Buna Vestire anul I, nr. 105, 5 iulie 1937

ANUL 1. No. 105. 


| Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


_Cartelurile evreeşti | 
i Şi 
corporațiile româneşti 


de MIHAIL MANOILESCU 
| Opinia publică a fost profund impresionată. de lista cartelurilor 
semeteiză cu prilejul noui legi, de către ministerul de industrie şi 
me : 

Din această listă, chiar pentru observatorul superficial se desprin- 
cau câteva concluzii foarte clare. 

Intâiu: producţia noastră industrială este în cea mai mare măsură 

ub controlul cartelurilor, care decid de preţurile articolelor de necesi- 
ate esenţială pentru marea massă consumatoare, 
In acelaş timp statul nu are absolut nici un rol în acţiunea acestor 
urteluri. EI nu le cunoaşte nici scopurile, nici mijloacele de acţiune şi 
u le impune în nici o formă voinţa sa de reprezentant al interesului 
ublie, în ceeace priveşte preţurile articolelor produse, i 

Aceste carteluri nu reprezintă interesul totalitar al tuturor par* 
icipanţilor la producţiunea industrială adică interesul patronilor a 
'ehnicienilor şi a muneitorilor, ci numai interesul patronilor şi al 
ancherilor care îi patronează. . 

In sfârşit, aceste carteluri sunt în imensa lor majoritate compuse 

n industriaşi evrei sau minoritari, cu o participaţie infim de mică 
omânească, 

Ele reflectează un spirit de speculă şi de exploatare, care nu trebue 
ă stea la baza unei industrii concepută în sensul de funcţiune 
țională. 

Cum îşi legitimează însă aceste carteluri existenţa lor? 

Ele pretind că realizează prin înţelegeri între industriaşi o anumită 
ați'onalizare a producţiei, care — în mod teoretic — aduce la eftenirea 
produselor şi deci la un avantagiu pentru consumator. 

Câtă vreme însă nimeni nu poate verifica dacă această raţionalizare 
si mai ales dacă eftenirea produselor obţinută prin raţionalizare pro= 
fită cu ceva consumatorului şi nu este destinată numai să sporească 


neficinl industriaşului, nu se poate acorda acestor carteluri credit 
ntru acest motiv înşelător. 


Desigur, industriile în vremurile noastre nu se mai pot baza pe 
bera concurenţă fără limită, fără îngrădire şi fără nici un fel de orga- 
zare. Noi am spus-o de multă vreme în mod sistematice în toate 

lucrările noastre. 

| Dar aceasta nu înseamnă că industriile au dreptul să se organizeze, 
ea să poată specula mai bine publicul în favoarea exclusivă a patro- 
nilor lor! 

Organizare înseamnă o acţiune cu scopuri înalte de interes naţio- 
nal şi cu mijloace potrivite acestui scop. 

O asemenea organizare s'a înfăptuit în Italia şi în Germania şi este 
caracterizată prin constituirea corporațiilor naţienaile. .. : 

O corporație naţională cuprinde pentru fiecare ramură de produe- 
ție pe toţi producătorii: patroni, technicieni şi lucrători, precum şi pe 
comercianții care desfac produsele acestei ramuri, împreună cu repre- 
zentanţii consumatorilor. lar toţi aceştia la un loc lucrează în corpora- 
ţii sub egida şi sub controlul Statului. 

Intre corporație şi cartel mai ales aşa cum funcţionează cartelurile 
la noi este o deosebire dela cer la pământ. 

Cartelurile urmărese specula consumatorului în folosul patronului; 
corporația urmăreşte organizarea producţiei în folosul tuturor factori- 
lor ei şi mai ales în folosul marei masse consumatoare; 

Cartelul este o creaţiune a patronilor: corporaţia se prezință ca o 
întrupare a tuturor celor care iau parte la producţie, fiindcă în ea lu- 
crătorii au — graţie sistemului paritar — un cuvânt egal cu al patro- 
ilor. De aceia corporaţia are dreptul să vorbească în numele unei in- 
dustrii pe când cartelul patronal nu are acest drept. El nu trebuie 


—— = 


( Continuare în pag. Ill-a) 


Frământări marxiste 


SA 


Evenimentele din Rusia au avut ur- 
mări, mai mari decât se ştie la noi, în 
tabăra marxistă. Bine înțeles presa ju- 
deo-comunistă a “căutat să le ascundă 
cu grijă, concentrând toată atenţia citi- 
torilor ei asupra <succeselor» frontului 
popular francez. Manevra e destul de 
logică. Presa sărindăreană urmează cu 

ocililate linia kominternului. Ori a- 
eastă linie n'a avut succes deplin de 
ât în Franţa şi în Spania unde sa 
ealizat ultima formulă tactică a bol- 
evismului : frontul popular. Evident 
uccesul a fost repede urmat de dezas- 
re — Spania roşie agonizează, iar in 

ranța frontul popular e pe calea des- 
acerii — dar la început a fost un suc- 
es pentru Moscova. 

In Anglia, în Belgia, în țările scandi- 
uree, în Olanda jocul comunist n'a a- 

ut acelaş succes. Aci partidele social- 
democrate au refuzat formula frontului 
popular. 

Moscova însă nu sa descurajat. Folo- 
ind ca argument dezastrul roșiilor spa- 
ioli a încercat realizarea  fronturilor 
opulare pe altă cale, de sus în jos, de 
a Internaţională, la partidele socialiste 
aționale. Conducătorul Internaționalei 

III-a, Dimitrov, a propus Internaţio- 
alei a II-a o colaborare activă. 

Propunerea Dimitrov sa bucurat în 
ânul Internaționalei de sprijinul sa- 
ialiştilor francezi şi a unor socialiști 
balcanici. In schimb nordicii au rezis- 
fat. Pentru a pune capăt tentativelor de 
fuziune dintre cele două internaționale 
de Bronckere, președintele Internaţiona- 
lei socialiste, a demisionat din funcțiu- 
nea ce o ocupa. Deasemenea a demisio- 
nat Fritz Adler, cunoscutul socialist 
austriac, din postul de secretar al In- 
fernaționalei socialiste şi Van DerbrooYt 
din cel de trezorier. 


Masacrele staliniene au stânjenit şi 
lmai mult încercările lui Dimitrov. 

Intr'un articol apărut în numărul din 
25 lulie al ziarului belgian «La Dep&- 
che> celebrul fruntaș socialist belgian 
Vandermelde — ale cărui păreri <Ade- 
vărul» le cita cu regularitate până acum 
+ scrie următoarele: 

“La Moscova mar trebui că-şi închi- 


pue nimeni că socialiştii apuseni şi 
nordici rămân indiferenți față de tra- 
gica serie de procese, de  condam- 
nări şi de execuţii care a început cu 
Kamenei şi Zinoviev spre a fi conti- 
nuată — căci se pare că nu s'a sfârşit 
— prin omorirea, pe baza unei sentin- 
fe de curte marţială, pronunțată în 
şedinţă secretă, a unora din marii şefi 
ai armatei roşii». 

Și mai departe: 

<Trebue să adaug că în țările noas- 
tre occidentale unde socialiștii au o 
altă noțiune ca în U. R. S, S. despre 
ceeace este libertatea şi democraţia, 
vântul pare să sufle la ora aceasta în 
sensul unui contact mai strâns, mai 
intim, putând să meargă până la uni- 
tatea organică cu comuniştii», 

După cum se vede frământările în 
fabăra marxistă se țin lanț. Triumful 
naționalismului în Spania, dezastrul 
frontului popular francez le vor ac- 
centua. Stânga — şi cea comunistă, și 
cea socialistă, şi cea democrată — e în 
derută pretutindeni. Prăbuşirea defini- 
fivă se apropie. 


Mihail Polihroniade 


6 pagini 3 lei 


Administraţia: 


iiartoa Dinbi dili Buptia de Ascuns 


TELEFOANE 


ZIAR LIDER DE AYPDTA SI DOCTIINA PDONANEAICA 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj ii. 


Direcţia Administraţia — 4-85,82 
Redacţia , . .. . e. d 484.34 


i 


intoarcerea Suveranului 


Revenirea în ţară a Majestății Sale Regelui depe pământuri străine este 
totdeauna o bucurie, Dar ţara nu poate să nu nuanţțeze această bucurie dună 
sensul politic al călătoriei făcute de Suveran. 

In acest înţeles niciodată țara wa fost mai fericită să aclame pe Suvera- 
nul său la întoarcere fiindcă niciodată wa urmărit cu mai multă căldură şi cu 
mai multă satisfacţie roadele unei călătorii decât de data aceasta. 

Alianţa Româno-Polonă pusă — orice sar spune — pe un nou fundament 


lg magar finetea sa e sa La 
os ar şi un punct are să vină, 

şi po pentru penee are | v me acel 
ut să câştige într'um răstimp atât de scurt inima poporului nobil 
şi deschis al Poloniei şi să demonstreze odată mai mult că — îm 


pentru poporul nostru se 


Tronului au 


nu numai consfinţirea a ceeace a 


toate acestea 
Moştenitorul 


iva tutu- 


ror zănaticilor care visează formule republicane dinainte de 1848 — nimic nu 


este mai preţios pentru noi decât Dinastia pe care o avem şi 
care ni l-a dat Dumnezeu. 


pi 


Suveranul pe 


> Rine ai genit Majestate 7 a i a i 


ESTITOR 


Printre scrisorile şi telegramele 
pe cari subscrisul le-am primit din 
prilejul zguduitor al căderii fiului 
meu Ionel la Majadahonda Spaniei, 
— una din cele mai indrăznețe în 
mărturisirea impresiei ce i-a fă- 
cut-o această intâmplare, a fost 
scrisoarea vechiului meu amic — 
„amic” "de luptă naţională, terenul 
pe care se făceau la noi în Ar- 
deal cunoştinţele şi se legau pri- 
gteniile între oameni altfel necu- 
noscuţi şi fără nici o legătură per- 
sonală intre ei, — Dr. Alexandru 
Vaida Voevod. 

D-sa face, printre celelalte, ur- 
mătoarea caracterizare a lui Ionel 
Mota din prilejul dispariţiei Iui: 

„EL — „întrunea în sine, pe 
lângă calităţile de combativitete /ă- 
rimătoare de idoli şi de ziduri 
vechi, şi pe aceea de viitor bărbat 
politic constructor şi infăptuitor..,” 

Trec pe lângă celelalte califica- 
tive, cari arață ce fel de nădejdi 
legau ba unii, ba alţii de el — și 
rămân la cuvintele subliniate mai 
sus, — căci în ele aflu eu oglin- 
dit nu numai un adevăr, ci şi cea 
mai frumoasă chemare, la care vre: 
mea striga pe Ionel Moţa, ca şi 
pe camarazii săi de luptă, — pe 
aceşti din urmă chemându-i şi azi 
când el nu mai e intre ei. 

Dar îi strigă şi el, de acolo de 
sus, din cerul în care La svârlit 
bomba sorocului său. 

„Dărimător de „idoli” şi de „i: 
duri vechi...” 

Mare chemare are de implinit în 


Dedesubturile literare 
ale unui conflict profesional 


Incordarea dintre cele două tabo- 
re dela barou — dreapta şi stânga— 
va ţine desigur comprimată respira- 
ţia întregii ţări toată săptămâna a- 
ceasta. Iar suspendarea celor doui 
stângaci, Georoceanu şi Vlădescu, 
din drepturile de a exercita profe- 
siunea, a răspândit satisfacţie şi u- 
şurare în toate cercurile opiniei pu- 
blice româneşti, 


A uimit, totuşi, indulgența exce- 
sivă ce sa arătat d-lui (MITICA) 
DEM. DOBRESCU-KERSON,  fos- 
tul logodnic al aiurelii şi  actual- 
mente capul tuturor răutăţilor. Şi 
cum explicaţiile oficiale n'au satis- 
tăent pe cei mai mulţi dintre pro- 


fani, ne-am simţit obligaţi să cerce- 
tăm şi să aflăm cauza adevărată a 
nc-sancţicnării vinovăţiei de  lese- 


naționalism a ex-procurorului uma-: 


nităţii. Cauza aceasta am aflat-o-— 
se putea oare alifel? — şi ne gră- 
bim s'o comunicăm cetitorilor, mâh- 
niţi întru sinea noastră că vfeisitu- 
dinile profesiunii ne obligă la in- 
discreţii adesea penibile, 

Aşa dar adevărul pur şi trist, pe 
care Consiliul de disciplină, dintr'un 
explicabil spirit de corp la trecut 
sub tăcere, este că d. MITICA DO- 
BRESCU (DEM. RERSON) a fost 
socotit iresponsabil, 

In adevăr, d-sa s'a dedat la mani- 


lume, acela despre care se poale 
spune acest cuvânt! 

Neamurile, ba insăși omenimea, 
ar sta dela o vreme pe loc, apoi 
ar începe a se nărui, cum se nă- 
rue zidurile celui mai strălucit şi 
solid zidit castel, pe cari vremea 
le roade fără iertare, — dacă nu 
se vor ivi meşteri cari să dărime 
ce s'a invechit în ele şi mereu să 
le renoiască, să le întinerească, în- 
lăturând astiel urmele degetelor rui 
mătoare ale vremii. 


Aplicăm Su ubia la viaţa po- 
poarelor, sau de-a dreptul la a po- 
portului nostru: 

Castel strălucit, scăldat in soare 
şi în sănătate, îşi doreşte şi po- 
porul nostru, in care fericit adă- 
postit să se simţă. I-l ridică fiii 
lui cei buni, cari, pentru a izbândi, 
se organizează în... tabere de mun- 
că, zise în țermen comun şi de- 
venit banal „partide politice”, cari 
toate spun despre sine, că acea- 
stă menire o au, spre aceasta nă- 
zuesc: să zidească pentru neamul 
din sînul căruia s'au ridicat, „Cas- 
țelul” dătător de fericit adăpost 
Ele înseşi, partidele, fac „zid” în 
jurul castelului, pentru a-l feri de 
veniri vrăjmaşe asupra lui!... 

Ce frumoase şi de laudă sunț 
aceste tabere de muncă, partidele, 
până când în acest fel îşi înţeleg 
şi indeplinesc menirea: ca ziduri 
de apărare în jurul Casei celei mari 
a Neamului, patria, Ţara lui!.. 

Să luăm numai două pilde- 


festaţii ciudate în ultima vreme, 
cari au umplut de bucurie pe prie- 
teni şi a stârnit panică între adver: 
sari. A tipărit adică, sub titlul de 
«PATRU ANI DE DECANAT» — 
panegirice, discursuri, deciziuni şi 
articole—un volum copios de aproa- 
pe 350 de pagini, pe care la distri- 
buit acum o săptămână avocatilor 
în scopuri de propagandă. Toţi cei 
cari au primit volumul şi cari din: 
tru început au socotit că bătrânul 
lor coleg intenţionează să-i distragă 
îngrijorărilor zilnice cu o leacă de 
proză umoristică, au rămas înmăr- 
muriţi când au înţeles că prin a- 
ceastă carte, el spera să-şi creeze o 
aureolă de gânditor «universal, mag- 
nificiențian şi vilsontan» 
Inmărmurirea s'a transrormat nă- 
praznic în alarmă, când sa aflat 
că, întemeiat pe precedentele sale 
aiuristico-literare, d. DOBRBSCU 
s'a pus în fruntea unei mişcări in- 


A ————————— A ———— 


de Preot |. MOŢA 


Cu câtă mulţumire sufletească | 


vorbim, bunăoară, şi azi despre tre- 
cuiul „Partid Naţional Român” din 
Ardeal „care dela 1881 până la răz- 
boi, era un zid de apărare ca de 
granit, în jurul neamului nostru din 
Transilvania şi Bănat, asupra Că- 
ruia vânturile vrăşmaşe nu  0bo- 
sean a sufla turbate, doară-doară 
vor dărîma peste el casa cam slă- 
buţă ce abia-şi clădise!.. Laudă 
vecinică tuturor cărămizilor, pie- 
trelor, firicelelor de nisip, cari, le- 
gate între ele prin „martarul” iu- 
birii dârze de neam, formau acel 
zid de apărare pe cate nu l-a pu- 
tut sparge vrăşmaşul cu toate cio- 
canele, în chipuri de legi prigo- 
mitoare, cu cari il izbea! 

Dar schimbându-se vremile, se 
schimbă dureros şi felul de gân- 
dire şi ţinuta meşterilor lui zidari... 
După ani nu prea mulţi, ei işi pier- 
dură vechiul simţ de ingrijitori pu- 
ritani ai compoziţiei zidului lor cel 
cu strălucit nume şi prin ame:te- 
care cu meşteri noi, foarte „„meş- 
tori”, din alte tabere, — ajunse- 
răm să vedem urcându-se pe ve- 
chiul şi curatul zid, tot felul de 
mucegai şi gâugănii iubitoare de 
putrejune... Şi cine ar mai putea 
spune că vestitul „Partid Naţional 
Român” din HArdeal, — azi „Par- 
tidul naţional țărănesc” — mai e 
puternicul zid de apărare a neamu- 
lui nostru, când mişună pe el şi 
au străbătut printre cărămizile şi 


(Continuare în pag. II-a) 


| 


= Luni 5 lunie 1937 


ABONAMENTE; « 
1 an Lei 700 1 500 
Comune urbasef $ ini > 350 | comune rumae! & at? 255 
3 iuni, 173 13 funi ”, 120 


Dela Napoleon la Hitler 

Intovărăşirea acestor două nume nu-mi aparţine. Nu e nici măcar 
o cestiune de dreapta. 

O tace un englez foarte ortodox, care mai e şi diplomat şi mai e şi 
un mare jurnalist; o face într'o carte de curând apărută. A. L. Kennedy, 
redactorul pentru politica externă al lui «Times», pe care nu-mi pot 
ascunde plăcerea de a-l fi cunoscut la Londra, dânsul mai fiind şi fiul 
fostului minsitru plenipotenţiar al Marei Britanii la Bucureşti, pe vre- 
mea regelui Carol I. 

A. L. Kennedy s'a retras desgustat, ca şi Nicholson — un alt mare 
publicist englez din diplomaţie, din motive care se întrevăd şi în 
cartea pomenită, şi care se pot rezuma în ineticacitatea acestei mese» 
rii de mare aparat, în manevrarea păcii europene. 

A. UL. Kennedy, în cartea cu numele sugestiv de Britain faces Ger- 

miny (Britania face faţă Germaniei) nu se dovedeşte filogerman. 

Orice german se va simţi jienit să afle dela publicul englez că 
«singura cucerire e converţirea» şi că «Englezii deşi au cuceriţ Gere 
mania în 1918 m'au fost în stare s'o convertească la sistemul ei», 

Mai jicnit se va simţi când spiritul tutelar al cărţei devine chiar 
agresiv: «Insă trebue să fim gata să facem faţă războiului dacă Hitler 
nu va accepta un aranjament just şi onorabil. Dacă sistemul nazist 
vrea să devină un flagel pentru omenire, va trebui să-l combatem 
până la capăt, aşa cum am combătut pe Napoleon până ce putinţa lu 
de a face rău a fost distrusă». : 

Să lăsăm însă paralela Hitler—Napoleon şi să ne întrebăm care 
este aranjamentul just şi vnorabil pe care publicistul englez îl vede 
posibil între Germania şi Marea Britanie, 

Intr'un articol precedent spuneam că nu e un singur om în toată 
Marea Britanie care să poată concepe o angajare n plus a ţărei sale 
- pe frontul de Est bunăoară, al Europei — după acel Locarno apu- 
scan care, cu girul şi al Italiei şi cu declararea neutralităţei belgiene, 


cum şi în urma repetatelor declaraţii ale lui Hitler, asigură definitiv . 


Franța de statu-quo-ul apusean. 

Odată acest diferend tranşat, nu mai poate exista între Anglia şi 
Germania punct real de discordie. 

Se întâmplă mai ales ca pe frontul de Est adică pe singurul front 
mobil al Europei, purictul de vedere britanic să coincidă perfect cu cel 
german, — Marea Britanie neavând la inimă Rusia şi mai puţin Mica 
Inţelegere, cu toate buclucurile balcanice de care nici nu vrea să audă. 

Aceasta — ne place nouă ori nu — e adevărul, 

Există însă pentru perfecta înțelegere anglo-britanică un deziderat: 
coloniile, 

Germania niciodată nu va renunța la ceiace a cedat sub pintenul 
umilitor al înfrângerei. A 

Iar Anglia n'are de ce să nu cheme Germania 
mandatelor. si 30 d 

Anglia trebue să facă „Alin Germania ta partner în Africa» — spune 
Kennedy — un participant la bunurile altor. popoare. Poate fi ceva 
mai simplu și mai puţin costisitor?... : 

'Transferarea Gambiei şi Sierrei Leon, şi pe lângă ele retrocedarea 
fostelor. colonii germane ale Togolandului şi Camerunului ar scăpa 
Anglia de mult sbucium administrativ — fiindeă sistemul colonial a 
încetat să fie ceiace era pe timpul şeoalei dela Manchester — în vreme 
ce Germaniei i-ar reface prestigiul şi oferi orizonturi nouă de extin- 
dere economică. 

E ceiace un englez — nu fără să reflecteze părerea şi celui mai 
mare ziar britanic — cere ţărei sale. 

Şi lucrul e important şi prin faptul că e întâia oară când o voce 
autorizată engleză, — intactă de filogermanism, are curajul să pună 
jlimpede pe hârtie ceiace sta până acum pe buzele tuturora şi consti- 
| tuie însăşi opinia publică a Marei Britanii, 


D RAGOŞ PROTOPOPESCU 


Cuminţții... 


Este drept că această cunoaștere îți 


la masa mare a 


Ieri—cu ocazia unui proces penal care 


deslănțuise patimi şi provocase evadări 
dintr'un duel pur juridic — un prea sti- 
mat şi prea matur confrate avu neno- 
rocila inspirație să-mi facă un rechi- 
zitoriu pentru vina de a fi tânăr. 

Replica a venit spontană: «Maestre, 
am cunoscut cândva o femee foarte fru- 
moasă. Care, dându-și seama că în afa- 
ră de acest dar fizic este lipsită de ori- 
ce altă însușire, căuta mereu să-şi scoa- 
tă în relief frumusețea. 

Eu regret pentru dumneavoastră că Dă 
faceți din bătrânețe singurul merit. 
Pentrucă vârsta înaintată nu a fost 
nicicând un certificat de capacitate». 

Sunt, în adevăr, mulți acei care ne 
fac din tinerețea noastră un păcat. Şi 
mai ales din lipsa noastră de <cumin- 
ţenie»>. 

Pentrucă, obişnuiţi a privi lucrurile 
cu ochii noştri, incomodăm pe acei o- 
bişnuiţi a le privi prin ochelari aduşi 
din streinătate. 

Căci necumințenia noastră stă în tă- 
ria de a privi în mod cinstit ceea ce 
vedem. De-a nu ne lăsa biruiți de pă- 
catul de-a ne înşela singuri. 


a 


Pa 


surecţionale, cu scopul de a... zdro- 
bi naționalismul ce a început a se 
atirma la conducerea asociaţiilor 
profesionale din România şi în spe: 
cial în barouri. De aci până la me- 
najarea compătimitoare a d-sale de 
către consiliile de disciplină, n'a 
maj fost de cât un pas. 

Am avut, fireşte, curiozitatea le- 
gitimă de a răsfoi şi noi volumul 
incriminat. Şi ne-am format con- 
vingerea chiar de la primele pagini 
că d. Mitică Dobrescu şi-a greşit vo- 
caţia — spre marea pagubă a ţării 
şi spre nesfârşita jale a neamului. 

Fiindcă dacă ar fi luat hotărârea, 
mai din tinereţe ca în loc-de pro- 
uror al umanităţii să se fi consa- 
crat esclusiv beletristicei satirice şi 
umoristice, gloria d-sale ar fi eclip- 
sat de mult pe aceea a lui Mare 
Twain sau Nicu Meta. 

In sprijinul afirmației noastre 
vom reproduce aci o serie de citate 


savuroase şi edificatoare cari me- 
vită să fie oferite în dar posteri: 
tăţii şi pe această cale. Cetitorii 
noştri să ia deci aminte... 

Pentru ziua de astăzi, oferim 
drept avant-găut două perle: 


TOATE MARI şi deaceea a fost şi 
un avocat mare». 

Iar ceva mai departe! 

«Unii oameni pare că sunt năs- 
cuți pentru inimi îar alții pentru 
palme şi Tache Ionescu avea vraja 
inimilor şi succesul lui-în toate di- 
recțiile şi în avocătură, se explicau 
prin acest dar mistice şi misterios. 
In avocătură trebue să convingi şi 
argumentul cel mai tare este ac?la 
pe care-l iubeşti şi omul îubit are 
întotdeauna argumente iubite, cari 
prin inimă ajung la minte»... 

Ah, dar să le gustaţi numai pe 
celelalte!... Un bob zăbavă deci... 

Nicolae Bogdan 


 —— a 


“Tache lonescu LE AVEA PE 


ÎN N NI 
= ————————— 


arată mărimea răului. Care naște în ti- 
ne un simțământ de adâncă mâhnire. 

Iți evidențiază toată păcătoşenia o- 
menească. Și simți între dinți amărăciu- 
nea scârbei. 

Sunt unii oameni care se simt bine 
copleşiți de această mâhnire şi care so- 
cot că nu mai au nimic de făcut. chiar 
dacă le vine de undeva vre-un îndemn 
la vre-o acțiune; 

Sunt alții care rămân total nepăsă- 
tori. Stăpâniți de un tembelism nestm- 
țitor, sunt bucuroşi când nu le lipseşte 
mâncarea și băuturica sau când nu li 
se pricinueşte vre-o durere frupească. 

Ei îşi prețuesc vlafa după numărul 
anilor care se scurg şi-şi negustoresc 
idealul după afacerile pe care le în- 
cheie 

Ei sunt <cuminții» gala oricând să 
treacă cu arme și bagaje, în tabăra bi- 
ruitorului, — ort care ar fi el, — spre 
a-şi câştiga pentru ei favorurile lui. 

Ei sunt «cuminţii» cari îți vorbesc de 
principii, care în vocabular strein se 
cheamă: umanitate, libertate, egalitate, 
dar al căror adevărat nume este lăbăr- 
țare şi lipsă de demnitate. 

Ah! maestre, cum te recunosc printre 
aceştia! 

Imi vorbeai de nădejdea în ajutorul 
«prietenilor» noștri din afară şi de tea- 
ma supărării lor pentru purtările noas- 
tre, 

Nu ai înfeles un lucru elementar. Nă- 
dejde îți pot da alții, teamă îți pot in- 
sufla alții: Dar tu nu poți inspira nicio 
speranță prietenilor tăi, nici o teamă 
dușmanilor tăi. 

Pentrucă eşti slab -i eşti laş. 

Pentrucă icoana ordinei morale nu a 
reuşit să-ți dea fiori de iubire arzătoare 
şi dor şi să te facă stăpânit de simţă- 
mântul infocat care să te împingă să 
crezi în vieața neamului tău, nimicind 
în tine egoismul. 

Pentrucă, dacă nu eşti canalie, ești 
o secătură. 

Din respect pentru pretoriul Justiţiei 
nu ţi-am spus eri toate acestea. 

Cu scârbă ți le mărturisesc astăzi act, 


Traian Cotiqă 


| 
4 


Pau. 2-a (No. 105) 


Gându 
OPORUL ROMAN nu cunoaşte pe Sf. apostol Pavel. Sărbătorit alături de 
Petru, care e bine cunoscut din mai multe împrejurări în legătură cu per- 
soana Mântuitorului, apostolul Pavel trece aproape neobservat. În timp ce 
despre Si. Petru oricine îți poate spune ceva, despre Pavel nu se ştie ma: 
nimic, Este o nedreptate istorică şi trebue reparată. Intr'adevăr, Sf. apostol 
Pavel nu face parte din numărul de doisprezece. Dar, aceasta nu însemnează 
că el ar îi mai mic şi că nu ar.avea dreptul la mai multă venerare şi mai 
adâncă înțelegere. S 

Cine cunoaşte cât de cât istoria începuturilor creştinismului, ştie cât a 
însemnat Pavel, pentru a cărui convertire Hristos însuşi s'a întors din drum. 
Ce ar îi însemnat, într adevăr, creştinismul fără spiritul cuprinzător şi geniul 
creator al fariseului din Tars? Cu siguranță că ar îi rămas o simplă sectă 
iudaică, circumserisă între hotarele chinezeşti ale Palestinei. Dacă nu era 
Pavel, probabil că nici noi nu eram azi creştini. CU TOT ZELUL ŞI AR- 
DOAREA lor apostolică, cei doisprezece nu se eliberaseră încă de exclusivis- 
mul strâns al legii vechi. A trebuit să vină ciliciamul acesta, prolund inițiat 
în filosofia greacă şi bun cunoscător al legii mozaice, ca să rupă gardul şi să 
dea drumul popoarelor spre bucuria mântuirii. EI, cel dintâi, a înțeles că 
mântuirea nu poate fi un monopol iudaic. Şi, după un conflict ugor pe care-l 
are cu Petru la Antiohia, fixează definitiv poziția creştinismului, care era cât 
pe aci să fie falsificat. Neamurile toate au drept la mântuire, fără nicio ale- 
gere, lar, pentrucă unii dintre colegii de apostolat se vor fi îndoit, fie şi numai 
în sinea lor, că neamurile cari habar n'au de lege, se vor putea converti, Pavel 
îşi ia singur sarcina convertirii lor. El se face astfel mesagerul evangheliei 
pentru lumea păgână şi cu braţele lui firave apucă marginea cerului creştin, 
pe care-l întinde peste toată lumea cunoscută pe atunci. Pavel este cel dintâi 
care trece graniţele legii, ducând aluatul frământăturii celei noi la Atena şi 
la Roma. 


N FUNDUL CORABIILOR, la lopeţi, caşi pe uscat, înecaţi în sudoare, robii 
îl aşteptau pe Pavel care purta cu el iarba fiarelor şi apa cea vie. 

Insuileţit de puternicul ideal creştin, pe mare şi pe uscat, prin iurtuni 
şi vijelii, la Roma ca şi la Atena, Saul se luptă crâncen cu fiarele sălbatice 
şi cu filosofii. Este este cel dintâi stop serios, pe care creştinismul îl opune 
celor cari luau în derâdere evanghelia. De Pavel, ca de un zid neclintit, 
s'au lovit mortal toate încercările de a bagateliza adevărul. Propovăduită de 
Paul, minunea învierii ia proporții cosmice şi nimic nu-i mai putea zădăr- 
nici rodurile. Ca un plug uriaş, el brăzdează imperiul roman drept prin 
mijloc şi împarte lumea în două: creştini şi mecreştini. Drumul parcurs de 
apostol în cele trei călătorii misionare, ar trebui pavat cu aur. Şi nici aşa 
nu am putea fi deplin recunoscători celui care ne-a scos din robie, făcându-ne 
iarăşi oameni. 

Roma şi Atena, centre puternice de civilizație, dar şi cuibare de asupriri 
şi desfrâu, au rezisiat multor ofensive viteze. Omul acesta, însă, slăbănog şi 
bolnăvicios, dar încărcat de ideal, le-a dat peste cap. Focul adevărului, pus de 
Pavel în aceste două măciuci ale lumii vechi, nu sa mai putut stânge. Deşi, 
S'au făcut oarecari încercări. Armele cu cari lupta nebiruitul apostol, erau: 
viața lui curată şi cuvântul cel viu. Nu scria decât atunci când nu putea îi 
de îață. Dar,chiar aşa, a scris destul şi numele lui domină noul aşezământ, 
imediat după al Mântuitorului. 


N ANTICHITATEA CREȘTINA, el e scriitorul cel mai fecund şi totodată 
cel mai substanţial, 

Şi cu toate acestea, ce imgrată e istoria cu el! Pavel nu se bucură nici 
măcar de popularitatea şi venerărea lui Dimitrie Basarabov, Grigore Deca- 
politul sau altor martiri târzielnici. Şi doar Pavel a fost şi martir. Nu i-a 
lipsit nici această ultimă cunună. Se pare că istoria, despre care facem atâta 
eaz, nu încape nici ea decât tot în dimensiuni omeneşti. Dincolo de istorie 
sunt oamenii cari alimentează istoria. Ei mor neştiuți, ca să se ştie cei ce 
trăesc mediocru, Cine face istoria şi cine beneficiază de eal? Cu Pavel se mai 
întâmplă şi altceva. Am impresia că teolologii jenați de genialitatea lui, ni l-au 
ascuns pe Saul. In veacul acesta de mari frământări, e cazul să strisăm teo- 
logilor să ne redea pe Pavel, apostolul înfierbântat şi genial. 


1. C. Bâca 


“AU APARUT: 


„Rânduiala“ 


Primul volum în 4 caete — 1000; Discursul d-lui Mussolini — Pen- 


pag.: lei 1000; Caetele 3 si 4 sepa- 
rat lei 100 fiecare, numai dela 
Ad-ţie; Volumul II — Caetul 1 (48 
pag.): lei 20 


II. IN COLECȚIA MICA — aul! 


avărut: 
Ernest Bernea: Tineretul şi po- 
litica. ed. II, lei 10. Cuprinsul: Ti- 


|tra o politică externă românească; 


| ERNEST BERNEA: Gânduri pen- 
„tru "Țară nouă, lei 8. Cuprinsul: Ce 
i înseamnă a face politică — Sat şi 
„oraş — Ce este o graniţă — Misiu- 
ne românească; VICTOR PUIU 


GÂRCINEANU: Din lumea legio- 


nară, lei 5. Cuprinsul: Ce este miş- 
carea legionară—Pe ce se sprijină 
mişcarea legienară.—Patru noui co- 
munități româneşti, — Un om nou 
un um adevărat. — Mesianism ro- 
mânese, 

III. IN COLECȚIA MARE: 

Aron Cotrus: Țară (poem) — 
Preţul lei 20. 


meretul şi politica — Cei de ieri şi 
cei de azi — <Hitlerismul» nostru, 
Situatia intelectualului; D. CO. 
AMZAR; Naționalismul Tin*retului, 
(ed. II) lei 5. Cuprinsul: Naţionalis- 
mul "Tineretului — Opera doctrine- 
lor de import — Tineretul şi ridi- 
carea satelor — Ţărănismul tăra- 
nului şi ţărănismul Ţării — Vio- 


lenţă şi teroare — Cei ce stau deo- 
parte; MIHAIL POLIHRONIADE: 
Tineretul şi politica externă, lei 10. 
Cuprinsul: România și Rusia Sovie- 
tică — Pericolul maghiar —. ReYizi- 


onîsmul şi valoarea tratatelor — 


Cronica literară 


G. Călinescu — Poezii — Ed. Cult, Naţ. 


D. G. Călinescu este după cum ştie 
toată lumea una din cele câteva fabu- 
luase personalități ale literelor noas- 
tre de astăzi: 

Fiind om de litere, spun, a îndrăznit 
să-şi dea pe faţă, în public, câteva din 
acordurile timide ale unui mic «violon 
d'Ingre» ţinut de cine ştie câtă vreme 
sub »broc. 

Personalitatea -critică a d-lui Căli- 
nescu este notorie, conservator şi con- 
slițită de cele mai simandicoase Prea- 
Mărimi ale oficialităţii noastre cultu- 
rale. Vorbind de personalitatea critică 
a fabulosului nostru erou ne referim 
fără îndoială la acea magnifică şi în- 
că neterminată batere de apă în piuă 
care se intitulează <Opera lui Emi- 
mescu»>, şi în care omul nostru face un 
aprig proces de revizuire a culturii 
poetului, nu tocmai serioasă după au- 
torizata şi academizata părere a eri- 


Se găsese de vânzare la librării- 
le româneşti şi centrele legionare. 
Redacţia şi Administraţia: Bucu- 
reşti II — Francmazonă 7. Abona- 
mentul: Lei 200 pe an — Pentru 
Instituţii: Lei 1000. 


MOTTO; Acreală şi decrepitudine 


ticului. E drept că această observaţie 
venită tocmai la timp a fost subliniată 
de d. profesor lorga care s'a grăbit să 
propună academiei acea vastă escro- 
cherie cârpită din citate la întâmplare 
şi fraze ininteligibile, deşi autorul îna- 
intea acestei opere ruşinoase coafec- 
ționase un şi mai ruşinos roman, foar- 
te lăudat de Sărindar. Ca răsplată 
pentru o activitate atât de fructuoasă 
sa hotărât ca poetul nostru să fie cu: 
rând introdus pe porțile deschise larg 
tineretului fără prejudecăţi morale, ale 
Universităţii. 

Pentru a nu ataca din primul mo- 
ment esenţialul ne-am rezervat un 
foileton viitor în care să dăm pe faţă 
toată mizeria din acea pretențioasă 
varză critică <opera lui Mihail Emi- 
nescu». Acum ne vom ocupa de ane- 
micele acorduri adunate sub pedan- 
tul titlu <Poesii», 


 — A —— 


CR 


Creştini, opriți-vă din alergarea 
nepăsării !  Ascultaţi cum  vuesc 
smintelile pustiitoare peste credința 
îndureratei noastre Țări! Dacă în 
Spania «se trăgea cu mitraliera în 
obrazul lui Christos» — pentru a: 
ceasta, au murit cei mai minunaţi 
strănepoți ai lui Traian. 

La noi ? Un altfel de urmaşi ai 
Daco-Romanilor, cu aceeaşi drăcea- 
scă şi neruşinată îndrăzneală, scui- 
pă fața Mântuitorului! De ce nu 
sare cine trebue ca să se împotri- 
pească ? Unde sa ascuns cel care 
ar trebui — şi mai mulţi ! — să ardă 
de zelul Dumnezeescului Pavel şi 
«să umple plinitura patimilor lui 
Christos» ? | 

Sunt însă în România — mai de 
rând. dar nu mai puțin adevăraţi ! 
— Păstori duhovniceşti. De mult 
suspină aceștia după vederea unui 
Baciu autentic — sau atâția câţi ar 
trebui să fie! — cari să ştie ţine 
cu vrednicie cârma Corăbiei suflete- 
lor. De mult ce aşteaptă, au ostenit 


cei mici de dorul după cei mari. Ba 
sau şi întristat adânc de prostia, 
mizeria şi slugărnicia unora din cei 
ce se află precum şi sunt. Umbre de 
strigoi, cari se pricep să stingă lu 
minile Duhului cu “aceiaşi ardoarr 
cu care mâna lr freacă arginții cu 
sensibilitatea suprarafinată a dege 
telor lui Iuda. Ei se cheamă Baci, 
dar nu ar fi să fie decât proști pur- 
tători de mucarniță — treapta de 
sub paraclisier — ca să stingă, la 
sfârşit de slujbe, mucurile lumână- 
rilor fumegânde. Tot sunt ei apu- 
caţi numai pe stingere a ceeace nu 
le place să fie lumină. 

De strănută dregătorul lor, ateu, 
la ei, se aruncă 'n plecăciune şi nu 
mişcă nici un «zâl> din muţeasca 
gură. 

Pentru aceasta și ascultă ei, Bacii 
cu pricina, de pornirea împotriva 
preoţilor adevăraţi. aceia cari jert 
fesc totul pentru țară și pentru 
Christos. 

Acum se «circulă» clandestin cu 


ri duminicale| Vuetul smintelilor 


o «circulară» de subseripție, purtață | 
de nu mai puţin clandestini mintoşi 
fără de minte, ca să se desăvârşeas- 
că întru călcarea sfintelor canoane! 
Cică să iscălească şi «popii» ăia, ca 
mai alaltăcri studenţii şi să nu mai 
facă lurburarea apei sfințile dela 
scăldătoarea oilor. 

Dar... aicea-i greutatea! Studenţii 
ca studenţii, mau ei nici-o putere 
deasupra omenescului. Nu tot aşa 
preoţii lui Christos! Ei nu în zadar 
porrtă «sabia Duhului» și sunt cei 
cari <oricâte leagă şi desleagă pe 
pământ, une leagă şi desleagă şi in 
cer. Şi-atunci? Cine trebue pricepe! 
E vorba de puterea darului și de 
opreliştea canoanelor, In afară de 
care, peste Preoţi nu se poate pune 
nici o altă oprelişte ! Ceiace vom a- 
răta şi purtătorilor de mucarniţe. Ca 
să nu-şi facă cu totul de cap vue- 
tul smintelilor. 


Preot. liie 1. Imbrescu 


Publici 


va apare cu regularitate lunar. Ul- 
timul număr a avut în cuprins un 
foarte bogat material profesional. 
Partea literară a fost alcătuită din 
colaborarea d-lor Radu Gyr, Mircea 
Streinul şi Horia Stamatu. Poezie, 
proză şi numeroase cronici privind 
activitatea literară şi artistică din 
tară, completează fericit capitolul. 


lzvod 


La 15 Iulie va fi pe piaţă No. 2? al 
revistei I2vod. 

Vor iscăli d-nii G. Şt. Cazacu, ha- 
du Gyr, Valeriu Cârdu, Mircea Stre- 
inul, George Drumur, Vasile Pos- 
teucă, M. Nanov, etc. 


Sfânta muncă 


Nu ştiu dacă v'aţi întrebat vrev- 
dată care e povestea caselor, vo 
cari le vedeți. Căci sunt case si 
case. Iată, eu, am văzut ieri sfin- 
tindu-se temeliile unei clădiri 
şi-am şi văzut povestea ei. Poveste 
scumpă, cu lumini şi nădejdi multe. 


Dia 


In glasul preoţilor şin cântecul 
mulțimii — cânta, par'că, însăşi. 
"Para, munca, pe care toţi o vor să- 


vârşi şi la înălțarea zidurilor, — e 
muncă veselă, întru cinstirea nea- 
mului, nu copleşitorul jug al silni- 
ciei. 


Gh. Ciime şi N. Totu 


vor cinsti cu scrisul lor numărul 
pe Iulie al revistei «Iconar>, Pe lu- 
na lunie. revisla apare cu: Barbu 
Sluşanschi, George Drumur, lenel 
Negnră, lon Băleanu, Yvonne Ros 
signon, Stefan Ien Gheorghe, Vasi- 
le I. Posteucă, Mircea Streinul. etc. 


Horia Stamatu 


publică în «Vremea» o puternică 
nuvelă, intitulată «Fiul». Subiectul, 
îndrăzneţ, e tratat cu bun simţ şi 
măsură 


«Poesia» e un lucru lipsit de scuză 
în activitatea unui critic atât de pre- 
țioş şi de pretenjios. Cât e de'«preţios> 
criticul nostru poate vedea oricine ce- 
tind numai articolul despre  <hRoza 
Vânturilor> apăru acum câteva săptă- 
mâni în <Adevărul Literar», E acolo 
poate cea mai grotească şi mai destră- 
bălată 'cacofonie născută din ameste- 
cul unor nume proprii ale filosofiei, 
reținute după ureche probabil, cu o 
serie de termeni pe cari <luciditatea 
critică» a formidabilului domn  Căli- 
nescu nu i-a putut niciodată pătrunde. 
Aceasta e de alife] metoda sfertadocţi- 
lor (termen împrumutat dela marele 
Pârvan de un setos amator de titluri 
de cărţi, din Universitate). Să iei ochii 
lumii, la gazetă, cu vastitatea cunoş- 
tințelor, printr'o cât mai promptă <iu- 
țeală de condei» întru totul analoagă 
ciuţelii de rutină> a hoţilor de buzu- 
nare. Cât e de pretenţios criticul mi- 
am dat seama in cele două rânduri, 
dea dreptul obraznice, pe cari le-a scris 
despre cartea unui poet de rasă cu 
totul nobilă (Ştefan lon George) e 
drept neconsacrat de niciun premiu, 
de nicio editură gi mai ales nu au du- 
pă aceea în comentariile afabile gi 
dulci ce le împletea în jurul volumașu- 


sc oZZZ 


E 
[dă 
E) 
a 
[2] 


ii 


ZI 


Ş 
A 


cartea comandantului legionar 


| 

Bănică Dobre s'a pus sub tipar în 
editura ziarului nostru şi va fi în 
vitrinele librăriilor până la data d 
10 Iulie a. c. Coperta e lucrată de 
pictorul Geo Zlotescu. Lucrarea cu- 
mandantului Bănică Dobre va cu. 
prinde toate cuvântările d-lui gene 
ral CANTACUZINO - GRANICE- 
RUH, rostite cu prilejul diferitelor 
solemnităţi în legătură cu partici. 
parea celor şapte legionari la râs: 
boiul spaniol. aD. general CANTA 
CIZINO semnează prefața cărţii. 


«Gazeta Bucovinenilor» 


publică un interesant studiu al 
d-ini "Tudose Drocea despre diferi- 
tela fata Aln poeziei, 


E ML 4 


Mircea Eiiaaue 


4 


are pe şantier numeroase lucrări. 
Intre altele cari vor apare, vor fi: 


guri, cu atât preocupările noasire 
se ridicau mai mult spre Dumne- 
zeu şi spre contactul cu morţii nos- 
trii şi ai neamului, Aceasta ne dă- 
dea a tărie invincibilă şi o senină- 
tate luminoasă în faţa tuturor lovi- 
turilor. 


2) Imorederca în misiunea 


noastră 


Nimănuia nu i se putea servi nici 
rel mui mic argument despre posibi- 
litatea victoriei. Eram asa de pu- 
imi, aşa de tineri, aşa de săraci, așa 
de urâti şi urmăriţi de toată lumea, 
încât toate argumentele scoase din 
starea de fapt pledau contra unor 
perspective de biruinţă. Totuşi mer- 
geam înainte, datorită numni încre- 
derii în rosturile noastre, o încre- 
dere nelimilată în steaua noastră 
și a neamului. 


3) Dragostea dintre noi 


Unii ne cunoşteam mai dinainte, 
având mari legături sufleteşti, alţii 
însă erau cozii, studenţi în primul 
sau al doilea an, pe care nu-i cu- 
noscustra niciodată. Din cele dintâi 
zile s'a stabilit între noi toţi o legă- 


tură de dragoste ca şi cum am fi 
fost din aceiaşi familie şi ne-am 
fi cunoseut de mici cozii. 


un studiu (în franțuzeşte) despre 
legenda mătrăgunei şi «Cosmologie 
şi alchimie babiloniană». 

Mircea Eliade mai pregăteşte tv 
român de vaste proporţii, <Viaţa 
nouă» şi o dramă modernă, fausti- 


4) Cântecul 


că, pe tema Meşterului Manole. 


Pentru a putea să cânți, îți trebue 


=> 


CALENDAR 


Duminică 4 lulie 1937 


ORT.: t Sf. Părinte Andrei Ieru- 
salimeanul, Arh. Cretei (-+-720). 


CAT.: S-ta Berta. 
SOARELE; răsare 438, apune 20.3. 


SPECTACOLE 


TEATRE 


TEATRUL COMEDIA : (Teatru în aer «LUNA BUCUREŞTILOR»: «Circul 


liber) ; Kontuşovca Palace. 
A. R. P. A. Grădina Colos:; Compania 
Toneanu. Scandal la 5 Papuci, 


Cinematografe românești 


CAPITOL şi ROXY: Al De Baran cu 
Gina Cervi, etc. jurnal şi completare. 

OMNIA :  Bastardul, Diavolul alb şi 
Succesele căpitanului Papană în A- 
merica. 

FORUM: Bastardul şi Succesele Căpi- 
tanului Papană în America. 

ARO : Cinematograful închis în tim- 


pul verii. 

CITY : Marşul de noapte şi O căsnicie 
modernă, 

DARLY : iganii şi  Aventuriera' din 


Monte Carlo cu Lili Dagover. 
VOX : Micul rebel cu Shyrley 
ple şi Casa strigoilor. 
FEMINA.: Călătorie de nuntă cut 50 la 
sută reducere şi compleciare colo- 
rată. 
AIDA : Banii şi Ultimul mohican. 


Tem- 


RA 


7.30: Deschiderea emisiunii, 

— Gimnastică ritmică, 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

— Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 

8.30: Inchiderea emisiunii. 

9.55; Ora religioasă: 

1; Clopote. 

Il. Serviciul religios transmis dela 
Si. Patriarhie. 

III. Predică de Pr. 
nescu 
+ 13.00; Qra. Culturale. Sport. Cota Du- 
nării. 

15.10: Concert de prânz. Orchestra 
Jean Sibiceanu; canto: Lya Cruciă- 
nescu: Arii naționale; Vals de concert 
în do major de Jean Sibiceanu, loane 
Icane melodie populară de Doicescu, 
Romanțe şi arii populare 

14.10: Radio jurnal: Ora. 
vremii, Ştiri interne şi externe. 

14.25: Continuarea concertului. Sui- 
tă de jocuri populare din Argeş aranj. 
de Jean Sibiceanu; Hora dela Severin: 
Hora dela Hârlău 

14.45:: Ora veselă: Ion Mann 

Ora Satului. 

15: Cunoştinţe folositoare de dr. Po- 
pa Păun. 

15.15: Muzică populară Niţă Sandu 
(Fluer): Ce-mi vii bade târzior-doină; 
Călugărul din vechiul schit-romanță; 


Aurel  Crăciu- 


Mersul 


* 
DIO 


—— 


Duminică 4 lulie 1937 


ticilor>. reprezentații 6 jum., 8 ju 
şi 10 jum. 

GRADINA MARCONI (Teatrul V 
de vară) : Fustele dela minister. 


FRANKLIN : Maria Krasnova şi Bacga- 
ra cu Marcelle Chantal, 


A. R. P. A.: Antoniu Adverso şi Bley 
and Bengoe. 
MARCONI:. Procesul Manya Walems- 


ka cu Olga Tschecova şi Casa Miste- 
rioasă, 
RAHOVA: Drumul durerii şi Incoro- 
narea Regelui Angliei. 
DACIA : Sirena cu Dolores del Rio] şi 
Cei 7 eroi film rusesc, 
CENTRAL : Masca galbenă şi Crimqul 
din mocirlă. 
COTROCENI : Scandal monden şi Cra- 
iul pădurilor. 
FLORIDA : Avanigarda eroilor şi 
sluitorul cu Charles Boyer. 
ATENEUL TEI: Fuga lui Tarzan şi 
na care sbujugă. 


DD ——— 


Foaie verde alunoaică. 

15.55: Valeriu Măgureanu: de vorbă 
cu sătenii. 

15,55—16.15: Petre Bulzan (clarinet) 
şi Pintilie Stan (armonică): Toate plu- 
gurile ară-doină ardelenească;  Pasă- 
rea şi pitulicea-doină bănăţeană; Doi- 
na oltenească; Invârtite ardeleneşti. 

19; Ora. Mersul vremii. 

19.02: Răspunsuri tehnice, 

19.12: Muzică distractivă (discuri), 

19.30: Matchul de football România 
Polonia» (Transmisia din Lodz-Polo- 
nia) 

20.40: Muzică cântată de câţiva marş 
cântăreţi (discuri), 

UNIVERSITATEA RADIO 

21.10: Sborul peste Artice şi trage- 
dia dela Nanga-Parbet, de Ion Conea, 

21.30: Concertul Corului Asoc.  Cul- 
turale CFR. cond. de Georgescu-Pos- 
telnicu: Morarul de Kiriac; Răsunet 
din Ardeal de Vidu; Popi de flori de 
Velceanu; Serenadă de Porumbescu; 
Dunărea albastră-vals, de Joh. Strauss 
(la pian) ing. Caravasile), 

22.05: Concert de flaut şi Orchestră. 

22.50:Radio jurnal, 

22.40: Rezultatele sportive de Radu 
Vasilescu. 

22.55: Concert de seară Orchestra 
Radio, dr. de Th. Rogalski: Rapsodie 
român de Titi Mumuianu. 


Costache Negri 


Jidovimea, adică |/7 par devine un pericol din zi în 


o anumită stare sufletească. O ar- 
monie în sufletul tău. Cel ce merge 
să fure pe cineva, acela nu poale 

se numeşte un poem de d. T. Jar-|cânta, Nici cel ce merge să facă o 
cău. D. T. Jarcău are vers frumos, |hedreptate. Nici cel al cărui suflel 
românesc. e ros de patimi şi de vrăimăşie față 


«Să făurim un zid» 


cărui suflet e sterp de credință. 
De aceea, voi, legionari de azi sau 
Patru linii brăzdează mica noas- |de mâine, de cdteori veți avea ne- 


de camaradul său. Şi nici acela al 


te din poporaţiunea noas-! zi mai mare pentru noi, ar 
tră totală, este cea mai îris | trehui să fie tratată de 
tă lepră cu care ne-au o0- toate forţele legale şi una 
sândit slăbiciunea, nepre-  nim înțelese ale ţării, tra- 
vederea şi venalitatea noa tată solemn şi aşa combi. 
stră, nată în cât hotărârile, c 
In faţa unor aşa grele dată luate, să se poată 
împrejurări, cotropirea ne | plica, nestrămutate ni 
încetată a jidanilor, care din afară, nici dinăunte 


tră viaţă inițială: 


1) Credinţa în Dumnezeu 


voe de a vă orienta în spiritul le- 
yionar, să vă reînloarceţi la aceste 
pairu linii de început, care stau ia 


baza vieți noastre. 
Iar cântecul vă wa fi îndreptar. 


Toţi credem în Dumnezeu. Nu 
era nici-un ateeu printre noi. Cu 


RR — 


nr rr cr re e ar 


lui unui mic jidan sterp şi fără talent. | L/aînceput, pe când fiinţă nu era, nici 


Imprudenţa recentei culegeri de Poe- 
, sii se datorează unui grav cmal enten- 
„du>. Colosalul domn Călinescu are o 
'idee atât de grozavă despre el însuşi 

ncât vrea să atate lumii că şi titanii 
au dreptul să se joace din când în 

când, despre orice le-ar da prin cap. 

Fate o gravă eroare fundamentală în 

acest bolnăvicios raționament. Şi chiar 

unui căpcăun i se poate cere puţină 
modestie când ocupă un nobil post în 
tribunalul literelor. 

LITERATURA VEACURILOR e pli- 
nă de lucruri grave spuse simplu pen- 
tru totdeauna. Dar pentru asta “a ce- 
rut, cu insistență, garanţia geniului. 
Faust când deschide gura în celebrul 
monolog spune, e adevărat, «La ince- 
put era cuvântul», dar nu continuă 
! fluturatec <Adiind peste goluri ca vân- 
tul» (Cosmogonic) Să descifrăm: 
Mişcat dela sine, mereu nemișcat, 
Tremurând pe loc, în cercuri iscat, 
Asemeni cu apa din lac vălurită 


Alergând de nimeni lovită. (Idem). 

Eminescu pare-se că a gândit mult 
mai poetic lucrurile astea, fără să se 
repete, fără monsenşuri şi abstracții 
plasticizate: 


nefinţă 

Pe când totul era lipsă de viaţă şi 
. voință, 
Căci nu s'ascundea nimica, deşi tot era 
ascuns 

Când pătruns de sine însuşi  odihnea 
cel nepătruns 

Fu prăpastie? Genuuă? Fu noian ;ntins 
de apă? 

(Scrisoarea 1] ed. Maiorescu). 

Am alăturat textele acestea nu pen- 
trucă am făcut vreo confuzie a teme- 
lor. Ci doar pentru a ilustra o meto- 
dă. Autorul <Poesiilor». se lăţeşie în 
şease versuri fără să spună nimic, în 
timp ce Eminescu, folosindu-se tot de 
metoda antitezelor cuprinde în cinci 
versuri o întreagă problemă de cosmo- 
gonie, lăsând-o în forma ei problema- 
tică dar reuşind s% actualizeze poetic. 
D. Călinescu face metafore pe o afir 
maţie care desprinsă din contextul 
ei scripturistic nu are niciun sens, şi 
poate fi întrebuințată oricum şi la 
arice, 

Cu nimic nu se pot face mai mari 
şarlatanii poetice decât cu propoziţii 
desprinse din Scripturi. In celelalte 
heisprezece versuri, p>etul mai face 
o mulțime de metafore grațioase, pen- 


tru a sfârşi prin a recunoaşte că nici 
mai târziu (după mine — spune pre- 
zumţios titanul) nu va mai fi de cât 
tot cuvântul. E o poezie, pentruca să 
zicem aşa, profund «filosofică» formă 
la care gândul nostru cu greu se poa- 
te ridica: 

Știm încă din <Opera lui Eminescu: 
cât de agramat este autorul «Poesi. 
ilor>, unde ne oferă speţe din cele 
mai rare: Se naşte — vor cu aripi — 
sumă un vers din Gnosă. Sunt oribile 
scălămbăieri de copil prost erescut şi 
de cari părinţii lui din cea mai crasă 
mitocănie fac un nemai pomenit haz. 
In aceeaşi poezie găsim şi un delicios 
non-sens care ne aminteşte de un vers 
care se sfârșea cam aşa: -şi pâşii tăi 
şi mici» (Andrei Tudor). Versul sună 
astfel: <In marea, cad, uimire! (Gno-ă) 
care urmează un madrigal prost pas- 
tişat după lon Barbu: E 

Legat de-al tău inel 

Central, sunt sfântul mire 

Și şarpelui din el 

Plin de semințe vânt 

Sun ptrimul lui Cuvânt. 

Destul de puţin delicată a'uzia, atât 
la Barbu cât şi la inel. Regăsim în a- 
ceste versuri, maj curând ă propos-uri 
gen Alhambra, pe nesăţiosul scatolog 


din <Noaptea nunţii». Pe deasupra b 
neruşinată încercare de a spune ace- 
laşi cuvânt pe care-l pritocea in Coş- 
mogonie şi a noţiunii tainice d-l Mire. 

Barbu şi Arghezi sunt cele mai fred 
venite obsesii ale poetului nostru. Dar 
un Barbu şi un Arghezi mecanic aprd 
piaţi, prin ce au ei mai neesenţial, pri 
unele sonorități (nu muzicale şi sin- 
tactice), adică prin, lucruri de mărunt 
meşteşug nu de substanță sau viziu- 
ue. Pentrucă în calitatea lui de critic, 
poetul Călinescu au a priceput nicio: 
dată nimic, 

Dogoare-ţi. trupul sol. 

La mult scăzutul lumii rotogol 

(Geologie) 

Nu aminteşte de lon Barbu din pri- 
ma şi a doua parte a Jocului Secund? 
Apoi: 

Ca ale tale oase 

Să fie albe ca zăpada şi lucioase, 

Acest final «şi lucioase» nu e atăt 
de familiar lui Arghezi? 

Restul volumaşului e plin de plati 
tudini cari ar voi să fie ample şi d 
învârtiri în jurul unei cozi hazlii 
care singur niciodată autorul n'are s 
prindă. 


Horia Stamatu 


La 


0 || 


să 
(Oa 
Se 


dă cu tâlc adânt... 


(Continuare din pag. l-a) 


pietrele lui, atâtea lighioane stre» 
ine, cari il rod, îl destramă, îl 
prefac în ...„zid vechiu”, periculos 
chiar pentru cei ce trec pe lângă 
el sau ar incerca siă se mai urce 
pe crestele lui pentru apărarea de 
duşmani |... 


Sau: Ce zid puternic de apă- 
rare era, înainte de război, Partidul 
iiberal!... Când veneau liberalii la 
guvern, alergau jidanii la... „Zidul 
Plângerilor” şi izbindu-se cu frun- 
tea de el, ţipau: „Oi, vei, vin „oţii” 
de liberali! Muncă ei tot!”... 
Da, mâncau „,oţii” de liberali, dar 
„mâncau” dând mâncare la  ARo- 
mânii lor! —  Mâncarea lor era 
întărirea şi înstărirea elementului 
românesc pe toate tărimurile de 
viață, — fapt pentru care istoria 
acelor zile, multă laudă le va a- 
duce. Şi tot aşa se ţinură ei şi 
după război, până la Vintilă Bră- 
țianu!... 
| Dar cine mai poate spune azi 
despre acest partid acelaş lucru, 
când el îngădui să se apropie de 
fruntaşii lui şi să aibă uşi des- 
Chise la marile 'ui aşezămin e b n- 
care oameni de nimic ca Grosz- 
Cagero; şleahta afacer.şt.lor cu e- 
vize; Grupajul Român (?!); ban- 
dele de import-export; când sub ei 
sporiră şi se întăriră ca nici g- 
dată cartelurile şi trusturile exploa- 
tatoare streine, etc., etc.... Aceasta 
în cele materiale. 

O, ce repede, in abia 5-6 ani 
dela moartea celui din urmă mare 
Brătianu, acest zid cu strălucit tre- 
cut de apărare, se mucegăi şi se 
învechi aproape pe acelaş nivel cu 
cel „naţional-ţărănesc”. 


Nu merg cu cercetarea şi la alte 
partide, arătând cum şi unele din 
ele. şi-au plecat, măcar vremelnic, 
mai mult sau mai puţin, steagul 
în faţa vânturilor turbăte suflațe a- 
supra ţării şi neamului nostru, din 


peşterile ascunse ale hainilor no- 
ştri vrăşmaşi... 


In faţa acestor „ziduri vechi”, 
mai drept spus: învechite în chip 
dureros pentru neamul nostru, pe 
cari se mai ridică idoli, trăind nu 
din vrednicia lor, ci doar din a- 
mintirea unor „zei” cari fuseseră 
ceva mai inainte, sau din amintirea 
unor vremi, în care idolii de azi, 
mereu găunoşi cum Sunt azi, îi în- 
semnau chiar ei ceva, — în faţe 
acestora: 

— sufletul românesc are dato- 
rinţa de a ridica ziduri noui, să-i 
nătoase, din betonul armat al cre- 
dinţei creştine şi din simţământul 
de mândrie românească, — pentru 
ca pe acesta să se urce z2drobi- 
torii de idoli şi de ziduri vechi, 
spre a le dărima pe acestea şi a 
le înlocui cu cele noui, cari să-i 
fie iarăşi ale neamului, iarăşi pu- 
ternice şi de astădată vecinice, a- 
părătoare, — aşa cum îi fuseseră 
în trecutul lor şi celelalte, până nu 
le-au mucegăit meşterii prea „„meş- 
teri” de azi şi idolii găunoşi ce 
stau pe ele. 


* 

Acest rost şi rol de „zdrobitori 
de idoli şi de ziduri vechi” pen- 
tru a constru: şi a înfăptu' în lo- 
cul lor, viitorul cel meritat de nea- 


mul nostru în ţara lui, — d. dr. 
Alex, Vaida Voevod il recunoaşte 
răposatului Ionel Moţa, — iar eu 


îl trec, bine ştiind e spun, asu- 
il trec, bine ştiind ce spun, asu- 
pra întregei şi puternicei Legiuni 
din care el făcea parte. 

E rol mare şi greu, dar care 
va încărca de glorie, pe cei cari 
Al-vor îndeplini!.. Şi îndeplinirea 
lui o fac azi cu laudă, două rân- 
duri de lucrători: Legionarii prin 
toată activitatea lor, cea câr cu 
minţile, cât cu braţele lor! — şi: 
Ziarele de dreapta, prin luminata 
şi luminătoarea lor propagandă, — 


Consiătuirea vaidista dela U:oara 


Tri a avut loc la Uioara o impor- 


După d. Ştefan Pop şi d. Emil 


tantă consfătuire a preşedinţilor do | Haţiegan, care a propus trimiterea 


organizaţii ai «Frontului  Româ- 


nesc» din Ardeal. 


Ni 
D. VAIDA VOEVOD 


Consfătuirea,— în lipsa d-lui Vai- 
da reţinut din motive familiare, — 
+ fost prezidată de d. Aurel Vlad. 

Au participat d-nii: V, O. Tilea, 
Emil Haţiegan, Mihail Serban, pă- 
rintele Agârbiceanu, părintele Man, 
Adam Popa şi toţi preşedinţii de 
organizaţii. 


unei telegrame d-lui Vaida Voevod, 
a luat cuvântul d. dr. Aurel Viad 
susţinând necesitatea intensificării 
luptei care să ducă la biruinţa com- 
pletă a mişcării naţionale. 

A luat apoi cuvântul d. V. V. 
Tilea care a făcut o lungă şi in- 
teresantă expunere, privind po- 
litica noastră internă cât şi cea 
externă şi ocupându-se în spe- 
cial de situația partidului naţio- 
nal,țărănese care prin  progra- 
mul său și ideile ce le propagă 
sa pus în afara partidelor ja 
guvernământ. 

In ceeace privește succesiunea 
d. Tilea a precizat că se impune 
un guvern al dreptei construc- 
tive care să continue politica ex 
ternă inaugurată acum un an şi 
jumătate. 

In altă ordine de idei s'a dis- 
cutat activitatea cadrelor şi re- 
zultatele ultimelor alegeri jude- 
țene şi comunale, hotărîndu-se 
intensificarea propagandei şi o 
cât mai temeinică organizare în 
vederea viitoarelor alegeri ge- 
nerale, 


Carteiurie evieaşii şi 
torporatiile românesti 


(Continuare din pag. 1-a) 


socotit de către organele statului ca reprezentant al totalităţii celor 
care iau parte la procesul de producţie, 

Pe de altă parte pe când cartelurile sunt în general necontrolate 
do nimeni, corporaţiile îşi fixează preţurile lor, printr'un acord între 
producător şi consumator sub direcţiunea Statului. 

In sfârşit, eartelul — constituit liber din forța existentă a industriei 
— este, într'oțară ca România, expr esia înstriănării totale a industriei; 
corporaţia care reprezintă un ideal de Stat şi de politică naţională nu 
va putea să funcţioneze — nici chiar din primele sale începuturi — 
decât cu o predominaţie românească, 

Dealtfel, experiența arată că această predominanţă se obţine în 
mod natural de câte ori este vorba ca o ramură economică oarecare 
să-şi aleagă reprezentanţii ei oficiali. De exemplu, în Camerile de Co- 
merţ şi de Industrie avem totdeauna — chiar şi în centrele minoritare 
— o reprezentare majoritară românească, 


* 

lată de ce privind actualitatea economică şi străduinţele dealtfel 
sincere pe care actualul ministru de industrie le face pentru a domina 
cartelurile în interesul consumatorului şi a Statului nu putem să fim 
decât foarte sceptici. 

Şi noi personal am elaborat cândva ca ministru de industrie un 
proect foarte complect şi minuţios pentru sindicalizarea legală a indus- 
triilor sub controlul statului, proect care dispunea ca nici un preţ 
industrial să nu se poată fixa decât cu aprobarea prealabilă a statului, 

Evident că o asemenea soluţiune este mai bună decât haosul actual 
şi este maximul care se poate atinge în actualul regim politie. 

Dar soluţia mare şi definitivă care să ducă la organizarea indus: 
triei în interesul publice este numai soluţia corporativă integrală. 

Noi, care niciodată nu ne-am lăsat obsedaţi de ceeace este prezent 
şi trecător şi am despicat totdeauna cu gândul drumurile viitorului, 
afirmăm şi de data aceasta că toate încercările de a îmbunătăţi cu ceva 
situaţia de astăzi a industriilor sunt zadarnice şi că singura soluţie 
care — în statul totalitar de mâine sau chiar într'o formă de tranziţie 


spre acest stat — va aduce ordine în producţia indusțrială a României 
va fi solutia onrnarativă. 


Mihail Manoilescu 


ziare printre cari Buna dv. Ves- 
zire ţine loc de cinste! 

Şi dărimarea merge! Şi cei ce 
o vrednicesc, nu vor scăpa de eal 
Adecă pot scăpa, dacă până nu-i 
prea târziu, îşi schimbă macazul 
ţinutei lor, întorcându-se iarăşi la 
drumul cel bun, bătătorit de ina- 
intaşii lor cei mari în suflet şi 
credinţă ,— lucru pe care unii ve- 
dem că şi încearcă să-l facă — 
şi le dorim izbândă! — dar nu 
ştim întru cât vor mai reuşi... 


Fericită e calea pe care mergeţi, 
0, dărimătorilor de idoli şi ziduri 
vechi! Şi să aveţi cea mai bună 
nădejde că Dumnezeu vă va ajuta 
să izbândiţi! 
Preot. loan Moţa 
Orăştie 


BUNA VESTIRE 


Îi Pee: SE ni pia ta hitit ee Er VaU 39. ] 
Concediul d-iui 


“ee "a DIN ISTORIA LUI STALIN 


D. Ugo Sola, ministrul Italiei la 
Bucureşti, va pleca astăzi la Roma, 
întrun scurt concediu. 

Im lipsa sa afacerile legației vor 
fi girate de marchizul Dalla Rosa, 
secretarul legaţiei. 


I. P. $. S. Mitropolitul Gurie al 
Basarabiei a tipărit o broşură in- 
titulată: <Denunţarea complotului 
apocaliptic». Prin această lucrare 
înaltul chiriarch aduce atacuri ve- 
hemente la adresa unor cinstite 
fețe bisericeşti, în legătură cu cu- 
noscutele acuzaţii ce i s'au adus, în 
calitatea de conducător al mitropo-' 
liei Basarabiei. 


Solemiitatea înăițării în grad 
a nouilor oiițeri 


| Azi dimineaţă a avut loo la şcoala 

pregătitoare de ofiţeri, solemnitatea îna- 
intării în grad a noilor ofițeri promoţia 
1937 „Măria Sa Mihai Mare Voevod de 
Alba Iulia”. 

La solemnițate a participat M. S$, 
Regele, Măria Sa Marele Vozvod Mi- 
hai, membrii guvernului, delegaţia ofi- 
ţerilor polonezi şi ofiţerii superiori din 
marele stat major, ministerul apărării 
naţionale ete. 

M. S. Regele a sosit la orele 10.30. 
A primit raportul din parțea comandan- 


Mlegeriie coniplim 


tului şcolii. A trecut în revistă pe noii 
ofiţeri. Apoi s'a oficiat serviciul divin, 

D, ministru al apărării najionale a si-| 
tit Inaltul Decret pentru înălțarea în 
grad a nouei promoţii de ofiţeri. 

D. Paul Angelescu a rostit o scurti 
cuvântare, la care a răspuns M. Sea 
Regele. 

Suveranul împreună cu oaspeţii au 
semnat în cartea de aur şi apoi au: 
primit defilarea noilor ofiţeri. 

La sfârşit s'a servit o gustare între” 
gei asistenţe. 


entare la Roman 


S'au tras focuri de revoiver 


Eri, cu Prilejul alegerilor comu- | 
vale eomplimentare, din Roman s'a 
iseat în zona de votare un conflict 
| destul de grav între reprezentanţii 
icelor «două partide de guvernă- 
mânt şi de.. «ordine», 

Fostul deputat  Cosloschi, candi- 
dat național-țărănist a tras câteva 
focuri de revolver cărora li sa 
răsPuns cu altele din tabăra adver- 
să. A fost şi o mare încăerare din 
car? a eşit grav rănit şoferul Bra- 
totiu, Alţi şase corifei localnici, au 
fost uşor răniţi. 

ŞI VICTORIA NAȚIONA- 
LISTA 

ln județ naţional-creşti- 
nii au obţinut: 10.730 vo- 
uri si 135 mandate de con 
silieri; 


Guvernul: 6.900 voturi şi 95 mam- 
date; Internaţional-țărăniştii: 4.500 
şi 41 mandate; georgiştii 1.600 şi 2 
consilieri vaidiștii 455 voturi. 

LA ORAŞ repartiţia voturilor este 
pe cât de semnificativă, pe atât de 
interesanță, fiindcă în tot acest oraș, 
nu sunt decât maximum circa o mie 
votanji tomaâni- creştini, restul de 2500 
sunt jidani, 

Guvernul 1.137 voturi şi 6 man- 
date; naţ.-ţărăniştii 713 voturi cu 4 
mandate; nafț.-creştinii 680 voturi cu 
4 mandate; georgiştii 168 voturi şi 
vaidiştii 116. 

Problema  românizării oraselor 
noastre se pune astăzi ca un mare 
deziderat de actualitate şi se va re- 
zolva prin patriotismul şi solidari- 
tatea românească. 


02/77] 


Cum a fost Stalin sabotat la „Radio Moscova“. Discursul dictatoruui, 
“pronunțat la congresul comunist n'a mai putut fi transmis, 
incepe lupta între Stalin și Voroșilov 


— Raispucaasc agitațiile anti-stalinista — 


Ianuarie 1933. Incepe a doua e- 
tapă a luptei revoluţionare contra lui 
Stalin. Opoziția de toate felurile cr- 
ganizează până în cele mai mici a- 
mănunte, loviturile, ce cu precizie vor 
cădea şi lovi în dictatori. 

Dusmani şi spioni mişună pretu- 
tindeni. In armată, G.P.U., în partid, 


VOROȘILOYV 


colhozuri, în comitetul central exe- 
cutiv, la toate instituțiile, în presă, 
între comisării poporului, chiar şi în 
Kremlinul :oşu, Stalin nu are decât 
duşmani periculoşi. 

In întreaga Uniune spiii:e e sunt în 
plină agitaţie. La scuri in'erva. după 
scandaiul izbucnit cu ocazia discursu- 
lui lui Stalin de:a 8 lanuarie, revolte 
sângeroase se vor produce în Sibe- 
ria, se va cere chiar despărjirea ei de 
Uniunea Sovietică, Cazacii şi Kir- 
ghizii se vor răscula şi vor invada O- 
renburgul, flămânzii din Rusia cen- 
trală se vor deda la agitaţii extrem 
de grave, jumătate din oraşul Tomsk 
va îi prefăcut în ruină de contra re- 
voluţionari, întrun cuvânt, întreaga 
Rusie se va mişca, va încerca a stu= 
tura jugul stalinist, va prevesti tim- 
puri noui, ce cu siguranță vor veni. 


STALIN SABOTAT LA 
RAD!0O 


La 8 Ianuarie 1933 Stalin a ro it 
un mare discurs la congresul cxtra- 
ordinar al partidului comunist rus. 

la ora fixată, radiostațiunile rr 


Senzaţționala declarație 
comună a taliei şi Germaniei 
privind „principiul neinteruețiunai 


Discursul d-lui Grandi. Comunicatul oficial. Italia şi Germania sprijină pace. 


LONDRA, 2. (Rador). — In şe- 
dința de azi dimineață a subcomi- 
tetului de neintervenţie s'a dat citire 
unei declaraţii comune în numele 
guvernelor german şi italian. 


In declaraţie se atirmă între altele 
că guvernele german şi italian, după 
ce au examinat situaţia de fapt din 
Spania, sunt ferm hotărâte să men- 
ţină principiul neintervenţiei. Cele 
două guverne trebuesc să respingă 
propunerea franco-britanică, prezen- 
tată în şedinţa de Marţi, deoarece 
evalitatea de tratament pentru cele 
două părţi în conflict în Spania, care 
era garantată sub regimul planului 
celor patru puteri, a fost schimbată 
în folosul numai unei din părţi. 

Cele două guverne îşi dau per- 
fect seama de dificultăţile grave ale 
situaţiei. Ele socotesc că metode noi, 
pentru a face mai eficace neinter- 
venţia, se impun cu atât mai mult 
în momentele de faţă. 

Ele propun pentru aceasta: 

1. Toate puterile interesate, să se 
pună de acord şi să acorde celor 
două părţi cari luptă în Spania ca- 
litatea şi drepturile de beligeranţi. 
O asemenea hotărâre ar întări poli- 
tica de neintervenţie, căci prin a- 
ceasta, toate puterile europene ar 
adăoga la obligaţiile lor şi dato- 
riile pe cari le au statele neutre, 
pe baza principiilor dreptului in- 
ternaţional. 

Sistemul patrulelor navale, apli- 
cat de cele patru puteri, care a 
eşuat complect, şi oricare alt sistem 
de patrulări navale ar deveni inutil 
dacă se admit obligaţiile cari in- 
cumbă neutralilor faţă de cele două 
părți în luptă, căci în acest caz 
controlul ar deveni mai real. 


2. Gu excepția acestui sistem de 
control naval, sistemul actual ție su- 
prâveghere a frontierelor terestre şi 


a po e menținut 
d a sirie pp dle. pe 


italian şunt gata să examineze orice 
altă propunere pe acesțe baze, 


EXPOZEUL D-LUI 
GRANDI 


D. Grandi, reprezentantul Italiei, 
a luat apoi cuvântul declarând că 
guvernul său nu poate accepta de- 
loc ideea unui control exclusiv fran 
co-britanic al coastelor spaniole, de- 
oarece se sdruncină înseşi 
controlului naval hotărât şi apro- 
bat de reprezentanţii a 27 de guver- 
me, membri ale comitetului de mein- 
tervenție. 

Prim controlul exclusiv framou- 
britanic, a adăogat d. Grandi, sar 
strica echilibrul care exista prin 
controlul celor patru puteri, care, 
cu toate lacunele sale, dădea cel pu- 
țin o anumită garanție că patrulele 
de supraveghere îşi vor îndeplini 
misiunea în mod imparțial. 

Sugestia guvernelor engleze şt 
franceze, de a se îmbarca pe bordul 
vaselor lor observatori neutri, nu 
micşorează întru nimic defectul fun 
damental al es. 

D. Grandi, după ce relevă că, în 
urma retragerii Italiei și Germaniei 
din serviciul controlului naval, 
mandatul încredințat celor patru 
puteri pentru exercitarea controlu- 
lui dealungul coastelor spantole a 
încetat, ca şi planul de control, a- 
firmă că trebue să se construiască 
un nou sistem şi că în acest scop 
guvernele italian şi german au pre- 
zentaț 9 sugestie precisă şi cons- 
tructivă, care urmează a fi exa- 
minat. 

Reprezentantul Suediei s'a expri- 
mat în termeni identici, 


CUVANTUL CEHOSLOVA- 
CIEI ŞI FRANŢEI 


Reprezentantul Cehoslovaciei a 
declarat deasemeni că guvernul ce- 


bazele 


hoslovace aprobă propunerea Angli- 
ei şi Franţei, privitoare la conti- 
nuarea planului de control naval. 
adăugând că este de părere să se 
convoace cât mai curând posibil e 
reuniune plenară a comitetului ie 
neintervenţie, pentru a se examina 
toate sugestiile în vederea asigură- 
rii unei neintervenţii cât mai efeo- 
tive. 

D. Corbin, reprezentantul F'ranţei, 
a declarat, în ce priveşte propune- 
rea de recunoaştere a calității de 
belizerant pentru ambele tabere în 
luptă în Spania, că aceasta este o 
chestiune politică, care are drept e- 
feet o schimbare în statutul actual 
politic al celor două tabere, mâi- 
când guvernul generalului Yranco 
la nivelul guvernului spanio! legal. 


CUVANTUL SOVIETELOR 


D. Maiski, reprezentantul Sovie.- 
telor, declară că guvernul sovietie 
aprobă proPunerea franco-britani- 
că. In ce priveşte propunerile itala. 
germane, oratorul spune că uuver- 
nul său ţine să-şi rezerve atitudi- 
mea, 


COMUNICATUL OFICIAL 


LONDRA, 23 (Rador). — După 
terminarea reuniunei de azi a sub- 
comitetului de neintervenţie sa dat 
un comunicat în care se afirmă in 
primul rând că runiunea subcomi-- 
tetului, după desbaterile care au a- 
vut loc, sa amânat pentru o dată 
ulterioară, pentru ca reprezentan- 
ţii diferitelor puteri în subcomitet 
să aducă la cunoştinţa guvernelor 
lor situaţia creiată. 

Propunerile spuse de către guver- 
nele german şi italian vor fi comu- 
nicate tuturor membrilor comiteiu- 
lui, i poti 


sc au început radiodifuzarea, ară- 
tând că Stalin a subliniat faptul 
că la început mulţi au rostit pla- 
nul quinquenal reprezintând o Pro- 
blemă particulară şi naţională a 
Rusiei ” Sovietice. Istoria a dovedit 
însă că realizarea «planului» are 
un mare rosi internaţional, întru- 
cât fiecare pas al regimului sovie= 
tie pe drumul constructiv al €cono- 
miei socialiste este urmărit ca o a. 
tenţie deosebită de toată lumea ca: 
pitalistă şi îmParte burghezimea în. 
ternaţională în două tabere: duş. 
mani şi amici ai regimului sovietic. 

In esenţă, atât s'a spus la postul 
de radio. După 10 minute de expu- 
nere emisiunea a fost întreruptă, 
Imediat sa anunţat că e o pauză. 
După 20 de minute de zădarnice aş- 
teptări, postul a anunţat că din mo- 
tive neprevăzute,  radiodifuzarea, 


discursului lui Stalin nu va mai 
avea loc. 


Radioslaţiunile ruse nau vxpli- 
cat însă, în ce au constat scauzele 
neprevăzute». 


Foarte scurt timp însă această „în 
trerupere” a rămas învăluită în mâ- 
ster — atât de simpatic G.P.U.-ului 
— şi toţi au luat cunoştiință de cela- 
ce se întâmplase în realitate. 

In discursul său, Stalin, a pre 
cizat bazele esenţiale ale nouci po- 
litici economice. A fost vorba atunci 
a se înteţi lupta în contra cazacilor, 
a se pedepsi cu moartea încercările 
de grevă, a se continua confiscarea 
cerealelor, suspectarea opoziţiei etc, 

Dar discursul lui Stalin n'a putut 
fi retransmis. (Contra-revoluţia stă- 
vână peste tot în Rusia. a sabotaț 
pe dictatorul roşu, chiar la postul 


central de emisiune. , 


Lupta între Stalin și Voroșilov 


Lupta între dictator şi mareşa- 
lul 'Voroşilov, este veche. Stalin 
ure o veşnică teamă de comandan- 
tul trupelor roşii. Mareșalul Voro- 
şilov încă demult se bucură de îu- 
crederea armatei şi simpatia cer- 
cunrilor conducătoare 

Pe la mijlocul lunei lanuarie 
1933 nemulţumirea ni Stalin, sa 
făcut cunoscută comitetului cen- 
tral executiv. 


Din ordinul lui Stalin, 


Această dispoziţie inventată de 
Stalin, sa aplicat şi se aplică şi 
astăzi, tuturor comuniştilor de vază, 
4 căror persoană nu convine dic- 
tatorului 

Comuniştii înscrişi în această listă 
neagră, au dreptu! să continue inde- 
plinirea  funcţiunilor lor, dar pierd 
toate drepturile politice. Presa 30» 
vietică nu are voie în nici un caz a 
publica numele demnitarului, căzut 
în . disgrație. Demnitarii pentrn care 
activitatea politică este interzisă nau 
dreptui de a îi aleşi preşedinţi ai 
diferitelor organizaţiuni sovietice. Nici 
o organizaţie sau congres nare drep 
tul să adreseze proscrişilor telegrame 
de felicitare, memorii, etc. 

Stalin, prin aceste sancţiuni, a a» 
vut intenţia să arate. că purificarea 
partidului de elemente dubioase a 
început de sus în ios. 

Pe de altă parte, sa constatat că Sta- 
lin a avut date indiscutabile de inten- 
fiile lui Voroșilov şi natural lupta con- 
fra acestuia a fost imediat deschisă. 
Stalin însă a suferit o nouă înfrângere. 
Din acest punct de vedere, dictatorul 
roşu e şi astăzi un învins. Vorosilov s'a 
dovedit a fi mai tare. Sprijinit de ar- 
mată mareșalul a scăpat până astăzi 

Totuşi lupta acerbă între dicta- 
lov si maresal continuă. Evenimen- 
tele actuale par a rezolva si acest 
conflict. Mai curând sau mai târ- 
ziu, nu interesează când, lupta va 


=: 
rul războiului Voroşilov este în- 
seris în lista secretă a comunişti- 
ior, pentru care «activitatea politi- 
că este interzisă», 


ii pe faţa şi vom cunoaşte birni- 
torul, 


ANTI-STALINISMUL SE 
INTINDE 


Febra contra-revoluţionară se intinde 
vertiginos în toată Uniunea Mulțimea 
începe a dușmăni fățiş pe Stalin. Pri- 
mele tulburări mai grave, au loc la 


STALIN 


Minsk. Un student naționalist, dă sem- 
nalul marilor lupte ce vor începe în 
scurt timp. Petre Bartenicov, student la 
Universitatea din Minsk, asasinează pe 
şeful G. P. U.ului, Vladimir Kilenko. 
După atentat, cu acelaş revolver, Bar- 
tenicov sa sinucis. Studentul era mem- 
bru al organizației contra-revoluționare 
din Ukraina. 

In oraşul Korosten din Ukraina, 
muncitorul Bogomilov  asasinează 
pe Kraşeiuk, sub-seful G. P. U.-ului 
In timpul când Bogomolov descăr- 
ca gloanţele sale în Kraşciuk, stri- 
ga: «Trăiască Rusia liberă» 

Peste puţin timp, 9 provincii vor 
lupta și sângera din greu pentru 
această lozincă. 

Dem. Şuţu 


0 importantă conferință militară 
româno-zolonă 


Sosirea în Capitală a d-lui general W. Stachiewitz 


Eri după amiază a sosit în capi- 
tală d. general W. Stachiewitz, şe- 
ful marelui stat major polon, înso- 
ţit de o delegaţie de ofiţeri sune- 
riori. 

In gara de Nord, oaspeţii au fost 
întâmpinați de d-nii: generali Si- 
chitiu şeful marelui stat major, ge- 
neral Popescu Dumitru, gen. Iones- 
cu Ştefan, gen. Iacobici, gen. Ila- 
sievici, gen. adj. Teodorescu Paul, 
gen. Atanasiu Vasile, gen. Papazo- 
glu, gen. 'Ţenescu, gen. Mihăilescu 
N. col. Scheleti, col. Iteanu, col. 
Stavrat, col. Liteanu, col. Raziu, col. 
Popescu Marin, col.  Boiţeanu lon, 
col. Macri, col. Ionescu Sinaia, It 
col. Ionescu Ilie, maior Budiş, căp. 
Rădulescu, căp. Plesnilă, ]t. Na- 
pam, etc. 

A fost de faţă deasemeni între- 
gul personal al legaţiei poloneze, în 
frunte cu contele Poniuschi însăr- 
cinatul de afaceri. 

Odată cu vizita şefului de stat ma 
jor al armatei poloneze a sosit şi d, 
lt. col. Zakrewski noul ataşat mili- 
tar al republicei aliate. 


D, general W. Stakiewlca va face 


o vizită d-lui prim ministru Gh. Tă- 
tărăscu şi d-lui gen. adj. Paul An- 
gelescu ministrul apărării  naţio- 
male. 

După vizitele de rigoare, vor ur- 
ma o serie de importante conferin- 
ţe militare între cei doi şefi de stat 
major ale armatelor române şi po- 
lone. 

Deasemeni vor avea loc și câteva 
dejunuri şi recepții în onoarea înal- 
tului oasv 


LD e 


Cancelarul Schusch- 
nigy în Italia 


VIENA 3 (Rador). — Ziarele 
anunță că d. Schuschnigg, can- 
celarul Austriei va însoți în Ita- 
lia, la începutul săptămânei vii- 
toare, pe fiul său care-şi va pe- 
trece vacanța pe o plaje ita- 
liană. 

Cancelarul  Schuschnigg va 
rămâne în Italia câteva Ze, în 
vizită strictprivată. 

ÎI ———] .———_—— | 


—— 
——. * E, 


i match de Antantă 


Matchul de miine, la Lodâ, se petrece într'o atmosferă jubiliar pre- 
gătită. După serbările de peste săptămînă, cu parăzi şi explozii sincere 
de prietenie politică polono-romînă, matehul de football vine ca o ofrandă 
sportivă de măslin. Pot deci anticipa. 

Miine reprezentațiva noastră, în frunte cu Koiwaks + jerba de flori, 
va fi primită în delir de aplauze. Polonezii sînt îmcă în transă : ne iubesc. 
După aceia vor începe ostilitățile... amicale : o minge mie, una ție, una 
lui popa Ilie, dela Felecan la Iuhasz, dela el la Rafinski, şi dela dum- 
nealui, complezent, la... Wasiewieca care o va trece repede lui Matyas şi 
acesta vole pe aripa dreaptă peste «le beau Raffi: tocmai la Piontek. 
lar vintul de entuziasm polonez va da balonului din spate, 100 km. pe 
oră... şi, cine ştie vre-un offside va fi fiind pe acolo prin careu... 

Mă rog, n'o fi chiar așa, dar war fi exclus. 

Şi asta ca să vă amintiţi, fără să vă utilizați batistele, de matchul 
dela Bucureşti, odată cînd Polonia ne-a dăruit 5 goluri minunate. Cind 
hRomâînia a jucat cu 20 de oameni pe teren, cu schimbul, ba Ronay, ba 
Covaci, ba Glanczman, ba Dobay.. Aa! Dobay şi Martynia, ursul patrat 
din apărarea poloneză ! 

Azi cineva îmi spunea cu spumă la gură că Dobay e formidabil, dar 
că are nevoe de Schwartz ca să-l lanseze. Bine, că l-am lăsat în febra lui 
dobaystă dar vreau să vi-l dovedese dvs. care sînteți obiectivi, cît este 
el de inoportun în națională. 

Dobay a alergat și a tras cum a vrut în prima Balcaniadă pentrucă 
Wavea nevoe să dribleze, de vreme ce halfii adverşi mau înțeles să se 
desprindă de Bodola. Unul singur, Vintilă, l-a executat ca o umbră şi l-a 
legat fedeleş. Aceiaş farsă i-a jucat-o halful suedez pină l-a speriat şi î-a 


_ ratat inițiativa şutului. 


Niciodată Dobay wa ştiut să se demarcheze. Cu Martynia în faţă, 
cubic cum era, stopa mingea, o împingea pe tușă oblic, ca să-i iasă 'n 
cale prin stînga (teren) fundașului. Dar Martynia făcea stînga 'mprejur 
şi-i astupa tot drumul, pe cînd Dabay i se bilbîia în spinare. Xsta-i Do- 
bay ! armăsurul ladyei Nuştiucum, din herghelia federală. 

Poale că la Lodz va scăpa şi va vîrî un gol, două, nouă. Ar fi trist, 
pentrucă s'ar închide cariera lui Bogdan şi Gică Popescu pe încă un 


__ veac (chiar peste 100 de ani, tot Dobay va juca extrem stînga — el e Pe- 


Carnet 


Petea Vâlcov, excelentul înaintaş 
a) Venusului a fost operat ieri la 
Dieior în sanatoriul Saint Vincent 
de Paul. 

Petea suferea de multă vreme din 
cauza unei. fisuri pe care o avea în 
urma unei lovituri. La operaţie s'a 
dovedit că la glesna piciorului 
drept avla un os eoncrescut, intrat 
în carne, care-l jena la orice mişea- 
re. Medicul operator speră că inter- 
venţia chirurgicală va avea succes 
deplin. 

Noi urăm distinsului. înternaţio- 
nal insănătoşire grabnică şi nă- 
dăjduim să-l vedem în toamnă sbus 
dând ca altădată când, sănătos. reu.- 
sea să ridice în picioare miile de 
spectatori entusiasmați. 


Noul viitor internaţional Buibasz 
nu este român. Dealtfel acesta este 
un titlu care chezăşueşte selecţio- 
nerea în aşa zisa echipă naţională. 
Sperăm totuş că Buibasz va rămâne 
doar în lot, cinstea de a ne apăra 
culorile revenind lui Felecan 1. 


Excursia la Lodz proectată de 
Wagon-Lits nu se va mai face, te- 
oarece nu S'au înscris decât cinci a- 
matori din Bucureşti. Se vede de 


BUNA VESTIRE 


Multțumire originală 


Ploeşti, 1 Sept, 193% 
Stimate domnule Parmacist, 

Fiind suferind de o boală de ulcer 
la stomac de mai bine de un an de 
zile și cheltuind sume de bani cu fel 
de medicamente, nu am putut să mă 
vindec. Primind însă medicamenţe- 
le dvs. <Gastro Do, după un trata- 
ment de câteva săptămâni am ră- 
mas foarte mulțumit de rezuliatul 
obținut, astăzi fiind complect vin 
decat. 

Primiţi viile mele mulțumiri, es- 
te de datoria mea să recomand «Gas 
tro Do» al dvs. la țoți suferinzii cu 
cea mai mare căldură, 

Cu stimă, (ss) G. VRACIU, Ploeşti 


Pentru sugaciul dv. 
Acasă sau în viligiatură |! 


patul - leagăn portabil 
(valiză) 


„Turacot 


Patent și fabricaţie 
engleză 


In exclusivitate la 


„Cartea Românească'S, A, 


pa ae lendidel iuni organizate de ! 
Participaţi seciunea noastră de „Turism şi Voiaj“ spre: [+ 


B E, R L | N .... (Dresda Nuerenberg) şi 
pp A R | Ss -... (Expoziţia Universală) 


ambele metropole vor putea fi ! 17 iulie — 5 August 
vizitate întrun singur voiaj, între c) 14 August — 2 Septembrie 


Cele mai înstructive voiajuri în vacanţa de vară. 
Persoanele din provincie vor putea să ne remită actele pentru pașaportul colectiv prin poştă, 
iar taxa de participare prin Cec Poştal No, 1256. 

Costul Voiajului: 


Dela și până la Bucur cl. lil-a lei 16.350, cl. Il 18.500 
Dela şi până la frontieră cl. lil-a lei 15.500, cl. Îl 17.350 
Inscrieri şi informaţiuni rnplimentare, prospecte, la e. rere se vor trimite de către 


Secția de Turism și Voiaj a „BUNEI VESTIRI“ 


Bulevardui  szbeta Nr. 12, et. 14 — Telefon 4.85.82. 


Pregătiți actele necesare paşaportului din timp ; Locuri strict limitate. 
Călatoria până la Berlin cu vâgoane cu paturi, 


paşaportarilor firmei „Lomaş“ 


Statui păgubit cu peste 100.000.000 lei imuozite. Povestea unui 


denunț la parchet și a unui dosar dispăru'. Amestecul autorităţilor 


Qdată cu preluarea instituţiilor dejo mică contravenţie la ţinerea de treaba de ani de zile şi firma pein 
către români în Ardealul desrobit, | duble registre, din care se constatas» 'alte exploatări îşi continuă povestea, 


neş Curcanul doar). 


Insă matchul — normal — e în avantajul real al Polonilor. Inain- 
tarea lor a ştiut să descue sesamul apărării suedeze. Cu ce, cu ce, e ches- 
tia a fost inteligentă și wa fost... presbită. 


Normal zic, 


Pentrucă altfel, matehul va îi un draw, din motive de curtoazie po- 
litică. Ce naiba, or să aibă dumnealor, polonezii, obrazul să nu ne bată. 
Acum cînd sîntem în Hora Unirii. Cînd ne dăm binețe peste gard. Deci 
ne vor ierța. Numai că i-ar putea trage pe sfoară ai noştri, ca 'n Codrul 
Cosminului, și așa la hoţie, la înghesuială, Baratki, Dobay și poate plă- 


Pentrucă 1 gol =— 1000 lei. 


- pindul Kowaks, panseaua echipei, vor marca cu toptanul. 


Matehul naţionalei federale însea mnă 93% contabilitate şi 1% entu- 
siasm (Moldoveanu, Felecan, David, Vintilă). : 


i - 


Pedale îndoliate 


A murit Buttafocchi! 


' Din Nissa ne parvine trista veste 
a morții lui Buttafocchi. Cine a ur- 
mărit cu asiduitate Turul Franței 
de acum un an, îşi dă perject sea-. 


ma că prin moartea neașteptată a 
acestui alergător, dispare una din 
cele mai populare figuri ale ciclis- 
mului european, 


Atletismul francez 


Ziarul L'Auto cu data de 30 Iunie 


100 m.: Malfreydt și 


publică o interesantă statistică în|s. 810, 


care arată cele mai bune rezultate] 200 m.: Blanc şi Bessonnaud 22 s.: 


obținute în acest sezon la atletism: 
Spicuim: 


400 m.: Boisset 49 s, 3/10; 
800 m.: Goix 1 m. 54 see. 7/10 
1500 m.: Normand 3 m. 58 see, 


Ascensiune în Bucegi 


Clubul Carpatin Român organi- 


Plecarea va avea loc din Buşteni 


Stolz, 10 


aici cât de mult se interesează pu- 
blicu! românesc de matchurile aven- 
turoase ale echipei federale. Şi când 
te gândești că Venus a fost însoțit 
la Budapesta de 1700 de... supor- 
feri. 


HUMIS NU PLEACA 


O fiţuică matinală şi-a acoperit 
lipsa de informaţii cu un reportaj 
cu plecarea precisă a lui Humis dela 
Venus ventrucă nu i-ar mai da voe 
tataia. 

msă Humis e un băiat serios şi 
se simte foarte bine între noi si în 
„fumilia Venus” — iar tatăl lui de- 
sigur că preferă de departe să-l 
stie pe copilul lor în glorie, adulat 
de un public care-l iubeşte, decât 
gă-l aibă acasă la Etnikos, nostal- 

ic 
Dealtie! d. av. Eladescu a dat 
desminţirile necesare, confirmând 
prezența lui Humis, sfârleaza ata- 
cului venusist, în toamnă. 


CAMP, MONDIAL 


Germanja învinge Finlanda cu 
2-0 în deplasare. 


MAESTRUL STEIN- 
BACH 


Subliniază opiniile noastre când 
afirmă că „înaintarea României 2 
fost oarbă”. Aceasta este expresia 
cea mai potrivită. Păcat că puţini 
înţeleg lucid footbalul. 


ACHIZIŢIILE C. A. 
O.-ULUI. 


Sînt Dunăreanu. Orza şi probabil 
Sanizlo I|. Pentru primele donă fe- 
lieităm clubul 


podoabă şi bogăţie ei singuri sunt. 
Mirosul de sânge românesc până în 
inima Parisului a ajuns şi de acolo 
turma de exantematici strângându-şi 
agenţii din întreaga Europă, au por» 
nit la supt în ţara românească. Azi 
ei sunt tari şi mari la noi acasă, deşi 
cu paşapoarte dar pentru că gân- 
dul lor nu este să simtă mult miro- 
7 sul (puturoşilor de români cum zic 
ei) se grăbesc să termine ce mai este 
şi să plece mai departe, Acestea sunt 
adevăruri adevărate. In ori care mi- 
mister, la ori care autoritate de pro- 
vincie de te-ai duce şi ai întreba de 
a LOmaş” iţi răspunde că o ştie 
ca ziua de mâine: este o firmă ono- 
rabilă cunoscută, cinstită, ai căror re- 
prezentanţi fac deosebită onoare ace- 
lora cu care dau mâna. Dacă ai ri- 
dica tonul şi ai spune adevărul de 
firma „Lomaş” autorităţile sunt în 
stare să-ţi dreseze acte de insultă 
industriei naţionale, de insulta na- 
țiunei şi autorităţii de Stat. Din punct 
de vedere moral socidl aceasta este 
situația firmei ,„Lomaş'” în ţara noas- 
“tră. p 
FRAȚIA ŞPERŢARILOR 
Cititorii noştri cunosc cazul fir- 
mei „Lomaş” dela Arad care. pentru 


Obrăznicia jidovului 
Moise Zipstein 
Gospodăria oraşului Tighina este condusă de jidani. 


Românii sunt considerați străini, la malul Nistrului ? 
Până unde merge ticăloşia politicianilor noștri 


CHIŞIN AU. — Datorită ticăloşiei treprindere, 
politicianilor noştri, aproape toate | Precum se vede: românul 
orașele şi orăşelele dintre Prut şi | este considerai strein la malul 
Nistru au încăpul pe mâinile jida- | Nistrului, iar consiliul comunal 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 


CALEA VICTORIEI No, 28 
(Colț cu Palatul Majestic) 
elefon No. 434/15, 


IMPRUMUTUL 
INTERN 
LEGIONAR 
CONTINUĂ 


ducă la zece milioane. lată un be- 
neficiu împărțit între ploşniţe şi acei 
ce sunt puşi să păzească avutul Sia- 
tului. Nu ne miră faptul că de ce în 
această bogată şi frumoasă “ară avem 
drumuri rele, nu sunt căi ferate, nu 
sunt şcoli şi câte alte lipsuri ce le 
poate înţelege şi le ştie lumea, pre- 
cum şi cu datorii de peste două sute 
miliarde, tragem jugul mizeriei sub 
biciul nemilos al acestor şatrapi ve- 
niți cu paşapoarte să jefuiască avutul 
nostru, 
CAZUL IN SALAJ 

In Sălaj ca şi în ori care alt ju- 
deţ cu codri, această firmă 2 exploa- 
tat până azi un material de peste 
cinci sute de miiioane lei. Nu este 
fantastică suma amintită de loc, dând 
câteva cifre ce reprezintă valoarea 
materiaiuiui exploatat și vândut uu- 
mai într'o comună, în gara Atiniş, 
Conform procesuini verbal dreşat la 
12 Decembrie 1936 de către orga- 
uele Casei Cercuale se constată ur- 
mătoarele materiale: Anul 1930-1935 
materialul depus în gara Ariniş lemne 
de foc 36.218 metri steri. Buştieui 
11.988 bucăţi. Traverse 24.3067 bu- 
căți, Valoarea reală a acestul mate- 
rial se ridică la 33.000.000 lei. Din 
acesată sumă a plătit la Casa Cer- 
euală drept taxă în loc de 1.500.000 
numai. 24,000 lei. Impozit la stat au 
plătit numai 56.000 lei. Adică impo- 
zitul plătit de către firma „Lomașs" 
este egal cu impozitul plătit de un 
mic indusiriaş cu zece calfe. Procesul 
verbal de constatare în loc să îi in- 
trat în legalitate şi săj i şe aplice fir- 
mei amenda cuvenită, 2 luat drumuri 
mecurate şi trecut din mână în mână 
& şperjarilor de meserie tărăgănează 


: târziu fraţii şperţari să o re- 


mu au întârziat ca să-şi iacă apa-lo pagubă ce atrăscse o amendă dc* UNDENUNTLAPAR. 
riția şi ploşniţele iudaice preluând şi, douăsule cincizeci milioane lei, şi cal CHET ŞI DOSAR Dis. 
ei codru acestui ţinut oropsit a cărui PARUT 


S'a tăcut un denunţ la parchetul 
de Sălaj s'au făcut descinderi s'au 
ridicat acte şi apoi trimiţându-se do- 
sarul la parchetul de Ilfov, cu sur= 
prindere astăzi se constată dispari= 
ţia dosarului. Parchetul de Sălaj luând 
cunoştinţă de cele întâmplate, înce- 
pând noui cercetări pentru găsirea 
dosarului, astăzi încă suntem fâră 
nici un rezultat. Este o întrebare dacă 
parchetul de Să!aj care a trimis do- 
sarul cum se consiată şi din registrul 
de expediție, cum s'a putut întâmpia 
ca parchetul de llfov să nu-l pri- 
mească? Domnul ministru de justiţie 
are datoria a ordona o severă an- 
chetă în această cauză şi a scoate la 
lumină adevărul, iar d. ministru de 
finanţe să ceară de urgenţă dosarele 
în cauza firmei „Lomaş” cu procesul 
de constatare şi să aplice sancţiunile 
cuvenite acelora ce înțeleg ca din 
codrii Sălajului să facă tarfic de a- 
faceri personale. In aceaşi situaţie se 
prezintă şi firma „Belting” din Satu- 
Mare care are fabrică în Ariniş, 

Marian Bonovici 


(DĂTEACIOSUL LEGIONAR 


funcţionează zilnic între 


orele 9,30-11,30 și 18,30-20,30 
în strada Imprimeriei No. 3. 


Toată lumea Jopiăuară pre- 
cum şi prietenii găsesc aci 
un serviciu organizat pentru 
consultațiuni, procese, 
notariat. 


TURUL POLONIEI 


o ————— 


gează Duminică 4 lulie o ascensiune |la orele 5 işi jum. slim. dela Monu- 
colectivă pe următoarea rută : mentul din fața gării, 


România e la locul 3... din 6. Des- 
Buşteni — Valea Seacă, Cruce | Delegat conducător: Denu Lasca- 


tul de onorabil, In orice caz îndivi- 


nilor: ei le administrează, ei la ex- 
ploatează, 


rect — cum este Cazul gospodăriei 


Imn unele părţi, jidanii conduc di: 


— în frunte cu «prozeliitul> Clet 
chin — aprobă părerea faimosu- 
Iu Zipşein şi nedreptăţeşte pe un 
biet român, care, în mod cinstit, 


Asenții internaționalei marxiste dala Amster- 
dam adună parale dala muncitorii c.f.r. 


Caraimam, Valea Jepilor, Buşteni. rov — Moldovanu. 


Mâine la Lodz 


România-Poionia 


Mâine la Lodz se întâlnesc în 
mateh revanşă, naționalele Româ- 
niei şi Poloniei. 

In faţa arbitrului Klug, se vor a- 
linia următoarele formaţii: 

ROMANIA: David; Burger — Fe- 
lecan; Vintilă — Iuhas — Rafinsky; 
Covaci — Moldoveanu — Baratki 
— Bodola — Dobar 


POLONIA: Matejsky; Gyenza — 
Szkzebaniak; Kotlarkezik — Vasie- 
wlecz — Kryskiewikz; Piece — Pion- 
tek — Matyas — Willymonwsky — 


Wodarz. 

Se pare că ambele echipe sânt în 
formă bună. Prin prisma Suediei, 
cu care Polonia a făcuţ 3-1, iar Ro- 


mânia 2-2, şansa favorizează pe ve» conipaniei 


dual, Țapu se comnortă binisor. 


să 


FEDERAȚIA AERONAUTICA REGALĂ 4 ROMANE 


După zece ani dela prima 
traversare a Atlanticului... 


Hidroavionul american 
Pan Americanu 


Stkorsky, al 
Alrwajs, va 


cinii din nord. Mai mult noi jucăm, (a în ziua de 5 Iulie, plecarea. ala 


imn deplasare şi e stiut că nu prea 
avem condiția morală și tehnică a 
deplasărilor, 


Deci până mâine la radio, opinăm | 
pentru victoria Poloniei. România! 
sar putea mulțumi cu un draw. Ca! 
turneul ! 


să nu între cu stângul în 
baltie. 


EI RE 


Turul ciclist 
incepe ia 


Al patrulea tur al României înt- 
țial fixat pentru începutul lunei 
August a fost modificat în ultima 
şedinţă a Pederaţiei de ciclism. 
Aşa că «Turul se va desfăşura de 
la 27 August şi până la 19 Septem- 
brie, necesitând 20 de etape. Distan- 
ţa s'a mărit cu încă câteva sute de 


al României 
27 August 


kilometri lață de Turul precedent. 
Pentru prima oară dela înființarea 
acestei mari probe cicliste parcur- 
sul va străbate toațe provinciile 
noastre. Acest lucru va îngreuna 
puţin sarcina concurenţilor, mai a- 
les dacă ținem seama de starea pre 
cară a drumurilor basarabene. 


Bascii contra Moscovei 


* Turneul Bascilor în Rusia este sur= 
prinzător de reușit. După ce au învins 


marcate de Langara (2), Regueiro 
Roberts, 

Ne amintim că moscovijii pe'continent, 
au obţinut rezultate astronomice peste 
echipele cu care au jucat, 

Aşa dar footballul spaniol... 


pe Dynamo,  sdrobesc  reprezentaliva 


Moscovei cu 4-—1 (2—0) prin golurile 


d e, 


New-York, pentru a jace primul sbor 

de studii pe linia d* Nord a AHanti- 

cului, în sensul Vest-Est. Reamintim că 

în aceiaşi zi, uh hidroavion englez al 

companiei Imperial Airwways, va [ace 

în acelaşi scop un sobr în s"nS invers, 
re America. 

E de subliniat intresania coinciivaţă 
de cifre: în anul 1937, adică exact 
acum zece eni, prima traversare a Al- 
lant'cului, New-York — Paris, jic ti de 
Lindberg; în 1937, primele volnje de 
studii pentru liniile aeriene între  An- 
elia şi Statele Unite. 


Omologări de recorduri 
internaţionale 


Federaţia Aeronautică Internaţională a 
omologat următoarele recorduri a înitica 
internaţionale, stabilite în decursul ul- 
timelor luni: 

Record de parcurs Tokio — Londy, 
al piloților japonezi linuma și Tsuka- 
koshi, 94 ore, 17 min. '56 sec. luţeală 
mijlocie 162,854 km. 

Recordul de hidroavioane legere pe 
dsitanţă în linie dreaptă, al pilotuluz 
rus, Pissmeny, 1297 km, 100. 

Recordul de distanță în linie dceaptă 
pentru planoare cu un loc, al pilotului 
rus, V. Rastorgueff, 652,256 km. 

Recordul pentru planoare multiple, di 
stanjă în linie dreaptă, stabilit de a» 
viatorul rus Iltchenko, cu 407,660 km. 

Recordul pentru planoare, de durată cu 
intoarcerea la punctul de plecare, al 
aviatoarei poloneze Wanda Modlibowska, 
care a stat în aer 24 gre, 14 minute, 


orasulu Tighina, unde kahalul în 
frunte cu renegatul V. Cletehin, die 
tează ca peste Nistru — în alte părţi 
— ea la Chişinău, de pildă, jidovii 
conduce indirect, prin goi, prin ti- 
căloasele lor slugi. 

Peste tot însă jidani; îşi bat joc 
de instituțiile româneşti şi de bieţii 
românaşi, băştinaşi. 

Un caz petrecut recent la o 
ședință a consiliului comunal 
din Tighina, ne umple sufletul 
de revoltă. 

lată despre ce este vorba. Un 
vomânaș, pre nume Gheorghe 
Neghină, care. dela 1910 îşi pe- 
irece viața pe meleagurile Ba- 
sarabiei, sa reaantat la primă- 
via oraşului Tighina şi a solici- 
tat să i se arendeze plaja dela 
malul Nistrului, care, până a- 
cum era arendată jidovului| !. 
Gherşcovici. La început, prima- |*âre. 
rul i-a promis <tot sprijinul>.| 2. Alegerea comisiunilor judeţene: 

Când a venit chestiunea în administrativă, financiară şi de 
discuția consiliului, borfașul |<ontrol, de lucrări publice, econo 
Moişe Zipştein — trecut re-imică, a cultelor şi învăţământului, 
cent în organizația artidu- |sanitară şi de asistenţă socială 
lui liberal a 4 A rumoa- | 8, Conterirea de către 
să achiziţie d-nule Inculeţ! —arapturi delegaţiei județene de a 
S'a ridicat şi în asentimentul ce- |decide în intervalul dintre sesiuni 
celorlalți jidani din consiliu, a [în chestiuni de interes judeţean, 
spus: «Decât să arendăm unui| 4. Alegerea consilierilor cu dele- 
străin (se referea la românul | gaţii în diferite comisinni institui 
Gheorghe din hină N. R.) mai [te prin legi speciale. 
eziaa si-i rs pogiriz, P €20| 5. Desemnarea unui membru din 
reia în pe 2 caii înc scă, af comitetul şcolar județean, pentru 
când era senator internațional | 9" EâP72rea comitetelor goolare — 
țărănist — grație protecţiei iu- itp alegerea ge delegat al 
deo-armeanului Virgil Madgea- consiliului judeţeau în comitetul 
ru — aranjase, peste orice for- şcolar judeţean în cazul când pre 


vroia să mănânce o bucată de 
pâine în țara lui... 

Să vă crape obrazul de ruşi- 
ne, domnilor politiciani, cari pa- 
tronați asemenea nelegiuiri? 
Nu, pentrucă voi nu aveţi obraz! 


—— XI — 


Convocarea consiliului 
județean al prefecturii 
județului lov 


Consiliul judeţean al prefecturii 
judeţulai Ilfov a fost convocat Sâm 
bătă ora 10 dimineaţa pentru re- 
zolvarea chestiunilor prevăzute în 
ordinea de zi precum urmează 
Alegerea comisiunii de veriţi 


consiliu, 


Sindicaţele comuniste dela Atelierele 
CFR Grivița aa lansat mai multe liste de 
subscripţie spre a se strânge fondurile 
necesare ca o delegație de muncitori ce- 
ferişti să poată merve da expoziția in- 
ternaţională dela Par;s, 

Așa susțin unii. Alții mai puţin şircți 
adaogă — cu up acr de desăvârşită 
nevitovăție — că au fost chiar invitați 
să facă acest lucru de călre „Federația 
Intertațională de Transporturi cu sediul 
la Amsterdam. 

Ați înțeles? Iiternaționala dela Am- 
stordam — cea bine cunosculă iar nu 
cea de trausporturi — a sfutuit pe 
conducăţorii sindicatelor Marxisto-scia- 
listă dela noi să se folosească de pri- 
lejul pe care îl ojeră Expoziția dela 
Paris — şi asta tot internațională — 
spre a călători pe socoteala naivilor 
subscriitort! 

Delegații Marxiştilor -'"la noi înar- 
mați cu liste şi cu 'upeu s'au şi pro 
zentat atât la Direcţia Serviciului Abe 
lierelor cât şi la administraţia locală 


Via biletelor dela 
„Luna Bucureștilor“ 


Dela 1 lulie a. c,, viza biletelor de 
tren se va face la Biroul (Oficial de 
voiaj C. F, R. la agenţiile de bilete 
şi la orice staţie care deserveşte Ca» 
pitala, 

Această viză se tace tot pe baza car- 
netelor de participare la expoziţie şi 
se va da până la 9 lulie ora 24. 


dela Griviţa cerând insistent şi obraznie 
să se subscrie neapăral. 

Dela această tribună cerem tuturor 
deţinătorilor autorităţii în Atelierele C, 
F. R, cât şi Direcţiunii Generale C.F.R. 
să interzică circularea clandestin a li» 
stelor de subscripţie, 

Şi aşa, jâră a ji participat prea mult 
pela congresele internaţionale dela Ame= 
szerdam conducătorii sindicatotor cafea 
risto-marxiste au dosare destul de vo- 
luminoase din care retse o prea bogată 
activitate subversivă, Nu ne îndotm că 
administrația C.F.R. va Jace tot poe 
sibilul spre e nu contribui la măgirea 
acestor dosare, 


Medicii, 
Farmaciștii 


și e » II] 

Chim știi 
cari doresc a pune bazele 
unui 


LASORATOR LEGIONAR 


de produse chimico-farma- 
ceutice indigene, sunt ru- 
gaţi a-şi trimete adeziunile 
pe adresa 


Inginer Horodniceanu 
Str. Imprimeriei 3 


OR A CN O N 


me, a ea plajei jidanului 
Aațe Ohman. 

i bine, spre ruşinea tuturor 
creştinilor din consiliul comu- 
nal, jidanul Zipştein a reușit 
să-şi realizeze planul, arendând 
plaja perciunatului Ohman — 
cu toate că românul Gh. Neghi- 
nă începuse să facă formele de 
arendare şi, ceva mai mult, în- 
veștise şi capital în această în- 


gedintele consiliului judeţean intră 


Regia Autonomă C.F.R. 


——_———_— 


Publicaţie 


Vineri 23 lulie 1937 ora ii a.|publicate în Foaia Licitaţiilor C.F. 
im, se va ţine o licitaţie publică la[R. Informaţiuni detailate se pot lua 
sediul inspecţiunei de mişcare laşi, in [la sediul inspecţiunei de mișcare laşi, 
gara laşi pentru: concesionarea res- [in gara laşi, biroul M. 5, 
taurantului din staţia Iaşi. No. 100.618 RA/937, 

Condiţiunile 


în acel comitet — pentru organiza- 
rea comitetelor şcolare. 


Se primesc anunțuri 
pentru 


de licitație se găsesc]  Direcțiunea mişcării 


incuraijaţi 
şi 


comerţul românesc 


industria 


Amendarea firmelor contraveniente 
la legea protecției muncii nație saie 


| D. mipistru al industrici şi comerțu= 
lui. a semnat deciziunile de sancţio= 
nare ale întreprinderilor 'contraveniente 
la legea pentru utilizarea personalului 
românesc în întreprinrieri 

Cu amendă 


şi anume 


” Domeniul Guteamsterhaza şi G. Gra- 
li 


sel, Lunca Bradului, cu lei 360.000, 
Industria prod:selor textile Craiova, cu 


lei 40.000, Prima fabrică de hârtie ini 


Ardeal Prundul Bărzăuiui, cu "40.000 | 
lei. Ode, fabr. de articole de ciment, 
Bucureşti, cu lei 3ş.000, Aida, fabr. de 
ciorapi București, cu lei 30.000. Fraţii 
Rauchwerger, fabr. dantele Cernăuţi. cu 
lei 20.000, Prima fabr. de covoare 9- 
rientale din România, S. Nevşchirian şi 
$. Nazarian, Bazargic, cu lei 
Pax, Bucureşti, cu lei 20.0vo. Munca, 
fabr. de postav Craiova, cu le1 20.000. 
Industria Medico Techri-ă, Bucureşii, cu 
lei 20.000. Heinrich Prager, Bucur-ti 
cu lei 10.000, Arico, masini, scule, etc., 
Bucureşti, cu lei 10.000, Turnăto:ia Ro= 
mână de litere, Bucureşti, cu lei 10.000, 
Mauriciu Kovler, agentură şi comision, 
Bucureşti, cu lei 10,000. Ingersoll-Rand, 
Bucureşti, cu lei 10.000, Industria Hil- 
debrandt, moară Brăila, cu lei 
H. Papazian, Bucureşti, cu lei 10.000. 
Neptun, întrepr. nautice române, Bu- 
curești, cu lei 10.000, International Hec= 
vester Corporation, Bucureşti, cu lei 
7.000, Philippo Dozzi, labr. de salam 
Sinaia, cu lei 6.000, Aero-Club, fabr. 
de cămăşi şi cravate, cu lei 3000, O» 
lando-Româna, Bucureşti, cu ş.o0oo lei. 
stalaţiunea Românească, Marcu Pol- 
latschek, Buc., cu lei ş.oo0o. G. Urschitz, 
Bucureşti, cu lei ş.ooo, Rizeria Română, 
Brăila, cu lei ş.ooo, Anton Maradiun, 
textile Bucureşti, cu lei 3.000, Faber. 1. 
Haug, constr. de fier Bucureşti, cu les 
3.000, Oscar Adelstein, fabr. de linii 
de alamă Bucureşti, cu lei 3.000. Bru- 
tăria Cristea Dobrovici Câmpina, cu lei 
3.000, Punga, fabr. de pungi Bucureşti, 
cu lei 2.000, Consumul Morilor, ecloniale 
Bucureşti, cu lei 2.000. Jean N. Na» 
ciopol, Bucureşti, cu lei 2.000, Con= 
sumul „,Cairo'” Bucureşti, cu lei 2,000. 
Fraţii Franco, Bucureşti, cu lei 2.000, 
Samy Joseph „La Concurența” Bucu= 


20,000, 


10.900 


reşti,, cu lei 2.000, Mihail Papadumitru, 
Bucureşti, cu lei 2.000. Cassa Centcals 
pt. industrie şi comerţ, fost Banca Cen» 
trală, Bucureşti, cu lei 2.000, Dumitru 
Ponticopol, Bucureşti, cu lei 2.000. Gas- 
par. Weber, Bucureşti, cu lei 2.000, Se» 
minţeria Ştefan N. Boiadjieff, Bucu- 
reşti, cu lei 2.000. Vasile Pascalopol, 


să , i | 
brutărie Bucureşti, cu lei 1.500, Gusta 


Wasermann, corsetărie, 
1.000, 


AVERTIZATE: 


Bucureşti, culi 


Retoria Bucureşti, Tomcovici C. P. 
frizer Ploeşti, G. Rumpel, Bucureşti, 
Văduva Goldstein Abraham Sighet; 
Dumitru Dragneit, brutar Silistra; 
Fabr. de sticlă Geamul Românesc, 
Ploeşti; Gaz Aerian, (G. A. G.) Ga- 
laţi; Duşan Milşevici, Rusca Mon- 
tana; Grundmann, Arad; Ciclop, fa- 
brica de prod. metalice Galaţi; Ce- 
res, fraţii M. şi I. Kanner Galaţi; 
Mignon, ciocolată Galaţi;  Kiahta, 
Constanța; Corina, moară Silistra; 
Hjaimar Petersen, Bucureşti; Po- 
plintex, Bucureşti; Ideal, fabr. de 
ciorapi Bucureşti; Petrolul Filaret, 
Bucureşti; Tudor, acumulatori Bu- 


ţia lui Szabo Ludovic, Oradea; Ca- 
lea ferată orăşenească, Oradea; Fa- 
brica de covoare Silezia Sibiu; Jendl 
loan, tinichigiu Reşiţa; Maria C. Tu 
dor brutărie Călăraşi; Uzinele electr. 
din laşi; Sarta, transporturi aeriene 
Bucureşti; Jacquard, ţesătorie Iaşi; 
Htelier de ţesătorie Weinberg Iaşi; 
Fabr. de tricot. Lazăr Singher Foc- 
şani; Țesăt. mecanică Rubin Wech- 
sler et Co. Iaşi; Gh. Hagi Tomos 
Baazrgic; Moara Comercială, Bucu- 
reşti; Sticop, București; Prina 1. 
Caragea, Craiova. 


Fost subofițer în armată, munci- 
tor 35 ani, căsătorit, caută post co- 
respunzător intendent, administra- 
tor, etc, la oraş sau ţară. 

A se adresa I. Constantinescu, 
strada Romană No. 82. 


a Ai ic i P-TA 80-a: ML Ep ec e SIE al o 8) ati Tal 3 PER rc Au ZE Pap: Aaa - Baa Stii = 


COMANEŞTI.— In reportajul tre. 
cut am arătat cum au acaparat ji- 
danii pământurile din Valea 'Tro- 
tuşului, pădurile şi bogăţiile ţării. 

Societăţile jidoveşti jefuese popu- 
laţia, frusteaaă statul cu sute de mi- 
lioane şi batjocorese legile ţării. Ro- 
mânii îşi duc zilele de azi pe mâine 
șpeculaţi în mod criminal de jidovii 
dela aceste societăţi. Vom arăta as- 
tăzi ce se petrece la aceste societăţi. 

JIDANII PREFERAŢI 

Dacă jidanii paşaporiari sunt pre- 
feraţi în serviciile cele mai uşoare şi 
cu salarii mari, apoi nu tot aşa este cu 


Ghinea Stănilă, brutărie Brăila, | muncitorul român, care iarna munceş- 


te 10 ore incontinu şi vara câte 12—14 
ore, având preţ zilnic 25—60 lei pe zi, 
unde punând 25 zile lucrătoare, caști- 
gând în medie lunar 900—1110 din ca- 
re îi se mai trage cotizaţii, asigurări, 
timbre, etc, 116-150 plus 7 la sută de 
către antreprenorii acestor societăţi, 


Tratament 


După lege om ce societate, tre. 
Luie să aibă o baie pentru munci- 
tori şi o sală pentru masă, dar ace- 
stea la această firmă, lipsesc com- 
ploctamente, iar din cauza răului 


cureşti; Pericle Bratzi Bucureşti; So |tratament în cursul anilor 1935-936. 


doi lucrători s'au sinucis prin strar 
guiare. lată dar numai în sumar, 
tot ce se petrece la această între- 
prindere curată distrngătoare a tot 
ce este româu 

Dacă se face vreun control exezu- 
plar din partea ministerului mun- 
cii, apoi aceștia vin... dar, cum vin 
aşa pleacă, promisiuni pe faţă, însă 
nici un rezultat satisfăcător pentro 
aceşti nenorociţi. 

Dar, pe lângă cele de mai sus, 
nici intelectualii satelor nu  gă- 
sesc timpul material necesar pen 
tru educarea acestor locuitori şi 
în special a copiilor acestora, o 
ropsiți de soartă. Și aceasta din 
două motive:: mai întâi preocu- 
pările. politice şi în al doilea 
rând faptul că aceste industrii le 
oferă d, iferite antreprize şi lu- 
crări destul de bine plătite şi deci 
pentru a nu le pierde ei sunt o- 


Din ţara Voevozilor 


„descălicători de neam şi datini“ 


Orfanii neamului 


" Tată că proorociile  cărturarilor 
noștri s'au îndeplinit. Oriunde şi-a 
întipt jidovul ghiarele, această hi- 
doasă caracatiţă suge toată vlaga 
Bunului român. In Maramureş, unde 
altădată clocoteau codrii de chiotele 
vajnicilor strănepoţi ai voevozilor, 
moartea şi-a întins aripile. Dela u- 
nire mai ales, năvălirea sălbaticei 
civilizații a jidovilor galiţieni, sa 
eocoțat pe spinarea românului şi-l 
frânge de foame, O  înfiorătoare 
mvarte îi ameninţă pe bunii nostri 
fraţi: năprisnica moarte prin foa= 
me. 

De an ide zile sa dat alarma. Ni- 
meni, dar mimeni n'auda vaatul lor 
nici nu vede înfiorătoarea dramă ce 
se petrece acolo 


Tată: zilele acestea se împlinesc 
doi ani de când acesti orfani ai 
neamului. 90.000 de români din Va- 
lea Vişăului şi a Izei au trimis o 
delegație la domnii din ţară, ca să 
le sângere picioarele  desculţe pe 
treptele de marmoră ale somptuoa- 
selor palate ministeriale. De ani de 
zile aceşti fraţi crucificaţi  n'au 
Dici o îndurare dela nimeni: nici 
dela Ana nici dela Caiafa. 

Totuşi la 19 Aprilie a. c. M. S he- 
gele. adâne mişcat de suferințele 
lor, a trimis plângerea acestor «n- 
miliţi şi respectuoşi, cu capul plecat 
până la pământ»... preşedinţiei Con= 
siliului de miniştri, cu recomanda- 
ţia de «4 DISPUNE CONFORM 
DISPOZIȚIUNILOR LEGALE», 

Dramatica plângere a acestor 
fraţi răstigniţi, arată cu toată du- 
rerea cum că, au încercat pe la 
toate mărimile administrative un 
ajutor, o uşurare a tristei lor exis- 
tențe: lipsa de hrană şi de lucru, 
scumpetea, traiul greu, mizeria. 
boala şi moartea care seceră nă- 
prasnic pe cei mai buni români si 
pe copiii lor ajunşi sub tutela eco- 
nomici a lăcustelor jidoveşti care 
devorează trupul. şi sufleiul ţării, 

Când statul acordă atâtea redo- 
ceri pe C. F. R. tuturor lunilor Bu- 
cureştiului şi municipiilor, tuturor 
săiptămânilor festve. expozițiilor de 
vinuri şi de dobitoace, tuturor trân 
torilor îmbuibaţi din sângele ţării 
ca să-şi tăvălească libidinosul trup 
în glodul dela Techirghiol sau de a: 
iurea, tuturor spionilor turişti de 
peste. graniţă, înfometaţii din Mara- 
mures sau gândit să nu-şi mai a: 
gonisească cele de-ale mâncării dela 
hoţii de iidovi, ci să li se acorde şi 
lor o reducere de 50 la sută din ia- 
riful de 33 pentru transportul a 250 
vagoane de porumb şi 50 de făină 
de grâu, precum şi un ajutor de 25 
, sută (900.000 lei 3000 lei de vagon) 
in fondurile de ajutor pentru re- 
giunile înfometate, din bugetul ml- 
nisterului de domenii, P! 


REZOLUŢIEI PREŞ TPI 
CONSILIULUI DE RA ERE No. 
2850 DIN 5 IULIE 1935 şi asttel 
să-şi aducă ei singuri acasă pâinea 
cea neagră şi amară din ţară—aju- 
tor meritat cum spunea d. Iorga 
ca preşedinte de consiliu. d-lui mi- 
nstru Negură, căruia-i «recomandă 
foarte călduroş pe aducători, cart 
merită tot ajutorul» — aducătorii 
de mesaglu al celor 9.000. 

Acesta-i temeiul durerii -si plân- 
gerii Maramureşului. 

Pelerinagiile  delegaţiilor fraţilor 
din Maramureş spre această Golgo- 
thă a neîndurărilor, a umilintelor 
şi a tuturor farselor, aminteşte de 
zădarnicile drumuri istovitoare ale 
căpitanului Horia, spre acelaş Gol- 


gothă a păcălelilor. E dat oare ca 
aceşti 90.000 de români să piară de 
inaniţie în ţara tuturor îmbuibăr:. 
lor unde călăretşe netrebnica rassă 
jidovească care învârte acetaş <roa 
ti a supliciilor» civilizate în Mar 
maţia şi în toată țara? 

Dece nu sar institui o «săptămână 
a Marmaţiei» căreia onoratele foruri 
să-i acorde o reducere  binevoltoare 
pe C.F. R. pentru ca eu, d-ta cititor 
şi dv. Români să ne umplem desagii 
cu porumb şi să le ducem — cât mai 
e timp — acestor 90.000 de mucenici 
ai neamului — vedete ale unei cex- 
poziții» înfiorătoare, tot atât de înfio. 
rătoare şi deslăşietoare ca și sfârşitul 
lui Pătru Lalieş din Țara Moților? 


Gh. Vasiliu 


Curier judiciar 


AVOCATUL MUŞI, A CERUT E.- 
LIBERARE PROVIZORIE 

Eri sa efectuat procedura contradie- 
torie în chestiunea împușcării lui Jean 
Liveanu de către avocatul Musi. 

Inculpatul a arătat prin avocaţii săi 
că nu mai are nici un probatoriu de 
cerut, 

Partea civilă cere să se ia act că 
ortanii şi văduva lui Jean Liveanu, se 
constitue parte civilă cu două milioane. 

Inculpatul nu face nicio obiecțiune. 

Luându-se în cercetare cererea de Li» 
berare provizorie a lui Muşi, se res- 
pinge de pe scaun, 


VARVERIS ESTE ANALFABET? 


In cercetările fraudelor săvârşite de 
Menelas Varveri, s'a căutat eri să se 
aducă elemente noui în dovedirea vine. 


Examinarea conven- 
țiilor carielurilor 


Consiliul superior al cartelurilor 
a ţinut aseară şedinţă la ministerul 
industriei şi comerţului sub preşi- 
denția d-lui ing. Bujol. 

S'au examinat convenţiunile celor 
8) carteluri înregistrate la minister, 
dându-se avizul necesar fie pentru 
transorierea lor în registrul cartelu- 
rilor fie pentru scoaterea lor de sub 
control. 

Normele de apreciere au fost dacă 
ele determină sau mu preţul pieţii 
gi dacă corespund sau nu planului 
de raționalizare. 

La înapoierea d-lui ministru Va- 
lor Pop, în Capitală, Miercuri dimi- 
meaţa, avizele consiliului superior al 


1 eartelurilor vor fi supuse spre apro- 
OTRIVI73)! sare şi apoi date publicităţii, s 


văţiei lui. Din trecutul acestui gangster 
s'au desvăluit însă lucruri uluitoare. 

Varveris a trecut anume prin cele 
trei clase primare într'o şcoală rurală, 
iar clasele următoare cu hopuri şi prin 
şcoli neprecise 

Nici azi nu şi-a putut valorifica di- 
plomele. 


EXCROCHERIE STIL AME. 
RICAN 


Z. Haller şi N, Diamant, ademeneau 
amatorii de block-haus, vânzându-le ast- 
fel de proprietăţi, în cal. Victoriei 220, 
Au încasat astfel 9 milloane, 

D. procuror Prosper Constantinescu 
a deschis erl, acţiune publică, În oon- 
tra acestor otrepe jidovești, 


BUNA VESTIRE 


Cine profită de bogățiile 
ŢARII NOASTRE 


Ce se petrece la firma Goeiz-Forestra. Jidanii și străinii terorizează 


ai 


în majoritate politiciani cu renume 
local, şi unde din cei mai rămâne, poa- 
te întreţine familia de multe ori com- 


pusă din 5—7 suflete? mu şi atunci 
— aceşti străini nu caută decât dis- 
trugerea în massă a toi ce este român. 
Nu mai vorbim de alimentele ce le 
procură aceste societăți prin anumite 
cantine lucrătorilor, care sunt ridica- 
le cu peste 50 la sută față de piaţă 
şi de calitatea cea mai proastă. În îa- 
brică străinii şi jidanii, specialişti, ca 
mecanici, strungari, gaterişti, şefi de 
vasorturi, etc. sunt plătiţi cu 6—8 lei 
pe oră, pe când muncitorul creştin este 
vlătit cu 3.50—5 lei pe oră şi puşi la 
cele mai multe şi grele lucrări, 

Repauzul Duminical, aproape ine- 
xistent, căci prin depozite, Dumini- 
cile şi sărbătorile jidanii lucrează, iar 
Sâmbătă o ţine, aceasta cu atât mai 
mnuit cu cât autoritățile în această lo- 
calitate, nu au luat nici o măsură con- 
tra societăţei. 


neomenesc 


Astfel, în comunele Goioasa, A- 
găş, Palanca, nu vei găsi nici o in- 
stituţie culturală — cămine culte. 
rale, biblioteci, ete. 

Dacă în aceste localităţi se mai 
dă câte o serbare, apoi străinii ig- 
norează şi sfidează pe iniţiatori, iar 


dacă e vreun bal, — aşa numit — 
apoi ei au întâietatea şi atunci lo- 
catarul acestor sate, nu-i rămâne 
altceva de făcut, decât după o săp- 
tămână de muncă în fabrici şi pă- 
dure, — Duminica — distracţia-i 
să-i fie cârciuma, singurul loe de 
întâlnire şi unde--şi iroseşte tot ce 
bruma a putut câştiga din gren, 
periclitându-şi şi sănătatea şi avu: 
tul puţin ce-l are. Iar cum beţia, în 
majoritatea cazurilor duce la sean- 
daluri şi încăerări sângeroase, ziua 
de odihnă se termină la postul de 
jandarmi şi chiar la parchet 


De aceia cei în drept sunt da- 
tori a aplica cu strictețe artico- 
lele din legea pentru reglemen- 
tarea şi protejarea muncii indi- 
gene, căci astăzi nu se mai poa- 
te invoca că nu avem specia- 
lişti români şi ar fi nevoie de 
străini, iar pe de altă parte este 
strict necesar a se da o mai ma- 
re importanță culturalizării să- 
ieanului prin şezători şi confe- 
rinţe, cari foarte uşor pot fi or- 
ganizate gratuit şi aceasta cu 
atât mai mult, că este o ruşine 
naţională ca în România noastră 
bogată şi ospitalieră, tocmai ro- 
mânul să fie oropsit şi despuiat 
de aceste bogății şi  neinstruit, 
iar duşamii neamului să protite 
de toate aceste bunuri și apoi 
să plece râzând. 


Lotarea îrancului francez 


la Bucureşti 


Comitetul de devize al Băncii Na-: 
ționale a României, sa întrunit pen-! 


tru a lua o serie de măsuri de pre- 
cauţiune, dictate de situația fran- 
cului îrancez. 

S'a hotărît. reluarea rotației. fran- 
cului francez la noua lui paritate, 
astfel că începând de Luni, francul 
francez va apare din nou pe tabela 
cotațiunilor. Paritatea este de 390 
lei, la Care se adaugă prima da 38 


bligați, a neglija culturalizarea 
acestora. 
| sută 


nată, fluctuațiile prezentând sertoa- 
se, diferenţe de curs. Astfel, pe ziua 


de ieri la Londra francul francez 
a suferit o nouă scădere. La Zurich, 
cotaţlunea a venit la 16.77 față de 
17.30 — cotaţiunea din ajun. 


Controlui trans; orturilor 
de produse petroiifere 
în cisterne 


Spre a se evita desele reclamaţiuni 
pentru scurgerea produselor petrolifere 
din vagoanele cisterne ale căilor ferate 
cari ajungeau la destinaţie cu lipsuri s'a 
hotărât examinarea amănunţiti a vagoa- 


nelor şi cântărirea precisă a conţinutu» 
lui stabilindu-se totodată și severe sanc= 


țiuni. 


Un accident de avion 
la Frunzeasca 


VI VIZITAŢI 


ANTON 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, 


Pay. 5 


OROS PESE IP 00, IRENE: APĂ PIELII SRI 
Ceasornicăria Românească 


PETRAŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazâr) 


rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCIEIIU 


Bucureşti, 


di pini i edi piu ic pai a i iii 
EZIENEBETI CE ZEI TR ECE UE o: A 
M O [3 [i L [> DSulragerii cubiste, Studio-uri, Birouri, 


ormitoare şi Garnituri tapisate de salon 
LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industria! 


[|| Bucureşti, Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Ma: Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No. 1. — Tel. 4.75/14 
„200 SI Ga TES APRCP TO PETE GURII SET RE AES ZII CUI CET > SOSITE 


Calea Moşilor, 21 — Telefon 34459 


Incălţăminte modernă de sezon 
MODELE NOUL 

PENTRU DAME, BĂRBAȚI ŞI 

— — Cumpăraţi cu preţuri convenabile — — 


La MAGAZINUL ROMÂNESC 


VASILE VASILESCU 


BUCUREŞTI, — STRADA CAROL No. 46 


COPII 


a „Luna Bucureştilor 
ana zilnice, la orele: 6.30, 8.30 şi 10.30 seara. 


[: ca ţia capia er TGIRGUL PTIGILOA” | 


Dame, 


le. pă aipă săi eftin la vechiul şi mazele magazin 


la Balonul Albastru 


lordan A. lonescu, + 


or. 


a * 


Strada Carol, 62 sub „Hotel Dacia“ 
Bogat asortim:nt în 


Mătăsuri, Lenajuri, 

incălțăminte de vară 
Pantofi decupaţi şi sandale pentru 
Copii și Bărbătești 


imprimeuri 


TECHNICA 


Bucureşti 1. — Strada 
Regală No. 16 — 18 
TELEFON 35.25.04 


CU PREȚURI 


Inginer GH. CREŢU 


Intreprinderi mecanice, elec- 
trice, sanitare şi de încălziri 
centrale, radio, 
maşini şi materiale electrice 


CONVENABILE 


GENERALA 


depozit ae 


GROMEN & HERBERT 


ş. A. 

Eri lângă aerodromul Tecuci, s'a |şi aruncat peste bordul aparatu- mt 1 = u . 
întâmplat un foarte curios, accident | lu. Fabrici de stofe fine, postav şi pături 
de avion. Din fericire elevul 1şi Puscse la 

Elevul Mocanu dela şeoala de pi- | decolare Paraşula, așa că a putut — 
lotaj Tecuci, pe când făcea un sbor [ateriza teatăr. Avionul însă care SIBIU 


cu un avion «Fleet», pe deasupra 
localităţii Frunzeasea, a fost smuls 
din carligă de o furtună puternică 


a rămas fără pilot, a venit singur 


în picaj la pământ și s'a distrus. 


Sucursale ;: BUCUREŞTI, str. Carol No. 1]. 


ia Șioii miiionarul N 


Un joc de barbut în toi, o descindere la o cafenea 


jidovească și o arestare cu mai mulți jidani și 
doi români 


Politica pe: tă a guvernului 
Frontului popular continuă să-şi 
dea roadele: situaţia francului fran. 
cez este din ce în ce mai sdrunci- 


Aseară d. chestor Gh. Stănescu, 
| setul Siguranţei Capitalei, a făcut 
| o descindere la cafeneaua lui Israel 

Gabriel din str. Cantemir 88. 

Sosirea neașteptată a poliţiştilor 
a surprins în toi jocul de barbut. 

Imediat au fost arestaţi şi duşi 
la poliţie următorii: Solomon Fis- 
cher, |. Goldstein, Elias Sindler, 
Samoil Ungar şi Ion Stanciu şi Du- 
mitru Bărcan. 

Nu-i zi dela Dummezeu, ca auto- 
ritățile să nu descopere noui mij- 
loace și noui sisteme născocite de 
neamul lui Israel pentru îmbogăți- 
rea comodă şi rapidă a fiilor ei. 

Dela jocul de barbut până la «a 


Situația semănaâturilor în urma 
ultimelor pioi 


Dopă rapoartele primite la mi- 
nisterul agriculturii situaţia agri- 
colă se prezintă în felul următor: 

Semănăturile din Nordul  Basa- 
rabiei sunt slabe, cele din Sud sunt 
destul de bune. In părţile de Nord 
ale ţării grâul se află în pârgă, iar 
în restul ţării seceratul se face cu 
multă intensitate 


Din cauza secetel, pe alocuri, o- 
văzul este slab şi a dat în spic şi 
este probabil că va da o recoltă 
deficitară. Orzul deasemenea.  Po- 
rumbul, daterită ultimelor ploi că- 
zute, şi-a recăpătat viaţa şi vege- 
tează normal. 


Fâneţele şi păşunile se prezintă 
slabe, din cauza secetei, islazurile 
sunt arse. Este probabil că recolta 

) furaje va fi deficitară. 
Muncile agricole se fac la timp. 


Se lucrează la prăşitul şi muşuroi- 
tul porumbului. 


— x =—— 
„Luna Moldovei“ 
la lași 


IAȘI, 2 IULIE. — Peste câteva luni se 
va deschide la Iași «Luna Moldovet». 
Iniţiativa acestei frumoase festivități 
revine Primăriei Iaşi. Datorită d-lui Os- 
vald Racoviţă s'a intervenit ca în aceas- 
tă lună să se acorde 75 la sută. 

Se vor organiza, festivaluri artistice, 
piese de teatru, concerte simfonice, fşi 
vor da concursul tot ce are Moldova şi 
Iaşul ca talent și producţie muzicală şi 
artistică. Deasemenea toate fabricile și 
întreprinderile din Moldova își vor da 
concursul lor la Expoziţia ce se va or- 
“| ganiza în cadrul acestei luni la parcul 
«Regele Carol Ma 


îi mare imdustriaş, dela Israel Ga- 
milio- 


briel până la atâția Şloimi, 
nari, încercând tot ce ar putea con- 
stitui cu adevărat un 
coțcării jidoveşti, sub egida mare- 
lor instituții idoveşti şi cu concur- 
sul cozilor de topor, toți galiţienii 
de proaspătă cetățenie reuşesc îm- 
bogățiri uluitoare. 

Dar să revenim la cazul de faţă. 
In cafeneaua unui jidan, între alți 
jidani, au fost prinşi şi doi români. 

Lucrurile sunt simple: toți cei- 
lalți jidani cari jucau cu românii, 
nu erau decât uneltele patronului, 
prin care acesta jefueşte abil şi cu 
ușurință pe cei doi creştini. După 
ce aceștia sunt scuturați de toți 
banii, jidanii cari au concurat la 
jaful românilor împart prada cu pa 
tronul cafenelei. 

De aceea atragem atenţia d-lui 
chestor Stănescu să-și conducă cer- 
cetările ţinând seama de acest pre- 
țios amănunt. 

E P==>—— 


Şedinţa delegaţiei eC0- 
nomice a guvernului 


Delegaţia eCenomică a guvernului 
s'a întrunit ieri la ora 10 la minis- 
terul industriei sub preşedinţia 
d-lui Valeriu Pop ministrul indus- 
triei şi comerţului, 

S'a terminaţ discuţia moditică- 
rilor de adus regimului comerţului 
exterior, menţinându-se  nemodifi- 
cat actualul regim pentru toate ar- 
ticolele necontingentate, 

S'au mai scos de sub regimul con- 
tingentării o serie de semifabricate 
de fier, iodul metalic şi mercurul 
metalic. 


manual de 


CLUJ, Calea Regele Ferdinand No. 13, 


„OMAN UI L* 


APROVIZION ARI 


Colonel Savian M. Bâdulescu 


STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 6 _— 


HI Articole de voiaj şi Vânătoare, Geamantane, Truse, Tocuri de armă, 
cartuşiere, zgărzi pentru câini, hămeleţe, etc. 


I. Tănăsescu 


RU Str. Câmpineanu No. 1. Calea Victoriei No. 95. — 


TELEFON : 4.40.97 


VINDE EFTIN 


Uniforme Reglementare pentru Străjeri şi Cercetaşi 
Cumpăraţi ettin la 


Gheorghe Fundănescu, str. Carol 66 


Sărbătorirea d-lui avocat Zece milioane pentru lu- 


Petre Pogonat decanul 


crările premergătoare 


Baroului lași și a d-lui |Ferry-boatului dela Giurgiu 


lonel Teodoreanu de către 
Asociaţia Avocaţilor creştini 


IAȘI, 2 IULIE. — De Sf. Petru <Aso- 
ciația avocaților creştini», din laşi a 
sărbătorit printr'un banchet dat în ve- 
chea grădină «Trei Sarmale» pe d-nii 
Petre Pogonat decanul Baroului, d. av. 
Ionel Teodoreanu pentru aportul ma- 
ral ce-l aduce aseciației: An vorbit d-nii 
Nellu Ionescu, arătând personalitatea 
sărbătoriților, apoi N. Beuran, lonel 
Taşcă, M. Gr. Constantinescu, etc. Ară: 
tând fiecare însemnătatea  sărbătorirei 
de azi ai acestor demnitari şi distinși 
avocați. 

Tuturora le-a răspuns profund emoțio 
nați d-nii Petre Pogonat şi lonel Teo- 
doreanu. D-lor au arătat că şi de acum 
înainte își ver pune serviciile ler în 
slujba idealului ce călăuzeşte pe toți 
avocații români «românizarea barouri- 
lor, 


Consiliul de miniştri a semnat 
jurnalul prin care ge ratifică con- 
venţia — încheiată la Bucureşti de 
delegaţiile bulgară şi română-pri- 
vitoare la construirea a două fer. 
ry-boat.uri de către căile respecti. 
ve ale celor două ţări. 

Pentru aducerea la îndeplinire 
a acestui jurnal s'au şi cerut ofer- 
te. Ele trebuiese depuse până la 1 
Sept. 1937. 

Lucrările premergătoare au în- 
ceput zilele acestea în portul Ra- 
madan. 

Pentru scoale lucrări s'a deschis 
un credit de 10 milioane lei. 

Direcţiunea căilor ferate bulgara 
a început ac€leaşi lucrări în portul 
Rusciuk. 


Răspândiţi 


„BUNA VESTIRE" 


BUNA VESTIRE 


De vorbă cu contele Szembek 
vice-ministrul de externe al Poioniei 


trimisul nostru special — 


„Ultima seară la Varșovia. Ma- 
şinile eșalonate pe câte două rân- 
duri în adâncime, străbat în 
noapte întunecoasele poteci din 
parcul Lazienki spre lacul în ca- 
re se oglindește palatul feeric lu- 
minat. 

Intermitent, câte un reflector 
sfâşie bolta înstelată, oprindu-şi 
fascicolul de raze pe fruntea lui 
Frederic Chopin, ce străjuiește 
o bună întindere din parc. Câte- 
va clipe de lumină şi opera mă- 
reață a lui Ladislas Szymanoro- 
ski reintră în odihna nopții. 

Jos la intrarea în palat, se în- 
crucişează uniformele străluci- 
toare de ambasadori; toaletele de 
gală cu care nobilimea poloneză, 
întâmpină pe Suveranul Româ- 
niei, Fracuri împodobite cu deco- 
rații şi sobre uniforme militare, 
„Recepţia a început şi valurile 
invitaţilor, tălăzuiesc din sala 
albă a lui Merlini, prin vestibulul 
plin de ornamentaţii primi: 
spre salonul lui Bachus executat 
de Gouthier în secolul XVIII. 


DE VORBA CU CONTELE 
SZEMBEK 


" Lângă terasa dinspre lac, sur- 
prind pe contele Szembek vice- 
ministrul de externe al Polo- 
niei, într'o discuţie cu patru ga- 
zetari poloni. Colegul Konrad 
Wrzos directorul lui «Ilustro- 
wany Kurjer  Codzienny» îmi 
mijloceşte câteva minute de dis- 
cuție cu fostul ministru al Po- 
loniei la Bucureşti. 

Contele Szembek surâde sem- 
nificativ. 
__— Sunt prizonierul d-tale 
după cum vezi, începe vice-mi- 
nistrul de externe». 
' Imi ceri să spun ceva despre 
raporturile polono-române? Pri 
wveşte serbarea strălucitoare de 
astăseară, pe care M S. Regele 
me-o dă, pentru a vă convinge că 
ea este expresiunea celei mai 
incere prietenii dintre Polonia 
şi România. 
„Privirea contelui Szembek alu- 


necă spre locul brăzdat de pârtii 
luminoase, Şi depănând suveica 
amintirilor din România reîncepe 
cu aceiaşi voce caldă. 

— «De altiel rezultatul aces- 
ta, care ne umple inima de bu- 
curie, nu este decât fireasca 
desvoltare a unei alianțe  înte- 
meiată de marii conducători ai 
statelor noastre: Regele Ferdi- 
nand | şi Mareșalul loseph Pil- 
sudski». Ca fost ministru al Po- 
joniei în România pot să o a- 
im, 


d 


CONTELE SZEMBEK 


In vizita recentă pe care d. 
Beck a făcut-o la Bucureşti, mi- 
nistrul meu a avut ocazia să vă 
declare punctul de reazim al po- 
liticei externe a Polohiei şi să 
întărească şi mai mult legătura 
alianțelor noastre. 

—. «De rezultatele obţinute? 
Vedeţi, suntem şi noi şi dv. fe- 
riciți să constatăm că am ajuns 
să înfăptuim dorința mareşalu- 
lui Pilsudski care în 1922 spu- 
nea: 

«Nu două ări, ci uma sin- 
gură cu două stindarde, de 
la Maree Baltică la Marea 

În clipa aceasta se apropie de 
noi, ministrul palatului, d. Flon- 
dor care în numele M. S$. Regelui, 
acordă d-lui Szembek înalta dis- 


N Ca 


Noui motive de recurs 
în procesul decemvirilor 


_ “Avocaţii apărători ai studen- pus eri, în ședință, noui motive 


ilor legionari: Caratănase Ion, 
Iosif Bozântan, Curcă Ştefan, 
Pelle lon, State Grigore, Atana- 
siu lon, Bogdan Gavrilă, cari au 
ost condamnaţi la muncă silni- 
că pe viață, iar Georgescu Şte- 
fan și Trandafir lon, la câte zece 
ani recluziune, pentru pedeapsa 
dată trădătorului Stelescu, au de- 


de recurs. 

Curtea superioară de justiție 
militară, formată din d-nii gene- 
ral Turbatu, președinte, col. Răş- 
canu, col. Pela și col. M. Deme- 
trescu membri, ministerul pu- 
blic fiind reprezentat prin d. co- 
lonel Pomponiu, procuror gene- 
ral, au amânat judecarea recur- 
sului la data de 14 lulie c. 


RO IER STA OR DEC CE CEE CE ERE PR CLS STEI AI SETI E 2 PEPSI E AEEGIETEEZI 


D. Bodza a refuzat să-i primească 


în audienţă pe 


! Un ziar de dimineaţă publică ur- 
pnătoarea telegramă din Praga a 
agenţiei Telca-Press: 

_“S'a aflat abia acum că, 
în timpul recentei sale vi- 
zite în Cehoslovacia, d. N. 
Mitulescu a cerut audien- 
ță d-lui Milan Hodza şi că 


D-nul doceni doctor Leonida Pop, 


medic primar radiolog la dispensarul 
a preia a fost ales meni- 
ru activ sociețăţii de radiologi 
din Berlin, și 
- D. Valeriu Pop, ministru: indus- 
triei şi comerţului, a semnat deci- 
zia prin care sunt însărcinaţi să 
trateze încheerea unei noui conven- 
ţii comerciale cu Germania, d-nii 
YI. Marian, secretar general al mi- 
misterului de industrie şi comerţ, 
ing. Alex, Polizu, director „al con- 
fingentării, P. Petrică, director al 
Wămilor ,„ d. Iordan, din Banca Na- 
țională şi V, Giormăneanu, consi- 
lier economie la Berlin. 


D. Gh. Brătianu, soseşte în Capi- 
fală Luni, venind dela Constanţa, 

Banca Naţională a comunicat eri 
băncilor că în vederea valorificării 
Moe recolte, a reactivat băncilor, 
credite pe gaj de cereale, ce au avut 
anul trecut. Astfel, în cadrul credi= 
telor din anul trecut, aceste bănci 
wor putea acorda noui credite pe 
(aj, pentru cereale, 


TIPARUL INSTITUT ULUI 


d. N. Titulescu 


premierul cehoslovac a 
refuzat să-l primească pe 
fostul ministru de externe 
al României. Faptul e co- 
mentat ca foarte semnifi- 
cativ în toate cercurile edi- 
plomatice», 


Incepând cu numărul de Luni al 
BUNEI VESTIRI, vom publica o 
serie de articole sub titlul general: 
PRIMEJDIA MASONERIEI, dato. 
rite redacorului nostru, d. Sergiu 
Florescu, 

O circulară a ministerului educa. 
ției naţionale, comunică revizorilor 
şcolari din țoată ţara, să atragă a- 
tenția învăţătorilor cari au fost 
notaţi slab în cursul anului că tre- 
bue să participe la cursurile de vară 
pentru perfecţionarea cunoştinţelor 
didactice, 

Revizoratele vor întocmi tablouri 
cu învățătorii cari trebue să se pre- 
zinte la aceste cursuri şi le vor îna- 
inta atât inspectoratelor şcolare re- 
gionale, cât şi centrelor unde se țin 
aceste cursuri. 

D. Gr. Iunian va rosti Duminică 
I Iulie un discurs politie la Cer» 
năuți. j : : 

p do —_— ia i 

D. C. Argetoianu pleacă astăzi 
la Breasta şi după puţină vreme 
în Germania, unde ya rămâne mâi 
multă vreme, 


DE ARTE GRAFIC 


tincțiune <Medalia Regele  Ca- 
rol II», 

«lată şi una dintre marile sa- 
tisfacţii ale carierii mele», adau- 
gă d. Szembek în timp ce-şi ar- 
bora noua distincţiune. 

«Toţi demnitarii dimprejur 
se grăbeau să-l felicite. Cupele 
de şampanie sună întocmai unor 
clopoței de argint în jurul gi- 
ganticei statui a vice-ministrului 
de externe. 7 

«Şi acum am şi eu de făcut o 
rugăminte, mi se adresează con- 
tele Szembek, când te întorci în 
țară te rog să duci salutul mer 
tuturor vechilor prieteni cu cari 
am colaborat, şi sincere îmbră- 
țişeri amicului Manoilescu de 
care mă leagă neşterse amintiri. 


Recepția sa terminat. Prin 
poarta dela Lazienki începe din 
nou nocturna defilare de maşini 
cari stropesc cu conurile de lumi: 
nă coroanele de frunze ale copa- 
cilor seculari. 

Vreo câteva rachete își mai re- 
ped ghiarele luminoase pe cerul 
plumburiu. 

Arunc o ultimă privire spre la- 
cul care s'a întunecat. 

S'au stins luminile la Lazienki. 

Varşovia 1. 

|. Stoenescu 


Primul titular al ambasadei Ro- 
mâniei dela Varşovia va fi, pentru 
un scurt timp, d. Alexandru Zam- 
firescu, actulul ministru plenipo- 
tenţiar duPpă care se va numi un 
ambasador nou. 

La Bucureşti, primul ambasador 
al Poloniei va fi d. Miroslav Artis- 
zevski. actualul ministru pleviPor 
tenţiar. 


Noui manifestații anti- 
semite în Poloiia 


VARŞOVIA 2 (Radio Central). 
Eri şi azi, au fost noui turburări 
antisemite în localitatea Bend- 
zin şi în regiunea Dombrowa. 

Numeroase prăvălii  evreești 
au fost atacate şi distruse, iar 
proprietarii lor bătuţi 


Mareșaiui Fev7; 
Ceakmak ie Atena 


ANKARA, 3. — Şeiul statului 
major al armatei turceşti, mareşa- 
lul Fevzi Ceakmak va asista la ma- 
rile manevre ale armatei greceşti, 
care vor începe în ziua de 10 Iulie. 

In timpul şederei sale în Grecia, 
mareşaiul Fevzi Ceakmak va fi oas- 
pele guvernului elen. 

Această apropiere e comentată cu 
înfrigurare de către oficia'itatea turcă, 
căci ea vine în acelaş timp cu vizita 
ministrului de interne al Turciei la 
Moscova, 


Noui succese naționaliste 


în Spania 
14.000 prizonieri comuniști. Bestiile 
roșii întrebuințează gaze tox:ce 


Cartierul general naționalist a- 
nunță luptele de pe frontul 
Biscaya continuă, mai ales la 
Valmaceda. Naţionaliştii au fă- 
cut, până acum, 14000 prizonieri 
pe acest front. 

Deoarece se crede că în cu- 
rând! vor începe lupte violente 
pe frontul Madridului, guverna- 
mentalii au dat ordine pentru 
grăbirea evacuării a femeilor, 
copiilor şi bătrânilor. 


ROŞII INTREBUINTŢEAZA 
GAZE TOXICE 


BERLIN 2 (Rador). — Corespon- 


PARIS 2 (Radio Central). — 


dentul agenţiei «Havas» transmite: 

Agenția D. N. B. anunță din 
Saint Jean de Luz că pe frontul San 
tander «artileria bolșevică ar fi 
tras 40 de obuze încărcate cu gaze 
toxice, Din aceste 40 de obuze doar 
unul nu ar fi explodat. - 

Se adaugă că bombardamentul 
sar fi produs în apropiere de loca- 
litatea Cilleruelo Debrictas. 

Examinându-se obuzul neexplodat 
s'ar fi constatat că este vorba de un 
gaz cu bază de arsenic. Soldaţii ga- 
2ați în urma bombardamentului ar 
prezenta simptomele clasice ale o- 
trăvirii cu compuşi arsenicali. 


Naţionaliştii înaintează 
de frontul Biscaya 


SALAMANCA 3 (Rador). — Co- 


respondentul Agenţiei „D.N.B.” trans: 


mite următorul comunicat al Marelui 
Cartier General naţionalist: 

Pe îrontul Biscaya trupele noastre 
au continuat să înainteze. Ele au ire- 
cut dincolo de şoseaua dintre Ca- 
stro şi Urdiales, ocupând  localită- 
țile Berrandunes, Vertiales şi muntele 
lano. Trupele din divizia Palencia 
au făcut joncţiunea cu detaşamentele 
naţionaliste carx maintează spre San- 
tanaer, 

La nord, regiunea vonorostro a 

!fost încercuită şi ocupată. Satele San 
Julian şi Campo de los Tiros au căzut 
în mâinile forţelor naţionaliste. 

Un avion guvernamentul a fost 
doborit de un hidroavion naţionalist 
în regiunea Palma. 

Aviația guvernamentală a aruncat 


Tot din cauza abunden- | 
ței de material, am fost 
nevoiţi să amânăm şi as- 
tăzi reportajul d-lui NE-; 
CULAI TOTU, răspuns in= 
sinuărilor lui Geo Bogza. 

Mâine dimineaţă se va; ţine comi» 
tetul executiv al partidului radical- 
țărănist, sub preşidenţia d-lui Gri- 
gore Iunian. 


De câteva zile se găsesc la Eforie 
celebrii aviatori germani Frenkel 
Wenderlin şi Host Adalbert din 
Berlin. 


Sărbătorirea succesului Frontului 
Românesc din Dâmboviţa care urma 
să aibă loc la Târgovişte Duminică 
4 lulie a. c. se amână la o dată ce 
se va fixa ulterior. 

Delegaţia economică a guvernului 
a aprobat un export de -5000 va- 
goane grâu în compensajle, în (Gier- 


A mania. In schimbul furniturii de grâu, 


România va importa diverse maşini 
şi mărturi, în mod liber, după nevoile 
statului şi ale economiei naţionale, 


E «EMINESCU». 


STR. ING. ANGHEL SALIGNY No. 


mai multe bombe asupra mai multor 
sate deschise şi a oraşului Burgos. 
Sunt 18 morţi şi 21 de răniţi printre 
populaţia civilă, în majoritate femei 
şi copii. 


Ambasadorul Romă- 
niei la Varșovia 


TOKIO, 2 (Rador). — Din cercu- 
rile ministerului Afacerilor Străine 
se anunţă că negocierile ambasado- 
rului japonez la Moscova cu d. Lit- 
vinov continuă 

Punctul de vedere al Japoniei ră- 
mâne neschimbat ca Uniunea So- 
vietelor să îndeplinească promisiu- | 
nea de a evacua insulele ocupate 
pe fluviul Amur. Evacuarea aceas- 
ta trebue să urmeze fără condiţii», 
în deosebi fără a se cere ca trupele 
japoneze de pe malul fluviului A-, 
mur, în dreptul insulelor ocupate 
de trupele roşii, să fie retrase. 

Ministerul Afacerilor Străine a- 
daugă că nu poate face nici o pro- 
misiune, că după evacuarea acelor 
insule ele nu vor fi ocupate de ar-, 
mata japoneză. 

Cercurile politice japoneze şi pre- 
sa consideră situaţia cu pesimism. 

Ziarul «Nich Nichi» sfătueşte Ru- 
sia Sovietică să ajute la localizarea 
incidentului, căci astfel Moscova va, 
purta toată răspunderea pentru a-, 
meninţarea păcii în Extremul Ori-. 
ent. î 

«Hochi Shimbun» subliniază că 
ultimele incidente nu au făcut de- , 
cât să înrăutătească situaţia, care, 
era şi înainte destul de încordată. , 
Există primejdia ca, în caz de în- 


] 


transigenţă din: partea Moscovei, 
tensiunea să ajungă la extrem. 

SOVIETELE VIOLEAZA 

FRONTIERA JAPONO. 

MANCIURI ANA 

TOKIO, 2 (Rador). — Agenţia Do- 
mei anunţă că o nouă agravare a 
situaţiei sa produs în Extremul 0O- 
rient, 

Trei avioane sovietice şi-au făcut 
apariţia deasupra insulti Senufa. 
După aceea, ele au făcut un sbor de 
recunoaştere deasupra poziţiilor ja- 
pono-manciuriene de pe malul drept 
al fluviului Amur şi Sau rCtras a- 
poi spre Blagovenensk, 

Cercurile politice japoneze atribue 
aceste noui violări a frontierei o în- 
semnătate deosebită. 

Din acelaşi isvor se anunţă că d. 
Litvinov ar fi respins ultimul de- 
mers de protestare făcut la Moscova 
de d. Shipemitsu. ambasadorul Ja- 
poniel. 

D. Litvinov ar îi evitat să dea ex- 
plicaţii clare cu privire la restabi- 
lirea statu-quo-ului. în insulele pe 
care trupele sovietice le-au ocupat 
pe fluviul Amur, 

In această situaţie, d. Shigemitsu 
ar fi renunţaţ să continue tratative- 
le sale cu d. Litvinov şi a cerut noui 
instrucțiuni la Tokio 


Comunicatul bolşevic 


MOSCOVA, 2. 
Tass transmite: 

Cu prilejul focului de artilerie des- 
chis la 30 lunie contra unel canontere 
sovietice pe fluviul Amur, comisarul 
adjutant al Poporului, d. Stomoniakor», 
a prezentat, în aceiaşi zi, un protest 
categoric  ambesadorului jiponez, d 
Shigemitsu. 

Contra-prolestul prezentat de d. Shi- 
gemitsu şi întemeiat pe afirmaţia ca 
canoniera sovielică ar fi apărut pe bra- 
ful de sud al fluviului, dincolo de in- 
sule, şi ar fi fost prima care a începul 
focul, nu a fost primit de d Stomonia- 
Koro. 

In cursul unei convorbiri cu d. Shi- 
gemitsu, la 1 lulie, d. Litoinov a reps- 
tat protestul cu privire la focul de arti- 
lerie, fără precedent, deschis de pe ma- 
lul manciurian împotriva canonierelor 
sobietice. D. Litoinov a subliniat grave- 
le consecințe pe care le-ar putea avea 
asemenea acțiuni ale autorităților mili- 
tare japono-manciuriene şi a rezerval 
dreptul guvernului sovietic de a cere 
despăgubiri pentru pierderile materiale 
precum și pentru uciderea şi răntrea 
mai multor persoane. 

D. Litoinov a declarat că guvernul 
sovietic, este gata să recheme trupele şi 
canonierele sale, chiar a doua zi, dacă 
Japono-manciurienii fac aceeaşi promi- 
siune sau dacă s'ar confirma că japono- 


(Rador). — Agenţia 


Suveranul a sosit 
azi dimineaţă în Capitală, intâmpinat 
de o imensă muițima 


Azi dimineaţă la ora 6,15 a sosit 


Misiunea militară poloneză în 


în Capitală M. S. Regele Carol IL. |grunte cu d. general W. Stachiewiez. 
Trenul regal, frumos pavoazat cu | pin partea legaţiunii poloneză vin 


drapel s zar La Fa 
pele a stat garat la Mogoşoaia: [a ii 


M. S. REGELE 


până la ora 10. când M. S. Regele a 
descins din vagon. E 

Incă dela ora nouă,.încep să so- 
sească în întâmpinarea . Suveranu- 
ni, reprezentanţii autorităţilor ei- 
vile şi militare. 

In faţa gării, aşteaptă o companie 
de onoare din regimentul 1 grăni- 
ceri, cu muzică şi drapel. 


SOSESC DEMNITARII 


Primul sosit este d, Al. G. Dones- 
cu primarul general al Capitalei, a- 
poi d-nii generali Condiescu şi A- 
tanasiu. 

La ora 9,15 soseşte I, P, S. 3. Mi. 
ron Cristea Patriarhul României, 
membrii guvernului în frunte cu d. 
G. Tătărescu, Valer Pop, general 
Gabriel Marinescu, general Gladtz, 
ete, ete. i 


Arezisewschi şi contele  Po- 
niaschi, ete. 

Legația poloneză în frunte cu d. 
Arczisewsehi, şi contele Cominschi 
ete., ete. 

La ora 10 fix, trenul regal trage 
în fața peronului, — primii coboa- 
ră d-nii Victor Antonescu, minis- 
trul afacerilor străine, apoi d-nii 
Urdăreanu, Flondor şi Ulea, 

In momentul când M. $. Regele 
urmat de Marele Voevod Mihai des- 
einde din vagon, muzica intonează 
imnul regal. Suveranul este întâm- 
pinai apoi de d-nii; Gh. Tătărăscu, 
Victor Antonescu și Arcziseovschi, 

D. Al. G. Donescu, primarul ge- 
neral al Capialei, prezintă M. S. Re- 
:“iui tradiționala pâine şi sare, u- 
rându-i: «bun venit, Majestate», 

Apoi Suveranul, urmat de Marele 
Voevod Mihai, dă mâna cu mem- 
brii misiunii militare poloneze. 


manciurienii şi-au şi retras  canonie- 
rele. 

D. Litvinovo a confirmat deasemeni 
propunerea de a începe negocieri pen- 
tru demarcarea unei linii de frontieră 
pe fluviul Amur. 

D. Shigemilsu a vorbit din nou de 
ocuparea pretinsă ilegală a insulelor de 
către trupele sovietice. D. Litoinov a 
subliniat inoportunitatea de a discuta 
în acest moment despre legalitatea sau 
ilegalitatea a apariției patrulelor sovie- 

ce în însule sau despre chestiunea de 
a ști cui aparțin aceste insule, fiecare 
dintre părți având în această chestiune 
propriul său punct de vedere a cărui 
dreptate urmează abia a ft dovedită în 
negocierile viitoare. 

Se poate afirma că, atâta timp cât 
lângă insulele sovietice nu se găseau 
decât canoniere sovietice, nu a existat 
nicio tensiune şi că tensiunea a luat 
naştere numai prin sostrea canonierelor 
japono-manciuriene. Asemenea afirma- 
ţii contestabile de o parte sau de cea- 
laltă nu pot duce la niciun rezultat. 


Moscova respinge demersul de pace 


al Japoniei 

Aviația sovietică s'a dovedit a fi provocatoare. — Comunicatul 

bolșevic. — Precizări japoneze. — Este posibilă o impăcare? — 
intreg poporul japonez contra sovietelor. 


TOKIO, 2. (Rador). = Purtătorul de 
cuvânt al ministerului Afacerilor Siră: 
ine a tăcut următoarele declaraţii pre- 
sei în legătură cu incidentele de pe flu- 
viul Amur: 

Conversaţiile continuă. la Moscova 
între d-nii Litvinoy şi Shigemitsu. 

Punctul principal la care ţine Japo- 
nia este să se restabilească statu-quo-ul 
militar ce exista înainte de ocuparea 
insulelor de pe Amur de către trupe 
sovietice, în ziua de 10 lunie. Până la 
această dată cele două insule nu fusese- 
ră ocupate militar nici de Uniunea So- 
vietică nici de Manciukuo, 

Nimeni nu poate şti ce se va întâm- 
pla dacă trupele sovietice se încăpăţâ- 
nează în a nu evacua cele două insule». 
SPRE O IMBUNATAŢIRE 

A SITUAŢIEI 

MOSCOVA 2 (Radiopress). — A- 
genția Tass a publicat un comuni- 
cat oficial al guvernului sovietic 
din cuprinsul căruia reese că în ur- 
ma convorbirilor de azi dintre Lit- 
vinov, comisarul de externe şi d. 
Shigemitsu, ambasadorul  jabonez 
la Moscova, s'a ajuns la un compro- 
mis. Pe baza acestui compromis, ca- 
nonierele soviețice vor fi retrase 
din jurul insulelor Bolsai şi Sennu- 
fa de pe fluviul Amur, cu condiția 
însă, că o comisiune specială mix- 
tă, reprezentanții Uniunii Sovieti- 
ce să stabilească o linie de demar- 
caţie la frontierele ambelor ţări. 

In urma acestui compromis, co- 
misariatul de apărare națională din 
Moscova a şi dat un ordin teleyr:: 
jic, pentru retragerea canonierelur 
sovietice. 

Astfel, în momentul de față con- 
flictul japono-sovietic dela frontie- 
ra Manciuriei trebue să fie consi- 
derat ca aplanat în mod provizoriu. 


POPORUL JAPONEZ S'A 
PRONUNŢAT IN CONTRA 
SOVIETELOR 
TOKI0, 2 (Rador).—Par- 
tidul ătorilor şi mai 
multe organizaţii politice 
reacționare au o 
petiție ministerului Afa- 
cerilor Străine, ministe» 
rului Marinei, cerându-le 
să stărue ca guvernul ja- 
ponez să rupă relaţiile di- 
plomatice cu Uniunea So- 

vietelor. 

In petiție se afirmă că 
întreaga națiune va fi a- 
lături de guvern dacă el va 
lua această e «ce= 
rută de justiţie». 


Spre ap.anarea conflictului 


TrUSsO-japonez 


MOSCOVA, 3. (Rador). — Agen- 
ţia «“Tass» transmite: 

D. Sigemitsu, ambasadorul Japo- 
niei a vizitat eri pe d. Litvinov, 
căruia i-a declarat că a primiţ dela 
Pokio ştirea că au fost rechemate 
canonierele militare japonezo-man- 
ciuriene din regiunea insulelor de 
pe fluviul Amur, cari formează o- 
biectul litigiului şi că așteaptă a- 
cum rechemarea, întrun termen 
cât ma scurt a canonierelor sovie- 
tice din aceiaşi regiune şi a patru- 
lelor ce se află pe acele insule. 

La întrebarea ambasadorului Ja- 
poniei cu privire la restabilirea si- 
tuaţiei e există anterior, d. Litvi- 
nov a răspuns afirmativ arătând 
că situaţia anterioară va fi resta- 
bilită atunci când cele două părţi 
vor prezenta Pretenţiile lor asupra 
insulelor ş după ce se va putea reîn- 
trona calmul se va putea proceda 
la un examen mutual al acestor 
pretenţuni. 


Ambasadorul Japoniei a consim- 
țit că în viitor Sar putea Proceda 
la demarearea liniei de frontieră 
din regiunea fluviului Amur. 

D. Litvinov a precizat că prin 
demarearea liniei de frontieră se 
va stabili căreia dintre puterile in- 
teresate aparţin insulele în ches- 
tiune. 

In conformitate cu cele de mai 
sus Comisariatul poporului Pentru 
Apărarea Naţională a dat eri chiar 
ordinul de a se rechema din regiu- 
nea insulelor de pe fluviul Amur 
a canonierelor militare sovietice şi 
a patrulelor sovietice. 


TOTUŞI, SOVIETELE SE 
PREGATESC DE RAZBOI 

LONDRA, 2 (Rador). — Agen 
fin Reuter află din Charbin că 

niunea Sovietică concentrează 
actualmente artilerie și  cano- 
miere în apropierea insulelor 
Kafentzu şi Pinamuso, pe îlu- 
viul Amur. 


Germania şi Italia sprijină pacea 


BERLIN 2 (Rador). — Cores- 
pondentul agenției Havas trans- 
mite: 


In cercurile oficioase germane 
se arată depe acum că nu exis- 


Dificultăţi sovietice 
în Extremul-Orient 


VLADIVOSTOC 3. — Soviete!e 
Imilitare din Extremul-Orient, au ce- 
rut printr'o rezoluţie semnată de că- 
tre delegaţii autorizaţi, imediata re- 
chemare la Vladivostoc a mareşalului 
Blucher „mareşalul lor iubit”, 

In cazul când acest deziderat nu 
va fi respectat, zice rezoluția: șol- 


daţii armatei sovietice din Extremul 


2. TELEFON 23.26.68 


3) 


Redactor responsabil, 


Orient nu se vor supune noilor co- 
mandanţi ŞI SE VOR ABŢINE DELA 
ORICE ACȚIUNE DE OFENSIVA ŞI 
DEFENSIVA. 

Prin această acțiune ostăşească si- 
tuaţia din . Extremul-Orient, devine 
foarte deiavorabilă Rusiei Sovietice 
care se crede că, va. căuta. prin orice 
chip să localizeze confilctul, 


tă nici o contradicţie între pro: 
punerile italo-germane făcute 
azi în faţa subcomitetului de 
neintervenție dela Londra şi şti. 
rea că Italia şi Germania nu vor 
face contrapropuneri la suges- 
tia franco-britanică, 


In cercurile de mai sus se de- 
clară că aceste contrapropuneri 
au o mare însemnătate construe- 
tivă. Ele dovedesc că Germania 
și Italia sunt gata să facă sacri- 
ficii pentru salvgardarea păcii, 
Căci — se adaugă în aceleaşi 
cercuri — care nu este un sacri- 
ficiu psihologie considerabil pen 
tru Germania şi Italia de a re- 
cunoaşte Spaniei roşii calitatea 
de beligerantă? Şi la. urma ur- 
melor, dacă controlul nu mai 
poate azi îuncţiona, aceasta se 
datoreşte altora : 


E A Ma cati da 
V. OLANIUC STERE