Virgiliu N Draghiceanu — 707 Zile Sub Cultura Pumnului German (1920)

SIGE 


| SUBT CULTURA 


> PUMNULUI GERMAN 


CARTEA ROMÂNEASCĂ 
Seou. GOBL- Rasipescu 
BUCURESTI. Sra. PARIS 16 


à 
Ediția completă a operelor D-lui MIHAI SABOUEANU 


ÎN CURS DE APARIȚIE 


A Apărut: 


Frunze'n Furtună Neamul Şoimăreştilor 


Crasma lui Mos Precu Şoimii 


La noi în Viișoară Dureri Indbusite 


Povestiri Alese Povestiri din Răzhoiu 


Vremuri de Bejenie Floarea Otelită 


Povestiri Amintirile Caprarulul Gheorghiță 


meine lui Neculai 


Privelisti Dobrogene Manea 


Qameni si Locuri 
cântecul Amintirii 


Duduia Margareta 
“0 isterie de demult 


Povestiri de Seară 


ina Ms Pr | oi 

a vo Mia | uni 

| Pot 

um 

| 
Bordeenti | Mormantul unui Copil 
Foi de Toamnă | rt 


4G zile în Bulgaria | im Apa Morților 


tlal LUI lel lelel de 


Editura „CARTEA ROMÂNEASCĂ“ 8. A Bucuresti | 
Bi | 


www.dacoromanica.ro 


Re ceo melee 


popoarelor romanice, uit 
pede pentru a träi din gin 
prezentul. 


Dicton German). 


107 ZILE 
SUBT CULTURA PUMNULUI GERMAN 


DE 


VIRGILIU N. DRÂGHICEANU 


CARTEA ROMANEASCA 
Inst, de Arte Grafice CAROL GOBL, S~sor lon St. Rasidescu 
16, Strada Paris (fostă Doamnei) 16. 
1920 


www.dacoromanica.ro 


107 ZILE 


SUBT 


“CULTURĂ PUMNULUI GERMAN 


www.dacoromanica.ro 


CUVINTE INTRODUCTIVE 


Aceste pagini cuprind notele din timpul ocu- 
pafiumt ale unui observator impartial. 

Obrectivitatea cu care el a privit evenimentele, 
intro epocă phnă de pasiuni, l'a indrituit să 
zu Qibă nici un fel de sovaialaé de a le pubhca 
mat întâi, in 1919, în „Neamul Românesc“, 
mulțumită buneivointe a D-lui N. Iorga, — care 
primească pe această cale multumiri recunos- 
cătoare,— apoi în acest volum. 


30 lanuarie 1920. 


www.dacoromanica.ro 


Dela cäderea Bucurestilor până la fixareai 
frontului Focsani-Nämäloasa-Galafi. 


Căderea Turtucaii fu pentru noi căderea din cerul 
visurilor si sperantelor celor mai mari pe pământul 
celei mai crude realităţi. 

Incepu să se vorbească de trădarea, unui aliat, cu 
toate 'că cuvântul de ordine eră că, în materie de po- 
litică si răsboiu, nu e nici patriotic, nici de bun simţ, 
a se face discuţii publice. Oricine se simtia, cât de 
putin ‘un om cu răspundere, dacă nu ‘chiar un „factor, 
răspunzător”, ‘cum se zicea atunci, trebuiă să jin- 
demne la circumispectie și tăcere. 

Ciu atât mai mult, după aceste continue asigurări, 
rămaserăm cu inima strânsă, când, numai la opt 
săptămâni dela declararea răsboiului, după căderea 
Constanţei, auzirăm de proiectatul plan al retragerii 
trupelor noastre în Moldova, unde aveă să se dea 
lupta pe viață şi pe moarte in contra, inamicului su- 
jperior în număr si organisatie. Se soptea chiar mu- 
mele acelui ce aveà să facă predarea orasului Bu- 
curesti, (d. Lupu Kostaki, cum și de protecţia am- 
basadei "americane, subt care aveă să, treacă Ca- 
pitala. 

Dela 13/26 Noemvre, după trecerea Oltului si 


A 


Dunării de trupele germane, încep) să se evacueze 
ultimele biurouri ale Ministeriilor și marelui Cartier. 
General. Curțile autorităților fumegă de hârtiile 
arhivelor cărora li se dă foc; se transportă în care 


învelite cu pânze serviciile Marelui Cartier. O fuga 


www.dacoromanica.ro 


8 


nèbunä, ceva maladiv apucă! toate clasele societăţii. 

Pe jos, pe cai, cu automobile, biciclete, căruțe de 
pâne, camioane, cabriolete, docare, dricuri, şi toate 
mijloacele des locomotiune ce amintesc timpul mi- 
gratiunii popoarelor, se îndreaptă) icu otü, într'o 
înghesuială grozavă, spre rămpile lgärilor, spre ba- 
rierele şoselelor ce duc spre Răsărit. 

Unii fug spre o ţintă, cei mai multi pleacă, în ne- 
cunoscut, atrași de acest vârtej; toţi însă fug de 
teama, vrăjmașului vestit de neomenos și care se fo- 
loseste de acest renume pentru a forţă la docilitate 
poporul asupre căruia rostogoliau, jca la mici o altă 
epocă din istoria noastră, din creierul munţilor 
până la apele Dunării, tăvălucul răsboiului. 

Văd întrun automobil pe d. Brătianu cu Prefec- 
tul | Poliţiei Capitalei. Desastrul ţării întregi se 
oglindeste pe figura sa. 

Un ofițer german prisonier teste adus cu un au- 
tomobil la Marele Cartier. 

Parcă se lasă înadins să fie prinşi, ca să arunce 
si mai multă descurajare şi neîncredere în rându- 
rile noastre. Aflu dela soldaţii ce l-au însoţit şi care 
au devenit foarte sceptici, mai ales că, erau armati 
cu vechile puşti Martini, că, Germanul li-a spus că 
suntem ‘trädati, că, sperau ca în cincisprezece zile 
să, fie în Bucuresti, dar că vor fi cu mult mai cu- 
rând, in cinci zile. ‘ 

Care ‘incete cu boi aduc răniții, cu sângele proas- 
pat pe bandajele improvizate, si pusti pline cu 
noroiu. 

Gara Obor misuna de mulţimea răniților, mulţi 
cu capul, picioarele şi mâinile bandajate. Pe străzi, 
pe tärgi, se evacuează ultimii greu răniți. 


www.dacoromanica.ro 


9 


La 18/1 Noemvre începe să se audă bubuituri 
de tun, spre Sud-Vest de Bucuresti. Sunt ale noastre, 
care, ca o batozä imensă, treierä de dimineaţă până 
nogptez la Călugrenii lui Mihai Viteazul, poarta 
Bucureştilor. Ir pivniţă zgomotul ce aude mai bine: 
geme pământul ca subt povara unor bătăi de maic 
uriaşe. E ziua de mari speranțe a încercuirii armatei 
de Dunăre a lui Mackensen, care nu reuşise încă, să 
facă legătura cv armata de munte a lui, Faikenhayn. 

Tot soldatul e încrezător şi mândru de cursa ce 
se pregătește via, -așului. 

La 19/2 Noemvre bubuiturile se aud mai aproape 
și mai distinct, până la prânz la Nord, unde e marea 
bătaie dela Pitești şi Titu, până seara tot spre Sud- 
Vest, spre Arges. Loviturile ce succedä secundă 
după secundă, dând une ori impresia, unei îngrozi- 
toare catesticfe a pământului. 

20/3 Noemvre. Nozntea. Nu se mai aude nimic, 
e ziua, sfărâmării resistentei noastre prin trădarea 
generalului Socec, de-pre care aflăm de indatd, si 
prin capturarea planurilor moastre de răsboiu, la 
Piteşti, unde au fost prinşi ofițeri din Statul-major. 

La 11 moaptea sirenele fabricilor sună, semnalul 
de linişte, 

Nu ştim pentru ce, întru cât nu avuserăm nici o 
alarmă pentru visite de aeroplane. Dar, la două noap- 
tea, două, detunături uriașe ne trezesc din somn 
se distruge staţiunea telegrafiei fără, de fir. Se aud 
împuşcături isolate. 

21/4 Noemvre. Generalul Mustaţă, noul Prefect 
al Poliției, dă ordonata prin care invită lumea, civilti 
la depunerea armelor. In același timp invită pu: 
blicul la ţinută cuviincioasă față de „trupele impe- 
riage” .ce aveau să intre în Bucuresti. 


www.dacoromanica.ro 


10 


Moartea intră în sufletele noastre. Va să zică 
totul s'a terminat; ne ssalutăm! si intrăm în vorbă 
necunoscut cu necunoscut : avem nevoie unii de alţii; 
pare că am lcăuta un spriijn; simţim nevoia de măr- 
turisire, ne intelegeam din ochi. Ne întrebăm: când 
vom suferi rușinea, ne gândim asupra carierelor 
noastre zdrobite, a soartei ice ne așteaptă, 

O singură consolare ne luminează sufletele: von 
vom fi scutiți de iumilirea trecerii trupelor bulgare. 
Zadarnice Speranțe! 

Auzim ktrigäte desperate la poliție pentru aduna- 
vea jandarmilor pedeștri ce sunt trimiși cu trăsurile 
să împiedece intrarea automobilelor blindate în Bu- 
curesti | 

Clopetele Bucureştilor anunţă! visitele aeroplane- 
lor cari trec numai, fără a arunca bici o bombă, 

La Primărie, se adună în cinci camere, munţi de 
arme, unele militare, cari fuseseră, cerute în zadar 
de Ministerul nostru de Răsboiu, arme inofensive 
preistorice, pistoale de argint, puști de vânat de 
mii de lei una. 

Văd pentru prima oară, prisonieri germani. Suntt 
mii: nu-mi fac de loc impresia, în echipamentul 
lor usurel, morţi de frig, a „incomparabilului |sol- 
dat german”. Toţi duc cu sacrosanctitate subt sub- 
ţioană. pâinea de un kilo greutate. Ai hoștri muriau 
însă de foame, la ei. : 

Supt spectrul infometării toată lumea îşi com- 
plectează. provisiile. Cu trăsuri, căruțe, -roabe, ha- 
mali, se cară făină, mălaiu, conserve. Magazinele 
toate sunt golite. 

Cärutele Primăriei cară, mii de saci cu făină, în 
pivnițe, soproane, magazii. 

Nu mai apar comunicate, mici gazete. 


www.dacoromanica.ro 


11 


O noapte adâncă pare a se lăsa asupra constiin- 
tei noastre. Ne va stăpâni doi ani. 

22/5 'Noemvre, O zi de zvonuri, unele bune, al- 
tele rele. Se zvoneste de sosirea. a numeroase di- 
visii ruse cari au încunjurat dreapta germană; zvo- 
nul se acreditează si prin faptul ruperii procla- 
matiunii Prefectului de Poliţie, în cursul dimineții, 
dar care se repune din nou noaptea. 

E © consecinţă, a tratativelor de predare, de care 
noi nu avem nici o ideie. Ne temem de un bom- 
bardament, mai ales că, se zvoneste că Ruşii (|) 
nu vor ca Bucureştii să fie predati. 

Ne facem toţi bagajele pentru a fi gata la orice 
eventualitate. 

Ziua ‘vedem în goană, străbătând Bucureștii, 
câțiva servanţi de artilerie călări si cu atelajele 
tunurilor, cai de ofițeri duşi de ordonanţe, dar fără 
stăpânii lor, sfărâmaţi cu bateria, întreagă, ofițeri 
ce duc grăbiţi ultimele ordine, soldaţi întorși de pe 
front, patrule rătăcite, cu capul în jos; abrutisati, 
fără puști, merg în neștire, nici ei nu știu unde: 
dacă-i întrebi răspund: „ne-au prăpădit, au făcut 
pälänci de lesuri din noi; cu ce să luptăm?”. și 

In spre dimineaţă, idetonatii groaznice şi foc, 
cerul e roșu. Credem că suntem bombardati. Este 
distrugerea şi incendiarea pirotehniel, arsenalului. 
Ardem de dorinţa de @ sfârși întrun fel sau altul 
cu chimul în care ne zbatem. 

Gardistii deşteaptă populaţia noaptea, dând ordin 
pentru iluminarea caselor şi lăsarea lor deschisă. 

23/6 Noemvre. Miercuri. Astăzi ftrebuie să intre. 
Poliţia. toată pe Calea Victoriei, ca la sărbători. Se 
crede că vor veni din spre Calea Rahovei. Birji gra- 


www.dacoromanica.ro 


12 


bite cu femei germane, ce duc jerbe de crisanteme. 
Scrâşnim din dinți, in meputinta noastră de a räs- 
punde la insultä. Un cer indoliat. Pe la trei dupä a- 
miază, suiere de alarmă alle gardistilor. Rämânem 
in esitare dacă, trebuie să mai mergem înnainte. 
Innaintăm totuşi spre Calea Victoriei.*Ii văd venind 
incununati de crisanteme. Cu puștile, ca un jug atâr- 
nând de gât, pentru a contrabalanta greutatea Kin 
spinare; merg fără nici un elan, cântă încet im- 
nuri, cu o intonatie ‘bsericeascä: pare că sunt trans- 
figurati de un misticism religios. Evident sunt fn- 
tr'un acces de nebunie morală; se simt în acest mia- 
ment soldații Dumnezeului lor. Sunt trupe de elită: 
grenadirii armatei lui Falkenhayn, te vin din luptele 
dela Chitila şi fortul Mogosoaia, care cade cel 
dinâtiu. 

Merg în companii succesive, amestecate cu esca- 
droane de cavalerie, plutoane de mitraliere, baterfi, 
si trenuri de muniții. Nenorociti prisonieri de ai 
nostri sunt printre ei. Ii prind la toate colțurile stra- 
delor. Sunt într'adevăr într'o uniformă: aceiaşi de 
la mareșal până la ultimul soldat. Urata impresse 
fac, însă, cei ce nu sunt în Serviciu, cu beretele de 
ocnasi. Abdomenul tuturor e împodobit de crucea 
de fier. E singura decorație ce o poartă: şi, în felul 
cum o poartă, pare că voiesc să afirme țelul răs- 
boiului lor: buna stare a stomahului. Germanii o 
poartă în stânga, Turcii în dreapta. 

Palatul e ocupat militäreste. Câte două garde 
se postează la fiecare ușă de intrare. Bucätäriile de 
campanie se instalează în curtea palatului. 

Lumea, imensă iudeo-germană, cocotele interna- 
fionale ale varieteurilor, internafii din Ialonfita (cu 


www.dacoromanica.ro 


13 
taţii în Bucuresti, peste 50.000) aclamă şi defilează 
prin spalirul de soldaţi ce au încunujrat palatul dela 
o poartă la alta. 

Ofițerii întreabă de Capşa, Iordache (wo man 
issé gut). Cu o supremă satisfacţie se instalează la 
mese. Localurile, închise dela declararea răsboiului, 
sunt luminate și pline de lume. Cofetäriile, ‘cafe- 
nelele aferă, spectacolul celei mai disgratioase orgii 
pantagruelice. Ii privim și examinăm cu curiositatea 
cu care se privește o fiară, de menagerie. Toţi au în 
degete patru-cinci inele de aur. Sunt stigmatele cri- 
melor ce le-au comis în atâtea țălri unde au sămănat 
moartea, : ‘ 

Plätesc orice preturi; toti sunt plini de bani. Ceia 
ce ne izbeste, mai ales acum la început, este jena 
pe care o simt în mijlocul luxului gi strălucirii ce 
încă o aveau Bucureştii. Probabil se aşteptau, după 
atâtea denigrări, să intre în cine știe ce capitală a 
unei Cafrerii africane. Intră în localuri toți desco- 
perifi, }eau loc la mese după, plicticoase formule de 
polite ta. 

Ne izbeste mai ales modul şoptit în care conver- 
sează| si ținăta potolită, ce contrastează, atât de mult 
cu felul mostru de a, vorbi si a ne agita zgomotos. 
Undeva scriau ei mai târziu: ,,Ca, o imagine de vis 
trecea veselul vioiu oraş, cu toate strälucirile ‘ce le 
oferia strada si vitrina pe dinnaintea ochilor mari, 
deschişi ai trupelor ce traversau Bucureşti”. 

Dar acum încă, suntem moi stăpâni; şi ei o simt 
aceasta în ironia faţă de ei, şi încrederea ce noi încă. 
o 'aveni faţă! de cauza noastră cu toată, victoria lor 
ce aducea căderea Bucureștilor. Intreaga lor pur- 
tarea de mai apoi fu de a zdrobi în not orice mân- 


www.dacoromanica.ro 


14 
drie si credință, de a ne lăsă numai măgulirea că 
suntem tolerați, a trai mai departe, în casa si pe pă- 
mântul care nu aveau să mai, fie ale noastre, 

Prințul Schaumburg Lippe visitează pe d-l Carp, 
în numele armatei ocupante: e primit în antreul ca- 
sei, cu regretul de a nu putea fi primit ca amic. 

Astfel căzu... una din cele mai mari cetăţi ale 
lumii, după Paris, cu 18 forturi și 18 fortificaţii in- 
termediare. 

Nouă regimente germane si armata, de Dunăre, 
ce n'ar fi trecut de două regimente si jumătate (!) 
ar fi smuls-o, cum li au afirmat-o, pentru a ne 
demoraliză si mai mult, din mana a patruzeci fe 
regimente române. 

Dar căderea Bucureştilor fu mărul de discordie 
între combatantii celor două, armate: Falkenhayn 
și Mackensen, pe chestia întâietălii întrării în Bu- 
cureşti. Mackensen încă dela 22/5 trimisese parla- 
mentar pe căpitanul Lange, amicul unui fost priso- 
nier fal mostru, scăpat miraculos din mâinile genera- 
lului Socec, împreună cu un profesor al Şcoalei e- 
vangelice, spre a înmâna o somaţie de predara 
Comandantului Cetăţii Bucureşti, ameninţată cu 
bombardarea, dacă, năspunsul nu va sosi în '24 de ore. 

I se înnapoie însă, scrisoarea subt cuvântul tä 
nu există Cetatea Bucureștilor si nici un Comandant 
al acestei Cetălţi. 

Falkenhayn însă, mai putin circumspect, în ziua 
in care Mackensen de-abia, luă cunoștință, de cu- 
prinsul răspunsului dat parlamentarului, imediat 
după luarea forturilor Chitila și Mogoşoaia, trimise, 
trupele sale asupra Bucureștilor, gi ele intrară cele 


www.dacoromanica.ro 


15 


d'intâiu în oraș, cum ne asigural Rosner, ‘ziaristuf 
călătoriilor Kaiserului, şi cronicarul campaniei lui 
Falkenhayn. i 

Pretentia însă, că Mackensen e cel d'intâiu care, 
înnaintea chiar a sosirii oricärii trupe, a pus picilorul 
în Bucuresti, a fost afirmată, de revista oficială! 
„Rumânien in Wort und Bild”. De aceia cartea 
lui Rosner, pusă lun moment în circulaţie, ia fost 
Multa vreme oprită de cenzură de a fi pusä în 
vânzare. 

De fapt Mackensen nu a sosit decât în seara că- 
derii orașului. 

Totuşi, din aceasta zi, comanda, unică o avu Ma- 
ckensen. 

Care fu impresia produsă în Germamia, ni-o de- 
vedeşte telegrama Kaiserului către , Impäräteasä: 
„Bucureştiul este luat. Ce strălucit succes, prin 
Pronia dumnezeiască pe drumul complectei vic- 
forii (!). In răpezi lovituri au bătut incomparabi- 
lele noastre trupe inamicul... 

Dumnezeu să ne ajute mai departe (!)”. 

Noaptea, împușcături dese pe stradă. Sunt pa- 
trulele cari intimideazä populaţia. 

24/7 'Noemvre. Manifestul lui Mackensen către 
populaţie: trupele germane nu luptă, contra po- 
pulatiei civile, ci {contra armatelor dusmane. Se 
garanteazä viata si averea locuitorilor cari vor fi 
pasnici fata de armatele ocupante. 

Va rămâneă ca un monument de ,,Deufsche 
Treue” fata de purtarea ulterioară a Comandamen- 
tului german. 

La oarele 1-si 4 p. m. detonafii groasnice spre 


www.dacoromanica.ro 


16 


Nord-Est, Se trag salve de tunuri asupra ultimelor 
resturi ale nenorocitei noastre armate. 

Răpăitul cizmelor, numai fier, ale invadantilor 
numai contenesc; la fiecare pas, si pe orice stradä 
trel pana la patrw soldati. Automobile colosale, 
încărcate cu munitii, zguduie din temelii pământul 
în trecerea lor. 4 

E aspectul obișnuit al stradei în cursul întregti 
ocupaţii. i 

O divizie bulgară în zdrente:si cu muzică de 
bâlciu trece prin fața Palatului: uralele lor sălbatece 
se laud la marginea cealaltă a Bucureştilor. 

Sute şi mii de convoiuri de care, furgoane, ca- 
rute, trec, zi şi noapte, în qurs de mai bine de două 
luni. 

Sunt pline cu trofeele ce le adună în marșul 
lor victorios. 

Tronuri țărănești, velinte, cufere prețioase, scur- 
teici, scaune-fantezii, pirostrii, cazane, plăpumi să- 
năcăcioase, portrete în uleiu, plăpumi de atlas, peste 
care zac porci vii sau tăiați, găini, rate, pianine, 
unmate de cirezi întregi de oi, vaci elveţiene, cai, etc. 

In oraș se fac rechizitii neregulate la farmacii, 
drogherii; se fură pe stradă mai ales ceasoarnicele, 
ce sunt smulse cu forța de Bulgari; găinile, porcii 
sunt predilectia Germanilor. Dacă Bucureștii însă, 
au fost, oarecum, ocrotiti, faptul se datorește am- 
basadei americane. Tara întreagă e în plin jaf: e 
dreptul de pradă al soldatului german asupra te- 
ritoriului ocupat, cerut de Bliicher asupra, Parisului 
după răsboiul cu Napoleon și care se realizează la 
noi în curs de peste treizeci zile, până, la instalarea 
Administraţiei militare, când avea să înceapă jaful 
regulamentat oficial. 


www.dacoromanica.ro 


17 


Prisonierii nostri sunt dusi la Cercul Militar. Cer- 
sesc pe fereasträ, din cauza mizeriei in care sunt 
lăsați; dorm pe ciment. Sunt obiectul visitei fi cu- 
riositatii de menajerie a tutulor supusilor Puterilor 
Centrale, cari privesc cu mulfdmire, printre gratii, 
spectacolul zdrobirii României. Strada e plină, săp- 
tămâni întregi, de mulțimea oamenilor 'fără că- 
pătâiu si inconstienti. Slujnici îmbrăcate în garde- 
roba stăpânilor lor refugiaţi și cari perorează asu- 
pra sfârșitului boerimii, cocot. ce-și fac afacerile, 
Evreice ce vor să-şi perfecţioneze jargonul, Evrei 
ce-şi strigă bucuria împotriva regimului de teroare 
subt care au tnăit în timpul alianţei Românilor cu 
Ruşii. „Fin ‘Argerniss”, un ,scandai’, exclamă 
un German în povestirile sale, este acest oraş,— 
uimit de scenele ce i se desfăşoară înnaintea ochilor 
si necunoscător de internationalismul nenorocitei 
noastre Capitale, si din nenorocire, si de tusurinta 
atâtora klin cercurile noastre sociale, Pentru a stig- 
matisz acele cercuri, să me fie permis a cită im- 
presiile, unele vădit tendentioase, ale acestor Ger- 
mani: 

„Aici, in cuceritul Bucuresti de azi, câstigäm noi 
cea mai mare stimă pentru firea vrăjmaşulnui nos- 
tre din Vest, 

Invinşi sau ne, ei au \o patrie, rămân fideli 
patriei lor, şi nu-și dau credința for, căutând avan- 
tagii personale, cum le cată vräjmasul de aci... 
Niaăeri, în toata Europa, nu este o asa circulație 
de femei sulemenite si oameni sulemeniti.... O 
parte din lumea bucureşteană feminină, după ce 
a tăsat la o parte prima frică în fata feldgraului 
nostru nu stătu mult la o parte, dar, foarte voioasă 


Dräghiceanu.— ,,Subt cultura pumnului german‘, 


www.dacoromanica.ro 


18 
de asa de multă tinerime bărbătească, concluse o 
entente cordiale”. 

Dar nu aceştia erau Bucureștii, Regină, al cărui 
miscätor articol, ce ni-a stors lacrämÿ, l-am Cetit 
întâia oară într'o gazetă, vieneză. 

Aceste descrieri sunt toate tendentioase, menite 
să semene ura (între noi si si arunce oprobriul 
lumii neutrale asupra moastră. 

E 'unul din numeroasele lor sisteme de a face 
atmosferă împotriva noastră, 

Iată cum vede Bucureștii un alt German, mai putin 
veninos : 

„Din fugid văzut Bucureştii azi, face impresia 
unei văduve frumoase, căreia o tristefi uşoară si 
un zâmbet resignat îi stă bine pe fată... Vioarele 
Tiganilor încă sună, 'e zgomot la cinematograf, 
damele strălucesc cu elegante costume de imătasă 
și frumoși ochi..., dar totul înşală. Este zgomotoasa, 
pestrita suprafață a Bucureştilor. 

Dacă azi, cocote răzimate se află în localuri de 
noapte ale Bucureştilor, nu se poate spune că nu 
sunt mii de mame ce plâng noapte în Bucureşti. 

Chiar exteriorul oraşului s'a schimbat. Totul în 
acest oraş era fluviu răpede si elegant mai, înnainte : 
sutele de trăsuri elegante Sau dus, s'au dus au- 
tomobilele. 

Este o legendă că morții dela Argeş” au fosă 
uitaţi, Zgomotul si aparența fără grijă a Bucures- 
tilor nu poate pe nimeni să insele. Este iardsi o 
legend? că Bucurestenii au primit cu flori trupela 
victorioase. 

„Bucureştii poartă greaua soartă cu hotărâre 
și cu demnitate. Chiar la prietenii Germanilor şi 


www.dacoromanica.ro 


19 


aliaților lor... se observă, cu toaté prevenienta, o 
reserva plină de tact”. 

Au dat două comunicate în care se vede că nu 
preàile merge bine. : 

29/12 'Noemvre. Bulgarii au trecutt, între Si- 
listra și Cernavoda, Dunărea. 

Se face rechisitia localurilor Ministerelor. Se or- 
dona evacuarea in câtevă ore. Se azvârl pe ferestre 
arhive, birouri, dulapuri, scaune: Deutsche Ord- 
nung! \ 

„Deutsches Gouvernement” se imstaleazăi î in Somp- 
tuosul palat al Ministerului Lucrärilor Publice; to 
aici se instalează, faimoasa Kommandatura si aia 
militară. Direcţia Căilor Ferate, ce are un imens 
personal de serviciu,—{i ale cătrii numeroase secțiuni 
vor umiplea aproape toate casele mari din Bucureşti, 
e în localul Corpului II de armată. 

Administraţia Militară, ,,Militér Verwaltung” e în 
palatul "Ministerului de Justiţie, înnapoia statuii lui 
Mihai Viteazul, qireja i se iau tunurile, spre semn 
de complectă zdrobire a visurilor moastre nationale. 

In mod barbar si cu aceiaşi iufealA se evacuează 
spitalele noastre, între care Spitalul Brâncovenesc. 
Nu se tolerează nici măcar rămânerea gravilor 
răniţi, cari mor în transportul spre noile localuri 
rämase Crucii Roșii. Iau și tunurile dela Palat, cu 
toată trâmbitarea pietatii lor fata de memoria si 
opera Regelui Carol I. 

1/14 Decemvre. Apariţia „Gazetei Bucureștilor”, 
gazeta oficială a armatei ocupante, în limba ger- 
mană şi română. 

Infätisarea greoaie şi stilul greu, militar, în pri- 
mele mumere. Comunicatele lor nu prea sunt asi- 
gurätoare. 


www.dacoromanica.ro 


20 


Se vede că noi încă posedăm linia Cernavoda— 
Mizil. 

Kaiserul face acum două zile, intr’un mod de o 
Supremă aroganfä, o propunere de pace, adresată 
direct combatantilor, acuma când crede că a dat 
ultima lovitură cerbiciei Antantei, care numai lupta 
pe nici un front, şi așteaptă rezultatul luptei între 
uriaş şi mica Românie. : 

Suntem convinşi că, nu va aveà nici un răsunet. 

2/15 Decemvre. Sunt foarte iritati. O ordonanță! 
roşie, ca în cazurile când au săi ne comunice ceva 
grav, anunţă pedeapsa cu moarte pentru cei ce ar 
defiima armatele Imperiale. Dar cine defaimă tru- 
pele imperiale? Intelegem; le merge rău. Se plâng 
de fatalitatea umflării Ialomiţei, pentru luarea că- 
reia a fost nevoie de două atacuri, cum și de grorä- 
via drumurilor! 

In seara zilelor "următoare “auzim o canonală 
groaznică spre Est. Cad Urzicenii şi Mizilul, cum 
şi toată, linia de resistenta de pe Ialomiţa. 

Se face rechizitia întregului gaz lampant dela 
zece chilo în sus. De aici înnainte nu vom mai aveă 
gaz decât de contrabandă, plătit până la opt dei 
chilo. Ne întoarcem la opaitele din vremurile stră- 
bune. Se restrânge luminatul electric şi circulaţia 
tramvaielor, care circulă numai în orele de afiuenţă. 

Ne sălbătăcim pe zi ce mergem. 

Dr. Fischer, pensionar al Statului român, scrie un 
articol plin de ură, demascând ororile (!) camise 
de Români fata de internaţi. 

Drept represalii se jau ostateci, chiar femei, şi 
se înternează în locuri ce sunt ținute în secret, spre 
marea groază a familiilor. Si totuşi, cu un rafina- 


www.dacoromanica.ro 


21 


ment de cruzime numesc timpul ce-l vor petrece os- 
taticii „eine Zest der Erholung“, o reculegere! 

Se pedepseşte cu nu ştiu câţi ani de reclusie 
personalul închisorii, Văcăreşti, tot ca represalii în 
aceiași chestie,—cari ani trebuiesc ispășiți într'o 
temniță în... Germania. ,,/n Germania“ va fi de 
aici : înnainte expresia celei mai crude pedepse în 
afară de pedeapsa cu moarte. 

Magazinele încep să-şi schimbe firmele. Hétel 
de France devine „Zum deutschen + Kronprinz”, 
Highäife, ţinut de un Român transilvănean: ,,Kai- 
ser-Palast“, Café de Paris: „Berliner Kafée“, Bras- 
serie de la Paik: ,,Fniedens-Kafée“,. 

Se redeschid cabareturile și toate varieteurile. Au 
nevoie de zgomotul si tam-tamul lor ametitor pentru 
a începe asupra noastră, marea operație hirurgicală 
de care nu trebuia să ne dăm seama. 

15/28 Decemvre. Stăm rău. Linia Buzăului, unde 
acum luptă Rușii, pătrunsă la Filipești, la 10/23 
Decemvre; Râmnicul-Sărat, luat astăzi: o presiune 
grozavfi, se exercită, în flancul Focsanilor pe Zăbala, 
Neruja, Putna. 


, Suntem în complectă părăsire, nimeni nu are 
grijă de populaţie, tuturor ni trece pe dinnainte 
spectrul infometării. Pâinea de abia se găseşte, 
carte nu mai există. 

16/29 Decemvre. Tülff von Tscheppe, general 
răsuflat în campania din Belgia, e numit guverna- 
tor militar. Ne promite asigurarea disciplinei, or- 
dine, refacerea drumurilor; armata va lua numai, 
prisosul productiunÿ, întocmai ca iin timpii nor- 
mali! 


www.dacoromanica.ro 


22 


Suntem veseli în sfârşit că mu mai Suntem lă- 
Sati la discretia oricărui soldat; nici nu bănuim că 
de abia de acum va începe jaful, jaful organizat 
oficial, în locul jafului individual. 

Au ajuns la Plăineștii lui Suvorov: avem pre- 
sentimentul decisilvei luptelor ce se dau acum ku 
toată vigoainea pentru a lua porţile Moldovei si 
pentru a da mai multă greutate gestului pentru 
pace făcut de Kaiser. Î 

18/31 Decemvre. Douăsprezece noaptea; salve 
de focuri in tot orasul. Impușcăturile fin teasuri. 

E înnecarea orasului în sânge, reprimarea unei 
‘revolte? 

Nu, e salutul noului an nemtesc, ce avea sä a- 
ducă, desființarea noastră. 

Fischer primește la Spitalul Brâncovenesc pe eli- 
beratorii germani. 

Bcti de triumf, exaltă ei în gazeta lor situația 
Germaniei, izvorâtă din incomparabilele calităţi ale 
Germanului, si termină: ,,vrefi să fiți Englezi, 
Francezi, Romani’... 

18% bată Dumnezeu”! 

Ce tact politic! Suntem oficial invitaţi a nelăsă 
pe seama celui mai bun doctor, Germanul, omul 
datoriei sociale, care va face mult pentru noil 

Vom aveă, în adevăr, să facem cunoştinţă cu cel 
mai rafinat mijloc de hirurgie socială, pentru a pe 
extirpa, din câte a cunoscut istoria. 

21/3 Decemvre. Bulgarii înnalţă un caraghios 
de mare drapel bulgăresc de-asupra lui Capsa, unde 
se confiscă, provizii de milioăne. ră 

In fine, se realizează idealul lui Drandarevschi. 
Capşa devine ,,Dom& za voinici i ojiceri®, 


www.dacoromanica.ro 


23 


Gravi diplomati de Sofiia, cu barbisonul caracte- 
ristic si şăpci de voiaj, trec dela gară surâzätori, 
cu un hier de supremă beatitudine. , 

Stâlpi în colorile prusiene, apoi germane, indică! 
pe toate străzile drumul la Kommandantură. Table 
enorm de mari indică tempul de mersul automo- 
bilelor. 

Ca o ghiarä imensă, se înfig din ce în ce în gru- 
mazul nostru. 

23/5 Decemvre. Se ameninţă! serlos aripile fron- 
tului nostru. 

Brăila si Galatii, ameninţaţi prin aruncarea Ru- 
şilor din Măcin, Focsanii prin presiunea enormă, a 
armatei Falkenhayn, ce ia sectorul Milcovului până 
la Odobeşti. 

Se ordonă rechizitia a tre] sferturi din toate măr- 
furile magazinelor. Preţurile scad colosal, și din. 
cauza fricii negustorilor de rechizitie, şi din cauza 
obligatiunii afişării preţurilor de vânzare. Se cară 
ziua şi noaptea, în special magazinele de fierărie; 
şi pânzărie, ce sunt complect golite. Se izbesc tot 
firmele româneşti. Se miră singuri, după, atâta stoar- 
cere, de inepuisabilele deposite ce încă se află fin 
Bucureşti. 


Iși explică, însă cauza când arată că România 
importa anul mărfuri de peste 600 de milioane, 
cea. mai mare parte din Austria şi Germania. 

Cârciumele şi micile prăvălii ale mahalalelor sunt 
desființate. Pretutindeni în locul Românului iese 
negustorul evreu. 


Magazinele de croitorie se transformă în ma- 


www.dacoromanica.ro 


24 


gazine de consum. Zarzavaturile cele mai comune se 
räsfatä în vitrine ca cea mai de seamă trufanda. 


Drogherii si in special parfumerii räsar in toate 
colțurile. Sunt toate alprovizionate de jaful arma- 
telor aliate. 

Și în toate părțile munţi de carne afumată. 

24/6 Decemvre. Pare că-i ajută și vremea. 

Speram la o zăpadă, greu căzută, care să-i o- 
prească. Totuși temperatura se menţine la — 4°. 

lau Brăila la 23/5 Decemvre, Hamburgul Ro- 
mâniei, cum îl numesc ei, extaziati de frumuseta 
orasului, multimea docurilor, silosurilor si hamba- 
relor de grâne. Se amenință Nămăloasa. 

Ni se cere predarea celui de al doilea topor! 
Vor a ne lua orice armă din mână. 

Se introduce calendarul occidental, cu  obliga- 
țiunea sărbătorilor lui, acum, în ajunul nenoroci- 
tului nostru Crăciun. 

Si cu amenințări de amenzi si închisori pentru 
neconformarel Va să zică, siluire a conștiinței con- 
fesionale, contrar legilor dela Haga şi usantelor 
tuturor armatelor ocupante, cele mai barbarel 

O revoltă adâncă fierbe în toată populaţia: nu 
erau numai motive dogmatice, dar tot trecutul nos-~ 
tru national care ne silia să nu acceptăm această 
siluire. 

Ce face Mitropolitul? 

Sarbede intervenţii pe lângă Casa Bisericii, care 
acum nici nu este recunoscută, de ocupanti. 

Ni se face „grafia”, în urma acestei agitafii, de 
a fi lăsaţi să sărbătorim Crăciunul. | 

Aliați răsping oferta de pace: Germania are prea, 


www.dacoromanica.ro 


25 


multă, nevoie de ea, însă, căci încă speră la mij- 
locirea lui Wilson. 

26/8 'Decemvre. In munţi ei au atins Casinul 
dar între Focșani şi Nămoloasa au fost răspinși, 
în urma unui contra-atac rus, pe o întindere de 25 
de kim. 

Prima stire din Iasi! 

Aflăm de cuprinsul Mesagiului Regal dela 10 
Decermvre. 

Fac bună, impresie principiile enunțate: afirma- 
rea principiului national si asigurarea țărănimii. 
Dar crude sunt comentariile germane asupra grijei 
noastre de până aici, acordată ţărănimii. 

Ordinul Poliţiei militare de a nu se striga ziarele 
până la orele opt dimineaţa, pentru a nu strica, 
somnul ofițerilor. 

Fi sunt în plină epocă a placeril& ice nu trebuiesc 
turburate. Gazeta oficială; le anunţă: „Un ofiter 
vrea să învețe româneşte, damele vorbind suficient 
să se prezinte zilnic dela" 2—4*. 

„Tânără civilizată româncă, vorbind germana si 
franceza, vrea să tint societate la o persoană dis- 
tins seara, din cauza lipsei de lumină”. 

Sau: „Sir. Sergiu 4, caută fete pentru vânzarea 
alunétor! „Sau: Domnisoare elegante învață dan- 
furi de scenă, plătite icu 90 lei lunar. Calea Viü- 
cărești”. 

Sau: „Se caută doamne si domnisoare care do- 
resc să-și formeze viitor strălucit, învățând dan- 
furi dramatice subt conducerea celebrului— Amedeu”. 
- Politia chiar e asaltată oficial, pentru rechizitii 
de asemenea natură. Deutsche Redlichkeit! Deu- 
tsche Sittilchheit! 


www.dacoromanica.ro 


26 


27/9 Decemvre. Nu ne aşteptam să cadă aşa 
repede Focsanii, atacați din spre Sud, iar trupele 
gonite si din al doilea rând de tranişee în munți. 
Una din posţile Moldovei cade mulţumită aliaţilor 
ruși. Cade astfel o cetate din sistemul fortificat, 
Focsani-Galati, care, în timpul din urmă, primise 
modificări pentru a resista și atacului din spre Sud. 


O vreme splendidă de primăvară. +59. Se spală, 
în fine Calea Victoriei, care nu mai eră decât 
un vad de moroiu. Se iau măsuri pentru cărarea, 
gunoaielor menejere, care, prin descompunere, erau 
un veşnic pericol pentru sănătate. 

Incepeam să fim numerotati, ca material uman, 
în vederea stoarcerii ce se proiectează. 

Recensământul, făcut răpede în 24 ore, și con- 
trolat de două ori, dă pentru București 312.942 
locuitori, cari locuiesc 83.699 case. Sunt 121.699 
băkbaţi, 191,360 femei. După naționalități sunt: 
25.099 Austro Germani, dintre cari 2.700 Germani 
ai Imperiului, 5.406 Greci, 1.126 Bulgari, 1.644 
Italieni, 2.538 alte naţionalităţi. 

In fara ocupată toată, sunt 3.438.000 locuitori, 
în loc de 4.243.000. Aproape 800.000 locuitori sunt, 
plecaţi pe front sau din fata tävälucului räsboiului. 
Ce populatiune străină, eră în ţară, deducem din 
cifra de 75.000 soldaţi, pe cari Austria i-a recrutat 
dela noi. Toţi aceştia, cunoscători adânci ai țării 
noastre, și pe cari îi nutriam mai înnainte, aveau, 
să ducă răsboiul în contra noastră. 

Un ,/eldgrau” visitează Muzeul Naţional, şi 
întrun articol revendică, pentru cultura germană 
„Cloșca cu pui”, care, din fericire, « în Moldova. 


www.dacoromanica.ro 


27 


Incep să se facă marsuri şi parade militare zil- 
nice. Vor fi cu atât mai dese și ostentative, cu cât 
eșecurile vor fi mai mari pe fronturi. Repetitiile 
le fac pe pelusele Cismigiului. Comandele nu se 
strigă ci de-abia se aud. Mişcările automate, ca la 
apăsarea pe un buton electric. O disciplină și p 
conformitate a tuturor: pare că ar fi nişte piese tur- 
mate de aceiaşi mașină. 

Trec şiruri de ţărani legaţi în lanţuri. 

Incepem să avem stiri din ţară. Țăranii sunt 
complect demoralizati, stau smenifi cu pălăria în 
mână in fata oricărui targovat. De-ti câștigă, inima, 
îţi vorbesc de păcatele ţării: „Ne-au prapadit 
boierii ifrisoara!”?. 

Pe tot lungul marilor şosele de invasie ce pleacă 
din vadurile Dunării sau pasurile munţilor, satele 
s'au pustiit. Tara întreagă s'a spart cum ziceau cro- 
nicarii. Unele se retrag în păduri, altele în sate mai 
ferite. Cinic schiteazä, unul din biruitori jalnicul 
tablou: în versurile unui cântec: 


O wilde Walachei; 

Die Hauser sind voll Locher 

Die Sonn ’scheint durch die Dächer, 
Die Fenster sind entzweil 

O ‘wilde Walachei! 


Bucureştii cuprinde p bună parte a satelor din 
afara centurii. Tot avutul îl iau pe căruţă. Oborul, 
locurile 1virane, curţile mari sunt pline de meno- 
rociţii refugiaţi: cari cad pradă acaparatorilor ce 
le iau azi găina, mâine porcul, vitele, căruţa | 

Satele “cuprinse fără de veste au fost nebune de 


www.dacoromanica.ro 


28 


groază. Din impresiunile unui gazetar neutral pu- 
tem aflà aspectul lor: 

„Pe acoperișurile tuturor caselor flutură petece 
si batiste albe, ca semn de pace. Țăranii şi-au în- 
fipt astfel de stegulefe chiar si ’n oticiulile lor de 
miel, $4 nu se mulfämesc numai cu aceasta, spre 
a arătă năvălitorilor că nu simt -vrdjimiiseste. 

Bărbații se pieacă adânc la trecerea ofițerilor, 
astfel că fac cu corpul un unghiu de 45°, iar fe- 
meile se închină până la pământ”. 

Un internat din Jalomita descrie „astfel .scena, 
intrării Nemtilor: ÿ 

„Ferneile li astern pe părmiânt bucăți de stofe 
albe, jngenunche, isi fac cruce înnaintea soldaților 
germani şi se roagă să fie cruțate”. 

Si cum nu aveau să! fie înspăimântați, când am 
aflat singur, mai târziu ororile comise în afară de 
ochiul Ambasadei americane, ce străjuiau în Bu- 
curesti! i : 

Se ,desbraca si descultä toţi chiaburii satelor le 
fac parte din delegația de predare. 

Preoţii sunt ţinta atacurilor celor mai rafinate. 

Se scormonesc casele pentru găsirea auruluf. 
Toată «zestrea mai bună a locuitorilor e luată pe 
cai sau căruțe, Ceiace se ia intr’un sat se vinde în 
satul următor, de unde se iau alte lucruri mai bune. 

Goană mare după velinte: ,rumdnische Tep- 
piche”. 

Drumurile sunt pline de perne, covoare și plă- 
pumi. 

Bulgarul pradă pentru bani, Germanul pentru 
alimente. 

La ieşirea lor din munţi, omoară, femeile fe nu 


www.dacoromanica.ro 


29 


le pregătesc de îndată o rață friptă, se räpäd în 
poduri, mâncând crud porumbul şi chiar roatele 
de săpun. 

Bisericile şi casele cele mai bune, cu ace 
pe jos, sunt special alese pentru adäpiostul cailor. 

Dar iată cum internatul Zekely descrie un tip de 
încvartiruire făcută de Germani: 

„Kânig (numele soldatului ce cere cvartir), afâfat 
de privirea gazdei, o înhaţă de piept si de pe pat 
o azvârlă la pământ... Konig era în adevăr foarte 
infuriat, şi trebuie să fi fost si un viteaz si neins- 
'piimântat soldat... In carieră sa civilă era scriitor 
fa un advocat din Strassburg”. Onoare luil 

Un vagmistru ocupă o frumoasă vilă. 

„Pentru că erau prea puține grajduri pentru u- 
titia de mulți cai, ei fură aşezaţi pur si simplu în 
camerele parterului. Acolo eră un piano, instalafiune 
prețioasă, un leagăn de copil cu diferite jucării, 
aşa cum te lăsase familia românească ce fugise”... 

„Zgârcita » gazdă Ilie isi găsise acum stăpânul 
şi. trebui să vadă cum fură omorâţi porc după porc, 
gâscă dupt gâscă. Acum se vedea că în această 
casă în care ek (internatul) muria de foame, erau 
mari provizii de cafea, zzhăr, rom, coniac, fin”. 
Si totuşi... Wilde Walacheil! 

„Un subofițer comandantal poştei germane cu 
doi oameni, luară loc în casa noastră şi se deteră 
după aceasta, la vânătoarea de porci. Nu dură mult, 
si dorita friptură zăcea înaintea noastră”. 

Konig „îi dete o păreche de palme pentru a-i 
face să înțeleagă că acum Germanii sunt stăpâni”. 

Se citează sate în oare invadatorii, Bulgarii în 


www.dacoromanica.ro 


30 


special, ‘ordonä adunarea fetelor într'un anumit local, 
pus subt pază de sentinele, pentru a pädea cu toate 
pradă poftelor bestiale. Sunt fete care au înnebunit, 
altele au murit. Din satul Pâlrlita, așezat intr’o po- 
zitie retrasă, în afară de centura, Bucureştilor se 
aud tipete de teroare, din satele vecine, dela cinci 
şase chilometri depărtare. S'au întâmplat dese crime 
sadice. Aceleași orori le gomit trupele turcești: 
preotul satului H'. a fost batjocurit cu familia în- 
treagä fin biserica în care's refugiaseră. Aceasta fe 
cultura rasei superioare ce aveă să inaugureze o 
nouă epocă în barbara Românie | 

Dar si destrămarea si desorganisarea noastră so- 
cialä ltocmai acum! iese la iveală. In orase, lupta 
cu internationalismul infiltrat graţie indolentei noas- 
tre. La ţară, lupta de clase, a celor 82 la sută, nă- 
păstuiţii, contra celor 18 la sută, stăpânii. Ura din 
din 1907 înviază, subt impulsul direct al soldatului, 
german. Pretutindeni se pradă, orașele părăsite, clă- 
dirile rămase goale, conacurile moșiilor. Din cele 
ce am văzut la jafurile din București am putut să 
mă lămuresc cum această populaţie înspăimântată, 
s'a ‘putut deda la jaf! Inceputul îl face armata ocu- 
pantă. Pentru a ‘se nimici apoi orice turmă, se invita 
populaţia să desăvârșească; opera. 

lată privelişti de devastäri descrise de călători 
germani: ',,Mai întâiu nu ştiui ce poate să însemne 
asta... dar succesiv devine clară semnificația a- 
ceasta a adunăii. Epiau prüdäri pe care bărbaţi 
si femei le făceau avutului stăpânului lor. Prădă- 
ciuni de o sinceritate, soliditate şi siguranță care 
păreau aproape o întreprindere onorabilă in spe- 
cial femeile, în curiosul lor costum de iarnă, îm-= 


www.dacoromanica.ro 


31 


brăcate într'o adevărată mantie lungă de serată, 
rosie, verde, albastră sau violet, de plus, cu guler, 
de blană şi, pe lângă aceasta, cu picioarele goale... 
duc in mână coșuri, boccele pestrițe, ducându-se 
cu pas grăbit spre docul despre care s'a zvonit in 
partea focului... După ce au luat fotul, se întorc 
încărcate de pachete imense, cu pendule, rafturi, 
birouri: nimic nu au lăsat”. 

Recoltele nu sunt distruse, dar drumurile sunt 
pline de trupurile luptătorilor, de hoiturile cailor, 
de sfärâmäturile cärutelor si cadavrele câinilor, a- 
supra. cărora fac o adevărătă hecatombă, aceşti ca- 
valeri înspăimântați de înfăţişarea lor de hiene! 

Cruci ridicate pe morminte vorbesc de grozăvia 
pierderilor noastre. La Pruneasca, față, de 500 de 
soldaţi români și un ofițer căzuţi, zac 30 de soldaţi 
germani şi 12 ofițeri! 

Dar soarta oraşelor noastre... 

Târgul- Jiului pustiu. „/n cele mai multe case, 
ferestrele si jaluselele sfărimate, provisiile risipite, 
cioburi de, porțelan, sticiă goală, — cioburi peste 
tot. De nedescris este harababura din micile vile 
pile industriasilor si ale cercurilor mai bune. Totul 
distrus... Nobile obiecte de artă si obiecte de bâl- 
ciu; s'au tăiat pe covoare de Smirna giiini şi gâște, 
s'a făcut foc pe parchete, s'au înțepat cu baionetele 
saltelele”. 

Giurgiul. „Complect sfirdmat, nici o clădire care 
să nu aibă urmele focului de artilerie. Cea mai 
curioasă privelişte o oferă piața centrală. Aici 
erau adunate toate mobilele din casele impuscate, 
intro enormă magazie de mărfuri. Când din mo- 
five de serviciu, trebuid cinevă să iea cartier in 
Giurgiu, îşi luà de acolo ceiace avea nevoie”. 


www.dacoromanica.ro 


32 


De sigur că tot Românii vinovaţi! Aflăm mai 
târziu, “in 1918, cum o doamnă Elena Stoianov, 
de origine germană, cără prin remorcherele dela 
Ramadan, mobilier de peste 100.000 de lei, care a 
fost sechestrat de autoritätile noastre. 

Aceiaşi plină de demnitate doamnă, care, ca fostă 
internată, ne critică în jurnalele străine pentru săl- 
bătăciile jgospodäriei noastre de pe urma căreia şi-a 
pierdut copilul şi, care, acum, subt Nemti, în fine 
eră încântată că aveă fel de fel de Leckeribsse, 
Gânsebraten, etc. 

Predealul: ,,oferia priveliștea groazei: fiece casă 
este o mărturie mută de îndârjita putere de rezis- 
fență cu care vitejii soldați români au început sa 
Me piept asaltului”. 

Sinaia, „ce atrăgea nu numai pe bogătaşii bu- 
curesteni spre vesela reconfortare, acum o grimadi 
de ruine, în ale cürii vile, odinioară asa de stră- 
bucité, acum sunt Singurii stăpâni vântul şi intem- 
periife”. " 

Roșiorii-de-Vede, cu ‘centrul întreg distrus, ca 
represalii pentru moartea unui soldat german, im- 
puşcat de o patrulă română rătăcită—cu statuile de 
bronz ale generalului Manu si lui Mänciulescu cio- 
partite de topoarele bulgărești. 

Câmpulung: „aproape complect evacuat; mobilă, 
lenjerie, covoare, perdele, totul dispărut. Innapoiatii 
stau în fata păreților goi. La cet mai mare yropietar, 
întreg confortul consti dintr'o päreche de nenoro- 
cite scaune de trestie, o masă de Temn si o brats 
sofa”. 

Curtea-de-Arges, la fel, Rucärul distrus in centru. 
Mânăstirea Argeşului, a Dealului, Coziei, jefuite. 


www.dacoromanica.ro 


33 
La, Cozia e pângărit mormântul marelui Mircea- 
Vodă, la Dealul, craniul lui Radu Vodă, care fu 
luat drept craniul lui Mihal Viteazul, simbolul idea- 
lelor pentru care făceam răsboiul. Antichitätile ro- 
mane din Dobrogea si frumoasele colecții de acolo, 
distruse sau sfărâmate cu toporul. 

30/12 Decemvre. Mackensen decorat cu marea 
cruce. 

Rechizitionarca tuturor butoajelor, care, peste 0 
săptămână, se revindeau la biroul ,,Gazetei”. Avem 
grijă că vom fi infometafi nu numai prin neapro- 
vizionarea pieţelor dar chiar prin ridicarea provi- 
ziilor moastre de iarnä. Căci o ordonanţă cere depune- 
rea, în 24 de ore, la Gara de Nord, a întregei canti- 
täti de zahăr dela 15 chilograme în sus si lichibt 
rurilor. Si totuși suntem zilnic ametiti cu ,,Wo/l- 
tat der Zucht, Ordnung und Berechnung der Ad- 
ministration”. 

Se adunä vagoane de zahär ce sunt trimise in 
Bulgaria. 

Astăzi este o fati întreagă de ordine: obligaţia 
pentru fiecare de a înnainta liste de proviziile ce 
are, în chilo și fracțiuni de grame. Oameni ce nu 
știau ce este cântarul, aleargă! să-și cumpere unul. 
Ordin »de depunerea oricărui cadavru de animal la 
Kadaver-Verwaltung-Anstalt. 

In legătură cu această instituție, si pentru a-i 
furniză material, taxa de 30 mărci impusă asupra 
câinilor. Serviciul de ecarisagiu, cu escorta de a- 
mende, pe lângă prinderea câinilor. 

Sunt foarte iritati din cauza răspingerii ofertei 
de pace. Kaiserul, în apelul către armată, vor- 
beste de „desamigirea si sfânta mânie, ce vor dublă 


Draghtceann.— «Sub cultura pumnului german». 3 


www.dacoromanica.ro 


34 


puterea\fiectrui bărbat sau femeie germană”, in fata 
acestui afront. 

Articolul-prim al ,,Gazetei” încheie: ,,0 Lumină 
înspăimântătoare trebuie să iasă pentru lumea dus- 
mană cană a răspins lumina cealaltă a păcii”... Dus- 
manul eram și noi, populaţia civilă... 

2/15 Januar. Un soare de primävarä.-+70. 

Văd ‘pe Mackensen. Seine Excelenz General Feld: 
marschall von Mackensen, cum fiecare soldat se 
simte obligat a-l numi, Fiul unui inspector agricol 
auditorul unui curs la Institutul Economic din 
Halle, activat din ofițer de rezervă, fost aghiotant, 
al 'Kaizerului, e persona grata la Curte. Trece dela 
plimbarea zilnică dela Şosea. Un alaiu de rege o- 
riental : ei în cap, un bătrân vioiu, simpatic, energic, 
bine conservat, slab si înnalt, una, din acele staturi 
cari formează idealul tuturor Germanilor, predispuşi 
la obesitate. 

Nu are de loc aierul sălbatec cu care posează fn 
toate fotografiile și tablourile, nimic din acel „der 
Ernst der Zeit”, pe care fiecare camandant se 
crede în drept a-l împrumuta din posa Cancelarulug 
de fier! Doi aghiotanti înnapoi, cu căciulile cu cap 
de mort ale gardei imperiale, doi huzari din aceiaşi 
garda şi, ca încheiere, un jandarm. 

Birjarii opresc, salută în picioare, soldaţii fac 
front, centralii și Evreii se închină până la pământ. 

Stoarcerea continua. Rechiaitia spitalelor. 

Administratorii de ocoale sunt obligaţi a predă 
zilnic 40 de care de porumb și făină în București, 
cinci bol si 70 de oi. : 

Avem stiri din Moldova Hi refugiații rămaşi în 
Focşani.—Unii vorbesc de desorientarea dela Iasi: 


www.dacoromanica.ro 


35 

lipsa pâinii, frugalitatea hranei, în care primează 
sămânţa de floarea soarelui (1), terorizarea Rusilor, 
mai ales în Brăila, unde locuitorii stau cu ferestrele 
tintuite în scânduri. La Iaşi s'ar auzi tunul. Depri- 
marea populaţiei, care nu crede în rezistenţa linii 
Siretului. —După alţii situația e bună, ar fi venit 
trupe engleze şi franceze. S'ar fi amenințând chiar 
Sofia ,!! ÎN 

Reprezintantul Americei pleacă din Bucuresti. 
Circulă fel de fel zvonuri în această privinţă. Prin 
gazete 'suntem atacați pe chestia temperamentului 
nostru frivol; suntem invitaţi să, mergem mână în 
mână cu organul puternicii organizaţii sprè a ob- 
tinea: „curățenie interioară si exterioară, disciplină, 
dreptate”, frasele sacrosancte cu care vor a na 
inculca, sentimentele ce ne lipsesc cu totul fata de 
activitatea lor. 

Suntem ameninţaţi cu ascutisul legilor războiului 
la din contra. 

De fapt, acest ascutis este iarăși expresia externă 
a iritatiei de care sunt cuprinși, fiindcă nu au putut 
termină cu frontul nostru. In zadar prin studiile 
geografice, economice strategice, istorice, căutau a 
familiariza 'airmata cu teritoriul ce avea să le cadă 
în curând în sân: Moldova nu aveă sd fie luată. 

La 30/1 Ianuarie mărturisiau „făria frontului dela 
Siret, fare, nu atât prin fortificații permanente, câl 
prin obstacolele naturale ce le face Siretul si gura 
sa mlăștinoasă”. 

Statisticele câstigurilor ce le-au realizat până azi, 
ne arată că voiesc să încheie bilanţul unei activităţi 
ce acum trebuie să se sfârşească. Moldova eră scăpată. 

Incepea acum însă răsboiul cu populația, civilă, 


www.dacoromanica.ro 


36 


care trebuia să simtä că „răsboiul nu a trecut, cum 
credeau Bucureştenii”, Atatari de tot felul, în a- 
ceastăp rivintä, se fac de toate hienele ziaristicei 
germane, ca Oxborn, un Jidănaş veninos, care rin- 
jind, arăta cum ,,voinfa, mândria, ambiția, cons- 
tiința, simțul national al populației trebuie să-și 
piardă puterea, ca și capacitatea de luptă a ar- 
matei române”. 

Se întrebuințează) toate mijloacele psihologice 
pentru a se ajunge la acest rezultat. Hrana în spe- 
cial, icare toată e în mâna lor, va fi unul din cele 
mai cumplite mijloace de constrângere. Mereu ni 
se agită spectrul înfometării. Din pretextul că în 
Brăila n'au găsit depozitele la care se așteptau, 
suntem ameninţaţi că „în cel mai scurt timp, si co- 
piti rdsfd{ati ai acestei fări, odinioară atât de bo- 
gate, vor trebui să simtă cu propriul corp, în forme 
cu mult mai dure, nenorocirea si grozăvia războiu- 
ui”, 

Aceasta numai la două luni dela căderea Bucu- 
reştilor, când relatiunile oficiale comunicau că ,,co- 
fosale provizii de grâne si fructe.... mari magazine 
si depozite ce le acumulase Anglia, din recolta tre- 
cută”, cădeau în mâinile armatelor biruitoare. 

După ,,Norddeutsche Allgemeine Zeitung” ax fi 
trebuit să fie în ţară la această fepocă proviziile 
din 1916, circa 1.600.000 tone, recolta din 1916— 
1917, circa 4.400.000 tone. 

Si, totuși, eram muritori de foame în ‘ara He 
aur, în Edenul lui Dumnezeu, în tara ce amintește 
fertilitatea Egiptuluj, cum o numesc dânșii, 

Flămânzi în tara noastră! 


www.dacoromanica.ro 


IH 


De la căderea frontului nostru până la 
bătălia de pe Somme. 


4/17 Ianuarie 1917. Se svoneste că Mackensen şi-a 
mdeplinit misiunea. Acum marea operaţie hirurgi- 
cală începe. Se tunde întâiu bine, se rade si se cu- 
rata, apoi se înfig ventusele scarificatorii, nici prea 
adânc, dar nici la suprafață, atâta cât trebue ca pa- 
cientul să nu sucombe în mâinile sarlatanului medic 
social, care are nevoe ca boala 54 se lungească, până 
ce bolnavul, ametit de fel de ifel de narcotice politice, 
se va convinge că trebue să-i testeze lui imensa ,,bo- 
găție a lui Cresus”, de care dispune și despre care 
se făcuse mare vorbă în patria—germană. 

Boală, lungă, moarte sigură! O nouă ordonanţă, 
de un rafinament de perfidie extraordinar, care ca- 
racterizează felul de mentalitate inchisitorial al Ad- 
ministrației Militare, ne surprinde azi: 

„Toate obiectele ce sunt ascunse vor fi confiscate 
„fără bon de rechisifie, în cazul găsirii lor dé orga- 
tele militare. Ca ascunse se consideră acele obiecte 
Ce au fost puse într'un loc care nu cadrează cu 
„matura obiectului, sau acelea al căror loc de deposi- 
„tare a fost asigurat prin măsuri neobișnuite contra 
„descoperirilor... Se pedepseşte cu puscüria şi 3000 


www.dacoromanica.ro 


38 


„lei amendă, (formula e stereotipä la orice -ordo- 
„nanţă cei ce vor contraveni. Inchisoarea si amenda. 
„hu intră în vigoare dacii, până la 25 Ianuarie, 12 
„ore, la amiazi, se comunică înscris Intendenturit 
„Komandaturii obiectele ascunse, al căror preț, din 
„timp de pace, trece peste 1000 dei... Se iartă de pe- 
„deapstii cei cari... avâna obiecte subt valoarea de 
„1000 lei, le vor depune punctual, la acea epocă, în 
„locul în care este convenabil să stea. 

Va să zică, toată averea noastră la dispoziţia și 
discretia autoritäfiloy militare! Ne temem de bijute- 
argintării, bani. Incepem o goană nebună tocmai 
pentru găsirea unor ascunzători. Regretăm timpu- 
vile când arhitecţii noştrii aveau prevederea să le 
execute în bolțile pivnitelor, în păreţii zidurilor sau 
planşeele caselor! 

Dar cine se mai aşteptă în veacul al XX-lea, chiar 
într'o sălbatică Valahie, cum eră tärisoara noastră! 
A trebuit să vie răsboiul teutonic ca să valorifice 
atâtea noțiuni ale trecutului! 

Prin ingeniositäti de ‘spirit găsim destule, deși 
Administrația militară rechizitionase tot materialul 
de constructie...: nu mai puteai găsi o lingură de 
var! 

Alţii, nesiguri de locurile în care ascunseseră, de- 
pozitele, întâia oară, le scot la iveala, fie pentru a se 
conforma ordonantei, fie ‘pentru a găsi un adăpost 
mai sigur. 

Si, atunci, talantul ascuns a ptit ceiace a păţit 
în toate timpurile, dela Hristos până la Molière. 

Jurnalele anunţă. zilnic furturi de milioane: bisac- 
tele cu bijuterii, lăzi cu grgintărit, legături cu bo- 
nuri! Denunturile, bine plătite curg. Se scormonesc 


www.dacoromanica.ro 


39 


câmpiile spre a giăsi munifiile si tunurile noastre, 
se extrag plombele de aur din danturile celor căzuți 
pe câmpul de bătaie, se scormonesc casele refugia- 
filor, se sondează pământul sau se palpează păreţii. 

Se cioacănă și se ascultă. Se aude de găsirea sal- 
telelor cutărui otel, de descoperirea covoarelor, ta- 
blourilor sau armelor de pret ale cutärui bogätas. 
Sau ale miilor de chilo de zahăr, orez, făină ale cu- 
tărui om politic sau ofițer de intendentä, refugiaţi 

In baza ordonanţei, zilnic se văd perchesitii do- 
miciliare, spre groaza de moarte a acelor ce le su- 
făr. Trei sau patru soldaţi, din cari unul cu un pa- 
chet enorm de chei passe-partout, încep operaţia: 
se cercetează, în putinele cu murături, se seches- 
trează, provizii neadnotate pe lista de provizii, se a- 
mendează, în fata faptelor constatate, abateri dela 
ordonantele precedente, se vânează ce s'ar putea ri- 
dicà pe viitor. 

Camioanele „Geiser“ cară, zilnic, mobile furate. 
La Direcţia Căilor Ferate se aduc, zilnic, maşini de- 
montate. 

Pe strada Fântânii, unde locueste locotenentul 
Tilfnagel şi căpitanul Harstein, se cară bibelouri 
si mobilă, uşoară, dela consulatul rusesc de alături. 
Din însăși casa în care locuesc cei doi ofiţeri (casa 
Blanck) se încarcă, ziua în amiază, tablouri în au- 
tomobilul: ,,Ober-Kommando Mackensen n-r 1.002“. 
Mai târziu, in casa Butculescu, str. Clementei, unde’ 
s'a instalat o ,,K. u. K. Post-Amt“ se vede gata de 
incarcare tot luxosul mobilier. 

Din Museul National de antichităţi dispar mai târ- 
ziu, cu prilejul visitei lui Mackensen, cu suita, pre- 
tioase obiecte preistorice. Si cAtel 


www.dacoromanica.ro 


40 


In fata carelor, auto-camioanelor ce încarcă din 
casele jäfuite, soldaţii ,,Schwester“ dela Crucea Ro- 
sie şi ele cu un mic „Andenken”, exclamă mirati: 
»Alles, Alles (citeşte Oles) kaput!“ 

Se incită la furturi asupra caselor refugiaților, a- 
supra cărora nici parchetul, nici primăria, nici po- 
litia, nimeni, nu ieau măsuri de asigurare. 


a 


Unii încvartieraţi, mai omenosi, lipesc bilete pe 
geamuri, rugându-se pentru crutarea obiectelor din 
acea casă. 

Ziarul lor în special dă oglinda fidelă, a gganei 
ce se întreprinde după tablouri, icoane, bronzuri. 

Acolo se cere zilnic: tablouri de renumiţi pictori, 
covoare vechi persiene, Grigoresti, Aman, biblioteci, 
blănuri, garnituri de piele, oferte de mărfuri și orice 
materiale şi articole de valoare, piese de menaj, o- 
biecte casnice și preţioase, briliante și bijuterii, vioa- 
re, piane, sufragerii, saloane, antichităţi, picturi în 
uleiu de pictori renumiţi, lucruri de argint, curele 
de transmisie, covoare românești. Incitati de cru- 
ciada aceasta, răsare o nouă, branșă negustorească, 
pentru covoare, presuri, fete de perne, antichităţi, 
cărți bisericeşti, tablouri preţioase, ghete, rufarie: 
Mazliachi, Societatea Amargo, Rubin, Wolf, Marcus, 
Coller, Bränisteanu, Kaufmann, Goldştein, etc. 


Un rol special în acest jaf îl joacă Kriegs Preu- 
sisches Ministerium care 'e singurul serviciu mili- 
tar, ce se ascunde într'o mică stradă, fără nici o 
firmă, şi a cărui existenţă o trădează un petec de 
hârtie, lipit pe ușă, cu menţiunea că armele si mu- 
nitiile capturate nu se primesc acolo.—Si totuşi „ma- 
rea pradă“ dar de ce? 


www.dacoromanica.ro 


A1 

Magazinele cooperative de consum se rechizitio- 
neazä in intregime. Magazinul ,,Bon Goût“ este e- 
vacuat în câteva ore, pentru a se instalà un depozit 
de făină si proviant! 

Se ordonă. ridicarea tuturor cutiilor de tinichea 
din cimitire, „necadrând cu pietatea sfântului loc“. 

Se ordonă rechizitia de saltele si plăpămi numai 
dela Români. Se rechizitioneazä toate pieile crude, 
toate bicicletele. 

Are dreptate, acum, un German să fie izbit de 
contrastul dintre Bucurestiul de azi si Bucurestiul 
din timpul neutralității, când nu se auzia pe toate 
căile decât cuvântul: ,,vagoane!, vagoane!“, nu se 
vedea decât bătăi de flori pe strade, munţi de pui 
fripti în localurile sde noapte, în ale căror curţi, 
chiar cânii gustau copios din bunätätile aruncate!— 
ne spune el cu o vădită gelozie. 

5/18 Ianuarie. Mitropolitul, care ar fi convocat 
un sinod la Mitropolie pentru discutiunea calenda- 
ului este captivul d-lui Marius Teodorian Carada, 
propagandist catolic numit director al cancelariei 
metropolitane! Se zvoneşte că numirea s’ar fi făcut 
cu consimțimântul episcopilor Calist si veselul So- 
fronie, spre a îndulci raporturile lor cu Kommanda- 
tur. Demna manifestaţie a preotimii, în cap cu arhi- 
mandritul Scriban: „Afară renegatule...: Teodorian 
demisionează. 

6/19 Ianuarie, Boboteaza. Ploaie grozavă și vânt 
toată, noaptea. Ca si nenorpcitele noastre sărbători, 
trece nebăgată în seamă. 

Unde e procesiunea cu Domnitorul Ţării, armata 
si tot ceremonialul cu care o serbam, de când este 
un Stat pe câmpiile udate de râurile azi înroşite 


www.dacoromanica.ro 


42 


de sânge? Se serbează numai la Mitropolie. Orice 
manifestare a ființei noastre etnice e înăbușită. Ni 
se face însă, injuria, de a se afirmă că „războiul nu 
a schimbat întru nimic obiceiurile religioase ale 
Țării, 

Unde sunteți voi, Mitropoliti si clerici de altă 
dată, cari cu dulceata sfinteniei voastre, în odäjdiile 
străbune si cu sabia sfintei cruci în mână, să în- 
fruntati duşmanul, să-i biruiti trufia, şi să-i spuneţi: 
eu sunt păstorul si pavăza acestei turme; nu aveţi 
să treceţi peste ea! 

Assistă, multi militari, atraşi de bogăţia ceremo- 
nialului Bisericii noastre si de frumusețea costumu- 
lui ,Ehrwürdig“-ului. 

Tonul presei lor e melancolic, se plâng de ,,des- 
prețuirea dreptului ginţilor şi a tratatelor de pace“. 
“Ei? : 

10/23 Ianuarie. Frig şi întuneric. Stabilimentele 
industriale și brutăriile sunt oprite de a mai încălzi 
cu päcurä cuptoarele, tocmai acum când stocul ce- 
luilalt combustibil e aşa de redus! 

Sântem în cea mai mare disolutie socială, nu de 
la castă, la castă, ci chiar ca membri ai aceleiaşi co- 
munitati sociale. In toată ţara Autorităţile risipite, 
sau numai umbre. Crescuti în tradiţiile unui Stat 
centralisat si tutelar până! la exces, fără bresle, 
fara societăţi, şi cunoscând numai asociația clubu- 
rilor politice, acum când nici Statul, nici clubul po- 
litic nu mai înseamnă. nimic, pare ca sântem cu to- 
tul paralisati, incapabili de a merge, de a mai face 
cel mai mic gest de reacțiune sau organizare socială, 
Germanii o remarcă cu drept cuvânt: „chestiuni po- 
nlitice presentate în Bucuresti străinilor, pretutin- 


www.dacoromanica.ro 


43 
» deni, fără si fie întrebată, probează cel mai bine 
„ca populația românească, in masa sa, este fară 
„„hicio consistență dacă nu are conducători decisi“. 

Ne adresăm la toate treptele sociale cari, toate, 
se află în aceiaşi nesiguranță, de mâne ca şi noi. 

Aflăm că vechiul Consiliu Comunal a fost con- 
firmat: nu are însă. tăria, nici de a execută, nici de a 
se opune tuturor pretentiunilor, celor mai abracada- 
brante, ce le face orice om în uniformă germană, 
din care cauză nu se poate mentinca, De asemenea 
nu se poate menținea, cu nicio demnitate, nici Con- 
siliul presidat de colonelul Verzea, asupra căruia 
circulă urâte zvonuri, ca fost director general al 
Postelor pe timpul campaniei. 

In legătură, cu aceste zvonuri, ne amintim scena 
din ‘ultimele zile ale „căderii Bucureştilor când pa- 
trule de soldați, cu ofițeri, cu arma spre apărare, 
căutau un fir telefonic ascuns, ce se bănuiă că există 
în legătură, cu inamicul, în cutare sau cutare casă; 
se baricadaseră, chiar strade întregi. In plină ope- 
reta! In mijlocul unei präbusiri dureroase! 


Acestea sunt roadele regimului clientelelor, al 
„„Gănstlings-wirtschaft”ului social, cum vräsmasul 
ni-o aruncă în fata. Ati pus pe umeri slabi sarcină, 
mare, bucurându-vă „cu o liniste orientală“ de fe- 
lul cum e suportată imposanta improvizație ce afi 
clădit-o; azi ea se surpă si se striveste cu toată 
greutatea goliciunii sale păcătoase. 

Militari intră cu aroganță brutală, cu chipiul pe 
cap, în localurile lăsate Ministerelor, și aruncă cu 
forța pălăriile acelora cari urmându-le exemplul, 
se Teacopăr. 


www.dacoromanica.ro 


San E ati 

Nu ne surprinde, deci, că generalul Mustaţă nu 
a putut să nu iscălească ordonanța prin care se 
somau prisonierii nostri făcând parte din trupele 
vnăjmaşe“ (|) să se predea. 

Și înlocuitorul său (dela 18 Decembrie), d. Tzi- 
gara-Samurcas nu poate,’ acum, la început, să nu 
semneze o ordonanță, penibilă, cu toate că prin ma- 
leabilitatea temperanfentului său, prin vivacitatea 
iumorului său, si prin relatiunile ce le cultivă si 
știe să le folosească, reușește de multe ori să se 
strecoare bine în frecușul chestiunilor ce se prezintă 
zilnic. 


D-sa trebue să, execute azi, până la orele 10 sea- 
ra, liferarea a 15.000 tpläpumi, 20.000 cămăși, 30 de 
mii brâie, veste şi flanele, 1000 blăni ce se cer cu 
amenințarea orașului de o „strașnică amendă“ în 
c“az de neconformare. Lumea dă, în zadar de bună 
voie, căci patrulele umblă, din casă în casă tot tim- 
pul de azi înainte, 


Pe stradă se desbracă, de blăni, se taie gulere, 
sei eau mostre cu briceagul pentru a cerceta valoa- 
mea. La Prager 'se confiscă blănuri de sute de mii 
de lei. Fiecare ofițer tine să-şi aibă blank sa, peste 
care atârnă, numai epoletul. 


Se ieau dispoziţii pentru introducerea noii mo- 
nede, emisă, de „Banca Generală Română“, dirigiatä 
din 1897 de Disconto Gesellschaft Bleichréder, cu 
obligatiunea cursului forțat si cu garanţia în mărci 
la Berlin. Intregul nostru stoc, emis de Banca Natio- 
mală se pompează prin acest sistem. Moneda noas- 
tră dispare cu totul. Se fixează leul la 0,75 mărci, 
1,07 leva, 0,60 coroane. 


www.dacoromanica.ro 


4h 

Iar suntem atacați pe tema că am câștigat prea 
ușor, pe un pământ prea fertil. Aceasta; e şi o con- 
solare | : 

12/25 Ianuarie. Ninsoare curată, cu ger. Din nou 
atacați pe tema cruzimilor față, de internafi: „au 
mâncat prost..., au murit opt“! 

Se conclude că, România fiind o ţară constitu- 
tionalä, trebue să ispășească crimele. Dar cari erau 
grozăviile ? Iată-le descrise de un internat (Schmidt) : 

La Sudiţi, în Ialomița, primesc: ca hrană, cei din 
tlasa II, cari plătesc 20 lei lunar, si cei din clasa, 
III, cari plătesc prin muncă: 400 gr. pâine, ceaiu, 
supă, de cartofi sau fasole, ici colo câte o bucăţică 
de carne de oaie, seara, mâncări de cartofi. 

Cei din clasa I cumpără, un chilo de lapte cu lei 
1,20, de pane cu 0,30, de slănină, cu trei, de carne 
de porc cu trei, de oaie cu 1,80, gâscă cu șase, etc. 

Internatul păstrează, bună amintire ofițerului cu 
aprovisionarea, laudă chiar „ospitalitatea făranului 
român, ceeace nu se poate nega“. Ei atunci? Nu a- 
veau. baie... Nu aveau cantinäl. Sa dat ,,Thee 
ohne Zucker und Rhum“! (pe atunci nu era mar- 
meladă |) 

Altul (Zekely) descrie așa lagărul din Buciumeni : 

„Dacă jandarmul nu ne-ar fi amintit situația noas- 
fă, am fi fost multumiti®, 

Si totuşi injuriile, privatiunile, mizeriile noastre 
fata de internaţi! 

13/26 Ianuarie. Lipsa de de alimente se resimte. 
Un simtimânt maladiv îndeamnă lumea să, umble 
de dimineață până noaptea după hrană; se fac 
schimburi, se complectează goluri în  proviziuni. 
Coada la pâine începe dela trei noaptea, cu toate 


www.dacoromanica.ro 


46 


desordinile datorite lipsei noastre de ordine socială. 
E o modă de a umblă cu panerul în mână sau sa- 
cul la spinare. Anunţurile „Gazetei“ oglindesc sim- 
timintul general: „se dau zece cutii de chibrituri 
pentru trei chilo zahăr, Sau zece litri gaz, „se dă un 
chilo untură pentru trei chilo zahăr“; „colonia alba- 
neză se adună :pentru schimbul de provizii“; ,,se 
dau chibrituri pentru lemne“; ,,se dau două chilo za- 
hr pentru un chilo unt sau petrol“; „un rând haine 
pentru cinci chilo gaz“; „meditație în schimbul 

pânite, 

14/27 Ianuarie. Ziua Kaizerului. In ajun retrage- 
rea cu torte pe Calea Victoriei. Peste tot brad şi co- 
lorile germane, cu negrul lugubru lăsat de sus, din 
cornişele clădirilor, până jos, la pământ. 

Slavici il salută, în ,,Gazef#“, ca representant al 
lui Dumnezeu pe pământ! 


Săracul Slavicil 


Tedeumul ce trebue a se oficiă la Sf. Spiridon 
Nou, se celebrează în amfiteatrul Parcului Carol. 
Mackensen îşi exprimă bucuria, de a se află în Ca- 
pitala inamicului învins. In templul Sf. Vineri se ce- 
lebrează de asemeni, un ,,judischer Milităr Gottes- 
dienst zur Feier des Geburtstages Sr. Majestät des 
Kaisers und Kénigs“. Dacă, 20 la sută din populaţia 
evreiască din Bucuresti (în total de 50.000) a jurmă- 
rit cu aceiași simtire infrigurată, soarta ţării noas- 
tre, fiind părtaşi da durerile şi bucuriile noastre, 
nu am putea spune același lucru despre rest. Aces- 
tia încep a-şi arătă colții. 

Scene de stradă: 'apare un mutilat de răsboiu. 
Ei rânjesc: „România Mare”. Un gardist face ob- 


www.dacoromanica.ro 


___ 47 
servatii unui cărăuș evreu. Rânjeşte: „s'a dus cine 
a fost! 

Pe timbrele noastre se aplică, sigiliul; M.V.R. (Mi- 
litar-Verwaltung Rumânien.) Rânjeste: „mai vrei 
războiu“! A 

Bulgarii, după ce sechestrează pe directorul A- 
cademiei, fură „manumilitari“, 600 de manuscripte 
slave dela Academie si vreo sâteva, îmbrăcate in 
preţioase scoarte de argint, dela Muzeu. Interven- 
tia lui Mackensen le scapă, deocamdată. Trebuiau 
furate cu formă. Se face şi forma. 

Se încearcă şi la Arhivele Statului, unde, mai pe 
urmă, se pun garde militare. Nicht hinein, Nicht 
heraus; chiar directorul secfestrat. 

Ieau dispoziții pentru introducerea cartelei de 
pâine, ce se va compune din: 250 gr. făină, si 150 
mălaiu. 

Cartela e împărţită foarte complicat, în o mulţime 
de cupoane, dela 400 gr. până la 60 gr.! Brutarul 
e ametit în calculul gramelor ce trebue să le taie 
pentru client. La serviciul de aprovizionare, un per- 
sonal de sute de oameni de abia dau de rost pentru 
adunarea gramelor cerute de brutari. Fise, parafise, 
tablouri sinoptice, retrospective, diagramatice! To- 
tusi pâinea e piatră, imposibilă, făina se dospeste, 
mălaiul rămâne: „ghiulele lui Mackensen“ au bote- 
zat-o mahalalele! 

Ni se face teoria pânii, cum! a evaluat, treptat cu 
progresul cultural, dela Flüssigkeit Brei până la 
Brod. 


Suntem notati culturaliceste între ,,Brei“ si ,, Brod“ 
și nutrifi ca atare. 


www.dacoromanica.ro 


48 

Fac si ironii: recomandä, pentru ca pâinea s& aibä 
consistenţa necesară, a :se pune şi... miere; dau 
chiar ordonante-retete pentru facerea. viitorilor... co- 
zonaci! 100 gr. grăsime, -1- o jumătate chilo făină, 
— 100 gr. zahăr! Si noi n'aveam de niciunele. 

16/29 Ianuarie. O ploaie îngheţată, cu viscol, du- 
rează de azi noapte. Mäzärica izbeste durând. Gea- 
murile îngheaţă bizar, dând naștere la cele mai ca- 
pricioase cristalizäri. 

Am pierdut Valea Putnei, dar pare că ar încercă 
un atac contra Galatului. Sunt la răscrucea activi- 
tit Dau stiri exagerate, prin Stockholm, despre e- 
vacuarea Iasului la Odesa, şi a Sudului Basarabiei. 
—Nu credem. Vor, prin astfel de curente, să, ne ză- 
păcească planurile, 

Se prefac că sunt concentrați, cu toate forţele, pe 
capul trambuliniei, așteptând numai momentul să, 
facă saltul, în vreo direcţie : sau să sfärâme Moldova, 
îndreptându-se către Chiev și Odesa, sau să se a- 
runce asupra lui Sarrail, Sarrail? Dar el se înfun- 
dase, dela 3 Noembrie, în înălțimile dela Monastir, 
şi deabia mai târziu aveam să lămurim încurcătura, 
itelor politice pe care Germania le urziă, în Orient, 
pe socoteala noastră. 

Totuşi acum avem toţi intuiţia că Ruşii vor să ne 
imparta, deşi încă resistă bine, dar de formă, între 
Tulcea si Mahmudia, iar Românii împiedecă, unirea 
arhiducelui Iosif din Valea Casinului cu Mackensen. 

General Iliescu încă ar conduce operaţiunile noas- 
tre. 

De frontul italian nu se vorbeste nimic; în Franta 
lupte seci pe vechile positii. 

18/1 Ianuarie. Un articol prim vorbeşte despre 


www.dacoromanica.ro 


49 
„moartea lui Take Tonescu, Cantacuzino, Constanti- 
nescu“, etc., in accidentul de tren dela Ciurea ! „Cea 
mai nerusinat® crimă şi-a găsit astfel räsplata“, 
termină ziarul. Nu-i iartă nici morţi! Dummer-Mi- 
chel! 

20/2 Ianuarie. Ninge de ieri toată ziua, mărunt. 
Munţi de zăpadă pe strade. Ofițerii prizonieri sunt 
trimiși pe serii în Germania. Bine îngrijiţi de Crucea 
Rosie si bine echipați. Câţi vă veţi mai întoarce?! 

Ieri, şedinţă solemnă a Reichstagului. Cancelariul, 
bazat pe plroasta recoltă a lumii, dela care exceptează 
Australia si România, şi pe reservele umane de pe 
toate fronturile, proclamă, războiul extremist al sub- 
marinelor: „cu mijloacele cele mai lipsite de scru- 
pule pentru terminarea războiului general“. Si are 
speranţe: „fiecare zi cu care se scurtează războiul 
va conserva viata la mii de viteji duptători, de amân- 
doug părțile“. In plină nebunie! 

25/7 Ianuarie. Ninge cu fulgi mari. | 

Desi fac concesii Statelor neutre: Olanda si Ame- 
yica, aceasta din urmă, rupe relatiunile diplomatice 
la 23 când ziarele apar târziu în București, şi sunt 
smulse de populaţie din mâinile vânzătorilor. Totuși 
în articolul „chiar de ar fi lumea plină de draci“ isi 
fac curaj. Wilson e tratat drept ,,agent englez“. 

Olanda, Norvegia, Danemarca, protestă la Berlin. 

Cu toate acestea ei încă exaltează buna lor situa- 
tie. In mijlocul dezastrului universal! In Franţa par- 
tidul socialist ar fi pacifist, în Rusia desperare, Ja- 
ponia are de mistuit în China; un singur gând îi 
înnourează...: pericolul galben! 

26/8 Ianuarie. Se confiscăl şi se ridică tot mate- 
rialul lemnos de construcţie. Incep să care lemnele 


Drăghiceanu.— „Sub cultra pumnului german’. 4 


www.dacoromanica.ro 


__50 
refugiaților, schelele tuturor clădirilor aflate în con- 
structie. Taie parchete prin casele unde s'au incuar- 
tierat. In casa Take Ionescu pun pe foc biblioteca 
și dulapurile: rămân 'numai urmele încastrării lor 
în päreti Este o practică generală. lată ce spune 
un internat german că se petrece în Ialomiţa: 

„Fiindcă în sat era greu de găsit lemne, trebuiru 
S fie arse gardurile... se tăiară pomii si din localul 
scoalei si primăriei se smulseră podelele de lemn!“ 

O predilecție specială o au pentru distrugerea, 
mobilierului școlar. Nu mai rămâne bancă, catedră, 
tablă, dulap. 

Populaţia, urmându-le exemplul, taie toate împre- 
jurimile parcurilor, locurilor virane. 

Şi au pretenţii așa de mari, când au ridicat toate 
mijloacele de transport din Capitală! Arhitectul, 
consilier comunal, Berendeiu, în ironie, li oferă par- 
cul Cismigiului,—a cărui crutare o cer ei înșiși în 
zilele următoare prin gazeta oficială. 

Se ard bibliotecile scoalelor, arhivele Ministeriilor. 

Lumea, în cursul zilelor frumoase ce vin, înghiaţă 
în casă. Spitalele nu au lemne, paturile sunt îngră- 
mădite în jurul unei sobite, operaţiunile hirurgicale 
încetează. Din oraș se aduc oameni inghetati, um- 
flati, vineti: întind odată din mâni și expiră si totuși 
Nemţii râd: „Lipsa de lemne face ca odăile să se- 
„mene ca cosciuge pentru ultimele vistri ale apti- 
„„mismului românesc!“ | 

Mijloacele de circulatie scad foarte mult. Tram- 
waiele cu caii mici de munte încă circulă, deabia du- 
când povara vagoanelor supra-încărcate de pânteco- 
sii soldaţi ai Kaiserului. 


www.dacoromanica.ro 


51 


Trăsurile care mai pot să, se bucure de această 
denumire, au dispărut odată cu evacuarea armatelor 
noastre. Se scot din vechi soproane mijloace de 
transport care numai după, formă pot fi bănuite că 
au. fost odată trăsuri. Le lipsesc sau o aripă, sau un 
arc, sau spitele unei roate! 

Caii sunt nişte arătări. In locul birjarilor, apar pe 
capre femeile si, din pricina fricii ce o au de militari, 
care-i obligă la curse pe mari distanţe, uneori până, 
la front, pe o zăpadă din care, de multe ori, nu se 
mai întorc, nici caii, nici birjarii. La început plătesc 
30, 40 de bani o cursă, după lozinca ce li sa dat 
'că, în Orient, trebue să, plätesti a zecea parte din 
preţul ce se cere. 

Ofițerii dau jos lumea din trăsuri și chiar doam- 
nele, gesticulând cu cravasa: „los! los“! Va fi ne- 
voie de ordinul poliției militare ca să, se înceteze 
rechizitia trăsurilor ocupate. 

Unele cercuri sociale sunt în prada unei bucurii 
a simțurilor desgustătoare. 

Prin ziare un scriitor își anunţă, astfel opera, mai 
târziu: „el este cântărețul femeii, voluptitilor si iu- 
„birii, imaginației înfrigurate... nimeni nu a putut 
„cântă cu atâta patimă femeia si nu a nuantat atât 
„de mestesugit iubirea si voluptatea“! 

Evident că, aspectul stradei este mult schimbat, 
față, de anii neutralității, când ziarele franceze, uic 
mite de ce vedeau la noi, ne spuneau că, ,,dantim pe 
marginea unui vulcan. E sobrietate ; totuşi sunt încă 
diverse tipuri ce se pretează amusamentului aces- 
tor serioşi oameni ai Nordului. „Fardafe, pudrate, 
„cu ochii de beladonă, în ceie mai noi mode ale Pa- 
„srisului, cu rochii scurte până la genunchi, care nică 


www.dacoromanica.ro 


52 

Au încearcă mücar să acopere ciorapii sic, in ma- 
„lase şi ghete ,ireprosabile“, asd trepddeaz? fru- 
„moasele sulemenite in vărstă dela 14 până la 72 
„de ani, în lungul stradelor, unele cu semnul cruci- 
„roşii, altele fürä; dar toate privite de jos: uniform 
toate în rochii imposibil de scurte cu ciorapi de mtü- 
„Lasă fini si ghete ,,ireprosabile“. 

Unele cercuri ariviste şi superficiale, cari au a- 
vut soţie, fraţi sau copii omorâți de bombele aero- 
planelor dușmane, nu pot privă fetele de agremen- 
tele societăţii cu ofiţerii: ceaiuri, mese și chiar pom 
de Crăciun, mici serate dansante .sunt atât de nevi- 
novate plăceri pentru a scăpă de plictiseala ocupa- 
tiuni | 

Nevoia de pâine, provizii, lemne etc., face ca u- 
nele menajuri să reclame pnoarea de a avea ,,Neam- 
tul lor“. Se vorbiă de ,,Neamful situ“, cagsi de Bubi 
al său: eră o modă. Era o modă, căreia se sacrifi- 
cau, fără deosebire ide naţionalitate, Evreice, Vie- 
neze, Berlineze, şi orice bună Germană. Soldatul 
eră foarte vesel să fi achiziționat „ein Stick von 
Vazerland“! 

„Către noapte, când întunerecul cu invelisurile 
„lui se scoborà asupra oraşului, Romance şi fete din 
„Berlin sau Viena băsau orice frică la o parte, si nu 
„era aproape niciunul din cuceritori în feldgran care 
„Stă nu se strecoare de pe colț cu conchista sa par- 
„ticulară“. 

Si la tara se vede în unele case ușurele o intimi- 
tate desgustătoare: Hansi, Vili, Fredi, locuesc ca 
la ei acasă: „râzând isi arati fetele fulgerătorii ochi 
„tegri...: unul sau-altul din grupele de soldați cată 


www.dacoromanica.ro 


___53 
„Să găseşte, în întunerecul serii, înfelegere cu bunele 
„fete. E nevoie de atât de putine vorbe!“ 

Cinic, într'un articol prim din ziarul lor, arată ei 
că, învingătorul nu a avut nevoie să cedeze dorinte- 
lor unor cercuri femenine care aspirau după coroana 
martiriului surorilor din Belgia şi Franţa! Se poate. 
Ce faceți voi preoții altarului? Care e activitatea 
voastră moralisatoare, căci numărul divorturilor a 
întrecut pe cele din Apus! 

Lumea e avidă, totuși să vă audă cuvântul, mat 
mult ca oricând. La Sf. Vineri, unde e icoana făcă- 
toare de minuni, la Mitropolie, unde sunt moaştele 
Sf. Dumitru, biserica e plină, de cele ce fac rugă- 
ciuni şi acatiste pentru soțul, fiul, fratele aflat pe 
front, pentru izbânda trupelor noastre, pentru scăpa- 
rea din năcazul ce a dat peste noi. 

Care sunt operele de ajutorintä socială, ce le fa- 
ceti din imensele venituri ce le stringeti zilnic a- 
colo? Căci este atâta mizerie, si din cauza şi a ei 
se pierd zilnic atâtea suflete! 

E plină, strada de mulțimea refugiatelor cu pri- 
virea fixă, aiurită sugestionată de mizerie şi de vor- 
bele dulci ale celor ce visează după Grätckene în 
„rumânische Stickereient. 

27/9 Januarie.—150. Cafenelele şi cofetăriile pline. 
Riegler e localul de întâlnire al mondanitätii si ofi- 
terior. ,,Princiar“ e bursa oamenilor de afaceri si 
a Pumii de varieteuri. Se fac transactii mari; atâtea 
mii chilo zahăr, atâta făină. Evreii armatelor ocu- 
pante, în special bulgari, turci şi chiar austro-ger- 
mani fac pe samsarii, fără nicio perdea, între ocu- 
panti și Evreii noștri. 

Boalele seceră lumea: la Pitești mor zece pe zi 
de febră tifoidă; la Giurgiu, la Câmpulung, se 


www.dacoromanica.ro 


54 


moar. literalmente de foame. Acolo, am revenit la 
vremea. schimbului natural. La Mărcuţa, Pantelimon, 
bolnavii mor de foame şi de frig. Mijloacele de tran- 
sport lipsind cu totul, se ieau cu japca, caii cärute- 
lor, tramwaielor și chiar ai serviciului de gunoaie 
ale Primăriei! 

Localurile abundă, de militari germani. 

Dintr'o latitudine geografică alta decât a noastră 
sunt de o natură-—și crescuţi într'o altă, concepție 
asupra lumii,—cu totul alta decât noi. Suntem faţă 
în față, nu un învingător si un învins, ci două lumi 
diferite, despărțite printr'o prăpastie enormă. Au 
chipul pătrat, scurt, tipul fiziologic al omului prac- 
tic, comun: aproape nu le deosebesti fețele unele 
de altele. 

Sänätosi şi plini de viaţă, cu o aparenţă de con- 
gestie, din cauza berii. Sunt foarte putin impresiona- 
bili la frig, nu pentru că. unii împing galanteria de 
a purtă acum, haine de dril, şi şăpci de mătase, ci 
pentrucă, în majoritate, nu pun mantalele decât 
foarte rar. Naturi greoaie, dela soldat până, la ofi- 
ter, vor să apară mai mult decât ceeace sunt. Au 
o îmbătare de sine, caricatură a acelui „civis roma- 
nus sum. 

Imt fac, însă, impresia că și această morgă c de 
imitație. Imită, mult pe Englez. Englezul, în adevăr 
că are în aierul său natural, siguranţa, greutatea și 
fplombul cei -l dă, conștiința de stăpânitor al lumii. 

Ofițerii rași, cu monoclul în ochi, cu o ţinută, ire- 
prosabilä de gentlemeni, au în ei ceva forțat: se 
vede silinfa de a se susținea ferventilor adepţi ai lui 
„Talisman-Bibliotek“ în care sunt prescrise rete- 
tele pentru comportarea omului spre a obtineà suc- 


www.dacoromanica.ro 


____55 

cesul în viaţă. O concentratiune intensă läuntricä, 
zilnică, şi continuă, asupra gândurilor de valoarea 
lor personală, care, astfel, se va exteriorisa pe figu- 
rile lor: „Ich bin gross; ich (bin Starck; ich bin mäch- 
dig“. „Mă ridic deasupra celorlalți oameni, sunt 
„necesar, aparțin nobililor poporului meu, şi sării 
»pèmäntului"! 

Ofiterii inträ in localuri după ce şi-au creat, maj 
întâiu, o atitudine anguloasă, născută din modul 
cum tin sabia cu stânga, si chipiul cu dreapta. Isi 
fac cu modul acesta loc larg: „frece incomparabilul 
locotenent german“. Sunt scandalizati de faptul că 
nu ne descoperim, pun, pentru acest fapt, chiar la 
amendă. E singurul semn de nobletä ce ne-a mai 
rămas, si la care ţinem! 

Austriecii şi Ungurii sunt mult mai apropiaţi. 

Bulgarii, chiar cu capetele cele mai civilisat po- 
mădate, nu lasă a întrezări nimic prin ochii lor: 
două găuri prin care se zäreste negrul întunerecu- 
lui glavei si sufletului lor. 

Turcii: nişte fantose pare că, au fost scoși acum! 
din rafturile prăfuite ale Museului Ienicerilor din 
Constantinopole. 

MĂ intretin cu toți. Germanul îmi spune că ,,Ru- 
mänien hat uns betrogen“, că. Londra va fi prăpă- 
dită, de cele 150 zepeline ce le-au fabricat, că Ro- 
mânii ar fi înaintat până, la Viena dacă mu veniau 
Germanii. 

Austriecii au un aier de ironie si de râs-galben, 
fata, de Germani. Cu Ceho-Slovacii şi Italienii din 
armatele lor ne înţelegem din ochi: râdem de causa 
lor. Românii soldați la ei, cei mai bătrâni, vorbesc 
de păcatele lui: Dumnezeu, „ne batem frate cu frate“; 


www.dacoromanica.ro 


56 
multi din tineri au o mentalitate falisificata; au ve- 
nit aici, la noi, să, lupte contra tiraniei boierilor! 

Bulgarii sunt practici si nihilisti. Nu cred in nimic, 
nici în victoria comună! a lor, nici in Ţarul lor, a 
cărui soartă of leagă de ‘esirea războiului. 

Ungurii: furioși: „nema Romania“. 

Turcii... 

28/10 Ianuarie. Săniile nu mai contenesc cărând 
mii și mii de saltele, velinte, plapome! Rechiitia 
ghetelor, ale magazinelor de vinuri, ale aparatelor 
Rôntgen, ale lichiorurilor... 

Am imipresia că, se iau măsuri de apărare în jurul 
Capitalei. Lansează prin ,,Gazeti“ știrea de moar- 
tea generalului Averescu în deraierea dela Ciurea. 

29/11 Ianuarie. Stiăinătatea se pare că este in- 
formata de ce se petrece la noi. Răspunzând unui. 
articol din ,,/deia Nazionale“ că Românii mor de 
foame „Gazeta“ replicä: „de când posedăm Bucu- 
„reştii, un mare sfab administrativ, tehnic;~si eco- 
„nic, Jorte germane, excelent pregătite, lucrează 
„numai Să pue oarecare rânduială în contul sfasia- 
„felor raporturi de aici! 

De sigur încurcătura imensei bogății! Au obosit! 

Răsar zilnic, servicii pentru pomparea lor: Geld- 
wirtschaft, Pferdewirtschaft. 

Telegrafistii pleacă în Franţa. MX uit în bagajul 
unuia : corsete, ghete de lac, haine. Prin mimică îmi 
explică cum toată lumea a luat ,,haïdea, haidea“: 
de ce n'ar lua si ei? 


30/12 * lanuarie. Se topește. Vie activitate la 
Vest de Lille. Se pare că si la Bicaz ar fi fost ceva. 
Mesagiul regal englez vorbește de nenorocirea ce 
a izbit România, pentru a căreia apărare Aliaţii au 


www.dacoromanica.ro 


a 
făcut totul. Deşi s'a evacuat o bucată de țară, to- 
tuși există 'un mare număr din armata română. Nu 
suntem, deci uitaţi. 

Se svoneste că Germanii s'ar retrage dela noi 
în treisprezece zile, poate din cauza pierderii încă 
a Unei tranșee, pe care o părăsesc, „/planmăssig“, 
în Vest. 

Se vede că nu le merge bine fiindcă încheie bi- 
lanţuri: au cucerit 335.000 km. p., faţă, de 32.000 
kim. p. luaţi de Antantă. 

După ,,7imes“ la Petrograd PR costa un chile 
de unt topit 3,60 ruble, la noi costă 12 lei. lată mo- 
dul de evaluare a preţurilor (pe chilo) dela căderea 
Bucureştilor până, azi: pâinea: 0,25—0,50 — 0,80; 
carnea: 1,60—5—8; untura: 3,30—6,60; unt: 16— 
20; orez 10; grâu: 3; fasole 0,80 -2—3; cartofi 0,12 
—0,60 ; mere putrede 5; untdelemn 10; mălaiu 0,25; 
-—0,55; găini 4—10—15; săpun 2—7; cafea 5—28 
33; tona de lemne 160; un transport cu căruța: 12 
. —40; saltea de paie 35; ziua de muncă 3—8; haine 
150, 200; ghete 80—100. 

2 15 Februarie. Prima zi de carne dela Crăciun. 
Se cumpără numai dela ghișeuri evreieşti. Mii de 
oameni se înghesuie, rugându-se pentru o bucată. 

Tisza primește ieri omagiul a două sute de însem- 
nati Români, cari declară? „nu avem nevoie de pli- 
„nuita libertate, stăm pentru integritatea patriei 
„noastre maghiare“. 

Aceasta, în ajunul visitei Kaiserului la Viena, când 
se vorbește iar de pecetluirea prieteniei pe care o vor 
sfinți binecuvântările păcii. 

Ordinul Kaiserului către marină: ,,Submarinul să 
sfiirâne vointa de rizboru a inimicului“, China de- 


www.dacoromanica.ro 


58 


pune si ea protest la Berlin. Spania, e gata de răz- 
boiu, „împinsă nu de popi, ca la noi, ci de Roma- 
nones“, 

Ediţia română a ziarului se separă de cea ger- 
mană. De câtevă zile focuri îndepărtate, spre di- 
mineaţă, 

6/19 Februarie. Lupte puternice pe Somme, la 
noi la Oituz. Se fac localuri de încălzit pentru popu- 
latia săracă. 

La „Fundația Carol“ se deschid cursurile stiin- 
tifice pentru militari şi personalul administrativ care 
trebue educat cu problemle ce vor ocupă maşina de 
scurgere a administraţiei militare, după ridicarea 
zăpezii. Teme: Problema agrară, principiile adminis- 
tratiei şi constituţiei, partea Germaniei la comerțul 
României, organizarea exportului si importului grâ- 
nelor române, pescăriile, petrolul românesc şi în- 
semnătatea lui în industria lumii, finanţele, desvol- 
tarea industrială, si economică, a țării, problema Du- 
nării, raporturile economice cu Austria, agricultura. 

Simipatica primire de către militari a trupei de o- 
peretă a lui Leonard. 

E numit regele cântecului liric în Orient. Compo- 
sitorul Lehar, din Viena, îl găseşte cel mai bun in- 
terpret al operetelor sale. I se oferă un angajament 
la Berlin. 

Să trăieşti... 

9/22 Februarie. lar ni se agită, spectrul foamei 
din cauza „catastrofei ce a dat peste țară şi e mai 
mare ca a oricărei alte färi“. Dar care catastrofă? 
Războiul? Insă, războiul ati afirmat pe cuvântul ma- 
resalului vostru că. nu-l faceți contra populaţiunii. 
El acum e departe, la front. După, urma luptelor 


www.dacoromanica.ro 


_ 59 

directe nu am avut de suferit. Cäci Kellermann, zia- 
ristul vostru, şi chiar voi ati spus: „prăbuşirea mili- 
„tară a României urmli asa de repede, încât tara 
„suferi puțin de pe urmele directe ale războiului... 
„Nu au fost devastări ca în Franța, Belgia... Statul 
Major roman fu destul de circumspect ca să vai“ 
„în repedea evacuare a României singurul mijloc 
„de a scăpa tara de greutăți“. 

Iar hrană ati găsit aşa de multă încât oficial ati 
afirmat că: „puternice provizii economice au fost 
„confiscate între Zimnicea, Alexandria, Giurgiu“. 

In toată tara erau „așa de însemnate cantitiți, în- 
„cât o considerabilă parte fu disponibili pentru ex- 
port“, 

A, dar uitasem că, de când armatele noastre ,,pier- 
„duserii, în joc, Valahia, ați început, în rodnica gră- 
„dină a lui Dumnezeu (care eră tara noastră), pu- 
„ternica voastră muncă ofensivă... constructivă“! 

Uitascm că v'ati exprimat, oficial, că vă preocupă 
„cu aceiaşi grijă problema importantă de, viață a 
„populațiunii, ca si lucrurile mai mici ca... extermi- 
„narea cânilor“! 

Cânii de Valahi! Ce mai contau eil Intâiu armata, 
apoi supușii puterilor centrale şi apoi populafia 
inamică“, cum incepeti a o designa dela 22 Ianua- 
rie i care era numai tolerată să trăiască mai departe 
pe pământul moşilor şi strămoșilor ei. 

Aţi venit ca doctori sociali, în casa pacientului care 
era România, şi, încetul cu încetul, v’ati substituit; 
stăpânului, căruia nici hrana zilnică nu i-o mai dati 
spre a-i grăbi sfârşitul. La ,,Deutsche Zentrale für 
Stadt-Versorgung“, biuroul de aprovizionare, în ma- 
joritatea casurilor, nu pot intră de azi înainte decât: 
Supuşii Puterilor centrale. 


www.dacoromanica.ro 


60 


Supusii puterilor centrale sunt, de astäzi inainte, 
în ochii nostri stăpânii țării. 

Pentru ei lemne, pentru ei carne, „vânzările de 
„carne pentru consumul civil al supușilor Puterilor 
„centrale se fac zilnic, în piața centrală, contra 
„cărții de client (gegen Kunde carte): calitatea f-a 
3 Vei, a [l-a 2 dei, a III-a 1 leu. 

Un ,,Zivil-Konsum der Zentralmăchte'“, instalat 
la Cercul militar ca și altul în Calea Griviței, ser- 
veste numai, pe supuşii Puterilor Centrale. ,,Zévil 
Konsum“ pentru birturi, cu 2 lei masa, pentru pane, 
pentru lapte! 

Cât tpriveste modul de îngrijire a populatiunii 
„inamice“, ea e redusă, la fărâmiturile ce pot scăpă 
printre degete supușilor Puterilor Centrale. Un e- 
xemplu: Oficial s'a anunțat mai târziu că, pe o pe- 
rioadă de douăzeci «de zile s'au adus în Bucuresti 
80.000 chilo deemne pentru populaţia, civilă, (ina- 
mică), iar 75.000 :chilo pentru supusii Puterilor 
Centrale. 

Si, pe lângă aceasta este şi patostea întreținerii 
militarilor și a întregilor familii din Germania. 

Unul din ei scrie: ,,La sosirea noastră în Bacu- 
»resti numai carne nu era, în Oraș, prea suficient... 
„dar cea maj bună făină am cumpărat-o cu 60 de 
bani chilo, untură cu 3 lei, însă, numai în primele 
„zile, dar, când începură ofițerii si soidații să cum- 
»pere pentru propria érebuintä şi pentru concediul 
„de Crăciun, prețurile începură să se urce“. 

Si urcarea prețurilor owuportam noi, find ei, 
chiar „la Capşa, cunoscutul vesel local, unde, în 
„„Noembrie, uscatul menu... costa 80 de lei, plătesc 
„azi cu 3 lei“. 


www.dacoromanica.ro 


61 


Sunt plini de indignare pentru concediarea lui 
Beldiman si condamnarea generalului Socec, care 
„cra prea bine informat ca Să fi putut crede că Ger- 
„mania va lăsă singură pe Austria întrun războiu 
„cu România.. si care era un spin în ochii agitato- 
„rilor“. 

10/23 Februarie. Conferinţă la „Fundația Carol“ 
a căpitanului Payer. Chestia agrară. 

România e o punte între slavism si germanism. 
Schimbarea lucrurilor din 'această, ţară e de cea 
mai mare importanță pentru Puterile Centrale. Sis- 
temul moșiilor s'a format din al XVI-lea veac, o- 
dată cu introducerea sistemului monetar. S'a des- 
voltat economia familiei mici, nu ca la Sârbi și 
Croati. 

Reforma dela 1864 e neîndestulătoare. Agricul- 
tura e rentabilă, munca fiind ușoară, şi ieftină. Ta- 
xanii nu au drepturi, aleg numai patruzeci de de- 
jputati. Sunt 200.000 țărani cu mai puțin de două, 
hectare, 47.000 fără colibe. Progresul obstiilor 
3.000 cu capital de optzeci de milioane, e îmbu- 
curator. 

Țăranul nu e conservator ca în Germania. 

16/29 Februarie. Ninge cu viscol de azi noapte. 

„Gazeta“ anunţă: „deschiderea scoalelor“ Ce bu- 
curie! Dar deocamdată numai... şcoala Evangelicä, 
„anul din stâlpii germanismului în România... cea 
mai mare şcoală germană din străinătate... a lumii 
„În general...“ cum spun «i. Fondată în 1750. Are 
im 1914 un capital de lei 3.800.000, cheltueli de un 
milion. Populată, de 2,400 școlari în 1916. Sucursale: 
Constanţa, Severin, Galaţi, Craiova: „un semn pen- 
séru dipsa de independență a culturii Române, pen- 


www.dacoromanica.ro 


62 


„„frucă în toate oraşele mari ale [ării se ridică insti- 
„fute școlare tot din comunitatea Fvangelicä®. Mac- 
kensen recunoaște mai târziu ca această „şcoală, 
„lucrează cu cel mai mare siint pentru gândul ger- 
man“. 

Zälnic oraşul e ţinut in alarmă prin trageri cu mi- 
tralierele. 

Un soldat îmi vorbeşte de foametea din Praga: 
nu se dă, decât 130 de grame pâne; teatru, tram- 
waie, electricitate întrerupte. | 

Fac socoteala averii pacientului: România ar a- 
vea vre-o 18—zo miliarde bogăţie naţională, fata 
de 400 miliarde cât are Germania, 320 cât are An- 
glia, 220 Franţa, 230 Rusia. 

Se rechisitioneazä toți bărbaţii între }6—50 ani, 
pentru muncă, mai ales la zăpadă. 

Rechisitia masinelor de scris. Nici un tramvaiu 
nu mai circulă, după ce i s'au luat trei rânduri de 
cai. 

19/4 Februarie. Munţi de zăpadă pe stradă, în 
urma viscolului dela 17. 

In Germania, probabil că se petrece ceva. Soldaţi 
pleacă mereu spre Vest, lucru rar, chiar în formaţii 
de companii. Răbdatori așteaptă, în ger, în drumul 
spre gară, să le vie rândul la portia de ceai sau lapte 
cald, ce li se 4 din lajptarii. Toţi tusesc. Mi-e milă de 
voi, paria ai omenirii ce sunteți, din cauza neronia- 
nilor voştri conducători | 

Vin multe trupe austriace, care să-i înlocuiască. 
Mackensen îi trece în revista fie pe Piaţa „Victoriei“ 
fie pe esplanada din fața Cercului Militar. 

Asist la una din reviste. Mackensen, cu o suită 
numeroasă carnavalescă, el în feldgrau, cejlalti cu 


www.dacoromanica.ro 


63 


toatä imfpestriteala de uniforme, dolmanuri, căşti 
argintate, poleite, ascutite, boante, acoperite cu 
pânze feldgrau sau descoperite. 

Trece un regiment {de cavalerie ungară: primul 
cal alunecă, cade. Ceilalţi, cuprinși de o contagiune 
de cădere, se rostogolesc la pământ: se sfârşeşte 
totul misericordios Semn răul 

Cancelariul simte nevoia de a da asigurări în pri- 
vinta politicei interne, dar tot după vechile clişee, 
elaborate de spiritul de nebunie, în care se zbate 
Germania: ,,0 națiune, care, zilnic, a experimentat 
„subt mii de forme, că numai forța întreagă poate 
„suportă si birui pericolul extern, …forfe vii cari 
„sun pot fi incdtusate în niciun program de partid... 
„nu poate resolva problemele interne decât nu- 
„numai... dacă această forță continuă si in timp de 
„pace... Aceaslă țorţă nu se regulează după pro- 
„grame de partid“. 

Vom. vedeà. 

21/6 Februarie. Tedeum-ul la Mitropolia Voevo- 
zilor moștri pentru onomastica Țarului Bulgariei! 
De sigur vor să ne arate că „nu e de loc întâmplă- 
„or că, acum colaborează în administrația din Ro- 
„mânia si representanti'ai lui Ferdinand“! 

Toată, latura diplomatică, a discuţiilor urmate pen- 
tru acordarea bisericii a fost: „cine vor plăti lumd- 
nările“! 

Protestele posterioare, că Bulgarii erau shisma- 
tici, sunt de prisos acum. 

E prea târziul 

Banca Naţională, e pusă supt administraţie for- 
tata. 


www.dacoromanica.ro 


64 


Se dă populaţiei ‘lignit. Mii de oameni asistă 
zilnic la strigarea bonurilor. Dar se dă. 

La ușile depositelor, gloata populaţiei de jos atacă. 
tăruțele de combustibil ce se strecoară. 

24/9 Februarie. + 200 la amiază. Strada numai 
sivoalc. 

Caută, să ne demoralizeze pe toate căile: Se pu- 
blic in nemteste ,,Fa:sa cultură Română“ de Maio- 
rescu, iar Mitte Kremnitz, secretara Reginei Eli- 
sabeta, localisează, cine ştie cu ce tendințe, ,,Scri- 
soarea pierdută“ a lui Caragiale, in care ne biciue 
toată, viaţa noastră politică. 

Ni se contestă, şi descendența din Romani, de 
către prof. Peischer, care răstoarnă toate teoriile, 
relative la descendența noastră: Nu limba este un. 
indiciu pentru stabilirea rasei unui popor, ci carac- 
terele permanente ale culturii acelui popor. Domi- 
nantă pentru cultura noastră e nomaditatea, caracte- 
ristică comună culturii popoarelor asiatice, dintre 
Caspica și Cingan-Gebirge ...ergo..! Suntem un a- 
mestec de rase, care, prin furt de femei romane ne- 
am însușit limba şi habitus-ul roman... Dummer- 
Michel! 

Iar Oxhorn, vorbind de arta noastră, asa de a- 
mestecată, zice ca ea oglindeste ,,acest s/dsiat, a- 
»AOrganic, amestecat, juxtapus poror“! 

Lipsă, de pâine de trei zile. 

25/10 Februarie. lar ninge. Clopotul Mitropoliei 
anunță, decesul lui Zeppelin, spre a se aminti popu- 
latici moartea ce a fost semänatä aici din aerona- 
vele sale ucigătoare! Un singur cuvânt de indig- 
nare izbucnește din toate piepturile, în loc de cres- 
tinescu; Doamne îartă-l, 


www.dacoromanica.ro 


65 


Se face rechisitia vinurilor, microscoapelor, asfal- 
tului si. zdrentelor! Au ajuns şi aici! Rad şi curăță. 

‘Nu e tpâine de trei zile, si ce se dă este de iad. 
Folosinta träsurilor numai cu „ausweis“ dela Kom- 
mandantura. 

Rechisitioneazä mereu vite. PlAtesc cu 80 de lei 
suta de chilo: boii, 60: porcii, 50: oile. 

Trimit internati in Ialomiţa, şi, totugi, zilnic, vor- 
besc că: „nimeni nu s'a atins de viata si avutul Ro- 
,mänilor“! 

Jar bietul Slavici, amintind de timpurile Tätari- 
lor, „când praf şi cenuse se alegeau de vetrele si 
„avutul înjghebat, cu multă candoare, zice —nu ştiu 
dacă ironic sau in serios:—,,Sunt oameni ce nu sunt 
„În stare si-si dea seamid că e mare deosebire între 
„tremurile de azi si cele de odinioară“! Aferim! 

Răspuns: „Toate cantitățile de nuci din cuprinsul 
„guvernământului sunt rechisitionate“! 

Nu se mai poate face nici coliva morţilor, tăvile 
preced goale dricurile celor ce au nenorocirea, săi 
moară acum | 

1/14 Martie. Bagdadul cade: prima ciuntire a i- 
mensei ghiare germane. 

Se numesc gerantii Ministerelor Române. In pre- 
cipitare a evenimentelor ce aduseseră evacuarea Bu- 
cureștilor, singurul care mai deţinea ceva din auto- 
ritatea Statului, eră Secretarul general al Miiiiste- 
rului de Interne, numit în ultimele clipe, cu decret 
regal, d-l Lupu Costachi, un tip de boier moldovean 
„distins prin strălucite calități sociale“ după. Ger- 
mani, asinutrare cu acelea ale nobilului polon; 
d-sa, era cel mai indicat să facă penibila legătură 
dintre fa ă, o upanti. 


Drăgliceanu.— Subt cultura pumnului germans. 5 


www.dacoromanica.ro 


66 


Acest rol fii şi fusese dat, când a fost învestit cu 
funcțiunile de Secretar general. 

Dar d-l Costachi nu e o forță politică, si, la in- 
ceput, in zilele premergătoare ‘inträrii ocupanti- 
lor, nu d-sa era pe primul plan in atentiunea gi gri- 
jile populatiunii. 

DT Carp se impuneà, dar d-sa un sceptic poli- 
tic, acum, stă într'o „splendidă isolare“. 

D-l Marghiloman, deși stă în rezervă, e singura! 
onselare a populafiunii care, nelinistitä şi deprinsă, 
a iauzi sfatul clubului politic, aleargă de dimineața 
până! seara acolo, pentru a. culege „ultimele stiri“. 
Dar toţi şefii, subsefii de colori, toţi aceia chiar cari 
„„preziserăă ceeace are să se întâmple“ stau resem- 
mati. Toate sursele de energie asociativă, pornite 
numai din izvoare politice, acum erau tăiate, 

De altfel generalul Mustaţă, ‘prin regimul său 
terorist, taie și această, ultimă, resursă. a speranfelor 
cetățenești, închizând clubul. 

Nu chestiunile de politică, erau însă preocuparea, 
orașului sau pa, țării, acum, după intrarea Germani- 
lor cari, siguri de acțiune, prin complexul de împre- 
jurări favorabil lor, nici nu aveau nevoie, în această, 
perioadă, de a ne pipäl pulsul politic. 

Eram: subt pumnul lor, nu aveam: să ne miscäm. 

Es muss! 

Era însă vorba de onoarea, viata, averea a patru 
milioane de locuitori ocupați, funcţionari fără, le- 
furi, pensionari muritori de foame, muncitori fără 
mâine; era vorba de tara întreagă, care, după; ex- 
presia germană, ,„pârâie in toate încheieturile sale“. 

Astfel, în aceste momente, se impuseră oamenii 
d-lui Carp, care, însuși, cu toată vârsta înaintată 


www.dacoromanica.ro 


67 


şi autoritatea sa, e văzut zilnic trrepădând pentru 
a scăpă ceva din ce se mai poate scăpă. 

D-l Marghiloman fu lăsat la o parte, oareciun 
suspectat. 

O bpensulă de väpsitor înlocui firma de ,,Deut- 
sches-Gouvernement“ prin ,,Verwaltungstab“ (Sta- 
tul-major administrativ); autonomia ţării era sal- 
vată astfel, după părerea jongleurilor politici dela 
Berlin! Ministerele române nu sunt decât nişte re- 
ferente către acea autoritate : se vor luptă, de multe 
ori unele, în5ă, cu demnitate, 

La tani, se mai pusese oarecare ordine; totuşi 
populaţia încă e jăfuită. Unele comune, la trecerea 
coloanelor, fug în păduri; e nevoie de un ordin 
prin care,se îndeamhă a se resistă cu forța la orice 
rechisitie melegală, 

3/16 Martie. „Gazeta“ anunţă, vestea revoluției 
în Rusia, ca operă, a ambasadorului englez Bu- 
chanan. | 

O consider ca o glumă, grotească. 

4/17 Martie. Ştirea se adevereste: revoluţia e 
Proclamatä de patrusprezece membri ai Dumei pro- 
rogate, constituiți în Comitet, în cap cu presedin- 
tele Rodzianco. 

Se sprijină, pe garnizoană si burghie: Țarul 
abdică. 

Se realizează, astfel, în parte, prezicerea de acum 
vreo douăzeci ani ai fizionomistului Leclercq: ,,na- 
„ură excelentă.., ușor de inselat.., un meditativ, un 
„dulce, un afectuos, un bland, un voluptuos, doreşte 
„sincer fericirea supușilor sii... faird spirit război- 
yiic., Sclav loial al cuvântului său... Moartea vio- 
end nu e primejdie pentru acest print cu inima 
„mare, dar exilul si deposedarea îl nmenintăi. 


www.dacoromanica.ro 


68 


Respirăm pentru căderea unui regim suspect nouă, 
dar ne neliniștim pentru siguranța frontului nostru. 

Germania deplânge „gonirea spiritului german din 
„Rusia, stâlpul ordinii si prosperității din timpul lui 
„Petru-cel- Mare“! 

Avem impresia că valurile de acolo vor bate în- 
cet si groaznic temeliile absolutismului prusac. 

7/20 Martie. Semnele vremii! Germania se des- 
meticeste. Canceiarul Bethmann, apologistul forței 
contra partidelor, e nevoit să declare: „vai omu- 
„lui de Stat care nu cunoaşte semnele vremii! Cine, 
„după o asa catastrofă, crede că se poate înnodă ceea- 
„ce a fost, e ca si cel care crede că poate pune vin 
„nou în putrede vase fără să plesnească“; promite 
„drepturi politice tuturor stratelor. 

Cu atât mai mult astăzi, când bate vânt de li- 
bertate, ne simțim sägetati în inimă, văzând arbo- 
rat drapelul german asupra Teatrului Naţional, drept 
simbol al „cuceririi pacifice“ a noastră, iar pe es- 
planada Cercului Militar o puternică garda ,,Haupt 
Wache“ de 400 oameni, ale cării patru sentinele cu 
mitraliere fac ostentativ straja sus si jos. Lângă 
gheretele de sentinele, väpsite tn colorile germane, 
spânzurători väpsite în aceleași colori, înfăţişează, 
în tot momentul, simbolul autorității germane! 

13/26 Martie. Orașul ocupat militäreste. Patru- 
lele păzesc răspântiile stradelor. Ulanii trec fiorosi, 
gata de șarjă. 

In plină, operetă. 

Le e teamă de revolta... femeilor, care exasperate 
de extorsiunile unui. „dolmeciu“ evreu, ce le pro- 
misese ajutoare bănești din partea autorităţilor, fac 
o strașnică, manifestaţie la poliție şi primărie. A- 
runcă cu noroiu în soldaţi, cer pâine şi pace! 


www.dacoromanica.ro 


69 


Vor umblă armati, de azi înnainte, chiar cei acä- 
tati pe stâlpii telefoanelor unde aranjează sârmele. 

22/4 Martie. In Vest se retrag sistematic între 
Oise si Somme, încă dela 7 Martie. După, Chaul- 
nes, Roye, Noyon, Francezii înaintează, metodic si 
bine spre Saint-Quentin. Cu atât mai mult ţipă, după 
pacel Le commencement de la fin! 

Se atacă puternic şi la cealaltă aripă: Soissons- 
“Coucy-le-Château. 

Wilson declară, în congres starea de răsboiu cu 
‘Germania: „nu intrăm pentru răsbunare Sau princi- 
Cipiul puterii, ci pentru dreptul oamenilor.“ 

Sfatul lucrătorilor din Rusia nu vrea ,,s@ depue 
„armele până la executarea de citre Germania a 
„aceleiași forme de guvernământ ca a Rusiei“. 

Zorile sperantelor apar pentru noi. 

Dar ei sunt foarte iritati. Prin „Gazeta“ ameninţă 
pe Românii ce au neîncrederea fata, de comunica- 
tele lor. 

lar, fata de protestele din Iasi asupra „focului 
„„jajului, deportărilor, rechisitiilor din teritoriul ocu- 
„pat“, ei răspund cinic: „nu Germanii au strigat 
„înaintea grüdinei zoologice din Berlin că trebue să 
„cucerească Predealul, Craiova, Bucureștii,  Plo- 
deștiit, 

Prin două ghiare enorme se ţine încătușate con- 
ştiinţa şi fiinţa fiecărui individ. 

Prin biuroul populaţiei, unde se face un nou re- 
‘censam int, prin mijlocirea proprietarilor si chiria- 
silor, care dă cifra de 305.000 locuitori pentru Bu- 
curesti, acum după plecarea refugiaților. Fiecare 
locuitor își are, aici, casierul său, fişa personală, 
<u toate adnotările, făcute de interesul lor personal 


www.dacoromanica.ro 


70 


de spioni. Fiecare individ trebue să poarte perma- 
ment asupra sa legitimatia, „Ausweis“-ul, şi să in- 
formeze biuroul de orice schimbare de domiciliu; 
fără aceste formalitäti se moare de foame, nu se 
poate căpătă cartela de pâine. 

La ,,Melde-Ami“,, se supraveghiază toți oame- 
mii valizi din ţară, între 15—5o sani, obligaţi a se 
presentă de două ori pe lună, unde, cu toată bruta- 
litatea soldatescei prusiace, cu lovituri de paturi de: 
pușcă, baionete si cravase, se obisnueste populația 
„Să fie educată la punctuala ascultare către 'suvera- 
„sHifatea de Stat“. 

Aceasta, în ţara în care străinul vine, pleacă, spio- 
mează, mănâncă, critică, trăiește ca în sânul lui 
Avram! 

Strasnice pedepse se fluturä pentru orice contra- 
venire, făcându-se răspunzători chiar preoții, învă- 
țătorii și comunele | 

Dar acum noi suntem tolerati numai a mai trib 
pe acest pământ. 

In „Gazeta“ lor ni se face expunera doctrinei o- 
ficiale de Stat, emisă, de Otto von Pfordten din Stras- 
sburg. 

„Principiul naționalităților este o utopie geogra- 
»ficd... popoarele nu sunt egale şi nu pot pretinde 
„drepturi egale... Cele ce nu sunt, rămân în cadrele 
„unui organism mai mare. Marile națiuni trebue 
„Să se extindă: asa se măreşte sfera culturii. Ra- 
ntionalisiilor li se opune victoria armelor, puferea 
„ce aduce deciderea, si nu principiul... Tensiunea 
„fisidă si psihică înving!“ 

Prin mijloace de orice matură, chiar cinematogra- 
fice, unde se invita cu mare zgomot chiar profe- 


www.dacoromanica.ro 


71 


sori wmiversitari, se arată forța Germaniei, imensele 
aizine Krupp, imensele deposite de tunuri si muni- 
tii, imensele turme de porci şi boi, cu fata pătrată 
$i tot asa de aliniat parcati ca şi materialul lor u- 
man. Chiar un Martian, care visitează pământul, ar, 
fi rămas uimit de forța Germaniei si telegrafiază 
în planeta sa: „Germania învinsă? Poimâine la oa- 
rele 12/52! 

Si rechisitüle curg: hainele militare, iar 10.000 
#+ipumi, 20.000 cämesi, 20.000 pantaloni, 10.000 
ciorapi, 20.000 prosoape (pentru prisonierii nostri), 
motoare electrice, orice deposit de obiecte de gos- 
podarie! Dar totuşi sperdm|.. 


www.dacoromanica.ro 


III. 


De la bătălia de pe Somme până fa luptele 
de pe frontul nostru. 


25/7 Martie. S'au instalat ca la ei acasă (,, AUS 
lich eingerichtet“). Pompeazä toate resursele ţării, 
până in adâncurile lor (,,in ihre Tiefen ausgos- 
chépft“). S'au substituit cu totul bolnavului, dar 
acesta încă se încăpăţânează, să nu moară. 

„Sufere de prăbuşirea unei politici... car2, desi 
„riebună... totuși era românească... Politica este am- 
„„biția Românului: el fu izbit în inimă, ceeace este 
„foarte demoralizator pentru el“. Aşa diagnosti- 
cează, pedant, faimosul doctor social. 

„Cu figura neexpresiv® a analfabetilor... cu fi- 
„uta somnorous®…, murdarul şi pdduchiosul Va- 
ah, pervers si perfid,. fără caracter si crud..., a- 
„jemeiat. si nesimpatic... târâtor ca pisica... dege- 
„generat.., bețiv., nici pentru libertate ndscut, nici 
„pentru libertate chemat (cum: ar fi spus-o Matias 
„Corvinul)“... Românul ar mai suferi si de alte 
complicaţii. 

»esteptat la conștiința națională, deschise, în- 
„dată, inima sa caldă pentru marea soră latirii, 
„pentru Franța... Asa se născu în acest popor rear- 
„Zita sparturd între voință şi putință... grandoma- 


www.dacoromanica.ro 


73 . 


lia... nebunia de a întinde mânile sale murdare 
„spre o țară separată de el printr'un pulernic zid 
„natural“, 

O retea imensă, asupra întregului corp, va imo- 

bilisă de aceia toate organele, îl va curarisi de orice 
veleitate, 
Din straşnica mașină a lui ,,Militdr-Verwaltune“ 
răsar, zilnic, zeci de autorități subordonate, care, 
toate, la început, embrionare, se desvoltă, în niste 
organs de pompare cu o putere extraordinară. Mai 
întâiu, un ,,Oberquartier-meister" la care se regu- 
leazä chestiunile militare privitoare la rescrva ar- 
matei, personal, sănătate, jandapmerie, constructii- 
trenul, posta şi telegraful, convoiuri si automobile. 
Il. „Zentrabpolizei“, ocupată cu chestiunile de po- 
litie ale ţării. III. ,,Politische-Ableilung“ cu afa- 
cerile de presă, tipar, censură, teatru si cinemato- 
graf. IV. Pentru partea economică: extraoidinara 
ramificaţie a lui ,,Wéréschaftsstub®, cu o puternica, 
armată de comercianţi şi specialişti pentru paduri, 
vânătoare, pescărie, mașini, electricitate, industrie 
de războiu, minele de sare si cărbuni. V. ,,V rwal- 
Zungsstab“, autoritatea ce sancţionează. în ch ‘st.u- 
mile relative la administrațiunea indigenilor, ce 1 
le presintä Ministerele românești de interne, Co- 
mert, Instructie, singurele ce au mai ramas din 
cele now’. 

Suprafaţa țării administrată, e de 65.064 km. p.; 
judetele aflate in zona de luptä faq o administratie 
specială: a comandanților de etape. 

»Wirtsschaftsstab“-ul este cel mai de samă organ 
al Administratiunii, care, singur, caracterisează, și 
“absoarbe toată activitatea ocupanților. Prin diver- 


www.dacoromanica.ro 


74 

sele sale ,,Abteilungen“ se pompează, până in mä- 
duva ţării: politică, finanțe, nutriment şi nutreţ, 
materii prime, ulei mineral, agricultură, păduri, in- 
dustria lemnelor şi materialelor de construcție, în- 
dustria de năzboiu, chestiunea lucrătorilor, statistica, 
si „nivelarea populației“ (,,Ausgleich“), pescărie, 
mine, drept, despăgubiri centralilor, export, clec- 
tro-technică, ° 

Sasesprezece departamente, cu tot complicatul lor 
angrenaj de birocratie. Toatä tara e pusä subt e- 
tape de comandaturä si etape de comanda, subor- 
donate celei d'intâiu. 

Die eiserne Faust! 

Crescuti in tradiţiile unui Stat cu administratie- 
seculară, întrebuințează meticulositätile unui biro- 
cratism extraordinar, pentru tot ceeace lucrează. 

Hârtiile ce se primesc au un termen scurt pen- 
tru resolvare. Orice abatere aduce după sine cer- 
cetarea întregului angrenaj de sus până la ultima 
rotifä a aparatului: se descopere causa, se pedep- 
sește cu închisoarea  retardatarul. Dosarele sunt 
întreținute întrun mod extraordinar, ca îngrijire 
şi clasare. Fiecare chestiune îşi are dosarul. Intre- 
ținerea hârtiilor si scrierea, fără de repros. 

Au mania ghiseurilor si numerotatiei. 

Ceeace face azi un serviciu, distruge mâine altul, 
care i-a luat locul, în casa ce li-a fost destinată. 
La Academia Română, ofiţerul ce studiază manus- 
cfiptele care formează, obiectul litigiului între Ro- 
mâni şi Bulgari, lucrează într'o cușcă. de lemn; prin 
usa prin care intră singur, diferite semne indică 
felul de închidere și deschidere a. uşii! 


www.dacoromanica.ro 


15 


Ba chiar are si o inscripție pentru procedare: 
„„Ziehen, drüchen“! Deutsche Griindlickeit|! 

Bulgarii, contagiati şi ei de această formă, ex- 
tern, de civilisatie, pun chiar la ușile cele mai visi- 
bile, täblita: vhodù (intrare), iar la Gara de Nord, 
o imensă tabla: ,,Garata“ (garal). 

Trăim o epocă de Kultur! 

La Komandanturä, © pădure întreagă de table, si- 
metric aliniate, la aceiaşi înălțime, indică toate ser- 
viciile generale, şi numărul camerilor cu biurourile 
subordonate. Placate, enorme, arată personalul de 
serviciu. 

Se bucrează. încet şi greoiu. Birourile sunt luminate 
până la 1 noaptea! 

Şi câte halte servicii: al probării preţurilor, al te- 
lefoanelor pe Cari le rechisitioneazä de peste tot; 
al pieselor de automobil, de care se găsesc în țară 
în valoare de milioane; al încvartiruirilor, pentru 
care umblă, zilnic, de dimineață până noaptea, per- 
sonalul cu peste :cincizeci de birji rechisitionate. 

Până la finele anului se vor încvartiră în București 
43.000 de ofițeri în hoteluri și 10.000 ofițeri în ca- 
sele private! Si cu câte pretenții! Baiel.. unde mu e, 
se instalează luxos în comptul primăriei; tablouri 
de pictori buni!.. E o goană după ele, pentru fiecare 
nouă încvartirare (căci dispar), scoarte, covoare!... 
chiar la casarme! | 

Căci în acest cuib de Cafri africani (Kaffernkrale- 
Siid-Afrikas) ! trebue säise ţină sus prestigiul ,,iz- 
comparabilului soldat“ de rasă superioară germa- 
na. Asa se menține nestirbit prestigiul Imperiului. 

Asist la una din încvartirări. Un preot în uniformă, 
(dela preot până la frânari, toţi sunt în feldgrau). 


www.dacoromanica.ro 


76 


Se scuză fata de gazdă, pentru deranjament. Or- 
donantele sale, în acest timp, fără să mai aștepte 
răspunsul afirmativ al gazdei, a şi luat dispozitiu- 
nile dé aranjament al oaspetelui. Mută biroul în Jo- 
cul patului, pianul în locul sofalei, apartamentul de 
sus în cel ide jos, în mansardă mărginesc precis 
spaţiul lăsat gazdei. 

Cât despre bună cuviință, liniște în orele înaintate, 
moralitate in casa străină..., ei sunt învingătorii, nu 
se discută. Din ordonanța dată de Mackensen, a+ 
proape de plecare, putem a ne închipui pretentiu- 
nile: se sfătuește, atunci, pentru „restrângerea ne- 
voilor vieții... să aibă grijă de ceeace ise dă de 
gazdă..., nu pot pretinde baie decât cu consimțimân- 
ful gazdei... nu pot pretinde clavir, covoare.., dacă 
nu sunt... Numai generalul are dreptul la o cast 
întreagă!“ 

Aspectul Capitalei e bine definit. Bulgarii în Dea- 
lul Spirei (și ce murdărie), Turcii prin strada Po- 
lonă si Ministerul de Externe (si ce grozăvenie!) 
Germanii: Centrul si toate casele bunc. 

Pretutindeni geamurile sparte şi perdelele, falfa- 
ind prin ele, sunt semnele incvartiruirii. 

27/9 Martie. Şi Kaizerul simte semnele vremii. 

Printr'un decret către Cancelarul Bethmann Holl- 
weg, comunică că „el este gata la rezidirea vieții ger- 
mane interne, atât politice, economice, cât si so- 
„ciale, întru cât el tinde să servească binele tutu- 
ora, printr’o unitate, tare. între poor şi monar- 
Aie”, 

Se va tinea de cuvânt? 

Turcia salută, prin Marele Vizir, revoluția rusă, 
ba încă promite frumos reluarea relatiunilor eco- 


www.dacoromanica.ro 


77 


nomice, chiar cu Statele vrăjmaşe, numai pace să, 
fie. Bulgaria, care ţine, în toate chestiunile europent, 
să-şi spună cuvântul, speră că revoluţia rusă va a- 
duce sfârsirea vărsării de sânge. Totuşi chiar de- 
mocratii constitutionali ruși, de sub şefia lui Dol- 
goruchi, cer războiul până la capătul victoriei. 

In „Figaro”, se destăinueşte că Stuermer, şeful. 
fostului guvern rus căzut, ar fi sfătuit pe Români 
să se abţină dela planul de a atacă Bulgaria, subt 
cuvânt că România nu va fi atacată din acea parte. 

Tot el, în scop de a împărţi tara, ar fi consiliat 
evacuarea până la Focşani, contrar părerilor Statu- 
lui nostru major. 

Tot relativ la războiul nostru, un German, jude- 
cându-l, zice: | 

„Planul de operație, pe care îl urmäriau Româ- 
„hi... era exclusiv dirijat contra Austriei. O coo- 
„perare cu Sarrail era (deci)... exclusă, 

„Astiel își puse România interesele sale, spe- 
„ciale, în prima linie, pierdă, cu aceasta, legătura 
„Și căză jertță, în fine, puternicului atac al Centra- 
„ilor. 

„Moltke spuse, odată, că greşelile initiale nu se 

„nai pot repară în cursul întregii campanii“. 
“ 29/11 Martie. In Germania, efervescenta pro- 
dusä de vântul democratismului contra citadelei ab- 
solutiste trebuie să fie mare. Presa lor, subt tit- 
lul de „Cave Britania”, îndeamnă ,,pe cei ce fin un 
„condeiu german în mang să probeze bine ca cer- 
„heala să nu fie amestecată cu otravă engleza... 
„Oratorul să vegheze ca nu cumva, ării să bage de 
„samă, să agite, prin vorbele sale în aier, vre-un 
„pumnal englez. 


www.dacoromanica.ro 


78 

„Anglia a fost fotdeauna o incendiafoare, chiar 
„când îi apasă cuiva făclia libertăţii in mână: i-o 
„dă numai în presupunerea că o mânuire neinde- 
„imânatecă a purtătorului faclei, îl va face, fără 
Să vrea, un incendiator... 

„Păziți-vă de Anglia... Cine a trăit mai inde- 
„dungat în țările guvernate parlamentar, în afară 
„de Angtia, ştie ce conruptie şi descompunere este 
„legală cu această noțiune de guvernământ. 

„Cine face în Germania dezbateri asupra drep- 
tului de vot, lucrează... pentru Anglia... Cine vor- 
beste de încercarea de putere între socialiști şi 
émperialisti, lucrează pentru Anglia... 

„Păziți-vă..? 

30/12 Martie. Nici pe frontul vestic nu le merge’ 
bine. Incă dela 19, cu speciala bucurie de a face 
rau (Schadenfreude), anunțau päräsirg” de terito- 
rii, după ce au nimicit biserici, case, mori: „fotut 
făcut de neîntrebuinfat”. Se plâng, azi, de „răz- 
boiul de jaf”, întreprins contra lor, de cele cinci 
continente: ,4zboiul a degenerat într'o nemai au- 
„2ită expediție de pradă... asupra capitalului şi, si- 
„dinței germane”! 

Cutezătorii... 

Le merge rău de totl 

lar încheie bilanfuri spre a prinde curaj: centra- 
tii au cheltuit cu războiul numai 99 de miliarde. 
Ei au cucerit 600 de mii de chilometri pătrați, 3! 
inilioane de prizonieri, 11 mii de tunuri, 9 mii de 
căruțe, 112 milioane puști, 50 de cetăţi! 

Trebuie să li se fi întâmplat ceva. 

In Rusia situația mu se limpezeste: Kerensky ar 
vrea o republică, fără scopuri de cuceriri; prepon- 


www.dacoromanica.ro 


79 


derenta, in opinia publică © are, însă, burghezia, 
în cap cu Lvov ¢! Miliucov, care nu renunţă la ve- 
chile teluri ale războiului. 

Acest punct de vedere a fost susţinut si fata 
de Branting, conducätorul socialistilor suedezi, care 
visitä pe Ruși, în vederea finerii unui congres so-~ 
cialist la Petrograd: „lupta nu se sfârşeşte fără. 
„zdrobirea Germaniei”. 

Frontul nostru e deci în siguranţă, 

După. China, Panama, Cuba ; şi Brasilia ar fi rupt 
relatiunile sau declarat războiu Germaniei! 

Ribot, Preşedintele guvernului francez, vorbeşte 
în Cameră, „de lupta între spiritul libertăţii, al so- 
„cietății moderne, şi între cel apăsat de despotis- 
„mul militar”, 

Lloyd George arată presei americane „dern0+ 
„crația europeană... de răni acoperită, sângerândă, 
„care, după trei ani, încă luptă contra celui mai crud 
„inamic ce a amenințat vre-o dată libertatea lu- 
„mii... O uniune pentru pace nu poate fi decât când 
„mațiuni democratice vor fi partasele ei”. 

2/15 Aprilie. Paştele mostru, o minune de vreme! 
Il sărbătorim în contra ordonanţei din Decembrie 
care it hotărâse, după calendarul Gregorian, la 26 
Martie. Preoţii nu știau ce trebue să facă; deniila 
se celebrarä pe furiș. Paştele îl serbam, însă, după 
datina noastră, germanii se fac că nu-l observä, 
O drastică. ordonanță care fixează, din nou, da- 
tele sărbătorilor bisericii noastre, nici nu-l pome- 
neste. Se fixează sărbătorirea, după calendarul Gre- 
gorian, a Botezului, a Bunevestiri, a Inältärii, a 
Adormirii, a Nașterii Maicii Domnului, a Inălțării 
Crucii, a Sf. Nicolae şi a Crăciunului. 


www.dacoromanica.ro 


80 


Se menţionează că „în toate celelalte zile, auto- 
writitile vor funcționă, lucrările agricole şi silvice 
„se vor îndeplini... Contravenienfii vor fi pedep- 
siti cu cinci ani închisoare, sau 50.000 de lei a- 
nendä! 

Căci, diagnosticul lor e bine stabilit: Românul 
e las, terorizează-l si cedează, apoi, uită, uşor, ca 
„ynajoritatea' natiilof romanice, cari uită uşor tre- 
„cutul, pentru a trăi din plin momentul present”. 

Românul uită ușor, este injuria cu care suntem 
pälmuiti zilnic. Un popor al simțurilor, nu al ra- 
ţiunii. 

Magazinele sunt silite cu forța să fie deschise, 
la ţară agronomii silesc, cu biciul, locuitorii să iasă 
cu ‘plugurile la muncă. Ne-am tocit toate simtu- 
rile, credem și noi cä, în adevăr, ne aflăm în 
ale lor Kaffernkrale Siid-Afrikas! 

Căci, dacă, până acuma, s'au atins numai de 
bunurile sau chiar de sufletul nostru, acum începe 
stoarcerea însuşi „materialului uman”. Prin ordo- 
nanta rechizitiei tuturor oamenilor, dela 15 la 60 
de ani, toată tara e roabă în mâna lor pentru in- 
deplinirea muncilor agricole ce încep. 

Incă din 26 Ianuar, ieau dispoziţii în acest sens 
pentru cultivarea ogoarelor, prin proprietari sau, 
arendasi, cari, dacă nu sunt în state! a o face, vor fi 
înlocuiți de comunitatea locuitorilor, contra plăţii! 
din 5: 5. Se recomandă sămănare de pala ai se- 
sam, muhar, si grâne. 

O migraţie forțată, faimosul Ausgleich, cu pum- 
nul, începe de acum: a menorocitei mândre po- 
pulatii dela munte, spre câmpiile Dunărei, pentru 
muncile agricole. Fără haine, în zdrente, nemân- 


www.dacoromanica.ro 


81 
aţi, zac cu zilele, pe peronurile gărilor din lipsä 
de trenuri. 

Se vad extenuati cari mor, femei cari nasc gi 
o mizerie! 

Spre satisfacerea amatorilor fotografi ai nafiei 
lor, cari sunt încântați de acest ,,echt rumdnisch* 
unde ajunsese populatiunea, din cauza lor! 

In sapä de lemn! 

Din oraşe se ridică, zilnic, batalioane de lucräe 
tori, paziti din urmä cu ciomegele. 

Oricine nu-si poate legitima intrebuintarea zilei, 
oricât de bine îmbrăcat, e luat cu forța, dus așa, 
cum se află, la gară, unde descarcă si încarcă va- 
goane; sunt trimesi pe toate liniile unde e nevoe 
de brațe: chiar la Constanta, acum când sofia sau 
copiii nu ştiu nimic despre soarta subitului dispă- 
rut! 

Convoiuri enorme de care, ai cäror conducätori 
poartă table cu numere, atârnate de gât, numai 
contenesc, de astă iarnă. 

Trenurile mefiind încă în plină funcţiune, din 
cauza distrugerii podurilor, cu carele se fac tran- 
sporturile chiar de muniții, până la front. 

Au încetat, acum transportul saltelelor, plapu- 
melor, zdrentelor; se cară grâne spre porturile Du- 
nării, sau rampele gărilor. Treizeci şi şase de sta- 
tii de încărcare, în tot ţinutul, pompează toată re- 
colta ce nu putuse fi cărată pe iarnă. 

Șefii acestor staţii dirijează numai, transportu- 
tile de recoltă; sunt toți speciali ,,Fachmann“i, 
numai pentru această muncă. Komandanturile agri- 
cole, cu ofițerii economici, au grijă de transportul, 
zecoltelor până la aceste depozite. 


Dräghiceanu.—Subt cultura pumnului german». 6 


www.dacoromanica.ro 


82 


O muncä enormă, de furnici meticuloase. 

Până în Iulie se va cara, după datele lor, un miliort 
de tone, desi credem că suma e în minus pretuitä, 
din cauza certei pe prada, ce o au necontenit cu 
Austriacii. Intreaga recoltă pe 1916, exportată în, 
Germania si Austria, asigură azi, unui German, exis- 
tenta pe 37 zile, iar unui Austriac, pe două, luni! 

O preţuire mai exactă a importanței exportului 
grânelor noastre pentru hrana Germaniei o arată] 
un tabel pe anul 1913. Germania avea atunci, ne- 
voe de 2.550.000 tone import de grâne; iar noi! 
exportam, atunci, 1.125.000 tone, în mare parte 
in Germania. | 

Si aveam in mână această mină, de aur, acesti 
excelent mijloc de presiune și câştig politic și, to- 
tuși, noi eram robitii, economiceste ai Germaniei, 
pentru fiarele, tinichelele, și ,,ersatzu’’-rile ei cul- 
turale | 

Ne reamintim că am auzit oameni politici, cari, 
afirmau că recoltele noastre ajung Germaniei nu» 
mai pentru întreţinerea armatei sale intf’o zi. ' 

Ei bine, şaptezeci milioane Germani au nevoie 
de pânea noastră, în aproape, 100 de zile ale anu- 
Tui! 

5/18 Aprilie. Luptele pe Aisne continuă violent, 
pe un front de patruzeci chilometri, după un bom. 
bardament de zece zile, pe triunghiul dintre Aisne, 
Vesle, Canalul Marnei. Comunicatul lor de azi & 
un strigăt de disperare, cum nu se va mai auzi in 
tot cursul räsboïului. 

„La Aisne este în curs una din cele mai mari 
„bătălii ale războiului actual si chiar ale istoriei 6- 
„anrenirii. 


www.dacoromanica.ro 


83 


„Dela 24 ‘Martie durează pregătirea de artilerie, 
„sîntro continuitate, masivitate si forță, ne mai vä- 
„„zute 'până acum... Dela 3 Aprilie începă... atacul 
ce pătrundere, cu o nemai pomenită energie, lupta 
„decurge, nu asupra unei linii, cl asupra unei zone 
„„de întărituri, aşezate una înnapoia alteia. Aptrarea 
„Ru mai e posibilă“... 

Lupte surde si pe şoselele Arras-Cambrai, și cu 
succes. Guvernul rus, între-timp, declară că nu fin- 
teşte la urcarea puterii sale externe în detrimentul, 
altor nafii. 

La Iași, ar fi succedat un guvern Tache Ionescu, 
guvernului Brătianu! Sunt furioși... 

In Germania, îngrijirea internatilor români „ar 
„merge, în general, bine cu toată executarea re- 
„presaliilor”. 

Ce fel de bine, ni-o arată stiri ulterioare... fură) 
nevoiți să subscrie 1.067.800 lei pentru împrumu- 
tul german! 

Prisonierii noștri sunt parcati acum, în lagărele 
din Cotroceni şi Colentina. Frumosul lor echipa- 
ment s'a ofilit, supt murdăria muncilor la cară 
sunt expuşi. Cei mai multi au căzut într'o stare 
de animalisare: o masă de carne ambulantä, lividä, 
umflatä, fără pic de sânge în obraz, părul pe cap 
zărit, bărbile sălbatice. Sufăr nu numai de acel 
cafard” al prisonierilor, dar şi din causa lipsuri- 
lor reale în nutriment si de muncă excesivă. Se 
macină organele prin cheltuirea reservelor. Căci 
li se dă lor, cari sunt obișnuiți a mâncă o mămăligă 
pe zi, numai un sfert de pâne si o așa-zisă supă: o 
apă cu boabe de mazăre, gärgäritatä, sau cu foi 
de varză, sau cojile de cartofi ce rămân din me- 


www.dacoromanica.ro 


84 


sele casinourilor soldaților, după ce, mai întâi, s'a 
reținut partea mai bună pentru nutretul porcilor 
lor. E distrugerea lentă, a valizilor neamului nofs- 
tru, prin mijloacele de laborator, dictate de infer- 
nali himisti sociali dela Berlin. Toţi se tem de mo- 
lima din cauza inghesuelii în care stau. Aceiari, 
soartă o au Italienii, puși să curäte zăpezile stra4 
delor. La 12 din zi, li se dă, în picioare, într'o cană, 
ratia de supă. Evviva! le zic, trecând pe lângă ei. 
Evviva îmi răspund, cu ochii strälucitoris 

Cu câtă prudență se poartă! însă, cu „Francezi? 
colorați”, despre cari strigă, într'una, în protestele 
lor către lumea civilizată!, si cari, în orice caz, sunt 
superiori necoloratilor aliaţi ai lor: Bulgarii și Tur- 
cii. Ji tratează ca pe nişte plante exotice, pe aceşti. 
Turcosi din Algeria, îmbrăcaţi într'o splendidă uni- 
formă: salvari largi, albaştri, tunica’ scurtă, albas- 
tra, încinsă de un brâu roşu, cu extremităţile a- 
tâmând, si cu fes roşu, cu ciucure mare, negru, lä- 
sat la o parte. 

Vesnic sunt la promenade, însoţiţi, ca de nişte 
guvémante, de greoaia vietate prusacă, care acum 
nu poartă mici pușca măcar. Sunt doară copiii ras- 
fätati ai viitorului Padisah al Islamului: Wilhelm 
al II-lea, Imperator-Rex, care le-a tidicat, chiar o 
moschee în lagărul lor din Germania. 

8/21 Aprilie. Frig-+ 50, după ploaia din zilele 
trecute. Au speranțe mari în Lenin, filogerman, 
pomit din Geneva în Rusia și prin care speră à 
schimbare faborabilä a revoluţiei rusești, în favoa- 
rea lor. 

In Spania, Romanones demisioneaza din cauza 
torpilärii de submarinele germane a unci nave spa- 
niole. Vine guvern de acciasi nuanfa. 


www.dacoromanica.ro 


85 


In Austria se pare că e criză provocată, de ur 
Consiliu de Coroană în care se discută chestiaj 
limbi uritase a Statului. Impäratul se exprifnä, 
faţă de guvernul demisionat, că vrea ca toate po- 
poarele să iea parte la conducerea Monarchici. 

In Germania, proprietatea mică şi mijlocie ar 
fi de 62 la sută, la noi numai de 14 la sută. Ță- 
ranul nostru, fotusi, cultivă 65 la sută din supra- 
fata cultivabilă a ţării. 

Dela ţară se aud grozăvii. Rechiziţiile curg, con- 
voiurile de căruțe ie trec dela munte spre câmp, 
pentru schimbul obișnuit de producte, sunt con- 
fiscate împreună cu productele, cu caii, cu cäru- 
tele... Posesorii lor sunt trimişi dela Ana la Ca- 
iafa. In alte parti, se ridică vitele carelor ce trec 
si se trimet la arat cu forța, pe timp de o săptă- 
mână. 

Populaţia e terorizată de jandarmii și agronomii 
locali, e bătutăi, pusă, la carceră. Goama sună, din 
viul moptii, desteptarea satului la muncă. La ce 
muncă a fost supusă populaţia se vede din datele 
lor: au sămănat mai mult ca în 1916, grâu cu 
216.371 ha., săcară cu 9.211 hd, rapitä, cu 25.415, 
ha: Desi 800.000 de locuitori se refugiascră în 
Moldova sau erau pe front! Optzeci la sută din 
suprafaţa cultivabilă a țării fu cultivată in acest an. 

Fiecare casă. trebuie să dea cu rândul o anu- 
mită cantitate de ouă, păsări, brânză, lapte, un- 
tură, și unt, pentru trebuinfa autorităţii militare lo- 
cale, pe lângă obligația tuturor de a da patru ouă 
pe săptămână, un sfert de chilo de brânză și cele- 
lalte pentru Komandantura de etapa. Pe lîngă a- 
ceasta, plaga abusurilor ,,dolmeciului“, nelipsitul E- 


www.dacoromanica.ro 


86 


wreu, care se va erige, in al treilea rând de subor- 
donare, stăpân al acestei ţări. 

In unele județe, ca în Dâmboviţa, ,,dotmeciul” 
omoară în bătăi populația cu ciomagul. E chiar, 

rimes înaintea tribunalului de războiu! 

Alpoi plaga autorităţilor abuzive române... 

Și pe deasupra, în multe sate: „die deutsche Rein- 
keit” : soldaţii resolvă, în public, agăţaţi de stâlpii 
jprispelor casei, necesități inexorabile, spre scan- 
dahil sălbatecilor Valahi! 

Cu rândul, femeile sunt chemate pentru curä- 
tenie, şi, spre batjocură, chiar fetele preoţilor si 
nvățătorilor | 

Se taie nucii din multe judeţe. 

Au înființat un sindicat de bănci pentru a se da 
“ţăranilor și PNR împrumuturi asupra re- 
coltei. 

Au înființat și patrusprezece cuini populare, pen- 
tru populatiunea săracă; se dă masa la 2.000 de 
persoane zilnic: pine de 440 de grame și o supă, 
în schimbul a zece bani. Pentru lume mai bund 
x o altă ospătărie, cu șaptezeci de bani masa. E o 
instituție bună pe care veselii moştenitori o dau, 
în clementa lor, populatiunii ce decade pe zi ce 
trece. 

Intr‘un an se dau ee milioane şi jumătate de 
Su 

2/25 Aprilie. Dela zece ale lunii, atac puternic 
al eae între Loos si Cambrai, care înaintează! 
remarcabil, cu escadre de tancuri. Totuşi Germa: 
nii afirmă victoria lor, la care a contribuit „orice 
„German, om sau femeie, färan sau lucrător, care 
St în serviciul patriei, sau şi-a pus puterile pen- 
„tru îngrijirea armatei”. 


www.dacoromanica.ro 


87 


Conumicările criticului militar Morath vorbesc 
„de pierderea materialului mort, dar de conserva» 
„rea celui viu“. De fapt, trebuie să fi fost zguduite 
bine amândouă felurile de material, cum si toată. 
construcția Statului german. Căci socialiștii demo- 
crati îşi exprimă dorinţa „ca Statul german să iasă 
„din războiu un Stat liber... (prin) îndepărtarea 
„inegalităţilor..., acordarea drepturilor cetăţeneşti în 
„Imperiu, Stat şi comună, îndepărtarea oricării cor- 
»duceri biurocratice şi înlocuirea ei prin influența de- 
„cisită a representantei poporului. (In același timp) 
„combat visurile de putere ale unui sovinism am- 
„bițios”. 

De aceea, pentru a mai inspiră curagiu soldaților 
lor, li se agită iarăși speranțele unei păci grab- 
nice, întru cât se prefac că ieau măsuri în privința. 
executării viitoarei demobilizări. Ba chiar repară, 
sau dänimä în Belgia ruinile rămase, având in 
vedere că „rănile de războiu ale unui popor, con- 
„„servate ca un obiect de panoptic, ar fi culmea gro- 
„tescului”. 

Unui încrucișător german ise dă numele lui 
Mackensen. 

Ni s'a luat de Bulgari Cadrilaterul dobrogean. 
rezultă. din ordonanfele lor, care-l exceptează în] 
toate măsurile ce le ieau cu privire la teritoriul o- 
cupat. 

Ni se face cinstea, în indicatorul mersului tre- 
nurilor, de a nu fi trecuţi printre ţările înglgbate în 
Imperiu, şi insistă, asupra faptului. 

Se pun la dispoziţie trenurile si pentru populaţia. 
civilă. Trenurile accelerate sunt la dispoziția numai 
a... (supusilor Puterilor Centrale, dacă ei vor pre- 
sentă dovada că au fost despăduchiați. E şi nevoie! 


www.dacoromanica.ro 


88 


Românii nu pot călători cu clasa I si a II-a, de- 
cât dacă vor presenta si o recomandatie scrisă, 
din partea unui comandant superior. Ei sunt plebea 
de clasa III-A, fata de stăpânii täriil Ce mai con- 
tăm noi! 

15/28 Aprilie. „Figaro“ expune re&ultatul unei 
audiențe la Regele nostru. El vorbeşte de lupta! 
între inimă și datorie: ,,Scdparea Românied este 
„de partea Antantei, dacă as mai sta odată, in 
„fata alegerii, as lucrà toi asa, precum am lucrat”! 

Tara e cu tine, Maiestate! 

In ţară, se pompează ziua şi noaptea. Producția, 
minclor de lignit va întrece pe cea din timp de pace; 
sondele ce fusesera arse sau astupate, in timpul re- 
tragerii, vor fi repuse în activitate si vor da, pind 
in Julie, 147 vagoane, zilnic. 

Asupra pădurilor începe wn jaf de o barbarie 
inspaimAntatoare: se taie tot, se curăță tot. Lem- 
nele bune, transportate in Germania, Turcia; ce- 
lelalte, vândute täranilor pe trei lei metrul. Sate, 
care nau încălzit miciodată sobele de cât cu paie, 
ard lemne. 

Tot ceca ce nu se poate transporta, se face man- 
gal. 

Dacă ar putea. ar ridică si cara chiar pământul! 
Din toate pădurile, liniile Decauville se întind până. 
în staţia de încărcare. S'au tăiat chiar parcurile 
oraşelor, ca acel dela Trivalea Pitestilor. 

Fierăstraiele din Buşteni, Azuga, Fienii, Sinaia,, 
Câmpulung, fasoneazä, ziua şi noaptea, lemne sau, 
îl transformă în putini, butoaie, lăzi. 

Si se înfig ereu, mai adânc, în grumazul nos- 
trul 


www.dacoromanica.ro 


89 

Se face o „Uniune austro-germand pentru con- 
servarea intereselor germane în România”. 

Se ieau măsuri pentru plata agricultorilor, vina- 
rilor, prin Banca Naţională sau obști. 

Se plătește recolta pe 1916, cu 800 lei vagonul de: 
grâu, 600 de orz, ovăz, meiu, porumb, goo de le- 
-gume, 700 de floarea soarelui, 1.250 de in. 

Si, încă, plătesc cu noua monedă, care, de fapt, 
e un bon de rechizitie ce trebuie plătit tot de Sta- 
tul nostru. 

Și totuşi în jongleria lor de cuvinte, în al lor 
hokus-pokus de vorbe, cu care nu s'a ametit nici 
odată vre-o nație pe fata pământului, în așa grad 
de nerusinare, această se numeşte plată: „căci de 
„0 rechis.tie, adecă de o amânare a plăţilor până 
„la incheicrea păcii, la care ne îndrejtățiă drep- 
„ul popoarelor, ne-am abținut cu total”. 

Ba încă arată „omenirii că acest mod civilizat de 
procedare nu ar trebui să scape din vederea viito- 
rilor alcătuitori ai tractatelor universale, 

Uniunea Sindicatelor agricole se vede nevoită să 
proteste, arătând ca preţurile sunt subt costul de 
producţie ; are chiar curagiul să afirme că n'au pu- 
tut obţine modificarea preţurilor stabilite, „deși 
productele lor erau avere particulară”. Se conso- 
lează cu speranța că, vor fi despägubiti de Statul 
român! In același timp, cer măsuri pentru pedep- 
sirea devastatorilor români ai inventarului lor a- 
gricol. E nedemn. : 

Preturile pentru vin sunt fixate d la sase pânä 
la zece bani de grad. Pretul litrului de vin nu poate 
trece peste un leu. 

Fac o fabricä de sulfat de cupru. 


www.dacoromanica.ro 


90 


Se pun täblite cu numele stradelor, peste 20.000; 
a binefacere, vedem nume de strade, chiar în cen- 
trul orașului, care sunt o revelatiune, acum, chiar 
pentru marele public al nostru. 

Luăm came a treia oară dela Crăciun. 

Dela gară un dute-vino ametitor de soldați ce 
vin de pe frontul vestic pentru ,,Erholung“, in a- 
cest „paradis al lui Dumnezeu, 

Un nou tip de soldaţi: slabi, înspăimântați, cu 
nevrosa răsboiului întipărită pe fata, și accentuată 
si mai mult prin colosalele coifuri de tranşee, în 
forma unor cäldäri. 

16/29 Aprilie. Berariile sunt pline de soldaţi si 
lume care aşteaptă cu adâncă, religiositate, ora fi- 
xată de Komandantur pentru servirea berii. Din lipsă, 
Ge pähare, se serveşte pe serii. Chelnerul şi-a luat 
niște aiere de dispensator al bunurilor divine. Nu 
servește decât pe cine crede de cuviință inspirația 
bunului său plac. Soldaţii beau din mari pocale de 
cinci, şase litri, asemenea unei donicioare, câte una 
de masă. O sorb, cu rândul, în mijlocul cântece- 
lor si nenumăratelor ,,Prosif”, pe care le întoneazăi 
frumos. Ceilalţi, tin isonul. Fac ,,Bruderschaft”. E 
vestigiul vechii și frumoasei Germanii, de altă dată, 
cu glume și veselie... 

Chiar de trec peste măsură, îşi păstrează, cu to- 
ţii, în majoritate, „die deutsche Anstândigheiț”. Dar 
şi când măsura e prea întrecută, cu toate porun- 
cile de ,,verbofen”, cad in alt extrem: trag cu re- 
volverul sau dispar pe guri de canaluri sau cad 
mortal dela înălțimi de patru, cinci metri, cum e 
cea de lingă Teatrul National, inchipuindu-si că 
„ăşesc de pe trotuar în rigola stradei. 


www.dacoromanica.ro 


91 


Vinul negru nu se mai dă decât cu ordonanțe. 
medicala. 

Patrule de polițiști intră, seara, in localuri, cer- 
cetează pe fiecare soldat de biletul de voie. La a- 
{propierea orei polifienesti, ora zece, pentru cle 
mai multe localuri, polițistul își face apariţia: ,,Fre- 
ier Abend“! ,,Bairam“, repetă, ca un ecou, chelne- 
rii nostri, afmetifi de sonoritatea sonurilor si nestiu- 
tori de sensul cuvintelor. Luminile se stâng, loca- 
lurile se închid, lumea merge acasă. Chiar specta- 
colele se închid, la douăsprezece noaptea; inccp 
însă dela orele opt. 

Aspectul obişnuit 41 stradei, între zece şi unspre- 
zece seara, este acela ce era la noi, mai înainte, fntre- 
patru, cinci dimineaţa. , 

Trăsurile și tramvaiele au amuţit, localurile în- 
chise; intunerec; trei patru trecători, grăbiţi. 

La varieteuri se petrece bine. Dimineaţa, mii de 
butelii de șampanie goale se scot din localuri. 

Intru într'unul din ele;—la „Femina”, ţinut de 
un Evreias, fost până ieri soldat... în batalionul de 
jandarmi pedeștri. Jandarmii toţi prisonieri la ta- 
bără: el luptă pentru... patrie aici. O tăcere si li 
miște ca de biserică; nimic din zgomotoasele noas- 
tre varieteuri. 

"Tm loji, ofiţerii beau „Sek?”, gravi cu monoclul 
în ochi și cu câte o conchistă care, cu mâna pe 
inimă, le vorbeşte încct, de sigur, despre „die deut- 
sche Treue”; ei surâd, discret, auzind finetele cân- 
täretei de pe scenă, care cântă despre... „România 
Mare”. + 

In stal: un aipas cu o femeie -pierdutä, ofiters 
bulgari cu caracteristicul barbişon, ce se silesc si 


www.dacoromanica.ro 


92 


păstreze acelaş ,,Anstdndighkeit” al sălei,—Evreiaşi, 
funcţionari la ,,Militar-Verwaltung” sau din cei ce 
au făcut „ein Geschäff®, soldaţi galanti, în panta- 
Joni şi ghete de ale ofițerilor nostri.—Unul se a- 
propie, ,sekr Hôflich®, de mine. Mă iea drept o pa- 
săre de pradă, nocturnă. Mă întreabă încet: vrei 
carne?—Carne dragă, îi răspund: unde? — Imi 
face semnul discret. — Câtă vrei? — Cinci chilo 
răspund.—Am adus din Ialomiţa optsprezece vite 
care fac atâtea mii de chilo.— 

Rămâi deconcertat, nu vreau să pierd însă în 
ochii lui valoarea ce o are despre mine, şi după ce 
icau cunoștință nu ştiu şi de câte mii de chilo de 
zahăr ce se aflau de vânzare cu trei lei chilo, îi 
răspund că le cumpăr, şi-i fixez, pentru a doua zi, 
un loc de întâlnire pentru rezolvarea afacerii. 

Ii dau o adresă false si mă întorc bolnav acasă. 

17/30 Aprilie. In Austria, odată cu chemarea lui 
Clam Martinitz la presidentia Ministerului, se a- 
duce ca Ministru al Afacerilor Străine, contele. 
Czernin, fost Ministru la Bucuresti. Acesta, prin- 
iun apel către Rusi, se declară gata să. încheie 
pacea, neavând gând de cucerire fata de ei. El va 
fi, de aici înainte, spiridusul tuturor înnodăturilor 
äräcesti ce se vor urzi, alât în Orient, cât si în Oc- 
cident. Va fi creicrul acestui monstru de coaliție al 
Centralilor, care merge orbește, dar cu o forţă e- 
I mentară. Prin r asinatiunile lui se proiectează o 
conferinţă internațională, socialistă, acceptată si de 
Lcligcranţi din tabăra opusi. De altfel Austria 
1ici ca nu sti pe roze. Criză internă accentuată si 
co fantoma foamei, care durează de peste două luni. 

Pe froniul nostru, încă dela 14 Martie, auzim că 


www.dacoromanica.ro 


93 


conducerea operaţiunilor se află in vrednicele mâni 
ale generalilor Averescu și Prezan; acum, aflăm 
că Serbacev ar fi luat comanda trupelor ruseşti. 

In București, furturile curg zilnic, si amenzile 
nu mai putin. Um vinar e pedepsit cu 1.000 lei a- 
menda, ‘pentrucä a servit unui soldat o salată cu 
‘pret usurar! Uzurar! Vom vedea mai târziu con- 
ceptia lor si in această materie. 

23/6 Aprilie. Sf. Gheorghe. O zi dumnezeiască, 
cu o exuberanti de verdeață orbitoare, și cu o lună, 
în seara ce a precedat-o, nemai văzută. Un aier de 
tristctä liniștită pluteşte asupra imensitafii. Niciun 
clopot nu mai sună. Biserica a fost greuisbitä. Ceea, 
ce n'au pângărit Tătarii, Turcii si toate jivinele ce 
au bătătorit pământul nostru, pângăresc Hunii teu- 
tonici. 

Incă dela 15 ale lunii, se aude de cererea cheilor 
bisericilor de către Kommandantur. Dela 20 ale 
lunii, un ,,Abnahme-Kommando der Glochen“, com- 
pus dintr'un ofiţer si soldaţi armati, se urcă în clo- 
potnite și încep operaţia scoaterii sau spargerii clo- 
potelor. Sunetele prelungi, stridente de groază, pro- 
duse de izbitură, își găsesc jalnicul ecou în inimile 
populaţiei întregii Capitale. Din ce în ce mai înă- 
busite, clopotele mor întrun suspin surd, prăvă- 
lindu-se jos în bucăţi. Se sfarmă şi zvântură gla- 
sul trecutului nostru! Se zdrobeste pomenirea ati- 
tor lpiosi Domni, ale căror nume erau crestate 
frumos pe margenea lor de acioaie. 

Se sfarmă, cu furie maghiară de către doi Un- 
guri, maretul clopot al lui Brâncoveanu, adus de 
la Mânăstirea Dealului la Biserica Sf. Spiridon Nou, 
care, necontenit, prin glasul său, pomeneă numelu 
lui ,Brêncovan, Brâncovan!” 


www.dacoromanica.ro 


94 


Dar, minune! amândoi profanatorii rămân zdro- 
biti subt sfărâmăturile clopotului asupra căruia şi-art 
întins mânile sacrilege. 

Femei bătrâne, oameni de jos si din stratele de 
sus sociale privesc neputincioşi, în fata gurilor de 
puști întinse spre ei, dar toți cu o lacrimă de durere 
ce li se scurge printre gene. Nu o vom uită, orice 
ati crede voil 

Ne interesaseräm cu mult înainte, si primiseram! 
asigurări: Se vor salvă cel putin clopotele istorice. 
Alergăm, in diua nenorocită, implorând ajutorul: 
suntem trimisi dela Ana la Caïafa, find consolati 
cu ideia că un asemenea, ordin de distrugere nu 
fusese dat, şi cä la mijloc trebuie să, fie o neinte- 
legere sau o ,,Dummheit”, datorită cine știe cărui 
„Dummkopy”. Le vorbim de simpatia, care, în 
nici un cas, nu se poate stabili astfel între două 
popoare: zâmbesc. Cuvântul l-au șters din dictio- 
marul lor, si apoi nu aveau nevoie de ea, odată ce 
noi ne zbatem în pumnul lor. 

Prin spărturile rămase din clopote se văd fila- 
mente de aur și argint; sunt rămășițele inelelor, 
broselor, cerceilor de aur sau argint, pe cari pieta- 
tea românească le azvârleă la turnarea lor. 

De aceia se zice că și acustica lor e neintrecutal, 
până azi. 

Pentru atâta pietate sfărâmată, furăm despăgu- 
biti cu suma de 200.000 de I&i, cu cari, după ei, 
se putea plăti valoarea a mii de clopote luate! Ne- 
gustori cinstiți | 

24/7 Aprilie. Se pare că au pierdut St. Quentin 
în urma atacurilor de flanc din Flandra si Cham 
pagne; luptele se dau, în orice caz, la Nord de 


www.dacoromanica.ro 


95 


acest oraș. Totuși ei învăluiesc dezastrul prin mari 
strigăte de biruintä, de zdrobire a celui de al pa- 
‘trulea atac englez. 

Lupte încununate de succes, și în Champagne, 

'Reichstagul german cere permanenta Parlamen- 
mului pe timp de războiu; partidul conservator, se 
ridică. în contra păcii fără de anexări si despägu- 
biti, cerută, de socialiști. Aceştia replică. cum că, și 
faliata austro-ungară s'a pronunţat în acest sens. 

Se înființează „Uniunea economică română” (|) 
“compusă, din militari si civili, întru cât interesele 
sunt comune! Fireşte, acum suntem copärtasi şi 
pe pământul nostru: „întru cât interesele sunt la 
fel: folosința deplină a pământului si valorifica- 
„rea (!) productiii (adecă), predarea ei, contra 
„plată, Puterilor Centrale, după oprirea cantitéti- 
„lor necesare consumului intern”! 

Obstiile și Băncile populare vor trebui să con- 
lucreze cu Germanii. Din deposite se ieau numaÿ 
4prisosul, cu o excepţie (!): „în caz când rezultatul 
„cantitativ e neîndestulător, atunci va fi nevoie da 
„0 generală reducere a consumului intern”. 

Ba se ameninţă şi cu pedepse. Cela ce ti se dă, 
je de o parte, în principiu, ţi se ia, pe de alta, in 
"practică. 

Si nu numai atât, va trebui ca proprietarul să 
se servească de personalul ce i se da de Adminis- 
tratie. 

La fiecare inspectorat de poliție se creează un, 
birou de plasare a supușilor Puterilor aliate. Au- 
toritätile şi proprietarii sunt invitați a le da pre- 
ferinta. 

Căci, acum suntem în epoca refacerii, „des Wie- 


www.dacoromanica.ro 


96 


ideraufbaues Rumdniens”! După atâte catastrofe pe 
care războiul le pricinuise ţării! (pe care am vă- 
zut cum singuri le negau), România a fost teatrul. 
unui războiu mare, a nutrit propriile trupe si pe 
cele aliate, Ruşii şi Englezii au distrus tot, era. 
deci „nevoie de o ordine sistematică în raporturile 
„nesigure si încurcate de aici”! Wiederaufbau! ,,Re- 
zidirea României” va fi cuvântul, cu care ei ne 
vor ameti zilnic, de azi înainte. Nu mai suntem a- 
menin{ati, ca în epocele ce le văzurăm, dar mân- 
gâiați că. tot ceeace se lucrează este pentru ,,rezidi- 
rea” noastră, 

Căci „dușmanul, prin mijloacele cele mai rafi- 
„nate, distrusese si nimicise totul; a ars...» a pustiil: 
„Toate sursele bunei stări a populafiunii indigene 
„erau obstruate”! 

»Rezidirea“! De aceea s'au luat clopotele biseri- 
cilor, iar acum începe o nouă goană, după obiec- 
tele de cult de bronz, aramă sau alamă, 

De aceea se rechiziționează toată lâna, ni se tund 
toate oile cu o grabă febrilă, acum când populatia de 
la tara umblă în sdrente; de aceea se rechisitio- 
neaza toate curelele de .transmisie, de aceea acum! 
o drastică ordonanță prescrie rechizitia lingerici; 
de aceea peste câteva săptămâni, se vor rechisi- 
tionà din nou două treimi din toate provisiunile si 
mărfurile aduse de negustori „dela ultima inven- 
tariere“; rechizitia făinii; a ori cărsi mașini din fa- 
brici sau dela particulari. Și cu tot cortegiul de 
bperchiziţii, amenzi, trägänare la tribunalul de răz- 
boiu, puscäiie. Aceasta e: ,,Rezidirea României”! 

Se aduc, chiar repiezcnanti ai presei neutrale 
să vadă minunca acestor prectidigitatori, cari, din‘ 


www.dacoromanica.ro 


97 


mimic creară totul: „die weit werzweigten Unter- 
nehmungen die hier geschaffen wurden” !: 

Fabricile de säpun, neapärat cerute de simtul 
de curätenie al natii germane, rafinării, ouătoare, 
creşteri de păsări, deposite de grâne, ziare, clă- 
diri. Tara Românească | 

După Times”, la laşi ar costa: oul doi lei, 
găima 15, carnea, zahărul, pesmetii ar fi dispărut; 
la noi se vinde chilo de pastrami! 18 lei, de mălai 
0,40, de untură 15 lei, un pateu 0,70, si 3,40 chila 
de sfeclă ds zahăr adunată din recoltele rămase 
pe câmp și din care se face sirop. 

30/13 Aprilie. Puterea primăverii. 

Toată lumea pe stradă. 

Nu se aude decât nemteste. Dacă, în timpii nor- 
mali, auziai vorbind nemteste pe fiecare al zece- 
‘lea om ce întâlniai, acum nu exagerăm în a afirmă 
că fiecare al treilea om, ce-l întâlnești, vorbeşte 
germana. Evreii, în special, nici nu mai vorbesc 
© altă limbă: ar fi o ruşine! In casul cel mai greu, 
în localuri, câte o extravagant de îmbrăcată d-nä 
de-a lor ti se adresează, foarte civilisat, în fran- 
“uzește. Româneşte! Dar asta e limba plebii din 
cest ,,Negcrnkralsxd Afrikas. E o înjesire a o 
vorbi. . 

Militarul, în special, chiar când este din cei cres- 
cuti în tara, ti se adresează nemteste. 

Fac reprimande in memteste câte un sfert de 
oră nenorocitului birjar, care stă aiurit si zăpă- 
cit de hodorogeala cuvintelor ce se prävale, ca, 
o avalanșă, asupra meschinei sale ființe. Sunt si- 
gur că pleacă într'o stare de complectă sfärâmare 
-ufleteascä. Si, pe lîngă aceasta, suavele accente 
ale limbii bulgare, turce sau maghiare! 


rh eanu.—«Snbt cultura pumnului germans. 7 


www.dacoromanica.ro 


98 


In orele de înserare, valuri de -omenire împestri- 
fata bat neîncetat artera principală a orașului: Ca- 
lea Victoriei fun nume ce amintește marile ze 
ale trecutului”). Ele se revarsă, mugind, din cine- 
matografele arhipline, din străzile comerciale : Lip- 
scani și Carol. 

Ofițerii germani, drepţi și tapeni, parcă ar fi 
înghiţit un baston, rasi, cu monoclu în ochi, si ca 
o distincție de galanterie, cu gulerul mantalelor lor, 
de coloarea cafea cu lapte, ridicati pentru a se ve~ 
dea dosul lor, roșu sau albastru; ofițeri turci si 
bulgari, cu maniere de împrumut: soldați, civili, 
într'o forfoteală de visare elegantă. Toţi caută să-și, 
țină ‘prestan{a în acest oraș al plăcerilor (Verg- 
nügungs-Stadt). 

„Domni cari sunt imbrucali intro manieră mai 
„surprinzătoare, mai plină de efect, mai manierati 
„decât în alte orase mari. 

„Doamne, de orice calegorie... care risipesc mult 
„roșu şi mai multă pudră decât e obișnuit cineva 
„să vadă în ținuturile culturii de Vest”. 

Tigänci cu viorele, văxuitori, strigători de jur- 
nale, cari, in orice caz, acum nu mai sunt spaima 
auzului. trecătorilor: poliția militară îi opreşte de 
a face uz de acest mod de reclamă țigănească, 

Suni încântați chiar de aierul orașului. Pe când în 
Occident, în centrele industriale, chiar la ţară, sunt 
473.000 de molecule de praf pe centimetru pătrat, 
la noi, în „mardarul” Bucuresti, sunt numai 2.000 
până la 8.000, 

Grădinile, în special, sunt centrele lor de atracție. 

Le admir simţul pentru natură, pentru visare, 
chiar când, de pe lacul Cismigiului, scriu pagini 
pline de căldură cu un motto din Schopenhauer! 


www.dacoromanica.ro 


99 


Parcul Carol, parcurile pustiite din jurul Capitalei, 
sunt pline de acești visätori de idile campestre. 

Sunt încântați de botanica Cișmigiului, unde po- 
mii se desvoltă mai mult, într'o climă. mai putin u- 
medă și mai calda ca în Nord, unde, trandafirii pros- 
peră ca şi în Bulgaria. 

Ca grădini, Bucureştiul, cu cele 150 ha., ar fi un 
Eden, ce întrece Viena, care are numai 36, iar Pari- 
sul 35 ha. 

„Dacii Cismigiul are un caracter de poesie lirică, 
„parcul Carol are un caracter dramaticP* 

In sfârşit, e bine să ne putem făli şi noi cu ceva, 

Deplângem cu acest prilej, sistematica, tăiere a 
arborilor, pentru a se crea peluse englezești, cu 

“trandafiri şi maci, într'o ţară în care trandafirul 
moare in Iunie, și unde e nevoie de umbră, cât de 
multă, 

Compania de gardă trece regulat, la orele 12, 
spre ,,Haupl-Wache”. Au în adevăr o ţinută pe care 
mu ne putem opri de a o numi: militărească. Chiar 
vechiul mod de tinere a armel pe umeri, iar nu atâr- 
natä de curea, ca la Austriaci, ajută. la solemnitatea 
înfățișării. Marsurile, chiar cu câte un pluton, le 
fac însoţire de muzica militară. E mai impunător. 
Sau se cântă în altermantä cu vechile fluicre din tim- 
pul lui Frederic al II-lea. 

Muzica e lugubră, ca şi timpul lor de ma; 
par'că merg la o înmormântare. 

Toba imprimă surd, tactul fiecărui pas. Trec pe 
dinnaintea casei Mareşalului mai întâiu. Acesta iese 
în cadrul ferestrei. Ca la o divinitate, ieau „pentru 
onor” înaintea lui. Il admiră ca un fetis si merită. 

Pentru că, nu numañ el e veșnic printre ei, dar, 


www.dacoromanica.ro 


199 
chiar când trece pe jos pe stradă, însoțit de un de- 
tectiv, oprește pe cutare soldat, îl întreabă, îl deo- 
coase asupra serviciului ce are de îndeplinit ; stufoa- 
stele sale sprincene se ridică in sus, figura i se lu- 
minează, îi strânge voinicește mâna. Soldatul pleacă 
într'o stare de beatitudine, radiind de fericire. 

A vorbit cu Mareșalul! 

Schimbul gardei se face în fata unui representant 
al Kommandanturii. 

Mişcările se execută cu rigurositatea prescrip- 
ţiilor unui cod. 

Apoi urmează defilarea trupelor schimbate, 12 
„preussischem Parade-Marsch”. 

Oricât e de denigrat acest mars, îl admir; armata 
mu e o turmă oarecare; e expresia puterii, țării. Pu- 
terea trebuie să fie solemnă si demnă. 

Ne doare, însă, mulțimea inconstientilor cari sta- 
tioneazä, atrași de acest spectacol ce se desfăşoară, 
pe pământul nostru si e pregătit, cu un ceas mai 
înnainte, de poliţie, care opreşte circulația. 

2/15 Maia. La Teatrul National, după ce au de- 
plasat în „rnatineuri” societatea dramatică română, 
o expulzează, după obiceiurile lor, definitiv, la Tea- 
trul Comoedia. Ce mai însemnă însă cultura româ- 
nească? 

Practică, ca pe toate terenurile vieţii noastre: în- 
tâiu, copărtășic, apoi eliminare. 

' Asta însemnă: „a păzi onoarea Împeriului german, 
„nu numai cu forța săbiei, dar si prin morală, prin 
„puterea frumosului!..” - 

Joacă, acum, o trupă de operetă, ‘din Darmstadt 
în locul ansamblului dramatic, care jucase, pină aici, 
din Lessing, Goethe, Schiller, Kleist. Vor să ne 


www.dacoromanica.ro 


101 


educe „spiritul românesc îndreptat, numai către a- 
»fectatie si seatimentalitate!” 

De aceca se cară din patria germană toţi invalizii 
artei: in Romania se câștigă asa de ușor banul! 
Chiar faimosul Unthan, omul fără. de mini, e tran- 
sportat în București, ca să. vadă sălbatecul Valah, 
ce poate face voinţa germană. 

La Comodia, se joacă: „Manasse”... și „Patima 
Rosie”, la care asistă chiar Gennani, amatori de 
„echt rumănisch”! ° 

Asist la „Patima Rosie”: O piesă. bine alcătuita, 
tesatura simplă, cu viaţă, ce debordează puternic, 
mai ales, prin temperamentul interpretei, doamna, 
Voiculescu. Subiectul: din lumea studentelor. 

Una din cle, întreţinută de nn fecior de bani gata, 
omoară pe prietenul acestuia, fiindca, nu vrea să-i 
acorde o noapte! 

Un lupanar când la teatrul din fata se jucà: Ifi- 
genia lui Goethe!.. 

Câmd în toată literatura lor se vorbeă despre 
„die Faulniss Rumänien, „„putregaiul Românie” si 
de grajdurile lui Augias, când, în revista ,,Rumdnien 
in Wort und Bild”, ce va apărea, se dau ostentatiy 
din Caragiale, Vlahuţă, Brätescu-Voinesti, spre a 
se arătă: magistrați verosi, femei ce-şi fac luxul din 
misterioase mici economii, preoţi betivi și altele! 

Tinem umbra pamântului | 

In sala Eforiei au început să tina conferinţe săp- 
tămânale pentru soldaţi. 

Azi li se vorbește că Germanii din Bucuresti nu 
au avut pind acum... suficientă influență politica 
în oraş, deşi sunt în numdr de 50.000: 

Se mareste preţul de vânzare al recoltei pe 1916, 


www.dacoromanica.ro 


102 


pentru suta de chilo de grâu 16 lei, de porumb 12, 
legume 16, uleioase 14. 

Baptistti Români sunt încurajați pe toate căile 
să-şi facă adunările. 

Dărâmă astfel temeliile credinţei noastre. 

In Iasi, ar fi foame și execuţii pentru trădare. 

Apare revista ,,Rumdnien in Wort und Bild”, spre 
a familiarisă pe cei de acasă cu tara „ale cării far- 
mece pitorești” şi „alte particularități” au exercitat, 
de mult, o putere de atracție asupra Germanilor. 
Acum, va auzi patria germană poveşti din tara ,,pre 
„care o bătătoresc copiii ei, ale cürii bogății numad 
„prin mânile lor devin fructifere”! 

Presumpfiosii |... 

De abia s'a, ridicat zăpada. 

11/23 Maiu. Cancelarul, constrâns de majorita- 
tea Reichstagului, în mijlocul clamorilor: ,,Hôrt £ 
Hort!“ se vede nevoit să vorbească, pentru ce țeluri 
luptă Germania. Intr’un amestec de p.rfidie și în- 
drăsneală, declară că o enunciare nu se poate face. 

Războiul trebuie terminat fericit, căci inamicii nu 
vor să se convingă de un program de renunțare. 

Pacea trebuie să asigure acţiunea politică si eco- 
nomică a Germaniei. 

Frontul lor se pare că merge foarte rău. Se vor- 
beste de posiţii pierdute la Laon, ,,0 transee recentă. 

Nici în Austria, lucrurile nu stau bine. Șeful Ca- 
binetului ungar, Tisza, demisionează pe chestia re- 
formei electorale, şi poate si pe tema faimosului 
„Ausgleich”, nivelmentul economic ce se proiectează 
şi pe care Ungaria îl refuză. 

Se proectează, probabil, acel monstruos ,,Mitte!l- 
Europa”, preconisat de Naumann, în care căile fe- 


www.dacoromanica.ro 


108 
zate, posta, navigatia, legile economice, tractatele 
de comert, armata gi externele, sä fie comune, cu 
functionari Imperiului german? 

Se pare că si asupra noastre se azvârle plasa 
momelilor politice. 

Ziarul lor, in articolul cu fiorosul titlu: Mane, Te- 
kel, Fares, arată că ar fi „o mare greşeală a crede 
„că victoria lor ar pregăti mormântul independenței 
„României. Aceasta ar fi căzut jertfă, cu mult mai 
„Sigur, unei victorii a Rusiei”. 

De fapt, singura ţintă a sarlatanului medic social 
va fi a me grăbi pasul spre acest mormânt, pe care 
ni-l ascunde de acum înainte, învăluindu-ne în fan- 
tasme de fericiri ce le creiază prin mijlocul diverse- 
lor narcotice politice ce ni le administrează. 

Ce gândesc, în realitate, despre noi, o arată cu- 
vântarea de zi a profesorului nostru, Schlawe, fi- 
nută pentru soldați la Eforie, în care expune „die 
Gedanken eines Auslands deutschen“. O străinătate 
germană, asta doreşte să facă din fara noastră, el, 
„care de ani, e, în primul rând, în lupta pentru 'ger- 
anism”, 

Se aude de eliberarea agitatorului bulgar, subt 
mască, socialistă, Racovschi, de către Ruși, la Iasi. 
Mai târziu, el arătă, în Suedia, cum a fost eliberat, 
la r-iu Maiu, de 15.000 de soldaţi ruşi, din închi- 
soarea locală. A fost manifestaţie cu muzică şi 
tobe (1) D-l Brătianu se plânge în presa străină 
de trădarea lui Stuermer. 

La Iasi ar fi o mizerie groaznică: 40.000 de sol- 
daţi ar fi murit de tifos exantematic. Chilo de lapte 
costă, acolo, trei lei. 

S'ar fi revenit şi la vremea schunbului în naturä(!) 


www.dacoromanica.ro 


104 

La Ploesti, săptămâna trecută, a explodat un de- 
fpozit de bombe. Detunătura s’ar fi auzit if Bucu- 
rest. 

Ar fi 400 de prisonieri români omorâți. 

La conferințele lor despre internaţi: Românii ar 
fi luat 15.000 de oameni; 15.000 au scăpat însă. 

12/25 Maiu. Mare forfoteală în lumea politie- 
mească în seara din ajun. Localurile publice fură, 
avertizate să tie închis, a doua zi. 

Se zvonise că sar interzice locuitorilor să iasă 
«in casă, sau să deschidă ferestrele, subi pedeapsă 
de împușcare. 

Vine un personagiu misterios... 

Se pregătește chiar casa Florescu, pentru primi- 
~ a lui.— Wilhelm JT?... | 

S'a revenit asupra măsurilor de siguranţă. azi, 
Oamenii poliției, toţi îmbrăcaţi în mare ţinută, de 
naradă, cu coif si mănuși albe. Dela gară trece 
cortegiul. In cap, Prefectul Poliţiei Capitalei, jan- 
carmii, prefectul Poliţiei militare, automobile si per- 
sonagiul: Arhiducele Friedrich, fostul Comandant 
«l armatelor austro-ungare, întovărășit de Maresa- 
lul. Vine ca un fel de ,,palladium, sex oriflamü, e 
„Comunitații de inécrese militaro-politice”. 

Și, pentru a arătă, poate aici, la noi, perspectiva 
vjitoarei ,,Eurore, liberaf@ de tirania engleză, sovi- 
„„nismul francez si aviditatea rusească ...0 Europă 
„mai frumoasă, care câștigă o înfățișare mai dulce, 
„în care popoarele pot să se aplice într'adevărata li- 
„bertate a rornirilor lor pacițice”!! 

Se și vede! 

La 14 vine si arhiducele Frantz Karl Salvator pen- 
tru... vanătoare. 


www.dacoromanica.ro 


____105 


Vâncaza la Bahna Ursului! 

La Iasi ar fi lupte de stradă între naționaliști şi, 
socialiştii uniți cu Ruşii! | 

Despre d-l Iorga, despre care nu am mai auzit 
nimic, din Decembrie, când ar fi atacat chestiunea, 
raspunderilor, auzim acum, prin zvonurile lor, că a 
fost rănit cu focuri de revolver! 

16/29 Maiu. Zvonuri de criză de cancelar in 
Germania. Dela Militar-Verwaltung, tabla cu depesi 
a serviciului telegrafiei fără fir, expusă în strada, 
e mutată în curte. Civilii nu mai pot ceti ce se pe- 
trece în Germania! 

Bulgarii cer Cermanilor relicviile Sfântului Di- 
mitric Basarabov, subt cuvântul că au fost luate de 
Rusi în veacul al XVIII-lea, ca pradă de războiu. 

Cred ei că li se va realiză cererea, avându-se în 
vedere „puternicul sprijin” dat de trupele bulgare, 
Germanilor. Cercrea se pune la dosar. 

Circulă, știri de prevaricatiuni imense, la Admini.- 
tratia-Militara, comise de Germani, în unire cu E- 
vrell nostri. ' 

Un ofiter se tmpusca. 

In explicatiunile date soldatilor asupra metopelor 
dela Adam-Clisi, expuse în Parcul Carol, se insista 
asupra faptului că portretele de barbari săpate pe 
ele mu sunt ale Dacilor, ci ale Germanilor. 

Ei sunt autochtonii acestor țări! 

Se arată în ziarul lor că România trebue să de- 
vie calea spre Indi si Bagdad! 

20/2 Maiu. Criza continuă în Austria. E vorba ca 
arhiducele Ioseph sa fic rechemat de pe front st 
numit Palatin, o funcție din al XIV-lea veac care-i 
da dreptul de Preşedinte al unui Consiliu de mi- 
nistri-functionari. ce Sar numi. | 


www.dacoromanica.ro 


106 


Se întorc in al XIV-lea veac! Deschiderea Reich- 
Stagului din Viena. Nu face jurământul până ce nu 
se vor. găsi fundamentele unei Austrii noi si feri- 
cite. Impäratul expune din nou, dorinţa sa de a în- 
făptui principiile de administrație şi drept în toate 
Statele sale și, în special, în Boemia; deopotrivă, 
indreptätire a popoarelor și Ausgleichul economia 
cu Ungaria. 

E o declaraţie de război, surdă, în această enun- 
ciare, contra Ungariei. Acesta e viermele de distru- 
gere al colosului înviat din cenușă. 

24/6 Maiu. Joia Verde. 

O procesie religioasă,—pe care niciodată nu a 
văzut-o Capitala,—dela biserica Sf. Iosif, până la 
locuinţa Arhiepiscopului: verdeață. și buchete de 
flori, în sunetul clopotelor bisericilor. Biserica trium- 
fătoare. Două altare votive: soldaţii cântă, acom- 
paniati de musică, imnuri, Dumnezeului lor. 

Căci, dacă pe ușa catedralei stă scris, tartufic: 
„Păzeşte Doamne Tara aceasta si orașul acesta”, 
pe altarele votive se văd inscripțiile: ,,Mane, Do- 
mine, nobiscum”. „Got mit uns”, imprimat pe cata- 
ramele centurelor lor! 

In conferința socialistă din Stockolm, Bulgaria, 
revendică dreptul de alipire la patria-mumă a tutu- 
ror ţărilor bulgărești, precum şi un „coridor de co- 
municare” cu Austria, spre Orșova. 

Dar speranţele mari, puse pe această conferință. 
s'au spulberat pentru oficialitate. Socialiștii unguri 
şi-au desfăşurat programul: să nu se discute cau- 
zele răsboiului, care a fost provocat de guvernele 
tuturor țărilor: iuncării și industriasii germani, plu- 
tocratia franceză, autocratismul rus, feudalismul si 


www.dacoromanica.ro 


107 


intoleranta ungurească. Cer pace fără anexiuni si 
fără despăgubiri. Belgla să fie reconstituită din 
avutul Germaniei. Serbia din avutul tuturor aliati- 
lor, fiind o ţară săracă. Poloniei, refăcute, să i sc 
dea drumul la Mare. Monarhia austro-ungară să 
nu fie împărțită, să sc dea drept de vot larg si auto- 
nomie naționalităților. 

Nori groși parcă se adună asupra orizontului, 
politic. 

Neronianul din Berlin se agită furios, în mijlocul 
cataclismului universal, provocat de accesele sale. 

Telegrafiază împărătesei că ofensiva inimicä e 
pe sfârşire. 

Așteaptă o nouă ofensivă pe toate fronturile. 

După cum aflăm mai târziu, Germanii au reuşit 
în Vest a se ascunde iarăși în găurile lor subterane, 
făcute prin ajutorul sfredelelor electrice, până la 30 
metri adâncime. 

Fug de lupta începută cu vrăjmașul, şi, totuşi, sunt 
luptătorii onorabili: ,, Deutsche Ehrlichkeit!” 

29,11 Maiu. D-l Brătianu ar fi respins pacea fără 
de anexiuni. 

Se deschid dela 21 ale lunii tribunalele germane 
pentru judecarea proceselor pendinte între Români 
şi supuşii Puterilor Centrale. Judecätile se vor face 
după codul de drept românesc, „atât timp cât, 
„după dreptul international (1), în vre-un cas spe- 
„cial, nu ar fi altfel de urma”! 

De fapt, se va judecă după dreptul celui mai tare, 
al învingătorului, „după dreptul teutonic, introdus 
„odată aici, de Teutoni în 1211“! Ne întoarcem, în 
toate, la timpurile trecute, la dreptul pumnului, la 
dreptul judecății Dumnezeului lor, al talionului! 


www.dacoromanica.ro 


___1C8 

„Va rămânea în popor amintirea că pe aici au tre- 
„cut judecătorii din Berlin”! Spun ei cu presumptie. 

13/26 Iunie. E o sărăcie de ştiri encrvantä, o at- 
mosferă politică încărcată... E linişte, liniştea pre- 
mergătoare furtunii. 

La cinci ale lunii, Francezii au intrat în Atena. 
Regele Constantin, care abdică în favoarea fiului 
său Alexandru, transportat pe un vapor în Italia, 
se refugiază în Elveţia. 

La Viena, Cabinetul e pus în discordantä cu 
Parlamentul, de Poloni. 

In Camera Magnatilor, Episcopul Miron Cristea, 
vorbește despre „drepturile cuvenite natiet noastre, 
„în raport cu importanta sacrificiitor”. 

Va să zică! e o conștiință vie şi dincolo. Ne bucu- 
răm mai ales că încă nu se puteau şterge cuvin- 
tele episcopului Radu, rostite tot acolo în anuar, ‘ 
prin care „Se asigură devotamentul Românilor fata 
„de Coroana ungară, subt a cării strălucire se pas- 
»treazt cultura si desvoltarea economică”! 

19/2 Junie. Titu Maiorescu a murit ieri de apo- 
plexie, la cinci dimineaţa. Il văzusem cu putin timp 
mai înnainte, într'o librărie: cumpără un caiet: de 
sigur, pentru insemarile sale. Acelas cum era la 
Universitate, plin de energie bätrineascä. 

Masca figurii sale, intr’un continuu joc, accentuat 
"de barbisonul Napoleon al III-lea, si de tufoasele 
sale sprâncene, care îi caracterisă așa de bine fi- 
gura... 

Par'că ar vrea să dea sufletului sau zbuciumat 
echilibrul si liniştea olimpiană ce era întipărită pe 
fruntea sa. 

In acest continuu joc al figurii, consideră serios 


www.dacoromanica.ro 


109 


caietul, îl rasfoia si părea că-l cintäreste, ieși pe 
stradă cu aceiași posă, şi acelaşi joc al întregii sale 
fimte. Se gîndeă la memoriile sale! 

Si era asa de mare nevoie, chiar în aceste mo- 
mente, de aceasta minte regulatoare in extravaganta 
de curente in care vom incepe sä ne zbatem, 

20/3 Iunie. Ofensiva rusă isbucneste la Brzezani. 

In ziarele ruse ,,Pravda” si „Utro Rossiy”, unii 
Rusi se ridică in contra pretentiunilor nationale ale 
României. 

Prin ,Wol} Bureau“ dau ei din Iasi, ştirea ten- 
dentioasä a terorizării Regelui de către Ruși, a de- 
vastării Palatului și chiar a fugii Suveranului. 

In ziarul lor, un student internat, eliberat, aduce 
ştire si despre desorientärea ce ar domni in Mol- 
dova. ‘ 

Neregula căilor ferate: un drum dela Iasi la Bâr- 
lad se face in zece zile; bântue tifosul exantematic; 
îngrijirea armatei o au. Franţa și Rusia; o gazeta 
apare acolo ,,Romänia” cu redactorii: Brătescu, (!) 
Sadoveanu. 

La Primăria noastră, e ceartă între edili, din cauza 

„a lor nostri”. Verzea demisionează, după ce tot 
timpul a fost terorizat de Germani. I s'a bătut chiar 
cu pumnul în masă de un minuscul Feldwebel. 
„ Ordonanţe roșii, ca în casuri grave, când au a 
me comunică lucruri capitale, ne ameninţă cu pe- 
Weapsa de moarte în cazul ascunderii de arme, 
“ati, prisonieri. 

Pe aceeaşi cale, se anunţă împuşcarea a trei ,,Ro- 
mâni” în Vlașca şi Prahova, pentru raspindire de 
ctiri false. 

O doamnä e amendatä cu o sutä de lei si inchi- 
soare fiinacä a adus unt in Bucu-esti, din Beuca. 


www.dacoromanica.ro 


119 


Se comunică si numele denuntätorului: ,,dolmeciul” 
Wagschal. 

Valahii trebuiesc exterminați, ei nu au dreptul de 
a se folosi nici de produsele mosiilor lor. 

Se ordonanteazä că locatarul ce se mută dintr’o 
casă nu are drept a-și lua mobila, dacă acolo are 
fncarticratil! 

Pe ce mai erani noi stăpîni... 

Dela 18, şi în cursul săptămânei viitoare, se aud 
necontenit bombardamente, explosii catastrofale. 
Sunt, întradevăr, aeroplane de ale noastre care 
caută a împiedecă secerisul? Ţăranii mi-au afir- 
mat precis nume de localităţi, cu toate că la pri- 
mării, autorităţile militare caută a linişti täräns- 
mea prin apeluri în acest sens. 

La lași, în Cameră, ar fi fost un pugilat pe ches- 
tia democratizării “Țării (soluţie propusă de d-l Io- 
mescu si combătută de naționaliști). 

25/7 Iunie. Kaizerul e iarăși în Viena. Vizitează 
pe Impăratul Carol. Se pare că vor amândoi să 
sfideze semnele vremii. 

Carol se intitulează, într'un decret de amnistie 
pentru crime politice: „din grația lui Dumnezeu”!.. 

29/12 Iunie. D-l Carp împlineşte 8o „de ani. li 
petrece în isolare, la moșia Cälinesti a d-lui Can- 
tacuzino. ,,Bukarester Tagblaif” salută, pe „Carp 
„care e în special valoros şi scump acelora cari, 
„cu toate cele ce s'au întâmplat, cred în România... 
(1) Sar putea ca tinerii pliiyânzi germeni ai noii 
„înțelegeri si noii încrederi si infloreascd din rui- 
„nele armicițici de odinioarä”. 

O socotim drept o simplă lingusire. 

D-l Carp e. în adevăr, omul lui 66: omul genera- 


www.dacoromanica.ro 


111 

tiei lui Sturdza, Regelui Carol; si, pe lingă acesta. 
omul ,Juninii”, omul noțiunilor transcendentale de 
bine, adevăr; omul imperativului categoric al lui 
Kant; omul convins că istoria popoarelor nu se faca 
de masele mulţimii, ci de eroi. E omul care cunos- 
tea Germania de altă data, idealistă, musicală, cu 
puternicul spirit de libertate, omul care cunostea 
rușinea dela 77 si pericolul slav. - 

Pentru dânsul, problema naţională fusese clara: 
sau mergem cu Germania și luăm Basarabia, asi- 
gurându-ne gurile Dunării, care constitue condiția, 
„sine qua non” a Statului nostru dunărean, contri- 
buind astfel la înlăturarea colosului rus din porţile 
Bosforului, sau mergem cu Antanta, cucerim Tran- 
silvania si ne tăiem singuri craca de sub picioare, 
abandonând Rusiei gurile Dunării și Constantino- 
pole. 

La Berlin se adună un Sfat al Coroanei, căci criza 
internă. a ajuns la maximum de tensiune. Sunt che- 
mati diferiți șefi de 'partide si chiar Kronprintul 
ce vine de pe front. 

In Reichstag, partidul Centrului care alcätueste 
majoritatea parlamentarä si pe care se bizuie gu- 
vernul, sprijină acţiunea, deputatului Erzberger, din 
comisia budgetului, asupra declararii telurilor de 
războiu. Se cere a se arătă stremätätii că poporul 
german, pe baza celui mai democratic drept de 
vot ‘prin care e ales Reichstagul, e gata a face o 
neîndoioasă expunere a telurilor (de räzboiu. Gu- 
vernul e rugat a-și însuşi această moţiune. Cance- 
larul se vede nevoit a o acceptă. 

EL declară că seriozitatea propunerii de pace va. 
câștigă, când poporul german, prin reprezentanții 


www.dacoromanica.ro 


112 


săi parlamentari, se va împărtăși de guvernare; 
de aceca va pregăti formarea unui guvern de tran- 
zitie, în care să intre parlamentari de toate partidele. 

Manifestul de Paşti al Kaiserului se va execută de 
îndată, spre a toci ascutisul suspectärilor inamice. 
Prusia va introduce reforma electorală, 

O meîndoioasă exprimare a poporului german pen- 
tru pace va pregăti astfel pacea, în toată lumea. 

E o adevărată revoluție în această nouă con- 
ceptie. d 

Se va realisa? 

Camera francezä, pe de alta parte, cu 575 voci 
contra 25, se hotărăște pentru politica de războiu. 

In Bucuresti, se incepe o noua Administratie co- 
munală, cu d-l Bragadiru, care, si ea, Şi-a pierdut 
orice autonomie comunală, fiind supravegheată da 
un ,Aufsichts-Ami”, încă din mijlocul lui Februar. 

Se fac două librării de campanie, pentru Ger- 
mani şi Austriaci: „atrag atenfiunea librarilor ro- 
want de a se aprovizionă cu cărți din färile Pute- 
„rilor Centrale”! 

Sfetea şi chiar Socec sfidează recomandatia. A- 
cesta din urmă va fi pentru un timp, rechizitifonat, 

La Amsterdam, turburări populare pentru acor- 
darea de către guvern, a recoltei de cartofi Germa- 
niei. - 

2/15 Iulie. Bethmann-Holweg, Cancelarul, cade 
Regimul neronian triumfă. Vine Michaelis din Ser- 
viciul nutrimentului! 

„Un adevărat funcționar prusian“, spun ei. Un 
tip patologic, și ca fizic şi ca concepţie stranie de 
guvernare. 

Un avorton al politicii de nebunie in care sea 


www.dacoromanica.ro 


113 


zbate Germania. Centrul Reichstagului se declară 
contra sa. 

Naţional-liberalii cer regim parlamentar. Conser- 
vatorii stau în rezervă. Socialiștii, se tem de diso- 
nante. 

Franta priveste stirea cu indiferenta. Anglia con- 
sideră momentul ca p operă a statului-major. 

La. Paris, la sărbătorirea căderii Bastiliei, asista 
Americani... Dă Doamne! 

La noi, inconstienta internationala a oraşului e 
la culme. Teatrele si cinematografele, pline. 

S'au încasat ieri 16.000 de lei. Un cinema singur 
are o rețetă de 6000 de lei! 

Bucureştii se goleste de soldaţi. De unde, pâna 
aici, toate posturile militare gemeau de soldaţi, 
Chiar la grajdurile comunale, acum se reduce, la 
Haupt-Wache, postul la 52 de oameni. 

S’au suprimat si faimoasele defilări la Cercul Mi- 
litar. E numai „concert de promenadă”. 

Femeile nocturne iar mișună în Bucureşti, căci 
pâna, aici fusesera concentrate pe formaţii de plu- 
toane, zilnic întrun anume hotel. 

Fuseserä rechizitionate cu bonuri, pe cari... le plă- 
tea Primăria! 

3 16 Julie. Ziarul socialist „Berliner Tagblatt“, 
consideră venirea actualului Cancelar ca un triumf 
al partidului Kronprintului, contra democraţiei par- 
lamentare. 

„Reichstagul declară: „în popor stă si azi princi- 
„ipiul că nu ne conduce setea de cuceriri, in apüra- 
„rea liberei noastre independente (1)... Renunfa: d 
„la duceriri, Reichstagul tinteste o pace a Infel.- 
geri, si o durabilă reconciliare a popoarelor... O 


> 


Drăghiceanu.— sSuot cultura pumnulti german . 8 


www.dacoromanica.ro 


114 


ppace, pacificd, cu libertatea mărilor... va pregăti 
o durabilă convietuire prietenească (7) a popoarelor 
„pemântului...” 

„Pentru o asemenea pace poporul (!) este decis 
„a sta neinfrant, împreună, si a persistă pentru a- 
„părarea dreptului său si ‘al aliaților”. 

Camera de comerţ cere si ea pacea. Pe afisela 
anun{ätoare a conferinţelor dela Eforia soldaţii scriu 
cu creionul: „Warr haben wir Frieden”?! 

Evident Germania neoficială e obosită. 

Secerisul continuă cu febrilitate, în multe parti 
e necopt. 

7/20 Iulie. Presa lor vorbește despre apropiatul 
<fârşit al civilizaţii europene. 

Sunt semne, dar, că trăsnetul stă gata să cada. 

Suntem tintuiti, iarăși, într'o stare de continua 
leprimare. Ni se agită, spectrul nenorocirilor ce ani 
avut intrând în războiu. Am fi pierdut, fără nick 
lun scop, 794033 de prizonieri, dintre cari: 1.534 
ofiferi si 77.497 soldaţi. Din acest număr, Bulgarii 
ar avea 789 ofițeri si 27.718 trupă. S'au mai pier- 
dut 150.000 de raniți și morţi, dispăruţi 230.000; 
tunuri 540, chesoane 250. 

Aceleași cifre, vădit inspirate de ei, pentru demo- 
ralizarea armatei din Moldova, le dau si prin zia- 
rul ,,Ofectcevo”, unde se mai dau şi cifrele pier- 
lerilor materiale suferite de Româmia: 22 de ju- 
defe cu o suprafață de 103.903 de chilometri pă- 
trati şi 5.087.205 locuitori; pădurile cu venit de 
nouă milioane ; peștele 61.000 de tone; moşii 385 000 
de hectare; aproape totul din cele 30q000 hectare 
de vii; 300.000 de tone de petrol; 20.000 de tone 
de sare; 1.800.000 de tone de cărbuni; trei sfer- 


www.dacoromanica.ro 


115 


turi din venitul Căilor Ferate, ce se cifieaza Lu 
un milion 120 de mii de lei: portul Constanţa, 130 
de milioane. 

9/22 Julie. Presa lor arată în fine, că a sosit mo- 
meurul „În care vrijmasii nostri vor fi siliți sé iea 
„poziție fatt de felurile de războiu ale Aliaților în 
„mod clar si neindoios”. 

Dar Antanta tocmai aceasta căută în Vest, und: 
onorabilul vrăjmas sa ascuns în găurile lasitäfit 
si perfidiei lor. 

Zdrobirea Roniiniei, cred ci, va aduce sfărima- 
rea frontului de Est si a cerbiciei Antantei. 

România trebuia isbitä în inimă. 


www.dacoromanica.ro 


IV. 


De la luptele de pe frontul nostru până la 
armistitiul din Brest-Litowsk. 


‘10/23 lulie, Evident că o parte din România o- 
cupată, ametitä de umiliri si miragiile politice ce 
i se flutură pe d'inainte, e în plină narcosä. Keller- 
mann, ziaristul lor descrie azi, în „Bukorester Tag- 
blatt” astfel, situaţia: 

„Distruse, nimicite, în amefeala evenimentelor și 
„războiului, instinctele politice ale Românilor în- 
„cep iarăşi, să se ranimeze... 

„Războiul mătură si târăște cu el toate jrumou- 
„sele frase si ilusiuni. El nu last decât ruşinea si 
„groaza, | 

„Situația geografict a Roméniei rămâne însă ca 
să nai înnainte: ea zace încă la Dunüre, artera Eu- 
„ropei Centrale... Mam întreținut cu multi Români 
„Sus-puşi, funcționari sau inu, dar politiciani plini 
„de patimă, asupra a ceea ce ei gândesc despre evo- 
„duția politicei viitoare a României... Cu toute di- 
»bergentele ce există, ei socotesc alipirea intcr..€, 
„politică si economică, cu Puterile Centrale, cu „Mir 
„fel-Europa”, drept singura posibilitate”! 

O piedică mare le sta în cale. Moldova si ar- 
m. ta. 


www.dacoromanica.ro 


117 


Vor putea rezistă? Armata noastră stim, după 
o ştire din Zurich, sosită zilele acestea, că, sa re- 
făcut complect, în special în privinţa tunurilor mari. 

Dar cari erau părerile lor despre puterea de re- 
zistenţă a soldatului român, după experiența de 
până aici? 

Iată-le: „ca atacator 'si chiar ca urmăritor, ireso- 
„lut; eroic însă, plin de sacrificiu ca apdrator al 
„pimântului național”. 

spe A arătat în apărarea granițelor toată destoini- 
Cia sa, si Sa bătut vitejeste. 

„Modul de luptă al Românilor, carăcteristic în a- 
tac si apărare, lasă o lumină asupra sentimental ué 
„Cu care acest popor a intrat în vizboiu”, 

Nesuficient pregătit. Nu militäreste vorbim, ci 
ca educaţie naţională. 

Pe când Germanii, prin intelectualitatea lor, fa- 
miliarizau poporul cu necesitatea naţională de a. 
face războiul, pe când generalii lor, ca Bernhardi, 
popularizau doctrina militară, mii de alte cărţi și 
brosurele politice, și mai ales militare, arătau cc- 
lui din urmă lucrător ce e războiul, și cum se va 
desfäsurà el, in colori si cu amănunte locale, cât 

i aproape de realitate. Ne amintim de o carte 
scrisă, în formă. de scrisori, încă din 1913, în care 
se arătă precis cum va decurge razboiul pentru 
xermania. Se arătă chiar, ceeace pentru lumea în- 
treagä era un mister, că vor nimici întrun salt, 
fortărețele franceze de pe graniţa Belgiei, că vor 
scilda pe Francezi „în sângele lor”, îi vor robi si 
si le vor da apoi mâna să meargă împreună în con- 
tra Angliei. Si cu toate numele de cetati ce vor 
cuceri. 


www.dacoromanica.ro 


118 __ 


La moi, ce sa făcut? 

O, educaţie falșă sentimentală în școli si armată, 
Un profesor din Craiova ne spunea că, la fiecare 
ora de recreatie, elevii erau asmutifi asupra unup 
deal vecin pe care-l luau cu asalt, închipuind Tran- 
silvania! Ne amintim de timpul când făceam ser- 
viciul militar într'o garnizoană. Se cetiă, pentru sti- 
mularea sentimentului patriotic, discursul plăsmuit 
de ‘un autor, pe care l-ar fi rostit sergentul Florea 
Băjan, în războiul dela 77, la Calafat. Erau vre-o 
cite-va file! Un discurs pe care nici muribundul 
sergent nu-l puteà rosti, mici soldații ascultă, în to- 
iul luptei, în vijelia de gloanţe şi şrapnele. Când 
sunt atâtea pagini adevărate în colecţiile noastre 
de cronici și documente! 

Nicio cunoștință despre vecini. 

Frascologie si sentimentalism, falş cari nu pot 
dură la încercări, întruniri şi gazetărie! 

Totuși vitejia soldatului român nu o contestă. 

La Severin: opune „o crudă resistență”, La Jiu: 
„Cu cea mai extrema tenacitate si-® apărat Roind- 
„nul_piimântul său national”. 

La Sibiiu: slab. „nu a îndrăznit să intre acolo. 
„De ce nu luase o decisiune? Va rimânea pentru 
„toate timpurile un mister”. 

La Olt: „cea mai mare calastrofă a acestui răs- 
„boiu”. 

In Argeş: ,,vrdjmas încăpățânat”. 

La Câmpulung: ,,fdria acestor lupte, pentru în- 
„nălțimile dinaintea orașului, nu aducea Germani- 
„lor, cu tot cursul favorabil luptelor, niciun câștige 
„visibil de teren”. 

La Brasov: „rămnâne de neînțeles cum, în criticile 


www.dacoromanica.ro 


119 


„inoimnente ale bătăliei dela Sibiiu, armata a II-a ro- 
„mână, ațlată la Vest de Fiăgdraş, la 24 chilome- 
„tri, nu a alergat pentru descongestionarea vecinu- 
lui”, 

„Dar, desi acolo mitralierete aduceau moarte in- 
„miită în rândurile Românilor, ei se adună iarusi, 
„atacă îndrăzneț, vitejeste. „Bravo. Valahule! Ger- 
„manii ştiu să prețuiască vitejia». 

La sud de Brasov: „aripa stângă a grupei Fal- 
»kenhayn avusese un greu ceas, fiindcă apărătorul 
„nu numai că apără fiece petec de pământ cu cea 
„mai mare încăpățânare, dar alacè energic”, 

La Predeal: „resistenfă încăpălânată.., eroica”. 

Trecerea Dunării de Români la Flămânda, „re- 
marcabilă“: desi nu a fost sprijinită pe artilerie. 

Trecerea Dunării ‘de Mackensen: ,,neprevdzuta 
de Români”. 

In Dobrogea, „armata a IIl-a românii există nu- 
mai cu numele,“ 

Retragerea armatei noastre în Moldova: ,,0 aco- 
peri Valahul bine şi viclean”. 

Se pare, însă, că lovitura vor 34 o dea, de asta 
dată, pe la Nordul Moldovei. 

Situaţia frontului rusesc aici e rea. Brzezany a- 
menintat; Germanii sunt la porţile vrașului Tar- 
nopol. 

La lași ar fi emotie din cauza luptelor acestora. 
din Galiţia. : 

La Berlin, Kaiserul iea contact cu conducătoni 
partidelor. Se discutä mai ales chestiunea subma- 
rinelor. Situaţia politică acolo e încă tulbure. 

11/24 Julie. Mackensen pleacă pe front. Comu- 
nicatul lor vorbește de o vie activitate de tunuri la 


www.dacoromanica.ro 


Siretul-de-jos, care prevede lupte ce se vor des- 
fäsurà. 

Se pare că ofensiva o luarăm noi. 

Positiunile pe acest front sunt aceleași dela ‘fi- 
xarea frontului nostru. 

Siretul, cu înălțimile sale, valea Putnei, foarte 
accidentatä, caracterisată printro sälbätäcie ro- 
manticä spre izvoarele sale, si o regiune de bălți 
spre îmbucătura ‘cu Siretul. La Nord de această 
vale, valea Susitei, cu frumuseţea romantică a pă- 
durilor de spre Soveja (unde e mânăstirea lui 
Mateiu Basarab) şi cu îmbucătura sa în Siret, La 
Mărăşeşti. Spre frontiera cu Austria, masivul mun- 
tos cu văile Oituzului si Casinului, care duc spre wa- 
lea Trotusului, unde ei tintesc depozitele de sare de 
Ocna şi sondele dela Moineşti. Un ţinut de cea, 
mai curată viata românească. 

Lloyd George, vorbind asupra rezolvării crizei 
de Cancelar din Germania, arată că partidul mi- 
litar a învins. „Nu cu Prusia vom face însă pacea, 
„dar cu cele mai 'bune forfe ale Germaniei demo- 
„cratice”, 

12/25 Julie. Cei câţiva husari din garda lui Mac- 
‘kensen trec fiorosi toată ziua, cu sulița ţinută, de-a 
curmezișul cailor, dispar şi reapar, ca după culi- 
sele unui teatru, 

„Der Ernst der Zeit!” Ziarul lor vorbeşte d& 
oscilarea întregului front dela Baltica la Marea 
Neagră: totul stă în cutremurul previsiunii cum- 
plitelor lupte si a imarilor succese ale trupelor ger- 
mane: „un front de 2000 de chilometri şovăie ia 
yrabusire.” Pe seară se aude iar de marile lor! 
planuri: Odesa. 


www.dacoromanica.ro 


13/26 lulie. Au luat Tamopol, Stanislau, Buc- 
zacz; un front de 250 chilometri lungime, pe sa 
chilometri lăţime; au ajuns valea Siretului superior. 

Pe frontul nostru, viu foc de artilerie în Dobro- 
mea. Progresăm pe Purna şi Susita. 

Presa lor e deprimatä. Pare că nu mai cred nici 
ei în gluma de până aici. 

E victoria noastră dela Mărăști, pe care numai 
o bănuim. 

Kaizerul se intilneste cu Impăratul Cargl, la Pod- 
gorica. 

16/29 Julie. Pe frontul nostru nu stim nimic ce 
s'a întâmplat. Ca în ceasurile grave, nu dau comu- 
nicatul românesc. „Ausgeblieben“, 

Au înaintat serios spre Cernăuţi, dar dau o mare 
hartă triumfătoare, spre a mască intrarea Româ- 
nilor în basinul lui Kezdivasarhély, „coastele de 
Est ale muntilor Bereczen’’. 

In Rusia Kerensky e dictator. Trupele ruseşti, 
nu ar mai ascultă de șefi; de aceia se retrag, 

Din Berlin se răspunde unei interpelări din Ca- 
mera franceză asupra neglijării de către Germani 
a vieţii din România: Germania a făcu: tot posi- 
bilul ca „populația aflată subt scutul dreptului si 
„legii să se bucure de fructele muncii cetăţeneşti 
„normale” ! 

Un meteor se arată din direcția Sinaia-Ialomita, 

17/30 Iulie. In Flandra, activitate de artilerie cum 
nu a fost până aici. La Oituz, ar fi căzut atacul Ro- 
mânilor asupra Măgurii Casinului. 

La Nord de Odobeşti, de asemenea. 

Averescu e la Putna. Un neamt cu care vorbesc 
e foarte îngrijorat. Românii ieau 19 tunuri grele. 


www.dacoromanica.ro 


122 

In Bucovina râul Ceremusului e trecut: luptele 
s'au dat unde, pe vremuri, Petru Rares, sa bătut 
la Obertyn cu Hatmanul Tarnowski, si unde, mai 
la Sud în 1485, Ştefan-cel-Mare se închină Regelui 
Casimir al Polonici. O coloană ar pomeni pina azi 
evenimentul. 

Kaizerul e pe câmpul de bătaic din Galiţia. 

Cancelarul arată gazetarilor germani că are probe 
evidente de gândurile de cucerire ale inimicului. Nu- 
mai subt rezerva renunțării tuturor beligerantilor 
la cuceriri, Germania a dat consimtimântul său de- 
<isiv majorităţii Reichstagului. Acum, când e do- 
vedit ca inimicul nu renunță, retrage acest consim- 
timAnt.--In plină nebunie! Reichstagul nu mai în- 
seamna mimic. 

Czernin, tot către gazetari, spune: 

Cuvântarea Cancglarului german e aceiași ca şi 
resoluţia Reichstagului (1). E expresia voinței u- 
nitare a poporului pentru pace (!) In interesul uma- 
nitätii e mevoie de pace, de asigurarea dreptului 
de viață tuturor popoarelor pământului. Deci o con- 
.ceptie cu totul opusă celei formulate de Cancelar. 

In Iaşi ar fi un guvern Take Ionescu: misiunea. 
inilitară americană ar fi sosit acolo. 

19/1 Julie. Cancelarul german la Viena. De ce? 
Vrea să şteargă impresia cuvintelor lui Czernin şi 
să rpreseze. El spune că vine „pentru a enunță o 
„axiomă: Germania si Austria sunt asa de legate 
„între ele, în prosperitate ca şi în dezastru, că e im- 
„posibil a cugeta cu sânge rece... cum că ar putea 
„Să urmeze separarea unui membru al acestei le- 
„gături” ? 

O previsiune fatală! 


www.dacoromanica.ro 


193 

20/2 fulie. Kaïserul către poporul german: ,,/ni- 
nicii întind mâna către țări germane... aduc me- 
„eu popoare noi în lupta contra noastră... Asta nu 
te înspăimântă... Stim de neînvins, victorioși... Lu p- 
„Lăm pentru un Imperiu tare si liber. 

„Trebuie ca spada să aecidă. Deci la arme! Ne 
„vom apăra până la ultima suflare de om si de cal 
„(7) si vom sta în luptă chiar contra unei lumi de 
inamici”. 

Sangvinarul ! 

In Anglia, Balfour, ficând o gercetare a teluri- 
lor de războiu, încheie că totul depinde „de întorsă- 
tura războiului”, 

In Franţa, Ribot cere formarea de State-Tam- 
pon, pe Rin, ceeace va fi un câștig în lupta pentru 
dreptul de autonomie al Statelor. 

Presa lor plânge aceste concepţii ce depind de 
forta armelor, nu a drepturilor...! Pocäitiil 

In Flandra, una din cele mai mari bătălii din cei 
trei ani de războiu, între Noordschote și Wargeton. 

In Bucovina au ajuns până la Hotin, sunt la o 
zi de Cernăuţi și Cârlibaba. Germanii spun că, în 
patru zile, vor fi în Dorohoiu. 

La noi, o demoralizare completă, viu întreținută. 
Nu avem obiceiul de a ne face ecoul soaptelor din 
anticamerele oamenilor politici, dar „ce a spus d-l 
Carp”, cuvintele d-lui Carp, totdeauna când au fost 
rostite, au circulat în ţară ca vorbele cutării siblle 
din antichitate. 

D-l Carp, într'o recentă convorbire cu Macken- 
sen, ar fi fost întrebat de acesta: „ce doleante mai 
ai“? D. Cap, după o enuntare de dorințe ar fi 
terminat: „Să-mi iei Moldova...” 


www.dacoromanica.ro 


__ 124 


Un autor spunea că cine intra in cercul ferme- 
cat al politicei economice germane, trebue să cadă, 
vrând nevrând. Es muss. 

Același lucru se va întâmplă şi tuturor oamenilor 
voştri politici cari vor intra în cercul fermecat al 
politicii germane. 

Peste câteva zile, d-l Carp, intr’un interview, a- 
cordat unui ziarist din Stockholm, se exprimă ast- 
tel: „acum România vede unde sunt adevăratele 
sale interese!” 

D-l Carp, cu partisanii săi s'au frânt, au căzut... 

22/4 Iulie. + 340 la umbră. + 290 în casă. O 
căldură sufocantă ne înăbușă sufletul amărât. 

Au luat Cernăuţii. Hindenburg; e decorat; in Ger- 
mania se pavoazează şi se tună victoria. 

Botosanii s’ar fi evacuat. Filoti, această latură 
ilustrativă a istoriei române contimporane, e prins 
în Rusia. 

24/6 Iulie. Austriecii au trecut în judeţul Su- 
ceava, la Holda; innainteazi spre Brostenii Re- 
gelui nostru, 

Mackensen iea ofensiva la Siret. 

Infanteria rusă, ce se bate prost la Siretul-de-jos, 
pierde transeele dela Făurei; la prinz Germanii 
trec Putna, luînd ofensiva pe acest front. Planul lor 
e de a fixă centrul şi a înconjură pe la aripi, la 
Mărăşeşti si Ocna, armata noastră, dar la Nord 
de Focșani întâmpină forte mari. 

In gazeta lor radiază de bucurie: „acum se apro- 
„pie realizarea menirii noastre logice şi istorice”. 

Patru regimente romine ar fi fost depărtate de 
pe front pentru manifestări politice! 

25,7 iulie. Mackensen ar fi spus d-lui Carp: „la 


www.dacoromanica.ro 


125 


revedere, la Odesa”. Frontul dela Focșani ar fi 
fost spart. Românii totuși încearcă a bară trecere 
Germanilor. Relatiunile Jor spun: „în confra-a- 
„tacuri ipulerrce si foarte energic executate, Romă- 
„ii au încercat să repare eșecul din ajun, cu o 
„strălucită prestanta, după părerea infanteriei noas- 
„tre. Masele trecute la asalt erau decimate de fo- 
„cul nostru”. 

Se zvoneşte că au trimis Carpiştii prin Mitropo- 
lit, un manifest leșenilor, ca să stea pe loc. 

lată-l: 

„Români Moldoveni si voi Români de pretutin- 
deni... Auzili glasul jratilor voştri din România 
„„Ocupată... Ostile Puterilor Centrale sunt la portile 
„de sus si de jos ale Moldovei, în trecătorile mun- 
„filor..., ele înuinteazi şi tara va ji din nou crun- 
„tată în sângele ei... Noi, Mitropolitul.., ne-am ru- 
„gat Domnului pentru mântuirea poporului nostru, 
„si sa umplut biserica de lumina măririi Domnu- 
„lui... si asupra noastră a venit Duhul cel bum, 
„Tara vrea pace... 

„Domnul Dumnezeu s'a îndurat de Tara aceasta, 
„el a îmblânzit inima biruitorului, si a făcut din- 
„Erînsul tovarășul nostru la muncă, pentru mûn- 
„luirea României... Biruitorul care intră in Mol- 
„dova nu e sctos de răsbunare, nu ucide, nu jäfue- 
„ste, nu dă foc... Nu dpucati drumul pribegică.. 
„Rămâneți cu toții pe la docurile voastre... Azi pu- 
„terile voastre sunt frante... Nu lipsifi Romania de 
„puterile voastre, su nu puneti: brațul vostru in 
„Slujba unei cauze straine. Stati pe foc... Aveţi in- 
„credere în viitorul tulpinii roinânesti”. 

Ce ati făcut cuvioase părinie Scribine, col cu 


www.dacoromanica.ro 


126 

ochïi de foc si cu biciul în mână, pentru gonires 
zarafilor din casa Domnului? Căci aud ca ati iscä- 
lit. Era momentul, când se da nu o luptă de arme, 
dar jo luptă pe viata si pe moarte, o luptă între 
două voințe de a învinge, să se contribue la släbi- 
rea voinţei noastre de a trăi? 

Căci ati căzut jertfe cercului fermecat al magiei 
lor, care ‘urmäriau zdrobirea puterii de voință al 
noastră. „Die Willenskrafé zu brechen“. 

Vor reuşi? 

In Germania, faimosul Helfferich e ,,Sprechimi- 
nister”, un fel de „porte voix” al invalidului intelec- 
tual Michaelis. - 

26/8 Julie. Au înaintat ‘din valea Putnei pe a 
Susitei, intre Panciu si Suraia. Totusi frontul n'au 
reuşit a-l pătrunde. 

La lași ar fi siluit palatul un comitet de soldați, 
cerând mărirea soldelor! 

Deputatul Isopescul Grecul felicită pe împăratul 
Karl pentru reluarea Bucovinei. 

27/9 Julie. O ploaie bună racoreste pământul 
și înviază porumburile ofilite. O sărăcie de ştiri 
enervantä. In spre Focşani „lupte desperate” pen- 
tru scopul mărturisit: „păzrunderea frontului“ nos- 
tru“, 

Pe Casin si Putna, resultă din comunicatele aus- 
triace si româneşti că noi am întreprins un atac 
de descongestie, spre Transilvania. 

La Nord Rușii resistă, deşi Austriecii au fnain- 
tat pe Bistrița până la Sabasa. 

Dau ştirea că Regele ar fi ordonat retragerea, 
trupelor! 

28/10 Iulie. Un atac al Ruso-Românilor asupra, 


www.dacoromanica.ro 


127 

Focsanilor ar fi fost infructuos. Am fi pierdut 33 
de mii de soldaţi, 50 de ofițeri, 17 tunuri, 50 de 
mitraliere. Sunt in câmpiile Siretului de mijloc. 

Geograful A. Penck schiteazä marea hartă a Eu- 
ropei Centrale: ,,Zivischen-Europa”. | 

Se va întinde între Calais și începutul Alpilor, 
capul Nord si gura Nistrului. 

Poate că sc va realisă: cine știe dacă, vre-o dată, 
se va mai auzi de numele de Român! 

La Lipsca, se face un institut Sud-Est european, 
subt direcția lui Weigand, subventionat de Saxoni. 

29/11 Julie. La Nord, Scerbacev pierde până la 
“Tulgheș. 

La Sud, se vede bine geniul lui Averescu, care 
a scparat cele două armate ale Arhiducelui Iosif și 
ale lui Mackensen. 

Pe Oituz si Casin se vede că Averescu amenință 
aripa stângă a lui Mackensen, pe când acesta se 
sileşte să-i taie linia de retragere pe Trotuș, căci 
Germanii au înaintat pe Susita: sunt în apropiere 
căii ferate de pe acea vale. 

Românii au înaintat bine în Vrancea, spre izvoa- 
rele Putnei, dar se află într'o situaţie desperatäl 
acolo. 

Vom învinge sau ba? 

Comunicatul nostru e asigurător. Avem presen- 
timentul momentalului critic. 

Dupa cum aflu, acum, din lucrarea generalulu 
Gan anescal: „se părea că planul dușman de a cu- 
„ceri ‘si restul Țării era pe jumătate îndeplinit”. 

Serviciul lor de spionagiu trebue să fic întims 
pentru aflarea celor ce se petrec pe frontul nostru. 

Aflu mai târziu că învăţătoarea Szilagyi Irma a, 


www.dacoromanica.ro 


128 


fost prinsä pe front, deghizatä ca ofiter roman. In 
orice caz, in ,,Bukarester Tagblatt” de azi, un afiş 
foarte straniu, în litere groasd, ne face impresia 
unei telegrame cifrate pentru vreun «pion din Mol- 
dova. 

„Herzlichen Glickwunsch und dreifaches Hach 
„Herrn wid Frau Carl Rüdisühlirump zur Silber 
„hochzeit (!) Eigesandt won vielen Freunden“. 

E ‘una din practicile generale ale acestor oameni 
ascunși gi inväluifi în ipocrizie. 

Ne amintim că am cetit în Henke, care a scris 
o carte despre România în 1877, că, a transmis cel 
lintâiu ştirea declarării războiului nostru presei ger- 
mane, afirmând că la Galati au sosit nu știu cate 
outoaie de brânză! 

lar altundeva am cetit cum în întrevederile din- 
tre Jules Favre si Bismark 'la Versailles, în 1870, 
acesta din urma, pentru a avea știri reale asupra 
situaţiei Parisului, în urma asediului, ridicase orice, 
retec de hârtie din apartamentul unde locuiă trimi- 
sul francez; acesta fu nevoit să se slujească de 
‘urnalele ce le avea din Paris pentru locul unde 
“otdeauna € nevoie de hârtie. Asttel diplomaţia ger- 
mană, luă, cunoştinţă exactă de starea reali a Pari- 
sului. 

30/12 Iulie. Situaţia noastră e disperată, 

Cu toată îndrăzneala si întoarcerea ofensiva a 
Românilor, Austro-Germanii au înaintat până la 
Sud-Vest de Târgul Ocnei, spre valea Trotușului. 

Pe Susita, Românii ar fi dat şapre atacuri sân- 
geroase, în valuri de douăzeci de sire, dar zädarnic. 

31/13 Julie. Se vede lintpede că pe Trotus au 
înnaintat între Dftana si Casin. Românii dau pu- 


www.dacoromanica.ro 


129 
temice atacuri contra Germanilor la Nord de Foc- 
gani; totusi Germanii ieau Panciul. Comunicatul ro- 
miânesc vorbește că luptele de aici au „luat caracte- 
rul unei mari bătălii”. 

Avem teama de încercuirea armatei de pe Putna- 
de-sus. 9 

Dau știri prin Berna că într'o săptămână Mol- 
dova va cădeă, iar ofițerul de legătură al Ministe- 
rului de Instrucție pune, cu aceeași siguranță, um 
termen pentru rezolvirea unei chestiuni ce ţinea de 
Galati. 

Odesa ar fi fost evacuatä. 

D. Lupu Kostaki telegrafiază Regelui să nu ex- 
patrieze depozitele private. 

La Oituz Românii ar fi dat douăsprezece atacuri. 

Germanii au răniţi foarte multi; cer evacuări da 
spitale; toate spitalele; toate orașele: sunt pline, 
2/15 August. Din comunicatele germane se vede 
clar că Românii sunt în Mărăşeşti, de unde dau 
atacuri spre Sud şi Vest, între Putna şi Susita, 
căutând să menţină legătura trupelor noastre de 
pe Putna superioară, cari au innaintat simțitor de 
trei săptămâni, dar sunt ţinute ca întrun cleste 
de dușmanul de pe Oituz si cel dela Susifa, 

Situaţia acestor trupe e foarte critică. Comunica- 
wul lor spune: ,,Situafia operativă a trupelor înfipte 
„la Putna-de-sus va găst în scurt timp o deslegare” 

Dar la Sud de Trotuş stăm bine. Românii le fac 
contestabil ,,streitig“, orice câștig de teren. 

3/16 August. Trupele noastre înfipte in frontu 
jor, la Putna-de-sus, s'ar retrage la Nord-Est de 
Negrileşti-Soveja. 


Drăghice anu — «Subt cultura pumnului german». 9 


www.dacoromanica.ro 


130 


Trupele de pe Trotus s’ar retrage mai la Sud; 
Germanii, ocolind Märäsestii, se îndreaptă spre 
Nord, luând Străoanii, la Nord de Panciu, si Bäl- 
täretu, care ar fi un cap de pod. Situatia ne pare 
gravă. 

In ziarul lor plâng pe cei ce-à pierd vieţile ,wen- 
fru o cauză pierdută de mai înnainte“. Cauza pier- 
dutä era a noastră. 

4/17 August. +349 là umbrä. Pun mare pret pe 
luarea Băltăreţului si afirmă că au tăiat astfel im- 
portanta legătură a trupelor române: linia Tecuciu- 
lui. La Est de Mărășești, Românii ar fi fost a- 
runcati peste Siret. Românii ar avea 3.500 de pri- 
zonieri, si pierderi 16 tunuri şi 50 de mitraliere. 

In Flandra isbucnește a doua mare bătaie. 

5/18 August. Se aude că au 60.000 de răniți. 
Trenurile sanitare sosesc pe la orele şase dimi-, 
meata în Bucuresti; paturile sunt pline de mulți: 
mea răniților cu bandaje însângerate. Sala de o- 
perafie din trenuri, în plină activitate. 

Se vede că nu le merge de loc bine pe frontul. 
nostru. 

O scaldă! Fac bilanturi. Semn răul 

Au luat 11.000 de prisonieri, 200 de ofițeri si 
55 de tunuri. 

6/19 August. Nu dau nicio ştire de pe front, 
dar fac mereu bilanturi şi numărătoare de gloric. 

E victoria noastră dela Mărăşeşti, cum știu mai 
târziu. | 

Iată cum aflăm despre începutul acestor eroice 
lupte, care au salvat nafia. 

Din scrisoarea unui ofițer prisonier la Slatina, 
care scrisoare circulă în mii de copii: 


www.dacoromanica.ro 


131 

„Armata noastră, tot timpul iernii, a fost pregă- 
itd şi refăcută... Instructorii “erau ofiteri francezi 
„si englezi... Totul organizat: telefonul leagă cel 
„mai avansat si mai umil post... La Nämoloasa, 
„Nemţii aveau numai un balon cagtiv, noi—14. 
„Bucureştiul ar fi fost al nostru, dacă Ruşii nu pit 
„răseau frontul... Se cărau unități întregi, ruseşti, 
»pe furgoane si căruțe si fugiau... In oraşe vindeau, 
„fot ce aveau si hoindreau sau deschideau tarabe 
„pe da colțuii... i 

».-Apa de Colonia se vindea numai cu rețetă din 
„cauza lor, beau chiar tinctura de iod... 

„Planul era următorul: 

„Averescu trebuia să ia ofensiva pur demonstra- 
„Zivă în ynuntii Oituzului, ca să concentreze la et 
„pe Germani; urmă ca lovitura să o dea la Nămo- 
„loasa generalul Cristescu. 

„Pe lângă o concentrare puternică de trupe, sa 
„hăcut o pregătire de artilerie, cu 600 de guri de 
„foc, de toate calibrele, pe un front de patru chilo- 
,metri, timp de şase zile. 

sea Când trebuiă să se ieie ofensiva, un corp de 
„armată rus a părăsit poziția, lăsând o mare lacuniă 
„Be front... Divizia V, fostă Raza, Liscu Toma, a 
„salvat Moldoya, ne-a dat victoria. 

„Toți oamenii Sau sacrijicat pe front... 

„Așa s'a stins colonelul Stamate, Comandantul re- 
»gimentului 32, iar, lângtă el şi-a zburat creierii o- 
„iterul francez Soubillon +) atașat la acel regiment, 
„care a tuptat si n'a vrut să cadă prizohier. 

„Locotenentul Teodorescu a mitraliat pe Ger- 


1) Se pare să fie Căpitanul Vernay, mort innecat. 


www.dacoromanica.ro 


132 


nani, până la douăzeci pași de el, când a căzut 
„rănit. Astfel regimentele 7 si 32 s'au decimat în- 
tro jumătate de zi, când le-au luat locul batalioa- 
cle?) 8 şi 3 de vânători. 

„Aceiaşi soartă a avut-o regimentul 53. Cu ajuto- 
„rul lor s'a oprit ofensiva germană. In fafa transee- 
„lor noastre stăteau cadavrele germane ca bolova- 
mii pe prundul gârlelor... Averescu şi-a schimbat 
„caracterul ofensivei şi a deconcertat pe Nemti, ob- 
»findnd o victorie strălucită, în care a capturat 280 
„de tunuri. Populația civilă din Moldova, așteaptă 
„cu încredere desfășurarea evenimentelor”. } 

Intoarcerea ofensivă a aripelor armatei noastre 
la Ocna şi Mărăşeşti s'a prăbuşit. 

7/20 August. Propunerea de pace a Papei. 

Am impresia că isa cersit mijlocirea. 

Propune : întâietatea dreptului asupra puterii; des- 
fimtarea armărilor; înfiinţarea de tribunale inter- 
naționale; libertatea mărilor; renunțarea la despă- 
gubirile de războiu; retrocedarea teritoriilor ocu- 
pate; evacuarea Belgiei; retrocedarea coloniilor; in 
chestia Alsaciei-Lorena să se împace umanitatea cu 
interesele naţiunilor. 

Prin urmare, revenirea la statu-quo ante, după ce 
Germania nu a putut să-şi îndeplinească opera de 
distrugere a civilizaţiei europene | 

Plec la două noaptea spre Curtea de Argeş. 

Aspectul gării: geamurile sparte, treptele scări- 
lor, parchetele, planseurile, întrun strat soios de 
murdărie şi tocite supt cisma soldäfeascä care nu 
mai conteneste într'un dute-vino ametitor, ziua şi 


2 Reg. 3 Vânători a luptat dela începutul luptei ; Reg, 8 de 
infanterie, 


www.dacoromanica.ro 


133 


moaptea. Pe scări prisonieri ruși si români, umbre 
îndobitocite, cari sunt mânate ca niște turme spre 
Germania, înfulică, din gunoaiele ce le strâng de 
pe jos. O companie de Turci, bine echipați, voinici 
(lucru rar), cu niște tulpane roşii ce le flutură pe 
cap. Sunt vânătorii alpini din Erzerum. 

Zeci de coade înnaintea ghiseurilor; doi câte doi, 
stau răbdători, cu ceasurile, indigenii nostri într'o 
promiscuitate egalisatoare. 

Tigani desculți, țărani în cojoace, doamne cu pă- 
lării „ultima modă”, domni în paltoane scumpe, 
Evrei, Evreice, Unguroaice, Nemtoaice cu coșuri, 
târne, saci pentru cumpărăturile alimentare ce le 
vor face, în folosul alimentării flămândului Bucu- 
resti. 

Vă admir, bieti conationali, răbdarea, cu care vă 
asteptati soarta. Niciun sfert din voi nu veti putea 
obținea bilete. 

Dar imi place că ati început să simtiti că s'a dus 
si dreptul hatârului, al coatelor mai puternice şi al 
protipendadei; începe să mijeascä în voi conștiința; 
că toți suntem regali, avem aceleaşi drepturi, drep- 
tul celui ce se scoala mai de dimineaţă, care nu se 
mai poate călcă în nici un chip. 

Incepe să mijească în voi simţul respectului pen- 
tru dreptul aproapelui, de care nu stiati decât din, 
predicile sau discursurile moralisatoare ale vreu- 
nui ,,strigdtor în pustiu”. 

Si asta e mare lucru în concepţia culturală a unui 
popor. + 

In şcoala suferintii ati dobândit acest sentiment, 
care nu se mai poate sterge. 


www.dacoromanica.ro 


134 

Pe Peron nu se dă drumul decât celor cu bilete. 

Nu ‘se dau decât atâtea bilete câte locuri sunt în 
vagoane. Militarii călătoresc totdeauna în vagoane 
separate. Subt niciun pretext, chiar dacă ar fi să, 
piardă trenul, nu sunt admiși în vagoane cu civilii. 

Românii, în mod egalitar, sunt plebea de clasa 
Ill-a: îm clasa II-a nu călătoresc decât Evreii și 
supuși ai Puterilor Centrale. Tinem! si noi, de alt- 
fel, foarte bine, la această distincţie. 

A doua zi, în Argeş. 

In gară, o activitate cum nu s’a mai văzut vreo- 
dată. 

Mii de căruțe descarcă, ziua şi noaptea, prunele 
și fructele ce se strâng de pe toate plaiurile. 

In imipestriteala de colori vii a costumelor săte- 
nilor și sătencelor noastre, se încarcă pe capete 
vagoane deschise, ce urmează a fi trimise în fabri- 
cile de marmeladă din Piteşti şi Clucereasa. E o 
înfăţişare a unui bâlciu imens. Zămurile curg din 
vagoane, miros de ţuică ese din cazanele și putinile 
aflate în gări. 

Mirosuri trezite din zeci de butoaie cu cărnuri si 
piei de cane în descompunere, trimise spre Bucu- 
resti. 

Pe fperoane, sute de femei subt conducerea unui 
soldat cârpesc sacii. Sute de căruțe descarcă che- 
restea sau putini, din care s'au executat peste 600 
mii în fabrica ce lucrează ziua şi noaptea. 

Pädurile sunt închise cu cordoane militare pentru 

nlegerea smeurei. Locuitorii, forțați la muncă, cu 
mic cu mare. 

Reinviază o pagină de adâncă robie din vremu- 
rile jugului fanariotic. Tipete si înjurături, soco- 


www.dacoromanica.ro 


135 


teli ale mărfai predate. Se plăteşte cu douăzeci de 
bani chilogramul de prune si treizeci de bani, me- 
rele. 

Lume multă se adună la ‘un vagon, se închină; 
cu pietate; sunt acolo moaștele Sf. Filoftii, care sa- 
lășluiau în Arges dela intemeierea Statului si cari, 
după ce tara se spdrsese, fuseseră aduse la 
loc sigur, în Bucuresti. De câte ori vor fi fost 
transportate in cursul nenorocitel noastre existente 
ca Stat! 

Orașul află, încetul cu încetul se adună la gară, 
chiar cu copiii de şcoli, instiintati în pripă. 

Primarul oraşului, un Neamt, opineazd că relic- 
viile trebuiesc transportate ca un colet, cu căruța. 

Negustorimea protestează: vor urmă după datină, 
îşi vor face o cinste ca, cu schimbul, să aducă pe 
umerii lor pe „Sfânta”, cu tot alaiul bisericesc. 

Dar e hevoie de instiintarea Komandanturii pentru 
tragerea clopotelor. Ochii tuturor se umezosc. Cora 
tegiul se formează, pe d'innaintea caselor pustii, a 
prăvăliilor închise, a gospodăriilor ce de abia FR 
să se înfiripeze. 

In sunetele clopotelor lui Mircea-cel-Bătrân, dela, 
Etpiscopia lu Neagoe-Vodă, sunt depuse acolo, în, 
mijlocul unei dureri care stăpâneşte toate feţele. 

-— Sfântă Filofteio... Scapi-ne! 

Din Argeș sau auzit tunurile în toate săptămâ- 
nile trecute; poate că coama munților e o pătură, 
bună conducătoare a zgomotului. 

10/23 August. Spre Piteşti. Mai toate gările fără 
uşi, fără geamuri si cu inscripția ,,Gespert”; gă- 
rile ocupate au inscripția „Pelegti. 

Poduri aruncate în aier, reconstituite din lemn. 


www.dacoromanica.ro 


136 


Pitesti. Gara intesati de mulţimea ce așteaptă! 
cu zilele rindul la iesirea pe peron. Un strigat mi- 
litar, o cravasä spinteca aierul si izbeste crud, fără! 
deosebire de clasä socialä. Trebue facut loc: vin 
Evreii si Evreicele dela Militarwerwaltung (!), su- 
pusele Puterilor Centrale, cu cosurile de unturä, gâ- 
stele, rațele sau ouăle, proaspăt rechizitionate, si 
cari, a doua zi, se vor vinde cu, preţuri fabuloase pe 
pietele Bucurestilor. 

Lumea isi părăseşte bagajele cu groază: purce- 
lusi sau gâște fara stăpân își strigă si ei durerea, 
pe când sunt luate, în râsete generale, ca trofee ale 
zilei de soldaţii cari si ei îşi cată o ieşire. 

Dar ‘ce mai contam noil.. Noi eram negrii din 
noua lor Africă... i 

11/24 August. Avem stiri dela Iaşi. 

lată ce ne comunică, cu data de 9 ,,Novoie Vre- 
mia”: 

»fasii erau odinioară de o curdtenie exemplară. 
„Stradele drepte, asfaltate, strălucizu ca o sală de 
„bal. Prin grădini, străluceau vilele de podoaba îm- 
„„podobirii lor. 

„Azi, Tasul nu mai e de recunoscut. Aici este Ca- 
„pitala, aici este Curtea, Statul Major General al 
„Românilor si al tuturor armatelor, azilul refugiafi- 
„lor; populația S'a incincit, dar Iaşul nu mai este 
„ce era. 

„Căldură sufocanti, noroiu, murdărie, aier otré- 
vit de fum de benzină; automobilele fug ca si cum 
„Br “fi luat foc. Toate piețele, trotoarele, stradele 
„sunt acoperite de sfărâmăturile sâmburilor de floa- 
ea soarelui, risipite de soldaţii ruşi, cari rontdig 
„toată ziua, din viul dimineţii până seara târziu: 


www.dacoromanica.ro 


137 
„în pata Palatului, la stabul lor genera, pretutin- 
deni. 

„Populația e înfometată. Afacerile sunt închise: 
„Chiar oamenii bogați se hrănesc cu ceaiu şi pes- 
»meti tari... La fiecare pas, te întâlneşti cu doamne 
„și domnisoare frumoase, elegant îmbrăcate. 

„Iaşul este buchetul frumusetilor României. Sunt 
„sotiile generalilor, deputaților sau ale altor dem- 
„hitari. 

„Sufăr si ele; mămăliga... este designată si aces- 
„tor doamne, crescute la Paris si obișnuite în lux. 

„Orașul este un imens bivuac. 

sm Totul le provizoriu... Totul e asa de nesigur, 
„numai provizoriu... Azi aici, mâine... D-l Brătianu, 
„bine făcut, galben, slăbit, cu ochii lenebrosi. umezi, 
„plini de o ynelancolie orientală, este încorporarea 
»tristetii... | 

„Innaintea mea, stă un om ros de nenorocire... 

»D-L Brătianu spune: 

„Ne aflăm în preziua unei catastrofe... Intreba- 
„rea este: când? Ce gigantice silinte țură făcute 
„spre a reorganiza armata! Poporul trăia şi res- 
„piră cu această ofensivă... Si ce minunată fu a- 
„ceastă ofensivă! Ofensiva trebui toprifà. Pentru, 
„noi asta fu o tragedie. Nu am dormit toată noap- 
„tea... Telegramele cu ştiri defavorabile nu maj 
„încetează... La frontul galițian e o adevărată ne- 
„horocire... Soldații fur şi pradă magazinele... Sunt 
„aceiaşi soldaţi ruși cari mai înainte erau idolii nos- 
tri? Si pentru ce ne inegreste presa voastră exs 
wtrema stângă? România este o tard, independentă... 
„De cine Să fie cruțată, dacă soarta sa nu e legată 
„de a Rusilor?..” 


37 


www.dacoromanica.ro 


138 

14/27 August. Criza politica continua in Germa- 
nia. 

lar este conflict între Parlament si Cancelar, 
acuzat din Iulie, pe chestia retragerii consimtim4n- 
tului la moţiunea din Iulie a Reichstagului. 

Se face, în această privință, un cap de acuzaţie că, 
a lesat dreptul Reichstagului, pronuntind cuvintele : 
„aşa cum concep Eu”. E nevoit să facă un avans 
partidelor, numind miniştrii onorari din acele par- 
tide. Se face chiar o comisie mixtă, cu membrii 
Parlamentului si ai Bundensrathului, pentru răs- 
punsul la nota Papei. 

Un an se încheie dela intrarea noastră în războiul! 
Asteptaräm de geaba Paștile, vara, toamna, vom in- 
tră iar si în iarnă! 

Si el ne ametesc cu ,vaunca reconstructivă dela 
„Dunărea-de-jos, subt zgomotul tunurilor, fume- 
„gânde”! 

16/29 August. + 329 la umbră, seara. Totul s'a 
ofilit şi uscat. Grădinile, câmpurile dau aspectul 
unui peisagiu de toamnă prematură. 

Recoltele se anunță slabe, între mijlociu și subt 
mijlociu. 

Ne bucurăm că, chiar prin propria noastră în- 
fometare, se va aduce scurtarea războiului. 

Pe toate fronturile ar fi lupte decisive. Pe fron- 
tul nostru se vede că ei au avut pierderi, la Nord 
de Soveja. 

Iar spre Sud-Est, de acolo, la Iresti, desi au lâr- 
git ceva spărtura frontului nostru, s'a dat una „fin. 
cele cele mai sângeroase lupte”, cum spune genera- 
lul Găvănescul. 

Catastrofa Moldovei ar fi de neînlăturat, 


www.dacoromanica.ro 


139 | 

In Germania, Helfferich se sileşte să ridice mo- 
ralul national. Face apologia războiului submarin: 
din 43 de milioane tonagiu mondial, 38 de milioane 
aparțin Antantei. 

Submarinul îl reduce la 32 de milioane. 

Anglia dispune de un tonagiu de 20 milioane, 
tocmai când are nevoie mai mult de el, căci trebuin- 
tele Angliei cer, anual, un tonagiu de 12 milioane, 
pentru alimente și nutreţ şi alte 12 milioane pentru 
nevoile războiului. 

Germania îi distruge semestrial 4 milioanc. 

Germania, deci, prin submarine va înfrânge și su- 
perioritatea mecanică a Antantei! 

19/1 August. Apare „Lumina” subt directiunea 
d-lui Stere. 

Impărtășișem în totul pind aici părerile germane 
asupra presei noastre, şi ne felicitam că învingă- 
torul nu permite a ni se mai otrăvi sufletul și prin 
propriile noastre condrie. 

lată părerile lor: 

»Absoluta fibertate a tiparului, care nu a fost 
„niciodată îngrădită de Constituţie, nu a influentat 
„în vnod binefăciător asupra educatiunii presei din 
„România. 

„Sunt chemate la viată numai jurnale care să 
„pregătească o largă plaițormă unei anumite per- 
„sonalităţi. Dar s'a dovedit că influenta înveninată 
„a unei astfel de prese neînstrunate, redactată ten- 
„dențios, chiar în țări cu o educafiune mai gene- 
ali si cu o populație cu un temperament mai &- 
„niștit, nu constitue un element de liniste si de or- 
„dine pentru un Stat. 

Poate că personalitatea d-lui Stere va fi o che- 
zăşie? 


www.dacoromanica.ro 


140 

D. Stere însăj e nm mistic, dispus spre aventură, 

D-sa are o marotă: „Rusia faristă, contra cds 
reia sa ridicat la optsprezece ani”, pe care însușă 
d-sa o arătă, în ,,Viafa Românească“ drept o cu- 
rată fantomă si care, în momentul de față, era cu 
totul desființată. 

li îngăduim toată sträduinta d-sale, demmă de 
o cauză mai bună, pe care ni-o desvăluie în con- 
festunile sale: „Pro domo”, din care se vede că nu 
a încetat o clipă, de a da! o altă îndrumare sentimen- 
telor generale ale ţării, stăruind pe lângă Czernin, 
Transilvăneni, Rege sau d-l Brătianu, cu o perse- 
verentä care face pe d. Brătianu să i se adreseze, 
odată pentru totdeauna: ,,Ce-i?” 

Dar mu-i putem iertă, acum, în stadiul în care se 
vedea, care este tendința Germaniei, să se facă in- 
strumentul desființării noastre naționale. 

Chiar junui publicist sau „om polific care... nu 
„poate să aștepte cu brațele încrucișate”, care nu 
vrea să se înăbușe, „înspăimântat de lumina cuvân- 
tului adevărat“, trebue să-i spunem că nu acum 
era momentul să se discute în ce fel „România mai 

„Poate, trai, dacă asupra existenței ei de Stat va 
rămânea suspendat eternul semn de întrebare”. 

Nu era momentul. 

Nu era nici demn ca d. Stere, făcându-se ecoul 
concepțiilor germane, să ne spue: „naționalism? O 
„nație care nu ştie să-și afirme puterea de viață, 
„să-și apere fiinta națională, nu e decât o greu- 
„fate woartă în economia lumii, care îngreuia ză 
„ntersul avangardelor omenirii”. 

Căci doar, Tara tocmai această putere de viață, 
caută să și-o arăte pe câmpul de bătaie. 


www.dacoromanica.ro 


141 


Nici de dinastii, în sensul celor arătate de Lorenz, 
nu avem nevoie, când noi avem o dinastie româ- 
nască, oricât d-sa, mai târziu, afirmă că, RomAniy 
sunt fără Rege şi fără Suveran. 

Era o chestie de demnitate naţională, de vitalitate 
de rasă, să nu ne demascăm in fata inimicului, 
care râde cu comipătimire de cele ce vede. 

Căci, dacă d-l Stere e îndurerat de „glasul reali- 
tafii”’, trebuia să ştie că aceasta se datoreşte ,,com- 
„Plexului politic si economic al Europei Centrala 
„de care ne-am legat toate interesele noastre mo- 
„rale”.., timp de patruzeci de: ani, şi în care com- 
plex, d-sa cu bonomie ne îndeamnă a intră din nou, 

D, Stere a căzut în „cercul fermecat” al politicii 
germane sau mai bine zis—cum se şopteşte,— aus- 
triace, dar nu s'a frânt, 

21/3 August. Văd pe Mackensen foarte bosum- 
flat. „Der Ernst der Zeit!“ Figura încruntată, ochii 
felini, duşi în fundul orbitelor. Merge bine! 

Au luat Riga. Succes pentru galerie, deși pa- 
voazează, : 

Nu se mai dau comunicate de pe frontul nostru. 

Se zvoneste că la Paris ar fi un delir pentry 
succesele noastre. S’ar fi dat unei strade numele 
de Averescu. De asemenea si la Londra! 

Regina ar fi continuu pe front. Germanii vorbesc 
cu admiratie. 

Vad sute de prisonieri de-ai nostri, vre-o opt 
sute, trimisi din Germania. 

Am vazut un tablou, nu stiu de cine: pestiferatii 
din laffa; credem însă că, tabloul real ce se des- 
făşoară înnaintea noastră nu a putut fi văzut vre-o 
dată pe fata pământului. 


www.dacoromanica.ro 


__ 142 

Supti, contorsionati, fete pământii, ochi de sticlă 
umbre pământeşti, cari mu cântăresc treizeci de 
chilograme! Vin din minele de prin Vestfalia. 

Din horcäitul vocilor stinse de abia pot distinge: 
„Ne-au dat gata”! Sunt trimişi să moară acasä 
dacă vor mai putea face și drumul! 

Și, totuşi, ceilalți au cutezanta să se mire de stic- 
matul cu care omenirea întreagă i-a pecetluit. 

Wir, versckmâhte Barbaren?” 

Un nou Consiliu comunal al Bucureştilor, cu d-l 
Dobrovicz. 

In Austria, Minister . de funcţionari, ,,ewrantie 
„pentru rüpedea şi fericita terminare a războiului”, 
Wilson respinge propunerea de pace a Papei. 

In Franţa: chestia anarhistului Almereyda, care 
va demască întreaga politică de conruptie din par- 
tea inamicului. 

In Rusia Kornilov, care a luat de peste două luni 
comanda în locul lui Brusilov, se exprimă că ope- 
rațiile armatei ide Sud continua și că centrul de greu- 
tate se va împinge pe frontul român. Ziarele rusești 
vorbesc de bravura oștirii noastre, organizată de 
generalul Berthelot. 

Răsuflă zvonuri cum unele cercuri răsfoesc ge- 
mealogiile pentru a-şi pretinde titluri nobiliare ger- 
mane ce li sar acordă, în caz de Moldova va fi 
luată! 

28/10 August. La lași, trupele ruseşti ar fi ce- 
rut detronarea Regelui. După ,,Birjevia Viedomosti” 
din douăzeci August, trupele rusești propagandiste 
ar fi fost bine primite de întreg orașul, de capita- 
listi şi chiar de Palat! 

Mai ales între 1 Si 3 August ar fi fost punctul, 


www.dacoromanica.ro 


143 
critic; casele si magazinele sunt inchise; sunt ja- 
furi si violentäri ale trenurilor. Trupele române s’au 
luptat admirabil. 

„Novoie Vremia” deplânge purtarea guvernului, 
democratic rus față, de cel român. 

Jubileul de 400 de ani dela întemeierea mânăs- 
tirii Argeşului. 

Jubileurile si parastasele morţilor mari sunt sin- 
gurele fprilejuri ce mai avem, să ne manifestă 
ființa noastră etnică. Dar câtă rușine la unele din 
ele, ca la acesta, în fata „mormintelor marilor nos- 
tri Domni” si în presenta oficialităţii germane! 
Prefectul de Arges, N. Lupu Kostaki, vorbeşte de 
„împlinirea anului dela săvârşirea nebuniei țără sa- 
„ăn si cere revenirea conştientă la adevirată mare 
„tradiție politica’. 

In Rusia Kerensky încă e stăpânul situaţiei, dupa 
ce s'a degajat de tutela burgheziei si se sprijină 
pe proletariatul agrar. 

Contra lui, luptă surd Lenin, sprijinit pe prole. 
tariatul/ fabricilor. De asemenea generalisimul Kor- 
nilov, care a fost înlocuit cu Klembovsky. 

In Suedia se fac alegeri: centralii au mare teamăi 
de triumful lui Branting, şeful socialiştilor, care 
simpatizează cu Antanta. 

In Franţa, luptele ultime, dela Chemin des Da- 
mes, ar echivală în succes pe acelea dela Verdun; 
Americanii sosesc mereu, făcând o împătrită, linia 
ferată dela Bordeaux pina la front. 

In Germania, vie emotie, cauzatä de telegrama 
Kaiserului către Tar, in timpul războiului ruso-ja- 
ponez. Anglia ar fi interzis, atunci, aprovizionarea. 
cu cărbuni a Rusiei de către Germania. Kaïserul te- 


www.dacoromanica.ro 


144 

legrafiazä Ţarului: „Rusia si Germania să stea im- 

»preund... Tovardsa ta, Franța trebue să-și amin- 
„teascii de datoriile ce le-a fäcut în tratatul cu tine 

 Delcasé.. va fi destul de înțelept să priceapăă că 

„Pota engleză nu este în stare să apere Parisul”. 
lata cine € incendiatorul lumii. 

Energumenii pangermani se alcătuesc în ,,parti- 
dul patriei germane”, condus de ducele de Mecklen- 
burg și amiralul Tirpitz. 

In Polonia o umbră de regat, cu o regență tute- 
lată de guvernatorul militar. 

In Ungaria, Mitropolitul Mangra e încântat de 
controlul serios al scoalelor confesionale pentru a 
da buni cetăţeni! 

In vremea când mationalitätile erau chemate să 
ea parte la conducerea Statului ! 

Pe frontul nostru vii lupte la Oituz și Ghimes, 
si rezistență, dârză. „De o lună lupta dela Sud de 
„Trotuș [ixează atenfiunea prin ideia si mlădierea 
„de manevră ce represintă.. pe un teren propice 
„unor acțiuni de flanc”. 

Lupta. ar reîncepe pe toate fronturile. 

Rusia se proclamă republică. 

7/20 Septemvrie. Kaiserul în tara. Descinde in 
cea Imai veche Capitală a Tärii, la Curtea-de-Arges, 
Neronianul, stigmatizat fiziceste, cu mâna stângä 
mai scurta, pe jumatate ca cea dreaptä (infirmitate 
ce o mascheazä tinind veșnic pumnul pe sabia 
scurt legată de coapsă), vine să vadă ce e cu Mac- 
kensen. Si poate „și pentru acei Români de a că- 
„ora bună tradiție se legă odată personalitatea 
„Regelui Carol”. 

Se izbeşte în zadar cu capul de păreții frontului 


www.dacoromanica.ro 


145 


de Vest si Est, vede stele verzi, şi totuşi speră, Se 
gândeşte la o monstruoasă expediție de distrugere 
a Moldovei, spre a pune definitiv mâna pe ţară, în 
care „ca de pe niciun câmp de bătaie înngrăşat de 
„sânge, nu creşte asa de repede si bogati roadă 
, pentru viata si prosperitatea patriei sale? Se poate. 

Se sfătuiește pentru aceasta cu toți conducătorii 
Orientului. 

La opt debarcă (după un drum pe Dunăre, unde 
l-a interesat cu deosebire trecerea noastră la Fla- 
mâmda) la Cernavoda. Pe acest pământ bulgar (1) 
în sunetele imnului ,,Sumi Marița“, imbrätiseazä pe 
Ferdinand. 

La noua, pleacă la Focşani, unde vorbeşte sol- 
datilor trecuți în revistă despre ,,HohenzollernuP? 
ruda, despre ,,infidelul, care, ca un nou inimic al ÿn- 

-„„periului, sa bătut alături de inimici, tocmai când 
„Germania trebuia să lupte îngrozitor”. 

Apoi de pe Măgura Odobestilor, pe care înfipse 
stindardul imperial, privi, furios de neputinţă, toată 
linia de luptă, stăpânită de ai noştri ce i se desfă- 
şură înaintea ochilor: Muncelul, Străoanii, Răpe- 
dea, Vălenii, Crucea de sus, Panciul, Dumbrava, 
Satu-Nou, care se întind ca niște covoare uria 
dungate, în mii de colori, până spre zarea, închisă] 
de dealurile Siretului. 

Rosner, amicul lui‘ Falkenhayn, îl însoţeşte. 

Mackensen, în orice caz, cade în disgrație. 

Va rămânea de aici înainte un şef de etapă, un 
general de parte sedentară. 

Ostentativ, Kaiserul dă numai o decorație: „Pour 
Le mérite“, lui Hentsch şeful lui ,,Wirtschaftab“ 
prin care se pompează bogăţia Ţării. 


Drăghiceanu.— <Subt cultura pumoului german». 10 


www.dacoromanica.ro 


__ 146 

La douäzeci si nouă, va fi in Sofia, pe unde odată! 
a trecut alt Imparatt german, pentru cauza cres- 
tind, Friedrich Barbă-Roşiă, după ce mai întâiu a 
vizitat Nisul, locul de naştere al fundatorului Im- 
geriului de Räsärit, Constantin-cel-Mare. 

La 9 Octomvrie, va fi în Constantinopol, capitala, 
Sfântului Constantin, în care se va fmbrätisà cu 
pângäritorul crucii, contra căruia luptaseră stră- 
moşii săi, Sultanul. | 

Sărutarea lui Iuda. 

10/23 Septemvrie. In Flandra Muse a treia 
huptă între Paschendaele-Ghelüvelt-V pres-Hénin! 

Pierd mereu nume „de găuri, șanțuri”. ,,Misser- 
fofg” {pentru Englezi! 

In Austria se răspunde Papei: ,,Salutiém gându- 
„vile conducătoare ale S. V. Viitoarea ordine a lu- 
„di... trebue ca să se bazeze pe puterea morală a 
„dreptului... şi a legii internaționale!” 

In Anglia Asquith vorbeşte, nu de restabilirea; 
statului quo-ante, ci de „războiul dus contra răz- 
boiului”. 

Germania e în zvârcoliri de nebunie. * 

Kronprinzul vorbeşte de „sabia ce trebuie să-și 
„facă mai departe opera ei sângeroasă“. 

Se insistă, pe toate căile de reclamă la subscrie- 
rea celui de-al seaptelea împrumut german: „Sa 
et Gold, erntet Sieg”. 

Se sprijină chiar pe Luther, care ar invită la a- 
ceastă subscripţie. 

Kaiserul își depune, spre acelaşi scop toate po- 
Goabele sale de aur. 

Hindenburg e fetisisat. „„//Zustrierte Zeitung“ îl 
proclamă. steaua cea bună a Germaniei. Pangerma- 


www.dacoromanica.ro 


147 
ni apelează la unire „ca să nu se supere Hinden- 
burg”. 

E socotit mai mare ca Napoleon. Femei gei- 
mane, isterice, îi trimet perne de cap, făcute din îm- 
pletiturile părului lor! 

Se insistă asupra conservării Nordului Franciei, 
Belgiei si se asmute asupra Nordului Italiei, care 
nu ar fi locuite decât de Germani francisati, saw 
italienisatil Rafael, Michel-Angelo erau Germani! 

Bulgaria, răspunzând la mota Papei, vrea si ea 
pacea, întru cât se ,,sileste la unitatea poporului bul- 
gar”. 
Discordia între ei şi Germani e însă foarte mare. 
Deşi aceştia li-au făcut toate avansurile, soldații 
din Bucureşti sunt în veșnice pugilate cu tutela- 
torii lor. Toate se sfârșesc printr’o mimicä cara- 
ghioasä, prin baterea coatelor: „na Siret! na Mol- 
dova“! 

După ei, în Anglia ar fi revoluţie, în Franţa des- 
perare. 

Pe frontul nostru, lupte de artilerie cu tir hing. 

24/7 Septemvrie. O lipsă de ştiri enervantă. Pare 
că se cloceste ceva. Sosesc mereu divizii bosniace. 

Soldaţii vin și pleacă după obiceiul lor, în mod, 
individual, Incă din August se cata a-i isolA cu 
totul de marele public românesc. In toate marile 
localuri de berării sau restaurante, rechisitionate, 
se infiinfasera casinouri soldätesti: ,,Soldatenheim“. 
Unele au pe lângă săli de consum, săli de lectura. 
si biblioteci, 

Cel imai misericordios e cel bulgăresc, dela Capşa. 
+ Cermunii au prudenta de a-l toleră numai cu per- 
delelc lăsate, 


www.dacoromanica.ro 


148 


Si Turcii au unul, dar nu-l folosesc decât tot tu- 
telatorii lor. Ei se simt așa de execrabili, încât de 
abia îndrăznesc să calce străzile Bucureștilor. Com- 
panii întregi se împleticesc, se încurcă în mersul 
lor, dirigiat de către un sergent prusiac. 

Cele mai bine organizate sunt cele germane, subt 
supravegherea unei „Schwester”, dela Crucea Ro- 
sie. Fac coadă sute de insi înnaintea ghiseului unde 
se elibereazd bonul de consumatie ce-l plătesc, apai 
își primesc singuri cafeaua, berea, pânea cu mar- 
meladă sau ceeace poftesc. 

Pentru ,,Erholung“, reculegere, s'au înființat, pe 
vară, astfel de casinouri si în Cişmigiu, parucl Ca- 
rol şi Sosea. Muzica militară îi distrează seara. 

Bănci cu tablita: „numai pentru militari” în toată! 
grădina, opresc pe civilii indigeni de a se mai bu- 
cură şi ei de un moment de reculegere. 

Pe lacul Cismigiului, „flirt”, pe înserate, între 
soldaţi și supusele Puterilor Centrale si Evreicele, 
amatori cu toţii de serenade pe lagunele Veneţiei! 
»Witz’, fipete, idile visătoare subt sălciile pletoasa 
sau Chiar o baie neprevăzută, din cauza glumei 
barbare a unui Bulgar ,,prasnaglava“! 

La Teiu, Băneasa, Herăstrău, idile pastorale si 
ramantice. 

Ofițerii au împănat Bucureştii cu casinourile 
lor: al medicilor, cheferistilor, automobiligtilor, ve- 
terinarilor, tunarilor, etc.; fiecare asociatie de cinci 
si sease ofiteri se erigeazä întrun cazino, în cel 
mai elegant salon ce-l găsesc, în cartierul unde s'au 
instalat. 

E o goană după rechizitia scaunelor si umbrele- 
Jar de grădină. 


www.dacoromanica.ro 


149 


In casa Stirbei este cel mai mare casinou. In gra- 
dina de din dos, pe pelusele de verdeatä, se fins 
la ora cinci salon. ,,Schwestere”’ dela Crucea Rosie, 
numai în alb si cu pantofi de dril, pentru plajă, 
fac onowurile casei. 

Grupuri, grupuri de ofițeri subt umbra copacilor 
flirteazä legänati de acordurile unei orchestre as- 
cunse dupä copaci. In alta parte a curtii, zeci de 
soldati pregätesc dineul: porci, iepuri, gâste, rate, 
vânate in ultima razzie vânätoreascä, sunt prepa- 
rate de ,,fachmanni’”, cu satisfactia cu care un hi- 
rurg operează cu măiestrie, spre multumirea asis- 
tentei. 

Toţi privesc ,,mit Genugtuung“. 

In cursul verii s'au anunţat şi câteva exploziţii, 
sub egida drapelului german: 

Una, numai cu tablouri de artă germană, aflate 
în Bucureşti care revelează mai multe lucrări de 
cunoscutul pictor Zeitblom din al XV-lea secol, 
aflate în Museul Naţional. 

Afta de pictură românească, care, după ei, e vă- 
dit influenţată de școlile „Parisului si Minchenului”. 

Soldaţii de pe front, cu ranitele la spinare, se duc 
direct la spectacole, la trupa de operetă a lui Leo- 
nard sau Teatrul Naţional. 

Astă seară se reprezintă, „Maria Stuart”. In stra- 
lucita sala, luminată a giorno, un sfert din locuri, 
sunt pline de militari. 

Miros de cizmă şi acid fenic. In loji, ofițeri cu 
tipuri dela varieteuri, cari, potrivit obiceifului, sunt 
într'o continuă rumegare. Sexul frumos: fete cw 
prognatismul mandibular și urechile à anse, ale 
tipului iudaic, fete fălcoase germane în partere, 


www.dacoromanica.ro 


150 
Representatia slabă. Frumoasa Maria Stuart: a u- 
râtenie germană. 

Regina Elisabeta, o altă parteneră cu voce ca- 
vernoasä. Interpretii masculini din vechea „școală, 
cu dictiune ce tinteste declamatia si efectele vocale, 
si apoi şi strigă toţi în cât biata Regină Elisabeta, 
pare și mai misericordioasă în maiestatea sa de 
päiatä, înfiptă pe un tron poleit. 

Evident că nu ei au să ne facă școală în teatru 
şi că ar profită, din contră, să cerceteze teatrul ar- 
tistilor noştri, cari pe vară fusese deplasat si dela 
Comoedia, în Grădina Blanduziei. 

Dela două Septemvria s'a închis oficial, timpul 
de vară. Căci dela ocupatiune, nu mai avem drept 
nici la anotimpurile sau orariul zilelor noastre. Cea- 
sornicele vor fi înaintate din acea zi cu o oră. In loc 
de ora două, va fi trei. ,, Die mifteleuropäische Zeit. 

Spre desolarea militărimii, care trebuie să doarmă 
mai mult, pe când indigenii, stragnici conserva- 
tori al datinelor lor, ţinând la ora lor, se scoală. 
fai de vreme. „Chiar cocosii vecinului meu," îmi 
serie unul din ei, nu pun niciun pret pe ordinul mi- 
,titar si încep să cutcurigească dela trei din noapte... 
„Ba 'şi soarele se anunță între patru şi cinci ziua”! 

„Ein Argerniss!“ La Craiova se amendează pen- 
tru acest fapt, si pentru lătratul câinilor, nenoroci- 
{il lor posesori! 

De altfel această schimbare de -oră e stupidä la 
noi, pentru că avansează noaptea cu o oră, mai mult, 
când nici lumină, mici combustibil nu avem. 

Birjile sunt libere si pentru indigeni, fără ,, Aus- 
weiss“ dela Komandantură. Bolnavii, însoțitorii cor- 
tegiilor funebre pot, acum, să achiziționeze una, 
fără a mai face coadă cu zilele la Komandanturä. 


www.dacoromanica.ro 


151 

In schimb s'au înființat sute de echipagii ofite- 
resti: landouri, cupeuri, cabriolete. 

Si, pe lângă asta, un număr determinat de birji 
fac de serviciu Administraţiei. 

Vor fi însemnate în fiece zi într'un fel, până ce 
„die Deutsche Griindlichkeit” se va opri la un sis- 
tem, © bordură imensă în colorile germane, pe spa- 
tele trăsurii, sau steaguri de pânză, sau de tinichea, 
în colorile germane, sau de tinichea cu inscripția; 
„Dauerwagen”, sau acelaşi steag pe care se pune 
și zgritptorul german, sau un scut pe fundul tră- 
surii. Sistemele se schimbă zilnic. 

Dar şi moda de circulație pe anume strade tot 
zilnic se schimbă. Intr'o zi ordin de mers în trap, 
într'altele în galop, în altele la pas. 

Birjarii nu mai știu nici ei cum să se comporte. 

Pe stradă, dacă, până aici, în transmutatia de bu- 
nuri din casele refugiaților se văd numai slujnicile, 
oamenii de rând, sau interlopii în haine si ghete ,,ire- 
prosabile”, acum încep să apară alţii cu ghete sau 
papuci cu tălpile de lemn. 

Ne întoarcem la vremurile când, în prăfuite do- 
cumente, se vorbia de opinci de scoarță de ștejar 
sau când se dădea o vacă sau un petec de moșia 
pentru o cămașă. 

Strada tocăne ca toaca unei mânăstiri subt picioa- 
rele celor ce trepădează în aceste cutii de curioasă! 
resonantä. p 

27/10 Septemvrie. Frimu si Marinescu, condu- 
cătorii socialiști, se întorc dela conferinta socia- 
lista din Stockholm. Administraţia, care interziceă, 
orice manifestaţie pentru întâiu Maiu, le dase pu- 
tinfa să, vorbească în Stockholm. L’am văzut pe 


www.dacoromanica.ro 


152 


cel dint4iu la o conferintä socialistä. Un om bine fa- 
cut, potrivit, un tip de lucrător cu scaun la cap. In 
felul lui, logician rece, mäsurat, convins de reali- 
zarea conclusiilor ce le trage din premiscle. sale, 
bine stabilite. (Și, pe lângă aceasta, un uşor spirit 
caustic. 

La ţară se fac farmacii gratuite. 

S'au luat wmăsuri, încă din: Iulie, pentru lichi- 
darea întreprinderilor engleze, franceze şi belgiene. 
Magazinul „Universel“, din Iulie e transformat în 
magazin ofițeresc. 

Mosiile refugiaților din Moldova, ca şi toate bu- 
nurile lor sunt puse subt administratie fortatä. 

In majoritate, administratorii sunt .supusii Pute- 
rilor Centrale, cari administrează ,,@ la grâce et 
merci...“ al bunului lor plac. Taie păduri, defriseazä, 
vând inventar. 

Prin ziarele lor o foarte curioasă corespondență, 
cu Moldova. In Tara orice comunicare de stiri prin 
Scrisori, trimise prin curieri, este oprită. Se perchil- 
zitioneazä pentru acest scop chiar în trenuri. A- 
mendă și închisoare pentru contravenient. Orice 
ştire din teritoriul ocupat este oprită; pe orice cale, 
însă, smulg știri din Moldova. 

După datele lor, s'a expediat din Moldova, prin 
Berna, 1530 de telegrame şi sa răspuns dela noi 
de abia cu 144 de telegrame şi cu 31 de scrisori, 
jar informaţii prin Crucea Roşie din Geneva s'au sb- 
ţinut numai 353. 

Amenzile curg: 10.000 de lei pentru specula pre- 
turilor; 7.000 de lei comunei Ciolänesti din Deal, 
“Teleorman pentru maltratarea unei patrule; 5.000 
de lei comunei Afumaţi, pentru că a spart 100 de, 
isolatori telegrafici, etc. 


www.dacoromanica.ro 


153 

29/12 Septemvrie. Germania ica e in turburare 
Conflictul e între Reichstag ‘si Cancelar şi mar 
ales intre acesta si socialisti. Ziarele lor oficiale 
spun că „pericolul unei agitatii politice ojiciale nu 
„e decât în imaginația câtorva spirite nemultumife... 
„ceeace nici Cancelarul, nici Feldmaresalul nu vor 
tolera”. 

Se pare că s'a pus votul de încredere dela care 
s’au desistat Polonii si social-democratii. 

De abia din ,,Leipziger Socialisten Journal“, care 
a venit pentru prima oarä in Bucuresti, se poate 
vedea gravitatea sedintei. Au fost acuzări de tră- 
dare. S’a atacat militarismul si Cancelariul, care 
reprezintă, fără succes, brutalitatea, in discordanta 
cu resolutia pentru pace a majoritäfilor. „Ne lupe 
fam, nu pentru teritorii, ci pentru câştigul liber- 
ntä{ii interne”, 

Ar fi fost © agitaţie socialistă, chiar printre ma- 
rinari, urmată, de execuţii. 

Cancelariul respinge o pace, câtă vreme Franţa 
cere provinciile renane. 

Kühlmann, ministrul de externe, catä să o dreagă 
intepand pe Czernin, care nu a ajuns la niciun re- 
zultat cu avansurile sale pentru pace, cum şi pe pan- 
germani, pe cari-i designează ca ,,soimi ai colum- 
bului păcii“. 

In Anglia, Asquith spune „că prin norii câmpu- 
„lui de bătaie vedem țelul... pentru care am început 
„războiul... Contra militarismului prusian si a po- 
„liticii de țorță”. 

4/17 Octomvrie. Dela întâiu se bombardează Ga. 
lații şi Mărălşegtii. Tunurile se aud din Särulesti- 
Ialomiţa. Dela ora şase, şi din minut în minut, ori- 


www.dacoromanica.ro 


154 


zentul e bräzdat dé fulgeräri, ce vin din spre Est 
şi se văd în Bucuresti, unde, spre dimineaţă, se aud 
si surde bubueli. 

E acum atac asupra frontului nostru, cum bă- 
nuim ? 

Ostaticti români din Săveni si mânăstirea Tis- 
mana sunt deportaţi, 

Ne întoarcem la timpurile lui Mircea-cel-Bătrân 
si a lui Baiazid Sultanul, anno Domini 1394, când 
Schiltberger, un German din München, ce luptă la 
Dunăre, scria înspăimântat de purtarea Sultanului: 

„Sultanul trece râul Sava în Ungaria, cuprinse 
„fara, merse până la Stiria, si luă cu sine din țară 
„60.000 de oameyi, temei si copii si cu tot bunul 
alor. à 

Dar acum suntem în anno Domini 1917, ,,anfer 
der deutschen Kultur“. 

13/26 Octomvrie. Fără să ne așteptăm, au luat 
dela 'unsprezece, ofensiva în Italia pe Isonzo, la 
Tolmein. 

Au facut 10.000 de prisonieri. Se pare cä-i îm- 
piedecä ploaia şi zăpada. 

In Rusia, Sovietul e ocupat cu formaţia dele- 
gaţici ce va trimite la Paris: cere autonomia Do- 
brogii si drepturi pentru Evreil 

Germania face un tratat comercial cu Suedia, 
pentru aprovisionarea cu grâne a acesteia. 

Se laudă că nutrește afară de Suedia: ,,Befgia, 
Polonia si România”! 

Tew, profesor in Berlin, tine la ,,Fundatie” o con- 
ferintä, arătând că fundamentele pentru succesul, 
luptei germane au fost pregătite de şcoala germană. 

Dar şcolile noastre ce fac? 


www.dacoromanica.ro 


155 


Incepură, în adevăr, să funcționeze asa cum dete 
Dumnezeu, în menorocitele împrejurări în cari se 
aflau localurile: In toată tara, mobilierul, labora- 
toriile, museele si chiar localurile distruse, 

Cele ce nu au fost nimicite sunt transformate in 
dispensarii de prostituate. 

E o tactică specială în a se face astfel de dis- 
ipensarii, mai ales în şcolile de fete. Liceul „Miha: 
Viteazul”, fosta şcoală primară ,,Petrachi Poenaru”, 
aflată lângă Școala Evangelică, fu încorporată pen- 
tru trebuintele acelei scoale. Se şterse astfel nu- 
mele tunuia din pionierii școlii noastre nationale, 
care, după cât stim) a testat chiar o sumă din ave- 
rea Sa pentru propäsirea învățământului. 

Cursurile se fac, de aceea, pe serii în unele loca- 
luri de şcoale primare nerechizitionate: ele durează! 
până noaptea. 

Si ce lipsă de educaţie! Nu știm ce vor fi făcând 
pedagogii nostri, imbibati de treptele formale ale 
(pedagogiei lui Herbart, dar urâtă impresie face 
strada în care s€ säläsluesc unele şcoale de-ale 
noastre, 

Un viespar de tipete si de desordine. Bătăi pa 
strade cu mingile, amenințând rănirea trecätori- 
lor. O,brutalitate fara seaman la ieșire şi intrarea, 
în clase. Se strivesc "unii pe alții. O debandada des- 
gustätoare pe strade. Se vede nevoită poliția mili- 
tară să ia anumite măsuri pentru oprirea circula- 
tiei tinerimii, subt șaptesprezece ani, la o anumită 
oră din seară, sau a frecventării de anumite loca- 
luri. 

Care e scopul social al acestei scoale? Ce tinteste 
ea? Din aceste turme vor ieși, mâne, inconstientele 


www.dacoromanica.ro 


156 


mase electorale ce se bat cu chinoros, din acești, 
„His à papa” se va recrută funcţionarul imperti- 
nent, care crede că e învestit cu această funcţiune 
spre a ise prostemă o lume de robi la picioarele 
sale. Această masa desorganizată, antisocială, va 
crea societatea de mâne? Unde ‘sunt telurile de altă 
data, representate de școala naţională din 1832? 

14/27 Octomvrie. Nici nu ne vine a crede. Comu- 
micatul lor zice: ,luptim pe pământ italian”. In- 
trium ton melodramatic, comunicatul austriac vor- 
beşte de reuşita atacului întreprins subt „conduce- 
„rea Impăratului Carol”, iar Germanii tin să ac- 
centueze că. aceasta „se datorește influenței incom- 
„parabilei puteri de atac a trupelor germane”, 

Francezii înnaintează pe canalul Aisne-Ailette, din 
Chemin-de-Dames spre Laon. De aceea, poate, si- 
tuatia în Franţa, după Germani, ar fi desperată! 
Francezii nu ar avea decât 39 de milioane chintale 
de grâne, fata de o sută din alţi ani! 

Sunt redusi la 180 de grame pâne de om! Ger- 
manii au, din contra, un chintal si un sfert de om 
pe an! 

Ribot s'ar fi retras. Vine Painlevé. 

Noi suntem ţinuţi într'o ametealä de muzici si 
spectacole. Ies ca ciupercile trupe de teatru, pe lângă, 
cinematografe şi trupe de operetă,.., toate preva- 
zute cu bufete cu bere si carne afumată, pentru a 
pescui si mai bine pe flămândul... de artă care e 
Bucuresteanul. 

Se d& un prânz de către d-1 Carp, in ,,fastuosul 
palat al d-lui Lupu Kostaki”. Onorurile prânzului 
le fac amândoi amfitrionii. Asistä militari, în cap 
cu guvernatorul... 


www.dacoromanica.ro 


____157 

Se sărbătoreşte înfrângerea Italiei, sau e o sim- 
plă, coincidență? 

16/29 Octomvrie. Au luat Cividale, sunt în faţa 
Udinei. Trupele franco-engleze vin în ajutorul Ita- 
hei. 

Totuşi 'criza continuă în Germania. 

La treisprezece, majoritatea Reichstagului a ce- 
rut îndepărtarea ,Cancelarului si Cabinetului poli- 
tic al Kaiserului. Se tergiversează, pretextându-sa 
ci, Camerele sunt în vacanţă până la cinci Decem- 
vrie: Fă 
20/2 Octomvrie. Italienij primesc lupta pe Ta- 
gliamento, preväzut doar cu un sistem de fortifi- 
cafii. S'a tunat victoria si pavoazat la Berlin. Dar se 
vede că gu le merge bine. 

Fac bilanturi: au luat 180.000 de prizonieri sf 
1500 de tunuri! Iar ziarul lor spune că nu se poate 
judecă încă definitiv moul capitol al istoriei räs- 
boiului. 

Michaelis cade. | 

In Italia căzuse, mai înainte, ministerul Boseli,: 
cu acesta ar fi căzut şi idealurile imperialiste, re- 
prezentate de Sonino. Vine Orlando. 

In „Gazette de Lausanne” d-l Tache Ionescu isi 
exprimă teama că Rusia va încheia o pace sepa- 
rată. Aceasta ar fi o nenorocire mai ales că tesau- 
rele noastre sunt depuse acolo. Tot acolo se aratix 
că România limitase la un minimum ajutoarele pe 
care Rusia i le oferia. i 

D-l lorga, la lași, cere Bucurestenilor simtimin- 
tele cardinalului Mercier. I se răspunde de ,,Ga- 
zeta”: „Avem pe P. S. S. Mitropolitul, ale cărui 
„Sfaturi ne sunt mai aprkape decât acelea ale car- 
„dinalului belgian”. Aferim! 


www.dacoromanica.ro 


158 


Tot d1 Iorga se plânge, pe „sfânta drepiate”, 
de amele părteniri de acolo. 

Si acum? Credem că războiul... 

24/6 Odomvrie. In Rusia garnizoana Petrogra- 
dului si proletariatul au depus pe Kerensky. Stă- 
pani pe situație sunt maximaliștii (pe rusește bol- 
gevicii), de Duminecă, 20 Octombre. 

Trotzky, un Evreu (Braunstein) deportat de En- 
glezi la Halifax, si Lenin, agentul german, ar fi 
în capul mişcării. i 

Ei ber o pace democratică şi justă, fără ane, 
xiuni. Germania răspunde că, așteaptă, să vadă cu 
cine va vorbi. 

Daca, în fata Antantei, simtun cum acţiunile moas- 
tre politice s'au ridicat, în urma eșeculuigdin Italia, 
avem totuși aprehensiunca momentului critic ca si- 
tuatie politică și tactică. 

Au trecut si Tagliamentul; sunt pe râul Piave. 

Dar în Franța au fost nevoiți să părăsească Che- 
min-des-Dames, „conform planului”! Americanii 
sunt pe front. 

Românii sunt cunoscuţi acum în toate țările neu- 
trale pe unde se aciueazä. 

Suntem ca pe vremea lui 48, când strämätatea 
se întrebă: 

„Si jeune et déjà Moldo-Valaque?” 

Aflăm despre Românii din Stockholm. Sunt 50 
de tmii de refugiaţi ruși şi români. 

Adunările Românilor sunt la ,,Nordiska”. Ghiţă 
Vintilescu, violonist gälätean, îi distrează şi-i mi- 
nuneazä chiar pe Norvegieni. 

Pânea de acolo e groaznică: Se dă numai 180 
de grame. Usturoiul se află numai la farmacie. Ca- 


www.dacoromanica.ro 


159 
foaua cu două prăjituri costă patru lei si 85 de bani. 

Um lprânz modest: 60 de lei pe zi. Un costum de 
haine: 180 până la 600 de lei. Ghete: 140 până la 
160 lei. 

Fie pâinea cât de rea... Sunt chiar si în Tochio. 

După ce d-l Pătrășcanu, care, încântat de exhi- 
bitiile baletistice ce le face în „Lumina”, cu o fi- 
neţă îndoielnică, încheie: „ne cred vânduți streini» 
„tor? Trecutul (!) nostru (!) răspunde (1?)”, nici d-l 
Stere nu se lasă mai prejos. D-sa încheie, în chip 
de necrolog, astfel o caracterizare a d-lui Brătianu: 
„dvea o inteligenți foarte suplă si vie, dacă nu 
„tocmai adâncă, şi multă tenacitate, daci nu im- 
»petuositate în urmărirea scopurilor”. 

Si totuși nu căzuse nici din minister! 

Pentru înlesnirea asistenței publice se pun ta- 
xcle zilnice de lei 15 la sută, pe varieteuri, teatre; 
50 jpână la 100 pentru localurile ce închid după 12 
noaptea; 10 până la 100 pentru bodegi; 300 până 
la 3.000 pentru speculanfii cu antichități; cinci 
pentru călătorii ce stau mai riult de 53 de zile în- 
tr'un otel de clasa întâia. De asemenea pe bancher. 
O bună tocmealä. 

Dela 21 Octomvrie, Marele Duce de Mecklenburg- 
Schwerin și cel de Braunschweig la vânătoare, la 
Bahna-Ursului. 

30/12 Octomvrie. Ordine si contra- site Intro- 
duc, acum, ora osticä. Au ajuns la Asiago, amenin- 
find serios retragerea trupelor din Trentin, 

Situaţia noastră în fata poziţiei luate de Rusia, 
desperată. Ziarul ,,Rieci” vorbește de drumul de 
suferință al României. 

In August 1916, Germania mobilizase două ar- 


www.dacoromanica.ro 


160 


mate: una subt comanda lui Falkenhayn contra lui 
Brusilov, alta, subt Mackensen, contra lui Sarrail. 
Brusilov nu putea să, atace din lipsă de granate, 
mitraliere si artilerie grca. Sarrail nu dispunea de 
forte suficiente. 

Rusia sacrifică România, impunându-i să, între în 
războiu. „România ju destul de naivă -să nu pă- 
strundă pericolul ce amenințau armatele lui Bru- 
„silov si Sarrail”. 

Dar trebuia să ducem crucea până la capăt. 

In ,,Ruscoie-Slovo“, contele de SaintAulaire 
arătă cum „armata si populația moldoveană vor fi, 
„literalmente, nimicite de foame”. 

D-l Take Ionescu arată în gazetele străine că! ti- ~ 
fosul ne-a costat mai multe victime decât zece bă- 
täli. 

Regina, in ,,L’Indépendance Roumaine” descrie 
nenorocirea: „Te-am văzut, imagine a țării scutu- 
„sală de groază, înghețată de frig. Ca niște stații, 
„soldații noştri rătăciau dela un adăpost la celalt, 
„adesea fără a-și găsi un adăpost pe care să-și 
„cuice capul cel arzând de friguri... Au venit clipe 
„sIcribile.., în care nu am găsit destule scânduri 
„pentru a face sicrie morților noștri”. 

Ce ne facem? Orice prognostic e o înșelare: o 
forță oarbă, fatală, conduce omenirea. E o drep- 
tate în mumele căra toate se fälptuiesc câte se 
întâmplă ? A 

Inca o întrezărim. 

"Noi suntem iarăși în cele mai groaznice chi- 
muri ale rechizitiunilor. Zilnic, dela 27, se caută! 
obiectele de bronz, alamă, si aramă, 

La ţară sau luat toate cazanele de ţuică şi se 


www.dacoromanica.ro 


__ 161 

tuïtesc cu tăvălugul cu care e bätatoreste şase- 
lele. Dacă s'a amânat rechizifia obiectelor biseri- 
cești, în urma energicei ihterveniri a Comisiunii Mo- 
numentelor Istorice, sprijinită de Minister, zilnic 
fiece casă așteaptă chinul perchizifiilor ce se fac 
în două-trei reprise. 

Se sapă, se sondează; aruncă lemnele, răstoarnă, 
dulapurile, pentru a se da de obiectele de care ne 
lipește, fie o amintire artistică, fie o amintire fa- 
miliară chiar legată de o tavă de plăcinte sau o 
tigae moștenită dela mos-stramosi. 

Cu câtă pietate își însoţeşte fiecare, chiar fo- 
ştii miniştrii, cazanele ce mu le-au putut ascunde, 
până la locul de depositare, deşi ştie că va primi 
de abia o hârtie de douăzeci de lei. 

Plătesc cu doi lei și cincizeci de bani chilogra- 
mul de aramă, când in Germania se plătește cu 
şapte mărci Z 

Până la sfârșitul ocupaţiei, vom fi veşnic neli- 
nistiti de visitele domiciliare pentru lămpile elec- 
trice, paturile de bronz, stinghiile de alamä de a- 
târnat tablourile, iverele ușilor, statuetele de bronz. 
Camioanele cară mii de chilograme de metal re- 
chizitionat. Carutele lor transportă mii de obiecte 
de lux, in majolica, legate cu cercuri de alamä, si 
orice bibelou. | 

Inviazä o pagină de adâncă barbarie din anul 
dela Hristos 1715, când cronicarul Diichiti, des- 
criind jaful orașului Patras de Turci, spune: „au 
„dat jaf prin biserici si case, prin magazii, prava- 
til, de rapid cine ce. putea: cine potire, cine dis- 
cose, cine linguri, cine sfesnice, cine inele, cine a- 
„rămuri, cine talere, cine tipsii, cine tingiri, eine 


Drighiceanu.—Subt cultura pumnul ge-nars, il 


www.dacoromanica.ro 


__ 162 
„capace, cine căldări, cine lighiane, cine ibrice. cine 
„frigări, cine mucări, etc.” 

Ba se goneste si dupa aur, fl scot din funduri 
de lăzi ca si in Kaffern Krale Süd Ost-Africas, cu 
o bucăţică de zahăr. ,,Zucker gegen Gold!” 

„Spre a se ajută lipsa simțitoare de zahăr din Bu- 
„cureşti, Administrația milițară se declară gata a 
„da o determinată cantitate de zahăr, spre vânzare 
„populației civile la „Verphegungs-Offizier...“« Pen- 
„tru o bucată de aur de douăzeci de lei se vor da 
„cinci chilograme de zahăr”. 

Napoleonul pe piață costă 120 de lei. Cu 120 de 
lei cinci chilograme de zahăr! Si au nerusinarea să 
facă, lecţie de morală în materie de uzură? 

S'au văzut sute de indivizi cari-şi cărau, care na- 
poleonul, cine lira, cine mahmudeaua, cine megidia, 
cine cerceii, cine brosele să ica zahăr! 

Pe aceeași cale se pompează moneda de nichel 
toată. Nu se mai eliberează din depozit tutun dacă 
nu se plăteşte cu 75 la sută în nichel! 

La Giurgiu, care de-abia „se înfiripase, rechizi- 
ţionează două treimi din mărturile tuturor magazi- 
nelor. Si muriau de foame! 

2/15 Noemvrie. In Germania, dela căderca lui 
Michaelis veni Cancelar contele Hertling, condu- 
cătorul Centrului şi ministru preşedinte bavarez, 
care ar fi un abil parlamentar. 

Ca vice Cancelar se aduce d-l Payer din Wiirt- 
temberg. i 

Centrul de greutate politic s'a deplasat din Pra- 
sia. : 

Partidele şi-au câștigat dreptul de conducerea na- 
tiel „În acest timp în care niciun om de Stat nu e 
„aşa de tare ca să se poată lipsi de ele”. 


www.dacoromanica.ro 


163 

In Franţa, Painlevé cade pe chestia conducerii 
războiului. Vine Vandeianul Clémenceau, fostul Prim 
ministru în timpul crizei Marocului, care, cu o în- 
cäpätânare de vandeian, „încorporează politica de 
„războiu a Franciei de cel mai curat izvor”, cum 
zic Germanii, cari îl detestă pentru caracterul său 
de tigru. lată cum îl zugrăvește fisionomistul Le 
Clercq: „Foarte ambițios, ‘de o independență con- 
„siderabilă, care nu suportă niciun lant...; lugubru, 
„memulfumit, cuprins de gânduri amare, reflectiü 
triste, chiar în 'mijlocul agitatiunilor mondene, cu 
toate că gura-i e veşnic zâmbitoare. 

„Profund onest. Duce o vieață prodigiă... slăbiciune 
„ce-l face să sufere enorm... 

„Are sânge rece... Tenace în opiniuni, pare un a- 
„bil, desi nu este. Un despot cu un real simt de 
„dreptate”. 

Lloyd George vorbește în Franța de tragedia 
Serbiei, de catastrofa României, de nenorocirea Ita- 
lei. El cere cooperarea «efectivă a Aliaților pentru 
un singur scop. 

Se hrepară etape de drum pentru Americani, în 
insulele Azore și în Portugalia. 

Monarhii scandinavi se adună în Christiania. 

Kaizerul, Karl si Ferdinand se întâlnesc la Gürz. 

In Rusia Kerensky, dă zädarnic un ordin trupelor 
să se întoarcă la împlinirea datoriei. Se dau lupte 
la Tzarscoe-Selo. 

Pe front se vede că operaţiunile sunt în curs de 
închidere. Fac bilanturi de gloria repurtată din lu- 
lie până azi. 

6/19 Noemvrie. + 19. Trenurile, porturile sunt 


www.dacoromanica.ro 


164 


în (plină activitate. Se încarcă si cară. Pe Dunăre 
se cară ziua şi noaptea. Au învins şi dificultatile 
dela Portilc-de-fier, pe unde piedeci naturale nu lasă 
a trece cu tonagiu mare. O maşină de cale ferată, 
așezată pe malul sârbesc, face remorca, chiar în 
plină noapte, a mii de șlepuri ce se icau din această 
mina de aur ,,Goldgrube”, care e România. 

Incă din Aprilic populaţia fusese somată, să-și pue 
maşinile in stare de a-şi culege repede recolta, 
dând chiar premii pentru zelosi. 

Tot de atunci fixează preţul pentru seccris dela 
doi ei si cincizeci de bani până la un leu şi cincizeci 
de bani pentru copii. „In caz când jortele nu ajung, 
„Sant constrânși toți cei ce nu au o ocupație visi- 
„bilă, cu forța, fără deosebire de positie socială”. 

S'au adus pentru strângerea recoliei, „care e mai 
„costisitoare si folositoare ca aurul si pietrele nesti- 
„mate”, masini din Germania. Din Iulie până în 
Decemvrie se va exportă, după datele lor, tendentios 
de minimal prefuite, 1.577.744 tone de grâne, fructe 
uleioase si de nutreţ, 227.522 tone porumb, 1.223,340 
grau. : 

Grâul nostru se distinge prin continutul de glu- 
ten. 

Jara noasträ ocupä al saptelea loc printre tärile 
ce îngrijesc de hrana omenirii. România cultiva 
1.636.000 hectare arabile; Germania 1.962.000; Un- 
garia trei milioane. 

Ca export stăm înaintea Australiei; Rusia ex- 
portă de trei ori mai mult ca noi; America exportă 
cu trei milioane dublu-chintale mai mult ca noi; Ca- 
nada, Argentina cu opt. Totuşi producţia pe hectare 
arabile e slabă; numai de 12,2 dublu-chintale, pe 
când în Germania e dublă. 


www.dacoromanica.ro 


165 __ 

Ni se face totusi cinstea, in fata faptelor de ne- 
contestat, a ni se recunoaște ca „România, in inter- 
„valul dela 1855 si până azi, a făcut o etapă de 
„cultură pe care popoarele Occidentului, au parcurs-o 
„în secole”! 

Căci, comparativ cu Germania, care are 44,37 la 
sută câmp si grădină, România are 41,68 la sută; 
vie: Germania 1,23 la sută; România 1,20 la sută; 
pășune si felind, Germania: 9,23 la sută; România 
13.78 la sută. 

In Julie ieau măsuri pentru strângerea fructelor 
stricate sau căzute și a ouălor, cum şi a oricărui 
fruct. 

In acelaș timp, prin preţurile maximale ce le fi- 
xează, ajung la ţinta lor de acaparare. Nimic nu mai 
apare pe piață. | 

Cumpără (acum termenul de rechisitie e înlocuit) 
tot iprisosul legumelor și dovlecilor, foarte căutați 
pentru zeama lor zaharoasă. 

Prunelor și fructelor, în special, li sc dă o nouă 
întrebuințare. 

Sau se usucă în mașini speciale, sau sunt tran- 
sformate în marmeladă, în fabricile din Piteşti, 
Craiova, Clucereasa, București. Până în Maiu 1918, 
se vor exportă 18 mii de tone de marmeladă de 
prune şi pepeni; un aliment de prima necesitate sc 
produce printr'o industrie, întâia oară înființată în 
tara moastră.” (Producţia noastră anuală de prune 
£ de 100.000 de tone). 

Ouăle sunt reclusitionate cu forţa în toată ţara. 

Cine are găini și nu dă cantitatea săptămânal fi- 
xată, de Komandanturä, e amendat. (Produceau la 
izbucnirea războiului, 104,040 de dublu-chintale, în 
valoare de 10.000.000 lei.) 


www.dacoromanica.ro 


166 


Legumele uscate, conservele se transportă, cu miile 
de tone. 

Cartofii şi mierea toată se rechisitioneazä. 

Vinurile noastre se transportă in mii de vagoane- 
cisterne. 

Ca producție suntem a cincea ţară producătoare 
de vin. Avem un milion și jumătate de hectare vie, 
faţă de Germania ce are un milion 400 de mii hec- 
tare si care, ca producţie si calitate, e inferioară Ro- 
mâniei, în general. Via se cultivă, bine, desi coardele 
se taie prea lungi. Vinul nu prea are un carac- 
ter pronunțat, din cauza amestecului felurilor. Are 
calitățile vinului unguresc, de Mosela sau Sherry. 

Se exportă 18.883 de tone de uleiu, produs prin- 
tr'o nouă industrie, a degerminării porumbului si 
grânelor prin mijlocul benzinei. 

Exportă, peste 5.000 de tone peste. 

Vitele sunt secätuite, prin rechisitii. 

Intrecem Danemarca in bogätia noastra de vite 
(2.700.000 de capete) cu 400.000 capete; Olanda, 
cu 800.000; avem a opta parte din ceeace are Ger- 
mania. 

Vacile noastre sunt cam degenerate, de rasä po- 
dolică. Toate satele “sunt obligate să aducă, laptele 
la fabricile lor de brânză. Se fac diferitele feluri de 
brânzeturi. Cea mai ordinară, un fel de țesătură; 
organică, lipsită de lapte şi unt, e dată spre consum: 
indigenilor. 

Ca lapte si brânzeturi stăm alături de Olanda şi 
Danemarca, deși publicul tolerează falşificarea. 

O industrie noua se creează, a câștigului de un- 
tură. 

Toată tara trimete la Centrala București, cada- 


www.dacoromanica.ro 


167 


vrele de ainimale, măruntaiele, oasele ce rămân în 
mäceläri. ; 

Se extrage untură pentru săpun, pentru uleiu de 
masini. 

Iar din țesuturile cornoase se fac îngrăşăminte 
pentru pământ. 

Păcura atinge o producție de 257 de vagoane pe 
zi (în 1914 era de 489). Rafinăriile distilează până 
în Decembrie: 331.530 de tone de păcură, dela gaz, 
benzină (necesară motoarelor Diesel) până la eter. 

Minele de sare își îmipătresc producţia. Dau 400 
de tone zilnic, cu 260 de lucrători; subt noi, numa 
300 de tone, cu 500 de lucrători. 

Sarea noastră e foarte căutată, fiind bogată în 
clorură de natrium. 

O mare cantitate e exportată în Bulgaria, pentru 
prepararea brânzei, ce o trimit tot în Germania. 

Tutunul e transformat în ţigări numai pentru ar- 
mată, într'una din „cele mai mari fabrici ale Euro- 
„pei, Belvedere”. Populaţia civilă e redusă să cum- 
pere dela soldaţi, cu preţuri de usură. 

Fabricile de săpun, ce produceau în timp normal 
11.700.000 de chilograme, lucrează numai pentru 
ei. Populaţiei civile i se dă un săpun moale, ordi- 
nar, „Schmierseife”, care produce bube sau cäde- 
rea părului pentru cei ce-l întrebuințează. 

Dar, dacă. oficialitatea, pe lângă pâine, nu dă ni- 
mic decât cartele, care si acelea trebuesc cumpărate, 
cum trăiește populația? Prin fraude şi contrabande 
și bacsis: „„unsweiss”. Se aduc porci täieti în cor- 
tegii funebre, de cea mai imposantă si jalnică în- 
fätisare; miei tAieti, infasati ca pruncii la sânul 
<ontrabandistelor; untură în dovleci goliti, fructe 


www.dacoromanica.ro 


168 


în căruţe cu două rânduri de funduri. lată prețurile 
pe Iunie: Cirese un leu si optzeci de bani până la 
doi lei si cincizeci de bani, la trei patru lei; coacăze, 
un leu şi douăzeci de bani; caise, trei lei; mazăre, 
gatruzeci de bani; fasolea, un leu și douăzeci de 
bani; morcovi, doi lei; castraveti, patruzeci de bani. 

Pe Septemvrie și Octomvrie, treizeci şi trei lei chi- 
logramul de măsline; 18 lei chilo de untură; 50 b. 
un porumb fiert; 1 leu si 40 b. chilogramul de stru- 
guri; 4 lei 750 (gr. vin negru; 4 lei chilogramul de 
came; 1,20 ipătlăgelele vinete; 70 b. chilogramul 
de ‘ceapa; 1 leu chilogramul de fasole; 60 bani chi- 
logramul de porumb boabe; :120 lei o pereche de 
ghete (cele bărbătești au dispărut), 22 lei o pălărie; 
250 de lei o pereche de haine; 80 de lei plata lucru- 
lui unui costum de haine; 50 lei tona de lignit; 140 
lei tona de lemne; 60 lei carul de lemne (80 la sută 
din aprovizionarea Bucureştiului cu lemne, după da- 
tele lor se face cu carele). 

Și totuși ni se face teoria câtă cantitate de ali- 
mente trebue să mănânce un om normal pe an: 36 
chilograme de carne, 12 chilograme de peste, şapte 
chilograme de brânză, 73 de chilograme de zahăr, 
365 de chilograme de cartofi, 110 chilograme de le- 
gume, trei de ouă, 22 chilograme de untură. Total 
66; de chilograme. 

Si noi ne consumăm din rezervele organizmului | 

Reducerea lentă, a raselor inferioare, după formula 
lui Haeckel! Si, pe lângă asta, si bătaie de joc! 

11/24 Noemvrie. Se svoneste că pe frontul nostra 
ar fi început tratative de pace conduse de d. Fere- 
chidi. 

Rusii ar fi cerut armistițiu. 


www.dacoromanica.ro 


___160 

Mare bătălie la Cambrai. Germania inäspreste si 
mai mult inäspritul răsboiu submarin. : 

12/25 Noemvrie. Lloyd George vorbeste de vina 
Antantei pentru prăbușirea României. Este ceva. 

In Rusia, Lenin este Președintele Republicii; 
Trotzky Ministru de Externe. Scerbacev ar fi accep- 
tat armistițiul pentru frontul român, Duhonin, ge- 
neralisimul rus, l-ar fi respins. 

In Odesa se jăfuește clubul român. Românii go- 
nesc cu focuri de artilerie trupele germane, care vin 
„Să fraternizeze” cu ei. 

Austria e în desperare: Galiţia, Slovenia, Craina, 
Boemia sunt înfometate din cauza rechisitiilor ger- 
mane. i , 

15'28 Noemvrie. ,,Bukarester Tagblatt“ de azi 
spune că hinterlandul pe care se bazează resistenta 
României cere armistițiu. E posibil ca Regele și 
d-l Brătianu să meargă în Rusia, spre a nu trată 
cu Puterile Centrale. 

„Times” anunță, greutăţile de aprovizionare ale 
armatei române, iar „Journal des débats“ spune că 
România era „nai bine sé nu fi intrat câtă vreme 
„hu era un acord asupra planului de rüzboiu si a co- 
„laborării operațiunilor ambelor părți”, 

D-l Stere pledează pentru „întoarcerea la politica 
„părinților noştri”! 

19'2 Noemvrie. Kuhlmann, Ministrul de externe 
german declară că ,,in ultimele zile au fost zvonuri 
de tratative cu România, dar neconfirmate: dacă 
„România sar decide la o ojertă, trebue speciale 
„tratări”. 

In „Le Petit Journal”, generalul Iliescu vorbește 
de crearea unui nou centru de rezistență pentru ar- 


www.dacoromanica.ro 


170 


mata română, care să, fie sprijinit de flota Mării 
Negre, de trupele engleze din Mesopotamia si de 
Transiberian. 

Ni se pare foarte problematic. 

Situatia e evident desperata. 

La „Fundația Carol’ conferință politică cu de- 
legaţi din tara. Aspectul sălii: aceeaşi zestre a clu- 
burilor politice, care azi e liberală, mâine conserva 
toare, strict condusă de şefii de judeţe, cari tronează! 
cu maiestate în capetele băncilor. Multi sunt în re- 
dingote si fracuri, pentru demnitatea sălii. D-l Carp 
strălucește prin absenţă. 

Intrarea d-lui Marghiloman e salutată cu tunete 
de aplause. D-sa surâde fiecărui cunoscut. 

Oratorul apare de din dosul lojii regale. E d-Ï 
Beldiman, fostul ministru la Berlin. Un bătrân ce 
vorbeşte încet, sincer şi cu modulatii în voce, de 
emoție. E lun sincer adept al școlii lui Sturdza. Dar 
un răsuflat. 

Oricât se va strădu! şi în ţară, nu la flacăra sa 
stinsă se va aprinde vre-o scântee pentru ideile sale. 
Vorbeşte de alianţa cu Triplicea, care nu e opera 
Regelui Carol, ci a, generaţiilor trecute, conștiente 
de răul ce ni l’au făcut Rușii. Napoleon I-iu, si Na- 
poleon al III-lea ar fi propus Austriei a ne anexă 
la 53, Brătianu ar fi protestat în Apus, pe tema cä 
suntem Latini. (Asertiunea e falsä; Regele Carol 
a -desmintit-o.) 

20/3 Noemvrie. ,,Bukarester Tagblatt“ ne indica 
soluția pentru criza în care ne aflăm: „fuga sau 
supunerea”. > 

Ruşii au cerut retragerea trupelor din România, 

Se publică raportul secret al ministrului rus Po- 


www.dacoromanica.ro 


171 

livanov, din 7 Noembre 1916, care vorbeste de ne- 
pregătirea noastră, cum si de „interesele ruseşti”, 
care nu pot permite un Stat puternic romin „cu o 
„populație de ‘13 vnilioane de sufiele.., care Stat 
Cu greu ar fi animat, pentru viitor, de sentimente 
„amicale pentru Rusia... si care va tinde la Basara- 
„bia”. 

Răsuflă știri asupra cazului Almereyda-Caillaux: 
Căpitanul Mathieu din armata Sarrail, scrie lui Paix- 
Séailles, pe la 15 Iunie 1916, să nu se ceară ofen- 
siva lui Sarrail, care nu e pregătit. Acesta incre- 
dinteazä scrisoarea lui Almereyda, directorul lui 
„„Bonnet Rouge” pentru a face atmosferă în acest 
sens, si el la rândul său, o vândù Germaniei. 

Mai târziu aflăm' că însăși Caillaux visa o nouă 
prientare politică, a Franciei: închiderea lui Poin- 
care, Sarrail comandant al Parisului, reconstituirea 
concordatului, Italia, Spania şi Rusia unite cu Ger- 
mania contra Angliei; Serbia, Rusia și România, 
„trebue să plătească oalele sparte“. 

21/4 Noemvrie. Patruzeci de divizii ruse au înche- 
iat armistițiul: se întind dela Pripet la Lipa. Incă 
dela 19, după amiază, plenipotentiarii ambelor părţi, 
stau în convorbiri, 

Soldaţii ruşi ar fi făcut apel către Români să ac- 
cepte armistițiul; Guvernului român i s'ar da drept: 
de asil în Rusia. 

Un Austriac imi spune: „De azi sunteți Aus- 
friaci”. 

In Franţa, prleanistul Delahaye cere moartea pen- 
tru pacifişti. In Italia trădătarii sunt plimbaţi pe 
strade cu un placard: „frădători de patrie”, 

La noi se deschide Facultatea de medicină, în pre- 


www.dacoromanica.ro 


172 


senta Guvernatorului care cuvinteaza: „prin norii în 
„funecați ai războiului popoarelor par să sträbats 
„primele raze ale unuj fericit viifor şi pentru a- 
„ceastii fară. : 

„România să vad în deschiderea cursurilor o 
„dovadă de încredere asigurittoare din partea Ad- 
„ministrației, sprijinită pe sentimentele loiale ate 
„junimii academice”. 

24/7 Noemvrie. Frig uscat 1-60. Si sunt de o im- 
pertinenţă extraordinară. Ziarul lor oficial proclamă 
„pace celor ce sunt de bună credință, räsboiu celor 
„Ce nu voiesc a trăi cu noi”, 

Jar icri, ne consiliă „să avem simt critic, să nu 
„pierdem pământul de subt picioare, un corp sănă- 
„tos poate să aibă durată dacă se afirmă în lupta 
„pentru existență a popoarelor; numai criticärie st 
„frivolitate înseamnă distrugerea nervilor unui Stat”. 

„Gazeta Bucureştilor”, ca un ecou al gândurilor 
de Speluncă ale criminalilor ce adăpostește acolo, 
închină un imn de slăvire biruitorului, pentru a 
sărhători căderea Bucureștilor, acum un an. 

„Am trăit subt un regim de groază; voi ne-ati 
„dat... libertățile. Nu aveam lemne, pâne. Aţi pus 
„bârghia în mișcare să nu mai inghettm, afi intro- 
„dus cartelele (!) spre a se evită orice privilegiu 
„si favorizare”. 

Vesnic această infamie pe fruntea lor. 

Mackensen, la revista de pe esplanada Cercului: 
Militar, adresându-se elevilor școlilor evanghelice, 
spune: „sper cu siguranță că şi această fară, în care 
„toi trăiţi, se va împărtăşi din firea germană“. 


— 


www.dacoromanica.ro 


V. 


Dela armistitiul din Brest-Litowsk pana la 
preliminările dela Buftea. 

Ca politică mondială se joacă o tragi-comedie 
care va dură tot. timpul si care a fost așa de bine 
caracterizată de Rostand în poemul său asupra ac- 
tivității politice tragico-sentimentale a lui Biilow în 
Italia. N 

Acum însă rolurile sunt împărțite. Rolul de prim- 
amorez îl joacă Czernin; Hindenburg sau oamenii 
săi sunt tragedianii. 

Czernin către adunarea delegaților spune că vrea 
pace fără nicio cucerire teritorială, nicio violentare 
economică, scăderea înarmârilor, tribunal arbitral- 

JTindenburg către ,,Neue Freie Presse“: , sa yu 
„mai vorbim acum de pace; e o plantă prea deli- 
„cată pentru ca să poată suportă o atingere de 
„prea mult timp”. 

Ucraina și Siberia se proclamă republice. 

25/9 Noemvrie. Generalisimul rus a oferit inimi- 
cului si trupelor române armistițiul; ostilitățile s'au 
întrerupt dela orele 8. 

Tisza oferă tot concursul Germaniei, ,,Strassbur- 
gul fiind tot asa de important ca si Trieste“. 

Wilson declară războiu Austriei. Declară în ace- 
las timp, că nu vrea o alianță de guverne, ci de po- 


www.dacoromanica.ro 


174 


poare; Austria, Turcia şi Bulgaria să se conducă 
singure. 

S'au închis cursurile pentru soldați dela ,,Funda- 
tie”, Ş'au ţinut 300 de prelegeri pentru 294 studenți 
germani. 

30/13 Noemvrie. In Anglia, Carson spune: „nici 
„un popor nu poate zice că şi-a atins țintele de răs- 
„boiu... luptăm pentru un mare ideat...; România, 
„Grecia si Serbia pot să fie cei trei tovarăși ai lu- 
„mii; ele pot crea o situație care să aducă soluții 
„în apropiatul Orient”. 

Armistițiul s'a încheiat cu Ruso-Românii la 26/9 
ale lunii. S'au discutat numai chestiunile militare. 
Germanii l-au cerut pentru 28 de zile. Rușii l-ar fi 
admis numai pentru o săptămână, în care timp gu- 
vemele aliate își vor fixă positia fata de tratativele 
de pace. 

La Petrograd, ‘Joi, a fost o întrunire a miniștrilor 
Aliatilor. Buchanan s'a exprimat că, dacă Consti- 
tuanta va conduce tratativele, puterile din Vest vor 
lua și ele parte. 

Trotzky, la o întrunire, arată. că, o pace nu se poate 
face decât pe baza formulei ruse, după care fiecare 
popor are să hotărască prin plebiscit la ce tara 
vrea să se alipească. 

Englezii ieau Ierusalimul. O grea lovitură pentru 
Centrali în Orient. 

Se înfig cu atât mai mult însă în București. 

După ,,Dresdener Bank”, si „Deutsche Bank 
cea mai mare bancă, a Germaniei şi comanditara li- 
miei Damascului, se instalează aici. 

In Franţa, chestia Caillaux. 

Pe frontul român ar fi luat Șcerbacev comanda 
supremă, 


www.dacoromanica.ro 


175 


3/16 Decemvrie. Pe stradă soldații strigă pentru 
incheierea armistitiului dela Brest-Litowsk; se face 
paradă, la care asistă Mackensen. 

In Rusia a isbucnit răsboiul civil în Ural și pe 
Don. 

D-l Brătianu ar fi demisionat. 

Incă ne luceşte o speranţă: 

Ucraina, care ne-ar fi favorabilă cu Scerbacev. 

7/20 Decemvrie. Singura. noastră salvare nu q 
vedem decât în reuşita contra-revolutiei. 

Ea isbucnise la 28 Noemvrie, subt conducerea 
cadetilor (liberali) Kornilov și Kaledin, sprijiniți 
pe burghezie, cari si pun mâna pe Palatul Tauric, 
Sovietul e îngrijat. „Cea mai mică şovăjală a popo- 
„srului rus poate aduce căderea Sovietului si pritbu- 
„sirea păcii”, asa glăsueşte telegrama comisarilor 
bolșevici, 

Presa germană consideră contra-revolutia ca a- 
proape îndeplinită, din cauza regimului comunisti 
urât de toţi, introdus de noul guvern și care izbeste 
toate clasele sociale: functionarismul, comerțul, in- 
dustria și proprietatea. 

Știrile cam vechi, ce ne vin însă din străinătate, 
cu privire la situaţia noastră fata de armistițiul în- 
cheiat până la 1-iu Ianuarie, si față de Rusia, 
sunt foarte deprimante. 

Presa franceză ne consolează: ,,Le Matin“ crede 
că „unica speranță riimâne în neobosita persève- 
„rență a armatei române“. In „Le Temips“ se spune 
„că suspendarea ostilităților e un expedient mo- 
„mentan. El nu Suprinuă pericolul care amenință, 
„România... Franța păstrează un atașament neclin- 
„sit natiei române... victimă a triidării si anarhăe?... 


www.dacoromanica.ro 


»Dorintele Franciei sunt ca România să persevereze 
„și să spere“. 

Hervé mărturiseşte sincer: „stăm spectatori ne- 
„putincioşi ai acestui asasinat...“ ,,La Victoire“ con- 
, siliazé armata română a se retrage spre Odesa! 

Presa rusă oficialä ne e cu totul împotrivă. 

„Ruscoie Slovo“ arată că „România e gata de a 
„porni cu războiul în contra noastră.., spre Odesa, 
„Cherson“. 

Iar Lenin ar vol să numească ca delegat rus, pe 
lângă armata noastră, pe Racovschi! 

Asupra modalităţii în care s'a încheiat armisti- 
tiul mu avem nici o știre decât zvonuri că, Scerbacev 
care ar fi fost numitul generalisimul nostru, Var 
fi iscälit. 

Insusi cuprinsul comunicatului românesc nu ne 
lamureste cu nimic când afirmă: „comunicatul ger- 
„man face cunoscut că la 2/15 Decemvrie (!) s'a 
pîncheiat cu Rusia armistițiul“!—Dar cu noi, ny? 

Chiar presa dela noi cea oficioasă, e in neclari- 
tate asupra acestei chestii. 

„Bukarester Tagblatt© de azi ne destäinucste: 
„s'au întâmplat evenimente care au ridicat legătura 
„dintre Guvernul dela Iaşi si trupele române (!)... 
„Armistițiul din Brest-Litowsck... cuprinde automa- 
„tic şi frontul român (despr2 aceasta nici un om cu- 
„minte nu se poate indoi...“) 

„Acest important act crecază nouă principii, de 
„drept (!)... Guvernul ieşean e mort (!) Oamenii po- 
„litici cari nu au încetat să tind drumul drept al po- 
„liticii româneşti si să recunoască interesele ei... tre- 
„bue să readucă puterile țării... să le innoade acolo 
„unde stricătorii României le-au părăsit. Alt răspuns 


www.dacoromanica.ro 


177 
„trebue să vie din teritoriul ocupat (!) si et poate 
„avea pretenția politică de a reformă România“, 

Aceasta, după un alt articol mai explicit, în care, 
acum trei zile, exortd, astfel, pe oamenii polititi: 

„Guvernul din Tasi a fost ajutat de atitudinea frun- 
ntasilor polilici din teritoriul ocupat... Tara trebue 
„să ştie dacă oamenii de Stat ctre cari se indreagti 
„În primul rând, privirile, îşi simt azi chemarea de 
„4 dua conducerea destinelor românesti“, 

Situaţia e enervantă, mai ales că se aude despre! 
demisia Cabinetului Brătianu. 

În faţa acestui zvon, d-l Stere se simte obligat să 
întrebe la 4 Decemvrie: „însuși Regele Ferdinand 
„mai poate face apel la guvern? Pentru țară, oame- 
„nii dela Iasi nu mai pot face nimic“. x 

Evident că si Carpiștii sunt acum demonetisafi în 
fata Germanilor. Pe ce temă? Nu o bănuim. Dar 
spre sfârşitul lunii, circulă zvonuri că d-l Carp ar 
fi rupt-o, că d-sa ar fi trimis un ultimatum Kaiïsc- 
rului! D-sa s’ar fi exprimat că actualii Germani 
sunt de nerecunoscut. De sigur, temperamentul 
său nu ar fi acceptat, pe lângă concesiile ce le-a fâ- 
cut până aici, însăși concesia existenţei ţării. 

Nici Vestul nu prea lare liniștea stăpânirii de 
sine. Situaţia e foarte tulbure și acolo. 

Franţa, după „Echo de Paris“, se găsește în a- 
„ceeaşi situație ca în August 1914, în urma ruperii 
„echilibrului“, 

Si Anglia, e foarte surescitatä. Lloyd George, la 
un banchet, vorbeşte de adevăratul pericol resul- 
tat pentru Franţa, Elveţia și Italia, în cazul când 
„inamicul va lua trupe din Est spre a le intrebuinfà 
„contra lor“. D-sa are, însă, speranța în Americanii 


Drăghiceanu.—cSubt cultura pumnului german. LE 


www.dacoromanica.ro 


178 


cari vor înlocui pe Ruși, cum si in victoria ,,1ece- 
„sară pentru libertatea lumii... Mult din ceeace arr 
„construit e subt apă, si se găsesc oameni cari ne 
„Cer să părăsim întreprinderea, căci costă prea 
„multi. 

D-sa termină cu o invectivă Ja adresa banditilor 
si sarlatanilor din lagărul vräjmas. 

In Germania, Cancelarul, plin de încredere, vor- 
beste de „drumul lor, care acum e clar“. 

Se hotărăşte acolo ca acţiunea diplomaţiei secrete 
să, fie desființată şi ca Reichstagul să iea cunoș- 
tintä de desbaterile de pace, luând parte activă, în 
politica externă. 

Cancelarul primește delegaţie dela Impărat pen- 
tru încheerea tratativelor de pace. 

Colqniile africane au căzut de o lună. 

In Rusia, răscoală la Moscova contra lui Lenin. 

Polonia, Finlanda si Ucraina ce se infiripeazä, 
ar ajută pe Kaledin. La Vladivostoc au debarcat A- 
mericani cu prilejul unei certe în oraş, 

Ei urmăresc stăpânirea Transiberianului. 

Pe de altă parte, si Germanii trimit o delegație 
la Petrograd pentru înlesnirea operei de cultură: 
reluarea relaţiilor comerciale si postale! 

Constituanta rusă adunată la Petrograd numără, 
110 bolşevici şi 118 membri contrarit principiilor: 
bolșeviste. 

Rada ucrainiană, care se întruneşte si ea, declară. 
că vrea fă fie centrul Guvernului burghez. Ea cere 
libertate de acţiune în afacerile interne, cum şi pe 
frontul de Sud-Vest. : 

Ucraina începe $4 fie razimul sperantelor noastre, 

Ea lupta contra bolsevistilor la Vinita, Ecaterino- 
slav si Saratov, 


www.dacoromanica.ro 


179 


Prin intrigile mai vechi ale Centralilor înviază, 
în această, Rusie de margine (Ucraină) vechi ve- 
leitäti de independență, întărite prin formarea Sta- 
tului dela Chiev, prin limba dialectală a Rusilor 
Mici, prin credința ‘unitilor ucraini din Vest şi maj 
ales prin constituţia democratică patriarhală a Ca- 
zacilor, cari formează elementul precumpănitor et- 
mic si cari au fost totdeauna tolcrati de tarism. Ca- 
zacii sunt conservatori. 

Ei sunt contra Constituţiei bolsevismului, mai a- 
les în privința repartitiei pământului, pe care îl 
stăpânesc în toväräsie de familie, pe sat (stanita), 
după hotărârile cercului (crug), valabile pe un pe- 
riod de 25 de ani. 

In Ungaria se proiectează reforme: desființarea 
deosebirilor confesionale gi nationale, acordarea, 
dreptului de alegător si ales oricărui cetățean cu 
știința de carte si cu un cens de zece coroane. 

In Moldovă, maximalistii ar fi presând asupra. 
Regelui. 

In teritoriul ocupat rechisitile curg: de aramă, 
de alamă, de bronz, de vaci, boi, cai, grâne; zilnic 
se cară gramofoane, mașini primus, Samovarc, o- 
biecte de artă si lămpi. 

In Bucuresti, serbarea Crucii Roşii Române în 
æresenta lui Mackensen, Tuelff von Tscheppe und 
Weidenbach, Tantilov. 

Zvonuri lugubre de conditiunile păcii noastre: 
tpierdem jumătate din Dobrogea, finanţele, petro- 
lul, päcura, grânele pe cinci ani. 

11/24 Decemvrie. Regele ar fi răspuns comisaru- 
Jui Sovictului: ,,14 vom semnă niciodată o pace cu 
„Puterile Centrale“, 


www.dacoromanica.ro 


180 


Situaţia la Iasi pare a se fi calmat. Demisia d-lui 
Brätianu ar fi fost respinsä. 

România sar fi unit cu Ucraina; Scerbacev u- 
crainianul ne-ar fi de mare folos. 

Misiunea română părăsește cartierul rus. 

Soldaţii pleacă de pretutindeni din ţară, și din 
Bucuresti, noaptea, în pâlcuri de plotoane. Unde? 
Nu se știe. 

12/25 Decemvrie. O zăpadă albă acopere stradele, 
de ziua Crăciunului lor, pe care vrând nevrând îl 
finem oficial. 

Se încearcă o nouă lovitură pe front? Sau chiar 
una de Stat? Căci după teoria lor orice lovitură care 
reuşeşte e legitimată de istorie,--numai să reu- 
seascä. 

Un interview apărut azi în ,,Bukarester Tagblatt“, 
dat de d-l Marghiloman unui reporter al agenţiei 
telegrafice „,Transocean“ me nelinisteste. 

Pare să fie un răspuns la somatiunile germane 
din zilele trecute. 

D-l Marghiloman e omul generatiunii lui 80, cres- 
în fericirea nimbului regalității Regelui Carol, c- 
mul generafiunii pentru care politica e, „arta posi- 
bitităților“, al generatiunii preocupate de perfecta, 
performanţă a resultatelor ieșite din calculul pozi- 
bilitätilor. 

Pe baza „posibilităților“, se poate clädi „o posi- 
bilă si trainică clădire“, se exprimă d-sa azi. 

“* D-sa nu cunoaște Germania (şi-a făcut studiile 
în Franţa) d-sa nu poate avea crezul politic al d-lci 
Carp. 

Ca adept al d-lui Carp '(până ce i-a urmat la ce- 
fie), d-sa cra firește înclinat pentru politica germa- 
nofilă. 


www.dacoromanica.ro 


181 

In Consiliul de Coroanä din August 1916, d-sa 
însă nu și-a putut face mărturisirea de credinţă 
a d-lui Carp. D-sa a soväit, a votat pentru războiul. 
contra „aliaților“ noștri. 

AA, d-l Marghiloman soväic din nou, d-sa intra 
în cercul fermecat al politicii germane, nu se frânge, 
ca d-l Carp, dar... şi-a pleraut perfomanta. 

D-sa spune: „de aceea m'as socoti fericit dacă as 
„pune îndelungata mea experienții în serviciul re- 
„Zolvării problemelor actuale.., căci ceasul presează 
„si o hotărâre trebue să urmeze repede: o alipire 
la Puterile Centrale... 

„Legiitura României cu Puterile Centrale, care 
„acuma nu trebue să fie învelită în vălul secretului 
(ca vechiul tratat de alianță, pe care eu nu Pam vă- 
„iut niciodată), trebue sit fie o legăturii dela popor 
„Wa popor... Din rândurile celor 300 de mii de lap- 
„fători nu se va ridică nici o împotrivire ci în Ro- 
pinduia va fi format un alt Guvern... Numai cu un 
„atare Guvern ar putea Puterile Centrale să închee 
„p&cea. 

Si, dacă condifiunile acestei pici ar face nece- 
„sar ca Regele care a declarat războiul să nu poat:ă 
„încheia pacea, eu îmi ieau usupră-mi că Regele 
„va face inevitabilul gest!“ 

Numai că, în această asigurätoare declaraţie, se 
neglijează un factor important a cărui crutare d-l 
Marghiloman o cere: armata. Tara armată, ca si 
restul țării, își făceau o chestie de onoare ca, după 
ce pierduseră totul, să nu piardă si onoarea. 

E adevărat că în cercurile politice se vorbește 
de acest gost al d-lui Marghiloman, ca un fel de 
manevră politică; onoarea țării însă nu poate intră 


www.dacoromanica.ro 


182 


în calculul posibilităților: e una; si din accastäl 
cauză, chiar când d-l Marghiloman va face Guver- 
nul, va fi eclipsat de o pată în aceasta delicatâ 
chestiune. 

Misticul domn Stere ne vorbeşte ide „România firă 
de Rege si fără de Suveran“. 

Fiul Kaiserului, Adalbert al Prusiei, ar fi astep- 
tând rezultatele la Viena. 

Iar se vorbeste de condiţiile păcii noastre: am 
ceda din munţi, primind în schimb din Bucovina 
şi Basarabia. 

In Moldova, situaţia ar fi desperată. Rușii se re- 
trag de două săptămâni, pragand tara. Régele ar 
fi prizonicrul lor. 

Ziarul „Leipziger“ spune naiv că, ingurma pro- 
testărilor franceze, „prizonierii francezi au jost re- 
ytrasi de pe zona de războiu din Vest, fiind inlo- 
»cuiti cu Români si Ruși“! 

14/27 Decemvrie. + 10°. ,,Bukarester  Tagblatt“ 
„vede pentru prima oară manifestări ca acelea ale 
„d-lui Marghiloman.., fotusi ordinea numai atunci 
poate sii, fie întronată dacă țara se va decide la pa- 
„ii pe cari-i recomandă Marghiloman“! 

15/28 Decemvrie. “Tratativele de pace dela Brest- 
Litowsk s'au întrerupt până la 22 Decemwrie. 

Acolo a început de abia 'jucarea unei din cele mai 
bufe comedii din câte a cunoscut diplomația lumii, 
între scamatorii dela Berlin şi Trotzky si Lenin, re- 
formatorii-caricaturisti ai omenirii. Cei d'intâiu, cu 
toată prestanta pedantă a diplomaţiei germane, cei 
din urmă cu tot ridicoiul pretentiunilor lui Braun- 
stein, deportatul din Halifax şi ale lui Lenin, sim- 
briaşul de ieri al Germanilor, modestul „raf de cave“ 
alin tavernela Genevei. 


www.dacoromanica.ro 


183 


Se încinge o disputatie solemnä pe tema celor 
mai mari principii care au agitat vre-odatä omeni.- 
rea dela Hristos, pentru a se stârni in fine o ilari- 
tate mondială. 

Toţi sunt de acord asupra unei păci fără ane- 
xiuni, dar, când e vorba de clarificarea lucrurilor, 
începe jongleria vorbelor. 

Se discută anume: 

1. Renuntarea la încorporarea teritoriilor pe care 
Germania le-a anexat prin războiu, cum si retra- 
gerea armatelor sale de acolo. Germania răspunde : 
își va menținea armatele acolo, numai pe anumite 
puncte.!.. 

2. Rusia cere ca popoarele cari și-au pierdut vre- 
odată independenţa, sau grupe naţionale supuse al- 
tor State, cari voiesc să fie libere, să-şi exprime 
voinţa printr'un plebiscit. 

Germania răspunde: asta e o afacere ce trebue 
regulată pe cale constitutionala.., 

3. Rusia cere dreptul minorității pentru populatiu- 
nile amestecate. Germania răspunde: pe cale con- 
stitutionalä se face si asta! 

4. Rușii cer ca chestia coloniilor să fie rezolvată. 
conform punctelor precedente. Germania răspunde: 
să i se dea fără condiţie coloniile! 

Toată lumea trebue a da Germanilor, și ei ni- 
mic; ei vor regulă pe cale constituţională! 

Sau, si mai precis. In discuţie sunt: Polonia, Li- 
-tuania, Estonia, Curlanda, cari vor să se elibereze : 
de Rusia. Rusia cere pentru aceste ținuturi evacua- 
rea armatei și apoi plebiscitul, considerat ca liberă, 
exprimare a voinţei populațiilor. Germania räs- 
punde cinic: „Manifestările acestor tari, in circum- 


www.dacoromanica.ro 


__184 
.slantele actuale, sunt de considerat ca expresie a 
„Voinţei poporului“! 

Dar ce mai însemnau toate noţiunile civilizaţiei o- 
menesti față de pumnul german! 

In Franţa Pichon vorbeşte: 

„Pacea mijlocită nu merită sf o considerăm. Ger- 
„mania şi-a propus o fintă imposibilă: să învingă 
„lumea!“ 

Asta e singura speranță si a noastră, deşi în 
presa- lor arată o siguranță sfidătoare: 

„Și, dacă Dumnezeu.., dupa cum pare... (7) ne 
„va da victoria, va face din poporul nostru eroii şi 
„conducătorii popoarelor“!.. 

16/29 Decemvrie. Plec spre Târgovişte. Acciasi 
‘Crasitudine a gărilor ca pretutindeni. In restauran- 
tul dela Titu se produc încă faimoasele chiftele pe 
cari lumea le devorează cu furculitele lui Dumnezeu. 

Singurul obiect de masă, paharul, care a prins 
© patina negricioasä şi nişte irisatii care îi dau far- 
mecul unei antichități descoperite în cine ştie ce ca- 
vemă. ,rieg ist Krieg“. Studenţi de-ai lui Wei- 
gand, în „feldgrau“, cu sacul în spinare, merg pen- 
tru studii și spre acest trib valahic, şi cine știe și 
pentru câte alte recolte... 

In gară, o mare firmă arată, baia de soare a gar- 
mizoanei! Mii de cisterne cu păcură. 

Târgoviştea complet moartă. 

Lumea, sălbătăcită, privește cu ochi mari toți 
drumeții ce vin. Târgul pustiu, închis, ASE si 
jalusele sparte. 

Pretutindeni geamuri sparte. Toate stradele au 
tăblițe cu numiri germane. Faimoasa Calea Dom- 
mească, ce trece pe lângă rămășițele Curţii Dome 


www.dacoromanica.ro 


ses. 


nesti a Voevozilor Țării, se chiamă acum ,,Hinden- 
burg-Strasse“, Toţi locuitorii sunt oblitzati a-și a- 
vea täblita de lemn cu numele locuitorilor case- 
lor. Lumea înspăimântată, de-abia iese din case, 
trăind cu multämirea că-și poartă încă, capul ps 
umeri, 

Cluburile, berăriile, cafenelele, închise. 

„Highliful“ se adună în ,,Jigünie®, la o cârciumă, 
unde, în promiscuitate egalisatoare, se colportează. 
„ultimele ştiri“, la un pahar de vin care face să 
treacă năcazurile. 

Si ele au fost atâtea! Căci aici e comandant fai- 
mosul Dietrich, unul din monomaniacii distrugä- 
tori ai nu ştiu câte oraşe din Belgia, unul din co- 
mandantii faimoaselor coloane infernale, cari au 
prefăcut totul în foc și cenușă, pe unde a trecut. 

Isi face o faimă, în à lăsă să i se destäinueascä 
vitejiile. La o margine a oraşului, unde, din bătrâni, 
se zice că au fost „fepile lui Sinan-Pasa“, a execu- 
tat cu zecile, prin mijlocul mitralierelor, oameni, 
nevinovaţi, târâţi din mahalalele orașului sau sa- 
tele judeţului, înaintea tribunalului său. 

Preoți, oameni bătrâni, femei de buna conditi> 
sunt zilnic aruncaţi în închisoare pentru crima de 
a nu fi descoperit sau închină in fata sa. 

Foști demnitari ai orașului, senatori şi primari 
au fost puși cu forța să mature stradele. 

Populaţia e terorizată zilnic pentru liferarea lap- 
telui și ouălor. 

Vizitez, subt conducerea unui ofiţer dela Koman- 
dantură, Mânăstirea Dealului, ctitoria lui Radu Vodă 
cel Mare si pînă ieri locul odihnei de veci a capului 
lui Mihai Viteazul. Plecaseră de curând de acolo; 
incartieratü: un ,,Sturm-Batalion n-r 9%, 


www.dacoromanica.ro 


186 
Tot locul in care pînă la războiu era o şcoală 
militară (Cuibul Soimilor, cum arată pretentios 
până azi, e tablă,—căci șoimii adevăraţi nu au eti- 
-chete), devastat; însuși craniul ctitorului, Radu, pro- 
fanat. Mormântul pregătit pentru capul marelui 
crou stă, încă deschis, iar pe piatra de lângă el, în 
în cuvinte frumoase, se ceteste că el va să aştepte 
ziua judecății de apoi. . 

Când vor suna-o arhanghelii din trâmbitele lor 
biruitoare? 

19/1 Decemvrie. Noul lor an. Fără salve de tu- 
nuri, ca anul trecut, dar cu bere si vin. Din multe 
case în care sunt incuartierati, răsună, ecoul cânte- 
celor lor, acompaniate de mici orge. Cântec de ne- 
spusă tristetä si cu intonatie de imnuri bisericeşti. 
E imişcător. Un suflu de dor de casă par'că pla- 
mează asupra reuniunii acestor condamnaţi a fi ves- 
nic Jidovi rătăcitori, prin capriciile Neronianului 
dela Berlin. 

Semnificative sunt ilustratiile din ,,/llustrierte Zei- 
fung“. Unde sunt tablourile semete din anii trecuți? 
Unde „pumnul“ sau „sabia“ germană? Cu figuri 
gârbove, îmbătrânite, neglijate şi desnădăjduite as- 
teaptă, în tranşeele noroioase, acești Ahasverusi ai 
timpurilor de azi. 

Trotzky cere întărirea frontului rus. 

Basarabia se proclamă „Republică a Moldovei“ 
în sânul Republicei ruse. ‘ 

Un viu spirit de conştiinţă naţională pare a cu- 
prinde pe toți Românii de dincolo de Prut. Miscä- 
toare sunt cuvintele rostite în sfatul soldaților de 
către Toma Jalbă, în numele Românilor de peste 
Nistru, cum aflăm dintr'o copie de pe ziarul ,,Opé- 
aia“ din 1-iu Decembre. 


www.dacoromanica.ro 


187 _ 


„Fraților, văd că toți vati hotărât să vii luaţi 
„ceeace vi se cuvenea.., să scăpați scumpa noastră 
»Basarabie din mâna vrijmasilor, precum scoate 
„Ciobanul 'oaia din gura lupului. Dar eu vă întreb, 
„fratilor cari Sunteti Moldoveni, cum ne ldsati pe 
„noi, Moldovenii cei ce suntem rupti din coasta Ba- 
„sarabiei, să trăim pe celalt pământ al Nistrului?.. 
„Noi rămânem ca soarecii în 'gura motanului. .- 

„De h2 veți uită, noi vom săpă malul Nistrulua 
„si vom indrepta apa dincob de ptimântul nostru, 
„căci mai bine Să-si schimbe râul mersul decât să 
„rămânem noi, Moldovenii, despărțiți unii de altii. 

Finlanda se adresează Cancelarului spre a-i re- 
cunoaşte independența ! 

Din Berna vine ştire că maximaliştii nu au avutt 
succes la lași, au fost arestaţi: planul lor de a ucide 
pe Scerbacev mu a reușit. 

Ei wpuseră stăpânire, la 12 Decemvrie, pe gara 
Socola, cu gândul de a complotă contra întregului 
lași. 

Trotzky, care, spre a-și câştigă simpatiile ger- 
mane presează asupra noastră, protestă, la Iasi pen- 
tru arestările efectuate și ameninţă pe cei ce ridică, 
mâna contra revoluţiei ruse; el încheie: „fiecare Ro- 
„inân, soldat, muncitor sau țăran găsește în autori- 
„tatea Sovietului rusesc un Sprijin contra arbifra- 
„riului autoritiiților reacționare româneşti“! 

22,4 Decemvrie. Ametita de atâtea miragii, si 
desamăgită de ce vede la Brest-Litowsk, România 
ocupată e „complect paralisată“. S’au dus şi mira- 
giile. Nu mai face nici o mișcare, cu toate invita- 
tiuniie medicului social, care se uită cu ciudă la mu- 
ribundul ce se încäpätineazä să nu moară. 


www.dacoromanica.ro 


1&8 


lată buletinul situatici pe ziua de azi, dat de zia- 
rul lor: „România e paralizată, învingerea a produs 
„paralisia prin care vedem că se prübuseste corpul — 
„celui mai mare Stat balcanic... Tara doarme la 
„marginea prăpăstiei... Sunt oameni cari înțeleg ne- 
Voile momentului, dar că, la încâput era fapta, 
„„această convingere nu se urmăreşte aici... Romi- 
„mia paralizată... e moarte aparentă sau intepe- 
„neala morților?“ 

Nu e nici una nici alta, ci cumintenia de veacuri: 
în faţa cufitului vom simula înțepeneala morţilor dar, 
strașnică va fi deşteptarea. 

25/7 Decemvrie. —79. Crăciunul nostru cu 700 
de grame de carne de porc şi două chilograme de 
pește, cât se cuvine la o familie de scase persoane! 

In noaptea ce-l precede auzim, de astă dată, si 
strämosescul „bună dimineața la mos ajun“ spus 
de atâtea glasuri nevinovate. O durere amară ne 
tintuieste pe toți împrejurul pâlpâielilor fläcärilor 
sobei, care Joacă fantastic în semi-obscuritatea ca- 
merei: pentru prima oară simțim toată sfintenia a- 
«cestui simtimAnt: ce va să vică să ai o ţară si un 
„cămin, în care tu să fii stăpân. 

Itele se încurcă la Brest-Litowsk. Rușii prin 
Trotzky, cer mutarea conferinței într'un sia; neu- 
tral, la Stockholm. 

Cer, pe de altä parte, respingerea articoleler pe 
care le-am văzut formulate de Germani. Aceştia 
răspund că nu acceptă nicio propunere, iar chestiile 
de ‘principii—chestii asa de secundarel—au să fie 
discutate de sub-comitete! Ucraina, care a procla- 
mat „frontul sud-vestic ucrainian“, vine la confc- 
rin {a. 


www.dacoromanica.ro 


189 


In Germania, Cancelarul „așteaptă, sprijinit pe 
putere, loiala cugetare si bunul lor drept“! Acolo 
toate partidele eludează chestia „liberei determi 
nări a vointei popoarelor“. Aceasta e o „chestie de 
forma“! 

In 'presa lor se ‘spune că pacea trebue sa oglin- 
deasca fn formă si cuprins faptul că Rusia e ba- 
tută“, 

Prin urmare aruncă toate marile lor principfi, 
care trebuc să cadă în fata pumnului german. 

In Anglia, Lloyd George, în unire cu Asquith si 
Grey, fixează punctele păcii la care ar aderă: res- 
taurarea Belgiei cu despăgubiri de războiu; recu- 
noasterea drepturilor popoarelor de a se guvernà 
cum vor; restabilirea Serbiei, Italiei, României și 
Muntenegrului; repararea nedreptätii dela 1870; re- 
facerea Poloniei cu toate provinciile ei; autonomia 
Statelor naţionale austro-ungare. 

Arabia, Armenia, Mesopotamia, Siria şi Pales- 
tina să fie independente; chestia coloniilor ger- 
mane o va rezolvă conferinţa, care va avea ca bază: 
voința popoarelor. Popoarele vor da materii prime 
numai amicilor. Henderson aderă si el, din partea. 
lucrătorilor, la acest program. 

In America, Wilson arată, ca programul de pace 
al majorităţii Reichstagului nu a fost admis de mi- 
litari, cari voiesc să, conserve ceeace au cucerit. In 
numele cui vorbesc militarii? El accentuează ace- 
leasi puncte ca si Anglia, inzistând asupra uniri 
popoarelor“. 

In Moldova, situația politică ar fi rea d. Brătianu 
s'ar fi paralizat! 

„L'Independance Roumaine“ e însă asigurätoare: 


www.dacoromanica.ro 


____190 

„armistițiul e temporar... Ce va jace Rusia nouă, 
„viitorul ne-o va aritd... Cei ce ar trage alte con- 
„Clusii riscă 'să se înșele în sperantele lor“. 

Internatii ce vin de acolo arată că traiul în defi- 
nitiv e mai bun: ar costă opt lei chilogramul de 
carne, satele ar fi jăfuite de Ruși, domneşte o ta- 
tală ignoranță. asupra celor ce se petrec în terito- 
riul ocupat. 

Din teritoriul ocupat se cară într'una sârma cu 
ghimpi, cozile și coamele cailor, care sunt rechizi- 
tionate, si câte! La gara de mărfuri, unde dacă, 
voiești să intrf, trebue să ai un „ausweiss“ dela 
Komandanturä, se încarcă de un an, ziua și noap- 
tea: cupeuri, sanii, hanuri, mobile, roti, roti de fier, 
stropitori, furci, cârlige şi altele. i 

Toate sunt duse instinctiv spre granițele țării: 
o tâmplă din Străoani, de pe front, trimisă, de Mac- 
kensen ‘pentru Museu în Bucuresti, soseşte via... 
Orșova | 

1/14 Ianuarie 1918. După ninsoarea dela 28 De- 
cemvrie, astăzi o zi de primăvară. +90, De dimi- 
neatä salve de tunuri dela forturi ne reamintesc... 
pumnul stăpânirii, dar seara se manifesta) cu un, 
cer albăstriu şi roșu, plin de speranțe pentru a- 
nul cel nou, al nostru. , 

In lumea întreagă e însă un frig strasnic, 
In Franta—14%, New-York—250, Algeria—300. 

„Regimul sovieturilor bolșeviste s'a întărit; revo- 
lutia își urmează cursul. 

La 19 Noemvrie întreg domeniul fusese confis- 
cat, fără despăgubiri, în folosul poporului, cu ex- 
centia minelor Statului si a fermelor model. 

La 25 se desfiintase dreptul de proprietate al 


www.dacoromanica.ro 


191 


imobilelor celor ce au peste :25.000 ruble avere și 
dau mai mult de 8oo ide ruble chiric. La $ Decem- 
vrie, confiscarea comerţului si industriei, la 17 a 
băncilor, la 28 oprirea plăţii dobânzilor, la 2 Ia- 
nuarie bancruta Statului, după ce s'a desființat dato- 
ria Statului, ce reprezintă a zecea parte din avutia 
naţională și în care Franţa e interesată, cu 23 de 
miliarde, iar Germania cu un miliard și jumătate. 

La 27 Decemvrie, comedia dela Brest-Litowsk re- 
începuse. Actorii Germaniei sunt Kühlmann şi Czer- 
min, cari joacă pe sentimentalii; tragedianul este 
generalul Hoffmann, Șeful statului-major al arma- 
tei de Vest. 

Asistă şi Ucraina, representată printr'o pleiadă, 
de tineri neexperimentați. ' 

Kühlmann își exprimă, îndoieli asupra sinceritä: 
fii guvernului rus de a face pacea. Se opune la strâ- 
mutarea conferinței. 

Hoffman protestä contra injuriilor aduse prin ra- 
dio-telegramele ruse la adresa institutiilor militare 
germane, ceeace este contra spiritului armistiţiului. 

Conferința se întrerupe la ora II. 

La 28 Decemvrie, conferința se ocupă de decla- 
ratiunile comisiei ucrainiene, care cere pace demo- 
cratică, independenţă naţională, renunțare la ane- 
xiuni, protecția micilor popoare. Se contestă So- 
vietului Comisarilor dreptul de a vorbi în numele 
Rusiei întregi. 

Kiihlmann e încântat, socoteşte protocolul ca is- 
toric! 

Trotzky aderă si el, dar, raportându-se la cuvân- 
tarea Cancelarului, declară că Rusia € in adevăr 
slabă, însă lucrurile nu se pot judecă numai după, 


www.dacoromanica.ro 


192 


momentana Stare a aparatului său tehnic, ci si dupa 
posibilităţile care se află în revoluție, care deșteaptă, 
si desfășoară puteri care au dormitat până acum. 
In şedinţele dela 29 si 30, Trotzky respinge teoria 
păcii bazată pe prietenia ce se formulează de Ger- 
mani. El respinge de asemenea teoria lui Kiihlmann, 
care pretinde că libera exprimare a voinței popoa- 
relor este votul representantelor de facto ale teri- 
toriilor ocupate. 

El cere ca această exprimare să se facă, nesiluit 
de armată. 

lar, când Kiihlmann fu gata să facă concesia par- 
ticipării la conferință a autorităţilor representatite 
de facto ale Poloniei, Curlandei, Lituaniei, atunci 
iese din culise pumnul lui Hoffmann: ,,avefi aierul 
—zice el Rușilor—că sunteți victorioși... Victorioasa 
„armată germană stă, însă, pe pământul vostru... 
„Dreptul popoarelor nu-l respectați nici la voi acasă; 
„guvernul vostru e jondat exclusiv pe forța fără 
„scrupule“. 

Curlanda vrea protecţia germană (!). Lituania vrea 
să se separe. Toate organele administrative si toate 
instalatiunile de acolo sunt germane: poșta, trenul. 
Germania nu poate lăsă din mână aceste teritorii. 

La 21, reîncepe comedia. Riihlmann: nu pot să 
fie motive de esuare a conferinței „corpurile repre- 
sentative“, caracterul lor „constitutiv, sau confirma- 
tiv“. Trotzky: dacă siguranţa votului e asigurată, e 
indiferent ce organ „presumpiliv“ poate fi recunoscut 
constitutiv. Confirmativ! presumptiv! constitutiv f 
Hokus pokus! 

Kühlmann: Sunt patru stadii în execuţia păcii: 1. 
pacea rusă” 2. pacea generală, 3. epoca de transitic!, 


www.dacoromanica.ro 


193 


4. epoca definitiväl Vointa popoarelor apartine or- 
ganelor sale de Stat, unor parti ale nafiunilor; con- 
ceptia rusă nu corespunde celei germane. 

Germania si Austria nu au intentia de a anexa, a- 
cum, teritoriile ocupate, vreau însă mâna liberă ca 
să facă convenţii de orice natura! Apartinerea in- 
ternationalä a teritoriilor ocupate o decide votul po- 
porului, dar mu prin plebiscit, ci prin corporaţiils 
sale representative! 

Armatele vor fi retrase după, räzboiu. 

Trotzky: răspunsul * înlătură greutatea formală 
născută din discursul lui Hoffmann, care se bazează 
pe propria-i autoritate și procedează cu forţa. Dar 
Guvernul rus, care urmează tratative cu Guvernul, 
german se sprijină. si el pe autoritate... şi forță: de 
aceea a și arestat pe Ministrul român Diamandi!— 
Trotzky 'pleacă. Presa lor spune că, tratativele au 
ajuns la un punct mort. 

Actul al doilea al tragi-comediei e sfârşit, 

In Franţa, Camerele se pronunţă, pentru războiu, 
pana la restabilirea dreptăţii și înlăturarea relei în- 
trebuintäri a puterii. 

In Anglia, Churchill vorbeste de telurile anunţate 
ale Antantei. D-sa termină: ,,bogdfiile noastre au 
„fost risipite, casele noastre cernite, industria si in- 
„sfitutele noastre au perit în vârtejul războiului. Vom 
„da fotul: ultima rezervă a creditului nostru si ulti- 
„ynele rezerve de oameni“. 

In Germania se vorbeşte încă de diferențe între 
conducerea politică și cea militară: care ar fi fost 
aplanate. 

In Austria, Czernin afirmă că, nu va cădea pacea, 


din cauza ideii de cuceriri la care monarhia renunță, 
Draghiceanu.— Subt cultura pumnului germans. 13 


www.dacoromanica.ro 


194 


2/15 Ianuarie. Lipsa hranei se resimte zilnic. Nu 
se face nimic pentru îngrijirea populaţiei, nici la 
sate, nici la oraşe. Administraţia nu are altă grije 
decât a perchisitiilor si rechisititlor. 

Și totuși problema nu era de neînvins. Populaţia 
orășenească a ţării de-abia se ridică la 540.000 de 
suflete, aflate în 19 oraşe: mici atât cât cuprinde un 
singur oraş din Germania. 

De formă, preţurile se anunță, pe mari placarde, 
de asemenea sosirea numărului de care cu provisii 
pentru piețele Bucureștilor, se scoate spre vânzare 
un coș sau două; forma legală s'a îndeplinit, restul, 
dispare, conform obiceiului pământului, în pivnițele 
hrăpăreţilor negustori, tovarășii de câştig ai ,,onora- 
bilei“ administratiuni militare. 

Si, pe lângă aceasta, plaga cutiilor cu alimente tri- 
mise prin posta de soldați familiilor lor din Germa- 
mia sau Austria. Numai Germania expediazä zil- 
nic 10.000 de chilograme. 

Unul din spectacolele obişnuite ce se văd în ca. 
sele cu încvartieraţi este fintuirea cutiilor de cinci 
chilograme si scrierea. adreselor lor. 

Pierd ceasuri întregi cu ritualul ceremoniei aces- 
tor ,, Liebesgaben“. 

In Austria sunt firme mari care se aprovizionează 
prin aceste trimiteri de ,,Liebesgaben“. 

Bolile seceră lumea debilitată, organic. 

Anul trecut au-fost în Bucuresti 6.001 de nașteri 
şi 11.858 de morţi. De unde buletinul stării civile 
dia 9 pânä la 12 naşteri pe zi, acum au scăzut la cinci 
până la şase, pe când mumărul morţilor s'a ridicat 
la 27 până la 29 zilnic. Sunt bolnavi azi: de scarla- 
tind 30 de 'bărbaţi si 60 de femei; de difteric: 27 de 


www.dacoromanica.ro 


195 


bärbati si 17 de femei; de tifos: 85 de barbati si 
173 femei; de tifos exantematic: 77, de bărbaţi si 
69 de femei; de febrä recurentä: doi. Tifosul exan- 
tematic este in crestere. 

Sunt case care se sting în întregime, dela părinți 
până la ultima, pdraslă, găsiţi iii i după, zile, 
în contorsiunile morții. ñ 

Zilnic se văd femei şi oameni cu Ps de 
scânduri albe, cari, pentru economie, nu au nici fun- 
durile complete. Iar ce mai însemnă mila si com- 
pätimirea? Un egoism feroce stäpâneste pe fiecare 
individ, epoca întreagă. Ce mai însemnează viata 
unui om, când se präbusesc State, civilisatii şi poate 
omenirea, subt nebunia instinctelor animalice, reîn- 
viate din bestia umană. O rasă trebuie să, distrugă) 
pe celelalte subt orice formă, Scuza e războiul: cu 
atât mai repede, cu atât ntai uman! 

Cu satisfacţie notează, ei jalea din Moldova. 

Au fost în Iasi din Ianuar si până în Marte 1917: 
3.774 de născuți față de 16.353 morţi. 

Bine înțeles că în Germania e cu totul altceva, 
Acolo se notează: că mortalitatea copiilor a scăzut 
dela 17 la sută, câtă era în 1911, la 9 si jumătate la 
sută, pe anul 1915. 

Acolo se fine exactă, socoteală de numărul nas- 
terilor ce-l aduce patriei germane fiecare val de sol- 
dati veniţi în concediu de pe front. 

La Viena, ca şi la Berlin, se discută, cu seriozitate 
înființarea unui „Amtliche Heirats-Vermittlung si 
chiar o cartelă... sexuală | 

Acolo teoria creșterii populatiunii e o doctrină 
politică. și naţională. Germania, care se dublă ca 
populaţie în șaizeci de ani, cata să-și menţină pe 


www.dacoromanica.ro 


196 


orice cale acest raport de superioritate numerică. 
După ei, concepţia omenirii asupra populatiunii a 
trecut prin următoarele stadii: 

1. Concepţia mercantilistilor din al XVI-lea si al 
XVII-lea veac, care avea nevoie de populaţie spre a 
da cât mai multe’ dări Statului ce se prganiza. 

2. Concepţia liberalismului englez, care e influen- 
tata. de legea economică, a lui Malthus: populația, 
creşte în progresie geometrică fata de hrana ca 
creşte în progresie aritmetică. In aceasta concepție 
Statul are o sumă de indivizi cosmopoliti și indivi- 
dualisti. 

3. Concepţia modern’, după care Statul e totul, 
este natia, este succesia generaţiilor, în care indi- 
vidul nu prosperă. decât odată cu Statul. 

Dacă cultura antică ne-a lăsat templul zeiţei inte- 
lepciunei, ,,Atheneum“, Kulturul german ne tnzes- 
trează cu Paduchernitele ,,Lausoleum“! 

Prin preajma gărilor se ridică cu zecile. Bine în- 
teles pentru soldaţi. Le fac însă și pentru populaţia 
civilă, pentru a justifică apoi stăpânirea Țării, prim 
învestirea capitalului german în întreprinderi cultu- 
rale! 

Unele fainilii de cea mai bună condiţie sociala, 
suspectate de boalä, sunt dusc cu forţa la Lausoleum. 

Fete de pensioane, cocote, ţigănci sunt târâie 
într'o promiscuitate murdară spre aceste iaduri. 

Intr’o cameră ce serveşte de cameră de desbră- 
care si de garderobă|, stau toţi tremurând ceasuri 
întregi, într'o nuditate biblică. Zdrentele si hainele 
cele mai bune merg la etuvă în tovărășie egală. 
După ce suspectatii au luat un duş așteaptă alte, 
ceasuri aducerea veșmintelor. Cine scapă din această, 


www.dacoromanica.ro 


197 


încercare, are siguranţa că va trai viata lui Matusa- 
lem. 

Iată aspectul Bucureştilor azi, după un gazetar 
neutral (!), danez, (|) publicat în ,,Politiken“, dar 
izyorit din oficina de denigrare a ocupanților: 

„Dacă nu s'ar vedea ta fiecare pas, în stradele Bus 
»curestilor nenumărate uniforme germane şi aus- 
„triece, nu jai avea de loc impresia că te găsești în- 
str'un oraş ocupat, căci vieala se desfăşoară ca în 
„Orice oraş mare si urme ale pustiirilor războiului 
„poartă doar numai mahalalele (!) 

„La fiecare răspântie“stă, lângă politistul român, 
„un feldgrau german, care dă circulației un tempo 
„neobișnuit în România (!); tramvaele sunt toate 
selectrisate (!), pentru că cele cu cai nu mergeau 
„pentru Germani destul de repede (!} 

„În vitrinele marilor întreprinderi se oglindește 
„timpul nou: toate mărfurile bune au dispărut, chiar 
„frumoasele 'bluze româneşti... In librării, stăpânite 
„mai înnainte de literatura franceză, şi-au cucerit 
„primul loc clasicii germani (!). 

„Un chilo de zahăr se plătește cu 25 de lei; o pes 
seche de ghete obișnuite de damă costă 150 lei... 
„In cel mai scurt timp va dispărea orice ghiată de 
„piele din București. 

„Administrația militară a incuviinfat fiecărei per- 
5soane cinci perechi de ghete (!) Ceeace este un act 
de clemență (!), fiindcă cea mai mica fată de ma- 
„gazin fine să-și aibă un picior elegant îmbrăcat. 

„Ca și în Germania, e greu să găseşti o bucată 
„de săpun. 

»O cochetă, care avea mare pasiune pentru po- 
„doabe, spuse iubitului ei: nu găseşti că eu as avea 


www.dacoromanica.ro 


198 


wlevoe de ceva pentru gâtul meu“. „De sigur“, 
„săspunse acesta, care îi si trimise a, doua zi... um 
săpun (!) 

„Germanii au ridicat „curățirea“ la sistem (!) 

„Populația de jos e spălată cu forta(! )despădu- 
„cherea obligatorie pentru toată populația (!) 

„Pare cam straniu că, în trenuri, conductorul cere 
„pentru clasa I-a şi a Il-a bilet de... despäduchere; 
„dar acela care a avut vre-odată plăcerea să cäläto- 
„rească întrun vagon cu un milionar român va sti 
„Sti prețuiască cum merită sistemul german (!)“ 

Suficienţă germană... 

3/16 Ianuarie. Concepţia lor asupra viitoarei stă- 
pâniri a lumi e bine determinată: 

Pământul va fi împărțit între trei sau patru Pu- 
teri, după necesităţile viitoare, sau ale războiului ac- 
tual: puterea engleză, Mittel-Europa, Transoceania t 
.. Dar noi? Planurile lor acum sunt limpezi. Le ex- 
pun fără să mai ocolească. Noi eram complect pa- 
ralizati. i 

In ,,Bukarester“, dela 28 Decemvrie, reţeta e sim- 
pla: alipirea economică la Germania; vom continua 
a fi tot o ţară agricolă, capitalul fiind mai rentabil. 
în această întreprindere; capitalistii nu trebue să! 
aibă nicio piedeca în planurile activităţii lor. Ca 
muncitori de pământ se pot lăsă mai departe tara~ 
nii, ca conducător de industrii e Evreul. Ca industrii 
se vor crea: mari tesätorü, împletituri, fabrici de 
conserve, de uleiu, de portelan si de hârtie. 

lar Backer, directorul lui ,, Deutsche Tageszei- 
Zung“, e şi mai explicit: 

„Nu poate Să mai fie «nicio îndoială că România 
„Jrebue să rămâe economiceste în mâinile noastre. 


www.dacoromanica.ro 


199 


„Mâta tintp cat nu se va restabili pacea în lume. 

„O Pace cu România nu va schimba întru nimic 
„Această soluție... România trebue să suporte cu 
„drept urmlările atacului său, atâta timp icât o va cere 
„situația noastră economică... 

„Niciun Român nu va putea să fie în îndoială ca 
„linanțele țării vor revenii ca mai înnainte si mat 
„bine într'o ordine sănătoasă.., când exploatarea şi 
„expansiunea puterilor economice ale Ţării vor fi 
„urmărite jun timp mai îndelungat, întrun mod chib- 
„„Zuit și intensiv... Ceeace nu e posibil de cât subt 
„conducerea germană (!).. Munca administrației mi- 
„liftare ar fi o binecuvântare pentru Germania si 
„România ll 

4/17 Ianuarie. Prim orice mijloc presează asupra 
României {pentru a vedea dacă, a căzut în intepeneala 
morților sau nu, spre a putea procedă la operaţia 
finală. Mackensen protestă solemn pe lângă genera- 
Jul Prezan contra barbarului tratament al prizonie- 
rilor germani aflați la Sipote. Din 17.000 de prisio- 
neri au murit 9.500| 

Stau în colibe, se dă câte zece chilograme de mă- 
daiu pentru o sută de oameni pe săptămână, pe care 
Germanii, neştiind cum să-l prepare, îl mănâncă din 
palmă! (Der Dummel) Termină cu amenințarea că 
va lua. „cu părere de rău, cele. mai aspre represalii 
contra populatiunii din teritoriul ocupat“! lar presa 
lor accentuează: „Cerem represiune, nu pentru fapt 
„dar pentru ca întreg poporul român să intervină(!) 
„ca Oamenii din Iaşi, card conduc în numele lor, 
„imediat să \nijloceascd ca să ipue stavilă morți 
„„compatrioților“! 

Dar în ce epocă am trăit în afară de represalii? 


www.dacoromanica.ro 


200 


Ele tinuserä oficial până, la eliberarea internatilor 
din Moldova, însă, de fapt, nu au încetat o clipă. De 
aceea nici nu mai simţim seriozitatea sau neserio- 
zitatea lor. N 

E o arma obișnuită. din arsenalul lor de artifici# 
psihologice. Voiau cu orice pref ca Tara, aflată în 
intepeneala morţilor, să se arunce fără voinţă în bra- 
tele doctorului miraculos. 

Dar care erau grozăviile românești fata de prizo- 
nierii lor? 

Le descrie locotenentul Müller, un evadat din la- 
garele din Rusia. La Huși in închisoare: „Nu numaë 
„femei méritate, dar chiar foarte curûtele Romance 
„se interesau de noi. Ele veniau însoțite de groasele 
„și greu inelatele lor mame pentru a gustă împreună 
„cu noi, în celule, prăjituri si mere. Cu toată imbra- 
»cämintea noastră sumară fetiscanele reveniau, în” 
„timp ce mamele stau răbdătoare si pline de bu- 
„năvoință (1)... Chiar domni ne vizitau desi... Desi 
„erau foarte yoliticosi, aveau numai foarte superfi- 
Cal ilustrul culturii franceze, în realitate erau făranii 
,sadeal™ 

Ne pare bine pe de o parte ponte aceste săgeți re- 
lative la „politeța“ noastră, deplasată fata de stră- 
inul în genere, dar nu vedem nici o sălbăticie, 

La gară. sunt salutati de public, care le dă „ur 
„mare cos cu: struguri, pâne, marmeladă si cozo- 
„haci... O damă îi apasă în mână un teanc de fran- 
»ci.../ Nu-l primi căci era ofiter! 

„Rumânische Kultur“! ,,Humanitat!* Suntem de 
acord cu ofițerul. 

La Șipote e luat mai militäreste. Fu pus la rând 
cu soldaţii fiindcă nu avea nici un act de legitimare 


www.dacoromanica.ro 


201 
şi înşelase lagărul asupra situatiunii unui camarad 
al său, jpe care îl dase drept ofiţer. 

Acum se plânge: „eram lăsați la bunul plac al 
„Românilor... Lunile următoare au fost cele mai 
„grele din viata mea! 

Dar cine o mai poate brodi cu acești oameni cul- 
turali | 

Ca mâncare li se dă: supă de cartofi tuturor sol- 
datilor, 400 de grame de pâne, de două ori pe säp- 
tämânä supă cu carne. 

Evreii prisionieri aveau depozite de ceai, pine, 
cartofi, pepeni, pe care le vindeau prisionierilor. 

Dar au dormit pe saltele de paie! Nu aveau bani, 
mu aveau © cameră proprie unde să-și tie sacul 
cu cartofi! In Decemvrie fu mutat în lagărul de ofi- 
teri dela Dobrovăț. 

Li se serviă fasole, carne $i 600 de grame pâne. 

Dar inu aveau decât lumânări pentru luminat! Au 
{platit o perie de dinţi cu trei lei si cincizeci de bani! 
Nu aveau haine! Nu se puteau plimbă! Erschreck- 
lich! 

Se zvoneste că generalul Prezan a dat un răspuns 
foarte demn. 

5/18 Ianuarie. In Bucuresti, prin Ministerul de in- 
terne, rechisitie de lingerie „pentru prisonierii nos- 
fri“! „De un an prea multe vieți românești s'au stins: 
„Să mântuim ce mai e de mântuit!“ 

Se adoptă acum sistemul preconizat de un gaze- 
tar neutral (!), care a sugerat si rechisifia: mesele 
și şervetele de Parts Suntem în epoca persatzuri- 
dor“. 

Mai târziu, rechisitia lingeriei tuturor locuitorilor: 
nu se permite decât șase fete de masă de fiecare 


www.dacoromanica.ro 


202 


casă, trei cearceafuri de pat, trei fete de pernă, şase 
prosoape şi trei şervete. Restul se rechisitioneazä 
zilnic de patrulele germane. 

Se rechisitioneaza] trusourile fetelor ce nu au a- 
vut prevederea să, le ascundă, 

Se procedează| la fel în toate orașele și în Bucu- 
resti. Se jeau hainele cele tai bune din cuiere, albi- 
turile, cismele şi tot ceeace si în jaful orașului Pa- 
tras citează, cronicarul Diichiti: „cine velinte, cine 
„postaje, cine in, cine sube, cine pături, cine duldmi, 
„cine nădragi, cine brane, cine brânişoare. cine pes- 
„Chire, cine \mese, cine serveie, cine jerebii, cine sfăr- 
»toace, cine caiere, cine gheme, cine ite, cine sucälr, 
„cine mătase, cine bumbac, cine lind, cine mite, cine 
„ciorapi, cine călțuni, cine cămăsoaie, cine pânze- 
„turi, etc. 

Se strâng munţi de colecţii impestritate în boga- 
tul lor deposit. 

Noi trebue să îmbrăcăm si Germania! Ce le mai 
trebuia Negrilor, obișnuiți a-și ascunde nuditatea cu 
o frunză de viţă, îmbrăcămintea occidentală | 

In Moldova s'ar fi deschis Parlamentul la 28 De- 
cemvrie, fără a putea fine ședințe, nefiind ,,guo- 
rum“, Mesagiul regal a fost încrezător. Vorbește 
de aspirafiunile nationale, nu de armistițiu. S'ar fi 
strigat: jos trădătoriil jos fugarii! Parlamentarii 
refugiaţi la Odesa ar fi cerut retragerea Guvernului. 

Armatele rusești cari se retrag ar fi distrus ca o 
vijelie : Ismailul, Cahulul, Comrat, Bolgradul, Leova, 

Comerţul a stagnat cu totul în Moldova. Märfurile- 
epuizate, din primăvara lui 1917. Săpun, lumânări, 
ceaiu, tutun se aduc însă de contrabandă, prin Ruși. 
In Galati un chilogram de petrol ar costă acum opt 


www.dacoromanica.ro 


203 

până la zece lei; tutunul 25 de lei pachetul, cumpä- 
rat la Odesa cu 17 copeici; lămâia cinci lei. Paha- 
rele, lingurile, farfuriile de-abia se pot cumpără în 
Moldova. 

Textilele, de asemenea. 

Un costum de haine costă 1000 de lei, o pereche 
le ‘ghete ‘250 de lei, o pereche de galosi 150 de lei. 

Morile cu benzină au încetat şi ele. Țăranul apare 
singur cu fproductele sale agrare: ouă, lapte, pä- 
sări, pentru schimbul cu chibrituri, petrol, lingerie. 

Banul e demonetisat. 

Ţăranii sunt plini de bani; ca si negustorii cari 
au beneficiat cu vânzarea depozitelor lor, cu 50q 
până, la o mie la sutä. 

Ar fi un deficit de 85 000 de vagoane de grâu luate 
de Ruși; se consumă, sămânţa. pentru hrana, popu- 
Jaţiei. 

Căile ferate ar fi defecte. 

O găină costă, patruzeci de lei, o gâscă 60 de lei; 
un chilo de vin douăzeci de lei. 

La noi în teritoriul ocupat: 

Până, la 200 de lei o pereche de ghete; 100 lei 
o pereche de pantaloni; go de lei lucrul unui costum 
«de haine; 45 de lei o pălărie. 

Ţăranii plătesc toate datoriile: depun șapte mi- 
lioane la case (fireşte hârtia fără valoare a Băncii, 
Generale). 

Sunt 1.382 bänci si 204 obstii in functionare. 

La Babadag sfatul tuturor nationalitätilor, chiar 
Români, ar fi cerut alipirea Dobrogii la Bulgaria. 

7/20 Ianuarie. Dela Bobotează termometrul e tn 
mrcare. Azi-ţ- 12. In țară—1,04. 

Jara întreagă Se află întrun regim polițienesc 


www.dacoromanica.ro 


204 


x 


din cele mai strasnice. In Bucuresti s'a fixat pri 
cercuri, vopsite pe pavaj, locul in cari vor sta ca nişte 
stâlpmici: politaiul german și român. Vai de birja- 
rul care la răspântia stradelor nu face întoarcerea; 
pentru a trece dintr'o stradă principală într'una la- 
terala,—ipe la dreapta locului polițiștilor. Se strigă, 
se oprește, se repetă mişcarea, şi se amendează. Pa- 
trule de polițiști fac razzii în fiecare zi pentru o a- 
numită, chestie ce li se dă, de Komandantură : cerceta- 
rea ausweisului-personal; cercetarea restaurantelor; 
circulaţia ; tăvile de cuptoare ale pläcintäriilor ; con- 
trabandele; curăţenia trotoarelor; cânii vagabonzi, 
etc. 

Se creează prin amenzi venituri de zeci de mii de 
lei, numai în Bucureşti. 

Numai, după datele lor, au fost azi 7.230 de lei 
amenzi, date de polițiști stradelor: 24 de persoane 
cu treizeci până la p sută de lei fiindcă au lăsat 
cânii slobozi; 26 de persoane cu câte treizeci de lei, 
fiindcă mu alu curätit trotoarul; 42 cu câte cincizeci 
de lei, căci n'au venit cu caii la control; doi cu câte 
o Sută, cAci au cumpărat cai fără permisie; doit 
birjari cu câte o sutäide lei, căci nu aveau ausweiss; 
patru birjari cu câte 20 de lei, căci n'au tinut pe 
dreapta; un cärutas cu cincizeci de lei, căci a pus 
conducător mai mic de 16 ani; unul cu o sută de 
lei, cä a adus carne şi nuci; o lăptăreasă cu o sută, 
de lei, că a falsificat laptele; unul cu 500 de lei, că. 
a ascuns tava de plăcintă; un cetăţean cu o sută de 
lei, că nu a fost politicos cu un soldat; două gospo- 
dine cu câte 300 de lei, că au cumpărat carne fără 
cartelă ; unul cu o suta de lei, că a dat snapt unut 
soldat. 


www.dacoromanica.ro 


205 

Mă duc însumi la Komandanturä să plätesc o a- 

mendi de patruzeci de marci, pe care nu vreau sa, 
o transform în zece zile de închisoare. 

Afară, sute de insi cu traistele în mâimi fac coadă, 
spre a fi încuartieraţi în beciuri. Sunt din cei ce nu 
au putut să, vină la ziua fixată la „Melde Amt“; ne- 
având cu ce plăti, fac închisoare. 

Amenzile se plătesc la „Zimmer n-l 52%. 

Sute de insi, aşteaptă înghesuiți, cu avizul de pe- 
deapsă în mână, executarea amendei, într'o atmos- 
feră ca a unei camere de sudatii a băilor de aburi, 
provenită din respirarea si transpirarea atâtor atât 
de greu încercaţi de păcate: o doamnă surprinsă 
clandestin noaptea într'un otel, fără. act de legiti- 
mafie: o mie de lei (se cercetează în mijlocul nopţii 
camera cu camera); un cămătar cu trei mii de lei; 
un negustor de ceaiu cu trei sute de lei; miile curg! 
dela un varieteu, cinematografe, etc. 

Comunele rurale tot astfel: 

Bujoru-Drägänesti, cu o mie de lei, pentru că s'au 
găsit insolatori telegrafici sparti; Călăraşii-Vechă 
cu 1.500 de lei, pentru deranjarea cablului. 

Si, pe lângă, acestea, veniturile particulare (1), re- 
sultate din oblăduirea ocupanților. 

Soldaţii austriaci subscriu pentru împrumutul lor 
32.500.000 de lei. De unde? Din solde? 

Venitul taxelor cânilor e de 200.000 de lei, al spec- 
tacolelor de 300.000 de lei. 

Localurile sunt acum pline la orele de recreatie 
de soldaţii obişnuiţi ai administrației militare. Ace- 
leasi tipuri cunoscute vin regulat, la ora. ştiută, la 
masa de tulpină: ,,Sfammtisch unde fiecare așteaptă] 
sau este așteptat de camarazii Săi. 


www.dacoromanica.ro 


206 
Multi sunt cunoscuți în Jara, ceilalți sunt din cei 
ce vor să se aşeze definitiv, după, războiu, in acest 
paradis al lui Dumnezeu: unii sunt pictori, alții me- 
canici, alţii agricultori, alţii doctori, 

Nu-şi dau câtuşi de putin silinta de a ne invätà 
limba. De altfel sunt si foarte greoi pentru aceste 
aptitudini. Singurul cuvânt ce l-au învăţat prin le- 
gături de alcov este: „Jasă-miă în pace“. Il spun cu 
rost sau fără, rost, dar cu o veselic extraordinară. 

Cei ce au fost si în Franţa, isi dau un aier de dis- 
tinctiune, repetând intr’una: Holala!, sau Siopla! 

Unul îşi verifică! astfel vocabularul românesc ce 
posedă un feldgrau în viata zilnică, în afară de ser- 
viciu: 

Einfach und klar ist hier die Sprach. 

Sei es nun Moldauer, sei es Walach. 

Denn merk dir: „Unul“ ist eins. 

„Două“, zwei, „trei“ drei und .nici heisst Keins. 

Will irgendeiner von dir wen wollen, 

Sag „nu știu“ dann wird er sich trollen. 

Nichts einfacheres \gibts, im ,,cafeul“ zu sagen: 

Du nochest ein „cafea cu lapte“ wagen. 

Hast Hunger du, verlange „mâncare“. 

Da 'gibt es nun allerhand komische Ware. 

Nur „unămăliga“ ist was für den Bur. 

Der Stădter isst „carne“ und „prăjitur“, 

In der Lieb ist nichtnétig das Volapük. 

Die Damen sind echter Pariser chic. 

La Iasi ar fi fost un Consiliu de coroană la care 
au asistat Scerbacev si d-l Vopicka. 

In București, deputatul Iarca apelează la aduna- 
rea deputatilor si notabililor din teritoriul ocupat 
„spre a convinge armata că nu aparține Regelui“. 


www.dacoromanica.ro 


207 

Publicarea arhivei secrete ruse aduce desväluirea; 
mituirei presei române din finanțele ruseşti | 

E o serie de nume de ziare și politiciani. 

9/22 Ianuarie. La Viena, o grevă muncitorească ia, 
mari proporţii din cauza foamei. Von Arz, Șeful sta- 
tului-major le vorbește de greutăţile păcii, din cauza! 
învestirii a multe sume în ţinuturile ocupate: căi fe- 
rate, administraţie, feline desfundate! 

In Umgaria, Wekerle, care succedase lui Esterhazy 
după retragerea lui Tisza, primește membrii parti- 
dului social-democrat, cari cer evitarea oricărei imix- 
tiuni militare în afacerile civile, amânarea reformei 
electorale ; el e! pevoit a reface Cabinetul. 

In Rusia, Constituanta: constituită mu ajunge la 
niciun echilibru al curentelor între care se zbate; 
maximalistii sau bolsevistii, cari au un maximum de 
pretenţii, vor un Stat al viitorului, subt dictatura pro- 
letariatului, o societate comunistă si pace. Minima- 
liștii sau imenşevicii vor un minimum de pretenţii. 
Conducătorul lor e Czéid. 

Social-revolutionarii formează partidul țărănesc, 
fractionati în dreapta (imperialistă) și stânga (ma- 
ximalistă). Cadetii sunt liberali, naționaliști, ei sunt 
contra 'păcii. Ea se disolvă fără a putea lucră. 

Bolsevistii nu stau bine cu armata; angajează o 
gardă rosie cu cincisprezece lei zilnic de om. 

In Germania, centrul aplaudă discursul lui Hert- 
ling, care e foarte fad. El crede că desarmarea e dis- 
cutabilă, Belgia nu va fi anexată cu forţa, în amă- 
nunte refuză [de a discută chestia. Niciodată nu poate 
fi vorba de cedarea Alsaciei-Lorenei. Chestiunea po- 
lonä interesează mumai pe Germania si Austria. 
Czernin, din contra, consideră chestia polonă ca pri- 


www.dacoromanica.ro 


208 
vind numai pe Polonii liberi si neinflucntati! 

Lloyd George într'o cuvântare, se exprimă așa? 

„Dacă cineva în locul meu este gata să giisească 
„un mijloc onorabil si acceptabil pentru ca, făra 
„luptă, să ieşim din conflict îl conjur pe Dumnezeu 
„Să ni-l numească. E numai o alternativă: să ducem 
„lupta sau. să sucombămi“. 

Luptele navale dela Imbros aduc scufundarea u- 
muia din faimoasele vase 'germane, fugite în Constan- 
tinopol. 

14/27 Ianuarie. Ziua naşterii Kaizerului. Trei mon- 
stri de obeliscuri, asemănători acelora dela sondele . 
petrolifere, sunt așezați festiv, în fata Cercului Mili- 
tar. Peste tot, brad și drapelele cu lugubrul negru 
al colorilor germanc. 

Paradä militarä, cu Mackensen, pe esplanada Cer- 
cului Militar. Elevii scoalelor evangelice, acești 
stâlpi viitori ai germanismului în România, pe trep- 
tele esplanadei. Defileazä o companie de infante- 
rie în feldgrau, un batalion de șoferi de automo- 
bile, în tunici de piele ; un ploton de voluntari pentru 
campania din Siria, în haine subțiri de dril „kaki“ 
și cu voalurile şăpcilor lăsate pe spate. 

Temperatura nu prea concordă cu costumul, dar 
forța germană trebue exhibatä în toată imlpestri- 
teala ei, pentru impresie. Mackensen cuvinteaza tru- 
pelor: „Judecata supremă pe care Dumnezeul nos- 
tru a lăsat-o să se abată prin acest războiu asupra 

- „omenirii, pare a vroi acum si facă loc soliei de 
„Crăciun: „pace pe pământ“. Niciun German nu 
„va simți aceasta cu mai multă multämire ca Im- 
„păratul nostru, care se simte răspunzător de sân- 
„gele fiecăruia din soldații, săi pentru fericirea im- 
„jperiului său si a poporului. 


www.dacoromanica.ro 


209 


„Să-i făgăduim solemn să rezistim până la vice 
„doria finală“. 

Se face evaluarea pagubelor suferite de inter- 
nati. 

In Germania Kühlmann vede in fraseologia ru-a 
stofa de agitatie pentru revolutionarea lumii. 

Austria e înfometată. Germania se vede nevoită 
a-i trimite 450 de vagoane de grâu. Czernin spune 
grevistilor: „pu e adevărat că ne aflăm într'o si- 
,tuatie să avem mai bine azi o pace rea decât! mine 
4,0 pace bună.“ El pune speranţă în grânele Ucra- 
niei, pe care aceasta le va da în schimbul avanta- 
giilor economice! 

16/29 Ianuarie. In Moldova, Românii ar fi încon- 
jurat trupele maximaliste, aflate în drum spre lași. 

De vre-o patru zile ar fi lupte între Rusi si Ro- 
mâni la Galati (generalul Găvănescul pune face- 
putul la 7 Ianuarie). 

Rușii, bătuţi, fug în zona neutră, Posiţiile de pe 
front, dintre Gălaţi si Brăila, le ocupă Românii, 
Ruşii fugind, o divizie întreagă e primită în Bra- 
ia: „în capul cortegiului călăreau așa-numiții ofh- 
„feri ai soldaţilor, apoi urmau în disciplină coloa- 
„ele, cu ynuzica regimentelor si cu ofițerii ce con- 
„duceau companiile; toți fird excepție străluciți, 
„„pulernice staturi, mulți cu decoratii si ordine!“ Trec 
victorioși în mijlocul populaţiei care zâmbeşte pen- 
tru această bravadă. 

Bolșevicii ar stăpâni Cremenciuc, Ronodan (?, 
Pultava, Bahmil, Sevastopol. Chilia ar fi încă în 
flacări. 

La Ungheni ei au încercat la zece Ianuarie captu- 


Dräghiceanu.—Ssbt cultura pumnuliti german». 14 


www.dacoromanica.ro 


210 


rarea unui detasament rom4n; acesta telefonä la 
Iași, cerând ajutoare; un batalion român puse pe 
goană trei batalioane ruse. 

Trupele române, după ce au ocupat capetele de 
rod de peste Prut, ieau ofensiva spre Chisinau si 
Odesa. „Der jăhige“ generalul Averescu ar fi ge- 
neralisim. 

La 12 lanuarie generalul Presan dă un apel că- 
tre „cetățenii republicei moldovenești:  „Trecent 
„prin timpuri grele... Sfatul Țării moldoveneşti și-a 
„ddus aminte de noi si ne-a cerut, prin comanda- 
„mentul militar rus, să trecem Prutul... Oastea ro- 
,mang nu dorește altceva decât prin rânduiala si 
„diniştea ce va aduce să vă dea putinta să vă sta- 
„torniciți si să vă desăvârșiți autonomia si slobo- 
„zeniile voastre“, A 

Trupele române sunt în Chișinău, dela 13, dupa 
lupte serioase. 

Trupele ruse, rebele din tara, au fost desarmate 
la Cristești, Paşcani și Mihăilești. 

Rusia bolsevistä a rupt relatiunile cu România : 
proclamă confiscarea tesaurelor din Moscova ale 
„oligarhiei“ române. Trotzky declară! războiu con- 
tra burgheziei române și generalilor. 

El, la congres, se îndoiește de posibilitatea unei 
înțelegeri, căci Kühlmann si Czernin mu se deo- 
sebesc de loc, în trăsături generale, de servitorii 
capitalismului— Wilson și Lloyd George.—In lim- 
bagiul său diplomatic taxează şi pe socialiștii fran- 
cezi de „cavaleri ai hotiei naționale“! 

lar referitor la arestarea ministrului nostru Dia- 
mandi, care acum e expulzat, se exprimă „că nz 
„se îngrijește de soarta câtorva vagabonzi“! 


www.dacoromanica.ro 


211 

El fpredicä pentru orice fara „asaltul eroic at 
„proletariatului muncitoresc contra burgheziei na- 
ionale“. \ 

17/30 Januarie. In ziarul lor oficios, intr’un arti- 
col: „Scopul de războiu al României“, ei arată per- 
spectiva viitoare a României carc, de-acum înnainte 
evident, având puterea de voință, paralisată, se va 
mișcă precum îi va dictă inimicul: 

Problema ‘politica externă a României era dublă; 
adunarea culturală, și sufletească. a tuturor Româ- 
pilor si păstrarea Statului așa cum a devenit si 
dăinuit. 

Azi însă, în ţinutul ocupat, sunt raporturi ce nu 
există în alte ţinuturi: din acest raport dintre popu- 
latie şi organele stăpânirii, s'a creiat o stare de 
fapt. 

Mai înnainte, trăiam în sfera politică și econo- 
mica a Europei Centrale, multämitä tratatelor; as- 
tăzi trăim „cu forța“, dar subt-consimtimântul ce- 
iei mai mari majorități a populatiunii. , Din acest 
„fapt resultă singurul posibil fel de războiu al Ro- 
„mâniei, după ce visurile naționaliste au fost dis- 
„truse si deciderea asupra soartei Statului i-a fost 
dual din mâni si lăsată la aprecierea voinței stră- 
sine. 

Acum trebuesc găsite mijloace, pentru a crea ba- 
zele [pe care România să poată opera rezidirea Sta- 
tului său (!) „Numai printr’o conștiincioasă şi cre- 
„„dincioasă muncă la acest fel intern, mai poate 
„România speră si câştige TES în păstra- 
„rea Statului român!“ 

Ca jun corolar la accasta, d-l Stere, vorbind de 
acţiunea noastră în Basarabia, ultimul act de voinţa 


www.dacoromanica.ro 


212 
ce mai facem ca Stat independent, zice mizericor- 
dios: „Nu stim dacă trebue să râdem sau să plân- 
„Bem; să fie întrun ceas bun! : 

„Ce fantasmagorie! 

Iar mai târziu exclamă: „Și nu vine un träsnet?® 

Fireste, asta e si dorinta noastra cetindu-l! i 

Se măresc zecimile judeţene și comunale cu cinci 
la sută, şi zece la sută. 

Guvernul Brătianu s'ar retrage, ar veni un gu- 
vern general Averescu. 

In Berlin 70.000 de lucrători se pun în grevă. 
Cer realizarea |pacii pe bazele formulelor comisa- 
rilor ruși. Se proclamă starea de asediu, care va 
tinea 23 de zile. 

Sunt demonstraţii violente. Deputatul social-de- 
mocrat Dittmann e condamnat la cinci ani de for- 
täreatä. 

Aceasta nu împiedecă pe Kaiser de a telegrafià 
Președintelui Reichstagului pentru ,,zemaipomenitele 
succese“. Intr'un local in Bucuresti un soldat in- 
trebat, de fe patriot, ‘räspunde, contrazis: .,Nein, 
Socialist“. 

Lupta internă trebue să fie mare în Germania, 

Chiar revista ilustrată ,//lusfrierte Zeitung“ vor- 
beste pătimaş de lupta între monarhia istorică, care 
nu are să dea cont nimänui, și democraţie, care 
îndrăzneşte să pășească energic, din cauza ,enoroci- 
tului“ de Bethmann-Holweg, care, în loc de a fi 
fost un sfătuitor al Monarhului, avea cugetări de- 
mocratice și a făcut concesiuni. 

In Austro-Ungaria se amână iritantele chestii ale- 
uniunii economice şi ale limbii unitare de comandă, 
după războiul 


www.dacoromanica.ro 


213 

Se face o concesie Ungariei, acordându-i-se ex- 
tinderea votului conform desvoltării istorice a Un- 
gariei. 5 
18/31 Ianuarie. +160. Comedia a reînceput la 
Brest-Litowsk. 

Bolșevicii, cari agită puternic in Ucraina au pus 
stăpânire pe Odesa. Delegatul Trotzky: vorbește 
în conferință. de „Rada“ Ucrainei ca de un ceva 
care a existat. El cere recunoașterea adeväratilor- 
Ucrainieni: comisarii bolșevici veniţi din Chiev. 

21/3 Ianuarie. După ce d-l Lupu Kostaki ieri în 
„Lumina“ apelă ,să nu așteptați să vie hirurgul 
„sti vă scoatd cu clestele lui de fier,“ astăzi greo- 
iul d. Pătrășcanu cere stăruitor pacea (apelând la 
deputaţii de aici): „Să ne adundm să luăm o hotă- 
ware. căci representim si noi o porțiune din su- 
„veranitatea națională. Suntem în al unsprezecelea 
„ceas. Să lucrăm ca fecioarele înțelepte“. 

Ca fecioarele înțelepte?! 

Ludendorf, Șeful statului major german, Kühl- 
mann şi Czernin se întrunesc pentru a discută prin- 
cipiile păcii cu Ucraina. 

După ,,Lokal-Anzeiger“, politica României se află 
întrun nou stadiu: „vrea să tragă consecințele si 
„St urmeze exemplul Radei“. 

Si din gazetele rusești reiese că Rominia ar 
cătă o împăcare cu Centralii. 

In Franţa, conferința Antantei la Trianon. 

Un atac perian asupra Parisului ar fi cauzat pa- 
truzeci de morţi si 190 de răniți, cum ei înregis- 
trează cu satisfacție pentru aceasta ,,Best rafungt 
von Paris“, 

Din Polonia 25.000 de ostasi merg contra orasu- 
lui Mohilev, 


www.dacoromanica.ro 


214 

23/5 lanuarie. In Bucuresti, deschiderea Academiei 
Comerciale. Președintele, d-l C. Arion, vorbeşte de 
,tesatul de viață uşoară ce stăpânia România, de 
„Stârpirea tuturor sentimentelor datoriei.., de pu- 
„dreziciunea pe care nu se ‘putea clădi nimic“. 

Tifosul face victime chiar printre personalul me- 
dical, a căruia moarte eroică „în îndeplinirea dato- 
viei“, medicii militari germani, şefi de judeţe, o a- 
nuntä pentru fiecare cas special. 

La Iasi jar fi un joc detestabil de cărți. 

Românii au ocupat două, treimi din Basarabia; 
au luat Ismailul. Flota ar fi degajat vasele confis- 
cate de maximalisti. 

Comandantul încrucişătorului „Elisabeta“ ar fi 
fost ucis. 

28/10 Ianuarie. Doctorul Istrati a decedat la Pa- 
ris, la douăzeci ale lunii. Un zdrobit de durere și 
cinste. 

In ultimul timp, i sar fi oferjt un portofoliu la 
Comerţ, [pe care l-a refuzat, fimd obosit. 

Germanii îl regretă ca om de știință. 

Era tun apostol al ideii nationale cu toată cre- 
dinta şi cu toată naivitatea. 'Sperase sincer că a- 
runcarea spadei noastre în balanţa războiului va 
decide soarta lui. 

Vorbirea lui era o vărsare de lavă nimicitoare 
pentru protivnicii ideii nationale. Il văzusem în ul- 
timul timp, cu putin înnainte de declararea războiu- 
lui, la casele sale din Câmpina, unde locuiă vara, 
într'o isolare poetică, în mijlocul unui fermecător 
parc de brazi. 

Avea intenţia să publice la Paris ceva asupra, 
vieţii culturale a poporului nostru. 


www.dacoromanica.ro 


___ 215 

In mijlocul planurilor ce făcea pentru viitoarele 
plantaţii, îmi ceti, cu vocea. lui de profet insufletit, 
minunate pagini dela preistorie până în timpurile 
de azi, ale poporului nostru. 

A murit nemai putând suportă rușinea. Sunt si- 
eur. 

Teri la două noaptea s'a încheiat pacea cu Ucra- 
ina, care e grăbită de pericolul bolsevist. 

Se imenţionează în condiţii că, „pentru cazul cand 
„Ucraina, cu alte Puteri ale Intelegerii, ar voi sit 
„ibă granițe comune, e rezervată specială întele-- 
gere Se asigură Germaniei drum liber în A- 
„sia spre Persia“. . 

Cu Trotzky nu se poate ajunge la nici o întele- 
gere. 

Acesta adusese si niste representanfi ai Poloniei, 
după părerea sa ,,veritabili“, a căror participare 
o cere conferinței. 

Kiihlmann se väzù nevoit să declare că ,,rdbda- 
„rea representantilor Intelegerii a fost pusă la o- 
„crudă încercare“. In zadar si tragicul Hoffmann, 
„„protestă“, căci ilariantul Trotzky declară că ,,pd- 
„verile Polonilor săi sunt extraordinare de impor- 
tante, 

Astăzi, Trotzky dă lovitura tragică ,,mult ocura- 
„ilor oameni ai Puterilor Centrale“: Prin renun- 
tarea iscälirii unei păci formale „declară starea de 
„războiu terminată“. 

Pentru demobilizare, relaţii diplomatice, consu- 
lare, de drept, vor îngriji cele două guverne. 

Alt treilea act al comediei dela Brest-Litowsk a. 
căzut, ca o sfidare protocolarilor scamatori dela 
Berlin. 


www.dacoromanica.ro 


216 


Guvernul Brătianu a căzut. Ce ne mai asteapta? 
»Bukarester Tagblatt“ în „Rezolvarea problemei ro- 
inane“, inchee: „România poate să aibă pacea subt 
,conditii care sunt cunoscute Guvernului din Iasi“. 

lar, a doua zi scria: „această transformare s'a o- 
„perat prea târziu, căci nu poate purtă fructele po- 
„ditice pe care le-ar fi putut spera, puţin mai îna- 
„inte. 

„Singura speranță lesie: crufarea de către invin- 
„„găfori. Factorii politici, economici si geograjici cari 
„lăsaseră sii se nască Statul român îl vor conserva 
„după ce omul care a disptirut neglorios de pe a- 
„venă, a făcut totul ca să-l distrugă“. 

Trupe multe germane se adună la Buzău; popu- 
latia fuge înspăimântată. 

Drumurile de fer sunt suspendate pentru civili 
până la întâiu, stil nou. 

Notez desnadajduit: „cedarea noastră e moartea“. 

Care e aspectul orașului subt lovitura stirii, ne-o 
arată lacest instantaneu al ziarului lor: „Și ocum' 
„Curge în sivoaie pofta după plăcere a adeviratilor 
„Bucureşteni... Şi lazi furnică stradele de lume ce. 
se plimbă, oameni bine înbricați şi frumoase e- 
degante. Dar grija pe care ‘mai înainte nu o cu- 
„nosteau stiipâneşte si sufletele lor usuratece“. 

Ordir {pentru strângerea penelor dela aripile şi 
„cozile gâștelor, „ce trebuesc smulse uscat“. 

La Paris se decide războiul până la extrem. 

29/11 Ianuarie. Guvern general Averescu. O dic- 
tatură militară, cum! face impresia și în străină- 
tate, „care ar pregăti trecerea ‘spre viitor, a cărui 
„preparare va cădea altor oameni“,—se exprimă, 
oficios ,,Bukarester Tagblatt.“ Pretueste ca cel „mai 


www.dacoromanica.ro 


Peu 
capabil general a! României“, un „soldat“, prin care 
statul major român „credea să producă totul“; asa 
accentuează aceeași gazetă, care dă şi detaliile bio- 
grafice următoare asupra șefului guvernului: 

Născut în satul Avereşti, pe Prut, trece din sol- 
dat în cariera ofitereasca. Ca locotenent absolvă, 
Academia militară din Turin. In 1907 intră ca mi- 
mistru în Cabinetul Sturdza. Mai apoi fu Șeful ma- 
relui Stat Major. Se bucură de stima. Regelui Ca- 
rol. 

Se zvoneste că ni s'a dat de Germani un „„rlfima- 
fun“, 

31/13 Ianuarie. Care va fi atitudinea Guvernului 
dela Iaşi? Nu vedem nicio salvare decât în imita- 
rea gestului lui Trotzky, deși în cercurile noastre} 
politice se vorbeşte de putinţa unei păci bune! 

Ce perspectivă ne așteaptă, o arată destäinui- 
rile lui Reventlow, în „Deutsche Tageszeitung“ : ră 
„mânerea dinastiei incompatibilă cu viitorul Româ- 
„miei; alianta cu Puterile Centrale; acordare de a- 
„vantagii economice Gr: maniei... Rămâne fireşte o 
„Chestie, atât pentru România, cât si pentru Ger- 
Mania chestia Tonstanfei, portul românesc care a- 
„„partine  Dobrogii“! Neue  Ziricher Zeitung“, 
foarte bine informat în chestiile românești, spune 
că mu ar fi exclus ca România, având Basarabia, să, 
renunţe la Dobrogea. , National Zeitung“ mu e mai 
atenuantä : | 

„România e prdbusitd nu pe câmpul de bütaie, 
„ci pe cel politic. 

„Niciodată in istoria lumii nu s'a aflat vre-odatu 
yn popor într'o situatie mai tristă. Se vede silité 
„să se supună fără condiții învingătorului. In a- 


www.dacoromanica.ro 


218 


sceastă privință nu există nici un fel de subterfue. 
„Du, nici un fel de ‘posibilitate. ci o singură si ax 
„ară necesitate: supunerea. 

„Viața economică a României e paralisată pen- 
ru ani... "Adevăratul eroism va fi în a se recunoaște 
„bătută!“ 

Ministrul bulgar la Berlin, Rizov, declară că nu- 
mai cedarea Dobrogii va fi baza viitoarei înțelegeri 
a României cu Bulgaria. 

Clopotul Mitropoliei sună de dimineaţă, 

Lumea salută sunetul ca o anuntare a păcii. Se 
sărbătoreşte însă al cincilea centenariu dela moar-- 
tea lui Mircea-cel-Bătrâm de către Comisiunea Mo- 
mumentelor Istorice şi Ministerul de Instrucție. E 
0 Mmanifestare naţională și demnă, tocmai când ne 
aflam. într'o adevărată, paralisare; e o afirmare cu- 
ragioasă a netăgăduitelor noastre drepturi istorice 
asupra Dobrogii, Basarabiei şi laturii de dincolo 
a munţilor, tocmai când ele încep să fie obiectul de 
discuţii al tratativelor pentru sfărâmarea noastră, 
etnică. Prin cuvintele la:idare ale d-lui profesor 
Onciul se evocă înnaintea noastră, figura marelui 
Mircea, epopeea epocei lui. Un fior de trezire na- 
ţională pătrunde întreaga. asistență, mișcată până 
la lacrimi. 

2/15 Februarie. Un comunicat din Berlin anunță. 
că Mackensen a început tratativele cu comanda- 
mentul armatelor române.., cu privire la mentine- 
rea armistiţiului! Prin urmare de abia acum avem 
un armistițiu ce se va încheia în formă. 

După stiri din Geneva, generalul Averescu ar re- 
nunfà la războiu, rămâind ca restul să se decidă, 
în şedinţă secretă a Parlamentului. Parlamentarii 


www.dacoromanica.ro 


219 
din Moldova si Basarabia, în număr de 148, ar fi 
cerut pacea. 

Conducătorii Germaniei, cari până aici erau în- 
cântati de succesul dela Brest-Litowsk, nu acceptă 
propunerea lui Trotzky: declară. că-şi păstrează, li- 
bertatea de acţiune, 

De aceea are loc o consfătuire între conducătorii. 
politici şi militari. 

Curioasă, însă, în politica de Ianus cu două feţe 
a Germaniei, este concomitenta intervenire a Prin- 
tului de Baden către „Wolf Bureau“: el se ridică, 
în contra bolșevicilor, strivitorii libertăţii, cere pa- 
cea bazată, pe integritatea Germaniei, renunțând la. 
anexiuni forţate. 

, Prin ziare neutrale (daneze) —un obiceiu de care 
ei vor uza de aici innainte totdeauna când vor avea 
a ni se suggeră ceva—suntem poftiti ca împreună, 
cu Ucraina și Puterile Centrale „să urmăm o poli- 
tică asemănătoare“; vom da, în schimb, Bulgariei! 
Dobrogea până la gurile Dunării, consolându-ne 
„cu succesul din Basarabia“, 

“ In Ungaria situaţia e serioasă. Partidul opozi- 
tiei al lui Karoly se desemnează, cu energie. 

El declară, că; „formarea unui Mittel-Eurora, pe 
„baze economice, e o piedecă pentru facerea piicii“. 

Polonia protestă la Viena contra acordării de ti- 
nuturi polone Ucrainei. 

El declară că „formarea unui Mittel-Europa, pe 
în Polonia Cabinetul Kucharzewski; 

In Anglia, discutându-se ultimele evenimente, As- 
quith aprobă pe Lloyd George, care găsește o mare 
deosebire între cuvântarea lui Hertling şi a lui Czer- 
nin, dar numai ca forma, nu ca cuprins. El termină 


www.dacoromanica.ro 


220 


sperând în armata care de acum înnainte va opera 
unitar. 

In America, Wilson declară că, Statele Unite nu 
văd nicio cale spre pace pânä ce nu vor fi înlătu- 
rate cauzele care au provocat räzboiul. 

In Franța, Bollo-Pasa, implicat în afacerea Cail- 
laux, condamnat la moarte. 

Presa germană, deplingand faptul, se teme ca 
această condamnare să. nu fie o „probă“ generală, 
pentru Caillaux. ki 

3/16 Februarie. De abia de ieri începe iarna cu o 
minsoare fină, albă, care se presară pe stradă. As- 
tazi, un viscol grozav. 

Situaţia în Moldova e foarte încurcată. 

Ar fi încetat relaţiile telegrafice cu Anglia: 

Representantii Antantei ar fi atras atentiunea Ro- 
ananilor asupra liniei de conduită. 

Guvemul Averescu nu e socotit mici de Germani 
ca „amic al Centralilor“, 

După „Acțiunea Română“, situaţia e foarte cri- 
tică. „România nu mai poate să se sprijine pe forța 
Sa morală si materială. Înţelepciunea şi contraric- 
,tatea o îndeamnă să fineascä politica de războiuii. 

D Stere se declară ieri nemulțumit cu „conceptia 
„„de răsboiu fără risc şi sacrificiu care trebue să ne 
„conducă, la congres, la brat cu învingtătorul“! 

Domnia sa e preocupat acum ca neamul nostru 

să ridice „din sânul său oameni mai vrednici.., ca 
„Să nu cază blestemul copiilor nostri pe caput 
„fruntașilor acestei generații“. 

Satul arde și baba se piaptănă. 

Incep în grabă transactii si operaţii economice 

pentru a pune pe participatorii la conferințele 


www.dacoromanica.ro 


221 

păcii in fata faptelor împlinite. Se fac tratative pen- 
tru cumpărarea acțiunilor olandeze de către băn- 
cile germane. Se înființează societatea ,,Petral 
Blok“ cu optzeci de milioane, în care vor intră 
toate societăţile existente. 

4'17 Februarie. Noaptea trecută, alarma Capitalei 
prin plânsetul clopotului Mitropoliei. In întreg ora- 
sul se zvoneste în câteva minute ştirea furtului moa- 
ştelor Sf. Dumitru din Mitropolie. | 

Gerantul Ministerului de Culte fnstiinteazä in 
cursul nopţii pe Mareșal de faptele întâmplate. 

Doi soldaţi bulgari, dupa ce au legat pe gardis- 
tul desarmat, au spart ușile Mitropoliei si întrun 
automobil au încărcat racla. Se zvoneste azi că au- 
tomobilul a fost prins. Se organizează, însă în za- 
dar, o procesiune pentru primirea raclei la bariera, 
oraşului. L'au prins, nu l'au prins? i 
… À doua noapte sosește fără, ca minunea întoar- 
cerii să. se realizeze. Si à doua zi, spre seară, po- 
pulatia toată furnică pe dealul Mitropoliei de unde 
dăngănitul istoricului clopot sună neîncetat pentru 
slujba de jale ce se săvârşeşte în sfântul loca 
Spre noapte Sfântul a fost adus; populaţia se h- 
nisteste. 

A fost © lovitură bulgărească ca si acelea ce se 
ipregăteau asupra museelor sau bibliotecilor noas- 
tre, sau o tragi-comedie aranjată de Germani spre 
a-și câştigă simpatiile teritoriului ocupat? 

In războiul din 1769 dintre Turci si Ruși, aceste 
relicvii fuseseră transportate, de generalul Solticov, 
din Basarabov, © localitate spre Sud de Rusciuc, 
ce aminteşte vre-o fundaţie religioasă a Basarabilor 
nostri, spre Bucuresti, unde au fost lăsate „în lo- 


www.dacoromanica.ro 


____222 
„cul prăzilor si jafurilor si SUCRE OR ce au pa- 
„dimit fara“. 

Au fost ale noastre, se aflau la noi; nu aveau să 
plece de aici. 

O delegaţie română, cu generalul Ressel şi 
d-] Mitilineu, ar fi sosit în Bucureşti pentru sem- 
narea armistiţiului. Li s'a strigat de Românii adu- 
nati: „Trăiască România“. 

5/18 Februarie. A hins ca în toiul iernii. 

Rușii bolșevici s'ar fi preparând de ostilitati cu 

Germania. Lenin s'a unit cu Kaledin. 
- O hou speranţă, lucește pentru noi. Gestul lui 
Trotzky a fost o binecuvântare. Austria continuă 
cu mai multă ipocrisie ca Germania politica lui Ia- 
mus fata de Ruși. | 

Czernin declară, că, chiar fără declarația lui 
Trotzky războiul a încetat, mai ales că, Austria nu 
se învecineşte decât cu Ucraina. 

In mod semnificativ, Impăratul îl face general- 
major „pentru meritele de a ji pus temelie păcii. u- 
niversale“ şi pentru a accentuă legătura dintre ar- 
mată şi Czernin. 

Pe de altă parte, Czernin se oferă să ocupe li- 
niile drumului de fier ucrainian pentru ca Ucraina 
să-și poată, îndeplini obligaţiile economice! 

Ucraina, ameninţată de bolșevici, are naivitatea, 
ca lprintr'un apel să invite trupele austro-germane 
la ocuparea ţării. 

Germania, mai brutală, trage ultimele consecinţe. 
La orele douăsprezece din zi, denunță armis titi, 
pretextând insultarea generalilor germani de către 
soldaţii gardei-rosii. Din Diinaburg înnaintează spre 
Duna; din Covel spre Lituania si Estonia. 


www.dacoromanica.ro 


Delcgatiüle guvernelor austriac si german pornesc 
din Brest-Litowsk spre Bucuresti, cu ramura de 
măslin otrăvită de mânile lor pângărite. 

După „Times“, generalul Averescu a comunicat 
Antantei că România este în neputinţă de a mai 
tinea îndatoririle luate de fostul Guvern întralty 
împrejurări. 

6/19 Februarie. Situaţia e foarte neclară. Prin 
presa neutrala influenţată, de ei, ni se flutură ne- 
contenit viitoarele perspective, şi suntem continuu, 
ameninţaţi pentru a ne lăsă de bună voc să ne pue 
latul de gât. ,,Basler Nachrichten“ spune că oame- 
ni cari au aruncat Tara in războiu, inclusiv Regele 
vor trebui să, se retragă. 

„Berner Bund“ consiliaza la întoarcerea politicii 
Regelui Carol. 

In primul plan trebue pusă o înțelegere cu Bul- 
garia asupra Dobrogii-de-Nord, apoi se va putea a- 
junge la o înțelegere cu Puterile Centrale şi asupra, 
Basarabiei. 

După ,,Secolo“ din Elveţia, Regele s'ar retrage: 
ar veni prinţul Carol sau fratele său. 

Se dă chiar ştirea abdicării, arătată ca ,,necon- 
„firmată“ de presa vieneză. 

„Korespondenz- Bureau“ vestește că Czernin a ple- 
cat spre Bucureşti, la consfătuirea pentru prelimi- 
nariile de pace „dar din loc competent, se zvoneste 
+¢@ ‘sunt prea puține şanse de reuşită... România 
„are visuri şi speranțe mari., pare hotărâtă să le 
„realizeze prin forța armelor“. 

Telegramele austriace: arată. într'una că: guver- 
nul român încă nu a ajuns la deplina cunoștință 
a stării forțate în care se află. O pace se poate în- 


www.dacoromanica.ro 


chee? numai dacă Guvernul înţelege jertfele indrep- 
tätite, provenite din istorica vină a participării la 
războiu. Cu Bulgarii trebue să ispășim nedrepta- 
tea ce li-am făcut-o. Politica ce o joacă România 
e cu forţe inegale. 

„Neue Freie Presse“ arată că, Antanta e departe 
iar Mackensen aproâpe. 

„Kâlnische Zeitung“ spune: „Conduita României, 
„care a făcut diverse mișcări de trupe, a adus o con- 
„siderabilă neclaritate a situatiunii create de armis- 
, titiu®. i 

Berliner Lokalanzeiger“ afirmă, că, nu se va per- 
mite Românilor jocul dublu al Rușilor. Ea încearcă 
să vadă, dacă România e capabilă de a face răz- 
boiul pe propria sa socoteală: „Sunt 16 divizii de 
,infanterie si două de cavalerie, pentru un front de 
120 de chilometri dela Nistru pind la Focşani. 
Așa dar Austria nu intră în calculul unui viitor răz- 
boiu cu noi? Sau se continuă vechea sistema: Aus- 
tria tratează, Germania izbeste? 

„Deutsche Tageszeitung“ arată, că avem muniții 
puţine, hrană putinticä, „dar trupele române cu 
„loată disciplina, şi reiativa putință de utilizare nu 
„Sunt totuşi în stare să lupte mai departe“. 

„Novoi Vecerni Cias“ comunică: România sar 
despăgubi cu Basarabia, cu excepţia Hotinului şi 
Benderului. Lenin ar vedea cu ochi indiferenți a- 
ceastă alipire; în schimb vom sacrifică Dobrogea. 

„Le Temps“ me consiliază ca, în loc să ne dăm 
pe mâna Germanilor, să ne așteptăm soarta. 

10/23 Februarie. Ce se petrece la Iaşi? Avem pu- 
tine știri. S'ar fi întemeiat acolo o uniune parla, 
mentară pentru respectarea Constitutiunii și legi- 


www.dacoromanica.ro 


225 


lor, „stabilirea răspunderilor în chestiile externe si 
„internet, 

La 7 ar fi fost o consfatuire a parlamentarilor, 
D-l Brătianu ar fi cerut în numele majorităţii să 
fie pus în curent cu chestiile cărora li-ar fi pägu- 
“bitoare o prea lungă discuție. „L'/ndependance Rou- 
maine“ vorbeşte de ultimatul primit din partea Ger- 
maniei: prin acel ziar se asigură) „noul Guvern de 
sprijinul tuturor Românilor“. : 

Antanta ar fi cerut cele trei milioane si jumătate 
ce ne-a împrumutat. Guvernul ar vrea să-i dea în 
gaj sondele petrolifere. Datoria noastră publică, ar 
fi trecut de patru miliarde și jumătate. 

In București, boalele seceră lumea. Pe ziua de 
6 au fost unsprezece născuţi şi treizeci şi cinci de 
morţi, pe ziua de 7: opt născuţi si treizeci de morţi, 
Pe perioadă, de 14 zile sau numărat 29 ‘de ca- 
zuri de difterie; 128 de febră tifoïdä; 349 de tifos 
exantematic și 26 de variolă. 

Si în acest iad pământesc nicio rază. mântuitoare, 
cel puţin dela ai noștri. 

In „Lumina“ be dă de zor cu „sfenua României 
care trebue să fie în raport direct cu capacitatea 
„Oamenilor de Stat“. lar d-l Pătrășcanu ţine isonul 
cu „Cuvântul lor“! 

Ce fac delegaţii noștri? 

Se (pare că se tine bine. Din ,,Bukarester Tag- 
biatt® de azi aflăm numai că ,jn ultima săptămână 
„s'au tratat cu o delegație din Iasi chestii pur mi- 
,litare.. Bulgaria trebue să iea parte nu numai ca 
, stat participant dar si ca Putere balcanică... Pen- 
„tru România e uzi a fi sau a nu fi. Semnarea unică 
„păci rele poate fi dureroasă, dar simțurile ome- 

Drăghiceanu.— Subt cultura pumnului germans. 15, 


www.dacoromanica.ro 


= 226 

westi nu trebuiesc puse deasupra existenței Statu- 
„slui (1)... Generalul Averescu să vadă clar, spre 
@ ispäsi păcatele predecesorilor“, 

Directorul lui ,, Deutsche Bank“ arată avantagiile 
ce ar decurge pentru România din ocuparea de 
către armata germană mai departe a ţării; el chiar 
afirmă, că clasele țărănești sunt mai bine subt do- 
minatia Puterilor Centrale! 

12/25 Februarie. Germania e inca nelinistita, mai 
ales în ajunul convocării Reichstagului. Diplomaţia 
ei are nevoe de presentarea unui succes cel putin 
în Orient. De aceea, se presează pe toate căile pen- 
tru a wbtinea unul. ue 

D-l Stere, ieri şi azi, în „Lumina“, are singurul, 
articol bun, ce l’a scris vre-odatäl, deşi într'o prosă 
trandafirie şi plină de speranțe. Pare însă să fi că- 
zut din lună, departe de cazanul drăcesc în care 
chimiștii sociali din Berlin isi plămădesc pestilen- 
tialele concepţii. 

El scrie: „Zot ce putem dori azi e ca tratatul 
„ide pace lsă creeze aici o ordine de lucruri nouă, 
Care să dea putinţa poporului roinânesc să-și vin- 
„dece rănile. Puterile Centrale au afirmat hotărâ- 
„rea de a da lumei o pace dreaptă (7), ținând seamă 
„de toate interesele legitime (!) 

„S'a afirmat dreptul tuturor popoarelor la viață 
„(!) Pacea trebue să ne asigure putinţa de vieafü si 
„de muncă, precum si adevărată îndrumare natio- 
„hală... Resfabilirea păcii trebue să accentueze in- 
„nainte de toate acest rol civilisator si organisator, 
„care niciodată nu se poate răzimă numai pe forta 
„armelor, 

„Acest popor, care vrea să trăiască şi nu poate 
„muri si care va rămânea cu rolul lui istoric in so- 


www.dacoromanica.ro 


227 
„cietazea națiunilor de mine, isi clădeşte toate nă- 
„dejdile pe lozincile mari, vestite lumii întregi!“ 

Lozinca dela Brest-Litowsk! | 

Ca un răspuns oficios în aceiași zi, ziarul lor in- 
chee: ă 

„Pacea e numai cu jertfe. Negociatorii români. să 
, fie liberi de ilusii şi să se conducă de cunoștința 
„clară a necesităților. 

„Sarcina delegației române e grea şi dureroasă, 

„dacă priveşte numai în trecut, dar nu fără de spe- 
tante dacă se lasi condusă de gândurile viitorului 
„Țării! 
Ar fi început cu noi tratativele de pace. Genera- 
lul Averescu ar fi la Buftea, în castelul Principelui 
Ştirbei, unde e ţinut în cea mai strictă captivitate. 
O fotografie a sosirii sale îl arată, în civil, descin- 
zând dintr'un automobil. Tragedia momentului se 
oglindește în acel instantaneu. Intre două formidale 
staturi germane, brutale și nepăsătoare, eroul dela, 
Mărăști, släbut, încovoiat, hesitând, cu un zâmbet 
de resemnată amărăciune și şiretenie fata de per- 
spectiva operaţiunilor spre care par'că e împins a 
inainta. 

Teri, 11 Februarie, la orele 4 si 30 dupa amiaza, 
sovietul Comisarilor telegrafiază că acceptă con- 
ditiunile germane: „Fiindcă proletariatul german 
„în această oră amenințătoare s'a arătat nedecis si 
„nu destul de tare pentru a relinea mâna criminală 
„a propriului militarism; nu rămâne nicio altă ale- 
„gere decât să primim condițiile imperialismului 
„german, până la timpul când se va produce revo- 
„„luția europeană“! 

O delegaţie pleacă chiar la Brest-Litowsk, și i 


www.dacoromanica.ro 


228 
se răspunde să aștepte până ce se va termina cu 
România. 

Ultimul fir de paiu de salvare a noastră e în! 
pericol de a se duce. 

La cartierul general german, întâlnire între Kai- 
ser si Impăratul Karl pentru ,,vertrauliche Gedan- 
ken“. 

‘Hervé, fata de gestul Rusilor, înfierează, ,,lasifa- 
„stea şi prostia criminalilor cari au condamnat An- 
„stanta la lun an de războiu cel puțin. Mai bine Ta- 
„rul decât asemeneu canalii“. 

In Bucureşti, pe toate vitrinele dela librării, 
hărţi uriase arată ummele cizmei germane dela 
Hamburg până la Bagdad. Soldaţii privesc cu fe- 
ricire, prin rotogoalele de fum ce iese din lulelele 
lor, greoaiele urme ce se astern şi peste trupul Ro- 
mâniei. Stau ceasuri întregi fără a scoate o vorbă: 
sunt în extas. 

14/27 Februarie. La 12, Hertling vorbește intr’un 
mare tumult. 

Speră să, comunice rezultatele faimoase, obţinute 
şi să culeagă succesele. Dreapta în special, viu a- 
postrofată de vice-cancelar, produce o așa vijelie, 
„CUM nu Sa mai auzit vreodată“. 

Comunicä vag în privința Românilor că vrea să, 
împace interesele aliaţilor. 

Gândurile germane asupra noastră sunt împăr- 
tite. Umii oameni, mai clar văzători, ca W. Knorr, 
consiliază pe biruitori sä nu cadă în ispitä fintimd 
desmembrarea si jertfirea Românici. 

„Bukarester Tagblatt“, care oglindește părerile 
diplomaților veniți pentru tratative, arată însă, des- 
tul de rece, pe un ton de perfidă, conciliantä si în 


www.dacoromanica.ro 


229 


termenii ce-i cunoaștem dela Brest-Litowsk, că nu 
motivul „urii şi nereconcilierii îi conduce în extinde- 
rea păcii din Orient asupra Românii, ci interesul... 

„Dorința Puterilor Centrale e pur altruistă (!).-, 
„şi O expresie a dorinței de pace generală. 

„Ar fi fost un interes egoist... când ar fi putut 
„Bis în armata română un tovarăș contra bolse- 
vistilor. Nici economiceste nu tinteste la avanta- 
»gii.., izvoarele Romäniek fiind în mânile lor. A- 
„ceasiă dorință de pace găseste o determinantă 
„margine în interesele Puterilor Centrale (!), adecă 
„hu în pace însăși, ci în determinările acestei. păci|.. 
„Experiențele pe care Puterile Centrale le-au făcut 
„Cu tovarășul de până aici forțează la circumspec- 
„tie... o datorie fată de poporul lor e de a evita re- 
sinoirea acestor pericole... prin garanții de fapt, 
gnu prin promisiuni. Asupra acestora se va trata 
„Spre a le realisà în plină eficacitate. Pentru Ro- 
„mânia însă nu e timpul, acum, a se plânge de 
»nicsorarea puterii, vezei și viitorului său, ctici po- 
„„poarele sunt mai mult sau mai putin complice ale 
£uvernelor tor. 

Prin ‘urmare, in cea mai brutală formă, posibilă, 
fi se arată ce ne așteaptă cu faimoasa pace ger- 
mana: „nu o pace, ci determinările acestei pici(!), 
„prin garanții de fapt, nu promisiuni. O enumerare 
„de garanții pe care să o semnäm“. 

Ziarul unguresc semi-oficios ,,Pester Lloyd“ ne 
designeazä si el ca „rău vecini“, iar Wekerle se 
exprimă că, voieşte să-şi asigure posesiunea trecă- 
torilor. Ei mai cer îmbunătățirea si asigurarea stă- 
zii Ungurilor emigraţi la noi! 

Delegații nostri ar fi plecat la Iaşi; pacea, din 


www.dacoromanica.ro 


280 
fericire, pentru moment, este exclusă. Dificultăţile 
se presintă mu numai din partea noastră, cari sun- 
tem balotafi, aşa cum bat valurile politice spre noi, 
dar maj ales si de competitiunile veselilor mosteni- 
tori. 

Austria până aici se multumise, faţă de muri 
bundul în persepectivä care era, țara noastră, nu- 
mai cu sentimentalismul rolului ce şi-l alesese de 
coniventä cu greoaia Germanie, care vroiă să, tragă 
singură tot profitul. Un moștenitor german la gu- 
rile Dunării, însă, ar fi fost foarte incomodant şi 
pentru Austria, destul de debilitatä și ea. pentru a: 
putea toleră în marginile locuinţei ei un vecin asa 
de vorace. 

Schimbarea dinastiei noastre ar fi grăbit solu- 
tia germană: am fi devenit un stat colonial german. 
De aceea Austria, sprijinită şi pe Bulgaria, își con- 
tinuă rolul, în... serios de astă, dată. 

Ea se topeşte de dragul existenţei, mai ales a di- 
nastiei noastre. 

In cântecele fermecate de sirenă ale lui Czernin 
avea să se stingă muribundul si să adoarmă, în a- 
acelaşi timp şi moștenitorul în persepctivä, care 
era Germania. Acest joc va formă unul din episoa- 
dele comice în tragicomedia ce se joacă, acum pe 
contul nostru, 

15/28 Februarie. In preajma zvonurilor ce le-am 
văzut, comunicatul de azi german ne lämureste: 
„Dela sosirea delegaților împătritei Alianțe in Bu- 
ycuresti au avut loc pourparleuri necondiționate cu 
„generalul Averescu. Conform unei înțelegeri avută 
„la această convorbire.., Czernin a avut la 27, în ti- 
„„nutul încă ocupat de trupele române, o intreve- 
»dere cu Regele Ferdinand. 


www.dacoromanica.ro 


231 

„In înțelegere cu aliații, fäcà cunoscut Czernir 
„Regelui condifiunile subt care înțelegerea ar fi gata 
»S facă pacea cu România. Regele Ferdinand se 
„fugă pentru un scurt timp de gândire, ceeace i-a 
„fost acordat (!) 

„De răspunsul Regelui va depinde dacă pare po- 
sibilă o soluție pacifică“. 

17/2 Februarie. Circulă fel de fel de zvonuri, 
de reluarea ofensivei pe frontul nostru. Sute de E- 
vrei desertori din armata noastră, plecaţi prin Ru- 
sia, umplu magazinele și localurile, contribuind la 
Weprimarea spiritelor prin zugrăbirea. fioroasei si- 
tuatii din Moldova. 

La laşi ar fi nevoe de o remaniere ministerială 
in vederea tratativelor de pace. 

D. Mișu, „un abil diplomat“, e in drum spre Ro- 
mania, pentru acest scop. 

Basarabia care, la 24 Ianuarie, ziua Unirii noas- 
tre, s'a declarat independentă, de Rusia, ar cere 
Austriei, protecţie, 'din cauza desordimelor armatei 
noastre. 

In mod falsificat se da din „Neamul Românesc“ 
un ‘pasagiu, care acolo era ironic: „Noi trebue să 
„fim cu !cei al cărora e viitorul. Părăsind legături 
„care nu ne-au folosit la nimic, să consulfäm sin- 
wgurul nostru interes... si să tratăm ca si cum cu 
„himeni nu am fi iscălit nimic“. 

Austriacii au pătruns în Ucraina, s'au apropiat 
de frontul 'român la Nord şi Nord-Vest. Se zvo- 
neste chiar de amenințarea Dorohoiului. 

In Bucuresti toată noaptea se aude pufäitul au- 
tomobilelor şi 'zgomotul tramvaelor electrice, card 
cara, trupele in masă spre frontul nostru. 


www.dacoromanica.ro 


232 

Armistitiul cu moi s'a denunțat. Suntem strâns 
ca intr’un .clește. 

Ce se petrece la Iaşi? 

Ne-o arată ,,Pester Lloyd“: „Cu toată greaua si- 
»tuatie, România ‘face simţitoare dificultăţi. 

„Pe ce se sprijină, când se impotrivesc cererilon 
„noastre nu 'se prea vede... Situația strategică nu 
we de loc de invidiat... Salvarea militară e exclusă, 

In (Rusia au cucerit 100.000 de chilometri par 
trati, în mijlocul tratativelor de pace. 

Capetele mai clare germané ca acei dela „Berli- 
ner Tagblatt“ mu se lasă inselati de frumoassele ju- 
vaericale şi „jocul de fee“ al cuceririlor din Est, 
care nu duc cu „nici un pas spre pace“. 

19/4 Februarie. Tragi-comedia cu Rusia, în fine s'a: 
terminat. ,,Diesmal ist es wahr“. 

Pacea s'a încheiat la 18. Rusia lasă Turciei Ar- 
dahan, Cars, Batum; face pace cu Ucraina; cedează. 
Estonia până la Narva. Livlanda până la Peipus 
si Pscov „amândouă țările fiind păzite de poliția 
„germană până la noua organizare“ (1)... 

Pace fără, anexiuni si fără despăgubiri, cu libera. 
determinare a popoarelor,.. pacea germană, pe cu- 
vântul și credinţa germană! 

In același timp, Ruşii iscălesc două proteste con- 
tra anexării Armeniei şi celorlalte provincii de că- 
tre Germani. ” 

Kaiserul telegrafiază lui Hindenburg: ,,frafii no- 
ystri baltici.., eliberați de jugul rus pot să se simtă 
„din nou Germanii. 

Ultimul paiu de care ne putem agätà sa dus. 
Soarta noastră e inevitabilă. 


www.dacoromanica.ro 


233 


Comunicatul cu data de ieri relatează: 

„Armistițiul cu România a fost denunțat ieri. 

„După aceea Guvernul român s'a declarat gata 
„Să intre în noi tratative de armistițiu pe baza con- 
„„dițiilor puse de Puterile Centrale. 

„La iaceste tratative de armistițiu trebue să se 
„alipească cele de pace“. 

In alt comunicat se afirmă că. tratativele diplo- 
matice au luat o nouă întorsătură, așa că e indrep- 
tatit un rezultat favorabil. 

Iar ziarul lor oficios afirmă că „reînceperea osti; 
„slităților părea lgata la un moment dat... Guvernul 
„trebui să înțeleagă că nu poate inotd contra cu- 
s„srentului. Pacea e mai puternică decât el!“ 

Evreii din Varşovia protestă contra încorporării 
Basarabiei; cer drepturi pentru Evreii români. 

Kaiserul e „umplut de mândră bucurie pentru 
„Că sabia germană, condusă de marii generali, a 
dus pacea cu Rusia“. 

20/5 Februarie. Din laşi se află că Regele a dat 
deplină putere generalului Averescu spre a: „pune 
„viitorul economic al României pe baze solide“! 

Din Paris se comunică că avem deplină liber- 
tate de acțiune. 

In ziarul lor oficios, în articolul „Rumăniens 
Schicslalstunde“ se vorbeşte de buna întorsătura! 
ce. au luat-o tratativele: „ori cat de dureroase pot 
„fi jertfele pentru simțirhântul national, totuși, toți 
„trebue să-și dea cont că aceste jertfe sunt de ne- 
„evitat în condițiile date, că prin ele nici ființa na- 
mțională, independența si viitoarea desvoltare a Sta- 
„tului român nu sunt puse în joc si că perspectia 
«Vele politice ale României, dacă ea va avea capa- 


www.dacoromanica.ro 


__ 234 
, cilatea să aibă o pricepere pentru o politică reală 
„pu sunt de loc neprietenesti... Omeneste sunt de 
»inteles... pentru ceasul decisiv al poporului roméni.. 
, consideratiuni melancolice“. 

Suntem si consolati. 

Dar adeväratele tratative de pace se fäceau de 
acum nu la Buftea, de cätre plenipotentiari, ci a- 
casă la d-l Marghiloman, cu Czernin. Aici prix 
transperantele greu lăsate ieșeau seara, valuri de 
lumină ale miragiilor ce le înfăptuiă Czernin, 

Germanii, tot brutali, dar complect ametiti, nu 
vorbeau decât tot de prinţul lor german, pe care 
l-ar dori si Tisza pentru Ungurii săi. lată un in- 
stantaneu al ziarului lor, asupra Bucureștilor vă- 
zuti în aceste momente: 

„Orasul şi-a schimbat de-abia infätisarea exte- 
»rioard. Lumea se duce ca de obiceiu la afaceri 
„fără o mai mare grabă, fără o mai vizibilă agita- 
„fiune, numai că pe fețele lor este imprimată mai 
„mult ca altă dată o ‘oarecare neîncredere plină 
„de griji. 

„Toți cred, si toți sunt convinşi că pacea sosește, 
„dar, de ar vedea-o, de ar avea-o în mléni, asta e 
„merăbdarea care apasă sufletele si înăbuşă simțul 
„isvorâtor al bucuriei! 

„Aviditatea de a afla ceva nou, determinat, este, 
dela sine fnteles, foarte mare, şi jurnaliştii politi- 
„ciani, toți acei oameni despre cari se crede că et 
„pot afla ceva mai înainte ca‘ alții, de-abia se pot 
„păzi de asaltul întrebărilor. Asupra conditiunilor 
„înseși ale păcii, marea masă nu-si prea frământă 
„capul. Oamenii sunt obosiţi de rdzboiu, sufletele 
„lor sunt obosite, si gândul pentru lupte mai de- 


www.dacoromanica.ro 


235 


„parte si noi vărsări de sânge le inspiră grijă. Ceea 
„ce ei voesc este întoarcerea iubitilor lor, pe cari 
„războiul i-a risipit în toate direcțiile. 

„La cei mai mulți se înnoadă la speranța unei 
„plăci si speranța unor condiții mai bune de viață, 
„amintirea de bogata si abundenta vieață de odini- 
„oară, care a tronat in Bucuresti odinioară, in tim- 
„„purile de pace. Tuturor, în deosebi, le este arzătoare 
„nesfârşita pasiune după pace“. 

De fapt, me găsim în cel mai groaznic stadiu de 
desnädejde din câte am trecut dela declararea de 
războiu. Toată, lumea ia asupră-şi greutatea soartei 
care acum se ştie în ce fel se va desvălui, cu aceeaşi 
resemnare cu care un pacient se urcă pe masa hirur- 
gicală pentru a fi operat. Ce va fi? Vom avea noro- 
cul să. scăpăm Sau să nu ne mai desteptäm nici la 
a doua înviere de subt cuțitul doctorului social? A- 
metiti de narcoticele ce ni se administrează, simțim 
cum totul sa prăbușește asupra noastră. Realita- 
tea dispare încetul cu încetul, haosul inconștientului 
ne cuprinde de toate părțile, prăvălindu-ne năval- 
mic în vârtejul lui. Nimeni nu mai, are mici putere, 
nici tragere de inimă, de a se mai ocupă cu ceva. 

Stradele sunt pline de mulțimea desorientatä. Lo- 
calurile la fel. Intr'o stare de toropeală, cu surâsul 
resignat al inevitabilului pe buze, lumea întreagä 
e cuprinsă de un fel de nebunie de a se amet, de 
a luită. Niciodată mu s'a băut mai mult ca în aceste 
zile. Niciodată nu s'a fumat mai mult. 

Supuşii Puterilor Centrale tronează, cu un surâs 
de suverană siguranță la mese, înconjurați de ne- 
norocifi de conationali, cari se fac mici de tot, 
dând să afle ultimele deslegări ale tragediei ce ni 


www.dacoromanica.ro 


236 


se pregäteste. jAtâta lumea, in stare normală în+ 
doelnicä, de abia duce povara buzunarelor, umplute 
cu sticle de alcool, pentru a căror achisiţie face na- 
veta dela fun local la altul. Anume gazetari, intr’o 
stare de genialitate scânteetoare, inopinată, stăpânită, 
de profuzimea lichidului ce ingurgiteaza, cântă „de 
profundis“ României, sau desfășoară. perspectivele 
pline de speranţe ale României de mâne. E toată! 
jalea şi toată trivialitatea praznijcelor şi prohodij- 
rilor ce Se prelungesc prea mult. 

21/6 Februarie. In Franţa au sosit cinci corpuri 
de armată americană, din cele șaptesprezece, câte 
au fost pregătite. 

In Baltica, Germanii pun mâna pe insula Aland 
spre a face o etapă, si fără intenţii teritoriale! Sue- 
dia, amenințată, de încercuire, protestă. 

Noi am fi primit toate condiţiile: cu aceasta ,,inz- 
tră din nou în putere armistițiul!“ 

In București vinderea forţată, a întreprinderilor 
supusilor Antantei începe încă dela 10 Februar: 
Au Bon Goût, Societatea de gaz Bucureşti şi Plo- 
iesti, Florăria Rethan, Pasagiul Imobiliara, Sociez 
tatea de conducte de apă, Uzinele Lemaitre, Com- 
pania Roux, Tesätoria, Războiul României, Fabrica 
de bumbăcărie Colentina, Societatea textilă franco- 
română, Societatea metalurgică română, etc. 

22/7 Februarie. In sfârșit avem un ,,Vorfriede“, 
preliminarile sunt gata. Turpitudinile sunt semnate : 
dăm teritorii, consimtim la rectificări, primim mă- 
sure conomice, evacuäm, demobilisăm. Inevitabi- 
lui s’a sävârsit ieri, la Castelul Buftea, la vre-o 22: 
de chilometri spre "Nord-Vest de Bucuresti. 

In splendida locuință a stăpânilor acum refugiați 


www.dacoromanica.ro 


_237 


in Moldova, in care, odatä, au petrecut Regele Carol, 
Regele Ferdinand si Kronprinzul Germaniei, în casa 
in care şi-au găsit refugiul, în timpul atacului săl- 
batec de aeronave germane, pärechea regală ro- 
mână, în care a închis ochii prințul Mircea, finul 
Impăratului german, subt groaza bombelor ce ex- 
plodau asupra clădirii, în marele salon cu căminul 
din stânga antreului parterului, subt „ochii portre- 
tului strămoșului, Barbu Știrbei-Vodă, s'a, sigilat 
soarta Țării. 

Este a douăsprezecea verigă din lanţul de acte in- 
ternationale. cari, în majoritatea lor, nu au consfin- 
tit decât mutilările Ţării. Pacea dela Passarowitz 
ne lua Oltenia, cea dela Belgrad ne-o redă; cea dela 
Chiuciuc-Cainargi da dreptul de intercesie Rusilor; 
convenția dela Palamutca ne lua Bucovina; pacea 
dela Sistov rectifică frontiera, ca şi cea dela Iaşi; 
cea dela București ne lua Basarabia; cea dela A- 
drianopol instituiă protectoratul rus; cea dela Pa- 
ris ne redă Sudul Basarabiei; cea dela Berlin ne 
reluă Basarabia; şi în fine glorioasa pace din Bu- 
curesti din 1913. 

Intre delegatii: Kühlmann, Czernin, Momcilov, Ta- 
laat-Pasa si C. Argetoianu se semnează prelimina- 
rüle (vorläufiger Vertrag) cu un armistițiu de 14 
zile, prin care cedäm Dobrogea pana la Dunäre 
Aliatilor, cu excepţia unui drum comercial prin 
Constanța la Marea Neagră, ,,pentru a cărui con- 
„servare Puterile vor purtă de grijă“. Consimtim 
rectificări de graniță față de Austro-Ungaria. Pri- 
mim corespunzătoare măsuri economice. Evacuam 
ţinuturile austriace. Demobilizäm opt divizii, cele- 
“alte fiind trimise la granița rusă, până la pace. 


www.dacoromanica.ro 


238 


Concediem pe ofițerii Antantei cărora li se asigură 
„freies Geleit“. 

Si explicaţiile date de oficioasa lor sunt în ace- 
laşi stil de perfidă interpretare cu care suntem o- 
bisnuiti dela Brest-Litowsk. Monstruozitatea rezol- 
virii chestiei Dobrogii ar corespunde perfect gra- 
datiei de interese ale aliaților, teritoriale si natio- 
male pentru Bulgari; economice, pentru ceilalți. A- 
vantagiile economice, resultate din ocupația de fapt 
a ţării, trebue să fie asigurate cât va dură războiul, 
-căci „ele formează o armă de cipetenie în lupta 
economică contra boicotului Antantei“, iar, pentru 
viitor, „benevol sau silit“, un instrument prin care 
se împiedecă excluderea Puterilor Centrale dela eco- 
nomia lumii. 

Și termină: ,,Deabia se va găsi în istorie un 
„exeniplu ca un Stat, care a intrat în condiții simi- 
„lare în războiu si care a trebuit să-l termine intr’o 
„situație asa de desperată, să obțină o pace asa de 
„„moderată. Durarea pentru o provincie pierdută... 
„Va trece!“ 

De Basarabia tot ,,Bukarester“ de a doua zi spune 
că nu s'a vorbit, căci ea priveşte raporturile din- 
tre Rusia şi România. Acum nu aparţine nimănui (!) ; 
împrejurările cari vor deveni mai clare au să decidă 
asupra. viitorului ei. Dacă se va decide o alipire fata 
de România nu e nimic de obiectat. (Ce magnifi- 
centä |) 

In ‘privinta dinastiei, Germanii nu au pus niciodată 
formele de guvernämânt sau chestiile personale ale 
Statelor cu cari se luptă, ca teluri de razboiu. (Ce 
candoare!) 

Intrebarea e lăsată Românilor, cari după războiu 


www.dacoromanica.ro 


___239 
trebue să facă acea muncă de curăţire ce s'ar putea 
compara cu aceea a lui Hercule. 
Regele nu e singurul vinovat. 

Spre a nu mi se lăsă nicio îndoială asupra aceea; 
ce are să fie pacea ce se pregătește, ni se reduce 
pânea la 300 de grame (150 mălaiu, 150 făină), 
Singurul aliment ce ni-l dau. 

Franța, prin „Figaro“, ne asigură de stimă, si 
simpatie | 

Turcia e contra cedării Dobrogii, din motive de 
echilibru. Bulgaria e încântată că, după ce Sârbii 
au ajuns la Corfu, noi am ajuns la Buftea. 

Tună contra Turciei pe motiv 'că ea nu s'a bătut 
pentru echilibru. 

Conferinţa se mută la Cotroceni, unde se lucrează, 
la formarea comitetelor. 


www.dacoromanica.ro 


VI. 


Dela preliminările din Buftea până la pacea 
din București. 


25/10 Februarie. leri şedinţa plenară a veselilor 
moştenitori în sala de mâncare a castelului Cotro- 
ceni. 

Seara ce-o precede, se petrece cu o faimoasă cân- 
täreatä dela una din trupele noastre de operetă, se- 
rată aranjată de marele ,,débaucheur“ Czernin. Pe- 
trecerile se vor repetă zilnic si vor avea, ecoul până, 
în austera patrie germană care va cere cu perseve- 
renfä, mai târziu, sacrificarea lui Kühlmann, fiul 
cel risipitor, căzut victimă, vrăjii lui Czemin. 

Delegatul bulgar, Toncev, care, în semn de pro- 
testare pentru chestia dobrogeanä, nu participasa 
la veselia Centralilor, e îmbunat la conferinţă cu 
oferirea presidentiei. 

In castelul in care se declarase războiul nostru, 
în care acum se răscoliă și se terfeliă totul, budua- 
rul şi chiar scrisorile Reginei, trebuia să, se înde- 
plinească si umilinta noastră. 

Tragi-comedia dela Brest-Litowsk ne era pregä- 
titä] şi nouă, cu tot luxul protocolar al distribufiti 
rolurilor comitetelor, subcomitetelor și „fachman- 
nilor“, 


www.dacoromanica.ro 


241 


Nouă ni se cerea numai să păstrăm seriozitatea 
protocolară. 

Evident că orice discutiune era de prisos, si nu 
ne rămânea decât să semnăm condiţiile păcii așa 
cum se formulaseră, cu o demnă protestare. 

Répctarea gestului lui Trotzky pare să fi fost 
şi în intentiunea d-lui Argentoianu. Domnia sa cere 
accelerarea lucrărilor și o „lisă cuprinzătoare a tu- 
sturor cererilor deosebite ale Puterilor Centrale... 
„cât mai repede cu putință“, spre a se comunică o 
decisiune Joi, 1-iu Martie, când se va întoarce. 

Orisice nouă concesiune, în afară, de cele semnate 
în preliminarii, făcute cu speranța că se vor în- 
dulci astfel conditiunile păcii, ar fi o gresalä. 

Această gresalä o săvârși guvernul Averescu, con- 
cedând Germanilor, la 23, trecerea, în 200 de auto- 
mobile, a două batalioane si a unui stab regimentar 
‘german, prin Galati şi Basarabia, spre Odesa, spre 
care înnaintau, în acelaşi timp, forte austriace, ina- 
intea cărora Germanii avură ambifiunea de a pă- 
trunde mai întâiu, 5 

D-l Stere se trezeşte; ieri are curagiul să spună, 
că, „războiul nu se mai poate fint numai printrium- 
fal forței brutale“, iar astăzi mărturiseşte că ,,0 
„space care s'ar întămeiă numai pe jorta brutală e 
»0 imposibilitate materială ..: ea nu ar cunouste pe 
„biruitori, fiindcă ar ruină si nenoroci, oricare ar 
„fi clausele tratatului de pace“. 

E (prea târziu! Si degeaba. Am ajuns unde voia 
dânsul. 

Dr. Blümmel arată tă școala evanghelică are azi 
1.960 de şcolari şi ca „școala are în ochi, nu numai 


Dréghiceanu.—Subt cultura pumnului germam. 16 


www.dacoromanica.ro 


242 


scopurile membrilor comunitüfii, dar mai ales zi- 
»direa instituției sale pe baza interesului -generat 
„german“. 

La Paris, reprezentantul nostru vorbește de îm- 
prejurările care s'ar fi desfășurat cu totul altfel 
dacă Aliaţii și-ar fi îndeplinit totdeauna promisilu- 
nile de ajutor. . 

In Anglia, Ministrul de Finanţe, Law ,,pdstreazad 
„Cu plăcere poporului român si armatei române cea: 
„mai adâncă simpatie si bunüvoinfä“. 

Germania e neliniștită de Scandinavi, si în spe- 
cial de Suedia care dă corăbii Angliei, cu un tona- 
giu de 100.000 de tone, si de Danemarca, ce capi 
turează ln vas. Se simte sigură însă „pe noua sa 
positie finică“. 

1/14 Martie. Zvon de căderea, la 27 Februarie, 
a Cabinetului Averescu, care ar fi consiliat capitu- 
larea. 

D-l Marghiloman a plecat la Iasi la 28 Februa- 
rie, când a acordat ,,Actiunii Române“ un interview 
în care se exprimă aşa: 

„Ar fi fost întinsă o punte de aur României, dacii 
fäcea pacea mai înainte“, 

In Bucureşti friguri ministeriale; se fac conci- 
liabule; se împart portofoliile, slujbele; ca la orice 
schimbare de Guvern. Carpistii sunt furioși. 

Ca sentiment general: dela sentimentul rusinit 
de ieri, liniștea neruşinării de azi—abil asiguratä.— 
Innotam în fericirile tratatului ce va să vie. 

Colectă (termenul de rechisitie e înlocuit) pe cir- 
cumscripţii polițienești si de patrule militare pentru 
„Zdrențe, oase, gumă, metale, ghete.- haine, sticle, 
pir“! Cu bani. Dar și cu amenzi pentru neexecu- 
tare. 


www.dacoromanica.ro 


243 


Femeile nocturne sunt persuadate a se tunde. 
Se introduce o modă de care se vor contagia și, 
alte clase sociale. 

Rechisitia coajei de tei... Profesorul Iaronov a- 
rata tocmai că ne trebue Dobrogea să fim lăsaţi la 
„Gnade und Ungnade“ al învingătorului. Din Rot- 
terdam dau ştirea că Basarabia revine României, 
în schimbul ajutorului pentru Ucraina. 

Prin presa. lor se cer orașe libere pentru Germa- 
nia, pe Dunăre. Austria ar cere o parte limitrofă! 
cu Bucovina, din Moldova. Apetitul va crește zil- 
nic, treptat ce ne vom apropiă de ratificare. 

Anglia îndreaptă un ultimatum Olandei pentru 
a-i pune la dispoziție corăbiile. 

Trotzky ar fi fost înlocuit cu Radef fiindcă ar 
fi susținând războiul. 

In Franţa, Clémenceau se va exprimă că „ra 
„conduce răsboiul până la ultimul sfert de oră, 
„căci acest sfert de ord ne va aparținea“. 

Sperantele noastre se îndreaptă din nou spre fron- 
tul de Vest. 

3/16 ‘Martie. Teri, Consiliu de Coroană la Iasi._ 

Liberalii s'ar fi declarat contra generalului Ave- 
riscu, conservatorii ar fi solicitat retragerea în Ru- 
sia şi luptă. 

Gura Humorului și Suceava au fost evacuate de 
Români. 

4/17 Martie. Comunicatul oficial de azi dă știrea 
de plecarea d-lui Argetoianu de Joi, 1 Martie, „din 
motive interne politice“. Guvernul Averescu a de- 
misionat. D-l Marghiloman ar fi plecat la Iasi cu 
ministeriabilii. 

Două regimente româneşti ar fi fost internate în 
Bucuresti! 


www.dacoromanica.ro 


244 


5/18 Martie. Luni dau ştirea prin ziarul lor că d-E 
Marghiloman a fost însărcinat de Rege, încă. de 
Marţi, cu formarea Cabinetului. Domnia sa a cerut 
un timp de reflectare ca să iea contact cu represen- 
tantii Puterilor Centrale, iar Duminecă s'a întors la 
lași. 

La ţară, se adună cu o sălbăticie nevăzută pina a- 
cum vitele; se lasă un cap de vită la cincizeci de fa- 
milii. 

6/19 Martie. D-1 Marghiloman iea Ministerul. Prin 
ziarul lor îl arată. (a lun jom „cu simț practic, cu 'darul 
„de a judecă bine lucrurile şi oamenii... El jormeazé 
„ultima rezervă politidă a României“. 

In Basarabia, Ministrul Inculeţ vrea naţionalizarea 
vieţii moldovenești; „unirea trebue să se facă“, dest 
țăranii nu văd cu ochi buni aceasta, întru cât se tem 
că România le iea pământul. Domnia sa, adresându-se 
Românilor, spune: ,,afi facut greșeli, aveți aerul că 
sprijiniți numai burghezia“. 

8/21 Martie. Armistițiul cu noi a fost prelungit 
până mane! Suntem presati strașnic, căci Ministerul 
nu s'a constituit. Prin ziarul lor, dau un articol al lui 
Jăck, care, vorbind de „încorporarea României“, 
ne designează. tara ca un drum vest-asiatic, căzut 
în dependența lor din cauza situaţiei geografice. 
Ni se arată, mai precis și perspectivele păcii: o asi- 
gurare de granițe Bulgariei şi Ungariei, în Carpaţii 
nordici și Nord-Vestul şi Sudul Dunării. România 
se retrage din vadurile Dunării și pasurile munților. 

Nici Bulgarii, nici Ungurii nu se vor mai teme a- 
tunci de Români, si (în ironie) nici Românii nu mai 
au a se teme de Rusia si Antanta. Vom execută chiar 
un pod pentru Bulgaria, peste Dunăre. 


www.dacoromanica.ro 


245 


Se traduce din frantuzeste: ,,Débdcle“ a lui Zola; 
„„Războiu si pace“ de Tolstoi, cu o copertä in care, 
subt aparenţa unui general rus, e înfățișat Regele 
Ferdinand, orbit de schijele unui obus care-i exploa- 
dează în față; „Patria pierdută“, etc. 

Prin publicistică se caută a ni se zdrobi cu totul 
moralul. 

Şeful Statului Major Administrativ trimita, cu po- 
runcă, pentru distribuire, Ministerelor si autorităților 
diferite broşuri concepute în același spirit, ca ema- 
nând. dela ,,anumite cercuri autorizate românești, 

Sunt apeluri către rezerviștii ce se vor întoarce 
de (pe front, cărora, în colori demoralisatoare li se 
arată grandiositatea şi zădărnicia jertfelor ce au fă- 
cut pentru a se întoarce azi într'o „altă tard“, în casa 
lor, care numai este ceeace a fost, din cauza ciocoi- - 
lor contra cărora a vorbit de prisos un colonel Sturd- 
za, un Hârjeu etc, 

Alte broșuri mari, cu cruci de incunostintari mor- 
tuare, cu versuri populare de factură, evreiască, de 
speța: 

„Ne-am bătut din mitralere 
„Pentru ciocoi, mânca-i-ar ielele 
„Și pentru domnul Briitianu, 
„Nu i-ar mai putrezi ciolanul. 

10/23 Martie. Ministerul s'a format. Apelul d-lui 
Marghiloman către Tara: guvernul își propune în 
primul rând să încheie pacea. ,,pe principiile care au 
„fost stabilite în preliminariile dela 20 Februarie. 

„Pentru îndeplinirea acestei grele datorii Guver- 
„hul va trebui să pue întreaga sa putere şi întreaga 
„sa vază pentru ca sacrificiile impuse Ţării să slă- 
„bească pe cât mai putin posibil puterea politică si 
seconomică a țării“. 


www.dacoromanica.ro 


246 


In al doilea rand îşi impune sarcina rennşterii si 
reorganizatiunii interne pe toate terenurile ființei, 
Statului, 

„In acest sens isi face Guvernul două importante 
„„puncte ale programului de activitate din o deplină 
si infeleapt& deslegare a problemei agrare, cât si 
din chemarea maselor mari ale poporului în viața 
„politică“. 

Astfel, guvernul se declară animat de cele mai 
bune sentimente; dar singura şi cea dintâiu pro- 
blemă ce se impune e pacea în sensul noţiunii pa 
care civilisafia omenească a mostenit-o din genera- 
tie în generaţie. Cu toate sacrificiile si injosirile de 
neevitat, avem nevoe, însă, de pacea căminurilor, pa- 
cea vieţii noastre zilnice, pacea de a respiră liberi acl 
în tara ocupată, aerul lui Dumnezetr. 

Cu tot apelul asigurător al d-lui Marghiloman, 
care speră atât de mult si care venia la guvern che- 
mat tocmai pentru optimismul său exprimat la Iasi, 
încă dela 28 Decemvrie, nu avem nicio încrederea 
pentru reuşita intervenţiei sale în privința mentine- 
reii forței economice şi politice a Statului. Ştiam ce 
este pacea germană, experimentasem destul de 
bine ‘pina azi ce înseamnă, noțiunile civilizației o- 
‘menesti, ale cuvântului si credinţei germane, în con- 
-ceptia germană. 

Vom avea. cel puţin acea linişte casnică? 

Mă îndoiesc, : 

In teritoriul ocupat zdrobifi, demoralizati sufle- 
teste pe orice cale, suntenr însă fmbunati cu per- 
spectivele bänesti. 

Suntem cumpăraţi pe toate căile. Apeluri ger- 
‘mane către Ministere invită a se da slujbe tuturor 
<iemobilizaţilor. 


www.dacoromanica.ro 


247 


Trăim în cel mai infernal mamonism. Politicianii 
de răspântie, amatorii de paltoane ai cluburilor po- 
litice sunt în. veșnice legături cu financiarii Ger- 
mani; pretutindeni se arată în schimbul mizerie 
morale de azi, minunea de mâne pe care o va rea- 
liza finanța. germană. 

Calculele întinse de partid se lăfăesc la lumina 
zilei: cu finanța germană va învia totul: 

Comerţul, industria, functionarismul, agricultura,. 
morala ţării, adânc jicnită de finanța română, aca- 
parată de politicianii Moldovei! 

Naivitatea publicului nostru cedează repede. 

Mrejele sunt larg asvArlite, putinţa de a reacționă» 
din ce în ce mai slăbită. 

Care e situația Guvernului în lumina presci ger- 
mane? ,,Frankfurter Zeitung“ nu-şi face nici o ilu~ 
zie. A 

„Acest partid poate să aibă o atitudine foarte 
„simpatică pentru noi; el e totuşi numai un grup 
„prea strâmt pentru ca să clădească o mare comu- 
„nitate de interese“. 

„Berliner Tagblatt“ e ocupat si de alte interese 
ale țării (1): Evreii şi țărănimea, cărora trebue să 
li se dea o situație demnă de oameni; reforma re- 
partiției pământului si schimbarea dreptului stră- 
inilor; chestia electorală, întru cât avem o carica- 
tură de representantä națională, pentru care votează, 
unul sau unul și jumătate la sută din populație, pe 
când în Germania votează un sfert la sută. 

In Vest, către care se îndreaptă din nou toate 
speranțele noastre, Lloyd George, la conferința din 
Londra, spune: „s'au luat resolufii de care depinde 
ființa si viitorul civilisației omeneşti“. 


www.dacoromanica.ro 


248 


Rusia a iscälit fără să cetcascä, fără să stic dacă 
face pace sau răsboiu. 

In același fel a fost silită şi România. 

E hmul din cele mai asigurătoare tonuri ale vre- 
unei cuvântări din partea oamenilor Antantei. 

11/24 ‘Martie. Cu -atât mai deprimanta ne vine 
stirea ofensivei germane pe frontul de Vest, intre 
Arras si La Fère, inceputa la 8 Martie. Dupä pre- 
gătirile de artileric, se aprind trei centre de lupte: 
în direcția Nord-Est, între Arras şi Cambrai, în di- 
rectia Sud-Vest, între Fontaine Les Croisilles si 
Wioeuvre si dela Est la Vest între Gonnelicu si 
Saint-Quentin. Kronprinzul luptă între Saint-Quen- 
tin si La Fère. 

Din cauza acestor presiuni cedeazä arcul dela 
Cambrai: pe toate pozifiunile celelalte au luat pri- 
mele linii. 

Comanda o are pentru prima oară... Kaiserul! 
Joaca ultima carte. Neronianul sperä, in grando- 
mania lui, sa dea yltimele lovituri de mäciucä re- 
zistentei Vestului. Iată, cum îl înfăţişează, acum vreo 
douăzeci de ani, fizionomistul Leclercq: „Complex, 
„trece dela etanuri mistice la sensualismul cel mat 
„grosolan... Părăsește o poemă pentru un plan de 
„războiu... Fără nicio stăpânire de sine însuşi. Ma- 
„„niile sale sunt epileptiforme, fără de durată. To- 
sstuşi nu sunt pentru asta mai putin periculoase: ele 
„pot sé fie omicide. Mare jurător si mare bleste- 
„mator... De un fond în adevăr religios... entuziast 
„şi exaltat.., ca pe vremea evului mediu. 

„Despot şi tiranic în interiorul său, nu sufere 
Si reziste cineva. Insubordonat si revoltat, va 
asti totuşi să se supună pe față disciplinei ca să 


www.dacoromanica.ro 


249 


„dea exemplu. Este drept, recompensator., fdr# 
de voință... Este tiranic, orgolios si voeste să-și 
„afirme personalitatea ceea ce-i dă o atitudine de 
„0in de voință... Nu are nici ratiune, procedeazi 
„prin Coups de fête“. Este înclinat cütre inselito- 
»forie şi minciună... lubeste fastul şi splendoarea. 
„Are imaginație războinică. Aceasta îl imbaté... Are 
„curagiul impetuosității. 

„Dar mu e nici un mare căpitan, nică un strateg... 
„Este un Impürat cavaleresc si jantasc, care ne 
„face să ne amintim de un Carol Temerarul. 

„Un suflet de artist, în care se semnalează ima- 
„Zinația excesiv de desordonatä, înfrigurată. Din 
„profunzimea, fiinţei lui o voce, pe care-i place să o 
„asculte, îi strigă: „Tu esti fiul unui Dumnezeu pu- 
„fernic“... Suveran de o inimă destul de mare pen- 
„tru a suportă propriile sale nenorociri, nu ar pu- 
„tea suportă adversitätile patriei. 

„Și, cu toate acestea, agresiv, nerusinat, provoca- 
„tor de desastre imperiale si nationale; după pri- 
„mele insuccese, fără îndoială, este amenințat să 
„Sfârşească prin sinucidere, întrun acces de furie 
„în contra sa. Un astfel de om cu acest caracten 
„este destinat să se piardă pe sine şi pe alții, daca 
„0 individualitate mai forte nu se opune acelei ale 
„sale. 

„Impăratul Germaniei nu e de loc un pacific". 

Speranţa noastră e că în meounja colectivă, a Ger- 
maniei, o individualitate care să-i reziste nu se ga- 
seste. Se vor ‘präbusi cu toţii. 

“Scandalul Lichnowsky, fostul Ministru german la 
Londra care desvăluie pe o cale indiscretă că răz- 
boiul a fost provocat de Moltke, șeful, Statului Ma- 


www.dacoromanica.ro 


250 


jor General al armatei, certat cu Lichnowsky, nu va 
aduce decât o mare agitație la Germania si nicio 
claritate asupra situaţiei. 

Cu moi, de ieri, 10 Martie, s'a prelungit armis- 
titiul pentru 72 de ore. 

Se zvoneşte că ar evacuă fara noastră în două- 
sprezece zile, că ar retrocedă încălcările ce le plă- 
nuiesc pe frontiere si în Dobrogea, dar nu ar con- 
simți întru nimic la părăsirea administraţiei mili- 
tare a țării! i 

De azi, ai nostri sosesc mereu de pe front, demo- 
bilisati. Se întorc vitejii. Cu feţele de bronz, tră- 
săturile tăiate bärbäteste, figura otelitä într'o ne- 
închipuită luptă cu moartea ce-i pândeă la fiecare 
clipă, au o bucurie interioară, adevărată iluminare 
ce le radiază în jurul întregii lor fiinţe. E veselia 
revederii patriei, e mândria simțului lor de biruit 
tori. 

E singurul surâs nevestejit pe care îl observ dela 
ziua nenorocirii. Cat va dura pe fetele lor? Orasul 
e transfigurat. Valun de lume asteapta, ca la ma- 
rile serbări, pe calea Grivitei, instinctiv, sosirea: 
vre-unui tren cu iubiții lor. Zădarnic patrulele mi- 
litare, zădarnice exortatiunile demoralisatoare poli- 
tienesti. Tricolorul nostru apare semef{ pe piepturile 
tuturor fetelor, cu mânile pline de buchetele de 
flori. Mândria noastră naţională, simtimintele noas- 
stre nu erau bfilite în germenul lor. E înălțător; 
e valul nostru national, de mândrie si iubire de ne- 
nabusit... Şi cât de diferit de cel indo-form dela 
invazia ocupantilor{ Se strigă „ura“ se ovationeazä 
trăsurile, cu tot ,,Verbofenul“ ordonantelor roșii, 
ari interzic arice manifestare pentru „a nu se jigni 
supușii Puterilor Centrale“. : 


www.dacoromanica.ro 


251 

Cu toată sträsnicia desfășurării de forte „contra 
»persoanelor necugetate cari au caracter de cuge- 
„tare inamică față de supușii Puterilor Centrale“... 

Se înţelege: finele simfiminte ale supușilor Pu- 
terilor Centrale, stăpânii ţării, nu trebuiau jignite 
de manifestările indigenilor tribului valahic faţă de 
fraţii lor ce se întorceau. 

Soldaţi în uniformele moastre, ori rusești, cu bi- 
zare căciuli căzăcești, cisme de pâslă, greu încăr- 
cati, nu mai contenesc de azi si în zilele următoare; 
asediați de lumea care caută să; le ușureze povara, 
şi care-i împovărează cu sute de întrebări. La toţi 
stereotip aud exclamatia: „mlă/ doi ani, doi ani!“ 

Doi ani de jertfe supra omeneşti, de privatii de 
orice fel, dar cu mândria în sufletele voastre că v'ati 
făcut datoria, toată, datoria. Sunteţi învingători, sun- 
teti eroi: aga vă privește prin coada ochilor vräjma- 
sul stăpân azi pe fara şi căminurile noastre; dar 
soarta ne-a stat împotrivă: trebue să, gustati cu nor 
paharul amărăciunilor. 

In casa voastră veţi găsi de stăpân pe acela con- 
tra căruia în fiece clipă indreptati tot disprețul, toată, 
ura si toată voinţa de a-l stâlci. 

Azi trebue să dati mâna cu el, să-i cersiti patul 
și lpânea voastră zilnică. Ingrozitoare tragedie! Si 
mu le e scutită, nici o umilinţă: dela început trebue 
să simţă, moua soartă, în toată asprimea ei. 

Li se cere predarea imediată a hainelor militare 
la poliție,u mde este un deposit! Haina în care au 
sângerat doi fani, haina care era toată credința și, 
mântuirea lor... Sunt trimişi acasă sumar, la înce- 
put, până când, în fata revoltei unanime, biruitorii 
vor închide ochii asupra acestui capitol. 


www.dacoromanica.ro 


252 

Mulţi le predau de necaz tăiate în fâșii cu bri- 
<eagul, 

Unii au fost insultati în faţă de Bulgari, cari au 
primit o lecţie ce nu o vor uită. Hiena cu şapca de 
liceu a școlilor evangelice trece surâzând ironic pe 
la spatele lor. S'au schimbat într'unele locuri focuri 
«le revolver. Calea Victoriei barată de patrule le este 
interzisă demobilizatilor, chiar în trăsuri; de ase- 
‘menea toate localurile. 

Un aier de fină ironie planează, însă pe fețele alor 
nostri, chiar ale delegaților militari dela conferinţa, 
de lpace. Frivolitate, zic ocupanţii, rău urzicati, cu 
tot ceremonialul formelor pentru a impune, cu toate 
coifurile lucitoare ale poliz-meisterilor lor, cu toată, 
mulțimea „supușilor Puterilor Centrale“ cari privesc 
‘cu indignare tolerarea apariţiei uniformei soldatu- 
lui român dela ,,Nomoloasa“, care le-a pregătit mor- 
mântul conationalilor acolo: „Mormântul dela No- 
molosa“, - 

Si, față de Bucuresteni, pentru a li se lua cu totul 
‘orice ilusie asupra păcii ce va să, vie, se precede 
cu o brutalitate care, dacă nu întrece pe cea din e- 
pocile ce le văzurăm, e totuși, azi, cu atât mai sensi- 
bilă. Prin fata delegaților nostri pentru pace se cară 
zilnic covoare din casele refugiaților. 

Expun zilnic spre vânzare obiecte furate, în vi- 
trimele oficiilor lor. Azi se expune spre vânzare un 
minunat şal la biuroul de semnare al celui de-al 
VIII-lea împrumut austriac, în fata Palatului! 

La stațiunile noastre de telegrafice, aerodrom, pi- 
rotehnie se desvelesc în mod nerușinat clădirile, 
se iea tigla, tinicheaua, căprioreala şi chiar zidurile. 

La Pirotehnie se dărâmă ziua și noaptea toate 


www.dacoromanica.ro 


253 
instalatiunile, și se cară. La forturi se dărâmă cu- 
pole cu materii explosibile, se ridică, linia, de cen- 
tură, se fură, ultimele tocuri sau usi ce mai rămă- 
seseră. 

Este un jaf care nu egalează decât pe cel din pri- 
imele zile ale intrării lor în București. 

12/25 Martie. Au înaintat pe valea Sommei, sim- 
titor. i 

S'au împănat în frontul francez până la Bapaume, 
Peronne, Ham Chauny. 

Tragedia din 1914 se repetă. Vor ţinea Francezii? 

Cu o ‘mare mulţumire de sine, ca şi în ajunul ca- 
derii oraşului Liege, prin tunul de 420, tot aşa si a- 
cum au ein Geheimniss“ care le-ar asigură succe- 
sul. Sunt suprem! de fericiţi că, bombardează Pari- 
sul dela 150 chilometri depărtare. 

Interesul tratativelor noastre de pace au çäzut pe 
al doilea plan. Incordarea întregei noastre ființe e 
frontul de Vest. Amândouă evenimentele sunt obiec- 
tul discutiunilor zilnice. 

Monomaniacii filogermani nu se mai îndoiesc un 
minut de catastrofa raselor istorice, cari trebue să 
cedeze vitalitatii rasei care acum se afirmă, în isto- 
rie. 

Cei Rom4ni neaosi nu admit odatä cu capul pä- 
rerea celor dintâiu, pentru ei comunicatele germane 
Sunt mincinoase, faimosul tun o invenţie, iar adovă- 
rul e că Francezii se bat pe teritoriu german; 

Cu aceiași icandoare ei anunțau luptele dela Chi- 
tila, în timpul ofensivei noastre! 

Esteti ce-şi savurează gândurile prin mimica şi 
dicționarul filosofic, asimilate la prelegerile lui Ma- 
iorescu, ciripesc în limbagiul lor pretentios banali- 
tăţi comune. Ei sunt pretiosii ridiculi. 


www.dacoromanica.ro 


254 

Naivii, cei mai multi, sunt batuti de vânturile sti- 
rilor, pe cari le cred, ori de unde vor veni. 

Internationalü, Evreii, orizontalele cabaretelor sau 
intelectualismului român sunt elementele disolvante, 
Pentru ei, nație, ură de rase, războiu (justificate pen- 
tru Germani) sunt pentru restul omenirii idei retro- 
grade ale evului mediu : bigotism social sau burghes! 

Levantinii, veşnic iubitori de măriri, escamotează, 
‘cu acelaşi surâs un crez de astăzi, pe care îl vor bat- 
jocuri mâne. In balansul valurilor ei stau vesnia 
de-asupra. In presumptiunea lor, ei sunt ,,geaman- 
durele“ cari indică corăbiilor amenințate porturile 
mântuitoare, 

Sunt tot asa de gäunosi ca o geamandură. 

Mulțimea, în masa ei, ca si oamenii cu judecată, 
crede încă într'o dreptate socială, la care s'a mär- 
turisit lumea întreagă, față de care Germania nu 
poate fi biruitoare. oo 

La clubul Germanilor Imperiului, banchet onorat 
de prezenţa lui Mackensen. ‘ 

Președintele îl salută „22 numele celor ce ‘au luat 
„botezul de foc în România“. 

Mackensen răspunde că norocul fl aduce în cetatea 
pe care, ca june ofiţer, o descria lui Moltke la cursu- 
„rile de strategie. 

lar la intepaturile sterotipe contra barbariei noas- 
tre răspunde, într'un mod care denotă, pe omul supe- 
rior, si care l-a făcut oarecum de tolerat în ochii 
Bucurestenilor: ,,Nu fineti la amintirea răului“. 

„Ura orbeste si umanitatea trebue să distingă pe 
„omul civilisat“. Bine înţeles că nu puteau lipsi fra- 
sele că, în această, ţară, munca germană, silința, 
știința, technica, ingineria, capitalul, prințul ger: 
man... “au facut totull—Orbirea germană. 


www.dacoromanica.ro 


255 

»Tägliche Rundschau“ cere pentru Germania pe- 
trolul, conducta, o ‘pätrime din suprafaţa tuturor 
porturilor. 

13/26 Martie—59 dela +200. Tocmai când toate 
grădinile păreau ninse de podoaba florilor, caisilor 
si piersicilor, se aşterne spre seară, ca iarna, o ză- 
padă de o jumătate de metru. 

Totul s'a ofilit subt capriciul zilelor babelor. 

Pare că şi natura se ofileste la vestea stirii de azi 
a ziarelor speciale: încheerea păcii. 

E numai primul act, căci, după. concepțiile ger- 
mane, nu numai că o pace trebuie să treacă prin di- 
ferite stadii până, la forma definitivă, dar încă şi în 
fiecare stadiu e supusă unor anume schimbări proto- 
colare. 

Azi de abia s'a parafat, adecă s'a semnat cu ini- 
tialele numelor delegaților. De dimineaţă, fericitul 
eveniment e anunțat lumii cu salve de tunuri. 

După „Express Korespondenz“, d-l Marghiloman 
conduce singur tratativele din partea Românilor. 

Dispoziţiunile cele mai importante, politice, terito- 
riale şi militare, vor fi parafate noaptea, spre patru 
dimineaţa. E ora aleasă de obiceiu de diplomaţia 
germană în momentele tragice, când vor a câștigă 
totul, şi ceeace concedaserä de formă în ajun. Dis- 
poziţiile de drept politic, pentru petrol, si chestiile 
economice se vor hotări ‘peste trei zile. 

In Vest, marea bătălie dela Monchy, Cambrai și 
Saint-Quentin, dintre Englezi si Germani, aduce că- 
derea orașelor Bapaume, Nesle, Chauny. Au câsti- 
gat liniile din primävara anului 1917. Kaiserul ves- 
steşte armatei aruncarea Englezilor şi ştirea că 
„Dumnezeu e cu ei“. Hindenburg e decorat cu cru- 


www.dacoromanica.ro 


256 
cea de fier cu stele de aur, decoratie pe care nu a 
purtat-o decât mareșalul Blücher. 

Lasă să, se înţeleagă că vor atacă prin Elveţia. 

Prin presa lor, Huber critică felul cum s'a înche- 
iat alianţa moastră, cu Rusia, prin care nu se stabi- 
lia nici un plan de războiu comun ci numai măsuri 
de apărare contra unui atac: „aceasta a distrus pe 
amândoi aliații“, 

„Campania ar fi fost cel puțin de mai lungă du- 
„rată, dacă frontul român ar fi fost socotit numai 
„ca o prelungire a aripii sudice ruse“. 

15/28 Martie. leri, Mackensen anunță impunerea 
României ocupate la 400 milioane. Nu degeaba a- 
vem acum 0 pace! Scump dar face! Dar trebuia plä- 
tita si în numerar. 

La laşi generalul Averescu şi-ar fi format un par- 
tid democrat. i 

Văd lpentru prima oară unele gazete din Iasi. Ce 
aspect detestabil si ca format ‘si, în majoritate, și ca 
conţinut! Aceeași mentalitate ca si în ziua în care au 
plecat spre Iasul mântuirii. Același limbagiu, aceeași 
trivialitate. Oricum, cu toate tesele străine cuge- 
telor nfoastre, nu se poate contestă, în general, urba- 
nitatea tonului ziarelor moastre. 

Censura de aici le-a făcut destul de urbane. Ob- 
scenitätile, chiar literare, sunt forfecate fără milă. 

Vedem în ele și starea spiritului public de acolo. 

D-l Sadoveanu descrie aspectul centrului, strada, 
Lăpușneanu: „oameni gravi cu burti prea proemi- 
„minente pentru această epocă a sobrietăţii, sinert 
„cu mers legünat, fericiți că poartă un pantalon cu 
„dungă, ofileri subtiri, jemei cu ghete foarte scumpe 


www.dacoromanica.ro 


„si buze foarte roșii (o calamitate națională!) trec 
„În sus si în jos, se opresc o clipă şi schimbă vederà 
„importante asupra situației interne si externe.., se 
„invită la un ceaiu cu „cozonac“ ori la o reuniune, 
„foarte veselă si plăcută, unde se danfează un tango 
„îndrăzneț... 

„Cine nu trece în sus şi în jos prin acest culoar? 
„Deputaţi ineruntati, senatori cu priviri juvenile, jes 
„iei cu toalete mărețe si zâmbete îndoelnice, gaze- 
„tari buni prieteni cu ultimul ministru de interne, 
„artişti, cercetași, surori de caritate, si în sfârșit... 
„hienele războiului în toate ipostasele... Pe când 
„soldatul sujerea si murea la hoter, colectivitatea a- 
„nonimă, „Domnul Lăpușneanu“ se plimbă in li- 
„niste, fumă, flirlà şi se pregäfià de ora cinei. 

„Punea fa cale... ofensive, elaboră planuri, vân- 
„tură imperii. Era foarte eroic cât baionetele înfe- 
„pau linia orizontului nostru... In necesitatea de a 
„trata pacea, domnul Lăpuşneanu se agită teribil. 

„Vrea pace, dar o pace onorabilă. Primul buletin: 
„pacea e foarte bună. Al doilea buletin: afacerile se 
„lămuresc. Al cincilea buletin: dezastru! Trebue 
„Să murim până la unul cu arma în mână! Al sa- 
„selea buletin: în sfârșit... să mai vedem, să mai 
„tratăm“. 

15/28 Martie. Imnajitarea Germanilor mai des- 
trămată. Desi sunt la 60 de chilometri adâncime 
în frontul francez. 

Vorbesc de ajutoare si de echilibrarea forţelor ve- 
nite Englezilor, ieau însă Albert, Noyon si Roye. 

17/30 Martie. —o0. Au intepenit. Se izbesc de ar- 
miata lui Foch dela Oise. 


Dräghiceanu.— Subt cultura pumnului germany. 17 


www.dacoromanica.ro 


___ 258 

Sunt bătuţi si la Albert. 

Proiectează să. forţeze si in Italia. 

‘18/31 Martie. Au ajuns la ,, Afemipause“ după 
wece zile. Acum așteaptă al... treilea atac (par'că 
ieri era vorba de ofensiva germană) Francezii a- 
tacă spre Laon. | 

In kiarul lor, vorbind de România, o designcazä 
că, „binecuvântată țară, una din cele mai bogate ti- 
„nuturi ale Europei, aşteaptă oameni să-i dea toate 
„îngrijirile pentru foloasele întregului popor“. 

Câmd vor sosi? : F 

Se rechizitioneazä toată lâna. Nu degeaba am în- 
cheiat pacea! Toate oficiile lor publice sunt golite 
de soldati. 

Ei “par'că nu mai fac altceva decât rechisifiile de 
price fel. 

Se aude că. vor să. ceară. miliarde de despăgubiii 
pentru supușii Puterilor Centrale. . 

Bulgarii ar cere două milioane. 

La lași o nebunic completă. Se atacă de către 
partide politice generalul Averescu, se cere traduce- 
rea Sa în fata Curţii Marţiale. Acum, când dușmanul 
surâde satisfăcut de sfâşierea Ţării! 

Hindenburg fetisisat, Averescu la Curtea Mara 
tialä ! 

22/4 Martie. Czernin, care acum e la Viena, lä- 
sand pe Kühlmann in București, crede încă momen- 
tul să atragä si Vestul în mrejele sale politice. Ba- 
sat (pe ideia că „Viena e cel nai propice teren pentru 
pace“ şi că Monarhul său este un sincer şi onorabil 
pacific, lansează știrea, într'o convorbire cu Prima- 
rul Vienei, că d-l Clemenceau i-ar fi cerut conditiu- 
nile păcii; la aceasta el a răspuns că, nu vede nici o 


www.dacoromanica.ro 


259 
piedică, exclusind mumai dorinţa Franciei asupra 
Alsaciei şi Lorenei. 

Cu România va relua relaţii de prietenie. 

Granițele vor fi împinse până la înălțimile Seve- 
rinului. Șantierul de acolo Wa. fi închiriat pe 99 de ani 
cu 1000 de lei (ce mărinimie!) Asemenea. insulele 
Ostrovul-Mare, Corbul si Zmeureanu. 

Linia Lainici până la Ghimes o pierdem. Bisericile 
si şcolile catolice vor fi puse subt scutul Statului. 

Pe lângă cele 70.000 de tone mălaiu din recolta, 
"trecută vor mai lua din cea viitoare 400.000, 
300.000 de oi, 100.000 de porci. 

Consolarea că avem Basarabia ne va scuti de 
toate necazurile ! | 

D-l Stere e la Iasi. 

23/5 Martie. In Vest au început „asigurarea Un- 
terstandului“! Au intrat iar în găuri. 

Bombardează Reims, drept represalii pentru Laon. 

La moi, © demoralisare complectä. 

Boalele continuă să. secere lumea. Pe fiecare 
stradă două trei drapele arată 'un nou deces. Azi sunt 
bolnavi de scarlatină 33, de difterie 26, de tifoidă 
45, de exantematic, 376, de variolă 8o. 

Demobilizati veniţi dela părțile sedentare sau ser- 
viciile din dosul frontului contribue și ei la aceeaşi 
stare deprimantă. 

Pe cât de imbärbätati, pe cât de renäscuti sufle- 
teste sunt cei întorşi de pe front, pe atât de atinki de 
aceiași tară, a desgustului, a descurajării, oträvirii 
sunt oamenii acestor servicii. Nu vorbesc decât de; 
demoralisare, de jafuri, de rușinea vieţii noastre ad- 
ministrative. 

Dela ei primesc scrisorile Reginei pentru soldați. 


www.dacoromanica.ro 


260 


„Țara Mea“ atinge înălțimile de inspiraţie ale lui 
Alecu Russo. 

Halippa, Vice-preşedinte al Sfatului Basarabean, 
vrea o „Basarabie autonomă“. El afirmă că „e un 
„puternic curent de alipire a Basarabiei cu Romä- 
tia, 

In Sfârşit, tot prin Viena aflăm ‘i stiri despre 
mersul păcii din Bucuresti. Bulgarii şi-au realizat 
visul ca România să renunţe la Dobrogea. 

Si „din izvor competent“, deci oficial: „Și după 
„pace autorităţile centrale militare, ca şi autorităţile 
„districtuale si de etapă isi vor continuă lucrările 
„în ținutul românesc (!). Populaţia română are să 
„asculte de ordinele autorităților militare de aici în- 
„nainte ca si până acuma“. 

Pacea noastră e dar pierdută. E atacată în însăși 
temeliile sale. 

Demnitatea noastră cerea nu o târguire asupra. 
modului în care se va face traseul frontierelor, chiar 
de ar fi trecut şi prin orașele dela poalele munţilor, 
dar cu sacrificiul însăşi a condiţiilor existenţei noas- 
tre, subt luciul pumnalului pe care vrăjmaşul îl face 
să lucească zâmbind, să avem liniştea casnică. A- 
ceastă liniște me e deci răpită. 

D-l Marghiloman va şti să 5e oprească în conti- 
nuarea comediei? 

24/6 Martie. Sunt stăpâni pe valea Sommei, ba- 
rata acum de dealurile dela Amiens spre care își 
încordează toate forţele. 

Aflăm după semi oficiosul ,,Pester Lloyd“ dede- 
subturile tratativelor de pace din Bucuresti. 

In Germania a inceput o campanie in contra felu- 
lui cum se va incheia pacea. E ceartä intre veselii 
moștenitori „pentru organizarea României“. 


www.dacoromanica.ro 


__ 261 

Pacea ce s'a incheialt e o ipace austriacă ce nu con- 
corda cu vederile germane. 

Germanii voiau o „putere politică“ a Bulgariei, 
jar pentru România ,,o putere economică“ (!) întru 
cât interesele economice ale Germaniei în România 
sunt foarte mari. O Românie nu poate fi o putere 
economică cu Regele Ferdinand în cap, care ar to- 
leră continuarea regimului conrupţiuniil (Dar cu 
“Germanii, da.) 

La început, amândoi aliaţii au fost de acord pen- 
tru detronarea Regelui. Czernin însă, din însărcina- 
rea Împăratului Carol, vizită pe Rege; de atunci 
pacea e austriacă. 

Ne explicäm acum și plecarea lui Czernin şi toată 
furia germană în executarea „păcii“! 

Se zvoneste că d-l Marghiloman ar refusà ratifica- 
rea păcii în conditiünile care se pun şi cari variază 
de dimineaţa, până seara. 

Va avea energia să facă gestul? 

Ar fi singura binecuvântare. 

25/7 Martie. Pangermanistii, conservatorii $i marii, 
industriasi sunt în. accese de furié neinlantuita con- 
tra „defetismului“ lui Czernin. 

Toncev se exprimă că Dobrogea nu se poate des- 
volta (1; decât subt administraţia bulgară. Constanta 
va fi port-franc. 

Nu au nevoe de a da garanții pentru aceasta!! 

La „Fundație“ cursuri universitare pentru Ger- 
mani, cu Swoboda, Cichorius, Harnack. 

Se înfiinţează un ,,Lloyd Rumänien“, cu Beldi- 
man, pentru cumpărarea căilor de comunicaţie, imo- 
bilelor, etc. 

Generalul Berthelot a plecat din Iași, caracteri- 


www.dacoromanica.ro 


262 


zând just situaţia României prin aceste cuvinte: 
„În nenorocirea României sunt obligat să va pără- 
„„sesc; plec cu ynoartea în suflet... Văd bine drumul 
„spinos al calvarului României... Văd pumnalul pe 
„care dușmanii îl fac să ducească pe când ei zâm- 
„„besc... Franța şi aliații ei nu vor recunoaște nicio- 
„dată această pace rușinoasă. 

„Fruntaşii ţării mele si-au jăcut toate rezervele 
„aswpra grelelor condițiuni ce vi se ămpun... Nu vă 
„zic adio, ci la revedere“. 

28/10 ‘Martie. Ieri, la ora jopt seara, Basarabia, a 
cerut alipirea la „România una si indivisibilă“, Ex- 
presia e frumoasă acum când fe punea la sorti in- 
säsi cămaşa noastră. Ziarul lor catä să, ne modereze 
elanul, afirmând ca alipirea se face „grație binefă- 
,catoarei protectii a Impdatritei, Infelegeri“! 

Probabil ca delegatilor nostri pentru pace li s’au 
scontat toate condiţiile păcii în schimbul acestei fe- 
riciri. 

Radoslavov in Cameïa bulgară, o tine într'una cu 
Dobrogea, care ar fi primul pas pentru realizarea 
idealului national bulgar. 

Artileria noastra grea ar fi fost predată Germa- 
„nilor. 

Wilson, în privința războiului, cere „forța, forța 
„până la extrem, forța nemăsurată si nelimitată“. 

Lloyd George arată superioritatea Antantei în ar- 
tilerie, cavalerie, tunuri și aeronaticä. EL sperä în 
lupte si pe 1919. 

Au luat Germanii Coucy le-Château, la Sud, si au 
întreprins un alt atac de 43 de chilometri, dat între. 
Hollebecke si La Bassée. 

In Austria un nou scandal, de asta data Czernin- 
Clémenceau. 


~ 


www.dacoromanica.ro 


263 

Clémenceau demască, considerând ca _ ,,minci- 
noase“ asertiunile lui Czernin, că i-ar fi facut avan- 
suri de pace, pe când, din contra, însuși Impäratul 
Carol, in Martie 1917, facuse aceste avansuri, ac- 
ceptand dreptele pretentii franceze. 

Se ipublică chiar scrisorile Impăratului către cum- 
natul său, Sixt de Bourbon, în acest sens: „cu toate 
„mijloacele voiu sprijini pe lângă aliații mei drep- 
tele pretenții de retrocedare, cu privire la Alsacia 
„si Lorena“, 

1/14 Aprilie. Au luat Armentières, înnaintează, 
spre Merris, sunt stăpâni şi pe valea Lys. 

Sunt furioși pentru sărbătorile dela Chișinău, unde 
s'a glorificat armata română, si mai ales pentru, 
telegrama d-lui Brătianu către Sfatul Ţării: „raze de 
„lumină trainică pătrund în casa noastră, pentru 
„moment asa de crud cernită“., | 

De aceea, poate ,,Vossische Zeitung“ crede că u- 
nirea cu Basarabia nu e încă hotărâtă, iar ,,Pester 
Lloyd“ comunică că Ucraina a facut protest. 

2/15 Aprilie. Conferinţa lui Harnack: Războiul 
si creștinismul. Războiul e o necesitate născută de 
preceptul: „cultivați si populafi pământul“! 

Dela Oceanul Glacial până în Grecia se deschid 
noi “perspective pentru Biserică; toate ţările aflate 
în această zonă vor trebui să fie scoase de subt 
influența spirituală de până aici a Bizanțului. 

In toată fara au început rechisitiile cazanelor de 
botez din biserici, şi chiar ale obiectelor cultuale; 
se proiectează desvelirea bisericilor de aramă. 

Cercurile competinte, cărora le expunem abomi- 
nabila faptă, de care istoria noastră nu a înregistrat 


www.dacoromanica.ro 


__ 261 


decât dduă-trei cazuri, săvârșite de trupe neregulate, 
ne consolează cu mângâierea că, nu avem încă pacea 
și că Românii trebue să se obişnuiască cu ideia că 
această catastrofă prin care trece ţara e cea mai 
mare din câte a cunoscut istoria. Ştiam, și primim 
mângâierea cu surâsul cel mai binevoitor. Suntem 
doară subt pumnul culturii germane. 

Magazinele sunt toate goale. Cele de coloniale nu 
mai debitează, de atât timp decât fasole, prune și 
cel mult pastele făinoase: acestea au ajuns condi- 
mente ale menuului nostru. 

Cafenelele si cofetăriile îşi păstrează toată pres- 
tanta. Timpurile în care după fiecare succes zilnic 
„se înghesuiau“ la o portie corespunzătoare de ba- 
clavale sau cataifuri, a trecut, fireşte, dar resursele 
de imaginaţie ale „directorilor“ lor sunt de neîntre- 
cut. Se suprimă cozonacul de Kommandantur, apar 
mici chifle, tot cozonaci. Se suprimă pâinea; apare 
un aluat gălbuiu: cozonac. 

Se 'suprimă si cozonacul şi pâinea; apare pesme- 
tul. Nu e voe a se fabrică prăjituri, fac creme; se 
suprimă cremele de lapte, le fac din albus de ouă, 
fasole și orice. Cu toate poruncile ce etalează zilnic 
toate preparatele, cu totul conforme preceptelor cu- 
linare ale Kommandanturii. 

Ceaiul îl prepara din orice foaie. Cafeaua tur- 
cească sau chiar „marghilomanul“ din boabe de fa- 
sole ; torturile cele mai apelpisite, făcute din fasole, 
le dau drept ciocolată. | 

Inghetatele cu toate siropurile de fructe sunt fal- 
sificate pe aceeaşi cale a ,,Ersatzului“. 

„Ersatzul“ sau mai bine falsificatul german se eta- 
lează fără ruşine pretutindeni: Săpunul englez Col- 


www.dacoromanica.ro 


265 


gate apare exact in acelasi ambalaj cu numirea de 
Kolgäts, cutare pudrä francezä, lame de ras, totul 
fals si neintrebuintat. 

Pânze de hârtie, stofe de haine şi chiar impermea- 
bile de hârtie. i 

Vata „Ersatz“ din hârtie; chininä surogat. 

Totul falşificat: bun simţ, noţiuni vechi de civi- 
lisaţie, hrană, marfă, credință, gust. 

Am făcut cea mai bună şcoală, pentru a ne mân- 
tul cu desăvârşire de gustul culturalilor centrali. 

lată numele firmelor românești după lista de pe- 
depse zilnice, pentru lapte: Apostol, Ruse Benesos, 
Tanev, Constantinov, Carapano, Tzinnerov, Mihu, 
Ciuperci: Georgeva, Ionescu, Pantov. Qua: Karmitz. 
Unturä: Epstein. Fructe: Lewin. Crema de ghete- 
Magazin american. Säpun: Bercovici, Hagiamagiu, 
Rascu. Carne: Niculescu. Patiserie: Ionescu, Avra- 
mescu, Hersch, Peri. Cârnăţării: Ciobanu, Cristea, 
Naum, Bettelheim. 

Doi, trei Români, restul Evrei şi Bulgari. 

Dela ei cumpărăm, cu preţuri însutite, produsele 
(pământului nostru, atâtea câte ne-au mai rămas. 
© (clasă de orășeni indreptati spre cluburile politice, 
ofertantele tuturor slujbelor. Avutia noastră. natio- 
nalä toată. pe mâna străinilor! 

Dela bunul lor plac depinde hrana noastră de 
azi. | : 

7/20 Aprilie. D- Stere a fost ales Președintele 
Sfatului Ţării. 

Vin stiri despre demoralizarea unor cercuri din 
Moldova. ’ 

Și-a avut si Moldova Cotofenestii sail 

Mai târziu d-l Marghiloman scusă nevrosa tim- 


www.dacoromanica.ro 


266 


pului prin expansiunea simțurilor și a tinereteil 

In Moldova: s'ar fi constituit liga părinţilor pen- 
tru tragerea la räspundere a räzboinicilor. 

Nedemn pentru acest moment. 

In Bucuresti, deschiderea Facultätii de litere. 

Germanii laudă in definitiv răspândirea studii- 
lor academice în România, care contrastează. cu a- 
ceea a analfabetismului marei majorități a popula- 

țiunii. Stimează chiar positiunea Universitätii prin- 
tre scoalele înnalte ale Europei de Vest. Admiră. 
virtuositatea asimilării Românului. Detestă, faptul 
că Universitățile române, ca toate surorile sale ro- 
manice, sunt un teren pentru politică. 

„Mulţi profesori au fost puşi pe scaunul lor de 
„catedră, nu pentru meritele lor ştiinţifice, dar pen- 
ru că erau abili avocați“. . 

„Este caracteristic pentru aceste împrejurări că 
„dintre toți profesorii Facultăţii juridice numai unul 
„a fost găsit demn 'să fie ales membru al Academiei, 
„şi acesta este unicul care ‘se fine departe de poli- 
bică“! 

Studenţii sunt cu totul neorganizati. Li se cer exa- 
mene ca la o ,,Mittelschule“. 

Se zvonește că am mobiliză contra Ucrainei cart: 
a omorât un ofițer german! 

8/21 Aprilie. leau Helsingfors in timp de pace. 
Au înnaintat simţitor la Nord de Ypres, înconjurân- 
du-l. Bombardează de 29 de zile Parisul, unde au 
făcut peste 1.000 de morţi, cum înregistrează sa- 
tanic. 

11/24 Aprilie. La noi se lucrează straşnic de co- 
mitete şi sub-comitete, pentru pacea noastră - 

Ceeace se acordă la un paragraf se reia prin pa- 
ragraful următor: 


www.dacoromanica.ro 


267 


Noi trebuia să luăm cunoștință ‘si să iscälim. Le 
face o plăcere a chinui pe delegaţii noștri tindndu-i 
într'o încordare supra-omenească dela șapte dimi- 
neata până seara, fără a gustă nimic. 

Unele şedinţe se termină noaptea. Sunt şedinţele 
în care Germanii ne vor smulge totul. 

Uzeazä de toate trucurile psihologice din care a- 
cesta e cel mai strașnic: sunt bine convinși ca Ro- 
mâmii nu sunt capabili de muncă de durată, Spre 
patru dimineața când sunt complect învinși, le dau 
ultima formulă pe care ei o au pregătită dela Ber- 
lin, de luni de zile. 

Restul discuţiilor până aici a fost numai péntri 
a da aparența liberei auto-determinatiuni. 

Se desființează Ministerele din Chişinău. Domnii 
Ciugureanu si Inculeț intră in cabinetul român. 

In Austria, mama Împărătesei si a lui Sixt de 
Bourbon, aflată în drum spre Elveţia, e descoperită 
si oprită în Tirol. 

In Germania Kühlmann e strașnic atacat, în spe- 
cial de „Berliner Tagblatt“. din Bucuresti. 

Se destăinueşte toată activitatea sa la ,,Venus- 
berg“, unde voioasele cântărețe îi strigau: „Unchiu- 
de! Unchiule! dă-ne nouă pace“. lar mai târziu Har- 
den vorbià, în „Zukunjt“ de „duhurile balcanice“, 
subt „inspirația“ cărora lucră Kiihlmann. 

14/27 Aprilie. La o cuvântare a lui Balfour, care 
încă ne consideră, ca aliați! Ministerul de Externe 
român comunică ca „România a păşit fără sovd- 
fala si sincer pe calea neutralitäfei, 

Nota arată toată, ironia momentului. 

Ziarul lor oficios consideră răspunsul ca ,,bede- 
„deut ungsvoll“. „Pester Lloyd se mulţumeşte nu- 
mai à subliniă, cu sub-intelesuri cuvântul. 


www.dacoromanica.ro 


268 

17/30 Aprilie. Kihlmann si Burian (care luase 

locul lui Czernin, demisionat, căzut în mrejele pro- 
priei sale şiretenii) sosesc în Bucureşti. 

Amândoi sunt foarte intepati. Kühlmann, care 
trecuse prin Viena, nu visitează pe împărat şi re- 
fuză un prânz la Curte, pe motivul indispozitikei, 
Si aliaţii sunt în aceleași toane. 

Turcii şi Bulgarii îşi întârzie sosirea. 

Se ridică pentru Români biletele de despăduchere, 
mecesare în călătoriile pe drumul de fier 

Gulerele celor mai bune cercuri sociale nu vor mai 
fie cercetate, de azi înnainte, prin meticulosii ochelari 
ai feldgraului "german. O primă binefacere a păcii. 
Asta ne va consolă de toate! 

Nu degeaba suntem trataţi de megalomani. 

La Petrograd sar fi declarat Tar Alexie Nicolae- 
vici, cu tutela Marelui-Duce Mihail Alexandrovici, 
Kornilov s'ar fi răsculat contra sovietelor. 

20/3 Aprilie. Circulă, fel de fel de zvonuri în pri- 
vinta păcii: ne agätäm speranţele noastre de fiecare 
din ele. Comunicatul german de azi ne lămurește: 
sunt zvonuri în Bucuresti că semnarea păcii e o 
întrebare, din cauza „Puterilor care au ridicat noi 
pretentiuni. 

»Ultimele tratative privesc mai putin intelegerea 
„cu România; e mai mult vorba e o nivelare între 
„Puterile Aliate“. 

Teau Sevastopolul. Prusia respinge reforma elec- 
torală. 

Această comedie cade în Germania în fata suc- 
ceselor externe. 

Parlamentul austriac e prorogat; opinia lor pu- 
blică încătușată. 


www.dacoromanica.ro 


269 


22/5 Aprilie. Pastele nostru. Mai vesel, cu câteva 
ouă și ceva carne, ca in ajunul încheierii păcii. Se- 
rile trecute mii de licăriri ale făcliilor credincioșilor 
ce se întorc dela biserică, sclipesc ca scânteierile 
unor licurici în besna nopţii stradelor. „Lumină din 
lumină“. Lumina noastră, cea veșnică, în noianul ge- 
nunii de întunerec ce ne învăluește de pretutindeni. 

»Schôn, Schân“, spun ei încântați. de frumuseta 
spectacolului. SI 

„Dort Tod und hier die Auferstehung!“ Inviere 
prin moarte. 

In Moldova s'au înregistrat pe anul 1917:202.184 
de morți fata de 40.080 de nașteri. 

In Basarabia, Președintele directorilor, d-l Ca- 
zacu, mulțumește armatei pentru stabilirea ordinei, 
cere autonomie locală si putinta de a hotüri prin 
„sine chestia agrară“; îndepărtarea amestecului ne- 
normal al autorității militare în viața civilă. 

Ucraina își trage consecințele nesocotitului său 
lpas. Germania procedează ca pe o colonie africană, 
întocmai ca la noi. Cere forțarea la lucru a țărănimii 
care se agită nefiind sigură de stăpânirea pămân- 
tului în noua repartiție ce se proiectează. Ministerul 
de Războiu ucrainian, care protestă, e încarcerat. 
Rada disolvată, orașul Nicolaev bombardat, ca re- 
presalii. 

Generalul Einhorn se poartă ca un satrap. Aceasta, 
înseamnă, după concepţia lor, că nu se amestecă 
în afacerile interne ale Ucrainei, dar în „executarea 
fratatului de pace în ce privește predarea grânelor“*. 

La 16 Aprilie comedia Statului ucrainian era ter- 
minată, 


www.dacoromanica.ro 


270 

Dupä o revoltä a täranilor, bine aranjatä, präbu- 
sesc Guvernul national si proclamä Hatman pe ge- 
neralul Scoropadschi, care, mai târziu la Berlin, va 
sta Ca un căprar de garda germană în fata Kaiseru- 
rului: ,,stramm und gehorsam“. 

Aceleași perspective le prevedem şi pentru noi. 

Princhip, omorâtorul Mostenitorului austro-ungar, 
desläntuitorul catastrofei de azi, moare de moartea 
lentă a inchisi{iei sistemului celular din închisorile 
austriece: tuberculoză la oase. . 

Austro-Ungaria dă în judecată, Statul român pen- 
tru plata a 66 de milioane ce ar datoră pentru ne- 
executarea clauselor Societăţii de export din timpul 
neutralitafii. Citatia e făcută, în gazetele lor—în 
ironie— Statului român, cu domiciliul necwnoscutl 

24/7 Aprilie. In fine pacea a fost semmată la ora 
istorică precisă: 10.58 a.m. 

Şedinţa s'a ţinut tot în sala de mâncare a castelu- 
lui Cotroceni, în mijlocul sârmelor electrice şi o- 
biectivelor cinematografice cari aveau sa imortali- 
zeze actul prin care muribundul își testă averea în 
fata ceasului ce avea să vie cât de neîntârziat. 

Baronul Burian, tot intepat, ‘se lasă 'să fie așteptat; 
vine ultimul; Kühlmann, om potrivit, spălăcit cu 
privirile veşnic în jos sau piezise, niciodată, în fata, 
par'că se silește să, ascundă lama cutitului ce-i lu- 
ceste subt redingotă, vine printre cei dintâiu. 

EI a luat toate măsurile ca îstoricul act să fie e- 
fectiv prin sine de astă dată. O primă precautiune: 
călimările sunt fără de cerneală. Momentul solemn 
se apropie, fluidul electric zbârnâie. Burian care, 
ca senior, vrea să înceapă semnarea, strigă despe- 
rat: Cerneala! 


www.dacoromanica.ro 


bo 
1 
de 


Cälimara lui Kühlmann se umple, el incepe in li- 
tere mari unghiulare semnarea tratatului. 

Burian semnează enervat si mai mare nu în suc- 
cesia semnăturilor, dar la dreapta lui Kühlmann şi 
mai sus. Pleacă îndată după semnare. 

Unul din asistență, cum arată, fotografia isto- 
rica, își tine mâna la nas. 

La ora douăsprezece îi văd pe toţi în fracuri si 
clacuri întorcându-se în stare de beatitudine sau ila- 
ritate. 

Sunt toţi satisfäcuti și încântați: probă, că pacea 
e excelentă, cum a remarcat-a Toncev. Părerile sem- 
natarilor sunt acestea. Kiihlmann: pacea contribue 
La o muncă comuni pe teritoriul economic“ între 
Germani și Români! | 

Radoslavov: pacea va „aduce relaţii mai bune ca 
„până acum între România şi Bulgaria“. 

Ministrul nostru de Externe: pacea „nu e prea 
„nefavorabilă pentru România“. 

Vulgul primeşte ştirea cu indiferență, elementul 
sensafiel lipsea. Eram preparati de atâta vreme cu 
ceeace avea să se întâmple. Și apoi au şi prudenta, 
de a nu publică decât pe serii toate turpitudinile a- 
nexate la tratatul de pace, a căror grozăvie ne re- 
voltă, nu prin cele ce știam că au să se înfăptuiască, 
dar prin rafinamentul de perfidie, prin care farsa 
e jucată dela început la sfârșit. 

Ceeace concede un articol distruge articolul ime- 
diat. un 

Care era adevărata stare de spirit a țării, fata 
de ocupanti, si în special a universitarilor, ne-o a- 
rată Harnack, care se întruneşte cu ei la un pahar 
cu bere: 


www.dacoromanica.ro 


272 


„Natural sunt printre ei unii cari nu erau nici 
„prieteni pronuntati pentru cauza germană dar nici 
„vrăimaşi nu-i erau. Că tara lor are nevoe înnainte 
sde toate de o întărire morală, o exprimă toți pe 
„față... dar viitorul României stă încă complet în 
„întunerec, şi, dacă. în adevăr, este aici o fortd si o 
Voinţă este de așteptat“. 

"Ce însemnă însă în realitate pacea noastră, ne-o 
arată, precis, oficiosul lor de a doua zi, cart dă şi 
cuprinsul tratatului: „Capacitatea de viață a Româ- 
„iei... pentru anii cei mai apropiați este încă încă- 
„tuşată milităreşte, spre a nu oferi un câmp de ac- 
„tivitate elementelor nelinistife şi necugetate“. 

Prin faimoasa încătuşare se prevede: ,,restabili- 
„rea relatiunilor prieteneşti, pe terenurile politice, de 
„drept şi economice“! 

Demobilizăm armata, cu excepția a două divizii 
de infanterie, de vânători si două divizii de cava- 
lerie, ce rămân în Basarabia. Pe picior de pace ră- 
mân opt divizii, cu un total de 22.000 de obuse. 
Tot materialul de războiu dispensabil trece spre păs- 
trare Comandamentului din teritoriul ocupat, 

Marinei ise designeazä un rol de politic, subt 
supraveghere. 

Dam Bulgariei Cadrilaterul, cu o „îndreptare“ de 
frontieră. până spre Sudul Constanţei si Valul-lui- 
Traian, iar Puterilor Aliate partea de Nord. 

Acordăm o „îndreptare“ de granite Austro-Un- 
garlei, care ne iea toată coama munţilor. 

Șase divizii vor ocupă mai M tara pina la 
noi dispozitiuni. al 

Administraţia militară rămâne până la ratificare, 


www.dacoromanica.ro 


273 
dupa care autorităţile române vor ascultă direct de 
comandantii militari (1). 

Acestia au dreptul de a judeca in chestiunile ce 
comporta o pedeapsä si in conducerea asupra tra- 
nurilor și poştei, asupra rechisitiilor de grâne, nu- 
tret, fructe, lână, vite, peste, lemme si toate produ- 
sele anului 1918. 

Celelalte rechisitii nu vor fi facute de autoritatea 
militara, dar de Guvernul român, obligat a lua mă- 
surile necesare! Cheltuelile armatei de ocupâţie ne 
privesc. 

Dunärea trece subt un nou regim, dar navigabili- 
tatea ei dela Orsova la Mare ne priveste. 

Culturile străine și scoalele vor avea aceeași pro- 
tectie dela Stat, ca şi cele ortodoxe. 

Acordarea, de drepturi tuturor streinilor născuți. 
în ţară, în special Evreilor. 

D-l Marghiloman mai are de împlinit și alte obli- 
gatii, în termen de patrusprezece zile. Se pare că 
printre ele e incetatenirea Evreilor. 

Pe toate vitrinele se etalează noua noastră hartă 
cu ciuntirea României. Coroana munților noștri, pe 
cari îi stăpânim dela descălecătoare, e luată, toate 
iesindele care făceau eleganța graniţei noastre, ni- 
velate. Granița începe dela marginea Severinului, 
Lainici, Nordul Coziei, Titeşti, Rucăr, Azuga, Pen- 
teleu, Slănic, Bicaz, Bistricioara, tăind strașnic $1 
din Dorohoiu. 

Cu cea mai sălbatecă furie au tăiat în special în 
Suceava, în ,,Drei Länder Ecke“. 

26/9 Aprilie. Nu s'au publicat î încă, codicilele, dar 
suntem preveniţi de ce are să. se întâmple. Nu vom 
putea ridică vămile până la 1930, ba chiar se vor 


Drăghiceanu.—Subt cultura pumnului germans. 18 1 


www.dacoromanica.ro 


274 
ușură de „oarecare îngrădiri ce le apasă“. Ne von 
supune „fărmuririlor financiare“ pentru a nu se pe- 
riclită viata economică a României“. leau ,,priso- 
sul“ din petrol: cedăm însă terenurile petrolifere: 
unei societăți germane, la care va participă capitalul 
românesc si unguresc 

Grânelor li se fixează de acum prețul si pentru 
1918 si 1919. ‘Pe lângă Severin, vom da si la Giur- 
giu un drept de santier. 

Ni se ieau si sperantele ce le agätäm de păstrarea 
pentru noi a Dobrogii de Nord. 

Ni se comunică că România ru e interesată“ 
ieau acest ,,condominum“, care va dobAnd? o solu- 
tie definitivă, prin aliaţi. 

Si, pentru a nu ne amăgi de loc cu frumuseţile 
păcii cu care ne ametiserä, până la deciziunea ce 
am luat-o de a o face, zilnic Kommandatur (Con- 
damnatura, cum au botezat-o mahalalele) condamnă, 
nu degeaba suveranitatea Statului român a fost con- 
servată | 

Azi d-şoara Codreanu e condainnată la trei luni 
închisoare lpentrucă a insultat armata germană. 

Iată părerile, cum și intentiunile lor asupra noas- 
tra, precum resulta din discufiunile asupra păcii din 
presa lor: 

„Bukarester“ crede că prin pace „s'a ales o for- 
„mă... care, din drepturile de facta... ale Puterilor 
„Centrala, impune grija spre o mai apropiată con- 
„lucrare pentru o rațională desvoltare a țării.“ E 
o fperfidä ironisare, si o bucurie mascată. 

Semi-oficiosul ,,Pester-Lloyd“ e mai sincer; jubi- 
leazä : 

„Prin pace i s'a lăsat României atât cât îi trebuia 
„să trăiască (!): 


www.dacoromanica.ro 


279 


Austro-Ungaria a tras tot cceace trebuia din raz- 
boiu. - LES 

Nu trebuiesc făcute serbări de reconciliare. Ne-au 
luat teritorii fără de datoriile ce apasă, ni s'au im- 
pus despăgubiri de războiu, avem să plătim imbunä- 
tätirile culturale ce le-au făcut la noi,—un lucru nou, 
care nu s'a văzut în tratatele de până, aici. 

Petrolul mi s'a luat din mâni; avem însă obligaţia 
de a face sondagii în termen de 15 ani; numai a- 
tunci putem să obţinem si noi ca Stat redevente 
(deci noi trebue să 'suportăm si experienţele toate 
pe care le-ar cere capriciul lor). 

Prin împingerea graniţelor până, la douăzeci de 
chilometri de Petroşani, treizeci de chilometri în 
Dorohoiu, cu peste 2.000 de chilometri pătraţi în 
Suceava, un războiu al României contra Ungariei 
va fi exclus chiar în teorie. Ni se lasă 50.000 de 
soldaţi, dar cele patru Puteri vor ţinea 90.000. 

Basarabia nu trebue să. ne revie ca un premiu al 
trădării; de fapt nimeni nu me-o garantează. Pen- 
tru chestiunea Dobrogii s'a amânat resolvarea din 
cauza Turcilor cari cer retrocedarea graniței cedate 
Bulgarilor în 1915. 

Singur ,,Vorwdrts“ e mai cuminte: numește a- 
ceastă lpace: o pace inconștientă în care nu e vorba 
decât de valorificäri de sume de bani sau de achi- 
sifii teritoriale smulse cu forţa. Un tratat loial ar fi 
dat faltceva. Totul e {provisor, totul. e o cauză de ură 
și frământare naţională, Se pare că numai Ungurii 
şi Bulgarii au ceva pozitiv în mână, 

Se fputea face o altă pace? Nu, categoric nu. Gre- 
sala d-lui Marghiloman este optimismul încrederii 
în sine, când şi-a luat angajamentul de a trata „ne- 


www.dacoromanica.ro 


___216 
silit“ ca dela putere la putere, în numele unei Ro- 
mânii libere, cu Germania. Această graţie nu i-a 
fost acordată, De aceea am ieșit şi mai umilifi. 

Si formula din tratat prin care cedäm Bulgariei, 
iar nu Puterilor Aliate, Dobrogea sudică a fost u- 
militor. 

Poate că dânsul va obtinea alte rezultate? Le vom' 
vedea. 

28/11 Aprilie. Coşbuc moare. Pe o vreme tristă, 
cum i-a fost si viata, e dus la locul vesniciei. 

Mai târziu primiam știrea din Moldova a stinge- 
rei lui Delavrancea: pristavul răsboiului. 

Regele, răspunde telegramei d-lui Marghiloman 
care-i urează a ocroti tara subt egida dinastiei: 

„Am nestrămutată nădejde ca Rege şi Român în 
„viitorul wrednicului si viteazului 'meu popor, şi vă 
„mulțumesc pentru asigurarea ce-mi dati de incre- 
„derea ce-o aveți in trăinicia şi propiisirea türté 
„subt conducerea mea si a dinastiei mele“. 

Ministrul de Externe telegrafiază agenţiilor din 
străinătate că „în viitor România va pästrà o neu- 
»tralitate strictă si loială către Puterile Centrale“. 

1/14 Maiu. Cunoastem acum şi turpitudinile co- 
dicilelor: convenţia petrolului, politică, economică 
și juridică. Le explică pe toate prin faptul interesă- 
rii Germaniei cu un capital de 360 de milioane în 
industria petroliferă ! 

„Se arendează“, fără nici o arendă, toate terenu- 
rile petrolifere ale Statului, instalatiunile si materia- 
Jul lemnos necesar, unei ,,Oelländereïen Pachtge- 
selschajé“ pe go de ani. 

Interesul Statului român la societate e garantat 
prin aceea că i sea cordă dreptul de sondaj si îm- 


www.dacoromanica.ro 


277 
Ph ee 
părtășirea la capital si câştig (!) (am văzut în ce 
condițiuni, dupa presa lor). Se înființează ‘si un 
»flandelsmonopol Gesellschajt*, societate romi- 
neascä (1), care e scoasă de subt acţiunea legilor 
Statului român (1) A 

După ratificare, România va arătă plusul de pro- 
duciie ce voeşte a-l da (1) fără a-şi periclită industria 
sa (!). Dacă până în Decembrie 1918, nu se ajunge 
în aceasta privință la un rezultat, „societatea in- 
trai automatic în functiune“. 

Evident, în acest hokus pokus de vorbe, România. 
nu e decât un automat care va trăi--cât va mai trăi 
—cum i se va indică din bagheta subtilului presti- 
digitator social. 

Străinii pot obtineà imobile pe 60 de ani. Totul 
ce avem îl dăm Germanilor: fir telegrafic, căi fe- 
rate, dar întreţinerea lor ne privește. 

Ni Ise iea deci putinţa de a trăi: pîinea, bogăţia 
mationala, vlaga omenească,.. pentru a ne rezidi. 

Asta este acest „Wiederaufbau Rumâănienst. 

Chiar depositele noastre dela banca din Berlin 
rămân la dispoziția Germaniei pentru acoperirea 
creanţelor germane, de 443 milioane. Faţă de acest 
aproape miliard cu care Germania ne-a creditat, 
pentru tinichelele sale, trebue să amanetăm toată 
averea țării, chiar toalele noastre nescutite de rechi- 
sitie, şi să robim generaţii întregi până la stingerea 
acestei rase inferioare care eram noi si pe care no- 
rocul ne făcuse să, stăpânim una din cele mai bo- 
gate tari ale lumii. 

Pe lângă aceasta, mai avem în spinare greutatea. 
datoriei războiului, de 10 până la 12 miliarde, faţă 
de patru miliarde lunar ce a costat pe Germania, 
şapte pe Austria, două miliarde pe Serbia. 


www.dacoromanica.ro 


278 

Printul de Hohenzollern a telegrafiat Cancelaru- 
qui ca România să fie din nou un avantpost al cul- 
turii europene. 

3/16 Maiu. Dupa zguduirile din ultimul timp ale 
relatiunilor dintre Austria si Germania, Impäratul 
Carol, care face penitentä la Berlin, inchee o noua 
alianţă austro-germană. | 

Wekerle destäinueste că această alianță e „de pace 
ori de apărare“, cu garantarea independenţei şi o- 
crotirea politicei economice a Ungariei. 

In fine, după atâtea „întăriri“ ale alianţei austro- 
germane, s'a ajuns la acest nou stadiu care insem- 
neazä căderea proectului lui Naumann cu faimoasa 
»Mittel Europa“. 

Ni se face gnaţia de a ni se da pânea în alterna- 
tia de făină curată sau amestecată. cu mălaiu, 

5/18 Maiu. Pacea cu Ucraina nu dă roadele la 
‘cari {intiau. Ucraina nu poate da grânele. „Der Brot- 
jriede“, la care se așteptau, nu are alt rezultat decât 
de a scădea ratia de pâine în Germania dela 200 de 
grame la 160. 

Balfour ne consideră ca neutrali, după. ratificarea 
păcii. 

D-l Marghiloman, la un banchet, face un „/apsus 
linguae“ jignitor pentru simtimântul țării: uniunea 
Basarabiei s'a făcut, nu la Chişinău, ci prin pacea 
dela București! E un penibil lapsus, pe care îl vor 
reliefà mai târziu și voci româneşti și însăși vocile 
semnatarilor tratatului din Bucureşti. 

In Moldova a început o urâtă campanie asupra, 
räspunderilor esecurilor noastre dela început, cu 
atacuri și contra-atacuri lipsite de demnitate. 

11/24 Maiu. In sfârşit o părere oficială, despre 


www.dacoromanica.ro 


__ 219 
pacea din Bucuresti. Kühlmann, în Camera de Co- 
mert, spune: 

»Despägubiri formale de rizboiu nu a cerut Ger- 
„mania, dar după judecata specialiștilor diferitele 
»favorizdri obținute fac o sumă ce ar putea să fie 
»0 formală despăgubire de războiu“. 

Ba bine că nu: totul însă a fost ascuns ca în fai- 
mosul joc al banditilor la maidane: uite popa, nu e 
popa | : 

D-l Stere protestează, ușor contra afirmärilor d-lui 
Marghiloman relative la Basarabia, și ca un coro- 
lar lansează un apel către alegătorii viitoarelor 
alegeri contra ,,oligarhiei innecate încă în sânge şi 
noroiu“, 

In faimoasa revistă umoristică ,,Simplicissimus“ 
se începe de azi înnainte ilustrarea tutulor cancanu- 
rilor de culise ticluite kle (Germani contra Curţii noas- 
tre. 

Regina, în special, e ţinta atacurilor lor. Regele 
e umilit. 

12/25 'Maiu. Guvernatorul militar Tscheppe pleacă 
„pentru înlesnirea trecerii succesive a administratiu- 
nii în mânile noastre! 

Se şterge încă, o etichetă, se pune alta: un subal- 
tern al lui Mackensen. Chiar un guvernator ,,verita-. 
bil“, un mareșal austriac aşteaptă deocamdată ono- 
rific, și, învăluit în mister, dar cu titlul de ,.guver- 
nator“, la Pitesti. 

Toate eventualitatile le calculează și prevăd de 
mai înnainte. 

Suveranitatea Guvernului regal român era salv- 
gardată | 

In Moldova depositul de muniții dela Nicolina, 
sare în aier. 


www.dacoromanica.ro 


280 


E același fenomen ce se petrece în Rusia. De 
vina?.. O scdntee,.. dela o maşină de cale ferată... 

Mai târziu arde un garaj de automobile din Iași... 
Magazia cu efecte din Balti... Magazii cu provizii... 

Injurii contra generalului Prezan demisionat în- 
tre timp. i 

Presa germanä comunică, ştirea lumii întregi. E- 
roul graniţei de Vest a Moldovei,.. ce mai însemnă 
acuma |.. Avem pacea, instrumentul de luptă se a- 
runca... 

A! după moarte il vom glorifică, îi vom ridică 
statue pentru a ne ilustră printr'un discurs festiv, 
acum el e o amintire a nebuniei războiului. 

lar în București, detectivul particular ,,Céaxar“ 
se însărcinează să i se denunțe orice neregulă din 
timpul neutralității chiar fäcutä de miniştri“, 

Sever examen de conștiință! Este și timpul! 

15/28 Maiu. Au luat cu zgomot ofensiva la Sud 
de Laon si Reims, pe Chemin de-Dames. 

O credem o simplă ofensivă, demonstrativă. 

18/31 Maiu. Ne-am înșelat; au înaintat straşnic 
pe acest sector împingându-se în frontul francez, 
după ce au luat Soissons, până La Fère en Tardenois. 

Ieri a fost Joia Verde, cu același ceremonial tar- 
tufic, ca şi anul trecut. Si, spre a se accentua sig- 
nificarea inscripției „Mane domine nobiscum“, de 
jpe unul din altarele votive, baldachinul arhiepisco- 
ului e înconjurat de o gardă de onoare cu baioneta 
la armă. 

19/1 Maiu. Au ajuns Marna, sunt lângă Château 
“Thierry. De necrezut. . 

La moi frigurile alegerilor. Camerele care vor ra- 
tifică pacea. 


www.dacoromanica.ro 


281 


Vorba vine, căci lumea toată se desintereseasa 
complect. 

Toată, forma exterioară se păstrează: indicarea zo- 
nei electorale, placarde, apeluri si inevitabiliZ jan- 
darmi cari păzesc sacrosanctitatea zonelor. Dar to- 
tul e asa de fals! Libera exprimare a votului subt 
pumnul şi baioneta germană | 

Paginile lui Caragiale asupra alegerilor noastre 
înviază, în toată ridicula lor realitate. 

Nimenea mu intră în localuri, afară de doi-tref 
cetăţeni, clientelele registrului cluburilor. La poartă, 
alti trei-patru, ca la controlul spectacolelor, așteaptă! 
cu teancurile de buletine de vot în buzunare sosirea ‘ 
automobilelor încărcate cu veritabilii cetățeni, ce 
fac naveta dela un loc la altul. 

- Mulţi sunt gardisti îmbrăcaţi civili: apar la o sec- 
tie de vot în locul cutărui mort, la alta în locul cu- 
tărui refugiat. 

Dialoguri înveselitoare povestite de membri biu- 
rourilor electorale sau funcţionari de poliție: cum 
te chiamä?.. Radu Văcărescu, să trăiţi. Cine e șe- 
ful, dumitale? Domnul comandant X să trăiţi. 

Singurele județe mutilate care au reacționat fru- 
mos în aceste alegeri au fost: Mehedintii, Suceava, 
şi Bacăul, care au ales un general și un naţionalist. 

20/2 Maju. Au luat Château Thiery; au bombar- 
dat Washington dintr'un submärin; dar nu poate sa 
le meargă bine. Simt nevoe de a revizul pacea cu 
Rusia. Soldaţii pleacă mereu din fara, gărzile se 
reduc la un singur post la toate serviciile, iar la 
Palat se lasă pe seama jandarmilor noştri. Vin me- 
reu răniţi. 

Incep să fortifice granița dunăreană a Olteniei, 


www.dacoromanica.ro 


282 


unde fac transee. Vor sa-si asigure retragerea din 
Balcani, prin acest bastion oltenesc? 

Ni ‘se scade ratia de pâine la 175.de grame, cu 
un lux de expunere de îmbunătăţiri ale fabricaţiei: 
vom avea o pâne curată pentru patru zile. 

Ţăranii sunt angajați la muncă prin biurourile 
de recrutare; iar legea rechizitiilor va tinea până la 
pacea generală! (De sigur şi în Moldova). 

28/10 Maiu. Se dă o pâine de fäinä-cenusä. Am 
scăpat de pîinea cu mălaiu de până acum, în care 
s'au stricat atâtea danturi; acum ni se oferă, altă, 
calamitate pentru stomah. 

Străzile s'au golit complet de soldaţi și mai a- 
les de ofiţeri; la hecatombe. 

Administraţia militară sfătuește Mitropolia să in- 
tervină către preoţi să nu se atace de „popi“ pacea, 
la serviciile divine! 

Noi nu ne mai putem rugă nici Dumnezeului, 
nostru pentru păcatele noastre! 

31/13 Maiu. Incearca să spargă frontul si între 
Mondidier-Château-Thierry, atacând din spre No- 
yon. Nu le merge însă bine, se vede că au mâncat 
bătaie, căci fac bilanturi. 

Se vorbește Ge un mare atac francez la Noyon. 

Starea populaţiei Germaniei e disperată, cum re- 
-sultä din presa lor. Făină nu mai au decât de cor- 
tofi, amestecată. cu nisip. 

* Populaţia e veşnic nelinistitä cu rechizitia haime- 
jor, chiar a soldaţilor aflaţi pe front. Se confiscă 
hainele depuse la Muntele de Pietate. Se cer zilnic 
cartiere. Criminalitatea copiilor crește pe tännurile 
Rinului dela 6.000 de cazuri anual, la 20.000. 

In trenuri sunt furturi de alimente. Se dau pedepse 


www.dacoromanica.ro 


283 


strașnice pentru aceasta. Se pedepsesc cu inchisoare- 
copiii unei scoale, cari, într'o excursie, au luat în 
buzunare din fructele căzute. 

Se pedepsește cu trei ani un oficiant bătrân, cu 
35 de ani de serviciu, pentru că şi-a însuşit boabele 
de cafea căzute dintr'un pachet rupt. Tot astfel e 
pedepsită soţia unui oficiant care exploră cu un ac 
pachetele ce sosiau la poştă. 

Mortalitatea a crescut din cauza foamei, în azile: 
si închisori. 

2/15 Iunie. 41.000 de soldaţi prisonieri de-ai noș- 
tri au venit de peste Dunăre; se aşteaptă sosirea 
și a restului de 8.000. Aflăm de suferințele lor. Cei 
mai mulți au căzut în dezastrul din Turtucaia. Desi 
aruncaseră armele şi arboraseră drapelele albe, au 
fost măcelăriți ca turmele, cu mitralierele de Bulgarif 
cari se urcaseră, pe acoperișuri de case, în pomi si 
pe dealuri. Incoltiti pe malul Dunării, sunt azvârliti 
sau se asvârii spre scăpare în apele ei unde apoi 
sunt vânati ca fiarele cu tunul sau cu pușca. 

Când hecatomba a fost deplină, s'a arătat ofite- 
rul german care a cruțat măcelul. Momentul predä- 
rii a fost tota, şa de groaznic. 

Sunt palmuifi, izbiţi cu pușca de bruta bulgară, 
chiar colonelii sau generalii. 

Sunt jefuiti de haine, ghete, lăsaţi cu picioarele 
goale, mai ales ofiţerii. 

Au rămas nedescultati numai cei ce au avut pre- 
vederea să-și sfâsie cu briceagul căputele, rămâ- 
nând numai cu pingelele. 

La cel mai mic semn de revoltă a mândriei ome- 
nesti, sunt strdpunsi de baionete. Drumul spre la- 
gare a fost un calvar. Prin sate li se aruncă cu apă 


www.dacoromanica.ro 


28h 
fiartă şi bolovani de către femei si copli cari fi 
strigă „cocoschi, cocoschi!“ 

Nu le puteau iertă găinile întâmplător luate de-ai 
noştri în 1913. În lagăre mor de foame. 

Prisonierii au căzut in stare de îndobitocire, pasc 
iarba pe câmpuri, ca animalele, spre veselia sate- 
lor care vin spre a vedea spectacolul. Adună băli- 
gile spre a le lua seminţele de orz sau de ovăz, des- 
groapă hoiturile vitelor moarte, devorându-le crude. 

O muncă de robi e impusă, tuturor, chiar ofiteri- 
lor, după trecerea noastră, dela Flămâmda. Au fost 
cu toții forţaţi să care în blocuri, în spinare, piatra 
necesară facerii drumurilor spre Macedonia. 

La noi e o neregulă extraordinară cu pâinea, 
Mii de insi rămân fără de pâine. 

Descopăr si un alt mijloc de extorsiune: „reluarea 
relațiilor comerciale“. Dam alimente, primim în: 
schimb dela Germania obiectele de lux, vase, cești! 

Primim dela Turci curmale și smochine! Mărgele 
roşii se aduc în Kaffern Krale Siid-Ost Afrikas, pen- 
tru perlele și diamantele țării. 

Soldaţii lor se duc mereu pe front. Nu le merge 
bine. 

Presa noastră politică e o ruşine: zilnic se văd 
expresia: la ocnă partidul crimei! 

4/17 Iunie. Esecul de pe frontul francez trebue 
să. fi fost groaznic. 

Opinia publică germană, ametitä cu miragiul luă- 
xii Parisului, e complet desamăgită. Chiar conser- 
vatorii se trezesc, el cari la orice ocazie cereau 
ca Germania să nu cedeze. 

Organul lor, ,,Kreuzzeitung“, crede că a sosit mo- 
mentul ca pentru pace să colaboreze oamenii de Stat, 
nu numai sabia... Also! 


www.dacoromanica.ro 


285 


Cere în schimb libertatea märilor si desarmarea 
maritima a Angliei, ceeace va face superfluä ches- 
tiunea Belgici. PR 

Ii răspunde „Berliner Tagblatt“: această solu- 
tie vali| ndispune Anglia; trebue admis principiul 
general al desarmărilor. 

Trebue o înțelegere cu Anglia si renunțarea la în- 
cprporarea de State cucerite, căci o astfel de poli- 
tică tarmureste Germania în rolul de Stat continen- 
tal şi o face să piardă situaţia de Stat mondial. 

In Austria e criză politică, 

Au nevoe însă de un grabnic succes de arme, spre 
a înnălță moralul national. Il caută in Italia, unde 
jeau cu sgomot ofensiva. 

5/18 Iunie. Parlamentul nostru s'a deschis in 
presenta Regelui, în absența Reginei si a corpului 
diplomatic. 

Regele ar fi cetit mesaglul cu „urme vizibile de 
oboseală fizică“: 

„Prelungirea rezistentii armate ar fi adus sleirea 
„până la istovire a forțelor țării. România a inche- 
„iat pacea ce i se impunea, ca o condiție de viață... 
„Indreptări adânci sunt de adus, nu numai de ordin 
„administrativ, dar mai ales de ordin moral... In- 
vläptuirea reformei agrare si chemarea päturilor 
„adânci ale țării la viata politica“. \ 

Evreii pământeni cer „emanciparea tuturor“ E- 
vreilor, nu pe categorii, „cun e pretutindeni, in in- 
„treaga lume civilizată“. „Nu se poate presupune 
„că poporul român ar face o excepție în întreaga 
„omenire... Ei au dreptul la o viață adevărat ome- 
„hească“, 

In caz contrariu, amenință cu agitatii si lupte 


www.dacoromanica.ro 


"286 


dăunătoare intereselor mari ale „fării, ațât in ldun- 
tru, cât si în afară“. 

Au devenit foarte sensibili. Trăim o epocă de 
sensibilitate umanitara; descoperim acuma că am 
fost numai nişte sălbateci evreofagi. 

Ce wor mai tângui mai târziu pe zidurile acestui, 
Ierusalim al lor care e tara noastră? Vom vedea, 

In Bulgaria, Radoslavov, care demisionase pe 
chestia Dobrogii, e însărcinat cu facerea Cabine- 
tului. 

In Italia, aripa lor dreaptă a fost înfrântă. 

La noi, griji economice. Secetă după o primăvară, 
nefavorabilă. 

7/20 Iunie-l-370. Vin prisonierii din Krefeld. A- 
flăm toate grozăviile internării. Lagărul de dis- 
tributie era în Dănholm, o regiune continuu bătută, 
de vânturi cari săgetau. Ofițerii au fost ţinuţi cu 
săptămânile, iarna, pe un strat de paie în barace 
de scânduri, în care vântul suflă ca afară. Luni de 
zile nu li s'a dat solde, iar când li s'au plătit, de a- 
bia le-au ajuns pentru cumpărarea combustibilului, 
gi a hranei. Lagărele din Strühen, Beskow, Schwan- 
stadt, rau lagăre de represalii, lagăre de exterminare 
lentă. prin foame a ofițerilor designafi prin sorti, 

Dacă în majoritatea lagărelor mesele constau din 
fărâmături de ‘peste, stoarse de ultima picătură de 
gräsine, astfel că, numai rămânda decât țesătura 
celulară, sau din supe cu mălaiu ce mirosiau a ben- 
zină, din cauza întrebuințării ca atare a porumbu- 
lui ce le-a servit ca experiență, pentru a-l degermină, 
apoi în lagărele de represalii se moare complet 
de foame. Li s'au dat supe de scoarță de fag, pâne 
din rumeguș de lemne, de fructe furagere. E acelaş 


www.dacoromanica.ro 


287 
regim care s’a aplicat și tuturor deţinuţilor români 
din penitenciarele Germaniei şi Poloniei, pentru cri- 
me politice sau ordinare. 

Toţi prizonierii din acele lagăre au ajuns umbre 
cari nu mai pot face un pas dela; o treaptă de scara 
la alta, fără a se ajută cu mânile. Sunt prizonieri, 
cari şi-au tăiat carâmbii cizmelor pentru ai se u- 
şură povara cizmelor pe care nu o mai pot purtà. 
-Cimitirele germane sunt pline de mulțimea lor. 

Soldaţii în special au fost exterminați în mod cri- 
minal! 

Pentru a li se ușură povara vieţii, internatii, ofi- 
teri sau prisonieri? sunt sfatuiti a-şi tinea stomahul 
bandajat in fase ude. 

Pentru a-şi salvă viaţa sunt nevoiţi mulţi a ac- 
ceptă lagărul de favoare: Krefeld, unde colonelul 
Sturdza avea să creeze o nouă mentalitate în prizo- 
nierii români. 

Intr'o revistă făcută acolo, se vede si insucce- 
sul celor „trei apostoli“ şi traiul ce s'a dus acolo, 
desfășurat chiar în fata Comandantului lagărului? 

»Astizi viata-i un calvar, 
Traiul tuturor amar, 

Pâne, brânză, unt, cârnaţi 
Nu !mai sunt decât Ersatz. 
Ultimatul ni s’a pus, 
„Pace“, că, de nu. v'ati dus 
Am primit, find forfati, 
Dar ne-au dat pace Ersatz, 
„Azi poate-o fi ce-o fi, 
Dar& ziua va veni 

Cand si marii diplomati 
Le vor da lor tot Ersatz. 


www.dacoromanica.ro 


268 __ 

In Basarabia ni s'a imlpus retragerea trupelort 
din satele nemfesti. 

In Austria, criză alimentară: ea cere Germanici 
a-i da un maximum de alimente. Karoly se declarä. 
fätis contra aliantei cu Germania. 

In Germania, socialiștii cer discujia păcii în Reich- 
Stag. i 

Kaiserul răspunde telegramelor de felicitare cu 
prilejul a treizeci de ani de domnie „în credința pe 
„sabia sa ascuțită si în consttinta că are fericirea 
„să fie în capul celui mai capabil popor din lume“! 

La lași, în Parlament cereri de „invalidare a unui, 
„dezertor şi a unui criminal“. Majoritatea, ştie însă, 
să tärmureascä acolo răul, care va găsi atita”ecou 
la noi. 

10/23 Iunie. Plec spre Răcari, în Dâmboviţa, o- 
dinioară unul din satele cele mai înfloritoare ale 
țării. Ploaia torențială de ieri a înviat totul, după 
căldurile de nesuportat. 

In tren, aceeași forfotealä internaţională a lumii 
de afaceri mărunte, dar care rentează așa de bine: 
aprovizionarea Bucureștilor. Un singur sătean. 

In gara ‘X un mutilat de războiu: „România 
Mare“ gläsueste corul Internaționalei. 

Un sătean, prins de ecoul vorbelor, ca un ecou, 
repetă: „România Mare“. 

Spre groaza însoţitorului meu mă adresez cona- 
tionalului: Să-ţi fie rușine. „România Mare“ e o 
vorbă. sfântă, de cari nu pot râde decât liftele 
străine. Dacă. acum nu poţi face altfel, întoarce ca-e 
pul si sculpa-ti năcazul. 

O linişte de ghiatä cuprinde întreg compartimen- 
tul; fete rânjinde răsar din alte compartimente; 


www.dacoromanica.ro 


a 


schimburi de semne cu soldaţi, la gări...: scap însă, 
ca prin minune. 

Ghergani, Slobozia-Moara, Răcarii sunt în săr- 
bătoare; sătenii toţi, în curate cămăși albe (der 
schmutzige Walach) cu impestriteala vioaie a cos- 
tumelor lor, stau deprimati, de vorbă. Hora, s'a; 
dus, eu toate invitatiunile soldaţilor de a o face; 
inimile tuturora simt că nu e timpul. Deși nu trăesa 
rau cu jandarmeria şi patrulele—Italieni—aflati în 
sat; sufăr toți de pe urma sistemului. Sunt scoşi 
cu forţa la munca marii proprietăţi, siliți la muncă! 
sărbătoarea, cu biciul, de agronomii germani, cari-i 
vâmează. oriunde-i găsesc ascunși, ca fiarele. Re- 
chisitiile au curs. Laptele se varsă zilnic la lăptă- 
ria cooperativei sătești, aflată în mânile lor. 

Imtr'un singur sat, la Slobozia-Moara, s'au rechi- 
siționat 220 de vite mari cornute, în optsprezeces 
luni. 

- Acum se înfierează vacile, vor lua douăzeci si 
două, deocamdată, din cele mai bune. 

Zilnic se vede tragicul tablou: jandarmul târând 
vaca cu vitelul, în urmă o babă, cocârjată, cu un! 
braţ de fân la subtioarä si cu inima zdrobită după 
comoara vieţii, lumina ochilor ei. 

Cu toţii au însă speranţa în suflete: toţi cred că, 
Francezii îi bat acum, ba încă; dau si detalii naive, 
cari circulă, în toată împrejurimea. Ei sunt spe: 
rantele țării de mâne. 

In Reichstag, Kühlmann afirmă că actualmente 
hu e de consiliat siguranţă şi încredere în Româ- 
nia, cu toate că actualul guvern voeste să, tragă 
la răspundere pe vinovatii de război. 

In privința Dobrogii încă nu s'ar fi putut ajunge 
la o regulare a chestiei, 


Drăghiceanu.—Subt cultura pumnului german». : 19 


www.dacoromanica.ro 


200 


Este oarecare frecare între guvernul nostru si ei, 
cum resultä din räspunsul Corpurilor Legiuitoare 
la Mesagiul regal: Tara vede in prevenienta Pu- 
terilor cu care tratăm pacea „o punte a restabilirit 
„relațiunilor de prietenie dim trecuti, Posiţia de 
Stat neutral ce s'a creat României prin tratatul de 
pace îi va permite României să aibă bune #latii 
si cu celelalte state. 

In Austro-Ungaria, Burian promite muncitorilor 
hrana şi o pace de înțelegere. 

11/24 Iunie. In pantheonul zeităților politice din 
Iaşi, dupa atâta tăcere, d-l Bădărău simte datoria | 
de a vorbi... Tara e frământată, avidă de a-l auzi. 
In fine a vorbit, renovarea cadrelor partidului con- 
servator va rezolvă toate chestiunile: a pământului, 
a votului. (Țara s'a liniştit, d-l Bădărău şi-a luat 
gasca, solemnei taciturnități.— Tace. 

12/25 Iunie. In Italia mu au făcut nimic. Se con- 
solează singuri. „Bătălie de durată; forte superi- 
oare!“ Also! ‘ 

Evreii se aduna la o intrunire cu delegati din 
tara: conchid că popii. români fr putea cu sigu- 
ranţă să învingă prejudecätile și relele deprinderi 
învinse de lumea întreagă | 

Kühlmann, în „Reichstag“, spune că e „imposibil 
„a se vorbi de finele războiului, cu toate strălucitele 
„Succese ale armelor germane; nicăieri nu se vede 
„0 precumpdnitoare dorinții de a intrà la pace. Cât 
„timp orice încercare de apropiere e denunțată ca 
„ofensiva păcii, numai prin resoluții militare si fără 
„de tratative diplomatide, de abia se poate vorbi de 
pun Sfârşit absolut“... Also! 

Spaniolii, cu Maura, acum și-au ales momentul 
să ceară Gibraltarul şi Marocul. Meridionali! 


www.dacoromanica.ro 


291 


14/27 Iunie. Simt nevoia de a-și întări situaţia, 
în opinia noastră publică, 

- Expun la vitrine hărţile de războiu, cu colosa- 
lele succese germane. 

Belgia, Nordul Franciei sunt ca şi strangulate de 
grosul snur în colori germane; un alt şnur negru 
își întinde brațele de încercuire asupra Parisului, 

Săgeţi enorme roșii indică, loviturile de mäciucä 
date frontului francez de coloanele germane res- 
pective. . | 

15/28 lunie. Pacea cu noi sa ratificat. In fine! 
Avem Q pace? Inca nu: trebue acum ratificarea si: 
de cätre celelalte State, si apoi schimbul de ratifi- 
cari si cine ştie ce alte comedii! 

Situaţia politică în Germania, încă dificilă: so- 
cialiștii sunt mulţumiţi cu declaratiunile lui Kithl- 
mann; partidul dreptei e furios, vede în ele o con- 
tradictie cu expunerile Kaiserului. Si o expunera 
funerarä! 

Kühlmann cată să o dreagä, afirmând că si 
Moltke |prevazuse războiului o durată de—treizeci 
de ani. 

Cu toată abilitatea sa, Kühhnann se clătină, si 
mai rău. Această afirmare produce și mai mult tu- 
mult, - 

In Anglia se crede că chestia decisivei e o ches- 
tie de ore: o mare bătălie va decide ieşirea războ- 
iului. 

O așteptăm. 


www.dacoromanica.ro 


VII. 


Dela pacea din București până la cererea ar- 
mistitiului de către germani. 


17/30 Junie. In Moldova o vie agitaţie politică, 
care îngreuiază şi mai mult raporturile Guvernului 
cu Germanii, 

Se fpare că, si Suveranul nu e de acord cu vede- 
rile în chestie de politică internă si în special cu 
angajamentele luate de Guvern cu Puterile Cen- 
trale. 

Nu cunoaștem azi tema acestor discutiuni dar o 
bănuim. Hotărârea plecării d-lui Take Ionescu de 
care Germanii sunt foarte bucuroşi, pare să fie o 
urmare a chestiunilor ce se agită: chestiunea res- 
ponsabilitätilor războiului, un vechiu păcat ce a- 
pasă. greu supra d-lui Marghiloman, de când cu 
faimosul interview, oricât dânsul va cata să, uite 
complet „gestul“. Vendicativii oameni ai Nordului 
nu au uitat de loc polita ce o au trasă asupra sa. 

De altfel în cuvântarea foarte sigură a d-lui Mar- 
'ghiloman din Parlament, nu se vorbește decât de 
reformele proiectate: vot plural, proprietate mijlo- 
cie, naţionalizarea băncilor, scoaterea politicei din 
şcoală, 

In București trupe austriace, în debandadă, şi 
cu toată groaza războiului întipărită pe figură, vin 
de pe frontul italian. 


www.dacoromanica.ro 


293 


Scoala evanghelică enumără acum 1789 elevi, 
dintre cari Germani: 140. Austriaci, 217; Unguri, 
225; restul pământeni. Se speră! ca ei să „fie ancora 
germanismului“ în România. 

In Austria a fost zilele trecute, o mare criză ali- 
mentară, accentuată, până, si de ziarele ilustrate. Im- 
păratul se vede nevoit a telegrafiă după ajutor Kai- 
serului. Ă | 

Acesta îi dă. ceva alimente în schimbul iar al re- 
luării discuţiilor faimosului tratat economic, cu legi 
comune comerciale, desființarea granițelor, etc. 

Se face socoteala morţilor din Ardeal. Din 22.120 
morţi pe câmpul de luptă, numai 8.713 sunt Aus- 
triaci, restul Români. 

In Germania, capete mari, luminate sunt contra, 
intervenirii Germanilor pentru a se da dreptul da 
“proprietate Evreilor români, ceeace ar da naștere 
la mari agitatii în România, iar Maximilian de Har- 
den, în ,,Zukunf“, atacă foarte viguros pacea noas- 
tră. 

Nu se sfieste a afirmă că printr'acest tratat Ro- 
mania este sugrumată si împilată. 7 

Ocupata, lipsitä de Dunäre si de Mare, räzletitä 
de Dacia lui Traian, cu armata nesfärâmatä și cu 
constiinfa că numai nenorocul a făcut-o să nu poată, 
izbândi, România va avea 0 veșnică amărăciune 
contra Germaniei. 

Un articol pe care lar putea subscrie orice Ro- 
man. 

Pe frontul de Vest, întreprindere strașnică de 
patrule dela Mare pînă în Alsacia. Ar fi sosit 
900.000 de Americani. 

Mohammed Sultanul a murit, cum aflăm zilele 
acestea. 


www.dacoromanica.ro 


294 


De moarte naturală. - 

24/7 Iunie. Frecusul dintre factorii nostri con- 
stitujionali si puterea, ocupanta, resultat din felul 
cum s'a încheiat pacea, e destul de grav. In discor- 
dantä cu cuvântarea Preşedintelui de Consiliu răs- 
punsul Coroanei la adresa Senatului accentuează 
că „numai o largă reformă electorală si agrară 
„poate asigură, dincolo şi incoace de Prut, o te- 
„imeinică propășire a acestui mult încercat popor“. 

Ca o lovitură de sah „Ja Rege“ pare, deci, cu- 
vântarea d-lui senator dr. Gerota, care consiliazä 
pe Rege a se sustrage intrigilor dela Palat, şi sal 
fie mai energic: „de ar fi fost Regele mai energic, 
„nu am fi avut răsboiul...; ceeace s'a întâmplat să 
„serve de învăţătură Dinastiei“! 

De sigur corpurile representative, ieşite din libera 
auto-determinatie a noastră, după sistemul ger- 
man, pot să aibă înnălțimea morală a tuturor li- 
centelor. : 

Ca © repercutare a celor întâmplate, o nota o- 
ficioasă germană, desmintind drastic asertiunea 
ziarului oficial „Steagul“, arată că controlul de gra- 
nifa al demobilisatilor si refugiaților, care se face 
cu o încetinealä sicanatoare, se va execută şi de 
aici innainte de autoritätile militare, iar nu de cele 
române. 

lar, în Reichstag începe să se strige iarăși con- 
tra barbarului tratament al prisonierilor germani, 
din cari nu s'ar fi întors decât 20 la sută. 

Vechiul sistem de presiune asupra noastră. 

Oficiosul lor de ieri ne lämureste și mai mult. 

Opera d-lui Marghiloman e minată, adecä de d-k 
Brătianu. | 


www.dacoromanica.ro 


295 


‘Aceste minări nu contribue a se dobândi prietenia 
„Puterilor Centrale, Franța e departe, iar Mittel- 
„Europa e aproape. România are să aleapă dacă 
„va rămânea mai departe isolată, înconjurată de 
„inimiciție şi neîncredere sau se va învol Să sfâr- 
„sească cu masinafiunile lui Brătianu, spre a înlesni 
„drumul spre o sinceră conlucrare politică şi eco- 
„nomică cu Puterile Centrale“, 

25/8 Iunie. Se pare că generalul Averescu ar 
avea încrederea Coroanei în privinţa, executării ye- 
formelor cât mai democratice. „Lumina“ ne infor- 
mează ca despre un „fapt cert“: „reluarea relafiu- 
nilor dintre Palat si generalul Averescu“. 

Generalul Averescu, pe de altă parte, contestä 
Guvemului, „libera expresiune a voinței  națiunăi 
„pentru ca un act de importanța ratificării păcii să 
„fie exprimarea acestei expresiuni, 

„Bukarester Tagblatt“ socoate, în de acord cu 
expunerea Ministrului-presedinte, că cea, mai grab- 
nică nevoe a zilei după încheerea păcii „e o datorie 
de conștiință“. cercetarea vinei pentru războiu. După 
seriozitatea cu care se va sesiză Tribunalul se va 
cunoaște sinceritatea, dacă se voeste în adevăr a 
extirpă sistemul adânc înrădăcinat. Dacă scena ju- 
decärii va fi o comedie, atunci se va văd! că poporul 
român și-a schimbat numai persoanele care-l ex- 
ploatează“ jar nu conceptiunile şi că penibila în- 
vätäturä a războiului rămâne fără de influență a- 
supra sa. 

Acest răsboiu a descoperit toată descompunerea. 
României. „Na va fi extirpată aceasta, atunci fara 
Wu poate pretinde valabilitatea raporturilor pline 
„de încredere“. 


www.dacoromanica.ro 


296 


Despre acest lucru s'a vorbit, zilele acestea, si 
în Reichstag. Articolul 93 din Constituţie dă po- 
sibilitate Regelui de a opri războiul, înlăturând Mi- 
nisterul. 

Articolul 95 îi dă dreptul de a disolvă Parlamen- 
tul. : 

„In viitoarea conduită a Curţii regale față de 
» Brétieni, se va recunoaşte dacă Regele va toleră 
„mai departe sistemul de până aici, care a adus 
„Coroana în cel 'mai mare pericol“, 

lar într'o convorbire ce s'ar.fi avut cu un fost 
Ministru român din Stockholm, oficiosul german 
pune şi cele douăsprezece capete de acuzare pen- 
tru fostul Minister: 

1, CA a declarat războiu. 2. A permis intrarea de 
trupe străine. 3. A informat fals pe Rege asupra 
situaţiei. 4. A favorizat pe generalul Hiescu care a 
dat armatei pentru un milion încălțăminte cu tälpi 
de carton. 5. A: cerut un ajutor de 50.000 de Ruși, 
6. A sperat că în cincisprezece zile va lua Transil- 
vania. 7. A permis cărarea vinurilor partisanilor 
cu trenurile. 8. A acordat misii grase la o treime 
din Cameră. 9. Pentru distrugerile instalaţiilor 
petrolifere. 10. Pentru cele 180.000 de cazuri de 
tifos. 11. Pentru malversatiuni si 12. Pentrucă a. 
refuzat a merge la Brest-Litowsk. 

Aceasta însemnă după concepţia germană că:nu 
intra în obiceiul german a se amestecă în politica 
înternă si în formele de guvern al naţiunilor! 

26/9 Iunie. Aflăm de răspunsul d-lui Marghi- 
man Către generalul Averescu: „Dacă dela această 
acțiune veţi încercă să treceţi la ceva mai mate- 
„Trial, se va constată că suntem trejl si se vor cdi, 


www.dacoromanica.ro 


297 
Vă asigur, cei cari vor încercă să întreprindă o 
„asemenea acțiune împotriva noastră“, 

(Cine? Ce? — Mister...) 

'Oficiosul german spune foarte sibilic că „Ave- 
„escu varsă uleiu peste foc“. 

Relele raporturi, rezultate din felul cum înțelegem 
noi să sävârsim opera intemă, se sparg pe spa- 
tele... demobilisafifér. Ei sunt opriți de a mai trece 
în teritoriul ocupat. 

In Turcia, noul Sultan Mohammed al VI-lea. 

Punerea în stare de acuzare a fostului guvern, 
care se va votă peste câteva zile, nu obţine deocam- 
data decât 57 de voturi fata de șase abţineri şi 51 
absenţi. 

In Moscova, contele Mirbach, împuternicitul ger- 
‘man, a fost împuşcat. 

Pe frontul de Vest au sosit un milion de Ameri4 
cani. 

28/11 Junie. Parlamentul execută somafia ger- 
mană. 

Acuzarea împotriva Cabinetului Brătianu a fost 
formulată în Parlament. Sunt şase capete de acu- 
zare: trecerea trupelor străine, neorganizarea arma- 
tei, conruptia representantilor, retributia lor cu mi- 
lioane, cedarea flotei Rusiei, transportarea Tesau- 
rului, traficul vagoanelor, distrugerea rafinäriilor, 
ridicarea copiilor, intrebuinfarea vagoanelor în sco- 
puri particulare. 

Vina pentru răsboiu nu formează, un cap de acu- 
zare! | 

Tesa germană e pierdută. 

Mai târziu, în presa lor şi în Parlamentul german 
se vor exprimă că darea în judecată a Ministerului 
român e cea rai mare comedie a secolului! 


www.dacoromanica.ro 


298 


In Germania se vede că situaţia pe front e rea. 
Hertling, Cancelarul, simte nevoia de a face iar 
avansuri pacifice. 

Vorbeşte chiar de Belgia care ar fi numai un gaj 
pentru tratative şi pe care nu are intentiunea de a 
a o retinea. Germanii nu ar avea gânduri imbperia- 
liste: lasă independența Belgiei! Pentru prima oară 
se vorbeşte în acest sens. 

Semn răul 

intze, fost amiral, vine în locul lui Kuhlmann 
care a căzut." 

Sodomă a Bucureștiului, tu ai pierdut pe fiul cel 
bun al Germaniei... 

In Moldova nu ar mai fi pâne decât pentru patru 
huni. . 

In’ teritoriul ocupat s'a confiscat toată recolta. 
anului 1918. 

Gustam fericirile păcii! 

2/15 Iulie. Spre Rucăr. In gara de Nord ace- 
leași coade nesfârşite de călători cari așteaptă cu 
zilele găpătarea biletului. Dar unde e regula ger- 
mană? 

In faţa ghișeurilor, pe lângă patrulele germane 
funcţionează acum ,,dolmeciul“ evreu, cu un ser- 
gent german. 

Ei sunt șefii întregii ramificații de gard/sti ro- 
mâni, hamali şi portari ai gării de Nord. La ghi- 
seuri se lucrează de formă şi cu încetineală exas- 
perantă; de abia pătrund douăzeci sau treizeci de 
călători. 

Pe din dos ramificatiile vând la licitaţie biletul 
de care ai nevoe. Când locurile s'au ocupat, un gar- 
dist strigă ritos: ,,Censurat“! ,Censurat“ răsună, 


www.dacoromanica.ro 


299 
ca un ecou în toate colţurile. Ghiseurile isi trag 
perdelele, soldaţii invită lumea cu gestul si cu lo- 
vituri de puşcă afară: los! los! heraus! 

Pentru un bilet de cinci lei se plătește douăzeci şi 
cinci de lei. | 

Se diteazä numele cutärui vechiu portar care a 
făcut suta de mii de lei în câteva luni. 

Toţi sunt încântați: funcționarii români si ,,Ei- 
senbahn-Direction“, 

La orice reclamaţie de prisos, te alegi cu închi- 
soare pentru ofensă nedovedită adusă soldatului ger- 
man. 

In trenuri s'a permis şi personalului român să-și 
iea activitatea mai mult de formă. Toţi însă. sunt 
foarte scrupulosi în executarea datorieil Vâneazä 
bacşişul. t 

Cautä carnea sau cutiutele cu unturä in gentile 
călătorilor, dau jos bieti Români prinși in flagrant 
delict de contrabandä, si-i aduc inaintea personalu- 
lui militar al gărilor, cari râd cu compätimire şi 
cu un aer de märinimie lasä liber pe nenorocitul 
contravenient, spre marele scandal al integrului 
funcționar român. 

Golești. In sat, bisericuţa lui Stroe Leordeanu 
se ridică veselă, în toată forma ei primitivă din 
secolul al XVII-lea, scoasă de curând la iveală. 
Uh obuz explodat în dreptul altarului, în timpul 
strasnicelor lupte de aici, ale retragerii, i-a smuls 
poalele strașinei. 

Sătenii,-smeriţi, ies din case si, neîntrebaţi, își 
spun păsul şi durerile ce le-au îndurat. 

"Ochii tuturor iscodesc necontenit, cât vorbesc, ca- 
sele conacului din fata, unde e Komandantura de 


www.dacoromanica.ro 


300 


etapă si magazinul de proviant în care se adunä 
toată bogăţia județului. —~ 

Pașii greoi a unei santinele germane din fata 
porții îndeamnă la circumspectie. Casă, sfântă» a 
Golestilor, care, din secolul al XVI-lea, eşti leagă- 
nul acestor blagorodnici și iubitori de tara boieri, 
care ai adăpostit pe Matei Basarab, pe Brânco- 
veanu, și ai oferit cea dintâi ospitalitate pe pământul 
românesc Domnitorului Carol, esti mărturia isto- 
rică mută a trecutului nostru nenorocit! Imi evoci 
zilele de-durere din 1716, când avangardele lui Pi- 
voda von Dettiner, căpitan nemtesc, conduse de Mi- 
hul Căpitanul, spre a prinde pe Nicolae Vodă Ma- 
vrocordat, se sălășluiau în această curte; îmi evoci 
figura lui Tudor Vladimirescu, pe care l'ai găzduit 
în zidurile tale, spre a, fi trădat de căpitanul lui 
Ipsilanti, In zidurile tale, care au adăpostit poate 
întâia școală românească, din ţară, răpăie din nou 
cizma împilătorului neamului nostru. 

Câmpulung. Numai militari, peste trei mii. Pen- 
tru ,,Erholung™. 

Casele mari, pustii. Localurile sabia închise de 
zăplazuri mari de scânduri cu sârmă ghimpată: la- 
gare de internati si aresturi. 

O răceală în aier, de mormânt. 

Nicio perdea la ferestre. 

Ici colo, frontoane dărâmate de obuze; clădiri 
întregi străpunse de o ghiulea; câte un părete de 
casă, dărâmat, în nomolul si mormanul dărâmături- 
lor: patul sfărâmat, lavoarul aruncat întrun colţ, 
cioburi de sticlă; a rămas camera în aceiași stare 
ca în momentul groaznic al evacuării. 

Gospodăriile de abia s'au reînfiripat. Localurile 


www.dacoromanica.ro 


801 


publice închise. Singurul birt: o cârciumă, în piaţă, 
spre Crucea pârgarilor, care străjuiește de vre-o 
trei sute de ani întâmplările vremii. 

Preţurile fabuloase din cauză că totul se pom- 
pează la garnizoană, si pentru rechizitü. 

Nămăiești. Icoana războiului în toată urâtenia 
lui, Din frumoasa mănăstire, ridicată în preajma 
bisericii scobite în stâncă, nu au mai rămas decât 
colţurile zidurilor negre, arse și afumate. 

Din depărtare face impresia unei cäpätâni de 
mort, a cării dinţi rânjind își bat joc de zădărnicia 
lucrurilor omenești. 

In sus, pe pârâul si pe muntele Pravät, care se 
profilează în negru pe fondul alburiu al colturilor 
stâncoase din Dragoslave. 

Aici s'a dat una din cele mai îndârijite lupte de 
poziție ale räzboiulyi nostru, care, după märturisi- 
rea germană, nu aduceau niciun câștig de teren' 
armatelor germane. După aproape cincisprezece luni 
de atunci, câmpul de bătaie e încă, viu. 

Se văd sus pe coamă, încă destul de bine conser- 
vate tranșeele germane, cari $erpuesc prin desisuri, 
vai si muncele; gäurile de tragere bine alcätuite cu 
-brazde de iarba; fnapoia sanjurilor, locul colibelor 
cu sobele lor. i 

Cozoroace de chipiuri ofiteresti, tălpi de cizmä, 
puști sfărâmate, încărcătoare risipite, sfâşieturi de 
haine, cartușe trase sunt mărturia grozäviei lup~ 
telor. 

O cruce de piatră ridicată, de Brâncoveanu stă 
sfărâmată, de lovitura unui obuz ce a lovit-o în 
plin.) Gauri imense sfredelite în pământ, în jurul ei. 
Sunt semnele artileriei noastre, care a tras cu o 
precisiune admirabilă. 


www.dacoromanica.ro 


302 


Un corp de seaptezeci de mii de Germani a fost 
desorganizat: s’au scos prin luptele de aici. 

Lesurile germane stau cu miile in cimitirul din 
valea de din dosul coamei. Cu aceeasi aliniere exas- 
peranta zace şi materialul lor uman mort, ca si cel 
viu, strict numerotat si etichetat. 

In dreapta Pravätului, la răscrucea drumurilor 
Câmpulungului si a splendidei vii a Dâmboviţii, 
pe unde s'au dat atâtea lupte ale trecutului nostru, 
fiecare palma de loc poartă. urmele grindinii de 
artilerie. Pământul face impresia că e presărat de 
nenumărate degetare: găurile obuzelor trase. 

Cantoanele, arborii, parapetul șoselei sunt gău- 
rite pe fiecare centimetru de schijele șrapnelelor. 
Sunt urmele grindinii abătute din munţii vecini a- 
supra nenorocitei noastre retrageri din Dragoslave, 
la acest unghiu al morţii. 

Rucărul, Podul Dâmboviţii, odinioară, fala sate- 
lor ţării, o completă, ruină. Din mijlocul ruinelor 
centrului Rucărului ies picioare de mesc, mașini 
de cusut, firme de magazine. 

Falnicii Rucăreni, de nerecunoscut. Deprimati, 
rosi de mizerie, cu frica de a pieri în curând de 
foame, frică accentuată și de grozava secetă a a- 
cestei luni. Tot ce au trebue să împartă cu ocu- 
pantil. 

Si, culmea tragicului, trebue sa fie veșnic cu 
surâsul pe fafa, spre a compläceà autoritätilor mi- 
litare si a se conformă Komandanturii. Toţi trebue 
să fie veseli. 

Sunt nevoiţi să joace pe veselii, acum când ho- 
tarul moșiilor lor s'a îngustat până în marginea, 
Satului, când chiar din ceeace le-a rămas nu li se 


www.dacoromanica.ro 


303 


permite a-și tăia un lemn pentru trebuintele ca- 
sei, când din 20.000 de vite cornute, câte aveaţ 
la invazie, acum nu mai au decât 1.000, când din, 
40.000 de oi nu mai au decât 800, când zestrea ca- 
sei lor e zilnic cäratä de fiecare drumet neamt, când 
brânza sau ouăle destinate mesei oaspeților lor tre- 
bue să. le ţină, îngropate pentru a nu le fi rechisi- 
tionate. 

Frumoasa biserică a Rucărului, cu una din cele 
mai frumoase picturi moderne din fara a servit 
până în timpurile apropiate, de bucătărie a tru- 
pelor, iar la invazia ocupanților ca loc de extermi- 
nare lentă, prin foame și frig, a peste optzeci de 
fruntași rucăreni, luaţi ostateci. 

Zilnic trec spre vama Branului zeci de mii de oi 
și porci, din sesurile Dunării spre Austria. Exe- 
cutäm conditiunile... păcii. Mor cu sutele Rucăre- 
nii trebue să completeze lipsurile, la această mar- 
line de tara, unde se fac răfuelile. 

Voi, însă urmaşi ai pârgarilor Cetăţii Dâmbo- 
vita si ai Nemtisorului si ai Câmpulungului, ştiţi 
bine de veacuri, că ziua răfuielii încă va veni. 

Piteşti. Pe cât de rece şi anost, ca și Bucureștii, 
subt garnizoană germană, pe atât de simpatic azi, 
subt garnizoană ceho-slovacă: muzica cântă la grä- 
dina arii apropiate simiirii noastre. 

Raporturile cu militarii sunt mai strânse. Lumea 
toată în grădină, civili şi militan ; de n ar fi uniforma 
austriacă: te-ai crede în timpuri normale. 

4/17 Julie. Germanii au luat cu zgomot ofensiva 
de vre-o două zile pe Marna, trecând-o la Est de 
Dormans. Se parc că la Reims nu au putut face 
nimic, 


www.dacoromanica.ro 


304 


Țarul Rusiei ar fi fost împuşcat intr’o pădure. 

In Parlament, d-l Marghiloman declară că ra- 
tificarea păcii nu se poate face decât după am- 
nistie (a cui?) și resolvirea chestiei evreieşti 

La oi au confiscat cânepa.si inul. 

5/18 Iulie. Printr'o incurcäturä extraordinară de 
redacție, comunicatul lor ascunde eșecul suferit la 
Sud de Marna, ceeace miroase cât de colo. 

Kaiserul pe front. 

In ţară se opreşte cu desăvârșire întoarcerea mo- 
bilizatilor. D-l Marghiloman speră că „prin com- 
'mensații de hrană“ se va obținea dela Germani în- 
toarcerea lor. 

Li se promit 12.000 de vagoane cu grâu din 
Moldova. 

De acum înnainte, pentru orice capriciu german, 
mu vom mai putea cere executarea stipulafiunilor 
tratatului decât prin noi compensaţii pe lângă. cele 
acum stipulate. 

Executarea muncii forțate a fost amânată în Mol- 
dova. 

7/20 Iulie. Germanii sunt prinși de Francezi în- 
trun atac de flanc și spate între Soissons și Cha. 
teau-Thierry. 

Comunicatul lor e disperat: 

„Francezii au reuşit să pătrundă, în câteva locuri, 
„cele mai înnaintate linii de infanterie si artilerie 
„ale moastre, prin surprindere, şi prin risipa celor 
„mai puternice escadre de tancuri“. 

Ahă! 

Oficiosul lor apare cu întârziere, cu grosul titlu: 

„Die grosse franzăsische Gegen offensive ges- 
cheitert“ —(Dar par'că era vorba de marea ofen- 
sivă germană!) 


www.dacoromanica.ro 


305 


8/21 Iulie. Comunicatul de azi poartă iar titlul: 
„marea ofensivă franceză din nou zădărnicită“. 

De fapt au fost aruncaţi peste Marna. Se con- 
solează, cu gândul că au trecut-o fără să bage de 
seamă. inimicul! 

Czernin ţine să vorbească: politica internă aus- 
triacă, trebue să fie în concordanță cu cea externă, 
germană. 

El afirmă ca pacea cu România e foarte bună 
(ba bine că, nul); dacă ea sar anulă, ar protests 
toată lumea (1), pentru că ar trebui să retrocedänt 
Basarabia. 

leau imăsuri Germanii pentru închirierea tuturor 
minelor de cărbuni. 

Guvernul nostru aduce legea de incetatenire a 
Evreilor, considerând soluţia „ca izvorâtă din le- 
găturile tratatului“. . 

De abia acum se fac interventiunile necesare pen- 
tru liberarea ostatecilor din Germania. 

Tariful căilor ferate în Moldova se sporeşte cu 
o sută la sută. 

Coroana ar fi acordat Guvernului toată. latitudi- 
nea de a lucră. 

9/22 Ilie. Tipä de mama focului. „Die franzo- 
lische Gegenoffensive wiederum gescheitert“, 

„Popoare de ajutorintd, Algerienii si Negrii, se- 
„negalezi, poartă povara luptei la focarele de lup- 
„tă; batalioane de Senegalezi, repartizaţi pe divi- 
„ziile franceze, precedau înnapoia tancurilor, ca 
ntapi ispäsitori ai atacului, pe Francezii albi. A- 
„mericani si chiar Americani-negri, Englezi si Ita- 
„lieni luptau pentru Francezi“. 


Albi sau negri, e vorba că dau cumplit. 
Wraghiceanu.—«Subt cultura pumnului germans. 29 


www.dacoromanica.ro 


306 


La Târgovişte, 11:000 de soldați aduşi pentru 
„Erholung“ nu vor să iasă la exerciţii, bat pe 
un ofițer; trei zile orașul e silit să ţină, prăvăliile 
închise. 

In grupuri mici de abia sunt trimişi pe front. 

10/23 Iulie. ,,lmmer wieder erfolglose Angriffe 
der Franzosen“. Totuşi se vede bine că Francezii 
au luat tot drumul Soissons-Château-Thierry. 

Intelegem acum avansurile desperate pentru 
„pace“ pe care Cancelarul le repetă neîntrebat. 

Cere acum integritatea Imperiului german, se 
declară gata pentru o îndreptare de graniță in 
schimbul completei despăgubiri. (Negustorull) 

La noi, bolile seceră lumea. Nici nu mai știm 
câţi mor. Nu se mai publică nici listele stării ci- 
vile, nici numărul cazurilor de boală: Din anuntu- 
rile gazctelor se vede însă că industria cosciugelor 
niciodată nu a fost mai prosperă. 

12/25 Iulie. „Vergebliche franzăsiche Massen-An- 
griffe!“ 

In Germania continuă încă discuţia chestiei rä- 
minerii dinastiei noastre. 

Se află acum că, Czernin (cum se explică el) încă 
din Februarie a trimis un ofițer la Mareţe Stat Ma- 
jor sa vorbească cu Regele în privința încheerii 
armistiţiului; i se pferia o pace onorabilă, fără în- 
datorirea de a luptă contra aliaţilor de până, acum, 
dar să lupte împreună contra revoluției internatia- 
nale. . 

Atunci nu s'a vorbit de loc de retrocedări terito- 
riale! 

La noi suspendarea inamovibilitatii adm/nistia- 
tive. 


www.dacoromanica.ro 


307 


Dacä de sus se zgudue pactul nostru fundamen- 
tal, ce 's& mai zicem de (ei de jos! 

14/27 Iulie. Comunicatul lor: ,,/nimicul ce-şi a- 
„duce trupe din toate continentele are momentan 
„0 superioritate numerică“. 

O văzurăm și pe asta. 

15/28 Iulie. Cu toată bunăvoința soluționării ches- 
tiei evreești, o vie campanie de presă şi brosuri e 
întreţinută in ţară și în străinătate, 

„Lumina“ cere încetățenirea tuturor, aşa cum sunt: 
„proşti, canalii, tâlhari. faliți!“ 

Iar d-l Karger, în „Die Judenfrage in Rumănien“, 
arată umanităţii „viața plină de jale pe care un 
„Sfert de milion de suflete evreeşti adânc robite, 
„persecutate fără îndurare, cu o sălbăticiune bes- 
„ială, pe moarte şi distrugere, o duc în România 
„Aceste suflete care contribue la desvoltaarea ca- 
„pacității materiale şi culturale a ţării, cari au dat 
„40.000 de luptători pentru luptele românești şi 
„cari și-au lăsat viata pe întinsele câmpii ale Va- 
„lahiei&/ 

Si cum se putea “să fie o imagine mai putin tra- 
gică, atunci când tara e dominată, cum spune el, de 
0 megalomanie națională, „caracteristic fetisistd™, 
ilustrată de cuvintele pe care „istoricul român d-l 
Iorga“ le-a spus odată. (de fapt, râzând de aceste 
idei) : 

„Revoluția franceză nu a fost decât o émilatie 
„sarbădă a revoltelor noastre țărănești (!) Goethe 
„nu a făcut altceva decât să imite pe al nostru 
nlenache Văcărescu, fără să se apropie cât de pu- 
„fin de el, fiindcă îi lipseau aripile (!)“. 

Aceste enormitafi spuse în Tara Românească, care 


www.dacoromanica.ro 


308 


de veacuri e evreiască, în care e ,,dovedit istoriceste 
că locuesc Evreii înnainte de cucerirea Daciei de. 
către Romani şi în care locuesc cu mult înnainte 
de imigrația ;Moldo-Valahilor“, cari sunt consta- 
taţi de abia din al IV-lea veac, dau măsura men- 
talității românești (!). Din al IV-lea veac se men- 
tioneazä Evrei, în al VI-lea veac erau Cazarii-E- 
vrei stăpâni în Peninsula Balcanică. Chiar Româ- 
mii „se socotesc ca descendenți din Evrei“, fiindcă, 
Veniamin de Tudela, în 1172, spuneau că Românii 
numiau pe Evreii din acel timp „frafi“ şi purtau 
toți nume iudaice! 

(Piramidal !) 

Ba Chiar la 1476 un rege evreu Zucazan, alias 
Lufi (cetește Hanul turcoman al Persiei, Uzun-Ha- 
san, predecesor al „Sufiilor“ persani) având subt 
el si pe domnitorii mici valahi, s'a bătut cu Tur- 
chi! | 

(Descoperiri interesante, extraordinare). 

life epoca modernă li s'au răpit toate drepturile 
ab antiquo4, pe când Germania fi naturaliză încă 
din 1851, Elveţia în 1850, Rusia în 1862, 

Am despretuit tratatul din Paris, am nesocotit bu- 
mele intenții ale lui Cuza și tratatul din Berlin. Ro- 
mânia, care, înnainte de 1878, era „numai un obiect 
„de compensații pentru Marile Puteri, a ajuns la 
„aceasta: să-și opuie voința sa întregii, Europe“. 

(Ce cutezanta pentru Valahi!) 

Zadamic a protestat Markus pe vremea Ministe- 
rului Boierescu, căci Rosetti a avut nerusinarea să, 
se exprime așa: „putem să ne felicităm că am des- 
„legat problema evreiască în sens național, în con- 
„fradicție cu voința popoarelor si cu spiritul tra- 
„fatului din Berlin“. 


www.dacoromanica.ro 


309 


(In sens national? Dar tara e evreiască ab an- 
tiquo...) 

Inde irae, pentru d-l Karger. 

Evreii nu pot, dupa d-sa, să stea la sate, nu pot 
face comerţ (|!) sunt excluși dela întreprinderi (!), 
jigniti în întreprinderi industriale (1), excluși din 
slujbe si şicanaţi în şcolile lor (1). Nici singura 'po- 
litică, socialistă, nu o pot face în partidul întemeiat 
de d-l Dobrogeanu-Gherea, 

Si câte crime! O probă: Goldenberg Ițic nu a 
fost 'primit ca voluntar în campania din 1913. 

Socialistul Wechsler, „care luă parte la libera- 
rea lui Racovschi“, a fost arestat şi mai apoi îm- 
puscat. 

Racovschi este idolul nostru national. 

Ba inca, culmea: Evreii, cari au dat 50.000 de 
soldaţi ‘pentru front, s'au dovedit eu cifre statis- 
tice că „sosesc în lazarete în mult mai mic număr 
„decât neevreii. De unde provine aceasta?“ 

Tot d-l Karger răspunde: ,,S’a dovedit că ei 
„cădeau în mai mare număr în foc şi-i lăsau sii 
„zacă răniți pe câmpul de bătaje“ (!). 

Onorabile domnule Karger, permite unui Valah, 
venit în aceasta tara înnainte sau după al XIV-lea 
veac—faptul e secundar—si care are simpatie pentru 
Evrei, mai ales pentru cei spanioli, care recunoaște 
toate greşelile ce s'au făcut de Guvernul român în 
chestia evreiască, si nu nesocoteste toate jertfele 
ce le-aţi făcut în războiul nostru, pentru care ati a- 
vut eroi ca Lilienfeld din regimentul 62, cum am 
auzit-o indiscret în convorbirile soldaţilor, să vă, 
Tăspund asupra crimelor cu care ne-ati împovărat: 

Aţi avut așa de puţini răniți pentrucă prin toate 


www.dacoromanica.ro 


310 


“mijloacele: dezertare, mituire si laşitate, atâţia s'au 
sustras dela linia de bătae. Pe când Turcii se aflau 
în număr de 24 la sută pe poziție, Tiganii 22 lu 
sută, d-voastră aborigenii, ati lăsat grija patriei d-v. 
sălbatecilor Valahi, apărând pe front numai cu pa- 
tru la sută. De aceea Turcii au avut patruzeci la 
sută răniţi. Tiganii 42 la sută, iar d-voastră abori- 
genii „pămnântenii“, numai şase Ja sută, 

Nu s'a îmbibat prea mult câmpurile de bătae 
ale sacrului nostru pământ cu sângele evreesc, pen- 
trucă nu au fost morţi decât trei la sută, pe 
când Turcii au avut patruzeci la sută, iar Tiganii 
42. la sută. 

Pe când Românii care au venit dupa d-voastră; 
în această țară, räspundeau cu 13 la sută din în- 
treaga populaţie la apelul ţării, d-voastră cari sun- 
teti 267.000 (atâţia câţi are Germania întreagă la 
o populaţie de 70 de milioane), afi răspuns numai 
cu 15.969 de soldaţi, dintre cari au luptat pe front 
aproape 9.950 şi au murit 1.015! 

Cât despre „distrugerea“ la cari, sunteţi siste- 
wmatic supuși, Germanii au rămas incremeniti de 
luxul dumneavoastră din Calea Văcăreşti, unde se 
aşteptau să găsească cine ştie ce ghetto infernal. 
lar scoala d-voastră, unde nu vă stinghereşte ni- 
meni, b'umai în Bucureşti numärä: două gimnazii, 
o şcoală comercială, o şcoală profesională de fete, 
două de cursuri complimentare de fete, una de me- 
serii, opt primare, patru primare de fete, o grădină 
de ‘copii, o societate gimnasticä, cu un budget de 
1.800.000 lei. * 

Mai multä prudentä chiar fata de un popor care 
suită prea repede“ e întotdeauna o cumintenie. 


www.dacoromanica.ro 


312 


V'aţi sustrage astfel şi amusamentului universal, 
care cu drept cuvânt vă irită aşa de rău. 

19/1 Iulie. Al cincilea an de războiu. Se retrag 
„ptanmăssig“ între Ourcq si Avre. 

Foch ar fi aruncat în luptă un milion și jumătate 
de luptători. 

Fiul lui Roosevelt rănit pe front. 

Kaiserul către armată: „Poporul german cu cre- 
„dincioşii să: aliați au resistat unei lumi de ina- 
mici. | 

S'au nimicit desperatele sforfüri ale inamicului 
„de vitejia voastră (!) 

„Nu ne sperie armatele americane... nu numărul, 
„ci spiritul aduce decisia“. 

In Austria, Hussarek Ministru'presedinte. 

Englezii anunţă că, submarinele germane au în- 
cetat de a mai fi un pericol. : 

Faimosul ajutätor al regimului neronian, Helf- 
ferich, e trimis ministru la Petrograd. Ce tact po- 
litic! | 

Nu va putea face nicio vizitä, chiar protocolara, 
de frică să nu fie linsat de public. 

Maresalul din Ucraina, satrapul Einchorn, e omo- 
rat de Ucraineni. 

In Moldova, se discută. chestia Turtucaii. De vină 
au fost... tunurile, 

Am intrat in luptă cu 850.000 de soldaţi cari nu 
dispuneau decât de 375.000 de puşti Manlicher şi 
160.000 de puşti Martini, două până, la şase mitra- 
liere de regiment, tunuri de 105, si 150 numai cele 
din forturi, cu 150 obuse de tun; șase baloane cap- 
tive. 

La noi, obligativitatea muncii pentru demobilir 


www.dacoromanica.ro 


312 


sați, inventarierea si rechisitionarea cosurilor de 
piele ale trăsurilor; nu scapă nici trăsurile Curţii, 

Au cärat tot mălaiul, simt nevoe să împartă făină, 
sătenilor: patru sute de grame de cap! 

Pâinea ajunge şaizeci de bani. 

„Ober Kommando Mackensen“ permite întrebu- 
‘infarea limbii române în poșta română! 

Evreii pământeni afirmă „partea largă ce au a- 
„vul-o în desvoltarea orașelor... Au nestrămutată 
„convingere în triumful final al drepturilor omu- 
lui, 

Ca ki în Rusia! Locotenentul Müller evadat din 
Siberia în Moldova, arată în memoriile sale cum a 
făcut toate etapele a nu știu câte mii de chilome- 
tri de drum, ajutat de Evrei. 

21/3 Julie. Comunicatul lor: „După curățirea câm- 
„pului de bdtae, noaptea, în lupte de ariergarde; 
„am continuat mișcările conform planului“, 

Mefistofelic ! ' 

Snurul härtilor etalate se stringe mereu in ghe- 
me, pe măsura retragerii conform planului. Nu lip- 
sesc ironiile publicului. Agentii secreti asteapta sa- 
tanic o exclamatie pentru a-i arestă. Un biet Evreu 
e arestat fiindcă într'o exclamatie sinceră, spuse: 
într'o bună dimineaţă, o „să-i vedem că pleacă cu 
ghem cu doi“, 

La lași, scandaluri în Parlament. La votarea Îc- 
gii Evreilor, care e cerută fără admiterea niciunui 
amendament, un deputat țăran cere prioritatea le- 
giferärii pentru ţărani. 

Ministerul trecut contestă Camerei dreptul de le- 
giferare. 

22/4 Iulie. Aflăm vag de bătaia începută la 19 


www.dacoromanica.ro 


313 


Julie si de „marile succese ale armatei germane“, 
care subt generalul Boehm, ,fsé continuă misci- 
„rile; inimical urmăreşte soväind si prevăzător tru-- 
„ele noastre... ce se retrag încet!“ 

Mari succese | 

24/6 Iulie. Francezii au început nivelarea fron- 
tului și asupra coltului dela Mondidier de unde Ger- 
manii „își retrag companiile conform planului“. Ger- 
manii au întreprins atacuri de "deacongestie spre 
Yipres si Somme. 

Bombardatea Parisului si atacul Londrei cu zep- 
peline au facut complet fiasco. 

_Amiralul Hôtzendorf e demis din cauză de... 
boală! 

Ludendorf, Şeful Statului Major German, se ex- 
primă în fine clar: „De astă dată nu a reușit pla- 
„nul nostru strategic; încă dela 2 lulie au încetat 
„Operațiunile noastre!.. ~ 

Dezastrul se ivește de pretutindeni. Helfferich e: 
chemat din Rusia pentru raport oral la Berlin. Si- 
tuatia Germanilor în Rusia e foarte precară: 

Englezii ameninţă Murmanul, Ceho Slovacii sunt 
pe Volga. 

Siberia e în mâna Japonezilor, cari declară. că 
nu lot sta nepăsători în fata pericolului de cari 
Sunt amenințate trupele ceho-slovace din partea Ger- 
maniei. Donul e mâna Cazacilor. 

Peste câteva zile legația din Rusia va fi mutată 
la Pscov pe teritoriul ocupat de Germanil 

In Anglia, Lloyd George se exprimă, victorios: 
„Am răspins cel mai îngrozitor atac german... încă 
»0 lund, si avem siguranța deplină. Vom da mâna 
„tuturor celor cari au luptat cu noi. Vom face ca 
„toți să intre în alianța popoarelor“. 


www.dacoromanica.ro 


ore) Tee 


Foch e numit Maresal de Franţa. 

Numai „Lumina“ îndeamnă să nu se „lege spe- 
„ranțe frumoase de ofensiva lui Foch“. 

La laşi, o lipsă de tact în luptele dintre partide, 
extraordinară. Zilnic se văd în presă gratiozitäti 
ca: bandiți, imorali, de aruncat cu vârful ghetei, 
etc. 

Par'că se silesc să, ilustreze tesa Germanilor cu 
privire la viata noastră politica: 

»O particularitate a vieţii partidelor în România 
„e că se foloseşte în lupta pentru putere de orice 
„mijloc pentru agitație, fără scrupule, până La ne- 
„obrăzare, pand la despretuirea demnității inter- 
„naționale si a intereselor Statului“. 

In fine se eliberează ostatecii din Germania. 

La o sută, li se designeazä domiciliu forțat; la 
“doisprezece din cei o sută cincizeci aduşi din Bulga- 
ria li se aplică același regim; trei sunt expulzați. 
în Meldova. . 

Pace. 

25/7 lulie. Disconto Bleichrôder şi - Banca Ge- 
nerală Română închiriază optzeci la sută din mi- 
nele noastre de cărbuni din Valea-Caprei, Schitul 
“Golești şi Doicesti, cu o producţie de 250.000 de 
tone (în loc de 150.000, cât extrăgeam noi), pentru 
suma de zece milioane. Vom fi de aici înnainte tri” 
butarii Germaniei şi pentru combustibilul naţional, 
cum suntem pentru cele 300.000 de tone de căr- 
buni de piatră, mecesari industriei, în valoare de 
25 de milioane de lei. 

Industria noastră e nimicită. 

Suntem consolati pentru viitor cu intrebuintarea 
„cărbimelui albi, a puterii motrice rezultate din că- 


www.dacoromanica.ro 


315 


derile de apä, care ar putea da 150.000 de cai pu- 
tere, in locul celor numai 3.667, folosite azi de in- 
dustria noastră, ceeace ne-ar da o economie anuală 
de o sută, de milioane si me-ar scuti de tributul 
străinătăţii, consumul lemnelor, benzinei și cărbu- 
nilor naţionali. 

Isi îndreaptă. privirile asupra întregii, noastre bo- 
găţii nationale, pe care o acaparează şi-o inventa~ 
riază. După ,Vorwärts“, întreprinderile militare 
germane din România, în valoare de un miliard 
și jumătate, sunt cele mai mari întreprinderi in- 
dustriale din lume, echivalind cu trustul oțelului. 

Totul se valorifică, nimic nu se pierde: ghindă, 
castane sălbatice, jir, sămânță de pepene, dovleac, 
totul e rechisifionat, pentru ei. 

Au facut în acest an sämänäturi cu 300.000 de 
hectare mai mult ca în timpuri normale. 

După „Die Woche“ si relaţiile oficiale, în acest 
an s'a strâns sau se vor strânge: 3.000 de păsări 
tăiate pe zi; trei milioane de tone de grâne de tot 
ielul;. (recolta va fi de 50.000 de vagoane de grâu 
și 80.000 de porumb), 137.000 de hectare de floa- 
rea soarelui (fafa de 6.000 din timpuri normale), 
150 de tone de uleiu zilnic, 10.000 de chilograme 
carne de cal, 1.600.000 de duble-chintale de mar 
meladä, 70.000 de chilograme de legume, zilnic, 
8.000.000 de chilograme de sirop, două, sute de lăp- - 
tării cu o producție de 2.863,507 de chilograme 
de lapte, 8.561 de chilograme de unt, 64.245 ca- 
seină, 20.000.000 de chilograme zahăr. 

Pantagruelic! 

Preţurile au atins pentru noi: chilo de fasole șase 
lei; cirese patru lei, cartofi patru lei; zahărul 25 


www.dacoromanica.ro 


316 
de lei; înghețată, 2,50; o cămaşă 50 de lei; o pe- 
reche de galosi 40 lei; o pereche de sosoni go de lei. 

Ei ne platesc in schimb cu 3.800 de lei vagonul 
de grâu, când in Moldova e 7.000, în Basarabia, 
14.000, în Bucovina, 20.000. 

Tara întreagă, într'o muncă încordată cum nu 
a fost vre-odată, e în plină disolutie socială. Fer- 
mecatä de cele aproape trei miliarde de hârtie ale 
Băncii Generale, pe care le strânge în mormane 
[prin poduri, prin putini sau oalele cu fasole, in 
neputinţă de a mai reactiona în orele de ,,chémage“ 
care nu mai există, a căzut comblet în ameteala 
muncii şi intrigilor ocupanților. Peste tot, dela o- 
tas până la umilul cătun pârile Românului contra, 
Românului se tin lanţ: nu se poate tăiă un porc, 
fabrică ţuică, crește o pasăre fără ca Komandan- 
tura de etapa locală, să, nu afle imediat. 

In miseria comună egalisatoare, sentimente stra- 
nii agită, creerii straturilor de jos: Germanii voesc 
binele maselor largi ale populaţiei contra asuprito- 
rilor români de ieri! Ei vor egalitatea tuturor. „Das 
Land... kommt zu einer gerechteren Verteilung der 
Lebensgiiter™. 

Simtimântul de inferioritate in care ne aflăm fata_ 
de ordinea, organizaţia şi marea afinitate socială, 
ce domnește în pătura militară au contribuit ca 
populația toată acuma să pară că primeşte bene- 
vol lanţurile unei fatalitäti de neiertat. 

Pumnul lor răsare pretutindeni în toată fara: de 
abia dispar pentru câteva zile pentru a se duce pe 
front, si alţii vin ca dintr'un mesecat isvor. 

Sunt aceeaşi pe cari i-a caracterizat aşa de bine 
Codru Drägusanu în 1843: „Die deutsche Ehrich- 


www.dacoromanica.ro 


_ 3 


„keit“, pe care călăresc Nemţii, nu e o virtute 
„de care m'as fi putut convinge în viața practică... 
„Toți cu cari au treabă se silesc a te jupul cum 
„pot mai bine, şi ospitalitatea, acasă la toate po- 
„poarele, să nu o cauţi în această țară“. 

Greoi, masivi, lucrând numai conform poruncii, 
ipocriti şi perfizi, nu vânează decât interesul lor 
practic, 

Au o educație practică îndreptată în acest sens, 
generală. Orice sentimentalizm este exclus din e- 
ducatia lor, cu intenţie. Sentimentalismul e soco- 
tit ca o slăbiciune a popoarelor de rasă inferioară. 
D pildă: ,,Alt-Heidelberg“, care are atâta succes 
Je scena teatrului nostru, e socotită ca cea mai me- 
liocră piesă, pentru că e sentimentală. 

Cu aceeași judecată critică, toate producţiile de 
arta. : 

Nu le place nici tipul românesc, din aceeași cauză. 

Caracteristică e judecata lor asupra, productiunii 
artistice a baletelor varieteurilor noastre, detestă jo- 
curile în care se oglindesc simţurile popoarelor su- 
dice, Italieni, Spanioli, etq., admiră răceala dan- 
tului clasic german. 

Limba franceză o detestă, ca fiind prea „moale“; 
le place mai bine limba noastră, fiind mai „tare“, 

Dacă generaţiile bătrâne sunt mai de înțeles, ti- 
nerii sunt cu totul miște primitivi: am asistat la 
scene în care tineri ofițeri alergau după, inofensivii 
cätelusi ai unei doamne, pentru a-i înjunghiă cu 
pumnalul, sau soldaţi tineri făcând vânători de pi- 
sici, cu toți ogarii ce-i aveau, şi mai la urmă, des- 
perati că nu le pot prinde, aruncau cu tot mobilie- 
rul din casă asupra arborilor în care instinctul de 


www.dacoromanica.ro 


318 


conservare făceau bietele bestii să-și caute scäparea. 

Să, mai vorbim de sutele de cazuri când, femei 
bătrâne au fost-străpunse pentrucă nu le-au dat un 
strugure | 

La aceste extravagante a ajuns o educaţie care-și 
are părțile bune în ea, și pe care vom vedea mai 
târziu cum ei înşişi o vor detestă: din cauza exclusi- 
vismului. ‘ 

Excesul îndrumărilor spre virilitate, simţ practic, 
interesul vieţii au contribuit la deslantuirea lui ,,fu- 
ror teutonicus“, o calitate socială, cu totul antipa- 
tică. 

Se fac mii de studii în toate terenurile manifes- 
tărilor noastre sociale: zilnic studenţi si studente cu 
sacul în spinare colindă tara dela un capăt la altul. 

Sunt spaima otelurilor, restaurantelor si birjari- 
lor orașelor unde cad, pentru că toţi, în virtutea 
unei hârtii dela Kommandantur, au dreptul la re- 
chisiția casei de locuit, cärutei, mijloacelor de tra. 

Sunt, în definitiv, într'un amestec de nedumerire 
asupra ceea ce trebue să creadă despre noi în urma 
literaturii cu care au fost îmbibaţi în anii din urmă, 

Astfei, despre o „nație românească“ mu cred că 
se poate vorbi. Suntem un ,,Vôlkergemisch®, de 
Bulgari, Turci, Tătari, Evrei, Tigani, Slavi, romani 
pe un fond tracic, cu limbă romanică dar cultura 
slavă, trăind ,,mai mult cu Simțul decât cu rafiu- 
nea“. 

Poate că în ultima afirmaţie e ceva adevărat, și 
ne întrebăm dacă în grozava perspectivă a luptei 
pentru existență a popoarelor, ce se deschide de 
aici înnainte nu va trebui o modificare radicală în 
temeliile învățământului și educaţiei în sensul edu- 


www.dacoromanica.ro 


319 


catiei oamenilor Nordului; cu o diminuare a educa- 
tiunii efective ce se face in detrimentul raţiunii. 

Ritmul, tonul, exprimarea în troheie a poesied 
noastre populare ar fi slavä; asemänätoare cu ri- 
tornella italiană ar fi începerea versurilor cu ,,foae 
verde“, 

Nu ni se contestă de unii însă că păstrăm in 
ființa noastră etnică mult din antichitate. 

Casa noastră tipică dela ţară ar fi cea mai veche 
„formă a casei arice“ europene, atât in ce privește : 
interiorul, cât si în ce priveşte exteriorul, cu prispa 
din fata si dispositia curții din prejur. 

Acest plan aric e o caracteristică a popoarelor 
stabile, dedate agriculturii, iar nu vieţii nomade, 
căreia îi corespunde ca tip de-casă „casa semitică“, 
al cării plan, ieșit din cortul triburilor nomade, își 
are dispuse camerele în jurul „unei curți interioare“. 

Haina ţăranului si a femeii e a vechilor Traci, 
dansurile nationale „hora“ aminteşte „Chora“ dra- 
melor antice. 

După alti detractori, tot ce avend, e dela ei: casa 
noastră nu e decât casa germană (|) căreia i-aml 
alipit în faţă pridvorul cu stâlpi, pe care (l-am luat 
dela Turci). 

Toate pbservaţiile lor, agrara, economice, poli- 
tice, psihologice, le-au resumat în mici manuale 
iportative, care sunt la îndemâna celui din urmă sol- 
dat. 

Precum în activitatea lor zilnică se comportă, după 
ÿreceptele manualelor talismanice spre a obținea 
succesul în viata, cătând cu toţii să aibă „nervii cel | 
mai tari“, să fie cei „mal ascunși, cât mai prac- 
tici, asa şi în mediul social românesc: au precepte 


www.dacoromanica.ro 


320 


anume de comportare: ,,Dupd natura sa, Românul 
„este inteligent si, deștept; ceeace la el se vitdeste 
„ca indolenții este mai mult o oarecare lenevla 
„(somnolență) şi lipsi de energie, care se întâl- 
pneste cu o puternică desvoltare de viaft a simțu- 
„rilor. 

„Jăranul român a fost de secole asa exploatat 
„de stăpânii sii, încât nu mai găseşte curagiul pen- 
tru o liberă si vioaie desvoltare a caracterului 
„Său. Problema țărănească română nu e deloc a- 
„grară: ea este din ele mai strâns unite cu însăşi 
„renașterea țării“. 

Naţia întreagă le face impresia unei natii de co- 
pii mari, în toanele oricărui capriciu al sentimentului 
și momentului. 

De aceea. nu vor mai lua în serios, de aici înnainte, 
orice protestare sau veleitate de independenţă a 
noastră. Cu atât mai uimiti, vor fi, în momentul 
plecării, când, în locul stării psihologice prescrise 
de manualele lor se vor afla în faţa. realităţii. Situa- 
tia va fi din cele mai comice, ‘prin nestiinfa in 
care se află, de ce trebue să, facă în metamorfoza! 
Valahului, care aceea nu e prezisă în alineatele co- 
durilor lor. 

Ca arhitectură, în general, remarcă și cu drept 
cuvânt, că ne lipsesc monumentele mari religioase 
din Italia, Germania și Franţa din cauza lipsei ,,sim- 
- fului comunității cetăţeneşti“. 

Bucureștii, cu lipsa de orientare a distribuţiei 
stradelor, cu lipsa de piețe și perspective, cu con- 
trastele dintre sărăcie si pretentiositate, le face im- 
presia „lucrului neisprăvit“. 

Sunt încântați până la admiraţie de nobleta ar- 


www.dacoromanica.ro 


321 


hitecturii noastre vechi, păstrată în casele vechi 
boierești şi în bisericile satelor, si despretuesc ca 
pretentioase, cu tendințe de efectatie și patos, toată, 
arhitectura. modernă, al cărei amestecat stil îl afli 
și în Filadelfia şi în Paris. 

Mișcător descrie unul o vizită la „Mihai Vodă“, 
Arhivele Statului: 

»Urc poteca colturată.., trec prin targa poartă, 
„si iată-mă aflat într'o altă lume. Acolo stă bise- 
„rica în mijlocul complexului de clădiri, cu prid- 
„vorul de lemn, vechiu, aplecat de vânt... Chiliile 
„în care odată locuiau călugării... Incă se ridică 
„si turnul din al XVI-lea secol, care aruncă dispre- 
»fuitor liniile noilor clădiri de alături. Tu, iubite 
„vechiu turn! Pentruce curg banii petrolului asa 
„de bogat, pentru ce se ridică asa de puternic pre- 
„furile grânelor? 

„Căci vei fi si tu condamnat la moarte ca si a- 
„ceastă gratioasi soră: venerabila Mitropolie de 
„pe dealul Mitropoliei. Cam acolo, masiva si pustia 
„clădire a Parlamentului de pe acum omoară orice 
„dispoziție sufleteascth, cu atenanfele ce îmbrăți- 
38020 întreaga colină, si astfel va înghiți vechiul 
„centru bisericesc al Bucureștiului, tot asa si că- 
„derea ta se va întâmpla. 

„In multe Arhive am lucrat, dar aici am cästi- 
„gat, fără să privesc actele, o vie noțiune a perioa- 
„dei mai nouă a istoriei româneşti“. 

Ceeace a rămas de admirat, în partea ei ideală, 
e administraţia lor. 

In adevăr că au o administraţie. Secretul orga- 
nizatiei, ordinei și culantei administraţiei lor nu pro- 
vine decât din intrebuinjarea fiecărui om potrivit! 

Draghiceanu.—«Subt cultura pumnului germans. 21 


www.dacoromanica.ro 


3 
bo 
io 


cu aptitudinile lui. La mecanicä: mecanici; la ne- 
got: negustori; la cimitire: ciocli; pentru arta: ar- 
tisti. 

Nici o improvizatie, chiar genialä, nu e permisä, 
o specializare strict executată. Si, pe lângă asta, 
pe lângă o centralisare model, cea mai mare au- 
tonomic. 

Cele patrusprezece Comandamente militare de c- 
tapä, cu toate ramificatiile lor: administrative, juri- 
dice, financiare, economice, medicale, artistice, etc. 
au deplină autonomie, fiecare lucrând în deplină 
suveranitate, fără dreptul de imixtiune ale unei au- 
toritäti în drepturile altora; chiar atunci când Co- 
mandamentul militar e cât de superior. 

Ficcare lucrează independent, conform instruc- 
tiunilor generale ce i s'au dat dela departamentul 
central respectiv. 

Orice încălcare este exclusi. 

Nu se pot transportă, de exemplu, alimente din- 
tr'un Comandament de ctapă decât cu ştirea Co- 
mandamentului respectiv. 

Comandantul unui lagăr de prisonicri din Cozia, 
un căpitan, nu a permis unui înalt funcţionar al Mi- 
nisterului român vizitarea mânăstirii, deşi avea au- 
torizajia comandantului de district şi chiar a etapei 
‘respective. 

Trebuia ordinul comandantului lagärelor de pri- 
sonieri din Bucuresti. Alminteri chiar maresalul nu 
putea să aibă acces în lagărul dela Cozia, 

Pe stradă, gestul unui simplu soldat poliţist este 
destul spre a face să înţeleagă orice ofiţer, oricât 
de mare în grad, regulele circulației. 

De aici provine toată minunata lor organizaţia 
şi ordinc socială. 


www.dacoromanica.ro 


323 


Și ma. întreb dacă, intr’o fara ca a noastră, unde 
humea aspiră tocmai după aceste noţiuni: dreptate 
socială, ordine și organizaţie, vom avea mâna de fer 
care să știe să, le întroneze, în schimbul formelor 
demagogismului popular de orișice fel. 

Suntem la o răscruce de drumuri, la care nu sa 
mai aflat de veacuri poporul nostru. 

Suntem ameninţaţi pe deoparte de pericolul slav, 
în noua formă a bolsevismului inconștient si disol- 
vant. care ne poate înghiţi în valurile lui ca si pe 
vremea primitivă a migratiunii popoarelor, iar, pe 
de altă, parte, de pericolul german, conștient de te- 
lurile lui si care izbeste cu atât mai sigur. Două, 
rase cari se inmultesc extraordinar si pentru cari nu 
e loc suficient in hotarele patriei lor simt nevoe de 
a se revărsă: 

Rușii cu forța sălbatecă a valurilor inundatoare; 
Germanii cu metoda și organizaţia lor conştientă. 

Bogăţiile ţării noastre sunt centrul de atragere, 

Prin forța imperialistă poate că Germania nu-și 
va atinge Ecopul: prin forţa politică a socialis- 
mului își va încercă din nou norocul. 

Subt masca protectiunii proletariatului lumii va 
tinde la germanizarea lumii, fiindcă. ideile lor de 
rasă superioară. nu le vor aruncă nici de cum. 

In crezul lor intim, la Germani, umanitarism în- 
seamnă germanism. Numai cine trece prin Germa- 
nia poate avea aspiraţiuni umanitare. De altfel, un 
Evreu ungur ne arată în toată cruzimea perspec- 
tiva viitorului: 

Micile nafionalitiiți sunt condamnate la moarte 
„din punct de vedere politic national. 


www.dacoromanica.ro 


324 


pin Europa nu au perspective de viată decât op- 
„porul german si cel rus; toate celelalte popoare 
„trebue să dispară pe viitor în aceste două rase. 

„Această condamnare la moarte o pot primi mi- 
„cile națiuni cu toată linistea sufleteascd, căci na- 
„tie, popor, sau chiar Stat sunt numai nişte noţiuni 
nslünfifice (!) a căror realitate este individul. 

„Aceste vechi noțiuni au să dispară în viilor, 
„în asa măsură, încât micile națiuni se vor grăbi 
„benevol să-și părăsească limba, pentra ca de bund 
„voe şi constient să treacă într'o mare națiune“. 

Dar ne-am fript prea targ degetele gustand din 
umanitarismul străin pentru ca să nu avem ideal, de 
aici înnainte, un umanitarism românesc. 

Dar pentru a-l obținea trebue să fim înarmaţi cu 
toată seriositatea vietei. / 

Fericirea nu poate veni din afară, ci din mijlocul 
celui mai bogat pământ al Europei, pe care trebue 
să-l cucerim prin muncă. 

2/15 August. După luptele din zilele trecute, care 
aduc pe Francezi spre Péronne, lupta se întinde 
dela Oise până la Somme. 

Kaiserul, Impăratul Karl, Burian, Helfferich și 
Hintze simt nevoia de a se întruni în Marele Car- 
tier. Se discută chesita păcii cu Rusia, pentru cara 
Joffe face pe emisarul, si chestia Poloniei pentru 
care cu toată ,înfărirea păcii“ de până aici, si re- 
zultatul unei noi ,,Biindnisvertiefung“ sunt serioase 
conflicte. 

Burian cere o deslegare austriacă ; Germanii, bine 
înțeles, ca si la noi.., un Rege propriul 

Propun chiar cinci candidați, între cari figurează, 
şi Chiril al Bulgariei. 


www.dacoromanica.ro 


325 


La noi, reorganizarea economică a țării continuă. 
Ca şi în Ost-Afrika, de unde au pompat tot aurul 
si bogăţia triburilor printr'o moneda. falsificata de 
alamă, pe care o treceau drept aur, (în greutate de 
20.000 de chilograme), tot astfel si la noi sunt preo- 
cupati de chestia financiară. 

Banca Naţională e pusă subt un comisar german 
fentru a scăpă de sechestrare. Fac si o lege a ,,cen- 
tral-deviselor“ pentru „paza economiei naționale“, 

La Iasi sar proectă un „Consiliu de Stat“ pen- 
tru supravegherea Consiliilor de administraţie, a- 
sociaţiilor, obstiilor şi camerelor, cu dreptul de a 
elabora si proecte de legi. i 

6/19 August. Lupte strașnice asupra unghiului 
Péronne—Roye—Soissons. 

Germanii sunt prinşi ca în cleşte aici. După zia- 
rele vieneze, tancurile engleze mari, mici şi cele ar- 
mate numai cu mitraliere sunt de neînvins. 

Tancurile germane nu pot trece obstacole, si nu 
pot merge decât pe şosele carosabile. 

Ministrul Coloniilor, dr. Solf, spune la Berlin că. 
„soarta României ar fi fost de sigur mai bună dacă 
„nu ar ft ieșit din vechea sa tradiție“. 

10/23 August. Luptele se întind dela Oise până 
la muntele Kemmel: frontul întreg e zguduit. 

Bătălie grozavă la Noyon şi Albert. 

In Germania, cu prilejul centenarului Constitu- 
tie. badese, prințul Max de Baden, care iese la i- 
veala, tine să accentueze că în urma unui grozav 
războiu se văză, acum o sută de ani, că rănile na- 
tiunii nu se pot vindecă fără de o viata politică, 
dreaptă, care să împace libertatea personală cu au- 
toritatea Statultui. 


www.dacoromanica.ro 


In Ucraina lupte de guerrilas. 

La noi se face sfinţirea cimitirului de onoare ger- 
tan. Morga germană e imperturbabila. In prezența 
delegaților nostri militari defilează. incomparabilele 
trupe germane, austriace si turceşti. Mackensen ţine 
să, accentueze fineta simtimintelor germane pentru 
oaspeţii români: - 

„Noi, Germanii, vedem în soldații ce ne sta 
„în cale, numai atâta tinup un inamic, câtă vreme 
„luptă, îndată ce nu mai e capabil de luptă sau 
„cade în luptă, îl recunoaştem de camarad“. 

Ca și în Kaffern-Krale Siid-Afrikas? 

Totuşi încep să se debaraseze de productele în- 
treprinderilor lor din fara: săpunul abundă acuny 
peste tot, cu toate atichetele cele mai frantuzesti 
posibile : 'superfin, de familie, des roses, royal etc. 

Calomniatorii răspândesc vestea că, la Iași, strada 
ar oferia, Spectul celei mai desgustătoare orgii: fe- 
mci ușoare, plimbări la Copou cu 60 de lei birja, 
zgomot şi băuturi, ofițeri pudrati şi in corset! 

16,29 August. Toate iesindele ofensivei din sec- 
torul Arras-Péronne au fost nivelate, după căderea 
colțurilor Albert si Braye. Englezii sunt la Ba- 
paume. 

Clémenceau crede că toamna va aduce decisiva, 
de asemenea și mareşalul Foch. 

La noi, sunt foarte enervati. Dau iar afișe roșii 
cu prescriptiuni de pedepse cu moartea, reclusiune, 
închisori si amenzi de 10.000 de lei celor ce se 
sustrag obligativitatii muncii sau angajamentelor 
luate față cu antreprenorii germani, 

‘Nu se imai face controlul valizilor de războiu, ci 
nwmnai al demobilizatilor; nu mai rechisitioneazä le- 
gumele si fructele: cumpără. 


www.dacoromanica.ro 


527 


Ni se face cunoscut că vom fi supraveghiati mi- 
litaresten jumai doi ani. 

18/31 August. Ofensiva Antantei nivelează toate 
ieșindele frontului, vechiu sau nou ce sunt din lup- 
tele de până aici. 

Francezii nivelează. colțul Péronne-Roye-Chauny, 
si trec râul Ailetts la Vest de Coucy-le-Château. 

La laşi ar fi fost, săptămâna trecută, un început 
de crisă ministerială din cauza decretului de am- 
nistie. 

In Parlament vii discuţii, provocate de miniștrii 
basarabeni: Inculeţ și Ciugureanu, pe tema agrară. 
Ei cer respectarea de Guvern a actului dela 27 Mar- 
tie cu resolvirea chestiei agrare de către Sfatul Ţării. 

Ministrul de Externe al nostru declară ca schim- 
bul ratificărilor nu depinde de factorii constitutio- 
nali: ,4vem foarte bune motive a crede că Viena si 
„Berlinul sunt de asemenea pline de dorința de a 
„jace schimbul cât de curând“. 

La moi se vând ţăranilor uscătoriile de prune. 

Mitropolitul Bucovinei, Repta a fi fost înlocuit. 
cu un Rutean. 

19/1 August. Englezii au început nivelarea fron- 
tului intre Hazebrouk si Bapaume. 

Kaiserul face visită Regelui bulgăresc la Nau- 
hein. Semn pentru „nesfârșita alianță!“ 

Regele Bavariei îi va face p vizită la Sofia. 

Austriecii sunt în majoritate în toată țara. 

23/5 August. In Germania un potop de telegrame 
de asigurare, când a lui Hindenburg către Payer 
ca pe sigur“, când a Kaiserukui către Berlin: , nici 
„un inamic nu poate să sfarme zidul de fier al 
„Statului german“, când al Chmerei către Payer 
„pentru pace“. ; 


www.dacoromanica.ro 


Kronprintul se «bate în accese de nebunic și u- 
milinfä: n’a fost niciodată atâtätor de räzboiu, nu 
a tintit niciodată a nimici inamicul, căci „e destul 
foc în această lume ‘pentru toate națiunile“ a făcut 
un războiu de apărare? Ba încă în grandomania lui 
dă si note de purtarea adversarilor: Joffre genial, 
Foch bun, Englezii nu au conducători, Americanii 
nu sunt de desprefuit. 

Revolte în Moscova. 

Americanii recunosc sfatul ceho-slovac de Gu- 
vern național, de asemenea și trupele luptătoare în 
Rusia, . 

La noi se pune iar pe tapet chestia relaţiilor din- 
tre ocupanti si Guvern. î 

Ei vor ca cel puţin aici să-și întărească situaţia. 

„Neue Freie Presse“ vorbeşte de conflictul dintre 
Guvern si Coroană pe tema legei amnistiei şi chiar 
a responsabilitätilor fostului Minister. ,Pester 
Lloyd“ face räspunzätor Guvernul de pärerile zia- 
rului ,,L’Indépendance Roumaine“ asupra desagre- 
gării de neevitat a monarhiei habsburgice, iar ,,Bu- 
karester“ de a doua zi face cunoscut oficial că ,,con- 
„ducătorii Germaniei şi Austriei se ocupă pătrunzu- 
„tor de câteva zile cu relațiile politice ale României 
„și positia Cabinetului Marghiloman, căruia i se 
„face foarte des obiectia că nu püseste cu destulă 
evidență şi energie contra inasinatiunilor cercurilor 
„brătieniste... „Pester Lloyd“ chiar conchide că ă-l 
„Marghiloman să fie mai franc“. 

Grecii, prin presa lor anunță. că Bulgarii vor a 
face pace, ar fi dispuşi a se aranjă chiar cu noi, 
cedând Cadrilaterul. 

27/9 August. Ofensiva Antantei, innainteazä ver- 
tiginos, a atins pretutindeni liniile din 1917. 


www.dacoromanica.ro 


329 


Germanii pentru a resistà împotmolesc canalu- 
rile spre Cambrai și Saint-Quentin. 

Linia Hindenburg este atinsa. 

O tacticä noua fnlesneste Antantei succesul. In lo- 
cul atacurilor frontale, in masa, preparate de arti- 
lerie, acum lucrează diviziile singular, prin atacuri 
de flanc. Germanii sunt deconcertafi. 

In Rusia, Englezii au innaintat pand la Ecaterinen- 
burg. 

Vizirul Talaat Paşa, în drum spre Berlin, se ex- 
primă către ,,Pester Lloyd“: „voința popoarelor e 
Că nu pot să mai aștepte mai mult pacea, popoa- 
„rele sunt obosite“. 

Bulgarii amintesc, plângând că au fost siliți (!) 
să lupte contra liberatorilor lor! 

Kaiserul simte nevoia să vorbească lucrătorilor 
dela usinele Krupp: 

„Absolutei dorințe de nimicire a inamicului opu- 
„stem categorica noastră voință de a ne conserva 
„existența (1)... Grijile voastre le simfesc în adâncul 
„inimii. Toţi trebue să asudăm pentru ca, tari ca 
„blocul de ofel, să arătăm inamicului puterea noas- 
„tră. . 

„Cine este decis să urmeze acestor pretenții ale 
»mele.., Să-mi promitä…, să ținem până la. unul.., 
„Sed răspundă cu da“, 

Napoleonic ! 

La noi, conflictul Guvernului cu ocupantii trebue 
să fie acut' Burian în sedinta delegatilor, accentu- 
eaza că „la reședinta Regelui român si a factorilor 
„influenței româneşti s'a simțit o nouă poziție ina- 
„mică fati de Puterile Centrale“, 


www.dacoromanica.ro 


____330 

Evenimentele vor fi observate cu cea mai mare 
bagare de seamă, iar ,,masinafiunile vor fi întâmpi- 
nafe cu cea mai mare energie“. 

lar Guvernul nostru amână, înscrierea evreilor 
la Tribunal până după schimbul de ratificäri, la 
calende. 

Guvemul a început să joace şi el bine comedia în 
ansamblul german. 

Wekerle cercetează teritoriile noastre anexate. A- 
nunfuri în presa lor îndeamnă la vânzarea păduri- 
lor din acele teritorii. 

1/14 Septemvrie. Au pierdut tot iesindul dela Ver- 
dun, „conform pilanului conceput de ani de zile“ (!), 
drumul Mosellei în Alsacia c liber, trupe austriace 
îmipiedecă. acolo dezastrul, apărând Metzul si St. 
Michel. 

Reforma electorală cade jarăși în Prusia: ,,Vor- 
warts“ cere pacea şi disolvarea Camerei Seniorilor. 

Payer, Vice-cancelarul, simte nevoia de a cere An- 
tantei restabilirea statului quo ante pentru Vest si 
mână liberă, în Orient. Austro-Ungurii cer inter- 
ventia neutralilor pentru a mijloci o conferință, în- 
tr'un oraş neutral; se accentuiază că nota a fost 
redactată în limba franceză. (Au ajuns si la această. 
umilință.) i 

Wilson răspunde peste câteva zile că va între- 
buintà „forța, forța până la extrem“. 

6/19 Septemvrie. Comunicatele sunt foarte laco- 
nice; cele ale Antantei nu mai sosesc din „cauza 
Zurburărilor atmosferice.“ 

Hindenburg, desamagit de „semnele rele“ ale 
„încercării de pace“, speră că „luptând, avem să 
așteptăm dacă inimicul opinează onorabil, dacă 


www.dacoromanica.ro 


831 


„de astă dată e gata de pace“. (Par'că până acum 
nu au luptat!) | 

La noi, valuri de armată germană iritatä sosesc 
zilnic. 

Ministrul-Preşedinte al Consiliului e acum șeful 
censurii! De sigur ca efect al protestărilor germane 
contra atacurilor ,/1dependenfeif ce le-am văzut. 
Ne așteptăm la încarcerarea miniștrilor ca și în U- 
craina. 

Gravitatea situaţiei se vede din răspunsul d lui 
Marghiloman la interpelarea generalului Averescu 
asupra zvonurilor de intervenție a noastră. în Ucra- 
ma, cum si de o apropiere de Puterile Centrale: ,,A- 
„propierea României de Puterile Centrale nu e o 
stingere... a neutralității, ci e necesitate... geogra- 
„fică“ (recte: teroarea pumnului german). 

Iar, cu privire la faimoasa lege a amnistiei celor 
ce au lucrat pentru Puterile Centrale, depusă acum 
câteva zile, s'a accentuat că, această lege nu e decât 
o copie a art. 31 si 32 din tratatul de pace: „cr si 
„da acceptarea piicii, ne vom conforma dispozifiu- 
„ilor tratatului impus de împrejurările războiului, 
fn ceeace priveşte pe vinovați, protecția acestei legi 
„nu va putea să-i acopere de judecata condamna- 
„toare a opiniei publice“. i 

A fost un gest demn. 

‘8/21 Septemvrie. Profesorul Stein din Hamburg 
scrie despre noua concepție a lumii. 

E stranie teoria ce se desfășoară, nu prin enormi- 
vatea ei, dar prin faptul că o concepție omenească! 
a societății, acceptatä de lumea întreagă, de-abia 
acum incolteste in Germania. 

Până aici, se exprimă d-sa, „ceeace conducea lu- 


www.dacoromanica.ro 


ne 
„tea (1) era un ,Sachgedanke™ omul avea un ,,Sach- 
»karakter“, sau, mai românește, omul german era 
considerat, cum singuri s’au etichetat, ca material, 

„Problema ce se pune pentru natia germană e de 
»4 se opune acestei concepții concepția personaliti- 
„fii. Omenirea evoluează treptat dela „material!“ la 
„personalitate, până la Dumnezeu. 

„Războiul si gândurile de rüzboiu, împiedecă u- 
„ceastă evoluare.“ In fine, văzurăm că Uebermen- 
schul german nu e decât un ,,Sache“ etichetat. 

La noi, măsurile economice si represive se tin 
lanţ: e o oglindire a stării de enervare în care se 
află, aici neputând organiză nimic durabil; în Vest 
neputând ţinea Statul quo. 

După ce declaraseră, că. fructele sunt scutite de 
rechisitie, acum confiscă douăzeci la sută din ele. 
Prunele nu mai apar pe piață ; ne ieau 65 la sută din 
recolta anului 1918, si 35 la sută din recolta anului 
1919. 

Simt înșiși nevoia de explicare: aceasta ar fi ur- 
marea unei convenţii între România si serviciul e- 
conomic german, care înlesneşte transitia spre o 
politică, economică, de pace! Dau permisiune pentru 
fabricarea fuicii, în scopul de a pune mâna pe ca- 
zanele tari, astfel, vor ieși la iveală. 

Fac un consorțiu pentru crearea unei industrii a- 
limentare cu un capital de 15 milioane, care va cum- 
pără fabricile rechisitionate : 

Semn de lichidare. 

Prin Ministerul de Războiu, încape audierea și 
cercetarea purtării tuturor demobilisatilor cari au 
Supraveghiat lagăre germane de ostateci sau pri- 
sonieri. 


www.dacoromanica.ro 


Aplicăm legea amuistiei! 

In Dobrogea, populaţia flămânzită se expatriază 
fără a li se permite să-și iea vitele şi căruțele. Un 
mijloc eficace de desnationalizare a contestatei pro- 
vincii. 

9/22 Septemvrie. Incearcă zadarnic o ofensivă în- 
tre Cambrai și Saint-Quentin. 

Clémenceau a vorbit în Camera franceză: 

Franţa, umilită în timp de pace patruzeci de ani, 
prin amenințarea „săbiei ascuțite si a pulberii us- 
cate“, prin persuasiunea de a primi benevol jugul 
sclaviei dela ei, pe care voiau a-l impune omenirii, 
întregi, e în faţa zilei răfuelii. 

Victorioasă azi, ea nu va ui.d orașele, monumen- 
tele si satel€ dărâmate prin toate rafinamentele per- 
fidiei. 

Camera întreagă, în picioare, protestează contra 
„bestiei îmbătate de sânge“. 

La noi, o delicată chestiune la Curte, abil exploa- 
tată de Gerinani, între culise. 

Aflăm de abia din ,,Pester Lloyd“ de ce este 
vorba. Asta ne mai trebue tocmai acum... 

Emisiunea Băncii ,Gencrale a atins două mi- 
harde. 

Linia Siegfried, sau Hindenburg a fost străpunsă 
de Aliați prin căderea sectorului Couchy-le Château 
La Fére. Metz e bombardat. 

12/25 Septemvrie. Presa lor anunţă surprinză- 
tor „transformarea politicei interne a Germaniei“. 

Frontului unitar dela gramiță trebue să-i cores- 
tpunda frontul intern; de aceea se anunţă tratati- 
vele pentru intrarca a trei social-democrafi în Ca- 
binet, 


www.dacoromanica.ro 


334 


Situaţia interna) se vede că sa încurcat; Hert- 
ling vorbeşte pe fata în Comitetul Central al Reich- 
stagului, de „sifuația serioasă“ şi de „desacoriul in- 
tern“, 

Jar Hintze, ministrul de Externe, accentuează ve- 
chiul refren: „înrăutățirea raporturilor cu România 
„spre sfârşitul verii, aplanate în parte; demobilizarea 
„armatei române s'ar face prea încet, ar fi ezitări 
în executarea, obligatiunilor contractate, 

13/26 Septemwrie. In Champagne, lupte între Ar- 
gonne şi Meusa. 

Socialistii îşi formulează pretentiunile intrării în 
Ae 

Guvernul să-și însuşească resolutia Reichsta- 
gui din 9 lulie 1917, căutând o resolvare paci- 
fica, a conflictelor actuale prin intrarea Germaniei 
în confederatia popoarelor. 

2. Restabilirea și despăgubirea Belgiei, restabi- 
lirea Serbiei și Muntenegrului. 

3. Păcile din Brest-Litowsk si Bucureşti nu pot 
fi o piedică pentru pacea generală. 

4. Părăsirea ținuturilor ocupate. 

5. Autonomia Alsaciei-Lorenei. 

6. Minister responsabil faţă de majoritate. 

7. Proclamatiunile Impăratului şi ale armatei să 
fie văzute întâi de Cancelar. 

La Iaşi, în chestiunea privitoare la Curte, d-l 
Pătrăşcanu care, cu largi aricre de vechiu parla- 
mentar, întrun Parlament de oameni neexperimen- 
taţi, nu a scăpat nici un prilej de a atacă Coroana, 
conchide: „dacă va fi nevoe, să părăsim acest lo- 
»Cas, dar tréntind uşile ca să ne auzi întreaga 
Țară“, 


www.dacoromanica.ro 


335 
sing Ses 

La noi, Mackensen, cere „reluarea piasnicelor re- 
lafii cu România“. 

Totuşi judecătorul Sturdza a fost condamnat la 
șase luni închisoare și apoi deportat în Germania 
pentru „sentimente dusmänoase Puterilor. Centrale“. 

16/29 Septemvrie. Comunicate vagi si desperate. 

„Der 'Engländer greift an, der Franzose, und auch 
der Amerihaner“. 

In Bulgaria, situaţia e gravă de două zile. 

Frontul macedonean a fost rupt. Malinov, care 
cu puţin mai înnainte luase conducerea Ministerului, 
„cu înțelegerea tuturor factorilor“, a cerut armis- 
titiul. 

Sobrania e convocată pentru 17 Septembrie. 

Totuși presa lor numește cazul un incident: 
„Zwischenfălle in Bulgarien“!! Se pare că se va 
reconstitui de Germani frontul balcanic. 

Situaţia în Germania e desperată. Socialistii în- 
deamnä la_ordine interioară si resistenţă pe front, 
pentru ca Germania să fie scutită de spectrul foa- 
mei, al epidemiilor războiului ‘civil si al Iadului 
unei păci pe care nu ar putea-o face orice Guvern, 
nesprijinit de întreg poporul. 

Presa lor tună în contra Bulgarilor; numai cea 
austriacă conchide: „Nu trebue a aruncă cu pietre 
„în ei; Bulgarii au văzut că nu mai pot fi încântați 
„cu vorbe dulci, şi au cedat“. ‘ 

17/30 Septemvrie. In Flandra sunt bătuți stras- 
nic. 

Lille e amenintat dela Nord. 

Armistițiul cu Bulgaria ar prevedeă: predarea 
armelor şi intrarea în frontierele din 1914. 

Kaiserul către Cancelar: „Voiesc ca poporul ger 


www.dacoromanica.ro 


336 
„man să conlucreze mai ‘activ ca până acum la 
„soarta patriei. 

„E voința mea ca oamenii ce Sunt condusi de în- 
„crederea poporului să iea parte largă la drepturi 
„si datorii!“ 

Voeste şi e... voinţa sal 

Comedianul ! 

20/3 Septemvrie. Cu Bulgaria o lasă mai domol. 
Nu mai vorbesc de reconstituirea frontului balca- 
nic; aflăm că nu a fost vorba decât... de paza sta- 
fiunilor diplomatice și militare ale Puterilor Cen- 
trale! Totuşi la noi nu numai cercuri filogermane, 
dar si Germbnii 'cred cu scriositate în refacerea 
frontului bulgar. 

A fi de altă părere e a te expun? unui suris de 
compătimire din partea lor. 

Curtoasia Genmanilor fata de Bulgari a atins cul- 
mea pe care Bulgarii nu au gustat-o până aici. 

Poate că și ambiguitatea Țarului Ferdinand, care 
adresează, telegrame ditirambice celor doi Impărați, 
le dă, vre-o speranţă. 

In orice caz, la „Capşa“ perdelele lăsate asupra tur- 
pitudinii bulgare, s'au ridicat, portretul Țarului s'a 
agăţat în pereţi în ghirlande de lauri. 

Buchetele de flori, mereu innoite, se ctalează pe 
toate mesele. Seara, încăperile sunt luminate a 
giorno. Ofițerii cei mai eleganti germani sau aus- 
triaci se instalează la mese, în vânătoare după o- 
fiterii bulgari, cari strălucesc prin absenţă, 

Rar câte o mutră posacă, caracteristic bulgară, 
stă retrasă întrun colt, făcându-și toaleta nasului 
cu mâna. 

Semnele vremii! 


www.dacoromanica.ro 


337 

21/4 Septemvrie. După căderea lui Saint-Quen- 
tin, azi aflăm şi de nivelarea icşindului Armentiére- 
Lens. 

Socialistii hesită să intre în Guvernul german. 

In ,,Vorwdrts“ declară că înțeleg să pue nu nu- 
mai degetele pe hafurile vizitiului ce duce carul spre 
prăpastie, dar să ica efectiv häturile in mână. 

La laşi, ar fi incitatii de războiu: ofiţerul de le- 
gătură de acolo isi permite a interveni în afaceri 
de presă la Censura de acolo. 

22/5 Septemvrie. Ţarul Ferdinand a abdicat. 

Vine fiul său Boris al II-lea. 

Wekerle, în Casa deputatiunilor austriece, 1or- 
beste de ,lupta pentru pace“. 

Cehii, Polonii si Slavii cer autonomia nattiilor 
lor. Social-democratii se declară pentru Iugo-Slavi 
şi Italieni. Polonii mai cer retrocedarea tuturor 
Statelor aparţinând fostei Polonii. 

La lași sc arestează un fost Ministru, din Minis- 
terul războiului. Ofiţerul german cerc lista tuturor 
refugiaților. 

Va avea timpul să întocmească lista proscrisi- 
lor? 

23,6 Septemvrie. Din August până azi au pier- 
dut 36.000 de prisonicri, 7.000 de ofiţeri, 9.000 
de tunuri si 30.000 mitraliere. 

In Austria se exprimă îngrijorare fata de Ro- 
mânia. Prada stă să le scape din mâini. Se cere 
să cedăm armamentul. bx 

D-l Marghiloman nu ar mai rămânea la guvern 
decât cinci zile pentru facerea schimbului de rati- 
ficări. 

In Bulgaria Stambolinschi, șeful partidului tara- 

Dräghiceanu.—Subt cultura pumnului german». 23 


www.dacoromanica.ro 


__ _ 338 

nilor, eliberat din carcerä, proclamä revolutia. Ta- 
rul Ferdinand ar fi început tratativele cu Antanta, 
încă din 1917, prin Ministrul Rizov, în a si 
Elvetia. 

In Germania Scheidemann, socialist intra in Ca- 
binetul Imperiului ca Ministru fără de portofoliu; 
noul Guvern socialist s'a format pe baza următo- 
rului program: 

I. Alipirea la resolutia majorităţii Reichstagu- 
lui din 1917 si la răspunsul intervenţiei pentru pace 
a Papei. 

2. Acceptarea alianței popoarelor, 

3. Libertatea mărilor. 

4 Păcile parţiale nu sunt o piedică pentru pa- 
cea generală. 

5. Corpuri representative la Statele foste rusești, 
pe baze largi. 

6. Alsacia-Lorena, Stat autonom-federal. 

7. Reforma electorală prusianä. 

leri, Austria, Germania si Turcia (în ordine alfa- 
betică de astă dată) au făcut intervenire către Sta- 
tele Unite pentru acordarea unui armistițiu în scop 
ca să intre în tratative de pace, pe baza celor 14 
puncte ale lui Wilson din 8 Ianuarie 1918 şi celor 
patru din Februarie 1918. 


www.dacoromanica.ro 


VIII. 


Dela cererea armistițiului până la eliberarea 
Bucureştilor, 


24/7 Septemvrie. Viaţa se continuă cu același im- 
perturbabil echilibru, ca şi dela începutul ocupatiu- 
nii, Nimeni nu poate prevedea sfârşitul de care ne 
apropiem cu pasi grabnici. 

Cu aceeasi soliditate germana se instalează noi 
cabluri telegrafice, se fac noi instalatiuni, se re- 
pară, se rechisiționează metodic până în ajunul ple- 
carii. 

Se proiectează chiar facerea unei linii duble la 
Constanţa. 

Duminecile, regulat, Mareșalul, cu o suită pom- 
lpoasă si în prezenţa detașamentelor tuturor trupe- 
lor din București, se duce la Biserica Evangelică. 

Pe stradă, regulat aceleași convoiuri de soldaţi 
austrieci, duși unii în lanţuri la Tribunal: e singura 
armată ce oferă, acest spectacol, în deosebire de 
Germani, cari, căutând a ţinea sus prestigiul sol- 
datului german, se folosesc pentru acelaşi scop de 
automobile închise. 

Regulat la aceeași oră din zi un dric cu drapelul 
semi-lunii d'asupra, cu un hoge pe capră, transportă, 
trupurile armatei turcești, secerate de mizerie şi 
de boală. 


www.dacoromanica.ro 


340 

Matchurile de footbal, natatii, se tin lant. 

Convoiurile cu incarceratii pentru delicte de de- 
fäimare a armatelor imperiale fac zilnic navetaîn- 
tre Kommandantur si Cercul Militar, transformat 
în închisoare celulară, dela evacuarea prisonieri- 
lor. 

Zilnic se văd domni din societate, doamne în do- 
liu, fete de pension, démi-mondene, ţigănci desculte, 
soldaţi, pungasi, în acest pahod na... Cercul Mili- 
tar ‘pentru a ispăși în celulele de 1.50 x I metru, 
crime reale sau imaginare. Pe un pat acoperit cu 
paie, in mijlocul unor paraziți cu grijă intretinuti 
si cu anirosurile oalei trebuintelor, nu au altă comu- 
nicare cu lumea de afară decât firida usulitei ce 
dă pe coridorul prin care răsună greaua cimnă ger- 
mană. 

O domnișoară de patrusprezece ani, de cea mai 
bună condiţie socială, mi-a povestit inchisitia de 
48 de ore la care a fost supusă în aceste ,,prigioni“ 
pentru crima de a fi rupt un afiș al Kommandan- 
turii, lipit pe casa părinţilor ei, crimă denuntatä de 
o bună Germană. 

A fost legată de mâini şi de picioare pe un scaun. 

In față! i sia pus pe un perete corpul delictului: 
afișul profanat, promitandu-i-se că după ce-l va în- 
vata si şti pe de rost si dacă se va rugă plângând, 
va fi eliberată. 

Ca o sfidare, şi spre deconcertarea inchisitoru- 
lui celulei, a fost găsită cu spatele spre afiş. Pă- 
rintü au trebuit să plătească nu știu câte mii de 
lei amendă pentru a răscumpără demna atitudine 
*a fetci lor. 

Localurile sunt pline de mulţimea soklatilor, mem- 


www.dacoromanica.ro 


341 
bri ai societăţilor de tot felul cunoscute numai după, 
inițialele numelor lor, până la aceca a aderenţilon 
limbagiului esperanto. 

Școlile evangelice, ungurești, catolice, etc. sunt 
zilnic în escursiuni, cu drapelele națiunilor respec- 
tive si cu sute de căruţe rechisitionate. In cântecele. 
naţiunilor lor sfidează triburile indigene. 

Grădinile noastre, mai mult ca niciodată, sunt 
cuprinse de „epidemia revistelor“ „o slăbiciune a 
„vizitatorului de teatru român“. Alcătuite între tim- 
{pul sorbirii a două svarturi, ele exibează o serie 
de trivialitati, pornografii si pretenţii de spirit, fără 
de nicio sare. 

Ele Sunt oglinda stării de abrutisare și deso- 
rientare a unei lumi demoralizate si un prilej de 
umfplerea buzunarelor autorilor lor cu „aur sună- 
tor“, acum când perspectiva altor operaţiuni de spe- 
luncă le sunt obstruate. 

Germanii, plini de misericordie pentru aceste 
exhibiţii, sunt încântați: pot operă nesupärati pe 
toate terenurile lor culturale, în faţa unui public com- 
plet adormit. 

S'ar părea că, pentru noi zările deșteptării sunt 
-incä departe. 

25 8 Septemvrie. Si totuși se simt slabi la noi; 
resultă din ultima măsură ce o ieau de înlocuire a 
Stabului economic german printr'un ,,Deutsch-üs- 
terreichscher Wirtschafsstab“, 

Ei cari voiau o putere economică exclusiv ger- 
mană în România... 

Si Austria e foarte nesigură, inai ales de atitu- 
dinea noastră viitoare. Un deputat de acolo inter- 
pelează Guvernul asupra lipsei de garanții față de 
Romania : 


www.dacoromanica.ro 


»D-l Marghiloman a acceptat, ca © condiție a pă- 
Ci, aliarea cu Austria si cooperarea în contra Ita- 
nliei, în Schimbul conservării tunurilor si munifiu- 
„nilor... Cari sunt garanţiile?“ : 

Nu se poate nega că, mulţumită, activității, in- 
tr’un sens sau altul, a celor dela cârmă, ne-au fost 
conservate tunurile si munitiunile. E un succes pe 
care-l vom auzi repetat maj târziu, chiar din gura 
Germanilor, cari, în ziua dezastrului final vor găsi 
mai bune cuvinte pentru one noastră decât 
pentru a lor. 

Asupra situatiunii ţării ne informează un inter- 
view al d-lui Marghiloman către „Berliner Tug- 
blatt“: „Tara nu a fost niciodatä mai liniștită, în 
„perfectă unire cu Regele“. D-sa se declară, desorien- 
tat de cuvântarea lui Hintze, prin care se afirmă 
că nu ni sa asigurat niciodată posesiunea Basa- 
rabiei. 

Îşi exprimă părerea că trebue a se ţinea seamă, 
de dorințele românești, pentru ca tara să nu fie a- 
tacată de bolsevism, şi accentuează greutățile gu- 
vemării cu două scaune. 

Speră că, în patrusprezece zile ratificarea păcii va 
fi un fapt îndeplinit. 

Unele cercuri filo-germane sunt însă mai ger- 
mane decât chiar pangermanii. 

Ei cred că, situaţia țării nu e întru nimic influen- 
tabilä de mersul evenimentelor externe. Ziarul lor, 
„Renașterea“, apărut de câtva timp, nici nu pu- 
blică știrea cererii armistiţiului, de al cărei succes, 
de altfel, toată lumea se indoeste. 

Pe când la noi această stare de somnolentä, în 
Germania, noul Cancelar, prinţul Max de Baden, 


www.dacoromanica.ro 


343 
arată că, cu începere dela 17 Septemvrie, „a ince~ 
put o nouă epocă“. - 

leau măsuri de autonomia Alsaciei, înlocuind pe: 
fostul guvernator. Chiar Kaiserul, călre armată re- 
cunoaşte în fine, sfărâmarea frontului macedonean 
dar mu biruința asupra frontului lor: ,,Euere Front 
ist urgebrochen. 

Din Bulgaria sosesc într'una aici sau spre Aus- 
tria Germani si Austrieci civili, înspăimântați. 

26/9 Septemvrie. © zi de speranțe. Trupele An- 
tantei, sunt la Lescovac, în Serbia, nici şaptezeci 
de chilometri de Dunăre... De rfecrezut. 

Se aude de închiderea Dunării la Severin. 

Spitalele noastre încep să se umple iar de mul- 
timea răniților germani; cei mai mulţi în cap și 
la mâini. 

La Rusciuc ar fi fost bătae în regulă între Bul- 
gari și Germani, cari se ratrag, pentru productele 
ce le'cară de acolo. 

Guvemul permite trupelor austriece a trece din 
Ucraina prin Moldova: „probă de bunăvoință fafi 
de Puterile Centrale“. 

(Dar par'că eram în stare de neutralitate!) 

Se plătesc 16 milioane de lei pentru liberarea, 
ultimilor 3.060 de prisonieri din Bulgaria; cei peste 
35.000 de prisonieri din Germania lâncezesc și as- 
tăzi acolo, în mizeris și metodică. distrugere. 

Damascul a căzut. 

Turcii pleacă cu totul dela noi. 

27/10 Septemwrie. Linia lui Siegfried sau Hin- 
denburg, după gravele lupte dela Cambrai, afost 
străpunsă si la  Bohain-Le-Cateau; se formează 
două noi iesinde, la Lille si Laon. 


www.dacoromanica.ro 


SĂ 

De aceca simt nevoia, printr'o schimbare a Con- 
stitutiei, relativ la atribuţiile Cancelarului, să facă 
pe gustul Americanilor, cari le-au răspuns la cc- 
rerea de armistițiu. 

Sunt încântați de răspunsul lui Wilson, în cusinte 
de miere, untoase, neobișnuite în „area“ limbă ger- 
mana: sunt extasiati chiar-de „plăcutul ton al răs- 
„punsului“! 

Li sa răspuns de Wilson, în rezumat, că el nu 
poate propune armistițiul Aliaților, cât timp arma- 
tele Puterilor Centrale stau încă pe pământul patriei 
lor. Se mai cere Cahcelarului să precizeze dacă vor- 
beste numai în numele acelor puteri ale Germaniei 
care au condus războiul până, acum. 

Dezastrul continuă: In Turcia, Marele-Vizir Ta- 
laat cade, vine Tevfik-beiu, fost ministru la Londra. 

Finlanda respinge, prin alegeri, candidatul ger- 
man la coroana acestei țări. 

In Rusia, Joffe, ministrul rus la Berlin, prbtes- 
tează la Berlin contra sălbăticiilor și vandalisme- 
lor trupelor germane: au luat telefoane, au nimicit 
vitele, au exterminat gospodăriile, prin rechizifii; 
țăranii fug prin păduri. 

In Austro-Ungaria ceartă asupra constituţiei dua- 
liste. Ungaria vrea desmembrarea, nu confederatia 
cu Austria, și uniune personală cu Regele. Berlinul 
o încurajează. Restabileste comunicația telefonică; 
cu Ungaria, lăsând-o întreruptă cu Viena, ca pro- 
test contra limbagiului presei vieneze. 

A doua ‘zi, la 29, chiar partidul national român, 
întrunit la Oradia Mare, cere dreptul de a fi naţia, 
română complet liberă, iar raporturile ei de coor- 
donare cu celelalte natii să, le determine liberă si 


www.dacoromanica.ro 


__ 345 


singura: „Organizația națională 2 națiunii din Tran- 
silvania si țările unguresti nu recunoaște nici Par- 
„lamentului ungar, nici Guvernului, nici unui alt jac- 
„tor străin dreptul de a representa la Congresul de 
„pace interesul nației române“. 

D-l Alexandru Vaida va ceti această declaraţie, 
mai târziu şi în Camera delegaților. 

La noi, au întreprins o campanie pe chestia Do- 
brogii, pentru a ne înstrăină simpatiile de Antantă, 
care alr fi fost cam ambiguă în armistițiul încheiat 
cu Bulgaria, relativ la această chestiune. 

30,2 Septemvrie. Francezii au făcut o enormă stră- 
pungere între Lens-Le Cateau, cu vârful spre Va- 
lenciennes, și o mare mișcare învăluitoare a sectoru- 
lui dela Laon. 

Cancelarul răspunde lui Wilson că. primeşte prin- 
cipiile discursului său dela 9 Ianuarie (st. n.) ca 
baze ale păcii, cu evacuarea teritoriilor, înnaintea ar- 
mistiţiului, lucru ce se va decide de o comisie mixtă. 
Afirmă că actualul Guvern lucrează in concordanţii 
cu majoritatea Reichstagului. ~ 

2/15 Octomvrie. Laon a căzut; în Flandra lupte 
mari; am impresia că în două săptămâni vor fi go- 
hiti din Franța. 

4La noi se transportă într'una. La Titu trec 25 de 
trenuri militare zilnät: In București convoiuri de 
automobile ; unele sosesc, altele pleacă, încărcate cu 
saltele, sobe, cotete cu rate si g4ste. Multi isi vând 
caii și echipajele. 

Steagurile bulgărești de pe toate localurile din Bu- 
curești au fost date jos; Bulgarii umblă desarmaţi.. 
Sic transit gloria mundi! 

Antanta dă știri asigurătoare cu privire la Dobro- 
gea. 


www.dacoromanica.ro 


346 __ 

In „Simpbicissimus“, Regina Maria, într'o posă 
extraordinara, e înfăţişată planând asupra siluetei 
Bucureştilor, asupra căruia varsă petrol dintr'un, 
bidon. 

Ilustratia |poartă idiotul titlu de ,,Ol! Maria Rurd- 
niens 1 

Wilson a räspuns: executarea evacuärii si condi- 
țiunile. armistiţiului trebuesc deferite judecätii Gu- 
sernelor Statelor aliate cari înțeleg să aibă toate ga- 
ranfiile conservării superiorității lor militare în pre- 
sent. Incetarea răsboiului submarin și a devastiri- 
lor, în retragerea armatelor germane. ,,Desfiintarea 
poricării puteri arbitrare care, pentru sine, în secret; 
„după propriul capriciu poate turbură pacen lumib, 
„sau micsorarea puterii ei până la neputnfa de fapt. 

„Pulerea ce a stăpânit nafia germană până aici 
„este ca acea descrisă. Aceasta este o condiţie de 
„îndeplinit înnainte de pace!“ 

4/17 Octomvrie. Cad Courtray Ostende, Tour- 
-coing. Tot iesindul dela Lille e retezat. 

(Unde e „sfânta mânie germană“, cu obrajii roșii 
față de nemai auzita insultă ce le-o adresează vrij- * 
mașul |) 

Cancelarul e grav compromis, din cauza publică- 
rii unei scrisori către vărul său Hohenlohe, prin care 
designeazä resoluția majorităţii Reichstagului din 
Iulie 1917, ca efect al căldurilor! Astăzi el este cel 
mai mare pacifist si democrat,... după concepţia ger- 
mană... 

Impăratul Kari, „din grația lui Dumnezeu“ până 
aici, se vede nevoit să facă avansuri ,,credincioaselor 
sale popoare“ conform voinţei popoarelor! El oferă 
pentru Austria un Bundesstast în care ficcare po- 


www.dacoromanica.ro 


347 


por să-și facă Statul său propriu pe teritoriul Sate 
de resedinta. 

El acordä Polonilor dreptul de alipire la Statul 
independent polon. Triestul il le pe seama dorin- 
telor populatiunii. 

Aprobă înfăptuirea Statelor independente: ger- 
man, ceh, ilir (Stiria, Istria, Dalmația) ucrainian, iar 
pentru problema românească garantează că o va 
lăsă legată, de cea ungurească. 

„Această fransțormare, prin care nu se atinge 
„Întru nimic integritatea țitrilor sfintei Coroane un- 
„gare, trebue să garanteze fiecärui Stat national in- 
„dependența“. 

La Iasi o demnă discuţie în Parlament pe chestia. 
Dobrogii. D-l Cuza accentuează, contributiunea ţă- 
rii noastre pentru succesele Antantei. 

La noi se cară, în mod nerusinat, zilnic, mobilie- 
rul din casele unde s'au încvartierat. 

Automobilele numai cu sifoniere cu oglinzi se 
vad zilnic la ,,Eisenbahn-Direktion“. 

Ajutăm Germania să iasă din greaua situaţie a lip- 
sei de mobilier, pe care o accentuează toate gazetele.. 

Azvârlă zilnic munifiunile în aier. ~ 

Cad si firmele bulgäresti. 

Bulgarii au ajuns iaräsi in rândul celor mai ab- 
jecte rase de pe faţa pământului. . 

Zvon de venirea parlamentarilor francezi la Ga- 

lati și Giurgiu, 
7 20 Octomvrie. Social-democratia germană, a- 
rată poporului german pericolul cucgririi anglo-sa- 
xone si al bolşevismului; conchide apelând la apăra- 
rea națională | 

In Polonia, desființarea administraţiei civile ger- 
mane. 


www.dacoromanica.ro 


343 

La noi, härtile cu marile succese germane dispar 
din vitrine, 

D-l Pichon comunică că, chestiunea Dobrogii a 
fost tratată de Antantă numai din punct de vedere 
militar. 

Ni se spune că la Iasi ar fi perspective de o gu- 
vernare Averescu, Cantacuzino, Marghiloman. 

9/22 Octomvrie. Suntem în acecasi stare ca în 
brimele zile ale ocupatiunii. Ceva neliniștit pluteşte 
în aer. i ; 

Avem presentimentul a noi lupte pe pământul nos- 
tru. ) 

Automobilele militare s'au înarmat cu puști; mili- 
tarii şi-au luat costumul de campanie; apar aeropla- 
nele ; tunurile trag zilnic; Mackensen e în continua 
inspecţie a fronturilor. i 

Germania răspunde lui Wilson: evacuarea și ar- 
mistitiul sa fie discutate de consilieri militari; pe 
baza actualelor raporturi de puteri de pe fronturi, 
să înceapă tratativele. 

Vor o pace dreaptă. Comisii neutrale pentru sta- 
bilirea ororilor de pe front. In privinţa forței arbi- 
trare s'au luat măsuri ca războiul şi pacea să le facă 
numai Reichstagul. „Pacea se va trata cu un guvern 
liber de orice influențe arbitrare si neresponsabile“. 

Tonul lor e tot ridicat. Iar vorbesc de „furtuna 
„nânii germane“, „Vorwărts“ arată sincer, însă, pră- 
vălirea frontului subt superioritatea numerică şi ma- 
terială a trei continente... 

Se zvoneşte chiar de abdicarea Kaiserului şi veni- 
rea unei regente cu prințul Max de Baden. 

La noi se cară toată noaptea: uruie tramvaiele. 

Zvon de coaliția tuturor partidelor noastre. 


www.dacoromanica.ro 


349 


, 


D-l Isopescul Grecul cere unirea cu nafia romana 
si a Banatului. 

10/23 Octomvrie. Diplomata Austrie o pate, cade 
de asta datä in präpästiile perfidiei sale. Dupä ce a 
făcut tot ce credea că va fi pe placul lui Wilson, pri- 
mește răspunsul Guvernului american că nu se poate 
ocupă cu propunerile sale, „întru cât s'au întâmplat 
>sevenimenie... care au schimbat... competența şi res- 
»ponsabilitafea Guvernului american. 

E stare de războiu între Ceho-Slovaci si Germa- 
„ia si Austro-Ungaria... 

„Presidentul nu mai e în măsură să recunoasră 
„numai autonomia acestor popoare ca bază de pace... 
„Se vede silit a mărturisi că ele şi nu el, trebuz a ji 
„judeciitoare.., pentru mullumirea aspiratiunilor si 
„concepțiilor popoarelor despre drepturile lor si de- 
„ferminarea lor în familia popoarelor“. 

O ironie care răsplăteşte Antanta de toate intrigile 
perfidiei austriace de până aici. 

13/26 Octomvrie. Wilson răspunde Germanici ca 
ica act de solemnele si lămuritele cxplicafiuni ale 
Guvernului german că legile civilizaţiei și umanită- 
ţii vor fi respectate de luptătorii germani. Acum +a 
propune Aliaților oferta de armistițiu, dar accentu- 
ează, că „schimbările survenite în Germania nu par 
„aşa de clare ca principiile“. Puterile aliate nu pot 
trată decât cu representantul poporului german, iar, 
dacă vor trebui să, trateze cu stăpânitorii militari si 
monarhii autocrati ai Germaniei, atunci Germania 
nu poate cere pacea si trebue să se supună. 

Presa lor de astă dată este iar încântată, Întru cât 
vede că, în tendinţele lui Wilson! e o apropiere demo- 
cratică de „noua, plina de ideal democrație ger- 
mană (!)“ 


www.dacoromanica.ro 


350 

Ludendorff se retrage din şefia Statului-Major. 
Hindenburg către Cancelar: cere o pace onorabilă 
sau luptă până, la extrem. 

16/29 Octomvrie. Luptele încep pe Piave, Cade 
Alepul. Germania cere lui Wilson conditiunile armis- 
ufiului. Austria se simte datoare să răspundă si 
ea, asigurând drepturile popoarelor Monarhiei si 
în special ale Ceho-Slovacilor. 

Ieri Sfatul Bucovinei cerea alipirea la un Stat na- 
tional independent, împreună cu celelalte ţări rom4- 
nesti. 

18/31 Octomvrie. Frontul italian este spart de 
Italienii la. Montelo. Austriecii, cari dela 16 au tri- 
mis parlamentari Italienilor pentru tratative nu sunt 
primiţi decât la 17. Împăratul se simte nevoit să or- 
done retragerea trupelor de pe pământul italian, ,,fi- 
„nând seamă de deciziunile exprimate de mai multe 
„ori pentru încheierea armistițiului închizător al lup- 
„telor popoarelori (!) Trupele Antantei trec Dunărea 
Sava și Drava. 

Turcia încheie armistițiul. 

La lași, parlamentarii români trimit salutul lor 
parlamentarilor din Viena şi Pesta. Se ieau hotărâri 
ca la viitoarea sărbătorire a morţilor să fie invitaţi 
si reprezentanții „/egafiilor popoarelor care au lup- 
fat lângă noi“. 

20/2 Octomvrie. Tisza a fost asasinat în salonul 
său de niște soldaţi, pe cari perfidia ungară, îi va 
designà de Români. Ungaria a devenit Republică, 
având ca Prezident pe contele Karoly. Ungaria e 
supusă regimului Sfaturilor populare. 

Finis Austriae. 

In Bucuresti, „Teatrul Regal“ se închide de Kom- 


www.dacoromanica.ro 


351 
knandanturä din cauză, că revista: „Puncte, puncte“ 
a indispus pe evreii, cari fac un scandal enorm. 

21/3 Octomrrie. La noi, iprimele semne de destep- 
tare din letargie. E Duminecă. 

Lumea ca de obiceiu forfote nepăsătoare pe Ca- 
lea Victorici, 

In grădina Atencului cântă obișnuita muzica mi- 

litară, pentru ofiterii Statului-Majer dela Athénée 
Palace. 
y Pe la ona 12 un zvon se räspândeste în public: 
sosirea parlamentarilor francezi la Athénée-Palace. 
Lumea se adună, așteaptă în tăcere, se impacien- 
tează, valurile cresc din ce în ce, umplând toate 
fpictele şi stradele d'imprejur. Muzica militară își 
continuă imperturbabil concertele de promenadă, iar 
la 'primele acorduri ale Marsiliezei, intonate de pu- 
blic, încearcă să cânte „Deutschland über alles“. 
Ca o scânteie aruncată asupra unui butoiu cu pul- 
bere, Întreaga mare de lume răspunde prin fluere 
gi huiduieli. 

Stâlpii Kommandanturii germane zboară în acr, 
tobele si instrumentele muzicale de asemenea. 

Nebunia colectivă a pnulţimii nu cunoaște margini; 
la brutalizările poliţiştilor, cari vor să dea cu paturile 
puștilor, femei şi oameni bătrâni ies înnainte, voci- 
ferind: „Dar până când?“ 

Toate trupele, mitralierele și-puştile și însăși „abia 
guvernatorului Cetăţii Bucureștilor, generalul Koch, 
vămân fără efect în fata mulțimii îndârjite. 

E metamorfoza Valahului în fata cărei Germanii 
stau complet dezarmafi. 

Birjile cu ofiţeri ce trec dela gară măresc şi mai 
mult situaţia comică a Gerinanilor. AcEstia, nestiind 


www.dacoromanica.ro 


352 


de ce este vorba, icau huidusliic drept un ,,hoch 
pentru patria germană, 

Se scoală în picioare, salutând reverentios. Ur 
râset sălbatec clocote asupra întregii mări de capete. 

Cu multă greutate stradele sunt evacuate și bari- 
cadate. 

22,4 Octomvrie. Orașul s'a liniştit, par'că nu 5'a 
întâmplat nimic. 

Ofițerii si soldaţii umblă tot dezarmati. Numai o- 
ficiosul lor vorbește în treacăt de „fărichte Kundge- 
bungen“, iar un afiș rosiu instiinteazä publicul că 
orele de circulație tin pina la nouă seara. 

Atrupamentele și ovatiunile sunt oprite, organele 
militare sunt îndrituite a face uz de armă în caz de 
recidivă. 

Ni se arată prin „„Bukarester“, perspectiva bolse- 
vismului abil, sămănat prin ei, cum rezultă de miile 
de afipte incendiare sechestrate de autorităţile ro- 
mâne prin fara, cum si de incuria completa pentru: 
viitoarele arături ale "Țării. De unde până aici nu 
rămânea loc viran necultivat, chiar brazdele grădi- 
nii Palatului sau Cismigiului, în care ceapa si verzele 
se fnältau spre marea bucurie a cona{ionalilor lui 
Drandarevschi, azi, după ce au cârat toate resur- 
sele alimentare ale Ţării, mărturisesc satanic că 
din 1:500.000 de hectare grâne ce se cultivau în alti 
ani, nu s'a cultivat decât 420.000 de hectare. 

„Lipsind mana tare, țăranii nu ieşiră să cultive pa- 
mântul latifundiar“ (!) De si li se plătesc 12 lei 
de plug, pe pogon, totuşi țăranii nu voiesc să iasă 
la muncă, fiind deprinsi cu câștigurile ușoare. „O 
calastrofà ne amenință“, mai ales că şi sămânţa lip- 
seste, încheie ziarul cu perfidie. 


www.dacoromanica.ro 


353 


Preţurile au ajuns, pe chilogram: mălaiul patru 
lei, porumbul doi lei si şaptezeci şi cinci de bani, fa- 
solea şase până la opt lei, cartofii doi lei şi cincizeci 
de bani, ceapa un leu şi şaptezeci și cinci de bani, 
fäinoaselc patrusprezece lei, zahărul douăzeci şi opt 
de ki, untura patruzeci de lei, carnea şapte lei, stru- 
gurii cinci Ici, merele patru lei, gazul șapte lei, o pe- 
roche de ghete cinci sute de lei, un palton sa sute 
de lei, lemnele o sută șaizeci de lei mia. 

23/5 Octomvrie. Ni se face teoria ,,capitalulud 
neproductiv în Ronuinia“. 

Prosperitatea economică a Jarii e în creștere dela 
1902 încoace. In 1916 am câștigat un miliard pentru 
150.000 de vagoane de grâne și petrol. Valoarea ex- 
portului întrece, până în 1916, pe accea a importului 
cu 35.207 milioane pe an. Plătiam ca dobânzi pentru 
capitalurile împrumutate 46 de milioane Germaniei, 
37 milioane Franţei, 82.000 de lei Belgiei. 

Totuşi s'a făcut în România politică de capital ne- 
(productiv, închis în clădiri de lux, în loc de a se îm- 
bunätäti industria, comerțul şi agricultura. 

De aceeași pată a luxului şi a capitalului nepro- 
ductiv pătimește economia privată, „Luxul stă la cea 
„mai mare parle din proprietari, negustori si indus- 
„Zriaşi în groaznică opoziție cu sărăcia si prim ita- 
„tea întreprinderilor lor“. 

In viitor va trebui să plătim dobânzi de cinci până 
la șase sute de milioane pentru o datorie de zece mi- 
liarde, ceeace nu se va putea decât prin desfășura ca 
tuturor posibilităților capitalului productiv „util: 2- 
rea căderilor de apă, transformarea materiilor prir ve, 
şi crearea industriei alimentare“. 

„Pentru aceasta se cere înnainte de toate ca s's- 


Drăgbiceanu.--«Subt cultura pumnului germans. 43 


www.dacoromanica.ro 


354 


„femul de educație românesc să fie schimbat si ca 
„guvernele însăşi să fie simbole de nelenevie, neco- 
„ruptibilitate şi economie... Căci altminteri nu va 
„putea România săşi reconstituiască averea natto- 
„nalăe, 

Trenurile s'au întrerupt ziua. 

In Ungaria: revoluţie; sunt douăzeci de morţi și 
180 de răniţi. , Wester Lloyd“ ajunge a se vinde cu 
doi lei. 

24/6 Octomwrie. Comunicatul lor arată că atacul 
nou al Francezilor, început a eșuat... (După ce au 
pierdut Germanii toată linia Escautului). 

O telegramă însă, a Ministerului nostru de Războiu 
care circulă, în mii de exemplare, arată că Germanii 
sunt în plină retragere prin Metz, Strasbourg; A- 
hatii au blocat flota germană în Kiel, 

Trupele moastre au intrat în Bucovina și poate şi 
în Transilvania, 

La Berlin, dela 23 se fac discuţii asupra. conse- 
cintelor armistițiului austriac. ~ 

Noi ne aflăm în aceeași stare ca in Noemvrie 
1916: numai rolurile sunt schimbate. Ard pe capete 
arhivele, vând caii, material de tren, de pontonieri, 
consumul civil, hainele; cară mereu pe strade late- 
rale, blăni, 'piane, bagaje. Totuşi de o plecare desor- 
donată, nici nu e vorba, 

Li se permite trecerea prin Statele austriece fără 
a fi desarmati, dupa ce, câteva zile, trenurile fuse- 
seră, întrerupte. 

Oficiosul lor, amintind de opunerea Germanilor la 
trecerea trupelor sârbesti în Ungaria, închee desi- 
lusionat de purtarea Ungariei: „azi ea nu mai are 
timpul să cugete la aceasta“. 


www.dacoromanica.ro 


355 


25/7 Octomvrie.Nu mai vin gazete străine. Sti- 
rile sunt toate vechi. Comunicatul lor cu data de 23 
arată că ,înfre Schelde si Oise s'au desfăcut de dus- 
man“! La 18 Octomvrie Kaiserul încă se afla. pe 
front. 

Se revoltä de räspunsul lui Northcliffe: nu mai 
poate fi vorba in discutiunile ce încep „de onoare 
„sau imaginara putere strategică sau tacticii a Pu- 
terilor Centrale“. : 

Jar in Ungaria, ministrul Jaszi afirmä cu mult a- 
plomb că, chestia nationalitätilor fiind o chestie in- 
ternationalä, ca si a Irlandei, va formă obiectul dis- 
cuţiunilor la pacea generală. 

E pentru nestirbirea Ungariei. 

Ce greu e pentru mintea omenească să se acomo- 
deze cu noile stări de lucruri! 

La noi fiecare soldat din administraţie isi primeşte 
pușca. Sunt de o veselie nebună şi idioată. Ofițerii 
au devenit de p |politeță extraordinară. 

Nu-ţi adresează o rugăminte fără de zâmbetul și 
unctuositatea de voce, necunoscute Germanilor de 
pana. aici. 

A quelque chose malheur est bon. 

La noi, toatä lumea filogermanä face un volte- 
face de o temeritate extraordinară, dar plină de ele- 
gantä. 

D:-1 Stere, prin ,,Lumina“, încheie că Austria, des- 
pre care Cehul Palacki a zis că chiar de nu ar există 
ar trebui inventată, acum după ce a contribuit la 
desfiinţarea Rusiei, poate fi considerată ca d”sfiin- 
fata. (Realitatea de sigur e azi prea evidentă). 

D-sa termină că, pentru realizarea idealului nostru 
național ,foate preocupările mai méArunte trebuesc 
„înlăturate prin unire“! 


www.dacoromanica.ro 


356 


Frumos dar par'cä pânä aici, dupä d-sa noi eram 
un balast în mersul înnainte al avangardelor omeni- 
rii | 

26/8 Octomvrie. Chiar „Bukarester“ s'a schimbat 
la față. Deplângând căderea Guvernului Marghilo- 
man, accentuează „fragedia“ de a lăsă cârma coră- 
bit‘ pe alte mâni, „acum în plină călătorie spre ma- 
„rea fară a viitorului românesc“! 

Mackensen air fi fost somat să evacueze teritoriul 
ocupat în douăzeci si patru de ore; ar fi cerut libera 
trecere a armatei sale. 

Dela noi cară metodic, fac rechisitiile obișnuite 
din orice cumpărătură a negustorilor noștri. Trimit 
cu o imperturbabilă liniște cele două autocamioane 
zilnic de cutii cu Liebesgaben; aranjează cabluri, 
comipléteazä instalatiunile dela Cercul Militar. Tre- 
nurile sunt zilnic și la dispoziţia populaţiei civile. 

Au ridicat chiar starea de asediu proclamată acum 
câteva zile. Maschează cu o linişte extraordinară o 
retragere care e în plină activitate. Din gări, depo- 
site, ridică mai ales roţile de drum de fier, sinele şi. 
orice fierărie. 

Wilson, în răspunsul ce le-a dat, insistă asupra 
despăgubirilor ce trebue să le plătească pentns 
pagubele rezultate din războiul pe apă în aer sau pe 
uscat. 

27/9 Octomvrie. La Lille au început tratativele 
armistiţiului. 

In presa lor se plâng de nemai pomenitul eveni- 
ment, ca un popor care a stat ani pe pământ străin 
să fie înlănţuit printr'un armistițiu, fără să aibă ga- 
rantiile clare, asigurätoare ale păcii | 

La moi un nou Guvern? General Coandă, care, 


www.dacoromanica.ro 


357 


dupa Germani, ar fi impus de Antantä, supäratä de 
intrarea trupelor cu concursul german în Bucovina. 

Apelul Regelui către Țară e afişat pe toate zidu- 
rile: 

„Împrejurările ne dau din nou putinţa să inde pi- 
„him ceeace vam făgăduit... Reformele constitu- 
„lionale şi agrare se vor înfăptui. In vechiul Regat 
„voim ca cuvântul dat să se înfăptuiască“. 

Fostul Guvern arată căderea tratatului din Bucu- 
resti. O ştire postumă | 

Wilson se exprimă că Guvernul Statelor Unite s'a 
gândit întotdeauna la integritatea şi viitorul Romé- 
niei, ca Stat liber şi independent. 

28/10 Octomvrie. Spre ora patru după amiază se 
pune afișul roşu cu starea de räzboiu. 

Localurile publice sunt avizate a închide la ora 
nouă seara. De acuma începe o evacuare în masă, 
si desordonatä. In fata otelurilor, camioane, căruţe, 
trăsuri încarcă de grabă cufcre de piele, geaman- 
tane, genţi, bagajele de mână, foarte simandicoase, 
furate de prin casele noastre. Grätchene, dela va- 
rieteurile şi ansamblurile germane, Schwestere dela 
Crucea Roșie, sunt transportate cu aceeaşi grabă fe- 
brilă. Toate curțile autorităților fumegă de văpăile 
focului nestins al arhivelor ce ard. 

Fulgi mari negri se presară pe Calea Victoriei 
din cosurile caloriferelor oficiilor lor. 

Automobile armate, cu soldaţi cu căşti, se duc în- 
tr'una spre drumul Giurgiului. 

La gări, sute de Nemfi civili, foștii administratori 
forțați ai bunurilor noastre, cu figura disperată, 
cercetează itinerariul trenurilor spre Viena. 

Curțile spitalelor şi ale cazărmilor gem de multi- 


www.dacoromanica.ro 


358 


mea răniților, a bagajelor, care aşteaptă! sosirea, 
camionului mântuitor. 

La colțurile cartierelor militare se vinde pe ca- 
pete: bluze, oglinzi, șifoniere, bocanci, cuverturi, pe 
preţuri de nimic. 

29/11 Octomvrie. Se zvoneşte că trebue să plece 
în patruzeci si opt de ore, în urma mobilizării noas- 
tre, azi. 

Toate gazetele noastre de azi, cu excepție celei 
germane, care nu mai apare, publică apelul Rege- 
lui către armată și ţară: 

„Ora așteptată de voi, vitejii mei ostaşi, a sunat 
„după o lungă si dureroasă așteptare... Trecerea 
„trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o sfântă 
„datorie să luăm iarăşi arma in mână să gonim im- 
»preund cu ele pe vräjmasul cotropitor.., să înfăp- 
„fuim visul nostru de atâtea veacuri... 

»Biruinta e a noastră, si viitorul va asigură intre- 
»gului neam românesc viața pașnică si fericită“. 

Kaiserul ar fi abdicat, cum aflăm din „Berliner“ 
cu data de 27; ,,Vorwdrts“ ar fi cerut aceasta încă. 
de la 21 Octomvrie. 

Pe stradă, ei toţi umblă armati, dar cu ‘aceeasi si- 
guranţă. Supuşii Puterilor Centrale nici nu cred în 
vreo eventuală retragere. Cu aceeași candoare afir- 
mă lucrul ca şi în ziua declarării războiului nostru 
pe care nu-l credeau declarat în contra lor, chiar a 
doua zi de dimineaţă |! 

Lumea e într'o forfoteală nebună. Pretutindeni 
dela etaje se aruncă. jos, în strigăte de ural toate 
firmele germane. Mâni vânjoase, prin ferestrele des- 
chise, desfășoară veselul nostru tricolor. 

Se pavoazeazä bălcoanele cu covoare si flori. 


www.dacoromanica.ro 


859 


Se fluieră ofițerii ce trec. Ici şi colo se vede câte 
un greu rănit, dus în grabă, într'o desinteresara 
completă, la farmacii. Se aude bâzâit de gloanțe 
de revolvere ce perforează vitrinele sau firmele. 

Lumea, fără nicio cunoștință exactă de ce s'a în- 
tâmiplat, fnnainteazä desorientată, ca valurile unei 
mări, când într'o direcţie, când într'alta, spre a cu- 
lege ultimele ştiri. La ,Haupt-Wache“ fluierăturile 
nu mai contenesc până noaptea, din partea publicu- 
lui, care sade îndârjit în fata zidului impasibil de 
căști şi baionete, ce barează toată Calea Victoripi 
în faţa Cercului Militar, făcând un imens careu. 

Focuri isolate şi chiar de mitraliere trase nu mai 
produc nici un efect. 

Ei sunt prisonierii noştri. 

Pe străzile depozitelor, mii de oameni din păturile 
populaţiei de jos așteaptă ieșirea camioanelor cu lu- 
cruri cumpărate de Evreii noștri. 

Camionul se ivește, atacul începe: cutii cu zahăr, 
marmeladă, compoturi, săpunuri, lemne, lingerie, 
devastate într'un minut. In tot orașul pocneşte focul 
mitralierelor, granatelor de mână și puştilor, care 
se trag în contra unei mulţimi pentru care nevoia 
de spectacol braveazä orice simţimânt, chiar al vie- 
tai. 

Au ridicat chiar gärzile din multe cazärmi, dupä 
ce au vândut in goanä, pe sume derizorii, cupele, pro- 
vizii, trăsuri. In toate cazärmile acum se vinde la 
licitaţie totul, 

Nimic nu pierd. Pe furiș se vând cutiile cu ,,Lie- 
besgaben“, Cele mai multe sunt încărcate cu po- 
rumb, orz, ovăz, oase; ici colo, încărcată înäuntru 
câte o cutiutä cu untură, cu cafea surogat, o sticlutä 
de vin sau o hârtie de cinci mărci. 


www.dacoromanica.ro 


360 


Mizeria Germaniei de azi se oglindeste din mes- 
chinul continut al acestor mici cadouri de dragoste 
pe care soldații germani, în costumul lor ireprosa- 
bil, şi cu toată prestanta ce se cuvine pentru soldaţi 
Imperiului, le trimit in Gennania. înfometată. 

Femei, studenți, elevi, cu panglicile tricolorului 
nostru sau cel francez, așteaptă zădarnic până la ora 9 
seara, cu buchete în mână, sosirea liberatorilor, des- 
pre cari se zvoneşte că au fost zäriti la Bragadirul 
Aceeași naivitate sentimentală, şi credulă pe care am 
avut-o în tot cursul războiului. 

Armistițiul general s'a încheiat la orele 11 si 5° 
de minute. | 

Spre seară se devasteazä imensele depozite de ca- 
zane „Ersat!z” aduse din Germania pentru a înlocul 
cazanele de aramă ce ni se plăteau cu doisprezece 
până la cincisprezece lei, în schimbul acestora, pen- 
tru care trebuiam a plăti patruzeci până la şaizeci 
de lei. 

Pe burlane, pe scări improvisate, pe funii se ri- 
dică lumea îndârjită până la etajele cele mai de sus. 
Oamenii, de Jos, domni de bună condiţie, doamne își 
duc triumfätori, din tumultul îngrozitor, trofeul a- 
casă. 

30/12 Octoinvrie. Spre noapte o linişte completä se 
aşterne asupra oraşului după sgomotul zilelor şi 
nopților trecute: credem că au plecat. 

Spre ziuă însă, împușcăturile au început, se aude 
pârâitul ca pe câmpiile de manevră. Toată noaptea 
la lumina flăcărilor depositelor, cărora le-au dat foc, 
mahalalele sau satele de prin prejur, au cărat pro- 
viant, benzină, lemne, piclării; numărul morţilor 
este foarte mare. 


www.dacoromanica.ro 


361 


Armatele germane sau retras complet, chiar 
dela Cercul Militar; s'au baricadat în Gara de Nord. 

Pecnetele pustilor nu mai contenesc. 

Se aud şi sapte, opt detunături groaznice la vre-o 
patruzeci de chilometri spre Sud-Est de Bucureşti. 
Aruncă. poduri în aer. 

Pe Calea Victoriei, sute de cortegii cu manifes- 
tanti si drapele îşi petrec timpul asteptärii Fran- 
cezilor, manifestând dela o stradă la alta. 

Sfărâmăturile bietelor stindarde germane, încu- 
nunate cu câte o cască germană, sunt purtate ca 
trofee. 

Ofițerii nostri armati cu puști, patrulează stradele 
sau instituţiile militare, procedând în mod cu totul 
neprecaut chiar la desarmarea gărzilor germane ră- 
îmase. Multi sunt luaţi prisonieri si puși în lanţuri 
de detașamente isolate germane. 

De pe turnurile fabricilor din apropierea Gării 
de Nord, lucrătorii armati cu puști şi mitraliere trag 
asupra mulțimilor de trenuri cari pleacă cu câte o 
imensă tinichea agtţată de ultimele vagoane. 

31713 Octomvrie. Nicio ştire. Suntem tăiați de 
vestul lumii. Ce fac Francezii? Ce fac Românii? 
Cum suntem lăsați întâmplării? Toate satele de prin 
prejur sunt Împänate de armatele germane. 

O ştafetă venită, dela Olteniţa pe bicicletă comu- 
nicd însă ca drumul Oltenitei este liber. 

1/14 Noemvrie. Plouă cu fulgi de zăpadă. 

Populatia încă așteaptă impacientä cu flori so- 
sirea Aliaților. Se zvonește nesigur că armatele ger- 
inane ar fi evacuat satele de lângă Bucureşti, re- 
trăgâmdu-se spre Nerd si jăfuind totul în drumul lor. 

La Târgoviște, au furat două milioane dela Ca- 
sierie. 


www.dacoromanica.ro 


362 


Multe sate atacă convoiurile germane. In Dâm- 
bovita, intr’un sat, câţiva săteni armati cu mitraliere 
desarmează o companie întreagă, pe care o trimit 
desbrăcată spre Târgoviște. 

Nicio ştire precisă, deşi se aranjează Ministerul 
de Războiu, Cenzura și Curtea Martialä. 

Aceeaşi lipsă de prevedere şi fafa de depositele 
militare germane, care se volatilizează fără urmă 
subt paza baionetelor voluntarilor, cari-si pun bene- 
vol serviciile pentru interesele Patriei. 

2/15 Noemvrie. Cu mulţimea automobilelor cicli- 
ştilor, ofițerilor de ordonanţă, nu avem nici azi nici, 
o știre, desi avem de azi înnainte... comunicate ofi- 
ciale | ; 

„După date positive... sosite dela Călăraşi, Olte- 
„nița, Alexandria... drumurile sunt complet libere... 
„Din convorbiri teleofnice se ştie... în mod positiv 
„Că trupele aliate se găsesc în mars dela Giurgiu si 
„Turnu-Măgurele; intrarea trupelor aliate nu mai 
„poate întârzia... ea va fi anunțată prin tragerea clo- 
„potului Milropoliei“. 

Un stil de vaudeville. 

Aceleaşi ştiri ce circulă la tarabele cafenelelor. 

Străinii din București, în cea mai mare parte ar- 
mati pe ascuns de autorităţile militare, răspândesc 
ştirea ca Francezii au fost aruncaţi peste Dunăre. 
Românii au fost sfärâmati. Ar fi 4.000 de morți. 

3/16 Noemvric. In fine prima știre oficială. 

Comunicatal dela 28 Octomvrie arată luptele des- 
fäsurate în sectorul Giurgiului, după ce Francezii 
au debarcat în Insula Sf. Gheorghe. 

Luni, 28 Octomvrie, ora 11, armistitiul general 
a fost încheeat, Germanii admitänd cedarea Alsacici- 


www.dacoromanica.ro 


363 


Lorene, a jumätate din materialul aflat innapoia 
frontului. 

Comunicatul francez anuntä scurt victoria: 

„Intra cincizecea lună a unui războiu fără prece- 
dent în istorie, armata franceză, cu ajutorul Aliati- 
„lor săi, a desăvârşit înjrângerea dușmanului. Ar- 
„mistițiul a intrat în vigoare la ora 11%, 

Comandantul armatelor de Dunăre, Generalul 
Berthelot, în apelul către popor face cunoscută lua- 
rea de măsuri de ordine; după, ce arată crimele Ger- 
manilor conchide: „După ce, pentru a putea să vă 
„Tifuiasci? mai bine, au împiedecat înfăptuirea im- 
„proprietăririi şi a votului obstesc, făgăduite de Rege 
„Si Guvern, ei caută acum să aducă bolsevismul în 
„Patria voastră, pe care au nenorocit-o, caută să wi 
„arăle că cei ce au suferit cu voi pentru mântuirea 
„voastră, Regele si armata sunt deopotrivă cu Kai- 
„serul ucigaș si cu ostdsimea sa priidalnică... Siâmă- 
„nând răscoala... Ei nădăjduesc că vor slübi pe în- 
„vingilorii lor.. 

„Această încercare e urzită de Bulgarul Racov-. 
„schi, vândut Nemtilor. Români, sunteți dintre în- 
„bingătorii cari triumfeazé azi, sunteți un popor 
„care pricepe bine că izbânda obținuti vă va aduce 
„împlinirea dorințelor si că neorânduelile nu vă pot 
„folosi“. 

Evident că tonul apelului e conceput într'o necu- 
nostinta de fapt a situatiunii reale a Țării. 

5/18 Noemvrie. Primele trenuri sosesc din Galati 
dupa o călătorie de șapte zile. In toate orașele au 
întâmipinat trupele germane cari se retrag metodic 
cu toate trenurile lor ce cuprind prada ce au făcut-o 
si pe care o au strict etichetată: fructe proaspete, 
carne afumată, sirop, ghiatäl 


www.dacoromanica.ro 


364 


Imipilătorul de eri acum foarte jenat, ca prisonier 
e pus la muncile necesare în ironiile micilor copii 
cari le strigă: Kamerad... marmelade! 

Soldaţii francezi apar isolati în Bucureşti. Au a- 
ceiași făptură ca si a noastră: expansivi, degajati, h- 
beri. 

Mai erau deci pe fata pământului oameni ca şi 
noi, cari credeam că Universul întreg trebue să fie 
plin de automate ritmice de felul celor cu cari am 
convietuit 707 zile! 


www.dacoromanica.ro 


INDREPTĂRI 


Diferitele sisteme ortografice prin cari a trecut manuscriptai 
eum și împrejurările în cari s'a executat tipărirea au făcut să se 
sireeoare greșeli din cari notăm: 

Se va îndrepta la prefatä, randul'B:l'afn l-a. 


9 


Pi 


» 


” 


Li] 


#1 


” 


» 


i e » 8: buneivoințea în buneivoinfii 

ap. 7 (intitlu) „ fvareai în fizarea 

» » 10 „ 15: clopetele în clopotele 

» » 19 » 13: Komandatură in Koman- 

danturé 

ppal » 2: Zest in Zeit 

nel » ll: Highiite in Highlife 

2 »23 n 27: anul in anual 

1 » 80 » 10: care’s in care se 

pn 82 » 10: Leckoribsse in Leckorbisse 

nn 33 » 26: Vermaltungin Vermaltungs 

n » Ot » 28: Spitalelor in saltelelor 

»» 37 (in titlu) , căderea in fixarea 

ny 38 v , 5: Komandaturit in Ko- 
mandanturi 

2 v 39 „ 22: locueste în locuesc 

n» 47 4: Rumdnienin Rumdniens 

pw 48 y 17: trambulinioiin trambulinet 

» +50 # 23: frumoasa în furtunoase 

» n 06 » 10, li: ale ina 

» » 63: » 15: nu numai în numad 

p » 07 » 28: ai in a 

» » 69 » 33: interesul in imensul 

uni „ 8: 12/52” în 1252” 

ny 76 » 2: driichen in drückz 

>» Ot » 30: faborabild tn favorabilă 


www.dacoromanica.ro 


366 


Se va fndreptala p. 92rändul 8: discret in discrefiei 

» 21: Rumänien in Rumäniens 
» 24: Stockolm in Stockhoïnt 

n 8: Higesandt in Eingesandt 


» » » nn 101 


7 #1 „ my” 106 
» n » » » 128 
"n n pu 145 
» ” nw 148 
” ” nv 164 
» » n » n 185 
» 2 » my 195 
„= n » n n 207 
La ” nn 219 


Po ” ny 241 
» 2 » » n 265 


» » 270 
» „213 
» n 287 
n » 321 
» » 321 
» n 324 


Dn ” n n 234 


x a & 


2 3 
z * y a a 
3 3 3 *¥ 3 a 


x 


» 


3 3 3. S 


» 


” 


32: Wirtschaftab in Wirtschafistod 
13: parucl în parcul 

19: va în vor 

25: a nu fi în am se fi 

10: sar in dar 

20: Czeid in Czeide 

28: El declară in Ei răstoarnă în 


Austria cabinetul Seidler iar în 

7: Argentoianu in Agefoianu 
3: și neintrebuinţat în și de nein- 
trebuinjat 


17: 10,58 in 11,58. 
4: tranurile in trenurie 


n 13: prisonieri? în soldați. 


” 


8: efectatie in afectatie 


n 20: cam în cum 
» 26: chesita in chestia 
» 28: ariere in aiere 


www.dacoromanica.ro 


CUPRINSUL 


Cuvinte introductive ... 2... eee ee eee hte xe 


Deia căderea Bucureştilor pana la fixarea frontului Foc- 
sani~ Nămăloasa—Galaţi . . . . . we ee . . . .. 


Il. 
Dela fixarea fiontului nostru pana la bätälia de pe Somme. 


IU. 


Dela bätälia depe Somme aon la luptele depe frontul 
nostru, . , . . ee ee Sa edi gi a, i 8 ei oe 


IV. 


Dela luptele depe frontul nostru până la armistițiul din 
Brest-Litowsk 2. 2. 6) we ee te ee we te 


Dela armistițiul din Brest-Litowsk până la preliminärile 
din Buftea. 2... ee ee ere te we wee tne 


VI. 
Dela preliminările din Buftea până la pacea din Bucureşti 


VII. 
Dela pacea din Bucureşti până la cererea armistiţiului de 
către Germani . . . . . . . ees ser ire Mene ci we 


VIII. 
Dela cererea armistițiului până la eliberarea Bucureștilor 
indreptări, . eta ne de dot e ee eme oe de ai e 


www.dacoromanica.ro 


116 


173 


339 
367 


teaca: 


5 
| 


Crestomatie pentru toți 


Balade si Idile | Diverse 


Ediția completă a operelor lui GEORGE COȘBUC 


ÎN CURS DE APARIȚIE 


eee Răzhoiul nostru 
tarul ul gobi, pentru neatirnare 

A apărut: P 

Sacontala Povestea uni 
cl as Corcane de Oțel 


Fire de Tort Din Tara Basarabilor 


Superstitiile păgubiloare ale 


Cântece de Vitejie 
poporului nostru 


Divina-Comedie 


Romanii 


Traducere din Virgil 


Aeneis Valuzi Alinate 


Editura „CARTEA ROMÂNEASCA" S. A. Bucuresti 


www.dacoromanica.ro