Buna Vestire anul I, nr. 107, 8 iulie 1937

ANUL 1. No. 107. 


Directori: | 
DRAGOŞ PROTOPOPESGU 
TOMA VLADESCU 


ațional şi social 


de DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Se poate spune că Franţa e în geasul de faţă — cu eprubetele de- 
ranjate şi mai multe lichide vărsate haotic pe masa de lucru —un imens 
laboratoriu de chimie politică, 

Se experimentează — de către profesori de finanţe şi politicieni cu 
principiu, sau numai parti-pris! — conflictul dintre naţional şi social, 
pe care ţările de dreapta lau rezolvit prompt şi glorios, care numai aci 
întârzie în teorie stearpă şi mai sterp politicianism, 

Se spune aci: naţionalul vine dela sine. Toţi sîntem naţionali. 
(Chiar Parisul, superbă metropolă iudaică, aşa cum e şi New-Yorkul, 
e național, — sau aşa cum şi Romiînii, încălecaţi de un milion şi jumă- 
tate de iuiţi, spun că sînt naţionali!) Vremea e însă aprigă. Pînă la 
naţional, să salvăm socialul. Ce ne trebue, e să rezolvim problema puş- 
culiței cu nume de ciorap, a salariilor, coşniţei, familiei, copilului mu- 
ritor de foame, lucrătorului şi săracului. Deci: Ie social dV'abord! 

Şi nu se pricepe că — printr'un paradox, dacă vreţi, dar paradox ce 
pentru omul de dreapta e un silogism al naturei — le social dabord 
nu se poate realiza decît prin le national d'abord, 

Să luăm de scurt acest adevăr. z 

Foarte bine: ciorapul, coşniţa, familia, lucrătorul, copilul ! 

Un extremist de dreapta ar spune: ce mă interesează toate acestea 
cînd, dacă le adunăm, ele nu constitue o naţiune, pe cînd națiunea le 
cuprinde pe toate? 

Eu însă nu sînt un extremist (şi de ce aş îi, cînd mi-e de ajuns să 
fiu un om inteligent, — lucru care, mi se pare, mi se chiar acordă!) 
Şi atunci spun; bine, să nu începem cu naţionalul. Să-l lăsăm la colţul 
de pedeapsă, şi să aşezăm în fruntea mesei socialul. 

Ei şi? Le social d'abord al democraţiei serezolvă el prin le social 
dWabord ? : 

lată țara pur democrată: Franţa. Țara cu naţionalul pus la etuvă, 
şi socialul servit dela crevete (fiinţe colective, la dispoziţia oricui) şi 
pinăla sindicatele şi companiile de muncă ce terorizează aci finanţe şi 
guverne). 

E. un adevăr perimat, recunoscut şi în Franţa de mari bărbaţi de 
stinga, ce nu s'au sfiit din primii ani ai crizei mondiale (1928—30) să 
afirme că democraţia e un maj bun pentru vremuri normale, dar ino- 
perant pentru momentele de criză. Şi n'am să mă ascund după un ade- 
văr îndelung verificat, ca să ayansez problema în discuţie, 

Voi aminti numai că Franţa, ţara clasică a socialului, ţara caro 
trăeşte numai din şi pentru social, n'a ajuns pînă acum, nu numai să-l 
rezolve, dar nici măcar să-l pună. ţ 

Ne găsim aci (și nenumăratele crize o atestă) la o completă igno- 
rare chiar, a socialului. Aici nu se are grije de rustic şi orăşean, pa- 
tron şi lucrător, proprietar şi proletar, tată şi copil, soţ şi femee, fami- 
lie şi membrii, biserică şi credincioşi. De ce? Fiindcă în aceste reali- 
tăţi nu se mai crede, Fiindcă aceste realităţi le admite şi implică în 
el numai naţionalul. Numai națiunea ştie ce e familie, tată, copil, şi 


Dumnezeu, muncă şi bogăţie, avere şi ne-avere, fiindcă numai în ca-! 


drul unui tot plenar şi sacru — cum e națiunea — ele îşi capătă tot 
sensul lor de vieaţă, tot prestigiul de creaţie, toată autoritatea de po- 
sesie. 

Fără naţiune ele rămîn în vînt, cînd ar trebui legate de un pămînt, 
consolidate într'un crez; fără naţiune ele se despart şi ceartă e cînd ar 
trebui să se împace şi armonizeze. 

Democraţia observă ea însăşi aceasta, cînd se ocupă nu de aceste 
lucruri în sine, ci numai de raporturile între ele. Nu de rustic şi oră- 
gean în sine se ocupă statul democrat; ci de raporturile dintre rustic şi 
orăşean; nu de patron şi lucrător, ci de raporturile dintre patron şi 
lucrător; nu de familie, ci de ruperea familiei, prin economicul exacer- 
bat (vezi regularea muncei femeilor şi copiilor în fabrici, problemă ca- 
pitală a democraţiei socialiste); nu de biserică şi stat, biserică şi indi- 
vid, ci de despărţirea bisericei de stat sau de individ. 

Ce înseamnă aceasta? Inseamnă: politică, 

Inseamnă că le social d'abord singur, e de fapt, sau cel puţin devine 
imediat politique d'abord. Inseamnă că socialul preconizat în afara na- 
ționalului e numai un mod de a face politică; — o politică de clasă şi 
partid, de oarece clasele nu se concep aci egale prin existența lor în 
sînul naţiunei ci desbinabile după un crez marxist sau altul; iar parti- 


(Continuare în pag. Ill-a) 


[+13 


Redacţia şi 
BUGURE ŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


' Semnificaţia unei lupte 


In primul barou al țării, se desfășoa- 
ră una dintre acele lupte dârze, cari au 
marcat, în ultima vreme, ofensiva na- 
ionalistă împotriva profesionalismului 
frâmt, a marxismului distrugălor de 
piritualitate şi instaurator al materia- 
lismului terian, nivelator. 

Din multe puncte de vedere finalul 
acestei lupte interesează : e o luptă, a 
cărei valoare strategică nu scapă nimă- 
ui; e o luptă pentru ocuparea locuri- 
lor în forul suprem al. corpului avoca- 
ilor într'un moment când de acolo se 
aşteaptă gestul decisiv, pentru definiti- 
pârea unor curajoase deziderate; e o 
uptă care, pe lângă faptul că va pri- 
ejui o măsurare de forțe, va constitui 
i o verificare de hotărire, credință și 
boință de a învinge. 

Dinamismul luptei se va perpetua, in- 
ontestabil, peste momentul electoral, în 
acel <a doua zi» constructiv. Cu cât 
upta va fi mai crâncenă, cu cât voin- 
ele se vor îndăârji și solidaritatea se va 
afirma, cu atât curajul reformei de «a 
doua zi» va fi mai hotărit, mai reali- 
zator. 

Combatanţii o simt, deaceea luptă cu 
disperare. 

Acest lucru trebuie să-l știe şi acei 
a căror victorie pare asigurată, Sunt 

angajamente îndrăzneţe, grele, capitale, 
cari se conturează în focul luptei. 

Angajamente, cari raliază energii 

câri concentrează fidelităţi, cari merită 
sacrificii, pentru că ele stau pe linia 
obiectivelor supreme ale naţiei majori- 
tare. 
Pentru cine nu înțelege că această 
luptă cere îndrăzneală, inițiativă şi te- 
nacitate, pentru cine nu înțelege că 
«dreptatea», care ne trebue în barouri 
ca şi pretutindeni, este cea românească, 
pentru cine nu înțelege semnificația 
luptei, nu există nici o scuză şi... nici 
un menajament juridic. 


Pentru că lupta va trebui să aducă 
victoria naționaliștilor, pentrucă odată 
instalați la Uniune, mandatarii con- 
ştiinţei româneşti m'au ezitat în împli- 
nirea istoricei lor misiuni, pentrucă, 
mai mult, actele lor trebuesc să poarte 
pecetea <unanimităţii», o unanimitate 
alta decât aceea de zilele trecute. Este 
bine să infeleagă şi ezitanții că valul de 
simpatie care-i poartă la conducerea 
Uniunii le cere imperios un lucru: 
bărbăție românească, nu scrupule juri- 
dice, E momentul să se priceapă impe- 
rativul vremii? Asez donc, messieurs! 


Alexandru Constant 


6 pagini 3 lei 


Administraţia: 


S7IB 


ZIAR 4IDEN DE AYPYA SI DOCTIINA DONANEAICA 


! 
4 


TELEFOANE 


Direcţia Administraţia  4-85.82 
Redacţia , . « ...* 4-84.54 


La sediul legionar, Căpitanul dând lămuriri 


imvierea ca Neam 


Toate neamurile depe lața pământului tind spre o realiza rc, spre o împlinire, în destin, în 
istorie, în faţa lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, neamurile toate s'au străduit să iasă din negura 


unor vremuri pustii şi meschine, — alcătuite din păcat şi decădere, — 


entru a ajunge, undeva, 


pe o treaptă de justificare existențială deplină. Neamul românesc s'a chinuit, pe roata unei vieți 
maştere, să se întâlnească odată cu propria sa imagine, mai vie, mai înaltă, în întreita ei înfă- 
țişare: Rugă spre Dumnezeu, Ţa rină stăpânită de el şi loc împărătesc în confi pir jo pokrelea 


din lume. S'a căutat, mereu, dela Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe drumul eroic al lui Vod 


Ion Cum- 


plitui şi Mihai Viteazu, prin jert fa brâncovenească, şi prin toate faptele de spadă şi închinare în 
n 


aţa Crucii, ale voevozilor; dela rănile lui Horia, prin jertta pandurului Tudor d 


Vladimiri şi 


până la lancu; dela toate daniile de sânge, pe toate fronturile şi prin tranșeele fără num 
până la această din urmă încordată căutare a Invierii: mişcarea legionară. 


Lumea legionară a suferit, a fost insultată şi adăpată cu oţetul tuturor vrăj 
ietre. S'a răstignit, de bună voie, continuu, până la 

aci, de unde drumul care duce spre izbăvire a fost parcurs, poate 
veni Învierea. Învierea vine din răstignire. Şi învierea noastră ca Neam numaj 


gerat şi a fost lovită cu 
ajadahondei. Şi numai 


i Apa ă a 


rin mișcarea 


legionară poate porni, pentrucă în sufletul şi "n ființa acestei miscări sunt oglindite toate răstig- 


nirile Neamului 


VALERIU CARDU 


REUOLVERE DEM! 


Dreapta e violentă, decretea- 
ză — din hrubele  mediocrităţii 
lor — diverşii politiciani româ- 
no-israeliţi. Noi ştim că, totuşi, 
toate manifestările dreptei se pro 
duc în perfectă linişte şi ordine 
— ca să întrebuințăm limbajul 
polițienesc. Ceeace, însă, nu se 
poate spune și despre naţional- 
ţărănişti, de pildă. 

«Actele vorbeşte», cum ar sus- 
ține bonomul şi necăjitul Pris- 
tanda! Căci iată ce s'a întâmplat 
la Roman: cu prilejul ultime- 
lor alegeri comunale, un delegat 
liberal a găsit că un votant na- 
țional-țărănist are o carte de ale- 
gător oarecum  deochiată şi a 
confiscat-o. Un fruntaş naţional- 
țărănist, anume Coslovschi, care 
era de faţă, s'a înfuriat din cau- 
za procedeului şi a 'nceput să 
tragă cu revolverul în «aer»... Ca 
la o serbare populară sau la o 
nuntă. După o serie de gloanţe 
trase în <aer», sa constatat că 
<aerul> nu era chiar numai aer 
— şi că, în total, au fost rănite 
vre-o cinci persoane, între cari şi 
un deputat liberal... 

Dacă acuma, cu prilejul unor 
simple alegeri comunale, scumpii 
aderenţi ai jovialului doftor N. 
Lupu iscă victime numai prin 
simplul fapt că trag cu revolve- 


în istoria 


românilor 


Insistam în foiletonul precedent 
— dacă vă mai reamintiţi, — asupra 
notei bărbătese realiste în care e 
scrisă lucrarea d-lor Mihail Poli- 
hroniade şi Al. Christian Tell: 
«Domnia Regelui Carol I». Şi stă- 
ruiam asupra faptului că în cadrul 
acestei metode şi pe linia de cre- 
dinţă a acestei atitudini, adevărul 
istoric apare pentru prima oară aşa 
cum 6, nu aşa cum l-am dori noi 
să fie. 

Fireşte că această metodă nu e 
numai obiectivă ci şi utilă. Fiindcă 
numai acela ce cunoaşte cu adevă- 
rat realităţile vii şi organice ale 
istoriei neamului său, poate să le 
domine şi să le pună în consens cu 
voinţa naţională de onoare şi de 
putere, 

Dar din alt punct de vedere meto- 


de NICOLAE BOGDAN 


da realistă se potriveşte cu veacul 
Regelui Carol I, deoarece veacul a- 
cesta ne apare ca o perioadă de ox- 
perienţă ca un vast laboratoriu de 
încercare a tuturor puterilor şi po- 
sibilităţilor româneşti. In aşa fel că 
astăzi, când prin însăşi forţa lu- 
crurilor suntem aduşi să asistăm la 
lichidarea experienţei, ni se impune 
ca să observăm şi cele bune şi cele 
rele. spre a trage concluzii de or- 
din practic pentru lupta noastră de 
la acest al donilea început de veac, 
când vitalitatea românească pare a 
voi să se închege în formele sale 
definitive. 
Dominanta pozitivă a veacului tre 
cut, care de fapt începe la 1880, este 
setea de independență şi voința de a 
construi. Ca şi voinţa nemărturisită 
de îmbogăţire şi de viaţă facilă, ca- 


rul în... aer, vă puteţi închipui ce 
va fi mai târziu, când, cu ocazia 
alegerilor parlamentare, vor tra- 
ge în plin. Şi, că vor trage în 
plin, e sigur — căci cunoaștem 
comportamentul mardeiașilor na- 
țional-țărănişti când discursurile 
d-lui dr. N. Lupu şi ţuica uni- 
versităţii particulare a d-lui lon 
Mihalache excită până la bâtă. 

In orice caz, mentalitatea na- 
țional-țărăniştilor în materie de 
violență e simptomatică. Adică: 
democraţii pot să-și fac, de cap. 
Şi — culmea inconştienţei! — ei 
reclamă pentru aceasta protec- 
ţia... Constituţiei. 

Bâta, simbolul drag d-lui lon 
Mihalache, boxul importat din 
sala buclucaşă a întrunirii  co- 
muniste din Paris, unde d. dr. 
N. Lupu a salutat cu pumnul 
strâns peizanii Parisului, şi re- 
volverul — sunt emblemele paci- 
fismului național-țărănist. 

Urletele paradoxalei  «Drep- 
tăţi», în ale cărei coloane imper- 
tinența jidovească își dă mâna 
cu biata demenţă filocomunistă a 
diverșilor lupi — ca să întrebuin- 
țăm o comparaţie cam forțată, 
însă adevărată — nu mai pot im- 
presiona. Cu toate acestea, ele 
întrețin o criminală atmosferă, 
pernicioasă marilor realizări na- 


(RATE... 


ționaliste. Şi e bine so spunem 
cât mai des — pentrucă atitudi- 
nea democraţiei israelito-române 
trebuie urmărită îndeaproape şi 
denunțată în toată  turpitudi- 
nea ei. 

Ceeace s'a întâmplat zilele tre- 
cute la Roman, se va întâmpla 
la toamnă și'n alte localităţi. Na- 
țional-țărănișştii au în sânge şcoa- 
la revolverului. Fi au moştenit-o 
dela anarchiştii ruși, pe cari lea- 
derii ţărănişti i-au frecventat cu 
atâta ardoare în juneţe. 

Până la urmă, electorii se vor 
sătura de discursurile lupo-miha- 
lachiste şi e foarte posibil ca em- 
blematicul ciomag naţional-țără- 
nist să se arate cu două capete. 
Atunci, d. lon Mihalache va me- 
dita în castelele spaniole ale 
d-sale asupra proverbului popu- 
lar şi, influențat de tovii israeliți 
îşi va presăra simbolica şi expia- 
toarea cenușă pe cap. 

Naţional-ţărăniștii se svârco- 
lesc. 

Să-i lăsăm în pace. 

Căci aceasta e soarta şerpilor: 
să se svârcolească sub călcâiu. 


Mircea Streinul 


'Joi 8 iulie 1937, 


ABONAMENTE: 

1 Lei 1 an Lei 
Comune urbane 6 Inul 4 30 | comune cutate | 6 ten R ui 

3 luni , 175 13 tuni , 125 


Avocaţi la ordinea zilei 


de TOMA VLĂDESCU , 


Mai sunt cinei zile şi Duminica viitoare vor fi, sper, definitive ales 
gerile dela barou. D. Dem. Dobrescu se va vedea adică definitivat în 
situaţia sa de FOST decan şi demnitar al avocaţilor români ale căror 
rcale sentimente va îi în sfârşit constrâns, sunt sigur, să le cunoască 
mai bine chiar dacă asta jenează până la durere neresemnatele lui 
aspirații de azi, Iar ceilalţi candidaţi se vor resemna şi ei cu acelaş 
freductibil destin şi poate îşi vor mărturisi în taină, — în sinea lor, 
cum zice poporul — că baroul nostru a rămas întradevăr, adeverin- 
du-se acum odată mai mult, surprinzător de creştin şi... brutal 
de român. 5 

E un detaliu — acesta din urmă — care ştiţi bine că nu e pe placul 
tuturor gazetelor dela noi. Nu se admite în această presă brutalitatea 
nici chiar sau, poate, maj ales când ea este comandată de imperioase 
şi evidente necesităţi româneşti. Eu cred dimpotrivă că apărarea în 
aceste cazuri este admisibilă, «par tous les moyens» după un cuvânt 
celebru şi vream chiar în acest sens să răspund mai zilele trecute unui 
ziar de curând apărut care-mi făcea grave obiecţii — vream să răspund 
cu atât maj mult cu cât aceste obiecţii ar putea aparent să aibă drep- 
tate. Şi dacă mie nu-mi rămâne decâţ să suflu ca să dobor tot acest si« 
mulacru de adevăr — atunci dece să n'o fac? t 

Ziarul acesta, aşa dar, Lumea românească, pentru care eu sunt un 
contrate numai «oarecum» respectabil — deşi, mi se pare, «distins»... -— 
scotea la întâmplare o frază dintr'un articol al meu ceeace îl ajuta se 
pare, destul de surprinzător, să afirme că în presă «din nenorocire 
buna credinţă nu este obligatorie». 

O să caut să risipesc cum voi putea pesimismul 
fiindcă e vorba de bună credinţă, sper că voiu isbuti... 

Mulţumindu-i astfel mai întâi atât pentru reticenţe cât şi pentra 
încurajări — dar fără nicio rancună! — eu nu mă stiiese astăzi, cum 
vedeţi, să răspund pe nume d-lui Petre Niculae dela Lumea româ-= 
nească — să răspund cu atât mai multă plăcere cu cât prilejul îmi 
serveşte să arăt odată mai mult tot adevărul şi toată dreptatea din 
lupta pe care o dau astăzi avocaţii creştini din baroul de Ilfov. 

Fraza încriminată din articolul meu, referitoare la alegerile care 
nu Sau putut ţine recent, suna, mi se pare, aşa: 

«Şi astfel democraţia a zădărnicit Duminica trecută alegerile dela 
barou». . 

Voiu spune că această frază prea isolată, ruptă din textul ei, după 
ce mai întâi a suferit maltratările de rigoare într'o anumită cameră 
de tortură unde se face toaleta scrisului nostru de azi, fraza aceasta 
într'adevăr ar avea dreptul să cheme în ajutorul ei câteva elemente 
eare o precedau, altele deopotrivă care, urmând, erau făcute s'o explice. 
mai mult... Dar chiar aşa, cum a putut scăpa, proposiţia mai sus 
citată îmi place şi eu tot o revendic! : 

Şi atunci — se întreabă presa de stânga — cum? «Democraţia» 6 
vinovată că a luat măsuri împotriva violenţelor eventuale ale avoca- 
ților creştini? Avocaţii democrați n'au nici măcar dreptul să se apere 
împotriva violenţelor dreptei? : 

Iată aparenţa de logică de care vorbiam, «dreptatea» schiloadă care 
ar putea să seducă pe cititorul grăbit — şi peste care mie nu-mi ră- 
mâne acum decât să suflu cu puţină vieaţă de adevăr, 

Şi atunci afirm cu o conştiinţă liniştită şi, vă asigur, cu o bună 
credinţă pe care niciun om cinstit n'are dreptul s'o bănulască: da, 
«democraţia» e vinovată mai întâi pentru că vrând să apere, pe pămân 


confratelui. Şi 


(Continuare în pag. Ill-a) 


Din Spania bolșevică 


Nu ştiu dacă ştirea publicată de zia- 
rele franceze, după care şelul guvernu- 


In politica internă se ştie ce urmă= 
rea cabinetul  Negrin şi ce înfelegea 


lui din Valencia, Negrin, ar fi fost la 
Paris spre a implora ajutorul frontului 
popular francez e exactă. In orice caz, 
chiar dacă n'a venit în persoană, e pro- 
babil că emisari de ai săi au cerut cu 
disperare cabinetului Chautemps-Blum 
un sprijin eficace, care să salveze Spa- 
nia roşie de dezastrul ce se siluetează 
din ce în ce mai precis la orizont. 

Intr'adevăr situația e pe zi ce trece 
mai grea pentru guvernul din Valen- 
cia, atât pe plan militar cât şi pe plan 
politic. Cititorii noştrii cunosc progra- 
mul inițial al guvernului Negrin: resta- 
bilirea unității de comandă şi de ac- 
(iune în Spania roşie și, odată această o- 
perație îndeplinită, o mare ofensivă mi- 
litară menită să degajeze Madridul şi să 
tae elanul naționaliștilor în înaintarea 
lor spre Bilbao. 

După două luni de existență, cu lot 
sprijinul Parisului şi al Londrei, gu- 
vernul Negrin asistă neputincios la pră- 
buşirea totală a planurilor sale ini- 
țiale. 


LR N AC a RE a a a d DORIM RER, 


re în ultima vreme a degenerat în. 
tr'un veritabil viciu infernal, în- 
tr'un vârtej pierzător de suflete. lar 
dominanta negativă este disprețul 
faţă de puterile imponderabile ale 
istoriei, faţă de elanurile cu adevă- 
rat creatoare ale spiritului, este i::- 
diferentismul aproape animalic — 
şi în orice caz burghez — faţă de'co- 
mandamentele elementare ale eticei. 

Consecința: la capătul veacului 
sa revenit la o stare de echilibru, 
în sensul că răul actual a ajuns să 
nu se mai deosebească de actele bu- 
ue încercate în trecut. Spiritul de 
independenţă sa tocit cu totul în 
goana după îmbogăţire iar moder- 
nizarea şi oceidentalizarea aparentă 
a ţării nu numai că n'a mers para- 
lel cu o sporire de vitalitate şi de 
conştiinţă naţională, dar se pare că 
le-a diminuat. Cu alte cuvinte, a- 
ceastă lungă şi costisitoare experin- 
ță a scos în relief toate lipsurile şi 
toate scăderile idealului bunghez de 
viaţă, burghezul fiind luat aci ca u- 
nitate de măsură comună în menta- 
litatea antecesorilor: noștri. Dupti 


cum tot ea a evidenţiat actualitatea 


idealului eroic de viaţă, — care du- 
pă cum s'a văzut mai în urmă cere 
omului să se deavolte în înălţime, 
până la completa abnegaţie de sine. 

In cartea d-lor Polihroniade şi 
Tell, luăm contact cu primele faze 
ale acestei experienţe uriaşe; ne a- 
flăm tocmai în perioada când RE 
GELE CAROL 1 încearcă să ne cu: 
noască țara şi oamenii, să se adap- 
teze mediului şi să încerce a-l ridi- 
ca până la dânsul, 

Aci cred că ar fi locul să plasăm 
o observaţie critică de rang se- 
cundar::; în «CONSIDERAȚIUNI- 
LE ASUPRA PERIOADEI 1826— 
1866», autorii nu s'au oprit în chip 
suficient asupra ambianţei morale 
şi sufleteşti în care sa realizat u- 
nirea şi sau pus bazele invizibile 
ale independenţii. N'au subliniat 
partea de contribuţie specifică a- 
dusă de fie care provincie în parte. 
Au omis să împingă analiza spec- 
trală a revoluţiei din 1848 până a- 
colo, încât să facă să reapară, pe 
ecranul amintirii, duhul  naţiona- 
list moldovenese autentic, organic, 


reprezentat de Kogălniceanu, doetri- 
narul partidei naţionale; eroismul 
social şi naţional al ardelenilor, în- 
carnat în Iancu şi Bărnuţiu; ca şi 
fervoarea democratică a muntenilur 
grupaţi în partida liberală, sub co- 
manda din ce în ce mai simțită a 
Brătienilor. 

Analiza şi-ar fi avut rostul ei 
practice de necontestat, fiindcă în 
vremea noastră e din ce în ce mai 
actuală problema contribuţiilor re- 
gionale la marea operă de înche- 
gare definitivă a unităţii naţiona- 
le. Să sperăm aşa dar că ea îşi va 
găsi locul în concluzie. 

Excelentă încercarea de a des- 
vălui mecanismul desvoltării soci- 
etăţii contimporane din punct de 
vedere structural, ch şi mecanis- 
mul transformărilor economice, A- 
sistăm la desvoltarea comerţului şi 
a navigaţiei, la decăderea regreta- 
bilă a breslelor, la primii paşi ai 
burgheziei româneşti, pe atunci în 


momentele ei de agresivitate ervi- 
e 


(Continuare în pag. II-a) 


prin formula «unitate de comandă»: li 
chidarea anarho-sindicaliştilor. Deaceia 
guvernul Negrin-Prieto s'a constituit fă 
ră nici un anarho-sindicalist şi a fost 
atacat de la început de «Federaţia anara 
histă iberică» şi de «Confederaţia na“ 
țională a muncii». 1 

Dar lichidarea anarhismului nu re 
buia să se facă numai la Valencia, un< 
de operația era relativ uşoară, ci în în< 
săși cetatea anarho-sindicalismului, în 
Catalonia. După sângeroasele ciocniri 
din Mai, de la Barcelona, se credea că 
generalul Pozas, omul Valenciei, e stă-= 
pân pe situație. Ultimile evenimente do- 
vedesc însă contrariul. La 25 Iunie, ofia 
ciosul anarho-sindicalist  «Solidaridad 
Obrera» scria amenin(ător: «proleiaria= 
tul» recfe anarhiştii «nu va îngădui ca 


cuceririle să-i fie smulse». : 


Felul cum sa rezolvit criza ministe- 
rială de acum câteva zile la Barcelona 
e şi el semnificativ. In noul cabinet ca- 
talan anarho-sindicaliştii — în frunte 
cu fostul ministru de justiție în guver= 
nul Largo Caballero, Garcia Oliver — 
dețin mai multe portofolii. 

Preşedintele Companys a ajuns, pare- 
se, la un deplin acord cu anarhiștii, 
Deci Valencia pierde orice autoritate 
asupra Barcelonei care e complect os- 
țilă cabinetului Nezgrin. Așadar înfrân= 
gere pe toată linia în politica internă, 

Cât despre dezastrele militare suferi- 
te de ministerul Negrin-Prieto e inutil 
să insistăm. Madridul ma putut fi dea 
gajat, Bilbao na putut fi salvat, îna< 
intarea naționalistă continuă victorioa“ 
să spre Santander. | 

In urma ultimilor biruințe a genera-= 
lului Franco situația în Spania se pre- 
zintă astfel: naționaliștii stăpânesc 34 
de provincii, bolşevicii 16; naționaliștii 
stăpânesc 16 insule bolșevicii 1; Maro= 
cul şi toate coloniile spaniole sunt în 
mâna naționaliștilor. +! 

In total guvernul naționalist îşi exere 
cită autoritatea asupra unei populații 
de 14.850.900 locuitori pe când roşii rii 
mai au sub tirania lor de cât 7.967.500 
locuitori. sf 

Aşa fiind lucrurile nu e greu de ghă+ 
cit cine va fi învingătorul. : 

Mihail Polihroniade 


- 


ÎI 


IOAN 


(Din volumul «Soll şi <Habeu» 


Cestiunea Ovreilor din România. 


Studiu social de loan Slavici. Bucureşti 1878, partea II, capitolul VI, 


pag. 40—43). 
Cine trăeşte în țara 


= 


să crează şi 


moastră, poate 
se închine cum îi place, venim ar pila verbe Ă-m 


sul: ca să re 


noastre, aceste 


credinţele fiindcă 
sunt garanţiile ordinei noastre sociale. Ovreiul însă 


respectă nimic; religia lui e negaţiunea tuturor 
religiunilor ş Dumnezeul lui e negațiunea tuturor 


ilor; credinţele şi tradiţiunile lui sunt nega- 

fiunea tuturor popoarelor afară de cel ales, destinat 
a cuprinde toată fața pământului. 

Orice măsură er bea Ovreilor e legitimă. In sine 
fapta unei persecuţiuni sistematice e vrednică de 
osândă; motivată însă prin consideraţiuni ale căror 
legitimitate o admite întreaga societate modernă ea 
mi se înfăţişează ca un act de legitimă apărare, ca un 
tirent firesc la care noi, Românii, în studiul de tran- 
siţie ir zi zor în care ne aflăm, nu putem de loc re- 


ANTOLOGIE 


lucrează intens la antologia CARTEA 
MORȚII, în paginele căreia îşi dau în- 
tâlnire 120 poeți români cari au sânge- 
rat poeme cu moarte. Antologia — ţin 
două mari volume) — apare în vitrine- 
le librăriilor, în toamna aceasta. Toţi 
cei îngiruiți mai la vale — (rudele sau 
cunoscuții, pentru cei morți) — sânt 
rugați să trimită neiîntârziat la adresa: 
Pavel Nedelcu. Focsani str. Crângu 
No. 2,: a) Două poezii cu fiorul de 
moarte în ele, arătând unde au fost 
publicate sau dacă sânt inedite; b) No- 
te bio-bibliografice complete (locul şi 
dala nasterii, studiile făcute, opere ti- 
părite (indicându-se și anul apariţiei), 
opere în manuscris, colaborare la re- 
viste, etc.); c) O fotografie. 

Vor fi antologați: 

Matei Alecsandrescu, Gh. Antonovici, 
Gh. Bacovia, Mihail Beniuc, Lucian Bla- 
ga, Emil Bogdan, George Boldea, Vale- 
riu Bora, Dan Bolta, Emil Botta, Radu 
Boureanu, G. Bărgăuanu, Vlaicu Bârna, 
Olga Caba, Virgil Carianopol, Numa 
Cartianu, G. St. Cazacu, Otilia Cazi- 
mir, Al. Ceuşianu, Y. Ciocâlleu, Vale- 
riu Cârdu, Ghedeon Coca, Mihai Co- 
dreanu, Eugen, Constant, Savin Cons- 
tanţ, Teodor Constantin, Dumitru Cos- 
ma, Aron Cotruș, Al. Călinescu, Aurel 
(Chirescu, Nichifor Crainic, N. Creve- 
dia, N. Davidescu, Jlariu Dobridor, Va- 
stle Dorneanu, George Drumur, George 
Dumitrescu, Coca Farago, Elena Fara- 
go, lon Focşeneanu, Petre Frănculescu, 
d Georgescu, - Virgil Gheorghiu, 
Const. Virgil Gheorghiu, Gherghinescu 

Vania, Emil Giurgluca, Octavian Goga, 
Gr Gregorian, Emil tei IM Radu 


Gyr, Raymonde Han, Virgil Huzum, 
lon Th. Ilea, Traian Ionescu, Emil Isac, 
Silviu Lazăr, George Lesnea, Teofil 
Lianu, Adrian Maniu, lon Manolescu, 
Aurel Marin, N. Milcu, 1. Minius, Const. 
Mironescu, Ion Molea, Mihai Moşandrei, 
Florica  Mumuianu,  Aspazia Munte, 
Teodor Murășanu, Dan Mureş, Georye 
Negrea, G. Nichita, Const. Nisipeanu, 
Mircea Pavelescu, Ştefan Petică, Al. A. 
Philippide, Nicolae Mihail Pleşoianu, 
lon Pogan, A. Pop. Marțian, George 
Popa, Dragoş Protopopescu, Aurel Pul- 
neanu, Al. Raicu, Silviu Roda, Yvonne 
Rossignon, Const. Salcia, Octav Sarge- 
țiu, Mihail Săulescu, Teodor Scarlat, V. 
Spiridonică, Al. T. Stamatian, Horia 
Siamatu, Mihail Steriade, Ştefan Stă- 
mescu, N. Stănescu Udrea, Victor Stoe, 
Simion Stolnicu, Mircea Streinul, C. 1. 
Şicloveanu, D. N. Teodorescu, Cicero- 
ne Teodorescu, Gh. Topârceanu, I. Va- 
lerian, luliu Vesper, lon Vinea, G. Voe- 
videa, V. Voiculescu, E. Ar. Zaharia. 
PAVEL NEDELCU 


De multe ori zeţarii colaborează din 
proprie inițiativă cu autorii articole- 
lor, de aceea, pentru înlăturarea  con- 
fuziilor dăm o erată (restrânsă) la ar- 
ticolul <O politică a culturii» de Horia 
Stamatu, apărut eri în gazeta noastră. 
Astfel în loc de  «Pseudomesianismul 
stângii fiind de ordine pur naţională» 
să se citească «pseudomesianismul . . . . 

„+ de ordine pur rațională». Apoi: în 
loc de <autorii scripturii traducând a- 
devărul», se citește <autorii scripturii 
trădând adevărul». 


—=— 


. în istoria 


românilor 


(Continuare din pag. î*2) 


că. După cum suntem martorii con- 
turării unei probleme grave, care 
avea să provoace perturbări grâ- 
ve în evo.nţia normală a organiz- 
mului naţional către desăvârşire: 
problema orreiască, asupra căreia 
va trebui să revenim. 

Im acest capitol, este extrem de 
vizibilă amprenta d-lui POLIHRO- 
NIADIE: faptele sunt expuse cu o 
logică rece, analitică, în tot ce au 
ele mai esenţial şi mai evident; do- 
gumentaţia e justă, comentariul 
sobru, caracterizarea justă şi sen- 
tința definitivă. Activul paşoptis- 
mului este subliniat cu un cavale- 
Yism cu atât mai vrednic de aten- 
iune, cu cât alţii mau stărnit in 
ultima vreme de cât asupra pasi- 
vului generaţiei creatorilor statu- 
Îmi român modern; 

Concluzia acestui capitol este ex- 
trem de sugestivă în laconismul 
său din acest punct de vedere, ast- 


fel că o reproducem aci, înainte de 


«Regele Carol I], era şi el un pa- 
şoptist. Avea şi el iluzia progresu- 
lui, a ştiinţei, a tehnicei. 

«A însemnat oare acest lucru un 
rău pentru "Ţară? Nu! 

A însemnat întâlnirea, — în spi- 
ritul timpului lor — a unui mare 
Domn, cu cea mai desinteresată, mai 
gata de jerită, mai nobilă. mai bine 
pregătită, mai talentată generaţie 
a istoriei noastre. dela Ştefan cel 
Mare până la generaţia legionară». 

Aşa dar, în foiletonul viitor, vom 
trece pe sub obiectiv coniribuţia aces 
toi mare Rege la desăvârşirea pri- 
mei uniri româneşti, slujintiu-ne de 
datele trit sistematizate de 

d-nii PO ONIADE şi TELL. 


Nicoale Boqdan 


Foileton_baineoclimatic 
Coasta de Argint-Balcic 


Sar cuveni să încep această filă de 
impresiuni turistice cu cunoscutele 
versuri din «Mignon», populara operă 
a lui Ambroise Thomas: 

«Cunoşti tu țara în care înfloresc... 
miadalii ?>, 

Nu Provence, ţara plină de lumină, 
de culoare şi de poezie a lui Mistral; 
jara în care zelirul adoarme pe par- 
fumul sânilor de portocal, ci Coasta de 
Argint din Ţara lui Mircea... 

Cunoşii tiu, române, ara aceasta? 
[Țara fără Iarnă, în care rodul pămân- 
tului pârgue sub două clime; ţara în 
care smochinul, lămâiul şi migdalul 
fac ghirlandă mediteranee florei noas- 


«Există în țara noastră un ținut de 
0 frumusețe de basm ...0 fereastră des- 
chisă spre feeria Orientului..». 

Gh. Vâlsan 


tre continentale? 

În țara aceasta, pe râpele de argint 
ale exiaticului, exoticul se deliniază 
în mişcare, in natură vie: locuitorii as- 
cund în cealmale, nostalgii de Mecca 
şi numără în chihlimbarul mătăniilor 
de Angora, versete din Coran; catârul, 
după un proverb arab, animalul în- 
țelept, este călăuz de pictor şi cărăuş 
de şevalet spre înăljimile în care pei- 
sagiul deschide variaţie; minarete s>- 
litare, materie brută de poezie deca- 
dentă, scaldă, în ametisiul cerului şi 
al apelor, umbra tremurată, crepus- 
culară, a Semi-Lunei; foce negre, aş- 
chii de noapte, se plimbă cu graţie, 


de a trece la examinarea rolului 
REGELUI CAROL 1 întru înălţa- 
rea şi desăvârşirea acestei epoci: 


tă nu implică o schimbare structu- 
rală a regimului economie actual. 


bube 
LII) 


«lconar» 

apare zilele acestea cu ermiiieacele 
colaborări : Barbu Sluşanschi, George 
Drumur, lonel Negură, Şiefan lon 
Gheorghe, Ion Băleanu, Vasile L Pos- 
teucă, eic. Menţionăm că slconarul: va 
apare şi'n decursul verii. 
Mircea Eliade 

pregăteşte un nou roman, de vaste 
proporții : «Viaţa nouă>. Munca enor- 
mă a lui Mircea Eliade nu ne uimeşte. 
Mircea Elide e aşa cum trebuie să fie 
un scriitor : ziditor. Un Meşter Manole 
al marilor destine. Mircea Eliade, însă, 
nu va fi niciodată un 'om iubit. Prea e 
inteligent şi faustian pentru a fi înfe- 
les imediat. 
«Cartea sonetelor» 

a d-lui Vasiliu — A. V. Sânger cu- 
prinde e sănătoasă inspiraţie lirică. Il 


„BUNA VESTIRE 


7 
E 


aci, ca cita blitari de dobro- | «Misiunea culturală a stu- 


geanul Gr. Sălceanu. 


V. 1. Posteucă 
Transcriem acest refren de tânărul 


poet bucovinean : 

<Ca ploile de stele 'n nopți de vară, 

iți curg cosițele învolburate, 

Și ca un iezer plin de sănătate, 

Imi pari, când prinzi să râzi, sprințarăa. 


Cartea comandantului 
legionar N. Totu 
a apărut însoţită cu gravuri în lemn 
de pictorii Bassarab şi Geo  Zlotescu, 
într'o admirabilă execuţie tehnică. 


«Crucificaţii», 

lucrarea comandantului legionar Bă- 
nică Dobre va apare la 10 lulie a. c., în- 
soţită de un cuvânt introductiv al d-lui 


denţimii 

Amintim aci articolul citat scris de 
d. Mircea Vulcănescu în 1999. 

Pe atunci d. Mircea Vulcănescu scrta 
şi vorbea. Nu şiim dece astăzi tace. 
Pentrucă d. Mircea Vulcănescu trebue 
să scrie. 

Cetim: Tineretul nu trebue sa utte 
că o stăpânire politică nu valoreaza 
niciodată prin ea însăși; ci prin ceia 
ce rezultă din ea pentru categoriile 
|undameniale ale vieții sociale 

O stăpânire politică e ceva care a- 
târnă de raporturi de forțe şi de mi- 
uri. Şi ca alare, tineretul trebue să se 
pregătească din vreme sufletește, pen- 
tru sacrificiul cel mare care sar putea 


g-ral CANTACUZINO-GRANICERUL. | să îi se ceară. 


Despre «economia dirijată». a că- 
rui stea pare astăzi în declin, sa 
scris mult şi variat. Cariera aces- 
tei atitudini noui în economie a fost 
strălucitoare, atât pe plan strict 
teoretic, cât şi în pragmatica eco- 
nomică a secolului nostru. 

După fază de constructivism teo- 
retie, după aplicaţiunile dramatice, 
cari continuă şi astăzi, cu o inten- 
sitate mai potolită însă, economia 
dirijată a intrat în faza cristali- 
zărilor definitive. Astăzi se poate 
scrie despre «economia dirijată» pe 
baza unui bogat material experi- 
mental şi teoretic. 

Cartea d-lui prof. Dan Rădules- 
cu, deşi prin titlu şi subtitlu măr- 
turiseşte modest. absenţa oricărei 
veleităţi de originalitate <a tout 
prix», iar în introducere se caliiică 
o simplă «lucrare didactică, conci- 
să şi impersonală»>, care urmăreşte 
a prezenta coordonatele fundamen- 
tale ale nouei economii, principiile, 
nu e lipsită totus de multă nou- 
tate. 

Autorul porneşte de la ideea că 
toate convulsiunile sistemului capi- 
talist, sub forma finală a capitalis- 
mului financiar, stă în concentra- 
rea marei finanțe, devenită pârghia 
întregei economii, în mâinile unei 
oculte, a unui directorat, care o 
utilizează în interese străine colee- 
tivităţii, în scopul celui mli indicat 
profit individual. Economia trebue 
dimpotrivă 
«celui mai bun serviciu» sosial 
Pentru a face posibilă atinge 
rea acestui obiectiv, trebuie laată 
comanda din mâna direetoratu- 
lui privat şi trecută Statului. 
reprezentant al intereselor  totali- 
are ale naţiei. Intr'o economie diri- 
jată «conducerea organismului fi- 
nanciar aparţine Statului, care lu- 
crează cu toată răspunderea, după 
un program definit şi în scopul de 
a da economicului putinţa celui mai 
bun serviciu la un moment dat. 

Astfel înţeleasă, economia dirija- 


Proprietatea individuală este men- 
ținută şi cu ea resortul oricărei ae- 
tivităţi umane. Reforma atinge re- 
gimul capitalului financiar. 

Ce devin moneta, maşinismul, ere- 
ditul, comerţul internaţional, pro- 
ducţia, bugetul, în economia dirija. 
tă? La toate aceste întrebări auto- 
rul răspunde în cele gase lecţii ur- 


1)) Paris, Marcel Riviăre, 1937. 


cu get ag AZ Sg SE PU IER ASE CERTI EET Eaa de sirene, in baia mile- 
nară a legendarului gol cu fund de si- 
lex dia Dionisopolis,-, 

Coasta de argint e jara iluziei; țara 
în care timpul se lasă surprins şi ador- 
mit în cântecele valurilor; ţară în 
care omul învecinează eternul; in care 
cascadele sunt mori de câniec şi mori- 
le, vâniurătoare de lumină spre bo- 
găţia văilor. Aci, monotonia elegiacă 
a manelei, traducând legende  româ- 
aeşti în sonanje musulmane, narcoti- 
zeeză peisagiul, îl face etern şi ne- 
mişcat ca intro grădină japoneză: sus- 
pendă răsuflarea, tae exclamaţia, pen- 
tru 'a anina de nesfârşit, nelămuritul 
de vraje şi adâncul de speranţe al 
Basmului din Nopți o mie una.. 

Nu cunoşti tu, române, jara aceasta. 
E ţara pictorilor, a poeţilor şi a unei 
Regine inspirate... 

E o ţară spre care se năzue cu muliă 
trudă, şe ajunge cu greu; e» jară până 
la limanul căreia avântul se decalează 
în transpiraţie şi renunțare. 

Numai cei aleşi — cei deciși să sacri- 
fice comodul, esteticul — pot ajunge şi 
mai ales, poi rămâne, 


Dan Rădulescu: 


îndrumată în sensuli 


miătoare, aducând, în fiecare, puncte 
de vedere interesante, într'o strâr- 
să consequenţă logică. Fiecare din 
aceşti factori ai economiei moderne, 
devenit problemă insolubilă în rezi- 
mul capitalismului financiar libe- 
ralişt, îşi regăseşte linia şi echilibrul 
în noul sistem al economiei dirija- 
te. In deosebi, problema monetară, 
care constituie piatra de încercare 
a democrației actuale. capătă aci o 
soluţie pe cât de simplă, tot atât de 
sigură. Moneta dirijată, urmând a 
fi sustrasă fluctuaţiilor actuale, se 
decurg din lipsa de acoperire sufi- 
cientă, va fi «garantată integral 
prin depozite de bunuri reale şi inal 
terabile (între cari şi aurul şi argin- 
tul) de o valoare cel puţin egală 
valorii nominale la misiunii». (Aco- 
perirea va fi deci de 100% şi chiar 
superioară. Fixitatea acestui etalon 
va fi astfel garantată. 

Concepţia nu este nouă, dar inte 
grată sistemului strâns al econo- 
miei dirijate, capătă un sens şi o 
eficienţă deosebită. 

Maşinismul, întrun sistem de e- 
conomie organizată (termenul 
schimbă realitatea), încetează de a 
mai fi o calamitate, devenid un is- 
vor de progres şi bună stare mate- 
rială, prin aceea că toate înlesni- 
rile create de ştiinţă, toată tehnica 
industrială, sunt puse în serviciul 
marilor întreprinderi de interes ob- 
ştese sub direeţia statului. 

Un alt factor esenţial vieţii eco- 
nomice, creditul, este reorganizat pe 
baza aceleaşi discipline superioare. 
«Comerţul bancar trebue să consti- 
taie un trust uric, având un carae- 
ter de monopol dirijat şi controlat 
de state. Luat din mâini particula- 
re, el va fi organizat unitar, pe în- 
tinsul întregii ţări, pe baze serioa- 
se şi în interesul social şi econo- 
mic. Capitalul particular este mea- 
ținut, însă printr'o disciplină juri- 
dico-economică productivă şi  mo- 
rală, 

Acelaş control exercită statul şi 
îm "Cprmeniul comerțului exterior 
prin monopolul financiar de care 
dispune. 

In privinţa producţiei, întâlnim, 
pentru marea industrie, suprastrue- 
tura unui directorat public al sta- 
tului, care este preocupat de a da 
industriei un triplu obiectiv: o 
desvoltare coordonată, spre a satis- 
face totalitatea nevoilor;  acorda- 
rea unor salarii omeeşti şi produ- 
cerea unui profit rezonabil. 


Cineva — în aitmostera de acj mi 
dispensez de precizare — a formulat 
acest dicton: câpropierea micşorează 
pe oameni»: Se aplică şi oraşelor, şi 
mai ales Balcicului. Şi se aplică mai 
ales atunci când ca burghez respecta- 
bil, te bălăceşti în simţul comun şi ţii 
pentru aceasta, să vii la Balcic. 

Îţi poţi păstra întreaga ta doză de 
admiraţie la Capul Caliacra, unde te 
opreşti în scurt popas; poţi duce ex- 
tazul cu tine dela Ecrene, unde rămii 
cu această bogăţie chiar mai multă 
vreme, până în Valea Batovei, pierdut 
în luxurianta sa Vegetație; nu te poţi 
păstra în tenșiune ideală la Balcic, toc- 
mai acolo unde este centrul viu al 
acestor frumuseți; Dacă n'ai perspec- 
tivă în gândire şi simţire, această a 
patra dimensiune a simțului estetic; 
constaţi că dealurile de argint ale 
Balcicului sunt dealuri de calcar.. 

Poate în lipsa acestei a patra dimen- 
siuni sită explicaţiunea pujinilor vizi- 
tatori obişnuiţi pe Coasta de Argint, şi 
dimpotrivă abundența pictorilor, poeţi- 
lor şi scriitorilor. 4 

Burghezul deprins. cu realităţile tme- 


nuj 


introducțion ă l'economie dirigâa ” 


sept legons 


Agricultura este dirijată în mod 
indirect prin politica preţurilor, a 
creditelor şi avantajelor de tot îe- 
lul (silozuri, tarife ieftine, semin- 
te, credite etc.). Dirijarea ngricul- 
turii, ca toată obstinaţia particu- 
laristă ua. tăranului, este posibilă 
într'un sistem complet de economie 
controlată, în care toate posturile 
de comandă sunt deţinute de stat, 
Şi aci, e inutil să repetăm, proprie: 
tatea individuală este păstrată cu 
toate avantajele sale, minus nea- 
junsurile regimului liberalist. 

Intr'un atare sistem, problema bu 
getului genneral al Statului devine 
centrală. Veniturile Statului sunt 
multiple: întreprinderile proprii, 
întreprinderile de monopol, prelevă 
rile asupra întreprinderilor parti- 
culare şi restul impozitelor. Cu a- 
ceste resurse cifra bugetului se du- 
blează faţă de ce! de astăzi. Venitu- 
rile astfel realizate merg în propor- 
ţie egală pentru nevoile economice 
şi politice ale acestei unităţi politi- 
co-economice a Statului. 

Cu ultima lecţie, lucrarea d-lui 
i Prof. Dan Rădulescu nu tranşează 
se pare, esenţialul. Intr'adevăr în 
tot lungul interesantei expuneri, 
îţi stăruie în gând o întrebare, pe 
care o considerăm capitală. Cum, 
prin ce organism, prin ce fel de 
Stat este posibilă o economie inte- 
gral dirijată, de tipul celei descrisa? 

In «glosa finală», autorul, prevă- 
zând, nedumerirea aduce un răs- 
puns: problema aparţine politicei, 
iar noi am făcut aci economie. Şi 
mai departe, o indicație: realizarea 
este posibilă dacă un guvern, eli- 
berat de vasalitatea finaneiarilor, 
dispune. de convingerea, forţa şi a- 
sentimentul şefului: Statului. Un 
regim fascist nu o poate înfăptui: 
dovadă, Italia şi Germania. 

Credem că numai pentru a com- 
place publicului francez, în limba 
căruia şi-a învestmântat ideile şi 
pentru a satisface anumite rigori 
locale româneşti, d. Prof. Dan Ră- 
dulescu a dat un atare răspuns în 
«glosa finală». 

Şi mai credem ceva: un sistem e- 
economie naţional dirijat de Stat, 
nu se poate dispensa de cunoaşterea 
structurală a acestui Stat, care tre 
buie să fie nou şi, mai ales, puter- 
nic. Deaceea lucrarea de faţă va fi 
completă numai când va apare şi 
«tratatul» sau «introducere la Sia- 
tul nou». 


Alexandru ini a ii i aa i ia ea 


diate va descoperi, în pulberea de aur 
a Soarelui, praful străzilor înguste și 
fără ventilaţie; în primitivul pietrelor 
de râu ale macadamului, chinul jocu- 
lui de rezistenţă al picioarelor; pe plaja 
îngustă, plină de bolovani şi de alge 
putrede, cu apă impură, invitaţia la 
promiscuitate şi decădere din ceiace 
constitue un rang olfactic: dușul mo- 
dern cu parfumul de bae Legrain. 

Pedanteria şi desigur deprinderea 
confortului îl face pe  vilegiaturistul 
comun să încerce la Balcic, o desiluzie, 
o desumflare a exagerărilor cărora sa 
lăsat pradă cu nu prea multă convin- 
gerz. 


Chiar şi micile colţuri de estetică 
pură, păstrate compact şi dichisit ca 
pentru inaugurarea unui eseism edili- 
tar, devin trucate, exprese, la fel ca 
autenticitatea brăţărilor,  tingirelor, i- 
bricelor şi salbelor de aramă pe care 
ți le prezintă turcaleţii locului cu gra- 
vitate relicvică, ca fiind foste ale stră- 
bunicelor, răpite de piraţii golfului şi 


Pontului Euxin, pentru haremul Sulta- 
nului Hamid 1 


| 


CALENDAR 


Miercuri 7 iulie 1937 


ORTODOX; Cuv. Toma din Males, 
CATOLIC: St. Panteniu. 


Sea răsare 4.39, apune 20.00. 


IERI 
TEATRUL CARABUŞ: Eleciro-Cărăbuș, A. R. P. A. Grădina Colos: Companii 


(premieră). 


TEATRUL COMEDIA : (Teatru în aer | GRADINA MARCONI 


liber) ; Kontuşovca Palace. 


Toneanu. Scandal la 3 Papuci. 
(Teairul Ve 
Fustele dela minister. 


de vară): 


Cinematografe românești 


CAPITOL şi ROXY: Al De Baran cu 
Gina Cervi, etc. jurnal și completare. 

FORUM: Oameni noi şi Noaptea feri- 
cirii cu Lilian Harvey. 

OMNIA: Reputația  d-rei Allenbury 
şi Cine a uics? 

CITY: Jurnalul unei camerisie şi Am 
ucis cu Peier Loore. 

DARLY: Impăratul Californiei şi Allo- 
iria cu Renatte Mueller. E 

VOX : Micul rebel cu Shyrley Tem- 
ple şi Casa strigoilor. 

FEMINA (Plafonul descoperii) Tu eşti 
norocul meu şi complectare,. 

FRANKLIN: Scandalul şi Nu mă uita 
cu Benjamino Gigli. 

A. R. P. A.: Antoniu Adverso şi Bey 
and Bengoe. 

RAHOVA: Reputația d-rei Allenbury 


— 


şi Tinereţea îşi cere dreptul. 
MARCONI: Logodnicul mamei mele şi 
M-me Buiierily cu Sylvia Sidney, 
DACIA (Sala și grădina): O crimă pe 
bord; Regele vânzătorilor şi Banda vs- 
selă, 
CENTRAL: Ben Hur cu Ramon No- 
varro. Jurnal şi complectare, 
AIDA: Şoapte de iubire şi Căpitanul 
Ianuarie. 


COTROCENI: Dede şi  Rin-Tin-Tin 
salvator. 

ŞIC (grădina): Casa misterioasă şă 
Variete. 

ATENEUL TEI: Ingerul alb şi Craiol 
pădurilor. 


FLORIDA (Sala şi grădina): Mitsuko 
şi Circul veseliei cu Pat şi Patachon. 


X——=—=——— 


RADIO 


Miercuri 7 lulie 1937 


6.30: Deschiderea emisiunii. 

— Gimnastică ritmică. 

— Radio jurnal 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

— Slaturi gospodăreşti şi medicale. 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

13.00: Ora. Culturale. Sport. 
Dunării. 

13.10: Concert de prânz. Muzică dis- 
tractivă (discuri). 

14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre- 
mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 

14.50: Muzică variată (discuri) Sânge 
vienez, vals de Joh. Straus; Potpuriu 
de melodii de Paul Robeson; Balet din 
«Hamlet» de Thomas. 

19.00: Ora. Mersul vremii. 

19.03: Concert de muzică variată. 
Orchestra Radio, dir. de [h. Rogalski: 
Uvertură la <Marinella> de Fucik; Sui- 
tă de Gyldmark; Fantezie din «Poves- 
tirile lui Hoffman» de Offenbach; Fan- 


Cota 


tezie din <Dama de pică» de Ceai 
kowski; Suiiă egipteană de Ketelbey. 

20.00: Actualităţi franceze de los 
Cantacuzino. 

20.15: Continuarea concertului: Rap- 
sodia brăileană, de [. Andrian (l-a au- 
diţie); Câniec de leagăn de Aumandolaz 
Faniezie de Urbach pe motive de 
Grieg; 

UNIVERSITATEA RADIQ 

21.15:  Intoxicaţiile alimentare, de 
prof. dr. Bacaloglu. 

ORA DE SOLIȘTI: 

21.35: Concert de pian. 

22.10; Concert de muzici  daneză- 
Karl Lauridsen (tenor). 

22.30: Sport. Radio jurnal. 

22.45: Concert nocturn, 

23.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 

23.55: Ultimele ştiri. 


«Lumea 

D. prof. Mihail Manoilescu arată 
în recentul număr din «Lumea 
Nouă» că: «Naţionaiismul românese 
revendică totul pentru neam». — Şi 
această revendicare rămâne vecinic 
actuală până la triumful său. De- 
sigur că această atitudine sufletea- 
scă şi această concepție trebuie să 
fie evidenţiată şi în chip concret şi 
viu, de către mişcări:e naţionaliste. 
De aceste mişcări atârnă ca în pe- 
dagozia lor politică faţă de masse 
să pue accentul din ce în ce mai 
mult. — nu pe mizeria românilor 
care poate să se atenneze, ci pe u4- 
milința şi suferința românilor în 
propria lor ţară, care se vădeşte per- 
manentă şi neatârnătoare de fluc- 
tuaţiile economice. Şi, în aceeaşi or- 
dine de idei, dreapta românească 
trebue să facă să pătrundă în ini. 
mile românilor convingerea că toată 
activitatea noastră şi tot nivelul 
vieţii noastre naţionale vădese—în 
ciuda oricăror progrese de supra- 
faţă, scăderi şi lipsuri înfiorătoare, 
care ne pun cu mult în urma naţiu- 


00 


nilor lumii, care şi-au dat o organi- 
zare naționalistă şi totalitară.» 


«Damenii veacului 
veacului de astăzi să-şi oprească 8 


clipă huzurul şi nepăsarea şi să 
asculte ciudatele sgon:cte care fră- 
mântă adâncurile neînţelese gi 
chinie cu vânturile nopţii. Şi să ştie 
«se apropie stăpânirea  strigoilor, 
cumplită!» — spune d. C. Amzăr în 
«Rânduiala> 
Vasile Pârvan 

Despre regretatul Vasile Pârvan, 
serie frumos, în «Vremea» d. dr. Ar. 
Acterian. Desprindem acest  pasa- 
giu: «Sobru, auster, cel cea dus 6 
viaţă de benedictin, de sever călu- 
păr fără Dumnezeu, sa muncit 
groaznice pentru a-şi merita moar- 
iea. Omul acesta care sa vrut ase- 
menea cu cei în preajma cărora sa 
înălțat cu gândul — cu zeii şi filo- 
sofii Eladei, cu înţelepţii Romei — 
şi-a compus o mască de olimpiană 
linişte, expresie zeiască sub care o 
biată făptură ardea aproape necon- 
tenit în furtună», 


M. Ss. 


Desigur Ediliiatea oraşului Balcic 
încearcă lăudabil, cel puţin de doi ani 
încoace, să adauge orașului, lipsita par- 
te de civilizaţie, căutând să păstreze 
totuși pitorescul primitiv al înfățișării, 
caracterul locului. S'a început cu plaja 
căreia i s'a dat un câştig în adâncime, 
prin creierea unui dig pentru tăerea 
curenților, cu cabinele, eic. Oare, altoi- 
rea modernului la primitiv, se poate 
face fără sacrificiu, când este vorba de 
un moment natural ? 

Şi totuşi ridică-te puţin din comunul 
apropiat -care îţi ia ansamblul; priveşte 
Balcicul ca printr'un bi-noclu întors, — 
va apare în toată armonia sa estetică. 

Mă întreb ce fapt îi dă atâta graţie, 
atâta stil — pentrucă natura deşi nu 
caută, creiază această armonie pe care 
omul o doreşte în exclusivitate: stilul ?: 
fluidic, 


Aspectul său şerpuitor, luat 


pe deasupra exoticului. 

Hogarth militând pentru linia fru- 
museţii, găseşte că serpentina uneşte 
cele mai multe elemente şi se apropie 
de mișcare : unitatea cu varietatea, mo- 
liciunea cu fixitatea, armonia cu gra- 


ţia. Balcicul se conturează pe această 
linie polivalentă : şerpueşie în văi şi se 
fixează în altitudini, se unifică în pei- | 
sagiu şi se variază în aspect; îndul- 
ceşte grațios şi armonios povârnişurile 
până spre linia de maesiate, de echili- 
bru şi durată : orizontala mării calme. 
Nicăeri parcă orizontalul majestuos nu 
adună şerpuitul viu, într'o armonie mai 
perfectă, ca la Balcic. 

Desigur, are drepate Hozarih. Fluid, 
şerpuitor, gata să coboare spre eternul 
apelor, Balcicul e un oraş neverosimil. 

Trebuie să-l cuprinzi de departe, es- 
tompat pe o iluzie. Insuşi argintul cu- 
lorii sale nu este decât o concordanţă 
€ simțământ şi de impresie, miez ar- 
monic de lumină interioarii, proectat 
către această Rivieră de pe linia de O- 
rizont. 

Spre acest colț din ţara lui Mircea 
poți veni cu buzunarele goale; nv poţi 
rămâne însă dacă în trusa ta de voiaj 
ai uitat să pui un lucru mic, mic, cât o 
perlă ; sufletul încărcat !.. 


Sever Carp. 


LAT 


Polonia în ultimile două de 


— Revoluţia lui Pilsudsii — 


Retras de trei ani pe moşia sa din preşedinte pe profesorul  Ignace : 


Sulejovsk Iosif Pilsudski, — revo- 
luţionarul care nu de puţine ori işi 
riscase viaţa pentru patria sa — nu 
se putea impăca cu haosul care dom- 
nea în Polonia, haos introdus în a- 
ceastă ţară de guvernele democrato- 
liberaliste. 

Păstrând intactă legătura cu foştii 
săi colaboratori militari Pilsudski era 
informat de toate uneltirile puse la 
cale de regimurile parlamentare. 

Guvernul Grabski demisionând, Wi 
tos democratul convins ajunge la 
cârma ţării. E 10 Mai 1926. 

A doua zi Mareşalul atacă violent 
pe Witoos şi guvernul său democratic 
acuzându-l de conrupţie şi imorali- 
tate, prin ziarul „Kuryer Poramy”, 
Cu o oră mai târziu, guvernul dă or- 
dinul să fie confiscațe foile, dar se- 
mânța era aruncată, populaţia Var- 
şoviei manifesta în stradă pentru Ma- 
reşal. 


CUM S'A PHovUS LOVI. 
TURA DE STAT 

In după amiaza aceleiaşi zile, 
Mareşalui în fruntea a trei regi- 
mente devotate lui şi patriei, ocupă 
„fauburgul de Praga” şi capetele 
de pod de peste Vistula. 

Pe podul Poniatowski e prima 
întrevedere între Pilsudski şi pre- 
şedintele republicii, chemat la fața 
Vocului de către mareşalul rebel. 

Preşedintele republicei somează pe 
Pilsudski să se retragă cu trupele 
saje. Acesta cere imediata dimisie a 
guvernului Witos. Preşedintele, apă- 
rătorul legalităţii și a constituţiei re- 
fuză şi bătălia începe. 


RIDZ-SMIGLY ALATURI 
DE PILSUDSKI 

Trupele guvernamentale puţin nu- 
meroase sunt repede împrăştiate. Cen 
trul oraşului, împreună cu gara, sunt 
ocupate de „Rebeli, până în seara 
zilei de 13 Mai. In aceiaș zi se a- 
laşază trupelor „pilsudskiene” şi re- 
dimentele din Wilno conduse de ma. 
reşalul Ridz-Smigly- 

Armatele „rebele” unite încep ca- 
nonada împotriva castelului „Belve- 
dere” palatul preşidenţial şi a părţii 
de sud a oraşului ce se afla în mâi- 
nile guvernamentale. 

Preşedintele republicei şi întregui 
cabinet care se refugiaseră în pa- 
latul Wilanow dimisionează spre a 
evita războiul civil. 


PARTIDA E CAŞTIGATĂ 
i A doua zi, 15 Mai, se formează 
un guvern de uniune naţională, a- 
vând ca preşedinte pe Bartel iar 
ca ministru de războiu pe Iosif Pil- 
Sudski. Cu cincisprezece zile în ur- 
mă, Parlamentul întrunit într'o şe- 
dință plenară oferă mareșalului Pil- 
sudski, preşedinţia republicei, pe 
kare acesta o refuză. Totuşi povă- 
|ueşte pe parlamentari să aleagă ca 

„„Rebelul” Pilsudski câștigase par- 
tida. Cei 300 morţi şi 1000 răniţi 
jertie a războiului civil stau la te- 
melia Poloniei care renaşte. 


Moscicki, prietenul său, actualul 
preşedinte, pe care-l cunoștea din 


Anglia şi Elveţia, unde acesta Ță- 
cea propagandă în favoarea patriei 
Sale. 


Pilsudski dictator și om 


Din ziua de 15 Mai 1926 Polonia 
pornea pe făgașul destinelor sale în 
storice, spre refacerea morală şi e- 
conomică, ( 

Bătrânul mareșal, bazat pe irecu- 
tul său istoric, dar în special pe ff- 


MOSCICKI 


meretul care-l uimă in acţiune cu 
un entuziasm indescriptibil — se a- 
şează la muncă, dând roade care nu 
pot îi megate nici de cei mai inver- 
şunaţi duşmani. 

In cabinetul Bartel, Pilsudski pre- 
luase numai fotoliul ministerului de 
războiu dar de îapt a fost primul şi 
unicul stăpân al Poloniei în timp de 
9 ani. 

A tost un dictator care ura nespus 
de mult si Liberalismul şi Dictatura 
atişată, respectând de formă noţiu- 


parlamentară - dând opoziţiei toate ti- 


bertățile permise în cadrele constitu- 

ţiei, dar neluând nici odată în seamă 

dezideratele ei, guvernând ţara, ba- 

zat pe legionarii săi cu un guvern 

format din rândurile lor, celebrul „Ca- 

binet al coloneilor”. 
«CABINETUL COLONEI- 

LOR» 

Inființată în 1Y17, armata polo- 
neză, în ultimii 10 ani era lipsită 
de cadre, în Special de cele supe- 
rioare, aceasta datorită în primul 
vând temerei de altfel justificată, 
a celor trei cotropitori ante-belici, 
de a încredința soarta soldaților în 
mâna polonezilor naționaliști de tot 
deauna. 

Conducătorii armatei polone — 
colopeii — nu erau ofițeri de ca- 
rieră, cei mai mulți jiind techni- 
cieni, ingineri, jurişti, etc., dar oa- 
meni cari luaseră parte activă la or- 
ganizarea militară făcută de Iosif 
Pilsudski, iar în urmă la consoli- 
darea patriei lor. 


Alegerile dela baroul 
din Constanţa 


CONSTANȚA, 5 Iulie.—Eri suu 
efectuat la baroul local alegerile 
pentru desemnarea a trei membri în 
consiliul superior al Uniunii avoca- 
ților din România, 

Alegerile au decurs în perfectă 
liniște, neînregistrându-se nici un 
incident. 

Avocaţii evrei, procedând printr'o 
tactică uşor de înţeles, şi anume 
aceea de a da naştere credinţei că 
împotriva lor sar fi făcut presiuni, 
nu s'au prezentaţ la vot. Remar- 


căm cu această ocazie înfrângerea 
suferită de cci trei candidaţi re- 
prezentanţi ai democraţiei. 

Au reuşit d-nii LI. C. Teodorescu 
Valahu, decanul baroului, cu 62 vo- 
turi; Gr. Petrescu, preşedintele Aso. 
ciţei avocaţilor creştini, 58 voturi. 

Pentru al treilea loc sa declarat 
balotaj între d-nii Scipio Vulcan, 
cu 41 voturi şi Ion Radovici cu 38 
voturi. 

Duminică viitoare se vor ţine 
noui alegeri pentru desemnarea ee: 
lui de-al treilea consilier. 


Naţional şi social 


(Continuare din pag. î-2) 


„Aceşti oameni, intelectuali de 
rasă, cu ocupaț uni din cele mai di- 
ferite, îmbrăcați în uniforma mi- 
fitară din cauza patriei care-şi ce= 
rea conducători militari — păstrân- 
du-şi independența, nefiind atașați 
nici unui partid, au avut ca şi con- 
“ducătorul lor, în vedere numai bi- 
nele general. 

Această formațiune e principala 
inspiratoare a nouii constituţii din 
1935, constituție care acordă Preşe- 
dintelui de republică drepturi mult 
mâi mari ca cele acordate în 1922 
de către Seym-ul dela Varșovia. 

După moartea Mareşalului, Polo- 
nia are şi azi ca şi eri, Cameră, Se- 
nat, opoziţie, minorităţi, dar spre fe- 
ricire ei au şi un cabinet de colonel, 
un Mareşal şi o directivă externă 
trasată cu sabia de mareşalul decedat. 


BUNA VESTIRE 


D, Victor Antonescu, ministru de 
externe, a primit eri în audienţă 
pe d. Andrej Thierry, ministrul 


Franţei, şi pe însăreinatul de afa- 
ceri al Marei Britanii, 


E 

În cursul după amiezii de eri d. 
Vietor Antonescu a Primit în au- 
dienţă la Palatul Sturza pe d. dr. 
Fabricius, ministrul plenipotenţiar 


al Germaniei şi pe însăreinatul de 
afaceri al Italiei. 


—— >= Xe=—— 


Mișcare în di:lomație 


In luna Septembrie, se vor face 
unele complectări în posturile di. 
Plomaţiei devenite disponibile. Va 
îi astfel designat înlocuitorul d-lui 
Al. Buzdugan la legaţiuna Româ- 
niei dela Buenos-Aires, cum şi al 
d-lui G. Constantinescu, la legaţiu- 
nea dela Teheran. Tot atunci se ra 
numi primul ambasador al Româ.- 
niei la Varșovia. În unele cercuri 
se spune că ambasadorul ţării la 
Varşovia va fi d. Richard Franaso- 

' viei, 


Se vor reorganiza 
primăriile de sectoare 


Problema îoarte mult desbătuţă 
a înfrânării speculei, a adus în des- 
făşurarea ei „la suprafaţa interesu- 
lui politic, lucruri nebănuite. 

Astfel toate măsurile impuse de 
guvern, nu au putut îi aplicate din 
cauza largei autonomii a primării- 
lor de sectoare. Intr'adevăr condu- 
cerea primăriilor riu a fost nici când 
de acord cu directivele guvernului. 

Această stare de lucruri nepu- 
tând continua, ministerul de  in- 


|. Ore lucrează actualmente la un 
proect de reorganizare a primării-: 
or şi de desființare a existentei au- 
tonomii. Pentru buna funcţionare a 
unei gospodării unitare, se venti- 
lează chiar desfiinţarea sectoarelor 
printr'un decret-lege. 

Pentru bunul trai al românului 
trebuie sacrificat chiar cel mai iu- 


focat şi gras grangure guvernamen- 
tal, aciuiat la primării. 


Pentru ministerul - 


de industrie şi comert 


ministerului de incustrie 
şi comerț»; cerem ca mi- 
nisterul de industrie şi co- 


merţ, 


vizat în afacerea 


scandaloasă cu editura o- 
vreiască să dea un comu» 
micat prin care să lămu- 
rească dacă sunt, sau nu a- 
devărate faptele acuza 
toare ce i se pun în sarci- 
nă prin articolul nostru. 


Croaţii cer din nou 
autonomia 


Senzaționala declarație a d-lui Macek 


ZAGREB. — Partidul sârb al a- 
gricultorilor a început o propagan- 
dă intensă, Pentru a creia atmosfe- 
ra necesară soluționării problemei 
administrative. E vorba ca actuala 
lege administrativă ce împarte ţara 
în regiuni fără nici o consideraţie 
de caracterele locale să fie înlocui- 
tă printr'o nouă lege care să Satis- 
facă cererile croaților. 

In legătură cu aceasta ziarul din 
Zagreb «Hrvatski Dnevnik» declară 
că chestiunea croată este mai ac- 
tuală ca oricând. Dar adaogă: trata. 
tivele cu croații sunt posibile numai 
pe o bază constituită din recunoaş- 
terea croaților ca un popor aparte. 
Altfel, pe bază de umanitarism care 
este sinonim cu centralismul, docto. 
rul Macek nu înţelege să aibă nici 
măcar un schimb de vederi. 

Tot în legătură 
croată, ziarul «L'Oeuvre»> 
din Zagreb, următoarele 
făcute de d. dr. Macek: 

«Este un fapt cunoscut că repre= 
zentanţa naţională croată, părăsind 
Skupcina din Belgrad, în 1925, a a- 
doptat şi a publicat o rezoluţie, de- 


cu chestiunea 
publică 
declaraţii 


In legătură cu articolul 
nostru de ieri: «0 editură 
jidovească şi amestecul 

| 


dele (slavă Domnului, toată lumea o ştie) puse ele singure deasupra | larând nule şi neavenite Pentru 


națiunei şi chiar statului, sînt 


simple operatoare ale puterei, 


poporul croat, toate tratatele înche- 


De aici eşecul total, oferit de spectacolul francez (după. spectacolul | iate de guvern, sau ceilalți factori, 
rus) al mult visatului social d'abord toemai acolo unde nn există decit! din Belgrad, aşa zise în numele pu- 
social d'abord şi unde deci el ar trebui să fie mai cu precădere realizat, | porului croat. Această rezoluţie a 

Dimpotrivă, vedem socialul realizat tocmai acolo unde el nu e pus| devenit unul din fundamentele go- 


mai deloc: în ţările de dreapta. 


| liticei. croate. Dictatura n'a lăcut 


In țări ca Italia, Germania, Portugalia, raporturile dintre rustice şi | decât să o întărească. 


orăşean, patron şi lucrător, proprietar şi particular, familie şi membrii | 


ei, familie şi stat, biserică şi stat sînt ideale, sau în curs să fie ideale, 
tocmai fiindcă deasupra lor e naţunea, care ca realitate absolută şi vi-l lui din Belgrad pretind că Politica 
tală, le animează şi fructifică, le conduce şi împacă. 

Da, fiindcă, aceste țări au înţeles că le social d'abord înseamnă le: numită manieră, de acord cu mine. 


' mational dabord, 


«Am aflat că în unele locuri, în 


străinătate reprezentanţii guverna. 
acestui guvern este dusă, într'o a- 


i Nimie mai neadevărat. Guvernul 


Lucru pe care, pentru a-l face bine priceput şi la noi, cată să-l dez- ; din Belgrad nu acţionează decât în 


volt într'un articol special. 


Paris, lunie 30 


Dragoş Protopopescu 


j numele său, atât în politica internă, 
cât şi în cea externă. 
»Guvernul autocrat din Belgrad 


în pleioare principiile cele mai ele- 
mentare ale democraţiei. Acest re- 
gim nu Poate să contribuie cu ni- 
mie la potolirea croaților, nisi Ja o 
destindere în Europa». 

— XX —=—— 


Generalul Franco ar 
admite retragerea uo- 
luntariior din Spania 


In cercurile politice bine 
informate se afirma asea- 
ră că generalui Franco nu 
Sar opune la retragerea 
voluntarilor străini care 
luptă în cele două tabere 
din Spania. i 

In aceleaşi cercuri se 
consideră că, în cazul când 
afirmaţia de mai sus ar fi 
perfect exactă, situaţia in- 
ternaţională creiată prin 
atitudinea Italiei şi Ger- 
mania ar putea evolua în 
curând într'o direcţie con- 
formă cu punctele de ve- 
dere ale guvernelor fran- 
cez şi britanic. 


Eri dimineaţă au început la ma- 
rele stat major commierințele militare 
polono-române. 

i La prânz M. S. Regele a avut in- 
vitați pe d. general Stakiewicz şetul 
marelui stat major polon, general Si- 
chitiu şetul marelui stat major ro- 


aa 


rr 


care, chiar formal, nu este respon- 
sabil decât în faţa celuia care l-a 
numit, se menţine la putere, călcând 


CHIŞINAU. — Cu riscul de a că- 
dea răpus de sabia Cavalerilor lui 
Lucifer, mi-am pecmis să înire- 
prind o anchetă printre Francma- 
sonii între Prut şi Nistru, Şi, măr- 
turisese cu toată sinceritatea, în 
această acţiune am fost mânat de 
un singur gând: Demascarea şi 
stigmatizarea  smasonilor escroci, 
precum şi deschiderea ochilor nai- 
vilor cari au fost atrași în lojile 
masonice, 

Inainte de a publica rezultatul a- 
cestei anchete, socotesc că este bin» 
să arăt, în linii generale, cât de pri- 
mejdioasă este această forţă ocultă 
—căci, deși s'a scris foarte mult de- 
spre Francmasonerie, totuși mai e- 
xistă oameni, chiar intelectuali de 
vază, cari încă nu cunosc tainele a- 
cestei organizaţii. 

Nu voiu face însă nici ISTORIA 
Franemasoneriei, nici nu voiu de- 
scrie FORMELE şi RITUALUL ce 
se cere spre a deveni mason; nu 
mă voiu ocupa amănunţit nici de 
ramificaţiile în care masonii au 
prins toate naţiunile ca într'o mre- 
jă. Nu detaliile ne interesează aici, 
ci organizaţia în BLOC şi progra- 
mul ei de acţiune. 

Organizația franecmasonică este 
SECRETĂ. Ceia ce este secret este 
suspect. Inseamnă că ascunde ceva 
ce nu trebue cunoscut de toată lu- 
mea. La masoni totul este învăluit 
întrun mister, nu numai 
NEOFITUL care încearcă a puna 
piciorul pe cea dintâi treaptă a 
Lojei dar şi faţă de masonii vechi 
ajunşi la grade superioare în ierar: 
hia masonică, ce se compune din 23 
de grade. Franemasonul DUFRES- 
NE spunea la 1840: «Durața exis- 
tenței noastre masonice depinde de 
păstrarea viguroasă a secretelor 
noastre». 


JURĂMÂNT DRACONIC 
Ceia ce leagă între ei pe toți ma- 
sonii esto INTERESIUT, şi JTIRA- 
MÂNTUL INFRICOŞAT depus la 
intrare şi mai ales cu prilejul pă- 
trunderii în diferite grade. 
INTERESUL  masonilor rezultă 
din faptul, că masonii cei puternici 
ajută pe cei slabi, ne cei nevoiaşi, 


faţă dol| 


Pay.3 


Primejdia Francmasoneria 


Secretele hrubeior masonice 


Jurăminte draconice. Popa Leon Xili despre Francmasoni 


Dela redacţia noastră din Basarabia 


ajută pe fiecare după trebuința şi 
aspirațiile lui spre a-l lega mai 
strâns, prin recunoştinţă, faţă de 
organizație; şi astfel se desvoltă in- 

tre masoni o solidaritate pe cât de 
puternică pe atât de oculță şi lip- 

sită de orice scrupule. 

Al doilea element de cimentare 
a puterii masonice este JURAM AN- 

TUL, însoțit de sancțiuni  înfioră- 
! toare, la cari promite neofitul că se 
va supune fără murmur dacă va di- 
; vulga ceva din secretata ce i sau 
| încredințat. 

Iată formula de jurământ cerut la 
admiterea în gradul de Ucenic: 

<Jur înaintea arhitectului suprem al 
tuturor lumilor de a nu destăinui 
niciodată secretele, semnele, atingeri- 
le, cuvintele, doctrinele gi  uzurile 
Francmasoneriei și de a păstra asupra 
acestora o tăcere eternă. Promit şi jur 
luj Dumnezeu de a nu trăda nimic 
nici prin condeiu, nici prin semne, nici 
prin vorbe, nici prin gesturi, de a nu 
face să se scrie, să se litogratieze, să 
se graveze, să se imprime ceva; de a 
nu publica vreodată ceia ce mi s'a în- 
credințat până în acest moment şi 
ceia ce mi se va mai încredința în vii- 
tor. Mă oblig şi mă supun la urmă- 
toarea pedeapsă dacă îmi calc cuvân- 
tul, 

Sâ mi se ardă buzele cu un fier roşu, 
să m! se taie mâna, să mi se smulgă 
limba din gură, să mi se reteze gâtul, 
cadavrul meu să fie spânzurat în lojă 
n timpul când se lucrează la admite- 
rea unui nou FRATE spre a servi de 
batjocură a infidelității mele şi drept 
spaimă pentru alții, în urmă să fie ars 
iar cenuşa să fie aruncată în vânt ca 
să nu mai rămână nici o urmă despre 
amintirea trădării mele». 


Caracteristic şi profund suspect 
este faptul că membrii unui grad 
nu știu de existența  PFrancmasoni- 
lor din alt grad, că fiecare grad are 
programul lui de acțiune, iluminat 
de teorii, pe care gradul inferior nu 
este înnăduit a le cunoaşte. Când 
Francmasonul a ajuns la gradul 33, 
numai atunci pentru ochii lui se ri- 
dică vălurile cari despart treptele 
inferioare şi din vârful piramidei 
masonice poate vedea în jos fără ca 
el să poată fi văzul de jos. 


PAPA LEON XIII DE: 
SPRE MASONI 


Iată cum desvălue capul bisericii 
catolice, dela înălţimea senină a 
poziției lui dedesubturile sectei 
franemasonice, caracterul criminal 
al sancţiunilor ce aplică, şi primej- 
dia ce înseamnă pentru societatea 
creştină. In adevăr, Papa Leon 
XIII, în encielica întitulată «Hu- 
manum Genus», scrie despre Franc- 
masoni (cf. Leo Taxil, Les assasâ= 
nates maconniques): 

«Sub aparențe mincinvase şi fă- 
când din practica disimulării (as 
cunderii) o regulă constantă de con- 
duită, ca altă dată Manicheenii, 
Francmasonii nu cruță nici o sfor- 
țare spre a se ascunde şi u nu avea 
alți martori decât pe complicii lor. 

«Interesul lor cel mare fiind de a 
nu părea ceiace sunt, ei se preface 
că sunt amici ai literilor sau filo- 
sofi întruniţi spre a cultiva ştiinţa. 
Ei nu vorbesc decât de râvna lor 
pentru progresul civilizaţiei, iubi- 
rea lor pentru poporul sărac. Dacă 
ar fi să-i credem, singura lor ţintă 
este de a îmbunătăţi soarta mulți- 
mii şi dea întinde foloasele socie- 
tății civile asupra unui număr cât 
mai mare de oameni, 

«Rațiunea şi adevărul ajung spre 
a proba că P'rancmasoneria este în 
opoziție fățişă cu justiția şi cu mo- 
rala» 

KAHALUL — adică conducerea in- 
vizibilă a Francmasoneriei — urmea- 
ză două tactice spre a domina: față de 
masoni se păstrează o impenetrabilă 
taină; faţă de lumea din afară se cul- 
tivă o desăvârşită hipocrizie, în ce pri- 
veşte adevăratele scopuri irancmasani- 
ce. Ceia ce se spune NAIVILOR spre 
a intra în loji, purtând cele mai îru- 
moase şi promițătoare nume imagina- 
bile, este diametral opus gândurilor 
ascunse ale organizaţiei, Se vorbeşte 
naivului despre patrie, despre demo- 
crație, de fericirea generală a omoni= 
rhi, despre deliciile liberii cugetări în 
materia de credinţă religioasă. 


Sergiu Florescu 
MAINE; Franemasonii şi formulă 


ameţitoare: LIBERTATE, EGALI- 
TATE, FRATERNITATE, 


——— 


Moștenitorul tronului principele Paul, refuză să se înapoieze 
în Grecia. Proectul său de căsătorie cu domnișoara Comandaros 


Ziarul «Curentul», publică în 
mărul său de azi, următoarele; 
«Călătorii sosiți ieri, 
avionul din Grecia au 
dus ştirea că această ţară 
se află în ajunul declară- 
rii unei crize în legătură 
cu succesiunea la tron. 
Criza ar îisbucni de pe 
urmau faptului că principe- 
le moştenitor Paul, frate- 
le mai mic al Regelui 
George, a anunţat că înte- 
lege să se căsătorească, a: 
legându-şi viitoarea soție 
din afara principeselor file 
la casele domnitoare. 
Informaţțiunile mai spun 
că aleasa Principelui Moş- 
tenitor al Greciei e dom: 
nisoara Comandaros, fiica 
unui mare bogățaş, care, 
printre altele are şi o 
mare moară la Pireu. 
Domnişoara Comanda. 
ros, Cum se spune în 
cercurile din Atenu, este 
o brunetă foarte frumoa. 
să, e în vârstă de 24 ani, 
şi e foarte sportivă. Pasia- 
nată de tennis şi de golf, 
se pare că în decursul 3v- 
cului a fost cunoscută de 
Principele Paul, are a ră- 
mas înamorat de ea, în. 
t”atâta. încât i-a şi făcut 


Du 


Conferinţele militare 
poiono-române 


propunere de căsătoric.|]— se spune în Atena — 


Domnişoara  Comandaro3 
n'a rămas împasibilă și 
astfel, Regele George sa 
pomenit cu ştirea pe care 
vo ştia toată Atena de pla: 
nul Principelui Paul. 

Nu se ştie dacă hNegrle 
'sa opus sau nu la acest 
proect al principelui moş- 
tenitor. Cert este că Prin- 
cipele moştenitor "a ru: 
nunțat, 

A folosit prezenţa Sa ia 
Londra unde a participat 
la încoronarea Regelui 
Georye VI ca trimis al Re- 
gelui Greciei şi a rămas a- 
colo. Din capitala Angliei 


Principele Paul a trimis 
Regelui la Atena o scri- 
soare prin care îl anunţă 
că dacă nu-i încuviinţează 
căsătoria cu domnişoara 


Comandaros, nu se mail în- C 


toarce în Grecia. 

Aceleaşi informaţii a 
daogă apoi că, puțin timp 
după plecarea Principelui 
Paul la Londra, şi domnie 
şoara Comanvdaros a părâ- 
sit Grecia. In toată Gre- 
cia, şi mai ales în Atena, 
fe cunosc şi se discută a- 
ceste lucruri, dar, din cau- 
za cenzurii, n'a transpirat 
nimic în presă, 


Avotaţii la ordinea zilei 


(Continuare din pag. I-a) 


tul nostru, interese streine de noi 
palatul justiţiei mercenari suspecți, 


— le vom vedea — a introdus în 
oameni fără contacţ cu baroul, 


ceferişti şi alte forțe pe care censura nu mi-ar îngădui să le spun... 
— Bine, dar avocaţii reacţionari, în ce-i priveşte erau pregătiți de 


violenţe... 


— Poate! Probabil... Dar aici răspunderea «democraţiei» e încă mal 


DREPTURI, CU FORŢA! 


mare, aici ea e încă mai mult şi de o mie de ori vinovată! EA OBLIGA 
PE ROMANI SA-ŞI APERE IN ȚARA LOR CELE MAI LEGITIME 


Dacă asta nu e o răspundere gravă — şi cea mai gravă — ce-ar 
mai trebui să găsim? Hai, în linişte, să ne gândim puţin... 


Ce vor avocaţii creştini? Cum spun ei, cum spunem şi noi, 


acești 


„avocaţi vor ROMANIZAREA BAROURILOR. Adică vor ca după ce 
tânărul român şi-a luat licenţa, şi poate şi-a luaţ doctoratul, să poată 
găsi de lucru într'un barou unde astăzi «nu se mai poate răsbate —: ie 


atâta streinătate». 


Nu e acesta un drept legitim? Nu trebue el apărat ORICUM? De- 
mocraţia pretinde că nu... Dar, d. «Petre Niculae» dacă e Petre cu ade: 
vărat și dacă e Niculae, n'are dreptul să mă desmintă! 


Şi, în sfârşit, ca să avem încă 


mai multă dreptate — dar mi se 


mân şi d. general Paul Angelescu, (PS că am avut pânăici destulă — încă o întrebare: 


ministrul apărării naţionale. 

După amiază au continuat la ma- 
rele stat major conferințele începute. 
Deasemeni şi azi dimineaţă la orele 
nouă a început, în continuare conte- 
rințele militare polono-române, 


Ce-au făcut totdeauna Românii, 
!măvală ? 
S'au apărat... S'au bătut... 
i Le-a contesta cineva în 
„ste acum! 


când streinii au venit peste «ei, 


istorie dreptul acesta? Cine să li-l con= 


TOMA VLADESCU 


Pag. 4 


Ing. lon Lascu a câstigat Cupa 


Mircea Cantacuzino pe anul 1997] ........... 


| _Eri dimine-ţă Comisia sech.ică 
a cursei aviatice de turism, organi- 
zată de F.A.R.R. pentru Cupa Mir- 
cea Cantacuzino, în utma calcu- 
Jelot făcute a stabilit următorul cla- 
sament al echipagiilor care au stră- 
bătut cei 1077 de km. ai parcur- 
sului, sosind cu bine la aeroportul 
Bâncasa, 

1. Lascu Ion, ăvion FleetI. A. R,, 
90,515 puncte; 2. Florescu Nicolae, 
avion Fleet 10 G, 96,099 puncte; 
3. Frim Alexandru, avion Fleet 10 
G, 95,556 puncte; 4. Burnaia Irina, 
Buecker Jungmann 91,936 puncte; 
5. Costin Andrei, avion  Messer- 
schmitt, 91,662; 6. Virnav Spiridon, 
avion Nawk, 7. Rădulescu Constan- 
tin, avion Caudron; 8. Coziaşu lon, 
avion Hawk; 9. Balş Gheorghe, a- 
vion Messerschmitt; 10. Sutzo Con- 
stantin, avion ICAR; 11. Dacian 
Dumitru, avion Klem 25; 12. Lind- 
mer Eduard, avion Caudron; 13. 
Ursu Gheorghe, avion ICAR. 

Se vor impărţi următoarele pre- 
mii: 

Lascu Ion, intâiul clasat, Cupa 
Mircea Cantacuzino şi 20.000 lei. 

Florescu Nicolae, al doilea cla- 
sat, una casetă de argint şi 10000 
1ei, 

Frim Alexandru, al treilea cla- 


sat, una casetă de argint şi 9000 
lei. 

Irina Burnaia, un serviciu de bi- 
rou şi un ceasornic oferit de Mu- 
micipiu primei femei in clasamen- 
tul general. 

loan Cociaşu, Cupa Municipiului 
Constanţa, pentru cea mai mare vi- 
teză pe etapa Constanţa - Bucu» 
rești, 

Linder Eduard, un tablou oferit 
de cerealiştii din Constanţa, fiind 
clasat al treilea ca viteză pe etapa 
Constanţa „ Bucureşti. 

Distribuirea premiilor se va face 
Joi 8 Iulie, la orele 19, în cadrul 
unei solemnități care va avea loc 
în saloanele Aeroclubului Regal din 
str. Clemenceau - 10 


Water-polo 


Viforul-Dacia in fruntea 
Ciasameoiului 


In cadrul campionatului de water- 
polo, au avut loc următoarele mat- 
churi: CF.R—CN.R., şi Viforul Da- 
cia—A S.F.C. Jocul a fost anost în am- 
bele partide, Acest lucru se datorește 
în bună parte apei din bazin care a 
fost rece, împiedicând normala des- 
fășurare a jocurilor. Mai ales por- 
tarii au fost scoşi complect cînghe- 
țaţi». Ar fi de dorit ca Federaţia de 
specialitate să facă o adresă Stran- 


- dolui Kiselei prin care să ceară pri- 
E pe 


Martel Thil 


Marcel 'Thil, vedeta boxului frari 
cez, proectează să-şi pună în joc 
țitlul mondial. Matchul ar avea loc la 
New-York chiar la sfârşitul acestei 
luni. Tratativele telefonice duse între 


menirea apei din bazin în cursul săp- 
tămânei, 


REZULTATELE TEHNICE 
CFR.—CN.R. 5— (2—1). 
Viforul Dacia—ASF.C. 4—0 (2—0). 


CLASAMENTUL 
Cat. l-a 
Vii. Dacia 2.2:9 9: 141.8 
CER; 2 2 0 0 11-55 «4 
AS.F.C. 2 0 0 2 4-10 0 
C.N.R. 2 90 2 2-15 0 


in America 


Mike lacobs şi Taitard sunt foarte 
avansate. Adversarul lui Thil va fi 
Fred Apostoli, clasat al doilea bo- 
xeur din America, primul fiind FE, 
Steele, 


. E XR ——— 


Clubul alpin român 


— P:ogram de ascensiuni — 


Pentru a face posibilă  cunouşte- 
vea ținuturilor cercetate de călre 2 
echipele «Clubului Alpin Român» pe 
trasee cari au rămas în cea mare 
parte, necunoscute lumii noastre 
turistice, comitetul a fixat urmălo- 
rul program de ascensiuni, Caro vu 
fi efectuat pe echipe, de un număr 
de cel mult 2-4 participanți din a» 
lară de club. 

) INTINERARIUL 

Grupul |, î1 lulie 

i. — Creastu Picătura pria Vi, Pi- 
căturei. Rapeluri în Marele YV. Vi. 
„trungei M.. delegaţi N. Baticu şi N. 
Dimitriu, din afară patru, 

2. — Traversarea din V. Seacă în 
V Albă prin Marele V,, delegaţi C. 
Contes şi S. Tulea, din afară patru. 

3, — Traversarea din V. Seacă în 
V Albă prin strunga Turnurilor, de- 
legaţi |. Sincan şi V. Steopoe, din a- 
fsră patru. 

Grupul II, 8 August 

1, — Faja Țapului-Colţul Măliau- 
ni, delegaţi N. Dimitriu şi |. Sincan, 
din afară trei, 

2, — Creasta Mălinului, delegaţi N. 
Baticu şi C. Conteș, din afară patru. 

3. — Hornul Comănescu (Central); 
delegați T. Boerescu şi S. Tulea, din 
afară patru. 

Grupul Il, 20 August 

1. — Faţa Nordică a Acului Mare, 
delegaţi C. Conteş şi [. Sincan, din a- 
fară patru, 

2. — Faţa Nordică al Acului de Sus, 
delegaţi N. Baticu şi N. Dimitriu, din 
afară trei. 


Grupul IV, 12 Septembrie 
1, — Creasta Costilei, delegaţi C. 
Conieş şi |. Sincan, din afară trei. 
' 2. — Peretele Gălbinelelor (Furcile) 
delegați N. Baticu, N. Dimiiria şi 
d. Boerescu, din afară doi. 
3. — Fissura şi Umărul Gălbinele, 


delegaţi S. Tulea și D. Popescu, dia 
aferă patru. 

In ascensiunile programate, pleca- 
rea va avea loc în dimineaţa zilelor 
fixate mai sus, la orele 5, din Buş- 
teni (Oancea). 

Din Bucureşti, plecarea va avea loc 
îa preziua datelor fixate mai sus, din 
Gara de Nord, cu Rapidul, orele 20. 

Inscrierile se fac la Secretariatul 
General a] Clubului (Dr. V. Steopoe, 
str. Biserica Amzei ar. 8) sau N. Spi- 
rescu, str, Academiei 9. 

Comitetul îşi rezervă dreptul de a 
refuza participarea persoanelor ne- 
pregătite pentru acest gen de ascen- 
siuni, 

NOTA. Grupurile de cel puţia 5 
persoane cari doresc să efeclueze as- 
ee nsiuni (Bucegi, Făgăraşi, P. Craiu- 
lui) se pot adresa Secretariatului Clu- 
bului, pentru a li se recomanda con- 
ducători dintre membrii clubului, cu 
cel puţin 7 zile înainte de ziua excur- 
siei. Datele vor fi alese aşa fe] încât 
să nu coincidă cu cele de mai sus, 


Beccali 


celebrul atlet italian, îşi prelun- 
geşte turneul în America, Există un 
regulament care specifică că un 
atlet străin nu poate să-si prelun- 
gească turneul peste termenul de 21 
de zile. "Totuşi se pare că cu Becoaii 
se face o excepţie dat fiind calităţile 
sale atletice , 


Csilk 


campion olimpic şi-a anunțat par- 
ticiparea la concursurile de nata- 
ție ale orașului Tg.Mureş. 

Probabil că marele campion să 
accepte şi invitația bucureşteană, 
Inotătorii noştri ar avea numai de 
profitat, 


Carnci 


interiorita» 
tea noastră în sPorturile de apă, 
Mai ales înnotul constitue încă o 
problemă gravă, deoarece atât tim. 
purile cât şi stilul înnotătorilor noş. 
tri lasă de dorit, Recordurile noas- 
tre sunt ridicole, iar unele dintre ele 
sunt inferioare timpurilor realizate 
în alte ţări chiar de juniori. 

Cauza principală a acestei stări 
jalnice este Hpsa de basinuri. Până 
mai anii trecuți, bucureştenii se pu- 
teau bălăci în antica piseină a Ti- 
rului sau la Meltzer. Acum avem 
7-—8  stranduri în Bucureşti. Cele 
mai multe îndeplinese toate condi» 
țiile tehnice, mai Puțin cele higte- 
nice. Dar nici măcar aici tinerele e- 
lemente nu se pot antrena din cau- 
za scumpetei excesive a preţurilor 
de intrare. Iar cei cari pot pătrun- 
de, dau peste altă calamitate. Stran- 
durile bucureştene nu sunt locuri 
de sănătate, de progres fizic, şi mo- 
ral. Aici îşi dau întâlnire tone ne- 
rorocitele în goană după câștig ri- 
scaţ de prevederile codului penal. 
Se poartă în strandurile noastre eo- 
stume mai sumare decât ale baleti- 
stelor dela Alliambra. Nu mai vor- 
bim de atitudinea ușor costumate- 
lor preotese. Vă închipuiţi ce ur- 
mare are acest fapt asupra tineri- 
lor în care viaţa îşi înmugureste 
primul impuls spre maturitate. A- 
dică tocmai asupra celora cari con- 
stitue speranțele  înnotului româ- 
nese, 

N'ar strica o raită prin stranduri 
a organelor prefecturii de poliţie, 
ale ministerului sănătăţii, sau ale 
— dece nu? — ministerul educaţiei 
națioanle. 


V. P. 
Turneul lui Ethnicos 


în România, îl organizează Venus 
pențru a se achita faţă de extrăda. 
rea lui Humis care a fost făcută 
fără nici-o dificultate. Probabil va 
juca în nocturnă. 


C.E.C. 


Rezultatele de Dominică demon- 
strează că Ujpest şi cele două echipe 
italiene (Lazio şi Genova) vor de: 
semna pe finaliști. 

Deşi învinsă, Uijpest a jucat la 
Niena unde a rezistat voiniceşte 
(4—5) Austriei pe care desigur o va 
elimina la Budapesta. 

Genova a făcut 2—2 la Viena, aşa 
că la ea acasă... Admira va face ul- 
timul voiaj. 

Tar Lazio!... Are 5 goluri rezervi. 


Cupa Beneş 


Se proectează să intre în Cuna 
Beneş şi Polonia și Franța. 


La «Roland Garros» 


Nussein şi Cochet vor juca în fi: 
nală pentru tițlul de campion pro- 
fesionist de tennis. 


Tapu şi Hapciuc 


sau comportat onorabil în Turul 
ciclist al Poloniei, ținând seama de 
handicapul traseului, al călătoriei şi 
al... olicialilor. 


Din «Adevărul» 


«Spectacolul sportiv rămâne 
totuș o consolare şi un bine-ve- 
uit pretext de pierdere a timpu- 
lui, altfel decât în atmosfera pe- 
nibil de greoaie a cinematogra- 
fului — improvizat club politic. 
Cele două ore dăruite săptămâ- 
nal matchului de football nu re- 
zolvă însă problema Duminicii 
ratate». 

— Ce ziceţi de filosofia asta 
a Îui George Adrian. 


informații aviatice 


— Pentru anul 1937-—38 la Şcoa- 
la Pregătitoare de Ofiţeri activi pen- 
tru Aeronautică şi Marină sunt ur» 
mătoarele locuri: 

Heronaiitica: secţia naviganţi, 35 
locuri; secţia mecanici, 12 locuri, 

Marină: punte, 15 locuri, meca- 
nici, 5 locuri. 

Inscrierile la examenul de admi- 
tere va începe la 1 Iulie ctr. 

— Concursul pentru ocuparea a 
100 locuri la Şcoala de subofițer 
naviganţi piloţi, va incepe în ziua 
de 20 Sept. 1937 în localul Şcoalei 
militare de Pilotaj Tecuci. 

Inscrierile se primesc până la 15 
Septembrie a. c. 

— Concursul de admitere în Şcoala 
Technică a Aeronaticei Mediaş în- 
cepe în ziua de 10 Septembrie a, e. 

Pentru anul 1937—38 Şcoala are 
vacante 80 locuri de bursieri în clasa 
l-a. 

Inscrierile se primesc până la 5 
Septembrie a. c. 

Condiţiunile de admitere, actele ne 
cesare, precum şi orice alte detalii, 
sunt stabilite prin Deciziile Ministe- 
riale nr. 139, 140 şi 142, publicate în 
Monitorul Oficial nr. 144 din 26 
lunie 1937 partea I-a, 


BUNA VESTIRE 


MEDICII CREŞTINII 
sunt rugaţi a se aproviziona cu: 


Bismut, Calciu, eto. 
prin agentul 


Mihail N. Saizu 
Str. Atanase Săvulescu No. 5, Buc. V! 
Preţ de engros — Expediţie la domiciliu, 
[n hr 


Bursă de studii 
peste hotare 


Misiunea Universitară Franceză 
din România (Bucureşti), prin d. di- 
rector Georges Mementhon, a pus la 
dispoziţia 1. P. $. Mitropolit Visa. 
rion al Bucovinei. o bursă de 14.500 
franci francezi, pentru un preot ca- 
re ar dori să-şi compleeteze studiile 
ori să se specializeze la o facultate 
de teologie catolică ori protestantă, 
din Strasbourg sau Montpellier 
(Franţa). |, 

Bursa e acordată pe un an, dar ea 
poate fi prelungită, dacă rezultatul 
studiilor e bun. 

Poritorii vor trimite cereri ], P. 
$. Mitropolit Visarion în termen de 
două luni, însoţite de următoarele 
acte: 

1. Un «curriculum vitae. 

2, Diploma (ori copie) de licenţă. 
| 3. Menţiunea studiilor ce doreste 
La urma, 


e <2—————_ —— — 


Un formidabil succes 
la 00i0s 


«SCANDAL LA 5 PAPUCI» 


D. Costică Toneanu, directorul com- 


paniei care joacă la grădina A. R. P, 


A.Colos din calea Victoriei, a găsit 
formula marelui succes.  Într'adevăr 
«Scandal la 3 papucic, bate toate recor- 
durile: o interpretare excepțională 
având în frunte pe: C. Toneanu, Ionel 
Țăranu, N. Gârdescu, M. Balaban, |. 
! Pella, V. Haudoca, Gh. Soare, C. Mir- 
| ceau şi d-rele  Virginica Popescu, 
| Renne Annie, Cella Marion. O monta- 
„re grandioasă şi muzici semnate de 
maestrul lon Vasilescu, ete. 


Participați 


* 


la splendidele excursiuni organizate de 
secţiunea noastră de „Turism şi Voiaj“ spre; 


B E R Li || N .... (Dresda Nuerenberg) şi 
pP A R || Ss .... (Expoziţia Universală) 


ambele metropole vor putea fi 
vizitate întrun singur voiaj, între 


c 


:) 17 lulie — 5 August 
14 August — 2 Septembrie 


Cele mai instructive voiajuri în vacanţa de vară. 


Persoanele din provincie vor 


ntru 
iar taxa de participare prin Cec Poştal 


Dela şi 


Dela şi până la frontier 
informaţiuni suplimentare, prospecte, Ja cerere se vor trimite 


de către . 
E VECSILIRI* 


Inscrieri 


putea să ne remită actele 


Costul Voiajului: 
până la Bucur cl. lil-a lei 16.350, el. 


şi 
Secția de Turism și Voiaj a „BUNE 


Bulevardul Elisabeta Nr. 12, et. pp — Telefon 4.85.82. 


Pregătiţi actele necesare paşaportului din timp ; Locuri strict limitate. 
Călatoria până la Berlin cu vagoane cu paturi. 


cl, ll-a lei 15.500, cl. | 


2 ca colectiv prin poștă, 
o. 1256. 


UL 48.500 
17.350 


<sociaţia avocaților români creş- 
tini menţine şi pentru alegerile de- 
la 11 Iulie crt. aceiaşi listă de eam- 


ce va avea loc astăzi Marţi 
6 iulie a. c., orele 9% seara 
în locuinţa ui De- 


didați cu care sa prezentat la 20 ! can Istrate N. Micescu din 


lunie crt. 
1. Istrate N. Micescu 
2. ]. Gr. Perieţeanu 

3. St. Marinescu-Bolintin 
i. Dimitrie Grozdea 
5. Sever Andru 
6 Vasile Vlădescu 
1. Vintilă Georoceanu 


CONVOCARE 
avocaţii Români 
membrii ai A. A. 
ov sunt îmvitați să 
la consfătuirea 


Toţi 
creştini 
R. Caii 
ia parte 


Orfanii neamului 


yp.90 de mii de ţărani maramureșeni, 
cei mai săraci și înfometați cu 
toate familiile lor...“ 


Cuvinte de bipru rechizitoriu, cu care 
aceşti «umiliți” și respectuoşi, cu capul 
plecat până la pământ» ţăranii din Ma- 
ramurş, cei mai buni fraţi ai noştri, se 
prosternă” în aţa M. S. Regelui — cu 
speranţa că rdga — teribila lor rugă — 
va fi cu îndurare şi iubire regală bă- 
gată în seamă; far «aripa protectoare» 
a Mejestăjei Sule'le va alina teribila lor 
suferință... foaniâa. 


O NAPRAZNICA MOARTE AME- 
NINȚA MARAMUREȘUL: 
FOAMEA! 

Când în fara aceasta a praznice- 
lor și banchetelor săptămânale se 
îimbuibă toți flămânzii și  splonii 
de peste graniţă din pâinea albă 
şi oficială a României; când vâuză- 
torii de neam şi trădătorii de țară 
spulberă sutele de milioane din vis- 
teria națională prin fraude şi es- 
erocherii patronate de sus şi tole- 
rate de jos; când hienele semite de. 
vorează trupul însângerat al ţării 
iar sulletul bietuluji român îndură 
răstignirea cea mai cruntă a vea» 
cului; când aceşti trădători libidi- 
noşi, scârboşi până la desgust îşi 
limbă balabustele cu ochii urdu- 
roși de reptilă înfiorătoare în li- 
muzinele ce scuipă praf în ochii 

bietului ţăran român; 

nu se găsese 900.000 lei — câte 
zece lei de fiecare suflet de român 
— pentruea cel puţin, să le preluu. 
gim supliciul năprasnicei agonii ca 
să nu se sinucidă Țara — Ţara în 
care de aceiaş teribilă loame sa si- 
nuecis Pătru Lalies? 

Oare de ce? 

Ruşine, ca un suflet românesc 


lor monstruoasei aşezări sociale! 
DOMNILOR, DESMETICIŢI-VA.. 
Când jidovul — această teribilă pla- 
gă socială fără leac medical — dă iureş 
și asalt din toate părțile,  destrămând 
închegările aşezării milenare a Daciei 
pe aceste locuri, prelăcând tot în spe- 
luncă, şi uriaşă Bursă de cerşetori, un 
delegat al maramureşenilor — Mihai 
Vlad — din Dragomireștii Marmaţiei, 
are mandat dela cei 90 de mii de a nu 
se reîntoarce din Bucureşti—ca odinioa- 
ră Horia dela împăratul — până când 
nu se vor îndura domnii din Capitală 


să le dea pâine, 

«Altădată, în vremuri de cumplită 
secetă, — ne spune Vlad — aveam co- 
drii de fag şi mesteacăn a căror coa- 
jă o măcinam, astăzi, munţii au ajuns 


Bucureşti, str, Intrarea 
Zalomit No. 10, la ordinea 
de zi fiind: 

Alegerile dela îi lulie 
crt., în vederea desemnă- 
rii celor şapte reprezen- 
tanţi ai Baroului de lifov 
în Consiliul General al U- 
miumei avocaţilor din Ro- 


L: PI 

D. Istrate Micescu, Decanul Ba- 
roului Ilfov a trimis următoarele 
telegrame, drept răspuns la depeşe- 
le primite de d-sa: 

DOMNULUI N, PETROVICI 
DECANUL BAROULUI BRAILA 

Entuziaste felicitări peniru fru: 
moasa izbândă. 

(ss) ISTRATE N. MIUESCU 


Lupta_ dela Barou 


“Ideea națională 
victorioasă pretutindeni 


Lista avocaţilor români creștini, rămâne acelaşi la Bucureşti. - 
Un schimb de telegrame elocvent pentru orientarea globală a spiritelor 


DOMNULUI TEODORESCU VA. 
LAHU și GRIGORE PETRESCU 
avocaţi 

CONSTANȚA 
Teliciţ în numele Baroului Iifoy 
Şi personaj pentru victoria repur- 
tată, Este semnalul victoriei depline 
a românilor în toate trebile româ- 
neşti, 
(35) ISTRATE N. MICESCU 


DOMNULUI PETRE POGONAT 
DECANUL BAROULUI IAŞI 
Mulţumesc în numele corpului și 
persona] peentru această nouă do: 
vadă de solidaritate, atât d-tale cât 
:uror prietenilor noştrii. Cu cât 
împta va fi mai grea cu atât victu- 
ria va fi mai mare. Sasu nu va reusi 
să ne scoată din luptă, pentra a face 
loe în Barou urmaşilor lui Fildare 
Man 
(ss) ISTRATE N. MICESCU 


Câteva răspunsuri 


ISTRATE MICESCU DECANUL 
CORPULUI DE AVOCAŢI 
BUCUREȘTI 


Avocaţii Baroului dela Iaşi ală- 
turea de domnia-Voastră în lupta 
naţională pe care aţi deschis-o și 


pleşuvi iar noi cerşim din poartă'n |eonvinşi de triumful marei cauze pe 


poartă o biată pâine neagră şi amară. 


care o serviţi salută cu deosebită 


Codrii dragii noștri codri, nu mai, sunt | satisfacţie măsura îndepărtării din 


ai noștri,..s. 

Și, când Vlad cerşetorul de pâine, ai 
cărui strămoşi din veac în veac au 
stăpânit şi apărat graniţa de sus a 
țării, îşi vede neamul pierind de foa- 
me, ajuns el, din stăpân, iobag în ţara 
lui, un spectru fioros i se năzare îna- 
intea ochilor: 

Flămânzii... Aceiaşi jidovi — nu ră- 
tăcitori — dar pururea tâlhari, fraţii lui 
Mochi, Calman şi Froim Fischer cari 
au aprins PFlămânzii, Moldova, Ţara 
în 1907 scapără chibritul şi astăzi, pe- 
când cu «credință sinceră și dragostea 
tuturor țăranilor din Maramureş, cari 
stau stavilă la granița de nord a Țării 
de mai multe veacuri, cu aceiaș credință 
şi cu acelaş sânge adevărat românesc 
pentru Tron şi Patrie»: 


Baroul Ilfov a instrumentelor puse 
în sluiba acesora care an fost duş- 
mani de totdeauna a naţiei noastre 
şi nu ne va opri nimic şi nimenea 
dela realizarea integrală a obieetl. 
vului nostru: românizarea Barouri- 
„lor, 
| 
4 


Decanul Baroului laşi, 
PETRE POGONAT 
ISTRATE MICESCU INTRAREA 
ZALOMIT BUCUREŞTI 
La balotajul de azi reuşit candi- 
daţii avocaţilor ereștini în "frunte 
cu Decanul, Să trăiţi. 
N. PETROVICI 
ISTRATE MICESCU 
Intrarea Zalomit 
Bucuresti 
Baroul de Constanţa a ales azi 
pentru Uniune pe Teodorescu Vala- 
hu și. Gr. Petrescu tandidaţi naţio- 
nalişti balotaj pentru al treilea Joe. 
ION VALAHU ŞI 
GRIGORE PETRESCU 


Curier judiciar 


MUŞI TRIMIS IN JUDECATA 
IJURAŢILOR 

D, jude instructor Mitulescu dela 

cabinetul 4, a terminat cercetările 


se prosternă înaintea  Majesăţii [în crima pasională dela Wagons- 
Sale, Tribunul Vlad al Marmaţei, | Lits, unde avocatul V. Muşi a ucis 
cerşindu-şi înapoi pâinea pe care [pe contabilul Jean Liveanu. 


i-au furat-o jidanii. 


Gh. Vasiliu 


Medicii, 
armaciştii 
Chim ştii 


cari doresc a pune bazele 
unui 


LAGORATOR LEGIONAR 


de produse chimico-farma- 
ceutice indigene, sunt ru- 
gați a-şi trimete adeziunile 
pe adresa 


Inginer Horodniceanu 
Str. Imprimeriei 3 


Inzestrarea mânăstirilor cu păduri 


In vederea stabilirii celor 1000 
ha, terenuri de cultură şi 17000 ha, 
păduri disponibile din proprieta= 
tea Statului, mai în apropierea 
mânăstirilor căror li se vor afecta 
Hotrivit nouei legi de „Inzestrarea 
Mânăstirilor” prin decizie ministe- 
vială s'a instituit o comisie, | 
! În interesul economic şi admi- 
pistrativ, cotele de păduri se vor 
grupa pe cât posibil în acelaş masiv, 
după regiune sau eparhie, arbo- 
relele trebuind să jie exploatabile, 
deci folosite chiar din acest an; se 
por coordona lucrările cu cererile 
mânăstirilor şi cu tabloul celor. re- 


coteze sub zece lei la bursa valori- 


cunoscute de ministerul de culte că- 
vor urmează a îi se preda pădurile 
Vespective, 

S'au iuat măsuri pentru înfăp- 
fuirea şi a regulamentelor. de ex- 
ploatare și amenajarea terenurilor. 
păduroase ce sunt atribuite mânăs- 
tirilor în deplină şi perpetuă țole- 
sință, însă rămânând supuse regi- 
mului silvic, exploatarea lor se va 
jace tot sub controlul Organelor, sil- 
vice ale Statului, 

„ Pentru derenurile de cultură, a 
eg e lucrări se întocmesc de ton- 
silteratul şi organele agricole, 


Adoptând concluziile parchetului 
puse prin d. procuror Moiseanu, 
în rechizitoriu definitiv, a dat ordo= 
nanţă de încheerea anchetei judi- 
ciare şi trimiterea avocatului Muşi 
în judecata juraţilor, în stare de 
arest. 

Dosarul a fost trimis imediat ca- 
merei de punere sub acuzare a curții 
de apel din Bucureşti. 

SCHWARTZ ȘI BROITMAN 

PRIMIŞI IN JUDECATA 

Spărgătorii internaţionali, Jechil 
Schwarwtz şi Iancu Broitmann au 
fost trimişi eri judecății corecţio- 
nale, prin ordonanța definitivă dată 
de d. jude instructor Stănescu. 

Se ştie că aceşti ovrei, aveau 
specialitatea de a da lovituri în 
stil american, spărgând cele mai ro- 


zistente casse de bani, 

Ultima lor ispravă a fost sfărâ= 
marea cassei dela soc. „Allex,” din 
Bd. Domniței, de unde au furat frua« 
muşica sumă de 700 mii lei. 

Au căzut însă, după rapide cer= 
cetări în capcană poliţiei. Eri au 
fost trimişi judecății în stare de 
arest. 


MAMA LUI VICTOR HUGO 
CERE PENSIE ALIMENTARA 


La curtea de apel Oradea, s'a 
judecat deunăzi, un interesant pro= 
ces de pensie alinientară. Anume: 
Szamacska Gizi şi Geza Kertesz, au 
avut un copil botezat Victor Hugo 
(bietul Victor Hugo). 

Geza Kertesz l-a adoptat. Dar 
Victor Hugo, a rămas în grija mamei. 

Pe măsură ce creştea copilul, cre= 
şteau şi greutăţile. 

Şi mama lui Victor Hugo a cerut 
sensie alimentară, obținând 1000 
lei lunar 


Nouii subiocotenenți 
din aviație și marină 


Au fost înalțați la gradul ae sun= 
locotenenţi acti-i pe dața de 1 Iuiiz 
1937, următorii elevi absolvenţi ai şcoa= 
lelor pregătitoare de Ofiţeri de Avia= 
ție şi Marină. 

AERONAUTICA REGALA 
Sublocotenenţi Aviatori 

Gessler Dobrescu Carol = Harms m Ni» 
colae, Popescu N. Nicolae, Angheici 1, 
Petre, Milea V. Spiru, Sucevanu 1. 
Florin, lliescu G. Mihail Dumitru, Teo- 
dorm I. Nicolae, Slăvescu C. Ştefan 
Vintilă, Ferderber 'D. Boris, Dumitra» 
Vscu D, Constantin, State Gr. Dumitru, 
Popescu Giocănel Gh. Gheorghe, Ione= 
scu Gh. Viorel-Benone, Stratilescu Gh, 
Gheorghe-Mircea, Agarici 1. Constari= 
tin, Tomescu N, Eugen, Dumitrescu Ţe 
Radu, Tomiuc V. Radu, Popescu C. 
Fugen-Paul, Marcu 1. oma, Bratiloa 
Veanu Î. Vaslie, Gabroveanu P. Alea 


xandru, Sidon M, Vasile, Bălășescu Gr. 
Teodor-Grigore, 

OFIȚERI MECANICI DE AERONAU= 

TICA 
Subiocotenenţi Mecanici, 

Rădulescu 1, Ioan, Jâtăruc TD, Consm 
tantin, Oprescu M. Ilie, Tărulescu D, 
Aurel-Vlaicu, Zaharia 1. Marin, Rega= 
lia Gh. Pavel, Ionescu V, Alexandru-]i- 
pa, Manda 0. loan, Popa I. Andrei, 
Ciuciulete St. Ioan, Jelescu Gr, Cos= 
tel, 4 

MARINA REGALA 
AsPirahţi de Marină 

Popescu Greaca I. Vlad, Stoian C in 
lie, Martiş V, Grigore, Pleşoianu O. 
Dumitru- C-tin Ardeal, Nicolaescu D,. 
Dam-Emil, Mehedinţi D. [ nitru m 
Friedrich-Gheorghe„Preda, Ionescu C. 
Ionel, (Chiriţă M. Mihail, Botezatu 1. . 
Ştefan, Coadă 1. Țoan 


Ovreii, au împânzit din nou capl- 
ala cu tripouri şi filiale clandesti- 
ne, unde naivii sunt jefuiţi în ade- 
vărata accepţiune a cpvântului, fă- 
ăi a se gândi măcar un moment, că 
statul în care trăesc a adus legi ce 
rebuese respectate chiar şi de ji- 
ani. Ei însă, calcă în picioare toate 
extele ce se opun satanicei lor pof- 
e de câștig 

D. ude Lazaroneanu, informat 
despre existenţa acestor tripouri,a 
făcut numeroase descinderi cari an 
adus o pradă surprinzător de mure. 
Au fost descoperiţi jidani recidi- 
işti, profesionişti ai viciului, s'au 
echestrat bogate colecţii de unelte 
de joc, 


la un tripou jitovast 


In str. N. Filipescu 51, a funcțio- Comisi;, hotăriri, 


nat până mai eri, hruba de perdiţie 
a jidanului Sami Kissler, unde îşi 
dăleau întâlnire numeroasele vicii- 
me ale acestui jidan. 

Au fost arestate, pe lângă patru- 
nul de mai sus, şi ajutoarele sale : 
Mendel Scherer, Sami Goldfeld, ta- 
rol Gruberd, fraţii Eskenassy, Mar- 
cel Zweigel și Marcel Arlberg. 

Vizitatorii prezenţi au fost invl- 
taţi la cabinetul de instruecHe spre 
a-şi da declarațiile, 

S'a sechestrat un geamandan cu 6 
kg. de fişe, cu inscripții ciudate. 

Din mâinile unei bande, atât de 
bine organizate, era greu să scapi cu 
buzunarele cu cari ai intrat. 


In programul pe care îl are de 
realizat d. Radu Irimescu ministrul 
aerului şi marinei, este şi reorga- 
nizarea aviaţiei civile. 

Pe lângă înfiinţarea de linii ae. 
xiene în interiorul ţării, sunt pro- 
gramate şi linii cari să lege Bucu- 
eştiul cu capitale străine. 

Pentru perfectarea funcţionării 
acestor linii, s'au dus tratative cu 
statele vecine şi s'a ajuns la înche- 
a unor acorduri speciale. 

Eri dimineaţă d. Radu Irimescu a 
primit pe d. Victor Filotti, minis- 
trul României la Atena, care i-a 
comunicat semnarea combinației cu 


ntroducerea 


Avioane româneşti 
Vor deservi linia Bucureşti-Atena 


Grecia pentru exploatarea de către 
soc. «|. A. R. E. S» a liniei Bucu- 
reşti — Sofia, Salonie — Atena, con- 
comitent cu compania poloneză «L. 
0. Te 

In prezent se due tratative cu 
Bulgaria, pentru ca linia să înces- 
pă a fi exploatată la mijlocul aces- 
tei luni. Urmează ca în curând să 
sosească un stoc de patru avioane 
de pasageri «Lockhead Electra» co- 
mandate în America. 

D. comandor Scarlat Rădulescu 
directorul aviaţiei civile, va pleca 
îm curând la Sofia şi Atena, pentru 
a lua ultimele dispoziţii. 


regimului 


de Carte funduară 


Comitetele unite ale Asociaţiei gene- 
ale federative a inginerilor şi tehnicte- 
ilor cadasirali din România («A. F. L 

>) a ținut obișnuita şedinţă săptămâ- 
bală. la ordinea de zi fiind stadiul lu- 
rărilor peniru introducerea regimului 
le carte funduară şi proectul de leze 
pentru organizarea Corpulwu tehnic ca- 
astral. Ş 

Se examinează principiile ce stau ta 
baza proectului de decret-lege întocmit 

Consiliul Cărţilor Funduare şi se 
onstată că în mare parie, toate propu- 
herile făcute de A. F. I. C>, în acord 

a conducerea direcţiunei cadastrului, 
u fost admise și înscrise în decrer. 

Lucrările de cadastru şi carte fundua- 
ă se vor executa după un program în- 
ocmit de ministerul de justiție în acord 
u ministerul de domenii. Fondurile ne- 


cesare Vor proveni dim aplicarea unui 
impozit adițional de 1 la sută asupra 
veniturilor funciare rurale şi clădiri la 
urban, cu începere dela 1 August a. + 
Oficiile de evidență cadastrală vor lua 
ființă pentru a se putea fine la curent 
planurile şi asigura continuitatea cadas- 
trului, 

Pentru a se mări materialul necesar 
cărții funduare, se hotărăște ca o co- 
misiune formată din d-nii ingineri D. 
Buruiană şi Gh. Agapie să se prezinte 
la ministerul de finanțe pentru a cere 
blocarea cu destinaţie specială din fon- 
dul «<J> a sumelor necesare lichidărei 
tuturor lucrărilor cadastrale restante. 

Se dă redactarea definitivă a capito- 
lelor privitoare la atribuţiuni admisi- 
bilitate şi poziţie în corp din proectul 
de lege pentru organizarea corpului 
tehnic cadastral. 


UTP RET PRD i EEE ZI PI DA TRE RI 2) E ZA ET ZE TRE PETE 


Decretul de materiale 
pe luna lulie 1937 


Pentru angajări, lichidări, ordonan- 
ări şi plăţi de cheltueli pe luna Iulie 
937, din bugeiul general al statului pe 
Xerciţiul 1957/9538 la capitolele <Chel- 
ueli de materiale», «Cheltueli diverse» 
i «Diverse personal», se repartizează la 
itlul 1: cheltueli ordinare, suma de 
23.724.000 lei; titlul II, cheltueli ex- 
raordinare suma de 5.034.125 lei, în 
pial 428.758.125 lei. 

In afară de sumele de mai sus se re- 
partizează pentru regularizări urmă: 


toarele sume dela titlul G, cheltueli or- 
dinare : ministerului de finanţe lei 
17.156.000; ministerului de interne lei 
5.800.000 şi ministerului de industrie şi 
comerț lei 15.600.000, în total lei 58 mi- 
lioane 556.000, 


Pentru operaţiuni de ordine se repar- 
tizează ministerului de finanțe: lei 
37.000.000 cheltueli ordinare şi 42.530.000 
lei cheltueli extraordinare, în total lei 
79.500.000, 


eia asociaţia iuncționarilor c.Î.r. 
„ditraţi şi bacalaureaţi“ 


Asociaţia funcţionarilor cir. <Litraţi 
i Bacalaureaţi» a ţinut Duminică 4 
ulie c. şedinţa de comitet cu delegaţii 
ilialelor. 

Membrii Asociaţiei au fost puşi la 
urent cu demersurile făcute de comi- 
etul central şi cu piedicile întâmpinate 

satisfacerea doleanțelor lor. Sa 
rătat că Asociaţia nu poate să-şi în- 
ușiască modificările siatutului prin 
oul Decret Regal, de oarece membrii 
isociaţiei n'au fost satisfăcuţi în rea- 
zarea doleanţelor lor. 

Intro amplă expunere d. preşedinte 
ace comparaţie cu celelalte categorii 
e funcţionari C. F. R. cărora, prin 
hodificarea actuală a statutului, li s'a 
reiat o situaţie privilegiată. 

Asociaţia urmează să treacă la o ac- 
vitate mai energică bazată pe solida- 
itatea filialelor, iar lupta trebue dusă 
e căi legale, aceasta corespunzând cu 


nentaliiatea unei asociaţii de intelec- 
uali. 
D-l APOSTOL 1. vice-președinte, 


ace apel la solidariiate. 

D-l N. NEGRESCU cere a se strânge 

ândurile. 

D-l GH. GIRIPESCU, vice-președinte, 

ste de părere că nu se poate face ni- 

lic în grabă ci cu chibzuinţă. 

D-l VÂNTU-IAŞI cere solidaritate 

aţă de centru. 

D-l GâÂRNEAȚA AUGUST, secretar 

neral, cere să se adune în jurul aso- 

ației oameni dornici de muncă. 

D-l AURELI:*S POPESCU, Satu Ma- 

» aduce salntnl membrilor orădeni şi 

rată ră luptă trebue dusă mai departe. 
OJAN este de aceiaşi părere cu 


d-l Preşedinte în ceiace priveşte cauza 
care a făcut ca doleanţele noastre să 
nu fie satisfăcute. 

D-l preşedinte NEGRESCU N. fă- 
când rezumatul desbaterilor arată că 
se impune organizarea filialelor prin 
deplasarea membrilor comitetului cen- 
tral. 

D-l Preşedinte mulţumeştg,. filialelor 
care au răspuns apelului comitetului 
central, şi care sunt conștiente de me- 
nirea asociației. 


-OUR 
EREEPEPELIRI PCETREFIER E EEE SIA 

Frăția «PATRIARHUL MIRON» în 
grija ce poartă operilor sociale, a înce- 
put zidirea unui azil de bătrâne în 
Str. Doinei Nr. 3. 

Face apel la bunii creştini să ajule 
cu ceeace pot la împlinireasacestui no- 
bil gând. Orice ajutoare se trimete în 
Sir. Sft. Apostoli Nr. 40. Se primesc 
şi cei ce doresc să-şi facă o chilie pen- 


tru odihna bătrânețelor, sau pentru po- 
menirea celor adormiți din neamul lor. 


„Fotoconia “ 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 
CALEA VICTORIEI No, 28 


Colț cu Palatul Majestic) 
î Ret No, „35. 
CRIS AN PO SIREIR SEES 5588 


Este foarte adevărat şi ic 
convins «de visu> că speculanții au 
fost oameni de treabă afişâud zilnice 


Speciilă ca si mai înainte! incur 


ordonanțe. Fiecare cu mercurialul lui. Şi 


BUNA vESTIRa 


Pag. 5 


brutarii. Comisia interministerială în ajutorui 


Am spus-o dintru început că atâ- 
ta țimp cât guvernul va lupta îm 


potriva speculei cu mănuşi, — fiind 


că, vedeţi, altfel ar avea să se su- 
pere «marii speculanți» — totul se 
va reduce la o veritabilă mascara 
dă din care consumatorul se va a- 
lege cu paguba — ca şi mai inain- 
te — iar speculanții cu banii celui 
dintâiu, 

Deasemenea, am susținut şi de- 
monstrat că măsurile guvernului 
sunt simple paliative care au darul 
să înșele naivitatea publicului, “are 
are o capacitate de răbdare egală 
cu lipsa de bun simț a oamenilor 
noștri polițici. 


COMISII, MASURI, HOTA- 


RIRI, ORDONANŢE, ETC.| 


Sa instituit o comisie — şi inca 
de cea interministerială — eu nn 
ştiu câte excelenţe și tot atâtea 
competențe în materie de combate- 


re a speculei, pusă sub egida d-lui 
prim ministru. Nu ştim câtă sigu- 
ranţă ar îi putut aduce persoana 
d-lui Guţă Tătărescu în lupta con- 
tra speculei, afară doar de faptul 
că nu domniei-sale i-a fost dat să 
speculeze în multe rânduri cu anu- 
mite situaţii în timpul guvernării 
sale. 

La ce sa redus însă activitateu 
comisiei noastre! S'o spunem: ra- 
poarte, deliberări, hotărîri, ordine 
circulare, o inspecţie a d-lui minis: 
tru — cu termen redus — Bârcă în 
piaţă, cu suită şi tam-tamuri, câte- 
va alte inspecții de acelaş gen şi 
nu mai ştiu câte înscenări de felul 
acesta. 

Comisia «ÎInterministerială» — eu 
| i mare — a solicitat şi sprijinul ca. 

merei de comerţ, care a publicat un 
mercurial în fiecare zi şi a dat oca- 
zie speculanţilor să-l calce în pi- 
cioare tot de atâtea ori, 


Mercurialul Camerei de comerț și... mercurialul lor 


m ânu 


mercurialul Camerei de comerţ, Dar 
vedeţi, oamenilor noștri în acelaş 
tim le era greu să renunţe la... mereu 
rialul lor. Fiindcă ar fi însemnat 
să renunţe, pur şi Simplu, la speculă. 
Şi ar fi fost peste puterile lor. 
Voiu arăta aci prețurile mercu- 
rialului Camerei de comerţ, cărora 
le voiu pune alături adevăratele 
preţuri de cumpărare din piaţa 
«Banu Manta», una din piețele care 
trece printre cele mai ieftine, 
Iată-l: 


fac pâine neagră, la greutate ce vor 
ei, îi pun câteva semințe de secară 
o numesc pâine de secară şi o vână 
cu cât vor ei. Desigur, cine le-ar 
putea spune ceva, atâta timp cât 
nu calcă dispoziţiile primariale, or- 
donanţa rămâne ordonanţă şi spe- 
cula e tot speculă. 


UNDE COMISIA INTER- 
MINISTERIALA A VENIT 
IN AJUTORUL SPECU- 
LANŢILOR 


Şi pentruea ironia să fie tot iro- 


nie, lucrurile au avut un curs de 


speculanților. Rezultate 


aşa natură că înseși comisia a dat 
o mână de ajutor la îmbogățirea 
speculanților, 

Căci, zeloasă ca orice comisie, n'a 
uitaţ nimic din arsenalul de luptă 
împotriva speculei. Şi na uitat pe 
nimeni care Să nu se facă vinovat 
de regimul speculei, Astfel, a iîn- 
Vitat primăria să reducă unele taxe 
şi să le suprime pe altele. Dease- 
menea, C. F. R.-ului i-a pus în ve- 
dere să reducă tariful pentra ali- 
mente, 

Dar, dupăce acestea au răspuns 
întocmai invitaţiei ce le-a lăcut-o 
comisia, specula a continuat mai 
Ceva ca înainte. 

Si sa ajuns că, deşi comercianții 
plătesc taxe mai mici ea înaiute, ei 
vând alimentele mai seump. 

La fel şi brutarii. Dupăce ordo- 
nanța a fixat 7 lei faţă de 5, pâinea 
neagră, brutarii o vând la greutatea 
din trecut, la bunul plac, reuşind 
câştiguri superioare celor dinainte, 

Iată deci, cum şi comisia a dat o 
mână de ajutor marilor Speculanți! 


REZULTATE 


Rezultatele sunt din cele mai fe- 
ricite pentru... speculanţi, 

Decizii şi para decizii, comisii şi 
para comisii, ordonanţe, mercuria- 
le, continuarea speculei şi... speran- 
țele consumatorilor au rămas tot 
speranțe, ca la început. 

Iar la început a fost cuvântul şi 
cuvântul a rămas tot cuvânt, con- 
sumatorul a rămas cu paguba şi 
speculantul  jefuește can codru 
fără să-i pese de nimeni şi nimic. 

Vasile Monaru 


Carne: Carne de vacă cl. I, kar.! 


lei 25; carne de vacă cl. II, kr. 
lei 22—23; Carne de porc kgr. lei 
30—34, 

Peşte: biban kgr. lei 10—12; clor: 
tan kgr,. lei 24—28; caracudă kgr. 
lei 10—14; lin kgr. lei 15—30; mâ- 
runțiş kgr. lei 7—9; morun kgr. lei 
66—70; somotei kgr. lei 12—14; somn 
pană kgr. lei 40—50; gtiucă ker. lei 
12—96. 

Quă: ouă de găină. suta lei 120- 
122. 

Zarzavaturi: cartofi  kaer. lei 
3,20—3,60; ceapă verde suta leg, l»i 
14—34; castraveți suta buc. leiS0- 
220; dovlecei suta buc. lei 40—$0; 
fasole grasă kgr. lei 5—10; fasote 
țucără kgr. lei 4—9; morcovi suta 
leg. lei 100—250; varză suta bu. 
lei 80—850; zarzavat de supă suta 
leg. lei 60—80. 

Fructe: cireşi cl. I, kgr. lei 20-24; 
cireşi el. II, kgr. lei 10—14; vizşine 
cl. I, kgr. lei 24—30; vişine cl. 1] 
kgr. lei 12—16. 

Iată şi preţurile cu care vini 
comercianții: 

Carnea de vacă, 30—36; carnea de 
pore, 40—46; onăle. 15t) sutu, 

4—6 lei; 
fasole grasă, 


Zarzavaturile: cartofii, 
castraveţii 4—5 lei; 
10-16 lei kgr.; morcovii. 
leg.; varza, 3-6 buc. 

Iată deci că specula în potida ce- 
lor care due lupta împotriva ei, 
este în toi. 


ŞI BERUTARII 


Desigur, ar fi fost un nou sens 
ca alături de speculanţii din piaţă 
si nu se fi aflat şi brutarii. Dacă-i 
bul, bal să fie! 

De accea pâinea e mai scumpă “a 
înainte de ordonanța în viguare 
Dar şi ordonanța, e drept, a fost 
făcuttă mai mult pentru brutari si 
nu pentru consumatori. Yiindcă, 
ştiţi ce, are şi ea o... portiţă. 

Intradevăr, în ordonanţă e tre: 
cută la preţ 


pâinea neagră. Şi atunci, brutarii 


3—6 lei! 


maximalizat numai. 


Ţara năpădită de străini 


— Dureii ne iură şi codrul de pâine — 


Pretutindeni în țara asta, rumâ-|o ofertă pentru ocuparea postului 


nul se simte tot mai străin la el a- 
casă. E izgonit de oriunde se aciu- 
iază să-și lacă un loc să munciască 
cu râvnă, ca să-şi câştige un codru 
de pâine. Mai ales tineretul, aleargă 
de ici, colo, flămând, hărțuit de mi- 
zerie şi scuipat în obraz de jidovi 
şi jidoviţi, 

Toate liftele galițiene, şi-au gă- 
sit în țara asta, pământ şi apă, aur 
şi brazi iar românul — tineretul în 
special — nu-şi poate ogoi nici /oa- 
mea. Nu şlie unde să adaste, să-și 
scuture colbul adunat depe drumu- 
rile bătătorite în neştire sub sem- 
nul aceleaşi mizerii. 

Singurul tovarăs sfătuitor de bine 
al unei categorii din tineretul de 
astăzi e dorinta de muncă. 

Singurul lui sprijin, e toiagul u- 
nui ideal. Singura lui oază, e dem- 
mitatea. Iar calea şi-o luminează cu 
opaițul gândurilor urzite încă din 
adolescenţă. 

In drumul nostru de fiecare m. 
am întâlnit astăzi un tânăr din a 
ceştia cu fața suptă de foame și a- 
mărăciune. Şi cu idealul strâns în 
pumni, gata să-l spargă, să-l arunce 
la margine de drum 

Cum gazeta noastră care ascultă 
bătăile pământului şi stă cu ochit 
îndreptaţi spre viitor, — e întrun 
fel, o Dunăre spre care-şi îndreapiă 
cursul toate vinele de durere ale 
neamului, — nu poute refuza să as- 
culte păsul unui tânăr care şi-a an- 
corat un dram de nădejde în noi. 

Tânărul Mircea lacobescu ubsol- 
venț al școalei superioare de co: 
merţ, bun cunoscător al limbei ger- 
mane, franceze şi engleze aflând că 
este un post liber la agenția mart: 
timă Gdynia America-Line, condu.- 
să de polonezul Debiteki, — a făcut 


LEGEA BANOARA 


In ultimul timp sa lansat svonul 
că legea bancară wa fi modificată 
pe cale de decret. Reprezentanţii 
băncilor, au primit, însă, asigurări 
dela d. ministru Cancicov, că legea 
bancară nu va fi modificată pe acea- 
stă cale. 


FRANCUL FRANCEZ 


aBnca Naţională a României, na 
comunicat nici ieri Bursei, cursul 
oficial al francului francez. La noi, 
în târgul liber, francul continuă să 
fie slab. Cursul a scăzut sub sapte, 


CARTELURILE 


In şedinţa consiliului superior a! 
cartelurilor, s'a discutat situația în- 
treprinderilor din ţară, cari repre- 
zintă carteluri streine. S'a pus pru- 


| blema, dacă aceste firme pot fi asi- 


milate cartelurilor interne ?şi dacă 
sunt sau nu supuse jurisdicției ro- 
mânesti. 

Consiliul a dat un aviz în sensul 
că aceste organizaţiuni industriale 
şi comerciale, pot fi asimilate cn 
cartelurile interne. Acest aviz va fi 
supus d-lui ministru V. Pop. 

ALIMENTAREA CAPITALEI 

Primăria municipiului Bucureşti 


în scopul de a găsi mijloacele unei 
cât mai bune şi cât mai eftine apro- 
vizionări a Capitalei cu articole a- 
limentare, precum şi pentru valori- 
ficarea cât mai dreaptă a acesta 
producţii. făcându-se o legătură cât 
mai apropiată între producător și 
consumator, a invitat la o consfă- 
tuire pe tuţi fermierii şi marii; pro- 
ducători de articole alimentare din 
judeţul Ilfov. 

Consfătuirea va avea loe Vineri, 
in sata de şedinţe a primăriei. 


MODIFICAREA 
DE CLEAPING 


In urma acordului intervenit în- 
tre ministerul de industrie şi Banca 
Naţională, sa hotărît trimiterea u- 
nor adrese legaţiilor cu cari avem 
acorduri de clearing, prin care să se 
ceară modificarea acordurilor sau 
în caz de refuz, începerea de nego- 
cieri, pentru începerea de acorduri 
noui. 

Prin mnouile 
reşte: 

1 Obținerea unui stoc mai  în- 
semnat de devize libere. 

2) Un sistem mai elastic de repar- 
tiție a cotelor, astfel încât, la neboie 
să şe. poală vira fonduri. dintr'un 
cont în celălalt, 


ACORDURILOR 


acorduri se urmă- 


vacanț. Din cauză însă, că de fapt 
conducătorul acestei agenții e 3vre- 
iul Iancu Goldştein (zis Radu), tâ- 
mărul ma fost angajat decât în ca: 
litate de pracțicant pe timp de 15 
zile, urmând să fie angajat delini- 
tiv pe data de 1 Iulie crt. Dar fiind- 
că era conştiincios în serviciu şi 
mai ales pentrucă a fost văzut în- 
tr'o gi de către Iancu Goldstein c'un 
ziar naţionalist în mână, după cele 
15 zile de practică i-a fost refuzată 
angajarea. 

Trebuie să adaugăm că în timpul 
cât a fost ca practicant, — mai ales 
după ce fusese văzut de Goldstein 
cu ziarul «huliganie» în mână, — se 
pornise un boicot sistematic împo- 
friva lui. Goldstein, Carol Laub 
(tot jidov) şi Costică Panait frate 
întru iudaism, — îl urau cu înver- 


aiaţi 


| E pom 


comerțul românesc 


Ineălţăminte modernă de sezon 


MODELE NOUIE 

PENTRU DAME, BARBAȚI ȘI COPII 
- — Cumpăraţi cu preţuri convenabile — — 
La MAGAZINUL ROMÂNESC 


VASILE VASILESCU 


BUCUREŞTI, — STRADA CAROL No. 46 


industria 


agerii cubiste, LĂ 
itoare şi Garnituri tapisate de salon 


LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial și Industriai 


București, Str. Bărăţiei No. 55 şi B. 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, 


dul Maria No. |. — Tel. 4.75/14 


oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


| 


| Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/59 


VIZITAŢI 


Csasornicăria Românească 


ANTON PETRAŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


instrăinare de fonuu: i 
la Primaria din Luaoj 


Funcţionari deferiți justiţiei pentru falșuri în acte 
publice și delapidări de bani publici 


Parchetul Tribunalului sesizat 


LUGOJ, 4. — Parchetul  tribu- 
nalului din Lugoj a primit un de- 
nunj prin care funcţionarii dr, Oc- 
tevian Jucu, dr. Alexandru Vasile, 
Victor Hoban şi Valeriu Baciu, sub- 
directori, precum şi alţi funcționari 
a căror nume ne scapă, sunt acuzaţi 
de mari nereguli financiare comise 
la primăria din l.ugoj. Denunţul a 
fost înregistrat la ţribunal sub No. 
101 din 17 lunie 1957, cab. instr. 
lu ziua de 19 Iunie a. c. organele de 
instrucţie au şi descins la contabi- 
litatea primăriei, ridicând 14 do- 
sare compromiţătoare. 

Neregulele financiare dela Primă- 
ria din Lugoj prezintă conform de- 
uunţului următoarele aspecte: 

Fondurile destinate pentru aju- 
torarea oamenilor săraci, văduvelor, 
bătrânilor fără putere de muncă, fa- 
miliilor numeroase şi nevoiaşe au 
fost folosite pentru agenţii electo- 
rali „în epoca alegerilor comunale 
din luna Aprilie. Câtă vreme femei- 
lor nevoiaşe ,cu câte 3-4 capii de- 
sculţi, cu cămăşuţele zdreanţă, li 


şunare pe tânărul Mircea Iacobescu. | se dădea pentru potolirea foamei 


Cu toții au stat la pândă să-i stran- 
guleze tânărului orice speranțe 


|căte 20 lei, dela articolul bugetar 


“aprobat pentru acest nobil scop de 
caritate publică s'a dat bătăuşilor e- 


] 


pentru ocuparea mai departe a ser- lectoralli Sume până la 2000 lei, 


viciului. 


pentru o săptămână de ciomăgire e- 


Şi întradevăr ovreii şi-au ajuns | lectorală, muncă dealtfel apreciată 


scopul criminal. Tânărului i sa re- 
fuzat andajarea, 
Mihai Cosma 


La 
Prefecţii din Ardeal s'au 


consfâtuit cu primul 
ministru 


Urmând ca in cursul acestei luni 
să se facă alegeri comunale şi ju- 
deţene, în toate judeţele din Ar- 
deal, d. prim ministru a convocat 
la ministerul de interne pe toţi pre- 
fecţii din Transilvania. - 

S'a hoţărât ca toate alegerile să 
se ţină la datele fixate şi să ia 
măsuri peniiu m;eaiț ne ea crime: şi 
eliberarea cărţilor de alegător din 
timp, 

La consfătuire a luat parte şi 
d. Bârcă subsecretar de stat. 


——— 


Citiţi şi răspândiți 


„BUNA VESTIRE“ 


Istoria militară 
Daciei române 


Vasile Cristescu 


212 pagini, 26 figuri şi o 
hartă 


Preţul 140 lei. 


Editura Fundaţiei Carol 1 


de către beneficiarii bugetului pri- 
măriei din Lugoj. Lefurile date a- 
genţilor electorali ating cifra de 
200.000 lei. Din chitanţele borde» 
rourilor de pe lunile Februarie, 
Martie şi Aprilie 1937, se vede clar 
deturnarea aceasta de fonduri. 

Sefii de serviciu, plasați la a- 
ceastă primărie, sunt remuneraţi cu 
câte 2000 lei lunar peste salar, to- 
cându-se astfel toate veniturile o» 
raşului supus unei fiscalităţi exce- 
sive. Aceste ajutoare ilegale se dau 
pe sprânceană anumitor agreaţi po- 
litici. 
FABRICANTUL BILETELOR DE 

TREN 
Delapidările efectuate la această 


primărie de către funcţionarul dr. 
Octavian Jucu, sunt destul de nedi- 
bgci ticluite, Pentru a-şi asigura cât 
mai abundente izvoare de câştig, 

pe lângă un salar fix de 9300 lej 
pede acest funcționar incorect a 
şters cu lama de bărbierit data de 
pe biletele de tren, strânse de pe 
unde a putut, ca să justitice deplasări 
oficiale pe care nici nu le-a făcut, 


FUNCȚIONARII INFERIORI JE. 
FUIȚI IN MASA 


Subi pretext că se araujează 
Bucureşti avansările în grad ale func- 
ționariior, li sa pretins acestora săi 
contribue cu sume vâriind dela galae 
la salar, peniruca „„lă Bucureşti ire- 
bue unse roţile. Aşă e în obiceiul de 
lă noi. Fără aceste mituiri nu se a- 
probă bugetul”, 

In cealitate nu s'au exoperat âvan- 
sările funcjionariior interiori cari am 
fost legal aprobate, 

Astiel funcţionarii primăriei Lugoj 
sunt făcuţi mituitorii ministerului de 
interne, fără vrerea lor, 

S'a aprobat însă, ca dela art. 7 
din bugetul primăriei să se dea in- 
demnizaţii pe seama şeiuiui de ser- 
viciu administrativ, financiar şi 2co- 
nomic precum și secretarului general 
pentru insărcinări speciate, suma de 
lei 72.000. 

Trebue să menționăm că pentea 
depiasări se găseşte suma de lei 
300.000 bugetată ia art. 5. Rostul &. 
cestui credit de 72.000 lei rămâne 
pentru opiniă publică netămuri!. S'a 
mai aprobat dela arț. 17 din bugelul 
uzinei electrice comunale să se dea 
ajutor de „iiumina!” şi „iucălzit” pe 
seama directoruiui ŞI contabilului uzi- 
nei sumă de 42.080 lei „drept dife- 
rență”. In reatitate Uzina Electrică nu 
ate rămăşiţe de plată pentru „incăl- 
zireă ŞI iluminarea” acestor funcţio- 
nari. De altfel, nici legea şi nici sta. 
tiitul funcționarilor nu ptevede ase- 
menea indemnizaţii, afară de cazuri 
speciale ca: moaşe, stirori, medici, 


Excursie de stuuii în Turcia 


Cu ocazia marilor festivități cu ca- 
racter sportiv şi cultural organizate în 
cadrul Lunei Istanbulului, Societatea 
Academică «<Amiciţii Turciei» a organi- 
zat pentru 9—14 August a 15-a excursie 
de studii şi agrement la Istanbul şi in- 
sula Prinkipo, perla Mării de Marmara. 
Excursia este condusă de d. Mihail Li- 
padaru, președintele Societăţii, iar cu 
această ocazie se va vizita tot ce 1s- 
tanbulul are mai interesant ca istoric, 
artistic şi pitoresc atât din Turcia ve- 


che cât şi realizările noului regim ke- 
malist. 

Taxa de participare este de lei 2950 
pentru studenți şi elevi şi 3250 pentru 
particulari, în care se cuprinde : pașa- 
port cu vizele respective, voiajul cu 
lrenul şi vapor, pensiune completă, com 
şi toate taxele de transport şi de intra- 
re la muzeele şi monumentele ce se vor. 
vizita. Informații şi înscrieri, zilnic în- 
tre orele 17—19%4, în Calea Victoriei. 
Pasajul Imobiliara, Etaj 1, la Clubul 
Sportiv «Colțea». 


Pentru bunele 


Stănescu Toma, un român cum se 


inimi românesti 


Orice ajutoare se primesc în str, O- 


cade, are soţie şi un îngeraș de fetiță. | gorului 14, prin Dudeşti, sau la redac- 


Dar n'are ce să le dea de mâncare. Fi- 
ind suferind, nu poate găsi ocupaţie 
după puterile lui 

Ar dori să-și deschidă un chioşe de 
zarzavat, cure să-i aducă o existență 
omenească, dar n'are capital. 

Români și românce, gândiţl-vă puţin- 
tel şi la fetița lui Toma Stănescu şi 
daţi acestui om, o creștinească mână de 
ajutor. 


ţia ziarului nostru, 
SCRISOARE DE MULȚUMIRE, 


Stănescu Toma pentru care am lan- 
sat prin ziarul nostru o lislă de ajuto- 
rare, mulţumeşte din inimă -lui avocat 
I. Vasilescu Valjan pentru suma de lei 
506 ce i-a fost trimisă acasă. 


0 convorbire cu pre 


Dietei poloneze 


Despre constituție şi constituționalism 


In seara recepției la palaiul preşi- 
dențial, Piaţa veche din Stare Mia- 
sto foieşte de mulțimea care se în- 
dreaptă spre palat. Columna lui Si- 
gismund III, cel mai vechi monu- 
ment al Varşoviei, străjuiește ilumi» 
nată intrarea spre curtea vechei re- 
şedinți a Jagelonilor, care primeşte 
astăzi pe Suveranul României. 

Urcăm încet spre sala de bal unde 
Excelenta Sa, mareșalul Dietei po- 
loneze, binevoise a-mi fixa întreve- 
derea pe care i-o solicitasem în di- 
mineața acestei zile, 

Inconjurat de câțiva fruntaşi par. 
lamentari, fostul ministru de justi- 
Hie sub mareșalul Iosef Pilsudski, 
păşeşte cu mâna întinsă către mine. 

— «Vă stau la dispoziţie d-le 
redactor, Imi pare rău că timpul 
nu mi-a prilejuit alt loc pentru 
interviewul ce mi-aţi solicitat, 
dar cadrul acesta sărbătoresc, 
cred că ne compensează cu pri- 
sosință efortul unei convorbiri 
în picioare, 

— «Excelență, ași vrea să-mi 
spuneți în câteva cuvinte, cari 
sunt principiile cardinale, ale 
nouei constituții poloneze, al că- 
rei raportor ați fost acum câțiva 
ani de zile». 

— «După experiența făcută 
până la 1927, începe d. Car, îm- 
prumutând principiile constitu- 
țiilor străine, ne-am dat seama 
că nu orce normă de drept poate 
îi adoptată ca pact fundamental 
al unei naţiuni. De aceia am cău- 
tat isvorul juridic al nouei con- 
stituții nu numai în clasica con- 
stituție belgiană, după care aţi 
luat şi dv. principiile centrale, ci 
am încercat o compilare cu une- 
le norme cari au preexistat la 
no1>, 

«lată în ce mod, cu sprijinul 
mareșalului Pilsudski, fondato- 
rul noului stat polon, am putut 
da ultima constituție poloneză», 

Privirea preşedintelui alunecă 
aproape involuntar spre tabloul 
ultimului mare rege polonez Sta- 
nislaro Augustus. 

— «Dar principiul separațiu- 
nii puterilor? Nu aveți impresia 
că astăzi aproape pretutindeni, 
domină executivul asupra celor- 
lalte? 

— In noua constituție, 
ca şi în cea veche dealtfel, 
acest principiu îşi are e- 
chilibrul său perfect. Şi 
oricât sar părea în fant, 
că domină după cum aţi 
spus executivul, în calita- 
tea ce o deţin pot să afirm 
că dela votarea noului 
pact fundamental nu am 


avut nici un conflict între 
executiv şi legislativ. Atri- 
buţille fiecărei puteri sunt 
perfect com .» 

D. Car, zâmbește calm spre 


IOSEF PILSUDSKI 


cercul celorlalți confrați din pre- 
sa poloneză cari între timp s'au 
adunat să asculte, 

— <Dar opoziția, întreb, nu vă 
creiază dificultăți în opera de le- 
giferare? Fiindcă desigur parla- 
mentul do. nu este rezultatul e- 
lectoral al unui bloc». 

— “Deşi fiecare partid 
sa prezentat în alegerile 
trecute singur în faţa cor» 
pului electoral, nu am a- 
vut totuşi dificultăţi fiind 
că în fața legilor de inte- 
res general şi naţional, 
toată lumea nu poate fi 
decât de cel mai perfect 
acord, 

Leygiferăm acum coruri» 
le de unificare, ca şi dv» 
fiindcă şi noi am avut îna- 


inte trei regimuri: rus; 
austriac şi german. 
— «La do. munca de interes 


obştesc este legiferată?» 


— «Nu am găsit că este 
necesar, fiindcă tot ce a- 
târnă de iniţiativa parti- 
culară socot că dă un ran-= 
dament mai bun decât obli 
gativitatea.» 

— «Ceva despre raporturile ro- 
ulei rasina 

— «Dar cred că am ajuns la 
un acord perfect, surâde mare- 
şalul Dietei, atât în conferințele 
interparlamentare, unde am avut 
ocazia să avem un schimb de ve- 
deri cu parlamentarii români, şi 
astăzi când M. $. Regele Româ- 
niei pecetluieşte cu Augusta sa 


Noui victorii naţionaliste în Spania 


SALAMANCA, » (Rador). — 
Corespondentul agenţiei «D. N. 
B.» transmite: 

Comunicatul oficial dat asea- 
ră de comandamentul trupelor 
naționaliste semnalează: 

Pe irontul Biscaya trupele 
noastre au continuat înaintarea 
la frontiera dintre provinciile 
Biscaya şi Santander. Ele au o- 
cupat muntele Castrole, unde un 
grup de 800 republicani încer- 
cau să mai opună rezistență. 

Pe frontul Leon detaşamente- 
le naționaliste au anihilat com- 
plece un batalion republican, în- 
orcând de linia de apărare or- 


anizată de ei la trecătoarea de 

omiedo. 

„Im sectorul central de pe îron- 
tul Madrid s'a respins un atac 
dat de republicani contra pozi- 
țiilor dela Casa del Campo. Un 
alt puternic atac dat de republi- 
cani în apropiere de Cuesta de 
la Reina, sprijinit de 14 tancuri, 
a fost oprit de iorţele naţionalis- 
te. Un tanc a fost capturat de na- 
nel să iar altul a tost distrus, 

epublicanii au mai încercat 
încă un atac asupra aceloraşi 
poziții, însă și acesta a fost res- 
pins. La acest ultim atac au coo- 

erat 16 tancuri republicane, de 
abricaţie sovietică. 


vizită amiciția lega ca pet 

Pășim spre aripa castelului ce 
domină Vistula. Stelele tremură 
ca niște licurici în apa înegrită 
de catranul nopții. O Golă cu ca- 
targul despuiat se leagănă a le- 
ne pe malul celălalt. 

Am mulțumit d-lui Car, şi mă 
cobor spre piață de unde se aud 
uralele mulțimii. M. S$. Regele 
pleacă spre palatul Lazienki. 

Noi o pornim încet pe jos pe 
lângă vechea casă a lui Sobieski. 

Varşovia. 


1. Stoenescu 


BUNA VEȘTIRE 


RE ăia E III ZIP EI INI 
Ziarele engleze 


sedintele şi controlul naval 


LONDRA, 6 (Rador). 
Corespondenţii diplomatioi 
ai ziarelor de dimineaţă, 


fără nici o excepţie, sunt| — 


de părere că acum va tre- 
bui neapărat să se găsea- 
scă o deslegare a crizei cu 
privire la neintervenția 
în Spania. 

«Daily Express» şi «Daily 
Mail» se pronunţă favora- 
bil pentru retragerea An- 
gliei şi Franţei din contro- 
lui naval din apele spanio- 
le şi pentru înlocuirea va- 
selor din serviciul contro= 
lului prim observatori în- 
ternaţionali, care ar urma 
să fie instalați în toate 
porturile spaniole, fie na- 
ţionaliste, fie republicane. 


După întrevederea 
Dinu Bratianu-iatarestu 


Incă din 
d-sale în Capitală, d. Dinu Bră- 
tianu a avut numeroase concilia- 
bule cu fruntaşii partidului. 

După întrevederea cu d. V. 
Sassu, d. Bebe Brătianu, secre- 
tarul general adjunct al partidu- 
lui, a pus în curent pe d. Dinu 
Brătianu cu ultimele evenimen- 
te petrecute în sânul partidului 
liberal. D-sa făcându-se ecoul 
preiențiunilor vechilor cadre a 
înfățișat p smeiatelai partidului 
situația din sânul aere iai 
Dolj, Botoşani, Brăila şi Ilfov, 
unde grupările tineretului cer 
imediata debarcare a actualilor 
conducători. 

Intrevederea d-lui Niculescu 
Dorobanţu cu d. Dinu Brătianu 


prima zi a soşiriinu a dus la nici un rezultat prac- 


tic, mai ales că d, Tătărăscu, cu 
care preşedintele partidului a 
discutat aseară mai înelung si- 
tuația organizaţiilor liberale, a 
avut o atitudine fermă în contra 
şefului dela Ilfov. 

După acest prim schimb de îo- 
curi, la sosirea d-lui Brătianu 
între vechile cadre şi partizanii 
d-lui Gh. Tătărăscu, partida pro- 
mite a fi mult mai interesantă 
decât se anunța la începutul lu- 
nei precedente. 

D. Dinu Brătianu va îi pus în 
greaua situaţie de a alege între 
sacrificarea unui cumnat şi a u- 
nei rude şi între pacificarea or- 
ganizaţiilor liberale înainte de 
intrarea partidului în opoziţie. 


Charles Maurras eliberat 


PARIS, 6 (Rador). — D. Charles 
Maurras, fruntaş al mişcării mo: 
narhiste, a fost eliberat azi din în- 
chisoare, executându-şi pedeapsa la 
care fusese condamnat de instan- 
ţele penale pentru atitudinea sa în 
timpul mişcărilor de stradă de a- 
cum câteva luni, 

Imcă dela ora 5 dimineața în fața 
închisoarei s'au strâns peste 490 
persoane pentru a face ge mani/es- 
tație de simpatie leaderului  mo- 
narhist, 

Eliberarea d-lui Charles Maurras 
urma să se facă la nra 1 dimineața, 
ca deobiceiu, Pentru a se evita însă 
mantfestaţiile sau contra-manifesta- 
țiile, s'a decis ca d-sa să fie pus în 
libertate cu o oră ş jumătate înalu- 
te de ora reglementară. 

La ora 5.30 un automobil în care 
se afla d. Maurras a părăsit închi- 
soarea. Mulțimea l-a aclamat şi oa 
înconjurat maştna. 

D. Charles Maurras a scobortit din 


automobil, a mulțumit partizanilor 


săi şi după ce a luat loc într'un au- 
lomobil particular sa dus la domi= 
ciliul său “din “strada Bourgogne, 
unde a primit vizita d-nei şi d-lui 
Leon Daudet. 

La ora 9.30 d. Maurras va asista 
la un serviciu religios, 

|n i 


La Viisdivostock au 
fost im auşcați a 
trotskiști 


PARIS, 5 (Rador). — Din 
Moscova se anunţă că în 
ziua de 27 lunie au fost 
împuşcaţi la Viadivostock 
22 «trotskișşti, spioni în 
favoarea Japoniei şi sa- 
botori ai căilor ferate». 

După cifrele publicate 
de ziare, numărul celor 
executaţi dela Mai încoa- 
ce în provincia Vladivos- 
tock este de 107. 


Cuvintul îl 

ROMA, 6 (Rador). — Ori. 
care răsboiu, — şi răsboiul 
din Spania la fel, nu se în- 
chee cu ofensive verbale 
sau pe hârtie, «Cuvântul îl 
are tunul. Este o realitate 
aspră, day este o reulita- 
te», — aceasta este conclu. 
sia articolului publicat azi 


Un grup de 69 ofițeri din diferite 
arme, fag la Mamâia exerciţii de tra- 
geri antiaeriene, 


PE ag 
Pe aeroportul Pipera, au aterizat 
4 avioane Fake Wolf, destinate au- 


trenamentului piloților noştri de 
bombardament, 


— 


Ministerul de interne a interzis 
vânzarea volumului «U, R. S. S-Bi- 
lanţ 1934» al cărui autor este Sta. 
lin. 


n. 


„D. dr. Q. Angelescu, reîntorcându- 

sp din străinătate, interimatul d-lui 

Nistor, la ministerul educaţiei na- 
fiongle a încetat eri, - 
—".. Fc d 

| D. P. tefăneseu inspeptorul ge- 

ral adrăinistrativ a fost delegat 

controleze apligarea măsurilor 

pie contra speoulgi, - ti 

i: INSTITUT 


U 


La examenul de bacalaureat din 
Câmpulung Muscel, din 62 de cau- 
didaţi, au reuşit 43. 


D. Gh. Tătărăscu preşedintele con- 
siliului de miniştri a primit azi di- 
mineaţa pe d. general Stackiewez, 
şeful marelui Stat major polon şi 
pe d. Arcizewskyi ministrul folo- 
niei la Bucureşti, 

— 

Ministerul educaţiei naţionale, a 
dat delegaţie d-nei Elena Racoviţă 
să inspecteze  şcoalele industriale 
de fete din Ardeal, Baeat, Basara- 


bia şi jud. Tulcea, precum şi şcoa-! 


lele de menaj din ţară. 


D. Gr. Bălăneşcu; preşedintele 
aşoc, „Louis Bartou”, a fost ex- 
lus din tineretul naţional-liberal 
Gh. Brăţianu, fiind considerat ca 
agent titulescian,  .,., : 


| D. Mareșal 


Ay escu va oferi 


pg ri ea pre 


GRAFICE « 


La ministerul de justiție s'au în- 
tocmit decretele pentru 0 mişcate în 
patchetele din ţară, 


D, col. Covalewski ataşat mili- 
tar. al Poloniei la Bucureşti, a fost 
decorat cu ordinul „Pentru Merit” 
de către M. S. Regele. 

D. Gh. Tăţărescu, preşedintele 
consiliului, a avut ieri dimineaţă o 
lungă întrevedere cu d. Gr. Iunian 
preşedintele partidului radical-ţără- 
nesc, 


| D. Adrien Thierry, ministrul 
Franței la Bucureşti, a plecat eri 
în concediu. Pe tot timpul lipsei 
sale, afacerile legației va [i girate 
de d, ], P. Boncour, 


Toţi avocaţii români creștini, mem- 
bri ai A. A. R. C. Ilfov sunt invitați 
să ia parte la consfătuirea ce va avea 
loc astăzi, Marţi, 6 lulie a. c. orele 
9 jum. seara în locuința domnului de- 
can Istrate N. Micescu din București 
str. Intrarea Zalomit No. 10, 


INESCU, S. A. 


are (unul 


dimineața de «Popolo d']- 
talia», ziarul care exprimă 
vederile Ducelui, 
Articolul întitulat «Spa- 
nia națională», arată că se 
încearcă 0 alunecare a 
chestiunii spaniole pe pla- 


nul mediteranean, «denun. | Laredo, adică la 


țându-se pretinse amenin- 
țări italiene şi germane 


Ruptura în c 


PARIS, 5 (Rador). — Agenţia Ha- 
vas transmite: 

Cercurile diplomatice se aşteaptă 
ca o mare majoritate din cele 27 de 
state reprezentate în sânul comite- 
tului de neintervenţie dela Londra 
să accepte teza franco-britanică, 
care se rezumă în menţinerea nein- 
tervenţiei şi continuarea contro- 
lului. 

In aceleaşi cercuri nu se crede că 
o ruptură ar fi inevitabilă. 

Tonul conciliant al ziarelor ita- 
liene şi germane lasă să se prevadă 
că guvernele din Roma şi Berlin 
ar putea prezenta o formulă adap- 
tând principiile de neintervenţie şi 
de control la necesitățile de fapt 
apărute în cursul evoluţiei crizei 
spaniole, Se adaugă că Franţa şi 
Anglia nu ar reiuza să discute o a- 
semenea formă, Ruptura nu ar fi 
deci posibilă decât numai dacă Rei- 
chul şi Italia ar rămâne intransi- 
gente. Se scot în evidenţă însă, în 
acest caz, riscurile pe care le-ar 
prezenta atât pentru Europa, cât 
în primul rând pentru Italia şi Ger 
mania, o atare atitudine, 


ESTE POSIBILA 0 RE- 


CONCILIERE 
LONDRA, 5 (Rador). — În cercurile 


: | diplomatice se presupune că d. Cor- 


bin, ambasadorul Franţei, a venit dela 
Paris la Londra cu instrucțiuni preci- 
se. Franţa se va opune în mod formal 
la recunoaşterea cahtăţii de beligerant 
pentru cele două tabere in luptă în 
Spania, dar este perfect de acord în 
cu priveşte retragerea voluntarilor ce 
luptă în Spania, cu guvernul britanic, 

In cercurile politice se crede a şti 
că liniile generale ale unui eventual 
compromis ar fi următoarele: 1, în ca- 


le rămâne imposibilă, se vor face sfor- 
țări în vederea asigurării unui mini- 
mum de control în porturile spaniole, 
unde ofiţerii numiţi de comitetul de 
neintervenţie se vor asigura că vasele 
străine care sosesc în aceste porturi au 
viza porturilor de escală şi au pe bord 
comisari de control. Se afirmă că a- 
ceastă sugestie ar fi primită favorabil 
de guvernele german şi italian; 2, gu- 
vernele francez şi englez vor insista 
nu numai pentru retragerea volunta- 
rilor, ci şi pentru aplicarea unui con- 
trol al aviaţiei. 

In privința chestiunii retragerii vo- 
luntarilor, se pare că ea va îi accep- 
tată de guvernul din Berlin, Generalul 
Franco a refuzat la început, dar, după 
ultimele informaţiuni, se pare că este 
dispus să o accepte şi el. Guvernul din 
Valencia şi-a dat de mult asentimentul. 
Rămâne acum ca şi guvernul din Ro- 
ma să o primească, Se reaminteşte că 
d. Mussolini a luat poziţie categorică 
contra retragerii voluntarilor într'un 
articol apărut în <Popol d'Italia», 


zul când menţinerea patrulelor =! 


omitetul de neintervenți 
este inevitabilă 
Germania și italia nu-și pot oieri gâtul nebuniei comuniste 


LUPTA ITALIEI ŞI GER- 


| MANIEI IN CONTRA BOL. 


ŞEVISMULUI 


ROMA, 5 (Rador). — Co- 
mentând atitudinea cercu- 
rilor politice britanice în 
preajma zilei când urmea- 
să să se îa o hotărire defi- 
nitivă ca privire la propu- 
nerile germano-italiene în 
legătură cu Spania, «Gior- 
nale d'Italia» scrie între 
altele: 

Germania şi Italia ră- 
mân neclintite pe poziţiile 
lor cari sunt conforme în. 
teresului general al Euro. 
pei, sau cel puţin al acelei 
părți din Europa care nu-şi 
oferă gâtul sbilțului comu- 
nist. În consecință încer.- 
carea unora din siurele 
francete de a trata cu des- 
considerare Italia şi Ger- 
mania şi a le lăsa de o par- 
te este menită unui eşec 
sigur. 

Propunerile îtalo-germau. 
ne, subliniază ziarul, nu 
conțin nimic ce ar putea a: 
menința interesele strato- 
gice franceze, aşa cum au 
afirmat unele ziare. Ele nu 
amenință de loc poziţia 
privilegiată a Franţei în 
Spania şi în basinul Medi: 
teranei orientale. 

In ce priveşte .inglia o 
întelegere nu ar trebui să 

ie deloc greu de realizat 
daca guvernul britanta nu 
doreşte altceva decât în- 


violabilitatea Spaniei sil lia. 


Lupieic din Spania 


VALENCIA, 5 (Rador)— 
Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite: 

Azi noapte trei escadrile 
de avioane naţionaliste au 
încercat să sboare pe dea- 
supra Valenciei, dar au 
fost silite să renunţe la 
intenţia lor, deoarece au 
fost întâmpinate de un 
violent foc din partea a 
viaţiei antiaeriene, 

Totuşi, ele au aruncat 
peste 50 de bombe în îm- 
prejurimile oraşului. 

Este de remarcat că a- 
cesta este cel mai violent 


E DRE RER CTE RET ED ZE ZOE 5 EI 208 TISE E Ea TEO EPA IE CESE ABE PE 


Coloanele naționaliste înaintează 
victorioase spre Santander 


BILBAO, 6 (balean oriente). —Cu 
tot timpul defavorabil operaţiunile 
pe frontul de nord continuă cu asi- 
duitate. Coloanele naţionaliste sunt 
în Plină înaintare în direcţia San- 
tander. O coloană motorizată de a- 
vantgardă, pornită dela Castro Ur- 
diales înaintează de alungul coastei 
de răsărit ajungând aseară până Ja 
punctul Cordigo, situat la 15 km. de 
jumătatea drumu- 
lui, între Bilbao şi Santander. Iua- 


|intarea aceste coloane motorizate 


împotriva statului quo î2a|se face sub protecţia flotei naţiona- 


Mediterana», 

Diversiunea aceasta, — 
scrie «Popolo d'Italiu», — 
pleacă dela premise falşe. 
Nici Germania, nici Italia, 
nu amenință  statul-quo 
mediteranean, Aceste do- 
uă puteri mau avut nicio- 
dată aspiraţiuni la terito- 
riul spaniol, metropolitan 
sau colonial. In scrisorile 
schimbate între contele 
Ciano şi ambasadorul bri- 
tanic sir Eric Drummond 
s'au specificat lămurit că 
integritatea Spaniei tre- 
bue să rămână în orice îm- 
prejurare neatinsă şi ne- 
ştirbită.  Declaraţiuni nu 
mai puțin categorice nu 
fost făcute de d. Hitler în 
privința politicii germa- 
ne» A 

«Popolo d'lialia» declară 
încă odată că Italia apă 
rând integritatea militară 
a Spaniei, apără înterese- 
le europene şi că politica 
sa ținteşte să împiedice o 
rusificare a Spaniei şi a- 
firmă că se îmcearcă o ma- 
nevră franceză şi sovietică 
pentru crearea unei diver. 
Siuni mediteraneene, 


"IN G. SALIGNY No. 2. TEL. 3.26.68 


Hste, care bombardează de pe mare 
toate cuiburile de rezistenţă ale co- 
muniştilor. Porturile Laredo şi San- 
tona stăpânite încă de trupele gu- 
vernamentale, sunt ţinute încă sub 
tirul direct al tunurilor de Pe vase- 
le naţionaliste, 

Acelaşi coloană a ocupat în cursul 
înaintării sale masivul Pena Carne. 
ra, care este cel mai înalt vârt din 
acea regiune, fiind situat la sud de 
localitatea Somorostro, Au fost de 
asemeni ocupate colinele dela Mal- 
tellano de pe malul stâng al râului 
Barbadur, precum şi localităţile 
Obeguri şi El Bano însemnate prin 


faptul că sunt aşezate de-alungul 
căii ferate. 

Sectorul dintre Valmaseda şi Or- 
guna poate fi considerat acum com- 
Plect eliberat de năpasta  tomue 
nistă, 


lvcalizarea conflictului. 

Din păcate nu însă toa 
interesele britanice su 
de acord cu acest sco 
Anglia are nevoie de n 
nele din Bilbao. Se ved 
deci, încheie siarul, că s 
masca frazelor idealiste s 
ascund interese cari n'u 
nimic ideal. PR 
TOTUŞI, SUNT CERCUF 

OPTIMISTE 

LONDRA, 5 (Rador). — | 
Van Zeeland, preşedintele co 
siliului de miniștri al Belgiei, 
sosit azi la Londra, venind d 
Statele Unite, unde a avut într 
vederi cu preşedintele Rooseve 
şi cu mai mulți membri ai guve 
nului. 

D. Van Zeeland a făcut urm 
toarea declaraţie presei: «Sur 
mulţumit cu rezultatele vizit 
mele în Statele Unite. Am av 
conversații în special cu priv 
re la chestiuni economice, da 
în cursul întrevederii mele c 

reşedintele Roosevelt am discu 
at „neoficial, şi alte chestiuni 

In cercurile autorizate se afi 
mă că d. Van Zeeland ar înce 
ca să medieze între Anglia 
Franţa deoparte şi Germania 
Italia de altă parte cu privire 
reglementarea  neintervenției 
D-sa pare că propune să se recu 
noască calitatea de beligeran 
atât guvernului din Salamanc! 
cât şi celui din Valencia, urmân 
ca în schimb Germania şi Itali 
să adopte nou] plan de contra 
naval propus de Franța şi An 


atac 


ex 
regiunei Valencia, 


ATACUL DELA MONTE- 
BELLO 

SALAM ANCA, 5 (Rador), — Ca 
respondentul agenţiei «D. N, Bo» a 
nunță: 

Comunicatul oficial dat de coman 
damentul trupelor naționaliste de 
clară că pe frontul Biscaya inamt 
cul a dat un atat desperat în contre 
pozițiilor dela Montebello şi Neve 
ra. El a fost însă respins cu mar 
pierderi. 

Timpul rău a împiedicat operații 
le militare aproape pe toate frv 
turile, Pe frontul Aragon, în secta 
rul Sabinaningo, s'a respins un al 
tac dat de trupele republicane. 


ALŢI REFUGIAŢI 


LA ROCHELLE, 5 (Rador). 

Corespondentul agenţiei Hava 
transmite: 

Un vas de răsboi englez a sosit n 
seară aci aducând 1800 de refugiaț 
spanioli din Santander. 

Vasul a plecat la ora 0 şi 30 spră 
Saint Nazaire, 


sea d aie ta 


Ziarele germane 


reprezentanții guvernului din 
Vaiencia trimişi la Paris 


BERLIN, 6 (Rador). — Agen- 
ţia «D, N. B> transmite: 
Presa comentează azi dimi- 
neaţă vizita pe care o fac la Pa- 
ris reprezentanții guvernului 
republican din Valencia, 
«Voelkischer  Beobachter» 
serie: «Desigur că reprezentan- 
ţii Valenciei nu merg să ceară 
ceva decât acolo unde ei speră 
să obțină un rezultat favorabil. 


PN a 


(artierui genora! al trupelor 
comuniste de la noră, a fost mutat 
la Ramales 


BILBAO, 6 (Balcan oriente). — In 
urma înaintării rapide a irupelor na- 
ționaliste, cartierul general al comu- 
niștilor care era situat la Valmaseda 
a fost mutat n grabă la Ramales în in- 
teriorul provinciei Biscaya. 

In apropiere de localitatea Trucios, 
comuniştii stabiliseră up lagăr în care 


concentraseră peste 1500 prizonieri 
politici evacuaţi dela Bilbao, Profi- 
tând însă de debandada cu care se €- 
fectua retragerea roşiilor spre Sant- 
ander, cei 1500 prizonieri împreună cu 
paznicii lor au trecut de partea libe- 
ratorilor naționaliști. ri. 


Redactor responsabil, 


V. OLANIUL 


atacă violent pe 


Suntem foarte curioşi să vedem 
dacă se va mai îndrăzni din nou 
să se prezinte comitetului de 
neintervenție dela Londra ve 
chiul plan al controlului exer 
tat numai de Franţa şi Anglia 
în apele spaniole. Aceasta ar fi 
o adevărată perfidie», i 

«Berliner Boersenzeitung» de; 
clară: «Delegații Valenciei n'an 
îi sosit la Paris dacă nu s'ar fi 
făcut toate pregătirile pentru o 
mare afacere de arme şi muni« 
țiuni. Fabricile de armament 
franceze, cari n'au fost trecute în 
regia statului, au încă la dispo+ 
ziția lor stocuri suficiente de ars 
me cu care pot să facă faţă ori 
căror cereri. Dealtiel importante 
depozite de arme şi munițiuni de 
războiu se află şi la fabricile de 
armament din Belgia, Olanda, 
Elveţia şi Anglia şi ele au ară; 
tat mare interes faţă de politica 
dusă de guvernele francez şi en+ 
glez». > 
Poza