine com- 
pania sau dacă ne uneşte ceva, şi nici nu ne întreabă, de ateia ne 
supunem. Si pe când în târgul acesta de români nu ştiu unde 
să mi hrănesc trupul, acest Stambler m'a dus cu el la masa lui, 
la gazda lui si de bine:de rău am ce mânca. De aceia sfatul poli- 
{iei nu m'a mulţumit 


www.dacoromanica.ro 


130 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


De altfel să n'aibă grijă poliţia, nu de Stambler ma păzese 
numai, €1 de toţi poliţiştii români şi de toţi cei ce mă înconjoară 
şi e trist să o spun. chiar de unii ce i-am, considerat prieteni, căci 
am ajuns timpuri in cari nu mai ştii cine iti vrea binele şi cine 
răul, 

Am sa povestesc un caz ce s'a petrecut aci, în judeţul acesta. 

Un domn Tiberiu Burcă, frate cu influentul om politic din 
Turnu Măgurele Ovidiu Burcă, la un chef între mai mulţi prie- 
teni, ar fi spus fiind cu chef, o prostie, care aci a fost o vorbă de 
spirit ce a fost reținută şi notată, că dacă ar fi el tare şi mare, ar 
pune pe Kaizer vizitiu la el. Nu e asa? O prostie la beție, si la Ro- 
şiori de Vede între prieteni. 

Ei bine, a fost denunţat nemților de unul din cei cu care a 
petrecut. Nu voi să-i spun numele, de oarece e ardelean, mi-a fost 
coleg de Universitate şi prieten, a fost unul din cei cu cari am 
luptat în comitetele nationale studenţeşti şi deşi lumea de aici fi 
spune pe față numele, eu nu-i fac această ruşine. Burcă a fost a- 
restat şi condamnat la inchisoare şi deportare în Bulgaria, cu toată 
intervenţia d-lui Marghiloman şeful politic al d-lui Ovidiu Burcă. 
Ce retin din povestea aceasta? Să te feresti sau nu de Stambler 
sau de prieteni ? De aceea consecvent, mă feresc de toată lumea. 
Nu fac politică, nici critică de război cu nimeni, e şi prudent şi cu- 
minte. Numai la farmacie în dos tot ne mai dam în petic judele, 
farmacistul şi doctorii noştri mibtari, prea sunt oameni de treabă, 
ca să-ţi mai fie frică si de ei. 

D. C. Stere simțindu-se provocat de o aluzie a ziarului L’/nde- 
pendance roumaine, ce apare inca la laşi, face azi in Lumina oare 
cari destainuiri politice de o importanţă colosala. 

In toamna anului 1914, d. C. Stere a fost acuzat prin presă şi, 
în Parlament. că ar fi fost trimis de d. Ionel Brătianu în Transii- 
vania cu ştirea, contelui Czernin, pentru a sfătui românii de acolo 
să meargă la război contra Rusiei, să rămână credincioşi împăra- 
tului, de oarece, în curând şi România va intra în război alături 
de unguri ; atât ziarele d-lui Brătianu, cât şi însuşi d. Stere în plină 
Cameră au dat o forrnalä desmintire. Or, astăzi d. Stere pretinde 
că are o datorie de a se spovedi şi de a vorbi în aceasta chestie, 
si de a arăta cine a fost d. Ionel Brătianu. 

Inainte de ţinerea Consilhului de Coroană din 1914, imediat 
după declararea razboiului european, d. Brătianu s'a înțeles cu d. 
Stere, ca acesta din urmă să inceapa o campanie de presă prin 
Universul, ziar popular şi independent, pentru a pregăti opinia 
publică pentru solutia ca România sa intre în război alături de 
Puterile Centrale. S'a mai decis ca d. Stere să plece imediat în 
Transilvania şi la Viena, unde să convoace pe fruntaşii români 
din Ardeal şi Banat ca să-i sfătuiască la o politică leală faţă de 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 131 
Pe 


Împărat, de oare ce şi România va merge cu ei în acest război. 
Pentru acest rol d. Brătianu personal, a recomandat contelui Czer- 
nin pe d. Stere si că i-a dat şi o scrisoare de recomandatie, pentru 
ca contele Czernin să ia măsuri urgente ca d. Stere să aibă peste 
graniţă sprijinul oficialitätii Austro-Ungare, atât în Ardeal cât si 
la Viena. Un detaliu, în grabă d. Brătianu a pus la dispoziţia d-lui 
„Stere însuşi automobilul său personal. 

Tot d. Brătianu l'a însărcinat să sondeze părerile d-lui Emil 
Costinescu. D. Costinescu Sar fi declarat față de d. Stere gata să 
meargă cu Austria, dacă Germania isi însuşeşte programul lui 
Bismarck. 

Destăinuirile acestea, cari vor continua, promit să fie din cele 
mai interesante pentru judecata răspunderilor. Un lucru eu retin, 
falsitatea politicei lui Ionel Brătianu, Primul ministru al Ro- 
mâniei. 

Comunicatul de azi e interesant. Italienii par a se fi oprit pe 
malul drept al râului Tagliamento. Forte franco-engleze au sosit 
deja pe frontul italian. Guvernul ar fi declarat Veneţia oraş liber, 
pentru a-i pune la adăpost comorile artistice. După comunicatul 
austriac pierderile italienilor ar fi de 200,000 de prizonieri şi 1800 
tunuri capturate. 

In Franţa comunicatul de ieri zicea „Francezii au atacat pu- 
iernic la Chemin des dames, dar atacul lor, care a durat până 
spre ziuă în noapiea de 1 spre 2 Noembrie, sa prăbuşit”. lar azi 
comunicatul spune: „Că in noaptea de 1 spre 2 Noembrie, ger- 
manii si-au retras trupele de pe Chemin des dames, conform pla- 
nului, fără ştirea francezilor”. 

Cum aşa ? Spusese deja că în acea noapte francezii au atacat 
puternic dar au fost bătuţi, si in loc să fugă francezii au fugit 
nemţii ? Sunt extra ordinari. N'au avut destule victorii ca să-şi 
permită luxul de a spune şi ei odată că au fost bătuţi ? 

In Rusia, Ministrul de externe Tereschenko a ţinut o cuvân- 
tare în parlamentul provizoriu arătând interesul Rusiei de a lupta 
mai departe pentru a libera Rusia de invazia duşmană. Dânsul a 
mai propus ca Sovietul să retrasă lui Scobelew instructiile date 
pentru a fi prezentate Conferintei de la Paris. De altfel Franţa şi 
Anglia au comunicat deja la Petersburg că nu admit la Confe- 
rintä delegaţi ai Sovietului, pe care nu'l rerunosc ca reprezentând 
Rusia. 

Pe cât sunt aparențele, Kerenski a înfrânt anarhia. 


MARŢI 24 OCTOMBRIE. 


Gazda mea mi-a dat azi o veste bumă, ea speră că de săptă- 
mâna viitoare să mă ia în pensiune şi cu masa. Colonelul Zimer- 
man şeful Etapei locale a chemat az: la komandatura pe Politaiul 
Oraşului şi i-a observat că prea mullé lume stă dle geaba prin ca- 


www.dacoromanica.ro 


132 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


fenea, deci să ia măsuri ca toţi cei ce nu au nici o treabă să fie tri- 
misi la lucru. parte la pădure la tăiat lemne, parte la moara de 
măcinat făină. Te trezeşti că îi dă în minte Politaiului să execute 
ordinul aidoma. Acest colonel înu făcuse o bună impresie; om 
sobru, blând, econom, tinea să fie un exemplu viu subalternilor 
lui. In oraş nu merge nicäer de cât la cancelaria lui şi la vână- 
toare. Nu stă, în compania nimănui si n'a legat cunoştinţă cu ni- 
meni, de cât cu bătrânul veterinar Catescu partenerul meu de 
table, cu care se duce la vânat dese ori. Locueşte cea mai bună lo- 
cuinté, e în quartir la Minică Belitoreanu. Pentru ca cei alti ofi- 
feri să nu abuzeze de lumină, în locuinţa sa n'a lăsat în cameră 
de cât un singur bec de 16 kilovati ca cei alti să nu pretinză a 
arde mai mult. Cu toate acestea se zice că nu glumeste cu ordi- 
nele ce dă. 

In Bucuresti s'a dat gospodăriilor o nouă spaimă. O Ordo- 
nantä ne impune să declarăm si să predăm orice obiect avem in 
casă, de metal ca: aramă, bronz. alamă, zinc sau tablă smălțuită. 
M'am gândit că casa mea are lămpi, clante, port tablouri şi dra- 
perii, cuere, statuete, vase de bucătărie, vergele de scări toate în 
metaluri prohibite azi. Ar fi o adevărată devastare. După o ex- 
plicatie ce dă presa lor, n'ar intra metalurile încorporate zidului ; 
ar fi ceva, totuşi iţi ia lămpi, mobile, statuete, vase de bucătărie 
etc. Pentru operele de artă, o comisiune le va examina si declara 
ca atare ca să fie scutite. Vasele de bucătărie se vor declara, se 
va refine strictul necesar, până ce vor sosi vasele de un metal ca- 
mandat. de ei şi atunci se vor înlocui. Bisericele vor preda sfes- 
nicele de aramă şi alamă. 

D. Stere continuă în Lumina de azi cu destäinuirile lui. Ele 
sunt din ce în ce mai stupefiante. | 

D. Ionel Brătianu i-ar fi afirmat că colegii săi de minister — 
în timpul neutralităţei — ar fi luat parale dela ruși, că pe alţi co- 
legi de minister îi ştia că se ocupă cu afaceri şi ghesefturi, dar 
nu-i ştia să se ocupe cu chestiuni economice. Si la întrebarea d-lui 
Stere — de ce nu se cotoroseste de ei sau să se retragă dela gu- 
vern, d. Brătianu i-ar fi răspuns că nu vrea, să lase pe Rege în 
mâna unor asemeni bandiți. 

Totuşi cu aceşti bandiți a declarat războiul alături de Rusia. 

E adevărat că în momentul când d. Stere face asemeni destăi- 
nuiri nimeni nu-l poate contrazice sau controla, cred însă că nu 
e în stare să mintă. E în stare alt ceva, să destănuiască inamicu- 
lui micimea şi ticăloşia sufletului nostru al tuturor, ca să profite 
şi mai mult duşmanului ; asta se vede. 

Porniti pe panta aceasta de a ne ridica poalele în fata dusma 
nului, oamenii nostri politici rămas! în teritoriu ocupat cari îşi 
închipuesc că s'a sfârşit cn preponderența celor dela Iasi si chiar 
cu domnia regelui Ferdinand, nu se mai pot opri. In Gazeta 


www.dacoromanica.ro 


DIN 'PIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 133 


Bucureştilor de azi d. Dem. Nenitescu fost ministru, divulgă şi el 
un secret, că regele Ferdinand a înşelat pe d. Titu Maiorescu in 
ajunul Consiliului de Coroană din August 1916. După ce la 9 Au- 
gust prin d. Von den Busche îl anunţase să vină să formeze un 
guvern pentru menţinerea neutralității, la 14 August decide in- 
trarea in război contra Austriei. 

Si câte nu o să ne audă încă urechile? Putredă ţară am fost 
şi suntem si spun drept, nu văd cum va fi când cei mai mediocri 
dintre cei putrezi ne vor guverna. 

D. Take lonescu continuă cu interviewurile sale. El a decla- 
rat unui redactor al ziarului francez L'Intransigent că: „Cu toate 
ororile pe cari le îndurăm, cu toate că tifosul exantematic ce a 
băntuit in Moldova ne-a costat mai mulţi oameni decât ne-ar fi 
putut costa 10 bătălii mari, nu vom. trdda nici odată pe aliaţii 
nostri. Am examinat toate ipotezele, toate perspectivele posibile şi 
ne-am hotdrit să nu facem nici odată pace separată cu Gerimunia. 
Vom împărtăşi soarta aliaților noştri chiar dacă jumătate din rasa 
noastră ar trebui să piară”. 

Foarte frumouse si märete sentimente dacă România mai 
luptă pentru idealul pentru care a intrat în război. Dar mai avem 
acest ideal? Aliaţii noştri ni-l mai garantează ? Rusia ne mai à 
Ardealul ? Anglia mai vrea dezmembrarea Austro-Ungariei ? 

Acest lucru să-l spună d. Take Ionescu să-l audă şi aliaţii, să-l 
confirme şi să ne mai mângâem speranţele; altfel vorbele sunt 
prea slabe in fata realităţii. 

In comunicatul de azi nu e nimic deşi prin diverse telegrame 
ale agenţiilor se explică retragerea nemților dela Chemin des da- 
mes, ca fiind o poziţie fără însemnătate. Pentru noi însemnătatea 
acestor poziţii ne-o explică inversunarea cu care germanii le-au 
apărat şase luni de zile. 

Pentru intaiasi dată nerfitii anunţă că au făcut prizonieri a- 
mericani, pe frontul Lorenei. 


MERCURI 25 OCTOMBRIE. 


Inospitalitatea târgului acestuia e rusinoas& şi până azi nu-1 
păsisem nici o explicaţie. Acum pare că i-am dat de rost. Politaiul 
„alova mi-a mărturisit azi că tare ar dori să mă cheme la masa 
lui, dar n’o face că îi este frică. 

— Frică de ce? i 

— Apoi vedeţi, d-voastră cari sunteți trimişi aci sunteţi rüu 
văzuţi de nemți, sunteţi considerați de orăşeni ca pedepsiţi ţinuţi 
sub strictă supraveghere; ce să facem noi slujbaşii ? Să nu ne :a- 
nuiască că complotăm ceva cu d-voastră. 

Administratorul de plasă, un prieten 51 om de treabă, care nu 
numai mă serveşte dar mă si respectă, n-a spus acelaş lucru, 
mi-ar da pensiune la el, dar îi este frică de ce vor zice nemţii de el 
slujbaş al Statului, 


www.dacoromanica.ro 


134 1MPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Acum îmi explic de ce oameni ca Protopopescu și Belitoreanu, 
cu toată scrisoarea d-lui Marghiloman nu m'au primit în casa lor, 
cel întâi găzdueşte pe Loc. Manel, cel al doilea pe însuşi Colo- 
nelul Zimerman. 

In aşa condiţii cei ce stau să schimbe două vorbe cu mine fac 
un sacrificiu, sacrificiu ce încep a fi jenat de a-l mai ocaziona. 
Când văd un cunoscut trebue să-l evit să nu. cauzez un rău. 

Imi amintesc din vechime lucruri numai citite, de situaţia ce 
o aveau escomunicatii bisericii, scoşi de sub protectiunea legilor. O 
să ajungem ca mâine să ne alunge oamenii cu parul de sub aco- 
perişurile lor. cum alungi câinii râioşi ce se opresc în dreptul 
porfei tale. 

-— Dute de aci omule, de ce imi vrei răul? 

De ce nu ? Dacă exemplul vine dela autorităţi si de la fruntașii 
Târgului. 

Prefectul a venit azi în oraş, dar n'am deschis nici o vorbă, 
cum nici el n'a deschis şi s'a eschivat să plece la Turnu Măsurele, 
mi-am luat orice nädejde dela sprijinul lui. 

Mă frământ cât e ziua de mare fără nici un rost; noroc cu 
vremea e încă bună si pot să umblu să mă plimb spre grădina 
publică unde duc piseriler pâine şi spre barierile oraşului unde 
simpt scurtimea lanţului de care sunt legat. In direcţiile acestea. 
nu risc să fac rău nimărui prin prezenţa mea, de oarece nici un 
târgovet, nu face asemeni promenade. 

Aş voi să stau numai în casă să citesc, să scriu, să înc ceva, 
dar nu pot, mi-e urât. simpt singurătatea, simpt că am să înebu- 
nesc, ies la aer să nu mă înäbus, si doar numai de 10 zile mi-am 
părăsit căminul. 

Recitesc decretul de exilare: Până la terminarea războiului | 

Visez ? Sfârşitul răzhoiului ? Dar va mai avea el sfârşit? lar 
până atunci eu să-mi pierd mintele pe aici? 

Italienii au fost nevoiţi să părăsească si Tagliamento şi să fugi 
si mai departe. Până unde? 

Numai turcii în Asia Mică mănâncă mereu bătae; dar cine 
să mai ocupă de ei ? 


Jol 26 OCTOMBRIE. 


Dacă simpt mai mult urâtul în Târgul acesta îndepărtat, e 
că de copil nam mai trăit viața de provincie. Când in vacantii 
mă duceam în familie la Bacău, deşi în alte condiţii, şi în casa 
părintească încă nu concepeam să stau mai multe zile. Dar încă 
ac ? N'ai un om cu care să scoţi două vorbe mai deosebite decât 
evenimentele zilei. Dacă primeşti compania cuiva, o accenţi in 
cafeneaua lui Leon unde trebue să te asezi in fața postavului cu 
perechea de cărţi sleioase suu a cutiei de table. Ai intrat în horă 
trebue să joci; trebue să accepti glumele stupide şi nesărate ce se 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 135 


fac între parteneri şi să te pretezi spiritelor locale; altfel nici la 
Leon n'ai fi primit. i 

Am credința că dacă ar fi alcooluri, cu toată popreala, m'aş 
deda la. băutură, să uit. Spre norocul meu ele lipsesc cu desăvâr- 
sire. Mă simpt asa de singur în cât fac dimineaţa drumul la posta 
de citesc tabela persoanelor ce au de ridicat scrisori, deşi ştiu că 
nu voi figura şi cilesc tabela de două şi trei ori, doar, voi desco- 
peri că şi la mine sa mai gândit cineva. Dar de prisos. 

La farmacie am azistat azi la o scenă ce m'a impresionat. Doi 
soldaţi români, invalizi, unul din Reg. 51 infanterie Galaţi, aproa- 
pe un copil n'are de cât 19 ani, cu piciorul amputat venise să ceară 
azistentului un mic ajutor şi istorisea cum a fost rănit în Dobrogea, 
când deodată intră pe use un ţăran, amputat si el de piciorul stâng 
ceva mai jos de genunchiu. A fost şi el soldat în 13 infanterie Iaşi. 
Aceşti doi soldaţi, în timpul războiului se cunoscuseră teferi în Do- 
brogea şi acum prin o curioasă întâmplare se revăd în Roşiori, 
şi în ce hal! 

După ce sau privit putin unul pe altul cu impresia că nu 
sunt străini necunoscuţi, cel din Galaţi întreabă: 

— Camarade, nu eşti cumva d-ta cutare ? - 

— Ba da, eu sunt, mă maj recunosti ? Eu te recunosc, eşti tâ- 
nărul cu care am petrecut în Cernavoda, îţi aduci aminte, în 
noaptea aceia ? 

Şi cum o lume întreagă îi desparte de atunci, deşi timpul e aşa 
de scurt, amândoi şi-aduc aminte si se îmbrăţişează. 

— lată în ce hal ne întâlnim! 

Numai nenorocirile celor ce mă înconjor îmi dau curajul să 
vad ce minimă şi neînsemnată e nenorocirea mea. 

Din rubrica ştirilor din Moldova publicate azi de Gazeta Bu- 
+ureştilor, retin două rele. A murit la Paris un bun prieten si 
concetätean bäcäuan, Arhimandritul Cesarie Stefano, superiorul 
Capelei române din Paris. In grup intim şi familiar îi ziceam 
Popa dracu. Era un preot foarte inteligent, preot de țară, sa dus 
târziu la Atena de a făcut teologia. Dacă n'a fost ales episcop e 
că se temeau că urcă la Mitropolie, în politică liberal fanatic. Prin 
1915 imi scrisese o scrisoare să-l sprijin într'un proces de pensie 
la Casaţie unde se judeca cu Statul şi sfârşea: 

„Dragă Vasilică, descurcă-mă mai repede de buclucul cu pen- 
sia, de oarece sper să intrăm şi noi în război şi să-mi las şi eu 
ciolanele pe câmpia Ardealului”. Nu ştiu de ce n'a murit pe front, 
dar tot a avut puţin noroc, că n'a supraviețuit dezastrului. 

O a doua ştire rea e că a murit un prieten bun, Benone Miri- 
nescu, fost magistrat, fost Secretar General la industrie, fost ta- 
kist şi excelent amic. Ofiţer de rezervă a fost pe front şi moare, 
probabil rănit, dacă nu cu tifos exantematic în spitalul din Bârlad. 

Pe frontul italian, retragerea continuă. Pe frontul englez sa 
desfăşurat un nou atac. 


www.dacoromanica.ro 


136 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


VINERI 27 OCTOMBRIE. 


Incă o zi de viaţă tembelă. De acasă nici o ştire. Am scris şi 
expediat până acum de aci patru scrisori; şi în buzunar am încă 
două gata aşteptând ocazia să le pot strecura spre Bucureşti. N'am 
nici mângâierea de a mă simţi în legătură chiar îndepărtată cu 
ai mei. Subcomisarul prin care am trimis o scrisoare, întă nu sa 
reîntors, ii duc încă grija să nu i-o fi găsit la perchezitie. 

Măcelul omenirei continuă. Italienii părăsind Tagliamento 
s'au retras pe Piave unde speră să le sosească ajutoarele necesare 
ale aliaţilor. Nu putem şti dacă austriacii exagereaza, dar prada. 
pe care ei o anunţă pe frontul italian până acum în ultima ofen- 
sivă ar fi de 250.000 prizonieri şi 2800 tunuri. 

O nebunie ce nu s'a înregistrat nici pe frontul rusesc în aşa 
putin interval de timp. 

Pe frontul englez in noul lor atac au cucerit Paschandaele. 
Ca după program stim ce va fi în viitor; englezii reiau mâine 
bombardamentul de artilerie, iar peste şase zile nou atac şi 1a 0 
‘noua localitate, ca să reinceapă ca pe ceasornic. 

Pe îrontul francez foc de artilerie. Germanii nici până azi 
n’au anunţat până unde şi-au retras trupele de pe Chemin des 
dames. 2 

Un român, ce sa putut reîntoarce dela Stockholm descrie azi 
in Lumina viata refugiaților nostri de acolo. 

De sigur că nu sunt de plans. Curiozitatea stă însă in ce cred 
compatrioţii nostri cari au fugit până acolo, de fara noastră. Aşa 
călătorul revenit povesteşte că d. Costică Disescu si Nolică Anto- 
nescu foşti mari agitatori ai Acfiunei Nationale între 1914—1916 
se găsesc acolo bine sănătoşi şi se dilectează criticând politica lui 
Ionel Brătianu, Take Ionescu şi Rege, cari tustrei au nenorocit tara 
vârând-o în război. Eu înţeleg pe cei ce au avut o credinţă şi au 
fost înfrânți, să se căiască şi să explice buna lor credinţă. E onoro- 
bil. Dar să ceri doi ani de zile: război ! război ! Să ridici lumea, să 
atâfi opinia publică, să împingi guvernul la război şi după ce gu- 
vernul fe-a ascultat, a intrat si a esit rău să strigi — Cine tea 
pus să te uiţi la gura mea? E o ticăloşie. 


SÂMBĂTĂ 28 OCTOMBRIE, 


Se împlinesc 13 nopţi de insomnie. Am luat toate calmantele, 
dar de prisos. Nevoit să mă culc la ora 9, dorm până la 12, la ora 
12 începe canonul şi ţine până la ziuă. Câte gânduri rele pot stră- 
bate creerul unui individ cu judecată, căzut în neurastenie, se 
sbat în capul meu în intervalul celor șapte ore de „între vis şi 
viață“. Planuri peste planuri, iluzii şi deziluzii, nenorociri trecute 
şi altele în perspectivă, îmbinate cu regretul timpurilor fericite, 
timpuri pe cari la epoca lor le credeam banale. În nimicuri văd 
catastrofe, în catastrofe stăvăd încă speranțe. E un film cinema- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 137 


tografic ce rulează fără întrerupere; câte odată „ă rébour”. lar în 
frământarea aceasta veşnica mea grilă, voi mai trăi vreodată în 
cercul intimilor mei aşa cum am trait? Voi avea zile să infrunt 
nemiloasa boală ce mă roade ca să mai revăd fara mea liberă, în 
care gândul şi cuvântul să fie iar liber, cu facultatea de a iubi 
și uri în libertate? La cel din urmă vacmistru, ce trece pe lângă 
mine, trebue să-mi ridic pălăria ca să nu mai fiu lovit, obligat să 
fiu umil si respectuos la toate mojiciile lor. In fiecare din nenoro- 
ciţi aceştia, aduşi de cine ştie unde, trăeşte pentru noi un Gesler. 
Cel din urmă soldat dispune de viata, de libertatea şi de gândi- 
rea mea. , 

Spre ziuă, pe când gândul mi se ducea Ja un vis urât.ce lam 
avut şi care privea copilul meu, o gălăgie în curtea caselor mă 
dezmeticeste; o bătae în geam; e un soldat german ce mă caută şi 
care vine dela Bucureşti. E Max. fosta mea santinelă. El vine din 
Capitală în ‘interes de serviciu, a fost pela mine pe acasă şi îmi 
aduce in cel mai mare Secret, o scrisoare dela sofia rhea. Peste un 
ceas pleacă înapoi, va veni peste jumătate de oră să ia scrisoarea 
ce aşi voi să scriu acasă. 

Bietul Max! E posibil ca şi între nemti să se găsească inimi 
bune şi miloase ? 

In misiunea. lui de santinelă. s'a purtat aşa de delicat cu mine 
iar acum îmi face un serviciu ce pentru el constitue un mare 
pericol. Nimeni nu poate îi purtător de scrisori, fură să risce închi- 
soarea; asta pentru civili; pentru militari, pedeapsa e Consiliul de 
război. Max a făcut însă pe purtătorul de scrisori în ascuns, si în 
folosul cui ? Ca să ducă o mângâiere unui străin de el, unui ina- 
mic al patriei lui, in tara în care ai lui dictează şi ne umilesc, căci 
un străin sunt pentru Max, un străin pe care nu l’a văzut decât 
odată, şi nu-l va mai vedea niciodată, şi de la care el nu aşteaptă, 
nici un avantaj. Max însă a avut inimă de om, a văzut cine sunt, 
a simţit că nu port nici o vină pentru nenorocirea în care am 
căzut, m'a priceput şi m'a compătimit 

Rara avis! 

Soţia mea îmi scrie pentru prima oară de când sunt aici, dar 
vestile ce imi dă îmi măresc amărăciunea în loc să mă bucure. 
Sonia, pe care o visasem rău astă noapte, a fost bolnavă, întâi s'a, 
crezut să fie scarlatină, din fericire n'a fost nimic grav. O altă 
veste rea, că înainte de a primi instructiile mele relative la bron- 
zurile şi la arămurile din casă, de frică s'a dus şi le-a declarat pe 
toate. Necazuri mic, dar pe cari de aci le vad printr'o prizm& mă- 
rită. Am seris cu încrederea desăvârşită că de astă dată scrisoa- 
rea va ajunge la destinaţie. 

Max a adus azi aci pe un alt deportat, căruia îi s'a fixat domi- 
ciliul forţat la Roşiori, un domn Polihroniade, funcţionar la Casa 
Asigurărilor muncitoreşti, 


www.dacoromanica.ro 


138 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Administratorul de plasă mi-a spus azi la cafenea că toţi ad- 
ministratorii, învățătorii şi preoţii au fost convocați de autori- 
tatea germană la o consfätuire la Turnu Măgurele; li este frică 
nemților de o revoltă ţărănească. Țăranii au început să sbârnie. 
Li sau luat vitele, li sau luat căruțele, li sa luat grâul, porcif, 
pasările, şi acum li se ia porumbul ca în schingb să, li se dea ma- 
Jai cu portia. ‘ 

Soldaţii si in special unterofiterit se poartă brutal cu ei; în- 
tro comună, săptămâna trecută, în fata primăriei plină de oa- 
meni, un jandarm bavarez supărat că un ţăran protesta revoltat 
de o nedreptate. a scos revolverul si l’a ucis pe loc. Dacă vor să 
aducă la oraş o găină, un ou sau lapte, soldaţii le confiscă la ba- 
rieră sau le iau pe nimic. E natural ca țăranul din Teleorman să 
sbârnie: Sau luat măsuri preventive severe. 

Din Rusia se anunţă că în Petrograd a isbucnit războiul civil, 
guvernul ar fi fost răsturnat, parlamentul disolvat. Extrema stângă 
socialistă, un fel de comunişti ce îşi zic „bolşevici“, ar A triumfă- 
tori şi cer pacea cu ori ce chip. De sigur că Rusia oficial, chiar 
revoluționară, nu poate face o pace separată, dar dacă îi va îm- 
pinge la aceasta anarhia neînfrântă a armatei ? 

Pentru noi e o grozăvie numai să ne gândim la asa ceva. 

D. Take Ionescu a declarat zilele trecute unor ziariști din Pe- 
trograd că „România şi-a legat soarta ei de soarta Rusiei. Dacă 
prin imposibil Rusia va face pace separată, soarta României este 
pecetluită“ — îneenunchiată intereselor Germaniei, umilită ungu- 
rilor şi batjocorité de bulgari! 

Şi când vom ajunge la acest capăt, vom face bilanţul de ce 
ne-a costat: două treimi din teritoriul României ocupat de ina- 
mic si stors literalmente de toată vigoarea si bogätia lui, iar res- 
tul de o treime terorizat. de armata rusă revoltatä. i 

Cât este de intensă această teroare, o găsesc in două exemple. 
ce mi se spun că sunt adevărate. 

Rakovski. cunoscutul agitator socialist, închis in penitencia- 
rul din Iasi din ordinul justiţiei româneşti, a fost liberat, în contra 
voinței guvernului român, de 15.000 soldaţi ruşi, cari după ce au 
arborat drapelul roşu, au demonstrat pe străzi, au mers în cor- 
pore la închisoare şi au liberat pe tovarăşul lor. 

Al doilea exemplu l'a dat Primul ministru Brătianu într'un 
interviev, când a afirmat că regele, terorizat de ruşi, a trebuit să 
gratieze 13 soldaţi condamnaţi la moarte de curţile marţiale. 

Dacă la acestea mai adăugăm si dezastrul financiar al unei 
datorii de peste zece miliarde, sutele de mii de vieţi tinere dispă- 
rute pentru totdeauna si bejänia celor ce şi-au părăsit căminurile, 
pasivul ar fi înspăimântător. 

Si toate acestea pentru că în numele ţării întregi un singur om 
a judecat, a decis, a ales momentul şi a executat soarta României. 
fără a consulta şi fară a cere sprijinul şi sfatul nimănui. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 139 


Si chiar dacă Rusia ar face pace separată, situaţia in Moldova 
rămâne exttem de gravă. Ministrul I'ranţei, contele de Saint-Au- 
laire se exprimă aşa într'un interviev ce mi-a parvenit aci: 

~ yO primejdie mare amenință armata si populația românească. 
Această primejdie se chiamă ,,foametea“. Dacă democraţia rusă 
nu isbuteste să reguleze chestia transporturilor de provizii, armata 
și populația română vor fi literalmente nimicite de foame“, 

Şi astea ni le spune un amic, când pafriotii încă strigă: 

— România nu va încheia pace şi îşi va respecta cuvântul. 


SVONURI DE PACE SEPARATĂ 
DUMINICĂ 29 OCTOMBRIE. 


Toatä ziua au circulat versiuni că Rusia şi România au cerut 
Puterilor Centrale un armistițiu de 21 zile. 

Spre seară svonul se confirmă şi de către militarii dela koman- 
dèturä, cari spun ca li sa telegrafiat de Etapa din Turnu-Mägu- 
rele Vestea este asa de senzaţională în cât nimeni nu o credem 
serioasă. 

Să se fi pecetluit oare — vorba d-lui Take Ionescu — soarta 
României ? 

Ziarul Lumina, singurul ce a sosit azi în Roşiori, dă ştiri din 
cele mai grave din Rusia. Sovieturile bolşevice au răsturnat gu- 
vernul şi au arestat pe miniştri. Kerenski a reuşit să fugă. Trupele 
de pe front au fost instiinfate să supravegheze pe Comandanți, iar 
armata nu se mai supune decât ordinelor provenite dela Sfaturile 
muncitoreşti şi ale soldaţilor. Programul noului guvern ar fi pa- 
cea mediată. 

Că noul guvern rus cere pacea imediată, se poate; e dubios 
însă ca Germania să trateze cu un guvern nelegitim, care mâine 
poate să fie spânzurat. 

Dezastrul italian cred că au impins pe ruşi la noua lor lo- 
viturä. Pe această Rusie trebue să o urmam noi, în braţele ei ne-a 
dat Intelegerea. Cine ne poate face o invinuire, dacă Rusia ne tâ- 
räste cu ea la o pace separată ? A ştiut d. Take Ionescu ce spune 
„soarta Româniti va fi pecetluitä prin pacea sepărată a Rusiei“. 

Pentru situația noastră personală, pacea ar fi singura solu- 
diune posibilă. Se pricepe deci nerăbdarea în care ne aruncă svo- 
nurile ce au circulat azi. Soldaţii germani ce au umplut astă seară 
cafeneau sunt veseli că se vor reintoarce feferi acasă. Numai de 
nu i-o duce pe frontul apusan mai desagreabil decât cel dela Ro- 
şiorii de Vede. 

Vremea se menţine frumoasă, e soare şi cald ca în mijlocul 
\erii. Populaţia auzind de pace, şi fiind si zi de Duminică a in- 
sadat strada ce duce spre centru. 


www.dacoromanica.ro 


140 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Si-or fi făcând oare iluzii cei dela laşi 2 Aci nu este om care 
să nu dorească pacea. 


LUNI 30 OCTOMBRIE. 


Din gazetele sosite azi nu se confirmă svonul circulat ieri a- 
supra armistiţiului. De altfel ziarele ce ne-a sosit azi aci sunt cele 
apărute ieri dimineaţă în Capitală, aşa că sar explica neconfir- 
marea; ori cum, să aşteptăm până mâine. Se confirmă însă răz- 
boiul civil din Rusia; noua revoluţie are în fruntea ei, pe Lenin; 
guvernul Kerenski a fost depus în închisoare. Se pare a fi un pro- 
gres ; în timpul marei revoluţii franceze guvernele de ieri, mer- 
geau la esafod, aci guvernele merg numai la închisoare. Se scrie 
că noul guvern va face irnediat propuneri de pace şi armistițiu 
Puterilor Centrale. Probabil de aci a născut svonul că armistițiul 
a şi fost încheiat. 

Mai zilele trecuie expediasem de aci o scrisoare acasă printr'un 
subcomisær de poliţie. lucru ce îmi dăduse multă grijă din cauza 
interzicerei ce mi să făcut, formal. Azi subcomisarul s'a înapoiat 
şi mi-a adus răspunsul soţiei mele Mi se scrie de acasă un de- 
taliu caracteristic banditismului sub care trăim, fapt ce desminte 
crud afirmatiunile celor ce scriu la ziarele nemtesti si care prezin- 
tă situaţia populaţiei civile sub ocupaţie, ca de invidiat. Inainte de a 
pleca din Bucureşti închiriasem un apartament din casele ce avem 
în R-dul Colţei văduvei lui Toma Cămărăşescu. Femeia şi-a mobi- 
lat casa, s'a aşezat în ea, dar fiindcă cultivă şi o moşie, s'a dus la 
tară să-şi culeagă porumbul. In lipsa ei au venit nişte ofiţeri ger- 
mani, au încărcat în camioane toate lucrurile din casă si s'au dus 
cu ele Jăsând casa goală. 

Si câtă lume, n'a păţit la fel ? 

Cu începere de azi gazda mi-a oferit musa in casă. Daca din 
punctul de vedere al alimentării voi trăi mai Pine, din punctul 
de vedere al urâtului îmi va fi şi mai greu. Gazda mea e o femeie 
bătrână cu simplicitatea omului trăit în nevoie în Roşiorii de Vede 
o viaţă întreagă; ce putem discuta noi ora de masă și ora de de- 
jun. căci buna cuviință îmi cere să-i acord aceste două ore pentru 
marele serviciu ce îmi face Cel puţin cu Stambler mă distra fe- 
nomenalele minciuni ce îmi debita cu bonomia lui, si trecea vre- 
mea mai ușor. : 

Sănătatea s'a înrăutățit. Insomnia nu mă slăbeşte de loc, aşa 
vă aştept în curând efectul dela Imperial. Lucrul acesta m'a de- 
terminat să fac o petiție la Central Politei Stelle din Bucuresti, 
plin care cer pentru a zecea oară să-mi dea putinţa de a ma căuta 
sau prin revenirea la decizia de exilare sau prin acordarea unui 
congediu în fiecare lună ca să-mi revăd medicii mei curanti. 

Dacă din Capitală m'au trimis aci ea un agitator periculos 
armatei germane atunci au comis o mare greşală de oarece aci 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 14t 


unde m'au trimis fierbe o mişcare ţărănească în potriva lor, necu- 
nosculă în populaţia Capitalei. Dacă sunt. în ochii lor în adevăr 
un agitator, tocmai aci au nimerit să mă trimită ? 

Un escadron de ulani tineri, martiali pe caii lor puternici, 
bine echipați ca de paradă, cu munilia şi casca de război moderna, 
a trecut azi prin oraş şi s'au împrăștiat prin satele judeţului. E 
o demonstratiune față de ţăranii nemulţumiţi, cei dela komanda- 
tură afirmă că sunt trupe ce merg spre Siret. 

Pe fronturi nimic de seamă decât că austriacii ce urmăresc 
pe italieni, au ajuns la Piave. 

Dacă armata italiană nu poate opri ofensiva inamicului nici 
aci pe Piave, întreaga câmpie a Veneţiei si Veneţia însuşi e 
pierdută. i 


CUM SE CARĂ AVUTUL POPULAȚIEI 
MARŢI 31 OCTOMBRIE. 


Nici o schimbare în situație, Cu tot cheful ce au făcut nemţii 
acum două zile la Turnu Măgurele ca să serbeze încheierea ar- 
mistițiului, el este azi oficial desmintit. Svonul fals provenise de 
la o telegramă expediată din Lugano. O cerere de armistițiu în 
tot cazul e prematură, nu imposibilă, din partea lui Lenin. 

In lungul şoselei ce duce Ja komandatură stationau de dimi- 
neagă vre-o patruzeci de care ţărăneşti încărcate cu porci vii, Je 
gati de picioare. 

— Ce e asta oameni buni? 

* — Suntem veniţi cu porcii din comuna Ceolăneşti. S'a dat or- 
din să-i aducem azi la komandatură. 

— Cum aşa, vi-i ia pe degeaba? 

— Ba ni-i plăteşte cu 70 bani chilogramul viu. 

Un asemeni ordin aflu că s'a dat tuturor comunelor din judeţ, 
numai zilele de executare diferă; azi a fost rândul comunei Ceo- 
länesti. 

In Teleorman fiind şi mai mult pământ cultivabil si mai ro- 
ditor, ţăranii sunt mai chiaburi, ei nu cultivă porcul pentru cres- 
rătorie şi speculă, fie care muncitor are porcul lui pentru Crăciun 
din care isi satisface la timp multe nevoi pe tot restul anului. Se 
explică deci de ce sunt foarte nemulţumiţi că li se ia porcii din 
bătătură. 

In lipsă de lună, oraşul seara e într'un întuneric aşa de com- 
plect în cât nu se vede un metru înaintea ta. Astă seară la ora 8 
venind spre casă bâjbâind gardurile cu bastonul, abia mi-am 
găsit lecuinta. Cel întâi rău făcător ce ti-ar ieşi în cale şi-ar înde- 
plini gândurile fără să poţi să te aperi, feri sau fără a putea da 
vre-o lămurire. N'aşi ieşi seară, dar gazda îmi dă masa la 6 jum. 
Ce să fac până la ora 9? Cine să culcă înainte de ora asta? A 


www.dacoromanica.ro 


142 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


sta in casă e exclus de oarece ar fi să ard lampa două ore, care 
zilnic ar face o consumatie de gaz ce nimeni nu şi-ar putea per- 
mite; am prin favoare 2 litruri gaz pe lună; acest lucru mă de- 
termină ca între 7—8 să dau o raită la cafeneaua lui Leon unde 
arde prin excepţie un bec electric. 

Pe fronturi iar himic nou. 

Italienii par a rezista serios pe Piave. 

In Rusia haosul produs de anarhie şi războiul civil nu se mai 
poate descrie. 

Nici germanii nu ştiu cu cine să mai stea de vorbă. 


SCHIMBAREA OREI GERMANE LA ROȘIORI 
MERCURI 1 NOEMBRIE, 


Pentru a nu ştiu câte-a oară, administratiunea de invazie 
schimbă sistemul calculării orelor. Mai întâi au introdus ora ger- 
mană, dând ceasornicile eu o oră înapoi: pe urmă au revenit şi au 
fixat ora de vară, dând ceasurile cu o ora înainte. Când s'a termi- 
nat vara au revenit la ora germană numind-o ora de iarna; acum 
când începe iarna sau convins ca nu e vorba nici de oră de vară, 
nici de oră de iarnă, ci de ora leneşilor, de aceia au revenit acum 
iar la ora românească. 

Deocamdată în capul publicului e o zapăceală de ore, ceeace 
dă naştere la multe neajunsuri si nepotriviri, unii scapă frenurile, 
alţii randevuurile. 

Am asistat aci la o scena din cele mai glumefe si la un mo- 
nument de executare a Ordonantelor severe ce vin dela Bucuresti. 

In vedere că la noapte, la ora 11 ora germană — va reintra 
în vigoare ora veche românească, komandatura dela centru a dat 
o Ordonanţă privitoare la întreg teritoriul ocupat, prin care sta- 
bileşte că în noaptea de 14 spre 15 Noembrie stil nou, adică azi, 
toată lumea, la ora 11, noaptea va da ceasurile cu o oră înainte. 
Era natural să se fixeze matematiceşte ora, momentul când această, 
operaţiune va îi considerată oficial ca executată. 

Ordonantele komandaturii sunt aduse aci la cunoştinţa popu- 
laliei, prin agenţi de poliție cari intoväräsiti de un toboşar se o- 
prese pe la răspântii sau în piete, adună lumea şi le citeşte voința 
stăpânirii. 

Eram azi pe stradă cand aud sunând toba. De curiositate am 
srăbit pasul şi m'am apropiat şi eu de grupul de vre-o cincizeci 
de barbati, femei şi copii ce făcuse roata în jurul toboşarului, Un 
agent a dat cetire Ordonanţei pe care o citisem deja în gazetă, 
relativ la schimbarea ceasului. După ce a cetit, a vorbit aşa pu- 
blicului ce căsca gura la el: 

—- Ascultaţi mă! Aţi vazut ce zice ordinul, că de la noapte 
toat” ceasornicele să fie date înainte cu un ceas, cum sar zice re- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 143 


venim la ceasurile de mai înainte. Pentru a se executa asta, toată 
lumea -— m'ati înţeles ? — toată lumea are să se scoale la noapte 
fix la ora 41, şi cu degetul are să dea ceasul înainte cu o oră. să 
fiv când o fi 11, ora 12. 

Aţi priceputără ? 

- Priceput domnule, au raspuns nişte copii. 

Si iar o reia agentul: 

Să nu dea care cumva, să vă prind mâine pe vreunul, că 
nu S'a sculat la ora 11 fix ca să-şi îndrepte ceasul, că-l mănâncă 
mama dracului, m'aţi înţeles? Că nu e numai neamtul ca să vă 
dea amendă 300 de mărci, dar o să fim şi noi pe acilea și vai de 
capul vostru. Hai cürati-vä si spuneţi si la ceilalţi. 

Şi ne-am cărat cari încotro. 

Nu ştiu ce o fi făcut publicul peste noapte fix la ora 11, dar 
săracul agent însărcinat cu execuţia Ordonanţei, trebue să fi stat 
pe ¢irbuni toată nopticica cu ideia că nu lo fi înţeles toată lumea, 
că se va găsi vre-un tâmpit care să nu fi priceput, să nu se fi scu- 
lat fix la ora 11 să dea ceasul cu degetul o oră înainte şi să-l prindă 
a doua zi unterofiterul de jandarmi Keler, că mai întâi pe el îl 
ir şfară că n'a fost în stare să lămurească bine populaţia. 

Cu neamtul nu te pui. 

Publicul e lipsit complectamente de zahăr. E un mister, în 
tară este încă zahăr berechet, publicului însă nu i se dă de loc. 
Dovadă că e zahăr, este publicaţia ce se face azi în gazete. Admi- 
nistratia economică militară vinde publicului zahăr cu 4 lei chilo- 
gramul O fericire, pretutindeni un chilo de zahăr costă 20 lei. 
numai neamtul dă cu 4 lei, dar cu o condiţie, o simplă condiţie. | 
să aduci un pol de aur. Ce smecherie au inventat să scoată aurul 
de prin pusculitele publicului. Cu toate acestea nu vor reuşi si 
publicul nu se va păcăli. Un napoleon de aur se plăteşte azi pe 
piață 12h lei iar zahăr se găseste cu 20 lei chilo. Cu 100 lei cum- 
peri cele 5 chilograme şi mai rămâi cu 25 lei păstrând napoleonul. 
I mai nimerit deci să vinzi aurul pe piață. 

Se zice însă că si în piață tot neamtul îl cumpără. 

Aci în târguşor nimic nou decât că prima ploae căzuta astă 
noapte a desfundat străzile si a transformat oraşul într'o mocirlă. 
Ziua mai merge, vezi unde să calci si te mai feresti, noaptea însă, 
adică dela ora 6 în sus e o nenorocire să mergi pe stradă. inofi li- 
teralmente unde e balta mai mare. 

Komandatura etapei de aci a înaintat azi petiția mea către 
Central Polizei Stelle din Bucureşti prin care cer putinţa unui a- 
jutor medical, sau un concediu să merg la Bucureşti. Mi s'a spus 
că în 7 zile voi avea un răspuns. 

Pe frontul italian, împăratul Carol al Austriei a fost sa se 
prăpădească Trecând un râu prin vad si apa fiind mare şi re- 


www.dacoromanica.ro 


144 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


pede, automokilul a fost răsturnat, valurile au cules pe drumeli 
şi i-au dat la fund, aşa cel putin spune o telegramă din Viena. A 
sărit anturajul împăratului si l'a salvat, Pe un frig teribil, împă- 
ratul ud până la piele a fost dus la un adăpost. Rămâne acum să 
scape şi de vre-o pneumonie. 

]n Rusia limbile se incurca tare de tot. Kerenski care reuşise 
să fugă. adună armate devotate si cu sprijinul Jui Kaledin gi Kor- 
nilow ar vrea să meargă asupra Petrogradului—Ba din Stockholm 
se scrie că lovitura ar îi reuşit şi că ar fi cucerit deja Tzarskoe- 

Selo. . 
i Franta si Anglia au declarat că nu recunosc guvernul bolseiic. 
Pe restul fronturilor nimic nou. 


JOI 2 NOEMBRIE. 


Trupele germane ce trec inéreu pe aci in spre Cäpitalä, acti- 
vilatea zilnică a numeroase automobile camioane, incärcate *pro- 
babil cu munifiuni, plecarea companie. de etapa din localitate, 
ne îndreptăţeşte să bănuim că se prepară iarăşi ceva pe frontul Si- 
retului. Situaţia ce ne-a ereat-o ruşii nu ştiu dacă ne-ar permite 
să mai putem rezista cu succes. Ne mai incurajează vremea rea 
şi ploile. Regiunea Siretului acolo unde este frontul este inunda- 
bilă şi mlăștinoasă, ceia ce vara era un obstacol serios; inghetul 
iernei ne-ar îngreuna mai mult situaţia. Si dacă rușii de pe Siret 
nu vor mai lupta — cum e de prevăzut — cred că armata noas- 
tră ar face un sacrificiu sângeros crud si absolut inutil. când ni 
se spune că idealul ni se reduce numai la 7econsâtuirea Români 
de îeri. 

Anarhia in Rusia se menţine ; aceleași lupte civile (război ci> 
vil) între trupele rămase încă credincioase fostului guvern Ke- 
renski şi cele maximaliste ale actualului guvern Lenin, pe stră- 
zile Petrogradului. Rezultatul este încă nedecis. 

Italienii pe Piave au oprit în fine elanul austro-germanilor ; 
probabil a intervenit şi oboseala acestora din urmă ; fapt este, că 
nu se mai vorbeşte de cât de lupte de avantposturi în regiunea 
Dolomifilor. 

Am reuşit să trimit scrisori acasă prin Stambler, care a obti- 
nut un concediu de 8 zile. Vremea este ploiasă si rece, noroiul 
tinde să ne înece cu desavârşire. 

Azi am intrat pentru prima oară în casa unui cetăţean din 
Roşiori. Am făcut astă seară un poker la administratorul de plasă; 
el locueşte cu familia în localul administratiunii, iar administraţia 
ca ori ce administraţie, are prin excepţie ceva mai mult petrol de 
luminat, aşa că ne-am putul permite luxul unui pocker până la 
miezul nopţii: un adevarat act de imprudentä pe două motive. 
Intâi, pentru că cu toate transperantele la ferestre, lumina încă te 
poate denunța şi o patrulă poate să te surprindă in contraventie, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 145 


văzând lumina la o oră asa de inaintatä ; al doilea, pentru că eu 
trebuia să mă găsesc în Iocuinţa mea încă de la ora 9 (ora 8 ro- 
mânească). Patrula n'a venit să ne deranjeze, iar eu am putut intra 
la domiciliul meu ne văzut, graţie întunericului care de astă dată 
n'a avut alt desavantaj de cât de a mă face să târăsc pe ghetele 
mele, câteva kilograme de noroi. 


VINERI 3 NOEMBRIE. 


Fie umezeala de afari, fie neobisnuinta de a mai sta seara 
până la o oră asa de înaintată, fapt e că azi mi-a fost foarte rău. E 
prima zi de când sunt aci că n'am părăsit casa de cât de a mă duce 
să fac actul de prezenţă la komandatură. 

In gazete, nimic de seamă pe toate fronturile. 

Guvernul francez iar a demisionat. Scandalul acesta din 
Franța unde nici un guvern nu poate dăinui, va fi după mine una 
din cauzele infrangerei Infelegerii. 

Rușii continuă să se bata între ei, iar nemţii stau si îi pri- 
vest. Noul guvern rus a adresat Germaniei o cerere de armistițiu. 
Presa germană spune cu drept cuvânt că guvernul rus ne având 
nici un prestigiu, nici „legalitate, Germania nu poate să stea 'de 
vorbă cu el. Kerenski despre care spunea că ar fi înfrânt trupele 
guvernului Jui Lenin, a fost el bătut. In schimb, o telegramă din 
Roterdam, anunţă că Siberia sa proclamat si ea Stat independent, 
şi că ar fi recunoscut suveranitatea “Țarului Neculai. Dacă faptul 
se va adeveri, revoluţia va trece prin momente grele. 

Din Moldova nici o ştire. 


NOROIUL ȘI CÂINII DIN ROŞIORII DE VEDE 
SAMBATA 4 NOEMBRIE. 


Ploaia continuă a cădea măruntă şi deasă spre marea satis- 
factie a agricultorilor şi mai ales a nemților, pentru cari D-zeu 
a destinat roadele țării aceştia, dar spre dezolarea noastră a târ- 
govetilor, mai ales a bucureştenilor găsiţi în Roşiorii de Vede. Un 
bucureştean nu poate concepe, dacă n'are ocazia să vadă cu ochii, 
ce înseamnă Roşiorii în ploaie şi noroi. Pentru mine nu e lucru 
nou, sunt şi eu născut şi crescut într'o provincie, aşa că îmi rea- 
mintese Bacăul din copilăria mea, ce înfăţişare avea toamna şi pri- 
mävara. cu noroaele până la glezne si noi cu ghetele stricate, uzi 
pe ciorapi şi pantaloni, ca şi cum am fi trecut un lac, când ne re 
întorceam acasă Ue la şcoală. Dar sunt de atunci 35 de ani, în care 
timp oraşul meu natal a cunoscut pavajul trotuarelor, aşa că în 
ultimul timp nu se inai cunoştea desfundarea drumurilor oraşu- 
lui, de noroi. Bucuresteanul însă, care nu cunoaşte de cât ume- 
zeala asfaltului, bazaltului sau a granitului, cum o să conceapă 


10 


www.dacoromanica.ro 


116 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE: 


el că un om poate întrun oraş să inoate în noroi ? Totuşi, noi de 
câteva zile, înotărm în noroi. , 

Aseară, când m'am dus la komandatură să mă prezint, fiind 
şi întuneric beznă, am intrat în noroi de cel puţin 20 c. m. Şi pare 
că e un făcut, când nu vezi, nemeresti tocmai unde e noroiul mai 
adânc. Când după un sfert de oră am revenit acasă în ghete — de 
oare ce nu mi-a venit în minte să-mi aduc iarna galosi — eram 
în aşa hal de murdărie că orice curăţire a fost imposibilă şi am 
trebuit să intru în casă ca un bivol ieşit din nămol. Circumstanţă 
agravantă mai e şi faptul că proprietăreasa mea ne având nici o 
servitoare, trebue să-mi curät eu singur ghetele. 

Toată noaptea nu mi-a ieşit din minte noroiul din Roşiori. 

Ar fi o soluţie, cât e noroi să stai in casă, dar ce faci cu pe- 
deapsa ce iti va da-o colonelul Zimerman că nu fe-ai dus să dai 
din cap aghiotantulu Nauman ? 

Dacă continuă ploaia, sau pun bocanci sau inchiriez un car cu 
boi care să vină să mă ducă şi readucă de 2 ori pe zi de la koman- - 
datură. 

Pe zidurile oraşului s'au afişat azi mari liste de cetăţeni pe- 
depsiti de judecătoria militară germană. Mai toţi condamnaţii au 
Scelagi vină — câinii.! 

+ „Câinele d-lui X ne fiind ţinut în eae a esit in noaptea de.... 
din curte şi a fost văzut liber pe stradă. D. X e condamnat la 80 
mărci amendă, iar cdinele va fi adus la komandatură spre a ft 
împuşcat”. 

Motivarea sentinţei e si ea anunţată pe zid: pretitutindeni 
văd că agentul ce a văzut cu ochii lui câinele la momentul când 
se comitea contraventia este Keller plutonier de jandarmi. N'o fi 
cel ce m'a lovit pe mine? 

Ne fiind nici cale de reformare a arestor hotăriri ce se dau 
în lipsa contravenientului, lumea se supune, şi plăteşte amenda, 
duce câinele Ja ucis şi nu deschide gura de cât cu prudenţă în ca- 
fenea la leon. 

Azi fiind în cabinetul Politaiului. a venit un evreu fruntaş din 
târg ca să-l roage pe politai să-i procure repede un câine. ori 
cum o fi. 

Ce să faci domnule eu câinele? 

Să'1 duc domnule Politai la komandatură să-l ucidă. Cum 
ştiţi chiar d-voastră eu n'am nici un câine; domnul plutonier 
Keller a făcut însă un proces verbal că a văzut câinele meu pe 
stradă într'o noapte ; acu m'au condamnat să plătesc 80 de mărci 
amendă si să duc câinele la omorît. Amenda o plătesc, dar câine 
dacă n'am, de unde să duc? Am făcut o reclamaţie că n'am câine, 
că pot dovedi cu vecinii, dar mi sa spus că nu vor să ştie nimic, 
e o hotărire ce trebue executată şi dacă nu duc până mâine seară 
cânele, mă închide pe mine. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 147 
Do a a EEE 


Nu ştii te să crezi ; oameniigacestia vin dintro tara civilizată, 
unda justiţia domneşte, unde bunul simţ ar trebui să străluceasca 
în mintea fiecărui individ ce reprezintă autoritatea. Cum se poate 
ca la noi să se poarte aşa de stupid ? 

Un negustor de aci mi sa plâns: 

— Când au intrat germanii în Roşiori, eu ca mare industriaş 
am primit vizita unor ofiţeri cari m'au somat să deschid casa de 
fier, In ea se găsea între altele şi suma de 60.000 lei aur. Mi-au 
ridicat acest aur fără să-mi dea nici o adeverinţa: Tot târgul cu- 
noaşte împrejurarea. Am reclamat mai târziu si mi s'a promis o 
anchetă. Ancheta s'a făcut cu rezultatul că nu sa putut afla nu- 
mele acelor ofiţeri. Mi s'a cerut să fac o reclamaţie în scris. Am 
făcut'o. Intr'o zi judecătorul lor de aci m'a chemat; eu pricep 
foarte putin limba germană desi mă pot servi putin de ea. Neam- 
ful m'a întrebat dacă menţin aceia ce am reclamat în scris, că cer 
-60.009 lei. Eu am priceput că mă întreabă că cer numai de cât toţi 
cei 60.000 lei? Asa că am răspuns că primesc si 40.000 lei. 

Neamtul când a auzit că acum cer numai 40.000 si probabil 
ne pricepând după nemteasca mea sub ce condiţie am cerut mai 
putin, adecă, mă mulţumesc șî cu 40.000, a crezut că de astă dată 
reclam că mi s'a luat numai 40 000 ; de aci răcnete, zbierete, ame 
nintäri că, pentru ce am cerut 60, când nu mi sa luat de cât 40 de 
mii. De aci proces verbal prin care mă acuză de calomnie şi acu- 
zaţii ne adevărate contra ostirei, pentru care sunt dat judecății, pe 
care o aştept să mă condamne la închisoare. 

Nimic pe fronturi. 

Din ultimele telegrame sosite, încă nu se ştie cine a învins în 
Rusia, Lenin sau Kerenski ? 

Sunt telegrame de victorii decisive si pentru unii şi pentru 
alţii. 

DUMINICĂ 5 NOEMBRIE. 


Eveniment ploaia a încetat! Se vede că bunul Dumnezeu 
se mai gândeşte şi la noi. 

In urma. reproşurilor ce am făcut unora din fruntaşii târgu- 
Jui pentru laşitatea de a se feri de mine, am intrat în vre-o doua 
case. După pokerul de la administratorul de plasă am fost invitat 
la dejun azi, la controlorul fiscal. Când oamenii se vor convinge că 
nu muşc şi că nu-i tine nimeni de rău când stau în compania mea, 
probabil că lucrurile se vor schimba şi imi vor micşora si mie u- 
râtul singurătăţii. 

Și azi am avut ocazia să pot expedia o scrisoare acasă, nu 
însă fără teama că mi se poate infunda odată. Văd în gazetă chiar 
azi că mai multe persaane au fost condaninate la 3000 lei amendă 
de oare ce au fost descoperite că au comunicat prih scris şi au 
purtat scrisori fără permisiunea cenzurei. A scrie prin poștă, deci 


www.dacoromanica.ro 


148 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


prin cenzură este a te lipsi. Sunts18 zile de când am scris şi pre- 
dat scrisorile la cenzurare komandaturei de aci şi nimeni din des- 
tinatari nau primit scrisorile mele *). In aya condiţii eşti forţat 
să uzezi de buna voința călătorilor ce voesc să te servească, Pot 
autorităţile chiar cele germane să creadă că în vinele noastre curge 
apă în loc de sânge? 

Aştept cu mare nerabdare răspunsul de la Central Politei 
Stelle la petiția ce am făcut, mai ales că sănătatea mea coboară 
zilnic spre rău. Azi am febră şi la ora 8 am trebuit să mă ure în 
pat ca să mă linistesc. Si nu mă mir de loc, eu trebuie să fac zil- 
nic două băi fierbinţi pentru descongestionarea regiunilor bolnave, 
iar aci nu ştiu dacă pe sezon am să pot face o bae să mă curat. 

Presa din Bucuresti anunţă că în Capitală au sosit o sumă de 
militari şi ziarişti de ai Statelor neutre. Ce rol o mai fi având si 
aceşti ziarişti neutri ce au venit să ne viziteze ? Să cânte fericirea 
în care se scaldă populatiunea românească sub ocupaţia germană? 

Ştiu ce rol imens ar avea asemeni mosafiri dacă şi-ar pricepe 
rolul de Presă absolut neutră, ei ar putea face cunoscut omenirei 
întregi, adevărul celor văzute în România. In acest rol, ar avea da- 
toria să cerceteze lagărele de prizonieri, spitalele de răniţi, cetă- 
tenii de jos si de sus, pietile publice, să meargă la țară să stea de 
vorbă cu ţăranul, să meargă in provncie să stea de vorbă cu târ- 
govetul, să treacă prin porturile dunărene prin cari au trecut tur- 
cii şi bulgarii, să ne cerceteze pe noi ostaticii şi cei cu domiciliile 
forţate, că vadă cum merg autorităţile pământene faţă de celelalte 
ocupaţii etc. etc. 

Crede cineva sincer că asemeni musafiri vor fi indreptati de 
auforitatea militară spre asemenea anchetă ? Ce naivi am fi! Ei 
vor fi purtaţi în automobile pe Calea Victoriei din Bucuresti, vor 
fi duşi la teatru si operă şi in localuri de petrecere; vor merge la 
Curtea de Arges să se minuneze de cum se respectă de inamic bi- 
serica şi mormintele sfinte povorului român. Dar de ce să ne în- 
chipuim numai, ce vor face si să nu citim chiar in Gazeta Bucu- 
reştilor. cea ce deja au făcut ? 

„Ziariştii neutri, au vizitat redachia ziarului Bucarester Tage- 
blatt, Manufactura de tutun de la Belvedere, Palatul Regal de la 
Cotroceni, Muzeul de Ştiinţe Naturale de la Sosea, Salinele de la 
Slänicul din Prahova, Palatul Prințului Știrbei de la Buftea etc”. 

Nu spuneam eu ? Vor sfârşi cu o vizită Ja d. P. P. Carp şi cu 
un mare concert la Ateneu. 

Ziaristii aceştia neutri, vor jura că nu există pe glob țară care 


*) Mai târziu, un prieten mi-a comunicat că intr’o zi a văzut pe bi- 
roul Prefectului de Poliţie Tigara Samurcaș nişte scrisori, cărți poştale ce 
scriam eu din Roşiorii de Vede, familiei. Aceste scrisori n’au ajuns nici 
odată la destinaţia lor, şi doar scriam pe carte deschisă şi le predam spre 
citire Komandaturei germane. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 149 


să se simptă mai fericită si mai in abondentä ca România sub o- 
cupatia kulturei germane. 

In schimb, măsura de rechizitia zincului, aramei si bronzului 
a fost întinsă azi şi la vasele de tablă jmălţuită. In acelaş timp, în 
piață, toate mirfurile de asemeni natură au fost poprite, inven- 
tariate şi oprite de a mai fi vândute publicului fără un aussveis 
liberat de guvernământ. 

Ofensiva din Italia pare definitiv oprită. Pe celelalte fronturi 
nimic. Aliaţii încă nu s'au pus de acord asupra necesității unui 
comandament unic, cum nu s'au înțeles asupra ţelurilor lor de 
război. Când celelalte fronturi’ale Intelegerii mâncau bătae şi 
cereau Ifaliei ajutor, Italia a refuzat acest sacrificiu. Azi când ea 
mănâncă bătaie şi e în pericol, ţipă după ajutorul aliaţilor. E natu- 
ral că şi ceilalţi să'i precupeteascä ajutorul. Numai când vor topi 
forțele lor şi ostirile într'o armată unică, cu o conducere unică şi 
vor face din fronturi un singur front, vor putea pretinde succesul 
Până atunci grea nădeide. 

Din Franţa o veste bună. D. G. Clemenceau, o mână de fier şi 
o energie rară a fost chemat să ia îrânele guvernului. — Să fie în- 
trun ceas bun! 


UN „FIVE O'CLOCK“ LA ROȘIORII DE VEDE 
LUNI 6 NOEMBRIE. 


După ploae a dat inghej; o brumă groasă acoperă pomii şi a- 
coperişul caselor. Cu tot soarele ce străluceşte de dimineaţă e un 
frig straşnic, asa că am pus blana. 

In oraş aceleaşi tipuri, aceiaşi viaţă nulă, aceiaşi covrigi calzi 
de zece bani de pe taraba pităriei şi acelaş 66 cu Stambler la ca- 
fenea, pe o cafea. Ca să mă mai distrez am acceptat azi o invitaţie 
la un „Five o'clock“ si nu'mi pare rău căci m'am distrat într'un 
cerc absolut nou pentru mine. i 

Tata Eleonora sora amfitrioanei, coana Marita Georgeasca cu 
domnisoarele si Nenea Mihalache Albu cu fata Frosa consoarta 
d-sale au complectat împreună cu noi „faivoclocul” de oare ce 
find asa frig si mare noroi, cealaltă lume invitată ne fiind pregă- 
tila, n'a putut ieşi din casă. Recomandări ; toţi se uită la mine ca 
la ursu, mai ales fetele Georgească-i cele a tot ştiutoare de ce se 
petrece în târg, şi le simt deziluzionate. Au auzit de numele meu, 
de aventura mea, şi s'au aşteptat probabil să vadă în mine un om 
înalt cât un munte. frumos, sdravăn, teroarea nemților din Capitaiä 
şi când colo dau peste un om mic, slab, cu faţa înverzită de boală, 
cu o barbă nerasă de trei săptămâni, si deşi tânăr încă, încovoiat de 
slăbiciune. 

— Dar ce au avut nemţii cu d-voastră ? 

Incep discuţii între cucoane, discuţii a căror subiecte rămân, 


www.dacoromanica.ro 


150 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


natural, tot nemţii. Amiitrioana nu-i crutä însă de loc, şi din timp 
in timp îi apostrofează energic, cu un gest de strangere a buzelor 
deja. sbârcite de vopsele, echivalent cu o scrâşnire din dinţi. 

— 'Trăsniiar Dumnezeu să-i trăsneasca, de şoacăţi ! 

— Ja mai taci zău tala Caterino, face tata Eleonora, sora cea 
mai mare, mai cuminte si mai fricoasä, nu-i mai blestema mereu 
căci cine ştie, te aude cineva şi ne-a îi mai rău. 

— Ce mai rău, soro ? Ce mai rău? Arzâiar focul să arză, dar 
ai văzut ce mi-a făcut casa? Ai vuzut ce mi-a facut salonul? Sa- 
lon mai e ăla? Canapele mai sunt alea? Scânduri ceruite mai 
sunt cele de pe jos? Nu i-ar maiYerta Dumnezeu pe pământ. 

Si în timp ce ni se dă câte o cafelutä veritabilă şi câte o dul- 
ceaţă de cireşe amare ce se mai găseşte încă pentru musafiri, amfi- 
trioana îşi deslintueste mai departe focul pe nemţii pe cari i-a 
avut mereu şi ii are încă in quartir în odăile din faţă. 

— Să fi văzut domnule când au venit. Mai întâi n'am vrut 
să le dau casa. Nic£ cartir, le zic eu; dar ei unde au vrut să ştie 
de mine ? Ba unul a pus mâna şi m'a repezit pe uşă afară. 

— Fire-ati ai dracului să fifi — zisei eu mojicului ce m'a im- 
brâncit şi bejivi ce sunteţi, câţi ofi fi? 

— Finf, făcu unul din ei, reşchinând cele cinci degete -ale la- 
pei, şi arătându-mi încă odată palma zise: 

Finj! Dar eu la ei: 

— Fireati ai dracului să fiţi toţi fimfi! 

Toti cinci au intrat in casa mea, şi cinci sunt si acum; unul 
pleacă, altul vine, dar numărul nu scade de loc. 

— Ei, ce să faci soro, făcu madam Georgescu, neridicându-şi 
ochii de pe andrelele cu care învârte mereu la un ciorap de lână 
fie care cu norocul lui. 

— Apoi da, se înțelege Ce-ti pasă d-tale de salonul meu cu 
soldaţi, când ai ofițer în gazdă şi încă austriac, nu soldaţi mojici, 
betivi si mitocani ca ai mei; că eu n'am făcut ca ,,altele” să mă 
duc să mă milogese să-mi dau casa de bună voie pentru ofițeri. 
Eu dragă n'am fete mari ca altele. Aci aluzia a fost transparentă 
Şi nu mai era nevoie să pricep nici mişcarea de coadă a ochiului 
ce mi-o aruncă pe furis coana Caterina, nici gestul de revoltă a 
coanei Marita Georgescu cea cu musca pe căciulă. Coana Marita 
a sărit ca muşcată de o albină, puse andrelele şi ciorapul pe masă, 
a scos ochelarii de după urechi, timp ce domnisoara Filuta, fata 
ei cea mai mare a făcut obrajii ca bujorii. 

— Ei da, dragă, cum am zis menfiu, fie care cu norocul lui. 

— Cât despre mine coană Caterino, intări domnişoara Filuta, 
nu m'as uita pentru nimic in lume la un ofiţer neamt. Cand a ve- 


nit colonelul la noi să ceară bani lui tata, m'a întrebat: — d-tale 
iti plac ofițerii mei ? lar eu nu m'am jenat să'i spun verde că nu, 
Pentru ce? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 151 


— Pentru că mie îmi plac numai o/iferi noştri. 

Obrajii domnişoarei se fac de data asta şi mai roşii, dar e ve- 
selă de spiritul ce a facut şi de curajul ce a avut în fafa colone- 
lului Zimerman şi ochii mari şi sclipitori îi mişcă repede şi ner- 
vos, de Ja mine la Nenea Mihalache şi înapoi, ca să vadă efectul 
ce a produs, E 

— Ati auzit. schimbă vorba cumintele Nenea Mihalache, că 
s'a întors din lagărul din Germania ginerele lui, ofiţer prizo- 
nier ? 

— Am auzit, facu Coana Caterina. Dar ce-o fi zis când o văzut. 
copilul ? 

— Ce să zică, facu bătrânul, s’o fi ruirat si el că nemţii n'au 
împlinit încă anul de când s'au instalat aci. iar copilul are deja 5 
Junisoare. + 

— Dar nu e neamt nene, e rus, interveni cu convingere dom- 
nisoara Filuţa. ca să scoată pe Nenea Mihalache din nedumerirea 
în care a căzut. 

Nenea Mihalache râde, îşi netezeste barbişonul alb ca zăpada. 

Bată-te să te bată norocul de fată, că multe mai ştii si tu. 

Toţi râd, cucoanele isi trec. unele la altele privirea cu interes, 
probabil se întreabă între ele dacă eu voi fi priceput misterul cu 
neamtul si cu rusul, găzduiţi pe rând în casa ginerilui domnului... 

Mă simt chiar jenat de atâta intimitate şi mă încerc să schimb 
conversaţia. 

Pe masa rotundă din fata mea e un grup intr’o fotografie. Un 
domn tânăr stă în mijlocul unei doamne şi a doi copii. Trebue să 
fie soţul şi soția lui şi întreb mai mult de formă: 

Cine este domnul ? Imi pare a cunoaşte figura asta. 

— Nu se poate să nu-] cunoşti, este Iliutä Leonida judecătorul 
dela Porceşti, cumnatul nostru, făcu Coana Caterina amfitrioana, 
tine pe Măndica sora noastră mai mică. Ce om cum se cade şi în- 
välat e. Ii mobilizat în Moldova. 

Dar doamna cu copii ? 

Au fugit şi ei säräcutii tot în Moldova. 

Greu trebuie să fie pentru familiile fugite, zisei eu, mai a- 
les nepregătiți cum ştiu că a plecat toată lumea. 

— Să fi văzut d-ta domnule, cum a plecat lumea de aici te-ai 
fi crucit, nu alt ceva ; si Măndica cu copii, şi Lenuta lui nenea Pe- 
trache au plecat ca vai de lume nuinai cu fişiul de pe ele, fără 
galosi, fără paltoane, ca nebunele, nu alt-ceva Cine să le poată 
opri. Bordeasca pare că o văd, uite pe scaunul pe care stai d-ta, nu 
leşinase? 

— Alecule, Alecule, mor dacă nu ne refugiem mai departe. 

Veniseră cu träsura lor de la Caracal, dar caii au căzut si n'au 
mai putut merge mai departe; s'au urcat într'o căruţă cu boi şi. 


www.dacoromanica.ro 


152 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


au fugit la Bucureşti. Şi tot n'au scăpat; la Bucureşti au pus nem- 
{ti mnâua pe ei şi pe d-l Alecu l-a închis ca ostatic. — Nu mai bine 
rămâneau la noi? conchise coana Eleonora. 

— Ce mai bine? Ce mai bine? Arziiar focul de nebuni, că pe 
cei ce am rămas nu ne-au calicit? Mâncare nu, gaz nu, lemne nu. 
Aveam domnule un nuc colea în grădină, la care m'am uitat toată, 
vara ca, la ochii din cap. Cum s'au copt nucile, toate mi le-au cules 
și mi le-au ridicat, ca şi cum ar fi fost ale lor. Stale-ar în gât să 
le stea de mizerabili. 

— Bine, nucul ca nucul tato, dar ce am să pat eu cu porcu, 
făcu fata Eleonora. Am doninule un porc mare cât un urs, l-am 
crescut în curte pentru Crăciun si acum vrem să-l tiem; de nu vom 
intra în cine ştie ce belea, că n'avem voe să tiem porcu fără să 
ducem la Komandatură jumătate din carne. De trei zile Locote- 
nentul Manell dă târcoale călare pe la poarta noastră. Cât s'a putut 
l-am tot &scuns, dar azi dragă ne-a dat de gol. Să vedeţi porcu 
naibii, cum acum e foarte gras a vrut să se vâre în cotetul lui cel 
vechiu, a intrat pe portitä numai jumătate, dar n'a putut trece tot 
de grăsime, a vrut să iasă înapoi şi n'a mai putut; a început dragă 
să covitäiascä de răsuna mahalaua si credea lumea că îl tai. Iaca 
că tocmai atunci trece şi Locotenentul Manell călare şi s'a uitat 
să vadă de ce ţipă porcu. Acu l-o fi văzut de-a binilea. S'a necăjit 
Costică lucru mare ; până diseară o să dea cotetul jos dar ce folos, 
neamțul a văzut poreul si acu ne e frică să-l mai tiem să nu pă- 
tim cine ştie ce. 

Nenea Mihalache nu e insă de geaba cu părul alb şi duce ex- 
perienta a 74 ani; el ştie multe şi sfatul lui este sănătos. 

— Să spui lui Costică să cumpere un purcel şi să-l pue în Jo- 
cul celui pe care îl tai. De o întreba — unde este porcul? Să spu- 
neti: — Iată-l. Ce? L-a fotografiat pe cel alt? 

— Că bine zici nene, uite lui Costică nu-i venise asta în minte. 
Dar tot ne este frică de vecini că sunt ai dracului. 

— Cui îi spui? Că vem: vorba de vecini, ştii soro că m'am cer- 
tat ieri cu Georgeasca de vis-a-vis, reluă coana Caterina. 

— Dar de ce, fato? Am auzit de la coana Tarsita aseară. 

— Să vezi. A venit o ordonanţă a ofițerului de la Ghiţuleasca 
să-mi ceară să-i dau şi lui o odae, că acolo nu are. Cum eu am 
deja 5 soldaţi în casa mea şi nu mai am altă odae liberă, i-am zis: 

— Niht zimer, mai vezi şi pe la vecini. 

El s'a dus la Georgeasca. Georgeasca n'a vrut să-l primească; 
neamtul s'a făcut foc, s'a dus la komandatură şi s'a întors la ea cu 
un bilet de quartir. Georgeasca să turbeze; a început să răcnească 
la soldat, că de ce a venit Ja ea şi na venit la mine. Soldatul i-a 
explicat că a fost întâi la mine, dar cum eu nu mai am nici una 
liberă i-asi fi spus: 

— De ce nu te duci să cauţi prin vecini? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 153 


Atât i-a trebuit, a eşit în poartă, eu tocmai prinsesem o găină 
si esisem în portiţă să găsesc un om s'o tae. 

Ea de colo, cu mânele în şolduri, dă la mine sbierând: 

— Da bine ce fäcusi coanä Caterino, trimesesi neamtul la 
mine? 

— Care neamt{? N’am trimis nici un neamt. 

— Aşa, te faci acu că nu ştii? Neamţul, ordonanța ofițerului 
de Ia Ghituleasca. 

— Ba să fie a dracului cine l-a trimis la d-fa, zisei eu de colo, 
și vrui să închid portita pe dinăuntru. 

— Să nu te prefaci, îmi zise iar, că să ştii că de te-oi prinde 
că imi mai trimiti în quartir la mine, am să te trec Vedea de păr, 
auzitum-ai scobitură ce esti. 

Când am auzit-o așa soro, mi sa urcat sângele la cap de nu 
mai văzui cu ochii, îmi era să nu ne audă lumea; să mă spurce 
aşa pe mine Georgeasca, săcătura târgului mă ’ntelegi ? Si unde am 
trântit portita şi i-am sbierat: 

— Ja-n ascultă Madam Georgescu, cine minte din noi două, 
să-i citească până mâne popa la cap. Intelegi ce voi să zic? Asta-i. 
Și am intrat în casă. 

Nenea Mihalache om bătrân, stând şi aproape de soba de fier: 
încinsă, a adormit pe scaun si sforäeste. Domnişoarele îmi fac 
semn să-l privesc cum habar n'are de ce vorbim şi ascultăm noi. 
Cum" însă omul e iubit şi respectat de familie e tolerat să doarmă 
în linişte, iar hazlia conversaţie să continue. 

Eu tac şi ascult; chiar dacă aş avea ceva de spus, nu îndrăs- 
nesc să sdruncin şirul eonversaliunilor acestora cari imi fac im- 
presia că retrăesc „Momentele“ lu Caragiale. 

Incet, încet, conversaţia a ajuns de cum a născut Mändica lui 
fliuj& Leonida, primul ei copil la Turnu. Ce tevatură doamne! Ce 
perturbare în familia ce venise de ocazie la Turnu ca să petreacă. 
o seară la grădina publică, să bea bere şi să mănânce alune ame- 
ricane, cari la Roşiori nu se găseau în vara aceia. Durerile aw în- 
ceput pe la 5 ziua; caută repede hotel, caută moaşă, caută doftor, 
bietul Iliutä nu-şi mai vedea capul. Abia la 2 din noapte s'a usurat. 
Doi doftori adusese sărăcuţul de el; cu forfexul (probabil forcep- 
sul) abia, abia, au scos copilul mort. 

— Par'că văd si âcum pe bietul Iliutä cum se ruga de doftori: 

— Nu vă cer alt ceva de cât să-i scäpati cu viata pe amândoi. 

Tata Eleonora femeie mai sentimentală, simpte şi acum emo- 
iunea nopţii aceleia, căci îşi şterge în mod discret cu colţul unei 
batiste ochii cari îi lăcrămează, după durerile sori-sei. 

— Tanti, intrerupse domnisoara Filuta, care până atunci imi 
păruse că o interesează mai mult sforăitul lui Nenea Mihalache, 
Tanti, Lina ce era la noi la ţară se dusese acum vre-o doi ani la 


www.dacoromanica.ro 


154 IMPRESIUNI ŞI VĂRERI PERSONALE 


-ecerat grâu într'o zi, şi când a venit seara acasă, a adus ceva in- 
ir'un sort. 

— Ce ai acolo Lino? 

— Ce să am cuconiţa? la am facut un copil şi-l aduce acasă 
să-l înfăş. Nici doctor, nici nimic. 

— Adevărat coanä Marito ce spune Filuţa? - 

— Adevărat soro. Asa sant tärancile. 

Şi ce-o fost, băiat, fată? 

— Ba a fost, pardon fată. 

Nenea Mihalache s'a trezit, prea l-a dogorit focul din sobă. Se 
scuză, de ochii mei, că n'a dormit după dejun cum îi este obiceiul 
şi apoi, vorba lui -— vârsta iartă multe. 

Nenea Mihalache, fost comersant de frunte pe vremuri, e ta- 
list în târg. ldolul lui a fost inainte de război, chiar pe vremea 
generalului Manu — Take. Vorba se reia despre război si despre 
victoria viitoare. Eu imi dau cu parerea că războiul va îi încă 
lung, că e pusibil ca România să iasă rău. Coana Marita Geor- 
gescu lasă ciorapul la care împletește, pe poale, se uita peste oche- 
lari lung la mine, se uita iarăşi tot aşa de lung la nenea Mihala- 
che şi întreabă: 

— Credeţi d-voastra că oamenii ce ne-au vârât în război au 
greşit aşa de florile mărului ? Ha ? După ce d-i Take al d-voastră 
şi-a umplut buzunarele cu banii ruşilor şi englezilor ? 

Un trăznet să fi căzut pe capul lui nenea Mihalache încă nu 
Lar fi sguduit aşa ca vorba coanei Maritii. 

— Mari, să mă ierti. Pâna aci. Protestez, ce spui e o infamie 
a nemților, mă ‘ntelegi? Nu mă aşteptam ca tocmai tu să spui aşa 
vorbă si mai ales in fata d-lui şi in fata mea. 

Să o ierti domnule; ce spune nu e din răutate, e din durerea 
care a zăpăcit-o. Eu te cred, dumnealui nu-ţi ştie păsurile, de a- 
ceia nu e frumos aşa tam-ne-sam să ataci onoarea domnului Take, 
şeful nostru respectat, 

Pe nenea Mihalache 11 ajut şi eu. Are dreptate în ce spune; ce 
se vorbeşte de d-l Take Ionescu sunt infamiile duşmanilor. Pă- 
cate are toată lumea; de va esi rau cu {ara noastra va fi păcatul 
lui că ne-a vârât în ruzboi nepregititi; de va esi însa bine, va fi 
un om mare şi respectat. Acest rezultat nimeni nu-l poate şti, ce 
știm însă noi, şi ce ştiu toţi bunii români, e că omul acesta este 
un om cnstit în adevăratul inteles al cuvântului. Coana Marita 
pare că nu se da convinsă si se pune pe plâns. Fetele cum o văd, 
fac şi ele la fel. Ce e asta? 

Nenea Mihalache ţine să-mi explice, mă ia de o parte şi îmi 
spune: 

— Remeia asta are 8 copii, 4 fete si 4 bäeti. Băeţii toţi patru 
sunt în oştire pe front. De când a sunat mobilizarea, de nici unul 
nu mai ştie nimic. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 15% 


Acuin pricep durerea, Coanei Mariţii. Patru bäeti a dat pentru: 
idealul pus înainte de d-l Take lonescu, si se poate ca toţi patru 
să fi murit pentru el. Cum să nu pătrundă în sufletul indurerat 
al unei mame toate infamiile ce se inventă pe seama celor ce au 
avut şi au răspunderea unui asemenea sacrificiu. Tofi o con- 
solează, 

— Doamnă — zic eu — omul despre care vorbeai d-ta adini- 
oarea s'a pus în fruntea unui ideal frumos al românizmului; ti- 
neretul şi-a vărsat sângele pentru acest ideal. Ori care ar îi reu- 
şita sau nereusita, fapta lor rămâne mare. Toate generaţiile de 
vameni trebuesc să moară, puţine generaţii au cinstea să moară 
pentru un scop âşa de mare. Copii d-tale vor reveni; cei ce nu 
vor reveni au să rămână onoraţi în amintirea celor ce i-au 
cunoscut. 

Se vede că am fost cam dramatic ip sinceritatea mea, în mij- 
locul cercului acesta asa de modest şi simplu, că toţi şi-au scos 
batistele să-şi şteargă ochii. Coana Marita nu mai plânge; vorbele 
mele pe cari în Hoşiori nu i le-a mai spus nimeni, pare să o con- 
soleze. Domnişoarele îmi mulţumesc din ochi, că am adus o mân- 
gâere mamei, iar conu Mihalache mai sentimental că i-am salvat 
pe domnul Take, mă îmbrätisazä si mă sărută. ° 

S’a facut ora 6 şi trebue să plec să mă duc să dau din cap 
la Komandatură aghiotantului Neuman. 

M’am distrat;, dovadă că n'am distrat e că am stat două ore 
astă seară, cu toată risipa de gaz ce am făcut în lampă, de am no- 
tat impresiile mele de la ,,faivoclocul“ coanei Caterina din Roşiori 
de Vede. | 

Vorba este, a doua oară nu mă mai prinde. 


MARTI 7 NOFMBRIE. 


Zilele se scurg unele dupa altele, fară să se schimbe ceva din 
situatia generală a țarii. Ne permanetizăm asa; ocupați de străini, 
subjugaţi, distrusi ca popor, fără speranţe în ziua de mâne, nici în 
luna viitoare, ba ne deprindem cu ideia că nici în anul viitor. Fo- 
cul ce a cuprins lumea întreagă adre cu temei, fără nădejde să 
poată, fi stins. Altă dată, aşteptam ziua de mâre ca să se producă 
o minune, azi o asemenea nădejde nu mai avem. Un popor de 
peste o sută, de milioane de suflete vrea pacea, a răsturnat pe im- 
păratul lor, a răsturnat guverne şi clase sociale, a confiscat averile 
capitaliştilor, toate acestea ca să inceteze războiul şi să rcstabi- 
lească pacea, şi n'au reuşit. In Italia poporul se frământă şi vrea 
pacea, şi nu voi să fiu prooroc, mă tem că poporul francez intr’o 
bună zi să nu zică guvernantilor lor — halt! , 

Si când pretutindeni e descurajarea, noi mai așteptăm ziua in 
care să vedem minunea -- păcii. Cei sănătoşi şi tineri, o vor mai 
apuca de sigur; noi cei bolnavi şi becisnici, pentru cari viitorul 


www.dacoromanica.ro 


156 IMPRESIUNL ŞI PĂRERI PERSONALE 


se poate mărgini la luni şi prin excepţie la câli-va ani, ld ce mai 
trăim? : 

Starea aceasta de descurajare ce o trăesc zile întreg, mai este 
activată la mine şi de absoluta mea abandonare aci. De la casa Mea 
nu mai ştiu nimic, fata îmi fusese bolnavă, la şase scrisori au am 
nici un răspuns. Poşta cum văd, este exclusă pentru mine, iar co- 
misioanele sunt aşa de periculoase şi nesigure în cât nu pot avea 
pretenţia să cer cui-va să le îndeplinească. Asteptam azi răspunsul 
de la Central Politei Stelle relativ la petiliunea mea, dar n'a venit 
nimic. 

Sunt svonuri că Etapa şi Komandatura de aci se vor desfiinţa, 
personalul trebuind să plece pe front. Te pomenesti că desfiin- 
fandu-se etapa de aci, ne expediază aiurea. Nu m'as mira, simpt 
că calvarul meu nu s'a terminat. 

De pe fronturi nici az nimic; mici lupte locale in Italia. 

In Rusia zăpăceala a ajuns la extrem. Nu se mai pot descurca 
limbile. 

Aliaţii noştri iar anunţă o conferinţă în care să se discute ne- 
cesitatea frontului unic. 

In Franţa Clémenceau a reuşit a forma un guvern tot fără 
socialiști. E ultima energie a partidelor războinice din Franţa. 


MERCURI 8 NOEMBRIE. 


Am aşteptat cu emofie ziua de uzi; e săptămâna încheiată de 
când sa expediat prin Etapa de aci reclamatiunea către Central 
Politei Stelle şi mi se spusese că răspuns voi avea la o săptă- 
mână. N'a venit însă nimic. Retraesc zilele de aşteptare de la Im- 
peria]. La toată lumea se răspunde urgent, de ce oare numai cu 
mine se produc întârzieri? 

Nici de acasă n'am primit mici o ştire. Stambler s6 întoarce 
abia peste 6 zile; mai mult ca sigur el imi va aduce corespondenţa, 
dar sunt încă 6 zile de aşteptare. 

Ne venirea răspunsului la petiția mea mă face să desperez de 
concediu şi să pierd nădejdea. 

De alt-fel sunt decis să suport refuzul si să-mi zic mereu mân- 
gâerea ce mi-am afnintit-o în prima noapte la spitalul Colțea — 
ferească Dumnezeu de mai rău. 

Aci în târg nimic, nici un eveniment nou nu ne-a turburat. 
Gazetele ne vin regulat, dar regulat nu mai găsim nimic în ele. 

Pe fronturi linişte. In aproprierea Veneţiei se crede că se va 
da o mare bătălie dacă austriecu reuşesc a invada câmpia ei. 

Guvernul francez ar fi desemnat pe Generalul Castelnau ca 
Generalisim al armatelor In{clegerii în cazul când aliaţii primesc 
ideia frontului unic. 

Sunt orele 8% si trebue să mă culc ca să sting lampa. Sunt 
dintre puţinii privilegiați. cari au obţinut gaz ca să poată arde 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 157 


ceva seara. O femeie din sultele ce astetpau azi în uşa Komanda- 
turei ca să capete o jumătate kilo de gaz mi se jăluia. 

— Mäiculitä, din primăvară nu mai stiu ce e lumina lămbii şi 
am © droae de copii. 

Ce pot să-i fac eu? Cel putin la ideia că ei nau lumină, să 
nu-mi permit a arde lampa peste 8’ astă seară, 


JOI 9 NOEMBRIE. 


Mi-a fost dat să văd un fenomen, un soldat german teafăr, 
bucurându-se că nemţii au mâncat o zdravănă bătae in Franța. 
La komandatura de aci se afişează zilnic comunicatul lor oficial 
de război, pe care populaţia nu-l are de cât din gazete după 24 
ore, de oare ce gazetele vin din Bucureşti. 

Si desi nu ştiu nemţeşte totuşi pricep câte ceva, de aceia dimi- 
neata când mă prezint Komandaturei, mă opresc un moment și 
îmi arunc ochii pe noul comunicat. Pe când îl citeam azi dimi- 
neafä, am simţit că în spatele meu a venit cine-va si voeste a citi 
şi el. Văzând că e un militar german i-am oferit locul să citească 
tihnit. El începu să râdă si îmi spuse în româneşte: 

— Haha! bun; bătut la no. 

Eu n'am zis nimic; comunicatul e foarte lung şi n'am priceput 
alt-ceva de cât că o mare luptă s'a dat la Cambrai. Neamtul văzând 
că n'am aerul să mă bucur mă ia de mână şi mă întreabă: 

— Schprehen zi deutsche? 

— Nein; răspund eu. 

— Frantzosiche? 

— Ia. 

— Eh, bien, ies francais nous ont battue monsieur. Voila! (ară- 
tand cu degetul pe comunicat). Ils nous ont biene battue monsieur. 

Si fără nici o jenă de anturajul lui râde. 

Am crezut că am de a face cu un agent provocator sau cu un 
om beat şi pentru a evita ori ce neajuns m'am îndepărtat. Peste 
zi am aflat că e un soldat cu numele Albert, bine cunoscut in E- 
tapă, alsacian. Unde poate, îşi manifestă zilnic simpatiile lui pen- 
tru francezi. Curios. Suflet de francez în slujba nemților. Norocul 
Tui că în loc de front e în Etapa inofensivă din Roşiorii de Vede. 

Pe frontul apusan englezii au dat o puternică lovitură spre 
Cambrai, scoțând pe nemți din linia lor de apărare. Abia mâine voi 
putea citi comunicatul în ziarele ce vor veni la noapte. 

La Poştă nici azi numele meu n'a figurat pe tabla celor fericiţi. 


VINERI 10 NOEMBRIE. 

Incă un regiment de ulani a trecut azi prin oraş, după cea 
poposit cât-va timp. Toţi soldaţii oameni tineri, nalfi si bine equi- 
pati. Se zice că e un regiment de elită, că toţi ofiţerii regimentului 
sunt prinți şi baroni. De unde vin si unde se duc, e secretul lor. 


www.dacoromanica.ro 


133 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


In tot cazul prea sunt bine îmbrăcaţi şi prea departe de adevă- 
ratul front de luptă. - 

Se confirmă că Etapa de aci pleacă spre Italia. Se poate ca 
acest regiment să, aibă misiunea a înlocui Etapa ce pleacă. De alt- 
fel versiunea e de necrezut căci prea sunt tineri cei ce au venit şi 

„prea bine equipati pentru ţăranii din Teleorman, si prea bătrâni 
şi uzafi cei ce pleacă de aci spre Italia. Se poate iar să fie numai 
o demonstralie în trecere, contra spiritelor de la ţară ce se frămân- 
tă, ca să le convingă că nu e de glumit cu armata ce e în județ. 

La Komandaturä nici azi nu mi sa comunicat vre-un rezultat, 
totuşi am aflat în oraş de la interpretul Segal că a sosit de la Bu- 
cureşti răspunsul la reclamalia mea, răspuns ce mi-ar fi favorabil. 
Medicul lor militar de aci ar îi fost însărcinat să mă examineze şi 
să le refere. 

lar mi se redeschid speranţe de mai bine, ca să dau pe urmă. 
peste noi deziluzii. Ori cum, mâine voi vedea despre ce este vorba 

Cu multă nerăbdare am luat azi gazetele să văd comunicatul ce 
a entuziasmat ieri pe alsacian. 

E un mare succes local in Champagne. Englezii au atacat li- 

nia principală germană pe şoselele ce duc dela Bapaume ia Cam- 
brai şi dela Peronne la Cambrai. Au cucerit o mare parte din te- 
ren. lată cum descrie insuşi comunicatul lor. 
„Pe câmpul principal de luptă, duşmanul a reuşi sub scutul 
unor numeroase automobile blindate să câştige teren. Rezervele 
noastre au oprit lovitura în pozițiunile de îndărăt. Localitățile 
situate în zona de luptă printre cari Graincourt şi Marcoigne au 
rămas în mâinile duşmanului. Parte din materialul zidtt în această 
pozifiune a fost pierdut“. 

Natural, mare succes, dar atât. 

Germanii recunosc si ei că sau oprit pe frontul italian, dar 
explică asta prin împrejurarea că italienii ocupă pozitiruni admi- 
rabile iar armata Puterilor Centrale e obosită, în asemeni im- 
prejurări ar fi o prostie să continue ofensiva. 

Naivii se întrebă, dacă ar fi aşa, atunci de ce nu profită Inte- 
legerea să atace ea ? Ea e ocupată să rezolve chestia comandamen- 
tului unic. 

Clémenceau a obţinut o mare majoritate la un vot de încre- 
dere a Camerei. 

Din Rusia noi prăpăstii. Petersburgul distrus; Moscova rui- 
pată în războiul civil ce sa deslän{uit acolo; cinci mii de cada- 
vre ar fi putrezind pe străzi; Kerenski s'ar fi sinucis; Kornilow ar 
fi la închisoare. Un guvern legitim încă nu sa format; pe fron- 
turi armata incă se menţine în poziţii şi face recunoașteri. 


SÂMBĂTA ll NOEMBRIE. 


Când mam prezentat astă seară la komandaturä, mi sa în- 
mânat un plic din partea domnului Oberstabsarzt Lehman, din 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMAKIEI 159 


localitate, prin care sunt invitat să mă prezint Luni 26 Noembrie 
st. n. la Cancelaria sa pentru a fi examinat conform ordinului ce 
a primit dela Bucuresti. . 

Dela Segal interpretul komandaturei am aflat şi conţinutul 
exact Ce a sosit dela Central Poltei Stelle. Medicul maior Lehman 
mă va examina să vadă dacă sunt exacte afirmärile mele şi va 
decide dacă va trebui să fiu retrimis in Bucureşti a mă îngriji sau 
mi se va acorda congediu lunar cerut de mine. 

M'am interesat imediat cine este dr. Lehman si am aflat că e 
un militar ce nu stie de cat limba lui dar că face servicii medli- 
cale si spitalului orasului. Va trebui deci si ma prezint cu un 
interpret. 

Atacul dat de englezi oraşului Cambrai continuă. Câştigul de 
teren obţinut e mare. Au ajuns până la Aneux şi Fontaine pe 
malul apusan al râului Escaut şi până la Rumilly pe malul răsă- 
ritean al aceluiaş râu. Captura făcută ar fi enormă. 


STAREA SANITARĂ ÎN ROȘIORII DE VEDE 
DUMINICĂ 12 NOEMBRIE 


In momentul când komandatura inilitaré din Bucureşti vreu 
să afle dacă un bolnav ca mine sc poate căuta în Roşiorii de Vede, 
e bine să dau câteva lămuriri despre starea sanitară a orăşelului 
acestuia azi. In târg sunt nuinai doi medici, ambii evrei, Dr. Fein- 
blat un bătrân de vre-o 70 de ani ce face şi oficiu de medic al spi- 
talului oraşului şi Dr. Nisescu medicul comunal, care face şi oli- 
ciu de medic al unei plăşi. In judeţ sunt câteva spitaluri la cari 
nemţii au adus câţiva din medicii noştri militari (concentrați) fă- 
cuţi prizonieri. La spitalul din Deparati e chiar un doctor exrelent, 
locotenentul Racoviceanu din Ploeşti. La spitalul din Călineşii este 
medicul locotenent Nicolaescu din Craiova. La spitalul din Te- 
cucii-Calenderu e un medic evreu Abramovici, iar la un alt spital 
dintr'o comună a cărei numele îmi scapă, e o domnişoară dr. Jo- 
nescu. Peste aceşti medici mai e medicul militar german Maiorul 
Lehman. 

După cum se vede medici ar fi, slabi ca pentru un judeţ in- 
depărtat, dar sunt Din spitale lipsesc însă orice instrumente ne- 
cesare chirurgiei, iar ca regulă generală lipsesc orice pansamente, 
vatä si medicamente. Spitalele servesc azi mai mult pentru izo- 
larea bolnavilor contaminali de boli infecțioase, decât vindecării. 
Oraşul şi judeţul este bântuit de scarlatină, anghină, febră tifoidă 
şi paduchi. Tifosul exazitematic şi-a făcut şi el apariţia de câtva, 
timp şi acum se iau măsuri urgente de a creia bărăci de izolare. 

In oraş au fost înainte de război două farmacii, proprietarii 
lor, fie că au fost mobilizați, fie că au fugit, fapt e că farmaciile 
au fost abandonate. La intrarea inamicului, una din ele a fost de- 


www.dacoromanica.ro 


160 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 
EE 
vastată. Nemţii mai târziu, au concentrat ce-mai rămăsese, intr'una 
singură, a rechizitionat doi farmacisti români şi i-a pus să vândă. 
mai-mult gratuit medicamentele rămase, pe baza reţetelor emise 
de medicii autorităţilor, populaţiei sărace. Produsul obţinut din 
vânzare la simpli particulari ce nu vin cu reţete dela sus zişii me- 
dici, se adună şi se varsă komandaturei săptămânal. In schimb, 
azi, nu se mai găseşte in farmacie nimic ce răspunde la vre-o ne- 
cesitate medicală. In unele zile stau ore întregi în farmacie si a- 
zist la defileul populației ce intră, cere şi pleacă cum a venit, fără 
a obţine ceva. Chinină nu există, unt de reţină nu există, sare a- 
mară nu există, tinctură de iod nu există, acid boric nu există, 
liniment nu există, vasilină nu există, aspirină, piramidon, fenace- 
tind, urotropină, nu există. Iodoform, nu există; glicerină, spirt, 
apă oxigenată, clorat de potasiu, muştar nu există. Alifie de râe şi 
de păduchi nu există; vată. tifon, pansamente, gutapercă, nu există. 
Nu există sticlute, cutii, dopuri sau hârtie de invelit, decât jurnale 
vechi. Nu există nimic din medicamentele cele alte ce se combină 
în retetele doctorilor. Şi dacă prin excepţie un medicament rar şi 
neuzitat ar exista si sar putea prepara o rețetă, clientul trebue să. 
aducă de acasă sticlă sau borcan, spirt, unt proaspăt sau grăsime 
de porc. Raia si paduchii au umplut târgul şi ameninţă incuibarea 
unor boale groaznice, totuşi nu se ia mici o măsură de a se da po- 
pulatiei măcar gaz, benzină sau pucioasă să se desinfecteze. Sunt 
cinci luni de când seful etapei a cerut dela Bucureşti celor în drept 
să li se trimită medicamente, dar până azi n'a sosit nimic. La 
mult: nenorociti am distribuit eu câte ceva din ce am adus pentru 
mine şi în special pansamente şi aspirină. 

Astă seară venise la farmacie unul din doctori să caute o 
canulă: un copil de familie bună din oraș, are crup difteric şi e 
pierdut, o incisiune în gât şi o canulă fixată i-ar salva viata; dar 
nu s'a găsit. Până mâine copilul va muri; dacă soarta lar fi uës- 
cut aiurea, ar fi trăit. 

In schimb komandatura cere farmacistilor ce vând ce a mai 
rămas, o contabilitate exemplară pe care o veriiică săptămânal 
când vine să încaseze veniturile. 

Atacul englez dela Sud-est de Cambrai se menţine cu vigoare. 

Pe restul fronturilor nimic. | 

Guvernul german a primit oficial din partea guvernului pro 
vizor rus propunerea de armistițiu. 

Presa germană sfätueste guvernul să nu accepte propunerea 
de oarece Germania azi nare nevoe de nici un armistițiu. Ciu- 
vernul a promis ruşilor că va examina chestia. 

In ce stare a ajuns războiul cuvil în Rusia nu se mai poate 
distinge din telegramele contradictorii ce sosesc. 


www.dacoromanica.ro 


. 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 161 


LUNI 13 NOEMBRIE. 


Copilul bolnav de crup difteric ce n'a putut fi ajutat ieri din 
lipsa unei canule, a murit aseară, azi a şi fost înmormântat. 

La ora 9 m'am presenizt doctorului Lehman. Pentru a în- 
lesni conversaţia cu el, am luat ca interpret pe doctorul Nisescu. 

Medicul maior Lehman e un om scurt, gros şi burtos, cu faţa 
complect rasă şi cu obrazul despicat de o lovitură de sabie, de la 
gură până la ureche. E decorat cu Crucea de fier cl. Il-a. Are o 
purtare corectă, aproape politicoasă, ce pentru mine ce am avut a- 
face cu atâţia militari germani, e o revelatiune. M'a examinat într o 
odae in care nu era făcut foc, totuşi m'a examinat cu atenţie la 
toate organele inclusiv inima şi plămânii. E uimit de starea mea 
generală rea. Impresia imi este că mă găseşte grav bolnav. După 
ce s'a spălat cu trei rânduri de săpunuri, s'a aşezat la o masă de 
brad si a scris raportul, pe care l'a înaintat imediat Colonelului 
Zimerman pentru a fi oficial trimis la Bucureşti. Printr’o indis- 
cretie la komandatură am aflat către seară conţinutul raportului 
medical. Lehman conchide că boala mea este foarte gravă, deşi 
cronică, si că trebue să mi se dea putinţa de a mă căuta. In Ro- 
şiorii de Vede lucrul nefiind posibil el conchide să fiu retrimis la 
Bucuresti, iar în cazul când consideratiuni ce el nu are dreptul a 
cunoaște, sar opune, e de părere a mi se da în fiece lună, 10 zile 
concediu pentru a veni la Bucureşti să urmez un tratament. 

Nu ştiu ce va decide Central Politei Stelle care deja ştia că la 
Roşiorii de Vede nu pot avea căutare medicală, mä bucură sa 
că Lei:man desminte pe Dr. Volf. 

Dacă aşi şti că la Bucureşti cazul meu va fi examinat de oa. 
meni si rezolvat de ei, asi zice martirul meu e pe sfârşite. Stiu 
însă din contra, că la Poliţia militară va fi din nou rezolvat de 
câini, aşa că, maximul de favoare cei voi putea obţine va fi un con- 
cediu medical. S voi duce asa viaţă până la Pace, eu două chel- 
tucli, una aci, alta acasă, zece zile acolo, 20 aci, cu mare deran- 
jament de transport şi cu un rezultat medical nul. Voi câştiga ceva 
mcralceste, voi vedea mai des pe ai mei si voi scăpa de nesigu- 
ranta şi grijile în cari mă svarcolesc inutil azi. 

Euglezii continuă atacul la Cambrai. Câstigul de teren în li- 
nia duşmană a fost în primele 2 zile numai, de 6 kilometri a‘lan- 
cime. Luptele se dau azi în jurul localităţilor Masni*res, La Folie 
şi Bourlon. 

Pe frontul de Nord itahan se dau lupte în trecători. Italienii 
opun o mare rezistenţă de astă dată, iar austro-germanii nu mu 
vorbesc de succese. Ei plănuesc să repete lovitura pe la nord, pe 
valea lavei, ca cea de pe valea Isonzo si să tae din nou, retragerea 
intregului front. 

Comunicatul românesc de azi vorbeşte de lupte în regiunea 
Buzeului. 


11 


www.dacoromanica.ro 


162 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


In fine, în Rusia pare că se străvede o clarificare. Cu toate 
luptele civile, guvernul Lenin se consideră guvern legitim si a 
lansal, diferite manifeste. /nfelegerii i-a dat termen până la 23 
Noembrie să-şi revizuiască telurile de război, solicitând-o să în- 
chee pace fără anexiuni şi fără despăgubiri. In caz de refuz, Rus‘a 
va, semna pacea separat, şi se va proclama neutră. 

Puterilor Centrale le-a cerut pacea, iar generalisimului lor 
i-a dat ordin să intre imediat în tratative cu şefii armatelor ira- 
mice pentru obţinerea imediată a unui armistițiu, până se va 
semna Pacea. Generalisimul, generalul Duhonin a refuzat cate- 
goric: guvernul l’a distituit. Duhonin refuză însă sa predea co- 
manda armatei. 

In parlamentul austriac si cel ungar, cererea guvernului rro- 
vizo: rus, a fost primită cu entuziasm. 

Pentru Rusia pacea a devenit o condiție esenţială de viaţă, 
de aceia va avea şi consecinţe foarte grave politice. 

Pentru România nu mai e scăpare, ea urmează soarta lupă 
conduita Rusiei. 


MARTI 14 NOEMBRIE. 


Se poate ca parerile d-rului Lehmen asupra gravitatii boa- 
lei mele, mai ales spuse verde şi făra nici un menajament, se 
poate sa fie altă cauză, au făcut ca astă noapte să mă simpt ex- 
cm de rau şi să degenerez moralmente într'o complectä depri- 
mare. Si dacă starea aceasta cu care m'am deprins e asa de gravă, 
nam măcar mângâerea, dacă poate fi o mângâiere, să-mi trec ul- 
ti mele zile ale vielei lângă cei ce imi sunt scumpi. E grozav să ti 
se spue că zilele iti sunt numarate şi să trăeşti în exil, aproape în 
mizerie, în lipsa de atenţie si de interes a unor străini de cari nu 
te leagă nimic. 

In aceasta stare de spirit m'a gusit azi o scrisoure a soţiei 
melc, după trei siptamani de tăcere. Scrisoarea e datată 5 Noem- 
brie şi o primesc la 14. Sunt lucruri ce mă liniştesc, sunt din 
contri altele ce mă turburä. La o gospodărie ca a noastră lucru- 
rile nu pot merge singure, e natual. Ha spera în concediul meu, 
despre care am anuntat-o de mult. Mi-a trimis dupa cererea mea 
unele lucruri necesare, pritr'un domn de aci Weiserman. dar pe 
care încă nu le-am primit. 

Zilele deşi scurte, trec foarie anevoe la farmacie şi la cafenea 
unde privesc lumea ce se frământă in nesimţire. 

Ziarele de azi nu ne-au adus nimic nou. Inaintarea englezi- 
lor la Cambrai a fost oprită. Cele alte fronturi se menţin linist:{e. 

Toata lumea e derutată de noua conduită a Rusiei. Trotzki, 
actualul ministru de externe rus, anunţă că a pus mâna pe trac- 
taiele secrete ale Infelegerei şi că le va da chiar zilele acestea pu- 
blicitatii. Un asemena act de felonie a unui fost aliat, în piin răz- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 163 


boi, va îi ultimul act al alianţei cu Rusia. Din Londra se anunţă 
că publicarea tractatelor va fi semnalul pentru Anglia de à trata 
po Rusia ca pe un duşman. 

Si stai tâmpit şi te întrebi, ce devine România ? Ce devine te- 
zaurul nostru dus în Rusia spre a-l salva de inamici? Ce devin ro- 
mânii refugiaţi in Rusia ca în țară amici? Mai are guvernul de 
la Iasi vre-o cale să împiedece prăbuşirea noastră ? Nu e momen- 
tul oare să se ridice:cineva dintre ei şi să Je strige aliaţilor : 

— Ne-aţi dat pe mâna Rusiei, ne-aţi împins în război in con- 
ira foştilor aliaţi şi acum ne abandonaţi in mâna ruşilor trădători. 
Ce mai puteţi cere dela noi? Vrem o cale de scăpare, & asa de 
naturală, această voinţă! Cine şi cui datorăm că am ajuns la asa 
necesitate? Inteleg şi onoarea cuvântului dat, înțeleg şi simpatia 
de rasă, nu înțeleg sinuciderea unui popor când tovaräsii lau a- 
handonat. 

Nu vad, în caz de a ne incipatana in cuvântul dat, care poate 
ii situaţiunea Moldovei. Armata rusă, azi duşmană, va rcmdne 
în Moldova nu ca o armată de luptă prietenă şi bine disciphnata, 
ci ca o bandă formidabilă de jaf şi prădăciune. Guvernul va fi 
captiv acestei armale în anarhie şi färä putinţa de a fugi aiäear 
si a se strecura într'o ţară amică. Suntem pe toate laturile incon- 
jurali de duşmani. Tezaurul si Arhivele Statului sunt in mâna ru- 
şilor nu duşmani azi numai nouă, ci duşmanii Franţei şi Angliei 
garanții din August 1916. Pentru ce dar n'ar fi mai cavaleresc a 
propune şi obţine Pacea? A ne abandona numai norocului, ar fi 
o crima, de care nu ştiu cine va răspunde. 


MERCURI 15 NOEMBRIE. 


Ziua cea nai banală. Traiul stupid ce duc aci mi s'a părut 
azi $i mai imposibil din cauza nerăbdărei de a afla mai repede re- 
zuliatul dela Central Polizei Stelle din Bucuresti. Tot oraşul a 
aflat de referatul doctor:tui Leinnan şi consideră eoncediul meu 
ca acordat. 

Weiserman s'a reilors dela Bucureşti si mi-a adus o nouă 
scrisoare si lucrurile expediate. 

Pe fronturi nimic. 

In Rusia tendința spre pace se méntine. Generalul Duhonin 
care a refuzat să predea guvernului comanda armatei, a fost a- 
restat. 

Presa francezi se ocupă, spun telegramele, de Tragedia Ro- 
mâme:, dându-şi părerea că era mai bine dacă rămâneam neutri. 
Mie mi-e frică ca jalania de azi a Franței să nu fie o prematură 
tendinţă de a scapa de răspunderea ce şi-a luat când ne-a arun- 
cat în braţele Rusiei. 


www.dacoromanica.ro 


164 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


JOI 16 NOEMBRIE. 


Febra nu mă mai slăbeşte, se vede că s'a intoxicat tot sângele 
in mine. Pe zi ce trece pierd nădejdea că voi apuca sfârşitul răz- 
boiului. E de neinchipuit câtă mângâiere am că mi-am scris jur- 
nalul acesta intim în trista dramă a vietei ultimului an; dacă imi 
va fi dat să pot ca să-l şi transcriu, am impresia că după te voi 
dispare, voi trăi în amintirea celor intimi, mai mult şi mai ales 
in a copilului meu. 

Tovaräsul Stambler sa reintors azi din ‘concediu de opt zile 
ce a avut la Bucureşti şi mi-a adus dela cunoscutii pe cari i-a 
văzut mângâierile şi simpatia lor. 

Mi se spune că la Bucuresti circulă svonul că se fac noi liste 
de ostatici şi de exilafi, aşa ca domneşte o adevărată teroare; o- 
fertanţi pentru protecţie s'ar fi gasind pe toate străzile si prin toate 
cafenelele. E o hotie şi un şantaj inspăimântător, 

Am întâlnit azi aci un bun prieten venit din Turnu Măgu- 
rele. Acolo tifosul exantematic face zilnic mari ravagii. Regimul 
la care sunt supuşi cetăţeni: oraşului e mai sever ca cel de aci, să 
vede că şeful etapei e cevă mai ficnit. Fiecare cetăţean bărbat, e 
dator să facă serviciu de paza a oraşului noaptea, ori care ar îi 
poziţia lui socială. Nu e scutit decât Prefectul, Procurorul şi Pre- 
şedintele Tribunalului local. Amicul meu este directorul sucur- 
salei Bäncei Nationale şi zilele acestea îi vine rândul de strajă. De 
altminteri Polifaiul mi-a spus că măsura e luată şi în Roşiorii de 
Vede, dar Colonclul Zimerman n'a cerut încă să fie executată. 

Weiserman ce vine din Bucureşti îmi istoriseşte jignirile că- 
lătorilor cari sunt aproape desbrăcaţi si descältati pentru a fi exa- 
minati dacă au sau nu asupra lor scrisori. O doamnă a fost des- 
pletită sa vadă daca în cozile părului nu ascunde vre-o scrisoare. 
Şi cu toate acestea scrisorile circulu. Bagajele şi ele sunt căutate. 
Abuzul cel mare e insa la vagonul de bagaje. Aci, fără ca pro- 
prietarii să fie ingtiintati. cuferile se deschid cu fel de fel de ins- 
trumente speciale, revizuesc totul si iau ce le place din läuntru. 
Dau mare preferința lenjeriei, inc&ltamintelor şi alimentelor. In 
contra reclamatiunilor pagubaşilor sunt la adăpost. Când predai 
bagajul iti dă 6 recipisa pe care scrie că drumul de fier nu răs- 
punde nici de sosirea coletelor, nici de conţinutul lor. Ca in Vlăsie. 
Pe de altă parte cel ce reclamă e obligat să dovedeasca nu nu- 
mai ce i s'a furat, dar şi cine 1-a furat, altfel considera calomnie 
contra armatei si te trezesti cu amendă şi închisoare. Consecința este 
că nici o vetimă nu mai reclamă şi toată lumea e mulțumită. 
Unui domn ce a venit azi aci,i s'a luat aproape tot conţinutul cu- 
fărului. E mai de preforat să faci drumul la Bucuresti cu căruța 
dacă ai ceva de transportat, eşti mai în siguranţă. 

Pe fronturi mici härtueli. In Italia e pauză. In Rusia guvernul 
Lenin-Trotzki se întărește. 


www.dacoromanica.ro 


z, —+ 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 165 


BULGARII AGITĂ CHESTIA DOBROGEI ÎN AJUNUL 
ARMISTIȚIULUI CU RUSIA 


VINERI 17 NOEMBRIE. 


O telegramă. oficială sosită azi komandaturei de aci, anunţă 
încheierea armistiţiului între Austria şi Rusia. Incheerea acestei 
preliminări de pace numai cu Austria e neexphcabilă, dar pune 

"si mai mult în relief situaţia falşă în care ne găsim noi. Dela Do- 
rohoi la Buzău avem in fata noastră un front austriac, 'iar dela 
Focşani la Galaţi un front german. Armata rusă din Moldova în- 
cheind armistițiu numai cu Austria, nu va mai lupta în Carpaţi şi 
va lupta pe Siret? Asta e exclus. Vom putea noi apăra şi Carpaţii 
şi Siretul numai cu armata noastră? 

Ce iluzie! O situaţie mai imposibilă nici nu sé poate. Cel 
putin, urmând Rusia în căderea ei sar pune capăt nesigurantei. 
De altfel guvernul de la laşi probabil că tratează si el armistițiul 
alături de armata rusă, altfel nu sar explica inzistentele ziarului 
Lumina de a lămuri, cine va încheia pacea cu Germania,.guvernul 
de la laşi, sau un guvern format în teritoriul ocupat? Necesita- 
tea încheerii păcii pare că chiar nu mai este în discuţie, ceia ce îi 
îngrijeşte este cine o va face ? Gum răspunsul logic este că pacea 
se inchee între cei ce sau razboit, deci de către guvernul regelui 
Ferdinand, cei din Bucureşti se agită. In Capitală se va ţine zilele 
acestea o mare consfătuire — cu autorizarea guvernatorului Von 
Tulff, la care vor lua parte şi delegaţi din toate judeţele. De aci 
pleacă chemat telegrafic d Belitoreanu. Se pune de sigur la cale o 
lovitură, mare, răsturnarea Regelui, formarea unui guvern legitim 
care să reprezinte România la tratativele de pace. Lucrul nu li se 
pare greu ; dacă Germania și Austria monarhică stă de vorbă cu 
Lenin şi Trotzki în numele Rusiei, de ce n'ar sta de vorbă cu 
Carp sau Al. Beldiman în numele României, cu sau fără rege? 

In vederea unei paci apropriate bulgarii au început o agitaţie 
politică în Dobrogea. Presa bulgara: publică articole chilometrice 
revendicând Dobrogea întreagă. Toate satele au trimis delegaţi la 
Babadag unde s'a ţinut o conferinţă. conferință ce a telegrafiat lui 
Radoslavof, că dobrogenii cer anexarea la Bulgaria si cu nici un 
chip nu mai primesc dominaliunea românească asupra morminte- 
lor eroilor bulgari. Aceste agitatiuni par a fi făcute expres ca să 
convinga Berlinul să le acorde Dobrogea în schimbul aliantei, mai 
ales că până azi nemţii le-au dat mereu să inteleaga că nu li se 
cuvine de cât Cadrilaterul. Dacă în Orient se închee pace, Bulgaria 
nu mai are interes a rămâne în luptă ; la noi sacrificii ce li se vor 
cere, vor să fie pregătiţi şi ei a cere noi avantaje. Ca aceste noi a- 
vantaje să pară justificate şi legitime, pregătesc din timp terenul 
din punct de vedere istoric şi politic şi mai ales din manifestarea 
dorinței poporului. Ca să închidă României drumul la mare, ce- 


www.dacoromanica.ro 


166 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


iace nu i se mai tăgădueşte nici Serbiei azi, Bulgaria invoacă un 
argument politic. Ea pretinde că la congresul din Berlin în 1878, 
sa dat României Dobrogea spre a închide ruşilor drumul la Con- 
stantinopol, ruşii fiind bänuiti a fi în strânse legături politice cu 
bulgarii. Or, prin alianţa de azi a României cu Rusia scopul nu 
mai este atins, iar drumul spre Constantinopol este si mai usu- 
rat. Din contra, Bulgaria care era bănuită de o politică rusofilä. 
a dat azi dovezi contrarii şi e o garanţie pentru Puterile Centrale 
că e o mai bună strajă ruşilor spre Constantinopol, decât România. 
Nemţii însă pe cât se pare nu se cam încred în perfidia bulză- 
rească, pe care au pipăit-o de aproape în acest război. Numai gra- 
tie energiei lui Mackensen se datorează faptul că bulgarii în plin 
război n'au trecut de partea Rusiei. 

Pe fronturi din comunicatul de azi nimic nou. 

Din ziarul bulgar Echo de Bulgarie ce mi-a căzut azi in mâna. 
văd un comunicat de război englez — ziarul publicând regulat si 
comunicatele engleze — din care văd lucruri necunoscute încă Ja 
noi. Aşa, în Asia, englezii au înaintat foarte mult pe malul mării 
Roşii şi au cucerit, oraşul Iafa la nord de Ierusalim, iar spre răsă- 
rit, frontul englez se află abia la 4 mile de oraşul sfânt. 

Rezultatul primelor zile de la Cambrai a adus englezilor o 
pradă, de 8000 prizonieri cu 120 ofiferi si mult material de război. 


D. C. STERE ŞI DATORIA CETATENEASCA A 
ROMÂNULUI, DIN TERITORIUL OCUPAT 


SÂMBĂTĂ 18 NOEMBRIE 


Ziarele sosite azi nu vorbesc nimic de armistițiu. E si expli- 
cabil, ziarele vin cu 2% ore întârziere, cele de azi sunt deja vechi. 
In schimb, bunii români din Capitală, salvatorii cu sila a Româ- 
niei, se zvârcolesc la ideia că e posibil ca pacea să fie încheiată de 
guvernul din Moldova. Si nu sunt nici măcâr oameni de curaj. 
să arunce masca, să se prezinte cu obrazul deschis şi să ceară pu- 
blicului încrederea. Ar putea să neglijeze chiar publicul şi să ceară 
numai încrederea guvernământului militar, ce le-ar fi de ajuns 
să facă lovitura de stat cu care se laudă de atâta vreme, şi să se 
prezinte şi ei ca un Kerenski, ca un Lenin, ca un Trotzki în Rusia 
şi să încheie pacea cu Puterile Centrale. Nu, n’au un asemenea. 
curaj. Dar nici măcar nu spun ce vor ; vorbesc mereu de momentul 
sosit, de gestul de făcut, pentru care ar dori ca poporul să se deş- 
tepte, ca cetățeanul să se ridice şi să-şi facă datoria, să facă pasul 
acum sau nici odată. D. C. Stere profesor de Drept Constituţional 
scrie azi în Lumina: „Despre datoria cetățenească” următoarele 
cuvinte: i 

„Dar pentru ca voința naţională reală, indiferent de forme şi 
ficțiuni, să se poată afirma, nimeni în aceste vremuri mari nu are 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROIULUI ROMÂNIEI 167 


dreptul să se sutragă de la datoria lui cetățenească, aşa cum 1-0 
dictează conştiinţa”. 

Mă şterg la ochi să văd dacă citesc bine, şi când văd că nu 
mă înşel, mă întreb, ce vrea să spună omul acesta ? Ce cere el ce- 
täteanului la care se adresează în aceste vremuri grele ? Să o spună 
verde. Vrea el o voinţă a poporului care să se manifeste liber în a- 
fară de formele şi fictiunile Constituţionale ? Atunci cere revoluţia. 
Să ne spună că vrea. revoluţia. 

Si ce vrea el de la revolta aceasta a cetățeanului subjugat străi- 
nului duşman? Să dea jos pe Brătianu şi să-l urce pe el? Să răs- 
toarne pe Ferdinand de Hohentolern şi să instaleze regența lui Ne- 
nitescu? Să aibă curajul să o spună. Dar nu sunt numai laşi, şunt 
şi infami, căci o asemenea revoluţie, cu un asemenea scop, o poate 
ordona Von Tülff printr'o Ordonanţă, si va avea acelaş rezultat, 
deci cu hipocrizie o cer conştiinfei cetăţeneşti ‘ce are datoria de a 
nu se sustrage de la datoria ce îi dictează conştiinţa. 

Acest domn profesor de Drept Constitutional ce îşi face o lau- 
da de aşi fi început tinereţea sub cnutul rusesc, în ce sferă o fi 
trăit până azi? El nu ştie, nu a aflat încă că cetăţeanul la care face 
apel şi căruia îi aminteşte de datoria conştiinţei lui, este azi sub 
cravaşa învingătorului si a Komândaturei M. V. i. R., care îl hră- 
neste cu portia, nu cât îi este necesar, dar cât voeste el să-i dea? 
D-sa nu a aflat că cetăţeanul român plăteşte cu obrazul lui lovi- 
turile de cravaşă a celui din urmă unterofiter pe care nu l-a res- 
pectat la timp, tinându-si căciula in mână, sau n'a lovit reglemen- 
tar călcâile când i-a stat in fata? D-l Stere nu ştie că trăim sub o 
Ordonanţă care prescrie că toţi acei a căror ochi nu vor plăcea Gu- 
vernământului imperial, pot fi ridicaţi din mijlocul familiei şi e- 
xilati acolo unde le va plăcea lor? Unde a trăit d-sa până azi? Ce? 
Isi închipue oare că pentru că lui i s'a îngăduit — sub cravasä 
în loc de cnut — să laude prin o gazetă personală ticăloşia inami- 
cului, conştiinţa cetäteneascä va fi îngăduită să-şi facă datoria şi 
sa se manifeste alt-fel de cum i-ar ordona Elckman de la Central 
Politzei Stelle? Si cum nu-l cred naiv pe d-l Stere, de aceia îl cred 
infam. 

Apelul ce face la datoria cetäteneascä încătuşată de poliţia 
germană, este o infamie tot asa de mare ca şi laşitatea acelora ce 
sub masca Voinfei naționale vor să-şi strecoare marfa lor de con- 
trabandă. 

Tot d-l Stere ne aminteşte în Lurnina că Machiavel a spus 
undeva: 

„Că dintre toate statele nenorocitc, cel mai nenorocit ar fi acel 
ce ar ajunge să nu poală încheia pacea. niri continua războiul. In 
această situație cade un Stat când condifiele de pace îl dăunează 
prea mult, şi când dacă ar voi să continue lupta, trebue inevitabil 
să cadă pradă a aliatului sau inamicului său“. 


www.dacoromanica.ro 


168 IMPRESIUNI SI PARERI PERSUNALE 


Machiavel, cât a fost el de Machiavel, a fost numai un naiv; 
el a prevăzut multe infamii, dar n'a conceput pe aceia de care ne 
dă azi dovadă o parte din ţara românească. Că duşmanul te-a cu- 
cerit după ce te-a învins şi că aliatul te-a abandonat ca să dea 
mâna cu inamicul tău, asta a conceput şi Machiavel; ceja ce nici 
el n'a conceput însă e ca propria ta țară, ca părinţii, fraţii celor ce 
isi varsă încă sângele pentru apărarea pământului strămoșesc să. 
stea. de gât şi să benchetuiască cu inamicul, în dosul frontului ce 
sângerează şi să-l sprijine pe inamic în campanii de propagandă 
publică, dându-i documente, dovezi şi argumente zilnice în contra 
propriei lor ţări, ca pe baza lor duşmanul să fie la sfârşitul con- 
flictului si mai crud, şi mai neinduplecabil. 

Eu înţeleg foarte bine ca germanul să-mi zică că am fost un 
ticălos, un trădător; că nu m'am ţinut de convenţii si că am vrut 
înşelând pe alţii să profit eu; asta înțeleg să mi-o spună dusma- 
nul. Dar, ca în plin război să aud pe însuşi românii că se ridică si 
spun inamicului că au dreptate, că am fost nişte ticälosi, excroci 
sau hoţi, pentru că cei ce ne guvernau până azi au fost alţii si nu 
dânşii, asta e o nenorocire a unei ţări pe care nici Machiavel n'a 
prevăzui-o. 

Toţi suntem români, toţi am fi profitat de succesele țării, toţi 
trebue să suportăm cu resemnare nenorocirile ei. Vrând, nevrând, 
trebue să fim solidari. Avem un drept pe care nu ni-l tägädueste 
nimeni, acela de a ne răfui între noi când va pleca duşmanul din 
țară, stabilind răspunderea şi răsplata fie căruia după faptele lui, 
când certurile dintre noi nu vor mai putea profita inamicilor. 

Până atunci avem datoria de a ne solidariza şi ajuta între noi; 
va mai fi ceva de salvat în tara acesta? Să salvăm împreună. Va 

. mai fi un pic de demnitate naţională de apărat? Să o apărăm cu 
toţii. Va mai fi vre-o speramä de refacere? Să ne acäläm toţi de ea, 
toţi fara dinstinctie de am fost sau nu prieteni, de am vrut sau nu 
războiul. Pe urmă ne vom răfui. Azi nu este de cât momentul ac- 
tiunii de salvare cu forţele unite. Cred unii că guvernul de la Iaşi 
cel ce s'a războit, poate obține o pace mai grea de la duşman de 
cât ar obtine-o ei? Să le ofere fräteste sprijinul, fără tocmeala, fără 
recriminări, fără condițiuni, pentru neam, pentru copii nostri şi 
ai lor, pentru România de mâine. 

Acest gest nu-l văd făcându-se, din contra, numai ură, numai 
dușmănie. numai scoală tu ca să mă aşez eu. 

Iată unde văd cu toată filosofia dezastrului român. 


SCENE DIN NĂVĂLIREA HUNILOR DE AZI 


DUMINICĂ 19 NOEMBRIE. 


Stau de multe ori si reflectez, nu sunt oare nedrept şi prea 
sever când judec rău pe acei dintre români cari în timpul ocupa- 
țiunii şi-au suflecat mânicile si au deschis lupta contra fraţilor lor 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 169 


ce sau retras cu arma în mână, punând piepturile lor pe Siret să 
salveze ce mai este de salvat din pământul şi din onoarea ţării, 
dând prin conduita lor un spectacol deplorabil inamicului şi cari, 
sub pretextul de a vorbi adevărul în presă şi sub cenzura germa- 
nă, insultă zilnic Statul, Regele, Guvernul şi pe cei refugiaţi că 
nau rămas ac sub jugul robiei, preferind o Românie mai mică, 
mai redusă dar liberă — şi cred că nu sunt prea aspru în jude- 
cata mea severă. 

Ca să opue României libere dar suferinde, un contrast, citim 
zilnic în presa lor articole prin care robia de aci e descrisă în cu- 
lorile cele mai trandafirii; după unii ar fi chiar idealul. Invaziu- 
nea e arătată că o operaţiune bine-făcătoare şi aducătoare de civi- 
lizatie. Populaţia n'a suferit de nimic, din contra a profitat. 

Din descrierile mele zilnice, a celor văzute şi pipăite, reese 
tocmai contrarul. Iată acum şi ce mi se istoriseşte de o familie 
de aci. 

Când trupele germane au intrat și ocupat Roşiorii de Vede, 
casa şi vasta, lor curte a fost invadată de trupe inamice de artile- 
rie; zeci de tunuri cu atelajele lor au ocupat curtea, grajdurile şi 
magaziile. Sute de soldaţi şi zeci de ofiţeri au ocupat întreaga pro- 
prietate. Soldaţii au năvălit în magazii, pătule şi cotete. Aveau 
multe păsări şi vre-o cinci porci. Porcii au fost prinşi şi uciși. Ime- 
diat au fost cäsäpiti şi pregaliţi de a îi fripti. Un gard a fost dobo- 
rât, iar tot ce se mai găsea ca material lemnos a fost adunat şi fă- 
cute zeci de focuri în plină curte, pentu a frige cărnurile sânge- 
rânde ale porcilor ucişi. 

Ofiterii si unterofileni au dat năvală in casa. Familia com- 
pusă dintr'o femeie cu patru fete mari, se ascunsese de groază. 
Descoperite, ele s'au rugat să li se crute viata. Nemţii au râs de a- 
semenea temere şi le-a promis că nu li se vor face nimic. De alt- 
fel este adevărat că aveau ordine severe de a nu ucide şi a nu silui 
femeile. Restul, adecă jaful, a fost făcut cu ordin şi permisiune. 

Fiind seară, au cerut paturi, saltele, plapume, ce imediat li 
sau dat. Intr'un salon în care era mobilă mai uşoara, lucrurile au 
fost evacuate, iar înăuntru au fost vârâti vre-o 6 cai cle ai ofiteri- 
lor, împreună cu cantităţi de pae si fan. Toate perdelele, drape- 
riile şi cearsafurile au fost smulse, ridicate, rupte in bucăţi pentru 
a le servi drept prosoape şi cârpe de şters cizmele Toată trupa 
avea, o înfăţişare oribilă la vedere, murdari, nespzalat., nerași, plini 
până la gât de noroi şi praf. Pe tot lungul coridorului casei sau. 
instalat să-şi facă curăţenia, să se spele, să sé radă să se tundă. 
Era o trupă care de o lună-nu-și făcuse toaleta igienica. Din res- 
turile de păr şi sdrenţe aruncate pe jos, clocoteau päduchii. Ofi- 
terii s'au instalut în cele 3 odăi rămase după introducerea cailor, 
iar familia sa retras la bucătărie. Au cerut să li se facă de mân- 
care. Fetele au răspuns că nu au ce să le dea să mănânce la ora 


www.dacoromanica.ro 


170 " IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


aceia. Un ofiţer ce vorbea frantuzeste le-a strigat ca dacă in jumă- 
tate de oră nu le dă să mănânce, fac ei foc pe podelele odăi si vor 
găti singuri. Au lăsat câţi-va, soldaţi să le aşeze masa si au eşit in 
târg. Peste o oră s'au reîntors beti morti, făcând o gălăgie infer- 
nală. Fie care a adus în buzunare si prin batiste, cărnuri, cârnaţi, 
şunci şi diferite comestibile, mai ales sticle de vin şi spirtoase. 
Ordonantele lor deja desfăcuse nişte lăzi şi scosese tacâmuri şi ve- 
selă de argint, pe cari soldaţii se laudau a le fi luat din Severin. 
Fetele au fost rechemate în casă, li s'a daticărnurile spre a fi fripte; 
la răspunsul lor că nu mai au lemne de oare ce toate au fost puse 
de soldaţi pe focurile din curte, ofiţerii au luat nişte scaune, le-au 
rupt pe genunchi şi le-a aruncat jos ca să le arda şi să le frigä 
carnatii. : 

După ce au mâncat s'au aşezat la piano şi au cântat cântece 
în cor până au terminat băutura. Au rechemat fetele şi le-a, cerut 
— butoi. Cum ele nu pricepeau ce este aceia, un ofiţer le-a expli- 
cat că cer — du vin. La răspunsul fetelor că nu au vin, au început 
din nou sbieretele şi amenintarile că vor — butoi. Sticlele goale 
le-au aruncat şi spart pe pereţi. Au forţat apoi pe copile să meargă 
cu ei în oraş şi să-i ducă la butoi, adecă la vin. Fetele i-au urmat 
până în stradă, de unde au fugit şi sau ascuns. 

In ziuă convoiul acesta a părăsit oraşul, lasând în curţi res- 
turile de macel al animalelor şi focuri imense. Numai sânge si 
cărbune pretutindeni. De prin magazii au ridicat tot porumbul. In 
salon ce au lăsat nu se poate descrie, nu se poate maca: spune că 
au lăsat murdărie ca la grajd, căci în cadrul unui salon baligarul 
cailor e şi mai oribil ca întrun simplu grajd. 

— Domnule Cancicov, nu vă puteţi imagina ce era afară; ce 
a fost la noi a fost pretutindeni; centrul negustoresc după ce a 
fost, devastat a fost incendiat; flacările acopereau cerul iar în tä- 
cerea noptei de pretutindeni rasuna covätäitul porcilor şi gâgai- 
tul gâstilor pe cari le spintecau să le mănânce. Un adevărat mă- 
cel de animale a fost în tot târgul. Impresia ce nea facut a fost 
că oamenii aceștia nu mai mâncasera de luni de zile iar foamea 
îi sălbăticise. 

Şi erau de o murdărie! Ne ajungându-le cârpele ce fucuse din 
perdelele noastre ca să se şteargă dupa ce sau spulat, unii se 
descältau si se stergeau cu nişte obiele cle o murdăre inexpri- 
mabilä. 

Am ascultat cu curiozitat istorisirile acestea traile si mă gun- 
‘lesc dacă nu e prea putin calificativul de canalii, celor ce in By 
carester Tageblatt si Gazeta Bucureştilor lauda zilnic blandetea, 
cuviin{a si civilizația armatelor ce au ocupat România. 

Vexler, Zilberman, mam patrioţi români, încântați de cat de 
bine se simpt ei sub ocupaţie, şi magnetizati de cultura ce li se 
răspândeşte prin săli de conferințe unde se propovădueşte filo- 
sofia lui Kant sau Nietzche, natural ca îi ridica in slava cerului. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 171 


Cererea oficială de armistițiu şi pace, făcută de guvernul lui 
Lenin, se confirmă în mod oficial. Propunerea a fost primită şi 
de Austria. 

De oarece sunt documente, cari ca si carămizile sunt desti- 
nate să formeze cavoul României libere de ieri, le dau în între- 
gimea lor. 

Iată, textul oficial al propunerii ruseşti. 


„Zarskoje-Selo, 28 Noembrie“ 
«CĂTRE ȚĂRILE BELIGERANTE» 


»ficvolujia victorioasă a muncitorilor şi ţăranilor a pus în 
„Primul rând chestia păcii. 

„Perioada ezitărilor, a amänärilor şi a birocrației sa sfârşi. 
„Acum toate guvernele, toate clasele şi toate partidele tuturor fà- 
„rilor beligerante sunt invitate să răspundă categoric la întreba- 
„rea dacă sunt sau nu de acord să înceapă cu noi traiative pentru 
„Încheierea îndată a armistițiului si a Păcii Generale. Dela răs- 
„punsul dat acestei întrebări depinde dacă vom scăpa de o nouă 
„campanie de iarnă, cu toate grozăviile şi toate mizeriile ei, sau 
„dacă Europa va fi mai departe scăldată in sânge. 

„Noi, Sovietul Comisarilor naţiunii, ne adresăm cu această 
„întrebare către guvernele aliaţilor nostri Franța, Anglia, Italia, 
„Statele Unite, Belgia, Serbia, România, Japonia şi China. Le în- 
„trebăm, în fața proprielor lor popoare, în fața lumii întregi dacă 
»consimt să înceapă tratative de pace. 

„Noi Sovietul Comisarilor Națiunii ne adresăm către popoa- 
„rele aliate, în primul rand către clasele muncitoare, cu întrebarea 
„dacă se continue acest măcel fără rost şi să contribue orbeste la 
„distrugerea culturei europene. Cerem ca partidele muncitoreşti 
„lin ţările ahate să răspundă imediat la întrebarea dacă consimt 
„la începerea tratativelor de pace. Aceasta este chestia primor- 
„cială. 

„Pacea pe care o propunem asigură progresul economic şi cul- 
»tural. Revoluţia muncitorilor şi țăranilor a şi fäcut cunoscut pro- 
ygramul ei de pace. Suntem în posesia hactatelor secrete ale Ta- 
„rului, ale burgheziei şi am declarat aceste tractate neobligatorii 
„pentru poporul rus. Propunem tuturor popoarelor încheierea unui 
„nou tractat public pe baza bunei înţelegeri şi a conlucrärei. 

„Reprezentanţii oficiali şi oficiosi ai claselor diriginte din {d- 
„Pile aliate au răspuns propunerei noastre prin refuzul de a recu- 
noaste Sovietul Guvernului rus şi de a se înțelege cu dânsul asu- 
»bra tratativelor de pace. Guvernul revoluției victorioase, nu e 
„recunoscut de diplomaţia profesională; însă întrebăm popoarele 
„dacă diplomaţia reacționară exprimă părerile şi ndzuinfele po- 
„Doarelor şi dacă popoarele îngădue diplomaţiei să lase să treacă 
„n area posibilitate de pace, deschisă prin revoluția rusească? 


www.dacoromanica.ro 


172 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


„Răspunsul la această întrebare (întreruperea radiograme:)...“ 
Jos cu campania de iarnă] 
„Trăiască pacea şi înfrățirea popoarelor ! 
(ss Trotzki Comisar al Națiunii pentru afacerile externe 
Uljanov Leniu Președintele Sovietulu Comisarilor Națiunii 


La acest apel adresat popoarelor şi mai ales celor aliate Ru- 
siei, sau grăbit să răspundă imediat numai conducătorii popoa- 
relor Puterilor Centrale.. 

Cancelarul Imperiului german a făcut imediat în Reichstag 
următoarea declaratiune. 


„Guvernul rus, a adresat ieri gupernelor şi popoarelor belige- 
„rante, o radiogramă semnată de Trotzki comisarul nafiunei pen- 
„tru afacerile externe şi Lenin Preşedintele Sfatului comisarilor 
„naţiunei. Prin această radioyramd se propune începerea în cu- 
„rând a tratativelar pentru încheirea unui armistițiu şi a unei păci 
„generale. Nu stau la îndoială să declar, că cunoscutele propuneri 
„de- până acum ale guvernului rus, formează o bază discutabilă 
»pentru începerea tratativelor şi că sunt gata să le încep, imediat 
„ce guvernul rus va trimiie încoace imputernicifi de ai săi. Sper 
„Şi doresc ca aceste tendinţe să ia în curând o formă definitivă şi 
„să aducă pacea“, 

Cancelarul Austro-Ungariei, Contele Czernin, a făcut ceva mai 
mult, el a răspuns imediat guvernului revoluţiei ruse: 


„Către guvernul republicei museşti” 


„Telegrama circulară a Sfatulu: Comisarilor națiunii, dela 98 
„Noembrie curent, prin care guvernul rus se declară gata să în- 
„ceapă tratative pentru incheerea unui armistițiu şi a unei păci 
„generale, a fost primilă de guvernul Austro-Ungar. Propunerile 
„referitoare la armistițiu şi la convenția de pace în privința căreia 
„guvernul republicei ruseşti aşteaptă contra propuneri, formează 
„după părerea guvernului Austro-Ungur baze potrivite pentru ince- 
»perea acestor tratative Guvernul Austro-Ungariei se daclară deci 
„gata să înceapă îndată tratativele propuse de guvernul rus, re- 
„lativ la imediata incheere a armistifiului şi a Păcii generale. 


Muustru Austro-Ungar de Externe 
(ss) Czernin 


Pe de altă parte, telegrame necontrolate vorbesc de retragerea 
deja a trupelor ruseşti de pe frontul Moldovei. Trebue să fie însă 
o exagerare. Ori cum, urât se aşeaza situația României. 

La Paris se ţine în acest moment o conferinţă a aliaţilor, pro- 
babil frontul unir şi situaţia din Rusia vor fi la ordinea zilei. 

In Italia, ofensiva austro-germana a fost definitiv oprită. 

In Flandra obişnuitul bombardament de artilerie. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 173 


In Franţa englezii dau lupte la Sud-Est de Cambrai în loca- 
litätile Burlon, Fontain si Inchy. 

In Asia englezii au repurtat mari succese in Siria, dar din 
ziarele nemţeşti încă nu ne putem da seama in ce au constat. 


LUNI 20 NOEMBRIE 


Când m'am prezentat dimineaţă la komandatură, am fost in- 
stiintat că Loc. Neuman aghigtantul Colonelului are să-mi vor- 
bească. Prin interpret el mi-a adus la cunoştinţă că Central Polizei 
Stelle din Bucureşti mi-a acordat un concediu de 6 săptămâni pen- 
tru căutarea sănătăţii, 

Sunt în culmea fericirei. Mai spre seară mi s'a inaintat si con- 
gediul pe un act oficial. El începe de Sâmbătă 25 Noembrie (8 De- 
cembrie st. n.) si durează până la 5 Januar (18 Januar st. n.). 

Nu ştiu pentru ce, dar am impresia că nu mă voi mai rein- 
toarce la Roşiori. E deja un mare pas înainte că au convenit că am 
dreptul să-mi caut boala la Bucureşti. A o căuta 6 săptămâni sau 
3 zile e acelaş lucru de oarece e insuficient ca timp. Principiul e 
câştigat. 

Am înaintea mea şase săptămâni ca să acfionez cu toate pu- 
terile mele si de data aceasta sunt hotărît să fac tot ce va fi posibil. 
Pe de alti parte, în urma gestului Rusiei, cine ştie dacă în şase 
săptămâni nu vom avea şi noi pacea, şi cum arestarea mea aci este 
până la încheerea păcii, se pare că va veni: sfârşitul. Am umblat 
toată ziua să obţin favoarea de a călători cu un vagon de cl. II 
şi cu trenul accelerat. 

Medicul maior Lehman trebue să-şi dea avizul în scris; pe 
urmă trebue să se pronunţe Colonelul Zimerman șeful etapei de 
aci, si în sfârşit trebue să mai aprobe decisiunea aceasta si Gene- 
ralul comandant al Judetului "Teleorman ce stă la Turnu-Mägu- 
rele. Formele începute azi le voi continua mâine cu vizita la doc- 
torul Lehman. 

Vestea că plec sa răspândit imediat în tot.târgul, multi mă 
fericesc, mai ales companionii de exil 

Nu pot tăsădui că sunt fericit că mă reintorc în căsuţa mea. 

In Reichstag, Ministrul de externe a fost interpelat dacă Ru- 
sia a cerut armistițiu si în numele României ? Ministrul a răs- 
puns că din partea României guvernul german n'a primit incă 
nici o propunerea “ie pace, dar chiar dacă ar veni vre una, ea va fi 
desbătută distinct de cea rusească. E şi natural; cum Rusia fă- 
când pace ne va abandona proprielor noastre puteri, nemţii vor 
trata cu noi in alte condițiuni decât cu Rusia împreună. Noi nu 
vom avea nici un sprijinitor; pacea o vom încheia ca o necesitate ce 
nu mai poate fi evitată. Formula situației ae sar putea re 
zuma-în două vorbe: Vai de noi! 

O telegramă din Berlin anunţă că ziarul rus Djen da infor- 


www.dacoromanica.ro 


174 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


maţia că la Iasi a avut loc un Consiliu de Coroană care s'a ocupat 
de noua situaţie a României; că starea populaţiei din Moldova este 
foarte rea, ceeace va determina poporul să forţeze guvernul spre 
o pace imediată. 

Slabă nădejde pentru neamf ca populaţia să forţeze guvernul 
Brătianu; el va fi forţat de împrejurări la aceiaşi soluţie. 

Diplomatii Inţelegerii pentru a încuraja pulin România, i-ar 
fi promis şi Basarabia. 

Ziarul Lumina publică un interviev dat din nou de generalul 
Iliescu ziarului parisien Le petit parisien. După acest erou al 
neamului, România va merge înainte, nu va încheia nici o pace, va 
forma împreună cu armata rusă rămasă credincioasă încă, un nou 
front, dela Mamorniţa până în Mesopotamia si Golful Persic, front 
ce ar trece prin gurile Dunării, Marea Neagră, Caucaz, Armenia 
şi Mesopotamia. Căile de aprovizionare ale acestei armate ar fi 
Transiberianul si Marea Neagră, cu o cale ferată imaginară care 
ar începe din Armenia si ar merge până în Golful Persic prin 
frontul englez. 

Dacă acest interviev nu este o simplă farsa. atunci e un cap 
de operă de nebunie. Generalul şef de Stat Major care ne-a dat 
Turtucaia, rămâne floare la ureche, față de Generalul ce face mi- 
litărie şi strategie platonică la ziarele frantuzesti. 

Dacă republica rusă şi Ucraina face pace cu Puterile Centrale, 
ce o fi înțelegând genialul nostru strateg dela Turtucaia prin 
Trupele ruse rămase credincioase ? Trupele ruseşti ce vor mai ră- 
mâne pe front în contra voințe! guvernului lor? Ce valoare au 
" asemeni trupe, si ce încredere se poate pune in ele? 

Să zicem că se vor rai găsi soldaţi ruşi cari, când guvernul lor 
le va zice: A venit pacea, reintorceti-va fiecare la vetrele voastre, 
lăsaţi armele şi veniţi să vă împărţiţi pământurile ce au rămas ale 
voastre, si vă împărţiţi bunätätile burgheziei pe care am zdrobit'o; 
— ei vor răspunde că preferă să rămână în luptă şi să moară pen- 
tru România, Franţa sau Anglia, cum a fost cuvântul dat de Tar. 
Cum va fi alimentată în hrană şi munitiuni această armată” Si 
de cine ? Şi pe unde? 

— Transiberianul? 

Dar Transiberianul strabate Rusia. acea Rusie a cărui guvern 
închee pacea cu Puterile Centrale. Iar pe Marea Neagră cu ce vor 
circula, trupele? Cu flota rusă? Dar la Paris nu o fi aflat marele 
nostru strateg ca aceasta flota rusa e în fruntea revoluţiei bolşevice 
şi că reclamă pacea imediat? 

Mai bine cred ca intervievul este nuinai o farsa de prost gust 
al bosofililor de aci. 


www.dacoromanica.ro 


DIN “TIMPUL RAZBOLULUI ROMÂNIEI 1 


ol 


ALEX. BELDIMAN VORBESTE PUBLICULUI 
CONTRA DINASTIEI 


MARTI 21 NOEMBRIE. 


Toată ziua mi-am trecut-o umblând pe la autorităţi şi pe la 
medicul german ca să obţin un aviz favorabil ca komandatura din 
Turnu-Mägurele să-mi acorde favoarea — ca bolnav — să călă- 
toresc dela Roşiori la Bucureşti, într'un vagon de cl. II a accele- 
ratului de Sâmbătă. ° 

Medicul după ce mi-a cerut plata vizitei, mi-a dat aviz favo- 
rabil. Rezultatul va veni tocmai Vineri. 

In Bucureşti a avut loc o mare consfätuire a filo-germanilor 
la care se ceruse şi delegaţi din provincie. In realitate n'a fost o 
consiätuire ci o conferinţă. Ea a avut loc în sala mare a Fondati- 
unii Carol I, iar d. Alex. Beldiman fostul nostru ministru plenipo- 
tentiar la Berlin, campionul răsturnării dinastiei, a ţinut o zonfe- 
rință lungă şi inutilă si din care s'a ferit a trage vre-o concluzie. 
A făcut apologia regelui Carol, cercând să dovedeasca că defunc- 
tul Suveran n'a făcut în România o politică germana, ci una pur 
românească. 

Nici din aceasta conferinţa, nici din articolele d-lui Stere în 
Lumina, nu se vede ce vor oamenii aceştia. A face în România a- 
pologia regelui Carol e de prisos. Poporul român a iubit şi res- 
pectat cu adevarat pe acest înţelept rege. Acum se caznese sa ras- 
toarne nu pe regele Ferdinand, ci dinastia regelui Carol I. Atunci 
pentru ce nevoe să dovedesti că regele Carol n'a făcut o politică 
zZerrnană, când azi nu e om politic german, nu e ziar în presa lor 
care Sa nu afirme ca Romania trebue să facu de azi inainte 0 po- 
litica germană şi nu româneasca ? Jar cei te si au luat rolul de a 
sprijini o asemenea politică, ne-o afirma presa germană şi fap- 
tele sunt d-nii P. P. Carp şi Al. Beldiman. 

Pentru ce atunci ipocrizia de a spune că regele Carol a fost 
strain de o politică ge: mana, dacă pe viitor ea este o necesitate si 
mai ales după ce Imparatul Wilhelm și-a plecat genunchiul pe 
mormantul lui în plină victorie ge: mana? 

Poporul roman ştie si e convins de un luc u. Regele Carol a 
fost un bun german şi un bun roman. a facut o politica germană 

1 Ron. ‘a in convin.etea ir tina ca ea nu e in contiazicere cu 
o bua politică româneasca. Regele Fei dinan | a urmat aceiași po- 
litică si ar fi continuat-o, daca 1azboiul european n'ar fi rascolit 
şi pus pe tapct de rezolvat chestia naționalităților, iar alianţa ger- 
mano-austro-ungaro-bulgara n'ar fi pus în evidenţa incompatibili- 
tatea de a mai face o politica românească în grupul Puterilor Ccn- 
trale. Pegele Ferdinand deşi bun patriot german, a optat pentru o 
polilică românească păstrând tronul; regele Carol poate recunos- 
când dreptatea poporului român si cântărindu-şi dragostea pentru 
na{iunea lui, ar fi abdicat. 


www.dacoromanica.ro 


176 IMPRESIUXI SI PĂRERI PERSONALE 


Acesta, este adevărul. 

După Vossische Zeitung, România ar îi cerut zilele acestea 
aliaților săi printr'o notă, să uşureze poziţia ei de a mai putea sta 
alături de ei, după defectiunea Rusiei. In cazul când situaţia Ro- 
mâniei: nu va putea fi uşurată de aliaţi, guvernul român va fi 
silit să închee o pace separată cu inamicul. 

In momentul când prin neacceptarea păcei separate, Romä- 
nia face sacrificii peste puterile ei, la Paris se fac unele destäi- 
nuiri de către oamenii politici ai Franței, din cari ar reeşi ca în 
momentul intrării noastre în actune, generalul Joffre ordonase 
generalulu Saraille Comandantul armatei dela Salonic, să nu ia 
nici o ofensivă. Or, îmi reamintesc că guvernul român pretindea 
că are asigurări la 14 August 1916 că Saraille il va ajuta prin lua- 
rea. unei ofensive la Salonic, pentru a ne pune la adăpost de un 
atac bulgar dela Sud. După cum se vede trageri pe sfoară au fost 
nu numai laPetrograd. . 

In lumea întreagă a făcut senzaţie scrisoarea publicată de 
presa engleză şi semnată de Lordul Landsdowne seful conservato- 
rilor din Anglia şi membru în guvernul actual, scrisoare edre- 
sată, ziarului Daily Telegraph. Prin ea, marele om politic arată 
că Pacea Generală trebue încheiată şi că deşi Anglia nu va putea 
fi învinsa, totuşi, încheerea păcii onorabile e profirabilă şi nece 
sară întregii omeniri. Guvernul englez a desavuat imediat această 
declarație, declarând-o ca fiind părerea izolată şi personală a Lor- 
dului Landsdowne; totuşi ea a facut pretutindeni o mare impresie. 

Pe frontul dela Cambrai, germanii au adus forte formidabile 
şi dau lupta pentru a recuceri terenul pierdut si localităţile ocu- 
pate de englezi. Câteva sate au şi fost evacuate. 


MERCURI 22 NOEMBRIE 


Toata noaptea şi toata ziua m'a {intuit febra. Afara e un frig 
groaznic; cu tot focul din sobă, sunt îngheţat. 

Pentru prima oară după trei ani și jumătate de război stre- 
văd putinţa încheierii păcii. Rusia a eşit din numărul beligeranti- 
lor, cu toate consecinţele ce decurg de aci. Comunicatele germane 
şi austriace anunţă deja că în mai multe parti ale fruntului sa 
incheiat deja un armistițiu dela divizii la divizii. 

Pe Pripet, comandantul aliaţilor a încheiat cu comandantul 
rus un armistițiu formal. O delegație rusă a trecut deja în dosul 
frontului german pentru tratarea armistiţiului general. 

Unii naivi se mai întreabă, tratează armistițiu si armata, rusa. 
din Moldova ? 

De sigur că tratează. 

In ce priveşte România, o telegrama din Roterdam anunţă că 
ziarul Daily Mail publică informaţia că guvernul provizor rus a 
denunţat pe ziua de 28 Noembrie convenţia încheiată de fostul gu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 177 


vern imperial rus cu România, denuntarea ar fi oficială si cu e- 
fect imediat. Parlamentul român ar fi fost convocat la Iasi. 

Un alt ziar englez, află din Paris că aliaţii au oferit guvanu- 
Jui român din laşi, pentru cazul când ar dori să părăsească tara şi 
Rusia, un azil în ţările aliate, pentru Rege, Parlament şi guvern. 

‘Enorm de trist; dela România Mare să ajungi la un azil-pentru 
cei ce ne-au guvernat ! . 

Ori care ar fi conduita guvernului roman, un lucru se deta- 
şează cu preciziune, că în curând, cu voe sau fără voe, întreg cu- 
I rinsul României va fi una, si va urma aceiaşi soartă. 

Stau ore întregi şi mă întreb singur, să nu mă audă cine-va. 
Ce soartă ni se pregătește nouă? După dezastrul riostru speram 
încă la surcesul final al aliaților. Se mai vede oare succesul acesta 
undeva? 

Atunci ? Vom fi oare desfiintali ca Stat liber si independent ? 
Ne va împărţi Austria si cu Bulgaria? Ne vor împărţi cu totul sau 
vom fi numai ciuntiti ? 

Poate că politica germană să mataibă nevoe de existenţa unui 
Stat român la gurile Dunării, in acest caz ne va ierta oare? Si in 
ce condițiuni ? — 

Imi puneam întrebările acestea citind discursul Guvernatoru- 
lui Von Tülff, ce a ţinut zilele acestea la solemnitatea redeschide- 
rei cursurilor la Facultatea de medicină din Bucureşti. 

„Irebue considerat ca un bun augur pentru festivitatea ue aze, 
»faplul, că tocmai în acest moment par a se ivi primele raze ale 
„nurorei unui viitor mai fericit şi pentru această țară“. 

In genere nu se pune temei pe politica militarilor, dar, gene- 
ralul Von Tülff inainte de a fi militar e Guvernatorul imperial al 
României ocupate si o fi ştiind şi el ceva din scopurile Impe- 
riului său. 

Mai este deci vorba, chiar pe buzele inamicului victorios. des- 
pre un viitor încă fericit al României ? 

—- Să-l audă Dumnezeu. 

Nu uit cuvintele lui Bismarck când i se vorbea de imposibili- 
tatea de a reţine Italia în Tripla alianţă din cauza revendicärilor 
ei în Austria: 

—- Cred italienii că au mai mari revendicări de facut in Au- 
stria, decât are Germania ? 

In Apus mari lupte la Vest si Sud de Cambrai. 


JOU 23 NOEMBRIE. 


Noile evenimente asa cum se prezinta mă readuc la nervo- 
statea mea bolnăvicioasă. Abia aştept să se facă ziuă să jes şi să, 
citesc gazetele să văd câţi paşi înainte a mai făcut pacea în ulti- 
mele 24 de ore. Şi cât sunt de deziluzionat în zilele când paşii sau 
făcut pe loc. O asa zi am avut azi. Ieri, telegrame peste telegrame, 


12 


www.dacoromanica.ro 


178 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


armistițiu în plină activitate pe tot frontul oriental, iar azi, nici o 
ştire, nimc de ce sa făcut. 

Cu frontul nostru ce-o fi? 

Preotul german al garnizoanei de aci a comunicat astăzi că 
el are informaţii sigure că armistițiul se tratează si cu armata 
română. lar un magistrat Mirto ce ţine loc de Preşedinte la Tn- 
bunalul din Turnu-Mägurele ne-a spus azi că pe frontul dela Mă- 
rdgesli a sosit deja delegaţia română pentru tratarea armustitiului. 

Se poate să fie numai conjecturi isvorâte din ideia. că nimeni 
uu vede alt-ceva decât, Pacea, 

Bătălia dela Cambrai nu s'a terminat încă şi e nehotäritä v'c- 
toria de partea cui va fi. 

In chestia, permisului meu de voiaj, încă n'a sosit un rezultat 
dela Turnu-Magurele. 

Aflu din Bucureşti că colegul nostru de barou Nicu Vlad escu 
fost judecător de instrucţie, sa aruncat de pe un balcon și a mu- 
rit. Era bolnav în ultimul timp şi avea si copii pe front. L dintre 
ce. ce au desperat fără remediu. 

fa Bucureşti nemţii sunt în sărbătoare, e anul dela ncuparea 
Capitaleï. 

Tentru, ei mare särbätoate, pentru noi trista amintire. 


VINERI 24 NOEMBRIE. 


Zi de activitate febrilä, fac preparativele de plecare Deşi cu 
mune.târgul s'a purtat urât, voi cel putin să le las o impre ie mai 
bună la plecare, am vizitat pe toţi cei ce am cunoscut. cart! am 1m- 
presa că n'am să mă mai reintorc. 

De dimineaţă am fost la komandatura; permisul nu sosise drr 
a sosit, la amiază, el este afirmativ; ma voi putea urca in rlasa la 
si voi pulea lua acceleratul la Costeşti. Restul zilei, adică 6 ore pline 
le-am alergat sa pot obţine certificatul că n'am päducni, ultima 
formalitate de calutorie. dar și cea mai stupida. Abia la 6 jum. am 
fost in posesia unui atestat după ce d. Maior Lehman penlru un 
pol, fără a mă mai examina, şi-a pus semnătura. N’am priceput 
nici odata pentru ce nemţii cer un document că n'au păduchi celor 
ce se urcă în cl. I, și a Il-a, şi nu cer celor ce cälätoresr cu cl. 
Til-a şi a IV-a? 

Ziarele anunţă azi in mod oficial încheierea armistiţiului şi pe 
frontul românesc. Armistițiul acesta are o importantä deosebită de 
oarece equivalează cu pacea separată. Germania odată în pusesia 
starii de armistițiu n are interes a tărăguni lucrul, așa că termenul 
ce va acorda va fi cu „ori-ori.“ 

De se or tine de principiul „/ura aneziuni, fară despagubiri“ 
e posibil să avem şi noi o pace onorabilă Si înclin a crede că nu 
vor face greşala să ne sugrume şi să nu se ţină de cuvânt de oare 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 179 


ce nu văd cum ei ar fine să dovedească Apusului cu care încă se va 
război, că una vorbese si alta fac. 

D. Lupu Costachi are azi în Gazeta Bucureştilor un violent. 
extrem de violent interviev, la adresa d-lui Ionel Brătianu. Să fie 
cure lovitura măgarului din fabulă ? 


O CĂLĂTORIE PENIBILĂ. ROŞIORI — BUCUREŞTI 
SÂMBATĂ 25 NOEMBRIE. 


Din August 1916 când cu mari dificultăţi am făcut drumul 
Sinaia-Bucuresti, nu mai cunosc călătoria liberă pe drunuul de fier. 
La 45 Octombrie când am venit în Roşiorii de Vede. am venit 
eu santinelă și cu vagonul-dubă pentru arestaţi. Azi călătoresc în 
fine liber. Dacă n'ar fi scopul final, că mă reintorc la casa mes, de 
o mie de ori m'aş lipsi de voiajul ce simt că va fi din cele mai 
dezagreabile. 

Iată-mă în gară, cu frăsura cu bagaj, cufăr şi geamantane. 
Nici un om de serviciu în toată gara, numai soldaţi germani si 
ei nu fac servicii pasagerilor civili. Cu mare greutate amtat de 
birjar am scoborit bagajul. In tot personalul gării nu e nici un 
român, iar limba germană eu nu o cunosc, fotuși trebue să cunt- 
peri bilet, să predai bagaj şi să iei informatiuni. Cu sprijinul lui 
Stambler, care m'a întovărăşit la gară, am carat basajul de la 
poartă la cântar, iar dela cântar în vagonul de bagaj unde esti obli- 
gat să ţi-l urri sineur, dacă nu vrei să rămână pe peron. La tre- 
nul ce pleacă spre Costeşti e un singur vagon de cl. [l-a pentru 
„cîvilisten personen“ iar în acest vazon e o singură cabină de 8 
locuri pentru populația românească; aşa că n'am unde alese, locul 
îmi este fixat. Afară e un frie extraordinar, dimineaţă termome- 
trul arăta — 15 grade, vazonul are două geamuri sparte, unul pe 
coridor, altul la cabina ,.civilistilor“. Vai de mama noastră ! 

In compartiment a canapea e ocupată în întresime pc 2 locuri 
de o doamnă incotoşmată cu zece blănuri și pleduri ce stă cul- 
cată şi acoperită să nu o doboare frigul, de un cojoc gros de blană 
de oae, dar care poartă trese de locotenent austriac. Donmna e în- 
tovărăşită de o domnişoară tânără, blondă si foarte drägutä si de 
un locotenent austriac ce vorbește bine româneşte. In ce irsul dru- 
mului am aflat că este baronul D. mare proprietar în Teleorman, 
dar, supus austriac şi ofiţer in armata Puterilor Centrale. : 

In vagon frigul e mai mare ca afară, din cauza curentului ce 
se face din mersul trenului prin fereastra cea spartă. Cu toată pre- 
venirea mea, flanelä, ciorapi de lână, şoşoni, cojoc de piele si blana 
pe deasupra, căciulă pe urechi şi mânusi de blană în mână, am 
inghelat literalmente de nu mă mai pot mişca. Toata tortura a- 
ceasta însă nu va dura decât trei ceasuri, până la Costeşti. La Cos- 
test. la ora 1 trece acceleratul pentru care doctorul Letitian mi-a 


www.dacoromanica.ro 


180 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


pa ES 


dai perinis, aşa că voi lua acceleratul, iar în el am auzit că se că- 
lätoreste civilizat şi se face chiar şi foc. Grija doamnelor din com. 
partiment şi a ofițerului este însă ca nu cumva trenul nostru să 
aibă o întârziere de 5 minute, caz in care acceleratul pleacă din 
Costeşii fără a ne mai aștepta pe noi. La Costeşti am ajuns însă 
exact şi reglementar; acceleratul nu sosise. 

Gara Costeşti n'are acces pentru pasageri şi civil decât în 
cantina fostului restaurant. In aşteptarea acceleratului am intrat 
aci ca să mă mai încălzesc puţin. Trenul nostru de persoane Şi-a 
continuat mersul spre Piteşti. După o jumătate oră do asteptire 
vine ştirea că acceleratul, nostru are © întârziere de 12 ore din 
„cauza unei deraieri la Caransebeş. In gară nu mai este inci un ps- 
sager decât eu, Doamna cu domnişoara şi locotenentul ‘austriac, 
fericiţii protejati să ajungă la Bucureşti repede şi comod. Austriacul 
se duce după informatiuni oficiale si le aduce proaste, în loc să frm 
Ja ora.4 seara în Bucuresti vom sta în Costeşti până la ora 1 noap- 
tea Ofiţerul face mereu glume pe.un ton ordinar, deşi boeria fi 
este mare; de altfel din gara Roşiori până în Costeşti a băut mereu 
din nişte sticle ce i le tinea intr’o geantă la, dispoziţie o ordonanţă, 
şi deja băutura se simte pe figură, în. gestul şi în glasul lui. Incu- 
rajează pe doamna ce acompaniază, cu ştirea că la ora 2 va trece 
un trez special şi că el va obţine să ne urcăm în el. Ca raufragiatii 
ne agääm şi noi de toate minciunile lui, în cari vedern Parca de 
salvare. E inadmisibil să ne treacă prin minte că vom rămâne ari 
până la 1 noaptea. 

La ora 2 în adevăr a trecut un tren special spre Bucureşti. Un 
singur vagon salon, ataşat la o mașină care dueca pe front un de- 
legat german, pentru armistițiu. Gum era si de aşteptat, trenul a 
plecat asa cum a venit. Austriacul înfierbântat de alcool si plic- 
tisif de reprosurile doamnei ce întovărăşeşte, care Llesiemă mereu 
ora în care a plecat dela casa ei, nu mai râde, nict nu mai glu- 
meşte, înjură literalmente, pe ungureşte de sigur. dar se vede 
bine că înjură. Întră şi ese mereu din cantină trântind usa; nu re- 
intră decât ca să facă semn ordonanţei să-i dea sticla, din care bea 
fără pahar, şi iar iese pe peron. 

Intr'un târziu revine anunțând că la ora 3 jum. trece un tren 
cu muniliuni spre Pitesti şi ca să. fim gata a ne urca ir el. La 3 
jum. precis, a sosit în Costeşti trenul de marfă anunţat. Trenul e 
sub comanda unui unterofiter german. Acest unterotiţe: se opune 
forma! de a.primi vre-un civil în trenul lui. Locotenentul austriac 
se face foc. Rosu si iritat de beţie sbiară ca un disperat: germa- 
rul desi mic în grad, nici nu se sinchiseşte, calm, refuză cate- 
goric. Baronul îşi simte atinsă demnitatea sa de ofițer ai Puterilor 
Centrale aliate; seful gării, si el ofiţer inferior geriaan, e chemat 
să lumureasca situaţia. Noi facem cerc in jurul ior cu bagajele în 
mână așteptând sentința. Şeful de gară dă dreptaie unctercfiterului. 
Nu pricep nimic din tot ce vorbesc, dar înţeleg că suiitem refu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 181 


zati din calmul cu care vorbeşte neamtul si din sbieretele baro- 
nului. Trenul a plecat fără noi, dar ducând cu el ordonanța şi 
depozitul de alcool al austriacului, care pe baza că stăpânul său 
se va urca. a rămas în tren. 

Situaţia noastră devine acum critică, e sigur că nu vom putea 
pleca înainte de 1 noaptea. Frigul e din ce în ce mai aspru Si a in- 
ceput şi viscol. Sală de așteptare nu exista, singurul adăpost nu e 
decât cantina. Am reintrat în ea. fa tejxhea patronii, doi evrei. se 
ceartă mereu dela nişte socoteli. 

Vrând, nevrând, sunt nevoit să intru în vorbă şi conversa- 
tie cu doamna si domnisoara: nu ne-am recomandat, e probabil 
o mare proprietăreasă din Teleorman şi vine din 'Purnu-Magurele. 
Merge la Bucureşti să se mai distreze şi de oarece avea în quartir 
pe locotenentul austriac, acesta s'a oferit să le conducă până în Ca- 
pitală. E puţin bolnavă, şi pe vremea rea ce este blastămă ora în 
care s'a decis să-şi părăsească casa şi liniştea ei şi să călătorească. 

Ofiţerul n'a mai reintrat în cantină, de altfel nici sticlele nu 
le mai avea, plecaseră cu ordonanța spre Pitesti. Am comandat 
ceaiuri şi vin fiert să ne încalzim şi din vorbă în vorbă ajungem 
la violențele de limbaj ale baronului, la umilirea ce i-a făcut-o 
vacmistrul german şi la teama ca nu cumva, cum era aşa de băut 
să nu facä cine ştie ce prostie. Domnisoara se oferă să se ducă să-l 
mai distreze şi să-l mai calmeze. 

Din tren, de pe coridorul vagonului deja observasem ca dom- 

„nişoara cea blondă se preta cu placere la glumele austriacului. 
Sunt oameni lineri, mi-am zis eu. şi mi-am căutat de treabă. 

E ora 4 jum.; cu doamna în tâle à tête ne bem băuturile frer- 
binti și vorbim de mizeriile şi grozăveniile războiulu Cât ue a 
ținut discuţia, timpul a sburat usor şi neobservat, cum neobservat 
a trecut faptul că domnişoara nu sa mai întors. iar de când a ple- 
cat e aproape o ora şi jumătate. 

— Domnule, te 10g, fii aşa de bun si vezi ce o fi făcând fata 
mea afară, de nu mai vine? 

Natural, am îndatorat-o. Afara însă s'a întunecat aproape şi 
nu e nici tipenie de om pe peron. iar un vânt amestecat cu puțină 
zăpadă măreşte simţitor „erul deja destul de aspru. Nu e admi- 
sibil să stea cineva afară de o oră şi jumătate. numai de place 
rea să ia aer. Mă reîntorc şi spun doamnei, că fiica ei nu este pe 
peron. Doamna a sărit în sus dar s'a calmat apoi. cine ştie unde 
or fi intrat: poate sunt la şeful gdrn. 

Cei doi patroni n'au terminat cearta dvla socoteli. Acum au 
aranjat bufetul, vine un t'en militar dela Pitesti şi trece la Vâr- 
ciorova. Zeci de farfurii cu pui fripti, cu mâncăruri servite, stau 
gata înşirate pe tejehea să fie la îndemâna pasagerilor când o 
veni irenul cu muşterii; semiciul e desființat, ei vor sta numai să 
încaseze. A sosit treuul şi mai bine de 50 de soldaţi năvălesc in 
cantină ca pe repezeală sa cumpere ceva. Uni iau lapte — din pa- 


www.dacoromanica.ro 


182 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


harele deja umplute si aşezate pe tăvi — alţii cer cafea. Nimeni 
nu se atinge de pui fripti, dar toţi cer „brot“. .. 

— Kxin brot! răspunse scurt la toţi, tovarăşul cel mai tânăr, 

Celalt patron face nişte ochi mari şi nu-şi vine in fire. 

După câte-va momente conductorul anunță plecarea trenului 
şi soldaţii golesc sala. 

Evreul cel mai în vârstă incă nu şi-a revenit în fire de ce 
tovarășul său n'a vrut să vândă pâine. 

— Cum ai spus că n'avem pâine când sub tejghea aveam 15 
pâini? Ce negustorie este asta ? 

— Ce? ţi-ar fi convenit să spun că am? 

— Pentru ce să nu-mi convină ? | 

— Pentru că toţi era sa ceară de 10 bani pâine, până să le 
dai, până să plătească, toţi era să vină cu bani neschimbati, până 
să le doi restul era să remână neplätiti si cei cari au mâncat pui. 
Ce, erau să piardă trenul pentru plata d-tale? Pâinea nu e pier- 
dută, tot la nemți o s'o dăm, dar la cei de aici cari nu sunt grăbiţi. 
Ce, ai crezut tu că eu sunt prost? 

Am făcut haz de socoteala lor, dar, ora se ridică simţitor, este 
aproape 6, afară întunericul e complect şi domnişoara n’a mai 
venit. Cucoana se frământă de nu-şi mai găseşte odihnă. 

— Vai de mine şi de mine, ce-o mai fi şi asta? Domnule, te 
rog, ce crezi d-ta că o fi pätit fata mea de nu mai vine? 

— Ce să cred cucoană ? Eu nu cred nimic; n'o cunosc nici pe 
ea cine este, nu cunosc nici ofiţerul, nu cunosc nici localitatea, nu 
vă cunosc nici raporturile dintre d-voastră. 

— El e un om cam desperat si a băut cam mult; s'o fi incä- 
pätänat de ruşinea ce i-a făcut-o faţă de noi neamtul şi so fi ucis 
pe aici pe unde-va şi o fi ucis si fata. 

— Cum să-ţi inchipui cucoană asa ceva. Ce, asa se ucide 
lumea ? 

— Dar atunci unde sunt? Domnule, te rog. nu te supăra, dar 
d-tale nu-ți dă prin minte ce-o fi putut face? 

— De doamnă, ce să-mi dea mie prin cap? Nu-ţi cunosc fata 
şi nici nu pot şti de ce e în stare să facă. 

—- Cum domnule, d-ta crezi că o fi fugit cu baronul? 

— - Dar nu cred nimic pentru D-zeu, v'am spus că nu vă cu- 
nos? ce vaporturi sunt între d-voastră. 

— Nu te supăra te rog, dar ca mamă vorbesc si eu, ce să mă 
fac eu acum? Sunt două ceasuri de când a plecat, s'a inoptat şi 
nu mai vin. de unde sui iau eu acum? Cine m'a pus pe mine să 
plec eu dela moşia mea, mai ales că sunt şi bolnavă. Ce mă fac eu, 
ce mă fac? 

Şi cu manele incepe a se lovi peste cap. 

Nu mai răspund nimic, atât îmi mai trebue ca la nervii mei 
să mai asociez şi desperarea altora. In definitiv o priveşte, cine a 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 183 


pus-o să-şi lase fata cu ungurul? Si apoi era vădit, veniseră ei a- 
ranjali dela moşie. 

Doamna plânge si se văicăreşte. Văzând că pe mine nu mă 
mai mişcă disperarea ei sa dus la tejgheaua negustorilor *i îi 
chestionează şi pe ei — unde i-o îi fata? 

— O fi cu ofițerul cu care afi venit, răspunde bătrânul. Asa 
sunt ofițerii, umblă după fete, d-ta nu ştii? Doamna frământân- 
du-şi mâinele, se reîntoarce la mine, n'are însă curajul să mă mai 
întrebe ce cred eu de ce i-a spus evreul, dar o simt că asta. vrea sa 
ştie, şi parcă mi s'a făcut milă. 

— Ascultă doamnă; trimeteţi chelnerul dela cantină să se 
ducă în sat şi să cerceteze dacă n'a văzut cineva pe acolo. pe un o- 
fiter cu o fatä, în jumătate de oră ai sa ai un răspuns. In sat tre- 
bue să fie, aiurea nu se poate. Dacă n'or fi nici in sat, atunci de 
sigur s'a intâmplat o nenorocire. 

Chelnue ul bine plătit a plecat în sat şi dupa un sfert de ora 
a venit cu domnişoara. 

Scena dintre mamă si fata a fost de o severitate rară. 

Fata a explicat aşa lipsa: pentru ca să aibă unde să stea până 
la 4 noaptea sa dus cu baronul in sat unde au găsit, o odae si că 
tocmai acum revenea să o anunţe şi pe dânsa să meargă acolo. 
unde baronul le aşteaptă. 

— Nu merg. Eu mă reintore la Turnu. 

— Si cu baronul ce facem ? 

— Leaguţi-l de eat; treaba ta, du-te dupa el, că văd ca nu 
mai ai ruşine 

Fata umilită in fața noastră, a început sa plângă. Cei doi pa- 
troni stau în picioare la tejghea şi ascultă morala aspră a mamei. 

Din plânsetul fetei se aude din când în când crâmpee de 
vorbe, — dar cu baronul ce facem? O su ramâie caraghios în sat? 
Să-l avertizeze cel puţin că nu mai merg la Bucureşti. 

— Du-te de-i spune. 

— Cum să mă duc singuru? 

= Singură cum te-ai dus si cum ai revenit, mizerabilo! 

Fata plânge şi mai tare. 

Ce au facut, ce au dres, la ora 7 doamna si cu fata au plecat 
în sat. Cum au plecat. evreul cel mai în vârstă scoate ceasul, se 
uită la el şi la mine si mi se adreseaza: 

Ei, şi dumneata? 

— Ce e cu mine? 

— Dumneata de ce nu te-ai dus cu d-lor, ca aici n'ai unde ră- 
mâne. Noi închidem peste jumatate de ceas. 

— Cum să închizi, asta nu se poate, aici e gară domnule, sală 
de aşteptare nu este, afară e ger şi viscol, sunt un pasager rămas 
nu din vina mea dar pentru că a întârziat trenul de legatura cum 
o să mă dai afară, până la sosirea trenului mai sunt 6 ceasuri. 


www.dacoromanica.ro 


184 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


— Degeaba vorbim, noi trebuie să închidem, aşa aveam ordin, 
duceti-vä la domnul şei. 

Le-am oferit un pol, doi, să mă lase înăuntru pe întuneric, să 
stau numai pe un scaun şi dacă le e frică să nu fur marfa să lase 
chelnerul cu mine; în zadar, n'au primit. M’am dus la seful gării 
cu unul din ei ca interpret. Seful îmi reproşează de ce nu m'am 
dus în sat. I-am explicat că n'am ştiut că se închide cantina, când 
mi s'a spus era deja târziu şi se înoptase: nu cunosc satul, e întu- 
neric beznă şi mă rup câinii, nu cunosc nici drumul nici la cine 
m'as putea adresa să mă găzduiască până la miezul nopţii. l-am 
arătat hiletul maiorului Dr. Lehman că sunt bolnav şi că trebue 
să stau măcar la un adăpost de vânt. Seful s'a înduplecat şi a dat 
ordin să descue o încăpere din atenansele gării. 

Odaia în care am fost dus e goală. Are o sobă de teracotă rui- 
nată aproape, şi jumătate de cameră e plină de cărbuni de an- 
tracit. Lângă zid am găsit o bancă. E întuneric beznă; la gura sobii 
un soldat neam{ cu o lumânărică mică în mână se căzneşte cu hâr- 
tie şi bucățele de lemne să aprindă focul. Eu îmi pun geamanta- 
nul şi pledul pe bancă şi mă aşez să privesc. Dintr'un colţ al ca- ” 
merei se aude un gemăt ce se repetă. mereu, trebue să fie un bol- 
nav. Scot cutia cu chibrituri şi aprind să văd ce este La lumina 
slabă à chibritului zăresc pe movila de cărbuni un om bătrân, un 
țăran, trântit jos, cu picioarele chircite şi plin de noroi. Omul 
acesta geme mereu. Soldatul a reuşit să aprindă focul, o mică 
îlacără a început să pâlpâe în sobă şi o pată de lumină să reflec- 
teze movila de cărbuni pe care zace moşneagul. Nici o nădejde să 
se încălzească odaia aceasta nelocuită şi neîncălzită nici odată, dar 
ori cum, de se va aprinde focul teracota se va înfierbânta şi ne vom 
încălzi măcar mâinile, cărbuni sunt berechet. 

Soldatul după ce a afatat focul si a îndopat soba cu cărbuni, 
a luat bolnavul de subtiori şi l'a târât ca pe o povară până la gura 
sobii. A mormăit ceva în limba lui, şi-a aprins luleaua şi a plecat. 

Lumina de la gura sobii luminează acum bine trupul mos- 
neagului. Cu un cojoc pe el, şi totuşi desbrăcat; cămaşa de pe el : 
murdară este sdrenţe iar pieptul literalmente gol. Si ce piept? pă- 
ros şi numai o rană. . 

La senzaţia căldurii focului, omul îşi scarpină rănile sânge- 
rânde. E asa aproape pieptul lui de gura sobii că nu e exclus să ia 
foc dacă cărbunii se vor înroşi. Vaetele moşneagului nu înceteaza, 

— Dar ce ai mosule de te vaifi asa? 

— Ce să am păcatele mele, ia mi-a luat D-zeu mâna şi un pi- 
cior de am căzut ne om pe drum, ducându-mă acasă. 

— Când asta? 

— Ieri de dimineaţă domnisorule, ieri de dimineaţă. 

— Si din ce sat esti? 

— Din Beuca. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 185 


— Si de ce te-a adus aici şi nu te-a dus acasă, dacă zici că ai 
casă? 

— Jacä m'a gisit în şeanţ neamţul ista şi m'a adus aici. Nu 
m'am înţeles cu el, dar om bun, nu m'a lăsat pe drum. Stau aici 
de am îngheţat domnişorule şi mor de foame că de două zile n'am 
pus nimic în gură. Ce să-i fac? Evreii au închis cantina. Ii explic 
că acum e greu de pâine, că e noapte, dar mâine va avea, că am 
să-i dau bani să-şi cumpere. Omul a mulţumit şi a continuat să se 
vaete. 

Prezența lui in odaia aceasta mizerabilă, hainele, sdrentele de 
pe el, scărpinatul pe care-l agită mereu în fata mea îmi redă frica 
de păduchi şi de tifos exantematic. In aşa mediu cloceşte boala 
aceasta groaznică. M'am ridicat de pe bancă dar inutil, de vor fi 
fost păduchii i-am şi luat deja. Imi reiau pledul, pun geamanta- 
nul ca, pernă şi mă întind pe bancă, bine învelit să mă odihnesc 
putin. Imposibil a sta cinci minute pe o parte, oasele şi scândura 
intră literalmente în mine. Mă uit la ceas, e abia 9, încă patru ore 
de aşteptare. Patru ore, în îrig, în întuneric, într'o magazie de 
cărbuni să asculfi vaetele unui muribund, e un secol. Probabil 
soba n'a fost destinată să ardă cărbuni de piatră sau e crăpată de 
ese fum, căci în odae e un miros de fum de te îneacă, iar când 
respir simt pe gură şi pe nas funingenea de cărbuni. Lumina dela 
gura sobe: e şi ea turbure de aproape nu se mai vede. Am eşit a- 
fară pe peror şi am lăsat uşa deschisă să iasă fumul. Când sala 
sa mai limpezit am reintrat din cauza vântului. Bătrânul conti- 
nua să se vaete, un mare bulgăr de jăratec a căzut în lipsa mea 
din gura sobei şi a aprins mâneca cojocului, de mai stăteam afară 
lua foc moşneagul. 

— Uite că arzi, leapădă suinanul de pe d-ta. 

Fie că nu mă pricepe, fie că nu se poate mişca, nenorocitul nu 
se grăbeşte de loc şi flacăra ce arde mâneca se măreşte. Nădejdea 
nu e decât la mine să smulge cojocul de pe el. Cum să pun mâna 
pe scârboşenia aceasta, cine ştie ce boală o îi având, pieptul e nu- 
mai bube şi puroi, iar haina trebue să colcăe de insecte. Dacă nu 
intervin însă, ia foc tot. Paralizia se vede că a cuprins toată partea 
pe care stă. Am apucat minteanul cu amândouă mâinile şi l-am 
tras de pe el. Prin smucitura mea însă omul s'a răsturnat şi a ve- 
nit cu capul de colţul sobei. A început acum a se väita şi mai rău, 
că ce am cu el, de ce nu l-am lăsat in pace că destul l-a bătut 
Dumnezeu. 

— Ardeai alt-fel moşule, uite mâneca e toată arsă. 

E! habar n'are, trebue să fie si tampit 

Ceasul sa făcut zece. imi pare un an de când stau la Costeşti, 
Dacă n'aveam ideia să călătoresc civilizat, acum eram deja la Bu- 
curesti. Aşa patesc pretentiosii de când e lumea. 


Pe la 10% au mai intrat în odae vre-o trei femei tinere, niște: 


www.dacoromanica.ro 


. 


186 IMPRESI@NI ŞI PĂRERI PERSONALE 


fetiscane. Cum au intrat sau dus la gura sobei să-şi desghete 
mâinile. ° 

— Da de unde veniţi voi. 

— Din Costeşti, răspund toate trei odata. 

— Si unde vă duceti? Ştiam că până la accelerat nu e nici 
un 4tren. 

— La Pitesti. 

— Cum la Piteşti? Nu veţi fi mergând cu acceleratul? 

— Avem domnule tren la 6 in ziua. 

— Si pentru trenul de la 6 veniţi voi acum de la 10%? 

— Atâta o fi domnule? Auzi fä Marando că e 10% si tu de un 
ceas spui c'a cântat cocosii. 

Celelalte fete au început a se înghioldi şi a râde. i 

— Ho! nebunelor reluă cea dintâi, nu radeti aşa că uite ati 
sculat pe moşu. 

Atâta a fost de ajuns ca râsul si bufnetul felelor să nu se mai 
oprească. Una din ele e foarte vioae şi isteatä. S'a legat numai de 
cât de moşu, nu l-a menajat de loc că e bolnav şi l-a luat in sfichiu 
de biciu. 

— Da ce te väicaresti aşa mosule? Ce, nu mai poţi, ha? Lasă 
că ţi-o îi ajuns cât ai fost tânăr. Dar de ce te scarpini aga? Ha? Ai 
păduchi? Dar babă n'ai? De ce te-a. lăsat aşa? 

Si pe tema aceasta dă mereu, şi râd cele lalte două și buinesc 
si spun prostii de mi-a trecut peste fire. 

— Ja ascultați fetelor, e un uncheş bătrân, paralizat, bolnav 
ca vai de capul lui, nemâncat şi înghețat de frig, nu vă e ruşine, 
ce vă legaţi de el? Lăsaţi-l în plata lui Dumnezeu si va căutaţi de 
tinerefele voastre. 

— Dar dacă e bolnav ce umblă la voiaj? 

Teribilă fată, m'a făcut să râd. Cu glumele lor sa făcut ora 
12. In odae nu mai este fum, atmosfera e ceva mai acceptabilă, iar 
soba s'a încălzit destul de bine. Am pus fetele de au mai umplut-o 
cu cărbuni. Moşu se vaită mereu şi cere fetelor să-i dea o bucată 
de pâine, se vede că n'a băgat în seamă glumele lor; s'o fi deprins. 

La ora 1 fix a sosit acceleratul. Pe peron nici cucoană, nici 
fată, nici baron. Probabil şi-au întrerupt călătoria. Trenul intrat 
în gară mă redeşteaptă din visul cel urât. E în adevăr un tren ci- 
vilizat, luminat în întregime, iar aburul de sub vagoane fâsâe de 
oboseală. Vagoane mari, solide, marcă germană. Şeful de tren mă 
îndreaptă spre coada vagoanelor, acolo este „Fur tivilisten perso- 
nen“. lată-mă şi urcat. Intr'o cabină ce mi se pare extrem de lu- 
xoasä, deşi e o simpli cabină capitonatä de cl. Il-a, mai sunt încă 
5 călători, aşa că e şi un loc pentru mine. Când m'am văzut aşezat 
pe moale si infäsurat cu pledul, m'am crezut în rai. Vagonul nu 
e încălzit; dar temperatura din lăuntru mi se pare ideală faţă de 
frigul ce îndur de la 9 dimineaţa, în cât, mă miră protestările ce: 
lor lalti călători cari se vaetă de frigul din vagon. De la Pitesti 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 187 


însă, aburui a început a veni şi într'un sfert de oră, toată lumea, 
şi-a, desbrăcat paltoanele şi şi-a scos şoşonii. Ce se întâmplase? 
Trenul a avut toate vagoanele încălzite, afară de ultimul vagon 
pentru „Civilisten“ care expres e ultimul ca să i se poată tăia 
aburul, fără a prejudicia cele lalte vagoane. E de sigur o deosebită. 
atenție pentru populaţia românească îngăduită prin excepţie a se 
urca în trenul lor. La Piteşti însă se schimbă lucrurile fără voia 
lor, la Piteşti ultimul vagon devine primul prin schimbarea direc- 
fiunii şi a masinei; ca să încălzească cele l'alte vagoane aburul 
trebue să treacă liber si prin primul vagon. lată de ce de la Pitesti 
la Bucureşti călătoria s'a făcut ideal. 

La ora 5 dimineaţa am coborât'în Gara de Nord. Când am 
scoborât din vagon am avut impresia că mă găsesc la Budapesta 
Din toate uşile vagoanelor, militărimea ce scoboară strigä dispe- 
rată şi în zadar. 

— Hordar! Hordar! 

Hamali însă nicăeri. 


ARMISTIȚIUL ROMÂNIEI 
DUMINICĂ 26 NOEMBRIE. 


Puținele ore dormite de dimineaţă nu mi-a luat nimic din obo- 
seala şi sdruncineala suferită. Mă tem şi de o grea răceală; plă- 
mânii mă ţin când respir şi un guturai teribil şi-a făcut apariţia. 
Profit că e Duminică şi nu părăsesc casa să mă pot odihm şi să 
istorisesc cele văzute. 

Am putut răsfoi ziarele pe cari nu le-am mai văzut de 2 zile. 
Armistițiul n'a făcut nici un progres, atât e sigur: confirmarea ofi- 
cială că a fost încheiat „de la Marea Baltică până la Marea Nea- 
gra. E stabilit numai pe 10 zile cu începere de la 8 Decembrie 
stil nou. 

Iată cum confirmă guvernul român armistițiul prin comuni- 
catul Statului Major: 

„laşi 6 Decembrie. 

„Comandamentul superior rusesc, a oferit inamicului şi tru- 
„Delor române care ocupă împreună cu trupele ruseşti frontul lor, 
„un arnistifiu. 

„s'a hotărât ca trupele române să participe la armisiiţiu. In 
„consecință ostilitățile au fost întrerupte de la 8 Decembrie, pe tot 
„lrontul“. (Ag. Radio), 

Comunicatul acesta atât de asteptat aci, dä ocazia ziarului Lu- 
mina de a trata guvernul din Moldova de „nehotărât * şi de ,,exces 
de abilitate“. 

De ce? 

Pentru că nu spune verde: „Mi s'a propus şi am admis ar- 
mistifiu“. | 

Curioşi oameni. leri abia, nu mai de mult, necesitatea de a 


www.dacoromanica.ro 


188 (MPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 

pi O E ac at a ad la ai E E O 
critica guvernul român, îi făcea să strige ca să ne convingă, că 
guvernul din Iasi va face „crima“ de a nu primi armistițiul si că 
va duce armata română la internarea în Rusia, iar el, guvernul, 
va rămâne prizonier la ruşi, Acum că prevestirea nu sa adeverit, 
şi guvernul din laşi n'a făcut acea „crimă“, încă sunt nemulţumiţi 
că guvernul nu spune cu curaj, că a -incheiat armistițiul „cu 
plăcere“. i 

Adevărul este cunoscut; conduita Rusiei ne-a silit la această 
capitulare. Armistițiul încheiat pe frontul român nu este conse- 
cinta sentimentelor bine-voitoare de la Bucuresti, faţă de inamic, 
aşa că e natural să nu le placă forma delicată sub care guvernul 
din laşi justifică hotărârea lui. 

Ce vor face foştii nostri aliaţi în fata deciziunii noastre, nu se 
ştie. Un lucru văd că se colportează în presa germană, că faţă de 
situaţia de pe frontul ruso-român, armata lui Saraille de la Sa- 
lonic va fi retrasă din Balcani și dusă pe frontul italian. 

La ordinea zilei rămâne situaţia Austro-Ungariei. In parla- 
mentul ungar un deputat a interpelat pe Primul ministru dacă e 
adevărat că armata austro-ungară va fi dusă în Apus să lupte 
pentru Alsacia si Lorena? Răspunsul a fost: — „E o fericire acest 
lucru pentru Austro-Ungaria“. 

Ca îrază de efect, e bine; ca realitate, poporul austro-ungar 
are de ce se cutremura. 

America s'a decis în fine să declare razboi şi Austro-Ungariei, 
pe care o menajase până azi. 

Explicaţia dati de America pare a fi o intrigă. Ea zice: „că 
luptă nu numai pentu Statele mici, dar şi pentru neatdrnarea 
Austriei, pe care Germania o ţine sub călcăi“. 

Pe rontul italian, austriacii par a îi reluat ofensiva spre cele 
şapte sate. Ei anunţă că au luat deja 15.000 prizonieri. 

La Cambrai, englezii au fost dati îndărăt din teritoriul de cu- 
rând cucerit, având si grele pierderi. 

Germanii cântă încă o victorie. 


LUNI 27 NOEMBRIE 


Bucureştiul mi se pare nai pustiu şi mal fară interes ca ori 
când. Gerul se menţine —10 grade. Circulaţia pe străzi e supra 
redusă. Tramvaiurile trec cu geamurile literalmente înghețate. 

La soc. „Generala, unde am fost să văd un prieten, am găsit 
pe fostul nostru director Kahané, venit din Viena. 

De multe ori m'am gândit la nevoe, la sprijinul omului aces- 
tuia, care mă cunoaște bine, dar era departe. El sa oferit singur 
să intervină pentru prelungirea congediului meu. Pleacă la Viena 
peste câte-va zile, aşa că e necesară intervenţia lui imediată. 

In oraş aflu multe lucruri noi; cea mai importantă ştire e că 
„pe frontul român, unde se urmează în acest moment tratative, au 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 189 


plecat din Capitală d-nii Costică si Virgil Arion, cari să reia ra- 
porturile cu delegaţii guvernului din Moldova. Ei vor reveni azi 
sau mâine înapoi. E primul contact cu Moldova. 

Ofivial se anunţă că guvernul provizoriu rus a cerut în mod 
furmal României să o urmeze în armistițiu şi în traivtivele de 
pace; România, după ce a mai făcut, un apel zadarnic la aliaţii 
săi, a fost nevoită să accepte a urma soarta Rusiei. Această con- 
duité a României, deşi atât de logică, a produs mare emoție la 
Londra si Paris. Presa sa iinpărţit în două: o parte ne aprobă, re- 
cunoscând că nu puteam face alt-fel, mai ales că nu de voe am 
intrat în rezbel; alţii ne blamează si ne ameninţă; unii chiar ne a- 
runcă epitetul că suntem trüdälori. 

Situaţia guvernului român, de sigur că e penibilă. Inexplicabilä 
pare însă cramponarea d-lui Brătianu de a mai deţine puterea, 
chiar atunci când el nu mai are nici © eşire pentru politica lui. 
De când există regim constituţional, guvernul ce n'a reuşit în ac- 
tiunea lui face loc altuia. Ei bine, guvernul Brätianu pare instalat 
pe viaţă. Cramponarea lui la putere azi când a primit armistițiu, 
compromite şi situația Suveranului. In tratativele de pace ce vor 
începe nu e prudent, cel puţin pentru interesele ţării, ca Brătianu 
sa mai reprezinte Homâma. Acest lucru cred că a fost şi priceput 
la Iasi; de aci şi svonul de formarea unui guvern Ferichide cu 
elemente anti războinice. V. Morţun, Vasile Misir. Orleanu etc. 

Noua ofensivä austriacă pe frontul italian pare să fi fost o lo- 
vitură de surprindere cu viaţă de o zi. 


MARȚI 23 NOEMBRIE. 


Comunicatul Marelui Stat Major german confirma şi el azi că 
armistițiul a tost încheiat pe tot frontul ruso-român, de la Nistru 
la Marea Neagră. Curios este că primul front de pe care se anunţă 
de Statul Major german armistițiul, e tocmai frontul nostru. 

Se spune prin ziare. nu însă în mod oficial, că armistițiul cu 
noi e încheiat pe 2 luni de zile. Cauza că pe frontul Nord armis- 
titiul nu este anunţat, ar fi că Trotzki cere ca armata germană de 
pe frontul oriental să nu se deplaseze în timpul armistiţiului de 
acolo unde se găseşte, lucru ce probabil nu corespunde scopului 
urmărit de Futerile Centrale, car: atâta aşteptau ca să întărcască 
îrontul occidental. 

C. C. Arion a revenit azi de pe front, dar pâna acum n'a des- 
chis gura, așu ca n'a transpirat mimic. Filo-germanii nostri, cari 
şi-au deschis activitatea în teritoriul ocupat, prin conferinţa de la 
Fondatia Carol a d-lui A. Beldiman, continuă cu propaganda lor 
sub protecţia şi auspiciile lui M. V. i. R. Teri a avut loc la Ploesti o 
nouă conterinta; au vorbit numai Al. Beldiman si Dem. Nenitescu. 
Seara a avut loc o consfătuire intimă in casa prefectului de judet 
Piére Ciorăneano. 


www.dacoromanica.ro 


190 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Maximaliştii ruşi continuă cu publicarea documentelor se- 
creta pe cari au pus mâna la ministerul de externe din Petrograd. 
Lucruri mari până acuma nau reesit, mai mult găinării. Ei pu- 
blică şi ceva privitor la România, din cari presa de aci face o gă- 
lăgie infernală. E vorba. de secrete privitoare la ziarul bucureştean 
Adevărul. Ziarul Adevărul a dus o campanie războinică alături 
de aliaţi pe tot timpul neutralității dintre anii 1914—1916. Acum 
maximalistii publică o telegramă pe care ministrul de externe rus 
ue pe vremuri, o dăduse plenipotentiarului său din Paris, privitor 
Ja subventia de 3.200 lei ce trebuia plälitä la doi redactori ai Ade- 
vărului, aflători acolo. Se publică chiar numele acelor redactori. 

Delicată chestie. Ar fi să fim prea ipocrifi a ne face că credem, 
că o campanie de presă nu este subventionata. Nemţii azi sunt 
scandalizati că un ziar român ar fi luat subvenție pentru o cam- 
panie ce interesa Rusia? Dar milioanele, zecile de milioane chel- 
tuite de Germania în România pentru plata propagandei filo-ger- 
mane? Se Zice că ar fi dovezi palpabile de sumele ce sau plătit. 
In Italia de asemenea, se cifra la 50 de milioane de marci, propa- 
ganda pentru a obţine ca această tara să nu intre în Înţelegere. 

Şi dacă lucrul a fost normal şi general, de ce să ne scandali- 
zăm? 

Administrafiunea M. V. i. R. ne acordă pe ziua de 15 Deceni- 
brie s. n. înlesnirea de a ne putea folosi şi noi de poştă pentru scri- 
sori. Deşi de 6 luni de zile poşta se reinfiintase, totuşi publicul se 
lipsea de ea, de oarece fie care trebuia să-şi aducă cărţile postale 
deschise la un birou special din Palatul poştelor şi la anumită 
oră. Acum suntem instiinta{i că 30 de cutii de scrisori, din cele ce 
se mai află pe zidurile oraşului, pot servi pentru depunerea cores- 
pondentei ce se va ridica de două ori pe zi. Greul va fi numai ca 
publicul să ştie care sunt cele 30, din câte-va sute, ce se găsesc în 
oraş. Odată însă ce vor fi marcate ca să fie cunoscute, va îi o reală, 
înlesnire pentru public. 

Pe fronturi linişte. 


DE CE SUNTEM DORITORI DE PAGE 
MERCURI 29 NOEMBRIE. 


Am fost de dimineaţă la spitalul Colfei sa revăd pe doctorul 
Cealâc. Era in sala de operaţii ocupat cu un caz foarte interesant 
şi în plină operaţie; când a auzit că am revenit m'a chemat îndată 
înăuntru, unde cu toată seriozitatea lucrărilor, toți mi-au făcut o 
simpatică primire. Am aranjat cu el continuarea tratamentului la 
el acasă. 

„ Pretutindeni î în Capitală blondie incheerii armistiţiului şi a u- 


asta însă, pe românii cari jubilau de victoriile germane chiar cu 
preţul sdrobirii României întregi, ci înţeleg acele cercuri cari au 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI KOMAXIFI 191 


dorit şi doresc încă victoria finală a aliaţilor noştri, deşi sunt con- 
vinşi că rolul belicos al ţării noastre s'a incheiat. Oboseala de sa- 
crificii, mizeria crescândă a populaţiei, scumpetéa vieţii, despăr- 
tirea de copii, părinţi si fraţi, dorinţa de a se mai revedea, lipsa 
completă de ştiri de la cei plecaţi, nestiinta cari din ei mai sunt 
în viaţă, şi mai presus de toate descurajarea vădită în succesele 
viitoare ale aliaţilor noştri; fac pe toată lumea dornică de pace, şi 
cât mai curând posibil. 

Viaţa din Bucureşti pe care o regăsesc acum, e mult mai grea 
de cum am lăsat-o la plecare. Alimentele aproape nu se mai ga-* 
sesc, Zarzavaturile de iarnă abundente altă dată, au dispărut. Car- 
nea e o raritate, tot asa şi oule cari dacă se găsesc se plătesc cu mi- 
rimum 9,80 bani bucata. Untul, laptele, foarte rari. O sticlă de 
rom am plătit azi 48 lei. Mai presus însă de ori ce, populaţia su- 
fere de frig. La mine e nenorocire; casă fără sobe, exclus a aprinde 
caloriferele, iar soba ce am instalat provizoriu e asa de insufici- 
entă în cât, inghetim literalmente in casă. In biroul meu azi ter- 
mometru a arătat —0 grade. Din voiajul de zilele trecute mam 
ales cu © grea răceală, am o bronsitä care mă tem să nu mă dea 
în pneumonie, cu casa neincălzită. Patul îl încălzesc cu o pernă e- 
lectricä. Ce trebue să fie în populaţia nevoiasi? Să se mai mire 
cine-va că gândul de pace ne surâde? 

După semnarea armistiţiului urma să inceapă tratativele de 
pace; lucrările însă au fost suspendate pentru o săptămână, de oare 
ce delegatia germană a declarat că n'are o împuternicire formalä 
în privinţa telurilor de război, înainte de a sti ce spune Franţa si 
Anglia la o asemenea propunere. 

După suspendare, guvernul rus a făcut un nou apel la foștii 
săi aliaţi, cerându-le să ia parte la tratativele unei păci generale. 
Pe cât citim în gazetele germane, singurile ce parvin în Bucureşti, 
se crede că Franța şi Anglia n'ar fi ostile fixärii telurilor războiu- 
lui. Pe de altă parte, o telegramă din Stockholm anunţă că Bucha- 
nan ministrul Angliei la Petrograd, ar fi comunicat colegilor săi 
la o consfătuire, ca conferința de la Paris ar îi hotărât să evite o 
zuptură cu Rusia si să urmeze politica ce va decide Constituanta 
rusă, care dacă va aproba, pacea, va determina şi pe aliaţi să ia 
parte la tratative. Asemeni svonuri, ori de unde ar veni, sunt de 
necrezut. 

Pe toate fronturile liniştea e completă. In Asia, englezii au a- 
vut un mare succes. Un eveniment tot aşa de important, dacă nu 
mai important ca căderea Bagdadului, este acum căderea lerusa- 
Jimului. Numai cei ce îşi reamintesc luptele din evul mediu pen- 
tru cucerirea locurilor sfinte ale creştinătăţii, îşi dau socoteală de 
ce înseamnă 0 asemenea cucerire azi. Turcii ca în tot-deauna, nu 
spun lucrul lămurit, ci trebue să-l ghiceşti. Comunicatul lor su- 
nă asa: 

„La noile lupte de la Vest de lerusalim, despre care am comu- 


www.dacoromanica.ro 


193 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


nicat, a reusil să se apropie cu alacul de oraş. Ne-am strămutat de 
la Vest şi Sud de oraş, în partea răsăriteană“. 

Deci, pe ziua de 10 Decembrie st. n. 1917, mormântul sfânt al 
tui Christos şi tara pe care a brăzdat-o cu învăţăturile lui acum 1900 
de ani, e în mâna aliaţilor noştri creştini. 

Din Viena se telegrafiază că în fine a fost stabilit un acord în- 
tre Puterile Centrale şi guvernul român din Moldova, pentru eli- 
berarea reciprocă a internatilor civili. 

Să fie oare posibil ca martirajul nostru să ia sfârşit înainte 
chiar de încheierea păcii ? 

Bună veste pentru colegii noştri din Bulgaria în preajma. 


anului nou. 


JOI 30 NOEMBRIE 


Profitând ceva mai larg*de congediu, am fost azi la Palatul 
Justiţiei. Aci am întâlnit pe C. C. Arion reîntors de pe front. El e 
foarte discret şi n'am putut să-l facem să ne spue ceva; un lucru 
nu mi-a refuzat, impresia lui din ce a văzut si auzit acolo — ea 
nu, este incurajatoare pentru cei-ce speră in incheerea păcii. Nu- 
mirea. generalului rus Cerbatschev, fostul comandant al frontului 
ruso-român, ca generalisim si delegat al republicei maximaliste la 
tratativele de armistițiu şi pace, dă de bănuit asupra intentiunilor 
militare, de oarece este cunoscut că Cerbatschev este un înverşunat 
războinic, nu un pacifist. 

Se menţine ştirea că armistițiul încheial nu priveşte de cât 
frontul dela Nistru până la Marea Neagră. Pe restul frontului, la 
Nord, tratativele sunt suspendate. 

lată şi comunicatul român din 12 Decembrie st. n. ce a par- 
venit aci. 

„Cu anal s'a încheiat un armistițiu. In consecință ostili- 
täfile au fust suspendate până la noi ordine. 

26 Noembrie (9 Decembrie st. n.) orele 10.30 noaptea“. 

Wol/buro, comunică în termenii următori, pierderea Jerusa- 
limului de către turci: 

„In evacuarea lerusalimului s'a ţinut în primul rând seamă 
de considerația că teritoriul sfânt tuturor popoarelor credincioase 
ale lumii, nu putea să device teatrul unor lupie sângeroase. Faţă 
de aceasiă consideraţie, menţinerea oraşului, care din punct de ve- 
dere militar n’are nici o valoare, nu joacă nici un rol. Aliaţii turci 
ştiu că stăm alături de et. Posesiunea Ierusalimului n'a fost de loc 
hotărâtă prin acest succes irecător al inamicului“. 

Natural că este greu să explici mai abil înfrângerea turcilor, 
dar Jerusalimul n'a fost abandonat de armata musulmană ca să 
nu se verse sânge crestinesc pe mormântul sfânt, căci pe acelaş 
mormânt sfânt sau mai văzut şi orori și sânge, pe cari turcii nu 
le-au evitat ca de data aceasta. Ierusalimul a fost abandonat de 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 193 
TI >= 


Pa 


oarece nu mai putea fi apărat. Faptul că inamicul s'a putut apro- 
pia de el, e însuşi înfrângerea turcească. In ce priveşte fanfaro- 
nada nemţească că succesul e irecător, asta se va vedea mai târziu, 
de o cam dată este succes, iar mângâierea ce se dă turcilor ca să 
nu uite că în înfrângere, germanii stau alături de ei, nu le ţine de 
cald. Ce-i poate mângâia succesele nemtesti în Europa. când in A- 
sia insuccesele se {in lant. 


VINERI 1 DECEMBRIE, 


Intr'o informaţie din Moldova găsesc ştirea că d-na general 
Averescu se află la Bacău unde a întemeiat un orfelinat. Ştirea a- 
ceastă îmi dă siguranţa că şi sora mea Elena e tot la Bacău, de 
oarece de aci plecase cu spitalul d-nei Averescu ‘|. 

Pe frontul nord rusesc, au fost reluate tratativele de armisti- 
tiu, pentru a se înlocui armistițiu provizoriu de azi. Tratativele 
fuseseră suspendate de oarece pusese în discutiune chestiuni pri- 
vitoare la pacea generală pentru care delegaţii germani nu aveau 
împuternicire. 

Situaţia guvernului rus Lenin-Trotzki ia o turnură foarte du- 
bioasă de o bucată de vreme; ei par a se îngrozi singuri de con- 
secintele principiilor pe cari Sfaturile poporului îi obligă să le 
execute. Pacea ar fi unul din mijloacele ca să triumfe ideile lor. 
nu un tel al guvernului revoluționar. De o camdată prin măsu- 
rile luate, Rusia îşi crează in Europa o siluatie iraposibilä de so- 
ciabilitate cu celelatle State civilizate. Faptul ca au rupt conven- 
tiile cu aliaţii si au încheiat armistitu destinat să ducă la o pace 
separată, e o floare la ureche. Publearea tractatelor secrete şi a ac- 
felor confidentiale dintre aliaţi, constitue un adevărat abuz de în- 
credere, care declasează un Stat. A anula datoria publică de sute 
de miliarde şi a proclama falimentul Statului rus, către care act 
e împins guvernul maximalist, e a scoate acest Stat din rândul Sta- 
telor cu cari se poate contracta. Cu ce va trai mâine Rusia? Va trai 
izolată în omenire, fără contact cu celelalte State? Isi ia Lenin şi 
Trotzki o asemenea răspundere? Și apoi Intelegerea care şi-a pla- 
cat în Rusia capitalurile prin împrumuturi, ar putea da mandat Ja- 
poniei să ocupe din Rusia atât cât ar îi necesar să garanteze im. 
prumuturile. 

Deocamdată, toate moşiile şi proprietatea dela oraş particu- 
lară, au fost confiscate în folosul comunităţii poporului; toate te- 
zaurele băncilor, inclusiv cel al Păncii Nationale ruseşti au fost 
confiscate tot în numele poporului. Unde vor ajunge? Probabil 
nici guvernul lor nu ştie; poporul cere şi ei execută. 

Faţă însa de presiunile Intelegerei se pare că guvernul provi- 


1) Ea murise ncă dio lanuarie 1917 de tifos exantematic contractat 
in evacuarea spitalul.i de la Tecuci ja lazi 


13 


www.dacoromanica.ro 


194 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


zor a lăsat pe seama Constituantei, deciziunea încheierii păcii se- 
parate. Constituanta trebue să se adune azi sau mâine. Pronosti- 
curile sunt că Trotzki nu se poate bizui pe Constituantă, asta ar 
fi cauza că s'a tot amânat convocarea ei. Presa bolşevistă se de- 
mescă prin amenințările ce publică, că în cazul când ea n'ar spri- 
jini guvernul provizoriu în politica lui Lenin-Trotzki, va îi imediat 
dizolvată. Ce e la ei un nou act de samavolnicie? 

Un alt eveniment mondial, în relaţie cu războiul, este o revo- 
lutie ce ar fi isbucnit în Portugalia şi care pare a fi reuşit. Gu- 
vernul Costa care a vârit Portugalia în război, a căzut prin mis- 
cări de stradă la cari sa asociat şi armala. 

Mâna Germaniei pare a nu fi străină. Detaliuri lipsesc. 

Din Paris vin ştiri grave. Guvernul Clemenceau e hotărit să 
înăbuşe în Franţa orice mişcare defetistă destinată a pregăti spiri- 
tele pentru o pace cu Germania. In acest scop, nu cunoaşte nici 
un scrupul. Mai dăunăzi fostul ministru Malvy a fost scos din gu 
vern pentru trădare; guvernul Painlavé a căzut pe chestia a- 
ceasta; o serie de deputaţi şi senatori au fost anchetati şi trimişi 
în judecata Tribunalului martial sub acuzarea, de înţelegere cu 
inamicul: Acum vine ştirea că Guvernatorul militar al Parisului 
a cerut Camerei votul de a se ridica imunitatea parlamentara a 
deputatului Cailleaux fost Prim mimstru, pe motiv de trădare. A- 
semeni acte de razbunare politică să nu turbure Franţa şi să pro- 
-voace război civil cu consecinţe tot aşa de grave ca si în Rusia. - 
Anul 1918 rezervă mari surprize şi pe cat se pare tot favorabile 
Puterilor Centrale. 


SÂMBĂTĂ 2 DECEMBRIE 


In cercurile înalte germanofile de aci, nu domnește optimism 
în chestiunea încheierii unei păci separate cu România. Desi presa, 
de aci scrie că până în Januar totul va fi terminat, în cercurile de 
care vorbesc, se crede cu pacea este cu mult mai indepărtată decat 
ne închipuim. Cauza se ţine secreta, nu însă atât, ca publicul su 
nu o afle; ar fi pretentiunea Bulgariei de a i se ceda întreaga Do 
broge. Un asemenea lucru, se laudă ei, nu lar putea accepta nici 
un român. În tot cazul, e un simplu svon. 

In chestia .armistiţiului ruso german de pe frontul nord-o- 
riental, o telegramă germana anunta că la Brest Litowsk sau reluat 
tratati ele întrerupte pentru un moment. 

Un regiment de grenadiri germani, sosiți de nu ştiu unde, a 
defilat azi în Capitala pe Bulevard, în fata Feldmaresalului Mac 
hensen. Unde vor mai fi mergând? Cuci sunt acum sosiți în Româ- 
nia e fură discuţie, de oarece Feldmaresalul le-a‘urat „Bine afi 
venil în Romdnia!l" 

Svonuri ce nu pot h controlate vorbesc tle o nouă ofensivă, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 195 
PF 


de astă dată in Macedonia. Adevărul este că de câtva timp trupe 
din România pleaca; unde s'or fi ducând, D-zeu ştie. 

Eu-cred tă armistițiul pe frontul oriental e o stratagemă ca sa 
poată da o lovitură formidabilă aiurea. In tot cazul n'a sosit mo- 
mentul sfârşitului sacrificiilor noastre. 


DUMINICA 3 DECEMBRIE, 


O ediţie specială a ziarelor anunţă că la Brest-Litowsk s'a în- 
gheiat un armistițiu pentru 28 zile pentru întregul front rusesc din 
Europa. Pe frontul Asiei, tratativele continuă încă. 

Pe străzi, zi de sarbatoare, e o mişcare neobişnuită, uşurată 
şi de slăbirea gerului. Din Moldova ne-au sosit veşti interesante. 
Guvernul Brätianu-Take Fonescu şi-a prezentat demisiunea. Lucrul 
impresionează, deşi toată. lumea, cu judecată sa aşteptat. In toate 
țarile beligerante guvernele ce au facut greşeli sau le-a esit rău 
J olitica, sau retras. Greşelile guvernului liberal erau prea grele 
lar situația, creată Regelui, prea imposibilă pentru a mai conti- 
nua să se cramponeze. 

Acolo, nu poate urma decât, sau un guvern care prin presti- 
siul său ar tari mai departe in prăpastie destinele României, sai 
un guvern împaciuitor care să-şi ia asupra-şi îndreptarea gre- 
selilor si tratative de împăcare cu Germania. Dinastia de pe Trou 
nu poate fi o piedică la o înţelegere, Regele e constitutional, are 
cai de scăpare numai să voiască; prin acceptarea dimisiunii gu- 
vernului Bratianu are putinţa de a încerca o apropiere cu inami- 
cul. O asemenea conduita pe care foşti: noştri aliaţi o vor califi- 
ca de sigur ,,1rädare“ eu încep a o crede singura posibilă. Din 
publicarea iractatelor secrete, a actelor diplomatice, a rapoartelor 
ruseşti, de catre presa bolşevistă, reese pentru tot românul credinţa 
in nesinceritatea Rusiei faţă de noi. Din conduita Angliei care de- 
clara azi că n'a voit nici odata desmembrarea Austro-Ungariei, toi 
romanul a priceput ca nif mai are pentru ce a se sacrifica. Din si- 
tuafia ce ni sa creat de armistițiul rus, tot românul s'a convins 
ca nu mai avem nici o cale de scapare alta decât pacea. 

Pentru ce dar, primind pacea am fi trădători? 

Raul este că nu văd in Moldova putinţa formării unui nou 
guvern şi sincer şi destul de puternic pentru a-şi lua o aşa grea 
saicina. . 

Geneialul Presan a fost numit Generalisimul armatei ro: 
mâne. Presan a fost în ultimul război un bun general şi un bun 
ads:ninistiator, păcat că a fost pus là muncă cam târziu. 

In chestia internatilor se confirma aranjamentul intervenit 
întve guvernul românesc şi inamic. Internatii din Moïdova vor sosi 
in curând prin frontul dela Marăşeşti. Probabil că se va lichida 
"şi situația noastră. Mâine voiu putea avea detalii mai pozitive 
de oarece mâine voiu avea o intrevedere cu d-nul Alex. Marghilo- 
man, în chestiunea prelungirii congediului meu. 


www.dacoromanica.ro 


196 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


DE VORBĂ CU D-NUL ALEX. MARGHILOMAN 
LUNI 4 DECEMBRIE. 


Am fost primit azi de d-nul Marghiloman. Mi-a arafat ace- 
jasi bună voinţă si mai multă speranţă de astă dată că sederea 
mea in Bucuresti se va putea prelungi. Mi-a spus că a intervenit 
pentru prelungirea şederei în Bucureşti şi a d-nei Sabina dr. 
Cantacuzino, sora Primului Ministru, şi de astă dată Guverniman- 
tul Va satisfăcut. E probabil, crede el. că din cauza aranjamentu- 
lui cu internatii din Moldova, în curând se va tranşa si chestiu- 
nea noastră. Cei din Moldova vor incepe a sosi chiar peste câteva 
zile, dar vor îi internaţi în lagăre de carantină în vederea stării 
sanitare rea din Moldova. Cu 15 zile înainte de a-mi expira con- 
cediul, mi-a zis să vin să-l văd. 

Odată terminată chestiunea personala, am facut puţină poli- 
tică. El vede pacea foarte apropiată, pace separata, dar impusă 
din cauza Rusiei. Crede a şti că singurele dificultaţi ce stau in 
calea. păcii cu noi ar fi două: 

1) Chestia Dobrogei. 

2) Chestia Dinastiei. 

In chesta dinastiei, el nu vede nici interesul României, nici 
interesul Germaniei de a o schimba; dar, crede necesară abdira- 
rea regelu: Ferdinand. Crede că Principele Neculai va fi chemat 
la tron si à se va da o regența — min modificarea Constituţiei 
regență compusă dintr'un principe german, azistat de un consiliu 
românesc. Vede în acest regent german o garantie contra intrigilor 
şi urilor personale ce se vor desfăşura în România după război. El 
neavând interese si simpatii personale in România, va putea mai 
uşor înlesni transifia dela regimul trecut „la regimul viitor . 

Mi-a lăudat ostirea; în purtarea armatei române, în disciplina 
ei, în credinţa către tron a ofiţerilor acestei armate, el vede o mare 
calitate a românilor. Cu durere constată, că mai sunt oameni în 
România, oameni de seamă, cari îndeamnă Germania la schimba- 
rea dinastiei, la lovituri de ‘stat, şi mai presus de toate îi incura- 
jează a cere de a nu pleca din România prin încheierea păcii, şi 
a rămâne sub disciplina şi autoritatea lor să ne organizeze ant 
de zile. 

Aluzia aceasta e străvezie la d. Carp şi Beldiman. 

A doua chestie ce împiedică pacea, e chestia Dobrogei, pen- 
tru obţinerea careia Bulgaria exercită azi un adevărat şantaj. Dân- 
sul însa speră că nenorocirea nu se va întâmpla. 

De Ionel Bratianu mi:a vorbit mult, nici o vorba însa despre 
şeful meu, d. Take Ionescu. Despre Brătianu mi-a spus că e omul 
ce a avut să piardă cel mai mult din catastrofa României, a pier- 
dut un partid puternic şi guvernarea ţării. A avut un moment cre- 
dința că se va sinucide; n'a făcut-o, nu crede însă că după pace, 
să se mai reîntoarcă în ţară câţiva ani. Dela el aflu că Miercuri 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 197 


se va tine la Craiova a 3-a conferinţă a lui Alex. Beldiman, la 
care va lua cuvântul şi George Ştirbei. 

Mi-a vorbit de anarhia rusă şi îmi istorisi o scenă dela trata- 
tivele armistițiului la Focşani. Intre delegaţii ruşi erau şi ofiţeri 
şi soldaţi. Pe când vorbea un colonel rus, îl întrerupe un soldat rus. 

— Tovaräse Colonel, eu nu pricep chestia cutare... 

La care colonelul a răspuns: 

— Tovaräse soldat... 

Dela această anarhie mai spera Anglia continuarea războiului” 
Cu asta ne-am despărţit. 

Comunicatul Statului Major german anunţă azi încheierea 
generală a armistiţiului până la 44 lanuarie 1918. Dacă cu 7 zile 
inainte de expirare el nu va fi denunţat, va continua in mod au- 
tomat, putând fi revocat după o avizare de 7 zile. 

După art, 9 al Constituţiei, tratativele de pace încep imediat. 

Pe fronturi nimic de seamă. 

Cu începere de azi am reluat tratamentul cu dr. Cealâc; mai 
am înaintea mea 32 zile libere. 


MARTI 5 DECEMB IE. 


O jmpresie dezastruoasă produce asupra populaţiei svonul ce 
devine aproape public, că România e expusă să piardă Dobrogea 
Pe această chestie par a nu mai îi glasuri răzlețe, toată lumea e in- 
dignată. In Capitală probabil să nu îi rămas decât Grigore Golescu 
şi Paul Teodoru carj să n'aibă nimic de obiectat, cu o condiţie însă 
si ei, să li se asigure că nu se va mai reîntoarce in Bucuresti Bră 
uana si Take Ionescu. 

Cu nplita aşteptare. Am facut acest războiu, imbatati de ilu- 
ziuni nebune: dela 1918 nu visasem decât mărire cu orice pret, 
cand au inceput deziluztile, am început a ne cuminţi, a dispărut 
grandomania, dar nu ni se atinsese demnitatea. Când s'a pierdut 
Muntenia, na fost român care să se gândească încă la desmem- 
hrarea țării de aceia şi ideia pierderii Capitalei a fost primită ca 
© situatiune provizorie. Azi insă când ne apropiem de momentul 
impärtirii prizei, ne deşteptăm din ameţeală si visuri si privim cn 
grijă la cei ce stau gata să ne jupuiască. Azi când adevărul apare 
sub adevărata lui lumină, ne umple groaza. 

Pierderea Dobrogei va fi insa pentru noi un simbol; ea va 
roade asperităţile interne, ea va indulci vrăşmăşiele de partide, ea 
va redeveni ţinta comună şi unică a viitorului, ea va fi ordona- 
toarea cheltuelilor de pregătire militară şi mobilul jertfelor vii- 
toare de sânge. Ea va servi în viitor României ca icoană făcătoare 
de minuni, la imaginea ei românul va şti în viitor să-şi facă da- 
toria. 

Să sperăm însă că bulgarii vor fi mai cuminţi de cum îi cu- 
noaşte lumea, și vor renunţa din timp la vräjmäsia justă şi perma- 
nentă a unui vecin, cel putin tot atât de tare ca si ei. 


www.dacoromanica.ro 


198 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Nici o ştire din sorginte oficială nu confirmă încă demisiu- 
nea guvernului dela Iaşi. 

Din noianul de ştiri ce parvin din presa ţărilor neutre, s'ar 
putea conchide că guvernul român a acceptat armistițiul impus 
de împrejurări, de oarece comanda tuturor trupelor de pe frontul 
român era în mâna ruşilor, dar că nu accepta să trateze o pace 
separată cu violarea Convenţiei dela Londra. Un moment avus- 
sem iluzia că la laşi a debarcat zeiţa intelepciunei. Să mă fi în- 
selat ? 

Ruşii. tratează pacea; despre România nu se spune nimic. 
O înțelegere provizorie a decis deja reluarea transporturilor co- 
merciale pe Marea Neagră. 

In rästimp, pe toate fronturile luptele au încetat, probabil in 
vederea tatonarii conduitei germane, unde ar vrea să atace? In asa 
condiţii anul 1918, va da Puterilor Centrale inițiativa de mişcare, 
un atu pe cari nu l-au avut în 1917, dar care an totuşi se termină 
atât de favorabil pentru ei. 

Un svon, probabil interesat, anunţa că Generalul Saraille ar. 
fi fost înlocuit pe frontul Salonicului. 


BRĂTIANUNJUSTIFICĂ IN „LE TEMPS‘, PACEA 
ROMÂNIEI 


MERCURI 6 DECEMBRIE. 


Ce e mai dureros în toată tragedia României este lipsa ca 
consideratiune ce ni s'a dat şi ni se da de către aliaţii noștri, ceiac 
face un contrast şi mai isbitor cu pretentiositatea si grandomăni: 
premierului român în cursul tratativelor cu-aliatii, când a fost 
vorba de intrarea noastră în acţiune. Imi amintesc ca atunci, € 
Brătianu nu se scobora a sta de vorbă decât cu Sasonov, cu Lloy. 
George, cu Briand, ca dela egal la egal. Si acum, dupa ce ne-ar; 
sacrificat tara şi atâtea sute de mii de suflete, n'avem macar mât 
gâierea de a ne vedea, tratatti ca aliat. Ma explic. Nicăeri, şi nici în 
tr'o împrejurare nu s'a auzit, oficial vorbindu-se, de alianţa fran- 
co-românii, anglo-română, ruso-roreână, cum zilnic se intituleaz= 
alianţa, Puterilor Centrale „germano-aust:o-ungară-bulgaro-turca' 

Acum, când sa încheiat armistițiul pe frontul oriental pr:1 
trădarea Rusiei, nici nu s'a pomenit de alianţa ruso-română sau de 
vre-un front 7uso-român. Azi avem sub ochi textul oficial al ar 
mistitiului general încheiat la Brest-Litowsk între Rusia-Germania 
Austro-Ungaria-Bulgaria şi Turcia pentru întregul front dela Ma 
rea Baltica până la Marea Neagră; unde este frontul român? 
Unde este România? Nici un cuvânt, ca şi cum România nici n'a 
fost în razboi: e posibil sa fim trataţi asa? Romania n'a avut alt 
Tol în armistițiu decât al tratativelor preliminare dela unitate 11 
unitate, dela divizie la divizie. 

Si când lumea întreaga se întreaba ce face România, cei dela 


www.dacoromanica.ro 


DIN "TIMPUL RĂZRO!IULUIL ROMÂNIEI 199 


Taşi au parcă o scuză în ăcceptarea forfata a unei paci separate. 
România nu există, nimeni n'a cerut şi nu cere avizul ei. 

Din condiliunile armistiţiului încheiat, e una care ne dă v 
rază de speranţa ca vom putea comunica cu cei din Moldova. Poşta 
va fi organizata, si se vor putea schiinba reciproc scrisori si jur- 
nale. De soarta guvernului din lay nu se mai ştie aici nimic; tele- 
grame zăpăcite, inca mai lanseaza svonul că armata română ar îi 
trecut in Rusia, lucru ce cred inadmisibil. 

Ziarul parisian Le Temps publica un comunicat din câre ar 
reesi, ce crede guvernul d-lui Brătianu: lată acest, comunicat. 

„De mai mulie ori guvernul român a atras atenjiunea aliaţilor, 
„în chipul cel mat presant, asupra gravelor hotäriri ce ar putea fi 
„Dus în silualia să ia. 

Armata "română e amenințată să fie nevoită să se retragă pe 
„teritoriu rusesc sau,de a înceta osliciläfile. 

„Retragerea pe teritoriu rusesc ar obliga pe români să aban- 
„doneze toată porțiunea pământului national în care adversarul nu 
„d Pătruns. 

„Armâta româna ar risca în cazul acesta să piardă o parte din 
wmatertalul sou şi să se vada inconjurata de populajiune, vs aju- 
„torul căria ea nu ar putea conta 

„De alta parie, încetarea ostilităților ar risca să fie in actua- 
„ele circumstanțe equivalenta cu o capitulajiune, capitulajiunea 
„unei armate numeroase, intacle şi neinconjuraie." 

Acest document € cea mal buna justificare a guvernului ro- 
man de a încheia pacea. Puterile noastre, aşa zise aliate, nu ne slă- 
bese însa de loc: deşi recunosc ca nme am nenororit inutil, ne cer 
ins& mereu rezistența cu toată abandonarea Rusiei. Asta e o nebu- 
nie şi daca celor din Moldova le-a mai ramas un pic de minte, vor 
primi soarta aşa cum este. Ca ei personal, cei ce ne-au condus 
sunt desfiintali. asta e alta chestie, să faca sacrificiul şi să se dea 
le o parte. 

De sigur ca sunt minciuni sfruntate, cu toate acestea fac im- 
presie aci, telegrame publicate de Gazeia Bucureştilor dupa cari, 
maximalistii au pus stapânire pe lași, au patruns până la regele 
Ferdinand şi i-au cerut să incredinteze puterea poporului, ca în 
Rusia, la tlin contra poporul îşi va lua-o singur. De sigur min- 
ciuni, dar nu e exclusă o mişcare de jos in Moldova, sprijinită de 
armata rusă; în acest caz nu numai pacea cu Puterile Centrale ar fi 
o necesitate, dar salvarea noastră n'ar veni decât dela armata ger- 
mană. , 

In Franţa, campania contra paciliştilor, denumiți defetisli, a 
luat proportiuni mari. Ori vrei război până la capăt, ori mergi la 
puşcarie. 

Aceasta, e deviza azi în Franţa. Şi cum poporul francez, sincer 
lemocrat, e un popor foarte schimbăcos şi agitat, mă aştept la 


www.dacoromanica.ro 


200- IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
3 


mişcări revoluţionare cari ar fi dezastroase pentru situatiunca 
frontului. Ar îi altfel singura scăpare a oficialilor şi ar avea justi- 
ficarea de ce n'au ajuns la victoria finală. 

In Bucureşti a murit azi Scarlat Popescu, Procuror General 
la Casaţie. 


COSTUL PIEŢEI LA FINELE ANULUI 1917 
JO. 7 DECEMBRIE. 


Ca o consecinţă imediată a armistițiului şi a inceperei trata: 
tivelor cari trebuesc să ajungă la pace, s'au reluat deja raporturile 
comerciale între Rusia şi Puterile Centrale. Prin însuși tratatul 
de armistițiu, Marea Neagiä a fost declarată liberă comerţului. 
Desi în primul rând Germania şi Austria vor profita de aceasta 
libertate de comerţ, e de sperat că vom profita si noi putin, in ce 
privesc alimentele orientale ce pot vem din Turcia, Persia, China. 
Ceaiul, orezul, măslinele, cafeaua sunt produse orientale ce au 
ajuns în domeniul amintirilor numai. De altfel nici odată dela 
începutul războiului, n'a fost mai dificilă chestia alimentarii Ca- 
ptalei. Pentru a se vedea unde am ajuns, notez iar câteva date. Cai 
nea deşi se menţine la 6 lei sau 7 lei kilo, chiar prin contrabanda 
a devenit o raritate. Vinul ordinar se găseşte de 2 ori pe saptamâna 
cu 5 lei litrul; Tuica se vnde cu 45 lei litru, untul 42 lei, cel « 
gătit cu 30 lei măslinele 30 lei kilo, romul +5 lei sticla, untdelen 
nul de nucă cu 50 let sticla. branza albă 10 lei kilo, brâuza de 
burduf 18 20 lei kilo, prune uscate i0—15 lei hilo, orezul 36 lu 
kilo, dar e o raritate a-l gasi; merele cele mai ordinare 5 lei kil, 
nucile 50 lei mia, zahărul toz 22 lei kilo, cafeaua 60 lei kilo. In 
ajunul sărbătorilor ce vin, pasările sau scumpit enorm, curcanul 
e 100 lei. Legume nu exista, conserve: nu există; laptele jumătate 
apă e 1.40 lei kilo, iaurtul 2.20 kilo. Untura se menţine la 20 lei 
kilo, de oarece jum. din ea e fasole facaluitä. Ghetele se vând cu 
dela 200 lei în sus, perechea. Hainele bărbăteşti, stofe imposibile 
cu dela 450 lei costumul, 20 lei o pereche ciorapi de länä, pentru 
bărbaţi 15 lei o pereche de mânusi de lână, 70 lei perechea de so- 
soni şi 40 lei perechea de galoşi, 0,30 bani un guler de spălat. Să- 
punul nu mai există de loc. 'Tot ce se mai găseşte şi se vinde cu 
preţurile de mai sus, e de cea mai proastă calitate. Umblu şi eu ca 
fiecare, să găsesc câte ceva necesar menajului, dar mi-e scârbă de 
ce găsesc şi mă lipsesc. 

Unde vom ajunge nu putem prevedea nici cu închipuirea. Cu 
toate acestea Bucureştiul e considerat de nemți ca inepuisabil. Un 
ofiţer mai de seamă din Germania când capătă concediu, vine sa 
şi-l petreacă la Bucuresti. Todiä aristocrația lor lihnită de foame la 
Berlin a venit în Bucuresti unde s'a instalat ca în raiul fericirei 
şi abundenței. Se anunţă prin ziare sosirea unor mari celebrități: 
artistice actorii cei mai celebri, vin la noi. Opera din Viena va 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 201 


deschide fiarna aceasta aci. Toţi aceştia vor fi urmaţi de lumea 
amatoare ce caută comoditate şi tra: mai lesnicios. Am ajuns pen- 
tru Puterile Centrale, Parisul. Bogăția lor ne va concura şi mai 
mult produsele, care nu vor mai putea fi găsite decât cântärite li- 
teralmente cu aur. 

Pacea cu Rusia se tratează serios. Secretarul de Stat german 
Kiilman, contele Czernin. Ministrul de externe austriac, cum şi 
miniştrii de externe ai Turciei şi Bulgariei au plecat la Brest- 
Litowsk. 

In Franţa lupta contra defetistilor a ajuns la ridicarea imuni- 
taţii parlamentare a lui Cailleaux care a fost.votată de Cameră. Un 
proect cle lege din iniţiativă parlamentară prevede pedeapsa morţii 
y entru propagatorii de pace. Se zice că guvernul ar fi adoptat 
proectul reducând pedeapsa la 5 ani închisoare. 


CARITABILI DIN LASITATE 
VINERI 8 DECEMBRIE. 


A sosit din Moldova primul trasport din internaţi, alté trans- 
porturi au rămas în Buzău şi Ploeşti. In Capitală ei au fost puşi 
in carantină pentru 3 săptămâni, la Colentina şi la Scoala de po- 
duri si şosele, din cauza stării sanitare din Moldova. Nimeni n'a 
putut încă comunica cu cei sosiți; când se va putea vom avea, 
ştiri senzaţionale din Moldova. 

Conduita presei româneşti în chestia internatilor e din cele 
mai infame După ce până azi au deplâns în mod public numai 
starea nenorocită a internatilor străini duşi in Moldova de guver- 
nul român, fără ca vreodată să fi avut un cuvânt măcar de mân- 
gaiere peniru internatii români luati de către germani, acuma dau 
toate lamuririle şi incurajările famihilor internatilor străini, fără 
să, se dea o singura lamurire şi un cuvânt de incurajare familiilor 
româneşti pentru soarta internatilor noştri. 

E natural că prin convenţia ce sa incheiat, odată cu readu- 
cerea celor din Moldova vor fi liberaţi şi internatii din Bulgaria, 
dar nimeni nu suflă un cuvânt de speranţă si linişte pentru pă- 
1infii, soțiile şi copiii acestora. Pentru ce asta? N'am zice nimic de 
Bucarester Tagcblait Si Gazeta Bucureştilor, unde numai evreii 
si dușmanii neamului scriu şi dictează, dar Lumina? 

D-1 Stere, d-l Lupu Costache. d-l Päträscanu, d-l Beldiman 
oamenii României de mâine, n'au nici un cuvânt de spus popo- 
rului acestuia de cât propagarea urei contra Brătienilor? 

Dar mai mult de cât atât; prin ziare se face apel la caritatea 
publică română pentru a se strânge ajutoare pentru a veni în spri- 
jinul foștilor internaj{i străini, cu .daruri în bani, rufe, hrană, etc. 
Foarte nobilă iniţiativă si foarte frumos. Ministerul de interne, 
adecă Lupu Costache a şi subscris 10.000 lei; iarăşi foarte nobil 
si foarte frumos. Dar mă întreb, publicul cunoaşte mizeria unora 


www.dacoromanica.ro 


202 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


din internatii noştri? Ce adeca, crede lumea că au fost internal“ 
numai lume bogată ? Are cunoştinţă de sigur Ministrul de interne, 
că de aceia e Ministru de interrie că au fost exilați cu domiciliu 
forţat o sumă de persoane române, într'o absolută lipsă de mij- 
loace în oraşele, unde duc mizeria cea mai mare, în neputinţă de 
a munci? Dut-a ceva,ministerul, nenorocitilor acestora, sau facutu- 
s'a apel la caritatea publică? Ce Dumnezeu aceştia erau români. La 
Roşiorii de Vede între cei cu domiciliu forțat erau si doi nenoro- 
cifi ce trăiau in cea mai cumplită mizerie ; unul, un fost cârciu- 
mar din Bucuresti, care literalimente navea ce să manânce ; fu- 
sese vorba că Primăria locală să-i dea o ocupaţie, dar cât am stat 
eu acolo, nu se făcuse nimic; un altul, era funcţionarul Polihro- 
niade de la Casa asigurărilor muncitoreşti, om cu 150 lei leafa lu- 
nară ; om cu nevastă şi copii rămaşi în Bucureşti. Ti se rupea i- 
nima de mizeria lor. Ce a făcut d-l Lupu Costache pentru ei? 
Presa făcut'a apel la caritatea publică? Nimic. A făcut de la o 
vreme Von Tülff ; i-am pus de a reclamat guvernatorului ca mor 
de foame, si am auzit că într'un târziu, a obligat comuna să le 
dea câte 10 lei pe zi întreţinere. 

Deosebirea ce voiu să o scot în evidenţă, e că pentru strain 
sa dat 10.000 lei din plină inimă, pentru români dacă s'a dat, a 
fost din porunca lui Von Tülff. 

Pentru ce toate acestea ? Oh! laşitatea omeneasca! Le-a fost 
grijă ca nu cumva interesarea de compatrioții lor, sa nu jigneasca 
amorul propriu al inamicului, şi sa sufere interesul lor propriu. 
Eu care am o aşa rea părere de nemți, nui cred in stare să fe 
jignifi că românii au sentimente romaneşti si dragoste de cona 
tionalii şi compatrioţii lor. Din contra, eu cred că privesc cu scarbă 
la lichelele ce-i lingusesc, aralându le lor dragoste şi ură concetä 
tenilor. E aiât de omenesc! Ei se întreabă, probabil, ce ar fi dacă 
oamenii aceştia ar fi nemți ? 

Linguşirea şi lasitatea, iată cauza micimii sufletelor româneşti. 

O telegramă din Berna anunţă că presa germana publică a | 
ziunea formala a guvernului român la armistițiul încheiat de 
oştire. 

Pe fronturi nimic de seamă. 


SÂMBĂTĂ 9 DECEMBRIE, 


Un ofiţer german a comunicat azi unui prieten, că tratativele 
de pace separată ce urmează cu intensitate la Brest Litowsk sunt 
privitoare numai la Rusia. Că în ce priveşte România, tratativele 
vor urma separat şi numai după ce pacea cu Rusia va fi încheiată. 

E extraordinar să priveşti cum sau desfăşurat pe dos toate 
planurile aliaţilor noştri. Intreaga lor politica trebuia să urmeze 
aceste doua axiome. In timpul acţiiunii un front unic şi un coman 
dament unic; la urma, o pace la care să se presinte uniţi. Pentru pr - 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 203 


‘ma parte, de 3 ani şi jumătate n'au ajuns să se înţeleagă, pentru 
cea de a doua, au prevăzut convenţia de la Londra, dar pe care nu 
sunt în stare să o execute. Puterile Centrale au tras enorme: profi- 
turi pe urma lipsei frontului unic şi au profitat de a-i ataca pe fie 
care in parte, i-a învins pe unii, i-a scos din luptă pe alţii, cum a 
fost Rusia, România, Serbia şi acum sunt pe cale să tragă noi pro- 
fituri din încheierea păcii în mod separat cu fie care din statele 
batufe. 

Cum a fost posibil asa ceva? 

Se răspunde: revoluţia rusă, ne prevăzută, a împins Rusia la 
pacea separată; ei bine hai să zic că este o justificare; dar ce justi- 
ficare poate invoca Rusia în abandonarea complectă a României? 
Alături de ea, România ar fi avut alt prestigiu de cât va avea în 
ziua când va fi abandonată singură discretiunii inamicului comun. 

In ce priveşte guvernul de la Iaşi, a intrat in epoca în care nu 
mai poate să i se atribue nici o vină nouă. In situaţia în care a 
ajuns azi e ca o barcă răsturnată, abandonată în voia valurilor şi 
a vântului, isbită când la dreapta, când la stânga, când cu faţa în 
sus, când cu fata in jos, pâna ce se va desagrega si se va scufunda 
hspärând. 

Ca o consecinţă a păcii cu Rusia se dă şi încheierea probabilă 
a pucii cu Serbia. Daca husa iese din arena luptatorilor, Serbia nu 
mai are pentru ce rămâne. Să nu se uite cum sa născut războiul 
lin 1914. După asasinatul de la Sarajevo, Austro-Ungaria a somat-o 
să accepte nişte condițiuni de amestec a Austriei în Statul sârb, 
de aşa natură în cât i se ridica ori ce umbră de independenţă. şi 
demnitate națională. Serbia văzând disproportia dintre ea şi agre- 
sor a fost gata să protesteze în fata lumii şi să accepte conditiunile. 
Rusia însă n'a lăsat-o, a luat-o sub protecţia ei de neam slav şi a 
preferat deslintuirea groaznicului război, de cât îngenuncherea 
sârbilor. Dacă Franţa si Anglia au intrat si ele în război n'au fă-: 
cut-o pentru Serbia, ci pe baza tractatelor de alianţă ce aveau cu 
I nperiul rusesc. Acum Rusia proiectoare, se retrage si încheie pa- 
cea, ce e mai natural ca Serbia învinsă şi ea să urmeze calea pro- 
tectorului său? Presa germană vorbeşte deja de convocarea unui 
consiliu de coroană sârb. Cu toate acestea eu cred că Serbia nu va 
putea urma Rusia, de oare ce ea e în mâna Franţei si a Angliei, 
cum noi ne găseam în mâna ruşilor. Se va întâmpla cu Serbia 
cum sa întâmplat cu noi, se va supune nu intereselor ei, ci intere- 
selor statelor in mâna cărora s'a predat. Nu s'a pomenit tragedii 
mai asemănătoare. ă | 

Presa franco-engleză ne dă zor cu rezistența României, pe ba- 
za sprijinului ce ni 1 poate da noua republică Ucraina: In adevăr, 
un mare conflict pare a se fi ivit în Rusia între guvernul Lenin- 
Trotzki din Petrograd şi noua republică Ucramană. De o cain data 
sunt în plin răsboi civil. România nu se poate aventura din nou, 
armata chiar cea ucraniana, vrea pucea cu ori ce pret, pe aceasta 


www.dacoromanica.ro 


204 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 
mm eee 


chestie sa deslintuit chiar răsboiul civil intern. Putem avca nos 
în aşa împrejurări vre-o nădejde serioasă că ne vor sprijini în re- 
sistenta până la capăt? Dar dacă mâine Ucraina sub impulsul vo- 
infei poporului şi a armatei face şi ea pace cu Germania, care va 
fi situaţia noastră? E o nouă nebunie către care ne împing amicii 
din occident. 

Pe fronturile lor în schimb e linişte. 


CA LA TURNU BABILONULUI 
DUMINICĂ 10 DECEMBRIE. 


După catastrofa mondială a războiului, D-zeu sa pus sa in- 
curce şi limbile ca la Babilon. Ce se petrece acum in politica täri- 
lor beligerante e un haos ce nu suferă comparaţie chiar cu cele pe- 
trecute în Turnul Babilonului. Natural că Rusia tine primul loc. 
Se pare că tendinţa republicanilor ruşi este federatiunea. Toate 
rasele ce ocupă tentorii compacte în limite bine determinate sau 
declarat deja republici autonome. In anarhia generala nu se mai 
poate pune frâu la nimic. Răul exemplu de la Petrograd nu poate 
impune autoritate nimănui. Fie care invoacă pentru el, ceea ce 
Petrogradul a acordat lui Lenin şi lui Trotzki. Kazacii de pe Don 
vor republica lor cu Kaledin în cap şi nu permit la ei amestecul 
sovietului din Petrograd. Ukraina, recunoscută republică autono- 
mă de pe timpul lui Kerenski, azi are pretentiuni mai mari. Ea 
vrea, să fie centrul republicilor federative din Rusia, Kievul să fie 
centru federativ nu Petrogradul, nici Moscova. Pentru aceasta, ea 
Ucraina cu armata ucrainiană deţine frontul de Sud-Vest. In ca- 
pul acestei armate s'ar fi gasind încă Generalul Cerbacew. Cum la 
Petrograd asemeni pretentiuni nu sunt primite, Ucraina ameninţă 
cu rolul de protectoare a Intelegerei. Ucraina sa mai făcut protec- 
toarea proprietăţii în contra maximalismului bolşevist ceia ce i-a 
atras sprijinul tuturor elementelor burgheze, aristocrate, monar 
histe si a marilor capitalisti. Ce se va alege de ei când Ucraina va 
friumfa, asta e altă chestie. De o cam dată ochii tuturor sunt în- 
dreptati spre Ucraina, mai ales a guvernului de la Iasi care m ne- 
bunia lui încă vede acolo putinţa de a scapa din încheierea păcii 
separate. Nu mai vorbesc de Intelegere care pune imense speranţe 
în Ucraina. Cum am spus de la început însă, buba e că poporul 
ucrainian vrea şi el încetarea răsboiului. De o cam dată conflictul 
cu Trotzki e acut; chiar se zice că armatele ucrainiene au bätut 
pe cele maximaliste şi au ocupat Rostow, înţelegerea între ele nu 
e însă exclusă. 

Si pe când în Orientul european dezastrul Intelegerei pare a 
fi îndeplinit; în Anglia, lumea fierbe într'o descurajare continuă 
sprijinită de însuşi oamenii ei politici. După scrsoarea Lordului 
Landsdown, după discursul de la Paris a lui Lloyd George, ur- 
mează acum mari discutiuni in Camera Comunelor, discuţii din 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 205 


care numai încurajări nu poate scoate poporul. Lordul Balfour, 
Lordul Cecil, Lordul Asquit şi chiar Lloyd George în cuvântările 
lor recunosc insuccesul petrecut, recunosc pericolul unei păci se- 
parate cu Rusia, tăgăduesc că ar fi vrut să dea ruşilor Constanti- 
nopole, se degajează de chestiunea Statului tampon de pe Rin, nu 
au vrut şi nu vor să aducă nici o ştirbire Germaniei. Au ajunş de 
nu-i mai recunoaşte lumea, de sigur însă, speranțele lor sunt mari : 
în viitor. Asemeni atitudini sunt menite să descurajeze pe cei alti 
aliaţi, mai ales popoarele. In Franţa guvernul stă pe un vulcan. 
Fostul ministru Malvy, fostul prim-ministru Cailleaux au fost tri- 
mişi în judecata Tribunalului Martial pentru trădare, de oare ce 
au propagat pacea cu inamicul. E de înţeles ce emofiuni au stârnit; 
asemenea procése în Franţa. Guvernul Clémanceau ca să anihi- 
leze efectul acestei acţiuni, publică scrisori particulare a unor cu- 
noscuti agenţi germani cu Cailleaux. Aceste scrisori sunt în adevăr 
foarte compromiţătoare pentru fostul premier. Notez acestea de 
oare ce nici România nu lipseşte din ele; Cailleaux în campania 
întreprinsă în Italia pentru a determina pe oamenii ei politici la 
o pace separată si la o alianța după pace, cu Germartia, Italia si 
Spania, în contra Angliei şi Rusiei, s'au oprit şi la soarta României 
şi a Serbiei, pe cari conveneau să le sacrifice şi să dispară. 

Asemeni propuneri, au determinat pe Ministrul nostru pleni- 
potentiar la Roma, d-l Ghica, să ceară guvernului italian expulsa- 
rea din Italia a d-lui Cailleaux. E timpul să strigim: — îubefii 
noştri francezii Si sunt sigur că nu va fi singurul ce se va anfisa Ja 
sfârşit de soarta noastră. 

In Italia, mari mişcări pacifiste şi mari scandaluri parlamen- 
tare; din cauză că cu toată concentrarea tuturor forţelor italiene, 
cu fot sprijinul aliaţilor n'au putut obţine nici un succes pe fron- 
tul lor. 

Şi pe când asemenea babilonie domneşte pretutindeni, popoa- 
rele mor de foame, de boli şi de lipsuri. Să mai vorbim de nervii 
noştrii? De fier să-i fi ştiut şi încă n'aş fi crezut să reziste Ja atâtea 
încercări. Eu personal mă simt rău iaraş. Am reluat tratamentul 
cu Dr. Cealâc si probabil ca primul efect este şi dureros si neli- 
nistitor. fapt e că mă simt mat rau decat cum am venit din Roşiori. 


LUNI 11 DECEMBRIE. 


Tratativele de pace cu Rusia continuă. Presa rusă şi germană 
ridică în slavă un nou sistem de raporturi diplomatice, acel al des- 
fiinfürei diplomatiei secrete. Pacea de astă dală se tratează în mod 
public. părţile n'au ce ascunde. planează sinceritatea popoarelor. 
Presa este pusă în cunostiintä de cele mai mici amănunte, ca po- 
porul să ştie ce se petrece la Brest-Litowsk. Citind aceste dări de 
seamă rămâi uimit de şarlatanismul noului sistem. E adevărat că 
poporul este pus în curent cu detaliurile cete mai inofensive, în 


www.dacoromanica.ro 


206 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


schimb nu e pus în cunoştinţă nici de ce propune Rusia, nici de 
ce pretind. Puterile Centrale. Asa, slim cali cai erau la sania cu 
care a sosit Kiilman, de cate ori a dejunat, ce au mâncat la masă, 
cât vin au băut ruşii, care a fost ordinea aranjamentului delegaților 
la, masă, cine a prezidat conferința de la ora 9 10 şi cine de la 
10—44, cine le va presida pe cele viitoare, în ce limbă s'a discutat, 
si nu e de râs, aflat-am că se va discuta şi în bulgäreste şi în tur 
ceşte. Ceia ce am spus că neglijeaza, corespondentii e publicitatea 
desbaterilor. Atunci cum s'a schimbat sistemul diplomaţiei? A, dar 
poate în viitor va fi alt-fel; să aşteptăm vutorul. 

Zilele trecute se anunţase demisiuneu guvernului Brătianu, 
fără a mai veni vre-o confirmare, demisiunea însă nu i-a fost pri- 
mită. 

Secretarul de Stat german al coloniilor, d-l dr. Solf, care ar 
corespunde cum am zice la noi, cu prefectul român de la Silistra, 
căci acelaş lucru este a se vorbi azi de coloniile germane ca şi de 
prefectii români în cadrilaterul Dobrogei, a ținut la Berlin 6 cu- 
vântare care dă măsura, îndrăsnelii nemtesti ce au căpatat-o pe ur- 
ma, noilor victorii. Acest fost Secretat de Stat ne vorbeşte de reca- 
pătarea coloniilor germane pierdute, dar nu numai de recăpătarea 
si de statu quo ante, ci de o nouă imparatie a Africei, in care, par- 
tea Germaniei să fie corespunzătoare cerințelor ei economice, co- 
merciale şi politice şi mai ales putere Statului. 

Cum? Se întreabă d-l Solf, Belgia, Portugalia, Spania şi chiar 
Franta să aibă colonii in disproportie cu puterea lor. când marea 
și puternica Germanie avea aşa de puţine? 

Omul acesta are dreptate, dacă au înfrânt omenirea întreagă, 
de ce să nu pretindă ori ce? Si înțelegerea care visa şi visează sdro- 
Pirea Germaniei? 

Pe fronturi linişte. Din când în când, în Italia se mai cuce- 
reste câte un vârf de munte, şi asta nu de către italieni, ci de către 
Puterile Centrale. 


OSTATICII ROMÂNI VOR FI LIBERATI 
MARŢI 12 DECEMBRIE. 


Guvernământul împerial a trimis azi ziarelor următorul co- 
municat: 

„De oare re readucerea supusilor Puterilor Centrale cari au 
„Fost internați şi duşi în Moldova, a început, românii cari fuseseră 
„trimişi ca ostatici în Bulgaria vor fi musi în libertate“. 

In siârşit o văzurăm cu ochii şi aceasta. Se înaplineşte tocmai 
anul de la ridicarea multora din ei. Dacă însă guvernul român, în 
tratativele ce a urmat nu a prevăzut cazul, ne putem aştepta la o 
nouă farsă. Ca să aresteze lumea pe care voia să se răsbune poli- 
ticianii de aci, von Tülff mai inventase pe lângă ostatici, şi o alta 
categorie de români, acei a căror ochi nu i-ar plăcea lui. Printr'o 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 207 


Ordonanţă dată încă din luna Mai, Guvernatorul militar, îşi re- 
servă dreptul ca pe ori ce cetățean a cărui ochi nu i-ar placea, 
să-l ridice de la domiciliul lui şi să-i fixeze un domiciliu într'o 
localitate din teritoriul ocupat Aşa că, paralel cu trimiterea osta- 
ticilor să locuiască, liberi la Săveni in jud. Ialomiţa, cei antipatici 
erau trimişi în aceleaşi condiţii în târguşoarele de pe malul Du- 
nărei ca Islaz, Calafat, Bechet, Corabia, etc. In situaţia lor nici o 
deosebire. La unii ostatici când li sa ridicat calitatea de ostatic, 
i sa dat cea de domiciliu forțat. Aşa a fost cu mine şi cu fratii 
Noica. Consecintele erau aceleași. Aşa că mă aştept acum ca cei 
liberati ca ostateci din Bulgaria, s& li se dea domiciliu forțat in 
țară. Dacă guvernul de la Iaşi nu şi-a luat garanţii, va fi o farsă 
din cele mai grosolane. 

Si pe ce mă bizui eu când sunt neîncrezător? Tati pe ce mă 
bizui, Tot aceşti ostatici, sunt in mare parte oameni politici ad- 
versari germanilor şi partizani ai guvernului de la laşi. Un an de 
zile au dus un trai mizerabil si de privatiuni, azi când li se redă 
libertatea ca o compensație dată Statului român, ei păstrează in 
sufletul lor un sentiment de ură şi răsbunare. E aşa de natural, 
Pretutindeni în Capitală, în familiile lor, în cercul prietenilor lor, 
istorisirile lor vor îace o impresie rea pentru germani, şi tocmai 
la o epocă când mai mult ca ori când au nevoe de linişte in Bu- 
cureşti. Indepărtarea lor de acest, mediu, le-ar fi o soluţie, 

Ori care va fi însă situaţia celor liberati acum, mă gândesc la 
situatiunea mea, care din mai bună de cât a ostaticilor în ultimul 
timp, devine acum mai rea: căci ostaticii scapă, şi eu rămân cu 
domiciliu forțat, de oare ce eu nu figurez în convenţia de Ja laşi. 

Mai aştept putin să văd cum se clarifică situatia ostaticilor li- 
berali, si voiu cere formal Ja Central Politei Stelle să-mi clarifice 
sifuafiunea. 

Azi germanii şi-au serbat Craciunul. Cu toată obligaţia de 
schimbare a calendarului, impusă mai ales autorităţilor, populaţia 
se încăpățânează să-și serbeze sărbătorile după vechiul calendar. 


UN INTERVIEV AL D-LUI MARGHILOMAN 
MERCURI 13 DECEMBRIE. 


Din cauza Crăciunului nemtesc-de ieri, azi n'au apărut gazete, 
Zilele fără gazete trec greu. 

Chiar mişeliile ce se scriu în ziarele de aci, ne mai dă viaţă. 
In oraş, nu ai nici un local unde să poți întâlni un cunoscut, ca 
să mai discuti ceva. In familii nu mă duc aproape nicăeri. In Pa- 
Tatul de Justiţie mă duc foarte rar de îrică să nu fiu denunţat că 
în lot de boală, îmi caut de procese. Iati de ce aştept cu nerăb- 
dare gazetele. Din puţinii cunoscuți ce am mai întâlnit am impre- 
sia că nicăeri nu domneşte speranţa unei păci cu România. 

D-1 Alex. Marghiloman a dat un lung interviev unui ziarist, 


www.dacoromanica.ro 


208 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


străin pe care ziarele îl reproduc; însă în afară de două ches- 
tiuni, nimeni nu a priceput ce vrea d-sa. Am zis, afară de două 
chestiuni, în adevăr, el inzistă ca pe viitor România, să nu fie le- 
gată de Puterile Centrale numai prin conveniiune, cum a fost si 
în trecut de alt-fel, ci si prin sentiment, de la popor la popor. Să 
ne iubim şi să ne ajutăm cu germanul şi cu ungurul; nu ştiu pen- 
tru ce d-l Marghiloman omite de a spune ca să ne iubim şi cu 
bulgarul. Dar cum să se lege această dragoste cu neamţul şi cu 
maghiarul? Asta uită să ne spună d-l Marghiloman. Să ne iubim 
cu inamicul, ce vorbă mare! In așteptare, germanii iau pielea de 
pe noi şi ne tratează cu o duşmănie vădită. Si după un an si ju- 
mătate de asa ocupatiune, după jefuire, după umiliri, după. înfo- 
metare, serios crede d-l Marghiloman că în viitor, după convenţie 
va veni şi iubirea de la popor la popor? 

Un al doilea punct ce atinge d-l Marghiloman în intervievul 
său, este greutatea pentru Germania şi Austria de a trata cu guver- 
nul de la Iasi si mai ales situaţia deficitä a regelui Ferdinand. Cum 
se va înlătura dificuliatea? D-sa crede că Regele va face de la sine 
gestul necesar. Ce gest? Abdicarea? Inlăturarea guvernului şi adu- 
cerea cui? D-sa lasă să plutească misterul, cine ştie, odată şi odată 
dubiul acesta poate îi de folos. De alt-iel pentru mine căruia i-a 
spus zilele trecute că Regele va trebui să abdice, misterul dispare. 
E curios, toți bărbaţii politici ce sau agitat aci în România 'ocupată 
în ultimul timp, aveau ceva în capul lor, dar nici unul n'a avut 
curajul până azi, să precizeze. sa pue punctul pe i. Să fie lasitate? 
Să fie teama de nereuşită? Să fie enormitatea solutiunii în sine? 
Nu se ştie, dar mult timp asta misterioasă conduită nu’ poate să 
mai dureze, se va clarifica. 

Ca să se vadă mizeria din Capitală, recapitulez buletinul Sta- 
rii Civile pe cele 2 zile din urmă, 22 şi 23 Decembrie, născuţi 8, 
morţi 57. Şi asta ţine de un an de zile. Ce va fi acum când iarna 
se încuibează? 


C. STERE CERE ALIPIREA CONSTITUŢIONALĂ 
A ROMÂNIEI LA AUSTRIA 


AOL 14 DECEMBRIE. 


Oare e suficient să zic: C. Stere e un mare mizerabil? 

Omul acesta venit in ţară din Rusia acum câţi-va ani de zile, 
recunoscut de român printr'un vot al parlamentului, ajuns fără 
mare merit profesor universitar la Iasi 51 apoi rector, amic po- 
litic al Primului ministru Ionel Brătianu, de la care a primit oferte 
şi le-a refusat, pretinde el, de ministere; om care a învârtit trebu- 
rile românilor transilvăneni, rămas în teritoriul ocupat după inva- 
ziunea inamicului s'a pus imediat în capul Băncii Generale Româ- 
ne si în sprijinul oficial al lui ,,Miliidér Vervaltung in Rumănien “. 
Singurul om politic tolerat de inamic, a scos un ziar care n'a avut 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 209 


= = —— 


alt rol de cât a combate tarizmul, Rusia si ‘be fostul său prieten 
si șef, Ionel Brătianu. De cât-va timp se vede, se simte că vrea să, 
spună ceva, dar n'are curajul. Prin articolele sale caută un om de 
curaj care să facă ceva, dar ce, nu precizează, deşi zilnic tine să 
constate că a venit momentul acţiunii, pe care nu o precizează în 
ee constă. A dat acum un interviev ziarului” „Neue Zuricker Zei- 
tung prin care conchide; 

„România nu se poate alătura de cât de Puterile Centrale. 
Dată fiind însă atitudinea homâniei in războiul mondial, Puterile 
Centrale nu pot renunța să ceară pentru viitor garanții care să le 
apere de aventurierii români (aventurierii români trebue să fie 
Brătienii, Cantacuzinistii, Filipeştii, Lahovarii şi Take Ionescu). 

Garanţiile acestea nu pot fi de cât de asa natură, în cât să facă 
Puterile Centrale să vadă în progresul şi dezvoltarea României, un 
eveniment util pentru ele insile. Aceasta nu poate fi — închee C. 
Stere de cât o alipire de Puterile Centrale pe baze constitu- 
fionale. 

Numai astfel Romänia va putea esi din război cu şanse pentru 
o nouă dezvollare; e datoria oamenilor de stat români, să caute şi 
să stabilească de acord cu Puterile Centrale forma acestei alipiri 
constitufionale”. 

Asa da; curajul ce-i lipsea să preciseze lucrurile aci în tari. 
Ta avut în fata gazetarului german. Ceea ce îl frigea pe limbă să 
ne-o spună nouă. acum a spus-o: Salvarea României constă în 
„alipirea ei constituțională la Pulerile Centrale" iar cu vorbe ex- 
plicite „anezarea noastră la Austria“ pentru ea nemții să nu mai 
fie lăsaţi Ia discretia aventurierilor români. 

Această soluţiune care are ca consecinţă să dispară România 
liberă, n'a trecut încă până azi prin mintea nici unuia din dus- 
manii neamului nostru, a trecut însă prin capul unui român. Pen- 
fru o aşa monstruozitate nu există cuvinte de critică si nici vorbe 
potrivite spre a zugrăvi miselia în culoarea ei, iată de ce şi eu mă 
întreb, dacă am zis suficient când am numit pe acest om .un mi- 
7erabil“. 

Imparatul Wilhelm e renumit prin discursuri violente; ase- 
meni discursuri a ţinut multe la începutul răsboiului. De o bucată 
de vreme se liniştise, iar rarele discursuri ce mai tinea erau mo- 
derate. Acum trebue să se fi petrecut ceva important în moralul 
său, dacă azi revine Ja violente de limbaj. Violent când Germania 
a fost sigură de victorie, moderat când a simţit îndoiala, se vede 
că acum sau urcat iar speranțele victoriei finale, de a redevenit 
violent. Vizitând armata Il-a de pe frontul francez, împăratul a 
spus armatei că prin pacea cu Rusia, forțele germanilor de pe 
frontul apusean se vor dubla; iar ca concluzie a încheiat: „Din 4- 
ceasta puteţi trage concluzie fermd, că şi de aci înainte, a tot pw 
ternicul stăpân al lumi va fi cu noi. Dacă inamicul nu voeste pa- 


www.dacoromanica.ro 


210 IMPRESIUNI $1 PĂRERI PERSONALE 


cea, VOM DA-O NOI LUMII, DARAMAND CU PUMNUL NOS- 
RU şi cu spada fulgerätoare, porțile acelor ce nu o vor“. 

Teribilä ameninţare! Să fie oare numai vorbe? 

La Paris Cailleaux cearcă a se justifica de grava acuzaţie ce 
i se aduce. Gazetele-germane de la noi îl ridică în slavă, e omul 
fenomenal, e omul viitorului. Aceste aprecieri ale inamicului Fran- 
fei compromit mai mult pe fostul Prim ministru de cât propriele 
lui scrisori scrise lui Bolo Pasa. Camera deputaților aproape cu u- 
panimitate i-a ridicat imunitatea, parlamentară. 

Din Moldova nimic preciz. Presa străină vorbind de regele 
Ferdinand îl arată ca unul care pe de o parte ar vrea să se justi- 
fice faţă de aliaţii săi că a făcut o pace separată fiind forţat de im- 
prejurări, pe altă parte stă rezervat de a semna pacea cu Puterile 
Centrale din cauza fricei de represalii din partea foştilor sai aliaţi. 
Dar ce face România acum, niminea nu ştie. : 

O manifestaţie semnificativă a avut loc zilele acestea în Ro- 
mânia ocupată. La Nord de Râmnicul Sărat, germanii au ridicat 
un monument comun morţilor din Decembrie 1916. Monumentul 
Sa inaugurat zilele trecute in fata delegatiunei ruse si române 
Dm Bucureşti a luat parte si Virgil Arion, girantul ministerului 
instrucției publice. 


‘CE CER RUŞII LA BREST-LITOWSK SI CE 
RĂSPUNDE CZERNIN 


VINERI 15 DECEMBRIE. 


Toţi ostaticii români au fost readusi din Bulgaria si puşi ime- 
diat în libertate. Am vazut pe unii din ei. şi aflu ca bulgarii iau 
tratat destul de mulțumitor. Unii din ea, cari au cerut, vor pleca 
zilele acestea in Moldova, fară a h se fixa încă data plecării. 

Tratativele de pace de Ja Brest-Litovsk au facut progrese. 
Rusii au formulat o serie de condițiuni pentru incheierea une: paci 
generale şi pe baza cărora, dacă aliaţii ei, nu vor conveni la pacea. 
generală, vor încheia ei o pace separată. Puterile Centrale le-au 
răspuns afirmativ, în principiu, la aceste propuneri ale Rusiei. 
Trafuiile acestea, propuner: şi raspunsuri, având un interes capi- 
fal, le dau şi eu aşa cum ni le-a transmis cenzura germană. 

Delegatiunea rusă a propus să se înceapă tratativele pe urmă. 
tonrele şease puncte: 

» 1) Nu se admite anexarea forțată a nici unui [inut ocupat în 
decursut razboiului. Trupele cart ocupa aceste finuturi, vor [i re 
„lrase în timpui cel mai scurt. 

32) Se restabilește pe gganiregul independența politică a po 
„Doarelor care şi-au pie? dut o în cursul razboiului actual. 

3) Grupările nationale, cari inainte de război nau avut inde- 
„Dendenţa politică, li se garanteaza posibilitatea de a -decide prin- 
trun plebiscit chestiunea dependenței lor, de un Stat sau altul, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 211 


„sau chestiunea independenjei lor ca Stat, Acest plebiscit trebue 
yea fie făcut în aşa fei ca întreaya independenţă să [ie garantată 
„lo vot pentru întreaga. porulație a finutului respectiv, inclusiv 
»emigranţii şi re[ugiaţii. 

» 4) In ce privesc ținuturile cu mai mulic naționalități, drep- 
„tul mânorităfei e apärat printr’o lege specială, care acordă inde- 
„pendența culturei naționale, şi în cazul când aceasta ar fi cu pu- 
„tină din punct de vedere practic, adminisralia autonomă. 

» 5) Nici una din ţările beligerante nu e obligată să plătească 
„altei țări, asa numitele cheltueli de război. Contribujiunile perce- 
„pute mai înainte vor [i restiiuite. In ce priveşte compensarea pier- 
„derilor sufcrile de persoanele particulare, din cauza războiului, 
„aceste pierderi vor fi achitate dintr'un fond special, la care belige- 
sranfi vor contribui în mod proporțional. 

» 6) Chestiunile coloniale se vor decide pe baza principiilor 
„ezpuse la $. 1—4". 


Foarte cuminţi şi foarte acceptabile propuneri pentru ca pa- 
cea să se restabileasca. Chestiunea însă e de buna credinţă cu care 
trateaza beligerantii. Cred pe ruşi sinceri in propunerile lor, cred 
pe nemți hipocriti şi nesinceri în răspunsul lor. 

La aceste propuneri Contele Czernin, Cancelarul şi delegatul 
Austro-Ungariei, a răspuns: 

„De acord cu punciele de vedere adese ori repetate ale guver- 
„helor lor. delegapunile Puterilor” Centrale suni de părere că prin- 
tipiilc propunerei ruseşti? poi presenta o bază discutabilă pentru 
»9 ascmenea poce. Delegajiile Puierilor Centrale sunt de acord, 
„Cu 0 pace generală rmerliatà, fardé cuceriri teritoriale şi fără .des- 
„Dăgubiri de război. Dard delegaţia rusa condamnă o continuare 
„d războiului numai în scopuri de cucerire, delegaţiile Puterilor 
„Centrale se alătură şi ele acextei păreri. Bărbaţii de Stat ai Pute- 
…rlor Centrale au accentuat în repetate rânduri în discursurile- 
„program că Pulcrile Centrale nar prelungi nici o singură zi răz- 
„boîul penhu a face cuceriri. Guvernele Puterilor Centrale şi-au 
„menţinut contînu acest punct de vedere. Ele declară solemn ho- 
„lărârea lor de a subscrie irnediat o pace care să pue capät acestui 
„război pe bnza condiţiilor precedente, drepte de o potrivă pentru 
„foate puicrile beligerante fără excepție. Trebue însă atrasă for- 
„mal atenția asupra faptului că, dacă e vorba să se îndeplinească 
„premizele propunerci ruseşti, toate Statele cari participă azi la 
„război, trebue să-şi ta obligatia ca, în decursul unui termen potri- 
«di, să cerceteze amănunţit, [ard excepție şi fără reticenfe condi- 
{ile cari să lege în acela; mod toate popoarele. Căci nu sar putea 
„ca Statele din alianța Puterilor Centrale dari tratează cu Rusia să 
„admită punctul de vedere al acestor condiții, fără a avea garanția 
„că aliații Rusiei vor recunoaşte şi îndeplini cinstit şi fără rezerve 
„aceste condiții, şi față de Puterile Centrale. 


www.dacoromanica.ro 


212 : IMPRESIUNI SI PĂRERI, PERSONALE 


„Odată arătate lucrurile acestea. trebue observat următoarele 
„la cele 6 puncte propuse ca bază pentru tratative de către delega- 
„ha rusă: = 

„La No. 1): Nu este i intenjia Puterilor Centrale de a aneza cu 
,forja terenurile pe cari le-au ocupal în timpul războiului. Cu pri- 
„vire la trupele din teritoriile ocupate pentru moment, se vor lua 
„dispoziţii, in tractatul de pace, întru căt nu s'ar fi obținut mai 
„înainte un acord, cu privare la retragerea trupelor din anumite 
„Duncle. 

»La No. 2): Nu e in intenţia Puterilor Centrale ca unul din po- 
„„poarele cari şi-au perdut independența politică în decursul acestui 
război. (Intreruperea 1adiorramei). * 

„La No, 3): Independenţa grupărilor naţionale cari nu poseta 
»0 organizare de Stat aparte, nu poate fi regulată — după punctul 
„de vedere al Puterilor Centrale — prin acord înten național: ea tre- 
„huce rezolvată în fie-care caz în parte, pe cale ronstiluținna.d, de 
„câtre Statul respectiv şi popoarele sale. 

„La No. 4;: Tot ast-fel după declaratiunile bărbaţilor de Stat ai 
„Puterilor Centrale, dreptul minorităţilor [ormeăză o parte esen- 
fialà din dheptul constitutional de suvcranitate al popoare'or. Gu- 
„vernele Puterilor Centrale tin şi cle seama pretutendeni de acest 
„principiu, unde poate fi realizat in mod practic. 

„Lu No. 5: Puterile Centrale au aratat de mat multe ori pu 
„finţa de a sc renunța reciproc. nu numai la tnapocrea cheltuelelcr 
„de război, ci şt la despägubirca pagubelor provocate de razboi. 
»Ast-fel ar urma să se inanoese de catrc fie-care Stat beligerant 
„nu numni cheltuclile [făcute cu întreține ea trupelor lui ajunse "n 
„captivitate, precum şt pagubele aduse în tara lui supușilor civili 
„ai puterilor adverse min acte arbitrarii contrarii dreptului gin{i- 
„lor. Propunerea făula de guvernul rus de a se creia un fond 
„special pentru aceste scopuri. ar putea fi luală în consideraţie ni- 
„mat a'unci când ceilalţi beligcranti ar adera întrun fermen anu- 
„Mil la tratativele de pace. 

La No. 6): Dintre cele patru puteri aliate, numai Germania 
„dispune de colonii. Delegația „ermană face următoarele declarații 
„cari coincid cu propunerile ruse: Retrocedarea teritoriilor colonia- 
„Je luate cu for[a în timpul războiului, este un punct important al 
„Cererilor germane, la care nu se poate renunța cu nici un pret. 
„De asemenea şi cererca Rusiei de a evacua imediat asemenea teri- 
„lorii ocupare de inamic, corespunde intcnfilor germane. 

„Dată fiind natura coloniilor germane, se pare că, abstracție 
„făcând de considerentele discutate mai înainte, exercitarea drep- 
„tului de suveranitate în formele propuse de delegația rusă nu e 
„Dosibilă actualmente. Faptul că în coloniile germane, indigenii au 
„rămas credincioşi amicilor lor germani, cu toate mizeriile războ- 
„iului şi cu toate că lupta contra adversarulu superior din multe 
»puncte de vedere şi putändu-si aduce transporturi de rezervă ine- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 213 
ee = 


»puzabile, de peste Qeean, ivavea uproape de loc şanse, e o docal4é 
„de ataşamentul şi de hotărârea lor de a rămâne cu orice pret ali~ 
»Difi de Germania; o dovadă, care prin seriozitatea şi greutatea ei 
»Prefueste mai mult de câl rezuliatul ori cărui plebiscit. 

„Principiile relative la rclafiunile economice propuse de dele- 
»ÿafia rusă în legătură cu cele 6 puncte mai sus citate, au găsit a- 
»Probarea nelimitată a delegăjilor Puterilor Centrale, cari au fost 
„tatdeauna partizanele renunțării la ori ce reprimare economiră 
„(ce îndrăsneală!) şi cari vad în restaurarea traficului economic 
»regulat şi corespunzător intereselor tuturor părților, una din con- 
„dițiile esențiale pentru reinodarca şi consolidarea raporturilor 
„amicale dintre puterile actualmente beligerante“. 

Vorbe late, şurubărie multă, ca Rusia să dea tot şi Puterile 
Cntrale să nu dea nimic. Cum, Contele Czernin a declarat că in ba- 
za acestor propuneri e gata a trata pacea generală cu toţi belige- 
rantii, delegații ruşi au cerut suspendarea lucrărilor pe 10 zile, 
pentru ca în acest interval, Intelegerea şi aliații Rusiei să se 
pronunţe. 

Zadarnica speranţă. 

Tratativele se vor relua la 14 Januar st. n. 

In așteptare sau reluat-ori cart raporturi de comunicaţie si 
schimb de prizonieri între Rusia şi Puterile Centrale. 

Şi pe când Rusia şi Puterile Centrale par a fi de acord să se 
redea tuturor ţărilor ocupate independenţa şi libertatea avută ina- 
inte de război, d-l C. Stere dă zor că singura scăpare a României 
stă în anexarea ei constituțională de Austria. 

Pe frontul Verdunului succes mare german; un atac izolat 
german a dus la Bizonveaux la cucerirea unei transee. Tsie con- 
tra atacurile franceze au fost respinse, totuși transea cucerită a fost 
evacuată conform ordinului. 

Aţi înţeles? 


SÂMBĂTĂ 16 DECEMBRIE. 


Atentiunea lumii întreg. se îndreaptă spre Brest-Litwsk unde 
primul rol e jucat de buna si reaua credința a delegaților, Mi-e 
frică că naivitatea delegaților idealişti ruşi va îi o încurajare pen- 
tru reaua credința a leaderilor Puterilor cents diplomaţi de ca- 
rieră. Să dea D-zeu să mă înşel. 

Din Moldova nu mai ştim nimic. Din Berlin se telegratiază 
că ziarul Local Anzeiyer are informatiuni precize că conduita gu- 
vernului român ar fi următoarea: 

„In cazul când Rusia închee pacea separată,guvernul din Iaşi 
va trage consecințele, retrăgându-se de la cârmă. Cu aceasta se va 
termina rezistența lui“. 

Internatii străini aduşi din Moldova n'au fost încă, liberati din 
carantină ca să putem controla câte ceva din prăpăstiile ce se vor- 
bese despre situația din Moldova. 


www.dacoromanica.ro 


214 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


De o cam dată stăm tot numai sub impresia ştirilor ziarelor 
germane cari au interesul să descrie acolo' o situație imposibilă. O 
informatie publicată de ele azi, arată că maximaliştii ruşi ar fi o- 
cupat gara Galaţi, dezarmând un regiment de infanterie rusesc. 
Cine poate controla asemenea, ştiri? Le primim si noi cu îndoială, 
așa cum se dau. 

Am căutat azi în zadar vre-unul din foştii ostatici cari pluară 
în Moldova spre a'i încredința o scrisoare către ai mei. Am să mă 
duc acasă la Ionică Pilat cred că el îmi va face acest mare servici a. 

Pe toate fronturile nimic. 


DUMINICĂ 17 DECEMBRIE. 


Am putut vedea azi pe Ionică Pilat care pleacă mâine dimi- 
neafä în Moldova. Prin e] am trimes la Bacău prima mea scr:- 
soare. El mi-a spus că se teme de perchizitie, dar mi-a promis că 
chiar de i se va lua “scrisoarea, va merge la Bacău sa lea vesti 
despre mine. 

Azi a circulat un svon adus de pe front de Virgil Arion, că la 
Odesa ar fi fost asasinați de maximalişti generalul Coandă şi co- 
mandorul Pantazi; situaţia românilor refugiaţi în Rusia ar f din 
cele mai grele. i 

Noile ştiri sosite de la Brest-Lotwsk confirmă teama mea că 
delegaţii Puterilor Centrale lucreaza cu rea credinţa. In adevăr. 
ruşii“cer pacea fară anexiuni, dând libertate largă diferitelor sale 
State şi naţionahtăţi sa dispuse de soarta lor prin plebiscit, dupa 
ce armatele inamice vor evacua Polonia, Lituania, Estonia, Gurlan- 
da, etc. Puterile Centrale răspund: acceptă pacea fară anexiuni, 
dar nu evacuează teritoriile ocupate prin lupte de cât după com- 
plecta demobilizare rusă, iar Statele ocupate au dreptul să se ane- 
xeze singure cui or vrea, prin plebiscit, înainte ca Germania să-si 
retragă trupele din acele regiuni. O mai mare farsă nici se puate 
concepe. Cu toate acestea presa germană asurzeşte lumea strigänd: 
Trăiască pacea Crirocratä! Acum cred că aceste 10 zile de susren- 
dare a tratativelor n'au fost fixate pentru ca Intelegerea să vină la 
masa verde, ci pentru ca să se ajungă la un acord ruso-german in 
chestiunea gravă a anexiunilor deghizate. Ori câtă dorinţa de pace 
ar avea Rusia nu cred că în asa condiţii să fie posibila, 

O grea iarnă se lasă asupra Capitalei. De patru săptămâni ve- 
rul nu ne mai släbeste, în schimb azi a început; şi viscolul. 


LUNI 18 DECEMBRIE. 


Azi la ora 2 am împlinit anul de la arestarea mea. E anul si 
situaţia nu mi s'a mi s'a putut aranja. 

Prinţul Gh. Știrbei care a fost Mercuri Ja Craiova cu Alezan- 
dru Beldiman la întrunirea filo-germanä, a luat un tifos +1 am a 
murit. D-nii Carp-Beldiman pierd un mare sprijin. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 215 


Aflu azi de arestarea şi condemnarea advocatului Sever Mos- 
una. Sunt lucruri despre cari n'as voi ca să vorbesc, de aceia, in- 
segistrez pur şi simplu aceidentul acestui confrate. 

Armistițiul urmează. Tratativele de pace sunt încă întrerupte. 
Yresa Puterilor Centrale nu Ştie cum sa comenteze propunerea dé 
pace fără anexiuni, cu modalitatea ca țările cari sunt ocupate de 
ei in Rusia, să aibă dreptul să se anexeze singure. Pricepem si noi 
că e greu să comentezi așa bazaconie. 
in tot ce a facut revoluţia rusă văd şi eu un bine, a rupt masca hi- 
pocritilor. Erau încă oameni ce credeau sincer în propunerea, de 
pace onorabilă, fără anexiuni şi fără despăgubiri, 


MARȚI 19 DECEMBRIE, 


Anul nou nemfesc. Aseară şi astă noapte au petrecut si ben- 
chetuit ca pentru revelion, iar la miezul nopţii au speriat populaţia 
de pe străzile mărginaşe cu împuşcăturile lor de armă. Fie care 
soldat se simpte obligat să salute anul ce vine cu câte-va focur: de 
puşcă. Bucureştiul a avut aparența acustică a unui câmp de bătae. 
Mi de descărcături pe Bonaparte m'au ţinut neadormit două ore 
după miezul nopţii. Originală plăcere si foarte explicită la un po- 
por asa de räsboinic. A 

Vremea se menține rea. De nicaeri vre-o ştire. 

Puterile Intelegerii par a nu da nici o consideraţie propunere: 
de a se presenta la tratativele de la Brest-Litovsk, iar până la relua- 
rea tratativelor cu ruşii mai sunt trei zile. 

Pe fronturi luptele s'au mai activat, In Flandra, englezii au 
dat un nou atac — nereusit. 

In Italia se anunţa intrarea in luptă a infanteriei franceze pe 
Piave, cu consecinţa cucerire unci pozitiuni germane. De Ja ince- 
putul ultimei ofensive din Italia, e cel întâi succes local al italieni- 
lor anunţat de comunicatul german. 


CE NU PRICEPE D-NUL STERE 
MERCURI 20 DECEMBRIE 


Nu ştiu la ce să atribui faptul, dar pentru mine vin iar zile 
rele. Sănătatea mea îmbunătăţită pentru un moment s'a înrăutățit 
si s'a sdruncinat din nou. Să fie un efect al înräutätirei stăre: mo- 
rale prin schimbarea evenimentelor? Mă simpt rău, nu numai ca 
fizic, dar mă simt tare sdruncinat moraliceşte şi nu ştiu cum să 
fac să ascund şi să nu mai ştie nimeni din cei ce sunt în jurul 
meu ca să nu fe pricinuesc noi şi noi necazuri, or fi şi et sătui 
peste cap. Numai hârtiei mă mai destăinuesc. Febra întreruptă pe 
tot timpul ce am stat în Roşiori, a revenit cu intenzitatea de la Im- 
peria]. Nişte dureri intestinale pe cari doctorii le-au botezat — ner- 


www.dacoromanica.ro 


216 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
= ia FT 


vase, complică suferințele mele. Să fie oare ajunul sfârşitului? A- 
“usesem un moment iluzia că mă refac, acum simt că an: sporit 
în zadar. Prea radicală à fost lovitura ce mi s'a dat. Si ce e ma. 
desagreabil e că îmi expiră congediul, nu mai am de cat duuă säp- 
timânie iar timpul cât ar trebui să umblu, să mă sbat, sa ubţin o 
prelungire, voi fi nevoit să-l trec în casă sau in pat. 

Stiri venite din Rusia anunţă că Basarabia s'a proclamat re- 
rubli.à independentă sub denumirea de: Republica motiivenea- 
sed. Faptui are nevoe de confirmare mai întâi, şi apoi de trüimicie. 
Dar nu asta mă face să mă ocup de ea, ci alt-ceva. N'ar fi dura na 
tural, ca, ori cari ar fi disensiunile noastre interne, ori can ar fi 
fost în trecut intenţiile noastre spre Apus şi ori care rezuliatul. 
faptul, că o ţară etnografie românească, scapă de sub jugul sclu- 
viei, se declară independentă şi liberă, ar trebui să ne bucure pe 
toţi cei ce ne simţim yomani. 

Ei bine, nu. 

Domnul Stere, basarabean de naştere, domnul Stere care re- 
vendică, pentru, sine o actiune cu Germania ca să obținem Basara- 
bia, când primeşte ştirea că sa constituit Republica moldovenea- 
scă liberă şi independentă, n'are un gest fericit de adevărată bu- 
curie patriotică. Primul lui gest e iarăşi ceva urât, un gest de răz- 
bunare şi ură contra lui lonel Brătianu. Constituirea Republicei 
Moldoveneşti este pentru d-sa „o lovitură dată lui Brătianu şi Ta- 
ke Ionescu“. Atât vede C. Stere în acest mare eveniment românesc, 
că Basarabia s'a răzbunat în contra guvernului României libere ce 
o abandonase. 

Prin ziarul Moldova în cursul anului 1915 se discutase chestia 
revendicărilor noastre în Basarabia, şi se întreba lumea, ce e mai 
practic şi mai bine, să desrobim, Ardealul şi Banatul şi să lăsăm 
de o parte Basarabia sau să desrobim Basarabia si să abandonim 
Ardealul şi Banatul? Cu alte vorbe, în conflictul european născut, 
mergem alături de Rusia contra Austro-Ungariei, sau mergem cu 
aceasta, contra Rusiei? Fraţi de desrobit aveam şi la unii şi la cei 
Talţi. De sigur o grea dilemă, dar nimănui nu i-a trecut prin minte 
că alegând o cale de urmat, o făcea abandonând idealul cel alt. 
Nici unul din cei ce au pornit să libereze Transilvania nu s'a gân- 
dit că a renunţat la revendicarea Basarabiei. Era numai o chestie 
de oportunitate; în tot cazul ca să obţii ceva, trebuia să te hota 
raşti să mergi cu unul din doi. 

Cu cine trebuiă să mergem? 

Convingerea, nu numai a oamenilor noştri politici, dar a lu- 
mei întregi a fost şi încă se menţine, că sfârşitul acestui război va - 
fi sdrobirea Puterilor Centrale. Se poate să iasă alt-fel, dar opiniu- 
nea unanimă în omenire a fost aceasta. Pentru prima oară se în- 
trezărea, că zilele imperiului Austro-Ungar sunt numărate; era oare 
admisibil ca numai din cauza Basarabiei, să pierdem ocazia şi su 
nu profitim de moment şi să. desrobim ardelenii? N'ar fi fost o 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 217 


crimă ca tocmai Regatul român să ajute Austro-Ungaria să se în- 
tărească şi să scape de desastrul ce o ameninţa? De sigur; Basara- 
bia rămânea un ideal pentru când eram să fim o Românie mare. 
lată de ce e un gest urât şi ne patriotic când învinuim pe cei ce 
au lucrat pentru desrobirea Ardealului, că au fost trădători ai in- 
tereselor basarabene. A esit rău campania pentru nimicirea Aus- 
tro-Ungariei prin dezastrul revoluţiei ruse, să ne bucurăm că ma- 
car Basarabia printr'o cauză de fortä majoră, capătă o individua- 
litate românească, 
Acest lucru nu a priceput domnul. C. Stere.’ 


JOI 21 DECEMBRIE. 


Starea mea se menţine rea, nam părăsit casa. 

Am intrat in mare grijă cu scrisoarea ce am încredinţat lui 
lonică Pilat pentru Moldova; mi-e frică să nu-l fi perchizitionat si 
sa cadă in mâna nemților. De la internatii veniţi din Moldova s'au 
confiscat peste 10.000 de scrisori. Ce cruzime inutilă! Când atâtei 
familii au fust izolate un an de zile de toţi ai lor, când nici un mij- 
loc de a corespunde n'a fost posibil, cum poate crede mintea cui za, 
ca lumea, nu va încerca să profite de prima ocaziune să trimită o 
veste celor scumpi lor? Şi întru cât asta va strica războiului şi 
carnajului de pe front? Inteleg cenzurarea scrisorilor şi apoi să le 
dea drumul: ar fi ajutat, la © faptă umanitară. Ei bine nic asta nu 
se poate, iar mâine, vorba, d-lui Marghiloman, va trebui să-i iubiin 
lin suflet şi cu sinceritate. 

Co s'a petrecut cu guvernul de la Iaşi, aci nu sa putul afla 
nimic, deşi ceva trebue să se fi petrecut. 

D-1 C. C. Arion iar a fost pe frontul de la Focşani. De sigur 
că are un rol străveziu; ce ar putea căuta el acolo de cât să se în- 
fâlneascä cu vre-un delegat din Moldova în chestiunea tratativelor 
de pace? 

Foştii nostri aliați continuă în presa lor discuţia nenorocirei 
în care se sbate România. Ei încep a recunoaşte că a fost o gresalä 
intrarea noastră în räzboi, iar această greşală — după dânşii — ar 
îi a noastră, nu a celor ce ne-a vârât. Noroc că încă nu se scrie 
istoria. 

Pe fronturi mici atacuri. In Italia. presiunea ajutorului dat 
de francezi a început a fi simţit de austro-germani. Tocmai pentru 
că ei au avut mari succese în Italia în ultimul timp, n'ar trebui 
ca. micile înfrângeri să le facă sânge rău; ei bine, nu; succese ina- 
mice nu există nici odată pentru ei. Comunicatul de azi spune: 

„Capul de pod de la Zenson, a fost evacuat de trupele austria- 
ce, retrăgându-se peste Piave. (Aci atacă acum forte franceze). 
Dusmanul habar n'a avut că am evacuat pozifiunea, şi a continuat 
câte-va zile o bombardare zadarnică, după care au ocupat poziţiile 
părăsite“. 


www.dacoromanica.ro 


218 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
== 


Natural că e un succes al aliaţilor, de oare ce numai atacul 
lor puternic i-a scos din poziţie şi s-a silit să fugă parăsind un cap 
de pod şi retrecând înapoi, Piave. Dar e posibil să recunosti ina- 
micului o victorie? La ce ar mai servi atunci lăcomia cui-va? 


VINERI 22 DECEMBRIE. 


Cu febră m'am dus azi la doctor; el pretinde ca e resultatul 
norma] al tratamentului. 

Administratiunea militară ne anunţă disposijia că se primcesc 
la Poşta Centrală cărţi postale destinate numai militarilor din 
Moldova. Vestea 's'a răspândit cu iuţeală pretutindeni, 1ar la a- 
amiază Palaiul Poştelor a fost asediat de mii de persoane. Si de 
asta dată, ca si în trecut, cei ce spun că putem invata ceva de la, 
nemți s'au înşelat. Nu se primesc de cât cărp poştale deschise, or 


cărţi poştale cu marcă germana — singurile acceptate — nu se 
găsesc de vânzare de cât tot la Poşta Centrală şi la un singu 
ghiseu. ° 


Miile de oameni ce au veñit la Poştă să profite de prima oca- 
zie ce au de a comunica cu cei din Moldova, stau grămadă ca să 
poată parveni să ajungă să cumpere cărţile poştale. Odată obtinu- 
te, ele nu pot fi scrise în localul poştei, nu numai că e enormă a- 
glomeratia, dar acum nu mai este nici cu ce scrie, deci, toată lu- 
mea pleacă să scrie acasa sau prin cafenele, ca să revie să facă, 
din nou coadă la ghişeul unde trebuesc predate unui funcţionar. 
Pentru scrisorile interne se fixase deja de câte-va zile vre-o 30 de 
“cutii de scrisori ca publicul să se poată servi de ele, pentru ce nu 
s'a admis ca şi aceste scrisori sa se pună la cutie? Pierdea ceva 
cauza militară? 

Eu am avut însă noroc. Aveam acasa o carte postala, am scris-o 
către ai mei si am trimis-o de dimineaţă la poştă; cum ghiseul de 
primire a scrisorilor a fost degajat cât timp lumea abia cumpăra 
hârtia pe care să serie, scrisoarea mea a fost dată. Am spus ca am 
avut noroc, căci peste zi înghesuiala fiind prea mare, administra- 
ţia a suspendat măsura şi a încetat de a mai primi scrisori pentru 
Moldova. 

Pe zidurile oraşului am citit azi noi Ordonanţe de rechizitiuni. 
Ori cine posedă sârmă de ori ce fel, lucrată sau nelucrata, negustor 
sau simplu particular e obligat să o declare şi să o predea, koman- 
daturei. Toate imprejmuirile de sârmă trebuesc ridicate şi predate. 
In schimb se va plăti. 

Plata asia o cunoaştem, un preţ ridicol scris pe un bon cu care 
te trimite la Primăria Capitalei să ţi-l achite; Primaria îl verifica, 
iti da altul cu care să vii la Paştele calului. 

S'au rechiziţionat şi benzile de cauciuc de la biliarde. Biliar- 
dul, obiect de distracţie, nu este un păcat ea este atins, dar ori cum, 
e ridicol. Aci au ajuns? Câte biliarde sa fie în teritoriul ocupat? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 219 


O mie? Ce înseamnă suvita de cauciuc din jurul a o mie de mese? 
Cu toate acestea Ordonanţa prevede pedepse severe pentru cei ce 
nu se vor executa. Dar dacă ei nu au evitat o aşa măsură ridicolä 
asta înseamnă că au o nevoe extra ordinară de cauciuc; în acest 
caz, măsura nu se va limita numai la cauciucurile de la biliard, 
ci se va întinde şi la tocurile ghetelor şi galoşii publicului, cari 
netăgăduit ar da o cantitate mai simtitoure de cât cele 6 mie de 
biliarduri. 

Mâine trebue să se reia tratativele de la Brest-Litowsk. Din 
Rusia nici o stire preciză asupra situaţiei guvernului provizor. 
Intelegerea, cum era şi de prevăzut, n'a răspuns la propunerea de 
a veni la Brest-Litowsk. 


NU MAI SUNT OSTATIC CI PRIZONIER 
CIVIL POLITIC 


SÂMBATA 23 DECEMBRIE 


Svonuri necontrolabile spun că armistițiul de pe frontul ruso- 
român ar fi fost tlenunţat. Oficial nu se spune nimic, dar printr'un 
comunicat ce s'a trimis ziarelor azi, se anunţă publicul că plecarea, 
poştei cu corespondenţa pentru Moldova, se amână până la noi 
dispoziţiun. 

Sa fi facut oare guvernul de la Iasi nebunia de a se încrede 
în armata ucraniană? 

O măsură absolut vexatorie a fost luată de administraţia mi- 
litară, față. de populaţia ce ar avea nevoe să-și procure vase de bu- 
catărie. Toate prăvăliile de această natură au fost rechizitionate, 
iar märfurile proprite şi scoase din comerț. Se vor excepta cei ce 
vor dovedi komandaturii că şi-au predat vasele lor de aramă. Cum 
inajoritatea populaţiei nici n'a avut vase de aramă, riscă să nu 
mai poată înlocui vasele sparte. Lucruri mici dar vexatorii. 

Voind azi, mai mult de curiozitate, să ştiu cu un moment mai 
înainte care este situatiunea mea în urma armistițiului si a con- 
ventiunii după care ostaticii au fost eliberaţi, m'am prezentat la 
Central Politzei Stelle căpitanului Flckman, întovărăşit de un in- 
terpret. Cand a auzit numele meu şi înainte ca interpretul să des- 
chida gura, hauptmanul a spus: 

— Herr Cancicov trebue să. se întoarcă la Roşiorii de Vede. 
Congediul său medical expiră la 18 Ianuar stil nou, (notele mele 
sunt pe stil vechiu). Chiar astăzi am dat ordin la Artzt-Komanda- 
tur ca un medic să se prezinte la d-lui spre a-l examina şi a née 
referi dacă, congediul mai trebue prelungit sau nu, 

La observaţia, că credeam că situatiunea ‘mea sa clarificat 
odată cu cea a ostaticilor reintorsi din Bulgaria, în baza convenției 
încheiată, cu guvernul de la Iasi, mi s'a răspuns: 

— Dumneata nu eşti ostatic; ori, cu guvernul român n'am 
convenit să eliberăm decât pe ostatici. 


www.dacoromanica.ro 


220 - IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Şi cum am inzistat sa aflu, dacă nu sunt ostatic, atunci ce 
sunt? Mi sa răspuns: 

— Dumneata eşti „prizonier canil politic“, si rămâi prizonier 
până la terminarea războiului. 

A mai inzista ar fi fost să-l irit de prisos; poale in prejudiciul 
prelungirii congediului medical. Aşa are ardin. cu mine să ia mă- 
suri excepţionale; e cu ochi si cu sprâncene. 

Mă gândesc şi îmi frământ mintea să pricep ce e aceia „prizo- 
nier civil politic“ în deosebire de „ostatic“. Cu ce ocazie m'au a- 
restat pe mine? Intre toţi cei arestaţi mai e vre-unul în categoria 
mea? . 

Toţi, absolut toţi cei ce am fost arestaţi in Decembrie 1946 şi 
duşi la Imperial, au fost oameni politici şi multi cu situație pu- 
blică mult mai grea ca a mea, toți au fost declarati:ostatici, iar 
azi taţi eliberaţi în urma Conventiunii de la Iaşi. De prizonieri 
politici până azi n'am auzit. 

N'a fost przonier politic nici Ionica Pilat. nici Emil Petrescu, 

ici Costică Băicoianu, nici Rădulescu Motru, nici Virgil Dărăscu, 
nici chiar gazetarii de la Adevărul, nimeni, numat Cancicov. Elck- 
man, când i-am obiectat că toţi cei arestaţi pe consideraţii politice 
— nemärturisite — au fost ehberaţi, mi-a răspuns că nu e adevă- 
rat, că numai 85 au fost eliberaţi. i 

E adevărat că nu toţi cei arestaţi în timpul ocupaţiei au fost 
eliberați şi că nu toţi cei arestaţi au intrat în Convenţia de la Iasi; 
aşa n'a fost eliberat nici Take Policrat. nici Sever Moscuna, şi 
multi alţi, dar cari n'au fost ridicaţi ca ostatici, nici ca oameni 
politici, ci pentru vini vădite de cari îi acuzau; eu nu mă ocup 
dacă aceste acuzatiuni erau sau nu fondate, asta, e treaba lor, ceia 
ce constat e că sunt mentinuti arestaţi cu condamnatiuni sau or- 
donante motivate. Alţii au fost arestaţi ca excroci, ca spionai, ca 
oameni de afaceri urate; ei mereu au fost cercetati, interogati si 
tinuti prin închisori mai urdinare şi mulţi deportaţi. Au mai ares- 
tat pe Procurorul General Diaconescu şi pe Mişu Antonescu si îi 
fine si acum în închisori în Germania și nu-i vara în Convenţia 
de la Iasi pentru că nu i-a ridicat ca ostatici, ci le-au adus invinuiri 
precize. Aşa Procurorul General a îost acuzat că ar fi ameninţat 
pe cei ce dau sprijin nemților, cu reîntoarcerea guvernului de la 
aşi, fapt pentru care l'a considerat ca element periculos Guvernă- 
mântului de ocupaţie: iar pe Mişu Antonescu l-ar fi deportat ca 
fiind autorul contractului prin care Statul român se obliga în con- 
ditii grele pentru nemți, de a furniza Germaniei cereale, în tim- 
pul neutralității. Antonescu. ca bun român și priceput avocat, de 
sigur, că în interesul Statului, a făcut un contract sever; neam{ul 
acum Sa răzbunat si Va ridicat si îl menţine. Mie. nu mi-a adus 
până azi nici o învinuire, deşi d. Marghiloman mi-a mărturisit 
că dosarul meu e foarte voluminos la Cetral Politzei Stelle, şi sunt 
unul din „osfaticii“ de la Imperial. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 221 


In Februarie 1917, a apărut in Guzeia Bucureştilor un articol 
în care se spunea că germanii dezaprobă luarea de ostatici în răz- 
boi, că numai ruşii în Prusia orientală şi aliaţii din Apus au ridi- 
cat ostatici ca cei arestaţi la Imperial adecă noi, nu suntem ostatici, 
ci „deţinuţi politici suspecți si periculoşi armatei de ocupaţiune“. 
Imediat ca şi cum ar îi fost un răspuns la acest articol, s'a dat 
ordin de Guvernământul militar să ni se comunice oficial şi în 
scris care este adevărata noastră situaţie; de oare ce Guvernămân- 
tul s'a trezit a doua zi după articolul din Gazeta Bucureştilor cu 
fel de fe] de reclamaţii prin cari fie care căuta să se desculpe, că 
nu e un om periculos. 

In adevăr, cu data de 4 Februarie 1917 ni s'a înmânat celor 
mai mulți din arestatii de la Imperial, un act oficial cu numele. 
tie căruia din no: şi semnat de şeful Poliţiei mihtare. La timp, am 
vorbit de acest act, 

Am fost deci arestat ca ostatic, Toţi acei cari ca şi mine au 
primit un asemenea document, sunt azi eliberaţi în urma conven- 
tiei de la Jasi. Eu însă nu, pentru că eu asi fi „prizonier civil po- 
ditic“. 

Ce ura de câini au în contra mea e neexplicabil. Aţi văzut do- 
cumentul! , nam voe să cer nici o explicaţie. Era normal să 
nu mi se dea motivul arestării când eram considerat os/atic, nu- 
mai este normal azi când mi se schimbă calitatea. Atunci plăteam 
eu cu pielea mea cruzimile guvernului sau abuzurile lui Panai- 
tescu, Corbescu si Rafael; azi pentru cine mai plătesc? Cum as voi 
să văd şi eu dosarul acela asa de voluminos, să văd ce crimă ex- 
piez. E uşor să zici — ai fost takist, plăteşte; toţi takistii au fost 
eliberați. Eu pentru ce nu? 

E stampila ce mi-au înfierat-o pe frunte în ziua în care au 
intrat aci. „omul“ celui ce a târât România în război. Legenda 
aceasta nu mi se va ierta ori ce aşi face... 

Şi ce aşi putea să mai fac? Vai, de n'ar fi teribila boală ce mă 
roade, m'aş reîntoarce să suport exilul. Numai suferinţele fizice 
mă fac înca să mă sbat şi să mă umilesc. Voi merge mâine din 
nou Ja Marghiloman; el va pricepe nedreptatea ce mi se face? 
Mulţi m'au sfătuit să mă adresez reprezentantului Olandei în Bu- 
cureşti, să-i explic cazul şi să-i cer să intervie a mi se aplica con» 
venţia de la Iaşi; mă gândesc însă la un proverb românesc. — Pâ- 
nă la Dumnezeu, te fură sfinţii. — Până să capăt dreptate de la cei . 
de sus, imi voi înrăutăţi situaţia faţă de cei mici, faţă de poliţiştii 
de cari depinde situaţia mea. Nu va fi reclamatia mea pretextul 
de a fi dus într'un Jagăr din Germania? Voi consulta în această 
privință pe d-l Marghiloman. Pâna atunci aştept noua vizită me- 
dicală. Vizitele acestea sunt scandaloase. N'am o boală trecătoare, 
nici tifos, nici gripă, nici pneumonie ca să fiu examinat de afâtea 


1) Vezi Vol. J pag. 329. 


www.dacoromanica.ro 


222 1MPRESIUNE SI PĂRERI PERSONALE 
DEP = 


ori ca să vadă de mam însănătoşit. E o boală cronica, acută, gra- 
vă, înrăutăţită de mizeriile puşcăriei dar incurabilă; cu ea pot 
muri sau pat trai, depinde de trai şi de îngrijire; au spus-o toţi 
medicii lor militari ce m'au examinat, a spus- -o Dr. Rosknect, Dr. 
Bergher, Profesorul Dr. Ramsthedt de două ori, Dr. Adriani, Dr. 
Voli şi Dr. Lehman, care căpitan, care maior, care general. Pen- 
tru ce nevoia acum ca altul să mă examineze din nou? Ce e bas- 
mul acesta cu cocoşul roşu? Ce vor oamenii aceştia? Eu cred că 
aşteaptă întâmplarea ca odată, să se găsească un medic care să se 
înşele şi să le refereze că n'am nimic, ca să li se dezlege mâinile 
să mă poată tortura liberi, ca pe un om sanătos. E posibil ca în 
armata lor sa dau si peste un asa medic? Incă cred că nu e posibil, 
de aceia cu încredereil aştept pe cel nou şi noul sau raport, cre 
care se va Mai îngroşa dosarul mew de la komandatură. ’ 

Eu ‘ai-asi mai explica conduita aceasta dacă şefii de politie 
Sar schimba, cel nou nar sù ce ştia cel precedent, dar nu s'a, 
schimbat şeful poliţiei, Elkman de atâta vreme, cunoaşte cazul 
meu pe de rost, când ma vede she ce vreau. Atunci? 

Presa germană publica un ultimatum pe care Trotzki lar fi 
trimis guvernului român de la Iasi, prin care ameninţă România 
cu represalii pentru că s'a amestecat în afacerile revoluției ruseşti, 
făcând arestări de revoluționari în Moldova, de alt-fel dintre su- 
puşii români. Ultimatumul ar spune între altele şi aceasta: 

„Fiecare romin soldat, muncitor sau țăran, gaseşte in autor 
tatea sovietului rusesc, un sprijin înpotriva arbitrarului autorita- 
lilor reacționare româneşti”. 

Asta după revolutionarul Trotzki sar cl ema ca România se 
amestecă în treburile revoluţiei ruseşti. Curat pretenţia lupului 
din fabula, că oile din josul pârâului îi turbură apa pe care o bea 
el mai la deal. 

Nu e de mirat că am ajuns provincie rusească. D-rul Rakovshi 
publică acum sub semnătura sa în ziarele nemtesti de aci, istor’ 
cul cum armata rusă l'a liberat din închisoarea de la Iaşi în contra 
voinţei guvernului român, care neputincios, a trebuit să inghita 
umilirea. Cu toate acestea aud că guvernul de la Iaşi înca pretinde 
că România,-care şi-a dat cuvântul să lupte cu Rusia alături, nu-s 
poate călca angajamentul dintr'un sentiment de onoare. 

Sa le fie de bine, 


SARLATANISMUL NEMȚILOR LA BREST-LITOWSK 
DUMINICA 24 DECEMBRIE 


Cand spuneam zilele trecute ca germanii in tratativele lor de 
pace cu maximalistii rusi sunt de o patenta rea credinta nu ma 
ingelam. Toata vorbaria din Reischtag, toate propunerile de pace 
onorabilă şi răspunsurile ia propunerea papei pe tema fara ane- 
ziuni şi fără despăgubiri, era o simplă comedie pe care mai mult 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 223 


<a sigur Intelegerea a bănuii-a încă de la început. Frazele hipo: 
crite au găsit pe rusi în plină anarhie, guvernati de idealişti fără 
experienţa, cu o armată în plină revoltă, natural că le-a facut im- 
presiune şi au muşcat din mărul ce li s'a aruncat. Cursa i-a prins. 
Au venit de bună credinţă la Brest-Litowsk să semneze promisa 
pace onorabilă, cea fără anexiuni şi despăgubiri şi au cerut şi ei 
la rândul lor ca Puterile Centrale să evacueze teritoriile ruseşti o- 
cupate. La primul moment imens sgomot la Berlin: 

— Acceptăm. acceptăm propunerea rusească, trăiască Rusia 
democrata! Cumintenia ei va salva omenirea care va percepe acum 
avantajele unei păci onorabile! 

Cu tot acest sgomot destinat galeriei, comisiunea rusească s'a 
trezit cu un raspuns oficial german, cam complicat. Acceptarea, 
principiului de pace fară anexiuni nu sufere discuție, deci Rusia 
va trebui imediat să evacueze din Austria şi din Asia, teritoriile 
ocupate de armatele sale, pur şi simplu. Puterile Centrale cari ocup 
şi ele o imensă parte din Rusia, nu evacuiază de o cam dată nimic. 

Se straduesc delegaţii Kiilman şi Czernin să convingă pe bie- 
ţii ruşi că la mijloc nu e de cât o chestiune de procedură şi opor- 
tunitate, caci scopul final nu va suferi, pricipiul va rămâne ne ştir- 
bit „pace fără aneziuni“. Asta ar fi însuşi voinţa poporului ger- 
man nici un metru patrat din Rusia să nu fie anexat cu forţa 
armelor, dar nici Puterile Centrale ca propagatoare a drepturilor 
sfinte ale naţiunilor, nu vor să înăbuşe voinţa popoarelor cari sin- 
gure ar dori sa se anexeze de bună voe cui ar voi. Concluzia: Po- 
poarele ruseşti din teritoriile ocupate de armatele lor vor avea 
dreptul sa se pronunţe singure dacă vor să se anexeze la Germa- 
nia sau vor sa ramână autonome. In interval teritoriile ruseşti ră- 
mân sub ocupaţia militară germană. . 

Asemeni scamatorii diplomatice, iata in ce mediu se desfaşura 
le altfel: La Brest Litowsk delegații ruşi au fost excelent primiţi 
intr’o amestecatura de intimitate cu ofiţerii germani, cel puţin cu- 
rioasă. Sau jus imediat pe nişte betii monstre; au băut ei nemţii 
dar i a întrecut ruşii. In fumurile bebei de la bancheturile de onoa- 
re, ruşii cu toata ferbinteala alcoolului au simţit că au căzut într'o 
cursă şi au raspuns că primesc şi acest curios principiu şi acceptă 
ca poporul rus din teritoriile ocupate să dispue singur de soarta 
lui şi să se anexeze cui o vrea, dar în asemenea caz, aceste popoare 
să nu se gasească sub presiunea şi teroarea autorităţilor militare 
nici ruseşti, nici germane. 

Drept! Mai drept nici sa se putea. 

Ei bine, Puterile Centrale, adecă Germania, a raspuns cu ne- 
glijentä aparentă „numai asta nu se poale, în colo, tot ce voiţi“. 
Armatele aliate vor rămâne în teritoriile rusești până ce acele po- 
poare se vor pronunţa asupra soartei lor. 

Daca n'ar fi o groaznica tragedie, am trebui să râdem cu hohot, 


www.dacoromanica.ro 


224 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Ruşii desmeticifi de alcool, au propus o întrerupere a tratati- 
velor. Pretextul a fost găsit: Până la 5 Ianuarie s. n. să se dea timp 
Intelegerii de a profita $i ea de extraordinarele avantagii ale prô- 
punerei de pace onorabilă, să alerge toţi la Brest-Litowsk. Ridicolul 
s'a văzut; puterile Intelegerii i-a desconsiderat pur şi simplu ca pe 
nişte şarlatani de bâlciu. 

In acest repaos însă, ruşii s'au mai dezmetecit, au simţit bine 
cursa, ce li se întinde şi au încercat să 1a măsuri să scape. In ade- 
văr, înainte de a reveni la Brest-Litowsk, republica rusă a telegra: 
fiat Puterilor Centrale, următoarele noi propuneri: 

1) Tratativele de pace să fie continuate aiurea, de preferință 
într'o ţară neutră. 

2) Rusia pu poate cu nici un chip primi tratative de pace pe 
baza ‘hotärârei de a se menţine ocupaţia militară în timp ce se va 
cere popoarelor ei să se pronunţe asupra soartei lor. 

Faţă de această turnură neaşteptată, pacea s'a periclitat. 

In Reischtag, Cancelarul a răspuns propunerei ruseşti că cu 
nici un preţ nu acceptă strămutarea tratativelor de la Brest-Li- 
towsk, într'o ţară neutră; iar in ce priveşte evacuarea teritoriilor 
ocupate pe timpul plebiscitului, Germania se bizue să nu le eva 
cueze, pe baza puterii ei, pe dreptul ei consacrat, iar pentru gale- 
rie şi pentru ,,lealitatea ei“. 

De ce să se opue Germania cu atâta tenacitate la strămutarea 
tratativelor intr’un oraş neutru? E de regulă in trecutul istoric că 
după război pacea se închee într'o localitate neutră când ea n'a 
fost impusă prin sdrobirea adversarului. Când însuşi pretind o 
pace onorabilă fără învinşi şi fără învingători ar trebui să accepte 
o localitate în care nic: unul din delegaţi să nu se simptä sub te- 
roarea adversarului. La Brest-Litowsk cetate cucerită de germani, 
ruşii se găsese izolaţi şi absolut la discretia inamicului. Acest lu- 
eru târziu sa priceput la Petrograd. Ei propun azi Stockholm; un 
adversar ce n'are gânduri necinstite ar accepta; din opunerea in- 
dârjită a Cancelarului şi din aprobarea Reichstagului, se înțelege 
ce „alu“ era în mâna lor Brest-Lilow sk. 

In ce priveşte menţinerea, ocupaţiei teritoriilor rusești, Ger- 
mania nici mai mult, nici mai putn, ameninţa cu puterea ei. 
Presa lor cere respingerea propunerei ruseşti, vorbesc de presa gu- 
vernamentală, căci cea conservatoare e scandalizatä de umilirea 
Germaniei de a accepta victorioasă find, o pace fără anexiuni. E 
„un cerc vicios de şarlatani. Chestiunea ramâne a se vedea ce va 
zice poporu: yernan care de atâta vreme este ţinut cu vorba că 
sacrificiile ce face sunt pentru apărarea patriei de invazia duş 
mavă şi nu pentru anexiuni. 

iată de ce in fata. acestor imprejurări nu se poate sti ce se va 
întâmpla azi la Brest-Litowsk. 

Trotzki s'a anunțat că va veni personal ca să sustie în confe- 
rintä dezideratele Rusia 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 225 


Cancelarul german a mai declarat în pârlament că la Brest- 
Litowsk va imai apare şi reprezentanţii republicei ucrainiene, re- 
cunoscută forinal ca autonomia de guvernul din Petrograd. Pre- 
senta Ucrainei la tratative pare a fi dejucarea planurilor Intele- 
gerii care voia să facă cu această republică, ce avea aerul a le ră- 
mâne credincioasă, presiuni asupra guvernului maximalist din 
Petrograd ca să nu închee pacea separată, 

In chestiunea nea n'am putut vedea azi pe d. Marghiloman, 
şi cum intrim în sărbători, m'am decis ca să-i scriu. 

Jată scrisoarea ce Lam transis azi: 


6 Ianuarie 1918 (s. n.) 
„Stimate domn Marghiloman, 


„Când vam văzut ultima oară mi-aţi spus că cu vre-o 10 zile 
„înainte de a-mi expira congediul să vin pe la d-voastră şi să vă 
„dau şi certificatui.medicului meu curant. V'am căutat azi la ora 
+9 jum. dimineaţa şi mi sa spus că afi ieşit, şi cum acuma întrăm 
„în sărbători, nasi voi să vă deranjez venind în persoană, m'am 
„hotărât să vă reamintesc în scris promisiunea. 

„Vă alatur şa certificatul medical al doctorului Cealâc. Aşi voi 
„să obțin aceste două luni, căci cu venirea primăverii, va fi mai 
„uşor de suporiat exilul. 

„Vă mai comunic cu aceasta, că în urma îiberării tuturor jos- 
„tilor mei colegi dela Imperial am avut nerăbdarea de a-mi cu- 
„noaşte situația mea, fapt ce m'a determinat să mă prezint la Cen- 
ytral Politzei Stelle d-lui Hauptman Elckman. Mi s'a spus că eu 
„nu pol să fiu eliberat de oarece eu nu sunt ostatic. Uimit de 4 auzi 
„acest lucru pentru prima oară, am dorit să aflu ce sunt, şi mi s'a 
pipus: suntefi prizonier civil, politic. 

„Acum nu mai pricep nimic. Când am fost ridicaţi atâția 
„inşi dintre partizanii partidelor ce au dorit războiul, ca lonicä Pi- 
„lat, C. Băicoianu, Rădulescu-Motru, Emil Petrescu, Genera Stoica, 
„Titu Popovii, G. Malcoci, Fraţii Noica, Ion Iunescu, Fraţii Oro- 
„veanu etc. ni s'a spus — „pentru consideraţii politice“. Mai târziu, 
„pentru a ne închide calea petifilor si reclamatiilor de dezvinova- 
„lire, ni s'a înmânat un art cu data 4 Februar 19/7 prin care ni se 
„lămureşte situația. Vă alätur in original acest act, e exemplarul ce 
„mi s'a înmânat mie. Când toată lumea aceasta a fost deportată in 
„Bulgaria, mie, în urma a multiple rapoarte medicale germane mi 
„s'a făcut, cum ştiţi, o situație mai bună, am fost ținut in spital, in 
„casa mea, şi apoi în Roşiorii de Vede. Azi, toți ostaticii, acei oa- 
„„meni vinovaţi că s'au găsit în partide politice războinice, au fost 
„liberaţi, din ei unul singur nu se liberează, şi acela sunt eu. Pen- 
„tru aceasta e sufcient să-mi schimbe titulatura din „ostatic“, în 
„prizonier politic“. 

„Atunci, nu e adevărat ce s'a scris în actul public pe baza că- 

15 


www.dacoromanica.ro 


296 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


„ruia am stat un an închis fără să cer explicaţie de care este vina 
„mea. Am cel puțin acum dreptul să cer acest lucru ca să mă jus- 
„tific, căci nimic nu văd în trecutul vieţii mele, care să mă facă 
„mai răspunzător politiceşte faţă de germani, de cât toată lumea 
„care a fost liberală în baza convenției cu guvernul dela Iaşi. Toţi 
„mă sfätuesc să mă adresez imputernicitului Olandei, care ar re- 
„Drezenta aci controlul executäri acestei convenții; m'am gândit 
„că e mai prudeni şi mai românesc să cer sfatul d-tale. E posibil să 
„fie persecutat în aşa hal un om bolnav în starea mea, fără nici o 
„vină şi când guvernul român a liberat zecile de mii de internafi 
„străini? Trebue să fie cineva care să supravegheze executarea le- 
„ală a convenției dela laşi de către ambele părţi, căci nu aveau de 
„cât de a schimba titulatura tuturor celor 85 ostatici liberaţi, ca ei 
„să fie menţinuţi arestaţi. E posibil? Si cine este acest supraveghe- 
„lor? Să fie reprezentantul Olandei? Să fie Ministrul nostru de 
interne? 

„Vă rog a-mi da un sfat, căci e păcat de viaţa mea. 

„In chestia prelungirii congediului, d. Elckman mi-a spus ca 
„să nu fac petiție, că a dat ordin să fiu din nou examinat, şi că se 
„vin după rezultat la 16 Ianuarie. 

„Au ştiu ce za zice noul medic, nu îmi închipui să he mai 
„crud de cât cei 8 ce mau examinat până azi; însă, ca omul päfit 
pit este frică ca în ultimul moment să nu mai fie nimic de făcul, şi 
„fac apel din nou la bunătatea d-tale de a interveni, în cazul cel 
„mai rău, pentru prelungirea congediului medical. 

„Te tog a scuza lungimea scrisorii, dar ce vor să ştie dc asta, 
„cei ce sufăr? 

„Vă rog de asemenea a păstra originalul aci de ostatic, de oa- 
„rece e singurul act oficial ce am dela ei şi care poate îmi va mai 
servi. 

»Primiji vă rog nemarginiia mea recunoştinţă. 

= (ss) V. T. Cancicov 
fost deputat 


Să vedem ce va mai esi si de aci. Fapt este, că de unde aveam 
siguranța că voi scăpa de Roşiori acum am siguranţa că mă voi 
reintoarce. Am şi scris azi gazdei de a-mi încălzi şi pregăti odaia 
pentru 5 (18) lanuar. 


LUNI 25 DECEMBRIE. 


Serbăm Crăciunul tot după vechiul calendar, dar ce Crăciun ! 
Ne-a fost peste putinţă să facem să se deosibească ziua aceasta de 
cele alte zile. 

Dintr'o Ordonanţă apărută azi aflăm în fine de ce lumea n'are 
ce mânca în București, şi pentru ce nu avem combustibil ca să ne 
încălzim: ne-o spune d. Guvernator Von Tiilff: sunt proprietari şi 
arendasi de moşii cari în loc să stea la ţară, stau în Bucuresti şi 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 227 


scumpesc traiul, pe lângă că consumă alimentele şi combustibilul 
destinat altora cari n'au moşii. 

in consecinţă se ordonă ca toţi cei ce intră în categor.a aceasta 
să fie trimişi cu forța la ţară şi de unde n'au voe a veni în Capitală 
decât prin excepţie şi numai în lunile Ianuar si Februar. Agricul- 
torii vor fi consternati. Dacă măsura ar avea o justificare în nece- 
sitatea ca agricultorul să-şi supravegheze muncile, s'ar înţelege in- 
terzicerea de a părăsi moşia din Martie până in Noembrie; dar în 
timpul iernei e neexplicabilă, cu atât mai mult cu cât, conacurile 
multor moşii au fost distruse sau devastate; aceştia unde să se a- 
dăpostească? Şi numai pe motivul că la Bucureşti consumă ali- 
mentele destinate altora ? Dacă e aşa, atunci pentruce nu le per- 
mite să-şi aducă alimente dela moşie? Căci şi aci altă opreală, 
n'ai voe să aduci nimic dela ţară la oraş, ce ai la ţară să mănânci 
la țară. 

Primii azi instiintarea dela Artztkomandatur să mă prezint 
Joi 10 Ianuar st. n. d-lui dr. Volf pentfu a îi revăzut din nou. Dr. 
Volt este acel ce data trecută a referat că nu voi muri la Roşiorii de 
Vede. Kaportul doctorului Lehman era oare cum o dezavuare a 
acestei opiniuni, de aceia mi-e frică ca d-rul Volf să nu se ambitio- 
neze pe spinarea mea. 

Nici o ştire dela Brest-Litowsk. 


MARŢI 26 DECEMBRIE. 


Aflu dela un fost internat că Ionică Pilat inainte de a pleca în 
Moldova a rupt; toate scrisorile ce i le incredintasem să le ducă fa- 
miliilor noastre, de frică să nu fie perchizitionat, aşa că a distrus 
şi scrisvarea mea. Ce-i păsa lu: ce trece linia de despärtue, de ce ne 
doare pe noi. E uimitor egoismul acesta în împrejurările prin cari 
trecem. Printr'o favoare excepţională ce ti sa făcut tie, ai putinţa 
să aduci o mângâiere unui coleg de suferinţă; ai atâta bagaj, eşti 
om inteligent, n'ai putinţa de a ascunde bine câteva scrisori de fa- 
milie? N'ascunzi nici acte diplomatice, nici secrete de Stat, nici lu- 
cru de furat, pentruce frică? Pentrucă neamtul i-a cerut cuvântul 
de onoare că nu vor duce dincolo nici o scrisoare. Onoarea şi cu- 
vântul dat este încă în societatea de azi ceva, mai ales în timpurile 
normale, când ştii să uzezi de ele unde trebue. Dar în fata dusma- 
nului ce şi-a bătut joc de ea şi nu numai de ea, ci şi-a bătut joc de 
ceva mult mai sfânt decât onoarea, şi-a bătut, joc de cele mai ele- 
mentare principii ale dreptului ginţilor, te scobori moraliceşte când 
sfidând inamicul aduci compatriotului tău un serviciu de unani- 
mitate? Eu nu cred. Onoarea este o podoabă prețioasă când serveşte 
acţiuni bune, nu face două parale când acopere nelegiuirile. 

Frica explică acţiuni, dar nu le justifică, mai ales in lipsa de 
solidaritate cetäteneascä de cari am dat dovadă în ultimele eveni- 
mente. Eu regret mult ca am pierdut singura ocazie de a cores- 


www.dacoromanica.ro 


228 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


punde cu ai mei, căci pe carta postal’ ce sau obligat administraţia 
germană să o ducă, nu pun bază. 

Am mai făcut un demers azi, prin fuste, ca dr. Voli să fie de 
astă dată mai umanitar. Se zice că pe neamtul acesta nu-l moae de 
cât doamnele. ‘ 

Fiind sărbătoare n'am avut nici azi gazeta, asa ci din lumea 
mare nu ştiu nimic. 


INTELEGEREA ISE PRECIZEAZA TELURILE EI 
DE RĂZBOI 


MERCURI 27 DECEMBRIE. 


D. Al. Marghiloman pe care lam instiintat că dr. Volt m'a 
chemat la verificare, mi-a trimis azi următoarea scrisoare: 


9 Ianuarie 1918 
14 Sir. Mercur 


„sSlimaie domn Cancicov, 


„Am văzul pe dr. Volf. Chestiunea ce à se pune este 1nsidioasä: 

„Dacă înapoierea la Roşiori ar pune în pericol zilele prizo- 
„nierului ? 

„Cu toate acestea sper un rezultat favorabil. 

xin conversaţia mea cu doctorul am afirmat că medicul din 
»Rosgiori recunoaşte neputin{ja de a-ţi da acolo îngrijire cuvenită Mi 
„s'a răspuns că acela era un doctor român; dacă cumva este metic 
„german e bine să faci rectificarea în mintea doctorului Volf. 

Noroc bun. 
Sentimente amicale 
(ss) Atexandru Marghiloman 


In adevăr doctorul Voli se înşală, Lehman e medic militar 
german. Asa dar aceiaşi mentalitate menţin asupra mea — exil, nu- 
mai să nu mor acolo. Grea întrebare e sa pui cuva. Răspunsul d-lui 
Marghiloman mă întristează însă din alt punct de vedere; îi ceru- 
sem un sfat şi nu mi-l dă; îi cerusem o intervenţie de liberare pe 
baza Conventiunii dela Iasi şi nu-mi răspunde nici un cuvânt. O 
fi având si el dreptate, ce sunt eu pentru el? S'o fi aşteptat oare să 
fac gestul politic de a-i declara că părăsesc partidul în care am fost 
si intru în partidul lui? 

Nu cred; prea lam văzut om de inimă data trecută, totuşi cä- 
telusii, mi s'a spus că latră deja, asupra zborului meu. 

Doamna care mi-a promis să vorbească doctorului Volf, şi cure 
si ea la rândul ei e medic, mi-a trimis azi vorbă de încuraiare. Voi 
vedea mâine. 

Dacă din Moldova nu ne parvin veşti bune dela ai nostri, in 
schimb ne sosesc ştiri rele asupra situaţiei generale a ţării. De si- 
gur exagerarea are mare rol; aşa se spune că se dau lupte pe teri- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 229 


‘toriul nostru între trupele ucraniene disciplinate si cele ruse bol- 
sevice în anarhie, cum ar fi in Iasi şi Galaţi. Guvernul român a 
luat măsuri de siguranţă; acesle măsuri au fost considerate jigni- 
toare de guvernul dela Petrograd care a făcut o intervenție oficială. 
la Iasi. Socialiştii noştri sau pus sub scutul armatei ruseşti revol- 
tate, aşa că face zile grele guvernului Brătianu, care pe lângă toate, 
mai trebue acum să apere ţara şi de bolşevism. 

Se mai spune că regele Ferdinand ar fi cerut guvernului rus 
permisiunea să treacă pe teritoriul rus şi de acolo în străinătate, în 
Apus, în cazul când Rusia închee pace separată cu Puterile Cen- 
trale. Guvernul rus n'ar fi contra, dar să se stabilească in ţară 
neutră. 

Dela Brest-Litowsk nici o ştire; impresia. generală e că sau 
rupt. tratativele. ; 

In schimb, Lloyd George a vorbit şi a arătat in fine cari sunt 
azi felurile de război ale Intelegerei. Ele sunt foarte interesante şi 
se rezumă in următoarele: 

„Prima condiţie a guvernului englez şi a Aliaților săi este com- 
„Dlecta reconstituire a Belgiei, cu despăgubiri şi recunoaşterea 
„dreptului popoarelor. După asta, restabilirea Serbiei, a Muntene- 
„yrului, a teritoriilor ocupate din Franţa, Italia şi Romdnia; rom- 
»plecta retragere a armatelor străine din teritoriile ce ocupă şi re- 
„Dararea nedreptății cauzale. Acestea ar fi condiţiile fundamen- 
„tale pentru o pace durabilă. 

„Anglia are de gând să sprijine până la extrem democraţia 
»francezü în cererea ei de a à se repara nedreptatea din 1871. 

„Anglia e mândră să sprijine până la sfârşit, noua democraţie 
„rusă, alături de America, Franţa şi Italia, 

„Dacă însă actualii guvernanți ai Rusiei, vor proceda fără să fie 
„seamă de aliaţii ei, atunci aceştia nau nici un mijloc Je a înlătura 
„catastrofa ce va izbi cu siguranță Rusia. 

„Aliaţii cred că o Polonie care să cuprinde toate terituriile ade- 
»varat poloneze e absolut necesară pentru stabilirea Europei Apu- 
»sane, Distrugerea Germaniei sau a poporului german, n'a fost nici 
„odată felul nostru de resbel. 

yDesmembrarea Austro-Ungariei n'a facut parte din scopurile 
„de bazboi ale Angliei. 

„Naţionalităţile austro-ungare, trebuesc însă să obfie o auto- 
„nomie reală. 

„Și revendicările logice ale italienilor de a se uni cu conceta- 
„Jeni lor, trebuesc îndeplinite 

„Acelaş lucru şi pentru România. 

„Dacă aceste revendicări indreptdjite vor fi îndeplinite, atunci 
„Austro-Ungaria va deveni, o putere folositoare păcii şi libertăţii 
„Europei. Acum Austro-Ungaria e numai o uneltă a condamn2br- 
„lei autocraţii militare prusiene. 

„Anglia nu are nimic de obiectat contra menţinerei Turciei cu 


www.dacoromanica.ro 


230 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE : 


== 


„Constantinopol drept Capitală şi cu<o trecătoare neutralizată, dela 
„Marea Neayră, la'Marea Mediterană; dar Arabia, Armenia, Meso- 
„potamia, Siria şi Palestina pretind recunoaşterea raporturilor lor 
„naționale speciale. O conferință care să fie seamă de dorinţele şt 
„interesele indigenilor, trebue să hotărască de coloniile germane. 

„In fine trebue reparată nedreptatea cauzaiad prin violarea 
„dreptului popoarelor, iar Conferinţa de Pace nu trebue sd uite pe 
„marinarii englezi. 

„E lămurit că țările cari, dispun de materiale prime, la distri- 
„buire vor ține seamă în primul rând de amirii lor". 

Tar Primul Ministru englez termină cuvântul său asa: 

„Trebue făcută o încercare energică pentru găsirea unui méj- 
„loc de înlăturare a războiului. Anglia luptă pentru n pace dura- 
„bilă şi pentru aceasta trebuesc îndeplinite 3 condiţii. 

1) Trebue introdusă inviolabilitatea tractatelor; 

2) Convenjiunile teritoriale trebue să se întemeieze pe baza 
„dreptului popoarelor de a hotări singure de soarta lor, sau pe con- 
„siaţimântul popoarelor; 

»3) Trebue să se tindă la reducerea sarcinelor de armament 
„prin crearea unei organizaţii internaţionale şi reducerea probabi- 
nlitäjii de război“. 

Importanța acestor declaraţii stă în aprobarea lor unanimă în 
Anglia; iar în al doilea rând că ele vin în momentul când sa smuls 
Germaniei masca că vrea pace fără anexiuni. , 

| Se zice că socialiștii germani au convocat o mare conferința 
a lor. 


JOI 28 DECEMBRIE 


La ora 11 m'am prezentat la Artztkomandatur doctorului Volff. 
Doctorul se vede imediat că a fost influenţat în favoar2a mea. căci 
îmi vorbeşte cuviincios si cu un aer plictisit de rolul ce are in 
chestiunea mea. Nu m'a mai examinat, îşi reamintește cazul meu, 
îmi pune oare cari chestiuni, îi vorbesc de raportul doctorului 
maior Lehman pentru a-l scoate din eroarea despre care m;a făcut 
atent d. Marghiloman. Se scoală apoi de pe scaun, trere în faţa bi- 
roului lângă mine şi cu un gest degajat aşezându-se pe colţul bi- 
roului ca pe un scaun şi cu ambele mâini în buzunarele pantalo- 
nilor imi spune cu aerul de intimitate: 

— En bine, ştii, toate acestea sunt pentru că ai fost amicul 
domnului Take Ionescu ! 

Acest ton si gest familiar m'a incurajat la răspuns: 

— Am fost domnule doctor, nu prietenul şi amicul d-lui Take 
Ionescu — căci este o mare distantä între omul acesta si mine, ci 
am fost un partizan politic al lui; iar în trecutul indepirtat am 
fost secretar al lui în advocatură. In ţara noastră a fost o cinste de 
a lucra pe lângă d. Take Ionescu şi o cinste şi mai mare de a fi 
prieten al lui. Si este oare admisibil ca din toţi cei ce au fost par- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 231 


tizanii lui eu singur să plătesc cu libertatea şi viaţa meu? Toţi au 
fost eliberaţi, toţi ostaticii ridicaţi ca mine pe consideraţii politice, 
au fost eliberaţi, numai eu nu. 

Si d-voastră eu nu vă cer să-mi redafi libertatea, e. numai pu- 
tința să-mi caut sănătatea sdruncinatä din cauza şi cu ocazia cap- 
tivitățui. 

— Foarte bine; avizul meu va fi să vi se acorde o prelungire 
de congediu de încă 6 săptămâni. 

Mi-a dat de astă, dată mâna şi m'a congediat. 

Acum rămâne rolul Politaiului Central. Iluzii însă nu-mi mai 
fac. aşa că la 5 Ianuarie voi pleca; am scris gazdei să-mi încălzeas- 
că odaia. 

VYoală presa Intelegerii aprobă discursul ultim al lui Lloyd 
George, considerându-l ca un pas spre pace, 

La Paris se vinde în folosul Crucei roşii o broșură intitulată: 


„Une grande figure roumaine“ 
par 
Constantin Mavrodin 


Un premiu celui ce ar ghici cine poate fi azi o mare îigură 
românească, în plin dezastru al României. Ne-o spune autorul, e: 
„Le général [lesco“! 


Far& comentariu. | 

M. V.i.R., ne mai cere azi un sacrificiu. Sub grea ameninţare 
de pedeapsă cu amenzi şi închisoare, toţi acei ce mai au in posesia 
lor cai, sunt invitaţi de urgenţă să le tae cozile şi coama, iar părul 
bine clasat si aranjat în pachete să fie predat komandaturei, in 
schimbul unei plăţi. D. Ciurcu în ziarul său Agrarul, ca să mu se 
supere lumea pe nemți laudă această Ordonanţă de oarece acu vine 
iarna, iar iarna nefiind muşte calul se poate lipsi de coadă și coa- 
mă. Mă gândesc la Roşiorii de Vede unde Ordonanţa va trebui 
bine explicată. mai ales agenţilor ce au să bată toba, te trezesti că 
nu pricep cetățenii şi tae cozile cailor cu carne cu tot, căci Ordo- 
nanta nelămurind bine lucrurile, nu-şi pun ei mintea cu interpre- 
tare plutonierului Keller. 


UN UCAZ AL LUI LUPU COSTACHI 
VINERI 29 DECEMBRIE. 


Presa din Capitală continuă o campanie intensivă de calomnii 
şi insulte contra d-lui Take Ionescu. Populaţia românească e aţâ- 
tath contra lui, iar străinii inamici jubilează. Acum au mai desco- 
perit un interviev sau o scrisoare a lui. prin care şi-ar fi dat păre- 
rea că decât o pace cu Germania, preferă ca armata română să fie 
internată în Siberia. Cum am spus, asemeni afirmafiuni întărită ura 
populaţiei contra lui. Pe de altă parte, nu e ostaş german, ofițer 


www.dacoromanica.ro 


232 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


sau soldat care să nu incrunte sprincenele când aude numele lui. 
In aşa atmosferă. azi sau mâine komandatura va decide ca eu să 
mor la Roşiori sau să vieţuesc în Bucureşti. In balanta cu care mi 
se va cântări soarta, au pus deja o tară. 

Din Moldova au parvenit unele veşti triste de soarta urora din 
cunoscuti, asa, inginerul Cantemir s'ar îi sinucis, iar Ion Tanovicea- 
nu decanul facultăţei de drept din Bucuresti a murit in Rusia de 
tifos exantematic. A mai murit Gheorghe Vernescu fost coleg in 
Parlament. i : 

In Bucuresti se vântură ideia că Guvernământul ar avea de 
gand să instituie o autoritate militară de control care prin agenţii 
săi să supravegheze pe negustori. Excelentă măsură numai să o 
vedem aplicată si să nu se ceară iarăşi publicului să denunțe pe 
speculanti, Publicul plăteşte şi tace, mulţumit că gasește ceva 
chiar şi scump; ar trebui ca investigaţiile să fie făcute de oameni: 
anume insarGinafi numai aga sar mai stărpi bandiții de alimente. 

La laşi se spune că Ministerul de finanţe ar îi pus în circulaţie 
o monedă măruntă de hărtie. O măsură excelentă. Aci măsura a 
fust primită de presa nemţofilă ca o dovadă a mizeriei ce domneşte 
în Moldova, şi de halul finanţelor ţării. De ce? Dacă e o măsură 
mai inofensivă în finanţe si mai utilă publicului, e tocrnai moneda 
mărunta de hârtie. Dezastrul tinanciar al hârtiei monede nu-l va 
aduce bilefelul de 10 bani ci cel de 1000 lei al Băncei Generale. 
Pentru ce râde presa de cele câteva milioane de hârtie a 10 bani 
garantat de Statul român şi nu se scandalizează de miliardul, dacă 
n'o fi şi mai mult, emis de Banca Generală şi negarantat cu nimic? 

Aci în teritoriul ocupat a dispărut complet moneda măruntă 
absolut necesară populaţiei nevoigse, nu se găseşte o centimă, un 
gologan, nicăeri. Tot nichelul a dispărut. Eu cred că l'a strâns şi 
ridicat nemţii: ce ascunde populaţia e prea putin. La Banca Na- 
tionalä mi s'a spus că s'a găsit câteva sute de mii de lei în monedă 
de aramă a 2 parale, şi pe acelea le-au ridicat. Publicul sufere mult 
de lipsa monedei mici; nu e unitate mai mică de 25 bani. Orice 
fracțiune se plăteşte cu 25 bani. Cine are de plătit 30 hani sau 55 
bani, dă 50 sau 75 bani. Vânzătorul n'are nici odată rest. O cursă 
de tramvai costă 15 bani, dai 25 bani, aşa că Direcţia ia 15 centime 
și încasatorul 10 centime pentru el plus leafa. Un ziar costă 10 
bani; dacă vrei să-l citeşti dai 25 bani, aşa că mai mult încasează 
vânzătorul decât proprietarul ziarului. Am dat numai câteva exem- 
ple, lucrul e generalizat. In loc să se ia măsuri grabnice a se emite 
şi aci monedă mică, au luat o măsură şi mai neexplicabilu ca să 
nu zic stupidă. Regia Monopolurilor Statului, a dat un ordin ca 
debitantii săi să nu mai vândă publicului produsele sale dacă nu 
plăteşte cel putin una a treia din pret, în monedă de nichel. Si 
cun publicul vrea tutun, sare şi chibrituri se caută pe capete ni 
chelul. Cosecinta: cei ce au avut nichel, vinde piesa de 10 hani cu 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEL 233 


50 bani; o să ajungă şi un leu căci nu te poţi lipsi nici de sare, nici 
de chibrituri şi dacă n'ai nichel nu ţi se vinde. 

Cine o fi inventat şi asta? Si mai râde presa că la laşi guver- 
nul a tipărit monedă măruntă de hârtie? | 

Domnul Lupu Costachi, girantul Ministerului de interne, vä- 
zând că Primăria Capitalei a avut o reuşită deplină strângând 
pentru săraci ofrande de peste 100.000 lei cu ocazia Sfintelor Săr- 
bätori, sa decis să ajute si el pe refugiați şi prizonieri, cu cheta. 
Pentru ungurii, evreii, şi bulgarii reveniti dela internare, d-sa a 
deschis larg punga Statului. Am amintit la timp gestul acesta. Pen- 
tru români, cheta. Foarle frumos până aci. El însă nu face apel 
caritabil şi sentimental cum ar fi locul, ci dă pur şi simplu un 
ucaz, căci nu poate fi denumit altfel manifestul ce a publicat azi 
pe zidurile oraşului şi în gazete. 

Publicul este dator să dea imediat: haine, rufe, ghete, paltoane 
pentru refugiaţi şi pentru prizonieri. 

„Cine nu va da de voe bund, voi intra în casa lui gi îi not lua 
ce vot găsi”. 

Acest lucru nu l'a spus încă populaţiei nici Mackensen, 
nici Von Tülff, o spune'un român, un boer, un om re träeste de 
un an şi mai bine, în casa, în mobila, în garderoba, in pivnifa şi 
în camara de alimente a lui Mişu Marghiloman. 

Ce să mai dea populatiunea ? De patru ani piaţa fiind închisă 
din afară, moratoriu fiind proclamat de un an jumătate, toată lu- 
mea a trăit din ce a avut, ca îmbrăcăminte, rufärie şi încălțăminte. 
In interval însă i s'a cerut, de Crucea roşie română, de Ministrul 
de război Vintilă Brătianu, de poliţia românească si de rechizifi- 
unile germane. Populaţia a dat mereu paturi, plapume, saltele. 
rufărie şi îmbrăcăminte ; în ultima jurnătate de an. Crucea roşie 
a strâns mereu din casă în casă. Tot prisosul s'a dat deja, lumea 
toată trăeşte azi cu vechituri si le economiseşte de oare ce războiul 
poate să fie încă lung. iar piaţa, pentru asemeni obiecte e inabor- 
dabilä. Nu se poate cumpăra o camaşe cât de proastă fără 80 de lei, 
nici o pereche de ciorapi făra 20 de lei, iar un costum de haine 
fără 500 de lei. Se poate să ameninţi lumea ce nu-şi dă îmbrăcă- 
mintea, ei. că ai să i-o iej cu sila? Fäcut-a ceva girantul Ministe- 
rului de interne pentru a ne apăra dle speculanti ca să dăm ce avem 
vechi şi să luam lucru nou ? Intelegem să ne ceară bani ; asta da ; 
cu bani Guvernământul poate cumpăra tot ce îi trebuie, direct de 
la negustori, cu alte preţuri de cât cele ce ni se ia nouă. De ce nu 
o face ? Pentru că e cap de rus nu de boer român ; Ucazul e mai 
aproape de mentalitatea lui de cât o dreaptă judecată. Ucazul a- 
cesta însă va nemulfumi populaţia ; aplicarea lui va despera cetä- 
tenii şi ca nedreptate si ca ilegalitate. 

Incă nici o ştire de la Brest-Litowsk, ceiace nu poate fi un 
semn bun. 


www.dacoromanica.ro 


234 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


Pe frontul englez au reinceput luptele de artilerie si avant- 
posturi in aceleaşi poziţii unde s'au dat luptele si până acum. 

Din America însă, vine o ştire importantă. Preşedintele Wil- 
son a adresat congresului un mesagiu în care ca şi Primul minis- 
tru al Angliei specifică detaliat scopurile de război ale Intelege- 
rei fără cari pacea nu se poate încheia, 

După cum am rezumat programul englez, rezum şi programul 
american ; el ne interesează în cel mai înalt grad pe noi. Sunt încă 
naţiuni mari de la cari mai poate veni salvarea noastră. 

Iată-l: 

»Vroim o regulare nepărtinitoare a tuturor chestiunilor colo- 
„niale, ținându-se seamă în mod egal de interesele popoarelor res- 
„Dective precum şi de cererile îndreptățite ale guvernelor. 

„Evacuarea întregului teritoriu rus şi regularea tuturor ches- 
„tiunilor ce privesc Rusia în aşa fel în cât să i se garanteze cea 
„mai bună şi cea mai liberă conlucrare cu cele alte naţiuni din 
„lume, pentru ca să se asigure Rusiei independenţa în propria ei 
»dezvoliare politică şi naţională, apoi sincera şi amicala primire 
„În societatea naţiunilor libere, precum şi sprijinul de care are 
„nevoie Rusia în toate. 

„Evacuarea şi restaurarea helgiei fără îngrădirea suveranilăţei 
„sale. 

„Eliberarea întregului ieritoriu francez, restaurea părților o- 
»cupate şi repararea nedreptéfii făcută Franței la 1871 în chestia 
»Alsaciei-Lorenei. | 

„Rectificarea graniţelor Italiei, dupa linii nationale limpede 
„de recunoscut. 

„Popoarelor Austro-Ungariei, al căror loc între naţiuni îl do- 
„rim sprijinit şi asigurat, să li se acorde primul prilej pentru des- 
„voliarea autonomă. 

„Evacuarea României, Serbiei şi Muntenegrului, restaurarea 
„teritoriilor ocupate, acordarea unei eşiri libere si sigure la mare 
„„Serbiei. 

»Crearae de garanţii pentru independența politică şi econo- 
mică, şi integritatea teritorială a diverselor State balcanice. 

»„Părții Turceşti a imperiului otoman să à se garanteze folo- 
„sînța sigură a suveranităţii sale şi celor alte națiuni ce se uflă 
„sub dominatiunra otomană siguranța vieții şi prilejul pentru des- 
„voltarea autonomă. 

„Dardanelele să fie deschise, sub garanţii internaționale, pen- 
„ru vapoarele şi comerțul tuturor naţiunilor. 

„Crearea unui stat polonez independent. cu eşire liberă la 
«Mare, care să cuprindă teritoriile locuite in mod neindoelnic de 
„populaţia poloneză 

„Formarea unei alianțe generale a popoarelor, şi înainte de 
„toate, crearea de tractate pentru garanția reciprocă a independenţi: 
vst integritäfii teritoriale a statelor mari şi mici”, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 235 


Ca şi discursul Primului ministru englez Lloyd George, şi a- 
cest mesaj va avea un puternic răsunet în omenire; probabil că 
el se va reșimţi < în democraţia germană. Wilson în discurşul 
său, face elogii poporului german, cu care n'are nimic a împărţi, 
dar pe care îl crede victima partidelor militariste. 


SAMBATA 30 DECEMBRIE. 


Aflu azi că dintre foștii ostatici a mai fost reținut si neeliberat 
Tiberiu Axenti, fost deputat takist de Severin. Lui i se aduce acu- 
zatia că între 1914—1916 ar fi colindat Ardealul —el fiind de o- 
rigină ardeleană — si ar fi făcut propaganda printre români, pen- 
tru a nu lupta în räzhoi pentru Ungaria. Un fel de contraactiune a 
lui C. Stere, de sigur că cu mai puţină autoritate: Vinovat sau nu, 
în tot cazul e o învinuire preciză, iar neeliberarea justificată. 

Telegraful ne vesteşte că în fine s'a deschis Conferinţa de la 
Brest-Litowsk. De o cam dată ni se comunică numai cuvântările 
miniştrilor de externe ai Germaniei şi Austro-Ungariei, ambii de- 
legaţi ai statelor lor ; a sau opus formal că tratativele să fie stră- 
mutate aiurea de cât acolo unde au început; această opunere o 
justifică pe două consideratiuni. Mai întâi o consideraţie tecnică, 
cea a uşurării de comunicaţie cu guvernele Jor; al doilea, pentru 
a împiedeca influenţa franco-engleză ce sar putea exercita asupra 
delegatilor ruşi, într'o ţară neutră, 

Cum se vede acelaş cerc vicios. Ruşii spun, la Brest-Litowsk 
trăim sub presiunea d-voastră ; nemţii răspund, în oraş neutru 
nu merg de frica presiunii probabile, franco-engleze. Pentru a- 
cest probabil, rusul trebuie să accepte presiunea sigură a inami- 
cului. Răspunsul delegaţiei ruse încă nu s'a aflat. Au vorbit o zi 
întreagă delegaţii Ucraieinei. 

Nota zilei însă a dat-o un general german în numele coman- 
dantului său suprem: el a protestat energic, chiar brutal contra 
presei ruse care profitând de armistițiu a ponegrit armata germană 
și a răspândit pe frontul ei manifeste revoluţionare bolşevice, prin 
mijlocirea avantposturilor ruseşti. La această protestare s'au aso- 
ciat şi delegaţii militari ai celorlalte trei puteri aliate. Asta face să 
se străvadă, lupta între cele două tabere politice din patrie, cea 
civilă democrată şi cea conservatoare militaristä. Pe când cei în- 
tai împing la o pace mai mult sau mai putin onorabilă, fără a- 
nexiuni şi despăgubiri cel puţin când se adrează poporului, cei 
de al doilea împing la cuceriri şi la menţinerea tuturor teritorii- 
Jor ocupate. De aci şi purtarea lor la Brest-Litowsk ; delegaţia ci- 
vilă, diplomată si şireată, cu vorbe şi momeli vor să-i convingă 
pe ruşi să se sinucidă de bună voie —in propriul interes al natiei 
vusești ; cea militară isbeşte însă pe faţă, fără menajamente în slă- 
biciunea adversarului pe care nu uită de a-l trata ca pe un învins. 


www.dacoromanica.ro 


236 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


DUMINICĂ 31 DECEMBRIE. 


Suntem în ultima zi a nenorocitului an 1917. Ce ne va aduce 
anul ce vile, numai Dumnezeu ştie; asi putea să fiu prooroc zicând 
că mai rău nu are să fie, dar nu voesc, pentru că îmi aduc aminte 
de zicătoarea pe care am experimentat'o pe pielea mea,—,,fereasca 
Dumnezeu de mai rău”. 

Inchei anul cu sănătatea mea zdrobită ; deprimarea la care se 
mai adaogă marile mizerii ale traiului de toate zilele, îmi răsco- 
leste de câteva zile ideile cele mai stranii. Mă influenţează si ne- 
hotărîrea în care mă ţine poliţia militară ; deşi au trecut atâtea 
zile dela verificarea doctorului Volf, Central Politzei Stelle nu mi-a, 
adus încă la cunoştinţă hotărîrea. luată, care de sigur îmi va îi de- 
favorabilă. Sunt deci pregătit ca Vineri șă mă întorc la Roşiori. 

Din Moldova ni se anunţă că Parlamentul s'a deschis cu un 
mesaj care nu numai nu pomeneşte de armistițiu, dar din contra, 
vorbeşte de „Victoria finală”. Presa de aci jubilează că cu această 
ocazie d-l Take Ionescu ar fi fost insultat în Cameră şi căi s'a stri- 
gat „Jos fugarul irădător“, aluzie la demisia din guvern califi- 
cată ca o fugă de răspundere. Tot ovreasii de aci mai ştiu că regele 
Ferdinand ca să-i dejoace planurile, i-ar fi respins demisia, ca: 
să-l tie în țară färä voia lui. Câte vorbe., atâtea gogoşi stupide. 

Pentru cine o fi scriind ziarele acestea ? 

Dela Brest-Litowsk se anunţă că în fine, Trotzki, delegatul 
rus a acceptat să nu mai iziste asupra propunerei de a se schirnba 
sediul tratativelor ; aceasta ca să dovedească că Rusia vrea în a- 
devăr pacea pentru care guvernul său sa angajat. 

Ce se petrece la Brest-Litowsk este oglinda fidel& a anarhiei 
de care e cuprinsă Rusia. Un haos, pe urinele imperiului prabusit 
nu se ridică nimic care să se asemenea cu noţiunea de Stat. To- 
tuşi Futerile Centrale Stale. monarhice şi de ordine, continuă să 
stea de vorbă şi a traia ca dela Stat la Stat cu nişte oameni, cari 
nici ei nu ştiu preciz pe cine reprezintă. Ucraina, proclamată si 
ea republică independentă, a venit si ea în congres ca Stat, si tigd- 
dueste Jus Trotzki calitatea de a reprezenta republica Rusiei Nici 
Trotzki. nici Puterile Centrale nu s'au emoţionat, au acceptat U- 
craina ca &lai independent. Trotzhi însă pretinde că el reprezintă 
restul Rusiei: — minus Ucraina. Dacă este aşa, atunci mâine 
va veni Polonia, Finlanda, Lituania, Curlanda, Estlanda, Caucasul, 
Siberia Pasarabia şi vor tine acelaşi limbaj, căci în virtutea ace- 
leaşi forte ,revolufia” fiecare sa proclamat, republică indepen- 
dentă, ca şi Ucraina. Atunci cu cine {rattazä azi Puterile Cen- 
trale ? Pe cine reprezenită azi cu adevărat Trotzki? Intrebarea, 
are cu atât mai mult rost cu cât el a recunoscut formal că nu poate 
reprezinta Ucraina. Ce soartă va avea Pacea incheiată cu o Rusie 
astiel reprezentată ? Si crede oare cineva că Germania şi Austria. 
nu-şi dau socoteala de situaţie? E pur şi simplu oportunism; pro- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 237 


fită de anarhie spre a dezbina Rusia, a o slăbi şi a o distruge prin 
neputinfa de a se mai reface. In interval, vor anexa tot ce vor voi, 
vor avea froniul oriental degarnisit şi liber de orice pericol, isi 
vor aduna de astă dată toate forțele în Apus, unde speră într'o 
victorie sigură şi repede. Vor vedea apoi, ce este cu Rusia. In aş- 
teptare Rusia se mistuie în incendiu ce a cuprinso. Guvernul bol- 
şevic a anulat întreaga datoriie publică a vechiului imperiu. Toate 
efectele contra Statului au fost declarate nule dacă se găsesc în 
mâinile străinilor; iar dacă se găsesc in mâna ruşilor, ele se res- 
pectă în mâna fiecărui posesor până la un maximum de 10.000 
ruble, restul este anulat. | 

Acest dezastru financiar a} Rusiei, revarsă falimentul în toate 
Statele ce au împrumutat-o. Vre-o sută de miliarde, reprezentau 
economiile populaţiei din ţările amice şi aliate altă dată, date cu 
încredere ca împrumut unui mare şi bogat imperiu. Regimul u- 
topiei, al comunismului, visat până azi numai de descreerafi, este 
în plin apogeu în imperiul țarilor. O speranţă ne rămâne ca spec- 
tatori, că viziunea aceasta va fi de scurtă durată Cine a citit re- 
volutia mare franceză în frământările ei de zece ani, isi dă soco- 
teala că nebunia plăteşte scump dar nu înfrânze dreapta judecată. 


www.dacoromanica.ro 


1918 


1 lanuarie — 31 Decembrie 


www.dacoromanica.ro 


1918 


UN CADOU DE ANUL NOU 
LUNI 1 IANUARIE. 


Sunt ani de când eu nam mai primit cadouri de ziua anulu: 
nou. Azi, încă de dimineaţă am primit un cadou dela nemți. Un sol- 
dat îmi aduce înşhințarea d-lui Hauptman Elckman că mi se a- 
cordă o prelungire de concediu până la 5 (18) Martie, adică o pre- 
lungire de 2 luni de zile. Nu mă aşteptam. M'am asigurat acum 
că nu voiu mai ierna la Roşiori; la 18 Martie chiar după stil nou 
e început de primăvară şi voiu putea mai cu uşurinţă suporta 
continuarea exilului sub regim militar; şi apoi e şi speranţe că: 
în două luni de zile, de azi încolo să se mai schimbe şi situatiunele. 

Noul an nu se anunţă cu mari speranţe. In Moldova stă pe 
punctul de izbucnire un conflict inevitabil între armata rusă maxi- 
malistă, comunistă, cea care a părăsit frontul şi care rătăcind prin 
ţară pustieşte şi incendiază satele, şi între, armata română rămasă 
disciplinalä si care îşi apără satele şi căminurile de urgia aliaţilor. 

Presa din Bucureşti jubilează. D. C. Stere dela Lumina, n'a 
simţit în viata lui satisfacţie mai mare ca acum când scrie zilnic: 
» Bravo! ruşi afi vrut, îi aveţi pe ruşi“ 

Imprejurarea că Camera Deputaţilor s'a deschis în laşi e un 
indiciu că siguranţa publică acolo este mai mare de cum ne-o des- 
criu nemţii şi gazetarii de aci. 

Pe fronturi hartueli fără însemnătate. La Berlin se tine un 
consiliu de Coroană, la care se vor aduna şi căpeteniile militare. 
ceiace nu pare a fi un răspuns pașnic la nota lui Wilson şi Lloyd 
George. 


MARTI 2 IANUARIE. 


Căpitanul Cristide îmi trimite o scrisoare din Krefeld, lagărul 
de prizonieri din Germania unde a fost dus el. Scrisoarea a făcut 
parcursul în două luni de zile. El nu se plânge de o viaţă prea 


16 


www.dacoromanica.ro 


242 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


PP = 


grea, de altfel nici n'ar putea scrie adevărul prin cenzura lagărului 
şi chiar a nemtilor de aci. Am intâlnit azi pe Virgil Dărăscu; până 
şi el a fost liberat, deşi nemţii îi reproşa campania ziarului Uni- 
versul. El mi-a comunicat că intr’o conversaţie ce a avut cu d. 
Marghiloman, acesta a recunoscut că cel ce a dat nemților listele 
de ostatici buni de luat, a fost d. Lupu Costachi. Si când îmi amin- 
tesc că a fost o vreme când toată nădejdea noastră se punea în 
promisiunile acestui domn, date sotiilor’noastre ce îi solicitau 
sprijinul de liberare! De altfel noi bănuiam; Rădulescu-Motru îmi 
povestise că astă vară Căpitanul Elckman facândule o vizită la Să- 
veni a mărturisit internatilor în mod public că listele de ostatici 
deşi au fost întocmite de oamenii lor de încredere, au fost, înainte 
de a fi executate, supuse spre verificare persoanelor competinte ro- 
mâne, aşa că cei nedreptăţiţi nu se pot plânge contra poliţiei ger- 
mane. Cine puteau fi persoanele competinte române, dacă nu Lupu 
Costachi, Tigara Samurcaş, sau Primarul Capitalei? 
Ce ruşine | 


COMEDIA DE LA BREST-LITOWSK 
MERCURI 3 IANUARIE. 


„Se stinge neamul în Moldova“ e strigătul de azi a d-lui Stere. 
Reproducând o statistică pe care spune că a găsit-o în ziarul 
L'Independence Roumaine dela 23 Noembrie, d. Stere trage con- 
cluzia de mai sus. In adevăr in Ianuar-Martie 1917 după această 
statistică, au fost în comunile urbane ale României neocupate 3774 
naşteri şi 14127 decese. 

E în adevăr o mare nenorocire pentru ţară. 

Dar de ce nu sa luat şi statistica Bucureştiului? Pentru că 
Bucureştiul este raiul şi fericirea pe pământ de când ne-a ocupat 
duşmanul, iar în Moldova este iadul pe pământ, de când s'au re- 
tras acolo Brătianu şi Take Ionescu. Cum se putea demonstra mi- 
zeria din Moldova mai bine decât cu această statistică? Cu toate 
acestea, aci în Capitala zilnic citim rubrica Stării Civile din ziare, 
In 3 zile avem 12—15 naşteri şi 80—100 decese; i-a adunat d. Stere 
pe aceştia ca să vadă cât fac 3 luni de zile? Dacă nu i-a adunat sa 
facă bine să-i adune şi atunci concluzia să fie una pentru tara 
întreaga „piere neamul!“ Si aci şi dincolo, din cauza mizeriei 
războiului omenirei ce ne-a adus la foametea şi la lipsurile pe cari 
firea nu le poate suporta şi omul moare. 

Comedia dela Brest-Litowsk se joaca in actul al II-lea, Azi 
ne-au parvenit ştiri noi. Impresia mea este cea a doi bandiți rafi- 
nati, îmbrăcaţi în frac şi mănuși albe ce discută întrun salon 
Juxos, cu limbajul cel mai elegant, o escrocherie „en grand“. Fie- 
eare e convins că ceiace spune e o acţiune rea, infamă, dar o po- 
leesc de asa fel ca azistentii indiscreti ce-i ascultă să aibă impresiu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 243 


nea, că sunt oameni ai cinstei. Si Külman si Czernin si Trotzki 
sunt convinşi fiecare în parte că ceiace tratează e o infamie ce nu 
se poate mărturisi, de oarece poporul rus a primit să trateze pacea 
pe principiul „fără aneziuni“ iar reprezentanța Puterilor Centrale 
a venit la fratative cu ideia de a nu le scăpa din mână nici un 
metru pătrat din teritoriul cucerit. 

Atunci pe cine înşeală oamenii aceştia? 

Neamţul zice: accept pacea fără anextuni, aceasta e idealul 
Puterilor Centrale, dar dăm dreptul tuturor popoarelor ruseşti din 
ieritoriile ce am ocupal să se pronunţe singure de vor să se anexeze 
de bună voe nouă sau să rămână ruseşti. 

Rusul, natural că protestează, dar cum el a venit hotărît pen- 
tru pace că n'are altă soluţie, primeşte principiul, dar vrea să mai 
salveze ceva el zice: aceste popoare să se pronunțe asupra soartei 
lor când veți părăsi d-voastră teritoriile lor şi vă veţi retrage ar. 
mata, 

Neamţul nu vrea să audă de aşa ceva; mai mult chiar, el este 
de părere că nici plebiscit nu mai e necesar, de oarece deja acele 
populaţii sau şi pronunţat că vor să se anexeze Germaniei. lată 
în adevăr propriele cuvinte ale lui Külman: 


„Afirm, că în exercitarea acestui drept de suveranitate, in 
partea de teritoriu ocupat de noi, reprezentanţii corporajiilor împu- 
ternicite de fapt de popoarele respective şi-au exercitat astfel drep- 
tul lor de suveranatate în senzul separaţiei de Rusia, în cât terito- 
riile acestea nu mai pot fi considerate ca făcând parte din Statul 
rus. „Scurt! '“ 

Rusul nici nu vrea să audă de aşa ceva. El a început deja să 
bänuiascä reaua credinţă a nemților de aceia le-a cerut ca propu- 
nerile să nu mai fie anunţate numai verbal ci să fie redactate si 
precizate în scris; le va cunoaşte toată lumea. Delegaţia Puterilor 
Centrale refuză categoric a face vre-o propunere scrisă. Ruşii in 
schimb le-au prezentat, scrise pe ale lor. Ii pretind că faţă cu in- 
dependenţa ce dânşii o acordă tuturor Statelor şi popoarelor lor 
de a dispune liber după război de soarta lor. Austro-Ungaria şi 
Germania să le declare: „Că în ce îi priveşte pe ei, n'au nici o pre- 
tenfie de încorporare a acestor ținuturi ce au fdcut parte din impe- 
riul rus şi azi ocupate de armatele Germaniei si Austriei, cât şi în 
ce priveşte asa numilele rectificäri de granite în dauna acestor fi- 
nuturi“. 

Delegaţia rusa cere în această privinţă o declaraţie categorică. 
„A urmat atunci partea cea mai bufă a comediei. Pe când cei doi 
miniştri de externe păreau a fi uimifi de încăpăţânarea ruşilor de 
a nu pricepe cu câtă dragoste Berlinul şi Viena vor o pace onora- 
bilă şi fără anexiuni, şi le mai cere şi declaraţii scrise, se scoală un 
general german Hofman şi unde începe de sus la ruşi. Mai întâi 
el protestează energic contra îndrăznelii delegaților ruşi de a-şi da 


www.dacoromanica.ro 


244 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSUNALE 


aerul că vor să dicteze pacea şi conduita ei. 

— „Ce, uitaţi că sunte[i învinşi şi că ținem genunchiul pe gru- 
mazul vostru? Si mai la urma urmei cine sunteţi d-voastră, guvern 
sunteţi sau ce altă comedie? Pe cine reprezentaţi, aci? Ce adică, 
pentru că v'afi însuşit singuwri drepturi şi afi uzurpat puterea şi 
forța ca să impilafi poporul rus, profitând de anarhie credeţi că o 
să ne speriaţi pe noi? Ce ne cereji nouă libertate, drepturi şi să re- 
tragem armata, dar voi aşa afi fdcut în tara voastră cu celelalte po- 
poare? Ce, asa afi procedat cu Ucraina? Aș aji procedat la Minsk 
cu ruşii albi? Ce, ah aplicat dreptul popoarelor sau t-afi luat în mi- 
traliere? Există în Rusia azi un om care să aibă dreptul de a gândi 
altfel de cum gândiţi d-voastă? N'aţi hotărît că oricine e burghez e 
trădător? Declar în numele Comandamentului Suprem al armatei 
germane că respingem, orice evacuare a Kurlandei, Lituaniei, Po- 
loniei, Rigei şi a insulelor din golful Riga“. 

Faţă cu această ieşire care a rupt masca diplomaților, Confe- 
rința s'a întrerupt pentru ca fiecare să ceară instrucţiunile ce tre- 
buesc de urmat. 

In urma acestui succes diplomatic german, la Bucureşti au 
sosit două telegrame. 

a) „Brest-Litowsk“. Cu toate deosebirile foarte mari ce există 
în concepțiile ambelor părți cari tratează, sa puiut stabili în câte- 
va puncte oare care apropieri. 

b) „Berlin“. Secretarului de Stat dr. Von Külman nu i Sa dat 
noi instrucțiuni, trebueşte in mod hotărît să se pue capăt încercă- 
rilor de tărăgănire ale ruşilor la Brest-Litowsk. 

In aşa împrejurări pacea în Orient devine iar un ideal al 
viitorului. 

La Paris, Cailleaux a fost arestat şi depus în închisoarea Sante. 


NOUĂ ȘI GREA AMENINŢARE PENTRU 
POPULAŢIA CIVILĂ 


JOI 4 IANUARIE. 2 


Domnul Feldmaresal Mackensen ne-a procurat azi o nepläcuta 
surpriză. A dat ordin să se aducă la cunoştinţa populatiunei civile 
din teritoriul ocupat, o amenințare nouă de represalii pe care ar îi 
trimis'o generalului Presan, generalisimul armatei române din 
Moldova. Bazat pe denuntärile făcute de doi internați nemți re- 
întorşi din Moldova, că prizonierii militari germani, în mod spe- 
cial, ar fi torturați în lagărul dela Sipote, din ordinul guvernului 
român; că au murit peste 80 la sută din prizonieri, graţie bolilor şi 
tratamentului la care au fost expuşi; că sunt ţinuţi în bordee de 
pământ câte 300 inşi la un loc; că mor de foame şi de boli; că zac 
cadavrele prizonierilor pe afară si prin latrine, când strâng cada- 
vrele să le îngroape, îngroăpă şi bolnavii cari încă n'au murit. In 
rezumat: o grozäviel 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 245 


A putut oare Feldmaresalul crede sincer asemenea infamie din 
partea foştilor internaţi chiar când acei doi indivizi ar jura? Eu 
nu cred; nu se poate pune bază pe acele mărturii mai întâi pentru 
că internatii civili n'au avut contact cu prizonierii militari. Intele- 
geam să vorbească de mizeriile lor, dar să vorbească de situaţia 
şi traiul unor oameni pe cari nu i-au văzut cu ochii lor, asta nu e 
admisibil. Pe asemeni zvonuri din auzite, totuşi Feldmaresalul 
Mackensen se întemeiază când cere generalisimului Presan, o an- 
chetă şi îmbunătăţirea situaţiei prizonierilor militari, adăogând 
„In cazul când Comandamentul suprem va refuza aceasta rercetare 
şi nu i se va garanta în modul cel mai larg un tratament civilizat 
al prizonierilor de război, germani din Moldova, mă voiu vedea 
silit spre regretul meu, să dispun cele mai aspre represalii fală de 
populafiunea teritoriului ocupat“. 

Ori care ar fi tratamentul soldaţilor germani căzuţi prizonieri 
în mâna armatei române, e nedrept, e neuman, contrar dreptului 
ginţilor şi a tuturor conventiunilor internationale, ca represaliile să. 
le exerciti asupra populatiunei civile paşnice şi fără apărare. Au 
în mâinile lor, spun ei, 100.000 soldați români prizonieri din luptă, 
represaliile pentru tratamentul rău al prizonierilor să le facă asu- 
pra acestor militari, asa au facut, asa fac toate popoarele ce se răz- 
boese. Când francezii au fost acuzaţi că {in prizonieri germani în 
zona de luptă expuşi focului, germanii au făcut represalii, au adus 
si ei în zona de luptă, nu populaţie civilă, ci soldaţi prizonieri 
francezi, 

După părerea. mea lucrul este araniat în mod expres. 

Ne amintim că soarta internatilor duşi în Moldova a fost aran- 
jatä detinitiv tot aşa. Au luat cei 100 de ostatici, civili de conside- 
raţie; guvernul român a primit ca pentru salvarea ostaticilor să eli- 
bereze zecile de mii de internaţi din Moldova. Au avut cu asta un 
succes. Mai rămăsese prizonierii militari; soarta lor nu poate fi 
bună, dacă ar fi nemţii trataţi nu mai rău de cum vedem noi tra- 
taţi zilnic, pe prizonierii români si ruși din Capitală, încă ar fi gro- 
zav pentru ei. Convoiurle de corvezi ce trec zilnic pela mine spre 
Tonola şi Saint-Fréres, două lagăre de pe şoseaua Bonaparte, oa- 
meni absolut goi, murdari, galbeni de nemâncare târându-se abia 
de ohoseală, nu pot fi concepute de un militar german pentru ca- 
marazii Jor. Cu toate acestea ei nu pot cere decât reciprocitale, nu 
tratament civilizat, pentrucă cum spun, românii şi rușii nu pri- 
mesc în Capitală un asemenea tratament. 

Ca să nu li se răspundă reciprocitate ei o iau înainte, ameninţă 
iar cu represalii asupra, populaţiei civile. E un teren pe care, gu- 
vernul român nu poate primi lupta, 4 milioane de suflete suntem 
în mâinile lor. Deci din nou ostatici, din nou cruzimi inutile cari 
vor determina guvernul român să accepte orice. Soarta prizonieri- 
lor germani pare asigurată. Pentru asta a trebuit ca doi indivizi 
să provoace incidentul. 


www.dacoromanica.ro 


246 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Impresia produsă în populaţie a fost mare; grija şi teama & 
intrat din nou în fiecare famihe. Se aşteaptă începutul din mo- 
ment în moment. 

Tigara Samurcas a demisionat din postul de Prefect al poli- 
tiei. Se zice că din cauza unui conflict ivit cu ocazia administra- 
fiei averei regelui Ferdinand. 

Azi fäcui o imprudenfä care poate avea pentru mine conse- 
cinte grave. Profitând de concediu m'am dus la Tribunal să pledez 
un proces al Soc de asigurări „Generala“. Un proces din cele mai 
delicate azi. Când armata germană a ocupat Roşiorii de Vede, a 
fost ucisă dela ferestre o patrulă de câţiva ulani. Când mai târziu 
au sosit forţe mari şi oraşul a rămas definitiv in mâna lor, au con- 
damnat comuna la o amendă de 500.000 lei, au luat ostatici, iar pe 
deasupra au devastät centrul negustoresc si au dat foc caselor din 
partea, de unde s'a tras asupra patrulei. 

Populaţia a fost oprită să dea ajutor incendiului ca să fie stins, 
iar casele cu prăvăliile au ars. Câţiva din acești negustori ce le-au 
un proces al Soc. de asigurări „Generala“. Un proces din cele mai 
despăgubire, Societatea reiuză de a plăti de oarece ea n'a asigurat 
riscul de război şi invaziune. Cine va face dovada împrejurărilor 
extraordinare în care parte din târg a ars? „Generala; deci eu. 
Foarte greu, nimeni nu are curajul de a veni să mărturisească că 
nemţii au dat foc oraşului, deși la Roşiori mi-a mărturisit faptul 
ca adevărat, toată lumea. E un proces ce n'ar trebui judecat acum, 
totuşi adversarii profită de situaţia noastră. Ca Tribunalul să pri- 
ceapă ce greu ne vine azi, am spus unele lucruri, ce reeşeau din 
actele din dosar care dădeau impresia, fără a o afirma noi, că sol- 
datii germani au dat foc târgului. Nu ştiu ce va face Tribunalul, 
însă plecând dela Palatul Justiţiei, m'am gândit că am făcut o im- 
prudenţă să mă prezint în acest proces. Dacă un individ din cei 
interesaţi s'ar duce la Poliţia germană si ar spune: 

— „Uite d. Cancicov, internat la Roşiori, profitând de concediul 
ve i-ati dat, sa dus la Tribunal şi a afirmat că d-voastră ati jefuit, 
şi ati dat foc oraşului cu ocazia ocupaţiei. 

N'ar fi suficient ca. în 24 ore să mă svârle cine ştie unde? De 
sigur. Justificare, dovezi, martori, ar fi de prisos, deşi alături de 
mine pleda şi C. C. Arion. 

Mare imprudentä; mai ales eu care până azi mă sprijineam pe 
faptul că faptele mele nu le-au dat nici o îndreptăţire de a mă trata 
cum mă tratează. 

Toată seara am fost cu grija că în ziuă voiu fi arestat şi dus 
la Cercul Militar. 

Celor de acasă nu le-am spus nimic, căci mi-aş aprinde pae 
n cap. 

Trotzki a comunicat conferinţei dela Brest-Litowsk că a fost 

nevoit să aresteze la Petersburg legatiunea română, in cap cu mi- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 247 


nistrul Diamandi, ca represalii contra guvernului român care ar fi 
arestat un grup de maximalişti în Moldova. Cu asta se pune vâri 
alianţei noastre cu Rusia. Cine va reflecta azi cu drept cuvânt: Ro- 
mânia este în armistițiu cu inamicul si în răzobi cu aliatul. 

Pe teatrul adevăratului război linişte absolută. 


UN MANIFEST BOLŞEVIC ÎN CAPITALĂ 
VINERI 5 IANUARIE, 


Sunt încă şi azi sub impresia zilei de ieri, de altfel ar fi fost 
timpul ca cineva să mă denunțe. Orice sunet de sonerie la intrare 
mă face să tresar; iar azi ca nici odată a sunat mereu la intrare. 
Din moment în moment aştept să mă anunţe servitoarea că un sol- 
dat sau un domn dela poliţia germană vrea să-mi vorbească. Din 
fericire ziua a trecut fără incident. 

Scandalul cu specularea alimentelor şi a măriurilor se pare că 
a indignat administraţiunea germană. O comisiune de militari 
vizitează prăvăliile şi unde găseşte preţurile exagerate aplică a- 
menzi. O măsură lăudabilă dacă sar menţine câtva timp. Din pu- 
blicarea celor amendaţi însă, îmi fac convingerea că nu e nici de 
astă dată ceva serios. Aşa, văd un negust r din Selari amendat 
pentru pref exagerat la mănuşi. Or, toată Calea Victoriei, e plină 
de vitrine care expun mänusi cu prețul lor, cele de piele 25 lei pe- 
rechea, de lână 12 lei perechea şi nici unul nu văd amendat. Ce a 
putut cere cel din Şelari pe o pereche de mănuşi? Probabil un sol- 
dat sau un ofiţer german cumpărând scump din acea prăvălie a 
reclamat si i s'a făcut dreptate. Or, asta nu ajunge. Să pedepsesti 
nu pe unul, ci pe toţi ce vei găsi în aceleaşi c nditiuni. 

Cu prăvăliile de stofe e un seandal tot aşa de mare ca şi cu cele 
de alimente şi cele de cofetărie. 

Nu sunt stote, nu e zahăr, nu sunt alimente, asta este princi- 
piul. De aci o consecinţă neaşteptată, o mulțime de noi prăvălii de 
alimente, o ploae de noi cofetării şi acum o mulţime de noi ne- 
gustori de stofe. In schimb vând cu pretur de 10 sau 2 de ori 
valoarea mărfurilor. 

E un scandal cu aşa poreclitele „bodeg:“ localuri zise de ape- 
ritive, dar cari în realitate vând pentru acasă lucruri deja gătite. 
Preţurile maximale aci nu se aplică, nu ştiu prin ce interpretare a 
Ordonantelor, aci se vinde cu portia. i leu, 40 grame de unt, ceeace 
ar face 100 lei kilogramul, dacă îl consumi în prăvălie la o ţuicu- 
lif&, pe care {i se ia 2 lei, ceeace ar face cel putin 150 lei litrul. Ti 
se dă unt acasă în pachetele de 200 gr. a 8 lei, e deja un progres 
40 lei kilo de unt, deşi în peretele prăvăliei administraţia germană 
spune că maximum pentru untul presat este 12 lei. Se mai vinde 
acasă, şuncă cu 40 lei kilogramul, friptură de purcel, costite cu 20 
lei kilo. Asta pentru cei ce iau cu kilo, pentru cei ce vor să con- 


www.dacoromanica.ro 


248 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


_ sume pe loc cu portia, se poate scoate din o şuncă 250 lei; dintr'un 
jigot de vițel 200 lei; 18 lei kilo de cârnaţi de purcel; jum. ou răs- 
copt, o gustare 1 leu; 2 felioare de ridichi cu sare 0,50 bani; o ri- 
diche de 0,50 bani aduce negustorului un venit de 4 lei cel putin. . 
Dacă un naiv le aminteşte de preţuri maximale, îi râde în nas, 
acolo nu € prăvălie, e „bodegă“! Scandalul a sărit în ochi la toţi, 
iar o gazetă nemţească anunță că o nouă Ordonanţă va întinde e- 
fectele preţurilor maximale si la asemeni localuri. Cat vei clipi vor 
dispare toţi aceşti negustori, şi-i vei găsi cu pachetelul disimulat 
la uşile bucătăriilor oamenilo bogaţi in fiecare zi. 

- Printr'un ordin inyelept, dacă măsura se ia în interesul popu- 
latiei, au fost confiscate si rechizitionate toate märfurile de pân- 
zărie şi rufarie de prin magazinuri. Se zice că se va organiza nu- 
mai vanzarea cu bonuri si cartele vizate si examinate de anume 
comisiuni, după reclamatiuni fondate. Cel putin aceste mărfuri 
îşi vor limita prețul. 

Zilele trecute, sa văzut că la Brest-Litowsk generalul ger- 
man Hoffman a protestat energic in contra răspândirei în armata 
germană de către maximaliştii ruşi a unor manifeste revolutio- 
nare ceri nu cadrau cu armistițiul. Profitând de acelaş armistițiu 
şi de Situatiunea ce au avut-o în Moldova, maximaliştii şi-au în- 
tins propaganda în armata română, iar din armata română, chiar 
în mijlocul muncitorimei în teritoriul ocupat. Bucureştiul a fost 
literalmente infestat de manifeste incendiare, probabil că şi la 
ţară şi în provincie s'a întâmplat la fel. Cum au ajuns să reuşească 
să răspândească asemenea otravă, va răspunde de sigur poliţia 
administraţiei germane cea aşa de teribilă cu lumea inofensivă. 

Mi-a căzut azi în mână un asemenea manifest şi îl transcriu 
aici în întregime : 

„Cetăţeni şi muncitori ! 
nStrigali şi cântati de bucurie ! 

„Pe o întindere de mii de kilometri, de la Marea Baltică şi 
„Până la gurile Dunării trecând prin Carpaţii Moldovei, popoarele 
„„naa se mai războiesc, omorul fraticid a încetat, armistițiul s'a in- 
»cheiat. Noul guvern revoluţionar rus în numele poporului mun- 
„câtor şi al milioanelor de soldaţi din traşee a început tratativele 
„de pace. 

„Trăiască pacea care lasd se coboare peste sufletele noastre, 
»peste mizeria noastră, peste ruinele nesfârşite, razele lumii noua, 
„Speranțe nouă ! 

„Muncitori | 

„Pacea, dorința tuturor popoarelor, nu ne este adusă nici de 
„Papa de la Roma, nici de Impărați si Rtgi, nici de boeri şi fa- 
„bricanți ; pacea a fost cucerită pe baricadele oraşelor Rusiei, cu 
„sângele revoluţionarilor muncitori şi țărani, călăuziţi de lumina 
„soctalizmului | 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 24% 


„Muncitori şi cetățeni ! 

„Enerdia, cinstea şi convingerea muncitorimei ruse, socializ- 
„mul revoluționar a salvat omenirea de prăpastie. 

»De azi începe o nouă eră în istoria lumei | 

„S'a îsprăvit cu partidele burgheze, cu yartidele democratice, 
„cu Dartidele de reformă. 

„Revoluția rusă a făcut primul pas, nimicind cu avânt tita- 
„nic tot ce î-a stat în cale. De acum soarta lumei e legată de vic- 
„toria proletariatului | 

„Socializinul stăpâneşte azi [ara cea mai întinsă din Europa ; 
»socîalizmul nu mai poale fi un vis frumos ; dânsul e triumfätor, 
„de dânsul tremură reacţiunea de pretutindeni. Milioane de pro- 
„letari, de desmostenili, de soldați, se bucură azi de triwmful so- 
„cializmului. 

Muncitori ] In Rusia nu mai există nici împărat, nici prinți, 
nici boeri şi fabricanți cari să exploateze, nici poliţie, nici mizerie. 
„In Rusia, totul e guvernat de popor—peniru popor. 

„In Rusia sau împărțit pământurile şi s'a confiscat fabricele. 

Muncitori ! 

„In fafa acestei revoluţii märefe, in fafa acestei transformări 
„peniru vecie, care este datoria noastră ? De noi depinde totul! 
„oi vom cuceri totul! Eliberarea noastră poate şi trebue să fie 
„numai opera noastră proprie. Muncitorimea din oraşele şi satele 
„României numai poate da destinele ei in mâinele clasei stăpânt- 
„toare. Interesele muncitorilor şi țăranilor sunt tocmai în potriva 
sintereselor celor două mii de boeri şi fabricanți din România. 

„Oligarhia română grupată în cele trei partide politice întru- 
„chipate azi în Brătianu, Take lonescu, Costinescu, Carp, Marghi- 
„loman, Stere, şi toți agilatorii lor toţi cari ne-au dus țara in Täz- 
„boi sau cari n'au făcut nimic pentru îmypiedecarea lui, toți cari 
„du omorit țăranii la 1907 şi cari au înecat în sânge strigătul de 
„pace al muncitorimei de la oraşe, toți aceştia încearcă iarăşi să 
„vorbească în numele nostru, vor încerca iarăşi să ne înșele .din 
„nou, speră să ne subjuge şi să-i îmbogățim. 

„Pentru noi toți sunt o apd! Toţi aw fost şi ne sunt duşmani 
„deopotrivă. Muncitorii de la sate şi oraşe n'au înteresul să se 
„războiască cu poporul german, ungur, bulgar sau rus! 

„Duşmană ne este stăpânirea ! 

„Guvernul de la laşi, criminalii cari ne-au adus în mizeria 
„zilei de azi, toți ciocoii ce sperau la slujbe noi grase înir'o Ro- 
„mânie Mare! 

„La spânzurătoare cu dânşii ] 

„Să nu fim miâlostivi şi să nu crufäm pe nimeni, precum n'au 
„cruțat nici dânşii sutele de mii de vieți ale a lor noştri. 

„Dar niment, nimeni din clasa stăpânitoare nu trebue să vor- 
„bească în numele proietariatului român! Nici Carp, nici Mar- 


www.dacoromanica.ro 


250 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


„Qhiloman şi nici Stere, profesor universitar român, care prin zia- 
„rul său „Lumina” caută să cucerească inimile şi sufletele noastre | 
„Aceştia insultă azi pe eroii căzuți pe baricadele Rusiei şi încearcă 
„să ia locul criminal al lui Brătianu si Take Ionescu, Aceştia vor- 
„besc azi de o nouă alianță cu guvernele, cu clasele stăpânitoare 
„din Germania şi Austria contra Rusiei, în timp ce poporul ro- 
„mânesc are nevoie de 


„Alianța republicană democrată 
„cu toate popoarele vecine şi cu toate popoarele Europei, 


M uncitori | 

„In lături cu clasa stăpânitoare | Orice colaborare cu burghe- 
»Zia română este o abatere de la principiile revoluționare ale so- 
ycializmului, ale frafilor noşiri din Rusia, în ochii cărora tof ce 
„nu sunt socialişti formează o singură şi nedespärfitä masă reac- 
„lionară. 

„Vrem ca poporul român să hotărască! 

„Vrem dreptul de vot deopotrivă cu toți locuitorii țarii, fară 
„deosebire de religie şi sex. Vrem o constituantă aleasă de tot po- 
„Dorul care să hotărască republica socială, darea moșiilor la țărani, 
„confiscarea averilor, fabricelor şi a tuturor mijloacelor de pro- 
»ducfie, voim desfiinţarea mostenirilor | 

„Toți acei ce nu sunt pentru aceste reforme, sunt dusamni ai 
„poporului, şi în ceasul când pacea va fi încheiată şi armatele ro- 
„mâne se vor întoarce, să ne unimi cu frații noştrii din Moldova, 
„cari nu vor depune armele şi împreună cu dânşii să luptăm pen- 
„tru doborirea ciocoimei şi pentru triumful nostru. 

Muncitori | 

„Ceia ce noi cerem, în Rusia sa şi infaptuit. 

„Sus inimile ! Societatea cupitalistă trebuie să dispară. 

»Jos cu aservirea economică şi politică. Jos cu democratismul 
»fals si hipocrit! Jos cu războiul dintre popoare, trăiască războiul 
„între clase ! 

„Trăiască organizarea, curajul, voinţa proletariatului din Ro- 
„mânia. 

„Noi nu suntem singuri in luptă. Cot la cot cu proletariatul 
„lumii întregi şi cu baionetele guvernului maximalist din Peters- 
„burg—„vom învinge! . 

„Alintiți-vă privirea şi îndreptaţi-vă paşii numai într'acolo 
«unde flutură steagul ros. Trăiască proletariatul international. 
„Trăiască republica socialistă. Trăiască socializmul revoluționar 
„al lui Lenin, Trotzki, Karl Liebknecht şi Frederic Adler. 

„Trăiască pacea între popoare. 

(ss) „Un grup de socialişti maximausti”. 


| Asta ne dă idea de ce otrăvită trebue să fie în Moldova mun- 
citorimea, soldaţii şi țărănimea, şi ce justificate o fi fost măsurile 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 251 


guvernului român în urma cărora tovaräsii ce formează. guvernul 
din Petersburg au arestat legatiunea românească. In câteva zile, 
dacă lucrurile continuă, ne putem trezi sau cu guvern maximalist 
în Moldova cu Rakowski în cap, sau cu un război formal între Ru- 
sia şi România, aşa că nu e exclusă situaţia că vom avea nevoie să 
ne adresăm nemților să ne apere de aliaţi. 

La Brest-Litowsk se continuă comedia. Nici o înţelegere nu e 
posibilă în chestiunile cari ii despart in mod radical. Ruşii au pro- 
testat formal în contra modului cum a tratat generalul Hoffman. 
Ministrul de externe al Germaniei a răspuns imediat guvernului 
rus, că şi Hoffman şi el, primesc instrucţiuni din aceiaşi sorginte 
şi că găsește că nu e nicio divirginţă de opiniuni între el şi gene- 
ral de cât o simplă chestiune de temperament. Dacă vre-o dată au 
spus un adevăr, lau spus acum; aşa este, ce gândea si ce a spus 
Hoffman, gândea dar n'o spunea Kiihlman, căci diplomaţia, o- 
bligă la manus. 

Singura concesiune ce s'a făcut delegaților ruşi a fost aceia 
că au admis pentru prima şi ultima oară propunerea lor în scris. 
Răspunsul dat de Germania în scris, asupra pretentiunilor ruseşti 
este că: nu-şi schimbă părerea asupra teritoriilor ocupate. 


SÂMBĂTĂ 6 IANUARIE. 


In urma, interventiunei energice a ambasadorilor puterilor In- 
telegerei, guvernul rus a eliberat pe C. Diamandi, ministrul Ro- 
mâniei si pe ceilalţi membri ai legatiunei care fuseseră arestaţi 
în închisoarea Petru şi Pavel din Petrograd. La protestul guver- 
nului rusesc în contra arestărilor de maximalisti in Moldova, gu- 
vernul român a răspuns că arestările au fost făcute de Comandantul 
armatei ruseşti, iar nu de guvernul românesc. După unele tele- 
grame, situatiunea regelui Ferdinand la laşi ar fi din ce în ce 
mai periclitată. 

La Brest-Litowsk Trotzki continuă a cere evacuarea teritorii- 
lor ruseşti ocupate de armata germană pentru ca populaţia să aibă 
libertatea de a se putea pronunța asupra soartei ei; delegaţii ger- 
mani îşi menţin însă modul lor de vedere, protestând că lucrul ce 
se cere este inadmisibil. In aşa condiţii Trotzki a plecat la Peters- 
burg, iar trativele au fost din nou suspendate. Ce pare curios, e 
faptul că Contele Czernin care avea aerul că nu e piedică la cere 
rea, ruşilor, n'a mai luat parte la tratative sub motiv că ar fi bol- 
nav ; în schimb însă a acordat un interviev reprezentantului agen- 
tiei Korrbureau, în care spune: 

„Nu retrag nici un cuvânt din ceiace am anunţat şi susținut 
ca program. al monarhiei austro-ungare, nu voim nimic de la Ru- 
sia, nici concesiuni tcriloriale, nici despăgubiri de război”. 

Să fie oare între cele două mai mari Puteri Centrale o diver- 
gintä de păren ? Căci e netăgăduit că propunerea germană e o 


www.dacoromanica.ro 


252 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


pace cu anexium. Ori, şi-au împărțit rolurile, cu Rusia anexează 
Germania şi nu anexează Austria, cu România nu va anexa Ger- 
mania, dar va anexa Austria, după cum va anexa numai ea, din 
Serbia şi Italia. Atunci să-l auzim pe Contele Czernin, ţinând lim- 
bajul pe care îl tine azi, faţă de ruşi. De altminteri si în Austro-Un- 
garia sunt certuri interne foarte grave despre cari noi nu suntem 
puşi la curent. Ziarul Lumina publică însă o telegramă din care 
reese evident o asemenea grea, situaţie. In camera ungară, Primul 
ministru Wekerle a răspuns: „Că şi el are cunoştinţă de atacurile 
îndreptate de Austria în contra programului ungar, dar că contele 
Czernin nu se găseşte printre agresori ; el este pe deplin conşiient 
de îndatoririle sale şi nu irece dincolo de cercul său de acțiune”. 
Deşi Primul ministru ungur declară ca nu vrea să pună în joc 
persoana Regelui (Impăratului Carol) totuşi dă să înțeleagă că el 
este agresorul. Pe de altă parte Werkerle comunică că faţă de ten- 
dinta ţării de a se încheia o pace în orice condițiuni, guvernul e 
ferm hotărît să respingă cu toată energia si cu toate mijloacele 
ce îi stă la dispoziţie, tendințele cari sub pretest de „Pace” primej- 
duesc ordinea legală. 

Cum se vede, aceiaşi străşnicie în contra pacifiştilor ca şi în 
Franța, Italia şi Anglia, spre a evita situatiunea Rusiei; măsurile 
Ungariei s'ar putea să vină prea târziu, de oarece poporul lor până 
azi n'a văzul de cât incurajarile aduse maximalistilor ruşi si când 
propaganda păcei fară anexiuni şi fără despăgubiri a fost așa de 
glumet dejucată de delegatul german la Brest-Litowsk. 

Pe fronturi se menţine linişte. 


DUMINICĂ 7 IANUARIE. 


Ziarele din Bucureşti, purtând pe prima pagină titluri cu li- 
tere cât palma anunţa populahei că legele Ferdinand al Româ- 
niei a fost arestat de armata rusă din laşi şi trimis în închisoarea 
Petru şi Pavel din Petersburg. 

Câtă durere ar trebui să izbucnească din sufletul fiecărui ro- 
man la auzul acstei ştiri! Un om străin, un german, războinic si 
mândru de rasa lui din naştere, ale cărui sentimente îl îndreptau 
în mod firesc spre victoria neamului lui, n'a ţinut socoteală de sşa 
sentimente, ci riscându-și şi tronul şi libertatea şi-a însuşit idea- 
lul neamului peste care domnea şi declarând război neamului lui, 
a voit România Mare. Să excludem din discuţie chestia dacă a fost 
cuminte şi prudent când a făcut gestul acesta, dacă a fost înţelept 
sau nu, dacă a esit bine sau rău, şi să privim ca români pa- 
trioti gestul omului acesta, nu putem sa nu-l admirăm. Si în ca- 
tastrofa aceasta când în ruinele ţării zac şi oamenii nepriceputi si 
cei incapabili si cei necinstiti, un singur om rămâne încă mare 
prin gestul lui, e regele Ferdinand. Cu toate acestea, nimic din 
sentimentul acesta nu-l văd azi nici în atitudinea populaţiei, nici în 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 253 


cuvântul presei. In indignarea mea nu licăreşte decât o speranţă, 
că şi această ştire dată sub controlul cenzurei nemtesti, nu e de 
cât o infamie şi o minciună—ca atâtea altele ce ni se debitează zil- 
nic lără ruşine. 

O fi grea situaţia în Moldova, o fi chiar periculoasă, dar de aci 
la arestarea Suveranului şi răpirea lui de fostul nostru aliat, e o 
distanţă destul de bunicică. 

Zilnic ni se oträveste sufletul cu zvonurile cele mai extraor- 
dinare, cari fac o zi deliciile grupului Golescu-Paul Teodoru-lor- 
gulescu-Teodor Mendel-Papamihalopol, la bodega Ciobanu, ca a 
doua zi să nu se mai revie, să nu se mai confirme si să se dea 
uitării. 

Guvernul maximalist a convocat la Petersburg Constituanta 
rusă pentru ziua de 18 Ianuarie, adică în acest moment ea a şi fost 
deschisă. Probabil că guvernul nu pune mari speranţe în ea, de 
oarece s'a luat în contra ei măsuri militare din cele mai severe 
Noua constituanta e un pericol pentru guvernul provizoriu, Lenin- 
Trotzki, de oarece e cea întâi inshtutiune legală eşită din revoluţie 
şi care ar reprezenta curentul real al Rusiei de azi, fatä de cei ce 
şi-au însuşit puterea. 

La Brest-Litowsh sau suspendat iar tratativele pe o säpta- 
mână prin plecarea la Petersburg a lui Trotzki. Trotzki pare a fi 
fost rechemat şi nu e un secret azi că între el şi Lenin pe chestiu- 
rea semnării păcii, sunt neînţelegeri radicale. Orice sar zice, 
Trotzki la Brest-Litowsk s'a arătat un patriot si a sprijinit, energic 
şi cu curaj interesele Rusie. Lenin ar vrea pacea imediată sub 
orice condițiuni, chiar cu anexiuni. Pentru el pierderi de teritorii 
n'au importanță dacă prin pacea ce o semnează întăreşte puterea 
maximalizmului. Sovietul va transa neintelegerea dintre cei doi 
fruntaşi. Vom avea deci, sau o pace umilitoare şi dezastroasă pen- 
tru Rusia. sau ruperea tratativelor. 

Alegerea, nu poate fi grea. 


LUNI 8 IANUARIE 


Dacă n'au putut confirma blestemifiile de ieri cu arestarea 
regelui Ferdinand, ar crede cineva că azi am fost lăsaţi în pace. 
Ei asi? Azi zvonurile sunt si mai extraordinare. E de mirare cuni 
se pretează telegraful—asa de restrâns azi—să facă să circule ase- 
menea baliverne, cari le rau un timp preţios. Sau nu vin prin te- 
legraf si sunt inventate şi fabricate prin birourile de poliţie şi pro- 
pagandă din Capitală ? 

- Azi se scrie. nici mai mult nici mai putin, de cât că Rusia a 
declarat război Românie. Legaţiunea română a fost expulzatä peste 
graniţă. Ministrul rus din lași a fost rechemat, deşi armata ru- 
sească ocupă încă froniul românesc. In asa situație, a avut loc la 
faşi un Consiliu de Coroană la care pe lângă Rege—deci Regele nu 


www.dacoromanica.ro 


254 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


e în închisoarea de la Petersburg—ar fi luat parte Brătianu, Take 
Ionescu, General Averescu, General Berthelot,’ Wopica, ministrul 
Statelor Unite şi General Cerbacew, Comandantul armatei ruse 
din Moldova. Insuşi combinaţia acestui consiliu pare a îi o inven- 
tie— Două reghimente rusești devotate maximaliştilor au şi plecat 
cu destinaţie necunoscută însă spre România. N'ar fi nimic ca să 
ne limităm la spaima ce ne-o dă cele două reghimente ruse când 
generalisimul Cerbacew ia parte la consiliu alături de generalul 
Averescu ; telegramele însă continuă a descrie panica refugiaților 
români aflätori în Rusia. Se ştie că zeci de mii de români, si chiar 
autorități se stabilise în Rusia. Acum toţi au dat buzna să plece 
să se reîntoarcă în ţară sau să fugă mai departe. Tezaurul Româ- 
niei aflător la Moscova a fost confiscat. După aşa ştiri; se asteapta 
«fectul asupra populaţiei româneşti din teritoriul ocupat. Daca 
nici acum lumea nu s'o ingrozi şi nu va cere puneiea d-lui €. 
Stere în fruntea unui guvern de salvare, atunci nau cum să ne 
nai salveze din ghiarele ruşilor. 

Noi nu ne îngrozim, inglitim si răbdăm. Spre ‘horocul nostru 
ac întâmplă că prăpastiile nu tin de cat 24 ore. 

Un tânăr danez, venit din Copenhaga prin Germania, fiul 
d-lu. H. Ditmer consulul Danemarcei, ne istoriseşte traiul popu- 
lației din Germania. E grozav, moare lumea literalimente de foame, 
nu mai există nici, alimente nici materiale prime, nici îmbrăcă 
minte. nici încălţăminte. Tot ce a fost s'a rechizitionat pentru os- 
tire. Ce vede în Bucureşh este chiar raiul pe pământ. In Germa 
nia nu e liniştea pe care o presupuneau cei de aci; populaţia se 
mişcă şi se revoltă mereu. Fa cere pâine şi pace. 'Turburări mari. 
reprimate cu armată, au avut loc mai ales la Düsseldorf si Berlin. 
Actualimente, de când poporul începe a bănui că pacea cu Rusia 
nu se va realiza din cauza pretentiunilor de cuceriri ale guvernului 
german, mişcarea populară pare a fi din nou amenințătoare. 

Din Rusia a venit stiri, că Constituanta s'a deschis, dar de la 
început a făcut un act stil guvernului maximalist, alegând pre- 
sedinte cu o enormă majoritate pe un partizan al lui Kerenski. Con- 
didatul maximalist a căzut. Majoritatea cu care s'a ales partiza- 
nu) lui Kerenski la preşedinţie este cel mai bun indiciu că Con- 
stituanta nu va încuraja politica lui Lenin şi Trotzhi. Presa gu- 
vernamentulă rusă cere ritos dizolvarea cu forța a primei Consti- 
tuante. 


MARŢI 9 IANUARIE. 


Printr'o Ordonanţă dată de guvernator, toată rufaria aparti- 
nând gospodăriilor din teritoriul ocupat, ca albituri de masă, pat, 
lingerie şi prosoape se rechizitioneazä, si se propreşte deocamdată 
în mâinele posesorilor, cari sunt obligaţi să declare ce au până 
la i Februarie st. n. Se sequestreazä de asemenea toate albiturile 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 255 


$1 pânzeturile din magazinuri, vânzarea lor fiind strict interzisă 
sub grele pedepse. 

Este interzis de asemenea instiainaiea dela om la om a a- 
eestor obiecte cum şi distrugerea lor. In fine, în hoteluri, restau- 
rante, birturi, cofetarii, cafenele se interzice intrepuintarea fetelor 
de masă si a servelelor de pânză. Pedeapsa contravenientilor 10 
mu le. amenda şi 1 an inchisoare. Această Ordonanţă are avanta- 
jul de a veni odata cu ucazul d-lui Lupu Costachi care ne däduse 
ordinul de a ne da rufaria pentru pantahuza d-sale. 

După cum era de așteptat, guvernul maximalist a dizolvat 
U mstituanta cu forța . , 

Motivul ce a invocat a fost că Constituanta a respins piupu- 
nevea guvernului de a declara regimul comunist, sequestrarea a- 
verior, obligativitatea muncii, întărirea munctorilor si dezarma- 
vea burgheziei. Pe străzile Petersburgului se dau lupte între mun- 
citorii revoluţionar maxiimalisti si muncitorii revoluționari ai lui 
Kerenski. 

In ce priveşte grozăviile din Moldova, continua a ni se descrie 
altele noi fară a se confirma cele deja descrise. 

Regele Ferdinand ar fi tot în Iaşi înconjurat şi apărat de of- 
{eri credincioşi români. sar svonul de arestare se reduce Ja ordi- 
nul ce lar fi dat guvernul din Petersburg. 

In Austria si în Ungaria par a fi izbucnit mişcări grave inun- 
ciloresti cerând o pace imediata. Presa noastră nu vorbeşte nimic 
despre aşa ceva, dar se zice că ziarele din Viena vorbesc. Aga se 
eaphicé că ziarul Pestér Lloyd şi alte ziare austriace au fost con- 
fiscate. 


MERCURI 10 IANUARIE. 


Se confirm’ svonurile de mari mişcări populare in Austria 
si Ungaiia peritru încheierea pacii. Cenzura chiar nu le mai poats 
înăbuşi. Unele telegrame străine scapă câte o vorbă care le de- 
nun!a. Din publicarea unor discursuri a primilor miniştri austriac 
si ungur ţinute comisiunilor poporului se vede că ei îndeamnă 
muncitor mea să reia lucrul, de oarece Austro-Ungaria vrea sincer 
0 pace fură anexiuni şi fără despăgubiri. Seful Statului Major 
Generalul Arz a vorbit şi el muncitorilor, explicându-le ce a fost 
la tirest Lilowsk şi de ce Puterile Centrale nu evacuează teritoriule 
ocupate, 1,u pentru a le anexa, ci pentru a feri populatiunea acestor 
tart de invaziunea armatelor ruseşti (sic). 

Ziarele austriace anunţă că „La Viena şi in provincii a fost 
azi linişte“. O mai complectă recunoaştere a turburărilor, nu se 
poate. Aceste mişcări se datorează încurajării ce s'a dat anarhiei 
muncitorior ruşi. Propaganda maximalistă dă roade în primul 
rin:l în Austro-Ungaria. 

Din Moldova vin aceleași stiri rele dar neconfirmate. Azi 11 


www.dacoromanica.ro 


256 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


se spune că armata. română se luptă deja cu cea rusească în Jurul 
Jasilor, şi că ruşii ar fi în pericol de a fi înconjurați, iar, şeful cu- 
mandant al ruşilor ar îi însuşi Krilenko. Iaşul ar fi fost teribil 
pombardat. 

Pentru a explica minciuna cu arestarea Regelui, ziarele de 
aci publ.ci azi telegrame prin eare explică că se dăduse de cäire 
dr. lakuvski ordin de arestarea Regelui, a lui Brătianu şi a lui 
Ya.e Ionescu. Rackovski ar fi şeful sovietului din Petersburg De 
ce nu şi F'rimu si plăpumarul Cristescu ? Nu e vorba, o să traim 
să vedem şi asta. 

O nouă Ordonanţă a Guvernatorului ne mai vâră o grije; cea a 
încartierărilor. Se reglementează din nou înquartierarea, de unde 
până azi numai casele celor refugiaţi şi mobilizați erau ocupate, de 
sigur cu oarecari excepții şi pentru celelalte, acum se generalizează 
încrtierarea pretutindeni. Toţi cetățenii trebuie să pue casele la dis- 
pozitia ier. Ei vor fixa numărul de încăperi pe cari le vom putea 
locu: nu: Odăile nemobilate suntem obligaţi să le mobilam not 
sau în neputinta noastră, Comuna. Suntem încă obligaţi a le fur- 
niza: apă, gaz, electricitate şi căldură. Această Ordonanţa a vârât 
spaimă în toală lumea. 

Pe fronturi nimic, nu se grăbeşte nimeni, e timp înaintea lor 
destul. 

Din Constatinopol vine o surpriza. Flota turcească, compusă 
azi din două vase de război, ambele foste germane şi refugiate in 
Dardanele în Septembrie 1914, au vrut să dea o lovitură flota a 
liaților din faţa Dardanelelor. Intoväräsite de torpiloare au atacat 
prin surprindere. Rezultatul ? Iată-l în comunicatul turc: „Ar 
scufundat 2 monitoare enyleze, şi am doborit un hidroplan ; noi 
am pierdut vasul de război Midili (jost Breslau) care s'a scufun- 
dat”. 

Aşa dar flota turcească s'a redus la un singur vas Gâben. 


SACRIFICIUL NOSTRU DE SÂNGE — PENTRU 
PATRIE! 


JOI 1t IANUARIE. 


Imi tremură condeiul in mâna sub o profundă îndurerare 
cand voesc să pun pe hârtie ustă seară, ca de obiceiu, jurnalul meu 
de azi. A murit iubita mea soră Elena. 

Din Octombrie 1916 nu mai avem nici o ştire din Moldova de 
la familia mea, deci nici despre dânsa care se refugiase la apro- 
prierea inamicului, urmând pe d-na general Averescu cu spitalul 
ei de răniţi. Când au plecat de aci aveau ca destinaţie Tecuciul. 
De la un văr al meu ce am întâlnit zilele acestea revenit din Odo- 
peşti, dar care fusese prin Moldova înainte de intrarea nemților 
in ţară, aflasem că la 12 Decembrie 1916, Elena se găsea la spitalul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 257 


d-nei Averescu la Tecuci. Abia două zile de când speram cé tin o 
bună noutate şi de odată o groaznică ştire. Pe la amiază, un factor 
poştal mi-a adus un petec mic de hârtie îndoit în patru, pe care 
era scrisă adresa mea. Bucuria mi-a fost mare când am recunoscut 
scrisul fratelui meu Mircea. Probabil a dat acest biletel în grabă 
unui internat destinat a fi retrimis în teritoriul ocupat ; nemntii au 
luat-o şi cenzurând-o a trimis-o la destinaţie. 

— Vesti dela Bacău! 

Toţi au sărit să le audă. 

— Cum, când, cine le-a adus ? 
Lacom de a cunoaşte mai repede conținutul deschid hartiuta. 
[ato : ’ 


12 Decembrie 1917. 
„Vasile dragă, . 

„Toți suntem bine şi sănăloşi acasă, Mama şi Margareta. Sora 
„hoastră Elena a murit de tifos exantematic ca soră de caritate, la 
,21 Ianuarie 1917. Guţă e pe front. Alexandru a venit din Elveţia 
„singur, de 15 zile. Fă tot posibilul de ne trimite măcar un rând 
„Cu stirs despre voi toți”. x 
Imbräfisäri 

Mircea 


Numai la teatru am väzut impresia studiata a actorului ce 
schimbă. fete la citirea prin surprindere a unei stiri rele. Nu ştiu 
ce am facut eu, dar am izbucnit întrun plâns nervos si am ca- 
zut pe un scaun. Biata duduia! Să moară ea cea întâi dintre noi, 
într'o aşa tragedie şi departe de (ofi ai ea, la un spital; si sa moară 
de un an de zile, sa putrezească şi noi să nu ştim nimic Asta este 
ingrozitor. In anul în care am suferit şi eu atâta, nu odata, nu de 
două ori, m'am gândit la ea când scrieam nimicurile acestea si pe 
care le destinasem ei a le citi cea întâi. 

A murit duduia, şi vai cu câtă grijă a plecat de aci pentru 
sanatatea, şi mai ales pentru soarta mea dacă nemţii ocupa Bucu- 
reştiul ! A murit probabil în Tecuci, *) devotându-se nenorocitilor 


*) Abia târziu am aflat detalii precize asupra mortei ei Cred că nu 
fac rău, din coatra am o datorie ca cel putin în manuscrisele mele să ră- 
mână sacriticiul ei. — Spitalul D-nei Averescu evacuat s'a stabilit în Tecuci. 
Pe la începutul lunei Decembrie 1917, inamicul bombardând puternic Tecu- 
ciul mai ales cu avioane, iar pericolul ruperei frontului fiind la ordinea zilei, 
între altele s'a dat ordin de evacuarea şi a spiralului de răniți. Inbarcati in 
vagoane de marfă, într'o mizerie neagră, pe care defuncta o descrie sumar în 
puţinele note ce ne-a lăsat, in frig cumplit, de oare ce în vagon era o sin- 
pură sobă de fier pentru gătit ceva de mâncare, au stat săptămâni în gara 
Tecuci pe linii de garaj, în bătaia bombelor inamice, făra a se lua o hotä- 
rare; drumul spre lazi unde avea spitalul destinaţia, s’su făcut in alte 2 
săptâmâni, în cea mai neagră mizerie. La Ciurea unde tocmai se întâmplase 
catastrofa cunoscută, au fost iar reţinuţi. La Ciurea a simţit că o boală o 


17 


www.dacoromanica.ro 


938 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


de răniţi şi ţării, ducând mizeria neînchipuită a spitalelor ocazio- 
nale în evacuarea forţată din fata dușmanului. Şi-a dat viata pen- 
tru tara zdrobită, de sigur în speranța că poate ajuta şi ea cu ceva 
la rezistenţa si salvarea pământului Moldovenesc. pe care ne-am 
născut. 

N'am cunoscut în viaţă sentimentul de durere al pierderei 
cuiva, de aproape. Numai când a murit tata am ştiut cee aceia 
moartea, dar nici atunci n'am avut un sentiment prea dureros, tata 
zăcuse 8 ani de zile de-o boală ce nu iartă, iar pentru el moartea 
era, o uşurare şi ne deprinsesem cu ideia că trebue să moară. Dar 
să cred acum, numai pentru că sta în faţa mea acest petic de hârtie, 
că a murit o soră, târiără, pe care am văzut-o sănătoasă plecând să 
îngrijească ea pe alţii, şi că de un an de zile deja e în pământ, şi 
că a putrezit Dumnezeu ştie unde, că nu se va mai întoarce nici 
odată, că n'o s'o mai vedem, asta e grozav şi ce să spun, am impre- 
sia că aşa ceva nu se poate întâmpla, nu poate fi adevărat. Că nu 
o putem vedea astăzi asta e normal, e încă front de luptă pe Siret, 
inamicul încă ne desparte, dar când trecerea va deveni liberă si 
se vor reîntoarce toţi cei ce au plecat, ne vom revedea. Si cu toate 
acestea, ea, ca și atâţia mulţi alţii nu vor mai reveni. Vai ce-o fi pe 
biata noastră mamă, mai ales că avui imprudenta de ai scrie des- 
pre mine ştiri aşa de rele. 

Spre seară m'a prins aşa un imbold de a esi, de a mă duce 
să strig la toţi grozava ştire ce primii din Moldova. Am dat un 
aviz mortuar la Lumina şi cum avea în Capitală doua bune prietene 
pe d-na Eleonora General Grigorescu şi Ecaterina dr. Velan. mam 
dus să le spun ştirea și ore întregi am plâns cu ele. 


VINERI 12 IANUARIE 


Mai recules putin de cumplita lovitură de ieri, am avut ocazia, 
să, întâlnesc pretutindeni la cei ce au cunoscut-o, o duioasă şi sin 
ceră compătimire. Toatä lumea o regretă şi toţi recunosc că a facut 
o mare jertfä de sine. Vom ajunge oare vremuri ca asemeni sacri- 
ficii să constitue o onoare? Ce întrebare? 

Da, întreb asta, caci unde mă întorc. mă văd înconjurat de cei 
ce cred că onoarea e de partea celor ce au facut sacrificiul de a 
remâne sub jugul inamicului. Sute, mii de oameni reclamă onoa- 
rea pentru că a desbrăcat chiar uniforma militară românească şi 
a rămas să ajute, pentru un trai mai lesnicios operaţiunile si ad- 


frământă. Ajunsă în lași, decide să ja imediat un tren pentru Bacău să se 
ducă la mama. ‘steaprä toată noaptea pe peronul gărei lași plecarea unui 
tren sguduită de o febră teribilă In acest hal e găsită în zorii zilii in gară 
de inginerul A Grigorescu fiul generalului Erimia Grigorescu E transportată 
imediat la familia lui, după câte-va zile doctori declară tifosul exantematic. 
Era se zice, unul din primele cazuri constatate E dusă la spitalul Sf. Spi- 
ridon, unde după o ingrozitoare agonie moare la 2i Ianuarie. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEL 259 


ministratiunea duşmană. Lumea aceasta care e reală, în mijlocul 
căreia va trebui să muncim şi să trăim restul zilelor noastre, va 
pricepe mă întreb încă odată, sacrificiul celor ce nu vor mai reveni 
de peste Siret? Sacrificiul celor ce s'au dus sa lege rănile muri- 
bunzilor abandonaţi? 

Din Moldova ni se dau oare cari stiri. S'ar fi decis ca M. S. 
Regina cu copiii e1 să plece din Moldova într'o localitate mai li- 
niştită. Regele însă va rămâne la. Iaşi. O delegaţie ucrainiană ar fi 
anunţat guevrnul român că la o eventualitate gravă, garantează 
Regelui o ospitalitate sigură. Se pare că ori cum va privi Germania 
noul Stat ucrainian, România e dispusă să aibă cu el raporturi 
amicale. , 

Presa nemteascä ne anunţă o complectä dezbinare între gu- 
vernul maximalist din Petersburg si Rada ucrainiană din Kiew. 
Trupele lor au inceput lupte formale; maximalistii ucrainieni in- 
curajati de cei din Petersburg au proclamat la Karcow un guvern 
maximalist opus Radei dela Kiew. , 

In Petersburg războiul civil a degenerat in crime îngrozitoare. 
Populaţia se ucide pe străzi; palatele si institutiunile sunt devas- 
tate; muncitorii se zugrumă unii pe alţii. Intr'un spital in care se 
aflau internaţi ca bolnavi doi foşti ministri revoluționari ai lui 
Kerenski, a năvălit mulțimea bolşevică şi i-a ucis în paturile lor. 
Pâna şi presa germană crede că orice tratative cu un asemenea gu- 
vern trebue să înceteze, de oarece un asemenea guvern nu mai 
poate dura. Insusi Lamina ne vorbeşte azi că zilele maximalismu- 
lui sunt numărate. 

Un lucru vede însă toată lumea, orice guvern îi va lua locul, 
razbpi Rusia nu mai poate duce. 

Nimic pe fronturi decât atacuri de patrule. 

Comunicatul turc recunoaşte azi că cel de al doilea şi cel din 
urmă vas de razboi al lor, Havus Selim, fostul Gâben, sa împot- 
molit din lovitura primită acum câteva zile în Dardanele, dela 
flota aliaţilor. Cu această victorie, flota turcească, chiar cea de con- 
trabandă, a încetat să mai existe. 


CATE-VA PAPUSARII DIN REISCHTAGUL DIN 
BERLIN 


SAMBATA 13 IANUARIE 


Multe simpatii trebue să îi avut biata Elena în cercul feminin, 
pentru ca condoleantele ce primesc de două zile, verbal şi prin 
scrisori să aibă o explicaţie. Toate o invidiază că a murit frumos. 
Multe din aceste încurajări le primesc cu bănuiala a nu fi tocmai 
sincere, căci prea vin din partea unora ce au stat la adăpost. Prie- 
tenele ei si d-na Aslan directoarea Externatului secundar, unde de- 
functa îşi avea catedra, au decis serbarea unui parastas pentru ziua 
împlinirei unui an. 


www.dacoromanica.ro 


260 IMPRESIUXI ŞI PĂRERI PERSONALE 
—— eee 


Svonuri nelinistitoare din Moldova se menţin cu perzistenţă. 
Presa de aci se dă în vânt că n'a putut afla încă unde sar fi gă- 
sind adăpostită familia noastră regală, ca să o poată denunța, şi că 
„miâzerubilul“ de Brătianu tăinueşte acest adăpost. De asemenea 
mai scriu în ziarele lor că la Iasi deşi guvernul e tot în mainele 
d-lui Jone] Brătianu, însă unele ministere au fost încredințate re- 
prezentantilor sovietelor muncitoreşti şi soldëäfesti româneşti. Dupü 
descreeralii ce publică această telegramă inventată de sigur la un 
Central Politei Stelle, Brătianu împarte guvernarea azi cu d-rul 
Racowski şi probabil cu Frimu. 

In Rusia se vântură speranţa — deşi anarhia e în plin — că lu- 
mea îşi va reveni în fire, şi că se va pune capăt crimelor. Se spune 
că Moscova ar servi de refugiu şi concentrare al moderatilor şi 
burgheziei cari vor să-şi strângă rândurile şi să se organizeze în-: 
tr'o republică democrată, care să o opună Petersburgului. 

Maximaliştii ruşi anunţă că prograntul lor comunist nu se 
limitează numai la fostul imperiu rusesc, ci sunt propagatorii unui 
maximalism internaţional universal şi că pacea separată ce ar în- 
cheia Rusia ar fi numai un mijloc de propagandă a cărui rezultat 
se va vedea în curând şi aiurea (probabil aluzie la Germania). Câtă 
dreptate a avut generalul Hoffman la Brest-Litowsk se va vedea în 
curând. i 

In Reichstag iar a vorbit Cancelarul şi Ministrul de externe; 
cel întâi, ca să răspundă Prezidentului Wilson, cel al doilea ca să 
explice comedia, dela Brest-Litowsk. Cancelarul a fost searbăd si 
nul, a răspuns scurt şi enumerativ la toate cele 14 puncte puse de 
Wilson. 

Iată câteva din aceste prețioase răspunsuri: 

Libertatea mărilor? De acord; cine o cere mai mult ca Ger- 
mania? : 

Libertatea economică? De acord; cine a creat blocusul? En- 
glitera. 

Dezarmarea? O acceptăm după ce veţi semna pacea pe care 
o vom impune noi. 

Belgia? N'am avut scopuri de cucerire, dar, pentru că războiul 
continuă, nu putem anticipa asupra soartei ce o aşteaptă, 

Peninsula Balcanică? Adresaji-vă Austriei de oarece cade in 
sfera, ei de’ acţiune. 

Ce vom face cu Statele ruseşti ocupate? Ne priveşte pe noi şi 
pe ruşi, de ce vă amestecați d-voastră? 

Alsacia şi Lorena? Tomas Carlyl la 1871, a spus că ni se cu- 
vine nouă. ° 

In asa condiţii discursul Cancelarului putea să nu mai fie {i 
nut, omenirea nu perdea nimic. 

Mai interesant e discursul Secretarului de Stat dela externe, 
Kühlman. El a explicat parlamentului iratativele dela Brest-Li- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 261 


towsk. Făcând, ceeace au făcut, acolo, ei nau inventat o politică 
nouă, ci au urmat politica ce au găsit-o proeclutä, si el şi noul Can- 
celar. Crearea statelor Poloniei, Lituaniei, Kurlande: etc. sub aus- 
nipiciile şi protecţia, germană e un ideal vechiu care acum cată a 
fi îndeplinit. La inceput a avut impresia că ruşii erau sinceri gi vo- 
iau în adevăr pacea; ne dădeau dreptate în principiu, stăteau cu ger- 
manii la masă, veneau la Cazino, petreceau chiar împreună de se 
legase ca fratii, aşa că lucrurile mergeau bine. După suspendarea 
conferinţei însă şi venirea în persoană a lui Trotzki, ruşii s’au 
schimbat, nu numai la concesiunile principale, dar chiar în traiul 
si raporturile Jor zilnice. Stăteau izolaţi departe, nu mai vorbeau 
cu delegaţii aliați, nu mai veneau la masă împreună, ba chiar nu 
mai erau. liberi a-şi părăsi locuinţele fără a fi azistati de o pază. In 
asa condițiuni, afirmă Kiihlman, natural că lucrurile merg azi cam 
greu, 

Cu alte vorbe, recunoaşterea oficială a cursei în care delegaţia 
rusă căzuse în primul moment pentru o pace aşa zisă „fără ane- 
ziună şi fără despăgubiri“, dar care în fumul vinului de champa- 
nie si al petrecerei, nu trebuia, să trezească în ruşi ideia, că acolo 
se plănueşie si se îndeplineşte un plan politic pangerman, ne a- 
partinand lui Kühlman, dar pe care acesta l’a găsit creat de mult 
şi pe care avea, numai rolul de a-l aduce la îndeplinire pe ascuns 
şi fără zurgălăi. 

Socialiştii din Reichstag ar fi protestat în contra celor spuse 
la Brest-Litowsk de generalul Hoffman — că învingătorul are or- 
din să păstreze ce a cucerit. Kiihlman a răspuns că nimeni n'a 
luat în serios pe generalul Hoffman, nici chiar Trotzki. 

Concomitent cu această discuţie dela Berlin, la Viena în dele- 
gatiuni Contele Czernin a ţinut şi el o cuvântare explicativă. Si de 
data aceasta trebue să constat, superioritatea acestui bărbat de Stat 
faţă de cei germani. Cu o aparenţă de sinceritate, clar, consecvent 
cu ce a mai spus altă dată, a afirmat că din partea Austro-Unga- 
riei vrea sincer o pace fără aneaiuni. fl crede că propunerea Pre- 
şedintelui Wilson poate forma baza unor începuturi de tratative, E 
de acord pentru crearea unui stat Polon în senzul propus de Wil- 
son, adică, coprinzând toate acele teritorii ocupate în mod com- 
pact de populaţie poloneză fie că face parte din Austro-Ungaria, 
fie din Germania *). Contele Czernin mai afirmă că date fiind im- 
prejurările că între Austro-Ungaria şi Statele Unite ale Americei, 
atingerile şi frecäturile în acest război au fost mai fără importanţă, 
rolul Austro-Ungariei ar fi nimerit ca să trateze ea pacea generală, 
ce sar putea incheea între statele beligerante, direct cu Statele 
Unite ale Americei. 


, *) Hindenburg și Ludendorf in memoriile ce au publicat după război 
afirmă că Austro-Ungaria le-a făcut mare tcr cu chestiunea Poloniei. 


www.dacoromanica.ro 


262 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Deşi asemeni afirmări ar trebui să fie reţinute; nu cred că In- 
telegrea să se oprească la ele, de oarece în acelaş moment tonul 
Germaniei prea e impertinent. De altmintrelea, deşi Czernin pare 
mai împăciuitor, totuşi Statele lor aşa de des vorbesc de necesita- 
tea de a rămâne strâns unite între ele, încât ne face impresia că 
cuvintele Ministrului de externe a Austro-Ungariei sunt destinate 
numai a astâmpăra opinia publică din Austro-Ungaria, care acuză 
făţiş de nevenirea păcii, conduita intransigentă a Germaniei. 


O SCRISOARE DIN MOLDOVA GE NE ÎNALȚĂ 
SUFLETELE 


DUMINICĂ 14 IANUARIE. 


Pentru a doua oară nemţii serbează în Capitala României, ziua, 
de naştere a Kaizeruluj. Anul trecut, asistasem de după o perdea 
a unei ferestre a închisorei dela Imperial la retragerea cu torte. 
Acum deşi în putinţă de a o vedea în aer liber m'am lipsit de a o 
mai privi. Retragerea cu torţe a avut loc aseară, iar azi Mackensen 
a primit defilarea trupelor în faţa Cercului Militar. Peste zi, esind 
pe stradă am putut vedea imensa mulţime de militari, grade mici 
şi ofițeri de toate nuanțele ce şi-au plimbat pe Calea Victoriei cas 
cile lor strălucitoare şi variate desvelite de astă dată de postavul 
gri cu care sunt acoperite de obiceiu. Publicul a avut o distracţie 
şi o panaramă unică în viaţa României. După cum în vremurile 
de fericire ale Capitalei, cetatean nu rămânea la vatra lui în ziua 
de 10 Mai şi venea la Centru să admire ostirea, aşa aş putea spune 
azi că n'a rămas suflet pe Dudeşii şi Calea Văcăreşti care să nu 
fi venit să se înveselească pe Calea Victoriei de sărbatoarea invinga- 
torilor noştri. 

Internaţii veniţi din Moldova, purtătorii atâtor ştiri nenorocite 
au adus şi biletele cu veşti mai imbucuratoare. Intre aceste scrisori 
una a fost poligrafiată şi trecută din mână în mână, făcând bucu- 
ria tuturor bunilor români. E o scrisoare adresată de un ofiter ro- 
mand din Moldova, d-nei Alexandrina Cantacuzino. Extrag din ea 
o parte interesanta, de oarece este pentru noi o noutate neașteptată 
şi nevisată, privitoare la un crâmpei din războiul nostru, crampei 
ce nouă până azi ne-a fost ascuns — luptele dela Mărăşeşti din Iu- 
lie şi August 1917, în cari s'a sdrobit ofensiva germană preconizată 
şi dorită cu atâta ardoare pe acea vreme de germanofilii din terito- 
riul ocupat şi eşuată cu imense pierderi de oameni şi Mai ales de 
prestigiu pentru Feldmareşalul Mackensen. 

Iată ceva din scrisoarea aceasta: 


„Camarazii mei au luat parte la luptele de pe Siret, unde s'au 
„commporiat mai presus de orice laudă. Dela ei ştiu vestea că în 
„trun moment Bucureştiul ar fi fost al nostru dacă ruşii nu păra- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 263 


== = 


„seau frontul. lată în ce împrejurări; planul era urmălorul. Ave- 
»rescu trebuia să ia ofensiva pur demonstrativă în munţii Oituzu- 
„lui, ca să concentreze la el pe nem{i, rămânând ca lovitura să se 
„dea la Nämoloasa de generalul Cristescu. Pe lângă o concentrare 
wputernicd de trupe, s'a făcut o pregătire de artilerie cu 600 guri 
„de foc, de toate calibrele pe un tront de 4 chilometri, timp de 5 
„zile. Dimineaţa însă, când trebuia să se ia ofensiva, un Corp de 
„armată rusească a parăsit pozijiunea, lăsând gol o mare parte din 
„roni. Nemţii s'au folosit de aceasia şi a trebuit atunci să se repare 
ssitualia. S'a trimis atunci acolo divizia a V-a sub comanda Colo- 
„helului Toma Liscu, fostă Razu. Această divizie a salvat Moldova, 
„ne-a dat şi victoria. Rămâne însă ştiut că toți oamenii s'au sacri- 
„fical. Ceeace e de remarcat e că s'a fäcut sacrificiul cu entuziasm 
„şi conştiinţă. Armatele ruseşti in retragere erau injurate, fluerate 
„si impuscate de soldații noştri. Ofijerii români primeau ordine să 
„moară pe pozifie şi pe poziție rămâneau. Colonelul Stamate Co- 
»mandantul Reg. 32 aşa s'a stins, iar lângă-el şi-a sburat creerii o- 
_fiferul francez.... ataşat la acelaş regiment, şi care a luptat alături 
de soldaţii români şi n'a voit să se dea prizonier. Locotonentul Te- 
„„odorescu fiul preotului dela biserica Amza, a mitraliat pe ger- 
mani, până la 20 paşi de el, când a fost rănit. Astfel Reg. 7 st 32 
»s au topit intr’o jumătate de zi, când le-a luat locul Reg. 8 Buzău 
„st Bat. 3 vânători, Cam aceiaşi soartä a avut'o si Reg. 53 infante- 
„Tie. Cu ajutorul acestor eroi s'a restabilit şi oprit ofensiva germa- 
„Ră, iar în fața transeelar noastre stăteau cadavrele germanilor, 
„după cum se exprimă tânărul sublocotenent Dumitrescu—ca bolo- 
„vanii pe prundisul gârlei. S'a obtinut Q victorie strălucită în care 
„Sa capturat peste 280 tunuri. Cu multă durere mă gândesc la sfor- 
»farile noastre şi la funestul concurs al ruşilor. 

„Această victorie, întăreşte în mine convingerea că dacă am 
„lost în stare să transformăm în victories o situaţie nenorocită cre- 
„ată de ruşi, atunci când împrejurările vor fi normale, îzbânda 
„deplină va fi a noastră“. 

Mă opresc un moment aci. Câte nu ne explicăm acum din 
cele ce la acea epocă nu ne puteam explica. Recitesc comunicatele 
germane de pe acea vreme: „Românii atacă puternic!“ Recitesc co- 
municatele relative la ofensiva din valea Caşinului si la contra o- 
fensiva dela Mărăşeşti. cari atunci ni se părea, dacă nu o nebunie, 
un nou senz, căci, nouă aşa ni se prezenta situaţia: românii au 
luat ofensiva, la Soveja si Casin,-iar nemţii atacă puternic pe Siret: 
Acum se explică: ofensiva dela Soveia era demonstratiunea Ave- 
rescu, iar ofensiva, nemților pe Siret era atacul german în golul là- 
sat de trădarea ruşilor. Asa că fără să vrea, românii în locul ofen- 
sivei Generalului Cristescu au trebuit să se fac’ zid să nu treacă 
neamf{ul în gaura lăsată de ruşi de sigur în absolută coniventä 
între ei. Meritul armatei române e imens; el justifică exclamatia 


www.dacoromanica.ro 


261 IMPRESIUNI SI PARERI PERBONALE 


lui Mackensen de pe vremuri, adresată dacă nu greşesc la o serata 
dată de d. şi d-na C. C. Arion, — „Pe Siret, am găsil în armata ro- 
mână, adevăraţi adversari“. 

Scrisoarea de mai sus, continuă cu detalii nu mai puţin inte- 
resante, relativ la lucruri ce ac: încă nu ne-au parvenit până acum. 


„Dovada de bunul mers al lucrurilor este faptul că orice căl- 
„care a preţurilor maximale e adusă în fafa Curţii Marţiale şi pe- 
„depsită nu cu amendă, ci cu 2—5 ani închisoare, Această Curte 
»Marfialä face şi operă de salubritate socială, aşa cum trebuia să 
„se facă de mult, şi opera ei se întinde şi pe teritoriul ocupat. Ast- 
„fel, sunt condamnaţi Colonelul Sturza la moarte şi confiscarea a- 
„verii, Colonelul Verescu dela Reg. 21 Infanterie şi ofițerul C. 
»Wachman aghiotantul colonelului Sturza, ambii condamnaţi. la 
„moarte; Generalul Socec la 5 ani muncă silnică şi degradare mi- 
„litară, care şa făcut în mijlocul Iaşului cu mare ceremonial, la 
„care a azistat toată armata română din garnizonă şi şcolile mili- 
„lare, ca să le dea exemplu. Toate forțele naţiunii... nedescifrabil ... 
„spre armală care este la înalțime. Tot timpul iernei armata a fost 
„preparată şi refăcută. Nu şa suit pe poziție decât la 1 Iunie si. v. 
„Instructorii erau ofițeri francezi $i englezi, atasaji la fiecare regi 
„ment. Modul în care s'a făcut instrucțiunea e cât se poate de mo- 
„dern şi de practic: în plutoane de grenadiri, de netoaeri de tran 
see şi combatanți. Au grenae din belşug, puşti şi cdte 4 mitraliere 
„de companie, rachete etc. 

„Un camarad imi povesteşte un episod din luptele dela Siret. 
„Când nemţii erau să pătrunda prin poziția lăsată liberă prin re- 
„lragerea ruşilor, se concentra după o colină din apropiere câteva 
„unități de cavalerie (germane). Un soldat român făcut prizonier şi 
„netransporial încă, văzu pericolul şi cum avea la el o rachelă, îi 
„dădu drumul în aer; atunci începu o ploae de obuze pe cavaleria 
„germană care a fost imediat nimicită, în cât, sublocotenentul Po- 
Desc, rănit, trecând prin satul Bizigheci a găsit şoseaua potopita 
„de cadavrele cavaleristilor. Artileria e la înălțime. Pe lângă 2 re- 
„yimente de 75 mm. pe lângă fiecare divizie, s'a creat artilerie de 
„sectoare şi sub-sectoare cu inspectorate şi combatanți a parte, în 
„legătură cu unitățile de infanterie; tunuri de 305 mm. şi toate cele 
„alte. Echipamentul trupei e rusesc, ca să se confunde trupele ruse 
„cu ale noastre, căci nemţii atacă numai acolo unde văd rusi şi se fe- 
„resc de români. Ca să-i înșele, să dea peste români, se adusese aceste 
„uniforme ruseşti. Ofițerii noştri comandau în tranşee în françu- 
„zeşte ca să exaspereze pe nemți. Ordinea de luptă e cea franceza. 
„Atacuri se dau pe valuri de infanterie. Instrucfii si detalii de te- 
„cnică, admirabilă. Materialul de'război pe care îl doream la în- 
„ceput îl avem în abondenjä; apoi poţi să-ți închipui colonei de 
»30 35 ani comandând regimente şi brigăzi. Ce frumuseţe tine- 
„reascăl Ce avânt curat şi ce lipsă de orice griji îm actele şi în att- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 265 
Sr 
»tudinea a jor nostril! Am fericirea să constat că am realizat pro- 
»„grese pe toate tărâmurile. Ultima oră. In Moldova s'a interzis tru- 
»pelor rusești de a mai avea cai şi căruțe pe front, căci se incdrcau 
„unități întregi în căruţe şi fugeau lăsând în tranşee tot materialul 
„de război, ne luând cu ei decât cana de ceai legată de brâu şi 9—3 
»pdini înşirate pe sârmă. Ajunşi în oraşe, vindeau tot ce aveau pe 
„ei ca echipament şi hoinăreau sau făceau tâlhării pe la colțuri 
„unde desfăceau ce mai aveau de vândut la ei. Apa de Colonia se 
„vindea din cauza lor numai cu rețetă; ajunsese să bea până şi 
„tinctură de iod, descoperind că trecută prin miez de pâine, rămâne 
„iadul şi se filtrează alcoolul. 

„La Nămoloasa nemţii nw aveau decât un balon captiv, iar noi 
»14. La această ofensivă când din cauza ruşilor s'a contramandat 
„multe lucruri, soldaţii români spuneau: 

— „Păcat că ne-afi mai dat vin. De ce ne-afi dat şi nu ne ducefi 
„la ofensivă? Mai bine haidem să murim cu un pas înainte spre 
„tară, decât un pas înapoi. 

„Reg. 32 infanterie a fost citat prin ordin de zi în întreaga 
„lară, căci soldații după 6 atacuri, s'au desbrăcat in cămeşi şi aw 
„dat un contra atac de au respins pe nemți. Loc-Colonel Roseti 
„Reg. 47 (72) infanterie şa comportat admirabil în aceste lupte, se 
„spune chiar că s'ar ci prăpădii. El ceruse să fie trimis la atac...“ 


Câtă bucurie! Ce balsam peste sufletele noastre blazate si otră- 
vite de canaliile de aci si cari ne zugrăvesc zilnic dezastrul din 
Moldova şi nebunia celor ce mai vor să lupte acolo. 

Ce imbold pentru răbdare iti dă cuvintele acestea venite de 
peste Milcov, faţă de dorința celor de aci de a vedea mai curând 
cucerirea restului Moldovei — ca să scăpăm! Cel puţin pentru 
mine, © o mare încurajare. Otrăvit numai de ştirile şi impresiile 
lor, am avut — o recunosc sincer — de multe ori momente de în- 
doială şi descurajare. Azi mă simpt reinsufletit. 

De sigur, scrisoarea d-nei Cantacuzino e veche şi vorbeşte de 
fapte cari azi se vor fi schimbat, dar ori cum, armata de eroi, a 
rămas armată de eroi, iar calităţile ei au impus cel puţin la sfârşit, 
respect. 

Dacă ar fi să ne alegem numai cu atât din rezistenţa Moldo- 
vei si încă e imens de mult. 


LUNI 15 IANUARIE. 


Agenţia Reuter — după o telegramă din Geneva — ar fi con- 
firmând svonul că regele Ferdinand cu familia a părăsit pentru 
moment Iaşii, lăsând guvernului puteri depline. Tot această tele- 
gramă anunţă că guvernul român a respins ultimatul trimis de gu- 
vernul din Petrograd, relativ la arestarea, agitatorilor bolşevici 
ruşi şi români din Moldova. De altfel Lenin vorbind unor ziarişti 


www.dacoromanica.ro 


266 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


străini nu sa sfiit să le spună că: sau triumfă el si asta înseamnă 
triumful comunismului in univers, sau e învins şi atunci va trebui 
să dispară. Deci speranţele că vor sdruncina temelile universului 
încă nu li s'au evaporat. 

Conferinţa. dela Brest-Litowsk urma să se redeschida la 27 la- 
nuar st. n. adică ieri. Se anunţă din Petrograd că Trotzki ar fi ple- 
cat la Conferinţă, ceeace nu e fără interes. Se credea că conduita 

-lui hotäritä, de a dejuca planurile ascunse ale Germaniei de ane- 
xare a ţărilor occidentale rusesii, ar fi dclerr-imat pe I enin şi pe 
Sovieturi să-i retragă delegaţia la Brest-Litowsk; acum că plecarea 
lui e anunţată ar însemna că Trotzki a triumfat şi pacea nu se va, 
semna în condiţiile impuse de Germania. 

E uimitoare concluziunea scribilor dela ziarele nemtesti Bu- 
karester Tageblatt şi Gazeta Bucureştilor trasă din împrejurarea 
că la parada de ieri în cinstea Kaizerului, populaţia Capitalei nu 
numai că nu s'a dedat, la vreun act de ostilitate, dar din contra, 
prin prezența ei în număr aşa de mare la defilare. a. dovedit dra- 
gostea isvorâtă din conduita blândă, civilizată si părintească a Gu- 
vernământului de ocupaţie faţă de populaţia civilă. 

O spuneam şi ieri, trecând pe stradă după terminarea serbarii 
am văzut şi eu o imensă mulţime, dar n'am văzut în ea figură de 
concetatean român Toate cartierele evreesti se revărsase asupra 
centrului si dacă sau înveselit, sau s'au bucurat, asta îi priveşte. 
Nu dragoste ci ură aud în surdină şi în tot momentul fără deo- 
sebire — în toate cercurile ce mai simpt româneşte. Chiar cercul 
Goleşcu-Paul Teodoru a mai prins oare care obraz $1 nu mai ma 
nifestează, cel puţin în mod public ca la început. De altfel, nu poate 
cineva concepe dragoste pentru inamicul ce ne jefueşte zilnie şi 
după urma caruia fiecare a vârât în mormânt pe cineva din fami- 
lia sa. Un lucru e vădit la toţi, că în Capitală pe când populaţia ro- 
mânească stă în rezervă, se agită şi se distrează o imensă mulţime 
de străini, pe cari nu ştiu de unde i-am căpătat. Azi Bucureştiul 
e un oraş internațional. 

Doctorul Iacobson, fratele amicului meu, a murit şi el în Mol- 
dova de tifos exantematic. 


MARŢI 16 IANUARIE. 


Mari schimbări se desemneaza, în destinul României. Cu Ru- 
sia maximalistă guvernul român a rupt raporturile de aliat; juma- 
tate ţară ocupată de duşmani pentru că am luptat alături de Rusia, 
iar cealaltă jumătate Moldova, infestată de hoardele armatei ruseşti 
în descompunere. Bolsevismul ne ameninţă serios. Cum o aseme- 
nea situație nu este de ținut, România nu mai are alegerea unei 
soluţii, iar capitularea ei în mâinele Germaniei, — fără a încheia 
o pace, va fi poate singura soluţie. Ar mai fi o speranţă în alianța 
defensivă cu Ucraina. Ucraina luptă fätis cu Rusia bolşevică: ar- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 267 
== 


matele ruse s’ay divizat în două, unele cu Petrogradul, altele cu 
Ucraina. Frontul românesc de pe Siret încă e ucrainian. Trupele 
maximaliste din Moldova au fost dezarmate şi îndepărtate spre 
graniţă. Cele maximaliste de pe Siret, unele s'au predat nemților, 
altele s'au reintors în Basarabia. Românii au ocupat Unghenii pre- 
cum Şi o serie de localităţi pe malul stâng al-Prutului; se svoneste 
chiar că armata noastră ar înainta. spre Chişinău. O telegramă din 
Berlin anunţă că armata a 6-a rusă a fost zdrobită de armata ro- 
mână. 

In aşa situaţia, sau Ucraina face pace cu Germania si atunci 
România trebue să capituleze, sau Ucraina nu face pace şi în acest 
caz Romania mai poate să se sprijine în rezistenţă pe cineva. 

Anarhia din Rusia culminează în următoarea telegramă ce ne 
vine din Copenhaga: 

„Directorul Cancelariei guvenului din Petersburg a declarai că 
„în curând se va produce în Rusia un măcel mare, provocat de 
„muncitori în contra burgheziei. El va avea de scop distrugerea 
„definitivă a burgheziei ruseşti“. 

Dela Brest-Litowsk nici o ştire încă. 


MERCURI 17 IANUARIE. 


In Moldova se dau lupte la Galaţi şi Bârlad pentru curatirea 
frontului de trupele maximaliste ruse. Se confirmă lupte in Ba- 
sarabia unde armata română merge să ocupe Chişinău. Care e si- 
tuatia in Moldova faţă de Rusia, reese dintr'un interviev dat la Pa- 
ris unui ziarist de d-rul Toma Ionescu, interviev ce mi-a parvenit 
azi. „Adevărul — spune Toma Ionescu — este că în acest moment 
ne gândim mai putin la dușmanul venit să se lupie cu noi în văile 
şi munţii noștri, de cât la Rusia care mai ieri era aliata. noastră şi 
se unise cu noi ca să ne apere năzuinjele noastre naţionale“. 

Din Apus şi de pe frontul Italei au venit azi stiri bune; lup- 
tele au reînceput cu insuccese pentru Puterile Centrale. Deşi ei nu 
le recunosc totuşi se demască în comunicatele lor. Aşa, comunica- 
tul de azi spune: : 

„Mari lupte în Champagne. Francezii au fost respinşi. In câte- 
va poziții unde au pătruns nu şi-au putut desvolta succesul“. 

In Italia, pe frontul celor şapte comune s'a încins o luptă vio- 
lentă. „Italienii au pornit cu forte considerabile la atac între Bren- 
ta şi Assiago. Monte di Vall Bella pe care puseseră în mod trecător 
mâna a fost recucerit. Lupte grele in regiunea Col del Rosso“. 

Luptele începute continuă. 


PERICOLUL BOLȘEVIC 
JOI 18 IANUARIE. 
Să fie ovare pregătirea unei catastrofe a întregei omeniri civi- 


lizate? 
Să striga sus şi tare: jos proprietatea individuală, jos legile, jos 


www.dacoromanica.ro 


268 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


a 


stăpânirea burgheziei, trăiască comunismul, anarhia, sus multi- 
mea înflămânzită! = 

Succesele dobândite de anarhie în Rusia, pot mâine să se pe- 
treacă şi aiurea căci pretutindeni mulţimea celor săraci e mai ma- 
re ca a celor coprinsi. In Petersburg, Moscova, Kiew, Chişinău 
sângele a curs şiroaie şi nimeni nu mai poate înfrâna turbarea. 

Mulțimea asta a plecat dela o revendicare: pâine şi pace! Ce e 
mai rău e că nici în Rusia această pace nu se poate şti cum şi de 
unde ar veni, ori cât ar dori-o conducătorii bolşevici. Rusia orice 
ar face rămâne pe pământ o ţară înconjurată de alte State cu care 
are nevoe de a sta în raporturi sociale; ea poate azi semna o pace 
cu Puterile Centrale, cu asta n'a obţinut nici pâine, nici pacea ce o 
dorea mulţimea. Japonia stă gata să intervie în numele aliaţilor de 
ieri cari îşi au plasate acolo sute de miliarde capital; războiul e 
din nou gata de a izbucni a doua zi după încetarea celui in care 
Rusia a fost zdrobita. Cu toate aceste rezultate negative, cele petre- 
cute acolo sunt prin natura lor extrem de contagioase, şi cele întâi 
popoare expuse sunt cel german şi cel austro-ungar, în care pro- 
paganda comunistă se face pe o scară întinsă si într'un mediu pri- 
elnic, de oarece şi acolo armata si poporul s'a săturat de război şi 
cere pâine şi pace. La noi s'a întâmplat ceva curios. In Moldov- 
propaganda bolşevică a armatei ruseşti n'a prins în sufletul țăra- 
nului român, care a fost refractor regimului ce Par fi lipsit de bu- 
cata de pământ pe care o cere şi o aşteaptă cu atâta nerăbdare la 
terminarea războiului. Soldatul nostru a stat disciplinat, a dezar- 
mat pe comuniștii ruşi, i-a bătut, i-a. împins peste Prut şi acum îi 
urmăreşte cu succes. Presa nemfeascä din Capitală e nevoită să 
scrie azi: „Țăranul român n'a suferit influența socializmului rus 
cu care a viefuit un an întreg în tronsee şi în cazărmi. Din potri- 
vă, el se bate cu socialiștii ruşi. Armata română Schimbă de odată 
frontul şi atacă trupele socialiste cu o înverșunare şi o convingere 
pe care o ilustrează succesele ei repezi; sar putea spune că românii 
duc în Moldova şi Basarabia unde au pătruns cu armele până la 
Chişinău, un război național“. 

Mâine Germania si Austro-Ungaria pot fi silite să uite şi ele 
războiul ce duc de 4 ani ca să se apere de maximalism. În aceste 
țări muritorii de foame sunt azi mai mulţi ca ori unde; grevele din 
Austria de mai dăunăzi au fost un indiciu; cuvintele generalului 
Hoffman dela Brest-Litowsk au fost alt indiciu, acum ne vine un 
altul. In Germania sa proclamat greva-generală a muncitorilor din 
fabrici cerând pacea pe baza propunerilor maximalistilor dela 
Brest-Litowsk. 

Ziarul Lumina a strecurat azi o telegramă din Berlin in care 
se zice că numai 120.000 lucrători din 800.000 ar fi aderat la grevă. 
Va să zică, este greva, e începutul, iar într'o ţară. de teroare mili- 
tară cum e Germania în plin război, începutul e mai anevoe, res- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 269 


tul vine dela sine. Aceiaşi mişcare poate prinde mâine in Italia, 
Franţa şi Anglia. Iată în ce catastrofă, războiul a împins popoarele. 
Vede oare cineva prăpastia? 

C. Stere scrie azi în Lumina un articol intitulat „Primejdia“. 
E sau orb sau de rea credinţă, căci, deşi vede ca si mine pericolul, 
nu-l vede decât pentru Franţa şi pentru Englitera. Şi ca culme tot 
el publică știrea că muncitorimea germană a declarat greva gene- 
rală in mod spontaneu, fără afAtarea socialiștilor, numai ca sim- 
pati6 pentru ruşi. Si era şi natural; muncitorul german a văzut 
cum guvernul său a încurajat politica lui Lenin si Trotzki; cum 
Suveranul lor a primit să stea de vorbă şi tratative cu muncitorul 
rus; cum i-a promis pacea fără anexiuni si cum azi la păcălit. 
Muncitorul german pricepe de ce maximalismu] rus.a refuzat; şi re- 
îuză să se sinucidă, singur la Brest-Litowsk. Consecința, va fi că 
muncitorul german şi austro-ungar va vedea de unde vine piedica 
păcii, 

Conflictul dintre guvernul dela Iasi si tel din Petersburg’ se 
confirmă. Toti românii ce se găseau in Rusia in oraşele ce se gă- 
sesc sub autoritatea bolşevică, au fost arestaţi; în schimb, toţi maxi- 
maliştii din Moldova, ca represalii, au fost închişi şi ei, Legatiu- 
nea română a părăsit Rusia. Generalul Averescu ar fi fost numit 
Comandant al'trupelor ce au de lupiat cu armata comunistă. 

Pe frontul Italiei atacul de pe platoul celor şapte sate s'a sfâr- 
sif cu suczesul armatelor Inţelegerei. Comunicatul austro-ungar 0 
recunoaşte în următoarele cuvinte: „Faţă de forțele considerabile 
vdrdte în luptă de iialieni, munţii Val di Bella si Col del Rosso au 
râmas în mâinile lor“, 

In .Dardanele de o bucată de vreme e o neexplicabilă activitate 
“de monitoare, submarine Şi hidroplane franco-engleze. 


VINERI 19 IANUARIE. 


Un nou neajuns pe capul nostru, nu se mai găseşte pâine pen- 
fru toată populaţia. Deși avem cartele, nu toată lumea putem ob- 
tine pâinea dela brutari. Că n'au stocul de făină necesar, sau o dă 
deoparte ca să-o.vândă cu preţuri exorbitante, nu ştiu, fapt este că 
n'avem ce mânca. E un scandal. In locul portei de pâine la cari a- 
vem dreptul după cartelă, ni se oferă o porţiune de malai. Nemţii 
prin presa lor justifică criza prin sosirea în Capitalä a celor 10,000 
de internaţi reîntorşi din Moldova si cari nu contau în sfscul zil- 
nie de făină destinat populatiunei givile. Tot surplusul peste acest 
stoc, a fost deja scos din ţară pentru trebuintele Puterilor inamice. 

Se zice că sau luat; măsuri pentru viitor schimbându-se modul 
de fabricaţie a pâinei; s'a micsoraf cantitatea de făină de grâu si 
sa mărit cota malaiului şi a cocenilor. De altminterea nici malaiul 
nu provine din măcinatul numai a boabelor de porumb, ci din mă- 
cinatului stiuletului de porumb întreg, boabe şi ciocălău (cocean). 


www.dacoromanica.ro 


270) IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
a EE + 


Cineva din cei însărcinaţi cu fabricaţia arăta azi în tramvai o mon- 
stră din viitoarea pâine, am pus mâna pe ea, şi cred că este de 
nermâncat. 

Se confirmă ruptura raporturilor guvernului român cu cel ru- 
sesc, Din Berlin se comunică guvernul maximalist a dat la Peters- 
burg următorul comunicat oficial: 

„Oligarhia română pătată de crime a deschis ostilitäti impotri- 
„ra republicei ruse. Obişnuilă să-şi intemeeze puterea pe saräcie, 
„intrigi, şi pe sângele țăranilor şi muncitorilor români, monarhia 
„română a încercat să se salveze pe ea, pe latifundiari şi pe ban- 
pcherir ei, prin ocuparea Basarabiei, care urma să fie transformată 
„în stavilă contra curentului uriaş al revoluţiei ruseşti. 

„Crimele guvernului militar şi civil român. sunt nenumărate. 
„Comisarii şi delegaţii trupelor revoluționare ruse sunt arestaţi şi 
„împuşcaţi. Trupele revoluționare sunt dezarmate si itnfometate. 
„Când pleacă spre vetre sunt bombardate cu tunul. In toate aceste 
„crime sângeroase e amestecat generalul Cerbacev comandantul 
„suprem de pe frontul român. In semn de protestare si ca avertis- 
„ment, Consiliul Comisarilor poporului a arestat, pentru câtva 
„„limp, pe minisirul plenipotențiar al României, Măsura aceasta 
„însă, a rămas fără nici un efect. Crimele continuă. In consecinţa, 
„comisarii poporului au hotdrit ruperea tuturor relaţiilor diploma- 
»tice cu România. Legația românească şi toți agenţii regimului ro- 
„mân, vor fn expulzați în cel mai scurt timp“. 

Deci declarate de război în toată forma. Pe ce s'o mai fi spriji 
nind guvernul român, nu văd. Câte odată îmi zic singur, so fi bi- 
zuind el pe ceva când rezista, că n'o fi nebun, dar iar măi întorc 
şi zic, tot aşa am mai judecat odată si am greşit. Când Brătianu a 
declarat războiul şi a intrat în luptă pe două fronturi, şi atunci 
mi-am zis — s’o fi bizuind el pe ceva că nu e nebun, şi când colo 
se bizuise pe pe capacitatea Generalisimului Iliescu si pe baliver- 
nele lui Sturmer. 

La Brest-Litowsk unde încă se tratează Pacea, sau petrecut 
două evenimente. Mai întâi, regele Bavariei nu s'a simţit legal re- 
prezentat prin Kühlman delegatul german si a trimis oficial un 
delegat al său; delegatul a fost acceptat. Al doilea eveniment; 
Trotzki a declarat că desi menţine ceeace a spus că Ucraina are 
dreptul să figureze independent ca republică, în Conferinţă, totuşi 
azi tägädueste delegaților trimişi de Rada din Kiew dreptul de a 
mai reprezenta republica, — de oarece Sovieturile ucrainiene nu 
mai recunosc Rada. In asa situaţie, Conferinţa iar a suspendat lu- 
crările să examineze chestiunea. . 

In Germania grevele se întind. Lumina singurul ziar ce isi per- 
mite să publice câte ceva, publică azi un apel al Ligei generale a 
Corporatiunilor creştine, către grevisti; în acest apel afirmă că 
muncitorii germani ce cer încheerea păci. fără anexiuni asa cum 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 271 
== 


a formulat-o delegaţia, rusă, fac un act nepatriotic ce constitue o 
yuneltire creminald contra camarazilor de pe front“. 

Acest apel vrea să convingă pe muncitori că prin grevele lor 
nu numai nu se va termina, războiul, dar din contră, îl vor pre- 
lungi, 

Parisul a fost. bombardat de 4 escadrile de aeroplane germane. 


SÂMBĂTĂ 20 IANUARIE. 


Un ofiţer german ne-a răscolit azi iar casa sub pretext de a 
v pregăti de încartierare. Nouă grijă, mai ales că până azi lucru- 
şoarele mele scăpase. 

In Germania greva muncitorilor s'a întins, iar presa lor chiar 
cea, ce aci, au început a o mărturisi pe faţă, de sigur căutând să-i 
micşoreze importanţa. Asa, ei se mângâie că nu sunt în grevă de 
cât o iumătate de milion de muncitori din vre-o 7 milioane. Zilele 
trecute vorbeau de mult mai puţin. Ei atribue cauza grevei Engli- 
terei care a cheltuit milioane şi sute de milioane ca să răscoale 
poporul german si să câştige războiul. Se mângâie cu o calomnie 
fără să vadü cauza, adevărată în încurajarea ce au dat-o guvernan- 
bi lor comuniştilor din Rusia. Poporul german vede că conducä- 
iori1 săi n'au fost sinceri cu poporul rus Ja Brest-Litowsk, umblând 
de fapt după anexiuni când pe buze au o pace onorabilă, fără. Şi 
pe când poporul german in grevă, asta crede de guvernul său, iar 
guvernul se căzneşte să: se apere că nu e adevărat, Radoslavof la 
Sofia toarna gaz peste foc. In Camera bulgară dânsul a declarat 
că la Brest-Ltowsk, i sa promis Bulgariei Dobrogea întreagă, Ma- 
cedonia intreagă si Moravia, ceeace n'ar fi o contrazicere cu prin- 
cipiul votat de Reichstagul german — pace fără aneziuni — de 
oarece acest parlament a înţeles să se opue măririlor de teritorii 
„arhitrare'. 

Sarlatanii ! 

Cu rușii tratativele păcii sau încurcat. Lucrurile stau pe loc 
din cauză că nu se ştie cine ar putea mai legal reprezenta Ucraina. 
Se zice in surdină că delegaţii Puterilor Centrale sunt intelesi cu 
delegaţii Radei din Kiew pentru semnarea păcii cu Ucraina dacă 
Trotzki ar împiedica semnarea păcii cu Rusia. 

Din Berlin se telegrafiază că armata română trimisă în Ba- 
sarabia a ocupat Reni şi Chişinău. Guvernul din laşi a notificat; 
guvernelor aliate că a rupt legăturile diplomatice şi de aliaţi cu 
Petrogradul. 


DUMINICĂ 21 IANUARIE. 


Azi împlinindu-se un an dela moartea surorii mele, colegile ei 
si prietenele, au făcut să se slujească un parastas la biserica Bo- 
teanului din Capitală. Nici odală n'am văzut la parastasul unui 


www.dacoromanica.ro 


272 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 
PF 


simplu particular atâta mulţime de lume. Simpatia aceasta mi-a, 
adus în descurajarea şi necazurile mele personale o mare mângâ- 
iere sufletească; totuşi m'a durut ceva, Ministerul instrucţiunii pu- 
blice în care defuncta servise în afară de catedră, zece ani de in- 
spectorat şcolar, cu o tragere de inimă şi pricepere care determina 
pe toţi miniştri de instrucţie publică, indiferent de partide politi- 
ce. a o menfne la toate schimbările de regim — contrar uzului — 
a strălucit prin absenţa sa *). 

Din Moldova nu ni se mai comunică nimic precis. Increde- 
rea şi speranţele în sprijinul republicei ucrainiené se spulberă la 
ştirile că la Brest-Litowsk, Ucraina stă alături de inamicii nostri. 
In adevăr, din telegramele venite dela Brest-Litowsk s'ar părea că 
în contra lui Trotzki, Contele Czernin susține pe delegaţii Radei 
din Kiew ca fiind reprezentanții legali ai republicei. 

Lumana vorbind azi de grevele din Germania intitulează ar- 
ticolul,iniznderea grevelor in Germania“. 

Probabil că acolo situaţia trebue să fie din cele mai grave, însă 
au interesul ca trupele de pe fronturi să nu fie alarmate, de aceia 
Bukorester Tageblatt anunţă azi contrarul de ce ne spune Lumina, 
el are un articol intitulat: „Scăderea grevelor din Germania“ după 
dânşii ordinea a fost restabilită la Berlin, Kiel, Colonia, Breslau, 
Essen, Diiseldorf si Leipzig şi unde greva ar fi pe finite. Intelegem 
perfect interesul foiei germane. Un fapt nu Poate fi tăgăduit, că 
poporul german se mişcă. 

In Bucureşti a fost numit noul Prefect de poliţie în persoana 
d-lui Pierre Ciorăneano! Era nouă a d-lui Petre Carp începe a se 
apropria. 

Un svon perzistent a circulat azi, că Mackensen ne părăseşte, 
pentru a lua o comandă pe frontul Occidental. Lucrul ar fi si nor- 
mal dacă în adevăr este un geniu militar. De ce să-l tii pensionar 
Ja Bucuresti unde e liniște dephnă? Are ocazie invinsul dela Mără- 
sesti să lupte în Franţa cu generali de alt calibru decât a genera- 
lului Iliescu, aşa că acolo îl aşteaptă adevăraţi lauri. — Plece! 


LUNI 22 IANUARIE. 


Se răspândise acum câtva timp în urmă svonul, pe care nici 
nt. lam înregistrat, că Neculai Xenopol, trimis de guvernul român 
ca Ministru plenipotenţiar în Japonia, ar fi murit imediat ce a a- 
juns la Tokio. Un număr din Le Temps ce a sosit prin contrabandă 
ieri în Bucureşti, confirmă acest deces. Aceste stiri de deces a oa- 


*) Si dacă în teritoriul ocupat Ministrul Instrucțiunii Publice a avut o 
asemenea purtare, lucrul s'ar explica prin faptul că defuncta se sacrificase 
pentru cei ce luptau pe front in Moldova, nu pentru Von Tulff care îl pu- 
sese in îrunt-a ministerului; ce nu se explică însă este aceiaşi indiferența pe 
care am aflatat că a avuto chiar Ja lași, acela; minister. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 273 


inenilor cunoscuţi, plecaţi cu ocazia evacuării şi cari nu vor mai 
reveni, îmi dau impresia că trăesc un vis ce nu mai are sfârşit, 
Atâta lume am auzit că a dispărut; din cei ce am cunoscut, în cât 
cei ce ne vom mai revedea ne vom privi ca rarititi. 

Nemţii fac să se răspândeastă svonul că în urma atitudinei 
dubioase a Ucrainei, guvernul dela Iaşi, împins de căpeteniile ar- 
matei, ar avea intenţia să închee pace cu Puterile Centrale, obti- 
nând în schimb Basarabia. Presa lor vorbind de acest svon afirmă 
azi, că regole Ferdinand n'ar îi contra şi că în timpul din urmă 
şi-ar fi schimbat mult părerile asupra interesului României. 

Sunt deprins cu insinuërile răutăcioase ca să mă mai opresc. 
asupra, acestei infamii. : . 

‘trotzki ne ameninţă în schimb cu instituirea unui guvern co- 
munist în Moldova, guvern căruia ar fi dispus să restitue tezaurul 
României aflätor la Moscova. 

Pe fronturi situaţia a rămas pretutindeni neschimbată. 

In Germania situaţia cu grevele trebue să fie asa de rea, in 
cât pentru prima oară au fost confiscate toate ziarele venite din 
Germania, Acest fapt a dat azi loc la svonurile cele mai pirami- 
dale şi mai sinistre. 


CUM A INTRAT ARMATA ROMÂNĂ ÎN 
BASARABIA 


MARŢI 23 IANUARIE, 


O minune, am pus azi mâna pe câteva ziare din Iasi asa că 
pentru prima oară am ocazia să 'nu dau personal seama de eve- 
nimentele “e se petrec acolo. Ruptura cu guvernul maximalist din 
Petrograd este reală; tot așa dorința unui aranjament politico-mili- 
tar cu Ucrainu este manifestatä oficial. Guvernul român, de acord 
cu cel ucraiman e hotărit a curäti Moldova şi Basarabia, de bolse- 
viei. Acest gest este justificat de guvernul român prin următorul 
comunicat ce sa dat presei din Iaşi: 

„Comandamentul rusesc ne-a cerut în urma intervenției Sfa- 
„tului Ţării din Chişinău, să asigurăm, prin trimiterea de trupe ro- 
„mâne, ordinea în Basarabia. Era cu atât mai necesar să se răspun- 
„dă acvstea chemări a Comandamentului rus "şi a republicei Mol- 
„duveneşt, cu cât, bande răsvrătite din armata rusă opreau trenu- 
„„nurile cu avrotizionări pentru armata rusă şi cea română şi dă- 
seau Tor scu 1 rădau depozitele de hrană înființate de noi in Ba- 
»sarabia precum si pe acelea ce trebuiau în urma înţelegerii cu 
„Duvernul și comandamentele ruseşti, să le formăm în zona care 
nie-a fost deser nată acolo. 

„Pe de altă parte au fost dezarmate si batjocorite la Chişinău 
, detasamente de Ardeleni trimise din Kiew, după cererea coman- 
„dementului ucrainian, spre a păzi depozitele din acel oraș. Mai 


18 


www.dacoromanica.ro 


274 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


a 


„mulp din accsua au fost chiar ucişi. Asemenea au fost arestrit 

„ofițerii nostri din Comisia interaliaté pentru aprovizionare pre- 
Cum şi reprezentantul nostru pe lângă guvernul republicei Mol- 
„doveneşti. 

„In aceste condițiuni, era absolut nevoe să ne asigurăm linia 
„Chişinău-Ungheni şi să restabilim ordinea în regiunea de unde 
„trupele noastre se aprovizionează şi în care populaţiunea, înspăi- 

"anântată de omorurile şi jafurile bandelor ruse răsvrătite, reclama 
„apulorul aştirilor române, 

„Operațiunile pehtru aducerea la indeplinre a acesior măsuri 
„de ordine se desfăşoară potrivit dispozi[iunilor luate“. 

Ce curioasă întorsătură a destinului! România chemată să 
restabilească, ordinea, în Basarabia. 

Şi cine ne chiamă? Republica ucrainiană, ea ştie că Basarabia, 
este moldovenească, răpită din trupul ei samavolniceşte şi mai ştie 
că azi popoarele risipite de timpuri tind să se adune la'o laltä. Se 
joacă Ucraina cu focul sau vrea pe faţă ca România să-şi îndepli- 
nească idealul ? 

Ce speranțe neașteptate pentru România invinsa! Ma gândese 
la elanul cu care armata noastră sboară azi spre Capitala Basa- 
rabiei. : 
' Mai găsesc in gazetele din Iasi cominicatul din 16 Ianuar al 
Marelui Cartier general român. E scurt dar e o epopee întreagă: 

„Trupele noastre chemate de Comandamentul rus şi de Sfatul 
„Țării a republicei Moldovei, au intrat la 13 lanuar ora 6 p. m. în 
„mijlocul aclamaţiunii poporulu în Chişinău“, 

Ce schimbare de decor în tragedia „Dezastrul României“. 


Sa fie reînvierea visului „România More“? După noile eveni- 
mente s'ar părea că da. Un lucru mă nelinistete. Hotărit că Roma- 
nia îşi leagă soarta de Ucraina. Dar Ucraina urmareşte o pace se- 
parată cu Puterile Centrale. La Brest-Litowsk, Trotzki în numele 
republicei ruseşti nu acceptă pacea in condifiunile propuse prin 
care Germania ia Kurlanda și Lituania. Ucraina care n'are ce îm- 
parti cu Kurlanda şi Lituania primeşte pacea fară obiectiuni nu- 
mai. să i se recunoască independenţa ei. De câteva zile Puterile 
Centrale au pierdut speranța de a ajunge la o înțelegere cu guver- 
nul din Petersburg. Brest-Litowsk ar fi pentru F-uterile Cu ntrale 
o înfrângere diplomatică şi buliversarea tuturor planurilor lor mi- 
litare şi economice, şi asta nu o vor. Toate speranţele şi le pun azi 
în a încheia pacea măcar cu Ucraina. Pentru a împiedica aceasta, 
Trotzki a tăgăduit Radei din Kiew legalitatea de a fi reprezentată 
prin delegaţii ei la Conferinţă; delegaţii bolşevici din contră, ar 
urma sfaturile guvernului din Petersburg si planurile. Puterilor 
Centrale ar fi dejucate. Lupta aceasta durează deja de o săptă- 
mână, acum pare să se fi tranşat prin următoarea declaraţie ce a 
facut-o Contele Czernin conferinţei, în numele tuturor aliaților săr: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 275 
si ee : poat pl IDR E CE ii de 


»A'avem nici un motiv de a retrage sau restrânge recunoas- 
„terea delegațiunii ucrainiene ca delegaţie andependentă şi ca re- 
„„prezentanta imputernicitéd a repablicei nationale ucrainiene fà- 
ula în sedinja plenară dim 12 lanuarie 1918. Din contră, suntern 
„mai curând decisi de a recunoaşte de pe acum republica najio- 
„naid ucrainiană ca Stat independent, liber şi suveran, care e in 
„stare să închee Yratate igternajionale independente". 

In urma acestei declarafiuni, Trotzhi n'are altă cale de urmat 
decât sau a se retrage din Conferinţă sau a se da învins, ceeace 
pare exclus. 

| Că Romania urmează Ucraina către o.pace separată, reese şi 
din împrejurarea că trupele noastre în loc de a sta pe frontul Si- 
retnlui deja slăbit prin plecarea ruşilor, merg în Basarabia, lucru 
ce n'ar fi posibil dacă rămânem în război cu Puterile Centrale. 
De altfel din Berlin se telegrafiaza: 

„Duză cun afirmă zivru? ,Lokal Anziegher“ chestia romd- 
„hească a întrat de uileva zîie întrun nou stadiu. Se crede că ulli- 
„mele eveniment” an ruriinjit guvernul Iesan şi că la hotărit să 
„tragă consecinţele din situajiu soväitoare de azi, urmând pilda 
„Radei din Kiew şi deslipindu-se de Rusia si de Aliați“, 

Un prieten mi-a tradus azi din Berliner Tageblatt numărul 
cel mai recent, ştiri noi asupra grevelor din Germania. Mişcările 
populare de stradă sunt mari. Pretutindeni-s'a declarat starea de 
asediu înăsprită. Intregul imperiu german a fost divizat militä- 
reste în sectoare sub comanda unui general. In Berlin s'a constitui: 
patru Tribunale Marţiale Personalul tramvaelor electric ne ade- 
rând la grevă, publicul a distrus hniile şi vre-o 40 vagoane. Fa- 
bricile de muniţiuni au fost milifarizate. Generalul Comandant 
a datun ordin prin care face cunoscut ca faptul de a perzista în 
grevă, constitue o crimă, de oarece prin asta frontu] este periclitat, 
în consecinţă muncitorii cari în 24 ore nu se vor prezenta la lucru 
vor fi duşi în judecata Tribunalelor Martiale. 

Presa, lor crede că de astă dată greva va fi întrântă. 

Socialistii cer convocarea Reichstlagului. 

Concomitent cu aceste evenimente Intelegerea tine la Paris o 
conferință. 


MERCURI 24 IANUARIE. 


S'au deschis în Capitalu cursurile Academiei Comerciale; cu 
această ocazie, în prezenţa autorităţilor militare nemţeşti s'a făcut 
multă politică — din cea permisă, adică germanofilă. Fericiti tre- 
bue să se simtă acei ce azi au o idee şi o pot dezvolta in public. In- 
tre fericiţi este si d.Virgil Arion girantul Ministerului de culte si 
instructie publică, şi fratele său d. C. C. Arion. 

Ce s'a spus în aceste dscursuri destinate să placă: lui Von 
Tülff, nu importä, de oarece asemeni lucruri le auzim spuse pe 


www.dacoromanica.ro 


276 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


acelaş calapod de când ne-au gcupal duşmanii, că singurii prie- 
teni ce a avut România au fost germanii, ungurii şi bulgarii. Dacă, 
însă mă opresc um moment asupra cuvântărilor mai sus pomenite 
este să notez starea sufletească a oamenilor noştri politici în minu- 
tul în care în Moldova se pare că guvernul Brătianu este pe cale 
el, să inchee cu Puterile Centrale o pace separată, şi de a obţine el 
în înţelegere cu Ucraina, Basarabia. Pentru mine, faptul în sine 
mă bucură, deşi este câştigat cu concursul inamicului. căci rezul- 
tatul importä: ei bine, la patriotii autorizaţi de Von Tülff e altfel. 
Dacă România va încheia pacea cu Puterile Centrale prin guver- 
nul dela Iaşi, pacea ce se va semna va fi o nenorocire, chiar dacă 
prin ea am obţine Basarabia. Obţinerea Basarabiei ar îi constituit 
un eveniment fericit, numai dacă am fi luptat ca să o obţinem ală- 
turi de Puterile Centrale, contra Rusiei si contra Frantei. 

Oratorii dela Academia Comercială nu sunt singurii de a- 
ceastă părere. D. C. Stere. celebrul basarabean, omul prevazafor, 
bunul român, tace chitic, n'are un cuvânt de bucurie din care să, 
se întrezarească că licăreşte în el fericirea de a vedea Basarabia 
alipită Regatului Român. De ce? Că n'a putut el contribui cu ni- 
mic la acest eveniment şi că tot ticälosii de Ionel Brătianu si Take 
Ionescu o or obţine. Poate că în acest moment Take Ionescu tra- 
tează cu “Ucraina, retrocedarea, Basarabiei; asta nu e nimic; pentru 
d. Stere important este că Take Ionescu acum 8 sau 10 ani ar fi 
declarat că nu ştie ce acea. Ucraina. Dar dacă evenimentele sar 
schimba, şi n'ar mai trata Bratianu sau Take Ionescu şi ar fi che- 
mat el să trateze chestia, oh, atunci ce basarabean fericit si ce bun 
român ar fi acelaş d. Stere. Aşa au fost oamenii de când e lumea. 

In discursul d-lu. Virgil Arion S'ar părea că ar fi o exceptinne. 
El declară că se bucura de eveniment, dar crede că intervenția fa- 
cută de guvernul român, s'a făcut în înţelegere cu guvernul ger- 
man care le-ar fi garantat cu n’are a se nelinisti de frontul Siretu- 
lui. Cu alte vorbe dacă guvernul dela Iaşi obține Basarabia, n'are 
nici un merit, căci i-o dă Germania şi o ocupă cu permisia lui 
Mackensen. Si pentru că vorbea în fata lui Von Tülff, nu e rău 
să reproduc texfual cuvintele d-lui Virgil Arion relativ la chestia 
Basarabiei: 

„Printr'un gest de firească apărare s'au întors românii in con- 
»lra ruşilor. S'a revoltat într'ânşii acel simţ al măsurei, moştenit 
„din străbuni. Ce apropiere era posibilă între firea cuminte a ro- 
„mânului şi cea fanatică a rusului? Românii s'au pus astfel sin- 
„uri înstinctiv, alături de nopoarele de cultură ale Europei, in 
„imprejurările de azi, alături de popoarele germane. Moralmente, 
„ei au rupt cu aliaţii lor, cu toți aliații lor. Armata română care a 
„pătruns acolo, croind un drum nou politicei ţării, altul decât cel 
„De care o dusese conducătorii rätäciji, armata nu poate să vrea o 
„simplă aventură. Cucerită definitiv şi păstrată de noi, numai ală- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 977 


„turi de Germania poate fi Basarabia. Apdratd de contagiunea ru- 
„sească, numai alături de Puterile Centrale, poate fi România“. 

- Deci, oricine ne aduce Basarabia face o faptă mare. Acum, că 
d. Arion crede că asta nu ne vine de cât cu generozitatea nemților, 
asta e altă chestiune de care nu mă ocup. Pentru d. Stere, eveni- 
mentul e ruşinos pentru că n'am luptat ca să o obţinem, alături 
de armata germană. 

Ştirile noi din Rusia ce ni se dau acum de nemți, trebuesc 
puse la carantină, de oarece au interes a crea o atmosferă defavo- 
rabilă lui Trotzki şi favorabilă Ucrainei. 

Când zilele trecute se discuta la Brest-Litowsk mandatul dele- 
gafilor ucrainieni, Trotzki a afirmat că Rada din Kiew e de dome- 
niul istoriei, de oarece a primit o telegramă prin care este anunţat 
că Kiowul a căzut în stăpânirea armatelor maximaliste şi că Rada 
a fost dizolvată. Veştile sosite azi sunt favorabile ucrainienilor. 
Mai întâi, două vorbe de lămurire spre a înţelege cine se luptă si 
se războeşte in acest moment în Rusia. Guvernul maximalist din 
Petersburg a creat o armată din muncitori şi parte din soldaţii fu- 
giti de pe front căreia 1 se zice „Armaia roşie“ sau „Garda roşie“ 
spre a o diferenţia de armata ţaristă. Această Gardă roşie e teroa- 
rea Rusiei de azi. In contra gărzii roşii s'au ridicat socialiştii revo- 
lutionari ne comunişti, democraţii, liberalii şi toată burghezia a- 
jutaţi de capitalisti şi proprietari şi au creat şi ei o armată de a- 
părare pe care au denumit-o „Garda albă“. Frontul a furnizat arme 
şi muniții ambelor gărzi, de asemeni şi ofiţeri. După telegramcle 
de azi Kiewul ar îi ramas în mâinile gărzii albe. Rada lucrează, 
guvernul a fost schimbat, iar Prim Ministru a fost numit însuși 
Hulubovici delegatul dela Brest-Litowsk; ne recunoscut de Trotzki. 

In Finlanda de asemeni „Garda rosie“ ar fi fost bătută. Po- 
lonezii au pornit şi ei în contra maximaliştilor. Oraşul Mohilew 
Cartierul general al lui Krylenko generalisimul maximalist ar fi 
căzut în mâna polonezilor. In Ucraina, trupele Radei a ocupat o- 
raşul Karkow şi lar fi curätit de maximalisti. In urma acestor 
înfrângeri, maximaliste, o telegramă din Berlin anunţă că acolo 
se crede a se şti, că la Brest-Litowsk, delegaţii Puterilor Centrale 
în urma unei conferinţe avute cu Ludendorf, ar fi decis semnarea 
păcii cu Ucraina numai. | 

Probabil că în acest moment ea e şi semnată avându-se în 
vedere că Primul Ministru al Ucrainei este însuşi delegatul Hu- 
lubovici. 


JOI 25 IANUARIE 


Printr'o nouă Ordonanţă dată de Guvernatorul militar sa in- 
tins competinta Tribunalelor germane din teritoriul României o- 
cupate. De unde până acum ele judecau numai diferendele dintre 
supuşii statelor lor sau a celor români ce erau în conflict cu un su- 


www.dacoromanica.ro 


278 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
== 


pus al Puterilor Centrale, acum, competinta se întinde şi asupra 
conflictelor dintre supuşii români, dacă asupra averei unuia din 
ei a fost pus un sequestru coercitiv, cum e cazul tuturor refugia- 
tilor in Moldova. Lucrul e nejustificat, dar în definitiv ne-am zis, 
neamţul n'a vrut ca sequestrul pus db el care in general e un ger- 
man, de multe ori militar, să meargă la tribunalele româneşti. 
Dai de aci, până a duce la Tribunal german şi pe custodele ro- 
mân, al averii unui român. ce se judecă cu un alt român,n'arenici 
© explicaţie. 

Acest nou senz, a dat naştere însă unor incidente demne de 
remarcat, de oarece şi aci se poate vedea cât de mici pot fi unii 
români. La o instanţă de judecată se judeca zilele acestea un pro- 
ces între d. Mitică Roseti (Max) custode pus de nemți pe averea lui 
Alexandru Florescu fost ministru plenipotenţiar la Atena, refu- 
giat probabil în Moldova, şi un alt român. D. advocat Roseti a 
cerut ca judecata să-şi decline competinta şi să fie trimis la Tri- 
bunalul militar german. Trebue să mai lămuresc că chiar doi 
nemți dacă ar voi, pot să fie judecaţi de tribunalele române, iar 
tribunalele germane să judece numai dacă unul din ei o cere. D. 
Roseti a cerut să fie judecat de nemți. Conduita sa a fost blamată 
de toată lumea, mai ales că reprezenta averea unui patriot ca fos- 
tul nostru Ministru la Atena. Publicul din sală i-a făcut o semnifi- 
cativă demonstraţie. 

Relativ la aceiaşi chestie judecătorul Gheorghiţă Robescu îmi 
spunea azi că la el s'a prezentat un caz şi mai curios, un german 
se judeca cu un refugiat român, reprezentat printr'un custode 
român. Germanul acceptase competinta judecătorului român, avo- 
catul custodelui însă, a declinat competinta. 

D. C. Stere cere azi prin Lumina adresele tuturor deputaţilor 
si senatorilor rămași în teritoriul ocupat, precum şi ale foştilor 
deputaţi şi senatori ce s'ar mai găsi aci. Intâlnind un amic al său 
Fam întrebat ce rost are această cercetare şi mi-a răspuns că este 
vorba de a se propune nemților convocarea în Bucuresti a unui 
parlament compus din deputaţii şi senatorii ce nu siejează la Iaşi 
cum şi din cei ce au mai făcut parte din parlament si cari să dea 
o lovitură ce să anihileze ronduita guvernului din Iasi. Nu de 
geaba Lumina ne vorbeşte zilnic că e nevoe de oameni de curaj. 
Că s'ar putea da o lovitură de Stat, se poate, dar curaj, nu văd de 
ce sar cere. Toţi parlamentarii rămaşi aci, cu mici excepţii, sunt 
germanofili. Ai aduna cu poliţia germană si cu ordin să dea un 
vot, ar face-o. E o cursă chiar pentru fost, ori care ar fi părerea 
lor, de oarece sunt sub jugul şi puterea inamicului. Cine are să ’si 
rişte acum libertatea ne supunându-se cererei poliţiei nemtesti? 
Mă gândesc la mine; a mă duce la aceasta adunare anarhistă ar fi 
să se răscolească în mine toată revolta ce plamadeşte de atâta a- 
mar de vreme si să vorbesc acolo de aşa fel că să mă îngrop pen- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 279 


tru totdeauna. A mă abtine si a nu mă duce, pentru mine ar fi 
acelaş rău, mai mic de sigur, dar rău; de aceia nu voi comunica 
nici cine sunt, nici adresa, nici că sunt aci; de m'or chema voi ve- 
dea ce voi face. 

Agenţiile nemţeşti anunţă că armata română a ajuns la Nis- 
tru, în schimb, că bolşevicii concentrează trupe la graniţa Buco- 
vinei şi a Ucrainei. 

In „Gazette des Ardenes“ găsesc un apel al Comitetutului rus 
maximalist de aprovizionare care ne dă măsura halului în care 
se găseşte armata rusă. Iată-l: 


CAMARAZI, 


„intrun ceas penibil ne adresăm vouă în humele armatei în- 
„Jometate. Incă puțină bună voinţă, încă puţină răbdare în acest 
„moment îngrozitor. Pe front nu mai e nimic pentru hräna. Nu 
„mai sunt convoiuri de aprovizionare. Regimentele mor literal- 
„mente de foame. Viitorul ţării şi al revoluției se află în mâinile 
„voastre. Sunteţi la capdtwl răbdării din cauza atacurilor bandiţi- 
„lor. Dar conccentraţi-vă energiile în numele poporului şi în nu- 
„mele regimului socialist coplesit de griji şi nevoi. Toţi la lucru, 
„haideţi! 

„Socialiştii soldați ai Rusiei, muncitorii şi țăranii vor da hofi- 
„lor fără mild ceeace li se cuvine. Ei nu vor consimţi nici odată ca 
„oamenii de nimic să murdărească numele poporului şi ca ei să 
„distrugă fericirea concetățenilor lor. Peste puțin timp noi vom pu- 
„lea proteja cu armele în mână, munca voastră. 

„Aveţi răbdare încă numai puţin. Gândiţi-vă, la seriozitatea 
momentului. Adunați încă odată în acest ceas decisiv toate puterile 
„voastre. Procuraji trupelor de pe front pâine şi brânză. Impiedi- 
„cați ca flagelul foamei să-i mai bântuiască. Numai sforțarea voas- 
„stră mai poate salva revoluția. 

„Fiecare să voiască a ține până la capăt. In numele viitorului, 
„fiecare să aducă ajutorul său, [fiecare să fie la locul său în nu- 
mele revoluției“ 


E desperarea în apoteoza ei. 

La Brest-Litowsk nici un pas înainte. După transarea chestiu- 
nei Ucrainei s'a discutat chestia reprezentării Poloniei. Trotzki a 
făcut următoarea declaraţie: 


„Recunoaştem complecta independență şi neatârnare a Statu- 
„lui Polon. Nu putem însă închide ochii în faţa faptului că această 
„independenţă este numai iluzorie, cât timp Polonia se află sub 
„regimul ocupajiunet. Tocmai pentru că recunoaştem independența 
„Poporului polonez şi a Statului său, nu putem recunoaşte, fără 
„a atinge această independență, pe reprezentanţii instalaji aci prin 
„voința autorităților ocupante, ca reprezentanţi ai Statului poloez. 


www.dacoromanica.ro 


280 1MPRESIUKI SI PĂRERI PERSONALE 


„Numai o reprezentan{a a Poloniei, care s'ar bizui pe straturile 
„largi, poate fi privită ca indreptäfità a participa la tratativele dela 
„Brest-Litowsk“, 

Eu admir omul acesta cum se prezintă în faţa inamicului vic- 
torios. Ştie că. nu va putea nimic obţine pentru fara lui, ştie că 
soarta ţării lui e sigilată, cu toate acestea. tine să spue învingăto- 
rului în fafa omenirii care îi ascultă, toată ticăloşia şi toată hipo- 
crizia sub care se ascund Puterile Centrale. Face el aceasta din 
principii sau din tactică pentru a prelungi semnarea păcii ca în 
răstimp să-şi facă drum propaganda comunistă în poporul german? 
Cine ştie? Eu însă îl admir. | 

Ziarul Vorvertz publică un apel al muncitorilor germani cä- 
tre Trotzki prin cari îl sfătueşte să nu se grăbească cu incheerea 
păcii, Ge oarece în curând muncitorimea rusă va avea ocazia să 
inchee pacea cu muncitorimea Puterilor Centrale. 

De sigur că această ameninţare a extremei stângi germane e 
departe de realitate, dar Trotzhi care a văzut cu ochii realizându-se 
minuni şi mai mari, e în dreptul lui să spere. 

Republicele Moldovei, a Turchestariului si a Siberiei ar fi tri- 
mis şi ele reprezentanţi la Brest-Litowsk. 

Si ca să inchei cu ziua de azi, iată acum şi ce cred nemţii 
de noi. Kreuzzeitung crede a şti că acordul cu Ucraina la Brest-Li- 
towsk va fi decisiv și pentru atitudinea viitoare a României, care 
după această, pace va rămâne complect izolată. Afară de asta, Ro- 
mânia are acum ocazia — zice gazeta nemteascä — ca să-şi ter- 
mine aventura războiului întrun mod relativ favorabil, cu atât 
mai mult cu %ât din cauza intrărei ei târziu în acţiune e mai putin 
zdruncinată financiarmente, ca cei alţi beligeranti. 


CUM NE REVINE BASARABIA 
VINERI 26 IANUARIE. 


Incep ziua cu bune auspicu. Am obţinut textul proclamatiunii 
lansate de generalul Presan catre cetăţenii Republicei Moldove- 
neşti — fostă Basarabia. Actul este istoric şi denotă o conduită în- 
țeleaptă. Armata română intră în acea tară nu ca cuceritoare de 
teritoriu străin, ci chemată în ajutor de Sfatul fraţilor nostri. Dau 
în întregime textul acestei Proclamatiuni: 


„CETAȚENI AI REPUBLICEI MOLDOVENEŞTI! 


„Voi, şi fara voastră — ca şi a noastră — trecem acum prin 
„timpuri grele şi hotăritoare pentru soarta lor! Din toate părțile şi 
„de către o mulţime de oameni răi, vi se spun tot felul de neade- 
»văruri, cari vă întunecă mintea, tă inrdutdjesc inimile şi vă fac sa 
„Nu mai simfifi unde este binele şi unde este răul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI KOMÂNIEI 251 


„In aceste clipe de grea cumpănă şi nestatornicie, Sfatul Țării 
„Moldoveneşti şi-a adus aminte de noi şi ne-a cerut prin comanda- 
„mentul militar rus să trecem Prutul. 

wi) Ca să aducem rânduială şi linişte în satele şi târgurile 
„boastre, punând la adăpost viața şi avutul întregului popor in 
„potriva rău fäcätorilor, şi 

we) Ca să chezăşuim transportul celor trebuincioase pentru 
„traiul armatelor ruse şi române cari fac pază la hotarele noastre, 
„apărând prin aceasta şi hotarele țarii voastre. 

„Venirea soldaţilor români în Basarabia au supărat mult pe 
„rău fäcätori şi pe cei cumpăraţi de duşmanii vostri şi ai noştri, 
„cari îşi găsiră tot aşa de bun adăpost pe pământul vos{ru, căci ei 
„au simțit că de acum înainte nu vor mai putea prăda la voi acasă 
ca ei un codru. 

Si acești duşmani Sau folosit de sufletul vostru cinstit, bun 
si therezator şi au cdutat sa sadească invrdjbirea între voi şi not 
„spunându-vă că românii vin să stăpânească tara voastră, că et 
vin să pună mâna pe pământurile voastre şi că nar avea alt gând 
„decât să aducă în capul vostru pe vechii stăpânitori cari să vă 
„răpească drepturile naționale şi politice câştigate prin revoluţie, 

„Departe de noi gândul acestal 

„Cetăţeni Moldoveni nu dați nici o crezare acestor vorbe vi 
»clenel 

„Cum v'afi putea închipui că soldatul român, care prin mări 
„nimia regelui şi a guvernului, şi-a mărit aeum pământul lui de 
„hrană, tocmai el să vină astăza în fara fraților săi ca să-i tmpie- 
„dice de a-şi înfăptui şi ei dreptul lor! 

„Vă declar sus şi tare că oastea română nu doreşte altceva de 
„cât ca prin rânduială şi liniştea ce v'o aduce să vă dea putinţa să 
„vă statornicifi şi să vă desdvdrsifi autonomia şi slobozeniile voas- 
„tre precum veți hotărî voi singuri. 

„Oastea româna nu va obijdur pe nici un locuitor din repu- 
„blica Moldovenească, ori care ar fi neamul şi credinţa lui! 

»De îndati ce se va statornici rânduiala şi liniştea şi va fi che- 
„zăşie că prădaciunile, tâlhăriile şi omorurile nu vor mai începe, 
„ostaşii români se vor întoarce la ei acasa! 

„Aveh toatd încrederea şi primiţi pe ostaşii aceştia cu dragos- 
tea fräteascä cu care ei vin la voi! : 

„lar dacă vre unul din aceştia s'a arăta nevrednic si s'ar a- 
„bate de la calea cea mai bună, care 1-a fost poruncită de noi, a- 
ducef? numai decăt jalba voastră înaintea celui mai apropiat 20- 
ymandament şi fifi încredințaț că vi se va face îndată deplină 
„dreptate. 

GENERAL PRESSAN 
alnsarcinat cu Comandamentul armatei române 


Iaşi 12 Ianuarie 1978 


www.dacoromanica.ro 


282 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Acest act istoric si de înaltă cumintenie, ce ar trebui să bucure 
pe tot românul, a revoltat pe cine credeţi? Pe basarabeanul C. 
Stere. Şi de ce e nemulţumit acest bun român şi mare patriot când 
armata ţării noastre a intrat aclamată de popor în 'Capitala repu- 
blicei Moldoveneşti ? E nemulţumit de mişelia guvernului Bră- 
tianu de a trimite în Basarabia armata română — după cererea 
comandamentului rus, deşi în urma cererei „Sfatului Țării din 
Chişinău” ca să restabilească ordinea. 

Isi iese din minţi de revoltă, d-l Stere, contra faptului că Co- 
mandamentului rus, ne-a chemat la asa misiune. 

— „Aşa visau părinții noştri să treacă Prutul? Si nu vine 
un trăsnet doamne, să träsneascà pe cei de la laşi!" 

Ce e isterismul acesta ? Ce ar îi vrut oare d-l Stere să facă Ro- 
mânia? Ah, ştiu. O Românie zdrobită, secătuită, micșorată şi umi- 
Jită, numai şi numai ca veninul lui în contra fostului șef, Ionel 
Brătianu să'i poată striga : 

— Iată ce ai făcut din România pentru că nu mai ascultat să 
mergem cu Germania! 

In loc de a-i putea striga asta, d-l Stere străvede putinţa ca Bră- 
tianu să inchee pace cu Puterile Centrale, şi să obtie cu diplomaţie 
şi Basarabia. Ce oroare! Aşa visau străbunii noştri să o obţină ? 
In loc să te duci cu arma în coada nemților, să te cheme Sfatul 
Țării ca pe un frate, iar rusul, auziţi rusul, în neputinţă de a mai 
tine el ordinea. să te autorize să te duci tu, să aperi poporul ca un 
salvator si liberator şi să te mai trezesti că mai vrea şi unirea pe 
rare să o realizezi fără tunuri, fară cască si baionetă prusiană, 
„ce însultă memoriei lui Ion Brătianu şi Mihail Gogălniceanu” | 

Si toate acestea le-a răbdat hârtia să se serie în Capitala Ro- 
mâniei! 

In schimb Berliner Tageblatt prin condeiul Generalului Von 
Ardennes, criticul său militar, după ce descrie favorabil miscärilè 
românilor în Basarabia, termină articolul său aşa: 

„Dacă Trotzki şi partizanii săi ar reîncepe războiul în potriva 
„Pulerilor Centrale, acestea se vor gândi fără voie că urmăresc a- 
„celeaşi feluri de război ca şi românii, anume zdrobirea tiraniei 
„mazimaliste. Asta ar fi o ironie a istoriei universale”. 

Nu ştiu cine o fi acest general neamt, în tot cazul e mai putin 
susceptibil de cât d-l Stere, şi nu vede nici o ruşine pentru Ro- 
mânia. din contra „ironia soarte?” ar fi mai mult pe seama Ger- 
maniei—învingătoarea noastră. 
= Din Basarabia ştiri puţine şi nimic nou. 

De la Brest-Litowsk nimic. Din Berlin se anunţă: „De câteva 
zile comunicaţia cu Brest-Litowsk a fost întreruptă” Curioasă in- 
trerupere. Oraşul acesta e în teritoriul ocupat de germani, pentru 
ce să fie intieruptă comunicaţia telegrafică tocmai cu Berlinul si 
tocmai în momente decisive pentru război sau pace ? Probabil din 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL, RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 283 


= 


cauza miscärilor muncitoresti din Germania guvernul a oprit sa 
se comunice pentru moment rezultatele negative ale păcii cu Ru- 
sia. E de presupus că Trotzki a rupt tratativele. In tot cazul ceva 
dezagreabil pentru Puterile Centrale s'a petrecut acolo. 


SAMBATA 27 IANUARIE 


La 3 Februarie s. n.. a fost înmormântat la Paris doctorul Cos- 
tic’ Istrati fost ministru în mai multe rânduri. Unul după altul 
se duc toţi, mai ales actionishi ce au luptat pentru irttrarea noastră 
în război. De la evacuarea in Moldova, am avut răbdarea să tin o 
listă a celor ce în afară de front ca militari, au murit; listă incom- 
plectä de oarece numai de unii s'a aflat până azi. Ei bine recitind 
lista' mă îngrozesc, e generația în care am trăit, pe care am cunos- 
cut-o, cu care am luptat. Nu e exagerat a crede că peste putin timp 
ne vom simţi străini în lumea nouă ce se va ridica. In timpuri 
normale, moare unul, moare altul, îi vezi, asişti la înmormântarea 
lor, îi pierzi unul cate unul din memorie, cäc1 te deprinzi cu ideia 
Şi îi uiţi. Acum e cu totul altfel. In Noembrie ne-am despărţit. cei 
ce am rămas de ce: ce au plecat, un zid de nepătruns s'a lăsat pe 
Siret între noi. Când acest obstacol va dispare şi atâtea nu vor mai 
reveni, cum să crezi că lumea, accasfa nu se va mai întoarce nici 
odată ? 

Articolul generalului Von Ardennes publicat zilele trecute în 
Berliner Tageblajt face azi obiectul unui articol din Bukerester 
Tageblatt in care se arată că pacea cu Trotzki nu se poate realiza, 
că mazimalismul este un pericol social, şi după ce citează cele 
spuse de criticul militar neamţ, inchee : 

„Până una alta, ofensiva contra absolutismului mazimalist, 
„au luat-o românii, cari nu sunt singuri în întreprinderea lor, si 
„ocupă Basarabia primiţi — ceia ce e lesne de pricepul'-— ca nişte 
„liberatori. Trupelor române se vor alătura diversele organisme 
„militare ruseşti cari continuă să fie credincioase câte unui gene- 
„ral mai energic si mai meritos, şi descompunerea morală a bande- 
„lor maximaliste va fi un element mui mult pentru succesul lor”. 

Un personaj care a vorbit zilele acestea cu d-l Marghiloman 
îmi spunea azi, că deşi se tine sub tot secretul, sunt tratative chiar 
în Bucureşti între România şi Germania, cu asentimentul guver- 
nului de la Iaşi. : 

In ziare, pe telegramele agenţiilor străine nu se mai poale 
pune nici o crezare. Telegramele de azi sunt de o contrazicere 
scandaloasă. După unele, maximalistii guvernează la Kiew, după 
altele acolo guvernează tot Rada. Sunt telegrame că românii au 
fost aruncaţi peste Prut, sunt telesrame că românii înaintează si 
că au ocupat si Ismail. In lupta dintre cele două tabere ruseşti a- 
gentiile nu sau fixat pe cine au de gând să ajute şi din această 
cauză dau curs necontrolat tuturor balivernelor. 


www.dacoromanica.ro 


284 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Din publicaţiile maximalistilor ruşii cari au dat la iveală ar- 
hiva secretă a ultimului regim țarist, se etalează zilnic în presa 
inamică nouă, acte scandaloase de conruptiune în România, ca să 

"se infläcäreze la timp focul sacru national al nostru. Nu sunt dintre 
naivii cari cred, sau dintre ipocritii cari afirmă că toate campaniile 
ce se duc de presă sunt dezinteresate şi inspirate numai de focul 
sacru, dar nici că toate sunt plătite şi interesate. O ştiu din expe- 
rientä. Nu mi-am tăcut niciodată iluzia că campania nationalista 
din presă între 1914—1916 sau cea, filo-germană din acelaş inter- 
val, n'a fost pulernic subventionatä de ambele grupe de belige- 
ranti. Lucrul s’a petrecut pretutindeni în Statele ce au rămas neu- 
tre. Dar alt ceva să o crezi în sufletul tău interior şi alt ceva e să 
o vezi etalată în publicitate, sprijinită cu dovezi, 

Cine n'a ştiut de încercarea neizbutită a nemților de a cum- 
păra cu bani conduita Universului sau cea izbutită de a cumpăra 
ziarele Minerva şi Seara proprietatea d-lui Grigore G. Cantacuzino? 
Altceva e însă să vezi publicate documentele. 

Lucrul mă doare cumplit că inregistrez cu impartialitate tot 
ceiace ochii mei văd astăzi, dar voi să fiu consecvent; mă doare, 
de oarece azi găsesc publicate documente cari privesc pe unii din 
prietenii mei. 

Un document semnat de ministrul plenipotenţiar rus la Bu- 
cureşti Poklevski, este telegrama ce acesta adresează Țarului Ne- 
culai cerând o sumă de bani pentru gazetele din România, iar pe 
margine rezoluţia ţarului „se aprobă”. Nu repet aci numele ziare- 
lor, de oarece ele nu figurează în document ci numai în explica- 
tiile ziarului maximalist. Am spus'o, nu sunt naiv, în politica noas- 
tra de opozanti, ca să ducem guvernul la o acţiune patriotică si 
natională, am avut nevoe de bani, căci luptam cu conruptiunea 
germană, dar ca să văd cu ochii că ministrul rus cere ţarului bani 
că aşa cere „interesul Rusiei” e dureros. 


DUMINICĂ 28 IANUARIE. 


Astä noaple, la ora 2 s'a semnat la Brest-Litowsk pacea între 
Puterile Centrale şi republica rusă Ucraina. Oficial, şi fără nici 
un comentar, omenirea a fost înştiințată că după 4 ani de război, 
s'a făcut primul pas spre pace. Ce sa făcut; cu Trotzki nu se spune 
nimic. Ucraina a făcut o lovitură politică. Poporul rus doreşte pa- 
rea ; guvernul din Petersburg n'a reusit să o aducă, Ucraina a reu- 
şit ea. Poporul rus nu va cerceta, cauzele, va vedea efectele, de a- 
ceia cred că prestigiul Ucrainei se va ridica în detrimentul guver- 
nulu maximalist din Petrograd: 

Cum guvernul dela laşi a ştiut ce face Ucraina înainte de a 
se alia cu ea, e un indiciu că şi el va semna pacea. Că este aşa, 
e faptul că azi sa anunţat demisia guvernului Brătianu-Take Io- 


www.dacoromanica.ro 


DIN -TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 285 
POE PIE 


nescu, Brătianu este cel ce a prezidat; la declararea războiului, dacă 
azi lasă guvernul înseamnă că sa sfârşit războiul. 

Criza. guvernamentală dela Iasi nu poate avea multe soluţii. 
Pentru semnarea, păcii Regele nu poate avea de cât sau un guvern 
de funcţionari, sau un guvern militar; deci, sau Corneliu Mano- 
lescu Râmniceanu Primul Preşedinte al [altei Curți de Casaţie, 
sau generalul Averescu col mai cu prestigiu în oştire. 

Un nou guvern liberal ca să semneze pacea e exclus ; liberalii 
sunt solidari; cele câteva elemente räslete Vasile Misir sau Or- 
leanu. nu contează. Guvern Take Ionescu de asemeni exclus, el 
nu va semnau. nici pace, nici capitulare. Guvern Carp, guvern Mar- 
ghiloman separat sau împreună, fără cei din Moldova este iarăşi 
exclus găsindu-se în teritoriul ocupat şi apoi acel guvern trebuie 
să âibă şi încrederea Regelui ceiace d-] Carp a înlăturat pentru 
totdeauna. Odaiă guvernul format, nu are două căi de urmat, ori 
pace, ori capitulare. Pace în condițiuni groaznice ce se vor impune 
de Puterile Centrale; Capitulare prin deschiderca graniţei Moldo- 
vei nemților până la Pacèa generală. 

Nici o iluzie pentru nimeni pacea va fi o nenorocire-cäci con- 
ditiilé vor fi zdrobitoare, cu atât mai zdrobitoare cu cât răzhoiul 
cu cele-alte puteri va continua. 

Că .ceiace m-a spus ieri prietenul d-lui Marghiloman în pri- 
vinta tratativelor de pace de «aci cu ştirea guvernului din Iasi à 
adevărat, reese dintr'un articol publicat azi de Bukarester Tage- 
blott în care se zice; 

„In strâns legătură cu paces încheiată cu Ucraina este si solu- 
„lia problemei româneşti. Si aici nu e departe timpul în care ac- 
„liunea va [i preferată cuvântului. Ronnânia poale avea pacea in 
„condițiuni cari „suni cunoscule guvernului din laşi.” 

In câteva săptămâni, maximum, soarta noastră se va decide. 

In Occident s'a decis continuarea războiului până la capăt. In- 
felegerea a avut o mare constătuwe la Versailles unde pe lângă © 
personatităţile civile aliate au luat parte si conducätorii armatelor; 
din această consfätuire a reesit — 7ăzboi până la capăl. 

Dumnezeu cu ei. 


D-NA BESSIE TAKE IQNESCU SI TRAGEDIA 
ROMÂNIE! i 


LUNI 29 IANUARIE. 


Pe când no ne aşteptam prin o pace la usurarea stuatiei noas- 
tre, neamtul strange incă şurubul. Până acum, prin birturi se pu- 
tea mânca, scump dar se mânca. Acum o Ordonanţă a Guvernato- 
rului introduce şi la birturi cartele de pâine şi de carne pentru 
consumator. Nu pti pretinde să fii servit de cât dacă ai cartelele 
respective. De fapt e numa: o vexatiune mai mult pentru cei ce 
meseria îi sileste prin întârziere, de a lua une ori masa în oraș, 


www.dacoromanica.ro 


286 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


şi cari nu poartă eu ei cartelele de carne şi pâine ce sunt în paza şi 
atribuţiile bucätäreser ce targueste dimineaţa în piaţă. 

O altă măsură e că liecare restaurant nare voe a găti mai mult 
de cat un fel de bucate cu carne, ba si asta numai Marţea, Joia, 
Sâmbăta şi Dumineca. In consecinţa restaurantele se vor reduce 
Ja un fel de éantine cazone. 

Din laşi se anunţă constiluirea unui guvern „General Ave- 
rescu“, Nu m'am înşelat. In oraş a circulat chiar o listă ministe- 
rială; probabil fantezie. 

Imi menţin părerea că noul guvern sau va semna pacea 0- 
ribilă ce m se va impune sau va capitula protestând. Ori ce nou 
conflict cu armele între noi şi Puterile Centrale îl cred exclus. 
Prezenţa trupelor noastre in Basarabia când Ucraina a încheiat 
pacea, e un indiciu că şi pu am terminat războiul cu Puterile 
Centrale. 

Un ziar din Iasi Romdnia ce ni se afirmă că e un oficios, pu- 
blică situaţia tezaurului nostru dus în Rusia.— „EL a fost trans- 
portat la Moscova in u'ma oferte, Rusiei şi a gmanţiei Franjer şi 
Angliei. Guvernul crede azi că lezaurul e perdut, dar înştiințează 
pe particulari că ei nu vor pirde nimic, Efectele depuse se vor 
reconstitui ; actele de asemenea ; în ce prwceşte aurul Băncii Nafio- 
nale numai jumdlate sar găsi în méinele Rusiei, Hârtia băncii nu 
se va deprecia, garanţia Siaiului cum şi cea a Angliei şi Franţei 
va face România să suparte uşor actul de tâlhărie a Rusiei”. 

Ziarul Le Temps trateaza ca abuz de încredere şi de bandi- 
tism gestul Rusiei fata de tezaurul nostru. 

Trist “sfârşit are aventura alianței noastre cu Rusia! 

D-na. Bessie Take Ionescu publică într'o scrisoare aparută in 
ziarul englez Observer tragediu României şi spune între aliele: 


„Pon revoluția rusă, țara a ajuns la marginea abizulut. Deşi 
„Rorhâma a salvat dc ocupaţie germană Basarabia şi odată cu ea 
„şi Odesa, ea e privită acum cu neîncredere de conducătorii Ru- 
„siei. Pe de o parte fara se aflä sub pumnul cuceritorului, pe de 
„altă parte satele româneşti sunt Jefuate şi provinciile sunt distruse 
„de hoardele dezorganizate ale aiiaţilor ei. Si nu i se acordă Ro- 
„mâniei nici măcar dreptul de aşi ocroti averea şi supușii. Ori ce 
„măsură ce se iain potriva acestor mase dezläntuite, aduce îndata 
„după ele amenințări din Petrograd. România resimte acum ru- 
„şinea armistitului ce i-a fost impus, înconjurată de trei părți de 
„Puterile Centrale şi având în partea a patra şi în mijlocul ei hoar- 
„dele nedisciplinate ale anarhicelor trupe ruseşti. 

„A fost nevoie să se concentreze o parte din armată pentru o- 
„crotirea laşului unde Curtea sr guvernul au să se teamă de prie- 
„tenă tot atât de mult ca şi de dusmant. In cazul unei înaintări vic 
„torioase « duşmanului, evacuarea Moldovei va fi de neinlaturat, 
de oarece iinia Bucovinei e părăsită de ruşi — aşa că iubita noas- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 287 - 
PP => 


„liră Regină şi familia ei vor fi cxpuse primejdiei republicei ru- 
nsesii’, 

In Bucuresti scrisoarea face pe duşmanii acţiunii noastre răz- 
boinice să jubileze pe socoteala politicei d-lui Take Ionescu, fără 
care — zic e1 — acest dezastru nu s'ar fi întâmplat, 

După o telegramă, din Sofia. o delegaţie bulgară a plecat la 
Viena si Berlin ca să prezinte guvernelor aliate un memoriu prin 
care cere formal anexarea Ja patria lor a întregei Dobrogii. 

Chestia e cunoscută : ei cer, Austria le-o promite, Turcia opune 
un refuz categoric, iar Germania soväeste între interesul ei şi în- 
tre acela de a nu înstreina sprijinul ahatului bulgar. 

Acum când pacea cu România pare decisă, va reuşi Bulgaria ? 
Ceia ce pare sigur este că până azi n'au căpătat nimic, altfel n'ar 
avea rost delegaţia ce plecă cu hârtia in protap Ja Berlin. 

Noi insă, trecem prin greie momente ; siliţi, vrand-nevrand, 
la pace, condițiuni. nu putem pune: bulgarii din contra, vor 
pune condiţii, iar Germania are încă mare nevoie de sprijinul lor. 
După mine, chestia Dobrogei se va rezolva conform interesului 
Germaniei că îl are Ja Marea Ncugra. Ea nu-poate accepta cu nici 
un chip ea în viitor drumut spre orient să se găsească în mâna 
unui singur popor şi acela Slav; din contra, va prefera să aibă 
două drumuri prin două ţări ausolut dusmane una alteia ceia ce 
i ar uşura eduihbrul că ce n‘ar putea obține de la unul să obtie 
de la celalt. 

Dar Turcia ? Sd admiteni imposibilul ca Bulgaria după război 
să treacă de partea huna, pe ude va mai comunica Turcia cu 
Germania ? Nu, Dobrogea nu poale fi cedată în întregime Bulga- 
riei nu pentru că nu o vor pulea rani Române. dar pentru că nu 
e interesul Puterilor Centrale să o facă. 

Incheerea päcei cu Ucraina a avut un imens răsunet in Ru- 
sia. Trotzki războ nu mai puate duce. iar pace nu a obținut. A- 
tunci ? Nici el nare două drumuri de urmat. 


MARTI 30 IANUARIE. 


Se strevăd zorii păcri pentru sarmana noastră tară. Omenirea 
întreagă a avut ochii atintiti asupra noastră in ultimele zile, a re- 
cunoscut se zice sacrificiul ce am făcut si unanimă 6 de părere 
că prin scoaterea din război a Rusia, nu există pentru România 
de cât pacea sau capitularea fără condițiuni. 

Din Roterdam se comunică că din izvoare demne de crezare 
s'a aflat că Intelegerea a dezlegat. România de cuvântul dat si i-a 
lasat libertatea deplină de acţiune. Pe de altă parte, Rusia maxi- 
malistă a declarat şi ea prin Trotzki la Brest-Ltowk, că deşi nu 
poate senina o pace. formală din cauza divergintelor de păreri ce 
au cu Puterile beligerante, totuşi Rusia declară că nu se mai gă- 


www.dacoromanica.ro 


288 - IMPRESIUNI $1 PARERI PERSONALE 


seste in stare de război cu ele şi că ordinul de demobilizare a tutu- 
ror trupelor a fost deja lansat. 

Cu aceasta, întreg frontul oriental încetează de a mai exista 
pe harta războiului. Ar putea România singură să rămână ? E o 
nebunie numai afi pune asemenea întrebare. De aceia probabil gu- 
vernul războiului Sa, retras. 

Tratativele cu noi însă se ţin în secretul cel mai absolut, con- 
trar de ce a fost cu Rusia. Ce e sigur e că se tratează preliminările. 
Compoziţia noului nostru guvern încă nu ne-a parvenit. Se crede 
că guvernul Averescu e numai de tranziţie până ce va îi posibil 
formarea unui guvern cu personagii ce se găsesc în teritoriul ocu- 
pat. Ceiace de la început pare exclus este detronarea. sau abdicarea 
regeiui Ferdinand sau a dinastiei. De asemeni se pare a fi un punct 
câştigat pentru noi Basarabia și unirea cu consimțământul Pute- 
rilor Centrale. 

Impresia în publicul bucureştean este excelentă ; are timpul 
să se răcească când se vor cunoaşte sacrificiile ce va trebui să ia 
cem. Pretentiunile Bulgariei asupra Dobrogea sunt deja norul cel 
negru la orizont. Unii mai bine informaţi cred a sti că ni se cer 
Carpaţii în tot lungul lor, inclusiv terenurile petrolifere până la 
Câmpina. 

Eu cred că sunt prăpăstii izvurite din cunoscuta calitate a bu- 
cureştenilor. 

La Constantinopol s'a stins de o pneumonie Abdul Hamid fo- 
tul Sultan detronat de Junii turci. 

Kaizerul 1ar a vorbit în apele lu: Intr'o cuvântare publică, a 
aruncat Apusului ameninţarea ca de nu vrea pace de bună voe, 
i-o va impune El şi Hindemburg cy pumnul ! 

O regreta oare vreo dată omul acesta cuvântul nebunesc ce 
îl repetä de 4 ani? Ori cum. e sigur că grozăvii trebue să se pre- 
gătească pe frontul occidental. Toate forţele Puterilor Centrale ră- 
mase disponibile prin desfiinţarea frontului ruso-român, vor fi 
duse acolo. 

Ce măcel Dumnezeule ! 


MERCURI 31 IANUARIE. 


Natura pare că si ea se bucură de speranţa păcii, vremea e 
frumoasă și caldă. Un soare splendid ne încălzeşte de dimineaţa. 
Toată noaptea termometrul nu s'a coborit sub +10 grade, iar 
peste zi am avut la soare + 28. E Aprilie nu lanuar. Pomii au în- 
bobocit și frunza e gata să apară. Pe străzile fără, noroi, lumea cir 
culă mai dispusă ca ori când. Din toată panorama ce se înfăţişează 
ochiului, răsuflă strigătul — vine parea ! 

Secretul însă se menţine deplin. Dacă pacea cu ruşii a fost cu 
surle şi trompete, cea cu not se inchee după usa si la ureche, De- 
ciziunea o vom cunoaște ca o surpriză şi ca un fapt îndeplinit. Ce- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 289 


iace se simpte, e că se tratează. Generalul Tantiloff Comandantul 
trupelor bulgare din armata Mackensen, a plecat azi cu un tren 
special la Focşani. Probabil că la Focşani vor avea loc tratările, 
de altfel punct indicat, fiecare având la spatele lui legătura şi co- 
municatia lesnicioasă cu guvernele respective, fără concursul ad- 
versarului. 

Din toate discuţiile locale şi din tot ce scrie presa de pretu- 
tindeni, pacea cu România se învârte in jurul a două chestiuni: 
Dobrogea şi Basarabia. Dar dacă toată lumea e de acord că Ro- 
mânia va prinii Basarabia, nu e acelaş lucru dacă trebue să piardă 
în întregime Dobrogia. 

România va ceda Dobrogia? 

Risoff, Ministrul plenipotenţiar bulgar la Berlin a acordat 
presei germane un interviev în care declară că Puterile Centrale 
sunt de acord ca România să obtie Basarabia, ceeace va pune capăt 
duşmăniei dintre Bulgaria şi România, de oarece acum România 
va ceda de bună voe Dobrogia. întorcându-se la situaţia de înainte 
de 1877 când pentru a obţine Dobrogia a pierdut Basarabia. Risoff 
confirmă sosirea la Berlin a delegaţiunii bulgare despre care vor- 
beam zilele trecute şi care are misiunea să convingă guvernul ger- 
man Şi cel austro-ungar că Dobrogia a fost şi este țară bulgărească. 

E interesant să notez ce cred ofiţerii germani aflaţi aci in Ca- 
pitală în chestia aceasta. Cei ce au avut ocazia a sta cu ei de vorbă, 
i-a găsit unanimi în credința că noi nu vom pierde întreaga Do- 
brogie şi mai ales e exclus portul Constanţa, care nici într'un caz 
nu poate fi al Bulgariei. 

La lași Parlamentul a fost convocat pentru 20 Februar stil nou, 
în vederea noilor evenimente. 


JOI 1 FEBRUARIE. 


Cu toată tensiunea mare a opiniei publice, cercurile conducă- 
toare menţin cel mai absolut secret în chestiunea tratativelor. Deşi 
toată lumea ştie că nu poate fi decât o soluţie, o aşteaptă cu mare 
curiozitate şi nerăbdare. 

Aseară un svon perzistent a fost răspândit în toată Capitala că 
germanii au decis sa forţeze România la pace, spărgând frontul Si- 
retului printr o nouă ofensivă. Guvernatorul s'a simţit obligat să 
dea imediat ui mătorul comunicat: 

„Șlirea care vorbeşte de un ultimatum adresat de către ger- 
„mani, Româmei, nu este exactă. 

„Adevărat e că Feldmaresalul Mackensen a început tratative ru 
„Comandamentul armatei româneşti spre a ajunge la o hotărâre 
„cu privire la menţinerea armistițiului incheiat odinioară cu Gene- 
„ralul Cerbacew, în comun pentru români şi ruşi“. 

Natural că era nevoe de un nou armistițiu azi când frontul a 
ramas pur românesc. 


19 


www.dacoromanica.ro 


290 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Tratativele de pace merg încet, de oarece se pare că încă guver- 
nul din laşi nu este definitiv constituit si apoi sunt hotärîri de luat 
ce necesitează acord în consfătuiri, ceeace cere timp. 

Profitând de ocazie că interpretează un interviev a Contelui 
Roventlov apărut în ziarele din Berlin, presa Capitalei pune din 
nou in discuţie dinastia noastră arătând-o ca incompatibilă cu 
presidarea aranjării nouii situaţii a României, cu actualele ei in- 
terese. 

A murit in Bucuresti colonelul neamţ Hentsh Şeful Statului 
Major al administratiunii militare în România ocupată. Mutilat de 
război, a fost adus aci să stoarcă România. Camarazii săi îl plâng 
ca pe unul din cei mai capabili conducători ai ostirei germane, un 
al doilea Ludendorf. Pentru noi însă el este autorul tuturor vexa- 
tiunilor sub care am trăit şi cel ce a ordonat, prezidat şi executa 
sleirea teritoriului ocupat şi înfometarea populatiunii româneşti; 
aşa că e cazul să nu pot zice: 

— Dumnezeu să-l ierte! 


ÎN PALATUL DE JUSTIŢIE 
VINERI 2 FEBRUARIE. 


Pe neaşteptate vremea s'a stricat. De astă noapte viscoleşte în 
continu. Având un proces urgent, primul dela ocupatiune, am 
fost nevoit a mă duce la Palatul de Justiţie pe jos, de oarece alb 
mijloc de comunicaţie nu există, tramvaele şi trăsurile n'au apă- 
rut azi. Palatul de Justiţie! El a rămas numai o tradiţie a trecu 
tului. Ce văd în clădirea aceasta majestoasă e un scandal ne mai 
pomenit. Mar întâi că cu tot viscolul de afară Palatul nu este în- 
călzit. 

Prin excepţie în aripa unde siejează Tribunalul militar ger- 
man, caloriferele se încălzesc numai dimineaţa, aşa că Tribunalele 
şi Curțile judecă în micele încăperi ale camerilor de consiliu si 
numai în aripa din care face parte Tribunalul german. In aceste 
camere de consiliu e o promiscuitate jenanta între public şi judecă- 
tori. Tribunalele şi Curțile sunt descomplectate de membrii ei, 
pe de o parte prin cei mobilizați, pe de altă parte prin cei refugiaţi 
in Moldova. Puţinii rămaşi se ocupă şi ei cu câte altceva decât cu 
justitia: Sunt şi câţiva cari refuză de a face serviciu sub ocupatiune 
germană, cum e Primul procuror Robescu şi Preşedintele dela 
comerţ Titu Magheru. 

Pas acum de te judecă. Procesul meu e extrem de urgent şi e 
la Tribunalul Civil Sec. I. S'a făcut orele 2 şi n'a sosit decât un 
singur magistrat, supleantul. Imbrăcat cu paltonul şi cu căciula 
pe urechi, se plimbă în micul spaţiu de lângă fereastră, jenat de 
prezența justiliabililor ce aşteaptă în aceiaş sală strigarea pricini- 
lor. Trebuesc doi judecători ca să deschidă şedinţa, e zi de ape- 
luri. Judecătorul aşteptat este nu numai judecător, dar şi Efor la 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMANIEL 291 


Eforia Spitalelor Civile. Nu ştiu în ce scop guvernul prin legea 
măsurilor excepţionale făcută în vederea războiului, a pus o dis- 
poziţie că magistraţii pot ocupa şi alte slujbe. Adică pe româneşte 
ar veni aşa: după ce magistratura s'a descomplectat prin mobili- 
zare, mai iei justiţiei si pe cei ce au mai rămas ca să-i întrebuin- 
tezi aiurea. Acum ducem consecinţele. Pe la ora 2 jum. supleantul 
văzând că Eforul nu mai vine a plecat şi el să-şi vadă de alte tre- 
buri. La ora 3 a venit foarte grăbit Eforul şi indignat că nu a 
găsit supleantul ca să facă apelul nominal şi să amâne procesele 
de oarece este ocupat aiurea. Se adresează publicului din sală şi îi 
cere să amâne procesele, de oarece el trebue să plece si de altfel 
lipsind supleantul, Tribunalul nici nu $e poate complecta. Pu- 
blicul a oftat dar a primit să plece acasă; eu însă am refuzat os- 
tentativ. Am spus că procesul meu era absolut urgent; făcusem pe 
jos prin viscol şi zăpadă, bolnav cum sunt, dela Capul podului 
până la Palatul Justiţiei o oră si jumătate, numai că aveam sen- 
timentul că trebue să-mi fac datoria. Cu riscul de a avea un con- 
flict cu magistratul i-am răspuns: 

— Să mă ierti, eu voiu sta aci până la 6 ora legală, de oarece 
până atunci Tribunalul are putinţa de a se complecta. 

— Foarte bine. îmi răspunde magistratul, dacă d-ta ai vreme 
de pierdut, aşteaptă, dar eu la ora 3 jum. trebue să plec de oarece 
am treabă la Eforie. 

— Vă priveşte. Aci de o cam dată este Tribunal şi părţile au 
fost citate ca să fie judecate. 

Judecatorul cu blana pe el, enervat, trânteşte dosarele şi tot pe 
ce pune mâna, dar nu pleacă. Un aprod tot vine şi îi aminteşte că 
domnul ce îl aşteaptă în cupeu la scară, nu mai poate aștepta. 

Sunt 4 şi un sfert când soseşte supleantul. Acum vrând, ne 
vrând, trebue să deschidă şedinţa. 

Vai de proces şi de justitiabili! Judecătorul stă ca pe jăratec; 
mi-a fost milă de el am rezumat cauza în două vorbe si am adaus 
că o voi dezvolta în concluzii scrise. In zece minute careta a putut 
să-l transporte pe d. Efor-magistrat, la adevărata lui misiune. 
Am riscat să pierd procesul clientului, dar am vrut să dau o 
lecţie. | : 

Cenzura a permis azi publicarea listei miniștrilor din cabine- 
tul generalului Averescu. 

Generulul Averescu păstrând şelia supremă a armatei are pre- 
sidentia Consihului, fară portofoliu, dar deţine interimatul exter- 
nelor până la sosirea în ţară a titularului, care e d. Mişu, Ministrul 
nostru la Londra. Sărăţeanu Consilier la Casaţie e Ministru de in- 
terne. La justiţie e d. C. Argetoianu. La culte si instrucţie publică 
e d. Maltei Cantacuzino. La industrie şi comerţ e Ion Luca Nicu- 
lescu (pânzarul). La lucrarile publice generalul Culcer. La război 
generalul Iancovescu. La domenii e Fotin Enescu fostul director 
al Băncilor Populare, el deține si interimatul finanțelor. 


www.dacoromanica.ro 


292 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 
i TE 


Impresia produsă aci de ansamblul ministerului e rea. Inco- 
lor şi inodor. cum Sar spune în ştiinţă. 

* Afară de d. Matei Cantacuzino şi generalul Culcer, toţi sunt 
sub ordinele celor din fostul guvern. 

Fotin Enescu e omul lui Duca; Ion Luca Niculescu e cunos- 
cutul liberal, cunoscut pe piața furniturilor din timpul neutrali- 
tätii ; generalul Iancovescu este Secretarul general al d-lui Vintilă 
Brătianu când a ţinut războiul, iar C. Argetoianu este fostul mem- 
bru activ al Actiunii Naţionale şi unul din cei ce s'au solidarizat 
cu d. Take Ionescu la restituirea decoratiilor nemtesti. 

Să fie acest guvern simplu instrument al fostului guvern pen- 
tru a uşura semnarea păcii? 

Presa elveţiană reproduce după Le Matin ştirea că la Iaşi re- 
prezentantii Inţelegerii au făcut pe lângă noul guvern un demers 
cole:tiv, făcându-l alent de nenorocirea ce aşteaptă România dacă 
îşi schimbă politica. 

Ar îi cel putin curios. Am mers cu Inţelegerea, călcându-ne 
conventiunile, de oarece pentru idealul nostru naţional ne-au ga- 
rantat ei prietenia, aprovizionarea şi sprijinul Husiei. Această 
Rusie, jumătate ne este azi dusmanä şi suntem cu ea în stare de 
război, iar cealaltă jumătate, a facut pace cu Puterile Centrale. Ce 
ar mai putea face azi în Orient România pentru Intelegere? 

Să ni se impue sacrificii inutile este criminal. Prefer a crede 
că demersul făcut la Iaşi de foştii noştri aliaţi, dacă în adevăr a 
avut loc, a avut scopul de a da Românei toată libertatea de actiu- 
ne a se salva,chit dacă împrejurările îi vor permite să se strecoare 
mai onorabil sau mai puțin. 

La Huşi într'un spital a murit de tifos exantematic senatorul 
Suculescu. Era un tânăr avocat din Caracal, liberal fanatic, care 
ajunsese în ultimul timp la o situaţie materială asa de mare în cât 
uimise pe toată lumea. A muncit şi el de geaba. 

O stire mai îmbucurătoare este Comunicatul Marelui Cartier 
General român pe ziua de 6 Februar st. n. 


„Oraşul întărit Bender din Basarabia a fost ocupat de trupele 
„române fără luptă. 

„Cu acest prilej sa capturat un bogat material de räsboi. 

„Trupele noastre au ocupat şi podul de peste Nistru. La Ben- 
„der a fost capturate 80 de tunuri. Populaţia acestui oraş a facut 
„primare entuziastă trupelor româneşti“. 


Preşedintele Wilson a ţinut un nou discurs, iar la Londra 
Lloyd George a ţinut si el altul. Nici unul din ei nu ne dau spe- 
ranţe de pace, din contră, premierul englez e mai războinic ca ori 
când. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 293, 


SÂMBĂTĂ 3 FEBRUARIE. 


Din cauza viscolului ce n'a încetat, suntem în casă izolaţi de 
restul lumii. Ce mai putem şti e din gazetele ce mi s'au adus. A- 
ranjarea soartei ţării noastre merge încet de tot. In Ucraina unde 
pacea le-a sosit sunt mari lupte interne; pe de altă parte Puterile 
Centrale ce sperau mari avantaje din Ucraina par a se fi cam în- 
selat. Un comunicat din Berlin anunţă că: 


Ucraina ne putând face față obligatiunilor ce şi-a luat prin 
„tractat în ce priveşte aprovizionarea Germaniei şi Ausiriei cu sur- 
„plusul alimentelor ce se găsesc în fara lor, Puteralc Centrale vor 
„fi nevoite să ajute Ucraina cu material de căi feraie, cât si de a 
„Organiza în [ară un serviciu de poliție precum şi de a orupa oare- 
„cara centruri de legătură pentru a se pune la adăpost de ctacu- 
„rile mazimaliştilor. Nici ajutorul militar nu e exclus“. 


Ameninţări formale în contra României ne vin din Berlin, 
chiar pentru cazul când încheiând pacea le vom fi prieteni. Ziarul 
Deutsche Tageszeitung publică un articol sub semnătura Contelui 
Roventlov. de o extremă importanţă în ce priveşte viitorul ce ni 
se rezervă. lată ceva din acel articol: 


„Restaurarea unei Românii unite şi evitarea dezastrului şi a 
»unui haos continu, nu se poate închipui de cât atunci când sar 
„înfăptui o nouă Românie politică, al cărei viitor să se cbădească 
„dela începul şi din temelie alături de Puterile Centrale. Numai cu 
„condiția aceasia e tmaginubild reorganizarea şi restaurarea Ro- 
„mâniei. Altmintreli nu. Altmintreli nici Puterile Centrale n'ar 
„avea interes la aceasta. Din potrivă. Aşa cum stau însă lucrurile 
„şi cum încep să se profileze în viitor, credem că putem să ne aş- 
„teptăm, într'o anumită măsură la o asemenea desfăşurare. 

„Evident că în ce priveşte ieritoriul, nu va mai fi România de 
„înainte. Bulgaria revendică întreagă Dobrogie, iar Ungaria, pre- 
„cum se pare, stăpânirea trecătorilor din munţi. In schimb, afir- 
„maţiile Minist:ului plenipotențiar al Bulgariei, Risoff, ne lasä 
„să vedem că Bulgaria — şi noi putem aduga şi Puterile Cen- 
trale — e dispusă să acorde României — în ce proporție se va vedea 
„mai târziu — retrocedarea Basarabiei. 

„Pentru Germania, înfăptuirea viitorului României, schițat 
„aci în “trăsături generale, ar fi de dorit. Noi avem în primul rând 
„un deosebit interes ca România să prospereze din punct de vedere 
»ecoriomic, neapărat cu condiţia ca Germania să tragă din aceasta, 
„foloasele necesare viejei sale economice, [oloase pe cari să şi le 
„Ustgure pe denîniregul. | 

„Experiențele acestui război ne-au învățat in mod expres că 
„Germania trebue să poată dispune în cea mai deplină libertate şi 
„siguranță de izvoarele necesare pentru întregirea aprovizionării 
„ti cconomice. O Românie alipită in acest senz de Germania oferă 


www.dacoromanica.ro 


294 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


„0 parte însemnată a. acestor complectdri şi — trebue să accen- 
„luăm cu deosebită inzistentaé — aceasta ar însemna în acelaş 
„timp şi pentru România, siguranță şi avantaj. 

„0 ait chestiune care interesează deopotrivă România şi Ger- 
Mania, ramdne fiveşte, încă deschisă : e vorba de Constanţa, por- 
„tul României, care face parte din Dobrogia. Ne rezervăm dreptul 
„a reveni cu alt priicj asupra acestei chestiuni“. 


Asa dar viitorul ne designeazä ca o anexă a Germaniei. Ochii 
ne sunt asupra naţiunilor te ne-au fost prietene şi ne întrebăm 
dacă o pace generală ne va mai putea scăpa. Grea chestie. Siliţi 
azi să facem pace cu inamicul, riscăm să pierdem interesul de a 
se ocupa de noi foştii prieteni. 

Cine ne-ar mai putea susține la Pacea generală? 

Din Moldova nici o ştire. 

In Franța, Tribunalul Martial din Paris a condamnat la moarte 
pe Bolo Paşa şi Cavalim complicii fostului premier Cailleaux în 
actul de înaltă trădare de care acest înalt personaj politic este a 
cuzat. 

In Franţa nu se glumeste. 


BULGARII NE FURA PE SFANTUL DUMITRU 
DUMINICA 4 FEBRUARIE. 


Un act de banditism putin comun s'a comis astă noapte in 
mijlocul Capitalei de un grup de ofiţeri şi soldaţi bulgari. Ve la 
orele 3 din noapte au pătruns în biserica Mitropuliei, au ridicat 
sicriul cu moaştele Sfântului Dumitru, lau urcat înir'un automo- 
bil şi au dispărut, după ce au legat și pus în neputinţă de a se o- 
pune şi da alarma, pe nişte bieti calugari şi pe sergentul de stradă 
din curtea Mitropoliei. Imediat ce s'a aflat faptul s'a dat alarma 
prin tragerea clopotului cel mare, fapt ce a speriat pe toată lumea 
ce ştie că numai la mari evenimente sună acest clopot. Autoritä- 
file instiintate au luat măsurile de rigoare. D. Virgil Arion girantul 
Ministerului de culte a adus la ora 9 dimineața cazul la cunoştinţa 
Guvernatorului german. Acesta a promis tot sprijinul făcând răs- 
punzător pe generalul Tantiloff. De urma banditilor încă nu s'a 
dat; de altiel în câteva ore au putut trece Dunărea. 

Ce pretind bulgarii? Ei susțin că n'au furat camarazii lor ni- 
mic, ci au desanexat moaştele ce- le aparţineau lor, de oarece acest 
sfânt a fost în viaţă de neam bulgar, deşi venit din Basarabia. 

Adevarul este pe cât ne spun preoţii, că biserica românească 
posedă aceste relicve cadou dela ruşi, încă de acum 200 de ani. 

Populatiunea bigotä a primit ştirea cu o revolta mai mare de 
cât cea a pierderei Dobrogei, populația cealaltă a primit ştirea cu 
glume. Reputaţiunea Sfântului Dumitru in tot cazul sufere o lovi- 
tură, sa-i zicem, mortala. El era reputat ca la orice acţiune la care 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 295 


nu voia să se unească, se manifesta vădit ostil. Aşa, fiind cunos- 
cut că de câte ori pe secetă era scos cu paradă pe stradă — venea 
ploaia, de multe ori a salvat recoltele noastre. Dar ia să-i îi părut 
lui lumea păcătoasă şi să nu vrea să facă minunea? Se lăsa de o- 
dată greu de nu-l putea urni nici zece călugări. Azi oamenii răi 
de gură pe cari i-am auzit vorbind spuneau: 

— Dacă s'a lăsat el să-l ridice bulgarii, ducă-se! 

Bucureştenii au mai avut ocazia să vadă azi şi alte moaşte 
sfinte, delegaţiunea venită din Moldova să trateze cu nemţii ar- 
mistitiul: pe Papiniu Ministru plenipotenţiar, Colonelul Resel şi 
Jancu Mitilineu. Se uita lumea la ei ca după urşi. 

Printr'un căpitan invalid căruia i s'a permis să treacă în Mol- 
dova, am cercat pentru a patra oară să comunic în scris cu fami- 
lia mea. Poate de data asta să fiu mai cu noroc. 

Colonelul Repington criticul militar englez al ziarului Mor- 
ning Post, a fost tradus în fața Tribunalului martial englez pen- 
tru trădare de patrie. Motivul este un articol de ziar pe care din 
întâmplare îl am chiar acum în mână. Criticând politica guver- 
nului englez că n'a dat curs organizării armatei aşa. cum o schi- 
fase si o începuse defunctul Lord Kitschener, spunea: 


„Germanii au adunat în momentul de 'faţă pe frontul de vest 
„165 de divizii; dispune prin urmare de mai multe divizii decât 
„aliații Ințelegerei la un loc, exceptind frontul italian. Aceste 165 
„de divizii se vor înmulţi cu încă 7—15 divizii şi ei speră că în mo- 
„mentul terminării concentrării de ofensivd ce e de aşteptat, să se 
„ridice la 200—220 de divizii; ceiace face că germanii vor avea un 
„plus de cel puţin 50 divizii mai mult ca aliaţii la un loc. Aceste 
„trupe vor fi acompaniate de o numeroasă artilerie şi în special de 
„calibru mare, arme a căror superioritate, după toate probubilită- 
„bile este deja trecută în mâna inamicului“. 

Jar mai jos: 


„„Am 0 datorie de a face cunoscut poporului cnyles că pierde- 
„rile totale în morţi, răniți, prizonieri şi dispăruh dela începutul 
„ostilităților şi până azi nu e decât ceva mai mare decât totalul 
„pierderilor Franţei“. 

Pentru acest articol colonelul e tradus în judecată ca trădător 

Curios. Aceiaşi mentalitate la toate neamurile de pe pământ 
în contra celor ce vorbesc „adevărul”, 


LUNI 5 FEBRUARIE. 


Întâlnirea delegaților ce au să trateze pacea cu România, pare 
a fi fixată la Bucureşti pentru Vineri. Ceva precis n'a fost anunţat 
nicăieri. Germanofilii Capitalei sunt furioși de faptul că Puterile 
Centrale stau de vorbă cu guvernul dela laşi. Un ofiţer german a 
mărturisit aseară într'un înalt cerc românesc că pacea se va tratu 


www.dacoromanica.ro 


296 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


cu guvernul din Moldova, de oarece Von den Ruscre ar fi convins 
cercurile guvernante dela Berlin şi Viena că in România nu se 
poate trata serios politică decât cu partidul liberal. 

In urma ruperei tratativelor dela Brest-Litowsk cu guvernul 
maximalist, Germania a comunicat oficial la Petersburg că ar- 
mistitiul încheiat pe frontul dela Nord până în granița Ucrainei 
încetează si că ostilitățile se vor relua cu începere de azi 18 Fe- 
bruar st. n. ora 10 a. m. Pe de altă parte presa neinfeascä moti- 
vează începerea acţiunii de pătrundere în inferiorul itusier neapă- 
rate, bazată pe apelurile formale ce ar fi primit din partea repu- 
blicelor Ucrainei, Finlandei, Livlandei şi Estoniei, ca armatele Pu- 
terilor Centrale să le scape de teroarea şi anarhia comuniştilor 
Pentru asa ceva, Germania a declarat că e gata. 

Frontul rus nu mai poate opune nici o rezistenţă înaintării 
trupelor germane. Ele vor pătrunde deci adânc. Până unde? Pana 
unde vor voi. Asta e cert. 

In Occident oare cari incidente. In urma conferinţei militaro- 
politică dela Versailles, generalul francez Foch a fost numit Co- 
mandant şef al tuturor armatelor aliate, realizându-se cu aceasta 
mult doritul comandament unic. Asta ca formă: ca fond neintele- 
gerea şi descentralizarea Comandamentelor se menţine. Opoziția en- 
gleză si parte din oştire a protestat. Cum se vede aceiaşi credinţă 
pretutindeni, demnitatea naţională, cere să nu fie pusă armata, lor 
sub ordinele unui general străin. Imi amintesc ce scandal pro- 
vocase la noi o versiune la începutul războiului, că armata noas- 
tră va fi pusă sub Comandament rusesc. Ca primă consecinţă a 
frontului unic în apus se anunţă demisiunea generalului Robert- 
son şeful Statului Major englez. 

Eu am avut o noapte rea, o emoragie neobişnuită a rănilor si 
o puternică febră care m'a ţinut până la ziuă. Mă tem să nu închin 
steagul înainte de a revedea cu ochii, pacea. 


MARȚI 6 FEBRUARIE. 


Așteptare încordată, şi atât. Până acum nimic, deşi tratärile 
urmează fără doar şi poate. Presa din Viena anunţă că Comisia de 
pace a Puterilor Centrale a plecat dela Brest-Litowsk pentru Bu- 
curesti. 

Berliner Tageblatt ce se crede maj bine informat scrie azi: 

„Intre împătrita alianţă şi România, până acum, de fapt, nau 
fost tratative. De o cam dată e vorba numai de stadiul convorbirt- 
lor prealabile cari pot să mai dureze cdteva zile. Scopul acestor 
convorbiri este fireşte, să se clarifice sr părerile viitoare ale Romd- 
niei. Dacă se va oferi o bază pentru noi tratative, atunci probabil ca 
Kuhlman va pleca ia Bucuresti pentru a lua parte la iralări“. 


Din putinul ce transpira ici şi colo, asupra convorbirilor preli- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 297 
E —— ——————— — 


minare, pacea ce ni se oferă ar fi foarte umilitoare, dacă nu sălba- 
ticä. La fel cu ruşii; numai naivii au putut crede în momelele a- 
celei păci trambitate omenirei „fără aneziuna si fără despăgubiri“. 
dela Berlin şi Viena şi a cărei primă victimă a fost Rusia ce a mers 
la Brest-Litowsk. Ce-a fost acolo ne poate servi de oglindă. 

Se desminte aci ştirea că foștii noştri aliati ne-ar fi lăsat li- 
bertatea de acţiune, de oarece telegrame din Basel şi Rotterdam a- 
nunţă că ziarul englez Morning Post publică o informatie că re- 
prezentantii Infelegii din Iaşi au fost incunostiintati de guvernele 
Jor că vor considera tratärile României cu duşmanul ca un act ne- 
prietenos. 

D-zeu să-i mai înţeleagă! 


MERCURI 7 FEBRUARIE. 


Peste noapte iar a sunat clopotul Mitropoliei. Cum din cauza 
gerului de azi n'am părăsit casa n'am putut încă afla cauza acestei 
noui alarme, însă se poate prevedea, căci încă de ieri se svonise că 
bandiții bulgari ce au furat pe Sf. Dumitru ar fi fost prinşi de po- 
litia germană. Probabil că sunarea clopotului a fost anunţarea fe- 
ricitului eveniment. Un glumet îmi spunea că Duminică la slujba 
leturghiei dela, Mitropolie, Mitropolitul Conon ar fi liniştit poporul 
îngenunchiat în rugăciuni cu vorbele: 

— „Să nu vă ingrijati, să n’aveli nici o teamă, Sfântul ca bun 
român, se va reîntoarce“, 

In urma grelei epidemii de vărsat, negru ce bântue Capitala şi 
în urma unei severe Ordonanţe a Guvernatorului, un medic a ve- 
nit azi şi ne-a vaccinat pe toţi dela mic până la mare. Avem acum 
iluzia că suntem inmuni zic iluzia, de oarece sunt variata bolile 
multiple ce bântue Capitala 

Şcolile încă nu şau închis, dar s'au închis Teatrele şi Cine- 
matografele; măsuri insuficiente de oarece aglomeraţia din tram- 
vae, murdăria din trasurile de piață rămâne. Apoi din coada. ce se 
face la schimbul cartelelor de pâine sau la usa brutăriilor, boala 
se poate uşor lua. Mortalitatea a ajuns în unele zile în Capitală la 
50 de inşi după buletinul Stării Civile. 

Ziarele din Viena anunţă plecarea la Bucureşti a Contelui 
Czernin pentru tratativele păcii. | 

La Iasi, parlamentul ce urma să se adune zilele acestea à fost 
amânat pentru 10 Martie când va functiona ca Adunare Naţională, 
în urma evenimentelor ce se pot petrece până atunci. 

Dela Riga la Luck, întregul front al Puterilor Centrale inain- 
tează în interiorul Rusiei. 

Dunaburg si Luck au fost ocupate în urma una slabe rezis- 
tente. De altfel Krilenko ce de astă dată auzim că trăeşte şi e în 
capul oştirei în descompunere, a dat ordinul de demobilizare ge- 
nerală. Petersburgul e ameninţat să fie ocupat de inamic. 


www.dacoromanica.ro 


298 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
EEE —— 


Rolul germanilor în Rusia se schimbă de ouată; ei pretind ca 
nu mai înaintează ca duşinani ci ca salvatori ai poporului rus şi 
ai civilizaţiei. Altă şarlatanie! 

'Trupele austriace chemate în ajutor de republica Ucraina au 
intrat deja pe teritoriul republicei. 

Pe frontul occidental mici lupte de avanposturi. 

Din Paris se anunţă arestarea senatorului Charles Humbert 
şi a lui Raymond directorul ziarului Le Jowrnal, ambii acuzaţi de 
complicitate în acte de înaltă trădare. 

Pe noi ne uimeşte asemenea acuzaţie în contra unor oameni pe 
cari i-am cunoscut nu numai ca teribili naționaliști, dar chiar răz- 
boinici, cum e in special senatorul Ilumbert. 


SFÂNTUL DUMITRU: REVINE. — PETRE CARP 
CERE REGELUI SÂ ABDICE 


JOI 8 FEBRUARIE. 


S'a aflat in fine, de ve ieri noapte s'au tras clopotele la Mitro- 
polie. Sfântul Dumitru a fost readus. Hoţii au fost prinşi pe când 
voiau să treacă sfântul, la Rusciuk. E curios de văzut conduita 
presei informative, asa de prăpăstioasă altădată în informatiuni 
senzaţionale, de astă dată nu scoate o vorbă. Publicul n'a aflat din 
ziare nici măcar actul de banditism al bulgarilor. La dreptul vor- 
bind, ce ar putea spune? Că ofiţeri din armata Puterilor Centrale 
victorioasă pe câmpul de luptă, au doborit într'o noapte nişte că- 
lugări si au jefuit o biserică de nişte oase sfinte? Dar pentru că 
komandatura are cunoştinţă că publicul a aflat sacrilegiul, nu 
voeşte să-l lase în necunostintä că hoţii au fost prinşi iar biserica 
a intrat în posesia moastelor. Cum să i-o spună? Trasul clopotului 
cel mare nu e suficient, de aceia a trimis gazetarilor un comuni- 
cat ce a fost publicat azi cu litere groase. In el se spune că ieri di- 
mineatä Mtiropolitul Primat a slujit în persoană o leturghie la Mi- 
tropolie, iar cu această ocazie, moaştele Sfântului Dumitru au fost 
purtate pe umeri de către preoţi şi după ce au făcut înconjurul bi- 
sericei în sunetul clopotelor au fost reinstalate în biserică, la locul 
lor, în prezenţa unui numeros public. Atât! Nici usturoi n'au mân 
cat, nici gura nu le miroase. Publicul însă ştie acum că Sfântul e 
în Mitropolie la locul lui. Cum? Ce fel? Ce a fost cu el? Asta ră- 
mâne pentru povestirile viitoare ale unei ţări şi popor liber. Tot 
e bine şi atât; nemţii n'au voit să acopere cu prestigiul lor, crima 
unor-tâlhari — deşi făcând parte şi e1 din a patra putere a Puteri- 
lor Centrale victorioase. 

Spre uimirea generală, întreaga presă a komandaturii, Bu- 
karester Tageblatt, Gazeta Bucureştilor şi Lumina publică azi cu 
litere mari si cu permisiunea cenzurii următoarea informatiune: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 299 


„In numele d-nului Petre P. Carp, fost Prim-ministru, D 
Lupu Costachi, girantul Ministerului de interne a comunicat de- 
legațiunii venită săptămâna trecută din laşi pentru a trata pre- 
lungirea armistițiului, declaratiunea următoare: 

„D-l P. P. Carp vă roagă să supunefi respectuos Majestätei 
Sale, că după părerea lui. chiar dacă Regele ar semna pacea cu Pu- 
terile Centrale, rămânerea lui pe tron ar da loc la o serie de con- 
vulsiuni cari ar face dinastia imposibilă şi ar îngreuia vindecarea 
rănilor cauzale prin o politică falalä“. 


In sfârşit, abcesul ce cocea în România ocupată de un an şi 
patru luni, a fost deschis de d. Petre Carp. Să abdice regele Fer- 
dinand! 

Cine cere asta, şi în numele cui? 

Regele Ferdinand este produsul întronării dinastiei Hohenzo- 
lern la 1866 Ea a fost adusă şi pusă pe Tron de voinţa unanimă 
și liberă a poporului român. 

Cine cere înlăturarea regelui? 

O cer duşmanii neamului nostru cu cari neam războit, ne-am 
vărsat sânsele şi ne-au învins. Acest lucru se poate înţelege. 

Dar Petre Carp românul, în numele cui o cere? 

D-sa a fost o viaţă întreagă o distinsă personalitate, dar tot- 
deauna izolată. Cl n'a reprezentat în fara aceasta nimic şi pe ni- 
meni, decât personalitatea sa originală, distinsă dar stingherä. 
Chiar când a avut un partid, el n'a reprezentat partidul, ci numai 
ideile lui singure, şi toată lumea ştie că Petre Carp îşi manifesta 
cu mândrie în parlament ideia că as partidului nu sunt pă- 
rerile lui si nu-l leagă. 

De un an si patru luni, câţiva oameni i politiei, cu permisiunea 
komandaturii se agitau în teritoriul ocupat, dar ce voiau în mod 
preciz, încă nimeni nu spusese. Aşa, mereu sa scris şi s'a vorbit: 

— A venit momentul acţiunii, sau 

— Ne trebueşte un om, sau 

— E timpul de curaj şi hotărâre. 

Dar pentru ce acţiune trebuiau toate acestea, nimeni n'a su- 
fiat un cuvânt. 

Se născuse ideia unui plebiscit, se găsise omul providential 
în persoana d-lui Carp. 

Se cerea prin acel plebiscit să dăm d-lui Carp mandatul larg; 
deschis, de a salva România. In acest senz s'au tipărit şi răspân- 
dit manifeste şi pantahuze la ţară şi în oraşe, şi prezentate publi- 
cului spre semnare sub oblăduirea sentinelelor militare germane. 
Nici în acest plebiscit nu sa vorbit de de nimic precis. 

D-1 Alex. Beldiman a făcut întruniri şi conferinţe în Bucu- 
regti, Ploesti şi Craiova pregătind momentul, ridicând în slavă pe 
regele Carol, şi coborând în abiz pe regele Ferdinand, dar nici 
d-sa n'a tras o concluziune. 


www.dacoromanica.ro 


300 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


D-l C. Stere a scris zilnic în Lumina despre nevoia unui act 
mare, de curaj şi decisiv, fără a preciza vre-odată — ce act? 

D-l Al. Marghiloman desi mult imp a ţinut să afirme că nu 
trebuie să se confunde politica sa cu politica d-lui Carp, a acordat 
unui gazetar neamţ acum câtva timp, un interviev în care a vorbit 
ca oracolul dela Delfi, făcând şi el aluzie la un gest pe care regele 
Ferdinand ar trebui să-l facă, singur. Ce gest? 

Am plutit în nesiguranţă şi mister. 

Dar iată-l pe regele Ferdinand despartindu-se’ de guvernul 
Brătianu şi însărcinând pe generalul Averescu să intre în trata- 
tive de pace cu Puterile Centrale. Germania, şi mai ales Austria e 
gata să stea de vorbă cu regele Ferdinand, iar presa din Berlin şi 
Viena anunţă că o pace separată cu România nu este exclusă. D. 
Petre Carp riscă să rămână cu granatele în buzunar, într'o situa- 
ție din cele mai ridicole, de aceia le-a scos şi le-a aruncat. 

Bombele, sau mai simplu bomba d-lui Carp desi „Made in 
Germanie“ n'a facut explozie, pentru că am spus-o, el nu repre- 
zinta pe nimeni în România. 

Partidul? Partidul are şef pe d.' Marghiloman; or, d. Mar- 
ghiloman tace, nu se pronunţă şi așteaptă. Deşi e autorul inter- 
vievului cu „gestul regelui” pe care nu l-a desmintit, am infor- 
mafii pozitive că azi desaprobä actul d lui Carp si că a făcut déja 
să se afle la Curtea regală, sentimentele sale de dinasticism. Nici 
chiar cei puţini ce urmează, pe d. Carp nu sunt puşi de acord. Aşa, 
d. Carp cere regelui să abdice ca să nu pericliteze existenţa dinas- 
tiei, pe când stegarul său, d. Al. Beldiman cere ritos plecarea di- 
nastiei întregi. 

Publicul românesc a primit cu zâmbet gluma d-lui Carp, pen- 
tru că acest public nu poate să uite manifestul regelui Ferdinand 
dat la 14 August 1916 prin care şi-a legat soarta lui de german si 
de Hohenzollern, de destinul României. 

Numai prin împrejurarea că în momentul publicării acestui 
manifest, eu nu l-am cunoscut, find izolat în Sinaia din cauza lip- 
sei de circulaţie a trenurilor, el nu a figurat la timp în notele mele, 
e timpul azi să-l redau pentru a se pricepe mai bine de ce bomba 
d-lui Carp n'a făcut explozie în opinia publică românească, cu 
toate nenorocirile ce ne-au adus războiul. 

Odată cu mobilizarea generală a armatei, Regele sub contra 
semnarea miniştrilor săi, a adresat poporului român următorul 
manifest: 


ROMÂNI, 


„Războiul care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noa- 
sire, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a tnve- 
„derat că pentru viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura 
„viața pașnică a popoarelor. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 301 
=> 


„Pentru neamul nostru, el a adus ziua aşteptată de veacuri, de 
„conştiinţa naţională, ziua Unirei lui. 

„După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, 
„înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul Român prin Unirea 
„Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neo- 
„bosită pentru renasterea națională. 

„Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pen- 
„tru totdeauna ceeace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru 9 
„clipă: unirea Românilor de pe cele două părți ale Carpaţilor. 

»De noi atârnă azi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fra- 
»fit nostri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei unde Stefan 
„cel Mare doarme somnul lui de veci. 

„In noi, în virtuțile, în vitejio noastră stă putinţa de a le reda 
„dreptul ca într'o Românie întregită şi liberă, dela Tisa până la 
„Mare să propăşească în pace, potrivit datinelor şi aspirajiunilor 
gintei noastre“. 


ROMÂNI, 


Insuflefiji de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâți să în- 
„frubtăm c ubărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, 
„pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are cre- 
„dință neclintită în menirea lui. 
„AWe vor răsplăti roadele glorioase ale războiului. 
„Cu Dumnezeu înainte“, 
Ferdinand 


Jar ostaşilor le-a zis: 


OSTAŞI, 


»V'am chemat ca să purtaji steagurile voastre peste hotarele 
„unde frații noştri vă aşteaptă cu nerăbdare, şi cu inima plină de 
, desnădejde. 

„Umbrele marilor Voivozi Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, 
„a căror rămăşiţe zac în pământurile ce veți desrobi, vă îndeamnă 
la biruință ca vrednici urmaşi ai ostaşilor cari au învins la Răz- 
„boeni, la Călugăreni şi la Plevna. 

Veţi lupta alături de marile națiuni cu cari ne-am unit. 

O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bärbäjie să-i îndurăm însă 
»ireutäfile şi cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră. 

„Arătaţi-vă deci demni de gloria străbună. 

„De-a lungul veacurilor un neam întreg vă va bine cuvânta, 
şi vă va slăvi“. 

Ferdinand 


De sigur că citirea astăzi a acestor manifeste în urma nereu- 
șitei războiului nostru, pierd din entuziasmul momentului în care 


www.dacoromanica.ro 


302 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


au fost scrise, un lucru însă nu se poate şterge nici în dezastrul 
de azi, acela că sunt semnate de Ferdinand de Hohenzolern care 
imbratisind idealul neamului nostru a pornit să se războiască 
cu neamul lui. Si pentru că a ieşit rău, pentru că am fost învinşi, 
nu poţi cere poporului căruia s'a sacrificat să'i dea cu piciorul. 

Tată cauza insuccesului d-lui Carp. 

Presa n'are ocazia să lămurească publicul de primirea ce a 
făcut delegafiunea din Moldova demersului d-lui Lupu Costachi. 
D-sa a vrut să incredinteze delegaţiei scrisoarea autografă a d-lui 
Carp pentru a fi înmânaiă Regelui. D. Papiniu căruia i sa in- 
credintat scrisoarea, a refuzat cu indignare o asemenea misiune, 

— Mă mir de îndrăzneala d-tale ce te pretinzi a fi Secretar 
general al Ministerului de Interne numit de Rege, ca să propuie 
unui servitor credincios al Suveranului un asemenea demers. 

Acest răspuns La dat şi Iancu Mitilineu şi Colonelul Resel. 

Aşa că demersul d-lui Petre Carp, politiceşte vorbind, a ră- 
mas la Bucureşti. Din această cauză, nemţii ne mai având ce mai 
face cu el, La trimis presei să fie publicat. 

Primul ministru, generalul Averescu, întovărăşit de genera- 
jul Coandă, a fost ieri la Buftea în vederea tratativelor de pace. 
N'a transpirat însă nimic. 

Guvernul maximalist din Petrograd speriat de turnura ce ia 
invazia germană în urma nesemnării păcii la Brest-Litowsk, a te- 
legrafiat la Berlin că semnează pacea în orice condițiuni. 

Germanii însă de astă dată vor garanţii solide înainte de a se 
mai opri şi a mai sta de vorbă, şi se pare că prima garantie ar fi 
rererea, de înlăturare a guvernului Lenin-Trotzki. 

In aşteptarea unui răspuns. armata germană înaintează din- 
colo de Dunaburg şi Luck spre Rowno făcând mulţi prizoniei şi 
capturând imense cantităţi de materiale şi munifiuni abandonate. 

Si pe când Lenin tremură înaintea neamţului şi-i cere pacea 
în genunchi, ne terorizeaza pe noi foştii lor aliaţi. Un nou ultima- 
tum ar fi fost trimis guvernului la Iasi. Ei cer de astă dată nu nu- 
mai predarea generalului Cerbacew, dar să evacuăm şi Basarabia 
şi să întronăm în Moldova un guvern de ţărani şi mnucitori. 
La Odesa ar fi făcut represalii contra misiunelor românești şi par- 
lamentarilor ce se găseau acolo, arestandu-i. 

Armata noastra. însă înaintează în Basarabia. Akerman a fost 
ocupat şi se ameninţa chiar Odesa. 

Ziarul englez Times publică ştirea că Primul ministru re- 
mân generalul Averescu a comunicat Puterilor aliate că Romă- 
nia nu mai se găseşte in stare să-şi tie angajamentele luate de gu- 
vernul precedent în aceleaşi condițiuni. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 303 


ALEX. BELDIMAN EXPLICĂ DECE REGELE ȘI 
DINASTIA TREBUIE SĂ PLECE 


VINERI 9 FEBRUARIE. 


Dând curs iniţiativei luate de d-1 Carp, vine azi d. Al. Bel- 
diman fostul ministru al României la Berlin şi explică publicului 
de ce trebuie să plece de pe tron nu numai Regele Ferdinand, dar 
întreaga dinastie. Putinii amici ai d-lui Carp, cum mai spuneam 
şi altă dată, nu sunt înţeleşi asupra dinastiei, dovadă este cuvântul 
de azi al d-lui Beldiman. 


— Regele Ferdinand, n'a fost nici bun român, nici Hohonzo- 
lern în acțiunea întreprinsă în contra Puterilor Centrale. Aga 
scrie d. Beldiman. 

D-I Beldiman e un reputat diplomat şi o fi pricepâna domnia 
sa de ce regele Ferdinand convins de succesul aliaţilor săi, a uitat 
că e Hohenzolern si sa pus în fruntea idealului românesc; po- 
porul român însă nu va putea pricepe de ce regele Ferdinand n'a 
fost măcar bun român. Din contra, poporul va pricepe că regele 
Ferdinand a jucat pantru el personal un joc pericolos, poate cu 
puţină uşurinţă, dar nu-i va putea intra poporului în minte de ce 
acest Rege trebue să fie alungat că n'a fost bun român. 

De altfel toată lumea judecă aşa, chiar neamtul, de oare’a pri- 
mit, să trateze cu el în numele României şi cu guvernul său, nu 
cu alţii. 

Unii văd în conduita d-lui Alexandru Beldiman şi mâna des- 
tinului. Regele Carol n'a avut mai perseverent duşman ca pe A- 
lexandru Beldiman tatăl, e poate scris ca al doilea Rege al Ro- 
mâniei să aibă un duşman la fePin persoana lui Alexandru Bel- 
diman fiul. 

De pretutindeni din ţări străine cari ştiu mai mult de cât 
noi ce se petrece în România in acest moment, se confirmă că tra- 
tativele cu noi vor începe şi nu vor fi întrerupte de evenimentele 
din Rusia. Presa din Berlin afirmă că în urma întrevederei dintre 
Mackensen şi generalul Averescu s'a găsit modalitatea de a se 
putea sta de vorbă. 

In Rusia înaintarea germanilor continuă. Prada pe care pune 
mâna e imensă, un general comandant de armată, câţiva gene- 
rali de divizie, 425 ofiţeri, 8700 oamem de trupă, 1353 tunuri 120 
mitraliere, 5000 vehicule, 1000 vagoane cu alimente, avioane si 
munitiuni diverse. 

Ca teritoriu, au pătruns în Minsk. Germania n'a răspuns încă 
propunerei guvernului din Petersburg; de sigur că nu-şi retrage 
nici ei oferta de pace dar, de astă dată vor garanţii solide de oare 
ce şi pacea va fi mult mai apăsătoare ca cea de la Brest-Ltowsk. 

In Asia, Turcia recunoaşte o nouă înfrângere: „Aripa noastră 
stângă a fost atacată—zice noul lor comunicat—ieri, pe front întins, 


www.dacoromanica.ro 


304 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
IP 


Indoirea liniilor noastre de siguranţă dela Rammon şi Tel es Snon, 
cari au atins astfel poziţiile noastre prncipale si cucerirea inälst- 
mei de la Ras el Taeil, au fost singurele rezultate obținute de dus- 
man”. 

Din Moldova aflu că amicul meu generalul Erimia Grigorescu 
a fost înaintat la gradul de general de Corp de armată. 


O DEZILUZIE ÎN CHESTIA PĂCII 
SÂMBĂTĂ 10 FEBRUARIE. 


Putem spune că suntem în ajunul tratativelor oficiale de pace. 
Din Berlin, Viena si Constantinopol se anunţă plecarea delegaților 
respectivi pentru Bucureşti. Inevitabilul deci se apropie. 

Doctorul Racovski, care in Rusia bolşevică a ajuns un om 
mare, deşi nu este rus şi nici n'a avut până azi cu poporul rus 
nici în clin, nici în mânecă, trimite României. pe care o pretindea 
până azi—cu oare cari contestaţii—că 1-ar fi patria mumă, un ulti- 
matum războinic în numele unui comitet ce se intitulează „Pentru 
lupta în contra contra-revolutionarilor români” ! 

Situaţia lui Trotzki nu e de invidiat; Puterile Centrale nu 
sunt de loc grăbite să se oprească şi să asculte strigătul lui de des 
perare—Opriji-vé că semnez pacea în orice condițiuni! Ei merg 
mereu înainte *) In Estonia au mai ocupat Hapsal; în Lituania 
au mai ocupat Roneburg, Volmar, Spandau şi Luizin. In Ucraina 
au ajuns la Nowograd Welinsk şi Dubno. 

După comunicatele de azi, de pe adevăratele fronturi de luptă, 
liniştea se menţine pretutindeni ; numai turcii mănâncă încă bă- 
taie pe frontul Palestinei. „Atacurile engleze pe frontul nostru 
stâng nau putul fi respinse pretutindeni. Trupele noastre au ocu- 
pat poziţii fixate de înainte şi cari în parte sunt noi”. 

Cine ştie să citească între rândurile unui comunicat de Stat 
Major bătut, pricepe mult. 

Am avut astă seară o crudă dezamăgire. Ducându-mă la doc- 
tor I'am găsit foarte abătut. Putin înaintea mea plecase de la el 
d-l Al. Marghiloman. Mi-a istorisit în puţine cuvinte că i-a afirmat 
că pacea ce ni se întinde este peste putinţă de semnat. 

Ne-am deprins de cât-va üinp, în naivitatea noastră, să fim 
mai optimişti de cât este permis. Am văzut cu ochii nostri si am 
simţit atâta rău şi atâta mizerie în cât ne-am făcut iluziunea că 
mai rău nu poate să ne fie, de aceia, ştirea preliminărilor de pace 
ne-au bucurat. Pe de altă parte ni s'a amefit conştiinţa cu propu- 
nerile de pace „fără aneziuni şi fără despăgubiri” şi deşi văzusem 
ce păţise Rusia încă credeam că mult trâmbifata necesitate ca în 


*) Franţa si Anglia nu’si vor ierta nici odată, că la strigatul de dispe- 
rare al Germaniei când a fost bătută, n'a imitat exemplu ei în Rusia, si 
s'a oprit pe Rhin. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 305 


viitor popoarele ce sau războit vor avea interese comune de a avea 
bune raporturi îi vor determina ca cu noi să nu se poarte ca cu 
Rusia bolşevică. Mai survenise chestiunea oblinerei Basarabiei. In 
aşa condiţii cine din teritoriul ocupat ar fi văzut cu ochi răi pa- 
cea? Dacă mai se găseau scrupule, erau numai faţă de situaţia 
noastră ce am fi avut faţă de foştii nostri aliaţi. Si de odată aflu 
de la cei ce au pipăit propunerile, că atât de groaznice sunt, în 
cât neamul românesc nu coprinde om care să le poată semna. E 
vorba să ne impue nu numai umiliri privitoare la independența 
şi libertatea noastră ca Stat, nu numai condiţii economice dezas- 
troase şi umilitoare, dar ni se va tăia din teritoriu fostului regat 
atât şi vom plăti despăgubiri de război, atât, în cât România nu 
le va putea suporta. Mai cer pentru garantarea semnăturii, toată 
avutia ţării, petrol, grâne, căi ferate, Dunărea etc. etc. In aşa con- 
ditii i s'a spus doctorului meu că pacea nu poate fi semnată nici 
de Averescu, nici de Carp, nici de Marghiloman. Si cum rezistenţa 
este exclusă, vom capitula, să facă cu noi ce vor voi, cel. putin 
omenirea care ne priveşte, să ne judece şi să-i judece, ca la jude- 
cata din urmă, dacă va mai fi vre-o scăpare, România să reîn- 
vieze ca o chestiune de „Inaltă Justiţie”. 

Si noi cari aşteptam pacea! Si eu care speram libertatea ! 

Deci la noi suferințe, la noi sacrificii, neînfrânate de nici o 
speranţă. 

Numai după ce am revenit acasă mi-am dat socoteală de u- 
nele vorbe dintr'un articol publicat ieri în Bukarester Tageblatt în 
care vorbind de pacea ce s'a propus României, zicea: 

„Dar e evident că o pace poate fi atinsă numai dacă guvernul 
„român va accepta sacrificiile justificate de vina istorică a răz- 
„boiului său” lar mai departe adauga : 

„Fără a preciza deci, mai de aproape, condiiunile pe cari 
Putbrile Centrale si Bulgaria le vor pune în decursul tratativelor, 
„se va înţelege că partida care o joacă România, se joacă de înainte 
Cu forțe inegale”. 

E un limbaj politicos dar aspru ; le e însă si lor ruşine de a 
preciza asprimea. Adevărul este însă că România, legată de mâini 
şi de picioare, va fi întinsă pe masa conferinţei şi operată în mo- 
dul cel mai mizerabil, chit ca poporul german să creadă că s'a răz- 
boit şi se räzboeste, într'o luptă de apărare, numai ca să aibă şi el 
un coltisor de pământ liber pe lume, ne dorind nici anexiuni, nici 
despăgubiri. 


C. STERE ŞI OLIGARHIA ROMÂNĂ DE IERI 
DUMINICĂ 11 FEBRUARIE. 


In Capitală e o deprimare vădită, de astă dată fără excepti- 
une, atât pe fețele cât şi în sufletul tuturor ce se mai simpt de nu- 
mele de român. Vremea contribue şi ea să intretie o atmosferă 


20 


www.dacoromanica.ro 


306 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSOVALE 


deprimantă, e frig fără îngheţ, e umed, nor şi plouă des; o ploae 
măruntă cade peste cei ce au părăsit adăpostul ca să zărească un 
delegat sau să surprindă o vorbă nouă. 

Svonul că 'România ferecată, stă întinsă şi aşteaptă măcelă- 
rirea, se confirmă din cercul amicilor d-nilor Carp şi Marghilo- 
man. De altfel o confirmă şi Berlinul, 

O telegramă ne anunţă că Taglische Rudschau scrie : 

„Cercurile diplomatice vieneze îşi exprimă cu precauftune 
„părerea lor asupra tratativelor de pace cu România. „Ea trebue 
„să fie pregătită să sufere consecințele complectei sale înfrângeri. 
„O pace cu Statu-quo ante e exclusă. In special nici că este de dis- 
„culat o retrocedare a Dobrogei din partea Bulgariei”. 

Pe de altă parte, în parlamentul din Budapesta, Primul mi- 
nistru Wekerle a ţinut un discurs în care a arătat în mod vag că 
Ungaria va obţine de la România garanţii ca altă dată nimeni nu 
se va mai amesteca în pohtica internă a Ungariei, cât pentru un- 
gurii- din România vor obţine toate drepturile şi avantajele. 

Aferim ! 

Si acum më întreb, ce zic oamenii cari de un şi jumătate sau 
pus la dispoziţia dușmanului, dându-i zilnic concursul lor preţios 
de a ne inlantui fără scăpare ? 

Ce zice d-l P. Carp care până ieri se felicita că germanii au 
să ne facă oameni. 

Ce zice d-l C. Stere care prin Lumina, zilnic, prin articole de 
principii, prin articole gro domo, a divulgat inamicului toate slă- 
biciunile nramului acestuia, toate greşelile lui, toate secretele gu- 
vernelor ce au făcut razboiul, vârând în inamic credinţa că Ro- 
mânia a pregătit cu precugetare crima de a se ridica contra Austro- 
Ungariei şi Germaniei şi că merită să fie pedepsită ? 

Ce zice omul acesta care a sprijinit toată ticăloşia duşmanu- 
lui victorios si rare a prupoväduit ideia că salvarea românismului 
stă în cucerirea Moldovei de armatele lui Mackensen ? 

Ce zice ? S'a îngrozit şi el la momentul hotăritor. Azi scrie sub 
proprii semnaturi : 

„Avem ar credinja că din tratativele de pace nu pot eşi pen- 
tru noi condituvi de viaje car nar |n compatibile cu dezvoltarea 
poliiică, economică si nationcla sănătoasă. Trăim în vremuri când 
pe deasupri grozăvăior ?:Perului s'a afirmat dreptul tuturor po- 
poarelor la viaţă. Acest drepi nu poate fi răpit poporului românesc 
numai pentru că, rupând cu toate tradiţiile trecutului, într'un mo- 
ment dat, oligarhia noastră, care a fost în totdeauna cea mai mare 
@ lui dusmand, s'a aruncat într'o aventură”. 

Da ? 

Dar un an şi jumătate de ocupatiune a dusmanului asta a 
spus d-l Stere invingatorilor de la Banca Generală si din capul 
administraţiei militare de ocupatiune ? Ceruta d-sa drept la viata 


www.dacoromanica.ro 


E DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 307 


pentru poporul român s'a pus d-sa zi cu zi, vorbă cu vorbă, în 
serviciul urci, justificând totdeauna mizerabila purtare a invin- 
gătorului ? 

Vina oligarhiei ? 

Dar n'a făcut parte din ea până in momentul dezastrului? 

Oligarhia română singura vinovată ? Foarte bine. Lovifi o- 
ligarhia şi să trăiască popom roman liber. ă se lase neamului 
românesc dreptul ginţilor şi să rămână Românie liberă si fără o- 
ligarhie. Asta vrea neamtul şi bulgarul? Si asta sustinut-a d. Stere 
până azi? 

Si cine să ia locul oligarhiei de ieri ? Neamtul, ungurul, bul- 
garul şi pe deasupra evreul ? 

Asta ne va aduce pacea ce ni se propune. 

E uşor ca în momentul decisiv să-ți dai seama în conştiinţa 
ta de ticăloşia ce ai făptuit sau la care ai contribuit, şi să nu ai 
altceva de spus de cât că „nu rrezi că se va răpi poporului dreptul 
cuvenii naţiunilor libere”. Trebuia ca român să stai mereu in fata 
dusmanului chiar victorios, cu pretenţia de a apăra tara şi popo- 
rul tău de lovituri de acelea ce azi numai „crezi” că nu S'ar putea 
să ni se dea. 

Ni se vor da. 

Dacă Germania victorioasă ar fi găsit în tara aceasta, cum a 
găsit în Belgia, un popor unit, conştient de drepturile lui, şi demn 
în nenorocirea lui. altfel ne-ar fi tratat până azi şi altfel ne-ar 
trata la încheerea păcii. 

Germania ştie azi că orice va cere României, ea va fi sprijinită 
de o parte din conducătorii ei. 

Iată rolul de mâine al domnilor Carp, Stere, Marghiloman, 
Beldiman şi alţii. Toţi din oligarhia de eri. Dar ce îalş sună în 
gura d-lui Stere atacurile în contra oligarhiei de ieri! 

Brătianu e oligarhia ? 

Dar Brătianu este quintesenta partidului liberal national; ed 
a fost idolul consfințit, şeful necontestat şi ascultat de întreg par- 
tidul cu o disciplină de sclavi. Când gândea el, gândea partidul; 
când vorbea el vorbea partidul ; când mişca el, mişca partidul. 

Când Brătianu a greşit, dacă a greşit, a cui a fost vina? A 
partidului. 

Cine era partidul naţional liberal ? Ne-au cântat'o 40 ani toţi, 
ne-a, cântat'o si d-l Stere, era însuşi națiunea. Din ce partid a fä- 
cut parte d-l Stere în momentul declarării războiului ? Din par- 
tidul national liberal. Oligarhia să plătească ? Foarte bine. De o 
camdată îl văd că nu plăteşte dumnealui cu nimic, din contra aud 
că prezidează la Banca Generală emisiunea de miliarde hârtie mo- 
nedă, ne garantată de nimic şi pe care o va plăti după război nu 
oligarhia, ci poporul român. 

Dar ca să evidentiez ce rol a avut acest domn în trecuta oli- 


www.dacoromanica.ro 


308 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSUNALE 


= 


garhie pe care o blasfamează azi, o să reamintesc un fapt uitat acum 
de toată lumea. Când Jelea a descărcat revolverul în spinarea, 
domnului. Brătianu lonel, mă găseam la Bârlad ; în acea noapte 
am luat acceleratul spre București. In tren, am găsit un adevărat 
congres al partidului liberal. Toatä oligarhia din Moldova fusese 
telegrafic convocată ca în noaptea aceia să vină la Bucureşti. D-l 
C. Stere conducea pe moldoveni şi îi pregătea pentru un eveniment 
ce urma să se petreacă chiar în dimineaţa aceia. Toţi devotatii 
fruntaşi din tari urmau să se adune si să proclame şefia d-lui 
Vintilă Brătianu, pentru eventualitatea ca moartea şefului (se cre- 
dea că atentatul ar îi mai grav de cur a fost în realitate) să nu 
surprindă familia nepregătită, iar partidul să nu-şi permită vre-un 
gest de independenţă (trăia încă Eugeniu Stătescu) alegând cumva 
la şefie un om ce n'ar fi tocmai ortodox în strâmpta oligarhie a par- 
tidului. Am aflat a doua zi de la d. Take Ionescu că adevăratul re- 
gisor al acestei comedii a fost d. G. Stere. Cum să nu mă scanda- 
lizez azi când il aud väitändu-se cât îl doare inima de soarta ce 
a pregătit ţării noastre tiraloasa oligarhie de ieri. 

Noi, ce am fost acea oligarhie necesară si care multă vreme— 
cu tot sufragiul universal ce va veni de sizur va fi încă singura in 
stare de a guverna un Stat civilizat, credem ca ni se face o mare 
nedreptate şi cred ca încă aşa cum am fost, am lucrat cu patrio- 
tizmul cel mai curat. Națiunea de sigur, e in dreptul ei să ceară 
putinţa de a se dezvolla şi trăi în libertate, ori care a fost ieri pur- 
tarea conducătorilor ei. 

Dacă cei rămaşi în teritoriul ocupat şi au fost cinstiţi de ina- 
mic punându-i la masă alaturi de ei şi în frunte la onoruri, asta 
ar fi susţinut şi asta ar fi cerut, ca un drept pentru popor, alta ar 
fi fost astăzi situaţia României şi alta mentalitatea inamicului, 
rămânând ca după pace ţara să se răfuiască în linişte şi libertate, 
cu cei ce au guvernat’o şi au dus’o unde a ajuns. 

Aseară a sosit în Capitală delegatiunea germană în frunte cu 
Subsecretarul de Siat de la Externe Von Kiihlman, delegaţia aus- 
tro-ungară în frunte cu Ministrut de externe Contele Czernin și 
delegaţia bulgara în frunte cu Ministrul de finanțe Tonceff. De- 
legația turcă e aşteptata pe mâine. 

Delegații român vor fi ţinuţi departe de Capitală, la Buftea 
în Palatul Prințului Ştirbei unde se zice chiar că se vor ţine şe- 
dinţele Conferinţei. 

Numele delegaților români încă nu se cunoaşte aci. Aşteptăm 
ziarele din Berlin ca să o aflăm! 


IN AJUNUL PĂCII CU ROMÂNIA 
LUNI 12 FEBRUARIE. 
E curios dar e aşa, noi cari eram zilnic informaţi de ce se şop- 


tea la Brest-Litowsk, tot ce se discuta la Berlin si Viena şi planu- 
rile Reischtagului german, habar n’avem de ce se petrece la Bu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 309 


cureşti în chestiunile în cari suntem direct interesaţi. Singurul 
lucru ce circulă aci este persistenta ideei că pacea cu România nu 
e cu putinţă a fi semnată de români. 

Presa germană ţine să anticipeze de ce va fi zugrumată Ro- 
mânia. Oficiosul lui M. V. i. R. Bukarester Tageblatt de azi, pu- 
blică următoarele : 

„Se aşteaptă ca delegaţii români să participe la tratative, fara 
„iluzii, şi cu conştiinţa limpede a necesităţilor; misiunea delega- 
filor români e grea şi dureroasă”. lar mai departe: 

„Situația ţării şi ultimele evenumente din răsăritul Europei 
impune României pacea ca o necesitate, care nu-şi pierde — ca 
altare — , caracterul de constrângere, fiind că ea nu se poate obține 
de cât cu sacrificii”. 

Cât va îi de dureroasă pacea o spune Pester Lloyd : 

„Ungaria se află față de România într'o situaţie strategică ne- 
favorabilă. Apărarea noastră în potriva primejdiei de atac va fi 
uşurată dacă ne vom asigura stăpânirea trecătorilor munţilor şă 
a sectorului pe cari se pot desfăşura trupele duşmane. De asemeni 
interesele economice ale Ungariei care e Stat Dunărean, cer ca 
drumul Dunării până la mare să nu fie stăpânit de o țară vecină 
care-şi poate folosi ori când poziția în dauna Ungariei si a Mo- 
narhiei. Ungaria a dus luplă împotriva României în unire cu ali- 
ali credincioşi ; de sine înţeles că ea va tratot ca pe o cauză a et 
proprie si interesele prietenului bulgar încercat în restriște si pe- 
ricol, şi dorinţele pe deplin indreptifite asupra teritoriului Dobro- 
get, ale acestui tovards de luptă”. 

Acum nu rămâne de cât să aşteptăm să vedem cum se va des- 
făşura din partea apostolilor—păcii fără anexiuni—un asemenea 
atentat. 

Intelegerea a făcut un demers către România şi către Rusia 
sovietică ca ambele State să primească arbitrajul ei pentru o îm- 
păcare. Ambele State au refuzat. De altfel cred că în urma noii 
conduite a maximalistilor, nici Infelegerea nu mai are interes de 
a mai interveni. 

Germanii desi au luat act de propunerea guvernului din Pe- 
tersburg că semnează pacea în ori ce condiţii, continuă a înainta 
vertiginos în inima Rusiei, ne impiedecati de nimic. Ei vor de 
astă dată garanţii reale față de cuvintele lui Trotzki în propunerea 
noii păci: 

„De oare ce în aceste clipe amenințătoare, clasa muncitoare 
germană, nu s'a dovedit destul de hotărită si de puternică spre a 
refine mâna crimmala a militarismului et, nu ne rămâne alt ceva 
de ales de cât să acceptăm condifiunile imperialistilor germani 
până când revoluția Europeană le va modifica”. 

E explicabil deci pentru ce vor întâi să intre în Petersburg si 
pe urmă să se ocupe şi de chestia păcii. 


www.dacoromanica.ro 


310 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


MARŢI 13 FEBRUARIE. 


Nimic preciz; fel de fel de svonuri circulă de la ureche la u- 
reche; svonuri fenomenale prin absurditatea lor. Unii afirmă cu 
siguranță că tratativele au fost rupte definitiv; alţii că nu numai 
că n'au fost rupte dar că Contele Czernin este în atest moment 
dus la Mărăşeşti pentru a avea o intrevedere cu regele Ferdinand, 
alţii spun... dar ce nu spun? 

Iar cu proprii noştri ochi ce vedem? O linişte deplină pe fe- 
tele tuturor, iar pe Contele Czernin lam întâlnit des de dimineaţă 
trecând călare în uniformă de general, sfidând ferestrele caselor 
de pe B-dul Coltei, în cari atâta vreme a petrecut şi a făcut curte 
la cucoane. 

Faţă cu curentul înăscut aci că e o imposibilitate morală în 
a semna pacea ce ni se propune, presa germană ne previne să nu 
ne jucăm cu focul. 

„In cazul când tratativele ar eşua din vina delegaților Romda- 
niei, fara va trebui să tragă consecinţele acestui fapi. Dacă pacea 
nu se va putea obține pe calea negocierilor, Puterile Centrale sunt 
gaia să reînceapă ofensiva. Să fie seamă de aceasta, guvernul ro- 
mân“. 

Nici nu era nevoe să ne-o mai spună; am avut oglinda în 
Rusia. In Rusia încă înaintează uimitor; au mai ocupat Dorpat, 
Jitomir, Rovno, Reval şi Pskow. 

Pretutindeni armata rusă se predă cu arme si muniţiuni. 

Se anunţă pe de altă parte că delegaţii păcii se readună la 
Brest-Litowsk pentru a supune nouile condițiuni. 


MERCURI 14 FEBRUARIE. 


E ştiut că cel ce simpte ca se cufundă se agaţă de ori ce, în 
dorința de a se salva; chiar dacă i-ar eşi înainte plutind, o mână 
de pae, încă sar agăța de ea. Acesta este sentimentul de cari sun- 
tem noi cuprinşi azi. Ingroziti de amenințările presei străine, de 
discursurile din Camera maghiară şi de intervievurile lui Rados- 
lavoff, am simţit azi că găsesc o mână de pae de care să mă agäl. 

Această şubredă speranţă o găsesc 1n recentul discurs a Can- 
celarului Hertling. Vorbind în Reischtag a amintit şi de dificul- 
tatea tratativelor cu România. Iata cum m sau transmis cuvintele 
lui: 

„In ce privesc tratativele cu România, trebue să luăm în con- 
sideratie că noi nu numai luăm parte la ele, ci că avem datoria de 
a interveni în favoarea intereselor indreptafite ale aliaților noştri 
şi că suntem obligaţi să căutăm aplanarea doleantelor cari, even- 
tual ar fi în divergință. Se prea poate ca aceasta să creeze oare cari 
dificultăți, dar cu bună voinţă din toate părțile, se vor supune tu- 
turor necesităților“. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI Sit 


Eu văd în cuvintele acestea, in aplanarea cu bună voinţă @ 
acelor doleante, un sprijin al Germaniei în contra pretențiilor exa- 
gerate ale bulgarilor. 

Alt-fel, de ce n'a luat şi Cancelarul tonul categoric al lui Te- 
glische Rundschau? 

Un ofiţer superior german spunea azi într'un cerc germano-fil: 

— Aveţi un mare sprijin şi in delegaţii turci. 

In adevăr, se pare că pretenţia Bulgariei de a anexa întreaga 
Dobrogie nu întâlneşte opunere numai din partea noastră, ci şi o- 
punerea fermă a Turciei. In mare parte populaţia dobrogeană e 
musulmană. ea primeşte mai bucuros dominația României. Prin 
Dobrogia, Turcia de mâine vrea să-şi mentie legătura cu Germa- 
nia. Turcia de mâine va avea încă de luptat cu Bulgaria. Cu ea 
sa luptat pentru Macedonia, pentru Adrianopol, pentru marea 
Egee, cu ea se va lupta în viitor pentru Tracia. O Bulgarie mare va 
dispută mâine Constantinopole. Din contra, cu România, Turcia 
n'are Je cât interese comune. Dorintele Turciei sunt cunoscute la 
Berlin; ele.au inspirat cuvintele Cancelarului, şi aplanarea lor :u 
bun voinţă este sperarifa de care m'am acätat azi, si eu Se poata 
să nu mă insel. 

Despre tratative încă n'a transpirat nimic. Probabil, vre-o ra- 
diogramă de peste ocean ne va aduce la cunoştinţă zilele acestea. 
ce s'a petrecut la Bucuresti. 

In Rusia nemţii înaintează. In câte-va zile trupele de la Reval 
vor fi în preajma Petersbureului. 

Guvernul maximalist văzând că propunerea de a semna pa- 
cea în ori-ce condiţii n'a oprit înaintarea inamicului, a făcut o 
nouă, cerere de armistițiu. Germanii nici nu vor să audă. 

La Brest-Litowsk a început să se lucreze, iar trupele nu se vor 
opri de cât la semnalul că pacea a fost semnată. 


JOI 15 FEBRUARIE. 


Barometrul stării noastre morale, pe ziua de azi arată — timp 
frumos. Impresiunea ce mi-a lăsat ieri mie, discursul Cancelaru- 
lui nu numai că se menţine. dar se întăreşte cu sosirea mai deta- 
Jiată a acestei cuvântări. El a spus ceva si mai mult de cât ni se 
comunicase în primul moment. După ce se repetă afirmarea ce am 
relevat ieri, Cancelarul adaugă: 

— „Dar şi față de România principiul nostru conducător ur- 
mează să fie, că trebueste şi vrem să ne facem prieteni pentru vii- 
tor din Statele cu cart, sprijiniți pe succesul armatelor noastre, în- 
cheem acum pace“. 

Acesta e un adevăr, chiar dacă conducătorii de azi germani. 
nu Var recunoaşte. Dacă vroesc să aibă mâine legături de prietenie 
cu poporul nostru, nu trebue să ne zdrobească şi să ne ingenunche 
azi pentru că au cu ei forța armelor. 


www.dacoromanica.ro 


312 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Intre cele scrise de gazetarii germani anonimi si cele spuse 
oficial in Parlament, trebue să pun bază pe cele din urmă. 

Presa însă continuă să muşte, cu toate că şi ea simpte că nu 
tot ce vrea, se va realiza, de aceia are une ori aerul că face conce- 
siuni. In acest senz e azi un articol în Vossische Zeitung. Ziaristul 
se ridică mai întâi in contra celor ce voesce să facă distincţie între 
poporul român şi guvernul român, pe cari îi face deopotrivă de răs- 
punzători de trădare, începând de la ţăran şi sfârşind cu Regele 
şi Regina. De aceia, după dânsul, nici o pedeapsă ce s'ar da Româ- 
niei n'ar fi prea aspră. Şi cum neamjul simpte că nu poate im- 
buca prea mult, se resemnează afirmând că, cu toate acestea, nui 
se rezervă României o pedeapsă prea mare, mai mult de cât atât, 
această pedeapsă va fi micşorată si printr'o compensatiune ce sar 
da învinsului, în Basarabia. Rectificarea de frontieră cerută de 
Austro-Ungaria ar fi aşa de neînsemnată în cât nici nu meritä 
discutiune. In ce priveşte Dobrogia ea ar aparţine de drept, istori- 
ceşte şi etniceste Bulgariei. 

Din faptul că vom primi Basarabia, el crede că se vor ivi, ici- 
colea, nemulțumiri contra acordării de premii trădătorilor, mai 
ales in Bulgaria, totuşi trebue să se resemneze cu această despägu- 
bire char dacă ar fi ca ea să se dea, cu gândul de a uşura situaţia 
bărbaţilor de Stat ce voesc a îndruma politica României pe noi căi, 
cum ar fi d-nii Carp, Beldiman, Marghiloman etc. Ar fi condes- 
cendenţă faţă de aceşti oameni *), nu față de regele Ferdinand, 
care, dacă ar fi să se procedeze după sentimentul general, ar tre- 
bui să-şi ispăşească trădarea cu pierderea Coroanei. 

După cum se vede, chestia Coroanei s'a lămurit chiar la Ber- 
lin, regele Ferdinand rămâne pe tronul României, spre marea 
deziluzie a d-lui P. P. Carp. 

Situaţia ţării noastre se mai limpezeste şi in ce priveşte veci- 
nătatea cu Rusia bolşevică; în adevăr, prin noile propuneri de pace 
impuse guvernului din Petersburg e şi aceia a evacuării Ucrainei 
de trupe bolşevice, aşa că nu mai avem nici un contact cu Lenin, 
Trotzki şi Rakovski. 

Germanii continuă înaintarea. spre Mohilew şi Kiew. 

Am fost azi la Central Politei Stelle să întreb dacă am voe să 
mă duc la Turnu-Măgurele să pledez într'un proces. Mi s'a răs- 
puns scurt — nu. Cu această ocazie am întrebat dac& la expirarea 
congediului, trebue să mă reintorc în exilul de la Roşiorii de Vede, 
având în vedere tratativele de pace cu România. Mi sa răspuns 
categoric — da. Totuşi, voi primi şi ordin scris. 


') Atunci când unii oameni politici pretind că semnând pacea dela Bucu- 
reşti au făcut-o pentru că lor se adm'tean condiţii mai ușor de suportat, 
nu trebuie de uitat ca acele condiții mai uzoare se ofereau în schimbul ga- 
santiei că vor tara Ramânia după pace, într'o politică contra foștilor nostri 
aliaţi, deci contra Franţei. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 313 


Dintr'o notitä de jurnal aflu că prietenul A. Verona pictorul, 
de care se afirmase că a căzut in luptă la Cerna, ar fi prizonier 
întrun legăr din Ungaria. 


CONTELE CZERNIN S'A INTÂLNIT CU REGELE 
NOSTRU LA FOCŞANI 


VINERI 16 FEBRUARIE. 


Traiul ce îl ducem în Capitală s'a îngreuiat şi mai mult prin 
1arirea alimentelor şi prin urcarea mereu crescândă a prețurilor, 
atunci când se mai găseşte câte ceva. Toate :măsurile încercate, an- 
chete, comisiuni, ordonanţe severe, amenzi, preţuri maximale, n'au 
dat nici un rezultat altul de cât că alimentele dispar şi reapar la 
dorinţa negustorului, înmulţindu-se intermediarii ce vând pe as- 
cuns şi la domiciliu. Foamea consumatorului şi lăcomia. negusto- 
rului se egalează. Pâinea este un amestec de mălai şi de făină, în 
care perdominä. mălaiul; gustul nu e rău, dar e grea ca piatra şi 
nu se mistue. In schimb, se giseşte cu mare dificultate, ceia ce pe 
mulţi îi determina să se lipsească, utilizând direct mämäliga. 

Carnea e absolut dispărută din comerț, tăerea vitelor a fost 
cu severitate prohibilä in vederea muncilor agricole de primă- 
vară, totuşi, pe ascuns se mai oferă carne cu 43 lei kilogramul. 
'Făerea păsărilor este strict interzisă în vederea ouatului. In schimb, 
ouăle sau mai ieftenit şi se vând 3 la un leu. 

Brânza nu se mai găseşte. Laptele, jumătate apă, sa urcat la 
1 leu 50, litrul. Tăerea mieilor a fost de asemenea oprită sub pe- 
deapsă. Vinul cel mai ordinar, vinul fabricat din roşcove se vinde 
6 lei 50 litrul fără sticlă. Untul presat se menţine la 32 lei kilo; 
zahărul toz s'a urcat la 24 lei kilogramul. Peştele nu există sub 
nici o formă. Singurul lucru ce se mai vinde prin băcănii e muş- 
tarul, o combinaţie oribild şi la vedere şi la gust, şi pesmeti de 
făină integrală cu 20 lei kilo. Si cum fiind iarnă şi zarzavaturile 
lipsind — conserve ne existând — e un adevărat tur de fortä să 
rezolvi problema ce să mănânci de 2 ori pe zi. 

Tot ce câştigă, tot ce mai posedă cine-va, trebue dat pentru 
hrană. Cât despre îmbrăcăminte ea a devenit un lux ce puţină 
lume şi-l mai poate permite. Dacă ghetele se menţin la 150—180 
lei perechea, hainele sau urcat la 650—700 lei costumul. Rufäria 
a dispărut. Rochiile de cucoană se plătesc de la 4000 lei în sus. 
Totus) aspectul oraşului şi a vitrinelor a rămas acelaş, a unui lux 
nebun. 

Ştirile ce circulă azi sunt rele; publicul în nerăbdarea lui şi in 
necunostinta în care il fine cenzura, e prăpastios, el nu vede de cat 
ruperea, tratativelor. Acum două zile, abia sosise delegaţia germa- 
nă si se si răspândise svonul că se şi reîntore în tara lor. De unde 
plecase acest svon? 


www.dacoromanica.ro 


* 314 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Cine-va aflase că Contele Czernin abia sosit, a plecat cu trenul 
unde-va. Imediat ştirea că tratativele s'au 1upt, iar Contele a ple- 
cat acasă. Adevărul era că Contele Czernin plecase din Bucureşti. 
Un comunicat oficios ne anunţă azi că la 27 Februar s. n. Contele 
Czernin a fost la Focşani, de unde trecând peste front a avut o 
întâlnire cu regele Ferdinand al Românici. 

Acum lumea s'a liniştit, Contele s'a reîntors şi e în Bucureşti. 
Intrevederea dintre Ministrul de Externe al Austro-Ungariei şi Re- 
gele României înainte ca pacea să se fi încheiat, este de o impor- 
tanta politică, considerabilă. Mai intâi este dezmintirea oficială a 
svonului că Puterile Centrale nu vor să trateze pacea cu regele 
Ferdinand şi cu guvernul său şi că cer abdicarea lui. Cred că de 
astă dată şi d-l Carp sa liniştit şi s'a convins că Regle nu este o 
piedică pentru încheerea păcii, asa cum a pretins d-lui. Comuni- 
catul oficios al Guvernământului mai afirmă că au fost formulate 
de către Puterile Centrale, conditiunile păcii şi au fost comunicate 
României. Regele ar fi cerut pentru răspuns un răgaz de câte-va 
zile pentru a consulta guvernul. Răspunsul trebue dat până mâine 
dimineaţa. 

Din laşi se anunţă că generalul Averescu a convocat pe par- 
lamentari la o consfäluire şi că le-a cerut sprijinul la greaua sar 
cină ce are de îndeplinit, pentru ca tara să iasă cât mai bine din 
impasul greu în care se găseşte azi. Domnul Ionel Brătianu i-a 
răspuns în numele majoritätilor liberale că îi aă tot concursul în 
interesul superior al ţării. D-l Brătianu îi cere însă să fie pus la 
curent cu toate chestiile, a căror discuție în public ar fi pägubi- 
toare. După cum se vede d-sa cere rolul de confident şi sfătuitor. 
De sigur că ceia ce cere este drept, dar e tocmai ceia ce d-sa a re- 
fuzat celor alti oameni politic: când a fost vorba de a lega soarta 
României de război. 

Generalul Averescu a mai comunicat parlamentarilor că va 
ridica cenzura pentru politica internă, o va menține numai pentru 
chestiunile militare, externe şi corespondența poştală. 

Impresiunea ce am avut-o eu citind mai zilele trecute dis- 
cursul Cancelarului german, a avut-o si guvernul unguresc de la 
Budapesta. Acolo însă ungurii sau scandalizat; lucrul reese nu 
numai din plecarea la Viena, imediată, a lui Wekerle şi Contele 
Tisza, dar şi din tonul presei lor ce atacă pe Cancelar fără mena- 
jamente. Adevărate ameninţări citesc azi din Pester-Lloyd. Iată în- 
tre altele ce citesc: 

„„In prezicerea lui favorabilă cu privire la pacea în răsărit, 
Cancelarul german cuprinde şi România. Cc-i drept, Contele Hert- 
ling face cu privire la Statul acesta câle-va rezerve restrictive. 
Germania este, geograficeste, foarte departe de România, asa că 
representanfi ei, n'au venit la Bucureşti ca delegați ai Statului cel 
mai în de aproape interesat la pace. La Bucureşti vor fi pe planul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 315 
—_———_—_—_=_=_=_=_=_[_—==_—=—_—<—_—=€==€=#€_—=—’——[—=—=—=_=_=»s—_="SCa—annhapBa=—= 


întâi negociatorii Austro-Unyariei şi Bulgariei, vecinii imediaţi ai 
României. In discursul lui, Contcle Heriling, fine seamă în mod 
conştincios de această impdrjue a rolurilor. El pune în lumina 
justă dorinţele aliaților Germaniei şi arală delegaților germani că 
au misiunea ca, ținând seamă pe deplin de interesele Austro-Un- 
gariei şi Bulgariei să lucreze pentru obținerea unui compromis. 
Ca unul din felurile păcii de la Bucureşti, Contele Hertling arată, 
reluarea raporturilor amicale cu poporul român. Ungaria şi Mo- 
narhia pretuesc şi împărtăşesc intenfiunile impäciuitoare ale Can- 
celarului gramn. Atât însă, că noi ne putem arunca mai din apro- 
priere privirea asupra organizaţiei lăuntrice a Statului român. Re- 
gatul român se află la porțile noastre şi în raza noastră vizuală. 
Cunoastem deadreptul din observaţie si experinfä fara, caracterul 
oamenilor ei politici şi mentalitatea poporului ei. Si ştim că, chiar 
şi după grelele încercări şi crudele desamăgiri pe cari i le-a adus 
războiul acesta trădător, Romănia nu va fi dispusă să trăiască în 
bună prietenie cu noi. Noi credem că Statul român, va găsi calea 
spre sentimente paşnice şi prietenesti, fata de Monarhia Austro- 
Ungară şi spre lgături de vecinătate cinstită faţă de aceasta; numai 
atunci când prin situația nouă ce îi va fi creată prin încheerea pă- 
eli, ea se va afla sub constrângerea durabilă de a duce o polincä 
leală şi sinceră. Ungaria şi Monarhia Austro-Ungară, salută cu bu- 
curie. sirdduinta politicei germane de a face posibil, prin interven- 
{ia ei mediatoare, un compromis între cererile noastre îndreptățite 
şi punctul de vedere roménesc, pe care nu-l cunoaştem încă, dar pe 
care ni-l putem totuşi închipui cu oare care aproximaţie. 

Ceia ce trebue să-i cerem în tot cazul României, sunt garanţii 
serioase şi durabile pentru siguranța noastră viitoare. Germania nu 
va contesta indreptäfirea acestei cereri a noastră şi nu-i va refuza 
sprijinul eî. 

Odată acastă cerere a noastră îndeplinită, dar numai atunci, 
ni se poate pretinde ca să ținem seamă cu bună voință si de inte- 
resele României. In senzul acesta se speră şi în Ungaria că vestea 
Cancelarului german că pe întinsul front oriental vor fâlfâi în cu- 
rând steagurile albe ale păcii, va deveni o plăcută realitate“. 

Subtire dar muşcător răspuns dau.ungurii, Cancelarului ger- 
man. 

In aşa atmosferă se aşteaptă pe mâine, răspunsul României. 


SÂMBĂTĂ 17 FEBRUARIE. 


Svonurile cele mai alarmante sau răspândit azi din plin se- 
nin. Cauza? Nerăbdarea publicului şi tăcerea absolută a oficiali- 
tăţii. Nu ştiu de e adevărat sau nu, dar pe ziua de azi se aştepta 
aci răspunsul regelui Ferdinand la propunerile Contelui Czernin. 
Cum însă nimeni n'a găsit de cuviință, nici să dezmintă faptul, 
nici să aducă Ja cunoştinţa publicului dacă răspunsul s'a dat, pu- 


www.dacoromanica.ro 


316 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


blicul a fost; dispus să creadă că Regele a refuzat să accepte pro- 
punerile umilitoare; consecinţa: ruperea tratativelor şi reluarea 
ostilităţilor. 

Nu e om cunoscut pe care întâlnindu-l să nu te oprească să-ţi 
spue noutatea: 

— De azi dimineaţă bubue iar, tunurile pe Siret! 

Ce nebuni iremediabili! Tunurile de pe Siret nu pot să mai 
bubue. Ori cd om cu puţină judecată o ştie şi o înţelege. Un om 
inteligent, cel puţin aşa îl apreciam până azi, îmi spunea de di- 
mineaţă: 

— Ştii cu ce cuvinte s'a despărţit Averescu de Makensen? 

—? 

— De cât o pace în asa condițiuni, mai bine să răspundă cele 
600.000 de baionete româneşti! 

M'am uitat la om cu îndoială de cuminfenia şi inteligenţa lui 
şi i-am răspuns numai atât: 

— Tu nu cunoști pe Averescu! 

Ar îi o nebunie cu atât mai mult, cu cât armatele austro-un- 
gare chemate de Ucraina să-i scape de bolşevici au trecut deja 
Nistru la Nord de Moldova, aşa că în câte-va zile vom fi complec- 
tamente înconjurați. 

Adevărul pare a fi că trafativele sunt în curs, că se izbesc în 
primul rând de neînţelegeri în sinul însuşi ai Puterilor Centrale. 
De câte-va zile, străzile sunt parcurse de grupuri, grupuri de preoți 
turci veniţi din Dobrogia:! sunt delegaţi trimişi de populaţia musul- 
mană pentru a aduce la cunoştinţa Conferinţei că populația mu- 
sulmană din Dobrogia nu acceptă dominaţia bulgară. 

Toată intriga şi loată conducerea tratativelor în Capitală o are 
* Contele Czernin; nu numai că el e acel ce sa prezentat Hegelui 
nostru cu propuneri secrete — zic secrete, pentru că nu e,admisi- 
bil între teri dusmane, dusmanul victorios să trateze direct cu un 
Suveran constitutional, primele propuneri ale păcii. Sunt sigur că 
i-a oferit, garanţia sigurantii Tronului lui şi al dinastiei în schim- 
bul concesiunilor ce sar face pe socoteala ţării; e neadmisibil ca 
Austria să nu ceară nimic în schimb. 

Punerea la cale a treburilor, — în limbajul popular se zice, 
tragerea. sforilor — se face în casa d-lui Marghiloman. Venind azi 
acasă şi trecând prin strada. Mercur, am văzut pe Contele Czernin 
eşind de la el, întovărășit de mai multi generali austriaci şi diplo- 
mati în uniformă militară (se disting prin gulerul brodat al tuni- 
cei). In fata casei stationau un număr mare de militari superiori 
şi civili, probabil ziarişti. Cum Contele a eşit în automobil închis, 
grupurile staţionare s'au năpustit asupra generalilor ce au esit pe 
jos şi în discuţii agitate sau îndepărtat. 

Deşi d-l Marghiloman nu are nici o calitate oficială, tratează 
direct cu delegaţii Austro-Ungariei. Să aibă un mandat din partea 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 317 


guvernului din Moldova? lucrul n'ar fi imposibil, ba până la uv 
punct lag credo criar cuminte. Marghiloman azi, poa'a da un spii- 
jin eficace. Când e vorba de oameni, mai înţeleg, ambiția te face 
să te dai cu capul în jos în prăpastie când n'ai altă scăpare; pentru 
o țară, pentru un popor, nu e acelaş lucru; pentru cei de mâine, 
trebue să fie cine-va care să poată sla de vorbă cu duşmanul de 
ieri, şi acesta nu e mai bine desemnat de cât d-l Al. Marghilomdn; 
o ruşine în alte condiţii, devine o calitate în nenorocirea de azi. 

A sosit seara şi nu s'a lămurit încă nimic. 

D-1 Mişu, Ministru plenipotenţiar al României la Londra fi- 
ind desemnat ca Ministru de Externe în guvernul Averescu, a ple- 
cat din Londra, a sosit în Elveţia, unde aşteaptă permisul Austro- 
Ungariei pentru a putea reintra in tari. 

Berliner Tageblait publică un interviev al d-lui Pâcleanu, Mi- 
nistrul nostru în Elveţia; acest diplomat român, critică în presa. 
nemţească, politica guvernului sub care a reprezentat tara. E curios. 

Au început oare şoarecii să părăsească corabia? 

Presa ungurească continuă campania în contra unei păci blân- 
de cu România. Ea cere hotărât, o pace care să reprezinte victoria 
lor şi trădarea României. 

Din Occident ne parvin stiri neliniştitoare. Puterile Intele- 
gerii cari 4 ani nu au ajuns de acord asupra conducerei războiu- 
lui şi nici asupra telurilor lui, par astăzi mai în neînțelegere ca 
ori când. Nu numai că Anglia nu vrea să accepte comandamentul 
francez, deci nici hotarârile conferinţei de la Versailles, dar acum 
se mai iveşte o neintelegere flagrantă asupra scopului războiului. 
In adevăr, în Camera engleză, Ministrul Balfour interpelat dacă 
nu crede că ar fi timpul a se începe tratative de pace pe baza celor 
4 puncte enunțate de preşedintele Wilson, a răspuns că nici nu i-a 
trecut prin minte mai întâi să accepte el cele 4 puncte din progra- 
mul american. 

In asa condiţii nu e de mirare că germanii pun mari speranţe 
pe rzultatul campaniei anului 1918. 


DUMINICĂ 18 FEBRUARIE. 


Fiindu-mi rău, n'am părăsit azi casa. Mi se spune că în oraş 
toată lumea vorbeşte că armistițiul nostru a fost denunțat şi că 
ostilitățile au reinceput. Pentru nimic in lume nu pot crede una 
ca aceasta. De alt-mintrelea, în ediţiile gazetelor apărute de dimi- 
neati nu sa spus nimic, ceia ce e inadmisibil dacă în adevăr osti- 
lităţile s'ar fi reluat. 

Presa din Germania, posterior întrevederii dintre regele Fer- 
dinand şi Contele Czernin crede, că pacea cu România, se va rea- 
liza, deşi pretenliunile României ar fi in disproportie cu situaţia 
în care se găseşte. ‘ 

Mai mult de cât alat, o telegramă din Viena anunță că in cer- 


www.dacoromanica.ro 


318 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


curile bine informale de acolo se crede că in cazul când regele 
Ferdinand acceptă în principiu tratativele, guvernul de la Iasi va 
demisiona şi se va forma un guvern cu personalităţi, îi parte, din 
eele aflate în teritoriul ocupat. 

Deşi materialiceşte lucrul pare imposibil, nu este exclus. 

In evenimentele mondiale, două fapte noi: 

Mai intâ. a reînceput o activitate neobişnuită, pe tot îrontui 
apusan. Al doilea. Japonia e pe punctul de a debarca în Siberia. 
In urma păcii ce ruşii ar încheia cu Germania, japonezii cred că 
tractatul lor cu Rusia, din 1905 a căzut, deci are nevoe acum de 
garanţii reale. Se crede că Japonia va fi şi mandatara Intelegerei. 
Chestia. intervenţiei depinde însă de Statele Unite ale Americei. 


ROMANIA ÎN AJUN DE A ACCEPTA PACEA 
SEPARATĂ 


LUNI 19 FEBRUARIE. 


Un soldat bavarez mi-a înmânat azi o adiesa prin care sunt 
invitat a mă prezenta mâine dimineaţa la ora 10 la Arztkomanda- 
tur. De astă data adresa nu e semnată de Dr. Volf. Probabil că voi 
fi supus la o noua vizita medicală, le e frică sa nu mă fi făcut să- 
nătos şi să le scap de sub cătuşe. De astă dată las şi eu lucrurile la 
voia întâmplării. 

In tratativele cu România a intervenit ceva nou. Comunicatul 
de azi al Statului Major german anunţă că pe ziua de 3 Martie s.n. 
a fost denunţat armistițiul pe frontul românesc. 

Ştirea aceasta, care de alt-fel circulau în Capitală de câte-va 
zile, ar fi dat loc la noi stiri prăpăstioase dacă administraţia mili- 
tară n'ar fi dat publicitatii un comunicat destinat sträinätälii în 
cuprinderea următoare: 

„Bucureşti, 3 Murtie. — Tratahvele diplomatice ale -delegaţi- 
lor cdlor patru puteri aliate, cu guvernul român, au luat azi o noua 
întorsătură, aşa că apare îndreptățită prevederea unui rezultat fa- 
vorabil'“. 

Pe de altă parte presa locald publică o telegramă din Viena 
care explică aşa, comunicatul de mai sus: 

„După cum se anunță din Bucureşti, guvernul român a admis 
baza de tratative propusă de delegaţii împătritei al.anţe, si va tr- 
mite deleyafi pentru a trata încheerea păcii“. 

Aceestä telegramă nu explică insa comunicatul Statului Ma- 
jor german. Dacu tratativele merg bine de ce s'a denunţat armis- 
titiul? 

Am căutat să întâlnesc pe vre-unul din favorilii nemților si 
am găsit pe Nicu Lupu Costachi care mi-a dat următoarele expli- 
catiuni : 

— După intrevederea dintre Rege şi Contele Czernin, în care 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 319 


sa comunicat un rezuinat al cerinţelor Puterilor Centrale, Regele 
a cerut pentru răspuns un răgaz de două zile. La 2 Martie st. n. tre 
buia să vină un răspuns preciz, or, Regele la 2 Martie a mai cerut 
un termen de câteva zile. In această conduită nemţii au văzut un 
joc de trägänare ce nu le convenea. Au decis atunci un act de pre- 
siune care nu excludea acordarea termenului cerut dela Jasi, Au 
decis denuntarea armistiţiului, cum după ‘conventie, ostilitățile 
trebueau să înceapă şapte zile după denunţare, s'a lăsat Regelui 
putinţa ca până la expirarea celor 7 zile să se pronunţe favorabil 
păcii; în caz contrar, armistisiul fiind deja denunţat, ostilitățile vor 
reîncepe imediat.” 

Regele şi guvernul român au răspuns chiar a doua zi că ac- 
ceptă în principiu conditiunile ce i se cer si că e gata a trimite 
delegaţi. Aci stau lucrurile. Imaginaţia publicului însă n'are nici 
o îngrădire în a enumera grozăviile ce ni se cer. 

Ce este mai curios însă e că toţi nemtofilii cari se rugau astă 
vară de Mackensen să atace Siretul şi să cucerească şi Moldova 
ca să ajungă la o pace, acum strâmbă din nas, precum că pro- 
punerile ce se fac României şi pe cari le- ar fi acceptat generalul 
Averescu în numele guvernului, sunt atât de dezastroase, în cât e 
exclus ca un român să le poată semna. 

Să fie oare aşa? Dacă armata, romana ar fi fost sdrobită la Mă- 
räsesti şi pacea dictată la laşi, ea ar fi fost oare mai putin severă ? 
Sau este numai tactica vechei poveşti a strugurilor acri? 

Până ieri au susţinut că România nu mai are altă cale de ur- 
mat decât să închee pacea separată; a refuza acest lucru, a se în- 
căpățâna să se opună pe Siret ar fi fost o crimă inutilă si de 
neertat. 

Atunci, ce a facut altceva guvernul dela Iasi? 

A acceptat în principiu pacea, pe care n'are putinţa de a o re- 
fuza decât comitand o crimă inutila. 

Atunci pentru ce nu sunt mulţumiţi? Pentru ce vulpea de- 
elara, strugurii acri? Pentru că erau prea sus şi ea nu-i ajungea. 
Pentru că pacea pe care o sperau nemtofilii noştri, o sperau să o 
închee ei, iar azi văd că ea se închee de regele Ferdinand si de 
guvernul său, fără sprijinul şi asistența lor. Au sperat un an şi 
jumătate că Germania nu va sta de vorbă cu regele Ferdinand; 
de aceia sau demascat şi au cerut abdicarea, si acum se trezesc că 
Germania şi aliaţii ei primesc domnia mai depaite a lui Ferdi- 
nand şi primesc să stea de vorbă cu guvernul lui. 

Ce trebuiau să zică? Tot ce a zis şi vulpea din fabulă, că pa- 
cea ce se închee e neacceptabilă şi nici un bun român nu o poate 
semna. 

Neculai Lupu Costachi mi-a promis pentru mâine a-mi da re- 
zumatul propunerilor făcute României. Către seară o ediţie spe- 
cială a ziarelor locale — lucru ne mai obişnuit — ne-a anunţat că 


www.dacoromanica.ro 


320 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


a fost semnată la Brest-Litowsk pacea definitivă cu Rusia sovie- 
ticä Germanii in înaintarea lor ajunsese: la Nord până in râul. 
Narva ocupând Reval şi Dorpat; mai la Sud până la lacul Peipus 
şi continuă prin Pleskau, Polozik şi Dorisov. Pe Nistru ajunsese 
la Gomel iar spre Kiew până la Kiew unde guvernul ucrainian al 
Radei a fost, reîntronat în drepturile sale. 

„In legătură cu tratativele de pace cu România, sa primit la 
Berlin un protest al evreilor din Polonia cari se opun a se acorda 
României Basarabia, de oarece n'a rezolvat chestia evreilor din 
regat. 

Nu ştiu ce efect va avea războiul asupra chestiunii cod în 
tot cazul gestul evreilor din Polonia a venit Ja timp ca să ne zu- 
grăvească meritalitatea viitorilor cetățeni români. 


MARTI 20 FEBRUARIE. 


La ora 10 dimineaţa m'am prezentat la komandatură, medicu- 
lui ce m'a convocat. Până acum sef aci era d-rul Voli. Mare mi-a 
fost surpriza când în locul lui am găsit pe doctorul Rosknect fostul 
medic dela Imperial. Cu Rosknect avusesem multe conflicte din ca- 
uza credinţei ce avea-că sunt un simulant. 

M'a recunoscut. m'a examinat din nou, m’a pus să-i poves- 
tesc ce am facut dela ridicarea mea dela Imperial si până azi. 
L’am satisfăcut. Avea de altmintrelea înaintea lui dosarul meu, 
faimosul meu dosar si lam rugat să citească din el toate rapoar- 
tele medicale. Ie-a citit si mi-a mărturisit că în cazul meu el sa 
înşelat. A redactat în prezența mea un raport pe care nu mi „la 
citit, şi m'a congediat cu avizul că, peste câteva zile mi se va co- 
munica rezultatul, de către Central Politei Stelle. 

In oraş am găsit, aceiaşi mentalitate şi aceiaşi lipsă de stir: 
precize. Filogermanii sunt nemulţumiţi de încheerea păci, iar raz- 
boinicii sunt încântați. 

Am revăzut pe Neculai Lupu Goctaeni care mi-a dat informa- 
tiuni noi. Nu ştiu dacă ele mâine vor fi dezmimztite de realitate, le 
vând, şi eu aşa cum le-am campärat. Repet încă odată, eu nu fac 
aci istorie, ci notez momentele pe cari le trăim, aşa cum le trăim : 

Azi Sar fi semnat în Castelul prințului Știrbei, dela Buftea, 
protocolul noului armistițiu, încheiat pe baza obligatiei guvernu- 
lui român de a începe tratativele păcii, după ce a acceptat în prin- 
cipiu condiţiile puse de Puterile Centrale. 

E deci un pas înainte; se zisese că faţă de condiţiile grele ce 
se pun, guvernul ar avea de gând mai bine sa capituleze pur şi 
simplu; ei bine, azi sa decis pacea şi nu capitularea. 

Cari sunt acum acele condiţii pe cari nemtofilii de aci, declară 
că nici un român nu le poate accepta? Când Contele Czernin 
îmi istoriseşte tânarul Costachi — a înaintat Regelui conditiunile 
ce se pun României, Regele ar fi raspuns că le acceptă în princi- 


www.dacoromanica.ro 


„DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 321 


piu, afară de două, punctele 7 şi 8. Aceste doua puncte conţineau. 
cedarea, către Bulgaria a întregei Dobrogi şi rectificarea graniței 
spre Ungaria dala Severin la Dorohoi. Era foarte natural ca Pu- 
terile Centrale să ne ceară condiţii grele în favoarea vecinilor 
nostri unguri şi bulgari, de altfel ne şi anunţase din timp presa 
lor. Se pare însă că Germania — după declaraţia din Reichstag a 
Cancelarului ar fi dispusă să le discută şi să nu ni le impună 
tale-quale. Aşa ca, la rezerva regelui Feidinand, Puterile Centrale 
au acceptat o mijlocie, chestia” Dobrogei, adică cedarea ei Bulgariei 
să remână încă pendinte, Rornania ne obligându-se decât la ceda- 
rea, ei către Puterile Centrale. Pentru moment Bulgariei nu i se 
dă decât quadrilaterul anexat de noi la 4913 prin tractatul dela 
București; restul remâne a se decide atunci când se va încheia 
Pacea generala. In ce priveşte Carpaţii se zică că Puterile Centrale 
sunt dispuse să reducă mult pretentiunea, guvernul român accep- 
tând în principiu o rectificare de graniţă. 

Cu această schimbare, guvernul român a acceptat şi pacea se- 
parată şi armistițiul. 

Mi se mai spune ca în chestia Dunărei se cer avantaje pentru 
Austro-Ungaria, cari să le dea slapânirea până la gurile ei. In ches- 

. tia grânelor şi a petrolului ni se cer avantaje, ce ar echivala cu un 
monopol al Puterilor Centrale în România. 

Ei nu ne ofera Basarabia, de oarece nu le aparţine nici întrun 
chip; chestia rămâne să se rezolve direct între România ce o ocupă 
milităreşte şi republicele Ucrainiană şi a Moldovei, făra ca Pu- 
terile Centrale să aibă vre-o obiectiune sau să se opue la alipirea 
Basarabiei de România. 


ROMÂNIA ACCEPTĂ ÎN PRINCIPIU CONDIȚIILE 
PUTERILOR CENTRALE 


MERCURI 21 FEBRUARIE. 


Presa din Berlin scrie, că după informaţiile ce are din Bucu- 
reşti, pacea, se va înfăptui. 

Azi sa publicat şi tractatul de pace încheiat cu Rusia maxi- 
malistă. Acest, t*actat are şi puncte ce ne privesc direct. Aşa, Rusia, 
maximalistă se obligă sa închee pacea cu Ucraina şi cu Statele 
ce au eşit de sub suzeranitatea ei. Cstlanda, Finlanda, Lituania, 
Polonia, Ucraina, Basarabia nu mai fac parte din Rusia, şi rămân 
libere să dispue de soarta lor. Cele ocupate de armatele Puterilor 
Centrale, vor ramâne încă ocupate atâta, timp cât pericolul produs 
de lipsa lor de organizare, le-ar pulea impiedica dezvoltarea; în 
schimb trupele maximaliste vor evacua imediat aceste terilorii. 
Rusia va demobiliza. Nu se acordă nici unui beligerant despăgu- 
biri de război. Flota: de război a Rusiei şi a aliaților ei, aflată in 
apele ruseşti. va rămâne internatä întrun port rusesc şi dezar- 
mată, până la sfârşitul războiului general. 


21 


www.dacoromanica.ro 


322 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
pia a i a a 


Presa din Bucuresti nu ne da încă nici o lămurire asupra pre- 
liminărilor semnate la Buftea. Oficialitatea nu anunţă decât că 
România a. acceptat condiţiile puse de Puterile Centrale şi că un 
nou armistițiu a fost încheiat. 

Delegaţia română care a tratat preliminarile este în fine ofi- 
cial anunţată şi se compune d 

C. Argetoianu Ministrul Justiţiei, general Lupescu, Papiniu 
si Burghelea Miniștri plenipotenţiari de carieră şi colonelul Mir- 
cescu fostul nostru ataşat militar Is Berlin. 

Impresia ce a făcut vestea păcii în Capitală se menţine: Evre- 
imea e fericită şi se manifestă vădit; militarii nemți şi austriaci 
sunt abatuti căci pentru ei pacea în România şi pe frontul rusesc 
însemnează a se pune capăt unui trai ideal si a se reintoarce in 
grozăvia din Apus; războincii sunt gari cum mulțumiți că groză- 
via ce au provocat încetează, iar nemtofilii sunt literalmente des- 
perafi. D, Constantin Stere, de trei zile nu mai semnează obisnuitul 
său articol prim din Lumina. 

Ce să spuna, ce să scrie? 

Să spună. că pacea separată ce închee azi România este un 
dezastru, după ce un un de zile a cerut prin gazetă și cuvânt, să 
înceteze odâtă nebunia şi să se închee pacea în orice condițiuni? 

Să spuna că semnarea păcii din partea României e un act de 
cumintenie, când ea se face de alţii decât, de cei ce sau crezut che- 
mati să pue capat catastrofei? 

Mai bine tace, şi bine face. 

Prietenii domnului Carp însă nu vor să taca. Unde apar, ui 
vezi plouafi, trişti, în haine şi cravată neagră, nebarbieriti, şi sus- 
pină amar, de jale pentru dezastrul ce rezulta pentru biata ţară, 
din semnarea pacii ce ni s'a propus. 

— Nici un român, nu o poate semna! 

Este cuvântul de ordine ce rasună de când rasare soarele şi 
până se sting lămpile electrice, pe tot parcursul dintre Bodega Cio- 
banu şi Bodega, Jaja. 

De ce? 

Doar condiţiile acestea dezastroase nu le-a pus România ce a 
rezistat pe Siret, ci Germania care ocupă 3 din 5 părţi din cuprin- 
sul ţării româneşti. Guvernul român n'avea altă cale de ales de cât, 
sau să le primească aşa cum se impun, sau să comită ceeace d. 
Carp poreclise „Crima de a continua mécelul". 

Aceste teribile condiţii le dictează cei ce n'au reuşit să cuce- 
rească Moldova si să treacă Mărăşeştii. Ne dăm oare socoteală de 
ce condilii ni s'ar fi cerut dacă Mackensen dicta pacea la laşi aşa 
cum o cerea d. Petre Carp? 

Toti cei ce umblă azi în doliu si cu batista la ochi, trebuie să 
ştie că aceste condițiuni sunt dictate României de cei cu cari au 
benchetuit şi ciocnit şampanie, în cele un an şi patru luni de zile 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 323 


d-nii Carp, Beldiman, Neniţescu, Marghiloman, Lupu Costachi, 
fraţii Arion, cari cu copii, cami cu soțiile lor. 

Sunt tot aceiaşi ce s'au dilectat de hazul răspândit cu ghidu- 
şiile d-lui Carp, la recepţia din Noembrie 1947 din saloanele d-lui 
Lupu Costachi. , 

Sunt aceiaşi pe carj d-nii Beldiman, Stere, Virgil Arion, Dem. 
Nenitescu ni-i descriau de un an şi patru luni prin presă si confe- 
rinte publice, că lucreaza să ridice o Românie nouă, demnă şi pu- 
ternicä, si pentru care aveam să ne fericim. 

Atunci? 

Când îi primeau în suloanele lor, când ii pofteau la masa lor, 
când dansau Fox-Trot cu ei, ce au vorbit oamenii noştri mari, pa- 
trioti şi aleşi de Dumnezeu, cu învingătorii ce le făceau cinstea de 
a-i lăta, să se apropie de ei? 

Pus-au ei un moment trecerea lor, fie măcar în momentul u- 
nei amețeli de şampanie sau a unei învârtituri de vals, în sprijinul 
unui interes al nenorocitului popor ce se pierde şi se târăşte în 
mizerie şi asuprire? 

Se zice cu o demi-mondenă, zilele acestea, strânsă în brațe, 
într'un cabinet separat al unui restaurant, de unul din reprezen- 
tanţii unei mari puteri, i-a şoplit, că îi face o favoare, dacă dă or- 
clin să se desfiinteze o jignitoare Ordonanţă pentru toată lumea, 

Tratat-au domriii de mai sus, cari n'aveau faţă de duşman alt 
rol decât cel al prostituatei de mai sus, un singur moment, situa- 
tia României pentru asteptalul moment al păcii? 

Ei aşi? Pare că îmi amintesc de cercul făcut de Guvernatorul ger- 
man după banchetul dela Lupu Costachi descris de o gazetă nem- 
feascä: „D. Carp a fost bine dispus; a istorisit cu umorul său 
cunoscut, scene din viata lui de student petrecută în Germania“. 
Jar în acel moment, satele teritoriului ocupat erau înpănate de oştire 
germană ca să seoată cu forța din colibele ţăranilor, toţi porcii 
si tot porumbul ce se mai găsea, ca să poată hrăni Austria. Eram 
tocmai în acel moment în Roşiorii de Vede şi am azistat cu ochii 
la jalea populatiunii, ce de un an de zile zăcea în întuneric, nea- 
vând un pic de gaz să lumineze mizeria. 

Au vorbit nemților de sigur, n'au stat muti, asta se înţelege, 
dar ce vorbeau? Le împănau urechile cu ură şi venin, dezvăluind 
duşmanului ncamului, ce a făcut, ce a zis, ce a dres în contra lor 
Take Ionescu sau Ionel Brătianu. Si când probabil vre-un galonat 
le răspundea: 

— Lasä-i pe noi! 

— Scrie domnule, să nu uiţi, le era desigur răspunsul. 

Eu am însă o ideie a mea; eu cred că nemților acestora, buni 
patrioți în legea lor, le-a, fost scârbă de oamenii cu cari erau ne- 
voiti să se adune. Căci, concepeau ei oare nemți stând la benche- 
tuială după Iena cu comandanții lui Napoleon? Eu nu cred; de a- 
ceia azi ne faxează asa cum ne-au cunoscut. 


www.dacoromanica.ro 


394 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Costică Arion azi la Palatul Justiţiei, vorbindu-ne într'un cere 
de advocaţi a zis cu un profund amar, despre generalul Averescu: 

— Ca să salveze dinastia, a vândut România! 

Imprudentă şi nedreaptă vorbă! 

Oare pentru salvarea dinastiti cer dânşii pacea de atâta timp? 
Si a trecut oare prin mintea cuiva ca fie după Turtucaia, fie după 
Argeş, fie pe Siret, s'ar fi putut încheia cu duşmanul victorios o 
pace în condițiuni mai favorabile de cât ceeace n1 se impune 
după Mărăşeşti? 

E vădit, necazul lor purcede de acolo, că au pierdut trenul, că 
Germania in loc de a trata cu dânsii, tratează cu guvernul Regelui 
cu care s'a războit. Daca dânşii erau chemaţi să lucreze pacea ace- 
iaşi, ar fi pretins că au salvat ce se mai putea salva din România. 

Mizerabii însă, pe cari noi i-am considerat totdeauna rhizera- 
bili de când ne-au subjugat, continuă să fie mizerabili chiar in 
momentul semnării păcii. Ei evercită acum mari presiuni ca să 
poată stoarce din tara aceasta, tot ce mai este de stors. Incă sub 
presiunea baionetelor ce stau numai în armistițiu, şi sub dilema 
în cari suntem puşi, Feldmaresalul Machensen îşi pune semnătu- 
ra pe un act de adevărat banditism. El dă o Ordonanţa prin care 
îşi arogă dreptul de a da în concesiune, acum în ajunul semnării 
păcii. averea Statului român, consistând în terenurile petrolifere, 
pe un period de 50 de ani. Această avutie naţională, păstrată până, 
azi cu gelozie contra acapartorilor striini, şi care în momentele 
ce trecem ar fi constituit o ultimă rezervă financiară, ei o iau în 
bagajul de plecare, la fel cu mosafirul nedelicat care ar pune in 
buzunar portofelul gazde: în momentul ce pleacă la gară. Si cum 
vor avea grija ca actul lor de banditism să fie legitimat prin sem- 
natura tractatului de pace, vor esi şi oameni de onoare. 

Au mai luat însă o măsmă; acum câtva timp dăduse o Ordo- 
nanţă prin care guvernământul M. V. i. R. putea să lichideze între: 
rinderile din România la cari ar participa capitaluri engleze, fran- 
ceze, şi belgiene. Tot azi, o grabnică Ordonanţă dispune lichida- 
rea forțată si iemdiata a acestor întreprinderi, pentru a le cumpăra 
ei la o licitație fictivă, la care n'are dreptul a se prezenta de cât 
reprezentanţii lor. Numărul societăţilor petrolifere supuse lichidä- 
rei prin Ordonanţa de azi. e foarte mare. Până acum societatea Ro- 
mâna-Americană ce mă interesează, a scăpat.: 


ROMÂNIA CEDEAZĂ INVINGATORILOR, 
DOBROGIA ŞI CARPAȚII 


JOI 22 FEBRUARIE. 
In mod oficial a fost anunţat azi semnarea tractatului de pre- 
liminări ale Pacii cu România. 


Prin această convenţie mai bine zis, semnată de Von Kiihl- 
man, Contele Czernin, Talaat Pasa şi Momciloff în numele Pute- 


www.dacoromanica.ro 


a 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 323 
[SS SSS dp 


rilor Centrale si C. Argetdianu în numele României, se stabilește 
un nou armistițiu pentru 14 zile începând dela 5 Martie st. n. In 
acest interval de timp se va încheia pacea, definitivă. 

Comunicatul oficial anunţă şi punctele principale din condi- 
file ce ni se impun si cari au fost acceptate în principiu de Ro- 
mânia, ele sunt confirmarea în totul a celor comunicate mie de Necu- 
lai Lupu Costache, le redau însă aşa cum sunt publicate de textul 
oficial: 

„România cedeaza Dobrogia până la’ Dunăre, Puterilor aliate. 
Aceste puteri vor îngriji însă ca să menjie pentru România o cale 
comercială prin Constanța la Marea Neagră. 

România se declară gata în principiu să acorde Austro-Unga- 
riei rectificări de frontieră la frontiera austro-ungară-română. *). 

România acceptă de asemenea în principiu, măsuri corespun- 
zăloare situațiunii, pe tărâmul economic. 

Trupele române evacuiază teritoriul austro-ungar pe care îl 
mai ocupă. ” 


*) In camp wiile politice urmate în regat, după victoria aliaţilor noştri 
şi sdrobirea Puterilor Centrale, dl. Alex. Marghiloman a afirmat, că gene- 
ralul Averescu prin semnarea preliminărilor păcii se obligase, a ceda Austro- 
1 ngariei din Carpaţi, întinderea cerută prin primele propuneri yi că numai 
el, a putut obţine de la Austria, o cedare mult mai putin însemnată, acea 
coprinsă în tractatul definitiv. — Cum se vede, faptul e neexact, cu atât 
mai neexact cu cât alții decât oameni nostri politici au obţinut pentru 
Romania condiţii mai uzoare zi în chestia Dobrogei zi în chestia frontierii 
Carpatitor. — In adevăr, generalul Ludendorf în Jucrarea sa „Souvenirs de 
guerre“ vol. II pag. 18U scrie: „Atribuirea intreget Dobrogit bulgarilor, 
cum o cerea Bulgaria, ar ft fost în viitor păgubitoare Germaniei. Aşi 
ft preferut ca nordul Dobrogei se remînă romanesc corespunzând pozi- 
frei ce o luasem în chestia Dobrogei în cele cinci din urmă trimestre. 
Nam avut de altfel decat să las diplomația să aranjeze afacerea. 
Datorta sa era să menţină Bulgaria în alianţă, dar să încerce în acelas 
timo de a înlătura toute tnconvenientele cart ar ft putut nașie, dacă s'ar 
Ji dat mare'e drum comercial Cernavoda-Constanta în minele Bulgariei — 
Aveam in vedere stabilirea unei zone libere Cernavoda-Constanţa sub 
udministratia germană. 

N-am pronunțat contra anexiun'lor importante făcute de Ungaria 
în seama României. Pentru a se obține o mat bună avărare a frontieri 
Ungurestt, era de ajuns, din vunciul de vedrre militar, o mică rectificare 
de frontieră la Orsova gt in unghiul Moliovei la sud de Kärlibaba. Eu 
n'am aprobat drcât aceustă rectificare. 

Cu drept cuvânt deci, ceia ce s'a obţinut după acceptarea prelimină- 
lor, s'au datorat în mare parte însuși celor ce conduceau pe victorioşii 
nostri du;mani — pentru că asa cereau proprieie lor interese. — Di. Mar- 
philoman chiar dacă a obținut o modificare a graniţei n'a obținut încă ceia 
ce cerea insuși Germania în favoarea noastră iată în adevăr ce spune Lu- 
dendorf acela; volum, pag. 183: 

R'mâna a trebuit sub presiunea Contelui Czernin să cedeze Un- 
gariel (la semnarea păcii) porhiuni importante din te: itoriul său. Generalul 
Hell a primut instrucțiunea reînoită mereu, de a se opune, aar n'a reuşit“. 

A za că sucesul a fost al Ungariei, al Contelui Czernin şi nu al D-iui 
Marghiloman. . 


www.dacoromanica.ro 


326 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Guvernul român se obligă să demobilizeze de o cam dată, cel 
putin opt divizii ale armatei române; vestul va fi demobilizat în- 
dată ce pacea între Rusia şi România va fi restabilită, întru cât 
trupele nu vor fi necesare pentru serviciul de siguranță dela fron- 
tiera ruwso-română. 

România va licenţia de îndată pe ofiţerii puterilor cari sunt in 
război cu împătrita alianță şi cari se aflau în serviciul României. 
Puterile împătritei alianțe asigură acestor ofițeri libera trecere“. 


Desi comunicatul e oficios, ni se asigură din cercuri informate 
că mai sunt şi alte obhgaţii în această convenţie preliminară, în- 
tre cari e una de foarte mare importanţă, anume ca să deschidem 
la Galati druin liber trecerei trupelor germane ce merg spre Odesa. 

E destul de dureros, dar cred că e tot ce se putea face. 

In obligatiunea de a ceda Dobrogia Puterilor Centrale si nu 
Bulgariei, stă toată diplomaţia tractatului de pace. Am spus-o fără 
să fiu în secretele politicei, că nici Germania, nici Turcia n'au in- 
teresul să dea Bulgarei Dobrogia intreaga; acest interes însă se 
ciocneste azi de alt interes, de a nu jign: amorul propriu al poporului 
bulgar, de sprijinul căruia au înca multă nevoe. Salonicul e încă 
un front al Puterilor Centrale mai mult decât al Bulgariei, totuşi 
România nu este silita să cedeze bulgarilor Dobrogia ci lor, Pu- 
terilor Centrale. 

De ce? 

Pentru că numai după pacea generală se va da o soluţie. E 
multă filozofie aci? Dacă Dobrogia e destinată a fi bulgară, de ce 
nu ne impune să j-o dăm acum? Ah! la pacea generală, când nu 
vor mai avea nevoe să menajeze ambitiunile bulgare, va fi atribu- 
ită aceluia cărui interes nu va jigni propriul interes al Germaniei. 

Ori cum ar fi, semnătura ce dăm azi e dureroasă din toate 
punctele de vedere. 

E interesant de văzut însă, cum se apreciază în țările Puteri- 
lor Centrale acceptarea noastră în chestia Dobrogei. 


Bukarester Tageblatt într'un articol explicativ, făcându-se 
ecoul opiniei publice din Germania lămureşte asa: 


„Puterile impdiritei alianțe vor fi libere să decidă de Dobro- 
gta. Este dela sine înfeles că această deciziune va corespunde în- 
tereselor puterilor impätritei alianțe in Dobrogia. Aceste interese 
sunt numai în ce priveşte pe bulgari de natură teritorială şi najio- 
nală, Bulgaria văzând în alipirea Dobrogei o extindere necesară, 
politică şi etnografică a teritoriului său. Interesele Turciei, Aus- 
tro-Ungariei si Germaniei sunt în linii generale de natură numai 
economică şi conzistă în dorinţa comună de a avea totdeauna la 
dispoziție marea cale comercială a Dunărei spre coastele turceşti şi 
ruseşti ale Mării Negre şi de a nu mai fi expuse fluctuații lor cons- 
telațiunilor politice“ 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 327 


Berliner Tageblatt scrie si el: 


„Dacă nu încape îndoială că revendicările Bulgariei asupra 
Dubrogei vor ji pe deplin satisfăcute de Puterile Centrale, se poate 
totuşi presupune că între Statele împătritei alianțe se vor dezbate 
încă anume importante modalităţi privitoare la Dobrogea. S'a lan- 
caf svonul că Constanţa va deveni port liber“, 

Vossische Zeitung sub semnătura lui Bernhardi, scrie: 


„Dobrogia se cedează Puterilor Centrale, nu Bulgariei. Aceasta 
su făcut nu pentru a nu pricinui românilor o umilinţă, căci n’ar fi 
lu locul ei față de romdni. ca asta a impus’o atât interesele Bulga- 
viei (sic) cât şi interesele Puterilor Centrale cari vor garanta viitoa- 
rea posesiune bulgară; prin aceasta se exprimă ideia că nu e vorba 
dé o cucerire bulgară, ci de o satisfacție a aspirațiilor îndreptățite 
a acestui popor viteaz din partea aliaţilor săi. Fireşte că Puterile 
Centrale au interese foarte esenţiale în reglementarea situatiei Do- 
broqei. Trebuie sa se aibă grijă atâi de libertatea navigației pe Du- 
nare cât şi de exportul românesc prin Constanta. Libertatea dru- 
mului prin Constanţa, înseamnă o concesiune mare pentru Româ- 
na, o concesie însă care era absolut necesară, dacă vrem ca prin 
pacea actuală să se creeze o linişte durabilă în Balcani. România 
e ameninţată să-şi piardă eşirea la Mare. Ei bine, tocmai prelimi- 
nările acestui război şi istoria războiului balcanic, au arătat că 
tendinfa spre mare e înăscultă fiecărui popor şi fie cărui Stat. Dacă 
din invdjémintele acestea nu se deduce aplicarea necesară, şi nu 
“ar arorda românilor un drum spre Constanţa, ar rămâne primej- 
dia unor not turburări în România'. 


Dacă cineva isi închipue că Germaniei azi, când ne zugrumä, 
ii arde de interesele României, e un naiv. Germaniei îi arde de ea, 
îi arde de teama să nu se dea pe viitor în mâna si la discretia bul- 
garilor. Acesta e adevărul. 

Asa cum s’a rezolvit chestia, Bulgaria are aerul şi situaţia 
cânelui dresat, caruia 1 se pune pe vâriul nasului o bucăţică de 
rarne, şi n'are vee să o mănânce decât când dresorul ‘i va zice: 
pl! Carnea e destinată lui, cânele o știe, dar se poate ca stăpânul 
sn nu i dea voe să o inghifa. 

Publicul român a fost rău impresionat de faptul că în preli- 
minările semnate n'a văzut nimic relativ la Basarabia, cu compen- 
satia căreia, s'ar înghiți mai uşor hapul Dobrogiei. Cu toate aces- 
tea, lăcerea e explicabilă. Puterile Centrale n'au nici un drept să 
dispue de Basarabia, nu le aparţine, n'au cucerit-o, n'au ocupat-o 
măcar. De altmintreli pe faţă ei nu’si atribue drepturi nici asupra, 
teritoriilor ocupate de ei în Rusia. Cum Sar obliga ei să ne dea 
Basarabia? 

Este sigur însă că Puterile Centrale sunt de acord ca Basara- 
bia că se alipească României. Că este asa, se vede si din impreju- 


www.dacoromanica.ro 


328 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


rarea că nu ne cere demobilizarea întregei armate, tocmai in ve- 
derea ca România să ocupe şi să tie ocuptă Basarabia. 


Berliner Tageblatt vorbind de Basarabia serie azi: 

„Numele Basarabiei nu este nicderi pomenit în tratatul preli- 
minar, Totuşi nu trebue să se tragă de aci concluzia că împătrita 
alianță refuză o încorporare a Basarabiei la Româma. O asemenea 
părere ar fi falşă. Impătrita alianță a adoptat punctul de vedere 
ca chestia Basarabiei trebue să fie regulată între România şi Ru- 
sia, totuşi ea a lăsat să se întrevadă că unirea Basarabiei cu Ro- 
mânia va avea aprobarea sa. România trebue să dobândească şi 
să-şi asigure Basarabia prin propriele sale puteri. Trupele ei pă 
“runseseră doar, după cum spune ullimele ştiri, în direcția nordica 
până la*Chişinău. Dacă se citeşte tratatul preliminar cu priceperea 
cuvenită, se găseşte în el anumite raporturi lămurile între hotd- 
rdrile acestuia şi chestia Basarabiei. In art. V se spune : — guver- 
nul român se obligă să demobilizeze imediat cel puţin 8 divizii. 
Indată ce pacea va fi restabilată şi între Rusia şi Romédnia, vor fi 
demobilizate şi resturile armatei române, întru cât nu vor [i ne 
cesare pentru serviciul de siguranţă la granita ruso-romdnd, Cele 
8 divizii ce trebuiesc demobilizate acum, sunt fireşte, acele părți 
ale armatei ce se află acum pe frontul Siretului. România poate 
lăsa sub arme celelalie părţi ale armatei sale până ce va fi cucerit 
si va fi asayurat Basarabia în potriva ruşilor”. 


E de asemeni de știut ce zic azi despre noi foştii noştri aliaţi. 
E adevărat că ne tratează ca duşmani cum scriu ziarele nemtesti ? 


Ziarele Figaro din 24 Februar spune între altele: 

»Fatalitatea a copleşit România. Singură, izolată în mijlocul 
inamicilor, cu Rusia bolşevică vecină, care i-a declarat război şi 
care nu ştie ce va face mâine, ce putea fare? Supunerea se im- 
pune cu atât mai imperios, mai inevitabil, cu cât se vedea con 
damnată să moară pe loc, fară a avea mărar ca Serbia şi Belgia, 
resursa unui refugiu pentru guvern: si armală, după rezistenţa 


was 


supremă”, 


iati E judecata cuminte, pe care o dorim tuturor foştilor nostr’ a 
iati. 

Din Moldova se anunţa că Parlamentul a fost convocat pen- 
tru 23 Martie 

Doua noi Ordonanţe publicate azi, îngrijorează din nou publi- 
cul şi îl face să nu pună nici o bază pe consecinţele semnării păcii. 
cu tot sacrilicul ce face guvernul român. In primul rând se ea 
populaţiei consumafiunea vinului, prin scoaterea din comerţ a 
producţiei anului 1917, singura ce se mai găsea în depozitele viti- 
cultorilor si a comercianților. Viticultorului numai, i se acordă 
pentru uzul său personal, un 10 la sută din cantitatea totală ce 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 329 


o are. Uzul acesta personal se va transforma natural în jupuială; 
căci azi când avea dreptul la 25 la sută încă se plăteşte litrul de 
vin cel mai slab, 7—8 lei. Ce va fi mâine? 

A doua Ordonanţă e si mai gravă. Până azi ni se acordă 440 
gr. pâine pe zi, de om. Pâinea fiind din mălai şi făină era foarte 
grea aşa că cele 440 grame înfăţişează un sfert din volumul unui 
kilo de pâine de grâu. Acum rațiunea se reduce le 350 gr. de om, 
în care trebuie să intre numai 150 gr. făină şi 150 gr. mălai. Ceo 
îi restul ? Volumul acestei porţiuni e cât pumnul. Intr'o ţară în 
rare poporul n'are ce mânca de cât pâine şi mămăligă, ai reduce 
hrana la 350 gr. pâine sau 300 gr. inälai pe zi, eo crimă cu atât 
mai mare cu cât muncitorul şi ţăranul e cel ce produce acest sin- 
gur şi ultim aliment. 

Stim că în Germania şi Austria raţiunea de pâine e şi mai 
scăzută, dar: acolo se mai dă poporului şi altceva de mâncare şi 
apoi de ce să uităm, că acest cadou ni se face în momentul ce ni 
se cere imense sacrificii ca să acceptăm pacea. 


CRITICI ASUPRA PĂCII CE SEMNEAZĂ ROMÂNIA 
VINERI 23 FEBRUARIE, 


Prima şedinţă oficială a Conferinţei de pace sa ținut alaltaeri 
6 Martie s n., în Castelul de la Buftea. Comisiunea s'a ocupat cu 
reglementarea, lucrărilor, s'au desemnat comisiunile : politice, mi- 
litare, economice, financiare, juridice etc. Pentru usurarea lucră- 
rilor s'a decis continuarea dezbaterilor in Palatul regal de la Co- 
troceni. Deși încă nimic nu transpiră-în public, despre ce se face, 
totuşi publicul are credinţa că de ocupaţie germană nu scăpăm cu 
toată pacea. De unde are publicul această team’? Nu se ştie, dar o 
are şi o auzi de pretutindeni. Regele şi guvernul vor rămâne la 
Taşi, armata va rămâne acolo şi în Basarabia, iar nemţii vor ocupa 
Muntenia până la Pacea generală. Ar fi groaznic şi neexplicabil. 
România prin semnarea păcii redevine ţară liberă şi independentă, 
cum va guverna guvernul Regelui, sub ocupație străină ? 

Se poate ca nemţii să nu rămână ca ocupanţi, să le plece ar- 
mata şi să rămână numai etape economice pentru a le fi garan- 
tată recolta viitoare si exportarea e1..Au dat avansuri, vor trebui 
să mai dea; au procurat maşini şi seminţe, vor mai procura. Vor 
trebui să transporte, noi am pierdut parcul nostru de maşini şi 
vagoane de că! ferate, vor da ei acest material şi îl vor dirige. Da 
acaia vor n.ai rămâne, după părerea mea, aci. E o simplă credinţă, 
poate însă să fie şi mai rău. 

Germanofilii explică aşa conduita lor: Dacă pacea sar fi în- 
cheiat mai înainte, altele ar fi fost conditiunile ce ni sar fi im- 
pus ; dacă pacea ar trata-o Carp sau Beldiman, altele ar fi fost sa- 
crificiile ce s'ar fi cerut României. 


www.dacoromanica.ro 


330 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Las că Puterile Centrale nu aveau nici o putință de a trata cu 
cei rămaşi in teritoriu ocupat, căci faci pace cu cei cu cari te-a: luptat 
doar; dar să admitem un moment că s'ar fi putut trata cu man- 
datul guvernului din Moldova, ei bine, e om care să-şi închipuie 
serios că Bulgaria si Ungaria, cei ce ne umilesc azi mai mult si au 
revendicări mai dureroase, ar fi cedat o iotä din pretenţiile lor, 
pentru că au stat de vorbă :n numele României învinse, cu Carp 
în loc de Averescu ? : 

lar Germania ar fi acceptat să facă vre-o concesie cre să 
treacă peste interesul ei personal, în ce priveşte grânele şi petro- 
lul României, pentru motivul că stă de vorbă cu un inamic sim- 
patic? E o naivitate să creadă cineva asta şi de altfel am văzut deja cu 
ochii. că în tot timpul ocupatiunii, nici d-l Carp, nici d-l Marghi- 
loman, cari personal au fost trataţi ca prieteni, n'au obținut pentru 
populatiune nici o concesie în tratamentul ce i s'a administrat. A 
fost o deviză : pentru ţară şi popor, nici o concesie în virtutea ra- 
porturilor personale ; pentru dânşii personal, da, s'a făcut câte 
ceva. Aşa de exemplu: unii şi-au salvat privnitele proprii, casele de 
rechizitii, au avut aussveisuri de trăsură, li s'a procurat alimente 
prin etapa militară, au fost scutiţi de a fi ostatici etc. 

Singurul lucru ce sar putea discuta ar fi acela, dacă pacea 
după Turtucaia, după Turnu roșu si Sibiu, după Arges şi Neajlov 
sau după ocuparea Capitalei s'ar fi putut obţine în mai bune con- 
ditiuni. E o chestie ; eu sunt sincer convins că conditiunile ar fi 
fost aceleaş, plus că ar fi intervenit condițiuni de ordin moral i- 
nadmisibile. Intrasem deja, bine sau rău, în alianță cu Franţa si 
Rusia ; esirea din alianţă atunci ar fost o trădare. Rusia era încă 
în picioare şi victorioasă, care putea să ne fie atunci soarta? In- 
frânti de primii duşmani, eram să fim zdrobiţi de noii dușmani. 
Teatrul războiului, cu tot sprijinul german s’ar fi transportat in 
Moldova, cu toate consecinţele ‘pe cari încă Muntenia nu le cu- 
noscuse. 

Altceva e pacea azi când ne-a fost impusă de necesitatea ab- 
solută. Minuni încă se pot face; o întoarcere a evenimentelor în 
favoarea aliaţilor de ieri în Apus, poate fi încă salvarea României, 
după pacea, ce se închee la Bucureşti, nu ne-ar mai fi folosit Ja 
nimic dacă încheiam pacea după Turtucaia. Paceu după rezistenţa 
de la Mărăşeşti, după ce Mackenzen nu a putut cuceri Moldova, 
poate fi o pace onorabilă în ochii tuturor si mai ales în ochii ali- 
atilor de ieri. După trădarea Rusiei, nici duşmanul învingător nu 
mai poate să ne zugrume fără protestul omenirii întregi, care ne 
priveşte. Că îi doare că pacea se inchee de alţii si că Germania ea în- 
să-şi i-a abandonat,ce să le facem? Au putut să ştie când se umileau. 
că umilinţa singură nu le crează o situaţie după care să poată pre- 
tinde drepturi. 

Cu toate acestea Alexandru Beldiman a plecat la Berlin să 
reacționeze. El a si fost primit, într'o audienţă de către Cancelar ; 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 331 


el a pus în mişcare acolo tot ce i-a fost cu putinţă ca sh ridice 
proteste in contra mentinerei pe tron a dinastiei. In Reischtag, 
printul Carolath de Schéniach unul din sefii dreptei, a interpe- 
lat guvernul în chestia dinastiei noastre. 

Natural că după cele întâmplate, pentru noi e neexplicabilă 
întorsătura lucrurilor şi acceptarea Puterilor Centrale de a sta de 
vorbă cu Regele Ferdinand şi guvernul său. E sigur atât, că tronul 
a fost, salvat pentru actuala dinastie, în întrevederea dintre Contele 
Czernin şi Rege la Focşani. Contele s'a prezentat în numele Impä- 
ratului Austriei. *) 


*) Cele petrecute cu ocaziunea preliiminărilor păcii noastre, sur- 
prizile şi în special intorsătura luată de chestia dinastiei, nu suni mai bine 
explicate nicăeri ca în lucrarea generalului Ludendort, primul Quartier mai- 
Stru general al armatei germane, care a avut nu numai rolul de a conduce 
Ostirea la acea epocă, dar chiar politica imperiului. De aceia redau după 
„Souvenirs de guerre Vol. II intregul pasaj relativ la aceasta importantă 
chestiune : 

„Condiţiunea brealabilă era ca Germama şi Austro-Ungaria să 
stabilească în România, după cum fusese convenit cu Secretarul de Srat 
Von Kiihlmann și Contete Czernin, un guvern care să ne convie și să 
tie compus în majoritate din personal locuind teritoriul ocupat. Guvern ă- 
mântul intră în privinta aceasta în relații cu acer dintre român. cari 
idreau sincer să se pună de partea Germaniei. 

Autoritatea militara ceru, între altele, pentru a înlătura ori ce 
posibilitate de surpriză din partea României, ca Regele şi familia regală 
să părăsească fara până la pacea generală. 

Ausiru-Ungaria vedea cu ochit răi desvoltarea influenței politice 
germane in România. Ea Se temea de asta cum se temea de o mărirea 
intereselor economice a Germaniei. Cotele Czernin lupta conira nvastră 
pe aceste două pun te şi a reușit trimițând ia finele lui Ianuarie, pe 
vechiul atașat militar pe lângă guvernul român, Colonelul Randa, la regele 
României, la lași, pentru al asigura că e dispus să acorde României 
a pace onorabila. 

Am auzit vorbindu-se întâmplător la Kreuznach de oceastä misiune 
Si nu-a facut o umpresie neplăcută. In cursul consfătuirilor de la 4 şi 
5 Februarie am remarcat cât a fost de regretabilă misiunea Colonelului 
Randa. Contele Czernin și spre marea mea surprindere, Secretarul de 
Stat Von Kiihlman nu s’au raliat la modul meu de a vedea. Asta m'a 
convins ca Secretarul nostru de Stat cunustuse misiunea Colonelului și 
o aprobase. Dacă ar fi fost altfel ar fi fost impresionat ca si mine de 
aemersul arbitgar al Conteiui Czernin. . 

El (demersul) ne puse pe un teren lunecos. Dacă noi legăm con- 
stdtuirt cu Regele, dacă, de un mod oare care îi recunoaștem, nu mai 
puteam pe urmă ccre abdicarea sa, sau alungarea lui din țară. De alitel 
asta si vroia Contele Czernin. El avea nevoe de Rege pentru a întări 
poziția Austro-Ungariei în Romdnia; această acceptare din partea 
quadruplei, de a negocia cu Regele, întătura ve cei mat credincioși var- 
t 2ani rumâni ai Germaniei și îi punea în situația imposibilă, din care 
au înca a suferi azi. 

O îmorejurare cântări de un mod in special greu asupra cursului 
evenimentelor, diplomatia făcu să se oghndească mereu în tata Impă- 
raiului şi a marelui quartier g neral, speranța că românii ei însuşi 
tor îndepărta pe regele lor. Această părere a avut o influență neno- 
rocită din punct de vedere militar. In speranță că guvernul României se 


www.dacoromanica.ro 


332 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


SÂMBĂTĂ 24 FEBRUARIE. 


Deşi conferința de pace are loc în Bucureşti, nu se poate ști 
nimic ce se petrece în ea. Atât pare sigur că delegaţii români au 
mandatul de a nu discuta nimic, a asculta, a nota ce se cere şi a 
referi guvernului român, care când va cunoaşte toate cerinţele, 
va da ordine să fie semnată, ca o pace impusă şi la care n'a pre- 
zidat liberul consimtämânt. De almintrelea aşa îmi şi explic de 
ce la un rol de aşa mare însemnate, a fost trimis d-l C. Argetoianu, 
care pe lângă multe alte lipsuri mai are şi greutatea de a sta la 
discuţie cu reprezentanţii Impăratului, a cărui decorație a tna- 
poiato când cu diferendul Gzernin-Take Ionescu. 

Pe de altă parte se pare că nici Puterile Centrale nu sunt în- 
cântate de a obţine semnătura României în asemeni condițiuni, 
ce denotă violența. ‘ 

Publicul nu dă nici o atenţie delegatilor conferinței cari cir- 
culă toată ziua pe străzile Capitalei. Românii sunt priviţi cu ceva 
mai multă curiozitate. Marele Vizir Talaat, umblă pe jos pe calea 
Victoriei, nebägat de nimeni în seamă. Kadoslavoff si Tonceff sunt 
toată ziua la şosea în automobile deschise, întoväräsiti de câte o 
baba, probabil sunt soțiile lor. Contele Czernin are cunoştinţe 
vechi, dinează la Marghiloman şi la alţii, seara petrece în familii 
nobile. El poartă uniformă de general. Von Kithlmann umblă ci- 


va schimba, în consecinţă va inlatura pe Rege el însuși, am neglijat sd 
cer desarmarea totală a armatei române. 

Imprerurärile ce descriu au introdus în cursul tratativelor cu 
România jumărățile de măsuri ce caracterizează tot tractatul de pace. 

Se incredintase la început feld-maresguiut Mackensen conducerea 
tratativelor, dar el s'a văzut îndată onrut si stânjenut de Austro-Ungaria. 
Situația mulitară cerea şi aculo, ca Să știm preciz dacă o să trebuiasca 
să reluăm ostilitățile sau vom ajunge să încheem pacea Noul guvern 
era în formație, dar el nu răspundea în nicu un mod intereselor noastre. 
Astfel ca negocterile nu progresară de loc în tot cursul lunet Februarte. 
La 24 Februarie, diplomaţii au luat ei conducerea care trece din ce înce 
mai muit în mînele Contelui Czernin. Secretarul de stat Von Kiihimann 
nu și-a păstrat locul ce Var fi cerut prestigiul nostru, și imporianta 
noastră colaborare la înfrângerea Romentet cum și situația noasira 
militară. Putea să tie egal generalului Von Arz ca pacea să se inchee 
azi sau mâine, dar nu tot aşa era pentru marele quartier general ger- 
man. M’am adresat în repetate ori Cancelarului și l’am rugat de a 
grabi lucrdrise, am făcut aceleași recomandatiuni generalului Hell şeful 
statului major a grupuiui de armată Mackensen St repres.ntantul ma- 
relui quartier general în tratative. Pentru nenorocirea cauzei germane. 
șeful de stut major a guvernamântului militar din România, Colonelut 
Hentsch, muri în timout acesta; genervlul Hell Se pia să tmpue ceia 
ce eu ceream. Sperasem că insistența mea având in vedere situația 
noastră militară extrem de puternică (puteam ataca R mânia din trate 
părțile) va face să se exercite o presiune energică asupra 'omâniior. 
Insu guvernul imperial a crezu: că trebue să opue cerinfetor mele, 
un ton mult mai fmoactuior. Acest simplu fapt ajunge a arăta ce opo- 
siție fundamentata era între cugetarea guvernului și a mea. 

(Pag 180, 181 şi 182.) 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 333 


vil, totdeauna în companie de ofiţeri germani si întrun mediu 
mai ordinar de cel în care îşi trece timpul Contele Czernin. Ia 
masa la Iordache în sală comună. O particularitate, masa şi-o plă- 
teşte fiecare separat, aşa că câte odată, din distracţie, pleacă fără 
a plăti. Iane, chelnerul gunoscut al birtului, mi se plângea azi, că 
nu ştie cum să facă să-i spuie să plătească masa de ieri. Seara di- 
nează sus în cameră separată, în compania damelor uşoare. O 
artistă a teatrului nostru naţional, e în culmea favorurilor. *) 

Cosheă Rădulescu Motru m'a vizitat azi, Mi-a povestit inter- 
narea Jor din Bulgaria; bulgarii nu i-a tratat cu dusmänie, vor- 
bese de populaţia ce i-a adăpostit, din contra. Localitatea în cari 
au stat era o localitate climaterică în munţi, cum ar fi Buştenii 
sau Azuga, Populaţia filo-rusă, deci anti-germanë. In schimb, mi- 
litarii ce îi păzeau erau de o duşmănie remarcabilă. In definitiv, 
n’au dus'o rău, dacă n'ar fi fost specula alimentelor; dar cine nu 
i-ar fi speculat în ziua de azi? 

Nimic pe îronturi. 

Un ziar de aci reproduce după Aeamul românesc ce pare la 
Taşi, un articol al d-lui Neculai loraa si cu care vrea sa ne dove- 
dească starea de mizerie ce domneşte in Moldova spre deosebire 
de teritoriu ocupat. „Numarul morţilor, nu se mai socotea it oaste 
si în afara de dânsa. Monitorul publică necontenit liste zilnice de 
pierderi, tot aşa de grele ca ale unor lupte perdute. Se crede, de 
persoane tari nu exagerează, că la 80.000 de oameni au căzul jertfă 
tifosului exantematic. Prin bivuacurile din mijlocul zăpezilor, în- 
tregi unilăți, cete întregi de tineri recruți, mureau, se topeau, unul 
culcându-se lânga trupul celui alt ca să se odihnească odată de a- 
tdta suferință. La spitale soseau căruțele pline de soldații încre- 
menif{t, pe cari ti luau ca pe nişte bucäti de lemn. Odăile erau pline 
și pe sub paturi de cei cari zăceau unii peste alții, amestecându-şi 
în sfânta răbdare făcută, agoniile. Nu se mai găsea nici lemn pen- 
tru sicrie şi morții goi erau arunca, în santurile ce se prelungeaw 
dealungul cimitirelor. Moartea aştepta în cociabele neîncălzite, in 
halele de adăpost, în colțul stradelor. Si erau sate unde rămăse- 
seră numai copii cari umblau räzlefi cerşind şi altele unde mamele 
duceau la ruşi fete de 12 ani ca să aibă o pâine în schimb pentru 
trupusorul lor”. 

Nu zic că în Moldova o îi fost bine, dar şi spiritele acestea poe- 
tice contribuesc în aceste momente, cu exagerarea talentului lor, în 
a scobori moralul populaţiei. care are nevoie de mult curaj încă, 
de mult, foarte mult curaj. Răul şi mizeria e pretutindeni de câti- 
+a ani de zile, depinde de condeiul celui ce o descrie, de a o mai 


*) După semnarea păcii dela Bncuresti, presa socialistă din Berlin 
criticând tractul ca un insucces al Germaniei, şi ca un succes al Austro-Un- 
gariei, n'a uitat să pună pe seama insuccesului lui Von Kăhimanu, succesele 
lui din camerile separate dela Iordache. 


www.dacoromanica.ro 


334 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


== 


agrava. Mor oamenii de boli prin şanţuri în lipsă de adăposturi 
si ajutoare suficiente, mor prin bordeele de pamânt acolo unde 
sunt aglomerati refugiații fără căminuri, mor multi de frig, asa 
este ; dar mureau de frig bolnavii si în Capitala ţării sub oblădu- 
irea lui Mackenzen si aci doar nu erau bordee de pământ, aci a- 
veam somptuoase spitale, dar în care administrafiunea nu făcea 
nici foc, nu dădea nici lumină, 

Am scris'o la timpul ei, cu mai puţin talent de cât istoricul 
din Neamul românesc. Doctor existau aci dar nu puteau opera, 
bolnavii mureau de pneumonie, dacă li se făcea operaţiuni. Ce 
să vorbim atunci de soldatul din tranşee, de multe ori nemâncat, 
obosit de zile întregi de luptă, de nedormire, plouat, îngheţat, în 
apă şi noroi, în ploaie de obuze. cu camarazii cadavre lângă ei as- 
teptând clipă cu clipă să sfârşească şi el cât mai curând suferinţa. 
Nu e asa că realitatea e groaznică pretutindeni ? 

Şi de ce zic asta? 

Pentru că asemeni articole scrise numai pentru unii, învrăj- 
besc şi excită sentimentele într'o direcţie, pentru care numai noi 
pătura suprapusă avem să răspundem odată şi odată. 


FOȘTII NOŞTRI ALIAŢI JUSTIFICĂ CONDUITA 
DE AZI A ROMÂNIEI 


DUMINICĂ 25 FEBRUARIE. 


In şedinţa conferinţei de pace ţinută Vineri 8 Martie s. n., Pu- 
terile Centrale au terminat cu toate cerințele lor față de România. 
D-l Argetoianu şi-a luat sarcina-a le prezenta guvernului român, 
pentru care a şi plecat la Iaşi si nu se va reîntoarce de cât după 
6 zile. 

Până atunci vor continua să lucreze comisiile speciale. 

Toată ziua a circulat versiunea—de sigur mincinoasă—că în 
Moldova a izbucnit revoluţia, provocată de armata nemulțumită 
că generalul Averescu a acceptat condiţiile de pace puse de Pu- 
terile Centrale. Nu e un mister din ce sursă vin asemeni zvonuri, 
tendentioase. 

Papamihalopol imi spunea azi că ştie că ocupaţia militară ger- 
mană va rămâne şi că e necesară încă câli-va ani, pentru a feri 
tara de o revoltă ţărănească şi de războiul civil ce va provoca dus- 
mănia dintre partide. 

In aşteptarea păcii, ce a mai rămas prin casele ocupate de 
nemți si aliaţii lor, se cară fără ruşinie. D-ra Asan îmi spunea azi 
că din casele tatălui său din strada Scaunele, au ridicat zilele aces- 
tea ce era mai de pret. 

Din Franţa si din Anglia ştirile ce parvin sunt, că nu se im- 
pută României nimic pentru faptul că e nevoită să închee pace 
separată cu duşmanul. Bonar-Law ministru de finante a declarat 
în Camera Comunelor : 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 335 


„Camera Comunelor ştie foarte bine că chestiunea dacă Romă- 
nia mai poate continua cu succes lupta depindea cu totul de par- 
ticiparea Rusiei la război. In momentul în care Rusia a fost înlă- 
turată, ponorul şi armata română au fost puse într'o situaţie tra- 
gică. România mai are şi azi o armată capabilă de luptă şi ori cine 
a urmărit faptele petrecute pe acest câmp de război şi cunoaşte lup- 
tele eroice pe cari le-a dat atunci România, va manifesta bucuros 
poporului român si armatei române simpatie adâncă şi bună vo- 
înță. Pentru moment se urmează tratativele de pace între Româ- 
nia şi Puterile Centrale. N'ar avea nici un rost să facem aliceva 
de cât să ne manifestăm încă odată simpatia pentr acest popor şi 
să regretam că împrejurările intervenite independent de voința 
noastră ne pun în imposibilitate de a veni în ajutorul acestui Stat”. 


Numai aşa se explica culan{a guvernului Averescu în a accep- 
Ya fără discuţie toate conditiele grele impuse de Puterile Centrale. 
La laşi de sigur e inca speranţa — în cunoașterea faptelor ce se 
petrec în Apus şi pe cari noi le ignoräm — că tot ce se face azi pu 
e definitiv şi că. vom fi salvaţi de foştii noştri aliaţi la Pacea ge- 
nerală. 

Dar dacă in privinţa acestei păci noi suntem de acord şi cu 
aliaţii şi cu inamicii, nu tot aşa, se poate zice de Puterile Centrale 
învingătoare. Aceste puteri cari până azi, apărența ne-a arătat că 
traesc în deplină armonie, au început să se certe pe pradă, în pri- 
mul rând pentru Dobrogis. 

Recunoaşterea, acestor neînţelegeri ne-o procură un german 
de marcă, contele Reventlov, dacă nu mă înşel ginerile lui Bis- 
mark. Acest domn scrisese acum cât-va timp un articol foarte sever 
la adresa României şi pe care lam relevat la timp; azi telegraful 
din Berlin ne anunţă că Contele într'o conferinţă ţinută asupra 
păcii, a spus vorbind de interesele ce au germanii de a menaja 
România: 


„Acum trebue mare atenţie şi trebue lucrat contra primej- 
diet ca ea sa devină economiceste mărul discordiei între aliaţi. T'i- 
reste, Germania trebue să-şi apere poziţia sa şi să-şi desihidă un 
drum la mare prin Dobrogia spre a putea ajunge la amicul său 
turc, pe apă“. 


Cum adică, pe apă nu era drum si prin Bulgaria? Şi dacă 
Dobrogia are trece întreagă bulgarilor, Germania n'ar avea: prin 
Constanţa drum pe apă spre amicul turc? 

Am spus-o, şi îmi pare bine că se confirmă, interesul Ger- 
maniei si al Turciei este ca legătura dintre ei să nu se facă numai 
prin Bulgaria ci şi pe aiurea. Acest aiurea, este România, deci Do- 
brogia cu Constanţa va rămâne România. 

Se vor dezbina Puterile Centrale pe chestia asta? Cred că nu. 
Bulgaria se va mulţumi cu o preponderență în Balcani. 


www.dacoromanica.ro 


336 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 
= 


UN DEPOZIT PERICULOS ÎN CASA MEA 
LUNI 26 FEBRUARIE. 


Ingrijorat că nu mai am decât 6 zile de congediu şi că trebue 
să mă reintorc în exil, iar Central Politzei Stelle nu-mi comunică 
oficial nimic, m'am. dus azi să le fac o vizită. Herr Oberleutenent 
Marx, m'a primit foarte politicos de astă dată, iar pentru prima 
oară la poliţie, am fost invitat să stau pe scaun. Herr Marx e vesel, 
e radios că pacea se face şi nu mă slăbeşte din „Monsieur le 
député“. Mă instiinteazä că cererea mea, în urma raportului dela 
Arztkomandatur, s'a resolvat prin prelungirea permisului de a 
sta în Bucureşti până la 18 Junie, când, adaugă neamtul zâmbind: 

— Tout serra fini. 

Eram decis de data aceasta să plec liniştit la Roşiori, de oarece 
eram scăpat de greutăţile iernii şi apoi aveam credinţa că mult nu 
voi mai sta acolo, în vedere că pacea se va încheia; cu toate aces- 
tea, noul concediu mă bucură, încă 3 luni libere înaintea mea. 

Americanul Seidel, loctiitorul de director la societatea petroli- 
feră „Româno-Americană“ a venit, azi la mine într'un mod miste- 
rios. De dimineaţă îmi trimisese printr'un om de încredere un 
pachet voluminos, cu înstiintarea de a nu-l deschide şi a-l pune 
unde-va în siguranţă până va veni el mai spre seara. Seara a ve- 
nif să-mi comunice că nemţii au decis lichidarea societatii ,,Ro- 
mâno- Americană“, că a pus deja mâna pe casele de fier şi tezaur 
şi că în tezaurul lor, d. Taka Ionescu când a părăsit Bucureştii, de- 
pusese acest pachet cu documente şi srrisori. Pentru a nu cadea în 
mâna inamicilor lui si cum el crede că va fi perchizitionat, a adus 
la mine acest pachet să fac eu cu el ce voi crede de cuviinţă, cu- 
noscându-mă ca un amic al d-lui Take Ionescu. El speră să poată 
reuşi să se strecoare cu bani, afară din România. 

Grija ce mi-a dat-o Saidel e colosală. 

Mai întâi că prin lichidarea, societăţii, mi se dă o lovitură ma- 
terială foarte grea. al doilea, pachetul cu documente ale d-lui Take 
Tonescu, demonul negru al nemților, in casa mea, mă face să trec 
prin sudori. Stau şi il privesc după plecarea americanului ca pe o 
bombă ce stă gata să mă nimicească. 

Puteam să refuz a-l primi? 

Dara Saidel este un om discret şi pe care pot conta, pot zice 
acelaş lucru de omul ce a adus cu precautiune şi mister, pachetul? 
El nu mă poate denunta? 

Iata pericolul. O perchizitie la mine şi găsirea acestor acte ce 
nu ştiu ce contin şi ce greutate si importanţă pot avea, vor îndritui 
pe nemți de astă dată să mă împuște ca pe un spion. 

Deportarea în Germania ar fi cel mai puţin lucru ce mă aş- 
teaptă. Să ard actele? Dar ştiu eu ce contin ele? Poate fac şefului un 
imens rău. Să deschid pachetul şi să le citesc mai întâi? N'am curajul 
să, deschid un plic pecetluit. A viola secretul acestor acte depuse 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 337 


cuiva cu credinţă că nimeni nu le vor deschide, e un act necorect 
şi un excesiv abuz de încredere, lucruri de cari D-zeu m'a ferit 
până azi. M'am decis. Pachetul rămâne închis si neviolat sub aco- 
perişul casei mele, cu preţul libertăţii si poate al vieţii mele. 

Coane Take, rămân si in acest moment — fără compensatie — 
omul cinstit şi prietenul devotat ce ţi-am fost în totdeauna. 

Le-am găsit un adăpost ingenios — mult face frica — în care 
nici Schelork-Holmes marele detectiv, nu le poate descoperi. In 
schimb, nici sofia, nici copilul meu, nu vor fi puşi la curent de 
ce mi-a intrat în casă azi. 

Ori cum, o grea piatră se lasă de azi în colo pe sufletul meu, 
si o permanentă grije. , 

In Bucuresti nimic nou. Argetoianu e asteptat pentru Joi. 

Din Rusia ne vin stiri senzaţionale. In urma semnării păcii, 
maximalismul ar fi in primejdie. 

Trotzki ar fi dimisionat: a lui Lenin se aşteaptă — aşa zic te- 
Jegramele nemtesti. Se dă deja ca sigur un guvern de nuanţă ka 
detă sub presidentia lui Kiskin. In aşteptarea evenimentelor ger- 
manii merg spre Odesa. Se confirmă că în urma semnări! prelimi- 

\ i 3 
nărilor de pace, trupele germane au trecut spre Odesa prin Galaţi. 
Stirea. este confirmată de d. C. Stere prin Lumina de azi, 

Ca o amicitie viitoare ce trebue să ne lege după semnarea pa- 
cii, administraţia militară germană s'a hotărit în fine să dea po- 
pulatiunii putin săpun ca să se spele. E aproape un an de când 
fabricarea, şi vânzarea săpunului e cu strictetä oprită. In baza 
cartelei de carne, spune Ordonanţa, ni se va da de fiecare cap de 
om, de 15 bani săpun de toaletă! In fine va servi şi cartela de carne 
Ja ceva; până acum rămăsese virgină. 

Pe noi ne aşteaptă râia şi pe nemți ruina, căci ce se dă azi, 
se specifică că e oda/ă pentru totdeauna. 


MARŢI 27 FEBRUARIE, 


Intr'o conversaţie ce am avut azi la Palatul Justiţiei cu d. C. 
C, Arion am aflat fenomenala ştire că d. Alexandru Marghiloman 
a plecat la laşi chemat de regele Ferdinand. Vestea s'a răspândit în 
oraş ca fulgerul. Natural că lumea n'a putut afla decât faptul bru- 
tal al plecării după invitare, restul e numai conjetură. 

La ce trudă e supusă acum imaginaţia românului! 

Sunt însă conjecturi ce se sprijină pe logică şi judecată. Mar- 
ghiloman nu s'a dus la laşi să propue el ceva şi care să nu fie 
acceptat; el a fost chemat. de sigur la un sfat bine voitor nemților. 

Chemarea aceasta ne-ar fi uimit şi mai mult dacă ziarele din 
Viena n'ar fi anunţat deja după întrevederea dintre Contele Czer- 
nin şi regele Ferdinand, că nu este exclus un guvern si cu ele- 
mente din Bucureşti rămase în teritoriul ocupat. Acum se ştie pre- 
cis, d. Marghiloman la evacuarea guvernului din Bucuresti, figura 


22 


www.dacoromanica.ro 


338 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


pe lista oamenilor politici ce urmau să fie evacuaţi cu forţa, - se 
duce azi benevol la laşi înseamnă că are garanţii puternice că e 
chemat să joace un rol în guvernământ. 

In al doilea rând, în urma propunerii făcută, de d. P. P. Carp 
Regelui, de a abdica, d. Marghiloman şi C.°C. Arion au luat po- 
zitie ostilă acestei propuneri şi au făcut să ajungă la Iasi unde tre- 
bue, sentimentele lor uinastice. Chemarea lui de câtre Rege e con- 
firmarea publică a încrederei regale în dinasticismul partidului 
conservator, iar ducerea d-lui Marghiloman la laşi este desolidari- 
zarea partidului de acțiunea d-lui Carp, Beldiman, Neniţescu. Vir- 
gil Arion etc. 

Intrebând pe C. C. Arion dacă îşi nicnline încă părerea că pa- 
cea ce ni se propune nu poate îi semnată de nici un român, nii-a 
răspuns vizibil ambetat: 

— Mentin că condiţiile ce ni se cer azi, sunt asa de grele, in 
cât eu prefer capitularea. 

Pledăm alături un proces. Venisem înțeleşi să amânam: îmi 
comunică, însă în particular că tine să se judece Je oarece crede că 
va fi nevoit să intre în guvern. 

Prin urmare, fară a mărturisi, Marghiloman a fost chemat la 
Iaşi să formeze un guvern. 

De pe frontul francez se anunţă härtueli. 

In Asia, englezii obţin noi succese pe frontul Palestinei. Turcii 
în comunicatul lor spun azi, că inamicul «n'a ocupat decât: Kat- 
ravani, Atara şi Silvad. 

Chestia intervenţiei Japoniei în Siberia nu se clarifică deloc, 
din ce scrie presa germană nu putem sti nici ce vor japonezii, nici 
ce vor aliaţii lor. 


IADUL DIN MOLDOVA SI RAIUL DIN TERI- 
TORIUL OCUPAT 


MERCURI 28 FEBRUARIE 


E curioasă mentalitatea scribilor dela Gazeta Bucureştilor, mai 
ales când ştiu că nu pot înşela pe nimeni. De o bucată de vreme 
se îndeletnicesc a descrie suferințele populaţiei din Moldova cu 
tendința de a face să reiasă fericirea în care s'a scăldat populaţia 
românească din teritoriul ocupat sub oblăduirea Feldmareşalului 
Mackensen si a lui. Tülff von Tschepe. 

Din putinele scrisori de familie ce am primit eu din Moldova 
mi se spune: trăim destul de bine. Probabil şi aceasta e o exage- 
rare, oamenii cunoscuţi si militarii superiori în familii, de sigur 
au uşurat mizeria, dar ori cum, diferența de ce a fost arolo si ce a 
fost aci, nu poate fi în aşa proporţii cum vor să ne-o descrie cei 
dela Gazeta Bucureştilor. 

Mai întâi, când se descriu suferințele morale ale unui popor, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 339 
PP 
îşi închipue cineva că poate fi asemănare între situaţia celor ce au 
trăit ca românii sub jug străin, ungaro-bulgar şi cel ce a trait 
chiar sub cel mai aspru regim, dar al ţării lui? 

Ori cât de mică şi amară ar fi pâinea ţării tale, ori cât de grea, 
rigoarea măsurilor guvernului ţării tale, nu pot fi asemănătoare cu 
cea pe care o ai a suporta sub genunchiul duşmanului. , 

— „Noi cei din fara ocupată, n'am avut să ne plângem, în a- 
fară de dezastrul național, de nici una din ororile cari au bântuit 
Moldova; aproape doi ani de zile“ — aşa scrie gazeta. 

Pare că-l văd pe Griinberg sau Vexler din redacţie, ce mutre 
fac când se gândesc la „dezastrul național“ al României, singurul 
neajuns după ei, ce a suferit tara ocupată: în colo, ceapă şi usturoi 
au avut, berechet. 

Dar la ce or fi făcând aluzie când zic că „ororile din Moldova“ 
au fost scutite aci? 

Foametea populaţiei? Scumpetea vieții? N'au fost ele groaz- 
nice şi aci? 

Ce adică? Pentru bunatutile ce şi le poate procura un Teodor 
Mendel la Ciobanu sau Musceleanu, pentru 100 lei o masă, se 
poate uita mizeria populaţiei ce nu are absolut altceva decât pâi- 
nea, groaznică măsurată cu gramul? 

Bolile? Au fost boli în Moldova. Se poate să nu fi fost? Dar 
aci in teritoriul ocupat nu zac spitalele, lazaretele si colibele? Sa- 
tele nu sunt pline de boli? Dar cei 10.000 de tifici exantematici din 
lazaretele din Ploesti în cari au pierit vre-o şapte medici? Dar cei 
300—500 de exantematici permanenţi dela Colentina? Dar imensa 
mortalitate zilnica a Capitalei pe care o afişeaza ofiţerul Stării Ci- 
vile în însuşi coloanele Gazetei Bucureştiulu '? 

Că e vre-o deosebire, se poate. Acolo răul este în vederea tu- 
turor, prea mare şi deasa, e aglomerarea, presa scrie şi descrie, d. 
Iorga îşi dă curs condeiului său talentat în a descrie mizeria, a- 
colo cuvântul pare a fi încă liber, aci traim acoperiţi de perdeaua 
celor fericiţi — Calea Victoriei — care ea singură ascunde, toată 
mizeria celor mulţi. La noi aci Cenzura e vigilentă, ea nu permite 
a se scrie, decât, ceeace zugrăveşte raiul pe pământul ocupat. 

Ce ştiu oare cei ce-şi petrec viaţa în bodegi, cafenele şi cine- 
matografe? 

0. desigur a suferit Moldova de jaful ruşilor revoltați si in re- 
tragere. De sigur a fost o mare jale pentru cei ce s'au găsit în dru- 
mul lor, dar, sufere comparaţie cu jalea populaţiei de pe malurile 
Dunării, Călăraşi, Giurgiu, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Calafat etc.? 
Rămas-a acolo casă cu avutul ei? 

— „Nu e nimeni din cei refugiaţi în Moldova cari să nu regrete 
actul nesocotit de a-şi părăsi căminul; ei au prin intuiţia propriei 
lor suferinfi şi poate prin informaji directe, ştiinţa exactă de cele 
petrecute aci“. Ba eu cred că încă n'au ştiinţa exactă, căci ar fi si 


www.dacoromanica.ro 


340 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


mai nenorociti la gândul ce au devenit căminurile lor. Căci iată 
care a fost mentalitatea ocupantului: dacă datoria către legi şi ţară 
te-a chemat să urmezi guverhul sau drapelul, averea ta rămasă 
trebue să fie scoasă de sub protecţia legilor si a judecătorilor fi- 
reşti şi dată jafului celui întâi venit. De unde această distincţie? 

— „Nici o brutalitate morală sau nevoe materială n'a chinuit 
pe cetăţenii ce plângeau doar nenorocirea ţării. lar din punctul de 
vedere moral cine se poote plânge că a padtimit ceva în teritoriul 
ocupat?“ 

O, tu hotel Imperial! O, tu Cerc Militar somptuos pe din afară! 
O, tu subsol al Ministerului de lucrări publice cari aţi umplut de 
păduchi pe profesorul doctor Cantacuzino şi a-ţi degerat oameni 
ca Jon Duca, doctor Obreja, Mişu Antonescu si nenorociti bolnavi 
ca mine, räspundeti voi lui Vexler dela Gazeta Bucureştilor, dacă 
din punctul de vedere moral a pătimit cineva în teritoriul ocupat: 


— „Pe cân în Bucureşti lipsurile au fost just repartizate tu- 
turor, dela cel mai mic până la cel mai mare, şi cari fără prea mult 
necaz şi-au menţinut belşugul din trecut, la Iaşi şi în Moldova, 
mânca pâine numai cel ce o putea plăti scump, avea alimente nu- 
mai cel ce era protejat de vre-un agent de poliţie.“ 


Asta ar veni câm aşa: că cu cea mai mare uşurinţă şi-a men- 
ținut în teritoriul ocupat, belsugul de mai înainte şi cel ce avea 
dreptul să consume o pâine goală în 48 de ore, după ce a făcut o 
noapte şi 6 ore de zi coadă la uşa unei brutărin, ca si d. Costică Ior- 
gulescu, de exemplu, care cumpără fără să jeneze poporul cu 50 
lei chilo friptură de vițel din vitrina amciului Musceleanu sau ca 
cei cari plătim pe uşa de din dos a băcăniei lui Gherman, 30 lei 
un crap de un chilogram, distribuit negustorului tot pe din dos, de 
administraţia d-lui Antipa cu 2 lei chilo. 

— „La noi poporul a fost una, cel de jos cu cel mai de sus“. 

Bietul funcţionar de gară suprimat, cu 75 la sută din salarul 
de odihnă, a fost otova cu d. P. P. Carp hrănit şi aprovizionat zilnic 
de Hauptmanul dela aprovizionarea militară germană, în schimbul 
vizitelor de gratitudine ale Excelenței sale, când a fost vorba de 
alimentare. 

Aşa a fost, ne-am menţinut toţi cu uşurinţă belsugul zilelor 
trecute, făru deosebire, dela mic la mare, nu ca în Moldova unde 
cel cu trecere la poliţie mânca eftin şi bine. De exemplu, servitoa- 
rea mea, o unguroaică, ca şi toate ale Capitalei, ca tot Dudestii şi 
Calea Văcărești, au dreptul să târguiască, din magazinele speciale 
ținute pentru ei din mărfurile jefuite dela ceilalţi negustori ro- 
mani: zahărul cu 1 lei 40; iar eu cu 25 lei kilo; orezul cu 1 leu iar 
eu cu 18 lei kilo, făina cu 35 centime, iar eu cu 3 lei kilogramul; să- 
punul de rufe cu 2 lei, iar eu cu 18 lei kilogramul. O adevărată e- 
galitate între mari şi mici, la menţinerea belşugului de ieri, ce ar 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 341 


face mar{ chiar pe comunistul Trotzki în toate concepţiile lui de 
egalitate. 

O sublimă egalitate! sub care, într'o trăsură nu se poate urca 
un bătrân sau un bolnav, dacă n'are calitatea de evreu sâu de 
prostituată ! E bine zis, că populaţia din teritoriul ocupat n'a avut 
de suferit de nici o brutalitate morală. 

Nu, hotărit nu, nici o suferinţă morală sau brutală n'a avut să 
îndure nimeni, nici cei ce au mâncat palme. ca mine, că nu-și sco- 
teau căciula când treceau pe lângă ei un vacmistru prusian. A pre- 
tinde altfel, ar fi să fim prea pretenţioşi. 

In ajunul semnării păcii, tot ce sa mai putut ridica gi cara, s'a 
pus deoparte la adăpost şi siguranță de birourile nemtesti de a- 
provizionare; tot mai rămăsese însă câte ceva prin casele locuito- 
rilor şi a gospodarilor, destul de mizerabil aprovizionate în ultimii 
3 api de zile, ne mai cumpărând nimic nou, ne mai rămăsese ve- 
chiturile. Haine vechi, ghete vechi, galoşi sparti, pălării roase. E 
o ruşine a o mărturisi, toţi suntem numai in vechituri. 

Herr Von Tülff a aflat-o, şi nu vrea să plece asa cu mâna 
goală, mai are încă ceva de strâns, vechiturile noastre, de aceia 
publică azi o nouă Ordonanţă în cuprinderea următoare: 

„In curând se va strânge din casă în casă — contra plăţii ime- 
diatè — zdrenje, oase, fardmituri de gumă şi de metal, ghete 
vechi, galosi, vesminte şi rufärie netrebuincioasa, aaa al sti- 
cle, dopuri si fel de fel de pür de animaie“. 

Tată lumea ar pricepe dacă ai, dai, daca ceiace e adi ith 
mai trebue — nu dai. 

A, nu. Se atrage prin Ordonanţa atenţia populaţiei asupra pe- 
depselor grave ce se vor da celor la cari se vor găsi vechituri şi 
nu le-a predat. E atâta elasticitate aci în cât e o mare amenințare 
avizarea că strângătorii vor intra „din casă, in casă“. 

E o grădină instiintarea că se vor lua „conform plății ime- 
diate“. Cunosc o persoană bălrână şi foarte saracä. Cand ct strân- 
gerea aramii i s'a luat un cazan de rufe de aramă. L’a bocit o săp- 
tămână că i se ia un obiect strict necesar si pentru că în sărăcia. 
ei trebuia să-şi cumpere altul. Neamjul l-a pus pe un cântar şi 
cântărit ca o marfă de pref, i sa cuvenit 8 lei si 25 bani. l-a plătit. 
şi i-a dat un bilet cu stampilä în caro i se scria că are dreptul să-şi 
cumpere altul de tinichea, la o anumită prăvălie a komandaturei 
germane. Femeia s'a dus şi şi-a ales un cazan de tinichea oribil; 
pe ăsta nu l'a pus la cântar, cică tinicheaua nu e lucru de pret şi 
nu se vinde ca arama cu kilogramul, dar i-a cerut să plătească 62 
lei. că azi tinicheaua e rară si nu se găseşte. A plâns femeia mai 
de hai, decât când i sa luat pe 8 lei 25 bani cazanul ei de aramă. 

Pacea fără anexiuni si fără despăgubiri, cântată in Reichsta- 
gul german şi de Contele Czernin, dă roade zilnice. După pacea 
fără anexiuni, încheiată cu Rusia, teritoriile ruse ocupate au fost 


www.dacoromanica.ro 


342 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


menținute ocupate, cum se știe, si au fost, invitate să dispue fiecare 
de soarta lor cum o vrea. Zis şi făcut. Acum Lituania si Estonia 
cer formal autorităţilor militare de ocupaţie, anexarea lor benevolă 
la Germania. Asta ar veni tot asa cum d. Beldiman, Neniţescu şi 
Gr. Golescu ar cere lui Mackensen anexarea benevolă a Dobrogiei 
la Bulgaria şi a Olteniei la Austria. 

Așa se salvează principiile cele mari! 

In Rusia deşi pacea s'a încheiat, armatele germane, trecute 
prin Galaţi înaintează încă spre Odesa. 

Curioasă concepție a unei păci onorabile. 

Turcii continuă să mănânce bătae în Palestina. Nici de astă 
dată englezii n'au ocupat mare lucru — zice comunicatul — nu- 
mai Burdsch el Lisane si Sheich el Salech. 


JOI 1 MARTIE. 


Azi era ziua fixată pentru reîntoarcerea d-lui Argetoianu dela 
Iaşi cu răspunsul guvernului român. în chestia acceptatei sau ne- 
acceptărei propunerilor impuse de Puterile Centrale, pentru rea- 
lizarea păcii. Nu se ştic dacă a sosit, dar ni s'a comunicat numai 
decât că d. Marghiloman s'a reîntors. N'a transpirat nimic de soarta 
întrevederei lui cu regele Ferdinand şi mai ales dacă revine cu 
pace sau război. E cert că nesiguranța nu poate tine mult de oarece 
Marti 6 (19) Martie expiră armistițiul. 

Alexandru Mişu noul nostru Ministru de externe, n'a parvenit 
încă să reintre în tara. 


URME DESPRE SOARTA A DOI ROMÂNI DE SEAMĂ 
VINERI 2 MARTIE. 


Răstoind azi o gazetă ce vine din Franţa ocupată, dau de o 
informatie privitoare la noi românii, de mult interes. Este vorba 
de situaţia Procurorului General al Curtei de Apel din Bucuresti 
Diaconescu, şi a lui Mişu Antonescu. Ei sunt internaţi în lagărul 
de prizonieri din Holzminden. Aci în Capitală se ştia numai că au 
fost duşi ca ostatici în Germania si că s’ar fi găsind într'o stare 
materială rea, dar liberi. Or, din ziarul ce am în mână văd că si- 
tuatia lor e asa de mizerabilă in cât guvernul dela Iaşi prin Mi- 
nistrul nostru dela Berna, a făcut să se publice in Journal de Gé- 
neve o protestare formală. La această protestare răspunde un domn 
Romberg, Ministrul Germaniei în Elveţia. 

Ce spusese în protestul său guvernul român? Protesta contra 
arestărei ilegale în teritoriul ocupat al personagiilor de marcă şi 
contra tratamentului neuman şi al umilirilor infame la cari sunt 
supuşi la Holzminden. 

Ce răspunde Ministrul german? Protestează şi el contra min- 
ciunilor (?) guvernului român. si ca cei arestaţi ar fi „des perso- 
nages peu brillants“, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 343 


Procurorul General al Curtei din Bucureşti şi fostul decan al 
avocaţilor din Capitala României, fost senator, fost deputat, fost 
Vice Preşedinte al parlamentului sunt pentru d. Romberg deli- 
quenti de rând, nu oameni de seamă, El mai afirmă că regimul 
la cari sunt supuşi nu e mai sever decât al celor alti prizonieri. 

Ne dăm socoteală de grozăvia acestei simple afirmări? 

El mai adaugă că Diaconescu — a cărui înaltă slujbă în ma- 
gistratură nu o spune — e un deliquent ordinar internat „pentra 
rolul dubios ce juca după ocuparea Bucureştiului, supraveghind 
pe compatrioții săi suspectaţi că simpatizează pe germani, şi ame- 
nintându-i cu represali după întoarcerea guvernului român“. 

Diaconescu ca Procuror General, de sigur că. avea un rol de 
supraveghere generală atât timp cât autoritatea legală nu i l'a ri- 
dicat, şi putea să-l ridice dacă nu-i inspira încredere. Dar cine ştie 
ce mizerabil, cine ştie ce excroc i s'o fi lăudat cu protecţia germa- 
nă, si el i-o fi zis: fie,dar or reveni românii! Asta se poate să fi fă- 
cut Diaconescu şi îl aprob, căci admir pe acei ce nu s'au putut ab- 
ține de a exploda în fata purtărei revoltătoare si provocătoare a 
atâtor compatrioți ce n'aveau pe buze decât ameninţarea cu ko- 
mandatura germană. lată dar motivul pentru care Diaconescu a 
fost dus în Germania. 

Dar Mişu Antonescu? Blândul, tăcutul, m deratul şi pruden- 
tul Mişu Antonescu, el ce a făcut? 

Ascultaţi;, „s'a făcut culpabil de intrig  ntra armatelor de 
ocupaţie“. 

Ce infamie! Nu le-au plăcut ochii lui. Dar pentru asta aveau 
deja domiciliul forțat în ţară. De te lau dus în Germania? A avut 
o vină? Să-l fi judecat şi condamnat; au Tribunale Marţiale mili- 
tare, De ce n'au făcut-o? Pentru că altul este adevărul. Diaconescu 
avea reputaţia de persoană de încredere a Brătienilor, iar Mişu 
Antonescu de takist ministeriabil. El mai fusese avocatul Statului 
care formulase în timpul neutralității contracte de predare a grâ- 
ului către germani, în condițiuni prea severe pentru ei, şi acum 
se răzbună. 

D-1 Romberg probabil că e străin de aşa ceva iar cine i-a dat 
ordin să vorbească nu l'a pus la curent cu adevărul, căci altfel ar 
fi fost mai putin îndrăzneţ şi nu ar fi încheiat cu indignarea că 
guvernul român a ponegrit administraţia germană, făcându-se a- 
părătorul unor aşa de putin importante persenagii“, 

Presa oficioasă din Capitală anunțând sosirea d-lui Marghi- 
loman de la Iasi, confirmă că el a fost chemat de rege si că a avut 
cu el o convorbire de 4 ore. 

Intervievat de gazetari, d-l Marghiloman dă oare cari lămu- 
riri din care cea mai de seamă este că: 

„Generalul Averescu va sit să rezolve chestia păcii în inte- 
resul tuluror, că pentru asta are încrederea ţării şi a Regelui şi 


www.dacoromanica.ro 


344 IMPRESIUNI ST PĂRERI PERSONALE : 
e ———— 


mai ales a lui (a d-lui Marghiloman) şi că pacea trebue semnală 
mai bine azi de cât mai târziu”. 

Aceste afirmatiuni dacă nu vor fi desmintite mâine, sunt con- 
trare de tot ce se petrece aci in partidul conservator si mai ales cu 
zvonurile rău voitoare la adresa Primului ministru de la Iasi. 

Tot d-l Marghiloman mai afirmă gazetarilor, că condiţiile e- 
conomice ce ni se impun nu sunt aşa de grele, iar Austro-Un- 
garia ar fi gata să-şi mai reducă mult pretenţiile de rectificare a 
graniței. Că la început se cereau teritorii întinse, oraşe şi chiar 
judete întregi şi că se poate obţine 6 rectificare mai usoara. 

Mie îmi îace impresia că e pregatirea terenului pentru cazul 
când li sar cere concursul de a intra în guvern, să poată zice, iata, 
— asta s'a făcut pentru noi. — C. C, Arion la Palatul de justiţie, 
tinea de rău pe d. Marghiloman că Sa grăbit, să declare că Austro- 
Ungaria ar fi gata să renunţe la unele prefentiuni. 

La 17 Martie s. m. sa ţinut la Iasi un Consiliu de Coroană 
la care d. Ionel Brătianu şi-a retras sprijinul ce promisese gene- 
ralului Averescu. Dacă generalul Averescu l'a crezut, a fost un 
naiv, un-Brătianu nu sprijina nici odată pe-altul de cât pe el în- 
suşi . 

In Comisia de pace se mai anunţă numirea d-lui Petre Misir. 

Presa olandeză vorbind de concesiunile deja făcute de Româ- 
nia armatelor ce trec spre Odesa, scrie: 

„Guvernul român va sprijini din răsputeri trecerea Puterilor 
Centrale prin Moldova si Basarabia spre Odesa. Asta înseamna 
pur şi simplu că România va obține Basarabia usurând în srhimb, 
ajutorul ce s'a promis Ucrainei”. 

Comunicatul Statului Major german anunţă oficial că trupele 
trecute pe la Galati, au ocupat, deja Odesa. Trupele Austro-Ungare 
venind de la Nord au sosit şi ele la Odesa. dar mai târziu. 

Şi aci a fost o surubarie diplomatică şi o tragere pe sfoară 
între aliaţii Puterilor Centrale. Trupele Austro Ungare trecuse de 
mult Nistrul şi înaintau din Galiţia spre Odesa. Neamtul n'a vrut 
să lase Odesa în mâna austriacilor şi atunci în tratativele cu Ro- 
mânia au obținut ca trupele lor să treacă prin Galati, drumul fiind 
scurt, au mărit pasul si au ajuns cei întâi Odesa. E jocul din Bal- 
cani cu Salonicul la 1913. Cine a intrat întâi în Salonic, Bulgarii, 
Sârbii sau Grecia ? 

Consecințele s'au văzut la Pacea de la Bucuresti. 

Turcii merg înainte cu insuccesele lor militare în Palestina. 
Englezii iar n'au putut cuceri de cât Medsdel Jaba şi Balut „peste 
cari nau mai putut înainta”. 

In fine, în Apus se poate ivi o surpriză. Olanda pare pe punc- 
tul de a fi violată în neutralitatea ei, de Anglia. Până azi această 
neutralitate a fost respectată cu toată posibilitatea ce avea Anglia 
de a debarca cu flota ei puternică o armată pe coasta Olandei, cre- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL, RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 345 


ind în spatele frontului german, un nou front. Să fi venit momen- 
tul unei asemena lovituri ? Toată presa germană strigă contra u- 
nui ultimatum pe care Anglia l'a făcut Olandei, ca să-i predea i- 
mediat, flota ei comercială. Pe de altă parte Germania ameninţă 
Olanda că dacă va ceda, va fi considerată ca inamică a Puterilor 
Centrale cu toate consecinţele. 

Să fie pretextul unui nou conflict? 


UN BANDIT IN CORPUL ADVOCATILOR 
SAMBATA 3 MARTIE. 


A murit mai zilele trecute in Bucuresti, un advocat Gh Vasi- 
liu-Beresti, gazetar conservator-junimist, S’a sinucis, deschizan- 
du-şi arterele de la mână, într'o baie fierbinte. Lumea, ca lumea, 
Ya compătimit. Lo fi desperat războiul sau nevasta, căci de când 
nu mai vin aeroplane, de asta moare lumea. i 

Intâlnindu-mă azi Primul Procuror, mă opreşte şi-mi dă să 
citesc, de curiozitate, o lungă declaraţie, făcută parchetului de fra- 
tele mortului. E atâf de extraordinar ce am citit, în cât nu mă o- 
presc a le nota azi ca curiozitate, mai lăsând de o parte Olanda, 
Odesa sau Pacea cu nemţii. 

Advocatul Vasiliu cu fratele său a încercat să facă o mare lo- 
vitură prin excrocherie, fals şi crimă ; nereuşind, s'a sinucis. Ca- 
zul e remarcabil ca criminalitate, având în vedere că autorii sunt 
oameni culfi şi ocupă în ordinea de bătaie a luptei sociale, un rol 
de primul plan. 

Ei aveau un cunoscut, foarte bogat, refugiat în Moldova, un 
domn Veleanu *), au convins familia acestuia că graţie relaţiilor 
ce au ei cu oamenii politici din teritoriu ocupat, au mare trecere 
la Mackenzen si Von Tiilff aşa că dacă ei ar locui casa lui Veleanu 
au să-i salveze averea şi lucrurile din casă. Familia a primit, ei 
s'au instalat, în casă. După ce s'au instalat au descuiat dulapurile 
şi sertarele. Curios om trebue să fie acest domn Veleanu, ori cât 
de bogat ar îi: el; prin toate sertarele si dulapurile, fraţii Vasiliu 
au găsit bani, zeci de mii de lei, pe cari i-au cheltuit; 

Tot prin sertare au mai găsit nişte recipise ale Casei de de- 
puneri, în valoare mai bine de un milion de lei Ei le-au luat. S'au 
dus la Tribunal, au luat un individ oarecare şi lau prezentat Tri 
bunalului ca fiind Veleanu, atestând conform legii, pentru iden- 
titate, advocatul Vasiliu, cu prestigiul lui de advocat, şi au făcut o 
procură prin care Veleanu autoriză pe Vasiliu să negocieze reci- 
pisele Casei de depuneri. : 

Odată în posesia procurei, sau prezentat la bancherul Fli Ber- 


*) In 1920 acest milionar Veleanu a dispărut de odată fără urme. La 
epoca ce apare lucrarea mea, de el nu s'a mai dat. A fost prin urmare vic- 
tima unei crime. 


www.dacoromanica.ro 


346 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI 'PERSONALE 


covici din Lipscani şi i-au propus vânzarea unei recipise a Casei 
de depuneri de o sumă mai mare, pentru 90.000 lei. Bancherul 
ştiind valoarea, recipiselor Casei de depuneri şi solvabilitatea lui 
Veleanu, a crezut că face o bună afacere şi a dat 90.000 lei. Mai 
târziu: însă, Bercovici află printr'o simplă întâmplare că Veleanu 
e în Moldova refugiat ; verifică data procurei şi găseşte împreju- 
rarea imposibilă că un om care e in Moldova din 1916 n'a putut 
da în 1918 ptocură autentică la Bucuresti. 

El se adresă imediat advocatului său Neculai Mitescu care 
tine acum şi locul de decan al advocatilor. Mitescu vede excroct-e- 
ria şi chiamă imediat pe advocatul Vasiliu, care recunoaște faptul, 
dar se scuză că şi el a fost înşelat, nu a cunoscut pe Veleanu, că 
i s'a prezentat, un domn cu acest nume etc etc., justificări stupide, 
de oare ce deja locuiau în casa lui, ca refugiat la Iaşi. Mitescu ne- 
voind să-l nenorocească si mulţumindu-se a-şi salva clientul, i-a 
dat un termen în care Bercovici sa-şi primească înapoi banii. 

Vasiliu văzându-se prins, decide ca înainte ca Bercovici, Mi- 
tescu şi secretarul său Ionciovici să comunice faptul la alţii, să-i 
ucidă. S'a găsit un medic în Capitală care i-a dat o prescripţie de o 
mare cantitate de Cianură de potasiu, cantitate cu care sa omoure 
1000 de oameni. Medicul—îmi spune primul procuror—pretinde 
că i-a dat Cianura pentru a se întrebuința in fotografie de către a- 
matorul fotograi Vasiliu. Din fericire nu s'a gasit farmacist care să 
vândă această otravă şi mai ales în aşa cantitate. Fiecare s'a eschi- 
vat că n'are. 

Vasiliu nu pierdu curajul; cumpără sublimat corosiv, îl di- 
zolvă în mare cantitate în 3 butelii de vin negru, infundat , le reas- 
tupä cu îngrijire şi cu etichete şi se duce, sau le trimete, la cele 3 
adrese, cu vorbă că, vinul e dela un prieten ce va veni şi el di- 
seară. 

Bercovici om bogat, probabil cu pivniţă proprie, n'a dat sti- 
clei aduse nici o importanță; Ionciovici, se zice că nu bea vin. aşa 
că sticla o puse deoparte; Mitescu însă a destupat’o la dejun. So- 
tia sa gustând cea întâi, si putin, și-a ars gura. Natural că lucrul 
a dat de bănuit şi vinul a fost dus la laborator, unde s'a constatat 
că e otravă. Probabil că Vasiliu a urmărit de aproape victimele 
sale, şi văzând că n'a reuşit, sa dus acasă şi s'a sinucis 

E curios, câtă criminalitate stă în capul oamenilor din antu- 
rajul in care träesti — şi fără să bänuesti. 

Cazul Filotti n'a fost tipic ? Acest Vasiliu era un fel de secre- 
tar politic al d-lui Costică Arion şi îi scotea în campaniile electo- 
rale un ziar la Buzau ; cine să-l fi bănuit? 

Pentru optimiştii ce credeau venită vremea unei păci ger erale, 
8 căzut azi ca un duş rece, două declaraţii făcute de generalii Hin- 
demburg şi Ludendorf. 

Hindemburg a spus presei „Lanţul cu care trebue să fim zu- 
grumafr, e sférdmat. Acum putem să ne indrepiam toate forțele 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 347 
O >= 


spre Apus. Ni se reproşează că în Răsărit ne-am purtat ca sameni 
ai violenței ; e inevitabil, să te porți aspru. De asemeni e necesar 
să ne apărăm graniţele, luând garanţii ca să nu se mai repete ne- 
norocirea ce am văzul-o în Prusia Orientală in 1974". 

Concluzia: anexiuni. Pe faţă sau deghizate, asta depinde; cle 
altfel Kurlanda a oferit lui Wilhelm al Il-lea coroana ducală. 


Iar Lundendorf a spus aceleaşi prese: 


„Acum putem să ne gândim la atac. Dacă na veni, ta fi de 
Sigur o grea muncă, dar avem încrederea toată că vom îzbuti. Da- 
torăm totul moralului bun al soldatului nostru. Sunt convins că 
moralul se menţine pretutindeni si în patrie”. 


Deci război ! 

Se pare că Olanda se va supune ultimatului Angliei, prea e 
aspră ameninţarea ce i-o face azi Germania. 

La. Moscova s'a adunat Congresul sovietelor—vre-o 3000 mem- 
bri—ca să riaifice pacea de la Brest-Litowsk. 

Pe frontul apusan'o vie activitate pe care Statul Major ger- 
man 0 anunţă asa: 


»Un foc puternic, nimicitor, a fost îndreptat ru începere de 
azi la amiază asupra pozițiilor noastre de la Nord şi Nord-Est de 
Prosnes. Detasamentele puternice franceze ce ne-au atacat către 
seară, pe front larg, n'aw putut pune piciorul de cât în poziţiile 
noastre noastre avansate de la Vest de şoseaua Thuizi-Vauroy”. 


Ingeniosul domn Ciurcu de la Agrarul, da azi ideia că laptele” 
femeilor e un aliment foarte agreabil şi că din el se poate scoate un 
unt şi o brânză excelentă. Ne putem trezi mâine cu 9 Ürdonantä 
ce obligă femeile să se prezinte la muls. 

Ingenios om este directorul de la Agrarul. 


GUVERNUL GENERAL AVERESCU A DEMISIONAT 
DUMINICĂ 4 MARTIE. 


Oh, naivii cari au crezut în declaraţia dlui Ionel Brătianu, 
că va da tot sprijinul guvernului Averescu, in greaua surcină ce 
şi-a luat ! 

Ce sarcină îşi luase oare generalul Averescu, dacă nu aceia 
de a face în numele României învinse, pace cu învingătorul ? Căci, 
ca să respingă pacea ce se impunea învinsului, nu era doar ne- 
voe să plece Brătianu şi să vie altul. 

C. Argetoianu reîntors azi de la Iaşi a adus comunicarea ofi- 
cială că guvernul generalului Averescu a demisionat. Faptul a 
fost. adus la cunoştinţa Puterilor Centrale, cu adausul ră demisia 
are cauze politice interne şi nici o legătură cu chestia incheerii 


www.dacoromanica.ro 


348 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSUNALE 


păcii. Prin demisia, guvernului, tralativele de pace, natural că se 
întrerup. Marti expiră însă armistitiul. 

Presa din Capitală dă lămuriri relative la evenimentele petre- 
cute în Moldova. La 2, 3 şi 4 Martie stil nou, s'a ţinut la laşi un neu 
Consiliu de Coroană în vederea cererilor excesive prezentate de Pu- 
terile Centrale ca condițiuni ale păcii. Delegații partidului liberal 
s'au prezentat la acast Consiliu ca partizani ai continuării războiu- 
lua. De sigur Take Ionescu a fost alitur: de el ca omul ce nu a 
abandonat nici un moment această credinţă. in atara de membrii 
guvernului au mai luat parte la acest consiliu pe lângă Ionel Bră- 
tanu şi Take lonescu, generalul Presan, Mişu Ferechide, Alecu 
Constantinescu, Mişu Cantăcuzino, Dem. Greceanu, generalul Mri- 
mia Grigorescu şi general Văleanu, Comandanți de armate. 


In urma celor susţinute de ’onel Brătianu si Take Ionescu. 
generalul Averescu şi-a prezentat demisia guvernului. Regele, 
pentru moment, ar fi respins’o «lemoirstrativ : Camera deputaţilor 
a fost amânată pentru 6 Martie s. n.. interval în cure majoritatea 
liberală a pus la cale un vot de biam :uvernului. Gereralul Ave- 
rescu şi-a reînnoit demisia, care de astă dati a fost primită. Tot 
ce a urmat îşi are acum explicaţia, Tezele + rca pacea, la ea s'a o- 
bligat către impăratul Carol față de Contele Czernin. Dacă zene 
ralul Averescu nu e sprijinit de liberuli, n va fuce Marghiloman 
fără acest sprijin. De aci chemarea d-lui Marghiloman la Iași. 

Am eşit în oraş. In oraş am aflat că Marghiloman a venit din 
laşi cu insarcinarea de a forma suvernul că acest guveri, a şi fost 
format şi că astă seară acei dintre miniştri ce se găsesc în Bucu- 
reşti vor pleca, sa depuna jurământul. 

Lista definitivă nu este însă cunoscută. 

In asemeni împrejurari se pot ivi grave conflicte între cei din 
Moldova şi noul guvern. Armata însă cred că va urma conduita 
avută de generalul Averescu, adecă va fi pentru pace. Din sursi. 
pozitiva aflu ca încă de ieri, d 1 Marghiloman a fost pus în cunos- 
tinfa de delegaţii Puterilor Centrale de o reducere a pretențiilor fă- 
cute fostului guvern. 

Am întâlnit în oraş pe avocatul.Hagi Tudorache ce vine din 
Stockholm cu autorizarea nemților. Mi-a vorbit de Mişu Antones- 
cu care a scris lui Costică Disescu ce se afla şi el în Stockholm, 
o scrisoare prin care îi descrie mizeria in care este |inut. Dis»scu 
a scris regelui Spaniei cerând intervenţia lui, iar regele Alfons a răs- 
puns că va interveni. In ultimul timp se aflase că intervenţia s'a 
făcut, iar guvernul german a răspuns că e dispus să redea libertatea 
fostului nostru decan în schimb ca guvernul dela laşi să elibereze 
pe Atias de la Banca de Credit român, internat de guvernul ro- 


man inca de la decretarea războiului si dat judecății pentru acte 
neromanesti. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 349 


ALEX. MARGHILOMAN FORMEAZĂ UN GUVERN 
IN MOLDOVA 


LUNI 5 MARTIE, 


Se anunţă in mod oficial, însărcinarea data d-lui Al. Marghilo- 
man de a forma guvernul. Tot oficial se anunţă că în urma unei 
consfătuiri avute ieri cu reprezentanţii Puterilor Centrale, d-sa a 
plecat aseară la Iasi. Prietenilor le-a lăsat consemnul, ca celor ce 
le va telegrafia să vină la Iaşi, să vina să depună jurământul. A- 
ceastă avertizare trebue să fi sosit deja azi, de oarece ei pleacă astă 
seară, C. C. Arion ia ministerul de externe ; curioasă situaţie pen- 
tru cel ce acum patru zile, declara că cel ce ar semna pacea pro- 
pusa, ar trebui ca a doua zi să-şi taie mâinele. Acum primind ex- 
ternele, primeşte să semneze pacea. Să fi obţinut d-l Marghiloman 
aşa avantaje ca să schimbe radical pacea propusă guvernului A- 
verescu ? Dacă a obţinut, cu atât mai bine pentru ţară, mi-e indi- 
ferent cine va semna acest mai bine. Eu însa nu cred. 

Populaţia Capitalei a azistat azi la sosirea a trei regimente de 
infanterie românească, venite prin demobilizare de pe frontul Si- 
retului. Nam avut norocul să-i văd, mi s'a istorisit. Soldaţii erau 
fără-arme, ofi{erii—ofiteri numai până ‘la gradul de căpitan—erau 
cu săbii si revolvere. Pentru moment soldaţii sunt duşi în lagăre 
de higienă, pentru bae şi despăduchere. E primul indiciu că vine 
pacea. De altiel Berliner Tageblatt anunță că tratativele dintre 
Germania, Turcia şi România sunt terminate si ar putea deja să 
fie supuse ratificării ; tratativele cu Austro-Ungaria şi Bulgaria ru 
sunt încă terminate si vor mai fine câtva timp lucrurile in loc. 

Radoslavoff, Primul ministru bulgar a sosit si el in Bucu- 
resti. In surdină se povesteşte că sosirea lui se datoreste faptului 
că un regretabil conflict s'a născut între Talaat Pasa mare Vizir si 
Tonceff delegatul bulgar pe chestiunea. Dobrogiei, conflict cela un 
moment dat a determinat pe Talaat să lovească pe Tonceff. Rados- 
lavoff vine să înlocuiască pe Tonceff care are o situaţie penibilă 
față de colegii săi. 

Am obţinut câteva gazete din Moldova; din ele se explică 
cum au ajuns lucrurile la demisia guvernului Averescu. Brătianu, 
abandonase guvernul tacmai pentru că convenise că România 
n'are altă soluție de cât semnarea păcii, iar răspunderea acestei 
păci, el nu voia să şi-o ia. Take Ionescu a fost de la început con- 
tra păcii separate şi continuarea ostilităților până la fine, cu riscul 
ocupării Moldovei şi a refugiului în lume a Regelui şi a Guver- 
nului—soluţia sârbească. Regele ? Regele fusese convins la o pace 
forțată. De aci întâi guvernul Averescu sprijinit de Brătianu. Tn 
urmă Brătianu a schimbat iar luntrea, Averescu s'a găsit în aer, 
fără sprijin ; atunci Regele a făcut apel la Marghiloman care ori 
ce s’ar zice îşi declarase dinasticismul nezdruncinat. Regina, spun 
ziarele din Iaşi, ar fi furioasă contra ultimei solutiuni. Se spune 


www.dacoromanica.ro 


350 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


iar, că. Take Ionescu e decis să părăsească ţara, dacă i se va per- 
mite. Multi de aci cred că face o gresalä şi un act de lasitate Nu 
e laşitate a nu primi să rămână în mâna inamicului victorios şi 
pe care l’a combătut cu ultima energie; nu e nici greşală politică, 
pentru că prezenţa lui în Apus va fi un imens serviciu pentru 
tara nenorocită ce s'a îngenuchiat dușmanului. Ah, da, dacă gi el 
ar fi convenit ca d-l Brătianu că se impune pacea separată, pre- 
zenta lui aci ar fi fost şi necesară si obligatorie. ca să aibă răspun- 
derea politicei ce a dus. Cum însă el pretinde că Intelegerea va zdro- 
bi Puterile Centrale, iar deznodământul Păcii generale e de atri- 
butia viitorului, are dreptul sa ceară să nu raspundă încă de con- 
duita lu, până ce nu va cădea decisiva. Dus în Franţa si in Anglia 
el va tine legătura strânsă a alintei trecute, pentru eventualitatea 
fericită a unui triumf al Intelegerei. Din contra, cred că nu e 
neamţ care să accepte plecarea lui din ţară. Unii pretind că o cer; 
atunci şi-au pierdut mintile. 


MARŢI 6 MARTIE. 


In vederea posibilității de a evacua România, trupele şi ad- 
ministraţiunea germană dau un iures grăbit prin casele şi avutul 
oamenilor. Nu numai că se încarcă şi se expediază ultimele depo 
zite declarate şi înmagazinate la timp. dar au început o nouă re- 
vizie domiciliară, ridicând sub pretext de a cäula metaluri, tot ce 
le convine. Advocatul Frunzescu îmi spunea azi că a fost revizuit 
în lipsă şi pe lângă alte obiecte ce i-a ridicat. ia rupt capacele de 
metal de la nişte călimări de pe birou. La altii au ridicat piaru- 
rile, iar de prin croiforii ştofele ce au mai găsit. E drept că le a- 
chită cu preturi de rechizilie, pe cari ei le fixează ridicole, dar or 
cum, lucrurile le ridică si le scoate din tară. lăsându-ne cu uimic. 

In urma ridicării întregului stoc de fain’, pâinea ce ni se dă 
nu mai este pâine, e un fel de mălai copt, greu ca pământul si lin 
posibil de digerat, din cauza cocenilor ce sunt mäcinali impr2u nd 
cu boabele, aşa că pâinea conţine 50 la sută materii lemnoase. Un 
medic naiv a avut cutezanta să se prezinte komandaturei si-j co- 
munice că graţie pâinei. mor copii în mahalale ; imediat a fost a- 
restat ca, periculos administratiunji imperiale. 

D-l Marghiloman nu s'a reîntors dela Iasi, aşa că nu s'a anun- 
tat oficial formarea guvernului. Toată lumea însă e convinsă că 
guvernul s'a format. 

Se cere României între altele : rezolvirea chestiunei evreesti. 
Evreii din Berlin sau prezentat în delegatiune la Cancelar şi i-au 
cerut, să impună României respectarea tratatului de la Berlin. Can- 
celarul a raspuns vag, cu Comisiunea de pace se va ocupa şi de 
această, chestiunea. 

Se putea să ne vada cu ştreangul de gât, ca de un “capăt să 
nu tragă şi ei ? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 351 


In Occident se prepară o surpriză. Lloyd George a declarat 
într'un discurs. că săptămâna ce vine se va petrece un eveniment 
de care va depinde soarta imperiului britanic. 

Dacă declaraţia nu e apocrifă se poate să avem o teribilă o- 
fensivä. De partea cui ? 


MERCURI 7 MARTIE. 


Aşteptarea noastră încordată se prelungeşte. In opinia publică, 
creşte credinţa nejustificată după mine— că Pacea, generală se 
apropie. De a noastru nu se mai vorbeşte, ea se consideră ca şi jn- 
cheiată. Iată cum se exprimă oficiosul din Capitală: : 


vinsarcinarvea data de către Regele Ferdinand domnului Al 
Marghiloman de a forma noul guvern, preocupă opinia noasträ 
publica. Insân cinarea aceasta, dată şefului partidului conservator 
este considerata în toate cercurile ca o consacrare a esuärii défini- 
tive a polajicci razboinice şi dusmanoase [aţa de Puterile Centrale. 
In acelaş timp, constituirea noului guvern sub presidentia d-lui Al. 
Marghiloman este considerată ca o chezäsie a unei desfăşurării mai 
repezi şi mai favorabile a tratativelor de pace“. 

Pentru asta seara d. Marghiloman e aşteptat să revină în Ca- 
pitală. 

In Occident Olanda a 1aspuns favorabil Intelegerei la ultima- 
tum ce i se trimisese în chestia vaselor comerciale. Inainte însă de 
a răspunde Inţelegerei, ea a intrebat Germania dacă până la 15 
Aprilie ii poate furniza cele 100.000 tone de grâu necesare popula- 
tiei. Germania i-a raspuus că n'are aceasta putinţă. La acest răs- 
puns guvernui olandez a fost novoit să accepte cererea Intelegerei 
şi să-și predea flota comercială, în schimbul careia Annglia îi va 
preda graul necesar. 

Vom vedea acum ce va ramâne cu ameninţarea Germaniei. 


REVIN SOLDAŢII NOŞTRI DE PE FRONT 
JOI 8 MARTIE 


Armistițiul cu noi, a fost prelungit pâna mâine seară 22 Mar- 
tie st. n. ora 12 noaptea, 

Acordarea unui termen aşa, de scurt e un indiciu de presiunea, 
ce se exercita ca sa ne dăm mai repede semnatura. 

Domnii Marghiloman şi C. C. Arion au venit dela laşi azi la 
amiază. Guvernul a fost constituit. lată şi composifia lui: 

Al. Marghiloman Prim Ministru şi ad interim la domenii. 

C. C. Arion externele. 

General Hârjeu Ministrul de resbel şi ad interim la lucrările 
publice. 

Mişu Seulescu finanţele; 

C. Maisner industria şi comerţul; 


www.dacoromanica.ro 


352 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
oa 


Simion Mehedinţi cultele şi instructia publică; 

Matache Dobrescu justiţia. . 

Pentru moment guvernul rămâne la Iasi. Nici n'ar fi posibil 
altfel. Al. Marghiloman şi C. C. Arion vor ramâne in Bucuresti cu 
dreptul de trecere în Moldova când vor voi. 

In comisia păcii, în locul lui C. Argetoianu, trece C. C. Arion. 
Cei alti delegați sunt mentinuti. Numirile in posturile grase au 
inceput; sa reluat vechiul sistem. Toate numirile au caracterul 
politic de partid. Toţi oamenii de casă sunt instalaţi în marele dem- 
nități ale Statului. Războiul nu ne-a învățat nimic. Rrefect de Po- 
litie a fost reinstalat Tigara Samurcas, prefectul lui Von Tulft. 

Un svon ce umple de satisfacţie pe toată lumea, pe român ca şi 
pe străin, pe omul cinstit ca si pe bandiți, pe liberal ca şi pe con- 
servator, e că Jon Panaitescu fostul şei al Sigurantei Statului, ar fi 
fost arestat si tras la răspundere de noul guvern. Eu regret acest 
sentiment, pentru ca mi-a fost coleg de facultate şi prieten, dar nu 
pot să nu recunosc că a fost până la evacuare: „Teroarea albă“. Pe 
urma lui am suferit şi eu starea de ostatic, căci actele lui în contra 
supuşilor, străini arestaţi de el şi duşi în Moldova, ni le scotea pe 
nas în fiecare zi Poliţia germană. Se va ancheta, se va vedea abu- 
zul — de va fi — şi să fie pedepsit. 

Demobilizarea armatei române continuă; noui trupe de pe 
front au sosit în Capitală. Unele vin din Ploesti pe jos, altele se 
reintorc cu trenul. In gara, de Nord e o permanentă aglomeratie de 
lume care aşteaptă fiecare pe „al lor“. Pe străzile largi ce vin dela 
gară, soldaţii sunt puţini; nu cunosc farmecul ce ar da Căii Vic 
toria prezenţa lor, aşa că merg spre căminuri pe căile lăturalnice; 
ofiţerii însă, toli îşi fac intrarea pe Calea Victoriei. In căruţe, in 
camioane, puţini în rarele trăsuri, unii peste alții cu bagajele gi 
ordonantele lor, bärbosi, arşi de soare, cu hainele de pe ei derolo- 
rate de intemperii, privesc cu o bucurie vădită la lumea curioasă 
adunată pe trotuare în două şiruri nesfârşite şi spre balcoanele si 
ferestrele ticsite de fete şi femei. 

Ce-or fi zicând ei de mulţimea de uniforme germane, curate, 
ca de paradă, ce forfotesc în lungul străzilor, amestecate fară nici o 
jenă în populaţia civilă? Cum s'a făcut războiul, multi din ei nici 
n'or fi văzut din transee uniforme de ofiţeri germani, doar la pri- 
zonieri. : 

Nemţii la rândul lor privesc şi ei cu curiozitate la cei ce revin 
la căminurile lor, şi de sigur şi cu un sentiment de invidie şi rău 
tate. Ei mai au încă de turcă, apusul îi aşteaptă cu înspaimântă 
toare surprize. 

Lumea de pe trotuare salută pe ofițerii români ce trec; unii 
saluta cu timiditate, alţii cu curaj. 

S'au aruncat si ceva [lori dela unele ferestre, iar alţii au strigat 
vorbe de bună venire. 

Toată lumea, priveşte cu o atenţie încordată trăsurile ct trec. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 353 


Trupele ce vin n'au fost anunţate, vin aşa la întâmplare regimen- 
tele; fiecare poate zări din nioment în altul pe copilul său, pe fra- 
tele său, pe amicul său. Fiecare trăsură poate aduce o surpriză, de 
aceia n'a rămas casă şi fereastră dela care să nu apară ochii cu- 
rioşi ai cuiva. Nu aştept pe nimeni, rudele mele şi prietenii de 
vârsta méa fiind ofiţeri superiori nu le este ertată venirea în teri- 
toriul ocupat, totuşi privesc şi eu de o oră cu multă emotiune fil- 
mul ce se desfăşoară. Dintr'un grup de lângă mine cineva, la un 
moment a strigat cu mult suflet „ura!“ Un nod mi s'a urcat în gat 
şi am simpţit că mă podideste lacrimele. Cum n'am putinţa să 
descriu ce se petrece în sufletul meu! 

M’am reîntors acasă. 

Să fi fost lacrimi de bucurie? Să fi fost lacrimi de durere? Nici 
eu nu mi-am putut da seama. 

Aşa se confundă şi se izbesc în momentele acestea bucuria cu 
intristarea, în cât nu le mai poţi veni de seamă. Lângă mine, pe 
strada Clopotarii noi, a sosit azi un locotenent de infanterie. A 
venit ca toţi cei alţi prin surprindere, cu regimentul său descon- 
centrat. Lăsase acasă în 1916 nevasta cu doi copilaşi mici. Când a 
intrat în curtea lui. cei doi copii se jucau pe afară cu doi soldați 
germani, de ordonanță, 

In casa lui fusese încartieraţi ofiţeri germani. Copiii nu lau 
recunoscut erau asa de mici! Soldaţii nemți, nu lau recunoscut 
cu atât mai mult. Ofiţerul nu ştia nemteste, nemţii nu înțelegeau 
româneşte. Copiii întrebaţi, nu pot da nici o lămurire, unde cste 
mama lor. Casa e încuiată. Din fericire, vecinii curioşi au şi apărut 
la zăplazuri. A 

— Doamna, soția d-voastră domnule locotenent a plecat din 
Bucureşti de câteva. zile cu un ofiţer german ce îl avea la gazdă; 
copiii au rămas cu ordanantele, până se vor reîntoarce. 

Se poate o mai sguduitoare. dramă? 

Omul acesta scăpat de grozävia obuzelor, se reîntoarce la cä- 
minul lui, cu bucuria şi emoția pe cari noi muritorii de rând nu 
ne-o putem închipui în imaginaţia noastră, şi cum calcă pragul 
casei mult dorite, i se prăvăleşte în ruşine toată fericirea lui, mai 
groaznic de cum Sar fi prăbuşit el, sub obuzele inamicului in 
tranşee. | 

Si nu vorbesc din imaginatia de creator de romane, ci din lu- 
cruri pe cari le trăim cu toţii în momentele acesteu. 


IAR O ZI DE EMOTII PENTRU MINE 

VINERI 9 MARTIE. 

M'am trezit de dimineaţă cu mari speranțe; aveam, după o 
noapte lipsită de insomnie, iluzia că azi, când se sfârşeşte &rmis- 
titiul, când avem în Bucureşti un guvern al Regelui nostru, pacea 
se va semna şi ni seva reda liniştea. Cu aşa, bună dispoziţie eram: 
încă în pat, când sună soneria dela intrare. 


23 


www.dacoromanica.ro 


354 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


== 


Ah, sonieria mea dela intrare, de când cu arestările mele, e si- 
nistră. Servitoarea vine speriată spunând că atât la intrarea din 
Bonaparte, cât şi la cea din B-dul Coltei, s'a postat câte o senti- 
nelă germană cu arina pe umăr, dând ordin că ninieni n'are voe 
să mai iasă. 

Un domn civil care a sunat, voeşte să vorbească cu mine din 
partea autorităţilor germane. 

Am încremenit literalmente. 

Cei din casă aleargă înspăimântați să afle ce s'a întâmplat? 
Ce vor sentinelele? 

Nu pot pune pe hartie toată turburarea mea. Să ajung ziua 
semnării păcii şi cu mine să nu se fi terminat? Ce crimă am mai 
comis iarăşi? 

Jar takismul? Dar am auzit că însuşi Take Ionescu va fi ‘n- 
găduit să plece şi să se ducă in Franţa. Si pentru ce de data asta 
sentinele cu armele? 

Şi de odată îmi vine în minte pachetul cu actele d-lui Take 
Ionescu, aduse de Saidel. 

Ca să n'am timpul de a-mi mai frământa mintea cu ce va 
urma, am primit imediat pe agentul de poliţie. 

Am credința că documentele nu vor fi găsite de toţi detectivii 
din lume. Agentul e un neamf ce vorbeşte binişor româneşte. 

— D-voastră sunteţi advocatul Cancicov? 

— Da domnule. 

"— Vă rog să ma urmaţi. 

— Unde? 

— La Cercul Militar. 

Cercul Militar, grandiosul palat din piaţa, Sărindar, e pentru 

* noi: Bastilia. E închisoarea cea may severă ce o au în Capitală 
pentru prizonierii civili. 

— Te rog să-mi explici pentru ce această, arestare, căci a mua 
duce la Cercul Militar, este a mă aresta, când toată lumeu cre- 
deam că ne împăcăm şi încheem pacea? 

— Eu am un mandat limitat de a vă aresta şi duce la Cercul 
Militar; altă lămurire nu vă pot da. 

Pentru a-mi linişti soţia scriu repede un biletel lui Valodi ia- 
cobson prin care îl rog să vadă pe C. C. Arion Ministrul de externe 
şi să ia măsuri din timp, ca să nu fie prea târziu. 

— Nu se poate să nu ştii de ce sunt învinuit şi arestat din 
nou; te rog a mi-o spune ca să nu speriaţi familia mea. 

— Pentru că Siguranţa Generală vă găseşte in Bucuresti, con- 
trar ordinelor ce a-ţi primit dela d. Guvernator. D-voastră trebuia 
să vă găsiți in Roşiorii de Vede. 

O imensă greutate mi se ia de pe suflet. Trebue să fie o ne- 
înţelegere. Las pe cei de acasă mai linistiti şi urmez pe agent. 
Mergem pe jos; imi comunică că n'am voe a mă opri şi a comu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 355 


nica cu nici un trecător şi dacă îi promit aceasta, mergem fără 
sentinelă. Accept. 

Pe drum spun agentului că mă găsesc în Bucureşti in baza 
unei autorizaţii formale dată de Gentral Politzei Stelle şi că trebue 
să fie o neînțelegere. Neamtul inzistă că aşa are ordin şi că Sigu- 
ranta Generală nare nici o cunoştinţă de autorizaţia de care vor- 
besc eu. 

A merge însă la Cercul Militar e un mare pericol. Ştiam din 
cele frecute că neamtul după ce te arestează nu se mai ocupă ue 
tine zile întregi, aşa că orice lămuriri aşi da eu, ele nu vor fi luate 
in seamnă de cât mai târziu. Toată chestia este să evit Cercul M:- 
litar şi să merg imediat la Central Politzei Stelle să descurc lu- 
crurile. Rog pe agent în acest senz, întâi refuză, însă văzând in- 
zistenta mea a acceptat să mergem întâi în str. Doamnei la Central 
Politzei Stelle. . 

— Cine ziceti că v'a prelungit permisul de şedere in Bucuresti? 

— Herr Oberleutenentul Marx. 

Ajunşi la poliţie, cere să vorbească cu Oberleutenentul Marx. 

— Nu e în Bucureşti, e plecat la Berlin. 

Picioarele iar au început să mi se tae. Neamtul mă priveşte 
pare că ar zice: 

— Ce 'mi umbli cu mofturi domnule? 

Eu inzist că se poate vorbi cu ofiţerul ce îi ţine locul, va zer- 
ceta dosarul meu si va găsi rapoartele medicale şi rezolutiunile 
celor mari. 

Ne primeşte Oberleutenentul Neuman, un om ce vorbeşte 
foarte corect frantuzeste si nici n'are muträ de neamt; e un bru- 
net cul un obraz subţire şi poartă monoclu în ochiu. 

li explic cazul, cere dosarul, îl răsfoeşte, găseşte tot ce trebue 
si spune că numai din neglijenta colegului său Marx, Siguranţa 
Generală n'a fost instiinfata la timp. 

Il rog să telefoneze chiar el Sigurantei Generale ca să evit du: 
cerea la Cercul Militar, Sef al siguranței este Căpitanul Elckman 
fostul şef al Poliţiei politice, care cunoaşte cazul meu si nu se va 
supăra, de o intervenţie dreaptă. 

Nemţii s'au înduplecat şi au telefonat. Ce au vorbit n'am price- 
put; ce li s'a răspuns nu ştiu, dar am fost rugat să trec în odaia 
de alături. Ei au rămas singuri să se sfătuiască. Ce să se mai sfa- 
tuiască pentru a chestie aşa de simplă? Câte rele pe lume, toate 
îmi trec prin capul meu în cele câteva clipe de aşteptare. Imi rea- 
mintesc de sentinelele rămase acasă, probabil să fi făcut vre-o 
perchezitie şi acum aşteaptă rezultatul. Pare vădit că vor să scape 
de mine şi dacă e aşa, ce i-ar costa să scoată în momentul „cesta 
din dosar concediul lui Marx? Ce dovadă aşi mai avea eu? Marx e 
la Berlin, poate nici nu mai revine. 

Ce lungă aşteptare, şi ce tortură! 

Intr'un târziu, agentul reapare şi îmi comunică că Haupt- 


www.dacoromanica.ro 


356 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


PF —>= 


manul Elckman îmi prezintă scuzele lui pentru deranj şi că sunt 
liber până la expirarea congediului. 

Uf! 

Cu aşa predispozizitie sufletească, enervat, alergând acasă sa 
‘mi liniştesc familia, mă întâlnesc faţă în față la un moment dal, 
cu Petrache Misir. El e în comisiunea ce tratează pacea, şi dela 
Buftea unde sunt ţinuţi in carantină, i sa permis să vină azi în Ca- 
pitală. E primul om cunoscut ce întâlnesc, din cei rămaşi în Mol- 
dova după ocupaţie, şi e primul din partizanii noştri politici, ce 
întâlnesc după catastrofă. La vederea lui, nu ştiu pentru ce, nu 
mi-am putut da socoteală, probabil nervii mei supra excitati «le ul- 
tima întâmplare, probabil că toate suferinţele mele sau redestep- 
tat la vederea omului cunoscut ce vine din Moldova meu liberă, 
din Moldova în care odihneşte biata mea soră şi mă doreşte mama 
si fraţii, din Moldova in care am deschis ochii şi am copilarit ..i Ja 
care m'a purtat visurile în nopţile de tortură dela Imperial, m'a 
pornit un plâns în plină piaţă a Palatului regal. Misir a ramas 
profund impresionat si nu cred să mă fi înşelat i-a căzut şi lui o 
lacrimă. Aflase dela alţii necazurile mele. 

El mi-a dat veşti bune dela familia mea pe care tocmai o va 
zuse. Tot dela el am aflat că generalul Averescu a demisionat din 
armată. 

Primul ministru, a acordat la Iaşi un interviev prin care 
declară: 


„Imediat ce racordarile de drum de fier vor fi terminale si cir- 
culajia restabilită, şi după ce trupele germane vor fi retrase de pe 
fronturi, vom începe evacuare Moldovei de refugiaţi. In orice caz, 
aceste lucruri deşi cer varecare timp, totuşi se vor face cât de cu- 
rând“. 

Si C. C Arion a dat un interviev lui Bukarester Tageblatt. 
Cum parerile sale anterioare nu sunt un secret pentru nimeni in 
Capitala, tumba de azi e interesanta. 


, „In momentul de faţă studiez cu cea mai mare atenţie toate 
propunerile de natură politacă, economiră şi financiară, făcută de 
Puterile Centrale, spre a transforma într'o pace definitivă, pre- 
liminările de pace încheiate sub guvernul Averescu. 

Sper că vom reuşi să obținem pentru România o pace onora- 
bilă şi acceptabilă, care să nu insenineze o mircsorare a forțelor 
vitale ale țării”. ° 

Ministrul de externe speră sa obtie ceva, pe când d-l Marghi- 
loman declarase deja că obținuse, câte-va zile înainte de a forma 
ministerul. Ce e dreptul d-l Arion ne-a spus atunci: Marghilo- 
man a făcut o buletă sa declare succesul cu anticipalie. Mai frumos 
vine: studiez si sper să obfin ceval 

Din anturajul Primului ministru aflam ca guvernul îşi fixează 
ca program : Întâi ne vom ocupa de Moldova si numai mai târziu 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 357 


de Muntenia. Ba bine că nu; e $i asta un truc ca să ascundă ade- 
varul si ruşinea că pe când el va guverna la Iasi, Mackensen va 
guverna la Bucureşti ; căci acum pare exclusă evacuarea Româ- 
niei de armata de ocupație chiar după încheerea păcii. Aceasta 
nuvelă ne-a dat-o ieri Agraul unde sau concentrat se pare multi 
din nemulţumiţi situaţiei actuale. Ziarul mărturisind că de la 
apariția lui s'a ferit să dea vre-o informaţie politică, spune că de 
data aceasta va face o excepție, de oare ce ceia ce are de spus are 
a mare importanţă. Agrarul protestează contra svonului ce se a- 
creditează ca după semnarea păcii, germanii vor evacua România. 
El consideră acest svon şi neadevärat şi foarte periculos, de oare 
ce face sa se nască speranţe ce nu se vor realiza, iar deceptia va fi 
cu atât mai dureroasa. Nici etapele, nic administraţia militară nu 
vor pleca. 

E curios modul cum adversarii României văd această pace. 
Pester Lloyd întrun lung articol caută să o examineze E un ade- 
vărat tur de fortä de jonglerie ca să ne facä să inghitim în polială 
hapul dezgustator şi amar ce ne prezintă si inghitim Puterile 
Centrale. Li recunosc interesul ce are Intelegerea de a găsi în pacea 
ce se va incheia cu România dovada că a fost zugrumata la stâm- 
toare o ţară în neputinfa de a se mai putea apăra, ca din acest 
exemplu să piară gustul celor alte State de a mai dori sau 
accepta © pace separata. După Prsier Lloyd, Intelegerea ar dori să 
aibă ocazia să strige omenirei : 

— Uitaţi vă şi compatimiti aceste victime ale militarizmului 
ce tinde Ja nimicirea libertății popoarelor, contra cărui militarizm 
am intrat în luptă si a carw: zdrobire e datoria noastră, in intere- 
sul tuturor naţiunilor. 

Apusul ar vroi ca pacea cu România să fie primită de popor 
cu scrâşniri de dinţi, ca o pace ce li şa impus cu forța. Icoana ce 
le ar fi convenit mai mult ar fi fost acea a unei Românii maltra- 
tate cu cruzime, legată de mâini şi de picioaré şi schimbând in ne- 
norocirea ei priviri de înţelegere cu fostii ei aliaţi. Asta ar fi vrut 
Antanta. Dar Pester Lloyd ne asigură că diplomaţia Puterilor Cen- 
trale a priceput scopul Infelegerii şi „nu are de loc pofta de a o ajuta 
în vealizarea lui”. 

Nu e asa că îji vine inima la loc? Nu e aşa că îţi vine a crede 
ca s'au decis si nu ne mai jupoaie, să nu ne mai ia Dobrogea, să 
nu ne mai umilească bulgarilor, să nu ne mai ia munţii, să nu ne 
mai ingenunché ungurilor. să nu se mai îngroape în convenţii de- 
zastroase, să nu ne mai ia pâinea cea de toate zilele şi că sunt 
decişi să plece, să ne lase libertatea, ca in schimb să-şi asigure 
pe viitor simpatia poporului şi prietenia politică ? 

Ce iluzii ! Ziaristul ungur nu termină însă, el se mai întreabă 
flaca popoarele Puterilor Centrale sunt coapte pentru a primi o 
asemenea conduită si dacă pot să uite asa de curând răul cei l'a 
facut România prin purtarea ei. El e convins că guvernul Mar- 


www.dacoromanica.ro 


358 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


ghiloman va fi destul de perspicace ca să priceapă singur, că rec- 
tificarea graniţei şi concesiile economice ce le cer aliaţii, sunt o 
ispäsire neapărat impusă, pentru extraordinarul abuz de încre- 
dere săvârşit faţă de Ungaria şi că sunt indispensabile. Sincerita- 
tea sa, îl va face pe d-l Marghiloman să recunoască că conditiu- 
nile puse nu sunt dictăte din ură şi pasiune şi nici din intenţiu- 
nea de a face poporului român viaţa insuportabilă în viitoarele 
sale graniţe de Stat. 

Nu ştii ce să admiri mai mult, cinizmul sau obraznicia un- 
gurească ? 

Libertatea ţării noastre ? Ne impun pe evrei, ne impun drep- 
turi egale ungurimei din regat, ne cer desfiinţarea Ligii Culturale 
şi garanţii prin legi penale că nu vom mai visa vre-o dată un ideal 
national românesc ; liquidează toate îhtreprinderile ce n'au capital 
nemtesc, iar cele liquidate se iau de ei pe vărăsie. Nici un alt ca- 
pital de cât al lor nu se admite în toate întreprinderile României, 
pe urmă ne lasă să ne bucurăm de restul libertăţilor ce mai ră- 
mân. Nu ştim încă dacă ni se impun în România procurori de la 
Budapesta, probabil că vor cere şi asta, ca poporul să nu pri- 
mească pacea cu arele scrâşniri din dinţi, atât de mult dorite de 
Intelegere. 

Dar în definitiv. dacă asa ne este scris, să vină odată si această 
pace si să sfârşească nesiguranța. Am ajuns ca acei condamnaţi la 
moarte cari aşteaptă cu nervozitate ziua execuţiei ca să se termine 
tortura morală a aşteptării. 

Pe când mergeam astăzi dimineaţă cu agentul de poliţie ce 
venise să mă aresteze mi-a spus o noutate: 

— In Occident a început ofensiva germană ce va sfarsi räz- 
boiul. 

M'a trecut un fior fafa de siguranţa cu care vorbea neamtul. 
dar n'am inzistat. 

Să fie surpriza despre care a vorbit zilele trecute Lloyd 
George si de care depind? viitorul Engliterei ? 


SÂMBĂTĂ 10 MARTIE. 


Pe vlatforma tramvaiului electric ce vine de la gară stăteau 
înghesuiți azi vre-o şase soldaţi români din infanterie. Sosise cu 
un tren şi mergeau la casele lor. Un sergent mai înfiripat e între 
ei ; publicul curios nu'i slăbeşte cu întrebările. Sunt soldaţi din 
regimentul 80 infanterie si vin de pe Siret ; istorisesc cum au fost 
aduşi cu trenul până la Buzău unde au făcut baie în carantină, 
ia tuns şi despăduchiat şi acum i-a adus în Bucureşti unde le-a 
spus că sunt liberi să meargă la casele lor. Sunt zäpäciti de ce văd. 

— Nu credeam să ne mai întoarcem... 

Sergentul povesteşte că nu e adevărat că trupa a suferit de 
boli ; boli au avut numai în timpul retragerei din iarna lui 1916. 
Acum pe tot frontul era numai sănătate. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 339 


Oamenii aceştia vorbesc cu o nespusă mândrie de armamen- 
tul lor, Lucrul mă interesează cu atât mai mult cu cât descrise- 
sem în impresiunile mele, care era. mentalitatea soldatului român 
despre armamentul lui, la începutul războiului, o neexplicabilă 
neîncredere. 

— Aveam domnilor mii de guri de foc, şi ce guri! La Mără- 
şeşti i-am topit pe nemți, de nu fugeau ruşii, veneam în cântece la 
Bucuresti, asta o ştia toată trupa. Nemţii nu aveau cu ce să ne tie 
calea. Comandanții ce i-am avut în urmă erau foarte buni, si toţi 
aveam încredere în ei. Când ne-a atacat, nemţii între Tecuci si Mă- 
răşeşti era ziua si era tare cald, oamenii se scăldau în Siret când 
a Sunat alarma; eu eşit fuga din apă, şi-au tras pe ei numai izme- 
nele, au lăsat cämäsile şi bocancii şi-au luat muniţia şi aşa au 
mers la atac. Mulţi s'a prăpădit în ziua aceia dela noi, dar mai 
multi au căzut de la nemți. 

Publicul ascultam cu interes poveştile adevărate şi ne creştea 
inima când vedeam cu ce moral se reîntoarce soldatul din războ- 
iul în care tara a fost învinsă. 

Armistițiul cu România s'a mai prelungit cu 72 de ore din 
cauza, crizei de guvern, el expiră deci Luni noaptea. Se speră că 
până atunci se va termina cu perioada intermediară în care nu 
stim cum să ne mai considerăm, duşmani sau împăcaţi. Nemţii 
în schimb au o linie de coduită trasă şi pe care o urmează neschim- 
bat, pentru ei rămânem „duşmani“ si ne tratează în consecinţă. 
Asa de exemplu: ieri a apărut o Ordonanţă prin care Statul român 
e obligat să le plătească 400 de milioane lei sub titlu de cheltueli 
de administraţie militară în teritoriul ocupat. Anul trecut mai plă- 
tisem 200 de milioane. Feldmaresalul Makensen a ținut să pue 
semnătura sa pe această Ordonanţă din timp, de oare ce la pace, 
S'ar putea găsi un naiv care să-i obiectez că Pacea se închee fără 
despăgubiri. 

Ce ne îngrijeşte însă mai mult este confirmarea ştirei că în 
Occident s'a început marea ofensivă germană. 

O telegramă din Viena confirmă ştirea, adăugind cu un ton 
de grandomanie şi siguranţă uimitoare amenințarea: 

„Incăpățânarea Infelegerei sileşie Puterile Centrale să recurgă 
iarăşi la ajutorul săbiei spre a pune capăt războiului prin hotărâ- 
rea armelor“. 

Tonul acesta nu lau mai avut de cât la începutul ofensivei 
din Galiţia orientală, când ruşii erau în plină debandadă. 

Comunicatul de dimineaţă cel cu data 22 Martie s. n. anunţă 
în mod vag ofensiva între Arras si La Fère unde e front englez, si 
unde după o pregătire de artilerie au pătruns in prima linie dus- 
mană. In acelaş timp atacă şi Verdunul, fără a neglija Reims, 
Soissons şi frontul din Champagne. 

E sigur că o formidabilă bătălie se încinge. In ultimii trei ani, 
după Marna, şi în afară de atacul Verdunului, nemţii nu au încer- 


www.dacoromanica.ro 


360 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


cat o mare bătălie în Apus. In schimb franco-englezii au încercat 
mai multe. Dacă ne aducem aminte pe cea de la. Cambrai, în pri- 
mele două zile armata engleză cucerise pe front întins şi adânc 
toate poziţiile întărite germane, făcând 20.000 de prisonieri şi lu- 
ând sute de tunuri, iar nemţii au calificat mişcarea cu cuvintele 
ce mi-au rămas în minte: 

— „Prăbuşirea ofensivei engleze“. 

Ce o fi azi, când ei afirmă că spada pe care au tras-o, va decide 
acum războiul! 

Nu ne putem da socoteală din prima lovitură de surpriză 
ce totdeauna se termină cu cucerirea de poziţii, multi prizonieri si 
mult material, care e gravitatea loviturei de azi. O chestie ne inte- 
reseazä: vor rezista foştii noştri aliaţi aşa cum au rezistat 3 ani de 
zile'nemţii, cu acel front elastic din care îşi făcea un merit? Iată 
chestia. 

Spre seară s'a publicat un nou comunicat german. El anunţa: 
„marea victorie din Apus“, 

Intre Arras şi La Fére au luat 16.000 prizonieri şi 200 de tu- 
nuri. In fata Verdunului canonada continuă. 

Tot în ediţia de seară s'a lansat un svon fenomenal. Wilson 
convins de Senatul american e decis a propune o pace. 

Telegrama, sau mai bine zis, minciuna, vine din Rotherdam 


O MARE IMPRUDENTA 
DUMINICĂ 11 MARTIE. 


Demobilizarea armatei române de pe front şi trimiterea oa- 
menilor în teritoriul ocupat a fost o greşală şi o imprudentä ce 
poate să ne coste şi pe noi şi pe germani, afară doar dacă n'a fost 
intenţionat făcută. 

Reîntoarcerea la vatră a celor plecaţi, a celor ce fie-care rămas 
aci, îi credea căzuţi în luptă sau morţi de exantematic, a dat naştere 
prin gări si mai ales în Capitală la manifestatiuni de simpatie pu- 
blică, şi apoi la gesturi imprudente produse de bucurie şi entu- 
ziasm. In gara de Nord stă de câte-va zile lumea aglomerată cu 
miile, zi şi noapte, aşteptând pe cei ce au norocul să revină. Mul- 
{imea aceasta, stimulată de bucuria fiecărui ins în parte, a strigat 
probabil — ura! Trăiască România! 

Asemeni vorbe, urechea neamtului nu a auzit până azi în Ca- 
pitală. Mândria lor de învingători n'a fost până azi în România 
profanată de asemenea îndrăzneală. Culorile noastre naţionale dis- 
păruseră din ochii mul{imei — eu cred, din laşitatea noastră — şi 
neamţul se deprinsese să nu le vadă nici el. Acum sosesc ofițeri gr 
soldaţi ce poartă pe piepturi şi pe chipiuri cocarde cu tricolorul 
românesc. Mai spuneam întu'o zi, că dela o fereastră de pe Calea Vic- 
toriei sau aruncat flori in träsura ce aducea dela gară nişte ofiluri 
români. Toate areste manifestatiuni sub aparenţă inofensivă, a 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 361 


jignit adânc amorul propriu al militarului german, asa că Guver- 
nământul a dat ordine severe ca să înăbuşe asemeni gesturi şi să 
nu se mai repete. 


Iată ce s'a lipit azi pe zidurile oraşului: 


„ORDONANŢĂ 


„In aprecierea sentimentelor patriotice ale populafiunii, la în- 
toarcerea demobilizafilor armatei române, se atrage atenția că se 
va proceda cu loată severitatea în -contra atitudinei elemenielor ne- 
socotite, cari poarlă caracterul dusmänos contra supusilor Puteri- 
lor Centrale aliate sau cari au tendința de a aduce neliniște în po- 
pulafie. 

Se interzice deci în mod expres: ori-ce aglomerafiune care 
împedică circulafia publică, acompanierea in mod ostentativ a de- 
mobilizafilor armatei române, aducerea de ovatiuni, a tine dis- 
cursuri precum şi ori-ce acțiune care are scopul de a periclita ordi- 
nea şi siguranţa circulației publice. , 

„Organele polifrenesti sunt instruite a proceda fără crufare 
bontra infractiunilor de felul acesta. Contravenienfii vor fi pedep- 
sift cu o amendă până la 3000 mărci sau până la 6 luni închisoare, 
sau amândouă la un loc, dacă conform dreptului de război nu se 
prevede o pedeapsă mai mare“, 

Bucureşti, 24 Martie s. n. 1918. 

Șeful Poliției Militare 
(ss) Rechmann 
Căpitan 


Pe de alta parte s'a dat ordin Prefecturei de Poliţie să publice 
şi ea o Ordonanţă prin care toţi demobilizatii să se prezinte la bi- 
rourile militare zise ,Meldeam{“ ca şi prizonierii lăsaţi liberi, un- 
de li se vor elibera un „aussveis“ individual, 


Iată şi această Ordonanţă ce a fost lipită pe nişte afişe mari 
roşii, pe toate zidurile: 


PREFECTURA POLI TIEI BUCURESTI 
PUBLICATIUNE 


Se aduce la cunoştinţa militarilor români demobilizafi, de toate 
gradele, urmatomele dispozațiuni luate in privinta lor de Comands- 
tura Imperială german din Bucuresti: 

1) Toţi militarii demobilizaft români, cari locuesc în Bucuresti, 
sunt jinufi a se presenta, imediat după sosire, la biroul militar de 
prezentare (Meldeamt) din str. G. Cantacuzino Nr. 49. 

Acolo vor primi o Carte ulbă de prezentare (Meldekarte) pur- 
ténd o Cruce rosie. , 

Acei dintre demobilizaji cari locuesc în județul Ilfov se vor 


www.dacoromanica.ro 


362 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


prezenta la Biroul de prezentare |Meldeamt) cel mai apropiat de 
localitatea unde se stabilesc. 

2) După primirea cărjei de prezentare, demobilizajii cari se 
stabilesc in Bucureşti sunt obligaţi să predea uniformele lor lu 
Biroul special al Prefecturei Poliţiei | Ablieferungsstelle), în schim- 
bul unei adeverinje. 

Demobilizaţii din județul Ilfov vor preda uniformele lor ia 
komandatura Imperială germană cea mai apropiată. 

3) Demobilizajit din Bucureşti se vor adresa Prefecturei Poli- 
ției pentru a obține biletele de identitate (Personal-Ausweis) obliga 
torii, de îndată ce isi vor fi îndeplinit îndatorirea de prezentare si 
vor fi predat uniforma, 

4) Toţi militarii demobilizafi cari poartă uniformă sunt obli 
gafi să salute, conform reylementeior militare gradele din arma- 
tele Puterilor Centrale aliate. 

5) Este interzis militarilor demobilizafi cari poartă încă uni- 
forma să intre în teatre sau orice alt local public, sau să facă plim- 
bäri ostentative cu trăsura pe strale. 

6) Orice contravenire la dispozițiunile de mai sus; sau orice 
manifestare ostilă militarilor Puterilor Centrale aliate, are drept 
consecință arestarea şi internarea contravenientului întrun lagăr 
de prizonieri. 

Bucureşti, 23 Martie 1916. 

Prefectul Poliţiei Bucureşti 
(ss) Ciorăneanu 


Si toli aceşti militari români aşa trataţi, vin de pe front, cu 
sentimentul că n’au fost învinşi, că n'au capitulat, ci numai că 
s'a încheiat sau se închee pacea. 

Acum, ce crede el că va fi această pace, e o altă chestiune. 
Ne-au umilit şi ne vor mai umili, deşi pe buze au că nu ne vor 
decât binele, ca să înşele lumea ce-i priveşte de afara, înlăuntru. 
însă ne fereacă lanţurile cele mai teribile. 

Din Moldova, dela ai mei n'am primit nici o ştire; n'am mă- 
car mângâierea de a şti că măcar scrisorile mele le-au parvenit, 

Mi-a adus azi un prieten o gazetă nemteascä ca să-mi arăte 
că a dat peste un neamţ cuminte. 

Să existe oare o aşa dihanie ? 

Neue Freie Presse are un articol în care sub forma de sfaturi 
date guvernului lor pe care îl simpte cu mânele în gâtlejul Ro- 
mâniei, spune că o pace poate fi obţinută cu sila, dar o alianţă 
care n'ar decurge din libera convingere a poporului şi nu ar 
corespunde adevăratelor sale necesitati, n'ar avea nici o valoare 
şi n'ar fi o garanţie că evenimentele actualului război nu se vor 
repeta. 

„România e o țară de câştigal, ea nu poate să rămână izolată. 
Desfăşurarea lucrurilor in Rusia nu se poate prevedea, aşa că, e 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂKIEI 363 


foarte bine ca vecinii să se apropie şi ca poporul mai mic să se 
ştie în siguranță sub scutul Puterilor Centrale. 

Fosta politică balcanică cw aspiraţiile ei economice trebue în- 
gropată şi ea, după incheerea pătii şi reînoirea alianței. Nu mai 
putem trăi cu diferendul inextricabil, cu contradictia dintre nece- 
sitatea noastră politică de a atrage Statele mici şi egoizmul econo- 
mic care respinge şi sileşte popoarele balcanice să caute amic afta 
mai folositoare în altă parte, pentru traiul lor de toate zilele. O. 
politică balcanică ejicace nu este posibilă cu închiderea căilor co- 
merciale, cu respingerea dela granițele noastre a produselor ro- 
mâneşti. Carnea şi grâul trebuesc imbarcate pentru Marsilia şi 
Londra pentru că la noi nw pot fi introduse decât cu aspre restric- 
fiuni; astfel silim poporul român să se adreseze francezilor şi 
englezilor“. 

Si sfârşeşte : 

„Pacea ce se va încheia va trebui să fie v alianță populară şi 
economică, ca rezultat al sentimentelor şi necesităților popoarelor“. 

Ce predică în pustiu ! 

România trebue îngenunchiată, şi umulitä pentru că a fost 
învinsă. 

Din Apus ştirile din sursă germană — singurele ce le avem— 
sunt grave. Ofensiva germană, a silit: la o mare retragere armata 
aliaţilor. Ofensiva se desfăşură în prezenţa, pe câmpul de luptă, 
a Kaizerului. Frontul dintre Monchy si La Fère pe care armata 
engleză se retrage e lung. Patrunderea, frontului e deja adâncă, 
nemții se găsesc în preajma oraşelor Peronne şi Bapaume. Tot ce 
sa câştigat într'un an de zile cu grele sacrificii s'a abandonat in 
48 de ore. 

Comunicatul german anunţă 25.000 prizonieri şi 400 tunuri 
capturate, 

Sper că retragerea, aceasta va fi la fel cu cele ale lui Hindem- 
burg in care frontul se îndoaie dar nu se rupe. Nemţii vor fi opriţi 
acolo unde trebue. Prea ar fi dureros să cred altfel. 


N’AR FI MAI PREFERABIL SA CAPITULĂM ? 
LUNI 12 MARTIE. 


Marea bătalie angajată în Franţa e pe punctul să producă o 
diversiune în chestia păcii noastre. Tratativele merg foarte încet ; 
noua situaţie pe frontul din Apus a Puterilor Centrale, demobili- 
zarea, deja efectuată a armatei noastre, Galatul deschis trupelor 
germane spre Odesa, îi determină acum să nu se mai grăbească, 
ba chiar să pretindă noui condițiuni şi să inăsprească chiar pe 
cele formulate. 

Cineva care a luat aseară masa la C. C. Arion, ministrul de 
externe &i delegatul României la tratative, mi-a afirmat azi că 


www.dacoromanica.ro 


364 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Arion e foarte indignat de purtarea nemților. Ci că sunt de un 
cinizm azi, pe care nu lau cunoscut in sendrofiile ce le petreceau 
cu Makensen. 

De altfel sunt si necinstiti; ministrul a spus cu ta discre- 
tiunea că în textul propunerilor ce s'au trimis Regelui, unul in 
limba română si altul in limba germană, era o mare deosebire, 
cel în text german era mult mai sever. — Lucrul a fost imediat 
remarcat. 

Sunt decisi să dea toată Dobrogia bulgarilor, păstrând numai 
Constanta ca port international. Ne mai cer să le dăm acum în- 
treaga producţie de porumb ce o avem înmagazinată, iar stocul 
necesar hranei populaţiei să-l luăm din noua recoltă. Cer ca Ro- 
mânia să remână sub ocupaţia lor militară. Cer...., dar ce nu 
mai cer? 

Dacă stau lucrurile aşa, toţi se întreabă pentru ce Pace şi nu 
Capitulare ? Intre intimi jocul ministrului nostru de externe este 
„contra unei asemeni păci, şi mai bine demisia“, iar Marghiloman 
este pentru pacea cu orice chip. In realitate d. C. C. Arion va 
semna orice. 

Taeglische Rundschau afirmă că se ‘va cere României între 
altele, garanţii ce vor consta în terenurile petrolifere ale Statului 
şi un monopol în concesia dreptului de exploatare; căile ferate 
române vor trece in mâna Germaniei ca din ele să se despägu- 
bească de cheltuelile ce i le-am impus ; vom mai plăti 400 milioa- 
ne cheltueli de retragere a trupelor, iar întregul stoc de muniții, 
a armatei noastre îl vor lua tu titlu de împrumut. 

Dacă capitulăm ie putem cel putin zice: ne-ati sdrobit, sunteni 
izolaţi de aliaţii noștri, suntem în mâna voastră fară apărare, ne 
puteţi zugruma si chiar ucide. dacă credeţi că nu e o lasitate. 
Poate că un sentiment de ruşine le-ar pune frâu pérnirei, poate 
că ruşinea, de cum îi vor privi omenirea, să ne acopere mai mult 
de lăcomia lor, decât pacea mizerabilă ce urmează să semnăm. 
Nu spunea zilele trecute Pester Lloyd : Omenirea nu va avea ocazia 
de a vedea o pace încheiată cu scrâsniri de dinți, de oarece ne-am 
asigurat cu d. Marghiloman o pace de bună înţelegere”. 

Opinia publică e reţinută cu ştirile ce vin din marea batălie 
ce se dă în Franţa. Nu se mai discută altceva decât dacă da sau 
ba, frontul franco-englez va fi de astă dată străpuns. 

Linia întărită Monchy-Bapaume-Peronne-La Pere, a căzut. A- 
ceiaşi linie când au perdut-o nemţii n'a fost calificată de spărtură, 
ci de încovăetură elastică. Publicul sa deprins în trei ani de zile 
cu asemeni apărare şi aşteaptă să audă „frontul a fost spart“. 
Nemţii se află pe linia Monchy-Bapaume-Péronne-Nesle-Quischard- 
Chauny-Concy le Chatéau. E jumătatea câştigului realizat de fran- 
cezi în ofensiva lor din 1917. In tot cazul lovitura e puternică, nu- 
mărul prizonierilor sar fi ridicat la 40.000. Frontul nu erupt. O- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 365 
= 


biectivul german pare a îi atacarea imediată a unui alt punct în 
Champagne sau la Verdun. Tatonează încă. 

Comunicatul german închee cu o înştiinţare piramidală, cum 
numai ei ştiu să producă : „Parisul a fost bombardat de artileria 
grea germană“. Or, punctul cel mai apropiat de Paris a frontului 
german este-inc& la 110 kilometri. Dacă artileria sé mai găseşte si 
ea în dosul frontului cu câţiva kilometri din bătaia tunului inamic, 
ar însemna că tunul german bate la 120 kilometri. 

Colosal ! Piramida] ! 

Să fie o farsă? 


MARȚI 13 MARTIE. 


Prin demobilizarea armatei, prin contactul acum zilnic al 
unor funcţionari ce fac naveta, oficială între Iasi şi Bucuresti, po- 
pulatia Capitale a început să capete corespondență si ştiri. Zidul 
chinezesc dintr Moldova şi Muntenia pare să fi căpătat o spăr- 
tură. Consecința este nemäsuratä. Dacă în multe căminuri reintră 
bucuria, câte nu sunt în care intră doliul şi întristarea. Ceeace mi 
s'a întâmplat mie, ca după un an să aflu de moarte surorii mele, 
se repetă azi cu sute de familii. Abia acum pătrund ştirile de cine 
si când s'au prapädit. E o jale. Numai foiletind avizurile încadrate 
cu negru din ziarele cotidiane si {i se strânge inima de durere. Un 
tată anunța azi că fiica sa, licenţiată în litere, fiul său, sublocote- 
mentul si un altul, elev în clasa 8-a de liceu, toţi trei au murit în 
Moldova de un an de zile, unul pe front, ceilalţi de exantematic. 

Imi reamintess versurile. lui Cojbuc ce mi se päraeu pe vre- 
muri numui produsul poetic al unei imaginatii bolnave: Tre? 
doamiie ! şi toți tre! 

Nu e om, : u e tasă, bordéi sau palat care să nu aștepte astăzi 
ştirea, „lua cdfe î-a murit 9“. 

E ingrozitor. 

Mai aflăm din Moldova că în diferendul cu guvernul maxi- 
malisf, aceștia din urmă au ridicat dela Odesa vreo 40—60 ostatici 
printre români: r: fugiaţi acolo, şi i-a dus la Sebastopol. Guvernul 
Avercscu tratase hbererea lor însă nu a reuşit. Printre ei sar afla: 
generalul Vivescu, comandorul Pantazi, general Drăgotescu, sena- 
tori Nestor Gineu, Bucur Spirescu, Boicescu, C. Cocias, Procopiu 
Valera, Zamfie Filoti, deputatul Stănculeanu, Stefan Belu prefectul 
de Teleorman. ziar.ştii Raul Crăciun si Emil Nicolau, vreo 15 ofi- 
teri şi aviatori si mai mulţi comisari de politie. 

Se mai spune că Nestor Cincu si Emil Nicolau ar fi fost şi 
crunt bătuţi de bolşevici. Alţii ca Ionel Grädisteanu şi Nicu. Ghika- 
Comiinesti au reuşit să fugă de sub santinele şi au revenit în Iaşi 
după cc Odesu a fost ocupată de germani. 

Condnita oscilutosre a ministrului nostru de externe, delegatul 
nostru în comisia păcii, face pe oficiosul nemtesc să anunţe azi că 


www.dacoromanica.ro 


366 IMPRESIUKI ŞI PĂRERI PERSONALE 


tratativele de pace sunt duse din partea României direct de d. 
Marghilonan. 

Intre conditiunile păcii ni se impune si amnistia trădătorilor 
şi ticăloşilor ce ne-au vândut dușmanului în timpul luptelor. Cine- 
va îmi spunea că C. C. Arion ar fi răspuns: 

— Bine, dar atunci să amnestieze şi ungurii pe transilvänenii 
ce n'au răspuns la mobilizare şi au trecut în regat. Ungurii au 
răspuns scandalizati de indrizneata pretenţie a noastră ; favoarea 
o eer numai pentru trădătorii din regat. 

De asemeri ni se impune darea, drepturilor cetăţeneşti evreilor. 

Până pe in ora 4 nu se ştia nimic de stadiul tratativelor, însă 
la ora 40 ediţie specială a Gazetei Bucureştilor publică următorul 
comunical oficial : 


„Bucureşti, 26 Martie 1918 


„ele mar importante dispoziții politice, teritoriale şi militare 
ale tractatulur de pace cu România, au fost parafate azi la orele 
4 dimineaţa. 

De asemeni a fost parafaté o voluminoasă aneză juridico-poli- 
tică, la tractat. şi au mai fost semnate principiile fundamentale ale 
une, cunvenfu privitoare la chestiunea petrolului. 

Celelalte chestiuni economice continuă a fi desbätute în cons- 
fätuirile comasiunilor. 

Conform unei înţelegeri cu delegaţii români, tractatul de pace 
în întregime va fi semnat şi publicat în acelaş timp, după termi 
narea lu . 


Sar järca neexplicabila publicarea acestui comunicat într'o 
ediție speciala, de carece nu este nici semnarea, nici nesemnarea 
păcii. Rostul însă 1 se cunoaşte. De câteva zile fie neintelegeri între 
Primul Ministru şi Ministrul său de externe, fie prezentarea a noui 
şi umilitoare condiţii, au făcut să. se nască zvonul de ruperea tra- 
tativelor. Acum eă s'a semnat protocolul, s'a grabit să-l anunţe ca 
să risipească atmosfera rau voitoare. 

In Occident bătălia continuă. Bapaume unde se pare că s'a dat 
© luptä indarjit? a fost ocupat de germani. Nu cunoaştem comu 
nicatele engleze dar am impresia că ei s'au retras pe o linie pre- 
cis& şi formidaLil întărită, pe care o vor apăra cu îndârjire. Lup- 
tele date până azi par a îi fost pentru ocuparea unor oraşe aban- 
donaie. ieşi cu mari sacrificii de materiale părăsite. Frontul nu sa 
spart, progresul nemților pare a fi mai însemnat între Somme si 
Oisse. Lupta e încinsă asupra localităţii Combles. Germanu au 
ocupat: Nesle, Neuville, Guischard şi Chauny. 

Parisul continuă a fi bombardat de tunul misterios, ce arunca 
obuze din 20 în 20 de minute. Nici un tecnician nu vrea să admita 
vaxisleta unu: tun cu aşa bătaie lungă, de aceia misterul continuă. 
Nemţu fac mare haz. Din punctul de vedere al eficacitätii, eu cred 
că e un bluf. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 367 


MERCURI 14 MARTIE 


Deşi sosise primăvara şi liliacul infrunzise, ne-am trezit azi cu 
viscol şi zăpadă. Dela + 20 grade ne-am scoborât de odată la —5. 
Tot e adevărată zicătoarea că „pe iarnă n'a mâncato lupu“. Să 
cperäm însă că e» ceva trecător. 

După ce guvernul ne-a dat eri asigurarea că pacea a fost para- 
fată, a zeintrat azi în tăcere. 

Cu ajuterul nemților ce au ocupat Odesa, guvernul român a 
obţinut dela maximalistii ucrainieni predarea ostaticilor români 
duşi la Sebastopol. Rămâne chestia pe ce cale vor fi aduşi în fara. 

Din lași transpiră ceva stiri politice, generalul Averescu demi- 
sionând din ostire sar fi proclamat şei al unui partid popular, zis 
al muncii, compus din elemente democratice neanarhiste. 

Liberalii îşi strâng rândurile în jurul dinastiei Brătianu. Con- 
servatorii, în ajunul plecării d-lui Take Ionescu în Apus, rămân 
in jurul d-lui Mişu Cantacuzino. 

In Apus lupta urmează; germani: încă n'au fost opriţi pe linia 
de înaintare a lor, recucerind tot terenul pierdut de ei în ofensiva 
franceză de pe Somme. Frontul pare a fi pe linia Ervilers-Achiet 
le grand-Brefvillers-Grevillers-Irles-Miromont-Courcelette-Poziéres- 
Biaches-Barleaux-Marchelepot-Etalon-Treniches - Bethaucourt- Bus- 
sy şi Nord de Noyon. Pâna unde se va retrage armata engleză nu se 
poate prevedea ; în Franţa panica trebue să fie mare; din nou se 
discută retragerea guvernul spre sud. Din ce serie presa germană 
nu putem pune bază, iar ziarele franceze nu ne parvin; in tot 
cazul nici presa berlineză nu cam crede în spargerea frontului, dar 
ce e dreptul cere publicului să aibă răbdare 4 zile. 

Bombardarea Parisului rămâne o enigmă. Pagubele cauzate 
sunt fără importanță, important e faptul, dacă în adevăr au inven- 
tat un tun, ce să bată la distanţă de 120 kilometri. Toată imagina- 
tia savanților e pusă la încercare. Presa germană îşi face o distrac- 
tie în a publica opiniunile fiecăruia. Toţi sunt unanimi a spune că 
un asemeni tun nu poate exista, Unii cred că Parisul e bombardat 
de un tun fără recul. ce bate dintr'un zepelin ce sboară la o mare 
înălțime. Alţii cred că obuzele ce cad in Paris sunt nişte torpile 
aruncate de zepelinuri. Presa italiană crede că au săpat un tunel 
în Franţa prin care au adus un tun cu bătaie lungă şi a cărui ţeavă 
au scos-o într'o localitate ascunsă din împrejurimile Parisului. In 
fine alţii cred că e o invenţie de obuze, cari ajunse la o anumită 
distanţă se descarcă dând drumul unui alt obuz, care şi el la rân- 
dul lui se descarcă, aruncând un alt obuz. Nemiii fac un haz ne- 
spus. 


JOI 15 MARTIE. 


Prin gresala ce s'a făcut de a se trimite trupele demobilizate 
din Moldova în teritoriul ocupat, guvernul a expus trupa şi ofi- 
terii la o adevărată capitulare. Spuneam zilele trecute că ei revin 


www.dacoromanica.ro 


368 IMPRESIUNI ŞI PARERI PERSONALE 


cu sentimentul că n'au fost bătuţi; nici învinşi ; ajunşi aci ei sunt 
dezarmati şi trimişi la vetre, se văd trataţi ca prizonieri la discre- 
tia inamiculu şi purtaţi din Meldeamt în Meldeamt, sub ame- 
nințarea de 6 luni închisoare si 3.000 mărci amendă, la neprezen- 
tare. Li se ia uniformele iar publicul n'are voie a-i simpatiza. E 
drept că s'au făcut şi greşeli, dar aceste greşeli trebuiau să fie pre- 
văzute şi de guvern si de autoritatea militară germană. Era oare 
admisibil ca să aduci în Capitală regimente românești venite de 
pe front, fără ca publicul să-i întâmpine în dorinţa de a-şi vedea 
copiii si frafii cu un moment înainte? Poţi impune inimei să 
tacă şi să nu se exalteze la vederea celui scump ? Ei bine tocmai 
asta nu s'a prevăzut. Neamţul turbează de mânie. In gara de Nord 
sau produs zilele din urmă scene regretabile. Pentru prima oară 
nemţii văd în Capitală oameni cari îi urăsc pe ei şi iubesc pe cei | 
ce şi-au facut datoria. Un asemenea sentiment încă nu consta- 
tase la noi; din raporturile avute până azi cu populaţia evreiască 
şi cu acea speţă de români, ce le lingeau picioarele de lasitate, n'au 
avut ocazia să cunoască sentimentele româneşti, ne terorizate de 
măsurile lor severe. Când anunțau rechizitii şi impunea lumei să 
vină să le aducă — toţi se supuneau cu un exces de supunere, Se 
vedeau asaliaţi uneori cu atâta, lume şi atâtea materiale, de nu 
puteau dovedi, şi îi trimiteau înapoi acasă, ca să vină altă dată. 
Când au cerut arama, ce nu li s’a adus? Obiecte de artă, cälimäri, 
scrumiere, clante de uşi si de ferestre. Nemţii râdeau si pe multi 
îi refuzau a le primi nimicurile aduse. Odată li s'a cerut sticlele 
- goale din menajuri, ei bine au venit şi cei ce aveau două sau trei 
sticle, unele chiar încă negolite, numai şi numai să nu-i atingă 
pedeapsa de 6 luni închisoare şi 3.000 marc amendă, care va ră- 
mâne legendară. Scara lor de pedepse se pare că nu cunoaşte nici 
5 luni, nici un an de închisoare, nici 2.900, nici 3.500 mărci amen- 
dă, ci numai 6 luni şi.3.000 mărci. 

Nemţii ne-au judecat tâmpiţi ; adevarul era ca populaţia era 
terorizată. Acum că această populaţie a auzit de pace, de amicitie 
în viitor, în naivitatea ei a luat lucrurile la serios ad literam, si sa 
crezut liberată şi i-a pierit teroarea. De ce n'ar fi crezut? Nu sunt 
în guvernul dela Iasi români din teritoriul ocupat? Ei nu circulă 
liberi prin fostul front ? Soldaţii şi ofiţerii nu revin la cäminurile 
lor? Multi din aceşti ostasi nu Sau crezut în țară liberă si au 
strigat .„Trăiască Romania ?* 

Si atunci, ce sacrilegiu pentru urechia unui Volckman! 

De un an şi jumătate de când ne cunosc, ei nu auzise asa 
ceva ; ce e dreptul nici cetăţeanul bucureştean nu mat auzise, cle 
aceia, din terorizatul de eri, azi e un renovat. Tricolnrul român 
pe care nu-l mai văzuse, îl rezareşte pe piepturile vitejilor de pe 
Siret şi Oituz ; e cu putinţă să nu tresară în sufletul tuturor acel 
ceva ce inobileazä omul, în deosebire de animal? Un sentiment 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOLULUI ROMANILE 369 
= 


de patriotism a cuprins mulţimea şi a strigat acel — Trăiască 
România ! 

In jurul dcestei mullimi insă forfotează o lume duşmană, care 
cu cască mihtară, care în haine civile; această . lume s'a simţit 
ultragiatä. De aci seria întreagă de măsuri stupide dezbrăcarea 
ofițerilor de uniforme, interzicerea a intra în localuri publice, 
oprirea publicului de a se apropia de gără, iar de eri, interzicerea 
trăsurilor de a trece pe Calea Victoriei. De ce ? Ca să nu mai treacă 
si ofiţerii români. 

Ce ridicoli ! 

D. Maighiloman ce trebuia să plece la Iasi, na mai plecat. 
Diversiunea ce se face cu ofensiva din Franţa se resimpte din zi 
in zi; Puterile Centrale nu mai sunt zorite. 

Rezultatul ofensivei din Apus pe noi ne nelinisteste. Ce au 
făcut nemţii de asta dată, Intelegerea considera că ei nu o puteau 
face ; frontul e drept că nu s'a spart, dar localitatea Albert a fost 
ocupată de armata germană. De câteva zile însă, fie oboseala tru- 
pelor ce atacă, fie rezistenţa reală a aliaţilor, se simpte o stagnare 
a ofensivei. Forte considerabile engleze au sosit pe front, o recu- 
noaste însuşi generalul Ludendorf în comunicatul de azi, iar re- 
zervele generalului Foch n'au fost încă aruncate în luptă, cum 
sperau strategii nemți Probabil că îrancezii se aşteaptă la d lovi- 
tură aiurea şi tin rezervele pentru acolo, dacă nu cumva or avea 
planul să atace ei când nemţii vor fi mai descoperiţi. Parisul a 
rămas abia la 80 kilometri de front. Panica ce ar fi acolo, nemţii 
o descriu cu mare exagerare. Au şi dreptul; exagerau ei si când 
nu erau la SO de kilometri, dar acum ? 


VINERI 16 MARTIE. 


Pacea nu face nici un pas înainte. desi probabil se lucrează. 
Nemţii au interes să ne ferece de asa fel ca nici un deget să nu 
ne rămână liber, de aci mulţimea chestiunilor de aranjat prin fel 
de fel de conventiuni. Agrarul anunţase Vinerea trecută că publi- 
cul nu trebue să se încânte de speranţa că germanii vor pleca, din 
România după pace; în numărul de azi, are aerul a publica pn 
comunicat olicios destinat linistirei spiritelor, mai ales a agricul- 
torilor, explicand că prin informaţia precedentă a vrut să infe- 
leagă, că după semnarea păcii, vor rămâne în România numai 
Statul major economic cu şelii agricoli de etape. Totuşi, aparențele 
sunt altele ; ei continuă a lucra, a ordona, a lua măsuri relative 
la fapte ce vor avea loc în Aprilie, în Mai şi chiar la toamnă, ca 
şi cum nici pacea nu vine, nici ei nu pleacă. 

Tot Agrarul instiinteaz& populaţia ca acei ce n'ar fi tocmai in 
regulă cu situaha militară -- cum am zice în alte vorbe, cei ce 
în Joc de a lupta pe Siret, au stat la braţ cu neamtul în teritoriul 
ocupat — să nu se sperie şi să fugă cumva, de oarece pentru ei va 
veni o amnestie, ce va fi cuprinsă în însuși tractatul de pace. Deşi 


24 


www.dacoromanica.ro 


370 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


ne aşteptăm cu inamicul victorios să. ne impue amnestia, ca să 
scape pe ticăloşii lor complici, sperăm încă, că cel puţin societa- 
tea românească va găsi în ea destulă solidaritate ca să-i putem 
pedepsi, cu toată amnestia inamicului. De nu va fi aşa, să fie spre 
ruşinea neamulu nostru în vecii vecilor. 

In Apus, ofensiva germană a fost oprită la Albert. Sa fie nu- 
mai o etapă provizorie ? 

Orașele Amiens si Compiègne sunt în mare pericol. După cât 
citesc şi eu în criticele militare, dacă în situația de azi cad aceste 
două localităţi, şi în special Amiens, e pierdut si Calais si Parisul. 
Mare carte se joacă ! 

Găderea Parisului ar îi o lovitură politică formidabilă, ce va 
avea consecinţe morale mari, nu va fi însă decisiva. Căderea ora- 
şului Amiens, deci ocuparea lui Calais, ar fi izolarea armatei en- 
gleze de cea franceză si ar putea aduce decisiva. Am de mult im- 
presia că neputinta aliaţilor în Apus este lipsa comandamentului 
unic, care le va fi fatală. Se risipesc forte formidabile militare, fi- 
nanciare şi economice din cauza lipsei unei depline înțelegeri în- 
tre aliaţi şi din causa lipsei un comandament unic. Ştiţi ce se dis- 
cută azi în Franţa în faţa tăvălugului lui Hindemburg? O văd din 
câteva, ziare neutre ce am căpătat: 

Să se sacrifice armata franceză pentru Anglia, sau să se sacri- 
fice Anglia pentru Alsacia şi Lorena? 

Mă aştept că italienii solicitati să facă sacrificii de oameni şi 
să trimită trupe spre Calais,-să răspundă că nu înţeleg să se lip- 
sească nici de trupele franceze ce se mai găsesc pe Piave. 

Si cu toate acestea, coada toţi o tin ca capra, Italia încă vrea, 
Triestul, Franţa încă vrea Alsacia şi Lorena, Anglia încă vrea, he- 
ghemonia mărilor. In aşteptare nemţii le dau lovituri mortale. 

Dacă n'aşi vedea, interesul şi salvarea României numai în suc- 
cesul lor, spun drept că am momente în care mi-aşi zice să-i 
bată până le-o veni mintea la loc. 


SÂMBATA 17 MARTIE 


Delegația Puterilor Centrale a parasit Bucureştii. Von Kühl- 
man şi Contele Czernin s'au dus acasă să petreacă Paştile. Au şi 
pentruce. Ce le pasă? In Apus le merge bine, la noi au obţinut tot 
ce le-a trebuit, nu mai au de ce să se grăbească. Turcii şi bulgarii 
au plecat şi ei. Se anunţă că vor reveni peste două săptămâni pen- 
tru semnarea traciatului. Ce o mai fi si asta? 

Până azi ni se dădea un zor neexplicabil, câte odată armisti- 
tiul se prelungea numai cu 36 ore, numai ca să ne silească să sem- 
năm ceva; acum pleacă pe două săptămâni deşi pacea nu s'a sem- 
nat. Se zice însă că vor lucra comisiunile. 

Mulţi din amicii d-lui Marghiloman, ce se găseau in Moldova 
şi-au făcut apariţia în Capitală; lumea îi priveşte ca pasări rare. 
Şi din Bucureşti unii favoriţi se pot duce în Moldova. S'a inven- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUI, RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 371 


tat un truc, li se dau insarciniri guvernamentale, in special diplo- 
matice, ca să poată trece şi reveni. Victor Miclescu imi spunea azi 
cu un aer aşa de degajat: 

— Pot dragă să mă duc la Botoşani când voi vrea! 

Fericiţi muritori a mai lăsat D-zeu pe pământ, în unii oameni. 

Intâlnind azi pe Andrei Corteanu noul Secretar General al Mi- 
nisterului de finanţe, mi-a spus că pleacă mâine seară la laşi. Cum 
el este bun prieten cu fratele meu Mircea, i-am încredinţat o lungă 
corespondenţă ce de astă dată sper că va ajunge la destinaţie şi sper 
că prin el să am şi eu veşti dela familia mea. 

Din cercuri oficiale aflu că armata română a ocupat în între- 
gime Basarabia, ce e hotărît că ni se va ceda cu garanţia Puterilor 
Centrale. E singura licărire de lumină, în bezna in care ne-a a- 
runcat umilirea. Mi s'a spus că guvernul caută un Guvernator să-l 
trimită acolo; mai mult chiar, că el va fi d. C. Stere. După umila 
mea părere guvernul conservator al d-lui Marghiloman ar face o 
neertatä greşală. Stere a fost şi va fi un revoltat. Basarabia o do- 
bândim dupa o revoluţie internă, deci atât ar mai trebui ca un 
guvern conservator sa pue în capul ei un revolutignar, ca să-şi 
aibă garantată liniştea în Moldova şi chiar aci. Eu aşi pune în a- 
cest post pe unul din generali esiti cu prestigiu din actualul război, 
pe Generalul Presan sau pe Generalul Grigorescu. Cum însă gu- 
vernele au monopolul greşelilor se poate ca d. Marghiloman să pue 
pe d. C. Stere. 

In Apus e grav. La Nord de Somme ofensiva pare opritä, însa 
la Sud, pe Ancre armata Kronprinţului atacând a ocupat Montdi- 
dier. Distanţa în acest punct, dela vechiul front este de 60 kilometri. 
E extraordinar. Ani de zile, în lupte de poziţii şi transee, toţi cri- 
ticii militari au scris că cu formidabilele întăriri, cu formidabilele 
munifiuni şi cu formidabilul material de oameni, nu se poate ina- 
inta decât metru cu metru, poziţie cu poziţie, tranşee cu tranşee. 
Acest, lucr îl dovedise ofensivele franco-engleze; nemţii fac azi do- 
vada contrară. Graţie a ce? Să fie din partea lor forţe aşa de supe- 
rioare ca număr şi material? Să fie dincoace incapactate? Noi nu ne 
putem da seama; nu ştiu cum explică Intelegerea faptul, nemţii 
însă în presa lor vorbesc de o panică ce ar fi la aliaţi, pe care noi 
n'o putem crede. Un lucru pare sigur, că generalul Foch are o ar- 
mata formidabilă în rezervă, pe care încă n'a uzat-o. In ea e încă 
speranța lumii întregi. Şi apoi, nu se vorbeşte nimic de armata 
americană, despre care s'a scris că soseşte mereu şi totuşi nu se 
aude de ea nicăeri. Probabil că e tot rezervă şi ea. 

In panica aliaţilor, Statele Unite ale Americei cere de urgenţă 
Comandament unic. In Anglia curentul e contra. Vor regreta. 


DUMINICĂ 18 MARTIE. 


E Paştele nemţesc; mai potrivit ar fi Crăciunul, faţă de zăpada 
ce cade afară. Viscolul a încetat, dar termometru se menţine jos de 


www.dacoromanica.ro 


372 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


tot. Orice activitate publică a încetat pentru două zile! nici ziarele 
nu vor apare în această suspendare de sărbatoare. Ce câmp liber 
minciunilor şi conjecturilori 

D. Marghiloman pleacă astă seară la Iaşi; pe cât s'a putut afla, 
toate condifiile esenţiale ale Păcii au fost semnate. Ni se dă in 
schimbul Dobrogiei, Basarabia şi păstrăm gurile Dunării; Cons- 
tanta, şi linia ferată Cernavoda remân internationale şi deschise 
liber comerţului României. 

Turcii n'au căzut încă de acord cu bulgarii. Turcii cer ca bul- 
garii sau să renunțe la Dobrogia sau să le cedeze lor înapoi malul 
Mării Egee pierdut la 1913. Conferinţa, cum spun, a fost suspen- 
dată fără să fi intervenit o înţelegere între aceşti doi aliaţi. In pri- 
vinta rectificări graniţe! în Carpaţi, vechile pretenţii par a fi în a- 
devăr mult reduse. Totuşi pierdem şi Ceahlăul şi Caraimanul. 

In chestia granelor cedăm Puterilor Centrale, până la sfârşitul 
războiului mondial, recoltele noastre, minus cota necesară trebuin- 
telor interne si pe care o vor fixa tot ei. Petrolul de asemenea. 

De alttel şi aceste date le primim încă tot ca, conjecturi. 

Din Moldova au început să sosească şi particulari — de sigur 
din cei favorizați. Mackensen acordă de aci permisele de reintrare 
în teritoriul ocupat. 

Atentiunea tuturor se menţine asupra luptelor din Apus. Pla- 
nul german pare a se desemna aşa: 

Atacul Parisului o demonstratiune, atacul spre Amiens formi- 
dabil, spre a taia englezilor nodul de cale ferată şi să scoboare apoi 
valea râului Somme până in mare. Distanţa e mică si consecin\r 
imensă; ar fi izolarea aliaţilor, ar fi tăerea legăturii dintre armata 
engleză si cea franceză. ar fi stăpânirea Canalului Mânecei, ar îi 
decisiva. Parisul va fi pe urmă atacat din trei părți. Infelegerea isi 
dă seama de ce carte joacă şi contra atacă desperată. Comunicatele 
germane nu mai vorbesc de alte succese decât de contra atacuri 
franco-engleze eşuate. 

Franţa ţipă desperatä — Comandament unic! 

Glasul acesta ce răsuna de aproape 4 ani va fi de asta dată, 
auzit de cine trebue? 


O SCENĂ HAZLIE 
LUNI 19 MARTIE. 


Oraşul este foarte animat în a doua zi a Pastelui. Neamţul și 
aci a avut noroc, din \iscol si zăpadă are un admirabil soare de 
primăvară, iar frigul a scăzut simţitor. 

Chestia, predării uniformelor pare a fi rezolvată în favoarea 
demobilizatilor, altfel n'aveau cu ce se îmbrăca. 

Se confirmă că guvernul Marghiloman n'a putut obţine evacu- 
area ţării de nemți până la ratificarea păcii. Ratificarea trebueste 
dată, de un parlament; noul parlament ce-ar trebui să se aleagă ar 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂKIEI 313 


lungi procedura 3 luni de zale, deci încă trei luni cel putin ne va 
mai guverna Mackensen. Se zice că d. Marghiloman a propus d-lu: 
Ionel Brătianu, ca ratificarea să 1-0 voteze parlamentul liberal; nu- 
mai în caz de refuz, el va fi dizolvat pentru a se face noi alegeri, 
dacă se pot numai alegeri ceeace se va face în teritoriul ocupat. Cu 
toate acestea vom trebui să suferim şi astfel de alegeri, dacă pacea 
separata ce e pe cale a se semna, nu va putea intra în vigoare, de- 
cât dela ratificarea unui parlament. 

In Basarabia, guvernul în înțelegere cu autorităţile locale, au 
«decretat tricolorul nostru Naţional ca drapel oficial. Forma după 
care se va alipi Basarabia, va, fi „Unirea“. Imediat după proclama- 
rea unirei, doi basarabeni vor intra în Ministerul dela Iasi. 

Am râs cu haz astăzi în tramvai de glumele unor demobilizati. 

Pe platiorma de îndărăt a unui vagon de tramvai electric, un 
soldat român dintre cei demobilizati, stătea aşezat pe nişte desagi 
şi îşi invartea o ţigară, trăgând cu ochiul Ja un soldat buigar ce se 
găsea si el pe platformă. Ambii se privesc cu curiozitate, iar bul- 
garul cată să intre în vorbă cu românul, de oarece ştie bine ro- 
mâneste. 

— De unde vii tu bre? 

Din Moldova, răspunde tantos românul. 

— Faci tu bre de mult campania? 

— Dela mobilizare, răspunde scurt românul. 

— Dela început? Atunci ai fost tu la Turtucaia bre? 

— Fost! Sigur că am fost. 

— Si ai scăpat bre? întrebă mirat bulgarul. 

— Nu mă vezi aici? Sigur că am scăpat. 

Publicul începe a râde; românul se simpte încurajat si man 
dru şi îndrăzneşte și el o întrebare bulgarului. 

— Dar tu ai fost mă la Mărăşeşti în Iulie trecut? 

Aha. dădu bulgarul afirmativ din cap; am fost bre. 

— Mint mă leat, minţi. 

Publicul iar râde, de astă dată mai intrigat de siguranța ro- 
mânului că bulgarul minte. 

Minti, reluă soldatut nostru, dacă ai fi fost tu acolo, nu mai 
stăteai acum de vorbă cu mine aici, te prăpădeai mă, te prăpădeai 
cum s'o prăpădit toţi ai tăi. 

Am făcut un haz nespus. Inteligentă răcană! 


MARȚI 20 MARTIE. 


La ordinea zilei numai ofensiva din Franţa; ori ce altă preo- 
cupare a dispărut; deşi pacea noastra ne interesează în prim rând 
nimeni nu mai vorbeşte de ea, toți vor să ştie dacă neamful bate 
sau nu bate in Apus. Am stat 2 zile fără comunicate si fără ziare; 
când au anărut azi au fost literalmente smulse din mâna vân- 
zătorilor. | 

Nici o nouë inaintare germanä. Ambele comunicate se reduc 


www.dacoromanica.ro 


374 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSUNALE 


la „nimic nov". In schimb, contra-atacuri franco-engleze pe {ol 
frontul — fără rezultat — spune Ludendorf, cu mare rezultat gân- 
dim noi, căci, e dovada că neamtul a fost oprit. 

Un critic militar german are cumintenia să avizeze poporul 
german ca să nu-şi facă mari iluzii de oarece pe acest front nu pot 
vedea catastrofe cum s'au deprins să vadă în răsărit sau pe Isonzo, 
de oarece aci nu luptă nici cu ruşii, nici cu 1talienii, ci cu ce mai 
iscusifi războinici. i 

O încercare de a continua ofensiva la Arras a dat un fiasco 
complect. | 

Presa de pretutindeni ne dà o veste uimitoare: generalul Foch 
a fost admis ca generalism al aliatilor şi proclamat comandant unic 
al întregului front. 

Şi când om vedea cu ochii să nu credem, aşa de cuminte e un 
asemenea act. 

Presa oficioasă anunţă o vizită politică a d-lui Marghiloman, 
Ja Chişinău. 


MERCURI 21 MARTIE. 


O înverşunată campanie in contra guvernului Marghiloman, 
pare să fi început la laşi generalul Averescu. De altfel am impre- 
sia că este provocat. 'Toată vina păcii dezastruoase ce suntem pe 
cale de asemna, este pe nerlrept pusă de toată lumea inclu- 
siv guvernul, în sarcina generalului Averescu care a acceptat 
armistițiul. Liberalii au luat o atitudine fäfisä pe această temă, de 
altfel aşa s'a născut guvernul Marghiloman. 

Dacă Generalul Averescu are vre-o vină e prematur sa jude- 
căm; iaraşi e prematur să, judecăm răspunderea celor ce lau îm- 
pins sa semneze acele preliminări. E prematur să judecăm Pacea, 
când nu cunoaştem in de ajuns gravitatea intensitatii ei jn rău, şi 
iarăşi e prematur a judeca azi dacă capitularea ar fi avut sau nu 
consecinţe mai grele pentru noi. Toate acestea le vom judeca a- 
tunci când se va lichida aventura nemților în Occident. Vor esi in- 
vingători, actul lui Averescu şi Marghiloman va fi o bine-facere şi 
le va fi de laudă din neam în neam; vor esi nemţii sdrobiti şi tri- 
umfători foşti nostri aliaţi, gesturile politice şi ale generalului A- 
verescu si ale lui Marghiloman vor apare ca o monstruozitate, iar 
ei desfiinţaţi ca oameni politici. 

Ofensiva germană pare radical oprtă. E a patra zi de când a- 
nunţă situaţia neschimbată şi contra atacurile respinse. 

In Bucuresti continuă rechizitiile, mai ales a metalurilor. Au 
început să ne ridice şi lămpile de broz și obiectele de artă — de 
unde până acum luau numai bronzurile şi arama din menaj. 

O Ordonanţă, scoate din comerţul liber brânza şi laptele de oae. 
Nădejdea populaţiei în brânză cu venirea primăverii, se spulberă 
de odată. Brânza e destinată armatelor inamice; iar ca batjocură 
Ordonanţa inchee: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 375 


„De hrana populaţiei se va îngriji guvernul român“. 

Bietul guvern! 

Cu aşa pace, avea dreptate gazetarul neamt ce spunea zilele 
trecute: „raporturile amicale dintre nui se vor relua fără scrâşniri 
din dinți“. 


CONTELE CZERNIN VORBEȘTE LA VIENA 
DESPRE PACE 


JOI 22 MARTIE 


Nici azi Ludendorf nu mai vorbeşte în comunicatul Jui de suc- 
cese în Franţa; vorbeşte însă de trecut, de pradă. de prizonieri fă- 
cuţi, de pierderile suferite de aliaţi, de depozitele alimentare enor- 
me ce le-au căzut în mână. Câteva zile in urmă zeci de telegrame, 
aranjate de agenţiile lor, descriau mizeria din Franţa şi Anglia pro- 
dusă de efectele războiului submarin şi rezultatul era o grozăvie. 
De toată această campanie au uitat azi, când lacome de foame, tru- 
pele germane au pus mâna pe imense provizii de alimente ale ina- 
micului. Citind descrierea delirului ce au cuprins trupele germane 
când au inceput să se regalize cu bunätätile peste cari au pus 
mâna, îi face impresia că lumea aceia uitase de mult ce e aceia a 
se alimenta. Şi nota, bine, pe când englezii — după ei — mureau 
de foame, Germania era singura tară din lume care abunda în 
toate, mai ales în hrană. 

Asi fi tare curios să ştiu, dacă lucrurile acestea scrise de presa 
germană sunt citite si de poporul german? Sau sunt scrise numa! 
pentru „gură cască“ de aiurea? 

Un eveniment de seamă reese dintr'un discurs ţinut de Contele 
Czernin la Viena, după reîntoarcerea lui dela Bucureşti. E mene: 
sant nu numai discursul dar şi cauza ce l’a provocat. 

Presa, germană scrie că Primarul Vienei Weisskirchner, îm- 
preună cu consiliul său comunal, imediat după sosirea Contelui, 
i sa. prezentat oficial ca să discute cu el „situația precară a popu- 
lafiei agravată în ultimele săptămâni“ şi că „Consiliul Comunal 
trebue să dea populafiunei un răspuns fără rezervă, de ce îl as- 
teaptă în chestia alimentării, în urma încheerii păcii cu România“ 
Tärisoara noastră a ajuns deci speranța unică a celor două mari 
împărăţii, cu peste 100 milioane de locuitori. 

Se spune că în Austria mizeria e aşa de mare, în cât demer- 
sul Primarului Vienei vine ca o confirmare oficială. Toţi speră in 
grâul ce le va sosi dela Iulie în colo, iar până atunci mai au încă 
3 luni de zile, iar Primarul Vienei ne spune de înrăutățirea ulti- 
mei săptămâni. 

La asemeni plângeri ce asigurări le dă Contele Czernin? 

El le comunică grozăvia că chiar dacă sar încheia o Pace ge- 
nerală, încă alimentele din omenire fiind epuizate, Austria si Ger- 
mania nu pot spera la mai mult de ce.au azi. Că va veni fericirea 


www.dacoromanica.ro 


376 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


după urma păcii ru Ucraina pentru Puterile Centrale, dar nu a- 
cum, ci mai târziu, de oarece acum ce se găseşte acolo mănâncă 
ruşii şi trupele de ocupaţie. Că, desi ar mai rămâne un mare sur- 
plus, circa 4 milion de tone, destinat Puterilor Centrale, totuşi de o 
cam dată nu poate îi transportat, dovadă că n'au putut aduce din 
* Ucraina până acum decat 30 de vagoane — citiţi 300 tone din 1 mi- 
lion de tone — si că ar mai fi gata de pornit; vre-o 600 de vagoane. 

Contele ii mângâie cu constatarea că România le va da anual 
câte 400.000 tone de cereale, legume şi nutreţ fiecăruia din ei sepa- 
rat, Austriei şi Germaniei, şi că din recpltă anului trecut au ridi- 
cat din România 70.000 tone de porumb. Că prin pacea ce se va 
încheia, România se obligă să le mai dea, 300.000 oi si 100.000 porci, 
ceeace pentru un popor de 55 nulioane de suflete ce mor de foame, 
va fi, după propriele cuveinte ale Ministrului lor de externe „o 
slabă îmbunătățire a aprovizionării“. 

Sperantele ce le dă Contele Czernin sunt deci slabe: nule pen- 
tru cele 3 luni de aşteptare până la noua recoltă. Dar în viitor? 
Până azi, recolta unui an deşi era insuficientă, încă se complecta 
cu resturile de rezervă sau cu prăzile anuale ce făceau în România, 
Rusia, Italia. Aceste plusuri neprevăzute, acum Sau terminat. A- 
cum au recolta fără rezerve, deci nu va ajunge consumaliei unui 
an celor 4 aliaţi. Exemplul ni-l dă ultimul an când recolta abun- 
dentă a lăsat, un gol lipsă de 3 luni din 12. Ce va fi la anul ce 
vine? Si ce prevederi? Suntem după stil nou în Aprilie şi n’a ma 
plouat din toamnă, iar în iarnă n'a căzut un pic de zăpadă, din 
care cauză grâul a stat în pământ nerăsărit toată iarna, iar acum 
e ne infratit; agricultorii zic că dacă nu plouă săptămâna aceasta 
recolta e pierdută. 

Iată deci problema Puterilor Centrale: războiul trebue terminat 
înainte de încheerea anului, de aci ofensiva decisivă din Apus. Va 
rezista Inţelegerea încă un an? 

Contele Czernin afirmă că cu puţin înainte de reluarea ulti- 
mei ofensive a fost un moment pe punctul de a se ajunge la Pacea 
Generală, dar Intelegerea n'a mai vrut. El pretinde că Intelegerea 
s'a sprijinit în refuzul său pe frământările intestine ale Austro- 
Ungariei şi pe credinţa că poporul din acest imperiu nu mai poate 
rezista, războiului. 

Contele Czernin mai divulgă, un secret ce de sigur v'a provoca 
un mare răsunet: că Clémenceau în numele Franţei 1-a propus a 
cum o lună Pacea, întrebându-l cari ar fi condiţiile Puterilor Cen- 
trale? 

Czernin ar fi răspuns în numele aliaţilor săi: 

— „Nu ne desparte decăt Alsacia-Lorena pe care n'o putem 
ceda“. 

Primul Ministru francez n'a mai insistat ; atunci sa produs o- 
fensiva cu deviza: 

„Vom impune pacea cu pumnul şi cu sabia lui Hindenburg". 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 377 


O caracteristică a discursului Contelui Czernin este hipocrizia. 
Nu ne slăbeşte din: 


— „Vrem o pace fără anexiuni şi fără despăgubiri, după cum 
n'am cerul nimic Rusiei“. 


N'a cerut Austro-Ungaria nimic Rusiei! Dar Germania? 


— , Cea făcut Germania nu sunt anexiuni, Germania a fost 
solicitată de populaţia rusească să o ia sub protecjiunea ei şi să o 
apere contra anarhiei“. 


Ce sofisti! 
Dar România? 
Şi fără jenă, Contele are răspunsul gata: 


— Eu personal, mi-am dat toate silințele ca la rectificarea fron- 
tierelor să nu se ia României nimic ce or putea lăsa în sufletul ro- 
mânesc un ghimpe durabil. Politica mea urmăreşte reluarea unor 
relaţii de vecinătate amicală pentru viitor“. 


Atunci cine ne-a luat Carpaţii, dacă el s'a silit să nu lase un 
ghimpe în inima românilor? Cine a dat bulgarilor Dobrogia? 

N'au anexat nimic din România? 

Iată din cuvântarea Contelui in ce ar consta aşa zisa rectifi- 
care a graniţei: 

La Severin graniţa se apropie de partea de Nord a oraşului 
pentru a asigura stăpânirea ungurilor asupra Porţilor de Fier. 
Ne-au luat pe 30 de ani santierul naval din Turnu Severin precum 
şi insulele de pe Dunărea, Ostrovu Mare, Corbu şi Smeanu. La Târ- 
fu-Jiu ni se ia defileul inclusiv Lainici. Tot aşa rectificări se ţin 
în lungul Carpaţilor. la Predeal ne ia până în Buşteni, în Buzău 
asemenea, în Bacău se ia munţii si văile până în Tazlău, în Neamţ 
până în Bistriţa, iar județul Suceava se ia pe jumătate. 

Pretutideni ni se ia din ţară o fäsie ce atinge o adâncime de 
15—48 kilometri. Pierdem toate pădurile de brazi. Ne ia parte din 
Judeţul Dorohoi ca să-şi asigure Cernăuţii. Dar cum şi nerusina- 
rea are o margine, Contele revine: 

— „Să zicem că acestea ar fi anexiuni, ei bine, pentru ce Ro- 
mânia n'a luat loc la masa verde dela Brest-Litowsk, unde in ade- 
văr s'a plămădit o păce fără anexiuni?“ 

Asa da. Las că de ne duceam la Brest-Litowsk päteam acelaş 
lucru şi Contele ar fi vorbit azi altfel, dar ori cum, asta îi îndri- 
tueşte azi de a afirma minciuna că ei nu luptă pentru anexiuni? 

Adevărul e altul, adversarul este sdrobit şi fără putinţă de a- 
părare, îl vor jupui şi de piele; adversarul e încă n picioare şi re: 
zistă, atunci pacea va fi fără jupuială. 

Condiţiunile păcii cu România, pe cari le deteste Con- 
tele Czernin la Viena ca si cum ar fi fost deja semnate, constituesc 
pentru noi desființarea independenței ţării. Excluzând chestiile e- 
conomice şi financiare ce ne-au impus, cuin şi jaful în aprovizib- 


www.dacoromanica.ro 


378 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


narea alimentară, el anunţă că Pacea va mai coprinde: protecţie, 
guvernului român asupra şcolilor unguresti din România; protec: 
tiunea religiunii catolice; drepturi de cetăţenie tuturor evreilor; in- 
terzicerea în România a ori cărei propagande naţionaliste şi despă- 
gubirea tuturor supuşilor Puterilor Centrale de déunele de război 
ce ar fi suferit. 

Toate acestea märturisite, si câte încă nu vor fi mărturisile, 
nu-i dă dreptul d-lui Conte Czernin să inchee cum a încheiat: 


— „Cu România s'a încheiat o pace care va constitu, punctul 
de plecare al unor relafiuni de bună vecinătate, în viitor“. 


Nu, domnule Conte, nu, de o mie de ori nu. Primim umilirea 
că n'avem încotro azi, dar nu primim batjocura d-voastră, 

Ne mai rămâne o speranţă, că omenirea să judece şi să vadă 
cum e pedepsit un popor care a îndrăznit să lupte pentru unitatea 
sa naţională. 

Infelegerea sa. avut acum o lună o consfätuire la Londra în care 
a semnat o declaraţie ce ne priveşte şi pe noi. Vorbind de maxima 
— pace fär& aneziuni — a Puterilor Centrale, conferinţa. declară: 


„La ce bun să te opresti la vorbele germane, când nici într'un 
moment al istoriei, acțiunea de cucerire a Germaniei, nica chiar în 
timpul năvălirei Sileziei şi împărțrei Poloniei n'a fost aşa de pe 
față distrugătoare a ori cărei independenfe şi aşa de neînduplecat 
duşman a ori cărui drept care face demnitatea omului şi a nafiu- 
nilor civilizate“. 

Jar mai departe adaugă: 

„O .reinoire a acestor torente de dominafiune cu orice pref, a 
cărei ravagii a făcul atâta dezastru printre popoarele  oricnlului 
cuprinde la rândul ei România. Toate aceste lucruri, sub eticheta 
unei păci de minciuni, care în cadrele vorbăriei pacifiste, [izează 
şi stabileşte realitățile războiului sub lepea supremă a une forte 
brutale fără limită. Acest fel de păci, noi nu le recunoaştem şi nu 
putem să le cunoaştem pentru că ne propunem cu ajutorul vitejiei 
şi a răbdării să sfârşim cu o politică de spoliafiune, ca să [acer loc 
unui regim de pace durabilă prin organizarea dreptului “. 

lată deci licărind in noi o speranţă că în secolul al XX-lea nu 
e posibil să se suprime independenţa unui popor aşa cum o face 
Pacea dela Bucureşti. 

Nu ne-a pierit încă din auz sgomotul făcut de chemarea de a 
veni la o pace din care vom esi prieteni ai Puterilor Centrale, şi 
vedem realitatea. Nerusinatii însă continuă; de astă dată e rândul 
Serbiei. De Serbia se vorbise în presa nemteascä că şi ea ar [i gata 
să închee o pace separată. Svonul se deziminte categoric de ca în 
măsură de a cunoaşte conduita acestei ţări. Contele Czernin în dis- 
cursul său îi aruncă si ei undita: 

„Noi nu vrem să distrugem şi să fărămițăm Serbia; din con- 
tra, voim să-i dăm putinţa de a se dezvolia. Nam putea decâi să 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 379 


salutăm alianţa economică mai strânsă, a Serbiei cu noi. Cel mai 
bun egoizm naţional, e acela de a te pune cu vecinul tău bdtut, în 
„relațiuni de aşa natură in cât să ţi-l faci amic pentru totdeauna. 
Egoizmul acesta îl am eu pentru Austro-Ungaria. 


Nu-i aşa că e cu haz? E chiar nobil domnul Conte; haide Ser- 
ble vino şi tu la pace separată, cine iti vrea mai mult binele de cât 
imperiul Hasburgic? Nu-ţi vom lua mult ca pret; vom da bulgari- 
lor numai o parte din vechiul tău teritoriu, nu pentru că am voi 
răul sârbilor, ci pentru ca să ne învecinăm şi noi cu Bulgaria; vom 
da bulgarilor Macedonia sârbească, nu pentru că nu vă iubim pe 
voi sârbii, dar așa ne-a fost înţelegerea cu aliatul nostru; ce va mai 
rămâne din avutia voastră economică o vom lua pentru noi, de oa- 
rece pentru moment ne trebueste. Nationalizm nu veţi mai face; 1ar 
ca garantie, procurorii nostri vor instrumenta la Belgrad, in colo, 
tot ce voiti veţi avea dela noi, ca să se ştie odată că voim să rama- 
nem buni vecini şi buni prieteni, 

E limbagiul ţinut României. Serbia să ia aminte. 

In fine Contele Czernin se mai ocupă şi de politica lor internă. 
Deşi ea nu ne interesează pe noi direct, totuşi retin o constatare ce 
o face în privinţa prelungirii războiului European: 

El pretinde că în Austro-Ungaria sunt 3 categorii de oameni 
cari contribue la prelungirea războiului în contra dorinţei sale şi 
în contra dorinţei Impăratulu: şi Pege Carol. 

Si cine sunt âceste trei categorii de destructori ai omenirei? 

Intâi sunt acei ce cer mereu pacea — defetiştii — cum sunt 
numiţi in Franţa. Acei ce cer mereu pacea sunt cei ce fac ca raz 
boiul să continue. 

Să-şi fi bătut oare joc Ministrul de externe de auditorii lui? 
Cum asta? 


— „Aceşti defetisti sunt demni de disprețul nostru; în Franța 
ei sunt tratați mai aspru“. 


Asa este, dar nimărui în Franţa nu i-a trecut prin minte că de- 
fetiştii de acolo sunt cauza că Franţa n'a încheiat încă pacea. 
Ei bine în Austro-Ungaria se crede asta; de ce? 


— „Dacă noi spunem şi scrim mereu că vrem pacea, atunci 
Franţa şi Anglia se va lăsa greu şi nu va voi să o inchee şi va'wprin- 
de curaj din dorința noastră de pace“. 


Să zicem pentru moment că Contele Czernin are dreplate, in 
acest caz, cel mai de despretuit austro-ungar este chiar d lui, căci 
cine mai mult ca el din lumea oficială a Puterilor Centrale a stri- 
gat omenirii: — Vrem pacea, cu ori ce preţ, imediată, ca să înce 
teze grozăvia războiului? 

Contele Czernin are însă o justificare, el când cerea asta ştia 
în sufletul lui că e un farsor şi că ce spune e numai pentru gură 
cască, 


www.dacoromanica.ro 


380 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSOXALE 


A doua categorie de vinovaţi că războiul nu se mai termină 
sunt în Austro-Ungaria cei ce cer anexiuni. 

Hotărit că şi-a bătut joc de auditoriul lui. Pare că văd pe cei 
ce-l ascultă zâmbind cu gândul: dar Germania? 

Iar oratorul prevede ce gândeşte acest auditoriu caci el însuși 
îşi răspunde: 

— „Ei da, îmi veţi zice: dar Germania? Ei bine, ce face Ger- 
mania nu se chiand anexiuni, ca binefaceri reclamate de acele po-' 
poare. Ar putea Germania să refuze sprijinul ei voluntar? De sigur 
că nu“. 

Tar eu de asi fi fost acolo aşi fi continuat să zâmbesc şi laşi îi 
întrebat: 

Dar Dobrogia? Dar Carpaţii? Dar Macedonia sârbească? Dar 
Moravia sârbească? 

Şi crede cineva că oratorul n'ar fi avut răspuns din care sa 
reiasă că toate acestea sunt fleacuri faţă de dragostea sufletească ce 
poartă imperiul Habsburgic României şi Serbiei? 

Şarlatanii! Cum îi mai încălzeşte lumina Soarelui! 

Aceşti anexionişti au speriat — spune Contele Czernin — lu- 
mea neutră şi pe cea duşmană, de aceia sunt incurajat la rezistepță 
și nu vrea nimeni pacea. 

Dar e nevoe ca omenirea sa se uite în gura anexionistilor 
austro-ungari ca să le măsoare idealul? Să uită lumea la pacea, dela 
Brest-Litowsk şi la cea dela Bucureşti şi le ajunge. 

In fine a treia categorie de vinovaţi ca nu se închee pacea ar 
fi oarecari oameni politici, grupări şi chiar nationalitati dn imp 
riu, cum ar fi Cehii ş Ungurii, cari în politica lor interna lucreaza 
de aşa fel, in cât duşmanul are credinţa ca imperiul se va disolva 
prin lupte intestine, înainte de a se sfârşi războiul. 

Pentru aceştia, pe cari îi considera ca pe cei mai periculoși 
Contele Czernin are a le face un inimos apel la concordie, ca su se 
salveze Patria. 

Aci e dreptul lui să fie în adevar neliniștit. 


VINERI 23 MARTIE. 


După cum altă data devenise la ordinea zilei, ca buna dinu-, 
neata: „intrăm ori nu intrăm", acum pe buzele tuturor, de dimi 
neata până seara este vorba: „se face ori nu se face“? 

Faptul că la Viena Contele Czernin a vorbit de Pace ca ae un 
fapt hotărit definitiv, ne intrighează şi mai mult tăcerea oficiali- 
taţii noastre, dacă a facuto sau nu. Cuci sa credem că nu m se 
spune, ca sa ni se menajeze o durere, asta este moft; cine se gân- 
deşte la aşa ceva ? Optimiştii speră ca cel puţin după ratificarea 
tractatului, România va fi evacuată şi ne vom regăsi la noi acasă. 
Asemeni iluziuni nu trebuesc încurajate, de aceia oficiosul ncra- 
țese Bucarester Tageblatt, da azi următorul comunicat : 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 381 


„După cum afldm din loc competent, autoritățile miluüare şi 
anume : atdét autorităţile centrale din Bucuresti cât şi autorității 
militare judeţene si de etapă, îşi vor continua activitatea ior în 
teritoriul român şi după semnarea tractatului de pace. Populaţia 
românească trebue să dea necondiționat ascultare, ca şi până acum, 
dispozițiunilor autorităților militare”, 

Deci cu toata pacea ramânem inamici. Nam vrut-o noi, au 
vrut-o ei. Consecințele le vor trage în primul rând ei. Lichelismul 
surtucarilor pare sa, nu fie si în sufletul ţăranului muncitor. Sa- 
tele s'au umplut de demobilizafi ce revin din Moldova, pentru că 
„Sa încheiat pacea”. Asa şlia demobilizatul, căci de aceia a părăsit 
tranşeele in care se gasea în siguranţă, de'aceia a lepădat arma 
şi munilfia, de aceia a dezbrăcat uniforma. Când a ajuns însă acasa 
la el în sat guseşte o etapa germana care îi comandă, îl înscrie; 
îl matriculeaza. ii da un număr şi e ţinut la control. Pâine şi mă- 
maliga nu-i da, iar grâul si porumbul lui i la ridicat; unterofi- 
terul îi da ordin sa iasă la muncă. In simplicitatea lui ţăranul nu 
va pricepe ca d-l Al. Marghiloman cum, dacă sa făcut pacea ne 
va guverna duşmanul de ieri ; de aceia absolut sincer si fara sen- 
timentul fricei, el a şi început să zbârnâie la sate; din mişcarea 
aceasta pare a se degaja idea ea nu vrea să mai iasă la inunca 
câmpului pentru parale. Nu vrea parale, vrea mămăligă ; vrea. mă- 
măliga porumbului lui, nu bon de porlie. Țăranul acesta e peri- 
culos ; el vine din Moldova cu promisiunea solemnă a Regelui că 
i se va da pamânt. iar în schimb de asta i se ja şi mămăiiga de 
la gura. 

Puterile Centrale cu diplomații ei, au putut înşela câţiva sur- 
tucari, nu au reuşit sa înşele poporul. Spun că au conlai pentru 
viitor pe prietenie şi au creat de o camdata noi duşmani, mult mai 
răi, mult mai periculoşi de cât pe cei ce i-a avut la Mărăşeşti in 
transeele din faţa lor, de oare ce neamtul nu sita dat seama ca pen- 
tru ţăranul român prost şi simplu, viata lui e pretuitä mai putin 
de cât mămăliga copiilor lui. 

Ca o prima consecinţa a păcii, românii în buna lor credinţă 
au liberat pe mizonierii germani în ziua de 29 si 30 Mate s.n. 
Vor libera şi ei pe prizonierii nostri din Germania? 

In Apus nimic nou. Nemţii ce ne vorbeau de prima fază a ha- 
taliei, incep acum să o lase mai domol şi zic: „Chiar dacă ve-am 
alege numai cu atăt...” : ei asta nu, căci nam uitat ameninţarea 
Kaizerului în momentul ce sa decis la această nouă măcelărire, 
ca o face ca sa sfârşeasca războiul ; de alt-mintreli în ranitele sol- 
datilor nemți căzuţi în bătălie. s'a gasit ordinul de zi al Impäratu- 
lui prin care le cerea sacrificul suprem si decisiv, care va sfârşi 
războiul. 

Cine a uitat Comunicatul lui Ludendorf în prima zi a ofensi- 
vei, in care se spunea sententios, ca pacea pe care n'au vruto dus- 
manii sa o închee de bună voe, o vor încheia ei de astă-dală cu 


www.dacoromanica.ro 


382 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


sabia. E admisibil că azi acești oameni să se mulţumească cu o în- 
covăere a frontului inamic ? 

In Orient, după pacea de la Brest-Litowsk Germania a ocupat 
Finlanda. Era singura ţară cu care se încheiase pace şi nu v ocu- 
pase milităreşte ; asta nu ia împiedeeat să o cucerească după pace. 
De ce nu? Cine le bănueşte buna lor credinţă ? Ei nu fac (le cat 
ceia ce le dictează interesele popoarelor ! 


SÂMBĂTĂ 24 MARTIE. 


Deschizând azi Lumina, am dat peste un titlu mare: „Acum 
să ne lase in pacel“ 

In sfarsit ini-am zis in mine, iatu 1 şi pe domnul Stere dat pe 
brazdă, căci nu-mi închipuiara ea în împrejurările prin cari tre- 
cem, când cineva ar zice: acum să ne lase în pace, ar putea fi 
vorba de alt-ceva, decât că ar putea să ne lase in pace cei ce ne-au 
jefuit» ne-au sărăcit şi ne-au umilit nemţii. lată de ce mă bucu- 
ram că şi d-l Stere s'a convins.. Bucuria mi-a fost însă de scurtă 
durată, că nu m'am mulţumit să citesc titlul, am citit şi articolul. 
Ei bine, m'an înşelat, căci cel ce după d-l Stere ar face bine arum 
să ne lase in pace, nu e Mackenzen ci lonel Brătianu. 

Fără comentar. 

Primesc az o scrisoare de la fratele meu prin care mă anunţă 
că nici o scrisoare n'au primit de la mine, de cât acea carte poştală 
trimisă prin poştă, când prin excepţie administraţia ne-a anunţat 
că putem scrie în Moldova. Toată nădejdia îmi stă că vor ajunge 
acum cele frimise prin Corteanu si CG. G. Arion. Din scrisoarea câ 
primesc văd alţi morţi in familie, in schimb însă aflu că fratii 
mei militari, sunt în viaţă. 

Nemţii nu iai vorbesc nimic de ofensiva lor din Frana. 


DUMINICĂ 25 MARTIE, 


O primă consecinţă bună a păcii şi a terminării razboiului 
nostru e reîntoarcerea in patrie a prizonierilor de război. Au susit 
deja mulţi din Germania şi Ungaria, sosesc acum transporturi din 
Bulgaria. Ne revin cei căzuţi la Turtucaia. La Giurgiu populația 
a primit pe ofiţerii prizonieri cu buchete şi cu flori. lar au să pro- 
testeze nemţii. 

O nouă Ordonanţă s'a dat în chestia uniformelor pe care © 
credeam deja rezolvată. Uniformele ofiţerilor şi soldaţilor se vor 
preda komandaturei germane, care le va restitui la timp, după re- 
gistre, guvernului român. Numai acei ce vor dovedi că nau alte 
haine civile, vor face cerere şi vor îi autorizaţi a le purta după ce 
se va ridica de pe ele ori ce insigna militară. O adevărată degra- 
dare. 

D-na general Grigorescu a venit azi să mă vază. A fost o adevă- 
rată recreatiune pentru mine. Ea are ştiri din Moldova prin unul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 383 


din copii ei care având o delegaţie pe lângă cei din Conferinţa 
păcii, a fost îngăduit să vină de la Buftea la Bucureşti vre-o 3 ore. 
Prin el aflăm că biata noastră sora Elena a murit în laşi nu in 
“Tecuci unde o credeam noi la început; acolo a şi fost inmor 
mântată. 

In ce priveşte pe generalul, mi-a adus un teanc de gazete din 
laşi prin care este sărbătorit ca învingătorul de la Mărăşeşti. Ar- 
mata şi poporul ii e recunoscătoare şi îl slăveşte. Toţi suverami 
aliaţi i-au trimis înalte decorațiuni de distinctiune. Impäratul Ja- 
poniei i-a trimis o sabie de onoare. Toate astea m'au bucurat ca şi 
cum ar fi fost vorba de un frate. Nam multi prieteni, dar iată 
unul cât zece mii. 

In Occident nimic nou. 


LUNI 26 MARTIE 


Nu se mai vorbeşte de pace cum nu se mai vorbeşie de räz- 
boiul nostru. O fi şi o tactică din partea guvernului ; mai intâi au 
anunţat condițiuni grozave de pace; mai târziu Primul ministru 
a anunţat că a obţinut concesiuni. Treptat, treptat, cererile accep- 
tate de România au început a fi date pe fatä una câte una, cu Jin- 
gurifa, mai întâi de presa germană concomitent cu publicarea de 
comentarii deslinate a face poporul sa priceapă că inamicul ne 
iubeşte şi ne vrea prietenia. Cu vremea şi presa, noastră a început 
a da câte ceva din condiţiile dezastroase ce ni se impun. Lumea s'a 
speriat, şi s'a, îngrozit, o zi, doua, pe urmă sa deprins şi cu ideia 
că va rămâne rob ocupatiunii némtesti. Numai guvernul nu se de- 
cide să aibă curajul si să declare că Pacea e semnată şi totul e 
definitiv hotărît. Totuşi va trebui odată să o facă. Cum publicul 
nu mai aşteaptă nici un avantaj de la semnarea păcii, mei nu mai 
e curios să o afle, de aceia nici nu se mai vorbeşte de ea. 

Dacă nu sar fi publicat azi o informatie în gazetă că Kühl- 
man şi Czernin au plecat spre București ca să pună semnatura lor 
pe tractatul de pace, nimeni.nu şi-ar fi amintit că suntem în aju- 
nul unui asa mare eveniment. 

D-l Marghiloman a plecat in Basarabia, după ce mai întâi, 
a avut la Iasi consfătuin cu delegaţi basarabeni. Primul ministru 
al Basarabiei dr. Ciuhureanu este şi el in Iasi. In vederea acelo- 
raşi consfătuiri s'a dus la laşi şi d. C. Stere. 

Tot din Iasi se anunţă că generalul Averescu, retras din o$ 
tire s'a pus în fruntea unui nou partid democrat. Liberalii cari văd 
în democratizmul generalului un periculos concurent, îi fac o 
crâncenă opoziţie. 

Guvernul a suprimat trei sinecure ce au produs aci 0 exce- 
lentă impresie în toate cercurile: a suprimat misiunea diploma- 
tică de la Paris a d-lui Victor Antonescu, cea a d-rului Angelescu 
în America şi cea a lui Victor Ionescu la Lisabona. 

Ofensiva germană în Apus a fost definitiv oprită. Se mai a- 


www.dacoromanica.ro 


384 IMPREBIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


gită pe Oise şi consideră mare succes că au scos pe francezi din 
două sate. După marele succese de pe Somme, a vorbi azi de pur 
cerirea unej păduri sau a unui sat, e ridicol. 

Bucureştianul e iremediabil ; de două 2ile se sopteste la urechi 
rhari înfrângeri germane! 


MARTI 27 MARTIE. 


Nimic. Fiind, convins că nici una din scrisorile mele n'au pat- 
venit familiei mele în Moldova, le-am scris azi din nou. După o 
lungă spovedanie mă simpt par'că usurat. 

In oraş transpiră oari cari măsuri financiare proectate de gu- 
vernul d-lui Marghiloman! Vor să introducă monopolul vânzării 
cerealelor, monopolul zahărului şi âl alcoolului, Cea mai radi- 
cală măsură însă, pare a fi ridicarea privilegiului Băncii Natic- 
nale de a emite hârtia monedă. Vor să treacă acest privilegiu asu- 
pra Statului sau să transforme Banca Naţională în Bancă de Stat 
plătind acţionarilor valoarea acţiunilor pe cursul de azi. Lovitura 
va lovi în primul rând partidul liberal ceia ce e periculos; uu că 
nu cred pe d-l Marghiloman capabil să dea lovituri grele, dar il 
ştiu fără măsură, e în stare să dea mai multe lovituri de cât îl iartă 
puterile şi-nu văd în jurul său nimic care să-l poată sprijini, 
din contra, pacea ca va semna fi va crea o situaţie penibilă. 

Dintr'un anunţ de înmormântare văd că mi-a mai murit in 
Moldova un prieten gi coleg de şcoală, medicul locot. colonel Du- 
mitrescu Mumuianu. E unul dintre primii prieteni ce' mi-am fă- 
cut venind ca student în Bucuresti la 1893. Era craiovean, student 
anul | la medicină şi locuia în strada Rotarilor într'o odăiţă cu 
Ion Panaitescu fostul șef al Siguranţei generale. Ne adunam seara 
la ei, câti-va studenţi ca să ascultăm pe medicinistul Dumitrescu 
cântând din violoncel. Era un artist. De când ne-am despărţit din 
Universitate ne vedeam rar, era medic la un spital rural. 

S'a, sacrificat si el ca alţii, D-zeu să-l ierte cum a ieriat si pe 
cei alţi. 


BASARABIA PROCLAMĂ UNIREA CU ROMÂNIA 
MERCURI 28 MARTIE. 


Un mare eveniment: Basarabia a protlamat unirea ei la Re- 
gatul României. . 

Primul ministru Al. Marghiloman depeşează din Chişinău 
Ministrului siu de externe : i 

„Sfatul Ţării, după două zile de delibetativni, a votal tn seara 
de 9 Aprilie s. n., la orele 7, cu 86 voturi contra 3, în mod solemn: 
Unirea Basarabiei cu România, una şi indivizibilă. 

In numele poporului vomân şi al Regelui, am dat act de acest 
ei şi în mijlocul unui entuziasm indiscripiibil, am proclamat 

nirea. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 385 
Ps 


La orele 8 seara s'a celebrat un Te Deum la Catedrală. Muw- 
time imensă şi aclamafiuni fără sfârșit. Sunt foarte fericul”. 


(ss) Al. Marghiloman 


După 106 ani de când ne-a fost răpită de ruşi, Basaraba rede- 
venită liberă prin revolutiune, revine singură si se alipeste de tara 
de la care fusese deslipiti. 

De sigur, în ultimul timp, lucrul acesta se putea prevedea; 
s'a vorbit chiar, sa promis chiar de germani, speram, totuşi prea 
era mare evenimentul ca să ne dăm seama de adevăratele conse- 
cinţe ale înfaptuirii lui. ; 

Vorba era tot vorbă. Câte vorke nu sau spus, si câte din ele 
Sau realizat ? Acum faptul s'a îndeplinit şi e atât de mare, in cât 
parcă ne este fricu să ne bucurăm de el ca şi copii cărora când le 
oferi o păpuşă prea mare şi prea îrumoasă, nu îndrăznesc să crea- 
dă ochilor şi te întreabă —Asta este pentru mine? Atâtea dureri a 
suportat neamul românesc de un an şi jumătate, în cât a pierdut 
şi concepția de a şti să se bucure de fericire. 

D-l Marghiloman spune în telegi ama sa că este fericit şi că a- 
colo entuziasmul este indescriptibil ; iar aci în Capitală ? Am esit 
în oraş, aceiaşi nemți pe strada, aceiaşi mulţime forfoteste in sus 
şi în jos indiferentă ; e o răceală pe feţele tuturor, ca şi cum nimic 
nu s'a întâmplat. Nici un drapel tricolor nicăeri, nici un semn că 
s'a desăvârşit unirea visată de generaţia lui Cuza şi Kogălniceanu. 
Stă genunchiul impilärii pe sufltele noastre şi nimeni nu crâc- 
neşte. E de mirat că Ministrul de Externe a riscat, în răspunsul 
ce a trimis telegrafic d-lui Marghiloman, sa serie: „Trăiască Ro- 
mânia !” 

Presa Primului Ministru insinuează că de numele Marghilo- 
man se va lega. de veci acest fapt rnăreţ care îl aşază alături de ge- 
neratia de la 1848. Ce profanare ! 

Ce legătură poate avea d-l Marghiloman cu reîntoarcerea Ba- 
sarabiei la sânul mamei ei ? 

Basarabia ne revine azi ca para malăiaţă în gura lui nätä- 
fleatä. Curat aşa. Dezlipită la 1812 de Moldova, am pierdut; la 1878 
ultimul collisor ce ne mai ramăsese din ea, fără speranță în po- 
sibilitatea de a o mai revedea. De atunci, ca pentru un copil înmor- 
mântat, Romania n'a mai făcut nimic pentru ea. Dacă câte odată 
chestia unui ideal national a mai frământat la noi spiritele ; a fost 
tot-deauna în direcliunea Carpaţilor şi nici odată peste Prut. Când 
la 1914 a izbucnit războiul european şi s'a pus în directiunea lup- 
telor noastre politice interne chestiunea naţională, e drept că cei 
ce se opuneau la o acţiune în contra Germaniei au pus vie Se 
tul : de ce n'am recuceri mai bine de cât Transilvania, Basarabia 
la care am avea mai multe drepturi. A fost absolut numai o chesti- 
une de oportunitate ; la cari din revendicări a venit momentul ? 
Oamenii ce ne gu\ernau au crezut că momentul e mai prielnic 


26 


www.dacoromanica.ro 


286 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


pentru dizolvarea imperiului Austro-Ungar, de aceia am intrat in 
război pentru revendicarea Ardealului. Că ne-am înşelat în soco- 
telile noastre, că războiul ne-a esit rău şi am fost ingenunchiati 
“fără a dezrobi Ardealul, asta este altă chestie. Scopul a fost lăuda- 
bil. Dar pentru că au eşit lucrurile cum nu ne aşteptam, guvernul 
a fost acuzat că a perdut ocazia de a avea Basarabia, ocazie ce ar îi 
avut'o dacă mergeam în război alături de nemți în contra Ru- 
siei. lată în ce se rezuma critica politicei d-lui Al. Marghiloman -— 
dacă mergeam cu nemţii aveam Basarabia. Şi roata. norocului se 
întoarce de aşa fel, in cât, deşi nam mers cu nemţii ci cu Ruşii, 
ne vine Basarabia. Unde e logica ? Unde este rațiunea. ?, Unde e 
politica d-lui Marghiloman ? Ce acte, ce fapte, ce luptă îi va lega 
numele de faptul Unirei ? Să fim serioşi. 

Ca să se vadă ce s'ar putea lega de numele lui, să presupunem 
un moment imposibilul, că fostii nostri aliati îşi vor ajunge idealul, 
vor înfrânge Puterile Centrale, le vor zdrobi şi la dezmembrarea 
Austro-Ungariei nu vor uita sacrificiul făcut de România şi ne vor 
da Transilvania, Banatul şi Bucovina, recunoscându-ne şi Basara- 
bia. Ce se va lega de numele actualului Prim Ministru şi de poli- 
tica lui ? 

Dacă mergând contra Germaniei am dobândit Basarabia, să 
nu căutăm meritul în persoana acelor ce dețineau în acel moment 
guvernul ; a fost o nebunie. De ce nar fi nebunia complectă, după 
ce ne-a îngenuchiat şi zdrobit neamtul si ungurul, să ne vină şi 
Ardealul ? 

După lovitura morală, dată cu Basarabia, guvernul poate să 
aibă curajul în fine să dea publicităţii pacea ce a încheiat. O vom 
înghiţi ca o simplă bucăţică de zahăr. 

Contele Czernin a sosit. Kiihlman încă n'a sosit ; cei ce citesc 
ziarele germane spun că la Berlin sa dus o campanie severă în 
contra reprezentantului german. E acuzat precis că la Bucureşti 
S'a ţinut numai chefuri si de femei, lasând prioritatea la lucru 
Contelui Czernin, care a obţinut dela România o pace austriacă 
în locul unei păci germane, cum sar fi cuvenit. Sunt chiar zvo- 
nuri că Kiihlman a demisionat. 

Pe frontul francez, la Sud de Oise, sermanii menţin puterni- 
cele lor atacuri, cu slabe rezultate locale. 


JOI 29 MARTIE, 


In confuziunea produsă în spirite de gestul Unirei Basarabiei 
la Regatul român, au căzut în cursă şi gazetarii de la Gazeta Bu- 
cureştilor, aşa că azi scriu : 


„Nu spre Transilvania trebuiau să se îndrepte gândurile de 
liberare a poporului român asuprit, ci spre Basarabia, care a făcut 


woe 


parte din trupul Moldovei şi care ia fost răpită”. 
Ei nu-şi dau seama că argumentul lor se menţine si față de 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 387 


Austria în revendicarea Bucovinei, în care se odihnesc oasele lui 
Stefan cel Mare. Dar cine se mai uită azi la consecinţe şi logică? 
D-l Al. Margifiloman e pe cale chiar acum să comită o inconser- 
venta. A luat cu el în Basarabia pe d-l C. Stere, cu el ea parte la 
consfătuiri, cu el a azistat împreună la proclamarea Unirei, deci 
pare a se confirma svonul că lui 1 se va încredința guvernarea Ba- 
sarabiei. D-l Marghiloman ar trebui să fie cuminte pentru că este 
conservator şi om de ordine. D-l Stere fost revoluționar basarabean, 
este un permanent pericol, cel puţin pentru conservatismul Româ- 
niei vechi, mai ales când Basarabia s'a liberat prin revolutiune. 
Principalul element în această provincie e țărănimea, vre-o 
2.200.000 suflete din 3.000.000 locuitori. Or, din dările de seamă ce 
ne vin de acolo văd pe d-l Stere întovărăşit de un fost agitator tä- 
ränist, faimos în răscoalele de la 1907. 

Să fie imprudentä sau neconsecventä ? 

Din Moldova se scrie că ostaticii lui Rackovski de la Sebas- 
topol, au sosit la Iaşi. 

Desfiinţându-se granița dintre Moldova şi Basarabia se anunţa 
desființarea pasapoartelor. 

Comunicatia dintre teritoriul ocupat si Moldova cu telefonul 
și telegraiul, a fost restabilită. 

In Occident după un comunicat franco-englez cu data de 21—30 
Martie s. n., reese că ofensiva: germană în adevăr a fost oprită de- 
finitiv. Teritoriul abandonat a fost evacuat pas cu pas, poziţie cu 
poziţie, cu grele perderi, până ce le-au sosit întăririle de rezervă 
si cari au stabilit zăgazul peste care nemţii nu pot trece. Ofensiva 
reluată de nemti la Sud de Oise a fost stăvilită imediat. 

După comunicatul german de azi s'au dat lupte grele la Nord 
de Armentier, unde nemţii au pătruns în poziţiile ocupate de ar- 
mata portugheză. Orașul e grav ameninţat. 

E vădită tactica ; ofensiva, reuşeşte în primele zile prin sur- 
prindere, iar neamtul profilă să atace nu fronturile apărate de 
francezi, ci de armate cu mai puţină experienţă ; asa a fost cu en- 
glezii aşa e azi cu portughezii. 


CONTELE CZERNIN SE CLATINĂ ÎNTRE INTRIGI 
SI CANCANURI PROPRII 


VINERI 30 MARTIE. 


Dintr'o scrisoare ce primesc azi din Moldova de la fratele meu, 
văd că n'au primit scrisorile mele. Mă anunţă însă că sunt bucu- 
rosi de vestile bune ce le-au adus despre mine in Moldova d-l Io- 
nică Pilat. Când a plecat in Moldova prin o imensă favoare ce i-a 
făcut Mackensen după armastiţiu. îi incredintasem o scrisoare prin 
care vesteam pe mama de neajunsurile şi necazurite mele. Mai 
târziu am aflat că a distrus scrisoarea ca să nu i-o găsească nemţii 
în bagaj la Mărășești. In bucuria lui că a scăpat, probabil a des- 


www.dacoromanica.ro 


388 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


cris şi fericirea noastră de aci. Poate că a făcut mai bine, aveau 
deja, destul năcaz cu moartea surorii mele ca să mai afle şi despre 
arestările şi sănătatea mea zdrobită. 

Un zvon perzistent a circulat azi în cercurile bine informate, 
anume acela că Contele Czernin a plecat din Bucuresti şi că ar fi 
demisionat din postul de Ministru de externe. Deja nesosirea lui 
Kühlrnan şi campania dusă în Germania contra lui, se punea in 
legătură cu nemulţumirea cu care s'a primit în patrie pacea ob- 
ținută cu noi. Nemulțumirea din Berlin vine de acolo că s'a lăsat 
Austriei prea multă mână liberă şi că a lăsat România în zona 
ei de acţiune, a menţinut dinastia regelui Ferdinand, ceia ce n’ar 
îi în interesul Germaniei. Asemeni svonuri au fost lansate în Ca- 
pitală de grupul ă-lui P. Carp şi Beldiman şi care denunţă în 
gura mare pe d 1 Marghiloman ca omul lui Czernin ; de altmintre- 
lea, aceste zvonuri capătă şi o confirmare oficială. Deutsche Tages- 
zeitung în No. 153 din 24 Martie 1918 adus în Capitală îără ştirea, 
cenzurei, are un important articol semnat de Contele Reventlov, 
în care, după ce se expune conditiunile de pace semnate de Ro- 
mânia, se arata cari sunt în viitor interesele germane la noi şi se 
atrage atenţia că ele nu sunt de acord cu cele ale Austro-Ungariei. 
Interesele germane cer o regenerare a României şi pe terenul po- 
litic şi pe terenul economic, ceia ce nu se poate îndeplini după 
modul cum s'a tratat şi obţinut pacea. Regele Ferdinand şi odrasla 
Sa, sunt cauza că germanii îşi vor vedea interesele spulberate, căci 
acest om care a tradat interesele Germaniei, nu le poate fi nici in 
viitor prieten, iar al mai menţine pe tron ar îi un pericol. Tocmai 
acei barbati politici români cari ar fi putut aduce o regenerare Si 
o strânsă legatură a României cu Germania aluzie fatisä la d-nii 
P. Carp, Beldiman, Nenitescu, col. Sturza, Virgil Arion etc.—sunt 
înlăturați de la orice rol politic, de oare ce ei fiind cei ce au cerut 
abdicarea Regelui, n'ar mai avea acces la putere, prin menţinerea, 
pe tron a lui Ferdinand. Contele Reventlov afirmă că Impăratul 
Carol ar fi acel ce a lucrat pentru menţinerea pe tron a regelui 
României. Când s'a âflat în Germania întrevederea dintre Rege şi 
Contele Czernin, cei iniţiaţi au banuit deja pericolul. Aducerea 
imediata la guvern a d-lui Al. Marghiloman „cel cu intervievul 
în doi peri” afirmă Reventloy. şi omul Contelui Czernin, este 
dovada ca Germania a fost prelucrata în folosul Austriei. Articolul 
foarte lung sfârşeşte aşa : 


„De repetate ori am explicat aci că Imperiul german are un 
interes mare ca să se facă o regenerare a stării României şi prin 
urmare că ea trebue să o înfapluiască chiar din punct de vedere 
german. România trebuie ca din punct de vedere economic să fie 
sănătoasă şi productivă, iar din punct de vedere politic statornică 
şi în bună ordine. Aceste condițiuni sunt inerente unei viitoare 
prosperari a națiunii române şi prin urmare nu sunt numai logice 
ci şi indreptäfite. O Românie însă care cu actuala ei dinastie şi 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 389 


= P= 


din cauza ei, ar sta sub influenţa Austro-Ungariei, n'ar putea fi 
considerată din punct de vedere al politicei externe şi a econo- 
miei germane, de cât ca o înfăptuire pernicioasă şi în anumite îm- 
prejurări chiar periculoasă. Ne rezerväm a reveni asupra chesti- 
ilor individuale şi ne vom mărgini ca concluziune numai la con- 
statarea pe care o credem nediscutabilă, că poporul german in to- 
talitatea lui este mult mai unit asupra chestiunii viitorului, Romd- 
niei, de cât asupra multor alte chestiuni importante şi anume a- 
supra punctului, că pentru dinastia regelui Ferdinand nu mai este 
loc în România, şi că Impäräfia germană nu numai că are dreptul, 
dar încă şi datoria de a influența renaşterea României, sub toate 
privirile, intro măsură care să corespundă sacrificiilor pe cari le-a 
făcut cu sângele şi banul său pentru înfrângerea României, res- 
pectiv salvarea Austro-Ungariei, In aceiaşi măsură şi în acelaş 
mod trebue ca exercitarea influenței germane acolo să corespundă 
intereselor politice şi economice viitoare ale Germaniei”. 


E neindoios că acest articol este consecinţa plecării la Berlin 
a d-lui A. Beldiman şi colonel Sturza. In el răsuflă nemulţumirea 
a lor noştri. Nu cunosc nici greutatea politică a ziarului ce am în 
mână, nici cea a contelui Reventlov —ginerele lu: Bismark, pe 
cât mi se spune — reese însă clar că, şi în Germania sunt lupte 
mari intestine, atât între germani intre ei, cât şi între ei şi aliaţii 
lor. Dacă însă germanii cu austriacii n'au ajuns încă să se pălmu- 
iască cum a făcut-o Talaat cu Tonceff, demisiunile ce se anunţă 
equivaleazä cu acelaş lucru. 

Din aceste certuri însă nu văd ce are de câştigat România, 
din contra pacea îndepărtându-se. se menţine o situaţie din cele 
mai critice pentru noi. 

Spre seară aflu că la Paris sa produs un eveniment care şi 
el ar explica demisiunea contelui Czernin. Deşi am fost ţinuţi în 
absoluta ignoranță a evenimentelor, totuşi eram convinşi că mari 
disentimente există între Germama şi Austro-Ungaria, cu toate 
desmintirile oficiale ce s'au dat si cu toate manifestatiunile pu- 
blice ce s'au făcut de ambele State. 

Acum câteva zile, contele Czernin a afirmat într'un discurs 
ce a ţinut la Viena şi de care m'am ocupat şi eu, că Primul minis- 
tru francez intransigentul Clemenceau a făcut Austro-Ungariei în 
mod separat o propunere de pace. Clémenceau a răspuns scurt: 
— Contele Czernin a minții! Presa germană a inzistat să afle 
amănunte şi din aceste cercetări ar fi rezultat că un ataşat de le- 
gatie francez cu numele Armand, aflându-se în Elveţia, ar fi în- 
trebat în numele primului său ministru, pe un alt ataşat de legatie 
austro-ungar Contele Revertera, cari ar fi condifiunile de pace 
ale Austro-Ungariei ? 

Revertera răspunzând că prima condiţie ar fi ca Franţa să 
renunțe la revendicarea Alsaciei şi Lorenei, Contele Armand ar 
fi replicat: — numai asta nu se poate. 


www.dacoromanica.ro 


390 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Lucrurile s'ar îi oprit aci. 

Concluzia ce s'a tras a fost că Franța a tratat o pace separata 
cu Austro-Ungaria, iar Austro-Ungaria credincioasă aliaţilor ei 
nu s'a pretat la o trădare. 

La rândul lui Clemenceau dă un comunicat oficial prin care 
dezminte faptele relatate mai sus, de presa germană. Clemenceau: 
recunoaște că Contele Revertera a făcut Contelui Armand o pro- 
punere nu verbală, ci scrisă, ce există în mâna guvernului fran- 
cz, prin care guvernul francez este întrebat asupra condiţiilor sub 
cari ar primi Franţa o pace. Această propunere a fost făcută ante- 
rior venirei la guvern a lui Clémenceau şi poartă data 10 Noembrie 
1917, iar dânsul a venit la guvern îa 17 Noembrie 1917. La 18 
Noembrie a şi răspuns notei lu: Revertera că prima condiţie a 
Franţei este „Alsacia şi Lorena“. 

Propunerea s'a oprit aci. 

Clemenceau mai afirmă că pietentiunea Franţei nu era exa- 
geratä, de oarece ea a fost recunoscută ca justă de însuşi Impä- 
ratul Carol al Austriei şi de către Cancelarul său Contele Czernin. 

In adevăr, în Martie 4917 Impăratul Carol a scris o scrisoare 
unui distins personaj francez, că, El împăratul, aprobă revendi- 
carea Franţei în ce priveşte Alsacia şi Lorena, iar mai târziu prin- 
tr'o a doua scrisoare împăratul afirmă că Contele Czernin e de 
aceiaşi părere. 

Dacă Primul ministru farncez nu minte — şi lucrul e exclus 
— atunci între Germania şi Austria exploadează o bombă care 
poate prăbuşi alianţa. De sigur că scrisoarea împăratului va fi 
publicată. . 

Desperat, turbat de mânie, împăratul cel tânăr, uită că e împă- 
rat, şi expediază o telegramă Kaizerului prin care întrun limbaj 
ce nu cadrează cu cel al unui cap încoronat, afirmă că Clemenceau 
minte, iar dovadă că minte este armata austriacă. care luptă în 
acest moment alături de cea germană pe frontul francez. 

Ce va eşi de aci e imens. Dezbinarea între cele două imperii 
o luminează articolul lui Reventlov care,acum are o explicaţie 
precisă. 

Tunul a reînceput să bubue în Apus. In Flandra germanii au 
încercat o nouă lovitură, au ocupat Hollbeke, iar la sud de Var- 
neton au ocupat şoseaua Ploegstreet-Armentiérs. Armentiérs e în 
pericol a îi împresurat. 

Din Moldova puţine ştiri. Presa publică un ordin de zi a ge- 
neralului Broşteanu, Comandantul trupelor române din Chişinău 
prin care interzice soldaţilor săi de a mai denumi pe evrei cu 
numele cle „jidani“. El cere trupei să trateze bine populaţia evre- 
iască, de oarece avem mare nevoie de sprijinul lor. 

Din Elveţia o telegramă anunţă că guvernul bolşevic rus ar 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 391 


fi propus României o înţelegere în chestia diferendelor ivite, înţe- 
legere la-care ar primi să ia parte şi reprezentanţii Angliei, Fran- 
fei si Americei. 

De este adevărat, e cu atât mai bine şi mai cu folos, 


CUM S'A DESĂVÂRȘIT UNIREA LA CHIŞINĂU 
SAMBATA 31 MARTIE. 


Ne-au sosit dări de seamă detaliate dela proclamarea unirei 
cu Basarabia. Măreţul act sa desăvârşit la 9 Aprilie stil nou. D. 
Marghiloman însoţit de mai mulţi fruntaşi politici de ai săi, s'a 
dus la Chişinău, după ce mai întâi a aranjat lucrurile cu fruntasii 
basarabeni. Primirea ce li s'a facut a fost entusiastă. Domnul C. 
Stere se găsea în Chişinău de mai multe zile, iar ţinutul So- 
roca îl proclamase deja ca deputat al său, in Sfatul Ţării. D. 
Marghiloman a mers în Sfatul Tärii, unde a luat cuvântul si a 
făcut o propunere scrisă de Unire a ambelor tari. După cum de 
sigur a fost aranjat programul, d. Marghiloman sa retras din 
adunare, iar Sfatul a rămas să se consfätuiasca. In Sfat, toate 
grupările afară de ruşi, evrei şi ţărani sau pronufiţat imediat 
pentru unire. Grupul ţăranilor, cel mai numeros, a fost în cele 
din urmă convins să voteze pentru unire ; ruşii au votat contra, 
iar evreii s'au abținut. Votul s'a făcut pe faţă. Rezultatul a fost 
84 pentru, 3 contra, 36 abţineri. 

Evreii au ţinut si de astă dată sa intre in sufletul şi simpatia 
noastră, pe care o revendică de atâta, vreme. După ce votul a fost 
proclamat, d. Marghiloman, ca Prim ministru al regatului Româ- 
niei, a fost invitat să revină la Sfat ca să primească rezultatul pro- 
punerei ce facuse. Intrând în sală, a fost cu solemnitate întâmpinat 
de miniştrii Basarabiei, de biroul Statului Ţării si de d. C. Stere. 
Scena a fost emoţionantă, d. Marghiloman sa sărutat cu d. C. 
Stere., Preşedintele Sfatului a dat lectură rezultatului votului si a 
proclamat unirea într'un entuziasm delirant. 

Pentru neuitare, reproduc şi eu întocmai, documentul ce con- 
tine voinţa hotărită şi libera a Basarabiei şi conditiunile sub cari 
S'a făcut unirea : 


„In numele poporului Basarabiei, „Sfatul Ţării” declară : 

„Republica democrată moldovenească (Basarabia), in. hotarele 
yet dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe 
„cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani şi mai bine, din 
„trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului 
„de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotă- 
„Tască soarta lor, de azi înainte şi peniru totdeauna se uneşte cu 
ymama sa România. 

„Această unire se face pe următoarele baze: 

47) Sfatul Ţării, actual, rămâne mai departe pentru rezolvirea 


www.dacoromanica.ro 


392 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
= 


„şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului ; 
„aceste hoidrirt se vor recunoaşte de guvernul român. 

»2) Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un 
„Sfat al Țării (dietă) ales pe viitor prin vot universal, egal, direct 
„si secret, cu un organ implinitor si administraţie proprie. 

3) Competența „Sfatului Țării“ este: 

„A vota bugetele locale ; 

»b) Controlul tuturor organelor, semstvelor şi oraşelor ; 

wc) Numirea tuturor funcționarilor administraţiei locale prin. 
„organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de 
„guvern, A 

»4) Recrutarea armater se va face în principiu pe baze teri- 
„toriale. 

pă) Legile în vigoare şi organizatia locală (zemstve şi oraş) 
„rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român, 
„numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanții 
„Basarabiei. 

„6) Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia, 

7) Doi reprezentanţi ai Basarabiei, vor intra în Consiliul de 
„miniştri român. acum desemnaţi de actualul „Sfat al Țării“ iar 
ype viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parla- 
„mentul român. 

»8) Basarabia va trimete în Parlamentul român, un număr de 
„reprezentanţi proportional cu populația, aleşi pe baza votului uni- 
»versal, egal, direct şi secret. 

»9) Toate alegerile din Basarabia pentru volosto (plata) şi sate, 
„Oraşe, zemstve și parlament se vor face pe baza votului universal 
„egal, direct şi secret. 

»10) Libertatea personald, libertatea tiparului, a cuvântului, a 
„credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate 
„prin Constituţie. 

»11) Toate călcările de legi făcute din motive politice in vre- 
„murile turburi ale prefacerii din urmd sunt amnestiate. 

„Basarabia unindu-se ca fiică, cu mama sa Româna, Parla- 
„mentul român va hotări convocarea neîntârziată a Constituantei 
„În care vor intra proportional cu populația şi reprezentanţii Ba- 
„sarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a 
„hotări împreună cu toții, înscrierea în Constituţie a principiilor şi 
.garan{iilor de mai sus. 

„Trăiască Unirea Basarabiei cu România, deapururi şi pentru 
„totdeauna. 

„Primită în „Sfatul Țării“ la 27 Martie 1918, în Chişinău“, 

Președintele „Sfatului Ţării“ 
(ss) 1, Inculeţ 


Secretarul „Sfatului Tdrii* 
(ss) {. Buzdugan 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 393 


D. Marghiloman în numele regelui Ferdinand şi a poporului 
român declară solemn că primește conditiunile şi proclamă „Uni- 
rea“. Toată oficialitatea a trecut apoi la Catedrală unde s'a oficiat 
un Ze-Deum. Cu trenul de noapte însoţit de suita sa si de repre- 
zentantii oficiali ai Basarabiei, Primul ministru sa reîntors la 
laşi unde mari manifestații populare au avut loc. S'a oficiat si 
acolo un Te-Deum la Mitropolie după care Regele a primit defi- 
larea trupelor. Un dineu de gală s'a servit la Palat reprezentan- 
tilor Basarabiei, la care a toastat Regele şi Preşedintele Sfatului 
Țării. La ora 3 o manifestaţie spontană s'a facut de populaţie sub 
ferestrele palatului regal; principii şi principesele s'au scoborât în 
mijlocul mulţimei şi s'a încins o horă a unirei. 

Asa se sărbătorit evenimentul pe pământul liber al ţării ro- 
mâneşti. Spuneam deja eri, că la Bucureşti, nu s'a zărit un tricolor 
şi nici o manifestaţie cât de pașnică; un singur „Trăiască Româ- 
nia“ sa exprimat de ministrul de externe în telegrama trimisă 
Primului ministru şi asta de sigur, pentru că telegrama, era desti- 
nată să fie citită în Moldova. 

Războiul în Apus se desfaşoară în detrimentul foştilor noştri 
aliaţi. Armentiérs a căzut împreună cu toată garnizoana lui. Mer- 
ville de asemeni a fost cucerit de germani. Englezii au pierdut din 
nou vreo 20.000 de prizonieri. Ca infindere noul teritoriu cucerit 
e mic; Armentiérs era aproape pe front, ca moral însă, lovitura 
e iarăşi mare. 

In chestia destainuirilor lui Clémenceau, presa nemţească 
fine mortis că scrisoarea împăratului e falşă de oarece armata 
austriacă luptă alături de germani pe frontul apusan. Totuşi 
divulgarea scrisorii împăratului Carol nu poate ramâne fără 
răsunet în sufletul poporului german. 

La noi nimic nou. In Moldova sau instituit anchete spre a 
verifica, gestiunea, fostului guvern în mânuirea banului public. 

O Ordonanţă dată aci, ne anunţă că pentru rechizitionarea 
metalurilor se vor desveli casele, mormintele şi bisericile acoperite 
cu zinc sl aramă. 


DUMINICĂ 1 APRILIE. 


Din sursă oficială se află că scandalul dintre Germania şi 
Austria e în plină desfăşurare. Lumea toată aşteaptă dela Paris 
răspunsul ce va da Clémenceau telegrame: împăratului Carol către 
Kaizer ; el nu'poate fi decât publicarea în facsimil a scrisorii im- 
periale. Se confirmă plecarea din Bucureşti a Contelui Czernin, 
situaţia lui e sdruncinatä, numai sacrificarea lui mai poate salva 
situaţia împăratului Carol. 

Prin retragerea lui Czernin, pacea cu România aşa, cum a fost; 
parafată, poate să sufere schimbări. Presa din Germania nu şi-a 
revenit în fine din zăpăceala în care a vârât-o destăinuirea lui 
Clémenceau. Nu ştiu ce să scrie, de oarece nu ştiu ce surpriză va 


www.dacoromanica.ro 


394 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


aduce publicarea facsimilului. A susţine mortis că este un fals, e 
periculos, căci în joc e un document imperial, adresat probabil 
unui personaj tot atât de sus pus Neue Freie Presse crede că scri- 
sorile la cari face aluzie Primul ministru al Franței, îşi au origina 
întrun infam atentat la renumele şi creditul monarhiei. Vorbe. 
Ce origină ? Ce atentat ? A scris sau n'a scris Impăratul cele afir- 
mate de Clemenceau ? Origina nu importă, explicatiunile se dau 
pentru naivi. Publicarea scrisorilor se impune, lumea care îşi 
varsă sângele pentru nebunia acestor Suverani, are dreptul să 
cunoască adevărul. 

D. Al. Marghiloman, întovărăşit de p sumedenie de refugiaţi 
în Moldova, a sosit în Bucureşti. 

După o măsură luată de guvernul dela Iaşi, toli profesorii şi 
institutorii de toafe gradele, au fost dé urgenţă rechemali la cate- 
dra, de ori unde s'ar găsi, sub sancţiunea de a-şi pierde catedra. 

Se vede cât de colo, că e o măsură de răzbunare a germano- 
fililor contra profesorilor refugiaţi în afară de ţară şi mai ales a 
profesorilor universitari aflaţi 'în Franţa. Ce plăcere trebue să facă 
lui Mackenzen şi Von Tiilff asemeni măsuri ministeriale ! 

La Bârlad a murit de tifos exantematic profesorul Dr. Bruk- 
ner, un distins medic bucureştean refugiat. In Apus, atacul dintre 
Helbeke şi Armentiérs continuă cu slabe succese germane. Iarăşi 
a. fost numai surpriză de moment. In Comunicatul de azi pretind 
că au mai scos pe englezi dintr'o pădure. Slab. 


DEMISIA CONTELUI CZERNIN ȘI CAUZELE EI 
LUNI 2 APRILIE. 


Un ordin dat de guvernământul militar german anunţă pentru 
ziua de mâine 3 16 Aprilie, liberarea tuturor prizonierilor români 
din lagăre, cu dreptul de a se duce la căminurile lor şi a se hrăni 
singuri. Măsura de sigur a fost reciprocă. 

O Ordonanţă nouă, iar încurcă orele în teritoriul ocupat. Cu 
începere de azi ora 2, până la 16 Septembrie, ceasornicele se mai 
dau cu o oră înainte. E tocmai contrariul de ce ne-au obligat să 
facem anul trecut ; asta e cea mai bună dovadă că se distrează pe 
spinarea noastră. Orarul Europei Centrale era cu un ceas în urma 
noastră. Când la noi era 12, la ei era 11. Cum au venit în România 
au vrut să ne civilizeze şi în ce privește orariul, aşa că ne-au obli- 
gat să dăm ceasurile cu o oră îndărăt. Pe vară, au văzut că nu se 
potriveşte ora lor cu răsăritul soarelui la noi, aşa că au dat ordin 
să redim ceasurile la loc. cu o oră înainte Acum ne impune din 
nou, nu să le mai dim îndărăt ca anul trecut, ci să le dim cu o 
oră înainte, ceeace ar face deosebirea între noi şi Europa Centrală 
cu două ceasuri iar cu Franţa trei; taman ca la Vladivostok. 
Publicul s'a zăpăcit complect; eşti om în toată firea si încă nu-i 
mai dai de rost timpului. La Palatul de justiție zäpäceala se 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 395 


resimpte mai mult ca ori unde, azi în lipsă de impricinati toate 
procesele au fost suspendate. 

La Paris sa. publicat răspunsul lui Clémenceau la provocarea 
Împăratului Carol şi a Contelui Czernin. Dupa cum era de pre- 
văzut el răspunde cu publicarea in facsimile a scrisorii imperiale. 

In Martie 1917 Impăratul a scris cumnatului său Prinţul Sixt 
de Bourbon (fratele împărătesei Zitta) arătându-i că regretă răz- 
boiul ce duce contra Franţei şi că ar dori să ia iniţiativa unei 
mediatiuni pe lângă Germania pentry încheerea unei păci onora- 
bile. El roagă pe Principe ca în numele lui să aducă la cunoștința 
d-lui Poincaré, că Austro-Ungaria ar fi dispusă să medieze pentru 
refacerea, Belgiei independente, şi pentru despăgubirea daunelor 
suferite ; peniru reconstituirea unei Serbii independente căreia 
i-ar înlesni chiar o eşire la mare şi avantagii economice dacă 
Serbia ar renunța la acţiunea de turburări naţionaliste ; în fine 
că va sprijini Franţa prin toate mijloacele şi va uza de toată influ- 
enta sa personală pe lângă aliaţii lui, pentru ,.justele pretenfiuni 
de retrocedare privitoare la Alsacia-Lorena“. 


Scrisoarea termină aşa : 


„După ce ţi-am lămurit în chipul acesta gândurile mele, te 
rog ca la rându-ți să-mi comunici după consfătuirea cu ambele 
puteri, în primul rând părerea Franţei şi a Angliei, spre a pregăti 
astfel terenul pentru o înţelegere pe baza căreia sar putea începe 
convorbiri oficiale şi cari ar putea duce la satisfacția tuturor“. 


Si acum să nu uităm de unde a plecat conflictul. Contele 
Czernin afirmase că Clemenceau i-a propus tratative de pace prin 
Contele Armand, iar în urma răspunsului dat in numele Austro- 
Ungariei de Contele Revertera că nu poate fi vorba de Alsacia și 
Lorena, orice alte tratative au încetat. Clémenceau a răspuns că 
Contele Czernin Minte, că din contra, Franţa a primit propuneri 
de pace din partea Austro-Ungariei, propuneri ce n’au fost luate 
în considerare până ce nui va asigura Franţei Alsacia şi Lorena, 
pentru retrocedarea căreia este însuşi Impăratul Carol al Austriei. 


Publicarea scrisorii împăratului, pe care noi o găsim în zia- 
rele germane, trebue să fi produs în Austria efectul unei lovituri 
de măciuca. Tot ce va urma, va fi numai vorbe, machinaţiuni, 
explicatiuni mestesugite, mai mult sau mai putin îndrăzneţe, în 
sufletul german însă Austro-Ungaria remâne bine plasată. Guver- 
nul Austro-Ungar a lansat şi el imediat, un comunicat prin care 
declară că nu Impăratul e cel ce a început tratativele, ci Prinţul 
Sixt de Bourbon ; guvernul mai afirmă că în adevăr în primăvara 
anului 1917, impăratul a scris o scrisoare cumnatului său Sixt, 
dar că această scrisoare a avut un caracter personal, şi nu conti- 
nea invitaţia de a începe tratative, nici permisiunea de a comunica, 
cuiva, ceeace îi scrisese; ca în scrisoare n'a pomenit nimic de 
Belgia. iar relativ la Alsacia-Lorena textul din scrisoare era acesta : 


www.dacoromanica.ro 


396 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


„Aşi fi uzat de întreaga mea influență personală in favoarea 
pretenfiunilor de reanexare ale Franţei, in ce priveşte Alsacia- 
Lorena, dacă aceste pretenfiuni ar fi juste. Ele însă nu sunt juste“. 


Incurcătura în care a intrat Impăratul Carol n'avea altă esire 
decât aceea de a tăgădui că a scris scrisoarea Prințului de Bour- 
bon. Când esti decis să minţi, e mai bine să minţi complect. De ase- 
menea guvernul austriac putea cere Impăratului să tacă din gură, 
iar el să strige cât l’o ierta puterile „e fais!’ Uhestie de experţi şi cer- 
cetări care ar fi slabit tăria faptului cel mai evident. Mulțimea putea 
fi influenţată şi dusă în eroare să creadă că în adevăr, ce a tăcut 
Franţa e o infamie. In loc de astea, Impăratul recunoaşte că a scris 
scrisoarea. O scrisoare imperială nu circulă ca o simplă carte 
poştală prin mâna oricui ; dela Impärat ea a trecut la cumnatul 
său Prinţul de Bourbon; dela Prinţ eu a trecut la Preşedintele 
republicei franceze. Cine să comită falsul ? Si cu ce scop? Franța 
tăcuse din gură, şi dacă Contele Czernin n’ar fi provocat, probabil 
că scrisoarea rămânea secretă. Asa se falsificd un manuscris im- 
perial ? Si ce falşificare ? S'a şters vre o virgulă ? S'a schimbat o 
cifră ? S'a înlocuit un cuvânt prin altul ? Nu, sa adăugit pasagii 
întregi ce nu existau în text, şi s'a schimbat senzul pasagiilor 
scrise dând solutiuni contrarii. Ar fi o nebunie să creadă cineva 
asta ; nici hârtia imperială, nici insignele, nici semnătura nu pu- 
teau fi falsificate. Scrisoarea există, Franța o pune la dispoziţia 
omenirei întregi. Tăgada Impăratului n'are decât o simplă expli- 
calie, tinereţea şi inexperienta. , 

Guvernul imperial ca să aibă aerul că zice si el ceva, întreabă 
provocator : Ce e cu a doua scrisoare ? Să aibă puţintică răbdare, 
că i se va servi şi a doua. Dacă Clémenceau a declarat că are în 
mâna sa două, să ştii că le are, el e de 80 ani, nu copil ca Impă- 
ratul Carol. Probabil că nepublicarea lor odată e o simplă tactică 
de polemist. 

Pentru moment Contele Czernin are cuvântul. Cuvântul lui 
a fost imediat pronunţat: demisiunea. 

Ea a fost imediat şi acceptată. Contele Czernin, marele si ine- 
vitabilul pacificator dela Brest-Litowsk şi dela Buttea nu mai este 
Cancelarul Austro-Ungariei. Gestul este mai mult ca elocvent. , 

Presa fără răspundere poate acum scrie ce o vrea, că Clémen- 
eceu e un falsificator, istoria a înregistrat prin demisia, imediată 
a Contelui Czernin şi răspunderea şi adevărul. 

?n lesătură cu această demisie, toată ziua a circulat în Capitală 
zvonul că Contele a plătit şi politica ce a dus-o în România. Grupul 
Carç-Beldiman e în culmea fericirei. Germania — spun ei — e 
gata azi să ofere României în ce priveşte teritoriul, un statu-quo 
ante. plrs Basarabia, dacă înlăturăm dinastia. 

Deoramdatä zvonul e o simplă conjecturä de cafenea. 

De pe front: La Vest de Armentiérs germanii au mai înaintat 
putin si au ocupat localităţile Nieuwkirke, Morris si Vieux Berquin. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 397 


Un atac german dat prin surprindere la St. Michiel, est de Verdun, 
contra trupelor americane, după ce a reușit să ocupe poziția ina- 
mică, a revenit pe poziţia iniţială — conform ordinelor. 

In Orient lupta contra maximaliştilor continuă în Ucraina şi 
Finlanda cu sprijinul armatelor Puterilor Centrale. Livlamda, 
Kurlanda, Eslanda şi insula Oesel au cerut formal anexiunea lor 
la Imperiul german. Ba bine că nut 

In laşi a murit fostul şi vestitul căpitan Creangă, ajuns Loc.- 
Colonel de rezervă; era fiul marelui povestitor loan Creangă. 
Căpitanul fusese un tip de nationalist înfocat, 


MARŢI 3 APRILIE. 


Avu-i una din cele mai multumite zile ; din Moldova am pri- 
mit teancuri de scrisori dela rude şi prieteni. Principalul e că toți 
sunt bine şi trăesc. Din ce mi se scrie văd că viata si acolo a fost 
tot asa de grea ca si cea de aci; populaţia propriu zisă, cea care 
n'a avut legături cu armata au dus-o mizerabil. Armata si cei ce 
au trăit din protecfia ei, au dus-o admirabil. In multe privin{: scum- 
petea e mai exagerată ca aci. Banul nu are acolo nici o valoare, 
multi au realizat bogății într'o destrăbălare şi necinste de nein- 
chipuit. 

In Capitala atmosfera sa mai purilicat; nu numai că avem 
iluziunea că zidul chinezesc de pe Siret a căzut, dar si prin rein- 
toarcerea multora, oraşul începe a avea un alt aspect. Pretutindeni 
revezi cunoscuţi ; mulţi rezervisti au revenit, iar uniformele pro- 
hibite le vezi pretutindeni. 

Au sosit în Capitală şi tovarăşii de domiciliu forţat, dar numai 
în congediu. 

Incidentul dintre Impăratul Austriei şi Primul ministru 
francez încă ocupă opinia publică de pretutindeni. Explicaţia dată 
de guvernul Austriei n'a convins pe nimeni, mai ales că a fost 
întovarăşită de sacrificarea Contelui Czernin. Din toată presa ger- 
mană un singur ziar a fost sincer: Neue Freie Presse, care, într'un 
articol, fără să mai inziste asupra falsului, ia ca adevărată scri- . 
soarea Impăratului şi se întreabă : — Ei şi ? Ce valoare poate avea 
o scrisoare particulară a unui Suveran într'un Stat constitutional, 
şi întrucât o asemenea scrisoare angajează poporul austriac ? 

Ce poate însemna scrisoarea particulară a Impăratului, faţă 
de faptul că urmata austro-ungară luptă pe frontul francez ? 

Aşa înţeleg apărarea e corect, politic, constituţional, cum vrei, 
rămâne ca Kaizerul şi poporul german să aprecieze dacă alianţa 
lor are a suferi de pe urma sentimentelor intime şi secrete ale 
Impăratului Austriei. 

In Apus, lupta din Flandra a dat treptat, treptat, trupelor 
germane câştiguri de teren, cari în total devin importante şi peri- 
clitează frontul dela Yprăs. 


www.dacoromanica.ro 


398 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


ȘTIRI DIN MOLDOVA 
MERCURI 4 APRILIE. 


Ca să nu ne pierdem impresiunile din trecut, cu toata pers- 
pectiva de pace, nemţii ne-au făcut azi o vizită domiciliară ca să 
vatlă de mai avem ceva metaluri. Norocul stă în aceia că uni. 
cădem pe mâini ceva mai bune şi alţii pe mâini mai rele. Militarul 
ce ne-a vizitat azi părea si el plictisit de rolul ce avea, ne-a scutit 
de vizita odăilor de locuit şi a examinat numai subsolul, vucălăria 
si mansarda. De altfel vase de aramă — n'am avut nici odată, lucru 
ce miră extra-ordinar pe nemți si nu pot crede că la aşa casă mare, 
să nu fie vase de aramă. La afirmarea că ni le-a luat guvernul 
român a avut aerul a crede că spun fogosi şi-a verificat actele 
cu care a fost trimis şi a găsit că soția mea a declarat la Noembrie 
1917 că are aproximativ 30 kilograme aramă, alamă şi bronz. 


—? 
Mi-a venit o idee, aceste arămuri declarate ar fi barele de 
tablouri fixate în pereţi — deci nerechizitionabile, Ideia mea n'a 


prins, căci nu cunoşteam declarația nevestei făcută pe când mă 
găseam în Roşiorii de Vede: în ea se preciza vergele de scară şi 
obiecte de artă. Ca să nu-i dau statuetele de bronz ce aveam, i-am 
prezentat, nişte ghiveciuri de flori, de tablă vopsită în culoarea 
bronzului. Neamtul le-a iuat întâi ca bune, pe urmă a văzut că 
se păcăleşte şi le-a lăsat, vădit convins că lam tras pe sfoară şi 
a plecat mormăind ceva în limba lui. 

— Ducă-se |! Vorba este că ne sâcâie cu fleacuri mici care ne 
fac tot atâta sânge rău ca si cu lucruile mai serioase. - 

Adusesem dela ţară dela cumnatul meu nişte mălai, făină şi 
cartofi. La barieră a eşit o sentinelă şi le-a confiscat. Curioasă 
mentalitate ; e lucrul tău, la ţară îl poţi consuma sănătos, nu ţi-e 
permis să-l aduci să te hränesti în Bucureşti ; în Bucureşti trebue 
să cumperi plătind de cinci ori preţul lor la cei ce reuşesc a aduce 
lucrurile cu contrabandă sau cu ausveis. 

Citind în ziare că inginerul Grigorescu, fiul generalului a venit 
din Moldova în Capitală, m'am dus azi să-l văd şi să aflu noutăți 
din Moldova. Am avut o adevărată zi de reculegere ; mi-a povestit, 
ore întregi. Din actele aduse văd succesele generalului la Oituz şi 
Mărăşeşti ; pentru noi de aci care n'am ştiut decât de înfrângeri, 
e un balsem scenele de vitejie ale armatelor ce a comandat el. ]2 
avansat, general de Corp de armată, i s'a decernut Mihai Viteazul 
cl. Il-a, Mare Ofiţer al Stelei României de război, Comandor al 
Legiunei de onoare. Rusia imperialistă i-a dat Sfantul Gheorghe 
iar Rusia revoluţionară Sfânta Ana; Anglia i-a acordat Ordinul 
Băii iar Japonia i-a trimis o sabie de onoare. Profesorii Universi- 
tăţii din Iaşi au luat iniţiativa, să-i dea o sabie de onoare în nu- 
mele Iașului, în definitiv a fost consacrat de erou. 

Printre ordinele de zi, printre laudele Regelui Ferdinand, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUI ROMĂNIEI 39) 


printre tot ce a scris presa despre el, atentia mi se opreste la o 
duioasă şi modestă scrisoare de omagiu trimisă generalului de 
târguşorul Oneşti de pe Oituz, ca o dovadă de gratitudine a tära- 
nilor, a căror avut si pământ l'a apărat el luni de zile de urgia 
trupelor inamice : 


„Copiii de azi, mdine taţi la rândul lor, bunici si razboinict, 
vor \poment in veciul veciului, că atâtea nopți amare, ei copii de 
azi, au putut adormi nopțile în siguranţă, pentru că pe când ei 
ae fără grijă, stătea de strajă neadormit generalul Grigorescu 
‘ Eremia“ 


E frumos! 

Mi se mai povesteşte 1n aceiaşi ordine de idei o anecdotă — 
ce.se zice că e adevărată. Era în tôiul luptelor dela Mărăşeşti; 
Regele se găsea si el pe frunt. Situaţia armatei noastre se îmbună- 
tätise şi părea definitiv asigurată. Generalul nu dormsie de mai 
multe nopți si era căzut de oboseală; Regele văzându-l în starea 
asta, i-a propus: + 

ms Generale, noaptea asta poți să te odihnesti. 

Generalul, cu tonul lui de mândrie caracteristic pentru cei ce 
Yau cunoscut de aproape, i-a răspuns zâmbind: 

— Majestate, dacă mă culc în noâptea asta, e posibil ca 
eu să fiu mâine seară la Bârlad iar Majestatea. Voastră peste Prut. 

Totusi am întâlnit zilele din urmă oameni veniţi din Moldova 
cari îl vorbesc de rău. Pe lângă cei ce în urcarea generalului au 
văzut scoborârea lor, lam auzit mult criticat de evrei. 

Grigorescu era moldovean, iar ca moldovean a cunoscut pe 
evrei altfe de cum îi cunoaşte un bucureştean. In actuala campa- 
nie el avea convingerea că pe front soldatul evreu a fost o calami- 
tate, asta Ta făcut—îmi istoriseste copilul lui—ca din trpele ce le 
comanda el, să-i scoată şi să-i dea la spate. Guzeta Bucureştilor în 
numărul său de azi afirmă că generalul Grigorescu a fost blamat 
de colegii săi, pe chestia evreiască, şi mai ales de generalul Binet 
Brosteanu. 

Generalul Grigorescu, într'un ordin de zi vorbind de evrei, 
le-ar fi zis — spune Gazeta Bucureştilor, — „jidani“ ; de aci scan- 
dalizarea gazetarilor dela ziarul nemtest. O lămurire, cuvântul de 
„jidov“ sau „jidan“ aci la Bucureşti are senzul unei insulte, când 
e adresat unui evreu ; în Moldova de sus ea nu eo insultă, e 
denumirea obişnuită, a populației. Când întrebi în Moldova pe un 
evreu ce este, îţi răspunde: eu sunt jidov sau jidan. Afirmarea 
insă că generalul de brigadă Broşteanu ar fi blamat public’ pe 
generalul de Corp de armată Grigorescu, e o stupiditate pur si 
simplu. 

Am scris pe seară o lungă scrisoare generalului felicitându-l 
pentru gloria lui. Cred că prin fiul lui, Sersnarea îi va parveni. 


www.dacoromanica.ro 


400 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Pe frontul Apusean continuă atacul contra frontului englez, 
ei au pierdut Paschandaele. 

Contele Burian, ungur sadea, a fost numit Ministru de externe 
al Austro-Ungariei în locul Contelui Czernin. 


CAPITALA ŞI UNIREA CU BASARABIA 
JOI 5 APRILIE. 


Deşi au trecut atâtea zile dela indeplinirea marelui act al uni- 
rei Basarabiei cu România, nu-mi iese din minte răceala, si indi- 
ferenţa “cu care acest fericit eveniment a fost primit de cetăţenii 
Capitalei. Se dau multe explicatiuni, dar nici una nu rezistă 
celei mat simple judecăţi. Asa se spune, că clocoteşte bucuria în 
sufletele tuturor, dar tac şi inghit de frica neamtului. 

Frică ? De ce? , 

Nemţii au declarat formal că ne vor sprijini ca să obținem 
această provincie fostă românească, ei au ştiut că evenimentul 
odată îndeplinit are să ne bucure; atunci pentru ce îrică ca să 
ne manifestăm bucuria legitimă ? 

Am citit în presa lor: „fată o țară liberată de sub jug străin, 
după mai bine de 100 de ani“. 

Si noi să ne temem de a ne manifesta bucuria ? 

Dar să zicem : populaţia românească este azi dezorientată, par- 
tidele politice ce au condus-o sunt dezorganizate, şi-a pierdut capul, 
nu mai ştie ce e rău şi ce e bine. Foarte bine, avem însă autorităţi 
constituite. Avem o Primarie a ora;ului, avem un Minister al 
Instrucțiunii Publice, avem un Cap al bisericei, avem o Universi- 
tate, avem o Academie, e: bine, nimeni, absolut nimeni nu a făcut 
şi nu face un gest, o mişcare, nu spune un cuvânt de bucuria 
neamului. Girantul Ministerului de Culte si Instrucție Publică d. 
Virgil Arion îşi facuse un merit de a fi fost în 1914 1916 un 
luptator pentiu dezrobirea Basarabiei ; ei bine, acum o are, de 
ce n'a luat iniţiativa unui festival al şcolilor, la Ateneu, la Circ 
sau la Arenele Romane ca să se explice tineretului şcolar, mărirea 
actului unirei Basarabiei, și să auzim si noi blazatii, cuvinte car: 
să ne dezmorţească si să ne înalțe inimile, să ne umple lacrimile 
bucuriei, ca să uităm pe ‘ele ale suferinţei, la sunetul uralelor ce 
ar eşi din piepturile copiilor adunaţi. Să simţim şi noi, să ne re- 
amintim şi noi un moment măcar că suntem încă Români, ca şi 
cei de peste Siret, ca şi cei de peste Prut. Sa se fi opus nemţii la 
aşa ceva ? Pentru ce? 

Avem un Mitropolit Primat, ce ocazie să facă să răsune clo- 
potul Mitropoliei, singurul rămas bisericilor ortodoxe de aci, şi să 
se adune credincioşii în dealul Mitropoliei să aziste la Sfânta 
leturghie în care sa se ridice crucea sus, drept mulţumire Dum- 
nezeului care sa milostivit să nu ne abandoneze şi să revedem 
Moldova de acum 106 ani reintregitä. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 401 


Nimic, nici un gest. Fiica de nemți şi aci? 

Frica, aceasta de nemți nu e în realitate decât o laşitate, o 
mască după care se ascund toate ticăloşiile. Să îndrăznească, să 
cerce, să, se mişte, să se simplă români şi să lăsăm neamtul să se 
supere. Are să-i treacă. Dar că nu neamţul s'ar îi supărat am si do- 
vada. Am înaintea mea un document hotărâtor. 

La Râmnicul Sărat, in teritoriul ocupat si guvernat cu mai 
multă severitate de Armata a IX-a germană, de oarece acolo e 
regiunea frontului, populaţia .oraşului a fost chemată în mod 
public, printr’un manifest tipărit şi lipit pe zidurile oraşului, să 
se adune şi să sărbătorească Unirea cu Basarabia. Manifestul e 
semnat de Primarul oraşului. El spune cetăţenilor fără vreo îrică 
de nemți : 


„lubiți Cetăţeni, 


„O mare hucurie care va umple inima tuturor, ni se anunţă 
din Moldova. Bas abia, în urma hotdrirei Sfatului Ţării a hotărit, 
în seara de 9 Aprilie, Unirea cu România, una şi indivizibilă. 

Vă anunţ qcest mare act săvârşit în folosul României, spre a 
lua cunoştinţă, căci bucuria trebue să fie a tuturor. Basarabia este 
trup din trupul nostru şi un secol întreg de despărțire n'a putul 
să instradineze sentimentele cari o împingeau spre noi. Ne putând 
să dăm expresiune tuturor simjfimintelor şi gândurilor cari ne fră- 
mântă in aşa momente de bucurie, am hotärit să slăvim acest 
mare act național prin rugăciuni cdire Dumnezeu. Rugăciunea va 
avea loc Duminică, 14 Aprilie st. n., orele 10 dimineaţa, în biserica 
Mânăstirea. La templul israelit va avea loc de asemenea un ser- 
viciu divin la orele 9 dimineaţa. 

Vor asista autorităţile civile şi toate şcolile“. 

Primar. COVSTANTIN G. DAVID 


Si nu numai că nemlii nu s'au supărat pe domnul Primar Da- 
vid, dar au azistat şi dânşii in mod oficial la biserică, la serviciul 
religios. Pentru ce la Bucureşti ar fi fost altfel ? 

Lasii de aci şi-au zis dela dânşii: de ce să indispunem cu 
sentimentele noastre trufia lui Von Tülff sau a lui Makensen ? 
De ce mai bine nu ne-am vedea de treabă ? 

Probabil în mintea lor cred serios că neamtul trebue să fie 
încântat de acest menajament. 

Eu însă cred altfel ; eu cred că nemți trebue să-şi îi zis: sau 
Basarabia aceasta e un molt — dovadă nepăsarea Capitalei, sau 
oamenii aceştia ce ne înconjbară sunt nişte misei. 

Sigur că uşa şi-au zis. - 

Pe frontul din Flandra lupta continuă, germanii incă câştigă 
teren. Au mai ocupat Poelkapele si Langhemark. 

In Ungaria guvernul Weckerle a demisionat. 


26 


www.dacoromanica.ro 


402 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


VINERI 6 APRILIE, 


„In loc de a vedea o usurare a situaţiei ca consecinţă a păcii, 
vedem din contra că se iau noui măsuri jignitoare. Cu bucurie 
notasem ordinul ca lagărele de prizonieri să-şi deschidă porţile, iar 
prizonierii să se 'ducă la căminurile lor. Ordinul apărut ta 3 16 
Aprilie e contramandat pe ziua de azi. Si de ce nu? Na aluns 
pacea noastră basmul cu cocoşul ros ? 

O telegramă din Berlin ne înştiinţează că Kühlman v pleca 
azi sau mâine spre Bucureşti. 

D. C. Stere declarat deputat in Sfatul Ţării din Basarabia, a 
fost proclamat Preşedinte al Sfatului. "Daca nar fi trecutul urât 
al d-lui Stere, gestul Basarabiei mar bucura. 

In Apus luptele de pe frontul Nord continuă; germanii au 
mai alungat pe englezi din Sonebeke şi au trecut dincolo de Ste- 
enbach. 

Se pare că in Anglia, pericolul ce-i ameninţă a fost simţit, 
Mari efective de trupe au fost trimise din nou în Franţa. Au recu- 
noscut în fine şi comanda de fapt a generalului Foch. 

In schimb, nuineroase trupe franceze au fost trimise în aju- 
torul englezilor. Portughezii au fost complect scoşi din luptă în 
ultimele bătălii. 


ATATARI CE POT DEVENI PERICULOASE 
SÂMBĂTĂ 7 APRILIE. 


Şi guvernul şi Guvernământul german se tem de o revoluţie 
țărănească să nu izbucnească după încheerea păcii. Această revo- 
lutie pe cari noi clasele orăşeneşti am trebui să o evitam, de oarece 
noi vom plăti gloaba, nu numai că nu facem nimic pentru a o pre- 
veni, dar din contra, o até{am prin dezbinările dintre noi. 

Sunt cel întâi să subscriu pentru tragerea la răspundere a gu- 
vernelor ce au pregătit şi dus războiul asa cum lau dus, ca să ne 
găsim unde suntem; sunt cel intâi ca să subscriu la tragerea la 
răspundere a celor ce au manipulat bânul public si au profitat de 
el, dar toate acestea la timpul lor. E ruşinos, e nedemn, ca rufele 
noastre murdare să le spălăm în fata nemților, ungurilor şi bulga- 
rilor, şi e o crimă atâtarea urilor în halul în care se face azi, spe 
culându-se sentimentele, durerile şi nevoile poporului, şi făcân- 
du-l pe el azi judecător, când e şi orbit de patimă şi în neputinţă 
de a fi luminat. In Gazeta Bucureştilor s'a publicat azi un articol 
ce pare a fi scris de un Canibal. Citez numai finalul desi nici în- 
ceputul n'are nimic de invidiat: 

„Sunt cazuri în medicină în cari bolnavul nu vede anunute cu- 
lori; boala se numeşte daltonism. Cel care vede în roşu se va numi 
brătienizm. Sânge — tot cerul, tot pământul! Aburi de sânge, ploae 
de sânge, Ion spintecătorul soarbe în cupa îngânfatei lui nebunii 
sângele ţării. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 403 


Nu caracatifä cu ventuze nenumărate, nu şobolan scobind un 
cadavru, omul cu barba neagră şi cu ochii umbrifi de crime e mai 
mult decât orice pagină neagră a ştiinţelor naturale şi prea abject 
pentru fiorii de groază ce-i produce, să nu scârbească chiar pagi- 
nele unui roman de ucigaşi, senzațional. N'a avut omenesc nici cât 
un criminal. 

In casele smerite şi mici, un tată şi o mamă bătrână aşteaptă. 
Surioarele cântă ca nişte păsărele fiindcă ştiu că pacea le va rea- 
duce fratele cu care se jucau de-a soldatul. Şi când, târziu de tot vor 
înțelege că nu mai poate veni, că cu trei sute de mii de tovarăşi, 
doarme somn fără deşteptare în smârcurile peste cari a cäzut de 
două ori zăpada — 0, atunci, färä arme, cu mâinile, cu dinţii, fie- 
rare va voi să muşte din spurcatul tău trup, spintecătorule. 

Fața ta, lipsită de sânge se va înverzi ca a mortilor, văzând pe 
părinţii atâtor sute de mii, şi vei fipa iar măcelul în potriva lor, 
vei cere tunuri si arme noi cari să ucidă, să-ți dea iar sângele pă- 
rinjilor după cel al copiilor, în cari să te tăvăleşti ca un bivol în 
mocirla. 

Dar strigătul tău va fi o clipă scurtă“. 


E monstruos! Cu atât mai monstruos cu cât Cenzura germană 
ce a permis un asemenea articol, sar îi putut gândi că in tara lor 
au murit la fel, milioane de compatrioți de ai lor, că atâtea alte 
milioane au rămas schilozi şi că văduvele celor duşi în război de 
Kaizerul lor sunt alte milioane. Pentru ce asemeni articole nu ar 
încuraja si acolo scrasnirile de dinţi şi sfârşitul Impăratului lor, 
dacă ceiace tolerează să se scrie aci e drept şi logic? 

De altfel şi liberalii din Moldova ar trebui să fie mai prudenti. 
Datoria lor ar fi azi să se astâmpere, să aştepte momentul pentru 
a se justifica de politica ce au dus, sau să aştepte victoria finală 
pe cari s'au bizuit in politica ce au urmat, cum se pare că sa ho- 
tirit să facă d. Take Ionescu. Ei însă nu fac asa, sunt încă tantosi 
si pretenţioşi, speră să remână încă puterea predominaniă în Sta- 
tul român, ca şi în trecut, căria să-i fie permis orice. Aşa, nu msi 
departe zilele acestea s'a anunţat din Iaşi că Vasile Morţun în nu- 
mele Camerei liberale şi Em. Porumbaru în numele Senatului, 
s'au prezentat Regelui cu un protest contra guvernului, ca Lu i-a 
convocat sa-i întrebe si să le ceară sfatul, în chestia Unirei Basa- 
rabiei. E drept ca într'o ţară Constitutionala, asta ar fi fost prima 
datorie a unui guvern, la noi însă ar îi un non senz. 

La noi parlamentele sunt ale guvernelor, iar parlamentul de 
azi aparţine guvernului căzut. Mai mult decât atât, parlamentul în 
numele căruia vorbeşte d. Vasile Morţun şi d. Em. Poruinbaru nu 
şi-a revendicat nici odată rolul constituţional pe care ar dori să-l 
aibă azi. Acest parlament 2 ani de zile, dela 1914—1916'a fost ab- 
solut mut, ne cerând guvernului Brătianu nici măcar să-l pue la 
curent cu politica externă. Sub acest parlament s'a declarat răz- 


www.dacoromanica.ro 


404 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


boiul fără să i se ceară avizul şi n'a avut nici o pretenţie; cum a- 
tunci l-ar consulta noul guvern; cu care n'are nici o legătură? 

Gestul dela Iasi e un act de îndrăzneață provocare, care natu- 
ral că atâtä spiritele în contra lor şi dacă este cineva mai intere- 
sat azi ca spiritele să stea liniştite, e tocmai fostul guvern dela Iasi. 

Din Moldova două ştiri: 

1) Că e în studiu chestia reîntoarcerei refugiaților. S'ar fi ho- 
tărît o clasificare a ordinei în care se vor putea reîntoarce. Asa, mai 
întâi vor reveni agricultorii, #poi funcţionarii, profesorii, institu- 
torii, medicii, industriaşii, comercianții, şi numai pe urmă cele 
alte profesiuni. La fine vor reveni femeile şi copii. . 

2) Se confirmă ştirea dată acum câteva luni că Victor Irloti a 
fost prins în Rusia şi readus la Iaşi unde e depus în penitenciarul 
Central. Nenorocirea altuia nu trebue să te bucure, totuși prinde- 
rea lui mă bucură de oarece se va putea spulbera multe legende, 
de pe urma cărora a avut să sufere însuşi şeful nostru d. Take Jo- 
nescu. Dacă a fost un pungaş se va dovedi; dacă a avut complici 
vor fi demascati şi toţi îşi vor lua pedeapsa — vor dispare însă 
legendele. 

Pe fronturi, ofensiva germană oprită la Armentièrs, oprită pe 
Oise, pare a se fi oprit şi în Flandra. Comunicatul german ce azi 
nu vorbeşte decât de mici lupte de patrule. 


DUMINICĂ 8 APRILIE. 


Situaţia Primului Ministru Marghiloman, nu este de invidiat. 
Crezând că poate contribui la încheerea păcii a acceptat guvernul, 
Acest guvern însă este numai al Moldovei de o cam data, el stă în 
Iaşi, deşi din când în când Primul Ministru si Ministiul de externe 
se mai abat şi pe la Bucureşti, ca să-şi primenească rufăria. 

Aci ei nu pot avea un rol public şi de guvernământ, de altmintre- 
lea nici n'au încercat să se amestics în atributiunile Guvernatoru- 
lui Tülff von Tschepe. Neamestecul e datorat faptului de a ovita 
orice frictiune intre puterea suzeranității exercitată de Rege in- 
ue în Moldova şi cea exercitată de Mackensen în teritoriul o- 
cupat. 

La început, d. Marghiloman a avut credinţa că situaţia se va 
limpezi imediat după semnarea păcii care va fi imediată; or, pacea 
încă nu s'a semnat nici până azi, iar nesemnându-se n'are j utinta 
legalmente de a guverna nici măcar in Moldova, de oarece nu are 
un parlament pe care să se sprijine. Nu poate nici dizolva actualul 
parlament şi să aleagă altul, cât timp Regele nu are integritatea 
exerciţiului suveranităţii sale în toată tara. Din această cauză d. 
Marghiloman se frământă fără rost între Iaşi si Bucuresti. 

Pacea ce urma să se semneze în două săptămâni maximum, 
nu s'a semnat. De ce? Cine poate sti? 

Probabil cauze multiple; neînțelegeri între Germania si Aus- 
tria mai mult ca sigur. După ce condiţiile păcii au fost parafate, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 405 


delegatul german s'a dus la Berlin, iar Czernin la Viena. Presa 
din ambele țări a deschis o campanie de critici şi nemulțumiri des- 
pre cari deja am mai vorbit. Când Contele Czernin a revenit în 
Bucuresti, s'a anunţat la Berlin că Kühlman nu se mai reintoarce 
la Bucuresti. Când s'a anunţat demisia Contelui Czernin, Berlinul 
a anunţat că Kühlman pleacă la Bucuresti. Acum presa din Viena 
anunţă că Contele Czernin deşi demisionat totuşi va veni la Bucu- 
reşti să semneze în numele Austro-Ungariei pacea; ne aşteptăm ca 
mâine Berlinul să anunţe că Kiihlman nu mai vine. 

E ceva putred în Danemarca. Se mănâncă între ei, pe spina- 
rea noastră. 

In chestia noastră se mai iveşte acum şi un alt neajuns; o tele- 
gramă din Viena spune că i se anunţă din Kiev că Rada ucraini- 
ană ar fi protestat la Berlin în contra anexărei Basarabiei la Ro- 
mânia. 

Noi cei din Bucureşti, de sigur rău informați, avusesem cre- 
dinta că guvernul român avea un acord deplin încheiat cu Ucraina, 
în această privință. Dacă protestul dela Berlin e adevărat, atunci 
ne-am înşelat noi. 

Din laşi ni se transmite rezumatul unui interviev dai de d. 
Take Ionescu unui ziar Arena. Din acest interviev se degajează 
impresia că d. Take Ionescu e mai cuminte de cum la cunoscut 
lumea. El recunoaşte hotărît răspunderea lui în agitajiunea mo- 
rală ce a dus România la război contra Puterilor Centrale, şi îşi ia 
asupră-şi răspunderea tuturor actelor de guvernământ dela intra- 
rea lui în guvernul de colaborare. Cere însă că această răspundere 
să i se pretindă nu azi, ci la semnarea Păcii Generale. Politica lui 
s'a bazat pe triumful final al Intelegerei, deci numai la sfârşitul a- 
cestui colosal conflict se va putea judeca dacă politica lui a fost o 
greşală sau un act de înțelepciune. Până atunci, conduita lui se de- 
osebeste radical de cea a d-lui Ionel Brătianu; până atunci, el cere 
să, se dea tot sprijinul guvernului ce şi-a asumat sarcina de a mai 
salva ceiace va mai fi de salvat: 

„De o cam dată noi credem că cei cari am susfinut războiul 
suntem obligați la o activitate liniştită pentru a nu îngreuna sar- 
cîna celor ce au luat asupra lor încheerea păcii şi trecerea Romd- 
niet dela starea de război, la starea de neutralitate“. 

„In consecință, partidul If se va abline din alegeri, dacă gu- 
vernul va dizolva actualul parlament. ~ 

E contrarul conduitei d-lui Ionel Brătianu. El deşi a acceptat 
tratativele de pace făcând loc guvernului Averescu, nu acceptă pa- 
cea, nici nu-şi ia răspunderea nesemnărei. E cum se poate nai 
liberal-national. 

Pe fronturi, comunicatul de azi anunţă: nimic nou. 

La Paris Bolo Pasa a fost executat prin impuscare la stâlp. 


www.dacoromanica.ro 


406 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
= 


LUNI 9 APRILIE. 


O slabă, slabă de tot, licărire de libertate: sa permis să treacă. 
frontul din Bucuresti în Moldova gazetele ce apar în Capitală -- 
deşi fără reciprocitate. E probabil că si pentru corespondenţa parti- 
culară se va face ceva. 

Faţă de ştirea că Ucraina a protestat la Berlin in contra unirei 
Basarabiei cu România, Berlinul dă o formală dezmintire. In a- 
ceastă dezminlire, care e un adevărat comunicat, se afirmă că U- 
craina a declarat formal reprezentanților Puterilor Centrale cu oca- 
zia tratativelor dela Brest-Litowsk, că nu are nimic de obiectat în 
ce privește soarta Basarabiei, care rămâne liberă să dispue de 

ei. 

De altfel, cu această ocazie, nemții tin să arate că un protest 
nici n'ar fi avut rost, de oarece Germania nu a avut nici un rol 
în chestia unirei. 

Cuin prevedeam ieri, la ştirea că Contele Czernin va veni in 
Bucuresti, vom primi pe aceia că Kühlman nu mai vine el. Aga 
sa şi întâmplat. O telegramă din Berlin anunţă că Secretarul de 
Stat dela externe e grav bolnav şi a trebuit să-şi întrerupă călătoria 
spre Bucureşti. E curat istoria, şoarecului cu pisica. Comunicatul 
din războiul apusan nu mai vorbeşte de lupte. Numai între Meusa 
şi Mosela nemţii au atacat pe americani si ar fi pătruns în liniile 
lor; contra atacurile mai slabe ale inamicului au fost respinse; 
„contra atacuri puternice au fost zădărnicite prin faptul că le-am 
oprit înaintarea, opunându-le trupe reputate“. Ce-o fi si asta? 
Nemţii au atacat, au reuşit, au intrat în liniile adversarului, dar 
trupe reputate au reuşit să oprească înaintarea americanilor! 

Acelaş sistem de confuzie când n'au victoria. Comunicatul mai 
are si un supliment de ridicol.,,Pierderile americanilor sunt e- 
norme; le-am luat 5 ofițeri 183 soldaţi şi 25 mitraliere. 

Un "lucru pare evident, că marea lovitură a lui Hindemburg 
destinată să spargă frontul prin aducerea în Apus a tuturor forje- 
lor germane, n'a reușit. Franco-englezii le opun azi la rândul lor 
teoria frontului elastic, care se îndoaie şi nu se rupe. 


MARTI 10 APRILIE. 


Din convoiurile de camioane automobile ce trec de câteva ile, 
din oraş spre şosea, încărcate cu saltele, paturi, metaluri, mobilă şi 
mult bagaj, reese impresiunea că nemţii încep să se care. Nu s’or 
fi ducând toţi, dar se duc mulţi. Pe străzi, numărul militarilor 
sa imputinat simţitor. In schimb rechizitiunile sunt în toiul lor. 
Se spune că tratativele urmate de guvern, n'au putut împiedica 
rechizitiile. S'a decis ca zilele acestea să se facă rechizitionarea în- 
tregului stoc de lână de prin saltelele publicului. 

Nu mai este vorba dacă ai o saltea de prisos sa o dai, ri din 
propriul şi singurul tău pat, să dai neamtului salteaua, el va lua 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 407 


lână şi-ţi va da în schimb zegras Lâna o va plăti cu 2 lei chilo, 
când în piaţă se vinde cu 200 lei. Guvernul are datoria să instiin- 
teze populaţia de condiţiile in care s'a fixat pacea ca să ştie la ce 
să se aştepte ; tăcerea şi nesiguranța e desasperatä. 

Berlinul iar anunţă plecarea la Bucuresti a lui Kühlman; de 
astă dată Viena anunţă că in-locul lui Czernin va veni să semneze 
pacea baronul Burian, noul Ministru de externe. In asa condiţii e 
de sperat că până Duminiră delegaţii să se poată aduna 

In Apus, nemţii nu mai avunt% vre-o acţiune din partea br, ci 
numai atacuri franco-engleze ce de sigur se prăbuşesc cu mari 
pierderi. Despre marea ofensivă ce urma să aducă decisiva, nu 
mai vorbeşte nimeni. 


MERCURI 11 APRILIE. 


Mare discuţie s'a încins în presa şi opima [ ublică » beligeran- 
tilor din Apus, cine este vinovatul de ruina oraşelor din Franţa ce 
se găsesc în fata frontului? Nemţii sau franco-englezii? 

Cand Reimsul cu marea lui Catedrală a fost dărâmat de ar- 
tileria grea germană, francezii au strigat — barbarie! Nemţii au 
răspuns apărându-se: — Pentru ce francezii se apără din Reims? 
Pentru ce observatorii militari utilizează turnurile bisericei? 

Când germanii s'au întărit si se apără din St. Quintin, fran- 
cezii atacând oraşul au atins şi biserica. Nemţii fac o mare gälä- 
gie: lată cine dărâmă bisericele din Franţa! 

Natural că francezii răspund: Cum să nu atacăm oraşul dacă 
nemţii lau ocupat şi a facut din el o citadelă de apărare a lor? 

Acelaş lucru Lens, Arras, Noyon, Amiens, Armetiérs. 

Civilizatia şi monumentele ce o onorează, ar fi salvată numai 
dacă francezii ar conveni ca germanii să ocupe Franţa, iar ei să 
se retragă în linişte ferind oraşele de bombardare. Or, asta nu se 
poate. Ar mai fi o soluţie pentru salvarea civilizaţiei, ca germanii 
să se retragă nebătuţi de pe teritoriul Franţei; dar nici asla nu se 
poate. lată de ce discuţia continuă fără a avea o soluţie, cheltuin- 
du-se muncă, hârtie şi cerneală de prisos 

Şi doar chestia e aşa de simplă şi de limpede! Civilizaţia nu 
poate fi salvată de cât atunci, când iuruşurile de invazie ale unui 
popor, pe teritoriul altui Stat ar înceta. 

Pentru apărarea pământului, pier podoabele lui. Acesta este 
adevărul. 

Pe frontul din Apus linişte. In luptele din urmă a căzut cu 
aparatul său, cel mai de seamă aviator german căpitanul baron de 
Rischtofen, deţinătorul recordului de doborfie de aeroplane in 
lupta aeriană ; ajunsese la 80 în ultima ofensivă, Era fatal să piară 
si el. Proverbul că ulciorul nu merge de multe ori la apă, e + fant. 
Rischtofen a căzut pe frontul englez de pe Somme, împuşcat în 
aer, de un alt aviator inamic. 


www.dacoromanica.ro 


408 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


JOI 12 APRILIE. 


Imi amintesc de o anecdotă a lu: Sperantä, în care se Loves- 
tea cum un imbecil de ţigan a dat odată un bou pe o perevhe da 
cizme. Anecdota asta a ajuns azi o realitate. O pereche de cizme 
nu o poţi face fără 1000 de lei. Copilul meu fiind în plină -restere 
n'a avut asortiment de ghete. ca cei alti în casă; a venit acum tim- 
pul să-i cumpăr ghete, ei bine, nu există. Am cutreerat azi toate 
magazinele din Bucuresti, nu există ghete pentru copii. Şi cum nu 
se poate concepe ideia. ca să o las discultä m'am rugat de negus- 
tori să-mi dea o soluţie. Nu există altă soluţie decât ca un cizmar 
să-mi lucreze Q pereche. Soluţie naturală în timpuri normale, im- 
posibilă azi. M’am adresat la diverşi cizmari, toţi au cerut să le 
aduc eu materialul necesar. Material nu există nicäeri. Ui cizmar 
cunoscut, mi-a promis să lucreze o pereche pentru trei sute de lei. 
'Trei sute de le: perechea de ghete pentru un copil de 12 uni! ce-ar 
fi făcut bietul tata care trebuia să incalte 6 copii, cu cei 300 lei lu- 
nar ce avea ca leafă? 

Ce va face populaţia? E îngrozitor de gândit, mai ales că se 
crede că răul va continua încă un an sau doi. Cel putin 80 la sută 
din populaţie se găseşte în ultima pereche de ghete. Cei avuli vor 
găsi plătind fantastic. O să ajungem să vindem casele ca să ne 
putem face o imbrăcăminte, iată de ce am zis ca anecdota cu imbe- 
cilul de ţigan ce a dat un bou pe o pereche de cizme, a ajuns 0 
realitate. 

In Apus războiul stagnează. Nemţii povestesc că cnglezii au 
vrut să dea o lovitură navala la Ostanda şi Zeebruge, apropiindu- 
se cu câteva mici unităţi de coastă. După o puternică bombardare 
destinată a distruge digurile şi lucrările din port, lovitura a eşuat. 
Câteva mici crucisätoare engleze s'au scufundat, iar nemţii au 
avut un torpilor avariat. Care o îi adevărul îl vom sti mai târziu. 

Din Iaşi se anunţă că basarabenii Inculeţ şi Cihureanu, fostul 
Preşedinte al Sfatului Tärii şi fostul Prim Ministru al Republicei 
Moldoveneşti, au intrat in guvernul roman, ca miniştri fară por- 
tofoliu. Ei au depus deja jurământul. Guvernul din Basarabia a 
fost dizolvat. Pentru conducerea celor 9 judeţe au fost numiţi 9 
Prefeti; pentru conducerea trebilor publice în legătură 'u organi- 
zarea ministerelor noastre s'au înfiinţat 8 directori ce fac legătura 
cu ministerele din regat. Mai toţi titularii numiţi sunt basarabeni. 


SE MENŢIN ACELEAȘI NĂRAVURI URÂTE 
DE IERI 


VINERI 13 APRILIE. 


S'a vorbit acum câteva zile în urmă de un profest al Urrainei 
Ja Berlin relativ la anexarea Basarabiei. 

Berlinul a tagäduit că a primit un asemenea protest. Azi se 
confirmă că Rada ucrainiană a protestat în adevăr contra unirei 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 409 


Basarabiei cu România, nu însă la Berlin. Ministru nostru de ex- 
terne confirmă gestul Ucrainei. Dacă am fi în timpuri normale 
când logica şi raţiunea ar dicta acţiunilor omeneşti, ar îi greu de 
explicat inconsecventa ucranienilor. A tägädui basarabenilon 
dreptul de a face ceeace au făcut, este aşi nega ei însuşi legitimi- 
tatea proclamării republicei lor. Ceeace au făcut toate nationalitä- 
tile din Rusia, a fost punerea în aplicare a principiului că fiecare 
naţiune ce ocupă teritorii compacte şi istorice, să dispue de soarta 
lor. Aşa a făcut Finlanda, aşa a făcut Estonia, aşa a făcut Lituania, 
aşa a făcut Ucraina, aşa a făcut Basarabia. 

Atunci pentru ce protest? 

Are Ucraina vre-o pretenţie naţională peste Nistru? 

La Brest-Litowsk a spus formal că n'are nici o pretenţie. Sau 
voeşte Ucraina să ia moştenirea vechei Rusii cu revendicările e 
în Balcani şi la Constantinopole? 

De altfel un delegat ucrainian a sosit la laşi să se explice si a 
avut o întrevedere cu Primul Ministru, ; 

Cu ocazia unui discurs ţinut în parlamentul englez, Lordul 
Balfour a afirmat că România, chiar după semnarea păcii rămâne 
aliata Intelegerii. : 

E incontestabil ră fostul guvern al României, Brătianu-Take 
Ionescu,, rămân credincioşi politicei şi aliaţilor de ieri, de aceia . 
nici n'au primit să semneze ei pacea; dar ei nu mai reprezintă azi 
România. Noul guvern, intrând în tratative cu inamicul, cu con- 
simtämântul Regelui, şi semnând pacea, primeşte să urmeze poli- 
tica pe care inamicul îi va dicta. Capitulând am fi putut rămâne 
cu ei duşmani, cu aliaţii prieteni; primind pacea, nu mai putem 
face aşa ceva. Prin tratatul de pace, România convine să alimen- 
teze Germania cu bâine, vite, petrol; cum o să rămânem aliaţii In- 
telegerii? Platonic da, se poate, dar se mulţumeşte Anglia cu atât? 

Farsa însă din trecut, a unei politici cu două luntri nu se mai 
poate juca. Guvernul Marghiloman ce semnează pacea nu poate 
avea decât o singură politică — cu Germania; d. Al. Marghiloman 
face această politică. Că poate greşi şi el cum au greşit şi alţii, se 
poate, fiecare va trage consecințele politicei lui. 

Zilele trecute d. Take Ionescu afirma unui gazeta: „Prin sem- 
narea păcii, România intră în neutralitate“. Un moment am crezut 
că e numai joc de cuvinte, pentru a împiedica o politică alături 
de Puterile Centrale; azi, Ministrul de externe vorbind unui gaze- 
tar, de afirmaţia lordului Balfour, dezminte afirmarea că România 
ar mai păstra alianţa cu Intelegerea, dar că intră în neutralitate. 
Atunci vorba d-lui Take Ionescu n'a fost numai un joc de cuvinte. 
Intrebarea însă e, neamţul ce zice? 

La laşi guvernul pare hotărît să cerceteze şi să descopere ja- 
ful în banul public ce a domnit în ultimii 4 ani. Ar fi o operă 
morală de mare însemnătate. N'am însă încredere că rezultatul 
poate fi atins, de oare ce la noi toate guvernele se sprijină pe par- 


www.dacoromanica.ro 


410 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


tide organizate, iar partidele noastre sufer toate de aceleas de- 
fecte. Guvernantii de ieri au avut tâlharii lor, cei de azi îi au pe 
ai lor. Zicătoare spune: Corb, la corb, nu-şi scoate ochii. In pri- 
mele cercetări şi încercări, natural că se dau pe faţă grozävii, pe 
urmă se întinde musamaua peste ele. Asa se zice, că sa pus capăl 
misiunii generalului Iliescu în Franţa, căruia, după ce a fost în- 
depărtat pentru incapacitate din fruntea armatei, i s'a dat o misi- 
une plătită lunar cu vre-o 7000 franci aur, ceiace cu agiul de azi 
reprezintă o sumă formidabilă. Tot aşa -cu o altă misiune la Lon- 
dra. Câţi n'or fi însă cari aşteaptă ca să ia ei locurile din aceste 
sinecure ce săcătuesc Statul ? 

S'au mai suprimat misiunile extra ordinare ale d-rului An- 
ghelescu in America, Victor Antonescu la Paris. Victor Ionescu la 
Lisabona. S’a suprimat o misiune dată lui Raul Crăciun de a stu- 
dia metalurile in Rusia, şi a lui G. Sturza de a studia harnssamen- 
tele din Franţa. Marghilomanistii se mai laudă că ar îi găsit acte 
compromiţătoare pentru Octavian Goga şi popa Lucaci, cari pri- 
meau subsidii din Rusia. Se prea poate, însă nu vor putea face 
nimic, de oare ce ceilalţi vor scoate listele şi actele celor ce aveau 
subsidii de la Von. den Busche şi de la Czernin, iar efectele se vor 
anihila. Vor începe concesiunile mutuale, iar muşamaua se va în- 
tinde- majestoasă peste toată lumea. 

Imi amintesc de discuţiile din Parlament când se schimbau 
guvernele. Când eram noi conservatorii la putere, se ridica un 
deputat liberal si interpela guvernul asupra risipei si nelegiuirile 
guvernului. Atunci se scula un ministru de pe banca ministerială 
şi ţinea următorul discurs : 

— Suntem acuzaţi că am creiat sinecure. Da, am creat, e ade- 
vărat, două; dar când erati d-voastră la putere, d-l Costinescu a 
creiat nouă şi iată-le; si le arata. Camera aplauda şi făcea mare 
haz că guvernul a înfundat pe oratorul opoziţiei. 

— Ne acuzaţi ca am risipit. banul public la partizani. Da, am 
făcut-o în cutare împrejurare ; dar d-voastră n’ati făcut, cutare, 
cutare şi cutare favoare lui X, Y şi Z după care Statul a pierdut 
atâtea mii de lei ? 

Şi Camera iar aplauda şi făcea haz, iar liberalii nu se mai ve- 
deau de sub pupitre. ‘ 

Imi amintesc de o acuzare preciză. Cu ocazia alegerilor ge- 
nerale, noul guvern conservator, risipise la partizani şi alegători 
20,000 de bilete gratuite de liber parcurs pe C. F. R. din aşa numi- 
tele certificate de “alätorie. Azi sau desființat; pe acea vreme 
însă se făcea cu ele un abuz revoltător. La acuzaţia adusă guver- 
nului de însuşi d. Costinescu, banca ministerială a răspuns: 

— Ştiţi câte bilete de acestea a risipit sub guvernul d-voastră 
în alegeri d-l Ministru al lucrărilor publice d-l V. G. Morţun ? 

Si din ghiozdan ministrul scoase nişte cotoare de certificate : 

— Peste 60 000 ! 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 411 


Natural, guvernul esea triumfätor; liberalii se potoleau, iar a- 
buzurile continuau neturburate. 

Se mai relua chestia când cădeau conservatorii şi veneau la 
putere liberalii. Povestea se repeta. Interpela acum un opozant 
conservator şi răspundea d. Costinescu cu acelaş succes. 

E astăzi un motiv a crede că s'a îndreptat ceva ? Adică de ce 
Stoian îşi freacă mâinele că a venit la putere d-l Marghiloman ? 
Si fără a cita nume cunoscute, câţi nu aşteaptă cu nerăbdare să 
le cadă prada ce li se cuvine pentru meritele lor electorale ? Ochii 
sunt fixafi deja pe consiliile comunale, prefecturi, inspectorate, 
primării, ca să nu vorbesc de cei mai practici ce pândesc posturile 
de intendenti, prin hale, grajduri, cimitire, mai abitir de cum pân- 
desc agenţii dricarulu Costescu, pe la porţile celor ce îşi dau 
sufletul. Nu ştiu ce numiri va face noul guvern, dar din pufinile 
făcute se vede că sistemul nu s'a schimbat. 

Oameni muncitori, pricepuţi $i cinstiţi sunt în toate paitidele, 
dar sunt majorizafi şi lăsaţi la coadă de cei îndrăzneţi şi lacorni. 
Oameni de ghesefturi iarăşi se găsesc in toate partidele; ce îmi 
este X liberalul, Y conservatorul takist, sau Z marghilomanistul ? 
Toţi o apä ! A lor e şi în viitor situaţia, or cine ar guverna. 

à In Apus contra atacurile franco-engleze încep a fi simţite de 
nemți. 


SENTIMENTUL DE UMANITATE RĂU ÎNŢELES 
SÂMBĂTĂ 14 APRILIE. 


Ce nu se poate justifica în actualul război ? Zepelinuri şi ae- 
roplane care să te ucidă pe tine cetățean paşnic în locuinţa ta, de- 
parte la sute şi mii de kilometri de frontul de luptă, sau subma- 
rin care să te înnece în largul mărilor, în călătorie de plăcere sau 
de afaceri, în ape in care nu se găseşte nici unul din beligeranti. 

Acum s'a mai inventat şi tunul care bate orbeşte la 120 de kilo- 
metri. Cu un asemenea tun, se bombardează de o lună de zile Pari- 
sul. Bombele cad la întâmplare în centru sau în împrejurimi. Ele 
ucid fără alegere într'o zi, două sau trei suflete, femei sau copii. Ce 
folos militar pot aduce asemeni tunuri? E numai criminalitate în 
ele şi utilizarea lor. Zilele trecute un obuz lansat de un asemenea 
tun, a nimerit o biserică din Paris în timpul leturghiei, aşa că 
pierderile în oameni au fost mai însemnate ; âu fost ucise vre-o 40 
de persoane şi rănite vre-o sută. N'a fost atins nici un militar. E 
explicabil deci ca presa franceză să protesteze calificând pe autori 
de „Crimanali”. Presa germană îi apără aşa : 

— „Francezi n'au bombardat biserica din st. Quintin ?” 

Pardon, e o deosebire pe care chiar neamtul o ştie când 
spune „Pe când francezii din faţa frontului pot distinge biserica 
de restul oraşului, armata noastră nu poate vedea bisericile din 


www.dacoromanica.ro 


412 1MPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Paris, de oare ce ea bombardează de la 195 km., iar obuzele cad la 
întâmplare“. 

Tocmai aci e vina şi criminalitatea. Spuneam şi zilele trecute, 
St. Quentin e întarit de inamic ca o cetate şi rezistă în fața fron- 
tului francez, încă de la începutul ocupaţiei. Ca, să-i scoată, din a- 
cest oraş, armata îranceză trebuie să sacrifice chiar şi biserica, 
cară serveşte inamiçilor de observator. Dar nemţii pentru ce bom- 
bardează Parisul? Apărarea că tunul bate la hasard este tocmai 
crima lor; tocmai pentru că nu ştii unde va cădea, nu trebue să tri- 
mifi obuzul. Pentru a face rău unw militar, rişti să ucizi atâta 
lume nevinovată. 

In actualul război, ura dintre beligeranti a ajuns aşa de mare, 
în cât nu se mai ştie ce e aceia umanitate; cu toate acestea imi 
amintesc că am citit undeva un protest că nişte prizonieri ger- 
mani, trecând în convoi printr'o ldcalitate din Franţa, localitate 
ce cunoscuse de aproape urgia nemţească, ar fi huiduit şi scuipat 
pe eroii cazuti în captivitate. Ce inadvertent& ! Eroii aceştia când 
erau la largul lor ucidea populaţia necombatantă, aruncând asu- 
pra ei bombe de aeroplane sau obuze aruncate la întâmplare ; do- 
borifi, sau luaţi prizonieri, dau ochi cu populaţia pe care au tero- 
rizato ; pot avea pretenţia ca nenorocirea lor să fie respectată în 
numele unei umanitaţi de cari ei n'au vroit să ştie ? 

Şi pretenţia aceasta am văzut'o pretutindeni invocată. 

Un aviator bombardeaza un oraş, ucidle femei, copii si popu- 
lafie paşnică ; incendiază şi distruge căminurile. La rândul lui, 
aviatorul e atins şi cade, murind sub sfărâmăturile aparatului lui. 
Nu ştiu ce hipocrizie face ca criminalul să fie înmormântat cu o- 
noruri militare, în mijlocul aceleiaşi populații care suferise de pe 
urma crimelor lui. 

Un submarin atacă un vapor cu mii de pasageri sil inneaca ; 
pier mii de suflete nevinovate. Acelaş submarin e întâlnit de ina- 
mic şi lovit, este expus sculundării. Comandanții ies la suprafaţă 
şi pretind vaselor inamice sa fie salvaţi. Aceasta pretenţie o in- 
voacă în numele dreptului ginţilor si al umanitaţii. Gestul ina- 
micului ce ar refuza să-i salveze, se scrie în cartea ntagră a bar- 
bariei. Pentru ce? Incă odata, atat cât razboiul e leal şi se duce 
de militar contra militarului, se pricep toate regulile umanitafii 
şi a dreptului ginţilor. Lumea aceasta ce luptă până la sacrificiu 
sub drapelul ţării lor, îşi face datoria. Dar atunce. când lupta a de- 
generat în crimă, cum a dus Germania actualul război, când lupta 
nu se mai duce numai între militarii ce se pot apăra, când popula- 
tia civilă pe pamânt si apă e atacată in mod las, cei căzuţi în a- 
ceastă luptă inegală, dacă sunt atacatori n'au dreptul să mai bat- 
jocorească sentimentele de umanitate. 

Incolo, nimic nou. 

Aveam o bancă în curtea mea pe care stăteam întins şi îmi fu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEL 413 


ceam cura de soare ; azi a venit un ordin prin poliţie să mi se ri- 
dice banca. Nemţii au nevoie de o bancă, Bucureştiul e plin de 
bănci, Comuna are prin toate parcurile, totuşi poliţia a găsit mai 
nimerit să ridice banca de Ja un bolnav. M'am dus la Circ. 15 de 
poliţie şi am făcut un enorm scandal. Mi s'a promis că o va aduce 
îndărăt. A trebuit însă să-i taxez de ticăloşi. Am cerut să-mi arate 
ordinul german ce pretindeau că au ; n'aveau nici un ordin, min- 
feau. Văzând că i-am prins, comisarul se justifică că are dreptul 
să facă ce vrea în curţile cetăţenilor, că acuma e război, Lam în- 
trebat de e comisar titrat, mi-a răspuns obraznic că n'are nevoie 
de titlu şi cunoaşte legile ; că legea îi permite să intre când va, vrea 
în curtea mea, asta față de pretenţia ce-are de a trece prin curtea, 
caselor mele ca să iasă din Bonaparte în B-dul Colţei. I-am reco- 
mandat sa cerce să mai treacă, dacă vrea să-i zbor creerii. Tonul 
meu hotarit l’a determinat să-mi promită că banca mi se va res- 
titui şi că sa-i permit a trece prin curte.—Aşa da. 


DUMINICĂ 15 APRILIE, 


Prin reîntoarcerea multor refugiaţi din Moldova, s'a putut cu- 
noaşte şi situaţia de acolo. Mizeria din Moldova, hotării, a fost 
mai mare ca cea de aci; iar scumpetea de acolo, superioară celei 
de aici. Singură armata şi guvernanţii n'au suferit mizeria, au a- 
vut dé toate si din belșug. Au mai avut alimente agricultorii. Şi 
lucrul e explicabil; Moldova a avut dezavantajul de a avea oraşe 
mici şi slab aprovizionate în timpul de pace, asa ca atunci and 
sa văzut invadate de o populaţie pe care nu o prevăzuse, totul sa 
golit. 

Cine-va venind din laşi a rămas uimit văzând je străzile Ca- 
pitalei prăvaliile deschise si vitrinele cu mărfuri. Faptul acesta a 
determinat pe cei din Moldova de a însărcina pe petsvanele venite 
aci în interes de serviciu, si cumpere mărfuri cu . ghete, lenjerie, 
ciorapi. Se povesteşte chiar, că regina Maria a cumpărat prin ci- 
ne-va, de 15,000 lei ciorapi de damă. Consecința s'a văzut inediat, 
toată lenjeria si ciorapii au dispărut din magazinuri. Negustorii 
lacomi se aşteaptă ca stocul ce-l mai au să-l desfacă cu preţuri din 
poveşti. Ghetele şi hainele s'au urcat simţitor in câte-va zile; tot 
ce e îmbrăcăminte a devenit aur. 

Alimentele s'au urcat şi ele, untul cel mai prost e cC lei kilo, 
uleiul de floarea soarelui—cäci untdelemn nu există --costä 30 lei 
litrul ; făina neagră 4 lei chilo, brânza telemea 20 lei chilo, caşca- 
valul 36 lei chilo, carnea 10 lei chilo, mäslinele 4u le. chilo, zahă- 
rul 36 lei chilo. 

Cu zahărul o alta legendă la scumpit în 24 ore. Cine-va a isto 
risit că d. Marghiloman a adus de la depozitul de alimentare din 
Iaşi, pentru nevoile sale, o ladă de zahăr cu 3 lei 60 bani chilo- 
gramul. Imediat în Bucureşti sa coborit preţul la 24 lei. In Iaşi 


www.dacoromanica.ro 


414 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


însă când s'a aflat că d-l Marghiloman a cumpărat zahăr, sa tras 
concluzia că la Bucureşti nu este acest aliment şi imediat a dispă- 
rut din consumaţie zahărul. Când negustorii de aci au aflat că la 
Iaşi nu mai e zahăr de vânzare, au urcat preţul de la 24 la 36 lei. 
Toată această operaţie in mai putin de o săptămână si probabil 
graţie unei legende. 

E de prisos să te întrebi ce fac autorităţile, ele mu fac nimic; 
Vlăsia e liberă. In capul Comunei stă un negustor care prin sim- 
patiile lui faţă de puterea ocupantä, a reuşit, să-şi salveze depo- 
zite de spirt de zeci de mii de decalitri. Acum le-a transformat, în 
romuri, lichioruri, cogneacuri pe cari le vinde cu 70 lei litrul. Să 
se mai întrebe cineva de ce Primăria n'are interesul să stăvilească 
lăcomia negustorilor ? , 

Primul Ministru a început să mai deschida gura—de altfel 
numai la Iasi. El a anunțat acolo câte-va chestiuni grave. Intre 
altele, că i s'a cerut de Puterile Centrale ca d-nii Bărtianu, Take 
Ionescu, Prințul Barbu Ştirbei şi alţii, să fie expulzați din Moldova. 
D-l Marghiloman declară că la această cerere a răspuns că nu 
poate face acest lucru după Constituţia Țării, dar că a promis că 
va face demersuri pe lângă aceşti domni să părăsească de bună 
voe ţara. | 

D-sa mai afirmă, că atunci când Regele i-a cerut să 1a guver- 
nul, i-a cerut la rândul lui trei lucruri. 

a) Dizolvarea Parlamentului. 

b) Crearea unui personal administrativ strain de politică, pen- 
tru a nu mai putea fi influențat şi conrupt. 

c) Că în cazul când noul parlament va hotări darea în judecată, 
a guvernului Brätianu-Take Ionescu, să nu întâmpine nici o di- 
ficultate din partea Coroanei. 

D-l Marghiloman pretinde că Regele a acceptat. Pe baza aces- 
tei promisiuni d-l Prim ministru cere opiniei publice să nu prea 
exagereze pentru viitor puterea d-lui Ionel Brătianu. 

D-l Marghiloman este un om energic si e de crezut, că va cerca 
să execute ceia ce propune ; dar, d-sa nu e un om nou, pe d-sa îl 
cunoaştem bine, a mai guvernat cu asemeni tendinţe de a distruge 
puterea şefului partidului liberal, şi sa lovit cu capul de un zid, 
de s'a ales dânsul cu spärtura : {ramvaele. 

Va fi mai tare şi mai diplomat în viitor? 

Un lucru nu trebue să neglijeze d-l Marghiloman, că în luptele 
viitoare Brătianu va avea cu el o mare carte—ura fiecărui bun ro- 
man in contra nemților, ungurilor si bulgarilor, cu care d-sa are 
să semneze zilele acestea pacea, iar in ura lui, poporul va căuta, 
sprijin aiurea de cât la acei ce au preconizat politica alatum de 
Puterile Centrale. 

Cine vor fi aceşti alţii ? Poate fi Take Ionescu, poate fi Bră- 
tianu, poate fi un altul, in nici un caz nu va fi d-l Marghiloman. 
Dânsul va guverna uşor azi când neamtul nu-şi manifestă încă do- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 415 


rinta de a ne desface cătuşile, dar când poporul va redeveni liber, 
ori cari ar fi fost intenţiile bune ale acestui om, va fi privit ca o- 
mul străinilor ce ne-au umilit. 

Dânsul mai anunţă că e hotărît a ancheta toate hotiile ince- 
pând de înaintea războiului şi continuate până azi, şi va pedepsi 
pe vinovaţi ori cari ar fi ei; mai mult chiar, are intenţia de a veni 
cu o lege permițând examinarea averilor tuturor funcţionarilor 
publici şi foştilor demnitari. 

Cine nu aplaudă cu amândouă mâinile asemeni hotiriri ? Dar 
cine are să le execute ? 

El nu e de forţă; e nobil, cinstit şi românesc ce îşi propune, 
nu va avea putinţa însă, de oare ce are în aripi plumbul Păcii mi- 
zerabile ce a încheiat. 

Să mai punem şi o slabă ipoteză, că foştii noştrii aliaţi rezistă, 
şi înving, iar Puterile Centrale îşi vor pierde ori ce influenţă, pe 
unde scoate cămaşa d-l Marghiloman ? 


LUNI 16 APRILIE. 


In sfârşit domnii Kiihlman şi Burian delegaţii Puterilor Cen- 
trale au sosit în Bucureşti. De astă-dată se pare că va înceta nesi- 
guranté ; pacea, se va semna şi se va da publicităţii. 

De o cam data s'au desfiinţat custile de la tramvaile electrice, 
in cari călutoreau soldaţii nemți, asa că vagoanele au devenit in 
intregime accesibile publicului, fără distincţie de naţionalitate. 

O altă măsură prevestitoare de vremuri mai normale este o 
Ordonanţă a Guvernatorului prin care ridică cu începere de mâine, 
inoratoriul, pentru 35 la sută din creanţe. Cei ce nu vor achita 
nici aceşti 35 la suta, pierd avantajul moratoriului pentru întreaga 
sumă datorată. Ordonanţa in sine e aşa de întunecată, încurcată 
şi scrisă într'o românească imposibilă, în cât, va da loc la mari 
neînțelegeri şi la variate interpretări. 

Din Moldova continuă să sosească demobilizatii, dar aşa de 
incet, că nici nu se observa. Guvernul anunţă că din cauza lipsei 
mijloacelor de comunicaţie nu poate transporta zilnic de cât câte 
15 ofiţeri si 100 soldaţi. 

Acum vre-o 6 luni de zile d-l C. Stere scrisese in Lumina oare 
cari destăinuiri politice de mare insemnatate, privitoare la istoricul 
Consiliului de Coroană din August 1914. D-sa a afirmat că aceste 
destăinuiri le are din chiar gura defunctului rege Carol. 

Situaţia creată de aceste destăinuiri e dintre cele mai curi- 
oase. Regele Carol e mort şi puţină îndrăzneală e suficientă să pui 
în gura lui, ori ce {i-ar träzmi prin cap. D-l Stere a fost crezut înșă 
atâta timp cât nimeni nu La desmintit. Articolele sale ,,P70 Domn” 
au ajuns însă acum la laşi şi de acolo vin răspunsuri, din cari u- 
nul e semnat de d-l Take Ionescu; d-l Take Ionescu desminte in 
parte pe d-1 C. Stere. D-l Stere pretinsese că regele Carol i-a afir- 


www.dacoromanica.ro 


416 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


mat lui, că in August 1914 cu 24 ore înainte de ţinerea Consiliului 
de Coroană, a primit asigurări din partea domnilor Ionel Bră- 
tianu, Emil Costinescu, Al. Marghiloman şi Take Ionescu că îi 
vor da sprijinul ca România să meargă în război alături de Pu- 
terile Centrale. Or, se cunoaște in mod public la acea epocă car. 
erau credinţele d-lui Take Ionescu pentru o politică alături de En- 
glitera şi Franța, şi mi se părea chiar mie curios ca în asemeni 
împrejurări să dea Regelui asigurări contrarii celor mai intime 
credințe ale lui, pentru ca după 24 ore să le desmintă, si să sfä- 
tuiască pe Rege la o politică contrară. D-l Take lonescu având 
acum cunoştinţă de declaraţiile din Lumina, le dezminte formal 
afirmând că nu este adevărat că Regele i-a cerut avizul înainte de 
Consiliul de Coroană. Singurul lucru de care sa interesat Suve- 
ranul a fost să ştie cu cine din partizanii săi va veni la Consiliu 
si că, dacă îşi menţine părerea cé în caz de conflict, România 
trebuie să-şi publice tratatele ce are, pentru ca ţara să cunoască 
situaţia ce avem. 

E si normal ca Regele ce cunoştea opiniile fostului său sfet- 
nic să nu-i fi cerut mai mult. 

In Apus lupte pe frontul de nord. Englezii iar sau mai re- 
tras la răsărit de Yprés, pe limita de front ce ocupa în toamna a- 
nului 1914. Situația în acest punct e critică. de oarece terenul din 
spatele trupelor engleze e foarte redus. 


MARŢI 17 APRILIE. 


Cu pacea alt bucluc; delegaţii Puterilor Centrale nu pot lu- 
cra de oare ce n'au venit în Conferinţă nici turcii nici bulgarii. Ce 
câmp liber pentru imaginaţia fabricantilor de ştiri, în ce privesc 
certurile dintre aliaţi. 

Nu e vorbă, nici înţelegere nu pare a fi. 

Cine-va din delegaţii noştri ne afirmă că până Sâmbătă totul 
va fi sfârşit, iar Pastile îl vom ciocni cu pacea. 

De pe fronturi nimic. 

Svonuri de contra revoluţie în Rusia; Kornilow şi Kaledin ar 
fi stăpâni pe Petrograd. 

Mofturi. 


CUM A CIVILIZAT NEAMTFUL PE TARANUL 
ROMAN 


MERCURI 18 APRILIE. 


In așteptarea păcii se ascut săbiile. E un paradox, dar e ade- 
varat. 

Pacea ce vom semna cu duşmanul e o pace silită. Când am in- 
trat în război, românul n'a urât pe german; când ne-am räzboit 
chiar, încă nu lam urât, ba chiar, ca militari, i-am admirat. A- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 417 


cum că semnăm pacea îi vom uri. Si asta e un paradox, dar şi 
asta e adevărat, căci la asta ne duc prin pacea ce ne impun. 

Printre români ya începe un război civil. Arătam zilele tre- 
cute puternice motive pentru guvern de a acţiona contra libera- 
lilor, şi dacă aveam un regret, era că nu-l credeam pe d-l Marghi- 
loman de forță ca să poată reuşi într'o astfel de campanie. Lupta 
s'a deschis la Iaşi ; acolo, redându-se libertatea presei, campania 
a început nu numai între guvern şi liberali, dar mai ales între li- 
berali şi partidul democrat în fruritea căruia s'a pus generalul A- 
verescu. In partidul liberal însă au început să fugă soarecii, şi 
cum e obiceiul, n'ai duşman mai înverşunat de cât pe prietenul 
ce te-a abandonat. Aşa, Nunucă Protopopescu fiul liberalului Take 
Protopopescu, s'a retras din partid şi duce o teribilă campame con- 
tra d-lui Ionel Brătianu si a partidului liberal, cerând nici mai 
mult, nici mai puţin, de cât să-i vâre în puşcărie. 

In teritoriul ocupat lupta e neegala, de oare ce libertatea de 
a vorbi nu o au de cât cei ce înjură pe Brătianu şi Take Ionescu. 
Răspuns nu există, apărare nu există, ba chiar numai de simpt că 
ai ceva simpatie pentru ei eşti trimis într'un sat de pe malul Du- 
nării să reflectezi asupra bine-facerilor libertăţii. 

D-l Marghiloman anunţă că după semnarea păcii scoate zia- 
rul Sfeagul, aşa că se va urca, la trei, numărul ziarelor ce îşi pro- 
pun de a lupta fără adversar, in contra politicei războinicilor. 

De această situaţie, nu e de mirare că profită propaganda 
nemfeascä, care crede că are un rol dumnezeesc la noi. Presa lor 
scrie cu o îndrăzneală şi neruşinare uimitoare—fără a îi de cine-va 
desminţită—că după încheierea păcii, cei ce au convietuit impre- 
ună 18 luni de zile si şau cunoscut ca buni prieteni, vor deveni 
prieteni deabinelea. După dânşii, poporul ar fi încântat de situaţie. 

Aşa găseşti într'o informatie de gazetă - ‘ 

„Stan al Ioanei din comuna Pipirig sa plâns wnteroftterulut i 
etapei, că a fost nedreptăţit de cutare autoritate. El a fost satis- 
facut, şi i sa făcut imediat dreptate, ceia ce Stan al Ioanei nu mai 
pomenise până astă-zi”. 

E un sistem de a se serie pe aşa temă. Ni se descrie în mijlo- 
cul nostru, de asa fel tara, in cât țăranul nostru pentru prima 
oară poate căpăta dreptate la o autoritate. Mai mult de cât atât, 
după această presă, țăranul român a putut abia de la invazie şi 
ocupaţie germană încoace, învăța, că dacă plugul nu trage brazda 
adânc în pământ, arătura nu e bună. Acest lucru abia acum l'a 4- 
flat de la feldveberul Frantz; iar lon l'a ascullat şi sa convins că 
Frantz. când Va sfătuit, i-a vrut binele. şi de aceia azi sau împrie- 
tenit. De la el a învăţat să zică — ,,Tankisen“ în loc de „bogda- 
proste“, „aviderzen“ în loc de „să ne vedem cu bine“, „gut“ în loc 
de „bun“, „gheld“ în loc de „ban“ şi „bate main her“ in loc de „te 
10g nene“, aşa că graţie lui Frantz țăranul român „s'a civilizat“, 


27 


www.dacoromanica.ro 


418 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Iar Blumenfeld de la Gazeta Bucureştilor adaugă: 


— „Şi această cultură pe care o capătă de la soldatul neam} 
jaranul român, nu e cultura germană pe care o batjocurea un a: 
nalfabet ca Barbu Delavrancea“. 


De ce nu? Poate că Smil Blumenfeld ce o fi scriind la această 
gazetă, o fi convins Berlinul că ţăranul român abia acum de la o- 
cupatia germană a deschis si el gura, acum a aflat şi el ce e plugul 
şi arătura, iar grâul ce până azi a hrănit tara nemteascä, creştea 
aci pe ogoare, numai din mila lui D-zeu. 

Alt-fel e neexplicabilă neruşinarea. 


JOI 19 APRILIE 


Ştirea ne venirei la Conferinţă a delegaților turci şi bulgari a 
fost adevărată. Azi a circulat svonul că pacea se va semna fără pre- 
senta lor, dar în ediţia de seară a gazetelor s'a publicat un comu- 
nicat oficial prin care se anunţă sosirea lor. 

Puținele gazete din Iasi ce pot ajunge până la noi, ne dau oare 
cari lămuriri asupra campaniei dusă de generalul Averescu pentru 
tragerea la răspundere a guvernului Brătianu, pentru modul cum 
a pregătit războiul. Imediat ce generalul a luat guvernul, a deschis 
un dosar al răspunderilor şi a decis anchetarea: 

1) Cum s'a preparat războiul din punct de vedere diplomatic. 

2) Cum s'a preparat războiul din punct de vedere al efectivelor 
şi al armamentului. 

3) Politica economică a guvernului în timpul neutralității. 

4) Cum s'a făcut aprovizionarea armatei înaintea şi în timpul 
războiului. 

5) Cum s'a făcut evacuarea teritoriilor invadate de inamic. 

6) Imprumuturile noastre interne şi externe. 

Se zice că noul guvern n'a suspendat aceste lucrări începute, 
din contra, tine să le continue. 

Pe de altă parte generalul Averescu sub propria sa semnă- 
tură scrie : 

»S au făcut sau nu greşeh ? Dacă nu sau făcut, nimeri nare 
a se teme de nimic. 

„Dar dacă s'au făcut ? 

„Dosarele Curfilor marțiale sunt pline de chemări la răspundere 
pentru unele greşeli, aproape de nimic. 

„Dar atunci când e vorba de greşeli cari au pus în joc exis- 
tenfa însuşi a [ării, are cineva dreptul să strige contra dorinţei 
de a se chema vinovaţii la răspundere ? 

„Stabilirea răspunderilor e absolut necesară, vinovați sunt, nu 
presupusi vinovaţi, ci vinovaţi reali. 

„„Strigătele de indignare ale poporului îi denunță”. 


Cum se vede, generalul a luat-o energic. Are şi dreptul. E 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEL 419 


unul din cei ce aveau putinţa să evite multe rele, dar nu numai 
că n'a fost ascultat, din contra a fost sistematic înlăturat de acolo 
de unde se cerea sfat bun. 

Dar dacă din acest punct de vedere îi dau dreptate, cred că 
greşeşte momentul acțiunii. Nu e timpul, duşmanul e încă între 
noi; să-l lăsăm să plece şi apoi să ne spălăm rufele; pedeapsa 
vinovaţilor va fi şi mai resimţită şi cu mai mult sânge rece dată. 


VINERI 20 APRILIE. 


Guvernul a simţit nevoia să dea un comunicat, că suntem în 
ajunul semnării păcii. Prea s'a desperat lumea aşteptând si pri- 
vind de cum se plimbă membrii comisiunii de atâtea luni de zile. 
Cand am zis guvernul, am “înţeles cel al teritoriului ocupat — 
guvernământul imperial. Comunicatul ţine să se ştie că dacă au 
fost dificultăţi pentru semnarea păcii, ele n'au fost decât între 
delegaţii Puterilor Centrale. Nici nu era nevoie să o mai spue, 
România nici n'a contat în tratative. 

Poşta cu Moldova sa reluat in mod oficial — de sigur sub su- 
pravegherea Cenzurei. : 

După o statistică ce găsesc in L’Indépendance roumain, în 
Moldova, în teritoriul neocupat, au fost în cursul anului 1917: 
40.080 de naşteri si 202.184 decese, fără a conta pierderile. propriu 
zise ale armatei în război. E enorm. Când se vor încheia socotelile 
pentru întreaga ţară, se va vedea că am pierdut 1 milion de suflete. 

In Rusia situaţia s'a turburat. Un svon de reîntronare a mo- 
narhiei se menţine la Berlin, pe de altă parte, raporturile dintre 
Germania şi Ucraina s'au stricat. Ucrainienii abia acum văd ce 
înseamnă venirea nemților în tara lor. Poporul sa revoltat, gu- 
vernul a fost, răsturnat, vechea Radă a fost dizolvată. Cu permi- 
siunea cenzurei, o telegramă din Berlin anunţă că germanii n'au 
sprijinul guverului ucrainian. Poporul s'a ridicat contra Ordo- 
nantelor agrare ale generalului Eichorn. Sunt indicii că chiar 
membrii guvernului au luat parte la mişcarea contra nemților. 
Un anume Dobry, director de bancă, germanofil, a fost arestat de 
guvern ; tribunalul german intervenind, l'a liberat pe Dobry si a 
arestat pe Ministrul de război împreună cu alti demnitari. La 
Kiew turburările sunt mari. Generalul Eichorn a luat măsuri 
severe gi restabilească liniştea. 

Publicarea unor asemeni ştiri, cred că e o gafă a cenzurii. Ce 
interes au să ne facă cunoscut nouă, cum au fost şi sunt primiţi 
în Rusia, înainte de a semna noi pacea? 


PASTILE RECONFORTĂRII ÎN 1918 
SÂMBĂTĂ 21 APRILIE 
Mâine e Pastile crestinesc ortodox, sărbătoarea învierii şi a 


reconfortärii sufletelor. Câte speranțe nu puneam şi noi in Pastile 
acesta ? Nimic nu s'a realizat; Paştele a sosit, Pacea nu s'a inche- 


www.dacoromanica.ro 


420 IMPRESIUNI SI PARERL PERSONALE 


iat si chiar de s'ar fi încheiat, suntem aşa de departe de reluarea 
unei vieţi normale. Raporturile cu Moldova, pe cari le-am sperat 
nu s'au putut relua, iar pe deasupra tuturor, de două zile mă neli- 
nişteşte sănătatea copilului. N'am neglijat indispozitia ei, dar nu 
mai avem medici de copii în Capitală, dintre cei în cari aveam 
încredere, este doctorul Vlädoïanu, dar desi lam căutat toată 
ziua, nu lam găsit. Către seară aflu că e dus la o vie, afară din 
Bucureşti. Am alergat pretutindeni să găsesc un medic, de oarece 
i-a apărut nişte pete roşii pe faţă, şi am găsit pe d-na Dr. Alexan- 
drescu, Medic primar al spitalului de copii. Cum a văzut-o m'a 
anunţat: — Scarlatină ! 

A fost să cad din picioare. Numai sonrintinn ne mai lipsea 
din casă la Paştele reconfortării. 

Poate însă cu d-na Doctor se insealä. Am luat imediat toate 
măsurile de desinfectie şi izolare. Biata Sonia pare că pricepe 
gravitatea împrejurărilor şi face tot ce i se cere. Scarlatina e o 
boală care luată. din timp si cu o stare generală bună ca a copi- 
lului meu, nu e periculoasă, însă, măsurile sanitare luate de auto- 
ritatea militară germană în oraşul infectat de atâtea boli, sunt 
atât de severe. în cât medicul curant e obligat a denunța oficia- 
litätii imediat cazurile de boli infecțioase, aşa că doctorul ne pre- 
vine că neamtul ne va ridica imediat copilul, pentru a-l interna 
într'un spital de scarlatinoşi. Faţă de o aşa amenințare am luat 
imediat măsuri de a-l transporta noi la spitalul de copii e Eforiei, 
care este lângă noi pe şoseaua Bonaparte. Prin raporturile mele 
de prietenie cu funcţionarii superiori ai Eforiei, voi obţine favoarea 
de a-mi vedea copilul toată ziua. De altmintrelea, în afară de spi- 
tal, n'am avea nici medicamentele necesare ce Lipsesc din farinacii; 
deja azi m'am izbit de un asemeni neajuns. In spitalele Eforiei 
nu lipsesc cel puţin medicamentele. Ori cât de dureroasă, este des- 
pärtirea noastră de copil, cu judecata rece imi dau seama că e mai 
bine. Cine ştie în ce lazaret ar duce-o nemţii ? 

Mâine dimineaţă trebue să obţin loc în spital. Toată noaptea 
n'am! închis ochii ; ea a gemut, iar eu m'am frământat în gânduri 
urâte. Intr'un timp clopotul cel mare al Mitropoliei a prins a 
suna. Suna Invierea lui Christos ! Nu-l mai auzisem de când cu 
zepelinurile. 

Christo a înviat! Milioane de oameni spun acum îmbucură- 
toarea ştire. Ca creștin ar trebui să mă bucur, ca om însă mi-e 
indiferent, dacă Dumnezeu a crezut ca cu această ocazie să mă 
lovească aşa de crud. 


DUMINICĂ 22 APRILIE. 


Christos a înviat! Doamna doctor confirmă scarlatina ! 
E o nebunie să mă gândesc la consecinţe ! Nici naşi mai avea 
pentru ce trăi. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 42 


SS 


Cu inimile sfâşiate de durere; la‘ora 4 ne-am despürtit de copil. 
L'am dus la spital. 

Pavilionul de scarlatinoşi e izolat în grădină ; e în plin, soare 
şi.are o aparenţă veselă. O curăţenie remarcabilă. Biata fată, în 
rezerva ei, e absolut singură, cu o fenieie de serviciu. Personalul 
mă asigură de cea mai desăvârşită îngrijire, de alt-m:ntrelea sunt 
mijloace a-l interesa pentru asa.ceva. 

Pe doctorul Vlădoianu încă nu lam putut vedea. i 

Acasă ziua s'a petrecut ca după o înmormântare ; toată lumea 
a plâns şi nu s'a scos nici o vorbă. 

Pacea nu sa semnat. Se confirmă de pretutindeni că cauza 
intârzierei e tot nein{elegerea între turci şi bulgari in chestia 
Dobrogei. Sau Dobrogea rămâne României, sau Bulgaria redă 
turcilor Adrianopole şi malul mării Egee luat de bulgari prin 
pacea dela Bucureşti. 


Din Budapesta, Pester Lloyd scrie azi: * 

„Plecarea la Bucuresti a delegaților de pace a Bulgariei şi 
Turciei, însemnează că dificultățile cari împedecau până acum 
rezolvarea definilivd a păcii au fost înlăturate. Concepţia celor 
două țări în chestia liligioasä s'a apropiat aşa de mult, in cât, sem- 
narea traciatului, nu mai poate întâmpină nică o dificultate în- 
semnală“. 


DS 


Jar din Berlin Nord Deutsche Algemeine Zeitung scrie tot azi: 

»Cercurile diplomatice sunt de părere că cu toate divergintile 
de păreri bulgaro-turce in chestia Dobrogei, pacea dintre România 
şi Puterile aliate poate fi considerată ca sigură. Aplanarea acestor 
diferende se va face printr'o convenție ulterioară“. 


LUNI 23 APRILIE. 


De dimineaţă m'am dus la spital.să văd fata si pe doctorul 
Vlădoianu. O mare surpriză mă aştepta. După noui simptome si 
după o nouă examinare, copilul n'are scarlatină ci pojar. Deja era 
mutată din pavilionul de scarlatină la cel de pojar. 

Ce greşeli criminale şi câtă neglijenţă profesională ! Un medic - 
profesor ce am întâlnit peste zi mi-a spus că confuziunea n'are' 
niti‘o scuză. 

Ce am făcut însă, nu se mai poate repara. Am dus copilul din 
casa mea, într'un focar de scarlatină. Acum e şi mai periculos a o 
aduce acasă. Va sta în secţia de pojar zece zile cât îşi va face boala 
cufsul. Pojarul a desfigurat copilul de nu se mai cunoaşte; ochii: 
îi sunt umflati, iar obrazul numai băşirci. I-am dus revistele ei 
să, se distreze ; de alfefl mai sunt încă alţi trei copii în sala ei. 

Din sursă sigură aflu azi că pacea se semnează mâine dimi- 
neatä la ora 9 jumătate în palatul dela Cotroceni. 

Gazetele din cauza sărbătorilor n'au apărut de două zile. 


www.dacoromanica.ro 


422 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSUNALE 


——— 


-+ O doamnă cunoscută familiei mele ne scrie din Moldova : 
„Am dus-o nu se poate mai bine în cercurile armatei. Am 
căpătat pe de geaba o mulțime de ştofă de rochii, multă pânză de 
rufărie, tot ce am vrut, de am avut sau n'am avut nevoie. Material 
de ghete am pe mai mulți ani de zile. Până şi medicamente am 
de vreo 2.000 de lei..." 
Până şi medicamente !... Si toate pe verisie!... Halal jaf! 
Şi risipa asta a banului public, avem să o plătim tot noi cei 
ce am suferit! 


SEMNAREA PĂCII DELA BUCUREȘTI 
MARŢI 24 APRILIE. 


La ora 9 jumătate dimineaţa s'a început la Palatul Cotroceni 
semnarea tractatului de pace. 

La orele 12, tunurile Kaizerului au anunţat populaţia, că Pacea 
dela Bucureşti a fost iscälitä. 

Străzile sunt tixite de lume, mai ales de militari. Un regiment 
german de artilerie de câmp, a defilat pe Calea Victoriei, sub pre- 
textul că părăseşte Capitala. Ziarele au scos ediţii speciale, anun- 
{and pur şi simplu marele eveniment. Automobilele ce defilează, 
transportând pe delegaţi dela Cotroceni în oraş, sunt privite cu 
multă curiozitate de, publicul de pe strade şi dela ferestre. 

Ca un simbol al păcii, d. Marghiloman a ţinut ca azi să apară 
ziarul său politic Steagul. 

Tractatul aşa cum a fost semnat, nu a fost dat azi publicităţii. 

Impresiunea generală este acea a unei mari curiozitäfi, a unei 
curiozitäti bolnävicioase, de a afla cât mai curând, cât s'a tăiat 
din cadavrul României şi cât a mai rămas putred şi netăiat. 

Toate măsurile restrictive relative la circularea pe drumul ce 
fier, au fost anulate de autoritatea germană pe ziua de azi; deci 
oricine; român sau evreu, are dreptul de a călători fără ausveis, 
fără certificat de despăduchere sau de vaccinare şi fără restricţie 
de clasă. 

De două ori azi am vizitat fata la spital. Starea ei se menţine 
bună, temperatura a scăzut, desfigurarea feţei se menţine, 

Vice-cancelarul german într'un discurs ţinut în Reischtag, 
confirmă că în Ucraina poporul s'a revoltat în urma măsurilor 
militare luate de Comandamentul german — rău interpretate. Ele 
erau privitoare la muncile agricole. Guvernul a fost înlocuit iar 
Rada dizolvată. Noul guvern agreat de nemți, a declarat că men- 
tine în totul condiţiile Păcii dela Brest-Litowsk. 


MERCURI 25 APRILIE. 


Primul ministru a lansat azi prin Ministerul de Interne ur- 
mătorul comunicat spre a îi afişat în toată tara: 


www.dacoromanica.ro 


- DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 423 


„Cotroceni, 7 Mai st. n. 


„Pacea s'a încheiat azi la orele 12 dimineața. Ea poartă titlul 
„Pacea dela Bucureşti“. l'oate chestiunile pendinte între România 
şi vreunul din Statele cu care ea a fost în război, au fost pe rând 
„examinate şi rezolvite. Raporturile normale reincep cu aceste 
„State, iar Tara reintră în neutralitate. Toate obstacolele ce ar fi 
»putut sta în calea unei pasnice desvoltări interne sunt definitiv 
„înlăturate şi sub instituţiile ei constituționale rămase neclintite 
„de mistuirea războiului, România se poate pune pe muncă pen- 
„tru a sterge urmele războiului si a consolida pe de o parte starea 
„ce crează pacea, iar pe de altă parte unirea cu Basarabia. 

„Rog a da la cunoştinţa țării, până în toate comunele rurale 
„acest Comunicat oficial“. 

Alex. Marghiloman 


In acelaş timp s'a trimis presei spre publicare textul integral 
al tractatului. 

Impresiunea ce o ai când citeşti titlurile capitolelor tracta- 
tului, e că am scăpat, suntem liberi, redevenim o ţară neutră si 
de sine stătătoare. Asa se văd titluri ca: „Părăsirea teritoriului 
ocupat“, „Incetarea rechiziţiilor“, etc. lar din citirea textului le vezi 
că sunt minciuni, de oarece prin articole adiţionale şi mai ales 
convenţii speciale, principiile puse, sunt cu totul înlăturate pentru 
noi. După ce termini citirea întregului text, rămâi cu impresia 
unei complecte capitulări. De altfel acesta e adevărul, am capitulat, 
şi dacă s'a salvat ceva prin încetarea ostilităţilor şi iscălirea păcii, 
este Moldova care rămâne încă liberă şi ferită de umilirile ina- 
micului. 1 

D. C. C. Arion care înainte de a fi desemnat în calitate de 
Ministru de externe să semneze această pace, jura că ea n'ar putea 
fi semnată, de un român, fără ca acesta a doua zi să-şi tae mâinele, 
a semnat-o eri şi până astă seară mâna nu şi-a sacrificat-o. Mai mult 
chiar, a dat Presei un interviev. Totuşi nu pot să nu fiu drept, 
recunosc d-lui Arion un lucru, i-a mai rămas ceva din calitatea 
ce o avea înainte de a fi Ministru de externe, i-a rămas scârba 
pentru pacea ce-a semnat. 

Pe când restul oficialitätii guvernamentale trâmbiţează fără 
ruşine fericirea României viitoare şi redeşteptarea ei, d. C. C. Arion 
spune pe faţă : „Pacea ce am încheiat este dureroasă şi umilitoare, 
dar a fost necesară prin situaţia creată României“. 

La el lipseşte cel puţin, bipocrizia. Pe când Kiihlman şi Ma- 
kensen cer reprezentanţilor României la banchetul ce sa dat, să 
ciocneascä cu ei paharul de şampanie, ca să se reia între ţările 
până azi beligerante, sincere raporturi de prietenie ; pe când Ra- 
doslavoff declară unui ziarist român că asa cum sa încheiat pacea 
cu România, nu vede în viitor nici un obstacol la legarea între 


www.dacoromanica.ro 


424 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


România şi Bulgaria de raporturi de mare şi sinceră prietenie ; 
.pe când Tonceff aşişderea e sigur „că România va uita durerosul 
trecut, grație păcii onorabile ce s'a încheiat la Bucuresti acum“, 
Ministrul nostru de Externe are încă curajul să-şi verse durerea 
ce o resimte ca român, si tine să o ştie toţi cei ce au semnat alä- 
turi de el, că ea este săpată la fel în sufletul tuturor românilor. 

Presa noastră, destinată şi azi să amăgească opinia publică, 
are neruşinarea ca prin pana nu ştiu cărui descreerat, să scrie că 
a văzut cu ochii lui manifestatiunile de bucurie ale poporului 
român, pentru pacea ce s'a încheiat. 

— „Toată după amiaza, până noaplea târziu, oraşul a fost 
foarte animat şi pe feţele tuturor radia fericirea“ 
sau: : 


— „Grădinile publice erau pline şi pe buzele tuturor pluteau 
zâmbete de multumire...“. 

Ah da; dacă populaţia ţării româneşti este acea. mulţime de 
evreice ce aseară au umplut străzile şi grădinile publice, brat la 
braţ cu militarii nemți ce se mai găsesc în Capitală, si cari de un 
an şi jumătate umple străzile şi localurile de petrecere ale Capi- 
talei, atunci gazetarul are dreptate, din zâmbetul, din multumirea 
acelei mulţimi, reeşea fericirea nenorocitei Românii. Dar, să nu se 
uite, tractatul de pace semnat, acordă între altele drepturi popu- 
laţiei evreieşti la cetăţenia română. Se putea că lumea aceasta să 
nu se simtă fericită ? Să fim drepţi. 

O primă consecinţă a păcei a îost că azi d. Al. Marghiloman 
a päsil pragul Ministerului de Interne unde a primit jurământul 
nouilor prefecti. 


CUM E JUDECATĂ DE INAMIC PACEA CU 
ROMÂNIA 


JOI 26 APRILIE. 


De două ori pe zi mă duc la spital să văd fata şi să-i duc 
laptele necesar, de oarece — lucru curios — spitalul nu mai dă 
copiilor lapte. Boala îşi urmează cursul fără nici o complicatie. 
La finele săptămânei sper să o pot readuce acasă. 

Pacea a fost publicată în intregimea ei; e lungă şi imposibil 
de redat. 

In principiu, România pierde pe lângă independenţa econo- 
mică, politică şi financiară, şi, parte din teritoriul ei. Perdem Car- 
patii cu toate trecătorile de azi, dela Vârciorova până la Suceava. 
Pierdem de asemeni Dobrogea ; cedăm Puterilor Centrale nordul, 
dela gurile Dunării până la sudul liniei ferate Cernavoda-Cons- 
tanta, iar bulgarilor cedim restul. 

. Vei reveni asupra condiţiilor acestei păci altă dată. 
Pentru a grăbi ratificarea păcii, guvernul a dizolvat Parla- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 425 


mentul Colegiile electorale au şi fost convocate; alegerile vor 
incepe la 19 Mai (1 Iunie st. n.) si se vor sfârşi la 27 Mai (9 Iunie 
tt. n). Camerele sunt convocate pentru ziua de 4:17 Iunie, adică 
chiar in ajunul expirărei concediului meu. Care va rămâne situa- 
fia noastră a exilaţilor, e greu de ştiut. Tractatul de pace face 
aluzie la o convenţie separată care şi ea se zice că a fost semnată, 
dar care nu se va executa decât după ratificarea păcii. Cea mai 
mare parte, de altfel, din condiţiile păcii nu intră în vigoare decât 
de la ratificare; de aci e explicabilä sLgraba guvernului de a aduna 
un parlament cât mai repede. 

Atribufiunile şi drepturile poliţiei germane rămân întregi. 
Cum publicul nu poate concepe aşa ceva, odată ce pacea s'a înche- 
iat, Prefectul de Poliţie german, căpitanul Rechman a dat azi o 
Ordonanţă prin care anunţă populaţia că poliţia militară germană 
rămâne cu toate atribuţiile ei din trecut, cerând publicului să-i 
dea aceiaşi ascultare ca și până azi; contrariul, va fi aspru pe- 
depsit. Abia după ratificarea păcii se vor face unele modificări în 
atribuţiile poliţie germane. 

Aviz celor cu zâmbetul pe buze şi celor ce s'au bucurat că a 
sosit pacea. | 

In schimb. toţi girantii de ministere au lui Tülff von Tschepe, 
şi-au înaintat azi demisiile. Girarea minsterelor în teritoriul ocupat 
se va face de anumiţi funcţionari superiori cărora li se vor da, 
delegatuni; de oarece guvernul până la ratificare nu va sieja in 
teritoriul ocupat. 

Cel dintâi girant care a demisionat a fost d. Virgil Arion. El 
e decis a scoate un ziar în care va face opoziţie guvernului Mar- 
ghiloman, deci o opoziţie mai germanofilă ca a guvernului, deşi 
fiecare din ei strigă pe toate cărările, că ei n'ar fi semnat o pace 
atât de umilitoare ca cea care s'a semnat. Veşnic povestea strugu- 
rilor acrii. 

Impresia ce a produs semnarea păcii şi despre care spuneam 
eri că la noi a fost dezastroasä, se poate azi privi si la duşrnanii 
noştri. Contrariu fätärniciei oficiale a delegaților inamici de care 
am vorbit eri, ungurii au azi un acces de sinceritate. Pester Lloyd 
scrie : 

„In ce priveşte Austro-Ungaria şi Germania, ele n'au încheiat 
cu guvernul ce a venit după Brătianu, o pace sentimentală şi nici 
nu e motiv de a se organiza solemnitäfi de împăciuire. Fără răz- 
bunare, dar si fără încredere exagerată, monarhia a înfăptuit prin 
tractatul de pace un program de asigurări strategice şi, în general, 
s'a ocupat de avantagiile economice a căror importanță şi valoare 
le va dovedi de sigur, viitorul. De altmintreli, legăturile nuastre 
cu România, vor fi determinate de modul cum această tard îşi va 
statornici politica ei față de noi. Ispita unei politics de duplicitate 
între Puterile Centrale şi Rusia, nu va mai momi România, şi în- 
teresul primordial de stat o va sili şi mai mult ca în trecut, să caute 


www.dacoromanica.ro 


426 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSOKALE 


sprijin la noi şi să solicite bunăvoința noastră. Noi nu dorim 
decât un vecin care să respecte credința şi pacea, iar nu care stă la 
pândă ca un tdlhar“. 

Tay ziarul unguresc Ui Hirek crede a sti: 

„Că va produce o vie satisfacție faptul că, deşi Puterile Cen- 
trale au renunțat la despăgubiri de război, s'a stipulat cel puțin 
acordarea de compensaţii pentru pagubele de război“. 

Iar mai departe ziarul adaugă: 

»Intr'o anexă a tractatului de pace se oferă garanţii că pe vii- 
tor se va pune capăt agitafiei Daco-Române, pusă la cale de gu- 
vernul dela Bucureşti sub paravanul unor aspirajiuni culturale“. 

In fine Bukarester Tageblatt pentru a ne preveni pe cei ce bănu- 
iam că pacea nu e decât o capitulare, iar ocupaţia militară a dus- 
manului va continua cu toate întortocherile de fraze ale tractatu- 
lui, mărturiseşte azi, că: 

„Existența viitoare a regatului român nu este deci amenințată 
in nici o privință prin această pace. Ea nu este decât înlănţuită 
din punct de vedere militar, pentru câțiva ani, pentru a lua ele- 
mentelor necugetate şi turbulente orice prilej de agitaţie ‘. 


Aşa da! Acesta este adevărul pe care trebue să şi-l noteze acei 
români ce au semnat tractatul, că ne-au înlănţuit pe cel putin 
cinci ani de zile, de a ne mai gândi la un ideal national, şi dacă 
clopotul Mitropoliei a fost pus să sune evenimentul fericit al păcii, 
nu ştiu câte clopote ar fi nevoie ca să sune, să poată spune popo- 
rului român această înlănţuire la care am pus noi semnătura, 
fără să ne tăiem a doua zi mânile. 

Pe fronturi încă nimic nou. O inovație constă în aceia că 
presa Capitalei a început să publice şi comunicate româneşti, ita- 
liene şi franceze. 

O telegramă din Londra ne înştiinţează că doamna Bessie Take 
Ionescu, soţia d-lui Take FoneSF Es a murit acolo într'un accident 
de călărie. 

Azi am văzut pe căpitătul Traian Grigorescu, fiul generalului, 
reîntors din Bulgaria, unde a stat prizonier încă dela căderea Tur- 
tucaiei. Mi-a istorisit multe. Regimul la care au fost ţinuţi în Bul- 
garia prizonierii români şi cu deosebire ofiţerii, a fost nu numa: 
neuman, dar chiar sălbatec. El dezminte măcelurile devenite je. 
gendare la căderea Turtucaiei, în schimb tratamentul sälbalec al 
prizonierilor, întrece orice prevedere. El căpitan şi alţi camarazi: 
au fost bătuţi cu trăgătorile în fata frontului şi a publicului hul- 
gar, pentru că voind să-şi păstreze demnitatea, refuzase să iasă la 
săpat şanţuri şi la reparat şoselele. El îmi mai istoriseste lucruri 
noui dela căderea 'Turtucaei ; prizonierii reveniti acum, au adus 
guvernului un memoriu redactat de colonelul Grigorescu, Coman- 
dantul regimentului de artilerie din Constanta, mort în lagărul 
de prizonieri în timpul captivitätii ; în acest memoriu se descriu 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI! 427 


cauzele adevărate ale dezastrului dela Turtucaia, pentru a îndrepta 
eroarea legendelor puse în circulaţie de cei ce au scăpat, cu inten- 
iune de a amăgi publicul şi a scăpa pe adevărații vinovaţi. Retin 
din cele istorisite uzi, că contrar comunicatelor date la timp, şi cari 
voiau să arate Turtucaia, ca un adevărat Verdun in ce priveşte: 
lupta de rezistenţă, Turtucaia a căzut aproape fără luptă, jumătate 
de zi după atacarea ei. Incapacitatea n'a fost întrecută decât de 
trădare. După ce Comandamentul a vârât toate trupele în limba 
de pământ dintre Turtucaia şi Turc Smil (spre Rusciuk), dire..tie 
în care nu ne ataca nimeni, a lăsat să se taie retragerea fără luptă, 
dând putinţă inamicului să spargă cetatea drept în centrul ei. 
Chestia neexistentei unui pod în spatele Turtucaii si ei o consideră 
ca 0 greşală ce nare nici 0 scuză. Armata dela Turtucaia era in 
cea mai mare part econtingente dobrogene, bulgari şi turci, asa 
că se explică şi de ce nici trupa n'a luptat. Când s'a anunţat Cc- 
mandamentului bulgar că Turtucaia se predă şi-au făcut cruce şi 
nici n'au vrut să crează şi abia au scăpat solii de a nu fi împuşcaţi; 
ne credeau sireti, nu capabili de o aşa prostie. Căpitanul îmi afir- 
mă că Turtucaia apărată, putea să reziste la infinit. Probabil că 
se va scrie odată istoria adevărată a războiului nostru, după docu- 
mente reale, nu după minciuni. 


CÂT NI S'A LUAT DIN CARPAŢI 
VINERI 27 APRILIE. : 


Când la 13 August 1916 am început să scriu notele acestea, 
eram decis să le închei în ziua ce se va semna pacea. Pacea sa 
încheiat şi eu n'am pus jos condeiul ; şi e natural, avem încă de 
trecut momente grele, căci pacea semnată nu schimbă întru nimic 
situația noastră de până azi. Până la ratificare e o epocă de tran- 
ziţie încă interesantă şi care încă poate dura şi după ratificare, de 
aceia poate că aceste note să mai aibă încă interes, de aceia incă 
voi continua. Natural că de acum în colo impresiunile şi notele 
mele vor fi mai mult de caracter politic, am însă mângâierea că 
vorbind zilnic cu mine însumi, să nu las să treacă fără urmă, 
toată ticăloşia celor ce ne conduc. 

Azi sa expus prin vitrinele librăriilor o hartă foarte sumari 
dar din care ne putem da socoteală cât de grea apasă pentru noi 
rectificarea graniţei spre Ungaria. 

Din judeţul Dorohoi s'a tăiat partea de Nord-Vest inclusiv oră- 
selul Herta. In lungul judeţului Botosani s'a luat o suvitä îngustă ; 
din judeţul Suceava însă se ia jumătate. Toţi munţii dela intiarea 
în defileul Bistriţei, Brostenii, Sabasa, Borca, Farcaşa, Rarăul, Tar- 
nita, Pietrele Doamnei până în apropierea Bicazului în Judeţul 
Neamt, inclusiv Ceahlăul până in mânăstirea Durău, trec. Unga- 
riei. Când mă gândesc la bogăţia şi la frumusețea munţilor aces- 
tora pe cari i-am străbătut în tinerețe cu atâta dragoste şi speranţe. 


www.dacoromanica.ro 


498 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


mi se sfasie inima la gândul că i-am pierdut. Din judeţul Bacau 
se ia Ghimesul, Palanca inclusiv Agăşul, iar graniţa se scoboară 
în Slănic si Hirja. Din Putna se ia putin, o făşie paralelă cu verhia 
graniţă. Din Buzău de asemeni se ia mai puţin, ceva mai mult la 
intrarea râului. Buzău. In Prahova ni sa luat Predealul până in 
Azuga, cum şi munţii până în mânăstirea Cheia, inclusiv mânăs- 
tirea. Caraimanul rămâne Ungariei. Incepând din Dâmboviţa rec- 
tificarea se măreşte iar. Dela podul Dâmbovicioarei în limita Rucă- 
rului care ne rămâne, granița merge spre vest până în Titeşti la 
nord de Cozia. Jn Gorj rectificarea e mică, până în Bumbeşii. 
Lainici rămân la duşman. In Mehedinţi granița urmează Cerna 
până la vest de Turnu-Severin, pierzând Vârciorova. Munţii toţi, 
păduri imense, ne-au fost răpite sub pretext de strategie militară. 
ca Ungaria să nu mai poată fi atacată de România. 

Conventiunile speciale şi separate ce au fost semnate odata 
cu tractatul de pace, n'gu fost încă date publicităţii. Incet, încet, 
le vom afla şi pe ele. Gazeta Bucureştilor dă azi oarecari detaliuri. 
Asa, din tractatul publicat s'a văzut că ambii beligeranti au renun 
fat la despăgubiri de război, unul contra celuilalt. Asta, pentru 
salvarea principiului că pacea a fost fără despăgubiri ; în fapt insa 
aflăm că fara a plătit deja cele G00 de milioane ce ne-au fost im- 
puse în timpul ocupaţiei. Ce e asta dacă nu despăgubire de război? 
Tot prin tractat se mai zice că si în viitor, armata de ocupație va 
fi întreţinută şi plătită de noi, fără a se fixa o sumă, lăsând cadru 
larg cererei altor sute de milioane, la cari în principiu generosii 
renuntase cu reciprocitate. 

De asemeni mi se mai spune că tot prin convenţie separată 
sa decis ca toţi supuşii Puterilor Centrale din România să fie 
despägubiti de daunele ce au suferit cu ocaziunea războiului şi că 
aceste despăgubiri le va plăti România. lar ca să nu se vadă ban- 
ditismul s'a pus de ochii lumii reciprocitatea, adică că si Germa- 
nia va despăgubi de pagube pe supuşii români —-cei ce “ar fi 
găsit pe teritoriul german ceeace în fapt aproape nu =xistă. 
Principiul reciprocitätii însă a fost salvat. 

O altă chestie tranşată prin convenţie separată este cliestia 
emisiunii biletelor Băncii Generale Române. In termen de 6 luni 
dela ratificare, România va trebui să preschimbe biletele lănrir 
Generale cu hârtie a Băncii Naţionale române. Cel ce îmi da 
această ştire cred că se înşală ; nu cred posibil ca guvernul nostru 
să fi contrasemnat un asemenea act de banditism, când a iscălit 
princpiul pacii fără despăgubiri. 

Nemţii în neruşinarea lor pretind ca operațiunea emiterei hâr- 
tiei Bancii Generale a fost un real serviciu ce sa facut țarii in 
lipsa unei monezi româneşti, uşurând circulaţia banilor în terito- 
riul ocupat. Foarte bine. Dar munca poporului, recoltele, produ- 
sele ţării ce au fost ridicate de ei doi ani de zile, cu ce monedă au 
fost plătite ? Preschimbându-le în bilete ale Bancii Nationale este 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 429 


a trece asupra țării tot ce au stors din tärisoara noastră doi ani de 
zile pe veresie. In aşa condiţii ce fel de pace fără despăgubiri am 
semnat ? 

Berliner Tageblati are un moment de sinceritate când scrie că: 


»Tractatele economice încheiate odată cu cel de pace, asigură 
aliaților avantagii cari sub’ rezerva examinării detaliate, pot ji pri- 
vite ca compensajii pentru despăgubiri formale, de räzboi. 


Acesta este adevărul. N'au renunţat la despägubri, cum uau 
renunțat nici la anexiuni. Le-au mascat cu fätärnicie, ca să pros- 
tească omenirea ; s'au înşelat însă, căci li se văd urechile de-o 
poștă depărtare, de aceia, chiar. presa lor e nevoită să o recunoască. 

In Bucureşti a murit poetul ardelean Gheorghe Coşbuc. E o 
mare pierdere pentru literatura românească. A fost după Vasile 
Alexandri si Eminescu, al treilea mare poet al neamulu; a mai 
rămas Vlăhuţă. 


SÂMBĂTĂ 28 APRILIE. 


Regele Ferdinand, care a fost instiintat oficial de d. Viargti- 
loman că sa semnat Pacea cu inamicul, a răspuns azi telegrafice 
Primului său ministru. E un răspuns asa de rece si de sarbăd, în 
cât întrupează în el adevăratele sentimente ale ţării. Iată teatul 
original : 


„Luând act de tractatul incheiat la Bucureşti, vă sunt recu- 
noscätor atât d-voastră cat şi celorlalți delegaţi pentru munca grea 
şi devotată ce afi depus în apărarea drepturilor noastre, in clipe 
dureroase. Ain nestrămutata nădejde ca Rege şi Român, în viitorul 
vrednicului şi viteazului meu popor şi vă mulțumesc pentru asi- 
gurarea ce îmi dați de încrederea ce v aveţi în träinicia si nropi- 
şirea [ării sub conducerea mea şi a dinastiei mele“. 

Ferdinand 


Guvernul se pregăteşte de alegeri, ele se vor efectua fără 1 ici 
o luptă. In Moldova probabil că vor candida câţiva independenţi. 
In teritoriul ocupat nu va îndrăzni nimeni să se opue guvernului, 
fără aprobarea Feldmaresalului Makensen. Nemultumirile stării 
actuale se vor manifesta de sigur prin abtinerea de a vota 

Fel de fel de demisiuni si roui numiri în slujbe. In nici o nu- 
mire nouă nu transpiră tendința ca după catastrofă să vină o eră 
nouă. In locul partizanilor liberali ce au urmat guvernul re'ras, se 
numesc partizanii noului guvern, fără nici o selectiune alla decât 
devotamentul către partid şi şei. De unde deci să vină vre c în- 
dreptare? 

Pe front atacuri parţiale franco-engleze, puternice, dar fără 
alt rezultat de cât ocupare de pozitiuni în prima linie a inami- 
cului. Crificii militari elveţieni prevăd o nouă încercare a Statului 


www.dacoromanica.ro 


430 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Major german de a ocupa coasta de Nord a Frantei, cucerind o- 
rasul Amiens. 

Germania capătă un nou adversar pronunţat — republica Ni- 
caragua! ' 


DUMINICA 29 APRILIE. 


Desi o zi ne mai desparte de 1 Mai, e un frig de iarnă. Seara 
termometru se coboară la + 7 grade, iar ziua se menţine la + 40°. 
Plouă mereu cu piatră si se zice că la munţi a căzut zăpadă. 

Nu numai oamenii, dar şi natura sa întors pe dos. 

Sonia a revenit azi acasă. Starea ei ne inspiră încă îngrijire, 
de oarece temperatura se menţine ridicată. 

Fie vremea rea şi rece, fie supărarea ce mi-a adus boala co- 
pilului, fie necazurile zilnice ale traiului greu, fie în fine că nervii 
mei nu mai pot suferi excitarea supărărilor, am ajuns într'o stare 
de nervi ce nu cred să o mai pot suporta mult timp. Viaţa mi-a 
ajuns o aşa povară, iar viitorul îl văd aşa de negru, în cât mă în- 
treb dacă eu mai pot spera ceva bun. 

In aşa condiţii ce aşi mai putea scrie azi? 

Din publicarea. detaliată ce se face zilnic, a convențiilor ce au 
întovărăşit tractatul de pace, reese că am fost jefuiti asa de barbar 
si neuman, în cât nu se găsesc cuvinte ca să se exprime indignarea 
publicului. Desi pentru gură-cască, Puterile Centrale au încheiat 
pacea fără despăgubiri, România are a plăti atat, cât mintea noas. 
tra încă nu poate concepe. Tot ce s'a ridicat din ţară e pe vărăsie; 
renuntam siliţi şi la sutele de milioane ridicate de Mackensen de la 
Comune şi Județe; vom plăti miliardele hârtie ale Bnăcei Gene- 
rale ce circulă, plus cele ce vor mai lansa de azi înainte. A con- 
fiscat tot aurul nostru găsit la Băncile germane şi vom mai plăti 
tot noi şi daunele de război acelei populaţii de sute de mii de su- 
flete supuşi ai Puterilor Centrale, ce au fost jigniti în libertatea 
lor, de poliţia lui Panaitescu. E o hotie ca în codru, nu altceva. 

Baronul Burian a fost facut Conte. Kiihlman a fost decorat cu 
mari ordine şi cruci. Telegramele Suveranilor lor curg, pline de 
laude si de mulţumiri pentru a li se răsplăti, munca, inteligenţa, 
diplomaţia şi devotamentul cu cari au reuşit să salveze interesele 
Puterilor Centrale. 

Mofturi! A tăbări pe un om căzut, legat si ferecat de mâini si 
de picioare şi a-l jefui, a-i goli buzunarele, a-i lua podoabele şi 
punga, nu este nici merit, nici diplomaţie înaltă. Este îndrăzneală, 
neruşinare şi banditism. 

Reprezentanţii Puterilor Centrale asta au facut cu biata Ro- 
mânie. În vecii vecilor, vor purta ruşinea jefuirei noastre, atârnată 
de cordoanele cu cari se vor împodobi. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 431 


NUMAI FALSITATE ȘI HIPOCRIZIE IN TOT CE AM 
SEMNAT 


LUNI 30 APRILIE. 


Vre-o nouă consecinţă a încheerii păcii, încă nu sa mai pro- 
dus. Guvernul stă la Iaşi; câţi-va miniştri vin din când în când în 
Bucureşti şi cu multă timiditate abia se ating de lucrările depar- 
tamentului lor de aci. Si cu drept cuvânt. li svârle neamtul când 
a vrea, de nu se mai văd. 

Cineva îmi 1storiseşte că d. Simion Mehedinţi ministru, intr’o 
zi n'a putut pleca lu Iaşi cu trenul ministerial de oarece în gara de 
Nord, sentinela germană dela uşa intrării, nu i-a dat voe să pă- 
trundă înăuntru. Protestările lui că e ministru n'au avut nici un 
efect, asupra. soldatului. O fi o legendă, se poate. Lumea o crede 
de oare ce este vizibilă consideratia ce le-o dă zilnic Guvernămân- 
tul de ocupaţie. 

Nemţii dau zor sa lanseze noi bilete ale Băncei Generale — 
fixate deja a fi plătite de România, iar pe de altă parte ridică până 
la ratificarea păcii, tot ce se mai găseşte încă în țară. Prin sate um- 
bla armata cu camioanele şi cu căruţe de adună. Sistemul este a- 
cesta : vre-o 200 de soldaţi transportaţi în camioane automobile si 
urmaţi de căruţe rechizitionate, intră în sat, jumătate din soldaţi 
înconjoară satul ca să nu fugă nimeni sau să ascundă ceva, iar 
cealaltă jumătate pătrunde prin case şi coşare şi ridică tot ce gă- 
sesc la țărani: porumb, grâu, malai, făină, ovăz, mei etc., in orice 
cantităţi, cât de mici chiar, ce găsesc. Mai ridică pasări, porci, viței, 
vaci şi cai. Caii se ridică acum absolut toţi, sub cuvânt că guver- 
nul român va aduce în teritoriul ocupat, caii armatei demobilizate 
din Moldova, precum şi din Basarabia. Nu lasă în bătătură decât 
vitele de jug, pentru muncile agricole, si asta pentru nevoia ce au 
ei de a se cultiva pământul. 

Se mai ridică de prin casele sătenilor lâna, metalurile, pânzetu- 
rile, fuioarele de in, în orice cantităţi s’ar găsi. 

Satele pe unde au trecut nemţii sunt desperate. Un simptom 
al acestei desperări a apărut în timpul din urmă. El constä în a- 
ceea, că pe şosele şi prin şanţuri se găsesc de câtva timp, cadavre 
de soldaţi germani asasinați, strangulafi sau înjunghiaţi eu cutitele. 
Cu toate cercetările făcute nu au dat de autori, aşa că merzu vedem 
anunțat pe zidurile oraşelor si de sigur că s'au lipit si la tara afişe, 
prin cari se acordă premii acelor ce ar denunța pe autorii acestor 
numeroase crime. 

Ca o consecinţă a ridicării ultimului stoc de alimente e că plă- 
tim 80 lei un miel ce ti se aduce pe furis. 

Printre conventiunile suplimentare ale păcii ce continuă a fi 
publicate, a apărut azi şi cea privitoare la prizonierii militari şi 
civili, cum şi convenţia relativă la amnestie. 

Si aci ca şi in cele alte convenţii aceiaşi falsitate si hipocrizie. 


www.dacoromanica.ro 


432 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


In principiu stă reciprocitatea, în detaliu e numai umilire și sarzini 
pentru noi. Prizonierii vor fi liberafi reciproc, treptat, treptat. In 
chestia noastră a prizonierilor civili şi cei cu domicilii forţate, vor 
fi inapoiati si liberaţi cât se poate mai curând, întru cât ei nu vor 
dori să rămână în teritoriul Statului în care se află, cu consimţă- 
mântul acestuia, sau să emigreze în altă ară. Atât, si nici o altă 
lămurire. De sigur că această măsură priveşte pe acei ce au fost 
scoşi şi duşi din ţară. Quid, cu cei ce ne găsim în tara’ 

E clar că cu atât mai mult vom trebui să fim eliberaţi, 

Până aci nimic de zis, e reciprocitate. Vine însă imediat un 
articol care scuteste pe nemți de a se tine de cuvânt şi de angaja- 
mentul lor. E extraordinar, dar e aşa. 


„Germania îşi rezervă dreptul de a lua, până la încheerea păcii 
yenerale, [aţă de persoanele cărora le dă amnsilia, măsurile cerute 
în interesul siguranţei sale militare“. 


Că acest drept e larg se vede din faptul că după semnarea pa- 
cii continuă să ridice prizonieri civili. Aşa a luat pe ziaristul Ghita 
Rădulescu, la închis la Cercul Militar sub pretext că i-ar fi găsit 
la o perchizitie notițe privitoare la modul cum s'au purtat germanii . 
în timpul ocupaţiei. 

Suntem absolut la discretia lor şi în viitor şi asta în baza con- 
ventiei ce am semnat, 

Cu amnistia la fel. In principiu e egalitate şi reciprocitate. Fic- 
care acordă amnistie supuşilor celei alte parti, atât inilitarilor cat 
şi civililor pentru delictele militare sau cele comise în timpul răz- 
boiului. Germanii amnistiază pe românii vinovaţi, noi amnestiem pe 
germanii ticăloşi, şi aşa mai departe cu toţi inamicii. După ce sa 
pus acest principiu cu reciprocitate, se intercalează o obligaţie nu- 
mai pentru Romănia: 


„România se obliga a da deplină amnistie supușilor ei, pentru 
purtarea lor politică în timpul războiului, sau pentru purtarea lor 
militară bazată pe motive polilace“. 


Aci intră salvarea tuturor trädatorilor nostri, aci e Colonelul 
Sturza, aci e Colonelul Verzea, aci e Locotenentul Vahman, aci e 
Viting, aci e Fortunescu şi toţi cei alti. 

Cel putin dacă şi aci s'ar fi obținut reciprocitatea şi dacă am fi 
obținut reciprocitate din partea Ungariei. Ei rămân în drept să se 
răzbune pe transils änenii acuzaţi că au simpatizat, nu cu duşmanul 
cum a facut-o Col. Sturza, ci cu fraţii lor din regatul României 
libere. Această obligatie ce ni sa inipus fară reciprocitate e o crima. 
Ce ni sa impus nouă azi, nu sa impus nici Franţei sdrobite la 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 433 


1871. Franţa a fost lăsată liberă să pedepsească pe Bazin. România 
e silită să deschidă braţele trădătorilor ei! 

Din Iasi se anunţă că d. Take Ionescu a obţinut dreptul de a 
pleca in Franţa. 


CEA MAI MARE CRIMĂ DIN CATE AU FOST SEM- 
NATE ÎN PACEA DE LA BUCUREȘTI 


MARTI 1 MAI. 


Ca să ne faca curaj celor din teritoriul ocupat, presa guverna- 
mentală descrie bucuria şi fericirea celor din Moldova la auzul 
ştirei că Pacea a fost semnată. Probabil ca să incurajeze pe cei din 
Moldova. presa din laşi trebue să descrie entuziasmul ce s'a deslăn- 
fuit în Capitală cu aceiaşi ocazie. 

Tot ce se poate, mai ales că nu e reciprocitate; gazetele din 
teritoriul ocupat merg în Moldova, cele din Moldova nu vin la 
noi. In schimb, Lumina a avut curajul să publice într'un colţişor 
discret al ultimei sale pagini, cu literele cele mai minuscule, a- 
proape imposibil de citit, conventiunea politică dintre România şi 
Austro-Ungaria, în deosebire de cea încheiată separat cu Germa- 
nia. Aceste câteva articole ce constituesc Convenţia sunt o crimă 
în contra neamului românesc; şi dacă vre-odată consideraţii şi cir- 
cumstante uşurătoare se vor invoca de cei ce au fost nevoiţi să în- 
chee pacea, şi ţara le va acorda, un singur lucru nu poate îi iertat 
după mine, semnarea acestei conventiuni. 

Am înțeles în trecut politica unui Alexandru Lahovari si chiar 
a lui Dem. Sturza după 1895, tagäduind iridenta română. Erau ne- 
voiji să linisteascä vecinii pe cari politica ţării îi luase de aliaţi. 
Am înţeles politica României de atunci de a nu se amesteca în po- 
litica internă a altor ţări, ca un act de cuminfenie, dar, a cere şi 
pretinde unei naţiuni ş guvernului ei de a crea prin legiun spe- 
ciale delicte şi crime de les majestate, pedepsind pe propriul tău 
teritoriu pe nationalii tui cari sar interesa, şi ar ajuta băneşte scoala 
şi biserica conaționalilor lor din alt Stat, decretând de criminale 
asociaţiunile culturale naţionale, cum e Liga Culturală, de pe pro- 
priul tău teritoriu, e o nebunie ce nu se poate concepe. Cântecul 
că ni Sa impus — sau — n'avem alta scăpare — nu justifică 
crima de a semna, o asemenea convenţie. Să se îi retras din guvern, 
să fi abandonat tratativele, să fi capitulat fara, dar să faci tu român 
crimă dintr'un act de patriotism, pentru că asa cere interesele dus- 
manului care te-a învins, asta nu se poate. 

Si dacă ai făcut-o, să-ţi fi tăiat sau ars a doua zi mâna cu care 
ai semnat, aşa cum propoväduia odată actualul Ministru de ex- 
terne. 

Blăstamul neamului nu-i va ierta. 


28 


www.dacoromanica.ro 


434 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Iată acum si textul acestei infamii numită „Convenţie Politică“, 


„Art. XV. Părțile contractante se obligă in mod reciproc (reci- 
procitatea aceasta e un juvaer) să nu tolereze în teritoriile lor nici 
un fel de agitaţie, nici un fel de propagandă, de asemenea, nici un 
fel de acţiune îndrepiată direct sau indirect inpotriva inviolabili. 
tății teritoriale, a ordinei legale, a siguranţei sau ordinei publice 
a celeilalte părți contractante. 

Părțile contractante se obligă reciproc în deosebr: 

1) De a interzice societăților sau persoanelor singuratice orice 
fel de activitate de felul celor indicate în aliniatul întâi, îndreptată 
asupra teritoriului celei alte părți contractante. 

2) De a împiedica adunarea sau atribuirea vre unei subvenţi», 
colecte sau alte contribuții în scopul unei propagande de felul celei 
indicate în aliniatul întâi. 

3) De a îngriji să nu se admită decât asemeni cărți de şcoală 
şi alte mijloace de învățământ, a căror coprins nu se abate dela 
dispozițiile aliniatului întâi. 

4) Intru cât legile sale nu cuprind nici un fel, sau numai dispo- 
ziții penale insuficiente, în potriva activității indicată în aliniatul 
întâi. de a îngriji să se facă sau să se complecteze asemeni dispo- 
zifiuni în interval de un an după ratificarea acestui tractat“. 


Leit condiţii pe cari spre a nu le primi, Serbia sa sacrificat 
în 1914. 

Mai avem însă o speranţă, că toate acestea vor cădea la Pacea 
Generală, întru cât popoarele ce vor lua parte la ea, nu vor putea 
să accepte asemeni obligaţii ce necinstesc dreptul ginţilor si liber- 
tatea naţiunilor. 

De nu se va întâmpla ce sper eu, vom înfrunta legile penale 
ce se vor crea, căci la idealul naţional nu vom renunţa nici odată. 

Ne-au luat muni din strategie militară, ca să nu-i mai putem 
ataca; ne-au legat prin tractatul de pace, de mâini şi de picioare 
ca să nu ne mai putem nici mişca; vor acum să ne astupe şi gura 
ca să nu ne mai putem văita sau plânge. 

Ce-ai făcut secol al XX-lea, din libertatea neamurilor ! 

Nemţii anunţă că armatele lor ce înaintează în Crimea, ar fi 
pus mâna pe o parte din familia imperială rusă. Ar fi prins pe Im- 
părăteasa văduvă, pe Marele duce Neculai Nicolaevici si pe alti 
mari Duci. 

Propriu zis, nemții i-au salvat din mâna bolşevicilor, spre ma- 
rea. lor satisfacţie. 


MERCURI 2 MAI. 


Nu e Mai, ci adevărat Octombrie. Lumea umblă în paltoane şi 
cu gulerile ridicate, doamnele şi-au reluat blănurile, e frig — nu 
rece. Nici n'ar putea concepe cineva azi să mănânce pe iarbă verde, 
cum e datina. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 435 


Suntem în a 8-a lună de frig şi nu mai sunt decât 4 luni să in- 
trăm în altă iarnă. Ne apucă groaza! 

Nemţii ne-au ridicat întregul stoc de gram destinat pâinii po- 
pulatiei pe lunile Iunie şi Iulie Ce va face populaţia ? 

— Va răbda! : ° 

Dar cum vor explica ei această nouă jefuire ca fiind o nouă 
bine facere făcută poporului, din dragostea ce-au început să aibă 
pentru noi? 

Foarte uşor. Azi a şi apărut o înştiinţare cam în termenii 
următori: 

„De oarece brutarii sunt nişte bandiți si fac o proastă calitate 
de pâine, Guvernământul imperial a decis ca pâinea ce se va fa- 
brica dela 1 Iunie înainte, să fie de mai bună calitate. In schimb, 
ca compensație, nu se va da în fiecare zi pâine, ci o zi da, o zi nu. 
In ziua fără pâine se va da mălai“. 

Ati înţeles? 

Din zece zile, vom avea portie de pâine numai 5 zile Pe ju- 
mătate. 

In ce priveşte calitate acestei pâini lăudate, asta e altă chestie. 
E iar aprecierea brutarului pe care el însuşi l’a calificat de bandit. 

Poate zice ceva poporul? Neamtul iar i-a vrut binele. Cu modul 
acesta cel putin jumătate din grâul ce ne-a jäfuit, e justificat, după 
chiar dreptul ginţilor. - 

Acum câtva timp, d. Marghiloman acordând un interviev u- 
nui ziarist, îi spunea că poporul român, iubeşte cu adevărat popo- 
rul german, şi că din această sinceră iubire îşi trage el (d. Mar- 
ghiloman) speranţa, unei sincere alianţe în viitor. El mai dădea ca 
dovadă de iubire şi simpatie, împrejurarea că poporul n'a ucis nici 
un soldat german în timpul ocupaţiei. ’ 

Astăzi, într'un nou interviev ce a acordat presei germane, re- 
vine asupra aceleiaşi chestiuni si face declarafiunea precisă, că 
amicitia viitoare germano-română, depinde numai de noi. 


Iată propriile sale cuvinte: 


— „Numai de noi românii, depinde îndulcirea raporturilor 
cu Puterile Centrale“. 


Fenomenal! Dar & aşa — depinde numai de noi! 

Si ce ar trebui oare să facem noi românii ca să reuşim să, în- 
dulcim acele raporturi pe cari d. Marghiloman le recunoaşte im- 
plicit, că nu sunt „dulci? 

Foarte uşor; să executăm conventiunile sălbatice ce am sem- 
nat. Să primim răpirea Dobrogiei si a Carpaţilor, cu satisfacția o- 
mylui fericit, că dragii de bulgari şi unguri nu ne-au luat tot ce 
ar fi putut lua, când eram fără nici o apărare. Să ne astupăm gu- 
rile, să ne încătuşăm mâinile şi, picioarele şi să zicem: — facă-se 
praf cu frații noştri de pretutindeni, trăiască legătura frăţească 


www.dacoromanica.ro 


436 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALI 


dintre noi şi foştii inamici. Să achităm miliardele ce ni se cer, cu 
- mulțumire, şi să zicem bogdaproste că sau găsit aşa popoare dră- 
găstoase, cari să ne ia pâinea dela gura copiilor; şi atunci, o atunci 
se vor îndulci raporturile dintre noi şi foştii noştri duşmani, iar în 
schimb ne vor îndrăgi si ei şi mai ales ne vor stima. 

" Tar toată această fericire ca să ne vină. d. Marghiloman crede 
since, că nu depinde decât de no. i 

Fenomenal! . 

Se zice că, pofta vine mâncând. După ce s'a terminat cu pacea 
şi cu cedarea, teritoriilor prevăzute în tractat „Austro-Ungaria ar 
mai vrea şi ceva din Basarabia. Pretentia aceasta e confirmată de 
Primul Ministru într'o declarație făcută unui ziar din Iaşi. D. Mar- 
ghiloman ţine însă să se ştie, că in nici un caz nu vom pierde Hoti- 
nul. 

Jara intră în plină epocă electorală. Se vor face alegeri, şi ce a- 
legeri! Alegătorul din teritoriul ocupat si care se găseşte refugiat 
in Moldova sau plecat pe front la datorie, n’are drept să vină să 
voteze. Cei rămaşi la vatră, n'au voe să voteze decât pentru candi- 
dafii guvernului ce lucrează pentru „îndulcirea“ raporturilor cu 
inamicul. Altfel de candidaţi decât cu program de „îndulcire a ra- 
porturilor“ sunt excluşi de fapt, de oarece Von Tülff i-ar vâri la 
„Cercul Militar” ca indezirabili. In Moldova chiar, nici un partid 
politic nu va pune candidaţi, căci ce fel de Parlament ar fi acela 
în care jumătate din mandatari ar îi trimişii Guvernatorului mili- 
tar german? - 

Se zice că guvernul va încuraja şi va înlesni intrarea în parla- 
ment a câtorva personalităţi politice ce nu-i sunt prieteni, prin con- 
cesiunea de a nu le opune contra randidati. 

Presa guvernamentală încurajează pe cetățeni să nu li se pară 
curioase alegerile sub baionetă inamică, căci sub baioneta ger- 
mană se pot face cele mai libere şi ideale alegeri. Acum câtva timp 
a scris Bucarester Tageblatt un articol, reprodus dintr'un mare 
ziar din Berlin, in care se susținea că cea mai liberală şi demo- 
crată ţară din lume este Germania, iar cea mai autocrată este re- 
publica Statelor Unite ale Americet de nord. 

Pentru ce atunci n'ar fi libere alegerile sub baioneta unui stat 
aşa de democrat şi liberal? 

Ni se citeaza chiar un exemplu. La 1871 sau făcut alegeri ge- 
nerale în Franţa, sub ocupaţie germană. Gambeta noul Preşedinte 
al republicei, dăduse un decret prin care se interzicea membrilor 
familiei imperiale, dreptul de a alege şi a fi aleşi; acelaş lucru pen- 
tru familia regala ce domnise după revoluţie. Bismark, în numele 
libertăţii a protestat însă, iar Gambeta şi-a retras decretul. 

Foarte frumos gestul lui Bisinark care atunci, prin căderea im- 
perializmului în plin război şi clezastru, avea toate garanţiile că din 
alegeri va esi o adunare republicană favorabilă; gestul frumos nu-l 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 437 


costa nimic. Aşa să fie oare azi la noi? La noi azi e Tülff von Tschepe 
nu Bismark, iar în locul libertăţii celor căzuţi dela mărire, s'a ce- 
rut expulzarea lor din ţară.! Concepe azi cineva un liberal sau un 
conservator takist candidând în teritoriul ocupat, pentru a apăra 
politica partidelor lor? Concepe cineva că va permite autoritatea, 
germană unui liberal, sau unu: conservator războinic din Moldova, 
să treacă Sirelul si să vină să candideze în circumscripţia lui elec- 
toralä? : 

Atunci dé ce să ne dim osteneala să căutăm în istorie prece- 
dente frumoase, pentru vremuri aşa de urâte? 

In laşi s'a mai stins din viaţă Barbu Delavrancea. Literatura! 
românească, pierde într'o săptămână doi luceferi, pe Cojbuc şi pe 
Delavrancea; politica pierde mai putin. 


JOI 3 MAL. 


Situaţia de azi a homâniei, a făcut obiectul unei interpelări 
în Camera Comunelor din Londra. Lordul Balfour a declarat că, 
după ce pacea României se va ratifica, România va îi considerată 
ieşită din alianţa .Intelegerei” si +a rămâne neutră. El mai de- 
clară că nu poate decât să regrete situaţia dureroasă a României. 

De altmintreli. corpul diplomatic al Intelegerei, a rămas la 
Tasi. 

Prin ultimele convenţii ce am semnat cu învingătorul şi cari 
continuă a fi publicate de presă, mai spicuim ceva jafuri. Aşa, fie- 
care beligerant, va plăti celui alt, câte 1200 lei pentru fiecare prizo- 
nier al său căzut în mâna inamicului, sub titlu de întreţinere, pen- 
tru soldaţi şi gradati, şi câte 2500 lei pentru fiecare ofiţer. 

Cum noi avem în mâna dugmanului peste 100.000 de prizo- 
nieri, vom plăti o imensă sumă, căci compensatia e exclusă, noi 
“având în mâinile noastre un prea mic numar de prizonieri inamici. 
De altfel, consider plata aceasta absolut nedreaptă, de oarece prizo- 
nierii au fost mizerabil frataţi, in cât muncile la cari au fost su- 
puşi zilnic, plătesc cu suficienţă cheltuiala de întreținere. Nu mai 
departe decât acum câteva zile, un ziar german se lăuda, că în Ger- 
mania, cele 2 milioane de prizonieri ce posedă, inlocuesc braţele 
de muncă indigene. 

Mai vor şi cheltueli de întreținere? 

Cum ar mai fi stors altfel dela noi încă vre-o sută de milioane 
de lei? - 

Alta: Banca Naţională română avea vre-o 350 de milioane la 
băncile din Gcrmania, din cari vre-o 83 milioane aur. Era preţul 
grâulu: ce i-am vândut între 1914 1916. Fi bine, şi aceşti bani ni 
i-a, confiscat pur si simplu. 

Pe fronturi lupte locale în Apus, cu succese alternative. 

In Rusia anarhia continuă a se desfăşura pe străzile Moscovei, 
unde bolşevicii acum luptă cu anarhistii propriu zişi. 


www.dacoromanica.ro 


438 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Impăratul Germaniei s'a întâlnit cu cel al Austriei pentru a 
reînoi dubla alianţă ce probabil expirase. 

In Camera ungurească, guvernul este aspru atacat pentru re- 
înoirea alianţei cu sacrificarea intereselor ungare. Sandramaua 
începe a se clătina. 


VINERI 4 MAI. 


(Notele zilei acesteia le suprim publicaţii, privind în manus- 
crisul meu, o chestiune absolut intimă a unei familii greu îndure- 
rate, şi a unor prea buni prieteni . 


SÂMBĂTĂ 5 MAI. 


Nu ştiu ce se cred de era nouă ce ni se promite în refacerea 
României pe alte baze decât în trecut. Pe toţi cei ce văd că ocupă 
locurile de seamă şi de răspundere, îi cunosc; mulţi din ei sunt a- 
celeasi mediocrititi ale „erei vechi“ ridicaţi prin gălăgie electorală, 
cu scopul de a profita de putere. Lucrul îl înţeleg, deşi nu-l justific, 

Din întâmplare dădu-i azi peste o numire ce m'a uimit. 

Pe timpul guvernării liberale de înaintea războiului, fusese 
destituifi câţiva prefecti. Intre aceştia, a fost şi d. I. Dumitrescu- 
Agraru, prefect de Prahova. Liberal fanatic, „omul lui Alex. 
Radovici“ i se zicea, a fost destituit de Ministrul său Vasile Mor- 
tun, de oarece fusese prins că a numit în slujbe la judeţ, ca no- 
tari, pe la comunele rurale, rude şi partizani, titrati şi oameni bo- 
gati, cu scopul de a-i sustrage mobilizării, în caz de război. Pe 
vremea aceia nu se ştia încă cu cine ne vom lupta, pentru ca a. 
Agraru să aibă azi justificarea ce acum ar îi meritorie, că a vrut să 
împiedice lumea să lupte contra Puterilor Centrale. Fapta acestui 
domn prefect a fost un act incorect, pentru care, şeful partidului 
său, a trebuit să-l sacrifice faţă de revolta opiniei publice, cum de 
altfel mai sacrificase pe Ştefan Albu prefectul de Suceava prins cu 
contrabande de vite, şi cum erau să mai fie încă sacrificați câţiva, 
dacă nu venea mobilizarea. 

Ei bine, acum că d Marghiloman pretinde a introna „era 
nouă“ i-a încredinţat d-lui I. Dumitrescu-Agraru fost prefect desti- 
tuit, primăria oraşului Ploesti. 

Atunci ce să mai aşteptăm dela „era nouă“? 

Amicul meu generalul firimia Grigorescu a facut în Moldova 
primul său act politic — ca sa nu zic, prima buletă. Ziarele pu- 
blică cu litere mari, darea de seamă a unui banchet, pe care el, Co- 
mandantul Armatei J, îl oferă Primului Ministru. A luat parte in- 
tregul guvern si sau ţinut două discursuri ce merită să le notez. 

Generalul a ţinut să arate că războiul nostru a avut 4 faze: 

Prima fază a fost intrarea noastră în război cu totul nepregatiti, 
ceeace ne-a adus la dezastrul retragerei. 

Acest lucru îl ştiam cu toţii, dar nu ni-l spusese un şei de ar- 
mată, ce păstrează incă comanda. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 439 


Declaraţia generalului e de o importanţă capitală pentru ju- 
decata răspunderilor nenorocitului nostru războiu. 

In urma unei asemeni afirmări, muşamaua nu mai cred că 
este posibilă. 

A doua fază a războiului a fost reorganizarea ostirei oprită pe 
Siret, reorganizare ce a avut drept rezultat luptele dela Mărăşeşti 
din lulie şi August trecut, lupte ce au spălat ruşinea primei faze. 
reabilitând vitejia strämoseascä. 

A treia fază a fost dezastru revoluţiei ruseşti, ce ne-a dus la 
armistițiu şi la demobilizarea pripită, act pe care istoria îl va ju- 
deca, stabilind cine este acel ce ne-a legat de mâini şi de picioare. 

Cum se vede e o aluzie la adresa generalului Averescu, cu 
care îl ştiam înainte de război în strânse legături. 

In fine, a patra fază e venirea d-lui Marghiloman la guvern, 
ca să închee o pace, pe care o declară în numele armatei ca fiind 
ceeace se putea obţine mai mult pentru România în urma întrân- 
gerei şi a situaţiei ce a moştenit. 

A ţinut să facă public această declaraţie în numele armatei, 
mai ales pentru că el care in Consiliul de Coroană a fost pentru re. 
zistenta până la capăt. i s'a atribuit că ar fi demisionat din oştire 
ca o protestare contra semnării päcii. 

Am spus că cred, că această a patra fază de care a vorbit, şi 
gestul de a da d-lui Marghiloman banchetul, e pentru mine o bu 
letä ca să nu o calific mai rău. Stiam că în Consiliul de Coroană 
sprijinise ideia d-lui Take Ionescu si Berthelot cu rezistenţă până 
la sfârşit şi trebuia, ca acest gest să rămâe nesdruncinat până la 
fine. In tot cazul e o contrazicere ce eu nu mi-o explic. Probabil 
că generalul vrea să intre în politică. D. Marghiloman a sesizat 
momentul şi a profitat larg de el. Are acum pentru scopurile sale 
politice şi pentru a trage la răspundere guvernul Brătianu pentru 
pregătirea războiului, lângă el, pe unul din şefii oştirei ce s'au dis- 
tins în război;. această împrejurare îi va servi să fie scos de sub 
bănuiala partialitätii politice. 

In discursul său, Primul Ministru a lăudat armata si pe şeful 
ei, parafrazând cele patru epoce ale războiului clasate de general. 
inzistând asupra păcii ce a încheiat, ca fiind maximum ce se pu- 
tea obţine de ori care guvern român. Alipirea Basarabiei dânsul o 
reclamă, cu această ocazie, ca o operă a sa personală. Afirmă că 
credința publicului că Basarabia ne-a revenit prin votul Sfatului 
Țării din Chişinău, e falsä; Basarabia s'a întrupat României la Bu- 
curesti în negocierile de pace cu Germania şi Austria. Fara spri- 
jinul acestor puteri n'ar îi intrat în patrie cele 45.000 kilometri pă- 
trati de pământ românesc. Declaraţia aceasta va stârni mari po- 
lemici. 

Şi eu cred că nu numai prin votul blocului moldovean din 
Sfatul Ţării am obţinut Basarabia. Dar dacă d. Prim Ministru a- 
firmă că a obținut-o prin sprijinul Germaniei si al Austriei, mai 


www.dacoromanica.ro 


440 IMPRESIUNI ŞI PAKERI PERSONALE 


însemnează că d-sa a obținut şi garanţii ca să o poată menţine, ori 
care ar fi situaţia de mâine a Rusiei. Altfel n'a facut nimic. Or, 
tractatul de pace nu vorbeşte nimic de această chestie. Să fie v 
obligaţie secretă? Atunci cum d. Prim Ministru divulgă acest se- 
cret? 

Mai în adevăr am fi să spunem că nici Sfatul Ţării nu ne-a 
dat-o, nici cele două imperii a Puterilor Centrale, ci: concursul de 
împrejurări a uşurat hotărârea patriotică a Sfatului Țării. In con- 
cursul acesta de împrejurări, e loc pentru toată lumea, şi pentru 
nemți si pentru d. Marghiloman, chiar si pentru Ministrul nostru 
de externe. 


DUMINICĂ 6 MAI. 


Prin doctorul Stromingher primesc azi vesti dela mama si dela 
fraţii mei. 

Soarele ce a reapărut straluceşte în sufletul meu cum nu-mi 
reamintesc să mai fi strălucit. 

Cuvinte simple, detalii mici şi fără importanţă, au pentru 
mine un farmec nespus. E scrisul mamei, o revăd, o simpt plân- 
gând când îmi scrie de biata Elena pe care o numeşte ,,nepretuita 
mea fată“! Am încercat chiar azi să le răspund. 

Nimic în Bucureşti. Campania electorală nu se simpte de loc. 
Pentru prima oară gazetele oficioase vorbesc în ţara românească 
de „Candidaturile guvernului“. 

Guvernul a avut totdeauna candidați dar eraoruşine can- 
tra căreia, se păstra o perdea, li se zicea,Candidaţii partdiului dela 
guvern“. Acum nici această menajare falä de opinia publică, nu 
mai e necesară, şi cu drept cuvânt, candidaţi opuşi candidaţilor 
lui Mackensen nici nu se concepe. 

Generalul Averescu s'a vârit până în gât în politică. In Mol- 
dova e şei de partid şi scrie zilnic în ziarul său semnând articole 
cari, avându-se în vedere situaţia ce a ocupat în oştire, au o mare 
greutate în opinia publică a ţării si mai ales în patura taräneascä. 
D. Marghiloman jubilează, de oarece toate profiturile sunt pentru 
el. Intr'un articol în ZJndreptarea din Iasi, generalul arată nece- 
sitatea de a chema la răspundere pe vinovatii din cauza cărora s'a 
pierdut războiul. Marele vinovat ar fi d. Ionel Brătianu, care ne- 
socotind Constituţia şi-a asumat răspunderea de a pregăti el sin- 
gur războiul şi a lucra numai el în locul celor competenţi. El de- 
monstrează cum convenţia militară cu Rusia, cauza iniţială a de- 
zastrului nostru, de oare ce am primit să intrăm în război numai 
cu un ajutor rus de 2 divizii de infanterie şi una de cavalerie, fară 
a consulta şelii armatei. Această convenţie a fost semnată de trei 
militari reprezentând Franţa, Anglia şi Rusia, pe când în numele 
României, ţara cea mai interesată ca convenţia să fie satisfăcătoare, 
căci îşi juca pielea, ea a fost încheiată de d. Ionel Brătianu care 


www.dacoromanica.ro 


_ DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 44, 


n’ayea altă competinţă militară decât acea pe care i-o dădea, gradul 
său în armată de maior în rezervă. 

Pentru a ilustra această primă greşală, seniesalui Averescu 
face o destăinuire: 

In ziua proclamării stării de război la 15 August 1916, întâlnin- 
du-se la Palatul regal în Camera aghiotantilor cu Primul Ministru, 
acesta, l'a luat la o parte împreună cu generalul Aslan şi le-a spus: 
— Tin foarte mult să nu se vorbească de operaţiile militare, totuşi 
aşi dori ca vestea că 200.000 de ruşi trec prin Dobrogia, să se răs- 
Dândească prin toate mijloacele cât mai mult. 

Pentru ce? 

Pentru că abia după 5 zile dela semnarea Convenţiei cu Rusia, 
d. Prim Ministru Brătianu simţia nevoia unui sprijin rusesc mult 
mai mare de cât cele pe care îl ceruse prin Convenţie. 

Generalul promite, iar d. Marghiloman zâmbeşte. 


LUNI 7 MAI. 


In lipsă de alte neajunsuri, avui azi unul moral, de profe- 
siune. 

Am pledat acum trei ani într'un proces celebru — prin scanda- 
lui la care a dat naştere — cel al furtului de 700.000 lei dela d-na 
Elena Creţulescu. Acuzatul era un arhitect albanez Sotiriu, pe care 
nu-l cunoscusem decât ca acuzat. Imi făcuse impresia unui om 
nevinovati şi am reuşit. Acest proces a făcut sgomot prin presă, 
broşuri, afişe şi volume ilustrate, ce au născut o campanie de dus- 
mănie puţin rară, reciprocă între părţi. Pe de o parte, între Sotiriu 
şi d-na Creţulescu, pe de altă parte, între d-na Creţulescu şi mine. 
Mi-a intentat chiar un proces de calomnie ce e şi azi pendinte la 
Tribunal. Speram să închid campania cu acelaş succes de biruinţă. 

Azi avui o mare surpriză. Aflu dela Primul Procuror că So- 
tiriu a. fost din nou arestat, de oarece s'a găsit la el bijuterii din 
cele furate dela d-na Creţulescu. Dacă o fi aşa, atunci in adevär el 
a fost autorul furtului. 

Toată munca mea dată în credinţă că apăram o cauză dreaptă, 
cade în mocirlă. Nu pretind că n'aşi apăra ca profesionist, pe cel 
mai mare criminal, legea chiar ne obligă, dar laşi fi apărat altfel, 
nu cu convingerea ce am avut-o, că el e victima. Răspunderea mea 
morală pentru achitarea lui e cu atât mai mare, cu cât, după lege, 
cel achitat rămâne definitiv achitat, şi societatea nu-l mai poate 
pedepsi. In primul rând, încetez a mai fi avocatul lui, în al doi- 
lea rând, datorez o reparatiune d-nei Creţulescu. 


MARTI 8 MAL. 


In Buletinul de Ordonanţe ce a apărut azi, găsesc o măsură 
nouă luată de Guvernator relativ la alimentarea populaţiei. Popula- 
ţia orăşenească are dreptul la pâine; populaţia rurală are dreptul 
la mămăligă. 


www.dacoromanica.ro 


442 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Distincția între aceste două categorii de cetăţeni români se face 
după următoarea normă: 

Este rural cel ce locueste intr'un târg sau sat ce are o popula- 
tie mai mică de 5000 de suflete. 

Este orăşan cel ce locueşte într'un târg cu o populaţie ce trece 
de această cifră. 

Un orăşan are dreptul la 350 gr. pâine pe zi, pâine ce va con- 
tine 200 gr. malai şi 150 gr. făină de grâu, 

Un rural are dreptul la o mămăligă de 500 grame. Prin ex- 
ceptie, în consideraţie de boală numai, se poate da şi ruralului 25 
grame făină pe zi, ceeace ar face 1 kilo de pâine la 40 de zile. 

Dacă n'ar sta scris negru pe alb în josul acestei Ordonanţe sem- 
natura Tülff von Tschepe, aşi crede că e o glumă de prost gust. 

O nouă, Ordonanţă publicată în acelaş număr, după cea de 
mai sus, modifică deja măsura relativă la orăşeni în senzul de a i 
se putea da portia de pâine pe două zile odată, în senzul următor, 
o zi pâine numai de făină din 300 gr. o zi malai simplu de 400 gr. 

Aşa dar, dela 440 gr. pâine ce populaţia avea înainte de sem- 
narea păcii, are după pace, cea descrisă mai sus. Si cu neputinta 
guvernului, nu ştim încă unde vom ajunge, de oarece e prea mare 
golul în nevoile popoarelor ce ne-au învins şi sunt în aug să ne 
lase literalmente muritori de foame, 

Pe frontul Occidental luptele se înteţesc zi cu zi. Nernţii anunţă 
un succes englez pe Ancre. Mari lupte se dau în jurul muntelui 
Kemmel. 


MERCURI 9 MAL. 


Reiîntorcându-mă azi acasă din oraş, unde fusesem să aranjez 
ori cari chestii în vedere că mâine plec la ţară pe câteva zile, gă- 
sesc lipite pe porţile intrării mele două mari afişe, scrise cu litere 
cât palma: 

„Intrarea şi eşirea din această casă, absolut interzisă“ şi „Boală 
grea, molipisitoare“. 

Ce-o mai fi şi asta? 

Ieri, o servitoare dela mine a avut simptomele de pojar, pe cari 
Je avusese acum câtva timp copilul meu. 

Am trimis-o imediat la un spital unde a şi fost reţinută. Aflu 
acum că în lipsa mea a venit un sanitar anunțând că femeia e bol- 
navă de vărsat, deci casa îmi este declarată infectată. Mâine va 
veni cu etuva. Probabil că şi aci este nepricepere, de oarece femeia 
aceasta a fost vaccinată odată cu noi, din ordinul komandaturei, 
iar vaccinul ei fusese bine prins. Mă îngrijește mai mult faptul că 
eu plec mâine dimineaţă în zorii zilei la ţară şi n'aşi fi vrut să ştie 
poliția germană că am părăsit Capitala. Plec în com. Chirnogi, 
jud. Ilfov, pe malul Dunării, unde am de azistat la o cercetare ju- 
decătorească pe moşia unui client al meu ce este în acelaş timp si 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 443 
eee 


Consul al Danemarcei, Plec fără a anunţa Central Polzei Stelle; 
dacă i-aşi anunta, m'ar opri formal şi mi-ar cauza o mare pagubă. 
M'am decis să plec, în ajunul amnistiei nu se poate să risc prea 
mult, mai ales că şi Consulatul ar putea pune un cuvânt. 


JOI 10 MAI. 


La 6 ore dimineața am plecat cu o trăsură cu 4 cai, la Chir- 
nogi. Mi se pare că visez. Vremea e splendidă. Drumul a durat 6 
ore jumătate. Câmpiile sunt o jale, seceta a uscat tot şi a compro- 
mis întreaga recoltă. Nemţii trebue să privească cu groază viitorul. 
Prin toate satele prin cari am trecut am dat peste camioane auto- 
mobile încărcate cu soldaţi germani, întovărăşind un lung convoi 
de care încărcate cu ceeace ridică de pe la ţărani. E ordin de a se 
ridica tot. 

Intr'un sat am poposit la han; aci am găsit pe prispă un bă- 
trân plângând. Era hangiul. Are un cal, pentru hrana calului cum- 
părase de dimineaţă două duble de ovăz. A trecut nemtii pe acolo, 
i-a găsib ovăzul si l'a ridicat. 

— Si măcar fi l'a plătit, mosule? 

— Ce să plătească domnişorule? Că zice, de ce nu lam decla- 
rat, când a dat ordin să declare tot satul ceeace are. Cum să de- 
clar când ordinul a fost acum o lună şi oväzul lam cumpărat azi ? 

E pur şi simplu o Vlăsie! 

La conacul moşiei am avut ca musafir azi pe un Căpitan ger- 
man, judecătorul Etapei din Olteniţa, în civil, Mondorf consilier 
la Curtea de apel din Bonn. E al doilea neamţ cu care stau de vor- 
bă, nu ca dela inamic la inamic. Pare a fi un om tare de treabă. 
Peste zi am jucat bridge şi i-am luai ceva parale. Ne-a povestit lu- 
cruri din patria lui, el fiind revenit numai de câteva zile din con- 
gediu. La ei viata e grozavă; în comparaţie cu cea de aci, la noi e 
raiul pe pământ. Pâinea în patrie, pentru populaţie, s'a redus ia 
150 gr. pe zi. Li se mai dă 3 kilo jum. cartofi pe săptămână de om: 
90 gr. carne tot pe săptămână şi un ou la două săptămâni. 

La observaţia mea relativă la ce se strânge de prin satele noas- 
tre, îmi răspunde că e pentru Austria unde lumea moare literal- 


mente de foame. 


VINERI 11 MAI. 


Ziua mi-am trecut-o la lucru. Judecătorul român din Olteniţa 
a venit şi a efectuat cercetarea cu care a fost însărcinat. E vorba 
de a se stabili pierderile arendasului H. Dittmer din cauza räz- 
boiului. Martorii ascultați spun lucruri extrem de interesante. Ina- 
inte de trecerea bulgarilor din Turtucaia la Oltenita şi care este in 
marginea moşiei, armata rusă ce se găsea instalată aci să apere Ro- 
mânia a dat foc si a jefuit tot in retragerea ei. Ce descriu täranu eo 
sălbătăcie ne mai văzută de ei, şi doar ruşii ne erau încă prieteni 
atunci. 


www.dacoromanica.ro 


444 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


=== 


Am vizitat biserica lovită de tunurile de pe monitoarele aus- 
triace. Câmpia Dunării, se deschide în fata noastră, verde de la- 
nuri de grâu. In depărtare se distinge bine Turtucaia cea de tristă 
amintire. 

Dela Bucureşti ne-a venit, poşta cu ziare. Ig, ele găsim o sur- 
priză: Tülff von Tschepe Guvernatorul militar al României ocu- 
pate, a fost desărcinat de această onoare, iar postul de Guverna- 
tor a fost desființat. Comunicatul oficial ce aduce acest fapt la cu- 
nostinta publicului explică această desărcinare, prin dorința de a 
uşura, mai mult situatiunea delicată a guvernului român. 

Conform tractatului de pace, desfiinţarea Guvernământului de 
ocupaţie urma să aibă loc după ratificare. Ori cum, e un ce bun; 
am scăpat de o pacoste cu un moment mai înainte. 

Pe când rândul Feldmaresalului? 


SÂMBĂTĂ 12 MAI. 


Suntem în continuarea cercetărilor, intoväräsiti de expert şi 
judecător, ne-am dus cu trăsurile, de dimineaţă, pe digul inconjura- 
tor al terenului inundabil al moşiei, dig de 20 kilometri făcut a- 
cum 15 ani de arendasul danez, pe moşia Eforiei Spitalelor Civile. 
Dacă ar veni mai mulţi danezi să facă agricultură la noi, multă 
bogăţie sar crea din bălțile inundate de apa Dunărei, căci ro- 
mânii nu şi-au cam varit capitalurile în asemeni operaţiuni. Tä- 
ranii cari din tată în fiu au vietuit pe mlastinele acestea, să uită la 
arendaşul lor ca la trimisul lui Dumnezeu. 

Cu această vizită, am avut ocazia să văd lucrările făcute de 
armata noastră pentru apărare, tocmai in fata Turtucaii. A fost o 
glumă. Un singur rând de transee, şi acestea asa de superficială 
că deja natura le-a nivelat cu solul. Nici o lucrare specială, nici o 
fascină, nici o întăritură. Adăposturile de tunuri în digul de apă- 
rare al inundatiei, o simplă sgâriitură în pământ. De altmintreli 
nu se văd adăposturile decât a 6 tunuri. 

La amiază am vizitat Olteniţa. Oraşul a suferit mult de boim- 
bardament după căderea Turtucaii. 

Tot oraşul este bombardat; casele dărâmate, câte au rămas în 
picere, au sau acoperământul distrus, sau zidurile găurite. Sirada 
mare e o ruină; casele nu mai au nici un geam; toate oblanele pră- 
văliilor sunt închise. E o Jale. 

Din Olteniţa am luat să ia dejunul la conacul moşiei pe jude- 
cătorul Căpitan Mondorf. După dejun am făcut iar bridge şi iar am 
luat banii neamţului:. Am luat fotografii de amator în sat, cu pro- 
tectia lui, altfel lucrul este o mare contraventie. 

Mâine dimineaţa plec la Bucureşti. 

Mondorf după puţină băutură, ne-a divulgat un secret. Azi. se 
începe în Apus o mare ofensivă germană. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 449 


CRIMINALI ORI MEDICI? 
DUMINICĂ 13 MAL. 


In zorii zilei am plecat la Bucuresti, unde am regăsit luate 
bune — nemţii nu m'au ciutat. : 

Au avut însă neajunsuri cu Poliţia şi Serviciul Sanitar, care 
revendica dreptul a-mi strica toate din casă, sub pretext de desin- 
fectare pentru servitoarea dusă la spital. A venit de asemeni un 
medic să examineze lumea. dacă este vaccinatä : Şi a găsit că unii 
trebuesc din nou vaccinaţi şi i-a revaccinat. Dacă i-a obiectat că ser-. 
vitoarea înbolnăvita era vaccinată şi vaccinul prins ca o piesă de 
5 lei, doctorul a zis că nu se poate. A venit după asta un alt medic 
militar ca să inspecteze dacă cel cu etuva mi-a făcut destul preju- 
difiu, pentru ca mai pe urmă să ne trezim cu servitoarea trimisă 
dela spital acasă, că n'are nimic. 

E extraordinar de scandalos acest fapt şi această conduită şi 
nepricepere a medicilor, faţă de cari omul cel mai paşnic trebue: 
să se revolte. 

Cum? Vine medicul, examinează copila mea, o declară ,,scar- 
latină“ o ridică şi o duce între scarlatinoşi ca a doua zi să zică -— 
pardon, m'am înşelat, e pojar. Se îmbolnăveşte femeia de serviciu, 
doctorul o examinează, o declară „vărsat“, o vâră între bolnavii de 
vărsat. Vine şi-mi intoarce casa pe dos pentru desinfectie, pentru 
ca a doua zi să-i zică — dute femeie acasă, că n'ai nimic! 

Ambii bolnavi deşi nu aveau nimic, puteau să ia bolile res- 
pective. Dar când intră în domiciliul oamenilor şi ai pretenția să 
stai la discuţie dacă, nu cumva se înşeală, nici nu vor să audă, sunt 
dictatori savanții. 

Să nu iei parul când ţi-o mai calcă pragul? 

In lipsa mea, a îost în Bucureşti fratele meu Mircea. Ce neşan- 
să pentru mine, odată am lipsit şi eu de acasă şi tocmai atunci să 
vină cineva din Moldova. A plecat fără să ne putem vedea. 

In ziarele necitite de două zile a început o desantatä campanie: 
electorală care e şi stupidă şi inutilă, de oarece am mai spus, lupta 
in aceste alegeri e unilaterală. Chiar candidaturile domnilor P. 
Carp şi G. Stere nu vor fi combătute de guvern si nu li se vor pune 
contra candidaţi. 

In vederea candidaturilor însă, e un ruşinos târg de conştiinţe 
deschis. Cine din partidul liberal sau takist vrea să treacă la d. 
Marghiloman e primit şi pus între fruntaşi. Sunt oameni ce sau 
convins că neamtul e definitiv învingător, deci a părăsi partidele 
ce au îicut războiul si a trece la amicii Germaniei, nu constitue 
azi o ruşine, ci o cinste..Asa că, cu profundă mâhnire am văzut 
figurând printre candidaţii guvernului pe amicul şi fostul meu to- 
varăş dela Imperial pe profesorul universitar C. Rădulescu-Motru. 


www.dacoromanica.ro 


446 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


CINE VA INTRA ÎN VIITORUL PARLAMENT? 
LUNI 14 MAI. 


latä-ne în plină campanie electorală: o luptă între guvern si 
morile de vânt — căci rezistenţă de undeva, in teritoriul ocupat, e 
exclusă. 

S'a publicat lista candidaţilor pentru parlament. Rolul de opo- 
ziţie şi l'a luat, Carpistii, adică amicii cei mai ortodocşi ai Feldma- 
reşalului Mackensen. In consecinţă, guvernul nici nu le opune con- 
tra candidaţi. Acelaş lucru cu cei câţiva prieteni ai d-lui C. Stere 
care sprijină guvernul în campania contra guvernului liberal. 
După lista candidaţilor se poate prevedea de pe acum fisionomia 
camerei ce va rezulta din aceste alegeri. Deşi o cameră nouă, nu va 
coprinde cumen noi. In lipsă suficientă de cadre de mana inti, 
S'au creat cadre din oameni de mâna doua si chiar a traia, oameni, 
ce în timpurile normale ale politicei partidelor istorice — timpuri 
deja destul de urâte — se mulfumeau cu câte un post de inspector 
comunal, intedent la grajduri sau agent comercial. 

De asemeni au reapărut şi ginerii şi fii lui „papa“ a fiecărui 
mare om politic, care a ţinut in timpul războiului „puiul“ lângă ei, 
cu situaţia militară nelămurită, în speranţa că se va obţine am- 
nistia generală. In fine, se mai văd pe liste figurând transfugii din 
cele alte partide. Cazul transfugilor e patologic şi ar merita un stu- 
diu special, ca lumea să-şi dea socoteală de ce s'o fi petrecând în 
sufletele şi sub epiderma unor asemeni indivizi. Fostul Ministru de 
rezbel din cabinetul ultim al d-lui Jonel Brătianu, d. general Ian- 
covescu, a devenit candidatul d-lui Marghiloman şi sprijinitul lui 
Mackensen pentru noul parlament. D. Scarlat Lahovary fostul di- 
rector al ziarului politic La Roumanie proprietatea d-lui Take Io- 
nescu sj care încă n'a desbrăcat uniforma de ofițer ataşat special 
pe lângă misiunile militare ale foştilor nostri aliați, pe frontul ce 
a luptat în contra Germaniei, este candidatul d-lui Marghiloman 
pentru parlamentul ce va face o politică alături de Puterile Cen- 
trale. 

Mă opresc aci şi nu citez alte cazuri, de oarece cred că am dat 
chintesenta. . 

La întrunirile ce se convoacă prin mahalale, guvernul îşi des- 
făşură un program ce Sar rezumg aşa: 

1) La puşcărie guvernul Brătianu pentru pungăşii şi pentru 
că a dus țara în războiul din care a esit rău. 

2) Ratificarea Păcii încheiate cu Puterile Centrale. 

3) Revizuirea Constituţiei, pentru a se aduce la îndeplinire 
exproprierea pământurilor rurale în folosul ţăranilor; votul uni- 
versal; drepturi politice la evrei; suspendarea inamovibilităţii in 
magistratură şi înfrânarea presei de scandal. 

In ce priveşte magistratura, au început deja prin ziare, întrv- 
niri şi conversatiuni publice, să atace Inalta Curte de Casalie şi 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI | 447 


Justiţie pe motiv că a primit bani dela guvernul Brătianu, pentru 
a-l urma în Moldova. Din această pricină cred dânşii, că Inalta. 
Curte nu va avea forţa morală de a judeca impartial un guvern de 
la care a luat bani, ca să-i urmeze politica războinică. 

Pentru oameni mai putin naiv: nu e greu să vadă în această 
acţiune de 'ponegrire şi urme de ceva tramvae comunale, de tristă 
memorie. 

Cum se vede guvernul are planuri mari. Numai de lar tine 
curălile. 

Un cetățean ce a azistat aseară la o întrunire de culoare imi 
spunea, azi: 

— Toate bune, politica d-lor e înaltă, dar n'ar fi mai nimerit 
să ne spue că s'a terminat cu rechiziţiile şi o să plece nemţii? 

' — Apoi de ce nu i-ati întrebat pe oratori? 

— Cum să deschizi gura domnule, că era un neamt în uni- 
formă in sală, si atâta ne-ar fi trebuit. 

Aşa da. 

La protestul guvernului ucrainian în chestia Basarabiei, d. C. 
C. Arion a răspuns că la Brest-Litowsk delegatul ucrainian a de- 
clarat că fara lui n'are nimic de revendiat în Basarabia, iar gene- 
ralului Coandă delegatul român la Odesa i sa declarat de guvernul 
ucrainian că nu numai nu se opune Ja unire, dar că o va şi sprijini. 

Ofensiva germană în Apus, anunţată de căpitanul Mondorf 
încă nu se confirmă. 

Cu ocazia unui discurs recent, Lloyd George a declarat că 
Englitera a reuşit să blocheze intrarea în porturile de subimarine 
germane: Ostanda şi Zeebruge. Acum se explică cele două suc- 
cese germane pe mare, anunţate acum câtva timp în urmă de 
presa lor, succese ce consistau din scufundarea in fata porturilor 
a două unităţi engleze, ce voiau să pătrundă în port. Erau vase 
destinate tocmai să fie scufundate şi să oprească circulaţia sub- 
marinelor. 


MARŢI 15 MAI. 


O deosebită impresie a facut azi asupra populatiunii aparitiu- 
nea câtorva sute de jandarmi rurali români, veniţi din Moldova 
si înarmaţi cu carabinele lor. Sunt primele arme româneşti ce 
reapar în teritoriul ocupat. Lumea se uita la ei ca la un simbol. 
Au fost aduşi de guvern în înțelegere cu autoritatea militară ger- 
mană, pentru a fi împrăștiați la ţară unde muncile nu se prea 
execută. De altfel e şi o secetă îngrozitoare. Grâul este numai cât 
palma şi i-a dat spicul. Nemţii sunt ingroziti de consecinţele unei 
aşa recolte. Nici din Moldova nu vin ştiri bune si acolo se zice că. 
n'a mai plouat din primăvară. . 

O notă oficioasă anyntä că disolvindu-se administratiunea mi- 
litară din România, serviciile germane ce vor mai rămâne, vor fi 


www.dacoromanica.ro 


448 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


grupate sub conducerea Feldmaresalului Mackensen. Pe cât se 
pare, bătrânul general a fost scos la pensie. 

Presa nemteascä din Bucureşti e scandalizată. Pentru ce * 
Pentru că armata, română ce a trecut în Basarabia ar fi rechizi 
tionat grânele de acolo, ne lăsând populaţiei decât strictul necesar. 
E şi de indignat. Nemţii cari în acest moment nu lasă la vatra 
săteanului nici cânşul cu mălai, au tot dreptul să se indigneze 
pe acei ce mai lasă în colibă strictul necesar. 

Astăzi se confirmă noua ofensivă din Apus. Germanii au ata- 
cat formidabil poziţiile franceze dela Chemin des dames pe cari 
le-au si cucerit in câteva ore. 

Sa fig oare inceputul sfarsitului ? 


UNDE AM AJUNS CU SCUMPETEA TRAIULUI? 
MERCURI 16 MAI. 


Unde mergem ? Fara ca produsul muncii să sporeasca, fară 
ca veniturile fiecăruia să se restabilească măcar ce au fost, scum- 
petea vieţii ajunge acolo că nimeni nu o mai putem suporta. $i 
dacă azi e aşa, ce va [i mâine, ce va fi la anul, dacă prăpădul ome- 
nirei nu încetează ? Deşi suntem în vară, n'avem cu ce ne hrăni. 
In primul rând lipseşte pâinea ; ceeace ni se dă drept pâine, un 
fel de mămăligă rece şi nedospită, nu poate hrăni stomacurile 
celor ce n'au ce inânca decât pâinea. Si chiar aceasta ca să o obti 
— cu toată reglementarea cartelelor — e foarte greu. De sigur că 
brutarii nu fabrică întreaga cantitate de făină ce li se dă, spre a 
o specula în afară. Cartofi recolta veche nu mai sunt, iar cei noui 
nu au apărut. Fasolea uscată sa terminat, iar ce se mai găseşte 
se vinde cu 4 lei kilogramul. In piețele publice nu se vinde de’ât 
ceapă, usturoi, spanac şi ridichi. Carnea a dispărut cu desăvârşire. 
Amenzile ce s'au dat pentru contrabanda de miei au fost aşa de 
mari, în cât contrabanda a fost stârpită. Paserile când se găsesc se 
vând 30 lei găina si 20 lei perechea de pui. Oule au rămas dou 
la un leu, dar nu se găsesc nicăeri. Untul proaspăt se plăteşte 35 
lei chilo, untura 30 lei, lămâia 7 lei bucata, halvaua 45 lei şi za- 
hărul 26 lei cel toz, 32 cel cubic, chilo. Vinul a dispărut. Tuica 25 
lei litrul. Romul, undelemnul au dispărut. Brânza albă 16— 20 lei 
chilo, cea de burduf a dispărut. Au inceput să iasă fructele 18 lei 
chilo de cireşi, 20 lei chilo de căpşuni şi am trecut jumătate din 
Mai. Făina unitară se vinde 5 Ici, mälaiul 2 lei, grişul 12 lei chilo. 
Făinoasele au dispărut. In schimb vitrinele tuturor praväliilor 
sunt pline de butelii de champanie ieftină 15, 20 lei butelia. Toate 
oteturile, toate vinurile imposibile de consumat altfel, au fost 
transformate în champanie, băutura favorita azi a nemților. Dorr 
ei să o poată bea. Asta în ce priveşte hrana. 

Incălţămintea nu mai există ; ce se mai expune prin vitrine 
sunt numere ce nu se potnvesc nimănui. Cizmarii lucrează nu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 449 


mai cu materialul chentilor; dacă ai norocul să găseşti material 
poţi face o pereche de ghete cu 500—-600 lei. Hainele sau urcat 
la 1000 lei costumul, metrul de ştofă trece de 250 lei. Lucrul sa 
scumpit si el grozav, ca să întorci o haină pe dos plăteşti 150 lei, 
ca să indrepti călcâile la ghete iti cere 15 lei. O pălărie de pae se 
plăteşte 50 lei. Toată nădejdea e să ne mai ţină sdrentele noastre 
şi să nu cumpărăm nimic nou. Dar cât vom mai putea-o duce şi 
în sdrente ? . 

In Apus noua ofensivä a räpit francezilor pozitiile dela Che- 
min des dames până în Aisne. Nemţii atacă Soissons şi Kismes 
si vor să înconjoare Reims. Ei anunţă deja o pradă de 23000 de 
prizonieri. 

Ce justificare vom mai auzi ? lar surpriză ? Bătălia e în toiul 
ei ; orice teren piedut periclitează Parisul. 

Cum chiar printr'o înfrângere e exclusă pacea, ce va urna? 
O catastrofă ! Şi se pare că se apropie. 


JOI 17 MAI. 


Presa guvernamentală publică azi un interesant document. E 
memoriul pe care generalul Averescu la înaintat guvernului dupa 
căderea Turtucaiei. Publicul dre ocaziunea să afle cu acest prilei 
cé şi armata noastră a avut oameni cuminţi, dar pe cari nimeni 
nu i-a ascultat. Cine să-i asculte ? Pe acea vreme dicta generalul 
Iliescu, întărit de toată autoritatea d-lu Brătianu. Ce legături vu 
unit pe aceşti doi oameni spre nenorocirea Homâniei, numai 15to- 
Tia O va spune. 

In Apus se dă luptă formidabilă. Spre marele nostru regret, 
franco-englezii iar se retrag. Atacul între Reims şi Soissons e 
puternic. Nemţii inaintcazä încet dar incontinu. Soissons e pe 
punctul de a cădea, iar Reims de a îi înconjurat. Criticii militari 
neutri, pe caf le permite cenzura nemteascä, cred că acest formi- 
dabil atac nu are alt scop decât de a distrage atentiunea inami- 
cului şi a-l face să-şi denlaseze rezervele pentru a ataca in fund 
în altă parte. = 

Nemtii deja strig — victoria! Totusi pacea nu va veni. Arma- 
tele vor rămâne întregi si puternice şi razboiul va continua in altă 
parte. 

Sunt cărţi vechi din bătrâni ce ne vorbesc de prăpădul »me- 
nirei. Să fi venit oare timpul? 


VINERI 18 MAI. 

Toţi acei ce ne-am făcut iluziuni şi visuri din puterea Inte- 
legerii ; toţi acei ce ne-am mângânat zi cu zi cu speranța că va 
veni momentul când puterea Franţei, Angliei si Americei va .rân- 
ge frontul german şi va curäti Apusul de năvălitori ; toţi acei ce 
văzusem în bătălia dela Marna salvarea civilizaţiei şi libertatea 

29 


www.dacoromanica.ro 


450 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


naţiunilor, primim azi o teribila dezamagire. Ofensiva dintre 
Noyon şi Reims degenerează într'b spargere de front. Soissons a 
căzut, iar comunicatul de seară anunţa ca trupele germane au 
ajuns Marna. + à 

Iarăşi Marna, şi iaraşi Parisul amenintat sa cada. Parisul nu 
e un oraş oarecare? Parisul e un simbol în lupta actuala, el este 
ținta scopului german, Parisul luat este lovitura morala si mortală 
ce s'ar da Inţelegerii. Celelalte sunt vorbe, ca Franţa zdrobilu nu 
înseamnă înfrângerea Intelegerii e 6 vorba, omenirea ce a luptat 
alături de ea, va fi descurajată. Razboiul \a continua de sigur, 
groaznic de astă dati în consecinţele lui asupra popoarelor din 
Europa cel putin. Englitera si America vor rezista, marea va ră 
mâne inchisa nemtilor, vai însa de noi continentalii. Si in descura- 
jarea aceasta ce nu e numai a ‘mea, n'ai un cuvânt de mângâiere 
sau speranţă ; tot ce te înconjoară. tot ce se vorbeşte, tot ce se 
serie, e numai pentru inimicul victorios. Oricât ai fi de optintist 
şi cu încredere. e de prisos. Nea înecat, ne-a acoperit .redinţa 
generală că am pierdut partida fară remediu. 


AU INCEPUT ALEGERILE PARLAMENTARE 
SÂMBĂTĂ 19 MAI. 


Azi au început, alegerile. Presa guvernamentala e stupefiata 
de „era noud ce se deschide României şi de disparitia relelor şi 
vechilor moravuri politice. Toţi striga in cor „Vremuri nout!", 
„Vremuri noui !". Si de ce? Au disparut din jurul localurilor de 
vot agenţii, certurile, bătăile şi chinorosul. Alegătorii vin la vot 
linistiti, neinpiedica{i de nimeni, voteaza şi pleacă. 

Oamenii aceştia sor fi inseland ei oare cu bună credință ? 
N'au dispărut nici 1elele moravuri, n'au venit nici vremuri, nici 
oameni noi, alegutorul este sub teroarea ocupatiunii inamice. A 
combate şi a vorbi de rău o candidatură oficială. este exclus. Can- 
didatii sunt ai guvernului, iar guvernul mai mult al lui Mackensen 
şi Czernin, decât al regelui Ferdinand, cel puţin în momeniul în 
care se efectueaza aceste alegeri. A critica guvernul şi oamenii lui 
este a te expune să fi declarat periculos siguranței armatelor ina- 
mice şi trimis în exil cine stie unde. E natural sa fie linişte. Cat 
pentru dispariţia batausilor si a agenţilor electorali, nici asta 
nu este real; ei sunt şi azi, dar în loc să stea în poarta localului 
şi să-şi facă meseria, sunt ei însuşi candidaţi, şi stau pe scaune 
în localul de votare. [ o problemă de ce Stoian nu mai e în stradă 
cu dälcausii lui? 

Imi amintesc ca agenţii electorali ai nostri, ai takistilor, erau 
considerați — de sigur pe nedrept — ca drojdie a societății ; ei 
bine, pe unii îi văd azi pe lista candidatilor „erei noui'“. Am spus-o, 
nu sunt contra semnării pacii ce sa impus României; sdrobiti, 
abandonați. inconjurali de toate partile de duşmani,.trebuia să 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 451 


punem capăt dezastrului, aşa că recunose purlamentului te se va 
alege rolul de a vota această pace ticăloasă, refuz însă ca cu votul 
meu să contribui la asemenea operaţie. Sunt lipsit de dreptul de 
cetăţean, sunt incă prizonier politic şi desi un Comisar de poliţie 
a avut, azi dimineaţă neobrăzarea de a-mi bate la uşă şi a-mi co- 
munica Ordinul de a merge la vot, n'am făcut-o, orice mi s'ar in- 
tâmpla. Când mi s'a ridicat calitatea de cetăţean, nu pot să aibă 
pretenţia dé a mă duce să-mi exercit un drept pe care nu-l mai am, 
ca om liber. Iar pentru ca să nu voteze cineva cu cartea mea, m'am 
dus de am ridicat-o. 

Pe frontul apusan germanii continuă a înainta. Ei anunţa 
45.000 prizonieri. Se bombardează Compiégne. Comunicatele fran- 
ceze publicate in Gazette des Ardenes sunt sobre. Ele 1ecunosc 
retragerea, însă cu mari pierderi pentru inamic. Din dările ce 
seamă ale presei franceze, rezumate de această gazetă, sar părea 
că francezii acuzu pe englezi că le-a descoperit flancurile prin slă- 
biciunea lor. La Paris nelinistea populaţie: ar fi mare. Drumul 
la Bordeaux sar fi reluat. Primul ministru Clémenceau reintors 
de pe front, interpelat de presă, a refuzat să dea vreo limurire. 
spunând că zilele acestea va vorbi în parlament. 


DUMINICĂ 20 MAL 


In starea deprimantă morală în care ne aflăm, neputincioşi 
în a împiedica cu ceva catasirofa ce se pregăteşte, vedem in toate 
manifestatiunile naturii, mâna lui Dumnezeu care vrea să pedep- 
sească noua Sodomă. România conteaza mult în calculele Pute- 
rilor Centrale în ce priveşte alimentarea ; recoltele noastre le-au 
fost salvarea in ultimul an. Li bine, anul acesta din cauza secetvi. 
recolta noastră e absolut rea. Pe lângă secetă a mai dat în ultimul 
timp multe ploi cu grindina aproape generale, aşa că a nimicil şi 
putinul ce mai crescuse. Acum s'a lăsat frig, termometrul rrata 
abia + 8 grade, des: după stilul nou suntem în lunie. 

In Spania, prăpădul lui Dumnezeu se manifestă sub forma 
unei boli noui, foarte contagioasă. Intr'un mic interval de timp, 
numărul bolnavilor de această molimă s'a urcat la 120.000. Curtea 
regală, guvernul cu miniştrii, toţi Sau îmbolnăvit. Gravitatea 
boalei încă nu e cunoscută. 

In Capitală mâncăm o pâine imposibilă, ceeace face ca toată 
populația să sufere de stomac. La noi în casă suferim cu toţii. Me- 
dicii pun cauza pe socoteala pâinei. Ceeace ni se dă drept pâine 
nu poate avea un nume. E grea ca pământul. Dacă ar îi numai 
mălai încă ar fi ceva, am mânca mămăligă rece, probabil însă că 
conține pe lângă coceanul măcinat si alte materii străine. Ni se 
promisese pentru 1 Junie st. n. 300 gr. pâine grâu la două zile, 
probabil că n'au avut de unde să ni-o dea că nu sa pus în aplicare. 

Efectele semniturei păcii nu se simt de loc. Ici, colea, câte o 


www.dacoromanica.ro 


452 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


mică schimbare fără importanță, dar pe care iumea o saluta cu 
bucurie. Asa de exemplu, ni s'a redat celor din teritoriul ocupat, 
dreptul de a scrie scrisori închise şi transmisibile prin poştă. Nu- 
mai anumite persoane — spune Ordonanţa — rămân sub controlul 
cenzurii. Cine? Nu se spune, e libera lor apreciere. 

Lumea ce se reintoarce din Moldova îşi găseşte locuințele otu- 
pate. S'au luat oarecari măsuri ; o Ordonanţa aparută azi, anunta 
că cel reîntors n'are dreptul a-și reocupa locuinţa, dar că pe cât 
va fi posibil se va tine socoteal& si ce se va putea evacua. li se va 
pune la dispozitie. 

In alegerile ce au avut loc eri pehtru Col. I de Senat na fost 
decât o singură surpriză, generalul Averescu, combătut de suvern 
s'a ales în două locuri in Moldova, la Vaslui şi la Tecuci. Guver- 
nul prin oficioasele sale afirmă că alegătorii au mers pretutindeni 
Ia vot, iar că numărul celor ce au votat ar fi de Ys din numarul 
alegatorilor inscrisi în liste Dacă faptul ar fi exact, ar fi contra 
celor prevăzute şi contra celor mai optimiste aşteptări. Nu numai 
că partidele războinice s'au abținut dela vol, dar sunt multi mobi- 

‘lizati, multi în captivitate, refugiaţi si mai ales mulţi morţi. Dacă 
s'ar ţine seamă de numarul acestora, guvernul sar putea lăuda 
că a obținut jumatate din numărul alegatorilor existenţi. Dacă cal- 
culele vor fi adevărate, explicaţia nu poate fi decât în faptul că 
lumea sa săturat de razboi şi vrea, mai repede ratificarea pării 
deja semnate. Alegătotir Col. I de Senat nu s'au dus la vot ca să 
grăbească nici exproprierea, nici votul universal,- nici acordarea, 
drepturilor politice evreilor, ce fac parte din programul guvernu 
lui. Numai asa s'a putut vedea stând alături ca candidaţi, un 
Balăceanu Stolnici alătur de Stoian sau Grigutä Cantacuzino ală- 
turi de C. Stere şi I. Teodorescu, Egoizmul fiecăruia de a se ve7ea 
odată liniştit şi la căminul lui, i-a făcut pe mulţi să uite princi- 
piile şi interesele de clasă ce îi despärteau si să meargă la vot. 

In Apus lupta continuă cu întârjwe. Intre Soissons şi Ciia- 
teaux-Tiérri, germanii iar au înaintat. Se pare că comandamrntul 
Intelegerei a pierdut once iniliativä. Presa franceză justifică insuc- 
cesul, iar ca o surpriza şi că generalul Foch nu se aştepta ză fie 
atacat între Noyon si Reims. Foarte rău dacă nu s'a astepiat. 


LUNI 21 MAI. 


Urâte zile pentru mine. De eri ma simt asa de rau, în cat nuci 
nu m'am putut mişca din pat. Nişte dureri teribile ale intestinelor 
s'au ivit fără sa-mi pot da socoteală de unde provin. Am auzit că 
prietenul şi colegyl de sroalä Dr. Teodor Mironescu; specialist în 
boale de stomac, a revenit din Moldova, am să-l consult si pe el. 

Imobilizat în pat am eifit toată ziua Revoluţia Franceză ce 
Louis Madelin ; pare că retrăesc ruşii zilele dela 1789. Aceiaşi 
anarhie, aceiaşi lipsă de direcţie si de holdrire si mai ales aceleaşi 
cruzimi inutile. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI | 453 


In Franţa, germanii nu mai vorbesc de vreo înaintare ci nu- 
mai de contra atacuri franceze, iar localităţile noului front trec 
din mână în mână. Câteva torturi şi localităţi la răsărit de Reims, 
cucerite de germani, au fost recucerite de francezi; asta înseamnă 
că francezii şi-au refăcut frontul. 

Criticii militari franco-englezi nu sunt de acord asupra soartei 
ce va avea Parisul. Pe când francezii sunt pentru menajarea Ca 
pitalei, englezii cer să fie apărat, chiar de ar îi să fie redus la rui- 
nele din Yprts. 


CAMPANIE ELECTORALĂ SUB BAIONETĂ 
GERMANĂ 


MARTI 22 MAL 


Am consultat azi pe Dr. Mironescu. Mi-e şi prieten şi specia- 
list ; mi-a dat curaj să suport boala care n'ar fi decât ceva nervos, 
în legătură cu cea tratată de D-rul Cealâc. Boala mea are două 
cauze : una fizică, pe asta o desprefuese şi voi rezista ; alta morală, 
pe care n’o pot dispretui, dar care poate fi înfrântă de încurajarea 
medicilor prieteni. Sufeream inai mult de grija unei boli grele; 
acum m'am liniștit. 

Considerând războiul terminat, d. Marghiloman va serba la 
lagi Sâmbătă, un parastas pentru odihnirea sufletelor ostasilor 
cazuti pentru patrie. Poate că cu această ocazie se va găsi cineva 
care să aibă curajul să ne spună, câte suflete am prăpădit în 
actualul război ? 

Efectele păcii le resim{im ca pe cele ale unor dusuri ecoseze, 
una caldă, alta rece. Din când în când câte o slabă imbunatatire 
pentru ca a doua zi să ne dea o puternică şi nouă lovitură. Pumnul 
de fier cu care se lăuda atât de mult Kaizerul, lucrează actualmente 
şi la noi. Suntem în plină campanie electorală. In momentul acesta 
țara isi spune cuvântul — asa ne cântă cârmuirea —: Tara in sus 
si fara în jos. Tara aceasta însă este sub călcâi si n'are voie a se 
îndrepta decât într'o singură direcţie . pentru germani si politica 
lor. Prin fel de fel de manifestații, afişe, ziare, întruniri prin ma- 
halale, întruniri la club, s’ar fi putut strecura în mintea cetăţenilor 
naivitatea că în adevăr sunt liberi să vorbească şi să cugete. Acest 
lucru l'a simţit Mackensen şi de aceia s'a decis să ne-o taie scurt. 
A dat azi o Ordonanţă prin care interzice — în plină campanie 
electorală — orice întrunire cu scop politic. Numai el îşi rezervă 
dreptul de a face excepţii, acordând permis celor ce îi vor cere cu 
48 ore înainte. Se va specifica în cerere, scopul întrunirei, numele 
oratorilor, şi ce au de gând să vorbească. Komandatura va supra- 
veghea întrunirea sub pedeapsă de 1 an închisoare si 5.000 lei 
amendă pentru oratorul ce ar depăşi permisiunea obţinută. I 
așa împrejurări bunul simţ ar fi dictat alegeri iără nici o discuție 
candidaţii să fie pur si simplu proclamali In privnţa aceasta, ce 


www.dacoromanica.ro 


454 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


a depins de opoziţie, sa făcut. Avem alegeri generale cu candidaţi 
oficiali şi fără opoziţie. Ce a depins de guvern, nu s'a făcut. Avem 
alegeri cu campanie de întruniri publice, discursuri, recriminăr 
politice, calomnii şi insulte triviale şi laşe, pentru că sunt făcute 
Ja adăpostul jandarmului bavarez si fără putință pentru cel atacat, 
de a răspunde. O spune însuşi Mackensen în Ordonanţa lui, şi 
care a fost provocată, iar omul acesta şi-a zis: 

— La aşa atacuri nu se poate să nu se găsească cineva care 
sa răspundă ; ei bine, pe acela îl voi pedepsi. 

Atunci, pentru ce d-le Marghiloman această parodie prin care 
ne batem joc de independenţa ţării si de noțiunea de libertate ? 


MERCURI 23 Mal 


Dispozifia de a ni se da pâine numai din faină, câte 300 grame 
la două zile, şi care urma să se pue în aplicare la 1 Iunie st. n. nu 
sa mai aplicat. O nouă Ordonantä o modifică azi asa: Se va da 
populaţiei câte o pâine de făină de 700 grame pentru 4 zile, adică 
câte 175 grame pe zi; ni se va mai da ca complectare câte 125 gr 
mălai zilnic, de cap de om. Nu mai ştiu nemţii ce să mai invente 
ca să mai rupă ceva din stocul destinat strictulu: necesar al popu- 
laţiunii civile româneşti, faţă de dezastrul recoltei anului 1918. Au 
impus proprietarilor însemânţare de meiu, ca la anul viitor să-l 
dea populației ca hrană, iar bruma de grâu ce se va face să-l ridice 
integral. 

Consiliul federal german a ratificat pacea cu România. 

In Apus, ofensiva dintre Noyon si Reims a fost definitiv oprita 
de francezi. Noul front i-a adus însă pe nemți la 60 kilometr 
de Paris. 

Un glumet, vorbind in Gazeta Bucurestiior de viata escesir 
de scumpă din Franţa, reproduce o ancheta a ziarului Figaro care 
a trimis vreo şapte reporteri să ia masa în şapte restaurante din 
Paris şi să mănânce acelaş menu. Preţul ce au platit ar fi fost 
enorm. Redactorul dela Bucuresti se îngrijeşie chiar de ce va 
deveni populaţia în Franta, dacă au ajuns la aşa scumpete şi dacă 
războiul continua. Si acum iată ce a impresionat pe gazetarul 
nostru : Un menu, cuprinzând o omletă, un biitec garnit, sparan- 
ghel, compot, brânză, cafea si o sticlă de Vieux Medoc, a costat, 
la Voisin, 30 franci '), la Rietz 25 franci, la alte restaurante ceva 
mai puţin. Concluzia : au să piară francezii de scumpetea hranei. 

Cine isi dă socoteală şi cunoaște Capitala Franţei, cei 30 franci 
sau lei, masa descrisă mai sus, la Voisin şi 25 la Rietz e un rai, 
e un ideal pe care lam dori fiecare din noi. Gazetarul dela Gazeta 
Bucureştilor probabil că mănâncă undeva pe de geaba, altfel şi-ar 
fi dat socoteala că aci in Bucuresti menu-ul lui Voisin, nu poate 


1) Eram încă la epoca când nu se ştia ce e aceia direrenta intre franc 
şi leu. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 453 


fi mâncat cu 30 lei nici la „2 res ochi sub plapomă“, nici la „Roata 
lurnü pe şoseaua Stefan cel Mare. In restaurantele citate din Paris 
numai luxul si serviciul dacă s'ar plăti şi încă nu poate fi asemă- 
nare. Asi voi să fac o comparaţie la noi, dar & exclus, de aceia să 
iau birtul nostru popular „Iordache“, popular pentru că într'un 
local mediocru, poli mânca o excelentă bucată de carne îriptă la 
gratar, sau o gustoasă mântare de varza cu carne de porc. Ei bine, 
in acest birt azi, consumând la o masă, de brad albă, pe care sta 
intinsă o muşama de culoare dubioasă şi cu şervete de hârtie, 
intr’o veselă ordinara şi cu tacâmuri de alpaca rugenită, ce le-a 
mai rămas după rechizitie, o omletă se plăteşte 3 lei (La Voisin, 
gazetarul spune că a plătit-o 2,50; un biftec garnit cu murături, 
servit pe taler de lemn nu pe farfurie de argint, cum serveşte 
Voisin, 8 lei, iar la Paris gazetarul a plătit 6. Sparanghel fiert în 
apă si opărit cu unt, la lordache 5 lei, Ja Paris gătit cu un sos: 
delicios 4. Compotul aci — vai compoturile de aci! la Iordache 
5 lei, la Paris 2,50. O cafea la Iordache 2,80; la Paris 1 fr. Brânza 
asemenea, telemeaua lui Jordache 3 lei. Camambertul lui Voisin 
2 fr. Jar ca să termin, vinul. Ceva fără nume aci, un ferment ce 
am auzit că e fabricat din mere, roscove, pepeni, numai din stru- 
guri nu, costă sticla mică 12 lei, iar gazetarul dela Figaro a plătit 
5 fr. un Vieux Medoc. Jar gazetarul sa speriat de cum rabdă 
frantuzul scumpetea. 

Pentru cine o fi scriind oamenii aceştia balivernele astea prin 
gazetă ? Zilele acestea eşind târziu dela Palatul de Justiţie am 
ramas să iau masa în oraş. Mi s'a spus că o friptură excelentă pot 
mânca într'un reputat birt de pe Calea Mosilor la „7rei ochi sub 
plapomă'“. M’am dus de curiozitate. Intr'un local oribil de murdar, 
pe nişte mese de lemn soioase si imbibate de vin şi ţuică värsatä 
de consumatorii beti, mi s'a servit de un chelner fără nici un nas- 
ture Ja pantaloni si făra guler la cămașă, două ouă fierte şi o 
fleică de bivol, din care n'am putut consuma nici 25 de grame; 
un şpriţ, o băutură incoloră, acră și cu sifon, am plătit în total 
12 lei. Când am eşit m'am ferit să nu mă vadă cineva de unde ies. 
Să nu te duci mai bine să mănânci cu 25 lei la Rietz? 

Vorba este, aşa se scrie istoria la gazete. 


CINE AU VOTAT ÎN CAPITALĂ 
JOI 24 MAI. 


Alegerile continuă în linişte şi fură surprize. Colegiul I de 
Camera a dat o singură surpriză, a ales la Severin, în teritoriul 
ocupat, în contra candidatului lui Mackensen, pe generalul Ave- 
rescu. Cu acest mandat, generalul e ales în 3 locuri, două la Senat 
și unul la Cameră. 

Spuneam zilele trecute că după statistica făcută, numărul 
votantilor în aceste alegcri a fost destul de însemnat, si s'a înlă- 


"www.dacoromanica.ro 


) 


456 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
SP —=—= 


turat teama ca nu cumva alegerile să fie declarate nule prin neob- 
ţinerea unei trermi din numărul alegătorilor înscrişi în liste. De 
la un Consilier de Curte ce a prezidat o secţie de vot din Capitală, 
aflu azi, secretul numărului mare de cetățeni ce au venit să-şi 
exercite dreptul de vot, sub ocupaţia dusmanä. S'au ridicat dela 
Judecătorii în bloc, cărţile de alegător ale mobilizatilor, mortilor şi 
refugiaților. Ele au fost încredințate la, echipe organizate de oameni 
fără căpătâi, câte 10 şi 20 de persoană şi cari sau perindat pe la 
birouri votând de 10 sau 20 de ori. Consilierul de Curte ce imi 
destăinueşte acest lucru, îmi spune, că n'a putut să rămână nesim- 
itor la defilarea prin fata sa a unor asemeni oameni fără ruşine, 
ăstrând pe cât sa putut formele, ca să nu facă tor guvernului, 
sau să jigneascä amorul propriu al Feldmaresalului. Aşa, la Col. 
I de Senat, un individ beat sa prezentat să voteze cu cartea lui 
Radu Văcărescu. Lucru s'a părut din cale afară de provocator, şi 
pentru prestigiul biroului, Preşedintele a fost nevoit să dea afară 
pur şi simplu, erzatul lui Radu Văcărescu. 

Pe alţii a trebuit să-i facă atenţi că prea vin des, să se mai 
ducă si pe la alte loealuri, sau să revină la intervale mai rari. Cazul 
unui profesor dela Sf. Sava, mort mai de curând e tipic. Un indi- 
vid de o îndrăzneală puţin comună s'a prezentat să voteze cu cartea 
de alegător a defunctului, cunoscut profesor. Preşedintele la 
întrebat : 

— Ce profesie ai? 

— Profesor. 

— Nu cumva sunteţi profesorul dela Sf. Sava? 

— Chiar eu. 

— Ei atunci ne cunoaştem, vam fost elev acum vreo 25 de ani. 

— Se poate ; câţi elevi nu am avut eu ? 

— Dar v'aţi cam schimbat, nu mai semänali de loc. 

— Aşa mi-a fost firea, schimbătoare. 

— Se vede treaba, dar ai si întinerit, esli aproape de vârsta 
mea, pe cât atunci când ne-ai fost profesor, eu eram copil şi d-ta 
om în vârstă. 

Individul a început să schimbe fete, fete. Agenţii guvernului 
ce umplea sala, începură să-şi dea coatele şi să facă haz. 

— Ja ascultă, domnule Preşedinte, facu alegătorul, eu am venit 
aici să votez, nu să spun poveşti ca să râdă lumea. 

La îndrăzneala lui, Preşedintele sa revoltat. 

— Dacă eşti şi obraznir, atunci să eşi afară şi să nu te mai 
prind că vii să votezi pentru altul, că te arestez. De azi de dimi- 
neatä, crezi că n'am văzut pentru câţi ai votat ” 

Individul n'a mai zis nimic si sa retras. 

Este coreci că magistratul a lăsat lucrurile baltă ? Nu e corect, 
dar ce să facă el ? El nu e pus jandarm ca să oprească lumea a se 
substitui, căci Preşedintele unui birou electoral, nu e dator să 
cunoască pe alegători ; cu atât mai rău pentru cei ce i-au trimis 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 457 


să facă o nelegalitate şi le-a procurat cărțile de alegători. Pentru 
aceasta, vina o are d. Marghiloman, vină scuzabilă ; lui îi trebue 
repede o majoritate care să-i ratifice pacea, ratificare după care 
se zice că vom scăpa de multe umilinte. N'ar fi mai rău dacă 
alegerile s'ar anula prin neprezentarea alegätoriior la vot? Trebue 
un parlament repede, pentru rolul ignobil de a consfinti o pace 
ticăloasă, dar fără care, ar fi şi mai rău ; ce ne importa cine va fi 
în acel parlament, şi cum va fi ales? Cu atât mai bine, cu cât se 
vor alege netrebnicii ; pacea ce ni sa impus, nu trebue să aibă 
nici măcar pentru istorie impresia că a fost votată — fie si prin 
violenţă — de suflete adevărat româneşti. 

Deci, după mine, bine face guvernul de şi-a inventat alegători 
şi şi mai bine au făcut Preşedinţii birourilor electorale că au 
închis ochii la ticăloşiile ce au văzut, pentru că dacă este epoca 
ticăloşiei, să ne scăldăm în ea deplin. 

Duşurile scoțiene ce ne administrează nemţii ca consecinţă a 
semnării păcii, urmează cu regularitate, una caldă, alta rece. 

Cea caldă : Cu începere de azi aniorul nostru propriu e satis- 
făcut; Mackensen a îngăduit ca garda la Palatul regal să nu mai 
fie făcută de soldaţi imamici, ci de jandarmi rurali români, înar- 
mati. Vor dispare deci din curtea Palatului coifurile cele gri. E 
putin, dar pare că ne mângâie sufletul. 

Cea rece: Tot azi Feldniaresalul a dat o Ordonanţă prin care 
se interzice intrarea în România ocupată, venind din Moldova, 
orice imprimate, broşuri, cérti, ziare româneşti sub grea pedeapsă. 
Până acum imprimatele şi ziarele româneşti erau interzise numai 
în regatul Ungar; după pacea ce am semnat si după ce am rede- 
venit prieteni cu inamicii -— vorba d-lui Prim ministru ele 
sunt interzise chiar în România de dincoace de Milcov. 

Să înceteze oare asemeni miselii după ratificare ? Dacă e să 
înceteze, atunci domnule Marghiloman ai dreptul pentru colegiile 
ce mai au de votat, să uduci Ja vot şi să obţii un parlament, chiar 
întreg cimitirul Belu și Sf. Vineri. 


DOCTORUL ANTIPA NU SE OPUNE CA NEAMTUL 
SĂ NE JEFUIASCĂ |! 


VINERI 25 MAI 


Se crezuse un moment că aşa cum s'a semnat pacea, au fost 
salvate viile şi producţia viitoare de rechizitiune. In adevăr, se 
prevăzuse în tractat că vom vinde obligator Puterilor Centrale, 
ceeace şi înainte de război România exporta, în materie de vinuri. 
Solutiunea ne convenea. A fost însă probabil o greşală şi o scă- 
pare din vedere a nemfilor, lăsarea libertăţii conventiunilor ; de 
aceia, ca să îndrepte gresala, autoritatea lor economică a recurs 
la o maşinărie. Viile noastre nu träesc nestropite cu sulfat de 
cupru * acest sulfat de cupru România nu şi-l poate procura astăzi 


www.dacoromanica.ro 


458 IMPRESIURI ȘI PĂRERI PERSONALE 


devat, dela. inamié. Cine vrea sulfat de cupră, trebue si se ducă 
9% semneze un vontract foarte oneros ce i se impune de Koman- 
datura eponomicä germană, şi prin, eare viticultorul se obligă să 
le vândă 70 la sută din recoltä. Concurentä nu există, preţul îl 
fixează Komandatura. Ce urma să facă Ro de vii? :Să 
înghită şi să semneze de voese să stropească via. Hi bine şi ati 
girantul Ministerului de domenii, d. Antipa, a găsit ocazia să 
îndulcească hapul ce urma să înghită viticultorul, cu o pulbere 
imbecil&. El face sä se publice următoarea înştiinţare : 


„Ministerul agriculturer şi domeniilor, aduce. la cunoştinţa 
viticliltorilor, că nu se opune (el Ministerul) la încheerea -de con- 
tracte între viticultori şi administrația militară gexmandä, pentru 
predarra vinului din recolta anului curent“. ‘ 


Sä nu te fii cu mâinile de burtă ? Doctorul Antipa nu se opune 
ca nemţii să ne ia vinul pe nimic, nu se opunt ca viticultorij să-l 
predea. 

Adică, de ce sar.opune sau de ce nu sar opune? Fac ei viti- | 
cultorii vreo mare afacere, în contra. intereselor statului, iar "d. 
Antipa in mărinimia lui zice + | 

— Fie, treacă dela noi paharul acesta, nu he opunem!? Din 
contra, nemţii zugrumă o “lasä de producători români ; exercită un. 
şantaj asupra lor; de ce sar mai face 'caraghios ministerul, inter- 
venind să spue că nu se opune ? Nici nu i-ar permite neamtul si 
se opue. Să fie atunci numai o linguşire inutilă față de autoritatea, 
inamică ? i 

+ Dar ca să vadă Tumea la ce anume d. Antipa nu se opune, iată 
în ce constă contractul pe care viticultorul € silit si semneze ; 


„Autoritatea ocupantä-va plăli ca preţ 25 bani de litru şi de 
grad de alcool, iar vinut îl va ridica pe alese, Ea nu vaplati Statului 
român nici un împo:sii. In:pozitele “viticultorilor către Stat vor fi 
fizate de Kumandalura germană dela sine putere cu 50 bani la 
litru şi le va plăti viticuliorul, Administrația militară va suprave- 
ghea cultura viei şi va aprecia singură dacă se cultivă bine sau rău, 
putând expulza pe proprietar din vie şi dela fabricatie, când va 
crede de cuviință”. 


Dacă asta-se chiamă contract de vânzare de vin şi nu act de 
banditism, atunci s'a pierdut noţiunea lucrurilor. Avea dreptate 
atunci şi d. dr. Antipa să se facă ridicol şi să declare că Statul nu 
se opunc la esa fârguială. Te trezesti că mâine Ministerul de jus- 
tifie dă şi el o circulară procurorilor, că nu se opune Statul la 
jefuirea cetăţenilor de către bandiți — dacă au calitatea să fie 
nemți — în calea să fie armonie deplină şi logică între toţi şi toate. 

Pe frontul apusan, situaţia neschimbată. de o săptămână. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOLULUI ROMÂKIIE 459 
PP III III = —— 


SAMBATA 26 MAL. 


De oarece peste 10 zile trebue sa mă reintorc in. exil, am „fost 
azi la Central Politzei Stelle să mă interesez de care mai este si- 
tuaţia mea în urma păcii ce s'a semnat. Am găsit oficiul mutat 
lin localul Creditului Urban in cel al Administraţiei Domeniilor 
Coroanei. Aci am dat tot peste Oberleutenentul Marx, vechea mea 
cunoştinţă. Dânsul mi-a afirmat că situaţia mea încă nu s'a schim- 
bat în bine, că numai după diecretarea amnestiei generale şi după 
ratificarea păcii, voi putea căpăta libertatea deplină. Până atunci 
trebu= sa ma pregătesc dc plecare, desi are convingerea că între- 
ruperea tratamentului medical mi-ar cauza prejudiciu. Mă sfä- 
tueşte să fac iar o cerere, să aduc un nou certificat medical dela doc- 
torul curant şi va supune cererea celor mari. La plecare s'a sculat, 
mi-a dat mâna şi m'a condus pana la usd. 

Seu à sau mai cioplit oamenii aceştia; suu în adevăr, după 
semnarea pacii nu mă mai consideră duşman, aitfel nu-mi explic 
diferenţa dintre aro-anţa si obräznicia din trecut şi buna cuviinţă 
le azi. Scobcrând srările. în mintea mea nu se lămurea un lucru, 
ce legătura su fie între liberiatea mea şi ainnistia generală ? Am- 
nistia sterze crime si delicte. mie ce are să-mi şteargă. ca să fie 
nevuiw» de ea? 

Eri sau efectuat alegerile Colegiului al [-lea de Cameră. 
Fratelk mcu Mircea s'a ales 11 Bacău pe lista guvernului. Colegiul 
acesla a dat ceva surprize. Generalul Averescu a fost ales si în 
cest colegiu la Turnu Severin în contra candidaţilor oficiali. Cum 
se vede generalul a devenii un simbol în actualele alegeri. Dacă i 
se pumea candidatura în toată fara, în toată ţara sar fi ales. De o 
am dala deţine douu locuri în Senat si două in Cameră. E un 
record. 

Surpiiza a mai fost la Brăila si la Galati unde au cazut guver- 
amentalu s° au reușit nislc independenti. La Galati n'a esit nici 
n guverna rental, taţi sur! în balotaj. Surpriză a fost si la laşi 

unde nationalistii şi antiscmitii au ales pe A. C. Cuza. 

Cum se vede, norccul guvernului a fost ca opoziţia s'a abținut. 

Cauza ? 

Lumea e satula de razboi şi sar concepe mai uşor dorinta de 
p’ ce. totuşi in suflei pe fiecare îl roade pacea cu duşmanul cel 
rapace şi pentru ce nu am spune-o. prea sunt oameni de nimic 
andidaţn guvernului. 

In apus, ofensiva germana nu numai ca a fost oprita, dar au 
ncepu, puternice contra atacuri ale ahatilor, cu succese locale, 
ce o cam data. 

Clemenceau à a,ut un marc succes in Cameră şi i sa votat 
leplina inaedcre. Era ;i timpul. Am credinla că numai energia 
lu Clemenceau a putut fine in jurul său opinia publică franceza 

a sa ru sovaiasca fata de marile lovituri ce i sa dat. 


www.dacoromanica.ro 


460 IMPRESIUNI ŞI PĂRERL PERSONALE 


DUMINICĂ 27 MAI. 


Incă unul din intimi: d-lui Ionel Brătianu cari se ridică pentru 
a-l acuza de o politică nenorocită. E colegul meu dela Generala, 
Stefan Meitani, fost. deputat liberal şi pe cât ştiu, avocatul şi sfă- 
tuitorul juridic al familiei. Printr'o scrisoare deschisă, publicată 
într'un ziar din laşi el cere demitere dela şefie a d-lui Brătianu 
şi să primească judecata față de imputările publice ce i se aduc. 

Cineva ce vine dela Iasi îmi afirmă că a trecut în partidul lui 
Averescu. i 

In Bucureşti linişte deplină, alegerile continuă. 

Pe frontul francez contra atacuri franco-engleze cu succese 
pretutindent. 

Comunicstyl german anunţă „Câştigurile franceze sunt färæ 
importanță“. 

Parisul însă ar fi în plină evacuare. 


LUNI 28 MAI. 


Am înmânat azi la Central Politzei Stelle cererea mea de pre- 
lungire a congediulu medical. M s'a promis un răspuns înainte 
de 3 zile. 2 

Alegerile s'au terrr.nat cu Col. Ill-lea de Cameră. Colegiul 
țăranilor a fost cel ma: interesant în surprize. Colegiu până înainte 
de război absolut lipsi* de independenţă, a fost în totdeauna zestre 
guvernamentală, ceeace determina ca candidații cei mai obscuri 
şi mai imposibil de sprijinit, înaintea alegătorilor erau puşi la 
acest colegiu. Acum guvernul n'a avut opoziţie, iar acolo unde 
prin excepţie s'a prezentat un independent sau opozant, candidatul 
guvernului a căzut şi a căzuf, chiar la Colegiul al III-lea. Asa la 
Suceava sa ales cu o iinensă majoritate generalul Averescu şi 
antisemitul Zelea Codreanu. La Bacău, unde de când avem lege 
electorală, Col. III-lea n'a dat nici un opozant, s'a ales acum gene- 
ralul Averescu, si un alt lânăr fost liberal. Ambii candidaţi ai 
guvernului au căzut. La Galaţi ne fiind nici un candidat opozant, 
ţăranii n'au vrut să vin“ Ja vot; din 3200 alegători au votat numai 
220. Sunt simptome că stim,pe un vulcan. 

Indreptare ? Nici speranță de aşa ceva. Urile se vor deslănţui, 
puşcăriile se vor umple, dar binele nu văd de unde ar veni. 


MARŢI 29 MAI 


De două zile populații n'are pâine. Poti plăti 10 lei o pâine, 
nu se găseşte nicăeri. E efectul Ordonanţei lui Mackensen de 
acum câteva zile, că pune la dispoziţia populaliei pâine de făină 
adevărată, o pâine la 4 zile de fiecare individ, Toate cârciumile şi 
băcăniile în cari se vindea pâinea pe cartele, au pus afişe că nu 
se mai vinde pâine. Publicul nemâncat, a spart geamurile şi a 
devastat prăvăliile. Autoritatea le-a spus că brutarii sunt vinovaţi, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUE ROMÂNIEI 461 


atunci publicul a mers la brutärii unde ne găsind pâinea a deva- 
stat şi brutăriile. 

Pentru mâine, populaţia s'a decis să asalteze din zorii zilei 
Frutäriile ca să nu mai aib&-pretextul că au avut pâine dar au vân- 
dut-o. De nu o va cäoëta nici mâine, va fi rău. 

Să fie pungäsie ? Să fie rea voinţă ? Să fie incapacitate admi- 
nistrativă ? 

Ceva trebue să fie. Au lixat quantumul de fabricaţie conform 
tuturor cerinţelor ; au fixat prin cartele quantumul de consumatie, 
totuşi regula generală e că lumea cu cartelă, n'are pâinea lui. Gu- 
vernul si guvernământul ar trebui să ia aminte, burtilor goale nu 
se pot opune cu succes, nici baionete, nici armată de ocupaţie. 

Presa din Berlin face mare cuz de apariţia unor submarine 
germane, pe coasta Aniricei de Nord. 

Câteva vase de transport ar fi fost torpilate. 

Pe frontul apusan lipte locale cu succese gerinane. 

In Capitala a murit ziaristul Jancu Bacalbasa. 


MERCURI 30 MAI. 


Un deputat guvernamental cu care am vorbit azi, îmi spunea 
ca Primul ministru ta asigurat că maximum în trei sau patru 
saptamâni, adică dupu ratificarea Pacii, Parlamentul va sieja în 
Bucureşti. Bucureştiul va fi complect evacuat de orice trupe sau 
autoritati germane. Mackensen isi va strämuta si el reşedinţa 
aiurea; vor ramâne ocupate oraşe ca Craiova, Ploesti, Buzău, 
Brăila. Pe această baza s'a dat de sigur şi comunicarea oficială că 
Ministerul de Interne de Finanţe si de Comerţ îşi vor lua rese- 
dinta in Capitală. Eri, Ministerul de Externe ce era ocupat de un 
spital turcesc, a fost evacuat si pus la dispoziţia guvernului. In 
colo, nimic alt decât că suntem la a treia zi de când nu avem 
pâine. Se prevăd turburări mari dacă guvernul nu rezolvă ches- 
tiunea. 

In Apus se dau lupte uriașe, atacuri si contra-atacuri. Ofensiva 
în stil mare a fost iarăşi oprită. 

Ziarul nemţesc dela noi, pune azi o chestie: Nationalism sau 
muncă ? Interesantă problemă de discutat când ai in fata ta oa 
meni de bună credinţă. Din nenorocire în cazul de față aşa ceva 
e imposibil. Chestiunea s'a pus cu ocazia alegerii la Tasi a antise- 
mitului A. C. Cuza. A batjocori naționalismul unui anume individ, 
se poate, nu oricine ar putea să reziste tării principiilor, de aceia 
nici nu voi să ştiu cine este A. C. Cuza. Se sustine însă că dezastrul 
României a venit din nationalizmul rău înteles. 

Si în ce a constat acest nationalizm rău înțeles ? In a pretinde 
că neamul românesc din Austria şi Ungaria să fie liberat de sub 
jug străin. Căci n'a existat neam mai nedreptăţit si mai asuprit 
ca neamul românesc din Ardeul. Suntem acuzaţi că ne-am ames- 
tecat în treburile interne ale Statului vecin, am provocat cu el răz- 


www.dacoromanica.ro 


$69 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


boiul. In acest război pe care noi l'an voit, an. fost învinşi, în gon- 
secintä, trebue să suferim efectele înfrângerii; acest lucru il infe- 
legem, dar să pretinzi că nenorocirea înfrângerii stă într'un nație: 
nalizm rău înţeles, asia e extraordinar. 

Bulgarii au plecat dela acelaş naţionalizm şi graţie aliaţilor 
lor au reuşit; bulgarilor li se justifică şi drepturile şi nationaliz- 
mul. Dar in România căreia i se tăgădueşte dreptul de a se ocupa 
de conaţionalii săi, trăeşte o nație fără ţară, fără patrie — evreii — 
ce sau bucurat de toate libertăţile si drepturile -— afară. de cele 
politice. Ei bine, coreligionarii lor din lumea întreagă au interve- 
nit şi intervin să-i apere şi să-i susţină. N'a fost ananghie pentru 
{ara noastră ca să nu se santajeze situaţia acestei naţiuni. Acum 
la semnarea păcii, au intervenit cei din Berlin, cei din Varşovia şi 
au ameninţat; au obținut tot ce au vrut pentru conaţionalii lor. 
Nouă însă tocmai aceşti evrei ne tăgăduesc dreptul de a interveni 
pentru ai nostri şi a avea, o politică naţionala. Cum, s'o fi chemând 
acest nationalizm lor permis" şi nouă nu? 

Si acum după ce ne-a impus pacea, s'a hotarit: Orice supus 
străin, făcând parte dintre învingători, va avea o situaţie privile- 
giată în tara românească. Statele lor, au şi căderea şi dreptul să 
se amestice în treburile noastre si să ni impue absoluta libertate 
a nationalilor lor, iar noi? Oh! pentru noi, guvernul s'a obligat să 
legifereze crimă, orice intervenţie sau ajutor am da conationalilor 
noştri din Statul unguresc. Mai mult decât atât, în Ungaria sa de 
cretat de curând o lege prin care se ridică dreptul de a alege sau 
fi ales, tuturor celor cari fiind de naţionalitate nemaghiară, au avut, 
o conduită bine voitoare românilor cu ocazia invaziunii lor in 
Transilvania. Atunci pentru ce noi n'am trata la fel pe populaţia 
evreiască care la intrarea germanilor in Romania i a simpatizat si 
ajutat? 

Asta e logica celor ce ne acuza de nationalizm rău inteles, noi 
vom trebui pentru aceiaşi purlare sa le dam dreptul de cetățeni si 
recompense publice. Incă odată, înţeleg legea forţei a invingitoru- 
lui, dar nu teorii şi principii trase de par, ca să-ţi justifici o ticälo- 
sie. Şi nationalizm şi muncă, ambele pot sta aluturi pentru popoa 
re cu vlagă, şi speram că din catastrofa aceasta generală a omeni- 
rei la sfârşit va triumfa tot dreptul egal al națiunilor. de a vietui 
pe pământ. 


LA IAȘI! 
JOI 31 MAI. 


Membrii guvernului, cei ce locuiau in teriloriu ocupat au pa- 
rasit Capitala şi sau instalat la Iasi in vederea deschiderei Parla 
meniului, ce va avea loc Luni. Membrii parlamentului aleşi jn te 
ritoriul ocupat vor pleca Sâmbata seara cu un tren special, pus la 
dispoziție de nemți, numit: ,Trenul Parlament“. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 463 
RE 


Bejania asta îmi reaminteşte campania deşanţata a aceloraşi 
personagii ce au sa plece in Moldova acum in calitate de Miniştri, 
Secretari Generali, Senatori şi Deputaţi, in contra plecarii în Mol- 
dova a guvernului, parlamentului, ministerelor şi Curţii de Casa 
tie, la apropierea armatelor iui Mackensen şi Falekenhain. Ce de 
huidueli prin ziare, ce strigate ca fug laşii, fug canaliile, fus mi- 
zerabilii! 

Si acum? . 

Acum desi nu sunt grabifi caci nu-i alunga nimeni, se duc 
tot la laşi. Peniru ce se duc la laşi şi nu stau sa siejeze in Bucu- 
reşti? Mackensen nu m'inanca oameni. Nu mai e nici Mackensen 
inamicul (lin toanina lui 1916, acum avem pace încheiata cu nea- 
mul lui, d. Prim Ministru şi Ministru de externe pretind ca am 
devenit prieteni. Atunci pentru ce Rege, guvern, parlament, mi-. 
nistere stau la laşi?” 

Pentru ca in toiul luptui romanul in loc sa fie patriot şi sa 
priceapă ca un Rege, un guvern un parlament, ai unei tari, nu se 
cade sa rămâna piizonieri dușmanului şi ca chiar cand sa inche- 
iat pacea, dar inamicul mai ocupa o parte din ţara, Suveranitatea 
naţională 1{i dicteaza să-ţi pastrezi demnitatea, sa-ţi {ii indepen- 
denfa neatinsa, in loc zic, de asemeni cuminţi lucruri, ne-am dat 
frau liber urilor personale am insultat si am inyr&jbit lumea, ca 
sa ajungem tot acolo sa ciedem că locul Regelui, guvernului şi 
parlamentului e tot la Iaşi cu mai mare prestigiu, atata timp cât 
Mackensen e inca la Bucuresti. 

Odata. cu plecarea, la Iasi a trenului parlamentar, se anunţa ple- 
carea din laşi a „7rcnului Take Ionescu“. Ce este acest tren? 

Take Ionescu împreuna cu mai mulţi oameni politici şi diplo- 
mafi cari până in ultimul moment au fost contra semnarii Păcii 
cu Germania, vor su paraseastä tara. De altfel germanii şi-au dat 
consimtämantul lor. Trenul va trece prin Austria în Elveţia. 
Chestiunea durează cam de mult, acum pare ca lucrul e hotarit, 


VINERI 1 IUNIE. 


Oberleutcnentul Marx dela Cenhal Politzei Stelle imi comuni- 
ca- azi prinh'o adre a. ca congediul meu medical se prelungeşte 
apdna la noi odinc’’. Asa dar am scăpat de scadenta fixa. Cred ca 
de asta cata se termina cu exilul meu. 

Din Bulgaria au: fost readusi si liberafi peste 200 de internaţi 
civili Ce o fi cu aceşti internaţi despre cari nimeni n'a ştiut nimic? 
Probabil ride: ti de prin provincii ca 1azbunari locale politice, sau 
evreeşti, 

Chestia painea n'a primit nici pâna azi o solutiune satisfăcă- 
toare. Pe ici, pe colo, lumea capata o pâine fa 4 zile. Primăria are 
aerul ca se framänta, dai soluție nu gaseşte. Presa strigă mereu că 
vinovaţi sunt brutarii. In Consiliul Comunal de asemeni, brutarii 
au fost formal atacali ca „spe calanți“ şi „venali“. Guvernul în zia- 


www.dacoromanica.ro 


464 1MPRESIUKI ȘI PĂRERI PERSONALE 


rele lui vorbeşte si el de „lăcomia bruiarilor“ şi cu toate acestea se 
vede minunea că brutarii aceştia nu sunt supăraţi cu nimic şi de 
nimeni. În schimb, guvernul caută să. liniştească publicul cu „va 
fi bine“, 

- Doctorul Cealâc pe care lam văzut inainte de a pleca ca depu- 
tat în Moldova, mi-a destăinuit lucruri interesante. Guvernul sus- 
pectează conduita Regelui, care n'a rupt cu totul vechile lui legă- 
turi cu cei ce au dezläntuit războiul. Guvernul e neliniştit si de 
grava situaţie din țară. In Moldova agitația muncitorilor — încu- 
rajată de agenţii liberalilor nemulţumiţi — au provocat greva la 
drumurile de fier, graţie căreia trenurile nu mai circulă în Mol- 
„dova de câteva zile. Nu numai muncitorimea dă de gândit guver- 
nului, ci şi ţăranii $1 armata. Ţăranii clocotesc. Fel de fel de noi 
partide sunt în formaţiune, poporanistii se organizează pretutin- 
deni. Prin modificarea constituţiei şi prin declaraţia solemnă a 
Regelui, se acordase ţăranilor o largă împroprietarire în moşiile 
marilor proprietari, aşa că ţăranii se găseau cu un drept deja câş- 
tigat. Acum guvernul Marghiloman modifică din nou exproprie- 
rea şi vrea să o restrângă aproape numai la pământurile zise „de 
mână moartă“. Acest, lucru poate stârni mari nemulțumiri între 
țărani, cari au azi în capul lor pe generalul Averescu, ce doreşte 
şi le promite o împroprietărire şi mai largă decât cea acordată de 
guvernul Brătianu-Take Ionescu, Agitatiunea lui Averescu mai e 
sprijinită şi de armată. Despre armată guvernul are credința că intră 
în bolşevism; alegerea lui Averescu la col. 3 de Bacau şi Suceava 
ar fi fost o demonstraţie a soldaţilor demobilizati, cari au împănat 
judeţele, sau pus în capul ţăranilor şi a oprit orice amestec al ad 
ministratiei. 

E deci nevoe de un om care să pue frau anarhiei, dela început, 
Marghiloman nu poate fi acest om, el e pătiimaş şi răzbunător; pen- 
tru a lovi adversarul, n'are scrupule, şi poate aprinde focul in 
far; e nevoe de un împăcuitor energic, dar cuminte. Cel putin asta 
e credința mea. 


SÂMBĂTĂ 2 IUNIE. 


Trăim într'o aşteptare bolnavirioasa. Atât sa vorbit că ratifi 
carea păcii va aduce o inbunatälire în situaţia țarii, şi atâta nă 
dejde a pus lumea in ea, în cât când „fzenul parlamentar“ pleacă 
spre a duce guvernului la Iasi, instrumentul prin care se va fa 
brica ratificarea. lumea stă cu respirația oprită. Si când mă gân 
desc în ce deziluzie va cădea lumen aceasta, dupa ratificare! 

De pretutindeni nimic nou. Üu mare ziar englez, contribue 
printr un articol pe care nemţii au ţinut să-l răspândească, la in 
tarirea politicei germanofile in Romania. Până azi, publicul nox 
tru era convins ca dezastrul ţării a provenit din două cauze, una 
interna, nepregătirea noastra mililara şi incapacitutea celor ce ne 
au condus: alta externă, trădarea Rusiei; dar publicul nostru mai 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI „ROMÂNIEI 465 


:redea, că dacă aliaţii nostri de ieri vor h învingători, toate conse- 

pre relelor ce am suferit, vor dispare, iar România va renaşte 
mare Si înfloritoare. Din cauza acestei credinţe, o politică alături 
de Puterile Centrale era imposibil de admis, în orice caz suspectă 
si antipatică. Ziurul englez Manchester Guardian, comentând un 
discurs recent al lui Lord Cecil, aduce o contribuţie prețioasă, celor 
ce propoväduéc la noi credinţa, că alianța noastră cu Intelegerea 
a fost o mistificare. Nu numai Rusia nea mintit şi că nu a conce- 
put nici odată, tu tot sacrificiul nostru, o Românie Mare, dar nici 
Englitera nu a conceput aşa ceva. Alipirea Transilvaniei, Banatu- 
Jui, Rucovinei, la. regatul român, era o aberaţie chiar în mintea a- 
liaţilor alături de cari ne inregimentasem. lată în adevăr ce spune 
marele ziar englez: 


„Convențiunea încheiată cu aliaţii, dădea hormâniei: Banatul, 
Transilvania şi Bucovina, adică teritorii cu o populajiune ameste- 
cată; prin această convenţie aliaţii abdicau ei însuşi în mod expres. 
dela datoria şi dreptul de a proteja nationalitärile neromänesti. 
Din punct de vedere al dreptății un asemenea acord nu se poate 
susține. El nu reprezintă echitaica, ci o afacere cămătărească: 
stoarsă de către România intr’un ceas când aliaţii erau la strâmp- 
toare. Nimeni nu va deplânge falimentul acestor negustorii, con- 
damnabil în fond şi formă. La Conferinţa Păcii Generale, aliaţii 
nu vor lua tractatul din August 1916 drept model. Cu acest trac- 
tat s'a isprävit pentru totdeauna‘. 


Nu ştiu ce a vrut să înţeleagă ziaristul englez prin abdicarea 
la datorie şi dreptul aliaților de a proteja nalionalitätile neromâ- 
nesti din teritoriile promise României; ameninţarea însă, că tracta- 
tul dela 1916 a fost smuls aliaţilor printr'un santaj exercitat într'un 
moment când ei erau la strâmptoare, e de o importanţă capitală 
pentru soarta României, chiar în cazul când foştii nostri aliaţi a1 
esi învingători. Nici o propagandă nemteascä nu va deschide ochii 
românilor, mai bine, decât cuvintele dv mai sus ale aliatei noastre 
Englitera. 


DUMINICA 3 IUNIE. 


Să fie oare triumful judecății sanătoase, chiar la beligerantii 
de pe frontul Apusan, în toiul duşmăniei? Francezi şi germani, au 
convenit reciproc la o inbunitatire simtitoare a situatiunei prizo- 
nierilor de razboi şi a celor civili. Eu cred mai sigur că -ia răzbit 
sălbătăcia si pe unii si pe alţii. 

La Berna sa decis următoarele: Nici un prizonier de război, 
rănit saw nerănit, bolnav sau sanătos, să nu fie ţinut în captivitate 
mai mult de is luni. Nu mai există prizonieri civili. Cei ce locuesc 
intro ţară dusmanä au dreptul a se reintoarce în patrie. Deportä- 
rile se desființează. O asemenea eonventie intervine după expe- 
rienta a 4 ani de cruzimi inutile. Ce teribile trebue să fi fost aceste 


20 


www.dacoromanica.ro 


466 EMPRESTUNI ŞI PĂRERI PERSUNALE 


= 


cruzimi ‘ca însuşi cei ce le comiteau să convină a le desfiinţa. Nu- 
ma, de n'ar fi o balivernă a presei nemtesti, . 

"Pe fronturi activitate puternică. Criticii 'militâri prezie o nouă 
“bfensivé german’ in stil mare, pe frontul francez şi o mare lovi- 
tură pe mare. Se pare că le-a ajuns cuțitul la os. Pretutindeni nu 
auzi decât” „ofensiva păcii“ adică ,decisiva™ —. fără care'nu mai 
pot rezista, Puterile Centrale. , 

Presa germană ne descrie Parisul în plina evacuare a ,popu- 
latiei, oraşul urmând a fi apărat în caz de atac; 200.000 muncitori 
ar fi fost mobilizați, 

Englezii anunţă in comunicatul lor, că în cursul.lunei Junie 
au doborit 800 aeroplane germane, pe frontul apusean. 

in Bucureşti face mare impresie publicarea la Iaşi a unor ar- 
ticole semnate de generalul Averescu si prin care critică conduce- 
rea războiului nostru.in prima Jui fază. Articolele generalului édre 
azi poate vorbi tolul fără a periclita operațiunile milităre, sunt de . 
o importanţă considerabilă. thai întâi că vin dela unul, din cei mai 
competinţi militari din armata noastră, a] doilea că vin dela unul, 
din actorii de mâna întâi, ce aù jucat în Tragedia României, El 
afirmă: Mobilizarea generală s'a făcut la 14 August, la 13 August 
i s'a încredinţat, comanda armatei a Il-a fără să cunoască ceva din 
planul de operaţie. Când a primit numirea, s'a dus imediat la Ma- 
rele Stat Major să, ceară lămuriri; acolo a găsit un Loc.-Colonel care 
La pus Ja curent cu situaţia armatei a Il-a si care i-a dat instruc- 
tiuni de urmat. 

— „General, primeam ordine şi însirucţii ‘dela un Loc.Colonel]'* 

Şi adaug eu: şi încă cărui general! 

La 25 August generalul Averescu e trecut în capul Armatei a 
Ill-a, cu care ocazie iar î s'a făcut, cunoscut instrucţiunile relative 
la această, arnrată. 

— „Aşa numai, spune generalul, mét-ayve dat, socoteală: de cari 
sunt planurile de operaţie ale armatei ramâne; e de prisos să spun 
aci, ce am gândit şi ce am simtit atunci“. 

Si apoi continuă asa: 

— „Luând comanda armatei a U-a am sosit la Ploesti şi am 
luat posesie de Comandament. Am găsit in goră pe generalul Cos- 
tescu comandantul corpului Il de armată. L'am întrebat! asupra si- 
ruației Corp. II şi mi-a răspuns cd: „n'are nici o idee“ si că se duce 
la Sinaia“. 

— „Turtucaial Iată o altă monstruozitate. Cine este oare autorul 
că aveam la Turtucaia un cap de pod? 

Cap de pod, fără pod! Cine a fost inconştientul care q legat de 
un punct fără nici o insemndtate, căci îi lipsea partea inițială -— 
podul — pentru a însemna ceva, soarta a 33.000 de oameni şi repu- 
lafia noastră miletara? 


Cauzele dezastrului sunt cele deja cunoscute de cei-cari au ur- « 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 467 


mărit cu atenţie evoluţia organizării noastre militare în ultimii doi 
ani şi îndrumarea operaţiunilor din ziua declarării războiului. 

a) Unuăţi improvizate; ‘ 

b) Incadrare slabă; 

c) Ofijeri de rezervă improvizaji. 

Din aceste cauze, puţină rezistență la foc intens şi foarte mare 
uşurinţă ia provocarea panicei produsă de elementele slabe. In ce 
pr eşte comandameniul superior, pe de o ,urte, o foarte mare nev- 
pricepere în pregătire şi un amestec excesiv în conducere, de sus 
în jos. Din artileria grea, 18 guri de foe nu puteau trage fiind ră nu 
oceau tun.jiuni Acestea nefiind calibrate, s'au trimis la arsenal 
yl arolo du rămas. 

Cele uite gura de foc au avut câte circa 100 lovituri. Restul dota: 
liunii era de expediat din Bucureşti. Generalul nu ştie dacă a fost 
sau nu eApediat, cert e că n’a sosit. 


Ca conducere este destul să se ştie, că îndată ce şi-a dat seama 
că partida e pierduia, generalul Teodorescu a raportat cum stau 
lucrurile. Marele Cartier i-a dat ordin min maiorul Roseti: 

Să reziste pâna la ultima eatremitate şi inamicul să nu pă- 
frundă decât trecând peste trupurile apărătorilor! 

Pentru ce ? Pentru ce ? Ce aveam de apărat la Turtucaia ? Fai- 
osul Cap de pod, fără pod ? 

Mi se strânge inima de durere. Incepeam 1azboiul cu o pagină 
‘rata ve va ramâne pentru veci“. 


De altmintreli, eu aflasem de mult de faimoasa telegramă de 
a muri lumea pe poziție, în limba de pământ dintre Turtucaia şi 
Turc Schmil; cu Dunarea in spate, însă se atribuia aceasta telegra- 
mă însuşi regelui Ferdinand. Averescu o pune pe socoteala Mare- 
lui Cartier General. 

Cum vad, se ridica cortina; publicul are ce privi şi ce auzi. 
Varba este, va veni vreodata ziua: raspunderilor vinovaţilor? Dacă 
n'am trär în tara Românească, poate am spera. 

La, laşi a murit Alex. Radovici fost Ministru în cabinetul răz- 
boiului. lata unul ce scapă de raspundere. 


DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT LA IAȘI 
LUNI 4 IUNIE. 


Cand m toiul luptei eleclorale guvernamentale caci opoziţie 
na căistat vedeam afişate pe zidurile Capitalei listele de candi- 
dati, iar pe ele figurând în amestecatura: P. P. Carp lânga Stoian. 
iar intre Bălaceanu Stolnici şi Scarlat Lahovari pe C. Stere si D. 
Patrascanu, imi ziceam an mine însumi că asta e o imoralitate pe 
care o va plati scump d. Marghiloman, caci, nu fără consecinţe pot 
sta alaturi intr’o alegere legislalivă, un boer latifundiar dinastic, 
cu un boer antidinastic, iar între ei poporanisti revoluționari cu 


www.dacoromanica.ro 


468 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALI 
= ER 


calfele lor, fără un sfant în buzunar. Pe când unul strigă: Jos di- 
nastial Trăiască marea proprieltatel cel all va striga: Trăiască re- 
publica şi pământul să treacă muncitorilor! Scadenta acestui re- 
zultat paie a îi scurtă, căci la Iaşi parlamentul s'a deschis azi. Ce 
va fi în acest parlament putem prevedea din ce scrie presa de aci. 

D. Stere, după ce s'a ales pe lista guvernului, s'a stabilit solid 
în fotoliui revoluţionar dela Chişinău, unde a început o propagandă 
pentru exproprierea radicală a marii proprietăţi şi crearea unei 
proprietăţi exclusiv țărănești; pentru descentralizarea admnistrati- 
vă a zemstvourilor 1useşti ; pentru soviete provinciale, dupa mode- 
lul celor ce revoluţia a creat in Basarabia înainte de Unire si, în 
fine pentru votuk universal egal, direct pentru toată lumea. 

-Nu-i era destul guvernului poporanismul generalului Ave- 
rescu — pe car2 cel putin la combătut? 

Au trebuit boerii să scoată din urnă si pe d. C. Stere, I. Teodo 
rescu şi Patraşcanu, ca acum sisi vâre degetele în urechi, să n'audă 
cele ce sunt nevoiţi să asculte. 

E adevărat că presa conservatoare guvernamentala, cearcă să 
dea alarma - dar e prea târziu. Lupta s'a deschis usuratä de e1. 

D. G. Ster. vrea expropriere radicală; d. Marghiloman e pen 
tru o expropriere şi o împroprietărire care să nu se faci din ma- 
rea proprietate, cure, dupa d sa, este o necesitate socială ci să se 
facă numai di: £1} rietatea celui c6 nare mijloace să şi cultive 
pământul, sau să o srendeze De nam trai zilele triste de azi, îm 
trebui să râdem . 81 chiar acei ce nau mijloace de a-şi cultiva mo- 
sia, să nu li se ia proprietatea dccât, daca după ce Statul le va da 
mijloace de cultura, nu vor reuşi. La aşa propuneri d. Stere se 
întreabă: 

— Atunci cine va da pământ ţăranilor? Fraţii Cantacuzino a- 
vând mijloace de cultura, vor pastra sutele de mii de pogoane, Ne- 
culai Ghika asemenea, Bălăceanu Stolnici asemenea, Carp sseme- 
nea. lar țăranii de unde să ia pământ? 

Cât pentru votul universal, d. Marghiloman ar conveni la un 
vot al ştiutorilor de carte. D. Stere a sărit ca prins pe jăratec şi cere 
vot egal pntru toata ființa omenească, fără nici o distinctiune. De 
aci reciproce reproşuri prin ziarele lor, de o cam dată cu aparenţă 
de măsură si politeta. Vor veni însă zile aspre pe care eu le-am in- 
trevăzut când citeam pe ziduri-numele d lui Stere cu două palme 
scris mai mare decât al celor alţi boeri. 

Capitanul Romulus Grigorescu ce face parte din comisia de 
legătură a armatelor pe längä Mackensen, mi-a spus azi că Feld- 
maresalul a comunicat guvernului, că cu începere dela 4 Iulie, nu 
mai dă populației nici un gram de grâu din recolta trecută, liber 
guvernul să aducă făină de unde va sti. Cum aducerea din Basa- 
rabia şi Moldova e o imposibilitate de fapt, prin lipsa de transopr- 
turi, nu ştim cu ce va hrăni populatia deja înfometată. 

Pe când în Apus se dau lupte teribile cu avantaje schimbătoa- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 469 
IT 


re la Noyon şi Yprès, in Italia s'a produs o surpriză. Puterilé Cen- 
tralo au luat o mare ofensivă, pe Piave, la Brenta şi pe cele şapte co- 
mune. De data aceasta italienii se pare că n'au mai fost surprinşi. 
Nu avem decât comunicatul austriac pe care îi ştim ce lăudăroşi 
sunt. totuşi din limbagiul lui de astă dută reese nesuccesul lor. Hi a- 
firmă că au putut trece Piave în câteva locuri, pătrunzând în po- 
zițiile italiene Vând tunuri şi prizonien şi pierzând pe generaiul 
print de Schânburg. De ambele părţi ale Brentei au patruns de a- 
semenea în poziţiile italiene, dar n'au putut menţine decât parte 
din avantajele dobândite, iar faţă de puternice contra atacuri itali- 
ene, au trebuit să evacueze si muntele Ranieva. Pe platoul celor 
sapte comune, ofensiva —o declară austriacii — a întâlnit armata 
duşmană gata de atac, faţă de care împrejurarea, a trebuit să se re- 
nunte la parte din teritoriul cucerit. Trupele dușmane pe cari le-a 
surprins gata de atac erau trupe franco-engleze. 


MARȚI 5 IUNIE 


La Iaşi s'a deschis parlamentul. Forimalitätile de validare şi 
alegerea birourilor vor ţine ca de obicti toată săptămâna. Prcse- 
dinţii birourilor au fost aleşi după spusa ziarelor de aci. Paiu- 
ment mediocru a ales şi preşedinţi mediocri. Pretutindeni unde e 
un regim parlamentar, biroul cel putin, reprezintă un trecut par- 
famentar. Aşa nu se concepe să alegi presedinte.al unei Camere pe 
un membru ce n'a fost nici odată în parlament. 

Ei bine, la Iasi s'a întâmplat lucrul acesta. Preşedinte al Sena- 
tului a fost ales d. Matache Dobrescu care a trebuit, să-şi dea di- 
misia din minister ; iar preşedinte al Camerei a fost ales profeso- 
rul Maizner, care pe cât ştiu eu, nici odată n'a facut parte din vre- 
un parlament — pe lângă faptul că nici curat româneşte nu pare 
a vorbi. 

Guvernul s'a renianiat. La justiţie a intrat Iancu Mitilineu, iar 
la industrie Grigutä Cantacuzino. La domenii a fost numit titular 
Secretarul general al ministerului, d. Garoflid. 

Lupta politică sta gata să înceapă. Ordinea de bätae, ca la os- 
tire, e fixată: fiecare are rolul lui determinat. Publicul aşteaptă ne- 
răbdător dezlănţuirea bătăliei. 

In Apus ofensiva nemteascä stagnează. Cea austro-ungară din 
Italia s'a redus la un moft; după două zile nu se mai vorbeşte de 
cât de contra atacuri italiene şi de cuceriri de tranşee pe câte un 
vârf de munte. 

In Bulgaria guvernul Radoslavof{ a demisionat. Viena anunţă 
că, cauza dimisiei este Dobrogia, pe care o cred pierdută. 


MERCURI 6 IUNIE. 


Am stat azi mai mult de o oră, de vorbă cu amicul meu Titu 
Frumuseanu, fost vice-preşedinte al Camerei liberale, acum dizol- 
vata. El este dintre parlamentarii liberali ce nu au urmat guver- 
nul în Moldova. Desi a avut şi are multă simpatie pentru o poli- 


www.dacoromanica.ro 


470 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


tică alături de, Germania, mi-a declarat tă rămâne devotat parti- 
dului liberal şi şefului său. Mi-a istorisit svonuri grave despre si 
tuajia guvernului Marghiloman, pe cari le ştie dela cei din Iasi, 
între cari şi faptul că Regele nu sprijină guvernul în campania 
răspunderilor. dusă contra guvernului ce a declarat războiul. Ca o 
dovadă e faptul că deşi chestia räspunderilor face parte din pro- 
+ramul guvernului, Regele n'a pomenit nimic de ea în Mesajul de 
deschidere a parlamentului. Acest lucru a determinat pe Primul 
mjnistru ca la întrunirea maijoritätilor 'să declare, că chestia răs- 
punderilor rămâne de competenţa iniţiativei parlamentare, nu a 
guvernului. 

Pentru un aşa rol cred că Camera d-lui Marghiloman nu e 
pregătită, de oarece ea n'are o unitate care să o lege; ce unitate de 
vederi si legătură politică poate fi de exemplu, între liberalii din 
Târgu-Jiu, trecuţi la d. Marghiloman şi între takistii dela Severin 
sau poporanistii dela Bucuresti, cu partizanii d-lui Prim Ministru, 
cu transfugii de pretutindeni şi cu slabele vechi cadre pur conser- 
vatoare, ramase cinstite in jurul drapelului de reacțiune, şi cari 
împreună, formează majoritatea, actualului parlament? 

In tineretul asa zis conservator deja sau ivit două curente de 
cari trebue ţinut seamă, căci vor face zile grele guvernului pe orice 
chestie, de oarece se vor duşmăni; curentul celor ce au raspuns la 
mobiliza e urmând armata în Moldova, în capul carora pare a sta 
d. Dinu C. Arion, fiul ministrului de externe şi cel al celor ce au 
rămas în teritoriul ocupat, sau cei ce ca prizonieri sau pus în ser- 
viciul inamicului, pentru a propaga o politică alaturi de Germania, 
=ub auspiciile Feldmareşalului Mackensen. 

Aceste două grupuri s'au încaeral la lupta chiar din prima şe- 
dintä a Camerei. D-nii Dinu C. Arion, Radu Mandrea si Trancu- 
Iaşi au cerut invalidarea. deputaților cari fiind mobilizați nu ş au 
facut datoria către patrie, urmând drapelul Intre cei vizati stă in 
frunte C. Fortunescu fost ofiţer activ, mobilizat ca rezervist, rămas 
în teritoriu ocupat şi a luat prefectura de Dâmboviţa. A fost crud, 
dar pe dreptate atacat şi a raspuns penibil, invocând o diversiune, 
că fiind în oştire doi Fortuneşti, nu se dovedeşte care este cel nesu- 
pus — cu acte! Sa mai cerut invalidarea unui deputat de Tecuci 
dat judecății pentru crima de omor. D. Marghiloman a avut un 
rol penibil, cercând să astâmpere urile şi amânând solutiunile; el 
a cerut ca în principiu sa se faca validarea tuturor, 1ar pentru cei 
ce vor fi traduşi în fata jucecatii, să li se ridice inmunitatea par- 
lamentarä. . 

La o adunare a majoritatilor, d. C. G. Arion a cautat.sa spri 
jine curentul cinstit în fruntea caruia stu fiul sau, ceeace a avut 
efectul gazului aruncat peste foc. Vorbindu-se de lupta în contra 
oamenilor de afaceri şi tragerea lor la raspundere, a determinat 
pe o parte din majoritate sa intrerupa spunând: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 471 


— „Să nu se faca distincţie daca hoţii sunt de ai nostri sau de 
ai liberalilor!“ 

Gestul acesta, natural că a indispus pe tinerii Stoian, N. Lupu 
Costachi şi Stoianovici cari imediat au [acut front pentru apararea 
„a lor noştri“. 

Chiar remanierea ultimă ministeriala, a provocat nemulțumiri 
cé vor împiedica unitatea majoritalei N. Mitescu plecase din Bu- 
curesti cu fracul curăţat, urmând să depue juramânt ca Ministru al 
drepta{ii, când colo, Iancu Mitihneu i-a suflat portofoliu. Mitescu 
are multa dreptate sa fie nemultumit. EI este din cei ce au făcut 
sacrificu morale ca să urmeze pe d. Marghiloman şi să stea la dis- 
poziţia lui Mackensen; el fusese liberal şi încă din acei liberali pe 
cari Bratianu ia lăsat să ramâie in teritoriu ‘ocupat, cu mandate 
de încredere, îi se daduse Direcţia Creditului Rural şi încă de la 
declararea războiulu Custodia unei importante banci din Capitala. 
I se promisese Ministerul de justiţie, cu atât mai mult, cu cât este 
cel ce are azi absoluta încredere g Feldmareşalului în rolul de a 
conduce campania de dare în judecata a guvernului Brätianu-Take 
Tonescu. lată de ce, nemulțumirea lui Mitescu poate produce per- 
turbare in sanul majoritafii, mai ales când Primul ministru vrea 
să lase initiative: parlamentare procesul raspunderilor. 

In rezumat: d. Marghiloman, care a dorit un parlament cu un 
ro} mut si umilitor, cel de ratificator al unei paci recunoscută una- 
nim de dezastruoasa, se trezeşte din prima zi cu un parlament ce 
ridică coada. Despraastea am vorbit cu Titu Frumuseanu în jurul 
a (ouă pahale cu bere. 

Pe fontul Apusean situația neschimbată. 

Comunicatul austriace explica eşuarea ofensivei din Italia „din 

auza ploilor”. Au ajuns deci si ei la justificarea nesuccesului prin 
ploi ; imi reamintesc cum râdeau de justificarea lui Cadorna altă 
lată lipsa de umbrele ! Acum Cadorna trebue să râdă si el. 


JOI 7 IUNIE. 


Inte: pelat în Cameră Primul Ministru, asupra conflictelor de 
Ordonanţe date de autoritatea germană în contrazicere flagranta 
cu cea mai elementară idec de pace, a raspuns că după ratificare a- 
semeni neajunsuri vor dispare, iar autoritatea românească îşi va 
lua in intiegime drepturile suverane. 

Mofturi, sau insusi d. Marghiloman se înşală pe el însuşi; 
neamtul nu ne va mai slabi pâna ce nu va fi el ingenunchiat. Daca 
ca români avem credinţă şi ne mai rusam Jui D-zeu, asta să-i ce- 
rem, altfel pe nadejdea ratificarii sau a dlui Prim Ministru, să 
nu ne culcam. 

M'ani întâlnit azi cu un personaj. din anturajul d-lui Take Io- 
nescu venit din Moldova, mi-a povestit ca şeful ştie de situaţia 
mea, ca ma compatiineste. dar ca imi impută faptul că am rămas 


www.dacoromanica.ro 


472 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


la Bucureşti. Nu mă bucură asemeni reprosuri pentru că ştiu că 
nu le merit. D. Take Ionescu ştie că n'am fost dintre acei cărora li 
s'a pus la dispoziție să-şi care familia, compartimente de drum de 
fier şi vagoane pentru bagaje,.şi mai ştie că eram unul din cei ce 
fugind, nu se putea bizui, nici pe fondurile Statului, nici pe mi: 
siuni destinate să mă hrănesc, iar personal nu aveam mijloace 
pentru refugiu, cu familia întreagă. Cred chiar, că d. Take Ionescu 
nici la laşi nu mi-a facut asemenea repros, ci că m'a compătimit 
pur si simplu. 

Am fost nevoit azi să iau masa în oraş: o notă originală — la 
birt nu se serveşte pâine ci mămăligă, la orice fel de mâncare, aşa 
că am trebuit să mănânc salată de maioneză, cu mămăligă. De alt- 
fel nici acasă pâine nu s'a găsit de 6 zile. 

Seceta se menţine, recolta e literalmente pierdută. Ce ne aș 
teaptă anul ce vine e o grozăvie aşa de neînchipuit, că mintea re- 
fuză să o conceapă. 

Până atunci trăim la o temperatură equatorială, azi termome- 
trul a arătat, între 44—46 grade. 

Din Basarabia se anunţă că 1 kilo de pâine costă 22 lei. 

In Capitală piaţa s'a ma: inräutätit încă. Vinul rămâne exclus 
din comerţ; afară de câteva birturi, nici o pravălie sau depozit nu 
are de vânzare. Tuica e 22 lei litrul, romul 60 ler 750 grame, car- 
nea 14 lei chilo numai prin contrabandă, puii de găină 16 lei pe- 
rechea, suta de ouă 60 lei, chilo de unt 36 lei, untura 32 lei, lap- 
tele 2 lei litrul, maslinele 50 lei chilo, o lămâie 8 lei, brânza de bur- 
duf 28 lei chilo, cea de putină 14 lei, 10 lei chilo de cirese ordinare, 
22 cele pietroase de lux, 3 lei varza, 5 lei chilo de cartofi, 1.50 do- 
vlecelul, fasolea verde 8 lei chilo, legătura de ceapă 2 lei 50; zahă 
rul bucăţi 32, toz 26 lei chilo. Lumea nu se mai emotioneazä, plä- 
teşte şi zice bogdaproste că are ce mânca. 

Pe frontul italian lupte mari în câmpia Veneţiei spre Treviso. 
In Apus nimic nou; Parisul continuă evacuarea, guvernul e:hotă- 
rit să nu plece decât în caz de mare pericol; nemţii afirmă că din 
Paris au fost evacuate un milion şi jumatate de suflete. 

Svonuri de pace vin din Apus. Când zic că vin, greşesc, ni le 
aduc nemţii. 


CU CE SE OCUPĂ MACKENSEN ÎN ROMÂNIA 
VINERI 8 IUNIE. 


De multe ori mam întrebat. Feldinaresalul Mackensen o fi el 
oare în realitate un mare general, sau a fost cândva şi acum s'a ră- 
suflat? Nu e de râs, întrebarea ce mi-o pun eu are rost şi veţi vedea. 
A bătut pe sârbi, a batut pe ruşi, ne-a bătut în fine şi pe noi romé- 
nii comanda{i de generulul Iliescu. Toate aceste infrangeri au fost 
netăgăduit fapte mari în consecinţele lor politice, dar ca fapte mi- 
litare n'au fost tocmai mare scofalä. Epuisarea sârbilor după ce 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 473 


bătuse pe austriaci şi după ce le-a, sărit în spate bulgarii; nepre- 
gătirea noasträ şi capacitatea şefului nostru dela Marele Stat Major 
care a făcut din Turtucaia Cap de pod, pe când îşi lansase forțele 
întregi în Transilvania; şi anarhia rusească la Nord, au puiut fără 
doar şi poate să dea acestui Feldmareşal succese uşoare, coman- 
dând o armată experimentată ca cea germană şi utilată cu material 
de război formidabil. 

Capacitatea acestui general a fost însă crud pusă la încercare la 
Mărăşeşti îndată ce armata noastră a avut în mâna ei alte guri de 
foc decât cele Krup, cu care ne înzestrase Germania, si când câteva 
divizii româneşti ce aveau în flancuri o armată trădătoare, au pu- 
tut toşi să dea peste cap întreaga lui armată, inclusiv reputația lui 
de Feldmareşal. 

De aceia mă întreb dacă a fost măcar un general mare. 

Si dacă a fost, mai este azi? 

Cât timp în Orient exista un front, remânerea lui în România 
ocupată, chiar ca mare general, avea o justificare. Azi însă aci în 
Orient nu mai este front; dela Marea Baltică, până la Marea Nea- 
grä e pace, pentru ce ar ţine Germania în neactiune un mare ge- 
neral, când în Italie se dau lupte mari, iar în Apus-in ultimele 
ofensive destinate decisiveï, n'au luat nici Verdunul, nici Parisul, 
nici Calais. 

Acolo e nevoe urgentă de mari capacjtăți militare, de ce stă 
Mackensen la Bucureşti ? 

Ce? Numai ca să-şi facă gustul Germania, să ne ambeteze pe 
noi? 

Eu tot cred că l'a pus la reformă si o fi ştiind ei pentru ce îl 
lasă să se odihnească bătrânul aci, unde casă bună are, masă bună 
are si mai presus de toate o nație bună, blândă şi liniştită. Verdun 
îi trebuie lui? 

Si cum isi mai aduce câte odati aminte că a fost om de actiu- 
ne şi azi n'are ce face, sa pus bătrânul Feldmareşal să ne facă ad- 
ministralie şi educa{iune. Si pentru ca posteritatea să afle ce făcea 
Feldmaresalul Mackensen în Româna, în lunie 1918 am să public 
Ordonanța ce a dat astăzi în Capitală şi care poartă propria sa 
semnătură. 


Se ordonă!“ 


wl) Alimentele expuse în prăvălii spre vânzare să nu se pue pe 
raftul gol, ci pe hârtie. 

Il) E interzis publicului a pune mâna pe alimentele expuse 
vânzării şi cari trebuesc mâncate aşa cum se vând ca: fructele, 
prăjiturile. (Feldmaresalul crede că populaţia încă mănâncă pră- 
jituri). Să se ia cu lingura saw cu altceva la fel. 

III) E interzis publicului să guste din alimente cu scobitori u- 
zate sau cu lingura prăvăliei. 


www.dacoromanica.ro 


474 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


IV) Alimentele trebuesc accprrite de muşte. 
V) Oltenii ce vând cu coşurile să maibă paduchi. 
Contravenţenţii se vor pedepsi... etc.“ 


Comandunt suprem al armate! de ocupație 
(ss) Feldmaresal Mackensenn 


Acum nu ma mai întreb de ce Mäckensen în loc sa lupte să 
ia, Parisul sau Verdunul, stă la Bucuresti si păzeşte lumea să nu-şi 
bage degetele nespălate în mustarul dela Ciobanu. Şi dacă Feldma- 
resalul şi-a lăsat, ocupaţia războinică şi sa pus să ne facă educaţia, 
atunci are un larg câmp de activitate. El va putea în fine decide 
cari anume ziduri din Capitală pot purta inscripţia .,Murddria 
oprită“ şi can nu. S'ar putea ocupa de copii, să nu-şi mai vâre 
degetele 1n nas, sau să prescrie la closetele publice, hârtia căror 
ziare este permis a se întrebuirița : Steagul ? Lumina? sau Gazeta 
Bucureştilor. Să nu glumim. Mackensen are încă, un rol social în 
România, de care noi nu ne dăm seama. 

Nu ţin minte de când n'am mai văzut ploae. Aseară a căzut 
una torențială, o rupere de nori ce a ţinut numai 10 minute; ploaea 
a fost însă cu grindină. După o aşa scofală, cerul sa inseninat. 
Azi de dimineaţa o nouă ploae violentă a căzut şi o noua grindina. 
A fost un prăpăd; ce mai scăpase de secetă a fost nimicit de grin- 
dina. Agricultorii ce vin dela ţară, pare că vin dela înmormântare. 

Comunicatul de război vorbeşte de mari atacuri îranco-engleze 
si americane, respinse. ln schimb austriacii ce sau menţinut pe 
unele puncte pe unde trecuse Piave dau asalt localității Treviso 
pe care o denumesc „Cheia Veneţiei“. 

In Bulgaria politica sa turburat de tot; Radoslavoff a demisi- 
onat, iar guvernul a fost incredintat lui Malinoff. Numirea ca 
Prim Ministru a lui Malinoff mie imi miroase a santaj. Mai zilele 
trecute, o telegramă din Viena vorbea de cauza demisiei lui Ra- 
doslavoff că ar fi chestia Dobrogei; bulgarii au simţit că sunt traşi 
pe sfoară de germani şi că Dobrogia, dela linia ferată Cernavoda- 
Constanta în sus, va rămâne tot României. Provizoratul, cu ceda- 
rea, provizorie făcută Puterilor Centrale prin tractatul dela Bucu- 
reşti, nu le mai leagă ochii. Acesta trebue să fie adevarul demisiei 
lui Radoslavoff şi a venirei lui Malinoff Or, Malinoff este şeful o- 
poziţiei rusofile, este omul pe care sa bazat Rusia ţaristă, Franța si 
România, că va duce Bulgaria în contra Puterilor Centrale. Numi- 
rea ca Prim Ministru a lui Malinoff este ca şi cum regele Ferdi- 
nand al României ar aduce azi la guvern în locul d-lui Marghilo- 
man pe d. Take Ionescu Pentru ce a făcut Bulgaria gestul acesta? 

Santaj la Berlin ca aceştia să se decidă... ori... ori... 

{mi spunea azi cineva, ce cunoaşte lucrurile din isvor guver- 
namental că atunci când sa semnat pacea cu noi şi când sosise in 
Bucuresti Kiihlman si Burian sau trezit că lipsesc bulgarii si 
turcii dela întâlnire şi idu ţinut caaghioşi în Bucuresti aproape o 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 475 


săptămână, s'a trimis un ultimatum Bulgariei că dacă nu vine în 
cutare termen să semneze, pacea se va încheia, fără ei, dându-se li- 
bertate României să treacă şi să ocupe Dobrogia. Ca răspuns, bul- 
garii au venit, au semnat tractatul şi au plecat acasă foarte supă- 
rali pe nemți. 

In sprijinirea acestui şantaj a fost zilele acestea o telegramă 
din izvor bulgăresc, prin care se zicea, că nu e exclus o nouă lo- 
vitură îr&nco-engleză în Dardanele. 

In tot cazul, ce se petrece în Bulgaria, e turbure de tot. 


SÂMBATA 9 IUNIE 


Unul din prietenii mei fugity de frica nemților în toamna a- 
nului 1916 îmi scrie astăzi din Galaţi. 

Plecase fără nici o necesitate, cu nevasta si doi copii, de oare- 
ce îl înlesnea posesia în buzunar a vre-o sută de mii de lei nume- 
rar. Toţi lau considerat fericit la plecare, eu îl sfătuisem că face 
rău că pleacă. Nu ma ascultat. Acum se culeg consecinţele. El imi 
scrie aşa: 

„Cea mai mare greşală ce asi fi putul face în viafa mea, a fost 
că nu te-am ascultat, pe lângă o groaznică mizerie şi mari pierderi 
materiuic, rătăcind prin Rusia, mi-am pierdut şi băiatul. Am ple- 
cat peniru el şi mă reintorc 'zdrobit de durere, fără el. L'am pierdut 
în mijlocul revoltelor ruseşti, la Rostov pe Don“. 


Nenorociti părinţi! Mă întreb dacă eu nu trebue să mă consi- 
der fericit. Doi, cari nu m'au ascultat. biata mea soră Elena şi acest 
prieten, sunt dovezi că poate nici eu n'aşi fi nimerit mai bine. 

In Bucureşti liniste, toată activitatea şi frământările sunt la 
Iaşi. Guvernul a numit un Guvernator al Basarabiei în persoana 
generalului Văitoianu. 

Polemica între generalii noştri ce au condus războiul, profită 
mulţimei curioase de a afla adevărul, însă discrediteazä oștirea. ‘ 
Destäinuirile generalului Averescu şi o polemică născută între el şi 
generalul Presan, a degenerat într'o ceartă regretabilă. In Senat. 
generalii Culcer şi Iancovescu au cerut guvernului să intervină si 
să interzică poate unor asemeni discufiuni ce dezonorează 
ostirea. 

Din publicaţii wermane se vede alarma că Viena moare de 
foame. Primarul şi Consiliul Comunal au făcut un nou demers la 
guvern, arătând că populaţia nu mai poate suporta o nouă redu- 
cere a pâinei. Guvernul le-a răspuns că tot ce sa putut face, va 
făcut. Speranţele puse în grânele din Ucraina nu s'au realizat. Un- 
garia s'a, milostivit să le promită ea ceva. In acest timp însă ameri- 
canii anunţă că războiul abia acum începe. Speranţa în loviturile 
de puran ale lui Hindenburg şi Ludendorf cu cari se lăudau să pue 
capăt războiului, nu o mai ia de nimeni in serios. 

De aceia s'au născut si mari dezbinări între aliaţii Puterilor 


www.dacoromanica.ro 


476 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Centrale. In Austria poporul nu numai că moare de foame, dar 
nici nu mai ştie pentru ce luptă; Bulgaria se învrăjmăşeşte din zi 
în zi mai mult cu 'Turcia; simțind că Germania îi împiedică de a 
obţine Dobrogia integrală, a încercat o presiune cu un guvern Ma- 
linoff. Faţă de acest gest, Germania pare să fi cedat; Kihlman «a 
declarat în Reichstag că rezolvarea chestiei Dobrogiei, e din cele 
mai grele; totuşi intenţia Germaniei este să o dea Bulgariei. Atâta 
nu era. suficient, de aceia pentru a o asigura că n'au de gând să 
dea vre-un avantaj României, acelaş domn Kiihlman, care a. sem- 
nat pacea dela Bucuresti si care ciocnind paharul cu d. Marghilo- 
man a băut-în sănătatea prieteniei ce-i va lega în viitor clausele 
tractatului, declară acum în parjamentul lor că n'are nici o încre- 
dere în prietenia sinceră a României. Ce om cuminte a devenit 
K'ihlman. Asa este cum vorbeşte azi, ce prietenie putea aştepta el, 
dela un popor cu care a încheiat o pace. ca cea dela Bucureşti. Ve- 
deti domnule Marghiloman că n'aţi putut înşela pe nimeni? 

Intelegerea a tipărit pacea dela Bucuresti si se zice că o va răs- 
pândi în milioane de exemplare, la toate popoarele din omenirea 
înţreagă, ca o dovadă de ce aşteaptă pe fiecare popor, dacă Germa- 
nia rămâne victorioasă. 

Tar Ja noi, câtă bătae de cap, si ce limbaj dulceag, ca să ne 
convinsă că o să ne debordeze fericirea ! 

Dacă Bulgaria va rămâne mulțumită în urma noilor declarații 
de dragoste proferate in Reichstagul din Berlin. Turcia rămâne 
iremediabil nemulțumită. Turcii mai au nesansa de a fi crunt bă- 
tuţi în Asia de englezi fără ca Germania să-i mai poată ajuta cu 
ceva. În asa împrejurări şi ei se pot întreba ca si Austria — pentru 
ce mai luptă? Pentru mărirea Bulgariei? 

Se zvonise chiar, acum câtva timp în urmă, că dacă în con- 
flictul cu Bulgaria, Germania nu le dă lor satisfacţie, vor face pace 
separată cu Englitera, dela care poate căpăta aiutor efectiv. O nace 
eu Turcia, ar forma în Asia un bloc formidabil cu care Puterile 
Centrale ar fi complect înconjurate. 

Puterile Centrale in rezistenţa lor, nu mai pot compta nici pe 
anarhia din Rusia. Maximalisti1 se pare că nu-și văd salvarea decât 
în crearea unei puternice armate disciplinate, pe care cată să o re- 
fară cu cadrele vechi ale ostirei imperiale şi cu concursul lui Brut 
silof. 

Pentru soarta omenirei, din tot ce am spus eu în rândurile de 
mai sus, se pot naşte speranţe mari; pentru noi însă, pentru cei 
zdrobiţi şi muritori de foame, cari am ajuns că ne lipseşte şi 
pâinea cea de foate zilele, ce importanță mai poate avea? 


DUMINICĂ 10 IUNIE. 


Pe când la Berlin d. Kiihlman se indoeste numai, dacă Pacea 
cu România, va aduce amicitia viitoare, la Bucuresti autoritatea mi- 
litara face perchezitii şi arestează din nou personalităţile politice. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 477 


—— 


Aflu că ar îi rearestat pe Emil Petrescu şi pe un avocat liberal Di- 
mancea, pentru că la o perchezitie ce li s'a făcut, ar fi găsit la ei 
manifestul lansat de partidul liberal la Iaşi înainte de alegeri. 

Cum guvernului asemenea gesturi profita, deşi e o flagrantă 
violare a independenţei ţării, de sigur că nimeni din cei ce repre- 
zintă azi România, nu va protesta. 

Find sarbatoare am esit putin pe strada. Calea Victoriei şi-a 
schimbat din nou aspectul, au reaparut vechile figuri cunoscute; 
lipsesc numai uniformele românești. In schimb, au dispărut a- 
proape cu totul uniformele inamicilor nostri. Rar, ici, colo, se mai 
zăreşte câte una. 

G caracteristică a celor ce se întorc din Moldova, desi toţi isto- 
risesc cä şi acolo a fost neagră mizeria, totuşi cei reveniti sunt 
graşi, rumeni şi cu feţele voiase, ceeace contrastează cu figurile 
voastre, supte si ingălbenite. 

Cauza?: 

Spre seară primii o înştiinţare dela Societatea germana de pe- 
trol „Erdăl industrie anlagen gesedschaft” prin care mă întreabă, în 
calitate de advocat al Soc. petrolifere „Româno-Americana“ dacă 
asi primi să continu a apăra, înaintea 7ribunalelor române, inte- 
resele americanilor, deşi trecute prin Hchidare în administraţia, lor. 
Nu cam pricep ce vor, voi consulta pe americani, şi dacă e să le 
fac lor vre-un serviciu, nu văd de ce n’asi primi oferta societätei 
nemtesti 


LUNI 11 IUNIE. 


Fundamentul Puterilor Centrale iar se pare ca se clatinä. Po- 
pourele ce sufăr pe urma nebuniei războiului dus de câțiva oa- 
meni ce se scaldă încă în belşug — sub pretext că sunt conducă- 
tori par sa fi ajuns la saturație în materie de suferinţă. Noi mis- 
cări a infometatilor sau ivit în Austria. 

Până la nous recoltă, Austria hteralmente nu mai are ce mân- 
ca. © delegaţie a oraşului Viena s'a prezentat Ministrului de ex- 
terne Burian pentru a-i pune în vedere că populaţia moare de 
foame. Baronul Burian a recunoscut că delegaţia are dreptate, to- 
tuşi reclamă că populația să mai sufere măcar o lună de zile. E 
uşor a zice, cum ai răbdat 4 ani, să mai rabzi o lună; toate însă au 
o limită peste care nu se poate trece. O picătură de apă peste aceia 
ce poate conţine un pahar, face ca apa să debordeze ; ca şi paharul 
plin, se pare că poporul austriac nu poate suporta această lună de 
sacrificiu ce i se cere. lar pentru ca stomahurile contractate de 
foume să printească aceasta lună de aşteptare, baronul Burian cre- 
de că e nevoie să-i mai dea să înghită poveşti ca acestea: „războiul 
ce duce Puterile Centrale e un război de defensivă şi că vor pacea 
fără nici o cucerire. — Vezi Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia, 
Dobrogia, Carpaţii României — dar ca Infelegerea s'a încăpă/ânat 
+ ge nu voeşte o asemenea pace“. 


www.dacoromanica.ro 


478 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Se zice că după acest răspuns, poporul a luat parul, furcile şi 
bidoanele de gaz; se va vedea de se confirmă faptul, cert însă este, 
că guvernul ne mai luându-ş răspunderea a şi demisionat. Tele- 
gramele din Viena confirmă demisia guvernului şi anunţă în are 
las timp că o Conferinţă a avut loc la Pesta între Burian şi We- 
kerle relativ la continuarea mai departe a alianței între Austro-Un- 
garia şi Germania. Să fie oare prăbuşirea sandramalei? 

Si acum mă întreb, guvernul Malinoff la Sofia a fost el nu 
mai o întâmplare? 

Germania le promisese decisiva nu le-a dat-o. In schimb, 
în Franţa, Anglia, Italia, America, spiritele sunt liniştite şi hotärîte 
la luptă. Ofensiva în Italia a eşuat şi ea. Americanii au făcut mi- 

unea, de a concentra o puternică armată in Europa, ce stă în as 
teptare. S'a spus mereu poporului în Statele Puterilor Centrale, că 
America e un moft, că armafa ei va fi o poveste, iar că războiul sub- 
marin va distruge Englitera. Popoarele vid acum că totul a fost un 
bluf pentru gură cască. Popoarele acestea au citit zilile din urmă 
cu surprindere că Lordul Balfur a spus în Camera Comunelor ră: 
~— „Ceeace se considera ca o minune, sosirea peste doi ani de 
zii” a armatei americane în Europa, s'a împlinit înainte de termen. 
Vă pot acuma anunfa că această armată amrricand, nu ca va sos, 
a sosit dejal“ 


£ în adevar o mare surpriza. Razboiul submarin s'ă desfăşurat 
cu cruzime în tot acest interval şi n'am citit în presa germană tă 
un singur vapor încărcat cu trupe, ar fi fost scufundat. Iar acum 
de odată ştirea: Intreaga armata, mai bine de un milion de oameni 
a sosit în Franţa. ‘ 

E enorm! lar baronul Burian mai vrea ca poporul său să mai 
rabde de foame numai o lună, de sigur nu în speranta ca Austria 
va închina steagul, căci atunci sacrificiul n’ar mai avea rost, ci 
vor avea ei succesul. : 

Se explică deci de ce poporul a pus mâna pe furci şi pe bidoa- 
nele de gaz. 


MARŢI 12 IUNIE 


. Nesuccesele nemţilo pe fronturi se traduc în turbare contra 
noastră. Ameninţari, perchiziţiuni, măsuri umilitoare zilnice, iar 
în parlamentul din Berlin discuţii pline de ură la adresa României. 
Unanimitatea discuţiilor ce au urmat cu ocazia dezbaterilor päcei 
încheiate cu noi, a fost că n'au pedepsit suficient România, pro- 
testare la care Kühlrnan — care numai menajamente n'a cunoscut 
pentru noi s'a ridicat si a spus: 

-— De prisos sunteţi nemulţumiţi, am luai României mai mult 
decät î sar fi putut lua printr'o despăgubire formală de război. 

li stătea pe limbă să spue: „am stors-o mai mult decât se pu- 
fea sicarte", dar i-a fost ruşine de ochii națiunilor ce-i privesc cu 


www.dacoromanica.ro 


4 
DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 479 


fentatiune la oferta blajina „pace fară anexiuni şi fără deopdgu- 
bir” pe care şarlatanii o trambiteazi de 3 ani de zile incontinu. 

Nici chiar în Marghiloman nu mai au încredere, de oarece h 
s'a spus că din când în când omul acesta îşi manifestă si el scârba 
pentru ceiace a făcut. 

Levoltele din Viena şi Budapesta Se confirmă, deşi presa are 
ordin să nu le comenteze. 

In Italia ofensiva e declarată oficial eşuată din cauza ploilor. 
Localitatea Montelo pentru care făcuse o enormă gälägie când au 
cucerit-o, a fost pierdută din nou. Pe tot frontul austriacii sau re: 
tras pe Piave. 

In laşi parlamentul tine şedinţe, dar de o cam data nu se ocu- 
pă nici de mesaj, nici de ratificare a păcii, nici de modificarea Con- 
stituliei. nici de darea in judecată a guvernului liberal, ci se cearta 
antre ei ca orbetii pe chestia cari dintre ei sunt pumai dezertori Şi 
cari şi lrauători. . 

Numai batae n'a fost, in colo sau înjurat şi sau scuipat sufi- 
cient. 

— Apasi ai parlamentului! A fost apostrofa unui colez a lor. 

La validare Fortunescu a intrunit 40 de voturi contra, ceeace 
inseanini că 40 de colegi, conservatori de ai lui, i-au scuipat in 
obraz ticalosia de a abandona armata si a intra slujbas la inamic. 

N. Ioanid dela Teleorman, a pätit la fel; cu o inconstientä rară 
“a aparat de răinânerea Jui ofiţer mobilizat, în teritoriul ocupat. 
cu explicația că aşa a apreciat el, că şi aşa isi poate servi fara, ca 
agricultor. O să vedem ce-o spune şi Maltezeanu. Cel mai ami etat. 
de sigur ca le este naşul, d. Marghiloman. 


NEMTII RECUNOSC CĂ PACEA NU VA VENI 
DIN VICTORIILE LOR 


MERCURI 13 IUNIE. 


Von Kuhlman sau a facut o buletă sau nemților le vine min- 
tea la cap. In Reichstag Secretarul de Stat dela Externe vorbind în 
chestiunea continuării războiului a făcut o declaratiune uimitoare, 
care i-a atras pentru un moment huiduelile si flueräturile deputa- 
tilor din dreapta. El a afirmât că pacea nu se.zăreşte la orizont; 
cine crede altfel se înşeală. Mai mult decât atât, se înşeală chiar 
acei ce cred că ea poate să vină prin vre-o victorie militară. ori cât 
de grandioasă ar fi această victorie. 

Ant arcut aşa victorii, cum înca n'a cunoscut omenirea, iar 
pacea n'am obfinut-o. 

F1 afirmă că pacea nu se poate obţine decât prin tratéri di: 
plomatice secrete, si ca în această direcţie el este gata de a întinde 
din nou mâna. adversarilor săi. 

Am spus: sau Kiililman a facut pur şi simplu o buletă, sau 
Germania răspunzătoare sa convins că înfrângerea ei va veni de 


www.dacoromanica.ro 


480 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


acolo, că poporul german nu va mai putea răbda mizeria, asa cuin 
a patit-o poporul austriac, cu toate succesele nedecizive ale lui Hig- 
Genburg şi că prin urmare ar fi timpul să trateze diplomaticeyte 
ce poale da Germania, ca să i se acorde pacea. 

Militariştii şi conservatorii lau fluerat, democraţii lau aplau- 
dat. Impresiunea ce va face în opinia publică germană accastă de- 
claratie, va îi colosală. Nu e de mirat că şi militarul de pe front să 
fie iniluentat, când i se spune de sus, că imensele sacrificii de 
sânge ce face la comanda lui Hindenburg sunt inutile pentru ob- 
ţinerea păci!, şi că nu pe un eolt de pământ se va decide luptau; 
că milioane de soldaţi chiar înfrânți, lasă locul la alte mihoane de 
noi soldaţi, pentru ca lupta să înceapă mereu dela capăt, fără in- 
vins si fără învingător. Si pe când copii mor într'un război făra 
sfârşit, părinţii mor acasă de foame şi de boli, în speranţa ce le dă 
minciuna oficială că încă o vară, încă o iarnă, sau încă o luna, si 
totul se va sfârşi cu bine. De astă dată minciuna oficială, e oficial 
desminţită. Dacă Kühlman a făcut numai o buletä, mâine îl vom 
vedea demisionând: dacă nu demisionează, atunci Kühlman a 
vorbit în numele cuiva ce stă mai sus şi mai cu autoritate. 


JOI 14 IUNIE. 


Imi dau seama că am deraiat in jurnalul meu, Alta a fost 1n- 
tentiunea mea şi alta e rezultatul astăzi. Din impresiuni personale 
asupra evenimentelor din războiul nostru, am ajuns la un jurnal 
resumativ al evenimentelor generale. Cauza e că aceste evenimente 
sunt strains legate de viata noastră. In afară de ele am nota; tot sta- 
giul prin care am trecut ca dela oameni şi ţară liberă să ajungem 
la sclavie. Ce aşi mai putea scrie azi în această ordine de idei nu- 
mai? Desgustul pentru politica celor ce ne guvernează? Si pe a- 
cesta lam spus în întregul lui, pentru ce laşi mai repeta ? 

Sunt consideraţii ce mă îndeamnă să pun condeiul Jos şi su 
închei cu o poveste din viața mea, scrisă cu destinaţia să rămână 
în bilioteca copilului meu, dar aş voi să termin cu un eveniment 
ce închee o epocă. La început fixasem acest eveniment in inehee- 
rea păcii; nu m'am putut ţine de cuvânt de oare ce pacea aşa cum 
sa semnat nu ne-a adus ceia ce în concepţia tuturor înseamnă pa: 
cea. Se pusese speranţe mari în ratificarea ce urmna să aibă loc Ja 
Viena, dar si ea întârzie, in tot cazul sunt decis că atunci rând se 
va face, să las condeiul din mână. De alt-fel simpt că nu mai am 
nici voinţa cu care am pornit la 13 August 1916. Ce am facut eu 
scriind aceste pagini n'o fi operă meritorie, nici pagini de litera- 
tură, însă a fost un act de o voinţă putin obişnuită. Cu o tenaci- 
tate fără pereche, în timpuri grele şi câte odată în dureri morale 
şi mai ales fizice, îngrozitoare, voinţa de a nu întrerupe o zi, m'a 
făcut să {in condeiul şi să pun pe hârtie cele mai durervase lu- 
cruri. Nu pot iarăşi să nu recunosc că a fost zile în can scriind 
notele acestea îmi uşuram sufletul, dar au fost şi zile de vrofundă 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 481 


scârbă în care simţeam că ceia ce fac equivaleazä cu o adeväratä 
muncă silnică. 

Din Berlin se anunță că comisiunea Reischtagului à aprobat 
Pacea cu Romania. 

Cancelarul a încercat să şteargă efectul produs de cuvântarea 
lui Kühlman, căutând să explice el, ce a vrut să zică Secretarul de 
Stat: „Deşi în primul rând victoriile militare servesc la vbtinerea 
păcii, totuşi fără diplomaţie ele nu sunt suficienie"“. 

Vorba românului: tranca-fleanca-mere acre! 


PROGRAM SI POLEMICI GUVERNAMENTALE 
LA IASI 


VINERI 15 IUNIE. 


La Iaşi Camera deputaţilor s'a ocupat cu discutiunea la Mesaj. 
răspunsul a şi fost votat. Impresia ce se degajează din această 
disculie e că ne găsim pentru prima oară în fata unui parlament 
cu un nivel ceva mai jos de mediocru; un parlament de nepar- 
lamentari in toate înțelesurile cuvântului. In locul fruntasilor cu 
experiență. de altă dată, a venit o lume nouă, nouă nar fi un 
defect, dar e si nepregătită, care dacă nu are talentul celor vechi. 
are in schimb toate defectele lor. Pe buze toţi au binele public şi 
asanarea rnoravurilor, de fapt însă fiecare din ei aproape, arz de 
regulat cu autorităţile judiciare penale sau militare, fie o chestie 
de onoare. fie o chestie de nepatriotism. 

Din majoritate nu S'a ridicat nici un talent. A debutat fiul Mi- 
nistrului de externe, d. Dinu C. Arion, care promitea înainte de 
a se produce. A fost slab ca fond, banal chiar, plin de locuri co 
mune, cu frazeologia cunoscută a românului ce şi-a făcut studiile 
în Kran(a, dar mai ales cir o morgă de ciocoi ce vrea să apere 
ultimele vestigii ale ciocoismului. D. Dinu Arion a vrut să vor- 
beescă ca un conservator pur, într'o Cameră cu o majuritate ce 
nu ştie ce e aceia conservatism. 

Căci să nu ne înşelăm, d. Marghiloman însuşi nu deține azi 
puterea ca conservator, în calitate de sef al unui partid conserva- 
tor, ci ca singurul în putinţă de a semna pacea cu duşnianul și 
singurul agreat a guverna în teritoriul ocupat în împrejurările 
prin care trecem. In aşa situaţie şi-a creat un parlament nu din 
conservator}, ci din oricine a vrut să-şi ofere serviciile pentru o 
treabă ce nu va constitui nici odată o cinste, orice sar întâmpla. 

Din această cauză guvernul n’ere nici program conservator, 
ci sarcina de a aduce la indeplinire exproprierea promisă ţării de 
Rege şi guvernul Brătianu-Take Ionescu, votul universal. descen- 
tralizare administrativă, măsuri cari numai conservatoare nu se 
pot numi. Or, în asemeni împrejurări pretentiunea tânărului A- 
rion de a sprijini conservatismul, a fost ne la locul ei. Au mai 
vorbit câtiva țărani de carnaval; după vorbă, după locurile co- 


31 


www.dacoromanica.ro 


482 IMPRESIUNI ŞI vÂkERI PERSONALE 


at 


== 


mune, după calapodul frazelor, 1ţi dai seamă dela distanţa ce ne 
desparte, că ai a face cu oameni a căror haină e de impruniut; că 
țăranul acesta e un surtucar şmecher parvenit dela opincă, dar 
incapabil şi de o ide:e si de rolul ce i s'a încredinţat. 

A mai vorbit generalul Averescu într'o atmosferă absolut os- 
filă. ceeace adaus la faptul că e novice în politică, l'a fărut să fie 
impresionat si deci slab. 

Primul ministru a ţinut o cuvântare de om de Stat. A recu- 
noscut în fine că a semnat o pace groaznică şi că „din condeiul cu 
care am semnat-o, n'a curs cerneală, ci lacrimi de sânge“. 

Eu recunosc d-lui Marghiloman că semnând pacea dela Bu- 
curesti a făcut personal un mare Sacrificiu, sacrificiu nu in even- 
tualitatea că Puterile Centrale răman până la sfârşit victorioase, 
căci ar fi un non sens, în asemenea eventualitate ce a făcut a fost 
pentru d-sa o politica precisă, utilă şi care îi va aduce foloase, de 
oare ce pentru mult timp va [i omul necesar sa ducă frânele gu- 
vernului ; ar îi cum ar zice un gastronom că face sacrificiul de 
a mânca o bună plăcintă. Nu, d. Marghiloman e considerat că a 
făcut un mare sacrificiu pentru eventualitatea aşa de îndoelnica 
azi, că Gerinania va fi bătuta iar România va continua să ducă o 
politică corespunzătoare cu sângele ce a vărsat în acest război, a- 
lături de foşiu săi aliaţi. In acest caz sacrificiul d lui Marghiloman 
va, fi mare, de oarece va trebui să dispară de pe arena politica a 
României. Pentru o aşa eventualitate e bine zis ca din condeiul 
său, când a semnat, a curs nu cerneala, ci lacrimi de sânge. 

Primul ministru a desfăşurat Camerei programul reclägirei 
României in: 

4) Votul Universal neobligator, plural si cu diferite îngrădiri 

2) Pământ firamlor din moşiile Statului, a Domeniilor Co- 
roanei si a Societăților de mână moartă. In ce priveşte marea pro- 
prietate va face arendarea obligatorie la ţărani. 

3) Darea în judecată a guvernului ce a declaral şi condus 
războiul. 

4) Descentralizarea administrativă. 

-5) Suspendarea inamovibiltätii în magistratură. 

Dacă la acest program se mai adaugă ameninţarea deja făcuta 
că va trece Banca Naţională la Stat, şi reformarea Creditelor Rural 
si Urban, rolul d-lui Marghiloman apare al unui Hercule, ceeace 
de bună seamă nu este. . 

Cu ocazia discufiunilor acestora sa mai pus o chestiune: 
cui revine meritul alipirei Basarâbiei ? 

Deja din oarecari intervievuri anterioare, guvernul nu era de 
acord, ceeace a răcit puţin entuziasmul basarabenilor. 

Primul ministru a spus: „Unirea am făcut-o eu, ea mi se da- 
loreazä mie“. Ministrul de externe a spus: „Basarabenii au făcut 
unirea”. Pe amândoi, generalul Averescu i-a pus în poziţie de a se 
explica in fața Camerei. Delicată situaţie ; guvernul a scăpat prin 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 483 
= 


tangentă, a răspuns că generalul Averescu n'are cuvânt în această, 
chestie, de oarece atunci când i s'a oferit Basarabia, a refuzat-o 
sub cuvânt că e infestată de bolsevism. Din toată discuţia asta, 
basarabenilor le-a rămas un spine. Cu răspunsurile acestea ei nu 
pot îi mulţumiţi. Oamenii aceştia dacă în sufletul lor au avut ceva 
din sângele cald al naţionalismului şi al idealului creări unui 
singur Stat, al fraților moldoveni, trebue să fie azi prolund deza- 
mägiti. Aci în România au găsit nu domnind fraternitatea, ci o 
cumplită ură de clasă şi mai ales de oameni. Dacă ar exista la noi 
spânzurătoarea, din ceeace aud, jumătate dintre conducători ar fi 
candidaţi streangului, iar cealaltă judecători, pentru ca să-şi schim- 
be rolurile cu schimbarea regimului. Au găsit la noi un spirit de 
ură, o atmosferă de răzbunare, cunoscută de ei doar sub regimul 
scuturat prin revoluţie. Ce a putut atunci să Je încălzească entu- 
yiasmul ? 

Bună voinţa manifestată de guvernul român la început, că 
deşi s'a făcut unirea, ei vor mai păstra revendicările obţinute prin 
revoluție, nu mai poate continua. Un regim unic trebue să dom- 
nească în România reintregită. Autonomia acordată trebue pusă 
în armonie cu regimul din regat, şi de aceia guvernul a numit un : 
Guvernator în persoana generalulu: Văitoianu. Basarabenii au 
sărit în sus şi au amenințat cu ruptura. 

Deja ? Cer doi miniştri din guvern, Inculeţ si Ciugureanu 
şi-au prezentat demisiile. Guvernul a reuşit însă să obfie un acord. 
Generalul Văitoianu nu seva numi Guvernator ci Comisar al gu- 
vernului ca la Petersburg. Muscalii -— pardon basarabenii, 
şi-au retras demisiile. 

Vom avea ceva de furcă cu fratii nostri până ne vom obişnui 
că suntem frați. Ce ar fi fost dacă băteam Austro-Ungaria si luam 
şi celelalte teritorii ? 

Frăția. necultivată, nu face două cepe degerate ! 


SÂMBĂTĂ 16 IUNIE 


Putinii antantisti ce se mai găsesc în Capitală sunt agitati de 
câteva zile ; au reaparut în centru, te opresc din drum, stiindu-te 
r simpatiile lor, si îţi şopteşte lucruri bune, fenomenale chiar. 
i:um se vede că n'am învăţat nimic din experienta de eri, iarăşi tot 
ce zobară se mănâncă. Azi m1 s’a vorbit că Sofia este ameninţată 
zilele acestea de o ofensivă ce va porni dela lacul Doiran. Dubioasa 
armată a lu: Saraille dela cotul Cernei, unde bate apa în piuă de 
3 ani, va lua cu siguranţă zilele acestea Capitala Bulgariei.. 

Nu fac douăzeci de paşi, şi un magistrat dela Curtea de apel 
ma opreşte şi mă întreabă dacă am văzut dezastrul nemților. 

— Unde? Făcui eu mirat. 

— In Italia. Din izvor sigur a venit ştirea că acolo austriecii 
au suferit un dezastru. 200.000 de prizonieri au căzut în mâinile 
italienilor, iar tot materialul austriac a rămas înămolit pe malurile 


www.dacoromanica.ro 


384 IMPRESIUN( ŞI PARERI PERSONALE 
NN th ————_—_—————"— 


mlästinoase ale Piavei. Judecand după ce spun comunicatele, ceva, 
ceva, trebue să fi fost in adevăr. Austriacii au abandonat Montelo 
şi au retrecut Piave din cauza. revărsării râului, o spun chiar ei. 
© asemenea, retragere, de sigur că este gravă, dar de aci până la 
dezastrul cu sutele de mii de prizonieri, e o prăpastie. 

Aceste exagerări sunt încurajate şi de împrejurarea că de 
câteva zile presa nu mai publică, cum luase obiceiul, şi comuni- 
catul italian, sub pretext că a fost întreruptă comunicaţia telefo- 
nică sau telegrafică, de intemperii. Publicul care ştie el bine când 
vin intemperiile la cenzură, natural că exagerează. 

Oricum, de câtăva vreme, au dispărut pesimistii ce credeau în 
dezastrul aliaţilor noştri, şi asta e imbucurälor. Camera dela Iasi. 
a ratificat tractatul de pace, fără nici o discufiune. La votul pentru 
luarea în consideraţie sau abținut: Generalul Averescu şi încă 4 
deputati. La, votarea in total a legii au fost 135 bile albe din 135 
votanţi. Unanimitate ! Să le trăiască! - 

Se crede că Joi, Senatul va incheia şi el ultima formalitate. 
Gazetele guvernului anunţă că imediat Primul ministru va pleca 
la Viena unde se va îndeplini ultima formalitate. 

Trenul Take Ionescu care urma să plece din laşi în Elveţia 
prin Bucuresti-Varciorova şi care se contramandeazä de o luni de 
zile, a trecut în fine prin Chitila iară a intra în gara de Nord. 


CUM AM REVĂZUT AZI PE MIŞU ANTONESCU 
DUMINICĂ 17 IUNIE. 


Trecând azi pe Calea Victorie: la întretăierea cu B-dul Elisa- 
beta, atentia îmi este atrasă de un domn cu părul alb, urmat ds 
o sentineia germană ; îl priveam din spate de oarece mergea in 
aceiaşi direcţie, înaintea mea. Gârbov, înbrăcat — desi vară — 
într o redirgotä lungă, înverzită de uz si înălbită de praful pus 
pe petele de grăsime. Bătrânul mergea târând picioarele de oboseală 
sau de slăbiciune, impiedecat si de nişte pantaloni cam luugi, in 
care călca. Părul alb are o aparenţa murdară de neîngrijire, iar 
pe cap poartă o pălărie neagia melon, mult prea mare pentru cl 
si plină de praf. Mi-a făcut milă bătrânul acesta înainte de a-i 
vedea, fata; sentinela ce îl intoväräseste, bagajul ce îşi poartă 
singur, îmi explică situaţia în care se găseşte. La un moment dat, 
se opreşte şi se adresează unui birjar ce stă la marginea trotua- 
rului neocupat să-l ducă până la Komandatură; birjarul l'a refu- 
zat. I-am auzit insă glasul, şi in memoria mea sa. räscolit vremuri 
trecute, era o voce cunoscută, prietenească chiar. Acest lucru m'a 
făcut să grăbesc pasul şi să trec înaintea lui şi să-i vud faţa 

Era Mişu Antonescu, fostul nostru decan. 

L de nerecunoscut. Ati văzut vreodată oameni ce au fost ceva 
în societate, dar cari s'au pierdut în vitiuri sau in boli cum e ne- 
bunia. sau pe cari o condemnatiune infamantă i-a scos din rândul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUI ROMÂNIEI 48% 


oamenilor ? I-ati văzut umblând străzile, murdari, nespälali, pu- 
havi, cu părul neingrijit, cu barba ne rasă, groaznici la vedere ? 
Ei bine, mie această impresie mi-a făcut azi bietul Mişu Antonescu. 

Iată cum aduc nemţii din lagările lor un om cult, inteligent. 
avut şi fost vice-preşedinte de Senat. 

L'am oprit, lam întrebat de unde vine şi unde se duce? M-a 
răspuns că a fost readus din lagărul dela Holtzminden ca să-l! 
libereze, în urma semnării păcii. 

— Uite în ce hal ne revedem : 

Atât mi-a putut spune. I-am strâns mâna şi lam lăsat să se 
ducă cât mai repede, să ajungă acolo unde nemţii i-au pus capăt 
calvarului. Amândoi aveam lacrimi în ochi. 

Soc. „Erdăl industrie anlayen geselschaft" care liquidează so- 
cietatea de petrol americană, mi-a răspuns azi la conditiunile ce 
am pus de acord cu vechea direcţie a societăţii, acceptându-le în 
intregime. Singurul dezagrament este că voi fi nevoit să am con- 
tact cu unii din oamenii lor de legi, ofiţeri în uniforme germane, 
şi să intru într'un local german. 

Din Rusia ni sa adus iar ştiri extraordinare, mai mult ca sigur 
că sunt neadevărate. Maximalistii ar fi fost înfrânți ; Kaledin si 
Kornilow ar fi reocupat Moscova; Lenin si Trotzki ar fi fugit. 
S'ar fi proclamat iar monarhia. 

Trebue să fie o maşinărie austriacă. Minciunile acestea sunt 
aduse de ziarul unguresc Az Est în momenful în care în Ungaria 
şi Austria muncitorii bolşevici sunt in turburări sângeroase. E o 
armă a răspândi ştirea că la vecini bolşevismul s'a prăbuşit. Ce 
e regretabil e că întreaga presă a Capitalei le dă ca lucruri reale. 


LUNI 18 IUNIE. 


Incidente regretabilc, dar inevitabile. 

La lași — de altfel nu importă localitatea, scena se putea pe- 
ivece ori unde — un militar intră într'o prăvălie şi cere un mosor 
bobină) de aţă. Preţul 60 de lei! La auzul acestei sumi, militarul 
revoltat cârpeşte negustorului două perechi de palme şi-i aruncă 
epitetul de „bandit“. Publicul de pe stradă atras de gălăgie, aflând 
despre ce este vorba, ia partea militarului şi devasteazä prăvălia. 
Negustorii de pe acea stradă sau solidarizat cu colegul lor şi pen- 
tru a pedepsi publicul au închis prăvăliile. 

Administraţia are acum satcina să facă pace între public şi 
negustori. Chestia este destul de grea. Eşti un mic slujbaş cu 120 
lei pe lună şi îţi dai tot timpul muncii ca să te hrăneşti. Cei 120 
lei nu-ţi ajung să te hränesti ; îmbrăcatul e exclus, de aceia buna 
cuviinţă cere să-ţi repari zdrentele ; toată nădejdea nevoiaşului 
este în reparaţie, iar baza reparatiei stă in-acul cu aţă. Se poate 
lucru de prima necesitate mai urgent? Cu ce câştigi într'o lună. 
negustorul îţi vinde azi două mosoare cu aţă. Aceleaşi bobine înainte 
de război le aveai cu 0,50 centime. Tot ce vând azi comercianții 


www.dacoromanica.ro 


486 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


de mercerie este marfă de înainte de război ; atunci pentru ce 120 
lei două mosoare de aţă? Si dacă negustorul a cerut militarului 
un asemenea preț, ca şi unui îmbogăţit de război, e mult tele două 
perechi de palme ? Dacă la colţul unei străzi noaptea, un pungas 
profitând de întuneric te atacă şi-ţi ia portofelul cu 120 lei, se poate 
plânge că i-ai cârpit numai două palme? Si judecaţi bine, com 
paratia nu € deplasată. Acea aţă pe el îl costase 10 centime mo- 
sorul şi o vindea cu 25 centime, şi numai pentru că azi nu se mai 
găseşte decât rar, iti cere 60 lei, pentru că te ştie la nevoie şi că 
nu poţi umbla ne càrpit, deci vrând nevrând trebue să plätesti, 
cum şi pungaşului ce te-a prins la intuneric trebue să-i dai punga 
ca să-ţi salvezi viata. E aidoma la fel, numai că banditului ai 
dreptul să-i zbori creerii dacă ai revolver, pe când negustorului 
abia dacă îi dai două perechi de palme. Legea cererei şi a ofertei 
am mai auzit-o ca justificare, cei ce o invocă însă uită că ea a fost 
lege a timpurilor normale, nu a izolării în care trăim de atâta 
vreme. Nici o lege din lume, nici o teorie, nu poate permite îmbo- 
găţirea cuiva, din nenorocirea tuturor. Negustorul are dreptul la 
un câştig, n'ar6 dreptul la jaf. Când publicul se va convinge de 
acest adevăr, iar guvernele nu-şi vor face datoria, cazul dela laşi 
se va agrava şi se va generaliza, 

Austriacii suu decis sa recunoască că mănâncă bătaie pe fron 
iul italian. Comunicatul de azi explică că pe platoul celor şapte 
comune, numărul covârşitor al dușmanului i-a convins că e inutil 
de a mai face sacrificii pentru păstrarea localităților Col del Rosso 
şi Monte di Val Bella şi le-au abandonat italienilor. Eri, nu mai 
departe, aceste două localităţi erau după spusa lor, ţinute cu ener- 
gie de bravele lor trupe, iar italienii respinşi cu mari pierderi. 


ZIARUL „STEAGUL“ ŞI ALEX. BADARAU 
MARŢI 19 IUNIE 


Incă o mică concesiune, ni s'a redat dreptul a uza şi noi cetă- 
tenii români de telegraf chiar cu Moldova, dacă directiunea poster 
(care e militară şi germană) va găsi că trimiterea e justificată de: 
o mare şi urgentă necesitate. Noi, cei ce înainte de război nu apre- 
ciam nimic din ceeace aveam, apreciem azi ce o imensă binefacere 
această slabă toleranță, pe propria noastră reţea. De altfel e enorm 
când te gândeşti ; până azi puteai să mori ca un câine, izolat de 
ai tăi, dacă nu se găseau în aceiași localitate : acum ai telegraful, 
ceri un ajutor, chemi un părinte, un copil, un frate, e mens. Vorba 
este în practică, se va realiza profitul când rămâi la cheremul 
neamtului de a aprecia el urgenţa ? 

Găsesc azi în presa guvernamentală că cu ocazia discufiunilor 
parlamentare dela Iaşi, se aduc mari laude şi cinste unui om rr 
nu e nou, Alexandru Bädärau. Eu 11 cunosc de mult, si îl cunosc 
aşa cum îl descrie azi Steagul d-lui Marghiloman, iar ceeace mă 


www.dacoromanica.ro 


DIN "1MPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 487 
POR BNR N RER AM dial o ia gin a idle ein o ul IN RR i 


uimeste este faptul că träii să aud aceste laude din gura unor 
oameni pentru cari până azi fara românească nu avusese un ticălos 
mai mare şi un om mai necinstit decât pe Conu Alecu Bădărău. 

A fost cel mai de frunte partizan al d-lui Take Ionescu; mi-a 
fost prieten, mă simpatiza mult, și lam considerat în totdeauna 
ca pe un om superior, intehgent, muncitor cum nu am cunoscut 
pe un altul, şi chiar cinstit. A fost în schimb omul cel mai atacat 
prin presa şi cel mai maltratat de adversarii lui politici. Pen- 
tru aceşti adversari, în fruntea cărora era d. Marghiloman, Bădărău 
era un simplu excroc, falşificator sau hoţ. L’a atacat presa cum n'a 
nai atacat pe un alt om politic, aşi putea zice că atacurile în contra 
lui erau excesive pe atât, pe cât in presa noastră era, ignorată per- 
sonalitatea şi necinstea unui Alecu Constantinescu, 1ar în opi- 
niunea publică, cea mai grea tară a poliţicei d-lui Take Ionescu a 
fost acest om. Ajunsese chiar unii partizani să nu mai simtă soli- 
daritatea alături de Al. Bădărău în partid. Era urât si calomniat. 
Istoria politică va spune mai târziu adevărul, Bădărău avea ca 
orice om slăbiciuni, era însă om de partid, iar în interesul de a 
sprijini partidul a închis de multe ori ochii si a tolerat unele 
lucruri, defect de care a profitat unii partizani, abuzând. Din ne- 
corectitudinele abuzivilor a plătit el cu campaniile desantate ale 
adversarilor. Imi amintesc de un imens succes moral ce a avut 
itr'o Cameră conservatoare. Era Ministru de justiţie într'un 
cabinet Iorgu Cantacuzino. Necula: Filipescu care îl ura cumplit, 
anunţase o interpelare ne precisă, dar în urma căreia se lăuda că 
Lädäräu va esi înmormântat politiceste. Printr'o procedare con- 
«damnabilă, cineva i-a spart un sertar din casă şi i-a furat cores- 
pondenfa ; acest spărgător a oferit scrisorile lui Neculai Filipescu 
care le-a cumpărat. In aceste scrisori sa găsit una cu care Fili- 
pescu credea să înmormânteze un adversar ca Bădărău. Interpe- 
larea anuntata era, cum am spus, misterioasă ; în patru ochi însă 
se afirma că este zdrobitoare ; interpelat era Iorgu Cantacuzino ca 
sef de guvern. Când a auzit interpelarea a cerut cele 3 zile de răgaz. 
Imi amintesc nerăbdarea Camerei a guvernului însă era si mai 
si, în nesiguranța că nu cumva să fie ceva compromitätor. Primul 
ministru a convocat ministrii, a chemat pe Bădărău şi l’a întrebat 
dacă poate fi vorbe de ceva grav. Bietul om era si el îngrijat dar 
în definitiv a declarat colegilor că nu are pe conștiință nici o neco- 
rectitudine şi că aşteaptă în linişte interpelarea. 

Ziua interpelirii a fost o tortură pentru Conu Iorgu, până ce 
Filipescu a vorbit. Rezultatul a fost un dezastru pentru interpe. 
lator ; nu numai că nu era nimic necorect în acea scrisoare, dar 
fapta lui Bădărău era un act de umanitate. Era vorba de un ţăran 
bătrân pe care îl cunoscuse în familia lui şi care fusese condamnat 
printr'o eroare judecătorească pentru o crimă, la munca silnică. 
După ani de ocnă, Bădărău făcuse Regelui un raport de gratiare. 
Obţinuse gratierea şi bătrânul îi mulțumea. Succesul răspunsului 


www.dacoromanica.ro 


488 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


lui Bădărău a fost pe atâf de mare, pe cât de dezastroas& a fost 
impresia ce a lăsat interpelarea lui Filipescu. L'am văzut atunci 
pe Bădărău cu lacrimi în ochi faţă de simpatia cu care l'a răsplătit 
imediat Camera. Conservator de baştină cari s'ar fi bucurat poate 
dacă Bădărău eşea din discuţie necinstit, s'au simţit datori să sco- 
boare amfiteatru, să vină la banca ministerială şi să-i strângă 
mana ostentativ. Mi-am adus azi aminte de scena aceasta când am 
citit ce laude îi aduce Steagul. 

Dar de ce Steagul scrie azi asemeni laude? 

Bădărău se incurcase financiarmente în ultimul timp, cum- 
părând pe datorie o mare moşie pe care spera să o plătească mun- 
cind. Anii agricoli răi l'a împiedicat să achite procentele mari, iar 
campaniile politice duse intensiv în contra lui prin 1913—1914 îi 
sdruncinase şi creditul pe la bănci. Aşa la surprins anul 1914. Din 
diverginta de păreri cu seful lui, Take Ionescu, în ce priveşte 
politica externă, el fiind filogerman, Bădărău şi-a plasat bine re- 
coltele, in anii neutralității, Puterilor Centrale. Această operaţie i-a 
imhunătăţii situația financiară dar l’a făcut să se retragă din par- 
tidul takist. S'a ales acum în Cameră ca independent la Iasi şi 
propagă o concentrare conservatoare cu vădită înclinaţie către 
Marghiloman în caz de nereusitä. lată secretul laudelor din 
Steagul. 

Pe fronturi nemţii trebue că stau ceva mai rău, de oarece au 
suprimat din ziarele lor comunicalele: Franceze, Engleze şi 
Ttaliene 


MERCURI 20 IUNIE. 


Azi am lucrat la Soc. Româno-.Americană cu un jurisconsult 
german, cu căpitanul Rappe, profesor la Universitatea din Bonn ; 
o sumedenie de evrei si austriaci ne-au dat in judecata tribunalului 
german cerându-ne milioane pentru fapte şi contracte necunoscute 
azi de n:meni în societate, de oarece tot contenciosul nostru e în 
Moldova, aşa că este pericol să plătească pe nedrept milioane la 
indivizi cari n'au a lua nimic. Şi e şi un sistem, angajează aceşti 
reclamanţi, avocaţi militari germani cu trecere, cari propun tran- 
sartii ce se sparg în paguba noastră. Văd la nemți o mare teamă 
în administrarea avutului şi capitalului american, contrar de ce 
fac cu celelalte averi ce administrează aci. Explicaţia e în teama 
răspunderei, chiar în cazul când ar rămâne victoriosi. In America 
capitalul german confiscat se urcă la miliarde pe când aci în Ro- 
mânia, capital american confiscat abia trece de 100 de milioane, 
au deci interes să nu tolereze jaful, căci va fi pe spinarea, lor. Eu 
i-am sfatuil să ne apărăm dându-le tot sprijinul meu, având cuno- 
stint& de chestiunile în litigiu. Dar cum eu nu voi să pledez la 
tribunalele lor, i-am sfătuit să angajeze avocaţi militari germani 
dintre cei mai de seamă ca să impiedicäm abuzul influențelor, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 489 


lucru ce văd că au acceptat, au angajat pe profesorul Rappe fost 
până zilcle trecute chiar judecător la acest tribunal. 

Cu el am avut azi o interesantă conferinţă. Nu ştiu de ce, dar 
ca om de drept nu-l consider inamic, aşa că i-am vorbit larg şi 
liber. raai ales că mă ştie apărătorul intereselor unui adversar al 
lor de carc tremură azi in Apus. Om cult si inteligent are însă 
concepliun: juridice deosebite de ale noastre, datorate probabil 
dreptului german de care eu sunt străin. Cu nici un chip nu i-a 
putut intra in minte principiile legii noastre de consolidare petro- 
liferă. Qbosit m'am reîntors acasă mulţumit; am impresia după 
atâta amar de vreme pierdută, că am făcut şi eu o treabă. 


JO} 21 IUNIE, 


Desi cri Senatul trebuia să voteze ratificarea păcii, până seara 
lucrul nu s'a confirmat. Lumina arătând că o crede deja votată 
spune că „Schimbul ratificdrilor la Viena se va face repede, asa 
că vom intra în stare normală. O normalitate deosebită de acea pe 
care am avut-o înaintea războiului“, Adică cum o să vină asta? 
O să intram întrun normal ce n'o să semene cu normalul! Nici 
de astă dut& n'au curajul să vorbească românului pe faţă, şi nici 
să tacă din gură, nu vor. E sigur că starea de pace ce va urma 
după ratificare nu ne va readuce la starea de înainte de război, 
tot ce se şopteşte la urechea publicului că va fi bine, sunt minciuni. 

La noua propunere de pace făcută de Kühlman în Reischtag, 
Intelegerea răspunde cu tunul. Pe frontul apusan lupte grele, dar 
locale, cu succese pentru franco-englezi. Se pare că armata ameri- 
cană a intrati în luptă inir’un sector special dat lor, pe aripa 
dreaptă franceză. Presa neutră prezice o nouă şi iminenta ofen- 
sivă germană. 


VINERI 22 IUNIE. 


Dacă este ceva ce ne pune în absoluta inferioritate pe mulţi 
din teritoiul ocupat, in a gândi si judeca împrejurările de cari 
depinde scoarta ţării noastre, e faptul că am fost şi suntem ţinuţi 
într'o absulut& ignoranță de tot ce se petrece aiurea. Din ţările ce 
ne sunt prietene nu ştim decât ceeace vrea sa ne şpună inamicul. 
Din tara lui iarăşi nu ne spune decât ceeace vrea el să ne spună. 
Trăim din cauza asta numai din conjecturi si prezumtiuni, mai 
grave sau ma uşoare, după temperamentul fiecăruia din noi si 
care n’are nimic de a face cu realitatea. 

Am văzut azi pe un fost tovaräs dela Colțea, pe sublocot. Ră- 
dulescu dus în Germania pe vremuri, într'un lagăr de prizonieri 
unde a stat un an de zile, iar acum a fost readus şi liberat. Am 
stat cu el de povestiri mai bine de două ore. Mi-a spus lucruri 
vechi, dar car pentru mine sunt încă noui. Mi-a descris ura mare 
dintre rniliiarii germani şi cei austriaci, ură ce nu se ascundea 
in fata prizonierilor. 


www.dacoromanica.ro 


490 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


In Austria, populaţia in dese mișcări si manifestații de stradă 
atuză public Germania, pentru nenorocirea lor. In discuţiile din 
parlamentui unguresc, ura aceasta s'a desläntuit fără menaja- 
mente; un deputat întrerupând pe un orator ce vroia să dove- 
dească că Austro-Ungaria e în pericol a cădea sub dominaţia im- 
periului german i-a strigat: , Deja suntem sub călcâiul ei!“ 

Faptul că acum populaţia nu mai are ce mânca, îi va inräutäti 
si mai mult pe austriaci, în a cere pacea peste vointa Germaniei. 

In Reischtagul din Berlin, sacialistul Scheideman bazat pe 
declarația lui Kühlman că pacea nu o va procura succesele mili- 
tare de pe front, a, cerut infrânarea militarizmului şi dacă guver- 
nul nu se simte în stare să o facă să lase poporul să o facă el. Ră- 
dulescu îmi vorbeşte de agitația spiritelor în Berlin care este 
foarte mare în urma nesuccesului ofensivei din Franţa ; din acea- 
stă cauză Kaizerul de o lună şi jumătate stă pe front şi nu revine 
în Capitală. Atât în Berlin cât şi alte oraşe mari, au fost turburări 
de stradă cu mulţi morţi şi răniţi. La Stetin, mulțimea ce mani- 
festa cerând pace, avea în fruntea ei pe însuşi Primarul oraşului. 
Prim: rul a fost împuşcat pe loc, de armată. 

Tot delu Rădulescu aflu că presa din Berlin duce o campanie 
energică contra celor 2.500 ofițeri activi cari în loc de a se găsi pe 
front „petre în România“ sub pretext de ocupaţie, pe când rezer- 
vistii mor în Apus pe front. Presa germană descrie viața din Bu- 
cureşt: ca un lupanar in care a căzut însuşi Kühlman când a fost 
să trateze pacea, petrecând cu femei şi lăutari (în treacăt fie zis, 
aşa a si fost) pentru care fapt e aspru atacat si făcut răspunzător, 
ceeace Si explica de ce Contele Czernin a reuşit să încheie o pace 
austriacă. 

Mi-a descris şi viaţa din lagăr, care este zugrăvită chiar pe 
fata lui galbenă şi slăbită. Cauza ? Nemâncarea. In Reischtag chiar 
zilele acestea un deputat cu numele de Thoma, s'a ridicat să pro- 
testeze contra sălbăteciei cu care România a tratat pe prizonierii 
gerir ani. El a afirmat că din 4500 de prizonieri germani au murit 
de tifos exantematic şi recurent 1000 de inşi. In aceasta ar consta 
săltătecia românilor. Iată acum ce îmi descrie prizonierul român 
cu care stau de vorbă: 

Lagărele germane n'au fost toate Ja fel de rele, în unele din 
ele în cari ajungeau transporturile de alimente trimise din Franţa 
şi Anglia, prizonierul o ducea mai bine, în celelalte, mizeria era 
groaznică. Soldatul pus la munci grele nu era hrănit, aşa că se 
sfârșea în adevărat schelet. Nu de boli infecțioase ci de foame au 
murit în lagărele din Germania zeci de mii de prizonieri români. 
Ofițerii dacă au rezistat mai mult, sa datorit faptului că nu erau 
epuizați de muncă ca soldatul. Medicii făcând autopsia celor morţi 
de foume istorisesc că nu se cunoaşte în anatomie fenomenul re- 
ducerei stomacului omenesc prin contractiune de nemâncare, la 
mărimea unui ou. cum au găsit în cadavrele prizonierilor români. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 491 


Cine ar putea întreba pe deputatul Thoma, că dacă faptul de a 
niuri un prizonier de tifos exantematic este o sălbătecie, cum se 
chiamă fapta de a înflămânzi pe prizonier în halul cum au făcut-o 
ei fi lagăre faţă de nenorocitii soldaţi români ? Boli în România 
au fost e adevărat, dar de ele am suferit toată lumea fără distincţie, 
ucizând zeci de mii de militari şi sute de mii de suflete din popu- 
latia civilă, pentru ce n'ar fi murif şi 1000 de prizonieri nemți ? 

Dar întrebatu-sa cineva în acel parlament în care a protestat 
Thoma, de ce au murit in Bulgaria 15.000 de prizonieri din cei 
25,000 căzuji la Turtucaia ? Era inutil 'să se mai întrebe. 

Sultanul Mahomet al V-lea al Turciei a închinat steagul pro- 
fetului, înarule de a vedea cu ochii, sfârşitul celui de al treilea 
război ce a desläntuit în scurta-i domnie. 


SÂMBĂTĂ 23 IUNIE. 


A votat şi Senatul ratificarea păcii. Cu aceasta, România a 
terminat formele ce depindeau de ea, vom vedea acum dacă prie- 
teni: ce ni s'au impus cu sila, vor fi la rândul lor fot asa de expe- 
dtivi 

D. Marghiloman n'a plecat încă la Viena aşa cum se anunţase. 

Când după semnarea păcii s'au Simţit. conditiunile dezastroase 
ce ni sar impus, toată lumea guvernamentală iti şoptea la ureche: 
„Aveţi räñdare, tot răul este până la ratificare, dela ratificare în 
6/0, vel: siinfi binefacerile“. Acum iat-o ratificată, şi nimănui nu-i 
trere prin munte că se ya schimba ceva în bine. M. V. i. R. îşi 
păstrează aceiaşi autoritate şi aceleași atributiuni ; dă aceleaşi Or- 
donan{e, cărora populaţia e datoare să se supună ; arestările poli- 
fice continuă, cenzura se menţine, libertatea cugetärii şi a cuvân- 
sului nu ni s'a redat, circulaţia liberă cu Moldova nu s'a reluat. 

Steagul, oficiosul guvernului, a făcut imprudenta de a anunţa 
că după ratificare controlul legăturei cu Moldova pe Siret, deşi nu 
va dispare, totuşi va trece în seama românilor ; ei bine, imediat 
Mackensen a sărit în sus şi a dat un Comunicat prin care arată 
că chiar după ratificare controlul legăturii cu Moldova rămâne 
în mâinele lui. 

Doninii Marghiloman şi Arion, faţă de nemulţumirea publi- 
culu', au găsit 9 soluţie, sau mai bine à explicare: 

-— Dacă pacea ce am semnat e mizerabilă cum o vedeţi, cauza 


este generalul Averescu ! 


Bietul general! Imi aduc aminte că pe timpul când rușii, 
ceruse pace separată, iar la laşi guvernul de pe atunci se încăpă- 
{anase să nu se 1a după ruşi, ci să se mentie intr’o politică de re- 
zistenţă, aci în Bucureşti, toţi Carpiştii, Marghilomanistii şi Ste- 
ristn slrigau cât le tinea gura ; „A nu accepia pacea e o crimă !". 
»A mai rezista e o nebunie!“ „A mai face sacrificii e inutil]‘ A- 
ceste strigăte erau în toiul lor încă, când vine ştirea că la fasi 


www.dacoromanica.ro 


492 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
O III >>> 


guvernul Brătianu s'a cumintit, s'a retras si a făcut loc unui gu- 
vern Averescu care are misiunea să incheé pacea. Toţi au amuţit 
de odată. Sarcina ce şi-o luase Averescu era tocmai ceeace o reven- 
dicau cei de aci. Ce mai putea salva Averescu ? Pacea acceptată 
în acele momente trebuia să fie dezastroasă ; era recunoaşterea 
înfrângerei noastre şi a neputinței de a mai rezista, căci altfel toată 
lumea era de acord că ar fi fost sau „crimă“ sau „nebunie“. 

Generalul Averescu ne fiind un om politic, ne având un par- 
tid la spatele său şi văzându-se că nu mai este sprijinit de cei ce-l 
sfătuise să încheie pacea, a cedat locul. Cui ? D-lui Marghiloman 
care o reclamase de atâta vreme, şi care accepta să o ducă până 
la capăt. Atunci pentru ce ar fi vinovat generalul Averescu că a 
fost cel dintâi care a acceptat-o ? Pentru că dacă Regele s'ar fi a- 
dresat de odată d-lui Marghiloman, dânsul ar îi obţinut o pace 
mai omenoasă. : 

Vorbe ! După război, mulţi viteji se arată, spune zicătoarea 
românească. 

De altmintrelea, e o glumă să creadă cineva că Germania dela 
Brest-Litowsk, Germania a cărui parlament şi azi spumegă că 
n'am fost nimiciti definitiv, ar fi acordat României un covor de 
roze dacă d. Marghiloman ar îi fost primul însărcinat al României 
de a trata cu ei pacea. 

Un zvon curios a circulat azi, că Primul ministru s’ar fi găsind 
în urâte raporturi cu Regele. Svonul e pus în legătură şi în urmă 
toarea împrejurare : Räspunzând comisiunei Senatului ce îi aducea 
răspunsul la Mesaj, Regele a făcut atentă comisiunea că Parlu- 
mentul trebue să fie foarte larg si democrat în reformele pe care 
El Regele le-a promis ţăranilor. Or, se ştie că dela vemrea la pu 
tere a d-lui Marghiloman, ei nau ascuns, iar Primul ministru a 
spus-o într'un recent discurs că nu înţelege a da sufragiul univer- 
sal egal şi direct pentru toată lumea, şi nici exproprierea acea vo 
tată de parlamentul liberal nu o va aduce la îndeplinire din marea 
proprietate, ci mult mai meschină. In contra unui aşa program 
generalul Averescu luase deja poziţie cu noul său partid, promi- 
{and să susţină reformele cele mai largi. Această conduită a fost 
taxatä de bolşevică, de către presa guvernamentală. Intervenţia. 
Regelui la comisia Senatului pentru reforme largi aşa cum le spri- 
jină Averescu, înseamnă că cpitetul de bolşevic a fost cam riscat. 
De altfel Lumina crede a şti că raporturi prieteneşti între Rege și 
Averescu au fost reluate şi că Regele i-a scris o scrisoare de incu 
rajare în democratismul său. 

Ori cum, sunt semne rele pentru guvernul ce ca Maurul „şi-a 
făcut datoria“. 

Nemţii încep a se demasca că n'au nici o încredere în prietenia 
noastră. Cei cuminţi au prevăzut-o mai de mult. Nu se putea prie- 
tenie, când am fost trataţi aşa cum ne-au tratat. Din contra, o ură 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 493 


contra lor clocoteşte pretutindeni, şi dacă ea nu izbucneşte, cauza 
este teroarea ocupatiunii şi cenzura. Cum se va găsi o supapă, 
poporul v'a räsufla ; atunci ne vor cunoaşte nemţii. 


DUMINICĂ 24 IUNIE. 


Am căpătat ştiri bune din Moldova ; am iluzia că ne apropriem 
încet, încet, de Moldova liberă. 

In teritoriul ocupat nimic nou. După seceta ce a distrus recol- 
tele, avem acum ploi zilnice, cari doar porumburilor se mai profite. 

Au reapărut fructele, dar scumpetea le-a cuprins si pe ele, ca 
şi cum ar fi aduse de peste ocean, nu de prin livezile mărginașe 
ale Capitalei. După fragii şi căpşunele cari după ce s'au vândut cu 
100 lei chilo, n'au scăzut sub 10 lei, au apărut ciresile ; s'au vândut 
cu î6—20 lei chilo, rar acum că sunt pe trecute n’au scăzut cele 
mai ordinare sub 5 lei. Caisele sau vândut cu 28 lei chilo, cred 
că în toiul lor nu vor scade sub 8 Sau 10 lei. Fructele au ajuns un 
aliment numai pentru oamenii bogah. E sigur că strugurii se vor 
menţine la aceiaşi nebunie. Scumpetea de altfel nu mai impresio- 
nează pe nimeni ; ne aşteptăm sä vină vremea când va costa nrana 
unei familii modeste ce are de hrănit trei persoane, 200—-309 lei 
pe zi. 

Steagul anunţă un comunicat al guvernului prin care face 
cunoscut populajiei că tezaurul nostru dela Moscova a fost pus sub 
supravegherea ambasadorului german Contele Mirbach. 

In Italia austriacu continuă să mănânce bătaie. Comunicatul 
de azi recunoaşte că italienj) i-au împins din delta fluviului Piave, 
pe malul apusan. 


LUNI 25 IUNIE. 


Reischtagul a votat si el 1atificarea păcii cu România. 

Guvernul nostru anunţase eri printr'un comunicat că se în- 
credintase soarta tezaurul nostru dela Moscova, ambasadorului 
german Contele Mirbach, ceeace produsese în populaţia noastră o 
bună impresie, de oarece multă lume isi vedea reînviindu-se spe- 
rantele pentru avutul lor ce a fost dus în Rusia şi considerat pier- 
dut. Azi o telegramă ne anunţă că Contele Mirbach a fost asasinat 
la Moscova de doi indivizi pe cari îi primise în audienţă Asasinii 
au putut să se facă neväzuti. In Rusia, cum se vede, au început 
să se culeagă roadele prieteniei între popoarele ce s'au împăcat la 
Brest-Litowsk. Cred că Contele Mirbach este numai începutul. 

Generalul Averescu inervat de sâcâielile ce i le fac în Canierë 
partizanii guvernului, a făcut o declaratiune cam în sensul ur- 
mător : 

— „Afirmarea d-lui Marghiloman că dânsul personal a obii- 
nut dela nemti ru ocazia semnării păcii, condițiuni mai favorabile 
de cum se acceptase de fustul guvern, e o mislificare. Pot dnvedi 


www.dacoromanica.ro 


494 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


că dacă eram lăsat în pace să semntz tractatul şi liberalii m'ar fi 
sprijinit,-cum mi se promicese, asi fi obţinut eu, condițiuni şi mai 
favorabile decât cele cbtinute de d. Marghiloman. Ca să fac această 
dovadă cer ca Camera să fie decluratä în şedinţă secretă“. 

Declaraţia generalului a făcut o profundă imprese chiar între 
mameluci. Guvernul. bine înțeles, nu s'a grăbit să accepte o ase- 
menea şedinţă secretă 

Nu numai pe fioncui italian, Puterile Centrale sufer în acest 
momeni înfrângeri, dar şi în Albania, au fost bătuţi cu succes de 
franco-englezi, 


GENERALUL AVERESCU SI RATIFICAREA PACII 
DE LA BUCURESTI 


MARŢI 26 IUNIE. 


Pentru noi cei rămaşi în teritoriul ocupat si pentru cari a fost 
strict interzis să aflăm cele ce se scriu şi se discută in Moldova, 
era o enigmă situaţia de azi a generalului Averescu. General ue 
mare valoare pe câmp, lam văzut de odată, luând guvernul ca să 
semneze pacea cu inamicul; lam văzut pe urmă lăsând guvernul 
cu pacea nesemnată, iarăşi fără să stim pentru ce. L'am văzut pe 
urmă părăsind oştirea şi punându-se în fruntea unui partid demo- 
crat. Cum au decurs toate acestea, noi habar n'am avut, atâta am 
văzut, că guvernul care a semnat pacea, pe care el nu o semnase, 
îl ţine de rău că a vrut să semneze pacea şi că azi se găsesc în 
tuptă. Trimis în parlament de 6 colegii electorale, cu o populari- 
tate remarcabilă şi neîntrecută de alții în istoria politică a ţării, 
nu ne-am dat socoteală de ce e atacat cu atâta înverşunare. Toată 
presa, de aci, n'are alt cal de bătae decât generalul Averescu. Dacă 
pacea ce a încheiat d. Marghiloman şi Arion e rea şi dezastruoasă, 
vinovatul este generalul. Dacă nemţii azi au încă mari pretenţii 
contra, noastră, cauza, este tot generalul. 

iar, câte odată, sträbätea şi pe la noi câte ceva favorabil o 
mului acestuia, dar cum zic, lucrul era rar de tot. Cu otazia ulii 
melor discuţii în Cameră, generalul a fost tratat de presă ca un 
simplu A. C. Cuza; iar Ministrul nostru de externe, un om foarte 
liniştit de felul Jui, l'a apostrofat cu vorbele. Ambifios si in 
capabil! 

D. Arion a mai ameninţat că dacă continuii, se vor lua contra 
lui măsuri şi „de altă natură“. 

Faptele acestea m'au intrigat şi m'am interesat de adevăr. Un 
prieten mi-a dat un număr din ziarul Evenimentul din Iasi, stre- 
curat prin contrabandă şi în tare găsesc publicată după notele 
stenografice declaraţia făcută de Averescu "tu ocazia ratificării 
iractatului de pace, 

Lumea uita repede, de aceja redau acest document care dupa 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 495 


mine constitue un înalt act de patriotism şi o desmintire la toate 
calomnile ce am auzit până azi. 


lată uceastă declaraţie: 


„România a luat hotărârea de a intra în tratative de pare cu 
Puterile Centrale, atunci, când prin disolvarea armatei ruseşti con- 
finuarea ostilităților nu ar mai fi putul să aibă alt rezultat decât n 
vărsare de sânge vinovată prin inutilitatea ei. 

Hotărârea noastră a fost sincera. 

Deşi pacea ni se impunea de cauze ce nu aveau legdturd cu 
capacitatea de lupté a bravelor noastre trupe, nu mai puțin, era de 
asteptat că ea nu putea fi obținută decăt pe prețul unor sacrificii. 

România punea însă mare temei, pe declarajiunile făcute in 
parlamentul Puterilor Centrale, că dorința acestora era să se în- 
chee o pace fără anezium şi [ard despăgubiri de rezbel. 

Reprezentanţii Puterilor Centrale au formulat chiar dela pri- 
mul început, condițiuni cu ivtul în nepotrivire cu declarațiile din 
parlamentul din Viena şi Berlin si cu desăvârşire neacceptabile 
pentru noi. Toţi barbafii nostri de Stat cari au voit şi făcut războiul 
şi cari aveau în această privinţă asentimentul dacă nu al intregu- 
lui, dar de bună seamă, al imensei majorități a neamului, &u fost 
unanimă a recunoaşte că adală porniţi pe calea păcii, nu rămânea 
guvernului decât a merge înainte considerând-o ca o siluire vre- 
melnică şi că era împerios ca acelaş guvern să ducă tratativele 
până la capăt. In fafa acestor declarafiuni, guvernul a revenii din 
rural patriotism asupra hotärirei ce luase de a se retrage şi a primi 
greaua sarcină de a merge înainte. 

Guvernul nădăjduind că totuşi va 1sbuti să ajungă a deschide 
negocterile cu spirit de conriliafiune, cu atêt mai mult cu cât la 
prima întâlnire, ambii miniştri de externe ai Puterilor Centrale 
au declarat că dorința Suveranilor respectivi era, ca prin pacea ce 
se va încheia să caute ca să umple prăpastia deschisă de actudlul 
război, între România şi țările adverse. 

Guvernul era hotdrit pe de altă parte, să ducă tratativele în 
aşa mod, in cât, la încheerea păcii, raporturile României faţă cu 
Puterile Centrale să fre acelea ale unui stat strict neutru, până la 
sfârşitul războiului European; iar acelea cu Puterile Injelegerei să 
rămână nemodificate, afară decât în măsura împusă de angaju- 
mentul de a păstra neutralitatea. ' 

Isbindu-se de o rezistență absolută din partea reprezentanţilor 
Puterilor Centrale, guvernul de atunci persistând mai departe în 
ideia de a evita o vărsare de sânge nefolositoare, chiar poate dăună- 
toare, nu mai puţin a luat hotărîrea să irateze cu inamicul, recur- 
gând pentru condifiunile neacceptabile la scutul protestării, pen- 
tru a infirma validitatea definitivă a tractatului prin refuzul con- 
simțământului de bună vue al acelor condițiuni. 

Pentru cazurile în cari punctul nostru de vedere ar fi fost de- 


www.dacoromanica.ro 


496 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


păşit de exigenfile Dăr[ii opuse, plenipotenfrarii aveau instrucțiuni 
a nu semna protocolul respectiv decât cu rezerva protestärii, dând 
astfel negocierilor adevăratul lor caracter de siluire. | 

Actualul guvern a primit din potrivă, fără nici o rezervă toate 
condifiunile impuse de Puterile Centrale. Ei dă păcii încheiate un 
caracter definitiv şi o consideră chiar, ca un fericit punct de ple- 
care pentru desvoltarea noastră ulterioară. 

Protestez contra acestui caracter ce se dă păcii caracter in o- 
pozifiune absolută cu intenfiunile acelor ce au inceput-o şi mai cu 
seamă în opoziție cu sentimentul.miliognelor de români cari au 
voit, şi sutelor de mii cari au fdcut războiul. 

Singuri aceştia sunt în drept a-şi spune cuvântul în această 
chestiune şi anume prin glasul unui guvern cari să exprime voința 
liberă a naţiunii, iar nu prin acela al unui guvern al cărui Preşe 
dinte este recomandatul uneia din Puterile cu cari am tratat. 

Declar de aceia, că deşi în principiu recunosc pacea ca o nece 
sitate neînlăiurabilă, voi nota contra ei, din causă că, prin caracte- 
rul ce à s'a dat, este în opoziție cu voința națiunii şi deci nu poate 
fi decât nulă şi neavenită, afară numai dacă guvernul nu va face 
următoarele declarafiuni: 

a) Că va considera pacea ca ceva impus, iar nu consimţit de noi. 

b) Că va cere evacuarea imediată a ţării după ratificarea păci, 
in care caz numui, [ara îşi ia angajamentul solemn de a păstra o 
atitudine corect neutră până la pacea generală. 

c) Ministrul de externe să retragă declaraţiile fäcute cu privire 
da relafiunile dintre România şi Puterile Infelegerii. 

Numai cu aceste condițiuni, conştiinţa îmi va îngădu: să votez 
„pentru“. 

Declaraţia aceasta o fac în numele guvernului care a paşii cu 
cele mai bune şi curate intenfiuni, pe calea păcii, si a tuturor a 
celor cari gândesc la fel, dar cari nu-şi pot exprima convingerea 
din causa menţinerei măsurilor excepționale, de a ridica națiunii 
libertatea opiniunilor, iar protestul meu îl îndrept atât către țările 
alături de cari ne-am vărsat sângele pentru cauza comună, cat şi 
către opinia publică din {ärile cu cari am fost în razboi“. 


Dupa ce lam citit lam răspândit si eu la toţi cei ce sunt a- 
micii nostri, şi fără excepție au fost mândri de conduila genera 
lului. Acum pricepem şi de ce presa guvernului şi cea nemteasca 
turbează. 

In Albania italienii înaintează. 


MERCURI 27 IUNIE. 


O servitoare dela noi fiind concediat& şi fiind supusă a Pute 
rilor Centrale, a facut un denunt poliţiei nemtesti cu avem arama 
ascunsa şi nedeclarată. Uu militar s'a prezentat azi şi nea răstur- 
nat case cu jdsul in sus intr'o minuțioasă perchizitie, ca să ga- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 497 


sească un cazan de rufe, de aramă. Cum n'am avut în gospodăria 
mea aşa ceva şi nici alta arama decât cea încorporată clădirii. 
neamf{ul în două ceasuri de răscoleală n'a găsit nimic. El s'a ales 
cu enervarea şi noi cu răscoleala, Si ce perchizitie ! Un cazan de 
rufe nu se poate ascunde nici in buznarul unei veste, nici în ser 
tarul unui birou, ei bine, a scotocit toate odăile, dulapurile, serta- 
rele, biroul, biblioteca, salonul. sufrageria, bae, pod, subsol, calo- 
rifere etc. Si din toată perchizitia mi-a găsit un ibric de cafea, de 
alamă, un sfesnic de bronz, şi o piuliţă de bucătărie. A făcut pro: 
ces verbal şi mist dat ordin să le duc până mâine, la un anumit 
birou. Cum n'am de gând să le duc, nici n'am reţinut numele nem- 
tesc al acelui birou. 

Ziarele din Capitală anunţă sosirea d-lui Take Ionescu în 
Elveția. ° 

Ce să spun? Eu îi duceam grija, caci nu trecea prin mintea 
mea că nemți cari îl urăsc atât, să-l aibă în mână pe teritoriul lor 
şi să nu comită vreo infamie, pe care ar fi justicat'o aşa cum au 
justificat toate crimele. Ajuns în Elveţia, d. Take lonescu a şi dat 
un interviev la Corriere del Sera prin care a spus că majoritatea 
populaţiei române, cât şi Regele, continua să păstreze sentimentele 
cele mai amicale faţă de vechii nostri aliați, cu toată pacea ce a 
semnat. 

Acést interviev a. scos din sarite nemtimea dela noi şi primul 
gest ce au fucut este o somafiune ce publică azi Bukarester Tage- 
blat şi Gazeta Bucureştilor la adresa. guvernului si a Regelui ca sa 
răspundă categoric dacă d. Take Ionescu a minţit sau a spus ade- 
vărul. Eu cred că somalia aceasta nu provine dela veritahilii nemți, 
ci dela nem{ofilii noştri în dorinţa, de a se răzbuna pe ascuns con- 
tra, Regelui, căci neamţul adevărat n'are nevoe sa someze pe Su- 
veranul nostru ca sa-i cunoască sentimentele, nici pe guvern ca să 
cunoasca sentimentele poporului, él e convins de adevăr şi de fal- 
sitatea asigurărilor ce le dă de doua ori pe zi Primul Ministru si 
Ministru nostru de externe actual. 

Kiih]man, a demisionat! Când acum câteva zile declarase in 
Reichstag că Pacea nu va putea fi obtinuta prin vietoriile lui Hin- 
demburg, ori cât de mari ar fi, an. notat că sau Khülman va demi- 
siona sau Kaizerul a abandonat pe Hindemburg. Demisiunea a 
intârziat o saptămână, dar s'a produs. 

Militarismul a triumfat. 

In Albania succesele contra austriacilor continuă. Comunicatul 
lor de azi zice: „ln Albania, presiunea forțelor duşmane cari îna- 
întează dincolo de Vojusa, continuă a se resimji. La sud vest de 
Berat sau dat lupie. in legdturd cu aceste acțiuni, francezii au 
câştigat teren în partea de Sud a lui Devoli“. 


32 


www.dacoromanica.ro 


498 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


JOI 28 IUNIE. 


“Nu mă întâlnesc cu un cunoscut, care să nu mă oprească si 
să mă întrebe pe mine, cum explic eu că nemţii şi guvernul Mar- 
ghiloman a permis d-lui Take Ionescu să iasă din țară şi să se 
ducă în Apus, trecând chiar pe teritorul lor? Cum eu însu-mi 
până acum nu m'am întrebat, nu pot da nici curioşilor vre-o pă- 
rere. Totuşi mă întreb acum, cum au făcut nemţii o prostie ca a- 
ceasta căci pentru ei, e o prostie. 

Take Ionescu, izolat în Moldova, cu starea de asediu, cu neam- 
tul ce dictează la Bucuresti, cu cenzura d-lui Marghiloman la Iasi 
.si a lui Mackensen la Bucuresti, nu constituia nici un pericol pen- 
tru guvernanţii de azi ai ţării româneşti, după cum nu va constitui 
nici d. Ionel Brătianu care a rămas. 

Din conta, rupând Liccadu şi inergând în Franţa si Angha, 
el devine un element periculos politicei dusă aci de Puterile Cen- 
trale, faţă de opiniunea publică de pretutindeni. El este cel mai 
însemnat om de Stat al României din cei ce au vrut şi au facut, 
războiul, el este şi cel mai cunoscut de la noi, lumei politice din 
Apus. E europeanul descris de Clemenceau şi prietenul preşedinte- 
lui republicei franceze. Om de o muncă prodigioasă, orator apreciat: 
de mâna întâi, chiar în Apus, ziarist îndemânatic, cunoscând tot 
aşa de bine limbele franceză şi engleză ca si pe a lui natală, aşa că. 

‘va deveni un propagator de fie ce zi a intereselor româneşti. El va 
mai fi în Occident martorul ocular al suferințelor şi sacrificiilor Ro- 
mâniei şi va putea pune în evidenţa tuturor ticăloşia ocupantului 
german şi a frädäri Rusiei. Omenirea doritoare a unei păci cinstite 
va cunoaşte prin omul acesta, amănuntele păcii ce ni sa impus; 
iar în momentul când Puterile Centrale pretind să ne desfacä de 
legăturile ce am avut cu foştii noştri aliaţi, nu este apărător mat 
periculos, al mentinerei acestor legături si la Paris şi la Londra. 

Atunci cum se explică că nemţii Lau transporat acolo cu pro- 
priile lor vagoane? 

E un mister. 

Pe d. Marghiloman il inteleg; pentru politica lui, presenta lui 
Brătianu, Take Ionescu sau Averescu la Iasi e mai dezagreabilă 
de cât în Apus. D. Marghiloman a mărturisit şi am notat faptul la 
timp, că în primele cereri ale nemților când sa tratat pacea a fost 
expulzarea din ţară si a lui Take Ionescu şi a lui Ionel Brătianu; 
și cum constitutionaliceste lucrul era imposibil, dânsul a promis 
nemților că dacă au o aşa dorinţă va propune acestor oameni ca be- 
nevol să părăsească tara. Take Ionescu a înţeles prostia neamtului 
Si a acceptat imediat să plece; Brătianu a refuzat. Acum nemţii 
recunosc că sau păcălit, de aceia presa lor nu e încântată de loc 
de primul lui interviev. 

Despre schimbul de ratificări la Viena nu se mai vorbeşte. Gu- 
vernul este de o cam dată solicitat să tranşeze chestiunea därii 
drepturilor in masă evreilor, condiţie pusă „sine qua non” fără, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 499 
E = 


care guvernele Puterilor Centrale nu vor să audă de ratificare. Acum 
ne dăm mai bine seama de ce umilitoare trebue să fi fost condi- 
tiunile sub cari Contele Czernin a impus Regelui, guvernul Mar- 
ghiloman. 

Austriacii recunosc azi că în Albania faţă de presiunea ina- 
micului şi-a retras trupele pé linia Berat-Fkeri. Ce e delicios, 
e faptul că în loc să spună că fug de rup pământul ca grecii la Do 
mokos, spun că „contactul cu dușmanul a început a fi slab“. 

E o grădină! 


VINERI 29 IUNIE. 


Guvernul la laşi a dat prima satisfacţie cerută de nemți şi-o 
lovitură adversarilor politici. Parlamentul adunat din toate tări 
miturile de partide, din dezertorii de pe front ce încă nu şi-au jus- 
tificat situaţia militară la Curțile Marţiale, a cerut prin iniţiativa 
lui, darea în judecată a guvernului ce a făcut războiul pentru des- 
robirea neamului. Propunerea a fost semnată de 29 de deputaţi in 
parte foşti liberali şi foşti takisti. In fara uoasträ e pentru a treia 
oară când urile politice duc la darea guvernelor în judecată, şi. 
primul când lucrul e cerut de inamicii din afară. Cele două prece- 
dente mai putin urite au eşuat deşi răspunderea faptului şi-o lua 
șefii de partide de pe atunci Ion Brătianu şi Lascar Catargiu. 

In cazul de azi, d. Marghiloman şeful guvernului n'a avut cu- 
rajul răspunderei, a promis'o nemților când i-a cerut-o, leo dă, dar 
răspunderea o pune în seama iniţiativei parlamentare, ‘cu alte 
vorbe : Jara! 

Ce batjocură! 

Tara deci, a ales 4 jurisconsulti cari să facă formele în locul gu- 
vernului; aceşti jurisconsulh sunt: Neculai Mitescu fost liberal pâ- 
ni în momentul ocupatiunei germane, cu deplina încredere a d-lui 
Jonel Brătianu; Lascar Antoniu advocat din Iasi fost takist; advo 
catul Toneanu din Galaţi fost liberal şi Victor Miclescu junimist 
pur. Toţi patru fără experienţa politică necesară pentru a lua răs- 
punderea acţiunii ce îşi asumă. Dela început cererea de trimitere 
in judecată päcätueste prin aceia că nu întregul cabinet este tras la 
răspundere. Cererea, priveşte numai pe: lonel Brătianu, Vintilă 
Brătianu, Alecu Constantinescu, Emil Costinescu, Victor Anto- 
nescu, Dr. C. Anghelescu, V. G. Morţun şi Take lonescu. Din cele 
40 puncte de acuzare ce se aduc fostului guvern, nu văd nici unul 
care ar putea privi/pe Take Ionescu. Inţeleg răspunderea solidară 
a unui cabinet si în acest caz d. Take Ionescu.respunde pentru toţi; 
în acest caz însă pentru ce atâția alţi miniștri nu sunt si ei che- 
mati la răspundere? In ce priveşte răspunderea personală Take 
lonescu nu răspunde nici de declararea, războiului, nici de pregă- 
tirea lui, nici de trecerea ruşilor în Dobrogea fără încuviințarea 
parlamentului, de oarece el a întrat în guvern după dezastru, după 


www.dacoromanica.ro 


500 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


evacuarea Munteniei şi nu a luat parte în guvern decât la rezis- 
tenta eroică şi la refacerea armatei. E deci inconsecventa dela in- 
ceput. : 

In Apus, succese franceze pe Marne, In Albania succese ita- 
liene. 


SÂMBĂTĂ 30 IUNIE. 


Prin alegerea în Camera a doctorului meu curant, starea mea 
s'a înrăutățit aşa, că sunt nevoit a nu mai părăsi casa. Pe seară am 
fost avizat că d. Saidel directorul dela „Româno-Americana“ a 
fost arestat de nemli si.dus la Cercul Militar. Ca american a fost 
considerat şi el periculos; venea câte-odată ps la mine să-mi ceară 
câte un sfat, te trezesti că nemţii lau notat rău şi pentru asta. 
Toată umea se întreba zilele trecute, cum de au permis nenifii 
trecerea, d-lui Take Ionescu în Elveţia, pe teritoriul lor? Azi, zia- 
rul oficios junimist are un articol semnat de Radu Roseti — nu 
poetul — prin care se pune aceiaşi întrebare guvernului, mai ales. 
pentru că după ce la lăsat să plece, îl dă în judecata Casatiei ca 
si răspundă. de actele lui de guvern. 

Conduita guvernului — după d. Roseti, — dă de bănuit. Asa 
că ne învârtim iar numai între bănueli fără explicaţii. 

Englitera pune bazele unui nou front în Orient. Urmânu exem- 
plul Salonicului, ocupă în Nordul Rusiei, coasta Murmană in pe- 
ninsula Cola. Cu tot protestul guvernului maximalist, armata en- 
gleză a debarcat. Concomitent Anglia şi-a timis vase de război la 
Arhanghelsk. 

Nemţii prin Newe Freie Presse recunosc importanța gestului, 
pe care îl taxează ca „o mare piraterie engleză“ 

uurioasă mentalitate la neamţ. Când după pacea dela Brest- 
Litowsk, Germania a ocupat Rusia până la Moscova profitând de 
anarhia rusă si de războiul. civil, n'a crezut că gestul său este o pi- 
raterie; dar pentru ca englezii 1i imiteazi si vin peste e1, asta e 
banditism. 

De altfel pe coasta Murmana, Anglia vine să ocupe o cale fe- 
raté we care a creat-o ea pe când Rusia îi era aliată. 


DUMINICA 1 IULIE. 


In capitală, prin imprejurärile cari am trecut si trecem, mea 
talitatea celor rumaşi in teritoriul ocupat a făcut ca vestea dari în 
judecată a guvernului ce a condus războiul să fie primită cu sa- 
tisfactinne. E o constatare de fapt, ce fac. In publicul acesta insă. 
dacă cauţi să-i cunoşti gândul, capeti credinţa că se află o mare 
doză de bun simţ, căci după el, darea în judecată a guvernului 
Brătianu a fost necesitată de dorința de a se pedepsi toţi acei ce 
sau îmbegăţit traficând asupra nenorocirii ţării, prin sprijinul 
oamenilor sus puşi, ce deţineau guvernul. Nu vei auzi un singur 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 501 


II 


out spunându-ji că el se bucură că va fi tras la răspundere Bră- 
tianu sau Take Ionescu că n'au mers în război cu nemţii, ci pentru 
că se vor pedepsi hoţii. $1 dăcă personal nu aprob darea in jude- 
cată a fostului guvern pentru capetele de acuzaţie politice, pentru 
„că a cere inamicul, mă bucură campania de tragere la răspun- 
dere a fraudatorilor şi a celor ce au protejat fraudele. 

Am aplaudat azi de asemenea ştirea, că s'a depus pe biroul ca- 
merei un proect de lege destinat revizuirei averilor dobândite în ul- 
timul timp de funcţionarii publici. Proectul însă e necomplect. 
Revizuirea averilor e o operă de înaltă asanare morală, ea însă nu 
trebuie limitată numai la funcţionarii publici, ci trebue întinsă la 
toți acei ce în ultimii ant au deţinut o misiune publică cu decret 
sau eligibilă, deputaţi, senatori, consilieri comunali, membrii con- 
siliilor de administraţie de pe lângă instituţiile statului, în comi- 
şiile de licitaţie, de aprovizionare, de import, de export, de verifi- 
cări etc. etc. oameni cari în calitatea. însărcinării ce aveau, au mâ- 
nuit sau controlat banul public, sau de aprobarea cărora a depins 
contracte de cumpărături, vânzări, furnituri saw constituiri de 
drepturi, împreună cu toti acei ce au avuf însărcinarea de a-i su- 
praveghia şi controla. 

Toată lumea aceasta să-și justifice averea ce posedă; cei ce nu 
o vor putea face in mod onorabil, să li se confisce averea ca pro- 
dus al unui delict, delict care să-i scoatä pentru totdeauna din 
viata publică. Ce operă de asanare morală! 

Şi dacă am o mâhnire, e convingerea mea că nimeni nu se va 
găsi, care să lovească fără mild, căci de ce să ne înşelăm singuri ? 
Nu e om de care să depindă asanarea, care să nu aibä interesul 
să acopere ticăloşia cuiva de aproape sau din anturajul lui. Asta 
o vorbesc despre cei mai buni dintre politicianii ţării aceştia ; cu 
atât mai mult nu mă pot aştepta de la cei ce formează azi parla- 
mentul. 

In apus, noi succese franceze. Un atac pe 5 kilometri lărgime, 
a pătruns pe Avre 2 kilometri adâncime în plin front german, o- 
cupând Castel şi Anchin. 


LUNI 2 IULIE. 


Naivii ce credeau în consecinţele fericite ale ratificării şi au as- 
feptat cu nerăbdare zi cu zi, dizolvarea vechiului parlament, ca să 
se creeze cel nou, fixând matematiceşte ziua cea, mare în care pa- 
cea semnată de d-nii Marghiloman si Arion urma să reverse lap- 
tele şi mierea din pământul făgăduinţei, stau acum zäpäciti si de- 
zorientati. S'a votat ratificarea şi nu s'a schimbat nimic în situaţia 
tării, iar nemţii nici gând n'au să-i convoace la Viena pentru pre- 
tinsa ultimă formalitate. E absolut rea credinţa la care Ministrul 
nostru de externe are datoria să protesteze imediat şi să-i cheme 
la datorie. Am credinţa că formalitatea de la Viena va deveni un 
sâmbure permanent de şantaj cu care va mai obţine de la noi, noi 


www.dacoromanica.ro 


502 1IMPRESIUNI SI PĂRERI PEKSUNALE 
eee 


şi apăsătoare avantajii pe cari nu le avusese in vedere la început. 

In Occident nimic la orizont. 

Cancelarul german întrun discurs face un nou pas spre do- 
rinta de a obţine o pace onorabilă de la Intelegere. El declară pen- 
tru prima oară că Belgia va rămâne—prin acceptarea păcii—li- 
beră şi independentă cum a fost. Sunt iarăşi numai «vorbe ; când 
Franţa şi Anglia vor veni la trative cum au venit cei din Orient 
se vor convinge ce înseamnă aceste promisiuni de libertate şi in- 
dependenţă. Sunt indivizi ce au conceptiunea că esti liber sub căl- 
câiul lor; şi independent sub administraţia lui militară. 

Vorbind în acelaş discurs de demisia lui Kühlman şi vemrea 
probabilă la secretariatul de Stat de la Externe a fostului ofiţer de 
marină Hintze, Cancelarul afirmă că noul ministru nu va avea o 
altă politică de cât a lui (a Cancelarului). | 

— „Să fie sigur parlamentul de aceasta, și o spun înainte de a 
fi numit Hintze, ca să o ştie si el”. 

Asemeni declarajiuni dovedesc că la mijloc a fost ceva mai 
grav. Nu-mi dau socoteală de politica Cancelarului, dar am pri 
ceput un lucru că prin demisia lui Kiihlman s'a deschis o luptă 
între militarism si diplomatie. Kühlman cristalizase politica lui ex- 
ternă în faimoasa declaraţie că nu victoria armatelor va aduce 
pacea şi sa văzut consecința : demisia. Prin căderea lui a trium- 
fat militarismul ? Lumea politică credea că da, noul ministru fiind 
militar. Declaraţia Cancelarului pare a fi o desmintire. 


D. MARGHILOMAN ÎN SITUATIUNI, PENIBILE 
MARȚI 3 IULIE. 


Guvernul a publicat la Iasi în Monitorul Oficial un decret 
prin care se menţine starea de asediu „în tot teritoriul României”, 
cu începere de la 14 Julie 1918 s. n., autoritatea militară are dreptul 
de perchezilie, de dizolvare de întruniri, de cenzură a presei etc. 

Acest decret ar da de bănuit că liniştea a fost turburată si in 
țară, de oare ce decretul zice că starea de asediu nu va înceta de 
cât când se va crede că liniştea sa restabilit. Să fie turburări în 
Basarabia ? Sau e numai o măsură preventivă ? 

In al doilea rând, s'ar pärea că starea de asediu e instalată şi 
la noi, în teritoriul ocupat, de oare ce decertul vorbeşte de „între- 
gul teritoriu al României” or, dacă am semnat pacea, Muntenia şi 
Oltenia reintră în teritoriul României de sub suzeranitatea rege- 
lui? Ar fi primul act prin care guvernul de la Iaşi şi-ar întinde 
autoritatea asupra teritoriului ocupat, ceiace cred ca inadmisibil 
să fie acceptat de Mackenzen. Trebuie să fie sau o eroare de trans- 
misiune telegraficä sau o buletă guvernamentală, căci, ce putere 
militară va exercita aci starea de asediu proclamată la laşi de re- 
gele Ferdinand ? Cea germană ? 

Ar fi prea grav să nu fie o eroare. 


www.dacoromanica.ro 


+ DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 503 


Ca răspuns la cererea. de dare în judecati numai a unora 
din miniștrii fostului guvern Brătianu-Take Jonescu, s'a prezen- 
tat Camerei o petitiune de foştii miniştri omişi: Mih. Ferekide, 
Em. Porumbaru, I. Duca, G. Mârzescu, Mih. Cantacuzino şi Dem. 
Greceanu cari cer să figureze alături de fostul guvern cu care se 
solidarizează Justificarea pe care a datio guvernul Marghilomart 
pentru a explica de ce aceștia din urmă au fost omişi, e nese- 
rioasă—dacă nu chiar o insultă. că aceştia n'au avut nici un rol în 
guvern ; or, dacă ar fi o zeflemea la adresa d-lui Em. Porumbarw 
şi un adevăr pentru I Duca şi Georgel Mârzescu, nu tot aşa e cul 
d. Ferechide si Mih. Cantacuzino. 

Adevărul pare a fi însă, altul. Legături de familie între d-nii 
Marghiloman şi Ferechide, cum şi între Grigutä Cantacuzino si 
Mişu Cantacuzino, au făcut pe bizantini să facă o distinctiune ar- 
bitrară şi jignitoare. 

Cel putin acum, vor îi toţi o apă. Curios va fi că numai Titu- 
lescu ce lipsește din ţară, nu va figura pe banca acuzaților pentru 
că n'a putut semna cererea de mai sus. 

La tribuna Camerei Marghilomaniste s'a, ridicat ieri un tânăr 
deputat, colectivist sadea prin naștere, posesorul nunui nume ce a 
reperezentat in trecutul istorie liberal-colectivist, chintesenta co- 
lectivismului. aşa cum azi numai Alecu Constantinescu îl mai 
încarnează în partidul liberal—domnul Stolojan, fiul fostului mi- 
nistru şi cumnatul d-lui Vintilă Brătianu. Acest domn, după ce sa 
solidarizat cu politica de ură contra dinastiei Brătianu, a pus gu- 
vernului următoarea. întrebare ; 

— Să-mi răspundă d-l Prim ministru ce măsuri a luat gu- 
vernul ca pe viitor, d. Take Ionescu să nu mai amestece persoana 
Regelui în discuţii în străinătate, afirmând prin intervievuri so- 
lidaritatea Regelui, cu politica guvernului Brătianu-Take Ionescu. 

„Am arătat zilele trecute că d-l Take Ionescu, ajuns în Elveţia 
a dat unui ziarist italian, un interviev în care a spus, între altele, 
că Regele României are încă sentimente amicale faţă de Intelegere. 

Ori cum, e extra ordinară întrebarea pentru un parlamentar; 
să fie oare atât de naiv acest domn Stolojan ? 

Pe cât ştiu, omul acesta desi în viata publică n'a fost de cat 
subprefect, e un cine-va, care prin numele ce poartă, a trebuit să 
aibă şi o educaţie politică şi o instrucţie superioră, aşa că ar trebui 
să fiu indrituit a crede că îşi dă seama de ce se poate și de ce 
nu se poate cere unui guvern. 

Probabil d-lui Marghiloman i-a pleznit obrazul de ruşinie 
când a trebuit să-i răspundă. 

Ce putea răspunde unui deputat la o întrebare lipsită de cel 
mai elementar bun simţ ? 

Ştiu eu ce ar fi putut răspunde. 

D-lor deputaţi ai majorităţii, vă anunţ că dacă mai conti- 


www.dacoromanica.ro 


50: IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


nuafi cu asemeni întrebări inteligente, am să iau măsuri să nu 
vi se mai dea cuvântul. 

Bietul domn Marghiloman însă, vechiul şi încercatul parla- 
mentar n'a făcut aşa, a fost îngăduitor cu cei ce au misiunea de 
a aduce la împlinire ordinele lui Mackenzen; s'a sculat de pe 
scaun jenat si a răspuns tânărului Stolojan spre marea stupefactie 
a acestuia, că d. Take lonescu este un particular, liber să vorbească 
ce o vrea, mai ales că nu este în ţară sub controlul stării de asediu 
şi nici pe teritoriul german, deci nu vede ce măsuri ar putea lua 
să-i închidă gura şi să satisfacă amorul propriu al tinerilor şi ne- 
experimentatilor săi parlamentari, aşa că d-l Take Ionescu rămâne 
numai sub sactiunea bunului simţ si a răspunderei sale politice, 
perşonale. 

Cu acest răspuns, mai ales şi dacă în domnul interpelator s'a 
renăscut bunul simţ, d-l Prim ministru s'a achitat destul de mul- 
jumitor. Inexperienţa însă a interpelatorului a pus pe d-l Marghi- 
loman într'o situaţie penibilă faţă de Mackensen care va citi dez 
baterile ; d-sa nu se va ocupa de d-l Stolojan dacă a făcut bine sau 
rău, el va reţine chestia simpatiilor Regelui, asa că el are tot drep- 
tul de a întreba pe d-l Marghiloman, nu dacă d-l Take Ionescu e 
liber să vorbească ce o vrea, ci dacă e adevărat că regele Ferdi- 
nand are asemeni sentimente despre cari n'a vorbit nimic Contelui 
Czernin în întrevederea de la Focşani, când i sa oferit salvarea. di- 
nastier. De aceia, d-l Marghiloman s'a simţit dator, odată zgândă- 
ritä chestia, să apere pe Rege: 

Cum l’a apărat ? Mai întâi a spus un mare adevăr: 

— Afirm aci, că nimeni n'a fost şi nu este autorizat, să ex- 

„prime sentimentele Coroanei. 

De altfel, nici d. Take Ionescu nu afirmase ziaristului italian 
că Regele sau Coroana i-a dat mandat să spună ce a spus—dupä 
cum nici d. Marghiloman nu spune că Regele, Ta desmintit pe 
fostul său sfetnic. Nu l'a autorizat. Acesta este adevărul. 

Dar acum aşi pune eu o întrebare: 

— Pe d-l Marghiloman azi, la autorizat Regele să spună Ca- 
merei, nemților de la Bucuresti, sau foştilor aliaţi din Apus, cari îi 
sunt sentimentale faţă de cei cu cari a facut războiul ? 

Şi pot răspunde tot eu, sprijinit de afirmarea din Cameră a 
d-lui Prim Ministru ca: ’ 

— Nu, n'a fost nimeni autorizat de Coroană, să-i denunțe sen- 
timentele, nici d-l Take Ionescu, nici d-l Marghiloman. 

Atunci pentru ce d-l Marghiloman spune Camerei—ca să audă 
Mackenzen la Bucureşti : 

— Cele afirmate de d-l Take Ionescu nu corespund adeva- 
rului. 

Cu alte vorbe, Regele nu mai are pentru aliaţii de eri senti- 
mentele pe cari le exprimă d-l Take Ionescu. 

Cine a autorizat pe d-l Prim Ministru să facă o asemeni con- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 505 


statare ? Adevărul pe care îl stim, noi poporul, si de care n'am voi 
să ne înşelăm, e altul. Sentimentele Regelui nu sunt pe placul 
nemților, şi neamful o ştie cel întâi. Ce a făcut d-l Marghiloman 
azi pentru el în urma prostiei nepatriotice a d-lui Stolojan, e un 
act politic, de sincer dinasticism, pentru a apăra situaţia penibila 
în care se găseşte Suveranul, şi pe care Feldmareşalul nu va pune 
nici o bază. 

De pretutindeni, din ce vederm, din ce citim, din ce auzim, 
din ce se petrece; avem convingerea, că nemţii n'au în România 
nici o încredere, în nimeni. Ar fi avut'o în P. Carp şi A. Beldiman. 
Dragostea, pe care le-o cântă ministrul nostru de externe în liris- 
mul său şi chiar d-l Prim Ministru, că va tâsni din Sufletul popo- 
rului român, nemţii n'o cred şi n'o văd, de aceia nici nu se gră- 
besc să ne deslege lanţurile aşa cum şi-au dat cuvântul. 

Un indiscret, a întrebat tot in Cameră, pe d-l Marghiloman, 
ce e cu ratificarea de la Viena ? D-sa a scăpat răspunzând printr'o 
tangentă. 

— Nu pot lua angajamente în numele Statelor străine. 

De sigur că Primul Ministru al României, nu poate lua an- 
gajamente în numele Statelor străine, dar nu asta este chestiunea 
ce i sa pus. Poporul vrea să ştie, dacă ai semnat în numele ţării 
un contraet, pentru ce acest contract nu ti se respectă? Sunt sau 
nu obligatorii angajamentele luate de foştii nostri inimici, prin 
actul prin care noi am acceptat sacrificar - României ? 

La acest lucru d-l Prim Ministru era dator ca să răspunză. Știu 
că nu din nepatriotism nu cere nemților ratificarea, ci pentru că 
nu o poate cere; a promis nemților că va face oare cari gesturi 
ce nu puteau fi puse în tractat, iar azi, pentru că încă forţa e in’ 
mâna dușmanilor, fac şantaj şi cer înainte de ratificare : s'mi am- 
nestiafi pe cei ce i-ati considerat trădători—pentru că ne-au fost 
prieteni. 

Ce le poate răspunde d-l Prim Ministru ? Ceia ce a şi răspuns 
Camerei : 

— După ce vom vota drepturile evreilor şi amnestia, sper să 
întâmpin mai multă bună voinţă pentru grăbirea schimbului de 
ratificäri de la Viena. 

Pe fronturi, dou“ comunicate germane azi : 

De dimineaţă : Atac englez reusi Sud-Est de Yprés. 

Seara : Atac german reuşit, la Nord şi Sud de Reims, ' 

Din sursă militară germană afläm că azi reîncepe ofensiva lor 
Ja Reims. , 


www.dacoromanica.ro 


506 IMFRESIUNI SI PAKERI PERSONALE 


ULTIMA ÎNCERCARE DE OFENSIVĂ GERMANĂ IN 
APUS 


MERCURI 4 IULIE. 


Noua ofensivă germană în Apus, se confirmă. Acest nou şi 
formidabil atac are loc în Champagne, la râsărit şi la Apus de 
Reims. Natural că prima zi e a surprinderei, cu toate acestea nici 
harta, nici tonul comunicatului german nu denotă un succes. La 
Vest de Reims, între Prunay şi Tahure au luat numai prima linie 
de apărare franceză. Insuşi comunicatul anunţă că francezii își 
menţin a doua linie de apărare la Nord de Prosnes-Sandin-Perthe 
şi sunt nevoiţi să conchidă că „rezistența inamicului e puternică”. 

Lumina a obţinut şi publică comunicatul francez. El confirmă 
trecerea germanilor peste Marna, la Vest de Reims între Fossoy şi 
Dormans, dar că, un contra atac american i-a aruncat îndărăt peste 
râu, la Vest de Fossoy. Intre Dormans şi Reims unde atacul a fost 
mai puternic, trupele franceze şi italiene, menţin cu putere linia 
Chatillon-Cuchéry-Manfaux-Bouilly. 

Pretutindeni rezistenţa franceză e dârjă, iar câştigul german 
neînsemnat. 

La Apus de Reims frontul de atac e de 36 k. m., iar câştigul 
primului atac e de 4 km., adâncime. 

La Răsărit de Reims frontul de atac e de 34 k. m,, iar câştigul 
primului atac în adâncime e minim. 

i De pretutindeni rezultă ideia că de astă dată frontul francez 
n'a fost surprins. 

In oraş e credinţa că germanii sunt de astă dată epuizați, desi 
ei au făcut mari pregătiri în Capitală de a-şi răspândi publici- 
tatea succeselor ce urmau să âducă decisiva. In mai multe vitrine 
mari, au fost expuse nişte hărţi imense cu frontul de luptă; un 
şnur mobil e fixat pe actuala linie de bătaie ca populaţia Capitalei 
să guste moment cu moment, intrarea lor în trupul Franţei. Sis- 
temul e rafinat şi ingenios. Publicul deia cască gura şi împiedecă 
circulaţia pe trotuare, privind la deplasarea şnurului ros, pentru 
a douai oară, peste Marna. 

Numai de nu le-o fi într'un ceas rău. Nouă însă iar ni se con- 
tractează inima. 


JOI 5 IULIE. 


Camera deputaţilor a votat cu unanimitatea celor prezenţi da- 
rea, în judecată a fostului guvern. Primul Ministru interpelat cu 
această ocazie, pentru ce a permis eșirea din ţară a d-lui Take Io- 
nescu, a răspuns: 

— Ce e mai ruşinos, că eu i-am permis să plece, sau faptul 
că el a plecat ? 

E un răspuns a la Delfi. De alt-mintrelea a atacat inversunat 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 507 


pe acest adversar, l'a atacat de sigur în credinţă că in urma vic- 
toriilor germane, e înmormântat pentru tot-deauna în politică. 

A afirmat că justiţia îl va condamna ca să nu mai aibă oca- 
zia de a reprezenta ţara românească, nici măcar ca reprezentant 
al străinilor ?! 

Ce îndrăsneală pentru un Prim Ministru, chemat de străini 
şi duşmani, la cârma ţării | 

Afirmarea că justiţia îl va condamna, afirmare făcută de pe 
fotoliu de Prim ministru şi în parlament, e iarăşi o îndrăzneală 
imprudentă. Judecători vor fi membrii Curtei de Casaţie, acei 
membri pe cari i-a acuzat până mai zilele trecute prin presa ofi- 
cioasă că au fost plătiţi de Brătianu cu bani, ca să-l urmeze in 
Moldova şi de acolo, in Rusia, sau îi va înlocui pe toţi prin râdi- 
“area inamovibilitä{ii ? 

Ofensiva în Apus se pare că a dat un formidabil fiasco. Presa 
“are se grăbise să pună în corpul ziarelor titluri de mari succese, 
a sfeclit'o faţă de comunicatul Cartierului General, de azi, 

A doua zi a marei ofensive e rezumată în două vorbe : ,,sifua- 
fia neschimbată”. 

La Sud, de Marna nu numai că n‘au putut înainta, dar francezii 
au reocupat St. Agneau, Chapelle şi Montodon respingând pe nemți 
până la Caranulon. Jusiihcarea în Ludendorf este că acţiunea ar- 
matei franceze e violentă şi cu forte puternice. Comunicatul fran- 
cez afirmă ci sa gasit la prizoniei german: ordinele de luptă 
după cari narzul de s“prinză a pruvei zile urma să fie de 20k. m.. 
în adâncime. 

Kaizerul e pe front. Snururile de pe hărţile placardate in vi- 
trinile de pe Calea Victoriei, au înţepenit pe loc. 


VINERI 6 IULIE. 


In Iasi febrilă activitate cu procesul deschis fostului guvern. 
Comisiunea. de anchetă parlameniară are 10 zile spre aşi depune 
raportul. E o grabă în ce se face pe care lumea o suspectează. D-l 
Marghiloman a trebuit să recunoască că așa zisa „inițiativă par- 
tamentar&” a fost pur si simplu o maşinărie, că iniţiatorul este el, 
şi că se mândreşte cu ea. Stau şi mă întreb, dacă maşinăria ini- 
tiativei parlamentare a avut un rost. atunci pentru ce Primul mi- 
nistru îi dă cu piciorul şi se demască singur ? 

Adevărul nu poate îi de cât acesta: Germania ne-a cerut ex- 
pres şi hotărit, darea în judecată a guvernului ce a declarat răz- 
boiul. D-l Marghiloman pentru motive de politică internă n'a vrut 
să pară că a lucrat din ordinul inamicului, de aci iniţiativa par- 
lamentarë, pe care opinia publică n'o crede în legătură directă cu 
guvernământul militar german. De aceia lucrurile se aranjase ast- 
fel. In Reischtag însă un orator a interpelat guvernul asupra fap- 
tului că nu vede în Tractatul de pace de la Bucureşti, obligaţia de 


www.dacoromanica.ro 


508 {MPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


a fi dat în judecată fostul guvern, la care Kühlman a răspuns că 
parlamentul să nu se îngrijească, de oare ce deşi nu se vede scris 
nicăeri, lucrul se va face. Cum nemţii au început a nu mai uvea în- 
credere in d-l Marghiloman, pe care îl surprinde mereu în două 
luntri, când apărând pe Rege, când sprijinind pe Mackenzen, 1-a, 
cerut să facă această declaraţie publică, care să lege guvernul iar 
nu pe nişte simpli deputaţi. D-l Marghiloman s'a executat. E azi 
notoriu că s'a cerut guvernului la semnarea păcii ca condiţie „sine . 
qua non”, trei lucruri : 

1) Drepturi egale everilor. 

2) Amnistia trădătorilor. 

3) Darea în judecată a guvernului ce a declarat războiul. 

Din cele două dintâi, nimeni n'a făcut un secret că le cer nem- 
{ii înainte de ratificare ; pe cel din urmă au vrut să-l mascheze, 
probabil dintr'un sentiment de ruşine patriotică. Nemţii nu le-a 
permis nici asta. Ori care au fost urile dintre partidele noastre po- 
litice, e de neinchipuit cum d-l Marghiloman nu-şi dă socoteală 
de umilirea la care ne supunem ca români, dand străinilor, cari 
ori cum, ne-au fost duşmani, satisfacţie la asemeni pretentiuni. 
Să nu facem confuzie între dreptul pe care îl are țara de a trage 
la răspundere pe cei ce au guvernat-o, drept: pe care îl recunosc 
întreg și fără nici o restricţie, mai ales când este vorba de a pe- 
depsi jaful şi risipa banului public, şi între ceia ce a facut Pri- 
mul nostru ministru. Să fi lasat să plece duşmanul din ţară şi să fi 
deschis judecată largă ; dar, să supui judecății un guvern român, 
la, cererea duşmanului, dându-i judecători un parlament ales sub 
baioneta lui, ca să se pronunţe dacă sutele de mii de soldaţi ce 
şi-au vărsat sângele pentru dezrobirea neamului, trebue să fie scris 
în istorie în cartea de aur sau în cartea neagră, asta nu i se va 
erta nici odată, ori cari va fi politica noastră viitoare, Mă uit la 
semnăturile celor ce au cerut Camerei pedeapsa judecății si nu 
văd un singur om, cu răspundere. Din contra, mulţi, prea mulţi 
chiar, din cei ce stau încă sub acuzarea de a fi dezertori de sub 
drapel, sau că au colaborat cu duşmanul. Aceşti deputaţi au fost 
contestaţi la validare, iar dacă azi se mai intitulează deputaţi e că 
Primul ministru a obţinut atunci validarea conditionalä, ca mai 
târziu fiecare să fie anchetat. Ancheta nu s'a mai făcut, asa că și-au 
permis de a lua ei rolul murdăriei impusă de Kithlman, ca o gra- 
titudine faţă de d-l Marghiloman. Mai văd pe unul acuzat de trimă 
de omor şi încă nejudecat, în schimb nu văd între semnatari pe 
fiul Ministrulu: de externe, leaderul tinerimei conservatoare. 

Ca cineva să-şi facă o idee de atmosfera actualului parlament, 
redau după ziarele ce vin din laşi câte-va dialoguri ce au avut loc: 


Deputatul Burbea: Interpelez guvernul, ce are de gând să 
facä cu d-l deputat Fortunescu care a snopit în bătaie la Galati 
în alegeri pe seful de la docuri ? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNII 509 


7 


Deputatul Fortunescu : Ma asotiez şi eu la această interpelare 
ca sä pot räspunde. 


Deputatul Toneanu: Interpelez si eu guvernul ce măsuri a 
luat în contra d-lui deputat Burbea care de doi ani strânge sub- 
scriptii publice pentru orfani şi a mâncat banii. 

Deputatul Burbea: Mă asociez şi eu ca să răspund; dar rog 
guvernul să-mi puie la dispoziţie raportul în urma căruia d-l de- 
putat Toneanu a fost distituit din magistratură. 

Si aşa mai departe,—o eră nouă şi largă, întronată de d-l Mar- 
ghiloman. 

„Mari victorii germane”, acesta este titlul gazetelor din Capi- 
tală, în a treia zi de ofensivă în Apus. 

Cu inima bătândă am deschis gazeta sa citesc comunicatul. 

La răsărit de Reims situaţia, neschimbatä ! Inima îmi revine 
la loc. La vest de Reims şi sud de Marna armata generalului Von 
Boehm a susţinut. tot timpul zilei o luptă crâncenă. După o pregă- 
tire de artilerie de mai multe ore, duşmanul a întreprins cu di- 
vizii proaspete un mare contra-atac unitar în potriva întregului 
nostru front dela sud de Marna. Spre seară numai, lupta se hotări 
în favoarea noastră. Atacul dusmanului care pătrunsese în liniile 
noastre s'a prăbuşit cu grele pierderi. 

Aşa dar marea ofensivä se limitează în a treia zi în aceia că 
n'a reuşit inamicul în atacul lui. Şi ce n'a reuşit inamicul? Să 
spargă frontul german în ofensivă. Si atunci unde o fi „Marea 
vietorie germană” de sub titulatura gazetelor ? 

E însă ceva curios pe ziua de azi, Cenzura a suprimat comu- 
nicatul francez. Acest, lucru spune mai mult ca zece comunicate 
bune. 


SAMBATA 7 IULIE. 


Un arendas venit dela tara imi istoriseşte se\erilatea cu care 
se ridică grânele dela agricultori. 

Se ştie că din cauza secetei, toate puioasele au fust aproape 
pierdute. Cu mare cheltuială se poate pe unele locuri smulge 
sămânța necesară anului viitor. Dar atât. Nemţii prin tractatul de 
pace se obligase să ne lase, pe lângă samänta necesară şi stocul 
necesar consumatiunei interne, şi să nu ridice decât ceeace şi 
înainte exportam, singura deosebire era că cumpărător nu putea 
fi altul decât ei. Nevoia şi lipsa de grâne i-a făcut însă să nu res- 
pecte obligaţia, iar acum ne ja tot ceeace s'a putut recolta. De stocul 
necesar hranei populaţiei nici nu mai poate fi vorba, ridică chiar 
sămânța. La figcare agricultor la moşie a fost postată gardă mili- 
tară care stă la gura batozei ; tot ce se treeră e înregistrat şi ridicat 
de ei. Agriculorul nu poate ridica nici un sac de grâu pentru ne. 
voile lui. 

Ce ne vom face, e greu de închipuit. Ploile dese ce cad acum, 


www.dacoromanica.ro 


510. IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE» 


ne dă oarecari speranţe în porumb, însă golul din aprovizionarea 
Puterilor Centrale pentru iarna viitoare e aşa de mare în cât ne 
va lua şi porumbul, Sămănăturile de toamnă sunt periclitate prin 
lipsa de sămânţă.Neinţii de când au ocupat Tara Românească au dat 
mare interes culturei ; ce explicaţie poate fi că nu se mai intere 
sează de cultura viitoare ? Simt. că se termină anul acesta războiul? 
Sau, au mare încredere în reuşita ofensivei, sau foamea îi va decide 
să ceară pace, altă explicaţie nu există. . 

De câteva zile si speranţele noastre sunt altele, cand privim la 
luptele ce se dau in Franţa. Germania şi Aliatti săi şi-au degajat 
toate forţele lor din Orient şi le-a concentrat în Apus. Maximum 
de putere a armatelor lor sunt azi în luptă, ori, se simte că sunt 
neputincioase. A treia lor ofensivă sa arătat neputincioasă din pri- 
mele zile. Deşi sau suprimat comunicatele franceze şi suntem din 
nou ţinuţi în neştiinţă, totuşi din chiar comunicatele lor se vede 
că nu mai e vorba de înaintarea lor ci de formidabile contra-atacuri 
franceze, Pe când, la est şi vest de Reims, nemtii au fost pironiti 
pe loc, o mare luptă s'a deschis la vest de Chateau Thierry. Apre 
ciem victoria franceză din următoarele îraze ale comunicatului 
Ludendori : ,/ntrebuinjänd un foarte mare număr de automobile 
blindate, francezii au reuşit încă dela început să pătrundă prin 
surprindere. în câteva puncte din liniile noastre înaintate, de in- 
fanterie şi artilerie şi să împingă înnpoi frontul nostru. Mai târziu, 
diviziile din pozițiile noastre, în unire cu rezerve de înainte pre- 
gătite, au zädärnicit o încercare dusmand de a ne rupe frontul 
nostru“. 

Nu aşa că e misterios? Mai ales că comunicatul închee „că 
francezii atacă nouile noastre pozițiuni, 

Tot ei vorbesc de lupte la nord de Chateau Thierry, când noi 
ştiam că această localitate era în mâna lor. Se înţelege de ce tur- 
burările atmosferice împedică venirea comunicatelor franceze. 

Ce e îmbucurător, e că această contra ofensivă franceză pune 
în pericol trupele germane ce reuşise în prima zi a ofensivei lor 
să treacă Marna şi să creeze acel cap de pod despre care Gazeta 
Bucureştilor îl comenta ca preludiu căderei Parisului. Comunicatul 
de seară vorbeşte de o nouă încercare franceză de a le sparge 
frontul. Nu mai e dar vorbă de ofensiva germană, ci de altceya. 

Când m'am culcat am făcut o cruce mare! 


DUMINICĂ 8 IULIE 


Administraţia militară e hotărită să ne redea Poşta şi Tele- 
graful. Vor dispare cu această ocazie mărcile postale nemtesti, 
austriace, bulgare şi turceşti, ce spre ruşinea noastră vor fi în 
colectiunile filetilistilor o mărturie de umilinţa ce ne-a impus 
ocupatiunea. Telefoanele rămân si pe viitor apanajul exclusiv al 
administraliunei germane. 

Curțile Marţiale in Moldova au căzut în ridicol. După ce în 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 511 
= 


cursul campaniei au fost dé o severitate rară, condamnând ja 
moarte şi executând sentintele, au început acum să judece din 
nou pe cei condamnaţi în lipsă pentru trădare şi toţi sunt scoși 
basma curată și achitati. 

E foarte frumos pentru cei ce scapă şi se reabilitează, mai 
ales dacă au fost şi în adevăr nedreptatiti; cum ramâne încă cu 
prestigiul acestor Curți, cari recunosc că sau înşelat. Cum rămân 
deciziunile deja executate ? Aceste multiple achitari miroase însă 
a ordin guvernamental cu ceva triplu extract de parfum Macken- 
sen; cei. mai indr&znefi au cerut revizuirea şi li sa acordat. 

A fost achitat inspectorul dela Poştă a colonelului Verzea şi 
şeful de cabinet a d-lui Marghiloman, locot. Witing. Se zice că 
in curând Verzea va cere şi el revizuirea. De ce nu? Putinä în- 
drăzneală şi s'a facut. 

Pe când colonelul Sturza ? 

Pe fronturi lupte mari In Italia, austriacii au mai cedat din 
nou teren adversarului. 

In Albania, austriaci1 au mâncat o nouă bătaie la nord de 
Berat. 

In Apus englezii au cucerit Meteren, iar francezii atacă pu- 
ternic între Aisne şi Marna, înaintând. Până unde au ajuns nu 
se poate vedea din comunicatul german, ei vorbesc că francezii 
au înaintat pe 6 hm. adâncime. Trupele ce au trecut Marna au 
fost din nouă aruncate peste râu. Iată cum descrie Cartierul ge- 
neral german această operaţie: 


sin timpul nopții» trupele noastre situate la sudul râ@ulur 
Marna, au fost retrase pe malul de nord, fără ştirea francezilor“. 


E adorabil ! 

Hotărit lucru, că nu mai e vorba de ofensiva decisiva germană, 
ci de o ofensivă a generalisimului Foch. 

Ce va rezulta, se va vedea în curând. Caraghioşii din Capitală 
cari în siguranţa cucerirei Parisului, inventase ca spectacol hărţile 
imense din vitrina ziarului L'/ndependace şi Hotel Bulevard, cu 
şnururile mobile ce urmau să se întindă zilnic pe urma armatelor 
ce pătrundeau în Franţa, s'au făcut de râs. Acum nu mai au cura- 
jul să retragă şnurul în nouile poziţii de îndărăt, ci îl mențin pe 

„Jinia de la care pornise ofensiva. 

Glumele publicului ce stă aglomerat să privească harta, cu 
comunicatul din ziare în mână, nu sunt pe placul ofițerilor ger. 
mani ce trec în promenadă. Au fost chiar scene regretabile. 


LUNI 9 IULIE. 


Azi a venit: din Moldova fratele meu Mircea. Revederea unu! 
frate, după doi ani de despărţire si de zile grele mi-a produs o 
nespusă bucurie şi mângâiere. Multiplele istorisiri a ce a fost, 
dincolo şi dincoace de Siret, de ambele părți, ne-au distrat ore în- 


www.dacoromanica.ro 


512 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
= 


tregi, O adevărată recreatie sufletească. Mi-a descris pierderea 
surorji noastre şi halul îngrozitor în care o adusese retragerea. O 
prinsese evacuarea spitalului ei de răniţi, dela Tecuci spre Iasi pe 
un frig teribil; nopţi şi zile, săptămâni întregi de mers şi stat 
prin staţiuni pe liniile de garaj: în vagoane de animale, neincäl- 
zite şi neluminate. Cu bolnavi exantematici, o nouă categorie de 
bolnavi a căror diagnostic încă nu era fixat ; nehräniti, căci putinul 
ce avea personalul de serviciu era dat bolnavilor, a făcut, ca după 
10 zile de mers să ajungă in gara las într'o stare de complectă 
epuizare. Crezuse că poate prinde un tren spre Bacău, spera să 
meargă acasă şi să “se întremeze, de aceia rămâne în gară, obosită, 
nemâncată, îngheţată de frig şi cu febră, aşteaptă vreo 6 ore pe 
peronul gării laşi plecarea unui tren, în zadar. La ora 3 noaptea o 
găseşte în această stare, unul din copiii generalului Grigorescu. O. 
ridică şi o duceda o soră a lui, la soţia lui Jon Ursu, profesor uni- 
versitar în Iasi, unde o găzdueşte pentru moment. După câteva 
zile, doctorii constată în boala ei, tifos exantematic. E transpor- 
tată la spitalul Sf. Spiridon, iar la 21 Ianuarie îşi dădu sufletul. 
Au îngropat-o la Iasi, urmat sicriul de câţiva cunoscuţi si de d-na 
general Averescu. Ministerul de Instrucție Publică pe care l'a ser- 
vit cu atâta devotament şi râvnă fie ca profesoară, fie ca inspec- 
toară a şcolilor 10 ani de zile, na făcut un gest, nici măcar acel, 
de a asista la înmormântare. Şi cu toate acestea benevol şi pentru 
răniți sa sacrificat. 

Din cele ce mi se spune, situaţia populaţiei civile din Moldova 
în ce priveşte traiul a fost mult mai grea decât a celor de aci, din 
teritoriul ocupat. A trăit în adevăr bine şi acolo, o categorie de 
oameni, acei ce prin raportun de rudenie sau de prietenie se gă- 
seau în anturajul armatei. Această clasă, nu numai că a trăit bine, 
dar e o nebunie să asculfi desfrâul in care sau scăldat şi s'au 
imbogăţit unii. 

Ziarele de azi aduc ştirea că într'un oraş din Siberia în care 
Țarul Neculai si familia fusese deportaţi, au fost cu toţii ucişi de 
soldaţi. 

Pe frontul din Apus lupta continuă. Nici o lămurire nu dă 
presa, nici o explicaţie decât nişte lamentatiuni sui generis, asupra 
sălbăteciei inamicului ce îi atacă. Germanii se plâng de avântul 
şi îndârjirea ce o au în luptă, in contra civilizaţiei — civilizaţia, 
sunt hordele teutone ce ocupă Franța de aproape 4 ani de zile — 
pieile roşii, negre şi gălbene, de sub drapelul franco-englez. Acest 
lucru ar constitui după Bukarester Tageblatt — ruşinea omenirei. 

Localitățile unde se dau acum luptele nu se mai dau pe oraşe, 
şi pe sate ca să ne dăm seama precis, ci pe râuri şi regiuni. Aşa 
după comunicatul de azi lupta este in curs la nord de Aisne; 
intre Aisne si Marna; între Marna si Ourque; în regiunea Cha- 
teaux Thierry-nord sau est Noyon. Cum aceste localităţi erau in 
mâna lor, ar fi interesant a şti cum si când le-au pierdut. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 513 


Comunicat, francez încă nau publicat, în schimb Lumina a 
îndrăznit azi să scrie o informaţie, prin care dezminte un zvon — 
pe care nimeni nu lam auzit — că nemţii ar fi pierdut numai 
20.000 de prizonieri în ultima ofensivă, — nu mai multi. 


MARȚI 10 IULIE. 


Impresia celui ce vine din Moldova şi vede târgul nostru, cu 
prăvăliile deschise şi cari încă vând mărfuri, e că încă trăim în 
rai faţă de ce e în Moldova, unde toate prăvăliile sunt goale, şi 
închise. Si noi cari credeam că mai rău, nu se poate. Avis negus- 
torilor la urcarea preţurilor. 

Asasinarea familiei Ţarului se confirmă de toată presa svci- 
mană. 

In Rusia, Înțelegerea a deschis ostilitățile. Englezii debarcaţi 
pe coasta Murmană înaintează. Japonia de asemeni va debarca 
pentru a crea un front în Siberia. 

In Apus lupta continuă. Fiul lai Rosevelt, fostul Preşedinte al 
Statelor-Unite a căzut pe frontul francez, ca aviator. 

lar eu am o zi rea, aşa de rea, că renunţ a mai nota ceva pe 
ziua de azi. 


MERCURI 11 IULIE. 


Sunt profund mâhnit că fratele meu pleacă cu impresiunea 
aşa de rea despre starea sănătăţii mele. Deşi am căutat să ascund 
cât mai mult adevărul, nervii m’au doborât literalmente. 


D-NUL C. C. ARION ŞI DREPTURILE EVREILOR 
JOI 12 IULIE, 


Sunt ceva mai liniştit, aşa că am putut primi câţiva prieteni. 

Senatul la laşi a votat proectul de lege al împământenirei e- 
vreilor şi a celor mobilizați — în masă. i 

Deşi solutiunea e neconstitutionalä — să le fie de bine! Sunt 
de azi înainte si de drept egali cu noi, până azi erau numai de 
fapt ; acum cel putin când le vom spune pe faţă că sunt ticälosi 
şi trădători, nu se va mai pretinde că îi persecutäm ca natie ; vom 
demasca o parte din neamul românesc — pentru asta cred că vom 
avea tot dreptul. Nu blamez acordarea drepturilor cetăţeneşti e- 
vreilor, ci faptul că li s'a dat aceste drepturi sub presiune inami- 
cului cu caracter de pedeapsă, ca o consecinţă a înfrângerii. Această 
imvrejurare nu le va crea simpatii, ci din contra, li se va crea © 
situație din cele mai delicate. Poporul românesc nu va uita nici 
odată că noii concetäteni n'au intrat pe uşă, ci pe fereastră. Un 
singur incident de laşitate, sa produs în Senat cu ocazia acestui 
vot. Legea n'a fost combătută de nimeni, câțiva senatori a susti- 
nut-o, iar unul singur a spus timid că regretă „că încetățenirea 


33 


www.dacoromanica.ro 


514 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


se face sub presiunea inamiculut". La această îndrăzneală, un 
mameluc a protestat. Protestul acesta n'ar fi atras atenția nimănui, 
dacă nu sar fi sculat de pe banca ministerială Ministrul de externe 
şi cu masca omului revoltat, a protestat şi tăgăduit violent, că 
Germania ne-a impus încetätenirea evreilor. 


— „Propunem încetățenirea lor de bund voie şi nici de-cum 
impusă ; dacă ni Sar fi impus, am fi refuzato !“ 


Gestul d-lui ministru Arion e fals şi lipsit de curaj. N'are cu- 
rajul să spue adevărul, ordinul i s'a dat dela Berlin, iar revolta 
sufletească ce a căutat să-şi manifeste, dacă i s'ar fi impus împă- 
mântenirea evreilor, e falşă. în tot timpul cât a durat tratativele 
picii tcată presa germană a fost unanimă ca să ceară guvernului 
Imperial să ni se impue drepturile evreilor ; mai mult decât presa, 
a. ceclarat-o in Reischtag atât Cancelarul cât şi Kühlman. O mai 
denotă şi împrejurările de fapt pe cari le trăim acum, căci nu ni 
se släbesc lanţurile până nu vom vota drepturile evreilor şi am- 
nestia trădăiorilor. Că ni sa impus o spune însuşi tractatul de 
pare pe care la semnat d. C. C. Arion. Atunci pentru ce o tăgă- 
dueste cu revoltă ? Dacă nu ni se impunea, ar îi acordat d. Mar- 
&h.lomun drenturi evreilor, benevol ? Dar din ce act, din ce gest 
politic. înainte de răzhoi, d-sa sau partidul d-sale sa manifestat 
pentru acordarea acestor drepturi ? Din nici unul, pentru că acestea 
erau si sentir dentele adevărate ale poporului român. 

S. dacă erau acestea inainte de război, cu atât mai mult azi 
când poporul i-a säzut la lucru în timpul ocupatiunii şi chiar pe 
front. Sunt adeviruri ce nu se pot ascunde, oricât de mari ar fi 
neccsilitile Sistului român să rezolve această chestie, ca o com- 
per siție pentru obţinerea altor drepturi, chiar în cazul când pacea 
dela Bucuresti sar anula. 

Jar fraza : -— De ni s'ar fi impus, nam fi făcut-o ! E o fanfa- 
ronadä ce contrazice întreaga conduită a d-lui Ministru de externe. 
D-sa crede că ar fi putut să se opue la o pretenţie a inamicului, si 
ar fi făcut asemenea gest de demnitate? Atunci îl întreb eu, 
de ce n'a făcut asemenea gest când i s'a cerut Dobrogea şi Carpa- 
tii ? Cum aşat rai în stare să refuzi semnarea păcii, de ţi se cerea 
drzpturi evreilor şi n'a: făcut-o când ţi s'a cerut să cedezi terito- 
riile țării? Atunci semnarea păcii este un act si mai grav dec&é 
Tan. judecat nui. Adevărul însă este altul, pe care guvernul n'are 
curajul să-l recunoască, nu puteau refuza nemților nimic, căci aga 
era situația țării in accle moniente. Spune-o aceasta cu fruntea 
sus şi lumea te va compätimi ; nu te ridica mândru să-ţi dai aere 
de dernnitate pe “are n'ai avut-o, si nici putinţa de a o avea. Ce 
bine ar fi făcut d. Arion să tacă. Ţara ar fi văzut în tăcerea lui 
suferinfi celui tnlantuit. 

Fi-vor tot aşa lipsiţi de demnitate când vor veni să ceară par- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 515 


Jamentului amnistia trădătorilor? Vor avea tupeul să spue că 
au 0 cere inaniicul, ci fara o vrea in dragostea ce are pentru fiii 
ei cei ticälosi? Vom vedea. 


VINERI 13 IULIE. 


Guvernul a dobândit scuza unei explicaţii neaşteptate în ce 
privests întârzierea. ratificării dela Viena. Intârzierea provine nu 
din partea noastră, ci din cauza demisiei guvernului austriac, Cum 
rezolvirea avestei cr,ze poate întârzia, noi ne mângâiem cu „paşte 
murguie, iarbă verde“. Vom vedea ce explicaţie vor mai inventa, 
după ce se va rezolva criza dela Viena. 

In Apus luptele continuă a se desfăşura favorabil Intelegerii. 
Nemţii nu ies din afirmatiunea că frontul lor n'a fost spart. Nici 
o lămurire despre :uculităţile unde se dau luptele. Snururile din 
vitrine au infepenit şi nu se mai ocupă nimeni de ele. Un comu- 


nicat francez pe care il publică azi Lumina, ne spune : 


„La aripa stângă menţinem ferm Armentiérs şi am înaintat 
până la Briey pe care lam cucerit. La centru trupele americane 
au mai înaintat 8 km. adâncime cucerind, Epieds, perzându-l şi 
recucerindu-l pănă la Courpoil pe care de asemenea lau ocupat. 
Şoseaua Chateau Thierry — Soissons a fost trecută si lăsată in 
urmă. La aripa dreaptă am cucerit pădurea La Fèrre, înaintând 
la nord de Charicnes şi Jaulgonne. Intre Reims şi Marna am cu- 
cerit pădurea dela Reims“. 


Această înaintare e calificată de comunicatul german ca „pră- 
busirea atacurilor franceze“ 


SAMBATA 14 IULIE. 


La laşi comisiunile parlamentare au început anchetarea frau- 
delor protejate de guvernul dat judecăţi ; presa guvernamentală 
rronute lucruri surprinzătoare. Campania aceasta are un defect, 
ea se duce paralel cu campania reabilitării dezertorilor şi trădă- 
torilor. In această chestie guvernul pare a nu se mulţumi numai 
cu decrctarea amnestiei, ci tine să reabiliteze amicii, iar tara să 
le dea certificate de vameni onorabili şi patrioţi, ca la rândul lor, 
să ceară ei asanarea moravurilor. Nu ştiu pentru ce motive, de 
sigur gelos de cnorapilitatea sa recontestată, senatorul Victor Mi- 
clescu a cereat să strice armonia dintre guvern şi viitorii Catoni ai 
asanării moravurilor şi a inerpelat guvernul, cum permite ca un 
deputat dat judecății pentru omor şi încă nejudecat, să siejeze şi 
să se transforme în judecătorul onorabilităţii unui guvern, fie el 
chiar adversar. D-sa a cerut guvernului să silească pe acest domn 
deputat a-şi prezenta demisiunea. 

Gestul d-lui Miclescu e periculos pentru guvern, de oarece 
poate face pui; d. Prim ministru se poate trezi mâine cu cineva 


www.dacoromanica.ro 


516 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


care să-1 ceară demisiile si ale celor 10 deputaţi acuzaţi de dezer- 
tare şi trafic cu inamicul, dintre cari unii îi sunt din cel mai a- 
proape al său anturaj ; de aceia d-sa sa sculat de pe banca minis- 
terială şi a întrebat pe d. Miclescu, cu ce drept un senator se a- 
mestecă in atributiunile deputaţilor ? Dacă Camera a validat pe 
deputatul acuzat de omor, Senatul n'are cădere să se amestece. 
Mai mult decât atât, d. Prim ministru a mers mai departe ; legea 
opreşte să fie deputat un condamnat, nu un individ dat judecății 
numai. Aşa este, din punct de vedere legal,*d. Prim ministru a 
răspuns bine, dar ce cinism | 

Apropo de cinism. Nemţii scriu azi în Gazeta Bucureştiului, 
un prim articol intitulat : „Pentru ce trebue să învingă Germania?” 


— „Pentru că Germania luptindu-se cu lumea întreagă, cu 
pământul întreg, siluajia ei de învingătoare nu se va calcula ca 
în cazul când s'ar bate numai cu o singură fară. Germania trebue 
să iasă învingătoare în acest război ca o necesitate spirituală şi 
istorică — pentru satisfacerea omenirei căzută în inconstien{a dc 
4 ani încoace. Germanii port pe armele lor onoarea yenului ome- 
nesc întreg. şi pentru acest rol unic în istorie, armatele ei trebue 
să fie izbânditoare“. 


Vechiul nostru balamuc e neîncăpător, iar cel nou e încă în 
construcţie, altfel omenirea şi-ar căpăta satisfacția, internând pe 
autorul articolului, în pensiune. 


DUMINICĂ 15 IULIE. 


Monitorul Oficial publică un jurnal al Consiliului de miniştri 
prin care se desființează obligatiunea străinilor de a se prezenta 
lunar la viza biletelor de liberă petrecere în România, în acelaș 
timp în teritoriul ocupat, cetăţenii români sunt obligaţi a se pre- 
zenta lunar la birourile nemfesti de control pentru viza ausveisu- 
rilor ; măsura s'a întins si la demobilizatii veniţi din Moldova. 

Ce reciprocitate | 

Incă una; se desfiinţează dreptul guvernului român de a im- 
pune supuşilor Statelor cu cari am fost în război, domicilii forțate. 
In schimb acest drept şi-l menţine Mackensen în teritoriul ocupat 
în contra românilor. 

Cu toate acestea d-nii: Magrhiloman si Arion au iluzia că gu- 
vernează in Romania. 


LUNI 16 JULIE. 


Starea mea fizică şi morala e asa de deprimată pe ziua de azi. 
că n'am curajul a lua condeiul şi hârtia. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 517 


MARŢI 17 IULIE. 


N'am părăsit nici azi patul, totuşi sănătatea azi ceva mai putin 
iritată. Am putut citi gazetele, Se publică raportul în extenso, de 
dare în judecată a guvernului Brătianu. Şi de data, aceasta menţin 
părerea mea că sa făcut, de guvern o neertată greşală de a ames- 
teca intt’una şi aceiaşi apă, răspunderea acţiunii războiului, cu 
răspunderea. găinăriilor şi a abuzurilor guvernului Brătianu. 

Cea dintâi ne putând fi fundată, va produce diversiune asupra 
celei alte şi vor scăpa pungasii cu fruntea sus, ca martiri ai unei 
cauze sfinte. 

Iată acum şi ce găinării se găsesc constatate în raportul comi- 
siunei de cercetare : 

In toiul retragerei în Moldova, din lipsă de mijloace suficiente 
de transport, guvernul a abandonat în teritoriul ce urma să fie 
ocupat de inamic, imense bunuri de ale Statului, depozite de apro- 
vizionare, depozite de medicamente, s'a dat chiar foc alimentelor 
aprovizionate de armată ; în acelaș timp direcţia C.F. R., a pus la 
dispoziția firmei comerciale „Vinurile Fraților Brătianu“ o intrea- 
gă echipă de trenuri pentru a-şi transporta vinurile la Galaţi şi de 
acolo în Basarabia. 

De asemeni, în aceiaşi epocă, când din lipsă de vagoane şi 
trenuri s'a evacuat populaţia şi chiar cercetasii pe jus, sa pus la 
dispoziţia d-lui Alecu Constantinescu un întreg tren, pentru a-și 
transporta nuntasii. Acest tren cu nuntă găsindu-se pe linia prin- 
cipală de evacuare a răniților şi defectându-i-se maşina, au degajat 
o maşină dela un tren sanitar, ca să poată călători nuntaşii, şi au 
lăsat 24 de ore trenul cu răniţi în ger, pe o linie de garaj, până i 
s'a reîntors maşina. 

N'am motive să cred că comisiunea a inventat asemeni lucruri 
cari desigur că sunt, cele mai neînsemnate din lăcomia foştilor gu- 
vernanti; ele erau la ordinea zilei si considerate ca lucruri fără 
importanţă, căci abuzul era, generalizat. Imi reamintesc că la epoca 
la care lumea se strivea căutând să ocupe un loc pe scările unui 
vagon, sau pe acoperişul lui, fără a-şi putea lua ca bagaj nici perna 
pe care avea să-şi pue capul în pribegie, d. Dr. Anghelescu şi d. V. 
G. Morţun, ambii miniştri în guvern, au obţinut vagoane să-şi 
poată transporta în Moldova obiectele lor de artă şi tablourile din 
colectiune. lată de ce nu mă impresionează constatările comisiunii; 
pentru că am convingerea că dacă în locul acestor amatori de ta- 
blouri, sau de petreceri, s'ar fi găsit în guvern amatori de cai de 
curse, de sigur că primul lucru ce ar fi salvat cu acelaş abuz ar 
fi fost hergheliile lor. 

In Apus noui „victorii germane" in titlurile gazetelor din Bu- 
curesti. De prisos să cauţi in ele in ce constau aceste victorii noui, 
nu le vei găsi. Din contra, comunicatul Statului Major spune azi: 
„Faţă cu formidabila presiune franceză, am trebuit să ne retragem 


www.dacoromanica.ro 


518 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


din now [frontul nostru elastic între Ourg şi Ardre, între Ferre-en- 
Tardenois si Ville-en-Tan denois“, 

Imi arunc ochii pe hartă, succesul francez e imens numai din 
această constatare, îrontul a devenit o linie dreaptă între Soissons 
şi Reims. , 

Incepe să ne crească inima. 


MERCURI 18 IULIE. 


In cursul actualului război, armatele Puterilor Centrale, cu 
ocazia ocupaţiunii de teritorii străine au avut de multe ori să sufere 
de pe urma acestor încălcări din cauza populatiunilor încălcate. In 
special în Belgia, populaţia n'a primit să îndure cu umilinţă şi 
laşitate această asuprire. Ce nu au întrebuințat ca să-şi manifesteze 
această ură în contra ocupantului ? In contra soldaţilor înquartie- 
rati uzau de asasinat prin otravă sau înjunghiere. Pretutindeni se 
găseau cadavre de militari ucişi. Nemţii sau răzbunat îngrozitor, 
pedepsele ce au aplicat satelor şi oraşelor au fost teribile ; au dat 
foc satelor, au dărâmat oraşe, ‘au ridicat populaţia si a dus-o in 
pribegie, autorităţile au fost puse şi ucise la zid, fără nici © 
judecată. 

La noi sa întâmplat altfel: poporul a tăcut şi a îndurat 
ofensa şi jugul ocupatiunei, cum şi sălbătecia rechizitiei. Inamicul 
a stat în teritoriul ocupat într'o linişte şi siguranţă mai mare ca 
la el acasă, nici un „dute în colo!“ nu sa auzit. Populaţia dela 
sate a fost jefuită, a crâcnit în ascuns, dar nu sa revoltat. 

In oraşe, în Capitală, guvernatorul Von Tülff si Feldmareşalul 
Mackensen se plimbă singuri şi pe jos, în mijlocul multimei vexate 
şi jefuite, fără nici o frică şi fără nici un accident. 

E un act de cumnţenie sau un act de laşitate această răbdare 
şi această sinucidere morală ? Istoria îl va explica. Ceeace voesc 
eu să retin din această constatare, e că popor ca al nostru neamtul 
n'a mai găsit aiurea. 

In Rusia poporul nu-i tolerează. Ruşii sau revoltat; în plină 
revoluţie contra unui regim de asuprire, sau trezit că vin nemţii 
peste ei. E adevărat că poporul a dorit pacea, dar nu primeşte după 
pace tirania ocupaţiei germane. A văzut cum produsul muncei lui 
e ridicat şi trimis în Grmania, ei bine ei nu iartă asa ceva si opune 
violenţa. Țăranul rus are însă un avantaj, când prin demobilizare 
a venit acasă, n'a lăsat la cazarmă nici pusca, nici cartusele, nici 
mitralierele ; le are în bordeiul lui să-i servească contra celor ce 
ar încerca o contra-revolutie. Nemţii în abuzurile lor, peste ase- 
meni țărani înarmaţi au dat, de aci uciderea soldaţilor nemți ce 
merg la sate. Această situfie a determinat faptul că recoltele pe 
care se bizuia Austria n'au putut fi ridicate. Germanii însă au vrat 
să se arate energici, au răsturnat guvernul ce a găsit în Ucraina 
şi a instalat ca şi la noi, un guvern al lor. La teroarea neamtului, 
poporul rus a răspuns şi el cu teroare. Au ucis pe ambasadorul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 519 


german dela Moscova. Urgia ce au desfăşurat nemţii după acest 
asasinat se explică. Ruşii însă nu s'au intimidat nici de astă dată, 
iar azi telegraful ne aduce ştirea că Feldmaresaiul Einchorn, un 
fel de guvernator ca Von Tülff dela noi, a fost si el ucis împreună 
cu anturajul său de gardă. Teroarea deci va continua ; nenorocirea 
nemților e că în poporul rus au dat peste oameni ce au sânge în 
vinele lor. Cum exemplele sunt endemice, te trezeşti că se lätesc 
şi acolo unde până azi domina tembelizmul. 
Francezii anunţă noui succese între Soissons şi Reims. 


JOI 19 IULIE. 


De câteva zile presa austriacă se ocupă de o întrevedere ce a 
avut loc în Moldova, între Regele nostru şi un împuternicit al 
Impăratului Carol. Noi aflasem aci de întâlnirea dela Focşani din- 
tre Rege şi Contele Czernin, însă fără nici un alt comentar. De 
astă dată ziarele vieneze ne dau oarecari preciziuni. Ele a- 
firmă că mai întâi guvernul român a acceptat ca un trimis al 
Impăratului să vină la laşi. Acest ambasador ce a si fost la Iași 
e un colonel austriac cu numele Randa, fost înainte de război, 
mult timp, atașat militar al Austriei, la Bucuresti. In această între- 
vedere s'a propus României pacea separată, cu avantajul menti- 
nerei pe tron a dinastiei. Cum însă la Berlin, această întrevedere 
a dat loc la comentarii dezagreabile, Contele Czernin s'a decis să 
vorbească el însuşi. El afirmă că întrevederea a avut loc, că Im- 
păratul Carol a convenit la această întrevedere în urma propunerei 
făcută de el, așa că ia întreaga răspundere a faptului. Nu o spune 
precis, dar din vorbele sale ar reeşi că în această întrevedere, Im- 
păratul a garantat regelui Ferdinand, tronul României şi că nu- 
mai asa Regele a acceptat cedarea Dobrogei, a Carpaţilor si a celor 
alte concesiuni. 

Scopul pentru care se fac azi asemeni destăinuiri e vădit. Faţă 
cu campania ce duce în Apus d. Take Ionescu, e necesară com- 
promiterea Regelui României față de Intelegere ; pentru asta Con- 
tele Czernin s'a pus la dispoziţia presei vieneze. 

Si cum raporturile dintre Czernin şi Primul nostru ministru 
sunt cunoscute, nu e exclusă şi mâna d-lui Marghiloman, care se 
zice că a început a simţi răceală la Curtea regală. 

Mari sunt minunile diplomaţiei ! 

Azi se împlinesc 4 ani dela declararea războiulu mondial. 
Kaizerul a dat ostirei obisnuitul său ordin de zi. De astă dată 
ordinul e sarbăd si rece. lată-l: 

„Vă aflați în mijlocul celei mai groaznice lupte. Sfortärile des- 
perate ale dușmanului se vor sdrobi, sunt sigur, în fafa vitejiei 
voastre. Nu ne temem de americani, nici de superioritatea nume- 
ricd, hotărîrea o va da spiritul“. 

Tar mai departe : 


www.dacoromanica.ro 


520 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


„Trebue si vom lupta, ca voința dusmanului de a ne distruge 
să fie înfrântă“. 

Atât! 

„Unde sunt speranţele de sdrobire a inamicului, de glorie, de 
stăpânirea omenirei ? 

Nu sunt două luni de când un ordin de zi al său anunta înce- 
perea ofensivei ce urma a fi decisivă cu vorbele : „Cu sprijinul lui 
Hindemburg voi impune celor ce nu o vor, pacea, cu pumnul | 

Cu începerea celui de al 5-lea an, nu se mai aude cel puţin 
de pace, nici impusă, nici benevolă, 

Asta însemnează ceva. 


VINERI 20 IULIE. 


Am ajuns timpuri ca guvernele nu ne mai pot guverna decât 
prin teroare. D. Al. Marghiloman e chemat să guverneze azi un 
popor care „a voit războiul”, care a fost învins înainte ca aliaţii 
săi să fi dezarmat, care încă speră să iasă triumfător, dar care în 
aşteptare are să privească cum din ordinul inamicului va fi jude- 
cat guvernul căruia el poporul i-a acordat încrederea. Pe acest 
popor nu-l poate linişti decât teroarea. In teritoriul încă ocupat 
de Mackensen lucrul e mai uşor, neamţul e cel ce ordonă; la ce 
ordonă el, nimeni n'are dreptul să crâcnească sau să-şi manifeste 
opiniunea altfel decât spre lauda lui. Din cauza aceasta, lumea s'a 
resemnat şi suportă teroarea. 

Nu tot asa stau lucrurile in Moldova. La Iasi încă gândirea 
se mai poate exprima si spiritele mai se resimt de libertate; la 
Iaşi sunt concentrati foştii noştri războinici. E explicabil ca ulti: 
mele succese ale Infelegerii pe frontul franco-englez să miste su- 
fletele lor, să reînbărbăteze vointele paralizate de înfrângere şi să 
producă agitatiuni. In contra lor guvernul e silit să uzeze de 
teroare. In plină Cameră, cu ocaziunea votării incetätenirei evrei- 
lor, publicul ce ocupa tribunele a manifestat ostil. Armata a fost 
chemată şi tribunele evacuate. Cine a mai crâcnit a fost arestat, 
Intre arestaţi văd si pe fostul deputat, Ghibănescu şi un număr de 
ofiţeri cari s'au adresat trupei ce făcea ordinea, numind „trădător“ 
guvernul ce i-a chemat să facă, linişte. 

De câtva timp în laşi chiar atmosfera străzii este ostilă gu- 
vernului, şi domneşte o permanentă agitatiune. Când apar ziarele, 
copii vânzători sunt puşi să strige conţinuturi tendentioase și 
dezagreabile guvernământului dela Bucureşti, relative la înfrân- 
gerile nemtesti din Apus. Toate acestea se petrec în văzul şi auzul 
delegatiunii militare a lui Mackensen. 

Primul ministru e făcut răspunzător de toate acestea, aşa că 
e nevoit sau să îr.ăsprească măsurile de teroare, sau să renunţe la 
guvernul camuflat, lasând guvernământului Imperial soluţia de a 
numi un guvern nemţesc pur sânge. Cel putin să dispară legende 
că guvernul de azi e un guvern românesc. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 521 


Uri mare patriot a propus Camerei să voteze ca deciziunea de 
dare în judecată a fostului guvern, să fie afişată în toate comunele 
rurale. Camera a incuviinf{at. 

Partidul liberal a răspuns acțiunii Camerei printr'o întâmpi- 
nare scrisă prin care declară că nu recunoaște legalitatea parla- 
mentului actual, deci nici darea în judecată a fostului guvern. Où 
acest parlament nu poate reprezenta voinţa ţării, ci voinţa inami- 
cului, căruia nu are a se supune. Că responsabilitätile nu pot fi 
judecate decât la încheierea, păcii generale, când ţara, va îi liberată 
uc inemic. În această privinţă au toată dreptatea. Vorba mea, din 
prostia guvernului au să scape pungasii. 

Manifestul liberal mai protestează contra afişării la ţară a or- 
dinului de dare în judecată şi dacă lucrul s'a făcut, atunci să se 
afiseze şi răspunsul fostului guvern. 

Intâmpinarea liberalilor a durut unde trebue, de aceia şi ordin 
u fost dat ca presa să nu o reproducă. Chiar răspândirea ei e strict 
interzisă, totuşi ea circulă din mână în mână. 

Din Comunicatele franceze din 18, 19 si 20 Julie ce mi-au 
parvenii, abia azi, reese mari succese pentru ei. Succesul sa dato- 
rai în mare parte unor noui tipuri de tancuri uşoare, cari în număr 
mare au surprins pe nemți. Tot din aceste comunicate văd că ar- 
mata americană luptă admirabil şi soseşte în număr covârşitor 
de mare. 


SÂMBĂTĂ 21 IULIE. 


Evreii din România, au devenit cetiteni români. Camera a 
votat şi ea pioectul guvernului. Această încetăţenire aşa cum sa 
făcut va păstra în ea stigmatul că duşmanul ne-a învins. Nu cred 
că asta va fi vre-o calitate în viitor. Dacă la Senat proectul a trecut 
neobservat si cu unanimitate, la Cameră a produs scandal. Depu- 
tatul A. C. Cuza într'un discurs de 2 zile a arătat documentat şi 
cu competinta sa în această meaterie, ce este evreul român. Dis- 
cursul său n'a fost publicat de nici un ziar, de oare ce tocmai in 
acel moment exista un conflict între el şi întreaga presă din Iasi, 
asa că tara nu va sti ce a spus singurul deputat român ce s'a opus 
incetätenirei. 

Si acum obtine-va d-l Prim ministru ratificarea, iar nemţii 
vor pleca din ţară ? 

Nici vorbă de asa ceva, mai sunt trădătorii de reabilitat. 

In Capitală, atmosfera şi starea spiritelor s'a mai schimbat 
ceva. Cei reveniţi din Moldova umplu străzile şi localurile publice 
Şi treptat, treptat, cu succesele din Apus dispar si îlogermanii 
noștri. In tot cazul stau ascunşi. 

In Comunicatele militare în nici un chip nu vor să recunoască, 
‘imsuccesele ; mereu francezii eşuiază, însă în urma acestei esuäri 
Şi azi se scrie : Dupd ce atacurile inamice au fost respinse şi câmpul 


www.dacoromanica.ro 


593 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


curățat, am continuat în timpul nopți, în marea luptă de arier 
- gardă, mişcările noastre de arier gardă”. 

Ce glumeste Ludendori ? Ce arier gardă germană în Apus? 
Acolo nu începuse ofensiva lor decisivă în preajma Parisului ? Ce, 
ei atacă cu arier garda ? Şi măcar, acea arier gardă ce snopeşte 
ziua pe francezi, fuge noaptea indärät de rupe pământul ? De ce? 

Ce păcat că Marele Cartier General nemtesc n'are pe docto- 
rul Ureche să le formuleze el Comunicate mai serioase ceva. 

După ultimul Comunicat francez ce ne-a parvenit, nemţii au 
perdut în ultima ofensivă 33,400 prizonieri soldaţi, 664 ofiţeri şi 
690 de tunuri. 


GESTUL NECUVIINCIOS AL UNUI PREFECT 
DUMINICA 22 IULIE. 


Sub pretentiosul titlul „Incepe a se face educația maselor” 
ziarele nemțeşti din Capitală publică azi o xirculară dată de Pre- 
fectul Judeţului Iasi A. Stroja, către Primarii comunelor rurale, 
circulară prin care într'un mod necuviincios—ca să nu zic, obraz- 
nic—dă ordin a se scoate din localurile Primăriilor, portretul fos- 
tului ministru de interne Take Ionescu. 

Şi până azi ticăloşia politicianizmului nostru, făcea ca por- 
tretele oainemlor ce au guvernat ţara, ce se găseau prin şcoli, pri- 
mării si subprefecturi, se ridicau sau se puneau pe pereţi ime- 
diat ce guvernele îşi schimbau conducătorii. Imi amintesc de un 
caz celebru prin ricolul lui; în judeţul Ilfov, pe malul Dunărei 
am găsit acum vre-o 25 ani, într'o primărie un tablou ce repre- 
zenta figura lui Lascar Catargiu ; acelaş tablou avea pe dosul lui, 
figura bătrânului Ion Brătianu ; $1 ne spunea popa ce se găsea în 
acel moment cu noi în Primărie, că era făcut de economie aşa, 
când veneau conservatorii la putere zapciul dădea ordin să pună 
cadrul cu faţa lui Conu Lascar.; când veneau liberalii se întorcea 
cadra cu figura lui Brătianu. Nimeni însă până azi n'a transformat 
ridicolul şi laşitatea, în mişelia de a ridica tabloul fostului minis- 
tru cu adrese oficiale care să confinteascä ruşinea. Acum a fäcut'o 
acest domn prefect Stroja. Nu mă ocup cine este acest individ, e 
suficient că un Prim ministru i-a încredințat înalta slujbă de Pre- 
fect de judeţ. E de sigur din acea speţă de oameni, ce au convin- 
gerea că Mackensen s'a stabilit definitiv la cârma țării româneşti. 
Eu însă am alte speranţe şi cred că vor veni timpuri cu totul alt- ° 
tele şi mă tem ca nu cumva să ajung să nu pot răzbi în casa d-lui 
Take Ionescu fără să mă împiedec de acest domn Stroja, de aceia 
dau în întregime, murdăria lui oficială de azi. 


Domnule Primar, 


„Cu prilejul inspectiunilor ce am fäcut în judeţ, am constatas 
că, în unele cancelarii se mai găsește încă atârnat în perete, în 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 523 


vaza locuitorilor, chipul numitului Take Ionescu, fost ministru, 
actulmente pus de parlamentul țăria sub grava acuzajiune de a fi 
contribuit cu bund ştiinţă şi prin fapte necinstite la dezastrul şi 
ruina Statului. 

Rămânerea mai departe a portretului unui asemenea om, in 
preajma portretelor M. M. L. L. Regele si Regina, ar constitui o 
necuviință şi în acelaş timp un afront adus moralei publice. 

In consecință ordon ca imediat ce se va primi această circu- 
lara, acel portret să fie scos şi trimis Prefecturei”. 


Alt comentar cred de prisos azi. 

Guvernământul imperial dă un comunicat ce conţine un 
neadevăr pe care eu n'am putinţa a'l desminţi. Ziarul L’indepen- 
dence roumain, ar îi scris la Iasi un articol în care acuză pe nemți 
că nu s'au conformat tractatului de pace liberând pe prizonierii 
civili români. 

Guvernământul răspunde gazetei de la Iasi: 

„Toţi cei 100 prizonieri civili cărora li se dăduse domiciliu 
forțat au fost aduşi în Capitală şi liberaţi”. Că nu e adevărat, exem- 
plu sunt eu. M'au readus în Capitală cu permis medical dar de eli- 
berare n'a fost nic: vorbă. Tolerarea mea aci e numai provizorie 
şi numai pentru cauză de sänätate. Eu nu mă pot urni din Bu- 
curesti, or, nu aceasta e situaţia ce mi-a creato tractatul de pace. 
In tot cazul, voi profita de comunicatul Guvernământului şi voi 
cere Poliţiei eliberarea definitivă. 

Atmosfera războinicilor e înălţătoare. Succesele franco-engleze 
se ţin lant; nemţii de la 18 lulie s. a., nu se mai pot tine in nici 
o poziţiune. Retragera lor e sistematică. Americanii intraţi efec- 
tiv în luptă dau probe de o vitejie şi sacrificiu ce a uimit pe toată 
lumea, chiar pe Ludendorf. 

Nemţii deşi bătuţi, se retrag mereu de două săptămâni, iată 
cum anunţă ei această retragere forţată: 


„Marele succese obținute în ziuă de 1 August (s. n.) de armata 
generalului Boehm, a servit la complecta reuşită a mişcărilor exe- 
cutate de ieri”. 


Or, aceste mişcări n'au fost de cât fuga îndărăt; o descriu 
chiar ei asa: 

„Focul artileriei a fost îndreptat asupra vechiului nostru te- 
ren de luptă până în zori de zi, pe alocuri până la 11 a. m. Deta- 
samentele de infanterie şi cavalerie ale dusmanului au urmării nu- 
mai cu întârzaere şi cu precaujiune trupele noastre cari se retră- 
geau încet”, 

Şi să nu uităm că de 44 zile, cu grele şi permanente lupte 
sunt în permaneniă retragere. Să nu se zică că au luat o hotärire 
de retragere pe care o execută, nu. Mai întâi hotärîse să reziste 
între Ftrre:en-Tardenois si Ville-en-Tardenois, dar, nau putut 


www.dacoromanica.ro 


524 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


ține terenul de cât câteva zile căca franco-americanii luându-le 
Soissons, pivotul lor principal, nu mai puteau rămâne. Acum fran- 
cezii îi împing spre Vesle. 


LUNI 23 IULIE. 


Nemţii mănâncă bătaie ! 

Tot ce ne înconjoară ne-o spune. Nimic nu mai ocupă pe bu- 
curestean şi spiritul public de cât luptele din Apus. Fiecare in 
felul lui, n'are altă ocupaţie ; războinicul patriot recapătă viaţă, 
renaşte la ideia că se poate întâmpla minunea ca nemţii să fie bă- 
tuţi ; cei alţi filo-boşii sunt agitali, în suflet li se strecoară groaza 
că neamtul înfrânt va pleca şi că pedestalul pe care sau urcat 
atâţea se va prăbuşi. De aceia, şi ochii şi urechile tuturor sunt nu- 
mai la. Apus. 

Ziua de azi a agilat şi mai mult lumea de oare ce Presa ce ne 
vine din Berlin a început a vorbi, mai pe față. 

Comunicatul militar anunţă vag că la Nord de terenul unde 
s'a, desfăşurat ofensiva generalului Foch pe frontul prințului mos- 
tenitor al Bavariei, franco englezii atacând, ei sau retras de am- 
bele părți ale localitații Albert, de pe malul apusan a râului Ancre, 
pe cel răsăritean. 

Iată acum ce spun francezii : 


„Trupele noasire punând pe fugă arier garda duşmană au con- 
tinuat înaintarca în direcţia Vesle. 

Intre Soisson şi Fismes trupele noastre sunt deja pe Vesle. La 
Răsărit de Fismes au atins linia Courville peste Courcelle spre 
Chammgny. In unele părți au înaintat pe 10, k. m., adâncime. In- 
tr’o singură zi am eliberat 50 de sate”. 


Privesc harta fronturilor şi îmi creşte inima de multumure. 

Ce egnai încurajator e că însuşi Ludendorf si Hindemburg 
au lăsat cozile în jos. Generalul Ludendorf intervievat de un ziarist 
a spus franc: „De data aceasta planul nostru strategic, nu ne-a 
reușit”. Marele Cartier Maistru nu uită că el plecase în ofensivă. 
Retragerea o justifică acum ca tactică, de a economisi trupele, de 
oare ce inima lui „e numai milă”. El mai afirmă ca să facă curaj 
lui „gură cască” din patrie, dacă or mai fi şi acolo de aceştia, că 
teritoriul ce abandonează în retragere n'are nici o importanță, de 
oare ce e teritoriu francez, nu german. Soisson, Marna, Paris sunt 
numai cuvinte de impresiune morală; importanța luptelor nu 
constă, în cucerirea unor asemenea localităţi, ci în nimicirea ar- 
matei inamice, aşa că, dacă el fuge cu trupele lui, iar francezii se 
decimează urmărindu-i „surcesul este german”. Se pare că are 
dreptate marele general, a cărui inimă e numai milă; naivii ca 
mine însă, se întreabă, de ce când fugeau franco-englezii şi inain- 
tau germanii cu imense pierderi, succesul era tot german? Lu- 
dendorf în intervievul lui mai spune o vorbă pe care cei ce privim 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 525 


războiul o auzim pentru prima oară „Armata americană nu este 
de despreţuit”. De doi ani de zile însă ni se spune că ea este un 
»bluf” iar Kaizerul cu ocazia intrării în al 5-lea an de luptă afir- 
mase că „De armata americană, nu se teme”. Credem şi noi că nu 
e de despretuit şi că ea va dicta acum decisivă. 

Ilindemburg a vorbit si el presei; a lăudat trupele, dar crede 
că a venit timpul unei paci onorabile. Dacă s'a convins si Hin- 
demburg că a venit, vremea păcii, atunci e pierdută Germania. 

Ajută-ne Doamne! 


MARTI 24 IULIE. 


Spuneam zilele trecute că foştii miniştri liberali dati judecăţia, 
au înaintat Camerei deputaţilor o întâmpinare. Mie încă nu mi-a 
parvenit, presa n'o publică, însă cei ce cunosc îndrăzneala libera- 
lilor, chiar când n'au dreptate si sunt aiacaţi, işi dau socoteală de 
ce trebuie să contina acest răspuns ce a adus la turbare toata ta- 
raba guvernamentală. La Cameră scandalul a fost mare; e si de 
priceput situaţia unui parlament aşa de vulnerabil. Ar voi oare 
d-l Marghiloman ca partidul liberal să primească atacul fără să se 
abată şi să primeasca ca judecători pe deputaţii aleşi sub baioneta 
celor contra carora au dus războiul, aleşi, ce au nevoie de amnestie 
ca să se mai numere în rândul oamenilor? 

Şi cum în Cameră nu sunt parlamentari, nici oameni politici 
de mâna întâi, sa ridicat unul cu o propunere piramidală—crea- 
rea delictului de ultragiu al parlamentului. Cu alte vorbe ar voi 
ca un partid politic, care răspunde cu un act politic, la un gest 
politic al parlamentului, să fie pasibil de pedeapsa unui delict, de 
ultragiu ; aşa că dacă această blăstămăţie se votaeză si vei zice de- 
putatului Stoian—secătură, când se va scula să interpeleze lucruri 
ce nu pricepe, sau lui Fortunescu—irădător, când va vorbi de ar- 
mata română, ai comis un ultragiu. Noroc că guvernul a găsit în 
mijlocul său un vechi parlamentar care văzând prostia, a com- 
bătut'o ; acest vechi parlamentar a fost însuşi d-l Marghiloman. 
El s'a sculat să tempereze pe revoltați şi ia rugat ca răspunsul Ca- 
merei să fie—dispretul. 

Așa mai merge. 

Invrăjbirea dintre Marghiloman şi Brătianu ia însă proporţii 
din ce în ce mai mari. 

In Bucureşti nemtofilii au simţit nevoia, de a reîncepe o pro- 
pagandă nou pentru Germania. Succesele din Apus au făcut un 
mare reveriment în opinia publică din teritoriul ocupat. Acest re- 
veriment e crezut periculos, de aceia Lumina ne sfätueste să nu ne 
intre cum-va în cap credința că Germania ar putea când-va să îie 
bătută. 

Nemţii recunosc retragerea la nord de Montdidier, iar pe Vesle 
„după ce am respins pe adversar, am retras trupele, faţă de marea 
presiune franceză, în fafa oraşului Fismes, peste Vesle“, 


www.dacoromanica.ro 


526 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Frontul german e dat îndărăt cu peste 40 k. m. adâncime. De 
sigur nu e încă victoria, totuşi este imens de mult şi iată pentru 
ce: până azi americanii nu existau, urmau să vie; acum au venit 
şi sunt de temut, o recunoaşte Ludendorf; s'a făcut dovada că toate 
forțele Puterilor Centrale aduse în Apus, nu sunt în stare să ţină 
vre-o localitate în faţa ofensivei generalului Foch. De aci credinţa 
că Intelegerea va învinge, sau are putinţa de a învinge. O aseme- 
nea speranţă pentru noi cei distruși e imensă. 

Cu câtă: mulţumire citim azi că autorii masacrelor de la Ver- 
dun şi Ypres vorbesc omenirei de necesitatea de a se menaja car- 
nea de tun. Nu şi-a schimbat neamtul mentalitatea de florile mă- 
rului, simpte că i se deschide prăpastia în care se va präbusi. . 


MI SE REDĂ ÎN FINE LIBERTATEA 
MERCURI 25 IULIE. 


Probabil că în urma polemicei dintre L’independance roumain 
şi Mackensen, acesta din urmă s'a decis să execute tractatul de 
pace şi să libereze pe toţi cei declaraţi prizonieri civili politici cu 
domicilii forţate, de oarece azi mi s'a înmânat următoarea adresă 
oficială: 


Politische Politzei Bukarest den 2. 8. 1918 
c. K. M. 


D-lui VASILE T. CANCICOV 
Bukarest 
Şoseaua Bonaparte 10 


In urma Ordinulin de amnistiare a d-lui general Feldmaregal, 
se ridică măsura privitoare la domiciliul d-voastră forţat. 
Prin aceasia, libertatea d-voastră nu va mai avea de suferit. 
Permisul de congediu ce vi s'a acordat, rămâne deci {ard va- 
loare. 
A. B. 
(ss) Marx Oberleutenant 


18 Decembrie 1916—2 August 1918! E ceva in sărmana mea 
viata, e timpul cât am fost lipsit de libertate. Ce e mai curios din 
documentul de mai sus, e cuvântul ,amnistiare". 

Ar veni cam aşa: d-l Marghiloman amnestiază pe Sturza, For- 
tunescu, Verzea, iar Mackensen amnestiază pe Cancicov. O abso- 
lută. reciprocitate, consecinţă a Păcii de la Bucuresti. 

Si acum, cred că libertatea mea mi se redă complectă. Azi a- 
semenea, gest nu-mi mai face nici o impresie, afară doar de aceia 
ce ar rezulta din putinţa să trec pentru câte-va zile în Moldova. 

La laşi Camera a votat darea în judecată a guvernului Brăti- 
anu-Take Ionescu. Votul s'a făcut individual pe miniştri. Toţi au 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 527 


avut unanimitatea. de 110 voturi, afară de Take Ionescu si Victor 
Antonescu cari au avut câte un vot contra. 

Senatul a votat o lege prin care miniştri dati judecății, pot fi 
arestaţi în preventie, cu învoirea Camerei. 

Dacă mai fine mult învrăjbirea acestor oameni, vor ajunge 
la pugilat. 

Lansarea manifestului liberal a fost taxat ca delict; răspândi- 
rea lui e interzisă, chiar păstrarea sau deținerea lui constitue de- 
lictul. Nu mai vorbesc de teritoriul ocupat, unde ai putea să fii 
chiar împuşcat. La Iasi s'au făcut descinderi pentru găsirea lui; o 
perchizitie s'a, făcut si la Alex. Constantinescu, de la care a confis- 
cat o maşină de scris şi o mulţime de manifeste din cele găsite de 
poliția nemteascä la Emil Petrescu în Bucureşti. Se svoneste că 
Alex. Constantinescu va fi arestat. Rău fac. Legea votată de Senat 
prin care se admite arestul preventiv pentru miniştrii daţi jude- 
căţii e o armă cu două täisuri, inofensivă în mâna d-lui: Marghi- 
loman, teribilă în mâna fraţilor Brătianu. 


ÎNTÂMPINAREA FOȘTILOR MINIȘTRI LIBERALI, 
LA DAREA LOR ÎN JUDECATĂ 


JOI 26 IULIE 


Senatul s'a asociat şi el Camerei în votarea dării în judecată 
a fostului guvern; el însă a înlăturat unanimitatea, A .votat pentru 
57 senatori, au votat contra doi, din care unul a fost Alexandru 
Bădărău; şase s'au obţinut, între ei Mitropolitul Pimen si doi Epis- 
copi. Totuşi şedinţa a fost agitată. 

O moţiune semnată de 80 senatori a cerut menţinerea solidari- 
tăţii fostului guvern în întregime; un membru al majorităţii a afir- 
mat că de nu se admite solidaritatea, e pentru a se salva oare cari 
rubedenii. Natural că scandalul a luat proporţii. Senatorul guver- 
name nlal recalcitrant, revoltat de conduita majorității a strigat: 

— Toti cei ce ati rămas în teritoriul ocupat si ati venit aci se- 
nafori aţi fost nişte trădători! 

Au urmat chemări la ordine şi ameninţări cu excluderea din 
partid. | 

In fruntea guvernamentalilor din Senat ce văd că se agită e 
un tânăr advocat din Capitulă care s'a ales senator nu ştiu prin ce 
împrejurare într'un oraş din provincie din teritoriul ocupat. Pe 
cât de mare e rolul ce-l văd că şi-a luat în Senatul României, pe 
atât de mic îi era cel din Palatul de Justiţie. Ajutor de grefier la 
notarat, l'am apucat acum vre-o 10 ani — ciupindu-ne cu câţi-va 
lei zilnic, pentru urgenţa actelor; probabil că cu vre-o diplomă a- 
dusă cine ştie de unde, intrase în barou ca modest advocat. Nu 
stiam că face politică; îl găsisem fn.ultimul timp, amestecat într'o 
crimă ce se judeca la jurati. Criminalul afirma că a ucis victima 
în urma unui proces, întărâtat de acest domn. Acum e leaderul 


www.dacoromanica.ro 


528 IMPRESIUNI §I PARERI PERSONALE 


d-lui Marghiloman si cere intronarea moralității in politică. Cum 
unii oameni isi gresesc la început carieral 

In fine, cu riscul să mă spânzure Mackensen sau să mă ares- 
teze Stoian, am pus şi eu mâna pe întâmpinarea liberalilor de la 
Iaşi făcută Camerei deputaţilor, ca răspuns la darea în judecată 
a guvernului Brătianu-Take Ionescu. 

E în adevăr un document destinat, posterităţii şi nu văd de ce 
Mackensen isi pune mintea cu el. In schimb înţeleg turbarea gu- 
vernului de azi. lar penru raritatea, lui în momentele de azi, îl dau 
şi eu posterităţii înscriindu-l în notele mele. 

Iată-l: 


„Domnule Preşedinte, 

„Războiul, peniru care se cere să fim pedepsiţi este fapta [i- 
rească a desvoltării noastre naţionale. 

Ori cari ar fi durerile şi încercările trecătoare, aşteptăm cu în- 
credere consecințele lui definitive şi cu mândrie judecata istorici. 

Prin el, pentru prima oară în lumea modernă, am înfăjişat 
limpede şi cu jerifă de sânge am dobândit să fie recunoscut dreptul 
românilor la unitatea lor națională. 

Inainte de pacea generală care trebug să hotărască rezultatele 
acțiunei noastre. nu se vor putea cerceta sincer şi dea'ntregul îm- 
prejurările în cari războiul a fost pregätit, declarat si purtat, şi răs- 
punderea jertfelor ce el a impus, fără a primejdui însăşi roadele 
lui cele mari. 

Până atunci, dczbaterea $i publicarea actelor nu s'ar face de 
cât în folos străin şi în dauna intereselor superioare ale Statului 
român. 

Nimic nu ne poate sili a contribui la o asemenea întreprindere. 

De alt-mintrelea nu recunoaştem nici autoritatea morală, nici 
cea legală a celor cari pretind să judece azi politica şi faptele 
noastre. 

Contestăm autoritatea morală a unei judecăţi ordonate de stră- 
init contra cărora am ridicat armele. Declaraţiile din Reischtagul 
german şi chiar mărturisirea din expunerea de motive a parla- 
mentului român, arată destul de clar adevăratul caracter a încer- 
cării ce se [ace în potriva noastră de către acei cari, în acelaş timp 
amnestiază criminalii contra patriei şi a dreptului şi colaborează 
cu toți trădătorii şi cu toţi dezertorii. 

Contestăm autoritatea legală a unui parlament ales fără parti- 
ciparea Dobrogiei, printr'un sistem de vot contrar prescriptiunilor 
formale ale Constituţiei, cu două treimi ale [ării sub stăpânirea 
directă a baionetelor străine, în cari, candidații nau avut toe a pă- 
trunde de cat cu autorizarea individuală a komandaturilor străine, 
fără ca cea mai mare parte a cetățenilor să fi avut putinja male- 
riald de a-şi exercita drepturile si sub un regim general în stare de 
asediu şi cenzură în care nici nu ne-a fost permis a ne exprina 
părerile şi credinţele. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMANIEI 529 


A recunoasie vre-o aparență de autoritate morală sau leyulă, 
hotărârilor pe cari actualul parlamnt e ast-fel chemat să le dea, ar 
{i tot odată o înjosire a situafiunii pe care am avut cinstea să o re- 
prezentăm într'o fază istorică a neamului nostru. 

Grija intereselor naţionale, ca o datorie imperioasd de 7utrio- 
tizm ne sileşte a ne feri de tot ce ar putea vătăma roadele jertfeior 
glorioase ce şi-a impus fara. 

De aceia suntem hoiărâți a nu înlesni întru nimic încercarea 
ce se face, a nu răspunde nici unor întrebări şi a nu opune înaintea 
Conusiunilor parlamentare, vre-o altă apărare învinuirilor ce se vi 
dică împotriva noastră mici chiar în privinţa acelor puncte prin 
care se caulă a se da fiinţă celor mai îndrăznețe plăzmuiri. Ne măr- 
ginim numai a denunța scopul şi caracterul acestor înscenări, şi te- 
meiul ce se poate pune pe dovezi făurite în asemeni împrejurări. 

Stăpâniloria zilei impun acum hotărârile lor. 

Cu o înaltă mulțumire vedem în ele o nouă manifestare a le- 
găturei nvastre cu cele mai sfinte aspirații ale neamului. Judecata 
noastră nu 0 va face de cât conştiinţa naţională când se va putea 
liber rosti şi istoria care va desvolta roadele SA cuvdntate ale jert- 
felor de azi“. 

Semnali: 7. I. C. Brétianu, Em. Goines V. G. Martun, A 
Constantinescu, Vintilă Brétianu. 


Am spus-o şi o repet, calea luată de d-l Marghiloman a fost si 
greşită şi periculoasă. Din două, una; sau nemţii i-au impus darea 
în judecată, aşa cum a făcut-o, şi atunci trebuia, el sef de partid 
în Romania şi Prim Ministru a regelui Ferdinand, de formă să 
lase răspunderea actului, iniţiativei parlamentare, ca o mască a ti- 
căloşiei cerută de duşmanii ţării, la strâmptoare, şi nu să se de- 
clare el inspiratorul; sau, nu i-au cerut nemţii acest lucru şi în 
adevăr purcede de la el, în acest caz trebuia să aibă înţelepciunea, 
de a nu confunda răspunderea de a fi făcut războiul — chiar ne- 
norocit — pe o chestie ca cea.a unităţii nationale, cu a celor ce au 
făcut sau tolerat ticdlosiile fie în pregătirea războiului, fie în ges- 
tianea banului public, ce au infectat tara de sus şi până jos. 

Pe marea chestiune politică a războiului, pe chestia trecerei 
ruşilor în Dobrogia, a evacuării, a ducerei tezaurului în Rusia, d-l 
Marghiloman va fi învins, căci nici un suflet de român nu-l va 
urma. Au dreptate liberalii, nu e timpul azi de a răspunde la o ac- 
fiune ce depindea de soarta războiului european, când acest război 
e încă in curs şi mai ales când asa mari speranţe se nasc din actiu- 
nea ce se desfăşoară azi în Apus. Asemeni răspunderi nu se judecă 
sub baioneta inamicului, ele aparţin judecății libere a naţiunii, nu 
a unei ţări din care două treimi e sub ocupaţia străină şi duşmană. 

Cunosc conservatori cominţi cari au refuzat d-lui Marghiloman 
sprijinul lor pe această chestiune. Manifestul liberalilor profită 
tocmai de slăbiciunea terenului pe care calcă d. Marghiloman şi 


34 


www.dacoromanica.ro 


330 IMPRESIUNI ȘI PARERI PERSONALE 


provoacă diversiunea din care vor scăpa şi pungasii şi ticälosii. 
Nu e păcat ca lumea să vadă în Alecu Constantinescu sau general 
Hiescu martiri în loc de altceva? 

De pe frontul apusean nu ni sa mai dat nici o ştire. Comuni- 
.catul francez a fost suprimat de 2 zile, ceia ce a indrituit pe opti- 
mişti să lanseze azi zvonuri extraordinare. Sunt a de fenome- 
nale că nici nu le pot înregistra. . 

Franța recunoscătoare, a acordat generalului Foch, bastonul 
de Mareşal. In schimb, senatul francez constituit în Înaltă Curte 
de Justiţie, a condamnat pe fostul Ministru de interne Malvy la 5 
ani deportare pentru că ar fi tolerat propaganda defetistă sub mi- 
nisterul său. 

Coasta Angliei a fost vizitată din nou de zepelinuri. Lucru 
n'ar fi extra ordinar ca să vorbesc de el, dacă de data aceasta nu 
sar fi petrecut un eveniment ce se notează. Comandantul suprem 
al zepelinurilor, omul ce îşi făcuse o reputaţie de erou în patria 
lui, terorizând Anglia şi coasta de Nord a Franţei şi Belgiei, temu- 
tul căpitan Straser a căzut cu aparatul său, doborit de artileria en- 
gleză pe când executa acest nou atac al coastelor Angliei, şi a 
pierit împreună cu aeronava. 

Nici în Rusia, Germania nu mai culege succese. Acolo situa- 
tia politică e foarte critică şi guvernul maximalist ameninţat. In 
Siberia se pregătesc mari evenimente; japonezi şi englezi au de 
barcat la Vladivostok. Pe coasta Murmană, englezii debarcati, în- 
t&riti de Ceho-Slovacii foşti prizonieri si de garda albă rusească 
atacă în acest moment Arlianghelsk. 

O contra-revolutie, provocată de ocupatiunea germană, stă să 
isbucnească. Contele Ifelferich guvernatorul Rusiei ocupate, ce e 
înlocuit pe Mirbach, a fost de urgenţă rechemat la Berlin. 

Pester Lloyd anunţă că de ce se va decide la Berlin, depinde 
dacă Helferich se mai reintoarce sau nu la Moscova. 


VINERI 27 IULIE 


Toate demersurile mele legale, de a obţine dreptul sa trec 
câteva zile în Moldova, au rămas de prisos. De pretutindeni, şi din. 
cea românească, nam decât răspunsul „acest lucru nu se poate“. 
Nu-mi rămâne decât speranţa de a interveni direct la C. C. Arion 
Ministrul de externe. Capitala e calmă; se mulţumeşte cu specta- 
colul ce se desfäsurä la laşi, unde lupta internă se înăspreşte zi cu 
zi. După perchizitia făcută la Al. Constantinescu, se anunţă altele 
mai senzaţionale. Hotărit lucru, dacă Mackensen nu mai permite 
în România altă politică decât a actualului guvern, nici a scrie, 
nici a tipări părerile tale, atunci birourile oamenilor politici vor 
turniza zilnic subiect de urmărire; dar, ce abuz! Perchiziţii în ac- 
tele oamenilor politici? Ne dăm oare socoteală de ce abuz e acesta? 
De sigur, d. Marghiloman e convins că după el, va veni potopul. 

Din atmosfera militară germană miroase că în Apus, nu e 
pays de loc. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 531 


NEMTII MĂNÂNCĂ BĂTAE 
SAMBA LĂ 23 .ULIB. 


Noutăţi dela Iaşi. Delegati din comisiunea parlamentară, asis- 
taţi de procuror şi judecător de instrucţie, au facut perchizitii do- 
miciliare la domnii Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, Georgel 
Mârzescu şi la Clubul liberal. Rezultatul acestei activităţi ţariste 
se fine de o cam dată, secret. 

Detaliuri: Ionel Brătianu n'a permis să intre în domiciliul său 
membrilor comisiei parlamentare, ci numai magistraţilor, decla- 
rând că nu recunoaşte legalitatea parlamentului actual. 

Ion Panaitescu, fostul şei al Sigurantei Generale a Statului, a 
tost arestat la monastirea Văratec şi adus în laşi unde este ţinut de 
poliţie la dispoziţia justiţiei. S'a facut perchezitie şi la locuinţa lui, 
unde guvernul spera să găsească oari cari dosare politice ce ar fi 
dispărut de unde trebuiau să se găsească. 

E curios; arestarea lui Panaitescu a produs o satisfacţie gene- 
rală. fără distincţie de păreri politice; un om ce a ţinut în mâinele 
lui siguranța Statului şi a cetăţenilor, ar îi normal să se bucure 
de simpatia tuturor oamenilor cinstiţi, cu toate acestea e pe dos. 
Intrebând azi pe un bun al lui prieten cauza, mi-a răspuns: 

— E secretul lui Panaitescu ! 

In Apus luptele iau o întorsătură gravă. 

După ce frontul Reims-Soisson a fost redus de generalul Foch, 
la linia dreaptă de pe malul nordic al râului Veslle, acum se a- 
nunță o nouă ofensivă franco-englezä între Ancre si Avre. Nemţii 
scriu că forte considerabile i-a atacat şi surprins pe acest front, că 
a ceaţă deasă a favorizat mulţimea de automobile blindate să intre 
în liniile lor de infanterie şi chiar în cele de artilerie. 

Rezultatul? Comunicatul tace. 

Ei mai mărturisesc însă că în acelaş timp, francezii i-au mai 
atacat, tot cu forte considerabile între Somme şi Avre. Şi aci nemţii 
au fost daţi peste cap. Comunicatul spune că atacul a fost oprit pe 
linia Mircourt-Harboniére-Caix-Fresnof-Contoire „suferind (ei nem- 
ţii) pierderi in oameni şi tunuri“. 

Iar comunicatul ce ne-a dat seara, se spune că francezii ce au 
atacat între Somme şi Avre, şi-au continuat atacul. Deci, atacul nu 
fusese oprit Ca să recunoască neamtul azi, aşa de larg „am pierdut 
oameni şi tunuri“, când de dimineaţă până seara de 4 ani nu se face 
decât asta, înseamnă că au avut mare dezastru în acest punct. Când 
au fost bătuţi zilele trecute, pe Marna şi pe Veslle şi au fugit, au 
justificat fuga cu necesitatea de a economisi oamenii; pretindeau 
că au fost atacați în acel punct de 67 divizii, deci o concentrare a 
tuturor forțelor disponibile; acum pretind că între Somme şi Avre 
sunt atacați în flanc de alte forte considerabile. Asta ar însemna că. 
au degarnisit franco-englezii restul frontului; ei bine, nu; tot ei 
anunţă un formidabil atac între Yprés şi Lys, iar în Champagne şi 
Lorena puternică activitate. 


www.dacoromanica.ro 


532 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALI 


Asta înseamnă că pârâie şandramaua de pretutindeni, se nărue 
peste tot locul legenda formidabilelor lor forte. Foch, ori unde a- 
tacă azi, intră în ei ca în caşcaval. Secretul? Intâi, e unitatea unui 
comandament capabil; al doilea, disproportia forţelor de rezervă 
ale beligerantilor. . 

Pe când Germania a concentrat tot ce a putut şi a utilizat dispo- 
nibilităţile în ultimele patru ofensive, Foch are la spatele lui imensa, 
rezervă a armatei americane. Atacati azi de pretutindeni cu forte 
bine concentrate, bine comandate de o singură gândire cu mijloa- 
ce noui de luptă, cu noile tancuri mici şi repezi şi cu efecte de 
nebănuit de inamic, nemții şi-au pierdut iniţiativa şi moralul. Si 
doar ce ştim noi, nu e din presa franco-engleză, ci numai şi nu- 
mai din cea a Puterilor Centrale. E natural ca să ne entuziasmăm 
de consecințe, de aci multe imprudente în discutiuni. Gazeta Bu- 
cureşiilor cere guvernului şi Guvernământului imperial urgente 
represalii în contra, celor ce discută şi comentează exagerat luptele 
din Apus. De ce nu? E ultima ticăloşie la care mai au timpul să 
se dedea. 

La Tecuci a căzut cu aeroplanul şi a fost ucis, unul din ve- 
chii noştri aviatori Maiorul Capşa. 


DUMINICĂ 29 IULIE 


Lupta aprigă din Occident, continuă. 

„Englezii şi francezii au continuat ieri, aruncând în luptă re- 
zerve puternice, atacurile lor pe întregul front de bdtae dintre An- 
cre şi Avre“. 

Cu ce resultat? Comunicatul german nu o mai spune. 


„In centrul frontului de luptă de pe Somme, duşmanul a 
câştigai teren depăşind localitățile Roziéres şi Haubest. Am oprit 
înaintarea inamicului la Apus de Lihon si la răsăritul liniei Ro- 
ziéres-Arvillers. In timpul nopței am retras trupele noastre ce se 
găseau în luptă pe Avre în linia de dinapoi la răsărit de Mon- 
didier”. 

Au pierdut deci Montdidier pentru cucerirea căruia ca punct 
strategic s'au lăudat atât, pe vremuri. 

Comunicatul francez de azi nu ni s'a dat, în schimb, lau dat 
pe cel de ieri. Din comparatia lui cu cel nemtesc se vede că aceştia, 
din urmă spun pe jumătate numai adevărul, în ce priveşte terenul 
ce Mareşalul Haig, la rândul lui, anunţă pe aceiaşi zi de 9 August 
o pradă de 14.000 oameni şi 123 tunuri. 

Pe frontul italian, austriacii au fost si ei atacați. Nemţii pre- 
tind că această ofensivă deja a eşuat. Viena a fost şi ea bombar- 


dată de aeroplane italiene, cu afişe în loc de bombe. Ori cum. pa- 
nica a fost mare. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 533 


LUNI 30 IULIE 


In lipsă de noi evenimente mă opresc o zi la revista traiului 
nostru imposibil. 

Prin legătura .cu Moldova traiul populaţiei sa ingreuiat; ne- 
gustorii, ca să nu le spun pe numele lor cel adevărat, au aflat ca 
scumpetea de aci, faţă de cea din Moldova e o floare la ureche, asa 
că au dat jafului un nou avânt. 

Iată în rezumat cum stăm cu piata: Carnea rar când se ga- 
sește, e 10 lei kilo, făinoasele 18 lei, zahărul 35 lei, vinul 13 lei sti- 
cla, găina 20 lei bucata, puii 18 lei perechea, untura 35 lei kilo, 
untul presat 40 lei, brânza albă 16 lei, cea de burduf 28 lei kilo; 
oţetul 5 lei sticla, o lamâie 12'lei, ceapa 2 lei kilo, fasolea verde 4 
lei, cartofii 2.75, tomatele 4 lei kilo, varza 2 lei bucata, ardeii 6 la 
un leu şi doar sfârşim lulie. Cat platim azi zarzavatul unei säp- 
tămâni plăteam altă dată pentru o iarnă. Fructele au ajuns un 
scandal: 12 lei kilo de struguri, 7 lei kilo de mere varatice, 10 lei 
kilo de pere, 3.50 kilo de prune, 14 lei kilo de caise, 5 lei un pepene 
verde, cat pumnul. Nici o măsura şi mici o explicaţie, de nicăieri. 
Recolta de prune e de o abundență cum nu s'a pomenit, totuşi se 
vând cu 3.50. Toţi cred că leul şi-a pierdut valoarea in transactiu- 
nile comerciale şi a fost redus la 10 centime, de aci şi piaţa. Se 
aud pe stradă precupefi strigând — „trei bani kilo de cutare“ in 
loc de 3 lei, iar naivilor ce i-au crezut, răspund: 

— D-ta nu ştii că leul e numai un ban? 

Totuşi munca funcţionarului si a profesionistului se plăteşte 
tot cu leul-leu. | 

In ce privește îmbrăcămintea e ca din basme. Perechea de 
ghete a ajuns 600 lei, iar costumul de haine 1500 lei, exact cu cat 
se îmbrăca un om 15 ani, făcându-şi ghete şi haine în fiecare an. 

De rufärie cel puţin, nu se mai poate apropia nimeni. E atâta 
lume ce s'a reîntors din pribegie si care n'a mai gäsit nimic in ca- 
sele lor, şi riscă să umble în sdrente. Am văzut oameni cum se 
cade cerând de pe la prieteni un costum de hane vechi sau rufa- 
rie. Nu mai e nici jenă, nici ruşine, pentru multi asemeni lucruri 
sunt ca si cum nu s'ar mai găsi în comerţ. 

Cei cunoscători cred că ce ne aşteaptă va fi si mai rău. 


MARTI 31 IULIE 


Voirtd să profit de libertatea ce mi s'a redat pe hârtie, am fa- 
cut diferite demersuri să pot trece pentru 3 zile în Moldova. Ce 
problemă! Trenurile circulă căci legătura e făcută, lumea se duce 
şi revine zilnic, oamenii şi de treabă, şi cei de nimic n’au nici 0 
piedică; totuşi pentru mine, cetățean român şi eu, lucrul nu e cu 
putință. Cum? De ce? Atât se răspunde: 

— Imposibil. 

Am epuisat toate demersurile către cei mici, m'am adresat si 


www.dacoromanica.ro 


534 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


zeilor, de aceia avu-i azi o audienţă la C. C. Arion, în calitatea lui 
de Ministru de externe, căci mi-am zis: Ministrului de externe 
trebue să mă adresez dacă comunicarea cu Moldova, nu mai e 
comunicare cu ţara mea. 

Ministru de externe! Ce titlu mare, pentru mica mea preten- 
fiune. Spun drept că mi-a fost rușine să spun marelui om, ce 
nevoe mă aduce la el. l-am explicat infima mea dorinţă aşa: Sunt 
bolnav; vreau să-mi revăd părinţii după catastrofa noastră a tuturor, 
de oarece mă tem să nu mai am zile până la pacea generală. Nu 
cer un cap de ţară, cer ceeace fiecărui individ i-se permite fără 
nici o dificultate. 

— Imi ceri un lucru peste puterile mele. 

Acesta, i-a fost răspunsul. E nevoe să spun că am rămas ui- 
mit? Un evreu dela o societate de asigurare mi-a arătat azi de di- 
mineaţă un bilet de pas-partou, dus şi întors din Moldova, când o 
vrea. Spun ministrului acest lucru. 

— Incă odată îţi repet, îmi ceri un lucru imposibil; d-ta nu 
poţi trece în Moldova. 

Şi aeest lucru mi-l spune Ministrul de externe al României. 

Totuşi prea lam pus la ambiţie cu neputinta, de aceia am ple- 
cat dela el cu promisiunea. Să obţin prin Ministerul de interne 
permis de dus, ceeace va fi mai uşor, si îmi promite să mă treacă 
inapoi prin contrabandă — în vagonul ministerial. 

Voi încerca; te trezesti că-l prinde Mackensen la Mărăşeşti, cu 
contrabanda. Ce haz aşi face! 


MERCURI 1 AUGUST 


La Iasi Comisiunea de anchetă parlamentară s'a mai potolit. 
Descinderile si perchizitiile au încetat, se vede că cele deja efec- 
tuate nu le-a dat nici un rezultat. 

Guvernul uzând tot de iniţiativa parlamentară a obţinut a- 
nularea. sentintelor date de Curțile Marţiale, aşa că amicii guver- 
nului nu se vor bucura numai de amnistia lui Mackensen ci vor 
avea şi un certificat de bună purtare din partea guvernului român. 

De ce nu? Nare guvernul refacerei României nevoe de carac- 
tere? Te trezeşti că altfel nu le găseşte. 

Sunt totuşi guvernamentali pretenţioşi ce nu vor să auză de 
aşa muşamalizare de aceia amnestialii si cazatii riscă situaţii pe- 
nibile în unele cercuri. Un advocat, ofițer de rezervă rămas în teri- 
toriu ocupat şi primind sub egida inamicului slujba de prefect de 
judeţ, prezentându-se zilele acestea cu o cerere în cabinetul Pre- 
şedintelui de Tribunal Sturza, i-a întins mâna pentru bună ziua. 
Preşedintele i-a refuzat-o, faţă de publicul ce se găsea în sală. 

— Eu domnule vin de pe front şi nu pot întinde mâna unui 
ais ce a stat in slujba dusmanului, pe când eu imi riscam 
viata. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 535 


Advocatul a provocat la duel pe Presedinte. Advocatul se nu- 
miegte Vasiliu Barnoschi. 

Provocarea a fost refuzată. 

— Dacă nu dau mâna. unui trădător, cu-atât mai mult nu-i 
dau o satisfacţie prin arme. 

Asta s'a petrecut în Bucureştiul în care guvernează încă Mac- 
kensen. De-ar fi mulţi ca Prezidentul Sturza ! 

Cum în programul guvernului e şi suspendarea inamovibi- 
litätii în magistratură, Preşedintele Sturza va fi scos şi înlocuit 
cu un caracter al Erei noi. 

Lista caracterelor se zice că o are politaiul căpitan Elckman 
dels. Siguranţa generală nemţească. Atât serviciu ar trebui să ne 
facă nemţii ce ne-au studiat „a fond“ — să ne lase la plecare lista 
caracterelor. Imi reamintesc că plângându-mă odată acestui căpi- 
tan că prea mă persecută poliţia germană, s'a simţit revoltat, a tras 
sertarul biroului lui şi mi-a zis: 

— Jat& cauza; e aci în sutele de scrisori, nu anonime, ci sem- 
nate de semenii d-voastră, profesori, medici, advocati. Ei vă de- 
nunfä si vă acuză, ei cer să vă supraveghem, de ce vă plangeti con- 
tra noastră cari nu vă ştim cine sunteţi. 

Dacă Elckman, ar lăsa aceste scrisori la plecare, imens Serviciu 
ar face ţări şi i-am ridica şi un bust în piaţa publică. 


JOI 2 AUGUST 


Nici în țară, nici în Capitală, nimic de seamă. 

Ba da, ar fi ceva, dacă ar fi serios. Un mandat de aducere a 
fost lansat de cqmisia parlamentară în contra generalului Iliescu. 

Zic că faptul în sine,.nu e serios, de oarece un mandat de a- 
ducere n'are rost când generalul se găseşte în Franţa şi nai pu- 
tinta să-l executi. Altceva ar fi un mandat de arestare, el pecetlu- 
este o situatiune gravă şi remâne suspendat până e putinţă de exe- 
cutare. Mandatul de aducere e un act de constrângere a celui a 
cărui prezenţă ţi-e necesară pentru o informatiune si nu vrea de 
bună voe să se prezinte. 

Omul cel mai onorabil poate fi adus cu un asemenea mandat. 
Nu cred că asta a vrut comisia parlamentară. Generalul acesta, pe 
drept sau pe nedrept, este acuzat de întreaga opinie publică că e 
profitat de încrederea ce i-a dat-o personal d. Ionel Brătianu, pen- 
tru a dezorganiza oștirea, că graţie incapacității lui am: avut Turtu- 
caia şi înfrângerea inainte de vreme şi mai presus de toate, că a 
tolerat cele mai extraordinare hoţii în mânuirea miliardului ce s'a 
cheltuit pentru oştire în timpul neutralității. Rolul comisiei parla- 
mentare e tocmai de a verifica asemeni acuzatiuni. 


VINERI 3 AUGUST 


De pretutindeni nimic nou. 
Am cutreerat azi autoritățile româneşti pentru a putea, obține 


www.dacoromanica.ro 


536 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


învoirea să trec in Moldova. La Ministerul de interne am găsit 
bună voinţă, totuşi au şi ei nevoe de deslegarea autorităţii germane. 
Abia săptămâna ce vine mi se va da un răspuns. 


SÂMBATĂ 4 AUGUST 


Eram hotărît a încheia notele mele la semnarea păcii, cum 
pacea semnată ne-a menținut sclavia, cel puţin până la ratificare, 
mi-am zis, să le continu până la ratificare. Dar nici ratificare 
n'are de gând să mai sosească. Atunci? A scrie numai ca să capăt 
o încheere, e foarte greu. Viaţa noastră cea de toate zilele, fără a fi 
mai tragică — rămâne mizerabilă. Atunci ce asi mai putea scrie, 
şi pentru care scop? 

Luptele politice interne au degenerat la aşa personalităţi în cât 
ele nu mai pot interesa serios pe nimeni, nici azi, nici în viitor. 
Cei cărora neamţul le permite a scrie prin presă, scriu despre cei 
din Moldova că toţi sunt hoţi, bandiți şi canalii; ce o fi răspunzând 
aceştia in Moldova despre cinstitii din teritoriul ocupat, nouă-nu 
ni se permite a afla, probabil că se califică la fel. 

lată de ce mă hotărăsc de a le încheia în ziua când se împli- 
nesc 2 ani dela declararea răsboiului nostru, 

Camera e în vacanţă până Luni; asta e şi cauza că atacurile 
contra fostului guvern au mai slabit. 

Luni, după odihnă, se va relua târnăcopul şi găleata cu laturi. 

Pe frontul apusean ofensiva franco-englezä a mai slăbit. Nem- 
ţii în criticile lor cred ca generalul Foch nu se va opri şi ofensiva 
va fi reluată în curând. Intre 7—15 August nemţii au pierdut 
30.000 de prizonieri şi mari cantităţi de munifiuni. Nemţii afirmă 
că în ultimul atac îranco-englezii au uzat de 5000 de automobile 
blindate mari şi multe alte mici, şi recunosc că aceste noi maşini 
i-au surprins; cred însă că surpriza a încetat. 

Vom vedea la noul atac. 


DUMINICĂ 5 AUGUST. 


Acelaş nimic. 

Membrii guvernului, ce se gaseau în Bucureşti, au plecat azi 
la, laşi. Camerile ce au avut o vacanţă de 10 zile, reîncep mâine. 
Cineva din anturajul Primului ministru mi-a spus azi că nu este 
exclusă posibilitatea unei demisiuni. 

Noul guvern ar fi format de C. C. Arion. Cauza acestei sur- 
prinzătoare crize ministeriale ar fi după cel ce mi-o istoriseste, ne- 
putinţa de a obţine dela reprezentanţii Puterilor Centrale, ratifi- 
carea păcii. Ar fi o demonstraţie numai pe jumătate. 

Dacă d. Marghiloman face acest gest ce pare a fi românesc, 
nu-l face cu toată sinceritatea, de oarece venirea în locul lui a 
d-lui C. C. Arion îi strică efectul. Ambii au luat aceleaşi ungaia- 
mente şi sunt ţinuţi să aibă aceleaşi scrupule. Gurile rele însă vor- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 537 


bese că adevăratul motiv al crizei ar fi conduita Regelui fatä de 
Prin ul Ministru. 

Nu trebue să uitim că dacă constitufionaliceste Regele dom- 
neste şi nu guvernează, de fapt a guvernat şi a domnit servindu-se 
de oainenii politici a căror trimitere în judecată a efectuat-o ini- 
țiativa parlamentară numai ca o mască, iar în 1ealitate a fost fa- 
cută din iniţiativa d-lui Marghiloman; după cererea Feldmareşa- 
lului dela Bucureşti. Regele Ferdinand nu poate să aibă decât sen- 
timente consecvente polificei dusă la începutul războiului, alături 
de Brătianu-Take. Ionescu, până la armistițiu. Peste aceste -senti- 
mente călcând, Regele a fost nevoit să accepte un guvern Marghi- 
loman. Conduita şi programul acestui guvern nu convine regelui 
Ferdinand; e mai clar ca lumina zilei. 

De aceia, păstrând toată, delicateta, Regele s'a degajat dela orice 
participare a lui la darea în judecată a fostului guvern. A fost mai 
semnificativ când a dat a înţelege că nu admite ridicarea inamovi- 
bilitätii iudecătorilor dela Curtea de Casaţie, totuşi d. Marghilo- 
man o trâmbiţează fără nici un menajament; nu mai vorbesc de 
prietenii săi cari o consideră ca şi efectuată. 

Pe cât sunt personal informat, pe această chestie d. C. C. Arion 
e în dezacord cu Primul Ministru aşa că de se realizează remanie- 
rca guvernului şi d. Arion ia locul d-lui Marghiloman, de sigur că 
a făcut-o pe chestiunea inamovibilitäfii Curtei de Casaţie. 

Inalta Curte este CONTOURS pentru mâine, la o intimä cons- 
fätuire. 


LUNI 6 AUGUST. 


Omenirea este învitată să se linisteascä, de oarece la vatra Pu- 
torilor Centrale si pe îroniul apusean, ce este, este bine. Au ţinut 
o Conferinţă cele patru puteri, si din Conferin{a lor, presa, tot a lor, 
aduce la cunoștința universului: 

a) Că succesele lor pe fronturi sunt strălucite. 

b) Că prietenia dintre Germania şi Austria e mai sinceră şi 
mai strânsă ca ori când. 

Curios. Aceste două puteri, simpt din când în când nevoia să 
trambiteze soliditatea prieteniei dintre ele. 

Pentru ce această nevoe? Dacă ea ar exista sinceră, pentru ce 
să o mai afirme? Intelegeam necesitatea afirmărei aiunci când Kai- 
zerul a prins pe impăratul Carol că scrie lui Sixt de Bourbon că el 
nu e contra ca Franţa să reia Alsacia si Lorena; acum însă ce ne- 
voe mai era? 

Moare poporul austriac de foame si de mizerie, acesta este un 
adevăr ce nu mai poate fi disimulat prin afişarea dintre prietenia 
ponoarelor; totuși nevoia i-au determinat să mai încerce. 

Odată cu aceasta, presa neutră — dar germanofilă — anunţă 


iminenta unei ofensive cu mari forţe germane, pe frontul italian; 


www.dacoromanica.ro 


338 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


cum proverbul spune că pisica cu clopoței nu prinde soareci, nici 
această diversiune nu va înşela pe austriaci. 

In Franţa se decide soarta războiului, deci nici un german nu 
mai pleacă de pe îrontul apusean. 

Şi profanii ca mine sunt convinşi de una ca asta. 


MARTI 7 AUGUST. 


Am văzut azi un prieten ce revine din refugiu. Imi povesteşte 
între altele că atmosfera nemulțumirilor din Moldova e foarte în- 
grijitoare. E teamă de o mare revoltă ţărănească. Nici muncitorii 
oraşelor nu se lasă mai pre jos. Proectul de lege al guvernului, re- 
lativ la obligativitatea muncii i-a încăpățânat în ideia de a nu mai 
munci. Legea arendărilor forţate nici ea nu i-a mulţumit, ei vor 
proprietate individuală aşa cum li sa promis. Rapoartele confi- 
dentiale venite la Ministerul de domenii unde prietenul meu este 
sluibaş sunt din cele mai grave. 

In forfota aceasta de nenorociri generale si de frământări 
nervoase, guvernul nu vede unde este adevărul, pentru guvern 
răul provine dela câţiva agenţi ai partidelor politice ce au făcut 
războiul. 

Cum se înşală! 

Oficiosul Primului Ministru se jelueşte aşa, pe ziua de azi: 


„Stire stranii, dureroase şi enigmatice vin din când în când din 
Moldova chinuită. Ici rebeliunea unor functionari cari îşi uită da- 
toria, dincolo 0 grevă, o instigafie menată să dezorganizes° un ser- 
viciu public, un vânt de anarhie şi de desordine“. 


Cauza acestui vânt de anarhie ar fi energumemi politici ad- 
versari 

Päzborul ce am dus şi pe care n'am ştiut să-l conducem a creat 
deia anmosităţi din partea celor ce au fost carnea de tun în eon- 
tra celor ce au guvernat. Asta indiferent de partidele politice. Clasa 
muncitoare care şi-a, dat socoteala de ce utilă a fost la datorie, vrea 
astăz: drepturi. I s'a promis deja mult; d. Marghiloman crede că i 
sa poate precupeti promisiunile. Mai mult decât atât, in fata fron- 
tuiu: ce e gata să-l facă lumea muncitoare, guvernul se prcsintă cu 
invräjbirea surtucarilor; iată după mine ceauza svonurilor stranii 
şi agitajiumle ce clocotesc si cari foarte bine pot sfârşi cu o revoltă 
generală, nu în contra guvernului, ci în contra noastră a tuturor 
celor ce am guvernat până azi. 

Din certurile noastre zilnice poporul a reţinut o mărturisire 
ce ne-ain aruncat-o în faţă unii altora, că toţi am fost nişte ticăloşi 
numai el poporul e plin de virtute. 

Nu spunem asta de dimineaţă şi până seară? Ei bine, vai de 
noi, de cum singur ne-am aşternut. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 539 


CE AU DEVENIT CERCETASII DUȘI ÎN MOLDOVA? 
MERCURI 8 AUGUST 


Una din acuzatiunile cele mai grave şi care a revoltat cu ade- 
vărat, opiniunea publică în contra guvernului ce a condus războiul 
a fost acvia că în Octombrie si Noembrie 1916, în timpul retragerii 
în Moldova, s'a ridicat din ordinul guvernului cohortele de certasi 
din Bucureşti si au fost duse pe jos în Moldova. S'a zis, că din a- 
ceste cohorte, parte au murit pe drumuri, iar parle au fost trecuti 
in Rusia de unde in locul a 500 de copii au fost readuse 500 certi- 
ficate de înmormântare. 

Ce oroare! Cine nu a plâns pe bietii copii? 

Aceste grozăvii, noi le-am auzit şi citit chiar în ziarul oficios 
Steagul. Mai mult decât atât; în Cameră la Iasi s'au făcut intcrpe- 
lari la cari guvernul n'a avut nimic de rectificat, ci s'a mulţumit 
să-şi frece palmele cu satisfacţie că au un nou capăt de acuziţie in 
contra celor cu războiul. Un singur om a protestat când su facut 
interpelarea, d. Cădere Secretarul General actual al Ministerulu: 
de culte. Acest. om deşi nu e nici liberal, nici takist, ci Secretar 
General de minister al d-lui Marghiloman, a scris o scrisoare prin 
ziarele din laşi, ce aci n'a parvenit, prin care desminte formal 
aceasti crimă. 

Dezertorii din Senat şi Cameră s'au scandalizat că un slujbas 
al Statulu: îndrăzneşte să le spună că mint şi au protestat în mod 
public. D. Simion Mehedinţi vrând şi el să fie cinstit, a încercat 
să-şi apere funcliondrul, dar n'a reuşit, iar Cădere şi-a dat dimi- 
sia. Ca răspuns la acest gest, citesc azi o scrisoare-apel, semnată 
d: un alt om al școlii şi fost Secretar General de minister Gh. Ada- 
mescu care face un sincer şi călduros apel la publicul ce ştie lu- 
cruri precise, la părinţii şi rudele acelor cercetași ce ar fi pierit în 
Rusia, să publice sub semnătura lor informatiile reale şi numa 
prorrii, de oarece el, membru în Comitetul Central al Cercetasilor, 
ştie că de la Bucuresti n'au plecat decât două echipe, una de 68 de 
tineri, ce a pornit spre Ploesti în ziua de 13 Noembrie 1916 sub 
corducerea d-lui Mugur, iar alta de 42 băeti plecaţi în ziua de 15 
Noembrie 1916 sub conducerea profesorului Murgoci. Aceste două 
echipe au ajuns pe jos la Ploeşti, sănătoşi fiind toţi copii. La Plo- 
esti s'a facut un triaj; au fost reținuți din ordin superior şi retri- 
misi la Bucuresti la părinţi 23 de copii mai mici de 17 ani, iar res- 
tul au fost urcați în trenuri şi duşi în Moldova. 

Părinților li s'a pus in vedere din timp, greutăţile ce vor în- 
dura copii în retragere, iar părinţii au preferit ca copii lor mâi bine 
să plece decât să rămână la discretia nemților. 

Guvernul de altmintreh facuse o ereşală pe care eu am rele- 

vat-o la timpul ei. Cu ocazia luptelor de pe Jiu, sau dela Târgu-Jiu, 
“la prima încercare a dusmanului de a trece, cercetaşii din localitate 
au luptat ca franc-torori, pentru care fapt, guvernul i-a lăudat prin- 


www.dacoromanica.ro 


540 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


tr'un comunicat oficial, decorându-i, lucru pentru care eu am pro- 
testat, de oarece în caz de înfrângere, copii urmau să plătească le- 
gea severă a războiului. Se explicä de ce şi părinţii când au \äzut 
pericolul invaziunii duşmane, s'au temut de siguranţa copiilor lor 
cercetaşi şi au preferat refugiul. 

D. Adamescu mai face apel la toţi acei ce cunosc vre-un vaz de 
cercetaş plecat din Bucureşti şi mort pe şosele, sau vre-unul din cei 
500 ce ar îi pierit în Rusia, să vina la el să o spue sau să dea pu- 
blieitatii. 

Scrisoarea d-lu Adamescu e in mod inteligent cea mai for- 
mală desmintire infamiei pusă la cale numai ca să facă atmos- 
feră rea contra războinicilor. 

Luptele în Apus reîncep. La Nord, englezii cuceresc Merville, 
nemţii se retrag spre răsărit. 

Intre Somme şi Oise grele lupte, francezii au ajuns linia dreaptă 
Pray-Claulnes-Roye-Noyon. 

O nouă acţiune franceză se anunţă între Oise si Aisne. Co- 
niunicatul german de.searä vorbind de acest atac îl arată ca des- 
tinat spargerei frontului lor. 


JOI 9 AUGUST 


Noi şi puternice lupte au reînceput în Apus. Tactica. Maresa- 
lului Foch pare să dea bune rezultate. Forţele netăgăduit supe- 
rioare ale Intelegerei sunt bine întrebuințate de Inaltul Comanda- 
ment unic. Iniţiativa le aparţine. A atacat pe nemți în plină ofen- 
sivă, pe Marna, şi i-a dat nu numai înapoi peste râul Marna, ci 
si peste Vesle. Fără a le da răgaz au luat ofensiva intre Somme si 
Oise, cu acelaş strălucit rezultat intrând în frontul inamic cu peste 
20 km., adâncime. Acum au pătruns chiar în Lasigny. 

Fără a înceta aci acţiunea, au început a treia luptă ofensivă 
între Oise şi Aisne pe un front de 25 km. Nemţii anunţă esuarea; 
din fericire avem comunicatul francez. Eşurea constă în cuceri- 
rea din prima zi a 20 de sate pe o adâncime de front de S km. 
Carlepont, apărat de nemți cu înverșunare a căzut în mâna fran- 
cezilor din prima zi. 

Ca să ne dăm socoteală chiar de departe, ce grozăvie e pe acel 
front, citez din comunicatul englez ce găsesc în Gazette des Ar- 
dennes : 

„Lasigny plin de trupe germane în. retragere a fost atacat de 
noi du o escadrilă de peste 120 aeroplane. Am aruncat asupra. tru- 
pelor germane, 60.000 hgr. de dinamită şi sute de mii de yloanfe 
de mitralierd. Au fost doborite in luptă 46 aeroplane engleze si 58 
aeroplane germane“. 


Ce grozăvie doamne! 
Comunicatul german închee: „lupta continuă“. 
Comunicatul german de seară anunţă o nouă şi mare ofensivă 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 541 


engleză in Flandra pe un larg front ce se întinde în direcţia Ba- 
paume. 

Ce de sacrificii! Cu toate acestea trebuesc odata făcute să se 
stârşească măcelul. | 

Strategii si criticii militari ai Puterilor Centrale ne-au ametit 
cu concluzia că cu toate aceste sacrificii, Intelegerea aliată n'a câş- 
tigat mare lucru, deşi noi profanii ce urmărim de 4 ani de zile 
hărţile, vedem că de astă dată înaintarea e enormă. Azi insă, un 
om competent vine să, confirme că critica nemteascä e o farsă; a- 
cest om competent este însuşi Hindenburg. Cu toata cenzura, presa 
germană a publicat darea de seamă a unei serbări din Berlin, cu 
care ocazie Hindemburg a spus ostirei: 

-— Am suferit în ultimul timp un insucces, pe care ar [i 0 
ghumă să-l mai ascundem“. 

Această mărturisire e mai mult decât scriu şi vorbesc cele alte 
n.ilioane de nemți. 

»Insucces“! Ce voiti sa spună Hindemburg? Că e bătut? Lä re- 
tragerea pe Vesle, tocmai dela Condé şi Chateaux Thieri, şi cea din- 
tie Soissons şi Morlancourt sunt succese de oarece prin ele şa 
economisit trupa? Atunci de ce când recuceresc o tranşee o anunţă 
ca succes? 


AFACEREA GUNTTER ÎN PARLAMENTUL DE 
LA IAŞI a 


VINERI 10 AUGUST 


Afacerea Giintter s'a ivit la orizont. Un nou scandal politic în 
jarisoara noastră deja plină de scandaluri politice. Ea vine însă la 
timp să schimbe monotonia personagiilor ce joacă în asemenéa co- 
medii, S'a plictisit lumea de Brătieni şi de Alecu Constantinesti — 
iată 1 acum si pe d. Al. Marghiloman. 

Si lucrul e curios prin aceia că el apare pe scenă într'un mo- 
ment în care gurile sunt astupate şi mâinile legate ale adversari- 
lor lui politici. Festa i-a jucat-o un deputat intitulat „independent“. 

In plină Cameră, independeniul a cerut să i se pue la dipozi- 
tie „dosarul Güntter“ ca să anunţe o interpelare. Această interpela- 
re s'a şi dezvoltat, ce a spus interpelatorul trebue să fie de o im- 
portanță simtitoare, foarte interesant pentru noi, foarte dezagrea- 
bil pentru nemf{i si pentru guvern, dovadă că întreaga presă de aci 
are consemnul să nu spue o vorbă din ce a afirmat interpelatorul. 
Această precauţie le-a fost färä de folos, de oarece d. Marghiloman 
ce are interes să se apere, a publicat răspunsul său, asa că curiosii 
am aflat, despre ce e vorba. Iată după acest răspuns, în ce ar consta 
„ajacerea Giintter“. 

La o societate de petrol din Bucureşti, era înainte de război un 
director cu numele Güntter, de naţionalitate şi sentimente neamtf. 


www.dacoromanica.ro 


542 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


dar cure ca şi Eugeniu Behles pe consideraţii ne explicate dar ex- 
plicabile, era supus elveţian. 

In ajunul războiului nostru, acest domn Giintter a şters-o din 
Romania. Poliţia simțind cam ce rol a avut acest domn în fara 10a- 
stra, la plecare iza sigilat şi apoi inventariat birourile. 

Cu ocazia inventarierii, Prefectul Poliţiei a găst în acte şi un 
document ce pare a fi copia unui raport făcut de el, unui impor- 
tant personaj pelitic german dela Berlin, relativ la politica dusă 
în România şi mai ales o dare de seamă detaliată justificatoare a 
unor muri cheltueli făcute in România cu scopul de propaganda 
filo-germană. Acest raport conţine şi o listă cu nume proprii, de 
oameni politici români, în dreptul cărora sunt trecute diverse sume 
de bani, ce ar fi încasat în scopul acestei propagande. 

A desigur, dacă pe această listă ar îi fost numai nume ale ad- 
versarilor liberah, ea de mult era să fie publicată, cum de aseme- 
nea, dacă ar fi fost numai nume liberale, dela început ar fi dispă- 
rut. In tot cazul trebue să fie nume din toate taberile politice, pen- 
tru ca un independent abia, să aibă curajul a gândiri secretul. 
Chiar în Moldova ele au putut fi cunoscute, aci în teritoriul ocupat 
misterul a rămas întreg. Se înţelege şi de ce. 

Prin interpelarea dela Iaşi şi prin răspunsul Primului Minis- 
tru s'a ridicat abia un colfisor din misterul acestei afaceri şi s'a 
pronunţat un singur nume, acela al d-lui Marghiloman. 

Eu inregistrez främântärile politice asa cum se desl&n{uesc. 
chiar când ele îmi ating simpatii personale. Pe d. Marghiloman îl 
ştiu de o cinste exemplară in viața sa privată, dar cu prea puţine 
scrupule în luptele politice. Dacă el personal nu poate îi bănuit de 
operaţiuni ruşinoase, ca om politic e în stare de orice, pentru a 
reuşi în politica sa. Ca să-i vină sau ca să păstreze puterea e in 
star: să se înconjoare şi să se servească de tot ce e mai căzut in 
tara aceasta. Cei mai cornpromisi takişti au fost primiţi cu braţele 
deschise îndată ce-au acceptat ca să-l urmeze şi să dea cu piciorul 
în adversarul său temut. 

Apărarea, ce şi-a făcut-o în Cameră, pare a fi aceasta: 

— Un om ca mine, vă las pe d-voastră să judecaţi, se poate 
faca cuipabil de aşa ceva? 

Tunele de aplause ale prietenilor săi, de sigur că au fost ras- 
punsul. 

Slab argument de apărare pentru cei ce-l cunosc ca om poli- 
tic. Raportui lui Güntter nu e pus la îndoială ca act material, el 
aparţine unui german ce a avut un rol politic în campania de ne- 
utralitate a României. Din cele spuse în Cameră de d. Marghilo- 
man ar reeși, că acest raport s'ar datora nu lui Giintter ci lui He- 
nenvogel: or. spune d-sa, pe Henenvogel nu lam cunoscut niri 
odată. 

D-l Maxghiloman mai pretinde că numele său pe listă, figu- 
rează aşa: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUI ROMÂNIEI 543 


»Margh..... presque 2 milions“ 

Scris cu altă mână şi cu altă cerneală decât restul listei. 

Se poate să fie aşa, dar asa a fost găsit în biroul lui Güntter. 

In apărarea sa mai invocă un argument: cel ce a adăugat a- 
ceastă fraza nu cunoştea bine limba franceză — or, Güntter e ex- 
clus, de oarece el e Elvetian. Ca dovadă că cel ce a scris, nu ştia 
bine limba franceză e că cuvântul ,,mélions” e scris cu un singur 
wt în loc de „ll”. 

Să mă ierte apararea, dar e cam ca la judecătoria de ocol. 
Când documentul lui Giintter a ajuns in mâna guvernului dela 
Iaşi, acesta a numit o anchetă compusă din câţiva Consilieri ai 
Curtzi de Casaţie. Comisia a depus guvernului un raport. Ce con- 
tinea acest raport, d. Marghiloman n'a divulgat parlamentulur, pro- 
babil că ui era foarte desagreabil, fapt ce explică de altmintreli 
punctul său de program, ridcarea inamovibilităţii membrilor 
Curţii de Casuţie. Toată apărarea sa în contra acestui raport cste că 
deşi făcut in 1917, n'a fost nicăeri înregistrat înainte de demisia 
guvernului Bratianu-Take Ionescu. De aci trage d-sa concluzia că 
acuzarea nu e serioasă. Concluzia aceasta nu convinge pe nimeni. 
Se prea poate ca fostul guvern să nu fi vrut să scormonească 8- 
facerea propagander nemţeşti, stiindu-se poate şi el cu musca pe 
caciulă. Pentru mine cazul discutat la Iaşi e regretabil, cu atât tuia: 
mult dace d Marghiloman ar fi şi nevinovat. 

Dansul toată ura în apărare şi-a värsat-o nu în contra d-iui 
Bratiunu, ci în contra d-lui Take Ionescu, care, pe vremuri cand 
se deccuperise afacerea, ar fi scris în Iasi articole de presă. Nu ştiu 
dacă e adevarat, dar, d. Take Ionescu mai mult ca ori care albul 
a fust indrituit să atace pe d. Marghiloman când l'a văzut des:gnat 
de Gtintter, de oarece pe vremuri, presa-nemţofilă a d-lui Marsh 
loman il acuzase că duce campanie războinică sprijimt de tonuuri 
rusești. 

Si acum, să lăsăm un moment vorbele late şi mari si să reli- 
nem pentru morahiatea publică, numai ceeace realmente e grav in 
cl estia de fata. Nic. o campanie de presă din lume, nu se face fără 
bani. Că in România, ambele grupuri beligerante au avut nevoe 
de bani pentru a susține campania necesară curentului politic pe 
car» îl sprijinea, este adevărat. Se zice chiar, că odată d. ‘ke 
Jonescu exphcând sau apărând un ziar ce ar fi primit bani pentru 
campania ce ducea ar fi zis: 

— Asa se face politica. 

E a la Machiavel, dar iti trebue curaj să spui adevărul, In- 
treaga chestie este, cine va triumfa la sfârşit; cel ce va fi învins e 
engurul ce va trage consecinţa că a fost un ticălos; cel învingător 
va aveu aureola, că pentru a tr iumfa principiile lui a trebuit să u- 
zeze de toate mijloacele. 

-- Aşa este politica. 

© informatie anunţă că guvernul are de gând să ceară un cre- 


www.dacoromanica.ro 


544 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
DO tii 


dit de 600 milioane, pentru a veni în ajutorul däunatilor de räzbo: 
Dacă, Statul poate suporta asemeni cheltueli, e drept şi omenesc 
să o facă și cât mai curând. Ce câmp deschis însă abuzurilor şi 
Ricomiei! : 

Pe fronturi lupte mari. Comunicatul german de seară le cali- 
fică: „Luple îngrozitoare se desfdsura între Oise şi Aisne’. 

Jar „La sud de Noyon ne-am retras fără luptă în noapte de 
20—21, pierzând contactul cu duşmanul“. 

Ce iusă! 

Şi fuge nu pentru că francezul îl bate mereu, fuge de dragul 
strategiei. 

Ce farsori! 

Tot aşa, trupele din regiunea Carlepont au fost retrase peste 
Oise „atacul duşmanulu, pregătit cu un puternic foc de arit-ne, 
n'a mai putul prin urmare să se desfaşoare“. 

La Blerancourt francezii au câştigat teren „în eolo, atacul jor 
s'a prăbuşit“. 

„An tinul contactul toată noaptea cu trupele germane ce se 
retrag între Mats şi Oase. Am ocupat La Pemont, Tiescourt, Cuner- 
taucourt, Vilie si am atins Divette. La Nord de Noyon am intrat în 
Sempigny st Bretigny înaintând până la Oise. Spre Est am atins 
râyl Ailetic. Spre seară între Oise şi Matz am ajuns la Divetie. La 
este de Oise am ajuns la Quierzy. Intre Aisne şi Ailette am, ocupat 
St. Aubin, Selnes, Bagneux, Epagny, Vienzy şi Pommitrs". 


Pentru o prăbuşire — cum o numesc nemţii — trebue să re- 
cunosc că e cam mult. 
Materialul de război abandonat de nemți în retragere, 9 imens. 


SÂMBĂTĂ 11 AUGUST. 


Nimic pe ziua de azi; călduri mari s'au lăsat, din nou asupra 
Capitalei. A circula ziua pe stradă e o tortură. 

Cu toată stăruința pusă n'am putut încă căpăta nici un răs- 
puns dela Pascentrale, pentru trecerea mea în Moldova. De 10 
zilo hârtia trimisă de Ministerul de Interne aşteaptă o soluție pe 
biroul german. 

Sunt dovezile de culanţă administrativă cu care se prenslă: 
veste administraţia germană, 

Comunicatul german de azi e lung şi întortochiat ca să explice 
de ce ei se trag mereu când franco- nglezii mănâncă bătae. Formi- 
dabilul afac englez dat la Nord de Bapaume, e descris ca fiind c- 
şuat deşi comunicatul adaugă că englezii încă înaintează. Dupi re- 
tragerea. dintre Oise si Aisne dela 20 August, ei au continuat să se 
retragă și în noaptea de 21—22 August peste Aillet, iar în ziua de 
23 retragerea încă continuă în acest punct, pentru ca comunicatul 
să conrhidă: „atacul francez s'a prăbuşii în sector“. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUL ROMARIEL 545 


Futin de se mai retrag în acest punct, Foch le cade in spat= 
dincolo de (Chemin des darnes. 
Comunicatul francez‘a fost suprimat azi. 


DUMINICĂ 12 AUGUST. 


Singurul eveniment al zilei e că azi se împlinesc doi ani de 
când am inceput a scrie notele acestea iar mâine doi ani dela, decla- 
rareu războiului României. Când am început a le scrie în vdaia de 
la hotel Caraiman la 13 August 1916, eram plin de entuziasm. Dupa 
doi ani de teribile frământări şi deceptii ne găsim sdrobiti şi u- 
militt ca lara, fără mari speranțe de mai bine. România libera si 
cu imens prestigiu dela 13 August 1916, e o Românie ingenunct.ata 
si fară independenţă. Deşi am sacrificat o parte din teritoriul ţării 
prin Pacea dela Bucureşti, {ara e încă sub călcâiul inamicului şi o. 
cupată milităreşte. Guvernul ce ne guvernează — in deridere -— 
in nusmele “egelui Ferdinand, deşi compus din români, înderh- 
neste ordinele şi poruncile ocupantului duşman, ne putând face ni- 
mic in interesul României. Ne putând lucra pentru ţară, îşi trece 
vremea răzbunând uri personale, lucru pentru care inamicul il 
<prijinä cu räutate: asa că, în momentul ce las cundeiul, guvernul 
ce a visat unitatea noastră naţională şi a ccrcat să o realizeze mer- 
ge la judecata, nu a inamicului învingător in rontra căruia ne-am 
ridicat să ne dezrobim, ci a propriilor noştri concetăţeni, ce spre 
rușinea neamului nostru se chiamă români. 

Ce va aduce ziua de mâine, e un mister pe care nimeni nu 
poate prevedea. 

Las în Occident războiul în faza cea mai favorabilă ce a avut o 
pentru ahatii nostri, în toţi cei 4 ani de lupte. Luptele ce se dau 
sunt formidabile, însă ele singure par a nu decide războiul. 

Războiul va fi sfârşit de nervii popoarelor. E o speranţă ră ei 
să fie în descompunere cel putin trei, din cei patru aliaţi ai Pute- 
rilor Centrale. 

Dea domnul ca zilele ce vor urma şi cari nu vor mai figura 
in cartonul foilor aceslora, să fie mai fericite pentru neamul romä- 
nesc decât cele ce am asternut eu pe hârtie, în nopţi teribile pentru 
sufletul unui om ce a simţit româneşte. 


Bucuresti, 12 August 1918. Ora 12 de noapte. 


ESP fe 


35 


www.dacoromanica.ro 


INTERMEZO 


Când în noaptea de 12 August 1918, am încheiat impresiunile 
mele, eram convins că am intrat într'o epocă banală ce nu ma: 
putea inspira nici un interes de a mai fi notată. Mai contribuise la 
această încetare, o oboseală ce ‘mi pritinuia nenorocita mea :ănă- 
tate. Sim! azi că am făcut o greşală, că nu a fost momentul de a 
incheia povestea, de oarece noi şi mari evenimente stau să se des- 
făşoare până să se lase cortina „Tragedie; româneşti“ si nu vol să 
lipsesc dela aceasta. 

“Reiau prin urmare firul intrerupt de un intermezo de 37 de 
zile, şi după o sumară recapitulare a evenimentelor desfăşurate în 
acest interval, voi relua jurnalul din trecut. 

În politica internă românească, guvernul Marghiloman sa 
menţinut, iar parlamentul său la laşi, a votat o sumedenie de legi 
în legătură cu dezastrul României, cum şi cele două legi pronuse 
nemților la semnarea păcii: împământenirea evreilor şi amnistia 
generală. 

Amnistia a dat loc la oare cari svârcoliri. Regele — cum era 
şi de așteptat — a refuzat să semneze decretul de amnestie al tră- 
Jatorilor. Cum guvernul se obligase a satisface această pretenfie 2 
duşmanilor a găsit, soluţia în „inițiativa parlamentară“, adecă în 
„ticăloşia firă răspundere“. 

Aceaslă mască a fost prezentată nemților sub forma preter- 
tioasa, că gesturile 1nari si largi, umanitare, e mai bine să purcea- 
dă din sufletul larg al poporului, reprezentat prin parlamentul de 
la iaşi, decât din sufletul unui simplu Suveran. Această masinä- 
re politică a fost turburată de un incident. Un senator guverna- 
mental n'a \rut să acopere cu sufletul alegătorilor săi, räspunilerea 
unei prerogative regale, numai ca să menajeze susceptibilitälile 
Majestalei Sale. Acest senator a fost d. Victor Miclescu unul cin 
cei mai curali şi demni, dintre partizanii d-lui Marghiloman, iar 
tema a fost ca Parlamentul să nu se transforme în paravanul Co- 
roanel. Senatul, se zice, că a aplaudat. Primul Ministru a apărat 
Coroana şi a obţinut votul Senatului, Nu-i mai puţin adevărat că 
Regele a fost descoperit, iar în cercurile parlamentare ale celor ce 
au Cesaprobat războiul această chestiune a Răseul oarecari neajun- 
suri Primului Ministru. 

Parlamentul in tot acest interval a ‘nati ancheta sa în 
contra guvernului dat judecății. In Bucureşti, un grup de parla- 
mentari în capul cărora se găseşte d. N. Milescu lucrează pe faţă 


www.dacoromanica.ro 


548 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


cu autorilatile nemtesti pentu strângerea dovezilor contra fostului 
guvern. Nu ştiu dacă eu mă înşel în impresia mea, dar ea este că gu- 
vernul nu mai vede cu ochi buni zelul ce depune acest domn de- 
putat. Asa un exemplu: După legile noastre, miniştrii respunzători 
de actele lor, nu pot îi arestaţi in preventie. Nemţii vor musai să-l 
aresteze pe lonel Brătianu; au pus pe d. Mitescu de a formulat un 
proect de lege şi l-a depus Senatului: care, a votat că miniştrii acu 
zaţi pot fi şi arestaţi in cursul cercetărilor. Odată votată la Senat, 
legea, trebuia să vină la Cameră, însă pentru asta avea nevoe de 
un decit egal, iar Regele refuză a da semnătura sa. Refuzul Re- 
„gelui a devenit de notorietate publică. Nemţii dela Bucuresti puşi si 
ei la curent de d. Mitescu au facut presiuni asupra Primului Mi: 
nistru care nu ştie cum să treacă puntea şi cu capra si cu varzit. 
Stiu pertinamente din cel mai apropiat al său anturaj că e fu- 
rios pe Mitescu; ca diplomat experimentat s'a dus la Rege şi i-a ex- 
plicat cum nu se poate refuza acest lucru nemților, dar că ar fi un 
nujloc de srăpare, sub aerul că i-a satisfăcut. Regele să senineze 
decretul de dus legea la Cameră; Camera va vota legea; guvernul 
nu © va aplica. In acest senz Regele a semnat decretul şi legea s'a 
votat. N.*i un ministru n'a fost arestat, ci numai complicii lor. Intre 
ei ar fi I. Panaitescu fostul şef al Sigurantei, George Corbescu fost 
Prefect de Poliţie, Loc.-Colonel Slăniceanu fostul şef de cabinet al 
generalului Iliescu si Rafael fost inspector la Siguranţă. 
Că legea nu se va aplica. se poate; dar că Mackensen va li rnul- 
fumit, asta e altă chestie. 


MERCURI 19 SEPTEMBRIE. 


M'a vizitat az un deputat, membru in Comisia Camere de 
dare în judecaté a fostulu guvern, şi mi-a istorisit că în urma pro- 
testării şi :ntervenţiunii germane că Camera nu aresteaza pe foştii 
miniştri. guvernul a hotărit să aresteze pe Al. Constantinescu; iar 
ca să nu pară că calcă promisiunea dată Regelui că nu va face uz 
de arestări în contra miniştrilor ce au facut parte din guvernul ce 
a declarat războiul, au decis să-l aresteze nu pentru răspunderea 
politică, ri pentru abuzuri de drept comun. 

Greaua situație a guvernului s'a mai înrautăţit in ultimele zile 
prin noi pretentiuni ale Guvernământului imperial dela Bucuresti 
si printr’un incident neaşteptat, de cea mai mare gravitate pentru 
noi. Prinţul moştenitor Carol s'a dus pe ascuns la Odesa si sa că 
sătorit cu o c-ră din Bucuresti. Scandalul e enorm. Parlamentul a 
cerut formal înlăturarea Prințului Carol dela tron. Principele ac- 
ceptă bucuros. Regele se opune ; de o cam dată l'a pedepsit oficial 
cu 75 zile închisoare, într'o monastire din judetul Neamt. Un Con- 
siliu de Coroană a fost convocat. Regele cere anularea căsătoriei şi 
menţinerea calităţii Prințului, de moştenitor al tronului. Generalul 
Averescu cere înlăturarea Prințului dela tron. Marghiloman am- 
betat de conduita parlamentului său si voind a servi pe Rege a 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 549 


admis că la Consiliu de Coroană să fie invitat şi d. Ionel Biälianu 
care esle pentru menţinerea Prințului la tron şi anularea cäsäto- 
riei. Adevărat untdelemn peste foc. Şi partidul, si nemţii, şi Parla- 
mertul s'au aprins; ei nu pot admite ca pe de o parte Brătianu să 
fie dat judecății spre a îi scos din politica ţării, iar pe de alta în- 
cuşi d. Marghiloman să-l cheme la sfat, la cel întâi Consiliu politic 
de car2 are nevoe Suveranul. 

Interpelat în Cameră, Primul Ministru a răspuns: 

— D. Brătianu este şeful unui mare partid care mâine incă 
ponie guverna, deci trebue să-şi dea avizul. 

In acest caz partidul guvernamental e mai consecvent decât 
șeful, ori Drătianu a fost un ticălos şi afară cu el dintre oamenii 
de Stat ai tării; ori e indispensabil treburilor publice şi îl inentii 
ca om de Stat, atunci scandalul cu darea lui în judecată e idiot. 

Răspunsul din Cameră al Primului ministru i-a sdruneinat 
cu totul situația în cercurile ocupanților din Bucuresti; posiţia Jui 
e din cele mai critice. Svonul că va demisiona a circulat azi loată 
ziua. 

Ce va urma? 

E o mare întrebare, mai ales că situaţia Puterilor Centrale în- 
cepe a fi din cele mai dificile. 

Si iată pentru ce: 

La 13 August când am întretupl însemnările zilnice, ofensiva din 
Apus a franco-englezilor, începută la 16 Iulie, era în curs; ea a 
progresat mereu şi fără nici o întrerupere. Germanii bătuţi când 
între Ypres și Lys, când între Lys şi Scarpe, când între Scarrpe şi 
Somme, când între Somme si Oise, când între Oise si Aisne, cand 
între Aisne şi Aillete au fost nevoiţi să se retragă pe întregul front. 

Sperau si se menţie pe vechea linie Hindemburg, formidaLil în 
tărită şi de aci să opună o teribilă rezistenţă. Aliaţii însă, superior 
conduşi de comandantul suprem şi unic Foch, au trecut şi linia 
Hindemburg între La Bassé şi Cambrai, precum si în câteva 
locuri la Sud de Somme. Mai apoi au străbătut şi între Dixmund 
gi Lys. Americanii au atacat la rândul lor cotul dintre Cottes des 
Loraine si Mosela reuşind să dislocheze forțele germane in cea 
mai formidabilă poziţie ce domină Metz. In tot acest interval p'ada 
de război ce s'a luat nemților a fost imensă; prizonierii tree de 
100.000 de cameni, nur tunurile pierdute se socotesc cu miile. De 
câteva zile in “landia s'au reluat atacurile; de asemeni la Canibrai, 
între Cambrui şi St. Quintin, la răsărit de Reims, între Argone şi 
Meusa, si la Nord de Verdun şi au reuşit de astă dată să treacă po- 
zifiile ce le aveau pierdute încă din 1944. 

Concomitent, în Asia englezii au luat ofensiva. In Palestina şi 
Mesopotainia, două întregi armate turce au fost complect rin:icite; 
restul se retrage spre Nord în complecté derută. Până unde a ajuns 
dezastru! turc, noi bucureştenii nu-l putem şti, de oarece comuni- 
catele germane nici nu mai vorbesc de acest front. Mai mult decât 


www.dacoromanica.ro 


550 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


atât; faimosul front dela Salonic ce pisează locului de atâţia ani in 
fine s'a nuscat şi el. Împreună cu sârbii, francezii au atacat îutre 
Cerna şi Vardar la Nord de lacul Doiran şi au spart frontul bul- 
gar. Bulgarii in debandadă fug spre Nord. Ultimul lor coinunicat 
e de acun: G zile, iar franco-sârbii trecuse între Veles si Ystip. jar 
azi se zice că au depăşit Uskub, In aşa situaţie Bulgaria core ar- 
mistitiu. Vestea a căzut în Capitală ca un trăsnet, acum trei zile. 
Nemţii: stiig: trădare! Malinof ar fi cerând armistițiu şi pace se 
parată fără consim{amantul regelui Ferdinand. 

Sunt ştiri că germanii şi austriacii au trimis trupe !a Sofia. Zi- 
arele cu peri isa cenzurii vorbesc azi de lupte de război civil în- 
tre arualii £1 bande înarmate, ce voesce să ocupe Sofia. 

Din sursă antantista aflu spre seară că Bulgaria à si semnat 
deja o cerere de pace separată. Deci situația e extra ordinar de 
schinbat& Puteriie Centrale au nevoe de timp si uuţe să creeze 
un front în saleans, cu excluderea Bulgariei. Unde puate fi acel 
front? Pentiu Romania situalia poate deveni de o gravitata exrep- 
tional’. Dacă in Apus nu vine decisiva, prin poziţia noastră ger- 
grafică. devenim la Dunăre teatru de război în Răsăiit Au nevoe 
Puterils Centrale să ;nenţină România cu orice pret, pentru cereale 
şi mai ales pentru petrol. In Moldova se pot produce miscäri mari, 
acolo spiritele sunt agilale din causa succeselor foştilor noştri a- 
liat:. Guvernul deja slăbit prin cele ce am spus, are un rol peste 
fortele sale. 

Aşteptăra ediiiilu noi ale ziarelor cu atenţie bolnăvicivasă 

Dela fratcle meu deputatul, aflu că în casa defunctului Georges 
Ştirbei, amicul politic al d-lui Marghiloman, sa găsit, în urma u- 
nui denunt, eccuuientele d-lui Ionel Brătianu, lăsate cumnutului 
său în păstrare, cu ocazia refugiului. Comisia parlamentară în 
frunte cu N. Mitescu a confiscat actele. 

In tot morientul mă aştept la o peichizitie şi la mine, pentru 
plicurila d-lui ‘lake Ionescu deşi sunt convins că între americanit 
ce singuri ştiu de existența lor nu e nici un marghilomanist care 
să mă denunțe. Tolusi, de câte ori văd pe Mitescu trecând cu wit- 
mobilul spr2 şosea. mă reintore acasă. E mai prudent să nu fot. 


SANDRAMAUA PUTERILOR CENTRALE E GATA 
A SE PRABUSI 


JOI 20 SEPTEMBRIE. 


Trădarea Buigariei se confirmă în toate cercurile Puterilor 
Centrale. Armistițiul e deja semnat, de asemeni se zice, că ş: condi- 
tiile esențiale aie păcii. Înțelegerea n’are timp a discuta, vreu să 
lucreze repede. Nemţii trimit spre Bulgaria, trupele ce pot fi umile 
pe o singură Inne de drum de fier. [i neavând interes să ne faca 
să prinden’ curaj, mu ne dau nici o ştire din Bulgaria, aşa că nu 
stim nici unde se găsese francezii si sârbii. nici până unde bulga: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 551 


ru au degarnisit frontul. Ce e sigur, e că trupele bulgare de pe 
front vor să intre cu forța în Sofia. Comunicatul german le cal- 
încă —- trupe de duzertori. Cu ele se dau lupte in jurul Capitalei. 
Regele l'erdinand de Coburg a dat o telegramă Impăratului Aus 
tie spunându-i că El îi rămâne credincios. Senzul nu se cani pri- 
cepe de oarece» Mahmnoff care a cerut pacea e încă Primul său Mi- 
nistru. ‘ 

Berlinul comunică presei din Bucureşti că condiţiile de pace 
ce se impun Bulgariei sunt groaznic de umilitoare. Să se fi speriat 
chiar cei 0e au 1mpus pacea dela Brest-Litowsk şi București? In tot 
cazul aci. această înştiinţare a produs ilaritate generală. 

Tot Berlinul re previne că dezertarea Bulgariei să nu ne bu- 
cure, de oarece sa nu va zdruncina situaţia Puterilor Centrule, iar 
decisiva va f: tat în Apus. 

Ei au un nnens interes să nu piardă legătura cu Turcu: or, 
această legătură e în pericol. 

Iar Turcia în fala unei aşa perspective, ce zice? 

De o cam dată a dat si ea o telegramă la Berlin, că rămâne 
crerli cioasă. Demonstrație explicabilă cât timp încă Enver Paşa 
dictează. Izolată, Turcia ya avea soarta României; credincioasă îo0g- 
tilor aliaţi, se va supune forţei inamicului. Turcia se va supune şi 
ea de oarece reiragerea din Asia încă nu s'a oprit, iar englezii se 
apropie de Damasc. 

In Apus. noi succese în Flandra; mai jos, englezii au cucerit. St. 
Quintin. iar mahalulele din Cambrai sunt ocupate pe jumătate La 
Nord vest de Reims, nemții anunţă o nouă retragere strategi +4. 

Cancelarul Herlling a demisionat şi demisia primită, de ase- 
meni s'a primit denusia Ministrului de externe. Un reseript uupe- 
rial anunţă poporului german, că a sosit vremea ca treburile Statu- 
lui să fie încredințate unui guvern democrat, al poporului. Cum se 
vede balonul imperial a început să arunce lest. Ce va urma? Un 
guvern socialist? Un guvern pur parlamentar? 

Presă lor face numai conjecturi. 

Eu văd în gestul de azi a lui Wilhelm al II-lea, primele vim- 
ptome ce au pierdut pe Ludovic al XVI-lea. „Guvernul po 'rorulua“ 
în gura Jui Wilhelm azi, e „boneta rosie“ ce a pus-o pe cap regele 
Ludovic la feresirele Luvrului. 

Guvernul serialist la Berlin, este prăbuşirea militarism, 

La rescriptul Impäratului, presa socialistă răspunde. 

—- Nu vrem socialisti în guvern ci guvern socialist. 

In Rusia si acolo au fost evenimente de seamă în ultin'a lună. 
Lenin, şeful guvernului bolşevie a fost împuşcat în piept. Starea. 
lui a fost gravă dar până azi nu i sa anuntat moartea, 

Asasinarea Ţarului. a țarinei si a copiilor, se confirma, | 

In ce priveşte situaţia militară în Rusia, nimeni nu msi, ştie 
nimic. Se sopteste că englezii debarcati la Nord, şi japonezii la ră- 
sărit ar fi înaintând. Pester Lloyd crede a sti că jumătate din Si- 
‘beria e ocupată de trupe japoneze şi ceho-slovace. 


www.dacoromanica.ro 


552 IMPRESIUNL SI PĂRERI PERSONALE 
DB aia 


Reprezentantul german la Moscova, Helferich a fost rer'iemut 
după cererea lui. Ge e cu nemţii la Moscova e un mister. 

La Iaşi Camera deputaţilor a decis arestarea lui Alecu Con-- 
lartinescu, pentru girarea necinstită a departamentului să 


CONFLICTUL PREZIDENT STURZA—VASILIU 
BARNOSCHI 


VINERI 21 SEPTEMBRIE. 


Alecu Constantinescu, fostul ministru de interne a fost depus în 
penitenciarul Central din lași. Nemţii au fost salisfäcuti. dar în 
prim loc au fost satisiăcuţi oamenii de treabă. Motivels arestürn 
sunt géinarile acestui politician; în calitate de ministru şi spre 
sfidarea multimei, în retragere a uzat de trenuri şi locomotive in 
interes persunal. Mu: este acuzat ca şi-a insusit prin abuz si trans- 
portat la moşia sa din jud. Bacău, alimente şi vite aparfindnd Sta 
fulu:. A mai întrebuințat în folos personal magaziile geoale: dela 
Herăstrău şi a dat fratelui său generalul, pentru ferma sa, pomi şi 
viţă din pepimerile Slatulua. 

$1 încă muile altele la fel. Am credinţa că cu cât gtinuriile 
sunt mai inci cu atat scoboară mai mult pe omul public. 

La interogatorul ce i-a luat doi tineri deputaţi, membii ai Co- 
misiunei de anchetă, a avut o atitudine sfidätoare La întrebarea, ce 
avere posedă — n'a vrut să răspundă, dar la întrebarea: ce profe- 
sie are a răspuns cu un cinism proproiu poreclei ce i-a dat-o po- 
porul: 

— Fost şi viitor ministru în România, 

O îi rămas kinderii pe gânduri? 

Guvernul întâmpină dificultăţi insurmontabile cu ratificarea 
păcii. Am ajuns să cred că nici nu va mai avea loc şi poate spre 
binele nostru, dacă nu voim a tine seamă de suferinţa ce vom mai 
indura prin neexecutarea condiţiilor păcii subordonate ratificării. 
Deja în chestia rechizitiilor, s'au revocat toate măsurile usurätoare 
ce luase în vederea ratificării păcii. Vinul, tuica, legumele, fruc- 
tele au fost din nou rechizifionate pentru germani. Pe lângă re- 
chizifii s'au înăsprit măsurile de poliţie. Noi arestări si noi pe- 
depse. A fost arestat, dat judecății şi condamnat de tribunalul 
german la, 6 luni închisoare şi apoi deportat până la pacea Gene- 
rală d. Sturza Președintele Sec. I de pe lângă Tribunalul Ilfov. A 
fost de asemeni arestat Gr. Greceanu directorul Eforiei Brânco- 
venesti, cum şi o sumă de alte persoane a căror nume importă mai 
puţin. 

Cazul Preşedintelui Sturza e însă din cele mai de reţinut, de 
aceia mă opresc asupra lui pentru a doua oară. Afise mari, scrise 
în două limbi, germană şi română, lipite pe toate zidurile Capita- 
lei, aduc la cunoştinţa populaţiei, sub semnătura polifaiului ger- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 553 


man, pedeapsa ce s'a dat acestui magistrat român. Nemţii au vrut 
să dea un exemplu. 

Să vedem, ce exemplu au dat. Preşedintele Sturza a fost ofiţer 
de rezervă mobilizat. A îmbrăcat uniforma şi s'a dus să-şi facă da- 
toria. In civil, în anii neutralității a fost un înfocat războinic. De 
altfel, sentimentul acesta îi era în familie. Fratele său, tot ofiţer de 
rezervă, este acel ce în 1916 a provocat la duel pe Von dem Busche 
și a promis, prin ziare. palme Contelui Czernin, lucruri pentru 
cari, guvernul neutralității i-a făcut multe neajunsuri ca pedeapsă. 

După încheerea păcii, Presedifitele demobilizat a revenit la 
slujba lui. In una din zile, în mod demonstrativ, în cabinetul său. 
faţă de mai multă lume, a refuzat să dea mâna advocatului Vasiliu 
Barnoschi. Acest advocat în timpul neutralității a fost neamtofil; 
la mobilizarea generala a fost şi el mobilizat, iar pe motive pe 
cari înca publicul nu le cunoaşte, când nemţii au ocupat Bucu- 
reştii. a ramas în Capitală. In Capitală nemţii au mai găsit ofiţeri 
români: pe unii i-a făcut prizonieri şi i-a dus în lagăre în Germa- 
nia; pe Barnoschi Vasiliu l-a păstrat aci şi l-a făcut Prefect la Pra- 
hova. 

Când a întins mâna, Ini Sturza, acesta i-a refuzat-o şi i-a spus 
cam următoarele: 

—— D-ta nu ştii că eu revin de pe front? Ca atare nu pot da 
mâna cu camarazii cari în loc să urmeze drapelul, au rămas de 
bună voe în tovărăşia neamfului si i-a adus servicii. 

Advocatul Vasiliu n'a zis nimic, a părăsit cabinetul şi a trimis 
martori Preşedintelui Sturza. Martorii lui Sturza au găsit însă că 
uri ofiţer ce vine de pe front nu datorează nici o satisfactie cama- 
razilor cari în cazul cel mai fericit au fost nişte ambuscati. 

Advocatul Vasiliu Barnoschi nu s'a lăsat nici de data asta în- 
vins — ce necesar ar fi fost pe front un asemenea caracter de in- 
vincibil - şi s'a dus Ja komandatura germană si a reclamat pe 
magistratul Sturza pentru ofensa ce a adus amicilor Guvernămân- 
tului imperial. Acest act eu nu-l calific, căci n'am cuvinte. Ko- 
mandatura a chemat imediat pe Preşedintele Sturza si l'a între- 
bat dacă recunoaşte faptul. Sturza se zice că a răspuns aşa: 

— Eu am fost militar, am fost pe front şi mi-am făcut dato- 
ria de român şi de militar către ţara mea, cum v'o faceţi şi d-voas- 
tri pe a d-voastra. Numi puteţi cere să dau mâna şi consideratia 
mea unui camarad al meu ce n'a urmat drapelul în nenorocirea 
țării lui, cum n'ati putea-o face nici unul din d-voastră dacă ati a- 
vea asemeni camarazi. 

Neamţul la deferit Tribunalului german. Tribunalul militar 
german l'a condamnat la 6 luni închisoare sub pretext că a violat 
o Ordonanţă a Guvernatorului, care din Mai 1917 avusese inspira- 
tia să se ocupe de asemeni situaţiuni în cari Sar găsi cetățenii ro- 
mâni ce le-a dat lor spfijin sub ocupatiune. 

Feldmaresalului Mackensen i Sa părut pedeapsa prea mică, 


www.dacoromanica.ro 


554 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


qe ——— ——_—_—_—_—_—— 
== === 


de aceia i-a agravat-o, pedepsindu-l,.după facerea pedepsei, cu de- 
portarea. 

In Cameră la Jasi, guvernul a fost interpelat. Primul Ministru 
a scăpat uşor, a promis să cerceteze. 

Bulgaria a semnat la Salonic, armistițiu si pacea preliminară. 

Presa germană a început să se prăpădească după soarta Ser- 
biei în urma trădării Bulgariei, căci faţă de ce va salva Bulgaria, 
idealul sârb nu se va realiza întreg. In aşteptare sârbii au intrat în 
Uskub, iar austriacii abandonând Albania au ajuns la Durazo. La 
Sofia, încăerări de stradă Gu¥ernul Malinoff e încă menţinut. Tru- 
pele austro-germane apără în Capitala Bulgariei legatiunile Pute- 
rilor Centrale şi autorităţile lor militare ce se mai găsesc acolo, 

Conduita Bulgariei nu e tratată însă de foşii ei aliaţi aşa cum 
ne-am fi aşteptat. Ei nu-i critică decât cu consecinţa că vor pierde 
ca au câştigat. 

Intreaga presă germană afirmă că frontul Macedonian n'are 
nici o importanţă; singurul interes ar fi legătura cu Turcia, dar 
pentru asta, afirmă ei— au luat deja toate măsurile necesare. 

Conduita. Ţarului Ferdinand pare însă curioasă; după telegra- 
ma dată Impăratului Austriei, a menţinut guvernul Malinoff, iar 
acum a liberat din închisoare pe Ghenadieff ca să dea sprijin gu- 
vernului. 

Un ziar socialist din Berlin sub semnătura unuia din sefi, face 
atentă Germania, că cazul Bulgariei nu va rămâne izolat; la fel va 
face Turcia, la fel va face Austria. 

Să fie trădare sau epuizarea generală? 

Weckerle anunţă din Budapesta „Că pacea e mai aproape * de 
cum şi-ar putea-o cineva închipui“. 

In Reischratul din Viena s'a strigat , Jos cu pacea dela Brest- 
Litowsk şi dela Bucureşti!“ 

Şi pe când astea se petrec la aliaţi, la Berlin Impăratul vrea 
guvern al poporului, iar Cancelarul Max de Baden cu guvernul 
său anunţă ca program: 


„Să se redea lumii Parea. Această pace să fie durabilă şi să se 
bazeze pe Liga Popoarelor, să facă PURE dezarmarea generală“ 


Unde am ajuns! 

Dar Hindemburg? Dar Ludendorf? Dar Kaizerul? Propăvădui- 
torii păcii cu pumnul şi cu sabia, au ceva de obiectat? 

In așteptare Marele Cartier general comunică: 

„Englezii au luat Damascul. 

„„Sârbii au luat Uskubul. 

„Englezii au cucerit Armentiers şi Lens. 

„Francezii au cuceril La Ferre“. 

E clar, acum vine pacea. Nebunia că un popor poate sfida 0- 
menirea întreagă, pare să ia sfârşit. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 555 


= 


SÂMBĂTĂ 22 SEPTEMBRIE. 


Ferdinand de Coburg a abdicat! 

Parlamentul bulgar a proclamat Rege, pe Principele Boris. 
Noul Rege a depus jurământul, iar primele lui acte politice sunt 
caracteristice: A respins demisia guvernului Malinoff. A decretat 
demobilizarea generală a armatei. 

Din aceste acte eu văd: 

a) Că cererea, de pace separată a Bulgariei trădarea cum se 
obinuieşte a se numi — s'a făcut nu de un om sau de o divizie tră- 
dătoare, cum a justificat-a nemţii; ci a fost un act politic reflectat 
si hotărit de guvern cu ştirea şi asentimentul regelui Ferdinand. Nu 
e mult de când Regele deschizând parlamentul din Sofia a spus 
in mesaj că Bulgaria e epuizată şi că nu mai poate continua răz- 
boiul. 

b) Din demobilizarea armatei rezultă că la Salonic s'a sem- 
nat o pace definitivă. In ce condiţii? Asta nu se ştie aci. Presa din 
Berlin insinuiază că nu se publică conditiunile de oarece sunt 
inadmisibile pentru demnitatea unui Stat. 

Ce îndrăsneală! Cei ce au impus altor popoare pacea dela 
Brest-Litowsk şi dela Bucuresti, n'au dreptul să vorbească de pace 
inadmisibilă pentru un Stat. 

Din informatiuni serioase, Bulgaria va îi scoasă din luptă şi 
ocupată. de Puterile Intelegerei după cum România, a fost ocupată 
de Puterile Centrale, deşi se va declara neutră. 

In ce priveşte Turcia, Bukorester Tageblati crede că situaţia 
ei nu se poate încă preciza; că de sigur căderea Damascului şi 
prăbuşirea Bulgariei, a pune pe gânduri, totuşi încrederea în for- 
tele Germaniei e mare şi aşteaptă să vadă, ce se va face pentru păs- 
trarea legăţurei cu ea. 

La Berlin noul guvern s'a constituit cu intrarea a doi socia- 
lişti în minister, dintre cari unul este şeful lor Scheideman. Pro- 
gramul noului guvern este: 

4) Se va asocia la răspunsul dat Papei şi la hotărârea de pace 
a Reichstagului. 

2) Germania se declară gata de a intra în Liga Popoarelor. 

3) Germania, cere libertatea mărilor. 

4) Tractatele de pace încheiate până acum, nu trebue să for- 
meze o piedică pentru Pacea Generală. 

5) Statele limitrofe ale Rusiei să-şi înființeze reprezentanţe ale 
poporului pe o bază largă. 

6) Alsacia şi Lorena vor fi declarate imediat Stat autonom fe- 
deral. 

7) Imediata introducere în Prusia a dreptului de vot general, 
egal, direct şi secret. 

E un mare progres. Că Intelegerea nu va voi sa audă numai 
de aşa ceva, e fără doar şi poate. 


www.dacoromanica.ro 


556 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Germania şi-a prins mâna la un val ce rulează — se duce 
toată. 

Pe fronturi succesele se menţin. Englezii atacă Rosselaire, care 
e în flacări. 


PUTERILE CENTRALE CER ARMISTIȚIU ȘI PACEI 
DUMINICĂ 23 SEPTEMBRIE. 


Să fi răsărit azi soarele cu „Pacea omeniriu''? 

De cum s'a luminat de ziuă, vuesc străzile de strigatul vânzăto- 
rilor: Puterile Centrale au cerut armistițiul E asa de extraordinară 
ştirea luând ziarele, că nu te încrezi ochilor. Totuşi e adevărat, 
scrie negru pe alb gazeta nemţească că s'a cerut de Puterile Cen- 
trale armistițiu prin vocea Austro-Ungariei. Ea a adresat Preşe- 
dintelui Wilson următoarea cerere: 


„Monarhia austro-ungară, care a dus razboiul numai ca război 
de apărare şi care de repetate ori şi-a manifestat dorința de a pune 
capăt vărsării de sânge şi să ajungă la o pace dreapta şi onorabilă, 
se adresează prin aceasta, Preşedintelui Statelor Unite ale Ameri- 
cei cu propunerea de a încheia cu el şi cu aliații săi, un imediat ar- 
mistifiu pe uscat, pe apă şi în aer, şi în imedialà legatură cu aceas- 
ta, să înceapă tratative pentru inchecrea păcu, carcia să-i servească 
de bază cele 14 puncte ale mesagiului d-lui Preşedinte Wilson la 
Congresul din 8 Ianuarie 1918 şi cele 4 puncte din cuvdniarea d-lui 
Preşedinte, ținută la 12 Februarie 1918, luându-se tot odată în con- 
siderare şi declaraţiile d-lui Preşedinte Wilson dela 27 Septembrie 
1918“. 


Să fie din partea Austriei o desertiune ca a Bulgariei? Cred că 
e exclus, de oarece ea precizează că vorbeşte pentru ea şi pentru 
aliaţii ei. 

Dacă e aşa, au ajuns Ja aman. Cu toata neobiazarea de a afirma 
că a dus numai un război de apărare, propunerea aceasta nu are 
senzul de a se sta de vorbă, a discuta, a vedea, a pipai ce se poate 
şi ce nu se poate, cum au mai fost altă dată disculiuni; de astă 
dată în plină luptă, în plină derută, e strigatul desperat al armis- 
titialui imediat. Şi cum, a cere Intelegerei în plină ofensivă reuşită, 
armistițiu fară pace — ar fi o nebunie — prin cererea de fatä cer 
însuşi pacea pe baza propunerilor lui Wilson. 

Pentru importanța momentului istoric şi pentru a ne da seamă 
unde a ajuns semetia Puterilor Centrale ce nu mai mult de cât 
acum trei luni, anunţa Jumei că va impune celor ce nu o vor, pa- 
cea cu pumnul am să reînprospătez cele 14 puncte din programul 
anunţat, de Wilson în Ianuar 1918. 

Punctul I. Toate tractatele de pace trebuesc să fie publice; deci, 
desființarea diplomației secrete. 

Punctul II. Libertatea navigajiunii pe mare. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RASBOJULUI ROMÂNIEI 557 


Punctul II. Inläturarea, după posibilitate, a tuturor bariere- 
tor economice. Egalitatea relaţiilor comerciale. 

Punctul IV. Reducerea înarmărilor într'o măsură minimă. 

Punctul V. Aplanarea pretențiunilor coloniale, luând in con- 
siderarea interesele indigenilor. 

Punctul VI. Evacuarea întregului teritoriu rus. Rusia să ob- 
yo prilejul de a decide independent asupra desvoltării politicei 
sale. 

Punctul VII. Evacuarea şi restabilirea Belgiei, fără încercarea 
umei mărginiri a suveranității sale. 

Punctul VIII. Evacuarea teritoriul francez ocupat. Retroceda- 
rea Alsaciei-Lorena. 

Punctul IX. Rectificarea granițelor pentru Italia pe măsura 
pretenjiunilor naționale. 

Punctul X. Ocaziuneu unei dezvoltări autonome pentru natio- 
nalitäjile Austro-Ungariei. 

Puctul XI. Evacuarea şi retrocedarea pentru România, Serbia 
şi Montenegro. Accesul liber la mare pentru Serbia. Garan{ii in- 
ternafionale pentru regularea raporturilor dintre Statele balcanice. 

Punctul XII. Independența pentru părțile turceşti ale imperiu- 
lui otoman; dezvoltarea autonomiei peniru cele alte naționalități 
ale Turciei. Traficul liber prin Dardanele. 

Punctul XIII. O Polonie independentă care să cuprindă toate 
țările populate de poloni. Printr’un tractat internațional să i se a- 
sigure accesul la mare. 

Punctul XIV. Infemeerea unei uniuni generale a Naţiunilor, cu 
scopul efectuării unei garanții reciproce. 

Acest ultim punct Wilson l'a formulat mai bine, la 4 Iulie anul 
acesta în discursul ce a ţinut la mormântul lui Waschington. 

„Crearea unei organizajiuni de. pace; care garantează că fortu 
totală a natunilor libere va împedica orice leziune a dreptului şi 
care înființează un tribunal arbitral căruia să se supună toate dt- 
ferendele internaționale“. 


Nota Austriei se mai referă şi la discursul pe care Preşediniele 
Wilson la ţinut la New-York la 27 Septembrie 1918. Iată şi punc- 
tele precizate în acel discurs: 


1) Dreptatea pe care trebue să se bazeze pacea, nu trebue sé 
permită nici o favorizare ci să acorde drepturi egale popoarelor 
participante. 

2) Nici un interes particular al unei națiuni sau al unei grupe 
de popoare. nu va putea forma baza unei părți a acordului, dară 
aceasta nu este compatibil cu interesul comun al tuturor. 

3) In familia comună a Ligei popoarelor nu trebue sa existe 
convenjiuni deosebite. 

4) Convenţiunile economice nu impun apucarea buicotului c- 
conomic sub nici o formă, afară numai de imputernicirea acor- 


www.dacoromanica.ro 


588 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


dată Ligii popoarelor de a aplica pedrpse economice prin erclude- 
rea de pe piața mondială în scop de disciplină şi d * control 

5) Toate acordurile şi tractatele internaționale de orice nuiură, 
trebuesc comunicate în întregime restului lumeï. 


Prin urmare, când au cerut armistițiu, au acceptat: Incetarea, 
ostilitatilor, retrocedarea Alsaciei-Lorena către Franţa, reconstrui- 
rea Belgiei, evacuarea Rusia, a României, a Serbiei, a Franţei o- 
cupate, rectificarea graniţe. Italiei, auotonomia popoarelor din Au- 
stro-Ungaria. refacerea Poloniei. 

Cu durere, dar le acceptă. Atunci cu adevărat vine pacea! 

Cum am ajuns aci? O spun criticii lor militari. În Apus, ar- 
mata germană luptă contra trupelor si munifiunilor, de trei, de 
patru, de cine: ori superioare. Prin scoaterea din luptă a Bulga- 
riei deja ocupată de armata franceză, e tăiată comunicaţia cu Tur- 
cia. Sârbii sunt la sud de Nis, asta înseamnă că si Albania e eva- 
cuată. Trupele germane din Asia sunt pierdute. Comunicatul ger- 
man se exprimă asa: ,,Batalioanele germane ce luptă în Palestina 
au trebuit să se retragă împreună cu slabele forțe turceşti in fafa 
covârşitoarei superioritäfi dușmane, şi sunt în mars dincoace de 
Damasc“. 

Austro-Ugaria e ţinută cu toate forțele ei pe frontul italian, 
fără a putea degaja ceva de pe frontul sârbesc. 

La înaintarea la care a ajuns ofensiva din Apus, au văzut că 
vine dezastru. Inainte de a sosi, au cerut armistițiu, în credința că 
încă mai pot salva ceva. Rămâne de văzut ce zice şi Germania. 

In Germania socialiștii au prins un capăt al puterii şi speră să 
nu o mai scape. Noul Cacelar e un nobil, deci de o cam dată un 
equilibru pentru câteva zile. Nu e exclus, dacă Wilson menţine că 
nu stă de vorbă cu Kaizerul, ci cu poporul german, să-l vedem 
doborit de pe Tron şi pe drumul luat de Ferdinand de Coburg. 

O coincidenţă bizară, decisesem de mult, pentru azi, o masă la 
Mărcuţa cu câţiva prieteni dela Eforie, Ne-am adunat la amiază si 
am sărbătorit prirnul pas ce face omenirea spre cumintenie, într'o 
casă de nebuni. In starea de spirit ce ne-a produs noile stiri, am pe- 
trecut în adevăr câteva ceasuri bune. - 

In parcul ospiciului sbiară nebunii; la Berlin trebue să spu- 
mege Kaizerul; noi am ciocnit pahare cu un excelent pelin. 

Aşa e viaţa de când e lumea. 


GERMANIA CERE SI EA PACEA 
LUNI 24 SEPTEMBRIE. 


Germania prin noul Cancelar Principele Max de Baden a ce- 
rut şi ea personal armistițiu preşedintelui Wilson, prin următoa- 
rea notă încredinţată guvernului elvetian. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 559 


Berlin 6 Octombrie. 


„Guvernul german roagă pe Preşedintele Statelor-Unite să ia 
asupra-şi restabilirea păcii, să pue toate statele beligerante în cu- 
noştință cu această cerere si să le ceară trimiterea de delegați la 
tratativele eventuale. Guvernul german primeşte ca bază pentru 
viitoarele tratative programul enunțat de Preşedintele Statelor U- 
nite în mesajul adresat congresului în 8 lanuar 1918 şi în mesa- 
giile sale ulterioare. mai ales în discursul din 27 Septembrie 1918. 

Spre a evita alte vărsări de sânge, guvernul german cere inche- 
terea imedialé a unui armistițiu general, pe apă şi pe uscat“. 

Max 


Principe de Baden 
Cancelar ai Imoeriului 


Am spus greşit când am spus că Germania cere armistifiu; 
Germania cere imediat pacea. 

Atât Austria cât şi Germania, prin presa, lor caută să micşoreze 
efectul produs de cererile lor grăbite; criminalii vor să apară, când 
simpt că nu mai pot fi periculoşi, ca salvatorii omenirei şi ai civi- 
lizatiei si blestemă pe cei ce n'ar primi oferta lor cu amenințarea: 
„Dacă Infelegerea nu acceptă pacea ce o oferim, va suferi conse- 
cinfele şi va fi respunzätoare de prelungirea catastrofei“. 

Mai târziu, când se va scrie istoria şi se vor cunoaşte real îm- 
prejurările şi starea în care se găsesc azi Puterile Centrale, se va 
măsura minciuna în care se scald încă criminalii ce au provocat 
războiul. Ca mască, fraze şi obrăznicie; ca fond, trebue să fie pu- 
trezi şi desfiinfati. . 

Ferdinand de Coburg a sosit la Budapesta; a afirmat jurna- 
listilor că a renunţat la tron pentru a împiedica revoluţia si răz- 
boiul civil. 

Guvernul nostru se resimpte de întorsătura ce iau lucrurile. 
Politica desantatä dela Iasi începe a se domoli. Opinia publică 
ridică din nou prestigiul lui Take Ionescu. Toţi recunosc in el pe 
omul ce a văzut bine şi deci pe omul viitorului. 

Nu ştiu de ce, dar eu, admirator al lui, nu-l văd ca om al vii- 
torului. Prea îmi cunosc ţara si prea mari deziluzii am avut, ca 
să strevăd în viitor o Românie recunoscătoare pentru omul acesta. 
Din contra, prevăd pe ticăloşi strecurându-se în fruntea treburilor 
şi acoperiţi cu penele altora vor întrebuința toate miiloacele să-i 
stea în cale şi să-l doboare. 

Să dea Dumnezeu să mă înşel. 

Nu,mai departe decât azi, Renaşterea d-lui Dem. Nenitescu, 
girantul lui Mackensen, are un antrefileu prin care face apel la 
toți să uitäm trecutul în fata viitorului ce se deschide neamului 
românesc. Ca vorbă e frumos, dar ca realitate este o meschinärie. 
Cel ce a servit duşmanul, cel ce la primit cu braţele deschise, cel 
ce a voit să lupte alături de el, când îl vede îngenunchiat, ar dori 


www.dacoromanica.ro 


560 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


ca trecutul să fie uitat, de oarece în primul rând va profita el a 
cărui ticăloşie se va uita şi se va cocota acolo de unde vor fi inde- 
părtaţi, tot prin uitarea trecutului, cei ce au luptat pentru politica 
a cărei aureolă se străvede. 

Pe fronturi noui succese. Germanii anunţă o importantă re- 
tragere la sud de St. Quintin şi o alta la nord de Reims. 

Pe frontul italian aliaţii atacă şi se prevede o iminentă o- 
fensivă. 


In Asia, englezii au trecut linia ferată Damasc-Beirut. 


MARŢI 25 SEPTEMBRIE. 


Un fenomen curios este nerăbdarea de azi a publicului nostru. 
Am zis fenomen curios, de oarece doi ani de zile, publicul român 
a fost nu numai răbdător, dar chiar tembel. Nu sunt încă două 
luni de zile de când era dispus să îndure toate consecințele dezas- 
trului fără să murmure. Acum că a întrezărit o rază de speranţă, 
şi-a pierdut răbdarea. Contactul cu inimicul a început să dea loc 
zilnic la scene regretabile ; in consfătuiri intime, pe străzi sau in 
cafenele se strecoară fel de fel de idei si conjecturi, cari dau nas- 
tere la svonuri pe care neamtul le urmăreşte şi le pedepseşte. Toată 
lumea vrea acum să ştie ce va răspunde Franţa, ce va răspunde 
Anglia si mai ales Wilson ce va zice? 

Cei ce se cred informaţi au deja răspunsurile: Franţa va res- 
pinge pur şi simplu, armistițiul, Anglia va fi bine voitoare, dar 
tot nu va accepta: Wilson va pune noui condiţii şi va răspunde 
că primeşte. In aşteptare tunul încă bubue şi distruge. 

Presa germană în aşteptarea unui răspuns; încurajează opinia 
lor publică, spunând că de va fi refuzată pacea, nu va fi un eveni- 
ment, de oarece Germania a mai oferit odată pacea, în Decembri6 
1916. Ce fac azi nu e mai mult decât au făcut atunci, iar rezultatul 
s'a văzut, a mai trecut 2 ani şi Germania n'a fost învinsă 

Nu ştim ce o fi crezând de asta opinia publică din Germania, 
orl cum, n’o cred aşa de naivă să nu vadă deosebirea ce le-o ascun- 
de gazetarii : atunci ofereau ei pacea ca să dicteze, azi o cere, ca 
să dicteze Wilson. Dar acum 4 luni, nu mai mult, nu au facut o 
nouă propunere de pace, ce e dreptul indirectă, pe care Intelcgerea 
refuzând-o, Kaizerul a strigat: 

— Am Propus pacea onorabilă ; în orient a fost primiti, în 
occident, nu ; tari pe forţele noastre o vom impune celor ce nu o 
vor, cu pumnul şi cu sabia. 

E dreptul că omenirea s'a cutremurat de groază atunci. Ei bine 
a plecat: cu pumnul şi cu sabia să o impue; dar neputinta i sa 
dat pe faţă şi prăpastia i s'a deschis înainte şi acum striga în des- 
perare : pacea ! acordati-mi pacea ! primesc tot ce-mi cereți. L tot 
una onorabililor ? 

Azi sa dat trupelor un rescript imperial ce incepe aşa: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOLULUI ROMÂNIEI 561 


„In mijlocul luptelor celor mai grelc, frontul macedonian »e 
prabuseste™. 


Iata adevarul pentru ce au cerut pacea. Turcia a fost izolatd; 
linia, ferată ce o uneşte cu Puterile Centrale trece prin Soiia iar 
în Sofia domneşte comandament militar francez. Sârbii au reintrat, 
in Nis. Austriacii sunt la discretia Italiei. 

i Sula drept cuvânt a spus-o Impăratul — frontul acesta sa pră- 
uşi 

De altfel a mai vorbit şi Contele Tisza. Intr" un discurs tinut 
zilele acestea Ja Budapesta; el a afirmat ca: 


„Trădarea Bulgariei şi situația de pe frontul apusean ne-au 
decis ca împreuna cu Germania să întreprindem demersuri pentru 
pace. Teritoriul austriac cucerit de italieni va rămâne lialiei. Parti 
din Galiţia vor reveni Poloniei. Najionalitäjile din Ungana var 
obține, după posibilităţi, autonomia. S'au luat mäsuri militure la 
granița României, aşa că nu sunt de temut, surprize“. 


Este deci clar că contrar celor ce scrie presa din Berlin, vere- 
rea de armistițiu cu imense sacrificii din partea lor, e prelu Jiul 
prăbuşirei, nu al unei puternice rezistenţe în viitor. : 

De sigur că nimeni n'are pretenţia. să le ceară mărturisirea ne- 
putintei, dar asa le e de grea situația, în cât, ea se stravede chiar 
în cuvintele lor mestesugite. 

Trufia ungurului însă rămâne faţă de noi chiar în ceasul lor 
cel din urma. Acceptă pierderea Galiției, acceptă pierderea Tren- 
tinului, acceptă să desfacä lanţurile unora din naţionalităţi, faţă de 
români însă, vor să fie grozavi. In contra României se cre‘ asi- 
guraţi ! Pot să ducă la granița Carpaţilor toate forţele militare ce 
n'au putut sprijini alte fronturi; dacă însă dreptatea naţiunilor ne va 
recunoaşte şi nouă revendicările, le vom obţine şi li se vor unpune. 

Rolul ce are azi în Apus d. Take Ionescu e imens. Ce minte 
au avut nemţii să-l ducă singuri unde ii era locul? 

In ţară liniştea — chiar cu nervi — se menţine. 

D. Marghiloman a acordat unui ziarist dela Berliner Tageblait 
un interviev în care cearcă să facă atent guvernul german că a 
sosit momentul să țină socoteală de pretentiunile României, in 
propriul interes al raporturilor dintre popoarele noastre. lată pro- 
priile sale cuvinte : 


„Mai importantă mi se pare pentru moment chestiunea dacă 
în actuala setuatie schimbata, Puterile Centrale sunt gala să ţină 
socoteală de revendicările României. Orice bunăvoință a lor il 
contribui în largă măsură ca actualul guvern să fie consobhuat, 
starea de spirit din țară să fie ameliorată, şi ca relafiunile erp 
dintre poporul german si cel român să fie restabilite“. 


Cu alte vorbe, d. Prim ministru ne spune că România are wi 
revendicări de făcut, că actualul guvern are nevoie de sprijinui 


www.dacoromanica.ro 


562 IMPRESIUNI SI PĂKERI PERSONALE 


Germaniei ca să se consolideze in România ; că în ţară & o stare 
de spirit defavorabilă ce nu sar ameliora decât dacă Germania 
ar accepta oarecari revendicări ale noastre şi în fine relațiile noas- 
tre de prietenie cu nemţii, atât. de cântate, nu există în popor si 
că ar trebui să fie restabilite. 

Hotärît că d. Marghiloman încă speră în succesul definitiv al 
Germaniei ; altfel, e greu de priceput cum va ajunge ca raporturile 
de prietenie cu ea să se mai restabilească de azi în colo, după ce 
ne-a luat o nouă recoltă de grâu, de fructe, de zarzavat, etc. 

Ori cum, d. Marghiloman dacă nu-şi va dezminti intervievul 
are un merit, acela de a fi credincios simpatiilor sale pentru nemți, 
chiar când cel din urmă român a căpătat speranța că sa siârşit 
cu ei. 


O INTRIGĂ STUPIDĂ 
MERCURI 26 SEPTEMBRIE. 


Prăbuşirea Bulgariei a devenit un obiect de intriga în Roma- 
nia, din partea nemților si nemtofililor. Cei ce ne conduc ar trebui 
să deschidă ochii în patru, să nu facem o nouă şi ireparabilă pros- 
tie. Iată despre ce este vorba: : 

Se ştie că desi ni se luase prin tractatul de pace înereaga Do- 
broge, ea n'a, fost atribuită Bulgariei decât Cadrilaterul şi partea 
de jos a judeţului Constanţa până în linia Cobadin-Agigea. Restul 
era cedat Puterilor Centrale. Puterile Centrale isi luau această stă- 
pânire nefirească pentru a astâmpăra pretentiunile bulgarilor până 
la Pacea generală, servindu-se până atunci ca de un ,,atz“ in con- 
tra pretentiunilor acestui aliat. Cum însă Bulgaria i-a trădat si au 
făcut pace separată cu Intelegerea, Puterile Centrale nu mai au 
nici un interes să mai deţină Dobrogea şi să mai întreţină pentru 
ea, raporturi duşmănoase cu noi; din contra sunt gata să ne-o dea 
îndărăt. De aci porneşte intriga. Cum ei ocupă mliitäreste Româ- 
nia, iar foştii noştri aliaţi ocupă Bulgaria, aceştia au dreptul să vină 
cu trupe franceze până la Cobadin-Agigea; în consecinţă, nemţii ne 
sfătuesc să reclamăm foştilor aliați să ne redea Dobrogea ce am 
dat-o bulgarilor, iar în acelaş timp răspândesc svonul că Infele- 
gerea în tratativele ce a avut cu Bulgaria i-a recunoscut dreptul 
asupra Dobrogei. Din faptul că Intelegerea s'ar putea să nu ne per- 
mită a reintra în Cadrilater încă, ei ne împing să tragem concluzia 
că Franţa ne-a trădat. 

Intriga e străvezie, dar nu poate prinde, guvernul să deschidă 
ochii. 

"Cu capul meu judec că atâta timp cât Puterile Centrale ocupă 
România, aliaţii nostri de ieri, chiar de ne-ar fi încă prieteni şi 
azi — ceeace pare a fi sigur — ori cât ne-ar simpatiza, nu ne poate 
permite să reocupăm Dobrogea creind prin aceasta nemților o si- 
tuatie avantajoasă. Unde vom intra noi. intră România, si unde 


3 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 563 


intră azi România, intră inclusiv si neamtul. După pace, nu este 
de conceput că cei alături de cari ne-am sacrificat să ne ia din 
fostul nostru teritoriu şi să dea foştilor lor şi foştilor noștri inamici. 
Bunul simţ o spune. 

Vin stiri din Bulgaria in ce privesc raporturile cu învingătorii. 
Armata îranceză va ocupa toate punctele ce va crede necesar Căile 
ferate aw trecut sub administraţia armatei de ocupaţie. Toată osti- 
rea bulgară ce se găseşte la vest de Usckiib a fost făcută prizonieră; 
restul va fi demobilizatä. Bulgaria va libera de îndată pe toţi pri- 
zonierii Inţelegerii. Prizonierii bulgari, ramân în captivitate până 
la pacea generală. Bulgaria predu Franței tot materialul de război 
Şi evacuează Serbia, Macedonia grecească și Macedonia sârbească, 

Turcia a început şi ea cu Englitera, tratative de pace. Un ziar 
german ce aduce ştirea, spune că condiţiile ce se cer Turciei nu 
pot fi acceptate. 

Intelegerea n'a ruspuns încă nimic cererei de armistițiu a 
Austro-Ungariei şi Germaniei. 

Pe fronturi, luptele continuă cu înverşunare. 

In aşteptare ca pacea să se facă, continuăm a duce viata impo- 
sibilă la care am ajuns. E începutul toamnei şi e bine şă recapi- 
tulez piața comercială. 

Un costum de haine 1500 lei, o pereche de ghete la cismar 600 
lei bărbăteşti, 1000 lei pentru dame, un guler de cămaşă 6 lei, o 
cămaşă 100 lei, un săpun de spălat pe mâini 18 lei, cel de rufe 30 
lei chilo, undelemnul 80 lei sticla, romul 80 lei litru, vinul 12 lei 
fără sticlă, scrobeala 30 la chilo, zahărul 30 lei, carnea 8 lei, 
brânza albă 18 lei, de burduf 35, untul 40 lei, untura 40 lei chilo- 
gramul, oule 85 lei suta, lemnele 250 lei mia, mälaiul 4 lei chilo, 
pâinea neagră 2 lei coala de hârtie 25 bani, ora cu trăsura 20 lei. 

Nu mai e viaţă ci chin; chin pentru cei ce trăesc din munca 
lor, căci träesti în grija continuă dacă poli câştiga ceeace ai absolut 
nevoie ca să mănânci. Munca multor profesionişti se plăteşte cu 
aceiaşi monedë şi valoare ca şi înainte. Si nici o speranţă de în- 
dreptare. 


JOI 27 SEPTEMBRIE. 


Pentru un proces al soc. „Româno-Americană“ am fost azi la 
Ploesti. Dela sosirea mea din Roşiorii de Vede în Decembrie anul 
trecut, n'am mai călătorit cu drumul de fier. Este o oroare! Gara, 
menţinută într'o murdărie excesivă, îace impresia unui lagăr mili- 
tar. Trenul pleacă la 8 jumătate dimineața ; dela ora 4 în ziuă, un. 
funcţionar al Societăţii s'a dus la gară ca să poată obţine biletul 
meu de călătorie. Trenurile, vagoane si masini: sunt tot cele ger- 
mane iar întreg personalul gării e german. 'Toate firmele, publica- 
tiile, anunţurile, indicaţiile indispensabile călătorilor, toate sunt în 
limba germană. De nicăeri şi din nimc, n'ai impresia că mai eşti 
în tara românească. Intr'un compartiment sdrentuit, de cl.. II — 


www.dacoromanica.ro 


364 1MPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


peste complect, — am făcut drumul la Ploesti. E prima oară dela 
declararea războiului că călătoresc ziua, aşa că pot privi afara. 
Prin gări, toate liniile de garaj sunt pline de vagoane germane. 
La rămpile tuturor stafiunilor, zeci de cärute descarcă depozite 
imense de producte ce se clădesc ca lemnele, în metri cubi : varză, 
ceapă, dovleci. Sute de mii de chilograme aştept încărcarea in 
vagoane. E ceeace se ridică de pe la ţară. Trenuri cu munitiuni 
si în special tunuri stationeaz& prin gări. 

La Ploeşti murea gară e o ruină. Pratul de cărbune de pre- 
tutindeni, glasurile aspre ale s\abilor, mirosul special al gărilor 
nemfesti, te face să te crezi in Germania. Restaurantul gării e des- 
chis, îmi iau curajul să pătrund să iau dejunul. Zic curaj, de oare- 
ce nu şliu ce aven si ce nu avem dreptul acolo unde se găseşte 
instalat inamicul. Mese de brad nevopsite şi murdare, ne îngrijite 
te aşteaptă să ier loc. Nimic din infatisarea şi curăţenia vechiului 
restaurant a lui Gherea. E ora 11 şi voi să mănânc ceva. O fată de 
serviciu, germană, se prezinta. O intreb dacă civilii pot lua masa 
şi-mi răspunde că da. Intrebasem cu jenă, de oare ce în sală nu 
mai e nici un civil, ci numai militari si femei cu brätara crucii 
roşii. Toată lumcu aceasta ia loc la o masă ce se întinde dela bufet 
până in uşa de pc peron, şi sunt serviţi de personal militar, aceiaşi 
mâncare pentru toţi. Am observat pe cei ce au venit după mine, li 
sa dat la toţi uniform, o zeamă groasă de culoare gri ca braga, şi 
câte o mare ceaşră de cafea neagră. Atât. Ce e dreptul îiecare sa 
sculat fără să piătească. se vede că e un „Table d'hôte” gratuit 
pentru ai lor. Particularilor ni se serveşte de pe listă. 

E după ploae şi e noroi mult, ceeace dă Ploeştiului o infatisaie 
necunoscută cum ieşi din gară. Pavajul e numai gropi pe tot 
bulevardul. Mersu: cu trăsura e o tortură. La monumentul vână- 
torilor, lipsesc tunurile dela Plevna. Mulțimea uniformelor mili- 
tare germane în raport cu trecătorii civili e mult mai mare ca 
în Capitală. Un convoi de prizonieri itaheni ce întâlnesc pe bule- 
vard, mă impresionează plăcut. Toţi oameni svelţi, bine îmbrăcaţi, 
poartă la guler tricolorul italian. Mergeau cântând în cor un 
admirabil cântec. 

La Tribunal, în cercul advocatilor, am gasit o mentalitate şi un 
elan patriotic necunoscut în Palatul de Justiţie din Bucuresti. In 
sala advocatilor, o harta mare e fixata in perete. E frontul din 
Apus. Unul citeşte jurnalul abia sosit şi fixează cu un creion roşu: 
după comunicat noile pozitiuni ale frontului. Toţi sunt optimişti, 
ca să nu spun că sunt prăpăstioşi în exagerarea binelui. După ei 
Metzul a şi căzut. A adus vestea un coleg venit dela Iaşi. 

Seara la Bucuresti, vânzätorii de ziare strig în piața gării: 

„Ultimul comunicat cu ocuparea oraşului Cambrai de către 
franlezi“! 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 565 


S'A PRĂBUȘIT SI TURCIA. INTRIGA CU DOBROGIA 
CONTINUĂ 2 


VINERI 28 SEPTEMBRIE. 


După prăbuşirea Bulgariei, s'a prăbuşit şi Turcia. Sandramaua 
Puterilor Centrale se mai menţine pe doi piloţi, strâmbi şi ei. 

Prin trădarea Bulgariei, Turcia nu mai putea merge înainte; 
englezii le distrusese deja o mare parte din armată şi din muni- 
tiuni şi în timp ce ei inaintau spre Beirut, orice legătură a Turci- 
lor cu aliaţii lor era tăiată. Guvernul turc a vrut întâi să fie şiret 
a aşteptat să vină răspunsul lui Wilson la cererile Austro-Ungariei 
şi Germaniei ca să vadă care îi e momentul capitulării. 

Dacă Wilson nu acceptă armistițiul celor două mari imperii, 
Turcia capitulează şi închee pacea separată; dacă Wilson acceptă 
armistițiul cerut de ceilalţi, Turcia capitulează ca resemnare — Si 
întrun caz şi în altul Turcia. se supune. Pentru o aşa politică gu- 
vernul turc a făcut deja demersuri, lucrul transpiră dintr'o tele- 
gramă in care se zice ,,/nfelegerea refuză să stea de vorbă în Tur- 
cia cu persoane fără de răspundere“. 

Către seară, o telegramă anunţă că Talaat Bey, Marele vizir, 
cu întreg guvernul inclusiv celebrul Enver Pasa au demisionat. 
Sunt oamenii ce au virit Turcia în aventura lui Wilhelm al 
H-lea. Tot telegrama anunţă că Tevfic-Pasa, fostul ambasador la 
Londra a fost numit Prim-ministru, iar Izet Paşa, cunoscutul amice 
al Intelegerii a fost numit ministru de război. Nu mai e un secret 
ce va urma din această schimbare. , 

America a ruspuns Germaniei. Presa publică arest raspuns ce 
sună aşa: 


„Inainte de a răspunde la cererea guvernului imperial german 
st pentru ca răspunsul să fie atdt de sincer şi de limpede cum o cer 
interesele importante coinprinse în acea cerere, Preşedintele Sta- 
telor Unite crede necesar să se asigure de senzul precis al notei 
Cancelarului. 

Crede Cancelarul că guvernul imperial german primeşte con- 
dițiunue expuse de Preşedintele Wilson în Mesajul său către Con- 
gresul Stctelur-Unate dela 8 Ianuarie, şi in declaratiunile următoare 
şi cu scopul enträri în, discuție va fi numai să se inicleagad asupra 
amănuntele practice ale arlicärii lor? 

Presedintele Statelor-Unite se găseşte obligat să deviare cu pri- 
vire la propunerea de armistițiu că nu se simi îndreptățit să pro- 
pue guvernelor cu cari guvernul Statelor-Unite este aliat în potriva 
Puterilcr Centrale un armistițiu, cât timp armatele Puterilor Cen- 
trale se mai găsesc pe teritoriul lor. Buna crcdiniă, la arice dis- 
cufie, ar depinde f.rcşte, de consimtimäntul Puterilar Centrale, de 
a retrage imediot trupeie lor, pretutindeni din 1eri.orüle ocupate. 

Presediniele ma crede că e îndreptățit să întrebe dacă ‘an. 


www.dacoromanica.ro 


566 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


celarul vorbeşte numai pentru acele autorităţi ale Imperiului, cari 
au dus războiul până acum. El socoteste räsnunsul la această intre- 
bare ca extraordinar de important, din toate punctele de vedere. 


(ss (Lansing 


Impresia mea de o cam dată -— a lumi încă nu se poate sti — 
este că acest răspuns va fi bine primit de nemți în ajunul prăbu- 
şirei şi că vor satisface toate temerile şi îndoelile Preşedintelui 
Wilson. Răspunsul acesta nu exclude pacea dacă Germania se va 
recunoaşte învinsă si vinovată. Nemţii sperau într'un răspuns de 
refuz, refuz ce ar f_influen{at fără îndoială in rău masele populare 
şi democrate din toate grupurile de puteri. S'au inSelat, răspunsul 
e un da condiţionat de ceva ce nu va indispune masele populare 
nici în Germania. 

Evacuarea imediată a tuturor teritoriilor ocupate de armate 
germană, înainte de a i se acorda armistițiu şi înainte de a se fixa 
condiţiile de pace, e o grea lovitură; totuşi, vor trebui să o accepte. 

Ce nu va acepta Prinţul de Bavaria, va accepta un Cancelar 
socialist, dar vor accepta. Mâine vom şti cum a fost primit de 
poporul german acest răspuns. 

La noi intriga cu Dobrogea continua a se ţese, Un deputat, in 
Camera dela Iaşi a provocat guvernul să vorbească. C. C. Arion a 
răspuns : 

— Să aveţi răbdare ! In urma trădărei bulgarilor, cred că von 
„eşi bine, de oarece Puterile Centrale ne vor ajuta să obţinem in- 
treaga Dobroge. 

E fenomenalä credinţa Ministrului nostru de externe în binele 
ce ne vrea. Germania, pe pragul prăbuşirei. Presa noastră însă, în 
cap cu Lumina, insistă, că foştii noştri aliaţi. francezii, ne-au tră- 
dat deja, atunci când impunând Bulgariei să evacueze teritoriile 
grecesti si sârbeşti cucerite, n'a pus condiţia să evacueze şi Dobro- 
gea românească. Deci — trădare ! 

Glăsuşorul filogerman ce începuse a amuti de câteva, zile îşi 
reia tonul mizerabil de altă dată. Din nou suntem nevoiţi să recitim 
„ticăloşiile trădătorilor Take Ionescu şi Ionel Brătianu“ cari „ne-au 
vérêt într'o alianță ce dă astăzi bulgarilor, Dobrogea“. 

"Oamenii aceştia sunt singurii ce n'au dreptul să scrie aşa cum 
scriu, oricare ar fi conduita foştilor nostri aliaţi. Ei ne-au împins 
la o politică germană ; când neamţul ne-a învins, s'au pus la dis- 
pozitiunea lui; cu sprijinul lor ne-au luat Dobrogea. Luarea Do- 
brogiei şi Carpaţilor, pentru ei nu constituia o crimă, de oarece au 
semnat tractatul, iar posterior semnării s'au căznit să propovădu- 
iască ideia că trebue să ne dăm şi sufletele şi inimile ca să căpă- 
tăm în viitor şi prietenia celor ce ne jefuiau de teritorii. Când 
astizi Franţa şi Anglia au putinţa să ne redea îndărăt Dobrogea, 
cu ce tupeu ar putea cere d. Marghiloman sau Stere o' asemenea 
favoare ? Cum să ceri tu, Franţei, să-ți redea ceeace tu ai dat nem- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 567 


tilor victorioşi ? Brătianu — da, Take Ionescu — da, pot vorbi, pot 
cere, şi să fie siguri cei ce ne guvernează, că oamenii aceştia vor 
reuşi să ne redea Romania aşa cum am avut-o, nestirbitä de sem- 
nătura celot ce au iscălit Pacea dela Bucuresti. Nu poate intra in 
mintea nici unui om cu minte, că Franţa şi Anglia lângă cari 
ne-am. jertfit, vor face ceeace d. C. Stere pretinde. Dar măcar, să 
aibă vre-un temei bănuială că Dobrogea ne-ar fi periclitată ? 

De unde a pornit ideia? Dintr'o telegramă cu cuprinsul 

„următor : 

„De'o cam dată, Cadrilaterul ocupat de bulgari la semnarea 
Păcii dela Bucureşti, rămâne în posesia Bulgariei“. | 

Inseamnă această telegramă. chiar dacă e adevărată, că Do- 
brogea va fi dată Bulgariei ? 

— Da — spun nemţofilii ; de oarece ceeace nu sunt decisi să 
le lase, i-a obligat să evacueze. 

Să ne închipuim un moment că Intelegerea ne-ar zice : 

— Români, mergeţi de reocupati Cadrilaterul ; iar bulgarilor 
le-ar ordona —- evacuaţi! 

Această schimbare de situaţie, cui ar profita? Când au zis bul- 
garilor, evacuaţi Serbia, sau Macedonia grecească, cui profita eva- 
cuarea ? Sârbilor şi grecilor. Prin evacuarea Dobrogei, cine va 
profita ocupând-0? Porţile României sunt încă la Mărăşeşti şi 
Galaţi ; dincoace e încă stăpân Mackensen care ne guvernează cu 
un guvern Marghiloman. Cine va ocupa Cadrilaterul ? Nemţii. 

Acest lucru nu Ta vrut nici Franţa, nici Anglia. 

Nu există nici un pericol pentru România că încă Cadrilaterul 
să rămână bulgăresc, de oarece in Bulgaria dictează armata fran- 
ceză. Sunt sigur că în curând vom avea între Cobadin-Agigea ar- 
mată îranceză, şi va îi, Dumnezeu să ne ajute, în folosul României. 

Era aşa de greu de priceput? 

Cine ştie ce unterofiter a îndemnat pe deputatul dela Iaşi să 
se scandalizeze ? Am văzut în doi ani atâtea ticăloşii, cu ochii mei, 
in cât nu m'aşi mira. E vădit, cu ochii şi cu sprâncene, că nemţii 
au interes, cu această ocazie, să, ne zdruncine sentimentele ce avem 
pentru Franța, dar nu vor reuşi. De altfel, Ministii Inţelegerii ce 
se găsesc în Iaşi, scandalizali si ei de intriga nemteascä, au şi cerut 
guvernelor lor lămuriri imediate, ce de sigur vor sosi — asigu- 
rătoare. 


SÂMBĂTĂ 29 SEPTEMBRIE. 


Lupte groaznice continuă pe frontul apusean. Cererea de pace 
si armistițiu a nemților, înainte ca francezii să reuşească a-i des- 
loca cu totul de pe teritoriul lor, a indärjit la extrem vitejia tru- 
pelor. E şi omenesc. Succesele lor cu cari ne-am obişnuit acum ca, 
cu „buna ziua“ dela 16 Julie încoace, continuă. 

Pätrunderea cea mai importantă se face între Cambrai şi St. 


www.dacoromanica.ro 


568 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
OEI —————— 


Quintin. Azi se anunţă de comunicat, o nouă pătrundere de 10 
km. Intre Argoni si Meusa nemţii 'anunţă o nouă retragere bene- 
volă şi nestingherită de inamic ; nu uită chiar ei să adauge că re- 
tragerea aceasta nestingherită e determinată de superioritatea 

- dublă, triplă sau quadrupla& a inamicului. Pentru cel ce judecă cu 
capul lui, tot e ceva. 

Deşi aceste retrageri ar fi benevole, totuşi citim în comunica- 
tele franceze şi engleze, că la fiecare 48 de ore, fac câte 8.000—10.000 
de prizonieri. Aeroplanele nu se mai doboară cu unităţile ci câte 
30—40 pe zi. 

Austriăcii la rândul lor recunosc că în Serbia au abandonat 
Prizzend si Pristina. Totusi trebue s& se fi retras mult mai la nord, 
de oarece încă de câteva zile au anunţat că sau retras la sud de 
Nis. Sârbii sunt pe punctul de a-şi reocupa cu arma in mână, în 
întregime patria pe care o pierduse. E cel mai extraordinar succes 
räzboinic în istoria unui popor. 

De pe străzile Capitalei au dispărut complect mutrele milita- 
rilor bulgari şi turci, aşa că nu greşesc dacă spun că estetica Ca- 
pitalei a câştigat enorm. 

Presa guvernamentală, atât în Germania cât şi în Austria, e d: 
acord că Germania va răspunde mulfumaitor la punctul 1 si 3 din 
nota-răspuns a preşedintelui Wilson, adică în ce priveşte acceptarea 
integrală a celor 14 puncte şi că Cancelarul a vorbit în numele 
întregului popor german. In chestia evacuării teritoriilor ocupate, 
Germania n'ar avea nici o obiectie in ce priveşte Franţa şi Belgia, 
cred însă ei, că în interesul civilizaţiei, Rusia nu trebue evacuată 
pentru a nu lăsa poporul rus la discretia bolşevicilor si bolsevis- 
mului, ceeace ar periclita şi ţările apusene. Germania de asemeni 
nu Sar opune până la distrugerea bolşevismului, ca Rusia să fie 
ocupată în acord cu armata americană. 

Presa conservatoare însă, consideră primirea celor 14 puncte 
a lui Wilson ca o pace de înfrângere şi ingenunchiare. De alt- 
mintrelea acesta este şi adevărul. Presa democrată când acceptă 
cele 14 puncte, nu e sinceră, căci în discuţiile dintre ei, pretind 
că prin acceptarea lor nu se atinge cu nimic integritatea teritoriului 
imperiului german. 

A făcut foarte cuminte Preşedintele Wilson când le-a cerut, 
să răspundă clar ce înțeleg prin acceptarea programului lui, de 
oarece în cele 14 puncte e şi „îndreptarea nedreptäfii Jăcută Fran- 
fet la 1877". A accepta această îndreptare e pur şi simplu retroce- 
darea Alsaciei-Lorena. 

De altfel nici crearea statului Polon nu se poate face numai 
prin retrocedarea teritoriilor aparţinând Rusiei şi Austriei, Wilson 
vrea. Polonia asa cum a fost. 

Răspunsul Germaniei e chestie de câteva zile. 

Atât în Franţa cât şi în Anglia, opinia publica dă întreaga 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI ; 569 


încredere Preşedintelui Statelor-Unite, care îmbracă haina de 
salvator al omenirei. 

La noi lumea ne având ce face, continuă intriga cu Dobrogea. 
Buckarester Tageblatt, Gazeta Bucureştilor, Steagul, Lumina si 
Renaşterea, întreaga presă românească din teritoriul ocupat, nu 
poate concepe cum ,,aniania“ ne-a sacrificat. E o chestie ce mă 
indignează de aşa fel că îmi strică sănătatea. Nervii mei nu o mai 
pot rabda. Atât le spun azi, ticăloşii şi nemernicii ce jubilau când 
nemţii ne-au luat Dobrogea şi au dat-o bulgarilor, nu pot concepe 
azi cum ea să rămână bulgărească! Dobrogea va fi a României 
şi asta numai graţie că în război ne-am făcut datoria alături de 
aliaţii de eri. E natural că cei ce pescutsc în apă turbure să încerce 
azi diversiuni, {ara însă, {ara nu va uita nici odată, cum şi de ce 
România va rămâne mare când Puterile Centrale se vor prăbuşi. 

In momentul acesta, servitoarea mă anunţă că un soldat neamt 
a venit să facă o perchizitie. E un basmu cum reuşesc, să-mi strâng 
şi să-mi ascund notele să nu cadă în mâna lor. Cât ai clipi, m'am 
aranajat. 

— Să pofteascä. 

Tar caută cazan de rufe, de aramă. Bine că caută numai atât! 


DUMINICĂ 30 SEPTEMBRIE. 


Exact ce s'a petrecut Ja noi, se petrece azi in Bulgaria. Guver- 
nul ocupatiunii in Romania a avut sarcina de a da judecății pe 
cei ce ne-au dus în război alături de „Inţelegere“; guvernul ocupa- 
tunii în Bulgaria are sarcina să dea în judecată guvernul Rados- 
lavoff pentru că, a dus ţara în război alături de „Puterile Centrale“. 

In Bulgarta însă — trebue să o recunosc — mâna de fier se 
simpte ceva mai mult ca la noi, şi lucrul să explică, Bulgaria n'a 
făcut o barieră ca Mărăşeştii înainte de a capitula. Generalisimul 
lor a fost destituit, iar întreg fostul guvern vârât în închisoare. 

La noi, cum spun, mari au fost minunile Mărăşeştilor ; graţie 
lui, chiar guvernul lui Mackensen a început să-şi piardă baro- 
metru, a ajuns azi, graţie succeselor din Apus să nu mai ştie de 
cine trebue să asculte. Corbescu a fost pus în libertate, Alecu Cons- 
tantinescu va fi si el eliberat. Ministrul Franţei dela Iasi, s'a dus 
într'o zi la Poarta Verde (Penetenciarul din Iaşi) de a făcut demon- 
strativ o vizită fostului ministru liberal. Cu această ocazie, minis- 
tru) nostru de externe a făcut o mare gafă. Conu Costică, provocat 
de parlamentarii lui Mackensen, a întrebat în mod oficial, cu 
adresă, pe plenipotentiarul Franţei, în ce calitate a fost la pene- 
tenciar ? Om subțire, frantuzul diplomat şi delicat, şi-a dat soco- 
teală de prostia Meternikului României şi i-a răspuns că a fost, 
în calitatea lui de om, ca să nu pună în încurcătură pe Ministrul 
de externe al României dacă ar fi răspuns — „ca ministru al 
Franţei“, 

Pe aridă; scotea, d. Arion, cămaşa ? 


www.dacoromanica.ro 


570 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


O informatie timidă într'un ziar, spune că în curând bariera 
dela Mărăşeşti se va desfiinţa. Să o vedem şi să nu o credem. 

In Serbia, aliaţii au ocupat Niş ; ceva mai la nord e Belgradul 
şi Dunărea. Severinul e deja la mică distanţă de frontul franco- 
sârbesc. 

Drept răspuns la intrigile nemtesti, azi s'a răspândit svonul 
că linia Cobadin-Tuzla a fost ocupată de armata franceză. Ma- 
ckensen a primit oficial comanda noului front în perspectivă. 

In Apus, înaintarea francezilor ia un caracter nou, a intrat în 
scenă cavaleria ce face zeci de chilometri pe zi, curätind terenul. 
Acest fapt nu împiedică pe Buckarester Tageblatt să pună azi un 
titlu mare pe pagina I „Prăbuşirea ofensivei generalului Foch“. 

Au abandonat şi formadabilele poziţii dela „Chemin des 
dames“ retrăgându-se 8 km. la nord. Culmea inconstientei e însă 
tot în comunicatul lui Ludendorf care anunţă retragerea lor ca o 
înfrângere a armatei franceze. 

„Rezultatul victorios al marei bătălii din Champagne, pe care 
armata generalului Einem a repurtat-o în lupte grele ce au durat 
14 zile, cu forțe relativ slabe, față de superioritatea numerică, co- 
vârşitoare, a armate: franceze si americane, cum şi sleirea ce a 
întervenit la inamic în urma pierderilor deosebit de mari, au făcut 
posibilă efectuarea acestei mişcări grele, fard härtueli din partea 
inamicului”. 

Şi asa, pe 10 km. adâncime, fug nemţii victoriosi, de 24 ore 
învontinu. 

Dacă se întârzie acordarea armistițiului încă câteva zile, fran- 
cezii îi dă peste graniţă. 


NEMŢII PRIMESC CONDIŢIILE LUI WILSON. 
LUNI 1 OCTOMBRIE. 


Nădejdea că o să avem în curând pacea, prinde rădăcini. 

Nu numai că raţiunea ţi-o spune, privind ultimele operaţii 
militare, dar manifestatiile ce fac Puterile Centrale ca să obţină 
grabnic un armistițiu, sunt caracteristice. * 

Răspunsul Germaniei la întrebările lui Wilson, ce ni S'a comu- 
nicat azi, sunt o dovadă irefutabilä. 

Iată-l : 


Berlin, 12 Octombrie. Ofrcial 


„Răspunzând la întrebările Presediinelui Statelor-Unite ale 
Americei, guvernul german declară : 

„Guvernul german a adoptat condifiunile pe cari le-a emis 
Presldintele Wilson, drept bazele unei păci, în discursul său din 
9 Ianuarie şi în discursurile sale următoare. Scopul tratativelor de 
urmat n'ar fi decât acela de a lua înțelegere asupra detaliurilor 
practice a aplicării lor. Guvernul german ia drept premiză faptul, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 571 


că discuţiile ce le poartă preşedintele Wilson sunt în asentimentul 
guvernelcr statelor aliate Americei. / 

„Guvernul yerman în înțelegere cu guvernul austro-ungar: 
se deciară gata de a pruceda la evacuare — pentru incheerea unui 
armistihu. Dânsul propune Preşedintelui Wilson întrunirea uni 
comisiuni mirte, care va avea rolul să ia deciziunile necesitate de 
evacuare. Actualul guvern, german care poarlă răspunderea pro- 
punere, de pace, este: format prin înțelegere cu marea majoritate 
a parlamentului. Sprijinindu-se în toate acțiunile sale pe voința 
acestei majorități, Cancelarul german vorbeşte în numele guver- 
nulua st al poporului german“, 

(ss) Solf 


Atât de umililoare e pacea ce o acceptă nemţii, în cât nimănui 
nui vine să creadă în sinceritatea guvernului lor. Că isi rezervă 
diseujiuni după armistițiu, asta e färä-doar şi poate ; de sigur Inte- 
legerea işi va lua garanţiile necesare. In prim rând, nu cred posibil 
că Impuratul Willielm să păstreze tronul în timpul tratativelor, 
aşa că din moment în moment se aşteaptă abdicarea lui. 

Chestia putintei venirei păcei generale a avut o puternică in: 
flüuentä asupra pietii Capitalei pe ziua déazi. Acaparatori de măr- 
furi leau scos la iveală. Consecința : in 24 ore stofele au scăzut 
de 1 500 la 100 lei metrul. Costumul de haine scade dela 1500, la 
600 lei. Fielea, talpa, ghetele au avut şi ele o mare scădere. uio- 
rapil, o marfă ce nu shai exista în comerţ, aşa că se plăteau cu 
sume fabuloase, au reapărut. Azi, toate prăvăliile începând cu băr- 
bierii şi florarii şi sfarsind cu cofetarii şi librarii, expun în vitrinele 
lor ciorapi de damă, cu preţuri foarte mult reduse. 

In „Apus o nouă şi mare înaintare. 

Hărțile mari cu snururi, de prin vitrinele căii Victoria, cari au 
fost de atâta ghinion nemților, din ziua în care le-au expus, au 
fixat in fine azi noul front. O imensă mulţime de lume stă şi 
aşteuptă să-i vină rândul să vadă cu ochii bătaia ce au mâncat-o 
numiții. 


MARTI 2 OCTOMBRIE. 


Zuc de intensivă aşteptare, de mari speranţe, de mari iluziun:. 

Roviânia îngenunchiată si sdrobită poate redeveni din nou 
{ara lier’ şi independentă, ba încă, poate renaşte ca o Românie 
Mare. Praful produs de prăbuşirea ei, a început a se risipi, iar in 
p-dpastia in care a căzut o putem vedea căzută în picioare. Prin 
acceptarea păcii de către Germania şi prin obținerea armistițiului, 
Roinânia va fi si ea evacuată şi lăsată liberă. In cel mult o luna 
putem avea un guvern românesc, al ţării. 

Gazeta d-lui Marghiloman nu mai are azi nici un singur 
rând, de politică de partid, şi a abandonat acţiunea de răspundere 


www.dacoromanica.ro 


572 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


a celor ce au făcut războiul. Cât despre ancheta parlamentară, pare 
că a şi decedat. 

O tire venită din Iasi şi publicată de ziarele de aci, spune că 
d. Take Ionescu a fost desemnat arbitru în conflictul ivit la confe- 
r.uta din Paris a reprezentanţilor statelor „aliate, între Italia şi 
Serbia, relativ la Albania şi eşirea sârbilor la Mare. De altfel, cine- 
va ce vine din laşi mi-a povestit, că acolo au veşti din Paris din 
car ar reesi că un mare număr de români refugiaţi, distinse per 
sunal:tăji politice, s'au strâns într'o asociaţie de propagandă roma. 
ne: scă, că au în capul lor pe Pavlică Brătăşanu si Toma Stelian, 
că scot în Paris un ziar La Roumanie, că sunt consideraţi încă ca 
pr.eten: si aliaţi, iar după sosirea în Franţa a d-lui Take Ionescu, 
guvernele aliate au recunoscut un comitet în fruntea căruia stă 
dansul, «a diplomaticeste, reprezentând încă România aliată, în 
decschire de România reprezentată aci de guvernul Marghiloman. 
E puțin fantastic, dar nu neverosimil. 

Austriacii au evacuat în întregime Albania. 


ACADEMIA ROMÂNĂ ÎN MARE DOLIU.A MURIT 
MANGRA 


MERCURI 3 OCTOMBRIE, 


Trecând azi pe calea Victoriei am văzut un imens drapel 
negru, semn de doliu, pe clădirea Academiei Române. Mi-am zis, 
a muri un „nemuritor“. Seara am citit în gazetă că a murit Vasile 
Mangra. Mitropolitul Ardealului, membru al Academiei Române. 

Vasile Mangra a îost un trist personagiu al neamului romă 
nes" si care n'a facut multă cinste cupolei de pe care se desfăşoară 
azi. drapelul negru de doliu. Vasile Mangra a fost unul din luptă- 
torii români de dincolo de Carpaţi, care, după Memorandum a 
avand: nat cauza naţională românească, însuşindu-şi-o pe cea ma- 
ghiară. Această purtare a popei Mangra, a fost blamată pe vremuri, 
de tcate sufletele româneşti cinstite, atât din regat, cât şi din 
Transilvania. El însă, a înfruntat disprețul celor pe cari i-a trădat, 
cu o rară îndrăzneală. 

Prin 1915, după declararea războiului european, Mangra a avut 
o activitite detestabilă în contra celor ce începuse lupta pentru 
idealul unei Românii Mari. Pentru purtarea lui, ungurii i-a dat 
scaunul de Mitropolit. iar românii, disprețul lor. 

Profitând de politica dubioasă şi 'semi încurajătoare a guver- 
nului Ionel Brătianu, prin 1916 Mangra a avut curajul să vină în 
Bucureşti şi să ia parte la şedinţele Academiei, unde era de mult 
membru. Academia română, a făcut marele gest ca—inainte ca Ro- 
mânia să intre în război contra Puterilor Centrale, să excludă 
din sânul ei ca nedemn pe mitropolitul renegat. Popa a scrasnit 
din dinţi, şi a plecat. Tinerimea universitară i-a făcut la eşirea 
lui din palatul Academiei, o zgomotoasă manifestatiune in care 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 573 


renegatul s'a văzut: scuipat în obraz. Mare ruşine, nu prin faptul 
că un obraz sfânt a fost scuipat de public—au mai fost sfinţi 
scuipati pentru tăria credintii lor în, cele dumnezeesti, lucru ce 
i-a, întarit în inima popoarelor, şi nu i-a scoborit, dar pentru că 
Mitropolitul Mangra a fost scuipat de tineretul intelectual român, 
pentru că şi-a renegat neamul pentru cârja şi scaunul de Sfânt. 
Cum era şi natural, d-l Brătianu şi guvernul ca să nu supere pe 
Contele Czernin, la luat, sub protecţia poliţiei si l’a făcut scăpat 
peste hotar. 

Când la 14 August 1916 am declarat ruzboiul pentru dezrobi- 
rea fraților şi mfaptuirea României Mari, Vasile Mangra a ridi- 
cat din nou glasul întru sprijinirea, Maghiarismului ; lui i se da- 
toreşte în coloanele ziarului Pester Lloyd, în timpul ce România 
era ocupata deja, cel mai scârbos articol scris in contra Regelui 
României. Am notat deja la timp acel articol. 

Acum, Mangra a murit. Biserica creştină, neamul românesc, 
Academia română, sau hberat de un netrebnic; pentru ce atunci 
doliu mare pe cupola Academiei române ? Cine a făcut această 
necinste ilustrei institutiuni ce poartii numele de „românească“? 
Cine ia răspunderea acestei rusinii ? 

Vedeam mai zilele tiecute, eşind din curtea Academiei, un 
cârd de soldaţi unguri, ce sunt ineartierati acolo. Să fie ungurii 
cari ne-au făcut ruşinea ? Ar fi o scuză a profanării. 

Din nenorocire n'avem nici această scuză ; la Academie guver- 
nează azi d-l Bianu, şi din ordinul lui a fost plasat drapelul de do- 
liu, de oare ce îi murise un bun prieten si un tovarăș de senti- 
mente. 

Răspunsul lui Wilson, la răspunsul Germaniei, e încă aşteptat. 

In Apus, lupte mari. In Flandra se execută o ofensivă în stil 
mare ; Roeselere a căzut în mâna englezilor cari au înaintat mult 
la Nord, la Est şi la Sud de acest punct de întâlnire a 6 linii de 
cale ferată. La Sud, luptele se dau la Nord şi Vest de Lille. Coasta 
Canalului Mânecei până la Ostanda e în pericol de a cădea. 

In Serbia, austriacii ce au mai rămas nemăturaţi, scriu că Ju- 
crurile merg de la sine, fug fără contact cu inamicul, în curând 
sârbii vor fi la Dunăre. 

La laşi, în Cameră, un incident mic dar semnificativ. Guver- 
nul a fost interpelat dacă este adeväral că a interceptat si a refuzat 
să transmită prin telegrafia românească, telegrama trimisă de mi- 
nistrul Franţei Saint-Aulair, prin care ccrea zuvernului său, in- 
formaţii relativ la svonul că aliaţii vor să lase bulgarilor Dobrogea. 

S'a speculat de vre-o săplămână o telegramă e agenţiei Reuter 
in contra aliaţilor nostri de iei, că nau luat măsura de a cere 
bulgarilor să evacueze şi Dobrogea, cum au c'rut s& evacueze Ser- 
bia şi Macedonia grecească şi sârtească. Am scris asupra acestui 
incident destul, şi nu mai revin. De la îr““put mi-am dat părerea 
că e'o intrigă nemţească, stupidä. şi speculată idiot ‘le guvernul 


www.dacoromanica.ro 


574 IMPRESIUXI ȘI PĂRERI PERSONALE 


românesc. Ministrul Franţei intrigat şi ,oind si dea României un 
răspuns autorizat. a telegrafiat guvernului sau, corând răspuns 
urgent. 

Ce ar fi fost mai natural pentru un guvern românesc? Să gra 
bească expedierea telegrama şi să aştept. Gu emotie răspunsul 
Franţei. 

Ei bine, guvernul n’a facut asa. Pe când presa lui s'a asociat, 
la campania Luminei şi a lui Buckarester Tageblatt arătând ingra- 
titudinea Franţei şi a Angliei pentru România ce s'a sacrificat, a 
pus în buzunar telegrama lui Saint-Aulaire şi n'a trimis'o, timp 
ce oficial 1-a comunicat că a expediat'o. Lucrul s'a descoperit şi a 
indignat pe toată lumea, de aci interpelarea. 

Guvernul a răspuns lamentabil. Primul ministru a trebuit să 
recunoască că telegrama nu s'a expediat în momentul ce afirmase 
ministrului francez că se făcuse; dar că, n'a avut el nici o vină, 
de oare ce telegrama s'a oprit la Bârlad unde legătura cu Saloni- 
cul era prea încărcată cu lucrări. 

Lamentabil ! 

Intr'o aşa chestie românească, în care puteam face dovada 
duşmanilor că sunt nişte intriganti, ministrul Franţei nu poate 
de la Bârlad să comunice cul Salonicul, de oare ce Bârladul se în- 
tretinea cu Salonicul de aşa intensitate in cât linia nu mai era li- 
berä ! 

Lamentabil-réspuns azi, nu ştiu cum va părea posterităţii ce 
nu va fi la curent cu micile ticăloşii, lamentabil pentru că in a- 
celaş timp când tineai în buzunar telegrama ministrului francez 
destinată a linişti opinia publică românească, ziarul Primului mi- 
nistru, Steagul, afirma în compania Luminii că Franța ne-a trădat. 

In aşa situaţie, până Ja expedierea teleyramei şi până la pri- 
mirea răspunsului, d-l de Saint-Aulaire bazat pe încrederea ce 
are in politica leală a ţării sale, a dat de la el un comunicat că Ro- 
mânia nu va pierde Dobrogea şi să avem încredere în Franţa. 


JOI 4 OCTOMBRIE. 


Preşedintele Wilson a fost prompt, a trimis răspunsul la cea 
a doua notă germană. Răspunsul e o cascadă de apă rece peste 
inimile naivilor ce se mai gasesc in Puterile Centrale ; zic naivilor, 
căci e exclus ca oamenii serioşi ai acestor puteri să-şi mai facă ilu- 
zia că primind cele 14 puncte ale lui Wilson şi toate principiile 
puse în celelalte discursuri ale lui, nu acceptă prin aceasta cea 
mai umilitoare/pace, pacea pe care o dictează învingătorul, învin- 
sului. Cei ce au crezut, că atunci când Germania cere pace şi ar- 
mistitiu în plină retragere forțată a armatei sale, o face pentru a 
salva civilizația omenirii şi nu pentru că au ajuns ei pe marginea 
prăpastiei, sau înşelat amar. Acest lucru il ştiu Puterile Intele 
gerii, de aceia, când au primit propunerea germană, au vrut să 
fixeze mai întâi chestia de fapt ca tratează cu un inamic doborit. 


www.dacoromanica.ro 


DIN YLMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 575 


Inamicul doborit la ce se poate aştepta ? Mai întâi la situaţia 

penibilă ce o are învinsul în faţa învingătorului. Această situaţie 
penibilă a vrut să o evite Germania prin ultima ei notă. Acest lu- 
cru nu i se concede. 

Puterile învingătoare de azi, sunt cele ce au fost atacate de 
Austro-Uhgaria şi Germania. La început au luptat să se apere, 
dovadă Belgia, Serbia şi Nord-estul Franţei. Când apărătorii au 
ajuns superiori in forte, au revendicat dreptul de a pedepsi pe cei 
ce au provocat crima ce durează de 4 ani, şi îi va pedepsi. Nu se 
poate, în interesul istoriei şi a viitorului omenirii să rărnână ne- 
pedepsiți autorii grozăviei în care s'a scăldat lumea întreagă în 
ultimii 4 ani. Sângele a zece milioane de soldaţi ce au pierit in 
această nebunie criminala, cere nimicirea militarizmului german 
şi a acelei caste ce l'a vărsat, sprihnindu-l. In capul acestei caste 
stă Wilhelm al II-lea de Hohenzolern. Deci hotărît, cu aceştia po- 
poarele învingătoare nu pot sta de vorbă. 

Ce pretinde azi Wilson in numele aliaţilor săi nu e un ce nou, 
a spuso de mult, că nu stă de vorbă de cât cu „poporul german”, 
Nu e alt-ceva când azi precizează că cu Wilhelm al Il-lea nu dis- 
cută. Poporul german, dacă vrea armistițiu, pacea si renasterea în 
viitor, să înlăture din calea sa acest obstacol. 

Ca document, redau noul răspuns. 

„Acceptarea de către actualul guvern german şi de către ma- 
rea majoritate a Parlamentului german a condifiunilor expuse de 
Preşedintele Statelor-Unite în discursul său de la Congresul din 8 
lanuar 1918 şi în discursurile următoare, indreptdjesc pe Preşe- 
dinte la o declarație sinceră si fără înconjur asupra deciziunii ce a 
luat-o față de comunicarea guvernului german din 5.şi 12 Octom- 
brie 1978. 

Trebue să clarificam lucrul, că modalitatea evacuării şi condi- 
fiunile unui armistițiu trebuesc lăsate la aprerierea deciziunii şi 
consfătuirii consiliilor militare ale guvernului Statelor-Unite, nu 
poate accepta nici un acord care nu prevede garanții suficiente şi 
chezăşii pentru menţinerea actualei superiorități militare pe câm- 
pul de luptă a armatelor Statelor-Unite şi ale aliaților. Preşedin- 
tele se sucoteste îndreptăţit de a crede că aceasta este şi părerea şi 
decisiunea guvernelor aliate. El socoteşte de asemenea de datoria 
sa să adauge că atdt guvernul Statelor-Unite cât şi — cum e îndrep- 
lafit să creadă — guvernele în alianță de război cu Statele-Unite, 
nu vor începe discufiuni asupra armistițiului atâta timp cât deta- 
samentele germane îşi continuă şi persistă în activitatea lor nee- 
gală şi neumană. 

In acelaş timp când guvernul german se adresează guvernu- 
lui Statelor-Unite cu o propunere de pace, submarinele sale sunt 
ocupaie cu scufundarea pe mare a vapoarelor de călători şi nu nu- 
mai a vapoarelar, dar și a bărcilor in cari pasageri lor încearcă să 
se salveze. 


www.dacoromanica.ro 


576 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
Ep 


Armatele germane la retragerea silită din Flandra şi Franţa, 
se dedau la o distrugere voită care continuă a fi considerată ca o 
încălcare a regulelor şi obiceimrilor unei conduceri civilizate a răz- 
boiului. Oraşe şi sate, când nu suni distruse, sunt jefute de tot ce 
au, chiar de locuitorii lor. Nu este de aşteptat ca naţiunile aliate in 
potriva Germaniei să aprobe un armstifiu, atâta timp cât se conti- 
nud acțiunile inumane, prădăciuni şi pustiiri, la cari, cu drept cu- 
vâni privesc cu groază şi inimi revoltate. 

Pentru înlăturarea oricărei posibilităţi de interpretare gresita, 
Preşedintele consideră ca necesar să atragă atenția guvernului ger- 
man, în chip solemn, asupra textului şi injelesului limpede al u- 
neia din condifiunile de pace, pe care guvernul german a accep- 
fat-o, Această condifiune este cuprinsă în discursul ţinut de Pre- 
şedinte la Mount Vernon la 4 lulie a acestui an şi sună ast-fel: 


„Distrugerea ori cărui absolutism şi puteri care în propriu-i inte- 
res şi în secret, poate turbura pacea lumii; dacă distrugerea ei nu 
e posibilă acum, ea să fie cel puțin redusă la o neputinţă efectivă. 
Autoriiatea care 'stăpânea până acum najiunea germană este de na- 
tura aceleia descrisă aici. Rămâne la alegerea naţiunei germane să 
schimbe această stare de lucruri“. 


Cuvintele acestea ale Preşedintelui, constitue, bine înţeles, o 
condifiune premergătoare păci, dacă pacea urmează să decurgă 
din acțiunea proprie a poporului german. 

Preşedintele se mai simple dator sé adauge că, după părerea 
sa, întreaga înfăptuire a păcii, va depinde de seriositatea şi carac- 
serul mulfdmitor al garanjiilor ce se vor da în această. chestiune 
fundamentalä. E absolut necesar ca guvernele aliate în potriva. 
Germaniei să ştie cu certitudine cu cine au de a face. 

Preşedintele va trimite un răspuns separat guvernului impe- 
rial şi regal austro-ungar. 

(ss hobert Lansing 

La noi răspunsul Americei, a consternat lumea de cafenea; 
n’a impresionat pe cei ce isi dau deplină socoteală unde au ajuns 
lucrurile. La cafenea, Wilson a împiedicat pacea, de oare ce așa 
pretenţii nu vor îi acceptate de Germania; în cercurile cuminţi, e 
certitudinea: Germania va accepta „ori ce“. — Asta acti. 

Dar în Germania, ce se crede? Din telegramele de azi se vede 
că acolo, toată lumea e unanimă în a crede că Preşedintele Wilson 
le impune, nu 0 pace a dreptăţii — sărmană dreptate! — ci o pace 
a fortii. Conservatorii cer pe faţă continuarea războiului până la 
„ultimul sacrificiu“. Nici militarizmul nu mai vorbeşte de conti- 
nuarea războiului până la „victorie“. Ei cer ca Germania „să moa- 
ră luptând“. Socialiştii sunt mai putin präpästiosi, ei sunt chiar 
optimişti, şi cred că răspunsul dat de Wilson nu împiedică sem- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROIULUI ROMÂNIEI 517 


narea păcii, Germania trebuind să facă sacrificii. Aluzia e transpa- 
rentă, să plece Kaizerul ca să fie cruțat poporul. 

Din Austria nu se știe nimic, nici ce cred şi nici ce fac. Ei i se 
va trimite un răspuns separat. E o intrigă; Austra e arătată că 
soarta ei nu depinde de a Germaniei, ca şi Turcia, ca şi Bulgaria. 
Dacă Germania nu va accepta condiţiile, se va acorda armistițiu 
gi pacea, numai Austro-Ungariei. Asta dă mult de gândit, dacă mai 
există vre-o solidaritate între cele două imperii. 

Ofensiva din Flandra se desfăşoară în mod fericit; Ostanda şi 
Lille sunt pe punctul de a cădea. Pe Aisne nemţii anunţă o nouă 
retragere. Frontul a devenit un zig-zag. Ori unde aliaţii au atacat 
au răzbit. Sunt simptome că un nou atac va indrepta frontul pe li- 
nia de graniţă. 


IMPARATUL CAROL PE MARGINEA PRĂPASTIEI, 
FATA DE POPOARELE SALE 


VINERI 5 OCTOMBRIE. 


Dacă evenimentele sar masura cu un barometru, ar fi azi la 
„precinlare“. 

Ne-au scos evenimentele din minţi, literalmente; la Bucureşti 
suntem încă numai zăpăciţi, la Jaşi însă, populaţia se dedă la ade- 
vărate nebuni? — şi toate acestea, pentru că o să scăpăm de nemți. 

Contele Buriân, Ministrul de externe al Austriei, vorbind în 
delegatiuni, a spus că „hăspunsul Preşedintelui Wilson nu închide 
calea pacii, de oare ce, examina bine, acest răspuns, nu conţine 
nimic care sa [ie de natură să spulbere nădejdea în pace. De alt-fei 
după con stau lucrurile, ostilitățile nu .mai pot continua mutt 
timp“. 

Mare vorbă! Şi o spun ei. 

Tot ce vedem, tot ce ni sc spune, tot ce se scrie de presa lor, 
sunt numai machinatiuni destinate să fie svârlite în ochii Intele- 
gerer ca sa obţină o pace mai puţin crudă. Nu o vor obţine. Dezas- 
trul s: putrezăciunea lor complectă e de sigur bine cunoscut in 
Apus. 

In Austro-Ungaria cel puţin evenimentele se precipita uimi- 
tor de repede. 

In paratul a lansat un manifest tuturor popoarelor dim impe- 
riul său prin care le vesteşte de schimbarea formei de Stat a Aus- 
triei. Ea se transform’ în Stat federal coprinzând: un Stat german, 
un Stat ceho-slovac, un Stat Jugo-slav, un Stat rutean, un Stat po- 
lon, un Stat italian şi un Stat român. Manifestul va fi publicat 
mâine. 

Presa crede că chestia polonă. italiană şi română nu va fi re- 
zolvată până lu o complectă înțelegere cu Ungaria. Fie care £ tit. 
va avea autonomia lui şi se va RQ de complecta clescentraliza 


37 


www.dacoromanica.ro 


578 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


re Ele nu yor avea comun de cât afacerile externe şi războiul: — 
poate şi finanţele. 

Ungaria cere pentru ea à absolută independenţă, rămânând 
cu Austria numai. în uniune personală. 

Pester-Lloyd anunţă azi că cemitetul national român din Un- 
garia a fost convocat la Oradia-Mare, pentru a.cere să nu fie sepa- 
rati de Ungaria (20, cerând drepturi şi autonomie în limitele Statu- 
lui ungar. De sigur că e-a infamie patriotică, gazetărească. 

Inainte de a lansa. münifestul cuire. naţionalităţi, Impäratul a 
adresat armatei un ordin de zi. 

Numai pentru că avem fra{i acolo a căror soartă poate depin- 
de de acest nou eveniment dau si coprinsul aceștui:ordin de zi. 


„Conform cu dorințele tuluror popoarelor din Austria, se face 
constituirea lor in State nationale şi unirea lor întrun. Stat federal, 
Dacă prin, aceasta sé înlătură pe de o parte, piedicile cari ezistau 
în viaja comună a popoarelor, va trebui, pe. de altă parte, să «se 
deschidă pe viitor o cale liberă activității unite, pentru binele. fie * 
cărui popor şi al patriei. In acest moment însemnat mă adresez ar- 
matei si flotei. In rândurile voastre credința şi unitatea a legat in 
mod indisolubil toate naţiunile între dânsele şi mine. Am credinţa 
neclintiiă că spiritul de fidelitate şi de armonie, care se menţine 
de mult timp şi domneşte si azi, va continua, nestrămutat şi pe vii- 
tor. Să păstrăm acest spirit. El va deveni moştenirea prețioasă a 
noilor State ale Austriei, spre folosul lor şi al meu, 

Aşa să dea D-zeul“ 

Carol 
Schonbrunn, 77 Oct, 1918 


Azi, mi s'a adus din Moldova, ziare. In ele găsesc lucruri des- 
pre cari aci suntem absolut străini, 

Mai întâi confirmarea svonului circulat aci că Take Ionescu a 
fost numit arbitru în diferendul dintre Italia si Serbia. Mai găsesc 
© telegramă a ministrului de externe a Statelor-Unite ale Americéi 
adresată d-lui Wopica ministrul său plenipotenţiar la Iasi prin 
care ne înştiinţează că Preşedintele Wilson. comunică României, 
nu numai că integritatea teritoriului român nu va suferi (aviz. celor 
cu Dobrogia) dar, România să aibă încredere că tot'ce a promis 
el, se va realiza. 

E oare numai curios, că guvernul n'a publicat în Capitala re-: 
gatului această îmbucurătoare telegramă tocmai în momentul ce 
se lamenta că aliaţii ne trädeazä, sau se mai chiamă şi alt-fel? 

Ministrul de externe francez -încă n'a răspuns d-lui Saint. 
Aulaire. 

Din Berlin o veste extra ordinară, dar ne confirmată, şi mai 
vine şi prin Moldova, că Cancelarul Max de Baden ar fi demisio- 
nat, iar în locul său a fost numit socialistul Scheideman. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOILLUI ROMÂNIEI 579 


Alecu Constantinescu a fost şi el liberat. 

In ultima. şedinţă a Camerei, ueputatul Scarlat Lahovari a 
propus ca Camera sa retraga cererea, db dare in judecata contra 
lui Take Ionescu. pentru a-i ricica prestigiul azi, cand are un 
imens rol de jucat în Apus, in apărarea intereselor României. Pro- 
punere inutilă şi pretențioasă, de oare ce, prestigiul d-lui Take Io 
nescu in Apus nu e sdruncinat întru minic de conduita parlamen- 
tului ales sub baionetele lui Mackensen din contra. Insă, Scar- 
Jat Lahovari este unul din cei ce lau aban lonat în speranța că d.- 
Marghiloman e omul viitorului, si acum probabil simpte ca s'a 
pacalit, de aci un gest de simpatie ce poate naşte noi speranțe acolo 
de unde lupul a mai mâncat oae. Ori cum, asemeni gesturi sunt 
explicabile, dar daca am insistat, e pentru că cu această ocazie a 
ținut să se ridice şi sa se arute in tata guvernului mai catolic de 
cât Papa, un alt parlamentar, d-l Lascar Antoniu. El a cerut Ca 
merei să mentje hotarârea de dare in judecata, România ne având 
nimic de câştigat din prestigiul d-lui Take Ionescu. Să te fereasca 
D zeu de cei pe cari i ai cocoţat prea sus. Lascar Antoniu este fos- 
tul takist. Batrânul Panielopol avca o vorba plastica pentru ase 
meni caractere. 


SÂMBĂTĂ 6 OCTOMBRIE. 


Sarbii au cucerit Kiuseyatzul, Cei ce vin din Severin, poves 
tesc ca 1n oraş se aude tunul. . 

Stiri bune chiar de dimineaţa. Nemţii au fost scoşi de pe coas- 
ta Canalului Mânecei; e1 anunţă o larga retrasa c în Belgia. Au a 
bandonat Ostanda şi coasta pâna la Vest de Brige. 

De Ja Bruge noul front coboara pâna la Lys, in linie dreapta. 
ceia ce denolă că nemţii au fost scoşi din Tourcoing, Roubaix şi 
Lille. Toata partea de nord a Fian{i spre graniţa belgiana a fost 
maturata. Toate punctele de sprijin, toate nodurile de cai ferate c> 
au sprijimt ou atâta tarie trei ani şi jumatate linia Hindemburg. 
au căzut. 

Francezii au atacat 91 ei infie Le Cattaux și Asonville, patrun 
zând pâna in artileria inamicului. 

La noi in Capilala, pe la o ore dimineaţa. ne-a surprins un 
bomba: dainenut de artilerie antiaeriana. Luinea speriata sta iar prin 
curţi cu ochii Je sus; cei de prin cafenele raspandesc ştirile cele 
mai fantasti e; dupu unii, aeroplane hanceze venite din Bulgaria 
au bomba at oraşul; dupa alţii, au aruncat numai manifest . Unii 
stiu ca Ramadanul — din Giurgiu cu depozitele de petrol ale 
nemților, a fo t distrus de artileria franceza din Rusciuh, iar alţi 
mai bine informați ştiu ca astu noapte o escadrila 1 anceza, de ae 
roplane, a distrus sondele din Câmpina. 

Voind sa scap de prapastiosi dau sa fuz spre casa, dar lau 
este alți, °e mă opresc cu intrcbarea: 

— Ai aflat? 


www.dacoromanica.ro 


58) IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
O II OOOO 


— Ce? 

— Armata franceză a (Si Dunărea şi a ocupat Craiova. 

— Dar de unde ştiţi? 

— A venit lume ce a fugit din Craiova. 

Ştirea lumii fugită din Craiova a circulat până seâra; fie care 
cu care stai de vorbă, a văzut, a vorbit personal cu aceşti fugari 
Craioveni, dar nimeni nu prâcizează nici un nume. 

La Capşa în colţ, un domn cu, barbişon alb, mai ştie ceva, că şi 
Constanţa si Calafatul a fost ocupat de francezi. 

Mi-am pus mâinile Ia urechi şi m'am dus acasă. Pe stradă, 
ofițerii germani se plimbă radiosi si linistiti ca şi mai înainte. 

Singurul lucru adevărat din tot ce a fost e că în adevăr, aero- 
plane franceze au sburat azi deasupra Capitalei. 

Presa publică manifestul Imparatului Carol. către popoarele 
din Austria. . 

Tata-1: 


„Către Credincioasele mele popoare, ale Austriei! 


„De când m'am suit pe tron, mam silit necontenit, să procur 
tuturor popoarelor mele, pacea dorită, precum şi să deschid popoa- 
relor Austriei căile pe cari sd şi poată desfăşura fără piedici şi 
conflicte forfa nafionalitdtiz lor, valorațicând-o cu succes, pentru 
propăşirea lor intelectuală şi economică. 

Groaznicul razboi mondial a impiedicat până acum opera 
păcii. 

Eroismul şi fidelitatea, precum şi spiritul de sacrificiu, care 
au făcut posibilă suportarea tuturor lipsurilor, au apărat in mod 
glorios patria în aceste vremuri grele. 

Marile jertfe ale războiului au trebuii să ne asigure pacea ono- 
rabilă, în pragul căreia ne găsim azi cu ajutorul Domnului. 

Trebue acum să procedăm [ură întârziere la reorganizarea 
patriei pe bazele sale naturale şi cele mai sigure. Dorinfele popoa- 
relor din Austria vor trebui să.fie puse de acord cu îngrijire şi sa 
fie îndeplinite. Sunt hotarit să duc la bun sfârşit această operă, cu 
libera colaborare a popoarelor mele în spiritul acelor principii pe 
cari Suveranii Puterilor Centrale şi le-au însuşit în propunerea lor 
de pace. Austria va deveni conform voinței popoarelor sale, un 
Stat federal. Fiecare neam va forma pc pământul ce-l ocupă un 
Stat separat. Nu se împiedică în nici un mod unirea teritoriilor 
poloneze ale Austriei cu Statul independent polonez. 

Oraşul Triest şi împreună cu teritoriile sale obține, conform 
dorinței populației sale, o pozihe specială. Această nouă organt- 
zafie prin care integritatea ţărilor coroanei Ungariei nu va fi de 
loc atinsă, va garanta independența fiecărui Stat național. Ea va 
apare însă cu eficacitate şi interesele comune, valorificându-le 
pretulindeni, când comunitatea va deveni o nevoie vitală pentru 
fiecare Stat. Va fi necesară în special unirea tuturor forțelor spre 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIKI 581 


a rezolva cu succes, în mod drept, marile probleme ce sau născut . 
de pe urma războiului. 

Până când această reorganizare va fi îndeplinită pe cale legală 
organizația actuală se menţine neschimbată pentru apărarea inte- 
reselor generale. 

__ Guvernul meu e însărcinal să pregătească fără întârziere toate 
lucrările necesare pentru reorganizarea Austriei. 

Mă adresez către popoarele, pe libera hotdrire a cărora se va 
baza noul imperiu, să colaboreze la marea operă prin consilii na- 
ionale, cari, formate din deputaţii din Reichsirat ai fiecdrei na- 
fiuni, să asigure interesele popoarelor între dânsele, precum şi în 
legătură cu guvernul meu. , 

Fie ca patria noastră, întărită prin armonia națiunilor pe cari 
le cuprinde să iasă din vârtejul războiului ca o ligă de popoare 
libere. 

Binecuvântarea A tot Puternicului să însoțească munca noas- 
tă, pentru ca marea operă de- pace, pe care o aducem la îndepli- 
nire să însemneze fericirea tuturor popoarelor mele“. 

Viena, 76 Octombrie 1978. 

Carol 
Husarek 


Foarte frumos gest pentru dinastia Habsburgică în a recunoaşte 
că Austria are nevoie să se aşeze pe bazele ei „naturale“ şi „mai 
sigure“. Numai că asemeni gesturi ar fi avut valoare când imperiul 
său era victorios, nu când este prăbuşit. Te trezeşti, că azi e prea 
putin ce recunoaşte şi că naţiunile asuprite vor cere, şi mai ales 
vor obţine mai mult, dela celalt Suveran al poporului american — 
Wilson. 

Apropo, dar Ungaria Majestate ? 

Popoarele regatului rămân, deşi vecine, deşi sub acelaş scep- 
tru, în vechea lor situaţie ? Ele nu sunt demne de aceiaşi solici- 
tudine din partea Suveranului lor? Impăratul-rege o spune în două 
cuvinte, că nu. 

Contele Tisza al cărui rol în actualul război a fost aproape 
uitat, a tăcut zilele acestea în Camera ungară o declaraţie, de o 
sinceritate uimitoare. 

„Noi nu am pierdut răzbviul în senzul' că nu am mai fi in 
stare să ne apărăm mai departe, dar totuşi lam pierdut, fiindcă 
proporțiile dintre forte nu ne mai fac să sperăm că-l vom câştiga“. 

Dacă provocatorii au ajuns la această convingere, ne putem 
da seama de rest. 

Şi Contele Burian a făcut Camerei ungare o declaraţie din care 
reiese că Germania nu va răspunde cu refuz notei americane, şi 
să nu se uite că Wilson cere net, că nu stă de vorbă cu Impăratul 
Wilhelm. 


www.dacoromanica.ro 


IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


3 


Sa fie aceste declaraţii anticipate şi publice, un aviz Gernia- 
niei să se supue ca nu o inai urmează Austiia ? 

In Germania un cor de scrâşniri de dinți, de sus si până jos, 
şi dela dreapta şi dela stânga. Toţi ameninţă cu prelungirea car- 
nagiului ; nu primesc a se declara învinşi ; multiple apeluri se fac 
la pătura poporului să apere „Germania“. Pâna şi socialiştii vor 
bese de continuarea luptei ; de altfel sunt socialistii guvernamen 
tali cei ce vorbesc asa. 

Pichon, ministrul de externe al Franţei a telegrafiat plen:po 
tenţiarului său la laşi, răspunsul Franţei în chestia Dobrogei. 

lată acel răspuns: 


„Aserţiunea conținută înti'o radiograma din Neuen, dupa 
care condifiunile impuse Bulgariei, stipuleaza că ea ar păstra 
partea Dobrogei situata la sud de Cobadin, e lipsitä de temei. A? 
mistifiul n'a stabila decăt condițiuni de ordin pur militar. Conform 
vederilor pe rari aliaţii le-au facut cunoscut în mai multe rânduri, 
chestiunile teritoriale, nu vor fi regulate decât la Pacea generala . 

Pichon 


Presa guvernului, a acelui guvern care sfeterisise telegramele 
d-lui de St. Aulair, a ramas şi de asta data nesatisfacuta. Ea strigă 
azi Pentru ce d Pichon nu ne spune categoric că Dobrogea ni 
se lasa noua? 

Ei bine, pentiu aceiaşi presa nemiii au.avut dreptul chiar 
după semnarea pacii sa nu ne spue ce o sa faca cu Dobrogea, iai 
francezii trebue sa ne-o spue chiar inainte de a ii se confirma 
victoria. 

Totdeauna cele doua măsuri. 

Gazeta Bucureştilor insistă „Franţa ne a hadat", 


ROMÂNII DIN ARDEAL IN FAȚA PRABUSIREI 
UNGARIEI 


DUMINICĂ 7 OCTOMBRIE. 


O mulţime de intrigi se {cs din cauza întarzierii Germanie: 
de a raspunde ultima note. 

Neraspunsul Americe. la cercrea de pace a Austro-Ungariei, 
e interpretat fața de manifestul Impäratului Carol, ca o tactica 
Primeşte Germania condiţiile ? Austiia n'are nimic a obiecta, Ame 
rica le va da un singur raspuns Refuza Germania condiţiile ? A 
tunci Austria va primi un ruspuns separat pe care ea îl va accepla, 
dovada manifestul imperial, dovada declaratiunile in parlament 
ale lui Burian şi Tisza. Turcia va face la fel. Germania pare a nu 
fi straina de ce se pregateste ; presa din Berlin a deschis o pole 
mică cu Budapesta relativ la declarațiile miniştrilor unguri in par 
lament. On cum, raspunsul Germaniei nu poate int: rzia, tocma : 
pentru a clarifica situația cu aliaţii er. 


www.dacoromanica.ro 


DIN 'LIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 583 


In Ausiria, manifestul impăratului a deslantuit o bucurie mo- 
derată între popoare. 

In Ungaria, naţiunile se framânta şi ele. Românii sau consti- 
tuit întrun Comitet national şi sau adunat la Oradia Mare, nu 
pentru infamia ce ne spunea Pester Lloyd zilele trecute, ci pentru 
a şi clarifica situația lor faţă de natiunea şi Statul ungar, în urma 
manifestului imperial. In uima celor hotărite la Oradia Mare, d. 
Vaida Voivod, deputat in Camera din Budapesta, a citit in Camera 
rezoluţiunea adunarii românești. 

Pentru istoria neamului nostru, şi pentru speranţele ce nasc 
in Viitorul acestui neam, transcriu aceasta rezoluţie, aşa, cum ea 
n! s’a transmis noua de presa germană. 


„Faţu de situajiunea creată de razboiul mondial, natia româna 
cere dreptul sa hotaiasca în mod cu totul liber şi făra influență, 
organizarea sa de Stat, şi raporturile ei cu nafionalitäfile libere. 

„Organizarea naţionala a românilor din Ungaria şi Transil- 
vania, nu recunoaşte nict parlamentului ungar, nici guvernului, 
nici unui alt factor strain dreptul de a reprezenta la Congresul 
general al pacii interesele națiunii române. 

„Afară de Adunarea naţională sau a organelor pe cari le va 
trimile aceasta, şi afara de actualul comitet executiv al partidului 
rational român. nimeni nu poate fi îndreptățit sa trateze sau să 
ia vreo hotarhe asupra chestiunilor referitoare la situația politică 
a acestei națiuni“. 


Ce timpuri au sosit! Sa auda zidurile parlamentului din Buda- 
esta asemeni pretentiuni, nepedepsite ! 

Tonul vorbelor lui Vaida e demn prin asprimea lui: Din el 
insă nu vad nimic care sa-mi spue inimei ca Vaida de ieri, s'a po- 
cait astazi. Vaida nu e din cei ce doreau unirea cu regatul, 

Daca vom avea noiocul ca neam{ului sa i se impună pacea 
unui învins? Dacă se adevereşte ceeace nea telegrafiat Preşedin- 
tele Wilson zilele trecute? Vom avea o Românie Mare, unită, sau 
transilvănenii combina vre o autonomie sub egida manifestului 
din Viena? 

Eu, în mine insumi mă intreb, si ma îndoesc. Nam pregătit— 
am “pus-o cu nimic o Românie Mare, ideală, tocmai pentru că 
era numai ideala, în care nimem n'a crezut. 

In Ardeal insă, în ultimul timp, se lucrase ceva şi tocmai a- 
cest fapt, daduse naştere la o sciziune, pe de o parte oamenii cu- 
minţi Mihali, Maniu, Vaida, Pop, luptători ai chestiei nationale nu 
acceptau ideia unui regat unic; şi pe de altă parte oamenii nebuni, 
Vasile Lucaci, fraţii Goga, Tazlauanu şi alţii ce vroiau o aseme- 
nea unire. De aci şi emigrarea tuturor acestora din urmă, din Un- 
garia, pe timpul campaniei din 1914 1916, ca să nu fie spânzurați. 

Imi amintesc discursul lui Mihali in Cainera ungară cu orazia 
declarării războiului, ca şi telegrama lui Iosopescu Grecul din Cer- 


www.dacoromanica.ro 


584 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


näuti gu ocazia recucerirei de către austriaci a acestui oraş şi mă 
întreb — ce o fi azi în sufletele acestor oumeni? 

Si pare că un instinct imi zice, să nu am teamă, toţi la vreme 
vor fi români. ‘ 

Mi-l reamintesc ps Vaida Voivod înfläcarat patriot irident, in 
primăvara anului isyv, era student în medicină la Viena, iar pe 
Aurel Vlad un copil, student în drept, dacă nu mă insel,*la Cluj. 
Ne trimisese guvernul român pe vre-o zece studenţi, desemnaţi de 
colegii nostri prin vot, să reprezentări studentimea universitară 
din regat la jubileul societăţi studenţeşti române din Viena, „Ro 
mânia Jună“. In acel voiaj am făcut legatură cu colegii noştri com- 
patrioţi din Cluj, Budapesta, Gratz şi Viena. Am avut întruniri na- 
tionaliste — ascunse — chiar la Budapesta, şi îmi reamintesc de 
entuziasmul si nalionalizmul lor înflăcărat, îl revăd si pe Vaida 
şi pe Vlad, si pare că sufletul imi spune, că dac& ca oameni pol- 
tici ai Statului ungar devenise oameni cuminţi, azi când se redes- 
chid orizonturi ce numai ca copii le-am visat, toţi vom redeveni 
numai români. Aşa să ne ajute D-zeu! 


LUNI 8 OCTOMBRIE. 


Polemica deschisă între Berlin şi Budapesta e de toată nosti- 
mada. 

Contele Tisza recunoscuse că Puterile Centrale, pe un motiv 
sau altul, au pierdut războiul. Berlinul a sărit în sus. 

— Cum? A pierdut Germania războiul? Când? E drept că nu 
Yam câştigat; dar cine pretinde că l'a câstigat altul? Am primit 
programul lui Wilson nu pentru că am fost bătuţi, ci pentru ca 
ideile din acel program sunt propria noastiă gândire, şi dacă a'l ac- 
cepta poate înceta carnagiul, îl acceptăm. 

Si lumea râde în hohot! Cine a ştiut pana azi că prozramul 
Germaniei militariste era repararea nedreptatii ce s'a facut Franţei 
la 1871? Atunci de ce au mai călcat şi distrus Belgia ca să se o- 
prească pe Marna? Cine a ştiut că programul Germaniei când cerca 
să ia ruinele dela Ypres — ce mai rămăsese din tara martiră, era 
ca să restabilească Belgia liberă şi independentă? Cine a ştiut că 
“refacerea Serbiei, a României, crearea Poloniei în vechile ei ho- 
tarea şi acordarea Italiei a revendicărilor ei în Tirol, Trentin şi 
Triest, e evanghelia nemţească? 

Si numai pentru că lumea n'a ştiut aceasta, ce măcel inutil! 

Ce farsori! De aceia lumea râde. 

La Berlin e convocat un Inalt Consiliu de Coroană în vederea 
răspunsului ce urmează a se da lui Wilson. 

Din Bucureşti austriacii pleacă pe capete; zilnic se văd întregi 
convoiuri militare cu tot calabalâcul lor. 

In Serbia, sârbii au cucerit Zajekar pe valea Timocului. 

In Apus nemţii dupa ce au abandonat Ostânda şi Zeebruge au 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 585 


pierdut întreaga coastă a mării până în granița Olandei la Sluis. 
Mai la sud au pierdut Briige, Thielt şi Kortrik, iar în aceiaşi zi, 
englezii au atins linia: răsărit de Sluis, vest de Maldegen, Ursel, 
Poeklt, Markegem, est de Donai. 

In câteva zile tot teritoriul francez vecin cu Belgia e eliberat. 
In curând Germania va fi atacată pe propriul ei teritoriu. 

Armata americană de câtva timp stă liniştită, trebue să aibă 
rol în vre-o importantă lovitură. 

Pierderea coastei belgiene la mare, de către nemți, e o mare 
lovitură ce li se dă. Dacă mi-aş aminti rolul Ostandei şi portului 
Zeebruge în războiul submarin numai, încă este un dezastru. 

Au pierdut baza sub marinelor. Totusi, neamtul nici această. 
Jovitur& nu voeşte să recunoască că a primit, iar succesul că au fu- 
git de pe coasta mării, e tot a lor. Cum? Iată cum: 

1) Pentru că au putut evacua cu drumul de fier materialul de 
submarine. 

2) Pentru că au scurtat frontul. 

Ambele succese sunt câte un capo d'operă. Când francezii vor 
fi pe Rhin, succesul va fi şi mai mare pentru germani, frontul va 
ft si mai scurt. 

Tot e bine cine poate să vadă în trandafiriu toate nenorocirile. 


MARTI 9 OCTOMBRIE. 


Interese profesionale m'au dus azi iar la Ploesti. De astă dată 
am găsit aci o stare de spirit foarte agitată. . 

Măsurile luate de nemți pentru prbtejarea santierelor petroli- 
fere din judeţ, iau readus la măsurile cunoscute din toamna anului 
1916, în contra aeroplanelor. Din nou nopţi fără lumină, case fără 
lămpi aprinse si cu ferestrele astupate cu hărtie, felinarile stinse, 
străzile în profund întuneric, ca şi gările cu trenurile în beznă. De 
asemenea măsurile cele mai severe au fost luate în ce priveşte cir- 
culatia în judeţ si viata în oraş. 

Toate aceste măsuri sunt de prisos, de oarece, dacă Intelege- 
rea ar vrea să distrugă din nou industria noastră petroliferă, are 
toate mijloacele să o facă. 

Barometrul politic începe a se cobori spre război. 

Germania a răspuns ultimei note americane. In acest răspuns, 
noi polemici, noi fraze destinate să apere o demnitate şi onorabi- 
litate, ce nu se mai poate apăra. 

Primul punct preciz e că Germania „lasă la hotărîrea Prese- 
dintelui Wilson regularea detaliurilor de evacuare, fiind sigură că 
Preşedintele nu va incuviinja nici o măsură care să nu fie compa- 
zibilă cu onoarea poporului german şi cu îndrumarea 1met păci a 
dreptății“. i 

Deci mandat liber Preşedintelui Wilson de a hotărî. Chestia 
dacă aranjamentul ce va hotări el are să atingă sau nu onoarea 


www.dacoromanica.ro 


586 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
sa 


criminalilor şi demnitatea milifarizmului prusac, cu care Preyo- 
dintele declarase că nici nu vrea să. stea de vorbă, rămâne o ches- 
tie, de sigur delicată, dar care nu va împiedica pe neamţ să semneze 
orice. Un popor ce a avut nebunia de a crede că el va îngenunchia 
omenirea, trebue să se supue când a fost doborit, la măsurile. ori 
cari ar fi ele, destinate să fie garanţie în viitor, în contra unui re- 
petat act de nebunie; fără asta, tunul nu va înceta de a bubui, iar 
patria germană va cunoaşte şi ea în curând ce e aceia războiul re 
pământul ei. 

Franţa şi Belgia, victorioase sunt încă încălcate, si neamtul tre- 
bue să ştie că şi onoarea-acestor națiuni nu trebue desconsideratä. 

In răspunsul său, guvernul german protestează contra acuza: 
fiunii că armata ei sa purtat inuman în retragere şi că după legile 
războiului distrugerile în retragere sunt permise. 

Just. Uită însă Germania că acest drept al razboiului n'a avut 
în vedere că armatele distrugătoare în retragere, ceruse în acel 
moment pace şi armistițiu grabnic. 

Germania accepta a da ordin ca submarinele să nu mai scu- 
funde bărci şi vapoare de pasageri — dar, nu garantează că aceste 
ordine vor ajunge la timp, la destinaţie, In ce priveşte chestia dacă 
America stă de vorbă cu poporul german, şi ce chezăşie este ca ceia 
ce face azi poporul german, nu va fi rasturnat de cei ce au condus 
monarhia autocrată, guvernul german răspunde cu: Modificarea 
Constituţiei, cu parlamentarizarea guvernelor si cu voința popo- 
rului. Gogosi cu care, Germania nu va obține nici pace, nici armis- 
titiu. i 

Pacea deci se îndepărtează; alte note, alte raspunsuri, altă pier- 
dere inutilă de vreme. 

Un ofiţer german ce se gășea azi în tren, în compartimentul 
în care mă găseam eu, sa amestecat în discuţia ce urma între 
<âţi-va pasageri, dacă vine sau nu pacea, El ne-a spus: Pacea nu 
poate veni, de oarece condiţiile ce ni se cer, si pe. care publicul nu 
le cunoaşte, sunt așa de grele şi imposibile în cât Germania va pre- 
feri să „piară luptând“. Una din condițiuni — spune ofiţerul — ar 
fi ca armata Puterilor Centrale să se retragă, lăsând întreg stocul 
de muniții şi armament în mâna Infelegerii, iar fabricele de mu- 
nifii cum este a lui Krup să fie imediat ocupate şi puse sub supra- 
vegherea armatei aliate. 

Nu ştiu dacă o fi asa, dar de sigur, Germania va auzi dictân- 
du-i-se condiţii mult mai grele pe cari demnitatea militarizmului 
nu le va putea accepta benevol. Că sunt. încă oameni gata să moară 
până la unul cu sabia în mână, încă este un adevăr. A fost ideia 
triunghiului mortei in Moldova, cum să nu fie în Germania. A- 
cestea sunt chestiuni de onoare cu atât mai desvoltate într'o an- 
mată, cu cât e mai veche şi mai cu tradiţie; vorba este, poporul 
german ce va zice? Ce va zice muncitorul german când i se va 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 587 


propune sa lupte pâna la pieire, cu victoria exclusa. Asta este ches- 
tia. : 

Faţă de acest răspuns al Germaniei. c& va face Turcia, ce va 
face Austro-Ungaria? 

Turcia de cand a fost izolată nu mai e considerată că exista, 
nici de aliaţii ei, iar Intelegerea nici n'o mai întreabă măcar de 
primeşte sau nu vre-o condiţie. 

Austro-Ungaria d primit însa răspunsul Preşedintelui Wilson. 
Acest răspuns, pentru mine. rămâne o enigma. I se spune că cu 
Austria nu se stă de vorbă. Austria singură să se aranjeze cu Ceho- 
Slovacia şi cu Jugo-Slavia pe cari America le eonsideră popoare li- 
Tere şi independente. 5 

Eu cel puţin, nu plicep nimic. 

Poporul ceh, n'a primit propunerea Împăratului Carol de a 
se constitui în Stat federal cu Austria, cere să fie Stat de sine stă- 
t: tor şi independent. 

Un nou consiliu de Coroană a fost convocat la Viena. 

In Flandra. englezii atacă la rasărit de Deynzo si Kortrik, sta- 
b'lindu se la est de Lys. 

In Serbia austriach anunţa ca presiunea sârbilor a devenit pu- 
ternică la Vest de Zajevar; se aşteaptă ca armata sârbească să reo- 
'u) e Belgradul. 

In ţară nici un eveniment. Politicianii guvernamentali dela 
laşi au slabit-o de tot. Toţi arestaţi! comisiunii parlamentare au fost 
el berali. 

Presa anunță un compromis între d. Mişu Cantacuzino, ce re- 
prezinta in lipsa din {ara a d-lui Take lonescu partidul conserva- 
tor nationalist şi generalul Averescu şeful partidului popular, — ce 
și-a luat, numele de „Liga poporului“ — în vederea eventualitatii 
retragerei guvernului Marghiloman. i 


MERCURI 10 OCTOMBRIE. 


Dacă dintre pietonii trotuarelor Caii Victoriei au disparut mu- 
irele şi uniformele sdrentuite bulgare şi turceşti, şi aproape toate 
cele austriace, în scliimb s'a indoit numărul uniformelor germane. 
Vir incă mulţi nemți De unde? Probabil din Bulgaria, şi sunt asa 
le mulţi, că nu numai au ocupat locurile celor plecaţi, dar au făcut 
multe si noi încaitierări la particulari. 

Se vorbește d evacuarea din nou a oraşelor noastre dunărene 
ş' ocuparea lor de armată germană. 

Dacă lucrul se va confirma, va avea o imensa importanţa pen- 
fru noi; ar fi dovada ca Dunarea va deveni un nou front de război. 
Chiar daca armati franceza venilă dela Salonic nar avea interes 
<ă teaca Dunarea, încă neintii vor avea interes să treaca in Rul- 

aria pentru a sta în coasta sârbilor ce şi-au reocupat tara. 

Pentru a şi crea o atmosfera mai favorabilă la noi, nemții au 


www.dacoromanica.ro 


588 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


răspândit svonul că cu ocazia ratficärii păcii cu România au să 
ne redea multe din drepturile pe cari le perdusem cu ocazia sem- 
nării. In schimb presa guvernului a început a fi mai prudentă, 
tace şi nu încurajează o asemenea credinţă. De altfel şi guvernul 
a avut în ultimele zile senzaţia că va pleca cu o grea răspundere 
pe urma păcii ce a semnat. 

Parlanientul e în vacanţă; peste câteva zile se va redeschide însă 
intr'o atmosferă penibilă. Ancheta parlamentară a tăcut un formi- 
dabil fiasco. Comitetul e în plină descompunere prin demisiunea 
membrilor săi, demisii mai toate justificate pe conduita pătimaşă 
şi revoliătoare a lui Neculai Mitescu. Chestiunea păcii, rămâne încă 
tulbure. După răspunsul Germaniei, Cancelarul a ţinut o cuvântare 
în Reichstag prin care a declarat „că Germania fără luptă, nu 
poaie primi.o pace de wmilire, ce i se impune“. 

De sigur, dacă in intima ei convingere, Germania mai are un 
pis de sperahta că poate scăpa de dezastru prin continuarea luptei, 
o va face. 

In Apus, prin luptele şi succesele zilnice ce au silit pe nemți 
la retragere, porțiunea, de teritoriu francez ocupată de inamic, sa 
redus simţitor. Tot aşa în Belgia; în curând oraşul Gand va fi 
reocupat. 


SE PRABUSESTE SI GERMANIA 
JOI 11 OCTOMBRIE. 


La, ordinea zilei, cred că în 'omenirea întreagă, e o singură 
chestiune. 

— E sau nu Germania pe punctul Să primească pacea cea mai 
umilitoare ce a putut vre-o dată să se conéeapa? 

Din discuţiile parlamentare, din cuvântarea Cancelarului, din 
apelurile ce se fac poporului, din svârcolirile presei fostului milita- 
mzm cu maxima „să piară până la unul“ se vede că Germania 
n'are decât să aleagă, între pacea de învins ce i se impune şi între 
rezistența desperată şi inutilă in fata inamicului de cinci ori supe- 
rior şi care după vorba Cancelarului. „Este la porțile noastre“. 

Ce va decide? Sau mai bine, ce a decis când şi-a încredinţat 
soarta în mâinile Preşedintelui Wilson? De sigur că guvernul ger- 
nian, nici poporului, nici armatei, nu-i poate spune verde cari sunt 
consecințele acceptării programului lui Wilson, dar parlamentului, 
Cancelarul Max de Baden, i-a spus-o ieri, cu obrajii roşii de u- 
milire. 


„Ne rămâne un simfjimänt de amărăciune, care ne va paraliza 
tmp de generațiuni. Când am recunoscut că spiritul acestui război 
.20zav este în primul rând nedreptatea, şi dacă nu ne opunem a- 
cestur spirit, ci ne supunem lui, vom găsi mijloacele spre a lecut 
rana de azi şi a reîmprospăta [orele în viitor. Pentru atingerea a- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI | 289 


cestui scop, poporul german va lucra din răsputeri. N'avem decât 
să ne reamintim timpurile de acum 2 secole spre a găsi în not toate 
recursele morale, necesare noii desvoltări“. 

E teribil, pentru un popor ca cel german, pe zidurile oraşe- 
lor căruia mai stau afişate şi azi placardele cu pumnul de fier, ilus- 
trând vorba împăratului lor „că cu pumnul vom învinge“. să audă 
av! pe Cancelarul vorbind cele de mai sus. 

Cu toate acestea pedeapsa ce le vine e justă; au avut nebu- 
nia să creadă, că pumnul lor va impune mersul omenirei. Pentru 
asta nu s'au dat în lături dela nici o cruzime, dela nici o nelegiuire, 
destul ca să le aducă lor un avantaj. Războiul submarin înăsprit, 
zepelinurile, flacările în transee, gazele asfixiante nu le dă azi 
dreptul să vorbească, cerşind favoarea, ca pacea să nu le jignească 
demnitatea. 

Din fericire, democraţia ce va vorbi la masa verde în numele 
poporului german, va fi mai putin sensibilă la vorbe ca: onoare şi 
demnitate, când n'au altceva de ales în alternativa ce li se pune, 
decât ori moare, ori trăeşte liberă. 

In Austria complicaţia pare ceva mai mare. Acolo Suveranul 
s'a decis să fie mai liberal ca poporul. EI a acceptat Statul federal 
al tuturor_natiunilor. La răspunsul lu: Wilson să se înţeleasă ce. 
popoarele sale, el a creat Statul Jugo-slav şi Ceho-slovac. De atâta 
bună voinţă s'a speriat Ungaria ce vede în gestul Suveranului pră- 
busirea Statului unitar maghiar în limitele de azi. Nationalitätile 
din Austria, liberate de împărat, nu pot rămâne asuprite în Un- 
garia, de Rese. Bărbaţii politici unguri, au simţit acest .non-sens“ 
şi au cerut despărțirea Ungariei de Austria. Singurul Stat ce mai 
hrăneşte speranţa, că dest a fost învins, să rămână Statul de natio- 
nalitäti asuprite, e Ungaria. 

E o nebunie. 

La această nebunie în capul căreia stă Wekerle, se opune nu 
numai democraţia maghiară. dar însuşi partide vechi naţionaliste 
‘a acel al lui Karoly. Opoziția contra lui Wekerle creşte, timp ce 
naticnalitätile se adun şi se organizează privind la Wilson ca la 
D-zeul lor. 


CRUZIMEA CONDIȚIILOR PREŞEDINTELUI 
WILSON 


VINERI 12 OCTOMRIE. 


Produce mare senzaţie răspunsul Preşedintelui Wilson la noua 
notă germană. 

Clar, preciz, de o cruzime înspămintătoare& pune la zid mo- 
narchia germană. Dilema în care pune el poporul german n'are 
decât o singură soluție pentru popor. 

„Zice că tu popor german guvernezi; et bine, în acest caz 
voi futé cu tine pacea. Dar dacă nu e adevărat, şi că cei ce au gu- 


www.dacoromanica.ro 


390 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


vernal, încă qurernedsa şi ui, şi va trebui cu ei su stau de vorba, 
atuncea nu vă acord parea, ci rom supune Germania“. 

Se va solidariza în acest decisiv moment poporul cu Wilhelm 
al IT lea, cu Hindemburg si €u Ludendori? Atunci razboiul va con- 
tinva inca până Ja infrângeie, Daca insa poporul nu se solidan- 
zează, pacea e ca şi sosita. 

Kaizerul n'are derât o soluie abdicarea. 

O va face singur, benevol şi fara constrângere astăzi, sau va tra- 
gan. luca wile puna ce poporul 11 ta constrange el? Aici sta sin- 
zgura chestie. 

Wilson o cele preciz, si alat mai grabnic, cu cât poporul ger- 
Juan are nevoe sa obție pacer ce a cerut o Iată si în întregimea Jui, 
lasnunsul american. 


, Presedinicle Statelor Unite a prinit declaraj'a sulemna si 
«na a guvernului german, cum ca accepté {cra rezerve condifiu- 
nile melaminare de pace pe cari le-a presentat cor gresulur Statelor 
Unâle im mesagiul sau cela § Ianuarie 1917 3recum şi principiale 
une regular a pacii, ari au fost ani nie in mesajel sale urn u- 
tom , mai ales in cel dela 27 Sentembrie ca guvemnul german 
doreşte sa inceapa d scuțiuni asuz a den ersur lor ce 2rmeuza sa 
se faca şi asuma apl caii În, si ca aceaste cor {ta şi felul ex nu 
este cxprimat din 7 ten acele cai au dictat € acum politica 
Germaniei şi au dus actualul saztor în nui e  Germaniea, ct din 
Partea unui minister rare von beş e în nun ele majoritații Reichola- 
gli i şi pe wu majoritatea covârşitoa: e a poporului german. 

De omece Preşedintele a primit în acelaş timp şi promistur ea 
envernului german, că legile umanităţii şi ale lumii c 'viliz le ver 
fi res, cetate de cätre fortele combatante germane atât pe apa cal şi 
ne uscat, Presedintele crede ca nu mai poate reluza sa ad ecă la cu- 
nest nfa guvernelor cu cari Statcle Umte sunt aliate che hunca 
uni arn istifiu, 

Tresedinicle crede însă de ‘atoria sa de a declara din nou că 
sancurul aimistijiu ce sar socoti indir star {it al preventa peniru 
desbalere, an fi un armistifiu care cr lusa Statele Unite st Pwtert!- 
aliatc cu ele, în situaţia de a putea da, ori carui acord ce ar trebui 
inch iat. destule putere sprea fae rs neput ntä or lia ea oil 
tățil n din partea Germaniei. 

In consecință, Presedinicle a transmis corespondenta cu actua- 
lele autorități germane, guvernelor cu cari guvennul Statele Unite 
e te alial ca putere ‘Leligeranta, cu propunerea ca in cazul cand a- 
reste guvemne sunt di puse sa realizeze pacea in condițtunile $7 
pin pile numite, sa invite pe sfetnicti lor military şi pe acei ai 
Statclo’ Unte a presenta guvernelor abate in contra Ger nani , 
cond file nece are unui aa mistihu care ar a] aia în totul mieresele 
pop)n lor re pective şi drepturile nel: cte ale guocrnelor alia 
pntudaiguaeaaranuntclor ja ni, cu ce cu cinul gerrian va 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPLL RĂSBOIULUI ROMÂNIIL 591 


«declarat de acod  presupunänd ca socotesc cu putinţa un arimes- 
titiu. Acceptarea a-estor cundipun de a mistpiu de cale & er na- 
nid, oa constilui cea mar buna yi cea mai concreta dovaca ca a- 
cept& condijiunale si principile pe ii, din care re7ul & înheaqa a- 
fiunc. Prcsedu tele socotește ca nu a fi sincer dacă nu ar accen- 
ta, st înca într'o forma câ, mar clara cu putinţa, riotivul pentu 
care trevuesc corule asigurari extrao? danare. 

Ori cât d8 importante ar 7 area modificarile de Constituţie de 
ari Secretarul de Stat german dela externe vorbeşte în nolt sa de 
la 10 Octombrie nu sc pare tutusi că ar fi fost deja complect ac- 
“eptilc acu, jrincipiile fundan entale ale unui. auvern res onsa- 
‘il, fafa de 402 010 german, sau ca e istu o garantie ca schiribarea 
«ste nului si aplicarea masurilor asupra cmora sa obfinut acur 
în parte un acord, va fi durabila. Afara de aceasta, na se e 1den- 
steve daca sa atins fondul chestiunia. 

Lyte posibu ca viitomele razboae să fie acum. puse sub control 
Actuulul s1azbor n'a fost însa controlat, şi în discuţie acum este ac- 
tualul ra.boi. L lucru lamwiit ca poporul german nu dispune de 
rujloare spre a ordona ra autoritățile militare germane, să se su- 
pue oinfei joporului, ca puterea Regelui Prusiei de a fine sub 
cont ul sau polatica î 7 periului este încă nesdruncinaia, ca ini- 
iati a hotar'tume continua a ft inca în "mâna acelora cari au fost 
Trâna acuma guvernanţii Gerinanici. 

In senti centul ca wu treaga pace mondială depinde a um de 
discufre şi acțiune clara, Preşedintele sucoteste de datoria sa tra 
a încerca sa ‘ndulceasca cuvinte cari ar putea trece drept aspre, “ă 
'eclare ca popoarele lumii nu au şi nu pot avea încredere în cu- 
vintele acelora cari au stapânit pâna acum politica gern and, şi să 
acceniucse de asemenea, ca la incheerea păcii şi la încerrarca de a 
»? şterge nesfih şitele suferinge şi nedreptafi ale acestui razboi, qu- 
vernul Statelor Unite nu poate trata cu nimeni altul decât cu re- 
prerentanții poporului german, (ari prezinta asiguări mai Lune, 
pen, u o alitu line constitutionala, decăt guvérnanfii de pâna auin 
ai Germaniei. 

Daca trebue tralui cu stupâniloniîn militari şi autocrafi: monar- 
hişti ai Geri mict, sau daca exista persperliva de a se trata cu ei, 
22a târziu, la discufiunile internaţionale cu Imperiul german, a- 
«unci Germania nu trebue su ceara pare, ci bebue sa se supuna, 

Aceste lueruri esențiale nu pot "amâne nespuse“. 

(ss) Lansing 


In Camera ungara, Karoly a cerut lui Wekerle sa pr zintr pro: 
ectul de lege al separănii Ungariei de Austria si sa semneze ime- 
diat pacea. A mai cerul să se închida imediat graniţa cu Austria 
pentru alimente, şi dacă nu o poate face, sa plece. Primul Minis- 
tru a răspuns ca el nu pleacă dela putere până ce nu va vedea lu- 
‘ndu i locul un patriot ungur mai mare ca el: în ce priveste aban 


www.dacoromanica.ro 


592 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE! 


donarea Germaniei, nu o poate face faţă de un aliat ale cărui trupa 
si azi apără Ungaria spre graniţele ei cu România si Serbia. 

In aceiaşi zi însă Wekerle a demisionat şi demisia i-a fost pri- 
n.itä. Burian a demisionat şi el de la externe iar în locul lui‘a fost 
numit contele Andrassy. 


SÂMBĂTĂ 13 OCTOMBRIE. 


Dacă nu mai avem ocazia să citim proza criticilor militari 
nemți, in. schimb o citim pe cea a criticilor militari din redacţia 
zimelor din str. Sărindar. Din ele putem vedea că Puierile Cen- 
trale stau pe fronturi—excelent, Trupele lor au zilnic rezultate re- 
ma”cabile ce se termină mereu cu prăbuşirea inamicului. I otusi 
cbiar după ei, zilnic, după ce inamicul sa prăbuşit, fug şi arma- 
tcle nemtesti de svântă pământul. Această alergătură este pur şi 
simplu strategie. Reporterasii noştri au făcut şcoală dela Ludendorf. 

Am intrat însă în iarnă şi succesele acestea ce scot trupele din 
adăposturile ce le avcau de 4 ani de zile vor contribui mult la mo- 
ralul lor, căci in loc să meargă spre Paris, au pornit-o spre Berlin. 

Tot succes este pentru criticii militari din Sărindar şi aban- 
donarea coastei Mânecei, din Belgia de Nord-vest, cuibul submari- 
nelor, de oarece submarinele n'au fost capturate, ci evacuate cu 
trenul în patrie. Aşleplăm zilele acestea comunicatul englez să ve- 
dem descris marele succes german, cu trenurile evacuând subma- 
rinele; trebue să fie piramidal! 

In fine Bukarester Tageblatt crede că şi pentru viitor nu poate 
fi nici o grijă pentru puterea militară germană, de oarece la iarnă 
— adică în iarna aceasta — vor fabrica nemţii o multitne de tan 
curt. sistem nou, cari vor da gata în primăvară şi pe englezi şi pe 
americani. 

Cum se vede, presa noastră e la înălţimea vremurilor. 

Criza ungară nu s'a resolvat. 

Cum a fost primit în omenire răspunsul de ieri a lui Wilson. 
noi încă n'am aflat. Abia, abia dacă ni se spune ce s'a crezut, la 
Berlin. O telegramă ne spune că acolo se zice: „Răspunsul Prese- 
dintelui Wilson e redactat așa de neclar în cât e de presupus că 
lipsa de claritate a fost voilă“. 

Haida-de! O scaldă Wilson! Se face neamtul că nu pricepe, de 
ochii lumii. Dovadă că a priceput e că telegrama de mai sus sfar- 
geste aşa. „Cu toate acestea, nu mai încape nici o îndoiaă asupre 
semnificației grele. a răspunsului lui Wilson“. 

Asa da! Semnificația grea ar fi că cere — In lături Wiliielm al 
JI-lea, în lături monarhia autoritară de azi şi de ieri, în lături mi- 
litarismul lui Hindemburg, să vină să stau de vorbă poporul ger- 
man. In adevăr, o complectă lipsă de claritate, la americani. 

Cred că nu va trece mull şi poporul german se va pronunța el 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZbUIULUL RUMÂNIEI 5923 


DUMINICA 14 OCTOMBRIE. 


O mare.diversiune s'a facut in politica noastră interna. De frica 
unui dezastru german, to. nemtofilii s'au liniștit şi muly sunt în 
căutarea formulei unui aranjament cât posibil mai elastic si mat 
acumodabil viitorului. A pronunţa azi în Bucureşti numele lui 
Take Ionescu sau Brătianu nu mai este o imposibilitate morală 
cum era până azi, deşi încă Mackensen n'a părăsit Capitala. Mai ales 
Take Ionescu în opinia publică, a devenit marea speranţă a roma- 
nismului reînviat. La lași au început a se trata aranjamente in ve- 
derea guvernului ce va urma d-lui Marghiloman în cazul când în 
Apus se acordă armistițiul cerut de Germania. 

Azi ne-au venit ştiri din afară, de cum a fost primit acolo răs- 
punsul lui Wilson. i 

In Austria. ce cere Wilson dejd se execută. Contele Uzernin in- 
trun discurs ţinut in Camera Magnatilor a declarat că Austria tre 
bue să răspundă notei prin înfiinţarea Statelor Ceho-Slovac şi 
Jugo-Slav. : 

In Germania, Hindemburg a adresat Cancelarului o scrisoare 
prin care arată că Germania n’are decât două căi, de urmat, ori 
pace onorabilă, ori lupta până la extrem; şi cum pacea ce o pre- 
tinde Wilson nu este o pace onorabilă, Hindemburg cere rezistenţă. 

Berliner Tagebiatt, critică pe cei ce voese a da notei o inter- 
pretare indulgentă: ,,Wlson face aluzie la partea de vină a Kazse- 
rului în văzboi, şi ar fi să ne înşelăm dacă am crede că Wilson se 
va muljumi numai cu modificări constituţionale. Wilson speră să 
producă în democrația noastră, turburări si nelinişte“. 

Kreuzeitung primeşte ca o lovitură în față nota americană. 
„Știm că în guvernul nostru se găsesc oameni ce posedd un a :0- 

ebit talent de a interpreta cuvintele lui Wilson întrun senz mai 

bun. Noud acest lucru ni se pare fără folos. Ori cărui gerinan 1 se 
roseste obrazul de ruşine la pretenţia ca să depunem Coroana im- 
perială pe masa tratativelor, şi a întoarce spatele gloriosului nostru 
comandant. Si de oarece nu există decât un singur răspuns de cat 
luz Wilson, aşteptăm din partea guvernului să facă apel la ultima 
rezistenjd, să ia asupră-şi comanda şi să răspândească -niuzrasmt 
în rândurile poporului“, 

Entuziasmul muncitorului german, până la sacrificiul vili- 
mului soldat pentru a nu depune Coroana imperială si a nu lăsa 
să stea de vorbă cu reprezentanţii poporului liber, e cam greu de 
conceput, mai ales de aci dela Bucureşti unde avem o părere mai 
bună de muncitorul german. 

Noroc că însuşi guvernul german nu are aerul să se doric nici 
el de parlca unei asemeni solutiuni, de oarece pare a nu rupe tra: 
bativele. 

O mai teribilă ameninţare o fac cercurile pur conservatoare şi 
vationaliste cari cer prin presa lor concentrarea imediată a tuturor 
bărbaţilor între 15—55 ani „pentru a încerca o lovitură de violenţă“ 
pe care numai ei o pot concepe în nationalizmul lor. 


88 


www.dacoromanica.ro 


594 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSOXALE 
RÉ 


Fractiunea conservatoare din Reichstag a înmânut Cancela- 
rului o.rezolutie prin care protestează, în contra notei lui whee 
cară urmăreşte, dezonoarea şi nimitirea Germaniei; 


,Vriourea Germaniei cere ca guvernul să respingă useméni 
pretentiunt. Siguranța imperiului reclamă ça guvernul să cheme 
poporul la lupta cea mai de pe 2 urmă. Armata $a. poporul nu sunt 
dispusi'sû calce jurământul față de Imparat şi Rege pm din po- 
runca duşmanilor; în amdndot mai trăește voința şi puterea de a 
opune rrziştență până la capăt, unui duşman care cere. supunere 
fără gondifiuni*.. 


O asemeni protestare e explicabilă din partea partidulu. ce a 
dus Germania acolo unde se află azi. 

Dresdenér Anzeiger cere guverhului să facă un sacrificiu; el 
se află în fata unei răspunderi ce nu se’iveste decât o singură dată 
in viata popoarelor, răspunderea Senatului din Cartagina. care a 
renunțat la tot, ca să salveze oraşul. 

Si fie îndemnul de a renunța la tot pentru salvarea lărti, sau 
a sacrifica totul pentru salvarea onoarei? 

Totusi Wilson a fost preciz; la cererea lui nu poate să se ia 
decât un :aspuns, sau se solidarizează cu Împăratul si războiul 
continuă, sau nu se solidarizează cu el şi atunci le aconiä pacea, 
cerută. Din parlea guvernului german a mai continua să traleze in- 
seamvă implicit că poporul nu se solidarizează cu comandatii de 
ieri. In acest caz situaţia lui Hindemburg şi chiar a Kaizerului se 
va clarifica curând. Toate celelalte scrise sau vorbite, sunt de clacă. 
Numai abdicarea Împăratului şi dimisia Comandantilor supremi 
ce au condus războiul, pat netezi drumul guvernului. Pentru astu 
insă se mui cere ça guvernul german să aibă convingerea că de- 
zastrul militar este pecetluit definitiv. E ceva, care ar pleda, pentru 
această situație, este anularea alianței Puterilor Centrale ş: lipse de 
solidarizare în ultimul moment, al acestor State, Austria intrată în 
disolutie, Bulgaria prăbuşită, Turcia izolată. 

Sa svonit că sârbii au ocupat Vidinul. 


LUNI 15 OCTOMBRIE. 


Cum mam si asteptat, Germania n'a rupt tratativele ‘cu Prese- 
dintele Wilson, cum cereau nafionalistii germani, din contră, con- 
sideră principiile -impuse ca acceptate şi cere să i se trimită de- 
tsliat condihunile de îndeplinit pentru acordarea armistiţiului. 

Tată acest scurt răspuns, oficial: 

„(Guvernul german a luat cunoştinţă de răspunsul Pregedin- 
telui Statelor-Unite. 

Preşedintele cunoaşte schimbările radicale cari sau perretut în 
vița constituțională a Germaniei. , 

Tratativele de pace vor fi urmate de un guvern popular, in 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 595 


"naine ca ui se gaseşte cu adevurat autorilatea constir sf cnali 
2 cesteia îi sunt subordonate şi autoritățile militare. 

Guvernul german asteapig acum propunerile de or. istițiu, 
cari cor hebui să pregătească o pace dreaptă, asa cun 0 caracte- 
vicat o Presedintele in mesaïele sale“. 


Desigur cu neanitul nu spune înca ca se supune la tol. şi nu +e 
va sinucide inainte de a protesta pe toate caile; vor protesta vor 
invoca justiția, umanitatea, tot ce au despretuit pâna azi cul erau 
\ictoriosi. dar în definitiv se vor sinucide, că altă esire nau. Wil- 
son 0 ştie, de aceia e şi atâta cruzime în calmul şi răbdarea lui. 
El nu c de loc grabit, poate aştepta, rezultatul va fi acelaş, uzi ca si 
mâine, iar neam{ul a inceput a-l pricepe. Nu mai este vorba de câ- 
teva zeci sau sute de mii de soldaţi gata sa moara cu sabia în mână, 
e vorba de zecile de milioane de muncitori, cari pun mai presus 
de onoaie, existenta insäsi a țarii si putinţa de a trai pe un pamânt 
liber în viilor. 

Ca primi consecinţă a raspunsului guvernului german e de- 
misia lui Ludendorf din fruntea Marelui Stat Major. Generalul 
Ludendorf pentru un necunoscator, e un simplu gemeral a cărui 
nume nu spune mult; cine a urmarit războiul şi politica Germa- 
niei, ştie ca Ludendorf a fost si conducatorul şi executorul lui. 
Hind mburg a fost o pavaza. în dosul lui a lucrat Ludendorff. Ple- 
carea lui este o puternica lovitura dată militarismului german. 

In schimb Hindemburg a telegiafiat ziarului Täglische Rund- 
chau: 


»Presedinicle Wilson crede că armata germană va capitula. 
Trupele şi flota germana protesteaza contra acestei presupuneri. 
Afdt ar mata. cât şi flota, vor lupta până la ultimul om“. 


Vorbe, vorbe mari, frumoase în gura unui general comandant. 
dar in. desert aruncate. Guva nul german crede altfel, caci concomi- 
tent a telegrafiat lui Wilson: 


„EU nu reprezini pe cei ce au facut razboiul şi nu ma soli- 
daizses cu ei; cer armistițiul şi conditiunile lui. 


‘In Capitală s'a răspândit azi svonul ca ln Budapesta a isbuc- 
nit revoluţia. Gravitatea situaţiei în Ungaria pare a se confirma 
printr'o masura ce sa luat la noi: Toate trenurile destinate pentru 
\ustro Ungaria au fost oprite de a pleca inca de astă noapte. 

Printre supuşii Puterilor Centrale din Capitală, foştii internaţi 
si cari au încasat din tezaurul Ministerului nostru de finanţe des- 
pägubiri de razboi, li sa impartit paşapoarte ca su poată părasi {ara 
In cea intâi înştiinţare, Extraordinarëä organizare! 

De pe fronturi nici o ştire lamurită. 


www.dacoromanica.ro 


506 IMPRESIUNI SI PĂRIRI PERSONALE 


AUSTRO-UNGARIA IMPLORĂ ÎN DESPERARE 
PACEA IMEDIATĂ 


MARTI 16 OCTOMBRIE. 


Deşi răspunsul Germaniei a fost de natura să nu îndepărteze 
armistitiu, Austro-Ungaria a pierdut răbdarea si a telegrafiat le. 
Waschington cerând pace şi armistițiu separat. Consecința pentru 
Germania e imensă. 


Iată în adevăr nota trimisă de Contele Andrassy. 


„Ca răspuns la nota dela 18 Octombrie (eu scriu pe stilul nos- 
tru) adresaţă guvernului austro-ungar, de către d. Preşedinte Wil- 
son, şi în senzul d lui Preşedinte de a trata în mod separat cu Aus- 
tro-Ungaria cu privire la chestia armistițiului şi a pacii, guvernul 
austro-ungar are onoarea a derlara că e de acord, ca şi cu mesa- 
giile anterioare ale d-lui Preşedinte, şi cu concepția conținută în 
ultima notă cu privire la drepturie cout or din Austro- Ungarta, 
in special Ceho-Slovacia şi Jugo-Slavia. 

De oarece, deci, Austro-Ungaria a acceptat toate condifule de cari 
domnul Preţedinte a facut dependenta n cc 1¢a tratativelor de ar- 
mistijiu si de pace, nw mai exista, după parerea guvernului aus 
tro-unyar, nici o pedica pentru începerea acestor tratative. 

Guvernul austro-ungar se declard deca gata, jură sa astepte re 
zultatul altor tratative, sa între el in batalive cu privire la o pace 
între Austro-Ungaria şi adversarii ei, si cu privire la imediata în- 
cheere a unui armistițiu, pe toate fronturile Austro Ungariei, şt 
roagă pe d. Preşedinte Wilson sa bine voiasca a face pregatirile ne- 
cesare în această privinţă“ 


Şi acum să presupunem că intelegerea primeşte să stea de vor- 
bă separat cu Austro-Ungaria, ce e gata să primească şi armistițiu 
$i pacea „în orice condițiuni“, ce mai face Germania? 

Plecarea în acest moment, de pe frontul apusean a armatei 
austriace ce se afla în Lorena, ar cauza un gol imposibil de umplut 
şi care ar produce o catastrofă a armatei germane. Pe lângă a- 
ceasta , germanii cu trupele lor se găsesc încă in Orient, în Rusia ş 
în România ; relragerea acetor trupe nu se mai poate face priñtr'o 
Austro-Ungarie ce a fucut pace separată, căci i se va impune ca 
condiție să nu lase libera trecerea. Ce devin ele într'o țară duş: 
mană ? Aprovizionarea lor cu grânele din România, cu petrolul 
din România, si cu produsele din Ucraina, este de asemeni im- 
posibilă a se mai face. Orice rezistență, cât de eroică este inutilă 
din acel moment. Vor avea soarta lui Lenin şi Trotzki la Brest- 
Litowsk. ; 

Vor ajunge acolo? Una din cauzele grabei Austro-Ungariei 
stă într'o puternică ofensivă ce au luat-o italienii pe Piave. Ei re 
cunosc în comunicatul lor, că italienii au trecut râul in 4 puncte 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROIULUI ROMÂNIEI 597 


şi s'au fixat pe malul răsăritean la Valdobiodene, Vidor, Morlago. 
Sernaglia, Montelo, Tezzo si San Paolo. Lupta e în curs. — 

Sârbii la rândul lor sunt la Nord de Kragujevatz şi înaintează 
încă ; nu e exclus ca în 48 ore sârbii să intre pe teritor austro- 
ungar. In Ungaria e anarhie ; in Ausfria la fel. Guvernele răstur- 
nate încerc a se reconstitui. In Austria, puterea s'a încredinţat lui 
Lamasch, în Ungaria sunt tratative cu Karoly. Ungaria cere desli- 
pirea de Austria. Rămasă singură Ungaria crede'că poate încă tine 
sub jug nationalitatile; ,, Wilson n’are să dicteze în casa noastră; vom 
da noi autonomie cui vom crede şi cât vom crede”. Contele Czernin 
sa indignat si el de o asemenea pretenţiune a neputinciosilor gi 
a spus la o întrunire publică zilele acestea : 

— Ungaria crede că la granița ei, se termină omenirea”. 

Regele Carol a delegat în locul său pentru Ungaria un „homo 
regius” în persoana Arhiducelui Joseph. La Berlin presa germană 
sa mai calmat. Demisia lui Ludendori e considerată ca cea mai 
mare lovitură ce le-a dat America. Presa face elogiul militar al 
fostului şef de Stat Major, însă îl plamează pentru amestecul său 
în politică. 

Insist de cât-va timp poate prea mult în chestiunea aceasta a | 
păcii, cu aparența că e strană de scopul ce am urmărit. Nu, am 
făcut cu intentiune acest lucru de oare ce am impresia că de fra- 
mântarea acestora, depinde soarta noastră bună sau rea şi e inte- 
resant pentru viitor de a se sti cum a devenit cazul, că cea mai for 
midabilă putere militară s'a Ingenunchiat poruncilor unui civil 
de peste nouă mări şi nouă ţări. Lin loviturile cu condeiul -:e dau 
americanii azi, se vor sfărâma nu numai formidabilele tunuri 
Crup, dar si laţurile ce sau făurit neamului românesc. Dc aceia 
am lăsat pentru moment micile noastre mizeri. 

La noi guvernul e ca şi cum nici n’ar mai exista : nu mai fare. 
nimic, căci nu ştie în colro să o 1a. S'a lăsat şi de răzbunările po 
litice şi se vede că nici Mackensen nu. mai e nici el aşa de exigent. 

In schimb se fese intriga guvernării viitoare—dacă soarta ne 
va fi favorabilă. De o cam dată ceva rămurele de măslin pentru 
conservatorii razboinici, ca să fie înlăturată o nouă guvernare libe- 
Pală ; de nu vor reuşi vor Schimba pasul, vor încerca împăcarea cu 
liberalii, ca să înlăture pe takisti. Si toate acestea pentru ce 7 Pen- 
tru ca cei ce au combătut războiul să mai aibă un rol in politica 
viitoare. î 

Generalul Averescu stă la mijjloc; cu el cochetează toată 
lumea. 

Cafeneaua face conjecturi : japul ispăşitor va fi Take Ionescu; 
el va ţine locul canapelei evreului. 3 

Recunosc că situația guvernului e din cele mai grele si mai 
false ; guvern al unui Rege ,,antantist” sub controlul unei Germa- 
nii pe pragul îngenucherii. Această situaţie se va înrăutăţi zi cu zi 


www.dacoromanica.ro 


598 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALL 


stârşind unde? La coşul lucimilor netrebnice, ce ti au servit, e 
dreptul, dar pe cari nu le mai poți atinge. , 

D-l C. Stere sfätueste prin Lumina pe d. Marghiloman sa plece 
singur şi din timp, ca sa uşureze rolul d-lui Brătianu. 

Detest azi toate aceste cancanuri ca inutile Să vedem noi do 
borita Ungaria, cum am vazut Bulgaria şi vina, cine o vrea sa gu 
verneze şi să facă, formele întregirii neamului, în linişte şi ordine. 
Mă, tem de revolte, ce ne vor îi fatale si mai ma tem că vremurile 
ce ne sunt rezervate vor fi pra mali şi oamenii nostri prea Mici. 


C. STERE ŞI CE VISAU STRABUNII NOȘTRI 
MERCURI 17 OCTOMBRIE. 


A avut dreptate Austro Ungaria să ceara urgent şi separat ar- 
mistiţiu ; ea n'are vreme sa tiateze, e amenintata de invaziune 
prin doua porţi: pe Dunure armata sarbeasca e la Palanca si nu 
e exclus ca in douu zile Belgradul sa fie depăşit, mai ales că comu 
nicatul austriac nu mai vorbeşte nici de rezistenţa ; in al doilea 
rând lovitura italienilor pe Piave 1 reuşit. Austriacii sunt in plina 
retragere. 

Situaţia ei din tara o putem vedea cat e de grava dn repetata, 
1otä ce Contele Andrassy o trimite guvernului din Waschington. 


„Indata dupa primirea cone ucerii Mu 'sterului de extene, am 
raspuns oficial notei d-voastra din 18 Octon bi e, 1rimînd în în- 
tregime condiţiile pe cari Presedintele Slatelor Uniie le a formulat 
în toate mesagiile sale. 

In complect acord cu nazuintele d-le Wilson de a asigura pa- 
cea viitoare şi de a creia o federatie a popoarelor, am luat toate mă 
surile ca popoarele Austro-Ungariei. sa poata hotari cu totul ne- 
stingherite asupra organizației tle Stat pe cave o doresc. 

Imparatul-rege Carol, dela urcarea sa pe tron s'a, stradanuit 
necontenit su termine razboiul mai 1epede. 

Ponoarelc Austro-Ungaiei sunt patrunse acum mai mult de 

dt oricind de convingerea ta soarta lor vi 'toare 7 oate fi formata 
numai într'o lume impaciuita, scăpată de zdr inc narile şi ama 
văciunile razboiului. 

Va adresez de i d voasha, dona ule Secretar de Stat, cu ruga 
mintea de a inzista pe lângă d'in nul Pres aintr, ca in enteresul 
umanilații, în anteresul tuturor pozoarelor ce traesc în Austro 
Ungaria sa se decida fară intdi icre arinestifjul pe toate fronturile 
Austro Ungariei şi să se înceapă tratativele de nace”. 

Asta pe româneşte se chiama ,/4 avon!” Au n 'uns at triacil 
si ungur'i la aman. 

Sunt grele condifiile ? Cine se gandeste ln cord (11° Ori care 
wr fi, da ne în numele umanatații armistif{iul 

Cum razbuna soarta ne Rusia de li Brest Li ow h, n ultima 

za a tratati elor! 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 59 


In Ungaria nu sa putut înca forma un guvern. Arhiducele 
loseph „homo regius“ a lansat un manilust pe cari nor nu | puten 
pricepe. Pe cine reprezinta Contele Andrassv când implora pacea 
acceptând condiţiile lui Wilson? El a vorbit si in numele Unga 
riei; ei bine, Arhiducele Ioseph ainma ă Ungaria mur ţine unitn- 
tea de Stat maghiar. 

Politica la doi începe a fi umoristica. Am in mana ziarul Lu 
mina ce publică azi un articol semnat de d. Stere, lam citit si nu 
ştiu ce-sa fac, sa rad, sau sa mă intristez. Se ofetise ocazia ca Ba- 
sérabia sa se unească cu România: la cwma jurii era atunci inca 
guvernul Bratianu Take lonescu. Imi amintesc ce scria d. Stere 
atunci tot in Lumina, spumega de indignare la ideia alipirii Ba- 
sarabiei prin ingäduirea luşmanului si ternnna cu vorbele: 


„Aşa cu visai shalunii noștri sa luam Basdabia?* 


Pe atunci. focul domnului Stere era dublu. întâi ca nam mers 
cu nemţii ca sa o cucerim dela ruşi ‘u arma in mina; al doilea, ca 
o poate obţine Ionel Bratianu. 

Nu sa facut unirea; a cazut Bratianu si a venit generalul A- 
verescu, nici sub el formele unire: nu sau indeplinit. A venit d. 
Marghiloman şi ca o consecinţa a pacii separate ce am semnat, Ba- 
sarabia a putut indeplini foi mele şi sa alipit regatului român, tot 
făra arma in mâna şi tot fara a merge sa o cucerim în compania 
nemților. De asta data, d. Stere 1 a inai fost indignat sa dus per- 
sonal in Basarabia. s'a pus an fruntea Sfatului Tarii, a acceptat u- 
nirea, a considerat-o ca un eveniment fericit si sa imbratisat in 
mod public cu d. Marghiloman. Luat-a d. Marghiloman Basarabia. 
cu sabia, dela ruși, cum o visa shabunii? Nu: si totuşi d. Stere era 
fericit. 

Acum iat Sau schimbat evenimentele prevazute si ne trezim 
iar cu ce nu neam gandit nimeni; fostii nostri aliaţi au sdrobil 
Puterile Centrale; Bulgaria, Turcia si Austro-Ungaria fac pace se- 
parată ceeace va determina Germania sa încline steagul. Ca 
consecinţa. sa schimbat şi soarta României si ne asteapta extra or 
dinare consecinţe din punctul de vedere a neamului. D. C. Stere a 
reluat iar condeiul şi scrie durerile lui. 

Şi ce scrie? 

Ca România a facut o imensă greşeala de a intrat în razboi an 
grupul Intelegerei, caci ea sa presupunem — zice dsa ca Rusia 
n ar fi fost doborita de revoluție, nu e asa ca dupa succesele de azi 
Rusia ne-ar îi înghiţit, iar în cel mai bun caz. n'am fi avut Basa- 
rabia? Pentru d sa nu e nimic, chiar daca cu o Rusie victorioasa şi 
cu o Austro-Ungarie desfiinţată, am fi avut Bucovina, Ardealul si 
Banatul, dacă ne lipsea Basarabia. Spre norocul nostru insa, si spre 
marea deziluzie a d-lui Stere, Rusia s'a descompus şi ea, ne-a ve- 
nit Basarabia, şi acum Doamne Siinte, se poate sa ne 1 ina si restul 
celor alte teritorii nationale. 


www.dacoromanica.ro 


600 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Acest lucru pentru d. Stere nu e numai o deziluzie, e chiar o 
durere. Te trezesti că tot Brătianu şi Take Ionescu o să prezideze 
Unirea; la această serbare ioc sprijin nemtesc, ioc Mackensen, ioc 
Marghiloman! 

Iată de ce iar a luat condeiul ca să-şi pue pe hârtie mahnirea 
că „aşa au visat strămoşii noştri să curerim Ardealul?" 

EI era pentru forţa armelor care consolidează stäpânirile. 

~ „Voiam ca forţa noastră militară să poată da prin puterea e 
proprii maximum de resultate pozitive şi în acelaş timp să fie afir- 
mală voința noastră de viaţă şi hotărârea de a nu renunța nici o 
dată la cea mai mică fărâmă de pământ românesc ruptă din cor 
pul națiunii“. : . 

E nevoe sa insist că această forţă trebuiam să o punem alături 
de Puterile Centrale? Las că sprijinind Austro-Ungaria să se întă- 
rească, puneam cruce neamului românesc, dovadă că azi ungurii 
<drobiţi, cerând în genunchi pacea si umanitatea, încă refuză a des- 
face lanțurile neamului nostru, ce ar fi fost cu o Ungarie învingă 
toare? Dar nu asta interesează acum, voiam să precisez prin pro- 
priele lui cuvinte, că d. Stere voia acţiune, alături de Puterile Cen 
trale. Azi însă isi dă socoteală de consecințele ce ar fi urmat şi 
vrea să uite programul de ieri, programul de acţiune şi se intrea- 
bă cu o naivitate umoristică: 

— „Ce ar fi fost situația noastră azi dacă în momentul ce se 
pune problema Europei Orientale, cum se pune acum, forța noas- 
tra militară ar fi rămas intactă!“ 

Cum intactă după 2 sau 4 ani de război alături de Puterile 
Centrale? Vezi Bulgaria, vezi Turcia, vezi Austro-Ungaria, intactă 
le e ostirea lor? Intactă prin neutrahtate? Nu, nu-şi. poate bate joc 
în asa hal de cititorii lui, mai sus spusese că voia vitalitate, actiu- 
ne militară, cucerire cu arma în mână. 

Si de ce această melodramatică melancolie pe sufletul d-lui 
Stere? 

Prin înfrângerea Puterilor Centrale, prin dezastrul rusesc, prin 
figtiduelile de zilele trecute ale lui Wilson, prin amicitia ce neo a- 
cordă încă foştii noştri aliaţi, cu toată parea separată ce am sem- 
nat, România poate să-şi realizeze ceeace numai a visat — dacă re- 
alimente a fost măcar cineva care să o viseze — cu Basarabia, Bu- 
rovina, Transilvania, Banat, Maramures si Crișana păstrând Do- 
brogia şi Cadrilaterul. 

Pentru ce durerea d-lui Stere pentru aşa realizare, când numai 
pentru Basarabia s'a pupat cu d. Marghiloman? O spune singur 
şi e concretizată în vorba trivială de „ne vine de pomană!“ Ce ru- 
sine! 

Obtinem o Românie Mare fără directa participare a noastră. 

-- „Cum poate azi să fie hotărită soarta noastră, [fără noi? Daca 
aşteptăm lotul dela hotărîrea altora, în situaţia că noi, prin noi în- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZROIULUI RUMANIEI 601 


sine nu mai putem face nimic, atunci cei ce vor hotări chiar, au 
* dreptul să creadă că ce ni se dă este o pomană“ 

Şi dacă râd şi nu plâng de ce scrie azi d. Stoke este că nu văd 
im această incosecventä, nici măcar inconstientä, văd svârcolirile 
unui om rău la suflet, care a avut în viata lui un crez, bazat pe un 
ee, Cire sa spulberut pentru totdeauna. 

D. Stere să se liniştească şi să n'aibă nici o grijă. Acei ce vor 
hotări soarta popoarelor şi a aliaţilor lor, nu vor avea necesitatea de 
a-şi justifica în sufletele lor ca pomana, revendicările unei ţări ca 
România, de oarece in balanța cu care ne vor cântări, nu vor figura 
elucubrafiunile d-sale. ci sângele vărsat de jumătate de milion de 
oameni ce s’au jertht pentru idealul lor national. 

Nu mă interesează sträbunit d-lui Stere, cum pe d. Stere n'o 
să-l intereseze străbunii mei, deşi o fi fost pe aproape, de un singur 
lucru sunt convins, că străbunii celor ce s'au jertfit nu se poate să fi 
visat un ideal mai frumos. 

Cu toată tragedia sângelui varsat, încă râd când mă gândesc 
la figura ce o fi făcând d. Stere, când îşi framânta mintea de a 
afla, cum o să boteze fostii noștri aliaţi compensatiile ce vor da 
neamului românesc pentru sacrificiul ce a facut: „pomană“ sau în 
termen de bancă „gratificaţie“? 


JOI 18 OCTOMBRIE. 


Şi-ar închipui oare cineva, peste câteva zeci de ani, că in mo- 
mentul ce se plămadeşte dim sângele poporului vărsat în război, 
România Mare — până azi numai visata. iar acum în preajma. 
realizării—cu ce se ocupă clasa noastră conducătoare? Se ocup: 
cu, cum să facă, cum să dreagă ca, cei ce ne-au dat pe mâna nem- 
tilor, să se unească cu vechea fracțiune hoerească, ca să înlăture 
pentru viitor dela cârmuirea ţării, pe cei ce au văzut drept şi ne-a 
îndrumat la o politică din care naşte reîntregirea neamului. 

Asa este, intriga este în curs. Cu scârbă, trebue să asişti nepu- 
tincios la o aşa ticăloşie, căci neamful e încă în ţară si desi în Apus 
grumazul îi este prins, aci în Orient picioarele îi sunt încă nelegate 
și încă poate arunca, ch ele. Deci, lumea tace şi priveşte. 

Acum o lună, când Bulgaria a încheiat pacea separată, socia- 
listul Scheideman a spus în parlamentul din Berlin: Feri{i-vd, ges- 
tul Bulgariei nu va fi izolat, el va fi urmat de Turcig şi de Ausiro- 
Ungaria. Nu l'a crezut nmeni, totuşi aşa s'a şi întâmplat. Pe când 
Austro-Ungaria o reclamă desperată, Turcia a si obținut-o. O tele- 
gramä din Vienă, o anunţă. Pacea acordată Turciei, pare mai pu- 
tin apăsătoare ca cea acordata Bulgariei, spune telegrama. Marele 
Vizir a afirmat unui ziarist că e încântat că a salvat Constantino- 
polul. Așa dar, sa termita şi cu Turcia. 

Cu Austro-Ungaria e mai grav A evacuat Serbia, evacuiază 
Ucraina. Sârbii au ocupat probabil Belgrădul, de oarece comuni- 


www.dacoromanica.ro 


602 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


eatul austriac spune „armatele noastie s'au retras pe-malul de nord 
al Dunării”. In Italia, trupele austriace se retrag în flerutä de pe * 
Piave şi din câmpia Veneţiei, peste sramţă, 

Graba de armistițiu e aşa de mare in cât Contele Andrassy pu 
sa mulțumit cu cele două telegrame trimise lui Wilson şi Lansing, 
a telegrafiat separal guvernelor Franţei, Aneliei şi Italiei ca să in- 
tervină şi ele la Waschington că să i se acorde de urgenţă armis- 
titiu. 

Manchester Guardian public’ uimalogreä nota: 

„Marea noutate a Dumanicei de an, e ca războiul s'a sfârşit“, 


Statul Ceho-Slovac s'a conshtuit. Viena anunţă ca la Praga s'a 
constituit Comitetul National Cel, căruia comandantul armatei au- 
striace i-a încredinţat forţa militară. Au avut loc mari manifesta- 
țiuni de bucurie si sa strigat pretutindeni „Trăiască Wilson! 

Presa germana discuta cu amărăciune trădarea Austro-Unga 
viei. 

Condiţiile armistiţiului li se vor comunica abia pe Sâmbătă. 
Ele ar fi fost deja stabilite de o Conferinţă tinutä la Paris. 

In Ungaria, unde situaţia ne interesează de aproape, s'a for- 
mat un guvern sub presidentia contelui Johan Hadeck. Insärci- 
narea i-a fost data de Suveran prin telefon. La Budapesta se as- 
teaptă lucruri grave. Noul Prim ministiu adresändu se deputaţilor 
le-a spus. 

— „Datoria fiecarui ungur este să fie unit şi sa se salveze ce 
se mai poate salva“. 

Din Bucureşti, austriacii şi ungurii pleacă pe capete. 

Iar noi ne întrebăm, daca în câteva zile Austro-Ungaria a esit 
din lupta si devine neutră, ce devin nemţii din România? De ce 
mai stau? Pentru grâne şi petrol? Dar pe unde să le ducă? Totuşi 
din atitudinea lor au aparența că nimic nu li s'a schimbat din si- 
tuatia de ieri. Sa fie nesimţire? 

Să fie încrederea cărinca se poate întoarce roata? Sau au cre- 
dinta că ofice sar întâmpla, inci România rămâne vaca de muls? 


VAIDA VOIVOD LA ARHIDUCELE JOSEPH 
VINERI 19 OCTOMBRIE. 


Cu toata abundența evenimentelor, populaţiei nu i se dă nici 
o informatie preciză de oficiosul guvernului, nu mai vorbesc de ofi- 
„cioasele komandaturei, aşa că cafeneaua dictează. 

In Ungaria e revoluţie. Guvernul încă nu sa putut constitui; 
cel însărcinat prin telefon nare nici o autoritate. O telegramă to- 
lerată de cenzură vorbeşte de un guvern militar, fără a preciza dacă 
e pus de Rege sau e un guvern al armatei revoltate. In Capitală a - 
perzistat un svon că Imparatul Carol, a fugit. 

Petre Misir mi-a spus azi că are informaţii sigure ca între con- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZHOLULUI ROMÂNIEI 603 


= 


difiile de armistițiu ce se impun Puterilor Centrale este şi ocupa- 
rea Transilvaniei de cutre România. Pană seara, ştirea a fost cu- 
noscută de toata Capitala. Bucuria e imensă; numele lui Take Io- 
nescu e pe huzele tuturor, ca omul ce a văzut clar dela început şi 
a rămas neclintit în convingerea lui. Cineva venit din laşi ne spu- 
nea azi că atunci când a plecat in Apus cu învoirea nemților, dus- 
manii au văzul în el un invins ce se evpatriaza Intrebat în garu 
ds prieteni, ce devine partidul? El ar fi răspuns: 

Eu plec, în ţară nu mai am nici un rol Daca însă învinge 
aliaţii nostri, atunci când ina voi reîntoarce va aduc Transilvania. 
Sper că în asemenea caz nu inai-am grija de partid, tara întreaga 
va fi cu no. ’ 

Guvernul d lui Marghiloman a facut cu acea ocazie un gest in 
calificabil azi; trenul cu care pleca a venit dela Iasi la Ploesti, ca 
dela Ploesti sa treaca la Predeal; la Ploesti a adunat o ceata de der- 
bedei pe cari i-a instalat la macazul din afară de staţie si când a 
trecut trenul în care se găsea Lake Ionescu, au buiduit si au arun- 
cat cu oua clocite. Lucru se poate chiar sa fie inventat, dar la tim 
pul lui a fost descris de presa nem{rasca din str. Sarindar, iar gu 
vernul nu numai ca na dezmintit. din contra, pe unde a putut: 
prin partizanii sai şi-a făcut un merit. | 

lata de ce e un eveniment cu inainte ca Mackensen sa ne fi 
liberat, publicul sa pronunţe cu evlavie numele acestui om. 

La Budapesta, Arhiducele loseph ,,homo-regius pentru Uhga- 
ria, a primit într'o lunga audiența: pe fruntaşul român transil a- 
nean Vaida Voivod. lata cum relateaza un ziar unguresc povesti- 
yea fäcuta de fruntasul român despre aceasta audiența. 


„Alteța să Regalu m'a invitat sa explic pärerea mea asupra 
situajiunii poporului ronin. Mami ermimat cu toata francheja. In 
cursul audaenţea de o ord, am aiwintit că dela 1886 sunt primul om 
politic romdn care a putut să se piezinte oficial înaintea unur 
Habsburg, căci guvennele unyare au găsit totdeauna mijlocul de a 
fine pe conducatorii naţiunii române, depărtaţi de tron. Situaţia 
actuala a monarhiei se datoreste sfetnirilor răi ai Coroanei, şefii 
nafiunei romdne n’au nici o räspundere. 

Starea de spirit morală a națiunii romdne este cut se poale de 
amarita. Cu jertfele ei mari pentru dinastic şi 7 atrie, ea a fost eli- 
nuinalu din viaţa Statului şi drepturile ei istorice au ramas nere- 
cunoscule. lur când Majestatea Sa a ucondat amnestie tuturor po- 
] oarelor austriace, românii rari sau aşteptat su fie trataţi la fel, au 
fost desamagift. 

Napunea română sta pe temrlia d claratici facuta in Parla 


*) E singurul lucru cu care s'a înşelat. Când a prevăzut obținerea 
Tr nsilvaniei, a contat pe Oameni, zi Oameni a imalnit în Apus. Când a 
prevăzut recunoştinţa ţării, a contat pe tara romaneascä, în care n'a intal- 
nit oamcni. : 


www.dacoromanica.ro 


601 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


ment. Ea vrea să exerciteze dreptul de aulo-determinare recunoscut 
de Ministrul de externe al Monarhiei. Ea cere o viață națională şi 
o viață de Siai nelimitată. coordonată cu urea a celor alte naţiuni, 
dreptul de a decide singură de soaria ei şi în raport cu aceasta, 
dreptul de a fi reprezentată la congres printr'un delegat al ei, de 
oarece, după experienţele făcuie, ea nu poate avea încredere în fac- 
torii politici si oamenii de Stat, straini. De altmintrelea dreptul de 
a lua o deciziune definitivă, aparține exclusiv adunării nationale 
române. Descurcarea e posibilă numai prin bărbaţi necompromisi 
prin politica trecutului“, 

Pe fronturi lupte reduse. 

Comunicatul Cartierului General austro-ungar a fost desfiin- 
tat, Austro-Ungaria ne mai considerându-se in război cu nimeni, 
desi armistițiul cerut extra urgent inca nu i s'a acordat, 

Groaznică prăbuşire! 


SÂMBĂTĂ 20 OCTOMBRIE. 


Am eşit foarte de dimineaţă după noutăţi, mai ales că girantul 
Ministetuli de justiţie ne-a schimbat orele de tribunal; şedinţele 
încep la ora 9 dimineaţa. Nu m’am inşelat, avem noutăţi. 

Contele Tisza a fost ucis de nişte militari intorsi din război. In 
Ungaria situaţia, se agraveaza mult; se vorbeşte de o revoltă fnili 
tară. Peste zi sa confirmat asasinarea Contelui Tisza. Ce întorsă 
tură a soartei! Când românilor li se desleagă robia, Contele Tisza 
e ucis de proprii lui soldaţi. Daca la noi se poate uita, în Unsaria 
nu se poate uita rolul ce a jucat acest om în provocarea războiului. 
Soldatul ungur, reîntors de pe front infrânt si găsindu-şi tara pră- 
busitä, sboară creerii provocatorului războiului. Pe drept sau pe 
nedrept, istoria va lămuri mai târziu lucrul, in August 1914, Con 
tele Tisza a fost considerat ca unul din principalii autori ai războ- 
iului ce urma să subjuge Serbia şi să infrângä Franţa si Rusia. 
Tisza a jucat lotul cel mare — şi la plătit cu viaţa. 

Guvernul telefonic a, lui Hadeck n'a ținut decât 24 ore; Gori: 
tele Karoly a fost însărcinat să formeze el guvernul. Turburärile 
revoluţionare din Budapesta se confirmă. 

La Viena Ministerul de exteren a fost icredintat socialistului 
Victor Adler; restul guvernului e o combinaţie de socialişti, ger- 
mani şi creştini sociali. 

Turcia a semnat armistițiul în ziua de 31 Oct. st. n. Ca prim 
efect, se vor deschide Dardanelele. 

In Flandra lupte mari. 

Foştii capşişti erau azi în complect la bodega Musceleanu. 
Câte nu mi-a auzit urechile? 

Mai întâi că generalul Berthelot cu 6 ofiteri francezi a sosit in 
Capitală ca să ne ia în primire dela nemti, cărora le ordonă să plece 
din țară. Mulţi afirmă că i-a văzut cu proprii lor ochi. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 605 


Alţii stiu că armata noastr?. a trecut Carpaţii si a ocupat Tran- 
“ilvania, aşa că printre ai noştri va defila urmata lui Mackensen. 
Alţii vin dela Ploesti şi au văzut cum nemţii au deşertat în gară 
cisternele de petrol destinate ungurilor. lar eu am văzut cu ochii 
mei sule de camioane automobile încărcate cu lăzi, pachete, ge- 
mandane, ranife, puști, matale unele peste altele, trecând în viteză 
spre şosea. 

Se cară cineva în grabă. Cine? Nemţii. Pleaca şi pleacă grăbiţi. 
Pacea cu Austria le-a creat o grea situaţie; din cauza aceasta, tot ce 
au adunat şi n'au putut expedia, ne va rămâne 

Presa berlineză ţine mortis că Wilson va fi multumit cu răs- 
punsul că Germania e condusă de parlament. 

Mofturi. Omenirea cere — Jos Kaizerul! 

După ce va pleca se va vedea cine guverneaza Germania. 


ZIUA REÎNVIERII SUFLETELOR ROMÂNEŞTI 
DUMINICĂ 21 OCTOMBRIE. 


Nu ştiu de va avea consecinţe bune sau rele; nu ştiu dacă a 
fost un act prudent sau imprudent, dar am asistat azi la scene ce 
mi-au umplut sufletul de bucurie, de o bucurie sălbatică aşi pu- 
tea-o numi. 

Zi de Duminica şi prin excephe o zi frumoasă, plină de soare 
cald, deşi suntem pe pragul iernei. Am eşit de-acasă de dimineaţă 
«lupă noutăți. In piaţa şi grădina Ateneului muzica militară germa- 
nă cântă ca de obicei sărbătoarea, pentru Marele Cartier General, 
instalat la Athéné-Palace. Oamenii aceştia cântă cu aceiaşi insufle- 
fire ce o aveau când armata lor spărgea fronturi şi suprimau na- 
fiuni, uitând, că fara lor nu le mai poate tine prestigiul de neîn- 
vinşi şi neinvincibili. 

Publicul de Calea Victoria, mai numeros mult ca de obiceiu, 
staţionează in fata grădinii si în fata hotelului Athéné-Palace, unde 
isi are sediul Feldmaresalul Mackensen. Svonurile răspândite încă 
de ieri, azi s'au înrădăcinat în credința tuturor, că într'adevăr ar fi 
venit în Bucuresti o misiune militară franceză din armata de peste 
Dunăre, ca, să dezarmeze pe nemţii din România, — ca consecință 
a armistițiului cerut lui Wilson si care ar fi pe punctul de a le fi 
acordat. Publicul mai are credinţa că misiunea franceză se află în' 
hotel la Athéné-Palace. Această credință e întărită si de faptul că 
pentru prima oară circulă pe strade ofițeri de ai nostri în uniformă. 
într'un grup ce stalioneazä în fata hotelului, in care mă găsesc şi 
eu, colonelul de Stat Major Mihăescu confirmă svonul că Germa- 
nia a obținut armistițiu si că se tratează evacuarea. Nemţii ar fi 
acceptat condiţiile armistiţiului dela 31 Oct. st. n. 

Ştirea aceasta se întinde din om în om, ca koala molipsitoare 
pe teren proprice; publicul capătă curaj şi dă drumul entuziasmu- 
hui înăbușit de doi ani de zile. Populaţia Capitalei ce n'a crâcnit 


www.dacoromanica.ro 


606 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
Pa 


doi ani in fafa neamtului, se sunpte de odata „liberată“; căluşul ce 
‘i astupa gura n cade de odata; un entusiast „La arme!“ isbucneste 
din piepturile reinsufletite, 

O, cititorule, care vei cit: rândurile acestea, nu vei putea avea 
atâta imaginaţie ca să-ţi închipui cum a fost cântat si ce farmec a 
produs sufletelor noastre, celor cari am auzit imnul La arme! 
cântat la 21 Octombrie 1918, sub ferestrele Keldmaresalului Mac- 
kensen, de populajia din Bucuresti! 

A fost un delir! A fost o nebunie! 

Lumea aceasta ce isi redeschidea sufletul pentru prima oara. 
avea în tonul voce nu numai entuziasmul bucuriei, ci şi groaza 
unei mari răspunderi, a necunoscutului de ce i se va întâmpla și 
pe care îl accepta totuşi. Imi reamintesc dintro lucrarea ma 
relui scriitor rus Leonida Andrieff, povestirea unei manifestații de 
muncitori inflamanziti, oprita de armata pe strazile Moscovei. 

El asculta fara sa vada, din mansarda lui, un duninezeese imn. 
cântat de mulţimea care manifesta, neintrerupt de sunetul sec al 
puştilor ce sacerau rândările lor. Mergeau cântând la pericol. 

Ascultând azi imnul cântat de mulţime în fata Ateneului, mi 
am dat putin socoteala de ce a vrut să scrie că a simțit, în mansar 
la lui, scriitorul 1us, la auzul acelui imn dumnezeesc. 

Publicul incurajat ca nu 1 s'a întamplat nimic, o schimbă in 
Varsilieza. 

Din câteva sute cat ai clip, mulţimea s'a făcut mii. Un tanär 
se urcă pe grilajul gradinti, în fata intrarii hotelului si tine o cu 
vantare pe care nu o putem auz. mai ales ca la spatele lui muzica 
militară germana continua sa cânte în gradina Vacht am Rhein. 
Din strigatele mulţimea atat se poate auzi: „Traiasca Franţa, Tia 
sasca Wilson, Ti aască Romănia Mare!’ 

Toate balcoanele si ferestrele hotelului sau umplut de militari 
germani eşiț de prin birour), curioşi sa afle ce sa întamplat. Din 
tr'un balcon'al hotelului, un civil vorbeşte mulliniei, cerându i sa 
fie cu minte, sa se iinprastie în hnişte, dând asigurari ca în hotel 
nu € nici o misiune franccza sau de alta nație. Publicul raspunde 
cu huidueli acestur concetalean paşnic. 

In curiozitatea generala ce a coprins pe tot: trecatorii, o mulţi 
me de ofiţeri gerinani, mai puţini austriaci şi turci, se opresc şi se 
amesteca între manifestanți, interesandu se ce vrea-lumea aceasta? 
De aci, publicul sa gusit olensat, dand curs liber cle asta data, an- 
tipatiei şi simpatiei lui. 

Ofițerii germani au inceput sa fie fluerati şi huiduiti, austriacii 
si cativa tura ridicat pe brate şi aplaudati, m vederea ca ei al 
cerut şi abținut pacea. 

La un moment dat apar agenții «le poliţie militara; se cunosc 
lupa banda culorilor nationale neimtesti ce poarta la brat; sunt 
insă, în mod neobișnuit, fara arme. Publicul ni primeste cu hui 
tueli. 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 607 


Autoritatea gerinană nu ia ue o cam data nici o măsură vizi- 
bila, cel putin aya crede publicul, fapt ce întăreşte curajul multi- 
mei. Faptul ca soldaţii de poliție au venit făra puşti, dă publicului 
credința ca întradevăr au si fost desarimati de francezi. Incep yo- 
ciferäri insultatoare: 

— Jos bandiții cari ne-au jefuit! Jos barbarii! Afară bosii din 
aral 

— Jos Mackensen! Jos Kaizerul! 

In mijlocul acestor insulte, ezite din mii de piepturi, îşi face 
apariţia, într'un automobil ce n'are putinţa de a înainta pe Calea 
Victoriei, spre a intra in hotel, Maiorul Volckman, cel de al doilea 
Compndant al „Cetăţii: Bucureşti“: Un Auido! formidabil i se adre- 
sează personal, iar prin defileul multimei sute de bastoane se ridică 
amenințătoare, gata de a lovi. Volckman, impasibil ca si ochiul lui 
de sticlă, se face ca nu vede amenințarea, nu aude insulta; din con- 
ira, salută respectuos mulţimea, când la dreapta, când Ja stânga, 
‘eu mâna la pălăria lui de vânător. 

O curiositate: a fost singurul ofițer german, care tot timpul 
cai a stat în Capitala, deşi totdeauna în uniiormă, a purtat, în loc 
de chipiu sau casca, o mare pälaric de bersaglieri italieni. 

După Volchiman, şi-a facut apariţia generalul Koch, Seful Sta- 
tului Major al armatei de ocupaţie. Un Puidio! si mai formidabil a 
vrimit pe general. Antipatia mare de care se bucură in public, e 
datorată nu numai faptului ca a fost, prin rolul lui, unul.din cei 
cari Sau purtat mai sever cu populaţia, dar şi fizicul lui; e ca un 
macelar şi mai poartă nişte mustăţi groase cât doi morcovi por- 
ceşti. Ce s'o îi petrecând în mintea generalului? . 

Mă întreb, pentru că nici în mintea mea nu sunt destul de lä- 
murit când vid ceeace văd, dar încă un general german din cei 
‘ari ne-au stăpânit doi ani de zile? 

Cine ar fi crezu, că publicul acesta al Capitalei, cari s'a supus 
14ra a protesta şi care a îndurat cu atâta lasitate doi ani de zile de 
vexaţiuni, să se emancipeze într'o clipă? 

Doi ani de zile, n'a fost nici măcar călcat pe batătură un mili- 
far neamt din gresalä, dar încă un „uduwfe în colo“, şi acum să-l vad 
pe generalul Koch în halul în care îşi face drum să intre la Cartie- 
rul lui general? Ca surpriza lui Koch să fie şi mai colosală, publicul 
cere muzicei militare să cânte Marsilieza. 

— Piramidal! şi-o fi zis capelmaistrul, dar a refuzat. Publicul 
n'a asleptat mult şi-a inceput să mânuiască bastoanele pe spinarea 
muzicantilor cu căşci de transee in cap. Bietii artişti se vede că nu 
erau din stofa celor de prin tranșee, căci au rupt-o de fugă, si cât 
ai clipi, nu sa mai, zărit nici cască, hici instrumente, nici muzi- 
cani! Publicul, în schimb, cântă el Marstlieza din nou. 

La distanţă de o sută de metri câteva camioane automobile 
descarcă, între Imperial şi Palat, câteva plutoane de infanterie ba- 
vareză, de astă dati îna mate ca de campanie si cu puşti mitraliere. 


www.dacoromanica.ro 


608 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


O nouă şi formidabilă huiduire întovărăşita de fluere ce nu se. 
mai sfarsesc, e răspunsul publicului la vederea armatei. 

In faţa plutonului sau a companiei sosite şi încă ne aran- 
iata în front, o trăsură cu patru dame dela Crucea roşie germana 
vrea să treacă. Publicul a oprit caii şi cu forţa a dat femeile jos din 
trăsură. le tipa in limba lor şi cer ajutor armatei. 

'Trupa s'a format în rânduri, e cu baioneta la arme şi în linişte 
vrea să împrăștie mulţimea. 

E o nebunie ceeace se poate desfăşura! O sută de inşi să fie 
toată această armată, iar publicul aproape 10.000. Ori gloanţe de 
mitralieră, ori să nu se amestece trupa, ar fi părerea unui coman 
dant cuminte. Spre norocul nostru, comandantul n'a uzat de glean 
te. O încăerare însă s'a încins între public şi armată. Publicul cu 
bastoane şi pietre, armata cu patul puştei. 

Am asistat, la toată scena; n'am văzut soldat înipungând cu 
baioneta, dar dând cu patul pustii lovituri teribile, asta am vazut 

In fata cafenelei High-Liffe un ofițer german e crunt bătut de 
mulţime. Trupa întărită cu noi oameni aduşi în grabă cu camioa 
nele automobile, au reuşit să facă linia de baraj a străzii în mijlo 
cul multimei, reuşind prin această mişcare să degajeze mulţin.ea 
şi să o desparta în două. Uzând de astă dată, ca ameninţare, de ba 
ionetă, a putut să silească publicul să fugă în debandadă, parte 
spre Palatul regal, parte spre şosea, parte pe strada Franklin. 

Debândada publicului în manifestații şi în conflict cu armata 
ne este cunoscută dela propriile noastre manifestații politice; multi 
cad peste cap, alţii se aleg cu bătaie, unii chiar cu oase frânte şi 
capete sparte. Asa s'a întâmplat şi azi. In învălmăseala generală, cu 
sistemul negustorilor de a trage obloanele la intrări, o mulţime de 
spectatori au căzut victime. 

Noi automobile şi noi trupe sosesc. Piaţa Ateneului şi a Pala 
tului regal e deja golită de public şi lină de armată. Patrule co- 
mandate de ofiţeri fac arestări pe capete 

Petre Misir, care mă intâlneste pe strada Regală, mă sfătueşte 
să intru acasă, să nu aibă pretextul că m'au găsit în mulţime. Poate 
că are dreptate: de aceea am intrat la Continental, la un prieten. 
Când am esit, după o oră, în piaţa teatrului, nu mai era pirior de 
trecător civil: numai patrule nemtesti. Circulația pe Calea Victoriei, 
spre Palat, absolut interzisă. Ca sa se permită trecerea într'o stradă 
laterală, celor ce se găsesc în clădirile de pe această stradă, e ne- 
voe de să se legitimeze cu aussveisul. L'am prezentat, mi l'a notat 
pe o hârtie şi mi-a dat drumul în strada Academiei de unde m'am 
dus acasă. 

Cum se vede au aplicat starea de asediu înăsprită. Ce va urma? 
Daca nemtil ar mai fi invingatori, Comuna ar plăti o grea a- 
mendă. Spre seară, aflu că sunt peste 100 de arestati. 

Incă odată repet ce am spus la inceput; nu ştiu dacă ceeace 
sa petrecut azi în Capitala, e un bine sau un rău; în tot cazul era 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 609 


necesar să se intâämple. Poporul acesta: german, îmbrăcat în uni- 
formă, putea, după doi ani de convietuire cu noi, să plece de aci 
fără să ne.cunoască. După tot ce a făcut în calitatea lui de invin- 
gator, putea să plece din România acoperit de flori, tot asa dupa 
cum a şi fost primit la 23 Noembrie 1916, fără ca să-şi dea soco- 
teală, de cât era de urât de populația românească a ţării acesteia. 
Acum va sti că, dacă poporul a tăcut si l'a răbdat, a fost din cauza 
prestigiului puterii lui legendare. Când a pierit legenda şi l-a văzut 
lumea cerşind pacea de învins, a intrat si el în rândurile muritori- 
lor. Va pleca din ţară cu picioarele in spate. Si mai prevăd ceva. 
dacă Infelegerea îi dezarmează înainte de a-i evacua, nu vor esi te- 
feri din granițele-României; îi va ucide populaţia dela tari pe dru 

murile pe unde vor trece, plătind cu viata porumbul pe care i la 
rnâncat doj ani de zile. 

Către şeară sa răspândit svonul că Impăratul Wilhelm al 
Il-lea'a abdicat. La Viena sar fi proclamat republica germanilor 
austriaci. Berlinul anunţă oficial că,.faţă de conduita ei, Austro 
Ungaria nu-i mai este aliată. 

In Apus a reușit un mare atac american pe malul apusean al 
Meusei. Cat? Comunicatul german se zice că n'a venit din cauza 
turburărilor atmosferice. 

O să le plângem de milă în câteva zile! 


C. STERE AR VREA SĂ UITĂM TRECUTUL 
LUNI 22 OCTOMBRIE 


Un gest frumos vrea sa faca azi d. C. Stere, dar care nu-l prin: 
de. Sub propria-i semnatură în Lumina face un apel la toate parti- 
dele politice ca, în situaţia de azi a țării, în ajunul marelor eveni- 
mente ce ne pot aduce o Romdnie Mare, să lase de o parte räfuiala 
trecutului — ca să o facă mai târziu — să uite de o cam dată re- 
criminările reciproce, şi să se dea românilor de pretender ÈimM- 
presia unitäfu. 

Foarte drept si foarte frumos! Eu, subscriu cu iändout mâi- 
nile. Acest gest însa, nu-l prinde pe d. Stere, de oarece d-sa a jude- 
tat şi făcut tocmai pe dos, în alte momente, mult mai grave, pen- 
tru întreg ncamul românesc. Nu se poate mai cu minte ca „unirea“ 
si , solidaritatea tuturor“ sa apara in fata românizmului de pretu- 
tindeni, când este vorba de evenimentele fericite prin cari suntem 
în ajun de a trece; e bine ca toată lumea să ne însușim chiar, o 
| articicd cât de mică, de contribuție, la marele act de mâine, mai 
ales dacă acest mare act este rezultatul prabuşirei unei politici pro- 
prii, cum e cazul la d. Stere, care mersese până a cere federaţia 
austro-ungaro-română pentru ca Puterile Centrale să aibă o garan- 
ție reală în contra viitoarei politici, a politicianilor nostri. 

E foarte frumos si mai ales. practic. 

Dar ce frumos ar [i stat ca toţi să fi făcut gestul ,unirei şi al 


a9 


www.dacoromanica.ro 


610 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


= 


„solidarității naţiunale“ în ceasul în care sunase „prabuşirea Ro- 
mâniei“! Atunci când inamicul, pe cei din teritoriul ocupat ne-su- 
gruma, iar oștirea noastră în retragere era decimată de armamen- 
tul superior a lui, cine s'a ridicat în sfidarea si disprețul celei mai 
elementare solidaritäli nationale, cerând socoteli imediate celor ce 
ne guvernase, declarase războiul, şi avusese îndrăzneala să lupte 
pentru o Românie mare? 

Cine mai mult ca acest domn Stere, a contribuit ca în văzul şi 
auzul duşmanului cotropitor să desfaşoare toate nenorocitele per- 
sonalitäti şi păcate ale celor ce până atunci, guvernase țara? 

Cine, dacă nu d. Stere, a scuturat din bagajele lui politice, acte, 
documente, scrisori particulare, conversatiuni intime, destinate ca 
să convingă pe inamic de ticăloşia omului ce i-a fost şei, si a stat in 
fruntea treburilor ţării în momentul ce România s'a decis să intre 
în război? Şi cum? Fără putinţa ca acel om să se apere măcar. 

Iar astăzi că politica lui s'a prăbuşit; când intrarea noastră in 
război si politica guvernului Bratianu-Take Ionescu e pe punctul, 
să aducă fericirea. neamului, prin unirea tuturor românilor în ace- 
las Stat, acea aberatiune în contra căreia guvernul Marghiloman- 
Arion a semnat o convenţie cu Austro-Ungaria prin care guvernul 
român se obligă să creeze prin legi speciale „crimă“ din faptul că 
un cetatean român din regatul Homâniei libere, sar ocupa sau ar 
ajuta cu ceva la ridicarea culturala a românilor de sub coroana 
Sf. Stefan, e frumos, e patriotic, e bine să uitam recriminările, să 
ştergem cu buretele peste politica d-lui Stere şi a ziarului său Lu- 
mina, să uităm politica dusă de d. Carp, Beldiman, Marghiloman, 
Arion si să ne îmbrățişăm cu toţii într'o iertare si amnestie ge- 
neralä! 

Fie! Cum ea nu depinde de mine, sa se facă, dar numai cu cei 
ce ar justifica cel puţin, o bună credinţă. 

Starea de asediu înăsprită e conîirmată de proclamația dată 
încă de aseară de generalul Koch, şi care stă azi afişată pe toate zi- 
durile Capitalei. 

Ea glăsueşte asa: 


„Luând în consideraţie cxceselr demonstrative de uzi, înaintea 
prânzului, se dispun urmatoorele: 

1} Ora nolipenească se fixează până la noi dispozițiuni pentru 
9 seara. Toate teatrele, cinematografele, localurile publice, varieteu- 
rile, etc. trebuesc închise la 8.80 seara. 

Magazinele vor închade ca şi mai înainte la ora 7 seara. 

2) Tuturor persoanelor civile, le este interzis accesul pe stradă 
după ora 9 seara, contravenienții vor fi arestaţi. Persoanele cari, în 
interes de serviciu pentru auloritățile militare sau pentru îndepli- 
nirea urgentă a datoriilor profesionale (precum: doctorii, moasele 


etc.) vor trebui să meargă pe stradă după ora 9, trebuesc să se legt- 
timeze. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 611 


3) Orice adunare de oameni, aducere de ovajiuni sub orice for- 
ind, finere de discursuri, cântarea tuturor cântecelor, precum i 
orice achune, care are scopul de a periclita ordinea şi siguranța 
circulafiei publice, sunt siraci interzise. 

4) Contravenienţii vor fi pedepsiţi după legile razboiului. 

5) Toate vrgancle malitare şi polfienesti sunt instruite, ca la 
epunerea coniru aispozițiilor pievazule în aceasta publicajiune, a 
procede făra crujare, uzând de arme“. 


Bucuresti 3 Noembrie 1918 Comandantul Cetăţii Bucureşti 
(ss) Koch 
Generul de divizie 


Presa unanima, guvernamentală şi nemteascä, se sileşte a nu 
cla nici o importanţă nianifestatiunei de ieri. A fost, zic ei, un en- 
tuziasm produs de nervi, care a depaşit marginea permisului si a 
punului simţ. şi că ar fi bine ca populaţia să fie mai. rabdätoare, 
si mai cu sânge rece. de oarece pacea dorită de toţi, va veni. 

Din afară sunt ştiri, numai din Germania, nu. In Ungaria s’ar 
fi proclamat republica sub presidentia lui Karoly. 

Un locotenent neamt dela Soc. „Erdăl“ mi-a spus azi că la Sta- 
ful lor Major a venit ştirea că armata italiană a ocupat Leibach in 
\ustria şi înaintează spre Viena, ne întâmpinând nici o rezistenţă, 

Deşi din Germania nu se comunică nimic, un Consilier de Curte 
ini-a Spus azi că a citit Mester Lloyd în care se spune că Wilhelm 
al II-lea a abdicat. 

Pe frontul din Apus se dau încă lupte mari. In Belgia frontul 
a ajuns la Gand şi rasărit de Odenard. Valenciennesja fost ocupat 
de englezi, 

La Vest de Meusa, americani au silit pe nemți la o importanta 
1etragere. 


PRIMUL GEST AL BUCOVINEI 
MARTI 23 OCTOMBRIE. 


Capitala e in plina frământare. Masurile severe ale starii de 
asediu inasprita. se menţin. In circulațiunea de pe străzi predo- 
mina cäratul. Nemţii se muta. Zeci, sute de camioane si căruţe 
încarcă pe zor şi transportă lăzi. Cu ce în ele ? Probabil cu arhive. 
In fata localurilor ocupate de e1 si de unde se încarcă, stă lumea 
grămadă şi cască gura. De pretutindeni auzi şoptind — duceli-va 
cu Dumnezeu ! 

— Ducă-se! 

In cercuri mai restrânse şi bine informate, se menţine svonul 
că în Bucuresti, in adevăr, ar fi o delegatiune venită să trateze eva- 
cuarea nemților, după ce vor fi dezarmati. Generalul Corvin mi-a 
spus că astă seară, ora 7, se va preda autoritatilor româneşti de 


www.dacoromanica.ro 


612 IMPRESIUNI ŞI J’ARERI PERSONALE 


către M. V. i. R., administraţia Capitalei. Se poate să fie o exage- 
rare, prea. e frumos ca să cred că e adevărat, 

A circulat azi în oraş nişte manuscrise cu condiţiile armisti- 
tiului acceptat de Germania, prea sunt grele ca să le credem ade- 
vărate, de aceia mai aştept să se confirme, pentru a le reproduce. 
Refin una ce ne priveşte ; noi von ocupa Bucovina şi Transilvania. 

In urma scandalului de Dumimcă sau menţinut arestate 52 
persoane ; mi se spune ca ar f: şi doi foşti ostatici luaţi din mul- 
time : Derusi şi Cezar Pascu. 

Un caz curios este arestarea şi liberarea azi, a d-nei Manu, 
îiica generalului Gogu Manu, pe motivul că unul din copiii ei 
minori a arborat Duminică, după manifestaţie, în curtea caselor 
Jor, un drapel tricolor românesc. Nici pe pragul prăpastiei, neam- 
{ul nu evita de a se arăta răzbunător. 

Ni se povesteşte că si la Iasi au avut loc Duminică manifesta- 
tiuni. Regele trecând pe stradă în automobil, a fost oprit de mul- 
time, aclamat şi purtat in triuinf. La sfârşit manifestatia ar fi de- 
generat în bătae cu polijia în fata locuinţei d lui Brătianu. 

D. Al. Marghiloman, interpelat în Camera deputaţilor, daca 
fata cu situaţia cea nouă, nu crede oportun să-şi dea demisia, a 
răspuns cu o glumă amară: 

— Dacă e vorba să mă sinucid, vă rog să mi lasati cel putin 
cele 3 zile reglementare, să mă gândesc. : 

Din Germania se mentine e semnificativă tuceie. Abdicarea 
Kaizerului, nici nu se desminte, nici nu se confirmă. Steagul pu- 
blică însă o telegrama din Berlin, după care, Senatul prusian, s'a 
adunat şi a votat o moţiune prin care cere, menţinerea pe tronul 
Prusiei a dinastiei Hohentzolern in persoana lui Wilhelm al II-lea. 
Faptul e simptomatic. Ce nevoie avea Senatul prusian să manifes- 
teze o asemenea dorinţă, dacă pe tronul imperiului s’ar mai găsi 
Wilhelm al II-lea ? 

„Dulcea Bucovind, vesela grădină“ a lui Vasile Alexandri, a 
făcut un sublim gest naţional. Adunarea ei Naţională a proclamat 
liberarea ţării de sub jug străin şi unirea tuturor românilor într'up 
Stat naţional. 

Transcriu ca preţios document această nemuritoare hotărire, 
aşa cum ne-a fost comunicata nouă. 


nl. Reprezentanţii poporului român din Bucovina, adunaft 
astăzi la 27 Octombrie (st. n.) 1918 în Capitala Bucovinei, se de- 
clară, pe baza suveranității naționale, drept Constituantă a țării 
româneşti. * 

II. Constituonta hotéreste Unirea întregii Bucovine cu celelalte 
țări româneşti, constituile întrun Siat naţional independent, şi va 
merge în acest scop împreuna, în solidaritatea cea mai deplină 
cu românii din Transilvania şi Unyaiia. 

II]. Pentru conducerea poporului român din Bucovina, şi pen- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 613 
Pl 


tru apărarta drepturilor sale, mecum şi pentru înființarea unor 
legături de unire cu toți Romdnii, alege Constituanta un consiliu 
naţional compus din 48 membri. Acest consiliu naţional ne va re- 
prezenta prin impulerniciji şi la conferința de pace, şi afară de 
aceştia nu-i recunoaştem nimärur dreptul să scrie vreo decisiune 
sau să trateze în numele poporului român din Bucovina. 

IV. Constituanta respinge orice tentativă de a se ciunti Buco- 
vena, doreşte însă deva se înţelege cu celelalte popoare conlo- 
cuiloare“. 

Preşedintele adunării 
(ss) lancu Cavaler de Flondor 


E adevarat ca aceasta hotărâre, transmisă fără nici un comen- 
tar, a produs în mediul Capitalei oare care confuziune — voită din 
partea unor anumite cercuri, ce privesc cu gelozie desfăşurarea 
evenimentelor. i 

Care este senzul Statului independent român, despre care vor- 
beste adunarea bucovineana? 

Se constitue ei în Stat românesc împreună cu cei din Tran- 
silvania şi Ungaria, cerând Statul autonom de care s'a vorbit atâta 
timp, sau este Statul national român unitar, împreună cu regatul? 

Cu puţină bunăvoință, nu poate fi îndoială. Bucovina cea în- 
tai, proclamă lupta pentru Statul român unitar şi pentru care scop 
va merge solidar cu cei alţi desrobiti. 

Pentru moment gestul Bucovinei ne transportă de bucurie. 
Aşa ne-au ametit surpyizele evenimentelor ce se desfăşoară în cât 
nu ne dăm socoteală de imensitatea norocului ce s'a abătut pe ca- 
pul neamului românesc. Fi-va poporul acesta atâta de cuminte, ca 
măcar de azi în colo să-şi priceapă situaţia şi să ştie să şi-o men- 
tie? Eu tare mă indoesc, am mai spus-o, că la vremurile acestea noi 
şi mari, vom avea tot oameni miti. 

Armistițiul cu Turcia se confirma oficial; de asemenea se con- 
firma cel al Austro-Ungariei. 

Iată. ce ordin da Statul Major austriac armatei: 

„Pe teatrul de luptă italian, trupele noastre au încetat ostilită- 
pie, în baza armistițiului încheiat. Comunicarea condițiilor se va 
face separat“. 

Trupele ce în adevăr intrase în Leibach veneau din Triest. 
Triestul a fost ocupat de italieni prin debarcare de pe mare, fără 
opunere. 

In Ungaria situația se menţine turbure. lată cum descrie 
presa nemţească republica lui Karoly: 

— In adevăr o revoluţie se declarase la Budapesta, şi avu suc- 
ces 24 de ore. In capul muncitorilor răsvrătiţi se găsea Karoly. Cu 
ajutorul trupelor revoltate şi ele, au arestat pe comandanţi. 

Un comitet naţional ce sieja într'un hotel, a pus mâna pe pu- 


www.dacoromanica.ro 


614 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


tere. In anarhia generală lucrul a mers de la sine. Toate autorită- 
tile s'au grăbit să vină să facă act de supunere acestui comitet na- 
tional. Impăratul Carol sfătuit de „homo regius“, a chemat la tele- 
fon pe Karoly şi i-a spus că dacă vrea în adevăr să ia guvernarea 
Ungariei i-o dă chiar el Regele. Se pare că Karoly a primit, asa că 
după 24 ore, guvernul revoluţionar deţinea puterea din însuşi mă- 
na Regelui. In aşa condiţii Karoly a început să şovăiască si a decis 
ca o Constituantă să decidă despre ce formă de Stat va avea Un- 
garia. 

Comitetul Naţional însă, s'a întrecut în politeţe, după consti 
tuirea, guvernului Karoly cu ştirea Regelui ne voind să jignească 
cu ceva onoarea maghiară care când îşi dă cuvântul e cuvânt, 
chiar când face revoluţie, şi cum ei au jurat credinţă regelui Carol 
armată şi funcţionari, au cerut Regelui să-i dezlege de jurăinânt. 
Se zice că Regele, la moment şisprin telefon, le-a acordat dezle- 
area. 

Insuşi Karoly povesteşte într'un interviev acest incident, aşa 

„Urmărind voința poporului, am fost nevoiţi să cerem Regelui 
să ne deslege de jurământul nostru. Noi am motivat această cerere, 
că e părerea întregului guvern maghiar, a primi în programul său, 
problema formei de Stat. Regele ne-a trmis răspunsul, deslegându- 
ne de jurământ“, 


Nici la operetă n'ar fi fost alt-fel, 9 revoluţie. 

Intro proclamaţie dată ungurilor, de către ministrul Jor de 
rezbel din guvernul Karoly, cel întâi ministru de rezbel al Unga- 
riei de la 1848 în coace, şi în care e o adevărată jalanie de halul în 
care a ajuns Statul lor, sfârşeşte aşa: 


„Cetăţeni, soldaţi, muncitori! 


„Voi citi proclamația pe care o adresez soldaților în calitate de 
“ministru de război şi in care le comunic acest pas al guvernului. 
Cumandameniele de armată de pe toate fronturile, inclusiv coran- 
damentul general, au primit ordine ca toate trupele ungare să de- 
pună armele, să înceapă imedial tratahvele cu duşmanul, şi întru 
cât duşmanul trebue să ocupe Ungaria, să se ceară la tratative ca 
să fie tiimte trupe de orupujie engleze sau franceze“, 


Le e frică ungurilor să nu se trezească cu trupe româneşti şi 
sârbeşti si le preieră pe cele din Apus; şi cum e o vorbă că de ce 
ţi-e îrică nu scapi, te trezeşti că vom merge şi la Budapesta. Mam 
iti sunt minunile tale Doamne! | 

Iată cum sfârşeşte marea forța a Puterilor Centrale, după o re- 
zisfenţă de 4 ani de zile a omenire. civilizate coalizate. In istoria 
lumii nu există tragedie mai cumplita. A fost dat generaţii noastre 
să Oo trăiască. ” 

Germania rămasă singura încă. lupta in aşteptarea armistitiu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 615 


lui cerut de atâta vreme. Cât va mai lupta si ea? Ratiunea spune 
că e chestie de zile. Franco-englezii nu-i slăbesc de loc şi pare că 
înadins nu le acordă încă armistițiu până ce nu-i aruncă mai întâi 
cu forța lor peste graniţă. 

Ziarele germane descriu, asasinarea Contelui Tisza. Cati-va sol- 
daţi înarmaţi au pătruns în vila ce locuia Contele şi l-a surprins 
în conversaţie cu soţia sa şi cu o altă doamnă. El a scos un revol- 
ver; soldaţii i-a cerut să dea, revolverul la o parte. I-a spus că a ve- 
nit ora judecății. 

— Ai provocat acest război in care au murit milioane de sufle- 
te; trebue să-ţi primeşti şi d-ta, pedeapsa. 

Tisza ar'fi replicat. 

— Regret moartea atâtor suflete, dar nu eu am provocat răz- 
boiul, şi nici n'am contribuit la el. 

Soldaţii însă venise convinşi şi luminati. Ay dat damele la o 
parte, si in presenta lor au descărcat in el trei focuri de armă. Tisza 
a căzut mort pe loc. 


MERCURI 24 OCTOMBRIE, 


Printre populaţia evreiască din Capitală a întrat panica. Ei îşi 
dau acum bine seamă cum sau purtat în timpul ocupatiunii, de 
ce sprijin au dat inamicului, de ce servicii le-au adus în văzul şi 
auzul tuturor prin komandaturi, ministere, birouri sau etape, si 
acum natural, le e frică de revanşă. 

Multi se pregătesc să plece cu inamicul; cunosc personal ca- 
zuri precize; restul se pregăteşte sa înfrunte viitorul cu tăgădueli 
şi mai ales în speranța că chiar triumfând Înțelegerea, vor avea gi 
de la Franţa şi de la America sprijin suficient pentru rezolvirea 
marii chestii evreieşti, ca prin diversiune cu această ocazie să se 
strecoare şi cei misei. Un evreu ce îmi este simpatic, de aceia nu-i 
dau nici numele, îmi spunea azi: 

— Să poltească să ne persecute dacă o să le dea mâna. Cine? 
Take? Iar la vorba de Take, amicul făcu un semnificativ gest cu 
ochiul, adecă, ştiică de la el nu ne poate veni aşa ceva. 

— Ionel Brătianu? Va fi siht să ne înghită şi ne va înghiţi. 
Cât despre actualul guverh avem toată siguranța. 

In aşteptare, ca să fie şi mai asiguraţi au inventat de câte-va 
zile peficolul unor pogromuri ce ar îi deja puse la cale. Guvernul 
asi fost sesizat ca să ia măsuri de siguranţă. Sunt pur si simplu 
exagerări interesate şi mai ales provocătoare, în vederea solutiunii 
ce s'ar impune în acest caz României, ca o necesitate. În Bucureşti 
n'au fost si nu vor fi pogromuri. Românul poate să nu aibă sim- 
patie de evreu, dar ură până la crimă, aşa cum o are muscalul şi 
cum o va avea după dezastru ungurul, nu are. Cum dar să ne în- 
chipuim că vor fi pogromuri? 

La noi pot fi maximum, sparte câte-va geamuri, sau urechiaţi 


www.dacoromanica.ro 


616 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


câti-va indivizi mai deochiati, şi atât. Justiţia a fost si este egală 
pentru toţi şi nu cunosc caz in care justiţia să fi dat dovadă da 
partialitate sau intoleranţă evreiască. Atât, şi încă ar fi destul. Dar 
mai mult încă, s'au bucurat si se bucură toti evreii nu numai de 
drepturi egale, dar din contra, de mai multă simpatie in fata au 
toritätilor Statului când e vorba de ceia ce se pricep, cum sunt 
chestiile financiare, şi negustoresti, ca mai activi şi mai interesați 
să te poată satisface, ceia ce îi fac char necesari. 

In presă nu predomină? E lucru cunoscut; care evreu a foot 
împiedecat sau n'a fost primit să scrie ce a vrut şi cum a vrut? 
Toată presa, a tuturor partidelor s'a folosit de elementele de talent 
eşite dintre evrei, indiferent dacă au fost sau nu încetăţeniţi si nu 
există pe cat ştiu eu nici un organ de propagandă antisemită, or- 
ganizat şi permanent. Cum atunci să ne închipuim că e pericol de 
pogromuri? ' 

Pogromuri hotărât nu vor fi, dar, vor îi cazuri individuale izo- 
late de răsplătire, când se vor găsi faţă in fat& elemente si tempe- 
ramente mai combative dintre cei ce în tot timpul ocupaţiei şi-au 
promis vre-o întâlnire după ce vor pleca nemţii. Noi n'am promis 
o întâlnire banditulu de la Imperial ce ne-a hrănit cu fasole in 
ziua de Crăciun? Va fi probabil bătut pe stradă, în teatru sau la 
cafenea câte un evreu, pentru că a denunțat sau a cauzat vre-un 
neajuns lui X sau familiei lui în timpul ocupaţiei, ca să se răzbu 
ne de cine ştie ce, având pavază a tot puternicia neamţului. Ase- 
meni scene nu vor avea nici o importanţă, nu vor fi făcute din sp! 
rit de rasă, căci dacă s'ar fi purtat la fel, aceiaşi urmare Sar fi pro 
dus față de ori ce individ: francez, bulgar sau chiar român. In tof 
cazul, guvernul s'a grăhit să i asigure, că atât timp cât vor fi dan 
sii la putere, nu li se va întâmpla nimic. D-1 C. C. Arion a dat azi 
un interviev in acest senz. — 

__ Armata română fiind chemată de comitetul national roman 
din fruntea Statului independent al Bucovinei să 0 apere de bols” 
vism, a intrat să ocupe tara. 

Cazul Basarabiei se repetă. 

Iată cum anunţă guvernul acest act: 

„In Bucovina de sud s'a deslänjuit o violenta mişcare bolsev? 
că. Populaţia din Ițcani, Suceava, Gura Humorului,si alte localitup 
sa refugiat în mare număr la noi, cerând ocrotire si adapost. D 
Cavaler de Flondor, T'reşedintele Comitetului naţional romänesr 
sa adresat guvernului român cerându-i călduros să vină în ajuto 
rul populației din Bucovina, căzută pradă bolsevismului. 

„Guvernul român, c dat imediat curs acestei cereri şi a vrdo- 
nat trupelor de grăniceri şi de jandarmi, să treacă în număr suft- 
cient granița Bucovinei, pentru a restabili ordinea în parton de 
Sud si a înainta ori unde necesitatea va cere“. 


Se poate să fie mişcări bolseviste, dar se mai poate să fie $i ¢ 


www.dacoromanica.ro 


„DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 617 


tactică care să justifice intrarea armatei noastre într'o (ară desti- 
nată a, ne îi atribuită. 

E vorba acum ca chiar în teritoriul ocupat sa vina ceva arma- 
{a pentru siguranţa publică în caz de evacuare a nemților. E însă 
un Simplu svon, mai ales că plecarea nemților s'a cam scoborat 
azi la barometru spre statu quo. Arhivele ambalate si încărcate ieri 
la unele stabilimente au fost azi descărcate din ordin, 

S'au ars ieri multe acte la toate autorităţile unde a domnit ina- 
micul. Pe străzi e un fum şi o ploae de scrum de hârtie arsă, în 
aer şi pe trotuare; sunt resturile combustiunii. 

Tribunalul german instalat în Palatul de Justiţie, pusese ieri 
un afiş că din cauza ,anventarierit nu se mai judecă procese. Azi 
aflu că sa reluat judecarea şi sau fixat termene pentru Vineri. 

Un ofitér german pe care lam cunoscut la ,Erdôl“ mi-a eapli- 
cat azi că motivul nentru care s'a contramandat ordinele de îm- 
pachetare şi plecare este că faţă de declaraţia făcută de noul gu- 
vern ungar că lasă drum liber de retragere armatelor germane 
prin dara ungurească, nu mai e nici un motiv de a se grăbi pentru 
evacuare. O vor face, dar pe îndelete. 

Nu văd o explicahe rezonabilă de oare ce retragerea nemților 
din România nu depinde numai de unsuri. Ei trebue să treacă şi 
prin Austria. or, Austria a semnat armistițiu şi dacă nemţii nu se 
zrabesc să plece, Intelegerea poate obliga Austria să le închidă ca- 
lea, interzicând treceveu pe teritoriul ei neutru. . 

Armata de la Salonic e pe Dunăre; cea sârbeasca la Belgrad, 
la cea ma mică rezistentă armata lui Mackensen poate îi pusă la 
cuşcă. Au deci interesul să plece repede. 

Din Germania si Austria nu mai ştim literalmente, nimic. Mai 
au Impărat? Mai au guvern? Mai există o armată care luptă? 

In Ungaria revoluția de operetă a lui Karoly e încă în peri- 
oada glumelor. Homo regius, arhiducele Joseph sa declarat ma- 
ghiar pur sânge si cetälean ungur; a venit la comitetul national, 
unde în fata guvernul gs: a comitetului, cât şi a multimei adunate 
ca la revoluţiă să sprijine pe fruntaşi, a depus jurământul de cre- 
dint’, nu Regelui, ci adunării revoluţionare. Mulțimea i-a făcut 
ovaţii strigând: 

— "Trăiască Arhiducele Joseph! 

— "Trăiască revoluţia! 

Trăiască republica roporului! 

— Träiascä regelo Carol! 

Nu e asa că republica lui Karoly petrece? 

Guvernul a dat un ordin prin care revoacă legea maghiară 
prin care se disolvau scoalele româneşti din Ungaria. Cam târziu. 

„Contele Apony a aeclarat presei din Budapesta că se retrage 
din viaţa publică. : 

Franco-englezii au început o nouă mişcare ofensivă între Es- 
caut si Oise pe un front de 60 k. m. 


www.dacoromanica.ro 


618 IMPRESIUNI ȘI PARERI PERSUNALE 


„Noul şef al Statului Major german generalul Grâner în Comu: 
nicatul ce dă azi, desi recunoaşte că atacul se dă cu forte covargi- 
toare, s'a prăbuşit din prima zi. Tot el însă anunţă că francezii au 
ocupat Le Quesney. Pe Meusa, armata germană continnă retrage: 
rea. Ei o numesc „deplasarea armatei noastre“. Nu mai e incon- 
stientä, e curat nebunie de legat. 

Se va vedea peste câteva zile. 


JOI 25 OCTOMBRIE. 


Ziarele anunţă că Duminică a avut loc la Chişinău särbätos- 
rea aniversării de un an a independenţei Basarabiei. Cu această e- 
caziune un domn Halipa, unul din fruntaşii basarabeni, a citit o 
declaraţie în numele Sfatului Țării, de o importanţă covârşitoare în 
ce priveşte ideia de Stat unitar român, pusă în discuţie de rău voi- 
tori cu ocazia, declarației Statului Bucovinei. 


Iată, această declaraţie: 

„Noi românia din Basurabia, cei dintâi dintre n1omânii subju- 
gafi cari am pus în viaţă ideia de hotarâre de sine ca nație, ne ve- 
dem datori şi în drept <& reclamäm de la spiritul de dreptate al lu- 
mă civilizate o "măsură asemănătoare pentru frații noştri aflălori în 
monahia austro-ungară şt culminează în a noastră declaraţie: 

In numele noshu, a! tuturor celor aflători în Basarabia, ca şi 
în numele opiniei pubiacc din întreaga Românie, proclamäm ne- 
clintita hotărâre, a românizmulu: întreg, de a nu accepta în aceste 
momente, când toate nafiile se trezesc la o singură viaţă liberă, de 
cât Statul naţional unitar, care de la sine duce la ideia superioärä 
a „STATULUI ROMAN UNIC“. é 

Trăiască România Mare, România dreptaţii naţiunilor *. 


Nici că se putea alt-fel, ar fi fost o crimă naţională; meritul este 
al Basarabiei care o afrmmä preciz cea întâi. 

Cu această ocazie se mai găsea în Chișinău şi d-l Wopica, sim- 
paticul ambasador al Statelor Unite ale Americei de Nord, în Ro- 
mânia; el a profitat de ocazie si a luat parte la sărbătoarea ramâ- 
nească făcând declaratiunea că ,,Basaiabia este şi va rămâne a Ro- 
mâniei“. 

Această garantie vine la timp; Basarabia se alipise pe când la 
noi dictau nemţii, iar pescuitorii în apă tulbure ar fi putut întreba: 
neamtul învins, cine ne mai garantează ceia ce ne-a permis el să 
ocupăm? Acum stim cine, ne-o garantează cele 14 puncte ale lui 
Wilson şi afirmarea representantului lui. 

Declaraţia ministrului american fiind adusă la cunoştinţa Se- 
natului la Iasi, maturul corp a votat o moţiune de simpatie Ame- 
ricei. 

In Bucureşti nemţii mențin aparenţa că nu se grăbesc. Locot. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 619 


Zerhusen de la ,Erdül“, ini-a spus azi că ei ca funcţionari ai socie- 
tății, deşi militari, vor rămâne în România, ori ce s'ar întâmpla. 

Liniştea aparentă ce o au nemţii cu plecarea, cred că e o tacti- 
că; de fapt pleacă si pleacă mereu, nu vor să-i vada lumea ple- 
când grăbiţi. Chiar dacă Germania, în Apus mai luptă în retragere, 
aci la Dunăre ar fi o nebunie să mai lupte. Prin armistițiul acor- 
dat Austro-Ungariei, Intelegerea a obţinut dreptul să ocupe milita- 
reşte ori ce poziţie din fostul imperiu. Au şi doua armate gata să 
intre in Austria, cea de la Leibach şi cea de la Dunare. In câte-va 
zile se poate tăia nemților ori ce retragere. Dovadă că pleacă e ca 
au suprimat 12 trenuri din puţinele ce circulau până azi. Ori ce co- 
municare şi legătură între Austria şi Germania, a fost suprimată 
de aceasta, din urmă. 

Faptul sa comunicat oficial de la Berlin. . 

Contele Andrasy a, demisionat fără a se mai nuini altul în lo- 
cul lui. 

Românii din Ardeal şi-au constituit un comitet sub numele 
Consiliul national al românilor din Ungaria“. In fruntea acestui 
comitet e pus Mihali. 

„Noul ministru ungur din cabinetul Karoly, la departamentul 
„naționalităților“ întrebat ce va fi cu integritatea teritorială ce o 
pretind ungurii, a răspuns cu foarte multă cumintenie — de aceia 
o notez şi eu să se ştie că oameni cuminţi se găsesc pretutindeni 
inca. 

„Nu cred că în timpul convulsiunilor actuale sar putea stabili 
înţelegeri sau stipulațiuni definitive într'o formă sau alia. Trebue 
să ținem seamă de sentimentele naționalităților, dacă nu vor Să ia 
acum o atitudine definitivă. Nici n'ar fi de mare valoare. Intelege- 

- rea accentuiază mereu că stabilirea granifelor aparține competin{et 
excluzive a Congresului internațional de pace. Nu trebue să uităm, 
că problema naționalităților nu e nici de cum o problemă excluziv 
ungureascad ci o problemă generală europeană, şi avem tot motivul 
<ă cerem ca această chestie să fie resolvatà în mod international şi 
nu ca o problemă specific ungurească”. 

Felicitările mele d-lui Oscar laszi, asa se numeşte ungurul cu- 
minte ce a spus vorbele de mai sus. 

In Apus tunul bubue mai teribil ca ori când. E lesne de inte- 
les ardoarea şi moralul cu care luptă azi armatele Intelegerii. ,,Ar- 
mata noastră, spune comunicatul german, a rupi contactul cu ina- 
micul între, Escaut si Oise“. E frontul pe care spuneau ieri că sa 
prăbuşit din prima zi atacul inamicului. In seara acelei zile fran- 
cezii ajunsese la Bavai, est de Landrecis, est de Guise. 

Intre Meusa şi Oise „am ececwtut mişcări mai mari“ spune d. 
general Grâner. Mişcări mai mari! Nu cum-va înapoi? Chiar aga. 
»Duşmanul ne-a urmat în. retragerea aceasta ajungând la vest de 
Aisne pe linia Marle-Dizy le gros-Ecly“. 


www.dacoromanica.ro 


620 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Ceva mai la dreapta, americanii au forţat trecerea Meusei si au 
pătruns în liniile germane între Villy şi Vilosnes. Luptă aprigă 
continuă. Că ce a urmat e rău, e faptul comunicatul de seară nu sa 
mai dat presei, 


DEMISIA GUVERNULUI MARGHILOMAN 
VINERI 26 OCTOMBRIE. 


O bombă! Guvernul Marghiloman a demisionat; demisiunea a 
fast primită. 

Să fie un gest de cavaler? 

El ştia in ce condițiuni a venit la cârma (arii, l-a vrut si La 1m- 
pus Austria. El mai ştia că regele Ferdinand nu avea in cotro, o- 
dată ce primise în principiu armistițiul, trebuia să-l accepte ca sef 
de guvern. Ce ar fi ma: natural ca un gest cavaleresc, atunci când 
Statul care te-a impus s'a prăbuşit ca putere şi când acel Stat stă 
sub călcâiul cui? Sub calcaiul acelor în alianţa cărora Romania a 
luptat contra Austriei. Nu numai cavaleresc era, dar şi o datorie 
de conştiinţă era de a depune mandatul și a reda Regelui liberta- 
tea să-şi aleagă el consilierii tronului, libertate ce i o zalogise Con- 
tele Czernin. Binuim însa. că la mijloc e alt-ceva, a fost înlăturat 
pur şi simplu. De ce banu:m asta? De eare ce în oraş, la clubul lor, 
in cercurile intimilor şi chiar al oficialilor, nimeni nu ştia nimic, 
toţi au fost surprinşi, d-l Marghiloman plecase la Iasi cu nici un 
gând de a abandona puterea. 

Că regele Ferdinand a primit dimisia, pricepe toata lumea. 
Ori ce se va spune mai târziu, pentru noi românii un lucru e ne- 
contestat, ca regele Ferdinand de Hohenzolern când s'a pus în joc 
existenţa insä-si a Germanei, a patriei lui de sânge şi a neamului 
lui, a ales o politica ce il ducea la abandonarea intereselor şi senti- 
mentelor sale intime, ca sa meargă sa dezrobească mormintele 
Voivozilor români, a lui Stefan şi Mihai. 

Acest gest, l-a dobândit istorie neamului romanesc. In acea- 
stă lupta el s'a spirijinit pe do: oamem ce lau ajutat: pe Brătianu 
si pe Take Ionescu. Cu ei a visat succesul, dar cu ei a avut infrân- 
gerea. Cand a venit infrangeiea, necesitatea ca Statul român să nu 
dispară, ci să vietuiascä mai departe l'a facut sa accepte pacea u- 
militoare; pentru asta a trebuit sa se desparta de sfetnicii de teri $1 
să ia pe unul ce-i era recomandat nu de vechile lui sentimente, ci 
de datoria ce-i dictează înfrângerea. Acest om a primit să fie d-l 
Alexandru Marghiloman; in aşa sentimente Regele J a suportat. 
Acum Puterile Centrale îiind infrante, România cata si ea să se ri- 
dice iar în picioare, iar ceia ce nu putuse reuşi să obţină cu ar- 
mele în mână, ni se împlineşte azi prin victoria aliaţilor noştri. In 
rolul acesta de a ridica de jos România ingenunchiatä, pe cine tre- 
bue să se sprijine Suveranul? E limpede. Pe fostii lui tovarăşi si 
sfătuitori. Cum însă germanii n'au evacuat România, iar prudenta 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUI, RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 621 


RE 


cere să se evite frecäri aspre si inutile în acest moment, Regele a 
încredințat puterea unui om străin de,politică, generalului Coandă. 
Generalul Coandă n'a făcut politică, dar are vădite simpatii pen- 
tru Brătianu. 

In noul guvern găsesc şi o surpriză, marele meu amic genera- 
lul Erimia Grigorescu a luat ministerul de rezbel. 

Parlamentul a fost de o cam dată, prorogat. 

Presa, germană din Capitală, făcând panegiricul fostului gu- 
vern, afirmă că de numele d-lui Marghiloman va fi pururea le- 
gată Unirea Basarabiei şi a Bucoviriei. 

E o glumă! 

Atunci pentru ce n'ar fi legal de numele Primului Ministru 
„căzut şi armistițiul încheiat de Bulgaria sau asasinarea Contelui 
Tisza — ca, să nu iau exemplu căsătoria de la Odesa a prințului 
Carol. Nu sunt şi ele evenimente petrecute sub guvernul său ca şi 
unirea Bucovinei şi a Basarabiei? Ah! dacă aceste mari evenimen- 
te s'ar datora politicei lui, activității lui, energiei şi priceperei lui, 
atunci de sigur Buckaresicr Tageblatt ar avea dreptate. 

Din nenorocire, nimeni nu poate preciza ce a făcut guvernul 
lui Marghiloman ca România si obtinä Basarabia si Buco- 
vina. E un aga nimic rolul lui, mai ales în ce priveşte Bucovina, 
că nu e exagerată comparatia mea cu rolul ce a avut acelaș guvern 
ca Tisza să fie asasinat. Peste câte-va zile se poate să ne vină Tran- 
silvania şi Banatul si să-l apuce la cârma ţării pe d-l general Coan- . 
dă; se va lega ceva din acest eveniment de numele lui. ori cât de 
distins ar îi domnul general? 

Să nu glumim cu adevărata gloiie. 

Am mai spus-o şi o repet, România Mare de se va înfăptui, va 
datora recunoștință pentru înfăptuirea ei: 

Celor cinci sute de mii de soldați morţi la datorie pentru 
patrie. 

. Regelui Fei dinand că a avut curajul să se decidă a vari arma- 
ta română în lupta pentru dezrobirea neamului românesc asuprit, 
in loe de a o vari alături de cei cé aveau interesul de a întări pe 
tronul Germaniei familia de Hohenzolern. 

Lui Take Ionescu în prim rând. lui lonel Brătianu in al doilea 
rand, că au convins pe regele Ferdinand să intre în război alături 
de cei ce luptau pentru civilizaţie şi dezrobirea neamurilor. 

In colo, tot ce se spune e molt: 

Confirmandu-se cele anunțate că Sar fi petrecut.la serbarile 
din Chişinău se precizează cuvântarea d-lui Wopica, ministrul 
Statelor-Unite ale Americei. El ar fi spus: 


„Suntem aproape de victoria finală care va aduce unirea Tran- 
ciloaliei şi a Bucovinei cu Romédnia: de Basarabia nu mai poate fi 
vorba, ea e deja unită“. 


www.dacoromanica.ro 


622 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


De asemeni a vorbit Ministrul Fran{ei d. De Saint-Auluire care 
a spus: 

„A sosit ora ca toți 1ominii să se yrupese ca o singura nafiune. 
Pentru aceasta s'au adunal iofr amicii României ca sa sărbătoreasca 
realizarea Romdnici de la Tisa până la Nistru“. 


E de infeles ce entuziasm a domnit la această sarbätoare. 

Azi sa publicat condifiile armistiţiului acordat Austro-Unga- 
riei. Ele sunt numeroase şi extrem de grele. Retin pe cea care ne 
priveşte pe noi românii indirect. 

„In 15 zile, toale trupele germanc ce se gaseau pe teritoriul ei 
se vor retrage. Cele ce nu se vor retrage pâna la aceasta data vor ft 
declarate prisonien e şi vor fi internate". 


Prin urmare, trupele germane ce ocupă Romania n'au de cat 
15 zile de a se mai gasi pe teritoriul austro-ungar, alt-fel vor fi fa- 
cute prizoniere, Deci în:15 zile maximum au a face drumul de la 
noi la granița germană. Atunci trebue să plece imediat dacă nu 
cum-va vor să rişte o întâlnire cu trupele generalului Berthelot, 
care e in fruntea trupelor de la Salonic ce se găsesc pe malul Du- 
nării. 

Condiţia aceasta a armistiţiului vine din sursă vieneză. Presa 
ce o publică are insă © rezerva, un ,,bene înțeles" curios. „Bine în- 
jeles că miscarile pe cari Injelcgerea si le rezervă sa le faca în Aus- 
tria, cu trupe, nau a fi indrcptate contra Germaniei, alt fel Austro- 
Ungaria ar protesta“. 

Vax! Asta e expresia. populară mai nimerită. Când au semnat 
ce au semnat şi s'au dat în mâna inamicului cu mâinile si picioa- 
rele legate, nu mai încape nici un „bine înjeles“. 

Armistițiul cu Germania se apropie si el. latu nota ultimă ce 
i-a trimis America: 

„Guvernele ahate au examinat de amoape schimbul de note 
dintre Preşedintele Statelor Unite şi guvernul german. Ele se de- 
clara gata să închee pace cu guvernul german pe baza condifiuni- 
lor de pace cuprinse în mesagiul adresat congresului de către Pre- 
gedinte, în ziua de 8 lanuarie 1918, precum şi a principiilor expuse 
în discursurile lua ulterioare, însă, cu un matoarele restricfiuni: 

Guvernele aliate trebue să arate că noțiunea aşa numitei liber 
taţi a mărilor admile diferite interpretari, dintre cari pe unele nu 
pot să le primească. De aceia, la începerea Conferinţei de pace, ele 
trebwe să-şi rezerve în această privinţă, întreaga lor libertate. 

Mai departe, în condiţiile de pace formulate în mesagiul sau 
către Congres în ziua de 5 Ianuarie 1918, Preşediniele a declarat ca 
teritoriile ocupate urmeaza sa fie nu numai evacuate şi liberate, 
dar şi restaurate. Guvernele aliate sunt de părere că asupra in{ele- 
sulur acestor condițiuni nu poate fi nici o răstalmacire. Ele înțeleg 
că Germania trebue să dea compensații pentru toate pagubele cau- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 623 
ee “a ———— …—— 


sate populaţiei civile a aliaţilor şi averii lor, în urma atacurilor să- 
vdrsite pe uscat, pe apă şi pe cale aeriand. 

1 Preşedantele m’a însarcinal să vă Tog de a comunica guvernu- 
lui german că Mareșalul Foch a primat din partea guvernului Sta- 
telor Unite şi a guvernelor aliate împuternicirea de a primi repre- 
„entanţi acreditați ai guvernului german şi de a le comunica condi- 
țvunile armistițiului“. 

(ss) Lansing 


Ca răspuns la această nota, delegaţia germana a şi plecat intru 
„ntâmpinarea Mareşalului Foch. 

La această veste, Bucarester Tageblatt scre azi: 

„„Actiunea de pace a guvernului german, a avut deci succes“. 

De astă dată putem și noi adăuga în termeni scumpi nemților: 

Şi încă ce succes? Colosal! Piramidal! 

„Aceasta pace — adaugă gazeta d-nei Popp — deşi va impune 
Germaniei jertfe financiare nelegitimate, sub formă de despăgu- 
biri, va fi în linii generale o bază sănătoasă a unei noi asezari a 
lumii, 

Ce bine e când omul găseşte în nenorocire, mângäeri de aces- 
tea. Numai că ele nu depăşesc pragul gazetei din Str. Sărindar. 

De alt-fel era şi timpul ca nemţii să meargă să semneze armis- 
titiul. Pe frontul apusean presiunea aliaţilor devenise aşa de puter- 
nivă în cât în ultimul atac armata germană a fost dată îndărăt pe 
frontul dintre Escaut şi Meusa cu peste 10 kilometri în 24 ore. Noul 
comunicat dă o linie a frontului ce denotă aproape în întregime că 
teritoriul francez ocupat a fost evacuat; în câte-va zile nemţii ar fi 
fost în propria lor ţară cu ultimul soldat, aşa că Franţa are mân- 
dria de a putea spune că a fost liberată prin luptă şi victorie înain- 
te de sennarea armistiţiului. 

Biata Geramnie şi-a pierdut rând pe rând pe toţi prietenii ei, 
pe bulgari, pe turci, pe austriaci; a mai rămas cu bolşevicii ruşi pe 
cari i-a ajutat să dărâme Rusia. Fi bine şi această prietenie e pe 
sfârşite căci prea mare e pericolul ce ameninţă din acea parte vii- 
toarea republică germană. Ambasadorul bolşevic de la Berlin pri- 
mind curierul diplomtic — si bolşevicii au curieri diplomatici — 
a pätit o mare comedie. 

Intâmplându-se un accident de tren, bagajul curierului rus s'a 
strivit complectamente. Din aceste sfărâmături au eşit o sumede- 
nie de manifeste revoluționare bolşevice, şcrise in nemteste şi des- 
tinate a fi împărţite armatei de pe frontul apusan. E de înțeles ce 
ochi a căscat guvernul german. Se spune cu raporturile diplomati- 
ce vor fi rupte. 

Generalul Koch recunoaşte că ne-am cumintit, de aceia 
ne ridică starea de asediu înăsprită proclamată Dumnică seara. 
Cum e pe ducă trebuia să facă acest gest, altfel se trezea că starea 
de asediu se ridică singură. 


www.dacoromanica.ro 


624 IMPRESIUNE ȘI PĂRERI PERSONALE 


Spre seară, un prieten imi trimite un manifest ce a primit 
din Bucovina. E manifestul lansat de generâlul Zadic comandantul 
trupelor noastre de ocupaţie. Deşi cam tardiv, îl transcriu întocmai. 


Cetafeni ai Bucovinei 


„Raspunzând la chemarea Consiliului naţional bucovinean, 
armata română din Inaltul Ordin al M. S. Regelui Ferdinand I al 
României, a sosit pe pământul marelui Voivod Stefan, pentru a 
ocroti viața, avutul şi libertatea locuitorilor de orice neam şi cre- 
dinţă, împotriva bandelor de criminali cari au început opera lor 
de distrugere în frumoasa voastră țară. 

Trecând hotarul pus cdire noi de o soarta vitrigă acum o sula 
şi mai bine de ani — hotar care n'a putut să despartă nici odald st 
inimile — trupele române sosesc în mijlocul vostru, dându-vă dra- 
gostea şi sprijinul lor, pentru libera infäptuire a dorințelor născute 
din dreptul legitim al popoarelor de a dispune de soarta lor. 

Sfătuiți de aceste sentimente şi cu credința în sinceritatea ce- 
verei voastre de ajutor, invităm populația bucovineană sa nu se a 
bată sub nici un motiv dela viața şi ocupațiile sale normale. Sub- 
semnatul garantează fiecărui locuitor Lbera exercitare a dreptu- 
rilor sale civile si face cunoscut în acelaş timp, că va reprima cu 
toală severitatea orice încercare de desordine, acte de violență sau 
nesupunere la ordonanfele date de noi”. 


(ss) General Zadit 
24 Octombrie 1918. 


REGELE FERDINAND VORBEŞTE IAR POPORULUI 
SÂMBĂTĂ 27 OCTOMBRIE. 


Odată cu constituirea unui nou guvern la Iaşi prin voința L 
beră de astă dată, a Suveranului, el s'a simţit dator să se adreseze 
țării, deaceea a lansat următoarea proclamtiune: 


ROMÂNII 


„Imprejurarile ne dau din nou putinta să indeplinim ceia ce 
vam făgăduul şi ceia ce sufletul meu n'a încetat să voesc. 

Reformele constituționale cari asigură tuturor cetățenilor pro- 
prietatea a 2 2 “lioane de hectare din proprietatea mare particulara, 
precum şi moşiile Domeniului Coroanei, Statului şi asezämintelor 
de binefacere, guvernul meu le va înfăptui. 

Pe temeiul lor vom asiguna viaţa sociala şi economica cu maz 
mullă dreptate şi mai mult spor pentru cei ce muncesc. 

Guvernul meu va lua fără întârziere măsurile cuvenite pentru 
ca aceste reforme să ia fianţă. 

In vechiul regat, voim ca cuvintul dat să se îndeplinească. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 625 


ROMÂNII 


Mai mult de cât ori când, azi fara are nevoie de unirea tuturor 
Orice afdjare la ură şi desbinare e vălămătoare şi vinovată. 

Numaii prin concordie şi prin ordine vom putea îndeplini 
tnaltele datorii obstesti. 

Mă indreptez călre voi cu dragoste şi credin{d, sigur că în voi 
Jăsesc aceleaşi sentimente de iubire şi încredere în Regele vostru, 
care prin unirea noastră va da scumpei noastre Românii putere şi 
propăşire“. 

Dată in Iaşi azi 24 Octombrie 


FERDINAND 
Președintele Consiului de miniștri 
General de Corp de Armată, adjutand 
C. Coandă 


Proclamatid aceasta iess din uzul prerogativelor Coroangi. Re- 
gele se declară ca garant că guvernul său va înfăptui reformele 
votate de Constituantă, adecă expropriere şi votul obştesc. După 
ce a semnat Pacea dela Bucuresti cu inamicul, roata lumei s'a în- 
tors, de aceia şi Regele are nevoie de un sprijin puternic pentru ca 
gresala făcută să i se”ierte; acest sprijin îl caută în popor si mai 
ales în țărănimea ce va profita din expropiere. 

Cuvântul Regelui e in adevăr pentru ei, o garantie nepretuitä. 

In Bucureşti sa aflat în fine că guvernul Marghiloman n'a 
demisionat, ci i sa cerut demisiunea. I s'a cerut pe cand nici nu 
se gândea. D-lui C. C. Arion când i sa adus vestea, i-a venit un 
atac de inimă, din fericire fără consecinţe, Ştiu faptul de la o per- 
soană care se afla faţă. 

Natural că faţă de aşa 'protocol introdus la Curte pentru prima 
oară, d-l Marghiloman politicos din fire, sa supus Şi şi-a prezen- 
tat demisia. 

După ce noul guvern a prorogat parlamentul, deputaţii şi se- 
natorii guvernamentali sau adunat să asculte comunicările fos- 
tului Prim Ministru. D-sa, profund emoţionat, a făcut un patetic 
apel la prieteni să nu-l întrebe pentru ce a demisionat. I-a fost, pe- 
uibil să declare adevărul şi scena de la palat, fără ca, făcând a- 
coasta să nu jigneasc& pe Rege. Totuși în discuţii individuale, la 
aceiaşi consfătuire, s'a descoperit. 

— Regele mi-a arătat dorința ca să mă retrag. 

In cuvântarea ținută cu această ocazie, d-l Marghiloman a fi- 
rat să sublinieze faptul că a semnat Pacea de la Bucuresti „ca să 
salveze dinastia” căci „de nu semna pacea, dinastia abdica”, 

Se spune că Intelegerea a cerut inzistent prin miniştrii ei la 
laşi, înlăturarea guvernului Marghiloman care începuse a-şi în- 
suşi tendinţa să se împăuneze cu succesele ce urma să aibă Romé- * 
nia, de azi încolo. 

Dela consfatuirea majorităţilor rețin o declaraţie făcută de d. 


48 


www.dacoromanica.ro 


626 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


C. C. Arion pentru prima oară si care se pare a fi destinată să slu- 
jească pentru mai tărziu. D-sa a declarat că guvernul din care a 
tăcut parte avusese în ultimul timp o înţelegere cu Germania prin 
care aceasta acceptase să rerfunte la articolul din Tractatul de pace 
prin care România pie:dea Carpaţii şi Dobrogea; aşa că, spune 
fostul nostru Ministru de, externe, avem succesul ca în acest mo- 
iment România a reintrat de drept în graniţele ei dinainte de război. 

Foarte frumos, mai ales foarte ieftin este gestul Germaniei pe 
care-l face unui naiv ca fostul nostru cancelar, in momen- 
tul ce ea e gata împieuna cu celelalte Puteri Centrale, să 
se urce pe masa de desecatie. Gestul acesta chiar daca a fost făcut 
de Germania, nu poate profita cu nimic unui guvern ce este cel 
ce a acceptat şi semnat; cedarea Carpaţilor şi a Dobrogei, continuind 
a fi bine-voitor Germaniei şi Austriei ; ce merit ai tu care le-ai dat, 
dacă cel care le-a luat nu le mai poate tine si le-aruncă indérät ? 

Nu se poate ca d. Arion să nu fi simţit acest lucru; atunci 
pentru ce a făcut declarația ? 

Pentru nestabilitatea lucrurilor ce vor veni în viitor. 

Ia să admitem pentru un moment că la viitoarea Conferintä 
a Păcii, pe o consideraţie sau alta—la care d. Arion e din cei ce se 
aşteaptă— aliaţii noştri redau Bulgariei Cadrilaterul. Atunci, oh 
atunci,- vor tipa:—Ce fel de aliată v'a fost Franţa si Anglia că vă 
ia ceiace noi obtinusem chiar dela germani? 

Nu e aşa că se pune piciorul pe o treapta a reabilitării? Şi 
încă ce reabilitare ! Nu au deja pretenţia că tot nemţii ne-au hără- 
zit Basarabia şi Bucovina ? Steagul, nu scrie în numărul de azi: 
„Când se va scrie istoria înfiripărilor mdrete de acum, se va vorbi 
de Marghiloman pacificatorul şi de Marghiloman cuceritorul?” 

Cine nu crede să ia Steagul de azi si se va convinge. 

Va fi mâine o Românie mare si liberă? O vom datora ştiţi 
cui ? Citesc câteva rânduri mai jos tot în Steagul: 

„Secretarul de Stat Lansing aduce la cunoștința guvernului 
român următoarele : 


Guvernul Statelor Unite sa gândit în totdeauna la prospert- 
tate viitoare sr integritatea României ca Stat liber si independent. 
Inainte ca Statele Unite să se fi afiat th război cu Austro-Ungaria, 
preşedintele a trimis regelui României un mesaj în care îi exprima 
simpatia şi stima sa. Situaţia s'a schimbat în urmă, şi Preşedintele 
doreşte ca să vă aduc la cunoştinţă că guvernul Statelor Unite 
a aprobat dorințele poporului român înlăuntru şi în afară de gra- 
nifele Regatului. Guvernul Statelor Unite este martor al marelor 
suferinti şi sacrificii făcute de poporul român pentru cauza liber- 
tății fata de duşmanii şi asupritorii săi. 

Simpatizdnd cu spiritul unității naționale şi dorințelor romä- 
ntlor, guvernul Statelor Unite nu va întârzia să-şi impuie la timp 
influenta pentru realizarea dre} turilor politice şi teritoriale îndrep- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUI ROMÂNIEI 627 


tafite ale poporului român şi asigurarea lor în potriva ori carui a- 
tac din străinătate”. 


Acest Wilson care dicteaza azi omenirii prin spiritul sau de 
dreptate şi prin imensul sau prestigiu, a fost martorul ocular—o 
spune el—al sacrificilor făcute de neamul românesc pentru cauza 
libertăţii ; acest lucru îl face să-şi insuseasca aspiratiunile noastre 
nationale, Si dacă azi de pretutindeni fratii nostri isi îndreapta 
speranţele catre noi, e pentru că acest american le-a dat putinţa 
să o facă. i 

Pentru triumful acesta al libertaţii popoarelor n'a luptat nici 
Mitescu, nici Stoian, nici Lascar Antoniu, nici Fortunescu, nici 
cealaltă adunaturä de fugari pe front ce formează actualul parla- 
ment, în momentul ce «ne vine Basarabia şi Bucovina; a luptat ar- 
mata. noastră cea credincioasa drapelului, a luptat şi înfruntat ur- 
gia inamicilor interni şi externi chiar după înfrângere un Take Io- 
nescu, un Ion Brătianu, a luptat riscându-şi tronul şi abandonân- 
du-şi neamul lui, Regele Ferdinand I. De cine îşi bate joc Steagul 
când scrie: — „Când se va scric istoria, se va vorbi de cuceritorul 
Marghiloman?“ 

Cred că Steagul abuzeazä fără, ştirea omului acestuia, altfel 
nu văd nici o explicaţie. D. Alexandiu Marghiloman a avut de 
sigur mari merite în conduita sa. A primit, făcând sacrificiul per 
sonalitatii lui politice, să reprezinte România infrénta şi să o în- 
drumeze pe o cale a unei politici, ce fără voia lui s'a prăbuşit as- 
tăzi, odată cu prăbuşirea Imperiilor Centrale. La acest lucru d. 
Marghiloman nu se asteptase. El fusese de bună credinţă când a 
crezut că lângă 6 Germanie ce a dictat omenire: întregi, viitorul 
ne poate fi si mai asigurat şi mai bun. Astăzi trebue să recunoască 
că s'a înşelat în prevederile sale. că drumul pe care dorea să ne 
poarte—de sigur pentru fericirea noastră—s'a închis definitiv Ro- 
mâniei şi că el singur pe acest drum a fost învins şi doborit, mar- 
tir dacă vreţi, al credinţei lui. 

Acesta i-a fost şi sacrificiul. Dar atât. Istoria de aceasta va 
vorbi de învinsul.— nu de cuceritorul Marghiloman. 

Noul guvern tratează cu Mackensen evacuarea ţării de trupele 
germane. In mod indirect Buckarester Tageblatt o recunoaşte azi. 
Ocupându-se de zvonul „ezagera?” că nemţii pleacă noaptea ca să 
nu-i vadă nimeni, anunţă azi că „Komandamentul general nu e 
de loc nevoit să plece în grabă, ñecum noaptea şi pe ceaţă, pre- 
cum mare nici o dorință să rămână aici mai mult de cât o cer îm- 
prejurările. Evacuarea se face conform cu negocierile în curs, în 
așa fel, ca să poată corespunde miiloacelor tecnice de comunicaţie” 

De altfel la Soc. ,Erdôl” toţi ofiţerii au apărut azi în civil. Nici 
ei nu se grăbesc, vor să rămână aci ca, simpli civili, până la Pacea, 
generală. E o dorinţă, va mai trebui şi putinţă. 

Nici o știre din Germania sau Austria: doar din Bavaria se 


www.dacoromanica.ro 


628 IMPRESIUNI ŞI PARERI PERSONALE 


anunţă distrugerea legăturilor de cai ferate ce aveau cu Austria 
de teama unui atac franco-italian- din acea parte, în urma armis- 
titiului semnat de Austria, după care s'a deschis granițele ci arma- 
telor Intelegerei. 

Pe Meusa francezii au ajuns la Sud Vest de Sedan. 

O ediţie specială a ziarelor de seară anunţă sosirea în laşi a 
lui Vaida Voivod într'o misiune specială. 

Misiunea e transparentă, e ultimul! act spre întregirea nea- 
mului. După Basarabia, Bucovina ; după Bucovina, Ardealul 

Vină şi el ca su pot şi eu striga: 

— Acum slobozeşte Doamne pe robul tău în pace, că am avut 
norocul să văd cu ochii, întregirea neamului | 


POLEMICA: CUI DATORĂM BASARABIA ? 
DUMINICĂ 28 OCTOMBRIE. 


După doi ani de zile bucureşteanul revede pe zid rile oraşului 
afişe si proclamatiuni semnate de guvernul român si de regele 
Ferdinand. Mackensen nea făcut această favoare de a permite 
Regelui României să stea de vorbă cu poporul său. De altfel se 
zice că această mărinimie o face în momentul ce îşi face bagajul, 
ne ştiind încă preciz de va ajunge sau nu hber în patria lui. Pre- 
tutindeni militarii germani sunt gata de pornire : sute de camioane 
automobile cară spre gara de Nord bagaje. In oraş depozitele lor 
Tichideazä ; se vând pe nimic: maşini, instalatiuni, instrumente a- 
gricole, alimente. O serie de samsari cunoscuţi, achiziţionează i- 
mense stocuri. Statul sau Comuna ar trebui să intervina imediat 
pentru a cumpăra ei, de oare ce speculantii vor profita şi de ne- 
norocirea ntmţilor si de nevoile noastre. 

Onorabilii călători nu se limitează însă a vinde numai ceia ce 
le aparţinea lor vând tot ce au furat de prin casele oamenilor, 
piane, tablouri. cavoare. mobile, cărţi etc. Autorität le nau inter- 
venit, limitându se a aviza publicul să se obţină de la cumpături, 
de oare ce se expun față de proprietarii ce le ar revendica. Doctorul 
Raul Dona ginerele lui Delavrancea, mi se plângea azi că din casa 
socrului său, un ofiţer german a ridicat pianul şi l'a vândut. Ofi- 
terul era din cei încartieraţi; a rerlamat Komandaturei care a an- 
chetat, a găsit pianul şi a dispus să i se restitue. Ofiţerul pretinde 
că deşi e adevărat că el a vândut acel pian, dar nu e adevărat că 
Ya luat de la Delavrancea ci că l'a rechizitionat de aiurea şi l'a adus 
el la Delavrancea în casă. Autoritatea militară germana cere a- 
cum lui Dona dovadă că pianul din casa lui. e al lui. Ce mentali- 
tate! Chiar dacă Dona n'ar putea face dovada. încă nu pot vinde 
ceia ce au rechizitionat. 

Se vorbeşte cu inzistentä că in maximum 9 zile, nici picior 
de soldat neamt nu se va mai găsi în Romania. 

Prima consecinţă a liquidării depozitelor de alimente nem- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 629 
PR Paz 


testi a fost azi scăderea simtitoare a preţurilor pe piața. Zahărul 
de la 36 lei sa vândut azi cu 12 lei chilo. 

In lipsa complectă de stiri de aiurea, lumea se ocupa de Ba- 
sarabia şi de modul cum am dobândit-o.— Vechea poveste. Si doar 
nu sunt mai multe păreri opuse, e numai una, a celor ce au drep- 
tul de a'şi mai exprima cugetarea prin presă şi a spune prostii, 
nepedepsite cu răspuns. Deşi fără adversari, totuşi aceşti oameni 
simpt ei singuri nevoia de a se explica cine nea dat Basarabia? 
Al cui e meritul ? Cine va avea statue la Chişinău ? 

Cât timp d. Marghiloman a avut libertatea de a vorbi şi scrie 
si a stăpânit Cenzura, ne-a asurzit cu pretenţia că el ne-a dat Ba- 
sarabia. A spus-o chiar în Caineră, unde colegul său de pe banca 
ministerială ce reprezenta Basarabia l’a întrerupt cu vorbele: 

— Gresiti, Basarabia s'a oferit singură si spontaneu. 

Acesta e si adevărul. Daca are cine-va un merit este bolşevis- 
mul rus care a impins-o să se ofere României, deschizând şi grani- 
tele armatei române. 

Dar aşa e de adevărat că guvernul român n'avusese nici un 
rol, în cât Ministrul nostru de externe care sar fi cuvenit să fie 
cel putin un colaborator, a aflat de faptul împlinit abia din tele- 
srama celebră a Primului Ministru, lucru ce atunci n'a fost un 
secret pentru nimeni. 

Gazeta Bucureştilor are azi curajul să afirme că „Basarabia 
ne-a fost dată de Germania, care a pus baza înfăptuirii idealului 
nostru naţional”. , 

Pentru ce n'ar pretinde-o atunci şi nemiii, cum au pretins-o 
și ceilalţi ? 

Istoria însă nu poate fi falsificatä de îndrăzneala cuiva. Fap- 
tele sunt încă vii în conștiința fiecăruia din noi. Din cauza revo 
lutiunii, Basarabia sa declarat singură Stat independent. Inzes- 
trată de bolşevism s'a oferit României mame, cerându-i protecti- 
unea, încă din timpul guvernului Brătianu şi cel al generalului 
Averescu. România şi-a trimis armata peste Prut fără să întrebe 
Germania, după cum nici Basarabia nu ceruse consimțământul 
lui Mackensen. Că formele unirei au găsit la cârma Statului pe X 
sau pe Y, asta n’are nici o importanţă, cum n'are importanţă fap- 
tul că prima ofertă s'a făcut .guvernului Brătianu. Ridicolul însă 
e mai evident în cazul Bucovinei. România a fost sesizată de ce- 
rerea Bucovinei de a fi apărată de bolsevism în timp ce d. Mar- 
ghiloman îşi pregătea geamandanele. Armata, română a păşit pe 
pământul Bucovinei în timpul ce d. Marghiloman era încă Prim 
Ministru. Cine este liberatorul Bucovinei ? Dacă este d. Marghi- 
loman pentru că sub el a trecut graniţa oştirea noastră, atunci Ba- 
sarabia a liberat-o Brătianu, cări sub el armata noastră a trecut 
Prutul. 

Ridicolul e evident puind numai întrebarea : ce a făcut d. Mar- 
ghiloman pentru ca România să obțină. Bucovina ? 


www.dacoromanica.ro 


630 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Oferta Basarabiei de a se uni la România a găsit la cârma {ami 
pe generalul Averescu. La acea epocă pacea nu era încă încheiată; 
situaţia guvernului român era mult mai dificilă şi Basarabia in 
revoluţie putea să ne aduca mari greutăţi, de aceia Averescu a stat 
la îndoială dacă e momentul să accepte oferta. Avea încă front 
german pe Siret, iar Basarabia avea nevoie de forţe militare seri- 
oase; acceptarea putea să ne vâre intr’o mare aventură. Pe'când 
mâinile lui Averescu erau legate, ale lui Marghiloman erau libere 
prin semnarea păcii şi prin desfiinţarea, frontului de pe Siret ; de 
aceia el a putut în siguranţa primi oferta ce ramăsese in suspensi 
une. Acesta este adevărul; nici o contribuţie la ofertă, la accep 
tare, da. 

Nici Germania nu a contribuit la otertă. Contribuit-a măcar 
la acceptarea României ? 

Guvernul german a declarat formal că nu are a face nici o 
obiectiune. Putea obiecta ceva ? Cu noi, inchiase pace, iar armata 
română în Basarahia le servea lor ca siguranţă pentru trupele lo: 
din Ucraina. Basarabia liniştitu, cu o armată românească în ea, 
era de mare serviciu Germaniei şi armatelor ei. lată de ce cred că 
e şi drept şi patriotic să lăsăm basarabenilor tot meritul alipirei. 
Regatul român, poporul și oamenii săi politici vor avea cuvântul 
să-şi arate contribuţia la marele act al „Unirei”, daca soarta ne 
va ajuta, să avem Transilvania ; acolo da, vor fi oameni cu merit 
şi îl aşteptăm pe d. Marghiloman sa şi producă dovezile contri- 
bufiuni? lui, 

Răbdare şi noroc. 

Nu pot trece însă cu vederea peste obrăznicia nemţească scrisă 
în Gazeta Bucureştilor că „Germania a pus bazele realizănii idea- 
lului nostru național”. 

Nu numai că idalul nostru a fost luat totdeauna în batjocură, 
dar nu trebuie sa uităm convenţia ce ne-a silit a încheia cu Aus 
tro-Ungaria la Pacea de la Bucuresti, prin care ne obligau să cre- 
iem prin legi Crimă de les majestate in contra Austro-Ungariei, 
din ori ce tendinţă românească de a ne interesa de soarta fraţilor 
noştri Subjugati. Soarta acestor îrab e idealul nostru national, iar 
a pretinde că tu german, austriac sau ungur ai pus hazele reali 
zarii idealului national român, e nu numai o batjocură, ci un sa 
crilegiu, eăci este a te atinge de lucruri sfinte. Or, asta nu putem 
să tolerăm. 


A DOUA MOBILIZARE A ROMÂNIEI 

LUNI 29 OCTOMBRIE. 

E banal să spun că sunt emoţionat; ori ce cuvânt aşi intre- 
buinta să exprim starea mea sufleteascä azi, aşi fi sub adevăr. Imi 


tremură condeiul în mâna sa pun pe hârtie câte-va cuvinte, ne 
cum a spune ceia ce simţ când m'am decis să notez jurnalul zilei 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 631 


de azi. Nici odată n'am simţit o intensitate de emoţii ca ceea ce 
simt acum. Evenimentele s'au precipitat cu o grabă la care nimeni 
nu s'a aşteptat; lumea e ameţită, zăpăcită de bucurie: nu se întâl- 
nesc doi cunoscuţi să schimbe o vorbă fără să nu-i înnece plânsul. 
plânsul bucuriei de astă dată. 

Regele Ferdinand a decretat pe ziua de ieri, “din nou mobili- 
zarea generală a armatei în contra Germaniei şi a Puterilor Cen- 
trale, in contra inamicului ce ne subjugă de doi ani de zile. Din 
nou germanii ne-au devenit oficial dușmani; de astă dată însă se 
mai anunță că armata aliaţilor nostri ce venea de la Salonic, a tre- 
cut si ea. Dunărea venind spre Capitală să ne ajute să gonim pe 
Mackensen. De astă noapte, francezii ar fi la Comana. 

Ziarele de dimineaţă publică pe lângă decretul regal de mo- 
bilizare şi două manifeste pe cari Regele personal le adresează ar- 
matei si poporului român. Le redau în întregimea lor pentru a fixa 
explicația bucuriei ce ne-a coprins pe toţi. 


Ostasil 


„Ora mult aşteptată de toată suflarea românească şi in deosebi 
de voi, vitejii mei ostaşi, a sunat în sfârşit după o lungă şi dure- 
roasd aşteptare. 

Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o sfântă 
şi patriotică datorie să luăm iarăşi arma în mână ca să isgonim 
împreună cu ele pe vrăjmaşul cotropitor din țară şi să aducem 
linaşte populației asuprite. 

Regele vostru vă chiamă din nou la luptă ca să infäptuifi visul 
vostru de alâlea veacuri: Unirea tuturor Românilor, pentru care 
in anii 1916—1917 afi luptat cu atâta vitejie. 

Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvinteaza 
pentru această ultimă sforfare. 

Privirile credincioşilor noştri aliați sunt îndreptate cu dragosie 
şi încredere spre fara noastră şi fii ei! Camarazii noştri de arme 
din biruitoarele armate franceze şi engleze, cari vin în ajutorul 
nostru, cunosc vitejia voastră dela Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti ; 
arätafi-le că timpul de așteptare n'a putul să slăbească braţul osta 
sului român, frafit voştri din Bucovina şi din Ardeal vă chamă 
pentru această ultimă luptă, ca prin avântul vostru să le aduceți 
eliberarea de sub jugul străin. 

Riruin{a e a noastră şi viitorul va asigura întregului neam ro. 
mânesc, viața paşnică şi fericită. 

Inante deci, cu vitejia strămoşească ! Dumnezeu este cu voi!“ 

Ferdinand 


| Un al doilea manifest regal, de asemeni ne contra semnat de 
guvern, e adresat poporului şi sună asa: 


www.dacoromanica.ro 


632 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


Români | 


„Când la 14 August 1916 vam chemat la lupta pentru desro: 
barea frajuiu voştri, am avul eredinta nestrămutată că drepteteu 
cauzer noastre va birui şi că izbânda va fi de partea puternicilor 
aliați ar cur ne legam soarta. 

Deşi neînvinse şi însuflețite de cel mai bărbătesc avânt, arma- 
tele noastre înconjurate de vrăjmaşi din toate părțile prin prăbu- 
şirea Rusiei, au fos silite în iarna trecută să întrerupă lupta pe care 
aliații noştri au urmat-o cu alâta hotdrire şi cu atâta glorie. 

Azi fiindu-ne iaräsi cu putință să unim oştirile cu cele ale 
aliaților, suntem datori să reintram în luptă alături de et, pentru 
ca tot împreună cu ei sa meryem la biruinta definitivă care ne va 
aduce roadele întregi ale jertfelor si ale vitenei noastre. 


Români ! 


Suferințele neamului romdnesc alât de greu încercat în cursul 
veacurilor sunt pe sfârşite. ? 

In clipa în care aliații trec Dunarea şi ne putem regasi lângu 
ei, ca să isgonim pe inamicul care de 2 ani încalcă şi jefueste pă 
mântul strămoşesc, sunt încredințat că veţi răspunde chemärü 
Mele cu aceiaşi dragoste de țară şi că România va vedea indepli- 
nindu-se visul de veacuri al neamului nostru : Unirea tuturor 
Românilor. 

Liberi şi uniți, o viață sănătoasă şi puternică se asigură între- 
gului popor român. 

Copiii copiilor noştri vor binecuvânta strdduintele voastre şi 
vor slävi pe cei ce s'au jertfit pentru idealul neamul. 

Cu Dumnezeu înainte !“ 

Ferdinand 


Inca de aseară armata germana a primit ordinul să evacueze 
România. 

Cum şi cine i-a somat, până in acest moment nu ştiu. Macken 
sen a plecat. Generalul Koch a rămas să expedieze pe ceilalţi. Până 
azi la ora 12 Bucureştii trebuesc evacuaţi. Se aşteaptă chiar pentru 
azi intrarea în Capitală a armatei franco-engleză ce a trecut Du 
nărea. Prefectul de poliţie face şi el cunoscut cetăţenilor plecarea 
nemților prin placarde cu următorul cupmns: 


Cetăţeni ! 


„Evenimentele măreţe cari prefac din temelie întreaga Europa, 
cuprind tot mai aproape şi fara noastră. Trupele de ocupație pără 
sind teritoriul, acum mai mult ca ori când, fac apel la patriotismul 
si simțul vostru de buni români. 

Prinşi în această vâltoare generală, trebue să aşteptăm în 
liniste şi ordine desfăşurarea faptelor ce sunt în curs. Despärfifi, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 633 


de o cam dată, de autoritatea românească, suntem în necunostinja 
marilor hotărâri ce se vor lua. Suntem prin urmare în imposibilr- 
tate de fapt de a lua orice altă resolufie decât aceia ca prin liniştea 
şi ordinea ce vom păstra să nu fim, stavila în nici un fel şi să nu 
ne punem în situații grele, din cari singuri n'am putea esi. 


Iubiji Cetăţeni! 


Pac apel la simţimântul vostru de buni români şi de patrioți 
conştienţi, că nu veți da drumul sentimentelor sau resentimentelor 
voastre personale ; că nu veți da crezare svonurilor de tot felul ce 
circulă şi că în momentele acestea suprem de grave veți păstra 
demnitatea şi liniştea de care şi până aci afi dat dovadă. 

Autoritățile rămase în mijlocul vostru îşi dau bine seama dr 
greaua răspundere ce apasă asupra lor. Vom şti şi de astă data să 
ne facem datoria de adevăraţi patrioți. Sprijinul vostru însă ne este 
absolut necesar. id 

Pätrunsi de datoria către fara şi gândindu-vă numai la între- 
girea neamului, căutaţi să ne uşuraţi sarcina pe cât va stă în putere. 

Faptele fiecăruia hotărăsc destinele [ării ; datoria tuturor în 
momentul de [aţă este de a veghid ca liniştea să nu fie turburată 
pentru a nu îngreuna mersul hotărît al evenimentelor. 

Timp de aproape doi ani, sprijinindu-mă pe încrederea ce 
mi-aft arătat (sic), am veghiat ca siguranța oraşului să nu fie peri- 
clitatd şi demnitatea noastră să fie salvată (? |). 

Dafi-mi dar, aceiaşi încredere şi inimosul. vostru concurs pen- 
tru a trece şi prin elipele grele ce ne mai rămân“. 

10 Noembrie (st. n.) 1918. 

(ss) Al Tzigara Samurcaş 
Prefectul Politie Cavitaleii 


Apelul Prefectului de Poliţie este un gest necesar cuminteniei 
populaţiei, deşi tocmai el, acum la plecarea inimicului pe care la 
servit şi de a cărui încredere s'a bucurat, nu poate avea prestigiu 
nici de a vorbi Cetatenilor, nici de a păstra ordinea. | 

De sigur situaţia noastră e din cele mai grele şi numai cumin- 
tenia populaţiei Capitalei ne poate scăpa azi şi în zilele ce vor urma, 
de un mare dezastru ; lupta, între cei ce pleacă umilifi de înfrân- 
gere, cu cei ce au fost jefuili doi ani de zile, poate degenera în abu- 
nul haimanalelor în incendieri, jafuri si mai ştie Dumnezeu ce, 
in lipsa oricărei autorităţi sau forţă publică. 

Kaizerul a abdicat. 

Impăratul Austriei şi Rege al Ungariei a fugit. 

Se pretinde că şi noul rege al Bulgarei a fost detronat, 

Pretutindeni se proclamă republici. 

In prăbuşirea aceasta a tronurilor, am ascultat azi imnul nostru 
regal ce rămâne ca un simbol al victoriei şi viitorului. Am început 
să fim invidiati ca popor fericit. 


www.dacoromanica.ro 


634 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Am fost de dimineata la Palatul de justiţie. Pe străzi pretutin- 
deni convoiuri de militari german: ce pleacă. Pleacă şi încă cară 
lăzi, pachete, dosare şi munitiuni. In aer e o ploae de cărbune de 
hârtie ; toata noaptea au ars arhive. Drumul spre gara de Nord e 
o bejănie ; ce trebue să fie acolo! Cum e posibil să poată pleca, 
toată lumea aceasta în 24 de ore? Pe străzi grupuri, grupuri de 
oameni amestecați cu militari ce vând şi desfac pe nimic, haine, 
ghete, coifuri, arme, zahăr cu 2 lei chilo, fasole şi mai ales multă, 
multă marmeladi. 

Dela Palatul de Justiţie m'am reintors la soc. „Erd5l“ ; aci, în 
etajul de Jos al palatului Soc. de Asizurări Dacia-România era 
poşta militară ; nam mai găsit nimic şi pe nimeni, numai hârtie 
ruptă şi risipită, resturi de cârpe, pae murdare şi firmele germane 
agätate la ghişeuri. La intrare în stradă stau grupate grămezi de 
lăzi, pachete, mantale, ranite si muniliuni ce aşteaptă încărcarea. 
Urc scara la etaj ; în faţa mea pe zidul clădirei stă încă un afiş mare 
in mijlocul căruia e un enorm pumn de fier. E puterea de eri a 
Germaniei, rămasă azi numai pe hârtie, dovadă că sa topit chiar 
pe străzile Capitalei României ocupate şi învinse. In birouri toţi 
funcţionarii nemți au desbrăcat uniforma şi stau în haine civile. 
Cei mari, directorul Wiendmüller a plecat; cei mici au rămas 
demobilizati ca să predea celor Jăfuiţi, ce a mai rămas din avutul 
lor. Dela aceştia aflu că Kaizerul lor a abdicat; că regele Bavariei 
aj abdicat şi el; ca kronprintul a fost maltratat de mulţime şi a 
renunţat si el la tron; ca armata s'a organizat în sovieturi şi că 
în adevăr, au primit ordin să părăsească Bucureştii până la ora 12 
ori cine este militar. 

In populaţia străină, adică supuşii Puterilor Centrale cum şi 
in populaţia evreiască a intrat o adevărată panică. Vii altercatii au 
avut azi loc pe străzi şi mi sespune că în Lipscani ar fi şi un mort; 
de sigur o exagerare, ce e real e panica. Multi pleacă azi odată cu 
oştirea germană. 

Astă noapte nemţii abuzând de pulerea ce mai aveau în apa- 
rentä au ridicat de prin toate garajurile românilor automobilele 
si au plecat cu ele; între pägubasi ar fi chiar şi d. Marghiloman. 

Pe la amiază trei aeroplane franceze şi-au făcut apariţia dea- 
supra Capitalei, sburând jos de tot. Nu sa tras asupra lor nici un 
foc, deşi mitralierele germane şi garda, încă se află pe terasa Cer 
cului Militar. Din aeroplane s'au aruncat stegulete cu culorile alia- 
tilor şi manifeste ; un manifest am prins si eu, e pe foae volantă 
şi semnat: Generalul Berthelot. 

El sună aşa: 


Români | 


„Oştile franceze trec astuzi Dunărea spre a vă mântui de jugul 
sub care vrăjmaşul s'a încumetat a vă supune. 
De opt luni de zile cu toții ati putut să vă daţi seama de săl- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 635 


bălecia cu care neamul nemfesc socoteste a se purta față de ace: 
pe ‘cari îi crede fără apărare. 

Şi mai cu seamă voi locuitorii din Oltenia şi din Muntenia, 
cart de doi ani de zile afi suferit din cauza ocupaţiei, afi putut 
vedea până unde merge neobräzarea şi obräznicia, unui duşman 
care se crede civilizat. 

Nemţii v’au pustiit câmpiile, v'au golit magaziile, v'au prădat 
casele. 

Ei au adus sclavia şi foametea la căminurile voastre, hotärifi 
fiind — precum au spus ei înşişi — „a nu vă lăsa decât ochii să 
plängeti". 

Dar ceasul răzbunării, sau mai bine zis, ceasul dreptății, a 
sunat. Peste tot învins, pe alocurea sdrobit, duşmanul e mereu în 
risipă. A venit ceasul să ardefi petecul de hârtie cu care vi s'a făcut 
sila la Bucuresti. 


Soldaţi, 


Rândurile voastre sunt alături de ale noastre. 

La arme! 

E strigătul patriei Române pentru care afi suferit. 

E chemarea Regelui vostru, care a jertfit totul pentru mărirea 
României. 

E strigarea strămoşilor voştri, a sufletelor lui Mircea cel bă- 
irân, lui Stefan cel Mare, lui Mihai Viteazul. 

E strigătul fiilor şi fraţilor voştri, căzuți vitejeste pe câmpu- 
rile de bătaie dela Oituz şi Mărăşeşti. 

Si mâine veți vedea steagul englezesc şi tricolorul Franţei plu- 
tind în bătaia izbândei si a neatérnarii alături de steagul vostru 
tricolor. 

Sus frați Români !“ 

Ceneral Bert helot 
Comandantul Armatei atiate a Dundrei 
Giurgiu 10 Neembrie (s. n.) 


După amaiză, aspectul Capitalei a luat o nouă înfăţişare. Ma- 
halalele au revărsat întreaga populaţie spre centru. Grupun din 
ce în ce mai mari se formează şi se agită ; pretutindeni oratori im- 
provzati {in disrursuri inflacarate de ocazie. Marsilieza se cântă 
pretutindeni. E un vacam ne mai pomenit. Cu greu am putut stră- 
bate până la Palatul Regal. Aci mulţimea e imensă, dela Fundaţia 
Carol, întreaga piaţă, strazi şi curtea Palatului e plină. De pretu- 
tindeni fâlfâie imense drapele tricolore. De pe scările palatului, 
oratori — ce nu pot fi auziţi în stradă — vorbesc multimei în delir. 
Manifestatii ostile, fluerături si huidueli întovărăşesc din când în 
când, trecerea a câte unui militar german grăbit să străbată această 
mulţime şi să ajungă la gara. Probabil nesiguranța militarilor 
intarziati a determinat apariţia unui pluton de gardă bavareză, 


www.dacoromanica.ro 


636 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


se eee 


inarmat până in dinţi. Publicul într'un moment de nebunie patrio- 
tică îi întâmpină cu huidueli, bastoane şi bolovani. Armata făcu 
uz de baionetă şi de cartuşe. La primele focuri s'a produs cunos- 
cuta panică. Lumea aleargă nebună, călcână unii peste alţii în toate 
direcţiile, din fata Palatului Regal. Pe mine curentul m'a dus spre 
Ateneu. In fuga noastră, focurile de armă continuă în salve. Nam 
timpul să mă uit îndărăt să văd dacă lumea cade din tir, sau se 
trage in aer, am însă impresia că nemţii în desperared prăbuşi 
rii lor, vor să faca un act de nebunie, un măcel. A intra undeva 
din înghesuiala multimei ce fuge, e exclus, magazinele au tras 
obloanele la uşi. Jn strada Franclin colţ cu grădina, peste drum 
de Jockei Club, văzând o mare maşină de topit asfaltul, m'am adă- 
postit după ea, e ruai prudent decât a fugi în largul străzii, unde 
te pot ajunge gloantele. De după maşină risc maximum să mă 
culeagă patrulele ce vor curăța străzile. Focurile nau încetat, si 
pleznesc ca şi cui. ar fi la doi paşi de mine. Lumea risipită a dis 
părut, nu mai vid fipenie de om. Focurile au încetat; militari 
germani nu se n.ai văd. les din ascunzătoarea mea ; lumea începe 
a se readuna. Pe 'louă brancarde se transportă la farmcaia Mihăl 
cescu, doi oameni răniți. Armata sa retras. 

Publicul devine din nou compact ; pe poarta Palatului s'a îm 
plântat un mare urapel românesc. Se cântă din nou „la arme!". 

Toate casele din calea Victoriei au scos drapelele românești. 
Un militar anunţă publicul că armata a fost retrasă din ordin supe- 
rior şi că nu v'a mai apare. De altmintrelea toate focurile au fost 
oarbe. Publicul prinde curaj şi din nou se agită; toate firmele şi 
placardele nemtesti ce încă umplu străzile, au fost smulse si căl 
cate în picioare *fulti blamează excesul mulţimei ca inutil. Eu 
nu blamez manifestaţiile ce am văzut, poporul are suflet şi neam- 
tul trebue să-l simt%, mă tem însă de excesele dela perifeni să nu 
denatureze în bo!sevism, căci e la modă, iar poliția nulă şi nepu- 
tincioasă. Armată românească nu avem, iar cea franco-engleză e 
să vie, dar n'a v=nit. Daca mahalalele află până diseară că armata 
germană de ca:e avea teamă a plecat şi în locul ei nu e nimeni, 
putem în noaptea aceasta cădea în anarhie. La acest lucru puţini 
sau gândit. 

Reîntors în nelinişte acasă găsesc la Capul Podului o mare 
aglomeratie de lume în Piaţa Victoriei. In palatul funcţionarilor 
publici, nemţii instalase un atelier şi depozit de biciclete. Publicul 
a spart geamurile şi uşile, a intrat, a devastat tot. A cărat lumea 
tot ce a găsit, biciclete, roti de biciclete, cauciucuri, piese de fie 
rărie ; lumea aceasta ce cară se va reîntoarce să mai ia; când se 
vor termina bicicletele vor sparge şi fura altceva — toată noaptea. 

Nădeidea ne este că va intra imediat în oraş, armata franceză. 

In biserici sa slujit azi servicii divine spre mulţumire Dom- 
nului că ne-a scăpat din ghiarele dușmanului. 

Orice legătură cu Moldova, telefonică. telegrafică sau de drum 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 637 


de fier s'a intrerupt ; nemţii ca să-şi asigure retragerea, au distrus 
totul în urma lor. | 

Spre seară am reeşit în oraş. Străzile zac de lume, zeci de mii 
de oameni forfotesc in înghesuială pe străzile principale in aştep- 
tarea armatei îranceze. Toate casele au garnisit balcoanele cu co- 
voare, drapele si mai ales flori. Pietonii, bărbaţi şi femei, au bra- 
tele pline de flori ca să le arunce la picioarele soldaţilor francezi. 
Nemţii nu se mai văd nicăeri, cu 6 excepţie neexplicabilă, garda 
şi mitralierele dela Cercul Militar stau încă la posturile lor, cu toate 
flueräturile si huiduelile multimei. Şcolile, aranjate pe căprării si 
studenții, defilează în cântece de cor, cu drapele si flori. Publicul 
se menţine limstit, entuziasmat dar cuminte. 

In schimb, în mahalale şi mai ales la Obor, mulţimea a năvălit 
asupra, depozitelor nemtesti abandonate, şi le-a devastat. Fabricile 
de marmelada şi depozitele de alimente dela Obor au fost literal- 
mente jefuite. Aveau nemţii mari depozite de cazane de tablă, aduse 
să înlocuiasca nevoia populaţiei, în schimbul cazanelor de rufe 
de aramă ce ne au ridicat: toate au fost devastate şi ridicate de 
mulţime. Spre seară, toate străzile ce dau la penferie, erau pline 
de lume ce cara în spinare câte unu, două sau trei cazane de rufe. 

Pentru ce le-aţi furat ? Intreabă un trecător, pe un individ 
ce ducea doua mati cazane pe cap. 

— Nu le-am furat clomnule ; mi-a luat cazan de aiamă, mi-a 
luat 2 porci, găini, ouă si câte altele, am luat si eu tinichelile ace- 
stea în schimb, tot nu sunt a nimănui, că nemţii o fugit. 

Gazeta Bucureştilor şi Buckarester Tageblatt şi-au incetat 
apariția. 

Când intru acasu e noupte şi armala franceză n'a sosit. 


PRESA NEMŢOFILĂ UREAZĂ BUN VENIT 
ARMATEI FRANCZE 


MARŢI 30 OCTOMBRIE. 


Noapte ugitata de nervi; cele petrecute in cursul zilei mi-au 
rulat ca la cinematograf toata noaptea în minte pe lângă grija unei 
catastroie bolşevice în perspectiva. Postul de pompieri de lângă 
mine, toată noaptea a tinut-o în trompete de incendiu, trebue să 
fie mari tocuri, cerul este în întregime roşu de lumină. La ziuă 
am aflat că au ars cazärmile dela Cotroceni, Antrepozitele Obor, 
fabrica Katz dela Filaret, etc. 

De dimineaţă încă, aspectul oraşului e cu totul nou, nici urmă 
de uniformă germană. S'au dus toţi. Numai austriaci se mai văd, 
ar un mare afis al autorităţilor române învită publicul să-i mena- 
Jeze, de oarece în baza armistiţiului ce au semnat, nu ne mai sunt 
duşmani. Pe la ora 9 dimineaţa, în dreptul Universităţii am întâl- 
nit trei automobile ce mânau excesiv de repede, erau germane şi 


www.dacoromanica.ro 


638 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
O 


pline de militari înarmaţi ; în primul am zărit pe generalul Koch. 
Sunt probabil cei din urmă întârziat. 

De ar:nata franco-engleză pe care publicul a asteptat-o eri până 
noaptea târziu, nu se mai ştie nimic. Cum autorităţile noastre nu 
mai există, cum autoritate militaré nu avem în Capitală, cum 
liniile telefonice si telegrafice au fost tăiate de nemți, ne găsim si 
izolaţi si în nesiguranţă. 

Lumea pe strazi e enorm de multă. De prin mahalale vin vești 
că publicul s'a dedat la mari dezordini ; de altfel s'a devastat pră 
vălii şi pe la centru, mai ales cele cu firme nemtesti. S'a devastat 
calea Văcăreşti, calea Dudești, Lipscani, str. Carol, str. Doamnei 
şi parte din calea Victoriei. N'au scăpat decât cei ce au avut pru- 
denţa să lase la vreme obloanele de fier. 

Nemţii. în retargerea de pe la mărginile oraşului au fost bru- 
tali şi au ucis lume. Poporul e încă cuminte. căci la amiază aflu 
că liniştea sa restabilit pretutindeni ; se menţin numai manifesta- 
tiunile sgomoloase şi patriotice dela centru. Zecile de mii de oa- 
meni, cu fel de fel de steaguri şi cocarde în culorile aliaţilor, umplu 
străzile şi cântă mereu. Nu s'a văzut de când e Bucureştiul atâtea 
flori aduse în stradă, nici la cele mai somptuoase bătăi de flom. 
Balcoanele şi ferestrele sunt adevărate grădini. Mulțimea aceasta 
aşteaptă să întâmpine armata franceză ; şi cum ea nu vine, lumea 
e răbuătoare şi aşteaptă. Manifestan{i, adunaţi în grupuri, de școli, 
societăţi sau corporatiuni, defileaza cu drapele şi placarde mari 
pe cafi stau scrise numai cuvinte de bucurie. Notez un mare grup 
de prizonieri italiem ce au rămas abandonaţi aci şi cari cu dra 
pelul lor defileaza cântând un imn național al lor. De asemeni gru- 
pur? mari de soldaţi în uniforme austriace ce poartă la capele flom 
şi panglici tricolore, sunt cehoslovacii ; ei îşi sparg pieptul strigând 
un: hoh Wilson! 

Nu e casă, nu e prăvălie care să nu fi arborat câte zece drapele, 
mai toate de hârtie. Nam văzut nici odată nicăeri aşa mulțime de 
steaguri ; e o adevărată beţie. Pe feţele tuturor e veselia si mulţu- 
mirea. 

Pentru menţinerea ordinei, Primăria Capitale. a încercat sa 
pună bazele unei Gärzi civice compusă din cetăţeni de seamă, dar 
ea nu s'a putut încă constitui lipsindu-i esentialul — armele. 

Ofițerii de rezervă demobilizati au fost invitați să reia uniforma 
si câte o armă şi să ţină ordinea în anumite puncte ale oraşului. 
Ofițerii au răspuns in mare număr, dar nu, pot face lucru mare, 
ne având nici o autoritate, mai ales că între ei şi marele public 
e o legătură de unire ce îi dezarmează entuziasmul. Oamenii de 
poliţie, puţinii ce mai sunt, nu dau nici un sprijin, nu se zăresc 
nicăeri. Pentru ce? Când trecea Mackensen pe calea Victoriei, 
strada era plină de uniforme, de comisari şi subcomisari. De doua 
zile nu s'a mai zarit nici unul. Prefectul Poliţiei nici el n'a fost 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 638 


vazut in mijlocul multimei, nici eri, nici azi. Acest fapt incurajează 
pe provocatorii la dezordine. 

Localurile ziarelor nemtofile au fost sălbatec devastate. In Pa- 
sajul Imobiliara se afla redactia ziarului d-lui Marghiloman — 
Steagul. A fost devastată. Hârtia de maculatură, ruptă şi arsă, 
umple literalmente întreg pasajul ca un gros strat de zăpadă ; mo- 
bilierul şi tipografia e făcut tändäri. Publicul a plătit campania de 
lauda a inamicului, a acestei gazete, campanie ce tocmai azi a în- 
cetat. In adevar, azi în fruntea S{eagului si al Luminei stau articole 
cu litere de o şchioapă prin care se face elogiul armatei aliaţilor. 
E contra pagina acelor articole, cu cari ni s'a otrăvit sufletul doi 
ani de zile, că nu are România prieteni mai buni ca germanii şi 
armata germană. 

Ca euriozitate reprodve articolul apărut azi în fruntea 
Steagului : 


Bine-afi venit | 


„Soldați ai „Dreptului“ bine ati venit! 

Fifi binecutântaţi de speranțele Românilor, în Capitala cărora 
intră armele voastre victorioase şi pentru întâia oară în viaţa secu- 
lard a acestui popor greu încereal, însă räbduior, calca pasul vostru 
profetic. 

In luniina senina a victoriei şi a cerului care vă primeşte şi el 
cu cele mai scumpe podoabe pe brate, se îmbină steagurile voastre 
cu cülorile Românaci, într'o vesnica dlianță la Dunărea latină. 

Mac: odală homânia n'a avut pentru nimeni atâtea flori, atâtea 
zâmbete şi alâlea suflete ca pentru voi copii ai Franţei, cari pă- 
trunsi de o sfântă emoție, cum istoria voastră a dovedit-o adesea, 
ali pornit din ţara cea mai frumoasă din lume cdire depărtatul 
orient ca să proclamați aci-la noi domnia dreptății încălcate. 

Nici odată poporul românesc, incalzit de dorul francez şi de 
adeile franceze, n'a simţit atdta bucurie ca astăzi, când arhitecții 
destinelor viitoare ale popoarelor, străbat Europa şi Balcanii până 
la noi. 

Drumul nostru s'a înspiral în totdeauna dela exemplele voas- 
tre. Astăzi drumul României se confundă în totul cu drumul mare, 
cultural al Frantei, care brăzdează lunea în două, trecând prin 
Bucureşti. 

Vutaţi-vă an jurul vostru. Neamul românesc aduce jertfei voas- 
tre, închinăciunea féricitä a tuturor simtirilor lua înalte reunite, 
copii ai Franței, ai Angliei şi Americei, bravii şi cinstifit noştri 
alaţi. 

Bune afi venit în mijlocul nostru I‘ 


Dacă am reprodus în întregime acest articol frumos, am făcut-o 
nu pentru că e frumos, ci pentru că este un neruşinat sacrilegiu, 
adus simţirei românești ce avem în adevăr pentru Franța. 


www.dacoromanica.ro 


640 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


Ziarul Steagul nu poartă glasul oricarui român, el reprezintă 
în tara noastră o politic’ determinată, ce nu începe de azi, dar care 
de sigur sfârşeşte azi. Şi sunt doar numai 24 de ore de când Feld- 
mareşalul Mackensen a părăsit Capitala ! 

Se pot oare intoarce pe dos constiintele în 24 de ore ? 


Steagul acesta, a scris şi a vorbit sincer — din convingerea 
intimă a unor oameni conştienţi — lucruri ce sunt departe, chiar 
diametral opuse, de afirmarea că francezii vin la noi să proclame 
Domnia 'lreptăha încălcate ! Cine este oare acel ce pe’ pimantul 
României a încălcat dreptatea şi i-a prăbuşit domnia, ca soldatul 
francez să fie nevoit să vină peste nouă mări si nouă ţări să o res 
tabilească si să o proclame din nou ? 

Nu e oare neamțul cu care cei ce scriu sau dictează articolele 
Gin Steagul sau întreţinut, sprijinit şi benchetuit doi ani de zile. 
timpul cât dreptatea era încălcata de ocupatiune ? 

Ce, eu visez? 

Cum se poate sa visez? Banchetul dela Lupu Costachi a fost 
un vis? Celebrul interviev al dlui Marghiloman reprodus de 
Steagul cniar, e o halucinație a mea ? Cuvântările d-lui C. C. Arion 
în calilate de Ministru de externe a României, de prea mărire a 
consecinţelor fericite pentru România ce urmau sa nască din Pacea 
dela Bucuresti, nu le-am trăit? 

M'am repezit în biblioteca mea iritat şi nervos şi am tras serta 
vele, am redeschis dosarele şi notele mele, colecția Steagulua, a 
Lumine, a Gazetei Bucureştilor şi celelalte, să mi dau seama dacă 
nu visez cumva. Nu visez, le am toate înaintea mea. Recitesc nu 
mele luiuror celor ce au mâncat fara ruşine şi au ciocnit paharu 
cu Tüllff von Tschepe şi cu întregul Stat major al armatei ce n 
»drobise oștirea noastră în Dobrogea şi Carpati. Recitesc intervievul 
«d-lui Marghiloman, proprietarul şi inspiratorul Steagului şi ma 
opresc la un pasagiu, ce devine de actualitatea. Nu e asa că Steagul 
serie azi ca armata franceză intră pe pamântul României să pru 
clame domnia dreplafii punsante şi că drumul României se con 
fundă cu drumul mare, cultural, al Franței? 

Fi bine, când Mackensen nu era încă învins, iatu ce spune 
d. Marghiloman. si publica Sicagr : 

„Alianța României cu Puterile Centrale, cm trebue acum 1 
se int hee din nou, trebue să fie o alianja dela popor, la popor, n 
cum a fost până azi o conventie secreta intie oamenii de Stat). Tre 
buește ca noi şi germanii să ne apropiem rer?pro, trebue să ne 
inväläm anc cunoaşte, lucru ce a si început în acest război. Salu 
cu cea mai mare bucurie orice ocazie şi orice posibilitate in care, 
germanii şi româmi se pot cunoaşte de aproape. Numai asa se 
poate reacționa contra tendințelor francezilor, cari au căutat ince 
înaintea războiului, şi mai mul? după începerea lui. să cucereasca 
anima României“. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 641 


Pentru ca Franţa să nu obțină inima României îşi lua sarcina 
patronul ziarului Steagul. 

lată pentru ce am simţit o datorie să reproduc în întrezime 
articolul ,,Bine-afi venit copii a Franţei [. Salut cu care Steagul, 
24 ore dela plecarea lui Mackensen, încearcă să intineze sentimen 
tele frumoase, nobile şi adevărate, re poporul şi armata română le 
are pentru aliata noastră Franţa. 

E de reținut că publicul bucureştean n'a uitat conduita Srea- 
gului şi i-a devastat, redacţia şi tipografia după apariţia „salutului“. 

Universul şi-a făcut şi el reapariţia azi. In localul şi tipografia 
Adevărului, abandonată de Bukarester Tageblatt, a aparut un ziar 
cu numele /zbdnda. De ce religie o îi, încă nu se ştie, 

Reîntors dela Palatul Justiţiei m'am dus cu Nae Luca, şeful 
contenciosului dela Româno-Americana, la Soc. Erdôl, să ne inte. 
resăm ce devine avutul şi documentele americanilor. fi trebuiau 
si demenajeze din clădirea soc. Dacia-România, încă de aseară. 
N'au făcut o de frica să nu le devasteze publicul, camioanele cu 
dosare şi documente. Am găsit acolo pe sub-director fostul loco- 
tenent Zerhusen. Neamţul ne-a primit cu o amabilitate neobişnuită, 
chiar jenantă de umilinţă. Vocea îi tremura în gură, fata îi era ca 
ceara şi nu şi putea stapâni emotiunea. Ne-a oferit ţigări, a aprins 
un Chibrit să mă servească si de emoție s'a împiedicat, aprope să 
cadă pesle mine. Nu sunt 24 ore de când numai Ordonau! Ne-a 
întrebat dacă nu suntem dispuşi să primim înapoi avutul Asueri- 
canilor şi actele de concesie ce le iuase în stăpânire si sa facem 
un act între noi, că anulăm liquidarea ordonată de guvernatorul 
Von Tschepe si să intrăm imediat în drepturile noastre. Aceste 
drepturi «i se luase pe o evaluare derizorie de 22 de milioane. plă- 
tibile la Paştele Calului — vorba românului. l-am răspuns rizänd, 
că noi n'avem calilate de a anula actele unm Guvernator german 
şi apoi nici timpul nu e tocmai potrivit si că ar fi mai bine să 
aşteptăm ca Statul român să aranjeze el situaţia creată soc etatilor 
petrolifer*, prin acţiunea puterei ocupante. Am ac-eptat însa să ne 
reluăm artele şi dosarele, de teama să nu fie devastate sau incen- 
diate de populaţie, în credința că ar fi arte nemtesti. 

Populaţia e ameninţată de o catastrofă, lipsa complectă de apă. 
De două zile nu mai vine prin conducte nici un pic de ap’ iar 
astăzi Primaria anunţă lumea că nemţii cari începuse nişte repa 
tatiuni, după ce au demontat instalaţiile, le au abandonat şi au fugit 
Comuna zu ştie de unde să reia lucrurile. Se crede că 10 zile. popu- 
latia va fi hpsită de apă. Ar fi o catästrofä ; cu incuria ce dounneste 
mai ales azi la Primărie, în zece zile moare lumea fara api. S: erăm 
că s'a exagerat importanța lucrărilor de executati. 

Telegraful confirma abdicarea Kaizerului. 

Iată ce comunicat dă Cancelarul imperiului : 


+1 


www.dacoromanica.ro 


642 IMPRESIUNI SI PARLRI PLRSONALE 


Berlin, 9 Noemobrie ist n. 


„Impă'atul Ger maniei şi rege al Prusiei s'a hoiărit să penal 
Ja tron. 

Cancelarul ee ramdne de o cam datà la postal său, 
nână ce se vor regula chestiunile în legătură cu abdicarea Impä- 
ratului şi renunţarea la tron a Prinfulu mostenitur al imyperiului 
german şi al Prusiei şi cu instituirea regenței. 

El intenționează sa propună regentului pe deputatul sociglist 
Ebert pentru postul de Cancelar al imperiului şi să prezinte proec- 
tul de lege pentru convocarea imediata a alegerilor generale pentru 
o adunare națională germană constituantd, care va avea misiunea 
de a stabili definitiv viitoarea forma de Stat a poporului: german. 
inclusiv a pepoarelor cari ar dori să între în granitele imperiului“. 


Cancelar al Impertulut 
(ss) Print. Max von Baden 


Nemhi de aci par a sti ceva mai mult. Unul din foştii ofiţeri 
rămaşi la Soc. Erdôl, îmi spunea azi ca deja Republica a fost pro- 
clamată, sub presidentia lui Ebert; impăratul nu a abdicat singur, 
ci în compania regilor Bavariei, Saxonie: si Wurtenbergului. 

Au venit şi ceva detalii asupra abdicării Împăratului Wilhelm. 
La cererea lui Scheideman a refuzat să abdice; însă în urma unor 
revolte a marinarilor de pe vasele de razboi, s'a dat invins. 

Se confirma şi abdicarea Impäratului Austriei. 

In schiimb, din ţară si mai ales din Moldova nu ştie nimeni 
nimic. Ce face armata noastié în urma nouei mobilizari ? Numai 
ştiri de cafenea : ea ar fi înaintând cu lupte şi s’ar zăsi între Brăila 
şi Buzău Spre seară s'a svonit că s'a tăiat retragerea nemților pe 
linia Ploesti-Picdeal. S\onul a pornit de acolo ca o unitate ger- 
mană cu care şi munifiuni ce se reträgea pe acea şosea. s'a reîntors 
azi în Capitală ca să se predea. 

Armata franceză, atât de asteptata nu şi-a făcut apariţia nici 
âzi. Lumea însa a rămas pe străzi în aşteptare, cu bialele pline 
cu flori. Spre seară, agenţi de poliţie în uniformă, au alergat pe 
calea Victoriei sfaluind publicul sa se retragă, de oarece ar fi in 
această scară mare pericol. Cavaleria germană în retragere spre 
Bucuresti, e urmärita de cavaleria franceză aşa că e posibil ca 
retragerea cu lupte să se facă chiar pe străzile oraşului. 

De asenieni ofițerii au fost rugaţi să nu stea în uniforme pe 
străzi, ca nemţii să nu tragă în ei. 

Ce e curios e faptul că publicul şi mai intrigat a rămas in 
stradă să asiste la spectacol. Eu am intrat îngrijorat acasă. 

Tunul bubue asta seară ca în timpul luptelor de pe Neajlov. 
Să fim oare realmente în pericol să devenim teatru de război ? 

Nu voi să închei ziua fără a nota explicaţia ce mi-a dat azi 
nişte militari sureriori de ai nostri, pentru ce armata franco-en- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBULULUI ROMÂNIEI 643 


gleză deşi a trecut Dunărea, nu intră în Capitală. Nemţii urmăriţi 
din spre Mărăşeşti, ameninţaţi să li se taie retragerea spre Brasov 
prin Q deseindere a trupelor noastre pe valea Oituzului, n'ar avea 
altă retragere decât pe la Câineni. Armata lor de aproape 300.060 
oameni se scurge greu, mai ales printr'o ţară ca Ungaria, ce le-a 
devenit dusmanä. Atacati si de peste Dunăre, cu pericolul a li se 
închide şoseaua Bucuresti-Drägänesti-Alexandria-Costesti, au inte- 
resul sa târzie cât mai mult înaintarea inamicului, de aceia au 
distrus tuete căile de comunicaţie în urma lor, poduri si drumuri 
de fier. Franvezi: sunt pe malul Argeşului dar n'au pod şi până 
vor restabil trecerea, mai e vreme. Asa se explică că tunurile 
bubue pe Arges, asa se explică că deşi nemţii au plecat din Bucu- 
resti, nu inträ francezii. 


MERCURI 31 OCTOMBRIE. 


Publicul este enervat ; starea aceasta de spirit este exlpicabil:, 
e a treia z: de când stă în stradă şi aşteaptă armatele aliate să intre 
triumfatuare. Azi însă, lumea s'a liniştit si Capitala şi-a reluat infa- 
tişarea normală. haspândirea şi chiar afişarea zvonului că in jurul 
oraşului e încă armată germană, care la un moment dat ar putea 
face o retragere pe străzi, a cumintit pe cei prudent si multi. Ma- 
nifestatiile au încetat, poliţia a promis că cu două ore înainte de 
intrarea trupelor franceze, publicul va fi anunțat prin alarma dată 
de clopotul cel mare al Mitropoliei. Gu aceasta se pune capăt turbu- 
rărilor şi devastărilor ce au continuat şi astă noapte. Sau devastat, 
şi jefuit mărturi de zeci de milioane, la antrepozitele Obor, la fa- 
brica de marmeladă dela Bragadiru, la fabrica de încălţăminte 
Mandrea şi dela un depozit de tutun din Belvedere. 

Poliţia continuă să nu aibă nici o autoritate. Situaţia Capitalei 
e dintre cele mai grele. Suntem absolut izolaţi şi de guvern şi de 
restul ţării. Guvernul n'are pe nimeni in Bucuresti şi nici putinţa 
de a da vre-un ordin sau a lua vre-o măsura. Armata nu există în 
Capitală, nici comandanţi, decât câţiva jandarmi rurali dezarmati 
şi câţiva sergenti de stradă ; totuşi Prefectul de Poliţie, din propria 
sa putere a proclamat starea de asediu. Un colonel de jandarmi 
rurali ce se găsea în Bucuresti, sa proclamat comandantul Cetăţii 
Bucureşti. E ridicol dar e practic, căci derbedeii de unde ameninţă 
pericolul, nu se întreabă de unde vin aceşti comandanţi şi ordine. 
Din contra, dacă räufäcatorii şi-ar da seama de ucputinta autori- 
tätilor, ne-ar nenoroci. Afişele mari cu „Starea de asediu“ cu ,,pe- 
deapsa morții“ şi cu „Comandantul Cetăţii', ce stau pe zidurile 
oraşului, au liniştit lumea. 

Toate prăvăliile evreieşti au fost obligate să lase obloanele si 
să nu deschidă încă, ca măsură de prudență. 

Am început să aflăm despre modul cum sau retras remtii din 
Capitală. La periferii au împuşcat o mulțime de lume. Retin din 
Lumina de azi următoarea informaţie : 


www.dacoromanica.ro 


644 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


„Marin Marinescu, elev în cl. 4-a primara, a fost împuşcat de 
un soldat german în fafa localului Soc. Silva“. 

Ce a putut face acest copil unui soldat al Kaizerului ca să fie 
omorât, decât doar un nas mare? 

Orice comentar e exclus. 

Prin plecarea nemților şi nevenirea guvernului român, sau 
nascut o sumă de situafiuni curioase, dintre eari cea mai ridicolă 
— trebue să o recunosc — e cea a Inalte: Curt: de Cusatie. 

Inalta Curte în momentul evacuării, în Noembrie 1916, prin- 
tr'un decret regal a fost strămutată la Iaşi. Câţiva consilieri n'au 
plecat la laşi — cum se vor justifica, îi priveşte — fapt este că 
Mackensen găsindu-i aci în număr suficient, i-a constituit în Curte 
competentă de a judeca si au funcţionat tot timpul ocupatiunii. 
Acum că Mackensen a plecat, ce face această Inaltă Curte? Ma 
este Curte de Casaţie ? Reintrând în vigoare legile româneşti, ea 
se izbeste de două principii: Casaţia e unică, al doilea, sediul e1 
legal e la Iaşi. Pentru azi erau sorocite procese ; Inalta Curte a venit 
Ja lucru dar n'a deschis uşile, ne găsind altă soluție. 

Amicul meu Radu Roseti, poetul — ca să nu fie confundat cu 
celäialt — a făcut azi apel la mine sa scriu ceva în ziarul Izbdnda, 
unde s'ar fi grupat de ocazie mai multi prieteni. M'am decis să-l 
satisfac. 

Sa scrii la gazeta după doi ani de suprimare a libertăţii de 
a gândi, e un eveniment. 

Ah, şi câte aşi avea de scris! 


JOI 1 NOEMBRIE. 


O ploaie deasă si rece face ca strazile az sa fie pustii, Nau 
noroc francezii ; au avut trei zile splendide să-şi faca intrarea şi 
să calce pe flori ; n'au făcut-o, acum au să balăcească în noroi. De 
altfel şi entuziasmul publicului s'a mai răcit. Prea multa gălăgie, 
a rägusit lumea în strigăte şi cântece; unii sau ales numai cu 
coaste rupte sau picioare stâlcite, alţii şi-au dat si viata. Florile si 
drapelele au dispărut de pe la balcoane şi ferestre. 

Devasturile şi jafurile de pe la periferie au încetat si ele; mis- 
carea n'a avut — din fericire — un caracter serios; în schimb, 
autoritatile au noroc, lumea se supune orbeşte loviturei de Stat. 
Proclamarea stării de asediu de către Tigara Samurcas şi înfiin- 
{area Marelui Comandament al Cetăţii Bucuresti în persoana Co- 
lonelului de jandarmi rural, au fost luate în serios nu numai de 
„Qură cască“ ci şi de oameni serioşi. Văzând că prinde, au procla- 
mat azi şi Cenzura presei în capul căreia s'a pus, căci nu văd cine 
Ya putut pune, Puiu Schina, Preşedintele Curţii de Apel din Bu- 
cureşti, Secţia III-a. In consecinţă, toate ziarele au apărut azi cu 
coloane albe. Acest, lucru e scandalos ; cel putin sub nemți n'am 
avut ocazie să vedem aşa ceva. Sub ei Cenzura n'a avut nici un 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 645 


rol, de oarece de îrică, nimeni nu scria decât ce le plucea nemților. 
Să zic că azi dispărând frica, ar fi lume ce ar scri mai cv *uraj; 
foarte bine, însă e o nebunie ca să concepi că azi ar putea fi ceva 
de scris la gazete ca Epoca, Universul, Izbdnda, ce ar putea fi peri- 
culos ordinei publice. De câteva zile deja, gazetele nu mai scriu: ni- 
mic, ne mai ştiind nimic; atunci ce a putut șterge cin ziarele de azi 
d. Schina? 

E un scandal fără folos ; după mine, ceeace am văzut azi eo 
maimuţăreală destinată să justifice necesitatea ticăloşiei ce e prima 
consecinţă a stării de asediu. 

Am trimis lui Radu Rosetti, pentru /zbânda, împreună cu o 
scrisoare, primul meu articol, ca un răspuns celor ce au publicat, 
apelul : „Să uităm trecutul !". 


VINERI 2 NOEMBRIE. 


Iată o zi in care am uitat să ma întreb de ce nu vine armata 
franceză sau ce va fi când se va realiza România Mare. Am avut 
mari necazuri de gospodărie. 'Toată noaptea a viscolit şi ne-am 
trezit dimineaja cu o zăpadă mare şi cu un viscol groaznic. In casă 
e un frig teribil. Deja incetasem de câteva zile a mai face focul. 
Vremurile fericite şi civilizate de înaintea războiului omenirei, mă 
făcu şi pe mine să am casă nu cu sobe ci cu calorifere, Prin golirea 
tuburilor de apă ale comunei — prin lipsa de apa după fuga nem- 
tilor, probabil un defect a făcut să se deşarte cazanele caloriferului, 
apa fiind absorbită de vidul produs în conductele primăriei, asa că 
nici nădejde să încălzesc până ce Comuna nu ne va da apă. Pe de 
altă parte s'a terminat şi combustibilul. Vine o iarnă grea şi cu 
groază mă gândesc la ce vom face o iarnă care abia începe. Comuna. 
n'a făcut nimic pentru aprovizionarea populaţiei până azi ; tembe- 
lismul ei legendar e mai in floare azi ca ori când. Suntem incu- 
rajaji cu promisiunta că s'au pus să taie nişte păduri, nu ştiu din 
care parte a ţării şi că vor fi lemne berechet. Când ? Să presupu- 
nem că e adevărat că în Noembrie au să 'taie păduri, cu ce au să 
le aducă ? 

Am căutat azi să plătesc 1500—2000 lei un stânjen de lemne 
si nam găsit nicderi. Mi s'a spus : du-te la Obor. M'am dus şi n'am 
găsit nimic. De acolo m'a îndreptat cineva la.Filaret, dincolo de 
gară ; m'am dus, am umblat pe nişte coclauri ce nici n'am pre- 
supus vreo dată că ar exista în Bucureşti ; de prisos, n'am găsit 
nimic. Toată ziua, pe zăpadă şi viscol, bolnav si cu temperatură, 
am umblat mai mult pe jos. ne găsind nici un mijloc de comuni- 
catie şi m'am reîntors pe seară acasă, căzut de oboseală si în asa 
descurajare în cât mi-a venit gândul dacă nu e mai bine să renunţ 
de a mai trăi. 

Lumea va spune, iar nervii. Azi am fost tare şi i-am învins eu, 
să vedem însă ce voi face iarna întreagă. Singura mângâiere ce am 


www.dacoromanica.ro 


646 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PEKSOVALE 


——= 


e că nu sunt singurul în această situaţie, şi dacă alţii rabdă, de ce 
n'aşi răbda şi eu? 

Supărat, cu 39 grade temperatură, m'am culcat fără să mat 
deschid ziarele. 


ORDINUL GENERALULUI BERTHELOT ADRESAT 
AUTORITĂȚILOR NOASTRE 


SAMBATA 3 NOEMBRIE. 


In fine, legătura intfe noi şi armata franceză dela Dunăre sa 
facut; de asemenea şi guvernul dela Iasi a putut comunica prin 
telegrafia fără fir cu generalul Berthelot, Comandantul acelei ar 
mate, asa că azi putem să ne dăm seamă de cele întâmplate în tot 
timpul izolării. 

O patrulă de ofițeri francezi şi englezi au venit azi în Capitală 
să aducă ordine. Ordine ? Da, căci generalul Berthelot a fost instr 
cinat de Regele României şi de guvernul din Moldova să guverneze 
el în fostul teritoriu ocupat de duşmani, până ce guvernul român 
va, putea relua legătura cu noi. 

In baza acestui mandat, generalul francez a lansat azi în toată 
Oltenia şi Muntenia următorul manifest : 


Ordin Circular către toate Autorităţile civile şi militare. 


„Cu voia Majestății Sale Regelui, Ordon tuturor autorităților 
civile şi militare aducerea la îndeplinire a următoarelor măsuri : 
1) Prefectii, procurorii, ofijerii de jandarmi şi primarii vor asi 
gura liniştea şi ordinea, formând cu vameni chemaţi sub arme şi 
puşi sub comanda ofițerilor de rezervă, posturi de pază. Se vor 
aresia imediat toți agitatorii. Se vor pune sub supraveghere toți 
supuşii germani, unguri şi austriaci. 
"Se vor afişa mediat proclamatiunile Regelui, guvernului şi 
ale mele. «e , 

2) Se va face a dispare orice urmă a fostei ocupajiuni şi admi- 
nistrafii inamice. In acest scop se vor distruge toate inscripțiile 
germane, unguresti şi bulgäresti. Se vor scoate din circulaţie stocu 
rile de mărci postale şi fiscale ale administraţiei inamice. 

3) Se vor stabili în fiecare localitate comisiuni muncipale st 
in reşedinţele judeţelor comisiuni regionale pentru controlul »1 
asigurarea hranei populației. 

4) In regiunile petrolifere se vor înființa comisiuni pentru su 
pravegherea şi controlul extractiei şi lucrării petrolului. Toate pro- 
dusele petrolifere se consideră ca rechizifionate în mâinele deft- 
nătorilor actuali. 

5) Se va împiedica eşirea din țară a oricărui product de hrana, 
tmbracdminte, petrol, lemne, etc. 

6) Se vor restabili în cel mai scurt timp toate comunicafide 
(căile ferate, şosele, linii telefonice). In acest scop se vor concentra 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 647 


oameni dela vetre şi se vor organiza în echipe de lucru sub. ordi- 
nele ofițerilor de rezervă. 

7) Procurorii şi judecătorii de instrucţie vor face constatări de 
toate distrugerile şi violärile de drept făcute de duşman şi vor 
înainta de urgeniä dosarele. 

8) Medici vor raporta prin prefecfi starea sanitară precum şi 
nevoile de medicamente. 

9) Se va înfiinţa de urgență un serviciu zilnic de curieri între 
toate prefecturile şi Cartierul General al armatei la Giurgiu. 

10) Până la noui dispoziţii, fizez cursul schimbului la 100 
franci — 740 let. 

11) Aceste dispoziţii rămân în vigoare până la dispoziții ulte. 
rioare ale guvernului român. Ele se vor afişa in toate oraşele şi 
satele. 

Comandantul Armatei alia'e de Dunăre 
(ss) General Berthelot 
No. 1 din 14 Noembrie 1918 (s. n.) 


Ai zice mai bine, un adevărat program de conducere. De sigur 
nimic nou, se simte însă în el o pricepere şi o mână de fier remar- 
cabilă, ce ţine să tămăduiască răul imediat. Să dea Domnul să 
mă înşel, generalul francez nu va avea mult timp rol de guverna- 
tor, vor reveni ai nostri cu Alecu Constantinescu, cu Emil Petrescu 
et C-nie şi vom reintra în tembelism, în fraudă, în nepricepere cum 
ne este firea. Incă odată, să dea Domnul să mă insel. 

Cu intervenirea generalului Berthelot încetează caraghiozlâcul 
cu Starea de asediu a colonelului de jandarmi rurali. Tot generalul 
francez ne mai trimite oficial ştirea că armistițiul cu Germania a 
fost încheiat încă dela 11 Noembrie st. n., adică de Luni şi a intrat 
în vigoare Marti la amiază. Ostilitățile au încetat Marti la amiază : 
aşa se explică de ce franco-englezii s'au oprit şi n'au înaintat asupra 
Capitalei, așteptând evacuarea ei de nemți. 

Un comunicat dat dela cenzură afirmă că Duminică, 28 Octom- 
brie st. v. au avut loc lupte în sectorul Giurgiu, în cari lupte ger- 
manii au fost bătuţi şi siliţi la o retragere precipitată. De aci a 
pornit probabil svonul că va trece cavaleria germană prin Capitală 
Armata de Dunăre şi-a fixat Cartierul la Giurgiu si T.-Magurele. 

Prin oraş sa răspândit svonul că dorinţa generalului Berthelot 
este ca armata aliată să nu intre în Capitală decât odată cu Regele 
şi armata română. Se pare că svonul este şi purul adevăr. 

Ca să ne dăm seama de ce a mai rămas din grandomania ger- 
mană, a Kaizerului si a lui Hindemburg, notez condiţiile armisti- 
țiului ce gu semnat, aşa cum ni le comunică generalul Berthelot, 
oficial : 


Evacuarea tuturor ținuturilor franceze, belgiene, inclusiv Al- 
sacia şi Lorena, în termen de 15 zile. 
Germania va preda aliaţilor următoarele materiale de război: 


www.dacoromanica.ro 


648 IMFRESIUKI ŞI PĂKERI PERSONALE 


5.900 de tunuri din cari 3500 tunuri grele; 30.000 de mitraliere , 
10.000 aruncătoare de mine ; 3.000 de aeroplane. 

Germania va evacua malul stiny al Rinului cu cap de pod de 
30 km. la principalele pasagii : Maienja, Colonia, Coblentz. 

Trupele aliate vor ocupa aceste pasagii principale şi o zona 
neutră de 70 kilametri în lungul Rinului pe malul drept. Evacuarea 
acestor zone se va face în 16 zile. 

Toate trupele rămase peste aceste date vor fi făcute prizoniere 
de război. : 

Toate instalaţiile militare şi căile de comunicație se vor preda 
intacte. 

Germania va mai preda aliaţilor 5.000 locomobile, 150.000 va 
goane şi 10.000 camioane automobile. 

Alimentarea trupelor aliate de ocupaţie va fi asigurată de 
germani. 

In Orient, evacuarea fără termen a tuturor teritoriilor până la 
fruntariile din 1 August 1914. 

Renuntarea Germaniei la tractatele dela Brest-Litowsk şi 
Bucuresti. 

Capitularea fără condiţii a Africei orientale. 

Restituirea capitalului băncilor belgiene si a aurului rus şi 
român. 

Restituirea prizonierilor luați de germani, fără reciprocitate. 

Predarea a 200 de submarine, 8 crucisätoare si 6 dreadnough 
turi ; toate celelalte năvi de război vor fi dezarmate şi puse sub 
supravegherea aliaţilor şi se vor interna întrun port neutru Sau 
aliat. 

Asigurarea unui drum liber prin Categath ; ridicarea minelor 
şi ocuparea tuturor porturilor şi bateriilor de unde s'ar putea tm- 
piedica trecerea. 

Menjinerea blocusului german, în timpul armsitifiului nävile 
germane putând fi oprite ori când. 

Suprimarea tuturor restrichunalor aduse de Germania naviga- 
finer neutre. 

Durata armistițiului va fi de 31 de zile“. . 


E o aşa catastrofă pentru poporul german — numai condiţiile 
armistiţiului — cum nici cea mai fecundă imaginaţie nu a putut-o 
imagina. Istoria n'a înregistrat nici odată o aşa prăbuşire. Numai 
cine a suferit ca poporul român, belgian şi sârb, poate avea scuza 
éanibalismului sufletesc ce simtim acuma noi, la nenorocirea lor 
Când mi-i amintesc brutali si impertinenti cum erau, îndrituiţi în 
purtarea lor numai de forța puninului de fier, fără să ţină seamă, 
de nici un act de umantate ce mar fi fost compatibil cu propriul 
lor interes, nu pot simti nici o compătimire. In plecarea lor preci- 
pitată, deşi se ştiau zdrobiţi şi ingenunchiati, n'au renunţat la cru- 
zimi. Copii gasiti împuşcaţi pe drumul pe care s'au retras, sunt o 
icoană vie . 


www.dacoromanica.ro 


DIN 'IMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 649 


DUMINICĂ 4 NOEMBRIE. 


In vederea primirei oficiale a Regelui si a armatei, autoritatile 
comunale au luat măsuri de decorare a oraşului; cum acesti 
lucrări n'au început încă a fi executate, căpătăm convingerea ca 
solemnitatea e încă departe. 

Comunicatia Bucureştiului tu tara, in toate directiunile e in- 
treruptä din cauză că armata germană în retragere a distrus podu 
rile, şoselele şi liniile drumului de fier. Direcţia C.F. R. a început 
explorarea trimițând echipe de încercare in toate părţile. Rezultatul 
până azi este : Spre Giurgiu linia e bună până la Vidra, unde podul 
e distrus ; spre Vârciorova comunicaţia e liberă până Ja Titu ; spre 
Ploeşti până la Crivina ; spre Călăraşi până la Ciulnita. De la aceste 
puncte liniile au podurile distruse. Se crede că în câteva zile se 
vor aranja transbordäri şi chiar o legătură provizorie cu Moldova: 
Bucureşti-Feteşti-Făurei-Prăila-Galaţi-laşi. In schimb, nemţii au 
abandonat în retragerea lor mult material de cale ferată; numai 
în gara de Nord şi pe liniile verificate mai sus, s'a găsit 60 locomo- 
five, 9 000 vagoane de pasageri; 12.000 vagoane de marfă şi o mare 
cantitate de cărbuni. 

Deschiderea Dardanelelor a fost oficial anunţată. Mari trans 
porturi de mărfuri ar fi fost deja îndreptate spre Constanţa. Dacă 
nu € o sperietoare pentru bandiții ce învârtesc azi comerțul, atunci 
putem spera într'o uşurare a traiului. 

Un trimis a generalului Perthelot a sosit aseară, în Capitaiă ; 
e colonelul român Rosetti, care odată cu plecarea ,,Trenului Take 
Ionescu“ s'a dus în Franţa unde sa înrolat în armata franceză 
Acum revine ca ofiţer francez în armata de Dunăre. Studenţii și 
publicul i a făcut o manifestaţie de simpatie în curtea Ministerului 
de interne. 

Cenzura noastră împiedică publicarea oricărei stiri din afară 
pe lângă că în lăuntru presa n'are voe să scrie nimic. Deşi armis- 
tifiul cu Germania, presa l'a avut cu 24 ore înainte de a ni-l aduce 
generalul Berthelot, cenzura n'a permis publicarea. 

Pentru ce ? Cum îşi dau unii oameni aere că fac lucruri gro- 
zave. Eu inteleg să fii energic şi sever când lucrul tinde spre ua 
fo'os public. Asa de exemplu ce imens serviciu ar fi făcut cenzorul 
Schina daci prin măsurile lui severe ar fi putut împiedica răspân- 
direa pamiletului bolşevic al muncitorilor, un manifest ignobi şi 
criminal, core a otrăvit lumea muncitoare zilele acestea. N'a putut 
împiedica acest lucru iar manifestul e în mâna tuturor; atunci ce 
scofală mi-a făcut când a reuşit să nu afle publicul, că Germania 
a acceptat armistitiul în condiţiile dezastroase pe care le-am văzut, 
24 ore mai înainte? 

In executarea ordinului generalului Berthelot, direcţia postelor 
a scos din circulaţie mărcile germane ale ocupaţiei şi a repus în 
eirculatie mărci româneşti. Banii Băncii Generale rămân încă in 


www.dacoromanica.ro 


650 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


circulaţie pînă ce guvernul v'a găsi o soluţie acestei probleme, dim 
cale mai dificile, ce ne lasă ocupatiunea. 


LUNI 5 NOEMBRIE. 


In urma vandalismelor şi distrugerilor efectuate pe teritorul 
nostru de armatele lui Mackensen în retragere şi în urma armist - 
tiului ce au semnat, generalul Berthelot a dat ordin să i se face 
imediat cunoscut prin rapoarte detaliate, toate stricăciunile gi actele 
da barbarie, ca să fie trimise la Paris unde se centralizează toate 
asemenea acte făcule de germani în ţările încălcate de ei şi cari 
au fost comise posterior semnării armistiţiului. E vorba de a se 
aplica represalii. Când daunele de război ce sau obligat deja să 
plăiească se urcă la sute de miliarde, ce le pasă azi de represaliiie 
României ? 

Incep a sosi ştiri de prin provincie de cum sa efectuat pe 
acolo evacuarea. şi retragerea. La Târgovişte au arestat la plecare 
sute de persoane in cap cu Prefectul judeţului şi au ridicat dela 
Administratia financiară câteva milioane numerar ce au găsit în 
cassa de beni. 

Citesc în ziarul d-lui Marghiloman de azi, o informatie inte- 
resantă : 


„Parchetul general, asistat de un director al Ministerulur de 
finante a facut azi o descindere la Banca Generală Română — 
banca de emisiune a inamicului în timpul ocupatiunii — şi a enr- 
fisrat tot stocul de hărtir monedă din emisiunea lor, ce se găsea 
in vance“. . 


Nu ştiu cum as face să strig să mă audă tara intreagă, intr - 
bâna pe patronii dela Steagul: 

— Cine este Preşedintele Consiliului de administraţie a acestei 
Bănci de emisiune a inamicului ? Nu este d. C. Stere, cel cu car» 
S'a sărutat în „Sfatul Țării“ dela Chişinău, d. Marghiloman ? 

Si asta se chiamă „nimic“ ? Nici faptul că ai primit presidentia 
în urma gestului românesc a lui Todiritä Roseti, care a refuzat să 
prezideze actul banditesc al emisiunei, şi a demisionat din Consi- 
liul de administraţie al Băncii, n'are nici o importanţă ? Adică e 
serios că pentru ticăloşii neamului acestuia să nu fie un locugor in 
care să-i tintuiascä măcar disprețul public? 

Spuneam mai zilele trecute, că solicitat de amicul Radu Roseu 
a scrie la un ziar unde colaborează şi el, i-am răspuns prin o scri- 
soare că accept şi i-am trimis un articol. Radu a găsit de cuvtintä 
sä-m1 dea scrisoarea la gazetă şi a apărut azi. Pentru că a devenit 
publică, o transcriu şi eu aci pentru că din ea se vede care era în 
acel moment starea mea sufletească. 

Jato: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RÂZBOIULUI ROMÂNIEI 651 


iubite Radule, 


„Când mi-ai prozus er: să colaborez la „Izbânda“, nu crea că 
ţi-a dat seania de emojiunea ce va produce asupra mea o asemenea 
anvilafiune. i 

Voi cari revenij: din Moldova, naţi avut senzaha ce produce 
umilirea de a fi se ridica libertatea de a gândi şi aţi comunca altora 
cugeiarea. Doi an: de zile, am fost dintre acei ce nau mai avut 
dreptul de a-şi comunica gândul. De 24 de ore, recäpätasem acest 
drept, şi tu eşti cel dintâi care îmi oferi ocazia de a deschide gura. 
Sunt profund emoționat să pot vorbi liber, fără teama de a fi de- 
semnat de grupul patriolilor dela bodegile din fața Palatului, ca 
spionul takist rămas în Capitală, din ordin ; să pot vorbi fără teama 
de maiorul Volckman sau de căpitanii Scheibl, Marx, Elckman? 
Să pot vorbi fără să-mi tremure inima că a doua zi mă vor ridica 
iar din patul meu, vreo santinelă bavareză ca să-mi redea culcus 
la Cercul Militar sau Imperial ? 

E un vis pe care credeam că nu-l voi mai visa. 

Liber să vorbesc eu, vechiul conducător al studenţimei univer- 
sitare naţionaliste de acum 25 de ani, descrieratul, cum mă numise 
defunctul rector Titu Maivrescu, într'o notă de scuze pe care guver- 
nul român de pe atunci o trimitea Austro-Ungariei, în urma ar- 
dere: unui steag unguresc la statuia lui Mihai Viteazul, şi cu care 
ocazie cerusem în numele studențimei universitare din regal: U- 
nirea tuturor Romdanilor ? 

Liber să vorbesc azi, când „Unirea“ se înțăptueşte, în contra 
prezicerei tuturor celor ce şi-au zis oameni de Stat, în această țară? 

Intelegi dragă amice, cu ce bucurie primesc oferta ta, şi pentru 
mine, fii sigur că vei avea primul meu articol. 

O strângere de mână“. , 

V. T. Cancicov 


Deşi articolul meu e trimis de alaltăeri, n'a apărut. Să fie oare 
cenzura ? 

Voi scrie cu liniştea ce mi-o dă spiritul meu împăcat şi voi 
demasca pe ticăloşi şi ticăloşiile lor, fără nici o crutare. Atâta lucru 
să fac şi eu în restul de zile ce îmi mai rămâne de trăit. 

Legătura promisă a se face cu Moldova sa făcut prin Brăila- 
Fetesti-Ciulnita, aşa că azi a parvenit primul tren. Graţie acestei 
legături, spre seară s'a răspândit ştirea formării la laşi a unui 
guvern Bratianu-Sake Ionescu. Deşi ar fi normal, eu nu cred că e 
exact de oarece ştiu pertinamente că Take Ionescu vrea guvern 
larg, naţional, guvern al ţării întregi, fără distincţie între cei ce 
au luptat pentru România Mare, guvern ce să prezideze refacerea ; 
din nou guvern Brätianu-Take Ionescu îmi pare o asa meschinărie, 
în cât nu-l cred capabil nici pe Brătianu să o facă, ne cum pe Take 
Ionescu. Mai repede cred într'o inventiune „loco“. 

Se speră să facem în curând şi legătura prin ttlegrafie fără fir 


www.dacoromanica.ro 


632 IMPRESIUNL SI PĂRERI PERSONALE 


cu Occidentul ; o misiune franceză a şi sosit pentru începerea lu- 
crărilor. Dela misiunea aceasta ce şi-a făcut apariţia la Capşa, am 
aflat că: 

Kaizerul şi Kronprintul au fugit din Germania de urgia popo- 
rului şi s'au refugiat în (Olanda la Maestricht. Boris, regele Bulga- 
riei nu a abdicat, ci domneşte la Sofia în absolut acord cu Infele- 
gerea. Cancelar al Germaniei este socialistul Ebert, iar forma de 
Stat nu e încă hotărită. Bavaria s'a proclamat Republică. 

Armata română din Moldova a intrat să ocupe Ardealul. Co- 
municat oficial nu ni s'a dat, dar cenzura, cu toată stricteta ei s'a 
hotărît să ne spue, sau mai bine, a permis ca gazetele să ne spună, 
că armata noastră e în Transilvania. 

Capitala din cauza vremii rele şi a ploilor, continui a luat o 
înfăţişare liniştită. Chiar şi drapelele au fost ridicate de pe la bal- 
coane. In schimb, Comuna dă zor să plaseze vederii publice, ridi- 
cola decoratiune veche a serbărilor de 10 Mai. Aceiaşi stâlpi, ace- 
leaşi steaguri, aceleaşi embleme. Ce va fi mai mult, sunt cele patru 
arcuri de triumf, meschine, de scânduri acoperite cu carpe, ce au 
să fie ridicate în strâmptoarea căii Victoria, probabil să uşureze 
cu ceva circulaţia. 

Starea de asediu de pe ziduri nu sa ridicat; zic de pe ziduri, 
de oarece în fapt cei 400.000 de bucureşteni sunt încadraţi de o 
forță armată de o sută de jandarmi rurali. Noaptea derbedeii îşi 
fac de cap la periferiile oraşului şi pe şoseaua de centură. De cum 
înoptează încep.să trasă focuri de puşcă, probabil arme şi cartuşe 
abandonate de nemți. Nu că fac vre-un uz cu ele ca să atace lumea 
sau averea cuiva, dar aşa de plăcere îşi fac gustul toată noaptea, 
trăgând ca din tranşee, iar poliţia nu le poate face nimic. De cum 
însereză nu mai vezi picior de polițist nicăeri, sunt nebun să-şi 
rişte viata dezarmati ? Azi comisarul Circumscriptiei mele căruia 
mă plângeam că derbedeii trag noaptea focuri de armă la mine 
în gang, imi spunea: 

— Ce sa le faci domnule ? La urma urmei nu au omorât pe 
nimeni, îşi fac şi ei gustul ca la nuntă. 

O fi şi aşa. Vorba este, de-ar intra mai repede armata şi gu- 
vernul, să avem un stăpân. 


MARŢI 6 NOEMBRIE. 


Absolută liniște. Vremea rea, face Bucureştiul pustiu. Numai 
cei ce lucrează scândurăria arcurilor de triumf de pe calea Vic- 
toriei, se mai frământă în stradă. 

Nici o ştire de nicăeri nici azi. Căderea guvernului Coandă nu 
se confirmă. 

Regele este aşteptat pentru Joi, 8 Noembrie, ziua Sfântului 
Mihail. E o patriotică dorinţă dar pe care Direcţiunea C.F.R. nu 
o va putea satisface ; Regele nu vrea să reintre fără armata română, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMANIEI 653 


or, asta este încă peste putinţă în cele 2 zile ce ne mai despart de 
Sfântul Mihail. | | 

Vaida Voivod ar fi sosit la Iasi şi ia parte la manifestatiunile 
ce se fac pentru „România Mare“. E semn bun; asta ar însemna 
că Ardealul a renunţat la autonomie. 

Un svon că în curând vor sosi în librării ziare franceze, a făcut 
ca lumea să dea buzna si se înscrie. Am fost între ca dintâi. Ce 
perspectivă! Sa aflăm şi noi ce se petrece in omenire. spre marele 
regret a lui Puiu Schina de la cenzură! 


MERCURI 7 NOEMBRIE. 


Ca să pună capat devastărilor armatei germane, ce încă na 
terminat retragerea de pe teritoriul României, generalul Berthelot 
a adresat lui Mackensen următoarea notă prin care îl face răspun- 
zător personal de consecinţe: 


vin cursul evacuärii Munteniei, hupele germane comit zilnic 
acte contrarii clauzelor armistițiului primit de Germania. 

Nu numai că podurile de şosea şi cale ferala pe Argeş au fost 
distruse după ora |i.cată pentru încetarea ostilităților, dar şi distru- 
geri, mult mai târziu, au fost [ăcute în gările Bucureşti şi Chitila 
şi continuă în acele puncte. Incendii au fost aprinse cam pretutin- 
deni pentru distrugerea aprovizionärilor pe cari trupele germane 
nu putea să le ridice. Jandarmii români au fost dezarma{i şi luaţi 
ca prizonieri de război. Rechizifiuni abuzive se sdudrsesc continu. 
S'au făcut execuliuni sumare piintre populația civilă: atd{dri la 
bolsevism se fac din ordinul ofițerilor germani demobilizafi şi ră- 
maşi în Bucureşti. 

S'a dat ordin autoritafilor române, administrative şi judiciare 
să închee acte pentru stabilirea tuturor acestor fapte cari, de alt- 
fel au şi fost semnalate Conferinţei de la Versailles. 

Guvernele Puterilor Aliate suni absolut hotărâte să vă facă 
personal responzabil de toate aceste acte rontrarii armistițiului st 
dreptului ginţilor şi mă însărcinează să va previn despre aceasta“. 


Pe cât se pare nota acéasta e ceva mai veche, noi însă am a- 
flat o azi. . 

Situaţia nemtilur in retragere, e din cele mai grele. Singura 
țară prin care au putinţa de a se retrage de la noi e Ungaria si Aus- 
tria, or, pe când ei âncă n’au sfârşit de evacuat România, cele 15 
zile acordate prin armistițiu Austriei şi Ungariei de a nu se mai 
găsi pe teritoriul ei picior de soldat aliat Puterilor Centrale, ex- 
piră. Intreaga armată Machensen va fi făcută prizonieră. 

In Germania situaţia trebue să fie groaznică. După ce au sem- 
nat armistițiul, dupa ce s'au dat legaţi de mâini si de picioare la 
o pace din cele mai umilitoare, Secretarul lor de Stat Solf, cere lui 
Wilson „umanitate“. Faţă de blocada ce-i înconjoară de 50 de luni 


www.dacoromanica.ro 


654 IMPRESIUKI ŞI PĂRERI PERSONALE 


de zile, faţă de predarea celor 150.000 vagoane şi locomobile, faţă 
de obligatia ce li s'a impus să hrănească armata de ocupaţie ce se 
va stabili pe Rhin, situaţia Germaniei e disperată. Milioane de su- 
flete sunt expuse foametei. lată de ce Solf imploră o îmblânzire a 
condiţiilor deja semnate. 

Nu se ştie ce va răspunde Wilson, ştim însă ce gândeşte Clé- 
menceau. In Camera franceză Primul Ministru a declarat: 


„Germania desi a aşteptat ultimul moment de istovue ca sa 
capituleze, expunändu-se a fi în neputinţă de a se aproviziona, va 
trebui totuşi, ca din primele momenie Franţa şi aliaţii ei să-i vină 
în ajutor şi să o hrănească, de oare ce dânşii n'au făcut război po- 
porului şi omenirii, ci au luptat pentru popor şi omenire” odată 
cu vorbele de „umanitate” Franţa a ocupat Alsacia şi Lorena. 
Sunt deja pe Rhin iar Metzul şi Strasburgul e deja francez. 

După o informaţie din sursă engleză, Kaizerul şi principalii 
provocatori ai razboiului vor fi traduşi înaintea unui tribunal in- 
ternafional şi judecaţi pentru acţiunea lor criminală. 

După cât se pare Wilhelm al II-lea va avea soarta lui Napoleon 
I. cu deosebire că, n'a fost un Napoleon şi al doilea, ră Napoleon 
n'a fost judecat. 

Din ţară nici o noutate. Un strasnic regii de cenzură sa sta 
bilit. Ministerul de interne generalul Văitoianu intervievat la Iasi 
în privința cauzelor acestei strășnicii, a răspuns: 

— Nu voesce violente de limbaj. 

Ce e curios e că în Bucureşti, cenzura nu tolereaza nici articole 
politice cu hmbaj liniştit. Izbânda mă instiinteazä că articolul meu 
prin care făceam o critică asupra politicianilor rămaşi în terito- 
riu ocupat pentru a sprijini pe nemți, a fost înlăturat de cenzură. 
In schimb, d 1 C. Stere e lăsat liber să se apere cu anticipație de 
atacuri ce nimeni n'are libertatea de a i le aduce. Stau uimit gi 
mă intreb—ce să fie asta? Ce să pregăteşte ? 

Vorba lui Caragiali: Dacă e trădare să o stim şi noi. 


SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI MIHAIL IN 1918 
JOI 8 NOEMBRIE. 


E ziua Sfantului Mihail, e ziua Marelui şi simbolicului Mihai 
Viteazul. Evenimentele neaşteptate şi grandioase prin cari trecem, 
dă zilei şi sărbătorii de azi o mare strălucire. 

Incă ca student, la 1895, în luptele naţionaliste ce duceam şi la 
cari am luat o parte activă, fusesem iniţiatorul creerii pentru stu- 
dentimea universitarä idealistă, a unei serbări proprii cu ocaziu- 
nea hramulu: Sfântului Mihail. Atât la 1895 cât gi la 1896 ultimul 
meu an de universitate, am fost delegatul tineretului, de a vorbi 
la statuia lui Mihai Viteazu cu ocaziunea acelei sărbători natio- 
nale, pe care noi o creasem. Un alt student vorbea in biserică după 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 653 


slujba religioasa. Acum trei zile, Arhimandritul Scriban a scris în 
Universul ceva relativ la särbätorile studenţilor din 1895 si 1896 
— pe cât îmi amintesc şa el era la acea epocă student la teologie— 
şi cerea, că ar fi bine să se reia obiceiul şi sa se mentie 8 Noem- 
brie ca sărbătoare naţională a scoalelor. Articolul Arhimandritului 
Scriban mi-a răscolit cenuşa aşezată peste timpurile frumaase ale 
tineretei, timpuri în cari era o nebunie şi o descreierare să vorbeşti 
de „Unirea tuturor românilor” şi cum eu pe acele vremuri eram 
un nebun dintre aceştia, m'am gândit ce frumos aşi scrie pentru 
vremurile de azi când „Unirea'“ pare o realitate si am luat con- 
deiul să scriu pentru gazetă. Abia am pus mâna pe condei şi lam 
si aruncat, In fața mea mi-a apărut spectrul lui Puiu Schina de la 
Cenzură şi a Ministrului de interne generalul Văitoianu, cu niște 
foarfece enorme şi când mam gândit la sacrilegiul de a'mi dis- 
truge frumoasele mele gânduri pe considerente de înaltă politică, 
pe cari încă nu le pricep, mi-a fost scârbă şi m'am liniştit. 

Manifestatia dela Mihai Vodă a avut loc azi si a constat din 
serviciu divin la biserica cu acelaş nume, un pelerinaj la statuia 
lui Mihai—de unde numai eu lipseam, cu discursul—si apoi ma- 
nifestatia la Palatul Regal unde am găsit încă transparenturile 
lăsate. 

Oficialitatea aduce azi la cunoştinţă doua docun:ente explica- 
tive privitoare la retragerea armatei lui Mackenzen din România 
şi motivarea pentru ce România după ce semnase Pacea de la Bu- 
cureşti a declarat din nou război Germaniei. 

Jată-le : 

La 26 Octombrie 1918 Marele Stat Major român, a primit din 
partea Feldmaresalului Mackensen următorul ultimat : 


"Cu începere de azi noapte, am inceput evacuarea trupelor ger- 
mane din teritoriul ocupat, forțând trecerea prin Transilvania. In 
acest scop am minat podul de peste Dunăre, toate lucrările de pe 
căile ferate şi exploatările de petrol. 

In intentiunea de a cruța România de un nou dezastru şi în, 
dorința noastră de a cruța podul care poartă numele neuitatului 
rege Carol I, vă rugăm să intervenifi de urgență prin guvernul ro- 
mân la guvernele Antantei spre a nu fi urmăriți şi stingherifi in 
retragerea noastră, în care 'caz vom fi nevoiți să aruncäm în aer 
tot ceia ce am minat spre a ne proleja retragerea”. 


Un şantaj incalificabil ! Cu atât mai incalificabil, cu cât de la 
semnarea Păcii de la Bucureşti, România fusese pusă oficial de 
către Puterile Centrale in situaţia de a nu mai avea legături de a- 
lianţă cu Antanta, Stiau de armistițiu încheiat de aliata ei Austro- 
Ungaria, ştiau că n’au de cât 15 zile pentru a se retrage şi totuşi 
au rămas in Romania să ne mai stoarcă şi acele 15 zile. Ne putând 
lovi în Antantă, fac şantaj asupra noastră. mizerabilii! 


www.dacoromanica.ro 


636 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


1 
In consecinţă, guvernul român a dat urmatorul răspuns ca 
un ultimatum: 


„Un nou fapt a venit să faca nefolositoare demersurile pe cari 
Comandaniul german ne-a cerut să le facem în scop de a impie- 
deca înaintarea trupelor aliate pe teritoriul român. Suntem insti- 
înțați că ofensiva lor pe teritoriul român a şi inceput. 

In contrazicere cu asigurările date, Puterile Centrale au sporit 
efectivele lor in România şi au construit fortificaţii noi, ceia ce au 
silit armatele aliaților să concentreze trupe pe Dunare şi să bom- 
bardeze oraşele româneşti în cari Comandamentul german cu bună 
ştiinţă aşezase baterii. : 

Cu toate ca Comandamentul german ştia că conform terme- 
nelor armistițiului încheiat cu Austro Ungaria, tnupele germane 
nu dispun de cât de 15 zile pentru a trece prin acea țară, acest co- 
mandament na luat masurile necesare pentru a lbria l'omdnrr 
în acest interval şi a provocat ast fel ofensiva Aliaților pe terito- 
riul romdn 

Pentru a impiedeca ca Romdnia să redevie teatru de lupta 
este absolut nevoie ca trupele germane să. părăseasca in termen 
de 24 de ore teritoriul român. Odată acest termen trecut, trupele 
vor trebui să depună armele şi să se abfie de la ori ce distrugere şi 
violență pentru care guvernul german va fi facut răspunzalor. 

Aşteptăm un răspuns până la ora 9. Daca nul vom primi, vom 
fi siliți sa întrebuințăm forja pentru a ajunge rezultatul de mai 
sus”. 

Acest fapt a motivat semnarea decretulu de a doua mobilizare 
generală a României. 

Ca bun român ar trebui să fiu inândru de tonul energic, demn, 
de sus, al guvernului român, simpt însă in el ceva ridicol, mai 
ales că tonul acesta e contrasemnat de cel ce a semnat Pacea de 
la Bucureşti. Neamtul bătut în Apus e ferecat de maini si de pi- 
cioare, cere în genunchi de atâta vreme armistițiu şi incă nu-l 
obţine (asta la 26 Octombrie data ultimatumului nostru); dacă 
mai mișcă puţin hoitul ‘german, e doar din degetele picioarelor, 
aci în Româna Aceste mişcări ce mai fac, sunt doar veflexe. Ai 
mai intarâta noi, aceste câte-va zile ce mai avem contactul cu ei, 
e a ne cauza pierderi şi pagube pe cari nu ştiu dacă de fapt neam- 
ful v'a mai avea din ce sa le plătească. Iată de ce tonul ultimatu- 
mului mi se pare ne la locul lui Pentru guvern insa şi mai ales 
pentru regele Ferdinand el e cu tâlc. Sunt oameni cu păcate ce au 
nevoie să fie iertate, pentru asta e nevoie să nu pară că iertarea 
vine din gratitudinea poporului, ci că sunt meritate de mărirea ac- 
telor lor posterioare. 

Să-i ajute Dumnezeu să obţină această irtare. 

Lucrările pentru stabilirea legăturii intre Bucureşti şi restul 
țării se continuă cu febrilitate în urma ordinului drastic al gene- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 657 


ralului Berthelot. Evacuarea nemților continuă. Regiunea Ploesti- 
Buzău e liberă şi evacuată, aşa că se crede că în curând se va sta- 
bili legătura cu Märäsestii. 

Armata engleză a debarcat la Constanţa cu destinaţia să ocupe 
Dobrogea evacuând-o de bulgari. Armata ce a venit de peste Du- 
năre s'a oprit în satul Bragadiru şi aşteaptă ordine. O armată i- 
taliană a pornit spre Oltenia probabil cu destinaţie în Banat. Ar- 
mata noastră, parte e în Transilvania, parte va intra în Capitală 
şi teritariul evacuat. 

O divizie franceză pare să fi ocupat Budapesta. Ştirea sosita 
aci a produs o bună impresie. ; 

In chestia Transilvaniei, transpiră că ungurii ne fac neajun- 
suri, tinzând la o graniţă ce ne-ar răpi parte din Ardeal, 

In Bucureşti gruparea nemţoiilă lichidează. Consiliul comu- 
nal numit de Tülff von Tschepe in cap cu Dobrovici a demisionat. 
Pretutindeni, pe profesiuni, se cere pedepsirea şi excluderea celor 
ce au sprijinit ocupaţia inamicului. In primul loc stă baroul ad 
vocaţilor; de câteva zile se mişcă şi profesorii, 

E un curent sănătos de asanare morală ce trebueşte încurajat 
de toată lumea. Nu e admisibil ca un popor, care a făcut atâtea sa- 
crificii, să nu facă nici o deosebire între cei ce şi-au făcut datoria, 
si cei ce nu şi-au făcut-o. 


VINERI 9 NOEMBRIE. 


Cu ajutorul cenzurei ne menţinem în acgiaşi ignoranta de tot 
ce se întâmplă peste şoseaua de centură a Capitalei. Nemţii conti- 
nuă evacuarea; vremea rea i-a surprins în defileurile Carpaţilor. 
Vai de mama lor! Trenuri n'au, o singură linie de retragere, şose- 
lele desfundate de ploi îi fac să se scurgă tare încet. In Ungaria 
sufer de aceiaşi lipsă de trenuri si cum trupele nu pot fi duse pe 
jos, evacuarea abia se simpte. Cu toate acestea convenţia cu Austro- 
Ungaria încheiată cu ocazia armistiţiului prevede un termen a că- 
rui scadentä se apropie si după care trupele vor fi făcute prizoniere. 
Generalul Berthelot a trimis lui Mackensen un ordin că de nu se 
șrăbeşte, are să-l facă el prizonier, nu ungurii. 

Pentru distrugerile fäcute in România, după armistițiu, se zice 
că Germania va fi supusă la o amendă de 500 de milioane. E sin- 
gurul lucru de care nu se sperie Mackensen, fiind deprins; când 
era el tare şi mare, din amenzi nu ne mai scotea, iar pretextul era 
că noi eram „învinşi“. Acum să plătească şi el pe acelaş motiv. 

In colo, nimic, de cât frig afară, frig în casă, de a îngheţat si 
sufletul din noi. Combustibil nici gând. 


www.dacoromanica.ro 


658 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


LA COȘUL LUCRURILOR NETREBNICE! 
SAMBATA 10 NOEMBRIE. 


Guvernul generalului Coanda a facut o ,,loviturd de Stat, 
Printr'un simplu decret regal, dizolvând Parlamentul i-a anulat e- 
xistenta cu efect retroactiv dela înfiinţarea lui, anuland toate ac- 
tele sale. 

O nouă Constituantă va fi aleasa prin vot universal egal, di- 
rect, secret şi obligatoriu, atât în vechiul Regat cât şi în Basarabia. 
Corpul electoral e convocat pentru 3, 4 şi 5 lanuar 1919. Numărul 
deputaţilor de ales se va fixa printr'un decret-lege. Pentru alegerile 
de Senat, colegiile electorale sunt convocate cu începere dela 9 
Januar. 

Iată acum si decretul ce va rămâne piatră pe mormântul gu- 
vemului adus la cârma ţării de Contele Czernin. 


FERDINAND I 


„Prin grația lui Dumnezeu şi Voința naţionala Rege at Ro 
mâniei. 

La toţi de faţă şi viitor, sănătate. 

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de manestri 
No. 2005. 

Văzând decretul de dizolvare a Corpurilor legiuitoare No. $972 
din 5 Noembrie 4918. 

Am decretat şi decretäm: 

Art. I. Toate lucrările efectuate de adunările dizolvate tn tot 
timpul funcţionării ler, se declară inexistente şi lipsite de orice 
pulere legală 

Art. II. Decrete-legi ulterioare vor determina acele măsuri cari 
în enteresul mersului afacerilor vor căpăta fiinţă legală. 

Art, III. Dispoziţiile prezentului decret, au putere de lege şt vor 
fé supuse ratificării noilor Corpuri legiuitoare. 

Art. IV. Preşedintele Consihului Nostru de miniştri este însăr- 
cinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. 

Dat în Iaşi la 5 Noembrie 1918. 

FERDINAND 


* Președinte al Consiliului de miniștri 
Generat de Corp de Armată Adjutand 
Coandă 


E imensul măturoi ce dă la cos, activitatea si pe autorii parla- 
mentului din anul nefast 1918. 

Ce dramă! 

Ales sub baioneta germană, presidat de un guvern impus Re- 
gelui de Contele Czernin şi Impăratul Carol, într'un moment în 
care fara şi Suveranul erau siliţi prin şantaj, de a primi umilirile 
ce i le impuneau învingătorii, acest Parlament ce a adăpostit în 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 659 


sânul său — cu mici exceptiuni — drojdia vechilor politiciani, tră- 
dători de patrie, dezertori de pe front, renegati şi transfugi ai par- 
tidelor istorice ce făcuse războiul şi cari au votat din ordinul duş- 
manului ţării, amnistiarea trădătorilor şi a condamnaților la moar- 
te; parlamentul care sa făcut complice inamicilor neamului roma 
nesc, dând judecății guvernul Brătianu-Take Ionescu pentru că a 
dus ţara în războiul destinat desrobirii neamului; parlamentul care 
a lucrat sub conducerea liderilor N. Mitescu, Leontopulo, Stoian. 
Fortunescu, Ioanid şi Matei fosifache, trece pentru istorie, la coşul 
lucrurilor netrebnice, printr'o simplă semnătură a M. S. Regelui. 

Decretul e dureros dar sobru, e măturoiul ce curăţă; referatul 
Primului Ministru pe care M. Sa, zice că îl aprobă e de o cruzime 
rară, din punct de vedere politic. El e primit cu imensă satisfacţie 
de întreaga suflare românească. Cum însă toate în lume sunt su- 
puse uitării şi mai ales că pentru urmaşii noştri el nu v'a mai fi 
conţinut decât de arhiva Statului îl redau aci în intregimea lui. 
lată-l: : 


SIRE, 


yin urma dizolvariz Adunarii Constituante, proceddndu-se la 
noi alegeri pentru constituirea actualelor Adunări, nu numai că nu 
s'a respectat, în ceeace priveşte Adunarea deputaţilor, principiul 
votului obştesc, prevăzut în Constituţie, dar încă, ambele Adunări 
au fost constituite [dra reprezentanța unei părți însemnate din țară: 
a Dobrogiet. 

Aceste două violari de ordin constituțional viciazä în mod ra- 
decal însaşi constituirea ambelor Adunări şi le ridică orice fiinţă 
legală. 

Apoi date fiind împrejurările în cari aceste Adunări au fost 
alese, ele nu pot fi considerate nici cel puţin ca fiind expresia vo 
anfei färei. 

Intr'adevär, alegerile s'au fäcut sub ocupafiune vrăjmaşă pen- 
tru aproape două treimi din teritoriul Regatului şi prin urmare, 
voinţa liberă a alegatorilor din acea parte a [ării a fost supusă con- 
rolului puteri ocupante şi obstacolelor puse de dânsa libertăţii ale- 
gătorilor. O bună parte din alegătorii domiciliaji în teritoriul ocu- 
pat şi refugiați în teritoriul liber au fost împiedicaţi de a se duce 
la sediul lor electoral pentru a-şi exercita dreptul de vot, din cauza 
greutăților impuse de ocupant pentru a trece în partea de fară a- 
{latä sub dominațiunea lui. 

De asemeni cei aflaţi în teritoriul ocupat nu au fost lăsați sa 
vină să şi exercite dreptul lor în teritoriul liber. 

Actualele Adunări, eşite dar din alegeri [acute în asemeni con- 
difruni, nu pot fi socotite din nici un punct de vedere ca o repre- 


www.dacoromanica.ro 


660 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


zentanjà legală a ţării, întru cât alegerea lor s'a făcut prin cälcarea 
unor texte precise ale Constituţiei şi nici nu reprezentau voința ş 
sentimentul ţării. 

Ca atare ele sunt pur şi simplu înezistente...“ 


Perturbarea, se intelege, va îi mare. De Sigur guvernul va avea, 
grija ca publicul să nu sufere de anularea şi a dispozitiunilor ne- 
cesare deja luate şi le va confirma prin decrete-legi, până la con- 
vocarea noilor Adunări, dar, ce asanare morală! 

Trădătoru rămân trădători. Colonelul Verzea ce stătea liniştit 
şi fără grijă la o vie a sa, a şi fost arestat imediat. Va rămâne în 
analele oştirei ştearsă infamia, că un militar trădător poate fi iertat 
din ordinul inamicului pe care l’a servit. 

Publicarea decretului, a produs în Capitală un efect neinchi- 
puit. Dacă buni 1omâni jubilează, sunt foarte multi cari nu ştiu 
pe unde să aibă o eşiie. Un grup din partizanii d-lui Carp vor să 
se declare adepţi pentru Republică. 

Jar lumea râde! 

Regele Angliei a trimis Regelui nostiu o telegramă în cuprin- 
sul următor: 


„Cu prilejul incheeriz armastițiului cu Germania, trimit un 
mesagiu de salut amical țării tale valoroase, ale cărei suferințe şi 
tărie nu au fost uitate de noi în momentul bucuriei noastre. Bi 
ruitorii dela Mărăşeşti pot rămâne asiguraţi că faptele săvârşite şi 
jertfele lor nu vor fi fost zadarnice şi că pot privi viitorul cu noi 
nădejdi şi cu încredere. 

Gândurile mele au fost mereu cu line şi cu Regina în tot tim- 
pul zilelor negre cari au apăsat asupra [ări tale“. 

GEORGE RI. 


Asemeni mesagil şi aduceri aminte ne încântă si ne bucură, 
mai ales că nu noi reamintim Mărăşeştii. Am convingerea că azi 
lumea încă nu-şi dă socoteală exactă de ce a însemnat Märäsestii, 
pentru prestigiul distrus al Românie: şi pentru consecinţele incal- 
culabile în favoarea aliaţilor noştri. Si dacă am un profund res- 
pect pentru cei ce s'au retras şi au luptat cu energie:a se reface 
peste Siret, e că n'am rămas din acest război numai cu prestigiul 
Turtucaii, prestigiu cu care, ori care ar fi fost soarta războiului eu- 
ropean, noi rămâneam nişte nemernici. Cu Mărăşeştii dal 

Mare dreptate are M. S. Regele George să-l pomenească, vorba 
este. nici diplomaţia să nu-l desconsidere. 


DUMINICĂ 11 NOEMBRIE. 


După 24 ore de când cunoaştem lovitura dela Iasi, ne putem 
da socoteală ce efect'a produs asupra lumei noastre politice. Mai 
întâi este cu ochi şi cu sprâncene că această lovitură e dată de Io- 
nel Brătianu în absolut acord cu Regele. 


www.dacoromanica.ro 


* DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI (61 


Generalul Coandă este paravanul sau mai corect zis “tampo- 
nul — ca brutalitatea loviturei să se resimptă cat’ mai putin. 
Coandă a fos’ o necesitate, partidul liberal ne putând da un gu- 
vern — cel putin de ochii lumii — atâta timp cât şeful său şi frun- 
taşii săi se găseau daţi judecății de un parlament încă ne 'dizol- 
vat, moraliceşte era imposibil ca d. Brătianu să ia guvernul şi 
tot el să semneze decretul prin care dizolvă şi anulează actele ju- 
decătorilor săi constituţionali. Trebuia un guvern altul decât cel 
liberal; acest guvern a primit să fie generalul Coandă. 

Odată având guvernul, motivul dizolvării s'a găsit uşor, cu co- 
rolarul dizolvării „ab initio“, în însuşi cele mai intime sentimente 
ale opiniei publice româneşti. Această calitate a acţiunii, acopere 
toate defectele ei, căci în conştiinţa mea nu pot tăgădui că e o ac- 
țiune rea aceia, ca prin asemeni lovituri de Stat să te sustragi dela 
o dare în judecată legală. Moral ar fi fost, dizolvarea parlamentu- 
lui, neamestecul partidelor liberal şi takist în noile alegeri, ‘ iar 
noii reprezentanți ai ţării, esiti din sufragiul universal sa şi dea 
votul dacă mențin <au nu acea nepatriotică chemare în judecata, 
aşa cum fusese făcută. i 

Noul parlament ar fi avut un rol istoric. Pe urmă, putea reveni 
la cârmă cei ce au declarat războiul în aplauzele ţării întregi. In 
loc de asta, vor considera spălătura generalului Coandă suficientă 
şi vor lua guvernul. Că aşa este, o dovedeşte presa liberală care. 
deja anunţă că, necăzându-se de acord cu nici una din grupările 
conservatoare, în ce priveşte realizarea reformelor pe cale de De- 
crete-legi, e iminentă formarea unui guvern pur liberal. 

Lucrul în realitate e si mai simplu. Nu poate fi vorba de vre- 
un acord între partidul liberal si mai multe grupări conservatoare 
cum spune Viitorul; conservalorii, singurii cu cari ar putea cola- 
bora d. Jonel Brătianu sunt cei de sub conducerea d-lui Take Jo- 
nescu, căci despre ce. de sub conducerea d-lor Carp şi Marghilo- 
man e exclus, cel putin în momentul când îi dai lovitura cu arun- 
carea la coş a activităţi: trecute. Aşa că ceeace Viitorul ne anunţă 
este noutatea că d. Ionel Brătianu nu sa putut înţelege cu d. Take 
Jonescu si deci reia singur pulerea. 

. Naivi au fost cei ce şi-au inchipuit vre-o dată că urma să se 
întâmple altiel. Partidul acesta liberal, când o fi să-l ia D zeu, o să 
moară de prezumptie şi lăcomie. 

Partidul d-lui Marghiloman doborit de lovitura ce i sa dat. 
pare a fi încă în „comă“, nici nu mişcă, nici nu se vaetu. Vom 
vedea, ce va face când îşi va veni în simţiri. 

Amicii d-lui Take Ionescu în acord cu partidul generalului A- 
verescu, dau un comunicat explicativ de ce nu pot urma pe d. Bră- 
tianu: nu voesc ca aducerea la îndeplinire a marelor reforme cons- 
titufionale votate, exproprierea şi votul obstesc, să fie făcute in 
mod arbitrar prin Decrete legi, pe cari le socot anticonstitutionale. 

Pentru înmormântarea vechiului Parlament nimeni n'a avut 


www.dacoromanica.ro 


662 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


nici o lacrimă şi nici un cuvânt de protestare. Singur d. Paul Teo- 
doru in Renaşierea, oficiosul d-lui Carp, cearcă. să arate pierderea 
ce sufere România şi românimea prin distrugerea unei laborioase 
lucrări. El se întreabă cu oarecare naivitate, dacă liberalii n'au fă- 
cut un gest de prisos şi dacă n'ar fi fost mai bine, să se ceară în: 
suşi parlamentului dizolvat să se „dezica singur“ dela activitatea 
avută şi e sigur că parlamentul nu lar fi refuzat. Nu cred că d. 
Paul Teodoru a vrut să facă o crudă zeflemea; dar dacă e serios 
ceeace propune, atunci răspund că prefer soluţia generalului Coan- 
dă, pentru că ea evită parlamentului român, o a doua ruşine. 

Vom avea deci un nou guvern liberal cu continuarea tradiţiei 
guvernării de 12 ani a unuia şi acelaş partid. Sunt convins că 
hpsa din ţară a d-lui Take Ionescu, deşi o fi servit imens la menti- 
nerea prestigiului şi a drepturilor României în afară, a servit înă- 
untru la întărirea partidului liberal si în special a d-lui Ionel Bra 
tianu. Mi se spune dela Iaşi că acolo, partidul d lui Take Ionescu 
nici nu mai exista; multi din fruntaşi au murit, iar cei ce au mai 
rămas lau abandonat pentru a-şi găsi loc în partidele cele noi ce 
sunt în formaţiune. Aci în teritoriul ocupat gruparea nu mai există 
nici atât. Era normal ca făra adversari d. Brătianu să fie indispen 
sabil. 

Conferinţa Păcii, a fost decis să fie ţinută la Paris şi anume în 
Palatul dela Versailles. E o explicabila ambitiune a Franţei ce ia 
revanşa lui 1871. 

Regele Ferdinand şi-a manifestat dorinţa de a reintra în frun- 
tea trupelor în Capitală la 23 Noembrie, ziua de aniversare a in- 
trării inamicului acum doi ani de zile. 

O delegatiune ardeleană a sosit în laşi cu mandatul de a pro- 
pune „Unirea“ cu Regatul român. Delegatiunea a fost primită şi de 
miniştrii tutulor Statelor aliate nouă şi cari au luat act de dorința 
Ardealului. Delegatiunea a mai comunicat guvernului, că pentru 
începutul lune: Decembrie, a fost convocat un Consiliu național 
Ja Alba Iulia, la care va lua parte Ardealul, Banatul, Maramureşul 
şi Crişana, ca să dea un vot decisiv sortei lor. Acest vot va fi dat 
pentru unirea definitivă, şi necondițhonată la Regatul României li 
bere, la fel cum a făcut Bucovina şi Basarabia. 

Cu ocazia retragere: nemților din Ploeşti, un cetăţean a ucis 
cu un foc de revolver pe fostul şef al Poliţiei militare germane din 
locahtate, de pe urma căruia, în timpul ocupaţiei, populatiunea a 
avut foarte mult de suferit. Am un singur regret că pentru un a- 
semenea gest s'a găsit un evreu şi nu un român. 


VIAŢA IMPOSIBILĂ 
LUNI 12 NOEMBRIE. 


Nu cred să fie numai nervi mei, dai cred sincer că nu se ina 
poate trăi, om cat de nesensibil ar fi cineva. Iarna s'a stabili; de-a 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 663 


binilea cu îngheț, cu viscol, cu zăpada, iar lumea n'are un pic de 
combustibil. Nu sunt lemne, nu sunt cărbuni, nu sunt nici speranţe 
că vor veni de undeva. Blăstamata de comisie interimară nemtes- 
scă, a făcut ce a făcut şi a lăsat Capitala iar fără lemne. 

Totuşi, ce s'a învârtit la Comună e un mister, de oare ce toată, 
vara negustorii cu aussveisuri au cărat lemne şi acum nu eo fan- 
dără măcar, in nici un depozit. Cu 300 lei mia de chilograme si 
nu-ti vinde nimeni. Toată lumea — cu mici excepţii — stă în frig. 
Acele mici excepţii sunt oamenii ce au facut bogății din afaceri, 
iar pentru toată lumea înţeleg pe marele public, autorităţile, jude- 
cătoriile, tribunalele, şcolile, spitalurile şi prăvăliile. Frigul e încui- 
bat pretutindeni, şi chiar dacă o îi cineva în casa căruia e cald, tace 
să nu-l audă publicul, că e expus să vină să-i ridice combustibilul. 
Populaţia uzează de toate expedientele pentru a se încălzi, rupe 
gardurile, desființează cotetele, tae pomii de prin curţi. Un vecin al 
meu, consilier la Inalta Curte de Casaţie îmi scrie azi un bilet să-i 
împrumut un topor să tae un pom ca să se poată încălzi. 

Noua administraţie comunală da o înştiinţare că şi-a stabilit 
un program de ajutorare a populaţiei, cu lemne, că a adunat la un 
depozit — unul singur — o tantitate de lemne, că publicul să se 
prezinte la un anumit birou — unul singur — la o anumită oră, 
cei cu litera... în cutare zi, cei alţi în alte zile, şi vor obţine un bon 
de 500 kgr. pe care le va ridica dela acel depozit. Pe hârtie încă 
merge, încă e o speranţă; în practică, îşi dă cineva cu gândul, ce va 
fi acolo? Mercuri începe experiența, vom trăi şi vom vedea; ce este 
sigur e că în câteva zile depozitul unic va fi golit, iar publicul ce a 
avut curajul să înfrunte înghesuiala, păduchii cu exantematic şi 
gerul, făcând coadă, va rămâne cu bonurile flätite, cum deja am 
vre-o patru în buzunar, toate 'achitate. La începutul iernei profi- 
tasem de împrejurarea, că în capul serviciului comunal de aprovi- 
zionare cu combustibil, era un fost al meu client şi prieten Maxi- 
milian Tonola si dela el, cu favoare, cu anticamere mai puţine, cu 
cozi și mai puţine, am obţinut câteva bonuri de câteva sute de chi- 
lograme lemne şi lignit. Le-am achitat comunei de atunci; stau şi 
azi în buzunarul meu fără nici o valoare, căci Comuna pretinde că 
sunt date de nemți, deşi românii mi-&u încasat banii, nu nemţii. De 
altfel, de multe om m'am prezentat în Octombrie să le ridic dela 
depozite, dar n'a fost posibil. E un adevărat talent să obţii un drept: 
când n'am găsit lemne, când n'am găsit căruţă, când nu mi-a ve- 
nit rândul. Iată pentru ce în fata programului anunţat de noua ad- 
ministratie comunală, nu-mi fac nici o iluzie. 

Iar pentru sfidarea bunului simţ, in vederea lumii infrigurate, 
se ridică în Calea Victoriei patru mari clădării de lemn, ca pe sub 
ele să treacă Regele si oştirea victomoasă. Sute de mii de chilogra- 
me de lemne se imobilizează acolo. Sunt şi patriot şi entuziasmat 
de victoriile ostirei, dar imi spune bunul simţ să mă întreb: adaugă 
această lemnärie, azi când populaţia moare de frig, ceva, la recu- 


www.dacoromanica.ro 


664 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


nostinta ţării pentru Regele său şi pentru armată? Fie sigur guver- 
nul că cântăreşte mai mult entuziasmul ce va manifesta poporul 
pentru armata ce va defila, decât toata lemnăria ce se clădeşte în 
cele 4 colţuri de stradă, La să ia ochii lui „gură cască“. 

Dar frigul ‘nu ne-a fost destul, s'au fixat noi preţuri maximale 
cu aceiaşi nepregătire și lipsă de tact ca si, până acum, ce vor avea, 
consecința cunoscuta: dispariţia din piaţă a tuturor acestor ali 
mente. 'Tâlharii isi freacă mâinile si fac haz; să te ţii de acum ce 
drumuri a1 să faci ca să gasesti două ouă cu 5 lei sau câteva grame 
de unt, brânză, zahăr, cu de trei ori preţul maximal, si pe cari ti 
le va strecura negustorul pe ascuns şi pe uşa de din dos, ca să aibă 
aerul că te pratejează. 

Guvernul şi administraţia par linistiti, gândul le este la lucurri 
mari şi speră în diversiunea aceasta, că stomahul marelui public 
va răbda, atâta timp cât inima îi va fi plină de entuziasm. In viata 
mea nu că n'am văzut, dar mintea mea n'a conceput mai mult tem- 
belism şi mai multă incapacitate decât a răscolit războiul atuul fr 
poporul nostru. Şi dacă ce văd eu mai spun si la alţii, dacă dobnri* 
de oboseala nevoilor zilnice, mă revolt, lumea zice: s'a neuresteni 
zat săracul, nu că s'a ticälosit lumea. 


MARTI 13 NOEMBR E 


Pe zi ce trece, para\anul general Coandă devino mai straveziu, 
Nu numai tonul presei liberale, dar şi faptul că ea singură are 
dreptul să vorbească ceva, îi denunţă. De asemeni, actele de răzbv.- 
nare politică în care se zareşte sufletul lui Vintilă Brătianu. îndr 
tueşte pe toatä lumea şa creada, că de fapt la guvern e partidul? li- 
beral. 

Dintr’un amor propriu lesne de ghicit, lovitura dată parlames. 
tului conservator, ne a bucurat, totuşi, nu e mai putin adevarat ci 
ea constitue un precedent periculos şi inadmisibil. A introduce în 
moravurile noastre politice, deja destul de urâte şi fără de Ive, us 
temul ca printr'un simplu decret-lege, pe care tu singur îl +preciezi 
şi îi iei răspunderea, (s'a văzut când am fost la stramptoare, la ce 
s'a redus raspunderea oamenilor nostri politici) sa anulezi' uctele 
unui parlament, parlament convocat de Rege, deschis de Rege tiuna 
toate formele constituţionale si sancţionate acele acte prin sigiiiul 
regal, numai pentru că tu îl consideri ales fără deplina libertate n 
ilegaitorilor, este a introduce abuzul de a vedea ca lucrul să se ma. 
repete, Nu e cunoscut sistemul român al partidelor de opoziţie de = 
nu recunoaşte nici odată că parlamentul este emanatiunea liberă a 
alegătorilor? Când avut-a România alegeri libere, recunoscute de 
toată lumea ca atare? Iată de ce sistemul introdus acum e Pericu- 
los, de oarece el va depinde numai de indrăzneala oamenilor po 
litici, ceia ce nu € o garantie. Singura garantie ce aveam până azi 
«ra în semnătura Suveranului şi în contactul Constituţional al Su 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 665 


veranului cu parlamentul prin mesajul de deschidere, lucru ce dă- 
dea tuturor siguranţa că adunările legiuitoare sunt legale şi ale 
țării. 

Nu vom mai avea nici această siguranţă. Regele a fosi pus in- 
tro situaţie dintre cele mai imposibile. Ce adică, Suveranul când 
a convocat în 1918 colegiile electorale nu ştia că alegătorii aflaţi in 
Moldova nu se vor putea duce să voteze la resedintele lor in Mun 
tenia, din cauză că bariera Mărăşeştilor nu dispăruse? El nu ştia 
ră Dobrogja nu i-a parte la alegerea parlamentului şi că baioneta 
lui Mackensen va influenţa constiintele? 

Atunci pentru ce a dat legalitate acestor camere convocându-le 
şi deschizându-le printr'un mesaj? Pentru ce a contrasemnat legile 
acestui parlament? 

Desigur că este o bubă undeva, dar de această bubă a fost în- 
fectat nu numai parlamentul, nu numai d. Marghiloman, ci si alt- 
cineva, ceva mai sus pe treapta ierarhiei politice. Iată de ce solutiu- 
nea mi se pare periculoasă. Intelegeam o soluţie drastică, pe fata. 
recunoaşterea olicială a constrângerei morale în care sa găsit ‘u- 
veranul, din cari să se tragă toate consecinţele ce se trag de obicei 
«un inexistenţa liberei vointi. Poate că dintr'o aşa soluţie ar fi pro- 
fitat nu numai Suveranul, dar salvam siguranta zilelor de mâine, 
păstrând aparenţa tuturor formelor constituţionale şi ferindu-ne de 
a introduce anarhia de sus. Regret că părerea aceasta a mea poate 
profita şi ticälosilor, prefer însă să scape şi un păcătos de cât să se 
scufunde toată lumea. 

Guvernul a luat azi o măsură severă contra nemtofililor, a su- 
primat pur şi simpul ziarele Lumina d-lui C. Stere şi Renaşterea 
d-lui D. Nenitescu, drept pedeapstă „pentru conduita ce au avut în 
Timpul ocupațiunii“. 

Si aci am ceva de obiectat. Mă bucură pedepsirea lor, actul însă 
e ilegal şi mai ales pedeapsa nu e exemplară. Mai bine ne lăsa pe 
noi de a-i critica şi demasca prin presă, cu dreptul de a se apăra, 
pentru ca opinia publică să-i îngroape sub disprețul ei. Asa cum a 
procedat guvernul e un abuz care le dă aparanta că sunt mai mult 
victime decât vinovaţi. 

De asemeni guvernul a făcut să fie arestați toţi acei ce au seris 
şi redactat ziarele Bukarester Tageblatt şi Gazeta Bucureştilor. Se 
crede că vor mai fi arestaţi şi cei ce au scris la ziarele suprimate uzi. 

Gestul e românesc, cu o condiţie, să fie arestaţi şi judecaţi nu 
numai toți eci ce au scris la acele ziare, dar şi acei ce au plătit ca 
să se scrie, cum şi cei ce au dictat ce să se scrie. 

In locul Consiliului comunal pus de Tülff von Tschepe a fost 
reinstalat Consiliul comunal liberal din 1916; cum se vede e o 

„restitutio în integrum“. 

Colonelul Verzea a fost transportat la Văcăreşti. 

Procurorul General îmi spunea azi, că cu ocaziunea perch =zi- 
tiunilor făcute în localurile în cari fusese instalate autorităţile Je 


www.dacoromanica.ro 


666 IMPRESIUNI ȘI PARERI PERSONALE 


poliție germane, sau găsit şi confiscat acte importnate din cari ar 
reesi că mulle persoane bucureştene au dat sprijinul lor ocupanti- 
lor inamici. Procurorul General e un bun român şi un cinstit ma- 
gistrat. aşa că din ce concluzii trage el nu pun bază că vor fi şi a 
noilor guvernanti. Vor fi unii denuntati si alţii acoperiţi si tole- 
rati — ca la noi. 

Poliţia noastra a mai pus mana cu ocazia evacuării nerntilor pe 
un întârziat de seamă şi care poate plăti scump neglijenta de a ră 
mâne în urmă. E politistul Pinchof, celebru în primul rând ce 
denuntätorul lu. Miss Kavel, acea englezoaică damă de caritate, 
care arestată de nemți la Bruxelles in 1915 a fost condamnată la 
moarte şi executată sub învinuirea că a sprijinit inamicul, Mai e 
celebru în al doilea rând ca polițist de teroare in Bucuresti pe tin 
pul ocupatiunn. Recunoscut la Predeal, a fost arestat şi adus in Bu- 
cureşti împreună cu o mare cantitate de bagaje, ce consistau în 
obiecte furate de prin casele particulare din Capitală. E vorba ia 
răşi că sau găsit la el şi acte de mare importanţă. 

Din Paris se telegrafiază ca Preşedintele Poincare räspunzind 
Ja o telegramă d lui Take lonescu spune între altele: 

„Vă reînoesc toate fagäduin{ele mele în ce priveşte grabnica re 
aizzare a Unităţii naţionale a României, prietena Franfei“. 

După telegrama Regelui Angliei, urarea Preşedintelui Republi 
cei franceze, ne dă noi şi întemeiate speranţe de bine. 

Cu toata ploaia şi noroiul de pe străzi Bucureştiul şi a schrin 
bat din nou aspectul. In locul nesiârşitelor convoiuri de prizonisri 
români şi ruşi, cu feţele supte si ingalbenite de foame şi mizerie, 
cu hainele în zdrente, târili de doi soldaţi nemți curat si bine îm- 
brăcaţi si cu obrajii rumeni de sănătate, cu cari, vederea noastra 
se obisnuise zilnic, au apărut acum alte convoiuri, tot aşa de luigi 
şi dese, dar cu înfăţişarea schimbată. Cei mulţi de azi sunt îngân- 
fatii de ieri, cei cu obrajii rumeni, cei cu haine şi cizme bune şi 
pare că cu atât le este în ochi umihrea mai mare cu cât trec sub 
privirile celor pe cari dânşii îi umilise în trecut. Merg a gale, .nâ- 
nati de o singură santinelă românească. La noi e mare ecénomie de 
santinele, conduce unul singur la 5 paşi în urma convoiului, :ute 
de prizonieri nemți. Am privit azi cu mult interes un asemenea 
covoi; după prizonieri mergea un țigan cu părul scarmanat, cu o 
pălărie de lârgoveţ din cele tari, îmbracat cu un fel de suman şi 
incins cu un centiron, purtând pe umăr o puşcă „Pyabodi“ din cele 
declasate de arma Manliker. Ceeace m'a impresionat însă mai w.ult 
e faptul că infanteristul nostru n'avea aerw de mândrie, 'că duce 
el cu spanga lui o sută din vitejii lui Hindemburg, din contra, a- 
vea mai mult aerul că face o desgustătoare corvadă. 

Ca o compensație că nemţii şi-au pierdut în Capitală liberta- 
tea, s'au liberat câinii. Da, da, sa dat libertate bietilor câini. Nu ştiu 
pentru ce, dar n'a fost animal mai persecutat în România de 1e- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 667 


prezentantii Kaizerului, ca câinii. li distrusese complectamente. O 
Ordonanţă a Poliţiei noastre anunţă azi că serviciul de ecarisaj 
(hengherii) va strânge câinii vagabonzi, îi va tine 5 zile la dispoziţia 
proprietarilor ce îi vor reclama, iar dacă după 5 zile nu vor ‘i re- 
clamati, vor fi......, jupuiti sau ucişi? Oh, nu. De astă dată vor fi 
vânduți la amatori. 

Dacă ar avea si ei glas omenesc, de sigur ar striga în cor cu 
Ceho-Slovacii: Trăiască Wilson! 


INTRE COLEGII DiN BAROU 
MERCURI 14 NOEMBRIE. 


Restabilindu-se legătura telegraficä cu laşii, se comunică ca 
în timp cât am fost izolaţi sa făcut acolo în mod oficial unirea Bu- 
covinei la Regatul României. Un comunicat în acest senz a fost dat 
de guvern. 

Intrarea Regelui în Capitală încă n'a fost definitiv fixată. Unii 
pretind a şti că va [i la 23 Noembrie, alții la 48 Noembrie. 

Azi avui un inofensiv incident la Palatul de Justiţie, insă ca- 
racteristic vremurilor prin care trecem. 

Aveam adversar într'un proces pe Neculai Mitescu. E necesar 
a spune că atmosfera în baroul Capitalei şi în Palatul de Justiţie 
e de câtva timp încărcată. Baroul a-pierdut în război mulţi din 
membrii săi, multi au revenit de pe front răniţi sau mutilati. Cei 
reveniti, au regăsit colegii ce în timpul ocupatiunii au sprijinit 
în mod real pe inamicul ocupant. Ei cer cu insistenţă ca aceştia 
din urmă să rămână stigmatiza{i. Deocamdată a fost afişată pe săh 
si în sala paşilor pierduţi o listă cu 36 nume ale advocatilor ce au 
pledat înaintea Tribunalului german, instalat cum se ştie chiar in 
Palatul de Justiţie. Din cele 36 de nume, pe,cari le recunosc a fi 
incomplete, figurează numai doi român: Neculai Lupu Costachi, 
şi profesorul Ghiul; restul de 34 sunt evrei. Pentru moment advo- 
cafii se agită să aleagă un decan energic si un consiliu de diszi- 
plină patriot, pe urmă vor să judece pe cei ce n'au ştiut să-şi men- 
țină demnitatea de români şi să-i excludä din corpul advocatilor, 

In afară de cei 36 ce au pledat în fata Tribunalului german, 
mai sunt advocati acuzaţi de fapte si mai grave, cum ar fi cei se 
au sprijinit inamicul fraternizând cu el, făcând delatiuni contra 
compatriotilor sau colegilor şi unii făcând chiar spionaj. Intre cen 
ce au fraternizat si au colaborat fatis cu ocupantul, considerând 
actele lor ca acte politice, sunt şi advocatii Neculai Mitescu şi G. 
Stoian, foşti deputaţi în parlamentul dat la coş de generalul Coan- 
dă şi cari s'au întrecut în a apăra interesele inamicului în contra 
țării. 

Acestea sunt acuzaţii pe cari publicul şi confrații le aduc, ră 
mânând ca ei să se apere când vor fi judecaţi. , 

Pentru moment bunul simt ar cere ca sä stea putin retrasi 


www.dacoromanica.ro 


668 IMPRESIUNI $i PĂRCRI PERSONALE 


dacă nu vor să imite pe Max Gaster care sa expatriat ducându-se 
Yn... Franţa (?!) şi să evite desagramentul ca colegii lor să sa gă- 
sească în poziti dificile, cum de exemplu m'am găsit eu astăzi. li 
bine nu; au îndrăzneala de a sta permanent in Palatul de Justiţie, 
continuând să pledeze in fata judecătorilor. Faptul a dat naştere 
la incidente regretabile şi inutile. Când un advocat ce vine de pe 
front are în fata lui un adversar dintro cci de mai sus, refuza de 
a pleda, explică chestia Tribunalului sau Curţii, cari până azi cel 
putin, au recunoscut ea intemeiat motivul invocat şi amână proce- 
sul ca partea să se prezinte cu un advocat, fără pată. 

In public această conduita a făcut impresie bună si multe alte 
corporații sunt pe cale să ne imiteze. 

In aceastu atmosferă am avut, azi adversar pe Neculai Milescu. 
El în mod formal încă nu este acuzat, şi nu figurează pe lista ofi- 
cial anunţată pe săli, de aceia nu puteam să-i contest dreptul de a 
veni în faţa justivei româneşti, in sufletul meu însă îl am clasat 
între cei ce au reprezentat în timpul ocupaţiei, atât în teritoriul o 
cupat cât si în parlumentul dela Iasi, mai mult ca oricare altul, in 
teresele lui Machensen şi von Tülff, mai ales în ce priveşte Loli 
tica regatului. Stiu precis dela un fost parlamentar, intim al d-lui 
Marghiloman, că în timpul când se discuta chestia dării în jude- 
cată a guvernului ce a făcut războiul, cel ce făcea naveta între 
Mackensen si Comisia parlamentară dela Iaşi pentru darea in ju- 
decată, era d. N. Mitescu; mai ştiu că une ori d. Marghiloman şi-a 
manifestat chiar indignarea că un român se poate preta la aşa acte; 
lucrul nu e inadmisibil mai ales că se cunoaşte azi dizgratia ce o 
suporta fostul Prim-ministru pe lânga germani în ultimul timp 
din cauza ataşării lui la politica Contelui Czernin, ce adusese ca 
rezultat nientinerea pe tron a dinastiei. 

L'am avut deci pe d. Mitescu ca adversar fără voe. Ceream 
Curţii de Apel o probă cu martori să dovedesc că cu ocazia ocupa- 
rii de către nemți a oraşului Roşiori, aceştia au dat foc târgului, 
foc din care un negustor cerea daune dela o societate de asigurare 
pe care o reprezentam eu. Mitescu, care se mai prezentase în acest 
proces ca şi mine la prima instanță, pe vremea când nemţii nu 
plecase încă din România şi ne stăpânea, mi-a obiectat că de ce 
n'am cerut o asemenea dovadă înaintea Tribunalului. 

l-am răspuns că n'am vrut să expun pe martori şi chiar pe 
mine la represaliile inamicului. 

— Dar ce putea să le facă nenijii dacă n'ar fi spus decât ade- 
vărul? 

— Vorbesti serios? Am replicat eu. 

— Foaite serios. 

— Atunci n'ai cunoscut pe nemți. 

Radios şi cu gestul lui de a-şi scoate burta înainte când se 
simpte că argumentul lui e tare, Mitescu îmi răspunde: 

— Sunt fericit că n'am avut orazia să-i cunosc. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 669 


— Pardon! replic eu, nu m'ai înțeles. Dumneata nu i-ai cu- 
noscut am vrut să zic, în ipostasul ce lau avut faţă de cei pe cari 
i-a considerat duşmani si cari au suferit în deajuns, i-ai cunoscut 
insă destul de bine în condiţiile în cari publicul le cunoaște. 

Din roşu, sa făcut verde, dar n'a mai răspuns nimic. Publicul 
din sală a făcut haz, judecătorii au zâmbit cu satisfacţie. 

Din lumea largă, veşti puţine dar de seamă. 

Europa e pe punctul de a fi ocupată milităreşte de Puterile 
Intelegerei, cu marele rol de a restabili ordinea, de a distruge bol- 
sevismul si a readuce pacea nu numai între popoare ci si in po- 
poare. Armata engleză a ocupat Sebastopol şi Odesa cu destinaţia 
Kiew şi Moscova. Armata franceză dupa ce a ocupat Alsacia şi Lo- 
rena, a ocupat Budapesta, iar acum se anunţă ocuparea Vienei. 
Praga a fost ocupat mai de mult. 

Preşedintele Wilson s'a decis să vină in persoană în Europa, şi 
să prezideze Conferinţa Păcii. Un american îmi spunea că ceeace 
face Wilson este în contra unui vechi obicei al Statelor-Unite şi ca- 
ra până azi a fost păstrat cu rigurozitate: preşedintele republicei nu’ 
poate în timpul functiunii să părăscască teritoriul american. E un 
Yel de internare voluntară ca a Sultanului în Constantinopol, ca a 
Papei în Vatican, de sigur justiiicată pe alte considera{iuni. Wil- 
son totuşi va trece peste aceasta; sunt prea mari si prea neprevă- 
zute evenimentele şi prea însemnate cele 14 puncte din programul 
lui, ce vor face baza Păcii viitoare ca să nu vină în persoană s& 
şi le susţină. 


JOI 15 NOEMBRIE 


Capitala şi-a schimbat din nou aspectul. Mişună din nou au- 
tomobile militare, iuți şi gräbite; nu mai sunt enormele maşini 
de culoare gri si cu fluerătoare ale nemților, ci nişte maşini mici, 
solide, şi cu un tricolor francez la cârmă. Si multe trebue să 
mai fie în armata franceză, văd pe unul astăzi un număr peste 
două sute cincizeci de mii. Pe lângă automobilele militare mai cir- 
culă pe străzi mii de militari francezi, englezi şi americani. Fran- 
cezii sunt în genere mic: de statură, englezii şi americami inalti şi 
bine legaţi. Vorba elegantă franceză se aude de pretutindeni, sunt 
soldaţii francezi; e antiteza neamtului cu vorba lui aspră si bru- 
tala. 

Pe la amiază, generalul Berthelot intovärasit de un numeros 
Stat Major a descins la Athéné-Palace. Lumea n'a prins de veste 
aşa că hotelul a rămas până seara degajat de public. 

Prinţul Carol trimis cu o misiune la generalul francez, a sosit 
azi la Buftea şi na intrat în Bucuresti ca să nu scadă rostul intrări: 
triumfale ce se pregăteşte. 

Din Transilvania se dau stir: semioficiale că în puţine zile -e 
va proclama oficial „Unirea“. 


www.dacoromanica.ro 


670 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Generalul Presan Comandantul sel al trupelor ce ocupă Tran- 
silvania a lansat următoarea proclamaţie: 


„Din Inaltul Ordin al M. S. Regelui Ferdinand I, în urma he- 
„mării Comitetului Naţional Romdn, armata noastră a trecut Car- 
„pații pentru a desfiinţa hotarele, cari se ridicau între noi, rupând 
„în două trupul ageluias neam. 

„Păşind cu dragoste frățească pe pământul Trasnilvanier, 0ÿ- 
„tirea română vine în numele unor sfinte drepturi naponale şi o- 
„meneşti pentru a garanta libertatea deplină a tuturora. Isuflefifi 
„de aceste gânduri, asigurăm pe toți locuitorii pământului romă 
„nesc până la Tissa şi Dunăre, fără deosebire de neam şi de lege 
„că vom păzi cu credință viata şi avutul tuturora. 

„Indemnăm deci întreaga populație, ca sub paza oaste? Ro 
„mâne să-şi continue ocupațiile obişnuite, astfel ca viata normală 
„în sate şi oraşe să nu sufere nici o turburare. 

„Fiecărui locuilor i se va respecta libera exercitare a drenturt- 
„lor sale cetăfeneşti, dar în acelaş timp se pune în vedere tuturora 
„Că orice încercare de a provoca dezordine, de a săvârşi acte de w- 
„0lență sau de nesupunere se va pedepsi cu toată severitatea. 


ROMÂNI | 


„Pe ciămpiile Turdei, unde de odată cu trupul Marelua Maha: 
„A căzul infrdni şi visul nostru secular, azi flutură din now mân- 
„drele flamuri române. înfăptuind pentru veşnicie Unirea Tuturor 
„Românilor“. 


Șeful Stat-Majorului General al Armatei 
General Pressan 


In Bucuresti măsurile pentiu asanarea morală continuă $2 
lile germane din strada Luterană, focarul spionajului german ds 
inainte de război, au fost închise. Directorul ar fi fost arestat. E in 
amintirea tuturor că fostul director al acestor şcoli a condus zepe- 
linul ce a bombardat Capitala în lunile Septembrie, Octombrie 91 
Noembrie 1916. El era căpitan în armata germană, şi intrat în ţară 
cu ocazia ocupaliunei şi-a făcut o cinste in a descrie în Bukarester 
Tageblatt cum a condus sborurile şi bombardamentul -cu tot în- 
tunericul, de oarece cunoştea perfect Capitala. 

De asemeni au fost sigilate şi închise birourile Băncilor Dres- 
dener Bank şi Banca Generală Română institutiuni financiare ale 
inamicului. 

Ziariştii ce au scris la ziarele germane în Capitală în timpul 
ocupaţiei şi cari au fost arestaţi sunt: : 

D. Carnabatu, Popescu Dutu, Iohnsohn, Grosman, Dem. Teo 
dorescu, V. Mestugeanu, Bränisteanu, şi Camburopol. Alte arestări 
sunt in perspectiva. 

Fostul deputat liberal D. Patrascanu, a fost dat afară din Cor 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 671 


siliul de administraţie al Băncilor Populare. Viitorul anunţă că 
măsurile acestea se vor generaliza la toţi cei vinovati. Numa: să se 
țină de cuvânt şi să-i vedem atinsi nu numai pe cei Mici, ci Si 
pe cei de sus. 

Măririle de ieri încep a sfârşi: rău. Generalul bulgar Tantilotf 
care s'a răsfăţat aci în timpul ocupaţiei ca delegatul armatei bulgare 
în Statul Major al lui Mackensen, a fost dat în judecată la Sofia 
pentru furt. 


VINERI 16 NOEMBRIE. 


Cu ocaziunea nouei mobilizari a Romaniei şi evacuarea leri- 
toriilor ocupate, Statul nostru Major, sa simţit obligat să trirnitä 
oştire şi in Dobrogia ocupată de bulgari. Cum D-zeu a făcut țara 
româneasca cu mult noroc dar-cu puţină minte, $1 de astă data 
ne am pomenit că s'a facut o mare greşala. Trupele insuficiente tri- 
mise, au fost atacate şi decimate de bulgar. A trebuit ca aliaţii noş- 
tri să intervină şi trupele lor să evacueze pe bulgari din Dobrogia. 
Generalul Berthelot a trimis la Sofia o notă în urma căreia guver- 
nul Malinotf à demisionat. Cuuzele denis! 1 se tin incă secrete. 

In Bucureşti o ploae rece cade de două zile încontinu, de să nu 
dai pe uşă afară un caine, totuşi pentru Duminică 18 Noembrie e 
fixată intrarea Regelui şi a armatei. In vederea acestui eveniment, 
Primul Ministru cu întregul guvern, corpul diplomatic, ministe- 
rele, Inalta Curte de Casaţie şi o sumedenie de ofiţeri superiori, au 
sosit şi şi-au luat reşedinţa în Capital’. Au mai sosit drapelele tu- 
turor regimentelor cu escortele lor ca să ia parte la defilare. 

In Transilvania marele eveniment e in frământare Pentru 
Duminică e convocată la Alba luiia marea adunare româneasca. 
Comitetul National a lansat un manifest în toate ţinuturile romä- 
neşti, pentru a arata importanţa actului ce se va desăvârşi peste 
două zile. Apelul cere ca pe lângă delegatii oficiali să vină tot po- 
porul ce va putea si cât va putea veni. Va fi în adevăr ceva măreț, 
Imi dau socoteală de ce va fi acolo, după cele ce am citit în lucra- 
rea d-lui N. Jorga că a fost în trecut în Ardeal asemeni aduniri 
ale poporului, când era'vorba să se pronunţe în vre-o chestie ce rri- 
vea neamul întreg. Regret să o spun că în Regat, nici în trecut 
nici astăzi nu sar putea concepe adunări aşa märete. : 

Apelul semnat de Ştefan C. Pop în calitate de Preşedinte al 
Comitetului termină cu vorbele: 

„Fii tare neam român în credinţa ta, căci iată se apropie ceasul 
mântuirii tale. 

„Amin şi doamne ajută!“ 

In Belgia, Suveranii şi-au facut şi ei intrarea triumfala in 
Capitală. 

Aliaţii au respins cererea Germaniei de a se modifica ceva din 
conditiunile severe ale armistitiului, în special modificarea terime- 


www.dacoromanica.ro 


672 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


nului de evacuare a teritoriilor ocupate. Cine-va se indignase azi 
pe aliaţi şi dădea dreptate nemților pe tema.că „cerem împosibih- 
tapi. 

— Ce D-zeu? Le dai cinci zile să evacueze atâta teritoriu şi a- 
tâta lume? E neomenesc pentru că le ceri imposibilul, 

— N'o fi omenesc, se poate, am replicat eu cu indignare, dar, 
german este. Din iuteala cu care cotropeau țări si distrugeau :e- 
titi, şi-au făcut o glorie. N'au strigat ei în apogeul victoriei. Am 
invadat Belgia în două zile? Nu era în programul lor să cucerească 
Parisul în trei săptămâni dela declararea răzhoiului? Nu s'au lău- 
dat că jumătate de milion de trupe au invadat într'o noapte cu ca- 
mioane automobile Belgia? 

Ei bine, azi când nu mai sunt victorioşi li se cere aceiaşi ener- 
gie şi aceiaşi viteză în retragere. Să te întorci tot aşa de repede cum 
ai venit, e a le cere ceva neomenesc? Preceptul sfânt nu zice oare 
Ale tale dintr'u ale tale? lata de ce bine au făcut aliaţii nostri de 
le-a impus o retragere urgentă. 

Se svonise ieri ră la polițistul german Pinkof, arestai la Pre- 
deal, s'au găsit importante documente, iată după Universul ce ar 
reeşi din ele: 

„Diferite nume de ziarişti, advocafi, oameni politici etc. figu 
rează în cundiţiuni de naturd să compromilă pentru vecie, atât 
prin serviciile aduse nemților, cât şi prin motivul bänesc care 
le-au determinat în mare parte. 

Intre altele s'a dovedit că, sigură de victoria dela Marăşeşti, 
autoritatea ocupantă desemnase prefecții din Moldova, alesz fireşte 
dintre devotați. La dosarul actelor există scrisoarea prin care unul 
dintre aceştia — fost deputat — arată că nu-i convine judeţul de- 
semnat şi roagd să à se dea altul“. 

Mare satisfacţie va avea lumea cinstită şi românească când a 
ceşti ticăloşi vor fi demascati si trataţi in consecinţă, dar tare ma 
tem că nu se va face nimic; mai întâi că vor scăpa cei ce sunt prea 
în legături cu cei ce deţin documentele, în al doilea rând vor 
stăpa cei ce vor exercita şantajul că de va fi denunţat cl, va de- 
nunta si pe cei protejati. Concepe cine-va ce va esi de aci? 


SAMBATA 17 NOEMBRIE 


E preziua intrării triumfale a Regelui şi a armatei. 

Cortejul va veni dinspre Băneasa pe şoseaua Kiselef şi va pur- 
curge Calea Victoriei. Ploaia torențială a continuat şi azi, Lucră 
rile decorative încă nu sunt terminate, iar cele terminate spân 
zuré de greutatea apei. 

Am avut azi surpriza de a mă întâlni pe strada cu amicul 
meu de ieri şi marele erou de azi, generalul Erimia Grigores-u, Mi- 
nistrul de razboi. Cu toata Jena dictată de ultima noastră situaţie 
in chestia lui intima, a cuvortului şi recăsătoriei, pentru care imi 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 673 


E ECC 


ceruse un sfat si pe care 1 lam dat defavorabil, ne-am imbratisat 
în plină piaţă a teatrului. spre marea curiozitate a pietonilor ce se 
țineau după el, ca după ursu, de oarece vedea pentru primă oară 
pe învingătorul dela Mărăşeşti. 

Mi-a dat întâlnire pentru ora 5 acasă la el. Am fost exact și 
nerăbdător să-l revăd. Am vorbit trei ceasuri întregi, mulie, multe 
şi mărunte, ca doi prieteni vechi ce se revăd după aşa mari eve- 
nimente, El mi-a, spus că guvernul rămâne definitiv în Bucuresti. 

In chestiunile publice, nimic nou afară de o tendinţă vădită 
la liberali de a scădea orice merit şi prestigiu rolului avut de Take 
lonescu în evenimentele din care va eşi România Mare. 

Viitorul dă un comunicat după care dezminte că Take lunescu 
ar fi avut vre-un rol oficial la Paris şi că ar reprezenta acolo pe alt 
cineva decât pe dânsul singur *); acest comunicat pare a îi un răs- 


*) Ca sa se vadă daca d. Take Ionescu a representat sau nu la 
Paris tara, când ori ce legătură cu România oficială: guvernată de 
Mackensen ce încheiase pacea de la București, era ruptă de aliaţii 
noştri, dau mai jos doua documente pe care publicul nu le cu- 
noaste: 

Republica Franceză 
Ministerul afacerilor Străine Paris 12 Octombrie 1918 


La 


Domnule, 


Imi va fi placut să întru în relaţii cu Consiliul National 
al unităţii tuturor romdnilor, a cărei adunare generală a hotärät 
constituirea si a oferit presedentia d lui Take lonescu, si care 
wa ales pe d voastră Vice presedinte, (Scrisoarea e adresată preotu- 
lui Vasile Lucaci). Adunarea in acest Consitiu, a personalităților 
eminente ale României si a reprezentanţilor cei mai autorizati ai 
ponulatiei române încă despărțită de patria mumă, e imagina fi- 
delà a viitoarelor adunări românești. Esit din aspiratile seculare 
a compatriotilor voştri către libertatea și unirea tuturor ţărilor 
romane, el va fi interpretul cel mai autorizat 

In momentul in care victoriile armatelor aliate vestesc trium= 
jul apropriat a principilor de dreptate ce vor asigura liberarea 
si recunoştinţa Romänier, acei cari ca d-voastră n'au desperat nici 
odată si acei ce vin mereu in numâr din ce in ce ma mare să 
se inrolese pentru a lupta aldturea de noi si să faci să falfaie 
din nou pe câmpul de bătaie culorile nationale a.e țărilor roma- 
nestt, vor pregati cu noi, intro colaborare credincioasă, un viitor 
în care țările noastre vor 1esi mai strâns unite din sacrificiile 
comune ce vor cimenta tradilionalele simpatii st vor realiza te- 
«hile lor idialuri. Pentru acest scop, ce räspunde sentimentelor 
guvernului: Revublicei, Consiliul National al unități: tuturor ro- 
médnitor poale compta pe întregul sau concurs. 

Primiti vă rog dumnul meu asigurarea consideraliei mele 
cca ma distinsă, 

S. Pichon 


43 


www.dacoromanica.ro 


674 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


puns la o informaliune din presa engleză prin care Take lonescu 
ar fi desemnat ca reprezentant al României la Conferinţa Pacit. 

Mai mult ca. sigur că partidul liberal care aci şi-a aranjat de- 
finitiv situaţia pentru o nouă guvernare, are interesul ca la‘ Paris, 
urechile șefului său să nu fie eclipsate în Conferinţă de persona- 
litatea cunoscută si netăgăduit superioară a d-lui Take Ionescu si 
nu va fi o mirare pentru cei din Roinânia — cum va fi de sigur 
pentru lumea politică din Apus — ca d. Take Ionescu, singurul 
în viața dintre luptătorii ceasului întâi pentru politica ce ne-a dus 
spre România Mare, să n'aibă nici un rol oficial la Conferinţa Pării. 

Dea Domnul ca fara românească să nu se resimptă de egois- 
mul şi micimea de suflet a celor ce dispun de soarta ei. 


Guvernul francez recunoaşte oficial Consiliul National al Uni- 
tatii Tuturor Românilor presidat de d. Take Ionescu, cu el va lucra 
— în lipsa recunoaşterei oficiale a guvernului de la Iasi — pentru 
tot ce priveşte interesele neamului romanesc. 

Acelaş lucru îl face Englitera, prin următoarea scrisoare a Lor- 
dului Balfour ministrul său de Externe. 


Scumpe domn Tale Ionescu, 


Am primit cu multă bucurie scrisoarea d-tale din 15 Oc- 
tombrie prin care mă instiintesi de creare sub presedentia d-tale 
a Consiliului National al Lnitätii tuturor românilor. 

Abia dacă simpt nevoia de a te mai asigura că voi avea o 
textremd plăcere de a intra în relații cu o organizare reprezen- 
sând în mod atit de fidel opiniunea romdneacca și constituilà 
tub presedentia unui om ce n'a perdut nici odată credința în 
riumful final al dreptelor aspirafiuni ale poporului român. 

Te rog dar, în consecință, de a transmite Consiliului expre- 
siunea simpatiei mele întregi față de el. în opera de liberare si 
de sprijinul meu pentru a menţine si desvolta relatiile de căl- 
duroasă pretenie ale mariei Britanii cu România, a câror sfortäri 
și suferințe pentru causa comună sunt atât de mult apreciate in 
(ara noastră. 

Al d-tale sincer 


Arthur James Balfour 


Iar la telegrama prin care Consiliul National face cunoscut Pre- 
sedintelui Poincaré constituirea lui, acesta răspunde d-lui Take 
Ionescu: i 


Vă mulțumim din inimd pentru câlduroasa telegramă si vă 
reinoesc toate urdrile mele pentru imediata realizare a unității 
Naţionale a României amica Franfei. 


Raymond Poincaré 


Toate acestea le reamintesc celor ce au afirmat aci în Regat că 
Take Ionescu la Paris n'a reprezentat Ro:nânia, ci pe dânsul singur. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 675 


REINTRAREA TRIUMFALĂ A REGELUI ÎN 
CAPITALĂ 


DUMINICĂ 18 NOEMBRIE. 


401 tunuri anunţă în zorii zilei că astăzi reintra in Capitala M. 
S. Regele Ferdinand, în fruntea armatei române şi a aliaţilor nostri 
după o lipsă de doi ani de zile. 

Deşi de câteva zile ploua torențial şi incontinu, ca prin far- 
mec soarele a răsurit pe un cer fără nori. Un rece uscat a mai usu- 
rai a se da pavajului de pe străzi o înfăţişare acceplabilă şi să 
permită publicului să umple drumurile dela Baneasa până la 
Mitropolie. 

E o nebunie de lume. A spune că rar Capitala a văzut aşa a- 
glomeratie de public, ar fi banal, nu rar, dar nici odată nu s'a vă- 
zut aşa ceva. Dela rondul al doilea al şoselei Kiselef până în piaţa 
Victoriei, iar de aci pe Calea Victoriei până la Cercul Militar din 
piaţa Sărindar; dela Cercul Militar la Statuia lui Mihai Vi'eazul, 
iar de acolo până sus în dealul Mitropoliei, o mare de cape”, în- 
sirate pe ambele pati ale drumului, ocupând literalmente pieţele, 
agită steaguri, pancarte, batiste, flom în cinstea celor ce revin din 
război teferi 

Am privit cortegiul din dreptul Ministerului de industrie. La 
ora 10, Regele, Regina, Principele Neculai si generalul Bertnelot 
calări, sosesc în fruntea cortegiului de armată; după ei urmează 
un strălucit Stat Major calare, din toate armele şi armatele. Publi- 
cul aclama în delir. Drumul este numai un covor de flon. 

Armata ce a urmat s'a prezentat excelent de bine şi ca fizic si 
ca îmbrăcăminte şi ca munifiuni. 

Culoarea. gri k noilor uniforme, ce noi le vedem intäiasi dată, 
ce li sa dat în refacere, le schimba cu totul inlăţişar=a cu care 
eram deprinşi a-i vedea; lipseşte dorobantul, roşiorul şi vânătorul. 
Casca de fier, acoperişul de transee, da la toţi o uniformitate se- 
vera şi războinică. A dispărut uniforma de paradă. 

Un imens cortegiu de drapele ale tuturor regimentelor arma- 
tei, fiecare condus de o gardă de onoare în capul căreia e colone- 
lul regimentului, face o impresiune eroică de nedescris. A urinat 
apoi multe regimente din toate armele, iar după ele câteva regi- 
mente de infanterie franceză, un batalion de infanterie engleză si 
câteva baterii de artilerie engleză, au închis cortegiul. 

Principele Carol, moştenitorul tronului a defilat în fruntea vă- 
natorilor din regimentul său. 

Regele s'a, oprit in fata statuer lui Mihai Viteazul si de aci a 
primit defilarea trupelor în fruntea cărora a intrat în Capitală. 
După defilare şi-a continuat drumul la Mitropolie unde sa slujit 
un Te Deum şi unde Ministrul de rezbel generalul Erimia Grigo-* 
rescu, i a înmânat un document şi Bastonul le Mareșal oferit de 
armata româna. 


www.dacoromanica.ro 


676 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
<=> 

lată documentul pe care mi l'à dat în copie, chiar asta seară 
însuşi generalul: 


CARTE DE MARKESAL 


„Neamul românesc şi Ostirea au luptat sub Inalta conducere 
„a Măriei Tale spre a întrupa visul nostru strămoșesc. 

„Pentru vitejia cu care ai stat ddrz, în fruntea eroilor dela Car- 
„Dați, Dobrogaa, Cerna, Jiu, Oil, Neajlov, Oituz, Marasti şi Vora 
„şeşti; 

„Pentru neclintila credință ce ai avut în biruința, flamurilor 
„noastre în zile de grea cumpănă; 

„Pentru injeleapta cârmuire a trebilor din launtru şi din alura 
„din vremea acestui cumplit razboi; 

Pentru dragostea şi dreptatea de bun părinte ce ui dovedit 
„prăă fapte faţă de țărănimea obijduita; 

„Armata ta, prin mine, zmerit sfetnic al Mănei Tale, te rugă 
„pe Tine, cel dintâi Domn şi Stăpânitor de veci al tuturo? pamân- 
„urilor româneşti, să primeşti ridacarea la cea mai inalta treaptă 
„Ostășească, care în graiul marelgr popoare, nouă prietene şi spri- 
„nitoare se chiamă: 

„RANG DE MARESAL“ 


„Duminica în a optsprezecea zi a lunei Noembiie din anul mân- 
„duilei 1918, în sfântul lăcaş al Mutropoliei din Bucureşti, cw nri- 
„lejul reintrării biruitoare în Celatca de domnie“, 
Ministru de război 
General de Corp de Armată 
Grigorescu Eremia 


Un gest neserios, desi foarte frumos şi foarte nobil. 

Citind acest document am avut prilejul să obiectez imediat 
ilustrului său autor şi bunului meu prieten, ca din punct de vedere 
legal el nu există. 

Armata? Care armata? Vorba lui Titu Maiorescu când auzea 
pe demagogi vorbind de „popor“. Popor? Care popor? Care armată 
Şi cu ce ocazie şi prin cine şi-a spus ea cuvântul? Şi mai ales pe ce 
cale legală? Armata este o institutiune docilă in mâna şefilur si la 
dispoziţia guvernelor, ea nu constitue o putere în Stat, ea poate fi 
creată dar nu poate crea nimic decât doar glorie şi eroi. 

Guvernul, prin obişnuitul Decret-lege putea crea sub sancţiu- 
nea Corpurilor legiuitoare si rangul de Maregal ca o înaltă dis- 
tintiune, fie numai pentru Suveran, fie pentru toţi cei ce în oştire 
sar fi făcut capabili de a-l purta; Ministrul de rezbel singur, ca 
representând armata, nu-l putea face, aşa că dacă M. Sa, va lua 
lucrul în serios şi va pune galonul si insignele, va purta o distinc- 
tie ilegală. Generalul s'a supărat foc, a vrut să mă convingă dar nu 
m'a convins. Mi-a spus însă că Regele la Mitropolie multumin- 

lu-i i-ar fi zis: 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 677 


Dorinţa mea este ca acest rang să fie acordat şi celor ce in 
luptă, ca conducători, lau meritat, 

— Dacă este aşa, i-am răspuns eu, guvernul are ocazia să în- 
drepte greşala făcută azi: a) forma, b) prestigiul adeväraltilor con- 
lucători ai războiului, peste cari a încălecat astăzi M. Sa, pe ne- 
lrept. 

p— Dragă Milutä, am zis eroului dela Mărăşeşti, nu e afară din 
adevar că în actualul război Regele nostru n'a avut o conducere e- 
fectivă; a fost după Constituţie Seful erarhic al armatei, dar atât, 
n'a avut rol de Comandament în ordinea de bătae si cum n'a avut 
răspunderea, nu i se cuvine nici meritul operaţiunilor. N'a fost asa 
cu domnitorul Carol la 1877 .Curaj pe front? Tot tu mi-ai spus că 
M. Sa Regina inainta în transee şi pe câmpul de luptă în pozifiuni 
extrem de periculoase; asta încă nu-i dă justificarea unui baston de 
Maresal. Franţa a creat din nou această demnitate militară, pentru 
că a avut-o în trecutul ei istoric, si când a fost să o acorde n'a dat-o 
nici Preşedintelui Republicei, nici Ministrului de război a dat-o lui 
Jofre, Foch şi Petain. De unde i-a luat ca să-i distingă? De pe fron- 
turile victorioase pe care fie care a comandat. 

Poti să-mi spui care este frontul Mareşalului tău? Nu vezi 
ridicolul? 

Dar voiai Maresali români? Ti-i găsesc eu pe fronturile ro- 
mânesti. 

E hotărit că mari victorii cari să insemneze în războiul Ro- 
mâniei din 1916—1917 n'au fost decât două: Märästii şi Mărăşeşti, 
$1 prin concepţiune şi prin vitejie si prin consecinţele incalcula- 
bile ce au avut. Märästii l'a comandat Averescu, Märäsestii ca ză- 
gaz de rezistenţă — singurul lui merit — l'ai comandat tu. lată doi 
Mareşali români -dacă vă trebue. Mareşali. 

Apropo, eu mă mir că n'aţi făcut Maresal si pe generalul Ber- 
thelot. De ce nu? Nu l'a văzut azi poporul în fruntea armatei + oa- 
stre? In fruntea ostirei româneşti ce a salvat Moldova — căci nu- 
mai aceia are dreptul să treacă pe sub arcurile de triumf, nu si cea 
dela Turtucaia — a stat Regele nostru şi generalul Berthelot. Atât. 
Căci M. S. Regina, copilul ei minor prinţul Neculai şi Statul Major 
se găseau acolo ca chestie de protocol. Generali ostaşi, in frunte 
erau numai doi: Regele si Berthelot. 

Unde erau comandanții români ce real au condus războiul? 

Unul singur figura ceva mai în urmă şi de sigur nu atât ca 
omandant cât ca persoana grata a Curţii: Generalul Presan. Nu te 
intreb cauza. E inadmisibil că eu un simplu spectator să simpt des- 
considerarea si să nu o simţiţi voi cari ati dus greul şi a-ţi creat 
victoria. 

Berthelot a fost un profesor, un pedagog, o legătură de unire 
intre guvernele aliate și carnea de tun românească; a fost un om 
<ăruia Tara îi rămâne recunoscătoare, dar atât, putea privi dintr'un 


www.dacoromanica.ro 


678 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


pavilion plin de flori desfășurându-se parada si ar fi fost Ja locul 
lui. 

— Dragă Vasile, rău la inimă te-am lăsat, rău la inimă te ga- 
sesc. Atât mi-a răspuns amicul. Când am plecat însă, m'a sărutat. 

O altă impresie urâtă a avut azi publicul prin atitudinea rece 
absolut rece, a Prințului Carol când a trecut cu unitatea lui. Vadit 
lucru că Prinţul este supărat din cauza raporturilor rele de ‘ami- 
Jie ce are cu Curtea Regală, în urma aventurei sale dela Odesa, 
dar ori cum, poporul îl iubeşte şi l'a ovationat cu înflăcărare; de ce 
n'a manifestat Prinţul cu un gest de mulţumire, simpatiei publi 
cului ce a răguşit strigându-i: 

— Ura să träestil 

Restul zilei Capitala a rămas în sărbătoare. Muzici militare au 
cântat prin pieţele publice şi parcuri, iar seara un mare banct et 
s'a dat cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazu“ la Palatul Regal. 


LUNI 19 NOEMBRIE. 


Odată cu reîntoarcerea, guvernului si a celor mari, Sau >in 
tors şi fruntaşii noştri politici, asa că pentru azi am fost convo ati 
la o consfătuire politică la Clubul Conservator. Zic Conservator, le 
oarece nu mai sunt la curent cu politica partidului meu si înca ru 
sunt lămurit de ce titlu mai poarta. Se numea înainte de război: 
„Conservator democrat“, denumire ce îşi luase in 1908. Cand în ve 
derea războiului s'a contopit cu ramura veche conservatoare Fui 
pescu-Cantacuzino, numele partidului se schimbase în .,Conserve- 
tor naționalist“. Acum suntem convocați în clubul ,,Conservaty * 
dela Vanicu. 

M’am dus şi eu. Nu intrasem in el din 1907. 

Au vorbit numai „boerii'', democraţii numai au ascultat. Nea 
vorbit Mişu Cantacuzino, Ionas Grädisteanu si Dem. Greceanu. De 
altfel dintre fruntasii democrați nu s'a mai întors nimeni, parte au 
murit, parte au dezertat, parte s'au refugiat în Europa. 

Au facut „boeri.“ atâtea laude şi elogiuri d-lui Take Ionescu, 
şeful meu, că spun drept, eu m'am simtit jenat, eu care în ‘loua 
zeci de ani i-am auzit vorbind atâta rău despre el, când ye uni, 
când pe alţii. 

— „In politica națională, Take Ionescu a pus atâta pricepere, 
strălucire şi abnegafie, în cât nu exista în partid nimeni care sa 
poală spune ca nu este la locul ce merită la sefia necontestata a 
partidului conservator“. 

Din tot; ce s'a vorbit, reese: 

1) O ură puternica şi justificată în contra partidului liberal cu 
care am colaborat în ultimul guvern si in special in contra familiei 
Bratianu. 

2) Că partidul liberal a reuşit a se instala la putere cu ab oluta 
inlaturare a noastră, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUL ROMÂKXIIE 679 


3 Că guvernul generalului Coandă e o dublură liberală rre- 
meditatä şi voită. 

4) Că dacă Take Ionescu nu se opunea cu inversunare la trata- 

ivele cu Mackensen, pacea dela Bucureşti urma să fie încheiată 
d. lonel Brătianu nu de d. Marghiloman, cu gravele consecinţe 
ce ar fi urmat azi. 

5) Că numai graţie lui Take Ionescu şi partidului său se dato- - 
rează menţinerea raporturilor amicale cu Infelegerea, deci şi con- 
secintele ce vor decurge din aceasta. 

6) Că partidul nostru a aprobat şi aproba atât exproprierea cât 
şi votul obştesc. 

7) Că cu toată cenzura şi starea de asediu, partidul va lupta 
in viitoarele alegeri. 

Toate, lucruri foarte interesante. M'a mâhnit însă ceva, am vă- 
zut in Club, bucurându-se de succesele şefului, câţiva, şi doar ru 
numai dintre cei miki, cari în teritoriul ocupat au dus o politică 
diametral opusă. E o lipsă de ruşine şi de bun simţ, revoliătoare. 
Au fost chiar scene regretabile, unii, numai unii, au fost poftiti să 
1asä afară, si au esit. Cei ne poftifi, s'au vâriît mai pe după uşi, dar 
au rămas. 

Mişu Cantacuzino ne-a istorisit o dramatică scenă polnek pe- 
trecută la Iasi intr’un Consiliu de Miniştri. 

La un moment dat Moldova era in intregime căii de ar- 
mata rusească. Intregul front de asemeni era in mâna lor. In isusia 
bolşevicii reuşise să formeze guvernul Lenin-Trotzki. Ruşii din 
Moldova erau comandati da generalul Cerbacev, militar anti-bolse- 
vic si care ramasese credincios politicei aliaţilor nostri. Armata 
ins& începuse a nu-l mai asculta. Un complot pentru asasinarea lui 
este descoperit. Iaşul era prizonier armatei ruseşti, Cerbacev asa- 
sinat, cădeam in mâna bolşevicilor. Regele a fost nevoit să fugă şi să, 
stea ascuns într'o anumită parte a frontului român, câtva timp. 
Intr'o seară pe la ora 1 noaplea Cerbacev comunică guvernului că 
daca până la ora 8 dimineaţa nu se decide ca armata română—atâta 
cât este—să dezarmeze armata rusă ce s'a revoltat, el e nevoit să se 
retragă din comandă şi să fugă, pentru că nu mai poate face faţă 
pretențiilor sovieturilor. Imediat miniştrii au fost adunaţi în con- 
siliu, deşi toţi se culcaseră. Cu revolverele în buzunare, expuşi în 
tot momentul ca bandele bolşevice să năvălească în sala consiliu- 
lui, au deliberat. La ora 4 d. Ione] Brătianu a fost delegat să mear- 
să la Rege, să-l scoale şi să:l pună la curent cu marea nenorocire 
ce ne așteaptă în zorii zilei; a respinge propunerea lui Cerbacev 
era sinuciderea ţării, a doua, zi ne mai fiind Cerbacev în capul ar- 
matei ruse, tara ar fi fost în foc, frontul abandonat, nemții intrând 
ca la ei acasă ca salvatorii nostri. Din contra, acceptând propune- 
rea lui Cerbacev ar fi fost o nebunie: câteva zeci de mii de oa- 
meni atât putea în acel moment da armata română Iaşului, ing 
contra a câtorva sute de mii de ruşi. Aveam însă în favoarea noas- 


www.dacoromanica.ro 


680 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 
PI i 


tră un „dacă“ pe care Cerbacev conta, dacă armata rusă nu sar fi 
opus la dezarmare. | 

La ora 7 dimineaţa Brătianu s'a reîntors cu răspunsul Regelui 
dezarmarea ruşilor! 

.La ora 8 Cerbacev cu sprijinul armatei noastre a început ope- 
ratia, care spre fericirea noastră a reuşit. Ruşii s'au supus ca oile la 
abatoriu şi România a fost salvată. 

E de neînchipuit! 


BUCOVINA SE ALIPESTELA LA REGATUL 
ROMÂNIEI 


MARŢI 20 NOEMBRIE 


Congresul românilor bucovineni a votat, cum am spus, Joia 
trecută, Unirea cu România. 

Ştirea aceasta a venit în -Capitală cu oare care întârziere, Azi 
am căpătat însuşi textul oficial al hotărirei luate de Adunarea Fre- 
zidată de Cavalerul de Flondor. Iată-o: 


„Congresul general al Bucovinei întrunit azi Joi 15 (28) Voem- 
„brie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, considerând: că dela fun- 
„darea Principatelor române, Bucovina care cuprinde vechile finu- 
„turi ale Sucevei şi Cernăuţilor, au fäcut pururea parte din Mol 
„dova, care în jurul ei s'a închegat ca Stat; că în cuprinsul hote-, 
„„relor acestei țări se găseşte vechiul scaun de domnie dela Suceava, 
„gQropniţele domneşti dela Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi 
„multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii 
„acestei țări, umăr la umăr cu frații lor din Moldova şi sub rondu 
„cerea aceloraşi domnitori, au apărat de-alungul veacurilor, fiinţa 
„neamului, în potriva tuturor încălcărilor din afară, şi colropirei 
„păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din tu- 
„pul Moldovei şi cu deasila ahpilă Coroanei Habsburgilor; că 144 
„de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri 
„străine care îi nesocotea drepturile naționale şi cari prin strâmbă- 
„făți şi persecuții căuta să-i înstrăineze [irea şi să-i învrăjbească ru 
„cele alte neamuri cu cari el voeşte să trăiască ca frate; că in scur- 
„gerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe 
,foate câmmpiele de bătălie din Europa, sub steag străin pentru a 
„menţine slava şi mănrea asupritorilor lor şi că ei, drept rasplată 
„aveau să indure micsorarea drepturilor moştenite, izgonirea limbei 
„lor din viața publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaş 
„timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi 
„de bogăţiile şi isvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în 
„mare parte de vechea sa moştenire; dar că, cu toate acestea Luco- 
„vinenii nau pierdut nădejdea că ceasul mântuirei, aşteptat vu a- 
„tâta dor şi suferință va sos şi că moştenirea lor străbună, tătată 
prin granițe nelegiwite se va reîntregi prin realipirea Bucov'ner 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 681 


pp 


„la Moldova lui Stefan, ci au nutrit veşnic credinţa că marele vis 
„al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române 
„dintre Nistru şi Tissa întrun stat național unitar; constată că cea- 
„sul acesta mare, a sunal! 

„Astăzi când după sfortäri şi jertfe uriaşe din partea României 
„și a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s'a întronat în lume princi- 
»biile de drept $i umanitate pentru toate neamurile, şi cand in 
„urma loviturilor sdrobitoare Monarhia austro-ungară s'a sguduit 
în temeliile ei şi s'a prăbuşii şi toate neamurile incdtusate în cu- 
„Drinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotdrire de sine, cel din- 
„tâi gând al Bucovinei -dezrobite se îndreaptă către regatul Româ- 
„„nîei de care în totdeauna om legat nădejdea dezrobirei noastre. 

„Drept aceia, Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând 
„suprema putere a [ării şi fiind anvestit singur cu putere legiuitoa- 
pre, în numele Suveranitäfii naționale 


HOT ARIM: 


„Unirda necondiționată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile 
„ei hotare până la Ceremuş, Colaciu şi Nistru, cu Regatul României. 

„Acest act, votat în unanimitate, reprezentând hotărirea liberă 
„4 poporului bucovinean se va înmâna de către o delegaţie Majes- 
„tății Sale Regelui Ferdinand I al României şi se va aduce la -unos- 
„tina reprezentanților Puterilor aliate“. 


Nu ştiu de ce si pentru ce, am impresia, că nici una din de la- 
rafiunile ce sau făcut si se vor mai face de către fraţii dezrobiti 
nu sună şi nu va suna mai sincer, mai cu inimă si mai cu Justi- 

care, ca documentul acesta al Bucovinei. 

La Alba Iulia sau adunat Duminică peste 100.000 de delegaţi 
transilvăneni şi bănăţeni pentru a lua si ei o hotärire solemnă. Re- 
zultatul încă nu se cunvaste. Regele, la banchetul ce la avut la 
Palat Duminică seara, a anunțat pe comeseni că o telegramă la 
vestit că la Alba Julia s'a desăvârşit „Unzrea“. 


MERCURI 21 NOEMBRIE. 


Sunt svonuri, dar pornite din surse serioase ca între măsurile 

ce se vor lua de guvern în contra celor ce au pactizat cu inamicul 
ir timpul ocupatiunei, ar fi şi înlăturarea din scaunul mitropolitan 
al Primatului României, iar din scaunele lor, o sumă de episcopi şi 
arhierei. Ei sunt acuzaţi că la epoca în care armata noastră lupta 
luptă homerică pe Siret în contra cotropitorilor spre a apăra Mol- 
lova, s'a aruncat de nemți în tranşeele armatei române un apel 
prin care se făcea indemnarea de a nu mai lupta, a depune armele, 
a accepta ca Moldova să fie si ea ocupată de nemți de oarece acesta, 
ar fi interesul țării românești si al populatiunii. 

Dacă n'asi fi auzit acuzaţia aceasta din gura unui ministru, 


www.dacoromanica.ro 


682 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


n'aş fi conceput că aşi putea să o cred. Si aşa încă inciin a trede 
că e vorba de vre-o falşilicare, o plazmuire a dușmanului căa nu 
pot crede pe Mitropolitul Conon un ticălos. 

Ministrul pentru a mă convinge mi-a promis a-mi trimite un 
exemplar. De o cam dată mi-a dat o prezumție de adevăr în faptul 
că nu i s'a permis să slujească el Primatul României, Te deumul 
slujit în cinstea reintoarcerei armatei victorioase, pentru care ser- 
viciu a fost adus Mitropolitul Pimen al Moldovei. 

Un comunicat emanând dela Minisiterul de război dezminte 
mobilizarea generală. 

Din Alba Iulia h'a sosit nimic oficial. Aeroplanul cu care urrna. 
să sosească documentele a avut o pană din cauza intemperiilor din 
regiunea muntoasă. 

Trupele de ocupaţie a Ardealului au ajuns la Renghinul să- 
sesc şi la Târgul Mureşului. 

O telegramă din Iasi anunţă că amicul si colegul meu de fa- 
cultate si barou George Danielopol a fost numit Ministrul {ärn la 
Waschington. Faptul mă bucură dar mă uimeşte. Băiat bun, prie- 
ten excelent, e încă unul din cei ce se urcă vertiginos; ori câtă inte- 
ligenţă ar avea un tânăr, n'are experiența necesară ce se cere azi 
unui diplomat în vârtejul în care se scaldă România. 

Diplomat în America, tara ce e chemată — după mine — <ä 
lege azi cu popoarele din Europa cele mai complicate raporturi e- 
conomice, financiare şi politice — e peste puterile unui bun baiat. 

Din Germania vine ştirea că poporul cere judecarea celor ce au 
dezläntuit războiul, a lui Bethman Holveg, Iagow, Zimerman etc. 
Kaizerului i sa confiscat de guvern întreaga avere. Legişti: olan- 
dezi cercetează chestia dacă Impăratul Wilhelm poate îi axtraunt. 

Prinţul de Biilow, fostul Cancelar, intervievat de un gaz>tir 
elveţian a declarat că el vede dezmembrarea Germaniei pentru tot- 
deauna. 


ADUNAREA DE LA ALBA IULIA. 
JOI 22 NOEMBRIE. 


In fine, ceeace numai în vis s'a întrezărit în veacuri de neamul 
românesc, s'a realizat în anul mântuirii 1918. S'a desăvârşit unirea 
tuturor Românilor! 

Generaţia noastră a avut şansa de a azista la acest act măreț, 
căci nu am curajul încă de a afirma meritele generaţiei noastre la 
o aşa înfăptuire, ca să nu se găsească nedreptăţit „norocul“. 

Dela Alba Iulia a sosit în fine documentul oficial. O adunare 
de peste 100.000 de români în unanimitate au proclamat: Unirea car 
România liberă. Nici un glas räzlet, nici un gest de dezunire; “ele 
două curente bine cunoscute de înainte de război şi chiar din pe- 
rioada războiului până la înfrângerea Austro-Ungariei si alunga- 
rea de pe tron a [labsburgilor sau contopit întrunul singur: in- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 683 


frälirea tuturor românilor sub o singură domnie şi administraţie, 
Maniu, Mihali, Vaida, Lucaci, Goga, au fost un singur glas. 

Să träiasca: 

Să trăiască de-a pururi unirea proclamată la Alba Iulia! 

Imi fac o datorie de a înregistra şi acest ultim act istoric, în 
intregimea lui asa cum guvernul ni l’a făcut cunoscut astăzi: 


»REZOLUTIE" i 


„1 Adunarea Aațională a tuturor Românilor din Transilvania, 
„Banat şi fara ungurească, adunaţi prin reprezentații lor îndrep- 
ptațiți, la Alba Iulia, în ziua de 18 Noembrie 1918, decreteazà uni- 
„rea acelor Romäni şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii, cu 
„Româna. Adunarea Națională. proclamă în deosebi drepiul inali- 
penabil al naţiunii romdne la întreg Banatul cuprins între rdurvle 
„Murăş, Tissa şi Dunăre, 

9) Adunarea Naţionala rezervă teritoriilor sus indicate auto- 
„nomie provizone pind la întrunirea Constituantei aleasă pe baza 
„totului universal. 

3) In legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcă- 
„tuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă urmă- 
»toarele: 

wt, Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlo- 
„cuitoare. Fiecarc popor se va instrui, administra şi judeca în.lim- 
„ba sa moprie min indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi 
„drept de reprezentare în Corpurile legiuitoare si la guvernarea [ă- 
„Ni în proporție cu numărul indivizilor ce îl alcăluesc. 

„b Egală îndreptățire şi deplină libertate autonomă confesio- 
„nală, pentru toate confesiunile de Stat. 

" pc) Infapturrer desăvârşită a unui regim curat democratic ne 
toate terenurile vieţii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, 
»7e comune, judeţe ori Parlament. 

„d Desavârşită libertate a presei, asociare şi întrunire; libera 
„bropaganda a tuturor gândurilor omeneşti. 

„e Reforma agrară radicală Se va face conscrierca tuturor pro- 
a,prietafilor, in special a proprietății mari, 

„In baza acestei conscrieri, desțiințând fideicomiscle şi în te. 
„meiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va 
face posibil ţăranului, sa-ş, creeze o proprietate (arător, päsune, 
Läduie) cel puțin atât cât să o poată munci el şi familia lui. Prin- 
„cipiul conducător al acestei poiutici agrare, e pe de o parte promo- 
„starea niveläru sociale, pe de altă parte potentarea producjiunii. 

.f Muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi 
,avantagii cari sunt legiferate în cele mai avansate State industri- 
„ale din Apus. 

wt Adunarea Nuţională dă expresiune dorinței sale, ca Con- 
„9resul de Pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere, in 


www.dacoromanica.ro 


684 IMPRESIUNI ŞI P RERI PERSONALE 
PP => 


„aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate 
„națiunile mari şi mici, de o potrivă, tar în viitor să se elimineze 
„războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale. 

5) Românii adunatz în această Adunare Naţională, salută pe 
„fraţii lor din Bucovina scapati din jugul Monarhiei austro-unqare 
„și uniți cu fara mumă Românaa. 

6) Adunarea Naţionelă salută tu iubire şi entuzeasra, liberarea 
ymyiunilor subjugate până azi în Monarhia austro-ungură, anume 
„naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ru- 
„teană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aduca la cunoștința 
„tuturor acelor națiuni. 

1,7) Adunarea Naţională, tu zinerenie se închină înawmtea me- 
„moriei acelor bravi Români, cari în acest razboi şi-au tărsat sân- 
»gele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru Ubertater 
wt unitatea națiunii române. 

3) Adunarea Naţională dă expresiune mulțumarei st admira 
»liunei sale tuturor Puterilor Aliate cari prin strälucitele lupte pur- 
„tate cu cerbicie în potriva unui duşman pregatit de multe deceni 
„Pentru război, au scăpat civilizafiunea din ghiarele barbarie?, 

»9) Pentru conlucrarea maz departe a afacerilor națiunii ro 
ymdne din Transilvania, Banat şi Tara ungurească, Adunarea Na- 
»lionalä hotărăşte, instituirea unui mare Sfat Naţional Român, care 
va avea toată indreptäfirea sa reprezinte națiunea română ori cânt 
wt pretutindeni față de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispos: 
„țiile pe cari le va afla necesare în interesul Naţiunti“, 


Importanta acestui act stă nu numai în hotărirea „Unirei“, stă . 
Şi in aceia, că această țară de ţărani, eşită de sub asuprire, înainte 
de a se uni cu noi şi a primi politica Regatului a ţinut să-şi ex- 
prime voinţa unui program de vitor, a unui program democrat 

Vom vedea după unire cum se va topi în practică această do- 
rinţă în moravurile politicei regatului. 

O delegatiune de fruntaşi ardeleni şi bănățeni a plecat spre 
Bucureşti pentru a înmâna Regelui şi guvernului in mod solemn 
hotărîrea Adunării Nationale din Alba Iulia. 


VINERI 23 NOEMBRIE. 


Azi se implinesc doui ani dela ocuparea Bucmeştilor de ar 
mata germană. Am îi putut zice nu doi ani, ci o veşnicie, dacă 
P-zeu nu ne-ar fi dat să-i vedem sfârşitul cu ochii. 

Doi ani şi ce deosebire! 

23 Noembrie 1916 sdrobiţi, umiliţi şi desfiintati. Germania în 
apogeul ei, puternică şi învingătoarea Europei! 

23 Noembrie 1918 România desființată a reînviat intro Romd- 
nie Mare“; neamul românesc reintregit, Dacia Traiană renäscutä 
Imperiul german prăbuşit, Germania umilită şi säcäfuité ca rati- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 685 
== —— ea 


une. Ce film de cinematograf trăit în aceşti doi ani de zile! Cu câte 
lacrimi amare am azistat la desfăşurarea lui, cu ce frecaturi de 
nervi, cu ce deznădejde une ori, cu ce nădejde în spre sfârşit: 

Numai doi ani, zicem azi; o eternitate credeam atunri. 

Doi ani, din ruină şi cenuşă — România Mare! 

Si ce mărire ne visată şi ne bănuită! Neamul nostru liber, creşte 
dela 8 milioane la 16 milioane şi constitue azi cel mai puternic Stat 
european din răsarit, după Rusia. Asta încă n'ar fi extraordinar 
1 : catastrofa petrecută, dar am rămas țară de ordine în haosul de 
anarhie în care se svârcolest atâlea popoare. Asta este rnarea feri- 
cire, numai de n’asi vorbi înir'un ceas rău. Prea să sâcâe şi se a- 
măgeşte mulțimea, prea muliă demagogie fac unii si prea ne hat- 
jocorim între noi clasa ce am fost conducătoare, şi asta în văzul si 
uvzul celor ce uşor pot să se rătăcească, şi asta nu e bine. 

La legația Franţei a fost ieri un banchet la care a luat parte şi 
T.egeles S'a vorbit mult de realizarea idealului nostru raţional şi 
prea ne-a fericit toată lumea. De nu ne-ar auzi rău voitorii, căci la 
dreptul vorbind, nu văd ţară sau naţiune care să iasă din acest 
război cu mai mult profit ca România. Am făcut ce e drept, sacri- 
ficii mari, dar nu le-am facut noi pe cele mai mari. 

e-or şti cei ce ne reprezintă să se mai lase puţin de lăcomie. 

In colo, nimic nou. ” 

O ştire încă neconţrolată spune că armata lui Mackensen a fost 
în întregime făcută prizonieră. De va fi adevărat, crudă soartă a 
«sut falnicul Feldmaresal. 


SÂMBĂTĂ 24 NOEMBRIE, 


Se confirmă oficial ştirea că întreaga armată Mackensen a fost 
facâtă prizonieră în Ungaria. Regele nostru a acordat azi decora. 
tiunea Mihai Viteazu, colonelului francez care a şăvârşit operatiu- 
nea. Se spune cä Mackensen va fi adus la Bucureşti in drumul spre 
Salonic. El este unul din cei ce vor fi judecaţi ca responsabili per- 
sonal de daunele cauzate inutil României în retragerea armatei lui 
si după semnarea armistițiului. 

Ca lumea să ia cunoştinţă de cum s'au comportat ocupanţii cu 
averea populatiunii, guvernul a dispus să se facă o expoziţie publi- 
că din obiertele furate şi găsite în bagajul politistului gern an Pin- 
ckof, arestat la Predeal acum câtva timp în urmă, în momentul ce 
voia să părăsească ţara. 

Graţie cenzurii nu mai știu nimic din ce se mai putrece în a- 
fară de barierile oraşului; atât se mai ştie că trupele noastre din 
Transilvania merg spre Odorhei. 


www.dacoromanica.ro 


686 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


PENTRU GENERAŢIA TÂNĂRĂ 
DUMINICĂ 25 NOEMBRIE, 


Profitând de o întrunire la clubul nostru politie, a unei parti 
din tineretul titrat al partidului. am facut azi o propunere care, pe 
cât simpt, are să-mi faca tor in ochii şefilor. 

E un lucru tare curios în cele ce se petrec în partidele noastre 
politice, tinerii n'au nici un rol. Si eu am fost de tânăr intrat în 
partid şi poate că n'am lost cel mai nepriceput, totuşi după 21 de 
ani de stagiu, cuvântul meu are tot atâta greutate cât a celui din 
urma alegator anonim din mahala. Nu pentru că prin pricererea 
si cunoştinţele mele n'aşi fi putut vre-odată fi de vre-un folos, dar 
printr'un devotament şi disciplină inteleasa în sensul de supunere 
absolută la tot ce credeau şi hotărau şefii ce i-am avut. Nici o ideie, 
nici o manifestare a individualitätei n'am avut ocazia să arat, ci 
veşnic am fost soldat deovotat. Toţi acei ce au înţeles asa devota 
anentul către şefi şi partid, au pätit ca mine, au rămas soldați, iar 
rartidul şi politica n'a profitat cu nimic de pe urma lor. Cunosc ti- 
neri de seamă ce sau pierdut asa până s'au scârbit şi au plecat aiu- 
rea, sau au părăsit politica. Cei ce însă au înţeles devotementul im- 
punându-și pretentiunile pe căi lăturalnice, deşi n'au cr âcnit, cum 
n'am crâcnit nici eu, au ajuns să insemneze ceva si pe multi îi 
văd figurând fruntaşi la, sfaturi. 

Ei bine, începem să traim vremuri moi, o lume noua va veni 
să ix locul celei de ieri. De unde va veni? E singurul lucru ce nu 
ştiu, dar că trebue să vină şi că va veni asta este sigur. Această lume 
va avea în treburile publice un rol pe care noi tincrij de ieri nu 
Yam cunoscut. Din această cauză m'am &ândit azi Privind la tine- 
retul cult a partidului nostru adunat în club, că ar fi momentul să 
profite de viaţa politică nouă ce se deschide, sa se strânga chiar în 
eereul iderlor partidului nostru, să pună mâna pe condei, sa des- 
cmdä gura, să-şi dea curs liber cugetării, să se ridice în contra cu- 
rentelor democrate anarhice ce sau născut din perturbările războ- 
ului, să îmbrăţişeze ideile democratice de ordine cari au facut a- 
tata progres în Apus. E necontestat că viitorul e al democraţiei; ro- 
lui tineretului cult şi muncitor este de a curati neghina, ce de va 
îi lăsată să incolteasca, va distruge individualitatea, va ucide hber- 
fatea si va introna cea mai teribila tiranie a anarkiei. Societatea 
de ien a avut vicii, cine contestă? Ele trebuesc îndreptate, dar să 
nu ne îndepartam dela binefacerile ce ne au lasat Creștinismul în- 
tai, revoluţia franceză pe urmă: egalitatea şi libertatca; uvem oca 
ziunea de a complecta cele doua mari principii ce formează baza 
adevăratei democraţii mai adăugind: justiția. 

Imens rol pentru oamenii tineri, azi când in [acurit şi liber- 
tatea, şi egalitatea şi justiţia au dispărut pentru a se introna tra- 
nia si despohzmul câtorva. In locul liberattii de a cugeta şi de a 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI . 687 


murici a luat locul voința a doi inşi. Aceşti doi insi sunt oameni, 
ca oameni pot îi si ticälosi şi în eroare. Mulțimea trebue să li se 
surue orbește. Or asta nu se poate. 

E un imens câmp de activitate. Prin unirea tuturor românilor, 
prin acordarea votului obstesc, prin tranformarea radicală a pro- 
prietății rurale, vor veni noi probleme, noi organizări sociale, in 
loate manifestatiunile vieţii. Cine vor fi îndrumătorii şi meşterii 
aceste: mari opere? Iarăşi un singur om? Iarăşi numai şefii parti- 
delor? 

Si i-am îndemnat să se organizeze, să nu mai aştepte ordinele 
şefilor şi sa se pună pe lucru, păstrând de sigur devotamentul şi 
disciplina; în acest mod se vor impune, vor da curente, vor îi im- 
bold 1a lucru si vor deveni indispensabili operei politice ce se va 
îndeplini. Seful va fi încântat, căci nu poate îi decât încântat un 
şef când 1 se ia din atribuţii munca şi i se lasă numai conducerea. 
Atât e adevărat ce le spuneam eu în cât, cunosc partide ce nu e- 
xistă ecât prin personalitatea şi activitatea şefului. 

L'a calcat un automobil pe şeful? A dispărut partidul. 

Poate că n'am avut puterea de convingere, cäc1 din ce a ur- 
mat ca rezultat al propunerei mele, am constatat că sunt bănuit ca 
revoltat contra şeiului, că aşi săpa trecerea în partid a şefilor de 
culori, a lui cutare... etc. 

Toh tinerii sau răspândit fără a-mi da nici un răspuns, dar 
fiecare a plecat cu teama că nu cumva fără să vrea a asistat la 
vre-up complot în contra existenţei partidului? 

Numai eu am plecat complect dezamăgit. 


LA REINSTALAREA CURŢII DE CASAŢIE 
LUNI 26 NOEMBRIE. 


inalia Curte de Casaţie şi Justiţie reintoarsa dela laşi şi dit 
pribegie s'a reinstalat în lăcaşul ei, cu care ocazie a ţinut o şedinţa 
solemna. In complectul ei, cu decorul sahi, cu robele lor cele roşii, 
şi cu cele ce s'au spus azi acolo, şedinţa a fost impunătoare şi isto- 
rică. Intreaga magistratură a fost invitată expres a lua parte ca a- 
sistentä la aceasta solemnitate. De pe fotoliul său presidential Cor- 
neliu Manolescu Râmniceanu, Primul Preşedinte al Inaltei Curți 
a ținut o cuvintare care n'a mai fost juridică, ci mai bine s'ar pu- 
tea numi 7 oliticä. 

Dupd ce a facut istoricul războiului nostru, cu toaie peripetiile 
lui rele întâi, fericite pe urmă, a atacat sever magistratura rămasă 
în teritoriul ocupat pentru modul cum a siejat sub administratiu- 
nea puterei ocupante, supunându-se Ordonantelor germane, chiar 
celor ce erau contrare dreptului ginţilor. Personalități n'a făcut, 


www.dacoromanica.ro 


688 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


dar a atacal sever pe toţi. N'a menajat nici pe colegii car? în loc de 
a protesta, au primit să funcţioneze ca Curte de Casaţie, nici pe co- 
legu! ce a primit girarea Ministerului de justiţie. A adus laude, fara 
să-i numeaseă putinilor magistrați ce au refuzat să siejeze (Titu 
Magheru Preşedintele Sec. 2 comercială şi Primul Procurcr Ro- 
bescu). 

Cuvantarea aceasta a stârnit mare vâlvă mai ales între consi: 
lierit Curţii de Apel cari în majoritate au rămas în Capitală din 
ordinul expres al guvernului. Un consilier dela Curte mi se jă- 
luia azi: 

— Să spue domnul Râmniceanu ce ar fi fost de populaţie daca 

noi refuzam să mai judecäm? Nu numai că ni sa Jat ordiu să nu 
părăsim posturile, dar individual am fost fiecare rugaţi să nu ne 
refugiem si să rămânem, de oarece guvernul aflase că multi nu 
voiau să ştie de ordin şi ţineau să plece cu familia, cum unii 'au 
şi plecat. 
, 51 Consilierul acesta are dreptate dacă va fi adevărat că asa i-a 
sfatuit guvernul. Adevărul este că procesul moral rămâne deschis; 
timpul va ajuta să se înlăture asperitätile şi să reiasă adevărul. E 
greu să Judeci azi când nenorocirea a trecut. Guvernul fugind în 
Moldova a lăsat populaţia ţării la vatra ei. Ce urma să facă aceasta 
populaţie abandonată? Cui urma să se supună ea? Cine urma Sa 
o administreze? Cine urma sa le mai distribue justiţia? 

Nu erau decât două solutiuni: Sau ocupantul sa-şi aducă o co- 
lonie de slujbaşi să ne administreze, sau o administrație autohtona 
sub controlul ocupantului. 

Prima soluţie era şi mai gravă şi mai imposibila propriului 
nostru interes. S'a ales soluţia a doua. A fost o solulie fericită? De 
sigur că nu, dar a fost indispensabilă. 

Si iată de unde naşte “discuţia de azi: Noi fusesem Invinşi şi 
distruşi, numai evenimentele fericite din Apus ne-au schimbat 
soarta şi putem vorbi azi aşa cum a vorbit Inaltul Magistrat dela. 
Casaţie; dar dacă soarta nu se schimba si rămâncam abandonati 
proprielor noastre forte, cum erau să fie apreciate serviciile magis- 
traturii cari a căutat sa împartă dreptatea? 

lată de ce trebue puţină răbdare, a lasa generalitatile să le con- 
damne judecata rece de mai târziu; în procesul ce se deschide azi 
trebueşte căutate individualitätile cari profitând de principii mari 
ce pot avea justificare, sau vândut inamicului şi s'au pus în slujba 
lui. Unde vor fi găsiţi oameni de aceștia, în toate activitatile sociale 
să-i înfierăm ca pe criminali. 

Un prieten cu care discutam azi această chestie şi care se re 
întoarce din Franţa unde a fost în refugiu şi care cunoştea senti- 
mentele mele, mă ţinea de rau că justific conduita magistraturii 
noastre şi îmi vorbea de lucruri pe cari eu nu le puteam cunoaşte. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 689 


Mi-a istorisit că în Belgia unde fara a fost aproape în întregime o- 
cupată de inamic, patriotismul populatiunii n'a cunoscut margine. 
Acolo ca şi aici, probabil chiar mai mult ca aici, autoritatea riili- 
tară a dictat guvernarea ţării; şi acolo ca şi dci au numit giranţi de 
ministere cari au primit să se instaleze în departamentele lor, ei 
bine, acolo, a doua zi Procurorul General al Curţii din Bruxelles a 
lansat mandat de arestare contra girantilor şi i-a depus. Stupefac- 
ia nemților a fost colosală. Imediat Procurorul General a fost a- 
rstat El pretindea că şi-a făcut datoria de oarece acei giranti au 
vidat Constituţia belgiană primind o demnitate pe care nu putea 
să #0 dea decât Regele Belgiei, aşa că erau nişte uzurpatori ai 
demuiitätilor publice. Camera de punere sub acuzare care trebuia sa 
se prmunte şi ea asupra arestării girantilor a admis niodul de ve- 
dere îi Procurorului Gencral. Nemţii au arestat si pe membrii Ca- 
merei di punere sub acuzare, Primul Președinte alGuiţii a convo- 
cat Curte în secţiuni unite să discute ce e de făcut; in unanimitate 
Curtea s'ăsolidarizat cu colegi: si au decis să depună mandatul de 
a mai judea. 

Ce a urnat nu mai are importanţă pentru ceeace ne ocupă a- 
cum. Gestul ‘aménilor acestora a fost sublim prin marea răspun- 
dere ce şi-o luiu. 

De ce nt s'a facut şi la noi aşa? 
Pentru cănu se putea. 

Să nu he comparăm cu Belgia. Ea nu a intrat in răzbui ca Ro- 
mania, cânlărind du ani de zile de care parte să se atârne şi nu a 
ales pe acei pe care nomentul îl dicta ca va fi victorios. Relgia a 
fost târilä în război dupa ce mai întâi neamtul o ocupase. Ea nu 
si-a ales nici momentul, nici prietenii. Ea n'a zis, merg cu Anglia 
că e mai tare şi o să-mi ‘ie mai bine după război. Ea distrusa, s'a 
văzut ecoperta de simpatit unanimă a omenirei ceeace i-a permis 
Ja un moment dat să zică? «au omenirea va triumfa pentru cauza 
lreptăii şi a mea. sau voi muri. voi fi desfiintata prin triumful 
nedrertäfii. 

Ranânia nu şi a zis asta când Mackensen era pe Neajlov. De 
ce să au o spunem aşa cum este. Belgia a luptat şi a suferit, s'a 
sacrifi at civilizatiunei amenințate, nu pentru cuceriri teritoriale 
sau avintaje economice de dupa război, de aceia putea face gesturi 

tumngeeşti, sacrificându-se pe ea se sacrifica pentru o idee. 

La noi? Noi am fost ceva mai negustori\ La noi un singur om 
a indr.znit în timpul neutralității, pe când d. Bratianu trata cu a- 
hatit cerându-le sau întreg Banatul şi întreaga Bucovina, sau nu 
mergecu Franța si cu aliaţii ei, un singur om zic, a indraznit să 
spue c îi este indiferent dacă nu obţine întreg Cernăuţii sau To- 
rontald, vrea ca România să se alăture în luptă de popoarele ce 


4a 


www.dacoromanica.ro 


690 IMPRESIUNI SI PARERI PERSUNALE 


luptă pentru dezrobirea naționalităților şi pentru salvarea civili- 
zatiunii omenirei, ca să fie a doua zi batjocura presei noastre si în- 
fierat ca trădător al intereselor neamului. 

Cum să cei atunci populaţiei acestei ţări să facă gesturi subli- 
me cum a făcut poporul belgian? 

E şi nedrept, e şi absurd. 

Țară cu ideal mic, a avut şi oameni mici. Suflet n'a avut nig 
unul. Acesta, este adevărul adevărat. 

Primul Preşedinte al Inaltei Curti a mai avut în discursul du 
şi o parte absolut senzationala, el a confirmat svonul cu manfes- 
tulMitropolitulut Primat ce ar fi fost împrăștiat la Marisesti se că- 
tre Mackensen în transeele româneşti. El a citit chiar adunÿii pa- 
sagii din acel manifest pe care l’a calificat de criminal, E n'a a- 
dus Mitropolitului o acuzaţie precizä, mai ales că rolul lui.le jude- 
cător nu-i permitea, sa facă asemeni afirmări înainte de exista o 
sentință condemnatoare, de aceia a adăugat: dacă nu cimva ar fi 
o pläzmuire a inamicului, mintea omenească neputângconcepe că 
Primatul României să comită o aşa crimă naţionala. 

Rezerva Primului Preşedinte însă, este după mae, o lovitura 
şi mai grea ce se da Inaltului Prelat, pentrucă pecetueste fartul ca 
crimă şi o anunţă publicului ca fiind de o asa gravitate în cat nica 
mintea nu o concepe, când în fapt nu e mistificar, nici Tals, ci pu 
rul adevăr. 

Ministrul de război îmi spunea aseara că guternul a fost înstiin 
tat că Mitropolitul Conon a recunoscut că a ¢mnat acţ manifest, 
dar că i-ar fi fost impusa semnarea de către d-n1i Lupu 'Costachi și 
Virgil Arion, autorii redactiunii lu. Ministrul mi-a da! şi o copie 
după manifest, pe care tin al transcrie acjca un monunient de ru- 
sine naţională căci am impresiunea că pentru istoria, neamului e 
bine ca posteritatea să cunoasca nu Be oth faptele mirete *i si fi 
cäloshle cele mari. 

Desi în ce~priveste conduita magistraturii am avut curajul să 
demonstrez ca nu putem să ne comparăm cu patriotizmul | elgie 
nilor, în ce priveşte fapta Sfinţilor prelați români, o conside aya de 
odioasă, în cât am pretenția sz o consider că nu are peredie nici 
în putrezicimea Rusiei. 

Data manifestului mareşte crima. E 27 lulie 1917. E ajunul 
sfortarilor inamicului de a cuceri Moldova ca să desavarse’s*a in 
genunchiara României, e momentul acela în care dinconce le Ma 
răşeşti se concentrase toală ticuloşia criminală a inamicilor, ar din- 
colo de Mărăşeşti se jertfea pentru apărarea pământului stiamo 
şesc ce-am avut noi mai nobil, mai bun şi mai de inima. Eäta mo 
mentului de apogeu a patriotismului românesc, e ziua în are ar 
mata întreagă a țarii e în picioare, cu sufletul grijit, gata moar 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 691 


te. In acest inällätor moment Sfinţii părinţi, cei mai sfinţi şi mai 
inalti, varsă din potirul înpărtăşeniei în sufletul credincioşilor săi, 
otiava manifestului. | 

Si acum ascultati-o: 


„Români moldoveni si voi români de pretutindeni, adunaţi in- 
sre Carpaţi şi Prut, auzifi glasul fraţilor voştri din România ocu- 
à . 

„Oştile Puterilor Centrale sunt in trecălorile Carpaţilor, sunt 
„la wrjile de sus si la porțile de jos ale Moldovei. Ele înaintează şi 
„Im va fi din nou crunială în sângele ei. 

„Ann Mitropolitul Primat al României, am ingenunchiat d'ina- 
„intea deanului si ne-am rugat domnului pentru mântuirea popo- 
„rului nsiru şi s'a umplut biserica de Lumina măririi Domnului 
3S? asuvru noăstră a venit duhul cel bun ca să sfătuim Sfat de pace 
în cetatea noasträ. 

„Țara vea pace! Prea mult a fost pus spre pustiire cuprinsul 
.[ăhii. Peste wle patru aripi ale pământului a venit osupra noastră 
„sfârşitul nosru. 

„Cele inalt ale ţării au pierit; pulerea no-stré sa surpat; mulţi 
-„din fiii țării au fost ucişi; alții sau risipit prin [ări străine, unde 
„cuprinşi de foane se sfirsesc. 

„Da: Domnul Dumnezeu s'a îndurat de tara aceasia. El a înu- 
„blânzit inna birwtorului către noi şi a făcut dintr'énsul tovară- 
sul nostru, de munci pentru mântuirea Rominiei. 

„Părant, târgoveli, slujbaşi ori ce aţi fi, aveţi bună încredințare 
ca buuitorul care întră în Moldova nu e setos de răzbunare, nu 
ucide, nu jefueste, nu qi foc, nw pustieste! 

»Acd în Muntenia, averile, casele, cinstea noastră à tuturor a 
„fost respectată. 

„La 0 laltă noi am muncit câmpiile țării şi ele ou dat 10adă. 
„Dumnezeu a potolit mânia razboinicului şi a bine cuvântat mun- 
(a nocsiră comună. 

„N vă temeji fraților şi nu apucafi drumul pribegiei. 

„Cr dor şi gând de pace ne întoarcem către voi şi vă trimitem 
ândema stă uitor să staţi şi să qămâneți cu toții la lorurile roastre. 

„Aa apărat fara cu vrednicie. Datoriq v'afi făcut-o pe deplin. 
>» Mulţi dintre voi au căzut apărând maga Nrimotescă 4 stăzi pu- 
„terile »oastre sunt frânte. O singură datorie către țară mai aveţi: 
„sa nu parăsiți pamântul farii, să nu lipsați România de puterile 
„voaeir, să nu puneţi braţul vostru în slujba unei cauze străine. 

Safi pe loc fraţilor! 

Réndnefi, între Carpaţi şi Prut, nu faceti din acest rîu româ- 
NEC, s0tarul despărțitor între inimile voastrel 

„Ruhânefi pe pământul stramosesc, lângă biseririle clădite de 


www.dacoromanica.ro 


692 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


„Ștefan Vodă cel sfânt; rămâneți lângă mormintele strabunilor şi 
„ale fraților voştri de luptă, lângă holdele cari şi de aci înainte vor 
„hrăni neamul nostru. 

„Aveţi încredere în Marele şi milostivul Dumnezeu. Aveţi în, 
„„credere în pronia lui minunată care ridică pe cel surpat şi din dă 
„râmături scoate din now la fafa soarelasi viața şi mai [. umoasă a 
mat înaintel 

„Aveţi încredere în viitorul tulpinet romdnesti! 

„Bucureşti 24 Iulie 1917“. 

(Semnati) : Dr. Konon Ar. Donici, Arhiepiscop și Mitropolit Prinat 

Teofil M. Pioesteanu, Vicar | 

Arhiereul Valerian Râmniceanu, Vicar al Sf. Episppii de 
Buzău 

Arhiereui Meletie Constateanu, Vicar al Sf. Episopii a 
Dunăre! de jos 

losif, Arhimandritul de scaun al Sf. Mitropolii 

Econom Ovidiu Musceteany, Director ul Cuncelatei Sf. Sinod 
+ al Consitorulut Bisericesc 

Econom G. |. Gibescu, Directorul Cancelariei Sf. Mitropolii 


Arhimandritul Scuban, Directorul și Profesoral Seminaruu 
Central Bucureşti 


Biserica românească în trecutul ej nu cred s¥fi inregistrat o 
ruşine mai mare. ° 

Un magistrat ce a ascultat azi acuzarea PYimuluj Preşedinte 
dela Casaţie imi spunea că Inalt, Prea Sfântul fr avea două scuze: 

Intâi, vârsta nu ia dat putinţa discernämäntului megcsar a ju- 
deca gravitatea unui asemenea act. Al doilea, că poate n'a știut că 
e destinat ostirei. 

Nici una, nici alta din scuze nu stau în picioare. 

Scuza ramolizmentului unui bătrâi prelat nu prinde când 
lângă el semnalează atâtea obrazuri sfjAte, tinere încă si nai ales 
când cel din eoadă e un cleric dintretei mai çulli şi mai în pute- 
rea inteligenţii — Arhimandritul Scriban. 

Că n'au ştiut ce uz va face Mackensen cu apelul lor și că nu 
era adresat oştirei, e o minciună 

Cui te adresezi când zici: 


— Aft apärat fara cu vrednicie. Mulţi dintre voi au caut apa 
rând moşia. Azi puterile voastre sunt frânte, veniţi, lucrdi câm- 
piile, ce st în lipsa noastră au dat roade, veniți, casele varstre vă 
aşteaptă...? 

E apelul la armată, la ţăranul înrolat pe front, nu la vucur:ş- 
teanul ce a fugit de frică; e apelul la plugar să nu-şi păăsxscă 
pământul din teritoriul ocupat, or, nici un plugar nu s’arefugiat 
în Moldova, decât soldatul mobilizat ce s'a dus cu ostiret şi dra 
pelul. 

Manifestul e adresat oştirei. dar simțind oroarea crmei, au 
scos numele de soldat din el. Mai mult decât atât, cei ce Au sem- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 693 
= 


nat ştiau de asaltul ce urma să se dea frontului dela Mărăşeşti, de 
oarece previne pe HOME Duşmanul va intra si va cuceri Mol- 
dova. 

De unde o ştia Inaltii preu sfinti? 

Nu. Nu există nic: o scuză alta decât cea pusă de Inaltul magis- 
trat dela Casaţie: 

Trebue să fie un fals. 

Acest lucru îl va stabili Curtea Martiala. 


MARŢI 27 NOEMBRIE. 


Foile oficioase ale guvernului ne pregătesc pentru evenimente 
supărătoare. 

România pare a fi chemată să mai verse sângele copiilor ei; 
acest lucru ni se va cere de către aliaţi ca o răsplată că ne-am în- 
deplinit idealul. Pe cât se pare ÎInţelbgerea vrea să-şi asume rolul 
de a stânge anarhia din Rusia; pentru acest rol ni se rezervă si 
nouă o părticică din acţiune. 

Iată tire ar fi după Viitorul, planul aliaţilor: 

Japonezii ce ocupă deja o parte din Siberia răsăriteana, vor 
inainta; englezi vor înainta de asemeni din Caucaz; detusamente 
franceze, engleze şi italiene vor ataca de pe coasta Murmanä: alte 
detașamente aliate şi poloneze vor intra în Rusia prin Polonia, Li- 
luania si Estonia; cehoslovacii şi americanii vor debarca de pe Ma- 
rea Neagră jar la Vest, granița Ucrainei va fi trecută de români, 
sârbi şi greci. 

Pe hârtie foarte practic şi foarte ingenios. In practică un i- 
mes vulcan în care toate aceste frânturi de trupe au să se arunce. 
Deşi acţiunea militară va fi se pare mult mai uşoară ca cea expe- 
rimentată până azi, sacrifiile in oameni vor fi foarte mari. 

Să sperăm că asemeni ameninţări nu sunt reale. 

Capitala a avut ocazia să salute azi un nou oaspe, pe Coman- 
dantul fostei armate a Salonicului generalul Franchet d'Esperey 
căruia datorim meritul prăbuşirei frontului bulgar, carea determi- 
nat deciziva catastrofei Puterilor Centrale. 

Deşi trenurile circulă, deşi telegraful şi-a reluat activitatea, gu- 
vernul nu dă presei nici o știre de ce s'a mai petrecut peste centura 
Capitalei. 

In Capitală muncitorimea se frémäntä în greve. Căile ferate şi 
Regia Monopolurilor Statului sunt învgrevă. Deşi avem un gu- 
vern prezidat de un militar, e extrem de moale — ca să nu zic ne- 
putincios. Prima consecinţă a grevelor va fi continuarea vietei de 
scumpete. Oare nu pot fi convinși muncitorii de acest adevăr? 

De două zile Capitala n'are pâine. 


www.dacoromanica.ro 


654 IMPRESIUKI ŞI PĂRERI PERSONALI 


MERCURI 28 NOEMBRIE. 


Delegaţiunea trimisă de Adunarea Naţională dela Alba lulia, 
n'a sosit încă in Bucureşti. O telegramă din Arad vorbeşte de un 
atentat comis contra delegatului Stefan C. Pop; pe de alta parte, 
“un alt delegat, Alex. Vaida s'ar fi îmbolnăvit la Sibiu. 

Din Basarabia o veste îmbucurătoare. Sfatul Ţării după ce a 
votat legea agrară, a prumit să fie dizolvat aderând Basarabia la 
“unirea, cu regatul necondiţiohat, schimbând baza autonomie sub 
care se făcuse în timpul dintâi, unirea. E un pas înainte spre 
amirea reală. Sfatul Ţării a si fost dizolvat. Basarabia va fi ref re- 
zentată direct in Parlamentul din Bucuresti. 

Svonuri perzistente că suntem in ajunul constituirei unui gu- 
vern pur liberal. 

De sub dărâmăturile Imperiului german iese încă fum. Sovie- 
“tul soldaţilor bolşevici din Lipsca ar fi hotarit arestarea lui Hin- 
<lemburg. 

In chestia Kaizerului, ziarul Times anunta că Mihistrul de 
rezbel englez Lord Milner a declarat presei ca Infelegerea poate 
cere extrădarea lui, că o va face şi ca va trebui să fie condamnat la 
moarte. 

Berliner Tageblait scrie că are cunoştinţă că ahatii vor cere 
Germanie: 

In bani, două si jumatate miliarde lire sterlinge pentru re- 
facerea Belgiei şi a Nordului Franţei. Toate reconstruirile acestor 
teritorii Se vor face de muncitori germani cu materiale aduse din 
Germania. Tot aurul aflător în Germania se va preda aliaţilor în 
<omptul desbăgubirilor. Pustiirile cauzate Itahei, Serbiei si Romä- 
nieï vor fi plătite. 

Colosalä, dar justă pedeapsa! 


IOI 29 NOEMBRIE. 


Regina noastră s'a îmbolnăvit foarte grav de gripa Boala a- 
ceasta ne care pare că a inventat-o războiul actual,'a facut şi fac 
mari ravagii pretutindeni. In ultimul timp în Capitala a murit 
foarte multa lume şi mai ales din patura clasei de sus. Boala e de 
durată scurtă, mori în 48 de ore. Buletinul medical dat azi publici- 
taţii în ce priveşte starea Majeslatii Sale e foaite ingrijitor. 

Piesa publică cu detaliuri descrierea facuta de misiunea mi- 
Jitaru ucrainiană venită în Bucureşti pentru nişte tratative, despre 
asasinarea familiei Țarului Neculai. Svonuri si conjecturi circu- 
lase şi până azi, nimic însă nu se afirmase cu preciziune. 

Jarul cu întreaga lui familie fusese transportaţi din ordinul 
guvernului. revolutiunar la Newogeorgewsk. Aci au fost trataţi ca 
cei din urmă prizonieri, închişi în localuri murdare, de :nulte ori 
culcati pe scânduri goale si pe pae, hraniţi mizerabil, brutalizati 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 695. 


de soldaţi şi de sovieturile lor. Când în Newogeorgewsk s'a svonif 
că se apropie trupele ceho-slovace, sovietul soldaţilor ce păzea pe 
Tar au decis să-i ucidă ca să nu fie eliberaţi de armata inamică. Fi 
au fost duşi într'o odae unde cu focuri de armă şi cu baioneta au 
fost ucişi, Ţarul, Țarina, Tareviciul şi fetele, împreună cu toată su- 
ita ce îi urmase, aghiotanti şi dame de onoare. 

Mintea omenească nu poate concepe măcelul şi tragedia ce s'a 
petrecut acolo. 

Acum câtva timp Papa dela Roma făcuse demersuri pe lângă 
guvernul rusesc să-i comunice adevărul asupra soartei familiei im- 
periale, dar guvernul care cunoştea, adevărul cum îl cunosc ofiţerii 
ucrainieni, a dat un răspuns evaziv, că sunt legende dar că sigur 
nimeni nu ştie nimic. Le este groază şi lor să mărturisească ade- 
vărul. 

Editii speciale de seară anunţă că guvernul Coandă a demisio- 
nat iar d. lonel Brătianu a fost însărcinat cu formarea r.cului gu- 
vern, 


VINERI 30 NOEMBRIE. 


Guvernul Brătianu sa şi constituit si a depus jurământul. El e 
în compunerea următoare: 

Ionel Brătianu Președinte si externele; Alecu Constantinescu 
industria; Mişu Ferichide fără portofoliu; I. G. Duca culte şi ins- 
tructia publică: George Mârzescu internele; generalul Văitoianu 
războiul; Mitică Buzdugan justiţia; Fotin Enescu domeniile; Sa- 
ligni lucrările publice; Oscar Chiriacescu finanţele; I. Janculet ba- 
sarabean fără portofoliu; Ciugureanu idem. 

Impresia în public este detestabilă. Mai întâi că nici acest gu- 
vern calificat liberal şi fără paravan nu are caracterul ie guvern 
definitiv. Singurul lucru pozitiv este reinstalarea pe față a d-lui 
Brătianu cu Alecu Constantinescu la guvernarea ţării; ei însă o- 
cupă ca partid numai 5 locuri din 12, restul sunt 2 basarabeni, un 
militar şi patru funcţionari de carieră. E vădit că sunt măsuri re- 
zervate unei înțelegeri cu Take Ionescu ce lipseşte din ţară si pe 
lângă care se şopteşte că sar fi făcut oare cari demersuri, 

Caracteristica noului guvern după mine este reaparifia in gu- 
vern a lui Alecu Constantinescu; e o mare si neertala îndrăzneală 
de care se va resimţi partidul liberal, căci nu e admisibil să sfidezr 
nepedepsit în asa hal opinia publică, vârind în guvern pe fostul 
ministru dus în puşcărie pentru găinarii ordinare, de cari încă nu 
s'a justificat. Nu-mi dau socoteală nici de ce sa petrecut în capul 
şeiului partidului liberal, nici in a Regelui, când au făcut acest 
gest; ceeace e netugăduit, este ca e o sfdare adusă sentimentului de 
cinste. De sigur că fostul şi viitorul ministru, aşa cum se recoman- 
da judecatorului de instrucţie la Iaşi, a găsit mijlocul de a-şi plasa 
fructele activităţi sale aiurea, de aşa fel ca lucrul să nu fie vizibil. 


www.dacoromanica.ro 


696 . IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
ae 


dar, nu este om politic, nu e cetăţean conştient în {ara areasta, care 
în conştiinţa lui să nu-l aibă plasat acolo de unde nu mai poate 
urca, scările unei demnități publice, ne cum de sfetnic al Caroanei 
în România Mare. 

Discursul d-lui Manolescu Râmniceanu pfonunfat la deschi- 
derea anului judecătoresc la Inalta Curte de Casaţie prin care a 
atacat pe magistraţii ce au siejat în timpul ocupatiunei, au atras ta 
răspuns din partea Jor publicarea unui Proces Verbal încheiat de . 
consilierii Curţei de Apel din Bucuresti, strânşi în adunare gene- 
ralä la 18 Iunie 1917. Acest document nu lam cunoscut decât in 
linii generale şi mai ales în ce priveşte modul cum s'au împărţit 
voturile, despre cari am vorbit la timp. Cum am arătut aprecieri 
cari au fost făcute într'un moment când nu aveam la îndemână şi 
apărarea lor, îmi fac o datorie de a-l menţiona în intregimea lui, 
azi când prin publicitate nu mai e un act secret, 


ADUNAREA GENERALĂ DELA 18 IUNIE 1917 ST, N, 


Curtea, 


Având în vedere adresa Manisterului de justiție cu No. 2161 din 
12 Iunie 1917 prin care comunică Curţea adresa cu No. 3724 din 13 
lunie corent a Administraţiei militară germană în România, co- 
prinzând modificările aduse Ordonanţei dela 1 Martie 1917 a Co- 
mandamentelui suprem general-Feld-maresal v. Mackensen, in 
urma intervenirei [ăcută în acest scop de reprezentanții Magistra- 
turei: 

Având în vedere că în această Ordonanţă relativ „la noua or- 
ganizafie a autorităților judecătoreşti române în ţinutul Adminis- 
trafiei militare imperiale germane în România se prevede: 1) para- 
graful 6 numirea unui comisar de către Guvernatorul militar in 
precesele intentate de un german sau supus al Puterilor aliate con- 
tra unui român, spre a veghea la apărarea intereselor germanului 
participant la proces ori a supusului aliat, cu dreptul de a asista la 
toate ședințele precum şi la deliberare în Camera de consiliu şi de 
a face propuneri; 2) la paragraful 3, interdictiunea de a se întrebu- 
infa pe tru aducerea la indeplinire a hotaririlor definitive, formula 
prescriud de art. 135 cod. proc. civ, în temeiul art. 36 din Constitu 
fiune; 3) la paragraful 6, creearea unui tribunal german cu compe- 
tinfa de a judeca în materie civilă, în mod exclusiv, litigiile dintre 
un român, ca reclamant, şi un german sau supus al Puterilor aliate, 
ca pârii, şi, după alegerea germanului, diferendele între dânsul ca 
reclamant, şi un român ca intumat; 4) la paragraful 2, suprimarea 
dreptului de apel în contra sentinçelor corectionale prenuntate de 
Tribunal; 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 697 
DO = 


Având in vedere că Curtea în adunarea plenară dela 23 Aprilie 
1917, a constatat prin încheierea sa, că dispbzițiunile coprinse in or- 
donanja de mai sus, sunt contrar atât legilor naționale cât şi prin- 
cipiilor de drept international public aplicabile în caz de ocupațiu- 
ne de război, şi că unele din ele aduc o atingere directă demnitdjei 
şi independenţei magistraţilor; că în consetință, pe de o parte, a 
delegat pe Primul Preşedinte al ei de a semnala aceste violafiuni 
autorităților militare superioare germane în drept, şi de à cere în- 
lăturarea lor, iar, pe de altă parte, a dispus amânarea tuturor pro- 
ceselor pendinte până la comunicarea rezultatului demersurilor ce 
se vor face; 

Având în vedere că Curtea în adunarea generală dela 14 Mai 
1917, luând in considerafiune faptul că, chiar după trecerea unui 
interval de timp de lrei săptămâni, tratativele pentru modificarea 
Ordonanţei dela 1 Martie 1917, nu se terminaseră şi că această în- 
lârziere era de natura a prejudicia interesele impricinatilor în afa- 
cerile la cari nu se referea Ordonanţa, a dispus a relua activita- 
tea şi judecarea proceselor lăsate prin Ordonanţa a fi judecate con- 
form legilor {drei şi a se menţine măsura de a fi amânate, până la” 
sosirea rezuliatului, numai acelea pentru care Ordonanţa impunea 
o nouă compunere a instanţei, specificând că aceasta nu implica o 
acceptare din partea Curţei a situafiunei ce à se creia prin nouile 
rdispozițiuni edictate de Comandamentul suprem; 

Având în vedere că din adresa cu No. 3724 din 917 a Adminis- 
trafiunei militare germane, rezultă că modificärile introduse în Or- 
donanja generalului-Feldmareşal v. Mackensen, se referă la două 
puncte: la institujiunea comisarului (paragraful 6) şi la formula 
executorie (paragraful 3); 

Având în vedere, asupra primei modificäri, că sistemul relativ 
la comisar, astfel cum era organizat în Ordonanţa de mai sus, este 
acum cu totul schimbat, căci se interzice formal comisarului de a 
lua cuvântul în şedinţă sau de a face propuneri şi de a asista la de- 
liberare în camera de consiliu, iar Guvernatorul militar nu mai 
are dreptul de a trimite pe comisar decit în cazul când partea liti- 
gantă îi va cere şi atunci actul lui este limitat la o simplă asistență 
la şedinţă consistând numai în sfaturi date justifiabilului pentru o 
mai bună apărare a intereselor lui, ceeace exclude cu desăvârşire 
orice ideie de control din partea lui asupra modului de “distribuire 
n justiției; 

„Având în vedere, asupra celei de a doua modificări relativă la 
formula executorie. că in legislațiunea română, Constitujiunea print 
art. 36 prescrie că hotăririle se executa în numele Regelui, ca şef al 
puterei executive, care este a doua putere din cele trei emandnd de 
la Națiune prin cari functioneaza suveranitatea, iară codul de pro- 
redură civilă în art. 135, indică formula ce trebue să poarte expe- 
diţiile, formula in care heyele dă putere şi porunceste agenților ad- 


. www.dacoromanica.ro 


698 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


+ 


ministrafiei să execute hotărîrea, și procurorilor să stăruiască pen- 
dru aducerea ei la îndeplinire; 

Având în vedere că, în caz de războiu, când un bèligerant pă- 
trunde pe teritoriu inamic şi se stabileşte după încetarea rezisten- 
{eis această stare constitue ocunajrunea militară sau de război, ale 
cărui caractere esenţiale şi efccte au fost determinate la Conferinţa 
Păcei din Haga din £899 şi 1907, 

Avdnd în vedere că ocupajiunea de război nu operă un trans- 
fer de suveranitale, căci sureranitatea legală, națională subsistă în 
drept, dar este momentan suspendată în exerciţiul ei, iar belige- 
vantul ocupant exercila numai o autoritate de fapt derivând din ne- 
cesitățile în cari se află de a menține ordinea publică şi viaja soca- 
ald, de a administra teritoriul invadat şi de a proteja armata sa de 
ocupajiune, principiu consacrat prin conventiunea dela Haga din 18 
Octombrie 1907, relativă la legile şi usurile războiului pe uscat, 

Având în vedere că din principiul că ocupatiunea de război nu 
suprimă suveranitatea legală şi ca juridicfiunea se exercită in nu- 
mele suveranitäjei, reiese că dacă legile constituționale ale fare? ocu- 
pate prescriu că justiţia se dă sau că hotdririle se execută în numele 
Suveranului, această regulă de drept urmează a-şi primi aplicajiu- 
nea şi în timpul ocupațiwnei de războiu; 

Având în vedere, însă, că astăzi este constant în doctrina drep- 
tului ginţilor, că dacă ocupantul se opune la aceasta aplicare, şi 
dacă nu este putinţă de a concilia exiginţele lui cu respectul inde- 
pendenjei magistraților, conflictul trebue rezolvit prin întrebuința- 
rea formuiei neutre „în numele legei“; 

Având in vedere că dacă ocupafiunea de război nu atinge ?ns- 
zituțiunile judecătoreşti locale şi dacă ocupantului îi incumbă cea 
mai strictă datorie de a nu aduce nici o stirbire demnitajei şi inde- 
pendenţei magistraţilor, aceştia, la rândul lor trebue să ţină seamă 
de faptul major al ocupafiunei şi de consectnjele ce rezultă din 
punctul de vedere al dreptului internațional; 

Având în vedere că în Ordonanța Comandamentului suprem 
german se cere autorităților judecătoreşti române a nu executa ho- 
täririle definitive în numele suveranului, ci a investi expedițiile 
chiar cu acea formulă doctrinară neutră „în numele legei“; 

Având în vedere că prin adresa tu No. 3724 din 1917 a Admi- 
nistrajiunei militare yermane, se autoriză instanjele judiciare ca, 
întrebuințând formula „în numele legei“, să se refere la art. 36 din 
Constitujiune şi la art. 155, texte cari, după cum s'a văzut, ordonă 
executarea hotäririlor în numele hegelui. 

Considerând că prin această modificare adusă Ordonanţei din 1 
Vartie 1917, se înlatură scrupulele de conştiinţă ale magistraţilor 
rezultând din intrebuinjarea unei alte formule executorie, întru 
„cât prin referire la art. 36 din Constitujiune şi la art. 135 cod. pr. 
civ., se precizează, se ezplică infelesul restrâns ce trebue dat formu- 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMANIEI 699 


lei. „în numele leyti'‘; că, în asemenea condițiuni, ea coprinde in 
esenţă toate clementele formulei executorie constituțională, aşa că 
aplicarea ei nu mat poate întâmpina dificultăți; 

Având în vedere că, tot din adresa de mai sus a Administra- 
fiunei militare germane se constată, că nu s'a încuviințal modifica- 
rea şi a celorlalte dispozifiuni din Ordonanţa dela 1 Martie 1917, re- 
lative la suprimarea dreptului de apel in contra sentinjelor corec- 
fionale ale Tribunalului (paragr. 2) şi la creiarea unui Tribunal 
german cu competință de a judeca si litigiile civile dintre români 
şi germani sau supuși ai Pujerilor aliate (paragr. 6). 

Având în vedere că dispozifiunea din paragraful 3 al Ordonan- 
jet dela 1 Martie 1917, care suprimă dreptul de apel în materie co- 
recțională este, pe de o parte, absolut nedreaptă şi periculoasă, căci. 
Tribunalul Român, în urma unei recente modificäri a legislatiunei, 
nemai judecând decât un număr restrâns de delicie, pe cele mai 
grave, tară atrag pedepse mari si decăderi de drepturi, se ridică in- 
culpafilor garanţia instanței superioare, tar pe de altă parte, dispo- 
sijiunea din paragraful 3, violează art. 43 din Conventiunea dela 
Haga din 18 Octombrie 1907, referitoare la legile si uzurile rézboiu- 
lui pe uscat, care nu permite bcligcrantului ocupător a suspenda 
sau modifica legile în vigoare în fara ocupată, decât în caz de ab- 
solută împiedicare, adică când aplicarea lor este în conflict cu ne- 
cesitățile războiului, şi nu se vede cum existenţa şi exerciţiul drep- 
tului de apel în procesele penale de competinja Tribunalelor Ro- 
mâne, ar putea împiedica atingerea scopului războiului sau peri- 
clita siguranța armatei de ocupafiune. 

Având în vedere, în ce priveşte creiarea unui Tribunal civil 
german, că nu numai doctrina de drept internafional public, dar 
chiar şi publicațiunea secțiunii istorice a Marelui Stat Major ger- 
man, „Kriegsbrauch im Landhriege“, interzic beligerantului ocu- 
pator de a înstitui noui jurisdicliuni in materie civilă când instan- 
{ele naţionale locale funclioneazä în mod regulat şi nu-l autoriza a 
înființa decât tribunale excepționale, Curți marțiale, în cazul când 

„conduita locuitorilor fac această măsură necesară; 

Având în vedere că instițuirea [ard nici un motiv a acestui Tri- 
bunal cu competinja de a judeca litiyiile dintre români şi germani 
sau supuși ot Puterilor aliale, are consecințe de o gravitate excep- 
fionala, căci sustrage pe Român dela judecătorii lui naturali, obli- 
gândul a se adresa unui Tribunal strain, care din cauza stărei de 
razboi este lovit de o prezumfrune de parfialitate, fără a-i da vre-o 
garanție că va găsi acolo o judecată nepärtinitoare, şi introduce in 
timpurile actuale un sistem de capitulațiuni cu un caracter ma 
grav chiar decât acelea cari se aplicau în Turcia în favoarea Pule- 
rilor creştine. 

Considerând că faţă cu asemenea dispozifinni din Ordonanja 
de mai sus, cari violeaza în mod atêt de flagrant principiile de 


www.dacoromanica.ro 


700 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


drept şi echitate şi a căror suprimare a fost cerulä de reprezen- 
tanţii Magistraturii, dar nu a fost admisă, ar urma ca Curtea să 
declare că este loc, fără a abdica dela funcțiunile ei, să înceteze 
provizoriu toate lucrările şi să se retragă; 

Considerând, însă, pe de altă parte că interesele locuitorilor 
din fara ocupată care trebue să găsească satisfacerea în funclio- 
narea formală si continuă a instanțelor judiciare, obligă pe ma- 
gistraji a nu părăsi postul şi a'şi îndeplini mai departe misiunea 
lor; că pentrw dânşii aceasta este o datorie socială din cele mai 
imperioase, după cum a reaminti şi ministrul de justifie prin cir 
culara No. 40050 din. 12 Noembrie 1916, adresată autorităților ju- 
decătoreşti din Țară în momentul invaziunei; că abdicarea de la 
funcțiunile lor, ar avea ca consecințe de a abandona administra- 
fiunea justiției, indispensabilă securității generale, în mâinile in- 
vingălorului ocupant şi de a priva populațunea, chiar pentru 
litigiile dintre național, cari formează obiectul a marei majorități 
a proceselor, de judecătorii lor fireşti din timpul de pace, şi de 
influența morală, atât de utilă, ce magistratura Țării exercită în 
starea de perturbajiune ce moduce ocupafiunea mulilară; 

Considerând că numai aceste interese de ordin cu totul swpe- 
rior, a căror ocrotire se impune magistraţilor în timpul de război 
şi de care nu este cu pulinfd a nu se fine seama, opresc Curtea dr 
a recurge la măsura extremă de a suspenda toate lucrările şi o ho- 
tdrdsc de a continua să-şi exercite funcțiunile ei, continuare deve- 
rit posibilă prin modificările aduse Ordonanţei din 1 Martie 1917, 
din cari Curtea a luat aci. 


Pentru aceste motive, 


Decide, cu majoritate de 15 voturi contra 6, din iumarul cle 
membri prezenţi, de a-şi relua întreaga activitate şi de a continua 
să-şi îndeplinească înalta misiune. 

Făcută astăzi 18 Iunie 1917 

(ss) Oscar N. Nicolescu; Joan Baştea; I. Coandă; G. A Ma- 
vrus ; Dimitrie G. Maxims 0. A. Mavrodin; N, Bädescu-Rosiori; Al. 
Dem. Oprescu; | Dimancea; N. N. Săulescu; C. M. Oprescu; Al. G. 
Negrescu ; C. Protropopescu; C. C. Basie; 

Grefier (ss) N. Brătianu 


OPINIE SEPARATĂ 


Subsemnajii fiind de acord cu majoritatea în ceeace priveşte 
gravitatea dispozifiunilor din Ordonanța Comandamentului Supe- 
rior german şi mai ales acelea referitoare la înființarea Tribuna- 
lelor excepționale şi sustragerea Romdnului dela Judecătorii săi 
naturali, suntem de părere că este cazul însă ca Curtea să înceteze 
în totul activitatea sa. 


(ss) St. Uridteanu; Em. Miclescu; D. I. Diaconescu; Ionescu- 
Dolj; Gr. Sevescu; N. Algiu. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 701 
RER RER a een ere nes 


Se svoneste că guvernul a dispus arestarea lui Dein. Neniţescu. 

Spre seară a sosit in Capitala delegaţia de la Alba Julia. Deşi 
de cu vreme foi volante împărţite pe strazi au adus Ja cunoslinia 
publicului marele eviniment, totuşi o ploaie rece şi o întârziere 
de două ore a trenului a scăzut entuziasmul lumii ce se gräbise sa 
primească, pe distinsii oaspeti, aşa că trebue să fi avut o impresi- 
unene nu tocmai plăcută solii unirei. 


DACIA TRAIANĂ RECONSTITUITĂ 
SÂMBĂTĂ 1 DECEMBRIE. 


Astăzi sa desăvârşit ultimul act al reconstituirei „Daciei Lui 
Traian’ şi pe care oficial o vom întâlni ca „România Marc”. 

Delegatiunea transilvaneană sosită aseara şi compusa din: E- 
piscopul Miron Cristea din Caransebeş, Episcopul Hosu din Gherla. 
Alexandru Vaida Voivod şi Vasile Goldis, a înmânat azi Regelui 
ntr'o audienţă solemnă documentul Adunării dela Alba Iulia. 

Vasile Goldis, în numele delegatiunii a vorbit Suveranului 
18a . 


Majestate ! 


yRomdniu din Transilvania, Banat şi Tara. Ungurească, adu- 
wnat prin reprezentanţii lor la Alba Iulia în ziua de 18 Noembrie 
ws. U., 1919, au decretat unirea lor si a acestor leritorit tu Regatul 
„Român, Prin această unate, după acea u Basarabiei, apoi. a Buco- 
„vinei, s'a împlinit visul de o mie de ani a Neamului românesc: 
„unirea întrun singur Siat a Tuturor Românilor. 

„Aceasta „Uhire” este o pretenfiune a istoriei. şi o cerința a 
„cîvilizațiunai, omeneşti. Ea este o cerin[ă a istoriei fiind că Nea- 
„mul românesc de la zămislirea sa şi pind azi a rămas unul şi a- 
„celaş etniceste nedespärfit, pusedind în aceleaşi margini geo- 
„grafice pământul lui Traian. Des. imbucätäfirea lui sub dtferite 
„dominapuni străine a fost o nedreptate, se înlătură azz. 

„Dar unirea tuturor românilor întrun singur Stat este tot- 
„Odată şi o pretenfiune a civilizafiunii omeneşti. Progresul acestei 
„civilizațiuni pretinde comuniunea naţiunilor într'o unire de or- 
„din național superior, care să asigure libertatea şi dreptatea de o 
„„Dotrivă pentru toate naţiunile mici şi mari. 

„Ca națiuni etniceste şi geogr¢ficeste unitare, dur politicesie 
„ruplă în bucafi, această comuniune a națiunilor este o imposibi- 
„dilate. z 

„Deci unirea tuturor românilor întrun singur Stat rectificd o 
mare greşală a istoriei şi se conformă necesităţilor civilizafiunii 
„omeneşti. , 

„Tot astfel însă, scopul istoric al acestei reuniri integrale a 
„națiunei române are să fie potrivit cauzei sale eficiente. Această 


www.dacoromanica.ro 


702 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 


„unire pe de o parte va trebui gradat să înfăptuiască egalitatea 
„condițiunilor de viaţă pentru toţi indivizii cari o alcätuesc, pe 
„de altă parte ea va trebui să se întemeieze pe principiul libertăţi, 
„si egalei indreptäfiri a neamurilor. 


SIRE, 


„Unirea tuturor românilor întrun singur Stat a trebuii să vie, 
„ea s'a înfăptuit prin suferințe şi sacrificii. Istoria se face prin le- 
wile țării mai presus de cât ori ce putere omeneasca, dar obiectul 
wt mijlocul acestor legi este bietul om martir. Fericili suntem noi 
„românii de azi că prin noi, istoria săvârşeşte actul mărej al Unirii 
„Tuturor Românilor întrun singur Stat, şi prea fericiţi suntem ca 
„norocul tocmai acum a destinat Statului român domnirea unut 
„Rege Mare, care a înţeles chemarea sfântă a istoriei şi s'a facut 
„luceafăr conducător al sufletului românesc. 

„Pentru accea Sire, noi îți aducem pămintul strămoşilor nos- 
„ră, dar tot atunci noi îți aducem şi sufletele tuturor românilor 
vue azi cari trăesc în Transilvania, Banat şi Tara Ungurească. 

„„Primeşte cu dragostea cu care ţi-o aducem hotdrirea de unine 
„a acelor ţări, primeşte jurământul de fidelitatea şi omagiu a ce 
„lor patru milioane de români locuitori pe acel pământ şi întinde 
„asupra lor scutul puternic al Majestaţii Tale. 

„Patru milioane de români ofeliji prin suferințe şi tari în cre- 
»dinjä ca stânca din munţii dulcelui Ardeal strigă astăzi în extaz 
„de fericire : 

„Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand I. 

„Trăiască Majestatea Sa Regina Maria. 

„Trăiască scumpele odrasle ale dinastiei Rofhâne. 

„Trăiasca fericită în veci România Mare” 


Regele a mulţumit cu o scurtă si de ce să nu o tpun— banală 
cuvântare. 

Şi cu asta, sa desăvârşit Unirea visul a o mie de ani. Ră- 
mâne acum să obținem confirmarea aliaţilor si garantarea exis 
tentei ei, pe lângă ocuparea noastră efectivă, lucru ce până in mo- 
mentul de faţa nu este îndeplinit. După puţinele ştiri venite de la 
Statul Major, trupele noastre nu sunt tocmai înaintate. 

Oamenii noştri politici au un rol imens de îndeplinit la cla- 
direa organismului noului Stat Român; Cooperarea tuturor pro- 
vinciilor la un loc, cu legi deosebite, cu moravuri heasemanatoare, 
şi mai ales cu o mare parte de populatiune străina ce nu cunoaşte 
limba româneasca, va provoca dificultati ce pentru oamenii noștri : 
deja ,mici” vor fi insurmontabile. 

Inzist asupra aprecierii mele de „oameni mici” când e vorba 
de oamenii nostri publici. Mici la suflet, mici la minte, in even 
mentele neașteptate ce ne-au cupris, va şti posteritatea oare cu ce 
se ocupa ei în momentele acestea aşa de inal{atoare pentru neamul 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RASBOIULUI ROMÂNIEI 703 


românesc ? Se ocupă de dimineaţă până înoptează, de cum să a- 
tragă în cercurile şi cluburile lor politice pe oamenii fruntaşi ai 
provinciilor alipite şi cum să facä ca să înlăture de la treburile 
noului Stat Român, pe cea mai clară, mai cu experienţă şi mai 
prevăzătoare inteligenţă. românească, a omului graţie căruia sa 
redesteptat şi s'a ţinut entuziasmul neamului pentru realizarea u- 
nirei prin răzhoi. O singură ţintă au în activitatea lor de azi oa- 
menii noştri politici : 

— In lături Take Jonescu ! 

Inlături un om, în orice ţară din lume, nu însemnează nimic. 
In lături un om întreg, într'o ţară în cari toţi câţi sunt poţi să-i 
numeri pe degetele unei mâini, e extraordinar. 

Isi închipuie ce ar fi fost pentru generaţia de la 1848: In lă- 
turi Mihalache Gogălniceanu ? Si înca, la 1848 ca să numeri oa- 
menii întregi ai țări româneşti nu-ţi ajungeau degetele de la em- 
bele mâini. 

Guvernul liberal ce a venit la cârma ţării a păşit cu pici, ‘ul 
stâng. Oamenii superstifiosi ar fi foarte ingrijati de soarta acestui 
guvern; unul din noii miniştri a şi murit. Fotin Enescu a mu- 
rit la Chişinău de gripă infectioasa. Am mai vorbit de aoala a- 
ceasta ce seceră mai ales lumea din pătura de sus, se zice că ar 
fi o ciumă pulmonară. Generalul francez Lafont, unul din militarii 
misiunii Berthelot cari ne-au dat imense ajutoare cu priceperea 
Jor în refacere, a murit si el la Iasi zilele acestea, de aceiaşi boală. 
In Universul de azi sunt 13 avize de înmormântare. 

Ne pedepsește Dumnezeu că prea am fost răi. 


DUMINICĂ 2 DECEMBRIE. 


Capitala sărbătoreşte Unirea. 

Te-deumuri, recepții, banchete, manifestatiuni şi discursuri pe 
la statui, muzici ce cântă în pieţele publice, hori ce se încing la 
toate răspântiile, dă impresiunea unei veselii generale. Ê 

Astă-zi fiind zi de Duminecă, au manifestat srolile de copii; 
nu se poate o mai fericită idee. La această inällätosre manifesta- 
tie a luat parte şi delegatiunea Ardeleană şi publicul Capitalei. 
In fata Palatului Regal am privit şi eu hora ce se juca, iar in horă 
pe cine credeţi că am văzut prins şi jucând, cu mâna după gâtul 
lui Corbescu Prefectul de Poliţie ? Pe Primul ministru, pe d. Lonel 
Brătianu, cu o căciula tuguiatä de jumătate de metru, pe cap. Nu 
ştiu, pentru ce, dar am avut impresiunea unui gest ridicol. Pre- 
zenta în mijlocul mulfimei entuziasmate, a unor personagi: pu- 
blice, cari în trecutul lor recent, au despretuit ori ce manifestafiune 
naționalistă, constitue pentru mine azi un sacrilegiu, de a se vari 
în hora copiilor inocenți şi entuziaşti. Oamenii politici au ocazia 
pentru patriotismul lor să facă gesturi mari, altele de cât să joace 


www.dacoromanica.ro 


704 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 
Du 


tontoroiul în piaţa publică, căci pentru public, ei poartă în aripele- 
Jor o tară ce nu se poate uita. 

Cum pot să uit eu, care ca student jucain şieu în hore si 
mă urcam pe coada calului, lui Mihai Viteazul ca simi sparg 
pieptul în entuziasmul meu, pentru idealul neamului, când îmi 
reamintesc că Prefectul Pohţiei pe acea vreme avea rolul să ma 
(lea jos în tesacurile sau cauciucurile gardistilor, ca să nu fac prin 
purtarea mea situaţia dificilă Ministrului nostru de externe, la re 
ceptiunea Ministrului Austro-Ungar. Să nu-mi pară ridicol azi 
domnul Corbescu ? 

Adică la dreptul vorbind, n’ar fi’stat mai frumos d-lui Jonel 
Brătianu să ne lase în 1916 să alegem in Camera românească de 
putati pe Popa Lucaci şi Octavian Goga ca un simbol al iclealului 
de îndeplinit, de cât să joace azi hora în piaţă de gâtul politaiu 
lui pe care îl întrebuința să terorizeze alegătorul să nyt dea vot 
ardelenilor ? 

Eu, aşa cred, şi ca mine am auzit ca mai cred şi alţii. 

Foştii: Deputaţi, Senatori, Secretari generali, Prefecti, Priman 
etc., ce fac parte din partidul de sub şefia d-lui Take Ionescu am 
fost convocati pentru azi la ora 6 la Clubul Conservator. O curio 
zitate, încă n'am putut afla precis cum se mai numeşte partidul 
nostru. 

M’am dus la convocare cu nerabdarea omului ce aşteaptă 9 
explicaţie ce singur nu şi-o poate da. 

Cum se poate ca după realizarea României Mari a putut 
M. S. Regele încredința cârma Statului numai partidului liberal? 
"De sigur că pentru explicatia aceasta am fost adunaţi, foştii 
mari demnitari...... ai partidului, ce mai mult ca ori cine a contri- 
buit la politica ce ne-a adus România Mare. 

Au vorbit iar numai: Mişu Cantacuzino, Dem. Greceanu şi 
Jonas Gradisteanu. 

Tema cuvântărilor a fost aceiasi : N’avem nimic nou de co- 
municat, nu stim nimic, şeful nostru e la Paris şi nu putem avea 
incă cu el nici o legatura. 

E dezesperanta naivitatea, ca sa nu-i zic altfel, acestor fruntaşi 
între fruntaşi: partidului. Ştim cu toţii că şeful e la Paris izolat de 
țară, dar partidul nu e la Paris, fruntasii sunt în Bucuresti, Re 
gele îi cunoaşte caci i-a avut sfetnici, ce scofala au făcut cu meri 
tele partidului ? 

Adevărul din nenorocire e altul. Partidul e şeful şi şeful e 
partidul ; a plecat şeful, aci a rămas un mare zero, iar cu zero Re- 
gele nu-şi perde vremea, nici Bratianu nu se sinchiseşte, şi îşi 
face mendrele cum îi este placul, nestingherit de nimic. 

S'a mai discutat o cheslie, ce facem în alegeri dacă se men- 
{ine cenzura şi starea de asgdiu ? Cei din Prahova au propus abti 
nerea. O hotarire n'a avut însă cine sa o ia. Nu e şeful. 

Starea rea a Reginei Maria se menţine. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOJULUI ROMÂNIEI 705 
=> 


LUNI 3 DECEMBRIE 


In ziua de Sfântul Neculai se va oficia un parastas si un pele- 
rinagiu la mormântul lui Neculai Fhpescu pentru pomenirea lui 
în momentele mari nationale prin care trece fara. 

Nu se poate pomenire mai la locul ei. Cercul de studii a par- 
tidului nostru m'a rugat aseară să vorbesc eu în numele tinere 
tului conservator-nationalist cu aceasță ocaziune. Insarcinarea a- 
ceasta deşi imi face onoare, mă cam jenează, de oare ce în toate 
actele vieții mele tin să fiu împăcat cu conştiinţa mea; or, în ul- 
timii ani raporturile mele cu marele dispărut erau rele, şi erau 
rele de 44 ani. , 

Primul om ce am urmat in politică când am esit din Univer 
sitate a fost Neculai Filipescu. Când la 1901 din frământările par- 
tidului, elementul democrat s'a despartit de d-l P. P. Carp dân- 
du-i în Cameră faimosul vot de blam (Februaristii), el Filipescu a 
rămas cu Carp, noi tinerii democrați am urmat pe Take Ionescu. 
De aci a urmat o răceală ce a dus la ruptura ori caror raporturi 
altele de cât cele de „bună ziua”. Discursul ce aşi trebui să tin e 
un act politic şi ca atare simpt că nu eu am chemarea. Am primit 
insă să vorbesc ca român înainte de toate, pentru tă Neculai Fili 
pescu a fost un mare român. Am primit şi pentru motivul că cei 
zura sistematic mă impiedecä de a scrie ceva prin gazete şi simt 
că suflctul meu debordează de indignare, faţă de ce vad că se pe- 
trece în jurul meu. Voi vorbi deci la mormântul lui Filipescu. 

Cu intrarea triumfală a Regelui, a francezilor, cu reîntoarcerea 
guvernului de la laşi, cu primirea delegaților ţărilor ce se alipesc 
României, s'a produs o diversiune în ce priveste viata şi traiul nos- 
tru de toate zilele, care în ultimul timp a devenit si mai greu si 
mai imposibil de suportat. 

Cum Primăria se tine de atarnat steaguri, iar guvernul de ju- 
cat hora pe străzi, negustorii smecheri s'au făcut mititei şi au o- 
perat nestingheriti ca în Vlăsie. Când nemţii aveau de hranit tru- 
pele de ocupaţie, când peste trupe, ridica tot disponibilul şi îl tri- 
metea în {ara lor nu era pentru populaţia locală o lipsă mai sim- 
titi şi o scumpete ca cea ce vedem azi. Pentru ce? Neamtul nu 
ne mai jefueste ; si dacă ne e mai rău ca atunci, e sigur că ne je 
fuese nemţii nostri mai abitir ca cei adevarati. Nu găsim ouă cu 
230 lei suta. Cine capătă un ou cu 2 lei 50 se poate expune cu el 
într'o vitrina pe Calea Victoriei să-l admire publicul. Plătim un- 
tul cu 46 lei chilo pe ascuns si cu bucatica, iar zahărul cu 34 lei 
chile deşi un moment scazuse le 12 lei. Combustibilul e exclus. 
Masurile comunale au esit ,,vaz’!/ Stau de 60 zile cu un bon de 
1000 kgr. lemne platile si nu le-am putut obține de nicäeri; am 
să mă duc sa-l fac cadou domnului Primar, dacă nu Voi păstra 
să-l daruesc muzeului. 

In lumea muncitoare domneşte anarhia; toţi lucrătorii sunt 


45 


www.dacoromanica.ro 


706 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


în greve şi nu vor să mai muncească. Avem stare de asediu ca sa 
împiedecăm presa să atace pe d. Stere sau Nenitescu şi Curti Mar- 
tiale să judece pe cei ce critică pe guvernanti, dar nimărui nu i-a 
trecut prin minte să intrebuinteze această armă extra-ordinară de 
forţă pentru menţinerea ordinei şi activarea muncii, singura noa- 
stră salvare şi ca popor şi ca Siat. In loc să dea muncitorilor hra- 
nă şi cele necesare, lucruri ce Statul îşi poate procura mai cu în- 
tesnire si să le distribue chiar sub pret, stă de vorbă de un ainar 
‘de vreme cu lucrătorii dacă să le acorde 6 ore de lucru pe zi cu 
25 lei salau. 

Aşa se cere la Regie, la C.F. R., la Tramvae si Compania de 


~ Neputin({a, lipsa de energie a guvernului, împidecă prima ne- 
cesitate a refacerei, putinţa reluării transporturilor. Stau toţi cu 
degetul la frunte şi aşteaptă o idee salvatoare, ideie ce nu vine si 
nu va veni. Ştiu eu pentru ce. 

In shimb vechea, tembela, necinstita admiraţie comunală de 
la 1916 s'a reinstalat la Primăria Capitalei, aşa că biata, populaţie 
trebue să aştepte salvarea de la priceperea notorie a lui Ionescu 
Brăila, Donescu, Vasile Manolescu şi ceilalţi mai putin faiimoşi. 

E fenomenal ! Cu toate acestea totul se acopere cu imensa per- 
dea „România Mare”. 

Ce Comună ? Ce transporturi ? Ce hotie la negustori ? 

— Trăiască România Mare! 

Să trăiască ! Numai că stomacurile deşarte şi picioarele goale. 
au să ne trezească ele din tembelism şi atunci vai de noi, să nu 
fie prea târziu, 


MARŢI 4 DECEMBRIE, 


Guvernul a răspândit azi o adevărată panică în populaţie. 
Printr'o simplă dispoziţie ministerială toată lumea e fnvitatä ca 
până la 1 Ianuarie să-şi prezinte la administraţia financiara tot: 
banii ce posedă în hârtie de a Băncii Generale pentru a fi ştam- 
pilati ; cei ce vor rămâne nestampilati de la 1 Ianuarie nu mai au 
nici o valoare legală. 

Probabil că ideia ştampilării este bună şi o mai fi fost efec- 
tuată şi aiurea ; nu e mai putin adevărat că pentru noi e o nou- 
tate ce ne surprinde, iar cu moravurile si nepriceperea noastră, 
măsura poate deveni nu numai vexatorie, dar şi foarte periculoasă. 
Dacă la toate acestea se mai adaugă si zvonurile spuse la ureche 
de către cei ce n'au de lucru, că cu ocazia aceasta guvernul nu va 
libera din suma, depusă, fie căruia, de cât un maximum de 5000 lei 
în hârtie monedă ştampilată, iar pentru rest ii va da o acţiune de 
Stat sau bonuri de tezaur, greu de plasat în circulație, e de înțeles 
panica produsă în anumite cercuri. 

Dar nu numai atât, în circulaţie trebuie să fie cel puţin două 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 707 


miliarde de hârtie nemteascä, din care o foarte mare parte hârtie 
divizionară, iar timpul fixat operaţiunii stampilärii foarte scurt. 
Se mai spune că administratiile financiare n’au bani stampilati 
ca la prezentare să ţi-i ia pe ai tăi şi să-ţi dea alţii, cum ar fi nor- 
mail, ci trebuie să-i laşi acolo şi să vii să-i iei altă dată. Gânui- 
tu-sa guvernul la cei ce atâta au, cât prezintă, la ştanipilare şi că 
din ei trăesc ? 

Şi de sigur nu greşesc dacă intreb, câte gheşee vor avea, des-, 
chise publicului aceste administrații financiare ? Căci n'au uitat 
să pue că operaţie se face între anumite ore. Mai puneţi şi incuria 
funcţionarilor şi tembelismul publicului, ca să vă daţi socoteală 
de ce va fi. 

Un guvern cu putin cap ar fi făcut asa: ar fi stampilat din 
timp tot stocul de hârtie ce îl avea în casele publice şi la Bănci, 
iar când ar fi aplicat măsura publicului, ar fi putut da imediat 
la schimb monedă stampilatä pentru circulaţia zilnică şi să nu 
fi cerut depunerea de cât a sumelor mari ce depăşesc sute de mii 
de lei. N'ar fi suferit nimeni nici un neajuns; pentru asta însă 
se cerea puţin cap şi se vede că a lipsit; să mă ierte amicul meu 
Oscar Chiriacescu ce deţine în acest moment portofoliul finan- 
telor. 

Starea M. S. Regina e încă foarte rea. 


MERCURI 5 DECEMBRIE. 


Armata noastră destinată să ocupe Ardeaulul, a ajuns la Blaj. 

Grevele muncitorilor se generalizează. 

Starea Reginei dă speranţe că va scăpa. 

Toată ziua mi-am frământat capul de ce am să spun mâine 
la parastasul lui Filipescu şi n'am găsit încă ceia cé trebue, căci 
n'aşi voi vorbe goale de cari lumea e sătulă în vechea Românie. 

Fata mea care ştie despre ce e vorba s'a culcat la ora 11 râ- 
zand de mine, aflând că încă nu ştiu ce am să spun. La ora 1 am 
început să scriu, iar la ora 2 am terminat. improvizație târzie dar 
o cred reuşită aşa că m'am culcat liniştit. 


LA PARASTASUL LUI NICULAI FILIPESCU 
JOI 6 DECEMBRIE. 


M'am sculat cu o excelentă dispoziţie, am recitit cuvântarea şi 
sunt mulţumit. Parastasul a avut loc la 10 ore dimineaţa în bise- 
rica Creţulescu. O lume imensă a azistat si din cea mai selectä. 
Delegaţia de la Alba Iulia era in complectul ei şi în primele rân- 
duri. Biserica neincăpătoare a lăsat curtea şi strada plină de ad- 
miratorii marelui român dispărut. După ce slujba religioasă s'a 
terminat, a vorbit d. Lucasievici fostul secretar general al lui Fili- 
pescu şi priten personal al lui; al doilea am vorbit eu. După mine 


www.dacoromanica.ro 


708 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


=== 


a vorbit un partizan politic din provincie Brăescu de la Râmnicu 
Sărat, apoi Vasile Goldiş din delegaţia ardeleană şi a încheiat ge- 
neralul Averescu. Cuvântarea mea rar şi tare, spusă cu multă dis- 
poziţie, a facut o excelentă impresie.. Goldis a fost ascultat cu 
multă atenţie si mai ales curiozitate, dar n'a fost la înălțimea, 
aşteptărilor ; dialectul ardelenesc, fraza pedantă a pedagogului— 
m'am interesat imediat dacă nu e cum-va profesa, şi mi sa spus 
că da—n'a plăcut adunării publicului ales al Capitalei. Averescu 
nu e orator; prestigiul imens de care se bucură azi în populaţie 
face ca cei ce îl ascultă să fie putin deceptionati. A făcut numai 
politică, de alt-fel a fost păcălit de oare ce îşi scrisese cuvantarea 
nu ca să fie spusă in biserică în uşa altarului, ci la cimitir în fata 
mormântului, şi a fost nevoit să şi-o tina în biserică de oare ce pe 
lerinajul a fost contramandat. 
Ca amintire iată cuvântarea mea : 


Onorată Adunare, 


„In numele tineretului conservator, inițiatorii sarbatorii de 
„azi, iau cuvintul şi mă adresez prietenilor celui ce a fost Neculai 
„Filipescu, nu cu Sufletul. întristat cum Sar cădea să o facem in 
„biserită celui ce nu mai este printre not, ci, cu sufletul plin de 
„mulțumire, cum se cade azi să fie fiecare român. 

»Särbätorinds după datina creştină aniversarea şi ponienirca 
„morții lui, sa o topim în marea särbatoare a Neamului Roma 
„nesc, pentru care nu e iertat astă-zi întristarea. Dar daca este o 
„durere ce nu o putem ascunde pentru ca fie care o simţim in su 

* „fletele noastre, este că aceste zile mdrefe, n'a avut norocul să le 
„trăiască şi el. Să le trăiască aşa cum sau îndeplinit şi cum le-a 
„dorit el, căci, a fost fruntaş între frrntas » ce au propovaduit cu 
„fapta ceia ce azi vedem, dându-și sufletul pentru ceia ce oameni, 
„cuminţi credeau să fie o nebunie. 

„Neculai Filipescu a murit luptând pentru „ltominiu Mare”. 

„Luplator pasionat, entusiast şi sincer, mergea pâna la vio- 
„lenţă față de cei laşi şi nehotari{i. Cinstit în cel mai strict infeles 

„a acestui cuvânt, convins de mărirea cauzei pe cart urma Să 0 
apere, Neculai Filipescu s'a aruncat în luptă în ultimii săi ani pen- 
„tru idealul unirei tuturor românilor. 

„Clar väzätor, în tovărăşia şefulu nostru de azi, Neculai Fila- 
„Pescu n'a urmat de cât un singur drum, făra să şovăască un sin- 
„Jur minut. A fost cel întâi care a cerut sa rupem cu politica de 
„40 de ani a defunctului Rege. Mare act de curaj pentru generația 
lui, care, fără nici o excepție, a fost devotată acelei polatici, 

„Violent prin energia lui, am convingerea că a contribuit nu 
„cu putin în a impinge cu forța către politica înfeleaplă dar spi- 
«noasä, care ne-a adus unde suntem azi. pe cei ce şovăiau la ras- 
„Dântia celor două drumuri. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 709 


„Punându-se in capul revendicärilor Românizmului, Neculai 
„Filipescu a fost printre cei întăi oameni de Stat ai nostri, cari 
„au îmbrățișat „lredenta '. N'a fost singur, asta însă nui micşu- 
„Pează cu nimic meritul întreg al marei şi nobilei acţiuni. A fi 
,0m, de Stat în România si a ridica drapelul iridentei, era o ne- 
„bunie. Neculai Filipescu a făcut această nebunie, si nu cu fățăr- 
ynicie şi terlipuri, nu cu machiavelismul şi diplomaţia celor ce 
„stiu sopti la două urechi de odată, ci fatis, cu fruntea ridicată, 
„punând garantie tot trecutul lui politic. lar ca să se vadă cât de 
„meritorie era dcfiunea lui ce ne-a condus la frumoasele zale de 
„azi, e destul să reamintesc cuvintele spuse în parlamentul român 
„dle fostul şef al partidului ce joacă azi hora unirei pe la răspân- 
title Capitalei : 


„Iridenta romana e o născocire a inamicilor neamului nos- 
„ru, iar cei foarte puţini ce se ţin de ea sunt sau vânduți sau ne- 
„pricepuţi şi proşti. Ceiace e important, este că nici un român cu 
„mintea teafără, cu conştiinţa clară a datoriilor sale către Patrie 
„Şi neam, să nu se lase a fi amăgit un singur moment de cursele 
„ce se întind neamului românesc întreg şi Regatului Român în 
„particular. prin jucăria primejdioasă a iridentei. 


„Neculai Filipescu a avut nu numai curajul de a ridica stea- 
„gul iridentei, dar a primat lupta cu duşmanii puternici cu stiin{a 
„că trebue să facem îmense sacrificii. 

„Războiul european fizase de la început țeluri asa de nobile 
«st umanitare în cât. România ce urma să profite între cei întăi 
„de aceste binefaceri, trebuia să accepte a face ori ce sacrificii ca 
„la rândul ei să merite a cere să se facă sacrificii de alţii. 

„E uşor şi comod azi să jucăm în horă şi să ne bucurăm de 
„stirile telegrafice ce ne wn din Cernăuţi, Chişinău şi Alba Iulia. 
„sau de cele ce ne vestesc că omenirea întreagă ne sprijină şi să 
„credem că fericirea ne-a acordă un Wilson, Lloyd George sau Clé- 
.Mmenceau; România Mare ce am început să o trăim, ne-a dat-o su- 
„„fletul mare a naţiunii noastre ne-a dat-o sacrificiile şi suferinţele 
»milenare ale neamului, ne-a dat-o soldatul român ce s'a jertfit; ea 
„a crescut din plamada sângelui vărsat de sutele de mii din copii, 
,frafii şi părinții nostri; Romania Mare e recolta celor căzuţi în 
„Carpaţi, pe Dunăre si Siret. 

„Intre cei mai din frunte ce au dus homânia la acest sacrifi- 
„ciu este Neculai Filipescu. ‘ : 

„S'a răspândit de rău voitori. că ultimele momente trăite de 
„el au fost turburate de carnagiu de la Turtucaia. Sfruntat neade- 
„băr. Nu sângele vărsat acolo l'a turburat, ori cât de abondent a 
„fost, ci incuria, necinstea şi incapacitatea celor ce conduceau räz- 
„boiul. Neculai Filipescu a închis ochii scârbit şi îndurerat. Trăise 


www.dacoromanica.ro 


710 IMPRESIUNL ŞI PĂRERI PERSONALE 


„0 viață întreagă propovăduind cinstea şi a închis ochii îngrozit 
„de catastrofa necinstei şi a incapacității. 

„A propovaduit războiul dar n'a avut putinţa de a colabora 
„la pregătirea lui. Dacă fara ar fi avut norocul să-l aibă acolo unde 
„îi era chemarea, n'am fi vărsat mult sânge de prisos şi am fi avut 
„de sigur mai puțini imbogatifi. 

„Istoria lui Neculai Filipescu să ne fie lecție pentru toți. Săi 
„Dăstrăm amintirea cu sfintenie ; sa-i imitdm patriotizmul şi cin- 
„stea şi mai presus de toate să-i imitäm curajul de luptător neîn- 
„fricoşalt. 

„România Mare, pe frontispiciul monumentului ce îşi va ri- 
„dica, va înscrie pe prima piatră a temeliei. numele Neculai Fi- 
„lipescu. 

„Asta ii va fi răsplata că n'a trăit s'o vadă înfăptuită”. 

Si cei pe cari nu-i ştiu de prieteni au venit de mi-au strâns: 
mâna. 


VINERI 7 DECEMBRIE. 


Un comunicat al Marelui Stat Major ne face cunoscut că ar- 
mata română ce înaintează să ocupe Transilvania, a ajuns la Albe 
Iulia. Vestea a fost primită cu entuziasm, de oare ce Alba Julia 
pentru noi cei din regat a fost tot-deauna un simbol. Pe vremuri 
când studenţii universitari descreerati, visau Dacia Traiană, la 
Alba lulia ne gândeam, cum va fi când va intra in ea armata ro- 
mână? Când am început războiul, pe vagoanele ce transportau sol- 
datii la graniţă se scria cu plaivazu — La A/ba Julia! In toate mani- 
festatiunile noastre nationale Alba Julia era strigătul sinonim al 
publicului francez „Za Berlin“! 

Acum suntem cu armata în Alba Julia. 

In poezia—ca să mă exprim asa a Unirei, sa introdus—cum 
era şi de asteptat—si multă proză. : 

Delegatiunea ardeleană ce se găseşte încă in Capitală, a ajuns. 
un fel de paiatä in mâna guvernului liberal. Oamenii aceştia ve- 
niţi la noi cu un rol politic extrem de important, atât pentru pre- 
zent, cât si pentru viitor, au fost literalimente sequestrali si izolați 
de ori ce contact cu oamenii nostri publici, alţii de cât cei dictati 
de la clubul liberal. Tactica @ veche dar e urâtă pentru vremurile 
de azi şi putea să prinda dacă lăcomia n'ar fi fost dusă la extrem. 
Delegatiunea a fost dati pe mâna unui funcţionar superior de la 
Ministerul de externe, care are rolul de a-i păzi şi a le indica de 
dimineaţă programul in care are să-și treacă vremea ; aşa ei ştiu 
de cum s'a făcut ziuă: unde au să meargă, pe cine au să vadă, unde 
au să dineze, unde şi la ce ceas au să se culce. 

In acest scop au fost organizate, recepții, audiențe, dineuri. 
serate etc. 

Cu tot acest program încă nu s’ar vedea răul, căci asa se pri- 


www.dacoromanica.ro 


DIX TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 711 


mesc oamenii mari, ce nu trebue să se plictisească, însă, delegaţii 
au observat—si ştiu lucrul de la un ardelean din cel mai intim an- 
turaj al lor — că pretutindeni unde sunt duşi dau totdeauna de a- 
ceiasi companie, ce nu-i slăbeşte de loc cu dragostea, mereu Ionel, 
Vintilă şi Dinu Brătianu, Duca, Mârzescu şi Alecu Constantinescu. 
Bietul dorhn Trifu, călăuza de la externe, abia poate ieşi din incur- 
cătura explicând oaspeţilor, de ce şi cum, asemeni simple coinci- 
dente. Au vrut să se revadă între ardelenii de aci din regat, la o 
masă comună, dar a fost în zadar, nu era în programul d-lui Trifu. 
Cel puţin generalul Averescu a păţit-o lată de tot. Ca om ce a avut 
un imens rol la dezrobire, a vrut şi el să-i aibă în jurul lui un 
moment şi le-a oferit o masă. Oaspätul a fost fixat zi si cră. Cum 
a aflat guvernul s'a pus luntre şi punte, a chemat pe d. Trifu să-i 
ceară socoteală, cum a găsit delegația ceas ne ocupat în programul 
oficial? S'a fixat imediat altceva, aşa că delegaţii n'au scăpat din 
lanţul d-lui Trifu. E de râs, dar e ruşinos. Pentru ce toate aceste mes- 
chinării ? Ca să nu lege ardeleni simpatii cu cei alti fruntaşi poli- 
tici ? E o aberatiune a-i impiedeca, căci oamenit aceştia nu vin in 
Capitala regatului din pustiul Saharei, ei ne cunosc deja pe toţi, 
mai mult sau mai putin, si nu se poate să nu ştie că. nu se găsesc 
tocma: la mare cinste între Alecu Constantinescu şi Georgel Mâr- 
zescu; nu se poate să nu fi auzit de lăcomia si necinstea colecti- 
vista Atunci de ce folos le va fi purtarea aceasta dubioasă ? Nu 
ştiu, dar am senzaţia că lăcomia şi egoismul au să-i facă odioşi în 
noile provincii. | 

Au menţinut cenzura nu pentru ca să împiedece pericolul unui 
interes de Stat, ci pentru ca să poată dirija ei critica şi propaganda 
celor ce au făurit noua Românie. Nu e permis a se scrie de cât, că 
ei. adecă partidul şi clubul liberal, au făcut războiul. Azi n'au de 
cat o ţintă, să uzeze de starea de asediu ca să nu le scape din mâini 
puterea in România Mare. Au anulat parlamentul lui Marghilo- 
man sub motivul că alegătorul n'a avut libertatea de a se pronunţa 
în conştiinţă si acum sunt pe punctul să făurească un parlament 
al lor. ţinând alegătorul sub cenzură şi sub stare de asediu, de 
oare ce au mirosit că votul universal nu-i scoate din urnă şi vor 
fi înmormântați pe vecie. 

Ce mă întristează însă e faptul că simpt, că sus, sus de tot, sunt , 
si spri-initi şi încurajați. Pe ce s'o îi bazând cei de sus, nu pot pri- 
cepe. Ar fi o singură scuză, că nu s'au convins încă, de ce urâţi 
sunt de popor. 


SITUAŢIA PENIBILĂ A UNOR DOMNI 
SAMBATA 8 DECEMBRIE. - 


Cu schimbările neaşteptate ce au adus evenimentele, multă 
lume se găsește într'o situaţie penibilă. Mă explic; mulţi oameni po- 
îilici din vechile partide, rămaşi în teritoriul ocupat, au dezertat 


www.dacoromanica.ro 


712 IMPRESIUNI SI PARERI PERSONALE 


SSS SSS es 


de la vechile lor credinţe, fie din cauză de lasitate, ca să nu sufere 
ceva de la nemți, fie că au fost convinşi că neamtul va rămâne tri- 
umfätor până la sfârşit, şi s'au apropiat de bosofili. 

Unii mai hotäriti, au intrat pe îaţă în partidul d-lui Marghi 
loman sau Carp, alţii s'au mulţumit să scrie articole plăcute lu: 
Von Tilff la Gazeta Bucureştalor, iar alţii sau limitat in a în- 
jura si ameninţa la colţul străzilor sau în localurile publice pe fos 
iu lor sefi. Cum azi lucrurile s'au răsturnat cu josul în sus, cum 
nemți: au fost goniţi şi bosofilii au dispărut prin găuri, iar la sa 
cul cu grăunţe au revenit şefii blästämali, toţi cei de mai sus au 
sfeclit’o Si aci după firea şi temperamentul fiecăruia au fost urmă 
rile. Unii, sau resemnat, primesc înfrângerea şi aşteaptă iertarea 
atât de caracteristică românului ; aceştia sunt cei mai puţini. Alţii 
sunt dispuşi la ori ce scuze Şi compromisuri invocând amnistia : 
sunt însă şi neobrazati cari îşi dau aerul că nici usturoi n'au man 
cat, nici gura nu le miroase. Mai zilele trecute la clubul nostru 
Joctcrul Andronescu a fost poftit formal să iasă afară că prea işi 
1upes palmele aplaudând pe marele om prevăzător si patriot 
Takc loncscu, timp ce pe când domneau nemtii—afirmau membri: 
‘lubului—doctorul convingea lumea tă ticălos mai marc şi mai 
vândut duşmanilor nu era altul ca acest om. Nu e vorbă, mai is 
rupea palmele un bun prieten al meu lângă doctorul Andronescu, 
a cărui nume nu-l dau căci îl ştie lumea, deşi semnase la Sfantul 
Petru trecut, o telegramă către d. Carp, telegramă prin care se nu 
marase cari sunt cei ce în teritoriul ocupat vor să Trăiască Maken- 
sen Şi să piară dinastia, în deosebire de cei ce ar fi vrut să träiasca 
şi dinastia si Mackensen. 

Gazetele de asemeni, din când în când mai scoate de urechi pe 
câte unul. Nu mai departe de azi, un ziar pune o indiscretă intre- 
bare: 

— Cum se face că de tâteva zile se învârte în jurul d-lui Jonel 
Brătianu un cunoscut advocat liberal care în timpul ocupaliei 
purta, o mare barbă şi se lăuda prin toate cafenelele că atunci când 
Brătianu va îndrăzni să revină in Bucuresti, el cel întâi îi va sbura 
creerii? Brătianu a revenit, barba şi-a ras, la gară s'a dus, cu re 
volverul n'a tras, ba „ura!“ a strigat până a rägusit. 

lar gazetarul în cruzimea vorbelor lui se întreabă: n'o fi d 
G. Malcoci? 

Dar pentru că veni vorba de oamenii aceştia, să fac şi eu ca 
gazetarul şi să mă ocup şi eu de un român curajos. In notele a 
cestea ale mele am vorbit de mai multe ori de d. Al. Ciurcu. 

Dacă ar fi fost un simpul cetăţean laşi fi lăsat in pace, dar 
pentru că d-sa a avut pretenţia de a face pe gazetarul în timpul 
ocupaţiei, iar azi joacă festa generalului Berthelot, nu pot să-l trec 
cu vederea. lata despre cee vorba: când au intrat francezii în 
Capitală. au trebuit să treacă prin Copăceni. Cum d. Ciurcu aud că 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 713 


e şi primar al comunei, s'a imbräcat în costum national, a încăle- 
cat o splendoare de cal şi a eşit cu pâine şi sare înaintea generalu- 
lui Berthelot. i-a ţinut o cuvântare în frantuzeste, într'o frantuzeas- 
a inpecabilă, tot atât de impecabilă ca şi nemteasca în care făcea 
memoriile ce tampise de admiraţie pe Mackensen. l'a invitat in 
frumoasa sa fermă din Copăceni şi la ospatat. Francezii au rămas 
“ncântaţi mai ales că le mai istorisise, se zice, că a avut pe frontul 
francez un băiat. Ca să-i răsplătească patriotismul, generalul Ber 
thelot l'a invitat la masa lui la Bucuresti şi acum ospătează cu 
maltul nostru oaspe. Probabil ca va ti decorat cu Legiunea de 
onoare. i i, . 

Ei bine, acest domn in tot timpul ocupalici a avut o conduită 
boşofilă, pembilă. La început luat ra ostatec, de oarece fusese de- 
nunţat că a scris la Adevărul, a fost eliberat graţie unui memoriu 
adresat Feldmaresalului Mackensen prin care isi descria trecutul 
ca al unui propagandist, fervent al politicei alături de Puterile Cen 
trale; în special a luptat pentru o politica economica cu Austria; 
că în calitale de fost ajutor de Primar al Bucureştiului e autorul 
unor convenții comerciale cu Austria; că el este cel ce a adus pe 
Dr. Luegher fostul Primar al Vienei, la Bucuresti si tot lui se dato- 
rează vizita Consiliului comunal din Bucuresti la Viena. Nu 1-a 
spus Feldmareşalului nici de franco-filia lui, nici de copilul de pe 
frontul francez. Nemţii convinşi că au blesat un prieten i-au dat 
drumul. şi nu numai i-au dat drumul, dar l-au menţinut prieten, 
lându-i dreptul să scoată în teritoriul ocupat un ziar, încredere ce 
n'a mai fost acordata altui romin decit d-lui C. Stere. D. Ciurcu a scos 
în tot timpul ocupației ziarul Agrarul, cu un folos real pentru ina- 
mie de oarece îl sprijinea real. El era scris în doua ediţii, una ro- 
mână ce se vindea în Capitală. alta germană cc se trimetea la eta- 
pele din judeţe. Ediţia germană a fost ţinută absolut secret si ni- 
meni ri'am avut cunoştinţă nici de existenţa ei, nici de ce a scris 
in ea. Personal am aflat de existenţa ei dintr'o Ordonanţa în care 
se zicea: sunt oprite a trece granița în afară de teritoriul ocupat 
ziarelor: Bularester Tageblatt, Gazeta Bucureştilor şi Agrarul 
atât cel în ediţie românească, cât şi cel în ediţie germană. 

În ediţia românească Agrarul scris si dirijat de d. Ciurcu si 
de un evreu s'a descris doi ani de zile fericirea poporului româ- 
nesc de pe urma ocupaţiei. Cu un sistem practic de propagandă, 
d sa părea un om inofensiv dând sfaturi intelepte, ca lumea să pri- 
mească cu linişte dominaţia neamtului. 

Când populația murea de foame iar neamtul ridica din bătă- 
tura oamenilor, grâu, porumb, porci, slanina, pasări, ouă etc., d-sa 
ne sfătuia să mâncăm ciori şi oule de cioară, de oarece la Berlin 
ele sunt căutaie ca rantăţi şi sunt delicioase. Când populația în- 
gheta fucând coadă pe la secţii neputând să obţină un gram de za- 
har, d. Ciurcu ne sfatuia si mergem intr’o padure de mesteacäni şi 


www.dacoromanica.ro 


714 IMFRESJUNI ŞI PAKERI PERSONALE 


arțari, să găurim coaja, din care se va scurge un suc; pe care it 
vom fierbe vom căpăta pe gratis un admirabil sirop, mai bun ca 
săcătura de zahăr ce o mănâncă neamtul. 

Drept lapte şi unt ne-a recomandat laptele de femeie, ce dă un 
delicios unt. 

Eu nu vorbesc poveşti, e colectia Agrarului la dispoziția ori cui. 

Când Guvernatorul a ordonat munca obligatorie la câmp, fără. 
distincţie socială a ori cărei persoane între 16 şi 60 de ani şi fără 
deosebire de sex, cine mai mult ca d. Ciurcu a justificat periculoasa, 
măsură? Atunci von Tülff era pronia cerească, azi trăiască Franța 
unde domneşte libertatea! 

Mai zilele trecute d. Ciurcut atacând prin presă pe Take lo- 
nescu, Costache Bacalbasa l’a luat putin la scuturat prin Români- 
mea. N'a răspuns prin gazetă dar a rugat pe amicul Costache să-l 
ierte. 

Bacalbaşa l'a iertat, eu n'am de ce să-l iert. 


DUMINICA 9 DECEMBRIE. 


E timpul să zicem că am intrat în bolşevism-guvernamental._ 
E plină anarchie, în loc de legi, constitutie ce aveam ieri, sunt a- 
cum decrete legi ce au desființat şi desființează tot ce constituia 
până acum garanţia dezvoltării unei vieţi paşnice. Nimeni nu mai 
este sigur pe avutul şi produsul muncii lui. După măsura luată că 
hipotecile creditorilor asupra moşiilor să fie plătite în loc de bani, 
cu bonuri de expropriere, ceeace e un banditizm nejustificat de 
nimic, a mai pus publicul nevoiaş la discretia oamenilor de rea 
credinţă în ce priveşte cursul moneda Băncii Generale în perioada 
ştampilării. Nu numai că înainte de a fi scoasă din curs cea ne- 
ştampilată, de oarece mai sunt 20 zile, ea e refuzată pretutindeni, 
chiar de Bănci, dar sunt instituţii ce nu o primesc de loc la glu- 
şeul lor, deşi Statul plăteşte lefurile în această monedă. 

Dacă publicul va imita instituţiile, atunci o să fie o adevarată 
nenorocire prin deprecierea cu totul a singurei monezi ce circulă. 
Câteva bănci naţional liberale au obţinut favoarea de a avea în 
casă hârtie de a Băncii Nationale, ei bine, o speculează cu nerusi- 
nare vânzând-o cu primă. Ca să scape lumea de această monedă de 
a cărei soartă se vorbesc lucruri prăpăstioase, publicul s'a aruncat 
la Bursă să cumpere orice fel de acţiuni, S'au urcat acţiunile de 
crezi că a înebunit lumea. Și pentru că autorul panicei e guvernul, 
nu Rakovski, mă întreb: nu ne găsim în bolşevism guvernamen- 
tal? Înţeleg măsuri drastice ce lovesc în inamic, dar lovind mo- 
neda lăsată de inamic, loveşti însuşi populația ţării. 

Tăranul pentru această monedă şi-a dat recolta doi ani, mun- 
citorii pe moneda asta şi-au dat munca lor, funcţionarul cu mo- 
neda aceasta a fost plătit de Stat, negustorii pe moneda asta şi-au 
vândut mărfurile; toată lumea aceasta e în pericol de a fi lovită. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 715 
PE 


Sa fie maxima: ardă moara, ardă şoarecii? 

Statul, administraţia lui, e complect dezorganizat; căile de 
transport în plină descompunere. Ei bine, în loc să vedem un apel 
la muncă, la colaborarea intensivă a tuturor forțelor de activitate, 
asistăm la cancanuri stupide de politiciani. Mult cântatul guvern 
national, chiar aşa cum îl concepe d. Brătianu, cu liberalii cari să 
lucreze şi cu reprezentanţii provinciilor alipite cari să caste gura, 
încă nu sa realizat. Am să caut de voi putea să arăt mâine pen- 
tru ce. 


LUNI 10 DECEMBRIE, 


Se vorbeşte în cercurile bine informate că d. Take Ionescu a 
propus Regelui chemarea la cârma Statului a unui guvern natio- 
nal, compus din oameni polittci ai tuturoi partidelor ce au spriji- 
nit războiul şi din fruntaşi ai noilor provincii alipite. Regele a răs- 
puns de fapt la această propunere cu un guvern pur liberal. Bră- 
tianu nu ascunde că ar primi colaborarea cu Take Ionescu, si 
chiar e probabil că în acest moment se fac la Paris demersuri per- 
sonale pe lângă şeful nostru. Mişu Cantacuzino crede a şti că a- 
ceste propuneri vor fi calegoric refuzate, Take Ionescu fiind ferm 
hotărît a nu mai colabora cu liberalii decât într'un guvern naţio- 
nal, sub presidentia unui ardelean. La rândul său Brătianu ştie că 
azi guvernul liberal pur, nu se mai poate, de aceia, în vederea re- 
fuzului ee. ar întâmpina din partea d-lui Take Ionescu, vrea să se 
asigure de concursul ardelenilor. Sunt simptome că ardelenii, cu 
toată confiscarea la care au fost supuşi, nu vor să colaboreze la un 
guvern al României Mari in care ar figura numai liberali. Dacă 
faptul se va adeveri, atunci meritul înmormântării regimurilor de 
necinste, ardelenilor se va datora *). Faţă de conduita ardelenilor 
Brătianu a luat puterea cu un guvern pur liberal. Cum va fi pri- 
mit de sufragiul universal, nu este greu de ghicit. Brătianu are să 
confirme zicătoarea: „Lăcomia pierde omenia“. , 

Cu treburile ce se petrec in afară suntem ţinuţi absolut în in- 
tuneric. Abia dacă Cartierul general ne mai comunica mersul o- 
cupării Transilvaniei. In ultimele zile se ocupase Odorhei, Sighi- 
şoara şi Turda. 

Din laşi se anunţă ceva senzaţional; acolo se pune la cale o 
impucare între d. Ionel Brătianu si C. Stere. 

De ce nu? Când te scuipă cineva în obraz, scoţi batista şi te 
ştergi, urme nu mai rămân. 

Mitropolitul Conon şi-a semnat singur demiterea din scaun; 
totuşi se crede că va [i judecat. 


*) In 1921 când tipăresc aceste note, recunosc că m'am înşelat, că Ro- 
mânia Mare a dat guverne şi mai necinstite de cat vechiul regat şică 
ardelenii n'au contribuit cu putin la aceasta. 


www.dacoromanica.ro 


716 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


MARTI 11 DECEMBRIE. 

Nimic. 

Presa liberală incă crede În putinţa unui guvern cu ardelenii. 
Nu zic că e imposibil când din ea se caută a se face o chestie de 
Stat. Colaborare însă, reală şi sinceră, cu transilvănenii care să 
accepte să guverneze numai cu numele şi făra portofolii într'un 
guvern liberal, asta pentru mine e exclus. 

Toate ziarele au apărut, azi cu întregi coloane albe. Cenzura isi 


face de cap; în schimb grevele şi manifestatiile turbulente pe strazi 
se fin lanţ. 


MERCURI 12 DECEMBRIE. 


Adevarat vorba latinului „Se screm munții ca sa nasca un 
şoarice“! 

Presa oficioasa anunța ca durita remaniere à guvernului sa 
făcut. Şi în ce consistă ea? lată: 

I. G. Duca ia domeniile şi d-rul Anghelescu cultele şi instruc- 
tia publică. Atât! Funcţionarii ramân miniştri, ardelenii 5: Take lo 
nescu rămâh pe din afara 

Chiar şoarecele născut e deşalat. 

Guvernul deci sta rău si nu poate avea nici un prestigiu, unt 
în fara, nici în afară. Starea de asediu de care uzează produce efect 
faţă de presa şi faţă de lumoa inofensiva, n'are efect faţă de mun 
citorimea ce a dezorganizat munca şi care periclitea .ă insusi exis 
tenta Statului. Muncitorii instigati, conduşi si subventionati de € 
lementele revoluţionare internationale pentru a intioduce comu 
nismul, au generalizat greva. Ar fi încă mijloace pentru a impiedi 
ca propaganda si efectele er, dat aceste mijloace cer prezenţă unui 
guvern tare şi mui ales priceput; astâmpărând greva prin mari ea, 
salariului nu se starpeste răul, cl va reveni peste o luna de rile, de 
oarece mărirea salarului muncitorilor va scumpi şi mai mult viata, 
jar sl va avea preteatul de noi greve şi noua märire de salar. 

Armata de ocupaţie a Transilvaniei a mai ocupat Gherla si 
Ditran, în curând va fi ocupat Clujul. 


GRAVE TURBURĂRI MUNCITOREŞTI 


JOI 13 DECEMBRIE. 
La propunerea de wire a Tliansilvanie: si Banatului prin votul 
dela Alba Iulia, Regatul raspunde in mod oficial astazi ca primeşte 


unirca până la consfitiiea e: de către Adunarea Constituanta, 
Rasy unsul e dat prin urmatorul Decret lege. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 747 


FERDINAND I 


„Prin yrafia lui Dumnezeu şi voinţa Națională, Rege al Ro- 
mâmei: 

„La toți de fafa şi viitori, sanatate. 

„Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de mi- 
nostri sub No. 2171 din 1978. 

„Luând act de hotărârea unanimă a Adunarii Nationale din 
Alba Iulia, 

Am decretat st decretăm: 

„Art. I. Ținuturile coprinse în hotarireæ Adunării Nationale 
„din Alba lulia dela 18 Noembrie (1 Decembrie st. n.'1918, sunt și 
„ramân de-a pururea unite cu Regatul homâniei. 

„Art. 11. Preşedintele Gonsiliului Nastru de ministii este insur 
„canaf cu aducerea la indeplinire a decretului-lege, de faţă. 

„Dat în Bucuresti la 11 Decembrie 1918. 


FERDINAND 


Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de externe 
fon I. C. Brătianu 


Armata română a ocupat Cluiul. 

Dacă chestiunea României Mari merge din ce în ce mai bi! 
« ne umple de bucurie, chestia interna a vechiului regat, merge 
din ce în ce mai rau şi fară speranţă de indreptare. 

Să fim in ajunul bolsevismului? 

Trecând azi spre casă pe la ora i pe Calea Victoriei, am văzut 
Ministerul de industrie Casa Vernescu — complect inconjurat. 
curte şi stradă, de o imensă mulţime turbulenta. Erau greviştii Ca- 
pitalei. Nici urmă de autoritate. Pe poarta mare a intrării era 1n- 
fipt un imens steag roşu. Pe usa de intrare în Minister era fixata o 
placardă de câţiva metri lungime, tot de pânză roşie, pe care sta 
scris cu: litere de o palma: ,,Träiasca republica socialistă“. Pe zi- 
durile cladini şi pe tot lungul grilajului de fier erau înfipte ‘alte 
placarde roşii, toate purtând revendicările bolşevicilor de la Petro- 
grad şi Moscova. Manifestatii erau turbulenti şi indrazneti, provo- 
catori chia faţa de trecătorii surtucari. Cei din trăsuri erau hui- 
duiti si fluerati, pietonii acostati de vânzatorii unui panflet scris cu 
roşu si întitulat „Socialismul“. Pentru că am refuzat-o, am fost in- 
sultat şi huiduit: 

Jos ciocoii! Jos cu burghezia capitalistă' Jos Regele! Trăias- 
că comunismul internaţional! 

Acestea sunt sbierătele ce aud în urma mea. 

Am ajuns oare ca Petrogradul? Ori cum, ce este nu e bine. Lu- 
mea aceasta era şi încurajată de laşitatea publicului şi mai ales a 
tutoritatii ce e datoare a menţine ordinea. Slăbiciunea guvernului 


www.dacoromanica.ro 


718 IMPREŞIUNI ŞI PARERI PERSONALE 
PF — 


încurajează anarhia. La fel a fost în Rusia. Avem şi Constituţie, a- 
vem şi stare de asediu, ambele nu permit scenele ce am văzut azi. 
Unde este farta publică? Aseară presa a fast oprită de cenzură să 
publice informaţia că guvernul francez à căzut, dar n'a putut să 
împiedice discursurile revoluţionare ce sau pronunţat ieri din bal- 
conul Clubului socialist din str, Câmpineanu. 

Lucrurile degenerând în cursul zilei, către seară guvernul sa 
hotărit să intervină cu armata. Pe la orele 6 mă găseam la Consu- 
latul danez în alea Carmen Silva, când de odata, ferestrele răsuna 
de o salvă de arme. In apropiere e strada. Câmpineanu unde e 
cuibul de anarhie. Deschidem fereastra si 2ărim o imensă mulţi- 
me de lume ce fuge în dezordine spre Ştirbei Vodă. Am eşit ime- 
diat, deşi în stradă e mare pericol, de oarece focuri de armă încă 
se trag izolate, în lungul stazii Câmpineanu. Din depărtare se aud 
huidueli si fluerături. Dela cei ce fug am aflat că muncitorii gre- 
visti ce se găseau în fata Clubului: socialist s'au ciocnit cu armata. 
Un individ răguşit ce vorbeşte unui colonel din publicul curios, 
explică că dintre muncitori — un agent provocator — a tras un foc 
de revolver asupra cordonului de armată. Armata a făcut imediat 
uz de mitraliere, trăgând si în plin si în aer. Ar fi multi morti si 
răniţi. Ce e real nu se poate deocamdată sti, ce e sigur e că e o le- 
gendă provocarea. Din ce am văzut eu azi cu ochii mei, poliţia 
n'avea nevoe să provoace ca să fie îndrtuită mitraliera. 

Până seara târziu, strada Câmpineanu a fost baricadata de 
oştire. Regimentul 9 vânător: a fost adus în Capitală chiar astă 
seară. E un act de prudenţă de a aduce pentru menţinerea ordinei 
trupe străine de Capitală. 

Trecând spre casă, văd la Finanţe lumină mare; miniştrii sunt 
în Consiliu. 


VINERI 14 DECEMBRIE. 


Prima consecinţă a turburärilor de ieri a fost proclamarea din 
nou a Stării de asediu înăsprită. Vorba sună sever, o cunosc însă 
din timpul nemților; când înăsprea starea de asediu, închidea tea- 
trele, cafenelele şi cinematografele dela ora 9. Deci de azi înainte 
ioc teatru, ioc cafenea. Foarte bine, vorba este, de asta avea lipsa 
guvernul ca să oprească anarhia de pe stradă? Cu starea de asediu 
asa cum 0 avea, adică nu putea închide Clubul din Câmpineanu 
unde se otrâveşte zilnic niuncitorimea cu otravă adusă dela Mos- 
cova? Abuz? Apoi de aceia e starea de asediu, ca să legitimeze aceste 
abuzuri, necesare însă pentru salvgardarea însuşi a existenți Sta 
tului. Nu cunosc cauza, dar azi nici o gazetă n'a aparut în Capitala. 

Ziua a fost liniştită. Guvernul comunică oficial recolta din 
Câmpineanu de aseară, 6 morţi st 15 răniţi. Nici aci guvernul n'are 
curajul răspunderei faptelor sate, victimele sunt mai numeroase, 
medicul dela Morgă îmi spunea ăseară că i se adusese lui 10 cada- 


www.dacoromanica.ro 


DIN 'P1MPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 719 


vre din Câmpineanu. Si nu toate vor fi fost duse la Morgă şi apoi 
mai mor răniții şi pe acasă, nu numai instantaneu în stradă. 

Am stat de dimineaţă mult de vorbă cu generalul Grigorescu. 
la el acasă, nu-l văzusem de multe zile. Am făcut numai politică. 
Pe când eram la el s'a anunțat generalul Coandă fostul Prim Mi- 
nistru; curicss& aflu cauza vizitei, mai ales că aveam impresia că 
ii va propune să intre în minister, am rămas să aştepta plecarea. A 
stat 6 oră. Ve. ise să-l sondeze din partea Regelui ce crede de noul 
guvern, ce crede de campania lui Averescu, vrea sa nu republica? 
Armata cum se simpte? E pericol din această parte dacă se repetă 
scenele de aseară, din Câmpineanu? 

Și acum redau ce mi-a declarat că a răspuns. A blamat guver- 

„mul Brătianu aşa cum s'a format; că singura soluţie acceptabilă şi 
salutară e guvernul national aşa cum a fost propus de Take Jones- 
cu, cu toate personalităţile marcante din ţară, ce au luat parte la 
război, cu fruntaşii ținuturilor alipite si dacă se poate, sub preşi- 
dentia lui Averescu, pe care îl crede ambițios dar nu-l crede nepa- 
triot sau anti-dinastic. 

— E imposibil ceeace propui, caută de vezi numai decât pe 
Rege. Lui Take Ionescu i sa propus colaborarea dându-i-se 4 mi- 
nistere efective sub preşedinţia d-lui Brătianu care cere 5 minis- 
tere efective. 

Răspunsul d-lui Take Ionescu, dela Paris încă n'a sosit. Ale- 
gerile s'au amânat pentru 15 Martie. 

In ce priveşte armata, toată lumea e de acord că îşi va face da- 
toria, iar campania liberalilor în contra generalului Averescu e 
blamabilă, însă, n'a influenţat întru nimic, şi nu va influenţa os- 
tirea. 

Spre seară, guvernul comunică că a acordat muncitorilor gre- 
vişti dreptul la un salar de 85 lei pe zi. 


SÂMBĂTA 15 DECEMBRIE. 


Ne apariţia ziarelor ieri a fost explicată azi printr'un comunicat 
al Sindicatului ziariştilor. A fost o grevă a directarilor de ziare, ca 
o protestare în contra rigorilor cenzurii. N'am priceput acest fel 
de protestare a presei care ar aduce cu zicătoarea: ,,S’a supărat 
uăcarul pe sat. Tocmai Cenzuia Şi guvernul a zis bogdaprosti că 
a doua zi, după cidcnirea din Câmpineanu, n'au apărut gazetele de 
loc, alifel, de sigur toate ar fi apărut cu coloanele albe. 

Ca un răspuns la turburările muncitoreşti: guvernul a publi- 
cat azi decretul-lege al improprietäririi ţăranilor, a mărit lefurile 
funcţionarilor publici şi în fine a luat o măsură ce trebuia luată de 
mult, de a procura muncitorilor din fabrici şi ateliere, alimente cu 
prețuri mici. 


www.dacoromanica.ro 


=? 
bo 
© 


IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


DUMINICĂ 16 DECEMBRIE. 


La noi, nimic de seamă. 

La Viend Contele Czernin sa strädanueste sa dovedeasca prin 
discursuri că atât pacea dela Brest-Litovsk cât şi cea dela Bucu- 
resti nu sunt întru nimic opera lui sau a Austhiei. "E extraordinară 
laşitatea unor oameni. Când ne zugrumase vuise omenirea. ca ! 
Contele Czernin a triumfat la: Bucureşti, a păcălit pe Kühlman 
şi a obţinut cu România o pace austriacă. Acum ca a eşit rău, pa 
cea dela Bucuresti e opera altora. El acuză Germania că a împie 
dicat România să vină la Brest-Litovsk, unde ar fi beneficiat. cle 
pacea fară anexiuni şi fară despăgubiri propusă ruşilor, iar la Bu 
cureşti s'a impus românilor o pace nedreaptă, din cauza ungurilor 
si a bulgarilor sprijiniți de partidul militarist german. Cele maa 
mari dificultăţi au venit dela unguri; ei cereau României o mare 
rectificare a graniței României, pe când dânsul Czernin si cu Im 
paratul Garol, erau decişi să nu faci din rectificarea graniței Ro 
mâniei o condiţie „sine qua non‘ în caz când sar fi putut relua cu 
România relafiuni amicale şi loiale pe viitor. E inutil a mai insisi, 
azi; la tmp sa ştiut cum si cine ne-a impus pacea si că Contele 
Czernin a vorbit autorizat în numele acelei Ungarii pe cari azi o 
blamează. Ca azi e explicabilä tendinţa d-lui Conte, nu mai incape 
îndoiala, e însă şi tardiva şi inutilă. Pacea am semnat-o groaznică 
aşa cum ni S'a impus. 

Acum două zile guveinul ne-a vestit prin oficiosul sau, ca le 
gatiunca noastră din Paris i-a telegrafiat ca d. Take Ionescu va 
răspunde propunerii d-lui Brătiariu in 24 de ore. Au trecut două zile 
$1 guvernul nu înştiințeaza pubhcul de réspunsul ce a primit, pro- 
babil că succesul demersului e nul. 

Delegaţia ardeleană se reîntoarce şi ea acasă; Vasile Goldiş a 
dât un interviev în momentul plecarii, prin care afirma că arde 
lenu nu se vor înregimenta în partfftul liberal sau alt partid din 
regat, şi vor ramâne partid naţional. Acest duş rece a determinat 
oficiosul Viitorul să anunţe că in viitoarele alegeri partidul libe 
ral nu va candida în Ardeal. ” 

Ce frumos ar fi fost să ne prezentam in fata sufragiului uni 
versal in aceste momente numai ca români! 


NE MAI PUFEM BIZUI PE LEGI? 
LUNI 17 DECEMBRIE. 


Am recitit azi noul decret lege al exproprierii proprietatii ru 
vale mari, în folosul faranilor. De sigur trăim vremuri noi, de si 
gur rigiditatea principiilor ce până azi garantau legile şi constitu- 
fia, se va mai mladia în fata dreptului de necesitate, dar, ce citesc 
în acest decre lege e o confiscare a proprietatii. asemănatoare cu 
cea radicala aplicata de maximalisti im Rusia. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 72t 


Sunt dintre cei ce am recunoseut nevoia trecerei marei pro- 
prietăji rurale în mâna ţăranului muncitor de pământ dar nu 
m'am gândit să facem din expropriere altceva decât ceeace Cons- 
htuţia deja reglementase pentru toate cele alte proprietati. Sub pre- 
textul că nevoia cere urgenţă, aceptam și procedura sumară si des- 
fiintarea juriului ce trebuia să evalueze despăgubirea, legala: ei 
}ine guvernul introduce pur şi simplu confiscarea fară despăgu- 
bre, căci nu se cheama, cum zice Constituţia „justă si prealabila 
despagubire’ ceeace guvernul printr'un decret lege va voi sa dea 
el prop ietarului, dupa singura Jui apreciere. E intronarea legală a 
arbitrarului; al doilea, ceeace va fixa guvernul ca cotă, nu se va 
1 lati in monedă, ci intr’un fel de bonut: de tezaur, ce aruncate de 
proprietarii nevoiaşi pe pata, le va deprecia Ja zero. 

Multe moşii fusese urendate, cunosc arendasi ce varise imens 
capital în instalafiuni agricole’ şi industriale, pe garanţia contrac- 
tului şi a amortizării capitalului, oamenii aceştia şi-au plasät ave- 
rea lor pe garanţia legilor si a Constituţiei; ei bine, sunt pur si sim- 
plu dati afară de pe moşie iar contractele anulate şi neexistente. 
Semănăturile şi muncile făcute li se confis ‘a in favoarea ţăranului, 
restituindu le sămânţa. Toate sarcinele si privilegiile ce grevau 
mobilele in baza dreptunlor gayantate de Codul Civil si a princi- 
pilor de drept sub cali am trait ca Stat civilizat, sunt anulate de 
drept. taranii primipd pamântul liber de sarcini. Creditorii vor fi 
plătiţi de Stat tot în bonuri de tezaur, fara nici o valoare pe piaţă, 
ceeace inseamnă cel putin pierderea una insemnate parti din avu- 
tul lor garantat în momentul imprumutului şi de legile şi de Con- 
stitutia țării. E confiscarea interzisa de Constituţie. 

Mă opresc, nu mai insir multiplele violäri de drepturi prevă- 
zute în decretul lege, Cod Civil, Constituţie, drepturi câștigate, nu 
mai exista. Cine şi-a pus averea la adapostul legilor țării, a fost un 
naiv. La fel a fost în Rusia; deosebirea e ca Trotzki a fost mai cava- 
ler, el a justificat prin bolsevism acțiunea lui. pe când d. Brătianu 
si cei alţi ce ne guvernează o explica prin dreptul de necesitate. 

Dar viitorul, viata sociala pe baza careia trăim, raporturile 
noastre cu cele alte State ce au si ele bogății incredintate noua, ca 
să ne ajute la nevoe, nu vor suferi de pe urma acestei anarhii in 
care ne vârim de bună voe? E problema viitorului, pe care fără să, 
fiu un profet. o văd din cauza acestei dezorientari, in culorile cele 
mai întunecate. 

Citind ziarul de azi ma izbestt un contrast. In Germania în- 
vinsă şi distrusa ca Stat unital, nu voi să guverneze cu decrete legi 
$1 vor parlament ce urmează să se aleaga imediat. 

In teritoriul german ocupati de armatele aliaţilor, generalul 
Foch a dat ordin să he instiinjata populația că în ce privește vo- 
tul si exprimarea Jui. au cea mai deplina hbertate; se va desființa 


46 


www.dacoromanica.ro 


722 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


cenzura în vederea alegerilor, iar presa şi întrunirile să fie libere, 
ca orice părere să se poată exprima. Incă odată, aceasta se petrece 
în Germania ocupată militäreste de inamic, Noi suntem fara victo- 
rioasă şi mărită, ţară hberă şi bheralä, abia scoasă din mâna dus- 
manului şi totuşi încredinţată pe mâna unui despot indigen, căruia 
i sa dat în vederea alegerei noului parlament, ca arme de falsifi- 
care a voinţei publicului, şi cenzura şi starea de asediu. Nădejdea 
ne este că lumea ce trebue să vază, va deschiile ochii şi se va trezi 
la timp. 


MARTI 18 DECEMBRIE. 


Mult aşteptatul răspuns de la Paris al d-lui Take Ionescu, 
pare să fi sosit. Desi guvernul si presa lui tace, totuşi culisele nu 
şi-au putut ţine gura si a transpirat că Take Ionescu opune un re- 
fuz categoric la o colaborare întrun guvern altul de cât cel nafio- 
nal propus de el şi ne prezidat de d. Ionel Brătianu. : 

Consecinta va fi, că guvernul va lua în compunerea lui un 
caracter şi mai liberal. Se zice că lista e deja prezentată Regelui. 

Grevele muncitoreşti n'au putut fi aplanate. 

Ca curiozitate notez după o statistică din Carnavon următoa- 
rele pierderi ale ahaţilor nostri în actualul război: Scufundate 
2475 vase mari si 570 vase mici de pescuit. Inecati prin scufunda- 
rea, vaselor 40.700 suflete. Morti pe front: 706.726 englezi, 1,071,300 
franacezi, 58,478 americani 1,700,000 rusi. 

Germani ar îi murit pe front 1,600,000. Totalul morţilor in răz- 
boi, al tuturor beligerantilor ar fi de 6 milioane. 

Imense sacrificii! Fi-va omenirea demnă de ele? Aveam un 
moment iluziunea că da; din ce mi văd însă ochii, din ce aud si 
din ce citesc de o bucată de vreme, m'am convins de contrarul. 

Preşedintele Wilson a sosit in Europa. Din discufiunile ur- 
mate la Paris si Londra se simpte o imens& deosebire de idei si 
mentalitate între foşti: nostri ahati. Se poate să fie numai impre- 
sia unui profan ca mine, va fi cu atât mai bine. Toţi dorim ca 
Conferinţa Păcii să dea roade intr'o unaniinitate de vederi. 


MERCURI 19 DECEMBRIE. 


Un decret-lege apărut azi consfinteste pentru totdeauna uni- 
rea Bucovinei cu Romania. Odata cu această consfintire se hotă- 
răşte şi modul de adininistratie provizorie a acestei provincii ; ea 
va avea doi miniştri în guvernul român, făra portofolii ; unul va 
avea, reşedinţa permanentă la Cernăuţi şi celalt va lua parte in 
guvernul din Bucuresti; ca miniştri au fost numiţi d-nii Iancu 
Cavaler de Flondor şi Ion Nistor. 

Prin consfintirea unui guvern pur liberal şi fară colaborarea 
d-lui Take lonescu au fost numiţi miniştri ai Ardealului fără por 
tofolii : Al. Vaida, Vasile Goldiş si Stefan C. Pop. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RAZBOIULUI ROMÂNIEI 123 


Siarea de asediw se menţine. 

In Franţa Clémenceau a obţinut deplina încredere a parlamen- 
tului. : 

in Anglia noile alegeri au dat o majorilate zdrobitoare lui 
Lloyd George ; în schimb au căzut şi Asquit si toţi socialiştii pa- 
cifişti. Sub o Mbertate în alegeri pe care noi nu o cunoaştem şi nici 
nu o putem concepe, în Apus, tendinţele comunismului bolşevic au 
fost înfrânte de imensul prestigiu al oamenilor ce guvernează azi. 

La noi guvernul deşi a prezidat la înfăptuirea României Mari, 
are nevoie ca să înfrângă bolyevisinul. înca de Panaitescu, Corbes- * 
cu şi generalul Boboc, plus cenzura si mitrahera. Şi avem preten- 
tia să inaugurăm pe asa vremuri „Votul universal’. Un caz ti- 
pic se anunţă din Ploesti ; acolo urma să se facă alegerea Camerei 
de Comerţ în baza unui decret-lege ce convocase pe alegători cu 
toate formele legale. Alegerile erau prezidate de un magistrat. Gu- 
vernul simțind că lista lui cade, a dat ordin Prefectului să sus- 
pende alegerea. Magistratul ce prezida a refuzat să satisfacă pe 
Prefect în actul său ilegal şi abuziv, atunci a fost chemat gene- 
ralul Boboc şi a dizolvat adunarea „rianu militari” expulzând pe 
Preşedintele magistrat din local, şoptindu-i la ureche : 

— Uiti că suntem în stare de asediu ° 

Aviz alegătorilor sufragiulu: universal, pentru convocarea din 
Martie. Se zice că guvernul e în cur: de concentrare a o mulţime 
«le Boboci. 


- 


UN RECHIZITORIU 
JOI 20 DECEMBRIE. 


Un articul de ziar, un adevărat rechizitoriu. semnat de gene- 
ralul Alexanuru Avereseu, publicat de ziarul Indreptarea a făcut 
azi mare impresie asupra celor ce se mai ocup cu treburile pu- 
blice. 

Generalul, fost Prim ministru si fost Comandant superior al 
armatei în război, acuză formal pe d. Ionel Brătianu şi partidul 
liberal de nepregătirea armatei, cu toate rapoartele făcute de el gu- 
vernului dintre anii 1908--1913. Acuză pe Ionel Brătianu că la 
scos în 1913 din fruntea Statului Major al armatei, urmând răzbu- 
nări personale, punând în fruntea Statului Major pe tot timpul 
necesar pregătire războiului ce a declarat, între anii 1914—1946, 
un figurant, fără nici o pregătire, ofițer din cadrele rezervei, con- 
centrat în disprețul legii şi a bunului simţ si pe care la mobiliza- 
rea generală Ja lăsat la partea sedentară. (E generalul Zotu care 
sa şi sinucis de frica aeroplanelor . 

Mai acuză pe d. Brătianu că a încredinţat conducerea războ- 
iului unor oamem nepregatiti pentru aşa ceva. Că a organizat 
si tolerat propaganda în Transilvania în anii 1914—1916, ca ro- 
mânii să lupte in conta Rusiei şi alătur de Austro-Ungaria. Il 


www.dacoromanica.ro 


724 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


acuză că n'a intrat in razbo: în momentul când Romania putea 
să împiedece zdrobirea Serbiei. Îl acuză că a tolerat în ţară pro 
paganda nemţească în timp ce aliatsi noştri luptau. Il acuză că a 
semnat cu Rusia o conventiune necorespunzătoare situatiunei Ro- 
mâniei si în necunostintä de nevoile e1 militare; in fine, îl acuză 
că n'a ținut seamă de rapoartele lur după Turtucaia, care fapl. 
după generalul Averescu, ne a dus la complectarea dezastrului cu 
pierderea Munteniei. 

Urmează apoi o lunga serie de acuzuri relative la politica in- 
ternă. 

Cum am spus mai sus, publicarea acestui articol a produs o 
profundă impresie avându-se in vedere personalitatea generalului, 
care netăgaduit se bucură azi de o mare încredere în masele po 
pulare. ă 

Oficiosul liberal Viitorul de asla seară are un raspuns scurt 

— Nu stăm de vorbă pe asemeni chestiuni cu generalul A 
verescu ! ‘ 

Piramidal! Nu sta de vorbi pe asemeni chestiuni militare 
şi de apărare naţională cu generalul Averescu. cine? Duca, Ulvi 
neanu, Mârzescu Ionescu Braila Porcu Donescu si consortiul clu 
bului liberal. 

Cred că o1i ce comenta e inutil. 

Presa liberala continua a tăcea asupra raspunsului ce a pri 
mit d. Brătianu de la d. Take Ionescu relatii la propunerea de a 


intra în guvern. Viitorul pretinzând ca nici nu ştie daca a venit sau. 


nu un raspuns, pune insă o chestie. Presupune că Take Ionescu a re 
fuzat; atunci se întreabă: cine a fost mai patriot, Take Ionescu că 
a refuzat, sau Bratianu care a propus sa vina în guvern ? 

Se va vedea. Am piomisia că mi se va da maine copie dupa 
răspunsul venit de li Paris. 


DE CE TAKE IONESCU REFUZA COLABORAREA 
CU BRĂTIANU 


VINERI 21 DECEMBRIE. 


Am astazi leatul autentic ul raspunsului dat de d. Take lo 
nescu d-lui Bratianu. Când l'a primit d. Prătianu, l'a pus in buzu- 
nar şi nu la mai comunicat probabil, de cât intimilor săi şi de 
sigur Regelui ; a sperat că publicul va rămâne chinez. De aci ex 
plicatia tăcerei și aparențele Vzirorului că nu ştie nimic pozitiv im 
afară de svonuri. Insuşi acest fapt denotă că d. Brătianu are sen- 
zatia că a conus o acţiune rea. 

Take Ionescu stund insă cu cine are a face şi că in (ară lumea 
va fi curioasa să afle daca d. Biatianu i s’a adresat sau nu si Jui 
pentru o colaborare în noul guvern, 8 avut prudenta de a trimite 
imediat în ţară d Jui Mih. Cantacuzino o copie dupa raspunsul ce 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂSBOIULUI ROMÂNIEI 795 
În a a a See 


a dat Primului ministru, ca publicul sa cântarească în cunoştinţă 
de cauză, patriotismul şi cumintenia fie căruia din ei. Scrisoarea 
are o importanţă vadită; refuzul de a se primi soluţia sefului nos 
tru, poate avea în viitor consecinţe ele, dacă nu ireparabile. Vii: 
torul ne-o va spune, de o cam data cu sunt bucuros sa o pol în- 
registra în notele mele. Iatä-o : 

„Imă propuneţi aceiaşi contvinafie ca şi în luna lunie, con 
„binațiune pe care am fost silit să o priinesc atunci, dim cauza pri- 
„„mejdiei de care ne ameninja prăbuşirea frontului rusesc—care 
„combinaţie a luai sfârşit după cum stiti—in urma unei addnci 
„divirgențe asupru unei chestiuni politice. 

„Sunt contins că marea operă a constituirii ţării, uzi când 
„avem sufragiul universal şi exproprierea,—operă pe care Consti 
„luanta se 2mpunea să o desävärseascä e să înfăptuiască o Ro- 
„mânie cu totul nouă. Pină atunci, fara are nevoie de un guvern, 
„tare să o conducă până la Pace, dar acest guvern trebue să fie sin- 
cer nafional, cela ce inseamnu că el nu trebue nici prin compu- 
wnerea lui, su fie un guvern de partid, nici măcar un guvern de 
oalifie inte două, partida. 

„Acest guvern trebue să reprezinte pe loji românii la fel cum 
wu lucrat jugo-slabii. Procedând alifel, ne vom prezenta înaintea 
Strainatalit ca o țară românească unită. La un asemenea guvern, 
„sunt gala să particip cu condifiunea însă, ca ambele noashe par- 
„tide sa [ie reprezentate într'însul în mod egal”. 


Cu alfe sarbe d. Take Ionescu vrea un guvern cu adevărat 
national, nu ca cel ce a guvernat înainte de semnarea pacii de la 
Bucuresti si care a prezidat razboiul. In guvernul în care ar lua 
parte toate partidele ce au sprijinit razboiul, sa fie şi reprezentan- 
tii provinciilor alipite. Nici un partid politic să nu aibă prepon- 
derentä în guvern, partidul lik eral să fie reprezentat în mod egal 
cu partidul conservator nationalist. Prudenta şi necesară conditi- 
une, mai ales azi când su facut cu prisosinta dovada lacomiei co 
lectiviste. Faptul că sau adresat si lui Take Ionescu când au decis 
sa ia guvernul, a fost o concesiune de ochii lumii. cu ştiinţa că 
Take Ionescu nu va primi o nouă umilire. 

Motivul politic al dizolvării guvernului ce a dus războiul şi 
Ja care face aluzie d. Take Ionescu, e acela că Brătianu a acceptat 
pacea, cu Germania când dânsul cerea rezistență până la capăt în 
triunghiul morţii şi retragerea Regelui şi a guvernului prin U- 
vraina şi Asia. Acest singur fapt ce pe timpuri era considerat o 
nebunie, azi când împrejurările s'au schimbat. de felul cum le 
vedem cu toţii, ar fi justificat chiar un guvern pur Take Ionescu. 
cu reprezentanţii provinciilor alipite, in nici un caz un guvern pur 
Brătianu. 

Asa dar, in urma refuzului său de a colabora întrun guvern 
vu preponderenta liberala. Bratianu triumfa, iar Take Ionescu omul 


www.dacoromanica.ro 


726 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSONALE 
Qa eee ID Se 


«el mai sincer şi devotat politicei ce a dus regatul la România 
Mare, rămâne un învins. 

Va servi asta la ceva pentru refacerea României ? 

In Capitală nimic nou. Campania electorală de abia începută 
“s'a suspendat prin amânarea alegerilor. Lumea face toată ziua coa- 
dă pe la administraţiile finaciare ca să ştampileze hârtia, Băncii 
Generale. Starea de asediu se menţine, numai pentru spectacolele 
teatrale sa mai uşurat. Cenzura continuă a fi scandaloasä. Un re- 
prezentant al sindicatului ziariştilor a avut o audienţă la Rege în 
această chestie ; Regele a declarat scurt că menţinerea cenzurei e 
necesară pentru praful ce se aruncă în ochii lumii—bolsevismul. 
Bolsevismul e în strada Câmpineanu şi în fabrici şi nu se alimen- 
tează din presa burgheziei, aşa că cenzura ce se exercită în presa 
noastră a burghezilor e necesară d-lui Brătianu ca să poată reface 
România cu Alecu Constantinescu si nu cu Averescu sau Take Io- 
nescu, inconjurat de ura ce-i manifestează zilnic opiniunea pu- 
blicä. 

Guvernul cu timiditate pare a se fi hotärît să pedepsească pe 
acele personalităţi politice ce au sprijinit duşmanul în timpul ocu- 
patiei aşa că au fost citați să se prezinte Curţii Marţiale a Corpu- 
lui II de armată domnii: Virgil Arion, Dem. Nenitescu, C. Stere, 
Dem. Päträscanu, Ion Teodorescu, Vasiliu Barnoschi, Pierre Cioră- 
weano, Alexandru si Victor Beldiman. 


A CUI OPERĂ A FOST ACCEPTAREA ARMISTI- 
TIULUI NOSTRU? 


SÂMBĂTĂ 22 DECEMBRIE. 


Noi cei rămaşi în teritoriul ocupat, suntem încă nelămuriţi a- 
supra chestiunii cine a provocat armistițiu, sau, cari sunt autorii 
acceptării lui dacă el a purces de la inamic? Suntem în absolută 
necunostin{ä de rolul avut în această chestie de Brătianu, generalul 
Averescu. Take Ionescu si Rege. Incet, încet însă, lucrurile se vor 
lămuri şi pentru noi. De o cam dată Take Ionescu lipseşte din tara, 
1ar cei ce îl înlocuesc n'au prestigiul a'i lămuri situația, de altfel 
nici nu se încearcă să o facă. Brătianu la rândul lui, personal 
tace, cum a tăcut toată viaţa lui politică, dar lasă presa lui să în- 
rădăcineze ideia c% armistițiul şi Pacea de la Bucuresti, este opera 
generalului Averescu şi Al. Marghiloman, iar d.-Bratianu n'a avut 
nici un amestec. La rândul lm generalul Averescu sgändärit de 
Viitorul, afirmă că armistițiul e opera—in ce priveşte acceptarea— 
d-lui Ionel Brătianu. El afirmă azi, în Indreptarea : 

„Aliaţii considerau că defecfiunea Ucrainei şi prezența Rusiei 
da Brest-Litowsk, nu implicd ca liumâna să se dea legată Germa- 
niet. Generalul Berthelot concepuse planul „triunghiului morţii. 
El susținea că forțele germane şi ale Puterilor Centrale, sunt slabe, 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 727 


iar armata română, cu moralul ei refäcut şi cu excelentul material 
de război ce avea în abondenţă, ar putea rezista până ce situația 
militară a aliaţilor se va înbunătăţi. Intre partidul liberal şi gene- 
ralul Berthelot s'a stabilit un dezacord fundamental între Noem- 
brie 1917 şi Ianuarie 1918. Ideia liberalilor, că România nu mai 
poate face sacrificii, căpătă un sprijin în generalul Averescu. Gene- 
ralul demisionase din armată şi se găsea de acord cu Brătianu în ce 
privesc facultăţile României la rezistentă. 

Dacă acest lucru era pentru Averescu o politică defetistä, a- 
tunct cum poate [i calijicatd politica domnului Brălianu ?” 

Iar Epoca ca complectare a ideiei mai adaugă şi ea: 

„In acel moment erau in contra rezistenţei : partidul liberat 
întreg şi generalul Averescu, tar pentru rezistenţă numai Take 
Ionescu cu cei din jurul său Mih. Cantacuzino, N, Titulescu, Dem. 
Greceanu şi alți câfi-va”. 


In aşa împrejurări, afirmă ziarul generalului Averescu, Brăti- 
anu a convocat: Consiliul de Coroană in care a declarat formal că 
e de părere să se stea de vorbă cu Germania. Take Ionescu s'a. 
opus cu ultima energie, şi văzând că nu reuşeşte şi-a dat dimisia 
din guvern. In phnă criză de guvern, Brătianu cere Regelui să a- 
ducă la guvern pe generalul Averescu. Iată care pare a fi adevărul, 
de oare ce d. Brătianu care trăeşte, faţă de asemeni afirmări, n'are 
nimic de rectificat. Sunt deja lucruri vechi dar instructive pentru. 
cei ce mai târziu vor avea sarcina să stabilească adevărul pentru 
istoria nepărtinitoare. 


DUMINICĂ 23 DECEMBRIE. 


In ordinea zilei e Take Ionescu. Purtarea d-lui Ionel Brătianu 
a atras o simpatie generală cälre omul acesta, fără distincţie de 
partide politice. Cât va ţine această simpatie, asta, e altă chestie. 
Insusi liberali dacă mai au contra lui o critică e pentru refuzul 
de a intra in guvernul lor. Ultimul răspuns, dat cu atâta patrio- 
tism şi dezinteresare i-a atras chiar simpatia d-lui Alex. Marghilo- 
man. Intr’un interviev ce a dat azi ziarului Dacia spune relativ la 
d. Take Ionescu : 


— „De răspunsul d-lui Tale Ionescu, eu nu nam îndoit nici 
un moment. In acest răspuns văd ideia politică : un guvern uni- 
tar al Romdniei, ne-ar prezenta mai unifr şi mai tari in fața tutu- 
ror, chiar şi în fața aliaților nostri. 

Precum am spus şi la club, ru toate forțele noastre unite, şi 
încă nu vom fi în măsură să facem faţă tuturor dificultăților“. 


Tar la întrebarea gazetarului, dacă d. Marghiloman nu e pen- 
tru un front uhic in fata liberalilor, a răspuns: 
— Sunt gata sä 1 fac. 


www.dacoromanica.ro 


728 IMPRESIUNI ŞI J’ÀKERI PERSONALE 


Că e gata, nu ma indoiam. A fi primit în front ar fi a i se reda, 
virginitatea. Ar fi aceasta un rau pentru ţară ? Dupa parerea mea, 
nu. Marghiloman e un om de mana înta.; a greşit în politica lui 
externă, deci trebue să se declare și Sa se considere un învins. A 
semeni oameni, sau se retrag din viata publica pastrându şi perso- 
nalitatea lor pohtica, rămânând cu prestigiul unei politici cinstite, 
sau intră în front la alţii cu „mea culpa” recunoscand cavalereste 
superioritatea pohtică a celor ce au triumfat. Şi cred, ca partidul 
conservator pästrandu-si cu un asemenea gest personalităţile de 
valpare stranse in jurul d lui Marghiloman, ar esi întarit, şi cu 
profit pentru ţara. 

D. Take Ionescu a acordat şi el un interviev la Paris, ziarului 
Le Temps şi care ne-a parvenit azi. lata ce ideie are el despre gu- 
vernarea României Mari . 


„România Mare va fi un Stat eminamente democrat. Regele 
a fost bine inspirat când după ce s'a eliberat de guvernul german, 
atät de reacfionar, a lansat un manifest prin core anunţa poporulw , 
ca marea reforma oyrura, şi sufragiul Universal, legi pe cari le am 
volat în lunie 1917, sunt cu desavärsire câştigate. Noi putem me 
ge cât ma departe, nici odatu însă, indarat. Acesti război, care a 
distrus atâtea lucruri, a facut să sară şi cadrele partidelor politice. 
Am spus în lunie 1917 în Camera din laşi ca partidele noastre nu 
vor putea să mai suwraviețuiasca la naşterea României nour. Cum 
ne-am putea închipui că români din Ungaria şi cei din Basarabia 
ar primi sa fie numai gäzduifi la noi! In schimb, rolul adevära 
telor personalități cari se bucură de o popularitate sănăloasă, va 
fi în România Mare, mai mare ca ori când”. 


In colo, nimic nou. 

Trupe franceze au ocupat in Ungaria localitatea in cae se 
găsea internat Mackensen. El locuia acolo într'o semi-libertate un 
castel al familiei Karoly, Primul ministru al Ungariei de azi. Feld 
maresalul va fi transportat la Salonic, cu tot protestul guvernului 
ungar 


LUNI 24 DECEMBRIE 


Suntem in ajunul Craciunului. E prinia sarbatoare Sfânta ce 
o serbăm iar ca oameni lberi. De alt-iel, a o denumi sărbătoare, 
e impropriu cu traiul imposibil de azi şi cu mizeria în care se 
scalda populaţia. Ce se vede la vitrinele magazinelor de alimente de 
pe strazile principale, e o sfidare a câtor-va înbogăţiţi, sfidare a 
runcata muncitorilor si slujbasilor țarii. Lumea degeră de frig. 
Puținele lemne ce se găsesc se platesc cu 380—400 lei mia de chi 
lograme, iar lignitul cu 800 lei tona. Asta ca publicul sa aiba de 
o fiertura. lar la fiert ce sa puie să fiarbă? Fasolea a ajuns 6 lei 
chilo, malaiul 4 lei. crapul 40 lei chilo si oul 2 lei bucata. Cu 100 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 729 


lei pe zi inca un om se poate hrani cu nevasta lui, dar ca sa poata 
cheltui 100 lei pe zi de hrană, îi trebue să aiba un milion capital. 
Stau şi ma întreb, ce-o fi facând populația nevoiaşă şi mai ales 
slujbaşii ? 

Cu toate acestea, prăvaliile au vândut azi mult şi au facut in 
casari încă necunoscute de comercianti până azi. Lumea şi-a dat 
toţi banii pe mâncare şi băutură; de traditionalele cadouri însa, 
lumea sa lăsat, spre marea dezolare a negustorilor de aşa marfă. 

Probabil în vederea Craciunului, şi cancanurile politice s'au 
mai astâmparat. 

Guvernul ţinând sa facă şi el alegatorilor un cadou în vederea 
alegerilor ce vin, a pândit momentul şi a dat azi un Decret-lege 
privitor la stabilirea daunelor de razboi. In speranţa că nemţii vor 
fi obligaţi să plutească paguba ce ne-au cauzat, guvernul anunța 
pe toata lumea: agricultori, proprietari, industriaşi, comercianţi. 
ostatici şi chiar simpli particulari cari pretind că au suferit vre-o 
daună din cauza razboiului, să o declare în scris, pe anumite for 
mulare, în termen de 15 zile. E deci pe zor, şi cum vine anul nou 
si românul e cam lacom, rezultatul va fi piramidal. Acum o să 
vadă el neamtul de ce poate românul când vrea. Cum si eu mă 
simpt daunat, mă voi conforma. ca doar poate ceva va cădea şi pe 
«spinarea lui Scheibl, Marx, Elckman şi ceilalți ce şi-au bătut joc 
de mine atâta amar de vreme. 

Bun e Dumnezeu! 


MARȚI 25 DECEMBRIE. 


E ziua de Crăciun : al treilea de când suntem în razboi. Fara 
să vrei ţi le reamintesti pe fiecare, atâtea urme au sapat in con 
ştiinţa. noastră. Primul, cel din 1916 grozav, îl privesc ca pe un vis 
uritabia prima säptamänä de Ja incarcerarea mea si cu nesigu- 
ranta însuşi a vieţii noastre. Ca tara, dupa dezastrul îndeplinit şi 
sub ruşinea subjugarii învingatorilor. Al doilea an în 1917, în con- 
cediu din exilul de la Roşiorii de Vede lam trecut cu nesatiul ce 
lui ce isi revede caminul, cu moralul însă zdrobit în nesiguranța 
viitorului.. Ca ţară, demoralizati nu numa: de victoriile continue 
ale inamicilor, dar şi de dezastrul rus deja îndeplinit. Al treialea 
cel de azi, redevenit hber, scapati din lanţurile sclaviei, dar zdro- 
biţi şi peputincioşi de consecințele trecutului, totuşi cu sufletele în 
nălţate în speranța viitorului Românie: Mari, noui născute. Viaţa 
de familie încă nerestabilita în căminuri, legătura noastră cu Mol 
dova se menţine slabă din cauza nepulinlei circulatiunii, a poştei 
şi a drumurilor de fier. 

Am stat toală ziua in casa, afară e o vreme mizerabilă şi u 
medă, iar în casă frig prin insuficiența conbustibilului. Si totuşi 
suntem in sarbäloare ! 


www.dacoromanica.ro 


730 IMPRESIUNI SI PĂRERI PERSONALE 


MERCURI 26 DECEMBRIE. 


Din cauza urâtului m'am dus să văd pe generalul Grigorescu. 
I-am găsit curtea plină de muncitori şi pe el în conversaţie tu o 
delegatiune venită să-i ceară sfatul şi sprijinul față de stăpânire. 
In mentalitatea oamenilor acestora văd ideia că dacă Averescu 
generalul de la Mărăşti s'a pus în capul unui partii politic si se 
amestecă în treburile publice, de ce n'ar face acelaş lucru gene- 
»alul de la Mărăşeşti ? 

El le-a explicat de ce nu este acelaş lucru, că Averescu nu mai 
este soldat, pe când el a rămas şi deci nu le poate da alt sfat de 
cât să se limştească, să păstreze ordinea şi să reintre fie care la 
muncă. După ce au plecat muncitorii mi-a explicat pentru ce ve 
nise la el lumea aceasta. Când fusese ministru de război avusese 
greve cari la un moment dat se generalizase în Capitală. A lansat 
un manifest ce a plăcut muncitorilor grevişti ; le-a arătat că el are 
datoria să mentie ordinea cu orice preţ, dar că se va ocupa si de 
nevoile lor şi de dreptate. In această ordine de lucruri, după ce i-a 
adunat pe cei mai rebeli, a dat ordin să se aducă din stocul armatei 
vre-o 5000 perechi de bocanci, rufărie şi ce a mai avut şi le-a îm 
Tirtit celor ce s'au pretins mai nevoiaşi. A dat ordin Manutantei 
de le-a distribuit la toţi pâine sub cost şi le-a zis :—Acum mergeţi 
de reluati lucrul şi fifi linistiti, dar să ştiţi că de mai turburati or- 
dinea am să fiu nevoit să-mi fac datoria contra turbulentilor, tot 
asa curr ştiţi că mi-am făcut în contra nemților. Ati înţeles ? 

Prubabil că oamenn au înţeles de sau mai întors acuma după 
un sfat. Inainte de a vedea în muncitorul grevist un bolşevic, el 
a văzut un om ce nu rai poate face faţă nevoilor. Isi face o cinste 
din aceasta; a enticat guvernul cu represiunea din Câmpineanu 
si că bolşevismul ce e pus înainte ca justificare e o gogoritä i- 
nexistentä. Că or fi şi pescuitori în apă tulbure, se poate, dar contra 
acestora guvernul are suficiente mijloace ce trebuesc luate la timp, 
cu sânge rece. fără a fi nevoie săpui să tragă mitraliera în stradă. 


JOI 27 DECEMBRIE. 


Neajunsurile la cazi dă loc hârtia Băncii Generale m'a făcut 
azi să aud o discuţie care e imaginea situatiunii creată populaţiei 
de guveru şi însreu:ată ce Bance National’. Mă rugase generalul 
Grigoreszu să trimit in numele lw Yribunalului de Bacău suma 
dz 4000 lei un onorar d» export la care fusese obligat. Nam putut, 
sân fac serviciul ; banii trebuiau trimişi. prin Bancă Naţională, iar 
el îmi incredintase 4 hârtii ale Băncii Generale de câte 1000 lei. 
Banca Naţională mi i-a refuzat la gheşeu. 

Istorisindu-i cazul, a sărit în sus. 

— Cum? Banii ce ţi-am dat e solda mea de general, sar v ban- 
că românească îi refuză ? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 731 


—Pretum vezi. 

A luat telefonul şi a cerut Ministerului de război, Casieria. 

— Cum vati permis a'mi trimite drept soldi o monedă ce 
n'are valoare în România ? 

Probabil casierul militar bâlbâeşte ceva ne înţeles, de oare ce 
cere să i se dea cabinetul ministrului Văitoianu. 

Strigă la fel lui Artur, cum e posibil ca ministerul să achite 
solda oştirei într'o monedă pe care Banca Naţională o refuză la 
ghiseu ? Vaifoianu îi răspunde că are dreptate, toată lumea e scan- 
dalizată, dar că să ceară socoteală Ministrului de finanţe. 

— Alo! Chiriacescu. 

Din nou proteste si scandal. Ministrul finanţelor ii raspunde: 

— Ai dreptate domnule general, primesc proteste de la toată 
lumea. e un scandal; aflu că băncile lor liberale, au moneda Băn- 
cii Nationale, dar pe cari o vând cu curs urcat pentru toţi cei ce au. 
de făcut plăţi Băncii Nationale. Ce e mai scandalos însă e că mi 
se spune că Barica Naţională face plăţi in hârtia Bäncii Generale. 

In definitiv Ministru de finanţe se declară neputincios de a 
remedia răul. + 

De alt-mintrelea acesta este adevărul, Mimistru de finanţe a 
României n'are putinţa a împiedeca abuzurile Băncii Nationale. 

Pe seară am vrut să scriu un articol la gazetă în chestia a- 
ceasta, dar m'am răzgândit, căci ce pândeşte cenzura ? O să zică 
că fac bolşevism şi are să mi-l suprime. 

Din Paris vine ştirea că a murit Th. Rosevelt fostul Preşedinte 
al Republicei Statelor-Unite ale Americei. Pentru făuritorii păcii 
e o mare pierdere, el a fost unul din cei mai inversunati luptători 
ai Americei în contra militarismului german. 

Feldmareşalul Mackensen a îost transportat din Ungaria la 
Salonic, cu tot protestul lui Karoly. Ionel Brătianu pleacă la Paris 
pentru a reprezenta România la Conferinţa Păcii ; el pretinde că 
va reîncerea demersuri pe lângă Take Ionescu pentru a colabora 
în guvernul liberal. | 

D-na Efrosina Gh. loan, mama d-lui Take Ionescu a murit la 
Nisa. 


VINERI 28 DECEMBRIE. 


„Ceia ce s'a înfăptuit azi, întrece în maretie tot ce istoria ome- 
nirei a putut să înregistreze în cele mai formidabile clipe ale sale”. 
Sunt cuvintele rostite de Clemenceau Primul ministru al Frantci, 
în parlamentul lor. 

Octogenar aproape, însă de o formidabilă energie, a dus Franța 
la rezistenţă până la victoria finală. Vor rămâne memorabile yor- 
bele lui: 

Si totuşi, ultimul sfert de ord, va fi al Franţei | 


www.dacoromanica.ro 


732 IMPRESIUNI ȘI PĂRERI PERSONALE 


Si când vorbea cu această înoredere? In momentul ce Ru 
sia se prăbuşise, România îngenuchiată, Serbia desfiinţată, Belgia 
zdrobită, iar Italia în plin dezastru intre Isonzo şi Piave. Si aşa s'a 
şi întâmplat. Ultimul sfert de oră a fost al Mareşalului Foch. Am 
credința că numai energiei şi imensului prestigiu al acestui tigru 
se datoreste faptul că poporul francez a rezistat, şi.e netăgăduit că 
detorim acestei rezistenţe, salvarea civilizatiunii, 

La noi politica se reduce la ura ce clocoteste în contra dinas- 
tiei Brătianu şi lăcomie partidului liberal. 

Jos de azi înainte, a tot puternici lor, pare o deviză de lupta, 
la țară şi la oraşe. 

Am scris azi in Robinia un articol de critică a politicei 
liberale dar a apărut groaznic de ciuntit de cenzură. Mâine va 
apare altul si mai violent ; simpt că am o datorie de a vorbi cu cu- 
raj şi a spune adevărul, cu atât mai mult cu cât eu am avantajul 
unei conştiinţe nepătate, ce nu poate avea replici de acelea ce dege- 
nerează în chestiuni personale ce produc diversiuni. 

D-l Prim ministru n'a plecat, dar îşi face bagajul şi îşi aduna 
odreslele. 


SAMBATA 29 DECEMBRIE, 


Liberalii au răspândit ştirea că Bratianu este sigur de a ob- 
ține la Paris colaborarea d-lui Take Ionescu pentru guvernarea 
țării. Liberalii se inseala, ori guvern national aşa cum la conceput 
el si cum e spre satisfacerea nevoilor României Mari, ori se rein 
toarce de la Paris aşa cum sa dus 

Se zvoneşta că şi Regele vrea să plece în Apus, visează Roma. 
Paris, Londra. Cred si eu, ce perspective ! Numai ca ne cam dă de 
gândit modul acesta de a ne ocupa de refacerea României zdro- 
bite, ca să ne putem bucura de Romania Mare de mame. Pană acum 
guvern şi Rege au dus-o numai în serbari şi banchete. Peni:u tara 
reală, pentru refacere, pentru traiul populaţiei, pentru transporturi 
si refacerea căilor de comunicate, nu sa facut si nici märar nu 
se aude că au de gând să faci ceva. Acum se încuibează gustul 
voiajurilor. Primul Ministru pleacă, Pegele va pleca, Regina de 
asemeni, iar fara? Tara va fi lăsată pe seama lui Alecu Constan 
tinescu, Corbescu şi Georgel Mârzescu, mtart{i cu instrumentele 
noi de guvernare : decrete-legi, siare ue asediu şi cenzură. 

Aferim ! 

In momentul ce pretindem că a venit vremea unui larg de 
mocratism, Monitorul Oficial anunţă că tara va fi dată „interim” 
pe mâna marelui democrat Mih. Ferechide. Nici că se putea o gu- 
rantie mai solidă. 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 733 


DUMINICĂ 30 DECEMBRIE. 


O gaură în cer, articolul meu de azi din AHosmdniniea a aparul 
ne violat de cenzură. Să stiti că Cenzorul 4 stat la club toată noap- 
tea si n'a avut vreme să se ocupe şi de foarfeca. 

Curtea Marţială a început interogarea politicianilor germano- 
fili acuzaţi ca ar fi’dat sprijin inamicului in timpul ocupatiunei. 
Cel întâi chemal a fost Virgil Arion: el e acuzat între altele si de 
faptul grav că a făcut propaganda în interesul duşmanului printre 
ofiterii români, prizonieri, determinându- sa dea declaraţii că nu 
vor mai lupta contra Germaniei ci din contra o vor sprijini. Mai 
este acuzat de a fi autorul material al manifestului semnat de că- 
tre capii bisericei, manifest ce sa aruncat de nemți în transeele 
de la Mărăşeşti. In aşa împrejurări, situaţia d-lui Virgil Arion e 
dintre cele mai grele. E temere că va fi arestat, cum de alt mintre- 
lea pare decis a fi toţi arestaţi. 

Demisia Mitropolitului Primat a fost primită printr'un decret 
regal. 

Din Germania stiri grave, ar fi isbucnit mari turburari comu- 
niste in Berlin si în alte mari oraşe. 

In Germania bolşevicii se numesc ,,Socialisti secția Spartacus”. 
Guvernul piin represiune fiind nevoit a vărsa mult sânge și-a 
zdruncinat situația. Guvernul în această acţiune se sprijină pe trupe 
compuse numai din ofiţeri în loc de soldaţi. 

Conferinţa Păcii ce urma să se deschidă Joi la Paris, sa a- 
mânat. ° 


IN CE CONDIŢII ROMÂNIA IA LOC LA 
CONFERINŢA PĂCII 


LUNI 31 DECEMBRIE. 


Brătianu na plecat la Paris pâna ce n'a apărut in Monztorul 
Oficial Decretul-lege de impimantenire a evreilor. Siret, cum îi 
este firea. s'a asigurat cu un act ce crede el ca îi va deschide multe 
uşi la Paris Tot şireclicul l'a deteminat să ia într'o comisiune des- 
tinata a lucra în Conferinţa Păcii ca jurist din partea Româniti, 
pe advaecatul Solomarf Rosental, gesturi destinate sa-l arate filo- 
semit când tara îl ştie contrarul. Ce efect vor produce la Paris ase- 
meni trucuri, nu ştiu, ştiu însă că in tara nau inselat pe nimen). 
In ce priveşte pe Rosental, evreii din România îl consideră renegat, 
mai mult român de cât evreu, iar in ce priveşte decretul-lege al 
impämäntenirei, a facut în pătura evreiască o rea impresiune, ca 
fiind zic ei—o lege nesinceră şi vexatorie. Ka exclude pe cei ce 
sau bucurat chiar vremelnic de protecţia străină si pe cei ce au dat 
ajutor nemților sub ocupatiune. Cu aceste două restrictiuni, evrei- 
mea din Bucuresti va fi în grea situaţie. Când sub ocupatiune, Pre- 
fectura dc Poliţie a făcut recensământul ordonat de Guvernator, 


www.dacoromanica.ro 


734 IMPRESIUNI ŞI PĂRERI PERSOKALE 


== 


a gäsit vre-o câteva zeci de mii de evrei, supuşi austriaci, pe cari 
nimeni nu-i bănuia de o asemenea supuşenie ; în al doilea rând, 
conduita lor în timpul ocupaţiei a fost notorie. 

Personal şi sentimental, soluția d-lui Brătianu mă bucură, din 
punct de vedere politic însă, recunosc că asemenea conduită ne va 
fi păgubitoare la Conferinţa Păcii. Nu e un secret că toate Puterile, 
amice şi inamice, ne cereau si ne vor cere solutionarea chestiei e- 
vreesti. In aşa situafiune nu rămâne de câto singură cale, să o 
destegăm singuri şi de bună voe. 

Ce face d-l Ionel Brătianu e contrarul, insă vrea să pară allfel. 

Profesorii Universităţii din laşi intr’o întrunire spontană a 
Corpului, au blamat guvernul pentru menţinerea Cenzurei ce |i- 
dică omului libertatea cugetări, cerând guvernului să intre în 
legalitate. 

Gestul Universitälii de Jaşi a facut în Capitală o excelentă im- 
presie, afară bine înţeles de birourile cenzurei şi ale Ministerului 
de intrne. 

O curiozitate pe care nu voi să o omit. Noi românii ştim deia 
cu cea mai mare preciziune cine va reprezenta Franţa la Confe- 
rinta Păcii, stim nu numai pe delegaţii, dar şi pe secretarii delu- 
gatilor Angliei, cunoaştem şi numele de botez ai delegaților Japo- 
niei, Jugo-Slaviei. Poloniei etc., un singur lucru nu cunoaştem, 
cine va reprezenta România, şi doar Conferința se deschide. 

Cum s'o fi numind asta în conceptiunea guvernantilor noştri ? 

Tara a aflat un lucru, că pleacă d. Brătianu la Paris cu dele 
gatiuni „în alb” în buzunar. 

Tara a mai aflat că omul şiret pleacă să exercite un şantaj cu 
asemeni delegatiuni albe asupra d-lui Take Ionescu, că i se va cere 
ştiu eu ce umilinţă, ca refuzand-o, să fie liber a complecta delega- 
tiunile albe cu inevitabilele personagii: Victor Antonescu, Cor- 
bescu, Ionică Pilat sau alt membru al dinastiei. 

Mare batjocură pentru un neam ce sa arătat aşa de sus! 

Intr'o convorbire ce avu-i azi cu generalul Grigorescu mi-a de 
clarat că e decis a da tot sprijinul d-lui Take Jonescu în politica 
lui naţională. Faptul m'a impresionat pentru că până azi lam ştiut 
departe de ori ce politică. Profit de ocazie că făcu-i la el cunoştinţa 
cu colonelul francez Landrot ca să obţin ca prin curierul lui diplo- 
matic să putem, trimite scrisori la Paris. Grigorescu va scrie lui 
Titulescu, iar eu lui Take Ionescu. 

Pe seară am scris scrisoarea. E prima mea legatură de la mo- 
bilizarea din 1916 cu omul pe care lam urmat cu un devotament 
bigot grație unei credinţe ce am, că e cel mai de seamă om al nea- 
mului românesc. I-am scris de toate ticälosiile în cari ne scaldim 
aci, i le-am scris cu suflet şi fără nici un menajament şi m'am sim- 
{it parcă uşurat. Cine ştie daca la Paris se cunoaşte adevarul infa- 
milor dle aci ? 


www.dacoromanica.ro 


DIN TIMPUL RĂZBOIULUI ROMÂNIEI 735 


Intrăm în revelion, anul 1918 sa încheiat just în momentul 
ce scriu aceste rânduri. Anul 1918 va îi reţinut în istoria tuturor 
popoarelor ea anul păcii; pentru“noi românii va însemna reîntre- 
girea neamului. 

Pentru neinsemnata mea persoană seara asta are însemnătatea 
că pun jos condeiul si inchei „Impresiunile personale“. 

La 13 August 1916 am intrat în război, la 34 Decembrie 1918 
România ia loc la masa Conferinţei de Pace Ce s'a petrecut în a- 
cest răstimp este rostul celor ce am scris aci, 


FINE 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERIE 


rte 


Pagina 


— 


Prefaţa . + . . . ‘ 3 . 3 : . . : 
Un an dela mobilizarea României. . . . . . . . 
Primul număr din Lumina . . 3 , 5 à . . 
Stiri fantastice din Moldova . 4 . i 

Cine e provocatorul războiului Europeah Pé os oe 
Räspunsul lui Wilson la Nota de pace a Papei . . , 4 


Câte ceva din nepregătirea noastră militară 
Ceva din fizionomia nouă a Supe, 5 OO « 


Prima mea zi liberă : : i 4 | 
Nemtii ne vorbesc deja de fostul regat al României ; 

Brătianu vorbeşte presei ruseşti + . . . , + à 
Puterile Centrale räspund Notei Papei , ; 

Kajzerul in România > . - ‘ . > 

Un impozit comunal pe pâine : : i 


D. Carp îndeamnă slujbașii să-şi strimpteze ‘stomacurile 3 
Mi se dă domiciliu forțat la Ro;iorii de Vede . 


C. Stere s1 regele Carol = % Se ee ee Nr 
O anecdotă cu rost DIE , D On 

Un om născut în. zodia porcului , E . : 

La Arzt-Komandatur  . : B : . 
Komandatura vrea să numească profesori Universitari 
Prin birourile Komandaturei alerg de prisos ; . 


Pentru ce ostaticii Sunt duşi :n Bulgaria şi eu la Roşiorii de Vede ? 
Românii justifică guvernământul german pentru deportarea, ostaticilor 
Sovietele ruseşti propun Infelegerei un program de pace . = 

D. Marghiloman yi ostaticii români . : , 


Plec spre domiciliu forțat . . SII . 
In oraşul de exil , A . . F . . E . . 
Grav conflict cu un unterofiter A . ‘ 


Cum a fost ocupat de nemți Roșiorii de Vede ow = & « 
Țăranii sub ocupaţie şi zaifetul dela Lupu Costachi . : . , 


Svonuri de Pace separată . . FI E N N e 
Cum se cară avutul populaţiei . ge | e ca Ca (a 
Schimbarea orei germane la Roşiori . . . ï à, + 4 


Noroiul si câinii din Roşiorii de Vede . 5 3 3 . Ri 
Un „five o'clock“ la Roşiorii din Vede . . A i . : . 
Starea sanitară in Roşiorii de Vede . . d ; 
Bulgarii agită chestia Dobrogei în ajunul armistițiului cu Rusia . 
C. Stere şi datoria cetäfeneascä a românului din terijoriul ocupat . 
Scene din năvălirea hunilor de azi , . A . . 


www.dacoromanica.ro 


il 

7 
13 
17 
20 
23 
26 
29 
35 
38 
40 
42 
A4 
52 
60 
63 
67 
70 
73 
77 


i 


Alex. Beldiman vorbeşte publicului contra dinastiei 

O călătorie penibilă, Ro;iori — Bucuresti, 

Armistițiul României 2 : 

De ce suntem doritori de pace E ; . oe 
De vorbă cu d-l Alexandru Margttlonian . 

Brătianu justificä în „Le Temps“ pacea României 

Costul pieţei la finele anului 1917 . * we e 
Caritabili din lasitate . . . we 

Ca le turnul Babilonului 

Ostaticit romani vor fi liberati 

Un interviev al G-lui Marghiloman 

C. Stere cere alipirea Constituţională a României la Austria 
Ce cer ruşii la Brest-Litowsk şi ce răspunde Czernin 

Ce nu pricepe d-nul Stere . A 

Nu mai sunt ostatic ci prizonier civil politic ‘ . . 
Sarlat nizmul nemților la Brest-Litowsk . . . z 
Înțelegerea {si precizează telurile de război . . . - 
Un ucaz al lui Lupu Costachi «4 . A . : à 
Un cadou de anul nou : 7 ; A 

Comedia dela Brest-Litowsk . : . . : ; 
Nouă și grea ameninţare pentru populaţia civilă - 

Un manifest bolzevic în Capitală . | 

Sacrificiul nostru de sânge — pentru patrie . E 
Câte-va păpuzerii din Reichstagu) din Berlin . . 

O scrisoare din Moldova ce ne fnal{ä sufletele 

Pericoiul bolşevic , E + - : 

Cum a iptrat românii în Basarabia 3 3 5 5 


Cum ne revine Basarabia ; . : A 
D-na Bessie Take lonescu şi tragedia României . A 
In Palatul de Justiţie . 3 . : : ‘= 


Bulgarii ne fură pe Sfântul Dumitru 
Sfântul Dumitru revine. — Petre Carp cere Regelui să abdice 


Alex. Beldiman explică de ce Regele si dinastia trebue să piece 


O deziiuzie în chestia păcii . i ; 3 3 
C. Stere si oligarhia romänä de eri . A A : 


In ajunul păcii cu România . . : 
Conteie Czernin s'a întâlnit cu Regele nostru la Focşani 
România în ajunul de a accepta pacea separată . . . 


România acceptă în principiu condiţiile puterilor centrale - 
România cedează învingătorilor Dobrogia şi Carpaţii . 


Critici asupra păcii ce semnează România . : . 
Fo;tii nostri aliaţi justifică conduita de azi a României 
Un depozit periculos în casa mea . . : . . 
Jadul din Moldova şi raiul din teritoriul ocupat | . . 
Urme despre soarta a doi români de seamă . , 

Un bandit în corpu! advocatilor . . . ‘ … 


www.dacoromanica.ro 


Guvernut General Averescu a demisionat . : A 

Alex Marghiloman formează un guvern în Moldova . 

Revin soldaţii- nostrii de pe front . SI ws 

Jar o zi de emoţii pentru mine . . ; 

O mare imprudentä De o eS. & A 

N’ar fi mai preferabil să capitulăm ? 3 oo: A ; : ; 
O scenă hazlie Ce E N DAN e îi as à 
Contele Czernin vorbeşte la Viena despre pace . : : ; 
Basarabia proclamă unirea cu România A oe @ a 
Contele Czernin se clatină între intrigi şi cancanuri proprii ‘ . 
Cum s'a desăvârșit unirea la Chizinău a A E . : 
Demisia Contelui Czernin si cauzele ei. . «| . : 

Stiri din Moldova . , . «© .« * «© «© 4 

Capitala si Unirea cu Basarabia . . . . as. ia à 
Afatari ce pot deveni periculoase .  . | oe 
Se menţin aceleaşi năravuri urâte de eri .  . . a. 

S ntimentul de umanitate rău înţeles , . | A . : 
Cum a civilizat neamtul pe țăranul român . . 7 A : 

P stile reconfortäri în 1918 R : ss R . . 5 
Semnarea Păcii de la București . . é . . A A . 
Cum e judecată de inamic pacea cu România . ‘ : ‘ : 
Cât ni s'a luat din Carpaţi . . . o. 2. «© « . 
Numai falzitate şi hipocrizie în tot ce am semnat : . 


Cea mai mare crimă din câte au fost semnate în pacea dela Bucureşti 


Criminali ori medici? . : . . E 5 : ‘ 
Cine va intra în viitorul parlament? . A : re 

Unde am ajuns cu scumpetea traiului . A ‘ : 3 

Au inceput alegerile parlamentäre . E E CE . . 
Campanie electoralä sub baionetă germană . . . oe 
Cine a votat în Capitală? . Ci a A A à 
Doctorul Antipa nu se opune ca nemtul at ne jefuească A . 
La laşi! . ; E sg à à ‘ A ‘ 


Deschiderea noului parlament la laşi - 
Cu ce se ocupă Mackensen în România 


Nemţii recunosc că pacea nu va veni din victoriile lor . . = 


Program şi polemici guvernamentale Ja lași | À . . E 
Cum am revăzut azi pe Mişu Antonescu . . . + . 
Ziarul Steagul si Alex. Bădărău . . . | 


Generalul Averescu si ratificarea Păcii dela Bucureşti : : . 


D. Marghiloman in situatiuni penibile . . . . . . . 
Ultima incercare de ofensivă germană în Apus . . E : ‘ 
D-nul C. C Arion si drepturile evreilor . SO à . A A 
Gestul nocuviincios al unei Prefect . . . 

Mi se redă in fine libertatea 3 . . , . A 


Itimpinarea fostilor miniştri liberali la darea lor in judecată : : 


Nemţii mănâncă bătae . i < . A : A . 


. 


www.dacoromanica.ro 


HI 


Pa ma 


343 
349 
351 
353 
360 
363 
372 
375 
384 
387 
391 
394 
398 
400 
402 
408 
All 
416 
419 
422 
424 
427 
431 


IV 


Ce au devenii cetcetaşii duşi în Moldova?. . 
Afacerea Giintter în Parlamentul de la A 


intermezo ‘ ; 
Sandramaua Puterilor centrale e gata ase prabugi ; . 
Conflictul President Sturza — Vasiliu Bamoschi se à 
Puterile Centrale cer armistițiu şi Pacef . . 


Germania cere şi ea Pacea . . . . 

O intrigă stupidă . . . eee 

S'a prăbuşit şi Turcia Intriga cu Dobrogea continuă 
Nemţii primesc condiţiile lui Wilson . P . . 
- Academia română in mare doliu A murit Mangra . 5 


Impăratul Carol pe marginea prăpastiei față de popoarele + sale 


Românii din Ardeal jn fata präbusirei Ungariei . | 

Se prabuzeste şi Germania . . d @ 10 

Cruzimea Conditiilor Prezedintetui Wilson . A Pasi 

Austro-Ungaria imploră în desperare 'pacea imediată . 

C. Stere şi ce visau străbunii no;tri . . sy . 

Vaida Voevod la Arhiducele Joseph . . A . . 

Ziua reinvierii sufletelor româneşti a . A . . 

C. Stere ar vrea să uităm trecutul 

Primul gest al Bucovinei . 

Demisia guvernului Marghiloman - : 

Regele Ferdinand vorbe;te iar poporului  . . 3 : 

Polemica : Cui datorăm Basarabia? . E : A . 

A doua mobilizare a României . à A 

Presa nemţo-filă urează bun venit armatei franceze 

Ordinul geueralului Berthelot adresat autorităţilor noastre 

Sărbătoarea Sfântului Mihatl m 1918 . . 

La coşul lucrurilor netrebnice ! . 

Viaţa împosibilă . A 3 . 

Intre colegii din barou . + . ‘ 
eintrarea triumfală a Regelui in Capitală 

Bucovina se alipeste la Regatul României 

Adunarea de la Alba lulia . ‘ : A . 3 

Pentru generația tânără . . . A ve à à 

La reinstal rea Curtei de Casaţie 

Dacia Traiana reconstituită 

La parastasul lui Neculai Filipescu 

Situaţia penibilă a unor domni . . 

Grave turburări muncitorezti 7 Parr 

Ne mai putem bizui pe legi? à - oe 

Un richizitoriu . A . 

De e Take lonescu refuză colaborarea cu Brătianu 

A cui operă a fost acceptarea armistiţiului nostru? . . 

In ce condiții România ia loc ia eontennts Păcii . 


e 


EP 


www.dacoromanica.ro 


sit 


va 


= 


a 
îi 


ah 


a 


#2 


Sas! 
Pa 


We os 
= 


es: 


#