Buna Vestire nr. 269 — 275

ANUL Ii. No. 269 269 


6 Pagini 3 Lei 


Duminică 23 pa Ra E 1938 


Bun VESTIRE 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


ZIAR LIBER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


lamandi 


După cum l-au difuzat glumele şi anumite atacuri gazetăreşti, s'ar 


Administraţia: 


TaeLEFoANE | 


Direcţia, Redacţia . . . 484.34 
rca raige 1... e 4+85.82 
Tipografia 


4.7756 


părea că d. Victor Iamandi este cel mai veritabil şampion al paharelor. 
Bea de stinge şi după ce bea vorbeşte, întâmplarea constituind cea mai 
reuşită demonstraţie de logoree. Astfel judecat, d. Victor Iamandi ar fi o 


i construcţie de sticle şi pahare sau un imens depozit de vin, bere 


cognae. 


Nu cădem în greşala aceasta şi nu-l depozităm de responsabilitate. 
D. Victor Iamandi a lucrat lucid — cu o luciditate neagră şi blestemată 
— reuşind să rămână aşa chiar atunci când avea sticla în buzunar. 

Nu ne importă beţiile trecute şi nici prezente ale d-lui Iamandi. 
Ceiace ne aduce revolta în pagina ziarului este nemaipomenita şi dră- 
geasca activitate a fostei jumătăţi de ministru dela interne, a fostului 


ministru al Cultelor. 


S'a ridicat o generaţie verde cu fruntea spre lumină, cu pieptul în 
fața furtunii şi cu ochii spre Dumnezeu, 
Fostul ministru liberal ştia bine că această generaţie n'avea alt pă 


cat decât tinerețea şi idealul sfânt. 


Dar o voia doborită, îngenunchiată şi strivită, tocmai pentrucă era. 
prea curată iar el, reprezentantul întunericului, Victor Iamandi, nu pu- 
tea suferi lumina orbitoare. A stârnit ura, a deslănțuit furtuna, a des- 


ehis închisorile şi mormintele. 


A cerut vieţi tinere. Era flămând de morminte curate. Voia sânge! 
Voia mame fără copii, voia să stingă luminile din altare, cerea beciuri 
pentru nevinovaţi şi enut pentru onoare! 


Asta-i Victor Iamandi. 


Nu cerea vin! Era setos de sânge! Sânge curat şi sărac, Voia plă 


mâni de student chinuit. 


1i plăceau lacrimile de mamă lui Victor Iamandi. 
Işi întindea mâinile, pătimaş, spre toate scripturile sfinte ale Nea- 


maului, 


Cred că dacă ar fi putut deschide milioane de morminte timpurii ar 
îi făcut-o, cu plăcere de ord modern. 

Iubea trădarea pentrucă s'a născut din ea. Din activitatea lui de beţiv 
intercontinental i-a rămas amintirea roşului, a culorii acesteia, şi pentru 


asta voia sânge, 


Ca ministru al Cultelor a profanat tot ce putea profana. A polemizat 
eu înaltele feţe bisericeşti şi ar fi fost gata, în nopţile de potenţare a 
perversităţii, să bea cuminecătura din potire. 

Regisor din umbră al celei mai sguduitoare tragedii din câte a cu- 


noscut vreo generație tânără. 


Şi pentru această crimă va trebui să răspundă într'o bună zi, în ziua 
când lacrima mamelor şi a copiilor orfani va avea cuvânt, în ziua citind 
mormintele se vor sgudui şi vor ieşi toți cei îngropaţi de vii! 

Atunci Victor Iamandi nu va mai fi escortat de reprezentanţii forţei 
publică şi nu va mai găsi adăpost, nici în cabinele ministeriale, nici în 


maşinile blindate. 


Va fi singur. Singur cu crimele lui fără de număr. Singur cu răs- 


punderile grele. 
Va striga mama feciorului ucis: 


— Unde mi-e copilul, blestematule? 
Unde mi-e tăticul? Unde mi-e fratele? 


— Unde mi-e tinereţea ? 


Se vor ridica mormintele, vor veni rănile şi trupurile sfârtieate. 
Vor veni şi vor blestema. Vor blestema până la sfârşitul neamurilor 


româneşti. 


VALERIU CARDU 


„Aurora Roşie'' sau 


şcoala desnădeidii 


LENINGRADSKAILA PRAVDA, 
ediția petersburgheză a oficiosului 
stalinist, anunță cu litere de reclo- 
mă că doi înstitutori și o institutou- 
re, ruşi binențeles, au fost condum- 
nați la moarte «pentrucă au băiut 
crunt mai mulţi copii din colonia 
şcolară AURORA ROŞIE, dând tot- 
deodată copiilor din colonie vu hrană 
foarte proastă>. Deasemenea cele 
opt ajutoare ale institutorilor au 
fost condamnate la pedepse variind 
între 5 şi 20 ani închisoare. 

Suntem dintre aceia cari s2 îngro- 
sesc oridecâteori aud că bestii cu 
chip de om şi în hanie de educatori 
achinguiesc trupurile şi sufletele 
bieţilor copii a căror viață li-a fost 
încredințată spre binele lor şi-al co- 
lectivității din care fac poarie. Şi 
suntem de acord că asemenea exem- 
plare trebue scoase repede şi fără 
menajamente din rândurile de elită 
ale acelora cari pregătesc şi asigu- 
ră viitorul umanității. 

In schimb rămânem cu inima 
'ncreţită de groază şi de scârbă când 
ne gândim la soarta ceor trei cari 
au plătit cu viața prealabilele lor ex- 
ceae întru predarea buchilor de fe- 

ricire ale raiului sovietic. Şi ne 
gândim la chiar bietele suflete ale 
acelor «mai mulți copii» schingiuiţi, 
sortiți să poarte o viață greutatea 
răspunderii cu care îi copleşeşte u- 
ciderea dascălilor lor. 

Mai ales că toată povestea are un 
cântec sinistru și murdar. 

Gazeta din Leningrad continuă: 
«Condammnaţii au recunoscut că pro- 
cedeurile de mai sus le-au pus în 
practică pentru a discredita politi- 
ca guvernului şi a partidului în do- 
meniul învățământului». 

Iată deci adevărul adevărat care 
se desprinde dintre rânduri: Cei 


doi institutori, institutoare şi cele 
opt ajutoare nu prea apreciau după 
placul «guvernului şi al partidului» 
regimul instituit de guvernul parti- 
dului şi apărat cu străşnicie de par 
tidul guvernului. 

Şi atunci li s'a înscenat procesul. 


Copiii au fost târiți pe lu cabinetele 
de instrucție ale sumarei justiții so- 
vietice, au fost siliți să-şi pârsacă e- 
ducatorii şi să le arunce în spate 
vini imaginure, au fost transformați 
în mici şi inconştienți criminali nu- 
maj pentru a descotorosi <guvernul 
şi partidul» de câțiva incomozi. lar 
bieții dascăli «au recunoscut» — cu 
moaștem procedeele de convingere 
— că monstruozitățile scuipate de 
gurile nevinovate ale copiilor sunt 
adevărate. Se poate, totuşi, să se 
sirîngă la un singur loc unsprezece 
educatori atât de criminali încât să 
merite moartea şi închisoarea? 

Inchipuiți-vă grozăvia în care-și 
vor târi viața copiii aceia când își 
vor da seama că au fost uneltele 
criminale ale călăilor «fericirii», 

Şi cât de sumbre le vor fi visuri- 
le chinuite deși mau decât vina că 
au deschis ochii în turburea Auroră 
Roşie a coloniei sovietice! 


Virgil Popescu 


LARNA 


ăseşte primar În Ruginoasa 


Sunt cunoscute cert urile, 7: III Şi neînţeie gerile aduse în multe din 
satele noastre de politicia nism. Fiecare partid încearcă să-şi facă un nucleu 
de partizani sprijinit în primui râd pe tăgăduiaia stăpânirei primăriei «când 


venim le putere». 


De multe ori nici nu numără «partidul» în sai mai mult de 93 


oameni cât e nevoe pentr u consiliul comunal ca să nu se certe pe măriri. 
Sa petrecut însă cu prilejui uitimeior disoivări a consiliilor comunale a- 
lese un fapt foarte caracteristic. 


In multe sate unde nu existau dinainte organiz aţii 


se găseşte primar. 


naţional-creştine nu 


Nimeni nu vrea sâ primeasca sarcina — atât de rodnică uneori — împo- 
triva voinţei satului. Ar primi-o bucuros ca primar ales de sat, dar nu poate 
să o primească dăruită de prefect. 


Este şi acesta un semn 
Int”'un sat pierdut în dealul Clujului, R 
om da-duluil legionar, 


fost disolvat. 


s'a repetat acelaş 


Astăzi nimeni nu mai vrea să primească să fie 
prefectului, Şi d. prefect s'a supărat. Ameninţă cu 
satul. Am fi curioşi să edem acest proces pentru delictul de refuz al primă- 
riei. Poate şi o «îndeaproape cercetare» la jandarm erie a celor ce refuză. 


«Primar te fac!» 


înţelepciumei maselor. Şi al disciplinei lor. 
sat pătruns până la ultimul 


cai 


avea consiliu aies dar a 


mreana numit, la ordinele 


ea în judecată pe tot 


GRIGORE MANOILESCU 


Guvernul 


POLITICA EXTERNA 


Goga şi 


poziția 


internațională a Pomânici 


Am vorbit până acum, în cele 
trei articole precedente, de proble- 
mele de orientare generală ce se 
pun guvernului Goga. Mă voiu ocu- 
Pa astăzi de chesiunile stringente 
în desfăşurare ce se pun noului 
minister. 

PROBLEMA  JIDOVEAS- 
CA Şi TRATATUL MINO.- 
RITAŢILOR 
Indată ce guvernul a luat măsuri 
antisemite, foarte inocente e drept 
dar totuşi ant.semite, au intervenit 
complicaţiunile internaţionale fi- 
reşti, la care trebuia să ne aştep- 
tăm. Aceste complieaţiuni interna- 
ționale au avut şi au două aspecte: 
2) presiunea Puterilor democrati- 
ce, vizibilă prin demersul anglo- 
franco-american şi invizibliă dar 

simțită în alte domenii. 

b) invocarea tratatului minorită- 


ților atât de către aceste Puteri în| păstrând în noua sa 


A Lui necunoscut 


«Astăzi alirmăm voința noastră 
absolută de a înfrunta şi învinge 
orice obstacol, în orice domeniu, de 
a Tidica tot mai sus puterea mo- 
rală şi materială a naţiunei; avem 
mereu credinţa în vechiul şi ne- 
clintitul nostru program de a mer- 
ge către popor.» (Mesagiul Duce- 
lui eu ocazia celei de a XIII ani- 
versări a fascismului, 23 Martie 
1932). 

De a merge către popor... lată 
într'adevăr secretul fascismului ita- 
lian, resortul succesului şi pereni- 
tății sale! Iată, în acelaş timp, un 
caracter foarte puţin cunoscut, de- 
şi, repetăm, e] dă fascismului în- 
treg sensul şi-i explică toată for- 
midabila sa realizare. De acest lu- 


e ALEXANDRU CONSTANT 


oru este uşor să se convingă orice 
vizitator al Italie; fasciste şi noi 
am avut mai mult decât un prilej 
fericit de a o face. In scurtul timp 
cât a durat pelerinajul nostru în 
Italia Mussoliniană, am fost repede 
cuceriţi de umanitatea fascismului, 
de calda solidaritate naţională a da- 
cestei dietaturi, pe care, atât timp, 
oficinele interesate ale iudeo-demo- 
craţiei, ne-o prezentase ca un regim 
silnic, exploatator, imperialist şi 
odios. Ne-am putut lămuri, prin 
contactul direct cu lumea fascistă, 
cum sunt positile operele monu- 


dria fascismului şi smulge admira- 
ţia unanimă a străinătăţii, 


mentale, grandioase, cari fac aa! 


iV de 
demersul lor cât şi direct de către 
asociaţiile mondiale jidoveşti la 
Liga Naţiunilor. 

Ce a făcut guvernul faţă de a- 
ceastă situație la care — repet — 
trebuia să se aştepte? 

Mai întâi a lăsato domol cu an- 
t.semitismul, 

Evident se poate ca această do- 
molire să lie temporară, să lie o 
simplă retragere strategică. Spre 
binele guvernuiui şi al ţării noi 
dorim să f.e aşa. Deocamdată însă 
faptele ni se impun ca fapte şi — 
oricât am dori noi alttel — suntem 
siliţi Să constatăm că măsurile an- 
tisemite, chiar cele da SuPralaţă. 
au incetat. 

In al doilea rând însă, pe teren 
informaţional, guvernul prin gura 
d-lui Goza şi prin nenumaratele :n.- 
interviewuri ale d-lui Micescu, care 
ocupaţiuue 


In Italia mussoliniană nu s'a con: 
struit cu biciul! 

In Ital n fascistă nu există dicta- 
tura unui om, ci dictatura naţiu- 
nei italiene! 

Dar e vorba de amintiri... 

In ziua de 6 Ianuarie a. c. (Bobo: 
tează), împreună cu alţi trei cama- 
razi Şi însoţiţi de un tânăr fascist, 
delegat din partea Ministerului Pro- 
pagandei, astăzi M nisterul culturii 
populare, am viziiat căteva din in- 
stituţiile sociale fasciste; câteva, în- 
trun scurt interval, în goană. A 
fost deajuns totuşi pentru a fi den 
coperit «bunătatea fascismului». De 
Bobotează, autoritatea fasocisiă or- 
ganizează serbări (befane) pe tot 
întinsul ţării, serbări cu caracter 
de binefacere, unde copiii şi fami- 
liile nevoiaşe primese diferite aju- 
toare, provenite atât din partea sta- 
tului cât gi a multor binevoitori 
cunoscuţi sau anonimi. Serbarea şi 
distribuirea se organizează prin in- 
stituţiile fasciste de educaţie, cari 


MIHAIL d i 


pasiunea barei vorbeşte  abondent 
şi presistent, sa declarat gata să 
meargă la Geneva, să-şi susțină te- 
za în faţa Ligii Naţiunilor pe baza 
tratatului minorităţilor, 
ARGUMENTELE D-LUI 
MICESCU 


Inainte de a vedea cât de greșită e în 
fond atitudinea luată de guvern să cer- 
cetăm argumentele d-lui Micescu așa 

"um le-a prezentat în nenumăratele de- 
clarații şi intervieruri de cari pome« 
nim mai sus. 

O primă serie de argumente este us: 
mătoarea: «Noi nu călcăm tratatul mu- 
norităților» spune d. Micescu. «Noi res 
pectăm integral tratatele. Noi ne măr- 
ginim să facem o operațiune de poliţie 
interioară, să indepărtăm pe indezira- 
bili, cari sau introdus după semnarea 
tratatelor de pace, deci cari nu pot be- 


(Continuare în sd tz aa oo DRE i d 9 e Mt IHl-a) 


sunt numeroase în TE 5 RER RI ARO AO ZF DOVEDIT AAC a PI ea 

Am asistat astfel la «befana» dn 
cartierul Transtevere, în «Casa de la 
GIL»  (Giovinezza italiana del Li- 
vorio), unde regina Ital'ei distribuia 
personal darurile, Ceeace am reţi- 
nui, pentrucă ni sa impus dela 
prima ochire, a fost simplitatea de- 
săvârşită a spectacolului, fnmilia- 
ritatea caldă, cu nimic forţată. A 
trebuit să ni se atragă atenţia de 
către însoţiior că în sală se uflă 
regim însăşi, pentru a o putea des 
coperi. Copii însoţiţi de părinţi sau 
fraţi mai mari, erau ca la ei acasă, 

Nu e locul aci să insistiim utupra 
minunatelor realizări fasciste in do 
meniul acesta al educaţiei naţio- 
nale. Ceeace trebue subliniat este 
acest element nou şi curios întrun 
regim... dictatorial: comuniunea 
caldă a conducătorilor şi condusi- 
lor. 

Cândva ne vom opri mai îndelung 
pe drumurile străbătute prin Italia. 
Poate atunci vom reuşi să arătăm 


Redactor şet 
MIHAIL POLIHRONIADE 


[o Su fecie i Be Ya] 
ABONAMENTE: 3 
i ian Lei 709 ian Lei 5% . 
Comune urbane | 6 luni > 350 Comune rurale | 6 luni > 250 
3 luni > 175 5 luni » 125 


Suflete de copii . 


Sunt ceasuri când inima mi se umple de-o sfâşietoare tristeţe. Muce- 
gaiul zilelor pe care le trăim mă umple de amărăciune. Zi de zi, noui pră- 
buşiri în desmăţ, noui întunecări de iluzii, noui aparaţii de cancere în 
moravurile politice ale acestui biet neam pedepsit cu grele osânde mo- 
rale... Farsa, trădarea, vicleimul politicianist, sfidarea legilor, corupţia, 
alcătuesc un vânat, un tragice cortegiu care te scufundă, teeptăt, treptat, 
în cea mai complită deprimare. 

Sunt ceasuri, repet, când un urcior de oţet şi de fiere mi se varsă în 
inimă, 

Fruntea mi se pleacă durută şi grea peste hârtie, iar condeiul adună 
in vârtul lui atâţia spini şi atâtea lacrimi încât, împovărat de ele, nu-și 
mai poate rândui slovele, ci se piteşte în desnădejde şi tăcere... 

Atunci, râvnese, cu sete, un petec de senin. Mi-e foame de un colţ de 
suflet curat, luminând proaspăt ca o făşie de cer. 

Şi, uite, minunea se împlineşte! In ciuda buruenilor de otravă care 
ar vrea să mă copleşească cu totul, în ciuda desnădejdilor ce. mă pân- 
desc, ape limpezi, cu boltiri de primăvară în ele, încep să-mi tremure în 
gânduri. Da, mă gândesc la sufletele copiilor noştri şi ele mi-adue lime 
pezimea râvnită! Sufletele copiilor noştri! O, câtă az ee şi câtă puri 
tate de credinţă! 

In fiece copil pâlpâe o stea şi tremură o crenguţă albă cu flori de 
piersic. In fiece inimă de copil luminează o tăbliță de azur, pe care un 
heruvim nevăzut scrie cu plaivas de rouă şi surâs; Depinde numai de 
uoi, părinții, să păstrăm această lumină din copiii noştri şi s'o facem să 
crească înaltă, după cum tot noi putem s'o lăsăm să apună, pâiită "şi 
năpădită de besne... 

Iată, vi Sa întâmplat până azi să întâlniți într'o familie, într'o Gat, 
pe vr'unul din «micii legionari», — cum îi numim noi pe copiii camura- 
zilor noştri? V'aţi apropiat atunci de vorbele lor, le-aţi ascultat cumva 
bătaia inimilor lor curate? Le-aţi auzit foşnetul îngerese din piept? Şi 
nu aţi simţit cum vă curge pe mâini ca o beteală sau ca un cer privirea 
lor limpede cu licurici de sfântă credinţă în eaț?.. 

Câte poveşti adevărate, câte întâmplări emoționante cunoaştem noi 
în legătură cu «micii» noştri «legionari»! Camarazii dela «Buna-Vestire» 
v-au istorisit, adesea ori, câte un crâmpei din viaţa acestor «mici legio- 
uari», în care puteaţi surprinde un gest, o trăire, o atitudine, un spirit 
de jertfă, de-o mare frumuseţe spirituală. 

Au fost, astfel, copii cari au renunțat, senini, la bucuriile anilor lor 
tămâioşi, aducându-și jucăriile de metal şi dăruindu-le ca «fier vechle 
Legiunii. Un ţâne orfan de tată, abia răsărit în clasele primare, cu ochii 
mari şi adânci şi cu vorbă plină, răspicată, aromind a miros reavăn de 
bruzdă, şi-a luat plugul din bătătură şi l-a adus Căpitanului. Altul, nu 
mai înalt decât o păpădie, a strâns 99 poteoave de fier, cu grija de-a «ue 
losi» şi el cu ceva Legiunii. 

“Mă uit la năpârstocul-menu de fetiţă. Sburlită, ca -un-cint> bălai de 
floarea-soarelui, aleargă, toată ziua, prin casă, ca un viezure. Când ne- 
aude însă vorbind despre Legiune şi Căpitan, se-opreşte din joacă, ochii 
ii devin mai luminoşi. Se transtigurează cu totul... Rămâne, o clipă, pe 
gânduri, apoi începe să tredoneze: «garda—Căpitanul, ne preschimbă 'n 
şuimi de fier...», pentruca îndată după aceia să-mi ceară hârtie şi crelon 
«să-i serie Căpitanului»,.. 

Alţi copii ai camarazilor şi prietenilor mei — nişte prichindei acolo, 
niste pici cu tămâioare în priviri şi cu pisoi în braţe — îşi pun, noaptea, 
sub pernă, mărţişorul Moţa—Marin, să-l aibă pază pentru somn şi pen» 
tru vis... 

In timpul campaniei electorale, în judeţul Vâlcea, odrasla unui preot 
de ţară, din comuna Sineşti — sa apropiat în zorii zilei în care plecanr 
mai departe, spre Râmnic, şi, cu vorbe sfioase, mi-a strecurat în mână! 
24 lei: 

— <Vă rog, Domnule comandant, să-i primiţi şi să-i daţi Căpitanului, 
pentru Legiune»... : 

l-am primit de Stântul Nicolae...» 

Şi copilaşul era bolnav: avea o rană la gleznă... şi mă prindea în pri- 
virea lui ca într'o plasă de borangic şi rugăciune... 

Doamne, câtă credinţă, câtă nevinovăție şi câtă putere de sacrificiu! 

Copiii noştri... Copiii Legiunii! Elitele Ţări de mâine. Prin ei, crește 
un talaz uriaş de purificare, de sfinţenie, de credinţă, de caractere. ŞI se 
| tmaaţă Mântuirea Neamului. 

Iată dece, în ceasuri amare de depresiuni sufleteşti, mă smulg triste- 
ţii gândindu-mă la aceste suflete aurite, de copii, care mi-aduc limpezima 
în cuget şi un cearcăn tremurat de azur ca desprins de pe-o frunte zugră- 
vită în icoane... 


RADU GYR 


Raiul troițelor 
RI SAR aa TI DEEE 


Am scris de pa ori despre fe-: de şi troiţele ridicate întru pomeni» 
lul, în care prefecţii liberali înțe-| rea marilor mucenici Ion 1. Moţa 
legeau să-şi facă datoria, In loc|şi Vasile Marin. 
să vadă de gospodăria judeţelor, După prefecţii liberali, a cânta 
domniile lor se ocupau de cu totu-| era delict împotriva siguranţei sta- 
lui tot alte chestii, tului. Dacă ar fi putut, ei ar fi dat 

Astfel, una din cele mai dragi o- | ordin ca ierburile şi copacii să nu 
cupaţii ale d-lor prefecţi era ares-| se înverzească primăvara — căci 
tarea... troițelor. verdele e o coloare absolut subver- 

Nu glumim sivă! —, ci să devină roşii... Iar 

Prefecţii liberali aveau, într'ade.- | troițele... Ei bine, troiţele trebuiau 
văr, o interesantă aversiune faţă de | smulse din pământ şi distruse! Jam- 
trei lucruri: cântecul, coloarea ver- | darmii rurali, în loc să păzească a- 
vutul oamenilor, se ocupau cu ares= 
tarea sfintelor cruci. Așa, pur şi 
simplu, ca și Cum crucile ar [i fost 
oarecari infractori... La Cernăuţi, 
de pildă, d. prefect GQ. Vântu “şi-a 
propus să distrugă toate crucile din 
judeţ. Im consecință, a dat ordine 
respective, şi subsolul prefect rii aq 
devenit cimitir de cruci. Işi închi- 


cetitorilor noştri o faţă a Italiei, 
demnă de admiraţia fără rezerve a 
tuturor românilor. O Italie labo- 
rioasă, strălucitoare, monumentală 
imperială. 

Continuăm acum pe linia consta- 
tării noastre relevată la începurnl 


acestor rânduri. 

În aceiaşi zi de 6 lanuarie, am a- 
vut rara plăcere să vizităm Insti- 
tutul Forlanini (Instituto nazionale 
fascista della providenza sociale), 
institut de asistenţă socială pentru 
bolile pulmonare, înfiinţat în anul 
1933. Pus dela început sub condu- 
cerea savantului şi profesorulu u- 
niversitar Enrico Morelli, acest in- 
stitut reprezintă, între cele 22 insti- 
tute create în acelaş scop, tot ce 
ştiinţa a putut da mai nou. Dar nu 
acest aspect impune şi aci. Timp de 
3 ore cât am fost conduşi prin iîn- 
stitut, cu o extremă amabilitate de 
însuşi directorul său, prof. E. Mo, 


(Continuarea în pag. 3-a) 


bca Se) PRgE lest Oh ESRĂCE aa (al = > n ALR tai ADE: > EN Mate Pe a SE A ee d 00 malta 


puia mediocrul avocal,. care. e „d. 
G. Vântu, că, astfel, se poate distru- 
ge o mare, sfântă şi mânituiloare 
credință! 

Credem că [iecare cruce doborită, 
sa înălțat — şi mai frumoasă, şi 
mai strălucitoare — acolo, sus, în 
ceruri, scăldată în lumina eternită- 
ților, Acolo, sus, a înflorit wa raiu 
de cruci, ca să străjuiască mersul 
istoriei peste micimea unor anu- 
miţi oameni. 

Zădarnie sau sbătut bieţii zapcii 
liberali... 

Crucile binecuvântează dim mâ- 
năstirea de lumină a cerului, ogti- 
mea legionară! 


Mircea Streinul 


aa 


Testament», 
poem de Vasile LI Posteucă: 
„Mâne-oi îi în vişini și în 


zarzări şi 'm țărână 


Să mă vermuie trislețile 'n uilare,, 
crucea ce mi-ați rân duit-o creștineşte 'm mână 


a 
slârșese şi 


avut noroe să-l văd 


prin sat, de-o Ţară nouă, 


«BUNA VESTIRE» 


Secretul Anei Florentin 


Romanul lui lonel Teodoreanu are 
un leit motiv:  semizeul prăbuşit de 
complotul împrejurărilor, Admirabil con- 
turat în cazul sufletesc al lui Catul 
Bogdan din Lorelei. Acest Bogdan, ro- 
manoier, profesor universitar şi tip su- 
berb (bine înţeles după chipul şi asemă- 
parea autorului) exprimă pe la pag 397 
Ain romanul destinului său, scorvtul ro 
manului de tip Teodoreanu, 

«Să-ţi aminteşti despre oameni cari 
mau existat, devenind biograful dealinu. 
lui: iată opera romancierului autentic», 

Aga a găsit şi pe Bogdan şi mai nainte 
o galerie celebră de copii  năstruşniei, 
acum pe Horia Orghidan, tapte diverse 
care au prins în aluatul lor urme dintr'o 
viaţă neadevărată, convenţională, 

Boriam cândva despre romanul lui Io- 


lemnitate ou protocolul metaforelor 
luată cau ralenti», 

Romancierul cînd are de alea între a- 
naliza faptului şi analiza noţiunii, re- 
munţă la prima, o ocolește ş! s» abando- 
mează cu frenezie în ultima, în figuri- 
atică; deacola vom găsi splenderi de 
ştil: 

«afară, în noaptea ieșană, izbucni stri. 
dent țipătul de femee al unei locomotive, 
atit de patetic, de paroi mu într'o carte 
al altui timp, ci atunci şi acolo, rotile 
ei ar fi ucia viața de vioară a Anei Ka= 
anina», 


Horia Orghidan este un faimos ma- 
oatru al baroului ieşan. Un bărbat cu 
un fizio primejdios la orice virată. Dar 
un reţinut, mai mult avocat decit om, 


se întoarce şi simte nevoia ei de elibe- 
rare, recurgind la un procedeu facil 
(pentra tehnica romanului în special) 
de a-i ticlui o scrisoare prietena ei dela 
mare în care i se adresează pe vechiul 
ei nume, duios — «Ana Florentin», Ana 
află astfel de legăturile lui ou Aniuta şi 
Pleacă pustie în suflet. Şi Ana Florentin 
moare — cum — lăsînd Ivonne! şi lui 
Pierrot convingerea că e altoinewa care 
e mai îndurerat deott ei doi... cel care 
a iubit-o şi i-a scris scrisoarea cu câna 
Florentin», 


Din vechea galerie a copiilor teodo- 
veni, Ivonne apare mai aproape de re- 
alitate, dar estompeată în orice caz de un 
caracter loial, flegmatio uneori, duios 
deseori, Ana Florentin este din acei «oa 


Ecouri europene 


nel Teodoreanu, aceste impresii a căror 
actualitate mă îndeamnă să le reprodus: 
«Ionel Teodoreanu leagănă pe gherghef 


cu un sţil studiat de sobrietate şi — ojaueni cari n'au existat» cum îi cerea 
soţie, Ana, tînără, frumoasă dar tristă !oriteriul lui Catul Bogdan. Apariţia ei 
os o toamnă ieşană. Suflet igresios, Ana | a spiritualizată, e o plutire, e durere 


aINOA 0 PLECARE»? 
<F'ranţa, oare pierduse, rând pe 
, Polonia, Belgia și Jugoslavia, 
mgajate în noui legături, a pierdut 
și România, unde a avut întotdeau- 
Hg atâta credit», 

Eiste fraza melancolică a domului 
Andrâ Tardieu din articolul întitu- 
laţ <Encore un dâpart> (Gringoire — 
14 Ianuarie 1938). 

Nu ie dăm seama, pentru un mo- 
ment cel puţin, întrucâtţ ne-a pierdut 
sau ne mai păstrează Franţa, de- 
oarece nu vedem care ar fi dezacor- 
dul dintre actuala politică internă 
şi cea externă a României de astăzi, 
90 Ianuarie 1938. 

'Fristeţea domnului Tardieu are 
însă adânci rădăcini personale. 
«Dar când bătrânul meu prieten, 
lan Brătiaanu, sosi la Paris în De- 
cembrie 1918, el fu desamăgit. D-nii 
Wilson, Clemenceau, Lloyd George, 
constatând că România semnase o 
pace cu Germania, nu voiau s'o mai 
recunoască drept aliată. Mi-au tre- 
buit cincisprezece zile de eforturi 
pentru a face să i se restitue acea- 
stă calitate. Mica Ințelegere se for- 
mă astfel şi deveni um element esen- 
Hal al politicii franceze. Acum s'a 
sfârşit». 

In afară de aceste mici duioşii 
ilustrul autor (nu numai al artico- 
lului dar şi al întregirii noastre du- 

4 cum am văzut), ne mai fiind in- 

ormat cu toate cele ce se întâmplă 
în ţară dela moartea lui Ion Bră- 
tianu, spune cu multă dărnicie că 
«profesorul (?) Codreanu <a omorit 
multă lume prin gărzile lui de fier». 
Este aici o afirmaţie de părinte vi- 
ţreg oarecum şi mai ales foarte u- 
guratecă, urmată de o alta mai fio- 
roasă; «Care a jurat (Profesorul 


Codreanu — n tr.) că dacă ar pune 
mâna pe putere, ar suprima pe ad- 
versarii săi». 

Domnule Tardieu, ne pare foarte 
rău că trebue să vă atragem aten- 
ţiunea, noi bieţi «paysand de Da- 
nube» că nici despre antropofagi nu 
se mai spun astăzi asemenea groză- 
vii, această sângeroasă sectă tropi- 
cală fiind pe sfârşite. Sau oredeţi 
că s'au refugiat cumva pe la noi? Şi 
despărţindu-ne de Franţa ne-ar în- 
văţa cum să ne mâncăm propria 
noastră mamă? Ar fi păcat 


RAVEL 

Se face mult scandal în jurul per- 
sonalității recent dispărutului come 
pozitor. <In timpul întregei sale 
vieţi, a fost țintuit Ravel de elogii 
direct înveninate, exaltând eleganța 
lui de «mie maestru», idealul lui 
quintesențial, uluitoarea lui virtuo- 
zitate a scrisului, dexteritatea lui 
de jongleur şi repeziciunea lui de 
prestidigitator>. Autorul acestei apo- 
logii postume, de caracter polemic 
(d. Emile Villermoz) eitează, pentru 
a combate cele mai juste epitete 
cari se puteau găsi agerului dar us- 
catului compozitor. Muzica franceză 
prin Ravel nu a făcut un pas îna- 
inte, muzica universală (dacă putem 
spune aşa) nu a pierdut prin moar- 
tea lui decât o viață lipsită de 
culmi. Nu am fi pomenit de Ravel 
dacă nu ar fi fost şi el unul dintre 
aşa numiții <aşi ai rafinamentului 
şi bunului gust moderm. Detestăm 
această medie valoare, ucigătoare 
pentru oricare elan creator. De a- 
ceea Ravel nu e o pierdere, faptul 
că va fi uitat curând nu va însem- 
na o pierdere. 


Loyion 


Fascismul 


necunoscut 


(Continuarea din pagina 1-a) 


relli, am regăsit aceiuş atmosteră 
de iubire, de încredere desăvârşită 
de comuniune sufletească între ton 
ducători şi bolnavi. Intrând în In- 
stitut, prof. Morelli ne-a întâmpi- 
nat zâmbind: 

«Je veux vous montrer la bontă 
du fascisme». 

Şi ceeace ne-a arătat constituie, 
fără exaserare, cea mai desăvârşită 
icoană a bunătăţii umane. 

Cred că nicăieri nuse poate vedea 
mai multă atenţie până în detaliile 
cele mai mărunte, pentru bolnavi, 
toată privită  dintr'o iubire... fas: 
cistă a semenilor Săi, dintr'un cult 
creştin al umanităţii. 

La inrarea profesorului Morelli 
în camerele bolnavilor, copii, ti- 
neri, bărbaţi, femei, o furtună de a- 
plauze îl întâmpină. In privirile 
fiecărui bolnav strălucirea imobilă 
a febrei capătă o lumină nouă de 
fericire şi iubire pentru «părintele» 
institutului. Cât de strâns sunt le- 
gaţi bolnavii de conducător, cât de 
temeinic este cultivată această la- 
tură sufletească în regimul fascist, 
o dovedese emoţionantele scene din 
momentul boicotului economie al 
Italiei, cu ocazia răsboiului abisi- 
nian (în treacăt fie zis, acest boicot 
a servit enorm autarhiei italiene), 
Atunci doctorul Morelli şi-a oferit 
cea mai scumpă medalie în aur, ca- 
re încununase străduinţele sale de 
savant în serviciul fascismului. 
Când bolnavii au aflat, şi-au ofe- 
rit toate bijuteriile, puţinele pe 
cari le posedau, cu o stăruinţă şi op 
bucurie, cari au stors multe lacrimi, 
Dar ceeace a atins culmea devota- 
mentului şi spiritului de jertfă a 
fost propunerea, pe care aceiaşi bol- 
navi pulmonari au făcut-o atunci 
conducerii spitalului, pentru a se 
veni în ajutorul luptătorilor de pe 
front: ei, bolnavii, cereau să li se re 
ducă de două ori pe săptămână, car- 
nea. Renunţau la propria lor hrană 


pentru cei de pe front, pentru Ita- 
lia. 


“Evident, continuă doctorul Mo: împlinesc cinci ani 


relli, această impresionantă ofertă 
n'a fost primită. Dar ea reprezintă 
printre numeroase altele, o pildă a... 
! dictaturii noastre». 


In toate ocaziile, când am putut, 7? 


sta de vorbă cu un itailan, la Capi- 
toliu sau la Cameră, pe stradă sau 
în vreun local, am fost întrebat ce 
părere avem despre «Duce». Il văzu- 
serăm de aproape, îl auziserăm vor- 
! tind şi interesa părerea unui strein. 


| 


! Le-am împărtăşit surpriza acestei! 


de metajore existența romanțată a Iaşi- 
lor, Romanele lui sînt o dexteritate, Cu 
fiecare: un zaraăr şi o uliţă a copilăriei. 
„lu prea multă mătase. Au copiii cum= 
pliți, de o luciditate revoltătoare, sufle- 
tul prea complicat ca să fie îngeri; sînt 
turburați de «gândiri», au idei, ideile 
de maturitate ale lui Ionel Teodoreanu: 

Viaţa lor (Olguța.Monica-Dănut-Grigri) 
e falsificată. Dar viața în genere, lumea 
lui Teodoreanu are rădăcini... aeriene, 
Intilniți-mi pe stradă pe Catul Bogdan, 
Jrumosa ca Gary Cooper, fin şi inteligent 
cît toată inteligența omenească, semi- 
zeu şi celebru ca, I. Teodoreanu, Il gă= 
siți însă cu siguranță în ogliuda în care 
priveşte 1. Teodoreanu», 

Impresiile acestea au stirnit indigna- 
"aa unui contingent de  dudui provin- 
ciale. Ceiace înseamnă că am avut 
dreptate 


«ANA FLORENTIN» este trei sferturi 
un poem de metafore, ca un imens pom 
de crăciun nins de podoabe şi un sfert, 
ultima parte, roman, Pentiucă în ohiar 
accepţia da roman a lui Catul Bogdan 
(autorul oamutlat) roman înseamnă po- 
vestea unuj destin, povestea înseamnă 
o vină copioasă de fapte iar destinul 
presupune şi o intervenţie  neaşteptată 
care naşte dramz, precipită acțiunea. 


Dar romanul de faţă e o întreagă s0-| se împlineşte ca o erupție de nori, Ana! 


se simte onorată de celebritatea soţului, 
aşa cum se miigulese femeile cu blănuri 
scumpe — dar preferă intimitatea omu- 
lui pe care nu-l poate răpi pentru es, 
munoii lui profesionale 

Deaceia se atașează cu  duioşie de 
mamă de fratele lui Horia, Pierrot. un 
ieşgan prin esenţă, un chefliu incorigibil, 
Personajul n'wre existenţă concretă în 
roman; izbutește să dovedească o latură 
de mare adino sufletesc al Ansi, 

Pe alt plan, familia magistratului BR. 
Miluţă Romanescu, Soţia lui Aniuta, e 
vampul romanului,  Diametral opusă. 
Ivonne, fata ei vitregă şi candidată la 
bacalaureat, deci pe linia Olguţa-Monica 
eto., este microfonul în care se rezolvă 
suferinţele Anei şi perversitatea Aniutei, 

Fatal soţii Orghidan erau împinşi spre 
despărţire, Viaţa Anei se bemolizaze 
complet; zimbetul ei era trist, plictisit. 
dispiiruse trepidenţa frenezia primilor 
ani de căsnicie şi dragoste entuziastă, 
Motivul ena necesar: Aniuta care aprin- 
de iar licurioii în sîngele lui Horia. Ho- 
ria începe o viaţă dezordonată, ou scene 
pitoreşti de chef ieşan. Ana pleacă la 
mare unde se împristerieşte din disore- 
ție sufletească cu o tomee de reputaţie 
proastă, 

Aniuta se Joacă sii” pasiunea lui Horia, 
ducîndu-l pînă la turbare — dar faptul 


care alunecă prin viaţa romanului, ca 
0 ceaţă, Concret este Horia, dar conven- 


ţional ca şi «Vampul» Aniuta. Drama în; 


sine e facilă, e un fapt divers în care 
pentru desnodămînt se poate ticlui o 
scrisoare oarecare așa cum Shakespeare 
a lăsat să-i cadă  Desdemonei batista 
fără de care Othello n'ar mai fi ajuns 
nicicînd o mare tragedie, 

Romanul, epic. e propriu zis în ulti- 
mele 200 de pagini. Pînă acolo atmos- 
fera e înecată de lirismul poetului Teo 
doreanu, de duioşii şi acorduri minore. 
O imensă grădină aromitoare de abun- 
denţa florilor de tot felul svirlite în de 
zordine încît nu poţi afla poteca ou pl- 
ciorul, Grădina, o aspiri toată pe nări 
dar n'o poţi străbate. Deacela pretind 
că Ionel Teodoreanu îşi duce stilul în 
deltă: Scrisul lui e ca un fluviu năval- 
nic în Medeleni, magnitie în «Uliţa co» 
pilăriei», lenevindu-se mereu apoi pe 
măsură ce trece prin viaţa Anei Flo- 
rentin. Lirismul devine inundație. Meta 
forele şi florile de stil devin  bălării, 
Lotca cititorului luptă din răsputeri cu 
furia naturii teodoriene. Ca să nu mail 
vorbim de delictul de grandoare din 
Crăciunul dela Silvestri, din Lorelei sau 
din Ana Florentin: prea sint excepţio- 
nali eroii lui Ionel Teodoreanz 


lon Băleanu 


FAPTE DIVERSE 


Org an:zețiile zartidului mit pa mormânt de tată. 


național-socizlist vor 


inițiativa «Touring 
Club-ului Român» şi-i promitem în- 


timbre oştale progrii| eo "orisinu nos. 


BERLIN 21| (Rador) 
Agenţia D. N. B. transmite 

Fuehrerul a hotărât că 
organizaţiile partidului na 
ţional-socialist pot să folo- 
sească propriile lor timbre 
poştale în relaţiile cu ce- 
ielaite organizaţii ale par- 
tidului. 

Ordonanţa intră în vigoa- 
re la 30 lanuarie, când se 
dela 
venirea la putere a naţio- 
nal-socialiştior, 


c_p —————— 


Hoţii” la Teatrul 
Ligii Ouiturale 


sub di- 
reclia d-lui lon Manolescu, se reprezintă 
în fiecare seară marele succes «Hoţii» 
de Schiller, care este cel mai demn spec 
tacol de-văzut, atât datorită valorii in- 


La Teatrul Ligii Culturale d: 


apropieri: lipsa de pază, familiari. | ontestabile a textului, cât şi datoriti 


„tatea. «Nu este un furios, nu-i aşa»? 

conchideau invariabil convorbitorii 
'mei. Şi întradevăr, Mussolini nu 
este un tiran, nici în înfăţişare, 
“nici în vorbă şi mai puţin în tot ca- 
ceace face pentru poporul italian. 
Nu este un tiran aşa cum tenden- 
| ţios ni l-au înfăţişat dusmanii Ita- 
! liei şi ai umanităţii reale. 

Bucuria fascistului este de a-l 
vedea pe strein convins de acest lu- 
cru şi ered că oricine trece prin. 
Italia, iese de acolo convins. Regi- 
mul fascist, în preocuparea lui per- 
manentă de a merge către popor, 
de a-l întâlni şi de a-l face să-i sim- 
tă binefacerile, a realizat mai mult 
de cât un echilibru social şi politie, 
mai mult decât o Italie tare şi te- 
mută, mai mult decât un imperiu 
strălucitor: a realizat o comunitate 
sufletească de iubire şi încredere 
desăvârşită. Si aceasta este totul, 
acesta este fascismul prea puţin cu- 
nocut în streinătate. 


Alexandru Constant 


CITIŢI 


„FURTUNA“ 


noul roman al d-lui 


O. Dengușianu-Fiul 


montării şi interpretării. Hoţii lui Scbhil. 
ler se reprezintă în regia d-lui Ion Sa- 
highian şi decorurile d-lui Traian Cor 
nescu, cu un ansamblu tânăr dar valo- 
vos cuprinzând pe: d, Grigoriu dela 'Tea- 


| trul Naţional, Dorin Sireteanu, I. Dor- 


dea. Gh. Damian, P. Ştefănescu, 'Tomg 
Dimitriu, 1. Focşeneanu, Cezar 'Theodoru, 
N Făgăaru, Titu Vedea, 1, Tomescu. 
Mereanu şi B, Dimitriu şi d-ra Carmen 
'Tăutu, 

Sâmbătă la ora 8 în matineu pentru 
şcolari, <Tinichigiul politician», de Hol- 
berg, în româneşte de N. Iorga. Elevii 
au intrarea cu 10 Lei. 

In repetiție Hamlet cu maestrul Iop 
Manolescu, 

= X—=—— 


Moise Roşculeț 
va fost găsit 


Corpul lui Moise Roşculej, — pat- 
micul cabanei «Touring Club-ului 
Român» — despre care am scris la 
timp că a fost înghiițit de vifornița 
avalanşelor de zăpadă din munții 
Bucegi, n'a fost încă găsit. 

Patrula de vânători de munte, ple= 
cată în căutarea lui, sa întora fără 
nici un rezultat, 

Cei zece copii — mici ca nişte pul- 
şori de găină — ai lui Moise Roş- 
culeț, nu se pot bucura nici măcar 
de favoarea de a-și îngenunohia au- 


Moloch-ul zăpezii 

Dar Moise Roşeuleţ îşi 
prietenii îngheţate, în rai... 

Marin Ivanov, din comuna Gar- 
vău Cioara (Turtucaia) şi-a dărnit 
şi el cele treizeci şi cinci de primă- 
veri, Molochului de zăpadă. 

In pădurea Cadiochia, peste tru. 
pul lui Ivanov s'au stratificat bul- 
gări ucigași de nămeți cari l-au ră- 
pit vieții, 

Părinţii lui au avut cel puţin no- 
rocul să-i smulgă trupul neînsufle- 
țit de sub robia zăpezii şi să-l în- 
groape creştineşte lângă crucile bă. 
trânesti . 


găseşte 


Tragedie cuşer... 


La abatorul din Constanța nu se mai 
fae carne «<cușer» pentru populația e- 
vreiască, 

Cel puțin aşa ne asigură d. prefect 
Octavian Goruneanu, 

«Evreii cari vor să mănânce carne 
cuşer, vor. trebui să-și facă un abator 
aparte, care să fie pus sub controlul 
autorității municipale». 

Asta nu «e nîmie, 


S'ar putea întâmpla să vie o zi când 
pentru amatorii de carne talmudică, 
autoritățile să creeze un abator special 
în care să se ofere la preț avantajos 
ultimele mostre de doctrină umanita. 
ristă, rămase pe plaiurile noaslre ca 
indiscutabil document istorie probato- 
riu că perciunii sunt anteriori deş- 
călecării lui Dragoș Vodă].., 


Concediaţi abuzul! 


In urma unui ordin categoric primit 
din partea Ministerului Muncii, toţi 
medicii evrei dela «Casa Asigurărilor 
Sociale din Galaţi» au fost concediaţi, 

Motivele? 

„.— origine etnică, 

— evitarea abuzurilur scandaloase de 
până acum, 

Cu primul punct suntem de perfect 
acord, 

Cu al doilea suntem ceva mai in- 
grați, căci abuzul dacă e făcut de ji. 
dov sau de român, tot abuz rămâne 
(nu e nici o consolare), 

Ceeace ar trebui să concediem de ur- 
gență, este reaua credință şi ilegali- 
tatea, indiferent de religie şi naționa- 
litale... 

Altfel nam făcut nimic, 

Să sperăm însă că într'o buna zi vom 
concedia şi abuzul şi-l vom îmormânta 
cu toată pompa cuvenită şi cu discursul 
funebru de circumstanță... 


AN. IF. 


Serbarea zilei d: 24 lanu- 
arie la „Liga Culturală“ 


«Liga Culturală», va sărbători 
«Ziua Unirii» Luni 24 Ianuarie 1938 
orele 5 p. m. în sala Teatrului Ligii 
Culturale din B-dul Schitul Măgu- 
reanu No. 1, printr'un festival ar- 
tistic, 

Va vorbi d. general Mihail Schina 
administratorul delegat al Ligii 
Culturale, despre: <Ziua Unirii» şi 
va fi urmată de un bogat program 
artistic, 

Toate societățile patriotice pre- 
eum şi şcolile sunt rugate a lua 
parte cu drapelul la această sărbă- 
ioare naţională 


Recital de canto 


Sâmbătă 22 Ianuarie 1938 în Sala Dal- 
les va fi al doilea recital de canto dat 
de NINA AURELINA, executând un va- 
riat program cu bucăţi din: Mahler, Dul. 
lua, Ravel, Szymanowski,  Respighi şi 


Manen, La pian: DAGOBERT uzi 


BOLZ, . 


Jocuri roitdaaşt: 


«Liga Culvurală» Secţiunea  Bu- 
cureşti, îşi ţine Sâmbătă 22 Ianua- 
rie 1938, orele 7 p. m. seria de Jee- 
ţii şi jocuri româneşti, în sala «Lă- 
gii Culturale» Bulevardul Schitul 
Măgureanu No. 1, etaj 1. 

Şedinţele vor urma regulat în fi- 
ecare Sâmbătă între orele 7—10 sea 
ra, în aceeaşi sală. 

Iubitorii de adevărate jocuri ro 
mâneşii sunt rugaţi a lua parte. 

Costumul naţional este de dorit 

x ——=—=—— 


Joc i cântecromânesc 


Asociaţia de joc, port şi cântec 
românesc „Alunelul” şi secţia de jo- 
curi româneşti a Asociaţiei Creştine 
a femeilor române ţin şedinţa de jo- 
curi româneşti Vineri 21 Ianuarie cx 
întrele orele 8 jum.—12 în str. Popa 
Rusu Nr. 13 în localul A.C.F. 

Membrii celor două .asociaţii şi 
iubitorii de joc românesc sunt rugaţi 
a lua parte, 


CALENDAR 


Sâmbătă 22 lanuarie 1938 


Sf. Apostol Timotei! CATOLIC: Sf. Vincențiu. 
| So atĂ. 
TEAT 


(t 97). răsare T.4i, apune 149, 
RE 


OPERA ROMANA: Otello. rezolvat, 
TEATRUL NAŢIONAL: Durnoala. | TEATRUL LIBER 6): Teorla 5% 
STUDIO-UL NAŢIONAL: Te-am cum”! coșului: (seara): 


părat, SAVOY: Poftă bună la 
TEATRUL LIGII CULTURALE: Hoţii. | TEATRUL MODERN: Crima dia sx- 


TEATRUL REGINA MARIA: Stăpâna] presul verde, 
din La Paz, ALHAMBRA-EXCELSIOR: Alhambra 
TEATRUL COMOEDIA: Problemă de] Palace. 


| Teatrui ALHAMBRA 
ALHAMBR A-PALACE 
| 2 acte și 55 tablouri de M. Constantinescu și N. Vlădoianu 


| 


Muzica de 1. Vasilescu 


Compania Cărâbuş Director C, Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


Pottă bună la Tănase 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


— 
până Duminică seara ultimele spectacole 


Crima din Expresul Verde 


Joi 27 Ianuarie, PREMIERA 
cu Victor Antonescu dela Taatrul Naţional 


Noaptea de 13... Omul care a văzut moartea 
Comedie în 3 acte de Victor Eftimiu 


= E >= ee ae eee eee 
Teatrele. de sub direcția D-lui S:CA ALEXANDRESCU 
COMOEDIA ” 


Tel 471.71 


TEATRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR, 14 


Luni 24 Ianuarie, ultima dată 


fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă și Duminecă la dară 
ULTIMELE SPEOTACOLE 


Problema ce rezolvat 


Duminecă la ora 6: Kontuşu vca- Palace 
Vineri 28 Ianuarie Premiera MANSARDA cu V. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine Andronescu 


şi G, Timică 


Regina Maria 
Aso0, Bulandra-Mazimilian-Storin — ULTIMELE SPEOTA0OLE — 


STĂPANA DIN LA PAZ 


Dumluică la ora 6 G A RI D YI L 
Mier d Ianuarie O A M fă N | i N AL B 


PREMIERA 
cu G. Storin, Ion Talianu, Tantzi Cocea, Fifi Harand Marcel Enescu, 
Cazaban, George Vraca Montarea: Cassa Biinger 


LIBER Azi la ora 6, un singur spectacol 
(gat Majestic) TEORIA COCOŞULUI 


546.80 
cu VASILIU-BIRLIO 
Seara și in matineuri C O L O N | A L E 
al IP PRI LO oratii O SUITE SEI = Sa 3 5 DP ARIPRIA JOC 8 OCPI ESI MEET 2 


AZI LA a) EL TSEE 


TRIANON — 3 
| PAUL HORBIGER 
LIANE HAID — URSULA GRABLEY 


şi copilul minune 


TRAUDL STARK 


în comedia vieneză de mare haz 


Seara şi mațineuri 


| 


| 


DRAGOSTE 
Lie] 
ARO: Prima iubire, jurnal Fox şi jur | REGAL: Broadway melody 1938 şi 
nal O N.T. - jurnal Paramount, ț 
CAPITOL:  Escadronul alb, Scufun- | mmm AR O 
darea  canonierei  Panay,  jurnai 


Eclair şi jurnal românesc, 
CARLTON: Cum se cuceresc bărbaţii. 
SCALA: Maman Colibri şi jurnal Pa 

ramount, 

TRIANON: Bal la Metropol, jurnal Pa- 
ramount şi completare colorală. 


PRIMA IUBIRE 


JURNAL şi COMPLECTARE 


PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi comple- 


SELECT: Saratoga. tare, 
FEMINA: Jurnalul unei fete de pen- | ARPA: Farmecul Boemei, jurnal şi 
slon, completare, 


«BUNA VESTIRE, 


„Primeşte-mă în rândurile inscrierea unui locot.-colonel 
noinfricoşatei tale Legiuni“ 


Căpitane, 


Structura mea suiletească mă în- 
dică pentru Legiune, Dela primul 
conțact cu legionarii mi-am dat 
seama, că tot ce fac ei, conformân- 
du-se instrucţiunilor şetilor, sunt 
conforme cu vederile şi dorinţele 
mele. De atunci apoi, ca să nu mă 
înşel, am cercat să-mi  verifie cât 
mai bine această părere şi cu 
zi ce trecea mă  întăream tot; 
mai mulţ în credinţa iniţială, până 
când moartea eroică a ortodxilor 
Moţa şi Marin pentru Hristos în 
Spania catolică, mi-au dat proba 
decisivă, că la temelia mişcării le- 
gionare stă credința creştină  ge- 
nuină. De atunci aşteptam numai 
ocasiunea binevoită ca din simpati- 
zant al Legiunii ce eram şi în care 


calitate am făeut tot, pentruca în 
crederea în biruinţa să se întărea- 
scă şi crezul legionar să se lăţească 
toţ mai mult, să intru în Legiuue. 
“Acest prilej mi se oferă acum, când 
o însămnată parte a enoriaşilor 
mei sunt legionari, iar jumătate 
din cei rămaşi simpatizanți de o- 
parte, iar de altă parte când simt 
că se apropie ceasul luptei, rezulta. 
iul căreia pentru nimeni nu poate 
îi indiferent şi cu deosebire pentru 
purtătorii crucii. Te rog deci Căpie 
tane, primeşte-mă în rândurile ne- 
înfricatei tale Legiuni, ca să pot 


iupta sub comanda ta mai departe 
pentru Hristos şi neam. 

Trăiască legiunea, 

să trăieşti Căpitane, 


din iârgovişie 


Căpitane, 


Subsemnatul Li. Colonel de re- 
zervă, provenit din activitate, Gri- 
gore Florian, cu onoare vă rog să 
binevoiţi a dispune înscrierea mea, 


VASILE MITITEANU eu începere dela 1 lanuarie 1938, în 


preot român unit, 
Com. Feldru, jud. Năsăud, 


partidul «Totul pentru Țară. 
De doi ani de când am fost pen- 


Scrisoarea unui bariton dela 


Opera Româna 


Căpitane, 

La vârsta când omul știe ce vrea, 
cu ochiul care vede clar, cu mintea 
care judecă limpede şi cu suflet cu- 
rat şi sincer, vrăjit şi înălțat suflete- 
şte, de opera constructivă: Casa Ver- 
de, Mormântul Martirilor, Moţa şi 
Marin, grandioasa clădire din Sir, 
Gutemberg, Biserici clădite pe melea- 
guri, şosele, comerţ, sunt faruri ce lu- 
minează ca soarele de pe cer. 

Mi-am zis: să treacă satanica vraj- 
bă de mândrie, de ură și nimernicie 
a zilelor de trisiă amintire, când nea- 
mul chemaţ să hotărască el legile fi- 
reşti, se sfâşie urându-se de moarte. 

Pe locul ce tirăeşte această naţiune. 
pământul vibrează, se cutremură şi se 
zgudue de suferinţa celor mulţi cari 
îşi îndreaptă gândul către tine cu toa- 
tă curăţenia sufletului, spre a desă- 
vârşi opera ce ai început. 

«Acum ori nici o dată sună «Deş- 
teaptă-te Române». Mă îndrept cu su- 


Scrisoarea unui avocat din Câmpiaa 


Căpitane, 

Am rătăcit până acum, ca un sin- 
guratec şi egoist, în propria mea 
viaţă. 

Și în ce vreme? Când Legiunea 
Ta Căpitane, duce uriaşa luptă de 
exterminare a mișeliei şi a mişei- 
lor, cari au cuprins şi au îngenun- 
chiat, nenorocitul nostru popor. 

Sbuciumul acesta şi marile jertte 
Legionare ce s'au săvârşit, îmi dau, 
în acest moment, suprem pentru 
mine, convingerea de nesdruneinat, 
că numai în crezul sfânt al Leziu- 


ei şi pentru Căpitan, pot muri îm- 
păcat că n'am dezertat dela datoria 
de creştin şi român. Viaţa în acest 
înţeles va însemna ceva şi pentru 
mine, 

Dacă această pocăință târzie, vă 
este suficientă deocamdată, vă rog 
să mă primiţi printre Legionarii 
Gărzii de Fier, 

Să trăiţi Căpitane, 

VIRGIL MOȘOIU 
avocat Câmpina 
Str. Alexandru Radovici 19 
Câmpina 13 lan. 1938 


lei curat către tine: nici ua grăunte 
de nisip, nici un fir de iarbă pentru 
mine, doar atât: pentru «viitor» şi 
<mai bine> idea] pentru care sa iru- 
dit, se trudeşie şi năzuește națiunea 
osândită la atâta aşteptare, 

Acum în ceasul suprem de redeştep- 
tare să lumineze sfatul tău minţile 
inconştiente. 

Suni alătuzi de soldaţii Legiunei. 
Aştept ordinul de a mă simţi ostaș 
în sânul familiei legionare 

Să trăeşti Căpitane. 

PETRE GHIMPEŢEANU 
fost bariton la Opera Română 
Bulevardul Basarab No. 24 


„Să fiu instruit 
în spirit legionar” 


UAPITANE, 

Dela începutul mişcării legiona- 
re, sum, cu sufletul alături de toţ: 
bunii români, cari sau alăturat şi 
au înţeles această mişcare, pe care 
ai condus-o cu atâta energie, în 
împrejurăriie ştiute 

Vin astăzi cu rugămintea, să fu 
primit ca soldat, în rândurile ca- 
marazilor legionari. 

In caz de aprobare, vă rog să 
daţi ordin să fiu înstruit în sprit 
legionar. 

Nu am fost până astăzi 
în nlej un partid politic. 

Trăiască Legiunea, 
să trăeşti Căpitane 
MIHALCEA OCTAVIAN 
Oficiant superior 
Cernăuţi, 14.1.1938 
sub Roşa 323 


înscris 


Guvernul Goga şi poziţia 
internaționaiă a României 


(Continuar. din pagina i-a) 


neficia de protecția acordată de aceste 
tratate». 

Argumentul e seducător la prima 
nedere dar foarte periculos pentru noi, 

Intradevăr, prin faptul că noi ac- 
ceplăm să stăm de vorbă la Geneva 
pe baza tratatului minorităţilor, în. 
seamnă că recunoaştem Consiliului 
dreptul de control asupra tratamentu- 
lui pe care noi îl aplicăm minorităților, 

Acum să admitem că argumentul 
d-lui Micescu e admis de Consiliu. Ce 
rezultă de aci? Rezultă că Consiliul se 
va pulea oricând sezisa de eventuale 
plângeri ale jidanilor, cari vor pretin- 
de, la fiecare eliminare, că cutare sau 
cutare indezirabil e minoritar, locueşte 
aci de la Traian — cum pretinde d. 
Bercovilz care e încă ataşat comercial 
român sub un guvern național-creştin 
— şi i se face o nedreptate, 

Deci argumentul d-lui Micescu e o 
sursă de şicane permanente la Liga 
Naţiunilor. 

Dar nu în asta stă gravi- 
tatea acestei argumentări 
dețectuoase ci în faptul că 
d. Micescu limitează prin 
declaraţii înternaţionale 
dreptul României de a se 
deparazita, numai la în- 
dezirabilii veniţi după răz- 
boi, 

Prin urmare dacă mâine 
guvernul  naţional-creştin 
sau un alt guvern naţiona- 
list mai radical ar lua mă- 
suri decisive împotriva ji- 
danilor antebelici, Liga îi 
va sări în cap spunând: 
«violuţi tratatul minorită- 
ților căci potrivit proprii- 
lor d-voastră declaraţii 
aveţi dreptul să elimi- 
naţi decât pe indezirabilii 
veniți după război, ceilalți 
sunt tabu, o spune Chiar 
d. Micescu al d-voastră», 

Iată pericolele argumen 
tării d-lui Micescu, 

CAND INTERVINE FAN.- 
TEZIA 


Dar se pare că în afară de aceste 


Îi A ca dia: 


argumente noul nostru cancelar ar 
mai voi să folosească şi altele cari 
ar fi într'adevăr de necrezut, 

«Curentul» cu data de 19 lanua- 
rie 1938 publică sub semnătura 
d-lui Romulus Dianu un reportaj 
din Geneva în care expunea cum va 
prezenta d. Micescu teza României 
la Ligă. 

Acest reportaj, cu caracter quasi 
oficios, n'a fost desminţit până a- 
cum deci îl putem socoti că cores- 
punde cu intenţiunile cancelarului 
nostru, « 

Ce se spune acolo? Că d. Micescu 
va expune lucrurile aşa: «România 


părut. Şi d, Micescu ar conchide 
triumfător: dacă d-voastră nu vă ţi- 
neţi de obligaţiunile d-voastă nici 
noi nu ne ţinem de obligaţiunile 
noaslre». 

Spre onoarea d-lui Micescu  nă- 
dăijduim că nu va susţine o aseme 
nea dezastruoasă argumentaţiune. 

Intr'adevăr Anglia şi Franţa i-ar 
putea răspunde: «bine, bine Statele 
Unite, Italia şi Japonia nau fost 
sau nu mai sunt membre ale So- 
cietăţii Naţiunilor, dar noi suntem, 
noi am rămas, noi avem deci drep- 
tul -- conform teoriei d-voastră la 
control». 


i Suveranului şi pentru care-şi 


a semnat tratatul minorităţilor în 


schimbul unui echivalent, garanţia 
securităţii colective, oferită de ma- 
rile puteri membre ale consiliului. 
Aşadar sunt două otligaţiuni core- 
lative. Ori Statele-Unite, Japonia şi 
Italia nu mai sunt — sau n'au fost 
niciodată, cazul Statelor-Unite — 
membre ale Ligii Naţiunilor, deci 
garanţia securităţii colective a dis- 


lată dece socotim că cu asemenea 
argumentări teza noastră e sortită 
unei înfrângeri sigure la Ligă. 

Dar mai sunt alte motive, de 
fond, cari arată că guvernul nos- 
tru sa angajat pe o cale pericu- 
loasă, 

Pe mâine deci! 

Mihail Polihroniade 


Sedința comisiei 
centrale electorale 


Hseară la orele 6 sa întrunit 
Comisia centrală electorală, sub pre» 
şidenţia d-lui consilier Gh. Lupu, 
pentru a judeca contestaţia intro- 
dusă de partidul naţional-ţărănesc. 

D. av. Stănescu a susţinut punc- 
til de vedere al partidului naţional 
țărănesc demonstrând că un de- 
cret lege nu poate modifica valabil 
a lege în vigoare şi trăgând con- 
cluziuni în sensul că măsura qu- 
vermului este ilegală, 

in continuare d-sa a pledat şi 
pentru nevalabilitatea depunerii lis- 
telor de candidaturi după orele le- 
gale de lucru ale ministerului, 

Din partea guvernului a luat cu- 
vântul d. Ottescu. 

Şedinţa a ost amunată în continua. 
re pentru astăzi după amiază când 
d-nii: Mihai Polihroniade, Aurelian 


Bentoiu şi C, Algia vor susține punc- 
tele de vedere ale partidelor <Totul 
pentru Ţară», Naţional Liberal şi 
Frontul Românesc. 


Noui membri ai (a- 
morei de muncă 


Prin decizia ministerială nr. 135676 
din 20 Ianuarie 1938 au fost numiţi 
membri în comisia interimară a 0a- 
merei de muncă din Bucureşti, d-nii 
Virgil Molin, preşedinte; Tănase 
Mihail, Salwan Dumitru, Băicuş 
Dumitru, Pavel Suru, Const. Lăză- 
rescu Ion Fântâneanu, Gh, Dascălu, 
Const. Roller şi Petre Misali, 
membri, 


sionat din armată, n'am fost înscris 
în mici un partid politic. 

Am fost însă şi sunt un propaga- 
tor de”idei naţionaliste. 

Ideile naţionaliste, care au început 
să se desvolte la poporul nosiru şi 
care s'au manifestat şi la trecutele 
alegeri pentru Parlament, mi-au dat 
imdiciul că singurul partid care 
poate în Mod sigur să aducă la înde- 
plinire cerinţele unei ere noi în via- 
ța ţării noastre, nu poale fi decât 
partidul «Totul pentru Țară». 

Am vârsta 56 ani, am făcul răsbo 
iul cel mare şi doresc să fiu folosi 
tor Țării şi în viața civilă. 

Sunt fiu al județului Dâmboviţa. 

Dacă dv. veți aprecia în bine cere- 
rea mea, vă rog a dispune să mi se 
comunice rezultatul la adresa de 
mai jos. 

Deasemenea a mi se fixa şi înda- 
toririle ce-mi revin în județ. 

Sănătate, 


Lt. Colonel rez. GR, FLORIAN 
str. Alecu Brătescu 9, Târgovişte. 
V>„lerloriaNoă enatx rdzove umlh 


Prezent! 


Căpitane, 

inţelegând chemarea Le- 

giunei, răspund: 
Prezent! 

Intreaga mea pricepere 
şi putere de muncă pe tă- 
râmul agricol, le dărueso 
total Mişcării legionare, 
pentru iabăvirea Patriei. 

Trăiască Legiunea, 

Să trăeşti, Căpitane! 

Roman, 20. XII. 1937 

Mie Isvoranu 
Inginer-agronom şef 
Roman. 

D-sale n 
D-lui Corneliu Z. Codrean 
Şeful Mişcării legionare 

Eucureşti 


dință legionară Rațiunea polit: 


cii demografice 


Intreaga experiență istorică a omenirii a dovedii că o naţiune 
nu poate fi puternică, respectată și temută, decât atâta vrema cât 


populația sa sporește. —  Ex=mplui tragic ai Franţei 
— invaâăţâmi:inte peuiru noi — 


Netăgăduit că cel mai sigur indi- 
ce al forţii vitale a unui popor, îl 
constitue capacitatea sa de a spori 
numericeşte în cât mai scurte inter- 
vale de timp. O naţiune spornică în 
copiii, câștigă necontenit nu numai 
în întindere ci şi în înălțime. Fi- 
indcă  selecțiunea presupune o a- 
bundenţă de indivizi cari se înfăţi- 
şează în fața vieţii ca să-şi pretin- 
dă drepturile. lar pe de altă parte, 
o națiune nu rămâne dinamică, com- 
bativă, expansivă, de cât atâta vre- 
me cât în sânul său predomină Li- 
neretul. 

Ați observat în această privință 
cu toții, un fenomen mai mult de 
câi semnificativ: Neamurile la con- 
ducerea cărora predomină elemen- 
tul bătrân, imoral, decăzut şi co- 
rupt, iubesc aurul şi disprețuesc î- 


mensa forță repuratoare și expansi- 
vă a tineretului. Până mai acum 
doui-irei ani, Spania oferea un e- 


xemplu tipic sub acest raport; ca şi i 


Rusia dinainte de război. (Fără a 
mai pomeni de Franţa de astăzi de 
care ne vom ocupa mai de aproape 
ceva mai jos). 

Dimpotrivă, neamurile conştiente 
şi energice, la conducerea cărora au 
cuvânt hotărâtor elementele norma- 
le, echilibrate, realmente politice şi 
cari aspiră pe bună dreptate să ho- 
tărască de soarta planetei, văd în ti- 
neret cel mai prețios tezaur naţio- 
nal, cea mai sigură chezăşie de du- 
rală, de expansiune orVYanică norma- 
lă, de biruinţă certă în toate marile 
lupte peniru existența istorică. Ila- 
lia, Germania, Japonia, sunt în a- 
ceastă din urmă poziție, tot atâtea 
exemple vii, indiscutabile, 


F:nomenu:! francez 


Utilitatea unei înțelepte şi sănă- 
toase politici demografice ne-o sub- 
liniază însăşi istoria atât de fru- 
moasă şi de pilduitoare a Franţei. 

In adevăr, e suficient să deschi- 
dem orice manual de istorie spre a 
ne da seama că Franţa n'a jucat 
un rol de primul rang în Europa, 
decât atâta vreme cât sa bucurat 
în interior de o natalitate luxurian- 
tă şi cât compta ca națiunea cea 
mai numeroasă de pe continent, în 
raport cu vecinele sale. 

CATEVA EXEMPLE 

In 1650, când Europa întreagă nu- 
măra 100 milioane de locuitori iar 
Franţa 20 de milioane, adică 20 la 
sută, înregistrăm cea mai străluci- 
tă perioadă a hegemoniei franceze: 
Epoca Regelui Soare, când ascen- 
dentul galic se manifesta cu o îm- 
presionantă armonie pe toațe tărâ- 
murile de afirmare omenească nu 
numai în domeniul cuceririlor mi- 
litare, 


«Neamul Românesc» de ieri, pu- 
blică următorul articol al d-lui pro- 
fesor N. Iorga: 

Parlamentul a-tost disolvat sau, 
mai exact, s'a disolvat, ceia ce, dacă 
War fi adunat şi constituit, ar fi 
tost un Parlament, pe cînd ceia ce 
Sa desfiinţat e resultatul unor ope- 
raţii electorale constatate numai de 
v comisiune, dar tără hotărîrea A- 
dunărilor însăşi, care ea singură 
are valoarea constituţională. 

Pentru a se  îndreptăţi măsura 
pe care guvernul a  recomandat-o 
iea 
toată răspunderea s'au adus nu nu- 
mai argumente ieşite acum din cu- 


getarea unor jurişti români, dar şi | 


păreri ale unor gînditori de aiurea, 

Ţin să spun că ele nu pot convin- 
ge şi că, oricare ar fi cunoştinţele 
şi reputaţia celor aduşi astfel îna- 
inte, ei fac numai o confusie între 
două noțiuni cu totul deosebite, 
dintre care una primează cu desă- 
vîrşire pe cealaltă, 

Vă se pierde vremea, că nu se 
poate creia o basă d. guvernare cum 
sar fi putut constata încă de la în- 
ceput, că se cheltueisc bani, că se 
stîrnese uri cure nu vor disparea 
odată cu Parlamentul, incapabil de 
a trăi, — acestea sînt chibzueli. 

Dar principiu' rămîne întreo şi 


Declaraţiile 
d-lui d: Valera 


LONDRA 21 (Rador). — Sosind la 
Kingstown, în Irlanda, d. de Valera 
a făcut prese; irlandeze următoare- 
le declaraţii : 

«Informaţiile oficiale comuni- 
cate eri arată exact ceeace s'a fă- 
cut până acum, Fiecare din părți 
și-a prezentat punctul ei de vede- 
re și a indicat atitudinea ei faţă 
de principalele chestiuni cari cre- 
ază diferende între Irlanda şi Ma- 
rea Britanie. 

Cum fiecare din interlocutori 
alacă unele din aceste probleme 
din puncte de vedere diametral 
opuse, nu va fi prea uşor să se a- 
jungă la un acord. Iotuşi vom 
explora împreună terenul și în 
cursul săptămânilor viitoare ches- 
tiunile economice vor fi exami- 
nate în amănunt. 

Când delegaţiile se vor întruni 
din nou ele vor putea să constate 
repede dacă este posibil sau nu 
să se ajungă la un acord», 


Principii şi chibzuială 


neatacabil. Fără contlict cu guver- 
nul se poate cere, de acesta, cum sa 
făcut de două ori, o desolvare, dar 
ea nu poate să aibă niciun sens, 
faţă de un organism constituţional 
care fără să fi fost constituit nu 
există, 

Pe linia revoluţionară se poate 
Vireşte orice, dar părerea mea adine 
întemeiată e că ea ny trebuie înce- 
pută pentru nimic, căci altfel nu 
mai ştim unde să ne oprim 

N. IORGA 


Puterea şi gloria neusemănată a 
lui Napoleon, tot pe această temelie 
vie a sporului de populaţie s'a pu- 
tut clădi. Pentru ea de aci înainte 
rolul şi importanţa reală a Franţei 


să scadă pe măsură ce populaţia ei 
diminua în raport cu aceea a celora 
| lalte naţiuni europene. 

Am văzut astfel că în 
1650, singwă Franţa 
compta cu 20 la sută din 
petigajie întregei Europey 

1850, adică în două se» 
cole mai târziu, când po- 
pulaţia Europei se triplia- 
se apoape (ajunsese la 
210 milioane de locuitori) 
Franţa nu mai defalca din 
acest :iotail impresionant, 
decât un procent de 13 la 
sută cu cele 32 milioane 
de locuitori ale ei. 

Astăzi, când Europa nu- 
mără un total de 510 mili- 
oane de locuitori, Franţa 
cu toate cele 42 milioane 
ale sale, nu mai comptea- 
ză de cât cu un procent de 
opt la sută. Veţi recunoaş- 
te însă, că Franţa celei de 
a treia republici, nu se 
poate compara cu Franţa 
lui Ludovic al XIV-le 
sau cu aceea a marel 


Napoleon |. 


Un ali efect ai diminuării nașterilor: 
uzu;a interioară 


Tot exemplul francez ne arată că 
prisosul luxuriant de nașteri şi ti- 
meretul în genere, îndeplinește în 
economia orgamică a unei naţiuni 
exact aceiaşi funcție pe care-o în- 
deplineşte sângele în corpul  0me- 
nesc ori seva proaspălă într'un co- 
pac: întreține şi activează funcțiu- 
nile witale. 

De vreo câțivu ani — cam din 
timpul: marelui război — Pranța a 
început să sufere de o  dimimuare 
din ce în ce mai simțită a număru- 
lui tineretului. In 1935, această de- 
ficiență a îmbrăcat v formă gravă: 
un excedent de decese, în cifră de 


20.000 anual-asupra naşterilor! Ex- 


cedent neînsemnal dacă-l localizăm, 
grav şi catastrofic  dacă-l exami- 
măm în perspectiva ritmului de 
respiraţie istorică a unui Popor. 
Piindcă el înseamnă începulul unor 
perturbări organice grave, ce poate 
sfârşi chiar cu agonia. Imperiul bi- 
zantin wa sucombal alâta din cauza 
asalturilor turceşti, câi din pricina 
— mai greu de identificat, e drept— 
a epuizării interioare, 

S'a calculat astfel că Franţa 
complează astăzi ca singura ţară 
din Europa în care numărul moş- 
negilor de peste cincizeci şi cinci 
de ani, precumpăneşte asupra nu- 
mărului tinerilor de două zeci de ani; 


Convocarea colegiilor 


e.ecioraie comunale, municipala și 
urbane, reședințe de judei 


Ca o consecinţă a colegiilor eleo- 


şi Turnu-Severin. Oraşele reşedin- 


toraie parlamentare, în baza art. 13| ţă de judeţ: Alba-Lulia, Bârlad, Ba- 


din legea administrativă, minisle: 
rul de interne, a dat următoarele 
deciziuni:; 

ART. 1. — Colegiile electorale ju. 
deţene şi comunale municipale şi 


zargie, Bistriţa, Blaj, Botoşani, Bu: 
zău, Cahul, Călăraşi, Câmpulung. 
Moldovenesc, Câmpulung, Caracal, 
Dej, Deva, Dorohoi, Făgăraş, Făiti- 
ceni, Hotin, Huşi, Ismail, Mercurea- 


urbane reședințe de judeţ -se con- Ciuc, Odorhei, Oraviţa, Orhei, Pia 
voacă de noi în vederea alegerilor | tra-Neamţ, Piteşti, Rădăuţi, R.-Să 


ohişnuite, ca potrivit legii adminis.| Pat, R- Vâlcea, Roman, Sf. Gheorghe 


trative din 1936 să aleagă numărul 
legal de consilieri după cum urmea- 
za: 

A. Pentru ziua de 25 Februarie 
1938, din judeţele: Câmpu-Luuz, Cer 
păuţi, Rădăuţi, Suceava, Storojineţ, 
Bălţi, Cahul, Cetatea-Albă, Hotin, 
Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Ti- 


ehina, Bacău, Baia, Botoşani, Co- 
vurlui, Dorohoi, Fălciu, laşi, 
Neamţ, Putna, Roman, Tecuci, 


"Pa 
tova şi Vaslui, 

B. Pentru ziua de 12 Martie 1935, 
din judeţele: Argeş, Brăila, Buziu, 
Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel, 
Prahova, R.-Sărat, Teleorman Vlaş- 
ca, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, 
Romanați, Vâlcea, Caliacra, (Con. 
stanţa, Durostor şi Tulcea. 

C. Pentru ziva de 20 Martle 1938 
din judeţele: Alba, Arad. Bihor, 
Braşov, Caraş, Ciuc, Cluj, Făgăray, 
Hunedoara, Maramureş, Mureş. 
Yăsăud, Odorhei, Sălaj, Satu-Mare. 
Sibiu, Someş, Târnava-Mare, Târ. 
uava-Mică, 'Timis-Torontal, Trei 
Seaune şi Turda. 

D. Pentru ziua de 22 Martie 1935, 
municipiile: Arad, Bacău, Bălţi, 
Brăila, Braşov, Cernăuţi, Cetatea. 
Albă, Chişinău, Cluj, Constanţa, 
Craiova, Focşani, Galaţi, Giurgiu, 
Iaşi, Lugoj, Oradea, Ploeşti, Satu- 


Sighişoara, Silistra, Slatina 
Storojineţ, Suceava, Târ 
Tg-Jiu, Tecuciu, Tighina 


Sighet, 
Soroca, 
govişte, 


| Zalău. 


ART, II]. — D-nii prefecţi de Ja. 
deţe vor da deciziuni pentru convo 
carea colegiilor electorale dela co- 
piunele urbane nereşedinţe şi rura- 
le, inclusiv comunele urbane nere- 
şedinţe şi rurale declarate staţiuni 
balneare sau climaterice, în termo- 
nul legal dela 25 Februarie 1938 
până la 1 Aprilie 1938. 

ART. III. — Direcţiunea Admini- 
straţiei locale este însărcinată cu 
executarea prezentei deciziuni. 


lată explicată desiul de limpede 
aşa dar, taina ascensiunii politice 
a d-lui LEON BLUM! 

In Italia sunt 108 oameni în vâr= 
stă de 60 de ani la mia de locuitori; 
în Franţa sunt 140 la mie. 

In Italia sunt 395 de tineri de mal 
puţin de 20 de ani la mia de locui- 
tori; în Franţa sunt numai 304 la 
mie. 

Dacă lucrurile vor evo- 
lua în acelaş ritm şi cu a» 
ceiaşi alură, în 1965 Fran- 
ţa va număra numai 38 
milioane de locuitori, iar 
în 1985, 34 milioane, în 
„vreme ce toate celelalte 
|fări vecine Îşi vor sp 
numărul populației. Unde 
va duce această situaţie 
nu e greu de prevăzut, 

CONCLUZII PRACTICE 
PENTRU NOI 

lată prin urmare Cum, 
cele mai patetice experi- 
ențe din ultimii ani ale 
celor mai nobile şi mai 
glorioase popoare euro- 
pene ne învaţă că cel mai 
preţios avut al nostru nu 

Putea să fie capitalul 
străin pe care ni-l făgădu- 
iau jidanii — şi care odată 
intrat în țară îşi găsea î- 

mediat adăpostul în cas4 
sele lor de fier — cj tine- 
retul acelu pe care guver- 
nanţi fără minte şi fără 
inimă Pau persecutat, au 
oropsit şi lau martirizat 
necontenit. 

Avem încă timpul să ne 
revenim din această fu- 
nestă eroare şi să recâști- 
găm timpul pierdut prin- 
t”o politică naţională de- 
mografică, împinsă până 
la ultimele şi cele mai ri- 
fjuroase consecințe ale 
sale. 

Deci politica mântuitoa- 
re nu este aceea a aurului 
Ci aceea a sângelui, Se 
mai îndoieşte oare cineva 
de acest evident adevăr? 


NICOLAE BOGDAN 


Anchetă la primă- 
ria de Gaiben 


La casieria primăriei sectorului | 


Galben s'a deschis o anchetă pentru 
ia se stabili cum au fost manipulate 
fondurile comunale. 


Studenții Academiei Comerciale 
nu cedează 


Primim din partea Studenţilor A- şedinţa dela 25 lanuarie a. c. să ho- 


cademiei următorul comunicat: 

Greva studenţilor Academiei Co- 
merciale şi Industriale din Bucureşti, 
continuă în conformitate cu hotări- 
rile Adunării Generale din 11% Ianuarie 
1938, până la satisfacerea totală a 
dreptelor noastre revendicări. 

Este a 10-a zi de grevă. In tot 
acest timp nici un student nu a par- 
ticipat la cursuri. 

Consiliul profesoral de aseară nu 


Mare, Sibiu, Tg.Mureş, 'Timişoara|a luat nici o hotărire, urmând ca în 


tărască. 


Repetem: 
Solidaritatea studenţilor Academiei 


Comerciale, s'a dovedit de neînvins. 


Am fost tari. 
Ar îi cea mai mare ruşine şi cea 


mai mare lovitură pentru studenţii 
dela. Academia Comercială, ca dâra 
zenia de până acum, să fie răsplă« 
tită din partea cuiva cu vre-un act 
de trădare, 


Urmăriţi comunicatele noastre, 
Preşedinte, MIRCEA GOGA 


«BUNA VESTIRE» 


Sportul de iarnă este în toi. Camere ieftine 
şi bine încălzite se găsesc la Hotel Palace. 
Pensiune—Restaurant 

Adunarea generală anuală a Sin- 
dicatului ziariştilor din Bucureşti 
se va ţine Duminecă 13 Februarie 
1955, ora 9 dimineaţă în sala de 
festivități a palatului Sindicatului 
cin Bdul Carol Nr. 21, cu urmă- 
toarea: 

Ordine de zi: 

1. Darea de seamă de activita- 
tea morală şi materială din anul 
1937. Descărcarea comitetului de 
gestiunea sa pe anul 1937; 

2. Discutarea şi votarea proec- 
tului de buget pe anul 1938; 

3. Alegerea a cinci membri în co- 
mitet în locul d-lor: Emil Ciucianu, 
Paul Costin, Haralamb Ionescu și 
Radu Matei, al căror mandat a 
expirat şi a d-lui M. Conitz, demi- 
şsionat, precum şi a trei censori şi 
trei membri-supleanţi în juriul do 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteți rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


| FOTO CARPAȚI 
Str. Edgar Quinet 5 alătari de Capşa 
Executăm iotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE* 


pentru amatori, iilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Titus Pilescu | 


ezizai 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) . 
mai | Onoare; 
mini ani o 4. Alegerea de noui membri în 
O ai Sindicat: 
MA” "* MAGAZIN 5. Diferite chestiuni. 


Ei 


Candidaturile pentru locurile va 
cante de membri în comitet, de 
cenzori şi de cenzori - supleanţi 
în juriul de onoare, precum şi ce- 
rerile de înscriere de noui membri 
în Sindicat, se vor depune de so» 
licitanţi la sediul Sindicatului, la 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf, loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 = EN DETAIL 


Mare asortiment în: 

Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şitoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu preţuri de en-Gros 


Publicăm şi noi rectificarea pe 
care ziarul Porunca Vremii O pu- 
blică în numărul de eri în mica 
discuţiune iscată de vreo pană in- 
teresală afirmând inexactitatea în 
privinţa lucrării d-nei Marietta Sa- 
dova şi d-şoarei Lucia Demetrius, 
pe care Teatrul Naţional o va re- 
prezenta. 

O publicăm fără comentariu. 

„Domnule Director, 

S*u publicat în ziarul dv. o scri 
soare, În care se Spuneau O mul 
țime de neadevăruri despre nevasta 
şi fiica mea. Ca şi mine, ele țin 
de Biserica noastră creştină orto- 
doxă. Lucia Demetrius are de vreo 
palru ani două licențe şi ma mai 
fost pe la universitate în acest timp, 
aşa că altercaţia de care pomeneşte 
scrisoarea ma putul avea loc. Co” 


Încălţăminte trainică Munisti? Da de unde! Idei poli- 
ice nu au nici Antigona (nevas- 


pentru sezonul de iarnă ță=mea), nici fiică-mea. Au trecut 
Modele noui lucrate în ateliere propri: prin casa mea zeci de scriitori, 


Vinde cu preţuri excepţionale 
de a_a 
- Obrăznicie 


Ludi iii ai aaa] 
Incălţăminte uurabilă şi eftină 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


Preţuri foari- reduse 


Vestminte, obiecte 


bisericeşti, bijuterii Limir ca“ 
Constanţin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Telefon 478/50 
Dr ti 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str, Carol No. 46 
Î DEPOZII DE ŞOŞONI Şi GALOȘŞI 
Tel, 54203 
d 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 
INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE, 


CU Pie șir LUNVENABILE 


CERNAUȚI, 19. — Intre apaşii 
presei din Cernăuţi, unul din „cei 
mai periculoși a fost, fără îndoială 
escrocul Leova Kaplun, a cărui 
«activitate» a atras în repetate rân- 
duri atenţia poliţiei din localitate. 

Când a văzut că situaţia lui a de- 
venit imposibilă în Bucovina, jido 
vul Kaplun a şters-o la Bucureşti, 
unde se zice că face parte din re- 
dacţia cotidianului lui Ciacâru-Ră- 
coasa: «Gazeta». In această calitate, 


Marele Magazin Inaugurarea celei de a tre.a 
IORDAN A. IONESCU S-soi | pupotiie-aoacurt de foto- 


La Balonui Albastru "grafii a 0. N. T.-ului 
Strada Carol No. 62 | 


Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 
Manutactură Confecţiuni, Incălțăminte 
DES Ezarza 


even, u 
DORIŢI SA CUMPARAȚI că PREȚURI EFTiINE? 


Vizitaţi Magazinul ;,Fămăsescu” 
Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat cu toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 
iasa î. „argile 5 vânătoare, 
pecialis cole de pielărie şi cuţitărie, 
Articole de toilettel i tt o oaia 


—— 


In noul local al Q. N. T.-ului din str. 

i ilson, s'a inaugurat eri seară, în pre- 

noa ai sie d-lui Sergiu Dimitriu, cea de a 
treia expoziţie-concurs de fotografii, 

Au asistat d-nii Rân6 de Wek, mini- 
strul Elveţiei la Bucureşti, Sergiu Dimi 
iviu, preşedintele Oficiului Naţional de 
Fundăţeanu, chestor 


Turism, comandor 
| Paximade, prof. univ. Rădulescu-Motru, 
£, Bucuţa, Aurel Floroiu, 1. Minulescu, 
A. Corbu etc, şi d-nele Poniuska, Filoti, 
Nicolescu, Anastasiu, eto, 


p pa i ba] Noua sală de expoziţii a O, N. T, asi- 
Mare industrie alimentară 
caută agenţi depiaţă energici, bine retribuiţi. 
Oferte detailate se vor prezenta la ziar. 


gură acestei manifestări un local pro 
priu, în care expunerea lucrărilor foto- 
gratice îşi află cadrul cuvenit, 

Sunt expuse 161 fotografii-vederi din 


țară ale diferiților fotografi amatori 
. . . a . n... români. 
Croitoria Civilă şi Militară Expoziţia rămâne deschisă o lună de 
ailo, 
I. OLTEANU M. D, 


oase 
UCUREŞTI 


Execută eftin, prompt şi ireproşaoil cele mai preten 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. 5 


TELEFON: 5.08124 


ISO IPEE) SE IDR SE 
Blănăria „ui: OPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 “ 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Miercuri au sosit pe aeroportul 


dela Amsterdam, două noui avioane 
«Douglas, pilotate de d-nii căp. 
Paul Dumitrescu şi Max  Mano- 
lescu. 

Avioanele sunt de proveniență a- 
mericană, au o viteză comercială 
de aproape 400 km. pe oră, sunt de 


Sp ee eee 

sue â 5 
Răspândiți By na V ti Ad | ua dovărârat contor, au ai denari 
PE ETICE E) loe pentru bagaje şi dublă co- 


mandă. 


Amatori Predeal! |Mlunarea generală a Sindicatului 
liariştilor din Bucureşti 


in jurul unei neînțelegeri 
regretabile 


gectreturiat B-dul Carol Nr. 21, colţ 
cu str. Gogu Cantacuzino Nr. 2, 
până cel mai târziu la 5 Febru- 
arie 1938. Peste această dată nu 
se mai primeşte mici o cerere de 
candidatură, 

In cazul când la această primă | 
convocare nu se va întruni majo- 
ritatea membrilor înscrişi, conform 
ari. 11 din statute, adunarea ge- 
nerală anuală se va ţine Duminică 
20 Februarie 1938, ora 9 dimi- 
neața, în acelaş loc, cu aceeaşi or-f 
dinc de zi, cu orice număr de mem |: 
bii prezenţi. i 

D-nii ziarişti cari solicită inscri- ţ: 
erea în Sindicat vor trebui să facă Ş. 
dovadă că activează la un ziar co- 
tidian din Bucureşti de cel puţini 
trei ani şi că sunt membri ai Cassei |. 
de retragere şi pensiuni a ziariş- 
tilor, care funcţionează pe lângă 
Cassa centrală a asigurărilor so- 
ciale. 

Odată cu cererea de înscriere, 
vor trebui să depună şi suma de 
lei 2.034 (două mii treizeci şi pa- 
tru), fără de care cererile nu vor [i 
fi luate în consideraţie de comitet. [ 

Domnii membrii ai Sindicatului $ 
sunt rugaţi să achite  cotizaţiile 
restante, spre a putea avea dreptul ș 
da a vota. j 


prieteni, să vă spună ei cât de ro- 
mânesc este căminul meu, 
Sigur că veţi aduce în ziarul dv. 


îndreptarea cuvenită, vă mulțumesc | 


V, DEMETRIUS | 


ccleg:0l, 
Facem cuvenita rectițicare”, 


Tot în „Porunca Vremii”, în ul- 


tima pagină, au apărut şi următoa- | 


cele: ă 
„Publicăm în altă parte a ga- 


zetei o precizare a scriitorului De- |: 


motrius, la care sentimentele noa- 
stre ne obligă să adăugăm un cu- 
vânt de regret pentru necazul pe 
care l-a avut atât el personal, cât 
şi fiica sa. 

Leali cum am fost totdeauna, aş- 
teptăm ca lucrarea d-rei Demetrius 
şi a d-nei Sadova să vadă lu» 
mina rampei, pentru ca să-i înre- 
gistrăm atunci cinstit şi fără vpre- 
cupeţire succesul la care va avea 
dreptul”. 


jidovească 


2 ziarist 
Excrocul Leova Kaplun, mare ziaris 
Atenţie la activitatea jidanului ! 


respectivul jidov se dedă la diferi 
țe <operaţii», 

Zilele treeute, eserocul Leova Ka 
plun a afirmat că d. Const. Cehan- 
Racovitză, un vechiu luptător naţi 
onalist, membru în comisia interi 
mară a municipiului Cernăuţi, s-ar 


ți promis diferite <învârteli» la pri- 
miărie, căci «jidanii n'au dece să se 


mai teamă», 


Cum d. Const. Cehan-Racoviţă e 
un vechiu luptător naţionalist, sun- 
tem de părere că trebuie să-l pună 
imediat la punet pe eseroul Leova 


Kaplun, pentru calomnie. 


Gd. 


(Ai 


| 
mai cu 


ARGOI 


ELE CTROSTAR: 


BUCUREŞTI, | - Calea Victoriei, 

Becul ARGON este 
produs românesc 

Fabrica în Fieni, Jud. 


Dâmbovija 


|PRETUTINDENI ii: 


lumină bună hnu- 


Si 
ci 


“Scrisoare deschisă către membreie 


Doamnelor membre,. 

Tribunalul Ilfov secţia II-a prin 
sentințele Nr. 1409 şi 1410 ca in- 
stanţă de apel a dat câştig de cauză 
soților Perianu în procesul inten- 
tat Societăţii ortodoxe naţionale a 
femeilor române în anul 1935, con- 
damnând Societatea a le plăti suma 
de lei 800.040, 

Vă amintiţi că în lulie 1935 
Doamna Cantacuzino va comunicat 
că Societatea ortodoxă a câştigat 
acest proces la judecătoria de mun» 
Că. 


Se adevereşte acum că aţi fost 
induse în eroare de d-sa; la ju- 
decătoria de muncă, în prima in- 


fiind condamnată a plăti soţilor 
Perianu suma de 60.000 lei. Azi 
credem de datoria noastră să vă 
spunem ce se petrece, sperând că 


stanţă Socielatea pierduse procesul 


este, ca şi a noastră, să apăraţi spi- 
ritul şi averea Societăţii ortodoxe 
care nu ne aparţine nouă, ci ţării. 

Societatea a fost ajutală de ba- 
nul public dat de bunii ortodoxi 
pentru țeluri creşiine ortodoxe, şi 
nu pentru a îi risipiţi in procese 
dăunătoare. prestigiului ei moral şi 
material. Noi am susţinut ca d-na 
Cantacuzino să se despartă de du- 
rectorii institutului ortodox in mod 
legal. D-sa nu a vrut să asculte 
glasul nostru şi a procedat ştiind 
bine că lucrează în mod ilegal, a 
indus în eroare pe membrii comi- 
tetului central prin prezentarea de 
acte falşe. Apoi a convocat un con- 
gres extraordinar în contra voin- 
ței majorităţei membrilor comite- 
tului central, singur în drept ae 
a lua o asemenea hotărîre. D-na 
Cantacuzino a fost sprijinită de o 


vă veţi da seama că datoria Dv. sinqură membră a comitetului cen- 


INFORMAŢIUNI 


D. ministru George A, Cuza, trans- 
mite pe această cale următoarele: 


«Orice intervenţie la toate departa- 
mentele, instituţiile publice şi particu- 
lare, pentru interesul colectivități sau 
simplu particular, nu vor putea fi fă- 
cute din partea d-lui ministru al mun- 
cii decât prin intermediul direct al 
curierului ministerului, sau prin d. 
Radu Şuţu director de cabinet. Cele- 
lalte soluţionări sunt false şi în conse- 
cință rugăm atâta departamentele cât 
şi instituţiile particulare şi publice de 
a anunța organele poliţieneşti», 


Facultatea de teologie din Bucuzeşti 
îşi sărbătoreşte în ziua de 25 lanua- 
rie a. c. (Sf. Grigorie) patronul său. 

Solemnitatea va începe cu săvârşirea 
unui serviciu religios în biserica Radu 
Vodă (internatul teologic), de la ora 
914, după care asistenţa va trece în 
sala de şedinţe a internatului unde va 
avea loc o recepţie, 


ME NEC PENE IE PRI 25 E EA IEEE PRE E AIE 775 FEED ERE Ce PE DEI E PPE IA 


Au sosit două noui avioane 
pentru soc. Lares 


Aceste aparate cu care soc, [L. A. 


Răneasa venind pe calea aerului| R. E. $. şi-a îmtogăţit parcul de 


avioane vor fi puse pe liniile in 
ternaţionale, | 

La sosirea lor au fost pe aeroport 
d-nii Radu Irimescu ministrul ae- 
Tului şi marinei, comandor Andrei 
Popovici preşedintele soc. Lares, 
căp. Pompei Cristesew directorul 
presei din ministerul aerului şi al- 
te personalităţi aviaţice. 

Eri după amiază avioanele au 
fost vizitate de ziarişti şi publie. 


D-nii [. Nisipeanu, preşedintele A- 
sociaţiei prof. secundari şi D. V. Toni, 
preşedintele Asoc. gen. a înv. s'au 
prezentat în audiență comună d-lui 
prof. |. Petrovici, ministrul Educaţiei 
Naţionale şi i-au expus revendicările 
corpului didactic, primar şi secundar 
în legătură cu bugetul viitor accen- 
tuând în deosebi asupra următoare- 
lor: nouile gradaţii, inclusiv a 6-a 
sporurile pentru definitivat şi îna- 
intare, întregirea salariilor prin ulti- 
mele puncte ce se mai cuvin pe baza 
legii armonizării. 

Balul asociaţiei licenţiaţilor academii- 
Il: comerciale (A.L.A.C.I.) va avea loc 
în seara zilei de Sâmbătă 22 Ianuarie în 


saloanele Athâne Palace, 


— 


<Avântenii» din Capitală se întrunesc 


Vineri seara în ședință săptămânală o- 
bişnuită la sediul central din Bdul Pa- 
che 99, Cu această ocaziune, în ciclul de 
conferințe tratând «Chestiuni în legătură 
cu Statul Naţional», d, 1. D, Xenofon va 
vorbi despre <«Dezideratele artei», «Altă 
lume prin copil» şi «Către un nou tea- 
tri... prezentându-le în trei ședințe deo. 
sebite, 

sAsociaţia funcţionarilor publiei civili 
ai ministerului apărării naţionale, a or- 
ganizat pentru Sâmbătă seara 22 Ia- 
nuarie a. c, în sala de festivități a So- 
cietiiţii g-rale a funcţionarilor publici 


Asociaţia Făgărăşenilor din Bucu- 
reşti invită pe toţi făgărăşenii şi pe 
toţi prietenii cari iubesc Ţara Făgă- 
raşului, să ia parte la Balul Făgără- 
şenilor în seara de Sâmbătă 22 la- 
nuarie 1938, în sala de marmoră a 
hotelului Bulevard. Orchestra Moţoi. 


Caut reprezentaţi ro- 
mâni creştini, pentru 
plasarea în ţară a unui 
produs românesc, 

Doritorii se vor adre- 
sa d-lui inginer Ştefan 
lica, Strada Nedelcu |; 

Lugoj 


Lucrător tâmplar legio- 
nar, Caut ocupaţie. Adre- 
saţi: Botu Matei, str. Go- 
gu Cantacuzino Nr. 26. 


D-lui  lonei C., Florescu. Poezia 
d-voasiră e străbătută de un filon de 
inspiraţie sinceră, Şi asta e mult căci 
dovedeşie că aveţi talent, Din lipsă de 
spațiu însă nu vă putem publica poe- 
zia, Trimiteţi-o la o revistă literară. 

D-lui Alex. Gh. Hertzug.  Regretăm 
că nu vă putem publica versurle tri- 
mise, Mai cer modificări. In orice caz 
nu lăsaţi condeiul până ce nu reuşiţi 


din Piaţa Victoriei, un festival artistic] să scriți versuri frumoase, 


urmât de dans, 


D. Dumitru Băilă, Despre această 


Vor da concursul la această manife. | chestiune am scris o jumătate de pagi- 


stare artistică d-na Ăglae Mihăilescn- 


nă, dar n'a putut să apară. Inţelegeţi, 


Toscani, dela Academia Regală de Mu-l|că nu din vina noastră, 


zică, d, D.  Vasilescu-Sever, publieist, 


d-goarele Valerica Popescu, 


D. Gh. Dagărescu, — N mulţumim de 


Valerica | atenţia ce ne-o purtaţi, Articolul însă 


Pârvu, d-nii Paraschiv Mazilu, B, Gri- Inul putem publica fiindoă avem arti- 


goriu şi alţii. 


olierii noştri din redacţie, 


Societăţii Ortodoxe Naţionale 
a Femeilor Române 


tral, d-na Seulescu şi de d-nii mem 
brii cooptați cari împreună cu d-lgr 
au transformat Societatea naţig- 
uală ortodoxă a femeilor române 
în Societatea ortodoxă naţională a 
bărbaţilor români, i | 

Prin această procedare ilegală, 
au păgubit Societatea cu formidaa 
bila sumă de peste un milion lei, 
căci la suma de 860.000 lei se mai 
adaugă plata avocatului, axelor, 
etc, Astiel sa determinat desbina= 
rea din comitetul central, dând poe: 
sibililatea d-nei Cantacuzino de a 
înfăptui greşeliie de care Sociela= 
tea suleră astăzi, iar d-voastră în 
necunoştință de cauză aţi consimţit 
la schimbarea statutelor printr'un 
congres extrao:dinar convocat ile- 
gal. 

Dacă urmărişi mersul Societăţei, 
vă puteţi convinge că şi în pro- 
vincie Societatea se destramă; la 
Buzău, la Galaţi, Chişinău, comi- 
tetele demisionează iar Societa!ea 
îşi pierde cu totul prestigiul de 
societatea morală şi creştină. 

În privința susținerei bisericei 
strămoşeşti, d-na Cantacuzino nu 
îşi mai tăcea de mult datoria de 
prezidentă a Societăţei ortodoxe, 
Combaterea propagandei religioase 
străine a refuzat-o totdeauna, pen- 
tru ca nu cumva cercurile feme= 
niste internaționale cu care lucra 
în străinătate să facă vreo obiec= 
țiune. 

Noi, fondatoarele Societăţei or- 
todoxe, a cărei ideologie o reven- 
dicăm, nu am asistat la această 
dezertare dela datorie a iostei pre- 
zidente, fără o adâncă mâhnire şi 
fără ca să fi făcut toate storţările 
pentru a o convinge de marea gre- 
şeală care o făptueşte sustrăgând 
Societatea dela adevărata ei menire 
pentru care a fost creată, adică 
cou balerea propagandei religioase 
străine. De aceia, doamnelor, tari 
în convingerile nostre şi în dato- 
mia noastră de a apăra Societatea 
ortoaoxă naţională a femeilor ro- 
mâilt, creală de noi, care ne-am 
străduit 25 ani pentru a o men-= 
ține la înălţimea rolului ei în so= 
cietatea română, cerem reintrarea 
in legalitate şi credem că ne facem 
datoria de străjere al prestigiului 
moral şi al bunurilor Societăţei, 
strânse cu atâta trudă, cerând ca 
justiția să ne tacă dreptate, 

Credem că justiţia nu va putea 
încredința Societatea decât celor 
zece membre din cele 12 fonda- 
toare, căci nu este posibil ca ea 
să admită ca averea Societăţei să 
fie risipită cu atâta uşurinţă pen- 
tru capriciile şi greşelile unei pre- 
zidente demisă de propriul său qQ- 
mitet. 

Elena General Perticari-Davila, E- 
lena M. Manoilescu, Ana Florescu, 
Ana Filitti, Maria Demetriade, E- 
lisebeta 1. Manu, Elena Odobescu, 
Maria 1. Glogoveanu, Maria V. Ti- 
muş, Zoe Bolintineanu, 


FOLO-RODAL 


LU BUZDUGAN fotografi artistica * 


„ ldora 5 
în fiecare după umiază 
CEAI DANSANT 
la restaurantul VIŞOIU 
cu cel mai bun jazz 
JAMES KOK 
și 3 MELODY-LADIES 
Orice consumaţie 30 lei 
INTRAREA LIBERA 


EI INOVAȚIE SENLATIONALA IN -APITALA 


SEARA prezentarea a 2 din cele 
MAI BUNE pi SIRE DIN 


LA DINEU: Maestrul 
JEAN SIBICEANU 
Compozitorul Teodor Sibiceanu 
şi CRISTIAN VASILE 
LA SUPEU; şi jazz-ul 
JAM E S KOK 
împreună cu 
3 Melody-Ladies 


RESTAURANTU. VISOIU 


Str, Oteteleșanu 5 (fost Marin), 


ECONOMICE - FINANCIARE : 


B-dul Elisabeta [i 
[9 451.92 


La dureri 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuinţaţi numai 


Antinevraigic 
Dr. Nanu Muscel 


în cutii originale, conţinând 2 buline 

şi numai cu semnătura doctorului 

Depozit Farmacia N, POPOVICI 
Bucureşti, Calea Rahovei 265 


Incurajați industria 


Li] 


PREȚURI OBIŞNUITE Ai comerțul românesc 


Pantru eftenirea pâinei 


Primăria Capitalei anunţă, în fiecare 
zi, că se strădueşie să  eltenească 
viaţa, In special sunt preocupați, nouii 
edili, să scadă prețul la pâine şi la 
carnea. 

Foarte lăudabile sunt aceste stră- 
danii şi oricare ar fi impulsul care 
îi mişcă pe conducătorii primăriei, 
noi nu putem decât să urmărim cu 
interes strădania lor, 

Regretăm îusă că nu pulem să şi 
aprobăm calea pe care sa apucal și 
pe care se speră să se ajungă la scă- 
derea preţurilor. Nu au scăzut și nu 
vor scădea nici odată prețurile cu 
discursuri, cu discuţii și cu amenințări 
verbale, 

Pentru a nu lungi vorba vom da 
noi mai jos o cale de eftenire a pâinei 


care se poate urma imediat, fără nici 
o perturbație în linanțele statului sau 
al comunei și cu o simplificare a a- 
paratului administrativ. 

Statul întreprinde o aşa zisă operă 
de valorificare a grâului, care are la 
bază ideia plăţii unei prime de valori- 
ficare. Pentru alimeniarea fondului a- 
cestuia da prime se percepe o laxă de 
0.99 bani la fiecare chilogram de făină 
ieșită din moară. 

In prezent prețul grâului este ajuns 
la un nivel care nu mai justifică 
plata primei şi deci fondul de valori- 
ficare nu-şi mai are rostul. Ca urmare 
se poate renunţa la taxa de 0.90 bani 
la chilogramul de făină și miesorând 
preţul făinej cu 9,99 bani, poţi impune 
scăderea prețului la pâine cu peste un 


Piaţa cerealelor la Constanța 


CONSTANŢA 20. — Piaţa neschim- 
bată. In port şi docuri au sosit: 191 
vag. grâu, îi vag soia, 34 vag. grâu, 
2 vag. cânepă, 2 vag. mazăre. 

Prin bursă sa vândut: 8534 
grâu, 28 vag. orz, 5% vag. făină. 

La bursă cotează, predări imediate: 
grâu de 75 kg, 54.500; grâu de 76 kg. 
55.000 —55.500; grâu de 77 kg 56.625; 
grâu de 70—80 kg, 57.000—58.000; grâu 
cu corpuri de 75—76 kg. 55.250; grâu 
de 78 kg 56.750; orz de 56—57 kg. 
39.250; orz de 58 kg. 39.500; orz de 59 
kg. 59.750; orz de 60—62 kg. 40.000; orz 
de 65 kg. 40.750, 

Predări cu termen: orz de 58—59 kg. 
59.000; rapiță navetă 85.000; rapiță col- 


vag. 


—— pr =—=— 


za 84.000; rapiţă de primăvară 65.00%; 
rapiță sălbatecă 48.555; măzăriche se- 
mănată 33.000; mazăre Viotoria 47.000; 
mazăre furajeră 45.000; fasole de Ialo- 
miţa 60.000; fasole de Bazargic 62.000; 
fasole de Transilvania 64.000; grâu de 
18 kg. ou 3 la sută 56.500 (toate pre- 
dabile luna Ianuarie); secară 46.000; 
ovăz 45.500, porumb 28.500 şi 14 de 
18.000 (predabile prompt staţie). 

In silozuri se află: 45 vag. orz, i va- 
gon secară, 28 vag. măzăriche, 6 vag, 
cânepă, 1875 vag grâu, 4 vag, mazăre, 
44 vag. soia. 

95; 


Silozuri ocupate: silozuri dis- 


ponibile: 425. 


BURSA 


20 IANUARIE 1935 


Bursa esie siabă, cursurile în scă- 
dere. Acţiunile pierd mulie puncte şi 
nu găsesc amatori, aici la colaţiunile 
cele scăzule, 

„Mica” înregistrează cursul de 1280, 
Bauca Românească 570 şi S$. T. B. 
1290. 

Letea alinge cursul minim de 853, 
fa | D.R. P. 67, 


“târgul de efecte deasemenea slab, 
cu excepțiuneaa rentelor de consoli- 
dare şi împroprietările, 

Renta desvoltării oferită la 39, 

Au încheial: 

Renia împroprielăririi 59 1/2, 59 5/8. 

Renta consolidării 37 1/8, 37 1/4. 

Renta desvollării 39 1/2, 39 1/4, 39, 

Renta înzestrării mici 72 3/4, 

Mica 1369, 1290, 1285, 1230. 

Letea 869, 850, 835, 

Banca Românească 570, 

$. TI. B. 1290. 

Reşiţa 478. 

Banca de Credit Român 375, 370. 

Clădirea Românească 270, 

Astra Rom. 868, 965, 860, 862, 

838. 

L. 8. D. P. 70, 68, 07. 

CURSUL DEVIZELOR 

Paris 330—345 
New Yurl 98.15—100.15 
Londru 4389.50—499.50 
Olanda 53.60—56.10 
Elveţia 22.70—23.15 
Bruxelles 16,65—17— 
Varşovia 18.65—19,b 
Italia 5.19.66—5.19.66 
Pengoe 26.50—27,50 
Viena 23.50—27.50 
Kor. 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 58%. 
CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA 

Eres. îrcs, 3.30—5.45 (2) 
Lira Palestineană 489.50—499.350 (x) 
Kor, Suedeze 25.25—25.75 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.05 (x) 
Otomane 81—85 (x) 
Belgas 16.65—17 (x) 
Kc. 3.44—5.51 (x) 
Sehillingi 25—26.30 

Elveţia 22.70—25,.15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
Olanda 54.30—55.30) (2) 


Dinari 23,98—5.B 
Pengă 26.50—27,50 
Drahma 105—110 


leu, dată fiind proporția de tăină care 
intră în fabricarea unel pâini, 

Acest fond de valorificare nu este 
înglobat în bugetul statului, nu alimen- 
tează legal nici o altă cheltuială, de- 
cât prima care a devenit nefolositoare 
şi cere pentru a Îi realizat o armată 
de funcționari cu birouri, salarii și 
diurne, 

lată o măsură practică și cu re- 
zultat imediat pentru întreaga țară, 
Aplicarea ei nu cere însă decât să 
se renunțe la un fond căruia | sau 
dat întrecut fel de fel de întrebuinţări 
cu totul streine de cea pentru care a 
fosi creiat și care dă posibilitatea 
ministerului respecliv să plaseze par- 
tizani, să împartă recompense, etc, 

Ori tocmai aci stă greutatea. Noi 
totuşi dăm soluția ca să se ştie, 


Cresc îrnnzacțiile 
în aer 


Scăderea francului francez a pro- 
vocat nouij discuțiuni despre situa» 
ția dolarului şi lirei sterline. Urca» 
rea valorilor aurifere la Londra şi 
în Wall Sireet dovedeşte nesiguran- 
ţa salutară internațională. 

Transacţiunile în aur au luat o 
deosebită expansiune, 

La Londra renlele de stat şi îm- 
deosebi împrumutul de răsboi au 
concentrat interesul crourilor bura 
siere. Parisul și Bruxellul au cum- 
părat hârtii aurifere. 


«BUNA n ii E E TR: 


RADU 


Eîtinește viața 
Galea Vietoriei, 81 
Lei 21 Pânză „sau 
29 Batist splogat + linderte 
24 Finet „ces 70 ca, i 
68 Pânză seatra Saltele 
78 Pânză pi a, 
48 Picheturi pi. Capone 
65 Poplin ,. „e omap 
18 Cârpe „aus ettue 
29 Chiloţi „ue Deae 
29 Ciorapi + une 
m 98 Flanele „Asti, 
26 Ciorapi puciutera be 
n 280 Treninguri Set, 
n 360 Mătase ţpir Papa 
» 18 Cravate «, maus ia 
» 130 Pulovere 


65 Şaluri se ani Sita 
250 Pijamale „1. 


158 Perdele aa Sa Înt În 


» 
] 
ii 


Serbarea centanarului 
Seminarului ientrai 


In ziua de 30 lanuarie a. c. Semi-]| 


narul Central din Bucureşti, cea mai 
veche şcoală naţională şi bisericeas- 
că, își sărbătoreşte o suţă de and 
dela intemeere. 

Serbarea acestui jubileu se va des- 


făşura în prezența M. S. Regelui 
Carol II, care a binevoiţ să acorde 
augustul Său patronaj, cum şi în 
prezenţa Sanctităţii Sale Patriarhul 
Miron Cristea. 


Pungaşii de buzunare se 


Bă | 


vor abține dela orice ope-| 


rație în ziua nunții 
regelui Faruk 


CAIRO, 21. (Baican Oriente). — 
Fl Felnf șeful hofilor din Cairo, a 
dat o dispoziție reprodusă şi "de 
ziarele egiptene — prin care ordonă 
camarazilor săi să suspende orice 
operații între 20 şi 23 Ianuarie cu 
ocazia nunții regelui Faruk, în semn 
de omagiu față de Suveran. 


cu 


NUMAI 


Cereţi gratuit ia orice revânzător de aparate de radio 

PHILIPS broşura „ULTIMILE ŞTIRI” care vă va orienta 

asupra emisiunilor posturilor româneşti și străine "cu 
indicaţia timpului şi limbei “respective. 


HILIPS 


Setia Simfonică. 1938 


Pay. 


E COMANDĂ 
UTON 


LA APARATELE 


î| 
LU 


MisĂ 


aparatului 


A 
SINGURĂ cr | 


lin memoriu al studențiior Aparate Philips, ăla îodelele 1039 1 


în Medicină 


Societatea studenţilor în Medicină 
a înaintat Consiliului profesoral un 
memoriu, 

Acest memoriu se ocupă de diplo- 


La monedele mai sus însemnate (x) |mele străine de echivalarea şi libera 


se adaugă un plus de 38% 
vânzare cât şi la cumpărare. 


VALUTE EFECTIVE IN | 


TARGUL LIBER 


Fianci francezi 6,50—7,19 
Lire sterline aur 1625—1660 
Dolari 195—205 
Florin olandez 100—110 
Napoleon 1310—1345 
Leva 1,30—1,75 
Shilingi 351/4—361/2 
Zloţi 32—341/4 
Rentenmark 38—43 
Pengoe 35/ 2—36 1/ 2 
Otomane 115—125 
Lire sterline 1999—1040 
Ke, 6,10—6,45 
Elveţia 

Dinari 390—420 
Llaliene 8—8,50 
Drachme 1,40—1,65 


atât la |practică. 


Studenţii cer să se intervină pe 
lângă Ministerul Sănătăţii ca să se 
ridice libera practică a d-rilor în me» 
dicină cari au făcut studii în străi- 
nătate. 

Memoriul, mai cere descongest.ona- 
rea programului anului II şi fixarea 
examenului de fine de an, ca pe vii- 
tor, să nu se mai întâmple ca un 
student să aibe 2 sau chiar 3 exa- 
mene într'o zi. Studenţii în medicină 
mai cer să stabilească odată pentru 
țotdeauna prin modificarea art. din 
regulamentul Facultăţii, acordarea & 
? restanţe, pentru toţi anii şi defi- 
nitivarea deblocărei examenelor a- 
nului VI. 


La urmă memoriul se ocupă de 


45—40 [partea cea mai dureroasă, lucrul ce 


preocupă zilnic pe studenţi: chestia 
taxelor. 
Studenţii cer să fie scutiți de taxa 


Armonizarea salarii:or și pensiilor 


Un proect al guvzrnului 


Un fapi pe care noi l-am semnalat 
de multă vreme; anomalia ce există 
între salariile acelorași funcțiuni, exer- 
citate la departamente diferite sau 
Regii Aulonome, a atras atenția gu- 
vernului care a instituit e comisiune 
co aro a se ocupa cu armonizarea 
salariilor şi pensiilor; în sensul ca la 
aceleași grade de salarizare să nu [ie 
nici o diferență în plus sau în mil- 
nus, Vor fi deci la grade egale, salarii 
şi pensii egale, 

Cu această ocazie se va siabili un 
minimum de salarizare în raport cu 
standardul de viață şi un plafon ma- 
xima, 

Comisiunea ce urmează să studieze 
problema normalizării și armonizării 
salariilor funcționarilor publici şi a 
pensiilor a fost mumită în persoana 
domnilor: 

M. Seteanu, președinte la Inalta 
Curte de Conturi; Rend Râmulceanu, 
secretar general al ministerului de 


finanţe; Grigore Oghina, directorul bu- 
getului şi a contabilităţii generale a 
statului; Mihail Boambă, directorul 
contabilităţii ministerului de finanţe; 
Ion Coltoleanu, directorul personalu- 
lui ministerului de finanţe; Stancu Bră 
dişteanu, președintele Federaţiei gene- 
rale a asociaţiilor profesionale de sa- 
lariaţi publici; IL. Nisipeanu, președin- 
tele Asociaţiei generale a profesorilor 
secundari; D. V. Ţoni, preşedintele 
Asociaţiei generale a învăţătorilor; 
preot Petre Partenie, președintele A- 
sociaţiei generale a clerului ortodox; 
inginer Octav  Costacea, președintele 
Asociaţiei corpului P. T. T.3 N. Schine, 
preşedintele Asociaţiei solidare a pen- 
slonarilor publici; D, Mincu, diree- 
torul general al cască generale de pen- 
suni. 

Seorețarul acestei comisluni a test 


mumit d. Iom N, Cerkess, subdirea- 
torul contabilităţii generâle a statului. 


de 50 lei pentru fiecare examen. Cer 
înlăturarea taxei de 1200 lei impusă 
absolvenţilor Facultăţii de medicină, 
apoi să nu se mai perceapă taxa 
de laborator şi materiale. Apoi a- 
cordarea burselor; anul acesta s'au 
dat burse la studenţii cari aveau 
mijloace de trai şi în felul acesta du- 
ceau un trai atât de larg, încât sfi- 
dau sărăcia altora. 

Cer revizuirea tuturor burselor iar 
la acordarea lor să ia parte şi pre- 
şedintele Societăţii. Studenţii mai cer 
ca asistenții şi preparatorii jidani să 
fie înlăturați definitiv. 


Conferința proiesoru- 
lui Di Tullio 


Cum am avut prilejul să anunţăm, pe 
ziua de 24 lanuarie sosește în Capitală un 
oaspete mult dorit al ţării noastre, pro- 
fesorul italian Di Tullio, secretarul so- 
cletăţii Internaţionale de Criminologie. 


Prof. Di 'Tullio este bine cunoscut în 
Apus pentru diferite lucrări, de psiho- 
logie, antropologie, pedagogie, ste, la- 
crări de mare interes în legătură cu a- 
părarea societăţii împotriva  delicve» 
ților, 

Protesorul Di 'Tallio, pe lângă misiu- 
nea 08 și-a propus dea cere aderarea 
României la Societatea Internaţională de 
Criminologie, va ţine şi câteva conte: 


zințe ilustrând scopurile acestei soole 
tăţi, Miercuri seara la ora 19 va vorbi 
la Fundaţia Carol 1 din Piaţa Palatului 
despre: «Ştiinţa şi dreptul în luptă con- 
tra oriminologiei și societatea italiană 
de oriminologie». 

Intrarea este liberă, 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


| 


NICOLAE SARU 


Pasajul Român 31. — Telefon 4.16.70 
Mari înlesniri de piată 


Toate aparate.e Phiiiss în rate iunara ia: 


Energia Electrică 


ȘTEFAN PARASCHIVESCU 


Ploești — Pasajul Cooperativa 
„PREZBITER IE CET IEEE CPE IPS ZAPIS IA AD 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


Găsiţi la Restaurantul 
Alex, Călinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
Tramvaiele: No, 7—14—24—26 


MARTIN BILINSKY 


MAGAZIN CREŞTIN 
Devei pomsăi măre 
m. Sta | 
pentru ia er amatori 
9 VOTURI Ne, 38 


Stoa ajei Pra 
“71 agricole 


D. „Şi al ari şi domenii. a a 


lor a lucrat astăzi cu d, secretar general 
Manea și prof. Arion, directorul Serwi- 
ciului de Protecţia Plantelor, în vederea 
unei acțiuni puternice pentru combate= 
bolilor care bântuie în livezile 
pomilor fructiferi din țară, S'a cerut 
dela ministerul de finanțe credite seri- | 
oase pentru cheltuelile neresare în acest | 
scap, 


dp: OARA 


OA MAI BUNA 
ORA MAI TARĂ 


"a ADIOZAĂ 


Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. $. 
Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon ; 2.54.57 

APARATE de ADLO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuai 
pentru reparaţii şi reglaje de precizie. 


Serviciul la domiciliu. Pre uri i corect calculate, 


Ea] 
Camarazii şi prietenii legionar lor 


Cămăși, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate n Ai ata ieri 


LoNiky* 


DUMITRU BORCEA Bucur 
Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.1011 


voma 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


--—.—” 1 OOV-rro._. i 
N 


- i 3 


"a 


4 = a Ş De 
te ei ee E . 4 
N e ——— 


Aiacurile impotriva votului universal. — Se poale 
modifica legea electorală ? 


Entusiasmul guvernamental 
de alaltăeri seară, determinat de 
adoptarea legii elctorale siame- 
ze, s'a risipit în 48 de ore. 

Punctele de neghină îngră- 
mădite pe spaţiul de un centi- 

„ metru, se pare că nu au avut 
darul de a linişti anumite cer- 
curi guvernamentale, însărcina- 
intii oblojeala corpului electo- 
ra . 

Contuzia de semne nu poate 
arunca în nici un caz partidu- 
lui dela putere prea multe avan- 
tagii fiind reprezentat numai 
printr'un singur punct. 

Deaceia o parte din pre- 
sa oficioasă, alăturându-se 
d-lui Pamfil Șeicaru, apo- 
logetul dictaturii polițiste, 
. ridică jimnotriva lipsei 

e pregătire corpului 
eleabaaeă, SEI pui 

Ziarul d-lui D. R. loaniţescu, 
se întreabă cu îngrijorare: 

«Pe când reacţiunea în- 
drăsneață a oamenilor 
conştienţi, care să pună o- 
dată capăt acestei nenoro- 
cite stări de lucruri, a 
domniei electoralului, şi 
implicit a domniei CELOR 


NEPREGQATIȚI, O NEIN.- 
STRUIȚI, NESINCERI ŞI 
NECINSTIŢI?» 


Citind aceste rânduri, de ve: 
hementă încheiere e imposibil 
să nu-ți încolțească un zâmbet, 
oricât ai vrea să fi de serios, în 
fața unor atari probleme. 


CINE ATACA VOTUL 
UNIVERSAL 


Ceeace este întradevăr 
bizar în atitudinea unor 
adepţi ai imperativului ca- 
tegoric, este că au uitat 
atât de lesne că azi mar fi 
însemnat nimic dacă m'ar 
fi uzat nesincer, timp de 


n-are, 20 de ani, de ne- 
[poză ivea electorală a ce- 
anului român, 

De atunci însă elevii, 
s'au emancipat ; s'au des- 
gustat de nesinceritatea, 
nepreyătirea şi necinstea, 
acelora cari sau ridicat pe 
coama votului universal. 

Azi corpul electoral nu mai 
poate îi înşelat nici de totemele 
electorale şi nici nu se mai poa- 
te încurca în faţa bobilor anume 
puşi pe listele de candidaţi 
pentru a-i deruta. 

Acestea sunt ambele trei 
chestiuni, pe care ar trebui 
să şi le amintească foştii 
miniştri electori, astăzi 
chemaţi la altă viaţă, prin- 
tr'o nebănuită furtună kan- 
tiană care s'a abătut asu- 
pra ţării. 

SE MAI POATE MODIFI- 
CA LEGEA ELECTO- 
RALA? 


După toate regulile artei con- 
stituționale, nu! Prin artificii 
de interpretare oricând şi ori- 
cum. 

Simţindu-şi cu seriozita- 
te şansele în viitoarele a- 
legeri, cercurile guverna- 
mentale cu experienţă de- 
mocratică, au ajuns la 
concluzia că nici prin arti- 
ficiul bobilor siamezi nu 


sută. 

De aci încep discuţiile 
interpretative între tehni- 
cienii votului universal, 
dacă nu cumva guvernul 
pe cale de regulament ar 

utea da o nouă interpre- 

e modului cum trebuie 
înţeleasă obținerea aces- 
tei cote de 40 la sută pe 


imbunătățirea 


relațiilor 


franco-germane 


BERLIN, 21, (Rador), — „Ni- 
meni nu poate nega că sa produs o 
dostindere vădită în relațiile fran- 
Co-germane în urma recentelor luări 
de contact între foştii combatanți şi 
țineretul Franţei şi Germaniei”, a 
declarat aseară d. Baldur von Schi- 
rach, şeful tineretului german, în- 
tr'o cuvântare rostită la o întrunire 
a fruntaşilor naţional socialişti, 

D. von Schirach a anunţat apoi 
că în curând se va deschide la 
Berlin o „casă a tineretului”, spe» 
cial amenajată pentru tineretul 
străin care vizitează Germania. 

D-sa a anunțat apoi că tinem 
germani între 17 şi 21 ani vor fi 


Pa mi 


de aci înainte grupaţi în organi- 
zații speciale denumite „Credinţă şi 
frumuseţe”, 


Did i 


BERLIN, 21 (Rador). — Cunoscutul 
publicist francez Fernand de Brinon 
a sosit azi la Berlin, fiind primit la 
gară de d. Baldur von Schirach, şetul 
tineretului german, 

La amiază, d. Frank, ministrul de 
Stat, a olerit un dejun în onoarea 
d-lui de Brinon și a d-lui Baldur von 
Schirach, la care au luat parte d. 
dr. Guertuer, ministrul justiţiei și d. 
Lamarle, însărcinatul cu afaceri al 
Franţei, 


s'ar putea obține cota de 
40 la sută, 
Cel mult 28 până la 30 la sută. 


ţară, sau faţă de celelalte 
partide? 


In cazul al doilea pretind 
tehnicienii  guvernamen- 
tali, înseamnă că obţinând 
28,8 la sută pe ţară ai 40 
la sută faţă de voturile o- 
poziţiei, Deci mai uşor de 
obținut pe această cale 
majorităţile parlamentare. 

Regulamentul întrepretativ, se 
discută în anumite cercuri inte- 
resate, 

Vom vedea însă dacă nu va 
produce poate surprize mai mult 
decât neplăcute acestei alchi- 
mii electorale. 

Fiindcă întreaga ţară 
este în căutarea unei aşe- 
zări voită liber de ea şi ne- 
impusă poliţist de nimeni. 

STILEX 


Azi 


Biroul Cantral al 
Legiunei 


SERVICIUL PROPAGAN.- 
DEI SCRISE 


Anunţă un concurs pentru 
mărțișorul legionar pe anul 
1958. Modelele vor fi desenate 

hârtie şi înaintate până la 25 
anuarie 1958 cal mai târziu, 
pe adresa Ing. N. M. Smărăn- 
descu, Str, Gutemberg No. 3 
Bucureşti. 

Modelul cel mai bun va fi 
premiat cu 500 lei. 


“Situația din Egiat 


CAIRO, 21| (Balcan 0- 
riente). — Aziz el Mizri Pa-| 
şa, general egiptean sa role 
cizat pentru sentimentele | 
sale anti-engleze, a fost 
numit inspector general al | 
armatei egiptene. Curen-) 
tul anti-englez se afirmă 
tot mai puternic în Egipt. 


Mişcarea legionară şi germanii 
din jud. Cetatea-Albă 


rea circulară: 


Alba: 


gerile din 20 Decembrie, 
germanii din acest județ 


tra Mişcării L 
Rog să li se 
noştință că la alegerile ce 
urmează Mişcarea Legio- 
nară nu are nevoi de votu- 


ionare, 


PARIS 21 (Rador). — Primul con- 
siliu de cabinet al noului guvern 
Chautemps sa ţinut azi la ora 18. 

D. Chautemps a dat citire declara» 
ției ministeriale care va fi aprobată 
mâine de consiliul de miniştri, înain- 
te de a fi citit în Parlament. 

Liniile mari ale declaraţiei par să 
fie acelea pe care d. Chautemps le-a 
trasat în comunicatul publicat după 
constituirea guvernului său. 

Din punct de vedere financiar, de- 
claraţia confirmă voinţa guvernului 
de a menţine libertatea monetară şi 
a continua asanarea financiară între» 
prinsă de d. Bonnet. 

Pe de altă parte, guvernul anunţă 
că nu se va atinge de reformele so- 
ciale câştigate şi va continua apli- 
carea programului stabilit de Frontul 
Popular în măsura în care o vor per» 


„sia 3 


*. : 


D. proiesor Mihail Manoilescu 
va deschide în ziua de 8 Martie 
la Şcoala de Războiu cursul său 
de «Politica Industrială şi Mo- 
bilizare Industrială». 


Organizaţia legionară a fost în- 
gtiințată că în Capitală doi tineri, 
unul blond şi altul brunet, adună 
bani din casă în casă «pentru fun- 
dul electora] legionar». Cei cărora 
li se vor mai prezenta asemenea în- 
divizi sunt rugaţi să anunţe teleto. 
nic sediul legionar 3.05.54. 

Se atrage atenţia cu acest prilej 
eă orice contribuţie pentru fondul 
electoral legionar se depune la ca- 
sieria centrală a organizaţiei str. 
Imprimeriei 3, sau Ja r"i-tile ore 
ganivatiilor locale. 


Orice corespondenţă manda- 
te, depuneri de bani, reclama- 
țiuni sau abonamente pentru re- 
vista «Lumea Nouă», de sub di- 
recția d-lui Mihail Manoilescu, 


se vor adresa de azi înainte la | 


Administraţia ziarului «Buna 
|Vestire, Bucureşti, bulevardul 
Elisabeta No. 12, etaj II, care a 
'preluat administrația acestei re. 
viste. 

D. Grigore Atanasiu, fost ad- 
ministrator al revistei şi nici o 
“altă persoană, în afară de Ad- 
'ministrația ziarului Buna Ves- 
tire, nu mai are dreplul a face 
nici un fel de încasări sau plăţi 
pentru revista «Lumea Nouă». 


iba de „terapia în Schizofrenie”e 
TIPARUL INȘTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE 


In vederea apropiatelor alegeri vor 


jandarmi pentru menţinerea ordi- 
nei 

Conferinţa  Inţelegerii 
Balcanice va avea loc la 
15 Februarie la Ankara. 


Până la deschiderea sesiunii Ligii 
Naţiunilor, ministrul nostru de ex- 
terne se va duce şi la Londra. 


Printr'un decret regal Oficiul na- 
tional de turism a trecut dela mi- 
misterul de interne, la preşedenția 
consiliului de miniştri intrând în a- 
iribuțiile d-lui sub-secretar re stat 
Al. Hodoş. 


Alegerile de senatori ai 
consiliilor comunale vor a- 
vea loc la 7 Martie, 


——— 


Examenele pentru studenţii  şooalei 
superioare de documentare şi ştiinţe ad- 
ministrative încep la 5 Februarie ort, 

Studenţii cari vor obţine diploma până 
la 1 Iulie 1938 se vor putea înscrie la 


' Centrul de pregătire teohnioi profesio- 
nală administrativă beneficiind la 


cursuri de o reducere de un an, 


In ciclul de conferinţe ştiinţi- 
fice ale Societăţii studenţilor în 
medicină, din bulevardul Schitu 
Măgureanu 2, va conferenţia Sâm- 

„bătăi 22 Ianuarie 1938, orele 9 
seara precis, d. dr, Sebastian Con- 
| stantinescu, — asistent universitar 
medic primar, — despre „Insulino- 


D. Vaida Voevod a convocat pe 
Hi concentrate două contigente de |toţi sefii de organizaţie pentru 


Marţi 25 Ianuarie. 


«Către şeful organizației Cetalea- | acest judeţ se va adresa 


ucă la cu-' 


„_D. Corneliu Z. Codreanu, selul'wile lor, pe care înţelege 
Mişcării legionare, a dat următoa- | să le respingă, 


Propaganda legionară în 


Românilor şi celorlalte mi- 


Am observat că la ale- norităţi creştine, în afară 
'de Germani, 

i  Voieso să se ştie că, la 
au votat ostentativ în con- ! țtresăririle acestei naţii ro- 


ssineste ei mau luat pare 


CORNELIU Z. CODREANIJ 
Rucureşti, 18 lan. 1938. 


mite împrejurările. Astfel, încă Marţi 
el va depune proectul de statut al 
muncii. 

In privinţa politicei externe, men- 
ținerea d-lui Delbos la ministerul de 
externe arată dorinţa guvernului de a 
nu-şi modifica politica inspirată din 
principiile tradiţionale ale diplomaţiei 


franceze. 
Chestiunil 

PARIS, 21 (Rador)). — O mare 
parte a desbaterilor consiliului de 
cabinet de eri a-fost dedicată defi- 
nirii atribaţiilor ministerului Apă- 
rării Naţionale, eari vor îi fixate 
printr'un decret special ce va îi pu- 
bliact în curând în «Monitorul Ofi- 
cial». 

Pentru obţinerea unor cât mai 
bune rezultate s'a hotărât ca minis- 
terul Apărării Naţionale să coordo- 
neze lucrările celor trei ministere 
militare: Răsboi, Marină şi Aviaţie. 
Această extindere a atr.buţiiior d-iui 
Daladier are drept scop unificarea 
soluţiilor problemelor tactice cari 
depindeau până acum de numai u- 
nul din aceste ministere, coordoua- 
rea programelor de înarmări teres- 
tre, navale şi acirene şi reglementa- 


Conicrinţa 


TOKIO 20 (Rador). — Din comen-:| TOKIO, 20 (Rador). — Cu prile- 


tariile cela mai diferite ce se fac asu- 
pra hotărîrilor conferinţei imperiale de 
către observatorii de aici, cele care par 
mai apropiate de adevăr sunt urmă- 
toarele: 

1) Hotăririle au avut drept 
scop să liniştească pe Ja- 
ponia, dovedindu-le că re- 
gimul lui Ciang Kai Shek 


IMPARATUL JAPONIEI 


este definițiv eliminat. 
2) Ele sunt destinate să 


jrezerve o posibilitate de 


aranjament cu guvernul 
naţional-chinez, ceeace ar 


îngădui să se evite st] 


tăți îndelungate, 

3) Hotărîrile ar fi desti- 
mate să liniştească opinia 
publică mondială şi mai a= 
les pe cea anglo-saxonă, 

4) Ele sunt astfel luate 
încât să nu nelniştească 
pe  numeroşii extremişti 
din armată şi marină, 


D. Chautemps a prezidat 
primul! consiliu de miniştri 


Hotăririle guvernului Îramcez 


PARIS 21 (Rador). — Consiliul 
de cabinet ținut eri a fost amânat 
cu o oră peste ora anunțată. 

In cercurile informate se de- 
clară că această amânare n'a fost 
provocată de considerații de or- 
din politic, ci din motive de or- 
din personal invocate de diferiţi 
miniștri. 

e miiitare 

rea proprietăţii fabricării arma- 
nientului ce interesează aceste mi- 
nistere. 


Fiecare din cele trei mi- 
mistere militare va întoc- 
mi proectele sale particu- 
lare în diversele domenii, 
eie vor fi însă adoptate, în 
ultimă instanță, de un co- 
mitet prezidatț de ministe- 
rul Apărării Naţionale, ca- 
re va avea împuterniciri 
suverane de apreciere. 

Generalul Gamelin ur- 


jul mutării cartierului general al 
armatei dela Tientsin la Peking, 
generalul Terauchi a declarat că 
armata japoneză îşi va spori sfor- 
țările pentru a dobori armata chi- 
neză din China centrală şi a coope- 
ra la restaurarea civilizaţiei chi. 
neze, 


JAPONIA NEMULŢU- 
MITA - 


TOKIO, 21 (Rador). — Amiralul 
Noda, şeful departamentului infor- 
maţiilor din ministerul de marină, 
a declarat ziariştilor străini că rea- 
lizarea programului de construc- 
țiuni navale anunţate de curând de 
Statele Unite, Marea Britanie şi U- 
niunea Sovietelor înseamnă călea- 
rea tratatelor şi ar avea drept con- 
secinţă o cursă nebunească a înar- 
mărilor navale. 

Terţele puteri cari sporese ?orţe- 
le navale luând drept pretext con- 
flietul din China, nu vor să ţină 
seama de faptul că acest conflict 
are un caracter intern. Acţiunea din 
China a armatei japoneze nu urmă- 
reşte decât asigurarea păcii în Ex- 
tremul Orient. Puterile celelalte tre- 
buie să aibă încredere în Japonia, 


Deciarațiile făcute săptămânalului „Candida“ 


PARIS, 21 (Rador). — Intr'un are 
ticol apărut în hebdomadarul fran- 
cez «Candide» şi semnat de d. Di- 
dier Poulain, acesta se ocupă de 
marea personalitate a noului minis- 
tru de război al României, d. gene- 
ral 1. Antonescu, despre care, după 
ce spune că s'a format la Saumur, 
accentuează că e un militar energic, 
dintr'o bucată, plin de dibăcie şi de, 
votat Regelui. El vorbeşte hotărit şi 
scurt: 


RECUNOŞTINŢA FAȚA 
DE FRANŢA 


„Inainte de toate, voesc să pre» 
cizez că nu sunt aici pentru a face 
politică. Sunt un tehnician şi ni- 
mic mai mult. Totuş, ţin să spun că 
trecutul şi concepţia mea despre ro- 
lul armatei române nu mi-ar fi per- 
mis să accept portotoliul războiului, 
dacă nu aş fi încredinţat că d. Goga 
nu va adiice nici o schimbare prin- 
cipiilor politicii noastre exterr. 
Când eram şet al Marelui Stat Ma- 
jor, m'am angajat personal față de 
generalii dv. Graţie lor am obţinut 
material de luptă, care ne lipsea 
la un moment dat. Aceasta nu o 
voiu uita niciodată. 

„Am fost foarte fericit de excelenta 


“intreverderea 


LONDRA, 21 (Rador). — D. Eden 
a avut ieri o întrevedere cu contele 
Grandi, ambaadorul Italiei la Lon- 
dra. 

Comentând acest fapt, «Daily 
Mail» afirmă că reprezentantul Ita- 


mează să fie numit şefuljliei a discutat cu ministrul atace- 


statului major al Apărării 
Naţionale iar generalul Ja- 
comet secretar general al 
ministerului Apărării Na- 
tionaie. 


Partidul „Totul pentru Țară 
şi alegerile administrative 


D. Corzeliu 1. Codreanu despre noua educaţie iesionară 


Dacă guvernările de până a- 
cum n'au dat practic reoadele 
pe care le-ar fi putut da,. fără 
îndoială, de vină este nepregă- 
Tirea acelora cari fără să fie in- 
struiți, totuşi li s'au încredințat 
misiuni grele de conducere, de 
gospodărie. 

Cum putea, oare, un primar, 
numit numai după criterii poli- 
ticianiste, fără răspundere şi 
fără pricepere, să îngrjească de 
treburile unei comune? 

Cum poate, oare, un prefect 
care n'are nici un simț de admi- 
nistrare, să ducă la bun sfârșit 
o misiune atât de grea ca aceia 
de conducător al unui judeţ? 

Nu s'a făcut nici o educaţie 
pentru pregătirea politică şi de 
gospodar, a acelora cari la un 
moment dat trebue să dețină 
posturile de conducere a satelor, 
a oraşelor, a judeţelor. 

Pentru a remedia acest rău, 
d. Corneliu Z, Codreanu, şeful 
aniscării legioniare, a dat d derie | 


de instrucțiuni, în vederea for- 
mării şi educării legionarilor, 
astiel încât, să poată avea la în- 
demână oameni care să cores- 
pundă tuturor condițiunilor pe 
care le pretinde o astfel de 
funcţiune. « Aceste condițiuni 
sunt: 

1. Capacitatea (puterea de a 
pricepe şi a rezolva bine lucru- 
rile, problemele). 

2. Corectitudinea -cea mai se- 
veră.. 

3. Simţul ordinei. 

4. Simţul gospodăriei. 

5. Bună cuviinţă, dragoste de 
oameni, și de lucrurile țării. 


6, Zelul în a-şi face datoria 
până la ultima limită şi dincolo 
de ea, adică sentimentul sacri- 
ficiului persoanei sale. 


. Li “ 


Această educaţie legionară vo- 
ieşte să repare greşeala de până 
acum care susținea că pentru a 
conduce un tramvai este nevoie 
de şcoală, iar pentru a conduce 
o comună sau un judeţ, nu-i ne- 
voie de nici o pregătire. 

Legionarul trebuie să fie pre- 
gătit solid până în cele mai mici 
amănunțimi pentru clipa în ca- 
re va suna ceasul său, 


Naţionaliştii spanioli au îăcut 
400 prizonieri pe îrontui Teruel 


SALAMANCA, 
dor), — 
genţiei as 
următorul comunicat ofi- 
oigi 

e 


Peel, ru 


2i (Ra- 


le naţionaliste au procedat 


(ipmeepumnnieeriăi, e” în cursul zilei de eri la rec- 
ara tificarea primelor linii. E- 
le au ocupat 


rilor străine al Marei Britanii ra- 


ECE EI 2 GI ERE SO ZT TE CEC PRE ESI 5 EET IEC SERIE D070) 


perială dela Tokio 


Ce hotăriri s'au luat. Germania este împotriva 
unei mediaţiuni străine 


* 


7'OK10, 21 (Rador), — Mi. | 
nisterul m ej a desmin- . 
țit astăzi informaţia cure 

retinde că marina japo- 
Desi “ar construi actual« 
mente un cuirasat de 43 . 
mii tone, 


VISCOL EA GER PE 
FRONT 


SHANGHAI 20 (Rador)— 
Viscolul şi gerul au între= 
rupt orice acțiune milita- 
ră pe frontul dealungul 
căii ferate Tientsin—Pu- 
keu, 

De ambele părți se lu 
crează la consolidarea po- 
ziţiilor, . 


PEKING, 21 (Rador). — Marele 
cartier general japonz, care se g 
sea până acum la Tietsin, a fost mu- 
tat la Peking. ) 

Generalul Terauci, comandantul 
trupelor japoneze din China de nord 
a declarat eri că trupele joponeze 
sunt hotărîte să nimicească armată 
chineză. In acelaşi timp, a declarat. 
generalul Terauci, Japonia va face 
tot ce-i va sta în putință spre a în- 
ţări şi susține China nouă, care este 
gata să coopereze cu Japonia, | 


| 


mișcare de opinie pe care călătoria 
generalului Gamelin a produs-o în ar- 
mata noastră. Aș voi ca el să [i duş 
cea mai bună impresie din călătoria 
sa. Sper că el este convins ca şi mine 
că unităţile moastre sunt perlect la 
punct și în siare să-şi îndeplinească! 
sarcina pe orice câmp de luptă. Anr 
scăpat de grija de material care ne în- 
grijora la un moment dat, 4 

Coroana e la noi deasupra lupleloe 
de partid și M. S$. Regele iubește 
țara dv. id 


Letonia a recunoscut 
imperiui italian 


ROMA, 21 (Rador). — Contele 
Ciano, ministrul afacerilor străine 
al Italiei, o oferit eri seară un di- 
neu în onoarea d-lui Munters, mi- 
nistrul afacerilor străine al Leto* 
niei, ; 

Răspunzând la cordialele cuvinte 
de bun sosit şi amiciţie ale contelui 
Ciano, d. Munters a adus salutul 
Letoniei poporului italian şi d-lui 
Mussolini şi a închinat paharul 
pentru sănătatea «Regelui Italiei şi 
Impăratul Etiopiei», 


porturile între cele două ţări. 

Nu este de mirare, adaugă ziarul, 
dacă pprincipalul consilier  diplo= 
matie al Foreign Office-ului, Sir 
Robert Vansittart, va fi trimis la 


Roma pentru a stabili contactul cu 
guvernul italian, 


multe | D.nii Stoiadinovi şi von Neurath, miniştrii de externe ai Jugoslaviei 


şi Germaniei, fotogratiaţi cu ocazia vizitei primului, la Berlin. 


edactor-responsabil: 


V. Olaniuc-Stere 


ANUL Ii. No. 270 


ZIAR LIDER DE LYPTA 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Redacţia 
] 


Meprezentanța germană în Momini 


Din presa germană desprind că şi în rîndurile oficialităţei germane 
încep să se producă nemulțumiri cu privire la felul cum — prin ciudate 
inadvertenţe — diverse case germane au ajuns să fie reprezentate pe 
continent. A 

Se ştie că toate — sau aproape toate cuie case — şi ce case mari! 
— nau găsit, dela începutul celui de-al treilea Reich şi pînă azi, să fie 
reprezentate în diferite ţări din Europa şi afară de Europa, decît de 
agenţi evrei. 

La noi lucrul a fost izbitor pînăla la jienire. Şi vina este în mare 
parte şi a noastră, fiindcă n'am auzit de un protest organizat al oficiali- 
tății romîne, sau măcar forurilor de opinie publică, împotriva regreta- 
bilului sistem. Aceasta a lăsat desigur să se creadă în Germania că noi 
avem interese, sau în orice caz, ne complacem în atare sistem, şi de teama 
ca prin stricarea lui să nu se păgubească interesele esuonomice de ambele 
părți, tăcerea noastră a fost luată ca un consimţămînt. 

Acum cînd se purifică atmosfera, e cred, mai nevoe, ca ori cînd să 
se lămurească situaţia. Firmele germane trebue să condescindă a ne lua în 
seamă pe romîneşte şi a renunţa la reprezentanți la noi de notă flagrant 
contradictorie cu regimul etnic, al Reichului ca şi al nostru. 

Aceasta cu atît mai mult cu cît — ceiace poate în Berlin oficial nu 
se ştie — s'au comis, în speţă, şi abuzuri. 

Un exemplu concludent? Mă rog, de ce nu. 

Să luăm întîmplător Societatea Victoria-Asigurări-Berlin. 

Are o sucursală şi la Bucureşti, sucursală întemeiată în urma conre- 
siunei pentru țara noastră obţinută prin munea şi priceperea unui dis- 
tins bucovinean, Silviu Zugravu, care în consecinţă (deşi merita şi ca- 
venitele recompense) a fost numit directorul Sucursalei Regionale Cer- 
năuţi. 

Toate bune pînă s'a auzit că numitul e legionar, și că mai ales înţe- 
lege să rămână ca atare. Atunci acela care ar fi fost indicat să ia con- 


ducerea chiar la Bucureşti, îşi vede, după un şir întreg de mizerii, tun- 
tractul reziliat pe ziua de 31 Decembrie 1937, cu preaviz dat în Iulie 1937. 

Aceasta pe semne ca răspuns la declaraţiile lui Goering făcute In 
ehiar congresul dela 23 Septembrie 1937, la Stutgart, al Partidului Naţ:o- 
ua] Socialist, — declaraţii prin care da asigurări ză toate reprezentan- 
ele germane din străinătate vor fi încredințate creştinilor, după ţări, 
la noi, — Romiînilor! 

Da, dar dacă Victoria Berlin are în frunte pe Hamann, fostul secre- 
țar al d-rului Hertzelfelder, — evretil care trebuind să plece sub Hitler 
la Londra, continuă, cu pasport englez să conducă în fapt Societatea şi 
să patroneze, gen iudeo-masonie, pe conaţionalii săi oriunde îi poate gasi. 

E drept, la Bucureşti, Director e Lascăr Antoniu (locţiitorul lui Fra- 
nasovici) dar acesta, pe cît aflu, mason (şi dacă nu e, să-mi spue, ca să-mi 
cer scuze) nu e decît unealta oarbă în Romînia a londonezului de Srm- 
băta, Dr. Hertzentelder, aşa cum onorabilul german Hamann e la Berlin. 

Aşa se face că un romîn e scos de acolo unde nui s'au achitat ntei 
măear drepturile dobîndite prin obținerea concesiunei pentru Rominia, 
”— e scos pentrucă e legionar. C 

Un şir de neplăcute procese în daune interese vor naşte, procese pe 
care nu Societatea Victoria (deşi o cheamă aşa) le va eîștiga. Aici, lucrut 
acesta nu ne interesează. Ne interesează sistemul, şi în legătură cu el, 
punem o întrebare pe care am dori-o rezolvită, ministrului german la 
Rucurești, şi chiar Berlinului oficial, pe care cred că e bine să-l punem 
în gardă contra unui trio nefast: Hamann-Hertzenfelder-Lascăr Antontu, 


în vederea unei desinfectări rapide. 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Nicolae losif, 


învăţător din Drinseni 


In Drinşenii din jud. Tirnavele Mari, 
sătenii au condus spre locul de veci, 
în ziua de sfintă reculegere legionară, 
13 lanuarie, pe învățătorul Nicolae 
Iosif, 

Viata lui a fost închinată datoriei și 
muncii constructive aşa cum ne scrie 
un camarad din satul Drinşeni, In trup 


a apostolat în satul misiunii lu: 
ționale, 

Nicolae Iosif, învățător în Drinșeni, 
a fost un legionar, Scrisoarea din satul 
lui ne înfățişază astfel pe  legionarul 
Nicolae losif : 

«Învățătorul Nicolae losif a fost apoi» 


cu toată virsta lui înaintată, un mare 


na- 


girbovit de bătrinetea de nalbă a ani 
lor, sa scăldat pină la sfirsit un suflet 
de inalte aurori. Rudenia de singe cu 
poetul de subtile duioșii, Şt. O Iosif, a 
Jost şi o rudenie de cuprins spiritual, 
Portretul lui moral coboară din insăş 
poeziile poetului ardelean, din acele 
admirabile gînduri închinate 
«Dascălului». 

didoma a fost şi viața lui Nicolae 
1osif. O viață trăită sub semnul unei 
morale fără preget: viață de dascăl, 
blind şi duios cu aluatul sufletesc 


omagiu 


al 


suflet legionar şi un realizator în cîm- 
pul legionar. Faţa i se lumina, ochii i 
se aprindeau c'o flacără vie, arzătoare, 
şi glasul lui devenea precipitat, cald şi 
iluminat dectieori vorbea de Legiune şi 
Căpitan. Trăia intens prin toate fibrele 
vieţii lui, fenomenul legionar din care 
şi-a făcut al doilea ideal al vieţii lui, 
după ce şi-a văzut înfăptuit pe cel 
dintii: Uniunea tuturor Rominilor, Cre” 
dea cu fanatism alături de toată gene- 
vația legionară în misiunea tineretului 
legionar şi dacă-şi dorea încă vieaja 
prelungită cîtva timp era pentruca să 
vadă victoria legionară», 


capiilor care-i treceau prin faţă, Prima | La Drinşeni a apus un om şi pe mor- 


musiune în staj este a învățătorului, ai 
aci pornesc isvoarele, lar Nicolae losif 
ştia că nu poate impune o etică fără 
pildă, fără pilda vie a propriei lui com= 
portări, Deaceia viața i-a fost un e. 
xemplu în care şcolarii şi sătenii au 
găsit în orice ocaziune un  îndreptar, 
Ne aminteşte de apriga încordare a lui 
Popa Tanda din nuvela lui Slavici, cînd 
predicile nu au izbutit să miște din 
loc gospodăria satului, a înțeles Popa 
Tanda că cel mai bun discurs, cel mai 
util misionarat este exemplul viu, apli- 
cat pe teren — și satul sa gospodării, 
Nicolae losif a gospodărit satul Drine 
şeni, educind generații de copii in cre- 
dință, muncă şi putere de luptă, prin 
exemplu personal, prin prestigiul lui 
moral, prin discreția şi căldura cu care 


mîntul lui a răsărit încă o candelă pen- 
tru biruința legionară, Moartea învă- 
fătorului Nicolae Iosif n'a fost o frin= 
gere, na provocat în inima celui ce 
muria, Înverşunarea sau  încordarea. 
Legionarul Nicolae Iosif a murit eine 
vorbind neconteniţ de campania electo- 
rală, ultima bătălie legionară, la care 
a putut lupta înverşunat, fără obosea- 
lă, hotărit ca un soldat, pentru Legiune, 

Cu cită bucurie își spovedia el în 
ceasul morții, amintiri recente d | 
secția de vot Homorod... 

15 Ianuarie, Nicolae Iosif şi-a rupt | 
sufletul din lut spre înfățișare arhan- 
ghelilor Moța și Marin, ca să dea ra- 
portul, 


lon Vâlceanu 


8 Pagini 3 Lei 


şi Administraţia: 
UCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


TELEFOANE | 


Poarta romană a oraşului TROPHAEUM TRAJANI (Dobrogea) 


Bun VESrIR 


ŞI  DOCTIINA ROMANEAICA 


Şofeurul Filaret şi Ministrul Costinescu 


Faptul s'a întâmplat astăzi. In strada Masaryk la locuința domnului 


cr. 


Costinescu. Fostul ministru. Marele potentat liberal. Frate cu stăpânul cuielor 
şi el însuşi regele piroane lor. 
Şoferul Filaret, a venit după placul stăpânului său la locuința ex-Exce- 


lenţei Sale. 


Ex-Excelenţa Sa a auzit că şofeurul îndrăsneşte să fie legionar. 


A sărit ars şi de urgenţă a trimis 30 de haidama ci 


calce în picioare, 


din propria-i suită, să-l 


In deplină siguranță în apartamentele sale vocifera curagios: 
— «E legionar! Puneţi mâna pe el că e legionar! Nu ştiţi că vor să intro- 
ducă pedeapsa cu moartea şi să ne taie pe toţi?» 
0 vespectoasă explicaţie.” 
Legionarii — adică Mişcarea «Totul pentru Ţară» a deciarat categoria că 


nu va aplica pedeapsa cu moartea 


tului, 


drelor cari 


au furat din averea sta- 


Atunci dece se teme ex-Excelenţa Sa Domnul Ministru Costinescu pen- 


tru arme tat Sale zile? 
ce se mânie Inălţimea Sa pe sărmanul şoi eur Filaret? 


Şi de 
Aud? 


IOAN VICTOR VOJEN 


In Războiul spaniol toată activitatea 
este concentrată pe frontul Teruel 


Armata naţionala 


front redus și cu obiective 


Bilanţul pe care l-am făcut pe mar» 
ginea războiului spaniol ne-a dus la 
aceste concluzii: 

„ânul militar spaniol 1937 a fost 
caracterizat printr'o îmbunătăţire sen- 
sibilă a frontului naţionalist, cucerind 
PATRU PROVINCII Malaga, Biscaia, 
Santanderul şi Asturiile; în jurul Te- 
ruelului este angajată”, 

Adunaţe la un loc, cuceririle luate 
la cantitate, nu imp:esionează. Din punct 
de vedere tactic însă, toate sunt excep» 
țional de utile: Malaga a desconges- 
tionat botul Mediteranei putând astfel 
împinge în campaniile următoare frontul 
spre nord. 

Operaţiile dela Santander au cu- 
răţit tot golful transportând asttel 
trupele şi atenţia pe alt front. lar 
Teruelul, acolo unde până astăzi 
sunt încă ruine care nu cedează, 
are cea mai mare importanţă tac- 
tică în planul de operaţie al națio- 
naliştilor. 


FRONTUL TERUEL 


Din elişeele publicate în acest 
reportaj se poate foarte limpede 
observa avaniajul categorie pe ca- 
re-l prezintă dispozițiunile frontului 
naționalist (1) faţă de ale celui co- 
munist (2). 


Zi Dispozitivul frontului naţio- 
naliat, 


operează pe linii 


In primul rând frontul lui Prus+co 
se reazimă pe Alfambra, punct Nord 
Guadalajara și Saragosa pe o lăr- 
gime de 260 km. Intenţiile lui sunt 
orientate pe 3 direcţii. In Nord, spre 
Barcelona, în sud spre Madrid şi 
Guadalajara iar pe centru (adânci- 
me de 138 km.) pantele Teruelului 
şi Siera Camarena, 

Prontul comunist face o buclă 
largă care lungeşte şi resfiră fron- 


2. Dispozitivul frontului comunist 


tul pe 638 km. trecând prin Guada- 
lajara, Cuenca, Valencia, Castelon, 
Alcaniz și Azaila, la Est de Sara- 
gosa. Frontul e vizibil excentric pe 
când frontul naţionalist permite ar- 
matelor lui Franco manevră pe li- 
nii interioare, 


TREI OBIECTIVE: MA- 
DRID — MEDITERANA — 
BARCELONA 


Toate comunicatele oficiale cars 
oglindesc situaţia pe frontul 
niol, luate din urmă, de când Teru- 
elul şi-a cedat cu sacrificii de epo- 
pee fiecare ruină, până azi când ul 
tima ruină rezistă eroie sub co 
manda Căpitanului de artilerie, Llo 
renz, toate operaţiile sânt  concen- 
trate în acest punct de aceiaş maxi- 
mă importanţă şi pentru unii şi pen- 
tru alţii. 

La 3 Ianuarie luptele sânt anga- 
jate la 4 km. de Teruel în seetoa- 
rele Villastar şi Castral. 

La 4 Ianuarie zăpada grea de 3 m. 
stânjeneşte operaţiile naţionaliste. - 


spa. | 


int.rioare pe un 
precise 


La 9 Ianuarie comuniştii sânt răs- 
turnaţi în sud de Muela. 

La 13 Ianuarie în cartierele ge- 
nerăle comuniste este mare nelini- 
ste, Contraatacurile comuniste sînt 
treRpinse. 

La 18 Ianuarie naționaliștii au 2 
cupat Alto de Celadas şi Muleton. 

La 21 lanuarie naționaliștii domi- 
nă malurile râului Alfambra. 


CHEIA RAZBOIULUI 
SPANIOL 


Aşa dar, armata naţională insistă 
puternic în punctul Teruel, iar co- 
muniştii contraatacă disperat. Se 
pare că aici este cheia războiului 
spaniol. Intr'adevăr, dacă naţiona- 
liştii isbutesc să spargă frontul co- 
munist, au 3 obiective libere. Struc- 
tura în care se prezintă frontul ge- 
neralului Aranda sunt excelente,— 
pentrucă ori unde efortul reuşeşte 
întrun sector determinant, victoria 
poate fi speculată copios. 

In Nord, drumul se deschide spre 
Barcelona; în Sud spre Madrid, pu- 
tând întoarce frontul; la Centru e- 
tectul ar fi excepţional, ajungân- 
du-se la mare şi tăind Spania co- 
nunistă în două. Acesta este aspec= 
tul momentan al războiu'ui spaniol. 

Şi dacă pe plan militar, 
astfel stau lucrurile, d : 
punct de vedere moral, pu- 
tem înţelege că ofensiva 
e în plin marş, după cuvin= 
tele lui Milan d'Estray, 
marele mutilat al Maro- 
cului, cuvinte care fac 
portretul lui Franco, la în- 
ceput de an nou: 

«Cu spiritul său de neîm- 
blânszit, el înflăcărează, cu 
judecata sa calmă, întreţi- 
ne; cu magnificul său op- 
timism înfruntă obstaco- 
Jul şi rămâne ferm Convins 
de succesul manevrei în- 
treprinse». 


Lumi 24 lanuarie 1938 : 


AN » 

- (i o 

i Pi; 
că i să 
A, 


Redactor şel 
MIHAIL POLIHRONIADE 


[rit ar ret vaiaaeiti ] 

NAME 
Direcţia, Bodpeiie ... ie = ei pe ue NTE: 1 an Lei 500 
Tipografia ec apă 437.36 Comune urbane | 6 luni >» 350 Comune rurale ( 6 luni >» 250 
3 luni > 175 3 luni > 12% 


Lacrima Timocului 

[ze gti i une Asus mad oma Boga O i e 2 ec tăiem ate] 

Ziarele din zilele trecute ne-au adus o veste care, probabil, a trecut 
neobservată. 

Doi copilaşi, Toma Tudor şi Vasile Nandrea, vlăstarele unor familii 
româneşti din Valea Timocului. au fost aduși în fața tribunalului Con- 
stanța pentru faptul că au încoreat să treacă frontiera în mod clandestin. 

Jată cum relata un ziar de dimincaţă întâmplarea: 

«Cei doi copii sunt de fel din Valea Timocului, unde se găsesc foarte 
multe familii de români. Autorităţile bulgare exercită un control rigu- 
ros al acestor români şi nu le dă voie să vorbească măcar limba maternă: 

Intr'una din sărbătorile Crăciunului, copiii Toma Tudor şi Vasile 
Nandrea, jucau bile pe una din ulițele satului vorbind şi cântând ro- 
mâneşte, limbă moştenită dela părinţii lor. 

Vesalia lor a fost curmată de apariţia unui jandarm, care auzindu-i 
vorbind româneşte i-a arestat, conducându-i la post. Cu actele dresate cei 
doi : iractori» au fost înaintați tribunalului şi până la judecarea pro- 
cerul au rămas încarcerati într'o închisoare. Cu ajutorul unei santinele 
care probabil că îşi dăduse seama de nevinovăția lor, micuţii arestati au 
reuşit să evadeze. De teama pedepselor ce îi aştepta ei nu s'au mai re- 
întors la căminul părinteese şi şi-au pus în gând să vină în România. 

Astfel au ajuns la frontieră în apropierea punctului Oborişte şi au în- 
cercat să intre în ţară». 

Cei doi <frauduloşi» au ajuns să fie prinşi de grănicerii români si 
aduşi din nou în faţa judecății. 

Fugarii au mărturisit toată jalea de peste Dunăre. In lacrima lor au 
venit mustrările şi blestemele Timocului, să ne caute şi să ne ceară s0- 
coteală. 

Fuga acestor doi copilaşi, cari şi-au învins în suflet dorul de pă 
rinți, dând drumul altui dor mai mare, — dor de țară şi de grai romă- 
mese, — închide în filmul ei dramatic povestea tuturor abdicărilor noastre 

Noi n'am fost români — și e un tel de-a zice şi aceasta—decât între 
hotarele noastre politice. Noi n'am plecat niciodată dintre Dunăre, Nistru 


E singura frântură fa 


trecere clandestină a 


s'a oprit la Dunăre şi nici în umbra liniilor depe hartă. Pentru noi Du- 
hotare. Noi i-am încărcat cu drepturi. Le-am dat drept să-şi vorbească 
drepturi. ci am răspuns unui fel de-a fi al neamului românesc. In schimb, 
în deplină libertate graiul străbun. Oprelistele şi prigoanele s'au (inut 
rul lacrimii, au drept să-și rostească ruga în graiul bunilor doar în cea 
Au plâns ca doi moşnegi, la sfârşit de viaţă robită. 
o 
Toma Tudor, — neamul din exil. 


nărea a fost un zid. N'am auzit strigătele de dincolo de bariera geografică, 

Lacrima celor înstrăinaţi n'a prea avut cuvânt la noi. 

limba strămoşească şi le-am zidit şcoale. 
Banatul românese este mărturie vie în privinţa aceasta. 

fraţii noştri de peste graniţă, n'au avut niciodată dreptul să-şi vorbească 

lanţ. 
Si aşa, peste ficţiunea convențiilor şi paraconvenţiilor de reciproek 

terat înfăţişarea, odată cu trecerea anilor vitregi. 
Neamul nostru de peste hotar este cărunt. 

sul morţii. i 
Când se strâng, trec toţi graniţa, clandestin, şi vin lângă noi, în țară, 
Cei doi copilaşi, Toma Tudor şi Vasile Nandrea, unul de 1? și altul 
Durerea din spovedanie e mai mare decât o simplă spovedanie. Au 
Au plâns ea doi copii ai blestemului de peste Dunăre. 
Copilăria nu şi-au trăti-o decât în lacrimă. Şi ne-au adus-o în dar, 
Tribunalul din Constanţa nu va judeca 
Ne va judeca pe noi. Şi, la această sguduitoare judecată, nu vom avea 
Vasile Nandrea — lacrima Timocului. 

- Tertaţi-ne. Şi nu ne blestemaţi, 


VALERIU CARDU 


E 235 m 
9 2— 


[o 


liniile convenţionale de frontieră, pentru a vedea că fiinţa Neamului nu 
Bulgarii şi Sârbii au purtat totdeauna de grijă fraţilor lor de peste 
Şi nam respectat numai o literă de tratat când am acordat aceste 

tate în tratamentul minorităţilor, regiuni compacte româneşti şi-au ale 

Neam care are vârstă. Mosnegii de peste graniţă, cu ochii prinşi în ama- 

că doar-doar i-om auzi, baremi atunci când vorbese româneşăe, 

de 14 ani, au reactualizat o dramă. 

vorbit ca doi bătrâni. 

la judecata tribunalului. 

frontierei. 

alți martori în afară de povara păcatelor noastre fără număr. 

PS 


DAN, 


SAC 
SR Abaso: 


Inainte de a muri prof. Gheorghe 
N. Filipescu, deţinător “al catedrei 
de rezistenţa materialelor dela Şcoa- 
la Politechnică, în consiliul proteso- 
ral din ziua de Luni 20 Noembrie 
1937 a obţinut promisiunea sub-di- 
rectorului şcoalei Abason, profesor 
la catedra de geometrie descriptivă 
de a-şi prezenta demisia din postu- 
rile pe cari le ocupa. Totodată A- 
bason a primit mulţumirile de adio 
pentru activitatea depusă în cadrul 
şcoalei, din partea celorlalţi protesori. 

In prealabil răposatul profesor Gh. 
N. Filipescu dusese o susţinută şi 
continuă acţiune impotriva lui Aba- 
son, a cărei situaţie era prea _inipor- 
tantă pentru a fi lăsată la discreţia 
unui jidan. 

După moarte profesorului, Aba- 
son silit de împrejurări şi-a prezen- 
tat demisia la minister. 

'D. Vasilescu-Carpen, rectorul şcua 
lei Politechnice interpretând, mai dr 


venerabil frate al marelui ordin străa 
juit de steaua in şase colţuri? 

Ameninţător şi sentenţios a spus 
următorul lucru elevilor . şcoalei: „Aa 
fâta timp cât voi fi rector Abason 
nu va pleca din şcoală”. Drept care 
acum s'a dus la minister şi a retras 
demisia victimei. 

Este o situaţie penibilă din toate 
punctele de vedere. Abason tace ca 
Ghiţă în porumb, iar Carpen primeşte 
probabil noui distincţii din partea 
lojei. Nu suntem geloşi pe aceste dis- 
tincţii, dar nimic nu ne opreşte să 
spunem că ne putem oricând lipsi 
de un rector de prea drăgăstoasa 
atitudine taţă de evrei, aşa cum a 
dat dovadă d. Carpen, chiar dacă 
loja respectivă ar avea ceva de o= 
biectat. 

Situaţia lui Abason „de Jure”, e 
clară: a promis că demisionează în 
taţa unm onorabil corp protesorat, 
şi-a prezeniat demisia şi nu puuie să 


mult acest fapt, probabil ca pe v|se considere altfel decât demisionat, 


mare nedreptate, dintir'un bizar 


i foricăt s'ar încăpăjâna tandra şi pro- 


demn al sentimentelor rele umanita- |tectoarea lui doică. 


riste dictate cu multă energie de că. 
țre loja traţilor masoni din care are 


lar d. Carpen să-şi vadă mai de- 


parte de jucăriile d-sale şi să nu se 


deosebita cinste de a face parte, s'a|bage unde nu-i fierbe oala că s'ar 


ridicat atunci pentru a-şi spune cu- 
vântul. Care era cuvântul acestur tna-- 
niac vânzător de cai-verzi ai ştiinţei 
(d. Vasilescu-Carpen din pricina in» 
somniilor se ocupa cu problema ne- 
rezolvată încă a unui perpetuum- 


lon Băleanu | mobile şi cu gradatura cercului) şi 


putea să-şi îrigă limba, 


D. Abason este obligat să-şi pre 


zinte din nou demisia pe care guvean 
nul reprezentat prin ministrul ros= 
pectiv nu are niciun motiv s'o rea 
fuze. 


Horia Stamatu 


ECOURI EUROPENE 


TAINELE KREMLI. 
NULUI 


Ne aflăm în plin roman poliţist 
Din nefericire, un roman prea sân- 
geros şi mai ales adevărat. Zidu- 
rile masive ale citadelei imperiale 
Scund astăzi neurastenia celui mai 
| ctat călău al vremurilor noas- 
tre, Stalin, tiranul amurgului lumii 
slave 

Recenta arestare a profesorului 
Levin, cu asistentul său Metz, di- 
pector al clinicei speciale din Krem= 
lin şi colaborator al lui Sialin la 
nenumărate crime, deschide glasuri 
şi prilejul unor destăinuiri din ce 
în ce mai precise. 

Doctorul Levin a operat mortal 
mu de mult pe Frounze, comisa:ul 
armalelor sovietice, diagnosticând o 
apendicită inexistentă. Recunoaştem 
că acest procedeu - întrece în per- 
fidie chiar romanezele senzajionale 
din viaţa scandaloasă a familiei 
Borgia. Tot doctorul Levin este a- 
cela care a perfecţionat ur preparat 
medical întrebuințat la Moscova, 
pentru a sfărâma sistemul nervos 
al acuzaților, [ăcându-i astfel buni 
pentru  „destăinuirile spontane”, 

Ce l-a făcut pe Stalin să se lip- 
sească de un atât de preţios cola- 
borator? 

Procesul verbal al autopsiei lui 


- Drdjionikidze, comisar al industriei 


grele sovietice, arăta că numitul 8 
murit în urma unei crize cardiace. 
Procesul verbal era semnat de doc- 
torul Lovin şi asistentul său. De 
curând presa elveţiană â arătat că 
Drdjionikidze murise în urma unei 
otrăvi pe care a luat-o spre a se 
sinucide. Motivul sinuciderii ar fi 
fost refuzul de a urma pe Stalin 
in sângeroasele lui întreprinderi, 
cari tindeau să întunece amintirea 
glorioasă a lui Lenin. 

Doctorul Levin şi asistentul său 


“au fost acuzaţi ca autori ai acelei 
„gtiri şi puşi imediat sub chee. 


Cine va mai ocupa de acum ca- 


babi într'o gravă încurcătură. Ii 
putem trimite (dar fără garanție 
mau pe oricare dintre îalşi- 
icatorii noştri de diplome medi- 
ciniste. Sunt ţot jidani ca şi Lovin 
şi Stalin are avantajul de a fi creat 
un precedent care să le impună 
discreţie, 


MAIS OU ILS SONT LES 
NEIGES D'ANTON? 


Unde-s nămeții de aită uală, se 
întreba acum patru sute de ani unul 
din scumpii copii dă Parisului, 
Francois Villon. Unde-i Parisul de 
aliădală, oftează scumpii noştri ca- 
valeri de industrie, condamnaţi du- 
pă câte zece ani de studii infruc= 
'uoase pentru un iluzoriu doctorat 
în drept la Paris să zacă în acest 
veriferie şi monoton Bucureşti. 

Tristețea lor e desuetă, ca orice 
sentiment obiectivat în valori de- 
căzute, întrucât niciodată nu a fost 
ucțual pentru Europa acel mediocru 
Paris al „boitelor”, al midinete- 
lor cu inimă şi drăgăstoase, al ma- 
rilor excentricități şi perversiuni, 

Ca pildă că acel Paris a fost în- 
totdeauna refugiul inturor detlasa- 


binetul doctorului Caligari în sum- 
brul Kremlin? Stalin se află pro- 
ților, ai celor mai ilustre = 


refugiindu-se la Londra. Cnrtierul 
larin sau permanenții organizatori 
ai balului şcolii de „,„Beaux- Arts” 
nu i-o vor ierta niciodată. Cel mai 
prăpădit împărat din câți au Jost 
odată, a dat semnalul decăderil ma- 
rei cocote, 

Poate că aşa Parisul etern, Pa- 
risul Sorbonnei, necutropite de ji- 
dani, Parisul măreței Notre-Dame, 
va ieşi iar la suprafață, din rădă- 
cinile unui Ev + mediu glorios si 
sfânt. 


Cristianus 


Pentru sufiet 


Deputaţi bisericeşti 


Nu este vorba de deputaţii cari ar 
veprezenta Biserica în Parlamentul 
Statului Cerporativ. Va veni timpul 
să se vorbească şi de aceia, alât pe 
cât se va putea vorbi de legionarii 
deputaţi. Cei ce azi se numesc „depu- 
taţi bisericeşti” sau „deputaţi epar- 
hiali”, nu sunt parlamentari, sau dacă 
sunt şi parlamentari nu sunt toți. 

Titulatura nu este oficială. Singuri 
şi-au luat-o, sau cel mult le-a lost 
dată de prietenii politici, ca o mân- 
găiere că nu li sa găsit şi lor un 
loc de deputat veritabil. 

Onoare onorifică, căci după ce că 
numele și-l iau pentru onoare mai vin 
şi la şedinţe fără onorariu. Cu loate 
aceslea locurile de „deputaţi epar- 
hiali” sau pe adevăratul lor nume, 
membri ai adunărilor eparhiale au 
fost foarte mult căutate şi poale vor 
mai îi. De ce oare? Penlru dragostea 
de Biserică și bunul ei mers? Așa 
ar trebui să lie, Ne îndoim însă că 
toți cei ce au fost aleşi — şi poate 
se vor mai alege — au luplat în 
alegeri împinși de acest dor sacru. 

Când cade un proiesor dinire cei 
mai buni ai Teologiei universitare şi 
se alege, nu şiiu în ce colț de țară, 
unul care nu ştie nici crezul, altui 
care ocăreşie public pe Ierarhii Bi- 
sericii şi al treilea care jură în hru- 
bele masonice să spânzure pe toţi 
preoţii, se mai poate zice că vin în 
torul de conducere al Episcopiilor din 
din dragostea pentru Biserică? Nici 
ei nu cred ce spun, dacă îndrăsnese 
să facă o asiiel de mărturisire, 

Unii mai au un sirop de sinceritate 
şi spun măcar la prieteni, că s'au ales 
prin politică și pentru politică. 

Ce mârşav scop! Să transformi lot 
ce ai mai sânt, depozitara credinţei, 
Biserica, în ducheana igrasioasă a in- 
tereselor tale politice sau a partidului 
din care faci parte! Să presezi cu 
intervenţii pe Ierarhi, cum spunea în 
Senat 1. P, S$. Patriarh, şi să alegi pe 
cine vrei episcop, nu pe cel ce merilă 
mai mult! 

Diabolie scop! şi el se vede în 
loală culoarea lui funinginoasă mai 
bine acum, când mama lui democraţia 
porversă începe să se prăbușească 
sub lovilura brațului clăditor de veac 
creştin, ca cele de aur de la început 
Se irezeşte o conștiință.  Freamătă 
toată ţara de duhul cel nou. Şi fapt 
îmbucurător este că în ritmul renaş- 
torii calcă cu paşi siguri însăși Bl- 
serica. 

Prea mult au călcat-o lurii de cele 
slinie, deaceea a pus gardă la inirarea 
în forurile ei. O dacă această gardă 
ar îi din arhangheli cu paloşe de 
foc, ca să vegheze la aplicarea regu- 
Mameniului care cere de la îiecare 


candidat „UN CERTIFICAT DE BUNĂ | energie 


FICIUL PAROHIAL”, precum şi „UN 
MEMORIU, PRIN CARE CANDIDA- 
TUL Să ARATE MERITELE SALE 
REALE PENT BISERICĂ PE 
TEREN CULTURAL - SOCIAL, DB 
BINE FACERE, ETC. 

Se va găsi vre un „oficiu parohi- 
al” care să elibereze cu uşurinţă un 
astfel de certiicial? Am vrea ca preo- 
tul care îl conduce să lase condes- 
ecndenţele politice și să fie și el poen- 
tru Biserica lui, dacă nu un heruwim, 
cel puţin „cu ochi mulți” şi atenţi 
ca de heruvim, Amânarea alegerilor, 
se conlunde cu cele polilice, nu va 
din binecuvâniata pricină ca să nu 
avea rezultatul dorit de Biserică, da: 
că slujitorii ei nu-și vor face datoria 
mai mult ca altă dată. 

Dacă mai sunt dintre cei cari dorese 
să fie „depulați al Bisericii” pentru 
ei şi ambițiile lor, să le stăm noi în 
cale cu puterea ce ne-o dă regula- 
mentul, pânăce calea va îi deschisă 
nouă şi curată de cei pe care îl aş- 
teplăm să Între, 


Preotul Gh. Paschia 


ai celo? mai groase capitaluri. FOS- 
tul Negus al Abissiniei a fost unul 
dintre marii trădători ai Parisalui, 


CTIŢI 


FURTUNA“ 


noul roman al d-lui 


0. Densușianu-Fiu 


9 


«Vremea» de Duminecă 23 Janua- 
rie, cu următoarele sumare: <Lupta 
dela 2 Martie», de C. A, Donescu; <A- 
devăratul Parlament>, de ing, Eug. Al. 
Donescu; <In jurul evenimentelor po- 
litice, de d. N. C. Angelescu; «Noua 
aristocrație legionară, de Mircea E- 
liade; <Franța> de E. A, Paulopol; 
<Momentul pre-revoluționari în Ger- 
mania, de A. Gheorghe;  «Cadrilul 
Skiorilor, de lonel |. Rujeanu, «Fapte 
şi idei cronica literară. Spectacolul. 
Răbojul lui lon lon. Desen de: |. A- 
nestin 


A apărut revista aeronautică «Cerul 
Nostru» Nr. 3, anul II săptămânalul 
Asociaţiei A. R. P. A. cu bogat şi in- 
teresant material de specialitate şi po- 
pularizarea ideii de aviaţie în Ro- 
mânia. 

Interesant de menţionat esta tabloul 
cu indicativele de naţionalitate şi em- 
blemelor principalelor  aviaţii din 
lume, 

Technică, literatură, ultime informa- 
țiuni şi un bogat reporiagiu fotografic, 
întregesc acest complect organ de pro- 
pagandă aviatică, 

Revista se poate obţine 
chioşe de ziare. 


dela orice 


Poă în românește 

Au apărut în editura Fundațiilor 
Regale, poeziile lui Edgar Poe în tra- 
ducerea domnului Emil Gulian, pre- 
cedate de un amplu studiu al tradu- 
cătorului, a 

Semnalăm acest fapt de frumoasă 
contribuţie la noul an literar ce se des 
chide astfel sub semnul unor buni au- 
guri, 

La noi sau făcut până acum mul 
te traduceri proaste din poeţii străini, 
Încercări da a reda în întregime ope- 
ra unui poet au fost însă rare, Totuşi 
putem surprinde câteva lucruri ințere 
sante, Cei mai originali poeţi ai lumii 
au fost traduşi în româneşte, în între- 
gime; Homer, Dante, Po5, Privind ast. 
fel lucrurile, contribuţia domnului Gu. 
lian, având în vedere şi valoarea ex- 
cepțională a traducerii, este de o mare 
importanță. Nu credem ca în limba 
germană, după câte știm, să fie o tra: 
ducere de aceeaşi valoare, De aseme- 
nea Juxta şcolărească a lui Mallarme 
(care oricât taleni ar fi avut nu putea 
remedia uscăciunea limbii franceza) nu 
poate da decât o prea vagă idee dus- 
pre atmosfera poescă, Vom reveni asn- 
pre atmosfera poiscă. Vom reveni asu- 
nica literară de săptămâna viitoare, 

H. S$. 
Grupul de artă Lukian 

S'a anunțat în mai multe rânduri, în 
coloanele acestei pagini, deschiderea a- 
propiată a expoziției organizată de uru 
pul legionar de artă <Lukian> compus 
din: Al. Bassarab, Dumiiru Anastase, 
Geo Zlotescu, Grossu, Gh.  Vânătoru, 
Valentin Hoefflich etc, 

Pictorii şi sculptorii legionari fiind 
deocamdată chemaţi pentru a mărtu- 
risi crezul lor într'o bătălie îşi amână 
manifestarea lor până când apele se 
vor limpezi (H, $.). 

M. Str. 
Rânduiala 

Roagă călduros pe toţ: abonaţii, 
cari nu Şi-au plătit abonamentul 
pe anul trecut, să caute a-l plăti 
“ât mai neîntârziat, pentru a nu 
stingheri apariţia revistei. 

In Bucureşti, în afară de contul 
la CEC 1259, achitarea abonamen- 
tulu: se poate tace la d-nii: 

N. BERNEA. str. Gutenberg, 3 
(Sediul legionar); 

$. B. ENACHE, Cartea Românea- 
scă, secţia cărţi româneşti; 

GHEORGHE NECULOIU, admi- 
nistratorul revistei, str. Francma- 
zonă, 7. 


Hitlerism, Fascism, Legionarism 


Se ştie de toată lumea ce a fost 
după răsboiu — în Italia mai întâi 
şi apoi în Germania. 

In” Italia, în 1920 dacă nu era o 
mână de fier — providenţială — 
Mussolini — cu o fascie de oameni, 
toţi hotărîţi ca şi el, să facă memo- 
rabilul marş asupra Romei şi să 
pună ordine în ţară, asigurând în 
acelaş timp şi regalitatea — cu si- 
guranţă că se prăvălea ca şi Rusia, 
urmând mai târziu, poate, soarta 
Spaniei sau a Franţei de azi. 

Acelaş lucru sa întâmplat în 
1924 în Germania, când poporul, eşit 
sdrobit materialiceşte după marele 
răsboiu, şi mai ales moraliceşte, s'a 
ivit, ca şi în Italia, un om de talia 
lui Hitler, oare a fost privit nu ca o 
mussoliniană, dar ca un 


REPUTAŢIE ȘI DE PRACTICA VIE. | semi-zeu, căci cum a transformat și 
ŢII BISERICEȘTI, ELIBERAT DE 0- a ridicat omul acesta poporul ger- 


man din prăpastia, în care se a- 
dâncea, este un mister, 

Cine a călătorit atât în Italia cât 
şi în Germania după răsboiu ime- 
diat şi acum de curînd, a remarcat 
desigur o mare deosebire în dome- 
niile; economic, fianciar, moral şi 
mai ales constructiv, 

Nu mai  vorbese de întărirea şi 
pregătirea militară, căci atât Italia 
contra Ligii Naţiunilor, a făcut răs- 
boiul din Africa Orientală, iar Ger- 
mania, fără ameninţări, a ştiut să 
obţină atâtea avantagii materiale şi 
economice, distrugând multe puncte 
din tratatul de pace—şi aceasta prin 
demnitate, muncă şi perseverenţă, 

In ambele ţări, dacă stai de vorbă 
cu oamenii de seamă ş îi întrebi : 
Fasciştii sau Hitleriştii n'au adver- 


2 


| 
E 
me 
=) 


«Dimândareap 
auuce colaborarea d-lor Ion Foli, cu- 
nosculul poet şi romancier macedo- 
nian, despre mucenicul lon LI. Moţaș 
V. Diamandi, um excelent condeier; 
Virgiliu Culta (poeme simţiie); D. P. 
Pascu, Ultus, Publiu Serena, etc, Il 
transmitem acestei valoroase publicaţii 
de sullei românese toale urările de 
bine, ț 
Revista «Viaţa socială 

c, f, Pr.» 
a d-iui Vasile 1. Vior, vredaicul pu- 
biicist dela Cluj, a împlinii 5 ani de 
existență. In cuprins „i Decembrie”, 
de Vasile 1. Vior; „l/opera nazionale 
Dopolavoro”, de ing. M. Negoescu; 
»ldeia de unire la Români”, de L, 
Trandatir; şi „Intre primejdia roșie şi 
naționalismul salvator”, de Valeriu 
Cârdu. li urăm agestei reviste viaţă 
lungă, căci e bumă, scrisă cu sullet, 
condusă priceput de entusiasiul Va- 
sile I. Vior, 


«Degradarea Doymelor»> 
se va numi o cuprinzătoare operă a 
lui Ilariu Dobridor, Vom reveni, 


Concert 

La sfârşitul lunei Februarie va avea 
loc în sala Dalles, un concert de gală 
daț de d-şoara Davideanu mezosoprană 
și d. Dinu Bădescu tenor dela Opera 
Română, 


La «Opera Română» 

a d-lor lon Marin Sadoveanu și 
Nona-Ottescu, amândoi de-o impozan- 
tă mondenitate.„. muzicală, jidovii Stei- 
ner, losl Aratti, Nanu şi Algazi, israe- 
lita Dora Massini, plus aproape întreg 
corul, — se răsfață fără jenă, Cred că 
d, secretar general al artelor, atât de 
bine intenționat, nu va mai tolera mult 
această ruşine. Aşteptăm un comunicat. 
Totodată, se impune îndepărtarea  ji- 
danului Al. Mariua dela «Teatrul Na- 
țional»- 


Succesele primadonei 
Pi: igy în Lehosiovacia 


In serile de 13 şi 14 lanuarie a, c, 
opera de stat cehă din Olomouc, a dat 
două reprezentații de operă având ca 
oaspe pe compatrioata noastră, prima- 
dona Pia 1gy, care a deținut rolul titu- 
lar din opera «M-me Butterfly». 

In ambele reprezentații,  vizilate de 
un public select care a umplul sala 
teatrului până la ultimul loc, prima= 
dona Pia lgy, a vrăjit auditorul cu 
arta sa superioară, obținând strălucite 
succese în ambele seri, a 

După fiecare act, cântăreața a fost 
obiectul unor calde manifestații de sime 
pate din partea publicului, care i-a 
dat neprecupeţite aplauze şi la scenă 
deschisă, 

La a l-a reproăiiilăție, sa oferit 
după actul II-lea d:iei Pia Igy, o splen- 
didă coroană de aur cu panglicile ce- 
hoslovace, din partea Soc, «Pratel Ru- 
munska, 

——— . =—— 


—xoţii“ ia isatrul Ligii 
culturale 


Astăzi la ora 3 Teatrul Ligi: Cultu- 
rale reprezintă în mttineu pentru şco= 
ari comedia clasică „Tin'chigiul poli- 
tician” de Holberg, în româneşte de N, 
lorga. 

Seara la ora 9 se reprezintă capod'o- 
pera lui Schiller „Hoţii” în regia d-lui 
Ion Săâhighian şi decorurile d-lui Traian 
Cornescu. 

In relurile principale D. Grigoriu dela 
taetrul Naţional, Dorin Sireteanu, l. Dor 
dea şi Carmen Tăutu. Hoţii se repre- 
zintă în jiecare şeară. 

Duminică în matineu la ora 3 Clo- 
poțelul de alarm”. 

e. D= _ — 


sani eee 
Dela „ateneui Nou“ 


Duminică 23 lanuarie ora $ jum. d. 
a, se wa ţine la „Ateneul nou” din 
sir. Episcopul Chesarie (Suter) Nr. 12 
(jund), a 7-a reuniune din ciclul de 
înrnă, 

D. col. Petre N. Păucu, preș: dintele 
dieneului, va vorbi despre „Cele trei 
Iimiuni”, după care se va face muzică 
şi literatură cu d-nele Gaby Augustin 
dela Opera Română, Florica Rădule- 
scu, Maria Anca dela Opera din Cluj, 
Mioara Demetrescu-Ggenea d/a teatrul 
Mioara Demetrescu-Ghenea d-/a featrul 
D. Missir, G. Teologu, M .Rozor, Bu» 
rada, Dumitrescu, Fulea, Iacobescu, ete. 

Se va prezenta experimental tabloul 
jinal din piesa „Spre Unirea cea Mare”, 
iar d. Victor Bilciurescu, va face co- 
municări, 


sând temeinicia, seriozitatea, cinstea 
şi patriotismul lor desinteresat, par- 
te au părăsit ţările respective, par- 
te au trecut la partidele de guver- 
nământ iar parte — foarte puţini — 
au îmbătriînit, s'au obosit şi au ab- 
dicat dela orice politică, fiind foar- 
te mulţumiţi că, în fine, ţara lor a 
ineăput pe mâini binecuvântate, 

Fii bine, faţă de aceste constatări, 
nu e potrivit să privim cu încrede- 
re mişcarea legionară, în fruntea 
căruia se află oameni cu tot atâta 
cultură şi spirit de organizare — e- 
xemlele s'au văzut şi se văd zilnio — 
ca şi cei doi oameni mari de stat, 
ajunşi azi şi menţionaţi mai sus? 

Or, la 1920 şi 1924, nu era multă 
lume care privea rău mişcarea fas- 
cistă sau hitleristă? 

De ce să nu privim şi noi mişoa- 
rea legionară oa pe cea fascistă sau 
hitleristă? 

Ce sunt acele fonduri X (secrete) 


Cta SA seta SI) 


ezătoarea Societății 
bulturale „Tinereţea“ 


Sâmbătă 22 lanuarie 1938, o- 
rele 9 seara, Societatea culturală 
„Linereţea” va ţine a 335-a şeză- 
toare artistico - culturală, în sala 
şcoalei primare de băeţi nr. 17, 
„Marele Voevod Mihai” din ca- 
lea Griviței 50, când va vorbi d 
N. Batzaria, preşedinte, despre : 
„Impresiuni din călătorie”; vor wr- 
ma apoi versuri, canto, muzică in- 
strumentală, comunicări, iar la ur- 
mă se va juca „Ariciul şi sobolul” 
comedie întrun act de d. Victor 
Eftimiu. 

imtrarea liberă. 
0 


Conferința la Cercul 
ieșenilor 


D, prof. Simeon Mehedinţi, va confe- 
renţia Luni 24 Ianuarie a. c. (aniversa- 
rea Unirei) oru 5 p, m. în sala Frontu- 
Imi Negustoresc, din calea Victoriei 31. 

Conferinţa având ca subiect: «Ce în- 
semnează Iaşul pentru noi> face parte 
din ciclul organizat de Cercul Ieşenilor 
cu tema: «Iaşul privit de diferite per- 
sonalități ale ţării», 

Corul Academiei regale de muzică, sub 
conducerea d-lui prof. St, Popescu. va 
cânta cântece patriotice. 


% 


Membrii Cercului Ieşenilor se vor reuni 
Luni 24 Ianuarie a, e. ora 8 seara, lao 
masă comună, în sala restaurantului Fe- 
deraţiei Funcţionarilor Publici. din Pa. 
sagiul Român. 

Agapa are loc pentru a sărbători pa- 
tronul Cercului, cu prilejul împlinirei 
a cinci ani de activitate, 


ciul respectiv, pune o chita N şi 
ia milioanele poporului, fără nici 
un control, zicând că e secret? Ce 
mai au comisiile financiare 
parlamentare ? 

Cum se explică: unele foste exce- 
lente de tristă memorie şi-au făcut 
case de 11—12 milioane cu corp de 
gardă, când leafa lor pe 4 ani nu s'ar 
ridica la mai mult de 4—5 milioane? 

Or cu ce au trăit în acest timp? 

lată, dar, pentru ce trebue să se 
nască un partid nou de guvernă- 
mânt, altfel decât cum au fost cele 
de până azi, lată dar de ce trebuie 
să privim cu încredere legionaris- 
mul. 


n departamentului san al servi- 


rosi 


Colonel G. MARINESCU 
din rezerva artileriei. 
Intrarea Episcop Radu 8 


Loco. 


CALK 


NDAR 


Duminică 22 Ianuarie 1938 


ORTODOX: j Duminica celor 10 leproși. 
St, Martir Clement, Episcopul Ango- 
rei ($ 251), 


CATOLIC: Sf, Raimund, 
SOARELE: răsare 1.43; apune 17.10, 


| Armistițiul româno-ruso-tare (1878), 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Voevodul Țiya- 
nilor. 
TEATRUL NAŢIONAL (matineu): Se- 


renada din trecut; (seara): lon al 
Vădanei. 

STUDIO-UL NAŢIONAL  (matineu): 
Geprge şi Margareth; (seara): Ac- 
trița, A 


TEATRUL LIGII CULTURALE  (ma- 
tineu): Timichigiul politician; (sea- 
ra): Hoţii, 

TEATRUL REGINA MARIA (matinen 
şi seara): Stăpâna din La Paz. 


TEATRUL  OOMOEDIA  (matineu şi 
seara): Problemă de rezolvat, 

TEATRUL LIBER (matineu şi seara): 
Coloniale, 

SAVOY (matineu şi seara): Poftă bu- 
nă la Tănase, 

TEATRUL MODERN (matineu): Cri- 
ma din expresul verde; (seara): 
Noaptea de 13... 

ALHAMBRA-EXCELSIOR (matineu și 


ceara): Alhambra Palace, 


| Teatrul ALHAMBRA 


ALHAMBRA-PALACE 
2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 


(N Muzica de |. Vasilescu 
[E PRESE EREI IEEE Ea je ai er] 


Compania Cărâbuş Director CC, Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


Pottă bună la Tănase 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


„sc DICA DOD RDS ADI ATC ENTIADS Da 07, n TED 38 aliat 7 zi Za 0 DEEE CN IEZI 
Teatrele de sub direcția D-lui S:CA ALEXANDRESCU 


COMOEDIA * 


Tel. 471.71 


fiecare seară la ora 9 gi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă 
ULTIMELE 


i Duminecă la ora 3 
PECTACOLE 


Problema de rezolvat 


Duminecă la ora 6: 


Koniiuşovca- Palace 


Vineri 28 Ianuarie Premiera MANSARDA cu V. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia priit Madeleine Andronescu 
i G. Timică 


Regina Maria Fii 


A300, era il Cr 17 dig 
Tel. 3.983,45 


de azi la ora 3 
— ULTIMELE SPEOTACOLE — 


Marţi seara incl.—gl în matineurile 


şi mâine la ora 2.30 


STĂPANA DIN LA PAZ 
Mâine la cra: (3 A ND UL 


Miercuri 25 Ianuarie 
PRE MIERA 


OAMENIINALB 


cu G. Storin, Ion Talianu, Tantzi Cocea, Fifi Harand şi George Vraca 


LIBER 


(fost Majestio 
Tel. 546.80) 


Montarea: Cassa Biin 


Azi, mâine şi Luni 24 Ianuarie, seara la ora 9 
şi în matineuri la ora 


COLONIALE 


cu Maria Filotti (în reprezentaţie) V. Maximili Nora Piacentini 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino,Virgina ereree Aa şi Mişu Fotino. 


TEATRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR. 14 


Luni sera ultima oară ; 


Noaptea de 13... 


CINEMATOGRAFE 


Astă seară şi mâine matineu şi seara 
— ultimele 3 spectacole — 


Crima din Expresul Verde 


Regia : Aurel I. Maican. 


Joi 27 lanuarie, PREMIERA 


Omul care a văzut moartea 
Comedie în 3 acte de Victor Eltimlu 
cu Victor Antonescu dala Teatrul Naţional 


ARO: Prima iubire, jurnal Fox şi jur OMNIA; Abuz de ineredere şi Compa- 


nal O N.T. 
CAPITOL:  Escadronul alb, Scufun- 
darea  canonierei  Panay, jurnal 


Eclair şi jurnal românesc, 
CARLTON: Cum se cuceresc bărbaţii. 
SCALA: Maman Colibri şi jurnal Pa- 

ramount, 

TRIANON: Dragoste în 
jurnal Paramount, 

SELECT: Saratoga. 

FEMINA: Domnișoara doctor, 

REGAL: Pensiunea artistelor şi jur- 
nal Paramount, 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi comple- 
tare 

ARPA: Misterul doamnei în gris, Jur- 
val şi completare 

ROXY: Escadronul alb, Scufundarea 
canonierei Panay, jurnal Eclair şi 
jurnal românesc, 

CORSO: Ultima misiune a Macului 
Roşu, jurnal şi completare. 

DARLY: Inchis din cauza incendiului. 

FLYSEE (str. Doamnei 11): Dragoste 
în zăpadă, jurnal Paramount, 

FORUM: Yoshiwara şi Misiunea 

cot, Perry, 


zăpadă şi 


Lo- 


aia Titi Mihăilescu 

AIDA: Suflete pe mare şi Subjugată 
de tine, 

AMERICAN: Stan şi Bran la Holly- 
wood şi Femeia mascată, 

BARCELONA: Mr. Deeds, Patima şi 
Trupa de reviste, , 

CARMEN: Bestia umană şi Insula pă- 
catelor. 

CENTRAL: Vânătorul alb și Informa- 
torul secret, Trupa de reviste, 

CITY: Trăim numai odată şi 
mănie, 

COTROCENI: Balada orfanului şi lua- 
micul femeilor, 

DIANA; Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

DICHIU: A doua tinereţă şi Zâna pă- 
puşilor. 

FLORIDA: Pensionul țarinei şi Min- 
ciuna, 

HRANKIIN: Prin foc şi sabie şi Răz- 
bunare, 

MARCUONI: Monstral galben cu Inki- 

jinoff, Burgtheater cu Olga Cekova și 
trupa Nedeianu-Violeta Ionescu, 


Dug- 


| MARNA: Un carnet de bal şi Trupa 


de reviste, 


DACIA: Prin foc şi sabie şi Ultimul [ MODEL: Granița însângerată şi Cri- 


sărut al d-nei Cheney 


—— =: 


za sa sfârşit, 


LD. 
II e ae 


Ediţia | sub tipar! 


Mare succes de librărie! 
Ediţia i pe sfârşite! 


DRAGOȘ PROTOPOPESOU 


Editura CUGETAREA 


Legea electorală italiană. Cum s'a 


lege în România 


Un fapt ar trebui să convingă până: Ducele supune Camerei italiene în 


și pe cel mai incorigibil «cetățean» a- 
supra decesului ideologic al  liberalis- 
mului: «împrumuturile» spirituale nu 
se mai fac dela «liberalii apuseni», ci 
tocmai la forțele adverse ale naţionali= 
smului integral, stigmatizate în lupta 
politică de toate zilele drept sanarhi= 
ce şi «destructive», Inființarea tabere- 
lor de muncă și a educației premilitare 
sînt simptomatice, 

In exemplu deosebiţ de drastic îl 
oferă geneza istorică a primei electo- 
rale, 

Prima, ca şi legea electorală din anul 
1926 în genere, a fost plagiată în tola- 
litate după reforma electorală fascistă 
din 1923, Liberalii noştri — emuli fideli 
aj Ducelui, 


LEGEA ELECTORALA 
ITALIANA... 


Primul parlament al Italiei fasciste 
nu număra decât numai 35 de cămăși 
negre față de 472 de reprezentanţi ai 
marxismului, ai liberalismului şi ai 
democraţiei.. Ca să-şi asigure o mi- 
noritate stabilă <anti-parlamentară», 


In ziua de 27 Martie 1926, guvernul 
naţional-liberal supunea și el Camerei 
un proect de reformă electorală, a că- 
rui asemănare cu cel fascist din 1923 
esie vădită, Liberalii încearcă, în expu- 
nerea de motive, să ascundă origina 
italiană a proectului, I, C. Brătianu a- 
firmă în cuvântarea lui justificativă: 
«Ar fi exagerat, ca orice curent, fie el 
oricît de slab, să abă dreptul la o re. 
prezentare în Adunarea Legiuitoare». 

După d. Florescu, raportorul legii, 
«cea dintâiu grije patriotică, la care 
dutorul legii sa oprit, a fost, să gă- 
sească sistemul, ca Adunările Legiui- 
toare să fie întocmite în aşa fel, încît 
să asigure acţiunea de guvern, care nu 
poate fi stinjenită în orice clipă de o 
minoritate turbulentă»... Tot după d. 
Florescu, «legea înseamnă chiar 
o întărire a regimului democratic, căci 
ea permite grupului celui mai însem- 
nat exercitarea asigurată a  guver- 
nării», 

D. 1, Th. Florescu întreabă chiar: 
«Nu este oare sistemul preconizat de o 
patriotică prevedere? Anglia, al cărei 
parlamentarism este dat ca exempla, 
are astăzi în baza legii sale electorale 
principiul majorității relative şi un sis- 
tem de votare, care se aseamănă cu cel 
propus de proectul de faţi».., 

Toate aceste argumentări, au 


lunie 1923 un procct de reformă e- 
lectorală, elaborat de către Acerbo: 
Lista, întrunind numărul cel mai ma- 
re de voturi, va primi două treimi 
din mandate, 

Partidul clerical populist nu admite 
introducerea primei decît pentru o 
listă majoritară, atingînd cel puţin 40 
la sută din totalul voturilor. In urma 
unor tîrgueli populiştii se mulțumese 
cu 25 la sută, 

In ziua de 21 lulie 1925 proectul 
devine lege, Semnîndu-l, partidele 
perimate şi-au pecetluit sentința de 
moarte, Căci cu ajutorul acestei legi, 
Mussolini cucereşte în 1924 majorita- 
tea, distruge în 1926 toate partidele 
politice şi ridică Statul integral fas- 
eist. 

Legea electorală dispare în 1928, în- 
troducîndu-se alegerea plebiscitară cu 
o singură listă. Ea ma fost decât 
un instrument de luptă antipar- 
lamentară, nimic mai mult, In schimb, 


ajuns la actuala 


moliberalismului. romîn se  prelup 
geşte, 


ANTECEDENTE.., 


Istoria contimporană ne învață, că 
mişcările naţionalismului integral se 
impun cu orice preţ şi în orice caz, 
Un aspect al luptei se repetă; nu « 
vorba de un plagiat în stilul liberalis, 
mului, ci de o identitate de atitudine 
tactică, în condiţii identice de luptă. 
Vorbim de strângerea opoziției în 
tregi împotriva duşmanului principal 

In August 1921 Ducele 
încheie pactul de neagre- 
siune între fascişti şi so- 


ritate fu necesară, ca să-l 
impue cămăşilor negre. A- 
meninţând cu o coaliţie a 
celor trei partide de mas- 
se, a fasciştilor a socialiş- 
tilor şi a centrului catolic, 
ei accelerează căderea gu- 
vernului Bonomi, 


guvernanţii «parlamentari» romini c| pune în fruntea opoziţiei 


introduc în 1926; ca o întărire aq sis. 
temului lor.., 


> 


fost destinate să camufleze o- 
bîrşia italiană a reformei. Filia- 
țiunea legii rămîne totuși neîn- 
doielnică; căci, singura diver- 
gență textuală de importantă 


între legea fascistă şi legea li-] 


berală, sporirea procentajului 
listei majoritare dela 25 la 40%, 
nu înseamnă decît o revenire a- 
supra cotei cerute, cum am a- 
rătat mai sus, în decursul des- 
baterilor de pe  Montecittorie 
în 1923, 

Flexibilitatea spirituală a  liberalis. 
mului a fost întotdeauna la înălțime, 

In veacul al XIX-lea liberalismul nu 
excelează decât prin plagiate «familia- 
re, Reformele liberaliste se extind a- 
supra tuturor Statelor,  traducîndu-se 
«cu toate greşelile de tipar». Dela 1926 
încoace însă îl prindem pe liberalism 
în delictul flagrant de furt ideologic, 
săvirşit asupra adversarului. Interpre- 
tarea liberală a creştinismului extinde 
iubirea aproapelui pînă la anexarea 
proprietății sale intelectuale, 

Cu ajutorul legii din 1925 poporul 
italian a fost eliberat din starea lui 
mizerabilă haotică şi decăzută şi înăl- 
țat la măreţia lui imperială de astăzi. 
Cu ajutorul aceleiaşi legi, agonia de 


IT PAID EC NE PERCEP EEE: DETECTOR E CDC ECE E CI SSL STEA SETE EC 


Liberalii au îixat capii de liste 


Ce locuri au obținut georgișştii 


Tehnica fuziunii liberale a în- 
tâmpinat destule dificultăţi, în a- 
plicarea ei. Comisia însărcinată cu 
această operațiune a avut de învins 
multe piedici. Se pare însă că în- 
sfârşit s'a ajuns la un acord în ce 
priveşte capii de liste pentru ale- 
gerile de 2 Martie, 

Până acum georgiştii au căpă- 
tat următoarele capete de listă: d. 
Gh. Brătianu la Ilfov, d. Atta Con- 


stantinescu la Tecuci, d. C. Toma 
la Botoşani, d. C. Hentzescu la 
Durostor, d. prof. C. C. Giurescu 
la Putna, rămânând în litigiu ju- 
deţele Brăila, Dolj, Timiş-Toron- 
tal şi Romanați. 

D. Dinu Brătianu preşedintele 
partidului a făcut cunoscut că nu 
capii de listă, sunt şi conducătorii 


întregi împotriva Juver= 
nului reacţiunii autoritare 
al lui von Papen. Prin a- 
ceastă tactică, naţionalis. 
mul integral nu numai că 
ma pierdut nimic, dar dim 
potrivă, a câştigat totul. 
Anul 1938 va confirma ex- 
anilor 1921 


A M.R. 


perienţa şi 


Ea 


Belgia va recunoaște 


imperiul italian 


BERLIN 22 (Rador) — 
Agenţia DNB transmite: 

Ziarele germane publică 
hotărât 


Ştirea este publicată cu 
litere yroase şi sub titluri 
mari, Comentând eveni- 
mentul  «Lokalanzeiger» 
scrie: Acastă recunoaştere 
este o rectificare a politi- 
cii Societăţii Naţiunilor, 
care de multă vreme ar fi 
pierdut simțul politicii rea 
liste, întemeiate pe fapte 
aşa cum ar putea să devi- 
nă de o importanţă capita. 
lă pentru definitiva rezol. 
vare a chestiunii etiopiene 
Belgia dovedeşte că do- 
reşte să înfăptuiască efec- 
tiv o politică externă în- 
dependentă, 


[re zi aa BI a? eta: ră ROD „Aneue serucaiti ii] 
0 mare parad: mili- 
țară la Vairo 


CAIRO, 22. (Rador). —  Eri 
după amiază s'a desfăşurat în fața 
palatului regal Abdin o mare pa- 
radă la care au luat parte deta- 
şamente din toate forţele armate 
ale Egiptului. 

Regele Faruk, care a primit de- 
filarea din balcon, a fost aclamat 
tot timpul de o mulţime imensă. 

Seara a avut loc o mare recepţie 
la palat. 


0 nouă întâmpinare a parti- 
duiui național-țărănesc 


D. Iuliu Maniu, preşedintele purtidului 
naţional-ţărănesc, g depus eri după a- 
miază, la secretariatul Comislunei Cen- 
trale Electorale, urnnitoarea întâmpi- 
nare: 

«Modițicările introduse în legea electo. 
rală, prin decretul-lege recent, se pre= 
tează la interpretări, cari dacă nu vor fi 
puse la punct de îndată, vor produce o 
confuzie menită a împiedica exprimarea 
voinței națiunei, 

Pentru a pune capăt acestei situaţiuni, 
vă rugăm a hotărî şi da de urgenţă dis. 
pozițiuni corespunzătoare, urmărind ura 
mătoarele: 

1) Câte liste urmează a se tipări 
pe fiecare pagină a buletinului de 
vot; 2) cum se interpreează art, 
2 din decretul lege, publicat în Mo- 
nitorul Oficial din 18 Ianuarie ae. 
care Stabileşte că Comisia Centrală 
acordă fiecărei grupări pe buletin 
un număr de ordine şi un semn, în 
formă de un punct, două puncte, ete, 

«Se tipăreşte pe buletinul de vot 
niunărul de ordine 1, 2, 3, ete? 

Dimensiunea punctelor este egală 
cu 10 mm x 10 mm,, indiferent câte 
puncte sunt: In acest caz, cum se 
aşează: într'un singur rând sau în 
mai multei 

<Dacă punotele ar fi de o mărime 
variabilă în raport cu numărul de 
ordine al fiecărei liste, pentru au fi 
concentrate în spaţiul unui centime 


organizaţiilor judeţene, cari vor fi|tru pătrat, atragem respectuos a- 


numiţi după alegeri, 


tenţiunea că listele cu mai multe 


ŞTIRI POLITICE 


D. profesor Mihail Manoiles- 
cu va deschide în ziua de 8 Mar- 
tie la Şcoala de Războiu cursul 
său de «Politica Industrială şi 
Mobilizare Industrială». 

Din motive redacţionale con- 
tinuarea articolului: «Guvernul 
Goga şi poziţia internaţională a 
României» semnat de d. Mihail 
Polihroniade nu a putut să a- 
pară astăzi, urmând să publi- 
căm continuarea articolului în 
numărul nostru de Luni. 

Luni, 24 lanuarie, fiind sărbă- 
toare legală, numărul viitor al 
ziarului nostru va apare Marţi, 
la orele obişnuite. 


Orice corespondență manda- 
te, depuneri i bani, reclama- 
țiuni sau abonamente pentru re- 
vista «Lumea Nouă», de sub di- 
recția d-lui Mihail Manoilescu, 
se vor adresa de azi înainte la 
Administraţia ziarului «Buna 
Vestire, Bucureşti, bulevardul 
Elisabeta No. 12, etaj II, care a 
preluat administrația acestei re- 
viste. 

D. Grigore Atanasiu, fost ad- 
ministrator al revistei şi nici o 
altă persoană, în afară de Ad- 
ministrația ziarului Buna Ves- 

» nu mai are dreptul a face 
nici un fel de încasări sau plăți 
pentru revista «Lumea Nouă». 


Cu oveazia decorării Marelui Voe- 
vod Mihai cu «Medalia Maritimă> 
au fost decoraţi şi ofiţerii depo 
bordul distrugătorului N. M, S$. 
«Regina Maria» cari în timpul na- 
vigaţiei spre Pireu, au înfruntat cu 
curaj mânia naturii, furtuna nă- 
prasnică, dând dovadă de eroism 
sublim. 

In numârul viitor al ziarului, 
vom reveni cu noi amănunte. 


Organizaţia legionară a fost în- 
ştiințată că în Capitală doi tineri, 
unul blond şi altul brunet, adună 
bani din casă în casă, «pentru. fon- 
dul electoral legionar». Cei cărora 
li se vor prezenta asemenea în- 
divizi sunt rugaţi să anunţe telefo- 
nic sediul legionar 3.05.54. 

Se atrage atenţia cu acest prilej 
că orice contribuţie pentru fondul 
electoral legionar se depune la ca- 
sieria centrală a organizaţiei str. 
Imprimeriei 3, sau la casieriile or- 
ganizaţiilor locale. 


n... 


D. Petre Papacostea a plecat asea- 
ră la Turnu Severin pentru a vedea 
pe d. mareşal Averescu. 

D-sa are pe lângă șeful partidu.- 
lui o importantă misiune. 


Se caută maistru linger. 
Adresaţi-vă d. Bernea Ni. 
colae, str. Gute 3, o 
ra 9—îl a. m, 


D. Ion Mihalache va face mâine 
la Câmpulung declaraţii politice. 


n — 


D. 0. Alimănişteanu a fost numit 
director a] Casei Fondului Naţio- 
na] al aviaţiei, 


După primul consiliu de miniş- 
tri decretul pentru revizuirea eetă- 
țeniilor va căpăta formă definitivă. 


Ministerul muncii comunică: Se 
aduce la cunoștința celor interesaţi 
că la ministerul muncii nu mai exi- 
stă nici un loc vacant atât la Casa 
centială a asig. sociale cât şi la di- 
recția muncii. 

In consecință nu se va mai primi 
nici g cerere de numire, 


puncte vor fi desavantajate, întru- 
cât aceasta va provoca confuziune 
între liste. 

«În baza art. 40 din legea electora- 
lă, vă rugăm a decide de urgenţă 
asupra acestor chestiuni, deoarece 
schimbarea semnelor a creiat o stare 
da confuzie în-masa electorală şi 
se impune o grabnică clarificare şi 
a dispune publiearea în  Monitoru! 
Oficial a semnelor cu forma stabili 
tă de dva 

«Această măsură trebue luată de 
urgenţă, întrucât potrivit al. 3 al 
art 49 din legea electorală, publi- 
carea în Monitorul Oficial a semne 
lor» trebuie să se facă chir pe data 
convocărei corpului electoral. A- 
ceastă convocare s'a şi făcut pe data 
de 18 Ianuarie, iar publicarea sem- 
nelor în forma nouă nu sa  făcul 
nici până astăzi. 


ss) IULIU MANIU 


Nici aseară Comisia Centrală 


cicciorală nu sa pronunțat 


Punctele de vedere ale diieritelor partide politice 


Aseară Comisia centrală electo- 
rală a continuat şedinţa de jude- 
care a contestaţiei introdusă de 
partidul naţional-ţărănese. 

D. M. RAMNICEANU, în numele 
partidului naţional-liberal a depus 
Un memoriu, cu susţinerea punctu- 
Imi de vedere al partidului pe care 
$l reprezenta. 

D. C. ALGIU, din partta Fr. Ro- 
mânese susţine că în ceiace prive- 
şte Schimbarea semnelor prin  de- 
cretul lege modificator al legii e 
Jectorale, contestaţia partidului na- 
țional-ţărănesc este întemeiată. In 
ee priveşte orele de primire A lisie- 
lor de candidaturi, d-sa nu este de 
acord cu contestaţia naţional-ţără- 
nistă, 

D. MIHAIL POLIHRONIADE, în 
mnmele partidului «Totul pentru 
'Ţară», susține că contestaţia intro- 
dusă de d. Iuliu Maniu are două 
aspecte: unul de fond şi altul de 
formă, 

In ce priveşte fondul (neconstitu- 


ţionalitate, este în totul de acord cu | GHELMEGIANU, în numele Paf= 
concluziunile contestaţiei prezen-| tidului naţional-ţărănesc, care ba 
tată de partidul naţional-țărănese, | zându-se pe dispoziţiile legii Mopie 

In ce priveşte orele la care aul torului Oficial, demonstrează nevăa 
fost primiţe cererile de candidatu.| labilitatea formală a modificării lă 
ră, susține că partidul naţional-ță-| gii electorale în vigoare, 
rănese îy contestaţia sa face contu-| Comisiunea a amânat praga 
zie între orele de lucru la ministe-| nunţarea pentru Duminiu 


lă electorală a lucrat întotdeauna 
* 
(] 
rm oda Windsor în Statele 
ficându-se primirea ei, rămâne va-| gucesa de Windsor vor sosi în Sta: 


rul de justiţie şi cele ale Comisiei că după ora 6 seara. 
centrale electorale, Comisia eentra- D. Gherasi 
după orele şase seara. Şi s'a citat Ducele și ducesa de 
greşit articolul 44 din legea electo- 
rală unde nu există nici o indicație! 
E] 

Deci contestaţia este nejustifica- Unite 
tă în partea ei formală şi o listă 0-| ygpp.YORK 22 (Rador)— Ziarele 
dată primită, înregistrată şi certi-| gin New-York anunță că ducele şi 
labilă, 

In concluzie d-sa cere respingerea 
contestaţiei. 


tele Unite în ziua de 5 Februarie. 
Im același timp ziarele cred a şti 
că soții Lindbergh se pregătesc să 


D. av. SCHILERU, în numele! se întoarcă în Marea Britanie, cu 
partidului radical-ţărănese nu pu-| toată speranța americanilor că ei 


ne concluziuni. 


Ultimul la cuvântul d. MIHAIL | nite, 


se vor stabili din nou în Statele Ua 
i 5 


Ce cuprinde decratul 
de revizuire a cetățaniei 


Se întocmește tabloul evreilor înscriși în listele de naționalitate 


«Monitorul Oficial» de azi, publi- 
că decretul de revizuire a cetăţe- 
niei. 

Iată ce prevede acest decret: 

Art. 1. — Se vor revizui înserie- 
rile în registrele de naţionalitate, 
cum şi înscrierile în registrele pri- 
vitoare la acordarea drepturilor ce- 
tăţeneşti. 

Revizuirea se va face după pro- 
cedura prevăzută de această lege. 

Art. 2, 3 şi 4, prevăd instanţele 
competinte să facă revizuirea, pre- 
cum şi normele de judecată. 


REVIZUIREA INSCRIERI 


LOR IN REGISTRELE DE 


NAŢIONALITATE 


ART, 5. — In termen de 30 zile de 
la publicarea acestei legi în Moni- 
torul Oficial, primarii comunelor 
vor  întoemi un tablou al evreilor 
înscrişi în registrele de naţionali- 


tabla de afişaj a primăriei, iar 
alta va fi trimisă judecătoriei. 

Afişarea va fi adusă la cunoş- 
tinţa publică prin bătaie de tobă şi 
alte mijloace de încunoştiintare pu- 
blică. 

ART. 6. — In termen de ?20zile de 
la afişare, toţi cei trecuţi în tablou 
sau moştenitorii lor, care prin fap- 
tul înscrierii autorului beneficiază 
de cetăţenia română, vor depune 
judecătoriei actele doveditoare a în 
trunirii condiţiunilor prevăzute de 
art. 56, punctele 1, 2, 5 şi 6, şi art. 
60 din legea Nr, 28/1924 (legea prl- 
vitoare la dobândirea şi pierderea 
naţionalității române). 

Domiciliul părinţilor, pentru per- 
soanele prevăzute de art. 56 Nr. 6 
din legea Nr 28/1924. se constată pen 
tru: Bucovina, Transilvania, Banat, 
Crişana, Satmar şi Maramureş,prin 
indigenatul (apartenenţa) comunal, 
iar pentru Basarabia, prin domiei- 


tate ale comunei. Inscrierea făcută | liul administrativ. 


în temeiul unei hotărâri a comisiu- 


Apartenența (indigenatul) se va 


nii de apel sau a unei hotărâri ju-| socoti dobândită potrivit regulelor 


decătoreşti, va fi menţionată în ta- 
blou. 
O copie a tablouluiva fi afişată 


Cabinetul Chaut :mps 
a obținut vot de iacredere 


PARIS, 21 (Radio Universal), — 
Noul guvern, prezidat de d. Chau- 
temps, s'a prezentat azi în faţa Par- 
lamentului. 

In Camera arhiplină de deputaţi, 
ziarişti şi public extrem de nume- 
ros, declaraţia ministerială a fost 
citită de d. Chautemps, fiind des 
întreruptă de aplauzele deputaţilor 
mai ales acelor de stânga. Partea 
declaraţiei referitoare la politica 


In jurul unei preti se de 
misii a unui legionar 
din Plo:ști 
D. Const, O. Lăzăroiu comerciant 
din Ploeşti ne roagă să puFlicărm 

următoarele: 

«Din cercuri duşmane mişcării le. 
gionare, sa difuzat că mi-aş fi dat 
demisia din partidul Totul pentru 
"Țară lucru pe care îl consider drept 
ofensă şi pentru care îmi iau liber- 
tatea de a sancţiona public pe a- 
ceia cari se ocupă cu defăimarea 
mea ca Persoană şi mai cu seamă 


ea legionar, 
C. Lăzăroiu 


Vampania electorală a fost deschisă 
de partidul naţional-țărănesc 


In consfătuirile avute eri, condu- 
cerea partidului  naţional-ţărănese 
a luat hotărârea de a se da dispo- 
zițiuni tuturor şefilor de organiza- 
ţii pentru deschiderea campaniei e- 
lectorale, 

D. Iuliu Maniu, preşedintele par- 
tidului va conduce personal campa. 
nia în Ardeal, iar d, Ion Mihalache 
va lămuri în județele unde s'au în- 
registrat defecţiuni, acţiunea trădă. 


torilor. D. Mihalache va folosi pri- 
lejul de a arăta care este rostul a- 
devărat a] guvernului şi va schiţa 
mâine la Câmpulung programul 
partidului naţional-ţărănese, 

Aseară în constătuirea avută, con: 
ducerea partidului a fixat capii de 
listă pentru alegerile dela 2 Martie, 

D. Iulia Maniu se ocupă şi de or- 
ganizaţia Capitalei, în conducerea 
căreia vor interveni mai multe 
schimbări, 


externă a fost primită însă într'o 
tăcere relativă. Apelul primului 
ministru la uniunea tuturor forțe- 
lor naţiunii, cu care d. Chautemps 
a încheiat declaraţiile, a fost a- 
plaudat în unanimitate de întreaga 
cameră, 


Moţiunea de încredere a fost a- 
doptată în şedinţa de aseară cu o 
majoritate  sdrobitoare de 501 vo- 
turi contra unui singur vot dat con- 
tra guvernului, 


La Senat declaraţia ministerială 
a fost citită de d. Daladier. Fazele 
declaraţiei privitoare la suprimarea 
tuturor mâşinaţiunilor contra sigu- 
ranţei Statului, au fost viu aplau- 


date de senatorii de stânga. Anun- 
țarea măsurilor speciale pentru în- 
tărirea apărării naţionale a provo- 
cat deasemenea aplauze unanime 
ale întregului Senat, fapt puţin o- 
bişnuit în analele Senatului fran- 
cez, care dozează după uzanţă aplau 
zele sale cu mare rezervă. După ce- 
tirea declaraţiei ministeriale, şedin. 
ţa a fost suspendată. 

In cercurile iniţiate se afirmă, 
însă că succesul declaraţiei minis- 
teriale în Senat a fost mai mare, 
decât la Cameră. 

% 

PARIS 22 (Rador), — Ministerul A- 
părării Naţionale anunţă că la propu- 
nerea d-lui Daladier, ministrul Apă- 
rării Naţionale, consiliul de miniştri a 
aprobat trei decrete menite să spo- 
rească eficacitatea organizării apărării 
naționale, create în Iunie 1956 

Experiența din ultimele 18 luni a 
arătat că este absolut necesar ca — 
lăsând fiecărui minister militar respon- 
sabilitatea respectivă — să se dea mi- 
nisterului Apărării Naţionale posibili- 
iaeta de a interveni mai direct în ac- 
țiunea comună a celor trei departa- 
mente: Răsboi, Marină şi Aviaţie 


în vigoare la 18 Noemvrie (1  De- 
cembrie) 1918 iar domiciliul admini- 
strativ va fi dovedit potrivit regu- 
lelor în vigoare la 27 Martie (9 A- 
prilie) 1918. 

In cererea de depunere se va arta 
domiciliul petiţionarului; dacă aces 
ta domiciliază în afară de eircum- 
scripțiunea judecătorului, se va face 
alegere de domiciliu în acea circum 
scprițiune, 

ART. 7. — In cerereu celui supus 
rovizuirii, sau a moștenitorului său 
dacă cel înscris este mort, judecăto- 
ria îi poate acorda o singură pre 
lunzire de 20 zile pentru depunerea 
actetox, 

Nedepunerea actelor în termenul 
fixat de articolul precedent sau în 
termenul acordat de instanţă, este 
socotită ca o recunoaştere a nein- 
deplinirii condiţiunilor legale pen- 
tru dobândirea de plin drept'a na- 
ționalităţii române. 

ART. 8. — Judecătorul examinând 
nctele depuse va putea ordona cer 
cetări pentru stabilirea temeiniciei 
arătărilor din actele depuse 

Cercetarea se va face prin orga- 
nele adimnistrative şi cele ale poli- 
ţiei judiciare. 

Autorităţile sunt îndatorite să 
dea cât mai neîntârziat lămuririle 
ce li se vor cere, 

Art. 9. 10, 11, 12, 18, 14, 15, 16, 17, 
18, 19 şi 20, se referă la procedu- 
ră, la actele ce trebuese prezentate 
pentru dovedirea naţionalităţii şi la 
instanțele de apel 

Art. 21, — Se vor putea revizui 
înscrierile în registrele de naţiona- 
litate ale persoanelor, intrând în 
prevederile art. 2, punctul 1, chiar 
înainte de expirarea termenului 
prevăzut de art. 5 

Revizuirea se va ordona în urma 
unui denunţ sau a cererii unei au- 


torităţi administrative. Instanţa Va 

invita pe cel supus revizuirii ea În 
termen de 20 zile, socotit dela comta | 
nicare, să depună actele cerute dă | 
art. 6. Cercetările prevăzute de art 
8 vor putea fi întreprinse chiar înaa | 
inte de depunerea actelor, i! 

Dispoziţiunile art. 6, alin. ultim, | 
art. 7—20, inclusiv, se vor autiea di! 
în acest caz. ți 

Revizuirea înserierilor în regi | 
trele privitcare la acordarea drepa 
turilor cetăţeneşti, ăi 

ART. 22. — Persoanele înscrise în 
registrele privitoare la evreii că 
rora li Sau acordat drepturi cetăă 
țeneşti, suny obligate ca în terme 
de 20 zile dela publicarea în Monte 
torul Oficial» a acestei legi, să d | 
pună instanţei judecătoreşti, în rqa 
gistrele căreia declaraţiunea de cea | 

tăţenie este înscrisă, următoar 
acte; | 

1. Actul de naştere, | 

2, Actul doveditor ed părinţii eee 
lui ce a făcut declaraţiunea au 10: 
cuit în ţară, în cazul când naşterea 
acestuia a avut loc în străinătate, 

3. Actul doveditor că nu a fost 
supus al unui Stat străin. 

4. Actul doveditor a satisfacerii 
legii recrutării, sau cel doveditog 
al mobilizării în una din campanii+ 
le după 1913. 

5, Alte acte doveditoare a uneia 
din situaţiunile care, potrivit cars 
potrivit art. 1 din decretul lege Nm 
2085 din 1919 au îndrituit acordare 
drepturilor cetăţeneşti 4 

Dacă cel înscris în registre este 
mort, obligaţiunea depunerii o ars 
moștenitorul său, căruia înscreireg 
în registre îi foloseşte. 

Dispoziţiunile art. 6, alin. ulti 
sunt aplicabile şi celor înscrişi f 
registrele privitoare la acordarea 
drepturilor cetăţeneşti. 

ART. 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 80% 
31 şi 32,cuprind normele de revizuire 
unei hotărîri a comisiunilor de a 
uunei hotărîri a comisiunilor de a 
pel sau a unei hotărîri judecătoreşti; 
precum şi dispoziţiile privind în 
scrierile ulterioare în registrele dă 
naţionaltate, 

ART. 33, 34, 35, 86,87, 38, 39 şi 40, 
cuprind dispoziţiuni finale, din care 
cele mai principale sunt: | 

Comisiunile de apel pentru con 
statarea naţionalităţii române s6 
desfiinţează, 

Apelurile pendinte înintea acestor 
comisiuni vor fi judecate de Curtea 
de apel pe lângă care a funcţionat 
comisiunea. Curtea se va constitui 
cu reprezentantul ministerului pu: 
blia. 

Recursul împotriva hotărârii 
Curți de apel se va declara la grefa 
Curţii în termen de 20 zile libere de 
la pronunțare. 

Intreaga procedură în materie de 
revizuirea înscrierilor şi de înscrieri 
în listele de naţionalitate se va uta 
ma din oficiu, 


Statele scandinave vor recunoaște 
n bioc imperiul italian 


LONDRA 21, (baloan o-|va produce şi recunoaştea 


riente). — După ştiri din 
sursă autorizată, statele 
scandinave vor ri 


In acelaşi timp cu ela 


«| înformată de această 
te în bloc imperiul iale, ciziune, d 


rea Belgiei şi Olandei, 
Liga Naţiunilor a razi 


—i 


larnă 


0 palmă pentru știința românească 


D. Ilie Purcaru, director generat 
al învățământului profesional, a fost 
numit de curând secreţar general cu 
delegaţie al Ministerului Educaţiei Na 
ţionale, Această numire, după cum 
Q vom vedea mai la' vale, este o du- 
reroasă palmă morală pentru cei ce 
muncesc cinstit pe ogorul ştiinţei ro- 
mâneşti, 

Nu va îi vorba aci de calităţile de 
organizator ale d-lui Purcaru, deşi 
ar îi poate multe de zis, ci numai de 
un scurt istoric al aşa zisei activi- 
tăji „ştiinţitice” cu care se îfăleşte 
d-sa şi de care sa servit spre a se 
împinge înainte 

D. Purcaru, licenţiat în îizico-chi- 
mice dinainte de răsboiu, a fost 
cuprins acum câţiva ani de o ambiţie 
foarte nobilă, deşi interesată, Aceea 
de a face o lucrare ştiinţifică ori- 
ginală, care l-ar putea duce la o 
teză de doctorat şi (de ce nu?) la o 
catedră universitară. Ambiţia se pu- 
tea sprijini pe exemplul atunci proaspăt 
al d-lui Kirițescu, după vechea lozincă 
a arivistului conştient şi organizat: 
„de ce el şi nu eu”. D. Purcaru s'a 


„pus deci pe lucru, cu oarecare aju- 


tor, şi după câtva timp s'a crezut 
în stare să reinoiască o problemă 
foarte veche, aceea a scânteii elzctrice. 
Cu sfaturile şi sprijinul d-lui Musce- 
leanu, vechi prieten al d-sale şi pro- 
fesor la facultatea de ştiinţe din Bu- 
cureşti, d. Purcaru a putut da câtor- 
va înregistrări fotogralice iorma unei 
teze de doctorat. Rog pe orice fizician 
de bună credinţă, pe orice inginer e- 
lectrician cu oarecare ştiinţă de carte 
şi chiar pe orice cărturar cu noțiuni 
de gramatică, dacă viea să râdă 
puţin, să citească această teză, pu- 
bplicată în 1933 la Cartea Românească 
sub titlul: „„Contribuţiuni la studiul 
despre natura oscilantă a scânteii e- 
lectrice”. Stilul, iînălțimea gândirii, 
ştiinţitice, „precizia experienţelor, s1- 
guranţa concluziilor şi mai cu seamă 
modestia autorului, privite sub un- 
ghiul comicului, sunt de neintrecut. 
Astiel a ajuns d. Purcaru doctor în 
ştiinţele fizice, în vara anului 1933, 

Orbit de acest succes, d. Purcaru 
şi-a zis.că trebue să se facă cunos- 
cut în lumea ştiinţitică internaţională. 
După câteva dibuiri, d-sa obţine un 
prim rezultat reuşind să strecoare o 
notă de două pagini, asupra fante- 
ziilor. din teză, la Academia de Ştiin- 
țe din Paris. Incurajat, trimite un 
articol ceva mai lung la „Journal da 


Physique”, mare, publicaţie franceză 
de specialitate. Articolul e însă re- 


fuzat de direcţia ştiinţifică a revistei. 
Cu o perseverenţă demnă de o 


“cauză mai bună, d. Purcaru nu se 


lasă şi pune pe un traducător benevol 
să-i redacteze, o notă de cinci pagini 
pe care o trimite revistei „Zeitschriit 
fir Physik” unde şi apare, în 1935. 
In cinci pagini e însă greu să rămâi 
în, vag şi d. Purcaru este, silit să facă 
unele afirmaţii imprudente, promițând 
şi o complectare. Complectarea n'a 
venit, dar afirmaţiile au fost drastic 
desminţite într'o notă rectiticativă a- 
părută de curând (Dec. 1937) în a- 
ceiaş revistă, notă care răstoarnă 
punct cu punct lucrarea d-lui Purcaru 
şi bine înțeles şi teza al cărei rezu-, 
mat este. 

Acum doi ani, d. Purcaru a simţit 
nevoia să mai publice a lucrare ştiin- 
țitică. Socotindu-se pe bună drep- 
tate incapabil s'o facă, d-sa a ob- 
ținut dela un profesor la facultatea 
de ştiinţe din Bucureşti să-i indice 
un subiect şi un colaborator. Abu» 
zând de situaţia: d-sale la Ministerui 
Educaţiei Naţionale, d. “Purcaru a 
reuşit, prin diverse presiuni morala să 
convingă pe acest tânăr colaborator 
să muncească câteva luni în labora- 
torul de căldură şi electricitate al fa- 
cultății de ştiinţe din Bucureşti, în 


folosul d-sale exclusiv. Tânărul a 


lucrat, a boţinut rezultate bune şi 


„lucrarea sa a fost publicată în Bule- 


tinul Şcolii Politechnice din Bucureşti 
(VII, 1935—1936, pp. 45 şi 121)... 
sub semnătura d-lui Purcaru. 

In acest răstimp, d. Purcaru lu- 
crase şi ple alt teren, al d-sale pro- 
priu de astă dată, reuşind să obţină 
crearea unei catedre de Fizică apli- 
cată la Academia comercială. Pe baza 
lucrărilor „sale” ştiinţifice, d. Pur- 
câru se înscrie la concursul pentru 
ocuparea acestei catedre dar, din ne- 
fericire pentru d-sa, se mai înscriu 
şi alţi candidaţi, d-nii Cişman din 


“laşi, Ionescu şi Săiceanu din Bucu» 


reşti, trei tineri fizicieni cu lucrări de 
specialitate autentic făcute de dânşii, 


Bine inţeles, concursul nu s'a ţinut 


şi, prin manevrele uror prieteni, d. 


Purcaru a fost numit direct pe baza 
lucrărilor semnate dar nu făcute de 
d-sa, deci pe bază de înşelăciune 
(Oct. 1937). Nu voi insista asupra 
condiţiilor suspecte în cari s'a obținut 
numirea, aceste condiţii 


trebuind, 


după câte ştiu, să fie evocate în faţa 


justiției. Se vă vedea atunci cum a 
putut îi numit profesor în învăţămân- 
tul superior un director general de 
minister, în ciuda legii cumulului şi 
a decretului de organizare a minis- 
terului respectiv. 

Un amănunt completează de mi- 
nune portretul moral al d-lui Pur- 
caru. După confirmarea numirii, au 
apărut simultan în „Dimineaţa” şi 
„Curentul” cu data de 13 Noembrie 
1937, notițe anonime aproape iden- 
tice în cari, probabil fără ştirea di- 
recțiilor, respective, d. Purcaru îşi îm- 
pleteşte cu cinism o conună de laude 
intemeiate pe minciună. 

Hiară de frumoasa d-sale activi- 
tate de cercetător ştiinţific, d. Pur- 
caru a mai publicat şi vre-o trei 
scrieri de popularizare dintre cari una 
asupra neutronului, este plagiată (vezi 


comparâţia pe două coloane în re- 
vista „Şantier” din 1 Martie 1935, 
pag. 11). 

In rezumat, d. Purcaru este doc- 
tor cu lucrare refuzată sau con- 
testată de specialişti, semnatar de 
lucrări făcute de alţii, cumulard 
ilegal prin înşelăciune şi, în sfârşit, 
plagiator. Cu asemenea state de 
serviciu, un muritor de rând ar fi 
cel: puţin dat afară din catedră şi 
din slujbă, poate chiar cu putin 
nenoroc, dat pe mâna parchetului 
(înşelăciunea şi plagiatul sunt pe» 
depsite de lege). D. Purcaru are 
însă, cum am văzut, mulţi prie- 
teni, interesaţi sau nu, şi este ina- 
intat într'un post de conducere. Il 
recomandăm totuşi d-lui prim-mi- 
nistru care, în cuvântarea sa de 
anul nou, cerea cetăţenilor să-i de- 
nunţe pe hoți. Ne mărginim aci 
la un profesionist al indelicateţii 
care nu şi-a însuşit, ce e drept, 
decât bunuri ,imateriale” : o lucrare 
ştiinţifică, consideratia ce-i este le- 
gată şi, ca un corolar, o catedră 
universitară. Nimica toată. 

Gheorghe Manu 


+ Maria Cristescu 


A murit... ca să ne învețe pentru ce 
trebue să trăim. In cei şasesprezece ani 
„ ai ei — a tăinuit atâta dor de lumină, 
adâncă înțelegere şi dragoste de tot ca- 
iace dă sens mieții unui om, chiar şi 
eând se strecoară sub vălul celei mai 
delicate discreții! Un suflet abia înflorit, 
primea îndemnul dela Bunul Dumnezeu 
"a să îşi scrie gândurile despre El, des- 
pre Căpitan şi despre Neam, într'um caet, 
pe care l-a ținut ascuns, până când j l-a 
dat în vileag, moartea, 

«Ce mort glăsuește?» __ a fost înche- 
erea unei însemnări a zilei, în care a cu- 
prins, cutremurător,  spovedania  vizioe 
ară a unui final care a mistuil.o în lu- 
ciditatea-i prematură, 

A mai însemnat — «ca să nu uite» — 
giua de 13 Ianuarie, pe fila cu data de 
4 Ianuarie 1937, Peste un an, moare 
"iar în aceeaşi zi, în care fusese pe- 
cetluit martiriul lui Moţa şi Marin şi 
este îngropală_a treia zi. 

De aceea, a fost aguduit întreg orașul 
Graiova, când i»a fost dat să vadă cea 
mai frumoasă şi grandioasă înmormâns 
'are, în ziua de 15 Ianuarie 1938, Murise 
“leva Maria Cristescu din clasa VI-a se. 
cundară, 

Cine era? — O premiantă, o fată rus 
moasă şi cuminte, pentru îndureratul ei 
tată, scriitorul Traian Cristescu, care i-a 
dat o creştere aleasă; pentru profesoa- 
rele, colegele şi cunoscuții ei. Un mugur 
de geniu legionar, invitat de vreme în 
cinul Ingerilor, pentru «însemnările» ei, 

A repausai în rugăciune, frumos, ces 
rând săi dea Dumnezeu «sfârşit creşti- 
nesc», Căci ştia şi cuvântul şi tâlcul pe 
care-l auzia la sfintele slujbe bisericeşti 
unde era nelipsită şi atentă. A răpus-o 
boala şi părerea de rău, Dar, chipul ei 
de mireasă în sicriu, a trecut surâzând, 
pe sub arcadele de flori, ridicate de bra. 
jele camaradelor, Iar sufletul ei, străbă- 
tea văzduhul, străpuns de țipătul sfâşie- 
tar al trâmbițelor famfarei caro intona 
marşul celor plecaţi şi cântecele tinereții 


regretale, 

Pentru acest ultim salut, ca şi pentru 
dragostea de tot ce i-a fost scump — 
viață, părinţi, profesoare, camarade şi 


colege — Maria Cristescu a lăsat în dar 
«testamentul». înfloririi ei înțelepte, cu. 
prina în «caetul» pe care ti-l va publica, 
la timp, cetățuia din care a făcut parte. 

Așa pare a fi taina vremii noastre, în. 
țeleasă şi tdicuită atât de duios de su. 
fletul ei, luminat de cel al Martirilor 
Legiunii: tinerețea jertțită, lasă moşte- 
niri Jără asemuire, prin  «Testamente» 
spirituale, într'o țară  primejduită de 
atâtea alte moşteniri care îi umbresc 
numele şiai dărîmă cele mai îndreptățite 
aşteptări, 

Un necunoscut copilei, care a plecat 
necunoscută, văzând, la înmormântarea 
ei, cum se înalță neprihănirea la cer, ca 
să mijlocească celor rămași apropierea 
de folosința cea bună, înseamnă aceste 
recunoscătoare mărturisiri despre bine= 
cuvântatul suflet al camaradei 
plecat la Dumnezeu, 


Pr. Im. 


Piaţa cerealelor la Constanța 


CONSTANȚA, 21. — Piaţa neschimbată. 

In port şi docuri au sosit: 172 vagoane 
grâu, 13 vag. orz, 8 vag. soia, 4 vag, 
măzăriche, 

Prin bursă s'au vândut; 161 şi un stert 
vag. grâu, 22 vag. orz, 4a şi trei sferturi 
vag, făină. 

La bursă cotează, predări imediate : 
grâu de 74 kgr., lei 55.000; grâu de 75 
kgr,, lei 55.500; grâu de 76 kgr., lei 56 
mii; grâu de 77 kgr, „lei 57.000; grâu de 
78 kgr, lei 57.625; grâu de 79 kgr,, lei 58 
vaii; grâu de 80 kgr., lei 58.250; grâu cu 
corp. str, de 74 kgr,, lei 53.250—54125 ; 
grâu cu c, str de 75 kgr., lei 54.2300-54.500; 


Ec —._—. 


Procesul avocatului Tonagaru 


Eri după amiază, a continuat la 
Inalta Curte cu juri, desbaterile pro- 
cesului Constantin Tonegaru, acuzat 
că şi-a ucis prietenul şi colegul de 
barou, pe avocatul Const. Stravolca. 

După deschiderea şedinţei, Curtea 
a pus întrebări acuzatului. 

Incepe apoi audierea martorilor. 

Primii sunt ascultați liftierii dela 
clădirea românească unde s'a petre- 
cut drama. Apoi şoferul care l-a dus 
pe Tonegaru la poliţie, comerciantul 
Gustav Corbu, Victor Carabella şi 
Gh. Stănescu. 


Avocatul Ştefănescu = Drăgăneşti 
cunoaşte pe Tonegaru de mulţi ani. 

E un om corect, un bun coleg şi 
un bun român, 

L-am cunoscut şi pe Stravolca, la 
Londra, unde eram ajutor de ataşat 
militar, El era acolo consilier ju= 
ridic al unei comisiuni de arma- 
ment cu care se risipeau mulţi bani, 

Eu am făcut raport în ţară, ară 
tând ca dacă aş îi comisar regal 
aş trimite întreaga comisie la puş- 
cărie, - 


D. comandor N. lonescu-Johnson 
fost director al S. M. R.-ului dă 
relaţii admirabile despre acuzat. 

D. Dan Popovici spune că Tone- 
garu i-a făcut impresia unui om 
curat la suflet, 

A mai fost ascultat d. Paul I- 
lieescu, magistrat, şi alţii. 

Şedinţa s'a ridicat la ora 6. 


care a| nară a avocaţilor români 


«BUNA VESTIRE» 


Demisia d-nei Ioana Cantacuzino Marele Voevod Mihai 


dela EA... 


Federația Aeronautică Regală a: 
României (PF. A. R. F.) este organul 
care îndrumează, supraveghează şi 
controlează aviația varticulară, Tex- 
tul de mai 308, trimis nouă de d-na 
Ioana Cantacuzino, decana sbură- 
toarelor românce şi  întemetoarea 
cele; mai vechi şcoli particulare de 
pilotaj, ne încunoștiințează că a de 
misionat din calitatea de membră a 
Comişiunii de Învăţământ şi Pro- 
pagandă a federației, spre a ajuta 
acestei instituțiuni să purifice at- 
mosfera morălă în care aviația par- 
ticulară este Chemală să lucreze. 
Demisiunea d-sale se explică prin 
greutățile mari de cari bare că se 
lovesc organele oficiale de anchetă, 
aşa cum reese din cuprinsul scri» 
sorii de demisiune de mai jos 

Onor 
PAR P 
Loco 

Am onoarea a vă aduce la cunoş- 
tință prin aceasta că demisionez din 
calitatea de membră a Comisiei de 
Invăţământ şi Propagandă FARR, 

Hotărârea mea este irevocabilă şi 
se sprijină pe următoarele temeiuri: 

1. In ziua de 2 Octombrie 1937 am 
fos invitată de Secretariatul General 
FARR să fac, împreună cu d. preşe- 
dinte al Comisiei .de Invăţământ şi 
Propagandă FARR, o inspecţie la şcoa- 
la Arpa Otopeni. Ca rezultat al aces 
tei anchete am depus un raport co- 
mun, constatator de nenumărate nere- 
guli (neglijenţe, lipsuri de pedagogie 
şi falsuri în acte publice), 

2. In cursul anchetei făcută de d. 
Director al Aviației Civile, am avut 
prilejul să constat în arhiva şcoalei 
Arpa Otopeni mai multe falsuri noi, 
făcute pentru acoperirea celor vechi, 
între cari şi falşificarea semnăturei 
mele pe unul din ordinele de misiu- 
ne, Faptul a fost adus la cunoştinţa 
d-luj director al Aviației Civile. 

5, Până astăzi, 22 lanuarie 1938, an- 
eheia direcţiei Aviației Civile este 
tucă neterminată, iar arhiva şcoalei 
Arpa Otopeni a fosi şi este perma- 
nent lăsată în păstrarea celor răspun- 
zători de falşurile comise în această 
arhivă. Su 

4. Poirivit art, 6, alin d, din Siatu- 
tul FARR, care-spune: 

<d) In cazul când constată abateri 
grave în .sarcina organelor de condu- 
cere a Asoc. afiliate, va putea să sus- 
pende pe membrii organelor de con- 
ducere şi va putea dispune înlocuirea 
lor cu alţii, până la cea mai apropiată 
adunare generală a acelei Asociaţii.» 

FARR avea posibilitatea şi datoria 
cel puţin să suspende dacă nu chiar 
să înlocuiască, -pezspanela vizate de 

raporuil amintit. mai ales că acest ra- 
port a fost însuşit de FARR prin în. 
suşi faptul înaintărei lui forurilor sn 
perioare 

5, Nu pot admite faptul de a fi fost 
trimisă într'o inspecţie de către FARR 
care ulterior, după constatarea unor 
grave nereguli, nu a luat măsurile în 
puterea sa și a acceptat până astăzi 
a gravă ştirbire a prestgiului său, 


prin tolerarea cliberărei brevetelor 
eontestate şi prin lipsa oricărei inter- 
venţii pentru  urgentarea anchetei îu 
curs, i 

6. Înţelegând să ușurez Federaţiei 
îndeplinirea sarcinei de epurare, fără 
să-i creez totuşi cel mai mic prejudi 
ciu, sunt obligată să ies din erarhia 
FARR, pentru a puiea sezisa parche- 
tul asupra falsurilor constatate. Acea- 
sta cu atâi mai mult, cu cât sunt şi 
persona! lezată prin falsificarea sus 
menționatei seranături, : 


Totodată vă aduc la cunoştinţă că 
am demisiona! şi din calitatea de se- 
creta; genera! al Asociaţiei - Mircea 
Cantacuzino, dorind a rămâne, în ac- 
țiunea ce voi întreprinde, un simplu 
particular, Această acţiune. nu este 
delerminată de nici o adversitate față 
de FARR sau de Arpa în întregul ei, 
ci din nevoia sufletească de a cola- 
bora la purificarea atmosferei mora- 
le, în care aviația românească este 
chemată să trăiască, 

IOANA CANTACUZINO 


decorat tu 
mariti 


Suveranul a semnat următorul de- ! 


cret Regal, privitor la decorarea Ma- 
relui Voevod Mihai: 

Asupra raportului ministrului ! 
nostru secretar de Stat la departa-! 
mentul aerului şi marinei, sub Nr. | 
9438 din 20 Ianuarie 1938; 

Având în vedere Inaltul Decret 
Regal Nr. 2670 din 15 Noembrie 1930 
privitor la înfiinţarea şi acordarea 
însemnului «Medalia maritimă»: 
AM DECRETAT ȘI DECRET AM; 

Art, 1. — Se conferă de Noi, în- 
semnul «MEDALIA MARITIMA» 
clasa Ill-a navigant Măriei Sale 
Mihai Mare Voevod de Alba-lulia: 

«Pentru că la bordul distrugăto- 
rului N. M. S$. «Regina Maria» în 
navigaţie spre Pireu, fiind sur: 
prins, pe paralelul Burgas, de un 
puternie uragan, pe care a trebuit 
să-l înfrunte timp de 32 ore, a rezis- 
tat hotărât, calm şi cu un curaj 
ma! presus de orice laudă şi sfi- 


(assele debilei 


eale.E.R.-ului 


prac:m şi Colecturile Loteriei de Stai 
dn Ciuj concesionate î.nanței jidou eşti 


Cerem anularea contractelor 


CLUJ, — Finanţa jidovească după ce 
a reusit să investeasai capitaluri în tot 
felul de industrii particulare precum şi 
în comerţ, a început prin mijloacele 
arhicunoscute să se introdneă şi în in- 
dustriile statului, 

Astfel, în prezent la Cluj, sunt Casse 
de bilete ale C. F.R.-ului, concesionate 
Hdanilor, cari le aduce beneții excelente 
şi în acelaş timp dau posibilitatea do 
a-şi câştiga în mod copios existenţa co- 
naţionalii lor cari sunt angajaţi, în de. 
trimentul românilor. Sub firme de mare 
resonanţă cum este de ex.: Firma «Her- 
mes» care are instalată pe Calea Regele 
Ferdinand o asemenea cassă de bilete, 
drept reprezentant fidel al 0, F. R.-ului 
şi cu tot personalul jidovese. 

La fel este; Biroul de voiaj al comp, 
internaționale de vagoane de dormit al 
tirmei «Cook» care-şi etalează în Piaţa 
Unirii cu multă emfază în mai multe 
limbi reclama corespunzătoare, 

Iteria de stat de asemenea posedă în 
Cluj câteva firme judaice dintre cari 
«Colectura Hermes> deţine locul de frun- 
te pe tabloul marilor colecturi nu numai 
în Cluj, dar în întreaga ţară: 

Şi după cum C. F, R.-ul precum şi 
Lateria de stat sunt monopolurile ex- 
clusive ale statului român, în tocmai 
ca şi tutunul, alcoolul, sarea ete. 
iuseamnă că trebuiesc integrate în a- 
iaşi lege de expropriere a finanțe; 
judaice. 

Guvernele de tristă memorie cari 
Sau perindat la cârma statului, an 
căutat prin orice fel de mijloace să 
aiute capitalul jidovesc, care în de- 


153 avocați evrei exciuși 
din baroul de laşi 


In adunarea generală eairacrdi. 
creştini 
din Iaşi, prezidată de d. av. Petre 
Pogonat, decanul barocului, s'a luat 


grâu cu ec. str, 76 kgr. lei 53,500—54,500; 
grâu cu oc. str. 71 kgr,, lei 56.500; grâu 
cu c, str, 78 kgr,, lei 56.250—57.500; orz 
de 56-60 kgr. lei 40.000, 

Predări cu termen; orz de 38-59 kgr. lei 
40.000; rapiţă naveta lei 83,000;  rapiţă 
coltza lei 84.000; rapiţă de primăvară lei 
62,000; rapiţă sălbatică lei 48,000; măză- 
riche semănată lei 33.000; mazăre Victo- 
ria lei 47.000; mazăre furajeră lei 45.000; 
fasole de Ialomiţa lei 60.000; fasole de 
Bazargic lei 62.000; fasole de Transilva- 
pia lei 64.000; grâu de Transilvania lei 
56.500 (toate predabile Ianuarie); secară 
lei 46.000; orz lei 45.500; porumb rece la 
sosire lei 28,500; in lei 180.000 (predare 
prompt staţie). 

In silozuri se află; 1179 vag, grâu, 460 
vag. orz, 1 vag. secară, 3 vag, măzăriche, 
9 vag. cânepă, 4 vag, mazăre. 60 vag. 


comerțul românesc 


0 uluitoare descoperire 
la lăptaria comunală 


O inspecţie făcută eri la lăptăria co- 
munală — de d-nii N. Mociorniţă şi 
Gh, Malicescu — a scos din «taină» o 
situaţie dim acelea cu care democraţia 
a «îndestulat> ţara până acum. 

Şi anume, sa constatat că maşinile 
de sterilizare sunt cu totul degradate. 
Dar să nu-şi închipuie cineva că din 
cauza întrebuințării! Fiindcă uzate de 


la început, aceste maşini n'au funcţio- 
nat niciodată, deşi ele trebuiau să o- 
fere zilnic populaţiei un lapte praos- 
păt şi de o calitate controlată. 

În această stare aceste maşini se a- 
îlă de 5—6 ani, adică dela cumpărare. 

Desigur această uluitoare descoperire 
este una din multele explicaţii cari vor 
justifica în sfârşit, încotro au fost 
irosiți banii cetăţenilor Capitalei, 


pom caii ocupate; 323; silozuri disponi- 

bile 418. 

Incurajaţi industria 
şi 


| 
nescu preşedintele asociaţiei 
caților români creştini, D. Luca, M, 
| 


în examihare. situaţia avocaţilor 

evrei. ; 
Au luat cuvântul d-nii Petre Po- 
gonat decanul baroului. Nelu  Io- 
avo= 


Constantinescu, Ionel Teodoreanu, 
]lie Gârneaţă şi N. Petrea 

Au fost excluşi din barou 153 
avocaţi evrei, pe motivul că nu în- 
deplinese condiţiunile esenţiale pen- 
tru înscriere în corp. 


cursul ultimilor ani şi-a ajunse apo: 
geul. 

Ni se va răspunde de către factorii 
tristului regim, că numai  jidanii au 
tost şi au posibilitatea de a depune su- 
mele necesare drept cauţiune, Insă, noi 
ştim că ofertele românilor nu au fost 
mate în considerare, cu toate că pre- 
sentau avantaje şi au fost admise cele 
lidoveşti din motive ugor de înţeles. 

Dar nu au găsit de cuviinţă guver- 
„ele de ieri şi mai de mult, să apeleze 
la români cu un trecut mnepătat, cari 
şi-ar îi putut câştiga existenţa în mod 
cinstiti ; 

De ex.; invalizi de răsboiu, orfani şi 
mulţi dintre acei pe a căror piept stră- 
lucesc cele mai semnificativa decoraţi! 
de vitejie şi sacrificiu în marele răsboiu 
si al căror certificat eclipsa de departe 
întreaga cauţie pecuniară jidovească? 

Asttel o întreagă pleiadă de tineri ti- 
traţi, tree zilnice scrâşnind din dinţi, pe 
lângă ghişeurile judaice, în interiorul 
cărora semiţii şi-au plasat toata speoi- 
menele da a aceiaşi ras, 

Un alt fapt care contrariază opinia 
publică clujeană, îl constitue după di. 
ferite versiuni: <Chestiunea cu auto: 
buzele C, F. R.ului, cari nu de mult 
timp au înlocuit pe cele particulare. 

Ni se spune că şi la acest articol 


care constituie de fapt un monopol a) 
statului, ar fi interesat capitalul je- 
daic. Proverbul românese sună cam 
astiel: 

«Până nu se face foc, nu iese fum» 
şi de aceia să-mi fie permis a întreba 
organele competente din Administra 
ţia C. F. Rului, cum stăm cu această 
chestiune? 

Cerem în consecință, sesizarea auto 
rităților şi în acelaş timp etalarea 
unui comunicat oficial şi destul de ex- 
pl.cit, pentru a înlătura pe viitor oni 
ce versiune. 


In privinţa Casselor de bileie ale C 
F, R.-ului, precum şi: Colecturile Lote 
riei de Stat concesionate finanţei ju 
daice, suntem convinşi că actualii gu- 
vernanți se vor sesiza şi vor încadra 
în aceiaşi lege care prevede expro- 
prierea totală din mâinile finanţe, ju- 
daice, a tot ce este monopol al statu- 
lui român. 


CORESP. 


Curier judiciar 


CONTESTAȚIA LUI BACALU 

Inginerul Adolf Bacalu, fost pe vre 
muri în serviciul soc, petroliferă «Sos- 
piro> a introdus la Curtea de apel s. III 
o contestaţie foarte interesantă. 

Numitul fusese condamnat pentru vina 
că în timpul când era în serviciul so- 
cietăţii, a falşificat listele de Dlată, rea- 
lizând frumoase diferențe frauduloase 
ventru propriile buzunare, 

Pedeapsa era de 12 luni închisoare şi 
400 mii lei danne. 

Inchisoarea a executat-o, dar daunele 
nu le-a achitat nici astăzi, Vroia omul 
o reducere, sau poate o reducere totală. 

Şi, în speranţa că va avea un rezultat 
bun, care să-i aducă şi un gheşeft bun 
a cerut Curţii, pe cale de contestaţie, re- 
vizuirea deciziei de condamnare, măcar 
partea privitoare la daune, 

Curtea însă, i-a stricat socotelile, res- 
pingându-i contestaţia, 


gospodărit sectorul de Galben. 


COMISIA PENTRU CONTROLUL 
AVERILOR ACTIVEAZA 


Comisia pentru controlul averilor de 
pe lângă Curtea de apel Bucureşti, a 


continuat eri cercetările  denunţurilor 
făcute împotriva lui Const. Cernat, fos- 


tul director general al siguranței Sta-| 


tului, 


„Medalia 
mă 


dând orice pericol a dat dovadă de 
calităţi cari au fost cel mai înălţă- 
tor exemplu pentru întreg echipa- 
jul N. M. $. «Regina Maria». 

Art, 2. — Ministrul nostru secre- 


MARELE VOEVOD MIHAI |. 


tar de Stat la departamentul ae- 
rului şi marinei, este însărcinat cu 
executarea prezentului decret. 

Dat în Bucureşti la 20 Ianuarie 
1938. 

CAROL 

Ministrul aerului şi marinei (88.). 
Radu Irimescu. 

Nr, 155. 


Străini respinși de 
Ministerul Muncii 


Ministerul muncii în urma avizului 
comisiunei migraţiunilor din şedinţa de 
la 20 Ianuarie 1938, a respins cere- 
rile de prelungirea termenului de şedere 
în ţară a următorilor supuşi străml: 
Frita Flechsig german din Cluj, Hans 

“| Gătz german din Bucureşti, Hans Sauer 
austriac . din Mediaş, Ganciu Bioad- 
jiet bulgar dia Bucureşti,  Benaroyo 
Tean persan din Bucureşti, H. Kaut= 
maânn american din Bucureşti, Martin 
Fischer sârb comuna Unirea, jud. Ca- 
liacra, Corneliu Dollinger cehoslovace 
din Bucureşti, Mincet Vasile bulgar din 
T,„Severin, Gheza St. Mihalowid din 
Valea Călugărească, Moise Mantel po= 
lou din Bucureşti. 


E) 


Sărbătorirea zilei da. 24 
ianuarie lz „Liga 
iuitorală” 


„Liza Culturală” va 
„Ziua Unirii” Luni 24 
1938, orele 5 p. m. în sala tea- 
țrulni Ligii Culturale din B-dul 


Schitu Măgureanu nr. î, printr'un 
festival artistic. 


sărbători 
lanuarie 


Va va+bi d. Ceneral Mihail Schi- 
ma, administrator delegat al Ligii 
Culturele, despre: „Ziua Unirii” şi 
va [i urmat de un bogat proaram 
artistie. 

Yonte societăţile patriotice pre- 
cum şi şcolile sunt rugate & lua 
parte cu dranolul la această sărbă» 
toare naţională, 

intrarea liberă. 


inmormâniaraa 
ueu: erou dn 1916 


In ziua de 18 Ianuarie c. a fost în- 
mormântat la Tg. Jiu, eroul lon Pon 
ipilian, care în 1916, organizând a- 
părarea orașului de invazia inamică, 
a adunat femei, copii, bătrâni şi a 
impiedecat trecerea podului de pe 
Jiu. 

Pentru fapta aceasta, a fost de- 
corat cu Virtutea Militară. 

Fie-i în veci pomenirea faptei sale, 


Pentru inimile milosse 


Ziarul nostru a arătat în mai 
multe rânduri suferințele unui me- 
seriaşi român creştin bolnav şi să 
rac cu familie grea. Sărmanul Toma 
Stănescu nu are nici un mijloc de 
trai, nefericitul tată face un ultim 
apel disperat la buni noștri cititori, 
sperând că nu va fi lăsat să se p:ă- 


Sau examinat deasemeni, denunțu- pădească, 


rile depuse împotriva lui I. Ghiajă, 


Orice ajutor se poate trimile [ie la 


fostul prefect al judeţului Ilfov, In a- | redacția noastră sau la adresa: Str. 


ceste denunţuri intră şi averea fiilor 
d-lui Ghiaţă 


Ogorului 14 Dudeşti-Cioplea. O/i- 
ciu 31 


$coii în... cârciumi 


Aseară, d. prof. Marinescu-Nour, 
consilier comuna] la sect. I Galben, 
a avut o constăturile cu toţi direc- 
torii de şcoli primare din acest sec- 
tor, cărora le-a ascultat doleanţele, 

Discuţiile au fost purtate asupra 
unei întregi serii de lipsuri, d. prof. 
Marinescu-Nour, promițând întreg 
concursul] său pentru a îndrepta ac- 
tuala stare de lucruri, care, într'a- 
devăr este destul de dureroasă, 

Cu această ocazie s'a scos din în- 


tuneric o situaţie care arată în ce 


Şcoalele No. 49 de fete şi băeţi de 
sub direcţia d-nei Natalia Aniska 
şi d-lui Vasile Velicu (prima în str. 
Teiul Doamnei 91, cealaltă în Maica 
Domnului 35) funcţionează în... două 
cârciumi, 

Şi acestea nu sunt singurele care 
funcţionează în cârciumi, 

Fiindcă aşa li-a fost dat copiilor 
din acest sector, ca sub «gospodăria 
părintească» a d-lui Săbăreanu să-şi 
câştige taina cărții în cârciumi, 

Cât despre materialul didactic, 
mobilierul de şcoală sau lemne, noi 


bal fostul primar d. I. Săbăreanu &! ştim cum primarul de tristă amine 


| tire nici nu voia să audă 


. 


ELECTROSTAR 


a umilinții omeneşti, care îndură 
„cea mai cruntă mizerie posibilă, deşi 
suntem în veacul al 20-lea al civili- 
zajiei umane. Această populație e 
alcătuită din huţuli. Cu toate că et- 
nografic huțulii reprezintă, după 
cum arată unii dintre isto.ici, ur 
aele Dacilor, nimeni wa căutal să 
îmi rind îm fuvoarea educației lor 
mi omnesti. Au rămas tot în săl- 
bătăcia . primitivității, Intervenind 
apoi şi influența nefastă a ucrainie- 
niior, huţulii s'au molipsit de unele 
apucături cari le-au fost fatale. 

Trăind, în cea mai mare parte, în 
munţii Bucovinei de nord, mau cu- 
noscut nimic din progresele civili- 
zaţiei, în afară de demagogia politi- 
că şi otrava butoaielor cu rachiu în 
perioadele electorale. Incolo nimeni 
ma căutat să le facă o cât de mică 
educaţie. 

Din punct de vedere sanitar situa- 
ția-e şi mai tristă, Toate bolile se- 
ciale şi-au găsit mediul de desvol- 
tare cel mai prielnic tot între hu- 
țuli. Sifilisul, blenoragia. pelagra, 
tuberculoza, etc., decimează popula- 
ția huțulilor întrun procentaj care 
întrece orice închipuire. 

Singura sursă de venituri a lor 
rămânne numai câştigul din trans- 
portul lemnului pe apă. Săptămâni 
întregi însoțesc plutele pe Prut şi 
Ceremuş, pe un preţ de 25—30 lei, 
deși jidamii câştigă averi fabuloase 
de pe urma lemnului pădurilor bu- 
covinene  Exploatazea criminală a 
acestei populaţii, izolată de progres 


BUCUREŞTI, 
S. A. cALEA VICTORIEI, 3 


şi prosperitate, trebuie să înceteze împărtăşească şi publicului că arta 


odată 

Prea puţini sânt acei ce cunosc | 
de aproape viața huțullor. Sânt case 
unde iarna stau şi dormn în aceiaşi 
odae omul, câinele, vaca dacă o mai 
are, porcul şi tot ceiace are pe lân- 
gă gospodărie. Totul se concentrea- 
ză în acelaș loc. O cât de fantezistă 
descriere war putea reda mediul au- 
tentic al vieții huțulilor, 

Un imperativ uman cere, celor 
cari au răspunderea în conducerea 
destinului românesc sadea posibili- 
tatea şi huțulilor ca să se bucure de 
progres şi civilizaţie, 

E şi timpul suprem 

Ni se aduce la cunoştinţă un fapt 
profund regretabil. pentru cei ce 
s'au pretat la asemenea gesturi, o- 
puse tradiţiei poporului românese. 

In ziua de 27 Decembrie 1937, sub- 
centrul premilitar din Roşa, sub 
conducerea d-lui cpt, Bârzu, a dat o 
serbare, în sala casei germane din 
acea comună, Programul artistice al 
serbării, era alcătuiţ în cea mai 
mare parte, din cântece ruseşti şi 
ucraineşti, la cari sau adoptat nu- 
mai cuvintele româneşti. Echipa în- 
sărcinată să execute acest program 
internaţional, număra între mem: 
brii ei numai jidani şi ucrainieni 
Ba mai mult: între cântece au figu- 
rat unele interzise de chiar siguran- 
ță, ca celebrul cânteo revoluţionar 
rusesa: Uje ire rote u gaidanach, 
care exprimă timpul de încătușare. 

La protestele îndreptăţite ale stu- 
dentului Gh. Voloşeiuc, d. ept. Bâr- 
zu după amenințările de rigoare că 
va înainta consiliului de războiu pe 
studentul recalcitrant, a ţinut să 


43 - pr] £: i 


Alungarea masonilor din funcțiunile 


publice ar îi 


un mare aci 


al guvernului 


CHIŞINAU,. — Socotesc că toată lu- 
mea este de acord că francmasoneria 


esta o forță ocultă dirijată de jidani, 


şi pusă exclusiv în slujba iudaismu- 
lui 

Apoi se mai ştie că foarte mulţi oa- 
meni. români, cu rosturi importante în 
viata noastră de Stat, au ajuns acolo 
unde au ajuns numai datorită înscrie- 
rii lor în lojile frnemasonice. 

Asa stând Incrurile, se naşte între- 

barea” 
* [mându-se măsuri contra jidanilor, 
nu este logic ca aceste măsuri să se 
ia şi contra slugilor lor cozile de to- 
por dela lojă? 

Noi, care ne lovim în fiecare zi de 
funcționari publici masoni, credem că 
nicio măsură contra jidanilor nu va fi 
realizată, pe deplin, dacă nu se stâr- 
pese francmasonii, slugile jidanilor. 

Să dau un caz: La Chişi- 
nău, în afară de funcţio- 
narii altor instituţii, circa 
50 In sută dintre magis- 
traţi sent înscriși regulut 
în lojile masonice, alătawi 
de jidani, 

Cum vor putea Incra aceştia în spi- 
xit naţionalist şi creştin? 

lată de ce susţinem: masonii să fie 
îndepărtați din toate funcţiile publi: 


inaintări în armată 


Ministerul Apărării Naţionale co- 
munică : 

— Pe ziua de 24 lanua- 
rie 1938, se vor face înain- 
tări în armată de ofiţeri 
activi şi de rezervă. 

Publicarea acestor avan- 
sări va avea loc întrun 
timp foarte apropiat, 


ce, dacă încă nu se poate desfiinţa 
masoneria la noi. 

In ce priveşte Basarabia, ne luăm 
angajamentul să  demascăm numele 
tuturor funcționarilor masoni. 


Ss. F. 


LA 
E wi 
„obleme şi fapte bucovinene 


Mizeria unei populații uitate 


CERNAUȚI, 7. — Există în Buco- 
vina 0 iagmă socială care trăiește 
una din cele mai nemiloase tragedii 


nu implică o încadrare în firescul 
nostru naţional; iar cântecele tre- 
buie alese potrivit mediului, orice 
tendinţe ar exprima melodia lor, 

Având în vedere că asemenea ges- 
turi nu cadrează cu prestigiul insti- 
tuţiei premilitare, cerem organelor 
să ancheteze cazul, astfel ca pe vii- 
tor să nu se mai repete asemenea 
ieşiri lipsite de orice considerente 
naţionale şi educative, 

La Mitropolia din Cernăuţi se 
face totalizarea listelor de candi 
daţi, cari şi-au depus candidaturile, 
în vederea alegerilor bisericeşti din 
Ianuarie. 

Preoţii tineri vor să imprime a- 
cestor alegeri o linie de conduită 
nouă, hotărîtă să îndemne o perioa: 
dă de prosperare a credinţei noas- 
tre strămoşeşti. Noul spirit cons- 
tructivist, inaugurat de |. P.S. $. 
mitropolitul Visarion, n'are nevoie 
de parazitism, ci de oameni de ac- 
ţiune cari să nu patroneze gheşeftu- 
rile marilor sperţari, să.nu admită 
infiltrarea demagogismului politie 
în gospodăria fondului  bisericese 
din Bucovina. 


George Drumur 


«BUNA VESTIRE» 


Eîtinește viaţa 


Calea Victoriei, 8i 


Lei 21 Pânză oaturală 
29 Bati st colorat pt lingerie 


PR de damă 
o 04 Finet ae mom, 
FR 68 Pânză nentru Saltele 
2:79 Po | Cam te 
» 48 Picheturi p, capoaăe 
FR 65 Poplin La pt. Cămăși 
> (3 Cârpe pentru Bucătări, 
29 Chiloţi „sstre Dame 
29 Ciorapi e pane 

n 88 Flanele pei, 
A 26 Ciorapi Bărbăteşti l-a 
» 280 Treninguri Heine e 


360 Mătase ppira Pitpir 
18 Cravate «+ maus 1. 


130 Pulovere Pere 


65 Şaluri «e ani tie 
» 250 Pijamale „i, 


m 58 Perdeie zu ca în bi 


VECHEA SCOALA 
DUPLOYETI 


SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET.Il 
ASCEHIOR .TEL..48907 


TAXELE REDUSE. 


Episcopul armatei P.S.5. Dr. generai 
Pa:tenie Cionron la Botosani 


p. S. Sa dr. general Partenie Cio- 
pron, Episcopul Armatei, în urma în- 
specţiei făcute garnizoanei Cernăuţi, a 
sosit în ziua de 16 Ianuarie la Boto- 
şani. In gară a fost primit de d. col. 
Eug. Chirculescu, comandantul garui- 
zoauei, Ion Jormescu, sub prefect, 
preoț Mircea Dumitriu confesorul gar» 
nizoanei şi muzica reg. 8 Roşiori. Pri- 
mirea oficială s'a făcut la biserica St. 
Gheorghe, unde o companie de elevi 
ai şcoalei de subofițeri şi muzica reg. 
31 inf. au dat onorurile. La poarta Bi- 
sericii a fost primit de primarul oraşu- 
lui, avocat Zaiţa, care a rostit în nu- 
mele oraşului o cuvântare de bun sosit, 
iar la uşa bisericei a fost întâmpinat 
de patru preoţi. şi doi diaconi. După 
oficierea unui Polichroniu, la care a 
dat răspunsurile corul Catedralei Uspe- 
nia, a rostit câteva cuvinte de mulţu- 


Să se facă dreptate 


unui 


profesor 


In atenţia ministerului Educaţiei Naţionale 


BOTOŞANI. — In Botoşani fosta 


satrapie a lui Nuhăm Răutu-Kauîman 
s'au făcut multe nedreptăţi, care au 
fost amintite cât timp a fost la pu- 
tere. Acum însă au răbufnit una după 
alta. din ce în ce mai dureroase. Ast- 
tel avem cazul prof. loan Vasiliu, 
ținut sub ameninţări să tacă din gură. 

Pe baza examenului de capacitate 
a fost numit de minister la orele de 
religie din acest oraş. Aici sunt 19 
are libere deci mai mult decât pentru 
o catedră. Repartiția acestor ore a 
făcut-o fostul prefect Nuhăm Răutu. 

Sărmanul profesor n'a primit mai 
mult de 9, cu salarul nici pe jumă- 
tate la care se mai adaugă şi faptu' 
că este străin de localitate, ceeace 
l-a făcut să trăiască în mizerie. Res- 
tul orelor a fost împărţit de fostui 
prefect la 3 preoţi cu parohi, — a- 
genţi electorali — dintre cari numai 
unul singur are Seminarul pedagogic. 
In zadar prof. Vasiliu a cheltuit, re- 
clamând ministerului de zeci de ori, 
căci fostul prefect dicta în mod ab- 
solut. Aceşti preoți erau la uşa pre- 
fectului, ca şi sergentul dela intrare, 

Cel ce îşi căuta dreptatea ma a- 
vut voe să deschidă nici gura şi nici 
uşa lui. 


Da i 


Jsdanii dela Casa Asigurărilor 


sociale din 


VATRA DORNEI 19. — Despre 
jidanul losel Drukmann, care este me- 
dicul casei de asigurări sociale în 
oraşul nostru, ne-am mai ccupat în 
repetate rânduri. 

Acest jidov îşi bate joc de ani de 
zile de bieţii muncitori dela cele trei 
fabrici de cherestea şi continuă să 
fie menţinut mai departe în postui 
pe care-l obține de mai mulţi ani. 

Am arătat la timpul său cum înțe- 
legea d. lon Nistor, fostul ministru 


al muncii, să protejeze pe acest că- 


Vatra-Doruei 


lău, care în loc să ajute pe bieții 
muncitori când sunt bolnavi face toc- 
mai contrariul. 

Am semnalat toate abuzurile şi 
ilegalităţile, comise de Drukmann. Dar 
nimeni ma avut urechi ca să asculte 
doleanţele muncitorilor noştri. 

Credem că este nimerit să aducem 
aceste, cazuri grave la cunoştiința mi“ 
nisterului muncii cu rugămintea ca în 
interesul muncitorilor agitaţi să de- 
mită pe losel Drukmann din funcţia 
pe care o obţine 


Hceastă nedreptate continuă şi as- 
tăzi deşi legea spune categoric în 
art. 61 din Monitorul Oficial din A- 
prilie 1937: „Nimeni nu poate func- 
ționa ca profesor suplinitor în în- 
vățământul secundar fără seminarul 
pedagogic”. 

Hşa încât suntem incredințaţi că 
actualul guvern va repara multe ne- 
dreptăți punând capăt abuzurilor de 
până acum. 

D. ministru Petrovici va şti să 
tămăduiască multe răni. 

NIC. MURARESCU 


mire P. S. Episcopul pentru primirea 
ențusiastă făcută de populaţia creştină 
a oraşului. Au răspuns col. Chirculescu 
în numele garnizoanei, subpref. Jor- 
mescu în numele judeţului şi preot Mir- 
cea Dumitriu în' numele ostaşilor din 
garnizoană. 

A doua zi 'Liini 17 Ianuarie, P, S. 
$. Episcopul “Ci6pron, asistat de preot 
maior Crâveschi, pr. M. Dumitriu şi 
diacon Tatulea, au oficiat un serviciu 
religios la reg. 37 inf. in prezenţa 
tuturor ofiţerilor şi trupelor din garni- 
zoana Botoşani, după care P. S. Sa 
Ciopron a ţinut o cuvântare ofiţerilor 
în sala de conferințe a reg. 37 int. 
De aci S. Sa s'a dus la spitalul militar 
unde a vizitaţ localul, întreținându-se 
cu fiecare bolnav în parte. La prânz 
a avut loc o masă la Cercul Militar, 
oferită de garnizoană, iar seara la 8 
p S. Sa Episcopul Armatei a părăsit 
oraşul Botoşani, plecând la Bucureşti, 

Cu ocazia acestei vizite, P. S. ri 
a recomandat garnizoanei locale 
noul confesor pr. M. rect 


vă oieră în anul 


1938: 


PE 


CALATORII DE STUDII 
înspre 
AMERICA CENTRALA, 


AMERICA DE NORD 
şi CUBA-MEXICO 


cu vapoarele neîntrecutului 
serviciu rapid. 


Ocazia unică 


Regina vapoarelor de recreaţie 


„MILWAU KEE“ 


execută Croisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Genova și Veneţia 


aa: 


CĂLATORIA DE PAŞTI 
înspre ŞI 
INSULELE ATLANTICE 
dela 14 Aprilie până la 1 Maiu 
„Şi în VARA 1938 
Mari călătorii 
la Spitzbergen 


A 


Reţineţi deacum cabine Dvs, 


HAMBURG-AMERICA LINE s. a. 1. 


BUCUREŞTI 
Calea Victoriei, 84 
TIMIȘOARA 
Strada Mercy 1. 
CERNĂUŢI 
Str. Regele Ferdinand, 17 


Dela Cercul leșenilor 


Comitetul central al Cercului Ieşeni- 
jor şi-a ţinut şedinţa de constituire şi 
țixare a programului de activitate, pe 
anul în curs, în sala Frontului Negusto- 
vesc, sub preşidenția d-lui Gr Trancu 
Inşi 

Au participat un mare număr de mem- 
bri. A fost reales vechiul comitet de di 
recţie având ca preşedinte pe d, Gr. 
Trancu-laşi; vice-preşedinţi: d-nii gral 
1. Anastasiu, g-ral C. Manolache şi M 
Botez-Kaucaz; secretar general: d, C. N. 
Itrim; casier: d, Al „Fotino; bibliotecar: 
1 col, Gh. Caracaş, 


ST 


Asociaţia Academică  Româno— 
Germană, aduce la cunoştinţa celor 
interesaţi, că imediat după vacanţa 
de Crăciun, d. prof. Becker şi-a re- 
luat cursul de limba germană în 
orele anunţate la sediul în Bulev. 
Schitu Măgureanu No. 2. 


D, Ştefanescu-Goiceanu, preşedintele 
„Uniunii Camerelor Agricole”, a fost 
numit consilier ministerial al depar- 
țamentului de agricultură şi domenii în- 
sărcinat cu atribuţiile ministrului de 
resort, 

D. ministru al muncii şi d-nii A, 
0. Cuzin şi Marcel Adam, secretari 
general; ai acestui departament, au 
lucrat eri dim. la ministerul de in- 
ţerne cu prefecţii de judeţ. 

Sâmbătă 22 Ianuarie 1938, o- 
rele 5 p. m. în sala teatrului „Ligii 
Culturale” din B-dul Schitu Mă- 
gureanu “nr, 1; în ciclul de şezători 
organizate de „Liga Culturală” sec 
ţiunea Bucureşti, va vorbi d. dr, 
Florea Niculescu, profeşor, despre: 
„Explorări în psihologia inconşti- 
entului” şi va fi urmat de un bogat 
p1ogram artistic, | î 

intrarea liberă, ! 


Ministerul muncii comunică: D. 
ministru al muncii şi asizurărilor 
sociale, nu primeşte în audienţă pu- 
blicul decât în zilele de Miereuri şi 
Joi, între orole 11—12 a. m. 

Eri la ora 10 a. m. a avut loc in- 
stalarea  comisiunei  interimare a 
Uniunei Camerelor de mncă şi a Ca- 
merei de muncă Bucureşti. 

D. Virgil Molin, ziarist, secretar 
general al Federaţiei Pre:ei, a fost 
numit preşedinte al Uniunei Ca- 
merelor de muncă şi preşedinte al 
Camerei de muncă din Bucureşti, 

HWceastă numire este bine venită 
d. Virgil Molin fiind un bun or- 
ganizator pe tărâm profesiona!, cu- 
noscător al tuturor problemelor so- 
ciale, 


«Asociaţia internilor şi foştilor in- 
terni de spitale» deschide ciclul ei 
anua] de prelegeri prin conferința 
d-lui dr. Gh. Banu, ministrul sănă- 
tăţii şi oorotirilor sociale: <Orien- 
tări noui în medicina socială, ce se 


va ţine în ziua de 22 Ianuarie, ota 
9 seara, la spitalul Colțea. 


Preşedinţi ai secţiunilor au fost rea- 
leşi d-nii: Dim. Focşa (culturală); Ca 
lypso Botez (socială); M. Chiriceanu (ad- 
ministrativă); Eug. Decusară  (econo- 
mică), 

Au fost aleși cu membri noni, în Co- 
mitetul Central, pe temeiul hotărârei a 
dunărei generale d-nii: prof. Eug. Hero- 
vanu, g-ral St, Ganea, avocat C. Foca, 


av, C. Ştefănescu-Drăgăneşti, ing. M. 
Ciohan, Eugen Neculcea. 
D. C, D. Ifrim, secretar general, ex- 


pune programul de activitate, pe anul 
în curs, Noul ciclu de conferinţi va avea 
ca temă: «Iaşul privit de diferite perso- 
nalităţi ale ţării», 

Prima conferinţă va fi ţinută de sa- 
vantul academician d, prof, Simeon Me- 
hedinţi, cu subiectul; «Ce  însemnează 
Iașul pentru noi>, Luni 24 Ianuarie a. 0. 
ora 5 p. m. în sala Frontului Negusto- 
resc, din calea Victoriei 31. Cu acest 
prilej, va concerta şi corul Academiei 
Regale de Muzică sub conducerea d-lui 
prof, St. Popescu, 

In seara aceleaşi zile, la ora 8 seara 
membrii Cercului, se reunesc la o masă 
comună, în sala restaurantului Federa- 
iei Funcţionarilor publici, din pasagiul 
Român, pentru a sărbători patronul Cer- 
cului şi pe preşedintele lui, la împlini 
rea a 5 ani de activitate a Cercului, 

D. Ifrim arată că conferințele vor con- 
tinua din două în donă săptămâni, Vi- 
neri seara, 

In luna Maiu a, c. Cercul Ieşenilor va 
organiza în sala Ateneului Român, a 
TIl-a manifestare pentru revendicările 
Iaşului şi a V-a comemorare a marilor 
figuri ieşene, închinată Mitropolitului 
Veniamin Costache. 

D. președinte Trancu-Iaşi a făcut pro. 
punerea organizărei unei expoziţii ie- 
şene, în capitală, cu prilejul centenaru- 
lui celei dintâi expoziţii din Iaşi. 

Au mai luat cuvântul făcând diferite 
propuneri d-nii: prof. Dim, Focga, av. 
M. Chiriceanu, M, Botez-Kaucaz, O, N. 
Itrim, preot 0, Dron, amiral M. Gavri- 
lescu, col. R. Hotineapgu, Virgil Ionescu- 


Iarzeu, Eugen Decusară, prof, St, Po- [a 


pescu, ete, 


LUBOIL 


este neintrocut 


A aceasta o auzi deseori 
în lumea avutomobiliștilor. Ea 
nu trebue să surprindă pe nimeni. 
Incă de când a fost lansat de către 
„Unirea“, uleiul Luboil a cunoscut 
-un succes desăvârşit prin faptul că 
era un ulei românesc dețină calitate. 
Numai Luboil asigură o viață mai i 
lungă motorului deoarece la orice 
temperatură filmul de uleiu se 
plimbă printre piesele metalice, 
ferindu-le să se frece între ele. 
In orice bidon uleiul LUBOIL 
este acelas. 


DL REP CEE DNIRES ET APE SETE tei 2 PERENE 
Camarazii şi prietenii legionarilor . 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate magazinele cuaceaşiarticole; 


N Î  y** 


DUMITRU BORCEA București Tel, 3.54.66 Calea Victoriei 114 „Banel 0.t36- Cata Meta M_| 


"Magazinul | 


e N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1| 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


daconttinali) RĂCEALA și 
AMIC] DURERILE DE CAP 


foată 
fumea 


ADAUS LA CAFEA 


In cazurile bolilor de stomac nervoase 

crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 

dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 

greață și turburări digestive sau obţinut 

după multe cercetări atât în clinicile din ţară 

cât și din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


, GASTRO 73 Canro ea alde sta 


zare la farmacii şi droghe 
Răspândiți 


rii, sau se expediază 


„Buna Vestire“ 


Amatori Predeal! |Jidanii dela Gaz şi electr 


Spotul de iarnă este în toi. Camere iefține 
şi bine încălzite se găsesc la Hotel Palace. 
Pensiune—Restaurant 


Li 
.—.—— = 


tamarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteţi rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


OTO CARPAȚI 
Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm totografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, iilme și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere, 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIARITATE* 
Titus Pilescu 


ora 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
O CORE EP SIE ERORI SR EEE CTE Ta BAIE BE DE TE EDER a IPL DATE ADI DAI 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI 1 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 == EN DETAIL 


Mare asortiment în: 
Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şifoane, 
rain. de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 
Toate articolele se vând en-detail cu preţuri de en-Gros 


ZINA 


Incălţăminte durabilă şi eltină 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. i: 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, in gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


Pre. uri fo::rle r>'iuse 


art ame pas 


m: 
Vestminte, obiecte 


bisericeşti, bijuterii Tinirea“ 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Teiefon 478/5359 
E] 


Încălţăminte trainică 


pentru sezonui de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere propri: 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 


DEPOZIT DE ŞOŞONI şi GALOŞI | 
Tel. 54203 
a 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE Şi DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE, 


CU PREŢURI CONVENABILE 


INTREPRINDERI 


EOBECDALELEPIII SI-T72A ARII 
Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 
La Baionui Albastru 
Strada Carol No. 62 
Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


Vinde eftin | 
Manutactură Contecţiuni, Incălțăminte 
CS CT a III SREDTZR 


DORIŢI SA CUMPĂRĂȚI Gu PREȚURI EFTINE? A 
Vizitaţi Magazinul „CHăâmăsescu” 
Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Na onal) 
Bine asortat cu toate genurile de arme și cartuşe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 


Speciaiist in articole de pielărie şi cuţitărie. 
ticole de toilette arfumerie 


are industrie alimentară 
caută agenţi depiaţă energici, bine retribuiţi. 
Oierte detailate se vor prezenta la ziar. 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, 


rompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DU 


ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 
TELEFON: 5.08124 


Blânăria „Li OPA RI)“ 
Peire Gârleanu 


Sir. Coiţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu prețuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Buna Ves 


Răspândiți 


es 


tire“ 


Îi 


«BUNA VESTIRE» 


icitate 


în panică - 


Insfârşit dreptul regalian al Pri- 
măriei Municipiului Bucureşti ex- 
ploatat de purăţii de la Gaz şi Elec- 
tricitate va fi scuturat din temelii 
de ciclonul suflului naţional, iar cei 
ce au patronat această stare de 
lucruri intolerabilă vor trage con- 
secinţele. 

De decenii asistăm cu braţele în- 
erucişate la cea mai monstruoasă 
jocmăneală a avutului public de 
către cavalerii circumeişi şi pionii 
spiritului iudaie sub forma  apa- 
rentă a unei societăţi anonime 
pe acţiuni, când toate acţiunile 
sunt proprietatea Primăriei, iar be- 
neficiile le sug cu forme legale fiii 
lui Israel. 

Ce tel de administraţie se face în 
banul publice şi cum se justifică 


| toate cheltuelile în materiale şi in- 


vestiţii colosale procurate la fur- 
nizorii jidani, când Bucureştiul este 
aşa de mizerabil luminat şi cartiere 
întregi zac în bezna întunericului? 

Cum se explică lefurile de na- 
babi servite purăţilor cari  condue 
de fapt biata instituţie comunală 
alături de posibilitatea jalnică de 
a-şi duce zilele impiezatul de bi- 
rou pe umerii căruia se sprijină 
întreaga întreprindere? 

Ierarhia serviciilor Societăţei Ge-| 
nerale de Gaz şi de Electricitate! 
este alcătnită sistem cuşer, cu iţe! 
anticreştineşti, purtând în urzeală 
aroganța sfidăoare a exploatărei u- 
aui monopol de către  perciunaţii 
cari se lăfăiege în banii cetăţenilor 
Capitalei, 


IATA ŞI CONDUCATORII 


Câteva nume cu atribuţiile res- 
pective ne vor edifica: 

INGINER VEVIC, omul cu mâna 
rece şi surâs de broască este nelip- 
sit din anticamera Direcţiei Gene- 
rale; Harponeurul comenzilor ge: 
neroase şi a gheşefturilor opulente, 

Iustrul  jurisconsult  «FOCŞE- 
NEANU» desPre care gazetele s'au 
mai ocupat, şeful contenciosului, a- 
caparator şi a altor 3—4 contencioa- 
se grase, se distinge permanent 
prinir'o totală absenţă de la bara 
profesională, chiar şi atunci când 
cu fereala specific semită răspunde 
«prezent», 

Emeriţ pilot a evoluărilor Prin- 
tre articolele codului penal, este 
ținut la curent cu orice mişeare din 
instituție de către tânărul şi naivul 
secretoraş general de origine și el 
cam interlopă, 

Soarecele roşu, — liberul profi: 
torist, d. avocat <ALEX. SANTO», 


scaparatorul celei mai  sfidătoare 
aroganţe nepălmuite, subşetuj ser- 
viciului Contencios şi fericitul po- 
sesor a diplomei de nepot a d-nei 
«ADANIA» secretara fidelă şi in- 
dispensabilă a Direcţiei Generale. 

INGINER BERCOVICI,  facto- 
ţum-ul serviciului technic, deţină- 
tor a tuturor lucrărilor noi şi pes- 
euitorul investiţiilor eu comision 
gras. 

«Maestrul Alterescu» de la Direc- 
țiunea Comercială, un emerit ple- 
nipotent a lui Iuda şi cel mai conş- 
liincios spion a întreţinerii curen- 
tului semit nealterat, 

*Opulentul Nissim> ghiftuit până 
la refuz din Serviciul de  Aprovi- 
zionare şi Materiale condus de nevi- 
novatul ingineras Pârvu Năsturel, 
căzut Prin alianțe morganatice la 
rit mozaie. 

Mendelovicii, Breninghii, ete. ete. 

Suntem în așteptarea triumtului 
ideii naţionale care face parte din 
programul anunțat de d. primar 
generam, atunci când a evocat pro- 
movarea principiului etnic în insti- 
tuţia comunei. 

Nu ar fi greu de tras concluzii lo- 
gice în privinţa interesului de a fi 
ţinuţi jupânii de maj sus în scute- 
cele comunale. 

De altfel aflăm cu surprindere 
de cea mai arogantă sfidare a prin. 
ciplilor actualului guvern: avocatul 
Focşeneanu a obținut un concediu 
de un an Pentru odihnă în timp ce 
un alt avocat creştin ortodox pe 
aceiaşi zi a fost dat afară. 

Să se ancheteze de urgenţă întrea- 
ga activitate dela Gaz şi Electriţi- 
tate iar cei ce au prezidat acest bles 
tate iar coi ce au prezidat acest bles- 
să tragă consecinţele frumoasei 
lor fraternizări. 


Lucrările comisiei 
Risrațiunilor 


D. dr. Leon Scridon, subsecretar de 
stat al muncii, a lucrat eri cu d, Mis- 
sir, directorul serviciului migraţiunilor. 

S'a procedat, cu această comisiune, 
la revizuirea țuturor autorizaţiilor acor= 
date prin aprobări ministeriale, chiar 
în acele cazuri, în cari comisla a res- 
pins defimțiv autorizarea de şedere în 
țară, iar în mulţe cazuri cererile nici 
w'au fost supuse comisie! migraţiunilor, 
ci s'au acordat auțorizații pe. simple 
cereri prezentațe fără acțe justificative 
i pentru constatarea dreptului de a pu» 
tea obţine prelungirea, guțorizațiilor de 


şedere în țară. ăn 


Grave nereguii 


CU amenajarea 


parcului „Pusnicui“ 


Municipiul Bucureşti are pentru 
recreaţia locuitorilor capitalei ma! 
multe parcuri: Snagov, Băneasa, 
Pusnicul, 

Administratorul parcului  Pusni- 
cul este conductorul tehnic Mihăl- 
ceScu, carg pe acolo se dă drept ia- 
giner diplomat. D. Mihălcescu a 
amenajat toate parcurile precum şi 
grădina Botanică a Capitalei. Pen: 
tru aceasta din urmă este cercetat 
la parchet, fiindeă nu poate jus- 
țifica suma de 1 milion lei, 

D. Mihălceseu lucra pe bani gata. 
Bunăoară: pentru lucrul în parcul 
Pusnicul, care începuse prin 1934, 
d. inginer Mihălcescu avea ca aju: 
tor pe brigadierul silvie Petrică 
Zlătescu din Brăneşti. Acesta era 
obligat să facă state de plală de 
numele şi numărul lucrătorilor, de 
multe ori fictive, pe care le iscă- 
liau oamenii pentru suma de 50 lei 
ziua; în realitate ei trebuiau să pri- 
mească 710 lei după state. Aşa au 
păţit locuitorii din Cozieni, sat în 
vecinătatea parcului, ! 

Socotească fiecare ce frumoasă 
diferenţă îi rămânea d-sale. Gurile 
rele vorbeau, că numai dela parcul 
Pusnicul i-ar fi rămas în acest chip 
peste 3 milioane. 

Mecanicul uzinei din pare, Nleo- 
lae Dincă, ştie că d. Mihălcescu a 
luat dela Municipiu sume mari de 
bani Spre a procura benzină şi pă- 
cură cu care să stropiască şoseaua 
din Parc până la linia de centură 
a forturilor. Banii sau luat, dar, 
treaba nu sa făcut. 

Mai mult: uzina din pare a pri- 
măriei nu produce lumină, deşi 
primăria îi plăteşte tani pentru 
benzină. Cauza? Benzina o întrebu- 
inţează d. inginer conductor Mihăl-! 
«escu pentru limuzina d-sale, 

Din lucrările pentru amenajarea 
Bulevardului Brătianu a rezultat 
mulț material lemnos, cărămidă, 
geamuri, ete. Din acest material, d. 
inginer trebuia să construiască o 
casă de adăpost cu zidul de o cără- 
midă lăţime, pentru personalul de 
pază al parcului. D-sa însă a făcut 
zidul numai de o jumătate cărămi 
dă. Cu fleacul de rest, şi-a clădit 
pentru d-sa o somptuoasă villă la 
Breaza în jud. Prahova 

Insăşi clădirea restaurantului din 
pare sufere de multe metehne: e 
construită din material lemnos, din 
paie, bârne, pământ, ete. când sau 
încasat bani pentru zid de cărămi- 
dă. Cum se. înfăţişează ea astăzi, 
mar face nici 100.000 lei, însă s'au 
cheltuit pentru beţele din. pădure 


necesare zidului şi pentru pămân- 
tul lipit 850.000 lei. 

Acuma vine rândul nouilor edili 
ai municipiului să se intereseze de 
aceste nereguli pe care ni le semna- 
lează locuitorii din Cozieni, căci ei 


J P:9 


A 7 


cp e NE RIP lene re O e -. > - -. ] 


La 30 lanuari= 


Franţa întâlnaşie Belgia 


La Paris se fac mari pregătiri 
pentru anualul match dintre Bel- 
gia şi Franţa. Belgia fără a fi o ţa. 
ră cu un foot-ball prea avansat, a 
ştiut adesea să încurce socotelile 
Francezilor chiar când aceştia se 
aflau în urma unor performanţe 


frumoase. 

Matchul dela 30 Ianuarie, de pe 
Parc les Princes, prezintă anul a- 
cesta o atracţie deosebită, deoarece 
Gaston Barreau îşi încearcă echipa 
meta pentru campionatul mon- 

ial, 


Raliye-ul Monte Carlo 


Marea competiţie anuală a rallye- 
ului Monte Carlo îşi trăeşte cu în- 
cepere dela 24 cor (Luni deci) ediția 
1938. Din l'Auto aflăm că numărul 
concurenţilor se ridică la 142 deci 
mai puţini ca în anul trecut. Şi Ro- 
mânia e reprezentată de data aceasta 
de mai puţine echipe. Favoriţii pro- 
bei sunt din nou francezii care au 


i ] 
Ziarele de ieri au adus ştirea că Ba. 
ratki, nemulțumit de felul în care gru- 
parea sa, F, C, Rapid, îşi îndeplineşte 
datoriile față de el — anunţă că va re- 
zilia contractul şi.şi va îngădui să 0p= 
teze pentru altă grupare. 
Pe de altă parte conducerea Rapidului 


anunță printr'un comunicat că este la 
curent cu plata salariilor, că Baratky 


————— —__ 


u „ca 


— =: 


ştiut totdeauna să adauge maşinei şi 
pilotului ei, concursul neprețuit al 
organizatorilor Rallye-ului pentru ca 
mărcile franzece să nu-şi desmintă 
niciodată calităţile. 

Suntem curioşi dacă Petre Cris- 
tea mar putea strica ca şi în 1931 
socotelile francezilor, învingând însă 
şi şovinismul galic, 


z Baratky“ 


este nu numai plătit până în prezent, 
dar are salariul luai înnainte pe mai 
multe luni, 

«Cazul» va veni spre judecare în fața 
forurilor federale, mai ales că F. C, 
Rapid amenință că-şi va sancţiona cu 
cea mai mare asprime jucătorul recal- 
citrant, 


Hockey pe ghiată 


(ampionateie naționale 


dela Cermauţi 


_ Scăzând temperatura în Nordul 
țării, patinoarele din Cernăuţi sunt 
din nou în stare să suporte matchuri 
de hockey, aşa că, neindoios, cam- 
pionatele naţionale de anul acesta 
nu se vor mai amâna. 

La aceste campionate, care se vor 
disputa Duminică, Luni şi Marţi vor 
lua parte campionii regionali şi anu» 
me: Telefon Club din partea ligii 
de Sud, H. C.. Ciuc din partea ligii 
de Centru, H. C. Universitatea din 

artea ligii de Nord şi H. C. Dragoş 

odă din partea ligii de Est. 


| izironan excesele regionaliste 


Ca, şi în anii trecuţi, favoritul cam- 
pionatelor, este tot Telefon Club, care 
mai ales după antrenamentul făcut 
în ultima deplasare şi cu ajutorul 
românului canadian Bud Hugaru, de 
curând licenţiat de FRHG, se pare 
că nu are contracandidat în ţară. 

Dorim ca măcar de data aceasta 
publicul românesc din Cernăuţi să 
şi 
antiromâneşti ale haimanalelor iudai- 
ce şi ucrainene, care huiduesc siste- 


matic echipele româneşti. 


A. S. Jandarmeria 
nu se desfiinţează 


Intr'o consfătuire inlimă pe care a 
avut-o cu ziariştii sportivi din Bucu- 
reşti, d. general L. Bengliu, inspectorul 
general al jandarmeriei, a declarat că 
în nici un caz Asociaţia Sportivă JAN- 
DARMERIA nu se va desfiinţa aşa 
cum sa anunțat în unele gazele, 

A. S$. JANDARMERIA își va conti- 
mua şi deacum înnainte activitatea din 
trecut, dar se va rezuma „la sportul 


sunt gata să vie cu încă alte multe | ca mijloc, nu ca scop”, înțelegând 


amănunte. G. V. 


să se abțină dela orice manifestaţie 


care va încerca să pună nola pe spec- 
tacol, Va practica în special sporturile 
în strânsă legătură gu nevoile jandar 
mereşti ca: skiul, înnotul, canotajul, 
ciclismul, călăria, bobul, ele. precum 
şi sporturile minore care ajută la păs- 
trarea coridiției fizice necesară în orice 
moment fandarmului, 

Deasemenea A. S$. Jandarmeria se 
va strădui să difuzeze cât mal mult 
sportul în massele rurale ale nea- 
mului, 


INFORMATŢIUNI 


D. prof. Radu Gir conferenţia- 
ză la Brăila, mâine, Duminică 20 
lanuarie orele 11% dimineața. 


Mâine Duminică 23 crt, vor vorbi la 
Frăția Misionară <Patriarhul Miron»: 
Arhim, luliu Scriban,- pr. loan ]. Măie 
nescu din Crivina-Prahova şi d. V. 
Stârcea care va vorbi despre: «Ce lea- 
gă naționalismul de ideia creştină». 
Şedinţa se începe la ora 3 jum, p. m, în 
Pavilionul Regal din Parcul Carol (Ex- 
poziţie). 

D. Lon G. Ispir directorul revis- 
tei administrative <Plasa> a luat i- 
niţiativa  federalizării asociaţiilor 
subprefecţilor, pretorilor, secreta- 
ilor de plăşi, notarilor şi subnota- 
ilor din România. 

Reprezentanţii asociaţiilor de mai 
sus se vor înțruni în curând pentru 
A se pronunţa asupra înfiinţării a- 
cestei federaţii. 

— Ateneul popular «lon I. C. Bră- 
tianu> (Parcul Rahova) anumă prin 
aceasta, reînceperea activităţii cul- 
turale, corale şi artistice şi roagă 
insistent pe toţi tinerii şi tinerile 


„ doritoarecă se pot înscri—fără nici 


o obligaţie materială — în orice 
Luni şi Joi dela 7-9 seara. 


«Cercul de studii administrative 
practice» de sub preşedenţia d-lui 
profesor George Plastara îşi va re- 
începe activitatea printrun ciclu 
de conferinţe asupra administrații 
locale. 

Vor eonferenţia personalităţi, re- 
cunoscute în materie de administra 
ţie şi probleme de ordin social. 

Conferinţele se vor anunţa la 
timp, 


Seminarul Central din Bucureşti 
sărbătoreşte în ziua de 30 Ianuarie 
a. 0, 100 de ani dela întemeiere. 

Serbarea de centenar va fi patro 
nată de M. S. Regele Carol II şi 1. 
P. $. Patriarh dr. Miron Cristea 

Absolvenţii şcoalei cari dorese Să 
participe şi cari n'au primit invita- 
ţii prin poştă, sunt rugaţi să anun- 
ve cancelaria seminarului, pentru a 
li se rezerva invitaţii. 


Eri a avut loc, în prezența d-lor: 
general Bengliu, inspectorul general al 
jaudarmeriei, gen. Topor, gen. Iliescu, 
col. Pavlid, şi a tuturor oțițerilor sa- 
periori ai comandamentului, solemnita- 
tea prezentărei d-lor Tilică Ioanid şi 
Dinu Simian, Ssubsecrelari de stat la 
interne. 

Au vorbit d-nii general Benglu şi 
Dinu Simian. 


Dela C. A.P.I.R. 


Confederaţia asociaţiunilor de profe» 
sionişti intelectuali din România me 
oragă să publicăm următoarele: 

1. Audienţa la d. prim ministru Oc» 
țavian Goga, va avea loc în cursul săp- 
tămânii viițoare, = 

2. Adunarea generală ordinară va 
avea loc la 15 Februarie, fiind urmată 
de o adunare generală extraordinară în 
care vor fi desbătute soluţiunile preco= 
gizate pentru românizarea protesiunilor, 

3, Pentru problema salarizării şi atm 
monizării salariilot protesionistilon în 


Gr, 


telectuali, salariaţi de stat s'a instițuit 
la Confederație o comisiune specială 
de studii. 

Soluţiunile ce vor rezulta din desba- 
terile acestei comisiuni vor îi susți- 
mute în comisiunea specială a ministe» 
rului de finanțe, în care Confederaţia 
are un delegat, A 

4, D. arhiţeci Enescu, -preşedintele 
societăţii arhitecţilor români, a fost ales 
vice-preşedintele Confederaţiei în lo» 
cul tămas vacant după alegerea d. » 
Perieţeanu, ca preşedinte. . -. 


Luni, 24 Ianuarie a. c, apare numărul 
festiv al ziarului «Tribuna Contribuabi- 
lilor>, 

Ziarul acesta economie împlineşte 3 
ani, dela apariţia lui. 

In numărul acesta festiv, colaborează 
pene distinse şi notorii, dintre care re- 
ţinem numele următoare: prof, Emil 
Brancovici, preşed, Camerei Sindicale a 
Proprietarilor Urbani din România, prof, 
arhitect I. G, Pompilian, preşed. Sindi- 
catului Contribuabililor din România, 
prof, Gr. L. Trancu-laşi, fost ministru, 
Mihail Botez-Caucaz industriaş, fost se- 
nator, prof. Vasile M, Ioachim, secreta- 
rul Camerei de Comerţ, av. Const, Vicol 
publicist, Alex, Botez directorul ziarului 
«Profit şi Pierdere», Nicolaie  Crăciu- 
nescu, fost consilier al Camerei de Co- 
merţ din Bucureşti, Ioan Walther, C, 
Andronache, prof. M, Nimescu, D. Fulea 
şi prof. Alex, R. Niţulescu, 


Caut reprezentaţi ro- 
mâni creştini, pentru 
plasarea în țară a unui 
produs românesc. 
Doritorii se vor adire- 
sa d-lui inginer Ştefan 
lica, Strada Nedelcu |; 
Lugoj 
CUT ETAPE 

Lucrător tâmplar Jegia: 
mar, Caut ocupație. Are» 
saţi: Botu Matei, str. Go- 
gu Cantacuzino Nr, 26, 


Asociaţia  «Făuritorii României 
Mari» din Bucureşti strada  Isvor 
No. 9, invită pe membrii în ziua 
de 24 Ianuarie anul curent, ora 10 
dimineaţa pentru a participa la 
solemnitatea depunerii jurământu- 
lui de credinţă către M. S$. Regele 
Carol al II-lea. , 

La solemnitate pot participa şi 
membrii care au mai depus jură- 
mântul. 

'Ținuta cu basa gi decorație, ca- 
marazi cară n'au uniformă pot veni 
în ţinută de stradă. 

Solemnitatea va avea loa la se- 


Problema antreno= 
rilor străini 


| hotărire pripită 


In actualele perturbații ale vieţii 
noastre de stat, sportul românesc a 
flexionat şi el, — destul de puțin ce.t 
drept, dar totuşi îndeajuns pentru a 
arăta tuturor cât de depare a fost de 
menirea lui adevărată — spre chema- 
rea nafionalizării, 

Atingerea unui ideal nu-și găseşte 
însă totdeauna expresia cea mai apro. 
piată în mijloacele la care recurgem 
pentru a ne ridica către înfăptuirea lui, 

Ne referim la felul în care sa înțe- 
les naționalizarea în foot-ball. U. FE, S. 
R.ul sesizându-se de problemele vitale 
şi românești ale sportului cu balonul 
sferic sa grăbt la soluții care lovesc 
exact alături de țintă. Fără a se gândi 
că atâtea grupări româneşti merituoase 
sunt copleșite de numărul acelora ma- 
ghiarizate, că atâtea cluburi «corporae 
tive» activează nu în sensul eticei spor- 
tului, că în scaunele de conducere se 
adăpostesc atâția jidani (cazul Districa 
tului Bucureşti nu poate fi uitat). U- 
niunea găseşte că una din cele mai 
mari greşeli ale trecutului e prezența 
antrenorilor străini în țară, 

Așadar U. F. S. R. a decis să se lip- 
sească de servicile lor, Și cât se poate 
de curând: până la 50 lulie a. c. 

Decizia Uniunii nu ni se pare deloc 
la locul ei. Mai mult chiar, aplicarea ei 
nu va întârzia să desvelească consecine 
țe crude pentru progresul sportului 
masselor. Foot-ball-ul românesc multă 
Dreme a dus lipsă de antrenori, Mai a- 
devărat, a avut puțini şi din cei slab 
inițiați, Majoritatea funcționau în Are 
deal, deci acolo unde numai grupările 
minoritare aveau putinţa a le satisface 
pretențiile financiare, 

Cunoaştem foot-ball.ul nostru până 
la 1950 şi după această dată. Am mers 
în uşor progres. Până prin 1935—54 
când pe neaşteptate performanțele au 
stopat. Stagnarea a fost însă curând 
înlăturată. 

E data la care grupările româneşti 
sau gândit la rezolvirea serioasă a 
problemei antrenorului, factor capital 
al progresului sportiv, De atunci sem- 
nalăm prezențele unui Conrad, Pojar, 
Platko sau Janossy, 

Urmările politici cluburilor au fost 
din cele mai fenmiete. Calitatea socceru= 
lui românesc sa impus în timpul din 
urmă și Europa sportivă ne-a privit 
mirată că valorăm și noi ceva. 

De atunci matchuri cu Cehoslovacia, 
Ungaria, Belgia, Suedia, Polonia. De 
atunci primul pas în cupa Europei Cen 
trale. De atunci, 

Progresul foot-ball-ului românesc să 
infăptuit aşadar în urma acțiunii vora 
nite de cluburi, Nu Federaţiei, nu con- 
ducătorilor pătaţi, ci cluburilor trebue 
să le mulțumim pentru situația actua. 
lă a foot.ballului rumânesc la bursa 
streinătății, 

Și iată, hodoronc-tronc, decizia U, F. 
$. R. pornită din sfere depărtate de 
cunoştinţa adevărului, dela minți care 
nu vor să asculte glasul stăruitor al 
necesităților, şi care văduvesc soccerul 
românesc de factorul progresului de 
până azi. 

Ce ne rămâne să mai facem? Şcoli 
de antrenori români, fabricate la  iu- 
țeală? S'au să recurgem la cunoştiine 
țele jucătorilor noştri bătrâni, de talia 
morăâlă a unui Auer? 

U, F. $. R.ul dictează ordine și apoi 
își întoarce ochii. Nu vrea să mai ştie 
nimic, In fond e mai bine, căci numai 
așa ar putea ignora dezastrul călre 
care merge foot.ball-ul nostru, aruncat 
în valurile întâmplării de un petec de 
hârtie oficială, 


Mircea Pop 


—— 3 
Dela A.D..LR. 


Primim: „Aslăseară, asociaţia turis- 
lică A, D. M. T. R., oferă membri- 
lor şi prieienilor ei un ceai dansant, 
cu prelungire, în Saloanele Crucea 
Roşie, sir. Biserica Amzei No, 29”, 

———=X——=—— 


n Divizia Waţională A, 
12 echine 


In ultima şedinţă a comisiei ad-hoc 
s'a hoţărât formula după care se va 
juca anul viitor campionatul de îoota 
ball al Diviziei Naţionale A. 

In această serie vor activa numai 
12 echipe şi anume: primele patru cla 
sate din ambele serii se vor califica 
de drept, iar celelalte douăsprezece 
vor juca un tur de calificare împreua 
nă cu campionii diviziei A.; primele 
patru clasate vor întregi lotul de 12 
echipe. i 


ha 
Tiirneul Gedania 


Pulernica grupare pugilislică Geda- 
nia, care iusese silită să-şi amâne tur. 
neul proeciat acum 4—5 luni a sosit 
în ţară, Eri oaspeților li sa făcut o 
primire oficială la Galaţi unde au 
fost întâmpinați de d. Altred Antoniu. 

Astăzi vor începe matehurile cu Po- 
lonezii în sala Odeon. i 


BEI JIRIAIIIIE Ro DAIA PERETE 
Venus reia antrenamentul 


Sâmbătă 29 Ianuarie c. ora 16, 
toţi jucători clubului Venus vor îi la 
teren pentru a lua parte la Steştania 
de reîncepere a activităţii. 

A doua zi, Duminică 30 Ianuarie, 


diul asociaţiei strada Isvor No, $. |se vă ţine primul antrenament. 


Suferințele Românilor 


din Bulgaria 
(are este atitudinea guvernului român? 


Sunt cunoscute suferințele ne- 
sfârşite îndurate de către frații 
noştri de peste hotare. 

Românii din Bulgaria, mai ales, 
îndură cele mai neomenești perse- 
cuții — în timp ce minoritățile dela 
noi suni tratate cu un exces de îm- 
găduință care ar trebui să ne dea 
de gândit. 

Protestul de maj jos — o frâw- 
tură numai din sufletul chinuit şi 
protestator al românilor din Bulga- 
ria — trebue să determine 0 aeţiu- 
me energică a Statului Român, care 
pu poate rămâne impasibil în faţa 
tragediei fraţilor de peste Dunăre, 

Publicăm mai jos o scrisoare im- 


textul ca Dumitru Țăreanu ar îl în- 
cercat să înlesnească la trecerea 
Dunării pe Marin Christu (fost elev 
al L. |. R. din Sotia) şi Ion Ştefan 
(fratele elevului Anghel Ştefan cl. 
(II L. 1. R. $.) primul din com. Bw 
tan, ultimul din com. Sarbenita. 
Până acum nu ştim nimic de soarta 
lor, 

Astfel se petrec lucrurile aici. Iar 
dacă noi ridicăm glas de protest 
contra acestor barbarii, autorităţile 
imediat găsese o cale «legitimă» 
pentru a lua măsuri împotriva 
noastră, 

Şi dacă noi suntem vinovaţi faţă 
de tendinţele de asimilare ale bul- 


presionantă primită din partea d-lui | garelor, nu avem noi dreptul de a 
Rădulescu-Orăşanu, un glas numai, | cere dela guvernul Român să ne ia 


de desnădejde şi protest, 
două sute de mii cari aşteaplă ză- 
darnic îndreptarea, 

lată ce ne scrie: 

Auivrităţiile bulgare exercită în 
ultimul timp cele mai barbare per- 
secuții asupra noastră, a românilor 
din părţile Vidinului şi Plevnei 

Dece? 

a. Pentrucă avem îndrăzneala de 
a vorbi limba maternă şi de a prac- 
tica datinile strămoşeşti prin care 
ne păstrăm taraecterul etnie în ţinu- 
turile care ne-am născut. 

b. Pentru că dorim ca fraţii şi co- 
piii noştri să înveţe carte românea- 
scă în singura şcoală care le des- 
chide porţile culturii. Liceul Insti- 
tutului Român din Sofia. 

c. Pentruca tinerii români, absol- 
venţi ai liceului bulgar, cărora por- 
țile universităţii le sunt închise, 
voesce să-şi continue stodiile în pa- 
tria-mumă şi neobţinând paşapoar. 
te sunt nevoiţi să treacă graniţa 
clandestin, 

d. Pentrucă avem îndrăzneala de 
a întreba autorităţile de ce înlătură 
din funcţiune pe dascăl, pe preot şi 
pe notar numai pentrucă sunt ro- 
mâni. 

e. Pentrucă ne revoltăm când au- 
torităţile bulgare ne răpese pămân- 
tul spre a coloniza pe bulgarii din 
interior, când noi avem familii lip- 
site cn totul de pământ, (cazul com. 
Cozlodui an. 1934 August). 

Iată dece suntem chemaţi şi bă- 
tuţi la poliţie. Iată dece suntem de- 
portaţi în Rodopi şi la graniţa tur- 
cească, lipsiţi de orice mijloe de exi- 
stență, lăsând familiile noastre în 
mizerie neagră. lată dece amenzile 
sub diferite pretexte smulg ultimu! 
ban din mâinile noastre, 

La acest lanţ de persecuții se a- 
dauză cazul recent de arestare a ce. 
lor cinei tineri români din plasa 
Rahova: Poliţia bulgară a ridicat 
de acasă la 28.X11.1937 pe Dumitru 
Țereanu (fratele elevului Tereanu 
Potre cl. V.L.LR. din Sofia), 
Stancu Munteanu, absolvent al li- 
ceului bulgar, pe Marin Raţiu (fra- 
tel. elevului Gh. Raţiu el. VIII L. 
I. R. S. şi pe Costache şi Petre Dinu 
toți din comuna Cozlodui, snb pre- 


| 


din cele ! apărarea? Este pretext serlos faptul 


că împrejurările vitrege au contri- 
buit ca să fim supuşi bulgari? Până 
când guvernul român se va folosi 
de noi numai pentru reglementarea 
politicei minoritare interne de Sud? 

Până când intelectualii din păr- 
țile noastre în România numai pen- 
tru a-şi face cariere egoiste, spre a 
nu se mai întoarce niciodată în 
rândurile noastre? Ce au dat ace. 
şti intelectuali pentru fraţii lor din 
Bulgaria? 

Nu trebue aceşti 200009 de români 
să-şi aibă conducători luminaţi în 
mijlocul lor ? 

M, RADULESCU-ORAŞANU 
român din dreapta 
Dunării-Bulgaria 


la ora 5 
în fiocare după amiază 
CRAI DANSANT 
la restaurantul VIŞOIU 


Orice consumaţie 30 lei 
INTRAREA LIBERA 


0 INOVAȚIE SENZATIONALA IN CAPITALA 


îi 
(i  SBARA prezentare 2 din 
RA BUNE OROESTRE D 


Str, Oteteleșanu 5 (fost Maxim), 


ȚARĂ 
LA DINEU: Maestrul 
JEAN SIBICEANU 
Compozitorul Teodor Sibiceanu 
și CRISTIAN VASILE 
LA SUPEU; şi jazz-ul 
AMES KOK 
împreună cu 
3 Melody-Ladies 


RESTAURANTUL VISOIU 


PREŢURI OBIȘNUITE 


ASOCIAŢIA GENERALA 


„Geamul Românesc“ 


București, Calea Moşilor No. 25. Tel, 316/04 


Vinde geamuri, cristaluri, oglinzi, rame, 
tablouri. 


Execută orice fei de montări de geamuri 
artistic, cu maeştrii geamgil români 


BLANURI FINE 


CU PREȚURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihaâileseu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


cu cel mai bun jazz : 
JAMES KOK 
şi 3 MELODY-LADIES 
ear S 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Un exemplu Spaniol 


Fiecare împrejurare nouă coniirmă 
părerea acelora care au făcut consta- 
tarea că masele populare solicită as- 
țăzi, din ce în ce mai insistent, un 
anumit nivel de viaţă. Este aceia ce 
d. prof. Manoilescu a înțeles să pună 
la baza revoluțiilor moderne, în trun- 
je cu cea fascistă, sub înfățișarea o- 
bligaţiei pe care o au astăzi conducă- 
torii de popoare de a asigura subsis- 
lența naţiunei respective, 

Ministerul nostru de agriculiură a 
primii, un amănunţit raport, din par- 
tea ministerului naţionalist de agricul- 
tură din Spania, în care se arată, cu 
dale precise, toate măsurile pe care 
le-a luat acest guvern spre-a asigura 
o producție agricolă suficientă a da 
populaţiei subsislența necesară. 

Ce se desprinde din acest fapt? 

Intâi aceia că asigurarea hranei este 
socolilă astăzi, de un guvern, ca un 
tiuu de glorie pentru el. In raportul 
de care ne ocupăm se spune clar: 

„Principala preocupare a guvernului 
generalului Franco a fost aceia de a 
asigura o alimentaţie abundentă şi să- 
nătoasă locuitorilor,” 


țeilința delegației economice 
a guvernului 


Aprovizionarea ci cuzru și sfoară de Manila (e e eee 


Delegaţia economică a guvernu- 
lui a ţinut Vineri după amiazi şe- 
dinţă sub preşedinţia d-luj ministru 
Gigurtu, la mnisterul de industrie şi 
comerţ. 

S'a luat în discuţie problema a- 
provizionării cu sulfat de cupru şi 
sfoara de Manilla, 

In ceeace priveşte sulfatul de cu- 
pru, după discuţiile cari au avut 
loc, a fost autorizat d. Stan Ghiţe- 
scu, ministrul cooperaţiei, să stu- 
dieze problema în vederea ieftinirii 
prețurilor şi a aprovizionării lesni- 
cioase a regiunilor viticole. 

S'a aprobat, în principiu, ca, în 


cazul când fabricile din ţară nu 
vor accepta un prsț rezonabil, can- 
titățile de sulfat de cupru necesare 
viticulturii şi agriculturii să fie 
importate. 

Pentru sfoara de Manilla s'a ad- 
mis să se importe la timp la prețu- 
rile cele mai scăzute posibil ce se 
vor putea obține de ministerul coo- 
perației. 

Membrii delegaţiei au mai avut 
un schimb de vederi asupra  regi- 
mului contingentării şi asupra ex- 
portului de grâu. 

Sau soluţionat apoi lucrări 
rente, 


cu- 


== 


Balanța comercială pe anul 1937 
înregisireaz : un activ de 12 miliarde iei 


In anul 1925, exportul sa cifrat 
la 21.200 miliouae, iar importul la 
12.635 milioane, rezultând astfel un 
excedent de 9 miliarde lei, 

Din aceste cilre se constată că am 
avul în anii 1936 şi 1937 o balanță 
comercială activă, înregistrând însă în 


După datele statistice centralizate 
la ministerul de industrie și comerț, 
exportul României pe anul 1937 a 
fost de circa 31.500 milioane. 

Importul în aceiaș perioadă de timp 
se cilrează la 19.500 milioane, 

Deci axcedentul balanței comerciale 


anul expirat, un phus de 3 miliarde | pe anul expirat este de 12 miliarde 


lei faţă de activul balanței pe 1930, 


lei. 


0 nemaipomenită batjocură 


Chiar și astăzi se mai angajează par- 
sonail jidănesc 


- Zilele trecute, supte de ioame, goale 
şi aproape desculje, s'au prezentat la 
redacţia ziarului nostru două femel pes- 
te măsură de amărâte: Corina Bâcu şi 
Veroma Târteaţă. Aceste femei fuseseră 
parderobiere ale zeatralui Tănase, până 
în noaptea incendiului dela Crăclum 1937, 
Prima are soţul bolnav în sanatoria 
de 2!/, ani, iar cea de-a doua e vă- 
duvă cu 2 copii. 4 

Un domn Paraschivescu, care are 
concesiunea garderobei la acest teatru, 
ga drept recompensă a luptei bietelor 
femei cu moartea, scăpând de incendiu, 
pe când colegele lor au fost carbopi- 
zate, n'a găsit altceva mai bun de făcut 


decât să le concedieze dim acest umil 
serviciu, i 

In schimb ca o sfidare şi inconştiență, 
acest Paraschivescu în urma sinistrului, 
in locul bietelor femei gonite din ser- 
viciu, a angajat jidani, bunăoară pe 
Saltzman ou mevasta, pe Ilie Schwartz 
la decoruri, ete. Mai sunt mmeroşi stră- 
ini şi jidani la diferite servidi, 

Până le intervenția ministerelor dă 
resort, socotim că şi d, Tănase se va 
înduioşa de soarța itelor 7 
teprele semite E sa'i tea. 
trul d-sale, 


| In al doilea rând vedem şi de daia 
aceasta cum în această materie agri- 
cultura este prima grijă a guvernului 
alunci când urmărește o refacere şi o 
întărire a statului, 

Am socotit că poale [i luat ea un 
exemplu raportul spaniol de oarece 
el aduce faple petrecute sub presiunea 
unor împrejurări care exclud luxul de 
experiențe și amânările condamnabile, 
Prin aceasia experiența spaniolă ne 
! arată acela ce ar trebui să facă orice 
"guvern dintro țară în care populația 
nu are hrană nici măcar în parte 
sănătoasă, necum abundentă şi în care 


subsistența populației este. e chesti- 
une care preocupă numai în măsura 


e mn m mare a 


în care poate servi ca un argument 
electoral, 

România are de învățat din exem- 
plul spaniol mai mult ca multe ţări, 
Noi trăim cu credința că „în România 
nu moare nimeni de foame”, dar nu-i 
adevărată, Nu moare de foame în 
înțelesul acut al cuvântului, dar de- 
genezează și se distruge printr'o sub- 
nutriție cantitativă şi calitativă, care 
nu poate fi înlăturată prin îilan- 
tropie, 

Sunt lmeruri care se spun foarte 
des. Le-am repetal și noi azi în ]e- 
gătură cu un exemplu practic, nădăj- 
duină că poata așa vom putea să mal 
convingem po câțiva că nu mai este 
timp de pierdut. 


Cum se va face plata pensiilor 


Imcepând dela 29 lanuarie a. c, 
ministerul finanţelor, prin Direcțiunea 
| Mişcării Fondurilor, emite şi expe- 
diază acreditivele pentru plata sala- 
riilor şi a pensiilor conform pro- 
gramului stabilit, pe baza comunicări- 
|lor primite dela diferitele departa- 
' mente, 

Astiel, eri — 20 lanuarie a. c. — 
sa pus la dispoziția Cassei pensii- 
lor subvenţiunea lunară pe baza căreia 
această Cassă a emis în ziua de 21 
acredilivele pentru plata pensiilor în 


provincie, 

Pensiile trimestriale 1. O. V. trimes- 
trul Ianuarie 1938, pentru capitală, 
au început să se plălească încă dela 
data de 5 Ianuarie a. ce 

Peniru plala pensiilor trimestriale 
L 0. V. tot pe trimestrul Ianuarie 
1938, din provincie, cari în mod o- 
bişnuit se acreditau până acum la 
începutul lunei Martie, d. ministru al 
finanțelor a aprobat ca ele să île 


) :0iă invenţia 
IOiitdneastă 


Tânărul Anghel Halalai, lucrea- 
ză la desăvârşirea unei maşini de 
12 an A reuşii să o construiască în 
miniatură. A reuşit să o breveteze. 
A fost examinată de mai mulți 0a- 
meni de ştiinţă şi găsită bună. 

Construită pe baza unor concepții 
cu totul noui, această maşină ar 
avea particularitatea de a aduce €- 
norme servicii tuturor felurilor de 
transport, fiind îm măsură de a cir- 
cula, cu o iuțeală remarcabilă, pe 
terenuri accidentate, mlăștinoase şi 
uşor transformabilă în barcă cu 
motor, 

Deci, de un covârșitor interes pen- 
tru apărarea națională, 

Inventatorul Anghel Halalai, 
m'ae însă posibilități pentru a o con- 
strui în mărime naturală. 

A bătut pe la multe uşi, dar erau 
închise, N'a găsit un ajutor, nl- 
căeri, 

Anghel Halalai, roagă pe oamemi 
de bine să-l ajute pentru a putea 
perfecționa şi termina îmvenţia. 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


N ———————————————— 


Ca m 


acreditate la începutul lunci Februa- 
vie, deci cu o lumă mai devreme, 
asifel că plata acestor pensii va în- 
cepe în primele zile ale lunei Februa- 
rie 

Deasemenea a început plata sala- 
riilor la capilală, care va continua 
până la 23 ale lunci, dată dela care 
se va face plata salariilor în pro- 
vincie, 


Ba 


TEL 3:24:93 
Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, drogueriile și parfumerie româ 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


căsiți la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
Tramvaiele: No, 1—14—24—26 


MARTIN BILINSKY = 


MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re 
produce. Aparate și articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


| a aa aja) 434 ae 


5, 


e 


BURSA 


2| lanuarie 1938 
Piaţa rentelor prezintă aspecle de 


tormitate în tot timpul şedinţei oft-, 


ciale, Renia consolidării înscrie cursul 
de 37 1/,, împroprietărirea 59 5/8, sta- 
bilizarea 42 1/. 

In târgul liber, ofertele sunt nume- 
roasa 

Compartimentul acțiunilor este slab, 

„Mica” pierde alte 30 puncte, fiind 
închelate la 1250, Restul hărtiilor, cu 
excepțiunea acțiunilor Banca Româ- 
nească, neglijate, 

Au încheiat: 

Renta desvoltării 39 1/2, 40, 39 3/4, 
40, 40 1/8, 40 1/4. 

Renta consolidării 37, 37 1/8, 37 1/4 

Renta stabilizării 42, 42 1/4. 

Renta unirii 01 1/2, 

Renta înzestrării mari 78. 

Seris, urb, Buc. 5 la sulă 32 1/2, 

Mica 1265, 1260, 1258, 1235, 1250, 

Clădirea Românească 270, 272, 275. 

Letea 840. 

Loc, eltine 159, 

Banca Românească 578. 

Creditul Minier 271, 273, 272, 228. 

LR. D. P. 69, 67. 

Astra Română 849. 


CURSUL DEVIZELOR 


Paris 330—345 
New-York 98.15--100.15 
Londra 489.50—499.30 

Olanda 53.60—56.10 
Elveţia 22.70-—23.45 
Bruxelles 16.65—17— 
Varşovia 18.65—19.5 
ltalia 35.19.66 —5.19.66 
Pengoe 
Viena 25.50-—27.50 
Ror. 344 —551 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 58%. 


1 08 


ANEȘSTI 
DE DINTI 


+7 ; ag 
AA N 
Z - Ă, se 


BUL.ELISABETA 49 ETAJ 
i PS, 


CROITORIA GEORGE STANE: 


Execută ireproşabil, elegant şi fetin cu iurnituri de calita 
Camarazii legionari beneficiază de o reducere s A 
SPLAIUL INDEPENDENȚEI No 40. (Lângă Căminul Medici: 


„SIMBOL 


tiloz) 


CROITORIA | 
Nicu Vlădescu 


Execută ireproşabil cele mai pretenţioase comenzi 
B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CRE |ULESCU FII 
Casa fondată 1884 
Bucureşti, Str. Carol No. 31. — Teleton 445197 
ROM- CONIAC- LIQUEUR 
ŞAMPANIE 


PRIMAXIM” 
33 
FIRMĂ ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureșt 


Lănipi felinare <Maxim», <Petromax» și <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre şi Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


„Blănăria Vieneză“ | 


Andrei Farcaş 


Asortiment bogat cu blănuri fine, contecţiuni permanente, după cele 
mari creațiuni ale modei 
ATELIER PROPRIU, MODEL 
BUCUREȘTI: B-dul Regele Carol I, No. 16. Piaţa Academiei (în 
dosul statui Mihai Viteazul) Tel. 4.98-74 


OLUJ ; Piaţa Unirii No. 38 
i | 
Piapumăria și VASILE. CIOBANU 
Bucureşti, — Str. 11 lunie No. 28 
Contecţionează lucru garantat, cu prețuri convenabile 


26.50—27.50 | mama 


VALUTE EFECTIVE IN |" 


TARGUL LIBER 


Franci lrancezi 119—240 
Lire sterline aur 1625—1660 
Dolari 203—210 
Florin olande 107—117 
Napoleon 1310—1345 
Leva 1,50—1,75 
Shilingi 351/3—361/4 
Zloţi 32—341/4 
Rentenmari 38—43 
Pengoe 351/1—381/3 
Otomane 115—125 
Lire sterline 1039—1070 
Kc, 6,10—68,45 
Elveţia 49—52 


1 


Sp 
Pâinea neagră se va 
vinde cu 6 lei 


— Noua ordonanţă a municipiului — 


Mâine va îi afişată ordonanța 
primarială, prin care d. 0, 0. Bră- 
esku, primarul general al Capitalei, 
hotărăşte reducerea preţului şi 
noul regim de fabricaţiune al 
pâinii, 

Noua ordonanţă va stabili că bru- 
tarii şi fabricanţii sunt obligaţi de 
a pune la dispoziţia consumatori- 
lor pâine neagră de bună calitate, 
de acelaş format rotună şi fără 
toleranță mai mare de se ar. la kr. 


Deci se va vinde cu 6 lei de Luni 
dimineaţă. 

Mai sunt obligaţi — fabricanţii şi 
brutarii — să aibă pâine în canti- 
tăți suficiente în tot timpul zilei, 
nu numai până la ora 10 dim, aşa 
cum prevedea vechea ordonanță 
primarială, 

Cum o ordonanță nu poate întra 
în vigoare — conform legii specu- 
let — decât după 24 ore dela ati- 
şare, rigorile nouei ordo pri 


să n îi a 
si ma n lobeaite Mei leon ie imia | i DX 


incurajaţi Comerţu Românesc 
Cumpără d del: 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.54 
Coloniale, Delicatese, Vinuri 


naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


e ADIOZA 
-să 
i 


Emil Jugureanu 


INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. S$. E. 


FIER Str. Italiană, 19. BUC TI 
: Telefon ; a a 


APARATE de BADIO:; Toate mărcile 
Plata în rate. 


LABORATOR. Cele mai moderne instalaţiuni 
pentru reparații şi reglaje de precizie. 


Serviciul la domiciliu. — rețuri „Corect calculate. 
UNDE E ERATE POETI AP RORCRRAT TE RC 


AARE CEA Xa 
Mm GBA NAI 


-._.. 


| 


„UNA VESTIRE» 


O nouă unitate legionară în cadru 
partidului „Totui pentru Ţară” 


Educația chipului nou al omului româ:. — 


ARI. 1, — Corpul Legionar «1:0- 
ța-Marim» nu este în nici un fel o 
organizaţie mililiră sau 1 -“mili- 
tară, sau din cele oprite de lege, 

Denumirile ostăşeşti din acest în- 
dreptar, amintesc doar pentru sen- 
timentele de evlavie legionarră, ca- 
drele trupei în care, în ultimele luni 
ale vieții lor, au trăit şi au murit 
Ionel Mota şi Vasile Marin. 

In cadrul partidului «Totul pen- 
îru Țară», Corpul Legionar Moţa- 
Marin este un grup de esenţă strict 
şi sever educativă şi de inspirație 
eroică, care se distinge, în deosebi 
Prin atât: atitudinea pe care eli!a 
oricărei nâţiuni trebuie să o aibă 
în fața Morţii. 

Corpul legionar Moţa-Marin se 
delimitează şi se hotărniceşte deci 


în faţa Vieţii şi in faţa Morţii 
indreptarul corpului legionar „Moţz-Mariri 


prin înțelegerea, ţinuta şi primirea 
pe care le are şi le păstrează faţă 
de Moarfe. 


0 NOUA PEDAGOGIE A 
MORŢII ŞI A INVIERII 


In Corpul re tnruă Moţa-Ma- 
rin se propovă ueşte o nouă 
pedagogie a Morţii şi a Invierii. 
ART, 2. — Corpul Legionar 
«Mofa: Maria» are drept menire: 
Educaţia chipului nou al omu- 
lui Român şi tinde să pregă- 
tească un tineret care să ajun- 
gă la cele mai înalte culmi la 
cari poate nădăjdui o Naţie. 
Educaţia aceasta va privi: 
I. Atitudinea în faţa ri 
II. Atitudinea în fața Morţii. 


Atitudinea în faţa vieții 


Art. 3. — În fața vieții, luptă- 
torul din Corpul i pi șa pa ret 
ța-Marin»: 

1. Îşi înfrânează neîncetat pur- 
tarea sa, urmărind imaginea vie- 
fii de curățenie şi de corectitu- 
dine morală şi socială trăită de 
lonel Moța şi de Vasile Marin. 

2. Este omul sincerității neoco- 
lite şi slujeşte zen A 

3. Știe să-și revendice răspun- 
derile. 

4. Urăşte desbinarea,. clevetirea 
şi intriga, 

5. Urăşte trădarea. 

6. Este om de statornicie, de 
pu severență, de inflexibilitate, 
de rezistență spirituală şi de rece 
hotărire în furtună. 

7. El afirmă drept principiu 
excluderea ideii de retragere în 
fața oricărei adversități. 

Art. 4. — Luptătorul din Cor- 
ra Legionar  Moţa-Marin, nu-i 

ăudăros, nu-i provocator și 0co- 
leşte orice cauză de bătaie. EL 
este amabil şi nu e trufaş. Inlă- 
tură cu seriozitate orice cearlă, 
orbește puțin și cu puţine ges- 
turi. 

Art, 5. — Unitatea de suflet, 
frăţietatea şi camaraderia între 
luptătorii În Corpul Legionar 
Moța-Marin, este o datorie care 
nu va fi înfrântă. 

Se vor pedepsi cu eliminarea i- 
mediată cei care vor fi vinovați 
de lipsă de frățietate şi camara- 
dee faţă de vreun luptător al 
Curpului Legionar  Moţa-Marin. 


Moţa- : 


Comandamentul  corpu- 
lui legionar, Moţa, Marin, 
încunoştiințează pe cama- 
razii legionari cari au ce- 
rut înscrierea în cadrele 
acestui corp, că săptămâ- 


Cne sunt corespondenţi 


Ziareior sireimn:e 


Am arătat acum câteva zile 
cari sunt „agențiile de presă stră- 
ine ai căror corespondenţi din 
România sunt jidani. 

Dăm astăzi mai jos numele ji- 
danilor din ţară, cari reprezintă 
presa engleză şi americană la 
noi 

Nu este de mirare că avem o 
presă atât de proastă în străi- 
nătate când domnii de mai jos 
o reprezintă: 

1) Koler, jidan dela Dimi- 
neaţa, — Asociated Press of A- 
merica. 

2) Kovaci, jidan din ţară re- 


Ministrul Sovietelor s'a prezentat în 
audiență de plecare 


Suveranul a primit eri în au- 
diență de plecare pe d. Mihail 
Ostrowski ministrul Sovietelor 
la Bucureşti. 

_Plenipotenţiarul sovietic plea- 
că prin Viena la Moscova unde 


Luptătorii din Corpul Legionar 
Moța-Marin — fie împrejurarea 
cât de amenințătoare pentru via- 
ța întregului Corp — nu își vor 
părăsi un camarad rănit sau pri- 


zomer în puterea adversarilor. 
Art, 6. — Luptătorul în Corpul 
Legionar Moţa-Marin trăeşte se- 


nin, drept, mândru şi cu stăpâ- 
nire de sime în vârtejul tuturor 
amenințărilor și primejdiilor,. 

El știe să cântărească ce este 
veşnic şi ce este trecător, 


In inima luptătorului din Cor-| e 


pul Legionar Moţa-Marin, peste 
orice strigăt al dragostei sale sau 
al iubirei celor cari îl îngrijesc 
şi-l alină, răsună triumfător che- 
marea neamului. 

ART. 7. Luptătorul din Cor- 
pul Legionar  Moţa-Marin iu- 
beşte suferința. Suferinţa îi în- 
cheagă sufletul, 

Disprețuieşte viața în plăceri, 
în profit lesnicios, la adăpost şi 
în aceia cuminţenie care vrea 
să fie impusă de cei străini de 
viitorul de glorie al Românilor. 

ART. 8. — Luptătorul în Cor- 
pul Legionar Moţa-Marin are 
un țel: Prin sacrificiul anilor 
pe care îi are de trăit şi prin 
sacrificul vieţii sale, — dacă a- 
re bucuria să merite această 
cinste, — să se apropie pe cât 
poate de sbuciumul chinuitor 
cu care sau învrednicit lonel 
Moţa şi Vasile Marin. 


Atitudinea în faţa morții 


ART. 9. — Luptătorul în Corpul 
Legionar Moţa-Marin se bucură pri- 
vindu-şi moartea. 

ART. 10. — In camera 
fiecăruia sub icoană, va 


sta scris cuvintele lui lonel 
Moţa: «Şi mavem ait ideal 
decât de a ne hărăzi Dum- 
mnezeu fericirea să murim 
sfârtecaţi şi chinuiţi men» 


tru scânteia de Adevăr ce 
ştim c'o avem în noi şi pei. 

tru a cărei. apărare | rr'm 
la încleştare cu stăpâni- 
toarele puteri ale întune- 
ricului pe viață şi ne ntoRr= 
Da 

Stau gata de moarte. 
ALCATUIREA CORPULUI 

Art, 11. — Corpul Jegionar Moţa- 
Marin va avea un număr definitiv 
şi limitat de 10.033 de luptători şi 
va cuprinde 13 bandere a câte 771 
de oameni fiecare. 

Fiecare banderă va fi sub coman- 
da unui comandant legionar. 

Art. 12. — Statul Major va cu- 
prinde Comandantul Corpului Le- 
gionar Moţa-Marin şi 9 luptători. 

ART. 13. — Căpitanul a ales ur- 
mătoarele oraşe şi le-a dat distine- 
ţia de a fi garnizoane a câte unei 
bandere din Corpul Legionar Moţa- 
Marin: 

La Orăştie Bandera I-a; la Cluj 
Bandera Il-a; la Sibiu Bandera 
III-a; la Arad Bandera IV-a; la 
laşi Bandera V-a; la Neamţ  Ban- 
dera Vl-a; la Câmpu-Lung (Buco- 
vina) Bandera VII-a; la Cernăuţi 
Bandera VIII-a; la Chişinău Ban- 
dera IX-a; la Galaţi Bandera X-a; 
la Bazrgic Bandera XI-a; la Cra- 
iova Bandera XII-a; la Bucureşti 
Bandera XIII-a. 

ART, 14. — In jurul acestor cen- 
tre, acele localităţi care dau dovadă 
că au o mai mare inimă legionară, 
vor primi în garnizoană o companie 


Condițiile de admitere în Corpul legionar 


ART. 15. — Corpul legionar Mo- 
ța-Marin este constituit din luptă- 
tori până la vârsta de 30 de ani îm- 
pliniţi. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin poate hotărî excepţii la 
condiţia aceasta. 

Gradele Corpului Legionar Moţa- 
Marin nu intră sub această măsură. 

Art. 16. — Condiţiile de admitere 
în Corpul Legionar Moţa-Marin 
sunt: 

I, Să fii legionar. 

II. Să fii propus de un Coman- 
dant Legionar, şi de un Comaniant 
ajutor sau de 2 grade superioare 
acestora. 


 AFinmn 


na viitoare, cererile lor 
vor fi supuse judecății ju- 
riului de onoare, conform 
statutelor. 

Fiecare candidat va pri- 
mi la ti încunoştiinţa- 
rea cuvenită. 


prezentând — The New York 
Times, The Daily Telegraph and 
Morning Post 

5) Kover, ungur din țară pen- 
tru United Press, Britisch lIni- 
ted Press, 

4) Pearlman, jidan din ţară -- 
The Daily Express, 

5) Luncan, idem — Exchange | 
Telegraph Agency, Daily Mail, 
International News Service. 

Cum se face că toată presa 
engleză este dată pe mâna co- 
respondenților jidani? 

Onor Comisia permiselor, are 
de gând şi anul acesta să acorde 
carnete cîr acestor indivizi? 


a fost rechemat 


tea sa în România: 
Mihail Ostrowski a fost pri- 
mul ministru al Sovietelor acre- 
ditat pe lângă guvernul român. 
Până la numirea noului titu- 
lar legația va fi girată de însăr- 


va da relațiuni despre activita- cinatul de afaceri... 


TIPARUL INSTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU» $. A.. STR, IN DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» $. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.6838  ., 


Moţa-Marin 


III. Să nu fii sub apăsarea unur 
constrângeri familiare. 

IV. Să poţi declara pe cuvânt de 
onoare că nu ai făcut în viaţa ta 
nici un act la amintirea căruia tre- 
buie să cobori privirea şi să-ti pleci 
eapul. 

V, Să fii destoinie și sănătos la 
suflet, la minte şi la trup. 

VI. Să aibă încredere in privirea 
D-tale, Căpitanul sau Comandan- 
tul Corpului Legionar Moţa-Marm. 


părare poeți Fa încleş- 


tare cu stă arele pu- 
teri ale pe ear căra! pe 
viaţă şi pe moarte». 

«Stau gata de moarte. 
Jur, 

Art. 20. — In fiecare banderă | ai 
se va forma o companie de lup- 
tători având înălțimea de circa 
1,80 m 

Art. 21. — Uniforma Corpului 
iegionar Moţa-Marin va fi aceia 


a Banderei celei mai apropiată. 


în care şi-au dat viața 
Moţa şi Vasile Marin. 

Art. 22. — Comandantul Cor- 
pului Legionar Moţa-Marin este 
numit de Căpitan. Căpitanul îi 
ia jurământul. Dela el primeşte 
imstrucţiuni. 

Art. 23. — Celelalte numiri în 
grade, avansări, pedepse, sunt 
hotărite de Comandantul Corpu- 
lui Legionar Moţa-Marin cu a- 
probarea Căpitanului. 

Art. 24, — Pedepsele sunt: 

1. Dojana particulară. 2. Doja- 
nă în cunoștința Banderei. 3. 905 
jana în cunoştinţa Corpului Le- 
gionâr Moţa-Marin. 4. Suspenda- 
rea. 5. Eliminarea. 

Art, 25. — Fiecare legionar în 
Corpul Legionar Moţa-Marin va 
da o contribuţie lunară în bani 
pentru organizarea serviciilor şi 
constituirea unui fond de ajuto- 
rare a luptătorilor răniți, întem- 
nițați sau nevoiaşi şi pentru cin- 
stirea şi îngrijirea mormintelor 
celor secerați de moarte. 

ART. 26. — Ziua de 13 la- 
nuarie este sărbătoarea 
sfântă a Corpului Legionar 
Moța-Marin. 


Catastroiă aviatică 


ISTRES 22 (Rador) — 
Un avion militar, delia cen- 
trul Marignane s'a prăbuşit 
câteva clipe după decola- 
re, în urma umei piertleri 
de viieză, 

Doi subofiţeri, Cari for= 
mau echipajul avionului, 
au fost omorâţi, 


ART, 17. — Im temeiul unui ordin 
al Comandantului Corpului Legio- 
nar Moţa-Marin, se va înstitui în 
fiecare garnizoană de Banderă un 
Jutiu de onoare compus din tret 
luptători ai Corpului Legionar Mu- 
ța-Marin. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin numeşte, pe lângă fie- 
care juriu de onoare, un acuzalor le- 
gionar şi un secretar de şedinţă. 

Acuzatorul legionar este dator să 
examineze, cu neîndurătoare aspri= 
me, viața legionarului candidat, să 
scotocească toate slăbiciunile şi 
scăderile şi patimile sale şi dacă 
apare necesar, să cerecteze trecutul 
legionarului candidat chiar în loca- 
litățile unde. acesta q trăit. 

In lipsa luptătorilor în Cauză şi 
în urma concluziilor  acuzatorulu 
legionar, acest juriu de onoare, ho- 
tărăşte în prima instanță, prin în- 
cheerea scrisă şi semnată, asupra 
admiterei unui luptător în Corpul 
Legionar Moța-Marin. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin judecă în a doua în- 
stanță. 

Căpitanul hotărăşte în ultima îm- 
stanță. 

LEGAMANTUL, GRA- 
DELE, UNIFORMA, 
PEDEPSELE 
ART. 18. — Ceremonia primirii 
noului luptător în CorPul Legionar 
„Moţa-Marin, va avea simplicitate 

şi majestate. 

Ceremonia se va ţie în singură- 
tate, ferită de public, întrun loc 
istorie, fie într'una din văile, câm- 
piile sau pe unul din dealurile în- 
grăşate cu oseminte de români ne- 
păsători de moarte, fie la mormân. 
tul unui erou naţional sau a unui 
chinuit luptător legionar, 

Această sărbătoare se va celebra 
având conştiinţa îndreptată înspre 
vitejiile şi jertfele de sânge stră- 
moşești, în Prezenţa comandantului 
Banderei şi tuturor gradelor Cor- 
pului Legionar Moţa-Marin aflătoa- 
re în împrejurimi. 

ART. 19. — Candidatul 
luptător va rosti legămân= 
tul care urmează: «Şi m'a- 
vem alt ideal decâţ a ne 
hărăzi Dumenezeu ferici- 
rea să murim sfârtecaţi şi 
chinuiţi pentru scânteia de 
Adevăr ce ştim că o avem 
în noi (Sspre activita” cinatul de alaceri, + în noi şi pentru a cărei a- bir pentru a cărei a-. 


LONDRA, 2i (Balcan 09- 
riente). — Ziarul «Daily 
Telegraph» crede a şti că 
înti”un viitor război Italia 
nu se va putea aproviziona 
nici din Africa şi nici din 
America şi nici din bazinul 
Mării Negre, întrucât flo- 
ta engleză va proceda la 
blocarea Gibralitarului, 


= ci 


Material de război 
pentru China 


HONG KONG, 21 (balcan oriente). — 
Im localitate au fost descărcate pentru 
trupele lui Ciang Kai Scek, 18 vapoare 
sosite cu material de război din Eu- 
ropa. Se menționează că majoritatea 
acestor vase sunt de naţionaliiale en- 
gleză. Ele au descărcat aproximativ 
38 mii tone munițiuni, aeroplane și 
arme, 


Au reapărui sub- 
mariniâie pirati 
în Meaiierană 


LONDRA, 21. (Rador).— Agenţia 
Reuter anunţă din La Yalette: 

Echipajul vaporului englez <Cam- 
ma» a anunţat autorităţile din La 
Valette că a zărit un submarin care 
atacase un distrugător, în apele Me- 
diteranei occidentale. 

Mai mult distrugătoare franceze 
cercetează zona în care Sar îi pro- 
dus atacul. 

Această ştire pare să contirme 
svonurile şi indicaţiile neoficiale 
despre o activitate crescândă a sub- 
marinelor în vestul Mediteranei, 
activitate ce s'a desfăşurat în cursul 
ultimelor zile. 


24 lanuarie 


O dată de granit, Un popas sărbătoresc şi o piatră de hotar pen- 
tru toate năzuințele noastre de ascensiune în viața popoarelor. Vre- 
murile erau tulburi. Conştiinţa națională trezită în Apus sub forța 
pizionară a lui 1848, a mi ijit în preajma acelui an şi 'n Principatele 
românești. Actul Unirii s'a putut face numai cu un păleb tă mai târ- 
ziu. Bărbații luminaţi ai timpului au trecut peste toate piedicile în- 
tinse de neamurile străine şi peste neînțelegerea rătăciților din Blo- 
cul Antiunionist. 

Gestul spontan al unioniștilor care, printr'o subtilitate proce- 
durală, au consfințit ideea Unirii dintru început, în persoana colo- 
nelului Alexandru lon Cuza, a uimit străinătatea. Protestele au fost 
înăbușite, prin lovitura de pumn a faptului împlinit. Domnul care 
întruchipa nădejdile de mai bine ale celor două mlădițe de țară ro- 
mânească, despărțite de hotarul nedrept al Milcovului, a ştiut să 
ctitorească vremuri noui pentru destinele poporului românesc. Uni- 
rea sa născut din entusiasm şi renunțare la patimi politice. Actul 
acesta de importanţă istorică fundamentală, a crescut din vâltoarea 
românismului energetic şi creiator. 

Unirea s'a născut din avalanşa purificatoare şi izbăvitoare a 
credințelor de demult. Demult, demult, au fost oameni în fara ro- 
mânească. Neamul a trecut un examen strălucit atunci când s'a rot- 
lit Unirea. 

Cade-se acum, la praznicul zilei de 24 lanuar, să cinstim me. 
moria boerilor moldoveni și munteni din cele trecute vremuri. 

e numele Domnitorului ctitor de țară. 

mirea s'a născut din suflet vizionar şi înțelegere în spirit da 
jertfă. dealurile cer jertfe şi răstigniri întotdeauna. Fără sacrificii 
și renunțări la patimile ce sălășluesc în legea lutului omenesc, nu 
există idealuri. 

Unirea s'a făcut prin jertfă şi înţelegere. Și nu se poate păstra 
altfei. 24 lanuar 1938 să fie o aniversare şi un jurământ sub semn 


jertfei. 
| BUNA VESTIRE 


Pens onarii votului universal 


La începerea campaniei electorale, — Le vor foștii electori 


Deşi campania electorală este j semnele electorale au încetat de 
deschisă de aproape patru zile, | multă vreme să mai aibă impor- 
comisia centrală electorală încă | tanţa de odinioară pentru alegă- 


n'a terminat judecarea contes- 
taţiilor introduse de opoziţie şi 


ca urmare nu a ajuns încă să|portant: că dela 1920 au trecut 


stabilească misiunea punctelor 
electorale. 

Un principiu de echitate, ar o- 
biiga comisiunea să reglemen- 
teze punctele acestea, egale deo- 
potrivă pentru toate partidele. 
Adică, misiunea unui punct din 
sacul de grăunţe al listei 20, să 
fie spre exemplu, unitatea de 
măsură şi pentru lista guverna- 
mentală: un vâri de ac care în- 
țeapă invizibil un sfert de coală 
de hârtie. 

In cazul acesta nu ştim 
dacă actualii pensionari 

i votului universal, îm- 


a Ea de «imperativele ai] 


tegorice ale naţiei» ca să-şi 
ofere colaborarea actualu- 
lui cabinet, ar mai putea 
să viygere satisfacţii 


prin care altădată au tre- 
cut, cu care s'au ales, 
PANA UNDE... 


în| 18 ani, în care generaţiile ne- 


comunale şi înce ae; şi nu ştim 
câte alegeri parțiale de care au 
fost lovite toate judeţele pa 
tor, rând. 

Se uită un lucru foarte im-| Aşa încât, țăranul pe care îl 
atacă pensionarii votului uni 
versal, a căpătat rutina nece» 
sară, 


Proba? Voturile anula 
în recentele alegeri, mu 
mai puţine ca oricând, în 
timp ce participarea la vot 
a corpului electoral, pro- 
centual a fost mai mare că 
în trecut, ] 

Deci na pentru schimbare 
ses  somnelor electorală 
am protestat rândul tres 
cut, ci pentru vădița interna 
ție dolosivă a legiuitorul 
lui, caro a dorit să se nască 
în massa electorală o cota 
fate din care să obţină zi 
loase pentru sine, 

Evident că nu le va oh 
ţine. 

Actul acesta în tot căuta 


D. D. R. IOANIȚESCU 


Ionel | contra partidelor politice, | ştiutoare de carte au coborit pe 


jumătate la veşnica odihnă. A- 
poi de atunci şi până astăzi s'au 
făcut nu mai puţin de 9 alegeri 


Spuneam acum câteva zile, că generale, 8 rânduri de alegeri 


(i: eva dela, Academia Comercială 


consfătuire 


Primim cu rugămintea de a publica, 
un nou comunicat al Asociaţiei Stu- 
denţilor Academiei Comerciale: 

Greva dela Academia Comer- 
cială continuă, In zece zile de 
grevă nimeni nu s'a prezentat 
la cursuri, 

Cu învoirea conducerii Academiei de 
Comerţ va avea loc o consfătuire a 


studenţilor Academiei de Comerţ în 
sala mare a Căminului Nr. 1 de lâ». 
gă Academie, Duminică 23 lanuarie 
1938, orele 5 p. m. 

Toţi studenţii sunt rugaţi să parti 
cipe la această consfătuire, la care 
vor participa şi domnii profesori, 


Preşedinte, MIRCEA GOGA 


China de Nord va îi organizată 
după modelul statului Manciuko 


SHANGHAI, 21 (Balcan “Ori- 
ente). — Primul ministru al Ja- 
poniei, prinţul Konoe, într'o de- 
claraţie făcută unui grup de zia- 
rişti europeni, a admis că China 
de Nord va fi organizată politi- 
ceşte după modelul statului Man- 
Ciuko, 

„Aceasta nu însemnoază câ eco- 
nomiceşte China de Nord va avea 
un regim care să nu îngădue ex» 
pansiunea economică a altor pu- 
teri 

„Dimpotrivă, va fi favorizată a- 
tunci şi de capitaluri străine, iar 


in caz die război, Angiia va 
biota G braitarui, Suezul și Dardane e e 


Suezului, şi Dardanelelor. 

Presa italiană, afară de 
ziarul «Lavoro» a trecut cu 
vederea această inforima- 
ție. Răspunsul însă pe ca- 
re-l dă ziarul citaţ este ca- 
tegoric i «Dacă comunica- 
țiile italiene vor fi bloca- 
te, nici cele englezeşti nu 
vor rămâne libere. 


diepturile şi interesele ţărilor in- 
teresale în China vor fi integral 
respectate”, 


a fost inelegant. 

Alături de cei cari au capuse 
derea directă şi totodată sunt 
parte în procesul dela Comisia 
centrală, sunt vreo doi pensio- 
nari ai votului universal care 
şi-au cam pierdut măsura, 

Nu ştim dacă ziarul «Frontula 
esie ecoul acestor naufragiați 
politici, dar ar îi bine ca mai 
înainte de a îmbrățişa problema 
votului universal,  confratela 
nostru, să caute în propria-i co- 
lecţie cu o lună în urmă. 

Pe vremea aceia cimpea 
rativele catenorice ale mo. 
mentului» erau pentru 
partidul liberal. Cu două 
it în urmă, împotriva 
ui, 

Acum în contra tuturor, 
foştilor asociaţi politici, 

Mâine cine mai ştie, îm- 
potriva cui, 

In definitiv, noi încă nu 
Ştim cam ce vor domnii a- 
ceştia cari protestează as= 
tăzi în contra electorallui, 

Vor dictatură ? 

Apoi cu pensionari poli- 
tici aceasta este imposibil. 


STILEX 


LE PAN RC REA ETER SURE 6 BR [E EURES SEO ET 09 TEEN IC IAZ CTE ST CIROZEI ENTER 


Noui poziţii cucerite de aaţiona- 


liștii ssanioii p 

SALAMANCA 22 (Rador 
— Corespondentul Agenţi.- 
ei DNB transmite: 

Pe frontul Teruel, na- 
țHionaliştii au cucerii nu- 
meroase poriţii republica- 
ne, după ce au trecut râul 
Alfambra. Cutoată hotărî. 
rea lor, republicanii nu au 
putut să împiedice trece- 
rea râului, 

Intre Muleton şi Teruei 
najionaliştii au ocupat mai 
multe ferme în cari se af- 
lau cuiburi de mitraliere 
republicane, 

In sectorul Losilla a fost, 
respins un contraatac re- 
publican. Prizonierii re- 
publicani declară că în li- 
nia a a doua doua republicană au 


Redactor-responsabil : 


e irontul Teruel 


fost instalate mitraliere 
pentru a sili pe soldaţii din 
primele linii să lupte până 
la moarte. 


si 

SALAMANCA 22 (Rador) 
Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite următo- 


rul comunicat naţionalisti 
Pe frontul Teruel, trupe 
le naţionaliste au procedat 
În cursul zilei de eri la rec 
țificarea primelor linii, E. 
le au ocupat mai multe 
tranşee republicane, după 
ce au intrâmnt rezistenţa 
republicanilor, apniz Anti 
el şi mari pierderi, 
Naţionaliştii au făcut pes 
| te 400 de prizonieri, AŢI 


V. Olaniuc-Ster 


ANUL Il. No.271 -- 
eeezaeeeeee e eee, 


SS Pagini 5 Lei 


EA 


A 


ESTIR 


_7r 


- + 


ZIAR LIDER DE LYDIA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
Le ceia de a] 


Politicianismul, ruina 
DREESDEI E E) EREZIE BRE AIUREA 


provinciei româneşti 
IN IRRD 3 07 IRI DI ZA IEEE: 


E ac = Buiseze cele mai hidoase gângănii depe suprafaţa Pământului, 
pune într'o cutie şi, apoi, le-ai răsturna deodată pe-o măsă, —ai vedea 
o tragicomică panică, Răvăşite, gângăniile orbite de lumină, caută să se 
ascundă care 'neotro, pentru a scăpa de intensitatea razelor solare. 
"Efes unor anumiţi politicieni ai nostri e identică. Dupăce au je- 
ra, ei sau văzut, deodată, descoperiţi de-o lumină nouă: legionaris- 
mul, Inspăimântaţi de principiile mari şi sănătoase ale acestei mişcări, 
politicienii caută să-şi anuleze cumva tretutul pl.n de păcate, tără a avea 
însă sinceritatea necesară unei puriticări valabile, 

Depe urma politicienilor, a avut enorm de suferit provincia. Preiec- 
ţii, demagogi şi tără pricepere, găseau că e mai util să se ocupe de chi- 
vernisirea partizanilor decât de drumurile din judeţ, de situaţia sanitară 
— mizerabilă în satele noastre ! — sau de respectarea credințelor româ- 
neşti. De organele administrative în subordine, nici nu mai vorbim! Imi- 
tându-și stăpânii, slugile politice şi-au făcut de cap în rândurile popula 
ției, pe care au speculat-o şi prădat-o. 

în Ardeal— în Ardealul de înalte simţăminte româneşti! — în Banat, 
" în Bucovina domnească şi 'n Basarabia lăudată cu haruri dumnezeeşti, 
politicianismul a furat, a corupt, a înşelat. 

Eu, ca Român arborosean, ştiu cât rău au făcut politicienii în proviu- 
cia mea.Biserica, şeoala, casele naţionale, — au fost neglijate. Cultura 
litatea, zugrumată.. Troiţele arestate. Naționalismul, încătuşat. Exact la 
fel. şi 'n Ardeal sau Basarabia. 

Acesta este bilanţul unui anunmit politicianism în provincie. 

Arătaţi-mi o singură faptă desinteresat culturală, executată de poli- 
ticieni în provincie. Vă asigur, însă, că nu există. 

Par'că liberalii bucovineni, patronaţi de umbra d-lor Micehelson, An- 
bauch şi A. Apatty, nu şi-au făcut un titlu de glorie din sfărâmarea 
crucilor ? 

Par'că zapeiii basarabeni n'au procedat la fel? 

Politicianismul, slujit de oameni putrezi, a căutat să distrugă provin- 
cia românească, dând-o pradă în special jidanilor. 

Reacţiunea elementului autohton a venit la timp. 

Provincia năzuieşte după dreptate — şi ea ştie de unde-i va veni 
mântuirea. 

Deaceea, când cutreeraţi satele noastre, auziţi pretutindeni, sunând 
vitoros, pateticele cântece legionare! 

Ştiţi ce 'nseamnă asta... 

Politicienii au toate motivele să nu se simtă bine: 

MIRCEA STREINUL 


Legionarii comuniști 


midabil. Ştiţi dece au obținut legionarii 
o victorie electorală atit de strălucită ? 
Pentrucă a vrut Moscova. Moscova a- 
dică Kominternul, a dat ordin comuniş- 


Politicianii încearcă să explice vic- 
toria legionară din recentele alegeri 
după mintea şi priceperea lor. Ceea ce 
în fond puţin interesează. 


Serbarea zilei Unirii. Membrii guvernului în fața Patriarhiei, 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. 


TeLaroANE | 


Direcţia R dacţia . e + 4.84.34 
Administraţia +, +: + 4.85 8 
Tipografia 71,56 


Niciodată faptele care 


Reporteri din cei mai 


li MOMENTO 


se petrec în România 


ROMENO” 


a e c: nu au avut mai mare răsunet 
peste graniţe ca astăzi, In toată presa europeană veştile dela noi au trecut de» 
a telegramele mărunte din pagina cincea, la coloane întregi în pagina întâia. 


ap reciaţi şi mai serioşi, se perindă la Bucureşti. 


Telegrame şi telefcane nestârşite, pornesc zilnic spre toate capitalele lu- 


” Im «Giornale Fltalia» primul gazetar al Italiei, Virginio Gayda, publică o 


lungă serie de articole şi interview_uri întitulate atât de sugestiv «ll momer.to 


rOImenNo», 


Da, e momentul românesc, E ceasul în care într eaga 


ij . 


lume simte că sa 


schimbat ceva în estul Europei. Că România a încetat — sau va înceta în cu» 
rând — să mai fie doar un pion în jocui de şah al altora. 
Că e pe cale să-şi urmeze de azi înainte interesele ei, numai destinul ei. 
Lumea întreagă simte că Pastă d acumulată de veacuri în poporul 


nesc va isbucni în curând, vijelicae 


româ- 
aducând întreg ei lumi darul umor calităţi 


necunoscute, de înţelepciu ne politică, de curaj civic, de jertfă, de adânc simţ 
“artistic, de temeinică construcție ştiinţifică, de ortodoxie duhovnicească, 
Un mare popor, va arăta lumei că e vrednic să trăiască, să stăpânească, să 


conducă. 


Dar tocmai acest unoment românesc» ne impu ne tuturor o mare serio- 
sitate, o nestăpânită încortiare, pentrucă în examenul pe care îl dăm în faţa 


conştiinţei lumii întregi, în faţa Istoriei, să nu pierdem o fărâmă, 


din ceiace 


putem arăta bun în noi şi să ascundem în adâncul cel mai nepătruns tot răul 
pe care trebue să-l omorim în noi. 


Dar, iată că, nu se mulțumesc nus 
mai cu atit, Din nou oficina calom- 
niilor, cuptorul birfelilor, fabrică nou- 
tăți. Trufandale de sezon, 

Fiecare anolimp aduce o nouă  ca- 
lomnie, Aceasta biziie citva timp ca 
un balon de Moşi, apoi plesneşte unde. 
va întrun colț, uitată şi discreditată. 

Mi-aduc aminte că, în campania din 
33, am fost acuzați că falsificăm mo- 
nede. 

Camaradul nostru Banea era  maes- 
irul măsluirii, 

După chestia cu fasificarea, aceeaşi 
oficină a născocit că suntem  vinduți 


tilor din România să voteze cu legio- 
narii. De aceea au obținut atitea voluri 
în toate regiunile industriale şi  petro- 
lifere — pentrucă toți muncitorii — su 
votat din ordin ! 

(Trebue să mai știți că «toți munci 
torii», absolut toți, după concepția po- 
; liticianistă, sunț comunişti,  Deaczea 
trebuesc lăsați să moară de foame cu 
salarii de mizerie sau împușcați ca la 
Grivița). 

Nu ştiu dacă alita rea credință tre- 
bue să te facă să rizi sau să te întris- 
teze, 

In loc ca oamenii aceştia să se bucure, 
să-şi dea seama că, readucerea munci 


a —— 


COI 


Marele ziarist italian d. Virgi- 
nio Gayda, directorul ziarului 
<Giornale d'ltalia>, publică ur- 
mătoarea convorbire cu d. Corne- 


| 


UN INTERVIEW 


lui Hitler. Cind întreaga [ară şi-a dat 
seama că Legiunea poale aduna în 2— 
3 zile milioane — așa cum s'a întimn- | 
plat la moartea lui Mota-Marin — si a-i 
ceastă intrigă a sucombat, 


torimii româneşti de pe calea rălă:trii 


te scîrbesc, 


Bine înțeles că, cel mai mult atacat, Sau poate că eu greşesc. Poate că în- 


era Căpitanul, Cile nu sau spus, cite 
nu s'au scornit despre el! Nu mă lasă 
pe mine cenzura Că aș spune citeva 
şi grozav ne-am distra 

Cu timpul noi legionarii ne-am obi 


în jurul lor, 
Nu pot să-și dea seama că forța Le- 
giunii constă tocmai în această trans 
cinuit, Ridem şi trecem înainte, |Lizitaa totală, în această convertire la 

Acum, cea mai recentă invenţie e! 9 nouă religie, la o nouă credință cu 
cea cu comunismul. Legionarii sunt ro- tărie de stincă în Legiune, în puterile 
munişti, neamului şi în Dumnezeu, 

Cum ? Decet |. Şi că tocmai această tărie a crea 

Sunt comuniști pentrucă sunt comu=, eroi şi martiri, a dat pulere unui Sterie 
nişti |! Au program comunist, condus | Ciumetti sau unui Moța şi Marin, să 
cători comunişti, au să ia averile oa. | calce peste moarte, 
menilor, femeile, fetele, păminturile.„. Cind întreaga |ară freamătă, 
Mă rog va fi mai rău decât în ftusia 
comunistă a lui Sialin ! 

Concluzia, Şi concluzia a totul : feri- 
ți-vă de legionari, nu le ma. dați votu- 
rile, votaţi partidele de ordine! Marele 
şi puternicul partid liberal de pildă 
care a făcut România-Mare, care, etc. 
eic, 

Politicianii au şi un argument 


cind 


curățire a sufletelor, de Inviere, ceata 
aceasta hidă de politiciani rămîne ne- 
putincioasă undeva în beznă cu suflete 


sterpe, 
In peacul nou de lumină, ce se dese 


moarte, 


IOAN VICTOR VOJEN 


[or- 


“Petri u n în ereunet lu-] _AGAN VICTOR VOJEN, 
Mareşalu: legorov, 


omul de „încredere“ ai lu: Stalin 
a căzut în disgrație 


ROMA 25 (Rador). — Co. mareșalului legorov cres- 
respondentul din Varşo-| cuse în urma procesului 
via al Agenţiei Ştefani| contra mareșalului Tuka- 
transmite: cewski, care a făcut atâta 

După știri sosite din Mos| vâlvă, 
cova, încă o personalitate . 
pătat fe din cota | In ultima vreme mare- 


| cea mai grea şi 
„mare construcţie; A omu-| . 


chide, ei merg spre negație — spre! 


de seamă a căzut în dis- 
grație. 

Este vorba de mareşalul 
e renta al cărui prestigiu 
militar şi politio părea in- 
discutabil. Autoritatea 


şalul legorov pare să nu 


liu Z. Codreanu, care a avut loc 


comuniste, e o măre victorie națională, | cu prilejul vizitelor pe care zia- 
o mare afirmare a țării româneşti, gi se | riştii italieni le-au făcut săptă- 
coboară atit de jos cu minciuna, încit | mâna trecută la noi 


Mâine vom publica un alt in- 
terviero mai detailat luat de d. 


„tadevăr ei nu înțeleg. Nu pot să în-| Francesco Maratea asupra ace- 
feleagă nimic din ceeace se întimylă loraşi probleme: 


A treia vizită a zilei e dedi- 
cată lui Corneliu Codreanu, 
mândrului comandant al Gărzii 
de Fier. Se cunoaște dintr'altă 
parie această organizaţie misti- 
că şi războinică: apariţia tipică 


j|a unui nou spirit naţional ro- 


mân, Garda de Fier se poate de- 


fini, Partidul National al Revo- 
luţiei şi al Acţiunei. Este în în- 
tregime compus de idei şi de o: 
meni  noui. În 1927, creiatorul 
lui, — Codreanu zis CĂPITA- 
NUL — nume pe care istoria 
națională română îl decerne tu- 
turor capetelor marilor mişcări 
de libertate — a inițiat mişca- 
rea despărțind-se de vechiul 
partid naționalist a lui A. C, 
Cuza. 

M'am dus să-l văd pe Codrea- 
nu la sediul său. 

Pe când vorbea, mica sa odae 
sa umplut liniştit de camarazi, 
veniţi spre a lua ordine. Pri- 
vindu-mă fix cu ochii săi mari, 
clar strălucitori, Căpitanul a 
spus: 


Omul nou 


neamul intreg se pregătește de murea) ' Programul meu e con» 


[] 


structiv. Mă gândesc la 
cea mai 


lui fizic şi intelectuali. 

Acesta este deja prezent 
în România. Dar a omului 
moral, care încă ne lipseş- 
te. Vreau cu orice preţ să 
creez un tip de erou: în- 
țeles nu numai 
unui luptător pe câmpul 
die bătălie, dar în sensul u- 
nui muncitor, un muncitor 
cu mare încredere în na- 
ţiune şi în viitorul ei şi de 
mare onestitate şi cinste, 
în viața sa publică şi pri- 
vată, 


Spre Cor 


i Acesta este punctul esen 
țial, Programul meu se re- 
feră înainte de toate, la 


Dela această nouă bază 
imorală ne putem întoarce 
apoi la ridicarea rasei 
noastre şi la raporturi noui 
cu alte rase, care populea.- 
ză teritorul român şi în 
special cu aceia care ne 
nimicesc, — jidanii acapa- 
ratori 

Şi după aceia va trebui 
să ne gândim la agriculi- 
tură, la lucrări publice la 

„ la străzi, la căi fe- 
| rate. 


poratism 


Statul are nevoie de mari re-| şi aceia a statului. Teoria, că 


forme. Sunt împotriva actualei 


se mai bucure de toată 
încrederea lui Stalin. El| mxctă; este un haos, Trebuie să 
nu a fost ales membru al| ne găsim alta. Fiecare ţară are 
consiliului superior al U.| forme diferite şi specifice. Aces- 
niunii Sovietice, tor forme trebuie să se adapteze 


organizațiuni de stat. Ea este a- 


trebue să mergi la Paris pentru 
a cumpăra îmbrăcămintea pro- 
priei soții, sau modelul propriu- 
lui stat, şi-a trăit timpul său. 
Metoda mea e aceia a naturii. 
Vreau ca totul să se formeze 


TE AL D-LUI 
NELIU Z. CODREAN: 


Omul nou. Szre Corsoralism. Guvernul. Mnorităție 


i PD — 


GRIGORE MANOILESCU 


Comune urbane 


ian Lei 789 
6 luni > 350 


: 


Miercuri 26 lanirarie 1938 


Redactor şef 


MIHAIL POLIHRONIADE 
EAT IZI CEDO 
ABONAMENTE: 
ian i.ei 500 
Comune rurale - . 6 luni > 250 
3 luni > 125 


3 luni > 125 


Lupta „dela Praiea (Batău) 


x 


Era în timpul iernii. Viseolul bântuia | 
pe toaţă întinderea frontului din Mol- 
dova. Aveai impresia că odată cu! 
venirea iernii, ostilitățile au să inceteze, 

Incă dela 28 Decembrie 1916 —, 10 
Ianuarie 1917, generalul Falkenhain or- 
donă oprirea ofensivei armatei. a 9-a 
germană şi trecerea ei în stabilizare, 

Oboseala trupelor germane, timpul îna 
intat şi lungimea comunicaţiilor, nu mai 


permiteau continuarea operaţiilor, 


In aceiaşi zi grupul generalulu Ge- 
roch face ultimul efort pe frontul ar- 
matei II-a (Div, 15). 

Pe frontul român, germanii dispu- 
neau de următoarele forțe: 

1. Grupul de armate al mareşalului 
Mackensen, compus din armata III-a 
bulgară şi diviziile: mixtă, 12, 4 şi 
1 cavalerie, în Dobrogea. 

2. Armata de Dunăre compusă din: 
diviziile 15, 25, 26 turce, divizia 217 
germană, contopită cu grupul Sziba, 


i divizia 1 bulgară, divizia 7-a cavvakrie 


austriacă şi divizia cavalerie von Goltz, 
îu sectorul Dunăre-Corbul. 

3. Armata 9 germană cu corpul 5% 
(div. 115, 109, 41, 301 şi 6 cavalerie). 

4 Corpul 1 rezervă (div. 216, 76, 
12 bavareză şi 89) şi grupul Krafit 
(div. 75, corpul Alpin şi brigada 8 
munte) în sectorul Corbul-Ireşti, 

5. Grupul de armate arhiducele Iosif 
compus din: grupul generaluiui Geroch, 
grupul Ruiz (div. 1 cavalerie, 218 şi 
un regiment vânători) şi grupul Sun- 
kel (div. 71 şi 187) în sectorul Ireşti- 
Valea Slănicului. 


G'eva dela Academia 
Comercială 


După zece zile de grevă, condu- 
cătorii studențimii dela Academia 
coniereială din Capitală au convo- 
cat pentru Dumineca trecută pe toţi 
studenţii într'o adunare generală 
extraordinară, lu care a fost invi- 
tat şi corpul profesoral al Acade- 
miei, în scopul de a se consfătui şi 
de a se pune de acord asupra mă- 
surilor ce trebuesc luate pentru ca 
diferendul generator al grevei să 
fie aplanat. 


Trebuie remarcut încă dela înce- 
put că o asemenea manifestare a 
solidarităţii — care este greva — 
n'a mai fost înregistrat până acum 
în cadrele studenţimii dela Acade- 
mia Comercială, după cum o con- 
sfătuire între profesori şi studnenţi 
este unică în analele noastre uni 
versitare. 

Ceeaee ne reţine însă atentia este 
faptul că am putut vedea, în ţara 
noastră. o consfătuire între profe- 
sori şi studenţi, deşi nici numărul, 
nici atitudinea profesorilor dela A- 


spontan. Am început organizația 
mea cu cinci camarazi. N'am 
lansat imediat programe gene- 


rale. Am observat desvoltarea 
organizației, pentru a decoperi 
formule pe care ea însăşi le ne- 
cesită. Astăzi continuu pe aceiaşi 
cale. Dar mă gândesc deja că a- 
ceastă cale va merge spre cor- 
poratism. Ea isvorăşte nu din 
doctrină, ci din necesitate. A 
trebuit să recunose necesitatea 
unei regrupări pe categorii a le- 
gionarilor mei, 

Eu văd isvorînd din Corpora- 
tism forma viitoare a statului 
român. 


DESPRE GUVERN ŞI 
DESPRE MINORITAŢI 


Faţă de guvernul Goga, 
Garda de Fier menţine o 
atitudine 
chiay colaborare. 


Acesta nu este un guvern | 


ul revoluţiei naţionale ro- 
mâneşti. [ste totuşi un gu 
vern naționalist. Şi întru 
cât eu însumi sunt naţio- 
nalist, nu pot nici să-l atac 
şi nici să-l combat. Să fa- 
că el cât poate. Restul îl 
vom face noi. 

Minorităţilor  ungureşti 
politica noastră le va lăsa 
toate libertăţile. 

Ungurii vor alege felul 
în care vor folosi aceste li- 
bertăți. Ori o mare lealita- 
te ori o mare dușmănie. 
Atitudinea noastră ta” fi 
aceia pe care ei o vor dori. 
Adaug că în politica ex- 
fernă sunt contra Micei 
Imţelegeri, contra Inţele- 
gerii Balcanice, contra Li- 


binevoitoare : | 


ademia Comercială. care au parti: 
cipat la această constătuire, nu sunt 
de natură a impresiona. 

Este totuşi un început bun, pv 
care nu putem decât să-l aplaudăni 

Câţiva profesori şi-au aplecat n- 
rechea pentru a asculta nevoile stu- 
denților lor, 

Studenţii cer țot mai insistent 
profesorilor lor să le dea, în afară 
de principii reci şi teorii răsuflate, 
căldura sufletească a unui părinte 
spiritual, sfatul unui prieten mai 
mare şi mai luminat şi ajutorul u:- 
nui om puternic. Ei vor ca profe- 
sorii lor — şi în special cei ce au 
studiat în Germania — să nu uite 
că acolo consiliile profesorale nu se 
pot ține valabil dacă la ele nu ia 
parte cel puţin şi un delegat al stu- 
denţilor, indiferent de importanta 
sau natura chestiunilor desbătute. 

Pentrucă un consiliu profesoral, 
la care să asiste şi un student, este 
simbolul cel mai veridie al comu- 
nităţii spirituale dintre profesori şi 
studenţi, este semnul cel mai nedes- 
minţit al colaborării efective între 
făclierii culturii şi ai civilizaţie: 
naţionale. 

Profesorii trebue să cunoască ne: 
cazurile şi gândurile studenţilor! 

Primul pas pentru această apro- 
piere — deşi timid — s'a făcut prin 
consfătuirea de Duminică 

Fie ca acest prim pas să însem- 
ne, pentru uşile capitonate, zăvorite 
şi păzite de ianoşii şi vătafii mus- 
tăcioşi ai răducanilor şi petreştilor 
dela Academia Comercială, o iarbă 
a fiarelor care să dea studentului 
posibiiltatea de a călca — chiar du- 


că n'a avut vreodată în viaţa lui 
piciorul galoşat — pragul de netre- 
cut, până mai eri, al celui ce tre- 
buie să-i fie duhovnic. 


Geo Taşcă 


gei Naţiunilor, în Care nu 
pot crede. 

Credem în sfârşit în axa 
Roma.Berlin, şi spre ea 
orientăm tot spiritul nos- 
tru. 


PI 


Armaţa română avea următoarea conia 
punere: 

a) Grupul generalului Grigorescu com 
pus din: 

1. Div. 15 dela Dealul Bâtca Careloe 
(coţa 580) — Dealul Pișcul Raţei (cota ! 
316) — Dealul Arşiţei (cota 799) 1a 
Paltin. $1 
2, Div. 7 şi brigada 5 Călăraşi dela 
<ota 79 — cota 107 (Poiana Suiu), 

3. Div, 1 cazaci dela Don pe frontul 
cota 707, 645, 516. 

4. Brigada 7 mixtă pe frontul cota 
516 — Dealul Badiului — Satul Ră- 
coasa — cota 625 (Vâriul Momâia). 

In rezerva grupului erau: divizia 12 
română la Verdea, brigada 4 Călăraşi 
si un regiment infanterie la Caşia,. 
b) Grupul generalului Mannerheim 
(rus): A 

1. Divizia Tuzemuaa dela Vârtul Mo 
mâia la cota 589, 

2. Divizia 1 dela coța 589 la Iceşti. 

3. Un detaşament de trei batalioana 
dela Jreşti la Şerbeşti, 

In rezerva grupului: divizia 3 rom 
mână şi divizia 12 cavalerie rusă la 
Stăoani. 

c) Rezerva armatei II română: 

1. Div. 10 cavalerie rusă |a Păunești, 
dv. 6 română la Căiuţi şi div. ca 
valerie Tereskaia la Domneşti şi An- 
gheleşti, i 

2. Armata 4 rusă comandață de ge- 
aeralul Ragoza ocupa frontul Ireşti= 
Pietroasa - Bisigheşti = Movileni: dă 
jos = Malul stâng al Siretului până 
la Salcia, | 
! “In noaptea de 2 spre 3 Ianuarie 
1917. din ambele părţi vedem că se 
produc oarecari hârţueli. Adverszrul a 
tacă în mai multe rânduri cota 178 
(la Paltin) fără niciun rezultat. Ziua 
de 3—16 Ianuarie 1917 ne aduce marg 
fierbere. Toate indiciile arătau că duşe 
manul vroia să profite de avantagiile 
tactice dobândite în timpul din urmă 
şi să atace în regiunea Pralea -cu di 
recţia Căiuţi, 

Pentru a înconjura acest pericol, ca 
maudamentul român” însărcipă pe genea 
râlul Grigorescu să ia ofensiva în acea 
stă regiune, spre a zădărnici atacul ina 
mic şi a împinge frontul român spră 
Snd-Vest. S'au mai adăugat şi divizia 
]'7, apoi divizia 12 din grupul Văitoa 
ianu dela Verdea şi divizia 1 cazaci dela 
Don din grupul rus al general. lui Keller, 

Uermannii deslănţuesc mai întâi a 
tacul în direcţia Pralea şi reuşesc să 
ocupe cota 773, pe câre au transfora 
mat-o imediat într'un puternice centns 
de rezistenţă. i 

A doua zi generalul Grigorescu con 
tra-aţacă pentru reluarea p-z iei pier- 
dută în ajun. Trupele din divizia 7 
au atacat şi cucerit cota 712 împreună 
cu poziţiile învecinate: Poiana Cira= 
sul::i şi Poiana Secătura Ca'arei, unde 
au luat prizonieri un ofiţer şi 27 sot- 
dați germani, 

In acelaş timp trupele din divizia 
15 au ocupat după o luptă foarte în 
semnată cu baioneta şi grenade de 
mână, Dealul Pieţricelele, respirgânăd 
toate atacurile duşmane — nu feră pu» 
ține pierderi. Dealul Drăganului: ră- 
mase tot în mâna dușmanului, fiind 
foarte puternic întărit. 

Trupele diviziei 12 din proprie ini- 
țiativă a comandantului, au atacat în 
direcția Mărăşeşti şi au ocupat Dza- 
lurile  Vârlanului şi Drăgoteştilor până 
în Valza Părâului Simpejoara, în fața 
Dealului Mărăşeștilor. In zilele urmă» 
toare, urmară lupte sângeroase. Nu» 
meroase atacuri şi contra-atacuri s'au 
dat pentru stăpânirea înălțimilor „la 
încărcătoare” (cota 711) şi Poiana 
Coada Babei (cota 712) timp de 5 
zile, dar uu au putut îi luate de ai 
noştri din cauza superiorității forţelor 
duşmâne şi a puternicelor întărituri, 

Totuşi scopul acţiunei a fost atins, 
La 18 Ianuarie trupele noastre reuşiseră 
să înaințeze cu 2 până la 4 kilometri, 
obţinând o importantă rectificare a froa 
tului, fără a putea cuceri linia piopusă 
(cotele 603, 1712 şi 711) care erau şi 
puncte tari ale opoziţiei. 

In aceste zile, diviziile 15 şi 7 pier= 
duseră 20 ofiţeri şi 1600 trupă (morţi 
răniţi şi dispăruţi) capturând 2 oti- 
țeri şi 66 soldaţi germau, 

Pierderile au fost de circa 15 la sută 
dia forţele angajate. Cu tot succesul 
care ne asigura împotriva ungi în= 
cercări a inamicului de a străbate în- 
spre Valea Trotuşului, s'au Juat mă= 
suri de precauţie. S'a organizat defi- 
nitiv Valea Trotuşului, şi s'a studiat în 
detaliu eventuala retragere în această 
direcţiune. S'a mai organizat încă o 
lime intermediară la Sud de Valea 
Trotuşului dealungul crestei Dealului 
Mare, 

Prin victoria română dela Pralea din - 
ziua de 3-16 Ianuarie 1917, Românii 
au dat dovadă ca şi în alte dăţi deo 
pregătire sufletească cu mult superioară 
adversarului. 

Diviziile 7, 12, 15 şi 2 Cazaci Don 
şi-au făcut datoria, 


4, M, Nedea 


La a N N 


Pag. 2-a Nr, 211 


Nobil_sangue romono 


„Majadahonda” 


Cu titlul de mai sus, ziarul «Cor- 
riere di Napoli» în Nr. 10 din 12 la- 
nuarie 1938 publică un splendid ur= 
ticol — comemorând un an dela 
moartea eroilor Moţa şi Marin —pe 
care-l reproducem în traducere ce- 
titorilor noştri: 

<Printre amintirile pe cari le am 
din România, una voese s'o scot as- 
tăzi din uitare: O mică cruce de 
smalt verde — culoarea nouii gene- 
raţii române — pe care se află în- 
crusiat un nur:e şi o dată: Majada- 
honda, 13 Ianuarie 1937. 

Majadahonda! mică localitate din 
Spania hârţuită, unde tânăra Ro- 
mânie a risipit cel mai bun sânge 
al ei, pentruca prin orice mijloc să 
oprească înaintarea hoardelor roşii 

Intr'adevăr, acolo au căzut acum 
un an, doi dintre tinerii cari pleca- 
geră cu tot avântul pasiunii lor să 
Îngroaşe rândurile acelei «Tercio 
Bandera (compania III-a) iar ges- 
tul lor, istoria de mâine îl va con- 
funda cu legenda. 

In faţa focului bolşevic, puternice 
grupați lângă mitraliera lor, în acel 
după amiază de iarnă, pe sprâncea- 
na unui masiv îngheţat, căzură u- 
nul lângă altul, camarazi chiar şimn 
era morţii, lon Moţa şi Vasile Ma 
rin. 

Plecaseră la 24 Noembrie 1936 în 
Spania, unde se ducea o luptă stân- 
tă, în Spania — care după cum spu- 
neau ei — nu era pentru inima lor 
un pământ străin. Pentrucă: oriun 
de se găseşte un ideal înalt şi nobil 
de transformat în realitate, acolo ti- 
nereţea de astăzi găseste adevărata 
sa patrie. 

Plecaseră, şi-i însoțea în tăcere. 
foată dragostea României noui, care 
vedea în ei pe adevărații ambasa- 


«Cununi uscate», 

volumul d-lui Radu Gyr, aduce o 
poezie mare, etern valabilă. Trebuie 
citit şi recitit. 


«Cuiburi de lumină», 
cartea de poeme a lui Valeriu Câr- 
du, va apare în curând în ediția II. 


«Regii în ceaţă», 


volumul de poezie a] lui George 


D. Dr. N. Roşu, 


literaiul şi ziaristul de nete convin= 
geri naționaliste, pregăteşte cartea 
<Pamfletarii români». 


«Credinţă şi munca» 

A apărut No. 1, anul LI, al revis- 
tei «Credinţă şi Muncă», cu un bo- 
gat sumar, sub direcţia d-lor Prof 
Stefan Tacobescu şi Petre Oct. Stroe. 


Baudelaire în româ. 

neşte 

Protesorul Neculai Roşea, 
din colaboratorii  «Jconarului» 
Liviu Rusu, pregăteşie traducesea 
integrală a lui Baudelare în româ- 
neşte. In «Antologia poeţilor tineri 
din Bucovina», de d. Mircea Strei. 
nul, care va apare în curând, d. Ne- 
culai Roşca publică traducerea inte- 
grală a poemului «Le balteau ivre» 
de A. Rimbaud. 


A apărut: 


CUNUNI 


unui 
lu 


Drumur va apare în ilustraţii de 
Mac Constantinescu, 


dori ai numelui ei în lume, Ii mai 
însoțea: plânsul tăcut al unei mame 
care rămăsese în Oltenia sau între 
munţii Hunedoara şi suspinul de iu- 
bire al unei tinere soţii care făcuse 
eforturi cu ea însăşi surâzându-le 
în momentul plecării. 

Din ţara aceia îndepărtată — pen- 
tru ei a doua patrie — scriau părin- 
țţilor şi camarazilor lor, fără să facă 
alteeva decât să le confirme ideile 
şi sentimentele pe cari dejea de a 
tâtea ori le manifestaseră. 

A fost unul dintre ei care într'o 
zi a spus: «Toată civilizaţia creşti- 
nă este ameninţată azi de complo- 
tul mondial al masoneriei. Suntem 
pe pragul-acestei dominaţiuni mon 
diale». Nu este de mirare deci, dacă 
afirmau despre Spania: nu poate să 
fie considerată ca străină o ţară în 
eare se hotăra deasemeni soarta po 
porului românesc cât şi a întregi: 
latinităţi. 

La 13 Ianuarie, după 2 luni dela 
plecarea lor, înroşeau şi sfințeau cu 
sângele lor culmele Majadahondei. 

Un vas italian, le conduse în pa- 
trie rămăşiţele glorioase, pe cari un 
întreg popor în haine de doliu le 
însoţi tăcut şi mândru în durerea 
sa până la ultima căsuţă de sat... 

Poate că astăzi; deja o doină a i- 
dealizat figura lor de martiri şi le-a 
încredinţat numele strofelor sale 
aiurea, ca pe acelea ale lui Ştefan 
cel Mare şi Mihai Viteazul! 

Noi Italienii îi asemănăm cu acei 
morţi egali de glorioşi din: Guada- 
lajara, Malaga, Bilbao — pentru a 
le sărbători într'o comună apoteoză 
ziua nu îndepărtată a complectei 
vietorii 

traducere de: 
CONST. GHIDEI. 


«Lumnea Noua», 

valoroasa publicaţie a d-lui prof. 
Mihail Manoilescu va apare în cu- 
rând cu un lrt de impresionrnte 
contributii Ja problemele economice 
actuale 


«Dameni în verde» 

E titlul primului roman, pe care-l 
va publica d. Mircea Streinul, au- 
torul volumelor de poezie «Carte de 
iconar», «Itinerar cu anexe în vis», 
«Tarot sau călătoria omului», «Zece 
cuvinte ale fericitului Francisc din 
Assisi», «Divertisment» şi «Comen- 
tarii lirice la poeme într'un vers de 
Ion Pillat». In romanul «Oameni în 
verde», d. Mircea Streinul redă în- 
trun stil halucinant de veridic un 
episod din prigoana întâmpinată în 
1933 


O interesantă antoio- 

gie lirică 

In curând va apare ia editura 
Fundațiilor Regale volumul <Anto- 
logia poeţilor tineri din Bucovina», 
alcătuită de d. Mircea Streinul. 
Sunt treuţi în această antologie 
poeţii: George Drumur, lulian Ves- 
per, Neculai Roşea, Ghedeon Coca, 
Aspazia Munte, "Teofil Lianu, Gh. 
Antonovici, George Nimigeanu, Cris 
tofor Vitencu, ete. Cartea e ilustra- 
ţă de pictorul R. Rybiczka şi va fi 
cea mai completă prezentare a liri- 
cei bucovinene contemporane. 


USCATE 


vo.umul de poeme al lui RADU GYR 
Ultimul succes de librărie, Editura «Cartea Românească» 


N 


| 


| 


Jean Naum: Tâlcuirile Buiniţei 
e Fiii ut 0 inte ratia Aaa NE. a aa mari a, Baa 


Albe sau Religia aristrocraţiei 
intelectuale 


Cărţile bune, cărţile de adâncire, 
de interpretare, sunt atât de rare, 
încât nu ne-a surprins deloe indi- 
ferenţa criticei la apariţia volumu- 
lui d-lui Jean Naum. («Tălmăcirile 
Butniţei Albe sau Religia aristo- 
crației intelectuale») cunoseut până 
aci dintr'un studiu de filosofie a 
dreptului «Evoluţia ideii de drept» 
precum şi dintr'o aleasă activitate 
în domeniul juridic, trecând cu vir- 
tuţile sale de jurist până 
de graniţele ţării, 


dincolo 


<Tălmăcirile Bufniţei Albe», con- 
stituese întradevăr o «Religie a 
aristocrației intelectuale. O aris- 
tocraţie vie, actuală prin ceeace îi 
«letermină realitatea ei într'un an- 


grenaj spiritual gi social româ- 
nese. 

Am recunoscut în cartea d-lui 
Jean Naum gândul unei  tinereţi 


care-şi caută albia sa adevărată; 
gândul tineretului care cântă schim 
barea la faţă, transfigurarea nea- 


| 


Traducerilc lui N. |. 


- Gândul bun al lui Herescu de-a ne 
dărui în româneşte şi în ritm modera, 
cele mai bogate în lauri, poeme din 
Urica latină, e mult mai vechi. Suat 
câțiva ani — mărturiseşte d-sa — de 
când lucrează la o prezentare antols- 
gică în trei volume, a liricei latine”. 
Catul, Horaţiu, Tibul, Propeţiu, Lyg- 
damus, Sulficia, Ovidiu, sunt -poeţii pe 
cari tânărul profesor s'a gândit să-- 
reunească in cele trei volume. 

Primul volum, apărut, de care ne o- 
cupăm în prezent, aduce o largă cule- 
gere din Catul şi Horaţiu, aşezându-st, 
aşa dar, sub zodia înaltă şi pură a poe- 
zici de adâncă substanţă. 

Infăţişând pe Catul şi Horajlu, tăl- 
măcitorul înfăţişează două dinţre cele 
mai autentice febre lirice ale poeziei n- 
niversale. 

Profund uman în jocurile sale cu 
toaţe undele dragostei, lirismul lui Catul 
e o împlețire de gingăşie, graţie, patimă, 
gelozie şi isbucniri vulgare de ură şi 
ocară. 

Poeţul adoră şi disprejuieşte, înge» 
nunchiază şi insultă.  Sensualitate şi 
instinct, primitivism şi rafinament erv- 
tic totdeodată, toate seismele, cromali- 
cele şi paradoxurile iubirii ţâşnesc în 
poezia lui Catul, într'o explozie de sin» 
cerițate şi freamăt lăuntric, în fluxurile 


marelui poet de lângă Tibur € veche şi 
sa tăcut cunoscută -prinir'o serie de 
traduceri timpurii, apărute în „Favo- 
mius” (1926—1929) şi „„Revista clasi= 
că” (începută în 1929), cât şi prin= 
tr'o primă culegere: „Lirica lui Hora» 
țiu'” tipărită tot în 1929. Azi, aceste tra» 
duceri s'au desăvârşit şi completat. Tăl- 
măcirea celor” treizeci” şi patru de ode 
horâţiene ue apare drept o operă de ma- 
turitațe. D. Herescu a surmontat difi= 
cultăţi, a trebuit. să descopere qores- 
pondenţe de conciziune, în versiunea ro- 
mână, sintetismului. latin, şi să aleagă 
ritmul modern cel mai propice de-a în- 
locui, fără a ştirbi efectul de unduire 
muzicală, mişcarea luminoasă a stroie= 
lor sofice, alcaice sau asclepiade. 

Şi — repetăm — în această trudă de 
giuvaergiu plecat peste vers, eruditul 
a fost dublat de poet. Stima d-sale 
pentru primul mare liric, desăvârşit ar- 
țist, al omenirii, însoţită de compre- 


„hensiunea cărturarului şi de-o puteruică 


afinitate adânc organică, s'a grefat în 
acelaş țimp, pe intensitatea melodiei 
proprii şi interioare a traducătoruiiui, 
cu multiple posibilităţi de variaţie şi pe 
conştiinţa unui estetician rutinat. Marek 
Horaţiu cu elegantele-i, dar nu mai pu- 
țin ciudatele-i oscilări între epicureism 
şi stoicism, anâcreontism şi satirism, sub 


unei sensualităţi pe cât de umane pt a cărui hipnoză a febricitat Pleiada fran- 


ațât de valabile esteticeşie. Tonul ma- 


ceză în frunte cu Pierre Ronsard, -- 


jor întâlneşte graţia minoră; miniatura „si-a găsit în d. Herescu traducătorul se- 
plastică se complectează prin torsiuiiea | joct, Iată cât de sugestiv şi plastic pre» 


interioară, lumina se logodeşte cu uwm- 
brele din suflet. 

Traducând şâptesprezece p-ezii din 
Catul, d. Herescu le-a încercal undui.- 
rea şi muzica pe violina proprie pt 
care noi i-o cunoaştem de mult şi pe 
care d-sa o ţine pitită, de ani de zile — 
din vremea volumului să de poeme 
„Cartea cu lumină” — într'un unghet 
prătuit de lună. Condeiul său, învă- 
țat de mult, să fie şi arcuş, a ştiut să 
transpuuă în româneşte, când muzical şi 
suav, când alerț şi spumos, capriciosul 
vers catulian, Sensaţiile şi-au regăsi, 
astfel, transpoziţia în coloratura lexi- 
cală, iar emoția şi-a păstrat îluidițalea 
şi căldura iniţială .Cât priveşte ritmul 
modern în care d. Herescu şi-a îmbră- 
cat tălmăcirile, el nu numai că nu pă- 
gubeşte etectul muzical şi flexiunea ima- 
ginilor, dar dimpotrivă, e mult mai ac- 
cesibii audiţiei şi recepțiunii noastre, 
decât metrul antic. Iată de câtă sugestit 
e capabil versul d-lui /Jerescu, vers care 
a încețaț să fie o simplă traducere, a 
transpunere de sensuri şi noţiuni în alt 
lexic, şi care este mai de grabă, ml- 
gală de poet auientic, trudă gingaşt 
ieşită dintro rândea de chilimbar. 


„Să trăim, Lesbia meu şi „să iubim! 
lar moșnegii de ne-ar jace de ocară, 
Cearta lor cât o para s'o prețum. 
Moare soarele ca iarăş Să răsar ase 
Când bimina noastră Scurtă va să moară 
Vom dormi o noupte veşnică şi mută” 
„Către Lesbia”, pag. 19). 


sau 
„UV Lesbia, mă "ntrebi câte surutăz 
Mi-ar ți de-ujuns, mai mult decât 
de-ajuns? 


Ca e de mult nisipul nepătruus 

Din Lybia cu silțice finuturi, 

Deța oracolul lui ae, până 

Pe unde Băttus duurme Sub țărână» 

Şi câte stele "n nopți când tace jirea 

Privesc iubui Jurişe pe pămnădu 

„Atâtea sărutări de-ajinS îmi sâni 

Si mie, când mă chinuie iubirea. 
(„„Aceleiaşi'”' pag. 21) 


Recunoaşteţi aici vibrajia crcticii caa 
tuliene cu toață efuziunea şi caloriile ei 
Variația de nuanţe şi complexul de to- 
nuri — atât de specihice liricii lui Catul 
acest premergâtor el ercticii lul Musset 
şi a lui Heine — şi-au aflat în d. 
Herescu îineţe de interpretare şi acuă- 
reiă bogată de vocanular şi game. 

Tatentul de virluos traducător al d-iui 
Herescu excelează insă în lălmăcrilt 
lui Horaţiu. Cu luminozițatea liricii ho- 
răţiene, autorul „Cărţii cu lumină” şi-al 
traducerilor din Fr. Jammes vădea, încă 
de mult, de pe atunci când in revista 
»Flamura” publica poeme descrise din 
spiritul poetului celebrelor „ode” 
atinițăţi puternice. Pasiunea d-lui /le- 
erscu pentru stihurile cu aur greu al 


până astăzi decât prin mai ştie ev 


| ”e accidente, parţial. 


D. Jean Naum pleacă dela prin- 
cipiile esenţiale morale creştine şi 
naţionale, parcurgând câteva de- 
eade «de corupţie şi minciună», Ob- 
servaţiile d-sale sunt atât de obiee- 
tive şi precizăm atât de esenţiale, 
încă n'a scăpat un singur moment 
nedesprins din ceiace îi constituia 
integrarea sa în funcţia neamului. 
O singură nedumerire  într'un clo- 
cot de adevărări. D. Jean Naum 
spune; «Democraţie înseamnă ridi- 
carea la conducere a valorilor rea- 
le, fără deosebire de clasă şi de 
rasă, azi ea înseamnă domnia me 
diocrilor, a negustorilor de vorbe 
şi a demagzogilor». Ori democraţie 
după cât sa văzut na însemnat 
nici când altceva decât «domnia 
mediocrilor, a negustorilor de vor 
be şi a demagogilor» fără deosebire 


mului. Un gând rătăcit, nerealizat| de clnsă şi rnsă. Democraţie n'a 


| 
| 


se sinucidă zilele trecule, spânzu- 
rându-se cu o sfoară de bucătărie. 
Motivul: îi murise recent un 
copil, 
Im acest timp alte «mume» îşi 


zintă d-sa faimoasa odă „către Sestius” 
m nlizcă d în versul ron asc cali 


„„S'2 topit cumplita iarnă, bate vânt de 


primăvară, 

Funiile trag în mare luntrile de pe 
uscat, 

Turma din coşăre, plugul dela vatră 
au plecat» 

Câmpul nu-l mai înălbeşte a nămețili 


povară. 

„Cum răsare lună, Venus Cytherea 'p- 
cepe cântul: 

Mâna grațiilor mândre cu a Nimţelor 
şi prinde 

Şi în horă, că piciorul, întrun taci 
= _sbese pământul, 

lar Valcan cu fiţă ?ncinsă, la Ciclopi 
cuptoare-aprinde. 

Azi cu miri să se ?ncunane capul nostru 
parjumat 


FAPTE DIVERSE 


Extremism matern 

Pemeia Nicolina Dumtiru  Tăna- 
se, în etate de 22 ani, din comuna 
Răzvadul de Jos (Târgovişte) după 
două tentative eşuate, a reuşit să 


abamionează copiii pela răscruci de 
drumuri înzăpezite, spre ospătarea 
frigului şi a haitelor de lupi... 
Inlre aceste două exlreme însă, 
noi trebue să dorim pretutindeni a- 
pariția mamei la care iubirea pen- 
tru copil și responsabilitatea faţă 
de societate să se contopească 0orga- 
nic îm acea armonie perfectă care, 
«n. singură, chezăşueşte  Jamiliei 
drumul și rostul cel adevărat 


Eandiţi sadici 

In suburbia Soldăneşti, bătrânii 
Vasile şi Maria Nedeleu au fost pră 
dap de toată averea pe care o avtuu 
(şapte sute lei) şi apoi torturați în 
modul cel mai oribil cu putinţă 

(Găsind isprava de proporții! prea 
neînsemnate, bandiții au țpinut s-o! 
coloreze cu puţin sadism, tăind v: 
rechea moşneazului şi nasul bă- 
trânea. 

Mostră pur indigenă de bestiali 
tate stilistă, secol XX. 


Criminalitate legală 


Când natura te-a făcut criminal, 


insemnat niciodată la noi în Româ. |minţie şi glie, nu cea deoi înscă- 


nia «ridicarea valorilor reale». 
Altminteri toată cartea  desfigu 


vează şi întemeiază cu adevărat o | numai să nege să fărămiţeze 


| 
veligie a aristocrației. intelectuale. | este de fărămițat ci cu o logică şi | 
Jată de pildă o întrebare legitimă: | cunoaștere perfectă, 


care-i fiinţa obştească 


şi de Frontul popular al Spaniei? 
Care-i patrimoniul de folos şi fru 
mos adus de Măria Sa Numărul şi 
reprezentanţii lui? Sparta, Athena, 
Peru, China şi India, Roma, Firen- 
ţa, Louis al XIV-lea, Ludovie al 
Bavariei etc., ete., dacă au lăsat a- 
tâtea neperitoare urme se datorese 
ele numărului, ori omului?>. 
«Domnia majorităţii? Da, dar e 
majoritate de oameni, cu puţintică 
dorință personală nu una de vită, 
în care doamnă şi stăpână-i burta 
şi pofta neisprăvitului. O majori- 
tate cu nesfârşită dragoste de se- 


| 
acea revărsare de lumină şi întreg acel 
final epicureic din stilurile horaţiene: 


înfăptuită | o viziune clară o viaţă nouă le- 
de comuna din Paris, de bolşevici |.gată de duhul ţării. 


Sau cu lori crescute proaspăt din 
pământul desgheţat.. 
ori acest îragment din oda Taliarh. lui: 
„Priveşte cum se "'nalță 'n zare 
Soracte troenit de nea. 


ORTODOX: Si, Xenofont. | 
CATOLIC: Sf. Policarp Episcopul, 


OPERA ROMANA ; Lacul lebedelor. 
TEATRUL NAȚIONAL: Ion al Văda- 


pei, 
Stau apele de ger, iar codrul STUDIO-UL TEATRULUI  NAŢIO: 
Se "'ndoae sub povara-i grea : 

Spre a 'njrânge jrigu "n joc aruncă NAL : Actriţa, 


TEATRUL LIGIL CULTURALE: Hoţii, 


| Te 


Butuci groşi; apoi, din plin; 
In amjora sabină toarnă, 
O, Tatiarhe „vechiul vine 
Metrul safic îşi află o minunată co» 
respondenţă în ritmul în care d. Heresca 
a reunit mişcare alertă şi luminoasă 
graţie şi îluiditate, dar, mal ales, acel 
parfum specific lui Horaţiu: 
»0, Venus, în Cnido şi 'n Paphos regină 
Iți lasă plăcutul tău Cypru şi vină 
In casa Giycerei: cu daruri de seamă 
Şi lum de tămâie te cheamă. 
Şi Cupidon vine cu tine, aprins, 
Şi Nimfe şi Graţii cu brâul descins 
Şi-apoi Tinerețea: ea doar dela tine 
„Tot prețu-i, Zeiță, U ține”. 
(„„Către Venus” pag. 16). 

Iar pentru puterea de conciziune, de 
sintetism de care dă dovadă d. Heresca 
în transpunerele-i româneşti, cum şi 
pentru atmosfera horaţiană pe care ştie 
s'o redea întreagă, vom cita aceste două 
admirabile strofe: 
»Urăsc copile, fastul Perşilor 


Poită bună 


Teatrele de sub 


COMOEDIA ” 


fe E "A Led Tel. 4.7171 ULTIMELE SPECTACOLE 

u-mi c încununate împletiri, 

1! Să m mai tai târzii bandajiri ce "n i roblema de rezolvat 
cielo Duminecă la ora 6: Kontu Șuvca- Pala:e 


Ci numai simplul mirt de rând îl vreau 
Cu miri, slujind, îţi şade bine ție, 
Şi mie care, tolănit în vie 
La umbră, beau” ș-e . 

(„„Sclavului său” „pag. 81), Regina Maria 
Asoc, Bulandra-Maximilian-3torin 
Cartea d-lui N, 7. Herescu e un dar. Tel. 3.98,48 
Un dar venit la timp. cu luminişuri multe 
şi învățături artistice bogate, într'o pe- 
rioadă în care scamatoria literară, &- 
junsă la mare preţ, circulă între sca- 
tologie şi clinică, ori între uscăciune 
şi standardizare. Frumoasele traduceri 
din Catul şi Horaţiu sunt precedaie 
de două studii sintetice-biogratico-es- 
totice — asupra acestor mari premergă= 
tori lirici — studii unde discuţia şi qo- 
mentariul tânărului -erudit se ţes în 
aceeaşi sobrietate şi limpezime şi ta 
acelaş prestigiu ca o albă togă de pa- 


trician. 
RADU GYR 


Miercuri 25 Ianuarie 
PREMIERA 


LIBER 


fost Majestio 
Tel. 5 ) 


TEATRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR, 14 
TANCOVESCU—ȚĂRANU 


Omul 


atrui ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 


Compania Cărâbuş Director C, Tănase 
PBATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Teletfoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


PO DP 
direcția D-lui S.CA ALEXANDRESCU 


fiecare seară la ora 9 gi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă 


Vineri 28 Ianuarie Premiera MANSARDA cu V. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine Andronescu 
şi G. Timică 


Până Marţi seara incl.—şl în matineurile 
de azi la ora 3 şi mâine la ora 2.30 
— ULTIMELE SPECTACOLE — 


| STĂPANA DIN LA PAZ 
Mâine la ora 6: G P.$ N D 53 
OAMENIIN ALB 


cu G. Storin, Ion Talianu, Tantzi Cocea, Fifi Harand și George Vraca 


Azi, mâine şi Luni 24 Ianuarie, seara la ora 9 
şi în matineuri la ora 3 


COLONIALE 


Maria Filotti (în reprezentaţie) V. Maximilian, Nora Pia 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino,Virgina Stoicescu şi Migu Fotino 


CALENDAR 


Miercuri 26 lanuarie 1938 


SOARELE: răsare 740, apuie 17.15, 
Luptele dela Verdea şi Răcoasa 1916 


TEATRE 


TEATRUL REGINA MARIA ; Relache, 

TEATRUL COMOEDIA ; Problemă de 
rezolvat. 

TEATRUL LIBER : Coloniale, 

SAVOY : Poftă bună la Tănase, 


TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR : 


Alhambra Palace, 


la Tănase 


i Duminecă la ora 3 


Montarea: Cassa Biinger 


tini 
Regia : Aurel I. Maican, 


Joi seara, premiera 


Care a văzut moartea 


Comedie în i acte de Victor Eftimiu, cu 


d. VICTOR ANTONESCU, Societar al Teatrului Naţional în distribuţie 


cel mai comod mijloc de a te eri 

de legi este să te faci păzitorul lor. 
Adevărul acesta e valabil şi pen-| ARO: Curierul 

tru jandarm şi pentru ministru completare, 
In comuna Clondiru, sătenii le-! CAPITOL: Escadronul alb, Scufunda- 

gionari Ion Grigorescu, Jon Vâioin| rea canonierei Panay, jurnal 

şi Nicolae V. Aldea, în timp ce se| şi jurnal românesc. 

întorceau spre casă dela  halta| CARLION: Cum se cuceresc bărbaţii. 

unde-şi vânduseră cearalele, au fost | SCALA : Domnișoara, mama mea şi 

opriţi de un sergent instructor şi| jurnal Paramount, 

TRIANON : Dragoste în zăpadă şi. jur= 
nal Paramount, 

SELECT ; Saratoga, 

VEMINA: Domnişoara doctor 

REGAT, Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi completare. 

A. R. P, A. Misterul domnei în grie 
jurnal şi completare, 

ROXY: Escadronul alb, 
canonierei Panay, 


din Lyon, jurnal şi 


Felair 


Scufundarea 


jurnal românesc. 

CORSO: Drumond dedectiv romantir 
jurnal şi completare, 

DARLY;- Inchis din cauza incendiului. 

EILYSEE (Sir. Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount 

FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 
Pământului. 

TRIUM (Giviţei 555); Frontul invizi- 
bil şi Stan şi Bran şi testamentul. 


câțiva jandarmi cari patrulau şi 
bătuţi până ce au fost lăsati în ne- 
simțire. 

Asemenea procedee foarte bulea- 
nice şi mai aleg foarte... liberale 
sunt cultivate, desigur, fără ştirea 
actualului guvern naţionalist, care 
nu poate întârzia să le rasi ez 
cu severitate şi promptitudine. 

Altfel concluziile ţâsnesc singure! 
din săngele legionarilor bătuţi cu! Asociaţia Internilor și foştilor 
patul puștii jandarmăreşti. Interni de Spitale 

Anif organizează Joi 27 lan. ;938 


BALUL INTEGNATULUI 


IN SALOANELE „ARTA“ 
în folosul construcției localului 
asociaţiei 


iete şi behăitoare». 
Dar d. Naum nu se mulţumeşte: 
ce. 


Preconizează astfel o învăţătură 
de rădăcină, o educaţie şi o luptă 
continuă. «Lupta e temeiul vieţii», 
şi numai lucrul efectiv, spiritual 
poate conduce la o putere şi o în- 
făptuire directă, 


Opiniile d-lui Naum sunt  susţi- 
nute cu o conştiinţă îngrijită şi 
condusă cu autoritate spre desle- 
garea firei omeneşti, 


întregeşte cu 


Ediţia | sub tipar! 


Cartea este scrisă cu multă cla-! 
ritate şi cu deesebită eleganţă. Ne-| 
lipsită un moment de sinceritate şi 
adâncire, 


Gabriel Bălănescu | 


Sâmbătă matineu preţuri populare 


CINEMATOGRAFE 


jurnal Eclair şi! 


Noaptea de 13... 


OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Ro- 
hilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre- 
dere și Hotelul Nebunilor. 

BARCELONA: Prin toc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste, , 

CARMEN (Calea Dudești 169): Contw- 
le de Monte-Cristo şi Papagalul chi- 
nezesc. E 

CENTRAL: Stan şi Bran și Testamen- 
tul, Granița Insângerată şi trupa 
Georgescu laşi, y 

CITY (Bulev. Carol 21): Vasul Robilor 
şi Viata de Clown. 

COTROCENI: Swing şi Poteca însân- 
gerată, 

DACIA: Misiunea Locotenentului Pary 
şi Ispita. 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Miss Theodora. 

FRANKLIN: Femei de noapte şi Cân- 
tecul iubirii. 

MARCONI Lucreția Borgia, jurnal şi 
trupa de reviste. 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru- 
pa de reviste. > 

MODEL: Mesagiul secret şi Fuga lui 
Tarzan, 

NISA (fost >Lidoc): Nu vă încredeţi 
în bărbaţi şi d-ra Lilli. 

ORFEU: Sing-Sing şi Noaptea Ferieirii 

RAHOVA: Tarantella, jurnal şi com- 
pletare. 

UNIC (Piaţa Filantropia): Prinţ şi cer- 
şetor. In serviciul Franţei, 


Mare succes de librărie! 
Ediţia | pe sfârşite! 


TIGRII 


——— =3 ROMAN ez 


de 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


Editura CUGETAREA 


| 


intrunirea partidului 
„Totul pentru Ţară“ la Pioeşti 


ra guvernului — de a mânui decre- 
tele legi. 

Intrunirea legionară s'a terminat 
în cea mai perfectă ordine şi în en- 


La Ploeşti, Duminică 28 Ianuarie 
a. e, partidul «Totul pentru 'Ţară», 
a deschis campania electorală prin- 
tr'o impresionantă şedinţă publică, 
în sala cinematografului Capitol.Nu 
mărul foarte mare de participanţi, 
— 6—7.000 oameni, a umplut toată 
piaţa Il. Gh. Duca, sala fiind plină 
pâuă la refuz încă cu o oră şi jumă- 
taie înaintea şedinţei. 

Mierotonul instalat în sală a di- 
fuzat afară cuvântările legionarilor 

Şedinţa a fost condusă de coman- 
dautul județului Prahova, av. A- 
lexandru Constant. D-sa constată 
că cetățenii prahoveni, care au răs- 
puns cu 19.000 de voturi la semnalul 
de luptă al Leziunii, în trecutele 
alegeri, au dat celorlalţi propagan- 
dişti electorali o lecţie, avertisment 
că promisiunile nu-i mai pot amăgi. 
Sunt 19.000 de suflete câştigate în 
luptă pentru biruinţa credinţii şi 
dreptăţii sociale, în numele căreia 
luptă legionarul, Căci este greşit a 
spune că legionarul este numai an 
Wsemit, sau că mişcarea legionară 
mișeure politică, 

lLusta legiur: d'und RO: 
cială şi profund dreaptă, Ea pune 
accentul pe um şi începând cu în: 
dreptarea îşi începe realizările prac 
tice 

Comandantul legionar Bănică Do 
bre, arată victoria legionară în spi 
rit, pe cure jertfele legionarilor o 
deinostrează publie 

Preşeşdintele partidului «Totul 
pentru Ţară» Cdt al «Bunei Vestiri» 
d. ing. GHEORGHE CLIME, luând 
cuvântul cel din urmă, demonstrea- 
ză ră numărul mare de muncitori 


| zi 


l::trunirea 


din Vidra (Ilfov) 


Duminică! 23 Ianuarie a. c. la orele 
4 p. m., sa ţinut în comuna Vidra 
din judejul Ilfov o măreaţă şi însu- 
îleiită şedinţă legionară. Cuiburile din 
saizle vecine au sosit la Vidra cân- 
tând în formajie de marş. Peste tot 
parcursul legionarii au dovedit un 
admirabil spirit de ordine şi o dis- 
ciplină exemplară. In gara Vidra s'a 
dat raportul camaradului c-dt. proi. 
lon Dobre şi legionarii au pornit 
spre locul de şedinţă. Văpaia melo- 
diilor, cadenţa pasului şi ţinuta mân» 
dră a legionarilor, mărea şi mai 
mult aspectul festiv al localităţii. Şe- 
dința s'a deschis printr'o vibrantă 
şi simțită cuvântare a camaradului 
cdt. lon Belgea, care prin cuvinte 
alese, a relevat spiritul de abnegaţie 
cu care mişcarea legionară luptă pen- 
tru a libera Țara din mâinile politi- 


Manifestaţia de eri, 
dela Eforia |.0.V. 


Discursul d-lui general Antonescu 


la Eforia 1. O. V. din str. General 
Berihelot nr, 24, sa desfăşurat eri di- 


mineaţă, din iniţiativa asociaţiei inva- 
lizilor de războiu, o frumoasă și im- 
naţională la 
care au asistat d-nii: general |. Anto- 
Naţionale, 


punătoare manifestare 
nescu, ministrul Apărării 
general Paul Teodorescu subsecretar de 
stat la Apărarea Naţională, V. Prelip- 
ceanu subsecretar de stat la ministerul 
agriculturii, general Argeşeanu, gene- 
ral lconomu, etc, 

Au participat deasemeni 
delegaţii de invalizi de războiu, ai tu- 
turor asociaţiilor din Capitală şi pro- 
vincie, 

Onorurle au fost date de 
companie din reg. 6 Mihai Viteazul. 

Un serviciu religios ţinut 
preotul Inocenţiu Ştefănescu, confeso- 
rul garnizoanei, a deschis 
țile, 

Au vorbit d-nii maior invalid 


POENARU, cpt. GH. IONESCU, gene 


numeroase 


ral V. ECONOMU, subsceretar de aiat 


V,. PRELIPCEANU. 

S'a depus jurământul 
faţă de M. $. Regele. 

D, general Antonescu, ministrul apă- 
rării naţionale, a rostit următorul dis- 


curs: 


SCUMPI CAMARAZI ȘI GI10- 


RIOASE RESTURI 


In această zi atât de mare şi atât 
de scumpă nouă tuturora; în acest 
sfânt ceas al neamului nostru, în 
care noi toți sărbătorim unirea, voi 
toştii- luptători de eri şi glorioşii 
invalizi de azi, v-aţi legat prin ju- 
rământ, pe cruce şi pe stindard, să 
serviţi cu neprecupeţită și cu ne- 
numărată jertfă pe Regele nostru, 

—tTa faţa jurămâtnului vostru a- 
tât de curat şi a faptei voastre a- 
țât de nobile, noi care vă urăm în 
rânduri; noi care ne mândrim şi ne 
“instim cu fapta voastră; noi care 
Pe inspirăm din pilda voastră ne 


călre o 
de S. S. 
solemnită- 


AL. 


de credinţă 


din mişearea legionară, tăind pentru 
totdeauna speranţele agitatorilor eu 
munişti, este cea mai fericită bi- 
ruinţă câştigată de muncitori asu- 
pra lor înşişi. 

Trecând la evenimentele recente 
îşi manifestă indiferența faţă de 
sistemele de modificare a legilor, 
întrebuințate de guvern, socotind 
totuşi, cel puţin ne-elegantă manie- 


tuziasmul asistenţilor.  Legionarii, 
în costume naţionaie, au format cor 
doane care au asigurat circulaţia şi 
ordinea. 

După amiază, a avuţ loe în loca- 
litate o nuntă legionară. 


Adunarea ganzraiă 
a Lentrului studenţesc 
Bucureşti 


«Centrul Studenţesc Bucureşti, 
ține adunare generală ordinară 
aslă seară 25 Ianuarie 1938, orele 9 
seara, în sala de şedinţă a Socie- 
tăţii Studenţilor în medicină, din 
Bulev, Schitu Măgureanu 2. 

Toţi preşedinţii Societăților stu- 
denjeşti pe facultăţi, ai Federaţiilor 
şi Cercurilor judeţene, precum şi de 
legaţii sunt invitaţi a lua parte». 


Intrunirea legionară din Câmpina 


Teri s'a ţinut în sala teatrului «Mo- 
novici» din localitate, o întrunire 
legionară, la care au luat parte d. 
ing. Gh, Clime, preşedintele parti- 
dului «Totul pentru ţară» şi frun- 
taşii organizaţiilor legionare din 
Prahova, cum şi un public * umeros, 

Comandanții legionari au fost 
primiţi cu strigăte de «Trăiască le: 
giunea şi Căpitanul!» şi cântece le- 
gionare. 

D. av. Constant a luat jurămân- 
tul celor din sală apoi a făcul ape- 
lul legionarilor căzuți. D-sa a spus 
că, forţaţi de împrejurări, legiona- 
rii au pornit într'o nouă campanie 
electorală. Am ţinut — spune d-sa— 
ca, la un început de cambanie elec- 
torală judeţul Prahova să fie așa 
cum merită viața legionară din a- 
cesi județ. Azi a fost la Ploeşti cea 
mai frumoasă şedinţă românească 
şi cea mai înălțătoare manifestaţie 
a claselor româneşti. De acolo am 
hotărât să venim la Câmvina. Mâi- 


legio.:ară 


cianilor necinstiţi şi străinilor cutro- 
pitori. Urmează o serie de cântece 
după care camaradul cdt. prof. Ion 
Dobre lămureşte sătenilor într'un mod 
clar şi precis, rostul şi spiritul miş- 
cării legionare în raport cu celelalte 
partide politice. S'au dat apoi mai 
multe instrucţiuni cu caracter locai 
şi s'au intonat diferite coruri legio- 
nare. Şedinţa s'a terminat printr'o 
consfătuire cu şefii de cuiburi. Ve- 
nind spre Bucureşti camaradul cdt. 
prof. lon Dobre ne-a condus in 
com. Creţeşti unde am vizitat două 
cooperative legionare model. Au fost 
înființate abia prin Sept. 1937 şi a- 
stăzi datorită zelului cu care cama- 
radul cdt. prof. Dobre le conduce 
şi supraveghează, au ajuns  într'o 
stare de înilorire şi progres. 


indreptăm, în primul rând, gândul 
nostru cu o neuitată şi sacră dato- 
rie către făuritorul întregirei, către 
Marele şi neuitatul Rege Ferdi- 
vand ], 

- Ela fost şi 7" 
pururi purtătorul 
ve-a dus, prin atâtea 
jertfe şi neuitate suferinţe şi la în- 


iregirea şi la mândria de astăzi. 
Slăvită și einstită să-l fie, de aci 


va rămâne dea- 
steagului care 
nenumărate 


şi de toţi, de astăzi şi deapururea, 
de aici şi de pretutindeni şi faPta şi 
jertta Lui. 

— In al doilea rând, 
urmaşilor voştri, deci în numele ar- 
matei de astăzi, vă mulţumeese res- 
pectuos pentru gestul simbolie pe 
care l-aţi făcut cu atât de curat a- 
vânt şi cu o atât de nelimitată cre. 
dinţă. 

— EI este pentru noi şi va fi pen- 
tru acei care ne vor urma, 
xemplu şi un imbold. 

Un exemplu fiindcă vedem în el 
atât credința şi devotamentul în 
conducător cât şi spiritul de jertfă 
pentru EI, fără de care nu a putut 
fi nici mâine nici 


în numele 


siguranţă, nici 
linişte, nici tărie pentru un popor. 

Este un imbold findeă nu uităm, 
nu putem uita, că forța fără suflet 
şi sufletul fără conducere nu poate 
duce, nu a dus nici odată, la 
bândă, 

Slăvind sacrificiul vostru de eri 
şi închinându-ne înaintea gestului 
vostru de azi, îndrept cugetul meu 
către izbânda noastră de mâine și 
strig să trăiască conducătorul no 
tru de astăzi. 

Trăiască Majestatea Sa Regele. 


Solemnitatea a luat sfârşit la o- 
vele 1, 


———————————————————————————— RR ————C<—— e 


ne vom merge la Moreni şi Nedelea. 
Vrem ca această campanie  electo- 
rală să se înceapă prinir'o cruce pe 
care o vom fixa în Prahova. 

Mişearea legionară pornită din 
1922 a insemnat primul început de 
trezire al naţiei româneşti, cu trudă, 
suferinţe şi morţi. Primul aspect al 
mişcării legionare a lost aspectul 
antisemit Strigătul naţiei este azi 
auzit Mişcarea legionară este o mig- 
care de largi proporţii, care îmbră- 
țişează întreaga naţiuae română, 
Mişearea legionară luptă pentru 
dreptate. Se spune că am devenit 
comunişti. In ţara noastră n'am gă- 
sit adversari. In ţara noastră ne-am 
întâlnit cu laşi şi lichele. Ii ştiţi 
cine sunt! Ei spun că vom duce ţara 
ca îu Rusia. Cum să vă închipaiţi 
că noi am face nedreptate muneito- 
rului, care lucrează cu braţele şi 
funeţionarului, care munceşte în bi- 
rou? Nu mai este încăduit în a- 
ceastă țară să vedeţi indivizi cari 
iau câte 500.000 lei salarii, iar mun- 
citorii nici 4—500 lei, Majoritatea 
din cei cu aceste salarii sunt jidanii, 

Nu mai putem privi spectacolul 
politicianilor, cari au averi pe care 
nu le pot justifica. Mişcarea leglo- 
nară voeşte să facă dreptate în țura 
noastră. Bine înțeles, pentru  oa- 
menii cinstiți a învins dreptatea pe 
meleagurile româneşti. 

D. ING, GH. CLIME spune: Aţi 


| 


bănuit d-v. să ne întâlnim aşa de 
repede? Aţi bănuit c'o să avem o 
victorie aşa de frumoasă ca cea din 
trecut? Aţi bănuit d-v. să întrângeţi 
pe toţi netrebnicii? Cum, şi prin ce 
minune, o să stăm de vorbă. 

Ce] care votează nu face o forma- 
litate, ci sfinţeşte o Slujbă, care dă 
oarecare vitejie, 

Prahova a înscris o mare victorie 
şi Căpitanul arată că Prahova va 
aduce reinvierea neamului  româ- 
nese, 

Când aţi pus ştampila pe semnul 
legionar aţi simţit victoria. Lezio- 
narii vau arătat drumul pe care tre 
bue să mergeţi. Legionarii vă chia- 
mă pe un drum sigur de biruinţă, 
dându-vă putinţa să fiţi viteji ra 
Feţii din poveşti. | 

In regiunile bogate vedeţi multă 
sărăcie şi boală și cei în suferință! 
sunt numai români băștinași. Si: 
statul, în loc să le vină în ajutor, 
pregăteşte sanatorii. 

D-sa comunică apoi că legionarii 
vor candida în alegerile comunael şi 
judeţene. La alegeri nu vor candida 
numai legionarii, ei și alţi oameni 
cinstiţi, cari să sătisfacă nevoile și 
suferințele poporului. 

In continuare, d-sa face critica 
modificărilor aduse legii electorale. 

Şedinţa a laut sfârşit, sa cântar 
imnul legionarilor şi mulţimea s'a 
despărţit în linişte. şi. ordine. 


Congresul gensraţiei 
studențești dela 1922 


Foştii conducători ai studenţimii dia 
1922 şi: până azi, majoritatea din ei a- 
flaţi azi în rosturile sociale ale ţării, 
s'au întrunit eri îu congres anual, con» 
vocat de „blocul naţionalist al gene- 
raţiei dela 1922", organizaţie ce cu- 
prinde pe toţi aceşti foşti luptători a 
studenţimii. 

Cei aproape o mie de fosti conducă- 
tori ai studenţimii s'au adunat de di» 
mineaţă la biserica universităţii „SE 
Sava” unde s'a oficiat un impreşionant 
Tedeum. i 

Dela biserică, unde au fost pomenile 
numele studenţilor naţionalişti morţi îu 
timpul mişcărilor, adunarea. în proce- 
Siune, s'a îndreptat spre sala „Arta” 
din str. Batiştei, unde s'a desfăşura! şe» 
dinţa festivă de deschidere a congre- 
sului. 

A prezidat d. dr. Dănulescu, fost pre- 
şedinte al Centrului Bucureşti şi Uniu» 
uei studenţilor creşțini. 

După masă au continuat desbaţerile. 

In afară de d. ministru profesor A. 
C. Cuza, care este salutat cu ovaţii -în- 
delungi, se găsesc între cei prezenii 
d-nii: arh. Enescu, subsecretar de sţat, 
C. C. Brăiescu, primar g-ral al Capi- 
țalei, Toma Vlidescu, seeretar general 
al ministerul artelor; apoi d-nii lu- 
tiu Mumuianu, C. Dănulescu, chrector 
general al Casei centrale a asigură» 
lor sociale, prof. Vlădescu dr. Sinno- 
nescu, prefect de Romanați, av. Vasi- 
Viu-Cluj, prof. Napoleon Creţu, dr. Cu- 
releann, arh. Mucichescu = Tunari, a). 
de primar sect. Albastru, pf. Paras- 
chiv Angelescu, dr. S. Tovaru, dr, Gh. 
Enescu, prof. Gh. Cronţ, îng. Luca 
Bugheanu, av. Luca Sindile, av. V, 
Dimitriu, dr. Ţincu, ete. 


IS 0 PILE 70) BRET CRETEI 
2. Maniu n'a iuat parte 
„a recepţia dela Palat 


La masa membrilor ordinului 
«Ferdinand I«, care a avut loc asea- 
ră la Palatul Regal, d. Iuliu Maniu 
nu a luat parte. 


Preşidenţia adunării e ste oferită d-iu 
profesor Cuza, care într'o -scurtă cu- 
vânțare îşi arată bucuria de a se găsi în 
mijlocul stegarilor naţionalişti dela 1927, 

După ce au luat cuvântul fruntaşii 
generaţiei dela 1922, congresul a votat 
o moţiune: 


RIEMANN, MRI 
Reorganizarea 
gărzilor țărănești 


D. lutu Maniu, preşedintele par- 
tidului național-țărănese, a dat as- 
tăzi instrucțiuni pentru reorganiza- 
rea gărzilor țărănești. In acest scop, 
d-sa a participat la consfătuirea co. 
mandanților vechilor gărzi, cu cari 
a discuiat aplicarea unor măsuri de 
apărare cetățenească. 

Reorganizarea gărzilor ţărăneşti 
se face cu asentimentul întregii 
onduceri a partidului  nalional-ță- 
rănese, 

Gărzile vor avea ca şi în trecut o 
organizare pe unități teritoriale. 

Comandantul gărzilor wa fi în ve» 
chiul Regat d. general  Rujinschi, 
iar în Ardtal şi Banat, d. Ilie La- 
zăr, fost deputat. 


— 


Sărbătorirea zilei de 24 lanuarie 


Cuvântarea d-!ui general !lon Antonescu, ministrul 


Sărbătorirea zilei de 24 Snuerie, 


ţ sa făcut eri, în întreaga ţară cu 
um fast deosebit, 


La toate bisericile creştine sa; 
oficiat Te Deum-uri la cari au a- 
sistat autorităţile civile şi militare, 
după cari au urmat parăzi militare 
apoi şezători sau reprezentații cul- 
urale, unde s'a arătat însemnătatea 
zilei Unirii. 

In Capitală, sa oficiat la sfânta 
Patriarhie un Te-Deum la care au 
asistat toți membrii guvernului în 
frunte cu d. Oct. Goga preşedintele 
consiliului de miniştri, înalții dem- 
nitari, şefii autorităților civile, ofi- 
țerii superiori din garnizoană ete, 
iar din partea Palatului au asistat 
d-nii Ernest Urdăreanu mare șam- 
belan şi comandor Fundăţeanu ad.- 
jutant regal. 

Serviciul religios a fost oficial de 
un sobor de preoţi în frunte cu ar- 
hiereul Veniamin Pocitan Ploeş- 
teanu, iar răspunsurile au fost date 
de corul Patriarhiei condus de ma- 
estrul Oancea. 

După terminarea serviciuhri re- 
ligios, d. general Ion Antonescu, 
ministrul apărării naţionale urmat 
de d. general Argeanu, a trecut 
în revistă un escadron de soti 


Apărării Naţionale 


din reg. d Călăraşi, cu muzica şi 
drapel, 


Cuvântarea d-lui general 
1, Antonescu, ministrul 
Apărării Naţionale 


D. general lon Antonescu a ținut 
apoi, următoarea cuvântare : 


OSTAȘI, 


— Sărbătorim astăzi, 
preţutindeni, în oraşe şi la sate, în 
hordee și în palate UNIREA. 

„= Este ziua mare şi sfântă a nea- 
mului. 

ste ziua în care trebuie să ne re- 
culegem pentru a ne reaminti că 
veînvierea şi libertatea, întregirea 
şi mărirea, tăria şi trăinicia patriei 
noastre s'au dobândt prin unire. 

— Să nu uităm nici noi şi să nu 
uitaţi nici voi că nimie nu se poa- 
te păstra şi nimie nu se poate creia 
fără unire; unire în credinţe şi în 
tendinţe; unire «în gândire şi în 
simţire»; unire în luptă şi în sute 
vinţă. : 

De aceia pe al nostru steag a stat 
si va sta scris «unire». 


fie, a fost şi va trebui să rămână, 
ziua în care, dela cel mai mare diu- 
tre noi şi până la cel mai mio din. 
tre voi, dela cel mai bătrân până 
la cel mai tânăr din această ţară, 
toți până la unul, toţi fără nici u- 
nul înclinăm astăzi, capetele noas- 
tre, în faţa altarelor, cu pietate şi 
cu smerenie, pentru vecinica amin- 
tire a acelora cari îndurând şi mun- 
cind, urmărind şi crezând, iuptână 
şi murind au creiat şi ne-au lăsat 
ceace face şi mândria şi tăria noas- 
tră: scumpa noastră Românie. 

— După rugăciune să le dăm, du- 
pă cum se cuvine, şi onorul. 

Ostaşi, plecaţi stindardul şi lă 
saţi să treacă pe dinaintea lui, pe 
dinaintea noastră şi a voastră, co- 
horta lor atât de nenumărată, atât 
de falnică şi atât de glorioasă, 

— Primind în genunchi detilarea 
lor ne gândim smeriţi la Dumne- 
zeu care ne-a ajutat, la  Voevozii 
care i-au condus şi la ei care i-au 
ascultat, au înfăptuit şi ne-au lăsai 
viaţa şi credința, ogorul şi hotarul 

Trăiască Ţara noastră. 

Trăiască Regele nostru. 

Solemnitatea a luat sfârşit Ja o- 


— Ziua unirei este şi trebue săi rele 11, cu defilarea trupei. 


Suveranul a prezidat aseară recepţia 
membrilor ordinului „Ferdinand'“ 


Aseară, la Palatul regal din Ca-| 
lea Victoriei a avut loc recepţia a- 
nuală a membrilor ordinului «Per- 
dinand I. 

Incă dela ora 9, Palatul regal, fee- 
ric luminat, a atras atenția trecă- 
tarilor. De aceea, în scurt timp, Pia- 
ţa Palatului a fost populată de o 
mulţime de eurioşi, dornici de spec- 
iacole măreție. 

Câteva minute mai târziu, au în- 
ceput să sosească automobilele in- 
vitaților la recepţie. 

CUM A DECURS RECEPȚIA 

Membrii ordinului au fost întro- 
duşi în marea sală a Tronului, ocu- 
pând locuri în dreapta şi stânga 
Tronului, în ordinea gradelor. 

La ora 9 şi 10 seara M. S. Regele 
Carol, împreună cu Marele Voevod 
Mihai şi cu A. 8. R. Principesa B- 
lisabeta au intra în sala Tronului. 

M. S$. Regele Carol, Marele Voe 
vod Mihai şi A. Ş. R. Principesa E- 
lisabeta au dat mâna cu cei pre- 
zenți. 

S'a făcut 
mună. 

După aceia, toată lumea a coborit 
în mare sală dela parter, unde s'a 
servit un bogat bufet. 

M. S. Regele a făcut cerc cu 1. P. 
S. Sa Patriarhul Miron şi cu d-nii 
Goga, Iorga, Vaida Voevod şi dr. 
N. Lupu. 

La ora 66 şi un sfert, M. S. Rege- 
le Carol, Marele Voevod Mihai şi 


apoi o fotografie co- 


d. 5. Principesa Elisabeta s'au re- 
trag. 

Au părăsit Palatul şi membrii or- 
dinului Ferdinand: primul, d. prof. 
Iorga; ultimul, d. Vaida Voevod. 

Au participat la recepţie: 

Colan: D nii: Nicolae Iorga, dr. 
Al. Vaida Voevod. 

Mare Cruce: D-nii: General Gh. 
Mărdărescu, IL. P.S. S. Dr. Miron 
Cristea, Octavian Goga, Ion Incu- 
leţ, Ion ÎI. Nistor, Dr. C. Angelescu, 
Victor Antonescu P. S. S. Episcopul 
Iuliu Hossu, general Artur Văito- 
ianu, General Adjutant Paul Ange- 
lescu, General I. Istrati. General C. 
Tancovescu. 

Mare ofițer: D-nii: Vlad Aurel, 
Em. Haţieganu, Dr. D. Giugureanu, 
Ion Pelivan, Dr. Voicu Niţeseu, J. 
T, Florescu, Al. Lapedatu, Pan Ha- 
lipa, Dr. N. Lupu, Valer Pop, Sextil 
Pușcariu 1. P. S. S. Mitrop. Nico: 
dim, Dr. Husebie Popovici, General 
Iacob Zadic, General St. Holban, Ge- 
neral Marcel Olteanu, Dr. Al. Hur- 
muzache, St. Ciobanu, P. S. 8. E- 
piscop Dionisie, General N. Rujin- 
shi, General Al. Hanzu, General 
Papp Dănilă, 1. P. 8. S. Al Nicu- 
escu. 

Comandor: 1. S. Stârcea Antor 
Moesonyi, Dr. Oct. Russu, Sever 
Dan, George Moroianu, Dr. 7. Mun- 
țeanu, Dr. Nicolae Comşa, Vasile 
Stoica, Gh. Pop Victor, Cădere, Flo- 
rian Medrea, Colonel Traian Popa, 
General Gh. Rusescu, Cristi Vladi- 


D. Dinu Bratianu primește 
dei. s.a haşiştilor da partidul liberal 


Comisiunea însărcinată cu  [ixa- 
rea capetelor de listă pentru viitoa- 
rele alegrei ale partidului naţional 
liberal, a ajuns a definitivarea în 


Avocaţii străini de origină vor îi 
suspendaţi din toate barourile 


Comitetul Asoviaţioi generale a a- | nare din 11 lanuarie 1938, ținută 


vocaţilor român creştini, în şedinţa 
dela 23 Ianuarie 1938 sub preşiden 
ţia d-lui Emanuel Slătineanu a ho- 
tărît următoarele: 

Asociaţiunile judeţene ale a- 
vocaților Români creştini vor 
interveni de îndată pe lângă 
Consiliile de disciplină ale Ba- 
rourilor respective ca, în baza 
hotăririi Adunării  extraordi- 


RIS SS 27707 IO DOE CIC 8 a E 37 A 090 ERE 1 5 UER 5, SETAT Zn 3 2 E PI DEE PE ZIS AIP SEZULSI-A 


D. 0. Angelescu a făcut declaraţii 
roiitice la Târgov.sie 


Eri d. 0, Angelescu fost guver- 


a înfierat actul trădării făcut de 


nator al Băncii Naţionale, a făcut] d-nii D. R. Loaniţescu şi d. Gr, Pe- 


declaraţii polițice la Târgovişte, în 
cadrul unei adunări a Frontului 
Românese, 

D-sa a arătat care este crezul po- 
litic al d-lui Al. Vaida Yoevod şi 


Tieţeanu, 


în Palatul Justiţiei din Bucu- 
rești, în virtutea art. 12, 21 şi 25 
ale Decretului Lege publicat în 
Monitorul Oficial No. 18 din 22 
Ianuarie 1938 şi pe baza legii a- 
vocaților să bine voiască a pro- 
ceda la suspendarea avocaților, 
străini de origină, înscrişi după 
18 Noembrie 1918, până ce si- 
tuațiunea lor juridică va îi veri- 
ficată de Comisiunile  însărei- 
nate cu revizuirea cetățeniilor, 
dobândite după data menţionată 


mai sus, Comisiuni instituite 
prin Decretul Lege arătat. 


Prezenta ține loc de comuni- 
care scrisă, 


Preşedinte, 


In încheiere d-sa a spuscare tre-|] EMANOIL SLATINEANU 


bue să fie activitatea politică în 
acest judeţ şi a îndemnat pe audi: 
tori să propovăduiască mai depar: 
țe crezul d-lui Vaida, 


Secretar General 


SOARE MIREA 


bună parte a capetelor de listă. 

Din aceste lucrări reiese că foştii 
georgişti au obţinut până acum în 
11 judeţe capetele de listă şi anume: 
la Ilfov şi Argeş d. Gh. Brătianu, 
la Putna deşi este d. Dinu Brătia- 
nu, va fi declarat ales d. prof. C. 
C. Ogiurescu, la Bălţi Eftimiu Po- 
povici, la Năsăud Stelian Ionescu; 
la Prahova Constantinescu . Bor- 
deni, la Tecuci Atta Constantines- 
cu, la Botoşani C. Toma, la Roma- 
naţi Mihail Sturza şi la Durostor 
C. Hentzesen. 

In ce privește demisiunea din par 
tid a d-lui Petre Ghiaţă, ea va fi 
primită de d. Dinu Brătianu şi îm- 
preună cu ea, a tuturor haşiştilor 
cari manifestă: nemulțumiri. 

Din cercurile apropiate conducerii 
liberale deţinem informaţia că atât 
d. N. N. Săveanu cât şi Manolescu- 
Strunga ver reveni asupra demisiu- 
nilor anunţate. 

Îi pozat] 


PI DIA AS DZEU IE DE 
Conferinţa proiesorului 
Di Tullio 


Sub auspiciile Institutului de cul- 
tură italiană din România, va avea 
love, Miercuri 26 Ianuarie în Sala 
Vundaţiei Universitare «Carol I», 
orele 19, conferinţa profesorului ita 
lian Di Tullio. 

Conferenţiarul, care este secreta- 
rul societăţii internaţionale de eri- 
minologie, va vorbi despre: «Ştiin- 
ţa și dreptul în lupta contra erimi- 
nologlei şi Societatea italiană de 
criminologie». 

Intrarea liberă, 


/ 


mir, Nicolae Bosie Codreanu, Ioncu 
'Teofil, Erhan Pantelimon, N. Taba- 
vovici. Simion Mândrescu, D. Dră- 
licescu, I. Lupaș, |. Moţa, Onisifor 
fihibu, Ion Buzdugan, Gh. Grigoro- 
vici Vasile Bârcă, Dr. Petre Cazacu, 
Dr. D. Lascu, General Gh. Moruzzi, 
“tuneral N. Samsonovici, Leon Mre- 
jeru, General I. Manolescu, Sergiu 
Niţă, Maximilian Hacman, I. Lape- 
latu, General Ion Anastasiu, Tibe 
rin Brediceanu, loan Plueraş, Tani 
V. Dumitru. 

Ofițer: 'Th. Păcăteanu, Andrei 
Dobosi, Pantelimon Sindino,  Du- 
mitru Bogos, Dori Popovici, dr. Va- 
lentin Porutiu, Marțian Căluţiu, dr. 
Liviu Mişca, dr. Gavril Juza, dr. 
Lucian Boreea, preot D. Manu, A- 
drian Oţoiu, Romul Popescu, Victor 
Pop, general lon Ilcuş, Ionel Com- 
şa, general Amza Ştefănescu, go- 
neral Vasile Henţescu, general loan 
Bădescu, dr. Justin Pop, Gh. Mur- 
nu, Valer Roman, dr. Silvin Drago. 
mir, dr. Eugen Bianu, Petre Nemo- 
ianu, lon Agârbiceanu, dr. Dimitrie 
Marmeliue, Anton Crihan, preot 
Coriolan Buracu, lt. col. rez. Emi- 
lian Pizo, lt. colonel Zaharia Ba- 
beu, dr. N. Drăganu, dr. Vasile Gre- 
eu, dr. N. Vasiloschi, Filaret Do- 
bos, dr. Vasile Mareu, Ion Costin, 
Ion Vălută, Silviu Moldovanu, Ze- 
nobie Pâclişanu, genera] Lazăr Ră 
dulescu, German Pântea, Gheor- 
ghe, Rotică, dr. Pavel Roşca, dr. 
Avram Ibroane, Em. Catelli, Aurel 
Morariu, col. Andrei Popovici, co- 
mandor Aurel Negulescu, comandor 
Fundăţeanu Preda, comandor Enes- 
eu Atanasie, Martha Alet., general 
Serb Teodor, Bodea Izidor. 

Cavaler: Dr. L. Oanea, dr. Io- 
ne] Pop, dr. Aristotel Banciu, dr. 
Spiridon Boita, preot Gh. Negoescu, 
preot Ioan Mudroiu, dr. Gh. Stoika, 
Victor Branisce, lon Clopoţel, dr. 
Sampeleanu Ion,  Negruţiu Emil, 
Birtolon A., maior rez. C. 1. Bălea- 
nu, maior Colbazi, colonel Serafim 
Iosif, preot dr. Emil Colbazi, Grit- 
ta Ovidiu, dr. Bianu lon, loan Pan- 
gal, Sipsom C. M., Gocan Simion, 
Boeriu Stefan, Bufnea Elie, dr. Ji- 
leriu Broza Alexandru, dr. Leucu- 
tia Traian, Tilea Viorel, general 
Ion Popescu, căpitan Niculescu Va- 


ile, maior adj. Sidoroviei Teofil, 
Wmanoil  Isopescu, Amrel Bănu- 
tiu, Ariton Popa, dr. Sebastian 


Stanca, Zaharia Bârsan, Eugen Sa- 
vu, Laurenţiu Gabor, C. Năstase, 
Victor Bodnărescu, Sebastian Bor- 
comisa, Moise Ealtă, Porfiriu Fală, 
Al. Văleanu, Vlad Cazacliu, Teodor 
Inculeţ, Dr. Constantin Stanca, E 
mil Căluţ, Iosef Albon, Preot Ser- 
ghie Bejan, Al. Baltaga, Dumitru 
Cojocar, Simon Hâj, lon Axanie, 
Constantin Ardeleanu, Anastasie 
Mârza, Dr. Ion Colbazi, Lt. Col. 
Loichiţă Octav, Dr. Ion I. Vancea. 
Dr. Eugeniu Dunca, Ion N. Soricu, 
Elefterie Siricliu, Dr. Mioe Romv- 
lus, Căpitan Cotuţiu Emil, Culea V. 
Apostol Iacobescu D. Teodor. 

Suveranul sa întreţinut cu cava- 
lerii ordinului, dând mâna cu fie- 
care în parte, M. Sa a iat de vorbă 
apoi cu d-nii Goga, Vaida, Iorga, 
dr. Lupu, păr. Moţa, profesor univ. 
Sextil Puşcariu, Jean Th. Florescu 
şi g-ral Paul Anghelescu. 

Intre timp un bufet bogat a stat 
la dispoziţia invitaţilor, 

Recepţia a luat sfârțit la ora 12 


ei Cpt pasi 


vamarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteți rugaţi să daţi concursul Dy. atelierului şi în 


FOTO CARPAȚ 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm îpto tii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, e şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne “în orice împrejurare, vă stăm la dispoziție. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


| VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. St, loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 = 


Mare asortiment în: 

Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șifoane, 
esături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


= EN DETAIL 


Încălţăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


Pre luri foarte reduse 


Vestminte, obiect a a sc 
iieerioseti; bijuterii wa Mi rca 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


„clofon 478/5090 
>) 


Încălţăminte trainică 
pentru sezonui de iarna 


Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinu: YV. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE ŞOŞONI Ş: GALOŞI 
Tel. 5420 


TECHNICA GENERAL A 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCURESTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 
INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ăi DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 


ŞI MATERIALE ELECTRICE. 
CU PREŢURI CONVENABILE 


Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


La Balonui Albastru 
Strada Carol No. 62 


Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


lanutactură Contecţiuni, Încălţăminte 
n za 


Vinde ettin 


DORIŢI SA CUMPARAȚI CU PREȚURI EFTINE 
Vizitaţi Magazinul „Fămăsescu'” 


Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat cu toate genurile de arme și şe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie și cuţitărie. 
Articole de toilett'e şi pariumerie 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproșabil cele mai pretenţioase 
„ comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


RA i 
In cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață şi turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din țară 
cât și din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


GASTRO D 317 „Gastro D.“ seatlă de vân 
zare la farmacii şi droghe 
3 Lj sa rii, sau se expediasă 
E N A a E RE 
Răsy ândiți 


——— „Buna Vestire“ 


= = 


C oloniale, 


NUMAI LA 


un preţ cât se poate der 
Str. GULTEMBERG 3, 
PEIPIAAUPIEFIIDA SIDE 


Un raspuns în 


Incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


«BUNA VESTIRE, 


FRICTIUNEA 


HORIA 


edus, începând dela 6 lei kg, 
Str. ROMANA, 3 


d-nei Elena M. Souiostu! 


Imi mărțurisesc păcatul de a nu fi d- 
țit articolul învinuitor. Dar din admira 
bilul răspuns al d-nei Elena M. Şeules- 
cu, înțeleg despre ce este vorba: i se 
impută anume că Domnia Sa şi-a arbo- 
rat propriul său nume pe frontispiciul 
unei şcoale din Buzău, deşi ctitorii do- 
natori sunt Siţa şi Tase Drăgan. Ba 
mai e acuzată pe deasupra că la această 
şcoală vine Rabinul pentru a instrui 
elevele evreice în legea lor. 

Mă tajsociez şi eu la revolta d-sale 
că i se pomeneşte numele care, după 
cum ne explică d-sa, este „un repre- 
zentant al spiritului românesc băşiinaş, 
cirstalizaţ în personalitatea lui, ca să fie 
o pildă pentru generaţiile viitoare”. 

Adevărul e că, după cum ne infor- 
mează d-sa, „şcoala dela Buzău poarță 
numele „Elena Seulescu,', cu toate că 
am refuzat cinstea aceasta''. Nu este 
un simplu refuz de politeţe sau de mo- 
destie, cl pentru un binecuvântat motiv: 
„Şcoala căreia s'a găsit nepotrivit nu- 
mele meu, s'a făcut cu banii Comitetului 
Central”, conținuă d-sa. Este foarte 
limpede: d-na Seulescu recunoaşte ca- 
valereşte că nu a dat acolo nici un ban; 
ce este d-sa de vină dacă n'a fost 
ascultată şi i s'a vopsit numele pe 
poartă? 

Insă după cum îmi dau eu cu ideia, 
tot oamenii aceia au avut dreptate: 
apăi se compară „Siţa şi Tase Drăgan” 
cu un nume care este „un reprezentant 
al spiritujui românesc băştinaş, crista» 
lizat în personalitatea lui, ca să fie o 
pildă pentru generaţiile viitoare?” Ce 
are aface că au dat ej banii, când nu» 
mele lor nu este al unor reprezentanţi 
ai spiritului românesc băştinaş, cristaţi- 
zat în personalitatea lor şi deci mu putea 
ți o pildă pentru generaţiile viitoare. 

Totuşi d-sa nu e supărață, ci conti- 
nuă a se interesa de şcoală. Motivul? 
„Având eu personal legături şi pto- 
prietăți în acea regiune”. Şi mu numat 
proprietăţi ci şi „debuşeul părţii celei 
mal româneşti, mai ortodoxe şi mai să- 
nătoase a ării”. Mă opresc o clipă 
aci să subliniez preocupările sanitare aje 
d-nei Elena M. Seulescu iar d-sa con- 
tinuă arătând că aci se găseşte „o pă-= 
tură intelectuală care poate creşte.” 
Trebuie să mă opresc iar, fiindcă bă- 
nuesc că cititorul nu va ghici nici odată 
ce anume creşte: vulpi argintii? clu» 
perci? O nu! ceva cu mult mai înalţ: 
„„personalități”. Dar ce fel de perso- 
nalităţi? „Personalităţi curate şi vred- 
nice de a fi tipuri reprezentațivie a lumii 
lor”. lată o precizare şi necesară şi 
limpede. Ca să nu se creadă cumva 
că poate creşte personalităţi care că 
poate n'ar fi tocmai aşa de curate şi 
în orice caz ma! puţin vrednice de a fi 


tipuri reprezentative a lumii lot. 

Care lumi? ortodoxe sau ebree? Spui» 
berarea celei de a doua calomnii răs- 
punde la această întrebare. Căci, după 
cum afirmă d-sa categoric şi imperativ 
„este lipsită de orice adeyăr învinuirea 
că ar călca Rabinul în şcoala prezidată 
moralmente de mine, pentru a inslrui e. 
levele evreice în legea lor”. Atunci cine 
le învaţă pe elevele ebree tainele Tăl- 
mudului? D-na Elena M. Seulesca? 
O nu! D-sa ne explică foarte limpede 
că “pentru „îndrumările lor confesionale 
ele sunt libere în zilele când nu este 
şcoală, să fie duse de părin unde 
voesce”. E, uade voiţi să le ducă pă- 
riaţii Duminica pentru îndrumările lor 
confesionale? La cinematograf? -La un 
ceai dansant? Desigur că nu. La Ra- 
bin! 

Iată calomuia spulberată. Ce are a- 
face că. într'o şcoală ortodoxă, situată 
în partea cea mai românească, mai orto- 
doxă şi mai sănătoasă a Ţăril Româ- 
neşti, având drept steag un nume re- 
prezentant al spiritului românesc băşi- 
naş cristalizat în personalitatea lui, care 
este o pildă pentru generaţiile viitoare— 
se primesc eleve, fiice ale lui Israel? 
N'aţi înţeles strategia d-nei Elena M. 
Seulescu? Nu lasă. pe Rabin să vie 
la fete, ci trimete fetele la Rabin. 

J.0 


Dă 


TEL. 3:24:9 


DOUĂ PRODUSE ALE 


Se găsește de vânzare: mumai la farmaciile, Orogueriile și parfumeriile românești, 


“SANATOL 


j LEI 16 


LABORATORULUI ROMÂNESC 
3 SIMBOL: — BuL.ELISABETAASETADIII 


Demisia d-nei Cantacuzino, moti- 
vată pe. întârzierea sancționării a 
baterilor grave constatate de d-sa 
şi de d. prof. George Țintă şi pro- 
vocată de hotărîrea d-sale de a se 
adresa justiției pentru aplicarea 
sancţiunilor, a determinat Asocia- 
ţia aviatică ARPA să dea un comu- 
micat publicat în ziarul Universul, 

Afirmaţiunile din acest comuniat 
au fost desmințite de d. prof. Țintă 
printr'o scrisoare apărută în ziarul 
Cuvântul de eri. D-na Cantacuzino 
ne trimite azi textul scrisorii prin 
care, cu cinci-șase săptămâni în- 
ainte de a-și da demisia, a interve- 
nit cu toată energia pe lângă cel în 
măsură de a stabili întregul ade- 
văr, d. director al viației civile. 

Domniei Sale 


Domnului Comandor Scarlat Rădulescu 
Directorul Aviației Civile 
LOCO 


Riăspunzând invitaţiei d-lui G. Tintă, 
tăcută !n baza adresei Dv, nr. 25,408 din 
4.X11,37,, am cercetat împreună cu D-sa, 
ciorna de raport întocmită de Dv.. ca 
concluzie a anchetei D.A.C, întreprinsă 
în urma inspecției noastre, ca delegaţi 
ai F.RF.A, la şcoala ARPA Otopeni, 
unde am găsit abateri grave de la pro- 
gramele M.A.M. și falşuri calificate, 

Imi permit a vă exprima dureroasa 
mea nedumerire în faţa spiritului care 
călăuzeşte întocmirea concluziilor Dv., 
nedumerire care mă sileşte să nu răs- 
pund la punctele acestui raport. Ar fi 
o pierdere de vreme inutilă, fiind vădită 
dorinţa Dv, Directorul Aviației Civile, 
de a scuza şi acoperi abaterile grave 
făptuite de conducătorii unei şcoli de 
aviație de sub directa Dy, dependenţă. 


$edința legionară din com. 


Duminică 23 Ianuarie a.c. sa 
ținut în com. Fundulea din Ilfov, o 
frumoasă şedinţă legionară. 

La ora 9 jumătate a. m. au sosit 
din Bucureşti 70 legionari din C. M. 
L. sub conducerea înstr, leg. Smo- 
dea Ion şi Cezar V, străbătând co- 
muna în ordine, disciplină şi cân- 
tece legionare, 

La ora 10 legionarii care se adu- 
naseră cu toți în mijlocul comunei 
au pornit la biserică, 

La ora 12 sa deschis ședința, de 
faţă fiind aproape 1000 de legionari 
şi simpatizanți.  Camaradul Ignea 
Valeriu, dă raportul cam. Coman- 
dant Sima Simulescu..., 

Cel dintâi ia cuvântul Cotul leg. 
Gogu Serafim, care cu căldura su- 
fletului său cuprinde întreaga asis= 
tență, vorbindu-i despre suferințele 
legionare de eri şi azi pentru Ro- 
mânia de mâine, 


jud. ilfov 


Se cântă Majadahonda, 

Vorbeşte cam. dr. Vintilă, despre 
credința legionară prin care dă fi- 
ința şcoalei de primari şi prefecți. 

Ia apoi cuvântul c-dul leg. Sima 
Simulescu, vorbind despre rostul 
mişcărei legionare îndemnând la 
luptă pe camarazi şi prieteni Ten- 
tru triumful mișcări legionare care 
va însemna: muncă, cinste si drep- 
tate. 

Şedinţa s'a terminat cu cântece 
legionare, 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


INFORMATŢIUNI 


Am primit din partea d-lui dr. 
Costinescu o scrisoare în legătură 
cu cele relatate în articolul de Sâm- 
bătă al d-lui Ion Victor Vojeu. 
Vom reveni mâine asupra acestei 
chestiuni, când vom da şi răspunsul 
nostru, 

Asociaţia generală a subofiţerilor 
pensionari din România cu sediul 
în Bucureşti, Str. Carol 30, aduce 
la cunoştinţa camarazilor  suboţi- 
țeri că o delegaţie compusă din 
d-nii col. Bojănescu Gh, Gh. An- 
ghelescu preşedintele asociaţiei în 
audienţă la d. ministru al apărării 
naţionale la d. director general al 
Casei pensiilor şi la d. subsecretar 
de stat Dinu Simian care ne-a asi- 
gurat că va pune chestiunea şi sus- 
ţine în Consiliul de Miniştri. 

La fel am avut asigurări din 
parka d-lui ministru al apărării 
naţionale. 


Următorii ofiţeri de rezervă sunt 
rugaţi să-şi comunice adresa prin- 
tr'o carte poştală Cercului reeruta- 
re Sălaj pentru a li-se trime ordine 
urgente: 

“Sub. It. rez. Serafim Florea, Ge- 
orgescu Vasile, Ionescu Gheorghe, 
Săcășan Romul, Teofilescu I, Teo- 
dor, loan P. Dumitru, Stan T. 
Ioan. 

Cereul neavând niciun fond  alo- 
cat pentru asemenea  publicaţiuni, 
cu onoare vă rugăm să binevoiţi a 
aproba publicarea celor de mai ss 
în mod gratuit, 


Asociația «Cultul Regilur homâ- 
nilor» dă în seara zilei de 26 Ianua- 
vie a. c, ora 21 um extraordinar 
concert de gală în sala Arta, cu 
concursul celor mai valoroși artişti, 
D. Romano, Nicolau și celebra 
noastră cântăreață d-na D'Ardezi 
(Moga Georgescu) reîntoarsă de cu- 
rând din străinălate unde a avut 
un succes desăvârşit. 

Ultimele bilete se găsesc de vân- 
zare la cassă în seara concertului. 

Societatea Studenţilor în Medici- 
nă organizează Duminică, 30 Ia- 
nuarie a. c. între orele 5-12 p. m. un 
matineu dansant, în saloanele din 
Bul. Schitu Măgureanu Nr. 2, cu 
concursul d-lor Jean Moscopol şi 
Chr. Antoniu. Jazz Corologos. 

Sfaturile Negustoreşti şi Sindica- 
tele Alimentare din România, s'au 
grupat într'o Uniune Generală a a- 
cestor asociaţii. 

Pentru ratificarea actului de re. 
grupare şi pentru sărbătorirea rea- 
lizării acestui important evenimen! 
dorit de întreaga clasă comercială 
atât Sfatul Negustorese, cât şi Sin- 
dieatul Alimeniar, şi-au convocat 
într'o adunare generală extraordi- 
nară comună, toate secţiunile şi fi- 
lialele lor din ţară, cum şi pe mem- 
brii din Capitală, 

Cu această ocazie se vor desbate 
şi problemele ce interesează comer- 
ţul şi industria şi se va fixa şi ati- 
tudinea acestor asociaţii faţă de e- 


D. profesor Victor Şoimu are sub 
tipar o carte scrisă eu remarcabil ta- 
lent intitulată: <Spiritul Legionar şi 
Leziuneas. 


ABSOLVENTA farmacie, caut post | 


laborator, spital, dispensar, farma. 
cie, Capitală. A se adresa ziar, 


DACTILOGRAFA creştină caut 
post Capitală, condiţii modeste, ziar, 


Asociaţia Generală a Medaliaţilor 
cu Medalia de Răsboiu «Victoria», 
cu sediul în Bucureşti, str. Carol 30, 
roagă pe toţi acei ce posedă această 
medalie să ne trimită adresele de 
urgenţă, Asociaţia necunoscând nu- 
mărul medaliaţilor existenţi astăzi, 
nu poate face nici o intervenţie 
pentru dobândirea  recompenselor 
naţionale ce le merităm, 

Acum e timpul cel mai prielnie 
pentru a ne putea cere şi noi ceeace 
trebuia să cerem de mult. 

Rugăm pe camarazii care au pri- 
mit adresa Asociaţiei şi imprimate 
să ne trimită cele arătate în adresă. 
Vineri, 4 Februarie 1928 ora 9 seara se 
va da în sala Dalles un frumos concert 
dat de tenorul Paraschiv Mazilu; La 
plan doamna Aglae Mihiăilescu-Toscani, 
profesoară la Academia Regal de Mu- 
zici; 

In program muzică românească, ita- 
liană și germană; Scarlatti, Giordano, 
F. de Flotow, Schuman, F, Schubert, A, 
Buzzi  Peceia, Dem. Mihăilesen-Toscani, 


venimentele politice la ordinea zilei. | 0. Brăiloin, ete, 


„Cooperativele legionare de frucie“ [0 scrisoare a d-nei loana Cantacuzino 


vă puteţi aproviziona cu: mere, pere, struguri şi portocale pe 


Bu însumi, fiind cu activitatea mea în aviația particulară românească şi 
de aproape 10 ani, cel mai vechi condu- partea activă ce am luat în această 
cător de şcoală particulară din ţară, ba- chestiune, care mi-a permis să mă con 
zată pe aceasta, îmi iau dreptul de a ving de gravitatea faptelor, nu-mi îns 
vă atrage atențiunea asupra urmărilor ' găduie a lua o atitudine indiferentă, Iu 
nefaste ale atitudinei Dv, în acvastă cazul când, ancheta oficială va avea a- 
chestiune. Este cert, şi o ştiţi şi Dv. că celaş rezultat ca cel de până acum, îmi 
la ARPA Otopeni Sau săvârşit falşuri ! voi lua libertatea de acţiune pe orice 
şi abateri grave, ce sunt dovedite cu cale publică — presă gi justiţie — pena 
acte, şi se pot întări cu declaraţiile, sub ! tru a demasca pe acei ce  dezonorează 
jurământ, ale elevilor ARPA, într'o an- aviația particulară românească, cărela 
chetă sinceră făcută cu dorinţa de a îmi închin activitatea mea, | 
stârpi un rău dăuntor aviației noastra| Primiţ, vă rog, Domnule Comandor, 
de turism, încredințarea deosebitei mele  eonsidea 

Atitudinea ce aţi luat Dy., Directorul raţiuni, 
Aviației Civile, este o greşală din punct 
de vedere moral, întrucât deschide In 
porţile tuturor fraudelor contra cărora | P.S, Această chestiune mal are o la 
sunteţi dezarmat de însăşi raportul Dv. tură la care desigur dv, nu vaţi gândit 
care scuză cu bunăvoință toate falşurile şi care îmi permit să v'o semnalez, 
dovedite, şi este o greşală de politică de-| In Comitetul superior ARPA se găsese 
oarece singur şi fără nici o necesitate, personalitiiţi de frunte care din patrio- 
vă distrugeţi autoritatea situației ce o- tism își răpesc din timp şi fac sacriți= 
cupaţi, făcându-vă din judecător, * 1 cii bănești pentru a servi cauza avia- 
rătorul inculpaţilor, " ției româneşti. Nefiind aviatori şi necu- 

Chestiunea aceasta a luat din vina noscând mecanismul contabilităţei sbu- 
d-lui cpt. Pârvulescu, care a trâmbiţat rătoreşti au fost cu uşurinţă induşi în 
faptul în lumea întreagă. din prima cli- eroare de personalul şcoalei ARPA, care 
păi a inspecției (ce o doream ru totii se- "La convins de perfecta sa corectitudine. 
cretă pentru prestigiul aviaţiei particu- Cunoso sentimentele persoanelor din conu 
lare) o amploare şi un răsunet care vă ducerea superioară a ARPEI, i-am au 
impun o mare atenţie pentru soluţiona zit exprimându-și indignarea pentru pi- 
rea «ei, "loţi făcuţi «pe hârtie» ştiu deci, că ase 

Raportul dv, fiind încă o ciornă, iar tăzi sunt induşi în eroare şi că li se în. 
dyv., poate, influențat şi indus în eroare trebuințează numele în mod nepermis 
de făptuitori, mi-am permis a vă scri pentru a acoperi nereguli şi falşuri, De- 
aceste rânduri, pe care vă rog a na le pinde de dv. să puneţi capăt acestui abuz 
lua în nume de rău; ele sunt expresiu. de încredere, dând anchetei ce o faceţi 


IOANA CANTACUZINO 


pea sinceră a dorinţei mele de dreptate. 
Tin să vă previn însă, că situaţia mea 


concluziile impuse de fapte, 
88, IOANA CANTACUZINO 


Greva dela Academia 
Comercială 


In consfătuirea de iert profesorii 
au îndemnat pe studenți să reia 
cursurile, deoarece consiliul profe- 
soral nu le poate soluţiona, sub pre- 
siune, doleanțele formulate. 

D. Mircea Goga a răspuns punet 
cu punet tuturor chestiunilor ridi- 
cate de d-nii profesori și după ce a 
consultat massa studențească a ho- 
tărît SUSPENDAREA pe ozia 
grevei. Studenţii reiau cursurile 
Marţi 25 ert. diminaţa şi aşteaptă 
până seara hotăririle luate de con- 


siliul profesoral, 

In cazul când nici de data această 
nu se va rezolva INTEGRAL do 
leanţeie expuse în memoriu — spus 
ne d-sa — studenţimea Academiei 
comerciale va considrea aceasta ca 
o ofensă şi o provocare, 

In acest caz, greva reîncepe Miere 
curi dimineaţa 26 ert. şi pierde ca- 
racterul pur demonstrativ de până 
acum. In acest senz d-sa a trimis 


un comunicat presei. 


Dezastrul cor 


CERNAUȚI, 24, — Am mai arătat 
în câteva rânduri rezultatele şcoa- 
lei politice pe cari o propagă di- 
verşi inconştienţi. Cine nu ştie că 
propaganda multor partide cari 
au fericit în atâtea împrejurări 
ţara, se rezumă la otrăvirea săte- 
nilor cu rachiu, prin o largă bună- 
voinţă şi îndemn. Unii dintre săteni 
au început să imite şi ei pe farso- 
rii democraţiei şi ertilizează ace- 
laş sistem. Astfel la alegerile paro- 
hiale din 9 Ianuarie, în suburbia 
Caliceanca s'a putut verifica îndea- 
juns această criminală metodă. De 
şi caracterul acestor alegeri dădea 
aspectul că ele se vor petrece în li- 
nişte, totusi rezultatele s'au  scon- 
tat cu câţiva grav răniţi iar alţii 
arestaţi. 

[ti PREIA ist rm ucePh iei a) 


[ii eri] 
in jurul cazului dela 
liceul comerdzi din 

Botoșani 


Din partea direcțiunii liceului co- 
mercial din Botoşani primim urmă» 
toarele cu rugămintea de a publica: 

COMUNICAT 

Faţă de acuzaţiile ce i sau adus 
d-lui profesor Gh. Ticăloiu dela li- 
ceul comercial din Botoşani, prin 
reclamaţia anonimă adresată par- 
chetului Botoşani, că luând mită ar 
fi modificat notele în favoarea u- 
nui elev, profesorii liceului au fost 
convocați în conferinţă în ziua de 
18 Ianuarie crt, 

Profesorii liceului indignaţi de a- 
ceste acuzaţiuni josnice aduse unui 
coleg pentru a lovi în demnitatea 
sa, în unanimitate protestează şi în- 
fierează această înscenare, întrucât 
ea s'a adus unui profesor de o corec- 
titudine şi cinste exemplară. 

In această împrejurare ne mani- 
festăm toată simpatia faţă de d-l 
prof. Gh. 'Ticăloiu şi dispreţuim pe 
acei cari se pretează la asemenea 

manopere la adresa profesorilor cin- 
stiţi, corecţi şi demni, aşa cum ar 
trebui să fie toţi profesorii. 
Profesorii liceului Comercial 
din Botoșani 


A — 


upției politice 


Unul dintre pretendenți la alege- 
re, Ion Petru Coşaru, pentru a-şi 
asigura întâietatea, a promis săte- 
ilor că dacă-l vor alege cap de lis- 
tă, în locul vărului său Ion Vasile 
Coşaro, om cinstit şi liniștit, le va 
du o cinste zdravănă, ca să-o pome- 
nească, Momeala a prins şi după a- 
legere toţi cei cari l-au sprijinit au 
plecat în corpore la cârciuma jida- 
nului Rudich, din str. Romană. 
Aici s'a băut până târziu noaptea; 
iar nenorocitul ales a cheltuit a- 
proape 2000 lei. : 

Dela un timp terminându-se bău- 
tura, sătenii turmentaţi sau luat 
la ceartă. Ca la comandă au ieşit la 
suprafaţă topoarele şi furcile cu 
cari sau bătut apoi. De pe urma a- 
cestei părueli 2 săteni au fost duşi 
în stare gravă la spital, iar indi+ 
vizii Ion, Toader şi Vasile Gher- 
man, înaintați parchetului. 

Populaţia din suburbia Coliceanca 
e profund îndignată că autorități- 
le wau luat măsurile cuvenite şi 
împotriva agentului electoral Co. 
șaro, care de altfel a mai produs aa 
cum 6 ani, tot cu prilejul alegerilor 
parohiale un scandal cu bătăi și 


răniri, | 
George Drumur 
[i ae are eee ee] 


Centenarul Semina- 
tului Central 


Seminrul Central din “Bucureşti 
sărbătoreşte centenarul Duminică 
30 Ianuarie a. e, în prezența M. 8. 
Regelui Carol II şi a Inalţ Prea 
Sfinţitului Patriarh Miron. 

Participarea se va face numai cu 
invitaţii individuale. 

Foştii elevi cari n'au primit învia“ 
taţii prin poştă sunt rugaţi să anun- 
ţe neîntârziat cancelaria Seminaru- 
lui, pentru a li se rezerva, 

Invitaţii vor trebui să fie pre 
zenţi la serbare cel mai târziu la 
ora zece dimineaţa, 


[ARO „» cun 


FOTO-ROYAL 


BUZDUGAN 
CONOMICE - FINANCIARE 


"4 
| 
Al! |) UJI ) 
yu 
LE 


N 
J 


i > CIU 
2AVIU 


Azi premieră excepţională. 


CURIERUL DIN LYON ** 


IO] 
| DD] ceri a 
Vi SV Oul ELidziu 


 ÎZĂ A 16 


| (LA CINE IĂ CAPITOL) 


Funcţia comercială 


Uua din cerinţele care revin cel 
mai des în discuţie, în acest timp, 
este şi aceia a naţionalizării comer- 
tului. Toată suflarea  românesacă 
cere şi nu înţelege dece se întârzie, 
înfăpipuirea operei de impunere a 
elementului românesc în comerţ. 

Peniru a putea pune problema 
pe bazele ei reale este bine să rea- 
mintim câteva lucruri elementare 
în legătură cu noţiunea de comerţ. 

Comerţul este funcţia naţională 
care asigură circulația mărfurilor 
dela locul de producţia la consuma- 
tor. 

Comerciantul este individul care 
aduce la îndeplinire această fun 
ţiune. 9 

Pentru a asigura o circuaţie nor- 


| mală, în aşa fel organizată încât cal 


fie asigurată şi desfacerea produse- 
lor şi aprovizionarea consumatori. 
lor în condițiuni corespunzătoare 
interesului general, comerciantul 
are nevoie de o pregătire de specia- 
litate. Nimeni nu se naşte negustor, 
mai alea astăzi când negustoria nu 
trebue să însemne urmărire de câş- 
tiguri, cât mai mari, indiferent cum 
le obţii. 

Ca urmare, comeroiantul are 
dreptul la o plată a serviciului pe 
care îl face. 

Indrumarea culturală dată pupo- 
rului românesc, cu toaie însușirile 
comerciale dovedite, n'a dus, până 
acuma, la creiarea unui număr su- 
ficienţ de comercianţi români, care 


S'au fixat prețurile 
la sare, petroi şi bumbac 


Uri a fost semnat decretul prin 
care au fost reduse taxele de con 
sumație la unele articole de primă 
necesitate, 

Sa hotărît prin acest decret, ca 
taxa de 1,50 lei la kilogramul de pe- 
trol lampant să fie redusă la 1 leu 
de kilogram. 

Petrolul întrebuințat în orice ult 
scop, se taxează cu 1,50 lei kilogra- 
mul, iar cel denaturat pentru trac- 
toarele agricole, motoarele exploa- 
taţiunilor agricole şi morilor mici 
şi ţărăneşti care macină cu. vamă 
(oium) se taxează numai pe baza 
autorizaţiei liberată de ministerul 
finanţelor sau administraţia finan- 
giara respectivă. 

Deasemen! sunt scutite prin sus- 
zisul decret de taxele de consuma- 
ţie și impozitul pe cifra de afaceri, 


următoarele cantităţi de fire de bum- 
bac importate de Centrala eoopera- 
tivă de consum cu destinația pen. 
tru industria casnică: 

a) Cantitatea de 7.000.000 kg. anual 
fire de bumbac în pachete (bumbac 
țărănesc creţ); 

b) Cantitatea de 3.000.000 kg. anual 
bumbac în pachete cunoscut sub 
denumirea «mulle», albit şi nealbit, 
dublu fir răsucit, albit şi nealbit. 

Pentru sare s'a luat hotărîrea 
printr'o decizie ministerială, ca pri- 
măriile să fixeze preţul maximal al 
acestui articol. 

S'a hotărit totuşi ca în localită- 
țile unde există depozite proprii ale 
Casei autonome a monopolurilor, 
sau depozite particulare autorizate, 
sarea să nu depăşească preţul de lei 
A 40 kgr., la revânzători, 


R==———— 


Cât aur a produs România 


In cursul anului 1937, Banca ag 


țională a cumpărat dela întreprin- 
derile aurifere din ţară 5.260,72 kg. 
aur curat, la prețul tota 1532.333.332 
lei. 

In ultimli patru ani (1934-1937), 
producția românească de aur sa 
cifrat la 12447.50 kg., evaluată la 
suma de $806.643.281 lei, la care se 
mai adaugă şi o primă de 5000 lei 
pro kilogram. 


Stocul de aur al Băncii Naţionale 
se cifra în Decembrie 1937 la 118.539 
kg, în valoare totală de 16.374.803.581 
lel. 

Minele de aur din ţară, carl au 
avut în ultimii ani o producţie me- 
die săptămânală de 100 kg, au li- 
vrat, în cursul anului 1937 cu apro- 
ximativ mai mult 50% decât în a- 
nul 1934. 


> N 


Noui dispoziții al B. N. R. 


Serviciul Controlului exportului 
din Banca Naţională a trimis ieri 
băncilor autorizate următoarea eir- 
culara; 

«Suntem solicitaţi să aprobăm scă- 
der! din valorile declarate la export, 
pe motiv că marfa nu a corespuns 
condiţiunilor contractuale sau că au 
fost de o calitate interioară celei de- 
clarate. 

Intrucât aceste fapte sunt conse- 
cința unor  neexecutări de obliga- 
iuni contractuale cari pun într'o 
uriîiă lumină comerțul  românese 
peste hotare, se atrage atenţiunea 
firmelor exportatoare şi băncilor 
garante că nu se vor lua în consi- 
doriti iue cererile de pă finări ar 
calila'e, decât atunci câ : 
pica emanând sea autori- 
tăţiie cumpetene, se constată că de 
leriorarea mărtii sa produs după 
ce marfa a fost exportată din țară. 
din cauză de forță majoră. 

Tctdcodată se vor lua măsuri se. 
vere de sancţionare contra acelor 
firme expoitatuare cari prin aseme- 
nea procedee disereditează  comer- 
țul nostru peste hotare, iar băncile 
cari au garantat intrarea devizelur 
vor fi obligate la cedare integrală 
a devizelor garantate». 


In urma nouilor dispozițiuni luate 
de comisia valutară cu privire la a- 
cordarea de devize particularilor, ți. 
nem să arătăm că băncile autoriza- 
te de a introduce cereri la comisie 
irebuie să țină seama de următoare» 
le: 


Nici o cerere de valulă nu va fi 
luată în considerație, dacă nu va pur 
ta numărul pașaportului precum și 
autoritatea care La eliberat. 

Banca îşi va lua ngajament prin 
semnătură, de prezentarea pașapor. 
lului. 

In ce priveşte cererile pentru stu- 
denți, ele trebuiesc să aibă anexate 
adeverinţa comisiunii mixtă pentru 
Franţa şi a Educaţiei Naţionale pen- 
tru Germania. 

Pentru celelalte țări: Italia, Ceho- 
slovacia, Anglia, Austria, cererile 
vor fi însoțite de certificatul pe a- 
nul 1937—1938- din care să reiasă că 
studentul este în ultimul am. 


Momui+ Corpului 
Contabiliior 


Sunt îndemnați să-şi ridice cărţile 
de alegător dela Corpul Contabili- 
lor Sceţia Ilfov Strada Teilor 12. 

Cărţile se cliberează în fiecare zi 
până la 4 Februarie inclusiv între 
orele 16—19 şi sărbătoarea dela 9—12. 

Fără această carte de alegător nu 
se poate vota. 

Alegerile au loc Duminică 6 Fe- 
bruarie 1938 în localul Cmerei de 
comerţ şi industrie din strada Bur- 


sei. 
* 


Cu această ocazie un grup de con: 
tabili au luat iniţiativa să impuie 
începerea unei campanii de naţiona- 
lizare a corpului invadat de străini, 


FAINA DE LUX 


NOUA OARA GAGE 


CEA MAI BUN 
CEA MAI TAR 


să asigure românizarea, fără a peri- 
clita aprovizionarea şi desfacerea 
produselor. Vina trecutului explică 
neputinţa prezentului, 

In cadrul mişcărei legionare s'a 
găsit leacul acestui rău. Comerţul 
legionar este şcoala care ne trebue. 

Problema naţionalizărei comerţu- 
lui nu poate -scăpa din limitele a- 
cestor îngrădiri. Cine crede că se 
poate rezolva pe alte căi este sau 
ignorant sau de rea credinţă, Citi- 
torul nostru va înţelege că sunt 
realităţi peste care nu se poate tre- 
ce şi sunt semne precise care deose 
bese pe omul care lucrează pentru 
interesul permanent al neamului 
său, de cel care lucrează pentru el 
sau pentru șleahta lui trecătoare 
ea viața omului însăşi. 


R: portul Van Zeeland 


Astăzi va remite d. Van Zeeland, 
fost preşedinte al consiliului de mi- 
niştri, ambasadorilor Franţei şi 
Marei Britanii, raportul său asupra 
anchetei economice internaţionale 
cu care a fost însărcinat de cele 
două mari puteri, 

Se afirmă că textul raportului va 
fi publicat Joi seara, simultan, la 
Paris, Londra, Washington şi Bru- 
xelles. 
—————._—— 


Export dk vin 
in Germania 


În vederea exportului de vin în 
Germania, Institutul naţional de ex- 
port a intervenit pe lângă direcţia 
viticulturii să trimeată consilieru- 
lui nostru economie din Germania, 
mai multe probe de vin românesc, 

In baza acestor probe, oficiul de 
control german va stabili preţurile 
ce urmează să fie plătite de importa 
torii germani. 

După cum se ştie, potrivit acor- 
dului încheiat recent, Germania 
ne-a fixat un contingent de două 
milioane R. M. 

In legătură cu exportul de vin în 
Germania, federala  cooperativelor 
viticole din Basarabia a intervenit 
pe lângă autorităţile de resort să 
înlesnească plasarea a 130 vagoa- 
ne vin în această ţară, 


«BUNA VESTIRE» 


franceze : 


RADU 


Eitineşte viaţa 
Calea Victoriei, 81 
Lei 21 Pânză „ran 
29 Batist gigi pe tere 
„ 24 Finet suueea 70 ca, tn 
68 Pânza „ue satete 
78 Pânză pe grata, 
» 48 Picheturi „, capeaa 
65 Poplin ., pe camaş 


LI] 13 Cârpe pentru Bucătărie 
s 29 Chiloţi „e Dame 

29 Ciorapi , pune 

» 88 Flanele PR crea 


20 Cior api Bărbăteşti l-a 


„280 Treninguri ese, 4, 
» , 360 Mătase țşaizu Pipimi 
78 Cravate, Peace Me 
n 130 Pulovere „4, 
n 65 Şaluri e ua în zi 
„ 250 Pijamale „1, 
n 158 Perdele 2 ms 


” VECHEA ICOAILA 
DUPLOYETII 


SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET 
ACBHIOR . TEL. 489 07 


TAXELE REDUSE. 


DE PAȘTI IN ITALIA 


CU TRENUL SPECIAL 
20 Aprilie — 2 Mai 1936 


[3 


loria ie ra AR0 


m A oma secolelor 
mc i m Me mai 


PIERRE BLANCHAR şi DITA PARLO . 


uditoare eroare judiciară reînviată în mod 
magistral de ema 


Dileiaie 4 de favoare strict suspendate. 


PAT 


d i, Di 

S, D: incl DI, 

| (| PM 7 
*"Aqab, / 


cn RA Duntitoddie Constantin 
şi Moise loam aparțin unei mari societăți pe 
trolifere din regiunea Prahovei, — în Băicol. 


„Noi, muncitorii din petrol, nu ne prea plângem de să- 
„nătate. Se pare că ţiţeiul înzdrăveneşte pe oameni, şi 
„de sănătate, slava Domnului, na ne văităm. Asta Însă 
„na înseamnă că din când în când, să nu răcim. 

„Ni se întâmplă! 

„Ei bine, atunci noi ştim leacul: Aspirin. Şi ca să fim 


PA 
parola 


sat aţi 


Că a și 


Venezia, Florenţa (Fiesole), 


Romsz, 


Napoli (Pompei) 


Lei 8.500 de persoană. 
Intormaţiuni și înscrieri la Biroul de volaj «C.I. T.» Caiea Victoriei53 


Bucure 
Bir, de Voiaj «<ERDES», Calea 


ti, 
ictoriei 168. — Bucureşti. 


Adunarea generală 


a soc. Tinerimea Română 


In ziua de 28 Ianuarie sa ţinut în 
B-dul Schita Măgureanu 4, Adunare: 
Generală a Societăţii «Tinerimea Ro- 
mână». la care au participat membrii 
activi în majoritate şi d-nii: D. Pom- 
peiu. dr. Mihăilescu, Gh, Nichifor — pro. 
fesori universitari. d-nul Costin Pe- 


Acțiunea de naționalizare 
a proiesunei de inginer și tehnicai 


Comunicatul asociaţiei 


naști 


generale a inginerilor 


din Româ ia 


In şedinţa sa plenară de Miercuri 
12 ert, Consiliul de Administraţie al 
Asociaţiei Generale a Inginerilor 
din România, sub preşedinţia d-lui 
Protesor inginer Mihail Manoiles- 
cu, a discutat şi decis următoarele: 

1 In cadrul programului A.G.L.R. 
pentru naţionalizarea integrală a 
profesiunei de inginer, s'a luat act 
de rezultatul întrevederei avută de 
d. Preşedinte Manoilescu cu d.prim- 
ministru Octavian Goga, căruia i 
s'a expus întreaga activitate destă- 
surată de A.G.I.R. pentru întrona- 
rea primatului naţional în: 

a) Munca şi tehnica românească şi 
în economia întreprinderilor de stat 
şi particulare din ţară, sectoarele 
importante de viaţă ale Naţiunei 
desbrăcată de drepturile ei natura- 
le de străinismul cotropitor; 

b) Formarea şi funcționarea capi- 
talului, care trebue să rămâe la ro- 
lul său de mijloc şi instrument al 
progresului, propăşirei şi apărărei 
naţionale; 

6) Profesiunea de inginer, funo- 
țiune eminamente naţională, ce tre 
bue să aibă o structură integral ro: 
mânească; 

d) Invățământul tehnio superior 
care să poarte partea specificului şi 
geniului naţional, pregătind şi pro 
movând valori româneşti pentru 
viaţa tehnică a ţărei. 

A.G.L.R. va continua acţiunea de 
informare şi documentare a facto: 
rilor din guvern, în modul indieat 
de d. prim. ministru. 

II. A luat act cu vie satisfaoţie de 


declaraţiunile categorice ale d-lui 
ministru al Educaţiei Naţionale I. 
Petrovici, făcute d-lui Preşedinte 
Manoilescu, că nu va întârzia cu pu- 
nerea în aplicare a măsurilor pre- 
conizate de A.G.I.R., pentru naționa- 
lizarea integrală aq învățământului 
tehnic superior, prima măsură fiind 
îndepărtarea imediată a judeo-ma- 
sonului Ernest Abasohh din funo- 
ţia de director de studii şi membru 
în comitetul de direcție al Şcoalei 
Politehnice din București. 

Pentru a da satisfacţie românia- 
mului ultragiat şi curăţi cadrele A. 
G.I.R.ului de elementele ce nu se 
pot încadra scopurilor şi eomanda- 
mentelor sale profesionale şi naţio- 
nale, lucrând împotriva acestor sco- 
puri şi comandamente, în conformi- 
tate cu prevederile statutului, eli- 
mină cu unanimitate de voturi din 
A.G. 1. R. pe d. ing. Ernest Aba» 
sohn,. 

In ce priveşte sancţiunile de apli- 
cat şi celorlalţi membri ai Asooia- 
ţiei cari, într'un fel sau altul, sau 
făcut culpabili de ofensa Naţiunei 
prin actele lor de a determina forvu- 
rile hotărîtoare spre a-l menţine ca 
director de studii — deci ca educa: 
tor şi îndrumător de suflete şi con- 
ştiinţe tinere româneşti — pe d. Er- 
nest Abasolhm (1]...), chestiunea va 
fi supusă adunărei generale dela 30 
Ianuarie a. 


trescu, dr. Hamat, d-nul Ştefănescu, con- 
silier la Inalta Curte de Conturi. ete. 

D-nul NAE DUMITRESCU, Preşedin- 
tele soec., deschide şedinţa, făcând o bo- 
gată dare de seamă asupra activităţii 
societății pe anul trecut, trecând în re- 
vistă succesele obţinute cu ţinerea con- 
cursurilor, excnrslunei premiaţilor, edi. 
tarea Revistei, conferințele, ete. arătând 
şi noul program pe anul acesta, "Trece 
apol la partea financiară, arătând situa. 
ţii veniturilor şi încasărilor şi Bugetul 
întocmit pentru anul 1938. 

Terminând, comunică” trista veste a 
pierderii pentru Societate şi Ştiinţă a 
celui ce a fost dr, Nanu-Muscel, membru 
fondator al Societăţii decedat chiar cn 
câto-va ceasnri înainte de Adunarea Ge- 
nerală, Membrii păstrează un minut de 
tăcere în picloaro. 

Adunarea dă descărcare Comitetului şi 
satisfacţie pentru activitatea depusă. 
D-nul dr. HAMAT mulţumeşte în nu- 
mele Adunării, d-nului Preşedinte pen- 
tru  sforţările 
sprijin din partea tuturor, La ora 2, ge- 
dinţa a luat sfârşit, 


'De 75 on 
oceostă Ț 
morcG di: 
v& feresi: 


de 
imifofiun 


RGATIV 


“CEL MAI BUN PU 
DE CIOCOLAT. 


/ecare săcule? confineun bilefel 


concursul jubiliar. 


Corespondenţa 
auministraţiei 
$. S. Preot Căpitan Galşa: Mandatul 
l-am primit deabia la 5 lan. de când 
vi se expediază ziarul, 

8, 8. Preot Ivaşcu-Călineşti; Costul 
abonamentului este scris pe prima pa- 
gină a ziarului, 

N, Florea-student-Cluj: Primul au- 
măr se expediat în ziua de 20 la- 
nuarie. 

Aftimescn I. Negureni: Agieptăm go 
respondența promisă 


Goa Vii 
(!9 d 


“La primul semn 
de răceală 


depuse — şi făgăduegta | 


x» ————— —— 


„mai siguri că suntem grabnic puşi pe picioare, nu În- 
„târziem să luăm Aspirin, adăogând bi 
„cerem farmacistului din sat, să ne dea Aspirin cu 
„crucea BAYER căci numai astfel suntem siguri că 
„nu ni se dă falsificări.** 


când - 


Moe dam ali 
(Ze 


SPIRINI 


CRUCEA PRAYER 


—_ 


Camarazii şi prietenii iegionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 2%, toate magazine!» cuaceaşiarticolej 


9 îk y** 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 3.54.66 Ca'ea Victorie! 14 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.1011 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


BLANURI FINE 


CU PaEŢURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică Mihailescu 


Strada, Coiţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


___ CROITORIA 
Nicu Viâădescu 


Execută ireproşabil cele mai pretenţioase comenzi 


B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREŢULESCU FII 
Casa fondată 1884 
București, Str. Carol No. 31. — Teleton 445197 
ROM- CONIAC- LIQUEUR 
ŞAMPANIE 22 


» ASOCIAȚIA GENERALA 


„Geamul Românesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel. 316-04 


Vinde geamuri, cristaiuri, oglinzi, rame, 
tabiouri. 


Execută orice fe! de montări de geamuri 
„artistic, cu maeştrii geamgii români 


iC AOD-A-2ali ui mu 
. 


E TIN ee 


ici ce-i 


Pe 


——_ . £ - 


Lsârcoliriie partidului liberal. (a se petrece în sânul organ zațiilor reintregite | 


Ultimele trei zile au dat pro- 
cesului de disociere termică din 


partidul liberal un ritm accele- 


rat. «Căldura şi entusiasmul»> o- 
ficial al forurilor statutare, se 
pare că nau isbutit să realizeze 
practic sudura sufletească a ce- 
lor două fracțiuni liberale. 

Reîntregirea partidului atât 
de îndelung studiată în ultimii 
doi ani de d. Dinu Brătianu, a- 
plicată pe teren, a provocat o a- 
devărată revoluţie în sânul ce- 
lor două rânduri de cadre libe- 
rale, 

Partidul liberal trăeşte 


D. VAIDA VOEVOD 


astăzi procesul tragic al 
sfâşierii sale, al adevăra- 


tei sale sfâşieri, care va fi. 


tdieplin consumat abea du- 
pă alegerii. 

După o viaţă de 70 de ani 
partidul liberal care a a 
sistat la funerariile bătrâ- 
milor conservatori, la naş- 
terea şi moartea atâtor 
grupări politice, se pregă 
teşite azi de propria sa 
moarte 


RUPEREA CADRELOR 


Incă dela reîntregire, grupa- 
rea H cari secondase pe fostul 
prim ministru în guvernarea sa 
îşi luase virtual completa liber- 
tate de acțiune, cu aprobarea 
tacită a celor doi patroni spiri- 
tuali: d-nii Gh. Tătărăscu şi lon 
Inculeţ. 

Ziarul nostru a anunţat 
încă de acum o săptămână 
demisia d-lui Petre Ghiaţă 
din partidul liberal. Eri a- 
ceastă demisie a fost a 
nunțată public, 

Nemulţumirile din sânul or- 
ganizaţiilor din Muntenia, Mol- 
dova şi Ardeal, în urma «reîn- 
tregirii pe teren», au aruncat 
însă alături de grupul H., & se- 
rie de noui elemente cari se pa- 
re că vor lupta alături pe liste 
comune deşi reprezintă o altă 
nuanță liberală. 

După debarcarea sa dela Pra- 
hova, d. Petre Bejan, care ră- 
măsese «în espectativă», a trecut 
în tabăra d-lui Petre Ghiaţă. 

Organizaţia de Putna, unde d. 
C. C. Giurescu se ştie cum a fost 


| 
| 


întâmpinat de grupul d-lui Să- rile naţiei», trec prin același trăm însă această frămân- 


veanu, se poate considera defi- 
nitiv lichidată pentru orice 
nuanță liberală, Aci procesul 
de dizolvare a cadrelor liberale 
în apa altor paritde politice, a 
fost mult mai rapid. 

In Roman situaţia organizaţiei 
este aproape pe aceiași pantă şi 
în acelaşi ritm, 

D, Manolescu Strunga după de- 
misia din delegaţia permanentă, 
deşi a candidat pe listele oficia- 
le, se dezinteresează complet de 
mersul campaniei electorale. 

Organizaţia de laşi a d-lui 
Victor lamandi, asaltată de noui- 
le cadre, va sucomba şi ea ime- 
diat după alegerile din Martie. 

In Bucovina situaţia 
d-lui |. Nistor este ceva 
mai tragică decât a celor- 
lalţi, d-sa fiind ameninţat 
să nu poată câştiga pen» 
%eu partidul său nici un loc 
în toată provincia ce o re» 
mrezintă, 

Un dezastru de gradul 
doi îl prezintă Basarabia 
unde se pare că d. Inculeţ 
nu va Putea obține nici 
d-sa mai mult de maxi. 
mum două locuri. 

Vlaşea este aproape lichidată 
încă după nefericita împereche- 
re din alegerile trecute între 
d-nii luca şi loaniţescu. Astăzi 
în svâreolirea cadrelor sale, nu 
se poate vedea decât firescul 
proces de sublimare al unui 
vechi partid politic. 

D. D. luca a trăit şi a văzut 
cum au murit conservatorii. Or- 
ganizaţia județului Năsăud în 
cap cu d, Laurenţiu Oanea a ple 
cat şi ea din partidul liberal. 
Simţul practice al fostului sena- 
tor liberal nu sa desminţit nici 
de această dată. 

O serioasă rupere de cadre s'a 
produs deasemenea la Cluj, un- 
de după demisia fostului vice- 
preşedinte al senatului d. N. Bă- 
nescu, a părăsit partidul şi fos- 
tul prefect al judeţului d, Dun- 
ca, ce se bucură de mari simpa- 
tii, în întreaga regiune. 

Lichidarea cadrelor liberale 
continuă în acelaşi ritm nu nu- 
mai în Oltenia şi Banat, dar 
chiar şi în Dobrogea, vialetul 
d-lui Vasile P. Sassu. 

Atitudinea d-lui Gh. Tă- 
tărăscu pare însă foarte 
semnificativă, 

Sub aparenţa unei obli- 
gate ahţineri dela orice 
fel de manifestare, din Ca- 
uza funcţiunii sale în par- 
tid, d-sa păstrează o seri- 
oasă atitudine de especta- 
tivă. 

Putem însă afirma că în 
Curând se pregăteşte o ul- 
timă lovitură în partidul 
liberal, 

O svârcolire însă, fără efecte 
pe teren 


e —————. 


proces de frământare intenstină 
Cartelul din Decembrie, care 
se ştie că nu a reușit să adauge 
nici un «zero la cât», a avut da- 
rul totuşi de a nemulțumi pro- 
tund tineretul care se văzuse în 
acea situaţie înlăturat complet. 
In cursul zilei de eri, d. 
AI. Vaida, a primit un me» 
moriu semnat de majori- 
tatea fruntașilor tineretu. 
lui din Frontul Românesc, 
prin care îi cere pur 
simplu «să lase conduce- 
rea partidului în mâinile 
celor tineri, experienţeie 


VIS « 


D. DINU BRATIANU 


trecutului dovedind sufi. 
cient greşelile de tactică 
ale celor bătrâni». 

Nu ştim până la ora a- 
ceasta care va fi fost răs- 
punsul preşedintelui Fron 
tului Românesc, înregis- 


tare la procesul general i: 


de lichidare al vechilor 
P!ormaţiuni politice, 

Se pare de altfei că nici 
organizaţiile partidului na- 
ţional-ţărănesc nu au ră- 
mas tocmai atât de «tari» 
la această rupere în echili- 
brul unui vechi regim. 


LUPTA SEMNELOR 


In fine comisia centrală elec- 
torală Sa. pronunțat, admițând 
în parte contestaţia partidului 
național-țărănesc, schimbându- 
se în felul acesta ordinea locuri- 
lor pe listele de candidaţi. 

Analizând acum trei zile 
această curioasă bătălie a 
semnelor electorale, în ca-= 
re vechile partide încă 
mai cred, spuneam că ea 
nu va putea aduce nici o 
ameliorare poziţiei pe ca- 
re o au actualmente gru- 
pările politice în faţa cor- 
pului electoral, 

Ce s'ar putea întâmpla în de- 
finitiv? Zece sau cincisprezece 
mii de voturi rătăcind dela o lis- 
tă la alta? Ce poate adăuga sau 
lua aceste voturi rezultatelor 
generale? 

Nimic! 

De altfel alegerile gene- 
rale o vor dovedi cu priso- 
snţă, dând în acelaşi timp 
certificatul de maturitate 
civică, corpului nostru e- 
lectoral, pe «care îl con- 
testă astăzi d-nii Pamfil 
Şeicaru şi «imperativul Ca 
tegoric», al guvernului na- 
ţional-creştin». 

STILEX 


E app 
[i a n 2 


s În ue 


Statele Unite nu vor recu- 


noaște cucerirea Abisiniei 


WASHINGTON, 25 (Rador). — D. 
Cordell Hull, ministrul Afacerilor 
străine al Statelor Unite, a declarat 
eri giariştilor că atitudinea guver- 
nului său nu a suferit nici o schim- 
bare în ce privieşte recunoaşterea 
cuceririi Abisiniei. 

Im cercurile bine informate se in- 
terpretează declarația drept o nouă 
afirmare a întențiilor guvernului a- 
merican de a nu recunoaște cuceri- 
rea Abisiniei şi a dorimței de a res- 
pecta doctrina Stimson privitoare 
la nerecunoaşterea cuceririlor făcute 
pe calea armelor. 


Circuiara partidului 


„Totul pentru Ţară“ 


A început prigoana impotriva legionariior 


Şeful partidului «Totul pentru Ţară», d. înginer 


Gh. Clime, comandant al BRunei-Vestiri, a 


următoarea circulară: 


semnalează din unele jude 
ităţi, arestări şi 


i pa ed şi judeţe vor raporta, după fie- 


Ni se 
duce silnicii, îl 
potria 


dat ieri 
că s'ar pro-= 
iar bătăi, îm- 


care caz întâmplat în cea mai mare grabă: 


. — Numele şi adresa legionarului 


restat sau 


prigonit, a 


bătut. 
2. — Numele, funcțiunea şi adresa agentului făp. 


tuit 


„ — Martorii, 


3. — Fapta descrisă în amănunţime. 
ii, dacă sunt, 


Intrucât au început provocările, atrag atenţia asu- 


pra ordinelor anterioare ale 


Căpitanului : 


1. Legionarii nu vorbesc pe nimeni de rău. 
2. Legionarii, în orice acţiune, vor păzi strict disno 


ziţiile legale. 


Bucureşti, 24 lanuarie 1958. 


Şeiul Partidului «Totul pentru Țară», 
Comandant al Bunei-Vestiri, 


| Ing. 


Gh. Clime. 


Importante hotăriri 
ale Comisiei centraic clcctorale 


in parte contestaţia d-lui luliu Maniu, a fost admisă. 
— Ordinea listelor de candidați — 


Comisiunea centrală eectorală în 
şedinţele de Duminică şi Luni  în- 
trunită sub preşidenţia d-lui Lupu, 
luând în discuţie contestaţia intro- 
dusă de d. Iuliu Maniu preşedintele 
partidului  naţional-țţărănese în le- 
gătura cu ordinea depunerii listelor 
de candidaturi, 

In şedinţa de Duminică seara, Co- 
misiunea centrală electorală a sta- 


La Teruel se dau noui 
lupte viglente 


SAINT JEAN DE LUZ, 25 (Ra. 
dur). — Corespondentul agenţiei 
«ilavase irausmile; 

După ştiri din sursă naționalistă, 
bătălia dela Teruel, care a Sufteriţ 
eri o întrerupere, a reîncePut azi în 
sori. Oraşul Teruel este complet e 
vacuat, Oraşul este pustiu 

De alttel pătrunderea  trupelo» 
naţionaliste în valea Alfambra fa- 
ce inutilizabilă poziţia strategică 
pe care o reprezintă Teruelul. 

In sectorul nord-est, dela Terue) 
guvernamentalii mai ocupă două 
poziții puternice: Santa Barbara şi 
Mansueto, cari, după poziția actu- 
ală a avantgardelor naţionaliste 
urmează să fie atacate în curând. 

In cercurile naţionaliste 
se afirmă că ofensiva bru- 
pelor yeneralului Franco 


la Teruel are un caracter 
secundar, menit numai să 


macine unitățile de şoc. 


guvernamentale, Principa 
la operaţiune se va desfă- 
şura mai târziu într'un loc 
ce urmează a fi determi- 
nat la timp. 

Ubservatorii naționaliști 
subliniază că ziua de eri 
s'a caracterizat prin acţi- 
uni aviatice. Peste 20 a- 
vioane naţionaliste au a- 
tacat obiective situate pe 
şeritoriul Catalaniei, înt,.' 
altele centrala electrică 
din Tremps şi alte trei cen 
trale. La Tremps a fost di- 
strus digul centralei elec- 
trice şi transformatorii. 

O escafrilă naționalistă a bom- 


asiraȚia VAIDISTA Legionarii au obținut lista NO. 5 
pentru alegerile dela Cameră 


Restul cadrelor vaidiste. care 
au rămas insensibile la «chemă- 


informaţțiuni politice 


Am mumărul de mâine, 
vom publica  interview-ul 
acordat, de d. Corneliu Z. 
fodreanu, şeful Mişcării 
Legionare, d-lui Francesco 
Maratea, redactorul ziaru-= 
lui «ii Massaggero». 


D. Iuliu Maniu, preşedintele par- 
tidului naţional-ţărănese pleacă mâi 
ne la Cluj. 


Azi dimineaţă d. luliu Maniu a 
uvut o consfătuire cu privire la re- 
înființarea gărzilor ţărăneşti, 


Concursurile pentru ocuparea postu- 
rilor de interni vacante la spitalele 
Ministerului Sănăntăţii dim Bucureşti, 
leşi şi Cluj şi cari urma să înceapă în 
ziua de 1 Februarie a, c, s'au amânat 
pentru ziua de i Martie a. c. la ora 8 
dimineaţa, 


In fața unei săli arhipline, d. pro- 
fesor Radu Gyr, redactor al ziaru- 
lui nostru, a conferențiat Dumine- 
că 23 Ianuarie, la Brăila, despre 
«Eroism şi efos», 

După amiază, la sediul smuncito- 
resc legionar din localitare, s'a ți- 
ut o şedinţă de garnizoană, la care 
au luat parte d-nii Col. Şt. Zăvoia- 
nu, şeful regiunii, coniand. leg. Ra: 
du Gyr, Sterie Mihalexe, şeful ju 
dețului Brăila, profesor universitar 
Pantazi, etc. 


N N N a 


- _ . s.a MU aonrieaee duimana aa dei 


As A, 


Astăzi dimineață a avut loc la se- 
diul central al Frontului Românesc, 
din B-dul Elisabeta, o constătuire a 
tuturor şefilor de organizaţii şi a tu- 
turor fruntașilor, prezidată de d. A- 
lex, Vaida Voevod. 

Fostul președinte de consiliu s'a în- 
treținut asupra siluaţiei politice şi a< 
supra situației în care se află fiecare 
organizaţie judeţeană în parte, 


La sfârșit se va da un comunicat, 


D. R. Franasovici a plecat la T 


Severin în vederea campaniei elec- 
torale. 


Și Senat 


Comisiunea Centrală electo- 
rală s'a pronunțat aseară asu- 
pra Contestaţiei înaintată de par 
tidul național-țărănese, privitor 
la numărul de ordine al listelor 
de candidaturi. 

După cum anunțăm şi în altă 
parte a ziarului nostru, Comisi- 
unea a anulat listele primite 
după ora 19 în ziua de 18 la- 
nuarie. 


Aplicându-se deciziunea Co- 


misiunei Centrale, ordinea defi- 


nitivă a listelor de candidaturi 
este următoarea: 

No. Î, cu semnul un 
punct, Uniunea naţional- 


VAD 1 EI PE 8 DEE ENDRE DUCE E RIS SERIA PR e RILE 


La Tokio s'a descoperit 
0 vastă organizaţie comunistă 


TOKI0, 25 (Rador), — 
Adeniia «Domei» transmi- 


L] 

Poliţia a descoperit o 
vastă organizaţie de pro- 
pagandă comunistă.  In- 
tr'adevăr un mare număr 


fesorilor universitari şi in- 


stitutorilor japonezi, asu- 
pra cărora par să aibă in- 


formaţii precise. 


Acest gen de propagan- 
dă, care încetase înainte 
de începerea conflictului, 


de broşuri ilegaie sunt în-| chino-japonez, a fost re- 
troduse în Japonia de co-, luat în ultima vreme cu a- 
munişti ruşi şi  Chinezi.| tâta intensitate încât poli. 
Broşurile sunt adresate de 


agenţi revoluționari tită, 


pro= 


ţia se arată foarte neliniş- | 


creştină şi ţărănească, (Gu 
vernul). 

No. 2, cu semnul două 
puncte, partidul naţional. 
liberal. 

No. 3, cu semnul trei 
puncte, partidul național. 
țărănesc, 

No. 4, cu semnul patru 
puncte, Frontul-Românesc 

No. 5, cu semnul cinci 


puncte, partidul «Totul 
pentru Ţară». 
No. 6, cu semnul şase 


puncte, «Frontul-ostăşesc» 
etc, etc. 

Partidul «Totul pentru 
Ţară», ocupă deci locul a! 
cincilea, în loc de locul al 
patrulea. 

Legionarii deţin astfel 
primul loc ne Pagina a 
doua a buletinului de vot, 
la alegerile pentru Came- 
ra Deputaţilor şi Senat. 


Cutremur de pămât 
in Tertia 


ISTANBUL 25 (Rador)— 
Un puternic cutremur de 
pământ a fost înregistrat 
azi la ora 2 şi 30 în regiu- 
nea istanbul, 

Populaţia a fost cuprin- 


să de panică, 


a a ia ip a ai a a ID 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


x 
Ea 


hardat gara şi satul Puigoerda şi 
gara Port Bou, cauzând mari Pagu- 
be republicanilor. In cursul raidu- 
rilor de eri au fost aruncate 18 tone 
explozibil. 

E 


SALAMNOA, 25 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas trans- 
mite următorul comunicat al ma: 
relui cartier general nationalist, 

Pe frontul Teruel am ocupat în 
cursul zilei de eri o poziţie repu 
blicană, 

Trupele naţionaliste au găsit pe 
poziţie 30 de cadavre de soldaţi re- 
publicani, o mitralieră, numeroa- 
se puşti şi o importantă cantitate 
de muniţiuni. 

In lupte aeriene au fost doborâte 
7 avioane republicane şi grav ava- 
riate alte două. 


% 


SALAMANCA 25 (Rador). 
Postul de radio naționalist 
din Salamanca precizează 
că dela începutul luptelor 
dela Teruel au fost dobo- 
râte în această regiune 
147 avioane republicane. 


bilit principiul că preşedinţii comi- 
siunilor interimare, excluzând pe 
cel al Municipiului Bucureşti, sunt 
socotiți funcționari şi prin urmare 
nu au dreptul de a candida la alege- 
rile pentru Cameră și Lenat. 


CONTESTAŢIA D-LUI 
MANIU A FOST ADMISA 


In ședința de eri după amia- 
ză, comisiunea luând în discu- 
ție contestaţia introdusă de d. 
uliu Maniu în numele partidu- 
lui naţional țărănesc, a dat ur- 
mătoarea decizie: 

«Admite în te contes- 
taţia d-lui - luliu Maniu, 

eşedintele partidului na 
ional-țărănesc şi declară 
nule primirile de liste fă- 
cute de secretarul acestei 
comisiuni în ziua de 18 la- 
nuarie 1938 după orele 19 
urmând ca pentru aceste 
liste numărul de ordine şi 
semnul să li se constate 
după ordinea primirei lis- 
telor din ziua următoare 
(19 lanuarie 1938)». 


In urma acestei deciziuni co» 
misiunea centrală electorală, ne 
mai poate primi depuneri de lis= 
te pentru candidaturi decât îm 
orele administrative, adică ore= 
le de funcționare a ministerelog 
fixate prin jurnalul consiliului 
de miniștrii. Insă nu înseamnă 
că această comisiune nu poate 
ține ședințe oricând nevoia cere, 


ORDINEA LISTELOR | 


După rezoluţia dată, con 
testaţiei introdusă de pre= 
şedintele partidului naţio= 
nal țărănesc, ordinea lise 
telor este următoare: |) 
Guvernul, 2) Partidul Na= 
ţional-liberal, 3) Partidul 
Naţional-ţărănesc, 4) Fron 
tul Românesc, 5) Partidul 
Totul pentru Ţară, etc. 

In ce privește întâmpinarea 
d-lui Maniu, referitoare la mă 
rimea semnelor comisia centra= 
lă electorală urmează a se în- 
truni astăzi după amiază la ore- 
le 5 spre a hotărî. 

D. G. 


Partidul agrar se abține dela 


alegerile 


Duminică s'a ţinut întrunirea comi- 
tetului executiv al partidului grar de 
sub președinția d-lui Constantin Ar- 
getoianu. 

Au luat cuvântul d-nii: C, Argeto- 
ianu, prof, univ. Em. Antonescu, Tra- 
ian Alexandrescu, principele C, Basa- 
rab Brâncoveanu, prof. univ. C. A. 
Stoeanovici, R, Buliinschi, col, Băică- 
nescu, V. Duculescu, Marin Stănoiu, 
etc. 

Sa redactat următorul comunicat: 

«Comitetul executiv al partidului 
agrar, întrunit în ziua de 25 Ianuarie 


Emigrarea evreilor în Palestina 
Şi Colonii, cerută de Polonia 


VARŞOVIA, 25 (Rador). — Po 
lonia cere Marei Britanii să des- 
chidă emigrației evreeşti nu nu- 
mai Palestina dar şi celelalte 
teritorii şi colonii britanice ce 
sunt slab populate. 

Raportul bugetului ministeru- 
lui de interne a prezentat comi- 
siunei financiare a Dietei o ex- 
punere amănunțită asupra aces- 
tei chestiuni, în care se spune 
între altele: 

«Facem apel la Franţa şi Ma- 
rea Britanie, cărora evreii + din 
Polonia le adresează neîncetat 
plângeri cu privire la situația 
lor, în special Marei Britanii, în 
numele sentimentelor umanita- 
re, să deschidă Palestina pen- 
tru emigrația evreiască, şi la ne- 
voe şi coloniile ei cari sunt slab 
populate. 

Puterile coloniale trebue să 
ne ajute din punct de vedere 
material şi financiar să rezol- 


boi la numeroşi evrei veniţi 
din Rusia. Dacă Polonia nu va 
îi scăpată de excedentul de 
populaţie evreiască; poporul po- 
lonez ar deveni «înfometat și 
disperat», ceeace ar da loc la re- 
actiuni. 

Raportul se termină arătând 
că «Polonia 'se va opune prin 
toate mijloacele contra metode- 
lor de luptă cu cuțitul şi cu mă- 
ciuca», 


generale 


1953 în şedinţă, a luat următoarele 
hotăriri: 

«În împrejurările creeate prin nosi 
decreţ lege electoral, în virtutea că- 
ruia algerea se transformă într'o lotee 
rie pentru grupările osândite la un 
semn compus din prea multe punctie, 
mai ales în atmosfera de teroare şi de 
îraudă care se prgăteşte — <PARTI 
DUL AGRAR» HOTARAŞIE SA SE 
ABȚINA DELA VIITOARELE  ALE- 
GERI LEGISLATIVE, ; 

«Totuşi, în cazul în care partidele 
sau grupări, în urmărirea acelorași 
scopuri politice, vor hotări să parti- 
cipe la alegeri, partidul agrar va pna 
tea încheia cu ele eventuale cartele 
electorale. 

«Comitetul executiv dă depline puw- 
teri preşedintelui său, pentru nego- 
cierea unor asemenea cartele, a căror 
înch ere nu va fi însă definitivă, decât 
după aprobarea comitetului, 

PARA ACEEA. DEVA SEE PRL aa D075 


Un apei «i preşedin 
te.ui Roosevelt 


WASHINGTON 25 (Ra- 
dor) — Preşedintele Roose- 
velt a adresat un apel po- 
pulaţiei Statelor Unite ce- 
rându-i să colecteze un mi- 
lion de dolari pentru «po- 
pulația crunt încercată a 
Chinei». 


Reforma Societăţii Naţiunilor 
in discuția guvernului englez 


LONDRA, 25 (Radar), — Agenţia | mează să fie adoptate la Geneva de 


Reuter transmite: 

Reuniunea de eri seară a cabine- 
tului a ţinut 55 minute, şi s'a ocu- 
pat numai de chestiuni de politică 
externă, şi în special de chestiuni- 
le la ordinea zilei în apropiata se- 
sesiune a Consiliului Societăţii Na- 


văm problema emigrării evre- 
eşti, cu participarea însăşi a e- 
yreilor», - * A: 
„ Raportul a afirmat apoi că 
Polonia a dat adăpost după.răs- | 


ţiunilor, 
Intre chestiunile examinate a fost 
| şi întrevederea de azi din Paris, în- 
“tre d-nii Eden şi -Delbos. Sau fixat 
liniile generale ale atitudinei ce ur: 


SR I-A 


ministrul Afacerilor StrăinaalMa- 
rei Britanii, 

Nu este probabilă o declara- 
ție comună anglo-franceză cu 
privire la viitorul Societăţii Na- 
țiunilor, Reforma Societăţii Na- 
țiunilor, ce continuă a îi discu- 
tată de comitetul special, şi toa- 
te chestiunile de amănunt în le- 
gătură cu această problemă vor 
fi trimise spre studierea acestui 
comitet. Ă j 


„Medactor-responsabil: V, Oianiuc-Stere 


2 me za ae 


ANUL Ii. No. 2/2 ji. No. 272 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Redactia şi 


6 Pagini 3 Les 


Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, eta] Ii. 


TaLgFoANE | 


zi DOCTIINA ROMANEAJCA 


Direcţia, Redacţia . , . 4.84.54 
Administrația . . . « + 4.8582 
Tipografia 4.11.56 


Vineri 28 lanuarie 1938 


Buna VESTIRE 


| ZIAR LIDER DE LYPTA 


Redactor şei 
MIHAIL POLIHRONIADE 
n PER PIENEROREEPEEIIE UE EE IEZESERZEII 
aABONAMENI: 


1 an Lei 290 1 an [ei 500 
Comune urbane 6 luni > "50 Comune rurale 6 luni > 259 
E 5 luni > 175 3 luni > 12% 


Ordinul Moţa - Marin 


„Ne îndreptăm către; o elită, reală a neamului. Moartea lui  Moţa şi 
Marin a rodit cu o nouă pedagogie sufletul invoalt al tinerimei le- 
gionare, 


O nouă Constituţie a neamului S'a scris cu sîngele vărsat pentru 
Crist. 

Corpul legionar Moţa — Marin, şi Indreptarul căre-i dă catechismul 
înseamnă cea mai înaltă etică la care a urcat vieaţa noastră. 

Zece mii de oameni noui vor lua fiinţă de zi şi noapte, vor lua ființă 
aevea din două nume care pentru mişcarea legionară au însemnat nu 
numai două apanaje de trecut, ci două porunci ale viitorului. 

Porunci seci, porunci aspre, porunci 
lăsat unul din ei în Testament. 


necruțătoare, — aşa cum le-a 


Nu-s pe lume oameni, sînt numai evenimente... 
mente, sînt numai atitudini. 

Vreau să spun: Nu e de ajuns să fii om, cu oricîte însuşiri. Impor- 
tani, e, ce faci cu ele. Ce evenimente deslănţui din praştia fibrelor tale. 

Mai departe : Nu importă atît de mult nici chiar evenimentul. Totul 
e,.ce deslănțue acest eveniment, ce nouă concepţie, ce nouă atitudine faţ 
de vieață împlîntă el în trupul diurn al contemporaneităței, 

Istoria — mi se pare — din aceasta a ieşit. 

Şi cînd spunem că Moţa şi Marin au făcut istoric înţelegem această 
nuuă atitudine faţă de vieaţa cu care fapta lor, a încovoiat — mai precis: 
a încordat drept pînăla cer — generaţia lor, generaţiile ce vor veni. 

Octologul pe care Indreptarul Moţa — Marin îl preserie ca atitudine 
înță de vieaţă, Corpului Legionar ce le va purta numele, înseamnă cuvînt 
eu cuvint noua constituţie puritană a neamului. 

Cred că din atari precepte au luat naştere vechile ordine de cava- 
ler: ai Crucei, — a luat naştere sumbra măreție a Evului Mediu, cel mai 
nepărtinit Ev; fiindcă Istoria lui dintii au făcut-o gurmanzii Renaşterei 
cure habar n'au avut că trecuse pe lingă ei cel mai adînc dintre veacuri, 
veucul care rezolvise problema vieţei cu un singur cuvint: suferinţa. 

De atunci multă ştiinţă s'a scurs de pe tîmplele omului; duioasa gela- 
tină a creerului de multe probleme s'a curtemurat, în căutarea fericirei 
pe pămînt. Rînd pe rînd ştiinţa şi arta, credinţa şi iubirea, banul Şi răz- 
boiul au răspuns la Apelul către Izbăvire, pe care omul îl strigă despe.- 
rat de mii de ani pe pământ, 


Şi nimeni, niciun veae, şi niciun filosot n'au putut trece peste umilu), 
singurul cuvînt susurat în urechea omului, de vraja Evului Mediu : 

sulerinţa. | 

In suferinţă, marea, adevărata fericire. 

In suferinţă, singursle elanuri transfigurătoarea 

In suferinţă, singura izbăvire din grozăvia trupului, — anularea ne- 
putinţei, contramandarea pentru deapururi a incompatibilităţilor din noi. 

Nu-i nimic? E totul? E dotarea lutuluij cu aripi, realizarea heruvimu- 
lui din om. 

Să mi se spună că e alta aspiraţia omului pe pămînt, să mi se spună 
că există fericire mai mare! 

Multă vreme va trebui să treacă pină să se priceapă asta şi la noi 
“Nu-i nimie, multă vreme i-a trebuit şi modernităței ca să priceapă adiîn 
cimea în adevăr, a Evului Mediu... 

Ordinul Moţa --Marin cel puţin a înţeles. El înseamnă prima proecla- 
mare la un popor de epidermici, a sumbrului, inegalabilului adevăr al 
suferinţei ca remediu suprem al vieţei. 

Voi încerca în alt articol, să m'apropii mai mult de acest adevăr. 


Nu-s pe lum. eveni- 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Radio sau gramofon? 


Pentruca să sewvadă și să se simtă că făcute cu o anumită eleganță. (Bine ar 
aDem şi noi o cultură care merită ori.| fi să lipsească cu desăvârşire, dar — 
ce sacrificiu pentru răspândire şi de- știm BOI, — nu se poate). Ar putea fi 
sigur şi pentru închegare, — Statul în- cutii Svonatu de, «grațiile» „reclamei 

L A 4 parfumului «Raveeel. Precum ar mai 
trebuințează direct atâtea şi putea fi scutiți şi de o serie întreaga 
mijloace, atâtea şi atâtea instrumente. | de conferențiari anonimi, nepregătiți, 

Unul din multele mijloace în func-| Ne vom mulțumi să atragem astfel 
atenția celor <în drepturi> pentruca să 
fim ascultați şi maj vârtos să fim sa- 
tisfăcuţi, 

Este vorba de finuta unui oficiu de 
cultură, Și încă cel mai ingenios e- 
ficiu. 

Şi pe urmă mai poate fi vorba şi de 
considerația pe care soc, de Radio o 
acordă abonaților săi, 


Gabriel Bălănescu 


atâtea 


fie este astăzi la noi, ca pretutindeni, 
Radio, Adică, ar trebui să fie, 

Ne propunem aci să inițiem şi să 
desbatem în câteva reportagii viitoare, 
toată problema programelor de Radio 
cari sunt o ruşine, Nu am găsit ascul- 
tând cu atenţie binevoitoare zile în şir, 
niciun principiu de selecționare, ni= 
Ci-o înțelegere, în ceiace priveşte mu. 
zica noasiră — adevărata noastră mu- 
zică populară, 

Se confundă cu o adorabilă incon- 
șlienfă folclorul muzicăl cu  roman- 
fele «celebrităților» noastre de scenă, 
cari în majoritatea lor sunt nişte ordi- 


nare frivalități, «Glasul roților de 
tren»,  «lonică, lonică>,  «Cuibuşorul 
nostru drag, <Ne.am cunoscut în 


Se cunosc discuţiunile duse de câţiva 
ani de zile încoace, pentru stabilirea 
unei doctrine militare naţionale. Până 
la un punct, ele au reuşit să pună oare- 
cari baze unei propleime, care se pre- 
zența spre deslegare doctrinarilor noş» 
tri militari, cu prea multe elemente „„ne- 
cunoscute”. Militari cu experienţă şi cu 
talent, au expus în diverse studii critice 
punctul lor de vedere în această pri- 
vinţă. Ne mai amintim iarăşi că revista 
„România Militară” publică de câţiva 
ani, un concurs pentru cel mai bun 
studiu referitor la condiţiile unui viitor 
răsboiu românesc, studiu care să se pa 
zeze pe experiența câştigată în răs» 
boaele noastre naţionale şi mai ales pe 
cel din urmă. Avem impresia că înck 
uu sa spus cuvântul hoțăritor asupra 
acestei probleme, că încă mai orbecăimn 
pe drumuri cari nu sunt ale noastre. Că 


carnaval», etc, etc. 

lar onor comitetul — (ne inchipuim 
că este un comitet care decide) pune a- 
lături fără nici-un criteriu, fără nicia 
un Dumnezeu un menueţ de Padererv= 
ski cu tansourule lui lon Vasilescu sau 
încarcă un program cu Ceikoroski, 
Doorak, Bach,  Bethoven pentruca la 
sfârşit- să fii nevoit să asculți o «mari. 
norelă de... Fucik, 

Ceeace indignă orice ascultător sim- 
țit sunt șlagărele cari se fac din ce în 
ce mai auzite, Rămâi pur şi simplu 
înmărmurit ascultându-le, Nu ştii ce să 
crezi, Ai impresia că asculți gramofo- 
nul unui crâşmar, Şi — mă rog — 
Oficiul NAȚIONAL de  Radio-Difue 
viune — se zice că este una din prin. 
cipalele noastre. instituții de cultură, 

Inafară de-asta reclamele trebuese 


Şefii de cuiburi din centr ul de instrucţie Creţeşti.Il fov în front. 


reale, ci erau doar o maim 


Legi născute şi legi fabricate 


De atâtea ori sa repetat că cea mai mare nenor ocire a țării noastre şi cea 
mai mare piedică în desvoltarea armonică a naţiunei, au fost legile fabrica- 
te în birourile ministerelor după modele din Apus, Aceste legi nu aveau de 
obiceiu nimic comun cu teren a româneşti, nu corespundeau nici unei nevoi 


utărie superficială. 


Incepând cu codul civil copiat din Franţa şi care nici după 70 de ani de 
aplicare nu guvernează realmente raporturile juridice ale ţăranilor noştri, şi 
sfârşind cu legislaţia muncei de după războiu, care de dragul Genevei a intro- 
dus în România — unde se potriveau ca nuca în perete — legi mai «avansate» 
decât în Angiia şi Franţa, sistemul a rămas neschimbat. 

Tocmai această tristă experienţă a făcut pe legionari să fie de o extremă 


prudenţă în tot ce afirmă ca program al zilei de mâine, 
pentru legiferarea viitoare. Sunt caracteristice în această privință 


în tot ce pitere 


araţii. 


le Căpitanului privitoare la corporatism, făcute gazatarilor falie, 

Crede că ţara se îndreaptă spre o organizare corporativă nu pentrucă gă- 
seşte seducător acest sistem numai pe bază de stu dii pur teoretice sau nu- 
mai pentrucă a dat rezultate bune în dite ţări, ci mai ales pentrucă a constatat 


că în însăşi mişcarea legionară s'a simţit nevoia organică, imperioasă, 
bresle a unora 


grupări pe 


unei legi. 


Legile care se masc singure şi pă care legiuitorul doar le precizează, le 
armonizează şi le unifică sunt legi care rămân şi servesc neamului. Ele sunt o 


a unei 


dintre legionari. Şi aceasta a venit pe nesimţite ca 
0 nevoie “ia umârieă ce se cere încadrată în disciplina unor regulamente sau a 


> 


parte din însăşi ființa naţiunei. 


Legile fabricate după calapoade străine rămân mai totdeauna exterioare 


națiunei, neaplicate şi neinţelese, 
Aşteptăm vremea legilor născute, nu făcute, 


POLITICA EXTERNA 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


Campania electorală silindu- 
mă să lipsesc des din Capitală, 
m'a făcut să nu sfârşesc ciclul de 
articole dedicat «Guvernului Go- 
ga şi poziţia internaţională a Ro- 
mâniei>. 

Reiau astăzi ciclul întrerupt, 
studiind într'un ultim articol per- 
spectivele tezelor româneşti în 
cazul unei desbateri la Liga Na- 
tiunilor. 


STRUCTURA LIGII NA- 

ȚIUNILOR ŞI INTERE- 

SELE ROMANIEI NAȚIO- 
NALISTE 


După retragerea Japoniei, Ger. 
maniei și Italiei din Ligă, cine 
compune astăzi forul internaţio- 
na] dela Geneva? 

Anglia, Franţa, Ausia — ca 
mari puteri — şi o serie de state 
mijlocii şi mici din cari mai mult 
de jumătate sunt democraţii do- 


minate — direct sau indirect — 
de judeo-masonerzie. 
Prin urmare — a priori — o 


Românie autoritară, naționalistă, 


Căpitan Mircea Tomescu: 
Știința militară şi doctrina românească 


de V. BOLDUR 


agităm ide imprumuţate — cazi, ca 
orice lucru de împrumut — nu ne priudt 
bine. Armata noastră a adoptat după 
răsboiu doctrina franceză, bazată cum 
era şi natural, pe experiența unu răs- 
boiu care abia se sfârşise. Se uitase 
probabil că altele fuseseră condiţiunile 
în care luptase armata noastră — lipsită 
de mijloace şi înținsă pe fronturi cari 
depăşeau cu mult capacitatea ei nor- 
mală — şi altele, condiţiunile în cari 
armatele franceze, germane, engleze, iup 
taseră pe fronturile din Apus. Aceste 
armate dispuneav de nenumărate mij- 
loace țechnice cerute de răsboiul mo- 
dern şi pe deasupra, luptau pe fronturi 
corespunzățoare capacițăţii lor. Ne-au 


trebuit mulţi ani după răsboiu ca să în- | 


țelegem că doctrina franceză nu se po- 
trveşte cu realităţile noastre româneşti 
şi iarăşi, cred că ne va mal trebui şi 


şi antisemită nu poate găsi decât 
duşmănie, fățişă sau ascunsă, la 
Geneva. 

Pe sprijinul cui putem conta la 
Geneva? 

Probabil pe sprijinul Poloniei 
i a] Jugoslaviei, pe o atitudine 
inevoitoare din partea Turciei şi 
a Greciei, pe neutralitatea, sin- 
ceră sau nu asta-i altă poveste, 
a Cehsolovaciei, și, poate, pe a- 
titudinea binevoitoare a Portu- 
galiei și a Albaniei. Atât! 

Restul, marile puteri democra- 
te, nenumăratele dominioane, sta- 
iele nordice, democraţiile judeo- 
masonice ne vor îi defavorabile. 

CE CAUTAM LA GE. 
NEVA ? 

Dacă lucrurile stau aşa, dacă 
aceasta-i situația, dacă acesta-i 
raportul real de forțe, atunci 
prima întrebare logică ce se i- 
veşte în capul oricărui om care 
judecă este: ce caută România 
La Geneva? 

Şi nu numai că mergem la Ge- 


de aci înainte câţiva ani ca să înlă- 


GRIGORE MANOILESCU 


ueva, nu numai că facem decla- 
rații favorabile Ligii Naţiunilor, 
nu numai că anunţăm argumen- 
te şubrede şi periculoase, ca a- 
celea analizate în articolul pre- 
cedent, dar declarăm chiar că 
înțelegem să ne întemeiem pe 
tratatul minorităţilor. 

Din toate cele de mai sus re- 
iese clar: e o greşeală ca a | a 
nia naționalistă să meargă cu 
căciula în mână la Geneva, e o 
greşeală să accepte o discuție pe 
tema tratatului minorităților. 
Dacă o atare discuţie î începe ris- 
căm o înfrângere sigură. 


ATITUDINEA PO- 
LONIEI 


Dar min multi. Există un stat 
care e aliatul nostru, care în ma- 
terie de minorităţi are interese si- 
milare cu ale noastre, care a de- 
anunțat, în Octombrie 1934, trata- 
iul minorităţilor, acest stat e Po 
lonia. 


(Continuare în pag. lll-a) 


Rareş, Radu dela Afumaţi, etc. can 


burăm această doctrină, adoptând şi la ! pot sta alături cu atâţia mari căpitam 


nevoe creind una; care să corespundă 
nevoilor noastre. Acesta este poale şi 
motivul pentru care lumea militară a 
primit cu deosebit interes cariea d-lui 
cpt. Mircea Tomescu „,Științu mil.tară şi 
doctrină românească”. Prin concluziile 
la care ajunge după o laborioasă in- 
ndrsiuae în lumea ideilsr miltare, au» 
torul ne dă un studiu estrem de inlert- 
saut şi unic în liţeratura noasiră prin o- 
riginalitațea concluziunilor la care a- 
junge. D. căpitan Tomescu cercetează 
atent nu numai condiţiun:le în care s'ax 
dus răsboaiele însemnate ale omenirii, 
dar şi pe acelea în cari au fost nevoiţi 
să lupte strămoşii noştri pentru a-şi a- 


păra pământul şi neamul. Doctrinarii 
noştri militari,  uitaseră probabil că 
inaintaşii noştri nu luptau la întâm- 


plare, ci după reguli de strategie şi de 
tactică, de minune adaptale terenului ş 
mijloacelor sărace cu cari trebulau să 
înfrunte duşmanul. Istoria noastră a iq- 
registrat doar nume de căpitaui iscusip 
în conducerea răsboaelor, ca Mircea, 
Ștetaă cel: Mare,. Mihaiu Viţeazu, Petru 


ai apusului, S'a crezut multă vreme 
că ştiinţa miltură formulată în câteva 
mari principii de Napoleon, de Cian- 
sewitz şi alţi doctrinari militari cu re- 
nume, poate fi aplicată integral de 
către toate popoarele. Eroarea profundă 
de care in momentul de faţă, s'a cou- 
vins toată lumea. Cum pot fi valabile 
pentru noi spre ex. formulele doctrina 
germane, inspirată din bogăţia de mi)- 
loace technice şi din bogăţia de eiecti- 
ve? Răsboaele noastre s'au dus şi se 
vor duce în condițiuni cu totul speclaie, 
diferite de ac?lea ale armatei germane 
sau franceze. Deci şi doctrina noastră 
trebue să fie speciali, naţională, inspi- 
rată din trecutul nostru militar, din con- 
dițiunile speciale în care s'au dus ras- 
boaele  rumâneşti. 


— „Observăm că pentru Jiecare stat : 


- spune autorul — problema. de răs- 
boi este originală. Răsbo-ul, ca Scop, 
<a mijloace, ca teatru de operațiuni, 
prezintă un alt aspect. pentru . jiecare 
tară. Ar ţi logic ca fiecare: țară să 
privească din punctul ei de vedere şi să-l 


Ultima caiomnie: 
item oraaaia  Bzi teee gadeiciza eal 


comunismul legionarilor 


de ALEXANDRU CONSTANT 


Peste țara întreagă, suflă un vânt de renaştere. Se pare că ultimele: 
suflete împietrite se mişcă şi în lumea amorţită de până acum, prind a 
rupe răgazurile şi a se urni, în curenţi repezi, spre a ţintă unică: Legiu- 
nea. În vreme ce un vânt de nebunie răscoleşte cele mai murdare pa- 
siuni ale lumii vechi, înţăreuită în mlaştinile puturoase ale partidelor 
politice, dincoace se formează imense, disciplinate, legiunile mântuitoare 
ale neamului. 

Fenomenul este unan.m recunoscut; nu este însă pretutindeni iîmbră- 
țişat. Lumea veche, ale cărei cadre mult încercate se frâng sub avalanşa 
vieții legionare, nu se resemnează. 

Vorbesc de resturile, în dezordine, ale lumii liberale. De aci, din oti- 
ciuele laşităţii liberale, se încearcă astăzi o ultimă rezistenţă, printr'e 
ultimă calomnie. De aci din tranşeele ghiftuite ale profitorilor, se lan- 
soază rachetele minciunilor spontate împotriva armatelor cuceritoare ale 
mişcării legionare. 

Ultima calomnie, care a fost lansată în această campanie electorală, 
este aceea a comunismului legionar. Se spune că Legiunea va împărți a- 
verile, că Legiunea va institui-comunismul în ţară. Este atât de îndrăs- 
neaţă această calomnie că n'ar fi, poate, necesar să-i acordăm cea mai - 
vedusă atenţie. Curând va fi părăsită, ca multe altele, şi această tactică 
ds luptă, iar calomniatorii vor face, vor trebui să facă, umilit act de su: 
punere. 

Dacă ne oprim totuş asupra fenomenului, nu este pentru a face e 
apărare, ci pentru a demasca desperarea şi ticăloşia calomniatorilor. 

Comunismul actual însemnează, în ordinea economică, regimul pro- 
prietăţii colective şi desfiinţarea familiei în ordinea spirituală, regimul 
ateist; în ordinea socială, primatul proletariatului muncitoresc; în ordinea 
volitică, internaţionalismul. 

Ce este, ce afirmă din toate acestea Legiunea? 

Legiunea. afirmă primatul muncii, de toate gradele (fizică, intelec- 
tuală), în locul parazitismului exploatator. Legiunea afirmă demnitatea 
muneli de orice fel. 

In consecinţă logică, Legiunea recunoaşte proprietatea bunurilor jus 
titicate prin muncă şi pricepere; afirmă legitimitatea şi eficacitatea 
proprietăţii private. De altfel, recunoscând ca fundament al vieţii sociale 
şi naţionale, familia, Legiunea îi recunoaşte corespondentul său econo- 
mie, reazimul său necesar, proprietatea privată. 

Legiunea, în toate manitestaţiile, în toată structura sa, este pătrunsă 
de un înalt spiritualism. Legiunea este profund religioasă, creştină. Re- 
actualizarea ortodoxismului aci la Dunăre se datorește Legiunii. O ştie 
întreaga lume românească, 

In ordinea socială, nimie mai anti-comunist, decât legionarismul. 
Legiunea urmăreşte să dea fiecărui muneltor un sprijin sigur, pe pă- 
mânt: proprietatea. Se fixează astfe! de pământ şi de neam massa mişoă» 
toare a proletarilor. Primatul proletariatului? Dar asta presupune exis- 
tența lui, asta presupune prezența amenințătoare a armatei celor flămânal 
tie la ţară, fie la oraşe 


In România legionară nu vor fi proletari; nu se va pune deci anloi 
problema unui primat de clasă. Mentalităţile de clasă se vor contopi în 
marea realitate, națiunea. Şi dacă, într'adevăr, un primat va îi recunos- 
cut, acela este al neamului. 

Instârşit, internaționalismul comunist e tot ce poate fi mai strein 
legionarismului. Atât cultul naţiunii prin tot ce are mai specific, cât şi 
fixarea bazelor politicii noastre externe, vădese en ptisosință antinomia, 
şi pe acest plan, între legionarism şi comunism. 

Dar toată lupta legionară, cea mai dramatică din câte se cunose, a 
fost o permanentă înfruntare a forţei, mentalității şi inconştienţei comu- 
niste şi comunizanie. Ce însemnează acel unic sacrificiu pe pământul 


(Continuarea în pag. 3-a) 


„FAPT DIV! pori die 
(pag. 53). Câr d2 grăitoare e fapta aceasta. 


Examinând cu atenţie istoria militara | legionarilor din Şibot. Şi, ca «i, 
a fiecărui popor în parte, uşor se poate . sunt şi legionarii de pretutindeni, 
constata că factorii folosiţi şi cultivaji | | căci oamenti aceştia sunt binecuvân- 
la maximum de conducătorii militari a) rapa cu o inimă cuprinzătoare cât um 
acestor popoare, au diferit dela ţară ia | lan de grâie aurii. 

țară. Exemplele sunt numeroase şi au» Doumne, cum au început să se 
torul ştie să ne prezinte pe cele mai | schimbe moravurile în țara asta! 
grăitoare. Germani au folosit numărul Ştiu că au de ce să se teamă anu- 


imensa Rusie, unde cnutul și revol- 
verul domnesc într'o barocă frăție. 
tate, sa văzul şin propria sa țară 
în fața unei cumplite sărăcii. 

Dar, în comuna Șibot din judetul 
Hunedoara, sunt o mulţime de legi- 
onari — ştiţi, lagionari d'ăia sub- 
versivi, copți (după opinia fostilor 
zapeii liberali) pentru puşcărie, — şi 
legionarii s'au gândit că nenorocitul 
fost prizonier nu poate rămâne 034, 
în mizerie, în noaptea sfântă, sub 
ale cărei falduri colindătorii vesteau 
naşterea Domnului nostru  Hsus 
Hristos. Şi, atunci, legionarii, în 
frunte cu Aurel Niţaru şi văduva 
Sofia Viorft (obolul văduvei!), au 
strâns ban cu ban, printre sătenii 
legionari, predându-i, apoi, lui Ion 
Baba. 


O scrisoare venită din provincie 
ne relatează un fapt semnificativ. 

Săteanul Ion Baba, originar din 
comuna Sibot (jud. Hunedoara), fu- 
sese capturat de bolşevici în decur- 
sul răsboiului mondial. După a cap- 
tivitate de aproape 20 de ani, nu- 
mitul — nemaiputând suporta infer- 
nul lui Stalin — a isbutit să se reîn- 
toarcă, în ajunul Crăciunului, în 
țară. 

Vă puteţi lesne închipui că, după 
2) de ani, săteanul Ion Baba na 
mai găsit nimic din vospodăria sa. 
Rudele murindu-i, casa i sa risipit 
şi ograda i sa umolui de 'bălării, 
iar acareturile i-au pulrezii. 

Bietul om, hărțuit de mizerie în 


dea o soluţie originală că şi problema 


în victoriile lor, Napoleon a folosit mâ» miţi politicieni! Mă rog, vi-l puteţi 
nevra Kutusoff, care la un moment dat | snepipui, de pildă, pe Ghiţă Tărbacă, 
întruchipează geniul militar al lumii | cu+7 electoral din P.N.L. (partidut 
slave — foloseşte abil clima şi spațiul | național-liberal..), dându-și banul 
imens „singurul țictor de care dispa- | pentru ajutorarea aproapelui ? Nu 
nea şi în privința căruia putea ji co- | cred ! Căci, de altfel, cum ar ajunge 
dumnealui la diferite bunătățuri pă- 
mânteşti, la cari jinduieşte ca orice 
Michelsohn sau Cojocariu (/ostul 
prefect de Suceava, prigonitorul stu- 
denţimii românești) ? 

Da, da! S'a schimbat ceva în Ro- 
mânia... Prea se cântă şi se ridică 
troițe, pentruca toată lumea să mu 
vadă că mergem pe-un drum de 


soare... 
Mircea Streinul 


pleșitor” faţă de Napoleon în campania 
anului 1812. Care-a fost factorul folosit 
de Români în nenumăratele lor răs- 
boae? Studiind istoria militară naţio- 
nală, constatăm că la baza victoriilor 
câştigate de modestele noastre armate, 
a stat: folosirea la maximum a ferenulin 
şi patriotismul. lată deci că poporul 
nostru a gândit şi a rezolvat în felul lut 
problemele de răsboiu cari 1-se puneau 


(Continuarea în pagina 2) 


Da 


de chestiuni politice 


Precizări în legătură cu campania electorală 


Aseară a avut loc un consiliu de 
miniştri preidat de d. Octavian 
Goga, Luându-se în examinare _si- 
tuatia politică creiată prin COnvo- 
carea corpului electoral, sau hotă- 
rit următoarele; 

1. Propaganda electorală va fi li- 
beră pentru toate partidele recu- 
moscute şi înregistrate la Comisia 
electorală centrală. 

Ea se va destăşura în cadrul le- 
gilor şi cu observarea strictă a mă. 
surilor polițienești menite să asigu- 
re liniştea și ordinea în Stat 

2. Persoanele străine de o cir- 
cumseripție electorală, cu exeepţin- 
mea candidaților, vor fi împiedicate 
de a intreprinde orice fel de agita 
țiune cu caracter politic. Asemenea 
persoane străine vor fi imediat trl- 
mise la urma lor. 

3, Se interzice oricărui funcţionar 
public participarea la propagandă 
sau demonstrațiile politice. 

Organele polițienești vor informa 
imediat despre orice abateri, iar mi- 


niştrii sunt indatoraţi de a suspenda 
imediat, cu reținerea salariului, şi 
n trimite în faţa comisiunilor de 
judecată pe orice funcţionar care 
sar abate dela această regulă dis- 
ciplinară. 

Sefii departamentelor vor da dis- 
poziţiuni de ordin general preven= 
tiv în acest sens 


4, Guvernul fiind informat că 
unele organizații politice inten- 
fionează crearea unor formaţi-- 
uni paramilitare, face cunoscut 
că nu le va îngădui nimănui și 
sub nici un motiv. 

-Legea pentru apărarea ordi- 
nei în Stat, legea pentru repri- 
marea unor infracțiuni contra 
liniştei publice, precum şi noul 
cod penal cuprind dispozițiuni 
formale şi categorice de inter- 
zicere a unor asemenea organi- 
zații, cari, tolerate, pot duce la 
un adevărat război civil şi la 
primejduirea hotarelor țării. In 


consecință, guvernul va aplica 
cu hotărîre legile şi va forța pe 
aricine să intre în legalitate. 

Menţinerea ordinei publice în 
Stat fiind prima îndatorire a u- 
nui guvern ea va îi asigurată cu 
arice preț şi împotriva oricui. 

5. Organele de poliţie şi jandar- 
merie sunt îndatorate a veghea cu 
toată energia la respectarea aces 
tar legi. 

In acest scop, ele vor proceda 
fără gicană, dar cu autoritate or 
de câteori se va ivi cazul, 


In momentul întrebuinţării  for- 


ței publice şi după somaţianile le 
gale, organele de poliţie şi jandar 
merie nu vor da înapoi până la im- 
punerea liniştei şi a ordinoi. 


6. Pentru complectarea efecti- 
velor jandarmeriei, consiliului a 
aprobat concentrarea contingen- 
telor necesare, 

Consiliul a luat sfârşit la orele 9 


Procesul celor şase studenți 


BRAŞOV, 25. — La tribunalul militar 
al corpului V armată, în completul d-lor 
ee. Gh. Ursache, preşedinte ; locot.-col, 
Oristache Teodoru, maior Octavian Cucu, 
eiip. Melchior Stolz şi căp. Al Iliescu, 
membrii, comisar regal fiind d, maior 
Raica, iar gretier d. Costescu, a început 
procesul celor şase studenţi inculpaţi în 
atentatul săvârşit împotriva d-lui rector 
Traian Bratu, 

Imculpaţii sunt: D-tru Carpen, Vasile 
Hisu, llie Stângă, Nic. Zguroiu, Pamţil 
Bobârzan şi Gh. Gheorghiţă. 

Apărarea este reprezentată prin d-nii 
avocaţi Traian Trifan, Bărbulescu D, 
Tliescu-laşși, căp. Gh, Butoi şi Marian, 

S'a tăcut apelul martorilor. Acuzarea 
a avut 16 martori prezenţi, iar apăra- 
rea 39. 

S'a hotărit: ascultarea martorilor pre- 
senţi, aducerea cu mandate telegrafice a 
martorilor lipsă şi amendarea acestora 
ou câte 1000 lei, 

D. grefier COSTESCU citeşte apoi or- 
donrenţa definitivă din care reiese că stu- 
denţii inculpaţi s'au asociat cu scopul 
fe a comite crime contra unor persoane 
şi de a turbura liniștea publică, 

Unii din ei sunt trimişi în judecată şi 
pentru faptul că au purtat arme în mod 
Megal. 

ŞEDINŢA DE DUPA AMIAZA 

In şedinţa de după amiază, sa proce- 
du! la ascultarea acuzaților. 

Acuzatul DUMITRU CARPEN spune: 
Ii ordonanța delinitivă se arată că noi 
fiiceam parte dintr” o asociaţie care ur- 
mărea turburarea ordinei şi liniştei pu- 
bilee şi că se ocupa şi cu tentativa de 
asasinate. Ori, nei nu făceam parte din- 
tr'o organizaţie secretă, căci partidul 
«Totul pentru ţară> nu este o asociaţie 
secretă, ci una de moralizare, a cărei 
acţiune ese în văzul tuturor. 

Cum explicaţi proveniența petelor de 
sînge de pe haina ce purtaţi? 

— Eram în com, Cetireni, jud. Iaşi, la 
un învăţător, a cărui soţie pe când spăr- 
gi: nişte lemne, s'a tăiat la un deget, 
Am pansat-o şi cu acea ocazie, probabil, 
au căzut câteva picături de sânge. 

Acuzatul VASILE ZISU a declarat 
că nu l-a cunoscut pe d. rector Bratu 
şi ca atare, n'a apelat niciodată la a- 
jutorul d-sale. Locuia la căminul stu- 
denţilor covurluieni, unde plătea re- 
gulai taxele. 

Spre a dovedi că nu este amestecat 
în atentatul săvârșit conira d-lui rec- 
tor Traian Bratu, a justiicat timpul 
pelrecut în acea seară, în tovărăşia 
unor prieteni. 

Acuzatul ILIE STANGA, căruia j se 
eomunică faptele pentru cari e trimis 
în judecată. 

In ziua de i Martie eram bolnav, 
aşteptam de acasă bani a spus aces- 


dela lasi 


ta, Dar nu veneau. Eram într'o stare!'că despre înscenarea conira lui nu se 


de mizerie de nedescris. Cu toate a- 
cestea, în calitatea mea de preşediate 
al studenţilor creştini, mam ocupa de 
organizarea conferinței d-lui prof. Mi- 
hail Manoilescu, pentru aprobarea ۉ- 
reia am întâmpinat multe piedici. Am 
fost mai ales surprins de faptul că 
cererea mea trebuia să fie supusă a- 
probării Senatului unversitar, deşi axe- 
menea cereri se aprobă de secretariai, 
Acuzatul a descris în mod amănunţit 
ce a făcut în oraș. 

Pe la ora 9 jum., era la <Corso», 
unde a aflat dela studentul Ștefan 
Rusu, că d. rector Bratu a fost tăiat. 

Pela ora 4 dim., am 'fost trezit din 
somn de comisarul Botez, — un duș- 
man de moarte al legionarilor. L-am 
cunoscut după voce. M'am sculat şi a- 
tunci am auzit pe comisarul Botez 
spunând: <lar ne-a scăpat>. In cele 
din urmă i-am deschis uşa. Mi s'a fă- 
cut percheziție, ridicându-mi-se două 
revolvere şi mai toate lucrurile. 

Am fost dus la chestură și apoi la 
consiliul de război, Comisarul Botez a 
recurs la tot felul de procedeuri mur- 
dare promițându-mi 20) mii lei dacă 
recunosc că unul din cei arestaţi este 


va ocupa, ci va căuta să stabilească 
exact un alibiu, pe care îl va dovedi cu 
martori, de va fi nevoe, nu numai cu 
pairu, ci cu studențimea Academiei. 
Pe d. rector Bratu l-am văzut azi pen- 
tru prima dată şi ca atare, dacă aşi fi 
săvârșit un act atât de gray contra u- 
nei persoane pe care n'am văzut-o 
niciodată, acesta nu ar fi fost actul 
unui om sănătos la minte, 

S'au ascultat apoi doi martori ai 
apărării, Primul a fost d. căpit. avocat 
MITESCU, care a nuzit că dr. Bălan 
ar fi declarat că sângele de pe haine 
este proaspăt şi nicidecum de câteva 
zile. Dă relațiuni frumoase asupra a- 
cuzatului Zisu, 

Al doilea martor, d. BONCIU PETRE 
povesteşte, scena trăită de el în ziua a- 
teniatului, când un grup de trei, pe 
cari îi crede comuniști erau  dosiţi 
după un chioșc şi au angajat o dis- 
cuţie din care a prins un fragment de 
dialog din care reeşea că pe unul 
dintre ei, îl chema Grişa şi că se te- 
meau că dacă nu atentează, a doua 
zi va fi rău de ei, 

Martorul declară că a fost la poli- 
ție ca să declare cele auzite, însă nu 


autorul atentatului. Pe când eram la |a găsit pe şeful siguranţei. 


instrucţie, diferiţi agenţi de siguranţă 
se dădeau drept legionari, căutând să 
joace rolul de camarazi, dar pe cari 
i-am demascat. In concluzie, acuzatul 
a stabilit complet alibiul şi că deci 
este străin de atentatul săvârşit, 

Acuzatul NICOLAE ZGUROIU dă 
relațiun; asupra presupusului conflict 
între el și d. rector Bratu, în urma 
căruia a - fost eliminat din universita- 
tea dela lași. Pe această chestiune s'a 
brodat — spune acuzatul — procesul 
meu, crezându-se că disperarea în care 
mă găseam, m'a determinat să săvâr- 
şesc acel atentat. |n ziua când s'a să- 
vârşit crima, am fost la repetiţia co- 
rului dela biserica Sf. Spiridon din 
care fac parie şi unde am stat până 
la ora 9. Procesul a fost pus la cale 
spre a se creia atmosferă odioasă stu- 
denţimii creştine dela Iaşi, 

Acuzatul BOBARZAN spune: Sunt 
acuzat de un singur om, că aş fi fost 
în seara atentatului în strada unde s'a 
săvârşit. Nu voi căuta să mă apăr, fi- 
indeă n'am pentru ce. Mai întâi tre- 
bue să se dovedească de cel care mă 
acuză. 

La întrebările apărării. dacă purta 
totdeauna costum naţional, acuzatul 
răspunde afirmativ, In concluzie, acu- 
zat(l spune că nu este vinovat de fap- 
ta “ce i se impută. 


Acuzatul GH. GHEORGHIȚA spune lui Codreanu. din muncă ne-am fă- 


Căpitan Mirtea Tomescu: 


Ştiinţa militară şi doctrina românească 


(Continuare din pag. L-a) 


kalungul vremurilor, fără să se influen 
țeze într'un fel sau altul, de ceiace 
făceau vecinii sau apusenii. „O gândire 
românească asupra răsboiului românest 
trebue să existe, de vreme ce acest po- 
por a rezolvat în decurs de veacuri 
atâtea situațiuni militare grele şi a căş- 
jigat atâtea răsboae...” şi în altă parte: 
„Este imposibil ca după o viață poli- 
țică şi militară atât de sbuciumată şi 
atât de greu încercâtă... acest popor Să 
mu lie posesorul unei experiențe şi al 
unei înțelepciunii militare prin care « 
rezolvat atitea probleme de răsboia 
(pag. 69). Despre răsboaele neanuiiui 
nostru nu găsim nimic soris mici la 
Foch, nici la Clausewitz, deci țot la 
sreauțul nostru militar trebue să facem 
apei, iar cel care a sintețizat în [nu 


toață filozofia noastră de răsboiu, este 


Mihail Eminescu, In celebrul dialog 
dintre Mircea şi Baiazid (Satira III, 
găsim expusă. doctrina noastră de răs- 
boiu. Toiagul de care vorbia Mircea 
vestitului sulțan, înseamnă sărăcia de 
mijloace cu oare am avut de apărat 
intotdeauna 
Mircea nu pleca cu acest toiag să cu- 
cerească pământuri noi. Iar râul, ramul | 
şi tot ce mişca în ţară, k:ste aluzia 
pe care o făcea marele nostru strămoş 
la teren, care-a fost factorul aliat şi 
credincios al armatei româneşti. lar nu 
al treilea element care-a stat la baza 
săsboaelor noastre, 
iubirea de moşie şi de neam. 


pământul nostru, fiindcă | 


este patriotismul, | 


După autdierea celor doi martori 
şedinţa se suspendă, urmând a se re- 
deschide astăzi la ora 8 dimineaţa. 


“EVENIMENTELE ZILEI 


Consiliul de miniștri sa ocupat! Adunarea generală rală a Centrului 


studeniesc 


In localul societății studenţilor în 
medicină sa ținut aseară adunarea ge- 
nerală a Centrulu: studențesc Bucu: 
reşti. La ședință au participat aproape 
toți președinții de societăți studenţeşti, 
precum şi un mare număr de studenţi. 

D. VIOREL TRIFA, preşedintele stu- 
denților din Bucureşti, deschizând şe- 
dința, subliniază noua siluație creată 
în viata politică a țării, prin instaura- 
rea guvernului național.creștimn condus 
de d-nii Oct. Gogă Şi A. C, Cuza, Stu- 
dențimea română își manifestă marea 
ei bucurie de a vedea la cârma țării o 
ronducere naționalistă, 

Nai nu putem uita -a continuat ” d, 
Viorel Trifa, că în direcția antisemită 
suntem elevii profesorului A. C, Cuza. 
Ne manifestăm întreaga noastră bucu- 
rie că acel maestru al nostru şi chiar 
al străinilor, este la conducere şi do- 
rim din toată inima ca guvernul de azi 
al țării să poată înfăptui tot programul 
nționalist, pentru care luptăm şi noi. 

Intrând în ordinea de zi, d. Viorel 
Trifa dă cuvântul d-lui dr. Șerban Mil- 
coveanu pentru a vorbi despre aduna- 
rea consiliului Uniunii naționale a stu- 
denților creştini, 


DUMINIOA, CONSILIUL 


rile Consiliului uniunii studenţilor. 

Au fost invitaţi profesorii 
brii guvernului. 

Obiectivul desbaterilor va fi: 

1) Atitudinea studenţilor faţă de gu- 
vernul profesorului Cuza 
Oct, Goga. 

Studenţimea priveşte cu prietenie şi 
cu căldură activitatea guvernului na- 
ționalist de astăzi și salută cu satisfac. 
ție orice semn al realizărilor. 

2) Un statut de funcţionare a socie- 
tăților studenţeşti, a oantinelor şi că: 
minelor în raport cu autoritatea uni 
“ersitară şi cu celelalte autorităţi. 


şi mem 


şi poetului 


Bucureşti 


3) Organizarea congresului studen- 
țesc care va avea loc în Aprilia 1930, 
ta Cluj. 

DISCUȚII DESPRE GREVA 

D. BREDULEANU, dela Academia 
<omercială, face un raport asupra gre- 
vei studenților dela Academie, prove. 
“ată de faplul că consiliul profesoral 
wa parobat sesiune de examene în Fa 
bruarie şi scăderea taxelor pentru ab. 
«lvenți dela 2150 lei la 150, 

Reprezentantul studenților în electro- 
technică şi chimie industrială declară 
că studenții acestor institute sunt gata 
să facă greva foamei, pentrucă nu li se 
acordă abolvenţilor din. Noembsrie 1938 
facolo titlul de inginer, 

Reprezentantul studenților în medi- 
cină spune că aceştia doresc să declare 
greva pentru următoarele deziderate : 
Să nu se mai echivaleze diplomele stră- 
ine, să se elimine asistenții evrei, să se 
respecte regulamentele şi de către pro- 
fesori, să se desființeze taxa de 1200 lei 
pentru absolvenți. 

Reprezentantul teologilor expune si- 
tuația dela teologie, care e încordată 
din cauză că nu li se satisfac dolean 
țele, 

D. Viorel Trifa, răspunzând tuturor 


spune că greva nu mai e un mijloc în | 


ziua de astăzi. Cere mai întâi răbdare 
sludențimei pentruca să se încerce o 
înțelegere cu actualul guvern, în care 
studențimea şi-a pus toată nădejdea, 
Numai atunci când nu sar pulea ob. 
ține nici un fel de aranjament pe cale 
pașnică să se treacă la exlreme, cum a" 
fi greva. 

D. ȘERBAN MILCOVEANU e de pă- 
rere ca cu guvernul de azi trebue să 
se stea de vorbă altfel decât cu cele 
lalte de până acum, 

Punându-se la vot, adunarea volează 
impotriva grevei, 

La chestiuni diverse, între altele sa 
protestat împotriva menținerii ca sub- 
director al şcolii politechnice a d-lui 
Ernest Abason. 


Sedinţa legionară din comuna 
Domnești de jos, jud. lliov 


Duminică 23 Ilamuarie, o echipă 
de legionari din Corpul muncitori- 
lor Bucureşti au' plecat în marş Sun 
conducerea prăf. înstă legionar Puş- 
caşu Ioan. 

Hu străbătut ist Bragadiru, 
Climeni, Slobozia, -Călţună, aiun- 
gând în Domneştii de jos la ora 12, 

După puţin timp. au venit şi co- 
munele Ciorogârla, Ordreanul şi |e 
qhcş, Sub conducerea cam. Marin, 
dela corpul muncitoresc. In Domneşti 
sunt 7 cuiburi sub comanda. păr. Ste- 
lian şi ing. Stănescu. 

La ora 12,30 sa format trontul 
cu un efectiv total de 200 legionari 
şi membri. 


| U.N.S.0O.R. 

D. dr. ȘERBAN MILCOVEANU, pre- 
şedintele U. N. S. C. R., spune că la 
50 şi 31 lanuarie vor avea loc desbate. 


Manifestări legionare iu Ialomiţa 


SLOBOZIA. — 0 inătțătoare ma- 
nifestație legionară sa făcut astăzi 
în com. Bora. Aici, unde organiza- 
ția era mai slabă ca oriunde anii 
trecuți, astăzi îți face impresia unei 
totale schimbări unei temeinice ho- 
tărîri de-a contribui cu tot sufletul 
lor cald la marele jertfelnic al mân- 
tuirii neamului. 

Pela orele 4 d. a. o coloană de 
vrea 150 legionari au intrat în marş 
cântând. O coloană tot asa de mare 
îi astepta în front. De fată erau toa- 
te autorităţile. La un moment dat 
se semnalează că un legionar este 
cu căruta înțepenită în zăpadă, pli- 
mă de lemne. Cât ai clipi, se rup 
din mulțime vreo 50 de legionari şi 
în ochii celorlalți curioşi nu se o- 
prese din fugă până la fata locu- 
lui. Aici, căruța ce nu putea fi ur- 
mită de pairu cai, acum pare o ju- 
cărie pe braţele legionarilor. Dân- 
d-o la drum bun, își potrivesc paşii 
cu ai cailor şi încep: Noi legionarii 


18) 

Iaţă suficiente elemente cari îndreptă- 
țesc pe autor să tragă concluzii valaoile ! 
ru privire la o doctrină naţională. Ar 


urma de aci o schimbare de mentalitate | 


şi de metode în lumea noastră militară, 
iar în ordniea factorilor materiali, at 
trebui să se introducă un adevărat „cult 
al terenului”, căci el trebue să fie fac- 
torul esenţial cultivat la maximum de 
nouducerea „noastră militară. Va trebui 
pe viitor să ne batem acolo unde le- 
renul ne ajută, unde el suplineşte lipsa 
uoastră de mijloace, iar soluţia de- 
„fensivei noastre, va trebui să fie: mij- 
| loace puţine” şi teren tare. Alegând te- 
renul cel mai țare, s'ar putea să sacri- 
ficăm o parte din teritoriul naţionai, 
sacrificiu absolut necesar pentru a a- 
ijuage la victorie. In campania anului 
„1916, s'a uitat foloasele pe care ni le 
putea aduce terenul. Am pierdut rând 
pe râud teritorii imense, din cauza ne- 
cunoaşterii avantagiilor pe cari ui le 


—, „N'avem oști, dară iubirea de ofereau puternice poziţii naturale. 


moşie e un zid"... „Mai savant decât 


„Abia pe Argeş, injiorat de-o amin- 


gricare ali doctrinar, Eminescu preci- | tire... comandamentul român 4 încer= 
gomerale de o nepieritoare frumusețe |acază liniile mari şi caracteristice ala 


cat să lucreze româneşte” spune d. căa 


răsbolulul şi ale vietoriilor noastre (pg. "pitan Mircea Tomescu, fiindcă băţă- 


cut un crea. Vin pr. losub cu d. 
dr, Pantelimon din Slobozia; cdte- 
va cuvinte pline de duh, sinceritate 
şi hotărâre. Feţele tuturor sunt 
transfigurate de viziunea omului 
țrimes spre mântuire. 

In aceleași cântece, legionarii pă- 
răsesc comuna lăsând speranțe şi 
încrederi tuturor celor din urmă. 


Sedinta s'a deschis prin jurâmânt. 

Proi. inst. Puşcaşu a vorbit dos- 
pre mişcarea legionară şi scopurile 
ci. 


La urmă a atras atenţia că fier : 


care membru şi legionar nu ascultă 
decât de ordinele primite dela şefii 
ierargici. 

Hu urmat apoi cântece legionare 
şi hora legionară, terminându-se şe- 
dinţa la ora 13.30, 


Conieriiiţe log. iara 
ia (hişndu 


CHIŞIN AU, 25. — Imtrucât în ul- 
timul timp foarte multă lume, care 
până acum stătea departe de fră- 
mânlările politice, bate la uşa miş- 
cării legoinare, conducerea legiona- 
ră din Chișinău a luat inițiativa or- 
ganizării unui ciclu de conferințe 
cu scopul de-a face cunoscut crezul 
Legiunei tuturor acelora ce îşi în- 
dreaptă nădejdile în spre  »Legio- 
narti sacrificiilor sfinte», 

Astfel, Duminică 16 Ianuarie, în 
fața unei numeroase asistențe, d. 
Sergiu Florescu, comandant legio- 
mar, a conferențiat despre «Ce este 
Mişcarea Legionară>, 


24 lanuarie la 


căminul No. | 


al Academiei Comerciale 


Studenţii Academiei Comerciale, 
cari după cum se ştie sunt în grevă 
de peste 2 săptămâni pentru reven- 
dicarea drepturilor lor, au sărbă- 
torit aseară in cadrul unei înalte 
manifestații camartadereşti ziua u- 
nirii. 

Corul Căminiştilor sub conduce- 


IE SPARC PESE IN E A E e TEACA IE DESI A E, REEIPERE T PEE EIO EREE ERIEEEE 


lia aceasta a fost „Singura acțiuue con- 
„formă cu spiritul, țradiția şi cu geniu 
militar al neamului românesc”... (pag. 
90)... Şi iătă cum, răsfoind cu dragoste 
şi cu pasiune trecutul nostru, d. cpt. 
Tomescu a reuşit să pătrundă şoapte 
cari veneau de departe, din negura 
istoriei. Trecutul nostru militar e boga 
în asemenea învățăminte. Se înşeală 
aceia cari cred că „numai din Apus 
vin adevăratele soluţii. Ele zac în pa- 
mântul nostru şi “n mormintele voevo- 
zilor noştrii. 

Ar fi o crimă să nu le căutăm. Am 
fost şi suntem” un: neam de oameni vi- 
teji, care- nu se teme de răsboiu! Am 
avut şi vom mai avea desigur condu- 
cători milițari pricepuţi, cari au în 
faţa lor un trecut militar cari ar face 
cinste oricărui mare “popor din Apus 
Ei trebue însă să asculte de imperati= 
tivele istoriei... Scrisă cu multă înţele- 
gere şi cu talent — sunt pagini întregi 
cari ar putea sta cu cinste într'o an- 
tologie! cartea d-hii cpt. Mircea To- 
mescu aduce o contribuţie govârşitoare 
la problema stabilirii unei doctrine na- 
ționale, j 


V. Boldur 


rea studentului Pantelimon Guţu a 
cântat imnul Regal, „Hora Unirii” 
şi „Pe al nostru steaq”. 

A vorbit domnul profesor Const. 
Bălescu un mare animator şi un 
convins cunoscător al problemelor 
studenţeşti, care în cuvinte mişcă- 
toare a făcut apologia necesităţi u-| 
nirii sufleteşti a celor 2 generaţii a 
războiului si a tineretului de azi. 
Atitudinea d-sale şi integrarea com- 
pleta în elanul tineresc a produs o 
vie impresie printre studenţi, fără 
îndoială d-sa este un mare îndru- 

n ător şi un adevărat păricte sufle- | 
tesc al lor. 


O d-ră studentă al cărei nume ne ' 
scapă a recitat o poezie proprie. 
A urmat apoi versurile mişcătoare | 
ale studentului Stănciulescu Ion, de 
înbărbătare şi îndemn către lupta 
delinitivă a tineretului. 

Serbarea s'a terminat prin hora 
uuirii condusă de d. profesor Bă- 
lescu pe care-l admirăm pentru îru- 
moasa. atitudine faţă de. studenţi. 

GH. G. 


Răspândiţi 


BUNA 


„VESTIRE“! 


Orice tânăr care ţine să-și croiască un drum drept * 


în viață, trebue 


TARI şi 


să citească lucrarea socială 


SLABI 


de PETRE GEORGESCU-DELAFRAS 
Directorul Editurii «CUGETAREA» 


<TARI şi SLABI» are darul 


să revizuiască multe cunoștințe şi 


să dea alt ritm de viață tinerelor caractere. (Universul). 

Rămâi uimit de claritatea şi de logica ca care d-l Georgescu- 
Delafras vede şi judecă totul. (Frantul). 

Cartea ne descoperă un caracter şi ne desvălue 0 voinţă de-a 
ajunge prin propriile sale forţe. (Viitorul). 


CALE 


No»ANR 


Joi, 27 lanuarie 1938 


de Aur). 


ORTODOX : Sf. lon Crisostom (Gură CATOLIC: ft Sf. Ion Crisostom, 


SOARELE : răsare 7.39, apune 17.14. 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Othelo. 
TEATRUL NAŢIONAL: Suflete 


tari. 
STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIONAL: 
Te-am cumpărat. 


LTURALE: Hoţii. 
TEATRUL Late CUL Ti SA Oameni TEATRUL ALHAMBRB-ENCELSIOR : 


TEATRUL REGINA MARIA: 
în alb (premieră). 


TEATRUL COMOEDIA: Problemă de 
rezolvat 

SAVOY: Poftă bună la Tănase. 

TEATRUL LIBER: Coloniale. 


Alhambra Palace. 


Teatrul ALHAMBRA 


ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de ]. Vasilescu 


DN a a 


TEATRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR, 14 
TANCOVESCU—ȚĂ RANU Omul 


Comedie în s acte 


Compania Cărăâbuş Director C. Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORM'DABILUL SUCCES — 


Pottă bună la Tănase 


MATINEURI — JOI — SAMBATA 
păzi 


Mâine seara, premiera 


- DUMINECA 


care a văzut moartea 


de Victor Eftimiu, cu 


VIOTOR ANTONESCU, Societar dela Teatrul Naţional în reprezentaţie 


Sâmbătă matineu prețuri populare 


Noaptea de 13... 


4 SP SR EREI PE Put PENE în REZ 00 AA e 22 SIRIEI PICA. EEIERCIREFEZI 
Teatrele de sub direcția D-lui S:CA ALEXANDRESCU 


COMOEDIA " 


Tel. 471.71 


fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă 
ULTIMELE 


i Duminecă la ora 3 
PECTACOLE 


Problem de rezolvat 


Duminecă la ora 6: 


Kont: şuvca-Pala-:e 


Vineri 28 Ianuarie Premiera MANSARDA cu V. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine Andronescu 


şi G. Timică 


Regina Maria 
Asoc. Bulandra-Maximilia n-Sterin 
Tel. 3.93.45 


Astăseară Premiera 


OAMENI iN ALB 


de Sidney Kingslay 
cu G. STORIN şi GEORGE VRACA 


Montarea ; Cassa Biinger 


Mâine Joi în matineu la ora 3 ultimul spectacol 


STĂPANA 
LIBER 


(fost Majestic 
Tel. 546.80) 


DIN LA PAZ 


Azi, mâine și Luni 24 Ianuarie, seara la ora 9 
şi în matineuri la ora 3 


COLONIALE 


cu Maria Filotti (în reprezentaţie) V. 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino, Virgina Stoicescu şi Mişu Fotino 


Regia: Aurel I. Maican. 
aaa PS 


Maximilian, Nora Piacentini, 


CINEMATOGRAFE 


ARO : Curierul 
complatare, 
CAPITOL : Escadronul alb, Scufunda- 
rea canonierei Panay, jurnal Eclair 

şi jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii. 

SCALA ; Domnișoara, mama 
jurnal Paramount, . 

TRIANON : Dragoste în zăpadă și jur- 
nal Paramount, : 

SELECT : Saratoga, 

VEMINA: Domnişoara doctor 

REGAT, Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi completare. 

A. R. P, A. Misterul domnei în gris 
jurnal şi completare. 

ROXY: Escadronul alb,  Soufundarea 
canonierei Panay, jurnal Eclair şi 
jurnal românesc. 

CORSQ:; Drumond dedectiv romaatie 
jurnal şi completare, 


din Lyon, jurnal 


mea şi 


DARLY: Închis din cauza incendiului. 
ELYSEE (Str. Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount. 


MAINE PREMIERA 


PRIMA DRAGOSTE A DUCII LI CIT 
ai 
mat acuma 


CAPITOL ROXY 


witimele 2 zile 
Escadronul alb 


şi FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 


Pământului. 

TRIUM (Giviţei 355): Frontul invizi- 
bil şi Stan şi Bran şi testamentul. 

OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): 
bilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre- 
dere și Hotelul Nebunilor. 

BARCELONA: Prin foc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste. , 

CARMEN (Calea Dudeşti 169): Conte. 
le de Monte-Cristo şi Papagalul chi- 
nezese, i 

CENTRAL: Stan şi Bran şi Testamen- 
tul, Granija ' Insângerată şi trupa 
Georgescu laşi, : 

CITY (Buleyv. Carol 21): Vasul Robilor 
şi Viaţa de Clown. 

COTROCENI: Swing şi pi ua însân- 
gerată, 

DACIA: Misiunea idol isa Pery 
şi Ispita. 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Scla 
vele albe şi Miss Theodora. 

FRANKLIN: Femei de noapte și Cân- 
tecul iubirii, 

MARCONI Lucrejia Borgia, jurnal şi 
trupa de reviste, : 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru. 
pu de reviste. 

MODEL. Mesazgiul secret şi Fuga lui 
Tarzan, 

NISA  fosţ »Lidoc): Nu vă încredeţi 
in bărbaţi şi d-ra Lilli. 

ORLEU: Sing-Sing şi Noaptea Ferieirii 

RAHOVA: Taraniella, jurnal şi cem- 
pletare. 

UNIC (Piaţa Filantropia): Prinţ şi cer- 
şeto.. În serviciul Franţei, 


Vasul Ro- 


| Asociaţia Internilor și foștilor 
i Interni de Spitale 


i organizează Joi 27 lan. 1938 


| BALUL INTERNATULUI 


; IN SALOANELE „ARTA“ 
iîn folosul construcției localului 
i asociației 


AMERICAN: Taraniella şi jurnal Fox. 
VOLTA BUZEŞTI: Tarantella şi com- 
pleiare, 


«BUNA VESTIRE» 


UNIVERSALITATEA FASCISMULUI 
ȘI UIITORUL CORPORATISMULUI 


italia nu e numai ţara muntii, ci şi țara muncitorilor. Corporatismul repre- 

aintă o cucerirei fundamentală şi e forță de organizaţie naționaiă ce îmnbo- 

gătește patrimoniul omenirii întregi. Parlamentul ca „arenă“ și parlantentul 
(a „junglă“ au trecut; a venit vremea parlamentului „iaboraio:“ 


Declaraţiuni făcute de d. profesor Mihail 
Manoilescu, trimisului special ai 
ziarului „Lavoro Fascista“ 


Citim în «Lavoro  fascista» cu 
data de Sâmbătă 15 Ianuarie crt. 
următoarele; 

La Veneţia, înainte ca cei o mie 
tinci sute de români să se intoarcă 
în Patrie, galvanizaţi de entusiasm 
la amintirea ceremoniilor de fraier- 
uitate latină prilejuite de pelerina- 
giul lor la Roma, ni sa oferit plă- 
cerea de-a ne apropia de tânărul se- 
nator MANOILESCU, care şi-a că- 
lăuzit compatrioţii în Cetatea eter- 
mă şi care a fost primit de către 
DUCE de ministrul CIANO și de 
gecretarul partidului fascist, 

Figura senatorului MANOILES. 
CU e prea cunoscută spre a mai fi 
mevoe să mai adăugăm noi ceva 
aci asupra calităţilor şi meritelor 
sale nu numai de om de stat, dar şi 
de profund cunoscător al chestiu- 
nilor sociale şi de încercat amic al 
Ialiei. De altmintreli, chiar în ul- 
timele zile presa a avut prilejul 
de a-i ilustra, în schiţe rapide, carac- 
terul şi notorietatea europeană, 


D. senator Ma Ossie a pri- 
mit cu multă bunăvoință cererea 
noastră de a face câteva declara- 
țiuni scurte ziarului lucrătorilor i- 
talieni, nu numai în legătură cu 
impresiunile sale asupra pelerina- 
giului, dar şi de natură mai răspi- 
eat politică, 

— Ce impresie vwau făcut — am 
întrebat noi — în scurta Dvs, vizită 
în Italia, ținuta şi străduințele mas- 
'selor noastre muncitoare? 

— Imi  însuşese — ne-a răspuns 
„d-sa—fericita expresie de care v'aţi 
folosit: Italia masselor muncitoare, 
deoarece ea rezumă însăşi impresia 
noastră. Italia nu e numai ţara 
muncii, ci mai mult decât atât: 
ŢARA MUNCITORILOR. Ai aci 
“impresia netă că totul e îndrep- 
tat într'un sens unic, către un scop 
nic: îmbunătăţirea soartei claselor 
muncitoare. 

Asistenţa socială, Opera Naţio- 
nală DOPOLA VORO şi orice fel de 
învăţământ, — până la Universita» 
tea insăşi — sunt orientate în sen- 
sul ridicării masselor. Intreaga «e- 
lită» socială şi intelectuală a mobi. 
lizată de o manieră permanentă in 
serviciul masselor. 

Jar socializarea, —în folosul mun- 
citorilor, bine înţeles — a energii. 
lor creatoare ale elitelor, e toemai 
socializarea care are pentru ei o 
sânfinit mai mare valoare, decât aceea 
a bunurilor materiale. (Experienţa 
tragică a ruşilor a dovedit acest 
lucru cu prisosinţă; N. Red. B. V.) 

— Rețineți oare — am replicat — 
că forța revoluţionară a fascismu- 
lui poate fi individuată în doctrina 
corporafivă care, reordonând pe 
moui baze raporturile sociale, e în 
stare să determine orientări ana- 
loage în toate celelalte țări? 

= Incă de multă vreme, — ne-a 
xăspuus d. senator MANOILESCU— 
am demonstrat în cartea mea «SE 


“România la Geneva 


(Continuare din pagina l-a) 


Ori întemeindu-ne în apărarea 
„dastră pe tratatul minorităţilor, 
riscăm ca aliata noastră esenţia- 
lă, Polonia, care nu mai recunoa- 
şte controlul internaţional prevă- 
zut în acest tratat, să nu ne poa- 
tă sprijini. 

Singura puiere reprezentată în 
Consiliul Ligii Naţiunilor şi sută 
în sută favorabilă tezei noastre, 
se vede pusă în mare încurcătură 
prin faptul că nu poate să dea 
sprijinul său total unei teze, ce 
se întemeiază pe un tratat pe care 
ea l-a repudiat. 

După câte sunt informat, dl 
Goga cunoaşte această situaţie. 
Să nădăjduim că va reuşi să im- 
pună un punct de vedere con- 
form cu realitatea, juristului lim. 
but care ne reprezintă la Liga 
Naţiunilor, 


PENTRU 0 POLITICA 
REALISTA 
Dacă guvernul Goga vrea să 
fie uii guvern de înnoire națio- 


' loarea universală şi internaţională 


COLUL CORPORATISMULUI» va- | tală şi o forţă de organizare naţio- 
nală ce merge îmbogăţindu-se de o 
manieră permanentă spre a spori 
patrimoniul omenirii întregi. De 
altminteri Corporatismul nu şi-a 
spus ultimul cuvânt; rămân încă 
de organizat funcțiunile neeconomi 
ve ale națiunea cum sunt: sănătatea 
pubiică, justiţia, cultura şi educa- 
ţia. 

Conversaţia se  însufleţeşte. In- 
trebările noastre cad în ritm din ce 
în ce mai accelerat. Spun: 

— CORPORAȚIA reprezintă for 
mula cea mai actuală pentru a Con- 
feri mumncei demnitatea de subiect 
al economiei şi pentru a îndruma 
țara către realizarea unei concrete 
redistribuţii a bunurilor. Cu deose- 
Lire actualizarea celei mai înalte 
justiţii sociale preconizate de DUCE, 
reprezintă ea sau nu un pas decisiv 
înainte către civilizarea lumii, ră- 
masă să-şi reguleze pasul pe cuce- 
ririle revoluției franceze cari apar 
absolut insuficiente şi inadecuate 
nevoilor poporului muncitor? 

D. MANOILESCU ne răspunse ur- 
tuală. Sunt convins că Corporatis-| miitoarele cu enerzia şi claritatea sa 
mul reprezintă o cucerire fundamen | «bisnuită: 


L$. concepţie realistă 

— Fără îndoială, Corporatismul e| nouei civilizaţii, al cărui prototip e 
singura formulă care pune munea,| Fascismul, : 
ieoreticeşte, cât şi din punet de| Am explicat pe larg în cartea 
vedere practic, pe acelaş plan cu 
capitalul. Personal, cred că Corpo- 
raţia şi  corponatismul reprezintă 
ceva mai mult: singurul miijloe ce 
conduce la anumite forme sociale 
superioar-, în cari munca Yva pre- 
cumpăni asupra capitalului. Ea e 
singura cae] ce duce către sociali- 
zare, pe care am definit-o la înce- 
putul discuţiei noastre. 

Corporaţia ia ca punct de pleca- 
re societalea umană în starea în 
care se găseşte, propunându-şi s'o 
transforme puţin câte puţin, până 
la a atinge supremul ideal al justi- 
ţiei sociale. 

Replicăm : 

— Secolul al XX-lea va fi deci 
secolul fascismului, deoarece gân- 
dul, doctrina exemplul lui MUSSO- 
LINI sunt universale. Criza siste- 
mei sociale şi economice actuale a 


a corporatismului pentru lumea ac- 


D. PROF. M. MANOILESCU 


concordanțe. 

De oarece veni vorba să trecem 
la o aprofundare a problemei puse 
în discuţie, am replicat 

— Doctrina  mussoliniană a Sta- 
tului, subordonând orice interes par 
ticular imteresului superior al Na- 
tiei, a determinat prăbuşirea ori 
cărei interferenţe parlamentare. Nu 
vi se pare că această doctrină e sin- 
yura în stare să elibereze lumea din 
dificultățile eșite din lipsa ori că- 
ruj principiu de erarhie și de au 
torilate? 

D. MANOILESCU surâde, com: 
plăcându-se par'că în aceasiă între 
bare şi adaugă numaidecât: 
Parlamentul după maniera 
franceză sau engleză e sfârşit pen- 
tru totdeauna... Parlamentul arenă 


e 0 


i 
| 


| 


nea plebiscitară a popoarelor res- 
pective. Nu e oare aceasta o formulă 
de autentică democraţie? 

— Pseudo-democraţii după vechea 
manieră, — replică d. MANOILES- 
CU, — sunt sinceramente incapabili 
de-a înţelege că adesiunea unui po- 
por la guvernul său e mult mai 
completă în regimurile tasciste cu 
partid unic, decât în acele zise de- 
mocratice în cari pluri —partidis- 
mul e de regulă. 

In regimurile totalitare, membrii 
partidului unic constitue un sistem 
capilar care asigură cel mai strâns 
contact între regim şi popor. 

In demoeraţiile clasice, poporul 
există câte o zi odată la patru ani 
(Adică în ziua alegerilor!). 

In regimurile totalitare 
poporul e pururi prezent 
şi pururi activ în treburi- 
le publice. 

Conversaţia se  însufleţeşte din 
nou. Incurajaţi de surâsul distinsu- 
lui profesor adăugăm: 

— Nu credeţi că împerecherea, as 
tăzi mai mult ca oricând evidentă 
în toată lumea, între partidele cele 
mai orb conservatoare şi comuniştii, 
reprezintă ultima fază a descompu- 
nerii fatale a lumii vechi? 

Intrebarea ru pare a-] surprinde 
pe interlocutorul nostru-care se de- 
clară de acord eu noi, specificând: 

— Am văzut chiar şi în Româ- 


mea «PARTIDUL UNIC», raţiunile ! nia desvoltându-se acest fenomen 
ideologice şi biologice ale acestei morbid: reacționarii cari merg mâ- 


năn mână cu comuniştii, 

In felul acesta se descompune so- 
lidaritatea unei lumi vechi. Este 
coaliția de ultimă oră impotriva 
dreptei revoluţionare. Este compro- 
misul eare anunţă ruina. Este com: 
plicitatea care trădează crima... 

Şi, după câteva clipe de tăcere, a- 
daugă cu o adâncă convingere: 

— Insă toate acestea nu 
vor opri nici măcar cu un 
singur ceas, drumul Des- 
tinului! 

ŞI CE VA DESPRE 
AUTARHIE 

"Trecem la o altă ordine de idei, 
păstrând totuşi legătura cu tema 
sonversaţiei noastre: 

— Credeţi, Domnule Profesor, că 
maximul posibil de autarhie pe cari 
regimurile totalitare şi autoritare 


intrunirea şefilor de organizaţie 


ai Frontului Românesc 


D, Al. Vaida Voevod despre tripturiști și despre actualul guvern 


Eri la orele îr,:a avut loc la clubul 
central al Frontului Românesc din Bucu 
reşti, întrunirea tuturor şefilor 'de otr- 
ganizâţii din ţară convocați de d. dr. Al, 
Vaida Voevod, pentru a li se da in» 
strucţiuni în vederea campaniei electo- 
rale. 4 

La începutul şedinţei, o delegaţie nu» 
meroasă a generaţiei tinere din Fron- 
tul Românesc, cu reprezentanţi din toate 
provinciile, a solicitat d-lui preşedinte 
dr. Al. Vaida Voevod o audienţă pentru 
a-i prezenta o scrisoare colectivă sem- 
nată de peste 1000 'de tineri titraţi in- 
telectuali. ' 

După cuvântul de deschidere al d-lui 
Costică Amghelescu, care a relevat im- 
portanţa hoțăririlor ce vor fi luate ase 
țăzi în şedinţa intimă, precum şi solida- 
ritatea tuturor organizaţiunilor Fron- 
tului Românesc în jurul d-lui dr. Vaida 
Voevod ia cuvântul d. -av. Iou Istrati 
care rosteşte o cuvântare aducând Îa 
cunoştinţă textul scrisorii semnate de 
cei o mie de intelectuali. 


RASPUNSUL D-LUI ALE- 
XANDRU VAIDA-VOEVOD 


Vădit mişcat de cuvintele care i-aa 
jost adresate, d. dr. Alex, Vaida Voe- 
vod răspunde următoarele: 

W'am avut cunoştinţă despre conți» 
mitul acestei adrese care mi Sa pre- 
zentat azi, am auzit doar în mod vag 
că se pregăteşte o mânijestaţie din 
partea tineretului. Am fost „de părerea, 
pe care mu am tăinuit-o, că este o 
greşală de a se substitui o persoană 
unei idei, pentrucă nu seste permis nicl- 
odață ca ideia să „fie tulburată prin 
grejarea în cadrul ei etern a unor lu- 
cruzi trecătoare, Trebue să m'rturisest 
însă, că Sinceritatea şi conținutul a- 
cestei scrisori ma mişcat projund. Pe 
când ascultam cuvintele pe care le ros 
tea d, Istrati, au trecut într'o înşiruire 
pie pe dinaintea ochilor „mei, toate 
evenimen!ele mai iportinte ad” trecutu- 
lui, cari indițerent de japtul că mi-an 
tulburat sujletul cu acea vrajă plină 
de duioşia amintirii, rămân totuşi de- 
șertăciuni omeneşti în ceeace îl pri- 
peşte pe individ, apte izolate şi une- 
ori aproape chestiuni personale „dacă 
ele mu se încadrează în şirul marilor 
înțăptuiri pentru colectivitate, 

Ne-am întâlnit azi în momenetle cele 
mal grele prin cari am trecut dela Uni- 
re încoace. Am spus în mai multe 
rânduri că de aşi şti că rămân numal 
cu trei bătrâni şi cu zece tineri, voi 
merge înainte pe drumul meu. In cursul 


ultimelor două luni, am trecut prin mo- 
mente grele, Fiecare din „d-voastră a 
putut veni la mine „pentru a se plânge, 
iar eu a trebuit să stau şi să vă ascult 
pe toți, să-mi susțin sumorul şi cre- 
dinţa ştiind că toate aceste episod 
meschine şi trecătoare din prezent ni 
vor lăsa nici o urmă şi nici un ecou 
în amințirea posterităţii. 

Ajunşi între valurile mari 'ale fră- 
mântărilor prin cari trece azi socle- 
tatea românească, luntrea noastră a tost 
derutată de furtună pe .câteva momente, 
în adâncul văii, dar „acum vedeţi că ea 
aie din nou valul :eşind biruitoare îa 
suprafață. Faptul acesta, se 'dator2şte 
în primul rând d-voastră, cazi aţi stat 
la posturi şi acelei armate credincioase 
de ţărani de pe întreg cuprinsul țării, 


D. VAIDA-VOEVOD 


cari mi exultă de „bucurie şi nu dispe- 
rează atât de repede şi cari sunt mult 
ma! curaţi la suflet. decât aceia cari pri 
fraudă şi lichelism au ştiut să se rm 
dice în atenţia trecătoare a opiniei pu» 
blce. . 

Suntem puţini şi slabi? . 

Intr'o epocă de decadenţă, când tem- 
peratura atmosferei sociale este de- 
terminată de mirosul fripturei şi când 
slăbiciunile oamenilor sunt supuse tu- 
turor tentaţi.lor şi ademenirilor, re- 
zistenţa noastră de acum şi înviora- 
rarea care trece peste noi măsoară cu 
dreaptă şi reconlortantă  preciziune 
spiritul de demnitate şi congtiința po- 
litică a poporului româa, 


Despre actualui guvern 


E ca atat mai îmbucurător acest 
țapt, cu cât da cârma statului s'a putut 
întâmpla să se instaureze o grupare pa- 
litică care nu avea decât 9 la sută a 
sufragiului universal. Alianţele în care 
s'a încurcat ti deschid perspective în- 
țenecate, cari merită o atentă exami- 
nare. »Centriştib” din partidul națio- 
nat-țărănesc, cari vin cu progrumul de 
in Ețorie aromâtizat de comunism, re- 


prezintă în spectrul politic „guverna- 
mental culoarea infra-roşie în timp ce 
grupul inițial al coaliției depăşeşte exe 
trema dreaptă până la ultra-violet re- 
znmându-se exclusiv la antisemitism, 
ca şi când prin acesta s'ar putea ve- 
zolvi simultan toate problemele mar 
de ordin naţional, social şi economic. 

Îi vedem cum se sbat pentru a înaintă 
pe un drum nesigur și trebue Să cos- 


avut în Italia o soluție originală 
care wa lăsat indiferentă lumea ca- 
pitalistă, destinată să dispară ca 
factor de injustiție socială. Cum ju- 
decați un atare fapt? 


se. ariamentul junglă E fost... A | sunt constrânse să-l realizeze repre- 
sosit acum vremea Parlamentului! „jură în adevăr o bază pentru des- 


oficiu sau laborator, unde sub egi-| yoitarea ulterioară a concepției noa- 
da unui spirit de autoritate ele | stre corporative? 


Manifestaţii lzgionare 


mai bune spirite constitutive ale u.: 
nei ţări, îşi asigură  reciproe, 
buni camarazi, o colaborare fecun- 
dă, 


— Ceeace v'am spus asupra aces. 
tora — ne răspunde prompt distin. 
sul nostru interlocutor — e sufi- 


— Economia totalitară e un lucru, 


în autarhia e altul, 


Hconomia totalitară şi  Corpora- 
tismul sunt instrumentele definitiv 


cient pentru a fixa concepţia noas- 
tră asupra  universalității Fasais 
mului. 

E inutil să încercăm de-a evita, 
cum sa făcut în Franţa şin altă 
parte, de-a adopta aceiaşi termino- 
logie ca cea a Fascismului, de tea- 
ma de. trece drept imitatori. 
fapt, nu e vorba de imitație ci de-o 
concordanţă şi de un stil comun al] 


nalistă şi antisemită, trebue să 
aducă schimbări radicale poli- 
ticii noastre externe, 

Nu poţi fi în acelaș timp prie- 
ten cu Parisul, cu Geneva, cu 
Londra, cu Praga şi antisemit, 
prieten cu Berlinul şi cu Roma. 

In sfârşit faţă de Liga Naţiu- 
nilor numai două politici sunt 
conforme cu interesele Româ- 
niei naționaliste: 

Una de mare curaj, de mare 
demnitate, de mare folos: ieşirea 
României din Ligă, repudierea 
tratatului minorităţilor, afirma- 
rea categorică a dreptului Ro- 
mâniei de a impune la ea acasă 
legile şi politica pe care o vrea, 
respingerea hotăriîtă a oricăror 
presiuni sau injoncțiuni străine. 

Trebue să mărturisesc cinstit 
că nu cred guvernul național- 
creştin capabil de atâta curaj şi 
atâta hotărîre. e 

A doua politică — mulț mai 
puţin bună dar totuşi onorabilă 


In| Şi punem această întrebare: 


ata E per 1 „Pit | debânăteâe tnte tării ala una 

clar, la un nivel pe care nici o de- neoane cealalta ot 
| RE . S 

mere m da nai i în ai |” utarula rereită rentei 
itolAa pg preta, e aie ra uui seop naţ onal particular, care e 

poi Ș rezistenţa şi izolarea. 

a Jată pentru ce economia corpora- 
tivă nu va mai dispare, în vreme 
ce autarhia, fiind legată de circum- 
stanţe pasagere, va putea să se a- 
tenueze mult cu timpul. Insă acest 
lucru va apare evident mai ales in 
ziua în care toate naţiunile vor îi 
atins o oarecare egalitate economi. 
că, atunci când nu vor mai exista 
paţiuni exploatate şi naţiuni ex- 
ploatatoare 


— Statele ce se zic autoritare își 
trag forța şi prestigiul din adeziu- 


— România să rămână la Ge- 
neva, dar să respingă orice dis- 
cuție cu privire Fi drepturile ji- 
danilor şi să declare răspicat că 
orice amestec al Ligii în aface- 
rile noastre interne atrage refu- 
zul nostru de a colabora mai de- 
parte cu Geneva . 

E o politică de temporizare şi 
de tranziție ca aceia practicată 
de Italia timp de doi ani, din 
1935 până în 1937. 

lată ce are de făcut România. 

A treia politică, cea inițiată 
de d. Micescu, ne pune în situa- 
ţia de a ne burzului aevea după 
ce vom îi căpătat un picior din 
partea Ligii Naţiunilor la care 
ne-am dus cu căciula în mână. 

Să nădăjduim că până la ur- 
mă d, Octavian Goga va şti să 
impună o politică realistă, con- 
formă cu trecutul săw cu «pro- 
gramul» d-lui Cuza şi eu inte- 
resele țării. 

Mihail Polihroniade 


%* 

D. MANOILESCU ne sfătueşte să 
consultăm în legătură cu aceste a- 
firmații recentul său volum apărul 
în Germania: «DIE NATION PRO- 
DUKTIVKRAITE UND DER AUS- 
SENHANDEL» (Forţele naţionale 
de producţie şi comerţul cu străi- 
nătațea»). 

Interesanta noastră con- 
vorbire a luat sfârşit. Ea 
ne-a folosit să punem în 
lumină până la ce punct 
România cea tânără sa 
pătruns de adevărurile vii 
ale doctrinei fasciste. A- 
cea Românie care chiar zi- 
lele acestea, şi-a regăsit 
la originile sale romane 
[2oette de noblețe medi- 

aneană, refractară ca 
atare sinistrelor influenţe 
ce par să fi cloroformizat 
sensibilitatea socială şi 
poiltică a altor țări. 


ERNESTO DAQUANNO 


Sâmbătă 22 Ianuarie, s'a ținut în sa- 
tul Berceni-llfov, o ședință de îndru- 
mare la cari au fost prezenți cei 54 şefi 
de cuiburi din centrul Vidra. 

A vorbit d. profesor lon Dobre, 

Țărănimea sa încadrat perfect as- 
prei ordine legionare, 

Duminică 23 lanuarie d, profesor 
Ion Dobre şi d. lon Belgea, au făcut 
un marș cu 100 de membri ai partidu- 
lui Totul pentru Țară, din Bucureşti, 


la ora 8 dimineața până la 6 seara, 
fără intrerupere, 

Duminică 23 lanuarie, sa sfințit, la 
Chitila, troița ridicată pentru slăvirea 
memoriei eroilor Moța şi Marin. Au 
asistat peste 200 de camarazi şi săteni, 


Sa vorbit despre ideea de creştinism” 


în legătură cu fapta celor doi mar- 
țiri, 

Sătenii au rămas profund impresio- 
nați, 


în comuna Vidra, unde au fost primiţi 
de aproape 500 de săteni în front, 

D. lon Belgea a vorbit despre Legiu- 
ne şi țărani şi despre rostul mișcării 
legionare. 

D. profesor lon Dobre a dat direc- 
five şefilor de cuib despre modul cum 
trebue să se comporte în alegerile ac- 
tuale, 

Luni 24 lanuarie, d. profesor Ion 
Dobre a ținut şedinţă cu şcoala de ca- 
dre în comuna Vidra, care a duraț de 


0 declaraţie 


D. luliu Maniu, preşedintele 
partidului naţional-ţărănesc a 
făcut aseară presei, următoarea 
declaraţie, în legătură cu mă- 
surile guvernului de a interzice 
formațiunile paramilitare: 


Ultima calomnie: 
comunismul legionarilor 


(Continuare din pag. l-a) 


Spaniei, dacă nu pecetluirea cu sângele cel mai pur a credinţei noastre 
anti-comuniste? 

Ce însemnează permanenţa atacurilor iudeo-comuniste în contra noas- 
tră, dacă nu recunoaşterea, legitimarea caracterului nostru total opus co- 
munismului? 

De ce atunci acest asalt al calomnieit Pentrucă există, într'adevăr, 
un motiv serios din partea calomniatorilor. Priviţi-i şi veţi înțelege mo: 
tivul. 

Sunt liberali, sunt vechi profitori ai regimului politicianist, suni 
pseudo-ecapitaliştii imoralităţii politice. Ei se tem de soarta proprie, pen. 
tru că simt apropierea biruinţei reparatoare. 

Dacă aşa stau lucrurile să-i lăsăm să se lamenteze... cât mai pot. 

ALEXANDRU CONSTANT 


statăm că existi legi imuabile ale psl- 
hologiei progresului cari nu permit &- 
mestecul de untdelemn cu apă chioară, 
chiăr dacă se adaugă şi puțin oțet pen- 
ru a realiza acea emulsiune electorala 
și constituțională, care să ne lereasch 
de atâtea umilințe repetate, de o serie 
de conjlicte nedorite şi de un val uriaş 
de corupție care creiază jun vast şi nă- 
cunoscut domeniu de şperț. 

Nu sunt profet, iubiţi tineri şi 
domnilor  prezidenţi, dar nu 
cred că evenimentele mă vor 
desiminți. O activitate guverna- 
mentală începută cu tertipuri, 
este firesc să regreseze sub ra- 
port ideologic şi să-și modifice 
prin diluare programul inițial. 

D. A. C. Cuza, acest venerabil pa: 
triarh, al cărui scris Sincer d-am ur- 
mărit din tinerețea mea, omul acesta 
politic, care a ştiul să rămână protes- 
țatar o viață întreagă, el este bustul 
adevărat de bronz în jurul căruia sa 
topesc azi busturile de său ale atâtor 
oameni nevrednici de a sta în apropie- 
rea lui, 

Dacă în sujletul meu sa putut strecă- 
ră în ultimul timp o şuviță de decepțiee 
în urma unor desamăgiri de cari m'am 
scuturat, dacă şi d-voastră ați trecuk 
prin stări sufleteşti identice, regăsin- 
du-vă azi ici într'o fascie de încre- 
dere, ce tragedie trebue s ăse întâmple 
în sujletul acestui om cinstit care na 
sa mințit nici pe sine şi nu a mințit 
nici pe alții niciodată? 


REACŢIUNEA OPINIEI 
PUBLICE 


Veţi vedea în curând o reacţie puter- 
nică a opiniei publ'ce româneşti şi vei 
constată că mu se poate răzbi contra 
instinctelor şi a sentimentelor de se- 
rioasă previziune românească având sa- 
țisțacția toți cet cari ați perseverat şi 
ali rezistat tentaţiei fripturiste de a vă 
convinge încă odată că numai drum 
nostru merge spre inima istoriei. Na 
hriptură ar ]i trebuit să ojere d-nă 
deja bucătăria naţională, ci coustalână 
dițerența de zestre politică, Sub toate 
raporturile, o cesiune a locului la care 
se menţin aumai în baza programului 
nostru. 

Cu peteceli de moment nt se Poa- 
te conduce o ţară şi cu atât mai 
puţin nu se poate trage pe sfoară 
un neam întreg. Scris este în inter- 
viewul pe care M. S. la acordat u- 
nuj ziar englez, următorul pasagia: 

Să ne împăcăm şi să ne pară bine 
de actul M. Sale prin care a chemat 
la cârma țării actualul guvern, care 
va da măsura capacităţii a credinţei 
şi a mijloacelor serioase de înlăp- 
tuire în raport cu impolența de care 
este stăpânii. In felul acesta, cvo- 
luţia vieții noastre politice va aduce 
cu sine, eliminarea complectă a de- 
magoglei. i 

In momentul când veţi fi chemaţi 
d-voastră șcă girați în conştiinţa şi 
pe lângă răspunderea delinitivă a u- 
nui regim naţionalist, vă rog să cre 
deți că se aşteaptă dela d-voastră 
dovezi de jerttă supremă. Nu veți 
fi prefecţi, oameni cari nu vaţi o- 
cupat niciodată de administraţie, du- 
pă cum nu vor îi miniștri oameni de 
casă. Un prefect trebue să fie întrun 
regim naționalist mult mai vrednic 
decât chintezența tuturor acestor sub- 
secretari de Stat, în numărătoarea că- 
rora cetăţeanul se încurcă adesea. 

Am mângâerea că acei peste o mle 
de tineri cari au semnal scrisoarea 
ce mil s'a adresat, nu au făoul-o nu- 
mai din afecțiune faţă de mine, ci şi 
cupriuși de îngrijorare peniru 6i, pen- 
tru familia lor și pentru marea fami- 
Ille românească. 


a d-lui Maniu 


«Guvernul reaminteşte dispo- 
zițiile legii privitoare la forma- 
țiunile para militare. 

Nimic de zis. 

Decât, că cei dintâi cari tre- 
bue să arate supunere față de 
legi, este guvernul și partidul 
care-l susține. 

Dacă guvernul şi partidul na- 
țional-creştin vor dizolva lăncie- 
rii săi şi nu vor continua acțiu- 
nea de desvoltare a acestei for- 
mațiuni, le vom urma pilda 
bună. 

Altfel vom face tot aşa cum va 
face guvernul şi partidul său». 


in jurul uaui incident 
franto-japoner 


TOKIO, 26 (Rador). — Amba- 
sadorul Franţei la Tokio s'a pre- 
zentat la ministerul Afacerilor 
Străine şi a cerut informaţii a- 
supra incidentului din portul 
Yulikan (insula Hainan). 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteţi rugați să dați concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


FOTO CARPAŢI 


pentru amatori, 


au reducere. 


Str. Edgar Quinet 5 alătari de Capşa 


Executăm fotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
filme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


Titus Pilescu 


[i 
VIZITAŢI 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS ==————= Telefon 3-81-66 =———_ EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şiioane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


re jiu: fo 


Incălţăminte durabilă şi eltină 
„CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. 
Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rie : 


ANDREI 


use 


i 
| 


CN La VERII BET EERO SEI RR . . 
Vestminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


Încălţăminte trainică 
pentru sezonul de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere propri: 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Str, Carol No. 46 
DE ŞOŞONI şi GALOȘI 
Tel, 542'03 
SEE PETE IC CEE NT DEE DORI ICE FER SII 2 2 UDE Deea 


SPORT 


Bucur 
Dee i 


Vimirea“ 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


telefon 478/5350 
Ea 


Viva: Viva: Academia 


insfârșit va trezit şi laşul 


In primăvară va lua fiinţă în ce- 
tatea culturii un mare club poli- 
sportiv universitar. Vestea nu voa- 
te fi decât îmbucurătoare. Pentrucă 
acest club va îi — mai presus de 
toate — o forţă de afirmare româ- 
pească aculo unde mişună oficinile 
iudaice. Iniţiativa aparţine actua- 
lului comitet de conducere dela «So- 
cielatea studenţilor creştini în me- 
dicină» Comitetul speranţelor verzi. 

In şedinţa extraordinară ce va a- 
vea lo la începutul lunii viitoare 
se va elabora statutul şi se va ale- 
ge comiteiul însărcinat cu conduce- 
rea clubului. Presidenţia de onoare 
va fi solicitată unui distins profe- 
sor dela facultatea de medicină. O- 
dată stabilit, comitetul va avea mi- 
siunea să intervină la rectorat şi 
municipiu pentru a se obţine fon- 
durile necesare apariției si întreți- 
nerii clubului. 

Niei o clipă nu ne putem gândi 
că cei în drept nu vor acorda spri- 
jinul bănese — pe lângă cel moral-- 
unei inițiative demnă de laude ne- 
precupetite. Mai ales că, atât în bu- 
getul dela Universitate cât şi în cel 
dela Municipiu, sunt prevăzute su- 
me destul de importante special 
pentru asemenea scopuri, 

Se va hotărî apoi care vor fi sec- 
țiunile cu care va activa elubul în 
apropiatul sezon, pentru a se face 


“afilierea lor la federaţiile respec- 
tive. 
In dorința de a servi cititorilor 


noştri — cu un eaes mai devreme — 
amănunte menite să sporească în- 
crederea în S. S. M. 1. (numele celu- 
bului), anunțăm din sursă sigură 
următoarele; 

— Punctul de atracţie îl va lur- 
niza secţia de nataţie condusă de 
Ata Kelemen, camppoa naţional la 
mai multe probe, 

Se speră că această secţie — în 
care vor activa multe talente româ- 
neşti — va aduce clubului precum 
şi Iaşilor — numai satisfacţii, 

Și se nădăjdueşte că, măcar de a- 
cum înainte, bătrâna Capitală a 
Moldovei va fi scutită de penibilul 
spectacol al diverșilor jidovi po- 
rând în «campioni», 

— Deasemenea echipa de football 
va produce senzație „căci ea numă- 
ră numai tineri dotați cu talent şi 
energie. In acelaș timp dornici să 
cucerească în mod loial — adică pe 
teren — supremaţia cucerită pe ne- 
drept — adică la masa verde — de 
pătre Textila Moriţ Wachtel, cn bi- 
pevoitorul concurs al indolenţilor 
pficiali moldoveni, 


—- Clubul va mai număra urmă- 
toarele secţiuni: atletism, tennis, 
canotaj și ping-pong. In curând de 
nici vor porni acei ce vor spăla ru- 
yinea, învingând șleahta degenera- 
ților: iufţii Schapira, Adelstein et 
Comp. lar la iarna viitoare mai 
mult ca sigur că se va forma sec- 
ţia de patinaj şi hokey pe ghiață 
Poate chiar şi de sky. 

Un club care porneşte la drum 
cu deviza «sport pentru sport» este 
un lucru rar în zilele noastre. 

Deaceea el merită toată conside- 
rațiunea. Salutând cu încredere a- 
pariţia sa, îi dorim o viață lungă 
încununată de victorii. 

Credinţa noastră este că <idealiş- 
tii dela Ieș» vor învinge. 

Alexandru Duţu Râşca 


[o L—— ---———— 


Sfeștani- dela Venus 


* Sâmbătă 29 crt. pe ARENA VE- 
NUS se va oficia tradiționalul ser. 
viciu religios de început de sezon. 
Ca şi în anii precedenţi campio- 
nii noştri de football ţin să mpor- 
nească la drum de luptă românea- 
scă, sub binecuvântarea crucii. 
a 


. 


In ziua de 6 Februarie a. 0, va avea 
loe în sala «Liedertatel>, balul anual al 
A. S. C. Venus, campioana naţională de 
football pe anul în curs, 


Doaiți, SA CUumPARAŢI Cu PREŢURI EFrINE ? 
Vizitaţi Magazinul „Tănăsescu“ 


Str. Câmpineanu No. 1 ţjos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat su toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 


Articole de toileite şi pariumerie 


Demisia d-lui prof. Ţintă 
din F.A.R.R. 


D. prof. George Țintă a trimes urmă- 
toarea scrisoare F. A, R. Rului prin 


care face cunoscut demisia d-sale : 


E E: în eee, 


In momentul când mi sa propus 
numirea mea ca preşedinte al comi 
siunii de învăţământ şi propagandă 
am primit cu bucurie această dem- 
nitate, care speram că îmi va da pu- 
tinţa de a înfăptui măcar o parte 
din ideile eşite din experiența unui 
deceniu de preocupări aeronauttice 
şi de reflecţii asupra retetelor ce- 
lor mai propice penru o bună des- 
voltare a aviaţiei particulare  ro- 
mânești, Aceeaşi experienţă îmi 
dovedisg însă că dela conceperea i- 
deii şi până la înfăptuirea ei este 
un drum lung şi spinos: trebuese 
mijloace, îrebuese colaborări sin- 
cere trebue autoritate morală. De 
aceea. am făcut dela inceput o re- 
zervă, precizând că mă voiu socoti 
deslegat de muidatul ce primesc la 
F.A.R. R., în clipa în care condiţi- 
noile de lucru vor fi prea vitrege, 
în clipa în care ele vor ajunge pâ- 
nă la paralizarea oricărei activi- 
tăţi, 

Clipa aceasta a sosit, 

Intr'adevăr, principalele atribuţi- 
uni ale Federaţiei Aeronautice Re- 
gale a României, potrivit statulu- 
lui său, Sunt: 1) îndrumare; 2) su- 
praveghere: 3. control. 

1) Indrumare înseamnă iniţiativă, 
Dar F. A. R. R., nu poate avea i- 
niţiativă, datorită organului tutelar 
direct, care înţelege să păstreze pen 
tru el toate iniţiativele (deşi nu 
dispune de serviciile necesare pen- 
iru atingerea acestui seop). 

2) Supraveghere înseamnă  pre- 
zenţă la activitatea din ţara întrea- 
gă a tuuror asociaţiunilor aeronau 
tice, Aceasta implică cheltuială şi 
deplasarea rapidă, adică avioane; 
iar F. A, R. R., nu a dotândit până 
în prezent nici unele, nici altele. 

3) Control înseamnă în plus să ai 
siguranţa că abaterile vor căpăta o 
sancţionare promptă şi cuvenită. 
Dar F. A.R, R.. a controlat, prin 
d-na Ioana Cantacuzino și prin 
subsemnatul, activitatea dela şcoa- 
la A. R. P. A.-Otopeni, a constatat 
abateri cari au mers până la fal- 
şuri în acte publice şi, în patru luni 
de zile, sancţiunile nu au fost date, 
Optimist ca orice aviator, le aştept 
încă. Dar atunci când vor veni va 
îi târziu, foarte târziu, Prin urma- 
re promptitudinea, care face parte 
integrantă din spiritul aviatie, va 
rămâne total nesatisfăcută. 

Mai poate spera F. A. R. R., că 
i-a rămas vreo părticică de autori- 


tate faţă de asociaţiunile peste cari 
a fost aşezată? 

Programul de activitate, pe care 
comisia de propagandă şi - învă- 
țământ l-a fixat pentru anul în 
curs, este astăzi o simplă lucrare 
teoretică, poate interesantă ca pro- 
ect de muncă, dar fără nici un fel 
de sorţi de realizare, Inspiratorul 
acestui program cu neputinţă de 
înfăptuit în  condiţiunile actuale, 
nu poate primi să păstreze mai de- 
parte calitatea de preşedinte al co- 
misiunii, atât de împovărătoare ca 
obligaţii de muncă şi totuşi atât de 
lipsită de posibilităţi de realizare. 
Propria mea conștiință şi datoria 
de a nu descuraja pe cei cari năzu- 
ese încă — și; trebue să continue a 
năzui neîncelat — spre un ideal ae- 
vonautie românesc, mă împiedecă 
dela aceasta. 

Pentru motivele de mai sus vă 
rog să binevoiţi a lua act că pe 
data de 25 Ianuarie 1938 depun man- 
datele de membru şi de preşedinte 
al comisiunii de învăţământ şi pra- 
pagandă. 

Cu cea mai perfecă consideraţie, 

PROF. GEORGE ȚINTA 
pilot-aviator 


Maria Constantinescu 
Bulev. Carol ], 59 et. Il 
soldează cu preț redus. 


. ——.—-” 

f cu carnet de Bucureşti 
$0 ei având practică înde- 
lungată, caut serviciu la casă se- 
rioasă. Cunosc electrisitatea și. 
mecanica de caloriier. 


ION GĂINARU 
str. Virgiliu Nr. 39 


Deia Societatea 
de Uro!osie 


Vineri, 25 lanuane 1958, va a- 
vea loc adunarea generală anuală 
a Societăţii la Sediul ei din Blv. 
Brătianu no. 11 (localul Asociaţiei 
Generale a Medicilor), cu următoa- 
rea ordine de zi: 1. Cuvântul de 
deschidere al preşedintelui d. aqre- 
gat Marinescu Gh.; 2. Raportul d. 
secretar general M. Popescu- Buzău; 
3. Raportul d. dr. Vintici, casier ; 
4. Raportul cenzorilor şi descărca- 
rea de gestiune; 5. Alegerea noului 
comitet; 6. Alegerea comisiei de 
cenzori; 7. Diverse. 

In continuarea adunării generale 
va avea loc şedinţa ştiinţifică cu 
următoarea ordine de zi: 

Proj. N. Hortolomei şi Gh. Co- 
jan: Alcoolul diluat ca preventiv ai 
inoculărilor secundare în timpul o- 
peraţiei tumorilor vezicale. 

Dr. C. Stoian și dr. Aurelian Po- 
pescu: Atitudinea chirurgicală în 
traumatismele rinichiului. Raportor 
M. Popescu-Buzău. 

Dr. Th. Burghele: Infarct renal 
simulând o nefrită hemoragică. 


Reducerea prețurilor 
ia lemne şi peşte 


După ce sa realizat ieftenirea 
pâinii şi cărnii, d. C. C. Brăesku a 
început să studieze posibilităţile 
care ar duce la ieftenirea si a lem- 
nelor şi peştelui 

In acest scop d. primar genvral 
va avea Marţi o întrevedere cu u. 
general Mihail Ionescu, preşedin- 
tele consiliului de administratie C. 
F. R., pentru a cădea de acord asu- 
pra reducerii tarifului la transvor- 
tul lemuelor de foc pentru Bucu- 
reşti, dela orice distantă. 

Deasemenea, d. C. C. Brăesku va 
mai avea o întrevedere cu d. Stan 
Ghitescu, ministrul cooperaţiei, pen 
tru a discuta miiloacele de ieftentre 
a peştelui. 

NU SE VOR MAI FACE NUMIRI 
LA PRIMARIA CAPITALEI 
La primăria Capitalei find com- 

pletate toate posturile vacanle, nu se 

va mai face niciun [el de numire. 

In acelaş timp, se precizează că toţi 


Inaugurarea conferințelor 


agricole 


tutul de cercelări agronomice deschide- 
tut] de cercetări agronomice deschide 
rea unui «Ciclu de conferinţe agricole» 
pentru inginerii agronomi și agricul: 
tari 

Primul a luat cuvântul d. prof. Gh. 
lanescu-Siseşti care arată importanța 
Institutului de cercetări agronomice în 
promovarea agriculturii pe cale ratio- 
nală şi ştiinţifică, 

D. ministru al agriculturii vorbeşte 
de importanța pe care institutele teh- 
pice o au în promovarea factorilor de 
producţie. Promiie sprijinul său pen- 
tru progresul institutelor tehnice. 


La urmă, d. Gh. Șlefănescu-Goicea- 
nu, preşedintele Uniunii Camerelor a 
gricole şi consilier tehnic al ministeru- 
lui de agricultură, arată cum în mare» 
revolujic socială care se chiamă «Re 
forma agrară> în țara noastră agrono- 
mii au fost în centrul acţiunii și în a- 
celaş timp şi factori de execuţie pe 
teren. 


Au urmat apoi conferinţa d-lui prof, 
dr. D. Andronescu despre «<Grâul ro- 
mânesc» şi conferința d-lui dr, C. Căl- 
niceahu despre «Experiențele dela sta- 
țiunea Bărăgan» 


funcţionarii bugetari, legal numiţi, au 
rămas în posturile lor, 
LEMNE PENTRU FUNCŢIONARI 
D). Gh. Banu, primarul sectoru- 
lui de Verde, a aprobat să se dea 
fiecărui funcţionar o cantitate de 
3000 kgr. lemne, socotite a 0000 lei 
vagonul şi plătibile în rate lunare 
mici. 
100 REMORCI NOUI PENTRU 
VAGOANELE S$. T.W 


Direcţia generală S. T. B. pune în 
circulaţie la începutul lunei Februa- 
rie a. c. un număr de 100 remorci 
metalice lucrate în atelierele socie- 
tâței. 

După punerea în circulaţie a a- 
ceslor remorci, nu va mai fi în Ca- 
pitală nici un vagon motor de tram- 
vai fără remorcă. 


N 


U 


Dureri de cap! 


Junghiuri deasupra orbitei, 
sau amețeli apăsătoare în 
tot capul sunt chinuri pe 
cari le puteţi combate uşor 


GARDAN 


suprimă durerile! 


PRODUS 


» Bayer « 


Un prim succes 


Sindenților dela Academia Comer 
cială li s'a dat sesiuiie de Februarie 


Municipale Studenții reiau cursurile - condiţisnat- gână Vineri 


In consiliul profesoral ţinut asea- ! solidaritate care leagă corpul stue 


ră la Academia Comercială, sa ho- 
tărît acordarea sesiunei de Februa- 
rie, — adică primul punet din do- 
leanţele cari constituiau obiectul 
grevei — celelalte puncte urmând 


să fie soluționate până Vineri 28 


cert. 

In aceste condițiuni, d. Mircea Go. 
za, preşedintele A. S. A. C. 1. de co- 
mun acord cu comitetul şi cu stu 
denţimea a hotărît reluarea cursu- 
rilor până la data pronunțării nou 
lui consiliu profesoral. 

In cazul când consiliul prolesora: 
de Vinari va soluţiona integral do- 
leanţele studenţimei dela Academia 
Comercială, greva va fi considerată 
ca închisă — altfel, ea urmând să 
fie reluată Sâmbătă 28 Ianuarie cert. 

Se speră că ceastă situațiune va 
fi evitată printr'o înțeleaptă desi. 
ziune a 0nor. corp profesoral. 

De altfel conducătorii studenților 
dela Academia Comercială, abia 
acum conştienţi de  extraordina:a 


Serbarea Unirii 
la Cercul ieşenilor 


Comiteţul Cercului Ieşenilor a or- 
ganizat, în sala Frontului Negustorese, 
Luni 24 Ianuarie ora 35 p. m. o impre- 
sionantă sărbătorire a Unirei, la care 
a participat un mare număr de mem- 
bri şi mult tinereţ. 

D. profesor Simion Mehedinţi a ţinut 
o magistrală conferință cu subiectul: 
Ce înseamnă laşul pentru uoi', prima 
conferinţă din noul ciclu: „Iaşul privit 
de diferite personalităţi”, pe care o 
vom publica în numărul nostru de mâine. 

D. Grigore Trâncu-laşi, preşedintele 
Cercului Iesenilor, a făcut elogiul acti- 
vităţii culturale a d-lui profesor Ma- 
hedinţi, mulțumind călduros pentru im- 
presionanta şi documentata conferiuţă. 
D-sa a evocat, în cuvinte emoţionante 
episoade din tragedia Iaşului din tim- 


INFORMAŢIUNI 


Frăția misionară „Patriarhul Mi- 
ron” face rugăminte câtre cei ce au 
luat liste de subscripţie, să le îna- 
poieze imediat chiar dacă n'au cotizat 
nimic, în str. Sf. Apostoli 40 fiind 
cerute de autorităţi. 


Din inițiativa studenţilor legionari 
români din Paris s'a oficiat în ziua de 
9 Ianuarie crt. un parastas, la bise- 
rica română, pentru eroii Moţa- 
Marin. 


Serbarea Unirei la Botoşani! 
— Activitatea L gii Cuiturale — 


BOTOŞANI 25, _ Liga Culturală secția 
Botoşani, de sub președinția d-lui prof, 
N. Bidnei, singura asoc, din oraş care 
are meritul de a fi contribuit multi, la 
serbarea Unirei, în seara premergătoare 
zilei de 24 comitetul Ligei a organizat 
un bal tradițional în saloanele prefeclu. 
rei locale. Prima condiție pentru partici. 
pare la bal a fost costumele naționale, 
Astfel s'a ajuns la o frumoasă petrecere 
românească, eu cântece naţionale. Juriul 
de apreciere al costumelor format din d, 
prof. 1, V, Luca, d-na Semaca, col, Chir- 
culescu, dana Dumitrescu, dana Ciulei, 
prof. N, Bindei, prof. Hlihor şi Zăvo- 
ianu, remarcând frumoasele costume ce 
reprezentau toate provinciile ţării, A 
doua zi de 24 Ianuarie a avut loc la Ca- 


tedrala orașului slujba religioasă ofi- 
ciată de soborul pr. din oraş în frunte 
cu protoereul Simionescu. La ieșirea din 
biserică d, col, Chirculescu a vorbit oști. 
rei iar muzica a intonat imnul regal, 
După masă la ora 4 a avut lac la teatrul 
«Eminescu» comemorarea zilei de 24 Ia- 
nuarie, în cadrul căreia d. prof. Dimi- 
triu a vorbit despre importanța zilei, Au 
urmat coruri, recitări şi jocuri naționale 
executate de şc. primare şi secundare 


la care a dat ajutor şi soc, muzicală 
«Armonia». Pentru munca depusă de d, 
prof, N, Bidnei preşed, Ligei, a meritat 
pe deplin felicitările şi laudele botoşă- 


nenilor, 


Miercuri 26 Ianuarie ora 6 d. «. 


d-l avocat M. G. Constantinescu wa | şi. inferiori, 


ține o conferință la Ateneul Român 
despre; «Cauzele şi efectele crizei 
morale». Intrarea liberă. 


Astăzi are loc la orele 19 în Aula 
„Fundaţiei Universitare Carol !” (Piaţa 
Palatului) conferința profesorului ita- 
lian Di Tullio, secretarul Societăţii In- 
ternaţionale de Criminologie, care va 
vorbi despre: „Ştiinţa şi dreptul în 
lupta modernă contra criminalităţii” şi 

„Societatea Italiană de Ciirino ozie” 

Intrarea liberă. 


Primăria Sectorului 1 Galben, uduce 
la cunoştinţa contribuabililor din cu- 
prinsul sectorului, că recensământul 
general pe 5 ani, se continuă începând 
dela 27 lanuarie 1936. 

Pentru a evita unele neajunsuri fi- 
reşti cari cer timp pentru îndepărta- 
rea lor, contribuabilii sunt rugaţi, în 
interesul propriu, ca în lipsa lor de a- 
casă să lase actele necesare impunerii 
la domiciliu, spre a fi puse la dispo: 
zițiunea comisiunii la prezentare, 


D. profesor doctor Nieolae Minovici 
va conferenția Miercuri 26 Ianuarie 1938 
ora 18.30 în amfiteatrul Academiei de 
Arhitectură din str. Biserica Enei Nr. 
3 Loco. D-sa va vorbi despre: /nrre 
Viață şi Moarte. Această conferinţă esti: 
a 5-a din ciclul „Educaţia Tineretului” 
organizat de subinspectoratul de P. P. 
al Academiei de mrhitectdtă. Intrarea 
liberă. 


Urmățorii ofiţeri generali, superiori 
combatanți şi asimilați au 
fost trecuţi din oficiu în poziţiunea de 
rezervă pentru limită de vârstă: 

General de brigadă Bucică Petre şi 
Nicolaescu P. Mihail, colonei: Flores» 
cu Pavem, Boitan Ponort şi medic col. 
Ionescu S. Gheorghe, lt. col.: Eliot 
Teodor şi Ionescu St. Ar., maiori: Făt- 
niţă Alex. şi medic Arhiri P. Gheor= 
ghe, căpitani: Rădulescu N. Mihai, Să- 
vescu N. Grigore, Mărgineanu loan, 
Vasii Sabin, Marinescu Molu şi Po- 
pescu I. Vasile. 

Tineretul intelectual transilvănean 
din Bucureşti, organizează  Sâm- 
bătă 12 Martie 1938, în saloanele 
Hotelului „Boulevard”, sub patro- 
nâjul d-nei şi d-lui Mihai Popo- 
vici, fost ministru, Zradiționalul bal 
al Ardelenilor, 

.—— 

In darea de seamă a procesului 
Tonezaru apărută în ziarul nostru 
de Sâmbătă, dintr'o greşală tipo- 
grafică a apărut că a depus ca mar- 
tor d. Dan Popovici, în loe să a 
pară Dori Popovici. 4 

Facem cuvenita rectificare, 


——— 


Vernisajul expoziţiei pictorului Geor- 
ge Barbicri va avea loc în ziua de 
29 Ianuarie a. c., la ora 4p. m, în 
sala „lleana” Cartea Românească din 
B-dul Academiei, 

Expoziţia va rămâne deschisă până 
la 17 Februarie. 


— 


E a TIE 2 e E ADITIONALE 20 EGEE ARB UE 20897 AIE e EFERII Ra77a 7 


ppul marelui războiu, scoțând învăţă- 
minte şi dând îndemnuri tineretului, 

D. general lon Popovici aduce unele 
lămurtri interesante, în legătură cu du» 
reroasa răstignire a ţării, prin trata'ul 
dela Buitea. 

A urmat partea muzicală: 

Elevul N. Niculae Decusară, a exe 
cutat la vioară, cu mult talent, acom- 
pâniat la pianul de studenta Ecate- 
rina Mahu: „Balada” de C. Porum- 
bescu şi „Dans țărănesc” de C. Du- 
mitrescu, 

Corul Academiei Regale de muzică, 
sub conducerea d-lui profesor Ștefan 
Popescu, a cântat cu măestrie: „Pre 
ţine te lăudăm” (Anton Pan), „,Pesca- 


rul” (Chiriac),. „Cântec de Crăciun” 
(Budiş), „„Graiul Neamului” (Cerna), 
„Marşul Regal” (Muzicescu) şi „Hora 


Unirii” (Ştefan Popescu). 

Seara la ora 8, membrii Cercului 
Ieşenilor s'au reunit în număr de 100, 
la o agapă, în sala restaurantului Fe» 
deraţiei Funcţionarilor publ'ci, din pa- 
sagiul Româu. 

Scopul agapei a fost sărbătorirea a 
ciaci ami de activitate a Cercului, cu 
prilejul patronului său legat de serbarea 
Unirei; precum şi sărbătorirea preşe- 
diutelui Cerculu, d. Grigore Trancu- 
laşi. 

Au participat şi d-nii profesori Si. 
mon Mehedinţi şi Ion Simionescu. Au 
vorbit: S$. S. Pr, C. Dron, pentru d. 
profesor Mehedinţi; d. general C. Mu- 
nolache pentru d. profesor Ion Simio- 
nescu; d-nii C. N. Ifrim, D. Focşa, 
general Gane, pentru d. Grigore Trancu 
laşi, d-nii C. Ştefănescu Drăgăneşti, co- 
mandor lenescu Jonson, Iou Conastan- 
țiu, amiral Gavrilescu, Dr. C. Tăaă- 
sescu, colonel Caracaş, Botez-Cauca:, 
profesor Mehedinţi, profes-r Sim'onescu 
profesor Trancu-Iaşi, 


Dela Uniunea otițerilor 
de rezervă (U. 0. î.) 


Se aduce la cunoştinţa d-lor ofi- 
țeri de rezervă că, cursurile de pre- 
gătire militară, organizate de U. O. 
R., S'au redeschis în ziua de 15 crt. 

Prima şedinţă va avea loc la se- 
diul Uniunii, B-dul Schitu Măgu- 
reanu No. 2, Palatul Soc, Studen- 
ee în Medicină astăzi 26 crt. ora 

6 (18) pentru ofiţerii de rezervă 
din artilerie, iar Sâmbătă 29 crt., 
la aceiaşi oră, pentru ofiţerii de re- 
zervă din infanterie, geniu şi ca- 

valorie, 


—————— 
6 OS — 


denţese al acestei facullăţi nu sunt 
dispuși să dea nici un pas indărăt 
considerând aceasta cu o trădarea a 
intereselor studențimei în numele 
căreia au luptat până acum, îm- 
fruntând toate amenințările şi toa: 
te riscurile. 


Românizarea și naționali- 
zarea sindicatelor din 
România 


leri la orele 11 a. m. d. ministru 
al muncii Gh. A. Cuza, a primit în 
audiență pe d. |. Popescu- -Muşcel, 
preşedintele comitetului de iniţiativă 
pentru românizarea şi naţionalizarez 
Sindicatelor profesionale din Romă: 
nia, însoţit de o delegaţia numeroasu. 

I s'a prezentat d-lui ministru al! 
muncii, un memoriu scris şi docu- 
mentat. 

Sa subliniat în memoriul depus, 
că actualele comitete ale sindicatelor 
profesionale, uniuni, federaţiuni şt 
confederaţia generală a muncii, la 
care sunt afiliate, formate din 80— 
90 la sută din evrei socialişti şi 
comunişti. 

Deasemenea s'a cerut prin acel me- 
moriu, în numele întregului corp de 
funcţionari particulari, lucrători şi 
meşteşugari, români creştini, din toată 
țara, care au aderat la această acţiune 
de primat al muncii naţionale, al 
românismului şi al realizării legiti- 
melor doleanţe profesionale ale mun- 
citorimii române creştine; să se con- 
troleze urgent gestiunea şi activita- 
tea profesională atât la sindicate, cât 
şi la federaţiuni, uniuni şi confede- 
rația generală a muncii, şi să se în- 
locuiască imediat comitetele actuzle de 
conducere formate din evrei comunişti 
şi socialişti, cu comitetele formate din 
români de sânge naționaliști, cari 
canosc problemele muncitoreşti, ca 
astiel să se poată trece la româniza- 
rea personalului din industrii, bănci și 
comerţ, care astăzi este format într'o 
proporție de 90 Ia sută evrei. 


Poşta Redacţiai 


D-lui Lazăr Şerban, Deva. — Vă 
mulţumim din suflet pentru fru- 
moasa scrisoare pe care ne-aţi tri- 
mMis-0, 

D-lui Rizescu Virgil, sudent, Loco. 
— Versurile d-voastră sunț bune şi 
vă sfătuim să stăruiţi. Noi regre- 
tăm că din lipsă de spaţiu,nu vă pu- 
tem publica poezia. 

D-lui Vasile Eftimie, Loco. — Re- 
gretăm că din lipsă de spaţiu nu vă 
putem publica versurile trimise. 
Continuaţi însă să seriţi. 

D-lui Const. 1. Dulugea, Dara-Bu- 
zău. — Vă mulţumim pentru aten- 
ţia ee ne-o acordaţi. Mai încercaţi; 
numai aşa veţi serie versuri fru- 
moase. 

D-lui Vasile 1. Lache, Loco. — Ar- 
ticolul d-voastră e bun. Avem însă 
articlierii noştri cari scriu în sen- 
sul acesta. 

2-lui Niculescu 0. Gh. Buzău, — 
Scrisoarea d-voastră enprinde lu- 
ceruri frumoase şi noi vom scrie la 
timp despre aceste lucruri, 

D-lui P. D. Gheorghe, Cernăuţi. — 
Versurile d-voastre sunt străbătute 
de simţire caldă şi avânt. Avem în- 
să atâtea vresuri încât ni-e impo- 
sibil să vi le publicăm. 

D-lui Gh. M. Mateescu, Olt.— Poe- 
zia d-voastră e bună de publicat în- 
tr'o revistă literară.  Regretăm că 
nu putem pubkea zilnie mai multă 
literatură, 

Asociaţiei studenţilor români creştini 
din Paris. — Vă mulțumim pentru Cuba 
vintele frumoase ce mi le adresaţi. 


N.BUZDU 


FOT0-RUYA 


Q 


k AN fotograții OXCIUSIV. ul LISABETA46 


Ur tistice 


(LA CINEMA CADITOL) 


Prim presa specializată în informa- 
rea lumii economice s'a dat alarma că 
expuriul de cherestea a României este 
în scădere, 

In cilrele pe care le dăm mai jos 


ECONOMICE - 
Pădurile 


se vede că exportul din ultimul tri- 
mesiru al anului 1937 a scăzut atât 
faţă de exportul din lrimestrul pen- 
ultim cât și față de acelaș trimestru 
al anului 1936. 


1937 


TI TriV Tr.I Tr. IITrIliTrIV 


1936 

e n PE E SR BD 
Exporiul românese 149 279 
> mondial . 1678 4767 
Proporția în % „. 8.9, 5.9% 


Pentru firmele exportatoare această 
siluație este îngrijorătoare și aşa se 
explică alarmaa care se dă. 

Dar părăsind lerenul interesului î- 
sediat, chiar alunci când își găsește 
e justificare în echilibrul balanței 
schimbului nostru internaţional, se 
pime o întrebare al cărei răspuns se 
aşieaptă de multă vreme, 


353 254 257 357 115 181 
7573 3661 1765 4651 7539 3881 
5.10% 6.10, 14.60% 72 42 4.7 


Mai avem noi păduri care să poală 
ti considerale, lără pericol pentru vii- 
torul țării, ca un disponibil de ma- 
texial lemnos care să lie transformat 
în lemn fasonat şi vândut ca materie 
primă peste graniță? 

Și întrebarea noastră rămâne lără 
răspuns deoarece noi nu avem încă 


o evaluare precisă a întinderei înpă- 


Modii carea decretului de valori- 
jicare a grâului 


im „„Monitorul Oficial” de eri, a 
apărut textul decretului Regal de mo- 
dificare a decretului de valorificare 
a grâului, dat pe baza legii pentru 
autorizarea guvernului de a lua pe 
cale de decret Regal unele măsuri 
economice şi financiare urgente şi a 
jurnalului Consiliului de miniştri din 
20 Ianuarie. 

Decretul cuprinde următoarele im- 
portante modificări: 

„ln vederea organizării şi contro- 
imiui operaţiunilor de valorificare şi 
pe baza fondurilor ce vor rezulta 


din taxele 1e valorificare, Banca Na- 
țională a României este autorizată 
a pune la dispoziția Ministerului Coo- 
peraţici, după cererea acesteia, câte 
4.000.000 lei lunar, cu începere de 
la 1 Ianuarie 1938. Acest fond, pre- 
cum şi fondul pentru incurajarea coo- 
perativelor de funcționari publici, pre 
văzut la art. 4, va fi administrat şi 
întrebuințat, prin derogare dela dis- 
poziţiunile legii contabilităţii publice, 
numai pe baza deciziunilor Ministe- 
rului Cooperaţiei” 


Şedinţa comis;uaei interimare 


a Camerei de comerţ din Bueurești 


Yi după amiază a avut loc prima 
şedinţă a comisiunei interimare a 
Camerei de comerţ din Bucureşti, 
sub prezidenția d-lui D. Niculescu 
Ritz. 

Comisiunea interimară a stabilit 
să în conf. cu art. 10 din regulament, 
comitetul de direcţie este format din 
d-nii D. P. Niculescu-Ritz preşedin- 
te, C. Zamfirescu, vice-preşedinte şi 
V Stoicovici, secretar general. 

Pentru a se putea ţine un contact 
câi mai strâns cu organele munici- 
piului, comisiunea interimară a dat 
delezaţiuni d-lui ing. Bogdan la 
municipiu, d-lui Gh. Firănescu la 
primăriile de Albastru şi Verde şi 
d-lui M. Teodorescu la primăria de 
Negru. Delegații Camerei au însăr- 
cinarea de a susţine în faţa organe- 
lor comunale dezideratele clasei co- 
mereiale şi industriale în raporturi: 
le sale cu administraţia. 

Faţă de propunerea făcută de mi- 
nișterul Afacerilor Străine comisiu- 


Preţurile pe ziu 


nea interimară a Camerei a primit, 
ca apropiata sesiune a Consiliului e- 
economic a Micei Inţelegeri să se ţi- 
vă în localul Camerei de comerţ şi 
industrie din Bucureşti. In acelaş 
ţimp s'a declarat de acord ca bule- 
tinul special pe care Camera îl e- 
dițează ca organ al celor două în- 
țelegeri regionale, să-şi continue a- 
pariţia. 

Comisiunea a hotărît să se ceară 
municipiului Bucureşti stabilirea u- 
nor norme precise în vederea deter- 
minării preţurilor produselor ali- 
mentare, în scopul de a nu se ştirhi 
“bertatea de care are nevoe clasa 
comercianților de alimente şi de a 
nu veni cu măsuri care să stânje 
nească fără nici un folos activitatea 
acestei clase. 

Comisiunea a mai hotărîţ să se in- 
tervină la ministerul muncii în sco- 
pul de a se stăvili unele abuzuri 
<onstatate cu ocaziunea aplicării ex- 

| poor a legii repauzului duminical. 


Piaţa 
4 de25 lanuarie 


în Capitala 


Carne de vacă, cal | kg. lei 24; car- 
me de vacă cal. II kg. lei 20—22; car- 
ne de vacă cal. III kg. lei 16; carne 
de mânzat kg. lei 15—21; carne de 
porc kg. lei 27—33; osânză kg. lei 
31—35; slănină kg. lei 30—31. 

PEȘTE . 

Biban kg. lei 16—26; lin kg. lei 20— 
50; mărunţiş kg. lei 8—12; somotei 
până la 1 kg, kg. lei 20—30; ştiucă 
până la 1 kg., kg. lei 20—40. 

PASARI ŞI OUA 

Găini la rând buc. lei 45—50; gâște 
la rând buc. lei 65—75; rațe la rând 
buc, lei 40—50; pui la rând buc. lei 
28—509; ouă de găină suta lei 240—269. 

ZARZAVATURI 

Cartofi kg. lei 2.80—5,00; ceapă kg. 
lej 7—9; fasole uscată kg. lei 10--12; 
murcovi kg, lei 5—7; praz snopul lei 
4—8; păstârnac kg. lei 5—7, pătrun- 
jel răd kg. lei 5—7; jelină suta buc. 
lei 300—400; usturoi funia lei 10—2V; 
zarzavat de supă suta leg, lei 140—160, 

FRUCTE 

Mere comune kg. lei 4-8: pere co- 
mune kg. lei 8—12. 

PIAȚA CEREALELOR LA 
CONSTANȚA 
Constan, 25 Ian. 

Piaţa neschimbată. 

În port au sosit: 

180 vag. grâw; 28 vag, orz; i vagon 
fasole. 


FAINA BE LUX 
NOUA MOARA 


GAGEI 


Prin bursă sau vândut: 

6 vag. făină; 272 vag. grâu; 51 vag. 
orz; Î vagon linte; %4 vagon țărâje. 

Vânzări imediate: 

Grâu curat de 72 kg. 53.000 lei vag. 
54.000 lei vag.; de 75—76 kg, 55.500 lei 
54.000 le vag.; de 75—76 kg. 55.500 lei 
vag.; de 77 kg. 56.750 lei vag.; de 78 
kg. 57.000 lei vag.; de 80 kg. 57.500 lei 
vag,; 81 kg. 58.000 lei vag. 

Grâu cu corpuri de 72—74 kg. 52.000 
lei vag.; de 75 kg. 54.000—55.009 lei 
vag.; de 77 kg. 54,000—54.625 lei vag.; 
de 78 553.500—56.750 lei vag.; de 79 kg. 
55.500 lei vag.; de 80 kg. 57.000 lei vag, 

Orz de 56—59 kg, 39.750 lei vag.; de 
60 kg. 40.000 lei vag. 

Vânzări pe termen: 

Orz de 58—59 kg. 39.500 lei vag 

Rapiţă naveta 83.000 lei vag. : 

Rapiţă coltza 84.00 lei vag.; 
de primăvară 63.000 lei vag, 

Rapiţă sălbatecă 48.000 lei vagonul 
prumpt staţie, 

Mazăre «Victoria» 47.000 lei vag. 

Mazăre furajeră 45.000 lei vagonul. 

Grâu de 78 kg. cu 3 la sută ce. s 
56.250 lei vagonul, 

Fasole de Transilvania 64.000 lei vag. 
dană, 

Fasole de Bazargic 62.000 lei vag. 

Fasole de lalomița 60.000 lei vag. 

Porumb nou 28.500 lei vag, 


CEA MAI BUN, 
CORA MAI mA BĂ | 


rapiță 


FINANCIARE 


durite perleci clasiiicată, In datele 
oficiale multe întinderi care ligurează 
ca păduri, corespund în realitale cu 
tutărişuri fără valoare, 

Fără îndoială că no preocupă şi 
siluaţia comerțului nostru cu material 
lemnos şi am dori să lie liberat 
de loate greutăţile care îi stau astăzi 
în cale oprindu-l de a-și lua întregul 
avânt; dar înainte de toale trebue să 
no preocupe interesul economic per- 
maneni care impune un anumii pre 
cent de înpădurire. Nu vorbim aci 
de valoarea pădurei şi penru alte 
domenii de viață naţională, 


”Polilica comercială, în ce priveşte 
exportul malerialului lemnos, trebue 
deci să aibă ca punei de plecare 
pădurea. Altlel. poale deveni un ade- 
vărat pericol pentru ţară. 


BURSA 


25 lanuarie 1938 

Piaţa rentelor prezintă aspecte de 
fermitate în tot timpul şedinţei ofi- 
ciale, Renta consolidării îuserie cursul 
de 37 1/4, împroprietărirea 59 3/8, sta- 
bilizarea 42 14. 

In târgul liber, ofertele sunt nume- 
roase. 

Compartimentul acţiun:lor este siab. 

»Mica” pierde alte 30 puncte, fiind 
încheiate la 1250. Restul hărtiilor, cu 
excepţiunea acţiunilor Banca Româ- 
nească, neglijate, 

Au încheial: 

Renla desvoltării 39 1/2, 40, 39 3/4, 
40, 40 1/5, 40 1/4. 

Renta consolidării 37, 37 1/8, 37 1/4, 

Renta stabilizării 42, 42 1/4, 

Renta unirii 61 1/2. 

Renta înzestrării mari 76. 

Seris. urb, Buc. 5 la sută 32 1/2, 

Mica 1265, 1260, 1258, 1255, 1250. 

Clădirea Românească 270, 272, 275. 

Letea 840. 

Loc. eltine 150, | 

Banca Românească 578. 

Creditul Minier 271, 273, 272, 273 

JI. R. D. P. 09, 607. 

Astra Română 840. 


CURSUL DEVIZELOR 


Paris 350—345 
New-York 98.15—-100.15 
Londra 459.50—499 50 
Olanda 53.60—50.10 
Elveţia 22.70 —23.15 
Bruxelles 16.65--17— 
Varşovia 18.65—19,. 
Italia 5.19.6060 —5.19,66 
Pengoe 26.50—27.50 
Viena 25.50—27.50 
Kor. 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 58%. 
VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 7.00—7.50 
Lire sterline aur 1650—1710 
Dolari 205—215 
Fiorini olanda 110—129 
Napoleon 1333—1385 
Leva 1,50—1,23 
Shilingi 36—371/2 
Zloţi 33—35 
Rentenmark 35—43 
Pengoe 36—371/2 
Olomane 115—125 
Lire sterline 1090 —1120 
Ke. 6,10—6,45 
Elveţia 30—53 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


«BUNA VESTIRE» 


(ă ță domn serios căruia 
U N pentru sediul său 
şi împrejurimi mari să se înfiin- 
țeze imediat un depozit de li- 
vrare (îără prăvălie). Ocupaţie 
şi domiciliu inditerente. 

Venit durabil lunar Lei 9000. 

Oierte sub No, 28 la 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, mărește, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 

CALEA VICTORIEI No, 35 


(Colț cu Pasajui Majestic) 
| elelon No 134/15 


$e.ul postului da jan- 
darmi ighiu, jud. alba 
să fie tras la iăsgundare 


In ziua alegeriior dela 20 De- 
cembrie s'a irecut cu vederea un 
fapt petrecut între comuna Şard şi 
Ighiu din jud. Alba şi pe care îi 
inregistrăm astăzi. Şeful postului de 
jandarmi Ighiu plut. Marcu, în schim- 
bul unor promisiuni s'a trezit la 
un moment dat transformat într'ur, 


agent electoral al partidului liberal. 
Pe drumul dintre Şard şi Ighiu ce 
conducea la secţia de votare acest 
subaltern oprea pe ţărani şi le atâr- 
na pe piept tinichele cu semnul par- 
tidului „Totul pentru Ţară” şi îi 
ameninţa în cazul când nu vor vota 
cu liberalii. Cunoaştem pe acest su- 
baltern încă de astăvară când a 
căutat să stânjenească mersul unor 
anchete ce i-au fost însărcinate cu 
prilejul furtului ce s'a săvârşit la 
vânzarea rezervei de moşie a statu- 
lui român. 

Atragem, deci, atenţia forurilor 
competente a ţine subt observaţie 
pe acest individ şi să fie tras la 
răspundere. 


Cum a sărbătorit pe 24 lanuarie 
Ceutrui Stude:țesc Bucuresti 


Centrul Studenţesc Bucureşti, prim CO- 
mitetul lui de conducere de sub preşe- 
denția d-lui Laurian Pălariu, a luat 
hotărîrea să sărbătorească ziua de 24 
Ianuarie. 

In seara de 23 Ianuarie. în ajun, s'au 
adunat peste 1500 de studenţi, la sediul 
căminului Mediciniştilor, din Bul, Schitu 
Măgureanu 2, Individual sau în grupuri 
de câte trei. studenții au pornit întâl- 
nindu-se la ora 9 cu toții la bariera Ver- 
gului, la marginea Bucureştiului.  Aci 
s'au încolonat, având în frunte pe pre- 
şedinții societăților, Au străbătut dis- 
tanța de 25 km. până la pădurea Cer- 
nica, Aci au ținut «ședință solemnă», 
care a ținut dela ora 2'%4 până la 4 Jum. 
dimineata, S'au aprins 15 focuri mari 
împrejurul cărora sau adunat studenţii 
cântând cântece naționaliste. 

D, Laurian Țălnariu, licenţiat în Drept 
şi vice preşedinte al «Centrului Studen= 
țesc Bucureşti», deschide şedinţa eviden- 
țiind legătura dintre sărbătoarea de 24 
Ianuarie şi studențimea română, care a 
ținut să o sărbătorească departe de 
lume şi cât mai aproape de pământul 
străbun sub ocrotirea sfintei bisertoi, 

D. Bartolomeu Livezeanu, membru în 
comitetul <Uniunei Naționale a Studen= 
ților Creștini Români», subliniază esenia 
credinții naționaliste a studențimti ro= 
mâne de astăzi, în care trăesc puternic 
tradițiile strămoşeşti, luptele și jertfele 
istoriei noastre naționale, Deaceea s'a 


Adunarea generală 
Soc. studenților în medicină 


Societatea studenţilor în medicină a 
maintat, în ziua de 18 Ianuarie, deca- 
natului facultăţii un memoriu, prin 
care cerea modificarea regulamentu- 


caii. DPI IONAE. 245 ca) |Iui facultăţii, în senzul decongestio- 
sg by, : . nării programului anului III şi, al, unei 
Lira Palestineană  489.30-—499:50 (2) | mai judicioase orânduiri a examene» 
Kor. Suedeze 25.25 —25.25 (x) [lor de fine de an; reducerea taxelor, 
Lira italiană 519.66—519.60 (2) | vevizuirea burselor acordate anul a- 
Zloţi 18.65 —19.05 (x) |cesta, înlăturarea asistenţilor şi pre- 
Otomane 81—85 (x) |paratorilor evrei, încetarea vacanţe»- 
Belgas 16.65—17 (x) [lor prea îndelungate ale unor cate- 
Kc. 3.44—351 (x) |dre, etc. 


Sehillingi 
Elveţia 


25 —26.50 


Deoarece consiliul profesoral nu a 


22.70—23.15 (x) | rezolvat încă memoriul, Soc. studenţi- 


Comisia pentru verificarea dreptului 


de liberă practică a madicilor și farmaciștilor 


Comisiunea instituită de ministerul 
muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, 
pentru verificarea dreptului de liberă 
practică a medicilor și farmaciştilor cu 
diplome din străinătate, lucrează ou asi. 
duitate zi de zi, 

Membrii comisiei nu fac parte din 
nici un partid politie şi au primit a- 
coastă grea sarcină, refuzând orice re- 
tribuţie, numai în speranţa de a oferi 
toate garanţiile de obiectivitate. 

Ei sunt continuu călăuziţi numai de 
grija de a sancţiona fraudele, de ori- 
cine ar fi fost făcute şi a respecta munca 
einstită şi drepturile legal câștizate a 
celor supuşi judecății ei, indiferent de 
rasă sau religie. 


Rezultatele cercetărilor nu vor putea 
îi comunicate decât atunci când vor pre- 
zenta toate garantiile de legalitate şi 
vor fi strânse toate probele de vino- 
văţie. 

Comisiunea roagă pe d-nii medici şi 
iarmacişti să-i dea tot concursul în a- 
ceastă operă atât de necesară- care va 
constitui pentru publicul suferind o che- 
zășşie de competinţă şi onestitate a cor- 
pului medical şi farmaceutic, 

De asemenea, persoanele cari cunosc 
neregularități referitoare la obţinerea 
liberei practici sunt rugate, în intere- 
sul general, să le comunice prin sori- 


N. POPOVICI, București, 
hovei 265. 


RADU 


Eîtinește viaţa 
Calea Victoriei, e1 
Lei 21 Pânză „sura 
„29 Batist pier pe inter 
în 24 Finet paacea 70 em, tnt 
m 68 Pânză „catre Saiteie 
78 Pânză pi Gat, 
» 48 Picheturi „, capoae 
65 Poplin.. i camaş 
n 13 CÂTPE pentru Bucate 
29 Chileţi „air, Dame 


29 Ciorapi „+ pune 
n 88 Flanele „plm, 


„E mil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. S. E. 
Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 

Telefon ; 2.54.57 
APARATE de KADIO: Toate mărcile 

Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparații şi reglaje de precizie. 


26 Ciorapi pamatesu Le Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. 
-. Li RED III COOP SID SEL DE PAT BOB 
» 280 Treninguri His, — 
[i ii 


Camar. z:: şi prietenii legionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Cencurează cu 20, toate magazinele cuaceașiarticolef 


Nik y“ 


DUMITRU BORCE:: București Tel, 3.54.66 fa'oa Victorie! 114 


» 3600 Mătase pgptu Plipini 
p 18 Cravate s+ maae e 
n 130 Pulovere poi, 
pă 65 Şaluri de lână Bărbăteşt 
„» 250 Pijamale a. 1. 


Antinevralgic .—— 
Dr. Nanu Muscel BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihăilescu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


| 
| 
| 
întrebuinţaţi contra GRIPEI, MIGRE- ii 
NEI, NEVRALGIEI, ete. 

Se vinc numai în cutii originale 
conţinând două buline şi cu sem: 
nătura doctorului. Depozit, Farmacia 
Calea Ra- 


CROITORIA GEORGE STANESCU | 


Execută ireproşabil, elegant şi fetin cu furnituzi de calitate 
Camarazii legionari beneficiază de o reducere specială, 


SPLAIUL INDEPENDENȚEI No 40. (Lângă Căminu! Mediciniştilor) 


Ess Să 
ezezzza Ei 


acest e 
Magazinul 
Astăzi 24 Ianuarie vestește unirea spi- 


rituală a generaţiei tinere, a 

S. 8. preotul Dionisie Udişteanu, aduce i 
bine cuvântarea bisericii, Subliniază pu- 4 
terea credinţii creştine asupra sufletului | n. m E 
studențimii, care în vremurile ei grele | Sirasd- Lipcani N. 68. Telefon: 3.10.î 
sau de sărbătoare vine sub scutul bise. 
ricii , 

In momentul când Sfinția Sa aduce 
bine cuvântarea bisericii, întreaga asis= 
tență a îngenunchiat în zăpadă şi s'a 
rugat. S'a cântat cu noi este Dumnezeu, 

După aceasta S. S. evocă sărbătoarea 
de 24 Ianuarie subliniind însemnătatea Îmi 
sa, Deasemenea evocă răsunelul ei asu- 
pra sufletului studenţimii, | 


= 

| Blănăâria „LEOPARD“ 
$, 8. Ierodiaconu ristofo ancu | => 

luând stea ie pai 2 i be- Petre Gârleanu 


jenie din trecutul neamului nostru, Apoi | Str. Coiţei No 40 
cere tărie dela Dumnezeu pentru ca TOATE SORTURILE DE BLANURI 
chiar peste munţi din propriile oase să Vinde Cu preţuri reduse 


pășască pe căile «Stejarului» Neamului. | 

La sfârșitul ședinței solemne studenți. VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 4741.05 
mea întreagă se leagă în fața bisericii 7% E Sa 
de a urma pilda de jertfă şi de viaţă a Dre 
marilor martiri ai mişcării naționaliste 
române, 

După şedinţă studențimea s'a încolonat 
şi în marş ordonat la ora 9 dimineața, 
au ajuns la locul de pornire, palatul mo. 
dicimiştilor, 

Nu sa întâmplat niciun incident, 

Totul s'a petrecut departe de lume nu- | 
mai în ordine şi linişte, j 


| 


sărbătorit astăzi 24 Ianuarie în 
cadru, 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


| 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproșavil cele mai pretențioaşe 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


PAPEI IILE BE Ei 
Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 
La Baionui Albastru 
Strada Carol No. 62 
Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 
Manuiactură Contecţiuni, Incălţăminte 


Vinde eftin 


lor în medicină a ţinut aseară, după 
obișnuita şedinţă ştiinţifică, o adunare 
generală, în care s'a hotărit ca până 
Joia viitoare să se aştepte răspunsul 
consiliului profesoral. 

Studenţii anilor 1 si II au hotărit 
să nu mai intre la cursurile d-lui prof. 
Rainer. 

Societatea s'a solidarizat cu această 
hotărire. 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


ECC IT EI SEIF ER 2000 PEURETU ZT EI IELI — 
g 3 INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
Balul Turismului SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE - 


Clubul Carpatin Român deschide 
primul bal al turismului Marţi 1 Fe- 
bruarie 1938 în saloanele „Arta” din 
str. Batiştei. 

D-na şi d. ministru Al. Hodoş va 
prezida acest bal dat pentru strân- 
gerea de fonduri necesare terminării 
cabanei „Bran” din capul văil Je- 
pilor. 

Ansamblul teatrului Cărăbuş în 
frunte cu marele nostru artist C. Tă- 
nase. va da concursul său benevol. 


in atentia direcţiei generale 
a S$. 1. B.-ului 


— Cazul mecanicului Popa Alexandru — 


Jazz simfonic Corologos, 


Hoţii la Teatrul 
Ligii Cuiturale 


Spectacolul cel mai demn de văzut este 
capoaopera lui Schiller, Hoţii, ce se re- 
prezintă în fiecare seară la ora 9 la 
Teatrul Ligii Culturale într'o montare 
excepțională datorită dlui Ion  Sahia 


La redacţie s'a prezentat d. Popa 
Hlexandru fost mecanic timp de un 
an şi ceva la Soc. Tramv. Bucureşti, 
care ni sa plâns că acum 2 luni 
u fost dat afară deoarece n'a voit să 
facă pe salahorul, REFUZANDU-I- 
SE IN ACELAŞ TIMP ELIBERA- 
REA ACTELOR. 

Motivul, e o proprire iăcută pe 
salariu, pusă de un creditor jidan. 
Deşi însă între timpi a aranjat ches- 


pretenţie asupra fostului său debitor 
== societatea a continuat să refuze 
eliberarea actelor, împiedicând ast- 
fel pe bietul om de a-şi putea găsi 
un serviciu. 

Acesta sa văzut pus în situaţia 
de a vinde toate lucrurile din casă, 
pentru a nu niuri de foame. Astăzi 
nw mai are ce vinde. 

Cerenr instituirea unei anchete pen 
tru pedepsirea vinovaţilor şi des- 


soare d-lui Doctor 0. Burileanu, str. Vie | yhian, în decorurile d-lui Traian Cor- | ţiunea datoriei —- jidanul dând în | păgubirea mecanicului Popa Alexan 


tor Emanuel 33, 


escu, 


<cris societăţii că nu mai are nici o 


dru de toate prejudiciile suferite. 


+ p 
25 =”, 
DUDE OIDOIII Do "7 PU PI7 SP SE AI ERE E 4 SPRE AND POP). 1 OP SEP OO OO 1 NC Co AP IP IDR A SII PE — Poe A EP 


Un alt interwiu al d-lui Gorneliu 7 


. GOUeanu 


aparut în presa italiană 
Despre omul noi; dese guvern, minorități și bolșevism 


D. Corneliu Z. Codreanu, şe- 
tul Mişcării legionare a acordat 
cunoscutului ziarist italian 
Francesco Maratea, trimisul spe- 
cial al ziarului «ll Messaggero», 
urmă:orul interview: 

«Casa Verde», sediul. principal 
al organizaţiei legionare a lui Co- 
dreanu, locul ce înfățişază punc- 
tul sufletesc de preferinţă al nou 
generaţii române, se găsește la 
marginea Bucureștilor, dincolo de 
limitele exterioare ale cartierului 
industrial: trebue să faci câțiva 
kilometri înainte de a ajunge a- 
colo. lar când am ajuns, eram 
încă nedumeriţi: casa este alât de 
modestă, atât de nepretențioasă, 
încăl pare mai mult o vilă de 
țară. 

E destul să te gândești însă că 
au construit-o legionarii însăși, cu 
măinile lor și cu cheltuiala lor, 
ca so priveşti cu respecl, 

Lângă ea, întrun loc împodu- 
hit cu arcade şi pilastrii drepţi, 
e mormântul celor doi voluntari 
ai “Gărzii de fier» căzuţi în Spa- 
nia. 

Deasupra mormântului se să- 
sea o construcție de grinzi peste 
care se înălța o cruce: un Julger 
a carbonizal sunorturile veşnic 
acoperite cu coroane și a lăsat 
crucea neatinsă, O candelă ne- 
stinsă arde la căpătâiul celor doi 
eroi. Deși atăt de strâmtă Casa 
serveşte ca birou, laborator, şcoa- 
lă și oferă și locuință Căpitanu- 
lui. 

In micul vesiibul tronează un 
bassorelief în bronz înfățișând pe 
S/. Arhanghel Mihail ținând în 
mănă neînvinsa-i spadă. Ne ur- 
căm pe scară la primul etaj, des- 
chidem ușa și ne găsim într'o o- 
dae mică în care patru ori cinci 
fete din popor croiesc şi coase că- 
măși, şorțuri, rochii: e un lucru 
destinat să ajute pe legionarii ne- 
poiasi 


CAPITANUL 


«Căpitanul?» 

Ni se arată uşa închisă în spa- 
tele fetelor care coase. O des - 
chidem,. Codreanu e în faţa noa- 
stră împreună cu trei camarazi. 

De câteva zile o răceală îl si- 
leşte să stea în pat; lângă el, tot 
răcită, e o nepoţică a lui de 3 
ani. Patul e plin de jucării pen- 
tru copiliță; un urs, un cal de 
lemn, o păpuşă. Pe noptieră din 
nou chipul Sfântului Arhan- 
ghel Mihail. Codreanu se ridică 
pe perne şi ne invită să ședem: 
este palid, dar peste măsură de 
vioi, (vivacissimo) inspirat şi 
din când în când își trece mâna 
nervoasă prin părul puțin răvă- 
şit. 

- «Sunt puţin răcit, dar va 
trece repede: nu vă temeţi că 
mă veţi deranja: aici primese 
ţoată lumea şi vorba nu mă obo 
seşte> SI 

Apoi având în voce o vibra- 
ție intensă, extrem de comuni- 
cativă: 


DC ——— 


PROGRAMUL: 
FAURIREA OULUI NOU 


«Programul nostru? E un pro- 
gram de construcţie. Când zic 
construcţie mă gândesc la aceia 
care este cea mai mare şi cea mai 
grea din lume: tormarea omului 
nou; şi nu omul material, omul 
fizic, sau omul considerat ca va- 
loare intelectuală: acesta există. 
Suntem chiar destul de inteli- 
genţi: aceia ce ne lipseşie şi ce 
uebue să tfăurim este omul. din 
punct de vedere moral. Voim să 
creiem un tip de erou în şantie- 
rul nostru. Erou pe câmpul de 
luptă şi nu mai puţin erou în vir- 
tuţi, în muncă, în credinţă, în ac- 


tele de devotament pentru Na- 


țiune, în viaţa privată şi publică; 
erou prin corectitudinea lui, prin 
fermitatea lui, prin inflexibilita- 
tea lui, prin dragostea lui faţă de 


dreptate. lată ceea ce vroim să 
făurim». 

Se întoarce către copiliţă care 
dă semne de nelinişte şi îi pune 
în mâini păpuşa; apoi chiamă pe 
cineva din camera de alături, care 
îi aduce o ceaşcă cu ceva cald. 
Copila se potoleşte. Sosesc alți 
doi legionari, unul dintre cari 
a fost ales recent la Cameră. 


transmis în vinele omului unele 
adevăruri intime, esenţiale, ne 
vom îndrepta către necesităţile 
imediate, către popoar, în aspec- 
tul său biologic, fizic, către euge- 
nctica rasei. Lotul este de făcut. 
Vom privi apoi mai departe, 'a- 
dică la raporturile rasei noastre 
cu alte rase. Există una care 
locueşte în "Țara noastră şi care 
ne ameninţă de aproape, şi care 
ne-a luat tot, oraşele întregi, uzi- 
nele, drumurile, agricultura! 


O nouă fcrmă d: sita: 


Ne vom întoarce, în sfârşit, 
privirile către forma Statului. 
> a . *. 

Suntem împotriva celui actual: 
este inform, haoiic; nu e al nos- 
tru. nu este pentru noi. Fiecare 
jară are oamenii săi, femeile sale, 
obiceiurile sale, trebue să aibă şi 
a cârmuire a sa, Dece să ne du: 
rom noi pentru aceasta la Paris 
ori la Geneva? Eu preter să ov 
caut aici. în România. Luptăm de 
zece ani: lăsăm ca mişcarea să 
se desvolie singură, nu arătăm 
nerăbdire: urmăm mersul firesc, 


tendinţele spontane, cum se face 
cu un băiat care trebue să crească 
şi să se facă puternic. Locmai în 
acest chip vedem noi mişcarea 
noastră îndreptându-se către cor- 
poratism; şi în sânul ei s'au şi [or- 
mat categorii: avem muncitorii 


legionari, comercianții  legio- 
nari, preoții legionari şi ne 


gândim acum la un corp al ţăra- 
nilor. Intrăm în corporatism trep- 
tat-treptai şi socotesc că și pen- 
tru reprezentanța ării vom a- 
dopta un sistem răspunzând spi- 
ritului corporativ> 


“mud nea fată de guvern 


Intrebăm: «Care este atitudi- 
vea Dumneavoaslră față de su- 
vernul Goga-Cuza?> 

«Actualul guvern nu este 
acela al revoluției naţio- 
nale românești: Dar 
suntem în fața unui gu- 
vern naţionalist: eu sunt 
naţionalist. 

Aştept guvernul revoluției a- 
devărate dar ca naționalist nu 
trebue să dobor sau să lupt îm- 
potriva guvernului actual. Dim- 
potrivă, în marginile posibilită- 
ţii, am datoria de a-l ajuta. 

Nu lupta ne sperie pe noi. Am 
luptat timp de cincisprezece ani, 
nu ne va fi frică fără îndoială 
să luptăm și în al şaisprezece- 
lea; şi în cinsprezece ani eu am 
adunat condamnări de optzeci şi 


patru de ani de închisoare, am 
fost judecat de două ori, ca să 
fiu condamnat pe viaţă, şi odată 
la moarte. Suntem deci bine că- 
liţi. Dar constituirea guvernului 
naţionalist ne impune o datorie 
precisă: ne rugăm lui Dumne: 
zeu ca guvernul naţionalist să 
facă tot binele ce-l poate: dacă 


0 hotărire a guvernului 
care trebue terminată... 


Printre hotărârile consiliului 
de miniştri de aseară, stă şi o 
dispoziție destul de curioasă la 
punctul doi din comunicatul pre 
şidenţiei. 

«Persoanele străine de o cir- 
cumscripţie electorală, cu excep- 
țiunea candidaţilor, vor fi îm- 
piedicate de a întreprinde orice 
fel de agitaţie cu caracter poli- 
hc». 

Credem că ar fi necesar ca în 
primul rând să se specifice ce 
se înțelege agitație cu caracter 
politic. 

Se înțelege şi propaganda obi- 
cinuită adică: întruniri, dis- 
cursuri etc? 

Fiindcă în acest caz, hotărâ- 
rea guvernului ar creia o serie 
de situaţii curioase. 

De exemplu, un şef de 
partid care nu candidează 
într'un anumit judeţ să 
nu poată ține un discurs 
proyram în faţa alegăto- 
rilor respectivi, 

In speţă, d. Al. Vaida pre 
şedintele Frontului Româ- 
mesc, dacă nu candidează 
la Braşov, nu mai poate 
vorbi la nici o întrumire 
organizată în acel judeţ. 


Sau, d. luliu Maniu pre- 
şedintele partidului naţio- 
nal-țărănesc, care nu can- 
didează la Cluj, nu ar mai 
putea vorbi în acest caz 
în Capitala Ardealului. 

Chiar preşedintele consi- 
liului de miniştri, care nu 
candidează în Moldova, 
confor acestei hotărâri 
pe care în primul rând gu- 
vernul trebue să o respec- 
te, nu er putea lua cuvân- 
tul nicăeri în această re- 
giame. Nici Chiar la laşi. 


<——— 


sI şa, 
„ritățile etniae pe picior de abso- 
"lută paritate şi reciprocitate de 


raporturi. Le lăsăm să-și aleagă 


“tratamentul care le convine mai 
| bine, şi să și-l aleagă în deplină 
„libertate, fără a suferi nici o 


| presiune de nici un fel. Le vom 
zice: alegeţi, şi noi vom lua a- 


| titudinea pe care o veți lua. Da- 


- e dliecie „| că ne veţi arăta prietenie 
«Când vom fi siguri de a fi! | 


vă 


ne, deoparie, închiși, străini.! 
vom ti la rândul nostru închişi 


Trenul pilot“ al partidului liberal 


i 
Ce reprezintă acţiunea d-lui Petre Ghiaţă. Partidul naț.- 
țărănesc și hotărîrile consiliuiui de miniștri. 
„Distribuirez*“* cărţilor de alegător 


Demisiile din partidul liberal, 
păstrează separat, fărâme de co- 
mic, |uaie din întregul situaţiei 
politice: In timp ce o parte din 
demisionaţi revin în partid con- 
stituindu-şi «comiteie de espec- 
tativă», cari să lupte separat 
«dar alături de partidul mamă», 
o altă serie de plecări întârzia- 
te se anunță. ! 

Un îel de călăraşi cu schim- 
bal | 

Cei readuşi la disciplina de 


vom fi prieteni, dacă vă veți ţi- | partid, au revenit în cadre însă 


cu termen redus, anunțând că 
aş.eaptă numai până Joia aceas- 


| si străini; dacă ne veţi îi inu-! ta. să vadă cum se vor destăşu- 


mici. vă vom fi inamici.» 
MIȘUG lea 1egi01 «tă 
Și DOișeviS ua 


— i Jaţă de bolşevism? 


—Eram tânăr când ama în |. 


ceput iupia împotriva hol. | 

Şeuizinuiui. Un numă; res. 

îrâuns de oiiţeri, în 1917, 

"&m întrustat și dezarmat | 
| două divizii întreui de ar- 
mată  raşie. Bolşevismul 
este inaniicul capital: tre- 
'bue să luptăm împotriva 
"hui fără răgaz, Suntem îm- 
'potriva Societăţii Națiuni. 
| lor şi socotesc că România 
„trebue să facă poiitica a- 
xei Boeriin-Roma. Dacă ar 

|depinde de mine toaie a- 
;ceste ar fi aduse la înde- 
!plinire în patruzeci şi opt 

tie cre». 

inire timpaumai intrat 

şi aiţii. Converbirea sa e- 

puizat. leşind, trecem din 

imcu prim odaia unde se 
i croesc şi se Cos veşminte 


ra evenimentele. În caz că sor- 
ţii le sunt favorabili, şi deci pot 
să sămână mai deparie în cazul 
organizaţiilor vechi, atunci «con 
iorm  tradiț onalei discipline, 


|eie. ete.» se vor supune hotări- 
! ilor luate de torul statutar. 


In caz ccitrar comitete» 
ie uic uspectativă uintră în 
acţiune», 

TRENUL PILOT 


un uren pilot, se chiamă întot- 

eauna convoiul pe roate, care 
încearcă siguranța liniei, înain- 
tea altuia mai pretios care-i 
succede la un scurt interval de 
timp. 

Nu şiim die ce, dar ac'iu» 
nea d-lui Petre Ghizţă, ne 
face impresia acestui tren 
de încercare, trimis pe li- 
me pi ţin mai înaintea «ce- 
iui avuevărab, 

Fiindcă mu numai Că şe. 
sul grumadui II, păstrează 
aceleaşi strânse raporturi | 
cu vechii săi conducători | 
spirituali şi anume fostul 
preşedinte şi vice  preşe- 


va rămâne ceva de făcut, von pemiru săraci, În vestibul, dinte al guvernului trecut, 


face noi. 


TRATAMENTUL MINORI. 
TAŢILOR 


— Ce tratameni rezervaţi mi- 
norităților etnice? A 
«Vroim să ne punem cu mino- 


„în faţa chipului Sfântului 
|E mhanghelMihail, uă- 
„Sim o masă pregătită cu 
mici fariwrioare şi paha- 
re, Este Pra mesii pentru 
copiii Uela Casa Verde. 


FRANCESCO MARATEA 


dar este sprijinit chiar în 
acţiunea sa de explorarea 
terenului electoral de că 
tre d. Iuculeţ. E 
Administratorul delegat 
al societăţii anonime, prin 
mâna căruia trec fonduri. 
le necesare, se pare a fi d. 


D. Iuliu Maniu a depus 0 nouă 
întâmpinare (Comisiei centrale eiectoraie 


Care este ordinea listelor ia vainerași Seat și Îi co asiliile comunaie 


Aseară Comisia centrală electorală 
a rezolvat numai lucrări curente din 
cauza lipsei d-lui preşedinte Lupu. 

S'a înregistrat insă o nouă intâm- 
pinare din partea d-lui luliu Maniu 
care are următorul conţinut: 

Domnule Preşedinte, 

«Subsemnatul luliu Maniu în ca 
litate de preşedinte al partidului nas 
ționul-țărănesc, vă rog ca să decideți 
în aplicarea decretului de. schimba: 
rea semhelor electorale, ce număr de 
ordine se va atribui unei Lisle în a- 
legerile judeţene în cazul când gru 
pările politice având un numire 
ordine anterior, atribuit de cymisia 
electorală centrală. nu Brezintă ran 
didați. 

Pentru exemplificare, partidul 
naţional-țărănesc are numărul 5 de 
ordine, cu semnul 5 puncte pentru 
alegerile judetene. 

Im cazul când o yrupare volitică 
având un număr de ordine mai mic. 
nu prezintă candidaţi în diferite ju- 
dețe, atunci partidul pe care îl re- 
prezint păstrează numărul 5 atribuit 
în alegerile județene de Comisia cen 
trală electorală sau urmează să 2u- 
pete un număr de ordine nou, deter- 
minat de neprezentarea în uleycrile 
Ea ireal 


Comuniști conda aţi 
|: moarte în Polonia 


VARŞOVIA 26 (Rador)— 
Tribunalul din Zamosc a 
condamnat pe comunistul 
Piwowar la moartea prin 
ştreang şi pe alţii 12 comu- 


Deaceia socotim, că o lă-| nişti la închisoare dela 2 
murire a acestor dispozi-l|la 15 ani. 


ţii este necesară, fiindcă 


nu credem că aceasta arlom de încredere al 


fi intenţia guvernului, 


Au furat troița ridicată 


Piwowar a omorât pe un 
poli- 
ției, pus să-l urmărească, 


de legionarii din Chitila 


Duminecă 23 lanuarie, duşmanii noştri politici au 
în Chitila a fost sfinţită, de | vrut s'o dărâme, 


un sobor de 
zenţa a | 
troiță de 3 m înălțime. 


eoţi şi în pre 


Neputând-o scoate fiind 


oameni  0| prea grea, au tăiat-o cu fe- 


restrău şi au dispărut cu 
Astănoapte 25 lanuaiie, | ea, 


care a obținul la Comisia centrală 
un număr de ordine mai mic decât 
al nostru, fapt care ar pulea dupa 
unii decide şi numărul punctelor ca 
semn electorali. 
Deciziuneu "d-stră trebue dală cu 
atât mai urgent, cu câ! alegerile ju 
dețene sunt fixate pentru dalu de 25 
4 fa sf i E | - za [i 
fuinea |Sie:0: ia 
Pâna usea.a s'au depus 27 liste im 
următoarea ordine: 
1. Guvernul, 
2. liberali. 
3, Naţional-țărănişiu. 
4. Frontul homânese. 
5 
6 


pe a unei grupări SII 
| 


. Totul pentru Tara, 

„Er, Uslăşese; 7. Radicai-ţărăniştii; 
5. Partidul Unităţii naţionale; 9. Ma- 
ghiarii; 10. Fr. Generației de toc: îi, 
Partidul Agrar; 12. Blocul nat. ai 
soc, creşiiui din Rom.; 13. Part, po- 
porului german din Rom.; î4. Parti- 
dui Poporului; 15. Statui Negustorese; 
16. Social-democraţii; 17. Part. munci- 
toresc-țăr.; 15. Fr. Munceii; 19. Or- 
panizaţii refacerii naţisaa'e; 20. Parii- 
dul eyreese; 21. Uniunea democratică; 
22. Partidul socialist român; 23. Par- 
dul munciicrilor agricoil; 24. Par- 
tidul țărănesc; 25. Liga industriașilor 
agricoli; 26. Partidul paţional al lup- 
lătorilor; 27. Grupările comilelelor ce- 
tâțenești. 


ȘI A ALEGERILOR PEN. 
TRU COMUNE ŞI JUDEŢE 

lar. pentru alegerile la consiliile co- 
munate şi județene s'au depus până 
acum 15 liste şi anume: 

1. Guvernul. 

2. Liberalii. 

3. Fr. Românesc, 


Situaţia se fontul 
Terue 


SALAMANCA 26 (Rador) 
Corespondentul Agenţiei 
D. N. B., transmite urmă- 
torul comunicat  naţiona- 
list: 

In cursul zilei de eri, pe 
frontul Teruel republica- 
mii au contra-atacat în sec- 
torul Sinyra, dar au fost 
respinşi. Trupele noastre 
au urmărit trupele guver- 
namentale în retragere, 


PFebruurie cr. iar depunerea listelar 
trebue să se facă cu opl.zile libere 
îmammlea datei Jixdte pentru aceste 
alegeri 

luliu Mamw 


Atâi aceasta ultimă întâmpinare, 
câi şi cea anterioară urmează a îi 
cerceiate în şedinţa de astăseară. 


Lameră şi; Sâuai 

4. iolui peiutru Ţară 

5. Naţioral-ţărănişii:. 

6. Er. Ostâşuse; 7. Radical-ţarăniştii; 
5. Andreescu-liyo; 9. Maghiarii; 10, 
Part, munecilcziior agricoli din Rumâ- ! 
nia; 11. Part. Țărănesc; 12. Part, po- 
purului german din România; 13. Gru- 
pările comileleclur cetăţeneşti, 

Dar liste se mai pot depune şi cine 
şt... câte puncte va trebui să numere 
cetățeanul atunci când va îi chemat 
să voteze. 


D. G. 


Vasile Bârcă, fostul subae. 
cretar de stat. 

Această epxlorare politică a 
d-lui Petre Ghiaţă are un dublu 
avantaj pentru d. Tătărăscu. In 
primul rând d-sa, poate exercita 
o presiune indirectă asupra ac 
tualei conduceri a partidului şi 


D. GH. TATARASCU 


în al doilea rând, în caz de nan 
tragiu, o barcă de salvare al că: 
"ui comandant poate fi din pri 
mul moment. 

Iu orice caz, este întere. 
sent de observat pseudo- 
poziţii pe care partidul li. 
beral, în faza ultimelor sa 
le svârcoliri, îi aruncă în 
afară din carapace, pen: 
tru a pipăi un mediu ambi. 
ant, 


GARZILE ȚARANEŞT! 


Consiliul de miniştri ținut a- 
seară, a dat o serie de dispoziţii 


interesante pe care le dăm în, 


altă parte a ziarului. 

Printre măsurile luate, se in- 
terzice conform legii încă în vi- 
goare unitormele şi formațiuni- 
le- paramilitare tocmai în mo- 
mentul când conducerea parti- 
dului naţional-ţărănesc luase ho- 
tărirea de a-şi reorganiza găr- 
zile sale. 

Luând cunoştinţă de această 
deciziune a guvernului d. Ma- 
niu a făcut următoarea declara- 
ție: i 

«Guvernul reamintește dispo- 
zițiile legii privitoare la forma- 
țiunile paramilitare. Nimic de 
zis, decât, cei dintâiu cari tre- 
huie să se supună față de lege, 


este guvernul şi partidul care il 
susține». 

«Dacă guvernul şi parti- 
dul care îl susţine vor di- 
zolva lănicerii lor, şi nu 
vor continua acţiunea de 
desvoltare a acestor for- 
mațiuni, le vom urma pil- 
da bună», 

«Astfel vom face tot aşa 
cum va face guvernul şi 
partidul său, 

Inregistrăm această declaraţie 
fără comentarii, în aşteptarea 
evenimentelor ce vor urma, 


CARȚI ŞI PUNCTE 


Deşi campania electorală este 
deschisă de o săptămână şi tot 
o săptămână este de când a a- 
părui decretul de modificare al 
legii electorale, totuşi nici până 
astăzi nu sau fixat, pentru îm- 
bogățirea cunoştinţelor noastre, 
normele de aliniere a «punctelor 
electorale» şi nici ce se întâm- 
plă cu ordinea pe lista de can- 
didaturi în cazul când unele 
partide nu depun liste pretutin- 
deni. : 

Locul pe listă rămâne a- 
celaşi, sau el se schimbă 
după, împrejurările dicta- 
te de cei cari încurcă lo- 
cul de pomană, înaintea 
celorialţi. 

Fiindcă în acest caz am putea 
avea cel puțin 30 de feluri în a- 
ranjarea pe listă a partidelor 
politice. 

Şi aceasta sar chema: «o 
inutilă şicană», 

Cât priveşte modul cum se vor 
împărți cărțile de alegător, o 
scurtă informaţie apărută în zia- 
re anunță că pentru a se putea 
face o verilicare a listelor elec- 
torale în. vederea viitoarelor a- 
legeri se vor face noui cărți de: 
alegător ce se vor distribui du- 
pă normele anunțate la timpul 
oportun. 

Adică cum şi mai ales o- 
portun pentru cîne? 

Noi repetăm, aceste ho- 
tărîri sunt fleacuri inuti- 
le, cari nu pot schimba în- 
tru nimic rezultatul votu- 
lui din 2 Martie curent, 

Cel mult vor îndispune 
şi credem că este şi mne- 
practic şi mai ales înopor- 


tun, 
STILEX 


N 


Codul Penal nu 


poate fi modiiicat 


prin decret-'ege 


Se ştie că ministerul de justiţie 
a venit cu un decret lege prin care 
a moditicat art, 190 din codul pe- 
ual 

In această privinţă tratatele de 
drepi — bunăoară al d-lui prof. u- 
niversitar  Anibal 'Theodorescu — 
liexază unele desluşiri pline de în- 
teles : . 

«Executivul nu poale face legi— 
spune d-sa — fiindcă această fune- 
țiune este atribuită de Constituţie 
altui organ. | 

De aceea decretul-leze apare în 
drept strict ca un act neconstituţio- 
nal, ca o manifestare pură şi sim- 


partea executivului. Tot din aceas- 
tă cauză, într'o stare normală de 
drept, existența decretului-lege tre- 
bue să fie complet necunosentă>. 

Iar mai departe — tot d-sa scrie 
— că: 

Decretul-lege «..implică  suspen» 
darea Constituţiei — și din această 
cauză trebuie folosit cu multă cir. 
enmspeeţiune, numai atunci când 
este neîndoios că nu se mai poate 
rămâne în ordinea normală a lucru- 
rilor», 

Am reprodus opinia d-lui Anibal 
"Teodorescu rezerându-ne dreptul de 


plă a unei usurpări de putere din |a reveni ulterior. 


Către Comisiunea Blocului 
Mişcării studenţeşti 


Azi dimineață sa publica! în afişierul sediului legionar următoarea scris oare, pe care 
ne-am permis a o copia întocmai, aducând-o la cunoștința cititori lor noştri: 


«In Noembrie, acum un an, lon |. Moţa a fost ales cu o majoritate sdrobi- 
toare, preşedinte al Generației Mișcării Studențești. 

In acel moment dvs. un număr neînsemnat, aţi părăsit sala ostentativ, ne- 
primind preşidenţia lui Moţa. Apoi vaţți constituit în asociaţia dvs. de astăzi. 

La 15 lanuarie ion Moţa a căzut la Majadahonda. 

La 15 Februarie a fost înmormântat. 

IN ACEA ZI, NOL TOŢI CEI CE AM LUPTAT DELA 922 INCOACE — 
IN AFARA DE DVS. — AM ALES PREŞEDINTE ACTIV TOT PE ION MOŢA, 
SUFLETUL LUL ION MOȚA, PE INCA UN AN, ADICA PANA LA 15 FEBRU- 


ARIE 1958. 


Vă rog, să mă credeți, că îmi este foarte greu, mai ales când Moţa prezidează, 
să vorbesc cu d-voastră, în calitate de reprezentanți ai asociaţiei sus amintite. 

DE ASEMENI NAŞI PUTEA PRIMI SUGESTII DELA DVS. ASUPRA MO- 
DULUI IN CARE TREBUIE SA MA COMPORT IN LUPTA NAŢIONALA. 

In ce priveşte ajutorul ce urmează a fi dat guvernului (ajutor PE CARE 
BINE FACEŢI că îl daţi) vă rog, să fiţi siguri, că în limita pe care îl merită, miş- 
carea legionară îl va da fără intervenția d-voastră. 

Il va da cu largă inimă», 


| Bucureşti, Ianuarie 25, 1938, 
“TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE :EMINESCU»> S. A., STR, ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


Primiţi salutul meu, 


CORNELIU Z. CODREANU 


Redactor-responsabil: V. Diseiiue: Bis 


— 


ANUL Ii. No.273 Ri 6 Pagini 3 Lei PE CERC RECE i. 
Să ZIAR LIDER DE 1YP TA J J DOCTININA | OMANEAJ CA ef rime şei 
: A = POLIHRONIADE - 
DRAGOŞ N âTBbOPkacu PAPI ne TELEFOANE | a: tă | 24! dan aia A MENIT aa ei ste 
GRIGORE MANOILESCU Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. Tipografia .,... 4.7756 Comune urbane $ tai : ia omune rurale , 4 lasă = 
= — Politica Externă 
General lon Antonescu Fiul Ducelui - 


Unul din fiii lui Musso lini a străbătut în avi c uimitoare vi 
tanţa dela Roma la Rio de Janeiro. | at dn ip 
„__ Zburând peste nustiuri, peste mări si ocean, înf runtând primejdia şi în- 
nat fiul Ducelui a adăugat la şirul de biruințe a aviaţiei italiene o nouă 
glorie. 
Biruinţe datorite totdeauna curajului personal sprijinit pe o minunată 
pregătire tehnică. 
Biruitorul de azi este acelaş fiu al Ducelui care şi-a riscat de zeci de ori 
viaţa, ca aviator al celei mai înurâzneţe escadrile, în răsboiul din Abisinia. 
Dar totuşi nu faptul însuşi mi se pare ca cel mai vrednic de laudă ci a- 
A pe i ti capat i guvernului este instal 
“n z iul Llui guv ui  instalaţ cât mai confortabil într'o 
_legaţie îndepărtată lipsită de orice activitate dar plină de atracţii «mondene». 


România şi Ungaria 


E o temă veche, pe care am discutat-o în nenumărate rânduri, folosind 
aceleaşi argumente de logică politică. Totuşi nu strică s'o dezbatem şi 
astăzi, când se vorbeşte iarăşi cu insistență de apropierea româno-ma- 
ghiară. h 

Apropiere româno-maghiară? De ce nu? Foarte bine! 

Vor ungurii să aibă de acum înainte o purtare corectă, de buni vecini, 
eari recunose granițele României aşa cum sunt ele astăzi şi în eternitate? 
Nu văd dece am respinge o atare bunăvoință loială... dacă sar oferi. . 

Dar ungurii nu ne oferă asta. Ei ne oferă un târg, o tranzacţie. Se 
declară de acord — deocamdată — cu actualul statut teritorial, ne cer 
însă, în schimbul acestui acord, să dăm noui drepturi, propriu zis noui 


Nu încape nicio îndoială că nota cea mai caracteristică a cabinetului 
actual e prezenţa generalului Ion Antonescu. 

Am avut plăcerea să-l cunosc la Londra, pe cînd era ataşat miltar (eu 
fiind ataşatul de presă) pe lingă Legaţiunea regală a Romîniei; — şi nu 
şiiu de ce de cum lam văzut mi-am adus aminte de De bello gallico. 

— Nu stiu de ce... Cum nu ştiu? Ştiu prea bine. Mi-am adus aminte 
de cea mai mare carte soldățească a educaţiei noastre clasice fiindcă lui 
Jon Antonescu un coif de epocă îi trebue ca să fie un perfect soldat roman. 

Distineţie, hotărîre, seriositate, loialitate, sobrietate, neînfricată pri- 
cepere, — toate se cunosc ca să facă din actualul titular al Apărărei Na- 
ționale nu un general, — ci un Soldat. 


lon Antonescu e Soldatul cu majuseulă. 

Prezenţa lui în actualul cabinet e o garanţie de loialitate cu adversa- 
rul şi seriositate pe drumul naţionalist. 

Dea Dumnezeu ca duhurile răului să nu fie prea mari pentru a des- 


curaja inima şi braţul soldatului. 


O spun avînd înaintea mea şi cele două interviewuri acordate mai a- 
laltăeri de general Ion Antonescu lui Giornale d'Italia reprezentat prin 
chiar Directorul său, Virginio Gayda, şi lui Didier Poulain, dela Candide. 

Pe amindoi, şi deci Europa întreagă Ministrul Apărărei Naţionale o 
asigură ca »>armata română va fi în curînd în stare să figureze cu cea 
mai mare onoare pe orice cîmp de bătălie». Cum şi că: «unităţile noastre 
sint perfect la punct şi în stare să-şi îndeplinească sarcina pe orice cîmp 


de luptă, — noi seăpînd de grija de 
ment date 


Iată o declaraţie menită să liniştească nu ştiu în ce grad Europa, — 
care nădăjduese să aibe, dinspre aliaţi, armate o lecuţă mai mari şi tari 


material care ne muncea la un mo- 


ca ale noastre. Dar o declaraţie menită să ne liniştească mai ales pe noi, 
care, de ce să nu o spunem, ne simţim, cu general Ion Antonescu în frun- 


tea Apărărei Naţionale ceva mai în 


sigurauţă decit pe vremea — să zi: 


cem — lui Paul Anghelescu, sinistra nulitate despre care eu totdeauna 
m'am întrebat cum Dumnezeu a putut trece, în strălucita sa carieră, din. 


colo de gradul de sergent major!.... 


In declaraţiile sale General lon Antonescu mai aduce aminte Aliaților 
că armata română <a trecut prin momente grele, trăind în cursul mareln? 
război timp de un an şi jumătate alături de un milion şi jumătate de eo: 
munişti din armata rusă, care în Moldova, în mijlocul dezordinelor răz- 
boiului, au aruncat armele şi s'au dedat la jafuri şi acte de banditism 
Armata noastră n'a căzut însă sub influenţa aceasta nefastă. Armata 
noastră n'a dat niciun semn de degenerare». 

Inregistrăm cu inima grasă de bucurie fermitatea cweare general Ion 
Antonescu pecetlueşte o stare de lucruri, şi cu un zîmbet pentru Ostrow- 
ski, simpaticul concetățean al Bălţilor, care a plecat foarte supărat pe 
ţară că e naționalistă, fredonăm cîntecul vechi francez: 

Bon voyage, cher Dubonnet, 
Et revenez si le pays vons plaît... 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Reîntre 


ire 


|. inu nec iti ac i a aa tat | aaa o ap 
şi desiîntregire 
ii | i aice coat cea area ale ARIE IA] 


Insfârşit, după operaţia atât de 
mult așteptată a reîntregirii libera- 


ja desîntregirii, prin exodul atâtor 
foşti demnitari şi parlamentari în 
cap cu d-nii PETRE GHIAȚA şi 
NICU SAVEANU. Fenomenul e ti- 
pic şi simptomatic la maximum: 
partidele «istorice», atât de zdravăn 
ancorate odinioară între club şi 
buget, au pierdut astăzi orice con» 
sistenţă, orice legătură cu cerul şi 
cu pământul, spre a lua cele mai 
bizare forme, întocmai ca un pumn 
de nisip expus capriciilor vântului. 

Şi aci, ca gi pretutindeni aiurea, 
prefacerea sau epuizarea lăuntrică 
a omului, a pricinuit dezastrul şi de- 
aagregurea partidului, a colectivu- 
lui, In adevăr, luați pe nu importă 
care reprezentant tipic al vechilor 
purtide — cu foarte rare şi cu atâi 
mai onorabile excepții — şi exami- 
eați-l puțin la microscop. Veţi con- 
stata că 'n diforma adunătură de 
ciolane, de osânză şi de păr, din 
cari este clădită făptura respecti- 
vului, nu mai palpită nici un elan 
de jertfă, nu mai svâcneşte pulsul 
mici unei adieri de spiritualitate. 
Singurul său bagaj sufletesc este 
vidul, lăcomia, şiretlicul. 

Oricât de mari ar fi deosebirile 
exterioare dintre indivizii ce com- 
pun această jalnică hoardă, pe din- 
lăuntru ei sunt asemenea întru totul, 
Fostul ministru, elegant, distins, cu 
aere de lord, cocârjat de gută şi de 
vicii rafinate, are exact aceiaşi 
structură sufletească  detracată şi 
hidos de simplistă, ca și agentul e- 
lectoral suburban cu alură de comi- 
iagiu. Fiecare vede în «politicăe un 
mijloc facil de-aşi potoli instincte- 
le ecle josnice cari se sbat într'in- 
sul ca lăturile într'um canal. 

Astfel că, acela ce le cunoaşte su- 
fletul, păcatele, feloniile și trădă- 
rile, poate să-i mâne dela spate cu 
toroipanul, precum parlagii îşi mâ- 
mă boii. Şi e bine să fie mânați așa, 
fiindcă altmintreui, lăsați de capul 
lor, ei s'ar neutraiiza reciproc şi-ar 


“de murdărie, 
le, a venit pe neprevăzute catastro- ! 


face De sufletul țării ca o crustă 
prin care nici un elan, 
nici un firişor de tinereță şi de 
viață nouă n'ar mai putea răzbi că- 
tre lumina dulce a soarelui. 
Imperechiaţi-vă şi desperecheaţie 
vă aşa dar cât mai des şi câl mai 
mult, iubiții mei democrați, netreb- 
nici, aiurişti, găunoşi, trădători şi 
hoți. Abandonaţi-vă din toată inima 
senilei voastre manii ambulatorii, 
fiindcă numai aşa nu veţi observa 
cum trece viața şi tinerețea cea ver- 
de pe lângă woi, spre biruința carei 
se cuvine; numai aşa agonia voastră 


va putea rămâne surdă față de cân- 
tecele biruitoare ale legionarilor. 


Nicolae Bogdan 


Sau poate devine director — care nu dirijează nimic — în una din marile intre- 
i i ale ţării. Im orice caz este cât mai încârcat de onoruri, dar cât mai fe- 
rit de orice efort şi de orice primejdie. 
In Italia fascistă fiii Ducelui nu au intrat pe drmul onorurilor ci pe calea 
onoarei. Şi-au cucerit prin vrednicia lor dreptul la stima lumei. Au jertfit, au 


câştigat. 


Căci nimic mare nu Se poate face fără jertfă, sau cel puţin fără accepta. 
rea jertfei care poale veni, 
Există însă un lucru, unul singur mai mare decât jertfa unui tânăr: este 
jertia tatălui care o acceptă, 


GRIGORE MANOILESCU 


Prahova 


de ALEXANDRU CONSTANT 


Fenomenul legionar. Mediul politic. Muncitorimea 

prahoveană. Convertiri emoţionante. Drumul bi 

ruinţii legiomare i: Ploești, Câmpina, Moreni. Ero:sw 
legionar. Spre biruinţa finală 


A fost pentru mulţi observatori 
politici, o surpriză rezultatul ale- 
gerilor din 20 Decembrie la Praho- 
va. A surprins, întâi, pe oficiali, 
apoi pe profan. 19.000 voturi într'un 
judeţ unde votul se cântăreşte u- 
tent! 19.000 suflete într'o regiune 
nnde presiunea şi corupţia politică 
sau exercitat din plin! A fost, îa: 
tradevăr, un fenomen  surprinză- 
tor... pentru alţii. Nu însă pentru 
noi, 

Fenomenul legionar în Prahova 
este firesc. Pentru înţelegerea lui 
nu avem decât să privim puţin asu, 
pra realităţilor de acolo. 

Ceeace caracterizează  legionaris- 
mul este cultul omului nou, iegio- 
narul. Este, în aceasta, recunoaşte- 
vea necesităţii unui om corect, iu 
ordinea morală, constructiv, pe plan 
economic, dezinteresat şi vialeaz, 
pe plan politic, Apariţia acestui om 
în Prahova a produs o puternică 
sguduire, iar cultul lui o adevărată 
panică în vechea lume politică. 


MEDIUL POLITIC 

Cred că nicăiri mai mult ca în 
Prahova nu există o massă elec- 
torală mai prevenită, cu o pregăti- 
ro asupra problemelor politice mai 
serioasă, Concentrarea industriei 
petrolifere, de o parte, răstăţul ve 
metiv al milioanelor autohtone în 
stațiunile climaterice, de alta, au 
structurat. societatea  prahoveană, 
diferenţiind-o, au permanentizat no- 
Wumeriri şi favorizat acţiuni colec- 
tive dintre cele mai variate. 

Sub alt aspect, Prahova apare ca 
un judeţ muşchiular şi nervos, unu 
judeţ de calitate, în care elementul 
autohton trăeşte conştient şi dure: 
ros drama actuală a neamului: 
muncea istovitoare fără randamen: 
propriu. 

Dacă în Prahova a fost posibilă 


industria Acronautică 


In vreme de războiu, materialul ae. 
ronâuțic se consumă în cantităţi enorme. 
Orele de zbor zilnice, cerute de dite- 
ritele misiuni ale aviaţiei, se exprimă 
prin cifre impresionante. Şi fiecare oră 
de sbor înseamnă un pas înainte în 
îmbătrânirea materialului. Multe avi- 
oane se întorc cu stricăciuni grave, cari 
necesită reparaţii serioase. Multe nu se 
mai întorc niciodată... 

Industria aeronautică are menirea să 
înlocuiască materialul uzat sau pierdui 
şi să execute de urgență reparaţiile. 
Cum în vreme de războiu nici o ţară nn 
se poate bizui pe imporţul de materiai 

! aeronâuțic, industria aeronautică tre- 
„bue să existe în fiecare stat. Dar ea 
"mu se poate naşte spontan în timp de 
războiu. De aceea, toate ţările se îngri- 
jesc, din timp de pace, să-şi creeze 
şi să-şi desvolte o industrie aeronautică 
națională. i 

Folosul unei industrii aeronautice na- 
ționale nu se face simţit numa! în 
vreme de războiu. Sub latura econorii» 


cului, el se vădeşte încă dia timp de 
"pace. Şi aceasta este virtutea salva- 


cândva aberaţia comunistă, a fost 
numai din desperarea uitării condi- 
ţiilor- umane ale muncitorimii ro- 
mâne, Dacă însă, într'o vreme Pra 
lova a lost receptacolul variațiilor 
politice în timp şi al diversităţii 
partidelor a fost tocmai din cauza 
calităţii deosebite a elementului u- 
"aan, a atitudinii lui critice în faţa 
vroblemelor  colectivităţii. Mediu! 
politie prahovean este mult mai e 
voluat decât în majoritatea judeţe 
'or noaslre.  Deaceea  accentuăm, 
procesele politice de acolo capătă 
sens reprezentativ, anticipează evo- 
mpa politică din restul ţării. Io 
Prahova sa crezut mai muit decât 
nriunde în programe politice. Sa 
«ugetat politie. In Prahova a exis- 
tat un intelectualim politie, culti- 
vat mult de muncitorime.  Astăz,, 
alta este atitudinea şi orientarea 
prahovenilar. 


MUNCI TORIMEA PRA. 
HOVEANA 

Era logie să se petreacă aşa, dacă 
ținem seama că judeţul cel mai bo- 
gat este format în majoritate din 
muncitori. Când pronunţ acest eu: 
vânt, îmbrăţişez întreaga scară a 
muncitorilor, manuali, tehnici, în- 
telectuali. Cred că nu există o mai 
perfectă şcoală a vieţii decât muu. 
ca, Este cea mai directă şi eficace 
metodă de a întări viaţa, de a-i des- 
lega enigmele, de a-i învăţa legile. 
Muunea, aceea constructivă, tenace, 
continuă, întinde nervii, ascute sim. 
țurile, adânceşte viaţa. Munca dă 
apoi un sens serios vieţii şi învață 
a atitudine sinceră în faţa ei. 

Crescută în şcoala aceasta, mun- 
citoimea prahoveană reprezintă uu 
stadiu de umanitate românească de 
mare interes. Ar trebui atent cerce- 
tată spre a cunoaşte un tip auten- 
tie de români. 


In aceste condițiuni, muneitort- 
mea prahoveană a judecat totdeaua 
în politică, Judecata ei s'a fixat po 
terenul realitățiior locale şi a f 
inminată ideologie. A fost un mo- 
ment de exces... ideologie, de inte- 
lectualism politie. Curând  munri- 
torimea a revenit la judecata sănă- 
toasă. Nu a părăsit însă terenul 
realităţilor în politică. Momentul 
intelectualist a coincis cu o mare 
eflorescență de partide. Revenirea 
pe terenul realităţilor coincide su 
o masivă regrupare de forţe snb 
un sfeag unic. 

Legiunea reprezentând mai mult 
decât programe politice, omul le: 
gionar, mai mult decât sisteme po- 
litice, viaţă politică românească, a 
provocat un adevărat dezastru în 
rândurile partidelor politice. 


CONVERTIRI EMOȚIO- 
NANTE 


La şedinţele legionare veniau la 
început numai cei încadrați; au ur- 
mat mai târziu simpatizanţii, astăzi 
vin şi ceilalți din curiozitate. In 
rândul acestora, se produc conver- 
tiri subite, de o emoţionantă since- 
ritate. Am văzut oameni în vârslă, 
cu situaţii ce-i fac dependenţi de j 
potentaţii zilei, venind la sfârşitul , 
şedinţei, mulți cu privirile aburite 
de căldura emoției, spre a-mi decla- 
ra cu hotărîre: «Domnule comandant 
am fost până astăzi liberal (țărănist 
socialist etc); regret că n'am cunos- 
cut bime pe legionari. De-acuuma 
sunt legionar gata de oricel, Şi oa- 
menii aceştia riscă să-și piardă ser. 
viciul, să fie concediați, să rămână 
pe drumuri, ei şi familiile lor.. Ve- 
deţi cu ce preț se fac convertirile? 


privilegii, minorităţii maghiare. 


Are România interesul să facă cea mai mică, cea mai neînsemnată 


acncesiune. spre a câştiga bună voința Ungariei? 


Hotărit nu! 


Am argumentat de nenumărate ori aci de ce: a) din punct de vedere 
aumerie România e de două ori superioară Ungariei; b) din punct de ve- 
dere militar România e de două ori superioară Ungariei; e) din punet de 
vedere economie România e de patru ori superioară Ungariei. 

Deci suntem atât de tari faţă de slăbiciunea maghiară în 


nevoie să-i cumpărăm bunvoinţa. 


Dar această bunăvoință teoretică, de care am vorbit pănâ acum, poate 


ea să existe practic vreodată ? 


Nul Desfid pe cineva să-mi arate în toată istoria universală un po- 


por mândru care să renunţe, pentru vecie, fără nici o «reservatio men- 
talis», la teritorii stăpânite, chiar pe nedrept, timp de o mie de ani. 

Ori ungurii sunt un popor mândru şi viguros, cari nu-şi uită şi nu-şi 
reneagă istoria. N'ai decât să-i vezi la ei acasă, să vezi oraşele şi satele 


toate cu harta «Ungariei mutilate», să vezi freamătul patriotie care-i 


cât n'avem 


animă, ca să înţelegi că Ungurii nu vor renunta niciodată la Ardealul pe 


care l-au stăpânit silnie o mie de a 


Fireşte, respect şi admir această conştiinţă patriotică, ce nu se pleacă 


ni, 


nici în faţa dreptăţii, nici în fata realităţii, nici în faţa eternității grani- 


telor româneşti. 


Dar dacă respect un dusman, nu înţeleg să mă las păcălit de el, na 


înțeleg să-l întărese printr'o abdicare — oricât de redusă — a mea 
Orice concesiune făcută Ungariei înseamnă o întărire adusă unui 


dusman «creditor», ca să întrebuinţez celebra expresie germană 


feind> 


Așadar nici un argument de politică realistă nu poate să justifice 


„apropierea româno-maghiară. 


«Erh- 


Se poate însă vorbi de o nedreptate cauzată Ungariei? Se poate adică 
transpune discuţia de pe plan politie pe plan moral-juridic? 


Nedreptate cauzată Ungariei, când înrăs' stetisticile ungurești arată : 


că marea majoritate a populației Ardealului e pur românească? 
Drepturi istorice ? Păi dacă-i vorba de drepturi istorice nu văd dece 


Austria n'ar pretinde refacerea «Sf 


ântului Imperiu Roman de naţiune 


germană», care a dăinuit o mie de ani, sau dece Turcii n'ar pretinde să 
aşeze din nou o garnizoană în paşalâcul Budei. 


Minoritatea maghiară? Poate af 
chiar Ungur — că Ungurii au fost ş 


irma vreun om de bună credinţă — 
i sunt ndereptățiţi în România ? 


Asadar nu datorăm Ungariei nici o reparație în temeiul unei nedrep- 


tăți, pe care n'am comis'o. 


«Bine, bine dar drumul spre Roma şi Berlin trece prin Budapesta» ar 
putea riposta un adversar al tezei ce o susțin. 


Da, dacă diplomația noastră e t 


otal incapabilă ! 


Nu, dacă avem un dram de inteligență și de abilitate! 


Dar despre asta mâine. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Doi „batrâni': 


G. Folescu şi Niculescv-Bassu 


Ca şi politica «românească» — teri- 
bil de  <democrată> —, culturalitatea 
noastră a avut de îndurat o cruntă in- 
Dazie  semită. In literatură, Camil 
Baltazar, Virgil Monda (evident Mos- 
covici), Ilarie Voronca sau lon Călu- 
găru sau înfipt ca niște stelnițe (un 
vocabul foarte poetic pentru cuvântul 
«ploșniță»); în pictură  farsorii dela 
«Cuvântul liber» plus facilul Iser cre. 
deau că «revoluționează» artele plas- 
tice; iar în muzică, jidovui Steiner, Ro- 
sensteck, Algazi şi Dora Massini — de 
lose Aralli mi-i sincer milă! — coco- 
fați la «Opera Română», sub pașalâcul 
d-lui lon Marin Sadoveanu (un fost 


(Continuare în pag. Il-a) mare conferențiar — l-am ascultat. la 


trie aeronautică puternică. Mal mult, [a stabilit — folosindu-se de noţiunea 


aceste ţări, datorită producerii de ma- 
terial aeronautic în serii mari, au pre- 
uri unitare scoborite la cifre mal mici 
decât cele cu cari se exprimă prețurile 
producţiilor similare indigene. Aşa că 
s'ar părea chiar că imporțul de material 
aeronautic ar fi ma. avanţajos decât 


| kare a: industriei aeronautice nationale, producerea aceluiaş material — sau a 


pentru care toate ţările fac sacrificii i» 
mense. 

Intr'adevăr, deşi consumul de mate» 
rial aeronautic în timp de pace este 
mai mic decât în timp de războiu, el 
totuşi mu este neglijabil. Antrenamentul 
personalului mavigant cere anual un 
mare număr de ore de sbor. Cu atât 
mai mare, cu cât aeronauțica este ma! 
desvoltață şi personalul ei mal biue 
antrenaţ. Iar în aceeaşi proporţie spo= 
cesc şi stricăciunile totale sau parţiale, 
cari pot îi mumai micşorate, însă nic. 
odață complect înlăturate. 

Priu urmare, 2 problemă a doţării cu 
material aeronautic şi a înlocuirii celul 
consunat există tu permanenţă des- 
chisă pentru fiecare stat. Este gdevăraț 
că, în timp de pace, chestiunea procti= 
tării mater de sbor sau a pie- 


unui materiat comparabil din punct de 
vedere militar — în țară. 

Să nu uităm, însă, că problema a- 
legeri! între umportare şi producţie pro= 
prie se pune numai pentru ţările agri- 
cole. Cele industriale au toate o indusw 
trie aeronautică proprie. Iar ţările agri- 
cole au de cercetat, în afară de cifrele 
reprezentând preţurile produselor indi- 
gene în raport cu preţurile produselor 
importate, şi mecanismul procurării va- 
butei pentru plăţi. 

Ţările agricole, căci numai despre ele 
este vorba, îşi procură valută vâuzânti 
mai ales produse agricole. Prin urmart, 
o asemenea fară face, în ultimă ana- 
liză, un schimb de produse: dă ce- 
ţgale şi capătă avioane. Ajungem ded 
ja cercetarea unei probleme de schimb. 

Problema schimbului de care vorbim 


specială numită productivitate, care nu 

este altceva decât o unitate de evaluare : 
a schimburilor — că la schimbul dintre 

produse industriale şi -agricole, munca 

unui singur om din industrie se schimbă 

contra muncii a zece oameni du a» 

gricultură. 

Dacă aceasta este legea teribilă a 
schimbului, dacă nu se poaţe înlătura 
această grozavă irosire a fortelor din 
agricultură pentru a dobândi produse 
industriale, şi dacă nici nu se poate 
renunţa sau micşora consumul de ma» 
terial aeronautic, atuna singura soluție 
economică impusă de împreiurări este 
desvolțarea unei industrii naţionale. Căci 
deşi industria națională nu anulează 
impresionanta disproporţie a schimbului 
ou produse agricole, ea crează depia- 
sări de avuţie dela o categorie de pro- 
ducători indigeni la altă categorie de 
producători tot indigeni, lăsând astţei 
neaținsă avuţia naţională. In vreme ct 
produsele industriale de import nasc o 
deplasare de avuţii peste graniţă, pă- 
gubind astfel grav avuţia najignală. 

Prin urmare, urmăţoarele trei motive 


selor de schimb s'a putea soluţiona | nol a fost definitiv lămuriță de cercetă» | pledează categoric pentu crearea unei 
pria importarea lui din țările cu indus. | rite d-lui prof. Mihail Manoilescu, D-să | industrii aeronautice naţionale: 


702500 aa E ps a A 00 PIREU SES PC IT OR PE FOR EU ZIP DRE POR TRE SIRE LZIEAREE ODO PETER 


1. Ea înlocueşte şi repară prompt 
materialul în vreme. de războiu. 

2. Ea nu poate exista în vreme de 
războiu, decât dacă a fost creată şi 
desvoltată din timp de pace. 

3. Ea schimbă an produs al zi, indis- 
pensabil ţării, fără să atingă cu nimic 
avuţia naţionată. 

Odată aceste lucruri înțelese, solu- 
ţia teoretică a problemii este dată. 
Nu mai rămâne decât aplicarea ei în 
practică. Adică tacerea de investiții şi 
inceperea lucrului. După cete ma! po- 
trivite şi prudente metode. Cu cel mai | 
bun randament de timp şi de calitate. 
Cu cea mal perfectă desinteresare per- 
sonală, fără cel mai mic orgoliu, cu cea 
mai desăvârşită onestitate. Fiindcă ad 
nu este vorba de o industrie de spe» 
culă, cl de o industrie de care a- 
târnă, în bună parte, însăşi libertatea 
şi existenţa naţiunii. 

Oricine, în orice ţară, s'ar abate dela 
aceste principii fundamentale ar co- 
mite o crimă împotriva neaţiunii. Gestul 
lui nu ar putea găsi nicăeri nici o 
scuză şi nimeni nu ar îndrăsul să-şi 
încarce conştiinţa cu o lertare. 


Prof. Georue Ţintă 


Cernăuţi, vorbind halucinant, pria 
1927, despre Strindberg — şi nu mat 
mult decât acceptabil dramaturg, dar 
astăzi un definitip și  odios cabolin 
imbrăcat în  osânză!), ne-au daț — 
bieții! — lecţii de artă, 


Aceasta, desigur, in detrimentul ara 
fiştilor autohtoni, 


Astăzi, vreau să mă ocup de două 
mari personalități: G, Folescu și Nicu- 
lescu Basu, l-am ascultat, pe amândo, 
în «Boris Godunov». Nu vă puteţi în= 
chipui ce revelație e G. Folescu în ro- 
lul lui Godunov! L-am ascultat şi pe 
Șaliapin în acest rol, dar pot să afirm 
cu conștiința liniştită că G. Folescu e 
mai mare, Cine spunea că vocea lui 
Folescu e stinsă? (Mi se pare că din 
anturajul d-lui lon Mar.n Sadoveanu 


porneşte această versiune!), Interpretul 
bui Godunov e magistral. Nam auzit 
un cântăreț de operă, care să-şi con= 
ducă mai frumos ca Folescu vocea şi 
care să Joace, scenic, mai adecvat, G. 
Folescu e o mândrie a culturii româ- 
neşti. La fel, inepuizabilul Niculescu 
Bassu. Varlaam al lui, din «Boris Goe 
dunov>, e o revelaţie, Dacă, prin ab- 
surd, Niculescu-Bassu şi-ar pierde vo- 
cea, totuși el ar putea face treabă, căci 
e un mare comedian., Cea mai mare 
creație a lui Niculescu Bassu, rămâne 
însă aceea din <O noapte furlunoasă 
a lui Paul Constantinescu (pe care d, 
Ion Marin Sadoveanu şi mondenul 
«muzicant» NonavOttescu (Otter-vipe- 
ră, pe nemțeşte) n'o reiau, ca să nu-i 
dea marelui cântăreț posibililatea de 
a-şi arăta pe deplin arta. 

Sperăm, însă, pe curând, într'o soar- 
tă mai bună a muzicii româneşti. 

Atunci, G.  Folescu şi Niculescu- 
Bassu vor putea fi prețuiți cum se cu- 
Dine. Căci, amândoi, autentici români, 
sunt expresia unei mari nobleți ar- 
tistice, 


Mircea Streinul 


„+ 2-a Nr, 272 


“EVENIMENTELE ZILEI 


Mesagii schimbate 


Procesul ceior șase studenți 
„dela laşi la Braşov 


BRAŞOV, 26. — Şedinţa a început la 
ora 9, cu audierea unor martori, 

Cel dintâi este audiat d. prof. P, DRA- 
GOMIRESCU, decanul facultăţii de litere 
din Iaşi. 

La ora 16.50, în ziua de 1 Martie 1937, 
— spune martorul — am întâlnit pe sala 
universităţii pe studentul Stângă, care 
mi-a solicitat să aprob, în Senatul uni- 
versitar, o cerere pentru o conferinţă a 
d-lui Manoilescu, După 15-20 minute, am 
vorbit a doua oară cu Stângă, fiind che- 
mat din şedinţă, 

Pola orn 7.30-8 seara, am fost anunţat 
la telefon de d. dr. Alexandrescu eă d, 
rector Bratu este grav bolnav. Apoi, tot 
la telefon am fost anunţat că d, rector 
a fost tăiat de studenţi. M'am dus la d! 
prof. Bratu să-l văd, Am găsit acolo au- 
torităţile militare şi civile. Am avuţ o 
conversație cu prof. Iorgu lordan asu- 
pra acestui atentat şi astfel am fost pusa 
în cauză, Am întrebat pe reprezentanţii 
autoritiiţilor: «Ştiţi cine sunt autorii?» 

Parchetul a răspuns că nu ştie, dar si- 
guranțţa a răspuns că da şi este vorba 
de studenţii cari au fost nemulţumiţi 1e 
pe urma Senatului universitar. De ce 
mai staţi atunci? i-ar întrebat, 

Iordan a profitat de discuţia mea par- 
tioulariă şi a relatat faptul justiţiei. 

Martorul are accente de indignare faţă 
de acest procedeu, spunând: n'am vorbit 
că Stângă, sau Zisu, sau Zguroiu se 
aflau acolo, Este ceva ce nu pot admite. 

Sunt chiar indignat. Em sunt un pro- 
fesor, care cunosc sufletul studenţilor, Ei 
nu sunt capabili de acte ca cel care li se 
impută, 

După d. prol. Dragomirescu au fost 
audiaţi mai mulţi martori, prin cari apă 
rarea caută să stabilească alibiurile, 

Asttel au fost audiaţi d-nii: Popovici, 
av. Bărbulescu, N. Bălan, prof. Ciolan, 
d-na Maria Lambrino, prof,  Robesca, 
prof. Ilie Popescu, Angelescu şi Gh. Ma- 
tai 

Şedinţa a fost suspendată 10 minute, 

La redeschidere a fost audiat d. prof. 
IORGU IORDAN, martor al acuzării, 
care a participat la şedinţa Senatului u- 
niversitar în ziua de 1 Martie după care 
a plecat cu d-nii profesori Bratu şi Dra- 
gomirescu, pela ora 7 jum. seara 


DEPOZIȚIA D-LUI PRO- 
FESOR TRAIAN ERATU 


D. prof. TRAIAN BRATU, recotrul 
universităţii din laşi, a spus tot ce a 
făcut după ce a plecat dela conferința 


ZIUA Il-a 


Senatului universitar. 

D. PREȘEDINTE: Aţi văzut dv, pe 
cineva la faţă? 

D. prof. BRATU : In momentul când 
mi-au dat drumul, am văzut figura u- 
nuia dintre agresori, dar fiind întu- 
neric, n'am putnt distinge contururile 
exacte, 

D, PREŞEDINTE : Aţi cunoscut mai 
înainte pe ceilalți acuzaţi ? 

D. prof. BRATU: N'am cunoscut pe 
nimeni, decât pe Zguroiu, cu care am 
avut cu câteva zile înainte de atac un 
violent schimb de cuvinte. 

D, COMISAR REGAL: In momen- 
tul când aţi fost atacat, aţi strigat? 

D. BRATU: Da, am strigat: mă o- 


'Imaoră, tâlharii | 


D. COMISAR REGAL: D-le profe- 
sor, atentatorii au luat-o la fugă când 
aţi început să strigaţi ? 

D. prof. BRATU: Nu, nu 
mergeau cu paşi mai mari, 


fugiau, 


D. comisar regal cere ca acuzatul. 


Carpen să se îmbrace în dolmanul pe 
care s'a găsit pata de sânge. 

Se recostituie scena atentatului pen- 
tru a se face dovada că pata de sânge, 
provenită dela ureche, ar fi trebuit să 
fie mai mare decât cea de pa haină. 

D, COMISAR REGAL: Din cei trei 
agresori, care era în fața dv.? Unul 
mai înalt, ori unul mai scund? 

D. prof. BRATU: Nu pot să ştiu 
precis, dar era cam de înălțmea mea. 

Apărarea, prin d avocat Iliescu-laşi 
întreabă pe d. Bratu dacă a avut cu 
vreunul din cei trei acuzaţi principali 
vreun conflict, 

D. prof. BRATU: Am avut un con- 
flict cu Zguroiu, care, cerându-mi sala 
festivă a Universităţii pentru o con- 
ferință a d-lui Manoilescu şi fiind ra- 
fuzat, a riposiat că atunci nu se va 

i mai ține nici o conferință în acea sală 
| Am adus cazul în faţa Senatului uni- 
! versitar şi Zguroiu a fost eliminat, 

Continuându-şi depoziţia, d. prof. 
Traian Bratu spune: <Sunt bănuit că 
sunt comunist Cine cunoaşte viaţa 
mea dela lași poate să afirme cu toa- 
tă hotărîrea că atentatul se datoreşte 
numai activității mele ca rector. Eu 
sunt național-țărănist şi nu se va găsi 
nimeni care să-mi poată aduce acu- 
zaţii plauzibile de: comunism. In cei 
patru ani de actititate ca rector am 
apărat cu sfințenie legile, aplicând 
sancțiuni numai acelor studenţi, cari 
împiedecau bunul mers al cursurilor». 


Şedinţa de după amiază 


Şedinţa s'a deschis la ora 4. 

La cererea d-lui procuror, a fost as- 
culiat din nou d. prof, Traian Bratu, 
care a dat câteva amănunte cu pri- 
wire la discuţiile din seara de 1 Martie, 
în şedinţa Senatului universitar. 

A urmat ascultarea martorilor acu- 
zării. Esta audiat GRIGORE VICOL, 
curierul Universităţii, care declară că 
a găsit pe d, Traian Bratu imediat du- 
pă atentat şi că i-a ajutat să se ducă 
acasă, Spune că a întâlnit pe d. rector 
Bratu la tutungeria din fața  Univer- 
sităţii, apoi a plecat în urma d-sale, 
pe acea stradă, Ajungând pe str. To- 
ma Cosma, a auzit strigăte: «Bandiţii 
bandiții b». 

Am alergat 


repede acolo 


declară * GALIDESCU, care 


martorul — și am găsit în stradă pe 
d. rector, care mi-a spus că a fost a- 
tacat. Am fost trimis apoi după me- 
dic şi am chemat pe d, dr Tănăsescu. 
Când am ajuns în dreptul d-lui rec- 
tor, am văzut două persoane plecând. 
Noaptea era întunecoasă şi nu se ve: 
dea decât la 30 metri depărtare. 

D. prof. DRAGOMIRESCU spune 
că niciodată n'a sugerat autorităţilor 
să aresteze pe anumiţi studenţi şi nu 
crede că atentatorii ar face partie dir 
*ândurile studenților, i 

Şedinţa se suspendă cinci minute, 

ARESTAREA UNUI MARTOR AL 

ACUZARII 

Esie introdus martorul 

declară : 


PANDELE 
În searm 


PRAHOVA 


Co stinuara din pag. I-a 


Cât de scump se plătesc, cât de se- 
pioase sunt! 

Niciunul dintre aceştia (şi-au fost 
numeroşi) nu a cerut ceva pentru 
sine. 

DRUMUL ii i ALA LE- 

GIONARE: PLOEŞT 

CAMPINA, MORENI 

Centri nervoşi si Prahovei sunt 
aceste trei localităţi. Astăzi, ele 
sunt centri dinamici ai legionaris- 
mului, punctele de concentrată via- 
ță legionară şi de radiere a ei în 
tot judeţul. 

O şedinţă legionară la  Ploeşti, 
Câmpina sau Moreni se transformă 
totdeauna într'un «meeting» (să-mi 
ierte termenul), care, spre deosebire 
de ceeace se petrece în centrele mun 
citoreşti apusene, oferă cel mai im- 
presionant spectacol de indisciplină 
şi forţă organizată. 

Este un spectacol rar, să-i vezi pe 
muncitorii Morenari, cu feţele stân- 
coase, cu privirile luminoase, cân- 
tând, într'un ritm precipitat, «La 
luptă, muncitori» sau «Sfântă tine 
reţe legionară». O legiune muncito- 
zpască disciplinată, interior diseip- 
linată. lată ceeace a realizat duhul 
legionar în Prahova. Pe acest drum 


crese legiunile prahovene, blocuri 
dure de credinţă şi devotament 
spartan, 


EROISM LEGIONAR 

In această lume nouă se petree 
siluic Scene cari uimesc. Fără a di- 
lua cu nimic tăria cuvântului, sunt 
scene de un autentice eroism. Ce în- 
semnează, într'adevăr ataşamentul 
la o credinţă dus până la perielita- 
şea şi chiar pierderea serviciului, 
la an om cu 15 — 20 ani de ser. 


viciu, cu 4 — 5 copii şi fără alt 
ajutor ? Ce însemnează, dacă nu 
eroism, acceptarea regimului baio- 
netelor, pe drumul faimos al Bra- 
şovului, 5—6 zile de mers pe ios prin 
frig, nemâncat, scuipat umilit şi 
bătut, afirmând totuşi că «sunt legi- 
ohar şi rămân legionar chiar dacă 
mă inchideți»? 

Cum Poate fi numit, dacă nu «e 
roie gestul lui moş (pardon, cama 
radului) Vasile Preda din Ploeşti, 
bătrân de 65 ani, care şi-a convertit 
la legionarism întreaga lamilie (co- 
pii, nepoți, fraţi) şi care în dimi- 
neaţa zile! de 24 Ianuarie a parcurs 
în marş, alături de legionarii plo- 
eşteni, toţi tineri, 16 km. de drum, 
până la Nedelea? 

Sau gestul lui moş Misroi din Mo- 
reni, acesta nonagenar, care a în- 
fruniat greutăţile drumului, ale tim. 
pului şi riscurile electorale, pentru 
a vota cu Sete <ochii legionari»? 
Mişcareea legionară este maj mult 
decât un program, este o credință 
Numai astfel sunt înţelese gesturi, 
nemai întâlnite în istoria vieții noa- 
stre politice, 

SPRE BIRUINŢA FINALA 

Dacă pentru toată lumea rezul 
tatul alegerilor din 20 Decembrie 
a fost o surpriză, pentru noi el a 
fost o certitudine. Pentru 2 Mar- 
tie, acest rezultat este întrevăzut 
de toată lumea. 

Pe drumul de foc al credinței 
legionare, Prahova a pășit de 
mult și avem siguranța că pri- 
mul pas pe culmea biruinţii le- 
gionare va fi pus de muncitori- 
mea prahoveană. 


ALEXANDRU CONSTANT 


atentatului am stat la masă cu stu 


dentul Zisu, la cantină, pela ora 6 
jum. —?. 
Acuzatul Zisu sa ridicat şi a spus 


că nu este adevărat. 

In faţa acestui fapt, martorul a în- 
ceput să se fâstâcească, declarând că 
în seara aceea a luat masa la Râpa 
Galbenă. Apoi a spus că declaraţia i-a 
fost luată prin corupție, de d-nii in 
spector de siguranţă Sfetcovici şi co- 
misar Botez, cari i-au dat cinci mii 
lei, spre a semna declaraţia redactată 
de ei și prin care trebuia să-l scoată 
ca prim ateniator pe Ilie Stângă, iar 
pe Carpen ca prim asociat, 

In faţa consiliului de război din 
laşi — declară martorul — am vrut 
să retractez totul, dar d, maior Ru: 
deanu mi-a spus că ce am spus la si- 
guranță e sfânt. 

Apoi martorul răspunde la câteva 
întrebări puse de d. preşedinte, după 
care continuă: D maior Rudeanu lu- 
cra cu pătura în cap, adică ce vedea 
prin pătură aceea înregistra, 

D. maior RARICA, procuror, a cerut 
să fie aduşi în instanță cei puși în 
cauză, pentru că martorul le aduce 
jigniri. 

D. PREŞEDINTE face atent pe mar- 
tor de gravitatea celor declarate “ şi 
cere să se încheie proces verbal, care 
va face obiectul altor cercetări, 

D. PROCUROR a citit declaraţiila 
anterioare, cari sunt în completă con- 
tradicție cu ceeace martorul a decla- 
rat azi. D-sa a spus că mărturia de 
azi nu poate să fie întmeiată şi avân- 
du-se în vedere faptul că martorul a 
aruncat o lumină urâtă asupra autori- 
tăților, fapta lui nu poate să rămână 
fără sancțiuni A cerut din nou adu- 
cerea în instanță a celor doi poliţişti. 

D. preşedinte a spus că nu este ne- 
cesară aducerea lor acum, dar a dat 
ordin să se consemneze totul într'un 
proces verbal, iar martorul să fie ținut 
la dispoziţia parchetului. In consecin- 
ță, a dispus arestarea martorului, care 
a fost dat în primire jandarmului. 

Şedinţa se suspendă 10 minute, 

” La redeschidere, au fost audiaţi mar- 
torii : Petru Smărăndescu, N. Popin- 
ciuc, Andrei Spătărel, Mihai State şi 
Alexandru Catana, 

De remarcat, că dacă un străin ar 
fi intrat în sală, în momentul audierii 
martorilor acuzării, ar fi fost ferm 
convins că ei sunt martorii apărării, 


„«aBUNA VESTIRE» 


iutre studeuțimea creștină română 
si studențimea polonă 


— Către o frumoasă înţelegera — 


Cu prilejul congresului anual al 
organizaţiei  <Liga>,  studenţimea 
română creştină dela toate Univer-| 
sităţile trimite studențimii polone 
următorul frățese cuvânt: 

De ani de zile în fara noastră 
sîntem în plină luptă şi în marş 
avîntat pe calea crestină a nea- 
murilor. 

Avem conștiința ursitei noastre 
de miîntuitori de neam şi întreză- 
rim depe acum dimineata marei 
Biruinţi, 

Dorim cu toată căldura sufle- 
tului nostru ca generaţia tinere- 
tului universitar polonez să aibe 
aceeaşi conștiință şi să meargă 
pe drumul aceleiaşi lupte. 

Dumnezeu a hotărât de-acum 
înainte popoarelor noastre o mi- 
siune comună pe pământ. 

Peste câțiva ani vom îngenun- 
chia alături slăvind cu  înlăcră- 
mată bucurie mîntuirea Patriei 
Polone şi a Patriei Romîne. 


Dr. Şerban Milcoveanu 
Preşedintele Uniunei Naţionale a 
Studenţilor creştini români. 


Lucius Săveanu 
Directorul Departamentului Ex- 
ternelor din Uniunea Naţională a 
Studenţilor crestini români. 

La mesagiul studunţilor români 
creştini, studențimea polonă a răs- 
puns prin următoarele: 

Către uniunea naţională a stu- 
denţilor creştini români 

Delegații centrelor studenţeşti po- 
loneze din Varşovia, Cracovia, Lu- 
blin, Lwow, Poznan, Wilno şi Dan- 
zig, adunaţi la Congresul General 


Şedinţa consiliului 
“sect, III. Albastru 


Eri după amiază la ora 5 a avut loc 
prima şedinţă a comisiei interimare a 
sect, III Albastră, sub preşidenţia d-lui 
prof, D-tra Pabndol; care deschide şe- 
dința aducână “azil! presei. | 

După ce sunt luațe în discuţie diferite 
chestiuni, au fost ratificate cu unanimi- 
tate de voturi modificările bugetului 
1037-938, deschiderea de credite suplimen- 
tare, aplicarea legii pentru lichidarea 
datoriilor pe exerciţiile închise şi veri- 
ficarea cassel comunale, cu percepțiile. 


anual al Uniunii Universitare Po- 
lone de Apropiere Internaţională 
«Liga» în Decembrie 1997 au luat la 
cunoştinţă, cu adâncă emoție, con- 
ținutul mesagiului Uniunii  Naţio- 
nale a Studenţilor Creştini Români, 
e e. Tineretului Studenţesc Po- 
on. 

Congresul (Gieneral cu unanimitate 
a decis de a exprima colegilor Ro- 
mâni următorul răspuns : 

«Inviorați de spiritul comun al 
înțelegerii dintre noi, dorim cu 
toții să tindem către marile şi no- 
bile scopuri de a clădi viitorul 
națiunilor noastre, pășind braţ la 
braţ, întro frăţească înţelegere. 

Nouă, tineretului tuturor ţări- 
lor, ne aparține datoria de a trezi 
în poporul întreg înțelegerea de 
însemnătatea ce o are unirea na- 
țională și tendința, pe o cale de 
muncă grea şi neobosită, pentru 
zidirea și întărirea unui viitor 
strălucit şi a puterii Naţiunilor 
noastre. 

În munca aceasta ne va spri- 
Jin și ne pa ajuta cunoașterea 
faptului că tineretul Român, la 
fel ca și noi, luptă pentru reali- 
zarea aceloraşi idealuri de ferici- 
re și mărire a Neamului Româ- 
nesc. 

Spre reabhzarea scopurilor sale, 
tinde întregul tineret polonez, du- 
pă cum ne-a predicat Mareșalul 
Josef Pilsudski, care ne-a învă- 
țat să pășim pe drumul muncii și 
al sacrificiului suprem, pentru 
binele Patriei. Acest iubit Coman 
dant al nostru ne-a indicat dea- 
semenea că unirea frăţească a 
poporului Polon cu poporul Ro- 
mân este o bază de asigurare a 
binelui şi a măririi celor două 
Dă e 
Tineretul Studențesc Polon tri- 
mite salutări Tineretului Studen- 
țese Român, împreună cu urările 
isoorâte din adâncul inimei, ca 
Dumnezeu să aducă Studenţimii 
Române în Noul An 1938 conti- 
nue victorii în lupta Sa pentru | gg IRI 
mărirea Neamului Românesc». 

(ss) Jerzy Przezdziecki 
Preşedintele Uniunii Universitare 
Polone de Apropiere ÎInternaţio- 
nală <Liga». 

(3s) Jan Bajorek 
Sucretar General al U. U. P. de 
A. |. «Liga». 
Varşovia, 25 Dec. 1937, 


EEE NORTE RE RARE CEEA OR E CEPT PRE RSI PA NES NIPRAETL EA, i UC BEI E AU RAZE 


Aoapa anuală a AGIA.-ului din laş 


făruătorirea d-iui Prof. W. Manoilescu. Cuvântările rost-te 


LAŞI 24. — Sâmbătă seara cu trenul de 
9.10 p. m„ au sosit în Iaşi d-na şi d. prof. 
M. Manoilescu în fruntea unui grup de 
ingineri bucureşteni. In gară au fost pri- 
miţi de inginerii ieşeni în frunte cu d, 
prof. Andriescu Cale precum şi de cd- 
teva sute de studenți de la Politechnica 
locală, care au făcut d-lui prof, Manot- 
lescu o frumoasă manifestaţie da sim- 
palte 

La ora 10 p, m. a avut loc în saloanele 
restaurantului «Luther>, agapa tradițio- 
nală a A. G, 1. Ruului local, cu care o0- 
cazie a fost sărbătorit d. prof, Manoi- 
lescu pentru sprijnul neprețuit ce Va a. 
dus breslei inginereşti prin concentrarea 
învățământului technic superior şi prin 
crearea Politechnicei în vechea capitală 
a Moldovei, 

Au luat parte la această agapă pe 
lângă d-na şi d. prof. M Manoilescu, 
d-nii ing, Andriescu Cale, Andrei Io- 
nescu, Partenie, lanovici, Alexa, Huido- 
vici, Râmniceanu precum şi toţi mem- 
orii A.G.I.R„ului local cu doamnele. 

Luând primul cuvântul d, ing, An- 
uriescu-Cale preged. A,G.I.R.-ului local, 
mulţumeşte d-lui prof, Manoilescu pen- 
tru munca depusă întru ridicarea pres- 
tigiului inginerilor. D-sa a fost acel ce 
a contribuit la aproprierea inginerilor 
Universitari şi Politechnioi prin noua 
lege a concentrărei învăţământului tech- 
nic superior şi -rin înfiinţarea Politecb- 
nicei legene. 

D. Andriescu-Cale subliniază puter- 
nica personalitate a d-lui Manoilescu 
care leldeauna sa găsit în lrunlea 
dezideratelor inginerești. Mulțumește a- 
poi d-lui Manoilescu pentru cinstea 
făcută Politechnicei ieşene de a ac- 
cepla să ia primul cuvânlul în ciclul 
de conferințe organizate de elevii în- 
gineri ieşeni, Mulţumeşie d-nei şi d-lui 
Manoilescu pentru prezența la agapa 
anuală a A. G. L Rului local, (UL- 
limile cuvinte ale d-lui Andrieseu = 
Cale sunt acoperite de vii şi puternice 
aplauze), 

D, av, Râmniceanu vorbeşte în numele 
d-lui Const. Meissner 'şi personal. Vor- 
bind despre d, prof. Manoilescu arată 
că d-sa reprezintă geniul creator al Ro- 
mâniei de mâine. Compară pe d, Ma- 
noilescu cu Goebles şi Rosemberg, teora- 
tioienii naţlonal-socialismului din Ger: 
mania. Stârşihd aduce omagii d-nei Ma- 
noileseu colaboratoarea permanentă pg 
prof. Manoilescu (aplauze), 


D. Prof. M,. MANOILESCU, primit 
cu aplauze se adresează asistenţei e 
vocând momentele de emoție avute 
în recenta vizită lăcută Cetăţei E- 
terne. Cu măesiria bine cunosculă și 
cu puterea de sugestie care-l caraele- 
rizează d-sa îutățişează imaginea se- 
nalului roman în comparație cu vi- 
ziunea plină de forță a senatului fas- 


cist. Este greu a reda prin cuvinte pro- 
prii felul magistral în care domnul 


prof. M. Manoilescu a reclădit în faţa 
asistenţei imaginea lumei romane de 


altădată. 
Trecând la problemele de actualitate 


ce rrământă lumea inginerească d. Ma- 
noilescu arată felul cum sa votat 
legea de concentrare a învăţ. tech- 
nic superior, cum a luat fiinţă Poli- 
technica leşană şi lupta pe care d-sa 
personal a dus-o cu toate obstacolele 
şi dificultăţile întâmpinate. 


D. 


preşdintelui vercului 


D. Ştefănescu Goangă, recto- 
rul Universităţii din Cluj nu se 
astâmpără. De când cu iminen- 
ta redeschidere a afa'erii Vio- 
rica Burtică—Goangă, a deslăn- 
țuit prigoana împotriva studes- 
ților, Se răzbună pe ei. Par'că 
dânşii ar fi vinovaţi de păcatele 
sentimentale şi de altă natură 


ale d-sale. 
Sunt studenţii vinovaţi că lu- 


În Vălenii de Munte 
nu există dentist 


In Vălenii. de Munte - Prahova, 
funcționa până acum câtva timp, un 
singur cabinet dentistic; a jidanului 
Marcel Rosner. 

Românii din regiune însă, nemul- 
jumiţi de această prezenţă neplăcută 
printre ei, l-au ocolit, 

Şi Rosner şi-a luat bagajele şi a 
părăsit oraşul. 

Un bun dentist, român creştin, ar 
isi aci un bun teren de muncă. 


D. Manoilescu demonstrează inell- 
cacilatea legei! d-lui Valer Pop în ceca- 
ce priveşte românizarea industriei; 
D-sa accentuează gravilalea acestei 


STUDIO-UL TEATRULUI 
NAL: Actriţa. 

TEATRUL LIGII CULTURALE; Hoţii. 
TEATRUL REGINA MARIA: 


E: 


A |ARO: 


CALENDAR 


Vineri 28 lanuarie 1938 


nul ( 379) 


ORTODOX: Cuv. Păr. Efrem Siria , CATOLIC: Sf. Carol Magnu 
SOARELE: răsare 7,38, apune 1616 


TEATRE 


OPERA ROMANA : Relache, 
TEATRUL NAŢIONAL : matineu : 


Ti. 
tanic vals; seara : lon al Vădanei. 
NAŢIO- 


maii 


neu : Stăpâna din La Paz; seara: 


Oameni în alb. 


Poftă bună 


TEA LRUL ma] 
STR. SĂRINDAR, 14 
IANCOVESCU-—ŢĂRANU 


Omul 


COMOEDIA * 


Tel 471.71 


MANS 


Regina Maria 
Asoc, Bulandra: Masi ea Storin 


Tel. 3.98 


LIBER 


(fost Majestio 
Tel. 546.80) 


COLO 


TEATRUL COMOEDIA : 


SAVOY : matineu şi seara: 


Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu - 
Muzica de |. i 


MATINEURI — JOI — Sa 


Mâine seara, premiera 


Teatrele de sub direcția D- 


matineu şi 


seara : Problemă de rezolvat. 


TEATRUL LIBER : matineu şi seara * 


Coloniale. 
Poftă bu: 


nă la Tănase. 


TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR: 


matineu și seâra: Alhambra Palace. 


Compania Cărăbuş Director C, Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


la Tănase 


— DUMINECA 


care a văzut moartea 


Comedie în s acte de Victor Eftimiu, cu 
VICTOR ANTONESCU, Societar dela Teatrul Naţion al î în reprezentaţie 


Sâmbătă matineu preţuri populare 


jimbătă matineu prețuri populare Noaptea de 13... __| d> 13... 


lui SICA ALEXANDR ESCU 


fiecare seară la ora 9 şi în 
de Joi, Sâmbătă Z mptinegrile 
ULTIMELE 


Problema de rezolvaţ 
Luni 31 lanuarie PREMIERA 


şi Duminecă la ora 3 
PECTACOLE 


ARDA 


In fiecare seară la ora 9şi în matineurile 
de Sâmbătă şi Duminică la ora $ 


FORMIDABILUL SUCCES 


OAMENI IN ALB 


Azi matineu la ora 3 ULTIMUL SPEOTACOL 


STĂPANA DIN LA PAZ 


In fiecare seara la ora 9 şi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă şi Al eră la ora 3 


NIALE 


CINEMATOGRAFE 


[PALAS 8-a] 


CARR A TOTALE 20-a rea din Lyon, jurnal şi 
complatare, 

CAPITOL : Escadronul alb, Scufunda- 
rea canonierei Panay, jurnal Eclair 
şi jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii. 

SCALA : Domnișoara, mama mea şi 

jurnal Paramount, 

pin : Dragoste în zăpadă. şi jure 
nal Paramount, 

SELECT :; Saratoga, 


probleme raportată la corpul ingine- VEMINA: Domnișoara doctor. 
rilor, în sânul căruia naționalizarea | REGAL: Pensiunea artistelor şi jurnal 


trebuiește împinsă până la limitele 


Paramount. 


ei maxime, inginerii fiind primii cho- | PALAS BULEVARD: Ultima misiune 


maţi a construi edificiul viitorului stat 


a Macului Roşu, jurnal și completare, 


românesc, In concluzie d-sa cere con- | A, R. P. A. Misterul domnei în grie 


cursul A. G. 1. R.-ului din lași, de 
unde au pornit atâtea elemente de va- 


rilor români, 

Mulțumeşte d-lui ing,  Andriescu-Cale 
pentru primirea şi frumoasele cuvinte 
rostite despre d-sa, asigurând corpul în. 
ginerilor din laşi de toată dragostea, co. 
laborarea şi sprijinul d-sale în toate 
chestiunile, 

Agapa a luat sfârşit la orele 1 nvantea, 


N. D. 


Șteiănescu Goaugă si arestare 


studenţesc din vluj 
mea discută astăzi cazul Bur- 
tică-Goangă? 

Prin metodele d-sale polițiste, 
ei răsbunările la cari s'a de- 

at, d, rector Goangă, nu-şi poa. 
te spăla păcatele şi nu va reuşi 
să scape de fantomele şi coşma- 
rurile ce-i tulbură nopțile şi 
mai ales conștiința. 

Duminică, a fost rr i 


la Ciuj d. G 
veanu, near opilre cen- 


trului ie Muptin «Petru 

Maior», 

Studentul Noveanu a fost 
transportat la Sibiu, loca. 
litatea de origină a părin- 
şilor săi, 

In Cursul acestei să 


loare și cinste pentru corpul ingine- jPROZ Ra, Becsdsonal. sii, 


jurnal şi completare. 

„ Souiundarea 
canonierei Panay, jurnal Eclair şi 
jurnal românesc, 

CORSO: Drumond dedectiv romantie 
jurnal şi completare, 

DARLY: Inchis din cauza incendiului, 

ELYSEE (Str, Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount. 

FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 
Pământului. 

TRIUM . (Giviţei 335): Frontul in vizi- 
bil şi Stan şi Bran şi testamentul, 

OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Ro 
bilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre 
dere și Hotelul, Nebunilor. 

RARCELONA: Prin foc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste, 

CARMEN (Calea Dudeşti 169): Conte 
le de Monte-Cristo şi Papagalul ch; 
nezesc. 

CENTRAL: Stan şi Bran si Testamen. 
tul, Granija Insângerată și trupa 
Georgescu laşi, 


, 


CITY (Bulev. Carol 214); Vasul Robilor 


şi Viaţa de Clown. 


In cadrul concertelor simfonice ale ore 


chestrei radio, s'a executat Marţi 35 la- 


mâni se va ţine o şedinţă nuarie simfonia fantastică de H, Berlioa 


a Senatului 


universitar, şi concert în re minor de 1, S, Sache 


Când se va decide exma-! pentru piano şi orchestră. 


tricularea tuturor studen- 


Dirijorul, d, Th, Rogalsky, sa arătat, 


ților cari au consimțit să | odată mai mult ca um muzician de rasă 
facă parte din comitetul! și un perfect dirijor, reuşind a imprima 
cercului studenţeso «Petru | simfoniei fantastice caracterul pe care, 


Maior». 


acei ce l-au citit pe H. Berlioz îl bă 


Această samavolnică arestare | nuiesc. 


— se afirmă în cercurile studen- 


Cu aceiaşi perfectă cunoştinţă a susți- 


prezintă azi mareie 
succes mondial 


ilm clădit pe întâmplările cele mai grozave 
din stepele Rusiei ştepele Rusiei Siberiene | 


In fiecare zi matineuri dela ora 9 Pi A N 


țeşti, — a fost ordonată de că-| mut tovărăşia orchestrei la concertul de 
tre d, rector Ştefănescu-Goangă. Bach pentru piano, în care d. Radu Con. 


CI IRI PPP ITI 207 > na Edison-Film 


DACIA: Misiunea Locotenentului Pery 
şi Ispita, 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Miss Theodora. 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru- 
pa de reviste. 


PE 


Tribunalul Ilfov secţia II e € 
EXTRACT 

Nicolae G. M. Ionescu din Cloco= 
veni jud. Ilfov a intentat acţiune de 
divorţ soţiei sale, Tudora N. Gh. M. 
Jonescu din motive determinate de leg. 

Din căsătorie a rezultat un copil — 
Constantin — minor. Soţia nu posedă 
act dotal. 

Termen 9 Februarie 1938. 

Grefier (ss) Indescitrabil. 
Dosar 2607938. Nr, 3707. 


Îi O li a) 


0m'1 care a văzut 
moartea 


Astă seară Joi teatrul „„Modern” 
(Str Consi. Mille) va, reprezenta 
pentru prima oară pe această scenă 
şi cu 0 distribuţie nouă, într'o nouă 
versiune, comedia „Omul care a vă- 
zut moartea” de d. Victor Eftimiu. 

Rolul vagabondului va fi reluat 
de creatorul său, -d. Ilie Cernea. 

D. Anastasiad dela Teatrul Na- 
țional din Bucureşti, d. Mişu Ba- 
laban, doamnele Renâe Annie şi 
Anca Balaban vor interpreta cele- 
lalte roluri. 


„Omul care-a văzut moartea” e 
prima piesă originală pe care o joa- 
că in stagiunea aceasta un teatru 
particular din Capitală. 


Li 


Un bun concert radio 


stantinescu (pentru a doua oară solist 
la Bucureşti în iarna aceasta, — prima 
dată d-sa interpretând de 
Rachmaninoff cu orchestra filarmonică) 
— a dovedit o adâncă înțelegere a scri- 
sului muzical vechi, interpretarea bucue 
rându-se de o sonoritate adâncă şi se- 
brietate în execuție, caracteristică ope= 
relor lui 1, S, Bach, Suntem mulțumiți 
când putem ausi concerte în felul acelui 
de Marţi, în care orchestra, dirijorul și 
solistul răspund din plin la menirea ce 
e su, 


concertul 


Pol) 


de recurs la inalta Cur fc de Casaţie 


— "Textul integral al acţiunii — 


Eri la orele 6 jum., a fost depusă 
la biroul primului preşedinte al 
Inaltei curţi de casaţie următoarea 
acţiune de recurs: 

Domnule Prim Preşedinte, 

Subsemnatul Iuliu Maniu, cu do- 

miciliul în Bucureşti, Athenâe Pa- 
lace, str. Episcopiei Nr. 1, în cali- 
tate de preşedinte al Partidulu Na 
țional-Ţărănese şi personal în ca- 
litate de candidat, face recurs po- 
trivit art. 103 din Constituţie şi art. 
2 din Legea Curţii de casaţie, în 
contra Deciziunii Nr. 
a Comisiunii centrale electorale 
pronunţată în ziua de 24 Ianuarie 
1938 în contestaţiunea făcută de 
subsemnatul în contra aplicărei de- 
cretului-lege 88 din 1938, publicat 
în Monitorul Oficial supliment Nr. 
14 din 18 lanuarie 1938. 


Vioiarea art, 34, 76 şi 88 
dim Constituţie. Exces de 


putere 

Decretul-lege 38 publicat în «Mo- 
nitorul Oficial» Nr, 14 supliment 
din 18 lanuarie 1938 modifică legea 
electorală din 1926 şi anume art. 49 
şi 5) în sensul că sehimbă semnele 
electorale, suprimă tabloul alcătuit 
de Comisie şi publicat în «<Monito- 
rul Oficial» în prealabil, suprimă 
facultatea de alegere a semnelo» dă 


partea grupărilor. sau candidaţilor, ! 


înlătură proprietatea  semuelr ale 
se anterior şi schimbă competenţa 
autorităţii de depunere a semnelor 
cât şi de stabilire a ordinei de în- 
scriere a grupărilor pe listă, dând 
această competenţă secretarului Ca- 
misiei cenirale electorale, 

Pe temeiul acestui decret care 2 
apărut în seara zilei “le 1$ Ianuarie 
1938 prin surprindere, secretarul 
comisiei electorale centrale a pri- 
mit înscrieri din partea grupărilor 
politice, atribuind nouile semne în 
ordinea înscrierii. 

Am făcut contestațe în :ontra a- 
plicării acestui decret. pe motivul 
că nu are putere să modifice legea 
electorală existentă în 1926, potrivit 
căreia semnele electorale erau sem- 
me geometrice alcătuite de comisiu- 
mea electorală centrală întrun ta- 
blou publicat în prealabil în «Mo- 
nitorul Oficial» din care grupările 


politice alegeau semnul care deve- 
nea astfel proprietatea grupării 


făcute de Constituţie pentru a se ga- 
ranla prin separațiune o imixliune şi 


care la ales, şi că secretarul comi- ! coniuziune a puterilor în stat. 


siei centrale nu avea competenţa 
potrivit legei electorale să primeas- 
că cereri, să atribue alte semne şi 
să stabilească ordinea listelor de 
alegeri. 

Comisiunea centrală electorală a 
respins contestaţia îu această pri- 
vinţă, socotind decretul-lege ca o 
lege care a putut modifica iegea e- 
lectorală din 1926 (art. 43 şi 39). 

Un asemenea decret în- 
să violează art, 34, 76 şi 
88 din Constituţie, trebue 
înlăturat ca nul şi inexis- 
tent. 

Intr'adețăr : 

a) Constituţia noastră din 1923 
consacră principiul separaţiunii pu- 
terilor mărginând drepturile pute» 
rii executive (art, 89) Constituţia a- 
cordă puterea legiuitoare în mod 
colectiv numai Regelui şi reprezen- 
tanţei naţionale (Camera şi Sena» 
tul). 

Legiuitorul Constituant pune ca 
condițiuni esenţiale al» funcţionă= 
rii puterii legiuitoare în elaborarea 
unei legi. 

1) In primul rând avizul Consi= 
liului legislativ, care este obliga- 
toriu (art. 76); 2) în al doilea rând 
diseuţiunea şi votarea legii de 
ambele corpuri legislative pu ar- 
ticole (art. 49 şi 88) şi 3) învuvirea 
Regelui în ceeace priveşte sanc- 
ționarea legilor. 

In cazul de faţă din eondiţiani- 
le de mai sus nau fost îndeplinite, 
căci proectul pa fost supus Consi- 
aer legislativ şi nici Corpurilor 
legiuitoare. 


Aşa dar,  decretul-lege 
este anticonstituțoinal şi 
urmează a fi înlăturat, 


b) Acest decrel lege nu poate îi 
socotit drept o lege nici pe baza 
extensiunii sau delegaţiunii date pu- 
torii executive de corpurile legiuitoa- 
ve, deoarece în primul rând o aseme- 
mea delegaţiune în principiu nu este 
admisibilă fiind un abandon de drep- 
turi din partea puterii legiuitoare în 
contrazicere cu principiul delimitării 


Sfinţirea unei troițe 
la Chitila 


Sfinţirea traiţei ridicată de legionari la Chitila 


Duminică 23 lanuarie a. c. un 
grup de 100 legionari sub comanda 
comandanților legionari Apostoles- 
cu şi Mereuţă, au asistat la sfinţi- 
rea troiţei ridicată în comuna Chi- 
tila de către legionarii acelei comu- 
ne, în amintirea martirilor legio- 
nari Ionel Moţa şi Vasile Marin, 


care prin jertfa lor sfântă au ac- 


tualizat vieaţa mucenicilor ereştini 
şi au deschis drumul biruinţei le- 
gionare. După slujba dela biserică 
tei tinereţi legionare» Sa îndreptat 
sat sau îndreptat spre troiță unde 
sa oficiat slujba sfinţirei, 

După slujba religivasă, a vorbit 
părintele paroh despre jertfa dela 


Majadahonda, in cuvinte de toată 
frumuseţea, încheind cu cuvintele 
mântuitorului «Cine luptă în nume- 
le meu va birui» şi cu mărturisirea 
de credință şi biruința mişcări le- 
gionare. Se Cântă apoi «Imnul le- 
gionarilor căzuţi şi «Imnul Moţa» 
Marin», după care vorbeşte legiona- 
rul doctor Radu despre martirii le- 
gionari şi mişcarea legionară, 

La ora 1 p. m, când această ser. 
bare creştinească ia sfârşit, echipa 
legionară din Bucureşti, într'o or- 
dine desăvârşită şi în ritmul «Sfin- 
de credinţă şi biruinţa mişcării le- 
spre Buftea. 


In aiară de aceasta și doar dacă 
sar scooli admisibilă o asemenecea de- 
legaţiune în cadrul Constituţiei noa- 
stre, decrelul-lege nu poale avea ca- 
racier de lege, deoarece delegaţiunea 
ultimă dată la 1 Aprilie 1937 de Cor- 
uprile leegiuitoare prin legea pentru 
uniiicarea şi simplilicarea măsurilor 
iinanciare excepţionale (Hamangiu vol, 
XĂYV din 1937 pag. 889) în art 14 
al acesteia a lost acordată guvernului 
de alunci ca, în timpul vacanței Cor- 
puriior legiuitoare să reglementeze pe 
cale de decret-lege în materie fina 
ciară şi economică şi sub rezerva ra- 
tificării Corpurilor legiuitoare. 

Parlamentul care a dat delegaţia a 
încelal să existe încă din Noembrie 
1937 şi guvernul căruia i se dase 
încrederea de acest Parlament a în- 
colal şi el demisionând în Decembrie 
1937, iar guvernul actual nu numai 
că nu avea delegaţie, dar a lucrat în 
alară de timpul prevăzut de art. 14 
din legea din 1 Aprilie 1937. 

Intr'adevăr, autorizaţia dată de a- 
ceste articole este valabilă numai în 
vacanţa parlamentară, adică în inter- 
valul din sesiuni (15 Aprilie — 15 
Oclomvrie) se releră deci la un Par- 
lament ales şi inexistent iar nu ca 
în cazul de față, de un Parlament 
care a fost dizolvat încă din Noembriv 
1937. Şi aceasta cu atât mai mult cu 
câ! rezultatul nouilor alegeri din De- 
cembrie 1937 din care urma să iasă 
noul Parlament a lost anulat prin 
voința puterii executive, astiel că ar. 
tualmente nu există în ființă adunări 
legislative, 

Dar independent de toate acestea 
în cazul de faţă se modilică prin de- 
crele o lege organică de importanța 
legii electorale, tocmai în momentul 
când s'a făcut convocarea corpului 
electoral pentru alegeri generale, în 
care guvernul este direct interesat, 
depășindu-se în mod evident delega- 
iunea dela 1 Aprilie 1937, căci se 
reglementează o materie deosebită de 
cea financiară și economică la cara 
se limita delegațiunea art. 14 


CONCLUZII 


In aceste condițiuni de- 
cretul.lege fiind anticon- 
stituțional cerem  respee- 
fuos admiterea  recursu. 
lui şi înlăturarea decre- 
fului lege 8585—192328 publi. 
cat în Monitorul Oficial 
supliment nr. 14 din 19 
Ianuarie 1938, ca necon- 
stituțional, 

Cerem să lie citate părţile cari 
au figurat înaintea comisiei centrale 
electorale: 

1. Uniunea  Naţional-ereştină şi 
țărănească, prin reprezentanţii săi 
legali, cu sediul în Bucuresti, Bd 
Academiei 1. 

2, Partidul Naţional liberal, priv 
reprezentanţii săi, cu sediul în Ca- 
lea Victoriei nr. 34 Bucureşti. 

3. Partidul Frontul Românesc prin 
reprezentanţii săi cu sediul în Bd. 
Elisabeta nr. 8, Bucureşti, 

4. Partidul «Totul pentru Ţară», 
prin reprezentanţii săi, cu sediul îp 
sr. Gutemberg hr. 3 Bucureşti. 

5. Frontul Ostăşese Naționalist, 
prin reprezentanţii săi, cu sediul în 
Str. Pictor Grigorescu nr. 5 Bucu- 
reşti. 

6. Partidul Radical-ţărănese, prin 
reprezenta. ţii săi, cu sediul în Ca- 
lea Victoriei nr. 18, Bucureşti. 

Ne adresăm direct Inal- 
tei Curți secțiuni unite, 
deoarece singura chestiu- 
ne care se impune prin. a- 
cest recurs este numai o 
chestiune de constituţio- 
nalitate. : 

Depunem şi spre comunicare și 
şase copii. 

Vă rugăm să binevoiţi a cere do- 
sarul Onor. Comsiiei Centrale E- 
lectorale şi a fixa un termen urgent 
de judecată. 

Cu înaltă consideraţiune. 

(ss) IULIU MANIU 

Recursul va fi judecat 
Joi 10 Februarie de Inal- 
ta Curte de Casaţie în sec- 
ţii unite. 


A 
D. luliu Maniu a introdus acțuanc 


' ţia 


«BUNA VESTIRE» 


Din cine e comauslon- 
siliul apărării naţionale 


Cu începere dela 1 Ianuarie 1935 
Consiliul superior al armatei va avea 
următoarea compunere: 

Preşedinte: general. de divizie Au- 
tonescu loan, ministrul apărării na- 
ționale ; 

Membrii: general- de brigadă - adj. 
Teodorescu Paul, subseorețar de stai; 
Molaş Dumitru, Florescu Gh., Ionescu 
C., Atanasescu Gh,, general de divizie 
inspectori de armată: Ionescu Ștefan, 
general de divizie, şetul M. S. M. 
şi general de brig. adj. Mihail Gh., şe= 
îul casei militare a Maiestăţii Sale 
Regelui. 

Din comitet mai fac parte şi mem- 

brii cu aviz privitoare la diferitele 
chestiuni de specialitate. 
” Secretarul general al consiliului este 
d. general de brigadă Dăscălescu N,, 
secretarul general al ministerului a- 
părării naţionale. 


Nouile coduri militare 
fasciste vor intra în 
curând în vigoare 


ROMA, 26 (balcan orien- 
te). — Codurile militare i- 
taliene pentru timp de pa- 
ce şi de război au fost com- 
plect refăcute şi unificate, 
aşa că pe viitor codul din 
timp de pace este valabii 
şi pentru timp de răsboi. 

Unificarea aceasta, plea- 
că dela premisa ep iar” 
armate, adoptată de fas- 
cism şi a necesităţii de a 
simplifica ordinea internă 
a armatei, 


OLI7r 


PE MARGINEA CRIZEI 


POLITICE DIN BULGARIA 


— Lupta dintre armată şi francmasoneria — 


Bulgaria trece azi — din nou —] armatei bulgare — în schimbul disol- 


printr'o gravă criză politică internă. | vării  organizaţiunei 


Conflictul isbucnit acum şase luni în- 
tre ministrul de răsboiu general Lu- 
cov şi cel de interne d. Krasnovski, 
pe tema interzicerii temporale a ma- 
relui cotidian „Zora”, cotidian cu in- 
iuenţă îascisto-macedoneană, a re- 
isbucnit (din nou, de data aceasta orice 
intervenţie fiind de prisos, cei doi mi- 
niştri persistând în intenția de a de- 
misiona. 


NOUA ORIENTARE POLI. 
TICA 


E cunoscută prea bine noua orien- 
tare politică a Bulgariei, dar în spe- 
cial atitudinea faţă de guvernul jugo- 
slav — guvern care a reuşit să smul- 
gă Sofiei — un pact de vecinică prie- 
tenie între cele două țări rivale până 
atunci. 

Prin acest pact, iscălit la Belgrad 
în ziua de 24 lanuarie 1937, problema 
macedoneană — vitală până atunci în 
sufletul aşa zişilor <makedonocinston- 
vaniştilor» (a filo-macedonilor) şi a 
armatei bulgare, care sângerase de 
trei ori pe fronturi pentru ea — era 
înmormântată cu alaiul cuvenit, 

Armata însă nu putea dormi, Ea 
care se luptase la Dobro-Pole, Cea- 
talgea şi Odrin, pentru a creia impe- 
riul bulgar, nu putea să accepte o ca- 
pitulare atât de eltină. 

Si "'ntradevăr, guvernul Kimon Ghe- 
orgieit-Damian Velcev, primul guvern 
dictatorial din 19 Mai 1954, garanta 


Manifestaţia legionară dela 
bariad 


— Solemnitatea sfințirii 


BARLAD, 26. — Marţi 25 lan. 
c, a avut loc la Bârlad, deschiderea 
campaniei electorale, Jegionare. Con- 
ducerea campaniei electorale prin d. 
insp. legionar D. Popescu, a con- 
vocat cu o săpțămână pe toţi şefii 
de plasă, sectoare şi şefi de cuiburi 
în vederea nouilor instrucţiuni. 

D-sa anunţa prin acea circulară şi 
sfinţirea noului sediu legionar din 
centrul oraşului, lângă Poştă. 

Cu această ocazie au participat 
dela Bucureşti comandanții legionari 
Traian Cotigă primul candidat pe 
lista dela Tutova, d. Andrei Ionescu 
şi Istrate şeful F. D. C. 

Cele două săli ale sediului cum şi 
curtea sediului au fost disdedimineaţă 
ocupate de o mulţime imensă de le- 
gionari şi simpatizanți. 

Şedinţa a tost deschisă de d. ins= 
pector D. Popescu. La ora 9 şi jum. 
s'a făcut oficierea slujbei de sfin- 
țire a apei de către preoţii C. Badin 
şi D. Bârnovescu, răspunsurile fiind 
date de corul legionar de sub! condu- 
cerea cam. sublt. Ciucur Aurel. 

Slujba a fost inălțătoare pentru 
toată. lumea care a plecat convinsă că 


m Legiune la nimic nu se porneşte 


fără apelul călduros la harul Dum» 
nezeiesc. 


nouiui sediu legionar — 


După oficierea slujbei, toţi legio- 
narii s'au aşezat în careu în curte, 
unde d. comand. aj. D. Chiriac a 
dat raportul d-lor comandanţi, după 
care ia cuvântul d. Traian Cotigă, 

D. Traian Cotigă a făcut apoi 
cunoscut celor prezenţi că a mai 
angajat în lupta acea ţa de izbân- 
dire a legionarismului pe c. pr. D. 
Bârnovescu, fost conducător al stu- 
denţimei în Teologie în 1932. 

Au vorbit apoi pr. Bârnovescu, 
Istrate, etc. 

Seria cuvântărilor a încheiat-o ins- 
pectorul legionar D. Popescu. 

La ora 2 şi jum. adunarea a luat 
sfârşit întrun entuziasm general. 


revoluționare 
L, O.R.L. M. şi a încheerii unui pact 


SR 


REGELE BORIS 


de amiciţie cu Belgradul — că va recă- 
păta «Zapadnite Poerainini» împreună 
cu oraşele Ţaribrad şi Bosilevgrad. 


Guvernul însă — născut pri bună- 
voința Marei Loji a Orientului — e 
nevoit să plece în ziua de 6 lanuarie 
1935, fiind înlocuit de către guvernul 
regal al generalului Zlatev. 

Mişcarea macedoneană a lui Ivan 
Mihailov, singura în măsură să lupte 
cu comuniştii, era distrusă. 

Batalov, — mason notoriu, fost şi 
actual ministru la Paris — numit 
țitular al afacerilor străine, orien- 


“|tează politica Bulgariei spre o cola- 


borare intensă cu Parisul. 

Vechile raporturi cu Roma şi Ber- 
linul slăbesc din zi în zi „fapt care 
se resimte grav asupra situatiei eco- 
nomice a ţării, 

Franţa, nu putea oferi Bulgariei 
decât amiciţia sa. Germania resolva 
prin cumpărăturile sale — problema 
economică, destul de acută a acestei 
țări agricole. 

lață de ce Regele Boris e nevoit 
ca să demită guvernul, aducând la 
cârma Bulgariei pe un aromân — 
diplomat — Gh. Kiosseivanov din 
Peştera — fost ministru al Bulgariei 
la Bucureşti şi Belgrad. 


Prigoana împotriva Macedonenilor 


Pornită însă pe drumul  dictaturei 
Bulgaria nu putea da înapoi. Cel mai 
mare pericol pentru guvern rămânea 
V.M. R. Oul şi Ivan Mihailov. Dar 
acesta se bucura de mari simpatii în 
cadrele armatei — în special că pro- 
misiunile pentru retrocedarea din 
partea Jugoslaviei a teritoriilor pre- 
tinse de Bulgaria rămăseseră fără e- 
fect. 

Prietenii lui Mihailov sunt arestaţi. 
Ghicett, şef agrarian, Krapcev direc- 
torul marelui ziar <Zora> iar zilele 
trecute însăş Kosturcov, fost ministru 
în cabinetul lui Kioss:evanov, sunt in- 
ternaţi rând pe rând, din ordinul ml- 


nistrului de interne. 

Drept răspuns la internarea lui Da- 
nail Krapcev, şi a suspendării tempo- 
rale a cotidianului  filo-macedonean 
<Zora», generalul Lucov, mnistrul de 
războiu, numeşte pe redactorul şei al 
Zorei Liuben Krapcev, şei al cenzurei 
cu ocazia manevrelor armatei bulgare 
care au avuţ loc la Popovo între 27 
Septembrie şi 3 Octombrie. 

Krasnovski, ministrul de interne, în 
semn de protest, nu participă la ma- 
rea paradă mulitară ce se destăşoară 
în fața Regelui, fapt care sapă detini- 
tiv prăpastia între francmasonerie şi 
armată. 


General Școinov pe arenă 


Otiţerimea rezervistă denumită O. 
Z. redeşteptată la un simţimânt na- 
țional şi anti-iudeo-marxist se de- 
clară solidară cu acţiunea ministrului 
de răsboiu la ambele congrese dela 
Plovdiv şi Sofia. 

Generalul Şcoinov preşedintele O. 
Z.-ului din Sofia şi sef al organiza- 
țiunei fasciste „Rodna Zaştita” e pro- 
clamat ca şet al primei, primind asi- 
gurarea generalului Lucov, că organi- 
zaţia sa şi aceia a generalului Jekov 
denumită „„Naţionalnite Leghieni”— 


Campania electorală legionară 
în judeţul Lăpuşna 


CHIŞINAU, 25. — In cadrul unet 
şedinţe solemna, ținută Duminică 23 
Ianuarie, s'a stabilit ordinea de bătae 
definită pentru campania electorală, 

Au fost numiţi șelii de sectoare şi 
şefii seețiunilor de votare. 


Hotărârile 


comisiunii 


pentru armonizarea salariilor 


Eri după amiază sa întrunit la 
ministerul finanţelor, sub preşedin- 
ministru subsecretar de 
"stat 1. Enescu, comisiunea pentru 


d-lui 


normalizarea şi armonizarea sala- 


riilor funcţionarilor publici şi pen- 


siilor. 


Au luat parte d-nii: R. Râmnicea- 
nu, secretar general; M. Şeleanu, 
preşedinte la Inalta curte de con- 
turi; Grigore Oghină, dierctor ge- 


neral al dir. contabilităţii g-le a sia- 
tului; Stancu Brădişteanu, preşe- 


dintele Federaţiei funcționarilor pu- 


blici; N. Schina, preşedintele aso- 
ciaţlei solidare a pensionarilor pu- 
blici; 1. Nisipeanu, preşedintele A- 
sociaţiei g-le a profesorilor secun- 
dari; D. Ţoni, preşedintele asocia- 
ției g-le a învăţătorilor; preot: Par- 
tenie, preşedintele asociaţiei g-le a 
clerului ortodox: inginer Costacea 


fapta crestinească a legionarilor 


din Horece a-Mânăstirei 


CERNAUȚŢI, 25. Legionarii din cul- 
bul sf. Ilie din. Horecea-Mânăstirei, 
Cernăuţi, au donat bisericii din satul 
lor o icoană frumoasă, în valoare 
de 1200 lei, reprezentând pe Arhan- 
ghelul Mihail, Siințirea icoanei sa 
tăcut Duminică în 16 Ianuarie crt, ln 
aţa unei foarte numeroase asistențe, 
Tot atunci a avut loc şi parastasul 
pentru pomenirea martirilor Ionel Mo- 


ţa şi Vasile Marin, morţi peniru cruce 
în credința leglonără, 

După încheierea slujbei religioase, 
a avul loc sub cerul liber, o şedinţă 
de cuib, la care a vorbit şelul munci. 
torilor despre însemnătatea mișcării le- 
gionare și necesitatea ei. Ca de obicei 
şedinţa s'a terminat cu jurăminte ; 
cântece, E O E: 
Q. DRUMUR 


preşedintele asociaţiei corpului P. 
T. 7; D. Mincu, directorul g-ral al 


; Casei pensiilor; M. Boambă, diree- 


torul contabilităţii ministerului fi- 
nanţeior; inginer Gabrieiescu, An- 
drei Ionescu, profesor Valeriu Gre- 
cu, profesor Alexandrescu, ]. Colta- 
loreanu şi I. Cerkess, 

In urma discuţiunilor avute sa 
stabiliţ normele Principiale de !u- 
cru în vederea încadrărilor, recu- 
noscându-se de membrii Comisiunii 
necesitatea unor documentări Statis 
tice privind toate categoriile de 
funcţii cu salariile respective, as- 
tăzi în vigoare. 

Pentru a se Putea examina In 
detaliu posibilităţile de aplicare a 
principiilor directive, privind înca. 
drarea pe Scara de Salarizare, cât 
şi influența asupra bugetului, sa 
luat hotărârea ca direcţiunea Puge- 
tului şi a contabilităţii generale a 
statului să ceară imediaţ tuturor 
instituţiunilor publice, tablouri nu- 
merice de toţi funcţionarii, cu spe- 
cificarea gradului şi salariului ce 
primesc în prezent. Aceste date vor 
servi la întocmirea de tablouri 
Statistice, care vor forma materia- 
lul de Incrn ai comisiunii în şedin- 
ţele viitoare, 

S'a Stabilit deasemenea ca până 
la obţinerea datelor de mai sus, 
comisiunea să se întrunească din 
nou Pentru a examina şi stabili 
principiile şi normele de lucru în 
vederea norinalizării şi armonizării 
pensiilor, 


| 


D. Comandant Legionar SERGIU 
FLORESCU, inspectorul regiunei a 2-a 
Chișinău, a citit un ordin de zi în care 
arată că în bătălia electorală din De- 
cembrie 1937, Basarabia a lost întrâ- 
nată — dintro serie întreagă de mo- 
live. Apoi, spre a corespunde marei 
misiuni legionare în lupta ce a fost 
hotărită, îndeamnă pe toți legionarii 
să-şi facă datoria — „spre a vă pulea 
pe drept, numi camarazii Eroilor |. 
Moţa și Vasile Marin”. 

După cilirea ordinului de zi, d. co- 
lonel V. Diaconescu, şeiul jud. Lăpuş- 
na, a arălat care este calea de urmat 
şi aminteşte de circulările Căpitanului 
în legăătură cu campania care începe. 

La stârşii, d. Ion Marinescu, instruc- 
tor Yegionar și ajutor al șefului de 
judeţ, a făcul repartizarea echipelor 
de propagandă, atât pentru Lăpuşna 
cât şi pentru jud. Orhei. 


Arestaţi câţiva dintre conducătorii 
acestor organizaţiuni paramilitare sunt 
condamnaţi la pedepse destul da mari, 
fapt care slăbea autoritatea genera- 
lului garant. 

Totuşi Krasnovski continuă cu pro- 
vocările. Un fost coleg de al lor, 
demisionat cu cinci luni în urmă, 
Kosturcov. — titular la departamentul 
comunicaţiilor — e condamnat la 1 
an închisoare „invinuit că ar fi făcut 
propagandă politică. 

Acest act nu putea îi admis de ge- 
neralul Lucov. 

Fiind refuzat — când a cerut eli- 
berarea imediată a lui Kosturcov — 
generalul Lucov a fost nevoit să pă- 
răsească departamentul pe care l-a 
condus cu mulţă pricepere peste 
ani, fiind înlocuit cu generalul Das- 
calov, comandantul garnizoanei Ple- 
ven. 

Masonul Krasnovski, lovit în amo- 
rul său propriu prin diferite mustrări 
e nevoit să demisioneze cedându-şi 
locul unui „frate” întru masonerie d, 
Nicolaev fost secretar general la Mi- 
nisterul de externe, iar în urmă mi- 
nistru âl Instrucțiunii Publice. 

In spatele generalului Lucov stă 
conştiinţa naţională a unei Bulgarii 
noui, iar în spatele lui Krasnovski, 
Marele Orient cu toate echerele şi 
şorturile lui. 

Situaţia guvernului bulgar e loarte 
critică, 

Miniştri Bârov şi Ogneanov şi-au 
înaintat dem'siile. E posibilă demisia 
întregului cabinet. 

lată explicația crizei 
Bulgaria. 


politice din 


Paul Petzi 


0 EEE E RR CP ERE E CCA E OS CER CE PE RE RR 83 


Adunarea parohiaă din Năsăud 


Adunarea parohială a credincioşilor 
ortodoxi din parohia Năsăud sa ținut la 
21 Ianuarie sub preşidenția preotului Ion 
Bunea, de fată fiind majoritatea mem» 
brilor. Cu acest prilej epitropia  paro= 
hială a prezentat contul de gestiune pe 
anul trecut, fiind aprobat în întregime 
S'a reliefat totodată - înfăptuirea unui 
deziderat vechiu — în decursul anului 
1937 — şi anume: zidirea şi terminarea 
bisericii din filia Sângeorz.Băi. 

In continuare epitropia parohială a 


prezentat bugetul pe anul 1938, în coloa- 
mele căruia s'a prevăzut suma de 518.006 


“lei pentru edificarea bisericii din Nă- 


săud, Edificarea unei biserici corespuna 
zătoare este suprema dorință a credina 
cioșilor ortodoxi din Năsăud, dar se sbat 
în greutăţi aproape insurmontabile. To+ 
tuşt se speră că în primăvara anului 
curent, lucrările vor putea fi începute, 
mai ales dacă inimile generoase vor 
sprijini acțiunea creştinească a acestui 
mănunchiu de credincioşi din Năsăud, 


insfârşit, Abason 


Ne-am ocupat acum câteva zile de 
«cazul» Abason dela Politechnică 


din Bucureşti, 

Eri la ministerul educaţiei naţio- 
nale s'a primit demisia d-lui pro- 
fesor E. Abasohn, din postul de 
subdirector al Politechnicei din 
Bucureşti, 

Această demisie a fost primită 
de d. ministru L, Petrovie), 


Rectoratul  şcoalei  politechniee 
comunică următoarele : 

D. ing. set cl. 1 Ernest Abason, 
demisionând din postul de subdi- 
tector de studii dela şcoala poll- 
technică Regele Carol II, din Bu- 
cnureşti, ministerul educaţiei naţio- 
nale a aprobat numirea în postul 
astte] devenit vacant a d-lui ing. 
Gheorghe Petrescu, conferenţiar al 
scoalei, 


m mr i a m i 


Dac n acad ae ic e e ip 


Ce m e i A i 


— 


reumatice! 


Junghiurile iţi turbură 
clipele cele mai plăcute. 
Dar de ce să te chinuieşti? 


GAR DAN 


A 
BAYER 
E suprimă durerile! 
E UN PRODUS » Bamgehu 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toți bunii Români 
sunteţi rugați să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


OTO CARPAŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


pentru amatori, tilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile, 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 


Executăm iotograiii in orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
au reducere. 
„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


n n iii Hai „stlab alatieiu Ie. Plesca ... . i Piiescu 


VIZITAŢI — Ceasornicăria Românească | Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-adui! Elisabeta 41 +. Paul Eliganetă 47 OVimă vis de biciul Liimeăi -vis de Liceul Lazăr 


are apoape ERORI E EA SR SE E 80 0-A PCR a BE 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. Ioan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS =———= Telefon 3-81-66 =——— - 


Mare asortiment în : 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Site, 
sar de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 


pole dă 


„i DETAIL 


Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


IRI CC ICON PP PTT DEPOT 1750 e OI RO 89 RP RR NR NR SETE 
Incălţăminte durabilă şi eltină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. i! 

Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rejiur fvarte reliuse 


ZEI PRESEI | NE IP DN e ct esa ac 
Vestminte, obiecte 
bişșericeşti, bijuterii 


ieiefon 478/5350 
E, 


EDS » ş i 
Incălţăminte trainică 
pentru sezonui de iarnă 


Modele noui lucrate în ateliere propri 


„linirea“ 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinui V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIY DE ŞOȘONI Și GALOŞI 
„Tel, 54203 
„ODER 


+ DUsiilji SA. 


sr -. 


Vizitaţi Magazinul „Lămăsescu“ 


Str. Câmpineanu 70. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat su toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 


de articole de vânătoare. 


Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 
Articole de toiietite şi pariumerie 


| 
| 
| 
| 


REIASA E E ZE EEE SEE COTEI 
„PARAŢI Cu PREŢURI EFIINE? 


___ CROITORIA 
Nicu Vladescu 


Execută ireproşabil cele mai pretențioase comenzi 
B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREŢULESCU FII 
Casa fondată 1884 


Bucureşti, Str. Carol No. 31. — Teleton 445|97 


ROM- CONIAC - LIQUEUR 


ŞAMPANIE 


HAINA DE LUX 
NOVA 


|stare rapa: | 


| Costinescu seriu: 


As 


c oloniz= le, 
naturale, Mez: 


i Incatajeți Gâimoriui Meindiaage | Comerţui Românesc 
Cumpărâ :d cela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8 
D:licatese, 


Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


«BUNA VESTIRE» 


, TELEFON: 2.15.34 


Vinuri 
luri, Brâuzeturi, 


COOPERATIVA GENERALA 


„Geamul Homânesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel, 316-04 


Vinde geamuri, 


cristale, 


oglinzi, rame, 


Execută artistic orice fe! de montări de 
geamuri cu maeştri geamgii români 


D. dr. Costinescu 


Şi şoicrul Iilarci 


O scrisoare şi două declaraţii 


In legătură cu articolul d-lui Ion Wie- 
tor Vojen din numărul nostru de Sâm- 
bătă, am primit următoarele: 

3, O scrisoare a d-lui dr, Costinescu pe 
sare o publicăm în întregime deşi unele 
părţi ale ei ne-ar da dreptul să nu o îa- 
cem,; 

2, O pretinsă «declaraţie» a şoferului 
Filaret Popovlei, care ne-a fost remisă 
din partea d-lui dr, Costinescu, bătută la 
maşină şi semnată; 

3. O declaraţie, pe care o  posedăm, 
scrisă şi subserisă de şoferul Filaret Po- 
poviei, prin care arată ca falşă decla- 
raţia dela No. 2. 

Lăsăm publicul cetitor să judece ele- 
ganţa procedeului d-lui dr. Oostinescu, pe 
baza celor două «declaraţii» ale goferu- 
lui şi mai ales a stilului lor. 

Şi să judece cine are nevoie de lecţiile 
| pe care vrea să le dea d. dr, Costinescu 


SCRISOAREA 
D-LUI DR. COSTINESCU 


Domnule Director, 
Nu în baza unui drevt legal pe 


care îl am; ci în baza cinstitului a 
devăr.de care se vorbeşte mult, dar 
nu se practică; vă rog ca în ziarul 
d-voastră «Buna Vestire», în acelas 
loc în care am fost baljocorit să 
arătați că nici o dată, nici în casa 
mea, nici aiurea m'am îndemnat 30 de 
«haidamaci» (cuvânt al autorului ar- 
ticolului) să bată, să calce în picioa- 
re pe şofeurul Filaret, sau altul, pen 
tru că eralegionar.Că aşi fi strigat 
«<pune-ți mâna pe el că e legionar». 
Toate fiind pure invențiuni, urmate 
de ameninţări şi aprecieri lipsite de 
orice bună cuviință. 

Păcându-se rectițicările cuvenite 
vă rog să atrageți atenţia autoru- 
lui articolului, că cea dintâi datorie 
pentru ori cine este de a se informa 
exact asupra unei ştiri îmainte de a 
se da publicităjei, mai cu seamă în 
forma în care a fost dată. 

Primiţi vă rog domnule Director, 
asigurarea stimei mele 

DR. 1. COSTINESCU 
Str. Massaryk 31 


Pretinsa declarație a şoferului Filar:t 


Onor domnule doctor Costinescu 

cu profund respect, 

In ziarul «Buna Vestire> cu Nr 270; 
din 23/1/958 a apărut subt titlul «Şo- 
ferul Filaret şi Ministrul Costinescu» o 
relatare care vă arată pe d-voasiră, ca 
autor al unei bătăi şi călcare în gpi- 
cioare ce aş fi suferit ordonată de 
d-stră împotriva modestei mele pez- 
soane şi motivată de fapul că sunt le- 


| gionar, 


Dau cea mai formală desminţire, a- 


„cestei relatări, care este de domeniul 


pur al fanteziei şi care nu a existat 
decât în imaginaţia celui care a scris-o 

Nu am fost bătut şi călcat în pi- 
cioare absolut de nimeni şi tot timpul 
cât am staționat cu mașina în apro- 
pierea casei d-stre, nu am părăsit un 
singur moment volanul, am stat in 
maşină întreţinându-mă câtva timp cu 
şoferul d-lui Aurel Popescu Necşești, 
care îmi este prieten. La sosirea mea, 
am observat în colţul străzei în ime: 
diata apropiere a caselor d-stră un 
grup de câţiva inși, dintre care, ceva 
mai târziu, s'a desprins unul pe care 
nu l-am văzut niciodată şi care apro- 
piindu-se de maşina mea, m'a întrebat 


dacă sunt legionar, “la: răspunsul meu 
afirmativ s'a restras; 

Nu mult dupăsrețragerea sa, mi s'a 
spus de altă persoană, tot din acel 
grup, că ar fi bine să plec, căci se 
poate să fiu bătut, 

Am rămas însă pe loc,aşteptându-mi 
stăpânul, care n'a întârziat prea mult 
şi sa urcat în maşină împreună cu d. 
1. Dem. Popescu fost ajutor de primat, 
pornind spre casă, 

Ţiu să adaug, că nu mult după sosi: 
rea mea cu maşina a sosit şi d, |. 
Dem. Popescu cu o maşină de piaţă, 
însoţt de un număr de tineri cari av 
intrat în casă la d-stră, 

Declar că grupul de oameni pe care 
l-am văzut în colţul străzei şi după 
care s'a desprins persoana care ma 
întrebat dacă sunt legionar, este dife- 
rit de grupul care a sosit şi intrat în 
casa d-stră cu d, |. Dem. Papescu. 

Acesta este adevărul, așa sau pe- 
trecut faptele şi sunt foarte surprins 
cine şi-a permis să amestece persoana 
d-stră în acest imaginar scandal care 
n'a exstat, după cum am afirmat mai 
sus şi care este de domeniul fanteziei. 

Cu profund respect, 
(ss) Popovici Filaret, şofer 


Deciaraţia autentică a șoteruiui 
Filaret 


Domnule Director, 
Fiind chemat de d. comandant 
Vojen să dau lămurire asupra celor 
întâmplate între mine şi Dl Dr. 
Atlându-mă cu 
Maşina la Dl Dr Costinescu en Stă. 
pânul meu şi aşteptam în str. la un 
moment a venit un grup dintre care 
sau desprins un Domn care mia 
spus că să nu mai stau că voi fi 
bătut. Grupul acesta a eşit din 
curtea Dlui Dr Costinescu şi Gru- 


'pul a stat tot timpul în colțul 


Străzi. După ce sa retras Grupul a 
venit un Domn şi mia spus că in 
casă la Dl Dr Costinescu cineva 
ţipă în gura mare ca Stăpânul meu 
să mă dea afară din Serviciu că 
sunt Legionar. Declaraţia (bătută 
la Maşină) care Mi-a  prezentato 
DI. Comandant Voijen este falsă. Eu 
nu am scris aşa ceva 
Trăiască Legiunea şi Căpitanul 
POPOVICI FILARET, şofer 
Str. Sfântu Constantin Nr 30 A 
24.1.1938, 


INFORMAŢIUNI 


Examenele de licenţă pentru se- 
siunea Februarie a. c. la Facultatea 
de Drept din Bucureşti încep pe 
ziua de 3 Februarie 1938 şi vor 
continua conform programului ce se 
va afişa la Secretariatul Facultăţii: 


Studenţili Musceleni sunt convocați la 
consfătuirea ce se ține în palatul Medi. 
ciniştilor Vineri 28 Ianuarie c. ora 9 sea- 
ra, spre a se hotări reînființarea cercu- 
lui studențesc muscelean, 


ABSOLVENTA farmacie, caut post 
laborator, spital, dispensar, farma- 
cie, Capitală. A se adresa ziar. 


D. general adj. Paul Teodorescu, 
subsecretar de Stat al Ministerului 
Apărării Naţionale, în ziua de 22 
Ianuarie! a inspectat unităţile din Gatu 
pizoana Giurgiu. 


Adunarea generală a «Studentilor în 
limba şi lieratura franceză în şedinţa 
din 23 Ianuarie 1938 şi-a ales urmăloa= 
rul -cemitel legionar, fără contra can= 
didat: 

Preşedinte: Nicolae E. Constantinescu; 
vice președinți: Turcu Gheorghe, Ursu- 
lescu Dumitru: secretar general: Con= 
stantinescu Mircea; secretar de şedinţe: 
Aurariu C. Nicolae; casier; Ungureanu 
Corneliu; bibliotecar: Căpriță Gheorghe; 
membrii: Băltăneanu Angela, Lovinescu 
Horia, Palţi Ştefan, Bănică Victor; cen- 
zori: Marinescu Trubaduru, Butoiu Ion, 
Teguiani Gheorghe, + 

——— 

Consiliul Cercului Profesorilor 
Bctuzidari din Bucureşti este con- 
vocat pentru Sâmbătă 29 cor., orele 
6 în e la sediu în continuare pen- 

ApOLyarea demisiilor din Co- 
eri asociație, Importanţa or- 
gamă prezenta futu= 


PE 232240 39 


AVETI INC REDERE IN PRODUSELE ROMANEST 


VOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 


Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, drogueriile şi parfumeriile românești : 


| 


3 


„SIMBOL 


BUL.ELISABETA 49ETAJII 


RASMIRIŢA ARBITRI- 

LOR 

din comisia centrală a luat o întor- 
sătură destul de nostimă, Temându-se 
că protejatul lor lancu Ceaureanu, e- 
roul tragi-comic al diverselor întâm= 
plări cu haz şi fără, va fi condamnat 
de comisia superioară de apel — în pro 
cesul cu d. dr. Pucerea — arbitrii au 
început să se agite în fel şi chip, până 
ce, prin vorbe șoptite la răspântie şi 
mașinații murdare, au. silit pe membrii 
comisiei superioare să-și dea demisia, 

Credem însă că până în cele din ur- 
mă lancu Ceaureanu va trebui să dea 
seama de toate faptele sale rele făcute 
la lumină sau la întuneric, 


TURUL ROMANIEI 

— adică turul ciclist — pe anul 
1938 va avea loe în regia unui or- 
ganizator francez hotărît să-şi asu- 
me riscurile marei competiţiuni cl- 
liste, Aşa anunţă un cotidian spc 
tiv. 

Vom trăi şi vom vedea şi ruşinea 
aceasta aruncată în spatele nostru 
numai din cauza incapacităţilor de 
la federaţia de ciclism condusă de 
Cahanrache. 


TOMA AUREL 

rămas fără adversar în campionatul 
european din cauza fugii lui Weiss în 
America, va avea totuş prilejul să-şi 
recâştige titlul boxând în Belgia cu 
Patit Biquet. Numai dacă... 


RALLYE-UL MONTE 
CARLO 
a început, Din București au plecat 
cinci echipaje, dintre care două româ- 
neşti formate din perechile: ing. Col. 
ceag-C. Căpăţână şi Traian Scurtu. 
T. Manicatide. 


FEDERAȚIA JUGOSLA.- 

VA DE FOOTBALL 

se interesează foarte mult de e- 
ducaţia juniorilor săi. Daceea a 
Propus două matehuri: Belgrad — 
Bucureşti şi Timişoara — Belgrad. 
N'ar fi rău dacă s'ar perfecta mat- 
churile. 

F.R.F.A. 

a primit felicitări din partea federa- 
ției italiene pentrucă a fost admisă cu 
două echipe în Cupa Europei centrale, 
lar noi îi felicităm pe italieni, dar mai 
ales pe unguri şi austriaci, 


SPANIA NAŢIONALISTA 

va juca Dumineca viitoare la Li- 
sabPona cu echipa Naţională a Portu- 
galiei, 

Este primul examen serios pe ca- 
re puternica echipă a Spaniei îl dă 
dela izbucnirea revoluţiei naționale. 
ECHIPELE MAGHIARE 

se pregătesc serios pentru campiona- 
tul de primăvară reluând antrenamen- 
tele de câmp. La noi încă se crpează. 
PREŞEDINTELE ŞI SE- 

CRETARUL F.R.F. A. 

nu reuşesc să se întâlnească peun- 
tru a pune la punct nevoile ursen- 
te ale footballului românese. 


POLISPORTIVUL 


| Nonel Racovitză din lași susține cu 


toată ardoarea tinereţii sale, un club 
de hockey pe ghiață în capitala Mol- 
dovei, 

Clubul nu are decât membri omâni 
şi creştini şi deaceea ne grăbim să tri. 
mitem tânărului club urări de prospe- 
ritate, 

INSA 

pe lângă aceasta fi adresăm şi o în- 
trebare, Dece la matchurile cu  echi. 
pele străine — singurele matchuri de 
alifel — apelează la arbitrajul fonf al 
jidovului Bodingher? 

Nu poate găsi nici un român care 
să arbitreze jocul tinerilor Georgescu, 
Tărăbuţă, Ştefănescu, Nonel Racovitză? 


CLASAMENTUL FRAN. 
CEZ 


în urma ultimelor matehuri a luat 
următoarea înfăţişare:: 


Sochaux 18 14 3 148:11 31 
01. Marseille 18 8 8 2 36:24 24 
F. 0. Rouen 18 +9 6 3 33:22 24 
R. Strasbourg O 18 7 6 5 31:32 20 
01. Lens 18 6 7 5 28:35 19 
F. C. Antibes 18 5 7 6 24:21 17 
01. Lille 18 5 1 6 18:13 17 
= rr Roubaix 15 7 3 8 24:31 17 
0. Metz 18 4 8 6 28:32 16 
i, $. Cannes 18 4 1 71 31:30 15 
Racing Paris 18 4 1 1 29:35 15 
Excels, Roubaix 18 4 6 8 27:36 14 
Fives Lille  - 18 4 6 8 23:28 14 
Red Star LA i 5 
Valenciennes 1 52:42 11 


Scandalul dela Cernăuţi 


In avanteronica matehurilor de hockey pe ghiaţă dela Cernăuţi » 
semifinale şi finale ale campionatului naţional — am făcut un apel către 
publicul românese din capitala Bucovinei, arătând că este neapărată ne 
voe să se pună botniţă galiţienilor şi ueranienilor iredentişti, cari, masaţi 
în tribune la toate manifestaţiile sportive, fae viaţă amară tuturor echi- 
pelor româneşti. 

Scriind toate acestea nu mă întemeiam pe svon sau aievagosid pati 
necontrolate. Intâmplarea m'a dus de câteva ori la Cernăuţi, unde am 
asistat atât la matchuri de football, cât şi la matehuri de hockey pe 
ghiaţă, plecând de fiecare dată cu nesfârşită scârbă şi indignare. 

Mai ales finalele campionatelor naţionale de hockey pe ghiaţă dis- 
putate tot la Cernăuţi în primăvara anului 1934 au avut darul să mă ho- 
tărască să nu mai asist la nici un fel de manifestaţie sportivă din acest 
oraş. Adversarul cel mai periculos de atunci al cernăuţenilor -era tot 
Teleton-Club. Şi deaceea echipa bucureșteană s'a învrednicit atunci de 
cea mai cruntă adversitate din partea publicului neromân al Cernăuţi. 
lor. E greu să vă îachipuiţi cum ştiu să înjure şi să huidue jidanii şi 
ucrainienii. Şi mai greu este să vă daţi seama cât „de curajoşi sunt când 
se simt în turmă. Şi cât de criminali. 

Am văzut atunci câteva matehuri jucate sub teroare, capete sparte 
cu sburături de ghiaţă, impertinențe de jucători minoritari încurajați de 
conaţionalii lor. 

Am avut însă deosebita satisfacţie să văd înfrântă pe teren şi sportiv 
gaşca iudeo-uerainiană patronată de fostul prefect liberal Gheorghe 
Vântu. 

Dar cu câte eforturi, cu cât curaj, cu câte sacrificii ! 

Anul acesta, federaţia de specialitate a făcut din nou cinste Cernăuţi- 
lor fixând acolo campionatele naţionale de hockey pe ghiaţă. Cinste ne- 
meritată tocmai din cauza trecutului acuzator. 

Şi ceeace trebuia să se întâmple s'a întâmplat. 

Din nou neruşinările iudeo-ucrainiene s'au lăfăit în voe; din nou hui- 
dueli, din nou înjurături, din nou, lovituri, din nou laşităţi ascunse în 
spatele turmei. Numai că de data aceasta neruşinările de toate felurile 
au fost mai mari, mai neruşinate. 

Teletoniştii au fost bătuţi la patinoar, au fost bombardaţi în mașină, 
au fost bruseaţi la hotel. 

Şi denceea a fost inteligent şi motivat gestul lor de a se retrage din 
campioantul dela Cernăuţi, care nici nu se mai putea continua într'o 
atmosferă sportivă, nici nu le mai putea asigura integritatea corporală. 

Totuşi gestul telefoniştilor trebue să aibă urmări. 

In primul rând matehul restant trebue să se joace undeva, la Buvu- 
reşti sau în altă parte, în niciun caz la Cernăuţi. 

S'ar putea lua măsuri disciplinare şi contra echipei cernăuțene. E 
treaba întimă a federaţiei. 

Dar matchul trebue să se joace pentru a lichida campionatul. Iar ora- 
şul Cernăuţi — pentru publicul său iudeo-ucrainian rău educat şi duş- 
mănos — să fie radiat de pe harta întâlnirilor sportive de hockey pe 


ghiață. 
VIRGIL POPESCU 


" Vnlav-Baskotibal 
Programul cupelor de iarnă 


CUPA «INAINTE» (volley) 
Seria l-a 
V. S. C. — Juventus, ora 15,30, arb, 
d, Marinescu. 
Vergu — 1. P. P, ora 16 arb, d. Ma- 


CUPA <FANTINELLI (basket) 
Sâmbătă 29 Ianuarie 
O. C. B. — C.F, R. ora 20,30, arb. 
d. Ghiţescu, 
V., $. C. — E. F, A. ora 19,20, arb. 


d. Poenaru Bordea, teescu, 
Viitorul — A. C. T.. ora 21,30, arb.| Viitorul — O, C. B. ora 17 arb. a 
d. Andronache, Marinescu, 


A. $. Rahova — Radu Vodă, ora 18, 
arb. Teodoru, 
A. C. T. — Venus, ora 18.30, arbitru 


Duminică 30 Ianuarie 
Telefoane — Sp. Studenţesc, ora 19, 
arb. Dufescu. 


E i T-Pain 0 A 00 7 207 IE IERT EREI IIS RD SUF PI, 02700 DECIT ZI 


d, Bretean. 
CUPA «TITEANU»> (volley femenin) |. Seria II-a 
Duminică 30 Ianuarie Pebe — Telefoane ora 9 arb. d. An- 
dronache. 


Sp. Studențesc — Aurora, ora 10.30, 
arb. d, M. Marinescu, 
lureş — Start ora 11.30, arb. d. Măn- 


Av, Sportio — Bonaparte ora 10, ar- 
bitru d. Teodoru. 
C. F. R. — Inainte ora 11 arb. A, 


ciulescu, Mănciulescu. 

Macabi — Telefoane, ora 16.30, arb.| Aurora — Caraiman ora 12 gi 
d. Păduraru, d, Teodoru, 

Farma — Bonaparte, ora 1730, arb.] E. F. A. — A, S. A. ora 12.30, arb, 
d. Ghiţescu, | PR Marinescu, 


_—— 


Adunare generală i extraordinară 
la Venus 


Se aduce la cunoștința d-lor membri 
că au drepti de xot numai acei cu co- 
tizația plătită la curent, cu care scop 
se primeşie achitarea acestei cotizaţii 
la sediul Asociaţiei, în fiecare seară 


Primim cu rugămintea de a publica 
următoarea 


CONVOCARE 


In conformitate cu art. 26, alin, 3 


din statute, se convoacă o adunare ge- 
nerală extraordinară a Asociaţiei noa- 
stre pentru ziua de Duminecă, 20 Fe- 
bruarie 1938, ora 9 jum dimineaţa, la 
sediul său din strada Sfinţii Voievozi 
Nr. 3, 


In cazul când nu se va întruni nu- 
mărul de membri cerut de Statute, a- 
dunarea se amână pentru aceeaşi zi, 
la ora 10 jum,, când va avea loc cu 
numărul de membri prezenţi, 

La ordinea zilei propuneri bugetare 
în raport cu rezultatele formulei de 
campionat, precum şi măsuri de luat 
în viitor față de schimbarea acestei 
formule, având în xedere că în luna 
Iunie 1938, deci înainte de adunarea 
generală ordinară din Septembrie 1958, 
comitetul urmează să facă noile anga- 


cătorilor, 


între orele 19—21 până în ziua adu- 
nării generale. 

Membrii absenţi pot fi reprezentaţi 
prin procuri yizate de comitet conform 
dispoziţiunilor statutare, 


COMITETUL 


Campionatele regio- 
nale de box amator 


Inscrierile la campionatele de box 
amator [ale regiunii Muntenia sau iu- 
chis ieri. Astăzi Joi 27 Ianuarie şi 
mâine va avea loc vizita medicală, far 


Sâmbătă se va face cântarul și trage- 
10 17:35 11| ţări şi prelungiri de angajamente ale | rea la sorți a matchurilor prelimi- 


varii. 


BUZDUGAN 


artistice 


DTU-ROYAL 


folograţii exclusiv naucusaorra 


(LA CINEMA CADITOL) 


Vaiorificarea grâuiui 


Pe ziua de ieri am puiul inregistra 
două ştiri în legătură cu valorilicarea 
grâului pe care o lace statul prin 0O- 
ficiul pentru valorificarea grâului. 

1. Actualul regim de valorilicare nu 
va suleri nicio modilicare, desmin- 
țindu-se toate svonurile în acesi seus, 
Prima șacluală se menţine până la 10 
Februarie a. e 

2. banca Naţională este autorizată 
a (inca, din londul de valorilicare, 
lunar câle 4 milioane lei la dispo- 
zitia ministerului Cooperaţiei „in ve- 
dereu organizării şi controlului ope- 
rațiunilor de valoriticare”, 

păcesi lond va li adminisiral şi 
întrebuințat prin derogare dela dispo- 
ziţiile legii - contabilităţii publica”. 

Pentru a lămuri pe cititorii vom da 
câteva relațiuni. 


bani de fiecare kilogram de făină ieșit 
din moară. Deci este un impozii pe 
care îl plătim cu fiecare bucăţică de 
pâine mâncată şi cu liecare lingură de 
tăină folosită în gospodărie, 

EI este calculat a suporia o pri- 
mă la grâu multi mai mare decât ce 
se dă în realitate și atunci dă, în 
liecare an, excedente foarte mari, 

Acetse excedente au fost lolosiie o- 
dală pentru acoperirea de perderi cau- 
zate de incompetința unor funcţionari 
recrutaţi pe criterii de lamilie şi club, 
altă dată s'au dat sume în fieful e 
lectoral al ministerului şi ajutoare di- 
feriţilor acoliţi politici, 

Deciziunea care s'a dat ieri ne iace 


Prelungirea termenului 


pair preshimbarea moietelor 
meta ice de 10 ie: 


Ministerul de finanţe a 
făcut cunoscut administra- 
iilor financiare că prin 
jurnalul consiliului de mi- 
miştri No. 4006 din 23 De- 
cembrie 1937, termenul de 
circulaţie al monetelor de 
100 de lei de argint qua- 
ternar a fost ie ai 


Producţia 


Estimaţiunile asupra producţiei de 
„Ahăr de trestie se ridică la 19.996.242 
Mt. față de 20.025.284 IM, în campania 

ecedenlă. Producţia de zabăr alb 

India Britanică se ridică la 1,5 
milioane tone, faţă dle 1,24 milioane 
one. Producţia de zahăr japoneză e 
socolită la 1,32 milioane IL, faţă de 
1,19 milioane 1t., în anul precedent, 
Producția mondială de zahăr din 
sicelă se estimează la 10.818.928 1, 


—— 


până la data de 28 Fehrua- 
rie 1938 inclusiv. 

In acest interval ele vor 
fi preschimbate numai de 
către Monetăria Naţională 
din Bucureşti, str. Fabrica 
de chibrituri No. 22. 

Trimiterea monetelor la 
Monetăria Naţională se fa- 
ce dă sale grava poştal. 


“de zahăr 


faţă de 9.895.458 It. în campania tre- 
cută; 

Creșterea producției de zahăr din 
sieclă se constată în mod. esclusiv 
în Emropa, în timp ce în Canada și 
U. $. A. producția a fost mai miră 
decât în anul precedent. 

Producţia totală mondială de zahăr 
pentru campania 1937—1938 se ridică 
la 30,815,170 1, față de 29920742 |, 
crescând, prin urmare, cu 894.428 tone 
în comparaţie cu anul trecut, 


ger pe 


Noui comisii interimare 


Au Jost confirmate de călre minis- 
terul de industrie şi comerț, următoa- 
rele comisii intertmare: 

CAMERĂ DE COMERȚ ŞI INDUS- 
TRIE CLUJ 
Comercianţi: dr. loan Munteanu, 
Enescu luliu, Boeriu Iacob,  Dobrotă 
Dumitru; Industriaşi : ing, Farcaş An- 
drei, Corondan Gheorghe, Chifor Va- 

sile, Pascu Ilarie. 

CAMERA DE COMERŢ ŞI ÎNDUS- 
TRIE ORADEA 
Comercianţi: Botezatu Gheorghe, Mi. 
hail Teodoreskcu, Șerban Pavel, Andru 
Virgil, Gheorghe Cârje;  Industriași: 
Popa Teodor, Faur Mihai, Balog Ludo- 

pic, Țapu Teodor, Petrovici Mihai, 

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUS- 

TRIE SILISTRA 

Comercianţi:  lon  V. Fundăneanu, 
Dumitru N. Carseli, Matos Arabagia, 
Tănase Nicolof; Industriaşi: Gioga D. 


== 


Culianu, Nicola: A. Zlatarof, lusnin Se- 
[zi lon Ionescu, 


CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUS- 
TRIE TULCEA 


Comercianţi: lon Nicolau, Manole Di- 
mitriu, Nicolae Petrov, Constantin lor- 
dache, Nicolae Amortitu;  Industriaşi: 
Ștefan Cazacof, loan  Rusef, lordan 
Gherorghief, Constantin Panaitescu, 
Hartzan Ivan, 


Fondul de valoriiicare este suma !să credem câ se continuă 
care se adună prin perceperea a 90 ! 


sistemul 


şi deci cu drept am ținut să lămurim |” 


lucrurile pentru a pune în gardă pe 
ministrul chemat a da aprobările şi 
în acelaș limp a lace atent pe contri- 
buabil la ceace se petrece cu banii 
pe care îi plăteşte din greu în Ile 
caro dimineaţă odată cu prețul pâi-] 
nei pe care o cumpără şi a făinei 
ue care are nevoie în gospodărie. 

Nu de alta, dar acuma când e vorba 
de eltenire noi crezusem că ar Îi bine 
să se renunțe, în acest scop, şi la 
aceste excedente creiate prin majora- 
rea prețului cu 0.90 bani la kilogramul * 
de făină, Se vede că este greu de re. ; 
nunțat la um fond care se cheltuește 
tără respectarea legii, contabilităţii pu- 
blice, Deci nu mai insistăm. 


BURSA 


6 lanuarie 1938 
era DEVIZELOR 


Paris 330—M6 
New-York 98.15 —-100.15 
Londra” 489.50—499.50 
Olanda 53.60—56.10 
Elveţia 22.70—23.15 
Bruxelles 16.65—12— 
Varşovia 18.65—19,5 
ltalia 5.19.6b —5.19,66 
Pengoe 26.50—27,50 
Viena 25.50-—27.50 
Kor. 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 38%. 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA 

Fres. îrcs, 3.30—5.45 (2) 
Lira Palestineană 489.50—499.50 (x) 
Kor, Suedeze 25.25—25,75 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.0 (x) 
Otomana 81—85 (x) 
Belgas 16.65—17 (x) 
Kc. 3.44—551 (x) 
Schillingi 25—26.50 
Elveţia 22.70—23.15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
Olanda 2 54.30—55.30 (2) 
Dinari „tes. 
Peng5 20,50—27, 
Drahme e pa 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 38% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci lrancezi 1.00—7.50 
Lire sterline aur 1650—1710 
Dolari 205—215 
Fiorini olandezi 119—120 
Napoleon 1360—1390 
Leva 1,50—1 „73 
Shilingi 361/1—38 
RER e 341/2—36 


Ve. Care Tăs alese știri ja':se 


vor fi pedepsiţi conform legii alarmismuiui 


Din partea ministerului de finanţe .ţiile statului de a nu plăti cuponul 


primim spre publicare următorul 
Ministerul de linanţe, fiind informat 

că anumite persoane răspândesc în 

bursă ştiri falşe privitoare la inten- 


Prețuriie de engius pentru articoie 


alimentare 


26 Ianuarie 
CARNE 
Carne de vacă cal. | kgr 
Carne de vacă cal. Il kgr. 
Carne de vacă cal, LII kgr 
Carne de mânzat kgr. 
Carne de pore kgr. 


20—22 

16 
15—21 
27—55 


Osânză kgr. 31—33 
Slănină kgr, 30—31 
PEȘTE 
Biban kgr. lei 18—28 
Lin kgr, 20-—30 
Mărunţiş kgr. 10—12 
Somotei până la 1 kgr. 20—3%0 
Ştiucă până la 1 kgr, 20—40 
PASARI ŞI OUA 
Găini la rând buc. lei 45—55 
Gâşte la rând buc. 70—80 
Raţe la rând buc, 40—50 
Pui la rând buc, „ 28—30 
Ouă de găină suta lei 240- -260 
ZARZAVATURI 
Cartofi kgr, lei 2.505,50 
Ceapă kgr. 7—9 
Fasola uscată kgr, 8-12 
Morcovi kgr. 5—7 
Praz snopul 6—10 
Păstârnac kgr. 5—7 
ie suta buc, 300—400 
sturoi funia 8—18 
Zarzavat de supă suta leg. 140—160 


lei 24| Pere comune kgr. 


în Capitală 
FRUCTE 
Mere comune kgr. lei 4—8 
8—12 
Pentru preţurile de detaliu se adau- 
gă 30 la sută faţă de cele de mai sus. 
Cantitățile de cereale, lemne şi vin 
vândute cu specificarea prețurilor, din 
ziua de 25 Ianuarie. 
Grâu 215.200 kgr. 5, 10 lei kgr. (preţ 
mediu). 
Lemne de foc 113.300 kgr, 
kgr. (preţ mediu), 
Vn 10.000 kgr., 7 lei kgr. 
diu), 


0,70 lei 


(preţ me- 


pe Februarie Ja Rentele C. A. M., cu 
intenția vădită de a dăuna creditului 
public şi a înșela buna credință a 
oamenilor, alunci când este îndeobşte 
şiiui că provizioanele pentru plata a- 
cestor cupoane s'au constituii și se 
constitule automat și cu anticipație 
din veniturile Casei Autonome a Mo- 
nopolurilor, a dispus cercetarea cazu- 
lui și pedepsirea autorilor acestor 8vo- 
nuri conform ib»gii alarmismului, 


Monetele de 250 lei nu 
se retrag din circulație 


Ştirea apărută în unele 
ziare că monetele de 250 
lei se vor retrage din cir- 
culaţie până la 28 lanua- 
vie 1938, nu corespunde 
realităţii. 

Monetele de 250 lei, con» 
tinuă să aibă mu Circu- 
latorie, 


XX 


italo-român 


ROMA, 26 (balcan orien- 
te). — Din cercurile consu- 


Vatului Italian se preco- 


nizează încheierea apropi- 


ată a unui nou acord co- 
mercial italo-român, care 


va fi însoţit de o nouă con- 
venţie de clearing. 

Prin noul acord econo- 
mic se vor da României a- 


celeaşi avantagii pe care 
le-au acordat Jugoslavilor. 
Se va favorisa în special 
exportul de cereale, olea. 
ginoase, produse petrol. 
fere şi derivate româneşti, 


| precum şi exportul de vite 


româneşti din Ardeal, care 


acum 5—6 ve 4sa- 
tâietate pe posi A Ticitei 
de Nord, 


«BUNA VESTIRE» 


” VECHEA ICOAIA 
DUPLOVYETrI 


SA MUTAT 


STR. CAROL 6o. ET 
ASCEHIOR . TEL..45907 


TAXELE REDUSE, 


- pia 


99 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZII! CREŞTIN 
Developează, măreşte, re. 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 
cu cra a pr ete 


aleton 


Greva dela Aadainia 
comercială a luat sfârși 


Greva dela Academia 
comercială a luat sfârşit, o 
dată cu acordarea seziunii 
de examene în Februarie 
pentru toţi studenţii Aca- 
demiei de către Consiliul 
profesoral din 25 crt. şi cu 
luarea în consideraţie a ce- 
lorlalte puncte în Consiliul 
ce se va ține Marţi | Fe- 
bruarie 1938. 

Cursurile au fost reluate 
în mod. moral. 


EA 


După ce vom cunoaşte 
rezultatele vom aviza, 


Instalarea d-iui 


iuviceanu la Uniunea Camereior!! 


Există o problemă 


atunci când vrem să cumpărăm 


0 stofă 


de cabhtate? 


Da!, pentru că este greu a o identifica şia fi sigur că am făcut o cumpărătură bună, 


Pentru cine cumpără însă dela depozitele „INRO“ 


problema este rezolvată, pentrucă se grasă căutat proveniența, 


și calitatea ştofeior 


„ON MINCULESCU, Piaja 6. A. ROSETTI 2 


(ia statue) etaj 1. 
9 


W. SCHERG & 


pentru doamne, domni, copii și militari şi Îi ÎL, (UTA pentru domai 


PREŢURI DE FABRICA — ABSOLUT FIXE 


RADU 


Eitineşte viaţa 
Calea Victoriei, 81 
Lei 21 Pânză „sunau 
29 Batist gloza pe Hatere 
24 Finet ssncea 70 a, tn 
68 Pânză „„atru Satate 
78 Pânză [+ Sari, 
* 48 Picheturi „, oaponâe 


65 Poplin., pie camay 


i 23 13 Cârpe pentr Bucătărie 
29 Chiloţi nus paza 


29 Ciorapi și Dume 
88 Flanele „2, 

26 Ciorapi puzatest La 
280 Treninguri Sete, 4, 
360 Mătase ppatse Plipimi 

18 Cravate +, matase La 
130 Pulovere , 

65 Şalnuri se acu Barbitegi 
250 Pijamale p.. s, 
158 Perdele za ce în n 


Ce: 


Incurajați, industria 
comerțui. Pontâuesce 


Gh. Stetănescu- 


agr: Cole 


Eri dimineaţă a avut loc la Uniu- 
nea Camerelor de agricultură instai- 
larea d-lui Gh. Ştetănescu-Goiceanu, 
preşedintele Uniunii Camerelor agri- 
cole. 

Au luat parte d-nii: Fianu, Dăs- 
călescu, L. Burada, Ştetănescu- Amza, 
Costel Dumitrescu. 

D. Burada dă citire decretului de 
dizolvare şi numirea comisiei inte- 
rimare. 

D. ministru al agriculturii declară 
instalată comisia. 

Primul ia cuvântul d. Gh. Ştetă- 
nescu Goiceanu: 

D-sa spune că nu vine la condu- 
cerea Uniunii cu prejudecata ştiinţei 
formale, nici cu pregătirea scolastică 
a profesionistului. 


Vin însă, în fruntea unui coman- 
dament agricol, cu pasiunea tehnică 
a originei mele de ţăran. 

Nici una din marile taine, care a 
împins lumea spre civilizaţie şi pro- 
gres n'a fost desăvârşită decât de 
acea pornire năvalnică a omului de 
gând bun; şi eu cred cu îndărătnicie 
in elementul suiletesc şi că fără acest 
imponderabil fapta nu are viaţă vie. 

liniunea Camerelor de agricultură, 
organ profesional de îndrumare şi 
control, are de obiect, şi-i revine sar- 
cina de a ridica agricultura romă- 
nească pe planul ştiinţei moderne şi 
de a promova plugărimea într'un! fac- 
tor economic raţional. 

A mai vorbit, apoi, d. L. Burada 
şi d. ministru al agriculturii. 


LD CCI IEC E 7753: SE DOI 2 ATENTIA PCI SI TOT RE Da IE, DRE P NAT AD BCAERA  ICZCEEARI SD PEIT ESEEL D9A, SP 2 ZIP RER IE 


Lucrările consiliului superior 
al cărților funciare 


Eri la orele 10 dim. s'a întrnit sub pre- 
gedinţia d-lui Aurel Baciu, subsecretar 


| de stat la ministerul justiţiei, Consiliul 


superior al cărţilor funciare, 

Au asistat la şedinţă d-nii Viotor Pop, 
consilier la Inalta curte le casație, M. 
Eliesou, consilier la consiliul legislativ, 
Erast Grinţescu, directorul cadastrului 
şi S$. Brădeanu, 

D. ministru Baciu a relevat însemnă- 
tatea introducerii cărților funciare pen- 
rt uorganizarea economiei naţionale şi 
consolidarea claselor rurale, eşite din le- 
gile de reformă agrară. 


D. $. Brădeanu, a tăcut o dare de sea- 
mă despre mersul lucrărilor, arătând ab- 
negația şi tragerea de inimă cu care toţi 
membrii comisiunilor şi-au făcut dato- 
ria. D-sa a schițat deasemeni program] 
lucrărilor viitoare ce s'ar putea realiza 
în cadrul prevederilor bugetului 1938-39. 

La orele 12 d. ministru Baciu a ridicat 
şedinţa, asigurând membrii Consiliului 
cărţii funciare despre solicitudinea actua- 
lului guvern în privinţa desăvârgirii 
marei reforme, care va avea un rol ho- 
tăritor în viitoarea organiazare a Statu. 
lui român, 


Orice tânăr care ţine să-şi croiască un drum drept 


în viață, trebue 


TARI şi 


să citească lucrarea socială 


SLABI 


de PETRE GEORGESCU-DELAFRAS 
Directorul Editurii «CUGETAREA» 


«DARI şi SLABI» are darul să revizulască multe cunoştinţe și 
să dea alt zitm de viaţă tinerelo» caractere. (Universul). 
Rămâi uimit de olaritatea și de logica ca care d. Georgeseu- 
vede și judecă totul. (Frantul). 
ne descoperă un caracter și ne desvălue o voință de-a 
ajunge prin propriile sale forţe. (Viitorul). 


Del 


| Blânaâria „i 


» A DIOZA 


Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRIC AN şi 
HADIOELECTRICIAN k. S. E. 
Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon + 2.54.57 


APARE TE de HADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalaţiuni 
pentru reparații şi se giaie + de precizie, 
Serviciul la domiciliu. Preţuri „corect calculate. 


pm 


Caâmă&r. z£ ; şi prietenii legiomarilor 
Cămăş,, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 20, toate magazinele cuaceașiarticolef 


N îl y%* 


DUMITRU BC BORCEA București Tel, 3.54.66 Ca'ga Victorie (14 
E NIZIISER SIE | EECDAZ IO NR RI PPR, > PAC PAIE DEEP "EIN 7 80 PARIETALE 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică Mihâileseu 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Stinţilor 


UEDIMERTEED 
Piăpumăria şi 


apiţeria VA SILE CIOBANU 


Bucureşti, — Str. 11 lunie No. 28 
Coniecţionează lucru garantat, cu prețuri convenabile 


„PRIMAXIM” 


EI + pă ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureşt 


Lămpi felinare <Maxim», <Petromax» şi <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre şy Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


— 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1j4 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete, elegante 


"OPARID“ 
Petre Gaârieanu 


Sir. Coijţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


pn CI EC sia 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi oprga i cele mai 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. 


TELEFON: 


reten 
UCuU 


: 5.08124 


EI E PERII ZII LA 
Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


La Balonul Albastru 
Strada Carol No. 62 


Articol : 
Vinde eftin cole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


Manufactură Contecţiuni, Incălțăminte 
BE] PTO2UF8 
„307 IO ai AP ISU IE, IPEE e 7300 EAI 7, PRE 2 EET SERIE: IEZI 2328 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 
BUCUREȘTI | za em fica No. 16—18 


INTREPRINDERI MECANICE ELECTRIC 
SANITARE Ş DE INCALZIRI CENTRAL 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


———= CU PREŢURI CONVENABILE 


DP e 


Sâmbătă apare manifestul noului partid hașist. D.N. N. 
Săveanu irevocabil demisionat din partidul iibzral. 
Atitudinea d-lor Gh. Tătărăscu și Inculeţ 


Sâmbătă seara, printr'un 


Trenul pilot al d-lui Gh. 


manifest se va anunţa o- Ţătărăscu a fost deci pus 
ficial, alcătuirea noului în mişcare, deşi oficial a- 
partid «liberal H», odată' celeaşi cercuri anunţă că 
cu publicarea actului său! atât fostul preşedinte de 
constitutiv consiliu şi d, Inculeţ, păs- 


Incă de eri, ziarul nostru a a- 
nunțat ruptura inevitabilă şi de 
mari proporţii în sânul partidu- 
lui liberal, frământat continuu 
dela reîntregire de o întreagă 
gamă de nemulțumiri. 

De astădată, comunicatele o- 
ficiale cu disciplina, tradiţia 
ete., etc., se pare că nau mai 
avut priza hipnotică asupra ca- 
drelor în fierbere, 

Partidul liberal coboară după 


D. DINU BRATIANU 


70 de ani, căire remiza vehicu- 
lelor politice scoase din circula- 
ție, adică alături de averescani, 


conservatori şi alte câteva sfă-, 


râmături de fierărie veche. 

Haosul din organizaţiile 
liberale moldovene şi ba- 
sarabene, aduc cu certitu- 
dine căderea d-lui Victor 
lamandi la laşi şi lon In- 
culeţ la Chişinău, 

Cu alte cuvinte, după alege- 
rile generale din Martie curent, 

rtidul naţional-liberal se poa- 
n idea defintiv lichidat în 
ambele provincii. 

In Ardeal această lichidare a 
avut loc cu ocazia trecutelor a- 
legeri. 

CONSFATUIRILE DE A- 
SEARA 

La locuinţa d-lui Petre Ghia- 
ță a avut loc aseară consfătui- 
rea grupului H., la care au luat 
parte şi o serie de fruntaşi ai 
partidului liberal, cari nu apar 
țin grupării. 

Şedinţa a ținut până la orele 
12 noaptea, fixându-se progra- 
mul noului partid la care au a- 
derat toţi cei prezenți în frunte 
cu d-nii Vasile Bârcă și Petre 
Bejan foşti subsecretari de stat, 
hotărându-se în acelaşi timp ca 
Sâmbătă să aibă loc şedinţa de 


trează deocamdată o tota- 
lă indifirenţă faţă de ac- 
tuala conducere a bătrâ- 
nului partid şi o atitudine 
«de espectativă» faţă de 
noua mişcare liberală. 

Prezenţa d-lui Vasile Bâr- 
că, şi a câtorva intimi co- 
laboratori ai d-lui Gh. Tă- 
tărăscu în mişcarea d-lui 
Ghiaţă, credem însă că 
este mai mult decâţ sem- 
nificativă. 

Credem că abia Sâmbătă, con- 
ducerea partidului liberal "va 
putea fi în măsură să aprecieze 
spărtura din sânul organzaţiilor 
sale. Și credem că ea va avea 
proporții mult mai mari decât 
părea la început, 

De relevat, că cercurile hașis- 
te anunţă foarte multe adeziuni 
ale preoților și învăţătorilor cari 


au aparținut vechilor cadre li- 
berale. 

D. N. N. SAVEANU DEFI- 
NITIV DEMISIONAT 
Cu toate desminţirile da- 
te de conducerea partidu- 
lui, d. N. N. Săveanu fos- 
tul preşedinte al Camerei, 
este irevocabil demisionat, 

De altfel faptul că d. Ra. 
du Săveanu şeful organi. 
saţiei liberale de Putna 
este unul din semnatarii 
actului constitutiv al nou- 
lui partid, credem că este 

destul de eoncludent. 

Pentru Duminică, au fost con- 
vocaţi la Bucureşti de către con- 
ducerea noulu partid toți foştii. 
prefecți, deputați şi senatori li- 
berali. 

Suntem în aşteptarea 
trenului următor, în care, 
d. Dinu Brătianu va distin- 
ge poate la ferestre încă 
o serie „din foştii săi cola- 


LI 
După o existenţă de pes- 
te 70 de ani, partidul li- 
beral a murit. 
STILEX 


O circulară a mişcării 
legionare 


„Omul ș. 


Mişcarea legionară a dat aseară 
Circulara No. 128, — <Omul şi po= 
gonul» — pe care o publicăm mai 
jos: . 

«Este cunoscută de toată lu- 
mea campania de minciuni, de 
uneltiri, de calomnii de care a 
fost. însoțită Mișcarea Legionară 
dela începutul ei şi până astăzi. 

Când armele teroarei, -ale în- 
chisorilor, ale provocărlor, ale 
proceselor, ale loviturilor bru- 
tale au încetat de a mai func- 
ționa, au început să funcţioneze 
armele calomniei şi minciunii. 

Aşa a fost soarta mişcării 
noastre: să le înfrunte pe a- 
mândouă şi să crească mai pu- 
ternică şi mai mândră în ciuda 
duşmanilor din ce în ce mai dis- 
perați. 

Nu sunt obişnuit să răspund 
acestor calomnii cu intenția de 
a lămuri opinia publică, deoare- 
ce, cine la această oră mai crede 
în calomniile aruncate asupra 
mişcării legionare, acela nu mai 
merită nici un fel de lămurire. 

Nu răspund, ci fixez aici pe 
calomniator sau cuibul său, 

Domnul care a afirmat că noi 
am tăcut propaganda în județul 
Dolj, mergând priv sate şi pro- 
mițând oamenilor averile alto- 
a, sub lozinca comul şi pogo- 


pogonul' 


avem noi şi alte chestiuni de lă- 
murit. Pe domnul amintit mai 
sus, Mişcarea noastră îl somea- 
ză să facă dovada afirmaţiunilor 
calomnioase. 

In ce mă priveşte eu voiu face 
în orice oră dovada cercurilor în 
care a lansat calomnia. 

Pentru încheere o lămurire: 
Mişcarea Legionară nu va lua 
pogoanele oamenilor mai multe 
sau mai puține, adunate cu tru- 
dă, gospodărie şi economie. 

Va lua însă pogoanele şi ave- 
rile acumulate în mod necinstit 
prin defraudarea banului pv- 
blie 

* 


O altă calomnie lansată din 
cercurile minciunii şi uneltirii: 

Mişcarea Legionară vrea să 
nimicească bătrânii  luându-le 
pensiile. 

O alta, aruncată de un înalt 
personagiu, al cărui nume dacă 
e nevoie îl pot trece într'o cir- 
enlară viitoare şi cu toate deve- 
zile necesare: Legionarii sunt 
comunişti. 

Vă întreb pe toţi: 

Cât timp mai sunteţi dispuşi 
să credeți că prin asemenea 
mijloace  necorecte veţi putea 
învinge Mişcarea Legionară? 


constituire a noului partid po- | nul» se numeşte Nolică Tătără-! CORNELIU Z. CODREANU 


litic pus sub şefia d-lor Petrz 
Ghiaţă și Petre Bejan. 


seu, fratele fostului prim-minis- 
tru. Cu această familie mai 


Informatiuni paoiitice 


COMUNICATUL Nr. 15 

Mareşalatul Curţii Regale face cn- 
moscut următoarele: 

In ziua de 26 Ianuarie 1938, Maies- 
țatea Sa Regele a primit în audiență 
de lucru pe: 

D. Radu Irimescu, 
şi marinei. 

D. dr. G. Banu, ministrul munci, 
sănăt ţi şi ocrot'rilor sociale. 

D. Stan Ghiţescu, ministrul coope= 
raţiei. 

D. Octavian Goga, preşecintele con» 
siliului de miniştri. 


ministrul aerul 


“Tineretul fostului partid naţional libe- 
ral «Gheorghe Brătianu», ţine adunare 
extraordinară azi Joi 27 Ianuarie a. e, 
la ziarul «Mişcarea» din Pasajul Român 
23, pentru a lua importante hotăriri, 


Ministerul de industrie şi comerţ a 

trimis luturor prefecţilor, următorul or= 
din: 
» Fiind informaţi că unii proprietari 
ai fabricelor ce funcţionează în județul 
dv. au luat măsuri de închidere în- 
treprinderei pentru diverse motive, iar 
aliele au lost deasemenea închise în 
scopul de a fi vândute, vă rugăm să 
binevoiți a ne comunica de urgență 
care este situaţiunea acestor întreprin- 
deri în județul dv. indicându-ne în ta- 
blouri, numele, felul fabricei şi lo- 
calitatea unde funcţionează, 

Răspunsul dv. va îi neîntârziat, 

Guvernul a încheiat un cartel e: 
lectoral cu partidul naţionalist de- 
mocrat al d-lui prof. Iorga şi tra- 
tează cu d. Hans Otto Roth pentru 
încheierea unuia cu saşii. 


D. Iuliu Maniu va face declara» 
țiuni politice Duminică la Cluj. 

Comisia centrată electorală va so- 
luționa astăzi ultima întâmpinare a 
d-huii Iuliu Maniu. 

D, Eduard Mirto aq demisionat din 
Prontul Românesc. 


D. Vintilă Paraschivescu a fos3 in- 
stalat eri în calitate de preşedinte al 
Oiiciului najional de turism. 


Azi dimineaţă a avut loe un con- 
siliu superior al armtei sub preşe- 
dinţia d-lui general Ion Antonescu. 


D. Const. Radovici, fost secretar ge= 
neral al partidului agrar a trecut la na- 
țional-creştini, 

Primirea sa făcut la prefectura ju= 
dețului Ilfov în prezența ministrului 
agriculturii şi prefectului de județ pre- 
cum şi în fața funcționarilor prefec- 
turii. 


P. Ss. Organizațiile jude- 
ţene vor înfiinţa o poliție 
' specială având a se ocupa 
cu descoperirea nucleelor 
'care lansează calomnii. 

Pentru a ajunge la rezul. 

"fatul dorit orice legionar 
'va lua numele şi adresa o- 
ricărui  transmiţător de 
veşti calomnioase şi îl va 
transmite Centrului poe, 
tru a putea urmări firul 
pâmă la capăt, 


Întâmpinarea partidului „Lotul 


pentru Țară” la 


comisia centrală 


electorală 


D. ing. Gh. Clime a introdus ur- 
mătoarea întâmpinare comisiei cen- 
trale electorale; 

„Cu onoare vă rugăm să binevoiţi 
a supune deliberării Comisiunii cap- 
trale electorale, spre a statua asupra 
următoarelor probleme: 

In cazul când un partid politie 
cu număr de ordine mai mie decât al 
partidului Totul pentru Țară, îşi re- 
lrage sau se anulează lista de candi- 
daţi, într'unul sau mai multe judeţe, 
îîn circumscripțiile electorale respeo- 
live: 

1. Partidul Totul pentru Ţară își 
menţine numărul de ordine atribuit? 

2. Partidul Totul pentru Țară își 
menţine semnul electoral (care este 
format dintr'un număr de puncte e- 
gal cu numărul de ordine obţinut)? 

3, Partidul Totul pentru Țară va 


avea pe bulelinul de vol acelaș loc 
ca în circumscripțiile unde nu a fost 
retrasă sau anulată nici o listă cu 
număr de ordine mai mic? 

Il. Ţinem să atragem respeclos a- 
tențiunea asupra conluziei ce sar 
creia în mintea alegătorilor între sem- 
nul obținut de partidul liberal (două 
(puncte) şi vechiul semn al partidului 
Totul pentru Țară (două punele ori- 
zonlal aranjate întrun pătrat), în ca- 
zul când cele două puncte care lor- 
mează semnul partidului liberal ar 
fi aranjate orizontal, 

In special această coniuzie va avea 
loc. dacă la imprimarea buletinelor în 
vreun județ sar greşi să se imprime 
marginile clişeului dând imaginea — 
chiar nescrisă — a unui pătrat? 


Gh. Clime 


Puternică bară navală 
a Angiiei In Suez 


CAIRO, 26 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei 
Reuter află că guvernul 
egiptean va trebui, în ba- 
za tratatului dintre Ma- 
rea Britanie şi Egipt, să 
aloce o sumă de 12 mili- 
cane lire sterline pentru 
construcța cazărmilor, a- 
erodromurilor şi celorlal- 
te lucrări militare  desti- 
nate armatei engleze, care 
se va înstala în zona cana» 
lului Suez. 

După terminarea aces- 
tor lucrări, garnizoane 
britanice vor ocupa o făşie 


Oraşul Geneipa va fi în 
întregime reconstruit, fi- 
ind destinat să devină o 
importantă bază strategi- 


că engleză în apropiere 
de Marea Roşie. 


Consiliul Baroului de Ilfov întru- 
mit eri a hotărât următoarele: 

Suspendă din exerciţiul 
profesiunei de avocat pe 
data prezentei deciziuni pe 
toţi avocaţii evrei înscrişi 


1918) a căror cetățenie es- 
te supusă revizuirii prevă- 
zută de Inaltul Decret Re.- 
gal Nr. 169 publicat în Mo- 
nitorul Oficial Nr. 18 din 


Avotaţii evrei au fost 
in Baroul de Ilfov 


22 lanuarie 1938. 

In executarea prezenţei 
deciziuni se va întocmi în- 
dată cuvenitul tablou, care 
va fi comunicat tuturor in= 
stanţelor judecătoreşti şi 
autorităţilor administrati. 
ve din ţară, conform art, 
52 din legea Corpului de 
advocaţi. 

Dată şi citiţă în Palatul 
de Justiţie Bucureşti, azi 
26 lanuarie 1928, 


Italia fascistă va da o satisfacție 
strălucită primatului economic 


românesc 
Se va recomanda industriilor italiene să-și înlocuiască 
reprezentanții evrei 


ROMA, 27 (Balcan Oriente). 
—- Aflăm din sursă autorizată 
că ministerul corporațiilor lu- 
ând act de vasta mişcare din Ro- 
mânia pentru naționalizarea co- 
merțului, va recomanda indus- 
triilor şi întreprinderilor italiene 
care au afaceri în România, să 
retragă  reprezentanțele dela 
evrei și să le încredințeze la 


Personaiui didactic din înv:țământul 


medical superior 


Asociaţia medicilor creştini din 
România a trimis d-lui ministru al 
Educaţiei Naţionale 


Domnule Ministru, 


următoarea ) 
cerere: | 


Să fie înlăturat 


selecționare din cauză că la pregătirea 
lor au adus și o anumită demnitate, 
Asociaţia Medicilor Creștini 


din România 


români italieni de religie 
creștină. 

Se relevă tot de la ministerul 
corporațiilor, că dacă 95 la sută 
din reprezentanţele din Româ- 
nia se găsesc în mâinile evreilor, 
alegerea nu se datorește indus- 
triaşilor italieni — ci autorită- 
ților consulare şi ataşaţilor co 
merciali din Italia cărora indus 
triile italiene s'au adresat întot- 
deauna de câte ori au avut ne: 
voie de un reprezentant comer= 
cial în România. 

Dispoziţia de mai sus, adaogă 
agenția «Oriente» din Roma = 
nu știm dacă se va aplica şi so- 
cietăților de asigurare şi bănci“ 
lor italiene din România — în 
conducerea cărora figurează un 
mare număr de evrei, cari n'au 
nici măcar meritul de a fi prie=« 


sau 


de teritoriu lungă de 75| „Asociaţia Medicilor Creștini din | | teni sinceri ai Italiei. 


km., între Port Said şi 
Suez. 

Programul prevede  în- 
te altele construirea a 
patru aerodromuri situate 
respectiv la Faid, El Ku- 
brit, El Fidâri Şi Suez, la 
care se vor adăuga cele 
două aerodromuri existen- 
te dela Ahu Sueir şi Moa- 
scar, 


România, dat fiind imperativul cate. | 
goric al vremurilor de acum și consi. ; 


derând că sulletul naţiei se -fermen- 
lează în institutele înalte de cultură, 
cere cu energie ca lol personalul didac 
tic din învățământul superior medical 
străin de neam şi sânge să [ie înlă- 
turat şi înlocuit cu Români, de sânge, 

Ţinem să aducem la  cunoşiiință 
Onor. Ministerului că elementele Ro- 
mânești sunt și mai bine pregătite și 
pol da un mai mare prestigiu învă- 
țământului, dar au fost înlăturate în 


Se pregăteste o mare 
bătălie pe frontul chinez 


HANKEU 27 (Rador) —) 
Aproximativ 300.000  sol- meze, ses 


Chestiunea 


Sangiacu ui 


Alexandretta 


GENEVA 27 (Rador). — Eri du- 
pă amiază d. Rustu Aras, ministrul 
afacerilor Străine al Turciei, a avu 


| întrevederi cu d-nii Eden, Delbos şi 


de Tessan cu privire la chestiunea 
sangiacului Alexandretta. 

Se confirmă că Înspre seară cei 
interesaţi au căzut de acord asupra 
principiilor unui aranjamenţ şi că 
de ag; înainte nu se vor mai ocupa 


| decât de procedură. 


In cercurile oficiale chi- 
că aceas 


D. Rustu Aras a ţinut de altfel să 
sublinieze din nou amiciţia Tureiei 


daţi chinezi sunt concen. tă bătălie va constitui um pentru Franţa şi sincera ei dorință 


traţi în vederea unei mari | factor de importanţă vita. | 
DOD 9 PO RR in 


bătălii, care este aşteptată 
în regiunea Hsuceu.-Hai- 
ceu, 


Un inspăimântatar cu- 


îrer:ur În Honoiulu 

HONOLULU, 26 (Rador). 
Un violent cutremure de 
Pământ însoţit de puterni- 
ce zyocmote interioare sa 
semnalat ieri seară în re-= 
giunea oraşelor Waikiki, 
Honolulu şi insulei Maui, 
Cutremurul aavut intensi- 
tatea 6 şi a durat 2 minu- 
te. In sânul populației s'a 
produs o panică de nedes- 
cris, 


Bursă vacantă peatru studeaţii 
de Filozofie și Litere 


! La Fundaţia Regele Carol 1 este 
vacantă o bursă de 1500 lei lunar 
pentru studenţii Facultăţii de Filo- 
sotie şi Litere din Bucureşti. 
Preocupată de a înlesni studiu 
celor mai merituoşi studenţi lipsiți 
de mijloace, Fundaţia acordă aceasta 
bursă prin concurs, care se va ţine 
intre 15 şi 25 Februarie 1938. 
Concursul va consta dintr'o probă 
scrisă la limba română şi una orală 


Un maniiesi al 


Marelui  Muitiu 


îndeamnă pe arabi la rezistență 


ALEXANDRIA .%7 (Balcan  0- 


Palestina erau invitați să respingă 


riente), — De curând a fost publi- | orice compromis cu englezii şi să 


cat şi introdus în mod clandestin în 
Palestina, un manifest semnat de 
marele Muftiu şi de membrii consi- 
liului superior islamic, care se află 
actualmente în “exil la Beyrut, 


Prin acest manifest arabii din 


boicoteze noua comisie britanică. 

In urma lansării acestui manifest 
se prevede că Seicul Amin el Hu- 
seim şi tovarășii săi vor fi supuși 
la o mai atletă supraveghere de că-. 
tre poliția franceză, 


din limba şi literatura română (Cul- 
tură română în epoca lui Brâncovea- 
nu), Istoria Românilor şi Geografia 
României. 

Proba scrisă va dovedi capacitatea 
candidatului în cunoaşterea limbii ro- 
mâneşti. Examenul scris este elimi- 
natoriu. La oral se va examina ma- 
teria unui an de studiu lăsată la ale- 
gerea candidatului, pentru fiecare din 
cele trei obiecte arătate mai sus. 

La concurs se admit numai studenţi 
înscrişi regulat în anul II şi următorii. 
Inscrierile se primesc la secretariatul 
Fundaţiei Regele Carol [, str. Wilson 
Nr. 1, între 10 şi 15 Februarie 1938. 

Pentru înscriere candidaţii vor pre- 
zenta următoarele acte: 

1. O cerere netimbrată în care 
se vor arăta citeţ numele întreg, a- 
dresa şi materia anului de studiu 
aleasă pentru cele 3 examene orale; 

2. Un certificat de paupertate sau 
o cop.2 netimbrată, certificată de -Fa- 
cultatea de Filosofie şi“ Litere; i 

3..0 declaraţie a “candidatului pe 
onoare şi conștiință de veniturile din 
care se întrejine în Facultate. 


lă pentru rezultatul 
flictului. 

Se afirmă că moralul 
trupelor chineze din nor-| 
dul țării este bun şi că nu-! 


ca această amiciţie să continue. 

In timp ce d. Eden ducea conver 
sații cu d-nii Beck şi Unden, repre» 
zentantui Suediei, d. Delbos a avut 
două întrevederi cu d. Spaak mâ 
niStrul afacerilor srăine al Belgiei, 

Toate aceste conversații s'au refe, 
rit la două chestiuni esenţiale: pre 
ectele de declaraţii ce urmează a ft 
făcute în faţa Consiliului Sovietăn 
ţii Naţiunilor şi problema reformei 
pactului, ce urmează să fie luată în 
discuţie de comitetul de 28, ce se în» 
truneşte Luni, > 


Viscol și ger puteraic| Comuniștii respinși 


în America 


meroşi refugiaţi, redobân- WASHINGTON 27 (Ra- 


dind încrederea se înapoia 
ză la casele lor. Toate tre- 
nurile care se îndreptau 
spre norul în Shantung şi 
Honan sunt întesate de că 
lători. 

In aceleaşi cercuri se de- 
clară că unitatea de coman 
dament a trupelor chineze 
vădindu-se acum cu certi. 
tudine, a întârit rezistenţa 
forţelor chineze. Se speră 
deasemeni că se va accen. 
tua şi rezistenţa trupelur 
chineze din provinciile Ho. 
nan şi Shansi, 

TOKIO, 26 (Rador). — Cinci avl. 
0ane chineze au bombardat azi di- 
mimineaţă oraşul Nanking. 

Unul din avioane a [oSt doborât 
de focul artileriei antiaeriene iar 
celelalte patru s'au retras urmărite 
de avioane japonze. 

HONGKONG, 26 (Rador). 
Un grup de 35 avioane ja= 
roneze de bombardament 
au bombardat azi oraşul 
Canton. 

Au fost ucise peste 120 
persoane. Stricăciunile 
sunt foarte mari, 


dor) — Viscole puternice 
şi un ger năpraznic au în» 
trerupt orice circulaţie în 
numeroase regiuni din cen 
trul Statelor Unite. 

In oraşul Crocker, din 
statul South-Dakota, au în 
gheţat nouă persoane, 

In Alexandria, statul Min 
mesota, temperatura sa 
coborât la 24 grade su 
2E1"0, - 


EXT AIR IRT ES IEEE AD 
Intreved.re Va da-Arge- 
toiaru 
D-nii Al. Vaida şi C. Argetoianu 
au avut o lungă întrevedere exa- 

minând actuala situaţie politică. 


pe fro tul Teruel 


SALAMANCA 27 (Rador). 
Corespondentul Agenţiei 
Ştefani transmite următo= 
rul comunicat naţionalista 

In cursul zilei de eri pe 
frontul Teruel republica 
mii au atacat în trei rân» 
duri poziţiile noastre, a- 
runcând în luptă numeroa 
se tancuri sovietice. 

Atacurile au fost respin= 
se. Pierderile trupelor re- 
publicane sunt importante, 
Am capturat patru care de 
asalt. Guvernamentalii au 
aruncatț în aceste atacuri 
patru brigăzi de infante- 
rie şi trei companii de 
tancuri. 


(oionizarea în 


fostele colonii 


BERLIN, 27 (Rador). — Par- 
tidul național - socialist încura- 
jează plecarea germanilor în fos- 
tele colonii ale Reichului în A- 
frica, şi ține să asigure situația 
acelora cari lucrează în aceste 


Declaraţiile primului miuistra turc 


ANKARA, 26, (Rador). — Corespon- 
dentul Agenţiei Ștefani transmite ; 

In cursul unui dejun oferit directo- 
rilor ziarelor turce, d; Gelal  Bayar, 
preşedintele consiliului de miniştri, a 
făcut declaraţii foarte “ importante de 
politică externă “şi internă, 

Primul ministru a spus intre altele : 
Teza Turciei în chestiunea sangiacului 
Alexandretta a făcut progrese * simți- 
toare în cugetul sirienilor şi francezi- 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


lor, Oricum ar fi, hotăririle Turciei 
sunţ neschimbate, 

D. Gelal Bayer a adăogat că Turcia 
doreşte să fie prietenă cu toate țările, 
dar-înțelege totodată să fie stăpână ab- 
solută a destinelor sale şi să nu se lase 
la remorca altui stat sau a oricărui 
grup de state. pie 

“In ce priveşte chestiunea evreiască, 
primul-ministru. a declarat că o astfel 
de problemă nu există în Turcia, 


Redactor-responsabil: V, 


colonii în 
mane, 

Oficiul pentru străinătate al 
Frontului german al Muncii a în- 
cheiat o convenție cu «Deutsche 
Ostafrikanische Gesellschaft ». 
prin care se fixează statutul per- 
sonalului acestei societăți de ex- 
ploatare în Africa orientală. 

Convenții asemănătoare au fost 
semnate și în ce privește lucră- 
torii germani din Camerun și 
Togo. 

Acelaşi Oficiu al Frontului 
Muncii a semnat convenții şi cu 
piine la statutul germanilor din 

enzuela, Brazilia, Uruguay, Ar- 
gentina, Peru şi Chili. Sunt în 


întreprinderile  ger- 


pregătire convenții asemănătoa- 


re pentru germanii din China, In- 
diile olandeze şi Africa occiden- 
tală, 


Oianiuc-Stere 


ANUL II. No. 274 


BUNA 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOFOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
NEDORITE IE c20i 


Ceie zece porunci 
ZET E E OREgE IP EȚE RET TE VIA pa ay 


ale vieței legionare 
E Ei Pati zu oa EEE 7 CZE E E 2 


Noul Catechism Legionar, Catechismul Ordinului Moţa — Marin, cu- 
prinde zece porunci, dintre care opt orînduese atitudinea celor 10.000 faţă 
de vieaţă; iar două, atitudinea faţă de moarte. 

E clar că în primirea suferinţei pe pămînt, cu care legionarul — 
precum am spus în articolul precedent — soluţionează problema fericirei 
în vieaţă, două atitudini — şi nimic altceva — devin detorminate. 

Atitudinea faţă de vieaţă. 

Atitudinea faţă de moarte. 

Dacă atitudinea față de moarte se poate ueiini mai uşor, atitudinea 
faţă de veiaţă implică o serie de impuneri mai greu de urmărit, ele fiind 
impuneri dela zi la zi, dela ceas, la ceas, dela clipă la elipă. 

Inţelegeţi că se poate să fii o singură dată erou în vieaţă... Cunose 
eroismul de război. Mă închin lui. Dar ciţi în război nu sînt eroi din 
greşală. In noua mea carte, Tigrii — care nu e un roman cât e un ade- 
văr — arăt cu degetul pe mulţi din siniştrii noştri contemporani care se 
împăunează cu diverse eroisme pe cîmpul de luptă, deși au fost, şi au 
rămas şi după aceia, notorii santagişti de presă, laşi bătuţi măr în pro- 
pria lor redacţie, eanalii înfierate recent, sau mai de mult, fără să arti- 
culeze un cuvînt, -— ba răminînd cu seninătate mai departe canalii şi..eroi 
de război! 

Pentru asttel de ciudaţi cumularzi nu e loc în cele ce spunem, 

Octologul legionar se ocupă cu eroismul dela zi la zi, cel mai greu 
eroism, — eroismul care luptă clipă da clipă, cu ispitele şi micimile 
vieţei. 

Poruncile lui sînt: 

1) Infrînarea, neîncetata înfrînare. De ea numai legionarul a dat, do- 
vadă. Ordinul Moţa—Marin va fi dseăvîrşirea ei. 

2) Adevărul neocolit. Adică singurul adevăr. Restul fiind: minerună 
plauzibilă. 

Revendicarea răspunderei. Cel mai mare curaj în vieaţă. Restul fiind 
curaj de ocazie, — videlicet: laşitate. 3 

3) Ura deshinărei, clevetirei, intrigei. — Desăvirşita omenie. — Le- 
gionarul e un domn. 

4) Ura trădărei. Ură pe care numai legionarul are suflet s'o hrănea- 
scă, din durerea şi iubirea lui nemărginită pentru neam şi lege. 

5) Perseverenţă. Rece hotărîre în furtună. Atitudine pe care legiona- 
rul a ridicat-o pînăla stil. Există un stil legionar. Alte stiluri Romînii 
nu mai au... 

Excluderea ideei de retragere în faţa oricărei adversităţi. 

Legionarul n'are în vieață decît o ieşire: moartea. Mi se pare că a 
dovedit-o... 

Amabilitate şi nu trufie. Ocolirea oricărei cauze de ceartă ori bătae, 
E articolul mîndriei legionare. Legionarul primeşte numai lupta serioasă: 
cu rise şi pierderi. Lupta pe buze, sau numai pe socoteala epidermei, o 
lasă în seama laşilor şi femeilor. 

6) Unitate de suflet, trăţietate. E ordinea din sînul grupului legionar. 
E ideia de corp, care face din legionarism o perfectă comunitate. Trebuia 
să ființeze şi cu puteri de decalog. 

lar cel mai frumos corolar al poruncei sună spartiac în condiţia: 

«Luptătorii din Corpul Legionar Moţa—Marin — fie împrejurarea cît 
de amenințătoare pentru viaţa întregului Corp — nu își vor părăsi un 
camarad rănit sau prizonier în puterea adversarilor». 

In Spatele legionarului <Moţa—Marin» nu există, aşadar, retragere. 
Dar nici în faţă: prizonierat. 

Legionarul Moţa—Marin îşi poate îngădui numai luxul dea cădea 
în braţele victoriei sau morţei. 

7) Apropierea ce sbuciumul chinuitor cu care s'au învrednicit Ionel 
Moţa şi Vasile Marin, prin sacrificiul anilor pe eare îi are de trăit și 

prin sacrificiul vieţei. 

Da. Fiindcă: 

8) Luptătorul din Corpul Legionar Moţa—Marin, iubeşte suferinţa. 
Suferinţa îi încheagă sufletul. 

E — de fapt — cuvîntul final şi leit-motivul acestui Ocetolog al vieţei. 

Legionarul începe şi sfîrşeşte în suferinţă. 

Legionarul odihneşte în suferinţă. 

Soluţie supremă, soluţie unică a vieţei pentru dînsul, — legionarul se 
leagănă pe suferință ca aleyonul pe amerii furtunei... 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


|| momento Corporativo 


de CONSTANTIN CHIDI'L 


Cu o bogată trezire de aduceri a- 
minte şi o redeşteptare vie de emoții 
trăite, privesc astăzi spre trecut, la 
primii paşi. 

Sunt patru ani de când călăuziți de 
dâra luminoasă a ilustrului nostru 
conducător şi vizionar d. prof. MI- 
HAIL MANOILESCU, ne-am adunat 
undeva, câțiva, pentruca astăzi să fim 
peste tot și atât de mulți; o mână de 
studenți, pentru a cerceta şi discuta, 
marea problemă căreia d-sa îi dăduse 
locul de cinste în preocupările intelec- 
tuale, 


Grija noastră permanenlă, a fost a- 
firmarea superiorității acestui sistem 


nou de viață și adaptarea lui la ne. 


naile realităților româneşti. 


Cercul de studii corporatiste, a fost 
o adevărată şcoală formativ-organistă, 
creiată după toate preceptele pedago- 
giei moderne. In el sau format şi-au 
dobândit orizontul perfect al gândirii 
şi culturii lor economice, studenții de 


ti al aa mc a Di 
(Continuarea în pagina 2) 


Problema corporatistă pe care a de- 
finit-o în lucrarea cu răsunet mondial 
«Secolul Corporatismului> a devenit 
pentru noi axa de gândire şi cugetare 
şi a fost examinată din toate punc. 
tele de vedere, ca o necesitate organi- 
ră pentru țara noastră, 

Trăim vremuri cu adevărat istorice. A» 
sistăm la lupta dintre două lumi. Două 
forțe uriaşe se ciocnesc. Două forţe, dar 
cu deosebite baze de susţinere. Una îşi 
are rădăcini, pe deoparte, 'în spiritul 
credinții şi moralei creştine, lar pe 
dealtăparte, în avânturile eroice -peniru 
apărarea şi strălucirea creştinismului. 

Cealalţă forță se hrăneşte din mocirla 
pestilențială a anti-Dumnezeirii, a urii 
şi a bestialităţii sub toate formele şi în 
toate înțelesurile. ' 


Activitatea «Cercului studențesc cre- 
ştin de studii corporatiste» de sub pre- 
şedinția de onoare a d-lui prof. M, 
MANOILESCU, a fost atât de fecun= 
dă, încât a atras atenția străinătății, 
Presa italiană, urmărea pas cu pas a 
cest moment corporativ românesc, care 
începuse cu lucrările d-lui profesor 
— despre corporatism — şi continua să 
se desvolte cu şcoala d-sale corpora= 
țistă. La noi, s'a soris totuşi foarte pu- 


țin sau aproape de loc; şi aceasta nul [pg suprema şi ultima „lor sforţare, una 
pentrucă cei competinți m'au sesizat din aceste două lumi se va prăbuşi de- 
necesitatea imperioasă a pregătirii şi finitwv. Va învinge sigur şi curând a- 
educării tineretului în spiritul COTpo- | ceea care îşi are igermenul creator ta 
ratio, ci fiindcă nu voiau să grăbească | chiar spiritul din care se adapă. Sem. 
dărâmarea unui regim vechiu şi hâr-|wul se şi vede. |ll trăim: Italia, Ger. 
buit, mânia, Portugalia, Spama.., 


Redacția şi 


FRA ET, SES ES RSR ALTA REREEŢ E ST ANPREI AXEI EIPIRP EEE" 


Greștinism... eroism,,. tragism 


de prof. VASILE ALEXANDRESCU 


6 Pagini 3 Lei 


Trupele naţionaliste spaniole au 


Administrația: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj |!. 


FY 


TELEFOANE | 


- 


înfrânt rezistența 


roşilor pe frontul Teruel. 


Direcţia Reda . e . 4.84.34 
pia ardere . e e 485.82 


Tipografia . , .. . 4.77.56 


Clişeul repre- 


zintă momentul când soldații naționaliști pătrund în oraşul Teruel, complect recucerit. 


Neru 


nare e.ectorală 


Cimitirui Beiu, mareie cimitir al Bucureştilor,este totiieauna un model 
de cuviincioasă îngrijire şi de exempiară curăţenie. De curând au fost din nou 
reparate şi vopsite în alb zidurile lăcaşului de veci al atâtor oameni de s-amă. 

Dar au venit alegerile din Decembrie. Un maestru electoral oarecare a văzut 
frumuseţea de zid alb şi aporuncitimediatsă fieac operite cu chipurile d-lor 


Brătianu şi Tătărăscu încadrate de 


sarbede îndemnuri de votare a listelor li- 


berale. Şi astăzi zidul e murdărit şi profanat pe toată întinderea lui de hâ- 


zenia electorală. 


Ce suflet ticălos a trebuit să aibă acel care a poruncit aşa neruşinare |! 


Ce lipsă de orice omenie, ue orice res 
îngăduit o asemenea ruşine! 
Dar nu s'a terminat. Vin noui ale 


candidaţi 


lora care îşi înşiră chipul şi 


pe zidurile cimitirelor. 


Y geri, noui semne trebuiesc răspândi 
popularizaţi. Să înceteze cel puţin de data aceasta nr ramele ace» 
proza pe pereţii şcoaielor, pe uşile bisericilor şi 


pect, de orice urmă de bună cuviinţă au 


Legiunea a dat un ordin în această privinţă. Să facă şi ceilalți la fel. Să 


se oprească. Să arate că mai au ceva sfânt în ei, 
ma cărora nebunia electorală nu are ce căuta, 


că mai sunt lăcaşuri în preaj- 


Să pue guvernul să-l voteze morţii; e aproape dreptul lui. Dar să le res- 
GRIGORE MANOILESCU 


pecte liniştea cimitirului. 


IA L.O M 


Legiunea a deschis campania elec., adevărat zile de sărbătoare. Sinett | 


torală, descălecînd ca 'n vremuri 
voevodale, echipe legionare în plin 
Bărăgan, acolo unde comunele, sa- 
tele, cătunele sînt presărate pe după 
cîte o perdea de pomi la depărtări 
mari, încît ochiui nu poate prinde 
în zare decât un vag fum îngheţat, 


pe unde poate trăi suflare ome- 
nească. 
Pămîntul îngheţat şi prătuit de 


urme de zăpadă purtată de vintu- 
rile stîrnite din burduturile Bără- 
ganului, face drumurile grele. Pi- 
ciorul trebue să caute ghiaţa, căci 
glodurile de pe şosea, încreţite de 
ger, îi rup echilibrul. 

Insăşi căruţa merge greu, greu de 
tot pe astlel de pămînt. Rar de tot 
liniştea Bărăganului, liniştea aceia 
încremenită, este turburată de vre: 
un scîrțiit de căruţă care leagă ore 
lungi de drum cătunele. Dar toe- 
mai liniştea încremenită a Bărăga- 
nului îi dă tot specificul lui unie. o 
linişte care răsbate şi 'm inima o0- 
mului, mâîngiindu-i oboselile şi ră- 
corindu-i gîndurile. Uneori câmpia 
flueră, sîrmele stîlpilor de telefon 
se cutremură şi cîntă. 

CANTEC ŞI MIȘCARE 

OMENEASCA 


şi pustiu cum este, s'a simțit două 
gile răscolit de bocanci şi cîntece 
legionare cari l-au luat şi l-au stră- 
bătut peste tot, desmorțindu-l din 
iarnă şi tăcere. 

Peste to! pe unde au trecut echi- 
pele legionare, Ialomița a ştiut să 
răspundă cu tot sufletul ei curat, 
legionar şi DIN CE IN CE MAI 
LEGION AR. 


«ECHIPELE DE CAMAŞI 
VERZI» 


Zeci de echipe au cutreerat şi au 
sărbătorit în Ialomiţa laolaltă cu 
ţăranii de peste tot, două zile de ca. 
maraderie şi înfrățire creştinească. 

D. Mihail Polihroniade, coman- 
dant legionar, însoţit de av. C. lo- 
mescu, av. Valerian, Alex. Ranetes- 
cu, şeiul plășii Urziceni Albu, învă- 
țător Stan Petre şi alţi legionari, 
a constituit prima echipă care în 
două zile a bătut 12 comune, în to- 
tal 30 km. de mers, 

Dela Urziceni, legionarii au tre- 
cut prin Coşereni unde Sa ținut şe- 
dinţă la care satul a răspuus prin 
prezența unui mare număr de ţă- 
rani. De aci şa mers la Bărcăneşti 
unde a avut loc o impresionantă a- 


Duminică 23 Ianuarie şi Luni 24| dunare la care au luat parte pînă 


Ianuarie a. c„ Bărăganul a trăit cu 


In ţara noastră, sămânţa marilor în- 
vățători ai neamului a încolţit puternic 
în sufletul „generaţiei dela .1922". Cu 
o profetică previziune a :realităţilor, ti- 
aerii de atunci — Căpitanul şi legio- 
narii de azi — au dat alarma. Câtă 
umilință, ură şi suferințe s'au abătut 
asupra lor, ca răsplață pentru această 
sfâută alarmă, întrece orice închipuire. 

Timp de 15 ani'au fost îmbrânciţi prin 
închisori, au fost bătuh şi scuipaţi şi, 
printr'o drăcească infamie, au fost des- 
părţii char de marii :lor învăţători. 
Cu cât adversițăţile erau mai mari, cu 
atât purificarea era mai: mare şi ei 
inaințau serafici, în fruntea destinului 
unui neam. ] 

Era insă o legătură fainică între su» 
fetul îngenunchiat şi acoperit „al naţiei 


| la 1200 de săteni. 


LITA 


tie ION BĂLEANU 


Intr'o: excepţională diseipilnă, a- 


Duminică 30 lanuarie 1938 


VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LVYPIA JI DOCTRINA ROMAN EAJCA 


Redactor şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 


[brazii stare. 
ABONAMEN E: 
1 an Lei 200 Tan Lei 5 
Comuna. urbeae 6 luni > 359 Comune rurale | 6 luni > 250 
3 luni > 175 3 luni > 123 


Politica Externă 


Drumul spre Roma- Berlin 


REID SI ZDERIZE 5078, MERS Ea) dle 
trece prin Budapesta! 
e a Ra ee a eri | 


Am dezbătut ieri problema ungurească numai pe o singură faţă, aceia 
a relaţiunilor directe între Ungaria şi România. Vom relua astăzi discu- 
țiunea şi pe latura relaţiunilor îndirecțe între Ungaria şi România. 

Se cunoaşte punctul de vedere statornic exprimat de «Buna Vestire» 
în ceeace priveşte politica externă românească. Noi considerăm că toate 
interesele României: naţionale, politice, economice şi spirituale o în- 
deamnă către o strânsă apropiere de Germania şi Italia. 

Aci intervine obiecțiunea clasică: «Bine, dar Roma şi Berlinul au re- 
laţiuni strânse cu Budapesta, au sprijinit revizionismul maghiar. Ce fa- 
ceţi cu Ungaria? Cum vă împăcaţi cu revizionismul? u 

Am dovedit în nenumărate rânduri cât de neîntemeiată, cât de artifi- 
cială e această argumentare. 

Intr'adevăr, Roma şi Berlinul ne-au fost ostile pentrucă noi le eram 
fățiș dusmane. Era deci firesc să folosească Ungaria ca pe un pion de 
manevră împotriva noastră. 

Nu poţi fi dusmanul cuiva şi să pretinzi în acelaş timp ca el să te 
menajeze, , 

Dar dacă România va arăta categoric că înţelege să fie prietena Ita- 
liei şi a Germaniei? Dacă deci, Roma şi Berlinul vor avea facultatea 
-— pe care n'o aveau cât timp le eram dușmane — de a alege între Româ- 
nia şi Ungaria? Asupra cui se va opri alegerea lor? - 

N'am nevoe să cunosc intenţiile cabinetelor din Roma şi Berlin ca să 
spun dinainte : asupra României ! 

De ce? Pentru motivele expuse ieri: România e de două ori supe= 
rioară Ungariei din punet de vedere militar şi de patru ori superioară 
Ungariei din punct de vedere economic. 

Deci e firese ca Berlinul şi Roma să prefere chiar neutralitatea Bu- 
cureștiului alianţei cu Budapesta. 

Odată acest prim capitol lămurit să trecem la al doilea. 

«Bine», ar putea spune acelaş interlocutor, «dar dacă Italia şi Germa- 
nja ar voi Să ţină doi pepeni într'o mână? Dacă ar voi să aibă România 
prietenă, dar să păstreze şi prietenia maghiară? Dacă ne-ar împinge deci 
la o înțelegere cu Ungaria? 

Evident că Roma şi Berlinul ar putea să aibă asemenea intenţii, ar fi 
chiar firesc să le aibă. Depinde însă de noi, de inteligenţa şi abilitatea 
diplomaţiei noastre, să le dejucăm. 

Pentru asta trebue să ştim ce vrem şi să ştim să vorbim tare, Căci, 
într'adevăr ar fi ridicol să schimbăm politica de sărut mâna dusă până 
acum faţă de Roma și Berlin. 

Dacă vom avea un joe clar şi hotărît, dacă vom şti să punem Roma 
şi Berlinul în alternativa de a alege între prietenia română şi cea ma- 
ghiară, e sigur că vom avea câștig de cauză. 

Vorbeam mai deunăzi cu reprezentantul unei puteri străine la Bu- 
cureşti care-mi spunea cinstit; «Niciodată România na vorbit categorie, 
căci dacă ne punea în alternativa de a alege, mărturisese că renunțam la 
orice «fleurt> cu Ungaria». 

Asta-i situaţia reală! 

Francezul are un dicton: «Les bons comptes font les bons amis». Tre- 
hue să spui întotdeauna partenerului tău ce vrei şi mai ales ce nu vrei. 

Alttel, orice prietenie devine un servaj şi orice alianţă o robie. 

Am fost până acum vasalii Parisului, să nu devenim mâine vasalii 
Romei şi ai Berlinului. 

Prietenia României preţueşte mult, dar preţueşte şi mai mult priete= 


dunarea dela Bărcăneşti a trăit eli-| nia unei Românii hotărite, cinstite, mândre şi demne, 


pe de reculegere în şedinţa legio- 
nară în care Sau cintat imnuri. 

O mie două sute de glasuri au 
înălţat Domnului cîntare de slăvire: 

«Cu noi este Dumnezeu», 

In timp ce 1200 de frunţi desoope- 
rite priviau în înaltul cerului. 

Au mai fost bătute satele: Eliza 
Stuenești cu şedinţe de cuib, Conde- 
eşti, Uleşti, Frumuşica, Brătianu, 

Malu şi Axintele unde iarăş a a- 
vut loc o măreaţă adunare, 


PARASTAS PENTRU 
MOŢA . MARIN 

Altă echipă cu Pr. Snagoveanu, 
Dr. Cosmovici, Acterian, Manoles- 
cu, şef de sector, 0. Snagoveanu, a 
bătut Broştenii, Butoiul, Malu. Grin- 
daşi, Gîrbovi, Valea Măcrişului şi 
Principesa Maria, ţinînd  şedinte 
peste tot. 

La Malu sa făcut un parastas 
pentru Moţa şi Marin, la care a slu- 
jit Pr. Snagoveanu într'o atmosferă 
de mare reculegere sufletească. 

DECOR DUNAREAN 

Cu echipa Paul Costin Deleanu, 
legionari; au făcut drum între Că- 
lăraşi şi Feteşti în plin decor du- 


(Continuare în pagina 2) 


şi între chinuiţii îmbrânciţi, dar ilu- | comuniste împotriva Dumnezeirii, împu- 
minaţi, din promiscuiţatea şi păduchii | triva Aceluia care s'a crucificat penirii 
închisorilor, Spontan şi cu ecouri din | omenire, fiul protopopului din Orăştie, 
veacuri, a izbucnit un niime: Căpitanut, | ia marea hotărire de a se duce să-L 


Căci aşa s'a pecetluit acest nume — 
simbol pe fruntea comandantului su» 
prem al legionarilor. 


apere. Ii simte fiinţa „lui biciuită pâna 
in cele mai adânci cute de bestiala 
batjocură a comuniştilor, 'care .pângă» 


Şi ca victoria să fie desăvârşită, pe resc biserica Mântuitorului. ,Se trăgea 


de-asupra celor 15 ani de urgie, mai 
trebuia o jertfă. Şi cea mai mare. Ini- 
țiații au înteles porunca. de nimeul 
poruncită, şi 
— dar şi de,mărimea ei — s'au desprins 
diu garda Căpitanului, cei mai de a- 
proape, şi s'au avântat întru împlinirea 
ei: lon Moţa şi Vasile Marin. 

Această mare jertfă e:plică sensul si 
forța Mişcării Legionare, al acestei spi- 
ritualităţi dinamice care a trecut din 
domeniul misticului în acel al conştiea= 
tului şi care corespunde sufletului ade- 
vărat al neamului 

Jertfa lui Ion Moţa şi Vasile Marit: 
are un înțeles adânc ipentrucă adânc 
au fost şi temeiurile care-au înfăptult-o. 

Fuţă de oarba deslănţuire ;a forțelor 


cu mitraliera în obrazul lui Cristos! 
Se clățina aşezarea creştină a lumi!" 
scrie el în testamentul către părinții 


conştienţi de necesitatea | săi. 


Religiozitatea lui Ion Moţa sera por- 
nită dintr'o nesdruncinată convingere 
In drumul spre Spania, pe vapor, ia 
câțiva metri de frontul duşmau, în orte> 
împrejurare ar fi fost, simţea nevoia 
rugăciunii, mărturisirii şi împărtăşa-tei. 
Eliberarea lui din tot ce-i pământesc, 
în momentele de oficiere ale rugăciunii, 
era atât de mare, încât chipul lui căpăta 
iluminări de arhanghel. „Să plângi, când 
te rogi, e mare lucru”, spune părintele 
[. Dumitrescu-Borşa în minunata -lui 
carte „Cea mai mare jertfă legionară". 
Şi Moţa plângea. „Ce minunată pătrun- 


Imstârşit, în treacăt fie zis ca să nu fim acuzaţi de romantism, demni- 
tatea si mândria rentează pretutindeni, chiar și în politica externă. 


MIHAIL POLIHRONIADE 
Pe a iii id 


Pe linia teiefonuliui 
PE ana? ja Pie ea De i hai loci viia e meta tabu] 


Naş fi crezut că minunata u.scriere 
a Bărăganului făcută cândva cu alte 
scopuri de Odobescu mai poate servi 
şi astăzi ca îndreptar geografic de _ri- 
guroasă exactitate, 

Şi nici nu mi-aş fi putut închipui că 
frumusețile largi și calme, cristalizate 
în perioade pe măsură, se simt adânc, 
cu îngheț de ciolane și de suflet, câna 
încerci să le pătrunzi în alt anotimp de- 
cât acela care i-a îngăduit lui Odobes- 
cu să meargă legănat de căruța cu 
scârțâit monstru şi cu umbră firavă de 
popas. 

Noua bătălie legionară m'a aruncat 
pentru două zile într'un fund de bă- 
răgan înghețat, cu sate mari şi fru- 
moase, dar cu câmpii întinse, care țe 
închid în singurătate, de uiţi încotro 
ai pornit, de unde ai venit. 

Intre sate sunt distanțe de 10, 15 şi 


Pa 


dere a momentului divin”, „continuă a- 
celaş. Ce trebuie să fi simţit acest 
spirit aşa de profund 'rehgios atunci 
când, la tot pasul, întâlnea biserici dă» 
râmate şi pângărite de orgii desfrânate. 
Intr'un castel. care servise de spital 
ofițerilor comunşti, legionarii români au 
găsit într'o cameră icoana Maicii Dom- 
! nului, aplecată deasupra patului, avâna 
scris pe ea: Tu care ai rămas prtn- 
curată, să priveşti cum se tace dragostea 
(1. Dumitrescu-Borşa „Cea mai mate 
jerttă legionară"). 

Leglonarii români n'au înțeles să a- 
pere pe Hristos numai iteoretic. E1 s'au 
dus in Spania nu numai ca o demon- 
strație, ci s'au dus să lupte, efectiv, 
să înfrunte de bunăvoie greutăţile 1» 
riaşe ale războiului, să stea faţă 'n 
faţă cu moartea, să înfrângă demonni 
Anţicristului: „Eu aşa am înțeles dafo- 
ria vieţii mele. Am iubit pe Cristos 
şi am mers fericit la moarte pentru EL 
(Ion Moţa, Din testamentul pentru pa» 
rinţii săi). 


(Continuarea în pagina 2) 


chiar 20 km. pe care le calci la vodă 
întâmplării, călăuzit de cumpene cu 
gâturi de girafă sau de muşuroaele 
cârtițelor. 

Drum lung, dela Amara la Smirna, 
Până dai în şoseaua perdeluilă „cu 
salcâmi, dar fără şanţuri şi fără Linie 
bine fixată, mergi pe jos sau cu caru- 
ța peste ogoare, Fiecare se lasă în voia 
fanteziei sau a instinctului, Azi atingi 
șoseaua întrun punct, mâine — cine 
ştie? — într'altul, Dar odată ajuns aici, 
adică în şosea, ajungi la Smirna dacă 
te ţii de salcâmi sau de fântâni. Daca 
însă cumva eşti neatent, poți să ajungi 
şi în alt sat. 

Dela Smirna la Griviţa,  apo. dela 
Grivița din nou la Amara. Drum de 
20 km, Drum adică dislanță, Fiindcă 
drum propriu zis nu există, Și nici 
perdea de salcâmi sau  cumpene de 
fântână. i 

Singurul semn omenesc după cure te 
poți orienta este sârma telefonului, cu 
stâlpi, bine'nțeles, 

Drumul — şleah mai  mizer decât 
sleahurile basarabenu — merge . caprle 
cios când pe stânga, când pe dreapta 
liniei de telefon. Astăzi. Dar mâine 
poate să fie prin altă parte. Tot pe 
aproape. Sau poate fi pe unde vrei, 
sau unde crezi că este mai bine, 

Fără îndoială drumul acesta, modern 
numai prin prezența telefonului cu 
fluer de batoză, era la fel şi acum două 
mii de ant. 

Tinut bogat şi binecuvântat de Dum- 
nezeu, a fost lăsat în paragină de cel 
care-i sug bogăţiile, 

Stai în mijlocul bărăganului nesfâr- 
șit și te apucă desnădejdea, 

Oameni uitaţi, locuri uitate. 

Oameni cari se înfrățesc cu pămâne= 
ful şi-şi îngădue să uite cu demnilale 
pe cei cari i-au batjocorit. Dar sciţii 
moderni din Bărăgan îşi curăță sufle- 
tul şi se pregătesc de țară nouă. 

Se miră cineva? 


Virgil Popescu 


EPA POR a ra SCRI Le a e CANTA coc IS 


“EVENIMENTELE ZILEI 


Expozeu! politic al d-iui 


făcut ieri la Cluj 
Şedinţa delegației permanente a naţionai-țărănistilor. ardeleni 


lori dimineaţă şa ţinut la 6lubul par- răm ființa permanentă şi neturbu- 
tidului naţional-țărinese din Cluj, şe- | rată de nimeni. 


dinţa delegaţiei permanente a comitetu- 
Imi executiv regional din Ardeal şi Ba- 
nat, sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu. 

Cu acest prilej, preşedintele partidului 
naţional-ţărănese, a făcut un expozeu a- 
supra situaţiei politice.. 

In rezumat, d. Iuliu Maniu, a declarat 
următoarelo: 

«Situatia politică a ţării este îngrijoră. 
toare. Țara a fost dureroa surprineă prin 
aducerea la guvern a d-lui Goga şi ne= 
socolirea supărătoare a voinţei najionale. 
„Această numire a fost făcută fără ca pre- 
şedinții partidelor politice să fie ascul. 
taţi, în prealabil, fapt fără precedent în 
istoria politică a țărilor parlamentare, 
Rste o datorie, nu numai politică, dar şi 
națională a fiecărui român să lupte îm- 
potriva acestui guvern, Este datoria noa- 
stră să afirmăm voința partidului na- 
ționalațărănesc, care este cel mai vechi 
şi cel mai hotărît partid naționalist, care 
şi-a dovedit naționalismul său într'o po- 
litică constructivă în luptele naționale 
şi în guvernările pe care le-a dat acestei 
țări, 

Partidul dalor Cuza şi Goga propagă 
un naționalism demagogic, un program 
irealizabil, prin care anarhizează sufle- 
țele şi produce dezordini în organismul 
național şi de stat, Dovada cea mai evi. 
dentă a acestei împrejurări este că, ve- 
mind la guvern, acest partid nu poate 
realiza nimic şi, sub presiunea internă 
şi externă, trebuie să se trezească la rea. 
litate, care spune, spre umilirea lui şi a 
țării, că lozincele demagogice nu pot fi 
program ori realizări de guvernământ 

Concepţia greşită şi lozincile exage- 
rate ale acestui partid au provocat, a- 
cum, dezamăgirea partizanilor şi vor de- 
termina, mâine, căderea guvernului în 
alegeri. 

In consecință partidul național- 
țărănese trebuie să lupte cu fana- 
tism pentru democraţie şi împotri. 
va dictaturii pe care şi-o însuşeşte 
d, Goga prin decrete-legi ilegale şi 
Prin practici neconstituţionale. 

In ce priveşte politica externă, d 
Iuliu Maniu a declarat: 

„ Noi trebuie să ținem la prietenii 
moștri cari ne-au ajutat să facem 
România Mare şi să luptăm cu ul- 
tima disperare împotriva guvernu- 
lui Goga-Cuza, care vrea să ne a- 
propie de Germania, şi care prin 
politica lui externă produce o at- 
smosferă imposibilă în jurul Româ- 
miei şi a Regelui ei. & 

! Păstrarea orientărilor noastre ex- 
ferne de până acum este o necesita- 
te inexorabilă căreia, în primul 
rând, noi și pmtidul național-țără- 
nesc trebuie să-i dăm şi să-i asigu- 


<a — 


ŞI DESPRE PARTIDUL. 
«TOTUL PENTRU ŢARA» 


Este trist pentru, noi că trebuie 
să dăm impresiune acestor credinţe 
sfinte nu numai faţă de guvern, 
care le desconsideră, ci şi față de 
unele partide din opoziţie. Regret 
în deosebi că în unele din aceste 
privinţi ne găsim în opoziţie eate- 


bărbătească, Am avut înţelegerea 
cunoscută cu acest partid şi pe tot, 
cursul duratei sale şi chiar ulterior 
am putut constata din partea d-lui 
Corneliu Codreanu claritate de ve- 
dere şi loialitate de valoare deose- 
bită. Sunt adânc întristat că pe 
chestiuni atât de mari cum este 
aceia a democraţiei şi a polhticei 
externe franco-engleze sunt în ca- 
tegorică contrarietate cu d-sa. Am 
totuşi o consolare că îmi este dat 


gorică şi faţă de partidul «Totul | să lupt cu un om de bună credință, 


pentru ţară», care altfel a arătat: 
în lupta sa sinceritate şi hotărire | 


care crede ceeace spune, chiar dacă 
este greşit în susţinerile lui. 


D. Armand Calinescu a făcut 


declarații 


la Pitești 


— Explicarea unei colaborări — 


Miercuri 26 lanuarie a avut loc la 
Piteşti, în sala teatrului comunal un 
banchei de 600 tacâmuri la care au 
participat învăţători, preoți şi frun- 
taşii organizaţiei, 

După ce sa toastat pentru M. S. 
Regele şi mulțimea în picioare a in- 
tonat Imnul Regal, d. ministru de in-, 
'erne a făcut următoarele declaraţii : 

<Ne găsim în plină campanie elec- 
torală şi aceasta după o lună numai 
dela consultarea țărei. Cum se explică 
acesi fapt? Are el un caracter excep- 
țional sau este urmarea inevitabilă a 
unei situațiunj create? Aş dori să fi 
xez atențiunea d-voastră asupra aces- 
îmi punct esenţial. 

“Ţara a fost întrebată în Decembrie 
trecut este adevărat! Dar ţara nu a 
putui da un răspuns util. Să nu uităm 
domnilor că Parlamentul nu cuprindea 
în sânul său o majoritate capabilă să 
constitue un guvern stabil. Nici un 
partid nu obținuse încrederea alegă: 
torilor în forma care să asigure o gu- 
vernare, E 

După ce d-sa arată cum s'a consti. 
tuit actualul guvern continuă a -ex- 
plica care este aportul ramurei țără- 
neşti, ; 

«Avem, domnilor, un guvern de u- 
niune naţional-creştină şi ţărănească, 
Pe temeiul ideiei naţionale şi a ideei 
de ridicare a țărănimei ne-am dat mâ 
na, Am găsit posibilitatea de a rea- 
liza efectiv ceiac& constitue programul 
şi aspirațiunile noastre, Şi vă asigur că 
avem o colaborare armonioasă şi rod- 
nică cu d. preşedinte al consiliului, 


IALOMIŢA 


(Continuare din pag. I-a) 


nărean, trecînd prin Socariciu, Co- | nelegionari, îi numeri pe degete 


corzeana, Pietreni, etc. 

Şes mult şi Dunărea profilându- 
se în fundul de decor. OCîntecele le- 
gionare au făcut să tremure apele 
fluviului înviorate ca altădată cînd 
le-a scurmat vijeliile lui Mihai Vi- 
teazul și svonul din rovinele lui 
Mircea cel Băirân. 


ECHIPA DE MUNCITORI 


Cu camaradul lioşea, aa 
35 de muncitori şi legionari 
Ulmu şi Făurei. 

Cu pictorul Basarab, cd. log, aj. 
au fost cam. Bulbue, av. Cosmovici, 
av. ltanetescu, decanul barocului la- 
lomiţa, trecînd în cintec şi găsind 
numai bucurie şi entuziasm prin 
Negru Vodă şi Ciocăneşti, 

Echipa av. Rădulescu a bătut co- 
munele Mihail Kogălniceanu, Giur- 
geni 

Fkhipa prof. Guţulescu şi av. 
Tulbure au trecut prin Răzvad şi 
Nuecetu ţinînd şedinţe de cuib. 

Altă echipă a trecut prin Săpu- 
nări. 

Echipa pictor Grosu, av. V. Mo» 
ginschi, Călinescu, pr. Marinescu, a 
bătut Căzăneşti, Coliba şi Coecara. 

Apoi echipa dr. Ion Contacuzino- 
Cojocaru a pornit din Feteşti spre 
Cogarni-Maltezi, unde a ţinut două 
minunate ședințe legionare şi echi- 
pa av. Mailat şi Horia Stamatu a 
ținut trei şedinţe mari la Căză- 
neşti, Sf. Gheorghe şi Sărăţeni. 


pornit 
între 


AMARA — UN SAT LE- 
GIONAR 


La Amara a fost prima etapa a 
echipe condusă de cd. leg. aj. Mo- 
naru şi compusă din prof. Virgil 
Popescu, lon Băleanu, prof. A. Bu- 
cătaru, Leancu, prof. Paul Popescu, 
Gh. 'Ţopa, M. Pop, V. Matei. Prin 
sat — pustiu. 'loată lumea era la 
biserică, o biserică mică cu 40 ani 
de existenţă. Inăuntru Pr. N. Do- 
brescu slujia cald şi cu duhul ceru- 
lui, parastas pentru Moţa şi Marin. 
Bătencile legănau proboadele pentru 
odihna celor morţi. 

După amiază s'a ţinuţ şedinţă de 
guib la care a luat parte tot satul, 
Pentrucă la Amara pe cei oe sînt 


d ——————— 


țit pretutindeni cu noi; 


(jandarmul şi primarul). 

14 klm. pînă la Smirna. Aci vin 
satele vecine. Bat clopotele la bise- 
rică. Legionarii cântă : 

«Cu noi este Dumnezeu» 

6 klm. pînă la Griviţa, unde este 
punctul principal al echipei. Aci 
Sau strîns Smirna, Amara şi Tra- 
ian. 

Şedinţa este înălţătoare. Prima- 
rul şi jandarmul, plutonierul ma- 
jor Porneală, au făcut încercări dis- 
perate ca să turbure şedinţa de înal 
tă închinare sufletească, 

Porneală a încercat, ca un agent 
electoral, să aprindă satul contra 
legionarilor, dar legionarii au dat 
o lecţie de maestoasă atitudine care 
a ridicat satul cu mic şi mare în- 
imun entuziasm indeseriptibil. 

“Trăiască Legiunea şi Căpitanul». 

La ieşirea din sat, primarul a 
scos căciula în faţa pr. Dobrescu: 
<săru mâna, părinte». 


INVAŢAMINTE 


Numai pe teren, legionarul simte 
puterea credinţii lui. Activitatea a- 
ceasta de campanie electorală ne-a 
dovedit că drumul şi duhul cîm- 
pului, chiar îngheţat, chiar răscolit, 
este îndreptarul unei vieţi de nouă 
altitudine morală. 

In echipa în care legionarul a ple- 
cat pe Bărăgan, vânturile sau fri- 
gul, sau numai singurătatea cereia- 
ză o şcoală a frăţiei. Sînt impresii 
de neuitat ce le purtăm cu uoi, cei 
care le-am cules. 

Să simţi cerul deasupra şi în ju- 
rul tău nemărginitul şi să vorbeşti 
despre Legiune şi Căpitanul ci şi 
despre jertfele ei, este tot ce ne 
putem dori noi care am făcut-o. 

Cîntecul creşte ca un  vezuviu 
spre Dumnezeu pe Care L-am sim- 
n'-a fost 
stea de orientare, pe care v purtam 
în suflet, 

Niciunde, ca în inima Bărăganu- 
lui, n'am simţit cît putem fi de de- 
ciși în faţa sorții. Aci am uitat că 
sîntem legaţi de altă lume, decît 
aceia pe care venisem să o propo- 
văduim: lumea legionară, 


Octavian Goga şi cu d. A, C. Cuza 
cărora le aduc aici omagiul meu. 


PE DRUMUL RIDICARII 
ŢARANIMII 


D. ministru de interne continuând, 
spune că în partidul naţional-țărănesc 
este un proces de conducere, 

<Și dacă nu a existat logică acolo, 
cel puţin am fost eu consecvent în 
atitudinea mea? Nu voesce să expun 
astăzi întreaga aceasiă problemă 

<Prin lulie, am pronunţat aici în 
Argeş la Albeşti cunoscuta cuvântare 
care a fost socotită ca punct de ple 
care a unei atitudini, centriste în par- 
tid, Am spus atunci exaci ceiace pro 
pusesem în memoriul din  lanuarie 
Am urmat disciplinat conducerea par 
tidului până în ceasul din urmă, Ştiam 
că mergem la catastrofă, dar m'am su- 
pus până ce avea să se termine expe 
riepța. Am dat contribuţia parlamen 
tară în toate problemele şi în momen: 
te în cari mulți dispăruseră de la Ca- 
meră, Am dat succesele electorale cari 
au galvanizai întreg partidul, Actele 
mele pot fi înscrise în activul partidu- 
lui, ceiace nu cred că pot pretinde toţi 
fruntașii lui. Ce puteam. face mai 
mult ? i 


! 


Aomânizarea societăţi- 
ir de ox'ort 


Din iniţiativa d-lui Stan Ghiţescu, 
ministrul cooperaţiei, sa constituit, 
la ministerul de sub conducerea 
d-sale, o comisiune care sțudiază po. 
sibilităţile de românizare a societă- 
ților exportatoare de grâu. 

Se va întocmi un raport care va 
aviza la măsurile ce urmează a se 
ma pentru realizarea acestei opere. 

Această măsură e bine venită, 
fiindcă 90 la sută aceste societăţi 
erau în mâna jidanilor. 


In urma concursului de mărțişoa- 
"e, a fost ales ca mărțişor legionar 
pe auul 1938, unul din modelele pre. 
zeutate. de camaradul prof. Aurel 
Bucătaru. 

Mărţişorul a fost pus în lucru, 

Se va vinde cu 20 lei bucata, 

Cum este nevoie de mari sume 
de bani pentru confecţioiare, rugăm 
pe legionarii şi prietenii cari do- 
resc să-şi reţină mărțişoare să se 
inserie din timp pentru a putea 
strânge sumele de bani necesare, 
Se Pot face înscrieri şi prin cuiburi, 

Inscrierile se fac odată cu vărsa. 
rea banilor la: 

I) Casieria cooperativei legionare 
str, Gutenberg 3; 

2) Casieria Restaurântului legio- 
nar str. Gutenberg 3; 

3) Casieria Restaurantului legio- 
nar Lazăr, Bd. Elisabeta 43; 

4) Casieria Consumului Obor, Co 
lentina 8; 

5) Casieria Restaurintului Basa 
rab, Griviței; 

6) Legiona:ul V. Ceres (Holul se 
diului central). 

Distribuţia mărțişoarelor se va 


(onferinţă dos're 
„$.ania Mariiră“ ia 
Ploeșt: 


Un grup de inteleciuali din Ploeşti, 
au rugat pe d. lon Th. Florescu, 
fost ministru la Madrid, să repete 
la Ploeşti interesanta sa conferinţă 
despre „Spania Martiră” pe care a 
ținut-o cu atâta succes acum 10 zile 
in sala Dalles din Capitală. 

D. Florescu acceptând, conferința 
va avea loc Duminică 30 Ianuarie 
a. c. pra 11 dimineaţa in sala Liceu- 
lui Sf. Petru şi Pavel, 


|instruciara şi sa explicat  erarhia 
i 


Biroul central al Legiunii 


- erviciul Propagandei scrise 
ID MARȚIŞORUL LEGIONAR i 


«BUNA VESTIRE» 


i. ManiulProcesul celor sasa 


studenți 


BRAȘOV, ZI, — Şedinţa se deschide la 
ora 9%. os Cate CAE 

'D. preşedinte a ordonat ascultarea mar- 
torilor, or, niărtorii acizării chemaţi cu 
mandate telepatie, nu s'au prezentat, 
"D av, NELU IONESCU, din partea a- 
părării, a 'cerut suspendarea şedinţei 
până la oră“ Î0, cârld urmau să sosească 
trenurile în localitate. 

D. PREŞEDINTE a spus că, dacă nu va 
voni nioi un martor, se va proceda la 
ascultarea martorilor apărării. 

D av. NELU IONESCU a cerut ca, în 
cazul acesta, să se amâne procesul pen- 
trucă — a spus d-sa, — noi ne-am în- 
suşit martorii acuizării şi voim să răstur- 
niim devozițiile lor făcute la Iaşi; vrem 
să facem dovada contrarie cu martorii 
noştri, fiind “vorba de un asasiiat. 


Şedinţa se suspendă 


* 


La redeschidere, la ora 10,40, se dă cu- 
vântul d-lui cpt, medie SONIA, expertul 
care a făcut analiza sângelui d-nei Bră- 
tuleanu, şi a petei de sânge depe haina 
lui Carpen. 

D-sa a constataţ că sângele d-lui Bratu 
face parte din grupa I cianski»; sângele 
depe haină face parte din grupa I—IV-a, 
iar sângele d-lui rector Bratn face parte 


CALENDAR 


€ Sâmbătă 29 lanuarie 1938 
ORTODOX: Aducerea moaştelor, CATOLIC: Sf. Francise de Soleg- 
St. Ignatie Teotorul ($ 109). SOARELE: răsare 7.38, apune 17.18. 
: TEATRE 
OPERA ROMANA : Boris Godunor, TEATRUL OOMOEDIA ; Problemă da 
IEATRUL NAŢIONAL: Cavalcada. rezolvat. 
STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIC.|-7pATRUL LIBER : Coloniale, 
NA i AMN de «de oepieat SAVOY : Poltă bună la Tănase, 


TEATRUL LIGII CULTURALE: Hoţii. 
MEATRUL REGINA MARIA; Oa | TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR: 


la Brașov 


din aceeaș grupă I—IV-a. Astfel fiind, 
sângele d-nei Brătuleanu face parte din 
aceeaş grupă cu sângele d-lui prof. Bratu, 

Nu se poate deci, stabili cărei persoane 
aparține sângele depe haina studentului 
Carpen, rămânând în picioare susţinerile 
juculpatului şi ale apărării, că sângele 
este dela d-na Brătuleanu. 

S'a tăcut apoi din nou apelul martori- 
lor chemaţi telegrafic, dar nerăspunzând 
nimeni, d preşedinte a propus asculta- 
re, martorilor apărării, 

D. av, NELU IONESCU s'a opus, de- 
punând şi o cerere scrisă pentru amâ- 
nare, sa 

D-sa şi-a însuşit toţi martorii acu- 
zării, conchizând că fără ei, procesul nu 
se poate judeca, 

D, PROCUROR MAIOR RAICA a ară- 
tat. bazându-se pe texte de legi, că pro- 
cesul se poate judeca, ascultându-se mar- 
torii apărării şi apoi martorii acuzării, 
cari eventual vor sosi, 

D. av, NELU IONESCU a combătut teza 
d-lui procuror, arătând ordinea în car. 
sa judecă un proces. 

Tribunalul a intrat în deliberare, spre 
a hotărî asupra incidentului şi a stabi- 
lit: judecarea procesului, ascultarea mar- 
torilor apărării şi retnoirea mandateloi 
telegrafice celor cari au lipsit, 

Şedinţa s'a suspendat până mâine dim. 
la ora 10, 


k.0j aţanta electorală a partidului 
„Lotul pentru Țară“ in jud. Nasăud 


NASAUD. — Organizaţia jude- | 


jeană -a partidului ,„Totul pentru Ţa- 
ră” din Năsăud a deschis campania 
electorală. Echipele de legionari au 
împânzit întreg judeţul. Succesul e- 
lectoral pe care mişcarea legionară 
l-a înregistrat în alegerile dela 20 
şi 22 Decembrie; a -creiat-o- atmos- 
teră. dintre cele. mai favorabile. As- 
tăzi, adversarii de ieri, vin să ceară 
cu insistență constituirea lor în cui- 
buri. : 

Astfel Duminecă 23 lan. judeţul 
Năsăud a fost «mobilizat de către 
mişcarea legionară, S'au-ţinut întru- 
niri în fiecare plasă. A 


Echipele de legionari de sub con- 
ducerea d-lui Mihai Costea,  şetul 
judeţului au pornit prin toate satele. 

Pretutindeni entuziasm. 

l-a Năsăud au venit satele Luşca, 
Rebrişoara, Salva şi Mititei. In taţa 
sediului s'a ținut o impresionantă 
şedinţă de cuib. A vorbit camaradul 
Ludosanu, pr. I.-Gr. Costan şi prof. 
Gh. Matei. 

Intre timp s'au cântat diferite cân- 
tece legionare. 

Deasemenea s'au ţinut şedinţe de 
cuib sub cerul liber la Bistriţa, Ilva 
Mare, Prundul Bârgăului, etc. 


oala 


de cadre a iegionariior 


'dirni jud. Soimmeş 


DEJ. — îndată după alegerile ge- 
nerale din Decembrie a anului trecut, 
conducerea centrală a organizaţiei 
partidului „Totul .pentru Țară” din 
jud. Someş, a hotărit şi pus în apli- 
care, în concordanță cu propunerile 
şeiilor de plase, convocarea pe plase 
a şefilor de cuiburi în şedințe-şcoală 
de cadre. 

Prima şedință-şcoală de cadre a 
fost fixaţă pentru plasa Gârbou, de 
sub şefia leg, păr. Gheorghe Mun- 
teanu-Ciubanca, 

In şedinţele ce s'au ţinut s'a dat 


face din acelaş Joe unde Sa făcut 
înscrierea şi se va anunţa la timp, 
II) PROPAGANDA ELECTORALA 
În legătură ou campania electo- 
rală recomandăm în mod special 
domnilor şefi de judeţe, să utilizeze, 
în cât mai mare măsură numere 
vechi din revista «Libertatea» ce se 
găsesc în depozitul nostru central. 
Le dăm cu preţul de 1 leu şi cu 
rabaţ de 20 la sută. Importanţa şi 
rostul revistei «Libertatea» fiind de 
aproape cunoscută se impune să se 
dea atenţia cuvenită acestui apel. 
Comenzile se ; fac la Ing. N. M. 
Smărănlescu, str. Gutenberg 3 Buc. 


II momento 


(Continuare 


clită ai Academiei comerciale; şi tot 
acolo sau adăpat la izvorul nesecat de 
lumină, pe care personalitatea părinte- 
lui său sufletesc d. prof. M. MANOI- 
IESCU a răspândit-o din plin. 

Acolo au cunoscut şi am cunoscut, 
figura distinsă, copleșită de o perso- 
nalitate imensă, şi dotată cu un carac= 
ter inlegru a preşedintelui nostru activ 
d. JUSTIN GEORGIAN, acel orator de 
elită, neobosit cercetător şi profund 
cunoscător al problemei corporatiste, a 
rărui colaborare permanentă a fost un 
puternic stimulent pentru colegi. 

Pornirea noastră |a drum, a fost în- 
ceputul momentului corporativ de care 
vorbiam. El a fost şi este preocuparea 
noastră de orice clipă, după cum — 
suntem siguri — tot el va fi mâine, 
sub regimul partidului unic forma de 
organizare a societății omeneşti, 

Partidul unic — pe care l-am anali- 
zat anul trecut, într'o conferință ținută 
în şedinţa de deschidere a «Cercului de 
studiy corporatiste» și căruia d. profe- 


a 


funcţiilor şi gradelor în Legiune. S'a 
insistat asupra disciplinei legionare. 
Sa vorbit despre deosebirea ce e- 
ixistă între mişcarea legionară şi par- 
tidele politice, încdrarea mişcării le- 
gionare în istoricul poporului româ- 
nesc. 

La începutul şi în decursul şedin- 
țelor s'au cântat: Ştefan Vodă al Mol 
dovei, Sfântă tinereţe Legionară, Im- 
nul Legionarilor căzuţi şi Cu frun- 
tea sus. 

La sfârşitul şedinţelor, fiind îin- 
tunerec beznă, în jurul unui foc im- 
provizat, legionarii în poziţie, de onor 
au tâcut apelul morţilor şi au cântat 
imnul legionarilor căzuţi. 

A doua zi sa făcut şcoala de 
cadre numai cu şefii de cuiburi. S'a 
desvoltat pe larg viaţa de cuib, recru- 
tarea membrilor, datoria legionarilor, 
şetilor de cuib şi facerea de rapoarte, 

In rezumat asupra bunei funcţio- 
nări a cuibului şi plasei. 

La aceste şedinţe din partea au» 
torităţilor au luat parte şefii de pos- 
turi din Gârbou Simişna şi Călacea. 

Cu această ocazie sa schimbat şi 
şefia plasei Gârbou, sarcină ţinută 
consecutiv timp de 2 anl de prt. 
Gheorghe Munteanu, cu camaradul 
învățător Moisil din Valea Hranei. 

Plasa s'a împărţit în 5 sectoare, 
fiecare şei de sector având maximum 
5 comune de condus. Şedinţa închi- 
zându-se la ora 3 după masă, şeful 
judeţului, însoţit de 2 camarazi a ple- 
cat în comuna Pustuţa unde a ţinut 
o şedinţă cu legionarii de acolo. 


Corporativo 


din pag. l-a) 


sor Manoilescu i-a consacrat după cum 
se ştie paginile unui volum — creație 


a revoluției naționale — în sens spiri.. 


tual — nu poate să-și atingă țelurile 
supreme, dacă nu se va sprijini pe or. 
ganizarea corporativă, adică pe gru- 
puri de indivizi a căror activitate per. 
manentă se desfășoară în mod convere 
gent, pentru desăvârșirea unitară a 
funcțiunilor naționale, 

In această ordine de idei, «Cercul de 
studii corporatiste» într'o serie de con- 
ferințe, va examina în cursul acestui 
nou an de activitate, unitatea  perma- 
nentă care trebue să existe, între par= 
tidul unic şi corporații — întrun regim 
totalitar. 

Mâine, începe al 5-lea an de activi. 
tate, Se adaugă astfel, o nouă verigă la 
lanțul înfăptuirii doctrinare pe teren 
corporatist, pe cari «momentul corpo- 
rativ»> şi le-a propus pentru fara noas- 
tră, 

La drum deci, siguri şi hotărtți, 


Constantin Ghidel 


Teatrul ALHAMBRA 


meni în alb. Alhambra Palace. 


ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 


Compania Cărăbuş Director C. Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


Potftă bună la Tănase 


MATINEURI — JOI — SAMBATA DUMIN ECA 


LEALRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR, 14 
1ANCOVESCU—ȚĂRANU 


In fiecare seară şi Sâmbătă matineu 


Omul care a văzut moartea 


Comedie în acte de Victor Eftimiu, cu ! 
VICTOR ANTONESCU, Societar dela Teatrul Naţional în reprezenta ţie 
VIU AN LUN EU DOC 


Noaptea de 13... 


Duminică în matineu 


IISUSE bă EREZIE 
Teatrele de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU 


OEDIA In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
COM de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 
Tel. 471.71 ULTIMELE SPECTACOLE 


PROBLEMA DE REZOLVAT 


Luni 31 Ianuarie PREMIERA 


MANSA ii DA 


cu G. Timică, Nora Piacentini, dai Dumitrescu, Madeleine 
Andronescu şi Mişu Fotino. 


Regina Maria In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
Asoc. er rar de Sâmbătă şi Duminică la ora 3 
el. 3.98, 


OAMENI IN ALB 


cu G, STORIN şi GEORGE VRACA = 
Montarea : Cassa Biinge 


BER In fiecare seara la ora 9 şi în matineurile 
LI de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 
(tost Majestio 


Tel. 546.80) .COL O :IlALE 


cu Maria Filotti (în reprezentaţie), V. Maximilian, Nora Piacentini, 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino, Virgina Stoicescu şi Mişu Fotino 
Regia : Aurel I. Maican. 


E e Ci E RE 2 0 E SETE. 5 AGE 0 OR EC 20%. TU SCZ ENEA TURNAT UI? BEI ESC 


CINEMATOGRAFE 
ES RP CESTI 95708 PRAI RIDE SZANIEEST DEZRL 


mâZiea La TRIANUN “şi 'ELYSEE 
HANS NOSER—LEO SLEZAK 
WOLF ALBACĂ RETTI — MARIA ANDERGAST 


în Căsnicie Premiată 


Jurnal Paramount 


ARO : Curierul 
completare, 
CAPITOL : Escadronul alb, Scufunda- 
rea canonierei Panay, jurnal Eclair 

şi jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii. 

SCALA ; Domnișoara, mama mea şi 
jurnal Paramounţ, 

TRIANON : Dragoste în zăpadă şi jur- 
nal Paramount, 

SELECT ; Saratoga, 

VEMINA: Domnişoara doctor 

REGAT: Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi completare. 

A. R. P. A. Misterul domnei în gris 
jurnal şi completare. 

ROXY: Escadronul alb, Scufundarea 
eanonierei Panay, jurnal Eclair şi 
jurnal românese, 

CORSO: Drumond dedeciiv romantie 
jurnal și completare, 

DARLY: Inchis din cauza incendiului. 

ELYSEE (Str. Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount 

FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 
Pământului. 


Creștinism... ercism... tragism 


(Continuare din pag. I-a) 


şi j TRIUM (Giviţei 355): Frontul invizi- 
Dil şi Stan şi Bran şi testamentul, 

OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Ro- 
bilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre. 
dere şi Hotelul Nebunilor. 

RARCELONA: Prin foc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste. , 

CARMEN (Calea Dudeşti 169): Conte 
le de Monte-Cristo şi Papagalul chi- 
nezesc. î 

CENTRAL: Stan şi Bran şi Testamen- 
tul, Granița Insângerată şi trupa 
Geourgescu laşi, s 

CITY (Bulev. Carol 21): Vasul Robilor 
şi Viaţa de Clown. 

DACIA: Misiunea Locotenentului Pary 
şi Ispita, 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Miss Theodora. 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru- 
pa de reviste. 


din Lyon, jurnal 


Puterea credinței a dat avânt neinclii- ! lor mei”, scrie Moţa.în Testamentul săet. 
puit eroismului. In eforturi supraome= | Se Ingrijea de durerea părinților să. 
neşti, în ploaia gloanțelor şi obuzelo, | Dar care era durerea lui, părinte el în» 
iu infernul dezlănţuit pe pământ şi iu , suşi, de a se despărți de copii săi, a- 
incremenirea comandanților şi soldaţi» | ceasta numai Dumnezeu o 'poate spune. 
lor spanioli, legionarii români cuce= | Dar mai ales în :clipa morții, ce-a tost 
resc poziţii grele (Las Rozas, Pozuel. | in sufletul celor căzuţi? : 
lo) şi înflăcărează întreaga companiv: | Şi totuşi minunea s'a făcut. El, oa 
Ion Moţa şi Vasile Marin în frunte. A- | meni au invins omenescul din ei, s'au 
celaş avânt, acelaş eroism şi la Ma- |dus la moarte ca, :prin moartea lor, 
jadahonda. Aici însă, un obuz duşman |să facă să trăiască credinţa creştină 
a îndeplinit ceeace trebuia să se în» |să învingă Legiunea şi 'să strălucească 
deplinească. 3 țara. ;,Şi să faci, măi Corneliu, din 

Acum venim la al treilea şi cel ma | ţară noasțră o ţară frumoasă ca un sca:e 
zguduiţor sens al marei ijertie: Ruperea | şi puternică şi ascultătoare 'de Dum- 
pentru totdeauna, conștientă şi benevolă, | nezeu'. (Ion Moţa, Din scrisoarea tes 
din realitatea firească a ființei omeneşti. | 'tamenţ către Corneliu Z. Codreanu). 

Să întrângi cele maisprofunde legi ale | Aşa dar: creştinism, eroism şi tra- 
naturii umane, să fil jtânăr, să te des. | gism. Iată sensul Mişcării Legionare. 
parți, benevol şi conştient că te ducl Şi mai departe: neamul nostru a în- 
la moarte, de copli „de sope şi pariaţi, | vins şi şi-a menţinut ineştirbită indvi- 
de cerul şi pământul ţării, oricare ţi-ar | daulitatea, timp de aproape,două milenii 
fi idealul, este ceva cu totul supra pă- | prin puterea credinţii creştine, prin *- 
mântesc. Drama ce s'a petrecut în su. | roismul fără margini şi prin zguduiriie 
îletul acestor oameni în momentul hotă» | dramațice şi continui ale sufletului său, 
ririi şi al plecării trebuie să îl fost! Şi acum se desprinde clar şi temehi 
îngrozitoare. „Scumpă mamă, cu lacrimu | biruinţii legionare: Legătura tainică işi 
în ochi fi spun ;mamil cât şi taţii ul |indestructibilă cu adâncurile virțuţilo 
ma mea dorinţă: fiţi itari, stăpâniți-vă ! creatoare ale Neamului Românesc. ! 


durerea şi trăiţi pentru ocrotirea copii» | Prof. Vasile Alexandrescu 


Pag. l-a a Buletiinului 


Li 


Regulamentul pentru punerea în 
aplicare a dispozițiunilor decretului- 
lege No. 88/1938 pentru modificarea 
legii electorale a fost întocmil şi a 
apărut azi în «Monitorul Oficial». 

Iaiă textul regulamentului: 

CAROL AL Il-l:a 
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI 
VOINȚA NAŢIONALA 
REGE AL ROMANIEI 

La toți de faţă şi viitori sănătate 

Hsupra raportului Ministrului Nostru 
Secretar de Stat la Departamentul Jus- 
tiției sub Nr. 7238/938. 

Văzând jurnalul Consiliului de Mi- 
niştri Nr. 119 din 27 Ianuarie 1938, 

Văzând avizul Consiliului Legislațiv 
Secţia I, Nr. 2 din 27 Ianuarie 1938, 

In virtutea art. 88 din Constituţie 

AM DECRETAT ŞI. DECRETAM. 

REGULAMENT 

ART. 1. — Indată după con- 
vocarea corpului electoral şi cel 
mai târziu cu 20 zile libere îna- 
inte de ziua alegerii, grupările 
politice vor cere în scris Comi- 
siunei Centrale Electorale, să li 
se atribue un număr de ordine 
pe buletin şi semnul corespun 
zător. 

Prin grupări politice se înţe- 
lege numai partidele constituite 
sau uniunile de partide. 

ART. 2. — Cererea va îi pre- 
zentată la Secretariatul Comi- 
siunei Centrale Electorale, la 
ministerul justiției. Ea va îi pre- 
zentată de conducătorul grupă- 
rei sau de un mandatar al său 
cu procură legalizată. 

Secretarul Comisiunei va pri- 
mi cererile numai în orele în 
care potrvit dispoziţiunilor în 
vigoare ministerul are serviciu. 

ART, 5. — Secretarul Comi- 
siunei, după ce se va asigura de 
identitatea  depunătorului în 
modul prevăzut de art. 48 alin. 
3 din legea electorală, va consta- 
ta aceasta, precum şi ziua şi ora 
depunerii, pe însăşi cererea de- 
pusă şi o va înregistra deîndată 
în registrul de intrare al Comi- 
siunei Centrale Electorale. 


E E, 


— e 


ART. 4, — La cererea scrisă a 
depunătorului sau a conducăto- 
rului grupărei, Secretarul Co- 
misiunei va libera un certificat 
constatând operaţiunea  depu- 
nerii şi numărul dobândit prin 
înregistrare. 

ART. 5. — Cel mai tărziu în 
ziua următoare înregistrării ce- 
rerii, Comisiunea Centrală E- 
lectorală va cerceta din oficiu: 

a) Dacă cererea este făcută în 
numele unei grupări politice; 

b) Dacă cel care a făcut cere- 
rea avea calitatea să o facă şi 
cel care a prezentat-o era împu- 
ternicit la aceasta; 

c) Dacă cererea a fost regulat 
primită. 

Comisiunea constatând înde- 
plinirea acestor condițiuni. va 
atribui grupării politice un nu- 
măr de ordine pe buletinul de 
vot, după ordinea de înregis- 
irare a cererilor. 

Cererile ce nu întrunesc con- 
dițiunile mai sus arătate vor [i 
înlăturate de Comisiune, neatri- 
buindu-li-se numere de ordine. 

Atribuirea de către Comisiu- 
ne a unui număr de ordine este 
definitivă. 

ART, 6. — De îndată ce s'a 
atribuit unei grupări politice 
numărul de ordine, Comisiunea 
Centrală Electorală va comu- 
nica preşedinţilor biurourilor e- 
lectorale judeţene numărul de 
ordine al listei şi semnul cores- 
punzător ei. 

ART. 7. — La expirarea ter- 
menului prevăzut de art. 49 alin. 
2 din legea electorală, preşedin- 
tele biuroului electoral judeţean 
va întocmi, potrivit comunicări- 
lor Comisiei Centrale  Electo- 
rale, un tablou de ordinea liste- 
lor și-l va afişa pe tabla de afi- 
şaj a tribunalului. 

ART. 8. — Buletinul de vot 
va avea forma unei coli de hâr- 
tie de dimensiune obişnuită 
(205 x 340 m. m.) în patru pa- 


2 
o e 


| 


gini. Foile ce se vor adăoga or 
avea aceiaşi dimensiune. i 

Hârtia de buletin va îi albă, 
aceiaşi pentru toate buletinele 
şi se va împărți, în paginele 1, 
2 şi 3, în patru despărțituri (pă- 
trate) egale bine trase. i 

Ordinea patrulaterelor se so-, 
coteşte începând dela primul pa- | 
trulater după pagina 1 şi conti-, 
nuând dela stânga spre dreapta, 
astiel ca pe fiecare pagină pa-; 
tratele din stânga să cuprindă 
numerile neperechi, iar cele din 
dreapta numerile cu perechi. 

In fiecare patrulater se va im- 
prima lista candidaţilor purtând 
numărul de ordine corespunză- 
tor numărului de ordine al pa- 
trulaterului. 

ART. 9. — Listele de candi- 
daţi ale grupărilor politice că- 
rora Comisiunea Centrală Elec- 
torală le-a atribuit un număr de 
o-dine pe buletin, vor purta 
semnul corespunzător  număru- 
lui de ordine atribuit, 

Numărul de ordine al listei 
(cifra) se va tipări în mijloc în 
partea de sus a fiecărui patrula- 
ter. Sub acest număr şi în mij- 
locul  patrulaterului în spaţiul 
rămas liber până la numele pri- 
mului candidat, se vor tipări 
semnele corespunzătoare numă- 
rului de ordine. 

ART. 10, — Dacă vreuna din 
grupările politice ce au obținut 
numere de ordine dela Comisiu- 
nea Centrală Electorală, nu a 
depus candidaturi în o circum- 
scripțiune electorală, sau dacă 
candidaturile au fost retrase 
sau respinse de preşedintele bi- 
roului electoral judeţean, ori 
listele au fost anulate de Comi- 
siunea Centrală Electorală, se 
va tipări pe buletin în patrula- 
terul ce i-ar fi revenit numai nu- 
mărul de ordine atribuit gru- 
pării, restul spațiului rămănând 
alb. 
ART. || — Semnele eleo- 


«BUNA VESTIRE» 


In baza regulamentului 


|iegii electorale, pe care îl 


publicăm mai jos, noiie bu 
letine de vot se vor alcă- 
tui şi se vor prezenta aşa 
după cum le publicăm noi 
alăturat. 

Pagina întâia a buleti- 
nului — cea din din 
ziar — cuprinde listele de 
candidaţi ale celor patru 
pas) ste; în următoarea or- 

3 


d 
No. î. Cu semnul un 
ee candidaţii guvernu- 


No. 2. Cu semnul două 
puncte, candidaţii parti. 
dului naţional-liberal. 

No. 3. Cu semnul trei 
puncte, candidaţii parti. 
dului naţional țărănesc. 

No. 4. Cu semnul patru 
puncte, candidați; Frontu- 
lui Românesc. 

Pagina a doua a buleti- 
nului cea din dreapta din 
ziar începe cu lista No. 5, 
cu semnul cinci puncte, şi 
având candidaţii partidu- 
lui «Totul pentru Țară». 

Urmează apoi celelalte 
liste, în ordinea ştiută. 

De notat că pe buletine 
NU se va tipări, suh numă- 
rul de ordine, numele par- 
tidului. 

Distincţiunea se va fa.e 
deci numai după: 

|. Numărul de ordine, 

2. Numărul munctelor 
(cara întotdeauna va co: 
respunile cu numărul de 
ordine al listei) şi după 

3. Numele candidaților. 

Noi am publicat cele 
două pagini ale huletinu- 
lui de vot, în mărimea lor 
naturală, semnele (nuncte- 
le) fiind exact dună di- 
mensiunile prevăzute de 
regulamentul legii electo- 
rale apărut în «Monitorul 
Oficial» de azi. 

Singura deosebire ce e- 
xistă, e că în locul unde 
noi am scris: «Guvernul», 
«Liberalii», «Naţional-ţără- 
niştii», «Frontul Româ 
mesc», «Totul! pentru Ţară» 
etc., vo» fi trecuţi cand. 
daţii partidelor respecti. 
ve. 


Noul primar general 
federal al Americei 


WASHINGTON, 28 (Rador). — 
D. Robot Jzrkson, ministru-ad- 
unet al justiţiei, a fost numit de 
preşedintele Roosevelt procuror ge- 
neral federal. 

Postul acesta a fost ocupat până 
de curând de d. Reed, „care a fost 
numit membru al Curţii Supreme 
de Justiţie, 


tegulamontul jegii electorale 


torale ce pot tigura pe hu- 
letinele de vot vor îi unul 
sau mai multe puncte con- 
secutive corespunzător nu- 
mărului de ordine atribuit 
iistei de Comisia Centrală 
Electorală. 

DC awmeatrul punctului va 


fi: 

De 9 mm. pentru lista 
Nr, Îi; 

De 7 mm. pentru lista 

r. 2; 

De 6 mm. pentru lista 

„33 

De 5 mim. pentru lista 
Nr. 4; 


Pay. 3-a 


vor arăta nouile buletine de vot 


Pag. ii-a a Buletinului 


3 


6 


important acord tehnic cu privire 
la ordinea listelor pentru alegeri 


„Com sia centrală electorală a pri- 


| mit eri următoarea cerere semnată 
| de d-nii; ing. Gh. Clime, Virgil Mad 


fearu şi C. Algiu. 


Domnule Preşedinte, 


Subsemnatul luliu Ma- 
„miu, în calitate de preşe- 
dinte al partidului naţio- 
nal-ţărănesc, prin d, Vir. 
gil Madgearu; inginer Gh. 
Clime în calitate de preşe- 
dinte al partidului Totul 


5,6, 7 şi8; 

De 3,5 mm. pentru lis- 
tele 9, 10, || şi 12 şi 

De 3 mm. pentru listele 
următoare, 

Spațiul despărțitor al 
punctelor nu poate fi mai 
mic decât diametrul punc- 
tului respectiv, 

Punctele depăşind numărul 
de 10, corespunzătoare număru- 
lui de ordine atribuit listei, vor 
fi făcute pe un rând următor, 
începând din stânga patrulate- 
rului şi mergând spre dreapta, 
astfel că punctul din rândul al 
doilea să vie sub punctul din 
rândul 1 deci dela 1—la 10 în- 
tr'un singur rând, dela 11 la 20 
în rândul al doilea şi aşa mai 
departe. Spaţiul între rânduri 
va îi de 3 m. m. 

Tot astiel se va urma și atunci 
când punctele nu ar putea încă- 
pea nici în două rânduri. 

ART. 12. — Buletinul de vot 
se va întocmi potrivit formula- 


rului anexat acestui Regula- 
ment. 
Dat în Bucureşti la  lanua- 
rie 1938. 
No. 228 
CAROL 


Ministrul Justiţiei, 
(ss) V. RADULESCU-MEHEDINȚI 


da-Voevod în calitate de 
preşedinte al Frontului 
Românesc prin d. C. Algiu, 
vă rugăm să binevoiţi 
stabili următoarea ordine 
pe buletinul de vot la ale- 
gerile judeţene şi comu- 
nale pe întreaua ţară: 
Partidul  naţional-țără- 


mnesc No. 3; Fr. Românesc 
No. 4 şi partidul Totul pen- 
tru Ţară No. 5, 

Această cerere o facem 
pe baza acordului interve.- 
nit între noi. 

Vă rugăm a statua de ur- 
genţă asupra prezentei ce- 
reri şi a dispune să ni se 
elibereze certificate cons- 
tatatoare de noua ordine 
stabilită pe buletinul de 
vot. 

(ss) Virgil Madgearu 
(ss) Ing. Gh. Clime 
(ss) C. Algiu 


Comisia, după p scurtă delibera- 


a |re, a dat următoarea rezoluţie: 


«Sa admis în principiu 
cererea şi se va avea în ve 
dere la atribuirea ordinei 
şi semnelor la alegerile 
judeţene». 


Cu: se vor depune listelel: alege- 
ril« camerilor profesionale 


Tot aseară comisiunea, în ur- 
ma întrebărilor făcute de biroul 
electoral al jud. Ilfov cu privire 
la primirea listelor pentru came- 
rile profesionale şi atribuirea nu- 


Parastas pestru 


merilor de ordine, a hotărit ca 
listele pentru alegerile de sena- 
tori ai camerilor profesinoale ca- 
pătă numărul de ordine dela pre 
ședintele biroului județean res- 


DroÎ. universitar 


Corneliu $umuleanu 


IAȘI. — Duminică a avul loc la 
Biserica SI. Spiridon paraslasul de 
40 zile deela moartea profesorului Cor- 
neliu Sumuleanu, Parastasul a lost 
făcul din inițiativa Ligei Culturale sec- 
ţia Iași, 

Au luat parte: d-na Clemence Șu- 
muleanu cu familia, prof. D. Gazdaru, 
Ilie Gârneaţă, S$. Berechet, N. Beuran, 
dr. David Poliacu, ele, 

Dela Biserică asistența s'a îndrep- 
tat spre cimitirul Eternitatea, unde 


“a olicial o slujbă religioasă de că- 
lre un sobor de preoți în lrunte cu 
pr. proi. Valeriu Iordăchescu. 

La serviciul religios dela cimitir a 
luat parte şi d. prolesor Mihail Ma- 
noilescu ce se alla în Iaşi, 

După terminarea slujbei religioase 
d. Alex. Ventonică, comandant legio- 
mar a făcut apelul morţilor după care 
sa intonat „Imnul legionarilor că- 
zuți”, 


pecliv, în ordinea primirii lor pen- 
tru următoarele considerente: po- 
trivit art. 50 aliniatul ultim din 
legea electorală nemodificat de 
Deretul-Lege No. 88 pe 19538, ls. 
tele de candidatură în alegerile 
de senatori profesionali nu au 
drept la semn electoral; pe de al. 
tă parte potrivit art. 3 din De. 
cretul-Lege No. 88 pe 1958 nu- 
ma. parhdele politice constituite 
pe fară sunt obligate a se adresa 
comisiei centrale electorale spre 
a obține numărul de ordine și 
semnul. 

in ce priveşte regula- 
mentul explicativ al De. 
cretului-lege  modificator 

al iegii electorale în vi- 
oare, comisiunea a luat 
cunoştinţă urmând să se 
ccupe cu atribuirea numă- 
rului de ordine şi semn a 
cererilor primite până în 
prezent, 

Comisiunea centrală elec 
torală urmează să conti- 
muie azi lucrările la orele 
6 şi jumătate. 

OR e S 
Na fost nici un atentat 
împotrive regelui George 


al Greciei 


ATENA 27 (Rador) — A- 
genția Telegrafică Elenă 
transmite următoarul co- 
municat oficial: 

Se dă cea mai formală 
desminţire informaţiei a- 
părute în unele ziare slrăi 
ne potrivit căreia uneltiri- 
le câtorva oameni politici 
ai vechilor partide, unel- 
tiri recent descoperite, ar 
urmări un at împo= 
triva Regelui George. 


„N 


a a IRI 
Camarazii legionari, prietenii lor, şi toți bunii Români 
sunteți rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


FOTO CARPAŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm iotograiii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, filme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice Ihpegirate; vă stăm la dispoziţie, Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN STA ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE+ 
i) Titus Pilescu 


VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 
B-dul! Elisabeta 41 | „8-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lază: vis de Liceul Lazăr), 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou Sta Patrie No. 3 (COl ca Sta, SI. Iona Na Noi 1) 1) 
BUCUREŞTI i 
EN-GROS ———— Telefon 23-81-66 ——= 


AAC asvruiment in : 


Mauuiactură, iai zăgie. Lenajuri, Imprimate, Şitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


|. | Sent lene 
E 


EN DETAIL 


| Incălţăminte durabilă şi icălțăminte durabilă şi  eftină | 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul i. ANDREI 


«BUNA VESTIRE» 


daamtiadi) RĂCEALĂ şi 
AMIC DURERILE DE CA 


7 


NUMAI 


„Cooperativele Leoionare le inucte+ 


vă pot aproviziona cu ceie mai bune şi cele 
mai ieftine fructe, Mere dela 6—16 lei kg. 


Str, GULTEMBERG 3, Str. ROMANA, 3, 
RIO ESI mama ZE RE E PRE TE TR A E, EEE E ETER 


Baroui din laşi are 
95 la suita avotați creștini 


Consiiiul Baroului a aplicat numerus- 
nuilus. Alte hotăriri luate 


IAŞI. — Acum câteva zile Baroul 
din Iaşi în urma referatelor d-lor Nellu 


Ionescu, Ilie Gârneaţă şi N. Beuran, 


Foarte mulți avocaţi — tineeri 
s'au şi înscris pe aceste liste ur- 


Moritz Beilis mai trăeşte 


publică încă o scrisoare — ultima, se 


Un cotidian de „sepciali 
pare — a lui Bogat ar e, Paris, îşi regulează ultimele socoteli cu 
dușmanii din țară, dorindu-le şi lor « o perioadă de cintizeci de zile care 
să nu fie nici mai grele, nici mai uşoare decât acelea pe care le-a 
trăit el. 

Printre altele, Bogdan anunţă că nu mai are decât două soluţii pentru 
a-şi asigura traiul: să fugă în Canada, care nu-i pa ln hF.L.EF.A, 
sau să se întoarcă în ţară. 

Dar oricare-i va fi soarta de-acum înainte, ţine să lase regulă în 
toare amintirilg despre el, dar mai ales să pună la punct începutul de po- 
lemică pe care l-a încercat d. Luchidi, secretarul F. R. F. A. 

Anume: Bogdan n'a minţit când a relatat afirmaţiile d-lui Luchidi 
publicate de «Paris-Soir» că «datorită evenimentelor politice în curs, ex- 
trădarea lui Bogdan nu poate fi acordată pentru Franţa». Şi nici când a 
spus că d, Luchidi a avut o convorbire telefonică cu Parisul despre el, 
na minţii. 

Fiindeă această convorbire a avut loc şi anume între d. Luchidi și 
Moritz Beilis, care-se afla la Paris. In calitatea lui de corespondent spor- 
tiv la Bucureşti al lui «<Paris-Soir», Beilis s'a grăbit să comunice lui Jean 
Fskenazy, redactorul sportiv al sus amintitului ziar, conţinutul convor- 
birii cu d. Luchidi. 

Din cele publicate în presa franceză, reieşeau câteva lucruri de na- 
tură politică extrasportivă, care făceau din d. Luchidi un fel de erou na- 
țional, intransigent pe poziţia sa antidemocratică şi naționalistă când era 
silit să trateze cu «marea democraţie franceză». 

Nu ştim dacă d. Luchidi a avut cel puţin telefonie poziţia de mai 
sus. Diplomat şi fricos cum îl ştim, credem că n'a avut curajul să supere 
în vreun fel pe francezi. Aşa că-l credem când afirmă că cele publicate 


Str. Smârdan No. 1! 

Vis-ă-vis de Banca Naţională, in gang 
Maria lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


re iar foarie rediuse 


Vestminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


Luunirea“ 


Constantin F. Mateescu, Str. Carol, 9 


eleton 478/30, 


încălțăminte îraintica ă 


pentru sezonui de iarnă 
Modeie noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


it agazinul V. VASILESCU 


Eucureşii, Str. Carol No. 46 
DEPOZIY DE ŞOŞUn: şi: GALOŞI 
Tei. 54203 


Sa = au iv 


Dat 
PARAŢi Ca PREŢURI piure 


LVămaâsesc 


Str. Câmpineanu Zo. d (jos sub Teatrul 2-75 se dea 
Bine asortat su toate genurile de arme şi cartușe, Fabrică 


de articole de vânătoare. 


Specialist în articole de. pielărie şi cuţitărie. 


DUai: 
E Vizitaţi. Magazinul. sp 


Articole de toilieite 


ariumerie | 


o TECHNICA GENEGALA 


Ing. GHEOnGiit CREŢU 


SIRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


MECANICE, sLEOTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 


BUCUREŞTI |. = 


INTREPRINDERI 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 


ŞI MATERIALE ELECTRICE, 
CU PREŢURI CONVENABILE 


II ——— 


Primăria Manicipiului Bucureşti 
Ordonanţă 


Noi, Const. C. Braiesku, Preşedin- 
tele Comisiunii nlterimare centrale a 
Municipiului Bucureşti; 

Având în vedere avizul comisiunei 
prevăzulă de legea penlru înirânarea 
şi resprimarea speculei ilicite, con- 
semnal în procesul verbal Nr. 335 
din 19 Ianuarie 1938; 

In baza drepiurilor ce ne acordă 
art. 1 al. q, din legea administrativă; 


URDONAM: 


Fixâim cu iucepere dela 22 lanua- 
rie 1935 şi până la noui dispozițiuni 
următoarele preţuri maximale pentru 
vânzarea cărnii de bou, vacă şi mân- 
zal, în toi cuprinsul Municipiului du- 
pă cum urmează: 

1. Preţul de vânzare al cărnii la 
engros, de bou, vacă și mânzal va 
îi cel mult 24 lei per kg., după ca- 
Htăţi, fără căpățână, bojoc și picioare 
dela genunchi în jos. 

2, Preţul de vânzare al cărnii de de- 
taliu în prăvăliile de măcelărie din 
toi cuprinsul Municipiului Bucureşti, 
va fi următorul: carnea de gătit (plus 
pulpa, rasolul alb, fleica) va [i până 
la maximum 28 lei per kg., adică 
cu o toleranță de 4 lei la kg. peste 
prețul de cumpărare la engros. 

3. Carnea „specialităţi” pentru lrip- 
turi, adică antricotul scurial (coasia 
anexă să aibă e lungime de cel mult 
29 cm. dela șiră) vrăbioara, mușchiul 
fără cap (adică lără carne de tocat) 
vânzarea se poate face cu preţul după 
învoială. 

Carnea de bivol se va vinde cu 3 
lei sub prețul cărnii de vacă, 

4. Carnea din măcelării va [i eti- 
chelată, după specii (vacă, mânzat, 
bivol, turmac). 

5, Se va afișa în mod vizibil pre- 
țul de vânzare, prin etichete în cifre, 
imprimat negru pe fond alb de $—4 
em. înălțime pe bucăţile de carne, 


6. In prăvălii, la loc vizibil, se va 
alișa încheierea de bursă a târgului 
de carne dela Abator (Camera de co- 
merţ), cu obligațiune peniru patron 
să îngăduie pe client sau vizitator 
de a consulta această încheiere, 

7. Comercianţii angrosiştii vor eli- 
bera la vânzare lacturi provizorii co- 
murcianţilor delailişii, în care vor a- 
râla în mod sincer: numele său nu- 
mele și pronumeie măcelarului detai- 
list, adresa debitului, cantilalea de 
carne vândulă, calitalea şi prețul u- 
nitar, 

Aceste facturi servesc ca bază la 
întocmirea încheierei lârgului de carne 
din Abator (Camera de comerț). 

$. Constalarea abalerilor dela or. 
donanța de faţă se va lace prin pro- 
cese verbale, dresate de toate orga- 
nele polițienești, administrative şi co- 
munale, precum şi de medicii veteri- 
nari comunali de circumscripție şi 
hale, 

9, Comercianţii angrosişii, cari vor 
călca dispoziţiunile ordonanţei de faţă, 
vor Îi excluşi din Abator, iar delailiş- 
tilor pe lângă penalilăţile prevăzute 
de legile în vigoare, li se vor inchide 
magazinele prin ridicarea aulorizațiu- 
nilor de funcționare, 

10. Toţi cetăţenii sunt rugaţi a nu 
plăti prețuri mai mari şi a exercita 
singuri un conirol, semnalând auto- 
rităților comunale şi polițienești pe 
contravenienţii speculanţi, pentru a se 
pulea lua de urgență sancțiunile le- 
gale împotriva celor vinovați. 


Preşedintele Comisiunii Interimare 
centrale a Municipiului Bucureşti 
CONST. C. BRAIESKU 


Directorul Abatorului, Medie 
Veterinar, Inspector general 
Const, |. Georgescu 
Nr. 1484/2981 Ab. 
îi Ianuarie 19938, 


- 


a aprobat radierea din Barou a unui nu- 
măr de 155 avocaţi jidani, rămânând 
astfel în Barou, numai 17 avocaţi ji- 
dani, 6 definitivi şi 11 stagiari. 

In urma propunerei d-lui avocat Ilie 
Gârneaţă s'au făcut echipe de avocați 
tineri care să conţroleze in instanţele 
de judecată şi să aplice hoțăririle Ba- 
roului. 

Prin radiarea avocaţilor jidani au ra- 
mas multe târguri din judeţ fără avocaţi 
deoarece în aceste târguri existau nu- 
mai avocați jidani. Astfel la Podul- 
Iloaiei, Tg.-Frumos, Țigănaşi, Sculeni, 
Ş. a, se simte lipsă de avocaţi, deoarece 
înainte românii nu puteau jrăi în ace- 
ste târguri din cauza elementului j!- 
dovesc ce boicota pe toate căile orice 
element românesc pripăşit prin părţile 
acelea. 

Situația schimbându-se acu- 
ma, Baroul din laşi a luat lăuda. 
bila inițiativă de a trimite în a- 
ceste târguri avocaţi tineri cre- 
ştini, care la început vor fi aju- 
taţi de Barou. 


mând ca zilele acestea să plece 
în târguşoarele destinate fiecă- 
ruia. 

Este o inițiativă românească 
ce trebuieşte remarcată și tot- 
odată imitată şi de celelalte Ba- 


rouri. 
UZINE Dati VECEIT II CTEPEDE IIS 


in atenţia ministerului 
de Agricultură și 
Domenii 


Intrebăm pe d. ministru al agricul- 
turei și domeniilor, să cerceteze de în- 
dată felul cum a lost numit ingine- 
rul agronom Rozen, jidan, în calitate 
de conducător al fermei statului din 
comuna Pitaru jud. Dâmboviţa. 

Cerem înlocuirea jidanului inginer 
cu un inginer român, căci sunt destul 
lineri inginerţ agronomi români, cu te- 
meinice pregătiri şi care sunt lăsaţi 
pradă șomajului, 


Munici ipale 


Declaraţiile d-lui €. C. Brăesku 
primarul genera! 'al Capitalei 


D. C. C. Brăesku, primarul gent- 
ral al Capitalei, a făcut declaraţii 
presei de cum înţelege să combată 
specula în împrejurarea când nici 
comercianții nu înţeleg a concura 
cu d-sa la ieftenirea traiului. 

Pentru faptul că speeulanţii n'au 
înţeles să răspundă cinstiţ la ape- 
lurile repetate ale conducerei pri 
măriei de a renunţa la speculă, d-sa 
a hotărît înfiinţarea unui serviciu 


| special pentru controlul preţurilor. 


PROGRAMUL EDILITAR 
Im ceeace privește programul edi- 


i litar, d. primar general a lucrat cu 


directorii serviciilor de  sistemati- 
zare, ocunându-se în special de ex- 
proprierile care suni necesare pen- 
tru degajarea Palatului legal. 

Zilele acestea d-sa se va prezenta 
la Palat pentru a prezenta M. S$. 
Regelui aceste planuri, întrucât a- 
cestea diferă de acele întocmite de 
serviciul de arhitectură al Palatu- 
lut, 

PIAŢA VICTORIEI 


Victoriei, planurile vor suferi o mo- 
dificare necesitată de dărâmarea 
palatului ministerului de externe, 
aşa încât statuia Regelui Ferdinand 
va fi aşezată mai spre şoseaua Jia- 
nu. 
LUNA BUCUREŞTI 

Pentru motive de economie, în 
ceeace priveşte <Luna Bucureştilor» 
d. primar general C. 0. Brăesku s'a 
oprit la ideia ca această expoziţie 
să aibă loc tot în parcul naţionai 
Carol al II-lea, unde va fi adăpos- 
tită şi expoziţia tineretului străje 
resc. 

DIVERSE 

Azi la ora 5 d. a. are loc, la pri- 
măria sectorului I Galben, şedinţa 
comisiei interimare prezidată de 
d. primar Em. Protopopescu-Pake, 
în care va fi discutată reorganiza- 
rea salubrităţii sectorului. 


La primăria sect. II Negru s'a nu- 
mit o comisie care urmează să cer- 
ceteze actele de cetăţenie ale func 


In ceeace priveşte mărirea pieţei | ţionarilor bugetari. 


în presa pariziană sunt pure invenţiuni. 
Dar cine le-a inventat? Bogdan? Nu! El n'a stat de vorbă cu Eske- 
nazy. Autorul minciunilor este Beilis. Iată ce serie Bogdan în această 


privinţă : 


«Această convorbire a fost transmisă de către Beilis d-lui Jean Es- 
henazy, şeful paginei sportive dela <Paris-Soir», care la rândul său a fă- 
cut-o cunoscut conducătorilor clubului Excelsior, de unde am aflat-o 


şi eu». 

Iată-l deci pe Beilis agitator 
străină veşti menite să discrediteze 
dela cârmă. 


internaţional, răspândind în presa 
atât statul românesc, cât şi regimul 


Jidovul acesta care a turburat atâta vreme aa sportului românesc 


începe să devină periculos. 


Il denunţăm autorităţilor care se EN de bunul nostru renume 
în streinătate şi cerem imediata lui încarcerare. 


VIRGIL POPESCU 


> R=>———— 


Se înființează 
Amicilor 


Duminecă, 23 Ianuarie 1937, a avut loc 
în sala liceului prof. dr, 0, Angelescu 
din Cluj, adunarea comitetului de iniţia- 
tivă pentru constituirea asociaţiei <Ami- 
oii Universitiiţii», într'o atmosferă plină 
de entusiasm, s'au discutat toate posibi- 
lităţile de redresare ale clubului aflato 


astiizi într'o situaţie aproape insuporta-, 


bilă şi s'a dat presei următorul 
COMUNICAT 

Azi a luat fiinţă în Cluj, «Asociaţia 
Amicilor Universităţii» din iniţiativa 
unui mănunchi de iubitori ai clubului, 
cari nu mai puteau sta imovasibili în 
fața marilor greutăţi, prin care trece azi 
această selectă grupare a foot-ballului 
românesc, 

Dintru început, trebuie să  precizăm, 
căi această asociaţie este complet inde- 
pendentă, neavând nimic comun cu a- 
tribuțiunile oficiale ale conducerii clu- 
bului, Scopul nostru este de a contribui 
în măsura posibilităţilor prin cotizaţii 
lunare la ajutorarea clubului, după nor- 


——— 


„Asociația 
Universităţii “ 


mele stabilite exclusiv de noi, 
Cu aceste nobile intenţii, convocăm 
pentru Duminecă, 80 Ianuarie m. €.; 0- 


rele 10 jumătate, în amfiteatrul «liceul. 


Angelescu> pe toţi camicii sepeilor roşii» 
ori unde sar găsi, la o adunare gene- 
vali unde se va discuta modul de funa- 
ționare şi alegereu unui comitet. 

Facem acest călduros apel, pentru 
participarea: unui număr cât mai mere 
de «prieteni> Ja îndemnul unor necesitiiţi 
absolut imperioase, hotărite de frumoa- 
sa misiune, ce acest club, a dovedit-o că 
merită să existe. Greutățile financiare, 
cari au ctizut astăzi asupra acestei orga- 
nizaţii româneşti, o împiedică să mai 
poată repurta gloriile unui trecut, 

In ciuda atâtor dușmani străini, facem 
apel la d-voastră, pentru a sprijini pe 
cât este posibil, această mişcare studen- 
țească şi românească, 

In numele asociaţiei cAmicii <U» » 

(ss) Părintele prof. Medrea, 
dr. Stoicoiu, dr. Iubu Mihail 


(alendarul internațional 


al Federației 


In ultima ședință a biuroului fede- 
ral sa fixat programul internațional 
pe 1958 și sau luat o serie de dispozi= 
țiuni menite a contribui la progresul 
sportului nostru atletic, 

1. La 29 Mai reprezentativa atlelică 
a României va întâlni Turcia la An: 


INFORMATIUNI 


In ziua de 6 Ianuarie sa sărbălo 
rit la laşi — Betana Fascistă în! 


Pictorul Jean Niţescu anunţă în 
chiderea expoziţiei sale dela  Ate- 


Măria Sa Marele Voevod Mihai de 
Alba Iulia a binevoit să acorde Inaltm 


marea sală a Armenilor, fiind de) neul Român pentru Duminecă !a| Său patronaj Balului turismului, or- 


față un numeros public şi întreaya 
colonie Italiană. S'a desfăşurat un 
boJat program, şi s'au împărțit hai- 
ne, ghete şi cadouri la toți copiii 
scoalei Duca D' Aosta. 

Această frumoasă manifestare a 
fost organizată de domnul Giacoma 
Dell Abate directorul şcoalei şi Co- 
loniei cu concursul Preotului Piaza 
şi al d-relor Lucrezia Lioia, Ruta 
Francesca, Maria Sagpori, elc. 

Cuvântul de deschidere la avut 
d. Angelo Figliodoni secretarul e- 
foriei. 

Studenţii Musceleni sunt convo- 
caţi la consfătuirea ce se ţine în 
palatul Mediciniştilor astăzi Vineri 
28 Ianuarie c. ora 9 seara, spre a se 
hotări reînfiinţarea cercului  stu- 
denţesc muscelean. 


Comisiunea pentru acordarea per- 
miselor pe C. F. R. ale ziariştilor 
şi-a terminat lucrările ieri Joi 27 
Ianuarie 1938. 

Tablourile celor îndreptăţiţi au 
fost trimise Biroului  Permiselor 
din Direcţia Comercială O. F. R. 

Distribuirea permiselor se va fa- 
ce cu începere de Sâmbătă 29 Ia- 
nuarie 1938. 


ora 71 seara. 

Iubitorii de artă care au reţinut 
tablouri suni rugaţi 
până la acea dată între orele 10—1 
si 4—7d.a. 


Anunţăm cu deosebită plăcere ver 
misajul expoziţiei de pictură al 
d-şoarei Rodica Becu, ce va avea loc 
mâine 29 Ianuarie în sala Mozart 
din strada Sărindar Nr. 1. 

Facultatea de teologie din Bucu- 
reşti aduce la cunoştinţa studenţi- 
lor că examenele anuale, pentru 
corigenţi şi restanţieri, din sesiu- 
nea Februarie a. c. Sau amânat 
pentru data de 14 Februarie, în- 
scrierile făcându-se în zilele de 8, 
9 şi 10 Februarie. 

Examenele generale vor începe 
în ziua de 21 Febr. iar înscrierile 
se vor face între 14 şi 20 Febr. a. cc. 


Bxamenele la Centrul de pregăti- 
re technică profesională adminta= 
trativă, pentru studenţii secţiunii 
I-a şi II-a, cari au urmat cursurile 
pe anul şcolar 1986-1997, încep la 5 
Februarie cor. 

Insorterile 

ionel a PR 


ulescu Nr, 6, 


gânizat de Clubul Carpatin Români. 
Balul va avea loc Marţi 1 Februarie 


să le ridice] cr., în saloanele „Arta” sub preşidența 


d-aei şi d-lui ministru Al. Hodoș. 
Vor da concursul lor benevol ansam- 
blui Cărăbuş în frunte cu d. C. Tănase 
şi G. Dendrino, 
Vazz simfonic Corologos. 
»„Naţionulizarea oraşelor”. Actualul şi 
foştii primari generali desbat această 
problemă în ,„COMUNA” Nr. 6, 
Răspund la această anchetă d-nii: 
Const. C. Brăescu, primarul general al 
Capitalei, AZ. G. Donescu şi Dem. 1, 
Dobrescu, foşti primari generali; co- 
laborează cu substanţiale arțicole urba- 
mistice şi lițerare d-nil: Camil Petres- 
cu, N. Davidescu, Coca Farago, ing. D. 
Jeleanu, Nic. J. Sarru, C. Carussi, etc, 
iar restul cuprinsului „Comunei” pre- 
zintă cetitorilor o imagine vie, variată 
şi de proaspăţă informaţie, a prefaceri 
lor din oraşul capitală şi din metro» 
polele lumii. 
Se aduce la cunoştinţa generală 
dela 1 (Februarie 1938, sălile de 
tire pentru cărţi. periodice, ma- 
ie dia cartea românească ve- 
iblioteca Academiei Ro- 
r fi desohise, tără între- 
ela orele 8—18, 


atletice in 1938 


kara. Fiecare țară va concura cu câte 
2 atleți, punctajul în clasament fiind 
5, 3, 2, |. In programul concursu- 
rilor: 100 m. plat, 200 m. 400 m, 
800 m., 1500 m. și 5000 m. plat. Dintre 
sărituri numai aceia în lungime și 
înălțime, completaţi cu ștateta 4109 și 
stafeta balcanică 800X400X200X100 m. 


Sa primit şi acceptat propunerea | 


Austriei pentru un match atletic cu na- | PONT 
la 18 Septembrie, în | 


! Brighton, 


ționala noastră 
Bucureşti, 


Un eroaram frumos: 


Carnet 


CRAIOVA 

vrea formeze un club puter- 
nic de all prin fuziunea celor 
două grupări divizionare Craiova 
şi Rovine Griviţa, 

Se pare că tratitivele de fuziune 
sunt foarte înaintate. Nu s'a stabi- 
liţ încă numele viitoarei grupări, 
nici dacă va activa în Divizia Na- 
țională A dela început, 


D. V.V. TILEA 

Preşedintele pF. R. F. A. şi-a Însue 
şit proectul de eformă a campio- 
nâtului naţional ce football elabo- 
rat de comisia ad-hoc, 

Mai rămâne ca în viitorea sa şe- 
dință comitetul federal să dea re 
formei” pulerea de lege, ceeace, se 
pare, nu +a fi prea greu, 


CLUBUL VENUS 

invită membrii şi jucătorii la 
sfeştania ce va avea loc Sâmbătă la 
ora 4 p. m. la teren. A doua zi re- 
încep antrenamentele. 


RALLYE-UL MONTE 

CARLO 

se desfăşoară în bune condițiuni, 
concurenții cari au pornit din  Bu- 
cureşti parcurgând distantele obli- 
gatorii cu medii orare superioare. 
Nici unul wa fust penalizat până în 
prezent. 


SPORTUL CAPITALEI 

a fost felicitat de Cuedan pentru- 
că sa românizat. A fost altădată 
altfel? 


LA 20 FEBRUARIE 

federaţia română de ciclism îşi 
ţine adunarea generală anuală. 
Dece? Ca să concesioneze d, Cana- 
rake — cu filodormă bineînţeles 
Turul României unui iidan fran- 
cez ? 


CAMPIONATELE REGIO- 
NALE DE BOX AMATOR 
ALE MUNTENIEI 
încep Sâmbătă seara în sala - A, 
C. 7. din strada Lulerană, în regia 
As. sp. Turda, 
TERENURILE DE JOC 
PENTRU CAMPIONATUL 
MONDIAL DE FOOTBALL 
au fost fixate după cum urmează: 
Optimile de finală: 


Colombes, “ Pare. des Princes, 
Reims, Antibes, “Toulon, Stros 
sbourg, Hâvre şi Lyon.- A 
Sferturi de finală: ri 
Paris, Lille, Bordeaux, Marsilia, 


Semifinale; Paris şi Marsilia, 

Finala: Paris, 
ASTRA 

societatea petroliferă, şi-a  arân- 
jat un fe; de echipă de hockey pe 
ghiaţă care ar putea reprezenta 
foarte cuşer Palestina. 
CUPA REGELUI GUSTAV 

al Suediei decernată pentru întâl- 
nirile internaţionale de tenis dintre 
țările scandinave şi Franţa a avut 
anul acesta um succes deosebia. 
Pentru finală sau clasat Franţa şi 
Suedia. Franța şi-a şi format echi- 
pa din următorii jucători de curând 
promovați printre internaționali 


! H. Bolleli, B. Destreman, J. Lessneur 
| şi Yoan Petre. 


STADIONUL GIULEŞTI 
fiindeă na putut găzdui până a 
cum nici un mateh de football, şi-a 

“schimbat pentru moment destina- 

ţia transformându-şi subsoiurile în 

săli de antrenament pentru grubă- 
rile de box C.F.R, B.T.siFf.C. 

Rapid. 

Şi pentru asta era nevoe să se 
cheltuiască atâtea milioane? 


„OPTIMILE DE FINALA 
ale cupei Angliei au fost fixate 
u ziua de 12 Februarie astfel: 
Sutton Town — Manchester City. 
Chesterfield— Tottenham sau New 


Două zile mai târziu, la 20 Septem- | Arsenal — Preston North End. 


brie deci, aceiaşi atleți sub numele re- 
prezentativei <Viena> vor disputa un 
concurs oficial împotriva Braşovului. 


Răspunzând propunerii României 
pentru 0 întâlnire cu Polonia la 20 


sau 25 lulie, federația poloneză a 
acceptat principial respingând însă da- 
tele şi oferind la. rându-i ziua de 5 
Iunie. Deoarece cu 0 săplămână în 
urmă România, la 29 Mai team-ul nos- 
tru susține o partidă împotriva 'Tur. 
ciei, oficialii noștri au răspuns că le 
este imposibil a accepta dala de 5 
Iunie stăruind însă pentru o zi în 
luna Iulie, 

Prin intermediul prof. Cheţan (Cluj) 
Federaţia a primit oferta unui antre- 
nor german. 

Biuroul federal a decis a face o a- 
dresă către federaţia germană prin ca- 
re să ceară informațiuni asupra capa- 
cităţii antrenorului pomenit. 

5) Sa primit o înştiinţare din par- 
tea cluburilor Clubul Atletic Arad și 
Astra tot din Arad că având mijloa- 
cele de-a activa, să fie considerate din 
nou afiliate, 

6) In luna Maiu vor avea loc mari 
concursuri atletice interşcolare în toa: 
te oraşele țării, cu urme de alergare, 


Liwerpool sau Sheffield United 
_ Huddesfield. 

Sunderland — Bradford sau Stoke 
City. 

Charlton — Aston Villa. 

Brentfort — Manchester United 
sau Barnsley. 

York City — Middlesbrough, 


CUPA FRANŢEI 
se va disputa între următoarele 
echipe; 
Fives — Bethume la Roubaix. 
Excelsior — Meta la Au Park. 
Marseille — Boulogne la Reims, 
Red Star — Sete la Nancy, 
Racing — Autibes sau Dieppe la 
Marseilie. 
Ol. Lillois — Nice la Clerlont, 
A. S$. Cannes — Charleville la 
Montpelllter. 
De Cm —— 


Convocare 


Clubul polisportiv «Colțea» con: 
voacă pentru ziua de 29 Ianuarie a. 
e. orele 8 p. m. pe toţii jucătorii de 
la toate categoriile, Intrucât ziua 
de campionat se apropie clubul roa- 
gă insistent jucătorii să nu lipseas. 
că dela această adunare. 

In ordinea de zi fiind mai multe 
puncte importante de discutat şi re- 


1) Sa primit demisia cegpiunii teh- 
nice urmând în ţa 1 a se] wolvat este nevole ca toții jucătorii 
> 


alege un nou 


să ia cunoştinţă de ele imediat. 


FOTU-R 


d) 


mă 
ed TV, 


. 
da 


SP. C. HARET 


Academia Română ţine astăzi o 
şedinţă în care va comemora pe 
Sp. C. Haret, dela moartea căruia 
Sau împlinit, la 17 Decembrie 1937, 
25 ani. 

Sp. C. Haret este socotit, între al- 
tele, şi ca părintele unei mişcări 
cooperative româneşti. Se cuvine 
dar astăzi. când eooperaţia este în 
mare cinste, să precizăm şi noi câ- 
teva idei în legătură cu omul a că- 
rui memorie se preamăreşte. 

Haret a iniţiat şi a condus o miş- 
eare de ridicare a ţăranilor din ve- 
chiul regat, între anii 1898 şi 1912. 
In cadrul acestei mişcări, asociaţia, 
denumită numai târziu şi coopera» 
tivă. trebuia să fie instrumentul de 
ridicare economică a țărănimei şi 
de rezolvare a cheatiei agrare, 
printr'o trecere lentă a unei părți 
din marea proprietate, în mâinile 


Haret. prin calităţile sale persona- 
le şi cu metode în afară de leg! şi 
regulamente, reuşise să angreneze 
până la fanatism pe învăţători şi 
preoţi, rămâne o frumoasă pagtnă 
de istorie şi un bun exemplu. Nu 
putem însă niei să dorim reînvierea 
acelor vremuri şi nici nu ne putem 
lăsa influenţaţi de spiritul dela 
care pleca. 

Profund individualist şi  demo- 
erat crescut la şcoala veacului al 
XIX-lea, Haret imprimase acţtunei 
ce o conducea întreaga lui eoncep- 
ţie. Şcoala trebuia să creeze indi- 
vizi care să poată ieşi învingători 
în lupta cu semenii lor de un neam, 
iar asociaţia trebuia să-i ajute să 
se întărească pe teren economie. 
Fără să vrea, poate, el se încadra- 
se ideologiei burghez-eapitalistă a 
partidului din care a făcut parte. 


țăranilor. Această mişeare în care | Haret a fost şi naţionalist, dove- 


Distribuirea permiselor de expori 
penira grame în Italia 


Legația Italiei din Bucureşti fiind 
sesizată de numeroase cereri ale im 
portatorilor de fructe italiene, a in= 
tervenit la Institutul naţional de ex- 
port ca, permisele de export pentru 


contingentul de prune acordat Ro- 
mâniei, să fie. distribuit exportatorilor 
români într'o proporţie de 50 la sută. 

Restul urmează să fie distribuit im= 
portatorilor italieni. 


—— = —=>——— 


Fabrică de „ouă chinezeşti “ 
ADI „Du 


în România 


Un grup de capilalişii va pune; 
în curând, bazele unel fabrici de „ouă 
chinezești”, 

Fabrica va prelucra întreaga canli- 
ate de ouă, care nu se poale valori- 
fica prin export în stare proaspătă, 

Principiul de funcţionare al fabricii 
este următorul: transformarea conţi- 


nulului ouălor întrun lichid, care, 
ținut în bidoane ermetic închise, poate 
să reziste multă vreme. 

Este interesant de şiiut că Anglia 
este o mare consumatoare de asema- 
neea produse, iar unele firme impor- 
latoare din Londra au și tăcut olerte, 

Fabrica va funcţiona la Satu Mare, 


at 
8 — 
—— = 


Se înființează un institut 
de credit funcționarasc 


Sub trecutul regim liberal a 
fost pusă problema înființării u- 
nui institut de credit pentru 
funcționarii publici. 

Această chestiune a fost dis- 
cutată în cadrul unei comisiuni 
din care făcea parte şi d. Rene 
Râmniceanu, actual secretar ge- 
neral la finanţe, — pe atunci în 
contenciosul B. N. 

Guvernul naţional-ereşștin, a- 
vând în programul său şi acest 
deziderat al funcţionărimii, a 


reluat problema dând-o în stv- 
ip 


Indureraţii: Natalia soţie şi copiii 
Alexandrina, Cristina şi Nicolae, Mi- 
nodora şi preot Andrieş cu fiica lor 
Lylyana, institutoare Ortansa lones- 
cu soră şi copiii săi, locot. Virgil lo- 
nescu cu soția, Valeriu şi Aurel, lo- 
cot. col. lon Murăraşu, prof. dr. Du- 
mitru Murăraşu cu familia, general 
Dumitru Marțian cu familia, ing. Pe- 
retz cu familia, col. lon Costinescu cu 
familia, dr. Eugen Moţoc cu fam. 
copit. Artur Costinescu cu fam., dr. 
Const. Teodorescu cu familia, preot 
Andrei Moisiu cu familia, precum şi 
șelelalte familii îndurerate -au nemăr- 
ginita durere de a anunţa incetarea 
din viaţă a mult regretatului lor 


lon Murârașu 


preot şi învăţător pensionar 
în vârstă de 89 ani, Cavaler al or- 
dinului „Coroana României” 


Şi vă roagă să binevoiţi a asista la 
ceremonia funebră care va avea loc 
Sâmbătă, 29 Ianuarie 1938, orele 
2p.m. 

Corpul defunctului este depus în 
Capela Cimitirului „„Eternitatea” din 
Botoşani. 


ini 


Ca bază de discuţiuni a fost 
mat proectul redactat sub gu- 
vernul liberal, iar d. Ren€ Râm- 
uiceanu se ocupă personal de 
realizarea institutului de credit 
al funcționarilor Statului. 

Statutele noului institut fiind 
redactate în formă definitivă, 
d. secretar general Râmniceanu, 
va supune d-lui Eugen Savu, 
ministrul finanțelor, proectul, 
după care reprezentanții func- 
ționarilor publici, vor fi invitaţi 
pentru a da sugestii şi a face 
propuneri asupra chipului cum 
văd funcționarii întemeierea u- 
nei case de credit destinate lor. 


= 


Prima de valorificare 
4 grâului 


carea grâului a fixat pri- 
ma de valorificare pe un 
nou termen de o lună dela 
10 Februarie la 10 Martie 
în aceleaşi condițiuni: 
9330 iei pentru vagonul de 
făină şi 7000 lei pentru 


vagonul de grâu, 
——————._— 0 -L—————— 


Prețui suitatului 
de cupri: 


Fabricile de sulfat de cupru au calcu- 
lat că preţul de vânzare na poate fi mai 
mie de 23 lei kg.. loco destinaţie, inclu- 
siv iraehtul. 

Acest preţ este cerut în urma faptului 
că, cupru! a fost cumpărat de fabrici cu 
35 lire sterline tona engleză. Este adevă- 
rat că, astăzi, la Londra, preţul cuprului 
este de 48 lire sterline şi că cif Giurgiu 
revine la 46, dar fabricile producătoare 
au cumpărat cuprul necesar pentru pro- 
ducţia anului 1938, în Octombrie 1987, 
când preţul era de 55 lire sterline, 

Dar chiar dacă sar lua în consideraţie 
preţul actual al cuprului, tot este mai 
urcat decât cel din 1936 — care era de 
36 lire _— pe baza cărnia s'a fixat pre- 
țul sulfatului de cupru pe anul trecut. 


Da N 


FAINA DE LUX 
di 
NOUA MOARA 


BAREL Șt 


Oficiui pentru valorifi. Kc. 


dind aceasta prin acţiunea de na- 
ționalizare a şeoalei, dar mai ales 
prin atitudinea pe care a luat-o la 
1907. Naționalismul său purta insă 
aceleaşi semne 


Iată dece am crezut că este bine 
să arătăm, astăzi, că fără a mieyora 
cu nimei valoarea operei baretiste 
pentru vremea ei, acei care soco- 
tese că o mai pot reînvia dau do- 
vadă de neînțelegere. 

Noi asistăm, de două decenii, la 
moartea cooperaţiei care s'a născut 
sub semnul său. Conversiunea a 
dat prilejul unei grăbiri. In locul 


ei se ridică o cooperație subordo- 
nată idealurilor naţionale şi în care 
omul îşi găseşte satisfacerea unor 
interese materiale, indispensabile, 
ca să-l pună în situaţia de a lupta, 
maj departe, pentru triumiul cau- 
sei comune. 


BURSA 


AMELIORARI DE CURSURI IN 
TARGUL LIBER 
27 lanuarie 1938 

Repriza de eri după amiază din 
târgul liber, anunțată în cronica noa- 
stră, s'a menţinul şi în şedinţa de azi, 
S'a putut observa o tendinţă de a- 
meliorare, 

Au îneheiat: 

Renia consolidării 36 5/8, 36 3/4. 

Renta stabilizării 40 7/4, 41. 

Renta împroprietăririi 38 5/8, 38 3/4, 
58,70, 58 3/4. 

Renta desvoltării 38 3/4, 38 7/8, 39. 

Renta 1913 — 41/4300, 57. 

Renta înzestrării mici 7214, 72 5/8. 

Obiig. Judeeţene 500; 63. 

Oblig. Rurale presch., 81. 

Mica, 1140, 1110, 1100, 1110, 1130, 
1140. 

S. T. B., 1190, 1160. 

Letea, 750, 760, 770, 765, 

Banca Românească 565, 360. 

Creditul industrial, 659. 

Reşiţa, 410, 40%. 

Clădirea Românească, 265, 

Steaua Română, 330, 340. 

Creditul Minier, 250. 

LR. D. PP, 63 

Prahova, 135. 

Astra Română 7580. 

CURSUL. DEVIZELOR 


Parte 330-—345 

' New-York 98.15—-100.15 
Londra 439.50—499.50 
Elveţia 22.70—23.15 
Olanda 53.00—56.10 
ltalia 5.49.hb—5.19,66 
Bruxelles 10.65—17— 
Varşovia 18.65—19.5 
Pengoe 26.30—27,50 
Viena 23.50—27.50 
Kkor 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 38%. 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Y'res, fres, 3.30—3.45 (1) 
Lira Palestineană 439.50—499.50 (x) 


25.25—25.75 (x) 
%19.60—519.66 (x) 


Kor, Suedeze 


Lira italiană 


Zloţi 18.65—19,0 (x) 
Otomane 81—85 (x) 
Belgas 10.65 —17 (a) 


3.44—351 (2) 
! Schillingi 25 —26.50 
Elveția 22.70—23.15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
! Olanda 54.30—55.30 (x) 
| Dinari 28,98—3.% 
Peng5 26.50—27.50 
Drahma 105—110 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 58% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 

VALUTE EFECTIVE IN 

TARGUL LIBER 


Franci francezi 1.00—7.30 
Lire sterline aur 1699—1710 
Dolari 2235 —240 | 
Fiorini olandezi 120—130 | 
Napoleon 1410—145 
Leva 1,50—1,75 


Poșta-Rodacţiei 


Inventatorul Anghel Halalai, este ru- 
gat să treacă pe la administraţia ziaru- 
lui nostru. 

Dlui D, Subparâng, Geoagiu. Poezia 
d-voastră e bună şi regretăm că din lipsă 
de spaţiu n'o putem publica. D-voastră 
însă continuaţi să scrieţi, 

Dlui Alexandru Tocilă,  Fântânele-0- 
dorhei, Versurile d-voastre sunt străbă- 
tute de sinceritate și stârneso avânt şi 
entuziasm, Mal citiţi însă literatură bună 
şi mai alea poezii, Voţi reuşi să sorieţi 
Yersuri şi mai bune. Noi regretăm că 
din prioina abundenţii de material lite- 
tar nu vă putem publica versurile, 


«BUNA VESTIRE» 


RADU 


Eîtineste viața 
Gaiea Viatoriei, 81 
Lei 21 Pânză „sure 
m 29 Batista pe 
o. 24 Fine mamii: 
68 Pânza „ue Satie 
n 78 Pânza pi e, 
m 48 Picheturi „ Capoade 
s 65 Poplin., „e camap 
m Î3 CÂTpE venire acauae 
3 29 Chiloţi „catre Dame 
m 29 Ciorapi „e Duma 
m 88 Flanele „ein, 
m 20 Ciorapi pacuateau ca 
» 280 Treninguri Haze 
» 360 Matase ţa rate 
78 Cravate n maur, 
3 130 Pulovere PE ara 
n 65 Şalri a ca aceata 
„n 250 Pijamale 
= 158 Perdele za lat be 


La dur-ri | 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințaţi numai 


Antincvraigic 
Dr.Nanu Muscel 


în cutii originale, conţinând 2 bu- 
line şi numai cu semnătura doctoru- 
lui. Depozit Farmacia N. POPO- 
VICI Bucureşti, Calea Rahovei 265 | 


cu carnet de Bucureşti 
Soter având practică înde- 
lungată, caut serviciu la casă se- 
rioasă, Cunosc electrisitatea şi 
mecanica de calorifer. 


ION GĂINARU 
str. Virgiliu Nr, 39 


Acțiunea srupiietariior 
de autoramioane 


Eri dimineaţă, o delegaţie a Sin- 
dicatului „proprietarilor  profesio- 
nişti de auto-căthioane în frunte cu 
d. 1. Popeseu sa prezentat în au- 
dienţă d-lui ministru al muncii, a 
ducându-i la cunoştinţă doleanţele 
breslei. Delegaţia a fost însoţită şi 
de reprezentanţii asociaţiei proprie- 


tarilor de autocamioane din întreaga | 


ţară care au aderat la această ae 
țiune. 

Domnul ministru a asigurat dele- 
gaţia de tot concursul, delegând pe 
un reprezentant al d-sale să se pre- 
zinte mâine în fruntea delegaţiei la 
d. ministru al comunicaţiilor, pen- 
tru a obţine rezultatul favorabil. D 
ministru al agriculturii a promis tot 
concursul. 


Un minister al eco- 
„omiei naționale? 


D. Sian Ghiţescu, ministrul coope- 
raţiei, a făcut demersuri pe lângă 
preşidenţia consiliului de miniştri 
ca dela 1 Aprilie ministerul coope- 
rației să fie de sine stătător şi cu 
buget propriu. In acelaş timp se vor 
ereia pe lângă acest departament 
noui servieii pentru a fi asigurată 
o cât mai bună valorificare a pro- 
duselor naţionale, 

Dacă Punetul de vedere al d-lai 
ministru Stan Ghiţescu va îi însu- 
şit de preşidenţia consiliului de mi- 
niştri, atunci ministerul eooperaţiei 
se va numi al economiei naţionale. 


A ————— 


Primăria Municipiului Bucureşti |L_ 
ORDONANȚA 


Având în vedere dispoziţiunile art, 
3 şi 3, din legea pentru înirânarea 
şi reprimarea speculei ilicite, publieată 
în Monitorul Oficial Nr. 39 din 17 
lulie 1923; 

Având în vedere şi hotăririle luale 
de către comisiunea peniru eflenirea 
traiului, consemnate în procesul-var- 
bal cu Nr, 547-B, din 21 Ianuarie 
1938; 

Având în vedere drepturile, ce ne 
sunt conierite de legea administra- 
livă şi de legea pentru organizarea 
administraţiunei Municipiului  Bucu- 


reşti; 

NOI, C. C. BRAIESKU, Preşedintele 
Comisiei Interimare Centrale a Munl- 
cipiului București, 

Aducem la cunoștința publică ur- 
mătoarele: : 

ORDONANȚA Nr. 40473/10080, DIN 
30 DECEMBRIE 1937, SE MENŢI- 
NE PANĂ LA NOUI DISPOZIŢIUNI, 
INSA, CU MODIFICĂRILE DE MAI 
JOs: 


1. Cay începere dela 24 Ianuarie 1988, 


Filamentul becului ARGON 
fiind rezistent îi asigură o 
durabilitate neîntrecută 


ARGON 


ELECTROSTAR san 


BUCUREŞTI I, Calea Victoriei, 2 


Fabricaţie 
Românească 


îm FIENI 
Jad. Dâmboviţa 


domn serios căruia 

Căutăm pentru sediul său 

şi împrejurimi mari să se înfiin- 

țeze imediat un depozit de li- 

vrare (iără prăvălie). Ocupaţie 
şi domiciliu indiferente. 

Venit durabil lunar Lei 9000. 

Oierte sub No. 28 la 

„Rudolt_Mosse, Sibin 


99 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developeuză, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Foiografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 3 


(Colț cu Pasajul! Majestic) 
| elefon No. 434/ 


REGIA AUTONOMA C.F.R. 
PU L( ȚiE 


Joi 10 Martie 1938 ora 9 a. m. 
se va ţine licitaţie publică pentru pro- 
curare de pluşuri pentru vagoane. 

Licitaţia se va ţine în sala licita- 
iilor C. F. R. str. Edgard Quinet 
8, etaj 4. 

Informaţii în Foaia Licitaţiilor C 

R 


Em il Jugureanu 
INGINER ELECTRIC! AN și 
RADIOELECTRICIAN E. S. E. 
Str. Italiană, 19. BUCUREȘTI 
Telefon ; 2,54.57 


APARATE de HADLO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparații și reglaje de precizie. 
Serviciul la domiciliu. — uri corect calculate. 


"RAII 
Camiarazir şi prietenii legionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate magazinele cuaceaşiarticolef 


„BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihăilesew 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


F.R. 
No. 309/12. 
REGIA AUTONOMA C.F.R. | 


PUBL (eŢ:E 


ERSTE 

Sâmbătă 5 Martie 1938 ora 9 
a. m. se va ţine licitaţie publică pen- 
tru procurare de linoleum pentru pla- 
toane şi pardositul vagoanelor. 

Licifaţia se va ţine în sala lici- 
taţiilor C. F. R. str. Edgard Quinet 
8, etaj 4. 

Informaţii în Foaia Licitaţiilor C. 

R 


“No. 309/6. 


a _— 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 23.10.44 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


5 DO PTRO DE 7 GEL 3 PEG SCI SI. DS STIRE SH AEP FEAT 
Blânăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Brularii, deci, sunt obligaţi ca, dela 
această dată, să fabrice pâine neagră, 
de bumă calitate, numai de lormat 
rotund și să o vândă cu prețul de: 


Lei 6 (Șase) hucata 


2. BRUTARII ŞI FABRICANȚII 
SUNT OBLIGAȚI Să FABRICE PAL 
NE NEAGRĂ IN CANTITATE SUFI- 
CIENTĂ, ASTFEL CA, CETĂŢENII 
SA POATA FI SATISFACUŢI TOT 
TIMPUL, DECI NU NUMAI PANA 
LA ORELE 10 DIMINEAŢA, CUM 
PREVEDE ORDONANȚA MENȚIONA- 
TĂ MAI SUS. 

3, toate celelalte dispoziţiuni din 
ordonanța No. 40473/10080-B, din 30 
Decembrie 1937, sunt și rămân în | aa A 
vigoare, dacă nu contravin dispozițiu- 
nilor dim prezenta ordonanță. 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi îrsprogabii cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCU ŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


La Balonul Albastru 
Strada Carol No. 62 

Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 
ufactură Confecţiuni, Incăl 


Directorul Serv. Ad-tiv, 
CONST. TH. DINULESCU 


a. 
22 Ianuarie 1998, 


Vinde eftin 


Ramura 


țărănistă deschide în numele 


guvernului campania electorală 


Discursul d-lui Armand Călinescu la Piteşti: „Il 
finit comme il commence, dest la romance“ 


In fața a 600 de tacâmuri, d. 
Armand Călinescu, ministrul in- 
er tr pa în o cata guvernului, 
a tăia ica campaniei elec. 
torale. "E ia 

Faptul de a fi fost ales 
tocmai d-sa, în calitate de 
şef al ramurei ţărăniste, 
ca să deschidă focul orato- 
ric, ne pare destul de sem- 


ia 


li 


(| 


D. ARMAND CALINESCU 


nificativ şi mai aies o indi- 
ie precisă în contra cui 
se concentrează viitoarea 
bătălie. 
Discursul d-lui Armand Că, 
linescu analizat obiectiv cuprin- 
de două părți: un scurt istoric 
al întregului proces politic care 
l-a deplasat de lângă d. Mihala- 
«he spre guvern şi o sumară pro- 
fesiune de credință a nouei ideo- 
logii în care s'a învesmântat, 
ROSTUL NOULUI 
GUVERN 
Partea întâia a discursului, în 
ceiace ne priveşte, mărturisim ne 
pare mai puțin interesantă, fiind 
o chestiune personală a d-sale. 
(Când implacabilul destin te 
obligă să treci dintr'o grupare 
într'alta, eşti obligat la rându-ţi, 


«Ţara nu a putut răspunde u- 
til» — a declarat d. Armand Că- 
linescu, deci «țara se găsea în 
impas», continuă tot d-sa. 

Şi atunci, răspunzând u- 
nor chemări deasu îm 
tereselor de partid, gru- 
parea d-sale a acceptat să 
împartă alături de  parti- 
dul naţional-creştin sacri- 
ficiul guvernării, 

In felul acesta sa alcă- 
tuit guvernul, care, — spu- 
ne  d-sa — reprezintă «o 
reală destindere» şi totdeo- 
dată efortul de reparaţie 
maţională care va goli de 
substanţe celelalte forma- 
ţiuni cari rămân pe tere- 
mul luptei negative. 

După un apel la virtuțile nea- 
mului pentru victoria guvernu- 
lui, d. Armand Călinescu a schi- 


in următoarea frază: «Elle 
init comme elle commence, c'est 
la romance»... 

Cele 600 de tacămuri, 
printre cari se aflau şi 300 
de ţărani, gustând butada» 
au aplaudat frenetic, pe 
subtiluil orator. 


PROFEȚII? 

Nu ştim dacă d. Armand 
Călinescu m'a vrut cumva 
ca prin această frază să 
facă poate că toţ în nume: 
le guvernului, o aluzie şi 
mai subtilă la alte acţiuni 
ce merg pe linia butadei 
d-sale. Me 

Ca om de spirit, d. mimi- 
stru de interne şi-a înche- 
iat discas'sul cum l-a înce- 
put: 


«BUNA VESTIRE» 


Deschiderea Ciclului de 
Conferinţe pe anul 1938 
la Cercul Studențesc Creştin 

de Studii Corporatiste 


Mâine la ora 18 


m., va avea 
loc în sala Soc. Studenţilor în 
Medicină Bulev. Schitu Măgu- 
reanu No. 2, deschiderea ciclu- 
lui de conferinţe pe anul acesta, 
de către d. prof. M. Manoilescu, 


paovedinie de onoare al Cercu- 
ul . 


Când se deschida 
parlamentul egiptean 


CAIRO, 28 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Reuter află 
din sursă demnă de toată încrede- 
rea că Mahmud Pașa, preşedintele 
consiliului de miniştri, se va pre- 
zenta în fața parlamentului în 
ziua de 3 Februarie. 

Mahmud Pașa va da citire de- 
clarației ministeriale, care preve- 
de între altele sporirea armatei e- 
giptene, ridicând numărul ofițeri- 


preşedintelui Uniunii 


arestarea 


naţionale 


a studenţilor români creştini 


Comunicatul ministerului de 


In urma înconştientei iuni din partea unui 
agent al forţei publice, a carei victimă a fost preşe- 
dintele Uniunii Studenţilor Creştini din România, d. 
dr, Milcoveanu, întreaga studenţime şi-a 
înălțat firescul ei protest, către guv d-lor Oc- 
tvian Goga şi A. C. Cuza, aşteptând din partea-i o e» 
xemplară sancţiune, care să pună capăt unui sistem 
instrumentat de 15 ani în contra tineretului român. 

Ca unii ce au fost întotdeauna alături de mişca- 
rea studențească şi'dintrun început i-au înțeles jert- 
fele ei, credem că d-nii A. C. şi Octavian Goga 
nu vor putea tolera asemenea împietate. 

Paima agentului că: tă pe obrazul preşedintelui 
studenţilor din România, apasă ofensator peste în- 
treaga mişcare studenţească cu tot trecutul ei de 
lupte şi de jertfe. 


La Braşov a început zilele acestea 
procesul celor şase studenți dela 
Iaşi, acuzați ca autori ai agresiunii 
săvârşite în primăvară, împotriva 
rectorului Universităţii Mihăilenne. 


în părinteasca dv. înţelegere şi inter- 
vențiey, 
Preşedinte, VIOREL TRIFA 


interne 


TELEGRAMA TRIMISA 
D-LUI PROF. MIHAIL 
MANOILESCU 
«Rugăm respectuos interveniți pen 
tru a se da o satisfacție studenţimii, 
deoarece ea se simte ofensată prin 
pălmuirea de către un agent de poli- 
ție a d-lui Milcoveanu, preşedintele 
Uniunii generale a studenţilor ro- 
mâni, Mişcările de astăzi nu sunt în 
dreptate contra guvernului; studenţi- 
mea nu doreşte să facă dificultăţi, ea 
cere satisfacție. Rog, nu lăsaţi să se 
procedeze într'o chestiune de onoare 
cu alte provocări polițienești, brus- 

cări, loviri şi olense, 


VIOREL TRIFA 
Preşedintele cercului 
studenţese 


«Il finit comme îl com-| lor și soldaților la 40.000. 


mence, c'est la romance». 


țat noua atitudine a rtidului 
| STILEX 


național - țărănesc,  definind-o 


Este probabil ca ode minis- 
tru va cere un vot de încredere, 


Scandal şi bătae în Camera belgiană 


Deputaţii rexiști acuză pe ministrui comunicaţiilor pen- 
tru înlesnirea traficului de arme pentru 
comuniştii din Spania 


BRUXELLES, 2; (Ra- 
dor). — Un mare scandal 
urmat de încăerare s'a pe- 
trecut azi în Camera bel- 
giană, 

Deputatul rexist  Leru- 
itte a acuzat pe d. Marcel 
Henri Jaspar, fost minis- 
tru al Comunicaţiilor, de 
a fi înlesnit traficul de ar- 
me destinate Spaniei gu- 
vernamentale. 


Leruitte cuvântul 
lie». 

Un deputat rezist răs- 
Dunadind printr'o  insu “ă, 
d. Jaspar şi-a părăsit lo- 
rul, repezindu-se la unul 
din deputaţii rexişti, că- 
ruia i-a dat o lotitură. S'a 
încins o luptă între cei doi 
devutaţi, 

In scurt timp, deputaţii 
extremei stângi sau repe- 


«cana 


natorul independent  De- 
grunne, desovitând o inter- 
pelare împotriva ministru- 
lui de interne, a formulat 
vehemente protestări îm- 
potiva politicii acestuia. 
Interpelarea a deslănțuit 
un asemenea tumult, în- 
cât preşedintele a ex- 
pulzat pe Degrunne din a- 
dunare. 

Deoarece, senatorul a 


să cauţi mai apoi şi fundamen- | 
tul etic al acestei treceri). 
Partea doua credem 
că interesează ca ex- : 
plicaţii toată lumea. Şi | deferiţi judecății», 
îm primul rând yguvernul,|  Reamintind apoi recen- 
care după d-sa are primo”. ta deciaraţie a d-lui Van 
dial preocuparea «de a! lsacker, ministrul Econo- 
goli substanța celorlalte | miei, care a afirmat că nu 
formaţiuni politice», ) “a dat nicio autorizaţie în 
Explicând constituirea nou-| favoarea exportului de 
lui guvern, ministrul de inter-! arme în Spania republica. 
ne, dotat cu mult spirit dialec-| nă, d. Jaspar, care a fost 
tic, a arătat că noul cabinet re-| dese ori întrerupt în 
intă «revenirea la o situa- | cursul cuvântării sale de 
soma normală», după «anorma- | deputaţii rexişti, şi-a re- 
la» formațiune a parlamentului | luat locul în bancă, de un- 
dizolvat. de a adresat deputatului 


La această acuzaţie d. 
Jaspar a răspuns: «Nu se 
discută nici cu  Degrelle, 
nici cu amicii săi, ci sunt 


cit spre băncile rezxiştilor 
şi o adevărată bătaie s'a 
dat între cele două ta-| fie ridicată întrun vacarht 
berc, indescriptibil. 

Preşedintele Camerei a AA. 
evacuat tribunele şi a sus- 
pendat şedinţa. 

Bătălia a continuat însă 
chiar şi după întervenţia 
energică şi uşierilor, cari 
încercau să dea afară pe 
bătăuşi. Scandalul a con- 
tinuat astfel că publicul 
şi ziariştii au fost obligaţi 
să părăsească tribunele. 

După o oră de suspenda- 
re, şedinţa a fost reluată 
Zinriştii şi publicul au pu-! 
tut să ocupe din nou tri- 


refuzat să părăsească în- 
cinta, şedinţa a trebuit să 


peze 4 


LONDRA 28 (balcan oriente). 
Veştile sosite din Extremul Ori- 
ent sunt din ce în ce mai neliniș- 
titoare întrucât intervenția Ru 


bunele. Mp A siei Sovietice în conflictul chino- 
In mijlocul tăcerii gene-| japonez pare tot mai probabilă. 
rale, preşedintele  socta-| 


Informaţiile referitoare la con- 


Printre martorii apărării figura 
şi preşedintele Uniunii naţionale a 
studenților creştini, d. dr. Serban 
Milcoveanu. 

Intrucât nu primise citație şi bi- 
letul de drum necesar, d-sa sa pre- 
zentat Miercuri seara la circ. V-a 
de poliție, de unde i se telefonase 
spre a le ridica. La circumscripție, 
însoțit fiind de mai mulţi studenți, 
d-rul Milcoveanu a fost izolat de a- 
ceştia şi sechestrat de orgamele po- 
liției. Mai mult, unul dintre comi= 
sari l-a şi pălmuit. 

TELEGRAMELE CEN- 

TRULUI STUDENŢESC 

BUCUREŞTI 

Publicăm mai jos texiul telegrame- 
lor trimis> de «Centrul studenţesc 
Bucureşti»: 

D-LUI MINISTRU PROF. 
A. C. CUZA 


«Vă rugăm respectuos  interveniţi, 
căei studențimea română a fost grav 
olensată, preşedintele Uniunii națio- 
nale fiind pălmuit de un agent de poli- 
ie, 

. Nefiind în intenția noastră a face 
nici o dificultate, ne punem nădejdea 


ria Orientală şi în provin- 
ciile de coastă, 

El vorbeşte de asemeni 
de construcția unor baze 
aeriene şi submarine. Du- 


Comunicatul ministerului de interne 


După cum am anunţat ieri, după 
primirea acestei telegrame, d. prim- 
ministru Octavian Goga a ordonat 
imediat anchetarea cazului. 

Ieri după amiază, ministerul de 
Interne a dat următorul comunicat: 

Domnul ministru de interne lu- 
ând cunoştinţă de incidentul petre- 
euţ între doctorandul Milcoveanu 
şi un ofiţer de poliţie a dispus ima- 
diat o anchetă. 

Prezentându-i-se apoi dosarul de 
către domnul general Gabriel Ma- 
Tinescu prefectul poliţ.ei Capitalei, 
domnul ministru de interne a pus 
urmățoarea rezoluţe: 

Imtrucât din actele dresate rezul- 


tă că autoritațea poliţienească a 
executat un mandat al Tribunalu- 
lui Militar şi că Doctorandul Milea 
Yveanu s'a făcut vinovaţ de ultra- 
giul adus unui funcţionar publie, 
în exerciţiul atribuţiunilor sale le- 
zale. Se vor întocmi imediaţ actele 
de trimitere în judecată pentru in- 
tracţiunea comisă, 

Intrucât pe de altă parte din ace 
las dosar se constată că agentul 
Zbărciog s'a făcut vinovat de lovi: 
re asupra unui cetățean adus în fa- 
ţa autorităţei va îi şi el trimis în 
judecată pentru infracţiunea cami- 
să, fiind şi suspendat. 

Executarea de urgenţă 


Guvernul trebue să intervină 


Contratele «Universul» publică în 
numărul de azi următoarele: 

Credem că guvernul are 
datoria să intervină spre 
anu amărâ inutil viaţa 
studenţească. Dacă la mij- 
loc este o vină a Cuiva, să 


Rusia va intervani 
in conilictul chino-japonez 


intensa pregătiri militare sovietice în Siberia Orientală 


dispune deja de peste 100 
submarine la Wladivostok 
şi peste 500 avioane de di- 
ferite tipuri, repartizate 
la aeroporturile din jurul 


pă relatările sale, Rusia ar | acestui oraş, 


STIRI POLITICE 


D. avocat Radu Rosetti, în 
pledoaria sa în procesul Tone- 
garu a făcut imputări presei şi 
în special ziarului nostru că ar 
fi făcut atmosferă favorabilă a- 
cuzatului înainte de începerea 
procesului. 

Ne miră faptul că d. Radu 
Rosetti, bătrânul  franemason 
notoriu, decanul sub al cărui 
decanat s'au înscris în Baroul 
de Ilfov cei mai mulți jidani 
de la război încoace, decanul 
care a tăcut laş când Moţa şi 
Marin — colegii lui mai tineri 
pe cari avea datoria să-i apere 
— au fost svârliți, fără nici o 
formă legală, în cazematele Ji- 
lavei, îndrăzneşte să ne dea 
lecții tocmai nouă. 

De altiel credem că imputa- 
rea ce ni s'a adus este gratuită, 


de oarece orice om de bună cre- 
dință ar îi văzut că noi suntem 
Singurul ziar care nu am dat 
extindere  desbaterilor . acestui 
proces şi nici unui alt caz de a- 
cest gen, fiindcă suntem de pă- 
rere că publicitatea largă dată 
acestui lel de procese este re- 
probabilă. Deci este cu atât mai 
regretabil că suntem amestecați 
în pledoarii «procausa», care nu 
ne privesc, 


Membr.i tineretului georgist, întru 
niți aseară în şedinţa extraordinară, 
oțeliți timp de opt ani în lupta desin. 
teresată şi națională a d-lui Gh. |. 
Brătianu, socotesc ca condiţiile în 
care se desfăşoară procesul reintre 
girii partidului național-liberal sunt 
cu totul ofensatoare pentru demnita- 
tea tineretului şi a preşedintelui său, 

In faţa acestei situațiuni, tineretul 
În unanimitate a luat hotărîrea de a 
urma necondiționat pe preşedintele 
său, d. Mihail Sturdza, solidarizându. 


se cu atitudinea pe care d-sa va înțe- 
lege să o ia. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE 


Li 

Intr'un ziar de dimineaţă se a- 
nunţă că d, avocat PETRE VIFO- 
REANU va candida al doilea pe lis- 
ta guvernamentală la Muscel. 

D-sa ne roagă să dăm cea mai 
categorică desminţire acestei intor- 
maţiuni, întrucât nu candidează 
nici pe o listă 


«Frontul Românesc» desminte 
încheierea unui acord electoral 
cu partidul agrar sau cu noua 
grupare haşistă. 


La ministerul de finanţe au înce- 
put lucrările pentru întocmirea bu- 
getului. 

. 

D. Iuliu Maniu, a fixat la Cluj, 
candidaturile naţional ţărăniste pen 
truArdeal şi Banat, urmând ca la 
întoarcerea d-sale în Capitală să 
fixeze şi în restul ţării, 


D, prof. A. C. Cuza a făcut o vi- 
zită 1. P. S. Patriarhului Miron. 


D. Ion Mihalache, va vorbi Dumi- 
necă la o serie de întruniri în ju- 
deţul Muscel. 

Azi dimineaţă a avut loc la d. 
Dinu Brătianu o importantă 
consfătuire la care au participat 


list al Camerei Hymans a 
ținut an discurs, atacând 
cu violență pe rexişti, pe 
cari i-a calificat drept ca- 
lomnintori şi de răspunză. 
tori pentru incidente. 

ȘI SENATUL A AVUT 0 

ŞEDINŢA AGITATA 


Cancelarul H tler 
va fate dociaraţii 


— După informațiuni din sursă 
autorizată, cancelarul Hitler ur- 
mează să facă Duminică în faţa 
Reichstagului, special convocat 
pentru ora 15, importante de- 
clarațiuni asupra politicei in- 
terne şi externe a Reichului. 

In cercurile oficiale germane, 
ştirea aceasta nu este nici con- 
firmată, nici desmințită. 

CIEL FE ae SUNA E EIN IREZACIE 


Grija Angliei gen- 
tru coionii 


ALEXANDRIA 28 (balcan orient). 
Pentru a-şi asigura dominaţia asu- 


BERLIN 28 (Balcan oriente). | 


centrări masive de trupe sovie- 
tice şi pregătirea precipitată de 
baze navale şi aeriene în regiu- 
nea W ladivostok-ului, de care sa 
vorbit cu insistență în cursul a- 
cestei săplămâni în presa mon- 
dială, au fost din nou confirmate 


Tot atât de agitată a! de călătorii sosiți din acele re- 
fost şedinţa Senatului. Se-| 


giuni. 

Intr'adevăr un voiajor 
comercial englez sosit a- 
cum dintr'o călătorie fă- 
cută în provinciile mariti- 
me sovietice, relatează că 
U.R.S.S. face intense pre- 
parative militare în Sibe- 


imprumutul Nostru 


Am cerut acum două luni ci- 
titorilor şi prietenilor ziarului 
nostru, sacrificiul de a ne ajuta 
să trecem un moment greu. 

Am primit din toate colțurile 
țării sume de bani care pe lângă 
faptul că ne-a îngăduit să tre- 
cem un impas, au dovedit şi ce- 
lor mai sceptici că «lipsa de so- 
lidaritate» a românilor este tot 
o formulă perfidă aruncată de 
duşmanii noştri de totdeauna, 


Acord chino-sovietic 


TOKIO 27 (Rador). — Toate 
ziarele japoneze publică infor- 
maţii referitoare la acordul pe 
care trimisul special chinez Sun 
Fo Var îi încheiat la Moscova. 

Prin acest acord, Uniunea 
Sovietelor ar îi promis Chinei 
un ajutor financiar considera- 
bil precum şi sporirea armatei 
din Monsolia Exterioară. 

După ştirile venite din China, 
întreaga zonă de frontieră ca şi 
litoralul Uniunii Sovietice din 


vecinătatea  Manciukuo-ului se 
află în stare de războiu. 

Numeroase submarine, tunuri 
şi avioane au sosit la Vladivos- 
tock, care este astăzi piatra un- 
ghiulară a unei linii fortificate 
neîntrerupte ce se întinde în 
lungul frontierelor manciuriene 
până la Cita. 

Ziarele socotesc că Mos- 
cova nu va interveni activ 
în conflictul chino-japonez 
ci se va strădui prin toate 
mijloacele să susțină gu- 
vernul central chinez în 
rezistenţa acestuia împo 
triva Japoniei. 

Presa arată totodată că 
consulatul general japo- 
ne: din Vladivostock este 
ținta unor atacuri  conti- 
tinui şi că, practic vorbind 
el este izolat de restul lu- 
mii, 


lei, sumă care pentru moment 
ne este suficientă. Inchidem de- 
ocamdată subscripția, rămănând 
ca în viitor să cerem din nou 
sprijinul prietenilor, atunci 
când nevoia ne-o va impune, 
Mulţumim tuturor celor cari 
ne-au împrumutat sau ne-au do- 
nat sume de bani şi-i rugăm să 
creadă că pe lângă serviciul ma- 
terial care ni l-au făcut, 
ne-au dat şi o dovadă în plus a 


pra ţărilor din Orientul apropiat,| pentru a ne dezbina. 


d-nii Gh. Brătianu, Gh. Tătă- 
răscu, Richard Franasovici şi 
alți fruntași liberali. 


Anglia continuă să-şi întărească 
bazele sale aeriene existente, iar a- 
colo unde nu există, să şi le creieze. 


E, 


Dejun în onoarea 
d-lui M. Ostrovsky 


Se ştie că d. Ostrovskilva avea loc la ministe- 
ministrul al U. R. S. $. la|rul afacerilor străine un 
Bucureşti a fost rechemat sea dat cr eligaieatr 3 
urmând a părăsi țara peste |jiului de miniştri, la care 
câteva zile. va lua parte întreg corpul 

In onoarea d-sale, astăzi | diplomatic. 


Am strâns până acum 316.000 


Au mai subsoris;: 
Gecon, Loco, DONAȚIF 
1. C., Făgăraş 


$. P. Ilișești, Suceava, DONAJIE 
Cuibul <Majadahonda>, DONAȚIE 


D. M., Loco, DONAȚIE 

D. V., Paşcani 

Il. Ș., depozitar, Constanța 
David Baciu, Luduş 

C. M., Ploeşti, DONAȚIE 
Cuibul Navalcaraero, DONAȚIE 
Iza S$., Loco, DONAȚIE 

M. G., Loco, DONAȚIE 

X. Y., Tg.-Mureş, DONAȚIE 
Cuibul G-ral 
Marin loan, jud. Olt 


«EMINESCU» S$. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3-2 


arnorosclhii; Pan ciu 


dragostei de care suntem încon- 
jurați în lupta noastră. 


SALAM ANCA 28 (Rador) 
Corespondentul Agenţiei 
D.N. B. transmite următo- 
rul comunicat naţionalist: 

In Cursul zilei de eri, 


1.000 | pe frontul Teruel, trupele 
500 |lrepublicane au atacat în 
500 | două rânduri poziţiile 


500 |moastre dela sud-est de 
500 |Celdas, aruncând în luptă 
1.000 120 care de asalt, Atncuri- 
1.000 |ze au fost respinse. Tirul 
500 |artileriei naţionaliste, deo 
500 |sebit de ucigător, a cuazat 
500 | amari pierderi inamicului. 
500 Două care de asalț au 
1.000 |fost imobilizate de tu- 
2.000 | murile anti-tanc ale naţio 
500 |mnaliştilor. 


In sectorul Singra a fost 
Redactor-responsabil: 


V. Olaniuc-Stere 


se arate care este ea, dan 
limpede, precis şi imediat, 
Opinia publică, ce urmă 
reşte cu atâta interes mig- 
carea studențească, tre- 
bue să ştie dece a fost păl- 
muit reprezentantul ei de 
un agent de poliţie şi cum 
înțelege guvernul d-lor 
Cuza şi Goga să spele a 
ceastă gravă ofensă. 

Provocarea studențimeil 
creştine în momentul de 
faţă constitue mai mult 
decât un act necugetat; 
constitue un ultraj adus 
ideii care o animă şi soco- 
tim că nu d-nii Goga şi Cu- 
aa vor putea tolera aseme= 
nea impietate. 


Noua constituţie 
a Ltuanie: 


KAUNAS 28 (Rudor), — Proectul 
noii constituții a fost depus eri pe 
biroul Seimului. 

Proectul cuprinde 131 articole. BN 
sporeşte între altele puterile pregea 
dintelui republicii, care va pulea în 
viitor să declare răsboi şi să încheie 
pace. In proect nu se vorbeşte de 
minoritățile naţionale, se sublinia» 
ză umai că în anumite regiuni se 
va permite folosirea şi unei q două 
limbi pe lângă lituana. i 

Constituția prevede deasemenea 
întâietatea statului în domeniul 6= 
economic, | 

| Inregistrarea stării civile devine 
obligatorie. 

Wilno este declarată capitala Li- 
tuaniei 


Situaţia pe frontul Teruel 


Comuniştii au fost r:spinși 


respins deasemena un a- 
tac al carelor de asalt. 
Pierderile republicanilor 
au fost foarte mari. Intre 
altele artileria naţionalis- 
tă a distrus două tancuri. 


krme sovietice 
pentru China 


PEKING 29 (Rador) — 
Corespondentul Agenţiei 
Reuter transmite: 

Din sursă demnă de în- 
credere se anunţă că din 
Uniunea Sovietelor a. 
fost trimise până acum în 
China 600 de care de asalt 
şi peste 200 avioane. : 


ANUL Ii. No.275 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
DEEE PETRE 


Despre o întreiță canalie 
II n a RR TEA 


Redacţia 
] 


de RADU GYR 


Sunt ani de zile decând în Ministerul Educaţiei se lătăeşte o triplă 
caracatiţă. Profesorimea şi învățătorimea cunosc, de mult, sinistrele ven- 
tuze ale acestei întreite canalii direetoriale. 

Trista celebritate a celor trei canalii a mai căzut odată sub peniţa 
noastră. Am scris atunci, cu durere şi revoltă, înfierând toleranța 
vinovată a şirului de excelenţe care s'au succedat în fruntea departa- 
mentului şcoalelor, cu eleganţă, cu «programe», cu «transformări radi- 
cale», cu «viziuni noui» pentru educaţia publică, dar care n'au avut ele- 
mentarul curaj să deschidă, larg, ferestrele ministerului, dezinfectându-l 
şi descotorosindu-l de cei trei «directori» abuzivi deveniți atât de odioşi 
lumii noastre didactice. S'au perindat guverne și, în fotoliul solemn al 
Instrucțiunii, au surâs grațios tot soiul de miniştri de toate culorile şi 
de toate dimensiunile. Toţi au cedat, însă, invariabil, sub strania hipnoză 
a acestui nefast trio direetorial care i-a supus, din primele momente, i-a 
dominat şi i-a manevrat după voe. Să fim îiertaţi, dar ăsta e adevărul. 
Excelenţele trecute în procesiune pe la Ministerul Educaţiei au fost re- 
duse la un gentil rol decorativ, la o amabilă ornameniaţie de salon. Re- 
sorturile Ministerului au rămas, însă, îneleştate tot în braţele hidoase ale 
trimității pângăritoare. Faimoasele trei canalii, tolerate — de cât timp? 
de-o veşnicie? — în acel Minister, au continuat să stăpânească, sub toate 
guvernele, destinul înlăcrimat, al învăţătorimii, jalbele protfesorimii ne- 
eăjite, — fără ca nimeni şi nimic să le poate disloca din jilțurile unde 
“au cramponat. In zadar au bătut la uşa ministrului dascălii obidiţi, dela 
ţară, cu păsurile, cu tristeţile, cu nedreptăţile aduse lor... Ei erau siliţi 
să treacă, umiliţi cu fruntea plecată, prin cabinetul «directorului gene- 
rul», unde să pupe mâna de vizir atotputernic şi să-şi lase birul pe un 
colţ de birou, ori de nu, să stârnească împotrivă-le fulgerele unei neîn- 
durătoare prigoane... 

Tu zadar au tânjit la uşa ministrului, zeci de profesori de liceu, cu 
drepturi vechi de transferare sau detaşare, cu stimă şi dragoste pentru 
catedră, cu activitate în carieră ca un inel de aur... Tânga lor n'a fost 
ascultată, iar bieţii oameni — jefuiți de drepturi şi legalitate — au tre- 
buit să îndure toate capriciile, toată perfidia şi tot sadismul unui alt 
«director general» atotputinte... Insfârşit, în cabinetul celuilalt «director 
general» — întunecat la ereer şi la conştiinţă ca tenebrele unei nopţi de 
smoulă —, învăţământul feminin profesional a fost constrâns să-şi înă- 
buşe plânsul şi indignarea pe canapeaua direetorială, care, numai ea, pu- 
tea să acorde un «post», ori să soluţioneze o cerere venită... 

Sunt lucruri ştiute. Arhicunoscute.... Ele au umplut de revoltă, ani la 
Tând, profesorimea, — dar n'âu reuşit să seandalizeze, câtuşi de puțin, pe 
niciunul din miniştrii senini şi înfăptuitori de «reforme», perindaţi pe la 
departamentul şcoalelor. Amabilele excelențe au tratat, cu deosebită 
gurtuoazie, insolenţa, insinuarea şi abuzul clor trei canalii. 

In loe de sancţiuni puternice, în loc de-o grabnică deparazitare a 
ministerului, fiecare excelenţă şi-a interogat suav, cu duioşii infantile 
de zâmbet, pe «directorul general» preferat, devenit «consilier» şi «mână 
dreaptă» : 

— Ce zici, Kiriţeseule? 

Sau: 

— Ce zici, scumpe Ghiţescu? 

Şi totul se aranja de minune... Tripla canalie sa îmbuibat ma! de- 
parte, şi-a făcut rosturile, şi-a pricopsit neamurile şi s'a auto-numit la ca- 
tedre universitare scoase ca din pământ după o noapte de vis trandafiriu. 
De pregătirea ştiinţifică a acestei triple canalii, credem că nu mai e ne- 
voe să vorbim. Ea este şi ridiculă şi nulă, 

De una din canalii știm că dă din mâini şi se îngâmtă pedantla o 
catedră de «filosofia gimnasticii», sau aşa ceva, pe care singură şi-a 
creiat-o pentru uzuri şi desfătări personale... 

Dar ce naiba o putea glăsui cea de-a doua canalie, cu besne cere- 
brale în cuvinte, — tot dela o catedră universitară pe care şi-a inventat-o 
şi modelat-o pentru uzutruct, — iată ce nu putem înţelege! Acest «di- 
rector general», auto-uns şi <profesor universitar», e un fel de vid am- 
bulant, un fel de tenebră înscrisă, cu salariu gras, în buget... Atâta tot. 

Zilele trecute, un tânăr om de ştiinţă a dovedit, într'un articol şi do- 
cumentat și plin de bun simţ, nulitatea patentă, compromiţătoare, a unei 


(Continuare în pag. 3-a) 


Centenarul seminarului central 


8 Pagini 3 Lei 


şi Administrația: 
UCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj îi. 


TELEFOANE 


Direeția, Redacţia o a e 4.8434 
Administraţia . .... 
Tipogrofia . 


4.85.82 
7756 


1. ..4 


Reînvierea datinelior stră moşeşti. Pluguşorul legic nar la Brăila. | 


O:zdinea legala 


Ne vom îngădui să fixăm, cu 


3. <Adumarea deputaților se 


textele în mână. câteva liniitcompune din deputaţi aleși de 


mari ale ordinei legale. Actuali- 
tatea întreprinderii noastre nu 
poate fi de nimeni contestată. 
Dar ce este ordinea legală? 
Totalitatea normelor de disci- 


plină a vieţii colective, norme e- 
dictate de organele reprezenta- 
tive, sub formă de legi. 

Ordinea legală este auto-dis- 
ciplina ce-și impune colectivita- 
tea naţională prin rep/zentan- 
ja sa autorizată, este cunoaște: 
rea unor limite, tocmai spre a 
garanta exerciţiul liber al unor 
drepturi necesare. 

Prin Constituţie şi legile sub- 
sequente se statornicesc liniile 
mari ale ordinei legale. 

lată câteva: 

1 Românii, fără deosebire de 
origină etnică, — de limbă sau 
de religie, au dreptul de a se a- 
duna pașnici şi fără arme, con- 
formându-se legilor cari regu- 
lează exercitarea acestui drept 
pentru a trata tot felul de ches- 
tiuni; întru aceasta nu este tre- 
buinţă de autorizaţie prealabilă» 
(art. 28 Constituţie). 

2. «Constituţia garantează tu- 
turor libertatea de a comunica 
şi publica ideile şi opiniunile lor 
prin grai, prin scris şi prin pre: 


Mâine se va sărbători centenarul se- 
minarului central din București. 

Se cuvine să însemnăm acest eveni- 
ment în roșu, solemn chenar calenda- 
ristic, — centenarul seminarului cen- 
tral fiind nu numai prilejul unei oa- 
recari aniversări, ci și recunoaşterea 
unei strălucite victorii a ortodoxiei în 
viața socială românească. 

Aceustă instituție ma format numai 
preoți vrednici, cari au răspândit în 
satele. şi oraşele vechii Românii lumi- 
na adevărurilor creștine, dar a dat şi 
o serie de absolvenţi, cari, alegându-şi 
alte cariere, au devenit medici, magis- 
trați sau profesori excelenți, adevărate 
glorii ale intelectualității româneşti, 

Intelectualii, cari au avut la baza 
culturii lor educația austeră, de mare 
ținută duhovnicească, a seminarului 
central şi-au păstrat şin cariera laică 
pecetea elevatei atmosfere din men- 
ționata instituţie, 

Astfel, laicismul raționalist al mul- 
tor intelectuali români a fost anulat 
de spiritul dreptcredincios al atâtor 
cărturari formați la şcoala seminaru- 
lui central, unde educarea tinerelor. e- 
lemente sa făcut întotdeauna cu mare 
grijă creștină. 

Intelectualitatea românească 
profund îndatorată seminarului  cen- 
tral, care a ştiut să păstreze în tot 
decursul existenței lui o reconfortantă 
linie de evlavie sineeră şi de românism 
ŞInCer. 


i e 


Intelectualii acestei şcoli au dus în 
Jargurile vieţii lor torța încredințată de 


instituția, care — fără reclamă sau 


să etc.» (art. 25). 


cetățenii români majori, prin 
vot universal, egal, direct, obli- 
gator și seeret pe baza repre- 
zentării minorităţii» (art. 04), 

4. «<Alegătorii cari nu îşi var 
exercita, fără “temei. legitim. 
dreptul de vot, se vor pedepsi 
cu amendă civilă de 500 lei...> 
(art. 09 din legea electorală). 

5, «Lucrările ce se vor efectua 
de Comisiunea Centrală electo- 
rală se împart în trei categorii 
principale: 

1. Repartizarea mandatelor 
grupărilor politice pe ţară; etc. 
(art. 89 Leg. elect.). 

În rezumat deci, textele enu- 
mărate stabilesc următoarele 
norme: 

Fiecare cetăţean român, din- 
tre acei cari îndeplinesc condi- 
tiunile de vârstă şi capacitate, 
are dreptul să se adune cu alţii 
spre a discuta orice fără nici o 
împiedecare din partea autori- 
tății. 

Fiecare cetățean are dreptul 
de a-şi comunica ideile prin 
grai, deci de a se mișca liber 
oriunde în acest scop. 

Fiecare eetățean are un vot 
egal direct, obligator etc., adică 
faultatea de a-şi exprima voin- 
ţa, în ordinga publică, întocmai 
ca toţi ceilalți. 

Mai mult, e vorba de obligaţia 
votului, sancţionată prin amen- 
dă în caz de neexercitare. 


publicitate — a fintit întotdeauna să 
moduleze caractere drepte din elemen- 
tele ce i se încredinfau, 

100 de ani ai unei şcoli româneşti e 
e sărbătoare, 

Omagiem trecutul luminos al aces- 
tei instituții şii dorim, în timpurile 
noastre de mari prefaceri, o ascensiu- 
ne necontenită spre cerurile largi ale 
unei țări definitiv creştine, 


Mircea Streinul 


Propaganda în statul totalitar 


Insfârşit, legile recunuse exis- 
tența, pe ţară, a partidelor poli- 
tice, organisme destinate a în- 
lesni afirmarea și difuzarea idei- 
lor politice, precum şi pregătirea 
elementelor de conducere. Astfel 
se conturează un aspect al ordi- 
nei legale. 

Ce se întâmplă însă? Printr'un 
act al puterii executive se intro- 
duc norme, cari contravin acestei 
ordini legale. Şi anume: se spune 
că «persoanele străine de o cir- 
cumscripțiune electorală, cu ex- 
cepțiunea candidaţilor, vor fi îm- 
piedecate dea întreprinde orice 
fel de azitaţiune cu caracter po- 
tic»; iar în al doilea rând «se in- 
terzice oricărui funcţionar public 
participarea la propaganda sau 
demonstrațiile politice». 

Așa dar, prin aceste dispoziţii 
se interzice dreptul liberei întru- 
niri şi comunicări oriunde a ider- 
lor sale politice; se suprimă un 
element esenţial al partidelor po. 
litice: extinderea lor pe ţară, prin 
faptul fixării unui domiciliu €- 
lectoral forţat; se ştirbeşte drep 
tul de vot, care implică şi drep- 
tul de a fi instruit şi de a instrui, 
deci dreptul de propagandă. 

Cui folosesc aceste restricţii ale 
unor drepturi câştigate de la sin- 
gurul organ legitim? Nimănui. 
Ele reuşesc în schimb să com- 
pomită ideea ordinei legale. 


ALEXANDRU CONSTANT 


Desigur că nu. Eticheta nu are 
nici o legătură cu conţinutul. A fost 
însă lansată cu intenţie de presa 
iudaică din întreaga lume pentru a 


SS ZIZU 
SOIA 
A 2: 


ss ae zale io ORBlAt 0 „ul: APRaO aai DR al ze AEG ac ma] 
— |. Obiect.vul — 


Inainte de-a lămuri noţiunea «pro- 
pagandă> şi de-ai fixa obiectivul, 
trebue să stabilim distincţia netă 
între stat dictatorial şi stat auto- 
ritar. 

Dictatură înseamnă oprimare, si- 
luire. Statul dictatoriul este forma 
pe care o îmbracă guvernarea unei 
minorităţi nepopulare cu ajutorul 
torţei asupra unei masse cu senti- 
mente şi idealuri protivnice celor 
ce-o cârmuese, Dictatura se bazează 
pe frică şi se menţine prin teroare. 
E întotdeauna în folosul unei clase 
sau a unei persoane. 

«Statul totalitar» sau «statul auto- 
ritar»>, însă, are la bază cu tolul alt 
principiu călăuzitor decât diciaturi- 
le. Intreaga massă, întregul popor, 


participă la guvernare. 


La un moment dat se produce în 
massa naţională o unitate totală de 
simţire între toţi membrii compo- 
nenţi. Națiunea întreagă voieşte un 
anumit regim sau o anumită persoa- 
nă, drept căpetenie. Voinţele tutu: 
ror indivizilor izolaţi se topese în- 


face odios orice regim totalitar, pen 
tru a provoca confuzie în ochii mas 
selor, între statele dictatoriale — cu 
tot cortegiul lor de triste amintiri 
— şi noile regimuri necunoscute în- 
că şi insuficient definite. 

După această introducere lămuri- 
toare să arătăm necesitatea functiu- 
nii propagandei în statele totalitare. 

In democraţie — se spune curent 


tr'o singură voinţă unitară. E o eli- 
pă de totală înfrățire de simţă- 
minte, o clipă mare de trăire co- 
mună a aceluiaș ideal. Un fenomen 
social nou, apărut în vremurile 
noastre şi care carteterizează atât re 
gimul fascist italian cât şi pe cel 
al lui Hitler. Regimurile totalitare 
au dec; la bază vointa unanimă a 
întregii naţiuni. 

Poate fi denumit dictatură acest 
fenomen de liberă şi entuziastă par 
ticipare a unui întreg popor? 


— poporul guvernează prin aleşii 
săi. La fiecare schimbare de regim, 
sau — în alte ţări cum e în Franţa, 
— la un anumit termen. poporul e 
chemat să se pronunţe şi să-şi in- 
dice guvernanţii. 

Alegerea se tace de jos în sus, se 


ritmetică a voturilor, indiferent de 
ca itatea sau competenta lor. 

Cum vedem există totuş un con- 
trol asupra celor chemaţi să guver- 
Mtz, 


M 


3 


| (Bineinţeles că noi nu disentăm 
aici decât din punct de vedere vur 
doctrinar, luând * dezideratele de- 
mocratiei drept realităţi. In prac- 
tieă, ştim însă eu toții, voinţa cea 
mai viciată în exprimarea ei este 
tocmai în democraţie. Fie prin con- 
rupţia banului ca în demoecraţiile 
apusene, fie prin teroarea jandar- 


mului — ca la noi. 
In statul totalitar alegerea se face 
— contrariu democrației — de sus 


| în os. Acela care prin personahta: 
tea şi valoarea sa sa impus odată 
! națiunei. alege la rândul său Pe 
cei de sub el. Pe aceia pe care el 
|si crede ca pe cei mai competenţi 
„si mai demni de-a conduce povorul. 
| Guvernul nu mai «cade». nu se 
mai schimbă din patru în patru 
Di In locul lipsei de continuitate 


+ permanenţa şi competenţa. 
Controlul se face de sus în Jos, 
prin contact direct şi continuu. 
| Dar massa naţională rămâne a- 


tunci în afară de acest proces, ro- | 


Liini 23| lanuarie 1938 


UNA VESTIRE _. 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTRINA ROMANEAJCA 


Redactor şef 


MIHAIL icter et cra 


[i aa za a 
ABONAMENTE: 
ian Lei 700 ian Lei 500 
Comune urbane | 6 luni > 350 Comune rurale | 6 luni > 259 
3 luni > 175 3 luni » 125 


TEZA POLONIEI 


: Insfârşit se pare că ne-a venit mintea la cap, se pare că juridicismul 
intempestiv al verbosului nostru cancelar a putut fi potolit, se pare că 
sfaturile date de toată lumea cu bun simţ au început a fi urmate, se 
pare că punctul de vedere realist înfățișat de aliata noastră esenţială, 
Polonia, Sa impus prin tăria dreptăţii sale. 


Cel puţin asta deducem noi dintr'un comunicat oarecum încâlcit dar 
totuşi îmbucurător apărut ieri în oficiosul guvernului «Ţara Noastră». 

Se spune acolo că ministrul nostru de externe, în urma plângerilor 
depuse împotriva României de diverse asociaţiuni jidoveşti «va pune în 
discuţiune întreaga procedură relativă la controlul minorităţilor, adop- 
tând punctul de vedere al Poloniei, exprimat de acum trie ani de către 
d. col. Beck, cară 

Această atitudine constă în a cere o reală responsabilitate şi un tra- 
tament egal pentru toate ţările cari au minoriăţi, înlăturându-se deose- 
birile de tratament». 

E foarte bine că s'a adoptat acest punct de vedere, numai că Polonia 
nu S'a oprit aci. Ea nu Sa mărginit, în 1934, să ceară platonice egalitate de 
tratament pentru toate naţiunile. Polonia a mers mai depare, ea a refu- 


vat să'se mai supună controlului internaţional exercitat de Liga Naţiu- 


milor atâta timp cât toate naţiunile nu se supun acestui control 
Pract.e lucrul acesta echivala cu o denunţare a tratatului minorităţi- 


! lor, care — prin repudierea controlului — era lipsit de orice conținut. 


E România hotărâtă să urmeze până la capăt această cale, adică să 
adopte întru totul atitudinea Poloniei din 1934? 

lată ce nu se desprinde clar din nota publicată ieri 
Noastră». 

Cu toate acestea, cu toate că nu se ştie încă precis dacă guvernul va 
urma întru totul atitudinea Poloniei, citim eu surprindere într'o parte din 
presa noastră disperate semnale de alarmă. 

Chiar «Universul», atât de măsurat de obicei în aprecierile sale, se 
arată foarte îngrijat. 

In loc să fie încurajat din toate părţile, ca să se angajeze cât mai 
categorie pe calea unor măsuri radicale, guvernul e tras de mânecă în- 
dată ce încearcă — cu foarte multă timiditate şi chiar teamă — să îa o 
măsură mai îndrăzneață. 

E justificată această alarmă, e întemeiată această frică? 

Noi credem că nu! 

Şi pentrucă e vorba de teza poloneză, să rememorăm puţin întâmplă- 
rile din 1934. 

In Octombrie-Noembrie 1934 Polonia — care nu ducea şi nu duce 
încă o politică antisemită — refuză să se supună controlului internațio- 
na], ceeace echivalează practic, cum am arătat mai sus, cu o denunţare 
a tratatului minorităţilor. Ş 

Rezultatul? "Toată presa mondială s'a năpustit asupra Poloniei. Fran- 
ta, Anglia și Rusia Sovietică au încruntat din sprâncene, chiar România 
— aliata Varşoviei, aliată care avea un interes esențial ca precedentul 
polonez să triumfe — sub conducerea d-lui Titulescu, a lovit în Polonia. 

Rezultatul final? D. colonel Beck, ministrul de externe polonez, şi-a 
menţinut integral punctul de vedere, iar teza polonă a rămas în picioare 
până azi. 

Ceeace a reușit Varşoviei în 1934, poate să reuşească mult mai uşor 
Rucureştiului — care poate invoca precedentul polonez — în 1938, 

Se cer însă două condițiuni : curaj, hotărâre, persistență și... un mi- 
nistru care tace şi face, ca d. colonel Beck. 


MIHAIL POLIHRONIADE 
EI E RE A RE E E RP ERE DA EEE IC ZE 2 EI E 


Probiema căminelor studenţeşti 
[ii A timpii mov cuci oi ia Nea 0 OR ar RR E arta 


— Studențimea română se agită ia- 
răși. Da astă dată pentru motive cari 
privesc direct demnitatea şi onoarea u- 
nui tineret dela care au pornit întot- 
deauna marile  elanuri sufleteşti în 
viața acestui neam, Dar greşesc când 
zic  «deastădată»,  pentrucă studenți. 
mea română toldeauna sa ridicat când 
a fost vorba de onoarea şi demnitatea 
ei călcată până acum de loale guver- 


de «Ţara 


Cum se va rezolva acesț incident, Poa- 
fe .se vor lua din nou măsuri contra 
studențimii care dela o vreme sa în- 
vățat cu loviri şi cu nedreplăți de tal 
felul. Dar poate va fi satisfăcută, pen- 
trucă nu trebue să uităm că avem în 
fruntea guvernului un poet şi-un. pro- 
fesor universitar care luptă de şase 
decenii pe linia celui mai intransigent 
naționalism, Știm că nu veneratul A. 


nele noastre. Președintele studențimii 
din întreaga țară, a fost pălmuil de 
un agent de poliție. Palma aceasta a 
căzut greu peste obrajii tineretului ca- 
re în iarna trecută a fost isgonit dela 
Universități şi din cămine în mijlocui 
ernui. In adunarea generală a Centru- 
luj Studenţesc din Capilală, abia vor: 
biseră reprezentanţii acestui lineret ex- 
primându-şi bucuria şi nădejdea în 
zile mai bune odată cu venirea primu- 
lui guvern naţionalist, când sa întâm- 
plat... ceia ce ştim cu toții... Nu ştim 


lul ei este atunci cu totul redus. 
' Entuziasmul dela început se răceş- 
te, moare, Vede realizările, dar e 
tortul de fiecare zi, truda de fiece 
ceas a conducătorilor, biruinţele în 
folosul general al naţiunii, îi scapă 


C, Cuza va lovi tinerimea (ării! Dar 
Drem să vorbim aici de un alt aspect 
al problemii studențești, Și anume de 
viața de mizerie și de lipsuri de fie- 
care zi a acestui tinereț care luplă din 
greu cu existența, Cine dintre noi na 
văzut în fiecare dimineață trecând 
spre facultăți cu. ghiozdane grele în 
mână, băeți şi fete palide, rău îmbră- 
cați, veşnic chinuiți de probleme care 
pentru cei îmbuibați n'au nici un fel 
de valoare, Alţii vin cu trenul din pro= 
pincie, fiindcă mau unde dormi. Cu- 
nosc zeci de studenți și studente cari 
în fiecare dimineață şi seară vin şi se 
duc cu trenul la Ploești, fiindcă oa- 
menii din trecuta guvernare au găsit 
cu cale să le închidă căminul înființat 
cu truda şi dragostea unor prahoveni 
cart au înțeles că linerelul intelectual 
al celui mai bogat județ din ţară, tre 


cu atât mai mult cu cât astăzi pro- 
blemele statului cer maximum de 
competenţă, de specializare. 

Massa trebue lămurită, trebue ţi- 


bue ajutat în felul acesta. Nu vorbesc 
aici numai de căminul prahovean din 
str. Basarabiei care stă astăzi trist, pus- 
tiu şi ferecat de ura oamenilor. Pen- 


nută la curent cu ceiace se încea” |/rucă toate căminele din Bucureşti și 
că să se realizează. [Ea trebue săl|din celelalte centre universitare sunt 
închise, lar tineretul mare unde să 


participe la etorturile guvernanti: 


lor și să participe total. I se cer 
jertfe mari, sacrificii, Iar regimul 
are nevoie — tocmai ca să poală 
trăi — de căldură de aprobare con- 
tinuă a massei. Are nevoe de men- 


' nerea totală a aceluiaș entuziasm, 
i = a a 
'a aceluiaş consens unanim al în- 
bazeaza pe număr, pe adunarea a-|in conducere, statul totalitar aduce |! tregului popor care a adus pe cel 
| ales în câmă. 


Şi toemai aceasta este sarcina şi 
rostul propagandei. 


IOAN VICTOR VOJEN 


doarmă şi să ia o masă și aşa neindese 
tulătoare, Ce bine se hrănesc şi ce frue 
mos sunt îmbrăcați studenţii jidani în 
fara aceasta, care pentru copii sei, nu 
găseşte o haină şi o bucată de pâine 
mai mult. Să mai vorbim de nevoile 
spirituale ale  studențimii noastre? 
Vom vedea mai pe urmă... Până atunci 
să se redeschidă căminele şi cantinele 
închise iarna lreculă, Căci şi tinere- 
tul ţării acesteia are dreplul la o viață 


mai bună! 


E. Voinescu 


Pay. 2-a Nr. 275, 


tz dit 


EVEN 


Ta 


«BUNA VESTIRE» 


MENTELE ZILEI 


 Mribuirca numerelor şi semnc!or Pr 


pentru alederile administrative 


Noui hotărîri ale Comisiei centrale electorale 


Comisiunea Centrală electorală în ge- 
dința dela 28 Ianuarie crt, în confor- 
mitate cu art. 3 din Decretul Lege No, 
88 pe 1938 şi articolul i şi 5 din regu- 
lamentul electoral publicat în <«Monito- 
rul Oficial» No. 22 din 1938, luând în 
examinare cererile introduse până la a- 
coastă dată de grupările politice consti- 
“uite pp întreaga ţară pentru alegerile 
administrative ce încep pe ziua de 28 
Yebruarie 1938 a atribuit numere de or- 
dine şi semne de puncte. 

Uniunea naţională creştină ţără- 
pească de sub preşidenţia d-lui 0c- 
tavian Goga numărul de ordine 
unu cu semnul un punct; 

Partidului naţional-libera] de sub 
preşidenţia d-lui C. L 0. Brătianu 
numărul doi de ordine cu semnul 
două puncte; 

Partidului  naţional-țărănese de 
sub preşidenţia d-lui Juliu Maniu 
numărul de ordine trei en semnul 
trei puncte; 
„Frontului Românesc de sub preşi. 
denţia d-lui Al. Vaida-Voevod nu» 
mărul de ordine patru, cu semnul 
patru puncte; 

Partidului «Totul Pentru Ţară» de 

sub preşidenţia d-lui ing. Gh. Clime 
numărul de ordine cinci, cu semnu] 
cinci puncte; 
Frontului Ostăşese Naționalist se- 
orotar general d. Şt. Tătărescu nu- 
mărul de ordine 6, cu semnul 6 
puncte: 

PZartidul maghiar de sub preşi- 
denţia d-lui G. Bethlem, numărul 
de ordine 8 cu semnul 8 puncte; 

Partidului țărănesc de sub- pre» 
şidenţia preotului V. Gh. Alexe, nu- 
mărul 9 de ordine cu semnul 2 
puncte; 

Partidului poporului german din 
România de sub preșidenţia d-lui 
Alfred Bonfeld numărul de ordine 
19, cu semnul 10 puncte; 

Grupările comitetelor cetăţeneşti 
de sub preşidenţia d-lui Dem. J 
Dobrescu, numărul de ordine 11, eu 
semnul 11 puncte; 

Partidului Agrar de sub preşe- 
denţia d-lui O. Argetoianu numă 
xul de ordine 12, cu semnul 12 
puncte; 

Uniunei Democratice de sub pre 
gedenţia d-lui Barbu Rădulescu, 
numărul de ordine 13 cu semnul 13 
puncte; 

Frontul Plugarilor de sub preşt- 
dMenţia d-lui Petru Groza numărul 


Municipale 
Dela sect. II! Albastru 


+ D. D. Papadopol, primarul sec- 
şorului III Albastru, a mai semnat 
poui decizii de numiri, demisii şi 
puneri în disponibilitate. 


de ordine 14, cu semnul 14 puncte; 

Partidul Socialist Demoerat, vice» 
preşedinte C. Titel Petrescu, numă 
rul de ordine 15, cu semnul 15 
puncte, 


RESPINGERII DE 
CERERI 
Comisiunea a respins cererea de 
atribuire de număr şi semn pentru 
alegerile administrative a d-lui T 
Andreescu-Rigo se! al grupării de 
sidenţii liberale din Capitală, moti- 
vând că pe baza legii electorale, a 
deeretului-leze modificator şi a] re- 


gulamentului, nu pot obţine nume- 
re de ordine şi semne decât grupă 
rile politice pe ţară. 

Pentru aceleaşi considerente a 
fost respinsă și cererea d-lui Mi 
hail Lungu în calitate de şef al 
partidului muncitorilor agricoli din 
România 


Deasemeni comisiunea a dispus 
să se trimeată telegrame tuturor 
birourilor electorale judeţene din 
țară cu numerile de ordine şi sem- 
nele celor 15 partide, 

Azi dimneaţă comisia s'a întrunit 
în continuare. 


Banchetul ofazrit 
în onoarea d-lui M. Ostrovsky 


Wa particizat nici 


D. Octavian Goga, preşedintele con 
siliului de miniștri şi ministru ad în- 
terim al afacerilor străine a oferit a- 
seară la ministerul afacerilor străine, 
un dejun în onoarea d-lui Mihail Os- 
trovski, ministru al U R S$. S. în Ro 
mânia, care părăsește ţara. 

La acest dejun au luat parte, dintre 
membrii guvernului, d-nii Virgil Po- 
târcă, Armand Călinescu,  Rădulescu- 
Mehedinţi, Eugen Savu, De asemenea 
d-nii C. Flondor, mareşalul Curţii Re- 
gale, general Motaş, inspector general 
de armată, personalul legaţiei sovietice 
şi personalul superior al ministerului 


(e se peirete 


în campania electorală 


— Abuzui autorităților — 


Îndată după sărbători, cu deschide- 
rea campaniei electorale, organizaţia 
legionară a partidului Totul peniru 
Ţe'ră din judeţul Olt a început o in- 
tensă activitate, Din această cauză au- 
toritățile locale au dat atâta «de lu- 
cru> legionarilor din Olt. Redau fap- 
tele așa cum sau petrecut pentru a 
se vedea cine merge alăturea cu spi- 
ritul legii şi cine provoacă. i 

La 18 lanuarie 1935, orele 19.50, d. 
Marinescu Nicolae, secretarul poliţiei 
oraşului Slatina — girant şef al poli- 
ției — cum spune d-sa în procesul 


Conferința Profesorului Di Tullio 


Eri a avt loc la Fundaţia Universitară | mâni vor interveni în mare număr la 
«Carol I», în faţa unui public ales, con-! acest congres pentru a aduce prettosul 


forinţa d-lui prof. Benizno Di  Tullio. 
D-sa a fost prezentat de d. prof, G. Ma- 
rinescu care a amintit meritele oratoru- 
lui şi şcoala pozitivistă italiană. 

Profesorul Di Tullio, secretarul general 
ai Societății Internaţionale de Crimino- 
logie, cu sediul la Roma, a tratat în con. 
ferința sa principalele argumente în le- 
gătură cu scopurile ştiințijice şi prac. 
tice ale acestei noui societăți interna. 
fionale. 

D.sa a afirmat înainte de toate că sco- 
pul prezenței sale ia Bucureşti este şi 
acela de a invitu din partea preşidenţiei 
acestei societăți internaționale, ce se 
desvoltă în Italia sub directele auspicii 
ale ministerului de justiție, studioșii 
şiiinței criminale şi de Drept Penal din 
România, aduce diferite lucrări ale a- 
cestei societăți şi să adereze la aceasta, 
îm aşa fel încât să poată colabora, îm- 
preună cu criminaliştii din toate celelalte 


lor contribut 

Invitația adresată de către prof, Dh 
Tullio criminaliştilor români a fost pri- 
mită cu entuziasm, cu atât mai mult că 
într'o importantă adunare ce sa ținut 
teri după amiază în Palatul Justiţiei, 
sub preşedinţia procurorului general de 
casafie, sa decis, ca principiu, crearea 
une! societăți de Criminologie Română 
care-şi propune de a colabora intensiv 
cu societățile Internaționale de Crimino- 
logie din Roma 


AT OBE popa ap ada e PAT 
M. £. Marele Vo:vod Miha 


patronează Balul Tur:smulu 

Măria Sa Marele Voevod Mihai 
de Alba Iulia a acordat Inaltul Său 
patronaj baiului turismului orgâni- 
zat de Clubul Carpatin Român care 
va avea loc Marţi 1 Februarie 1938 
în saloanele Arta din str. Batiştei. 


țări ale Europei şi Americei, la organt.] Balul se dă sub prşedenţia d-nei 


sarea din ce în ce mai eficace a luptei 
moderne contra *delicvenţei. 

Societatea internaţională de Criminoto- 
gie va ține primul său congres în luna 
Septembrie a acestui an la Roma şi va 
putea fi desigur de folos, și studioşii ro- 


A apărut e 


CUNUNI 


şi d-lui Al. Hodoş, subsecretar de 
stat la Prşidenţia consiliului şi se 
va bucura de concursul ansamblului 
Cărăbuş în îrnte cn d. 0. Tănase 
şi G. Denărino. 

Jazz simionie Corologos. 


USCATE 


volumul de poeme al lui RADU GYR 
Ultimul succes de librărie. Editura «Cartea Românească» 


Orice tânăr care ţine să-şi croiască un drum drept 


în viaţă, trebue 


TARI şi 


să citească lucrarea socială 


SLABI 


de PETRE GEORGESCU-DELAFRAS 
Directorul Editurii «CUGETAREA» 


“TARI şi SLABI» are darul să revizuiască multe cunoştinţe şi 
să dea alt ritm de viaţă tinerelor caractere. (Universul). 

Rămâi uimit de claritatea şi de logica ca care d-l Georgescu- 
Delatras vede şi judecă totul. (Frantul). 

Cartea ne descoperă un caracter şi ne desvălue o voinţă de-a 
ajunge prin propriile sale forţe. (Viitorul). 


de externe, în frunte cu d. L, Blaga. 

D. preşedinte al consiliului Octavian 
Goga, a rostit cu această ocazie o cu- 
vântare, în care a relevat desvoltarea 
relațiilor economice dintre România şi 
Rusia Sovietică, 

D-sa a adăogat apoi că România, fi- 
xată pentru totdeauna în cadrul fron- 
tierelor sale naturale, se strădueşte să 
lărgească cercul simpatiilor sale, fără 
să ştirbească în vreun fel pretenţiile 
exisiente, 

A răspuns d, Ostrowski, spunând că 
guvernul român se poate bizui pe spri 
jinul guvernului sovietic. 


verbal dresat „pe baza adresei Nr. 7 
din 18-1-938 a prefecturii de Olt şi cu 
autorizaţia Parchetului local. face o 
descindere şi perchezijie la sediul le- 
gionar <unde este informat» probabil 
de menţionata adresă, că se găsesc 
arme, petarde ş. a. ale legionarilor 
intrați în Slatina în noaptea de 17-18 
Ianuarie 1938, pria diverse bariere, 

Realitatea: niciun legionar nu a in- 
trat în hoaptea de pomină în Slatina 
«prin diverse bariere» şi ca urmare, 
percheziţia nu a dat rezultatul dorit; 
la sediu negăsindu-se niciun fel de 
arme sau petarde, 

Dar lucrurile nu s'au oprit aici. 

Miercuri 27 lanuarie 1933 legiona- 
rii din com. Curtişoara Olt au ţinut vo 
şedinţă legionară de propagandă în 
sat sub conducerea legionarului Stroe 
şi Nicola dim Slatina. Şeful postului de 
jandarmi — Dumitrescu — fără nici- 
un motiv, a căutai să împiedece ma 
nifestajia legionară şi în cele din ur- 
mă, pentru a intimida, a arestat pe 
legionarii din Slatina Stroe şi Nicola. 
La protestul legionarilor și a întregii 
populații din sat, drept răspuns, şeful 
de post a anunțat autorităţile dia Sla- 
tina la telefon că la Curtişoara sa 
produs vărsare de sânge, că jandar- 
mii au fost bătuți şi... mi se pare şi 
împuşcaţi, cerând întăriri şi chemând 
autorităţile la faţa locului, Astfel in- 
formaţi, s'au deplasat la Curtişoara d, 
prim procuror însoţit de un jude in- 
structor Vodă, prefectul Z. Voiculescu, 
d. căpitan de jandarmi şi un d. colo- 
nel 

Nu mică le-a fost mirarea autorită- 
ților când au ajuns la post şi au vă- 
zut şi Sau convins că nu se petrecu- 
se nimic şi cei 2 legionari arestaţi de 
şeful postului au fost puşi imediat în 
libertate fără să fie cel puţin reţinuţi 
pentru cercetări. 

lată fapiele, fără comentariu. 


devista „Decembrie“ 


Azi a apărut nr. 5-6 al revistei de 
literatură şi doctrină «Decembrie», 
cu următorul sumar: Liviu Rebrea- 
nu; «Gorila», Camil Petrescu: In- 
terview, Radu Gyr: Crai de verde, 
Teodor Scarlat: Noi, Anton Balotă; 
T'radiție şi stat, Neagu Rădulescu: 
Incă un scriitor tânăr ucis, Ladmiss 
Andreescu: Rewvizionism, Dionisie 
Fotescu: Jacques Doriot, D. N. Teo- 
dorescu: «Sub un cireş amar», Vlai- 
cu Bârna: Poeme, Virgil Cariano- 
pol: Despre Alcalay, lon Th. Ilea: 
Versuri, Mircea Streinul: Lumini şi 
umbre, Nicolae Roșu: Protecţia me- 
dico-socială' a maternității, Cronici: 
Literară de Stelian Constantin, tea- 
trală, plastică de Codin Lăzărescu. 
In zodia ţapului, Note, Informaţii, 
Luptă, Agresivitate, Energie. 

12 pagini mari lei 4, 


n 


PN N 


d i d a 
. 
= S=Ş y N 
> 


Ziua 


RRAŞOYV, 28. — Astăzi dimineaţa 
au centinuat desbaterile procesatui 
agresiunii împotriva rectorului 
Bratu. 

Şedinţa sa deschis la ora 9, sub 
aceiaş preşedinţie şi ou acelaş com- 
plet. 

După deschiderea şedinţei, d. pre- 
şedinte dispune audierea martorilor 
acuzării. 

Nu toţi martorii au fost prezenţi. 

Primul audiat e MONORANU 
PETRU care, după ee depune obiş- 
nuitul jurământ începe să poves- 
tească cum şi-a petrecut timpul în 
ziua agresiunii şi ajungând la ora 
când aproximativ se putea crede că 


ocesul agresiunii împotriva 
rectorului Traian Bralu 


IV 


intimidării 

Ultimul dintre martorii acuzării 
audiat azi, e d. protesor universi- 
tar BERECHET care face un as- 
pru rechizitoriu stărilor de lucruri 
din lumea profesorilor din laşi. O 
parte comunişti, altă parte opor 
tunişti şi mulţi dezinteresaţi. 

Studentul trăeşte o viaţă de iad. 
Nu are îndrumări în lumea lui de 
studii, Nici o legătură sufletească 
mai apropiată nu se poate face îu 
ire studenti şi profesori. 

'Trecând la părerea pe care o are 
despre acuzaţi, spune că d-sa îi cu- 
moaşte ca oameni buni şi nu-i poa 
in crede capabili de crimă. 


se fac ultimele preparative ale pu-1A INCEPUT AUDIEREA MAR.! 


nerii în aplicare a actului de agre-! 
siung, declară că a văzut pe la că-i 
min pe studenţii Stângă şi pe Car- 
pen până după ora 8 seara. 
Urmează MARIN IGNAT care de- 
clară că se plimba împreună cu e- 
levul Radovici pe stradă şi că ar 
fi văzut pe Stângă şi pe Carpen. 
La întrobarea pusă de d. procuror 
în ceeace priveşte contradicţiile 
cari se observă între depoziţia de 
acum şi declaraţiile făcute la in- 
strucţie, răspunde că ele se datorese 


TORILOR APARARII 
Nemai fiind prezenţi martori ai 


| ncuzării se audiază o serie de mar 


tari ai apărării, 

D-rele ELIZA BUTNARU: Baloz 
Maria şi d-nii Cioscian şi Nicolau 
Constantin declară că în seara do 
1 Martie 1937, au lost împreună ce” 
Sguroiu la repetiţia corală. 

După aceste audieri şedinţa se 
anspendă, anunţându-se cea urmă- 
toara pentru mâine la ora 8 dimi 
neaţă 


Legionarii şi legionarele din Moldoviţa—Câmpulung în zi de sărbătoare 
lângă troița pe care au ridicat-o. 


CHIŞINAU 35. — Duminică 23 Ianua- 
rie — începutul la ora 6 (18) — a avut 
loc la Chişinău un impresionant festival 
legionar, organizat de ziarul <România 
creştină» care sa desfășurat după urmă, 
torul program: 

Imnul Regal; Un cuvânt de desohie 
dere, rostit de comandantul legionar Ser- 
giu Florescu; Sfântă tinereță legionară- 
cor; studentul.legionar Ile 
Niţu; Smaranda: studentul-legionar N, 
Bucureşteanu; Urlă duşmanii în cărare- 
cor; Recitare: studentul-legionar Udriş. 
'oiu; Peste mormântul tău dela Putna. 


Recitare: 


SUFLETE TARI, marea operă drama- 
tică a d-lui Camil Potresen, continuă 
să menţie afişul la Teatrul Naţional cu 
succes mereu crescând, 

Spectacolul puternic, înlănţuitor, a reu- 
şit să rupă până şi celg mai dârze ad- 
versităţi opuse autorului pentrn a i sa 
rerecunoaşte unanim un succes ce se do- 
vedeşte copleşitor. Condcerea "Teatrului a 
toat fericit inspirată să reia după 15 ani 
o piesă scrisă în repertoriul permanent, 
realizând astfel punctul tare al stagiu- 
nai 

Câteva interpretări excepţionale prea 
sintă piesa aproape de valoarea sa li- 
terară şi dramatică, Asttel în rolul Ioa- 
nei Boiu, d-na Marieta Anca, reali- 


Festival legionar la Chişinău 


cor; Ştefan Vodă, cântat de 3 copii «mioi 
legionari»; Marşul oltenesc-cor; 07 leliţă 
Mărioară.cor; Recitare: studentul-legio. 
nar Ilag Petre; Mota Marin-cor; Dute 
dorule cu bine.cor; Iarăşi noaptea,..-cor; 
Marsul muncitoriloracor, 


După festival, a urmat o serată dan-]. 


santă într'o frumoasă atmosferă legio- 
nară. 

Venitul a fost destinat fondului «PF» 
pentru alimentarea campaniei electorale 
începută. 

La festival şi serată au luat parte ro= 
mâmni.creşțini din toate clasele sociale, 
în număr de neste 500 persoane, 


OPBRA ROMANA: Voevodul ţiganilor. 
PRATRUL NAŢIONAL:  matineu: Pg | TEATRUL COMOEDIA: matineu şi sea 


STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIONAL + 


Duminică 30 lanuarie 193 
ORTODOX: Dumineca lui Zachea, CATOLIC: S-ta Martna. 
S-ţii Trei Ierarhi; Vasile, Grigo- | SOARELE; răsare 1.37, apune 1749 


re şi Ion. i 
TEATRE 
şi searat Oameni în alb. 


ra: Problemă de rezolvat, 
TEATRUL LIBER: matinou şi scara: 


veste de iarnă; seara: Ion al Vădanei, 


matinen: George și Margaret; seara:|  Coloniale, 
Hoţii. SAVOY: matineu şi seara: Pottă bună 
TEATRUL LIGII CULTURALE: Mati- la Tănase. 


neu și seara: Hoţii. TEATRUL ALHAMBRA BXCELSIOR : 


TEATRUL REGINA MARIA: matineu: | matineu şi seara: Alhambra Palace. 


Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 


Compania Cărâbuş Director C. Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORM'DABILUL SUCCES — 


Pottă bună la Tănase 


MATINEURi — JOI — SAMBATA -- DUMIAECA 
z 


Teatrele de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU 
C OMOEDIA PR de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 


Tel. 4.717! ULTIMELE SPECTACOLE 


PROBLEMA DE REZOLVAT 


Vineri 4 Februarie PREMIERA 


MANSA i DA 


cu G. Timică, Nora Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine 
Andronescu şi Mișu Fotino. 


—— 


fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 


Regina Maria In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
Asoc. Ppimaiz 0 a Preia de Sâmbătă şi Duminică la ora 3 


„98. 
0CAMBENI IN ALB 


cu G. STORIN şi GEORGE VRACA 
Montarea : Cassa Biinge 


LIBER In fiecare seara la ora 9 şi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 
(fost Majestic 


Tel. 546.80) C “1LALE 


cu Maria Filotti (în reprezentaţie), V. Maximilian, Nora Piacentini, 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino, Virgina Stoicescu şi Mişu Fotino 
Regia : Aurel I. Maican. 


TEATRUL MUDERN 
STR. SĂRINDAR, 14 


ANCOVESCU-TĂRANUI (mul Care a văzut moartea 


Comedie în i acte de Victor Eftimiu, cu 


VIOŢOR ANTONESCU, Societar dela Teatrul Naţional în reprezentaţie 
Mâine matineu Noaptea de 13... 


CINEMATOGRAFE 


In fiecare seară şi azi matineu 


LUNI transpunerea pe ecran a unui PALAS Ba. 
senzaţional roman poliţist, la şi CORSO 


SUB TEROAREA DENUNȚULUI 


cu Edmond Lowe, Sebastian Schaw şi Ann Tood 
EH ERP 
PTR 


ULTIMELE DOUA ZILE LA PALAS Ba. 


O pagină din istoria independenţei Poloniei 


Monopoi | 
Edison-Film 


NN N 
Lupt: tegionurii0r pO.uii zi 
conri holş- vismulni rusesc 


Duminecă matineu la ora 9. 


Suflete tari“ continuă 
ia Teatrul Naţioaal 


zează poate pentru prima dată în dra- 
maturgia românească tipul unei 
distilate aristocrații româneşti, Este una 
din creaţiile cele mai autentice. socotind 
ceeace sar putea spune, ale sufletului 
românesc, 

Ontremurătorul joc al d-lui Ion Ma- 
nolescu în rolul lui Matei Botu, și apa- 
riția de un spiritual şi sănătos comio 
a d-lui Fl. Scărlătesen în rolul lui Culai, 
încheagă alături de d. Mitru, d-ra Kitty 
Ghiorghiu, ete., acest spectacol menit să 
facă epocă, 

Mâine seară, SUFLETE TARI se re- 
prezintă pe scena Teatrului Naţional 
pentru a 13-a oară în actuala stagiune 
şi pentru a 26-a zoară dela prezentarea 
sa pe scenă. 


"ROBINSON CRUSOE 


AZI SERIA Ie - CĂTEVA SCENE PALP/TANTE : 
Insule, Misttioasă - (ucotul flacătilot 

cu Xochvirui In tag z dusman 
Pingjdua Sin vczchuj, -2aul vuloapilot -olea Sa, 


DR re eta ti 

ARO: Curierul din Lyon, jurnal şi . 79/ 
completare. a rodi sadbal 

CAPITOL ; Escadronul alb, Scufunda- 2008 . 


rea canonierei Panay, jurnal Foelair 
şi jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii, 

SCALA ; Domnișoara, mama mea şi 
jurnal Paramount, 

TRIANON : Dragoste în zăpadă şi jur 
nal Paramount, 

SELECT ; Saratoga 

VRMINA: Domnişoara doctor 

REGAT,: Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi completare. 

A. R. P, A. Misterul domnei în gris 
jurnal şi completare. 

ma Cinema ARO ea | 


(lu 


: i : | bi E 

âine, o premieră senzațională Şi. re = 
cil Y CAL murat: OO 

ŞEDINŢA SECRETA "ASTAZI mat manea 


ORI : Diamond [e Praf romantir | 


jurnal şi completare, 


CADITOL_si ROXY 


TRIUMFUL FILMULUI 
AMERICAN LACARE SA 
LUCRAT 3ANI ȘI CARE A 
COSTAT 3.000.000.- DOLARI 


în INSULA MISTERELOR 

cu ALA da filmul ESPIMTO 

AMO CLARCK calit REX 
x şi câine BUC x 


JOATE PERMANENTELE Şi BILETELE DE FAVOARE SUNT STRAT SUSPENDATE = Ali MATINEULA ORAS). 


— Politica internă a unei țări e 
strâns legală de politica sa externă”, 

lată un adevăr, asupra căruia şi-a 
dat din primul moment seama în Ju- 
goslavia, actualul prim ministru şi mi 
nistru de externe d. Milan Stoiadinovici, 

Născut prin tratatele dela Versailles, 
Neuilly şi Trianon statul Serbo-Croaţo- 
Sloven a avut de luptat prin prime: 
zile ale constituirei sale cu elemente 
care mu priveau cu ochi buni această 
regrupare a elementului slav dela Sud. 


STOIADINOVICI 


D. 


lață pentru ce ţările vecine — a unei 
Jugoslavii nou înfiripaţe — au încercat 
mai bine de cincisprezece ani submina- 
rea regatului Serbo-Croato-Sloven, prin 
diferite acţiuni de sabotaj şi terorism 
care au culminat cu asasinarea regelui 
Alexandru. 

Mai bine de 15 ani — după unire — 
p-lt câ externă a Jugoslaviel — condusă 
în permanenţă de răposatul Voia Ma- 
riucovici — s'a mărginit între Paris» 
Praga-Bucureşti, aducând  Jugoslavii 
drept aport o biaţă amiciţie cu Parisul 
şi o prea anemică Mică Inţelegere. 

Adversarii, Jugoslaviei erau însă mulţi 
şi tari. Desordinile din Croaţia, Slove= 


intre Italia și Jugoslz=via 


Anlagonismul Jtalo-Jugoslav își are 
originea bi acţiunea întreprinsă la 
Fiume de către poetul W'Anunzzio, care 
înconjurat de câteva suie de lineri 

trioți Italieni a scăpat vechea ce- 

te dalmatină de ocupaţia sârbească. 

Acestui fapt s'a mai adăugai înter- 
dicția școlilor sârbești în Dalmația 
Maliană, precum și disirugerea mai 
multor monumenie venețiene — de 
căire sârbi — la Raguza. 

De teama unei acțiuni jugoslave în 
marea Adriatică, în special de teama 
ocupării de către sârbi, a micului 
port Zara, Italienii au consimțit să 
subvenţioneze în mai multe rânduri pe 
revoluționarii cro-ţi din „Ustașa” ad- 


- 


Joi 28 Ianuarie au fost convocați 
în oraşul Slatina toţi şefii unităţi- 
lor legionare din Olt, pentru a li se 
da instrucţiuni în vederea sampa- 
niei electorale. 

Şedinţa sa deschis la ora 10 dim. 
în sala cea mare a Cazinouiui din 
Slatina, în prezenţa şefului de Ju- 
deţ avocat N. Runceanu şi a între- 
gului stat major. 

Au vorbit legionarilor avocat 
Runcanu, avocat Gr, Belu şi Eug. 
Popescu ajutor comandant, cari au 
comunicat în primul rând dispozi- 
ţiunile date de conducerea centrală 
a Mişcării Legionare ou privire la 
modul cum să se desfăşoare propa- 
ganda legionară în viitoarele ate 
geri. 


Despre o întreită canalie 
şi o vinovată toleranţă 


nia şi Macedonia — susținute gu bauli 
grei daţi cu dârnicie de ţările cointere- 
sate — nu mai conteneau. 

Asasinațele şi teroarea erau în floare. 
Speculând unele conflicte interne, ad- 
versarii Jugoslaviei o compromiteau în 
afară de graniţi. 

Siţuaţia devine critică după asasinarea 
fruntaşilor croaţi Steppan Radici, Pavle 
Radici şi Djuro Basaricek. 

O mare parte dintre fruntaşii croaţi 
se refugiază peste hotare. Intre ei se 
află şi țărănistul sârb Sfetozar Pri- 
biceircl. 

Ungaria şi Bulgaria devin pepiniere 
revoluționare. La Belgrad, Novi-Sad, 
Zagreb, Scoplie şi aiurea, cad rând 
pe rând, fruntaşii Jugoslaviei. 

Desmembrarea Jugoslaviei devenea un 
fapt inevitabil. Guvernul Jitcovici-Jef- 
tici, pornit pe calea acţiunii „forte” mu 
poate da înapoi. La 9 Octombrie 1934, 
teroriștii macedo-croaţi asasinează la 
Marsilia pe regele unificator. 

Dar jertfa marelui Cral nu e fără 
folos. Cel mal mari adversari al regi- 
mulul — dându-şi seama de gata fă- 
cută, se ascund în anonimat. Antago- 
nismul „sârbo-croat dispare — peniru 
moment — sub umbra marei dureri. 

Regentul-diplomat, Paul, dornic de 
a pacifica ţara, demite guvernul Jifcv- 
vici-Jeftici, penstonând pe fostul dic- 
tator, în momentul când descoperă o 
lovitură de stat pusă la cale de orga- 
mizaţia pan-sârbească „7ârna Ruca”. 
Noul guvern format de către —- obscu= 
rul pe atunci — Milan Stoiadinovici 
primeşte mandatul expres, de a pacitica 
țara, prin proclamarea egalităţii po- 
lihce şi culturale, între serbi. croaţi 
şi sloveui. 

Incercările — asiduile încercări, «Je 
noului premier, rămân fără nici un efect. 
Şi nici că putea fi altfel. /n spatele 
fiecărei organizațiuni teroriste se as- 


cundea o putere străină, care dicta ar- * 


dinele. 

iată dece, lăsând ciraeii, Milan Sto- 
iadinovici a pornit să traţeze qu .Pa- 
tronii”. 


versari declaraţi ai unul imperialism 
jugoslav. 

Totuș, Milan Stotadinovici reuşeşte 
să-şi apropie Italia şi astiel în ziua 
de 25 Martie 1936, Contele Ciano, îs- 
căleşis la Belgrad acordul Ilalo-Ju- 
goslav, pentru garanlarea granițelor, 

Aceasta era prima mână întinsă de 
către Sârbi, unui adversar. 

Dar paolul dela Belgrad, devenea 
e pact anti-maghiar, deoarece garan- 

ta ACTUALELE GRANIŢI ALE Ju. 
GOSLAVIEI. 

JUGOSLAVIA ŞI CEI. 

LALŢI VECINI 

Cu Bulgaria închee pactul dela So- 

fia — pact de vecinică prietenie. 


Sau dat dispoziţiuni în vederea 
organizării propagandei cu elemen 
teie locale, insistându-se în deo 
sebi asupra ţinutei de corestitudi- 
ne şi legalitate faţă de autorități. 

La ora 13 a sosit dela Bucureşti 
părintele IL. Dumitrescu-Borga can- 
didat la Olt care lămureşie moti: 
vele pentru care sa ajuna la noui 
alegeri, recomandând legionarilor 
să se poarte demn şi loial cu ad- 
versarii în campania electorală. 

După ce s'au citit circularele Că- 
pitanului, provocate de ultimele e- 
venimente, şedinţa sa închis cu 
toată solemnitatea la ora 15. 

Totul s'a petrecut în cea mai per- 
fectă ordine şi liniște. 


(Continuare din pag. I-a) 


pretinse teze de doctorat în baza căreia faimosul «director general> s'a 
învestit personagiu universitar. Pe noi, această dovadă nu ne-a surprins. 
Eram convinşi, de mult, de nulitatea «ştiinţifică» a canaliei directoriale. 
Ne surprinde, însă, adâne şi dureros, altceva... Ne surprinde anume, fap- 
tul că această canalie a fost, recent, cocoțată într'un loc şi mai înalt de- 
cât acel pe care-l ocupase până acum, în ministerul compromis prin pre- 
zența sa! Cum e cu putinţă, oare? 

Pentru d. profesor Petrovici — actualul ministru — avem o profundă 
şi sinceră stimă. 

Pentru gânditor, pentru omul de apenine altitudini ştiinţifice, pentru 
caracterul intransigent. Dar de ce nu ia d-sa — mai ales că aparţine 
unui guvern naţionalist — hangerul în mână şi retează, cu un gest sigur, 
toate ventuzele caracatiţei din minister? 

De ce nu se descotoroseşte de canalia directorială, ci îi permite să se 
cocoațe şi mai sus, si mai agresivă, şi mai insolentă? 

Nu, uite nu, nu ne vom putea închipui niciodată că d. ministru Pe- 
trovici va adopta toleranța bizară a predecesorilor săi şi că va surâde 
galeș canaliei directoriale ridictă la gradul de mare consilier ministerial: 

— Ce zici, scumpe Purcariu? 

Ar fi prea dureros şi ar aminti prea mult procedeele democratice ale 
lostelor excelenţe care-şi răstățau, fiecare, canalia respectivă: 

— Ce zici, Ghiţescule?... 

Sau: 

„_— 0e aici, Kirițescu ? = i 
RADU GYR 


Politica externă a Jugoslavie: 


Curtoazia germano-jugoslavă începu- 
tă înaințe de asasinarea regelui Alexan- 
dru, continuă cu mai mare sârguinţă. 

Miniştrii Goering şi Neurath vizitea- 
ză de mai multe ori această ţara, vl- 
zita deci trebuia întoarsă. dă 

lată de ce premierul Milan Stoia- 
dinovici a plecat la Berlin în qursui 
acestei luni, făcându-i-se o primire 
triumfală.  % 

JUGOSLAVIA ȘI AXA 
BERLIN-ROMA 

Singura ţara care nu a recunoscut 
azi U. R. S. S,-ul, e Jugoslavia. Acest 
fapt indispune într'o mare măsură Mos= 
cova, care, spre a-şi putea impuue 
forţa, încearcă să submineze Jugoslavia, 
comunizând-o. 

Impotriva Moscovei, Belgradul nu 
poate lupta singur. Şi iată cum, vizita 
dela Berlin s'a transformat, într'o ac» 
țiune anti-bolşevică. 

Totuş Jugoslavia nu a aderat la axa 
Berlin-Roma, aceasta datorită rectuinoş- 
tinței pe care o au aţă de Franţa. 

„ Dar o altă problemă e tot atât de 
iuteresantă pentru ambele ţări amice. 
Această problemă, e aceia a restaurării 
Habsburgilor. : 

Nici Jugoslavia, nic Germania nu 
au interes, ca aceste două ţări să fie 
uniţe. Prima de teamă, a doua din 
calcul. 

Iu politica externă Jugoslavia şi-a 
asigurat prietenia ţărilor mari, şi res 
pectul celor mici. Austria, Ungaria, Al- 
bania, sunt nevoite să-i ofere prietenia. 

Conferinţa Italo-Germano - Austro = 
Ungară, dela Budapesta, dacă nu u 
dat rezultatele în ceea ce priveşte a- 
derarea ultimelor două la „Pactul anti- 
bolşevic” a creiat o situaţie favorabila 
Jugoslaviei, care devine astfel moni- 
tourea „Dreptei” în centrul şi orientul 


Europei. 
Paul Petzi 


Activitatea 
din jud. 


Duminecă 23 Ianuarie a. c. leglo- 
narii din plasa Glavacioc jud. Vlaşca 
au ţinut o frumoacă şedinţă în com. 
Baciu. După ce au asistat la slujba 
religioasă oficiată de parohul comu- 
nei, — legionarii s'au încolonat şi 
parcurgând întreaga comună au mers 
cântând la locul de şedinţă. Şetul 
plăşii instructor leg. av. Petre Cră- 
clunescu a primit raportul, în front 
fiind peste 400 legionari şi a dat 
instrucţii referitoare la noua cam- 
pânie electorală citind ultimele circu- 
lări ale Căpitanului. A arătat apoi 
spiritul de jertiă - sacrificiu ce stă 
la baza mişcării legionare. 

Au mai vorbit cam. Aurelian Bă- 
descu, cdt. aj. Ursache, A. Adameş- 
teanu, C. Mantaluţa, iar cdt. aj. in- 
giner Davideanu arată legionarilor 


nisterul apărării naţionale lucrările 
consiliului superior al armatei. Au par 
ticipat d-nii generali: Antonescu, Teo 
dorescu, Ilasievici, Motaş, Florescu, 
Argeşeanu, Partenie Iliescu, Stoicescu 
şi Dăscălescu. 

Intrucât tabelele  inspectoratelor 
generale ale armatei şi ale micilor 
comitete fuseseră ratificate încă de 
[oi consiliul a cercetat eri parte din 
caracterizările ofiţerilor, care în alţi 
ani nu intrau în discuţie decât în 
şedinţa dela 15—20 Martie. 

Consiliul superior al armatei urma 
să discute eri dimineaţă situaţia lo- 
cot.-colonelilor  .cu vechime de 31 
Martie 1934, cărora li s'a dat co- 
mandă de regimente şi cari intrau 
in vederile consiliului pentru a fi a- 


Ta 


Eri după amiază a avut loc la 
clubul central al partidului liberal 
o importantă consfătuire a tuturor 
şefilor de organizaţii cu participa- 
rea capilor liste. 

După dezidenţele anunţate în ul- 
ttimele zile, mai erau în sânul par- 
idului o importantă serie de ne- 
mulțumiri din cauza candidaturilor 
Ori eri după abile şi numeroase in- 
tervenţiuni sa ajuns la aranjamen- 
te cari au împăcat pe toată lumea. 
CANDIDATURILE 

In fața d-lui Dinu Brătianu, ne- 
mulțumiţii au simţit autoritatea şe- 
fului şi au fost cuprinşi de emoție, 
aşa ca pe vremea lui Ionel Brătia- 
nu. Şi au acceptat. Vechea forrau- 
lă a disciplinei a fost lansată cu 

bilNate de către d, Tătărăscu şi 
«ințeresele Superioare de Stat» au 
nețezit drumul spre următoarele 
«aranjamente»: Brăila: Dinu Bră- 
tianu, Radu Portocală ( cu semn de 
întrebare; Braşov: 
tu, Neguş; Muscel: A. Alimăneş- 
teanu, col. Slăniceanu; Hunedoara: 
general Economu la Senat; Praho- 
va: Dinu Brătianu, Constantinescu- 
Bordeni (Circulă svonul că d. Be- 
jan Sar mulţumi cu Senatul, dacă 


AL  Lapeda- 


Liberalii au avut eri 
0 impurtanta consiătuire 


ar mal admite acum conducerea 
partidului); în: al doilea pe 
liste Alexa: ; Fălciu: | Vântu, 
Bendort, Emandi la Senat; Orhei: 
V, Bârcă, Roşca, Săndulescu, al ein- 
cilea Nicolau, georgist; Neamţ: Gh. 
Brătianu, Guranda; Ialomiţa: A. 
Bentoiu, Marius Roşca la Senat; 
Putna: Dinu Brătianu, C. Giurescu; 
Sălaj: Colontiu, Păscuţiu Aurel; 
Romanați; Jean Popescu, Djuvara, 
Ianculescu; Dorohoi: C. Toma, D. 
Răutu (a primit şi d. Toma și d. 
Răutu, deşi nu era să primească nici 
unul, nici altul); Baia: 0. Sturza, 
(alt Sturza). 


Principele Nicolae al Gre- 
ciei grav bolnav 


ATENA 29 (Rador). — Agenţia 
telegrafică elenă transmite: 

Buletinul medical publicat azi 
declară că sănătatea principelui 
Nicolae al Greciei este staţionară. 

Turburările de circulaţie ale eree- 
rului persistă, făcând ca starea au- 
gustului holnav să fie gravă. 


| ZE NET: i y ri 


Eri dimineaţă d. general Mi- 
hail Ionescu, preşedintele con- 
siliului de administraţie cîr. a 
dat un ordin prin care — se in- 
terzice cu desăvârşire oricărui 
funcţionar, agent, meseriaș sau 
lucrător cfr. individual, precum 
şi tuturor asociaţiilor personalu- 
lui ceferist de a participa la pro 
paganda electorală, sau la ori 
ce alte demonstraţiuni politice, 
sub orice formă și în favoarea 


Nu s'a interzis personalului C.F.R. 
exercitarea dreptului de vot 


oricărui partid sau grupare po. 
litică. 

In ceia ce priveşte exercita- 
rea dreptului de vot, toți îunc- 
ționarii, meseriaşii și lucrătorii 
căilor ferate vor îi invitaţi la da- 
tele fixate de guvern să meargă 
să-și exercite acest drept, în mod 
liniştit și demn, conform regu. 
lamentului în vigoare şi lără 
a-şi pierde salariul respectiv, 
pentru aceste zile. 


Peisagiu de iarnă fa munţii Neamţului, 


legionară 
Vlaşca 


şi sutelor de simpatizanți cari veni- 
şeră între timp să asiste — cauzele 
pentru care mişcarea legionară va 
fi dusă de Căpitan în curând la vic- 
toria deplină. 
„Sătenii au făcut legionarilor o; fru= 
moasă primire fiind impresionați de 
disciplina şi ordinea desăvârşită a 
acestora. 

Pentru această şedinţă a venit dela 
Bucureşti o echipă din Org. Răsleţi. 

A doua zi, 24 Ianuarie — 0 şe- 
dință similară s'a ţinut şi în com. 
Mârşa din plasa Neajlov. Vorbesc 
deasemeni şeful plăşii, av. Bădescu, 
instr. leg. Petre Crăciunescu şi com, 
aj. Davideanu referitor la ultimele e- 
venimente pentru a pune pe sătenii 
legionari în curent cu ele. 


EEE IESI SED ES 3 Ii E PE DRE ZE LTD PA SERII OSI SE ZTRRUI DIE Ia SEES LR IEEE Vă 206 Ri 2IRIB 


Vonsiliui superior al armatei 
a lucrat la caracterizările viiţerilor 


Eri dimineaţă au continuat la mi- |vansaţi cu data de 24 Ianuarie. 


Din pricina lipsei datelor cemplele, 
locot.-colonelii cu vechime din 1934, 
comandaţi de regimente, nu au mai 
intrat în discuţie. 

Lucrările viitoare vor privi ca- 
racterizările normale, după care se 
vor întocmi tabelele de cei admişi 
pe anul 1938—1939 şi cari urmează 
să fie publicaţi şi înaintați în cursul 
anului. 

Pe data de 1 Aprilie, în mod nor- | 
mal, se vor face înaintări. Dealtfel, 
în ultimele declaraţii făcute presii de 
că:.2 d. general de brigadă adj. Paul 
Teodorescu, d-sa a spus că se vor 
face înaintări în această dată, 

In legătură cu înaintările ratificate 
alalțăeri de consiliul superior al ar- 
matei putem spune că ele vor apare 
în „Monitorul Oficial” dela începutul 
săptămânii viitoare, în jurul zilei de 
1 Februarie. Ele vor cuprinde pro- 
porţiile pe care le-am arătat şi sunt 
călăuzite de principiul nivelării dite- 
ritelor promoţii. Cu titlu informativ 
putem spune că numeroase avansări 
privesc pe ofiţerii din piara 
şi medicină. 


JUR: 
Li] it din mulţimea care a luat parte la manifes- 


ţia legionară din Ploeşti, Duminică 23 


Nu mi-l pot închipui pe preot, decât 
gafa de jertfă pentru binele aproape- 
lui, pentru cei mulți şi obidiți, pentru 
Isus cel răstignit, care însuşi sa jert- 
fit, pentru viața spirituală a fiecăruia 
dintre noi. «Dacă voeşte cineva să vi: 
nă după Mine, să se lepede de sine, 
să-şi ia Crucea şi să Mă urmeze», 
(Marcu 8.34—35), Deci fără jertfa ome- 
nescului, fără  lepădarea  egoismului, 
care purifică până la identificarea cu 


ECOURI DIN ITALIA 


Cu cât timp înrămează fapta mă- 
reață a pelerinajului la Roma, cu a- 
tâta mintea oricărui pelerin disecă a- 
mintiri dragi, 

Căldura unei demne şi frățeşti pri. 
miri, exuberanța poporului italian pre 
cum și comorile lui de artă ce ne-au 
adăpat sufletele din Dumnezeeștile lor 
înfăptuiri, sunt amintiri peste care pul- 
berea fină a uitărei nu se poate cerne, 

Dar iată că simțirile sunt reciproce, 
fiindcă de abia sau scurs două săptă- 
mâni şi pe calea aerului, pe undele ne- 
văzutului, am înregistrat un duios e- 
cou, 

Este o faptă ce merită si aten- 
țiunea românească, 

In ziua de 25 lanuarie cor, între o- 
rele 14.30 şi 15.15, posturile Roma I, 
Bari 1, Palermo, Bologna şi Napoli au 
difuzat, foarte reuşit, în lumea întrea= 


Egiptul își sporește 
armata 

CAIRO, 29 (Rador). — Cores- 

ndentul Agenţiei Reuter află 
Min sursă demnă de toată încre- 
derea că Mahmud Paşa, preşe- 
dintele consiliului de miniştri, 
se va prezenta în fața Parla- 
mentului în ziua de 3 Februa- 
rie. 

Mahmud Paşa va da citire de- 
claraţiei ministeriale „care pre- 
vede între altele sporirea arma- 
tei egiptene, ridicând numărul 
ofițerilor şi soldaţilor la 40.000 

Este probabil că primul minis- 
tru va cere un vot de încredere. 


Mişcarea indienilor 
vaționaiiști 


BERLIN 28 (Radio-uni- 
versal) — Agenţia Stefani 
telegrafiază din Tokio: 
Naţionaliştii hinduşi, cari 
locuesc la Tokio, au sărbă- 
torit aniversarea mişcării 
pentru independenţa Indi. 
ei, arborând drapelul In- 


nea adoptată justifică 
dreptul hinduşilor de a răs 
turna regimul  oprimării 
străine şi afirmă necesita: 
tea ca India să se desli- 
pească de Marea Britanie 
pentru a atinge o indepen: 
dență desăvârşită. 


gă, o mare audiție corală cu muzică 
exclusiv românească a soc, «România» 
înregistrat pe discuri cu ocazia concer= 
tului dat la Radio-Roma în duvă amia- 
za zilei de 7 lanuarie cor, 

Corurile prinse admirabil pe unda 
scurtă. ne-a reamintit entuziasmul cu 
care a fost primită şi sărbălorită mu- 
zica exclusi» românească în toate cele 
4 concerte date de <România» în scur- 
tul timp al pelerinajului în Italia, 

Cu gândul la acea minunată reali- 
zare artistică ne revin în minte apre= 
cierile criticului muzical al ziarului 
«Roma» din Napoli 10.1.1938; 

<Dinamismul acestui cor pe care 
maestrul Lungu l-a dus la perfecțiune 
și coriştii acestei societăți «România» 
sunt nişte intelectuali, pătimaşi, iubi- 
tori de artă, cari simt toată poezia a. 
cestor producții naţionale, 

«Perfecţiunea muzicală la care sa a- 
juns prin această masă corală de o 
virtuozitate excepţională provoacă ad- 
mirația întregei Europe. 

«Cât de armonios şi parfumat înmu- 
gureşte floarea melodiilor primitive, 
cu câtă dulceaţă şi sentiment se deşfă- 
șoară fragile şi suave, care exprimă o 
nespusă  gingășie, iubiri nevinovate, 
cântece religioase, idile câmpeneşti în 
admirabile «pianissime» în melodii cu 
gura închisă, în episoade de abia însu- 
flețite prin vorbe, în care se ghiceşte 
şensul dulcei limbi cu rădăcini latine»: 

Nu intenționăm să aplaudăm încă 
Soc. «România», care a cunoscut în Ita- 
lia elogiile unanime ai celor. mai re- 
putați critici muzicali; reținem însă a- 
tenția ce se dă producțiunilor noastre 
populare muzicale șg subliniem ges- 
tul nobil al Italiei de a face să răsba- 
tă, să plutească spre ceruri, din când 
în când, dulcea şi mistica poezie a su- 
țletului românesc, 

ANCU, 


Ier E) teo | 


Presţi fără Duh 


Domnul, nu este cu putință adevăratul 
preot. A 

Dar vai, câtă amărăciune simți în 
inimă, când constați că sunt persoane 
în cler, perfect străine de vibrațiunea 
coardelor sufletești, pentru jertfa ce 
trebue să fie gata a o da pentru Isus, 
pentru Crucea Lui, pentru salvarea ce- 
lor mulți şi necăjiţi, Din această ca. 
tegorie a nechemaților, face parle şi 
cel ce răspunde la numele de Chiorpec, 
din  Tulceştii  Covurluiului, — cara 
prin respingerea oficierii unui parastas 
pentru scumpii noştri Moța şi Marin, 
eroj ai creștinătății, martiri spirituali- 
zați în care a trăit din plin Duhul le 
pădării de sine a Lui Hristos și a sfin- 
filor Lui — nu numai că nu a înțeles 
sublima lor jertfă, dar a hulit, a lovit 
în sângele lor, dela care putea să în» 
vețe atât de mult! Mă cutremur şi caut 
să-mi explic  întunecarea spirituală, 
care nu poate să fie, decât din urmă- 
toarele cauze: sau înecarea spirituală 
prin slujirea exclusiv materiei, sau o 
inclinare spre francmasonerie şi comue 
nism — căci din nenorocire cunosc 
preoți şi în această situație — sau 
slujirea unui politician ticălos. Cea 
mai sigură, mi se pare atașarea de 
preo ploşniță politică locală, sătulă din 
sângele poporului sărăcit şi ajuns la 
sapă de lemn, pe care sf. sa îl păstrea- 
ză fără elan şi Duh de apostolat, Pă- 
rinte Chiorpec, limpezeşte-ți spiritul, 
nu gâtui adevărul şi cereți iertare celor 
jertfiți pentru cruce, cărora nu. le-ai 
putut cât de puțin înțelege sublima 
jerifă, 

lar vouă dragilor şi vrednicilor de 
imitat înlru prea slăvită jertfă pentru 
Hristos şi Crucea Lui, îmi plec inima 
fierbinte şi ochii plini de lacrimi, ru- 
gându-vă să ne ertați, 

Căci dacă se găsesc şi oameni neche- 
mați, în slujba lepădării de sine, fără 
elan şi fără crucificarea materiei pieri- 
foare, apoi se găsesc şi de aceia, care 
nu vor precupeți nici o picătură din 
sângele lor, sau din bucuriile lor pă- 
mânteşti, pentru a vă urma calea pe 
care ați mers, căci ei ştiu și cred cu 
adevărat, «căci cine îşi va da viața pen. 
tru Mine şi pentru Evanghelia Mea, o 
va mântui»... Marcu 8,35, 

Deci bucurați-vă vrednici de cinste, 
scumpi martori ai creştinătăţii, iar tu 
frate fără Duh, cutremură-te | 


Preot N. GRIGORESCU 
Isvorul Alb-Neamţ 


Aniversarea a cinci ani 
de regim naţional-sotialism 


BERLIN, 29 (Rador). — Agenţia 
D. N. B. află că programul solem- 
nităților care se vor desfăşura în 
ziua de 30 Ianuarie cu prilejul săr- 
bătorirei a cinci ani dela venirea 


la putere a d-lui Hitler a înst sta- 
diei independente. Map |uut ep 


La ora 8 se va suna deşteptarea 
de către famfarele partidului  na- 
țional-socialist, care vor parcurge 
apoi oraşul 

La ora 9, d. dr. Goebbels, minis- 
trul Propagandei, va vorbi la pos- 
tul de radio, adresându-se tineretu 
lui german. 

La ora 10 se y 
taşamentului 


face defilarea de; 


eorpul secțiunilor de asalt prin 
faţa cancelarului Reichului şi a 
Fuehrerului. 

La ora 11, Fuehrerul-cancelar ya 
remite insemenele de onoare lau- 
reaţilor premiului naţional. 

La ora 29 se va face tradiționala 
retragere cu torţe, care va trece dea- 
semeni prin faţa cancelarului Rei- 
chului. 

Ministrul Propagandei anunţă că 
cu prilejul celei de a cincea aniver= 
sări se va proceda la o distribuire 
suplimentară a organizaţiei pentru 
asistența pe timp de iarnă pentru 
0 sumă în valoare de 17 milioariă 


«Adolt Hitler» din | mărel, 


o. —p 


Ţesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A. 


a efîtinit preţurile produselor sale 
Ţesături de bumbac, în şi cânepă. 


i Bucureşti, Brăneşti, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 
DEPOZITE: Chişinău, Cluj, Cernăuţi, Galaţi, laşi, Ploeşti. Piele eat 4 
Timişoara, Turnu-Severin, Târgovişte, 
Cereţi pânzeturiie noastre la toate magazinele din 
București și provincie. 


Calităţi neîntrecuie. 


—————————————————————————————————————— cc. 


LUMINA PUTERNICĂ e MINIMUM DE 
"ONSUM e DURABILITATE e OFERĂ NUMAI 


ELECTROSTAR s.a. 


BUCURESTI, | - CALEA VICTORIEI, 2 


vă oleră în anul 


Incurajaţi Comerţu' Românesc 1938: 


Cumpirâ : - 


Consumul legiunar Ubor 


CALATORII DE STUDII 


înspre 


ŞOS. COLENTINA No, $. TELEFON: 215.54 AMERICA CENTNORD 
j i UBA-MEXICO 
S Coloni:le, Delicarsse, Vinuri ici dorutz e 
naturile, Mez:luri, Brâxzeturi, serviciu rapid. 
Fructe, uonserva Bragadiru etc, Ocazia unică 


Regina vapoarelor de recreaţie 
„MILWAU RE“ 
execută Oroisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Genova şi Veneţia 


—————- 


II 
EX SUITĂ EIB EERITr CESE A 


COOPERATIVA GENERALA 


„beamui tomânesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel. 316-04 


Vnde geamuri, cristale, oghinzi, 
tabiouri. 


Execută artistic orice te! de montări de 
gaamuri cu maeștri geamgii români 


= Pra za esa 


dela 14 Aprilie până la 1 Maiu 
„şi în VARA 1938 


Mari călătorii 
la Sp''->rgen 
iza | 
RPG 


Reţineţi deacum cabine Dvs, 
HAMBURG-AMERICA LIME s. a. r.! 


BUCUREŞTI cica 


rame, 


Îi 
AL DIR PC OP 2000 e REP TOS CE IE 
=) ari i. 1 Ț 
pumăria și VASILE CIOBANU | 
Bucureşti, — Str. 11 Iunie No. 28 
Conlecţionează lucru garantat, cu preţuri convenabile . 


Calea Victoriei, 84 


înspre 
INSULELE ATLANTICE 


| ————£—£O—£—£————£—— . Aer rca I. 
CROITORIA GEORGE STANESCU Str, Rsgele Perdimand, 17 


Execută ireproşabil, elegant şi fetin' cu furnituri de calitate 
Camarazii legionari beneficiază: de o reducere specială. 


CĂLATORIA DE PAŞTI 


«BUNA VESTIRE» 


EFTINEŞTE VIAȚA 
Calea Victoriei, 81 


16 Pânză Naturală Subţire 
26 Pânză Naturală Extra 
groasă 
33 Chiton 80 cm. lat prima 
39 Chiion Tela Superior 
42' Chilon Madapolam 
39 Gradel p. indispensabili 
„76 Pânză p, Cearceaturi 
3 150 cm. lat 
„115 Pânză p, Cearceaturi 
220 cm. lat 
„24 Servete p. masă 55/55cm 
„13 Cărpe p. Bucătărie  . 
„28 Batist culori. p. lingerie 
Damă 
„59 Poplin pentru cămăși 
bărbătești 
„98 Dejalen Englezesc p. 
cămăși bărbătești 
„20 Batiste bărbăteşti 
n 9 Batiste damă 
20 Ciorapi bărbătești 
durabili 
29 Chiloţi de Damă 
59 Pânză p. saltele 140 > 
a 


Lei 


3 3 ss 3 3 


„ 119 Perdele 220 cm. lat 
360 Mătase pentru Plăpumi 
180 cm, lat 


Exp. provincie contra 
ramburs. 


” VECHEA ICOAIA ” | 
DUPLOVYETI 


-SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET.Il 
ASCENIOR . TEL. 48907 


TAXELE REDUSE. 


Statul trebuie să subvenționezc 


FOTU-RUYAL 


N RUZDUL AN fotografii exclusiv saueisaoezase 
| HN. artistice: + (La ciNEMA capitoL) 


a 


primăria Capitaiei 
Grcutăţ în iut:cmbea bugetului muncigiuul. D. primar 
general (. (. Braesiu va tere Statului 0 subvenție 


Eri dimineaţă d. primar general 
C. C. Brăesku a lucrat cu o comisie 
la stabilireă în lmii mari a viito- 
rului buget. 

Această chestiune ocupă—în mo- 
mentul de faţă —în mod serios con- 
ducerea municipiului, avându-se de 
completat goluri mari în bugetul 
municipiului. 

De aceea d. Isidor Cristea, direc- 
torul general al Serviciului finan- 
ciar, a fost însărcinat cu studierea 
amănunţită şi întocmirea  bugetu- 
lui pe exerciţiul viitor. 

In legătură cu întocmirea buge- 
tului tot eri d. primar general C. C. 
Brăesku a prezidat o şedinţă a con- 
siliului de direcţie a celor două in- 
stituţii pendinte de municipiu U. C. 
B. şi S$. G. E. Cu această ocazie d. 
N. Caranfil, directorul general al 
Societăţii de gaz şi electricitate, a 
făcut o expunere amănunţită asu 
pra unor serii de lucrări ce trebuese 
realizate de urgenţă. Deasemenea 
vor trebui reînoite ţevile şi înlo 
cuit întregul material care actual- 
mente este complet uzat. 


Tate DRE i E EEE PRE RP EEE CI RER 7060 TRE 2 A Nut 


Biroul centrai ai Legiunii 


Serviciui Propagandei scrise 


U MARȚIŞORUL LEGIONAR 1938 
In urma concursului de mărțişoare, 
a fost ales ca mărțișor legionar pe 


anul 1958, unul dili modele prezentate 
de camaradul pia? Are! Bucătaru. 


Mărţişorul a fost pus în lucru. 
Se va 'vinde cu 20 le; bucata. 
Cum este nevoie” de“ mări sume de 


hani pentru confecționate, rugăm pe 
legionarii şi prietenii cari doresc să-şi 


rețină mărțişoare să se înscrie din 
timp pentru a putea strânge sumele 
de bani necesare. Se pot face înscrieri 
şi prin cuiburi, 

Inscriezile se fac odată cu vărsarea 
banior la: 

1.  Casieria  cooperativei 
Str. Gutenberg 3; 

2, Casieria Restaurantului 
Str. Gutenberg 3; 


SPLAIUL INDEPENDENȚEI No 40. (Lângă Căminul Mediciniştilor) 


—— - — 


— E 


legionare 


legionar 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşie, re. 
produce. Aparate şi articol: 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 33 


i (Colț cu, Pasajul . Majestic) 
nlefon No 434/15. 

j cu carnet de Bucureşti 
$0 ei având practică înde- 
lungată, caut serviciu la casă se- 
rioasă, Cunosc electrisitatea și 
mecanica de caloriter. 


ION GĂINARU 
str. Virgiliu Nr. 39 


| 
| 


Şezătoarea Socatăţai 
“piturala „T:nerațea“ 


Sâm! 4 50 Januari? 1932, oru 9 s ara, 
soc. s,Tinerețea” a ţine a 35l-a şe- 
zătoare arlist'co-cul u-ală în sala şcoa- 
lei primare de băeţi Nr. 17 »,Marele 


| Voevud Mihai” din calea Griviței 50, 


când va vorbi d. Nedeleanu, avocat şi 
redactor la ziarul „Universul” despre 
„Necesitatea unui suflet now”. Vor 
urmă apoi versuri, canto, muzică ine 
strumentilă, comunicări, dar la urmă se 
va juca „,„Recomandaţia”"” comedie în- 
irun act localizată după Max Maureş. 
Intrarea liberă. 


U. caz revoltător 


UNIC-HERBERT: 


_ Jfesflănari Pe 47 
PRL a Diverta JJ Pie STARI 


5. Casieria Restaurantului legionar 


Lazăr, Bd. Elisabeta 45; 


4. Casieria Consumului Obor, Co- 


lentina 8; 


5. Casier.a Restaurantului Basarab, 


Griviţei; 


6. Legionarul V, Ceres (Holul sediv. 


lui central). 


PR RE NR RE E RR II IE 


[.] 1 a - 
? 
) 
- -) 
dela Asigurările Sociale 


In interesul bunului mers al ser- 
viciului s'a făcut următoarea miş- 
care în personalul administrativ al 
Asiyurărilor Sociale, Serviciul Cen- 
iral din Capitală: 

1. D. Miclescu Rene in post va- 
cant de şei de birou, detaşat pe 
lângă cabinetul d-lui ministru al 
uiuiicii; d-rele Mânecuţa Florica, 
Tan ara Ionescu, d. Mauferrato ]- 
Căn, îti posturi vacante de împielyat; 
d. Simionescu Gh., în funcțiunea de 
şet? d birou cl. I, în locul d-lui 
Fărcăşeanu Mihail, lăsat în dispo- 
nibilitate, d-ra Ciocârlan Amalia E- 
lena, în post de împiegat în locul 
d-nei Zvocker Sara, lăsată în dis- 
ponibilitate; d-na Constantinescu E- 
lena, în post de împiegat, d-na Lu- 
pu loana Muria, în post de impiegat 
în locul d-lui Marinescu Gh. lăsat 
în disponibilitate; d-na Rădulescu 
T. Elena, în post de împiegat, în 
l-cul d-nei Kautfman Edith, lăsată 
în disponibilitate; d. Bânciulescu 


Ch. loan, în postul de contabil va- 
cani; d-na Paula Lenos Constau- 
tinescu, în post vacant de împie- 
qut: d-na Cristian Octavia, în post 
de împiegat, în locul d-nei Bercea- 
nu Elisabeta, neprezentată la post; 
d-na Ionescu Vasilica în post de 
impivyat, în locul d-nei Maria Et- 


„tinucr, lăsată în disponibitate; d. 


Gavrilescu Lucian, advocat în postul 
de referent al Oficiului de Studii 
din Ministerul Muncii, în locul 
d-lui 1. Zurescu, lăsat în disponi- 
bilitato, 


Distribuţia mărțişoarelor se va face 
din acelaş loc unde s'a făcut înserie- 
rea şi se va anunța la timp. 


1) PROPAGANDA ELECTORALA 


la legătură cu campania electorală 
recomandăm în mod special domnilor 
sefi de judeţe, să utilizeze, în cât mai 
mare măsură numere vechi din revista 
«Libertatea» ce se găsesc în depozitul 
nostru central. 

Le dăm cu preţul de 1 leu şi cu ra 
bat de 20 la sută, Importanța şi ros 
tul revistei «Libertatea» fiind de a- 
proape cunoscută se impune să se dea 
atenția cuvenilă acestui apel. 

Comenzile şe fac la Ing. N. M. Smă 
răndescu, str. Guiemberg 5 Buc. 


de 550 Mia. 


Consiliul a aprobat suma de 18 mi- 
lioane lei pentru începerea lucrări- 
lor. 

Această sumă v va servi munici- 
piul U. C. B-ului, deoarece acesta 
din urmă are primăria Capitalei în 


debit cu sume foarte mari. 

D. primar C. 0. Brăesku va cău 
ta să achite toate aceste datorii cari 
vor necesita unei serii de lucrări şi 
reparaţii a căror campanie va în- 
cepe curând. 


Statul trebuie să subvanționeze primăria 


Capit 


La trecutul congres a] Uniunii o- 
raşelor din România sa discutat în 
mod atent posibilităţile de promo- 
vare a Capitalei ţării, lipsită azi de 
orice concurs din partea Statului. 
Şi s'a demonstrat cum în decursul 
anilor bugetul municipiu Bucureşti 
a fost deposedat de fondul comunal 
care a trecut la Stat. 

Astfel Statul a încasat dela mu: 
nicipiu la impozite directe pe 1936 
dintr'un debit de 3.835 milioane, 
1.451 milioane, adică 38%; iar pe ju- 
mătate din exerciţiul 19937-38 din 
2.263 milioane a încasat 879 milioa- 
ne lei, adică 39%, Din impozite în- 
directe la 3.492 milioane lei pe 1936 
statul a luat 4.969 milioane lei, adică 
60%. 

Este dureros felul cum Statul în- 
țelege să ajute ridicarea Bucureş- 
tiului, mai ales în timp ce alte state 
fac sacrificii pentru Capitalele lor. 

Intr'adevăr, statul italian dă ora- 
sului Roma anual 578.000.916 lei, 
iar Parisul este subvenţionat anual 
cu 3.167 milioane lel. 

Ținându-se seama de imensele a- 


municipiul Bucureşti, cum şi de ne- 
vota sistematizării Capitalei, care 
necesită cheltueli foarte mari, d. 
primar general C. O. Brăesku a ho- 
tărît să intervină pe lângă guvern 
ca- să înscrie în viitorul buget o 
subvenție de 500 milioane pentru <o- 
raşul capitalei». 

Nu credem că actualul guvern ar 
putea să comită marea greşală de 
a refuza propunerea d-lui primar 
general C. C. Brăesku. 

7. mon. 


şedinţa comisiunii inte- 
rimare a judeţului Iliovu 


Eri, Vineri, a avut loc şedinţa 
comisiunei interimare a judeţului 
Ilfov. 

Şedinţa a fost prezidată de d 
PETRE TUDOR, preşedintele co- 
misiunei interimare, care a arătat 
starea rea a creditelor şi a cerut 
deschiderea de credite Suplimentare 
şi extraordinare, ca pe măsura ne 


vantaje pecuniare cu care statul se| yoilor să se poată alimenta artioo-+ 


alege de pe urma impozitelor din| lele de cheltueii epuizate. 


Proiesorii de 


limba română 


și istorie, trebue sa îie de ori- 


ia etaic 
pina etuică 
M., S. Regele a semnat; ieri un de- 
cret-lege — prezentat de d. prof. 1. 
Petrovici, ministrul educaţiei naţionale 
prin care se modifică art. 39 şi 36 
din legea învăţământului secundar din 


Conferinţa d-lui proi. $. M-hedinţi 


la Cercul 


Cu prilejul sărbătonrei zile, de 24 
lanuarie şi a patru ani dela înființarea 
cercului ieşenilor, d, prof. Simeon Me- 
hedinţi a conferenţiat la cercul ieşe- 
nilor despre: «Ca înseamnă laşul pen- 
tru noi», 

"lată în rezumat conferința distinsu 
lui profesor: 

Pentru mint capitala Moldovei şi 
imprejurimile ei mi se înfăţişează din 
punct de vedere geografic, ca unul din 
cele mai fine peisagii din întreaga ța- 
ră, Amintiți-vă panorama Iaşului, De 
o parte dealul Copoului ce se pleacă 
domol spre Bahlui, iar în faţă coasta 
dela Cetățuta și Galata, cu cele două 
biserici întărite odinioară în formă de 
cetăți, de unde ostașii puteau prive- 
ghea Lunca Bahluiuluj până departe 
spre Târgul Frumos, iar în jas până 
spre şesul Prutului, de unde se puteau 
arăta tătarii sau alți năvălitori, In zi. 
lele senine de vară, când soarele se 


Deia „Frontul Negustoresc 
a 


im ăiria“* 


Consiliul General al; „Frontului 
Negustoresc al Unirii”, întrunit în 
şedinţă Joi 27 Ianuarie 1938 ora 
20 jum., a examinat întreaga si- 


la Gârcina-Neamţ 


Biserica din Gârcina jud. Neamţ! vânzând-o unui jidan : M, Solomon. 
obținuse dela ministerul domeniilor 


trebue să augajeze numai personal 
FOINANEeSsC 


Nu ştim cine şi ce a putut deter- 


Patronii localurilor de consumaţie 


Pădurea de pe un islaz, pentru ex- 
ploatare. 

Dupăce parohia a suportat toate 
eheltuelile de măsurătoare, vine C. 
A, P. S.-ul şi trece peste decizia mi- 
nisterială prin care se acordase bi- 
sericii spre exploatare pădurea, 


FAINA Dă LUX 
NOUA MOARA 


GABEL 


mina conducerea 0. A. P. S-ului să 
ia în braţe pe jidanul Solomon. 
Este revoltător însă felul în care 


intervenţia 0. A. P. S..ujui sfidează 
principiile naţionaliste ale actua- 
lului guvern creştin 


ORA orar TAN) 


In urma intervenţiei sindicatu- 
lui «Unirea naţională» al muncito- 
rilor din industria alimentară pe 
lângă d. ministru Gh. A. Cuza, d. 
ministru a dat următoarea deelai- 
une: 

Art, 1. Se interzice angajarea Sau 
menţinerea în serviciu în localu- 
rile publice ca; restaurante, cafe- 
nele, bodegi, cofetării, ete, a Lucră- 


torilor  ospătari (chelneri) 
străini, precum şi evrei. 

Art, 2. In locurile rămase libere, 
Patronii vor angaja numai ospă- 
tari români creştini, care în pre- 
zent sunt tără lucru, 

Art, 3, D. director general al 
muncii, este însărcinat cu aducerea 
la îndeplinire a prezentei deel- 
ziuni, 


supuși 


tuațiune ce s'a creiat comerțului 
prin ultimele evenimente politice. 

La apelul făcut de d ministru 
ing. lon Gigurtu pentru unirea tu- 
turor forţelor profesionale negus- 
tcreşti, „Frontul Negustoresc al U- 
nirii” este foarte sensibil şi apre- 
ciează îndeajuns înalta înţelegere a 
Excelenței Sale. 

Condiţionează însă gruparea şi 
coordonarea acestor forțe, de pri- 
matul interesului general al comner- 
țului, înlăturându-se complect inte- 
resele personale a anumitor ele- 
mente dela conducerea organizaţii- 
lor profesionale negustoreşti, 

Călăuzit de aceste concepţii să 
nătoase, Consiliul General aşteapţă 
în Sensul arătat, propuneri concre» 
te de colaborare la conducerea pri- 
mei Camere de comerţ din ţară, 
propuneri ce vor îi examinate cu 


atenţiunea cuvenită, 


= e ; 

ieşe.iior 
pleacă spre Apus, depe culmea Copou- 
lui, călătorul are înaintea ochilor ov 
privelişte în adevăr ca de basm. Pe ce- 
rul rubiniu se profilează chipul unei 
celăti cu turnuri tainice: Ceahlăul, 
straja cea mai înaltă a Moldove: 

Când e vorba de aspectul cultural, 
credem, că nu vom greşi afirmând că 
laşul ne înfăţişează, în tot trecutul 
neamului nostru, cel mai luminat cen- 
tru cultural dintre câte au fost la noi, 
până astăzi, Intâietatea Moldovej în la- 
tura culturală nu poate fi pusă la în- 
doială. După măsura puterilor noas. 
tre putem spune că am cunoscut și noi 
un timp de reală renaştere în secolul 
al XVII-lea, Cronicarii moldoveni, cu 
Miron Costin în frunte, atunci ne-au în 
dreptat privirile spre Roma antică, 
Tot âtunci Petru Movilă ajunsese cti- 
tor cultural pentru Moscoviţi, înteme. 
ind Academia din Kiem, iar prin si- 
nodul dela laşi ne apare ca un fel de 
primat al întregei ortodoxii, Faima lui 
Niculae Milescu răsunase până în de. 
părtatul Kitai, Pentru întâia oară a- 
tunci sa simțit în Europa că «Nasc şi 
în Moidova oameni». Am dat şi noi 
ceva Europei, din acele timpuri. La 
E vădit, pentru orice om drept la cu- 
get, că Iaşul a fost orașul renaşterii 
noastre, 

In al treilea loc, şi sub aspectul po- 
litico-istoric, tot Iașul este simbolul cel 
maj viu al reînvierei noastre j sis 

Cine va răpi vreo dată  lașului 
această aoreolă, mai ales când ştia că 
o va plăti cu propria sa jertfă întoc= 
mai ca o mamă care își scapă copiii sa- 
crificându-se pe sine. 

Evident şi renașterea politică tot de 
acolo începe, unde începuse şi renaş- 
terea culturală, în timpul junimei, e- 
poca de aur a Iaşului. Soarla i-a mai 
păstrat şi alte zile de mare răsunel, 
în istoria neamului, 

In 1916 singură Moldova  cruțată 
de colropirea dușmanului, lașul din 
nou Capitală devine oraşul tuluror du. 
rerilor, Tot Iașului i-a fest dat însă să 
vadă şi zorile reînvierei: Unirea tulu- 
ror țărilor româneşti «el mai mare act 
istoric dela Decebal şi Traian, până în 
zilele noastre, 


românească 


15 Mai 1928 (cu modificările din 8 
Aprilie 1937), după cum urmează: 

La art. 39 se adaugă între aciua- 
lele aliniate 1 şi 2 un nou aliniat, În 
cuprinsul următor: 

„Ministerul educaţiei naţionale va 
putea, după aprecierea sa, să 'dispună 
şi ținerea unui examen de capacitate, 
intre intervalul de trei ani dintre d-uă 
sesiuni normale, pentru acele spe- 
cialităţi unde el este necesar, fixând 
şi universităţile la care se va ţine a+ 
cest examen. La art. 36 al aceleaşi 
legi se adaugă un aliniat final, în cu- 
prinsul următor: 

„La examenele de capacitate pen= 
tru limba şi literatura română şi la 
istorie, nu pot îi înscrişi decât can“ 
didați cu origină etnică românească”, 


Adunarea maeștrilor 
plăpumari 


In seara de Marţi 25 Ianuarie 
crt., a avut loc adunarea maeştrilor 
industriaşi plăpumari din Capitală, la 
Asociaţia micilor industriaşi din str, 
Domnița Anastasia 5. 

D. Vasile Ciobanu, luând cuvântul 
expune situaţia grez în care se sbate 
această breaslă. Vorbeşte apoi de- 
spre situaţia furniturilor la institu 
țiile de stat, cari sunt şi astăzi încă, 
in mâinile jidanilor. Cere ca la a- 
ceste furnituri să fie favorizați in“ 
dustriaşii plăpumari. 

Cere apoi înființarea unei asociaţii 
a breslei. 

Au mai vorbit apoi d. Barbu Bucu- 
rescu, S. Teodorescu, Ilie Dincă. 

Pentru data de 5 Febr. crt., a lost 
anunțată o nouă adunare la care 
vor participa toţi breslaşii. 


Cole: Ale date ae af AR EEIERIRRTENRE 008 
Poșta redacţiei 


D-lui Constantinovici - Eusebiu, Cer. 
măuți. Versurile d-voastre scrise într'o 
formă aleasă şi de profundă simţire, din 
motive pe care nu vi le putem comunica 
nu se pot publica, 

Dlui Militaru loan, Gusoeni.Vâlcea. 
In chestia d-voastre adresaţi-vă direct la 
sediul legionar (contencios) str. Guten- 
berg 8 Buoureşti. 

Dlui V., Dordeducă, Versurile trimisw 
sunţ bune. Totuşi ar mai trebui moditi- 
eate: fondul şi forma, Remarcăm vâna 
de inspiraţie curată din care au isvorit, 
Stăruiţi, 

D. prof. Zoslaţi — Sunteţi admis, Ur- 
mează legitimaţia şi instrucţiunile, 


Adunarea generală 
a Asotiaţiei inginerilor 


Mâine, Duminecă 30 Ianuarie cor. 
ora 10 jum. a. m. va avea loc, in 
conformitate cu art. 30 din statute, 
fe sediul Asociaţiei AGIR, Bd. Take 
fpnescu, 31, Bucureşti „adunarea ge- 
aerală ordinară a inginerilor membrii 
AGIR, la ordinea zilei fiind urmă- 
toarele: 

a) Darea de seamă a activităţii 
AGIR în cursul anului 1937; b) Pre- 
zentarea Bilanţului şi Contului de 
Protiț. şi Pierdere şi descărcarea de 
gestiune; c) Situaţia fondului social; 
d) Discutarea şi votarea bugetului pe 
anul 1938; e) Propuneri şi dezide- 
rate pentru programul 1938; î) Ra- 
titicarea cooptărei d-lui ing. |. Can» 
tunlar, în consiliu, în locul devenit 
vacant prin decesul ing. prof. Gh. 
Em. Filipescu; g) Alegerea a 3 mem- 
bri în consiliul de administraţie pe 
termen de 3 ani în locul d-lor: Bejan 
Petre, Şteiănescu-Suhăţeanu M. şi 
Zănescu Aurel al căror mandat A 
expirat; h) Alegerea a 3 cenzori în 
locul d-lor: Laslea D-tru, Pătraşcu 
Const, Russu-Abrudeanu D. şi a 5 
gensori supleanţi în locul d-lor: Du- 
mitrescu 1., Mateescu Chr., Ticău C. 

In conformitate cu art. 12 din re- 
gulamentul pentru aplicarea statutelor 


HAGIR „adunarea generală se va ţine 
în ziua şi locul fixat prin această 
convocare, cu oricâți membri vor fi 
prezenţi la adunare. 


Dalia Asociaţia generală 

a personalului auailiar 

meditai femenin din 
România 


Joi 2? Ianuarie, d-na Evdochia Simo- 
nescu-Georgian preşedinta de onaare 
a asoctaţiei, s'a prezentat d-lui Cuzin 
secretar general la ministerul muncii, 
predându-i un memoriu al personalulai 
auxiliar din asigurările sociale, în care 
se. arătau nedreptăţile ce se fac cu saia- 
rizarea şi pensionarea acestui personal. 

S'a mai cerut în memoriu revizuirea 
numirilor ţinându-se seamă de numi- 
rile ilegale cum sunt cele numite fără 
diplomele şcolilor sanitare. 

Odată cu memoriul s'a cerut şi apro- 
barea unei permisiuni pentru persona- 
lul auxiliar medical din asigurări pen= 
tru participarea la congresul ce.ya avea 
loc în Bucureşti la 13. 14 şi 15 Mar- 
ție a. c. 


INFORMAŢUNI 


Im ziua de 1 Februarie, se va juca 
pentru prima oară pe scena Teatru- 
lui Naţional din laşi, piesa în 3 acte 
a d-lui Octav Dessila, întitulată: 
«Un om care dă palme vieții». 

Considiut Cercului proțesorilor. Secun= 
dari din Bucureşti este convocat pen» 
țru azi, Sâmbătă 29 cor., orele 6 p. me 
pn sediu în continuare pentru rezolva= 
vea demisiilor din comitetul Asociaţiei, 
Importanța ordinei de zi reclamă pre» 
zențu uuturor consilierilor. 


D. Gh. Lungulescu va vorbi mâine 
Duminică la şezătoarea (148-a) Ate- 
meului parohial Sf. Elefterie din Capi- 
țală, despre „Biserica şi unitatea Su» 
jletească”. Conferinţa se va ţine în 
amfiteatrul mare al Facultăţii de me- 
dicină (bulev. Regele Carol II) la 
orele 4 jum. d. a. şi va fi urmată de 
un program artistic educativ, 


ATENEUL ION 1. C. BRATIANU 
(Parcul Rahova) anunţă că în cu- 
rând îşi va deschide ciclul de şe- 
zători culturale, pe anul 1938 

TINERII şi TINERILE — dori- 
tori de activitato culturală, — se 
pot înseri fără nici o obligaţie ma- 
ţerială, în orice LUNI şi JOI, ora 
1—9 seara. 


In urma intervenţiei Sindicatului 
„Unirea Naţională” a lucrătorilor os- 
pătari, d. ministru al Muncii a dat o 
decizie referitoare la lucrătorii os- 
pătari. 

In urma acestei decizii toţi Iucră- 
torii ospătari şomeri sunt convocați 
la sediul Sindicatului astăzi 29 la- 


Domnița Anastasia Nr. 16. 


vânzător creştin în | 
branşa Electrotechnica. | 
ing. G. CREŢU 


Regala, 16 

Soc. „,Gloriile Neamului” cu sediul 
în str. Traian 196, convoacă la sediul 
său toți membrii cu colizăalia la curent 
în adunare generală vrdinară, pentru 
Duminică 6 Februarie a. c,, ora 10 di- 
mineaţa, la ordinea de zi fiind: activl- 
tatea societăţii, bugetul pe 1958-1935, 
cenzorii, aprobarea activității societăţii 
etc. 


Caut 
|. 


—_— 


Miercuri 2 Februarie, da orele 9 sea- 
ra, va Gyea [oc concertul de violoncel 
dat de George Cocea, în sal Aforrue 
lui. La pian d. Miron Şoarec. In nrou 
gram: Valentini, Bach, Schumann, Boe 
cherini. Chopin, Goenz. 


Sâmbătă 29 Ianuarie 1938, orele 
6 2. m. în localul Teatrului „Ligii 
Culturale” din Bulevardul Schitul 
Măgureanu Nr. 1, în ciclul de şe- 
zători organizate de „Liga Cultura- 
lă” Secţiunea Bucureşti va vorbi d. 
vrotesor Pan Vizirescu, „Doina” de 
Eminescu, şi va fi urmată de un bo- 
gat program arțistic, /nfrarea liberă. 


Expoziţia pictorului A. Balţatu se 
va deschide la Fundaţia Dalles 
Marţi 1 Februarie, 

A apărut «VREMEA» de Duminică 
30 Ianuarie, cu următorul sumar: 

<Crepusculul Electoralului>, de N. 
C, Angelescu; «Puterea atrage» de Dr. 
N, 1. Duma; «Intre parazitul dinafară 
şi parazitul dinăuntru> de Constantin 
Noica; «Presa franceză şi mişcarea le- 
gionară»>, de Arşavir Acterian; <Călă- 
raşi», orașul Bărăganului şi al apelor 
reportaj inedit de George Acsinteanu; 
Spectacolul, fapte şi idei, Paravanul 
vieţii politice, Cronica literară, Răbo- 
jul lui lon Ion. Desene de I. Anestin. 

Asociaţia ospătarilor şi directorii ma. 
rilor restaurante din Capitală și-au 
dat adeziunea la acţiunea de purifica- 
re şi însănăioşire întreprinsă de Ca- 
mera de muncă Bucureşti, promițând 
tot sprijinul pentru viitoarele alegeri. 


ECONOMICE - FINANCIARE. 


7! 


FA 
2/4 


(NR nare Ale | 


«BUNA VESTIRE» 


Răsunătorul succes obţinui d. NASH în cursul anului trecui 


a avut ca consecinţă nu numai sporirea producţiei Uzinelor NASH 
cu enormul coeficient de 80%, dar şi creiarea unei serii splendide 


de modele noi pentru anu' 193£ 


Aceste mașini, sosite d. curând îr. ţară, se află expuse l: 
Agenţia generală NASk din Bulevardul Make Jonescu 10. 

Este în interesul oricăru cumpărător de automobile a cercet: 
în amănunt numeroasele periecţionăr; introduse la aceste mașinii 

NEINTRECUTELE MOTOARE NAS" cu vilbrequenul monta: 
pe 7 paliere (la 6 cii.) și pe 9 paliere (la 8 cil.).... SPORIREA 
RANDAMENTULU. PRIN DUBLA APRINDERE, ca la motoarele 
de avion.... REDUCEREA CONSUMAŢIE! prin introdueerea noulu 


„AUTOMOBILUL CEL 


- 


suprimate... 


țiunilor...... 
mașinj. 


Pentru 
demarajului 


MAI 


sistem de aamisie a gazelor la car. toate ţevile exterioare au fost 
„FRANA HIDRAULICA LOCKHEED.... SUSPENSIUNEA 
perfectă datorită amortizoarelor hydraulice DELCO LOVEJOY — 


CAROSERIILE spaţioase și 


elegante, complect metalice și izolate contra sgomotelor și vibra+ 


sunt numai câteva din însuşirile noilor modele NAS 


1938. O gamă splendidă de culori desăvârșeşte frumusețea acestor 


edificarea Dvs. asupra mersului lin al motorului, a 
impresionant și al puterii de urcare a pantelor, cereți 


să vi se demonstreze unul din noile modele NASH. 
In 1938, mai mult decât oricând, NASH întruchipează : 


BUN PENTRU PREȚUL PLATIT“ 


REPREZENȚANT GENERAL PENTRU ROMANIA 


CONSTANTIN S. MIHAESCU 


BLV. TAKE IONESCU 10 — BUCUREȘTI 


Rapoarte şi comisiuni 


Uniunea Camerelor de agricultură a căpătat o nouă conducere. Şi astăzi 
am putut citi că se lucrează, la acea instituţie, la un raport în care să se arate 
«nevoile actuale ale agriculturei». 


Câte schimbări, atâta pierdere de vreme. Nevoile  ayriculturei 


româ» 


neşti sunt cunoscute şi arhi cunoscute. Tot aşa de bine este cunoscut şi rolul 
pe care ar trebui să-l aibă, în economia naţională, această ramură de produc- 


In urma demersurilor 
făcute de organizaţiile co- 
merciale, guvernul a fă- 
cut cunoscut că nu are in- 
tenţia să legifereze acuma 
vadul comercial. 

—— = 


Evitarea dublei im- 
puneri la îirmele 
sireine 


La începutul lunii Februarie ur- 
mează să sosească în ţară o dele- 
gaţie austriacă în vederea negocierii 
unui acord pentru evitarea dublei 
impuneri a firmelor austriace care 
au Sucursale în România. 

Acest acord va fi încheiat pe te- 
meiurile stabijite în convențiile de 
acest fel încheiate cu alte state. 

Delegaţia urma să sosească în 
țară încă dela 15 lan. dar şi-a a- 
mânat sosirea din cauza evenimen- 
telor politice, 


'0 agenție de presă românească: 


muatie 1938, ora 3 p. m,, în strada! 


„ielegraf“' 


De curând, a luat ființă în Ca- 
pitală agenția de presă «Telegraf», 

Nu e un fapt banal. 

Pentrucă noua agenție nu e o 
agenţie obișnuită. Vrem să spunem 
că nu e jidovească. 

Conducerea acestui institut o au 
d-nii Vasile G. Chivăran și Tănase 
Chirilă — două chezăşii de muncă 
şi de seriositate. 

Obiectul agenţiei <Telegraf» e con= 
stituit de: 

furnizarea celor mai actuale ştiri 
din presă, pentru ziarele din ţară 
şi străinătate; 


organizarea celui mai bun soră | 


| 


ciu de decupaj; 
serviciul de publicitate; 
reportaj fotografic; 


secțiune de turism. 

Agenţia română de presă <Tele- 
graf» înțelege să se pună în slujba 
marilor comandamente naţionale ca- 
re me călăuzesc şi să servească pre- 
sa așa cum din cauza palimilor po- 
liticianiste şi a lipsei de obiectivi- 
tate consacrată de anum::: mentali= 
tăți străine intereselor noastre, ea 
wa putut fi servită până. acum. 


e: 


Comerciant legionar 
manufactură caută a- 
sociat capital 300.000 
lei oraş provincie, 

La ziar, 


arsi 2 CEEA UAL a ACIDE A PB d IE POD TDRRERTEEE 


d 


ţie. Un regim legal elaborat de specialişti aşteaptă, de un an, să fie pus în 
practică, Nimeni însă nu are curajul să facă primul pas, iar iniţiativele care 
se iau sunt pornite din cu totul alte consideraţiuni decât cele fireşti, 
Problemele  agriculturei sunt una singură, O hotărîre fermă a unui om 
care să înţeleagă yrozăvia care se ascunde sub datele care reprezintă produc- 
ţia noastră agricolă. Producem 985 kgr. grâu la hectar, pe când Ungaria pro- 
duce 1200 kygr. şi Cehoslovacia 1500 kgr. La porumb ne înscriem cu 1000 kgr. 
la hectar, pe când vecinii noştri au 1700. Cum soarele şi solul sunt aceiaşi, 
ba poate chiar mai darnici cu noi, răul stă în om care na fost învăţat şi 
fost indrumat să folosească aceia ce Dumnezeu i-a dat cu dărnicie, 
Aceasta este problema agriculturei, 


Vadul comercil (0) pre 


ma 


M. Dorneanu 


diziune în materie 


E COiaavVversiune 


De când a intrat în vigoare legea |iuns în faţa Inaltei Curți de Casaţie. 


conversiunei datează controversa 
dacă un debitor. care .a achiziţionat 
un imobil asupra căruia există o da- 
torie ipotecară — anterioară lui De- 
cembrie 1391 iar transmiterea 
imobilului fiind, şi ea anterioară apa- 
riţiei legii de conversiune, poată să 
invoace beneficiul conversiunei, pen» 
tru datoria ce apasă imobilul. 

Pe cale de recurs chestiunea a a- 


Recursul a fost desvoltat de d. av. 
Aznavorian, iar teza d-sale docu- 
mentat expusă a fost susținută şi de 
procurorul general al Casaţiei. 

După o oră de chibzuire, suprema 
Curte a respins recursul statornicind 
astiel că detentorii de imobile ipote- 
cate nefiind debitori propriu zişi, nu 
se bucură de beneficiile legii conver- 
siunii, 


—————X——=— Seo 


Terenuri pentru culturi 


de 


Sa ţinut la P. A.R. 1. D. şedinţa 
plenară a consiliului de ameliorati- 
une a terenurilor inundabile, sub 
preşedinţia d-lui Stan Ghiţeseu. 
ministrul cooperaţiei. 

Consiliul a aprobat aSanarea  te- 
renur:lor inundabile pendinte de co 
muna Bragadiru, judeţul Teleorman 
precum şi îndiguirea Porțiunii i- 
nundabile din regiunea Turnu-Mă- 


bumbac 


gurele, dela gura Oltului până la 


punctul Viişoara. 


In acest scop, Sa dspus sehim- 


barea amănunţită a planului de In- 
€ru. 

Prin aceste lucrări se pune în va- 
loare o întindere de circa 20.009 ha. 
teren, care vor fi destinate culturii 
bumbacului. 


Coletele sub 5 ky. nu vor mai 
Îi predate stațiunilor cr. 


Regia autonomă e. î.r.a tăcut 
cunoscut ministerului de finanţe 
că în conformitate cu decizia co- 
mitetului de direecţ.e P. T. T., nu se 
admite nici o derogare dela art. 1 
din legea pentru exploatarea P. T. 
T.-ului şi în consecinţă coletele sub 
5 kg. nu vor mai fi predate staţiu- 


| nilor €. f. r. pentru transport, ci o- 


ficiilor poştale care sunt organiza- 
te şi deţin monopolul expedierii u- 
nor asemenea colete, 

Ca urmare acestor dispoziţiuni 
m'niSterul de finanţe a invitat vă- 
mile să dirijeze Pe viltor toate co- 
letele sub 5 kg, oficiilor poştale 


Noile negocieri 


austro-române 


Ministerul industriei şi al co- 
merțului a fost înștiințat de mi- 
nisterul de externe că la 1 Fe- 
bruarie a. c. va sosi la București 
delegația economică austriacă 
pentru negocieri în vederea înlo- 


cuirii vechiului acord comercial 
şi de plăţi denunțat. 

Prin noua convenție se vor. sta- 
bili mai ales noi condițiuni de 
plăți pentru produsele petrolifere 


românești exportate în Austria. 


2900 


Camarazii şi prietenii ieg.o::arm lor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 2%, toate magazinele cuaceașiarticolef 


Nik y“* 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 93.51.66 Ga'ea Victoriei (14 
POSSE CUPA FRIPEIT PR FREREPERC GL EA CPE SEDII 


— 


BLANURI FINE 


CU PaEŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihâilescu 


Strada Colţei 44 Bis tostă 3tiaţilor 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani îi-. 68, Telefon: 32.10.11 


Aduce la cunoştinţă dstinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
ş: mătăsuri fine pentru toalete elegante 


___———— 


Blănăria „LLOPARDI 
Petre Gârleanu 
Str. Coiţei No 40 


TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Croitoria Civilă şi Militară 


I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşa “il cele mai: pretențioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


prmen 


Data] = 


Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU Ssor 


La Baionui Albastru 
Strada Carol No. 62 


Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


Vinde eftin 


Manufactură Contecţiuni, Incălțăminte _B. 


Ene PPE 


PRIIVAXIM” 
FIRMĂ ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41, Bucureşt 


Lămpi felinare «Maxim», <Petromax» şi <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre și Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


EGP >TY 


Pag. 6-a 


ae 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteţi ruga să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


FOTO Ca RPAȚI 


Str. Edgar Quinet 5 alătari de Capşa 


Executăm iotogratii in orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, lilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Piiescu 


) 
; 


VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
IIS INI LU PRI ELE Ei E SEBES IEEE SEES LEE BEBE, DESC DEA E UIT E CI RIE DEE 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 


Vizitaţi 
RESTAURANTUL şi BERARIA 


NAȚIUNII 


Calea RAHOVEI No. 2 vis- â-vis de Tribunal 


— G:ATAR SPECIAL — 


In fiecare seară Conc. Orh. Maiestrului N. DUMITRESCU-Vâlcea 
mmm 105,8 Rest. BOUIOVRRE initia) la Rest. Boulevard. 


3 (colţ cu Str, Sf, loan Nou No. 1) 


BUCUREŞTI 1 
EN-GROS ....— Telefon 3-81-66 . EN DETAIL 
| Mare asortiment în: lie 
Manuiactură, Yânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șifoane, 


pei de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 
Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


incălțăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


dir, Smârdan No. 1i 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, in gang 
Maria lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


re '* foarte reduse 


CHIŞINAU, 25. — Duminică, %3 
Ianuarie, a avut loc la Chişinău, i 


Basarabia». 

Adunarea a fost prezidată de d. 
Sergiu Florescu, preşedintele sindi- 
catului. 

Sau discutat următoarele puneie 
din ordinea de zi: 

1, Darea de seamă care s'a aprobat. 

2, Problema permiselor de ziarist 
pe C. F. R., holărindu-se întoemirea 
unui memoriu care va [i trimis pre- 
şedinţiei Consiliului de miniștri. 

3. Primejdia presei jidoveșii, ho- 
lărîndu-se ca, printrun memoriu să 
se ceară suprimarea tuluror ziarelor 
i conduse, direc! sau indirect, de ji- 
dani. 

4. Modilicarea unor ariicole din sta- 
tut, hotărindu-se formarea unei comi- 
siuni care să studieze slatulele şi să 
purceadă la modilicările necesare, ur. 
mând ca adunarea generală viitoare 
să ratilice modificările, 

5. Organizarea unei escursii în 1- 


PNG. IEEE, fii FI A2703 se ei III 
Vestminte obiect: m pre (2 4 
bisericești, bijuterii "nîrea 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


efon 478/5090 
aRZĂ ESUCE, 


BCE 
incălțăminte trainică 
pentru sezonui de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE ŞOşuIi şi: GALOŞI 
Tel, 542/03 


.— 


ABIA BEER A EDISON SIRET MIRE 
DORI: SA -.: PARAŢI Cu PREŢURI EFrINE? 


Vizitaţi Magazinul „„Lămnâăsescu“ 
'Str, Câmpineanu o, şi (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat su toate genurile de arme şi cartușe. Fabrică 
de articole.de vânătoare, 


Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 


Ceeace se petrece la salinele <Ca- 
Articole de toiletie şi periumerie 


cica» este deadreptul revoltăor. Nu- 
meroasele reclamaţii pe cari le-am 
primit în scris — întărite în ulti- 
mele zile de câteva proteste verba- 
le, făcute de persoane de necontes- 
tată autoritate morală — ne îndrep- 


TECHINICA GER ALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU tăţese să afirmăm că în această lo- 


BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 "calitate se petrece lucruri cari nu 
TELEFON 3.25-04 ! mai pot continua, 


pe E vorba de jidanul ungur Heghe- 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE des, conducătorul director al salinei 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE | care îşi face pur şi simplu, de cap. 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI Datorită acestui persecutor al ele- 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. | mentelor româneşti, au fost conce- 


| diaţi nenumărați funcţionari şi 
Cu PREŢURI CONVENABILE muncitori NUMAI PENTRU vina 
Îi] 


A DIOZĂ 
E] Emil Jugureanu 


E INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. S. E. 


Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon ; 2,54.57 
APARATE de ADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparații şi Iepuale + de precizie. 


Serviciul la domiciliu. Preţuri corect calculate. 
Lu... 


iri: 


Studenţimea facultăţii de drept dia 
Cernăuţi găsindu-se ţotdeuna pe linia 
înaltelor revendicări şi comandamente 
naţiunale, se vede şilită să ia atitudine 
protsetatară contra măsurilor şi lipsei 
de înţelegere pe care Onor Decanatul 
şi-o rezervă faţă de studenţii lipsi 
de protecţie şi mijloace. 

Epuizând toate căile de intervențiune 
legală, pe lângă forurile competente 
studenţimea se solidarizează şi cerb: 

a) Revenirea asupra deciziei Onot 
Senatului Universiţar din 4 Decembrie 
1937, prin care studentul Gheorghesi 


| | 


___ CROITORIA 
Nicu Vlădescu 


Execută ireproșabil cele mai pretențioase comenzi 


B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREŢULESCU FII 
Casa fondată 1884 
Bucureşti, Str. Carol No. 31. — Telefon 445197 
ROM- CONIAC- LIQUEUR 
SAMPANIE 


In cazurile votiior de 


cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat. american 


„GASTROD." sista 


1] lariul de 2000 lei 


stomac  nervoas€ 
erampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață şi turburări digestive sau obţinut 
după multe cercetări atât în clinicile din țară 


Nicolae, a fost îndepărtat din Facul= 


tate pe motivul unor declaraţii — in- | studenţimea Facultăţii de Drept înţe- 


0 evreică primeşte salarii de 5 
ani fără a presta servicii 


criminate politice — ca reprezentant 
al studenţimii cernăuţene, cu prilejul 


La clinica chirurgicală de pe lân- 
gă spitalul Colțea, «funcţionează» ca 
degenatoare evreica Maria Graur 
Feldman, care de 5 ani primeşte sa- 
lunar, fără a 
presta serviciu şi fără să fi fost 
văzută măcar pe la spital 

Nu se deranjează. 

Probabil nici nu ştie unde-i spi- 
talul, pentrucă bine-voitorul, ma- 
rele protector este foarte atent, foar 
te grijuliu, îi trimite leafa acasă 
în plio închis şi semnează statul: 
Dal... pentrucă semnează statul, pri 
meşte 8000 lei lunar, asta în timp 
da funoţionarii miicesa da alt 


n 5 demep atât ministerul inattag: 


crt RACEALA și 
AMIC] DURERILE D 


dunara generală extraordinară a| Pe C. F. Haltene şi Germane, urmând 
'Sindietului ziariştilor creştini din, Ca până atunci să se procedeze la 


(e se petrera la salina 


Cacica (Bucov 
Să fie dat afaru direstorui Meahades ” 


«BUNA VESTIRE» 


-— 


EL 


= 


talia şi Germania, S'a hotărit să se 
intervină pentru obținerea graluității 


înscrierea acelor ziarişii care vor să 
facă această - escurgie în luna lulie 

6. Situaţia „coniederaţiei presei creş- 
line din România”, Asupra „acestui 
punet, d. Sergiu Florescu arat că, în- 
credinţat de necesitatea strângerii rân- 
durilor ziariştilor creștini, a căutat 
să dea, liinţă „Confederaţiei presei crey 
line din România”. 

S'a lovi! însă de inaclivitatea anor 
oameni care-și luaseră angajamentul să 
lucreze pentru realizarea, în lapt, a 
acestei înjghebări de presă, 

In consecință sa ratiiical aderarea 
la Federala presei din provincie, dacă 
din această asociaţie au lost înlăturați 


7. Convocarea unui general 
al ziariştilor creștini. S'a hotăril ca, 
conducer:a Sindicatului să convoace 
când va găsi cu cale acest congres, 
spre a se pulea ajunge la reglemen- 
larea proleslunei de ziarist, 

Adunarea s'a închis la orelee 13. 


de a-şi fi manifestaţ sentimentele 
naționale de care erau animați. 

In acest timp jidanii sunt situaţi 
în locurile de cinste ale societăţii, şi 
plătiţi cu salarii copioase, care sfi- 
dează mizeria celorlalţi angajaţi 
români. 

Deasemenea, avansările coreligio- 
narilor lui Heghedegş se produc ca 
prin minune, fără nici un fel de 
eriteriu. 

Atragem pe această cale atenţia 
conducerii superioare a C. A. M.-ului 
și cerem imediata înlocuire a evreo- 
maghiarului Heghedeş, persecutorul 
elementelor româneşti dela salina 
«Cacica». 


Dela soc. studenţilor 
în drept din Cernâuţi 


sărbătorilor dela 1 Decembrie. 1937. 

b) Suprimarea supra taxei de 800 lei, 
care constituie o flagrantă diferență de 
tratament faţă de studenţii celorla)te 
facultăţi, unde nu este percepută, şi pe 
care studențimea prin mijloacele ei mb= 
zere de existență mo mai poate suportă 

c) Revenirea asupra măsurii prin care 
li se cere studenților din ultimul an 
de studiu —cu un singur examen res» 
tant — reluscrierea în Faculţate şi plata 
integrală a taxelor de frequenţă. 

Până la soluționarea echitabilă a a 
cestor drepte şi inexorabile doleanjt, 


lege să declare grevă generală şi să se 
abțină dela examene şi cursuri. 


ţiunii cât şi rectoratul, ce măsuri în 
telege să ia contra acestei evreice? 
Chestiunea rămâne deschisă, 


PER: CEA 7 CU NEI 
REGIA AUTONOMA A CAILOR 
FERATE ROMANE 


Publicaţiune 


Sâmbătă 19 Martie 1958 se va 
ține licitaţie publică pentru pro- 
curarea cantităţii de cca. 100.000 
una sută mii) metri steri lemne 
45 foc regie. 


Tăcita- 
erai e Eikir NA Piele nt 


C.F.R. Bhonteţii str. 
etaj 4, 


“a „e prongetului 


_P 5 esssa 68 mt gRPPetss5set 2 


e 


Adunarea generală a Sindicatalu generală a Sindicatului Pentru o echipă românească 
ziariştilor creştini din Basarabia 


Da mată 


SSANaToL 


LEI 16 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 


TEL 3:24 93 SIMBOL: 
Se găsește de vânzare numai la farmaciile, droe 


1279 


Hochey 


Mai sunt puţine zile până la desfăşurarea campionatelor mondiale de 
hockey pe ghiaţă dela Praga. Vom fi şi noi, Românii, reprezentaţi. 

Cine sunt Românii care-şi lustruese valizele, ne comunică, chiar în 
momenaul când scriem, federaţia noastră de hockey. 

Citim: Flueraş, BIRO, Anastasiu, SUR, PANENKA, SADOVSKI, 
ieo, Botez, HUGAM. Rezerve: MAESCIUK, MHomorosan, Teodorescu, 
Tănase, Tomoviei. 

Altădată, citind această formaţie, am fi dat din umeri, resemnați şi 
ne-am fi înăbuşit nemulţumirea care, exteriorizată, ar fi rămas ireme- 
diabil neavenită pentru cei ce conduce, 

Astăzi însă suntem miraţi: 

Noile timpuri cauță să elibereze din lanţuri ideia naţionalismului pe 
orice cale ar fi ea răspândită. U. F. $. R.-ul se bate furtunos cu pumnul 
în pieptul îmbătrânit şi vlăguit, lansând ideia prigoanei legitime a tot ee 
nu e românese în sport. Ba chiar, ridică enutul şi expulzează cu un gest 
Dlini de încredere până şi pe antrenorii străini, veniţi să ne înveţe lucruri 
noi, cunoscute doar din auzite sau ziare. 

Nu mai discutăm măsurile draconice, anapoda dictate, ale Uniunii. 

Dar citim comunicatul F. R. H. G, . 

Citim şi nu ne putem crede ochilor. 

ASTAZI, ASTAZI când se zice cam început să ne desmeticim, ple- 
căm din nou în propagandă peste hotare a sportului românese, cu ace- 
leaşi elemente îmbătrânite. Şi implicit cu toată simfonia barbară a nu- 
melor minoritare 

Din nou, Biro, Suk, Panenka, Sadovski, Maesciuk. In plus un fabricat 
rumân. Hugaru! 

Lăsăm la o parte faptul că în actualul sezon, veritabile talente, şi ro- 
mâneşte botezate, au pus în umrbă cohorta minoritarilor. In schimb luăm 
şi câteva din elementele româneşti. Pe Radu Tănase, un jucător de care 
se va vorbi, indiferent dacă domnii oficiali îi dau atenţie sau nu, un teh- 
uician ca Teodoreseu, sau pe-un Tomovici. 

“Ji ia federaţia deci şi pe cei buni. Ii ia. Ca rezerve. Deci — umplutură: 

Cei buni vor aştepta aşadar ca Biro să aibă vre-o nevralgle sau Sa- 
dovski să întârzie în vre-un bar praghez ameţit de sex-appeall-ul slav 
— ca Să joaco şi ei. Altfel, loc majestăţilor lor minoritariili! 

Aceiaşi formăție a Federaţiei, ostracizează şi pe Bărbulescu. Jucă- 
torul Venusului, tehnician de mâna întâia, eu multă viteză în execuţie, 
cu shoot frumos la poartă, a ridicat în această iarnă o formaţie tânără 
şi apărută ca din pământ. Dar Bărbulescu nu e bun de Praga. Nu face 
anticameră la Federație şi nici măcar nu e minoritar. Un îngrozitor 
«escu»! Să stea acasă! Să nu se creadă că avem ceva personal cu jacă- 
torul amintit. Nu-l cunoaştem. Va fi fiind antipatie ca om domnilor ofi- 
ciali, dar aceasta nu-i scuză pentru cei care sunt obligaţi a cunoaşte pe 
BARBULESCU-JUCATORUL, 

In liniile de mai sus, am scuturat puţin în lumina adevărului forma- 
ţia României pentru Praga. Am arătat sistema de înlăturare a jucători. 
lor români şi îmbrobodirea lor în titulatura de REZERVE. 

Jucătorii români — rezervele — sunt mai buni decât titularii postu- 
rilor. Sunt superiori minoritarilor. Chiar dacă prin imposibil, m'ar fi aşa, 
tot Românii sunt aceia care-ar trebui să îmbrace un maillot tricolor, 
Chiar dacă vor fi învinşi. Pe noi ne privesc înfrângerile ca şi victoriile. 
Dacă minoritarii sunt într'o situaţie sau alta, să plângă sau să râdă oi, 
căci pe noi nu ne interesează. 

Pe baza considerentului de mai sus, închidem ochii asupra jucători- 
lor români titulari. Trecem iș peste reînvierea lui Costi Tico, trecut pro- 
babil prin laboratorul lui Voronoff. Sau 'Tomoviei, neantrenat, Facem 
concesii, dar cerem în schimb ceva. 

In prima săptămână a lui Februarie, Letonia va juca cu România la 
Bucureşti. 

Cerem să se alcătuiască o echipă numai din români. Tănase, Teodo- 
reseu, Bărbulescu ete. ete. La un loc, elemente autohtone vechi și noi. 

Rezultatul noi îl putem anticipa. 

Acest joc de care conştiinţa noastră se poate dispensa, e imperios ne- 
cesar pentru cei ce nu S'au învățat încă să vadă. Din diferite motive. 
Pentru oficiali. 

__ Mircea Pop 
Sh 


Un succes al echizei brasovene 
de sky |. A R, 


Cea mai tânără echipă românească se situează în 
fruntea ciesamentului la concursurile dela Predeal 


BRAŞOV. — Sportivii şi publicul a- 
sistent la concursurile de ski organizate 
de „Amicii Predealului” au avut o 
neaşteptată surpriză în ziua concursuri- 
lor (23 Ian.) aceia a apariţiei unei noui 
echipe, prezentă şi ea la competițiuni 
şi despre care nu se ştia nimic până 
acum o lună. Mai exact, până acum trei 
săptămâni. Pentrucă de atâta timp da» 
tează cea mai tânără înjghebare de ski= 
ori a Braşovului. Cea mai tânără, dar 
nu şi cea mai slabă, după cum se va 
vedea, 

Concursurile de coborire ca şi cele- 
lalțe cari au mai avut loc, organizate 
pe coasta Cioplea (Predeal) au fost 
puse la punct de d. maior Nedeleanu, 
preşedintele soc. Lungimea pârtiei a 
fost de 3000 metri. Diferenţa de nivel 
500 metri. Desigur, sunetem încă de- 
parte de Garmisch, dar incontestabil îp 
fruntea ţărilor din sud-est. 

Au participat, interesându-ge activ de 
condiţiile fizice ale concurenţilor ro= 
mâzi, d. general Antonescu min. apă- 
rării naţionale. 

Cluburile concurente: IL. A. R. (ro- 
mâni şi să nu se supere anumiţi domni 
toţi sau aproape toţi Zegionari), B.T.E. 
ional HK. T, V. (Săsesc), 1. 17. 

C. F. R. (român) şi „Amicii Pre- 

ului pe care îi bănuim tot români... 
Formajia echipei 1. A. R. a fost ufmă- 
idărea: Moldovan Alexandru, Covaci 1ă- 


sif, Crăciun Petre, Covaci Gheorghe, 
Cojocaru Gheorghe, Voiculescu Gheor.- 
ghe, Folea Liviu. Crăciun Grigore, Trl- 
fan Ioan. 

Cu țoață lipsa de antrenament a celor 
dela I. A. R., membrii echipei făcână 
sforțări au reuşit să se depăşească 
clasându-se la coborire în ordinea: 1. 
Covaci Iosit (I.A.R.), 2. Ciocoiu Gheor- 
ghe (Amicii Predealului), 3. Moldovan 
Alexandru (I.A.R.) o frumoasă speranță 
a sportluui braşovean. 

La sărituri: 1. Dresnandt Conradt de 
la A.C.F.R., 2. Moldovan Alexandru 
(I.A.R.) şi Torok losii dela B. T. E 


BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


SERUL MIRACULOS 

inventat de medicul englez Sirak- 
man datorită căruia se spune că e 
chipa din prima ligă britanică Wolver- 
hampton se bucură de o condiţie fi- 
zică excepţională, a fost comandat rană 
burs și de una dintre grupările noas- 
tre divizionare, 

Nu nendoim că echipa candidată 
la întimnerire artificială este Ripensia, 
SCANDALUL BARATKY— 

F, C. RAPID 

a fost rezolvat în favoarea jucătorus 
lui, comisia de transterări obligând gru- 
parea F C. Rapid să plătească lui Ba- 
ratky suma de lei 8.000, 

Cum rămâne cu faimosul comunicat 
priu care Rapid anunţa opinia publică 
sportivă că i-a plătit lui Baratky sala» 
riul până pe la Pasti? 

DACIA — UNIREA 

din Brăila, care pentru circumstanţe 
l-a tăiat pe Iţie Goldenberg din coadă, 
anunţă că nu se retrage din campionat, 
eum au anunţat unele gazete, şi că nu 
apelează la mila ici unei persoane par- 
ticulare în afară, binenţoles, de mila 
lui Iţig Goldenbergz. 

IN SPORTUL CAPITALEI 

apar din când în când unele repore 
tagii de rugby semnate cu inițialele 
V. P. Dacă eventualii cititori comuni 
vor i! atenţi la sintaxa şi ortogralia 
acestor reportagii, își vor da seama 
uşor că nu sunt opera redactorului 
nostru Virgil Popescu, ci ale unul. 
oarecare Vasile, Vanghele, Victor, Vex 
niamin sau Vasilache Penescu, fost 


jucător şi arbitru de rugby, exclus 


pe viață și pentru motive care-l pri- 
vese, din federaţia respectivă. , 
SE PARE CA D.U.I.G. 

va câştiga matchul de astă toamnă cu 
Jiul, deoarece va puleu dovedi că pe 
vremea aceea terenul Jiului era sus- 
pendat. 
CLUBUL POLISPORTIV 

COLȚEA 

convoacă pentru astăzi 29 Ianuarie a, 
e. orele 8 p, m. la sediu pe toţi jucătorii 
dela toate categoriile, pe care-i roagă 
sii nu lipsească dela această adunare, 
ECHIPA IN 13 DE RUGBY 

a Ausrialiei a fost învinsă cu 15-0 
la Toulouse de selecționata de Sud a 
Franţei, : 

Aceasta este prima înlrângere pe 
care o suferă australienii în Franţa şi 
este mai mult decât sigur că înfrânge- 
ren se datorește vieții destrăbălate pe 
care Kanguriho duc în Franța 
MOŢI SPAKOW 

a fost din nou angajat pentru nişte 
matchuri prin America, Numai să nu se 
repete povestea cu şomajul de acum vreo 
doi ant 
PERRY 

a fosi din nou învins de Vines. Cân- 
tecul acesta a început să devină ba- 
nal şi să miroase cam urât, Nu este 
exclus ca peste câlăva vreme Perry să 
înceapă să învingă pe Vines, dacă aşa 
vor cere inleresele reclamei, 
A, S. JANDARMERIA 

şi-a format o puternică echipă de bob, 
cu care are toate şansele să concureze 
serios la campionatele naţionale, 


CAMPIONATELE REGIO- 
NALE DE BOX AMATOR 
ALE MUNTENIEI 

încep astăseară în sala A, C. T, din 
ştr., Lmuterană, la ora 9, în organizarea 
curajoasă a A, S. Turda, 
SCANDALUL DELA CER- 

NAUŢI 

va fi judecat de comisia superioară 
de apel, deoarece biroul federal dă 
hockey şi-a declinat competința, 
ECHIPA NAŢIONALA 

de hockey pe ghiaţă este pe cale să 
so formeze, Din comunicatele date de F. 
R. H, G. se vede însă că lipsesc mulți ju. 
căitori buni, în timp ce câţiva oameni 
stârşiți se pare că şi-au asigurat pe 
vecte locul în echipa naţională, 
CEHOSLOVACIA 

a câştigat proba feminină de ping- 


La coborire, juniori, primele trei locuri pong la concursurile dela Londra peri- 


sunt smulse şi ele tot de cei dela [.ă, 


iru Cupa Corbillon. 


R. prin Comănici Ştefan, care ia pr, ROMANIA 


[, Soare Niculae al II-lea şi Mircea 


va întâlni la 6 Februarie la Bucureşti 


lunian al III-lea. (Simpatică cumularzi naționala Letoniei într'un match de ho= 


cari, iată reabilitează un cuvânt atâ 
de uţilizat în politică şi în sens atât 
de pejorativ...), 

Un cuvânt de mulțumire, dațorăm de- 
sigur d-lor ing. Florescu şi Faur, pre 
şedintele şi secretarul echipei, cari au 
ştiut să impună această echipă, minoră 
pa vârstă, dar matură ca realizare. 


PROGRAMUL CAMPI0- 


NATULUI NAȚI 
nu sa publicat în 
Se miră. : 
să miră, 


AL 


ckey pe ghiaţă. 


CLUBUL ROVINE GRI- 


vi 
| a a obligat șă plătească lui Al6 
Popescu suma de 12.000 lei, 


'[sţ. Steştanie dela 


Venus 


va ayea [oc astăzi la ora 4 d. 


na lumel pă arena din Splaiul Independen A 
+ noi ne mirăm că alţii Sl invitați membrii clubul 
jucătorii, 


Eta 


Central 


«BUNA VESTIR 


Pag. 7] 


O instituţie model 


— Activitatea şi realizările importante pentru promovarea comerţului românesc — 


Legea pentru organizarea Coopera- | de 23.990.000 lel din care Sau vărsat 


fiei, modificată în anul 1935, a dat 
Cooperaţiei o instituție nouă comer- 
cinlă de o importanță covârşitoare 
pentru mișcarea cooperallvă de con- 
sum. (M. D. G.). 

Prin crearea acestei instituţii s'a um- 
plut o lacună adâncă în Cooperaţia 
românească, 

Emuziasmul, cu care cooperatorii 
au primi! noua instituţie, a dat drep- 
tate legiuitorului. 

Se şlie că legiuirile anterioare acor- 
daseră o atenție deosebită coopera- 
ției de credit, graţie căreia a lua! un 
avânt deosebit Băncile Populare, 

Qe e drepi, acestea se impuneau ca 
o necesilale pentru a salva popula- 
ţia, în special țărănimea, din mâinile 
cămătarilor, care o speculau într'un 
mod neomenos, dar sa neglijat a- 
proape complect cooperația de con- 
Sum. Dar tocmai această cooperaţie 
de consum vine mai direct și mai 
Imedia! în ajutorul populaţiei. 

Cenirala Cooperativă a lost creaiă 
la 22 lunie 1935 prin adeziunea a 31 
unități cooperative, care au subseris 
un capital de lei 5.270.000 din care 
a fost vărsat la constituire 5.131.000. 

Astăzi, după doi ani și jumătate de 
existență, numărul unităţilor coope- 
ralive asociate este de 270 dinire care 
46 federale cu un capilal subscris 


lei 10.506.109. 


Sforţările demne de laudă ale Cen- 


"| imalei au început să dea roade bune, 


în dorința de a pune la îndemâna să- 
tenilor tot îelul de şioie şi pânze- 


“Scopurile urmărite de Centrala Coo- | ceea ce ne face să privim cu multă lțuri de cea mai bună calitate şi la cei 
mai redus preţ sensibil, a înfiinţat 
şi o secţie pentru  -aprovizionarea 


perativă de Consum se pol rezuma în 
două mari ramuri de activilale: 


nădejde în viitor. 


1. Aprovizionarea. populației dela] STOFE ŞI PANZETURI 


sale şi oraşe cu toate arlicolele de 


primă necesitate şi mare consum, pria 


cooperativele asociate și 


2, Desfacerea produselor gospodă- 


riilor țărănești. 


Ea îndeplinește deci rolul unui ma- 
gazin de gros, după modelul marilor 


magazine de gros din străinătate. 


Principiul aprovilonării este: marfă 


de iaea mai bună calitate, la prețul 
cel mai eftin posibil cu excluderea 
tuturor intermediarilor, 

U activitate de numai doi ani şi ju- 


mătate a Centralei Cooperative, totuși 


realizările el pe teren comerelal nu 
trebuese neglijate 

Mând pe rând, loate ramurile de 
activitate comercială sunt atacale de 
Centrală și putem spune cu deplin 
succes 

Spațiul nu ne permite de a analiza 
pe larg toată activitatea şi toate reali- 
zările Centralei. 

Vom da numai o scuriă dare de sea- 
msă cu câteva cifre, care sunt cele 
mai eloquente şi din care se va va- 
dea rolul important, pe care e che- 
mată să-l joace în economia țării 
Centrale Uooperativă de Consum 


Aprov:zionarea cu zahăr 


[n baza unel convenţii speciale în- 
phoiată cu Oficiul de Vânzare al za- 
hărului, Centrala aprovizionează la 
timp şi în bune condițiuni coopera- 
țivele din întreaga ţară. Prin orga- 
mele ei de control, veghează ca za- 
hărul să fie vândut la preţurile stabi- 
lite de Ministerul Industriei şi popu- 
laţia să fie ferită de speculă din par- 
tea unor eventuali intermediari. 

Operaţiunea aceasta a început în 
Octombrie 1935. 

Numai în anul 1937, Centrala 2 
distribuit în total 3.069.100 kgr. za- 
hăr în valoare totală de lei 86.053.£45. 

Operaţiunea aceasta nu este o o- 
perajiune lucrativă: Centrala nu ur- 
măreşte câştiguri materiale în această 
actiune. Este numai o acţiune de pro- 
pagandă, în care Centrala şi-a pus 
țot sufletul, pentru ca consumul za- 
hărului să prindă tot mai mult în 
păturile de jos ale poporului. 

Din cifrele de mai sus se vede că 
acțiunea întreprinsă de Centrală a 
dat roade. 


DESFACEREA SARII 


In urma unei convenţii speciale în- 


APROVIZIONAREA CU 
BUMBAC 


Unde însă interveriţia Centralei a 
fost de o hotăritoare împortanţă, a 
fost la aprovizionarea cu bumbac, o 
operațiune te vaste dimensiuni, cum 
numai o instituţie ca Centrala Coo- 
perativelor de Consum poate să o 
conceapă. 

Se ştie că bumbacul este un arti- 
col de primă necesitate şi de mare 
consum pentru populaţia rurală şi 
de care articol nici un sătean nu se 
poate lipsi. 

Tocmai din această cauză, bum- 
bacul era obiectul unei mari specule, 
ajungând la prejuri inaccesibile pen- 
tru ţărani. 

Intervenţia Centralei în această di- 
recjie a fost deci necesară şi la timp 
venită. 

Ea a încheiat contracte impor- 
tante cu cele mai renumite filaturi 
din Anglia, Cehoslovacia şi Austria 
încă din vara anului 1937. 

Cantități importante au sosit şi 
altele sosesc treptat, treptat, astfel că 
necesităţile sunt complect acoperite. 

Preţurile sunt cu mult sub' cele ale 
pieţei, mai cu seamă că în urma in- 


tervenţiei Centralei, guvernul a scu- | 


tit de taxa de consumaţie de lei 12 


la kgr. cantitatea de 5.000.000 Ikgr.! 
cheiaie între Centrala Cooperaiivă de |fire de bumbac ce le va importa Cen- 


Consum și Casa Autonomă a Monopo- |trala noastră iar în ultimul t'mp s'au 


lurilor, urmează ca Cenirala să în- 
fiinţeze pe lângă fiecare federală şi 
cooperativă câte un depozit peniru 
desfacerea acestu! asiicol de primă ne- 
cesilate, în toală țara, 


acorda* noui reduceri de taxe care fac 
pc ilă o scădere şi mai mare a pre- 


țului. 
Bumbacul se distribue prin socie- 


tăţile cooperative, 


Aprovizionarea sătenilor 


Sătenii se înscriu la  cooperalive, 
care au deci pulința de a controla 
dacă bumbacul se ia întradevăr pen- 
tru nevoile casnice ale fiecăruia, îu- 
lăturând complect orice posibili:a'e ca 
bumbacul să încapă pe mâna înterme- 
diarilor şi a speculanților. 

Pentru 0 mai lesnicloasă distribuţia 
Centrala Cooperativă de Consum a 
înființa! mai multe depoziie regiouale 
alâi proprii cât si pe lângă unele 
federaie și cooperalive: 

In Ardeal: Bistri;:, Tg. Mureş, Cluj, 
Şimicul, Silvaniei, Oradia, Lugoj, Dej, 
Arad, Sibiu (propriu) şi Timisoara. 

In Olienia: Turnu Severin, Craiova, 

Râmnicu-Vâlcea şi Tg. Jiu. 
In Muntenia: Pitești, Turnu Măgurele, 
Giurgiu, Slatina, Câmpulung,  Târgo- 
vişie, Buzău, Râmnicu Săral si Bucu- 
reşii (propriu). 

In Moldova: Dorohol, Boiosani, Ro- 
man, Bacău, Ga'aţi (propriu) Focsani 
şi Fălticeni. 

Iu iacovina: Cernăuţ! (propriu) şi 
Suceava. 

In Basarabia: Bălţi, Orhei, Chisi- 
nău, Tichina, Ismail, Cetatea Alcă şi 
Tg. Liper-* 


Centrala proectează să înfiinţeze ast- 
fel de depozite pe lângă toate federa- 
lele din capitalele de judele. 

Măreile aduse de Cenirală suni cela 
cu etichetă proprie şi cele cunoscute 
sub nume de „Struţul”,  „Snveica”, 
„Ree-Acre”, şi „Cromptom”, 

Pentru a înlătura diferite manopere 
şi orice Incercare de conlrafacere pre- 
cum şi în dorinţa de a pune la înde- 
mana sâteanului o mariă de a cărei 
calitate acest să fie sigur, Cen:rala 
Şi-a mregistrat în Anglia marca ei 
proprie: un plugar arând şi o țăraucă 
toreând, cu initialele M. D. G. (Ma- 
gazin de Gros) sub care marcă aduce 
bumbac de prima calitate, dela cele 
mal renumite fliaturi din Anglia. 

Trebue să recunoaștem că o astiel 
de oper şune vastă pentru aprovizio- 
narea întregei țări cu un articol de 
mare consum, nu este deloc ușoară. 
Pe lângă că nceastă operațiune este 
nouă pentru Cenirală, ea trebue să 
mai ducă o iuplă aprigă şi cu negus- 
torii particulari în mare majoritale 
sirălni de neamul nostru, care sunț 
introduşi pe piață şi cari — după 
cum se înțelege dela sine — nu stau 
şi nu vor sta cu braţele încrucișate, 


Construirea digului dintre Marea Neagră şi Lacul Saale. 


Centrala Cooperativă de Consum 


Potrivit programului său, Centra- 
ln aduce vinurile direct dela produ- 
cători. Multe cooperative din pod- 
gorii trimit Centralei mari canti- 
tăți de vinuri spre desfacere în co- 
mision. In acest scop Centrala dis- 
pune în Bucureşti de o pivniță de 
vinuri, amenajată cu toate instala 
țiunile moderne necesare 

Deocamdată, Centrala în scopul 
de a pune la îndemâna populaţiei 
vinuri naturale şi cu prețuri con- 
venabile, şi-a propus desfacerea a» 
cestor produse în detaliu urmând 
ca treptat şi cu timpul să dea o ex- 
tindere mai mare acestor  opera- 
țiuni. 

Tot în scopul valorificării produ- 
selor agricole a primit dela diferite 
cooperative precum şi dela diferiţi 


i producători, fructe spre vânzare în 


comision în cantităţi importante. 

S'au vândut astfel pe platoul de 
vinzare al fructelor en-gros în pia- 
ţa Obor diferite frucie ca: cireşe, 
wişine, caise, struguri, mere, pere, 
gutui, etc. în valoare de lei 850.984. 

Prim diferite cooperative viticole 
şa federale judeţene Centrala a a- 
pruvizionat pe podgorenii noştrii cu 
sul/atul de cupru necesar la stropi- 
tul viitor şi rafie la um preț mult 
mai redus ca cel de pe piaţă. 

Astfel în cursul anului 1937, s'a 
vândut cantitatea de 950.700 kg. sul- 
fui de cupru în valoare de 20.417.911 
ler. 

Sfoara de Manilla care a fost dis- 
nibuită prin cooperative din depo- 
ziicle Centralei numai în acest an 
este în cantitate de 130.626 kg. şi în 
luare de lei 1.041.024 


APROVIZIONAREA CU 
DIFERITE ALIMENTE 


Alimentele disribuite diferitelor 
ccoperative din țară se ridică în 


populaţie? din sate şi oraşe prin coo- 
perative în condițiuni cât mai avan- 
tajoase, cu ştote de ţot felul, de lână 


0 cope i 


“i 


cursui anului 193% la următoarele 
cantități și valori : miere de albine 
12.845 kg. în valoare de lei 277.731; 
untdelemn 31.190 kg., în valoare de 
lei 990.891; unt 15.536 kg. în valoare 
de lei 909075;„auă, 21.826 bucăţi, în 


curată şi zeturi: americi, şitoane, 
Cerna Moara de diferite lățimi şi 
calităţi, diferite docuri de bumbac, 
stămburi, aţică, etc. 

Ştotele şi pânzeturile sunt procu- 
rate dela cele mai renumite fabrici 
din țară şi pot satisface orice pre 


te-aţiuni. i 


a fructelor 


kgr. cca. 172.000 în valoare de cca, 
lei 5.350.000. 

După cum reese din situația de 
mai sus, prin felul cum a organizat 
vânzarea peştelui în ţară, Centrala 
Cooperativă de Consum nu numai 
că a atras alături de ea cooperativele 
de pescuit, dar a dobândit şi incre- 
derea particularilor, cari şi-au adus 
peştele spre vânzare în comision la 
birourile de vânzare din Galaţi şi 
Bucureşti, rămânând pe deplin satis- 
făcuţi. 

Aducerea peştelui de către parti- 
culari, deşi în mică cantitate deocam= 
dată, este o notă bună care se poate 
pune fără îndoială felului cum este 
organizată operaţiunea aceasta, pe 
care puţini o cunosc cât este de grea 
şi complicată. 

Modestul început al acestei ope- 
raţiuni s'a făcut prin înființarea în 

amna anului 1935 a birourilor de 
vânzare-cumpărare din Galaţi şi Vâl- 
cov, ca apoi în urma cererilor mereu 
crescânde de peşte, în special sărat să 
|se simtă nevoia înființării birourilor 
din Ismail şi Bucureşti. 

Toate birourile sunt conduse de 
personal de specialitate angajat cu 
multă greutate, el fiind recrutat din 


mijlocul comercianților angrosişti, ne- 
familiarizați cu principiile cooperatiste 
ostili acestei inițiative care i-a forjat, 
să reducă mult preţurile de vânzare 
ce pretindeau inainte de a apărea pe 
piață Centrala Cooperativă de Con- 
Suin. 

Se pot da multe exemple unde la 
apariția M. D. G.-ului negustorii 
străini au redus preţurile într'o sin- 
gură zi cu 10 lei ia kgr. 

Centrala Cooperativă de Consum 
(M. D. G.) aprovizionează la cerere 
toate unităţile cooperative, vânzân- 
du-le. însemnate cantităţi de p-şte să- 
rat şi proaspăt. 

Totodată, pentru a arăta în mod 
neindoelnic dorinţa Centralei de a 
contribui la eftenirea pestelui, este 
destul să arăţăm că în vederea săr- 
bătorilor Crăciunului s'a oferit tu- 
turor autorităţilor publice şi particu- 
lare din întreaga ţară, pentru func- 
ționari ,scrumbii de Dunăre sărate, 
cu 8, 10 şi chiar 14 Jei de bucată 
sub prețul pieţei. 

In prezent se lucrează intens la a- 
provizionarea tuturor pescarilor vă- 
nători, membrii in diferite coopera” 
tive de pescari din bălțile Dunărei 
şi la mare, cu cârlige şi undiţe impor- 
tata direct dela cele mai renumite fa- 
brici din străinătate. Siaturile Cens= 


rative de specialitate cu privire la 
vânat, industrializarea, vânzarea peş- 
telui, etc,, etc. 

Scrisorile de mulţumire ce %au 
adresat Centralei de unitățile coope- 
rative sunt chezăşia unei totale şi 
perfecte înțelegeri a tuturor prinţi- 
piilor care stau la baza cooperaţidi. 


Producţia cooperativă 
Fabrita da stidărie 


Cu toată libera concurenţă de pe 
piața sticlei, acest articol ajunge la 
consumator cu 200 — 300% mai 
scump decât preţul de cost la fa- 
brică şi aceasta din cauză că în pro- 


200—3000/o mai scump în timp, ce fa- 
brica nu câştigă decât 5090, deci 
195—295% intră în punga inter- 
mediarilor — după scăderea cheltue- 
lilor — pe spinarea bietului consw-- 


cesul de circulaţie intră mulţi inter- j mator speculat. 


mediari, în marea lor majoritate 
străini de neamul românesc. 

Aşa, o sticlă de lampă care dela 
fabrică se cumpără cu lei 1.40 bucata, 
ajunge la* ultimul consumator gare 
şi-o procură dela cârciumă sau bă- 


valoare de lei 2081; ceapă și ustu- |canul din sat, la 5—6 lei, iar un pa- 


D. director general Bobină vizitând o stupărie. 


roi 75.000 kg„ în valoare de 485.685 
lei: caşcaval 384 kg. în valoare de 
lei 88.690; cartofi 7.951 kg., în va- 
loare de lei 14.350; diferite alte co- 
loniale în valoare de lei 7.232.814. 
Sperăm că aceste mici începuturi 


de aprovizionare a  cooperativelor 
cu diferite articole de coloniale în- 
trun viitor apropiat vor lua 0 ex- 
tindere din ce în ce mai mare spre 
binele şi propăşirea comerțului cu- 
rat românese 


Expi:oatarea bălţiior și desfacerea 
peștelui 


O operaţiune de proporţii mari 
este aceea a exploatării bălilor şi 
comercializării peştelui, pe care a ur= 
mărit-o Centrala. Toată lumea ştie 
că inainte vreme peştele era nu numai 
numit dar era şi de fapt „hrana să- 
racului”. In ultimul timp peştele a- 
junsese la nişte preţuri fantastice, 
inaccesibile chiar păturii mijlocii ne- 
cum. pungii bietului ţăran. 

Intervenţiunea energică şi imediată 
a Centralei era deci la timp venită 
pentru a tempera la început şi mai 
în urmă pentru a înlătura specula. 

Deşi nu a putut face tot ceeace 


- spera în această ramură de activitate, 


cu toată organizaţia puternică a co- 
merțului particular de en-gros, cu 
posibilităţi financiare mari şi cu per- 
sonal de specialitate verificat, cu o 
cliente'! formată de când există a= 
cest comerţ în ţara noastră — de 
oarece nici una din fostele Centrale 
cooperative nu s'a ocupat cu desta- 
cerea acestui aliment cerut de în- 
treaga populaţie din ţară — a dus 
o am ini pură ca m în- 
ceputul activi la De- 
cembrie 1937 sau mai bine zia ta timp 


„de doi ani să inregistreze următoa- 
rele operaţiuni din vânzarea peştelui 
proaspăt şi sărat: 
1. Din exploatări proprii de bălți 
„peşte vânat kgr. 520.000 în valoare 
„de cca. lei 6.700.000. 
| 2. Vânzări de peşte propriu prin 
„birourile de vânzare din Vâlcov, 1s- 
mail, Galaţi şi Bucureşti cca. kgr. 
|594.000 în valoare de cca. lei 
„12.565.000. 
| 3 Vânzări de peşte proaspăt şi să- 
rat trimis spre vânzare în comision 
de Cooperativele „DUNAREA” din 
|Vâlcov, „NAVODUL” din Ismail, 
»LUNCAVIȚA” din comuna Lunca- 
vița-Tulcea şi de „CECOPAVA” kgr. 
jeca. 300.000 în valoare de circa lel 
4.750.000. 


4. Diverşi particulari cca. 10.000 
kgr. în valoare de cca.. lei 250.000. 

5. Exploatarea lacului Ialpug de 
către Cooperativa „NAVODUL” din 
Ismail, finanțată de Banca Centrală 
Cooperativă, în timp de trei luni kgr. 
cca. 676.000 în valoare de cca. “i 
dig area 

. Diverse specialităţi de peşte a- 
fumat, chetali, amsii, scrumbil şi icre 


har ordinar, care costă 1.80 lei bu- 
cata, ajunge la consumator la 4—5 


“Prin urmare consumatorul plăteşte 


Fabrica de 


Centrala Cooperativă de Consum 
urmărindu-şi țelul propus de a a- 
junge la o producţie proprie — trep- 
tat, treptat — şi dacă la Fabrica de 
sticlărie a Cooperativei «Gh. Lazăr» 
din Avrig are numai o participaţie, 
fabrica de bonboane «Astra» din Si- 
biu este complect proprietatea sa. 

Fabrica a fost achiziționată anul 
acesta şi a început activitatea abia 
în luna Iunie. A fost nevoe de în- 
vestiții 


mari pentru amenajarea 


Ca să curme această speculă/ Cen- 
trala Cooperativă de Consum a or- 
ganizat desfacerea acestui produs pe 
tot cuprinsul ţării, prin organizaţiile 
cooperative, federale judeţene şi coo- 
perative dela" sate şi oraşe și numai 
în trei luni a reuşit să desfacă 1: 
vagoane de sticlărie, în valoare de 
peste 1.200.000 lei. 

Se cuprinde aci tot ce atinge a- 
ceastă branşă, dela cele mai simple 
mărfuri până la cele mai artistic e- 
xecutate. 

Ceeace este însă de cea mai mare 
însemnătate şi intră în țelurile pro- 
puse de Centrala Cooperativă de 
Consum este faptul că sticlăria de 
care vorbeam este de producţie cooe 
perativă. Este produsul cooperativei 
de producţie „GH. LAZAR” din co- 
muna Avrig judeţul Sibiu, care — şi 
cu sprijinul material al Centralei — 
a reuşit să pună mâna pe instala- 
iile destul de însemnate ale unei 
firme capitaliste străine, înălțând dra- 
peluk Cooperaţiei. 

Pentru 0 reuşită şi mai bună, Cen- 
trala a comandat pentru fiecare fe- 
derală şi cooperativă regională câte 
o serie de mostre, care au şi fost ex- 
pediate în majoritatea lor, pentru ca 
unităţile să facă fiecare câte o expo- 
ziţie, procedeu care cu siguranță va 
uşura mult operaţiunea de vânzare, 
deoarece fiecare cooperativă sau fe- 
derală având modelele va şti ce să 
comande şi va cere numai ce se 
caută în regiunea fiecăruia. 


bonboanz2 


modernă şi mărimea instalaţiilor 
pentru sporirea randamentului. Azi 
fabrica produce 1.200 kg. bonboane 
zilnic şi prin calitatea lor a cucerit 
piața, astfel că mu poate satisface 
toate comenzlie. 

Produsele fabricei se vând sub 
marca «Astra Coop». 

Imbucurător este faptul că de pre- 
tutindeni vin comenzi numeroase, 
ceea ce denotă încrederea tot mai 
mare de care se bucură Cooperaţia. 


Depoaitul de serumbii sărate, hamaii şi alte specii existent în Galaţi, la 


Halele de pescării 


tralei Cooperative de Consum sunt 
date gratuit tuturor unităţilor c-ope- 1 jum. vag. orz, 2 vag trute, 3 


Am schițat numai în linii generale 
uctivitatea Centralei  Cooperalive de 
Consum, care chiar dacă nu impre- 
sionează prin cilre, să nu uităm că 
această Centrală este deabia la în- 
cepul, iar aceste începuturi sunt et 
se poale de îmbmcurătoare. Pentru me- 
ment trebue reținută consialarea că 
upatrala Cooperativă de Consum, ast- 
tel cum și-a trasat programul, este 
pe drumul cel bun. 

Situaţia prosperă de astăzi, de care 
se bucură Centrala Cooperalivă de 
Consum, se datorește unor  oamenţ 
harnici, cu tragere de inimă și pă- 
trunși de adevăratul spirit al coope- 
rației, în frunte cu președintele Cen- 
tralei d. |. N. Ciolan şi d. Dumitru 
Bobină, directorul ei general. 

O instituție model, care prin aecti- 
vitatea şi prin conducătorii ei face 
cinste comerțului românesc, 


P.aţa cerealelor 
la (o:stanţa 


Constanţa, 28 Ianuarie 
Piaţa neschimbată, 
In silozuri au sosit: 211 vag. grâu, 
16 vag. soia, 9 vag. orz, 6 vag, mazăre. 
Prin bursă sau vândut: 266 vag. 


vag. făină, 4 vag, tărâţe, 

Predări imediate, linie siloz : grâu de 
74 kg., lei 53.500; de 75—76 kg, lei 
55,500; de 78 kg., lei 56.250; de 79 kg. 
secătors, lei 55.500; de 80 kg. lei 51.750; 
grâu cu corpul de 72 kg., lei 51.000; 
de 74 kg,, lei 51.750, de de 75 kg, lei 
53.500—54.750; de 77 kg. lei 52509— 
54.750, de 76 kg., lei 53250—54,750: de 
77 kg. lei 52.500-—55.000; de 78 kg, lei 
54.750—56.000; de 9 kg, lei 56.500; 
orz de 5 kg., lei 59.250; de 56 kg, lei 
39.750; de 57—59 kg., lei 40.000; de 6 
kg, lei 40.575. : 

Predări cu termen : orz de 58—5 kg, 
lei 39.500; rapiță naveta, lei 85.000; ra- 
piță coltza, lei 84.000; rapiţă primă- 
vară, lei 63.000; rapiță sălbatică, lei 
48.000; măzăriche semănată, lei 38.000; 
mazăre Victoria, ei 44.000; mazăre fu- 
rajeră, lei 45.000; fasole Ialomiţa, lei 
60.000; fasole Bazargic, lei 62.000; fa- 
sole Transilvania, lei 64.000; grâu de 
78 kg. cu 8 la sută, lei 55.500; secară, 
lei 46.000; ovăz, lei 45,000; porumb, led 
27.000; in, lei 190.000, toate predare 
lanuarie-Februarie linie 


Dela Asociaţia Surorilor 
de Caritate de răsboi 
din România 


Asociaţia Surorilor de Caritate 
de răsboi din România, face cunos 
cut şi un apel adresează totodată 
tuturor surorilor de caritae care au 
făcuţ răsroir!. atât cele din Capi- 
tală cât şi din întreaga ţară, care 
pot dovedi prin acte activitatea 
din răsboi şi care nu posedă redu= 
cere pe C. F. R., să se prezinte de 
urgenţă la sediul central al Asocia« 
ției din str. Dr. Felix 73, pentru a-şi 
clarifica situaţia în această direo- 
ție, cunoscându-se că acest ape] se 
tace în vederea alcătuirei unui te- 
blou nominal ce sa cerut Asocia- 
ţiei în vederea unei eventuale re: 
duceri pe C.F.R. / 

Aceasta fiind unul din importan: 
tole deziderate din statţutul asacia+ 
ției, toate doamnele foste surori, 
sunţ rugate a accelera cu prezenta= 
rea actelor, iar doamnele din pro+ 
vincie care nu se pot deplasa, sunt 
vugate a-şi trimite actele pe adresa 
Asociaţiei recomandat, trimițând 
totodată şi mărcile necesare pentru 
răspuns. 

Biroul asociaţiei este deschis în 

„toate zilele de lucru dela orele 5—7 
după amiază. 


Dela soc. Academică 
„Dacia“ din Cernăuţi 


| Societatea acad. rom. „Dacia” din 
Prea pentru a continua munca 
depusă pe altarul de jerttă al națiunet 
româneşti, şi-a ales pe semestrul ad 
“ministrativ de iarnă 1937-1938 următe 
“torul comitet de conducere: 
! Preşedinte, Uşeriu Anchidim; vice 
„preşedinte, Iliuţ Manole; secretar de 
externe, Iliescu Florea; secretar da in- 
terne, d-ra Chiseliță Viorica; casier, 
Vasiliu Grigore; bibliotecar 1, d-ra 
; Fantu Emilia; bibliotecar II, Drago= 
imir Aurel; arhivar, Toma Victor; 
!econom, d-ra Prelipcean Maria; con 
trolor, Zelinschi Gheorghe; preşedin= 
tele secţiei literare, d-ra Olărescu Eua 
enia; preşedintele secţiei muzicale, 
opinciuc Mardare; preşedintele 
secției sportive, Moldovan Ilie. 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


E N SO 0 e O SI N NI N PI PI 
na m mi a a d a 


fad 


mişcării Rex, 


Utimele frământări liberale 


Programe, noui partide și carteluri 


PREGATIRILE NOULUI 
PARTIP 


Eri după masă așa cum anun- 
parea acum câteva zile, a avut 
oc consfătuirea şefilor de orga- 
nizaţii şi a capilor de listă libe- 
rali sub preşidenția d-lui Dinu 
Brătianu. 

Ultima încercare de îm- 
păciuire, ultimul 1 la 
disciplină dar şi ultima a- 
dunare a întregului partid 
sub steagul familiei Bră- 
tianu, 

Fixarea ordine. candidaturi- 
lor, în care d. Dinu Brătianu 
Îşi rezervase oarecum speranța 
unor reconcilieri, se pare a fi 
sporit într'o măsură şi mai mare 
nemulțumirile acelor cari tot 
mai aşteptau încrezători întoar- 
cerea norocului spre dînşii. 

Constătuirea şefilor de orga- 
nizații nu a adus însă nimic 
precis şi ca întotdeauna în a- 
semenea ocazii, discuţiile s'au 
amânat în continuare pentru as- 
tăzi. 

UN DEMERS AL D-LUI 

DINU BRATIANU 

In faţa unei atari situaţii, în 
care  dezidențele liberale se 
întâlnesc aproape în  fieca- 
re judeţ, deosebit de noul par- 
tid liberal H care oficial se va 
lansa poimâine, preşedintele 
partidului liberal a făcut un de- 
mers pe lângă anumite cercuri 


MIE E DSP MED APEIDV:: EREI iati e AI aae sa Et 20 


D. Leon Degreile des- 
văluește pe traficanfii 


e arme 


BRUXELLES 29 (Rador) 
Partidul naţionalist Rex 
convocase pentru azi o 
mare întrunire. Din ordi- 
mul ministrului de interne 
întrunirea a fost interzisă, 

D. Leon Degrelie, şeful 
nişc a declarat 
ziariştilor că va remite, 
preşedintelui de consiliu 
Janson scrisori şi 


I ; repro- 
ducții fotografice depe di-| vacuate toate 


ferite documente, tlove-| 
dind amestecul direct în. 
furniturile de arme şi ma-!| 
terial destinat Spaniei ro-| 


a Nat die sq ii "e d tis- 
şii a câtorva miniştri, prin. dat cererii noastre de satis 


tre care socialistul Wau- 
ters, precum şi a fostului 
ministru liberal Marcel 
Jaspar şi a profesorului 
universitar Allard. D. De- 
grelle va cere să se aplice 
sancțiuni. 

Pe de altă parte, şeful 
mişcării Rex, va depune o 
plângere la procurorul me- 


meral pentru faptele ex-| 


puse în scrisoarea trimisă 
primului ministru, cerând 


vernamentale, prin interme- 

ul d-lui Franasovici, pentru a 
nu se mai permite înscrierea și 
deci obţinerea semnelor electo- 
rale de către aceste «grupuri 
revoluționare», 

Intemeiat pe  hotărirea 
comisiei centrale electo- 
rale, care din întâmplare, 
se pare, că a hotărit în a- 
cest sens, conducerea par- 
tidului, socoate că printr'o 
forțată interpretare, sar 
putea refuza şi noului par- 
tid liberal H, pe aceleaşi 
temeiuri, semnul electo- 
ral şi deci dreptul de a 
candida în aceste alegeri. 

In felul acesta speră d. Dinu 
Brătianu, partidul liberal s'ar 
prezenta unitar cel puţin în a- 
parență, în fața corpului elec- 
toral. 


Luni seara credem, că mani- 
festul noului partid liberal H., 
va fi dat publicităţii şi botezat 
după aceleaşi norme ale «impe- 
rativului categoric» în apele 
«naționalismului democrat». 

Deci, încă un partid naţiona- 
list, care prin ajutorul, deocam- 
dată indirect, al dilor Tătărăs- 
cu şi Inculeţ, îşi simte chemări 
lăuntrice pentru salvarea popo- 
rului şi cari nu vor putea fi ră- 
corite decât într'o eventuală 
combinaţie de guvern. 

lată în scurt, rostul noului 
partid liberal, care sondează 
pentru d. Tătărăscu punți noui 
spre locul de unde cel din ur- 


mă a plecat. 
STILEX 


„SUNA VESTIRE» 


Dela Biroui central 
electoral legionar 


Primim spre publicare 
următoare: 


i. Joi 3 Februarie, 1938 
curierii din toate judeţele 
se vor prezenta la centru 
(Gutemberg 3 București) 
pentru a primi nouile for- 
mulare şi semne pentru 
depunerea listei la Came- 
ră şi Senat. 

2. Candidaturile pentru 
Cameră şi Senat se vor de- 
pune în toată țara Luni 7 
Februarie dimineaţa. 


Seful Biroului Electoral 
Legionar 


NECULAI TOTU 
29 lanuarie 1938 


Studenții au fost evacuat 
din cămine 
Azi dimineață căminele din Capitală au fost închise 


Studenţii intră la cursuri 


Comitetul centrului stu-! să reintre la cursuri liniş- 


denţesc Bucureşti întrumit ;;; și ocolind orice conflict 
astăzi 29 lanuarie a. c. 0-|cu autoritatea. 


rele 8 dimineaţa, constată 


'pe care studenţimea 
'cuviincioşi, guvernul pre- 
zidat de d-nii A. C. Cuza şi 
Oct. Goya, a răspuns cu e- 
vacuarea de către puterni- 
ce forţe militare a Căminu. 
lui studenților mediciînişti. 
Astăzi dimineața la orel 

5, armata a pătruns în Ccâ- 
merele în care dormeau 
studenții, i-au forţat să se 
îmbrace şi i-au evacuat. 


In consiliul Uniunii na- 


că la cererea de solisțatiie ționale a studenţilor ro- 
a tâ-| nâni creştini, care urmea- 
cut-o în termeni atât de zăsăseţină mâine diminea 


Către legionarii din toată ţara 


Circulara No. 128 


Comisia Centrală Electo. 
vală a hotărât definitiv: 
lista Legionară are ca 
semn cinci puncte negrej 

Nr. 5 şi se află pe 
buletinul de vot pe pagina 
a 2-a, sus în partea stângă. 


X 


Adresând această circulară 
țin să aduc protestul meu: 

|. Impotriva sohimbării 
în Sime a semnelor electo- 
rale. 

De ani de zile poporul vor- 
beşte în limba lui. Adică îşi ma- 
nijestă voința în domeniul elec- 
toral prin anumite forme de ex- 

rimare cunoscute de el. In ce 
interes şi în ce scop, vine gu- 
vernul să-i schimbe acum în 
ajun de alegeri limba? Să i-o 
încâlcească, să-l forțeze să în- 
veţe şi să se exprime într'o altă 
limbă. Nu întreb dacă e legal, 
ci întreb: de ce? Cu ce scop? 
In ce interes? 

Intreb aceasta pentru că so- 
cotesc că cea dintâi a noastră 
revoluție morală în viața publi- 
că sau privată trebue să fie a- 
ceea de a ne învăța să nu mai 
câştigăm nimic din tragerea pe 
sfoară a altui om. 

II. Ţin să protestez de ase- 
meni împotriva modului în care 


ţa se va discuta şi se va da ' <a săvârşit această schimbare. 
un comunicat în acest sens, | 
Studenţimea română creş- | drept dacă sar îi chemat toţi 
ţină numai cere nici o sa-| şefii de partide şi li sar fi spus 


țisfacţie. 
Preşed. Centr. studenţesc 
Viorel Trifa 


Cuvâ.itul de ordin2 
pentru studenți este: linişte 


Dispoziţiile Uniunei Naţivnale a studenților 


Azi dimineaţă, Uniunea 


Deasemeni au mai fost e- Naţională a studenţilor 


căminele 
studenţeşti din capitală. 
Studenţii au evitat orice 
conflict. 

In faţa acestui răspuns 


facţie într'o chestiune de 
onoare,  studenţimea ro- 
mână creştină numai are 


creştini români a trimis 
tuturor centrelor studen- 
țeşti din ţară, următoarea 
telegramă: 

Intrucât ultimele eveni- 
mente nu îngăduesc să se 
discute cu calmul necesar, 


nimic de spus şi se declară | Consiliul Uniunei Naţionale 


satisfăcută. 
Comitetul îndeamnă 


pe|a Studenților Creștini Ro- 


studenţi să înțeleagă inu-| mâni se amână pentru o da- 


tilitatea oricăror interven- 


| iuni la oameni care răs- 


pund în acest mod şi deci 


tă ce se va anunţa ulterior. 
Nu mai trimeteţi consilierii. 


Et aa tai Agentul care a pămuit pe d-rul 
Şerban Milcoveanu a iost 


from !evilor, 
NET TPEROIFIII 7/25 PENE ZPR DU EDS 


0 cescoperire arheologică 


a Lisabozn 
LISABONA, 29 (Rador). — La 
Alcantara. cartier periferie al Li- 
sabonei, sau descoperit din întâm- 
plare vaste peşteri subterane, da- 
tând de mai multe mii de ani. 


| SUS Den 


In legătură cu incidentul d-ruiui 


ţiei Capitalei, a dat aseară, presei, 


| Serban Mileoveanu, prefectura poli- 


STIRI POLITICE 


COMUNICAT Nr, 16 

Mareşalatul Curţii Regale 
aoscut următoarele - 

In ziua de 28 lanuarie 1938, Maiesta- 
iea Sa Regele a primit în audienţă de 
lueru pe: 

D-l Eugen Savu, ministrul finanţelor. 

D-l Virgil Potârcă, ministrul lucră- 
zilor publice și al comunicaţiilor, 

D-l prof, I. Petrovici, ministrul edu- 
caţiei naţionale. 

La dejun Maiestatea Sa Regele a a- 
vut invitați pe: 

D-l general de div. adjut, Gh. Manu, 
fost inspector general de armată, 

D-l general de div. adjut lon Pro- 
dan, fost inspector general de armată. 

După amiază Maiestatea Sa Regele 


face cu- 


_a primit în audienţă pe: 


D-l colonel Manolescu AJ, 

D-l Alvin Steinkopf, directorul pen- 
tru Europa al agenţiei «Associated 
Press», 

D-l Hector Bolitho 

D. prof. A. C. Cuza ministru de 
stat a făcut eri o vizită de curtoa- 
zie d-lui mareşal Averescu 

D. Iuliu Maniu se înapoiază azi 
în Capitală venind dela Cluj. 

D. Grigore Iunian face declaraţii 
politice la Tg. Jiu 


Suveranul a primii eri în au- 
dienţă de lucru pe d. Virgil Potâr- 
că ministrul comunicaţiilor. 

D. Octavian Goga însoţit de d. 
Eugen Savu a plecat la Prodeal. 

D, locot. comandor ing. Pop a fost 
numit director al fabricei de avioa- 
ne |. A. R. în locul d-lui ing. Carp. 

In cursul săptămânii vi= 
toare se va întruni la mi- 
misterul de industrie şi co- 
merţ, în şedinţa de consti- 
tuire, comisia pentru înca- 
drarea personalului româ- 
nesc în întreprinderi. 


dat eri 


prin adresa Nr. 6.562 din 28 Ianua- 
' pie, în referire la raportul Nr. 8.723 
din 24 lanuarie 1938 al prefecturii 
' poliţiei Capitalei, aduce la cunoştin- 


tutul funcţionarilor publici». 


0 deciaraţie 


Cuvântul de ordine este li- 


niște. A 
Preşedinte 


Căci  socotese că era mai 


deschis: 

«Domnilor, vom schimba sem- 
uele electorale în felul urmă- 
tor. Rog să ni-se permită ca noi 
în calitate de guvern să avem 
locul întâiu pe listă, Ceilalţi 
prezentaţi-vă la Comisia Elec- 
torală şi luaţi-vă locul pe care 
îl puteți, sau trageţi la sorți.» 
Ori Dv. aţi făcut această schim- 
bare clandestin şi aţi intrat la 
Comisia Centrală Electorală pe 
ușă odată cu partidul liberal, 
lar noi ceilalți a trebuit să 
aflăm abia după câteva ore. 

Nu sunt în drept oare să 


Dr. Şerban Milcoveanu | întreb: 


Regim dictatorial 
foarte sever în Grecia 


LONDRA, 28 (Rador). — O|de consiliu de ministri al Greciei, 


telegramă din Atena, primită 
de Agenţia Reuter prin inter- 
mediul  corespondentului său 
din Viena, arată că guvernu 
Metaxas ar fi instituit în Gre- 
cia «dictatura absolută». 
Telegrama precizează că toa- 
te ziarele elene -de azi diminea- 
ță ar fi publicat o declaraţie, 
care spune între altele: 
«Regimul dictatorial al d-lui 
Metaxas intră într'o perioadă de 
severitate în care va proceda 
fără cruțare împotriva tuturor 
acelora cari sau gândit sau +» 


gândesc să tulbure în viitor pa-, 


LONDRA 28 (Rador). — Agenţia 


a ministrului 


de «externe japonez 


TOKIO 29 (Rador). — 
 Răspunzând la o interpe- 
“lare în comisiunea buge- 
"tară a Dietei, d. Hirota, 
| ministrul afacerilor stră- 
| ine, a declarat că Japonia 


!speră că 


| Honkongul 


păstra o strictă neutrali- 
tate în cazul când se vor 
desfăşura operații milita- 
re şi în sudul Chinei. 


Executarea dispozițiilor 
consiliului de miniștri 


In conformitate cu dis- 


poziţiile consiliului de mi- 


Deschiderea noului an de studii 


corporaiste a 


Din cauza că localul so- 
cietăţii Studenţilor în me- 
dicină este ocupat de au- 
torități, deschiderea nou» 
lui an al Cercului Studen- 
ţesc creştin de studii cor- 


îost amânată 


poratiste precum şi confe- 
rinţa d-lui profesor Mano- 
ilescu, nu vor mai avea loc 
astăzi Sâmbătă cum fuse- 
se anunţat, 


niştri de a se interzice pro- 
paganda electorală mem- 
brilor diferitelor partide 
în afara circumscripţiilor 
electorale cărora aparţin, 
echipele legionare din ju- 
dețul Făgăraş au fost tri- 
mise la urma lor, 


[fă Da e Pai ce Vp biuzi 
Protest american 
WASHINGTON 29 (Rador) — 
Ministerul Afacerilor Străine stu- 
diată termenii notei de protestare 
ce urmează să fie adresată guver- 
nului japonez, prin intermediul am- 
aut Statelor Unite 


Va! măriţi de focul eficace al 


ar fi proclamat dictatura în aceas- 
tă țară este socotită ca necorespun- 
2ând adevărului, în cercurile ofi- 
ciale greceşti din Londrn. 


lată comunicatul Marelui ' 


eri la orele 20: | 


«Ajutata de 20 de care de tr 


deri, 
f 


perit de cadavre. Pe de al- 
tă parte, roşii au fost ur- 


bateriilor noastre. Mortie. | 
rele noastre anti-tank, au! 
distrus două care de asalt, 
inamice, 


pr d ea naţionalist, 
tu cu cel mai ma- 
re călău al meu şi al miş- 
cării naționale. Pe el îl a- 
nunţi din timp, iar pe mi- 
ne care am fost atât de chi- 
nuit şi căruia îmi faci teo- 
ria frăției, mă laşi în voia 
soartei? 

III. Aduc protestul meu de a- 
semeni în contra următoarei 
fraze pe care am găsit-o într'o 
recentă hotărîre a unui consiliu 
de miniştri: 

«În momentul întrebu- 
inţării forței publice şi 
după somațiunile legale, 
organele de poliţie şi jan- 
darmerie nu vor da îna- 
poi până la impunerea li- 
niştei şi a ordinei». 

Vă întreb: cine amenință or- 
dinea publică? Oare nu e de a- 
juns cât a fost de bătut și de 
împușcat neamul acesta pentru 
ca să-l mai bateţi și să-l mai îm- 
puşcaţi şi voi? Cu ce amenință 
el? Cu venirea la vot, la care îl 
cheamă legile ţării? In loc să le 
fi spus, D-voastră, primul con- 
siliu de minişiri naţionalist al 
României: <A sosit şi pentru vo: 
ceasul libertăţii. De acum ni- 
meni no să vă mai bată.» 

Am terminat cu protestele. 

Legionari, 

După o adâncă chibzuin- 
[ă s'a hotărît ca partidul 
“Totul pentru Țară» să nu 
mai ia parte la alegerile 
comunale. 

Căci decât să fiţi pri- 
mari legionari subt ordi- 
nele prefecţilor şi miniş- 
trilor nelegionari, mai bi- 
ne să mai aşteptaţi puţin 
pentru ca să fiţi primari 
sub prefecţi şi miniştri le- 
gionari, 

De aceea luptaţi pretu- 
tindeni acum pentru ale- 

erile generale. In această 
uptă purtaţi-vă cu ome- 
nie şi cu înţelepciune. 0- 
coliţi orice conflict. Vu 
răspundeţi la nici o provo- 
care. Nu atacați guvernul 
naţionalist în nici o întru- 
mire. Treceţi cu vederea 
peste greşelile lui căci nu 
e nici o glorie să vezi în- 
totdeauna greşelile altora. 
Dar apăraţi-vă drepturile 
garantate de legi, ori de 
câte ori, nu din greşeală, 
ci prin silnicie cineva în- 
cearcă să vi le răpească, 

Dacă în drumul vostru 
veți întâlni oameni, cu- 
sişti, ţărănişti,  vaidişti, 
etc., înfipţi într'o credinţă 
cu toată curăţenia inimii, 
nu-i sdruncinaţi în credin- 


fa lor încercând să-i câşti. 
gaţi pentru a voastră. Căci 
îi veți pune întrun greu 
impas sufletesc. 

Dintr'un milion de to- 
turi pe care guvernul tre- 
cut le-a avut, cel puţin 700 
de mii sunt aşa numita 
«zestre guvernamentală». 
Oameni fără nici o cre- 
dinţă. ' 

Faceţi pe cât mai mulți 
din aceștia să aibă credin- 
ţa voastră. Şi ne va fi de 
ajuns 


EA 

Tot prin această circulară vă 
aduc la cunoștință că am luat he: 
tărirea ca să se înființeze de ur- 
aunță următoarele comisiuni de 
studiu pe lângă vechile cuiburi 
existente. 

I-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea ministerului de 
Interne. 

Il-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea ministerului de 
Finanţe. 

Iil-a Comisiune de studiu 
pentru orgamzarea ministerului 
de Comerţ. 

IV-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea ministerului de 
Externe. 

V-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea ministerului de 
Instrucțiune. 

VI-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea ministerului de 
Culte. 

Vil-a Comisiune de studiu 
pentru organizarea ministerului 
de Domenii. 

VIll-a Comisiunea de studiu 
pentru organizarea ministerulai 
Cooperaţiei. 

LX-a Comisiune de studiu pen: 
tru inventarierea avuției româ- 
neşti: subsol, sol, producție în: 
dustrială, proprietate, mână de 
lucru, capital. 

X-a Comisiune de studiu pen- 
tru organizarea administrativă, 
pentru școala de primari și pre- 
fecți. 

XI-a Comisiune de studiu pen 
tru Constituția Legionară a Ro: 
mâniei. 

Alte comisium se vor înființa 
ulterior. Funcționarea comisiu- 
nilor va începe între 5 şi 10 Fe- 
bruarie şi va continua zilnic, 

Legionarii sau prietenii legio- 
narilor cari vor să lucreze în aceste 
comisiuni se vor adresa ing. Ho- 
rodniceanu. 

ACUM PĂȘIŢI CU CREDIN- 
ŢĂ ȘI CU INŢȚELEPCIUNE PE 
CAMPUL DE LUPTĂ ŞI RE- 
COLTAŢI VICTORIA CARE 
VI SE CUVINE. 

CORNELIU Z. CODREANU 

Vineri, 28 1.1938 

Bucureşti 


Râsboiul spaniol 
Lupte înverşunate pe frontul Teruel 


care de asalt, dar au fost 


| respinşi şi s'au retras cu 
| Mari pierderi, cauzata mai 


ales de tirul la timp şi foar 
te eficace al artilecici noas 


de eri, 
j doborât 
un avion de vânătoare ina. 
mic tin «Rata», 

După comunicatul agenţiei Ha. 
vâs din Madrid se anunţă că pe 
frontul din jurul capitalei artile- 
ria a desvoltat astăzi o mare acti- 
vitate, cu deosebire în sectorul occi. 
dental, 


PR IE 


Acțiunea contra evreiior 


în Pol 


VARŞOVIA, 28 (Rador). 

Uniunea studenţească 
«Fraternitatea» dela Şcoa. 
la Politechnică, a hotărât 
să modifice statutele sale 
şi să interzică afilierea 
studenţilor de sânge evre- 
esc. 
Membrii Uniunei vor tre- 
bui să se abțină sub pe- 
deapsa excluderii de a în- 
treţine relații cu evreii, 

_ CONDAMNARI DE 

EVREI COMUNIŞTI 

VARŞOVIA, 28 (Rador). 

Tribunalul din Varşovia a 


TIPARUL INSTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


onia 


condamnat la pedepse în- 
tre doi şi zece ani închisoa- 
re pe 4 comunişti. La un 
loc pedepsele ating 169 
ani, 


«In sectorul Singra, roşii, Bateriile naţionaliste au bomban- 
u atacat de asemenea cu; dat cu succes mai multe poziţii gu- 


vernamentale, 

Ziarul «Gazeta del Popolo», cum 
transmite ugenția Stefani, comen= 
tând comunicatul roşilor, arată că 
din adunarea cifrelor, apărute în 
buletinele cartierului general, re 
zultă că din Aprilie anul trecut şi 
mână azi, roşii au cucerit și au 0 
cupat un teritoriu care este de 3 
ari mai mare decât întreava Spa- 
nie, că au scos din rândurile com 
hatanţilor naționaliști peste 560.000 
Oameni, că au, făcut prizonieri 345 
mii soldați și ofițeri naționaliști, 
au capturat 415 tunuri, 775 mitra- 
licre, un număr fantastic de puşti 
si în sfârşit, au doborit 56775 awvioa- 
me. evident, italiene şi germane. 

Cum au putut roşii să doboare a 
nesi număr de avioane, care depă- 
șeşte totalitatea forțelor aeriene ale 
lumii întregi, este o întrebare al 
cărui răspuns poate provoca râsul 
oricui» 

SALAMANGA 29 (Rador) Co- 
respondentul agenţiei D. N. B. 
transmite: 

Unul din avioanele republicane 
care au bombardat eri mai multe 
sate din apropiere de Salamanca s'a 
rătăcit la întoarcere şi s'a prăbuşit 
pe teritoriul naţionalist. | 

Echipajul a fost omorât. ai 


America și războiul chino-japonez 


WASHINGTON 29 (Ra- 
dor) — D. Roosevelt a avut 
eri seară o lungă consfătui 
re cu d, Hull, ministrul A- 
facerilor Străine. 

Nu s'a dat nici um comu- 


Redactor-resnonsahil: 


nicat după întrevedere, se 
crede însă că guvernul pre 
găteşte o foarte importan- 
tă declaraţie sau acțiune 
în conflictul 
nez. 


V. Olaniuc.Stasre 


chino-japo