Buna Vestire anul II, nr. 271, 26 ian. 1938

ANUL Il. No.271 -- 
eeezaeeeeee e eee, 


SS Pagini 5 Lei 


EA 


A 


ESTIR 


_7r 


- + 


ZIAR LIDER DE LYDIA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
Le ceia de a] 


Politicianismul, ruina 
DREESDEI E E) EREZIE BRE AIUREA 


provinciei româneşti 
IN IRRD 3 07 IRI DI ZA IEEE: 


E ac = Buiseze cele mai hidoase gângănii depe suprafaţa Pământului, 
pune într'o cutie şi, apoi, le-ai răsturna deodată pe-o măsă, —ai vedea 
o tragicomică panică, Răvăşite, gângăniile orbite de lumină, caută să se 
ascundă care 'neotro, pentru a scăpa de intensitatea razelor solare. 
"Efes unor anumiţi politicieni ai nostri e identică. Dupăce au je- 
ra, ei sau văzut, deodată, descoperiţi de-o lumină nouă: legionaris- 
mul, Inspăimântaţi de principiile mari şi sănătoase ale acestei mişcări, 
politicienii caută să-şi anuleze cumva tretutul pl.n de păcate, tără a avea 
însă sinceritatea necesară unei puriticări valabile, 

Depe urma politicienilor, a avut enorm de suferit provincia. Preiec- 
ţii, demagogi şi tără pricepere, găseau că e mai util să se ocupe de chi- 
vernisirea partizanilor decât de drumurile din judeţ, de situaţia sanitară 
— mizerabilă în satele noastre ! — sau de respectarea credințelor româ- 
neşti. De organele administrative în subordine, nici nu mai vorbim! Imi- 
tându-și stăpânii, slugile politice şi-au făcut de cap în rândurile popula 
ției, pe care au speculat-o şi prădat-o. 

în Ardeal— în Ardealul de înalte simţăminte româneşti! — în Banat, 
" în Bucovina domnească şi 'n Basarabia lăudată cu haruri dumnezeeşti, 
politicianismul a furat, a corupt, a înşelat. 

Eu, ca Român arborosean, ştiu cât rău au făcut politicienii în proviu- 
cia mea.Biserica, şeoala, casele naţionale, — au fost neglijate. Cultura 
litatea, zugrumată.. Troiţele arestate. Naționalismul, încătuşat. Exact la 
fel. şi 'n Ardeal sau Basarabia. 

Acesta este bilanţul unui anunmit politicianism în provincie. 

Arătaţi-mi o singură faptă desinteresat culturală, executată de poli- 
ticieni în provincie. Vă asigur, însă, că nu există. 

Par'că liberalii bucovineni, patronaţi de umbra d-lor Micehelson, An- 
bauch şi A. Apatty, nu şi-au făcut un titlu de glorie din sfărâmarea 
crucilor ? 

Par'că zapeiii basarabeni n'au procedat la fel? 

Politicianismul, slujit de oameni putrezi, a căutat să distrugă provin- 
cia românească, dând-o pradă în special jidanilor. 

Reacţiunea elementului autohton a venit la timp. 

Provincia năzuieşte după dreptate — şi ea ştie de unde-i va veni 
mântuirea. 

Deaceea, când cutreeraţi satele noastre, auziţi pretutindeni, sunând 
vitoros, pateticele cântece legionare! 

Ştiţi ce 'nseamnă asta... 

Politicienii au toate motivele să nu se simtă bine: 

MIRCEA STREINUL 


Legionarii comuniști 


midabil. Ştiţi dece au obținut legionarii 
o victorie electorală atit de strălucită ? 
Pentrucă a vrut Moscova. Moscova a- 
dică Kominternul, a dat ordin comuniş- 


Politicianii încearcă să explice vic- 
toria legionară din recentele alegeri 
după mintea şi priceperea lor. Ceea ce 
în fond puţin interesează. 


Serbarea zilei Unirii. Membrii guvernului în fața Patriarhiei, 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. 


TeLaroANE | 


Direcţia R dacţia . e + 4.84.34 
Administraţia +, +: + 4.85 8 
Tipografia 71,56 


Niciodată faptele care 


Reporteri din cei mai 


li MOMENTO 


se petrec în România 


ROMENO” 


a e c: nu au avut mai mare răsunet 
peste graniţe ca astăzi, In toată presa europeană veştile dela noi au trecut de» 
a telegramele mărunte din pagina cincea, la coloane întregi în pagina întâia. 


ap reciaţi şi mai serioşi, se perindă la Bucureşti. 


Telegrame şi telefcane nestârşite, pornesc zilnic spre toate capitalele lu- 


” Im «Giornale Fltalia» primul gazetar al Italiei, Virginio Gayda, publică o 


lungă serie de articole şi interview_uri întitulate atât de sugestiv «ll momer.to 


rOImenNo», 


Da, e momentul românesc, E ceasul în care într eaga 


ij . 


lume simte că sa 


schimbat ceva în estul Europei. Că România a încetat — sau va înceta în cu» 
rând — să mai fie doar un pion în jocui de şah al altora. 
Că e pe cale să-şi urmeze de azi înainte interesele ei, numai destinul ei. 
Lumea întreagă simte că Pastă d acumulată de veacuri în poporul 


nesc va isbucni în curând, vijelicae 


româ- 
aducând întreg ei lumi darul umor calităţi 


necunoscute, de înţelepciu ne politică, de curaj civic, de jertfă, de adânc simţ 
“artistic, de temeinică construcție ştiinţifică, de ortodoxie duhovnicească, 
Un mare popor, va arăta lumei că e vrednic să trăiască, să stăpânească, să 


conducă. 


Dar tocmai acest unoment românesc» ne impu ne tuturor o mare serio- 
sitate, o nestăpânită încortiare, pentrucă în examenul pe care îl dăm în faţa 


conştiinţei lumii întregi, în faţa Istoriei, să nu pierdem o fărâmă, 


din ceiace 


putem arăta bun în noi şi să ascundem în adâncul cel mai nepătruns tot răul 
pe care trebue să-l omorim în noi. 


Dar, iată că, nu se mulțumesc nus 
mai cu atit, Din nou oficina calom- 
niilor, cuptorul birfelilor, fabrică nou- 
tăți. Trufandale de sezon, 

Fiecare anolimp aduce o nouă  ca- 
lomnie, Aceasta biziie citva timp ca 
un balon de Moşi, apoi plesneşte unde. 
va întrun colț, uitată şi discreditată. 

Mi-aduc aminte că, în campania din 
33, am fost acuzați că falsificăm mo- 
nede. 

Camaradul nostru Banea era  maes- 
irul măsluirii, 

După chestia cu fasificarea, aceeaşi 
oficină a născocit că suntem  vinduți 


tilor din România să voteze cu legio- 
narii. De aceea au obținut atitea voluri 
în toate regiunile industriale şi  petro- 
lifere — pentrucă toți muncitorii — su 
votat din ordin ! 

(Trebue să mai știți că «toți munci 
torii», absolut toți, după concepția po- 
; liticianistă, sunț comunişti,  Deaczea 
trebuesc lăsați să moară de foame cu 
salarii de mizerie sau împușcați ca la 
Grivița). 

Nu ştiu dacă alita rea credință tre- 
bue să te facă să rizi sau să te întris- 
teze, 

In loc ca oamenii aceştia să se bucure, 
să-şi dea seama că, readucerea munci 


a —— 


COI 


Marele ziarist italian d. Virgi- 
nio Gayda, directorul ziarului 
<Giornale d'ltalia>, publică ur- 
mătoarea convorbire cu d. Corne- 


| 


UN INTERVIEW 


lui Hitler. Cind întreaga [ară şi-a dat 
seama că Legiunea poale aduna în 2— 
3 zile milioane — așa cum s'a întimn- | 
plat la moartea lui Mota-Marin — si a-i 
ceastă intrigă a sucombat, 


torimii româneşti de pe calea rălă:trii 


te scîrbesc, 


Bine înțeles că, cel mai mult atacat, Sau poate că eu greşesc. Poate că în- 


era Căpitanul, Cile nu sau spus, cite 
nu s'au scornit despre el! Nu mă lasă 
pe mine cenzura Că aș spune citeva 
şi grozav ne-am distra 

Cu timpul noi legionarii ne-am obi 


în jurul lor, 
Nu pot să-și dea seama că forța Le- 
giunii constă tocmai în această trans 
cinuit, Ridem şi trecem înainte, |Lizitaa totală, în această convertire la 

Acum, cea mai recentă invenţie e! 9 nouă religie, la o nouă credință cu 
cea cu comunismul. Legionarii sunt ro- tărie de stincă în Legiune, în puterile 
munişti, neamului şi în Dumnezeu, 

Cum ? Decet |. Şi că tocmai această tărie a crea 

Sunt comuniști pentrucă sunt comu=, eroi şi martiri, a dat pulere unui Sterie 
nişti |! Au program comunist, condus | Ciumetti sau unui Moța şi Marin, să 
cători comunişti, au să ia averile oa. | calce peste moarte, 
menilor, femeile, fetele, păminturile.„. Cind întreaga |ară freamătă, 
Mă rog va fi mai rău decât în ftusia 
comunistă a lui Sialin ! 

Concluzia, Şi concluzia a totul : feri- 
ți-vă de legionari, nu le ma. dați votu- 
rile, votaţi partidele de ordine! Marele 
şi puternicul partid liberal de pildă 
care a făcut România-Mare, care, etc. 
eic, 

Politicianii au şi un argument 


cind 


curățire a sufletelor, de Inviere, ceata 
aceasta hidă de politiciani rămîne ne- 
putincioasă undeva în beznă cu suflete 


sterpe, 
In peacul nou de lumină, ce se dese 


moarte, 


IOAN VICTOR VOJEN 


[or- 


“Petri u n în ereunet lu-] _AGAN VICTOR VOJEN, 
Mareşalu: legorov, 


omul de „încredere“ ai lu: Stalin 
a căzut în disgrație 


ROMA 25 (Rador). — Co. mareșalului legorov cres- 
respondentul din Varşo-| cuse în urma procesului 
via al Agenţiei Ştefani| contra mareșalului Tuka- 
transmite: cewski, care a făcut atâta 

După știri sosite din Mos| vâlvă, 
cova, încă o personalitate . 
pătat fe din cota | In ultima vreme mare- 


| cea mai grea şi 
„mare construcţie; A omu-| . 


chide, ei merg spre negație — spre! 


de seamă a căzut în dis- 
grație. 

Este vorba de mareşalul 
e renta al cărui prestigiu 
militar şi politio părea in- 
discutabil. Autoritatea 


şalul legorov pare să nu 


liu Z. Codreanu, care a avut loc 


comuniste, e o măre victorie națională, | cu prilejul vizitelor pe care zia- 
o mare afirmare a țării româneşti, gi se | riştii italieni le-au făcut săptă- 
coboară atit de jos cu minciuna, încit | mâna trecută la noi 


Mâine vom publica un alt in- 
terviero mai detailat luat de d. 


„tadevăr ei nu înțeleg. Nu pot să în-| Francesco Maratea asupra ace- 
feleagă nimic din ceeace se întimylă loraşi probleme: 


A treia vizită a zilei e dedi- 
cată lui Corneliu Codreanu, 
mândrului comandant al Gărzii 
de Fier. Se cunoaște dintr'altă 
parie această organizaţie misti- 
că şi războinică: apariţia tipică 


j|a unui nou spirit naţional ro- 


mân, Garda de Fier se poate de- 


fini, Partidul National al Revo- 
luţiei şi al Acţiunei. Este în în- 
tregime compus de idei şi de o: 
meni  noui. În 1927, creiatorul 
lui, — Codreanu zis CĂPITA- 
NUL — nume pe care istoria 
națională română îl decerne tu- 
turor capetelor marilor mişcări 
de libertate — a inițiat mişca- 
rea despărțind-se de vechiul 
partid naționalist a lui A. C, 
Cuza. 

M'am dus să-l văd pe Codrea- 
nu la sediul său. 

Pe când vorbea, mica sa odae 
sa umplut liniştit de camarazi, 
veniţi spre a lua ordine. Pri- 
vindu-mă fix cu ochii săi mari, 
clar strălucitori, Căpitanul a 
spus: 


Omul nou 


neamul intreg se pregătește de murea) ' Programul meu e con» 


[] 


structiv. Mă gândesc la 
cea mai 


lui fizic şi intelectuali. 

Acesta este deja prezent 
în România. Dar a omului 
moral, care încă ne lipseş- 
te. Vreau cu orice preţ să 
creez un tip de erou: în- 
țeles nu numai 
unui luptător pe câmpul 
die bătălie, dar în sensul u- 
nui muncitor, un muncitor 
cu mare încredere în na- 
ţiune şi în viitorul ei şi de 
mare onestitate şi cinste, 
în viața sa publică şi pri- 
vată, 


Spre Cor 


i Acesta este punctul esen 
țial, Programul meu se re- 
feră înainte de toate, la 


Dela această nouă bază 
imorală ne putem întoarce 
apoi la ridicarea rasei 
noastre şi la raporturi noui 
cu alte rase, care populea.- 
ză teritorul român şi în 
special cu aceia care ne 
nimicesc, — jidanii acapa- 
ratori 

Şi după aceia va trebui 
să ne gândim la agriculi- 
tură, la lucrări publice la 

„ la străzi, la căi fe- 
| rate. 


poratism 


Statul are nevoie de mari re-| şi aceia a statului. Teoria, că 


forme. Sunt împotriva actualei 


se mai bucure de toată 
încrederea lui Stalin. El| mxctă; este un haos, Trebuie să 
nu a fost ales membru al| ne găsim alta. Fiecare ţară are 
consiliului superior al U.| forme diferite şi specifice. Aces- 
niunii Sovietice, tor forme trebuie să se adapteze 


organizațiuni de stat. Ea este a- 


trebue să mergi la Paris pentru 
a cumpăra îmbrăcămintea pro- 
priei soții, sau modelul propriu- 
lui stat, şi-a trăit timpul său. 
Metoda mea e aceia a naturii. 
Vreau ca totul să se formeze 


TE AL D-LUI 
NELIU Z. CODREAN: 


Omul nou. Szre Corsoralism. Guvernul. Mnorităție 


i PD — 


GRIGORE MANOILESCU 


Comune urbane 


ian Lei 789 
6 luni > 350 


: 


Miercuri 26 lanirarie 1938 


Redactor şef 


MIHAIL POLIHRONIADE 
EAT IZI CEDO 
ABONAMENTE: 
ian i.ei 500 
Comune rurale - . 6 luni > 250 
3 luni > 125 


3 luni > 125 


Lupta „dela Praiea (Batău) 


x 


Era în timpul iernii. Viseolul bântuia | 
pe toaţă întinderea frontului din Mol- 
dova. Aveai impresia că odată cu! 
venirea iernii, ostilitățile au să inceteze, 

Incă dela 28 Decembrie 1916 —, 10 
Ianuarie 1917, generalul Falkenhain or- 
donă oprirea ofensivei armatei. a 9-a 
germană şi trecerea ei în stabilizare, 

Oboseala trupelor germane, timpul îna 
intat şi lungimea comunicaţiilor, nu mai 


permiteau continuarea operaţiilor, 


In aceiaşi zi grupul generalulu Ge- 
roch face ultimul efort pe frontul ar- 
matei II-a (Div, 15). 

Pe frontul român, germanii dispu- 
neau de următoarele forțe: 

1. Grupul de armate al mareşalului 
Mackensen, compus din armata III-a 
bulgară şi diviziile: mixtă, 12, 4 şi 
1 cavalerie, în Dobrogea. 

2. Armata de Dunăre compusă din: 
diviziile 15, 25, 26 turce, divizia 217 
germană, contopită cu grupul Sziba, 


i divizia 1 bulgară, divizia 7-a cavvakrie 


austriacă şi divizia cavalerie von Goltz, 
îu sectorul Dunăre-Corbul. 

3. Armata 9 germană cu corpul 5% 
(div. 115, 109, 41, 301 şi 6 cavalerie). 

4 Corpul 1 rezervă (div. 216, 76, 
12 bavareză şi 89) şi grupul Krafit 
(div. 75, corpul Alpin şi brigada 8 
munte) în sectorul Corbul-Ireşti, 

5. Grupul de armate arhiducele Iosif 
compus din: grupul generaluiui Geroch, 
grupul Ruiz (div. 1 cavalerie, 218 şi 
un regiment vânători) şi grupul Sun- 
kel (div. 71 şi 187) în sectorul Ireşti- 
Valea Slănicului. 


G'eva dela Academia 
Comercială 


După zece zile de grevă, condu- 
cătorii studențimii dela Academia 
coniereială din Capitală au convo- 
cat pentru Dumineca trecută pe toţi 
studenţii într'o adunare generală 
extraordinară, lu care a fost invi- 
tat şi corpul profesoral al Acade- 
miei, în scopul de a se consfătui şi 
de a se pune de acord asupra mă- 
surilor ce trebuesc luate pentru ca 
diferendul generator al grevei să 
fie aplanat. 


Trebuie remarcut încă dela înce- 
put că o asemenea manifestare a 
solidarităţii — care este greva — 
n'a mai fost înregistrat până acum 
în cadrele studenţimii dela Acade- 
mia Comercială, după cum o con- 
sfătuire între profesori şi studnenţi 
este unică în analele noastre uni 
versitare. 

Ceeaee ne reţine însă atentia este 
faptul că am putut vedea, în ţara 
noastră. o consfătuire între profe- 
sori şi studenţi, deşi nici numărul, 
nici atitudinea profesorilor dela A- 


spontan. Am început organizația 
mea cu cinci camarazi. N'am 
lansat imediat programe gene- 


rale. Am observat desvoltarea 
organizației, pentru a decoperi 
formule pe care ea însăşi le ne- 
cesită. Astăzi continuu pe aceiaşi 
cale. Dar mă gândesc deja că a- 
ceastă cale va merge spre cor- 
poratism. Ea isvorăşte nu din 
doctrină, ci din necesitate. A 
trebuit să recunose necesitatea 
unei regrupări pe categorii a le- 
gionarilor mei, 

Eu văd isvorînd din Corpora- 
tism forma viitoare a statului 
român. 


DESPRE GUVERN ŞI 
DESPRE MINORITAŢI 


Faţă de guvernul Goga, 
Garda de Fier menţine o 
atitudine 
chiay colaborare. 


Acesta nu este un guvern | 


ul revoluţiei naţionale ro- 
mâneşti. [ste totuşi un gu 
vern naționalist. Şi întru 
cât eu însumi sunt naţio- 
nalist, nu pot nici să-l atac 
şi nici să-l combat. Să fa- 
că el cât poate. Restul îl 
vom face noi. 

Minorităţilor  ungureşti 
politica noastră le va lăsa 
toate libertăţile. 

Ungurii vor alege felul 
în care vor folosi aceste li- 
bertăți. Ori o mare lealita- 
te ori o mare dușmănie. 
Atitudinea noastră ta” fi 
aceia pe care ei o vor dori. 
Adaug că în politica ex- 
fernă sunt contra Micei 
Imţelegeri, contra Inţele- 
gerii Balcanice, contra Li- 


binevoitoare : | 


ademia Comercială. care au parti: 
cipat la această constătuire, nu sunt 
de natură a impresiona. 

Este totuşi un început bun, pv 
care nu putem decât să-l aplaudăni 

Câţiva profesori şi-au aplecat n- 
rechea pentru a asculta nevoile stu- 
denților lor, 

Studenţii cer țot mai insistent 
profesorilor lor să le dea, în afară 
de principii reci şi teorii răsuflate, 
căldura sufletească a unui părinte 
spiritual, sfatul unui prieten mai 
mare şi mai luminat şi ajutorul u:- 
nui om puternic. Ei vor ca profe- 
sorii lor — şi în special cei ce au 
studiat în Germania — să nu uite 
că acolo consiliile profesorale nu se 
pot ține valabil dacă la ele nu ia 
parte cel puţin şi un delegat al stu- 
denţilor, indiferent de importanta 
sau natura chestiunilor desbătute. 

Pentrucă un consiliu profesoral, 
la care să asiste şi un student, este 
simbolul cel mai veridie al comu- 
nităţii spirituale dintre profesori şi 
studenţi, este semnul cel mai nedes- 
minţit al colaborării efective între 
făclierii culturii şi ai civilizaţie: 
naţionale. 

Profesorii trebue să cunoască ne: 
cazurile şi gândurile studenţilor! 

Primul pas pentru această apro- 
piere — deşi timid — s'a făcut prin 
consfătuirea de Duminică 

Fie ca acest prim pas să însem- 
ne, pentru uşile capitonate, zăvorite 
şi păzite de ianoşii şi vătafii mus- 
tăcioşi ai răducanilor şi petreştilor 
dela Academia Comercială, o iarbă 
a fiarelor care să dea studentului 
posibiiltatea de a călca — chiar du- 


că n'a avut vreodată în viaţa lui 
piciorul galoşat — pragul de netre- 
cut, până mai eri, al celui ce tre- 
buie să-i fie duhovnic. 


Geo Taşcă 


gei Naţiunilor, în Care nu 
pot crede. 

Credem în sfârşit în axa 
Roma.Berlin, şi spre ea 
orientăm tot spiritul nos- 
tru. 


PI 


Armaţa română avea următoarea conia 
punere: 

a) Grupul generalului Grigorescu com 
pus din: 

1. Div. 15 dela Dealul Bâtca Careloe 
(coţa 580) — Dealul Pișcul Raţei (cota ! 
316) — Dealul Arşiţei (cota 799) 1a 
Paltin. $1 
2, Div. 7 şi brigada 5 Călăraşi dela 
<ota 79 — cota 107 (Poiana Suiu), 

3. Div, 1 cazaci dela Don pe frontul 
cota 707, 645, 516. 

4. Brigada 7 mixtă pe frontul cota 
516 — Dealul Badiului — Satul Ră- 
coasa — cota 625 (Vâriul Momâia). 

In rezerva grupului erau: divizia 12 
română la Verdea, brigada 4 Călăraşi 
si un regiment infanterie la Caşia,. 
b) Grupul generalului Mannerheim 
(rus): A 

1. Divizia Tuzemuaa dela Vârtul Mo 
mâia la cota 589, 

2. Divizia 1 dela coța 589 la Iceşti. 

3. Un detaşament de trei batalioana 
dela Jreşti la Şerbeşti, 

In rezerva grupului: divizia 3 rom 
mână şi divizia 12 cavalerie rusă la 
Stăoani. 

c) Rezerva armatei II română: 

1. Div. 10 cavalerie rusă |a Păunești, 
dv. 6 română la Căiuţi şi div. ca 
valerie Tereskaia la Domneşti şi An- 
gheleşti, i 

2. Armata 4 rusă comandață de ge- 
aeralul Ragoza ocupa frontul Ireşti= 
Pietroasa - Bisigheşti = Movileni: dă 
jos = Malul stâng al Siretului până 
la Salcia, | 
! “In noaptea de 2 spre 3 Ianuarie 
1917. din ambele părţi vedem că se 
produc oarecari hârţueli. Adverszrul a 
tacă în mai multe rânduri cota 178 
(la Paltin) fără niciun rezultat. Ziua 
de 3—16 Ianuarie 1917 ne aduce marg 
fierbere. Toate indiciile arătau că duşe 
manul vroia să profite de avantagiile 
tactice dobândite în timpul din urmă 
şi să atace în regiunea Pralea -cu di 
recţia Căiuţi, 

Pentru a înconjura acest pericol, ca 
maudamentul român” însărcipă pe genea 
râlul Grigorescu să ia ofensiva în acea 
stă regiune, spre a zădărnici atacul ina 
mic şi a împinge frontul român spră 
Snd-Vest. S'au mai adăugat şi divizia 
]'7, apoi divizia 12 din grupul Văitoa 
ianu dela Verdea şi divizia 1 cazaci dela 
Don din grupul rus al general. lui Keller, 

Uermannii deslănţuesc mai întâi a 
tacul în direcţia Pralea şi reuşesc să 
ocupe cota 773, pe câre au transfora 
mat-o imediat într'un puternice centns 
de rezistenţă. i 

A doua zi generalul Grigorescu con 
tra-aţacă pentru reluarea p-z iei pier- 
dută în ajun. Trupele din divizia 7 
au atacat şi cucerit cota 712 împreună 
cu poziţiile învecinate: Poiana Cira= 
sul::i şi Poiana Secătura Ca'arei, unde 
au luat prizonieri un ofiţer şi 27 sot- 
dați germani, 

In acelaş timp trupele din divizia 
15 au ocupat după o luptă foarte în 
semnată cu baioneta şi grenade de 
mână, Dealul Pieţricelele, respirgânăd 
toate atacurile duşmane — nu feră pu» 
ține pierderi. Dealul Drăganului: ră- 
mase tot în mâna dușmanului, fiind 
foarte puternic întărit. 

Trupele diviziei 12 din proprie ini- 
țiativă a comandantului, au atacat în 
direcția Mărăşeşti şi au ocupat Dza- 
lurile  Vârlanului şi Drăgoteştilor până 
în Valza Părâului Simpejoara, în fața 
Dealului Mărăşeștilor. In zilele urmă» 
toare, urmară lupte sângeroase. Nu» 
meroase atacuri şi contra-atacuri s'au 
dat pentru stăpânirea înălțimilor „la 
încărcătoare” (cota 711) şi Poiana 
Coada Babei (cota 712) timp de 5 
zile, dar uu au putut îi luate de ai 
noştri din cauza superiorității forţelor 
duşmâne şi a puternicelor întărituri, 

Totuşi scopul acţiunei a fost atins, 
La 18 Ianuarie trupele noastre reuşiseră 
să înaințeze cu 2 până la 4 kilometri, 
obţinând o importantă rectificare a froa 
tului, fără a putea cuceri linia piopusă 
(cotele 603, 1712 şi 711) care erau şi 
puncte tari ale opoziţiei. 

In aceste zile, diviziile 15 şi 7 pier= 
duseră 20 ofiţeri şi 1600 trupă (morţi 
răniţi şi dispăruţi) capturând 2 oti- 
țeri şi 66 soldaţi germau, 

Pierderile au fost de circa 15 la sută 
dia forţele angajate. Cu tot succesul 
care ne asigura împotriva ungi în= 
cercări a inamicului de a străbate în- 
spre Valea Trotuşului, s'au Juat mă= 
suri de precauţie. S'a organizat defi- 
nitiv Valea Trotuşului, şi s'a studiat în 
detaliu eventuala retragere în această 
direcţiune. S'a mai organizat încă o 
lime intermediară la Sud de Valea 
Trotuşului dealungul crestei Dealului 
Mare, 

Prin victoria română dela Pralea din - 
ziua de 3-16 Ianuarie 1917, Românii 
au dat dovadă ca şi în alte dăţi deo 
pregătire sufletească cu mult superioară 
adversarului. 

Diviziile 7, 12, 15 şi 2 Cazaci Don 
şi-au făcut datoria, 


4, M, Nedea 


La a N N 


Pag. 2-a Nr, 211 


Nobil_sangue romono 


„Majadahonda” 


Cu titlul de mai sus, ziarul «Cor- 
riere di Napoli» în Nr. 10 din 12 la- 
nuarie 1938 publică un splendid ur= 
ticol — comemorând un an dela 
moartea eroilor Moţa şi Marin —pe 
care-l reproducem în traducere ce- 
titorilor noştri: 

<Printre amintirile pe cari le am 
din România, una voese s'o scot as- 
tăzi din uitare: O mică cruce de 
smalt verde — culoarea nouii gene- 
raţii române — pe care se află în- 
crusiat un nur:e şi o dată: Majada- 
honda, 13 Ianuarie 1937. 

Majadahonda! mică localitate din 
Spania hârţuită, unde tânăra Ro- 
mânie a risipit cel mai bun sânge 
al ei, pentruca prin orice mijloc să 
oprească înaintarea hoardelor roşii 

Intr'adevăr, acolo au căzut acum 
un an, doi dintre tinerii cari pleca- 
geră cu tot avântul pasiunii lor să 
Îngroaşe rândurile acelei «Tercio 
Bandera (compania III-a) iar ges- 
tul lor, istoria de mâine îl va con- 
funda cu legenda. 

In faţa focului bolşevic, puternice 
grupați lângă mitraliera lor, în acel 
după amiază de iarnă, pe sprâncea- 
na unui masiv îngheţat, căzură u- 
nul lângă altul, camarazi chiar şimn 
era morţii, lon Moţa şi Vasile Ma 
rin. 

Plecaseră la 24 Noembrie 1936 în 
Spania, unde se ducea o luptă stân- 
tă, în Spania — care după cum spu- 
neau ei — nu era pentru inima lor 
un pământ străin. Pentrucă: oriun 
de se găseşte un ideal înalt şi nobil 
de transformat în realitate, acolo ti- 
nereţea de astăzi găseste adevărata 
sa patrie. 

Plecaseră, şi-i însoțea în tăcere. 
foată dragostea României noui, care 
vedea în ei pe adevărații ambasa- 


«Cununi uscate», 

volumul d-lui Radu Gyr, aduce o 
poezie mare, etern valabilă. Trebuie 
citit şi recitit. 


«Cuiburi de lumină», 
cartea de poeme a lui Valeriu Câr- 
du, va apare în curând în ediția II. 


«Regii în ceaţă», 


volumul de poezie a] lui George 


D. Dr. N. Roşu, 


literaiul şi ziaristul de nete convin= 
geri naționaliste, pregăteşte cartea 
<Pamfletarii români». 


«Credinţă şi munca» 

A apărut No. 1, anul LI, al revis- 
tei «Credinţă şi Muncă», cu un bo- 
gat sumar, sub direcţia d-lor Prof 
Stefan Tacobescu şi Petre Oct. Stroe. 


Baudelaire în româ. 

neşte 

Protesorul Neculai Roşea, 
din colaboratorii  «Jconarului» 
Liviu Rusu, pregăteşie traducesea 
integrală a lui Baudelare în româ- 
neşte. In «Antologia poeţilor tineri 
din Bucovina», de d. Mircea Strei. 
nul, care va apare în curând, d. Ne- 
culai Roşca publică traducerea inte- 
grală a poemului «Le balteau ivre» 
de A. Rimbaud. 


A apărut: 


CUNUNI 


unui 
lu 


Drumur va apare în ilustraţii de 
Mac Constantinescu, 


dori ai numelui ei în lume, Ii mai 
însoțea: plânsul tăcut al unei mame 
care rămăsese în Oltenia sau între 
munţii Hunedoara şi suspinul de iu- 
bire al unei tinere soţii care făcuse 
eforturi cu ea însăşi surâzându-le 
în momentul plecării. 

Din ţara aceia îndepărtată — pen- 
tru ei a doua patrie — scriau părin- 
țţilor şi camarazilor lor, fără să facă 
alteeva decât să le confirme ideile 
şi sentimentele pe cari dejea de a 
tâtea ori le manifestaseră. 

A fost unul dintre ei care într'o 
zi a spus: «Toată civilizaţia creşti- 
nă este ameninţată azi de complo- 
tul mondial al masoneriei. Suntem 
pe pragul-acestei dominaţiuni mon 
diale». Nu este de mirare deci, dacă 
afirmau despre Spania: nu poate să 
fie considerată ca străină o ţară în 
eare se hotăra deasemeni soarta po 
porului românesc cât şi a întregi: 
latinităţi. 

La 13 Ianuarie, după 2 luni dela 
plecarea lor, înroşeau şi sfințeau cu 
sângele lor culmele Majadahondei. 

Un vas italian, le conduse în pa- 
trie rămăşiţele glorioase, pe cari un 
întreg popor în haine de doliu le 
însoţi tăcut şi mândru în durerea 
sa până la ultima căsuţă de sat... 

Poate că astăzi; deja o doină a i- 
dealizat figura lor de martiri şi le-a 
încredinţat numele strofelor sale 
aiurea, ca pe acelea ale lui Ştefan 
cel Mare şi Mihai Viteazul! 

Noi Italienii îi asemănăm cu acei 
morţi egali de glorioşi din: Guada- 
lajara, Malaga, Bilbao — pentru a 
le sărbători într'o comună apoteoză 
ziua nu îndepărtată a complectei 
vietorii 

traducere de: 
CONST. GHIDEI. 


«Lumnea Noua», 

valoroasa publicaţie a d-lui prof. 
Mihail Manoilescu va apare în cu- 
rând cu un lrt de impresionrnte 
contributii Ja problemele economice 
actuale 


«Dameni în verde» 

E titlul primului roman, pe care-l 
va publica d. Mircea Streinul, au- 
torul volumelor de poezie «Carte de 
iconar», «Itinerar cu anexe în vis», 
«Tarot sau călătoria omului», «Zece 
cuvinte ale fericitului Francisc din 
Assisi», «Divertisment» şi «Comen- 
tarii lirice la poeme într'un vers de 
Ion Pillat». In romanul «Oameni în 
verde», d. Mircea Streinul redă în- 
trun stil halucinant de veridic un 
episod din prigoana întâmpinată în 
1933 


O interesantă antoio- 

gie lirică 

In curând va apare ia editura 
Fundațiilor Regale volumul <Anto- 
logia poeţilor tineri din Bucovina», 
alcătuită de d. Mircea Streinul. 
Sunt treuţi în această antologie 
poeţii: George Drumur, lulian Ves- 
per, Neculai Roşea, Ghedeon Coca, 
Aspazia Munte, "Teofil Lianu, Gh. 
Antonovici, George Nimigeanu, Cris 
tofor Vitencu, ete. Cartea e ilustra- 
ţă de pictorul R. Rybiczka şi va fi 
cea mai completă prezentare a liri- 
cei bucovinene contemporane. 


USCATE 


vo.umul de poeme al lui RADU GYR 
Ultimul succes de librărie, Editura «Cartea Românească» 


N 


| 


| 


Jean Naum: Tâlcuirile Buiniţei 
e Fiii ut 0 inte ratia Aaa NE. a aa mari a, Baa 


Albe sau Religia aristrocraţiei 
intelectuale 


Cărţile bune, cărţile de adâncire, 
de interpretare, sunt atât de rare, 
încât nu ne-a surprins deloe indi- 
ferenţa criticei la apariţia volumu- 
lui d-lui Jean Naum. («Tălmăcirile 
Butniţei Albe sau Religia aristo- 
crației intelectuale») cunoseut până 
aci dintr'un studiu de filosofie a 
dreptului «Evoluţia ideii de drept» 
precum şi dintr'o aleasă activitate 
în domeniul juridic, trecând cu vir- 
tuţile sale de jurist până 
de graniţele ţării, 


dincolo 


<Tălmăcirile Bufniţei Albe», con- 
stituese întradevăr o «Religie a 
aristocrației intelectuale. O aris- 
tocraţie vie, actuală prin ceeace îi 
«letermină realitatea ei într'un an- 


grenaj spiritual gi social româ- 
nese. 

Am recunoscut în cartea d-lui 
Jean Naum gândul unei  tinereţi 


care-şi caută albia sa adevărată; 
gândul tineretului care cântă schim 
barea la faţă, transfigurarea nea- 


| 


Traducerilc lui N. |. 


- Gândul bun al lui Herescu de-a ne 
dărui în româneşte şi în ritm modera, 
cele mai bogate în lauri, poeme din 
Urica latină, e mult mai vechi. Suat 
câțiva ani — mărturiseşte d-sa — de 
când lucrează la o prezentare antols- 
gică în trei volume, a liricei latine”. 
Catul, Horaţiu, Tibul, Propeţiu, Lyg- 
damus, Sulficia, Ovidiu, sunt -poeţii pe 
cari tânărul profesor s'a gândit să-- 
reunească in cele trei volume. 

Primul volum, apărut, de care ne o- 
cupăm în prezent, aduce o largă cule- 
gere din Catul şi Horaţiu, aşezându-st, 
aşa dar, sub zodia înaltă şi pură a poe- 
zici de adâncă substanţă. 

Infăţişând pe Catul şi Horajlu, tăl- 
măcitorul înfăţişează două dinţre cele 
mai autentice febre lirice ale poeziei n- 
niversale. 

Profund uman în jocurile sale cu 
toaţe undele dragostei, lirismul lui Catul 
e o împlețire de gingăşie, graţie, patimă, 
gelozie şi isbucniri vulgare de ură şi 
ocară. 

Poeţul adoră şi disprejuieşte, înge» 
nunchiază şi insultă.  Sensualitate şi 
instinct, primitivism şi rafinament erv- 
tic totdeodată, toate seismele, cromali- 
cele şi paradoxurile iubirii ţâşnesc în 
poezia lui Catul, într'o explozie de sin» 
cerițate şi freamăt lăuntric, în fluxurile 


marelui poet de lângă Tibur € veche şi 
sa tăcut cunoscută -prinir'o serie de 
traduceri timpurii, apărute în „Favo- 
mius” (1926—1929) şi „„Revista clasi= 
că” (începută în 1929), cât şi prin= 
tr'o primă culegere: „Lirica lui Hora» 
țiu'” tipărită tot în 1929. Azi, aceste tra» 
duceri s'au desăvârşit şi completat. Tăl- 
măcirea celor” treizeci” şi patru de ode 
horâţiene ue apare drept o operă de ma- 
turitațe. D. Herescu a surmontat difi= 
cultăţi, a trebuit. să descopere qores- 
pondenţe de conciziune, în versiunea ro- 
mână, sintetismului. latin, şi să aleagă 
ritmul modern cel mai propice de-a în- 
locui, fără a ştirbi efectul de unduire 
muzicală, mişcarea luminoasă a stroie= 
lor sofice, alcaice sau asclepiade. 

Şi — repetăm — în această trudă de 
giuvaergiu plecat peste vers, eruditul 
a fost dublat de poet. Stima d-sale 
pentru primul mare liric, desăvârşit ar- 
țist, al omenirii, însoţită de compre- 


„hensiunea cărturarului şi de-o puteruică 


afinitate adânc organică, s'a grefat în 
acelaş țimp, pe intensitatea melodiei 
proprii şi interioare a traducătoruiiui, 
cu multiple posibilităţi de variaţie şi pe 
conştiinţa unui estetician rutinat. Marek 
Horaţiu cu elegantele-i, dar nu mai pu- 
țin ciudatele-i oscilări între epicureism 
şi stoicism, anâcreontism şi satirism, sub 


unei sensualităţi pe cât de umane pt a cărui hipnoză a febricitat Pleiada fran- 


ațât de valabile esteticeşie. Tonul ma- 


ceză în frunte cu Pierre Ronsard, -- 


jor întâlneşte graţia minoră; miniatura „si-a găsit în d. Herescu traducătorul se- 
plastică se complectează prin torsiuiiea | joct, Iată cât de sugestiv şi plastic pre» 


interioară, lumina se logodeşte cu uwm- 
brele din suflet. 

Traducând şâptesprezece p-ezii din 
Catul, d. Herescu le-a încercal undui.- 
rea şi muzica pe violina proprie pt 
care noi i-o cunoaştem de mult şi pe 
care d-sa o ţine pitită, de ani de zile — 
din vremea volumului să de poeme 
„Cartea cu lumină” — într'un unghet 
prătuit de lună. Condeiul său, învă- 
țat de mult, să fie şi arcuş, a ştiut să 
transpuuă în româneşte, când muzical şi 
suav, când alerț şi spumos, capriciosul 
vers catulian, Sensaţiile şi-au regăsi, 
astfel, transpoziţia în coloratura lexi- 
cală, iar emoția şi-a păstrat îluidițalea 
şi căldura iniţială .Cât priveşte ritmul 
modern în care d. Herescu şi-a îmbră- 
cat tălmăcirile, el nu numai că nu pă- 
gubeşte etectul muzical şi flexiunea ima- 
ginilor, dar dimpotrivă, e mult mai ac- 
cesibii audiţiei şi recepțiunii noastre, 
decât metrul antic. Iată de câtă sugestit 
e capabil versul d-lui /Jerescu, vers care 
a încețaț să fie o simplă traducere, a 
transpunere de sensuri şi noţiuni în alt 
lexic, şi care este mai de grabă, ml- 
gală de poet auientic, trudă gingaşt 
ieşită dintro rândea de chilimbar. 


„Să trăim, Lesbia meu şi „să iubim! 
lar moșnegii de ne-ar jace de ocară, 
Cearta lor cât o para s'o prețum. 
Moare soarele ca iarăş Să răsar ase 
Când bimina noastră Scurtă va să moară 
Vom dormi o noupte veşnică şi mută” 
„Către Lesbia”, pag. 19). 


sau 
„UV Lesbia, mă "ntrebi câte surutăz 
Mi-ar ți de-ujuns, mai mult decât 
de-ajuns? 


Ca e de mult nisipul nepătruus 

Din Lybia cu silțice finuturi, 

Deța oracolul lui ae, până 

Pe unde Băttus duurme Sub țărână» 

Şi câte stele "n nopți când tace jirea 

Privesc iubui Jurişe pe pămnădu 

„Atâtea sărutări de-ajinS îmi sâni 

Si mie, când mă chinuie iubirea. 
(„„Aceleiaşi'”' pag. 21) 


Recunoaşteţi aici vibrajia crcticii caa 
tuliene cu toață efuziunea şi caloriile ei 
Variația de nuanţe şi complexul de to- 
nuri — atât de specihice liricii lui Catul 
acest premergâtor el ercticii lul Musset 
şi a lui Heine — şi-au aflat în d. 
Herescu îineţe de interpretare şi acuă- 
reiă bogată de vocanular şi game. 

Tatentul de virluos traducător al d-iui 
Herescu excelează insă în lălmăcrilt 
lui Horaţiu. Cu luminozițatea liricii ho- 
răţiene, autorul „Cărţii cu lumină” şi-al 
traducerilor din Fr. Jammes vădea, încă 
de mult, de pe atunci când in revista 
»Flamura” publica poeme descrise din 
spiritul poetului celebrelor „ode” 
atinițăţi puternice. Pasiunea d-lui /le- 
erscu pentru stihurile cu aur greu al 


până astăzi decât prin mai ştie ev 


| ”e accidente, parţial. 


D. Jean Naum pleacă dela prin- 
cipiile esenţiale morale creştine şi 
naţionale, parcurgând câteva de- 
eade «de corupţie şi minciună», Ob- 
servaţiile d-sale sunt atât de obiee- 
tive şi precizăm atât de esenţiale, 
încă n'a scăpat un singur moment 
nedesprins din ceiace îi constituia 
integrarea sa în funcţia neamului. 
O singură nedumerire  într'un clo- 
cot de adevărări. D. Jean Naum 
spune; «Democraţie înseamnă ridi- 
carea la conducere a valorilor rea- 
le, fără deosebire de clasă şi de 
rasă, azi ea înseamnă domnia me 
diocrilor, a negustorilor de vorbe 
şi a demagzogilor». Ori democraţie 
după cât sa văzut na însemnat 
nici când altceva decât «domnia 
mediocrilor, a negustorilor de vor 
be şi a demagogilor» fără deosebire 


mului. Un gând rătăcit, nerealizat| de clnsă şi rnsă. Democraţie n'a 


| 
| 


se sinucidă zilele trecule, spânzu- 
rându-se cu o sfoară de bucătărie. 
Motivul: îi murise recent un 
copil, 
Im acest timp alte «mume» îşi 


zintă d-sa faimoasa odă „către Sestius” 
m nlizcă d în versul ron asc cali 


„„S'2 topit cumplita iarnă, bate vânt de 


primăvară, 

Funiile trag în mare luntrile de pe 
uscat, 

Turma din coşăre, plugul dela vatră 
au plecat» 

Câmpul nu-l mai înălbeşte a nămețili 


povară. 

„Cum răsare lună, Venus Cytherea 'p- 
cepe cântul: 

Mâna grațiilor mândre cu a Nimţelor 
şi prinde 

Şi în horă, că piciorul, întrun taci 
= _sbese pământul, 

lar Valcan cu fiţă ?ncinsă, la Ciclopi 
cuptoare-aprinde. 

Azi cu miri să se ?ncunane capul nostru 
parjumat 


FAPTE DIVERSE 


Extremism matern 

Pemeia Nicolina Dumtiru  Tăna- 
se, în etate de 22 ani, din comuna 
Răzvadul de Jos (Târgovişte) după 
două tentative eşuate, a reuşit să 


abamionează copiii pela răscruci de 
drumuri înzăpezite, spre ospătarea 
frigului şi a haitelor de lupi... 
Inlre aceste două exlreme însă, 
noi trebue să dorim pretutindeni a- 
pariția mamei la care iubirea pen- 
tru copil și responsabilitatea faţă 
de societate să se contopească 0orga- 
nic îm acea armonie perfectă care, 
«n. singură, chezăşueşte  Jamiliei 
drumul și rostul cel adevărat 


Eandiţi sadici 

In suburbia Soldăneşti, bătrânii 
Vasile şi Maria Nedeleu au fost pră 
dap de toată averea pe care o avtuu 
(şapte sute lei) şi apoi torturați în 
modul cel mai oribil cu putinţă 

(Găsind isprava de proporții! prea 
neînsemnate, bandiții au țpinut s-o! 
coloreze cu puţin sadism, tăind v: 
rechea moşneazului şi nasul bă- 
trânea. 

Mostră pur indigenă de bestiali 
tate stilistă, secol XX. 


Criminalitate legală 


Când natura te-a făcut criminal, 


insemnat niciodată la noi în Româ. |minţie şi glie, nu cea deoi înscă- 


nia «ridicarea valorilor reale». 
Altminteri toată cartea  desfigu 


vează şi întemeiază cu adevărat o | numai să nege să fărămiţeze 


| 
veligie a aristocrației. intelectuale. | este de fărămițat ci cu o logică şi | 
Jată de pildă o întrebare legitimă: | cunoaștere perfectă, 


care-i fiinţa obştească 


şi de Frontul popular al Spaniei? 
Care-i patrimoniul de folos şi fru 
mos adus de Măria Sa Numărul şi 
reprezentanţii lui? Sparta, Athena, 
Peru, China şi India, Roma, Firen- 
ţa, Louis al XIV-lea, Ludovie al 
Bavariei etc., ete., dacă au lăsat a- 
tâtea neperitoare urme se datorese 
ele numărului, ori omului?>. 
«Domnia majorităţii? Da, dar e 
majoritate de oameni, cu puţintică 
dorință personală nu una de vită, 
în care doamnă şi stăpână-i burta 
şi pofta neisprăvitului. O majori- 
tate cu nesfârşită dragoste de se- 


| 
acea revărsare de lumină şi întreg acel 
final epicureic din stilurile horaţiene: 


înfăptuită | o viziune clară o viaţă nouă le- 
de comuna din Paris, de bolşevici |.gată de duhul ţării. 


Sau cu lori crescute proaspăt din 
pământul desgheţat.. 
ori acest îragment din oda Taliarh. lui: 
„Priveşte cum se "'nalță 'n zare 
Soracte troenit de nea. 


ORTODOX: Si, Xenofont. | 
CATOLIC: Sf. Policarp Episcopul, 


OPERA ROMANA ; Lacul lebedelor. 
TEATRUL NAȚIONAL: Ion al Văda- 


pei, 
Stau apele de ger, iar codrul STUDIO-UL TEATRULUI  NAŢIO: 
Se "'ndoae sub povara-i grea : 

Spre a 'njrânge jrigu "n joc aruncă NAL : Actriţa, 


TEATRUL LIGIL CULTURALE: Hoţii, 


| Te 


Butuci groşi; apoi, din plin; 
In amjora sabină toarnă, 
O, Tatiarhe „vechiul vine 
Metrul safic îşi află o minunată co» 
respondenţă în ritmul în care d. Heresca 
a reunit mişcare alertă şi luminoasă 
graţie şi îluiditate, dar, mal ales, acel 
parfum specific lui Horaţiu: 
»0, Venus, în Cnido şi 'n Paphos regină 
Iți lasă plăcutul tău Cypru şi vină 
In casa Giycerei: cu daruri de seamă 
Şi lum de tămâie te cheamă. 
Şi Cupidon vine cu tine, aprins, 
Şi Nimfe şi Graţii cu brâul descins 
Şi-apoi Tinerețea: ea doar dela tine 
„Tot prețu-i, Zeiță, U ține”. 
(„„Către Venus” pag. 16). 

Iar pentru puterea de conciziune, de 
sintetism de care dă dovadă d. Heresca 
în transpunerele-i româneşti, cum şi 
pentru atmosfera horaţiană pe care ştie 
s'o redea întreagă, vom cita aceste două 
admirabile strofe: 
»Urăsc copile, fastul Perşilor 


Poită bună 


Teatrele de sub 


COMOEDIA ” 


fe E "A Led Tel. 4.7171 ULTIMELE SPECTACOLE 

u-mi c încununate împletiri, 

1! Să m mai tai târzii bandajiri ce "n i roblema de rezolvat 
cielo Duminecă la ora 6: Kontu Șuvca- Pala:e 


Ci numai simplul mirt de rând îl vreau 
Cu miri, slujind, îţi şade bine ție, 
Şi mie care, tolănit în vie 
La umbră, beau” ș-e . 

(„„Sclavului său” „pag. 81), Regina Maria 
Asoc, Bulandra-Maximilian-3torin 
Cartea d-lui N, 7. Herescu e un dar. Tel. 3.98,48 
Un dar venit la timp. cu luminişuri multe 
şi învățături artistice bogate, într'o pe- 
rioadă în care scamatoria literară, &- 
junsă la mare preţ, circulă între sca- 
tologie şi clinică, ori între uscăciune 
şi standardizare. Frumoasele traduceri 
din Catul şi Horaţiu sunt precedaie 
de două studii sintetice-biogratico-es- 
totice — asupra acestor mari premergă= 
tori lirici — studii unde discuţia şi qo- 
mentariul tânărului -erudit se ţes în 
aceeaşi sobrietate şi limpezime şi ta 
acelaş prestigiu ca o albă togă de pa- 


trician. 
RADU GYR 


Miercuri 25 Ianuarie 
PREMIERA 


LIBER 


fost Majestio 
Tel. 5 ) 


TEATRUL MODERN 
STR. SĂRINDAR, 14 
TANCOVESCU—ȚĂRANU 


Omul 


atrui ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 


Compania Cărâbuş Director C, Tănase 
PBATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Teletfoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


PO DP 
direcția D-lui S.CA ALEXANDRESCU 


fiecare seară la ora 9 gi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă 


Vineri 28 Ianuarie Premiera MANSARDA cu V. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine Andronescu 
şi G. Timică 


Până Marţi seara incl.—şl în matineurile 
de azi la ora 3 şi mâine la ora 2.30 
— ULTIMELE SPECTACOLE — 


| STĂPANA DIN LA PAZ 
Mâine la ora 6: G P.$ N D 53 
OAMENIIN ALB 


cu G. Storin, Ion Talianu, Tantzi Cocea, Fifi Harand și George Vraca 


Azi, mâine şi Luni 24 Ianuarie, seara la ora 9 
şi în matineuri la ora 3 


COLONIALE 


Maria Filotti (în reprezentaţie) V. Maximilian, Nora Pia 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino,Virgina Stoicescu şi Migu Fotino 


CALENDAR 


Miercuri 26 lanuarie 1938 


SOARELE: răsare 740, apuie 17.15, 
Luptele dela Verdea şi Răcoasa 1916 


TEATRE 


TEATRUL REGINA MARIA ; Relache, 

TEATRUL COMOEDIA ; Problemă de 
rezolvat. 

TEATRUL LIBER : Coloniale, 

SAVOY : Poftă bună la Tănase, 


TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR : 


Alhambra Palace, 


la Tănase 


i Duminecă la ora 3 


Montarea: Cassa Biinger 


tini 
Regia : Aurel I. Maican, 


Joi seara, premiera 


Care a văzut moartea 


Comedie în i acte de Victor Eftimiu, cu 


d. VICTOR ANTONESCU, Societar al Teatrului Naţional în distribuţie 


cel mai comod mijloc de a te eri 

de legi este să te faci păzitorul lor. 
Adevărul acesta e valabil şi pen-| ARO: Curierul 

tru jandarm şi pentru ministru completare, 
In comuna Clondiru, sătenii le-! CAPITOL: Escadronul alb, Scufunda- 

gionari Ion Grigorescu, Jon Vâioin| rea canonierei Panay, jurnal 

şi Nicolae V. Aldea, în timp ce se| şi jurnal românesc. 

întorceau spre casă dela  halta| CARLION: Cum se cuceresc bărbaţii. 

unde-şi vânduseră cearalele, au fost | SCALA : Domnișoara, mama mea şi 

opriţi de un sergent instructor şi| jurnal Paramount, 

TRIANON : Dragoste în zăpadă şi. jur= 
nal Paramount, 

SELECT ; Saratoga, 

VEMINA: Domnişoara doctor 

REGAT, Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi completare. 

A. R. P, A. Misterul domnei în grie 
jurnal şi completare, 

ROXY: Escadronul alb, 
canonierei Panay, 


din Lyon, jurnal şi 


Felair 


Scufundarea 


jurnal românesc. 

CORSO: Drumond dedectiv romantir 
jurnal şi completare, 

DARLY;- Inchis din cauza incendiului. 

EILYSEE (Sir. Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount 

FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 
Pământului. 

TRIUM (Giviţei 555); Frontul invizi- 
bil şi Stan şi Bran şi testamentul. 


câțiva jandarmi cari patrulau şi 
bătuţi până ce au fost lăsati în ne- 
simțire. 

Asemenea procedee foarte bulea- 
nice şi mai aleg foarte... liberale 
sunt cultivate, desigur, fără ştirea 
actualului guvern naţionalist, care 
nu poate întârzia să le rasi ez 
cu severitate şi promptitudine. 

Altfel concluziile ţâsnesc singure! 
din săngele legionarilor bătuţi cu! Asociaţia Internilor și foştilor 
patul puștii jandarmăreşti. Interni de Spitale 

Anif organizează Joi 27 lan. ;938 


BALUL INTEGNATULUI 


IN SALOANELE „ARTA“ 
în folosul construcției localului 
asociaţiei 


iete şi behăitoare». 
Dar d. Naum nu se mulţumeşte: 
ce. 


Preconizează astfel o învăţătură 
de rădăcină, o educaţie şi o luptă 
continuă. «Lupta e temeiul vieţii», 
şi numai lucrul efectiv, spiritual 
poate conduce la o putere şi o în- 
făptuire directă, 


Opiniile d-lui Naum sunt  susţi- 
nute cu o conştiinţă îngrijită şi 
condusă cu autoritate spre desle- 
garea firei omeneşti, 


întregeşte cu 


Ediţia | sub tipar! 


Cartea este scrisă cu multă cla-! 
ritate şi cu deesebită eleganţă. Ne-| 
lipsită un moment de sinceritate şi 
adâncire, 


Gabriel Bălănescu | 


Sâmbătă matineu preţuri populare 


CINEMATOGRAFE 


jurnal Eclair şi! 


Noaptea de 13... 


OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Ro- 
hilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre- 
dere și Hotelul Nebunilor. 

BARCELONA: Prin toc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste, , 

CARMEN (Calea Dudești 169): Contw- 
le de Monte-Cristo şi Papagalul chi- 
nezesc. E 

CENTRAL: Stan şi Bran și Testamen- 
tul, Granița Insângerată şi trupa 
Georgescu laşi, y 

CITY (Bulev. Carol 21): Vasul Robilor 
şi Viata de Clown. 

COTROCENI: Swing şi Poteca însân- 
gerată, 

DACIA: Misiunea Locotenentului Pary 
şi Ispita. 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Miss Theodora. 

FRANKLIN: Femei de noapte şi Cân- 
tecul iubirii. 

MARCONI Lucreția Borgia, jurnal şi 
trupa de reviste. 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru- 
pa de reviste. > 

MODEL: Mesagiul secret şi Fuga lui 
Tarzan, 

NISA (fost >Lidoc): Nu vă încredeţi 
în bărbaţi şi d-ra Lilli. 

ORFEU: Sing-Sing şi Noaptea Ferieirii 

RAHOVA: Tarantella, jurnal şi com- 
pletare. 

UNIC (Piaţa Filantropia): Prinţ şi cer- 
şetor. In serviciul Franţei, 


Mare succes de librărie! 
Ediţia | pe sfârşite! 


TIGRII 


——— =3 ROMAN ez 


de 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


Editura CUGETAREA 


| 


intrunirea partidului 
„Totul pentru Ţară“ la Pioeşti 


ra guvernului — de a mânui decre- 
tele legi. 

Intrunirea legionară s'a terminat 
în cea mai perfectă ordine şi în en- 


La Ploeşti, Duminică 28 Ianuarie 
a. e, partidul «Totul pentru 'Ţară», 
a deschis campania electorală prin- 
tr'o impresionantă şedinţă publică, 
în sala cinematografului Capitol.Nu 
mărul foarte mare de participanţi, 
— 6—7.000 oameni, a umplut toată 
piaţa Il. Gh. Duca, sala fiind plină 
pâuă la refuz încă cu o oră şi jumă- 
taie înaintea şedinţei. 

Mierotonul instalat în sală a di- 
fuzat afară cuvântările legionarilor 

Şedinţa a fost condusă de coman- 
dautul județului Prahova, av. A- 
lexandru Constant. D-sa constată 
că cetățenii prahoveni, care au răs- 
puns cu 19.000 de voturi la semnalul 
de luptă al Leziunii, în trecutele 
alegeri, au dat celorlalţi propagan- 
dişti electorali o lecţie, avertisment 
că promisiunile nu-i mai pot amăgi. 
Sunt 19.000 de suflete câştigate în 
luptă pentru biruinţa credinţii şi 
dreptăţii sociale, în numele căreia 
luptă legionarul, Căci este greşit a 
spune că legionarul este numai an 
Wsemit, sau că mişcarea legionară 
mișeure politică, 

lLusta legiur: d'und RO: 
cială şi profund dreaptă, Ea pune 
accentul pe um şi începând cu în: 
dreptarea îşi începe realizările prac 
tice 

Comandantul legionar Bănică Do 
bre, arată victoria legionară în spi 
rit, pe cure jertfele legionarilor o 
deinostrează publie 

Preşeşdintele partidului «Totul 
pentru Ţară» Cdt al «Bunei Vestiri» 
d. ing. GHEORGHE CLIME, luând 
cuvântul cel din urmă, demonstrea- 
ză ră numărul mare de muncitori 


| zi 


l::trunirea 


din Vidra (Ilfov) 


Duminică! 23 Ianuarie a. c. la orele 
4 p. m., sa ţinut în comuna Vidra 
din judejul Ilfov o măreaţă şi însu- 
îleiită şedinţă legionară. Cuiburile din 
saizle vecine au sosit la Vidra cân- 
tând în formajie de marş. Peste tot 
parcursul legionarii au dovedit un 
admirabil spirit de ordine şi o dis- 
ciplină exemplară. In gara Vidra s'a 
dat raportul camaradului c-dt. proi. 
lon Dobre şi legionarii au pornit 
spre locul de şedinţă. Văpaia melo- 
diilor, cadenţa pasului şi ţinuta mân» 
dră a legionarilor, mărea şi mai 
mult aspectul festiv al localităţii. Şe- 
dința s'a deschis printr'o vibrantă 
şi simțită cuvântare a camaradului 
cdt. lon Belgea, care prin cuvinte 
alese, a relevat spiritul de abnegaţie 
cu care mişcarea legionară luptă pen- 
tru a libera Țara din mâinile politi- 


Manifestaţia de eri, 
dela Eforia |.0.V. 


Discursul d-lui general Antonescu 


la Eforia 1. O. V. din str. General 
Berihelot nr, 24, sa desfăşurat eri di- 


mineaţă, din iniţiativa asociaţiei inva- 
lizilor de războiu, o frumoasă și im- 
naţională la 
care au asistat d-nii: general |. Anto- 
Naţionale, 


punătoare manifestare 
nescu, ministrul Apărării 
general Paul Teodorescu subsecretar de 
stat la Apărarea Naţională, V. Prelip- 
ceanu subsecretar de stat la ministerul 
agriculturii, general Argeşeanu, gene- 
ral lconomu, etc, 

Au participat deasemeni 
delegaţii de invalizi de războiu, ai tu- 
turor asociaţiilor din Capitală şi pro- 
vincie, 

Onorurle au fost date de 
companie din reg. 6 Mihai Viteazul. 

Un serviciu religios ţinut 
preotul Inocenţiu Ştefănescu, confeso- 
rul garnizoanei, a deschis 
țile, 

Au vorbit d-nii maior invalid 


POENARU, cpt. GH. IONESCU, gene 


numeroase 


ral V. ECONOMU, subsceretar de aiat 


V,. PRELIPCEANU. 

S'a depus jurământul 
faţă de M. $. Regele. 

D, general Antonescu, ministrul apă- 
rării naţionale, a rostit următorul dis- 


curs: 


SCUMPI CAMARAZI ȘI GI10- 


RIOASE RESTURI 


In această zi atât de mare şi atât 
de scumpă nouă tuturora; în acest 
sfânt ceas al neamului nostru, în 
care noi toți sărbătorim unirea, voi 
toştii- luptători de eri şi glorioşii 
invalizi de azi, v-aţi legat prin ju- 
rământ, pe cruce şi pe stindard, să 
serviţi cu neprecupeţită și cu ne- 
numărată jertfă pe Regele nostru, 

—tTa faţa jurămâtnului vostru a- 
tât de curat şi a faptei voastre a- 
țât de nobile, noi care vă urăm în 
rânduri; noi care ne mândrim şi ne 
“instim cu fapta voastră; noi care 
Pe inspirăm din pilda voastră ne 


călre o 
de S. S. 
solemnită- 


AL. 


de credinţă 


din mişearea legionară, tăind pentru 
totdeauna speranţele agitatorilor eu 
munişti, este cea mai fericită bi- 
ruinţă câştigată de muncitori asu- 
pra lor înşişi. 

Trecând la evenimentele recente 
îşi manifestă indiferența faţă de 
sistemele de modificare a legilor, 
întrebuințate de guvern, socotind 
totuşi, cel puţin ne-elegantă manie- 


tuziasmul asistenţilor.  Legionarii, 
în costume naţionaie, au format cor 
doane care au asigurat circulaţia şi 
ordinea. 

După amiază, a avuţ loe în loca- 
litate o nuntă legionară. 


Adunarea ganzraiă 
a Lentrului studenţesc 
Bucureşti 


«Centrul Studenţesc Bucureşti, 
ține adunare generală ordinară 
aslă seară 25 Ianuarie 1938, orele 9 
seara, în sala de şedinţă a Socie- 
tăţii Studenţilor în medicină, din 
Bulev, Schitu Măgureanu 2. 

Toţi preşedinţii Societăților stu- 
denjeşti pe facultăţi, ai Federaţiilor 
şi Cercurilor judeţene, precum şi de 
legaţii sunt invitaţi a lua parte». 


Intrunirea legionară din Câmpina 


Teri s'a ţinut în sala teatrului «Mo- 
novici» din localitate, o întrunire 
legionară, la care au luat parte d. 
ing. Gh, Clime, preşedintele parti- 
dului «Totul pentru ţară» şi frun- 
taşii organizaţiilor legionare din 
Prahova, cum şi un public * umeros, 

Comandanții legionari au fost 
primiţi cu strigăte de «Trăiască le: 
giunea şi Căpitanul!» şi cântece le- 
gionare. 

D. av. Constant a luat jurămân- 
tul celor din sală apoi a făcul ape- 
lul legionarilor căzuți. D-sa a spus 
că, forţaţi de împrejurări, legiona- 
rii au pornit într'o nouă campanie 
electorală. Am ţinut — spune d-sa— 
ca, la un început de cambanie elec- 
torală judeţul Prahova să fie așa 
cum merită viața legionară din a- 
cesi județ. Azi a fost la Ploeşti cea 
mai frumoasă şedinţă românească 
şi cea mai înălțătoare manifestaţie 
a claselor româneşti. De acolo am 
hotărât să venim la Câmvina. Mâi- 


legio.:ară 


cianilor necinstiţi şi străinilor cutro- 
pitori. Urmează o serie de cântece 
după care camaradul cdt. prof. Ion 
Dobre lămureşte sătenilor într'un mod 
clar şi precis, rostul şi spiritul miş- 
cării legionare în raport cu celelalte 
partide politice. S'au dat apoi mai 
multe instrucţiuni cu caracter locai 
şi s'au intonat diferite coruri legio- 
nare. Şedinţa s'a terminat printr'o 
consfătuire cu şefii de cuiburi. Ve- 
nind spre Bucureşti camaradul cdt. 
prof. lon Dobre ne-a condus in 
com. Creţeşti unde am vizitat două 
cooperative legionare model. Au fost 
înființate abia prin Sept. 1937 şi a- 
stăzi datorită zelului cu care cama- 
radul cdt. prof. Dobre le conduce 
şi supraveghează, au ajuns  într'o 
stare de înilorire şi progres. 


indreptăm, în primul rând, gândul 
nostru cu o neuitată şi sacră dato- 
rie către făuritorul întregirei, către 
Marele şi neuitatul Rege Ferdi- 
vand ], 

- Ela fost şi 7" 
pururi purtătorul 
ve-a dus, prin atâtea 
jertfe şi neuitate suferinţe şi la în- 


iregirea şi la mândria de astăzi. 
Slăvită și einstită să-l fie, de aci 


va rămâne dea- 
steagului care 
nenumărate 


şi de toţi, de astăzi şi deapururea, 
de aici şi de pretutindeni şi faPta şi 
jertta Lui. 

— In al doilea rând, 
urmaşilor voştri, deci în numele ar- 
matei de astăzi, vă mulţumeese res- 
pectuos pentru gestul simbolie pe 
care l-aţi făcut cu atât de curat a- 
vânt şi cu o atât de nelimitată cre. 
dinţă. 

— EI este pentru noi şi va fi pen- 
tru acei care ne vor urma, 
xemplu şi un imbold. 

Un exemplu fiindcă vedem în el 
atât credința şi devotamentul în 
conducător cât şi spiritul de jertfă 
pentru EI, fără de care nu a putut 
fi nici mâine nici 


în numele 


siguranţă, nici 
linişte, nici tărie pentru un popor. 

Este un imbold findeă nu uităm, 
nu putem uita, că forța fără suflet 
şi sufletul fără conducere nu poate 
duce, nu a dus nici odată, la 
bândă, 

Slăvind sacrificiul vostru de eri 
şi închinându-ne înaintea gestului 
vostru de azi, îndrept cugetul meu 
către izbânda noastră de mâine și 
strig să trăiască conducătorul no 
tru de astăzi. 

Trăiască Majestatea Sa Regele. 


Solemnitatea a luat sfârşit la o- 
vele 1, 


———————————————————————————— RR ————C<—— e 


ne vom merge la Moreni şi Nedelea. 
Vrem ca această campanie  electo- 
rală să se înceapă prinir'o cruce pe 
care o vom fixa în Prahova. 

Mişearea legionară pornită din 
1922 a insemnat primul început de 
trezire al naţiei româneşti, cu trudă, 
suferinţe şi morţi. Primul aspect al 
mişcării legionare a lost aspectul 
antisemit Strigătul naţiei este azi 
auzit Mişcarea legionară este o mig- 
care de largi proporţii, care îmbră- 
țişează întreaga naţiuae română, 
Mişearea legionară luptă pentru 
dreptate. Se spune că am devenit 
comunişti. In ţara noastră n'am gă- 
sit adversari. In ţara noastră ne-am 
întâlnit cu laşi şi lichele. Ii ştiţi 
cine sunt! Ei spun că vom duce ţara 
ca îu Rusia. Cum să vă închipaiţi 
că noi am face nedreptate muneito- 
rului, care lucrează cu braţele şi 
funeţionarului, care munceşte în bi- 
rou? Nu mai este încăduit în a- 
ceastă țară să vedeţi indivizi cari 
iau câte 500.000 lei salarii, iar mun- 
citorii nici 4—500 lei, Majoritatea 
din cei cu aceste salarii sunt jidanii, 

Nu mai putem privi spectacolul 
politicianilor, cari au averi pe care 
nu le pot justifica. Mişcarea leglo- 
nară voeşte să facă dreptate în țura 
noastră. Bine înțeles, pentru  oa- 
menii cinstiți a învins dreptatea pe 
meleagurile româneşti. 

D. ING, GH. CLIME spune: Aţi 


| 


bănuit d-v. să ne întâlnim aşa de 
repede? Aţi bănuit c'o să avem o 
victorie aşa de frumoasă ca cea din 
trecut? Aţi bănuit d-v. să întrângeţi 
pe toţi netrebnicii? Cum, şi prin ce 
minune, o să stăm de vorbă. 

Ce] care votează nu face o forma- 
litate, ci sfinţeşte o Slujbă, care dă 
oarecare vitejie, 

Prahova a înscris o mare victorie 
şi Căpitanul arată că Prahova va 
aduce reinvierea neamului  româ- 
nese, 

Când aţi pus ştampila pe semnul 
legionar aţi simţit victoria. Lezio- 
narii vau arătat drumul pe care tre 
bue să mergeţi. Legionarii vă chia- 
mă pe un drum sigur de biruinţă, 
dându-vă putinţa să fiţi viteji ra 
Feţii din poveşti. | 

In regiunile bogate vedeţi multă 
sărăcie şi boală și cei în suferință! 
sunt numai români băștinași. Si: 
statul, în loc să le vină în ajutor, 
pregăteşte sanatorii. 

D-sa comunică apoi că legionarii 
vor candida în alegerile comunael şi 
judeţene. La alegeri nu vor candida 
numai legionarii, ei și alţi oameni 
cinstiţi, cari să sătisfacă nevoile și 
suferințele poporului. 

In continuare, d-sa face critica 
modificărilor aduse legii electorale. 

Şedinţa a laut sfârşit, sa cântar 
imnul legionarilor şi mulţimea s'a 
despărţit în linişte. şi. ordine. 


Congresul gensraţiei 
studențești dela 1922 


Foştii conducători ai studenţimii dia 
1922 şi: până azi, majoritatea din ei a- 
flaţi azi în rosturile sociale ale ţării, 
s'au întrunit eri îu congres anual, con» 
vocat de „blocul naţionalist al gene- 
raţiei dela 1922", organizaţie ce cu- 
prinde pe toţi aceşti foşti luptători a 
studenţimii. 

Cei aproape o mie de fosti conducă- 
tori ai studenţimii s'au adunat de di» 
mineaţă la biserica universităţii „SE 
Sava” unde s'a oficiat un impreşionant 
Tedeum. i 

Dela biserică, unde au fost pomenile 
numele studenţilor naţionalişti morţi îu 
timpul mişcărilor, adunarea. în proce- 
Siune, s'a îndreptat spre sala „Arta” 
din str. Batiştei, unde s'a desfăşura! şe» 
dinţa festivă de deschidere a congre- 
sului. 

A prezidat d. dr. Dănulescu, fost pre- 
şedinte al Centrului Bucureşti şi Uniu» 
uei studenţilor creşțini. 

După masă au continuat desbaţerile. 

In afară de d. ministru profesor A. 
C. Cuza, care este salutat cu ovaţii -în- 
delungi, se găsesc între cei prezenii 
d-nii: arh. Enescu, subsecretar de sţat, 
C. C. Brăiescu, primar g-ral al Capi- 
țalei, Toma Vlidescu, seeretar general 
al ministerul artelor; apoi d-nii lu- 
tiu Mumuianu, C. Dănulescu, chrector 
general al Casei centrale a asigură» 
lor sociale, prof. Vlădescu dr. Sinno- 
nescu, prefect de Romanați, av. Vasi- 
Viu-Cluj, prof. Napoleon Creţu, dr. Cu- 
releann, arh. Mucichescu = Tunari, a). 
de primar sect. Albastru, pf. Paras- 
chiv Angelescu, dr. S. Tovaru, dr, Gh. 
Enescu, prof. Gh. Cronţ, îng. Luca 
Bugheanu, av. Luca Sindile, av. V, 
Dimitriu, dr. Ţincu, ete. 


IS 0 PILE 70) BRET CRETEI 
2. Maniu n'a iuat parte 
„a recepţia dela Palat 


La masa membrilor ordinului 
«Ferdinand I«, care a avut loc asea- 
ră la Palatul Regal, d. Iuliu Maniu 
nu a luat parte. 


Preşidenţia adunării e ste oferită d-iu 
profesor Cuza, care într'o -scurtă cu- 
vânțare îşi arată bucuria de a se găsi în 
mijlocul stegarilor naţionalişti dela 1927, 

După ce au luat cuvântul fruntaşii 
generaţiei dela 1922, congresul a votat 
o moţiune: 


RIEMANN, MRI 
Reorganizarea 
gărzilor țărănești 


D. lutu Maniu, preşedintele par- 
tidului național-țărănese, a dat as- 
tăzi instrucțiuni pentru reorganiza- 
rea gărzilor țărănești. In acest scop, 
d-sa a participat la consfătuirea co. 
mandanților vechilor gărzi, cu cari 
a discuiat aplicarea unor măsuri de 
apărare cetățenească. 

Reorganizarea gărzilor ţărăneşti 
se face cu asentimentul întregii 
onduceri a partidului  nalional-ță- 
rănese, 

Gărzile vor avea ca şi în trecut o 
organizare pe unități teritoriale. 

Comandantul gărzilor wa fi în ve» 
chiul Regat d. general  Rujinschi, 
iar în Ardtal şi Banat, d. Ilie La- 
zăr, fost deputat. 


— 


Sărbătorirea zilei de 24 lanuarie 


Cuvântarea d-!ui general !lon Antonescu, ministrul 


Sărbătorirea zilei de 24 Snuerie, 


ţ sa făcut eri, în întreaga ţară cu 
um fast deosebit, 


La toate bisericile creştine sa; 
oficiat Te Deum-uri la cari au a- 
sistat autorităţile civile şi militare, 
după cari au urmat parăzi militare 
apoi şezători sau reprezentații cul- 
urale, unde s'a arătat însemnătatea 
zilei Unirii. 

In Capitală, sa oficiat la sfânta 
Patriarhie un Te-Deum la care au 
asistat toți membrii guvernului în 
frunte cu d. Oct. Goga preşedintele 
consiliului de miniştri, înalții dem- 
nitari, şefii autorităților civile, ofi- 
țerii superiori din garnizoană ete, 
iar din partea Palatului au asistat 
d-nii Ernest Urdăreanu mare șam- 
belan şi comandor Fundăţeanu ad.- 
jutant regal. 

Serviciul religios a fost oficial de 
un sobor de preoţi în frunte cu ar- 
hiereul Veniamin Pocitan Ploeş- 
teanu, iar răspunsurile au fost date 
de corul Patriarhiei condus de ma- 
estrul Oancea. 

După terminarea serviciuhri re- 
ligios, d. general Ion Antonescu, 
ministrul apărării naţionale urmat 
de d. general Argeanu, a trecut 
în revistă un escadron de soti 


Apărării Naţionale 


din reg. d Călăraşi, cu muzica şi 
drapel, 


Cuvântarea d-lui general 
1, Antonescu, ministrul 
Apărării Naţionale 


D. general lon Antonescu a ținut 
apoi, următoarea cuvântare : 


OSTAȘI, 


— Sărbătorim astăzi, 
preţutindeni, în oraşe şi la sate, în 
hordee și în palate UNIREA. 

„= Este ziua mare şi sfântă a nea- 
mului. 

ste ziua în care trebuie să ne re- 
culegem pentru a ne reaminti că 
veînvierea şi libertatea, întregirea 
şi mărirea, tăria şi trăinicia patriei 
noastre s'au dobândt prin unire. 

— Să nu uităm nici noi şi să nu 
uitaţi nici voi că nimie nu se poa- 
te păstra şi nimie nu se poate creia 
fără unire; unire în credinţe şi în 
tendinţe; unire «în gândire şi în 
simţire»; unire în luptă şi în sute 
vinţă. : 

De aceia pe al nostru steag a stat 
si va sta scris «unire». 


fie, a fost şi va trebui să rămână, 
ziua în care, dela cel mai mare diu- 
tre noi şi până la cel mai mio din. 
tre voi, dela cel mai bătrân până 
la cel mai tânăr din această ţară, 
toți până la unul, toţi fără nici u- 
nul înclinăm astăzi, capetele noas- 
tre, în faţa altarelor, cu pietate şi 
cu smerenie, pentru vecinica amin- 
tire a acelora cari îndurând şi mun- 
cind, urmărind şi crezând, iuptână 
şi murind au creiat şi ne-au lăsat 
ceace face şi mândria şi tăria noas- 
tră: scumpa noastră Românie. 

— După rugăciune să le dăm, du- 
pă cum se cuvine, şi onorul. 

Ostaşi, plecaţi stindardul şi lă 
saţi să treacă pe dinaintea lui, pe 
dinaintea noastră şi a voastră, co- 
horta lor atât de nenumărată, atât 
de falnică şi atât de glorioasă, 

— Primind în genunchi detilarea 
lor ne gândim smeriţi la Dumne- 
zeu care ne-a ajutat, la  Voevozii 
care i-au condus şi la ei care i-au 
ascultat, au înfăptuit şi ne-au lăsai 
viaţa şi credința, ogorul şi hotarul 

Trăiască Ţara noastră. 

Trăiască Regele nostru. 

Solemnitatea a luat sfârşit Ja o- 


— Ziua unirei este şi trebue săi rele 11, cu defilarea trupei. 


Suveranul a prezidat aseară recepţia 
membrilor ordinului „Ferdinand'“ 


Aseară, la Palatul regal din Ca-| 
lea Victoriei a avut loc recepţia a- 
nuală a membrilor ordinului «Per- 
dinand I. 

Incă dela ora 9, Palatul regal, fee- 
ric luminat, a atras atenția trecă- 
tarilor. De aceea, în scurt timp, Pia- 
ţa Palatului a fost populată de o 
mulţime de eurioşi, dornici de spec- 
iacole măreție. 

Câteva minute mai târziu, au în- 
ceput să sosească automobilele in- 
vitaților la recepţie. 

CUM A DECURS RECEPȚIA 

Membrii ordinului au fost întro- 
duşi în marea sală a Tronului, ocu- 
pând locuri în dreapta şi stânga 
Tronului, în ordinea gradelor. 

La ora 9 şi 10 seara M. S. Regele 
Carol, împreună cu Marele Voevod 
Mihai şi cu A. 8. R. Principesa B- 
lisabeta au intra în sala Tronului. 

M. S$. Regele Carol, Marele Voe 
vod Mihai şi A. Ş. R. Principesa E- 
lisabeta au dat mâna cu cei pre- 
zenți. 

S'a făcut 
mună. 

După aceia, toată lumea a coborit 
în mare sală dela parter, unde s'a 
servit un bogat bufet. 

M. S. Regele a făcut cerc cu 1. P. 
S. Sa Patriarhul Miron şi cu d-nii 
Goga, Iorga, Vaida Voevod şi dr. 
N. Lupu. 

La ora 66 şi un sfert, M. S. Rege- 
le Carol, Marele Voevod Mihai şi 


apoi o fotografie co- 


d. 5. Principesa Elisabeta s'au re- 
trag. 

Au părăsit Palatul şi membrii or- 
dinului Ferdinand: primul, d. prof. 
Iorga; ultimul, d. Vaida Voevod. 

Au participat la recepţie: 

Colan: D nii: Nicolae Iorga, dr. 
Al. Vaida Voevod. 

Mare Cruce: D-nii: General Gh. 
Mărdărescu, IL. P.S. S. Dr. Miron 
Cristea, Octavian Goga, Ion Incu- 
leţ, Ion ÎI. Nistor, Dr. C. Angelescu, 
Victor Antonescu P. S. S. Episcopul 
Iuliu Hossu, general Artur Văito- 
ianu, General Adjutant Paul Ange- 
lescu, General I. Istrati. General C. 
Tancovescu. 

Mare ofițer: D-nii: Vlad Aurel, 
Em. Haţieganu, Dr. D. Giugureanu, 
Ion Pelivan, Dr. Voicu Niţeseu, J. 
T, Florescu, Al. Lapedatu, Pan Ha- 
lipa, Dr. N. Lupu, Valer Pop, Sextil 
Pușcariu 1. P. S. S. Mitrop. Nico: 
dim, Dr. Husebie Popovici, General 
Iacob Zadic, General St. Holban, Ge- 
neral Marcel Olteanu, Dr. Al. Hur- 
muzache, St. Ciobanu, P. S. 8. E- 
piscop Dionisie, General N. Rujin- 
shi, General Al. Hanzu, General 
Papp Dănilă, 1. P. 8. S. Al Nicu- 
escu. 

Comandor: 1. S. Stârcea Antor 
Moesonyi, Dr. Oct. Russu, Sever 
Dan, George Moroianu, Dr. 7. Mun- 
țeanu, Dr. Nicolae Comşa, Vasile 
Stoica, Gh. Pop Victor, Cădere, Flo- 
rian Medrea, Colonel Traian Popa, 
General Gh. Rusescu, Cristi Vladi- 


D. Dinu Bratianu primește 
dei. s.a haşiştilor da partidul liberal 


Comisiunea însărcinată cu  [ixa- 
rea capetelor de listă pentru viitoa- 
rele alegrei ale partidului naţional 
liberal, a ajuns a definitivarea în 


Avocaţii străini de origină vor îi 
suspendaţi din toate barourile 


Comitetul Asoviaţioi generale a a- | nare din 11 lanuarie 1938, ținută 


vocaţilor român creştini, în şedinţa 
dela 23 Ianuarie 1938 sub preşiden 
ţia d-lui Emanuel Slătineanu a ho- 
tărît următoarele: 

Asociaţiunile judeţene ale a- 
vocaților Români creştini vor 
interveni de îndată pe lângă 
Consiliile de disciplină ale Ba- 
rourilor respective ca, în baza 
hotăririi Adunării  extraordi- 


RIS SS 27707 IO DOE CIC 8 a E 37 A 090 ERE 1 5 UER 5, SETAT Zn 3 2 E PI DEE PE ZIS AIP SEZULSI-A 


D. 0. Angelescu a făcut declaraţii 
roiitice la Târgov.sie 


Eri d. 0, Angelescu fost guver- 


a înfierat actul trădării făcut de 


nator al Băncii Naţionale, a făcut] d-nii D. R. Loaniţescu şi d. Gr, Pe- 


declaraţii polițice la Târgovişte, în 
cadrul unei adunări a Frontului 
Românese, 

D-sa a arătat care este crezul po- 
litic al d-lui Al. Vaida Yoevod şi 


Tieţeanu, 


în Palatul Justiţiei din Bucu- 
rești, în virtutea art. 12, 21 şi 25 
ale Decretului Lege publicat în 
Monitorul Oficial No. 18 din 22 
Ianuarie 1938 şi pe baza legii a- 
vocaților să bine voiască a pro- 
ceda la suspendarea avocaților, 
străini de origină, înscrişi după 
18 Noembrie 1918, până ce si- 
tuațiunea lor juridică va îi veri- 
ficată de Comisiunile  însărei- 
nate cu revizuirea cetățeniilor, 
dobândite după data menţionată 


mai sus, Comisiuni instituite 
prin Decretul Lege arătat. 


Prezenta ține loc de comuni- 
care scrisă, 


Preşedinte, 


In încheiere d-sa a spuscare tre-|] EMANOIL SLATINEANU 


bue să fie activitatea politică în 
acest judeţ şi a îndemnat pe audi: 
tori să propovăduiască mai depar: 
țe crezul d-lui Vaida, 


Secretar General 


SOARE MIREA 


bună parte a capetelor de listă. 

Din aceste lucrări reiese că foştii 
georgişti au obţinut până acum în 
11 judeţe capetele de listă şi anume: 
la Ilfov şi Argeş d. Gh. Brătianu, 
la Putna deşi este d. Dinu Brătia- 
nu, va fi declarat ales d. prof. C. 
C. Ogiurescu, la Bălţi Eftimiu Po- 
povici, la Năsăud Stelian Ionescu; 
la Prahova Constantinescu . Bor- 
deni, la Tecuci Atta Constantines- 
cu, la Botoşani C. Toma, la Roma- 
naţi Mihail Sturza şi la Durostor 
C. Hentzesen. 

In ce privește demisiunea din par 
tid a d-lui Petre Ghiaţă, ea va fi 
primită de d. Dinu Brătianu şi îm- 
preună cu ea, a tuturor haşiştilor 
cari manifestă: nemulțumiri. 

Din cercurile apropiate conducerii 
liberale deţinem informaţia că atât 
d. N. N. Săveanu cât şi Manolescu- 
Strunga ver reveni asupra demisiu- 
nilor anunţate. 

Îi pozat] 


PI DIA AS DZEU IE DE 
Conferinţa proiesorului 
Di Tullio 


Sub auspiciile Institutului de cul- 
tură italiană din România, va avea 
love, Miercuri 26 Ianuarie în Sala 
Vundaţiei Universitare «Carol I», 
orele 19, conferinţa profesorului ita 
lian Di Tullio. 

Conferenţiarul, care este secreta- 
rul societăţii internaţionale de eri- 
minologie, va vorbi despre: «Ştiin- 
ţa și dreptul în lupta contra erimi- 
nologlei şi Societatea italiană de 
criminologie». 

Intrarea liberă, 


/ 


mir, Nicolae Bosie Codreanu, Ioncu 
'Teofil, Erhan Pantelimon, N. Taba- 
vovici. Simion Mândrescu, D. Dră- 
licescu, I. Lupaș, |. Moţa, Onisifor 
fihibu, Ion Buzdugan, Gh. Grigoro- 
vici Vasile Bârcă, Dr. Petre Cazacu, 
Dr. D. Lascu, General Gh. Moruzzi, 
“tuneral N. Samsonovici, Leon Mre- 
jeru, General I. Manolescu, Sergiu 
Niţă, Maximilian Hacman, I. Lape- 
latu, General Ion Anastasiu, Tibe 
rin Brediceanu, loan Plueraş, Tani 
V. Dumitru. 

Ofițer: 'Th. Păcăteanu, Andrei 
Dobosi, Pantelimon Sindino,  Du- 
mitru Bogos, Dori Popovici, dr. Va- 
lentin Porutiu, Marțian Căluţiu, dr. 
Liviu Mişca, dr. Gavril Juza, dr. 
Lucian Boreea, preot D. Manu, A- 
drian Oţoiu, Romul Popescu, Victor 
Pop, general lon Ilcuş, Ionel Com- 
şa, general Amza Ştefănescu, go- 
neral Vasile Henţescu, general loan 
Bădescu, dr. Justin Pop, Gh. Mur- 
nu, Valer Roman, dr. Silvin Drago. 
mir, dr. Eugen Bianu, Petre Nemo- 
ianu, lon Agârbiceanu, dr. Dimitrie 
Marmeliue, Anton Crihan, preot 
Coriolan Buracu, lt. col. rez. Emi- 
lian Pizo, lt. colonel Zaharia Ba- 
beu, dr. N. Drăganu, dr. Vasile Gre- 
eu, dr. N. Vasiloschi, Filaret Do- 
bos, dr. Vasile Mareu, Ion Costin, 
Ion Vălută, Silviu Moldovanu, Ze- 
nobie Pâclişanu, genera] Lazăr Ră 
dulescu, German Pântea, Gheor- 
ghe, Rotică, dr. Pavel Roşca, dr. 
Avram Ibroane, Em. Catelli, Aurel 
Morariu, col. Andrei Popovici, co- 
mandor Aurel Negulescu, comandor 
Fundăţeanu Preda, comandor Enes- 
eu Atanasie, Martha Alet., general 
Serb Teodor, Bodea Izidor. 

Cavaler: Dr. L. Oanea, dr. Io- 
ne] Pop, dr. Aristotel Banciu, dr. 
Spiridon Boita, preot Gh. Negoescu, 
preot Ioan Mudroiu, dr. Gh. Stoika, 
Victor Branisce, lon Clopoţel, dr. 
Sampeleanu Ion,  Negruţiu Emil, 
Birtolon A., maior rez. C. 1. Bălea- 
nu, maior Colbazi, colonel Serafim 
Iosif, preot dr. Emil Colbazi, Grit- 
ta Ovidiu, dr. Bianu lon, loan Pan- 
gal, Sipsom C. M., Gocan Simion, 
Boeriu Stefan, Bufnea Elie, dr. Ji- 
leriu Broza Alexandru, dr. Leucu- 
tia Traian, Tilea Viorel, general 
Ion Popescu, căpitan Niculescu Va- 


ile, maior adj. Sidoroviei Teofil, 
Wmanoil  Isopescu, Amrel Bănu- 
tiu, Ariton Popa, dr. Sebastian 


Stanca, Zaharia Bârsan, Eugen Sa- 
vu, Laurenţiu Gabor, C. Năstase, 
Victor Bodnărescu, Sebastian Bor- 
comisa, Moise Ealtă, Porfiriu Fală, 
Al. Văleanu, Vlad Cazacliu, Teodor 
Inculeţ, Dr. Constantin Stanca, E 
mil Căluţ, Iosef Albon, Preot Ser- 
ghie Bejan, Al. Baltaga, Dumitru 
Cojocar, Simon Hâj, lon Axanie, 
Constantin Ardeleanu, Anastasie 
Mârza, Dr. Ion Colbazi, Lt. Col. 
Loichiţă Octav, Dr. Ion I. Vancea. 
Dr. Eugeniu Dunca, Ion N. Soricu, 
Elefterie Siricliu, Dr. Mioe Romv- 
lus, Căpitan Cotuţiu Emil, Culea V. 
Apostol Iacobescu D. Teodor. 

Suveranul sa întreţinut cu cava- 
lerii ordinului, dând mâna cu fie- 
care în parte, M. Sa a iat de vorbă 
apoi cu d-nii Goga, Vaida, Iorga, 
dr. Lupu, păr. Moţa, profesor univ. 
Sextil Puşcariu, Jean Th. Florescu 
şi g-ral Paul Anghelescu. 

Intre timp un bufet bogat a stat 
la dispoziţia invitaţilor, 

Recepţia a luat sfârțit la ora 12 


ei Cpt pasi 


vamarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteți rugaţi să daţi concursul Dy. atelierului şi în 


FOTO CARPAȚ 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm îpto tii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, e şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne “în orice împrejurare, vă stăm la dispoziție. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


| VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. St, loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 = 


Mare asortiment în: 

Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șifoane, 
esături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


= EN DETAIL 


Încălţăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


Pre luri foarte reduse 


Vestminte, obiect a a sc 
iieerioseti; bijuterii wa Mi rca 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


„clofon 478/5090 
>) 


Încălţăminte trainică 
pentru sezonui de iarna 


Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinu: YV. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE ŞOŞONI Ş: GALOŞI 
Tel. 5420 


TECHNICA GENERAL A 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCURESTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 
INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ăi DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 


ŞI MATERIALE ELECTRICE. 
CU PREŢURI CONVENABILE 


Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


La Balonui Albastru 
Strada Carol No. 62 


Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


lanutactură Contecţiuni, Încălţăminte 
n za 


Vinde ettin 


DORIŢI SA CUMPARAȚI CU PREȚURI EFTINE 
Vizitaţi Magazinul „Fămăsescu'” 


Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat cu toate genurile de arme și şe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie și cuţitărie. 
Articole de toilett'e şi pariumerie 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproșabil cele mai pretenţioase 
„ comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


RA i 
In cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață şi turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din țară 
cât și din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


GASTRO D 317 „Gastro D.“ seatlă de vân 
zare la farmacii şi droghe 
3 Lj sa rii, sau se expediasă 
E N A a E RE 
Răsy ândiți 


——— „Buna Vestire“ 


= = 


C oloniale, 


NUMAI LA 


un preţ cât se poate der 
Str. GULTEMBERG 3, 
PEIPIAAUPIEFIIDA SIDE 


Un raspuns în 


Incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


«BUNA VESTIRE, 


FRICTIUNEA 


HORIA 


edus, începând dela 6 lei kg, 
Str. ROMANA, 3 


d-nei Elena M. Souiostu! 


Imi mărțurisesc păcatul de a nu fi d- 
țit articolul învinuitor. Dar din admira 
bilul răspuns al d-nei Elena M. Şeules- 
cu, înțeleg despre ce este vorba: i se 
impută anume că Domnia Sa şi-a arbo- 
rat propriul său nume pe frontispiciul 
unei şcoale din Buzău, deşi ctitorii do- 
natori sunt Siţa şi Tase Drăgan. Ba 
mai e acuzată pe deasupra că la această 
şcoală vine Rabinul pentru a instrui 
elevele evreice în legea lor. 

Mă tajsociez şi eu la revolta d-sale 
că i se pomeneşte numele care, după 
cum ne explică d-sa, este „un repre- 
zentant al spiritului românesc băşiinaş, 
cirstalizaţ în personalitatea lui, ca să fie 
o pildă pentru generaţiile viitoare”. 

Adevărul e că, după cum ne infor- 
mează d-sa, „şcoala dela Buzău poarță 
numele „Elena Seulescu,', cu toate că 
am refuzat cinstea aceasta''. Nu este 
un simplu refuz de politeţe sau de mo- 
destie, cl pentru un binecuvântat motiv: 
„Şcoala căreia s'a găsit nepotrivit nu- 
mele meu, s'a făcut cu banii Comitetului 
Central”, conținuă d-sa. Este foarte 
limpede: d-na Seulescu recunoaşte ca- 
valereşte că nu a dat acolo nici un ban; 
ce este d-sa de vină dacă n'a fost 
ascultată şi i s'a vopsit numele pe 
poartă? 

Insă după cum îmi dau eu cu ideia, 
tot oamenii aceia au avut dreptate: 
apăi se compară „Siţa şi Tase Drăgan” 
cu un nume care este „un reprezentant 
al spiritujui românesc băştinaş, crista» 
lizat în personalitatea lui, ca să fie o 
pildă pentru generaţiile viitoare?” Ce 
are aface că au dat ej banii, când nu» 
mele lor nu este al unor reprezentanţi 
ai spiritului românesc băştinaş, cristaţi- 
zat în personalitatea lor şi deci mu putea 
ți o pildă pentru generaţiile viitoare. 

Totuşi d-sa nu e supărață, ci conti- 
nuă a se interesa de şcoală. Motivul? 
„Având eu personal legături şi pto- 
prietăți în acea regiune”. Şi mu numat 
proprietăţi ci şi „debuşeul părţii celei 
mal româneşti, mai ortodoxe şi mai să- 
nătoase a ării”. Mă opresc o clipă 
aci să subliniez preocupările sanitare aje 
d-nei Elena M. Seulescu iar d-sa con- 
tinuă arătând că aci se găseşte „o pă-= 
tură intelectuală care poate creşte.” 
Trebuie să mă opresc iar, fiindcă bă- 
nuesc că cititorul nu va ghici nici odată 
ce anume creşte: vulpi argintii? clu» 
perci? O nu! ceva cu mult mai înalţ: 
„„personalități”. Dar ce fel de perso- 
nalităţi? „Personalităţi curate şi vred- 
nice de a fi tipuri reprezentațivie a lumii 
lor”. lată o precizare şi necesară şi 
limpede. Ca să nu se creadă cumva 
că poate creşte personalităţi care că 
poate n'ar fi tocmai aşa de curate şi 
în orice caz ma! puţin vrednice de a fi 


tipuri reprezentative a lumii lot. 

Care lumi? ortodoxe sau ebree? Spui» 
berarea celei de a doua calomnii răs- 
punde la această întrebare. Căci, după 
cum afirmă d-sa categoric şi imperativ 
„este lipsită de orice adeyăr învinuirea 
că ar călca Rabinul în şcoala prezidată 
moralmente de mine, pentru a inslrui e. 
levele evreice în legea lor”. Atunci cine 
le învaţă pe elevele ebree tainele Tăl- 
mudului? D-na Elena M. Seulesca? 
O nu! D-sa ne explică foarte limpede 
că “pentru „îndrumările lor confesionale 
ele sunt libere în zilele când nu este 
şcoală, să fie duse de părin unde 
voesce”. E, uade voiţi să le ducă pă- 
riaţii Duminica pentru îndrumările lor 
confesionale? La cinematograf? -La un 
ceai dansant? Desigur că nu. La Ra- 
bin! 

Iată calomuia spulberată. Ce are a- 
face că. într'o şcoală ortodoxă, situată 
în partea cea mai românească, mai orto- 
doxă şi mai sănătoasă a Ţăril Româ- 
neşti, având drept steag un nume re- 
prezentant al spiritului românesc băşi- 
naş cristalizat în personalitatea lui, care 
este o pildă pentru generaţiile viitoare— 
se primesc eleve, fiice ale lui Israel? 
N'aţi înţeles strategia d-nei Elena M. 
Seulescu? Nu lasă. pe Rabin să vie 
la fete, ci trimete fetele la Rabin. 

J.0 


Dă 


TEL. 3:24:9 


DOUĂ PRODUSE ALE 


Se găsește de vânzare: mumai la farmaciile, Orogueriile și parfumeriile românești, 


“SANATOL 


j LEI 16 


LABORATORULUI ROMÂNESC 
3 SIMBOL: — BuL.ELISABETAASETADIII 


Demisia d-nei Cantacuzino, moti- 
vată pe. întârzierea sancționării a 
baterilor grave constatate de d-sa 
şi de d. prof. George Țintă şi pro- 
vocată de hotărîrea d-sale de a se 
adresa justiției pentru aplicarea 
sancţiunilor, a determinat Asocia- 
ţia aviatică ARPA să dea un comu- 
micat publicat în ziarul Universul, 

Afirmaţiunile din acest comuniat 
au fost desmințite de d. prof. Țintă 
printr'o scrisoare apărută în ziarul 
Cuvântul de eri. D-na Cantacuzino 
ne trimite azi textul scrisorii prin 
care, cu cinci-șase săptămâni în- 
ainte de a-și da demisia, a interve- 
nit cu toată energia pe lângă cel în 
măsură de a stabili întregul ade- 
văr, d. director al viației civile. 

Domniei Sale 


Domnului Comandor Scarlat Rădulescu 
Directorul Aviației Civile 
LOCO 


Riăspunzând invitaţiei d-lui G. Tintă, 
tăcută !n baza adresei Dv, nr. 25,408 din 
4.X11,37,, am cercetat împreună cu D-sa, 
ciorna de raport întocmită de Dv.. ca 
concluzie a anchetei D.A.C, întreprinsă 
în urma inspecției noastre, ca delegaţi 
ai F.RF.A, la şcoala ARPA Otopeni, 
unde am găsit abateri grave de la pro- 
gramele M.A.M. și falşuri calificate, 

Imi permit a vă exprima dureroasa 
mea nedumerire în faţa spiritului care 
călăuzeşte întocmirea concluziilor Dv., 
nedumerire care mă sileşte să nu răs- 
pund la punctele acestui raport. Ar fi 
o pierdere de vreme inutilă, fiind vădită 
dorinţa Dv, Directorul Aviației Civile, 
de a scuza şi acoperi abaterile grave 
făptuite de conducătorii unei şcoli de 
aviație de sub directa Dy, dependenţă. 


$edința legionară din com. 


Duminică 23 Ianuarie a.c. sa 
ținut în com. Fundulea din Ilfov, o 
frumoasă şedinţă legionară. 

La ora 9 jumătate a. m. au sosit 
din Bucureşti 70 legionari din C. M. 
L. sub conducerea înstr, leg. Smo- 
dea Ion şi Cezar V, străbătând co- 
muna în ordine, disciplină şi cân- 
tece legionare, 

La ora 10 legionarii care se adu- 
naseră cu toți în mijlocul comunei 
au pornit la biserică, 

La ora 12 sa deschis ședința, de 
faţă fiind aproape 1000 de legionari 
şi simpatizanți.  Camaradul Ignea 
Valeriu, dă raportul cam. Coman- 
dant Sima Simulescu..., 

Cel dintâi ia cuvântul Cotul leg. 
Gogu Serafim, care cu căldura su- 
fletului său cuprinde întreaga asis= 
tență, vorbindu-i despre suferințele 
legionare de eri şi azi pentru Ro- 
mânia de mâine, 


jud. ilfov 


Se cântă Majadahonda, 

Vorbeşte cam. dr. Vintilă, despre 
credința legionară prin care dă fi- 
ința şcoalei de primari şi prefecți. 

Ia apoi cuvântul c-dul leg. Sima 
Simulescu, vorbind despre rostul 
mişcărei legionare îndemnând la 
luptă pe camarazi şi prieteni Ten- 
tru triumful mișcări legionare care 
va însemna: muncă, cinste si drep- 
tate. 

Şedinţa s'a terminat cu cântece 
legionare, 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


INFORMATŢIUNI 


Am primit din partea d-lui dr. 
Costinescu o scrisoare în legătură 
cu cele relatate în articolul de Sâm- 
bătă al d-lui Ion Victor Vojeu. 
Vom reveni mâine asupra acestei 
chestiuni, când vom da şi răspunsul 
nostru, 

Asociaţia generală a subofiţerilor 
pensionari din România cu sediul 
în Bucureşti, Str. Carol 30, aduce 
la cunoştinţa camarazilor  suboţi- 
țeri că o delegaţie compusă din 
d-nii col. Bojănescu Gh, Gh. An- 
ghelescu preşedintele asociaţiei în 
audienţă la d. ministru al apărării 
naţionale la d. director general al 
Casei pensiilor şi la d. subsecretar 
de stat Dinu Simian care ne-a asi- 
gurat că va pune chestiunea şi sus- 
ţine în Consiliul de Miniştri. 

La fel am avut asigurări din 
parka d-lui ministru al apărării 
naţionale. 


Următorii ofiţeri de rezervă sunt 
rugaţi să-şi comunice adresa prin- 
tr'o carte poştală Cercului reeruta- 
re Sălaj pentru a li-se trime ordine 
urgente: 

“Sub. It. rez. Serafim Florea, Ge- 
orgescu Vasile, Ionescu Gheorghe, 
Săcășan Romul, Teofilescu I, Teo- 
dor, loan P. Dumitru, Stan T. 
Ioan. 

Cereul neavând niciun fond  alo- 
cat pentru asemenea  publicaţiuni, 
cu onoare vă rugăm să binevoiţi a 
aproba publicarea celor de mai ss 
în mod gratuit, 


Asociația «Cultul Regilur homâ- 
nilor» dă în seara zilei de 26 Ianua- 
vie a. c, ora 21 um extraordinar 
concert de gală în sala Arta, cu 
concursul celor mai valoroși artişti, 
D. Romano, Nicolau și celebra 
noastră cântăreață d-na D'Ardezi 
(Moga Georgescu) reîntoarsă de cu- 
rând din străinălate unde a avut 
un succes desăvârşit. 

Ultimele bilete se găsesc de vân- 
zare la cassă în seara concertului. 

Societatea Studenţilor în Medici- 
nă organizează Duminică, 30 Ia- 
nuarie a. c. între orele 5-12 p. m. un 
matineu dansant, în saloanele din 
Bul. Schitu Măgureanu Nr. 2, cu 
concursul d-lor Jean Moscopol şi 
Chr. Antoniu. Jazz Corologos. 

Sfaturile Negustoreşti şi Sindica- 
tele Alimentare din România, s'au 
grupat într'o Uniune Generală a a- 
cestor asociaţii. 

Pentru ratificarea actului de re. 
grupare şi pentru sărbătorirea rea- 
lizării acestui important evenimen! 
dorit de întreaga clasă comercială 
atât Sfatul Negustorese, cât şi Sin- 
dieatul Alimeniar, şi-au convocat 
într'o adunare generală extraordi- 
nară comună, toate secţiunile şi fi- 
lialele lor din ţară, cum şi pe mem- 
brii din Capitală, 

Cu această ocazie se vor desbate 
şi problemele ce interesează comer- 
ţul şi industria şi se va fixa şi ati- 
tudinea acestor asociaţii faţă de e- 


D. profesor Victor Şoimu are sub 
tipar o carte scrisă eu remarcabil ta- 
lent intitulată: <Spiritul Legionar şi 
Leziuneas. 


ABSOLVENTA farmacie, caut post | 


laborator, spital, dispensar, farma. 
cie, Capitală. A se adresa ziar, 


DACTILOGRAFA creştină caut 
post Capitală, condiţii modeste, ziar, 


Asociaţia Generală a Medaliaţilor 
cu Medalia de Răsboiu «Victoria», 
cu sediul în Bucureşti, str. Carol 30, 
roagă pe toţi acei ce posedă această 
medalie să ne trimită adresele de 
urgenţă, Asociaţia necunoscând nu- 
mărul medaliaţilor existenţi astăzi, 
nu poate face nici o intervenţie 
pentru dobândirea  recompenselor 
naţionale ce le merităm, 

Acum e timpul cel mai prielnie 
pentru a ne putea cere şi noi ceeace 
trebuia să cerem de mult. 

Rugăm pe camarazii care au pri- 
mit adresa Asociaţiei şi imprimate 
să ne trimită cele arătate în adresă. 
Vineri, 4 Februarie 1928 ora 9 seara se 
va da în sala Dalles un frumos concert 
dat de tenorul Paraschiv Mazilu; La 
plan doamna Aglae Mihiăilescu-Toscani, 
profesoară la Academia Regal de Mu- 
zici; 

In program muzică românească, ita- 
liană și germană; Scarlatti, Giordano, 
F. de Flotow, Schuman, F, Schubert, A, 
Buzzi  Peceia, Dem. Mihăilesen-Toscani, 


venimentele politice la ordinea zilei. | 0. Brăiloin, ete, 


„Cooperativele legionare de frucie“ [0 scrisoare a d-nei loana Cantacuzino 


vă puteţi aproviziona cu: mere, pere, struguri şi portocale pe 


Bu însumi, fiind cu activitatea mea în aviația particulară românească şi 
de aproape 10 ani, cel mai vechi condu- partea activă ce am luat în această 
cător de şcoală particulară din ţară, ba- chestiune, care mi-a permis să mă con 
zată pe aceasta, îmi iau dreptul de a ving de gravitatea faptelor, nu-mi îns 
vă atrage atențiunea asupra urmărilor ' găduie a lua o atitudine indiferentă, Iu 
nefaste ale atitudinei Dv, în acvastă cazul când, ancheta oficială va avea a- 
chestiune. Este cert, şi o ştiţi şi Dv. că celaş rezultat ca cel de până acum, îmi 
la ARPA Otopeni Sau săvârşit falşuri ! voi lua libertatea de acţiune pe orice 
şi abateri grave, ce sunt dovedite cu cale publică — presă gi justiţie — pena 
acte, şi se pot întări cu declaraţiile, sub ! tru a demasca pe acei ce  dezonorează 
jurământ, ale elevilor ARPA, într'o an- aviația particulară românească, cărela 
chetă sinceră făcută cu dorinţa de a îmi închin activitatea mea, | 
stârpi un rău dăuntor aviației noastra| Primiţ, vă rog, Domnule Comandor, 
de turism, încredințarea deosebitei mele  eonsidea 

Atitudinea ce aţi luat Dy., Directorul raţiuni, 
Aviației Civile, este o greşală din punct 
de vedere moral, întrucât deschide In 
porţile tuturor fraudelor contra cărora | P.S, Această chestiune mal are o la 
sunteţi dezarmat de însăşi raportul Dv. tură la care desigur dv, nu vaţi gândit 
care scuză cu bunăvoință toate falşurile şi care îmi permit să v'o semnalez, 
dovedite, şi este o greşală de politică de-| In Comitetul superior ARPA se găsese 
oarece singur şi fără nici o necesitate, personalitiiţi de frunte care din patrio- 
vă distrugeţi autoritatea situației ce o- tism își răpesc din timp şi fac sacriți= 
cupaţi, făcându-vă din judecător, * 1 cii bănești pentru a servi cauza avia- 
rătorul inculpaţilor, " ției româneşti. Nefiind aviatori şi necu- 

Chestiunea aceasta a luat din vina noscând mecanismul contabilităţei sbu- 
d-lui cpt. Pârvulescu, care a trâmbiţat rătoreşti au fost cu uşurinţă induşi în 
faptul în lumea întreagă. din prima cli- eroare de personalul şcoalei ARPA, care 
păi a inspecției (ce o doream ru totii se- "La convins de perfecta sa corectitudine. 
cretă pentru prestigiul aviaţiei particu- Cunoso sentimentele persoanelor din conu 
lare) o amploare şi un răsunet care vă ducerea superioară a ARPEI, i-am au 
impun o mare atenţie pentru soluţiona zit exprimându-și indignarea pentru pi- 
rea «ei, "loţi făcuţi «pe hârtie» ştiu deci, că ase 

Raportul dv, fiind încă o ciornă, iar tăzi sunt induşi în eroare şi că li se în. 
dyv., poate, influențat şi indus în eroare trebuințează numele în mod nepermis 
de făptuitori, mi-am permis a vă scri pentru a acoperi nereguli şi falşuri, De- 
aceste rânduri, pe care vă rog a na le pinde de dv. să puneţi capăt acestui abuz 
lua în nume de rău; ele sunt expresiu. de încredere, dând anchetei ce o faceţi 


IOANA CANTACUZINO 


pea sinceră a dorinţei mele de dreptate. 
Tin să vă previn însă, că situaţia mea 


concluziile impuse de fapte, 
88, IOANA CANTACUZINO 


Greva dela Academia 
Comercială 


In consfătuirea de iert profesorii 
au îndemnat pe studenți să reia 
cursurile, deoarece consiliul profe- 
soral nu le poate soluţiona, sub pre- 
siune, doleanțele formulate. 

D. Mircea Goga a răspuns punet 
cu punet tuturor chestiunilor ridi- 
cate de d-nii profesori și după ce a 
consultat massa studențească a ho- 
tărît SUSPENDAREA pe ozia 
grevei. Studenţii reiau cursurile 
Marţi 25 ert. diminaţa şi aşteaptă 
până seara hotăririle luate de con- 


siliul profesoral, 

In cazul când nici de data această 
nu se va rezolva INTEGRAL do 
leanţeie expuse în memoriu — spus 
ne d-sa — studenţimea Academiei 
comerciale va considrea aceasta ca 
o ofensă şi o provocare, 

In acest caz, greva reîncepe Miere 
curi dimineaţa 26 ert. şi pierde ca- 
racterul pur demonstrativ de până 
acum. In acest senz d-sa a trimis 


un comunicat presei. 


Dezastrul cor 


CERNAUȚI, 24, — Am mai arătat 
în câteva rânduri rezultatele şcoa- 
lei politice pe cari o propagă di- 
verşi inconştienţi. Cine nu ştie că 
propaganda multor partide cari 
au fericit în atâtea împrejurări 
ţara, se rezumă la otrăvirea săte- 
nilor cu rachiu, prin o largă bună- 
voinţă şi îndemn. Unii dintre săteni 
au început să imite şi ei pe farso- 
rii democraţiei şi ertilizează ace- 
laş sistem. Astfel la alegerile paro- 
hiale din 9 Ianuarie, în suburbia 
Caliceanca s'a putut verifica îndea- 
juns această criminală metodă. De 
şi caracterul acestor alegeri dădea 
aspectul că ele se vor petrece în li- 
nişte, totusi rezultatele s'au  scon- 
tat cu câţiva grav răniţi iar alţii 
arestaţi. 

[ti PREIA ist rm ucePh iei a) 


[ii eri] 
in jurul cazului dela 
liceul comerdzi din 

Botoșani 


Din partea direcțiunii liceului co- 
mercial din Botoşani primim urmă» 
toarele cu rugămintea de a publica: 

COMUNICAT 

Faţă de acuzaţiile ce i sau adus 
d-lui profesor Gh. Ticăloiu dela li- 
ceul comercial din Botoşani, prin 
reclamaţia anonimă adresată par- 
chetului Botoşani, că luând mită ar 
fi modificat notele în favoarea u- 
nui elev, profesorii liceului au fost 
convocați în conferinţă în ziua de 
18 Ianuarie crt, 

Profesorii liceului indignaţi de a- 
ceste acuzaţiuni josnice aduse unui 
coleg pentru a lovi în demnitatea 
sa, în unanimitate protestează şi în- 
fierează această înscenare, întrucât 
ea s'a adus unui profesor de o corec- 
titudine şi cinste exemplară. 

In această împrejurare ne mani- 
festăm toată simpatia faţă de d-l 
prof. Gh. 'Ticăloiu şi dispreţuim pe 
acei cari se pretează la asemenea 

manopere la adresa profesorilor cin- 
stiţi, corecţi şi demni, aşa cum ar 
trebui să fie toţi profesorii. 
Profesorii liceului Comercial 
din Botoșani 


A — 


upției politice 


Unul dintre pretendenți la alege- 
re, Ion Petru Coşaru, pentru a-şi 
asigura întâietatea, a promis săte- 
ilor că dacă-l vor alege cap de lis- 
tă, în locul vărului său Ion Vasile 
Coşaro, om cinstit şi liniștit, le va 
du o cinste zdravănă, ca să-o pome- 
nească, Momeala a prins şi după a- 
legere toţi cei cari l-au sprijinit au 
plecat în corpore la cârciuma jida- 
nului Rudich, din str. Romană. 
Aici s'a băut până târziu noaptea; 
iar nenorocitul ales a cheltuit a- 
proape 2000 lei. : 

Dela un timp terminându-se bău- 
tura, sătenii turmentaţi sau luat 
la ceartă. Ca la comandă au ieşit la 
suprafaţă topoarele şi furcile cu 
cari sau bătut apoi. De pe urma a- 
cestei părueli 2 săteni au fost duşi 
în stare gravă la spital, iar indi+ 
vizii Ion, Toader şi Vasile Gher- 
man, înaintați parchetului. 

Populaţia din suburbia Coliceanca 
e profund îndignată că autorități- 
le wau luat măsurile cuvenite şi 
împotriva agentului electoral Co. 
șaro, care de altfel a mai produs aa 
cum 6 ani, tot cu prilejul alegerilor 
parohiale un scandal cu bătăi și 


răniri, | 
George Drumur 
[i ae are eee ee] 


Centenarul Semina- 
tului Central 


Seminrul Central din “Bucureşti 
sărbătoreşte centenarul Duminică 
30 Ianuarie a. e, în prezența M. 8. 
Regelui Carol II şi a Inalţ Prea 
Sfinţitului Patriarh Miron. 

Participarea se va face numai cu 
invitaţii individuale. 

Foştii elevi cari n'au primit învia“ 
taţii prin poştă sunt rugaţi să anun- 
ţe neîntârziat cancelaria Seminaru- 
lui, pentru a li se rezerva, 

Invitaţii vor trebui să fie pre 
zenţi la serbare cel mai târziu la 
ora zece dimineaţa, 


[ARO „» cun 


FOTO-ROYAL 


BUZDUGAN 
CONOMICE - FINANCIARE 


"4 
| 
Al! |) UJI ) 
yu 
LE 


N 
J 


i > CIU 
2AVIU 


Azi premieră excepţională. 


CURIERUL DIN LYON ** 


IO] 
| DD] ceri a 
Vi SV Oul ELidziu 


 ÎZĂ A 16 


| (LA CINE IĂ CAPITOL) 


Funcţia comercială 


Uua din cerinţele care revin cel 
mai des în discuţie, în acest timp, 
este şi aceia a naţionalizării comer- 
tului. Toată suflarea  românesacă 
cere şi nu înţelege dece se întârzie, 
înfăpipuirea operei de impunere a 
elementului românesc în comerţ. 

Peniru a putea pune problema 
pe bazele ei reale este bine să rea- 
mintim câteva lucruri elementare 
în legătură cu noţiunea de comerţ. 

Comerţul este funcţia naţională 
care asigură circulația mărfurilor 
dela locul de producţia la consuma- 
tor. 

Comerciantul este individul care 
aduce la îndeplinire această fun 
ţiune. 9 

Pentru a asigura o circuaţie nor- 


| mală, în aşa fel organizată încât cal 


fie asigurată şi desfacerea produse- 
lor şi aprovizionarea consumatori. 
lor în condițiuni corespunzătoare 
interesului general, comerciantul 
are nevoie de o pregătire de specia- 
litate. Nimeni nu se naşte negustor, 
mai alea astăzi când negustoria nu 
trebue să însemne urmărire de câş- 
tiguri, cât mai mari, indiferent cum 
le obţii. 

Ca urmare, comeroiantul are 
dreptul la o plată a serviciului pe 
care îl face. 

Indrumarea culturală dată pupo- 
rului românesc, cu toaie însușirile 
comerciale dovedite, n'a dus, până 
acuma, la creiarea unui număr su- 
ficienţ de comercianţi români, care 


S'au fixat prețurile 
la sare, petroi şi bumbac 


Uri a fost semnat decretul prin 
care au fost reduse taxele de con 
sumație la unele articole de primă 
necesitate, 

Sa hotărît prin acest decret, ca 
taxa de 1,50 lei la kilogramul de pe- 
trol lampant să fie redusă la 1 leu 
de kilogram. 

Petrolul întrebuințat în orice ult 
scop, se taxează cu 1,50 lei kilogra- 
mul, iar cel denaturat pentru trac- 
toarele agricole, motoarele exploa- 
taţiunilor agricole şi morilor mici 
şi ţărăneşti care macină cu. vamă 
(oium) se taxează numai pe baza 
autorizaţiei liberată de ministerul 
finanţelor sau administraţia finan- 
giara respectivă. 

Deasemen! sunt scutite prin sus- 
zisul decret de taxele de consuma- 
ţie și impozitul pe cifra de afaceri, 


următoarele cantităţi de fire de bum- 
bac importate de Centrala eoopera- 
tivă de consum cu destinația pen. 
tru industria casnică: 

a) Cantitatea de 7.000.000 kg. anual 
fire de bumbac în pachete (bumbac 
țărănesc creţ); 

b) Cantitatea de 3.000.000 kg. anual 
bumbac în pachete cunoscut sub 
denumirea «mulle», albit şi nealbit, 
dublu fir răsucit, albit şi nealbit. 

Pentru sare s'a luat hotărîrea 
printr'o decizie ministerială, ca pri- 
măriile să fixeze preţul maximal al 
acestui articol. 

S'a hotărit totuşi ca în localită- 
țile unde există depozite proprii ale 
Casei autonome a monopolurilor, 
sau depozite particulare autorizate, 
sarea să nu depăşească preţul de lei 
A 40 kgr., la revânzători, 


R==———— 


Cât aur a produs România 


In cursul anului 1937, Banca ag 


țională a cumpărat dela întreprin- 
derile aurifere din ţară 5.260,72 kg. 
aur curat, la prețul tota 1532.333.332 
lei. 

In ultimli patru ani (1934-1937), 
producția românească de aur sa 
cifrat la 12447.50 kg., evaluată la 
suma de $806.643.281 lei, la care se 
mai adaugă şi o primă de 5000 lei 
pro kilogram. 


Stocul de aur al Băncii Naţionale 
se cifra în Decembrie 1937 la 118.539 
kg, în valoare totală de 16.374.803.581 
lel. 

Minele de aur din ţară, carl au 
avut în ultimii ani o producţie me- 
die săptămânală de 100 kg, au li- 
vrat, în cursul anului 1937 cu apro- 
ximativ mai mult 50% decât în a- 
nul 1934. 


> N 


Noui dispoziții al B. N. R. 


Serviciul Controlului exportului 
din Banca Naţională a trimis ieri 
băncilor autorizate următoarea eir- 
culara; 

«Suntem solicitaţi să aprobăm scă- 
der! din valorile declarate la export, 
pe motiv că marfa nu a corespuns 
condiţiunilor contractuale sau că au 
fost de o calitate interioară celei de- 
clarate. 

Intrucât aceste fapte sunt conse- 
cința unor  neexecutări de obliga- 
iuni contractuale cari pun într'o 
uriîiă lumină comerțul  românese 
peste hotare, se atrage atenţiunea 
firmelor exportatoare şi băncilor 
garante că nu se vor lua în consi- 
doriti iue cererile de pă finări ar 
calila'e, decât atunci câ : 
pica emanând sea autori- 
tăţiie cumpetene, se constată că de 
leriorarea mărtii sa produs după 
ce marfa a fost exportată din țară. 
din cauză de forță majoră. 

Tctdcodată se vor lua măsuri se. 
vere de sancţionare contra acelor 
firme expoitatuare cari prin aseme- 
nea procedee disereditează  comer- 
țul nostru peste hotare, iar băncile 
cari au garantat intrarea devizelur 
vor fi obligate la cedare integrală 
a devizelor garantate». 


In urma nouilor dispozițiuni luate 
de comisia valutară cu privire la a- 
cordarea de devize particularilor, ți. 
nem să arătăm că băncile autoriza- 
te de a introduce cereri la comisie 
irebuie să țină seama de următoare» 
le: 


Nici o cerere de valulă nu va fi 
luată în considerație, dacă nu va pur 
ta numărul pașaportului precum și 
autoritatea care La eliberat. 

Banca îşi va lua ngajament prin 
semnătură, de prezentarea pașapor. 
lului. 

In ce priveşte cererile pentru stu- 
denți, ele trebuiesc să aibă anexate 
adeverinţa comisiunii mixtă pentru 
Franţa şi a Educaţiei Naţionale pen- 
tru Germania. 

Pentru celelalte țări: Italia, Ceho- 
slovacia, Anglia, Austria, cererile 
vor fi însoțite de certificatul pe a- 
nul 1937—1938- din care să reiasă că 
studentul este în ultimul am. 


Momui+ Corpului 
Contabiliior 


Sunt îndemnați să-şi ridice cărţile 
de alegător dela Corpul Contabili- 
lor Sceţia Ilfov Strada Teilor 12. 

Cărţile se cliberează în fiecare zi 
până la 4 Februarie inclusiv între 
orele 16—19 şi sărbătoarea dela 9—12. 

Fără această carte de alegător nu 
se poate vota. 

Alegerile au loc Duminică 6 Fe- 
bruarie 1938 în localul Cmerei de 
comerţ şi industrie din strada Bur- 


sei. 
* 


Cu această ocazie un grup de con: 
tabili au luat iniţiativa să impuie 
începerea unei campanii de naţiona- 
lizare a corpului invadat de străini, 


FAINA DE LUX 


NOUA OARA GAGE 


CEA MAI BUN 
CEA MAI TAR 


să asigure românizarea, fără a peri- 
clita aprovizionarea şi desfacerea 
produselor. Vina trecutului explică 
neputinţa prezentului, 

In cadrul mişcărei legionare s'a 
găsit leacul acestui rău. Comerţul 
legionar este şcoala care ne trebue. 

Problema naţionalizărei comerţu- 
lui nu poate -scăpa din limitele a- 
cestor îngrădiri. Cine crede că se 
poate rezolva pe alte căi este sau 
ignorant sau de rea credinţă, Citi- 
torul nostru va înţelege că sunt 
realităţi peste care nu se poate tre- 
ce şi sunt semne precise care deose 
bese pe omul care lucrează pentru 
interesul permanent al neamului 
său, de cel care lucrează pentru el 
sau pentru șleahta lui trecătoare 
ea viața omului însăşi. 


R: portul Van Zeeland 


Astăzi va remite d. Van Zeeland, 
fost preşedinte al consiliului de mi- 
niştri, ambasadorilor Franţei şi 
Marei Britanii, raportul său asupra 
anchetei economice internaţionale 
cu care a fost însărcinat de cele 
două mari puteri, 

Se afirmă că textul raportului va 
fi publicat Joi seara, simultan, la 
Paris, Londra, Washington şi Bru- 
xelles. 
—————._—— 


Export dk vin 
in Germania 


În vederea exportului de vin în 
Germania, Institutul naţional de ex- 
port a intervenit pe lângă direcţia 
viticulturii să trimeată consilieru- 
lui nostru economie din Germania, 
mai multe probe de vin românesc, 

In baza acestor probe, oficiul de 
control german va stabili preţurile 
ce urmează să fie plătite de importa 
torii germani. 

După cum se ştie, potrivit acor- 
dului încheiat recent, Germania 
ne-a fixat un contingent de două 
milioane R. M. 

In legătură cu exportul de vin în 
Germania, federala  cooperativelor 
viticole din Basarabia a intervenit 
pe lângă autorităţile de resort să 
înlesnească plasarea a 130 vagoa- 
ne vin în această ţară, 


«BUNA VESTIRE» 


franceze : 


RADU 


Eitineşte viaţa 
Calea Victoriei, 81 
Lei 21 Pânză „ran 
29 Batist gigi pe tere 
„ 24 Finet suueea 70 ca, tn 
68 Pânza „ue satete 
78 Pânză pe grata, 
» 48 Picheturi „, capeaa 
65 Poplin ., pe camaş 


LI] 13 Cârpe pentru Bucătărie 
s 29 Chiloţi „e Dame 

29 Ciorapi , pune 

» 88 Flanele PR crea 


20 Cior api Bărbăteşti l-a 


„280 Treninguri ese, 4, 
» , 360 Mătase țşaizu Pipimi 
78 Cravate, Peace Me 
n 130 Pulovere „4, 
n 65 Şaluri e ua în zi 
„ 250 Pijamale „1, 
n 158 Perdele 2 ms 


” VECHEA ICOAILA 
DUPLOYETII 


SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET 
ACBHIOR . TEL. 489 07 


TAXELE REDUSE. 


DE PAȘTI IN ITALIA 


CU TRENUL SPECIAL 
20 Aprilie — 2 Mai 1936 


[3 


loria ie ra AR0 


m A oma secolelor 
mc i m Me mai 


PIERRE BLANCHAR şi DITA PARLO . 


uditoare eroare judiciară reînviată în mod 
magistral de ema 


Dileiaie 4 de favoare strict suspendate. 


PAT 


d i, Di 

S, D: incl DI, 

| (| PM 7 
*"Aqab, / 


cn RA Duntitoddie Constantin 
şi Moise loam aparțin unei mari societăți pe 
trolifere din regiunea Prahovei, — în Băicol. 


„Noi, muncitorii din petrol, nu ne prea plângem de să- 
„nătate. Se pare că ţiţeiul înzdrăveneşte pe oameni, şi 
„de sănătate, slava Domnului, na ne văităm. Asta Însă 
„na înseamnă că din când în când, să nu răcim. 

„Ni se întâmplă! 

„Ei bine, atunci noi ştim leacul: Aspirin. Şi ca să fim 


PA 
parola 


sat aţi 


Că a și 


Venezia, Florenţa (Fiesole), 


Romsz, 


Napoli (Pompei) 


Lei 8.500 de persoană. 
Intormaţiuni și înscrieri la Biroul de volaj «C.I. T.» Caiea Victoriei53 


Bucure 
Bir, de Voiaj «<ERDES», Calea 


ti, 
ictoriei 168. — Bucureşti. 


Adunarea generală 


a soc. Tinerimea Română 


In ziua de 28 Ianuarie sa ţinut în 
B-dul Schita Măgureanu 4, Adunare: 
Generală a Societăţii «Tinerimea Ro- 
mână». la care au participat membrii 
activi în majoritate şi d-nii: D. Pom- 
peiu. dr. Mihăilescu, Gh, Nichifor — pro. 
fesori universitari. d-nul Costin Pe- 


Acțiunea de naționalizare 
a proiesunei de inginer și tehnicai 


Comunicatul asociaţiei 


naști 


generale a inginerilor 


din Româ ia 


In şedinţa sa plenară de Miercuri 
12 ert, Consiliul de Administraţie al 
Asociaţiei Generale a Inginerilor 
din România, sub preşedinţia d-lui 
Protesor inginer Mihail Manoiles- 
cu, a discutat şi decis următoarele: 

1 In cadrul programului A.G.L.R. 
pentru naţionalizarea integrală a 
profesiunei de inginer, s'a luat act 
de rezultatul întrevederei avută de 
d. Preşedinte Manoilescu cu d.prim- 
ministru Octavian Goga, căruia i 
s'a expus întreaga activitate destă- 
surată de A.G.I.R. pentru întrona- 
rea primatului naţional în: 

a) Munca şi tehnica românească şi 
în economia întreprinderilor de stat 
şi particulare din ţară, sectoarele 
importante de viaţă ale Naţiunei 
desbrăcată de drepturile ei natura- 
le de străinismul cotropitor; 

b) Formarea şi funcționarea capi- 
talului, care trebue să rămâe la ro- 
lul său de mijloc şi instrument al 
progresului, propăşirei şi apărărei 
naţionale; 

6) Profesiunea de inginer, funo- 
țiune eminamente naţională, ce tre 
bue să aibă o structură integral ro: 
mânească; 

d) Invățământul tehnio superior 
care să poarte partea specificului şi 
geniului naţional, pregătind şi pro 
movând valori româneşti pentru 
viaţa tehnică a ţărei. 

A.G.L.R. va continua acţiunea de 
informare şi documentare a facto: 
rilor din guvern, în modul indieat 
de d. prim. ministru. 

II. A luat act cu vie satisfaoţie de 


declaraţiunile categorice ale d-lui 
ministru al Educaţiei Naţionale I. 
Petrovici, făcute d-lui Preşedinte 
Manoilescu, că nu va întârzia cu pu- 
nerea în aplicare a măsurilor pre- 
conizate de A.G.I.R., pentru naționa- 
lizarea integrală aq învățământului 
tehnic superior, prima măsură fiind 
îndepărtarea imediată a judeo-ma- 
sonului Ernest Abasohh din funo- 
ţia de director de studii şi membru 
în comitetul de direcție al Şcoalei 
Politehnice din București. 

Pentru a da satisfacţie românia- 
mului ultragiat şi curăţi cadrele A. 
G.I.R.ului de elementele ce nu se 
pot încadra scopurilor şi eomanda- 
mentelor sale profesionale şi naţio- 
nale, lucrând împotriva acestor sco- 
puri şi comandamente, în conformi- 
tate cu prevederile statutului, eli- 
mină cu unanimitate de voturi din 
A.G. 1. R. pe d. ing. Ernest Aba» 
sohn,. 

In ce priveşte sancţiunile de apli- 
cat şi celorlalţi membri ai Asooia- 
ţiei cari, într'un fel sau altul, sau 
făcut culpabili de ofensa Naţiunei 
prin actele lor de a determina forvu- 
rile hotărîtoare spre a-l menţine ca 
director de studii — deci ca educa: 
tor şi îndrumător de suflete şi con- 
ştiinţe tinere româneşti — pe d. Er- 
nest Abasolhm (1]...), chestiunea va 
fi supusă adunărei generale dela 30 
Ianuarie a. 


trescu, dr. Hamat, d-nul Ştefănescu, con- 
silier la Inalta Curte de Conturi. ete. 

D-nul NAE DUMITRESCU, Preşedin- 
tele soec., deschide şedinţa, făcând o bo- 
gată dare de seamă asupra activităţii 
societății pe anul trecut, trecând în re- 
vistă succesele obţinute cu ţinerea con- 
cursurilor, excnrslunei premiaţilor, edi. 
tarea Revistei, conferințele, ete. arătând 
şi noul program pe anul acesta, "Trece 
apol la partea financiară, arătând situa. 
ţii veniturilor şi încasărilor şi Bugetul 
întocmit pentru anul 1938. 

Terminând, comunică” trista veste a 
pierderii pentru Societate şi Ştiinţă a 
celui ce a fost dr, Nanu-Muscel, membru 
fondator al Societăţii decedat chiar cn 
câto-va ceasnri înainte de Adunarea Ge- 
nerală, Membrii păstrează un minut de 
tăcere în picloaro. 

Adunarea dă descărcare Comitetului şi 
satisfacţie pentru activitatea depusă. 
D-nul dr. HAMAT mulţumeşte în nu- 
mele Adunării, d-nului Preşedinte pen- 
tru  sforţările 
sprijin din partea tuturor, La ora 2, ge- 
dinţa a luat sfârşit, 


'De 75 on 
oceostă Ț 
morcG di: 
v& feresi: 


de 
imifofiun 


RGATIV 


“CEL MAI BUN PU 
DE CIOCOLAT. 


/ecare săcule? confineun bilefel 


concursul jubiliar. 


Corespondenţa 
auministraţiei 
$. S. Preot Căpitan Galşa: Mandatul 
l-am primit deabia la 5 lan. de când 
vi se expediază ziarul, 

8, 8. Preot Ivaşcu-Călineşti; Costul 
abonamentului este scris pe prima pa- 
gină a ziarului, 

N, Florea-student-Cluj: Primul au- 
măr se expediat în ziua de 20 la- 
nuarie. 

Aftimescn I. Negureni: Agieptăm go 
respondența promisă 


Goa Vii 
(!9 d 


“La primul semn 
de răceală 


depuse — şi făgăduegta | 


x» ————— —— 


„mai siguri că suntem grabnic puşi pe picioare, nu În- 
„târziem să luăm Aspirin, adăogând bi 
„cerem farmacistului din sat, să ne dea Aspirin cu 
„crucea BAYER căci numai astfel suntem siguri că 
„nu ni se dă falsificări.** 


când - 


Moe dam ali 
(Ze 


SPIRINI 


CRUCEA PRAYER 


—_ 


Camarazii şi prietenii iegionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 2%, toate magazine!» cuaceaşiarticolej 


9 îk y** 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 3.54.66 Ca'ea Victorie! 14 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.1011 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


BLANURI FINE 


CU PaEŢURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică Mihailescu 


Strada, Coiţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


___ CROITORIA 
Nicu Viâădescu 


Execută ireproşabil cele mai pretenţioase comenzi 


B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREŢULESCU FII 
Casa fondată 1884 
București, Str. Carol No. 31. — Teleton 445197 
ROM- CONIAC- LIQUEUR 
ŞAMPANIE 22 


» ASOCIAȚIA GENERALA 


„Geamul Românesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel. 316-04 


Vinde geamuri, cristaiuri, oglinzi, rame, 
tabiouri. 


Execută orice fe! de montări de geamuri 
„artistic, cu maeştrii geamgii români 


iC AOD-A-2ali ui mu 
. 


E TIN ee 


ici ce-i 


Pe 


——_ . £ - 


Lsârcoliriie partidului liberal. (a se petrece în sânul organ zațiilor reintregite | 


Ultimele trei zile au dat pro- 
cesului de disociere termică din 


partidul liberal un ritm accele- 


rat. «Căldura şi entusiasmul»> o- 
ficial al forurilor statutare, se 
pare că nau isbutit să realizeze 
practic sudura sufletească a ce- 
lor două fracțiuni liberale. 

Reîntregirea partidului atât 
de îndelung studiată în ultimii 
doi ani de d. Dinu Brătianu, a- 
plicată pe teren, a provocat o a- 
devărată revoluţie în sânul ce- 
lor două rânduri de cadre libe- 
rale, 

Partidul liberal trăeşte 


D. VAIDA VOEVOD 


astăzi procesul tragic al 
sfâşierii sale, al adevăra- 


tei sale sfâşieri, care va fi. 


tdieplin consumat abea du- 
pă alegerii. 

După o viaţă de 70 de ani 
partidul liberal care a a 
sistat la funerariile bătrâ- 
milor conservatori, la naş- 
terea şi moartea atâtor 
grupări politice, se pregă 
teşite azi de propria sa 
moarte 


RUPEREA CADRELOR 


Incă dela reîntregire, grupa- 
rea H cari secondase pe fostul 
prim ministru în guvernarea sa 
îşi luase virtual completa liber- 
tate de acțiune, cu aprobarea 
tacită a celor doi patroni spiri- 
tuali: d-nii Gh. Tătărăscu şi lon 
Inculeţ. 

Ziarul nostru a anunţat 
încă de acum o săptămână 
demisia d-lui Petre Ghiaţă 
din partidul liberal. Eri a- 
ceastă demisie a fost a 
nunțată public, 

Nemulţumirile din sânul or- 
ganizaţiilor din Muntenia, Mol- 
dova şi Ardeal, în urma «reîn- 
tregirii pe teren», au aruncat 
însă alături de grupul H., & se- 
rie de noui elemente cari se pa- 
re că vor lupta alături pe liste 
comune deşi reprezintă o altă 
nuanță liberală. 

După debarcarea sa dela Pra- 
hova, d. Petre Bejan, care ră- 
măsese «în espectativă», a trecut 
în tabăra d-lui Petre Ghiaţă. 

Organizaţia de Putna, unde d. 
C. C. Giurescu se ştie cum a fost 


| 
| 


întâmpinat de grupul d-lui Să- rile naţiei», trec prin același trăm însă această frămân- 


veanu, se poate considera defi- 
nitiv lichidată pentru orice 
nuanță liberală, Aci procesul 
de dizolvare a cadrelor liberale 
în apa altor paritde politice, a 
fost mult mai rapid. 

In Roman situaţia organizaţiei 
este aproape pe aceiași pantă şi 
în acelaşi ritm, 

D, Manolescu Strunga după de- 
misia din delegaţia permanentă, 
deşi a candidat pe listele oficia- 
le, se dezinteresează complet de 
mersul campaniei electorale. 

Organizaţia de laşi a d-lui 
Victor lamandi, asaltată de noui- 
le cadre, va sucomba şi ea ime- 
diat după alegerile din Martie. 

In Bucovina situaţia 
d-lui |. Nistor este ceva 
mai tragică decât a celor- 
lalţi, d-sa fiind ameninţat 
să nu poată câştiga pen» 
%eu partidul său nici un loc 
în toată provincia ce o re» 
mrezintă, 

Un dezastru de gradul 
doi îl prezintă Basarabia 
unde se pare că d. Inculeţ 
nu va Putea obține nici 
d-sa mai mult de maxi. 
mum două locuri. 

Vlaşea este aproape lichidată 
încă după nefericita împereche- 
re din alegerile trecute între 
d-nii luca şi loaniţescu. Astăzi 
în svâreolirea cadrelor sale, nu 
se poate vedea decât firescul 
proces de sublimare al unui 
vechi partid politic. 

D. D. luca a trăit şi a văzut 
cum au murit conservatorii. Or- 
ganizaţia județului Năsăud în 
cap cu d, Laurenţiu Oanea a ple 
cat şi ea din partidul liberal. 
Simţul practice al fostului sena- 
tor liberal nu sa desminţit nici 
de această dată. 

O serioasă rupere de cadre s'a 
produs deasemenea la Cluj, un- 
de după demisia fostului vice- 
preşedinte al senatului d. N. Bă- 
nescu, a părăsit partidul şi fos- 
tul prefect al judeţului d, Dun- 
ca, ce se bucură de mari simpa- 
tii, în întreaga regiune. 

Lichidarea cadrelor liberale 
continuă în acelaşi ritm nu nu- 
mai în Oltenia şi Banat, dar 
chiar şi în Dobrogea, vialetul 
d-lui Vasile P. Sassu. 

Atitudinea d-lui Gh. Tă- 
tărăscu pare însă foarte 
semnificativă, 

Sub aparenţa unei obli- 
gate ahţineri dela orice 
fel de manifestare, din Ca- 
uza funcţiunii sale în par- 
tid, d-sa păstrează o seri- 
oasă atitudine de especta- 
tivă. 

Putem însă afirma că în 
Curând se pregăteşte o ul- 
timă lovitură în partidul 
liberal, 

O svârcolire însă, fără efecte 
pe teren 


e —————. 


proces de frământare intenstină 
Cartelul din Decembrie, care 
se ştie că nu a reușit să adauge 
nici un «zero la cât», a avut da- 
rul totuşi de a nemulțumi pro- 
tund tineretul care se văzuse în 
acea situaţie înlăturat complet. 
In cursul zilei de eri, d. 
AI. Vaida, a primit un me» 
moriu semnat de majori- 
tatea fruntașilor tineretu. 
lui din Frontul Românesc, 
prin care îi cere pur 
simplu «să lase conduce- 
rea partidului în mâinile 
celor tineri, experienţeie 


VIS « 


D. DINU BRATIANU 


trecutului dovedind sufi. 
cient greşelile de tactică 
ale celor bătrâni». 

Nu ştim până la ora a- 
ceasta care va fi fost răs- 
punsul preşedintelui Fron 
tului Românesc, înregis- 


tare la procesul general i: 


de lichidare al vechilor 
P!ormaţiuni politice, 

Se pare de altfei că nici 
organizaţiile partidului na- 
ţional-ţărănesc nu au ră- 
mas tocmai atât de «tari» 
la această rupere în echili- 
brul unui vechi regim. 


LUPTA SEMNELOR 


In fine comisia centrală elec- 
torală Sa. pronunțat, admițând 
în parte contestaţia partidului 
național-țărănesc, schimbându- 
se în felul acesta ordinea locuri- 
lor pe listele de candidaţi. 

Analizând acum trei zile 
această curioasă bătălie a 
semnelor electorale, în ca-= 
re vechile partide încă 
mai cred, spuneam că ea 
nu va putea aduce nici o 
ameliorare poziţiei pe ca- 
re o au actualmente gru- 
pările politice în faţa cor- 
pului electoral, 

Ce s'ar putea întâmpla în de- 
finitiv? Zece sau cincisprezece 
mii de voturi rătăcind dela o lis- 
tă la alta? Ce poate adăuga sau 
lua aceste voturi rezultatelor 
generale? 

Nimic! 

De altfel alegerile gene- 
rale o vor dovedi cu priso- 
snţă, dând în acelaşi timp 
certificatul de maturitate 
civică, corpului nostru e- 
lectoral, pe «care îl con- 
testă astăzi d-nii Pamfil 
Şeicaru şi «imperativul Ca 
tegoric», al guvernului na- 
ţional-creştin». 

STILEX 


E app 
[i a n 2 


s În ue 


Statele Unite nu vor recu- 


noaște cucerirea Abisiniei 


WASHINGTON, 25 (Rador). — D. 
Cordell Hull, ministrul Afacerilor 
străine al Statelor Unite, a declarat 
eri giariştilor că atitudinea guver- 
nului său nu a suferit nici o schim- 
bare în ce privieşte recunoaşterea 
cuceririi Abisiniei. 

Im cercurile bine informate se in- 
terpretează declarația drept o nouă 
afirmare a întențiilor guvernului a- 
merican de a nu recunoaște cuceri- 
rea Abisiniei şi a dorimței de a res- 
pecta doctrina Stimson privitoare 
la nerecunoaşterea cuceririlor făcute 
pe calea armelor. 


Circuiara partidului 


„Totul pentru Ţară“ 


A început prigoana impotriva legionariior 


Şeful partidului «Totul pentru Ţară», d. înginer 


Gh. Clime, comandant al BRunei-Vestiri, a 


următoarea circulară: 


semnalează din unele jude 
ităţi, arestări şi 


i pa ed şi judeţe vor raporta, după fie- 


Ni se 
duce silnicii, îl 
potria 


dat ieri 
că s'ar pro-= 
iar bătăi, îm- 


care caz întâmplat în cea mai mare grabă: 


. — Numele şi adresa legionarului 


restat sau 


prigonit, a 


bătut. 
2. — Numele, funcțiunea şi adresa agentului făp. 


tuit 


„ — Martorii, 


3. — Fapta descrisă în amănunţime. 
ii, dacă sunt, 


Intrucât au început provocările, atrag atenţia asu- 


pra ordinelor anterioare ale 


Căpitanului : 


1. Legionarii nu vorbesc pe nimeni de rău. 
2. Legionarii, în orice acţiune, vor păzi strict disno 


ziţiile legale. 


Bucureşti, 24 lanuarie 1958. 


Şeiul Partidului «Totul pentru Țară», 
Comandant al Bunei-Vestiri, 


| Ing. 


Gh. Clime. 


Importante hotăriri 
ale Comisiei centraic clcctorale 


in parte contestaţia d-lui luliu Maniu, a fost admisă. 
— Ordinea listelor de candidați — 


Comisiunea centrală eectorală în 
şedinţele de Duminică şi Luni  în- 
trunită sub preşidenţia d-lui Lupu, 
luând în discuţie contestaţia intro- 
dusă de d. Iuliu Maniu preşedintele 
partidului  naţional-țţărănese în le- 
gătura cu ordinea depunerii listelor 
de candidaturi, 

In şedinţa de Duminică seara, Co- 
misiunea centrală electorală a sta- 


La Teruel se dau noui 
lupte viglente 


SAINT JEAN DE LUZ, 25 (Ra. 
dur). — Corespondentul agenţiei 
«ilavase irausmile; 

După ştiri din sursă naționalistă, 
bătălia dela Teruel, care a Sufteriţ 
eri o întrerupere, a reîncePut azi în 
sori. Oraşul Teruel este complet e 
vacuat, Oraşul este pustiu 

De alttel pătrunderea  trupelo» 
naţionaliste în valea Alfambra fa- 
ce inutilizabilă poziţia strategică 
pe care o reprezintă Teruelul. 

In sectorul nord-est, dela Terue) 
guvernamentalii mai ocupă două 
poziții puternice: Santa Barbara şi 
Mansueto, cari, după poziția actu- 
ală a avantgardelor naţionaliste 
urmează să fie atacate în curând. 

In cercurile naţionaliste 
se afirmă că ofensiva bru- 
pelor yeneralului Franco 


la Teruel are un caracter 
secundar, menit numai să 


macine unitățile de şoc. 


guvernamentale, Principa 
la operaţiune se va desfă- 
şura mai târziu într'un loc 
ce urmează a fi determi- 
nat la timp. 

Ubservatorii naționaliști 
subliniază că ziua de eri 
s'a caracterizat prin acţi- 
uni aviatice. Peste 20 a- 
vioane naţionaliste au a- 
tacat obiective situate pe 
şeritoriul Catalaniei, înt,.' 
altele centrala electrică 
din Tremps şi alte trei cen 
trale. La Tremps a fost di- 
strus digul centralei elec- 
trice şi transformatorii. 

O escafrilă naționalistă a bom- 


asiraȚia VAIDISTA Legionarii au obținut lista NO. 5 
pentru alegerile dela Cameră 


Restul cadrelor vaidiste. care 
au rămas insensibile la «chemă- 


informaţțiuni politice 


Am mumărul de mâine, 
vom publica  interview-ul 
acordat, de d. Corneliu Z. 
fodreanu, şeful Mişcării 
Legionare, d-lui Francesco 
Maratea, redactorul ziaru-= 
lui «ii Massaggero». 


D. Iuliu Maniu, preşedintele par- 
tidului naţional-ţărănese pleacă mâi 
ne la Cluj. 


Azi dimineaţă d. luliu Maniu a 
uvut o consfătuire cu privire la re- 
înființarea gărzilor ţărăneşti, 


Concursurile pentru ocuparea postu- 
rilor de interni vacante la spitalele 
Ministerului Sănăntăţii dim Bucureşti, 
leşi şi Cluj şi cari urma să înceapă în 
ziua de 1 Februarie a, c, s'au amânat 
pentru ziua de i Martie a. c. la ora 8 
dimineaţa, 


In fața unei săli arhipline, d. pro- 
fesor Radu Gyr, redactor al ziaru- 
lui nostru, a conferențiat Dumine- 
că 23 Ianuarie, la Brăila, despre 
«Eroism şi efos», 

După amiază, la sediul smuncito- 
resc legionar din localitare, s'a ți- 
ut o şedinţă de garnizoană, la care 
au luat parte d-nii Col. Şt. Zăvoia- 
nu, şeful regiunii, coniand. leg. Ra: 
du Gyr, Sterie Mihalexe, şeful ju 
dețului Brăila, profesor universitar 
Pantazi, etc. 


N N N a 


- _ . s.a MU aonrieaee duimana aa dei 


As A, 


Astăzi dimineață a avut loc la se- 
diul central al Frontului Românesc, 
din B-dul Elisabeta, o constătuire a 
tuturor şefilor de organizaţii şi a tu- 
turor fruntașilor, prezidată de d. A- 
lex, Vaida Voevod. 

Fostul președinte de consiliu s'a în- 
treținut asupra siluaţiei politice şi a< 
supra situației în care se află fiecare 
organizaţie judeţeană în parte, 


La sfârșit se va da un comunicat, 


D. R. Franasovici a plecat la T 


Severin în vederea campaniei elec- 
torale. 


Și Senat 


Comisiunea Centrală electo- 
rală s'a pronunțat aseară asu- 
pra Contestaţiei înaintată de par 
tidul național-țărănese, privitor 
la numărul de ordine al listelor 
de candidaturi. 

După cum anunțăm şi în altă 
parte a ziarului nostru, Comisi- 
unea a anulat listele primite 
după ora 19 în ziua de 18 la- 
nuarie. 


Aplicându-se deciziunea Co- 


misiunei Centrale, ordinea defi- 


nitivă a listelor de candidaturi 
este următoarea: 

No. Î, cu semnul un 
punct, Uniunea naţional- 


VAD 1 EI PE 8 DEE ENDRE DUCE E RIS SERIA PR e RILE 


La Tokio s'a descoperit 
0 vastă organizaţie comunistă 


TOKI0, 25 (Rador), — 
Adeniia «Domei» transmi- 


L] 

Poliţia a descoperit o 
vastă organizaţie de pro- 
pagandă comunistă.  In- 
tr'adevăr un mare număr 


fesorilor universitari şi in- 


stitutorilor japonezi, asu- 
pra cărora par să aibă in- 


formaţii precise. 


Acest gen de propagan- 
dă, care încetase înainte 
de începerea conflictului, 


de broşuri ilegaie sunt în-| chino-japonez, a fost re- 
troduse în Japonia de co-, luat în ultima vreme cu a- 
munişti ruşi şi  Chinezi.| tâta intensitate încât poli. 
Broşurile sunt adresate de 


agenţi revoluționari tită, 


pro= 


ţia se arată foarte neliniş- | 


creştină şi ţărănească, (Gu 
vernul). 

No. 2, cu semnul două 
puncte, partidul naţional. 
liberal. 

No. 3, cu semnul trei 
puncte, partidul național. 
țărănesc, 

No. 4, cu semnul patru 
puncte, Frontul-Românesc 

No. 5, cu semnul cinci 


puncte, partidul «Totul 
pentru Ţară». 
No. 6, cu semnul şase 


puncte, «Frontul-ostăşesc» 
etc, etc. 

Partidul «Totul pentru 
Ţară», ocupă deci locul a! 
cincilea, în loc de locul al 
patrulea. 

Legionarii deţin astfel 
primul loc ne Pagina a 
doua a buletinului de vot, 
la alegerile pentru Came- 
ra Deputaţilor şi Senat. 


Cutremur de pămât 
in Tertia 


ISTANBUL 25 (Rador)— 
Un puternic cutremur de 
pământ a fost înregistrat 
azi la ora 2 şi 30 în regiu- 
nea istanbul, 

Populaţia a fost cuprin- 


să de panică, 


a a ia ip a ai a a ID 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


x 
Ea 


hardat gara şi satul Puigoerda şi 
gara Port Bou, cauzând mari Pagu- 
be republicanilor. In cursul raidu- 
rilor de eri au fost aruncate 18 tone 
explozibil. 

E 


SALAMNOA, 25 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas trans- 
mite următorul comunicat al ma: 
relui cartier general nationalist, 

Pe frontul Teruel am ocupat în 
cursul zilei de eri o poziţie repu 
blicană, 

Trupele naţionaliste au găsit pe 
poziţie 30 de cadavre de soldaţi re- 
publicani, o mitralieră, numeroa- 
se puşti şi o importantă cantitate 
de muniţiuni. 

In lupte aeriene au fost doborâte 
7 avioane republicane şi grav ava- 
riate alte două. 


% 


SALAMANCA 25 (Rador). 
Postul de radio naționalist 
din Salamanca precizează 
că dela începutul luptelor 
dela Teruel au fost dobo- 
râte în această regiune 
147 avioane republicane. 


bilit principiul că preşedinţii comi- 
siunilor interimare, excluzând pe 
cel al Municipiului Bucureşti, sunt 
socotiți funcționari şi prin urmare 
nu au dreptul de a candida la alege- 
rile pentru Cameră și Lenat. 


CONTESTAŢIA D-LUI 
MANIU A FOST ADMISA 


In ședința de eri după amia- 
ză, comisiunea luând în discu- 
ție contestaţia introdusă de d. 
uliu Maniu în numele partidu- 
lui naţional țărănesc, a dat ur- 
mătoarea decizie: 

«Admite în te contes- 
taţia d-lui - luliu Maniu, 

eşedintele partidului na 
ional-țărănesc şi declară 
nule primirile de liste fă- 
cute de secretarul acestei 
comisiuni în ziua de 18 la- 
nuarie 1938 după orele 19 
urmând ca pentru aceste 
liste numărul de ordine şi 
semnul să li se constate 
după ordinea primirei lis- 
telor din ziua următoare 
(19 lanuarie 1938)». 


In urma acestei deciziuni co» 
misiunea centrală electorală, ne 
mai poate primi depuneri de lis= 
te pentru candidaturi decât îm 
orele administrative, adică ore= 
le de funcționare a ministerelog 
fixate prin jurnalul consiliului 
de miniștrii. Insă nu înseamnă 
că această comisiune nu poate 
ține ședințe oricând nevoia cere, 


ORDINEA LISTELOR | 


După rezoluţia dată, con 
testaţiei introdusă de pre= 
şedintele partidului naţio= 
nal țărănesc, ordinea lise 
telor este următoare: |) 
Guvernul, 2) Partidul Na= 
ţional-liberal, 3) Partidul 
Naţional-ţărănesc, 4) Fron 
tul Românesc, 5) Partidul 
Totul pentru Ţară, etc. 

In ce privește întâmpinarea 
d-lui Maniu, referitoare la mă 
rimea semnelor comisia centra= 
lă electorală urmează a se în- 
truni astăzi după amiază la ore- 
le 5 spre a hotărî. 

D. G. 


Partidul agrar se abține dela 


alegerile 


Duminică s'a ţinut întrunirea comi- 
tetului executiv al partidului grar de 
sub președinția d-lui Constantin Ar- 
getoianu. 

Au luat cuvântul d-nii: C, Argeto- 
ianu, prof, univ. Em. Antonescu, Tra- 
ian Alexandrescu, principele C, Basa- 
rab Brâncoveanu, prof. univ. C. A. 
Stoeanovici, R, Buliinschi, col, Băică- 
nescu, V. Duculescu, Marin Stănoiu, 
etc. 

Sa redactat următorul comunicat: 

«Comitetul executiv al partidului 
agrar, întrunit în ziua de 25 Ianuarie 


Emigrarea evreilor în Palestina 
Şi Colonii, cerută de Polonia 


VARŞOVIA, 25 (Rador). — Po 
lonia cere Marei Britanii să des- 
chidă emigrației evreeşti nu nu- 
mai Palestina dar şi celelalte 
teritorii şi colonii britanice ce 
sunt slab populate. 

Raportul bugetului ministeru- 
lui de interne a prezentat comi- 
siunei financiare a Dietei o ex- 
punere amănunțită asupra aces- 
tei chestiuni, în care se spune 
între altele: 

«Facem apel la Franţa şi Ma- 
rea Britanie, cărora evreii + din 
Polonia le adresează neîncetat 
plângeri cu privire la situația 
lor, în special Marei Britanii, în 
numele sentimentelor umanita- 
re, să deschidă Palestina pen- 
tru emigrația evreiască, şi la ne- 
voe şi coloniile ei cari sunt slab 
populate. 

Puterile coloniale trebue să 
ne ajute din punct de vedere 
material şi financiar să rezol- 


boi la numeroşi evrei veniţi 
din Rusia. Dacă Polonia nu va 
îi scăpată de excedentul de 
populaţie evreiască; poporul po- 
lonez ar deveni «înfometat și 
disperat», ceeace ar da loc la re- 
actiuni. 

Raportul se termină arătând 
că «Polonia 'se va opune prin 
toate mijloacele contra metode- 
lor de luptă cu cuțitul şi cu mă- 
ciuca», 


generale 


1953 în şedinţă, a luat următoarele 
hotăriri: 

«În împrejurările creeate prin nosi 
decreţ lege electoral, în virtutea că- 
ruia algerea se transformă într'o lotee 
rie pentru grupările osândite la un 
semn compus din prea multe punctie, 
mai ales în atmosfera de teroare şi de 
îraudă care se prgăteşte — <PARTI 
DUL AGRAR» HOTARAŞIE SA SE 
ABȚINA DELA VIITOARELE  ALE- 
GERI LEGISLATIVE, ; 

«Totuşi, în cazul în care partidele 
sau grupări, în urmărirea acelorași 
scopuri politice, vor hotări să parti- 
cipe la alegeri, partidul agrar va pna 
tea încheia cu ele eventuale cartele 
electorale. 

«Comitetul executiv dă depline puw- 
teri preşedintelui său, pentru nego- 
cierea unor asemenea cartele, a căror 
înch ere nu va fi însă definitivă, decât 
după aprobarea comitetului, 

PARA ACEEA. DEVA SEE PRL aa D075 


Un apei «i preşedin 
te.ui Roosevelt 


WASHINGTON 25 (Ra- 
dor) — Preşedintele Roose- 
velt a adresat un apel po- 
pulaţiei Statelor Unite ce- 
rându-i să colecteze un mi- 
lion de dolari pentru «po- 
pulația crunt încercată a 
Chinei». 


Reforma Societăţii Naţiunilor 
in discuția guvernului englez 


LONDRA, 25 (Radar), — Agenţia | mează să fie adoptate la Geneva de 


Reuter transmite: 

Reuniunea de eri seară a cabine- 
tului a ţinut 55 minute, şi s'a ocu- 
pat numai de chestiuni de politică 
externă, şi în special de chestiuni- 
le la ordinea zilei în apropiata se- 
sesiune a Consiliului Societăţii Na- 


văm problema emigrării evre- 
eşti, cu participarea însăşi a e- 
yreilor», - * A: 
„ Raportul a afirmat apoi că 
Polonia a dat adăpost după.răs- | 


ţiunilor, 
Intre chestiunile examinate a fost 
| şi întrevederea de azi din Paris, în- 
“tre d-nii Eden şi -Delbos. Sau fixat 
liniile generale ale atitudinei ce ur: 


SR I-A 


ministrul Afacerilor StrăinaalMa- 
rei Britanii, 

Nu este probabilă o declara- 
ție comună anglo-franceză cu 
privire la viitorul Societăţii Na- 
țiunilor, Reforma Societăţii Na- 
țiunilor, ce continuă a îi discu- 
tată de comitetul special, şi toa- 
te chestiunile de amănunt în le- 
gătură cu această problemă vor 
fi trimise spre studierea acestui 
comitet. Ă j 


„Medactor-responsabil: V, Oianiuc-Stere 


2 me za ae