Buna Vestire anul II, nr. 259, 12 ianuarie 1938

ANUL Il. No. 259 


Bun, 


6 pagini 3 lei 


Director: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


SALVATORUL SPANIEI 


Poziţia actuală a problemei. coloniilor 
Şisioie Ooaiaai/ezira-tarese 0 În aemoutal do tute acută 89 5 


Redacția şi 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


Administraţia: 


Ored că exprim nu numai părerea 
mea cînd spun că puţin ne intere- 
sează dacă parlamentul viitor «e 
dizolvat sau nu. | 

Mişearea legionară şi-a tăiat dru- 
muri spaţiale î: vieaţa țărei. 

Faţă de aceste drumuri, pe care 
le măsoară numai istoria, calea 
pînăla o treaptă de deputat apare ca 
saltul unui purice faţă de o traiec- 
torie planetară. 

Nici personal, .uict personal, pri- 
vită cestiunea, nu are mail mult nv- 
roe. 

Mulţi dintre noi erau cufundaţi 
în scrisul unei cărţi, sau traducerea 
unei piese de Shakespeare — Doi 
Domni din Verona, bunăoară — 
cînd se alegeau deputaţi - la Boto- 
şani sau aiurea... Aşa probabil vor 
rămîne şi dacă-şi vor continua man- 
datul... 

Deci facă guvernul ce vrea cu un 
parlament de care i e frică să dea cu 
ochii. De fapt, frica e a lui, a lui 
trebue să fie și soluţia! 

Dar problema a fost pusă publie 
şi atunci o discutăm. 

Dinu Brătianu a fost acela care 
s'a declarat cel dintii — chiar făcînd 


abatracţie de interesul aparent sau 
numai guţiat, al partidului — împo- 


triva unei disolvări de plano a ca- 
merelor ieşite din recentele alegeri. 
Şi punctul d-sale de vedere consti- 
tue un act de lealitate politică pe 
care trebue să-l constatăm, 

Dinu Brătianu — şi după d-sa, 
partidul care s'a şi grăbit să dea un 
comunicat, (răspunsul lui  Rădule- 
scu-Mehedinţi nu contează) — spune 
răspicat că aces parlament nu poa- 
te fi dizolvat pînă nu e constiuit. 
Vonstituirea odată admisă, atrage 
după sine a doua etapă. Constituit, 
parlamentul nu poate fi dizolvat 
pînă nu se produce votul de blam, 
pe care orice guvern în minoritate 
îl poate aştepta — măcar atita! — 
dela naţiune. 

Numai atunci prerogativa consti- 
tuţională intră în funcţiune, şi Re- 
gele îşi poăte exercita dreptul de 
a-şi prefera, în loc de parlament, 
guvernul — şi recunosc, e un paria- 
ment tare antipatie! — trimețind pe 
aieşii din Decembrie ai națiunei la 
plimbare, ca să se vadă dacă nu 
cumva sînt alţii îu Aprilie! 

Unei atari soluţii cu toţii—dar mai 
ales cel angajați la ora actuală en 
traducerea lui Shakespeare... — me 


închinăm" 
Şi sperăm, pentru buna lui repu- 


Direcţia, Redacţia . 


. 4.84.34 


ABONAMENTE: 


Administrația , , . « » 485,82 ' an Lei 709 
Tipografia .. . 1. 4.7756 Comune urbane 6 luni > 350 
5 luni > 175 


z0lva... 


Se 
AR SE 


tație măcar, că guvernul ge va opri 
la ea, pi 

Orice altă soluţie, de ce să nu » 
spunem, e o laşitate. E cel mai 


crunt vot de blam pe tare guvernul | 


şi-l poate da sie-și. 

Cum adică? Te alegi în parlament 
la minimul de deputaţi. Taci chitie, 
fiindcă nui nimie de făcut. Dar 
zeița Ironia te ridică peste noapte, 
pe tine, opoziţie minimală, la ran- 
gul de guvern. Atunci tu, care na! 
depus o singură plingere în ajun. 
țipi imediat că alegerile mau fost 
bune, sau au fost mai ştiu cu cum, 
şi le anulezi! Ca să faci alte alegeri 
— ştim noi cum! 

Nu, e o decapitare politică. 

Octavian Goga e un om inteligent 
La fel bătrânul patriarh: A. 0, Cuza. 

Lumea îi ştie apoi adversari leaii. 

Mişoarea lor mai arborează, un 
stindard etic: curajul. 

Nu te poţi purta cu alegerile ca 
copiii, strigînd: nu mai mă joc! de 
îndată ce nu-ți mai convine! 

Parlamentul ales trebue să-şi ur. 
meze cursul firesc: Votul de blam 
al opoziţiei. Intre a primi votul de 
blam al acesteia, şi a-şi da singur 
vot de blam, guvernul trebue să a- 
leagă pe cel dintti. 


Dragoş Protopopescu 


de față omai acută importanţă ca rezer- 


vorii de materii prime, de cât ca debușee pentru producția indusirială a metropolelor 


Nioi odată problema coloniilor wa fost de-o mai arzătoare actua- 
litate ca în ceasul acesta. Ceea ce înseamnă că această problemă a intrat 
într'o fază nouă, 

In adevăr la începui, în epoca descoperirilor, coloniile satisfăceau 
nevoile de lux şi de aventură ale națiunilor latino-germanice. Ne aflam 
atunci în epoca eroică, romantică, 

In a doua fază accentul cădea pe posibilităţile coloniilor dobân- 
dite, de-a absorbi surplusul de populație al metropolelor, ca şi prisosul 
producției lor industriale: Epoca mereantilă şi demografică. 

In momentul de faţă când ne găsim într'o perioadă de exploatare 
intensivă a tuturor resurselor planetei, oând toate marile puteri sunt 
torturate de nevoia vitală, presamtă de fer, de cauciuc, de petrol, de 
păstăi de Soya, de bumbac, de uleiuri, de manganea, de foafaţi şi de tot 
felul de alie produse de acest gen, coloniile capătă o împortanță în 
plus: aceea de imense reaervorii de materii prime, lără de posesiunea 
cărora o colectivitate modernă de zeci de milioane de oameni nu se 
mai poate hrăni, nu poate respira şi trăi. 

Prin urmare, spre a putea judec a şi rezolva prin prisma actualității 
stricte, această mult discutată problemă, ni se impune să ştim în prea 
labil: cum sunt repartizate coloniile între marile puteri, care este posi- 
bilitatea fiecărei puteri în parte de-a valorifica la maximum coloniile 
din toate punctele de vedere şi, în fine care dintre aceste puteri fac un 
bloc omogen şi continuu cu posesiunile lor de peste mări, în aşa fel ca 
să şi le poată apăra şi extinde cu mai multă ușurință. In sfârșit, care 
ar fi cea mai echitabilă formă de a rezolva această problemă, tran- 
sformând coloniile dintr'un factor de dispute şi dintr'un măr al discor- 
diilor între europeni, într'o bază a păcii şi-a colaborării europene, în 
măsura în care această coordonare de eforturi organizate, este dezira- 
bilă şi posibilă. A 


Criteriui colonia! aplicat 
europene şi exotice 
Vom constata aci, că distinc- In sfârşit, avem o sumă de 
punea făcută de BISMARK a-|ţări în centrul şi sud-estul Euro- 
cum aproape o jumătate de se- |pei în deosebi, cari au colonişti 
col, între statele posesoare sau | poate mai mult de cât toate cele- 
neposesoare de colonii, e vala- | lalte la un loc, ca și o nevoie vi- 
bilă şi astăzi, cu oarecari corec- 
tări. Avem astfel ţări cari au 
colonii în abundență, dar încep 
să nu mai aibă colonişti cu cari 
să le valorifice şi să le apere: 
Anglia şi Franța de exemplu. 
Ba, am putea spune că această 
din urmă ţară, nu numai că a 
ajuns incapabilă să colonizeze, 
din cauza epuizării interioare 
dar e pe punctul de a fi coloni- 
zată ea însăşi de către negri și 

negroizii din posesiunile sale. 
vem apoi țări cari nau încă 
nevoe de colonii, de oarece gă- 
sesc în limitele vastului lor te- 
ritoriu toate resursele necesare 
alimentării și desvoltării indus- 
triei lor: Statele Unite, Brazilia, 

Argentina, Rusia, 

In al treilea rând avem țări 
cari dau în fie care an contin-! 
gente importante de colonişti, sau 


tatzlor 


au colonii: (Germania, Polonia 
şi toate celelaite state europene 
mijlocii şi mici, printre cari ne 
prenumărăm şi noi. 

Evident că pentru România, 
problema lipsei de spaţiu nu s'a 
pus încă, deoarece noi ne aflăm 
în plină şi febrilă organizare 
spre a putea valorifica pe de- 
plin pământul pe care-l posedăm 
deja ca moştenire legitimă. In- 
si e deasemeni limpede că după 
ce ne vom fi înstăpânit și con- 
solidat suficient pe acest sol; 
după ce ne vom fi organizat şi 
regenerat naționalmente, şi du- 
pă ce vom fi în măsură să valo- 
rificăm luxurianta prolificitate 
a țărănimii noastre în cadrul u- 
nei politici demografice efective 
şi eficace, vom ajunge să ne 


telă absolută de spaţiu, însă nu, 


Totuși dacă pentru noi pro- 
blema colonială nu e de actuali- 
fate — deşi ea ar trebui să fie 
dacă am fi ceva mai prevăzători. 
— pentru Germania mai ales şi 
acum în urmă pentru Polonia, ea 
începe să fie de-o actualitate dra- 
malică, arzătoare. 

Germania de pildă, avea la a- 
nul 1800 abea două zeci de mi- 
lioane de locuitori; în 1914, avea 
aproape șaptezeci de milioane. 

eci de trei ori și jumătate pe 
atât. 

Trecând astfel numericeşte de 
la dublu la triplu și jumătate, pe 
aceiaşi suprafață teritorială, po- 
porul german s'ar fi înăbuşit fă- 
ră îndoială în limitele acestea 
prea strâmte, dacă n'ar fi găsit 
mijlovul de aşi procura din afara 
materiile alimentare și cele prume 
necesare traiului şi industriei 
sale. 

POLONIA, a cărei poporaţie 
a sporit în ultimii ani întrun 
ritm şi mai galopant, își pune 
din ce în ce mai îngrijorată pro- 
blema materiilor prime şi alimen- 
tare de car are şi va avea şi 
mai amplu nevoie într'un viitor 
apropiat. 

Mâine, după cum am văzut, 
vom ajunge să ne punem şi noi 


| 


aceiaşi întrebare. Ori ar putea 
toate aceste mari naţiuni să nu 
se gândească la viitorul copii- 
lor, nepoților şi strănepoților 
lor şi să-i expună pe aceştia ia 
mizerie, foamete şi umilință din 


male, cât și necesarele surse de 
materii prime de cari au absolu- 
tă nevoie în actualul stadiu al 
vieţii lor economice. 

Printr'o coincidenţă în adevăr 
fericită, se întâmplă că tocmai 


simpla teamă de a nu pune as-j naţiunile cari simt acum o impe- 


tăzi în discuţie situația naţiuni- 
lor obese, cari fie că nu-şi mai 
pot apăra coloniile, fie că încep 
să fie ele inşile colonizate, nu-şi 
mai pot îndeplini funcțiunile 
culturale, civilizatorii şi milita- 
re, ce şi-au asumat în fața rasei 
albe? 


IMPORTANȚA GENIULUI 
COLONIZATOR 

Din consiceraţiunile sumare 
de mai sus, reese ca absolut ne- 
cesară o nouă repartiție colonia- 
lă a teritoriilo: disponibile de 
pe glob. Repartiţie pe care tre- 
bue să ne grăbim s'o facem noi 
înainte de-a o face alții împotri- 
va şi în dauna noastră a euro- 
penilor. 

Prin urmare, întrun viiitor 
foarte apropiat, va trebui să. se 
examineze posibilitatea de a se 
oferi tuturor țărilor colonizatoa- 
re dar lipsite de colonii, sau cu 
colonii insuficiente, întreg spa- 


rioasă nevoie de spaţiu şi de ex- 
pansiune, sunt dotate şi cu ge- 
niul dificil şi laborios al coloni- 
zării. 

Italia de pildă, care acum două 
mii de ani a colonizat întreaga 
lume cunoscută pe atunci, a să- 
vârşit şi săvârşeşte în momen- 
iul acesta adevărate minuni în 
Africa Orientală şi Nordică: Tae 
şosele superbe de mii de chilo- 
metri lungime, cum e cazul ace- 
'eia din Cirenaica, sau acelora 
din Etiopia; zideşte oraşe; des- 
chide noui porturi maritime şi 
aeriene; organizează, cultivă şi 
civilizează în sensul cel mai pur 
şi mai nobil al cuvântului. lar 
în două zeci de ani de aci înain- 
te, Italia africană va întrece c 
sigur în belşug şi confort, dacă 
nu în strălucire şi putere Italia 
europeană. 

Germania de așişderi, în scur- 
tul răstimp cât a avut posibili. 


ian Lei 500 
6 luni > 250 
3 luni > 125 


Comune rurale | 


Un grup de flăcăi legionari din comuna Galaţi — Făgăraş 


OREI AZ 26 PRE RI ECE CNP EC ECC EP E 7 PAL ZE ZERO PRE PPR II E UE STERE EEE 


După ocuparea Nankingu lui de către 
pele sunt îrtiuti în revistă 


Copiii Moților 


japonezi, Su 


Mă aproPii, cutremurat din teme- 
liile sutletului, de acest subiect. 

Nu e un simplu subiect de articol. 
E o dramă întreagă, stăşietoare, ne- 
sfârşit de mare. , 

Problema moţească a fost. rând 


Dar iată că nimeni nu-şi întoaree 
gândurile depe drumurile  bieste» 
mate. 


Nu s'aud strigătele cari ne cer a» 


| 
| tenţie la ceasul avertismentelor. 


A mai venit o iarnă peste Moţi. 


pe rând, exploatată, pe plan elee.! Copiii lor, sărmanii. tree desenlţi 


ra] numai, de toate guvernele. Ori. 
decâle ori s'a simţit nevoia voturi- 
lor, Moţii au fost prinşi de guler, 
scoşi din mizeria lor neagră, şi afi- 
aţi, lacrimogen, în văzul tuturor. 

Nimeni nu sa gâ:dt că acolo, 
din inima Apusenilor, se ridică, 
spă'mântător, ca la sfârşit de lea- 
turi, potopul de blesteme. 

Nimeni n'a auzit cum vine, in su- 
nete de simfonie fantastică, sfânta 
nebunie a fluerului, să ne scuture 
nepăsârea şi să ne ceară socoteală. 


Peste munţi p'au trecut decât si-| 


beriile fără număr. Primăverile, 
toate, au fost jefuite. Şi codrii. Şi 
păşunile. Şi băisagurile. Şi lumi- 
niţa de nădejde din ochii limpezi 
ai copiilor de moţi. 

Vânzătorii de ace şi mosorele depe 
vremea stăpânirii străine au ajuns, 


țiul necesar desvoltării lor nor-' (Continuare în pag. 3-a)| sub zodia guvernelor românesti -— 


ar putea da eventual, dar cari 
nu dispun de suficiente teritorii 
susceptibile de a fi colonizate şi 
valorificate spre a satisface ne- 
voile vitale Al națiunilor respec- 
tive: Italia, Japonia. 


gândim şi noi la o lărgire a spa- 
țiului pe care n'o vom prea pu- 
tea dobândi pe socoteala veci- 
nilor noştri ide, aflaţi şi ei 
în fața acelorași dificultăți ca 
şi noi. 


Zi aa e aa 


1500 pelerini români io 


A a 


ca 


! în procesiune în Roma 


şi cu sprijinul lor, tăţiş sau camu- 
flat — mari stăpânitori de endru 
şi hoţi legalizaţi ai ultimelor drep- 
turi moţeşti. 

Cădeau pădurile motesti lovite de 
securea străinului. asa cum cad spi- 
cele de grâu sub coasa Rumânubhul. 

Reforma agrară a fost falsifica- 
tă. eludată, tălmăeită şi răstălmăel- 
tă, în aşa fel, încât cel din urmă, 
licăr de stăpânire românească sa! 
stins și, peste tot. s'a întins mâna | 
lacomă a venetieului, 

In cătunele Moţului a coborit of.! 
tica, cu sunet lugubru de sierie.| 
Drumurile nu sau mai făcut. Dis.! 
pensarele au rămas pe seama lui 
Potemkin. 

La rădăcina gorunului cobia to- 
porul adus de vânturi, In pieptul 
moţului rodea  tubereuloza. Sitili. 
sul străbătea, ca un crivăţ de nă- 
paste, pe ulițele satelor. 

Țara lui Iancu se transforma, zi 
de zi, într'un imens mormânt. 

Tischler, Grâdel şi Urmanezy tro- 
nau peste sicrie. Şampania curgea 
în valuri peste morminte. Se dansa 
pe roata Bălgradului. Când san 
răsvrătit gândurile şi când a tre- 
buit să lumineze flacără de gloriţ 
în prăpastia întunericului, o elipă, 
se părea că toate se vor îndrepta, 


printre nai i 


Copiii lor se strecoară, înfome' i, 
pe lângă palatele fastuoase. 

Copiii lor, roşi ue tuberculoză, îşi 
seuipă plămânii putrezi, i 


Tree, în marş funerar, cu laerl- 
mile îngheţate, uitând să ne ceară 
o bucată de pâine, pentrucă Moţii 
nu cerşesc. 


— Sunt Moţ din Vidra, din satul 
lui Iancu! 


Atât iți spune micuțul galben ca 
ceara şi, dacă nu-l pricepi. pleacă 
alungat. 

Cel din Albac la fel. Şi cal din 
Horia—Aradu. 

Şi cel din Scărişoara. Si zărăn 
deanul şi blăjenarul. 

Dacă le deschizi mâna, vezi urmă 
de sânge din toat: răstignirile mo 
țeşti. Aduce testament de case frânte 
cu ei. Şi cântă din fluer, a nebunie 
sfântă, ca Iancu cel din răscoală, 


Ninge cu fulgi de noapte mar” 
prin Țara Moților. ; i 

Ninge cu lacrimi. 

Aşa cum a nins în larna anului 
1784. 


In Capitală bat ceasuri şampani- 
zate. 
Pe erestele Apusenilor, oare cât 2 
reacul? 
Se desluşese, bine, unamieoPtsute 
patruzecişiopt de bătăi... 

E vremea să le numere cineva. 


Valeriu Cârdu 
Bien ape e tie -] 


Resubiica Nicaragua a 
| ecunosait imperiu! 
it. lian 


BERLIN, 10. (Radio Universal. — 
După comunicaiul din Roma guvor= 
nul republicii Nicaragua a decis să 
numească un minisiru ia Quirinal, 
care va îl acreditat pe lângă Regele 
Maliei, Impărat al Etiopiei. In cer= 
curile politice italiene se subliniază 
că această decizie înseamnă recunoaga 
terea de fapt, a Imperiului ialian, A! 


fi 


«BUNA VESTIRE» 


„Maeştrii cântăreii 
din Nurnberg'“ 


<Gpera Română» a găzduit în serile de 7 şi 9 cor. pe oaspeții E. La- 
holm, W. Rode, Berta Stetzler, Eduard Kondl şi Artur Rother, 

S'a executat «Maeștrii oânăreți din Nirnberg», capo-d'opera lui R. 
Wagner, poate cea mai specific germană, realizată de fantastul oom- 


pozitor revolujionar. 


„Această operă cere un stil anumit, fără de care execularea ei ar 


lăsa de dorii. 


Deaceea, concursul acestor oaspeți, acordat primei noastre instituții 
muzicale, a fost binevenit, servind de bună lecţie scenică pentru inter- 


preţii români. 


_<Hans Sachs» un greu rol de compoziţie, a fost cântat de Wilhelm 
Rode. Fără prea mare volum, dar de înaltă şooală, acest bariton a cân- 
tat egal până la sfârşit, nuanțând în amănunte, aproape naturalist, jo- 
cul scenic, fără să-și obosească, totuşi, vocea. 

Tenorul Laholm — ne-a adus aminte de vocea lui N. Apostolescu — 
ține frumos încordarea melodică. E un cântăreț de ample resurse, pe 
țare-l bănuim un perfeot interpret al întregului repertoriu wagnerian. 

D-na Bertha Stetzler a dat o Eva de dreaptă linie ascendentă. In 
«Guten Abend, Meister», a vibrat glasul unei mari cântărețe. 

Deşi fără voce plină, «Sixtus Backmesser» al lui Eduard Kandl a 


fost o frumoasă realizare. 


Din cântăreții noştri sau relevat G. Niculescu-Basu, Nae Dumitre- 
scu, Maria Snejina şi N. Secăreanu (în «Paznicul de noapte»). 

Corul a fost complet prost. Jidovul I, Rosensteok trebuie aruncat 

diat afară dela Operă. Pasagiul <Wach aufh a oferit oribile inega- 


tăţi de voci. 


Apreciem talentul deosebit al dirijorului Artur Rother. 

Menționăm că toţi oaspeţii germani au ținut să-şi afirme în tot 
qecursul reprezentaţiei specificul german (de artă). Noi, însă, am ținut 
pă le arătăm oaspeților o întreagă colecție de jidovi. 

Baletul Operei, sub orice critică, 

IE o jale pentru d. Ion Marin Sadoveanu. 


„Păcat! 


Marietia Sadova 
” Pe această mare artistă am avut 
prilejul s'o cunose — din sală — în- 
că din Cernăuţi, unde juca într'un 
turneu. Marietta Sadova, e ca şi 
Aura Buzescu, una din cele mai in- 
teligente femei în teatru, pe cari le 
gvem la ora actuală. In «Actriţa» lui 
Schacht, jucată la studioul <Teatru- 
lui Nţional», d-na Marietta Sadova 
a făcut o excelentă creație într'un 

1 nu tocmai principial. Şi ne gân- 
dim iarăşi, cu tristeţă, că, ia noi, o 
artistă ca să aibă succes de presă, 
trebuie să se cheme neapărat Leny 
Caler şi să ştie să-şi dea ochii peste 
cap. In plus, să fi rămas cu cultura 
prin şcoala primară. Marietta Sado- 
va e şi scriitoare. Şi, culmea, citeş- 
te versuri. Or, asta nu i se iartă, — 
la noi actrițele oprindu-şi lectura la 
Pitigrilli. Deaceea am ţinut să oma- 
giez, poate cam anonim, pe Marietta 
Sadova! pentrucă nu confundă arta 
cu baletul revuistie. Dar vom mai 
scrie despre Marietta Sadova, căreia 
îi datorez şi un omagiu personal 
pentru un recital de poezie. 


D. lon Hodoş 


anunță pe curând volumul de po- 
ezii „Rânduri pentru Dumnezeu”, 
D-sa editează şi revista „Troița”, 
care ar putea deveni excelentă dacă 
ar da mai multă atenţie cronicei 
şi dacă ar renunța la un anumil 
balast retoric. Sperăm că d. Ion Ho 


duş, care e un om de mult entu=: 


sr va da urmare sugestie noa 
stre. 


D. Niculescu-Bassu 


„Opera Română“ 


MIRCEA STREINUL 


so ZZ 


meudiocritaie) sunt ocupați cu alte 
chestii (balet...). Oare, în Jocul in- 
capabilului domn Nona Ottescu n'ar 
putea fi numiţi d-nii M. Jora, G. 
Breazul, D. Cuclin sau Paul Con- 
stantinescu? Sau acel mare Sabin 
Drăgoiu? D. Nona Ottescu ar tre- 
bui să se întoarcă la anumite hru- 
bo. Ştie d-sa ce fel. Despre inca- 
pacitatea conducerii dela „Operă” 
am scris şi în „„Decembrie”, dur 
nu s'a sesizat încă nimeni. Foarte 
trist! 


<Tigrii» 

romanul d-lui prof. Dragoş Proto- 
popescu, intră în ediţia II-a. Despre 
acest roman, nu voiu scrie. Sunt 
opere despre cari, spunând că îs 
mari, nu mai ai ce spune. Dar rele- 
văm încă odată personalitatea aces- 
lui scriitor excepţional: om de tea- 
tru, romancier, poet, esseist şi ga- 
zetar (toate eu deopotrivă talent fă., 
cute), care instaurează în literatura 
română o nouă mentalitate: a serii- 


torului gentlemen, depărtat de cafe: 
nele şi birfeală. 


Poem 
D. Tudor Nicodem ne trimite a- 
cest poem, pe care-l menţionăm în 
intregime: 
«Oamenii ţi-a încununat fruntea cu 
spini 
şi.au spus că ţi-e gândul netrebnie, 
Tu ai răspuns că voinței lor te înclini, 


dar că vorba m'o vei întoarce nemernic, 


Codrii te-au aștepta! fremâtână. 
murmurând  isvorul; 


nu e numai un mare cântăreţ, llegănându-şi spicul în vânt, 


Ne gândim că jidovul losl Aratti 
ţrebuie înlocuit cu d. Niculescu - 
Bassu, care a montat admirabii 
„Căsătoria secretă” a lui Cimerosa 
la „Opera Română”. Tot astfel şi 
ceilalţi jidovi dela „Opera Româ- 

” trebuie înlocuiţi imediat cu 
creştini. Cunoaştem, de pildă, un 
p'are bariton, Megasine, care — 
fiindcă e creştin — nu are nici un 
angajament. Şi ca el, atâţia alţii. 
Dar d. Ion Marin Sadoveanu plus 


d. Nona Ottescu (de-o îngrozitoare 


| prieteni 


Când ai murit, 


ci şi un priceput director de scenă, | fe-2 asteptat ogorul 


Cântecul ți l-au înțeles păsările cerului 
şi dela tine l-a învățat fluierul oierului; 
ți-au fost vânturile, zăpezile 
ploile, 
oaspeți de zile mari, ciobanii cu oile. 


licuricii ți-au aprinş 


: lumănări, 
greierii ți-au adus cântări 
vântul toamnei ţi-a "'nstelat 
fruntea'n lutu 'negurat», 
M. Str. 


Astă seară la Teatrul Naţional: 
„Suilete tari'* 


„Suflete tari” continuă să domine 
afişul Teatrului Naţional. Pe măsura 
fiecărei reprezentații, piesa d-lui Ca- 
mil Petrescu rotunjeşte certitudinea 
unei mari opere dramatice şi una din 
cela mai impunătoare realizări ale 
teatrului românesc. 

Lucrarea, în sine, oferă prilej de 
discuţii şi polemici, cu interpretări di- 
verse, toate însă unanime în a recu- 
moaşte excepționala ci valoare. 

Creaţia magnifică a d-lui lon Ma- 
molescu, jocul d-nei Marictta Anca 
în loana Boiu sunt obiectul celor mai 
peprecupeţite elogii. Ei se încadrează 
definitiv în galeria marilor noşiri ac- 
țori. Deasemenea felul cum tânărul 
Florin Scărlătescu a prezentat şilueta 
lui Culae Darie, personaj demn de 


antologie, lasă să se întrezerească u 
nul din viitorii noştri mari salba 
dieni. D-nii Mitru, Ulmeni, Balaban 
precum şi d-nele Kitty Ghiorghiu şi 
Dina Mihalcea, întregesc — fiecare 
în partea lui determinantă — un 


ansamblu care face cinste Teatrului 
Naţional. 


Un celebru dirijor en- 
gier la „Filarmonita“ 


Direcţiunea „Filarmonicei” a invitat 
pe celebrul dirijor englez A/bert Coates, 
directorul orchestrei „Filarmouicei* din 
Londra, să conducă concertul simfo- 
nic din seara de Joi 87 Ianuarie 1938. 


Vasile Pârvan, sau viaţa Istoriei! ..“ 


«Invăţaţii, cari scriu istoria Po- 


tea gândului senin şi stăpânitor. 


poarelor sunt de două feluri: unii, Eram desnădăjduit de a mai găsi 


cari din copilărie şi până la bătrd- 
nețe au trăit tot între cărţi, iar ai- 
ţii, cari au trăit şi viața cea de 
toate zilele, cu luptele, necazurile 
urîțeniile şi frumuseţile ei.. » 
(Prefaţă) 

Aşa îşi începe: Istoria Romanilor 
la gurile Dunării, cărturarul poet 
Vasile Pârvan, limpezindu-şi  sin- 
gur rostul şi gândurile pentru o 
viitoare mare Protoistorie. Şi viaţa 
pe care o duse de acum încolo hârsit 
cu nenoroacele şi cu amarurile ei, 
îi împăcă deplin cu gândul Morţii, 
şi pietrele mormintelor din Histria 
și Tomis îi arătară adevăratul preț 
meîntrecut al Vieţii. Trudnică şi 
ascetă, dăinată între pământ şi Cer 
deopotrivă, ca un năvod subțire de 
păianjen, făptura lui de țăran pălit 
la dogoarea cărților, flutură ome- 
neşte şi trist în rânduri de înnaltă 
cugetare: 

despre Viaţă 

«Fericiţi cei cari nu îşi irosesc 
Viaţa şi trebue să ne fie clar acest 
lucru (scrie el în Dies Violaris) că 
mici cele mai modeste suflete nu 
trăiesc zadarnic în lumea aceasta. 

Alături cu fiecare dintre noi cre- 
şte încă de când suntem în leagăn 
datoria vieţii noastre. Ferice de cel 
ce şi o cunoaşle întreagă şi'o împli- 
meşte cu toată puterea sufletului 
său» (pag. 76). 

(Nu îți vin acum în minte, iubite 
cetitorule, cuvintele lui Moţa? Ca 
un ecou de acolo de unde morţii se 
întâlnesc; 


[i 


forma. Şi din tăcerea celor ce mă 
aşteptau a crescut în mine puterea 
linie; modelatoare de gânduri, tur- 
nate ca arama îp tiparele statuii. 
'Păcerea e centrul lumii. Spre tăcere 
se adună toate, ca apa spre prăpas 


VASILE PÂRVAN 


tia neagră. Se îndeasă toţi se liniş- 
tesc împrejurul ei şi asupra tutu- 
ror se aşterne stăpânitoare tăcerea, 
Tăcerea e zeul necunoscut, Puterea 
e' se vede în durerea și în bucuria 
muritorilor stăpâniţi Și» dînsa; căci 
țăcerea e mormântul "în care închi-! 
dem toată plângerea sufletului: 
nostru doritor şi pe feţele noastre 


majestoasă, trec valurile imnului 
vieţii, imnului muncii, în pulberea 
de aur cu care fiecare răsărit de 
soare cheamă la lucru și fiece apus 
de soare trimete la odihnă mulți- 
mea semănătorilor de roade, semă- 
mătorilor de gânduri. lar când o 
clipă muncitorul se opreşte din lu- 
cru şi îşi ridică ochii spre zările de- 
părtate unde cerul se împreună cu 
pământul şi marea, sufletul său W- 
mştit şi senin, vibrând de ritmul 
etern al muncii, se simte una cu fi 
rea care vibrează în acelaş ritm e- 
tern în fiecare rază de soare şi val 
de apă şi frunză de copac şi îi se 
pare că e una cu toate... 


ss. Şi Moarte ..| 


Insfârşit, iluminat şi  visionar, 
Pârvan împletește în sorisoare pet. 
tru vremuri noui, cele 2 popasuri: 

«Suprema sanctificare a Vieţii e 
moartea pentru aproapele. 

«0, de-aţi putea iubi şi de n'aţi 
putea uita. Nenorocire celor cari 
din prea multe preocupări mărunte 
nu mai au vreme de a se gândi la 
cei cari au murit» 

«Cu ee iubire trebuie să ne gân- 
dim la cei morţi cari au dreptul la 
amintirea noastră... Cei morţi tre-! 


dintru însuş începutul gândului de- 
spre moarte: liniştea de piatră în 
care cădea dintr'odată viaţa era aga 


| tăcerea sapă div'na expresie, adin- 


AL 


Cuv. George Hoze- | 


vitul şi Martira Domnica. 


OPERA ROMANA; Buttertiy, 

TEATRUL NAŢIONAL: Suflete tari. 

STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIONAL: 
Te-am cumpărat. 

TBATRUL LIGII CULTURALE: Olopo- 
țelul de alarmă. 

TEATRUL REGINA MARIA : Stăpâna | TBEATRUL ALHAMBRA-EXOHLSIOB + 


din La Pan 


Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBR A-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoilanu 
Muzica de 1. Vasilescu 


KNDA 


_ Vanuarie 1938 


CATOLIO: Bi. Severin, 


TEATRUL 0OOMOEDIA: Problemă de re- 


2ol vat- 


TOATRUL MODERN Crima die Expre- 


sul verda, 


Alhambra Palace j 


Compania Cărăbuş Director C. Tănase 
TRATRUL SAVOY Calea Victoriei a rome 'Teletoanelor 


VINERI 14 IANUARIE 1938 PR 


Pottă bună 


ACRIAR MONTARE — AO 
letele la Casa Tea 
MATINEURI — JOI — 


COMOEDIA ” 


Tel, 4.7171 


Duminecă la ora 6: 


ERA REVISTEI 


la Tănase 


Ş PERSONAL ARTISTIO 
ui — Telefon ; 3.55.03 


AMBATA — DUMINECA 


Teatrele de sub direcția D-lui SICA ALEXANDRESCU 


fiecare seară la ora 9 și în matineurile 
de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 


Problema de rezolvat 
Kontuşovca- Palace 


— «Eu aşa am înțeles datoria vie- 


ţii mele! Am iubit pe Christos şi 
am mers fericit la moarte pentru 
el !>). 

Şi altundeva scriind tot despre 
Viaţă, Pârvan adaugă: 

«Luaţi viaţa în chip grav, căci 
sunteţi toți ca nişte înviaţi din 
morţi..; dați vieţii, nu prețul îief- 
tina al celui ce na meritat-o prin 
nimic și consideraţi-o ca un act s0- 
lemn de continuare spre eternitate 
întru ce are maj bun neamul ome- 
nesc.  Pie-vă prezent teribilul Me- 
menta: 

«Au pierit cei buni, cei viteji, cei 
cuminti» — amar vouă celor ce ați 
rămas de veţi fi cei bescisnici, cei 
usurel, cei nebuni». 


... Tăcere..,. 


«Eram obosit şi trist» — poves- 


că şi bogată a Zeului celui Necunos- 
cut. Ci la omul atins de Zeul necu- 
noseut speranța e tăcerea, durerea 
e tăcere, iubirea e tăcere, moartea 
e tăcere!.. 


sa e Muncă... 


«Să muncitamâtaliburtate, să creem 
în libertate e să cântăm vieții cel 
mai frumos imn pe care Var putea 
sufletul nostru cuprinde în adâncu- 
rile lui. Munca e ritmul vieţii. Ea 
dă ca și libertatea tărie şi frumu- 
sețe şi caracter propriu fiinţei noa- 
stre. Ea aprinde în noi lumina a- 
ceea cerească de care se luminează 
toți cei mai slabi în jurul nostru şi 
cari recunoscători îneconjură cu îu- 
birea lor Wmina mai puternică a 
sufletului nostru. lar de multa 
muncă a milioanelor de lucrători 
harnici, luminează omenirea ca soa- 


teşte Alegânor «Şi din tăcerea în-! rele în amează, Şi în acorduri pli- 


tinselor câmpuri mi-am tras liniş- 


me, profunde, în mişcare solemnă, 


de grozavă încâţ minţii înspăimân- 


9 şi î 1 Joi 
tate a muritorilor, moartea nu-i pu- Scara ln ora Oi în matineurile de i 


Sâmbăta şi Duminecă la ora3 


bue să trăiască în noi şi în cei cei 
ne vor urma... ca şi cum ar fi încă 
lângă noi şi ne-ar povesti durerile 
lor şi speranţele lor.» 
«Sunt  Parentalia! Cei vii pome- 
nesc pe cei morţi! E o datorie pe 
care muritorii şi au statornicit-o 
| 
tea fi decât un somn greu... 

(pag. 164) 

Sunt rînduri cari în lumina apro- 
piaţei zile de Mare Praznio legionar 
capătă par'că un mai adâno şi tai- 
nic înţeles. Cu mult prea tristă pen- 
tru un îndreptar desăvârşit de Via- 
ță nouă, învăţătura  panegiricelor 
lui Pârvan vom păstra-o totuşi 
aproape, lângă inimă, alături de 
Povestea cea mare a Dacilor nemu- 
ritori, «Poetul Istoriei noastre Ve- 
chi» a murit tânăr într'o seară de 
Cireşar, când tăcerile sunt mai cal- 
de şi mai apăsătoare, 

Şi cum să nu îl simţim încă s-| 
proape de noi, pe el, care a desgro- | 
pat tinereţei acestui Neam, noi cari | 
ne-am îngropat-o pe a noastră la ră- | 
dăcinile aceleaşi Istorii...! 
Al. Alexianu 


FAPTE DIVERSE 


S untem în plină psihoză a sinu- 
ciderilor. 

La Caracal, eleva Berbecaru, în e. 
tate de 16 ani şi-a ridicat viața pen 
tru molive de ordin sentimental. 

Dste aceasta întradevăr o preco- 
cilate a sensibilităţii, la aceşti co- 
pii cari se joacă atât de senin cu 
gloanțele sau poate numai o difor- 
maţie sufletească ale cărei cauze 
țin de problema educaţiei şi a me- 
diului social? 

Trebue să dăm tineretului o nouă 
morală, 

Altfel creşiem o lume monstruoa= 
să de nevropați. 


45 atem recordul accidentelor de 
circulaţie, 

Bilanţul unei singu:e zţile tota- 
lizează un număr impresionant de 
capeie sparte, zece - douăzeci ră- 
niţi, eventual doi-trei morţi şi câte 
va automobile expuse foiogenic cu 
roțile în sus. 

Una din victime, d-ra Moldavski, 
din str. Lupiţei 20, a fost călcată 
de autocamioneta 17.826 B., în timp 
ce traversa str. Edgar Quinet. 

Suntem de acord că pietonul ro- 
mân e cel mai grăbit din Europa, 

Nu credem însă să existe nicăieri 
şoteuri mai cretini ca la noi. 


H xistă şi oameni cari ştiu să îm 
pace voluptatea bizară a sinuciderii 
cu dorința egoistă de a trăi. 

E cazul lăcătuşului mecanic Lon 
Popescu în etate de 60 ani care a 
murit datorită faptului că era al 
coolic în ultimul grad. 

Iată un om care s'a sinucis timp 
de mai bine de 40 ani... 


; imie nu e mai sguduitor, poate, 
decât moartea din cauza frigului. 
Femeia Maria Lazăr lon, zisă Go- 
lanu, găsită Sâmbătă dimineaţa în- 
ghețată de frig în dreptul casei Nr. 
57 din strada Coțofeni, este numai 
unul din nenumăratele cazuri ale 
mizeriei neînchipuite peste care tro- 


diman din str. Radului 38 era mo- 
ralist. Cert e că nu şi-a luat viața 
deşi trăia în cea mai neagră mi- 


lul de alarmă au loc astă seară şi 
mâine seară, Miercuri şi Joi, Teatrul 


nează acuma iarna, rânjetul frigu- 
lui care nu cruţă-. 


Tristă diversitate de aspecte îm- | îndrăzneala şi precocitatea. 


bracă eterna poveste a suferințelor 
şi mizeriilor omeneşti ! 

Cână le vom tămădui oare? 

Sau suntem urmăriţi de-un blea- 
tem ? 4 


Lia te sinucizi înseamnă că 

dezertezi din fața vieţii. Din taţa 

luptei. Aşa cel puțin spune morala. 
Nu ştim -dacă şomerul Ion Bel- 


zerie. 
HA venit însă moartea şi | a luat. 


Aşa dar tot moartea rămâne ul- 
tima instanţă care rezolvă conflic 
tele mizeriei. Cu sau fără voia noa- 
stră. 

Noi credem însă într'o zi când 
toate energiile ţării vor fi încolonate 
întrun uriaş marş al muncii. 


| Sunt asasini. 


Atunci va fi învinsă mizeria, iar 
morții i se va suprima dintr'odată 


E Ce 


loane Beldiman, dece mai mai 
trăit puţin?,. 


rauda, în România, este cel mai 
divers şi mai banal dintre subiee- 
tele unei rubrici de «Fapte diverse». 

O înregistrăm de data aceasta, nu 
atât pentru fapt în sine cât pentru 
locul în care s'a încadrat. 

La spitalul «I. G. Duca» din R.- 
Vâlcea s'au săvârşit fraude de peste 
o jumătate milion lei. 

Asta înseamnă, pentru bieţii bol- 
navi un pat mai tare, o mâncare 
mai proastă, un medicament mai 
puţin, un junghiu mai mult, un plă- 
mân mai debilitat. Asta înseamnă 
lovituri aspre de cnut peste trupuri 
sfâşiate de suferinţă. 

Detraudatorii dela spitalul din 
n spe nu sunt simpli defrauda- 
ori. 


AN. IF. 


„Hoț:“ ia Teatrul Ligii Cuiturale 


Ultimile două spectacole cu Clopoţ2- 


Ligii Culturale a suspendat spectaco- 
lele în vederea repetiţiilor generale ale 
piesei Hoţii, premiera fiind fixală pen- 
tru Vineri 14: Ianuarie. Capodopera lui 
Schiller, „Hoţii” se va reprezenta în 
admirabile condiţii, în direcția de scenă 
a d-lui Ion Sahighian, ale căruia re- 
alizări de până acum sunt chezăşie de 
succes. Decorurile sunt semnate de 
Traian Cornescu. In rolurile principale 
d-nii D. Grigoriu dela Teatrul Na- 
flonal, Dorin Sireteanu, I. Dordea, To- 


ma Dimitriu, 1. Focşeneanu, P. Ştefă- 
nescu, Cezar Theodoru, P. Dimitriu, 
N. Făgădaru, Mereanu, Tihu Vodea, 
Bădărău, St. Popescu, Gh. Franga şi 
Gh. Damian şi d-ra Carmen Tăutu, 
Biletele se pot reţine la cassa teairu- 
lui între 10-1 şi 4-10 sau prin telefon 
5.51.5171, 


Regina Maria 


Bulandra-M lian-Storin 
ana, Bulange i ibag 
Bâmbătă seara! 
Duminecă la ora 6: 


Vineri 21 Ianuarie 
PREMIERA 


LIBER 
ep gata 
Piacentini, Silvia 


Teatrul MODERN 


Str. Sărindar 14 


cu IONEL 


CRIMĂ din EXPRESUL VERDE 


OAMENI 


cu G. Storin, Tantzi Cocea şi 


In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile de Joi, 
Sâmbătă şi Duminecăla ora 3 


COLONIALE 


cu Maria Filotti e Car gara V. Maximilian, Nora 
a 
Axenti Mirea şi Migu Fotino 


RE Sa SP CES e m 
DEI FII EEE SEE 


Stăpâna din La Paz 


Fraţii Karamazov 


Gândul 
IN. ALB 


George Vraca 


Ion Talianu, Aura Fotino, 


Astăseară 


ĂRANU 


CINEMATOGRAFE 


ARO: Orizontul Pierdut şi jurnal. 

CAPITOL: Tarantella şi jurnal Eclair. 

CARLTON: Aventura din Triest. 

SCALA: Broadway-Melody, 1938, jur- 
nal Paramount. 

TRIANON: Singur la nevastă şi jurnal 
Paramount. 

SELECT: Nuută cu repelliie. 

SAVOY: Program de varietăţi (music- 
hall), 


prezintă marele film american 


Or.zontul pierdut 


Cea mai grandioasă realizare 
cinematografică a ultimilor ani 


FEMINA: Stigmatizata (Fortaiture). 

PALAS BULEVARD: Alaska, jurnal şi 
completare. 

A. R. P. A.: Monstrul galben, jurnal 
şi compleciare. 

ROXY: Tarantella şi jurnal Eclair. 

CORSO: Noaptea în Shanghai şi re- 
vista „A fi sau a nu îi”. 

DARLY: Prinj şi cerşelor şi Oameni 
după gratii. 
ELYSEE (Str. Doamonei 11): Singur 
la nevastă şi jurnal Paramount. 
FORUM: Noaptea roşie şi Femela mas- 
cata. 

OMNIA: Vasul robilor şi Compania Titi 
Mihăilescu. 

AIDA- (oalea Raohvei 151): Ingerul şi 
Dusmănie. 

AMERICAN: India în flăcări si Borneo. 

BARCELONA: Granița însângerată; Cele 
5 surori gemene Dionne şi trupa de 
reviste Cintezoiul. 

CENTRAL: Cel trei muschetari şi Cri- 
ma d-rulul Sartorivus; Trupa de re» 


CITY (b-dul Carol 21): Sonata Kreu- 
izer şi Magnelia. 

COTROCENI: Adolescenţă şi Fantome 
de vânzare. 

DACIA: Invitaţie la dans şi Revolta în 
China. 


DIANA: Primejdie de moarte şi Banda | 


veselă. 


M. Nedeianu-Violeta Ionescu. 

MARNA: Căpitanul Benoit ,Omul care 
trebue ucis şi trupa de reviste Titi 
Mihăilescu. hi 

MODEL: Trăim numai odată şi Grădi- 
na lul Allah. 

NISSA (fost Lido): Nick genileman de- 
tectiv şi Clipe de rătăcire. 


| 
Ea 


MARCOI: Serenada, Jurnal şi a 
| 


PACHE: Swing şi Sherlock Holmes. 

RAHOVA: Lumpacius vagabondus şi Un 
drăcuşor de fată. 

TRIUMF (cal. Griviței 335): Vasul 1- 
bilor şi Călătorie suspectă. 

UNIC (plaţa Filantropia): Ultimul tren 
şi Răzbunarea. 


HpA vă oleră în anul 
a”G 1938: 
Ua„ATORII DE STUDII 
înspre 
AMERICA CENTRALA, 


AMERICA DE NORD 
şi CUBA-MEXICO 


cu vapoarele neîntrecutului 
serviciu rapid. 


Ocazia unică 


Regina vapoarelor de recreaţie 


s»MILIWV AU RE“ 
execută Croisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Genova şi Veneţia 


CĂLĂTORIA DE PAŞTI 
înspre 
INSULELE ATLANTICE 


dela 14 Aprilie până la 1 Maiu 
„„Şi în VARA 1938 


Mari călătorii 
la Spitzbergen 


Rețineți deacum cabine Dvs,! 


HAMBURG-AMERIGA LINIE s. a, r, 


BUCUREȘTI 
Calea Victoriei, 84 
TIMIŞOARA 
Strada Mercy 1. 
„ CERNĂUŢI 
Str. Regele Ferdinand, 17 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi a:natori. 
GARA VITORIII No, 38 

Lil 


e 0. P.-+- a 


«BUNA VESTIRE» 


Se poate dizolva Parlamentu' 


Lămuririle d-lui ministru al justiţiei 
„privitor la dizoivarea Parlamentului 
D 13luarea ar insemna un conflict între Coroana și Ţară? 


Am publicat în numărul trecut al 
ziarului nostru comunicatul parti- 
dului  naţional-liberal privitor la 
dizolvarea Parlamentului înainte de 
a se fi constituit, 

Discuţiile asupra acestei proble- 
me vor continua. Suntem informaţi 
că își vor spune cuvântul toți şefii 
de partide. 

Răspunzând comunicatului parti 
dului liberal, d. ministru al justiției 
a dat presei următoarele lămuriri: 

«kruntaşii partidului liberal, an- 
ticipând  asup..  intenţiilor gu- 
vernului cu privire la soarta actua- 
lului Parlament, cred că o eventuală 
dizolvare ar însemna pur şi simplu 
«un coniliet între Coroană şi Țară» 
iar nu «exerciţiul unei prerogative 
de arbitraj constituţional». 


Chestia este prea importantă pen- 


tru a nu i se da imediat un răspuns: | 


In primul rând nu pot să antici. 
pez asupra  intenţiilor guvernului, 
care în această chestiune nu poate 
hotări decât de comun acord cu Co- 
roana, 


Ceeace pot afirma însă, este că 
susţinerea -or-_ucerii partidului li- 
beral nu corespunde nici cu litera, 
nici cu spiritul Constituţiei. 


PREROGATIVA DIZOL.- 
VARII PARLAMENTULUI 


«Dizolvarea» este o prerogativă a 
şefului statului, pe care pactul nos- 
tru fundamental o lasă cu totul la 


suverana Sa apreciere, fără nici o] 
îngrădire şi fără să fie impusă vre- | 


unei condițiuni. 

Nu înţeleg de ce, în situaţia de 
azi, disolvarea ar constitui un con- 
fict între Coroană şi ţară, când în 
mod normal orice dizolvare are as- 
pectul unei asemenea confliet. 

Şi mai departe, d. ministru _ al 
justiției precizează : 

«Comunicatul partidului liberal 
vorbeşte de practica constituţională 
a altor țări, Era mai logic să ne 
vorbească de practica noastră con- 
stituțională, așezată pe temelia rea- 
lităţilor dela noi», 


Practica constituţ onală 


Practica noastră constituţiona- 
lă a dus la următoarele rezultate 
consfințite prin legiurile liberale: 

1. Un guvern în România nu se 
poate menţine decât dacă este 
sprijinit pe o mare majoritate 
parlamentară masivă. 

2..Nu se poate forma la noi un 
guvern care să reprezinte diferi- 
te cirente din Parlament şi chiar 
dacă se formează, el nu este via- 
bil. : 

3. Dată fiind violenţa luptelor 
politice, o majoritate masivă nu 
se poate obţine în Parlament de- 
cât acordând listei majoritare o 
primă electorală cu ajutorul că- 
reia să poată guverna. 

Aceste constatări au dus la le- 
gea electorală din 1926, care a- 
cordă listei majoritare prima de 
mai:Sus>. 

In încheiere, d. V. Rădulescu- 
Mehedinţi, a spus: 

«Nu ştiu ce se va hotări 
în această chestiune, dar 
ca jurist, cred că, mai mult 
Cca ori când, este nevoie de 


Poziţia 


a problemei coloniilor 


(Continuare 


tatea să-şi valorifice coloniile 
pe cari le poseda înainte de răz- 
boi în Africa Medie şi Occiden- 
tală, şi-a evidențiat de-o manie- 
ră strălucită facultăţile sale co- 
lonizatoare de primul ordin. 
Ceva mai mult de cât atât: sis- 
temul german de valorificare 
umană, înțeleaptă, metodică şi 
totalitară a coloniilor, a fost imi- 
tat după aceea şi adesea cu suc- 
ces de către celelalte mari pu- 
teri colonizatoare.  (Mareşalul 


LYAUTEY în Maroc, na făcut 


*de cât să aplice metodele ger- 


manilor.) 

In posesiunile sale din  Afri- 
ca, — după cum observă într'un 
recent discurs al său generalul 
von 'EPP — Germania nu s'a an- 
gajat pe calea cuceririlor brutale 
şi n'a practicat o politică de spo- 


"şi telefonice şi de alte mijloace 


interventie factorului  su= 
prem care, împiedicând 


„0 Constituţie” și că „o disolvare a 
Parlamentului înainte de constituirea 
lui legală, ar echivala cu un adevărat 
conilict între Coroană şi Ţară, 

„Nu me poate decât bucura acest 

ataşament al partidului liberal pentru 
instituțiile noastre constituționale şi 
parlamentare și această atitudine ca- 
tegorică, pe care partidul naţional-ță- 
rănesc, a adopiat-o încă din primele 
24 ore ale guvernării d-lui Octavian 
Goga. 
„Conducerea partidului liberal, dea- 
bea astăzi simte cât de penibil este 
imensul gol, caro i s'a creiat în opinia 
pubiică, partidului, prin guvernarea a- 
buzivă și anticonstituțională a d-lui 
Gh. Tătărescu, 

„Greşelile se plătesc, târziu, dar se 
plătesc”, 


Pelerinii români la Florența |Evreii din România 


sunt o minoritate „etuică“? 
indemnuri de a nu ronunța la luata „Jentru 


ROMA, 8 (hRadiopress). — A- 
genția Stefani transmite din Flo- 
rența : 

1500 pelerini români sau dus 
la «Palazzo Vecchiov, unde sena- 
torul Manoilescu a fost primit de 
podestatul Florenței, care i-a o- 
ferit să semneze cartea de aur a 
vizitatorilor de onoare. 

Apoi oaspeții români, însoțiți 
de podestatul şi şeful fasciilor 
din Florenţa, sau dus la catedra- 
la «Santo Croce», unde au depus 
coroane, cu culorile româneşti la 
capela italienilor, căzuți în răs- 
boiul mondial, revoluția fascistă 
şi răsboiul etiopian. 

Mulțimea a făcut oaspeţilor ro- 
mâni o lungă manifestaţie de sim- 
patie. 

După amiază cei 1.500 oaspeţi 
români au vizitat principalele 
monumente din Florenţa. 

După o excursiune la Fiesole, 
personalitățile române au parti- 
cipat la recepţia oferită de Caur 
în superbele: să ale palatului 
«Parte Guelfa», 


Comunicatul 


d-iui di, AI E] 


In legătură cu cei plecați din 
«Frontul Românesc», d. Al. Vaida 
Voevod, a dat următorul comunicat: 

«Unii dintre membrii «Frontului 
Românese» s'au lăsaţ ademeniţi şi 


deslănţuirea de patimi, să | au adus cierttă» guvernului, spriji- 
salveze cu un moment mai | nul lor, bineînţeles în schimbul u- 
devreme însuşi prestigiul | nor posturi de mai mică sau mai 


regimului 


momente», 


PARTIDUL NAȚIONAL 
ŢARANESC ESTE PEN- 
TRU RECUNOAȘTEREA 
VALABILITAȚII NOULUI 
PARLAMENT 


Tot în legătură cu comunicatul 
Partidului național-liberal, ziarul 
*Dreptatea”, oficiosului. partidului 
național-ţărănesc, a publicat urmă- 
Zoarea notă: 

„Partidul naţional-liberal a dat un 
comunicat oficial, prin care proles- 
tează împotriva actului de disolvare 
al Parlamentului, anunţat la Radio de 
d. Octavian Goga. 

„De când a intrat în opoziţie, voca- 
bularul politic al liberalilor sa îmbo- 
gățit simțitor. Nu fără surprindere, 
opinia publică poale alla din coloa- 
nele ziarului „Viitorul” că mai există 


actuală 


din pa . I-a) 


lieri şi estorcațiuni. Administra- 
ţia sa a fost părintească; dova- 
dă marile investițiuni de capital 
ce sau realizat, construcțiunile 
de căi ferate, de linii telegrafice 


de comunicații; activitatea  în- 
dustriei de construcții și crearea 
numeroaselor așezăminte de in- 
stituții culturale și de asistență 
socială. 

Comerţul total al acestor co- 
lonii s'a desvoltat între 1898 și 
1913 în proporție de la unu la 
opt. lar aceste posesiuni nu nu- 
mai că-şi acopereau prin pro- 
priile lor resurse cheltuielile ad.- 
ministrării şi intreținerii lor, dar 
furnizau metropolei resurse con- 
siderabile necesare asigurării sub 
si erei excedentului populației 
sale, 


Cea mai înțeleaptă soluție 
a probiemei coloniale 


O repartiție mai justă a colo- 
miilor, realizată în scopul de-a 
asigura în mod ferm nevoile de 
viaţă ale popoarelor europene 
în plină şi legitimă expansiune, 
comptează așa dar printre cele 
mai sigure mijloace de-a garan- 
ta pacea de care lumea întreagă 
are atâta nevoe. : 

Dar nu-i mai puţin adevrat că 
această repartiție nu poate îi 
nici studiată izolat, nici rezolva- 
tă unilateral. Ci problema se 
cere examinată şi soluționată în 
ansamblul ei şi cu concursul tu- 
turor celor interesați. 

Toate încercările artificiale 
de-a înăbuși ori de-a amâna in- 
definit această mare şi aștepta- 
tă desbatere, poate căşuna nu 
numai pagube şi greutăți enor- 
me națiunilor europene lipsite 
de spațiu, dar inşişi marilor po- 
sesoare de întinse domenii colo- 
viale îndepărtate, pe care nu le 
mai pot nici apăra nici valorifi- 


ca. Albii în genere şi europenii i 


în special, nu sunt oare izgoniți 
în momentul acesta în chip ru- 
şinos din China? Cine ne poate 
asigura așa dar că mâine nu vor 
îi asvârliți din întreaga Asie, 
poimâine din Australia și din A- 
frica? 

lar odată terenul pierdut, el 
nu va mai putea fi redobândit 
de cât cu mari greutăţi şi pier- 
deri de sânge. Pe câtă vreme 
așa, printr'o înțelegere oportu- 
nă şi printro  împărțeală mai 
dreaptă a sarcinilor şi-a foloa- 
selor, se poate ajunge la defini- 
tiva consolidare a rasei albe pe 
nişte poziţii pe cari şi le-a cu- 
cerit prin risipa sângelui său ge- 
neros şi a celui mai pur geniu 
creator şi organizator din câte 
au înobilat istoria, uşurând în 
acelaş timp şi soarta seminţiilor 
omenești înapoiate. 


NICOLAE BOGDAN 


i parlamentar, | mare valoare... 
grav primejduit în aceste | 


Trecerea de sub steagul Frouniu- 
lui Românese în braţele guvernului 
sa operat sub masca de «salvare» a 
ideii naţionale şi de fortificare a 
unei guvernări prea slabe în oa- 
meni şi soluţii — şi în acelaş timp 
sub pretextul datoriei sfinte de a 
scuti țara de o dictatură inevita- 
bilă. 


Vaida-uo0evod 


Aceste manevre «salvatoare» s'au 


produs, de sine înţeles, fără ştirea 


mea și fără consimțământul meu. 
Convingerea mea este şi rămâne, 
că o guvernare cu crez naţional şi 
mai cu seamă întâia guvernare ro- 
mânească cu acest crez, trebue dârz 
ferită de pletora tuturor soiurilor 
de «salvatori», căci numai aşa ţara 
se va simți ridicată în moralul ei 
şi viaţa politică va putea fi cură- 
țită de înămolirile politicianiste. 
Pentru dezertori nu am alt răs- 
puns, decât, că locurile părăsite vor 


fi imediat completate, în toate or-! 


ganizaţiile Frontului Românese. 


AL. VAIDA-VOEVOD 


După salutul din partea preşe- 
dintelui Caur-ului din Florența, 
senatorul Manoilescu a mulțumil 
pentru primirea rezervată peleri- 
nilor români la Roma şi A Flo- 
rența, a exaltat legăturile dintre 
popoarele latine şi valoarea ar- 
matei italiene. 

N, R. — Guvernul italian a 
pus la dispoziție d-lui senator, 
prof. univ. Mihail Manoilescu, 
preşedintele C. A. R. R.-ului şi 
conducătorul pelerinilor români 
la Roma, un vagon special, pe 
întreg parcursul excursiei în 
Italia. 


In timpul campaniei electorale s'a 
iscat o polemică între «reprezentan- 
ţii» evreilor din țara noastră, cu 
scopul nemărturisit dar uşor de ghi- 
cit de aq produce confuzia politică 
necesară camuflări; intereselor iua 
daice din România — amenințate la 
un moment dat, 

Unii susțineau că evreii sunt ce- 
tățeni români, Atât şi nimic altoe- 


Ducele impărțeste premile 
agrituitorilor laureati 


ROMA, 10. (Rador). — Azi diminea- 
tă sa desfăşurat la teatrul Argentina 
ceremonia remiterei de către Duce a 
premiilor destinate agricultorilor lau- 
reați la concursul naţional al grâului 


007 .  SP2IRaA PD 00C O0ANPDAGASEA 


DUCELE 


“precum şi la mai multe ulte concursuri 
| âgricolă. 

La ceremonie asistă si d, Walter 
Darre, şeful ţărănimii germane și mi- 


DE... — nistru al alimentării Reichului. 


; ta Y = | 
Comemorarea a 24 ani dela apa- ein 
| tine la concursul rezervat membrilor 


riția ziarului „Cuvânt Moldovenesc“ 


CHIŞINAU 3. — In ziua de 5 la- 
nuarie crt. a avut loc în sala Pun- 
dației culturale «Principele Carol» 
comemorarea a 24 ani dela apariţia 
primului număr din ziarul «Cuvânt 
Moldovenesc». La această solemni- 
tate a luat parte toată elita cultura- 
rală q Chişinăului, care a ținut să 
asiste în număr cât mai mare la un 
moment de înălțare sufletească, în 
cinstea celor cari au luptat pe tă- 
râmul presei, pentru trezirea con- 
ştiinţei naţionale în Basarabia. 

O bună parle din asistență, erau 
foşti sau actuali colaboratori la zia- 
rul «Cuvânt Moldovenesc» şi de a: 
ceia ședința comemorativă a fost 
cu atât mai înlcresantă cu cât fie- 
care din foştii colaboratori au pu- 
tut să reaminlească cu exactitate 
greutățile întâmpinate din partea 
autorităților rusești, cărora nu. le 
convenea apariția unei gazete scri- 
-să în limba moldovenească. Solesi- 
nitatea a început printrun parastas 
oficiat de pr V.  Donciiă, - pentru 
scriitorii cari au luptat pentru po- 


TERUEL: 


porul moldovenesc din Basarabia. 
Au fost pomenite numele lui N. A- 
lexandri, Simion Murafa, Alexei 
Mateevici, A. Hodorogea, Serdiu 
Cuibă, etc, 

Urmează apoi cuvântarea d-lui 
L, Boga, actualul director al ziaru- 
lui «Cuvânt Moldovenesc» și iniția- 
torul acestei comemorări. 

D-sa a făcut un scurt. istoric al 
gazetei «Cuvânt Moldovenesc» re- 
producând fragmente şi poezii din 
numerile apărute în anul ÎI, prin- 
tre rândurile cărora 'se putea oiti 
durerile moldovenilor. 


Apariţia d-lui Mussolini a stârnit in- 


Printra laureați figurează doi  epis- 


clerului, 

Salutat de aclamaţiile mulţimii şi de 
muzicile care intonau imnurile naţio- 
nale germane, d, Darre a sosit în sală 
însoţit de d. Rossoni, ministrul de agri- 
cultură al Italiei. 


terminabile ovaţii. Şeful guvernului a 


luat imediat cuvântul, pentru a subli- 
nia prezența d-lui Darre, venit la a- 
coastă proslăvire <a forţei şi efortului» 
agriculturii fasciste, prezență care do- 
vedeşte că «şi înt acest domeniu este 
posibilă colaborarea activă dintre cele 
două țări», 

Ducele a anunţat apoi că recolta pe 
1937 a fost bună, producţia de grâu în 
special a fost excelentă. Campania de- 
ficitară din 1936 făcuse necesar impor- 
tul de grâu pentru o valoare de un 
miliard şi jumătate lire. Recolta din 
1937 va îngădui să sşe suprime acest 
iimpozr. 

D. Mussolini a examinat apoi politi- 
ca urmată de regimul fascist, arătând 
că preţurie prea scoborâte  ruinează 
producţia, dar în acelaș timp preţurile 
prea ridicate reduc consumaţia, 

Soluţia trebue căutată în realizarea 
unui echilibru echitabil. 

Hevenind ia producția grâului, d. 
Mussolini şi-a exprimat credința că ea 
poate atinge în Italia media de 200.000 
vagoane, 

Ziarele subliniază importanța şi sem- 
nificaţia omagiului pe care 60 de epis- 
copi şi 2000 de preoţi, participanţi la 
congresul naţional al grâului, l-au a- 
dus azi dimineață Ducelui, în audien- 

pe care au avut-o la palatul Venc 
ţia. 
In «Voce d'Italia», Virginio  Gayda 
insistă asupra participării importante 
a clerului în lupta pentru realizarea 
autarchiei alimentare italiene şi scrie 
între altele: 

«Pe când aiurea unii mici creștini 
potoliţi flirtează cu distrugătorii bi- 
sericilor şi cu omorâtorii călugărilor, 14 
noi preoţii şi țăranii nu formează de- 
cât o singură armată», 


Repierentanții clerului italian omagiază pa 
Duce pentru victoria bătăliei grâului 


ROMA, 10 (Rador). — Agenţia 
Stefan; transmite: 

După ceremonia premierii solem- 
ne a învinvătorilor în bătălia grâu- 
lui, în cursul căreia d. Mussolini a 


Piesa germană cespre 
vizita cancelarului Hitler în Italia 


BERLIN, 10 (Rador). — «Voelki- 
srher Beobachter» se ocupă de a- 
propiata vizită a Fuehrerului în I- 
talia scriind între altele: 


«Lumea va avea o nouă dovadă 
de strânsă colaborare germano-ita: 
liană, pentru stabilitatea axei Ro- 
ma-Berlin, D-nii Mussolint şi Hit- 
ler îşi vor întinde mâna pentru 
păstrarea păcii, pentru onoarea şi 
independenţa popoarelor lor. 

«Adversarul comun, bolşevismul, 
va şti să înţelează acest gest de 

| solidaritate, Este de pe acum sigur 

+ că bolşevismul a pierdut partida. 
Bolşevismul a găsit adversari cari 
sunt mai puternici şi mai eroici de- 
cât partizanii săi. Atentatul contra 
păcii n'a reuşit. 

“Intrevederea dintre d:nii Hitler 
şi Mussolini va ridica un zid de a- 
părare împotriva bolşevismului şi 
va sluji la pacificarea lumii», 


subliniat în special rezultatele feri- 
cite ale recoltei de anul acesta care, 
atingând 80.000.000 chintale a elimi- 
nat orice nevoie de a importa grâu, 
o altă ceremonie a avut loc, în pa- 


latul Veneţia, unde Ducele a pri-|l 


mit 60 de arhiepiscopi şi 2.000 de 
preoți cari au contribuit la isbân- 
da agricolă, 

Impumătorul cortegiu de mai 
bine de 2.000 eclesiatici având în 
frunte 12 drapele, a fost obiectul u- 
nui omagiu cordial din partea po- 
pulației pe când se îndrepta spre 
palatul Venetia ” 


auraaşii“ 


va. Egali în drepturi și îndatoriri 
cu românii, 

Alții, din contră, afirmau 0ă e- 
vreii sunt o minoritate cu un re- 
Jim, aparte. O minoritate care are 
«drepturi evreeşti». 

Astăzi atât cei ce se cred «mino- 
ritari cu drepturi evreeşti» cât şi 
cei ce se consideră «cetățeni ro- 
mâni>, găsindu-se în fața unui pro- 
gram — deocamdată e numai pro- 
gram — de guvernământ care nu le 
este pe plac, reacționează prinir'un 
punot de vedere comun, adoptând 
o formulă «juridică» care să-i în- 
dreptățească să imvoace textul tra 
tatului minorităților, considerându= 
se «minorităţi etnice», 

Oticiosul evreilor din Ardeal, zia- 
rul <Uj Kelet» din Cluj, a publicat 
acum câteva zile, un editorial prin 
care nici mai mult, nici mai puțin, 
se spune că evreii să-şi păstreze cal- 
mul şi «să nu renunţe la lupta pen- 
tru drepturile evreieşti...» 

Şi mai departe afirmă: 

«Evreii se socot și ei una din- 
tre acele minorităţi etnice înca- 
drate în statul românesc, cărora 
noul guvern li-a. promis respec- 
tarea drepturilor lor». 

«Suntem siguri — adaugă «Uj 
Kelet> — că, la fel ca şi cu cele- 
lalte minorități, guvernul va lua 
legătură şi cu conducătorii evrei- 
lor şi că vom găsi o platformă 
pentru a aduce punctul de vede- 
re evreesc în fața celor compe: 
tenţi». 


% 

Din editorialul oficiosului e 
vreesc se desprind deci clar ur. 
mătoarele: 

1) Că evreii se consideră «mi- 
noritate etnică»; 

2) Că nu renunţă la lupta pen: 
tru «drepturile evreeşti»; 

7) Că evreii nu trebue să s 
alarmeze în faţa măsurilor nou- 
lui guvern, care sunt sigur — 
evreii că va lua legătura cu con: 
ducătorii lor; 

4) Că se va aduce punctul 
de vedere evreesc — rețineţi | 
există deci un punct de vedere 
evreesc — în fața celor compe. 
tenți!| 

* 

Evidenţiem toate aces- 
tea, pentrucă mai târziu, 
vor justifica o realitate 
politică pe care astăzi ne 
ferim să o calificăm, 


Eliberarea permiselor 
De c. î.r. ziariştilor 


Astăzi se va alcătui comisia 
pentru eliberarea carnetelor de 
circulație pe c. î. r. ale ziarişti- 
or, 

Comisia va lucra sub preşi- 
denția d-lui Al. Hodoș, subse- 
cretar de stat la preşidenția con- 
siliului de miniştri, 

Permisele se vor elibera 
baza tablourilor întocmite ez 


direcțiile ziarelor la care se 
vor adăoga şi certificatele de 


naștere ale ziariştilor. 


Deiegația permanentă 
a partiduiui liberal 


Azi după amiază la orele 5 se în- | re se compune din; 


truneşte delegaţia permanentă a 
partidului naţional-liberal, compu- 
să din aproape o sută de membri, 
sub preşidenția d-lui Dinu Bră- 
tianu, + 

Această şedinţă are o importanță 
deosebită dat fiind ordinea de zi ca- 


Comisiile de studii sanitare 


Ministerul sănătăţii a hotărât în-] nistru dr. Gh. Banu, pentru mâine 


fiinţarea de noui comisiuni de stu- 
dii pe lângă acest minister, pentru 


diferitele probleme ce interesează 
sănătatea publică. 
Sau instituit astfel  comisiuni 


pentru : studierea tifosului exante- 
matic; asanarea malariei;  palu- 
dism; eugenie, rasă, maternitate şi 
protecţia infantilă; asigurarea cou- 
tra tuberculozei; geniu sanitar, a- 
sistența socială; propagandă; spita- 
le; igienă industrială, igienă rura- 
lă; asigurarea corpului medical, i- 
gienă mintală; cancer; boli veneri- 
ce; asistența cardiacilor şi reunia- 
tism; diabet şi boli de nutriţie; guşe 
şi cretinism; igienă dentară. 
Secretarii şi raporterii  acedtor 


Luni 10 Ianuarie, ora 11 dimineaţa 
în sala de consiliu a ministerului. 


inaiți preiați 


1 problema reîntregirii liberale; 

2. “dizolvarea: actualului paria: 
ment in care partidul liberal de şi 
nu a obţinut majoritatea, totuşi are 
un important număr de mandate: 

3, dizolvarea consiliilor comunale 
şi judeţene; 

4, întărirea organizaţiilor gi e 
ventuala pregătire a alegerilor. 

5. atitudinea pe care o va adopta 
partidul [iberal faţă de guvernul 
Goga. 
In tot cursul dimineţii au avut 
loe imporţante întrevederi şi con- 
stătuiri între fruntaşii partidului, 
În care S'au discutat în special pro- 
blema reîntregirii liberale. 


arestaţi de Soviete 


BERLIN, 10. (ador). — 
»D. N. B” transmite: 

Ziarul „Gorkowskaia Kommuna”, ca- 
re apare la Nijni Novgorod anunţă că 
mitropolitul Teofan Tuliakoy din acel 
oraş, precum şi alţi șapte înalți dem- 
nitari ai bisericii au fost arestați de 
G. P, U. Aceştia sunt; Archepiscopul 
Pilirim Kiriloy, Episcopul Lebedevev, 
Mitropolitul Vitaliu, șelul „Bisericii 
vii”, şi Mitropolitul Visarion Sorin din 


Agenţia 


comisiuni au fost convocați de d. mi. | Moscova, apoi Episcopul Purlevski din 


Sergaci, Episcopul Korobov din Vet- 
liuga, Episcopul Naslovyski din Riazani, 

Episcopii arestați sunt învinuiți de 
„sabotaj, spionaj și acte teroriste”, 
pentru care este prevăzută pedeapsa 
cu moartea, Mitropolitul Sergiu al Mos 
covel, şetul suprem al Bisericii orio- 
doxe din Rusia, pare a îi avut a- 
ceeași soartă, i 

In ultimul timp au fost aresi,! pegte 
20 înalți demnitari de seamă ai Bise- 
riici ortodore, 


Vioara 
"(togal) 


Sleumatis”n, Gută, Scia dică, Răcel 2, 
Wâvralgii,Gripâ, Dureri de.cap. 


RADIOZA 


Emil Jugureanu 


INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. S$. E. 


Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 


PE ie pet e id Telefon ; 2.54.57 
„APARATE de RADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 


LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparaţii şi reglaje de precizie. 


Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. 
——————_—————— IEEE RE 07 EEE E E 


BLA 


La Costică 


NURI FINE 


CU PREȚURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


Mihailescu | 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


.— oma 


1. Premier. 


2. Lucrătoare „ 


: : Ş 66 i 
Magazinul „| .ȚE!( i". Târgoviște 
Angajează imediat 

ue te. Lengerie Bărbăâtească 
Leng 


Oterte direct la magazin 


erie B rbitească 


(MI EP E E Ret E RR RARE DOBRE 
DORIŢI Sa CUMPARAŢI CU PREȚURI EFTiINE?: 


Vizitaţi Magazinul „Tămăsescu” 


Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat cu toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 


CUMPARAŢI EFTIN 


Articole de toilette 


i partumerie 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale și picturi 


OAN PUCHIU 


| Bucureşti, Calea Moşilor, 21 - Teleton 344/59 


V csitminte, cbie.ie 
bisericești, bijuter.i 


OBILE E e 
LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 


Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 
» Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No, î. — Tel, 4.75/14 
RIES ARE 


Bi e.- 


3 


Constantin P. Matecscu, sir. varoi, 3 


Telefon 478/5350 


URALI 
LINGEKIE BARBATEASCA 
Cămăşi, pijamale, halate ete = CONFEȚIONEAZA ATELIERU 


IONEL MUŞAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardui Domniței) 
de PREŢURI CONVENABILE Tel. 5.48/82 


ISAZIERS 
MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf, loan Nou No. 1) 


si BUCUREȘTI | 
„EN-GROS s=———= Telefon 3-81-66 a EN DETAIL 


Mare asortiment în: 

Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


[= 24] y 
VIZITAŢI:  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


ncălțăminte durabilă şi eftină 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


Odată cu mărirea traficului şi 
intensificarea circulaţiei, administra 
ţia CFR a urmărit şi coordonarea 
transporturilor pe şine cu cele de 
pt şosele. 

Urmând exemplul căilor ferate 
franceze, engleze, germane şi el- 
veţiene, — cari de mai mulţi ani 
au organizat servicii de autotrans- 
porturi pe şosele aferente — căile 
ferate române au introdus şi ele, 
în 1930, un serviciu similar. 

In acest scop CFR a obţinut con- 
cesionarea transporturilor de călă- 
tori și mărfuri pe 11.000 km. de 
şosele aferente, luându-și obliga- 
țiunea de a le exploata în regie cu 
autobuze şi camioane, plătind pen- 
tru aceasta o redevenţă anuală, 

In prezent administraţia C.F.R, 


Preţuri foarte reduse 


Arimonizăioa transporturilor 


dispune de un parc de 140 auto- 
buze şi 25 camioane, ceea ce este 
cu totul insuficient faţă de lungi- 
mea de 11.000 km. a reţelei de 
şosele concesionate, 

Până în prezent lungimea şose- 
lelor exploatate se ridică abia la 
2000 km. 

Rezultatele, cu totul excepţionale, 
obţinute din exploatarea celor 2609 
km. de şosea, sunt un puternic im- 
bold ce va duce în curând la ex- 
ploatarea în întregime a celor 11 
mii km. de şosea. 


Incurajați industria 
ş 
comerțul românesc 


| 
| 


——. 


Academia Superioară 


«BUNA VESTIRE» 


— 


de Uroitorie și Mode 


D. IHEODORESCU 


Cursuri de perfecţionare şi de înaltă cultură profesională Bucureşti I, 
str. Lipscani 24 (colţ Smârdan 15) telefon 3.2701. : 


Cursurile acestei Academii au început pe ziua de 3 Ianuarie a. c. Ina- 
scrierile se primesc în fiecare zi până la completarea locurilor, 
Asiguraţi-vă existenţa şi viitorul, învățând o meserie curată, fru- 


moasă, rentabilă: Croitorie de dame, bărbătească, uniforme, 


mode, etc. 


lingerie, 


Reuşita garantată. Durata cursurilor 4—6 luni. Explicaţiile se dau 
după cerere în limba română, franceză, germană, maghiară. 


Se atrage atenția celor interesați, că 


Academia Superioară de Croitorie 


şi Mode este singura instituţie de acest fel din țară, autorizată de Stat, 


aceasta spre a nu fi induşi în eroare 


de anumiţi indivizi interesaţi, 


ENERG ETA ARE CIC SEE PRE DOVE 6 DCA TD EC IS OEI SA CENA CZ SD PS -APUE LA TA Se E A TATE 


Jaf şi spionaj 


la frontieră 


Să fie indarărtați toți funcționari străini 
deia frontieră 


Recent, ministerul finanţelor a 
dat un comunicat presei, din care 
desprindem că sau dat riguroase 
dispoziţiuni birourilor vamale lela 
fronțieră ca să facă  minuţioase 
percheziţii călătorilor spre a nu-și 
trece averea peste graniţă. 

Măsura aceasta, în parte este bi- 
nevenită. Ea sufere însă de păca- 
tul că este incomplectă. Se vede 
că la ministerul finanţelor nu se 
cunoaşte adevărata stare de fapt 
a acestor birouri vamale şi perico- 
lul ce-l prezintă ele pentru sigu- 
ranţa Statului. 

Birourile de transporturi interna- 
ționale: Sehenker Co., Interconti- 
mentala, Carmen, Viteza Kânig şi 
Lazar, Albert ' Gross, ete. printre 
mulţii lor funcţionari au şi câte un 
reprezentant la staţiile de frontie- 


ră, toţi străini şi cei mai mulţi Ji: 
' dani. 


trabanda ce-o fac obişnuit, în dau- 


Aceşti funcţionari, pe lângă aa] 
na Statului se mai ocupă şi cu alte 


afaceri, Fac diverse concesiuni u- 
nor anumiţi clienţi foarte suspecți, 
E cazul să amintim aci, de corupţia 
exercitată asupra organelor legale 
de control dela frontieră. 

Sunt cunoscute numeroase cazuri, 
când funcţionari vamali au căzut 
în cursele reprezentanţilor compa- 
niilor internaţionale de transport, 
şi de cele mai multe ori cu ştiinţa 
conducătorilor acestor societăţi, 

Dar cazurile de spionaj nu sunt 
mai frecvente la frontieră ? 

Aceşti funcţionari sunt şi pericu- 
loşi şi inutili, deci nu ne îndoim că 
se vor lua imediat măsuri pentru a 
li se interzice cu desăvârşire func= 
ționarea lor la frontieră (staţiile: 
Gr. Ghica-Vodă, Halmeiu, Curtici, 
Valea lui Mihai, Episcopia Bihor, 
Salonta Mare, Pecica, Jimbolia, etc.) 
Ar fi nimerit ca nici apropierea 
lor pe lângă staţiile de frontieră să 
nu mai fie îngăduită. 

Chestiunea rămâne deschisă. 

G. VASILIU 


Evreii şi toţi streinii au fost 

cucluşi din secțiunea Griviţa a So. 

geierale a funcționarilor particuiari 
din Româna 


leri 9 Ianuarie 1938 la sediul | 
țiunei Griviţa a Soc. Generala a func- 
țlonarilor particulari din România, din 
Calea Griviței Nr. 119 etaj I, s'a ţinut 
o şedinţă extraordinară care a fost 
prezidată de d. Aurel Bulgărea, preşe- 
dinte, prezenţi fiind majoritatea mem- 
brilor. 

D. A. Buigărea, comunică adunări, 
"că rostul acestei şedinţe extraordinare, 
are de scop „să lămurească în mod 
definitiv situațiunea aceste! organiza- 
țiuni. 

Cere oa astăzi această adunare .să 
hotărască asupra libertăţei de acţiune, 
în spiritul vremurilor de astăzi, vremuri 
de redeşteptare a naţiunei noastre creş- 
tine. 

D. Alexandru Eremia, vice-preşedinte, 
explică cum funcționarii particulari creş- 
tini sunt nevoiţi să gecepte în ţara 
lor, slujbe de umilință şi salarii de 
mizeriei, aceasta datorită concurenţei fă- 
cută de elementul străin. 

D. Ion Neşu, vice-preşedinte, face 
un istoric asupra prosperităţi secţiune! 
Griviţa. 

D. Leonida Colovopol, secretar gene» 
ral, aduce categorice acuzaţiuni comi- 
tetuilui central şi spune că poartă cea 


—————————— O —————— 


România s'a calificat 
pentru turul final 


Intrunindu-se la San Remo, comi- 
tetul campionatului mondial de 
football a luat în discuţie litigiul 
dintre România şi Egipt creat din 
cauza refuzului Egiptului de a or- 
ganiza primul mateh. 


- 


ji 


mateh, a hotărât că România 
calificat direct pentru campionatul 


Comitetul a dat dreptate cauzei 
româneşti şi, anulând al doilea 
s'a 


mondial, 


Rug by 


Selectionata Perpianan- 
$p. Studentest 9-3 (3-3) 


Renunţând la matchul dela Bia- 
ritz, SP. STUDENȚESC a angajat 
un match la Perpignan contra unei 
selecţionate secunde a oraşului. Ve- 
detele clubului U.S.A. PERPIGNAN 
în frunte cu cu DESCLAUX n'au 
putut să joace având a doua zi un 
mateh de selecţie la Narbonne. 

Matehul a avut loc Sâmbătă 1 la- 
nuarie pe terenul Jean Laffon. Se- 
lecţionata secundă a Perpignan-ului 
a prezentat o echipă foarte puter- 
nică, în care cei 2 centri şi demiul 
de grămadă au fost vedetele. SP. 
STUDBNŢESC a tăcut o partidă 
spectaculoasă şi curagioasă, totoda- 
tă. Dacă a pierdut aceasta se dato- 
reşte în bună măsură arbitrului, 
care — oa şi ceilalţi dealtfel — a ţi- 
nut vădit cu localnicii. Intre altele 
a scurtat prima repriză când aveam 
vântul de partea noastră şi a pre- 
lungit al 2-lea mi-temps cu 8 minute. 
Vântul era în avantajul lor. Cele 2 
încercari au fost marcate în ultimi- 
le 4 minute din prelungirea inten- 
ționată a arbitrului. 

esigur că prin aceasta nu vrem 
să diminuăm cu nimica victoria 
SELECŢIONATEI PERPIGNAN. 
ULUI, care a făcut o partidă exce- 
lentă. 


La fluerul arbitrului GIUDI- 
CELLI echipele s'au prezentat în 


mai mare vină pentru destrămarea soc. | următoarele formaţii: 


Generala. Cere excluderea din organi- 
zaţie a tuturor membrilor evrei şi 
streini. 

Au mai vorbit. d-nii 1. Dragomirescu, 
I. Diamandescu, Gogu Buliga, Gh. Bu- 
deleanu, Petre, Eremia, Victor Morvat 
şi alţii, cari işi sunt de acord 
cu toate- expunerile făcute de anti vor- 
bitori. Adunarea, în.. unanimitate ho- 
tărăşte: E 

1. Cu începere de astăzi 9 Ianuarie 
1938, se consideră secţiune diziden- 
tă față de conducerea Comitetului 
Central, luându-și libertatea de ac- 
țiune proprie. 

2. Se exclud din secțiune toți mem 
brii evrei şi streini, ne mai putând 
face parte din organizaţie, decât 
funcționari şi funcționare români 
creștini. 

3. Organizația cu ;ncepere de as- 
tăzi se va afirma şi va ființa ca or- 
ganizație profesională naționalistă- 
creştină. 

4. D-nii A. Bulgărea, Al. Eremia, 
Il. Neşu și Leonida Colovopol sunt 
însărcinaţi să aducă la îndeplinire 
loate lucrările mecesare în spiritul 
hotărirei acestei adunări. 


Viza carnetelor c.f.r. 


Viza carnetelor de identitate pen- 
tru cei decoraţi cu Steaua şi Co- 
roana României cu spade și pan- 
glică de Virtutea militară, precum 
şi a celor decoraţi cu Bărbăţie şi 
Credinţă cu spade, se face de di- 
vizia C. 1 d. din direcţia comer- 
cială cfr. 

La viză urmează ca cei interesaţi 
să se prezinte cu: o cerere timbrată; 
un certificat că este în viaţă, având 
fotograiia fixă, prevăzută cu sigi- 
liul oficiului emitent al ceriifica- 


ale decoraţilor de război 


tului și o fotografie de mărimea 
5-7 cm,; chitanţa de venit extra- 
ordinar: lei 20 dl. I, lei 10 cl. II 
şi lei 5 cl. III-a; timbre de mo- 
dernizarea drumurilor: 110 lei cl. 
I-a, 75 lei cl. Il-a şi 15 lei clasa 
III-a, 

Pentru cei din provincie, cererile 


| şi carnetele, de identitate se vo: 


înainta prin şefii staţiilor ce sunt 
mai apropiate de domiciliul lor, 
cereri ce vor fi inaintate diviziei 
C. 1 d. (permise) Bucureşti str, C. 
A. Rosetti 2. 


Profesori universitari 
scoşi la pensia 


Următorii membri din corpul di- 
dactic universitar şi superior de 
grad universitar, au fost puşi în 
retragere din oficiu pentru limită 
de vârstă, pe data de 31 Decembrie 
1987, spre a-şi regula drepturile la 
pensie. 

D. Gh. Udriski, profesor titular 
la catedra de patologie cu clinică 
şi terapeutică chirurgicală, dela fa- 
culiatea de medicină veterinară din 
Bucureşti. 

D. dr. M. Manicatide, profesor 
titular la catedra de clinică şi pa- 
tologie infaniilă dela facultatea de 
medicină din Bucureşti, 

D. Gh. Arghirescu, profesor ti- 
tular la catedra de geografie eco- 
nomică dela academia de înalte 
studii comerciale şi industriale din 
Bucureşti, 

Profesorii pensionaţi prin acea- 
stă deciziune vor continua funcţiu= 


nile lor până la finele anului şco- 
lar 1937-1938, 


arii Ertgiet-] 

Deiegaţia iilenţiaţiior 

universtari la d. mi- 
nisiru Petrovici 


Primim următoarele: 
Delegaţia asociaţiei licenjiaţilor, 


în frunte cu preşedintele ei, d. Ilie! 


Gheorghiu, a fost primită de d. mi- 
nistru prof. Petrovici, 

D. ministru a promis întregul şi 
imediatul d-sale sprijin întru satis- 
facerea doleanţelor tineretului tit- 
rat, rugând delegaţia să se facă 
interpreta bunelor d-sale sentimente 
şi să aştepte cu încredere, pentrucă 
realizarea acestor, deziderate îl pre- 


PERPIGNAN: Delmas; Payrola, 
Brazes Teulidre (Met), Danoy: Ollet 
Vaills;, Balat, Gaxet, Serres; Llarg, 
Rin; Laurens Oliva, Coll. 

SP. STUDENȚESC: Jianu; Rie- 
gler, Andrieş, Damian, Sterian; Ni- 
colau, Diamandi; Solidu Niculescu, 


Miărăgescu, Niky Diaconu; Ciupea, 
Cameniţă; Ionescu, Bolteanu, Fân- 
tâneanu. 


Jocul începe în avantajul români- 
lor. Totuşi din cauza apărării eohi- 
pei locale nu se poate marca nimic. 
Troacarii Perpignan-ului se eviden- 
Hază. Pe um contra atac al lor cen- 
trul MET marchează în extremis. 
Transformarea nu e reuşită, PER- 
PIGNAN — SP. STUDENȚESC 
3—0. Românii revin din nou la atac 
şi domină insistent. Spre sfârşitul 
reprizei DAMIAN reuşeşte să de- 
bordeze apărarea adversă, marcând 
în colț. SP. STUDENȚESC — PER. 
PIGNAN 3. 

La reîncepere fizionomia partidei 
se schimbă cu totul. Avantajul e de 
partea localnicilor. Cu toate acestea 
universitarii rezistă frumos, Arbi- 
trul favorizează vădit pe localnici. 
Toate atacurile universitare sunt 0- 
prite pe motive stupide. In ultimile 
minute pe 2 greșeli elementare ale 
românilor francezii marchează. 

Centrii TEULLIERE şi BRAZES 
au fost cei mai buni. Sau mai re- 
marcat: ouvertura OLLET, VAIL- 
LES şi GAXET. 

Dela universitari cei mai buni ju- 
cători au fost TELU DIAMANDI 
şi CAMENIȚA. Telu a reamintit 
partida dela Narboane, când a fost 
de departe cel mai bun jucător, iar 
CAMENIȚA a impresionat prin câ- 
teva scăpări dela tuşe, de o rară 
spectaculozitate. In afară de ei s'au 
mai remarcat: CIUPEA, BOLŢEA- 
NU, DIACONU şi 0. STERIAN, 


„care a avut câteva intrări eficace. 
A ——— ez > 4 


Anarhie 


F. C. Ploesti (?) 


De curând fuzionaţii «în princi- 
piu» dela Ploeşti anunţă că nu-şi 
vor definitiva fuziunea decât dacă 
li se asigură un loe în Divizia Na- 
țională A. 

Se ştie insă că în această eatego- 
rie de elită nu se poate intra decât 
pe temeiul unor merite reale, in ar- 
ma unor performanţe care te con- 
due matematice spre locurile de 
frunte. 


Pretenţiile ploeştenilor, frumoase 
în dorinţa lor de a ridica sportul lo- 
cal, n'au însă nici o îndreptăţire re- 
gulamentară şi nici de altă natură 
atâta vreme cât în echipa ploeşiea- 
nă vor juca atâţia minoritari 
strânşi de aiurea, Ele sunt urmarea 
anarhiei pe care a aruneat-o în foot- 
ballul românese nenorocita formulă 
pusă în vigoare astă toamnă. 


Ep 


Sporting 


Club- 


Sportul Stuuențosc 15-3 (3-3) 


După frumoasu . comportare din 
fața Perpignan-ului, studenții au 
făcut la Saint-Girons o partidă sla- 
bă. Aceasta din cauza oboselii mat- 
chului jucat cu o zi înainte, precum 
-şi din cauza unei deplasări de 200 
km.„ deplasare făcută în timpul 
nopții. In plus unii din jucători e- 
rau loviți şi mau putut să dea ran- 
damentul dorit, 

In general SP. STUDENȚESC 'a 
jucat foarte bine în prima repriză 
şi au fost de nerecunoscut în a 
doua. ST. GIRONEZII au benefi» 
ciat de o înaintare foarte dură, u- 
neori chiar brutală, şi au câştigat 
o pariidă care în mod normal nu le 
putea scăpa. In acest match studen- 
ţii au fost lipsiţi de aportul lui Ni- 
culescu-Solidu. 

Efectele turneului sau văzut în- 
cepând de azi, studenții jucând 
foarte frumos atât cât oboseala nu 
şi-a arătat colții. 

In dimineața zilei de azi a avut 
loc şi o manifestare de prietenie 
franco-română lucru care a avut ca 
efect umplerea tribunelor cu peste 
3000 oameni, cifră record pentru un 
orăşel de 12.000 oameni, 

Pe teren echipele sau prezentat 
în formaţiile: 

ST. GIRONS:  Morire,  Fourte, 
Maurette, Cahne, Laplace, Costea, 
Rouch, Janet, Eyehenne, Soum, La- 
garde,  Amoursux, Laine,  lutra, 
Fonfrede. 

SP. STUDENŢESC: Jianu; Ste- 
rian C., Nicolau, Andrieş, Grigores- 
cu, Damian, Diamandy; Diaconu, 
Mărăşescu, Riegler; Cameniţă, Ciu 
pea; Fântâneanu, Belţeanu, Iones- 
cu. 

JOCUL 

Dela început românii au atacat cu 
înverșunare dar nu reuşesc să mara 
cheze din cauza greşelilor de ultimă 
instanță. Galeria aplaudă îndelung 
câteva placaje frumoase ale româ- 


ocupă în primul plan al activităţii | nilor după care urmează un contra- 


d-sale, 


atac şi IONESCU marchează în 


forţă o încercare  netranstorniaiă 
3-0 pentru SP, STUDENŢESC. Alte 
atacuri ale românilor urmează si se 
pare că ei vor câştiga detaşat. Pe o 
greşeală a lui GRIGORESCU tre- 
cut pe aripă, francezii marchează 
dar nu transformă. Deci 3-3, rezul- 
tat cu care se termină repriza. Re- 
priza doua românii nu mai pot face 
atacuri clasice din cauza înaintării 
care nu mai rezistă. Totuş când re- 
zultatul era 6-3 pentru balcanici, ar- 
birtul refuză o încereare a noastră 
pe motiv de offside. In ultimele mi- 
nute localnicii marchează în voe 3 
încercări, toate netransformate. 


S'au remareat dela localnici toată 
înaintarea iar dela Sportul Studen.- 
țese: CIUPEA, care a fost cel mai 
bun înaintaş, CAMENIȚA, mereu 
peste adversar şi foarte ineisiv, 
BOLŢEANU, ea taloneur, troacarii 
în prima repriză, când au făcut un 
joe minunat, JIANU şi DIAMAN- 
DI. Ă 

Arbitrul FAURE care a arbitrat 
GERMANIA-ITALIA la turneul de 
la Paris, a fost foarte corect atunci 
când avantajul a fost de partea lo- 
calnicilor, nedreptăţind de multe 
ori pe români. De altfel în tot tur- 
neul arbitrii au fost foarte <dră- 
guţi» cu adversarii noştri, 


Ta:ăl lui kondan 
protestează 


In urma hotăririi dictatoriale a 
d-lui Luchide de a nu da deslegarea 
cuvenită lui Bogdan, pentru a juca 
în Franța, tatăl lui Bogdan sa a- 
dresat direct  Străjii Țării, plân- 
gându-se că prin hotărirea de mai 
sus îi sunt atinse atât interesele 
sale familiare cât şi interesele fiu- 
lui. i | 

Cererea tatălului lui Bogdan este 
mai mult decât îndreptățite şi cre.- 
dem că va fi rezolvată favorabil. 


Carnet 


——— 


Li 


HIBERNEAZA CONTES- 
TAŢIILE LA Dis- 
TRICTI — 


La District s'au tăcut alegerile nou. 
Ini comitet într'o atmosferă foarte 
agitată de prezență stăruitoare, ino- 
portun de stăruitoare, a lui Lazăr 
Goldstein, 

Nu ne ocupăm de data aceasta de. 
cît de latura procedurală a procesului 
dela District, evitînd partea lIni afec- 
tivă, 

Comitetul cel nou a fost constituit 
cu toată opoziţia cluburilor Venus, 
Unirea Tricolor, Coljea, Isbînda şi Vi- 
forul Dacia, care urmăresc în comun 
un program de intensă naţionalizare 
u sportului romînesc şi de jos în sus, 
dela echipă, şi de sus în jos, dela 
District în speţă. 

Contestaţia a fost introdusă în ter- 
men. 

In mod normal trebuia operată în- 
registrarea ei şi deci, redeschiderea 
procesului, 

Contestaţia a fost construită pe baza 
viciilor constatate în memorabila 
noapte de Noembrie care le-a ferecat 
somnul delegaților în urne. 

Motivele de contestaţie: 

— fiindcă s'a  intervertit ordinea 
de zi fără prealabila aprobare a adu- 
năril, 

_— fiindcă preşedintele demisionat 
a| Districtului a votat nereglementar 
în numele grupărilor absente; 

— fimdeă — mai ales — din biroul 
electoral a tăcuţ parte şi un candidat 
— e vorba de d. comisar Niculescu, 

Nu ne oprim să discutăm noi vala- 
bilitatea motivelor de mai sus pentru- 
că certificatul nostru nu poate fi carte 
de judecată între părţi. 

Dar le-am transcris aici pentru a 
le dovedi existența. Şi pentruca 4 
contestaţie să pună în mişcare tot aa 
paratul respectiv procedural, este ne 
voe doar de existenţa cei. 

Deci: contestaţia a fost introdusă în 
Noembrie. 

Au trecut două luni, am intrat în 
iarnă grea şi contestaţia cluburilor 
Venus, Unirea Tricolor, Colțea, Ii 
bînda şi Viforul Dacia na ajuns la 
Liga de Sud ca să pună procesul în 
stare de judecată, i 

Nu interesează rezultatul, 

Dar procedura trebue îndeplinită şi 
contestaţia de mai sus nu are rost 
să mai hiberneze. Trebue  scuturată 
din praful birourilor dela District şi 
scoasă la soare, să fie judecată, 

Sau se teme cineva? 

Actualul comite:  într'o singură 
piesă stricată, Lazăr Goldstein, are 
datoria să fie loial şi să nu mai ter- 
giverseze, Orice întîrziere înseamnă 
frică; iar frica înseamnă dreptate pen- 
tru cluburile care au contestat, 

Este timpul să-şi iasă din tihna 
sărbătorilor şi vor fi epuizat subiec- 
tul turneului districtual în Micul O- 
rient şi onoratul District să revie la 
realitățile noastre. 

Aşa dar aşteptăm îndeplinirea u- 
nei proceduri şi nimic mai mult. 


b. 


VEDETA TURNEULUI 

a fost fără îndoială TELU IA4- 
MANDI. A arătat o mare cunoaşe 
tere a jocului, subtilitate la tușe şi 
rapiditate îe execuţie. 


IN AFARA DE ACEŞTIA 


au produs mare impresie  lundasul 
JIANU şi taloneurul BOLȚEANU, 


DIN CAUZA UNOR 
DCEFECŢIUNI IN 
ECHIPA 
s'ar putea ca turneul SP, STUDEN. 


ŢESC să fie întrerupt. Ar fi păcat, de. 
oarece până în momentul de faţă tur. 
neul sa desfăşurat în cele mai bune 
condițiuni, 


INTERVIEWUL D-LUI 

VIRGIL POPESCU 

Odată cu lovitura de stat dela 
Gazeta «bleu ciel» s'a produs şi un 
fapt senzațional. I-au luaţ celui 
mai crunt inamic, Virgil Popescu, 
un interview. Bineînţeles nu în ca- 
litate de inamic, ci în calitate de 
preşedinte al secției de football dela 
Viforul Dacia. 

Virgil Popescu citind sa înduio- 
şat foarte: 

— I-auzi măi ce spun ăştia dese 
pre mine. 

<Am obținut, în acest sezon, un in- 
terview al d-lui prof, Virgil Popescu, 
priceputul preşedinte al secţiei de 
football al clubului galbenilor». 

— I-auzi măi — PRICEPUTUL 
PREŞEDINTE. Păi au dreptate 
creştinii dştia. la să vedem mai 
departe. 

<Opiniile d-lui prof Virgil Popescu 
suni cu utât mai preţioase, cu cât ele 
sunt trecute prin ciurul critic al unui 
propiesionist al gazetăriei sportive». 

— I-auzi măi, CIURUL CRITIC. 
Straşnică introducere. 

După ce şi-a sfârşit de citit im- 
terviewul, i-am cerut un serviciu: 

— Virvile dragă, dă-mi un subiect 
de reporiaj. 

— I-ami un interview, îmi răspun- 
se cu amabilitatea lui Trancu-lagi, 

Autentic. 


«BUNA VESTIRE» 


B-dul Elisabeta 16 
Tel, 451.92 


E ti cteta 
Camarazii şi prietenii legionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere: 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%/, toate magazinele cuaceaşiarticolef 


sI Î  y** 


DUMITRU BORCEA București Tel, 3.51.66 Galaa Victoriei 14 
Da TIFOS ARE IRONIE ZII ENEA ERIE E Dai aie Se PTT TAI UE DRE i caii PREIEI 


ECONOMILE- FINANCIARE +2 «cec 


Leon Blum, serie : 
«Cunose gândul mandatarilor dv, 


La Fi PER 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebu:nțaţi numai 


Antinevraigic 


Dr. Nanu Muscel 
în cutii originale, conţinând 2 buline 
şi numai cu Semnățura doctorului 
Depozit Farmacia N. POPOVICI 

Bucureşti, Calea Rahovei 265 


DOCTOR 


STELIAN CRISTESCU 


Str. Popa Tatu 14. Tel. 4.71/59 


ETERA jar cunoseute greutăţile prin 
care trece Franţa din cauza pretea- 
ţiilor tot mai mari pe care le au lv- 
crătorii de tot felul. 

Greva care a avut loe zilele aces. 
tea în instituţiile municipale, înce- 
pând cu spitalele, uzinele electrice 


cum şi în vederea căutării unor 
convenţii generale sâu a unor dis- 
şi criticile pe cari ei le formulează | poziţii legislative în stare de a evi- 
împotriva grevelor, ilegalitatea a: a conțlictele, a le reduce numărul 
numitor practici sau caracterul! şi a îngădui pentru cele cari totuşi 
uneori politie pe care îl atribue lar fi să se nască în viitor o rezol- 
| grevelor. Dar aud pe de altă parte| vare dreaptă, repede şi pașnică». 
şi celelalte, a arătat pericolul mare | şi plângerile organizaţiilor maci-| Dacă d. Chautemps şi-ar da oste- 
la care este expusă populația ţării | toreşti impotriva rezistenţei opuse | neala ar afla că aceasta este formu- 
care trăeşte sub teroarea amenin-, la reînoirea convențiilor colective| la de organizare corporativă, care 
țării de a fi lipsită de serviciile sau la aplicarea sentinţelor de ar-| punând muncitorii şi patronii în 
absolut necesare vieţii, bitraj referitoare la salarii şi îm-| contact direct, în diferitele corpo- 
Se pare că ceeace greviştii au nu- | potriva sancţiunilor prin care soco- | raţii, dă instrumentul cel mai bun 
mit un averstiment, a făcut ca şi tesc ele că se urmăreşte decapita de înlăturare a diferendelor care 
guveriiul francez să înţeleagă for. | rea sindicatelor. duc la grevă. Deci dacă d-sa recu- 
mula de viață a popoarelor, care se! In loc de a lăsa să se penpeLueze| noaşte folosul acestui contact spo- 
impune pretutindeni. şi să se reînoiască lupte spre pa- radie, eu atât mai mult trebue <ă-l 
Astiel d. Chautemps, preşediutele | guba intereselor naţionale, mi se înțeleagă pe acela a unei conlu- 
eonsiliului, s'a adresat printr'o seri- | pare mai potrivit bunului simţ să | crări continue, 
soare conducătorilor  muneitorimii, | se facă o apropiere între reprezen- | Cum însă noi nu avem pretenţia 
a patronilor şi a organizaţiilor pro- ! tanţii calificaţi ai patronatului şi! să învăţăm pe francezi, supunem a- 
fesionale a claselor mijlocii. In a-! ai clasei muncitoreşti în 258 ra, cest tico e atenţiei cititorilor de 
ceastă scrisoare, succesorul d-lui| unei explicaţii largi şi reale pre- | la 


Politica iinanciară a duvernuiul 


Decalaraţile D-lui ministru Eugen Savu 


Boli genito - urinare 


Reduceri pentru studenți 
şi funcționari 


Eadeschiderea şcoalei 
de limba şi literatura 
englez 


Secretarul general al - asociaţiei 
anglo-române reaminteşte că az, 
Luni, se vor redeschide cursurile, de 
limba engleză. 

Tot azi a început cursul nou în- 
fiinţat de anul IV pentru auditorii 
foarte avansați, precum şi cursul 
de literatură modernă ţinută de d, 
prof. John Amery. 


Acțiunea de nationalizare 
â piciesiunii de inginer 


ALLO OBOR! 


Cumpăraţi cu încredere Incălţămintea 


„Florida“ 


Dela vechiul magazin românesc „Gheorghiţă" 


N. . Dobrescu 05, Ștefan cal Mara, 250 
Tei. 2.4493 (Bariera Moşiior) 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


tăsiți la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
No, 1—14—24—26 


Tramvaiele: 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


tă eftin, prompt şi ireproşavil cele mai preten 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. 


TELEFON: 5.08124 


oase 
ŞTI 


D. Eugen Savu, ministrul finan- 
telor, a ţinuţ Sâmbătă seara o cu- 
vântare la Radio cu care prilej a 
făcut o expunere a principiilor e 
Gonomice ce călăuzese actualul gu- 
Yern 

lată în linii mari politica finan- 
ciară a guvernului. 


ECHILIBRUL BUGETAR 


Guvernul socoteşte ca prim impe- 
rativ al unei bune gospodării de 
Stat asigurarea echilibrului buge- 
iar. Pentru q realiza acest echilibru 
vom ţine seama de punctuala 0n0- 
rare a tuturor ungajamentelor Sta- 
tului, adică atât a angajamentelor 
ordinare cerute de go bună funcțio- 
nare a aparatului de Stat (salarii, 
pensiuni, materiale şi altele), cât 
şi a angajamentelor exiraordinare 
impuse de nevoile superioare de în- 
gestrare a țării cu materialul tre- 
buitor apărării naţionale. 

In ceeace priveşte angajamentele 
ordinare şi în special plata salarii- 
lor — dată fiind comprimarea la 
care a fost supua acest capitol — să 
realizăm pentru început cel puțin 
ceeace s'a realizat în trecut, adică 
în prim rând achitarea la-zi a sala- 
viilor şi pensiilor tuturor funcțio- 
marilor publici cât şi punerea la 
dispoziția organismelor de Stat, a 
materialelor indispensabile bunei 
lor funcţionări. 

In privința angajamentelor extra- 
ordinare, guvernul îşi face un punct 
de onoare în a continua opera Ma- 
jestăţii Sale Regelui de înzestrare a 
armatei, operă începută din Inalta 
Su inițiativă. 

Pentru o mai temeinică aşezare a 
impozitelor ne vom folosi de prile- 
jul recensământului fiscal ce ur- 
smcază a fi făcut în cursul acestui 
an spre a stabili o cât mai justă a- 
preciere a capacităţii de contribuţie 
a cetățeanului în scopul unei age 
gări echitabile a impozitelor, care 
să îngăduie atât acoperirea sarci- 
mei fiscale a contribuabilului cu ve 
mit mic în deosebi aceca a micului 
producător rurul. 

Conştinenţi de importanța proble- 
mei aşezării impozitelor, credem că 
nu poate fi nesocotită nici chestiu- 
nea perceperii acestora, în care noi 
vedem posibilități nerealizate încă. 

Suniem hotăriți să urmărim de 
aproape o desăvârşită cinste în ad- 
ministrație cu atât mai mult cu cât, 
în concepția noastră, aici se află 
cheia de boltă a întregei probleme 
a perceperii veniturilor Statului. 

APARAREA MONETEI 

NAŢIONALE 

Vorbind despre apărarea monetei 
naționale, d. ministru Savu a spus: 

Condiţiunile tehnice ale unei să- 
nătoase monete naţionale sunt ur- 
mătoarele: 

a) Un buget echilibrat; b) O ba- 
lanţă comercială care să facă posi- 
bile aranjamente satisfăcătoare ale 
balanței plăţilor; 6) O acoperire me- 
talică a circulaţiei în cadrul status 
tului Institatului de emisiune; d) 
O corelaţie de echilibru între mone- 
tă, preţuri interne şi preţuri ex- 
terne. 

Intrunirea acestor condițiuni teh- 
nice obiective creiază la rândul lor 
condiţiunea de ordin subiectiv, psi- 
hologic:; încrederea internaţională 
în ţinuta monetei. 

Aşa fiind, hotărârea noastră este 
de a consolida şi desvolta toate a- 
ceste condițiuni tehnice cari stau la 
baza unei monete sănătoase pentru- 
ea ea să fie la adăpostul oricăror 
fluctuaţiuni defavorabile. 

Echilibrul bugetar va fi asigurat 
de încasări conforme cu prevederi- 
le şi cheltueli riguros supraveghea- 
te; vom face eforturile ce ne stau 


n ———————— A ————————— => 


în putinţă pentruca balanţa comer- 
cială — datorită unei atente supra- 
vegheri şi îndrumări a schimburi- 
lor cu străinătatea să prezinte un 
sold favorabil României; vom ve- 
ghea ca acoperirea metalică să ră- 
mână şi mai departe în limitele pre- 


vederilor statutare ale Institutului 
de emisiune; vom asigura echilibrul 
între valoarea monetei şi preţurile 
interne şi mondiale, atât prin exe 
cutarea dispoziţiunilor legale în vi- 
goare cât şi prin acordurile încheia- 
te cu statele străine. 


Piaţa internă a capitalu u 


O economie naţională şi o orga- 
nizație sănătoasă nu se poate sus- 
ține şi desvolta, decât dacă îşi gă- 
seşte alimentarea normală în for- 
țele de fecundare ale disponibilită- 
ților interne. Deci, una din princi- 
paleie preocupări ale politicei noas= 
tre privitoare la această problemă, 
este de a asigura o liniştită, certă 
şi continuă desvoltare a tuturor a- 
cestor resurse interne ale țării. 

Fiind călăuziți de aceste princi- 
pii sănătoase şi salutare, am fost 
mirați să constatăm că zilele aces- 
tea şi-au făcut loc în opinia publică 
o serie de svonuri cari de cari mai 
alarmante şi mai neadevărate. Ast- 
fel au circulat zvonuri, că guvernul 
ar avea intenția să vină cu împru- 
muturi forțate să blocheze depozite, 
să cerceteze seifuri, să ştampileze 
bilete de bancă şi altele de acelaş 
fel, svonuri pe atât de neadevărate, 
pe cât căutau să fie provocătoare de 
neliniște. Datorită acestei neliniști 
sa putut constata acum câtew zile 
o nejustificată nervozitate a unora 
dintre deponenți la diferite institu- 
ții de credit, mervozitate care sa 
calmat compleci dovedindu-se că a 
cele svonuri erau cu totul lipsite 
de temei, 

Guvernul declară formal nu nu- 
mai că nu intenționează să ia mă. 
surile cari i sau atribuit de acele 
svonuri, dar că el este un adversar 
categoric al lor şi al oricăror mă- 
suri sau operațiuni  samavolnice, 
vexatorii ori contrare dreptului de 
proprietate al fiecăruia. 

Mai mult decât atât principala 
noastră preocupare este de a apăra 
și de a proteja resursele naționule, 


pentru ca ele să poată să se desvol- 
te în mod liber şi natural, 

In această ordine de idei, ne îm- 
punem să apărăm şi să proteguim 
depozitele, investiţiile şi plasamen- 
tele ce sau făcut în diferite titluri 
de Stat sau particulare ca rente, 
obligaţiuni, acțiuni şi toate cele- 
lalte de aceeaş natură. 


COLABORAREA CAPITA- 
LULUI STRAIN 

Aşgezând ca principiu organic al 
politicei noastre promovarea forţe- 
lor productive naţionale, noi nu în: 
țelegem să folosim numai aspectul 
negativ ce se atribue acestui prin- 
cipiu, de a fi exclusivist. Inţelegem 
utilitatea colaborării cn forțele e- 
conomice sau financiare ale străi- 
nătăţii, colaborare sănătoasă şi re 
alizată în condițiuni de echitate şi 
de satisfacere atât a intereselor cât 
şi a demnităţii naţionale, 

Ca o consecinţă a acestui prinoi- 
piu înţelegem să respectăm toate 
drepturile ce revin capitalului stră- 
in în colaborarea lui cu forţele! 
noastre. 

In sfârşit, în ceeace priveşte ca- 
pitalurile străine cari au răspuns 
la apelurile făcute de Stat în tre- 

eat, împlinirea angajamentelor 

noastre în străinătate urmează a se 
| tace conform acordurilor existente, 
acorduri cari ţin seama de pozibi- 
lităţile noastre bugetare şi de 
transfer. 

In acest spirit de echitate, vom 
continua tratativele începute pentru 
ameliorarea  condiţiunilor de ono. 
rare a angajamentelor Statului, de 

| acora cu creditorii noştri, 


lncurajzrea culturii 
plantelor de nutreţ 


Monitorul Oficial din 8 crt. publică [40 kg. 6.000 ka. 


textul deciziei prin care ministerul de 
agricultură institue premii pentru cele 
mai bune culturi de plante de nutreţ. 

Aceste premii sunt : 

Lucerna : In județele din Vechiul 
Regat şi Basarabia, afară de Cahul, 
Tighina, Ismail, Cetatea-Albă, Lăpuş- 
na, afară de Dobrogea și afară de 
Gorj, Vâlcea, Argeş, Muscel, Dâmbo- 
vița, 

Deci, 29 județe, a câte 38 premii — 
1.100 premii a 14 kg. fiecare, în total 
15.400. 

Sparceta : In Cahul, Tighina, Ismail, 
Cetatea Albă şi Lăpușna, 150 premii a 


fi 


Ghizdeiul : In Gorj, Argeş, Vâlcea, 
Muscel, D..;.: ovița, 150 premii a 109 
kg, = 1.509 kg. 


Sulfina : In Constanţa, Tulcea, lalo- 
mița, Caliacra, Durostor, 150 premii a 
10 kg. = 1.500, 

larba de sudan : In Constanța, Tul- 
cea, lalomifa, Caliacra, Durostor, Ca- 
hul, Ismail, Cetatea-Albă, 400 premii a 


20 kg. = 8.000 kg. 
Borceag de primăvară : In toată ța- 
ra, 1.420 premii a 50 kg. = 71.000 kg. 
Sfecla de nutreţ : In toată țara, 1.000 
premii a 10 kg. — 10000 ka. 


= 


Constanţa 


Dăm mai jos prețurile la cari sau 
făcut ultimile încheeri din aa iata 
trecută ; 

Piaţa neschimbată. La loa au 
sosit 22 vag. grâu, 4 floarea soarelui, 
1 linte, i 

Prin bursă s'au vândut: 

4 vag. îăină, 34 grâu, 4 tărâțe, 3 
porumb, 13 orz, 

In silozuri se află depozitate 547 
vag. orz, 36 măzăriche, 6 floarea soa- 
relui, 194 grâu, 1 mazăre, 16 sola. 

Silozuri ecupate 399, disponibile 
Bi, 


Vânzări imediate linie siloz: 

Grâu de 76 kg. 52.500, de 77 54.250, 
de 76 54.500, de 79 55.750—56.750, de 
80 58.000. 

Vânzări a livrer: 

Orz de 58—59 39.009, rapiță naveta 
853.000, colza 84.000, de primăvară 
65.000, sălbatică 48.000, măzăriche se- 
mănată 30.500, mazăre victoria 45,500, 
furajeră 45,000, îasole de Ialomița 
59,000, de Bazargic 60.000, de Transil- 
vania 62,000, grâu de 78 cu 5 la sută 
54.509, secară 46.000, ovăz 45.000 


iomuniceiui atoiaţiunii geneta.2 a inginerilor 
din România 


la şedinţa sa plenară de Miercuri 3 „susţinătorii direcți şi indireci al acestui 
cor., Consiliul de Administraţie AGIR ! ţ nefast personagiu şi-i somează să last 


în urma desbaterilor avute asupra ches- 
tiunilor de pe ordinea de zi, a hotărtt 
următoarele: 

1. AGIR îşi continuă» 
du-şi toate forțele sal”, 
tru românizarea integrală a: 


coucentrân= 


i — cel puţin în cezgul al unsprezecelea | 


— din braţele lor înstrăinate, vipera . 
care ne otrăveşte sângele tânăr şi dă- 


|tător de nădejdi al tineretului românesc 
programul pen- | din cea mai înaltă instituțiune de în- 


văţământ . tehnic. AGIR atrage. atenţiu- 


a) Protesiunei de inginer, fără de care | mea d-lui ministru al educaţie naţio- 
nu se poate înfăptui marele dezide-at | 


al naționalizărei vieței noastre econo- 
mice; 

b) Invăţământul tehnic superior, gare, 
pe lângă îndatorirea de a pregăti şi 
forma ingineri de înaltă cultură teh- 
tică, teoretică şi practică, are în pri- 
mul rând misiunea de ordin național de 
a făuri caractere şi suflete româneşti; 
-c) Muncei, tehmilcer"Şi economiei în- 
treprinderilor din jară; ins/âurându-te 
în drepturile lor fireşti de creiaţiuni 
ale spiritului, strădaniei şi braţului ro- 
mânesc, cari na se mai vor în Subor- 
dinea şi folosul streinilor, după cum 
şi bogățiile româneşti se vor valorițica 
exclusiv pentru o viață mai bună, mai 
omenoasă & românului; 

d) Capitalului naţional, el însăşi e- 
conomie şi acumulare de muncă româ- 
nească, ținută pe linia progresului, & 
bunei organizări şi & randamentalui 
în folosul mației, de inginerul român 
şi ajutoarele sale tehnice. 

În executarea acestui program AGIR 
va lua de îndată contact cu forurile 
conducătoare, începând cu primul mi- 
nistru şi continuând cu şejii departa- 
mentelor în legătară cu tehnica şi eco- 


pe acelaş plan ideologic cu AGIR-ul 
în ce priveşte marea problemă a ro- 
mânizărei. 

Vastul material documentar ce Aso- : 
ciația 4 are în acest domeniu, va (| | 


nale că, sa cerut cu rapoartele Nr. 

5033 din 11.XII şi 5155 din 18.X]1.937, 
definitivarea la Școala Politehmcă ca 
„preparatoare” (1?) a unei ovreice, vară 
cu d. Abasohn, ascunsă sub un nume 
românesc furat (Stela Ionescu, adevă- 
ratul nume Şapira Estrela). 

AGIR roagă pe d. ministru Petrovici 
să respingă propunerea. 

3. Legea pentra apărarea şi regle- 
mentarea titlului de inginer şi pentru 
înțiințarea şi organizarea colegiului în” 
ginerilor şi o nouă lege & corpului 
tehnic, apar ca o necesitate de ordin 
național, constituind instrumentele le- 


! gale de primul ordin pentru româniza- 


rea profesiunei de. inginer şi najiona- 
lizarea vieţei tehnice a ţărer. 
Delegaţia AGIR ce se va prezenta 
membrilor din guvern, va repune şi 
chestiunea acestor două mari şi scumpe 
deziderate inginereşti, cerând a se con- 


| tinua opera sertos începută a guver- 


nului trecut prin legea concentrărei în- 
vățământului tehnic superior. 

4. Se vor continua demersurile pe 
lângă ministerul finanţelor, spre a se 


“ridica ultima şi singura măsură ex- 
nomia națională, aceasta cu atât mai | cepțională ce-a mal rămas asupra sa- 
mult cu cât actualul guvern se găseşte | lariilor şi anume condiţiunea vechimei 


de cel puţin 2 ani în grad pânăla 1 
Aprilie 1937 a inginerilor din corpurile 
tehnice speciale spre a putea primi 
j sporul de înaintare, măsura fiind ne- 

dreaptă şi vexatorie pentru ingineri, cu- 


pas la dispoziție pentru solațiunile cele * noscute fiind mai ales grelele condițiual 


mai bune şi mai urgente. 

In legătură cu naționalizarea înviţă- 
mântului tehnic superior, AGIR ia act 
cu satisțacție de japtul că onoratul gu- 
vern în ultimul consilia de miniştri a 
pus problema în general a naţionaliză- 
rei învățământului; o delegație se va 
prezenta imediat d-lui ministru al e- 
ducației naţionale spre a-i cere să facă 
uz de autoritatea sa şi să dea satisfacţie 
țărei ultragiate, îndepărtând din înal- 
tul post de director de studii şi mem- 
bru în comitetul de direcţie al Scoale: 
Poliţechnice din Bucureşti pe evreul 
E. Abasohn. 

AGIR denunță opiniei publice pe toți 


în care se fac înaintările cu examene, 
stagii dublate, etc. 
5. AGIR, consequent convingerilor 


ce-l animă şi înțelegând că opera de; 


însănătoşire morală să o înceapă cu 
propriul său organism şi dând ascul- 
tare împerativului categoric al soll- 
darițăţei profesionale, înțelege să ia 
drastice măsuri împotriva acelora din» 
tre membrii săi cari, într'un fel sau al- 
tul — în ultima vreme — din poziţiile 
pe cari le-au ocupat, au dat dovez 
de lipsă de colegialitate, nedreptăţind 
sau lovind în colegi pentru interese pe 
cari spiritul şi demnitatea de corp |e 
refuză. 


Constătuirea fuucționarilor particu- 
Lari români crestini 


Eri după amiază a avut loc la 
sediul central al Frontului Func- 
ționarilor Particulari Români 
Creştini din str. Carol Nr. 36, e- 
tajul II, o consfătuire a condu- 
cătorilor acestei asociații. 

Şedinţa a fost prezidată de d. 
Gheorghe Cristescu. Au luat par- 
te la discuţii în afară de repre- 
zentanții secţiunilor din capitală 
şi rep ntanții filialelor din 
țară. 

D. GHEORGHE CRISTESCU 
a arătat că faţă de programulac- 
tualului guvern Frontul Func- 
cca Particulari Români tre- 

ue să aibe toată solicitudinea. 
Infăptuirile pe cari le anunță 
d-nii Goga şi Cuza — înfăptuiri 
de ordin muncitoresc — sunt a- 
tât de necesare în momentul de 
față, încât oricine simte cu ade- 
vărat românește nu poate decât 
să aprobe măsurile anunţate. Un 
singur lucru însă nedumirește lu- 
mea muncitorească şi funcționa- 
rii particulari: vestirea despoliti- 


cianizării instituţiilor muncito- 
toreşti — lucru aşteptat de mult 


'— şi instaurarea comisarilor gu- 


vernului la instituţiile cu carac- 
ter muncitoresc. Acest act arată 
dimpotrivă o politicianizare, cea- 
ce ar constitui o amăgire în sâ- 
nul masselor. 

Prin arătarea acestui defect nu 
vrem să se lase a se înțelege că 
suntem  protrivnici guvernului. 
Asociaţia noastră ferită de influ- 
enţele politicei se pune în slujba 
oricărei acțiuni frumoase cu ca- 
racter naționalist. 

Inţelegem însă ca instituţiile 
muncitorești să fie conduse de e- 
lemente cunoscute ca luptătoare 
pentru cauza muncitorimii româ- 
ne creştine ele înșile muncitoare, 
şi nu de oameni din afara cadre- 
lor producătoare cari, oricât de 
bine ar fi intenţionaţi, nu vor pu- 
tea decât să greşească atât în a- 

licarea legilor cât şi în formu- 
et revendicărilor față de gu- 
Vera, 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Coiţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


incălțăminte trainică 


pentru sezonul de iarnă 
Modeie noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


2 
DEP 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TBLEFON 3.25-04 


MECANICE. ELECTRICE 
DE INCALZIRI CENTRALE 
DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


INTREPRINDERI 
SANITARE 
RADI 


VINURILE CALLIMACHI 
din istoricele podgorii proprii dia 


OTN 
sunt preferate de cunoscători. Incercându-le odată, le veţi 
prefera intotdeauna. 

Aprovizionaţi-vă de Si. sărbători numai dela magazinul din 
Str, Creţulescu No. 2, colț cu Calea Victoriei No. 96 


SERVIM LA DOMICILIU. 


Str. Carol No. 46 
DE ŞOŞONI ŞI GALOŞI 
Tel, 54203 


RI 


Telefon 305.30 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stote 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


Noui insgector generai 
al januarmerie: 


D. general Bengliu a fost nu- 
mit inspector general al jandar- 
meriei, în locul d-lui general 
Barbu Pârâianu. ă 

Noul inspector general al jan. 
darmeriei își va lua astăzi postul 
în primire. 

3% —=—— 


De!a Sindicatul Tapiţerilor 


Duminecă 23 Ianuarie cert. orele y 
seara, are loc, în saloanele Liderta- 
fel din sir. Academiei, balul anual 
al Sindicatului tapiţerilor, urmat 
de o mare tombolă cu obiecte artis- 
tice executate şi dăruite de membrii 
sindicatului. 

Beneliciul ce se va realiza va 
servi la mărirea fondului destinat 
căminului de retragere al tapiţeri- 
lor bătrâni 


că bca eee LUX 
n 
NOUA MOARA 


GAGE 


Marele Magazin 
la 


IORDAN A. IONESGU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No, 62 


Vinde eftin 


Articole pentru : 
Şcoli, Nunţi, 
Botezuri. 
Manufactură 
Confecţiuni 
Incălțăminte 


CEA MAI BUNA 
CEA MAI TARE 


CT... 


RE IA ii 


E CD ui: 


Sbuciumul partidu 


lui liberal 


— Problema reintregirii și „Constituționalitatea“ — 


„tidul naţional. liberal de sub şe- 


Relevam într'unul din nume- 
rile trecute ale ziarului nostru, 
frământările prin care trece par 


Ne rezervăm dreptul u- 
nor comentarii ulterioare, 
sincere şi drepte. 


fia d-lui Dinu Brătianu, căzut| REINTREGIREA LIBE- 
RALA 


întempestiv dela putere acum 
donă săptămâni. 
Partidul liberal trăieşte 


astăzi un moment de sfâ- 
şiere. 


După amiază în şedinţa 
delegaţiei permanente 


Astăzi la ora 5 se întruneşte 
delegaţia permanentă a partidu.- 
lui liberal avînd la ordinea de 
zi două probleme cardinale: re. 
întregirea şi atitudinea față de 
guvern, Restul problemelor de- 
curg din cele două, 

In fața adunării vor sta, față 
în față doi adversari: d. C. 1. C. 
Brătianu şeful partidului, care 
doreşte reîntregirea liberală, 
pe considerentele pentra care a 
dorit-o şi în trecut şi d. Gheor- 
ghe Tătărăscu fostul preşedinte 
de consiliu, care își apără de 
estădată, înlăuntru, poziția sa a- 
menințată, 


Informaţiuni 


D. DINU BRATIANU | 


fruntaşii liberali vor avea 
de ales între d. Dinu Bră- 
tianu şi Gheorghe Tătă- 
răscu, 

Procesul este foarte greu. 

Desigur, partidul liberal 
se află astăzi mai mult în 
jurul şefului învingător : 


tori să fie alături de fos- 
tul preşedinte de consiliu. 
Nu di U 


»ventuale responsabilităţi, 
«CONST I cil în ape 
TATEA»> 


Căzut vertiginos dela putere, 
după o guvernare anunțată odi- 
nioară pe etape cu o anticipație 
de şase luni de zile, partidul li- 

ral «reintră» printr'o declara- 
i în cadrul vieţii constituţio- 
nale. 


Este interesant şi comic 
în acelaş timp, ne re- 
amintim de tonul declara- 
țiilor de acum o lună ale 
fostului preşedinte de con- 
siliu, pe această temă, şi 
de răspunsul opoziţiei na- 
țional-țărăniste, redactat, 
se pare, de un ministru din 
actualul cabinet, 

După cădere, toate partidele 
bat succesiv la poarta constitu- 
ționalităţii. 

Obiectivi, am publicat la rân- 
dul nostru, pe rînd: partidul li- 
beral în contra dizolvării parla- 
mentului actual şi declaraţiile 
d-lui Rădulescu-Mehedinţi minis 
trul de justiție. 


Intrunirile separate, dela locu 
îința d-lu Dinu Brătianu şi dela 
d, Tătărăscu, țrasează dintru în. 
ceput cele două fronturi ce se 
vor isbi după amiază. 

La d. Brătianu, s'a continuat 
studiul problemei de reîntregire 
cu tot svonul protestelor ieşit 
din casa d-lui Gh. Tătărăscu. 

Ţinând seamă de compoziția 
actuală a delegaţiei permanente 
a partidului liberal ar fi să cre- 
dem că şi de astădată d. Gh. 
Tătărăscu va îi învingătorul, 

Poziţiile însă sunt altele 
decât acum trei săptă- 
mâni: Pe vremea aceia d. 
Tătărăscu putea din vro- 
priu-i cabinet de lucru, în 
fața microfonului, să pu- 
nă țării întrebări, la care 
să răspundă singur. 

STILEX 


economice 


din Germania 


INDICAŢIUNI PENTRU 
CONSUMATORI PENTRU 
IANUARIE 1938 
Autorităţile competente au publicat 
următoarele directive, referitor la arti- 

colele de consum. 

1. Se cere mărirea consumului urmă- 
toarele articole; cartofi, peşte, mar- 
meladă, miere artificială, laptelui, 
brânzei albe, 

2, Se recomandă în deosebi consumul 
verzei italiene, heringilor, somnului de 


| mare, cât şi a turtelor de ovăz. 


5, Se poate păstra la acelaş nivel 
consumul zahărului, pâinei de orz, 
prăjiturilor, făinei, cărnei de vită, de 
berbec, de vițel, zarzavâtului, verzei şi 
morcovilor, păsărilor, mazărei, fasolei, 
laptelui nesmântânit, mierei şi cacao. 

4. Este absolut necesar a se micşora 
consumul untului, unturei, slăninei; 
cărnei de porc, margarinei, oleiurilor 
comestibile şi grăsimelor, brânzeturilor 
grase, pâinei de grâu şi ouălor. 


SPERANŢE GERMANE 
PE PIAȚA CHINEZA 
<Wirtschafts-Winke» Stuttgart — pu- 
blică articole despre evenimentele din 
Orientul îndepărtat, In aceste articole 
autorul remarcă că în urma  războiu- 
lui, provinciile Shansi, Shensi, Chili, 
Santung, Hopei, Honan cât şi Mongo- 
lia chineză se află sub influenţele japo- 
neze, 


Industria japoneză — scrie «<Wirts- 
chafts-Winke — nu va fi în măsură 
să satisfacă toate nevoile acestui teri- 
toriu, Japonia nu va permite Soviete- 
lor să pătrundă pe acest teritoriu, An- 
glia găseşte acces numai acolo, unde 
este de neevitat. Mică este deasemenea 
probabilitatea, ca Japonia să consimtă 
la pătrunderea pe aceste teritorii a ca- 
pitalurilor americane, In aceste condi- 
țiuni afară de mici ţări europene, Ger- 
manii vor fi singurii parteneri ai Ja- 
poniei. Pe cât în Mandjuria se pune 
mai presus de toate problema a se face 
în permanent comenzi germanilor, 
pentru industrie și agricultură, cu a- 
tât mai mult se pune în China proble- 
ma refacerei țărei 


«BUNA VESTIRE» 


Se vor produce schimbări 
în guvernul polonez 


ERA PER E RE E NOR Je EEE RE RE PE OR E E E E E E a EEE EMEA, (NN e e apa Ea CR a a eo ar, 2-0 cs me 


Frana, Anglia şi Statele-Unite 


Skiadkowski, președintele consiliului, 
va părăsi încurând ministerul Afaceri- 
lor Interne 8] că A, Grabowski, mini- 
strul de fusti:i2, va demisiona. 

Se vorbește de generalul Tokarzew- 
ski, comandantul militar al Lwowului, 
ca de viitorul ministru de Interne. Se 
mai afirmă că la justiție ar urma să 
fie numit d. Chelmonski, 

Aceste schimbări ar urma să se 
producă din cauza unor divergențe de 
vederi ale celor vizaţi cu colonelul 


Adam Koc, şeful Taberei Uniunii Na- 


ționale. 
Ştirile de mat sus nu sunt contir- 
ma! oficia! 


Manevrele armatei 
americane 


NEW. YORK, 10 (Rador). — Ziarul 
«New York Times» publică o telegramă 
din Manilla, care dă amănunte asupra 
marilor manevre ce sa desfăşoară în in- 
sulele Filipine şi Luzon, cu începere de 
la 10 Ianuarie. 

Ziarul arată că 10.000 soldaţi din ar- 
mata Statelor Unite şi 40.000 oameni din 
armata indigenă iau parte la aceste ma- 


au intervenit la Bucureşti 


— Demersul se referă ia tratatul minorităților — 
'Evreii din România și din străinătate se adresează Ligii Naţiunilor 


| LONDRA, 8 (Rador). — 
Corespondentul diplomatic 
al agenţiei «Reuter» crede 
a şti că ministrul britanic 
la Bucureşti ar fi primit 
! instrucțiuni să amintească 
amical guvernul român 
interesul pe care quvernui 
britanic l-a purtat întot- 
tratatului dela Pa- 
ris, relativ la minorităţi. 
Guvernul francez ar 
procedat în acelaş sens. 


i 


| Postul de radio Paris, a trans- 
mil, acum câteva zile, știrea că 
guvernul britanic a însărcinat 
pe ministrul său la Bucureşti să 
atragă, în mod amical, atenţiu- 
nea guvernului român asupra 
intereselor pe cari Anglia le 


nevre, la, care colaborează escadrilele lo- [are pentru tratatul minorităţi- 
cale ale aviaţiei americane, lor. 


D. luliu Maniu rămânea 
în Capitală 


D. Iuliu Maniu urma să plece 
entru câtăva vreme în Ardeal. 
iind informat că zilele acestea 
evenimentele politice vor lua o 
altă întorsătură, preşedintele par- 
tidului naţional țărănesc a re- 
nunţat de a mai pleca în pro- 
vincia de peste munţi. 

D. Iuliu Maniu aşteaptă cu 
deosebit interes hotăririle cari se 


vor lua azi după amiază în dele- 
gaţia permanentă a partidului li- 
beral, când se va pune categoric 
problema  reîntregirii. 

In sânul partidului, d. lului 
Maniu va prezida mâine o con- 
sfătuire a principalilor colabora- 
tori, în cadrul căreia se vor lua 
câteva importante hotăriri. 


Către un stat arab suveran 


Siârşitul mandatuiui britanic 


respondentul Agenţiei Ha- 
vas este informat din iz- 
vor vrednic de încredere 
că în curând comitetul su- 
prem arab din Palestina 


Anglia a renunţat 
la desmembrarea Palestinei 


IERUSALIM 9 (Balkan orien- 
te). — Din anturajul înaltului 
Comisar al Palestinei, se anunță 
că s'a contramandat trimiterea 


cele de a doua comisii de an- 


chetă în Palestina şi că la Lon- 
dra nu se mai socotește obsolut 
necesară desmembrarea  Pales- 
tinei, mai ales din cauza compli- 


cațiunilor survenite în ultimul 
timp în această țară. 

Faptul acesta coincide şi cu 
un articol apărut în «Manchester 
Guardian» care anunță că până 
la noui  dispozițiuni,  proectul 
de desmembrare a Palestinei a 
fost suspendat. 


Centrul iegionar desmin= 
te categoric informaţia a- 
părută în unele ziare, că 

V. Diaconescu co-= 
mandant legionar, din or= 


ganizaţia jud. Ne a 
trecut ia naţional-creştini. 
Organizaţia legionară a 
jud. Neamţ, nu are nici 
un _ comandant legionar, 
Cu numele V. Diaconescu. 


D. gen. de divizie lon Antonescu, 
ministrul apărării naționale, s'a în- 
tors aseară în Capitală venind dela 
Predeal. 


Azi după amiază are loc un im- 
portant consiliu de minișşiri sub 
preşidenţia d-lui Octavian Goga, la 
care va participa şi d. prof. A.C. 
Cuza ministru de stat. 

D. dr. Nicolae Bănescu, proresor 
la Universiatea din Cluj, fost wice- 
preşedinte al Senatului, a demisto- 
nat din partidul liberal. D-sa a tri 
mis o scrisoare în acest sens d-lui 
Dinu Brătianu 

Eri după amiază a avut loc o im: 
portantă întrevedere între d-nii 
IA. C. Cuza şi N. Iorsa. 

D. Petre Bejan a fost demis dela 
conducerea organizaţiei liberale a 
judeţului Prahova, preşedinte fiind 
aels d. dr. Ion Costinescu. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» $. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


SALAMANCA 9 (Balcan oriente), — 
Generalul Franco pregăteşte un du- 
blu atac, care are de scop să tae de- 
finitiv legătura dintre Valencia şi Bar- 
celona. 

Acest atac prevestit de masive con- 
centrări de trupe atât dinspre Teruel 
cât şi în zona maritimă Malaga, ne în- 
dreptățeşte a crede că atacul impo- 
triva comuniştilor se va produce atât 
la nord cât şi dela sud, avnâd ca punct 
concentric cucerirea Valenciei şi tăie- 


rea comunicațiilor dintre acest oraş 
şi restul Spaniei. 
D. comandor Andrei Popovici 


preşedintele soc. Lares, s'a înapoiat 
eri în Capitală venind dela Amster- 
dam. 


CONSTANTA. 10. — In urma unui 
ordin primit 7'- »artea ministerului 
de Finanţe, armele și muniţiunile des- 
cărcate în portul nostru, provenind 
din încărr*"--a vasului „Lola”, care 
fusese depozitat într'o magazie pen- 
tru a îi ferite de alterare şi detorio- 
rare pe timpul fermei, au fost predate 
de vama locală diviziei 9, care la 


! rândul ei a ordonat reg. 13 artilerie 


să lo îa în pri” şi să le depoziteze, 


Clubul Carpatin Român organt- 
zează Duminică 16 lanuarie un se= 
lect matineu dansant la barul At- 
lantis din str. Academiei. 


D. ing. Gh. Clime preşedinte- 
le partidului Totul pentru Ţa- 
ră, mulţumeşte pe această cale 
acelora ce l-au felicitat de sfin- 
tele sărbători, dorindu-le tutu- 
ror un an fericit. 

Azi dimineaţă la orele 11, a avut 
loe în prezenţa d-lui Armand Că- 
linescu, ministru de interne, insta- 
Jarea d-lui general Bengliu, noul 
inspector general al jandarmoriei. 


In cursul acestei săptămâni va avea 
loc şedinţa Oficiului pentru valorifi- 
carea grâului, care n'a ţinut nici o 
şedinţă dela instalarea noului guvern. 


——— 


Pentru primăvara anului curenţ s'a 
proectat o expoziție agricolă. In acest 
scop guvernul a aprobat Uniunei Ca- 
merelor de agricultură un credit de 5 
mil, lei. 


m 


GENUA 10 (ador), — Lânsarea con- 
tratorpilorului italian „,„Airone”, care tre 
buia să aibă loc azi, a fost amânată 
din cauza mării agitate, pentru o dată 
care wa fost încă jixată, 


Direcția regimului silvic a luat mă- 
suri pentru strângerea semințelor de 
conifere necesare pepinierelor, 


CAIRO 10 (Rador). — Co- 


va publica un manifest 
pentru a-şi preciza atitu- 
dinea faţă de situaţia din nui stat arab suveran ca- 
Palestina. jre să încheie un acord a- 

In acest manifest, comi-| nalog tratatelor dintre An 
glia şi Irak şi dintre Fran- 
ţa şi Siria. Comitetul su- 
prem arab va cere dease» 
meni oprirea oricărei imi- 
graţiuni evreeşti în Pales- 
tina şi a oricăror vânzări 
de terenuri către evrei pâ- 
mă la încheierea tratatu- 
lui. 

Se afirmă că publicarea 
manifestului ar fi având 
scopul de a tăia scurt svo- 
murile că ar fi avut loc ne- 
gocieri, duse de cercurile 
arabe răspunzătoare cu a- 

barea problemei pales- 
iniene pe baze deosebite 
de cele expuse în acest 
manifest, 
mei: recunoaşterea inde- 
pendenţei depline a ţări- 
tetui suprem arab va re-|lor arabe, părăsirea ideii 
peta cererile exprimate de creiare a Căminului na- 
de ej mai demult, şi anw-!fional evreesc în Palesti- 


Lupta ai<bilor din nou ia pranoitii 


In regiunea Tulkarem, un auto- 


na, sfârşitul mandatului 
britanic şi instaurarea uw- 


MARELE MUFTIU 


IERUSALIM 10 (Rador). — Cores- 


Acest tratat a fost încheiat la 
9 Decembrie 1919, şi printre sta- 
tele semnatare se află şi Româ- 
nia. EI: îsegă 
Tratatul garantează minorită- 


ților de rasă, religie şi linibă, 
drepturi politice şi libertatea re- 
ligiei şi a limbii. 

Postul de radio P. T, T, Paris 
a radiodiiuzat o ştire similară. 


intervenția evreilor din Anglia 


SE RECUNOAŞTE CA IN ROMANIA EXISTA UN 
MARE NUMAR DE EVREI CARI AU DOBANDIT 


CETAȚENIA 


LONDRA. — D. Chamber- 
lain, președintele consiliului, și 
ministrul de externe adinterim 
a primit în audienţă, în timpul 
lipsei d-lui Eden din Anglia o 
delegaţie a organizaţiilor evre- 
eşti din Anglia, care sa plâns 
asupra situaţiei evreilor din Ro- 
mânia şi a cerut ca Anglia să 
intervină la Bucureşti în aceas- 
tă privinţă. 

Guvernul englez a adoptat 
faţă de ultimele evenimente din 
România o atitudine rezervată 
şi de expectativă, întrucât a fost 
informat că o renunțare la ac- 
tualele măsuri luate împotriva 
evreilor din România, ar provo- 


ILEGAL 


ca mai târziu măsuri şi mai Ca- 
tegorice şi energice împotriva 
evreilor. 

Guvernul vrea să anule= 
ze cetăţenia obținută în 
mod il | de evrei. Se 
spune că numărul acestor 
evrei ar fi foarte mart, 
Româmia este dispusă să 
discute această chestiune 
în f Soc. Naţiunilor, 

Anglia va aştepta până când 
se va vedea o desfăşurare prac- 
tică a măsurilor luate de gu- 
vern şi până când se va cunoaş- 
te rezultatul întrevederii pe ca- 
re d. Eden o va avea la Geneva 
cu d. Istrate Micescu, zisă 
de externe al României, 


Statele-Unite se asociază la demersul 


angio-francer 


PARIS. — Aici şe anun- 
ţă că ministrul Statelor U- 
nite la Bucureşti a primit 
ordin din partea guvernu= 
lui său de a se asocia de- 
mersului făcut de miniştrii 
Angliei şi Franţei pe lân- 
gă guvernul român, 
tru asigurarea protecţiei 
minorităților religioase, 
etnice şi de rasă, în Româ- 
nia, 


VARȘOVIA. — Comitetul exe 
cutiv al organizaţiilor evreeşti 
din Polonia a ținut la Varşovia 
şi în alte oraşe ale țării întru< 
niri de protestare împotriva mă+ 
surilor luate de guvernul Goga 
contra evreilor din România. 

Sa hotărît adresarea unui 
apel la Soc. Naţiunilor în favoa« 
rea evreilor din România. | 


Japonia a adoptat 
programul de reforme naționale 


TOKIO 10 (Rador), — Prinţul Ko- 
noye, preşedintele consiliului de mi 
niştri, a adoptat programul pe pa- 
tru ani de reforme naţionale, po- 
trivit propunerilor biuroului pro- 
ectelor. Planul cuprinde nouă pune- 
te, 


El prevede refacerea spirituală a 
naţiunii, reorganizarea educaţiei şi 
consolidarea situaţiei excepţionale 
pe care Japonia o ocupă ca pulere 
stabilizatoare în Extremul Orient, 
sporirea puterii de producţie a na- 
țiunii prin raţionali area industriei 
Spre a se face față necesităţilor 
crescânde ale apărării naţionale, o 
nouă distribuire a sarcinilor fiscale 
şi sociale în seopul protecţ'unii mi- 
cilor comercianţi şi industriaşi și 
a încurajării spiirtului de jertiă al 
populaţiei. 

Anumite ziare semnalează că pu- 


blicarea acestui proect de reforme! 


de mult timp cerute de armată, ar 


tinde să dovedească faptul că prins 
țul Konoye înţelege să se menţină 
la putere contrariu svonurilor stăa 
ruitoare care anunţă că va părâsi 
guvernarea în favoarea unui direc 
torat militar şi naval. ] 

Oricum sar desfășura lucru- 
rile, în cercurile bine informate 
se socotește că prinţul Konoye va 
rămâne la putere cel puțin până 
la votarea proectului de reforma 
de către Dietă. Se crede însă că 
situația primului ministru şi a 
d-lui Hirota va fi slăbită prin 
probabila respingere a ultimelor, 
propuneri de pace cu caracter de 
ultimatum făcute mareșalului 
Ciang Kai Seek precum și prin 
îmcetineala şi timiditatea cu care 
se procedează la realizarea refora 


melor naționale, ceiace nemulțu- 
mește cercurile militare. 


pondentul Agenţiei Havas transmite: 

După o linişte de două zile, se sem- 
nalează din nou noui incidente în not» 
dul Palestinei. 

In satul lilar din apropiere de Si- 
chem, teroriştii au ucis un arab pe 
care-l bănuiau de a îi denunțat de 
curând pe un sătean osândit la moar- 
te pentru deținerea de arme. 

Actele de teroare sunt săvârşite 
de oameni deghizați în soldaţi, cari 
sub pretextul percheziţiiior pătrund 
in casele ţăranilor şi le iau banii. 
[E E, 


Conteie Viano « sosii 
ia Budapesta 


BUDAPESTA, 10. (Rador), — Cance- 
larul Schuschnigg şi d. Guido Schmidt, 
ministrul de externe al Austriei, au s0- 
sit astăseară, la ora 21,10 la Budapesta, 
cu trenul. 

Gara era frumos pavoazată,. O com- 
yanie de onoare a dat onorurile oaspe- 
ților care au fost salutaţi de d-nii 
Daranyi. preşedintele consiliului, şi de 
Kanya, ministrul afacerilor străine, 

La ora 22,40, d-nii Daranyi şi de Ka- 
nya au salutat în gara de Sud pe con- 
tele Ciano, ministrul afacerilor străine 
al Italiei, 

O mulţime imensă a aclamat pe oas- 
peţi în piaţa gării, 


mobil militar şi postul de poliţie au 


Jatonia amenință China 


fost atacate de arabi, însă nu s'a în- 
registrat nicio victimă. 

Cu toată ploaia torențială care con 
tinuă să cadă, poliția işi urmează 
pretutindeni cercetările, procedând la 
numeroase arestări. 

In Galileea, amenzi importante au 
fost aplicate locuitorilor din două sate 
pentru distrugerea conductei de pe- 
trol şi a liniilor telefonice. 

Tribunalul militar din Ierusalim a 
condamnat la 3 luni închisoare pe un 
tânăr arab în vârstă de 15 ani, de- 
oarece a transportat muniții. 


SHANGH Al, 19 (balcan orien- 
te). — Dacă nu încetează ajutoa- 
rele date Chinei de către Rusia și 
Anglia, Japonia pare hotărită să 
declare Chinei război în toată re- 
gula, procedând la imediata blo- 
care a mărilor. 

Din sursă oficială se des- 


Ce state au recunoscut 
până în prezent imperiul italian 
„de jure” de „Îacto” 


ROMA, 10 (Balcan Orien- 
te). — Numărul || al Buie- 
tinului «Informazione di- 
plomatica», anunță  prin= 
t'um articol că următoa- 
rele state au recunoscuti Franţa, Belgia, Grecia. Ce- 
«die jure» limperiul italian: | hoslovacia, Bulgaria, Boli- 
Germania, Elveţia, Austria | via, Turcia, Iran, Peru şi 
Albania, Ungaria, Jugosla-| Haiti. 


Redactor-responsabil V, 


via; Spania, Brazilia, Man- 
ciuko şi Yemenul, 
Recunoaştere «de facto» 
sa produs din partea ur- 
mătoarelor ţări: Anglia; 


cu declararea râzsoiuiui și b.ocarea 
ML Arilor 


minte categoric că între 
China şi Japonia ar avea 
loc tratative de pace. Po- 
porul japonez nu nutreşte 
nici un gând ostil Chinei, 
ci dimpotrivă are senti- 
mente fraterne de afec- 
țiune pentru acest popor. 

Războiul pe care-l duce 
Japonia în China, nu ur» 
măreşte doboriîrea Chinei, 
ci numai a guvermilui lui 
Ciang Kai Scek şi forma- 
rea unui guvern anti-co» 
mu aist, 

Poporul japonez e recunoscă- 
tor ambasadorului german pen- 
iru repetatele încercări de a sta- 
bili pacea între China şi Japo- 
nia, dar se îndoeşte de succesul 
sforțărilor lui, chiar în cazul 
când mareșalul Ciang Kai Seek 
ar solicita o pace în vederile Ja- 
poniei. Aceasta întrucât Kuomin= 
tang-ul este azi complectamente 
aservit- sovietelor. 


Olaniuc-Stere 


“i