Buna Vestire anul II, nr. 260, 13 ianuarie 1938

ANUL II. No. 280 


6 pagini 3 lei 


" 


Joi 13 ianuarie 1938 


Buna VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTRINA ROMANEAJ CA 


Director: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
[aie pete 09 Pali 


Pe Valea Lotrului 
MEI PI 


RETIN 20 cc 00 DN 07 SERUL DRE 
întuneric si moarte 
if eo e ia 0 00 PARI 1, Ma Pb SN PNI 


In ţinuturile mai îndepărtate ale ţării, în ţinuturile de cântec şi vrajă 
de unde au plecat odinioară balade şi flinte de viteji, astăzi nu găseşti 
decât jale şi întuneric. 

Moţii cu tot ce-a fost al lor, cu pământ, cu păduri, cu bucurie şi copii, 
cu nădejde şi viaţă, au fost înghiţiţi. 

Maramureşenii îşi plâng durerile şi înfometează pe toate potecuţele. 

Câte strigăte nau venit dela ei, câtă sete pentru dreptate! 

Cine să audă? 

Din Vâlcea, depe Valea Lotrului glasurile au fost mai stinse, mai 
ncauzite. 

Moşnenii îşi rumegau anii şi sângerau deasupra lor. Nu puteau vorbi 
nici atât cât a-şi putea arăta existenţa. Pentrucă formau o categorie 
separată. 

Au strigat şi moşnenii, dar strigătele lor se opreau mai aproape, se 
opreau în chiar buzunarele politicienilor. N'au putut niciodată răzbate 
mai departe. 


In schimb jidanii îi deposedau centimetru eu centimetru, boalele iI| 


doborau clipă cu clipă. ; 

Pentru ei nu era nici o lege. i 

Dar ce să vorbim de lege, când drepturile lor istorice le-au fost căl- 
cate, când organizarea obştiilor după obiceiul pământului, le-a fost re- 
fuzată, când ei nici şcoală n'au putut avea. 

Au tăbărît peste ei o liotă de politicieni păgâni cari le-au pus mâna 
în gât şi i-au sugrumat. In spate, jidanii constituiți în societăţi anonime, 


formau diverse consilii de administraţie şi exploatau pădurile transtor- |" 


mându-le în nesfârşite cimitire. Osândiţi la moarte, au hotărît să faca 
un congres al «moşnenilor sau răzeşilor şi composesoratelor». Acolo, nă- 
năjduesc moşnenii să-şi poată spune cuvântul drepturilor lor. 

«Drepturile — ne scrie un moşnean — nu le vom cerşi, ci le vom câş- 
tiga prin luptă». 

Şi lupta a fost deschisă. 

Ar fi bine ca cel puţin acum, în ceasul de către sfârşit, boerii cari 
până acum le-au cerut doar și nu le-au dat decât... castane coapte, — să-şi 
ridice puţin ochii peste faţa lor încrustată de lăcrămile celor câteva zeci 
de ani, să le şteargă cu cea mai curată batistă, şi să îngenunche. un ceas 
lângă viața moşnenilor îngropată în averile lor fără fund. ia: 

Şi câţi sunt Doamne! Câţi n'au aruncat noroi peste pletele lor! Câţi 
mu huzurese peste mormintele şi jalea lor! Toţi foştii deputaţi şi pre- 
fecţi, toate demnităţile politice. Toţi agenţii electorali. Toate lichelele 
aciuiate pe lângă instituții. vagi migaqii. 

Boerii din Vâlcea şi toţi boerii din Oltenia să-şi transporte odată 
abdomenul pe Valea Lotrului. Şi să-şi ia dacă vor putea şi capul, dar mai 
ales sufletul dacă-l mai au. 

Şi să-i ajute! Să le dea tot ce le-au furat. Să-şi vândă cel puţin 


tablourile cu chipurile lor şi cu banii aceia moşnenii îşi vor putea răs- 
cumpăra pădurile şi casele. 


Moşnenii nu le vor cere mai mult, decât au luat. 
Iar în ultimă instanţă să intervină Statul cu toată energia. Pentrucă 


nu se mai poate aştepta. 
GABRIEL BALANESCU 


A'arma 


Glume de prost usi 


Este vorba de exercițiul de acum 
două zile. Și gluma nu este a celor 
cari au vrut să organizeze exercia 
țiul de apărare pasivă, ci a celor 


labrele au continuat să ardă fără 
jenă. In schimb populaţia săracă şi 
disciplinată și-a făcut datoria. 

lar centrul — centrul comercial, 


nă. Firme luminoase, vitrine izbi- 
toare, faruri de reclamă, toate au 
stat aprinse „deşi clopotele și sire- 
nele ie asurzeau până la emoția a- 
devăratului războiu. 

Şi peste toate acestea, soc, de Ra- 
dio, care ar fi trebuit să colaboreze 
la crearea stării de spirit specifice 
alarmei, a continuat să facă — din 
întâmplare, probabil — reclamă toc- 
mai magazinelor care mau vrut să 
se supună consemnului general. 

Au fost fără 'mdoială glume de 
prost gust, sinistre, pornite dintr'un 
spirit de ușurătate care nu stă bine. 


Virgil Popescu 


sul cărora sa mobilizat atâta lume 
— în zi de sărbătoare — pentru a le 
arăta cum vor fi anunțați în timp 
de războiu că se apropie primejdia 

Să ne înțelegem bine. 

Ministerul Apărării Naţionale, de 
acord cu mai multe Municipii din 
cuprinsul țării, a organizat o foar- 
te serioasă repetiție a nenorocirilor 
pe care le aduce războiul. Inceputul 
s'a făcut prin preîntâmpinarea u- 
nui bombardament de aviație. Alar. 
ma trebuia dată prin urlete sinistre 
de sirenă și dangăt funerar de clo- 
pot. S'au fixat orele, lumea a fost 
rugată să-și potrivească ceasul du- 
pă ora oficială dată de soc. de Ra- 
dio şi sa făcut apel la concursul 
tuturor cetățenilor, în folosul căro- 
ra, repetăm, s'a făcut acest întreg 
deranj. 

Era momentul ca toți ingii cari au 
trăit vremurile îngrozitoare ale 
războiului trecut să se reculeagă, 
să-şi amintească sinistrul pe care 


Arătam în cronica din săptămâna 
trecută, cum noile condiţii de viaţă ale 
lumii moderne, au influențat în mod 
vădit și aspectul războiului viitor, 
complicând în aşa fel problemele mi- 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, eta] Il. 


TeLEroANE| 


Direcţia, Redacţia . . . 4.84.54 
tc pe to +... e. 4.85.82 
Tipografia .. 4. 


77.56 


e <a 


Un grup legionar de săteni şi sătence din comuna Gălaţi-Făgăraş 


Unul din cele mai bune cargoboate 
ale marinei noastre comerciale „Ol- 
TUZ”, provenit din marina comer- 
cială germană, a căzut acum două 
zile pradă fiăcărilor. lar după cum 
suntem informaţi, nenorocirea aceasta 
ma fost singura din ultima v.eme, 
întru cât întrun răstimp extrem de 
scurt, — abea câteva zile, — au 
mai ars două vapoare de ale arma- 


Htorilor- cetăţeni români. 


Faptul trebue să ne dea în mod 
serios de gândit. De altfel noi am 
mai arătat în paginile acestui ziar, 
ca şi în alte părţi, că în ultimii 
ani navigația comercială. româneas- 
că a fost obiectul unui sabotaj crimi- 
nal, vast, sistematic, aplicat cu per- 
fidie şi- încăpățânare. 

Scopul sabotajului în chestiune a- 
pare limpede pentru orice cunoscător 
al lucrurilor. După cum nu ne este 
greu să descoperim şi pe acei ce-au 
avut şi interesul şi posibilitatea să-l 
pună în aplicare. 

In adevăr, este ştiut că, aci în sud- 
estul Europei, România a fost şi este 
singura ţară capabilă -să înjghebe un 
corp navigant bine înzestrat din punct 
de vedere al aptitudinilor de specia- 
litate şi al înzestrării tehnice şi capa- 
bil să acopere în condiţii mulţumitoare 
toate nevoile de trafic al acestui sec- 
tor al continentului. Aceasta pentru 
că singur exportul nostru masiv de 
cereale, petrol şi cherestea, al cărui 
transport pe mare prilejueşte cheltu- 
ieli de miliarde anual, e de natură 
să asigure crearea şi întreținerea unei 
marine comerciale model. 

In ipoteza că noi ne-am fi creiat 
din vreme o astfel de marină, toate 
aceste miliarde 'ar fi rămas în ţară, 
asigurând pe deoparte existenţa şi 
bună starea a zeci de mii de ro- 
mâni, iar pe de altă parte, contri- 
buind în chip hotăritor şi efectiv la 
întărirea valutei româneşti pe pie- 
țele străine. Fiindcă existând şi func- 
ționând, marina noastră comercială 
nu s'ar fi limitat numai la transpor- 
tul produselor noastre în ţările cum- 
părătoare, ci ar fi efectuat şi încăr- 
cături de ale comercianților apar- 


ținând altor state, încărcături şi trans-: 


porturi cari se plătesc în valute forte. 
Valute cari, intrând în ţară, ar fi con- 
tribuit în chip hotărâtor la sporirea 
fondului tie acoperire şi susţinere al 


de V. BOLDUR 


omenească şi întrucât, depinde viitorul 
— şi așa destul de nesigur văzut prin 
prisma evenimentelor actuale — de re- 
zolvarea acestor problame. Autorul pe 
care l-am citat mai sus şi care este o 


Sahotarea marinei naţionale 


valutei naţionale. Ceea ce era de de- 
monstrat. RE. 

Cum cei în sarcina cărora cădea 
această grije nu şi-au dat osteneala 
să constitue un pac românesc de 
vapoare, dar şi-au dat toată osteneala 
să compromită şi să împiedice aces 
stă utilă operă, astăzi suntem în si- 
tuaţia dea constata, cu amărăciunea 
în inimă, că în loc de câştig, econo- 
mia românească a avut de înregistrat 
pagube imense”$i toiosul- traficanţi- 
lor levantini mai ales. 

Ceea ce inseamnă că acești trafi- 
canți au avut interesul să împiedice 
constituirea unei marine româneşti pe 
măsura nevoilor noastre naționale de. 
viață şi de respirație economică nor- 
mală. lar de se vor examina lucrurile 
mai de aproape, nu ne va fi greu să 
descoperim că ei au avut şi posibi- 
litatoa de a-şi realiza infernalele lor 
combinaţii. Ei aveau doar consân- 
geni aci la Direcţia porturilor şi co- 
municaţiilor pe apă din MINISTE- 
RUL LUCRARILOR PUBLICE, iar 
masoneria le punea la dispoziţie toate 
canalele secrete necesare prin cari 
să-şi poată impune voința. 

Hstiel a fost ruinată măreaţa cti- 
torie navală a marelui şi nenitatu- 
lui Rege CAROL I; asitel a iost pri- 
vată şi marina noastră militară de 
pepiniera care iar îi asigurat din 
supraabundenţă şi elementul - uman 
destoinic şi pregătit, ca şi posibili- 
tăţi materiale de înzestrare. 

Noi, simpli particulari, ne-am fă- 
cut datoria şi-am dat alarma la 
vreme, arătând încă de acum trei 
ani toate dezastrele cărora ne ex- 
punem prin neglijarea arhicondam- 
nabilă a nevoilor şi posibilităţilor 
traficului nostru maritim. Din nefe- 
ricire nu numai că nam fost auziţi 
şi ascultați, dar glasul nostru a fost 
inăbuşit cu grije. lar lucrurile şi-au 
urmat cursul lor din rău în mai rău: 
Miliardele agriculturii şi industriei 
româneşti au umplut sateurile şi cas- 
sele -de îer ale traficanţilor levan- 
țini, parcurile noastre de vapoare 
Sau părăginii şi s'au risipit, iar as- 
tăzi ni se dă ultima lovitură: vasele 
noastra cele mai bune, ard unul după 
altul. 


Revenind la cazul  cargobotului 


norocită, ci un adevărat concurs de 
mâini criminale. Fapt ce ne obligă 
să revenim şi să insistăm neconte- 
nit asupra acestui caz şi să cerem 
ca cercetările asupra provenienţei îo- 
cului să fie extinse şi aprofundate 
până la origina însăşi a răului. A- 
dică până la uneltele venale ale ar- 
matorilor străini interesaţi să ne sa- 
boteze şi să ne ruineze marina, unelte 
cari au dispus, ani de zile, dela 
posturi de înaltă: răspundere pe. cari 
mar fi trebuit să le capete nici 0- 
dată, de soarta întregului nostru tra- 
fic maritim, de soarta întregii noa- 
stre marine comerciale şi — indirect 
şi, în parte — de soarta marinei noa- 
stre militare. 

Dar insistând numai asupra incen- 
diului în sine, suntem izbiţi de o 
sumă de elemente suspecte cari ar 
trebui să dea de gândit anchetatori- 
lor. Aşa, de exemplu, cargobotul în 
chestiune fiind clădit în întregime în 
fer şi având pe deasupra un sistem 
propriu de stingere a incendiilor foar- 
te eficace şi uşor de manipulat, n.. 
părea susceptibil de a lua îoc cu 
atâta uşurinţă. lar după ce-a luat 
foc, să ardă cu atâta durată şi in- 
tensitate, când e evident că, în urma 
unor măsuri repezi şi energice şi fă- 
cându-se apel la pichetele de incendiu 
din oraş, îlacările ar fi putut fi cu u- 
şurință înăbuşite în cale. 

Argumentul că pe bord se aflau 
materii inflamabile în mare canti- 
tate, nu prea stă în picioare. Fiind- 
că în cazul acesta, de ce nu s'au 
luat severe măsuri de supra'eg e.0? 

lată de ce persistăm în ideea, că 
dacă cercetările se vor face cu toată 
rigoarea, cu toată seriozitatea şi 
mai  eles cu toată obiectivitatea 
necesară, s'ar putea ajunge să se 
stabilească imediat dedesubtul aces- 
tei sumbre afaceri firul conducător 
al acestei sabotări” criminale. 

Incheiem aceste rânduri cu cre- 
dinţa că măcar de astă dată anche» 
tatorii' — cari, o repet, nu vor tre= 
bui să se mărginească numai la cau- 
zele strict „tehnice” ale sinistrului 
de pe „OITUZ” — vor binevoi să 
ne asculte şi să ia act de avizul 
nostru, întemeiat pe o lungă şi a- 
tentă observaţie a unor realităţi as- 


„OITUZ”, noi credem că la mij- ;cunse altora. 


loc n'a fost numai o întâmplare ne- 


ror statelor s'au încărcat la capitolul 
«apărare națională» cu zeci de miliar- 
de,- Se cheltuesc sume fabuloase pentru 
aviaţie, pentru tunuri, care de luptă 
și alte mașini pe care tehnica le a- 
runcă cu duiumul pe piața înarmări- 
lor, Atmosfera este încărcată. Trăs- 
netul poate cădea oricând şi în orice 
parte a Europei, sau a lumii. «Situația, 


„evocă irezistibil pe aceia din 1914 — 


spune Liddell Hart în cartea sa «Eu- 
ropa în arme». «..„Peste tot se vorbeşte 
de războiu, Dar oamenii văd mai uşor 


Nicolae Bogdan 


ERE APR AGE PER E DCR PE RE RAC GIP e FER ANI E 40 PISIC AIE ITU:2 ZINA 2 RI ANN 0 050 GE i CEI TM AEZ CR IE TUSE Li EU IE TE IESEOIEI 
Note miiitare 


Europa în arme... 


Când e vorba de alte ţări, este greu 
să ne dăm seama de gradul de frică 
ce le stăpâneşte în prezent, precum şi 
de direcţia în care-și îndreaptă efortul 
lor războinic, Ceiace izbutește însă la 
o primă şi serioasă scrutare a acestor 
probleme, este importanța pe care sta- 
tele Europei o dau aviației, văzduhului 
Raidurile aeriene ale ultimului răz- 
boiu, au lăsat o profundă impresie a- 
supra marilor oraşe cari au avut de 
suferit multe pagube materiale şi mo- 


rale, mai ales. Popuaţia a fost ţinută 


cola a 


ABONAMENTE: 


ian Lei 709 
6 luni > 350 
3 luni > 175 


ian Lei 580 
Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 125 


- Orientul _îndenărtat 


de către 


Ziarul lituanian <Vostecinaia Eu- 
ropa» publică o foarte interesantă 
scrisoare a lui 1. Vengris din Pe- 
king. Scriitorul descrie - situația 
creiată în China după cucerirea ei 
de către Japonezi. El destăinueşte 
următoarele lucruri: 

„Este dela sine înţeles, spune el 
în scrisoare, Chinezii sunt daţi la a 
parte din toate domeniile. Se deschid 
magazine, dar toţi comercianții noui 
sunt Japonezi sau Coreeni. 

Intreaga Chină de Nord este ad- 
ministrată de către oficiile militare 
țaponeze, sub supravegherea cărora a 
fost alcătuită „Comisiunea pentru pă- 
strarea păcii” în îrunte cu primarul 
Pekingului, bătrânul general chinez 
em prd Peniru regiunea 
Hopei, a cărei capitală este tocmai 
Pekingul, a fost înființat un Consiliu 
administrativ, care a fost împărțit în 
trei secţiuni: pentru administraţia ora- 


"| gutui, pentru administrarea finanţelor 


şi peniru conducerea asigurărilor s0- 
ciale, Organe administralive similare 
vor fi alcătuite probabil și pentru 
celelalte “provincii chineze de nord: 
Ciabar, Sijujan, Cianbsi şi Şantung. 

In cel mai scurt timp își va înce- 
pe la Peking activitatea noua sta- 
ţiune de radiodifuziune construită 
de către Japonezi şi denumită «Ca- 
pitala nordului». 

Ministerul de comunicaţii japo- 
nez controlează acum un plus de 
4000 de kilometri de linii ferate, pen 
tru cari au fost trimise din Japo- 
pia nu de mult, vreo 1000 de loco- 


| Oum este administrată China 


japonezi 


motive, 900 vagoane de persoane şi 
10.000 de vagoane de marfă şi trans- 
porturi. 

«Federaţia japoneză de electrifica 
re» intenţionează să întreprindă lea 
trificarea întregei  Chine de nord 
şi să introducă electricitatea şi în 
colţurile cele mai depărtate ale a 
cestor regiuni. Se mai clădeşte e 
staţiune specială pentru aprovizio- 
narea populaţiei cu gaz metan. E 
lectrificarea Chinei de nord va fi 
realizată după planurile japoneze 
în termen de cel mult cinci ani. 

Ministerul japonez de industrie a 
şi trimis în regiunile cucerite ale Chk 
nel, un mare număr de specialiști, 
pentru a studia în mod amănunțit - 
ce şi in ce măsură poale [i exploa- 
iat acolo. La munca aceasta sa a 
dăuga! și „Liga economică Japoneză“ 
îm China și-au și făcul apariţia a- 
genții a foarte numeroase societăţi je 
poneze de colonizare, Japonezii speră | 
că vor putea să exporie anual în 
China cam un miliard de kilograme 
de mătase naturală. “ 

Expansiunea japoneză în China se 
întinde necrezut de repede și o grijă 
principală a ei este aceia de a în- 
lătura pe albi în mod sistematic. Esta 
interesant să amințim că expansiunea 
acacsta japoneză în China nu poartă 
încă numele oficial de „războiu”. Răs- 
boiul nu a fost încă declaral. În 
mod oficial expansiunea aceasla este 
numită expediție”, al cărei scop & 
fost acela de a repune lucrurile fm 
ordine”, i 


E a 
Problema dunăreană în discuţia 
conferinţei dela Budapesta 


ROMA, 11 (Radio-Univeraal). — 
Agenţia Stefani comunică: 

D. Virginio Gayda, directorul 
ziarului «Giornale d'lalia», într'o 
coresvondență din Budapesta, după 
ce subliniază că conferinţa tripar- 
ţită nu va marea nicio orientare 
noua şi niciun act nou în raportu- 
rile italo-austro-ungare, arată că 
temele  conversaţiilor din Buda- 
pesta vor privi problemele dunăre- 
ne. în afara cadrului protocoluri- 
lor dela Roma si marile chestiuni 
ouropene. 

«Prea de vreme, — spune d. Gay- 
da, — Parisul şi Londra sau gTră- 
bit să afirme că Italia, reţinută 
de problemele Imperiului şi Med- 
teranei, şi-ar fi' redus activitatea să 


politică în sectorul dunărean. Ita- 


lia nu renunţă câtuşi de puţin la 
interesele sale şi activitatea sa Po: 
litică şi economică în bazinul du- 
nărean, 


juste ale Germaniei în sistemul du- 
narean, se va ocupa de problemele 
relaţiilor dintre cele trei state sem- 
natare a protocolurilor dela Roma 
şi Jugoslavia, precum şi de receula 
chestiune a minorităţilor ungare de 
pe teritoriul României. A 
Această ultimă problemă, care) 
trebue să fie clarificată mai ales 
direct între ambele tări interesate, 
este considerată de guvernul fascist 
eu o discreţie, dar de asemenea şi eu 
o aşteptare plină de încredere şi de 
o colaborare amiabilă. . 
Cele trei state semnatare ale pro 
tocolurilor dela Roma vor examina 
apoi poziţia celor trei ţări, faţă de 
consecințele răsboiului civil din 
Spania, a pactului tripartit antice» 
munist, încheiat la Roma, a ieșirii 
Italiei din Liga Naţiunilor şi a în= 
tăririi axei Berlin — Roma. 
Peniru toate aceste probleme Ik 


Conferinţa din Budapesta va cou- | talia nu cere să fie urmată pe dru- 

stata rezultatele constructive ale mul său, — încheie d. Gayda, — dar 

! politicii protocolurilor dela Roma lasă faptelor să vorbească prin rea- 
şi, după recunoaşterea intereselor lismul lor elocvent», 


Chemare 
către cititorii noştri 
EREI TISE IO 8) i a 00 00 ai 


Subscrierile nu pot fi mai mici 
de 5009 lei și se fac în cifre rotunde. 

Subscrierile se vor face în trei 
moduri; 

1, Direct la administraţia zlaru- 
lui în Bucureşti. Bulevardul Blisa- 
beta No. 12 Etaj 7I (hall-ul cinema- 
tografului Regal); 

2. Prin mandat poştal; 

2. Printr'o depunere la CEC pen- 


tru contul nostru care poartă nu- 
mărul 1256. 

Subscriitorii din provinele sunt 
insistent rugați să scrie pe mandat 
sau cec: «contribuție la împrumut. 

Deasemeni. subscriitorii sunt rue 
gați ca odată cu depunerea banilor 
să comunice dacă înțeleg să fie 
publicat sau nu, numele lor (even: 
tual numai inițialele şi orașul). 


Lista subscriitorilor 


Au mai subscris: 


lau avut în imimi; iar cei mai ti- 
meri să învețe cum vor fi îndem- 
nați — în clipe grele — să-și salve- 
ge viața. 

Nimeni nu se îndoia că toată lu- 
mea îşi va înţelege rostul şi-şi va 
face datoria, 

Ei bine, toată demonstrația de a- 
cum două zile a fost un adevărai 
Hiasco, 

In foarte puține case sau stins 
luminile. Mai ales în casele mari — 
ale cetățenilor «luminaţi» — cande= 


| cultural, etc. — s i. 
mai mulți dintre cetățenii. în 20 păstrat în tuui 


litare, încât este foarte greu cuiva — 
oricâtă pătrundere ar avea | — să se 
pronunțe în mod hotărit asupra aces- 
tor probleme, aducând soluţii cari să 
se apropie cât mai mult de adevăr, 

În privința aceasta,făgăduiam 
torilor noştri, să arătăm «ce crede» 
scriitorul englez, căpitanul Liddel Hart 
despre aceste probleme, despre această 
<Europă în arme..», E greu desigur să 
poți deosebi dintru început cari sunt 
problemele militare cari se pun cu 
mai multă insistență atenţiei noastre, 
care este legătura dintre aceste pro- 
bleme şi celelalte ramuri de acliivitate 


citi- 


autoritate în domeniul literaturi; nuili- 
tare, analizează unele din aceste pro- 
bleme, ferindu-se însă să tragă vre-o 
concluzie precisă asupra frământărilor 
la cari asistăm de-o bună bucală de 
vreme, Bătrânul nostru continent a tra- 


prin ce miloace va veni, decât acelea 
prin care ar putea fi evitat». Trebue 
să vedem în acestea un sentiment de 
frică, sentiment care să  predumine 
toate aceste preocupări ? Be loc! Iată, 
i Franța care până în anul acesta s'a 
cut prin multe ceasuri de criză a vă- arătat extrem de sensibilă la amenin- 
zut răsturnări de oameni şi mai ales! țările unej Germanii unitare şi puter- 
de sisteme cari se credeau durate pen- | nice, astăzi când fulgerile lui Hitler 
tru veşnicii. A văzut în sfârşit un răz- | par mai probabil ca oricând să se des- 
boiu de exterminare cum istoria n'a | lănţue, se complace într'o curioasă sta- 
mai înregistrat niciodată până în vre- re de resemnare. Se pare că temerile 
mea noastră. Dar cu siguranţă că prin din anii trecuţi numai acţionează în- 
febra războinică de astăzi, Europa n'a | destul de eficace asupra unei opinii 
mai trecut până acum, Bugetele tutu- | pubice «inebunită» de pericolul teuton, 


într'o stare de tensiune nervoasă din 
cele mai mari, aproape tot timpul cât 
a durat războiul. Efectele acestei ien- 
siuni aveau să spuraviețuiască până în 
vremea noastră, iar raidurile acestea 
— deşi executate cu slabele mijloace 
de atunci — au constituit o primă şi 
solidă indicație asupra formei războiu- 
lui viitor, 

De atunci — cu o mică întrerupere 
în anii imediat următori războiului — 
cursa înarmărilor a devenit <o realitate 
dim cele mai sinistre». «Dar imaginația 


Georgescu-Delafras, Loco 
G. C., Loco 


M. C. D., Ploeşti 
Ing. E. C. Russu, DONAȚIE 


T. M., Dej 


Gheorghe Cărăuşu, Rădăuţi 
IL. T., Cernăuţi, DONAȚIE 
Constantin Tănăsescu, Piteşti, 
Ing. N. V. D., Loco 

Maior Filipeanu, DONAȚIE 
cină i Da a iati ete Îi RIS St Me OU. 
(Continuare în pag. Ll-a) 


Ing. A. B., Chișinău, DONAȚIE 


Const. Al. Brătăşanu, DONAȚIE 
Teodor Moldovean-Sibiu, DONAȚIE 


T. T. B. Mogoşoaia-llfov, DONAȚIE 


7000 Lei 
500 
500 
509 
- 1000 
500 
S „500 
500 
500 
500 
500 
500 
2500 
500 
500 


' 


DONAȚIE, 


Yi vu uvvu sv ivuu 


Wâicuirile Bufniţei 
Religia aristocra»- 

'Ției intelectuale 
Je numeşte volumul compact al 
d-lui Jean Naum. 

O carte de gânduri grele despre 
care nu s'a scris cât trebuie şi ce 
tr&buia, 

Este vorba de cea mai actuală şi 
mai importantă problemă: Proble. 
ma omului de astăzi cu toate înfă- 
țişările şi «virtuţiile» lui, 

“Tâlcurile Bufniţei Albe sau Re- 
ligia aristocrației intelectuale» va 
forma subiectul unei ample prezen- 
tări în cursul săptămânei viitoare. 


A apărut 

calendarul gazele «Libertatea» pe 
(mul 1938. 

Tipărit în minunate condițiuni 
tehnice, calendarul «Libertății» cu- 
prinde numcroase clișee prezentând 
diferite aspecte ale mişcării legio- 
nare, versuri şi un bilanț al activi- 
tății legionare în cursul anului tre. 
cut. 

Este «Calendarul săteanului, ca şi 
al muncitorului român legionar». 


D. Mihail Chirnoagă 

a tipărit în editura revistei «Pă- 
mântul, condusă cu multă îngrijire 
de inimosul Eugen Cialâc, o carte 
despre Alexandru Călinescu (poet 
al tristetei). ; 


Pagini literare Ă 
An. IV Nr. 12 Decembrie 1937, 


Sumarul: 1. Agârbiceanu  Mieu; | lon Colan 


Grigore Popa: Vis poetice; Virgil 
Carianopol: Revoltă; Teodor Scar- 
lat; Dialog din <Faush: Vlaicu 
Bârna: Poeme; Aurel Chirescu: De- 
strămări; Teodor Murășanu: Din 
poemele lui Ady. 

Pagini bogate de cronici şi însem- 
nări, 

D. Radu Gyr semnează un admi- 
rabil poem; «Partida de sah» din 
care cităm.- 


“Un turn de oa se plimbă cu legă- 
ndri încete 
«şi-un ca? arab-l-agteaptă 
«Piont, nebuni, regine, 
sdansând, vin complimente în faţă 
să-şi închine, 
sîn ritmuri de Javote şi paşi de me= 
nuete, 


«In fiece jivură dorm albe melodii 

«și o marchiză mică îm fiece mig- 
care, 
«Şah, câtă elegie şi câtă evocare 

sîn jocul cu patrate și triste sime- 
trii! 

«Dar micul şah din suflet? Sidef şi 
catifea 

«ți plimbi un vis, sau numai 0 um- 
bră albă poate... 

«Prudentul gest e rece, sistemul cal. 
culat e, 

«şi totuşi pierzi regina șin mână 
frângi o stea... 


«Iti joci, pe urmă, dorul, — nebunul 
tău de dor— 

«şi naintezi cu turnul nădejdii mai 
departe, 

«si iar le pierzi, și viața Ie-aruncă 
la o parte, 


Europa în arma, 


(Continuare 


a mers şi mai repede decât faptele» 
spune autorul citat. S'au atribuit Ger- 
maniei un număr fantastic de .sinnie. 
In anul 1934 cineva declara că aceasta 
12 dispune de vre-o 25.000 aparate mi- 
litare, ca acelaş personagiu să declare 
ceva mai târziu la Camera Lorzilor, că 
Germania ar avea 10000 avioane de 
bombardament, capabile să transporte 
fiecare cam o tonă de explosibil, Din 
sursă sovietică, Reichul ar avea numai 
3700 aparate și această cifră, destul de 
neverosimilă. Care să fie cauza aces- 
tor exagerări dăunătoare moralului u- 
nei opinii publice înclinate să dea pro. 
porții catastrofale oricăror svonuri cât 
de vagi? 

După Siddel Hart, teama și igno- 
ranța sunt cei doi factori cari contri- 
buesc la întreţinerea acestei atmosfere 
dăunătoare, «Frica de necunoscut face 
să se prăbușească armamentele în timp 
de războiu. In timp de pace, ea duce 
națiunile la prăpastie.». (Pg. 27 «Euro- 
pa în arme), 

lată factori de ordin moral, cari 
contribuesc într'o măsură pe cari nici 
Ram fi bănuit-o, la tensiunea război- 
nică în care se găseşt astăzi Europa. 
Ce să mai zicem de ceilalți factori de 
ordin materia] care-şi aduc și ei partea 
lor de contribuţie în această frămân- 
tare |! 

Dar acesta este numai un aspect al 
problemelor militare cari agită Europa 


«— păpuşi de fildeș moarte 
«regine de ivor, Am mai scrie despre personalitatea 


lui Mihail Kogălniceanu, conturind-o cu 


“Un sunet de lumină — sah-geh — 
ca un pahar; 

«Şah-şeh — şi dans cu visul, nebu- 
nul, turnul, calul, 

«un menuet revine, gavotă; ideaelul, 

«—Şah-seh, — inima joacă şi visul 
pierde tar. 


«Sah-mat, şi se sfârşeşte partida 
prost jucată. 

«Mat, sună lângă suflet şi regele ce- 
dează... 

«Figurile de fildeş — crini mict — 
îngenunchiază 

<în visul alb cu turnuri și 'nfrân- 


toată puterea sufletească de care dispu= 
nem, Insistăm cu riscul repetiției pen- 
trucă momentul pe care îi trăește națio- 
nalismul românesc este decisiv, Şi cînd 
clopotele istoriei bat în clipe de  răs- 
cruce, e bine să luăm aminte cuvintele 
celor care au fost pionerii acestui ma- 
ționalism, 

Linia de conduită a lui Kogălniceanu, 
în viață, a fost dreaptă şi calmă, Dece? 
Pentrucă el nu reprezinta um stil sim 
gular, stilul francez sau stilul german, 

Deoarece cultura şi-a făcut-o şi la îs- 
voare franceze, cu copiii lui Sturza și 
apoi, după intervenția rusească expresă, 


geri de agată. 
D. Lucian Predescu 


a tipărit în editura «Cugetarea» un 
volum cuprinzând viaţa şi opera lui 
Barbu Delavrancea, pentru uzul 
şcoalelor secundare. O carte scrisă 
cu atenţie şi minuţiozitate, 


şi la isvoare germane, cele două stiluri 
au creiat în el un mare simț al realită- 
ților strict naţionale. 

Tinerețea lui şi-a filtrat-o prin biblio- 
teci sau în convorbiri înalte cu Alex. 
Humboldt, prințul de Cumberland, pro- 
fesorii Gans, Ranke,  Savigny,  blfel 
şi-a dat seama cît de primitiv e infor- 
mată străinătatea despre țările noastre 
ceiace=l face să scrie, documentat, studii: 
Histoire de la Valachie, de la Moldavie 
et des Valaques Transdanubiens», 

Pentru promovarea 
culturii 


Iconar 
ultimul wumăr aduce acelaş sub.! 
stanţial conţinut. 

Studii, articole şi Poezii iegiona- 
re, incheagă cele opt pagini scrise| In fară, mişcarea literară şi culturală 
cu talent, pricepere şi cu suflet, era purtată de condeele şi străduințele 

D. Mihail Polihroniade semnează | lui Ion Heliade Rădulescu şi Asachi, 
o pagină de amintiri: «Prima areg. | Dar mişcarea aceasta de primenire în 
tare». Mai semnează camarazii; | lenea noastră orientală, îmbătrînindu-se, 
Liviu Rusu, George Drumur, Mircea | scăzuse în efort. 

Streinul, Leon Topa, ete,, ete Asachi, în Moldova, se încuiase în nu 
velistica lui stearpă şi 'n faimoasa în- 
terpretare a tablourilor istorice... Dar 

a tipărit în editura “ara Bârsei» era decanul mişcării culturale şi Kogăl. 
o broșură «O credinţă şi un gând» miceanu i sa ataşat conlucrind în spe- 
(cuvânt la inaugurarea Muzeului 
«Astra» Brașov 1 Decembrie 1937). 

G, B. 


Onouă revistă profesională E pilogul dramei dela Budachi e 
rea i 4 sgiiduitor. Cadaviul, temezi Surlia- 
"La 15 lanuarie 1958, apa- | cov a îost găsit alaltăeri — ghemuit 
re la Bucureşti, Revista |in genunchi, ca pentru o ultimă ru- 
«CHEMARE A, organ de găciune — în dreptul că'unu'ui Nei- 


Ag a ield, la şase kilometri distanţă de 
luptă profesională al func- locul unde a fost identificat cadav- 


ționarilor publici, Oficiu de! rul fiicei sale. 

Informaţiuni, Contencios, |. Viscolul din Basarabia e un Mo- 
cu articole semnate de: 1. | 19 însațiabil şi cere rânjind me- 
P. S. Patriarhul Miron, d-nii |“ Pie Dep 
prof. Niculae orga, lon Al. 
Brătescu-Voineşti, dr. Gh. 
Banu, ing. M. P. Florescu, 
Popescu Moşoaia, Stănescu- 
Buzău, Luchian-laşi, A. Cli- 
mescu-Hotin, C, Seripcă- |ră 
Orhei, ete. 


C iocnirile de auiomobile contiuuă 
cu conștiinciozitate, 

La Râureni, cursa de Drăgășani s'a 
ciocnil cu aceea de Lădești, 
Aproape toate persoanele au fost 
nite, 

Explicaţia accidentului: ceața, 

y Valabilitatea argumentului e relativă 
Compleetată cu un bogat deoarece dacă sar face o statistică 
material documentar, dări |a aceldentelor CU şi a celor FARA 
de seamă, portrete, cronici | ceață, am vedea că citra primelor 
| juridice, medicale, profesi- 
jonale, sportive, literare, in- 
terne-externe, informați- 
uni, etc. Revista «Chema- 


rea» a funcţionarilor pu- 


biici, cuprinde tot ce poate R â n d 


simi viața de stat şi pe| volumul II, caetul 9-10, a a- 
ncționarul public. părut cu următorul cuprins: 

Ernest Bernea: Economie le- 
gionară, sau întâetatea omului. 

lon Veverca: Economia româ- 
nească. 

lon Samarineanu: 
(poem). 

lon Covrig-Nonea:  Mişearea 
legionară şi minoritățile. 


Veae rău 
din pag. l-a) 


de astăzi, In calea păcii pe care o pro- 
povăduiau altădată o mulțime d a-| D. C. Amzăr: Adevărul şi oa- 
postoli nechemați, se ridică obstacole |menii mari. 

din cele mai mari. Liddell Hart le exa- INSEMNARI: Legiunea şi par- 


minează cu multă răbdare şi mai ales [4 i i i 
cu mută înţelegere şi clarviziune. Nu ca Bl tiea, ge nr eri n 


Actualitatea lui M. Hogalui 
pioner al naţionalismului romînesc 


cial ia Propășirea, Curind însă bătrine= 
țea lui Asachi a început să invidiese no- 
torletatea tinereții lui Kogălniceanu, 
provocindu-le despărțirea, Acum începe 
momentul Kogălniceanu şi generația 
dela 1840, 
Tradițiile în front 

Kogălniceanu a, înțeles inina țării. A 
simțit apelul insistent al tradițiilor. De 
aceia îşi pune toț sufletul în joc, pen- 
trucă prestigiul li era deja parafat, şi 
luptă pentru întoarcerea romiînilor la 
istorie, la arhive, 

«Daciae literară» este expresia oriti= 
cismului tradiționalist Kogăinician, In- 


MIRAJL ROGALNICEANU 
conjurat de C, Negruzzi, Grig. Alexan- 
drescu (anul 1840), V, Alecsandri, Al, 
Donici şi C. Stamati — primul număr 
apare cu programul care va trece peste 
4 ani la Propăzirea şi în 1855 la Romt- 
mia literară, -a lui Vasile Alecsandri, 
Dintr'odată se "pune problema unităţii 
moastre culturale,  decupîndu-se  frag- 
mente sau articole din «Curierul romt- 


depăşeşte copios pe cea a secundelor, 


l ncendiile sunisda gnodă. 

„Voxul” a dida o serie foarte 
fecundă. 

Nici ministerul educaţiei naţio- 
nale m'a fost cruțat. 

Flăcările au fost însă, de data 
asta, mai puţin lacome ca deobi- 
ceiu. 

Ba chiar au dovedit o preferinţă 
aleasă şi oarecum intelectuală: s'au 
mulţumit să consume în linişte ar- 
hiva şi apoi s'au potolit. 

Bineînţeles cu ajutorul unei e- 
chipe de pompieri, ceeace pare a- 
proape paradoxal... 


S uni imprudențe care pot fi fa- 
tale, dar de lucrul acesta ne amin- 
tim numai când Japtele sunt consu- 
mate. 

Elevul Gheorghe Smarandache 
din cl. IV a liceului „Matei Ba- 


Cărţi-hteviste |. 


noastră, Românizarea 
conomice, etc. 


vieții e- 


* 

A apărut „Ideea Liberă” Nr. 34 cu 
următorul sumar:. Vintilă F. Paatazo- 
pol: Anul primei ere naționaliste 1938; 
Paul 1. Dragomir: Căţre zile mai bune; 
Const. Fântânaru: Un moment politic 
inedit; Simion Stoinicu: Un aspect al 
datinelor; Tudor Bran: Renaşterea nu 
velei; N. Porsenilă: Proporția etnică; 
Mircea Munteanu: Românii de peste ho» 
țare; Vasile Al. George: Pastel din Car- 
paţi; N. N. Teianu: „Huliganii” la 
guvern; David Şerpescu: Postulantul; 


: Decembrie, Un poet luptător, | Ce px eţl? Infierări alianța F 
avem 5 ] L i e , po intel, părere aveţ ierări alianţa Fran- 
ee fa necesar să urmărim cu |răranul şi politica, Muzica, | co-Soviețică. Desene de Nicol. Un e- 

ănuntul toate capitolele în care ma- Creştinismul i statul Istoria | xemplar 5 lei 
rele doctrinar englez, încheagă  vede- 9 2 neon Mine ce a 
rile sale asupra războiului de mâine. ctg zeita 


Sunt în cartea «Europa în arme; o 
mulțime de învățăminte, de soluții — 
şi câteodată și concluzii — pe margi- 
nea unei experienţe și a unei vaste 
culturi militare, pe care autorul o în- 
chină patriei sale, atât de ameninţată 
în momentele de astăzi, Căci niciodată | În frunte cu d-nii George Calborea- 
problemele: militare ale Europei şi ale [14, Nica Dimitrie ,0. Baldovin, N, 
lumii, nau fost într'o măsură atât de | Brancomir şi d-mele Ama Luca, Cleo 
mare atât de covârșitoare, ca problemele | P2% Cernăţeanu, etc, Teatrul Naţio- 
militare ale imperiului colonia] englez. | al & plecat în turneu cu formidabilul 
Războiul spaniol, războiul din Extre- | succes „Oameni pe un sloi de ghiaţă” 
mul Orient — precum şi cel din Abi. | joacă Lani 10 Ianuarie la Bârlad, Marți 
sinia — au arătat cât este de vulne- [17 Januarie ja Vaslui, Miercuri 12 la- 
rabil acest mare imperiu şi cât de |nuarie la lași, Joi 13 Ianuarie la Cer- 
greşită ese convingerea acelora cari |năuţi, Vineri 14 Ianuarie la Roman, 
cred că Anglia mai poate sia izolată | Sâmbătă 15 Ianuarie la Baciu, Dumi- 
şi indiferentă la frământările Europei | nică 16 Ianuarie la Focşani; Luni 17 
noastre. i Ianuarie la Tecuci, Marţi 18 Ianuarie 
Ne găsim la una din acele mari răs- |/a R, Sărat, Miercuri 19 Ianuarie la 
pântii ale veacurilor, De cuminjenia şi | Buzău, Joi 20 Ianuarie la Ploeşti, Ui- 
de spiritul de înțelegere a realităților | neri 27 [anuarie la Braşov, Sâmbătă 22 
de către conducătorii politiei şi mili- | /anuarie la Sibiu, Duminică 23 la- 
iar, va depinde soarta acestei biete|nuarie la Cluj, Luni 2 Ianuarie la 
«Europe în arme... Satu-Mare, Marţi 23 Ianuarie la 0O- 
radea, "Miercuri 26 lanuarie la Arad, 


V. BOLDUR Joi 27. Ianuarie la Timişoara, Vineri 


Turneul artiştilor Tea 
Naţional din Bucuresti 


tralui 


28 lamuarie la Lugoş, Sâmbătă 29 la- 
muarie la Reşiţa, Duminică 30 lanua- 
rie da T.-Severin, Luni ŞI Ianuarie ln 
Tg.-Jiu, Marţi 1 Februarie la Craiova, 
Miercuri 2 Februarie la R, Vâlcea, Joi 
3 Februarie la Tr. Măgurele, Vineri 4 
Februarie la Alexandria, Sâmbătă 5 
Februarie la Piteşti, Duminică 6 Fe- 
bruarie la Constanţa, Luni 7 Februarie 
la Bâzargic, 
— —— kr —=—— 


Teatrul „Modern“ 


Astă seară la Teatrul ,Modern” joacă 
trupa berlineză în frunte cu Franziska 
Kinz. Mâine seară se va juca „Crima 
din Expresul Verde”, Joi în matineu 
ai preţuri reduse tot „Crima din Ex- 
presul Verde” lar seara pentru a 110 
oară »,Noaptea de 13,” 


(2 DR 


nese (Heliade), <Foala pentru minte, 
inimă şi literatură» (Bariț) sau <Albina 
rominească> (4bachi), 

Principiul apare în frandă: 

— «<Romiînii să aibă o limbă și o lite 
ratură comună, 

Consecințele erau fireşti: Ă 
— Ziteratura originală promovată, 

— Contra traducerilor, 

Polivalent, Kogălniceanu, oare a în- 
deplinit cele mai înalte funcțiuni în stat, 
şi-a dus programul naționalist ou rădă- 
olni în cronicarii pe care-i desgroapă 
din uitare, şi pe plan social, — unde 
lupta lui uriaşă pentru împroprietărirea 
țăranilor cu discursul lui fulminant îm- 
potriva conservatorilor latifundiari (1862) 
deşi avea adversar pe Barbu Catargi, 
ia reuşit, Dă 

Tot el pregăteşte Unirea Principale- 
lor care este expresia celmi mai mare 
act al generației eroice, 

lar generaţia aceasta este oreiată de 
duhul naţionalist pe care Kogălniceanu 
l-a predicat de la tribuna Academiei 
Mihăilene, sau dela tribuna. congresului 
dela Berlin, sau dela tribuna gasetelor 
pe care lea condus, 

Omul acesta titanic a purtat o epocă 
întreagă din istoria țării pe umerii lui 
de atlas, 

Deaceia i-am chemat amintirea cînd, 


la Academia Mihăileană fusese propus 


un fost mare prozator şi un actual mare 
dezertor dela destinul neamului, Să poo- 
mească din bice și să gonească pe fa- 
risei, 

Tot deaceia îl chemăm și asi printre 
noi. Să fie de față alături de Eminescu 
şi Pirvan, părinți at naționalismului 
activ, eroic, să ne blagoslovească lupta, 


FAPTE DIVERSE 


sarab” încercând să se agațe din 
mersul tramvaiului, a căzut şi a 
fost strivit. A murit. apoi peste o 
oră, la spital. 

La vârsta de 15 ani iți poți per- 
mite luxul să sburzi, dar pe câm- 
pie și pe dealuri, 

Pe străzile metropolelor însă, teh. 
nicitatea avansată a secolului XX 
nu vrea să ştie de elanurile copilă- 
rești. 

"Cât! de scump a plătit sărmanul 
băiat, un gest pe care l-a vrut vl- 
fejie ştrengărească!... 


Cazul jidanului Nauman (ne o- 
cupăm de el în corpul ziarului) care ! 


bicine sadic, în fiecare zi, prin per- 
secuţii, prin foame şi prin frig fe 
fata din casă Anica, este unul din- 
tr'o mie. 

Dar domnii umanitarişti generoşi 
se vor grăbi să conteste că rasa se- 
mită e degenerată iremediabil. 

An. If 


oii” la Teatrul Ligi 
Culturale 


| 


Vineri 14 Ianuarie 1938, ora 9 seara, 
la Teaţrul Ligii Culturale are loc pre- 
miera capodoperii „Hoţii” de Schiller 
ce se va reprezenta în direcţia de scenă 
a d-lui Ion Sahighian şi decorurile d-lui 
Traian Cornescu. 

Distribuţia cuprinde pe: D. Grigoriu, 
dela Teatrul Naţional, D. Sireteanu, 
1. Dordea, Toma Dumitriu, I. Focşe» 
neanu, P. Ştefănescu, Cezar Teodoru, 
P. Dimitriu, N. Făgădaru, D. Mereanu, 
I. Tomescu, Gh. Frauga, St. Popescu 

!şi Gh. Damian; d-ra Carmen Tăutu. 

Astă seară se reprezintă pentru ultima 

oară „,Clopoţelul de alarmă”, comedie 

în 3 acte de Heneguin şi Coolus. 
—— LL ——=—— 


Filarmonica 


Joi, seara, 13 Ianuarie, reincepe la A- 
teneu seria concertelor simfonice săptă- 
mdânale, date de orchestra Filarmonica 
a Fundațiilor Culturale Regale. 

Concertul de Joi seara va fi dirijat de 
maestrul Mihai Jora şi se va bucura de 
concursul solistic al reputatei  pianiste 
franceze, doamna  Germaine  Leroux, 
care se înfățișează pentru întdia oară în 
fața publicului nostru, 

Programul cuprinde uvertura la «Don 
Juan» de Mozart, variațiunile pe o temă 
de Haydn de Brahms, prima audiție a 
concetului pentru piano şi orchestră de 
Bohuslav Martinu (solistă: dna  Ger- 
maine Leroux), prima audiție a două 
lieduri pentru voce cu acompaniament 
de orchestră de Paul Constantinescu 
(cântate de doamnele Evanthia  Costi- 
nescu şi Maria Moreanu, iar la sfârșit 
simfonia în «Do major» de Jora, 

Biletele se vând la librăria Fundaţii 
lor Regale dim Piața Palatului, 

— + ——=— 


Dela Teatrul Naţional 


In astă seară se repreaintă, pentru « 
18<a oară, marele succes «lon al Văda- 
nei> de d. N, Kirițescu. 


Ceanu| 


ORTODOX: S-ta Martiră Taţiana. 
CATOLIC: St. Martir Aroadiu. 


CALENDA 


Miercuri 12 lanuarie 1938 


SOARELE: răsare 7.52, 16.5, 
Bătăla dela Smârdan ( 


TA 


cena şi ecranu 


TEATRE 
OPERA ROMANA: Aida. TEATRUL COMOBDIA : 
TEATRUL NAȚIONAL; Ion al vădanei,| rezolvat. 
STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIONAL; | TEATRUL LIBER: Coloniale, 
Actriţa, TEATRUL MODERN: Orima din Bxpre- 
TEATRUL LIGII CULPURALE: Clopo- sul verde, 
țelul de alarmă. 
TEATRUL REGINA MARIA; Stăpâna | TEATRUL  ALHAMBRA-RXORLSIOR: 
din La Paz. " Alhambra Palace. 


Problemă de 


co 


“Teatrul ALHAMBRA 


ALHAMBRA-PALACE 


2 acte și 55 tabiouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 


ania Căârâbuş Director CC, Tânase 


TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Teletoanelor 
VINERI 14 IANUARIE 1938 PREMIERA REVISTEI 


Pottă bună la Tănase 


AOEBIAŞI MONTARE — AOELAŞ PERSONAL ARTISTIC 
Biletele la Casa Teatrului — Teleton + 3.55.03 


MATINEURI — JOI — 


4 


COMOEDI 


Tel, 4.7171 


Duminecă la ora 6:: 


Regina Maria 


A Bulandra-Maximilia n-8torin 
zimagia "Tel. 3.98 
Sâmbătă seara: 
Duminecă la ora 6: 


Nineri 21 Ianuarie 
PREMIERA 


ti 
(eat uda) 


COL 


Piacentini, Silvia 


Str. Sărindar 14 


1 ARO: Orizontul Pierdut şi jurnal. 
CAPITOL: Tarautella şi jurnal Eclair, 

CARLION: Aventuriera din Triest, 

SCALA: Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount, 

REGAL: Broadway melody 1938 şi jur- 
nal Paramount. 

TRIANON: Singur la nevastă şi jurnal 
Paramount. 

SELECT: Nuută cu repetiție. 

SAVOY: Program de varietăţi (music- 
hall). 

FEMINA: Stigmatizata (Fortaiture). 
PALAS BULEVARD: Clubul femeilor şi 
Lupii între ei. 

A R. P. A.: Monstrul galben, Jurnal 
şi compleclare,. 

ROXY: Tarantella şi jurnal Eclair. 

CORSO: Noaptea în Shanghai şi re- 
vista „A fi sau a mu îi”. 

DARLY: Prinţ şi cerşetor şi Oameni 
după gratii. 


ELYSEE (Str. Doamonel 11): Singur 


la nevastă şi jurnal Paramount. 

FORUM: Noaptea roşie şi Femeia mas- 
cata. 

OMNIA: Vasul robilor şi Compauia Titi 
Mihăilesou. 

AIDA- (calea Raohvei 151): Ingerul şi 
Dusmănie. 


AMERICAN: India în flăcări si Boraeo. 
BARCELONA: Granita însângerati; Cele | CARMEN: (calea 


5 surori gemene Dionne şi trupa de 
reviste Cintezoiul. 

CITY (b-dul Carol 21): Sonata 'reu- 
tzer şi Magnuelia. 


Teatrele de sub direcția D-lui SICA ALEXANDRESCU 


In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de Jo!, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 


Problema de rezolvat 
Konti:şovca- Palace 


Seara la ora 9 şi în matineurile de Joi, 


Fraţii Karamazov 


OAMENI 
cu G. Storin, Tantzi Cocea şi George Yr 
1 9 gi î ti ile de Jol 
Ai TE Mă po a TE del 


cu Maria Filotti (în reprezentaţie) Y. Maximilia ora 
Axenti Mirea şi Mişu Fotino 


5 Regia ; Aurel „L. Malcan 
Teatrul MODERN 


SAMBATA — DUMINECGA 


Sâmbăta şi Duminecă la ora8 


Stăpâna din La Paz 
Gândul 
IN ALB 


ONIALE 


Fulda, Ion Talianu, Aura 


Miercuri seară 


CRIMA din EXPRESUL VERDE 


cu IONEI, ȚĂR 


ANU 


CINEMATOGRAFE 


| CENTRAL: Cel trei muschetari şi Cri- 
ma d-ruiui Sartorivus; Trupa de rea 
viste, 
COTROCENI: Adolescenţă şi Fantoma 
de vânzare. 
DACIA: Invitaţie la dans şi Revolta în 
China. 
DIANA: Primejdie de moarte şi Banda 
veselă. 
FRANKLIN: Cântecul libertăţii şi Dra- 
goste în culise. 
MARCONI: Serenada, jurnal 
M. Nedeianu-Violeta Ionescu. 
MARNA: Căpitanul Benoit „Omul cara 
vrebue ucis şi trupa de reviste Tili 
Mihăilescu. > 
MODEL: Trăim numal odată şi Grădi= 
na lui Allah. 
NISSA (tost Lido): Nick gentteman de- 
tecțiv şi Clipe de rătăcire. 
VOLGA-DOROBANŢI: Perlele coroanei 
din Madrid şi Suprema jertiă. 
VOLTA BUZEŞTI: Stau şi Bran la Ho= 
ilywood şi completări. 
PACHE: Swing şi Sherlock Holmes, 
| RAHOVA: Lumpacius vagabondus şi Um 
drăcuşor de fată. 
TRIUMF (cal. Griviței 335): Vasul spa 
bilor şi Călătorie suspectă. 
UNIC (piaţa Filantropia): Ultimul tren 
şi Răzbunarea. 


şi trupa 


Dudeşti 169); Nitohevo 
şi Haiducul din Pampas (Cobra Tango), 
FLORIDA (Bd, Ferdinand 118): Abus 
de încredere şi Păcatele părinţilor, 

PACHE;: Swing şi Sherlook Holmes, 


RA DIO 


Miercuri 12 


6.99: Deschiderea emisiunii, Gimnas- , 19.00; Cântăreţe renumite de eri şi de 


țioă, ritmică, Radio jurnal, Concert de di- 
mineață (discuri). Staturi gospodăreşti 


şi medicale, 
7.80; Inchiderea emisiunii, 


18.00: Ora, Culturale, Sport, Cota Da- 


nării, 
18.10; Concert de prânz (discuri). 


14.10: Ora, Mersul vremii. Bursa, Ba- 


dio jurnal, 
14.80; Cântăreţi oalebri (discuri). 
15.00: 
18.00: 


18,0%: 
tra Radio, 


Ora. Mersul vremii. 


Actualități străine. Radiofonice, 


Concert de după amiază. Orches- 


azi (discuri), 

19.15: Continuarea concertului Orohes- 
trei Radio. 

19.45: Ceva despre oritioa şi oronica li- 
terară, de Ootav uluţiu, 

20,00: Oântece de dragoste. Constantin 
Stroescu (canto). 

20.3; Martha Eggerth, Gitta Alpar şi 
Erna Saok (discuri). 

31.10: Ololul Beethoven: D-na Cella 
Delavrancea (pian), 

31.55; Oondert suropean 
(Transmisie din Hilversum), 

28.40: Radio jurnal, Sport şi Jurnal 
pentru străinătate în limba franceză şi 
germană. 


neerlandea 


_ aBUNA VESTIRE» 


„Ducele exaltă legăturile istorice 
şi actuale cari leagă Italia de România 


Cu acest titlu şi cu altele asemănătoare, a salutat presa italiană solemni- 
tatea în cursul căreia Mussolini a încredinţat pelerinilor români la Roma, 
un fragment din baza columnei lui Traian 


Grupul pelerinilor Români, în faţa mormântului Ero ului necunoscut din Roma 


Răsfoind presa italiană din ulti- 
mele zile, am constatat nu fără o 
plăcută surprindere, că presa italia 
nă a acordat o mult mai mare a- 
tențiune şi înțelegere pelerinajului 
la Roma al celor o mie cinci sute 
de Români, de cât ziarele dela Bu- 
cureşti. Ceea ce înseamnă că în Ca- 
pilala noului imperiu italian, 0a- 
menii văd limpede, direct şi judecă 
numai prin prisma nevoilor de via- 
ță ale latinității, nu ca politicaştrii 
de baltă stătută de pe aci, cari văd 
şi judecă numai prin prisma inte 
reselor de clan, de gaşcă sau de par» 
tid democrat şi jidovit, 

In adevăr, cele mai mari şi mai 
cetite ziare italiene, începând cu 
«POPOLO D'ITALIA», cu «COR- 
RIERE DELLA SERA», cu «ST AM- 
PA», cu «GAZZETA DEL POPO- 
LO» şi sfârșind cu «LAVORO PF AS- 
CISTA>, au publicat mari dări de 
seamă pe prima pagină, adesea în 
articole de fond, în cari au comen- 
tat în chip amplu și documentat a- 
cest eveniment. 

Iată drept exemplu, cum a fost 
narată, în GAZZETA DEL POPO- 
LO, unul din cele mai vechi şi mai 
cetite ziare ale peninsulei italice, 
ceremonia predării  fragmentului 
din columna traiană, grupului de 
pelerini Români: 


SCENE IMPRESIONANTE 


«Cei o mie cinci sute de Români, 
oaspeţi ai Urbei, şi-au dedicat pri. 
ma lor dim neaţă petreculă în sâ- 
nul Romei, unor pioase omagii a- 
duse Eroului necunoscut, pe Alta- 
rul Patriei, căzuţilor faseişti pe 
Campidoglio, şi statuiei lui Tra'an 
pe Calea Imperiului. 

«La mormântul Eroului necuno- 
scut, la acel al căzuților faseişti, ea 


şi la statuia lui TRAIAN — Opti- 
mus princeps — au depus coroane 
d'aurite, lezate în culorile României 
păstrând câte un minut de pioasă 
reculegere, 

«Ceremonia cea mai semniticati- 
vă s'a desfăşurat însă la orele 11,30 
în Foru] Traian, unde sa înmânat 
oaspeţilor un fragment din blocul 
de marmoră pe care a fost clădită 
Columna Traiană, fragment pe ca: 
re se Poâte ceti şi astăzi inscripția 
săpată de artiștii de pe vremea an- 
ticului Imperiu roman, fragment 
destinat să formeze piatra de teme- 
lie a reproducerii țidele a columnei 
traiane ce se va înălța la Bucureşti. 
“Lângă blocul de marmoră impe- 
rială, era un podium acoperit cu 
câtifea roşie, de jur-împrejurul că- 
ruia s'au aliniat oaspeţii români în 
careu, mulţi din ei în costume naţi- 
onale atât de uimitor asemănătoare 
cu costumele străvechilor daci, im. 
primate pe baso-reliefurile colum- 


ne. 
E ă 

«In atenţiunea încordată a tutu- 
ror celor de faţă, a vorbit preşedin- 
tele C. A. V. R.-ului, care a salutat 
din inimă pe oaspeţii Români, ve- 
niţi la sânul Cetăţii eterne spre a-şi 
mărturisi credinţa în Roma, iniţia- 
toarea întru ordine şi civilizaţie a 
tuturor popoarelor din lume, 

«Muzica aeronauticei a intonat a- 
tunci Imnul Romei, primit cu ova- 
ţii călduroase, după care a luateu- 
vântul guvernatorul Capitalei Im- 
periului. Principele COLONNA a 
ținut să scoată în relief valoarea i- 
deală a darului pe care Cetatea e- 
ternă îl face ROMANIEI, mărturi- 
sindu-se fericiţ de-a saluta sub ce- 
rul limpede al Italiei pe cetăţenii 
unei "Ţări glorioase, mândră de des- 
cendenţa sa latină şi romană. 


Discursul d-! ui Manoilescu 


«După aceia a luat cuvântul d. 
profesor MIHAIL MANOILESCU, 
fost ministru, care după ce-a sub. 
liniat că cele rostite de guvernato- 
rul Romei au făcut să tresară ini- 
mile pelerinilor Români, a spus tex- 
tual:- 

«Noi Românii suntem între po- 
poare singurii cari au o stare civilă 
stabilită cu un act de naştere în re- 
gulă. Acest act, sculplat în marmu- 
ră, se numeşte columna lui Traian. 

«Privind  basorelieful în spirală 
care povestește istoria lui Traian 
împoiriva lui Decebal, Regele Daci- 
lor, prelungim în gând această co- 
loană şi vedem cu ochii imaginației 
noastre cum se continuă spirala is- 
toriei Imperiului Roman. 


«La un anumit moment 
se pare că coloana se în- 
trerupe; dar mai târziu ea 
reapare şi continuă către 
azurul cerului, marmura 
curată a istoriei Italiei ce- 
lei noui, a acestei Italii ca- 
te a redevenit imperială 
sub domnia uloroiasă a 
Regelui-Impărat VICTOR 
EMANUEL al Ill-lea, şi 
sub conducerea Ducelui 
BENITO MUSSOLINI. 


ROMANIA REALA A FOST 
TOTDEAUNA ALATURI 
DE ITALIA 


<«D. profesor MANOILESCU a 
xontinuat apoi, oprindu-se puţin a- 
vupra recentelor vicisitudini politi- 


ce cari au părut că ne despart pen- 
tru o clipă. 

D-sa a ţinut însă să prec'zeze că 
această politică (cea a sancţiunilor, 
N. Red.) care a fost o politică pa- 
sageră, nu era nici măcar a unui 
s'ngur guvern ci a unui sinzur om) 
o politică legată de o ideologie ea- 
re nu are nimic latin întrânsa și 
care a putut pune în antiteză Pur 
diplomat'că România faţă ce lia. 
lia, n'a fost nici o dată politica pu- 
porului român, 

«De fapt, în lunie 1936, 
în acele zile atât de iifi- 
cile pentru Italia, tot ce 
era mai ales in lumea po- 
litico_intelectuală a Româ 
niei, ex-preşedinţii de con 
siliu şi miniştrii, (între 
cari şi actualul prim mi- 
nistru) generali şi profe- 
sori universitari au adre- 
sat Ducelui Mussolini prin. 
îr'un memorabil mesagiu, 
cele mai entusiaste şi sin- 
cere urări pentru victoria 
Armatei Italiene în mar- 
şul său imperial prin Afri- 
Ca» 

In fine, oratorul după ce a sub- 
liniat valoarea ideală a darului 
Romei, a încheiat afirmând că: 

«„în clipa când acest bloc va a- 
junge pe pământ românesc, va fa- 
ce să se cutremure toate marmorele 
cari de la Dunăre Până mult din. 
colo de Carpaţi, au fost semănate de 
către străvechii legionari romani, 
în castrele lor inexpugnabile. Dar 
blocul acesta va face mai ales să 


tresalte toate inim'le Românilor, de 
o dragoste recunoscătoare faţă de 
Roma de astăzi, prea antică spre a 
se opri măcar în faţa unor incidente 
pasâgere şi prea nobilă spre a nu 
şti să le uite. 


«Ip acel moment din toate inimile 


'| româneşti se va înălța acelaş stri- 


găt pe care-l rostim noi aci; Tră- 
iască noua Romă imPerială şi fas- 
cistă», 

Discursul acesta — remarcă zla- 
ristul italian — a fost întrerupt a- 
desea de manifestații vibrante dea- 
probare şi simpatie. 


AUDIENȚA LA DUCE 


«După încheerea acestei impresio- 
nanţte ceremonii, oaspeţii Români, 
precedaţi de purtătorii de steaguri 
şi de muzicile militare, după ce au 
vizitat forul Imperiului fascist, sau 
înşiruiţ în faţa palatului Venezzia, 
unde au improvizat o entuziastă 
manifestaţie de simpatie în onoa- 
rea DUCELUI. 

«Şi în timp ce afară abternau im- 
nurile şi aplauzele, un grup de Ro- 


Partidul liberal s'a întregit 


— Ședința delegației permanente a pariiduiui liberu — 


Ieri după amiază sa ţinut şedin- 
ţa delegaţiei permanente a parti: 
dului liberal. 

După şedinţă sa dat presei ur 
mătorul comunicat: 

«Delegaţia permanentă a parti- 
dulgi naţional liberal sa întrunit 
astăzi 10 lanuarie 1938 ora 5 d. a, 

Şedinţa a fost prezidată de d. 
Constantin 1. C. Brătianu, preşedin- 
tele partidului.  D. preşedinte al 
partidului făcând o expunere asu- 
pra situației politice generale, ex- 
primă sentimentele de încredere şi 
de recunoștință ale partidului pen- 
tru marea operă constructivă rea- 
lizată de guvernul prezidat de d. 
Gheorghe Tătărescu, operă care a 
însemnat o perioadă de propășire 
reală în viaţa statului român. 

Delegaţia a aclamat cu entuziasin 
pe d. Gheorghe Tătărescu şi pe 
membrii fostului guvern. 

In continuarea expunerii sale, 
d. preşedinte al partidului a arăial 
condițiumile în care s'a constituit 
actualul guvern indicând atiludi- 
mea pe care urmează s'o aibă par- 


1 tidul național-liberal fată de noul 


guvern, 


mâni cu d, profesor MANOILES-| ATITUDINEA FAŢA DE 


CU în frunte, şi compus din perso- 
nalităţi notabile din politica, cultu- 
ra, ştiinţa, magistratura şi jurna- 
listica română, au fost primiţi de 
către DUCE în palatul Venezzia. 

<Oaspeţii erau  acompaniaţi de 
preşedintele general al C. A. V, R.- 
ului şi au fost introduşi de către d. 
DINO ALFIRI, ministrul culturii 
populare. 


In faţa fondatorului Imperiului 


«Oaspeţii, după ce au trecut re- 
pede prin austerele săli din secolul 
al XV-lea ale palatului Venezzia, 
au ajuns la istoricul salon al Ma- 
pamondului unde îi aştepta Ducele, 
în uniformă de comahdant general 
al milițiilor, 

<In numele tuturor, d. profesor 
Manoilescu a pronuntat în italiene- 
şte 'un scurt şi îndițător discurs, 
mâmifesiând DUCELUI expresia 
viei gratitudini. a Românilor în mi- 
zită la Roma. D-sa a adăugat că a- 
ceştia sunt pelerini cari au venit 
să admire nu numai Roma antică ci 
mai cu seamă homa de astăzi, Ro- 
ma mussolinlană. 

«După ce a afirmat că cu aceşti 
pelerini era prezent poporul român 
întreg, liber finalmente să-şi mani- 
feste propriile sale sentimente, d. 
MANOILESCU a încheiat cu un 
vibrant. cevviva» pentru Italia im- 
pertală şi fascistă, căruia i-au fă- 
cut ecou călduroasele  aclamațiuni 
ale tuturor asistenților. 

RASPUNDE DUCELE 

Ducele a răspuns în cu- 
vinte scurte şi  inimoase; 
după ce-a reamintit legă- 
turile istorice şi actuale 
cari leagă națiunea româ- 
nă de cea italiană, a rele- 
vat încă odată faptul că 
vizita unui grup atât de 
numeros de români în lta- 
lia, vine într'un moment 
de o importanță deosebită 
pentru politica României. 

Ducele a încheiat afir- 


mând că e Sigur că aceas- 
tă vizită va lăsa o impresie 
de neşters în inimile tutu- 
ror celor ce au participat 
la înălțătoarele  ceremo- 


nii ce s'au desfășurat cu 
acest prilej în “sâhul Ro- 
mei me, 

A.B. 


GUVERN 


Delegaţia hotărăşte că partidul 
naţional-libera neînţelegând să facă 
difhcultăţi acestui guvern, este de- 
cis a rămâne apărătorul hotărît şi 
erodincios al guvernărilor pe teme- 
iul strictei legalităţi şi al respeo- 
tării neştirbite a normelor consii- 
tuţionale. 

In acest scop delegaţia ratifică 
comunicatul dat de conducerea 
partidului cu privire la evenutaala 
dizolvare a corpurilor legiuitoare 
înainte ca ele să se fi constituit şi 
hotărăşte a se protesta împotriva 
dizolvării consiliilor judeţene, co- 
munale şi camerelor profesionale 
decretate de guvern cu flagranta 
călcare a dispoziţiunilor legii. 

In acelaş timp, delegaţia autori- 
ză conducerea partidului ca prin- 
tr'un manifest către țară să arate 


punctul de vedere şi atitudinea Pe 
oare partidul naţional-liberal înţe- 
leze a o avea în împrejurările de 
astăzi, faţă de problemele ce se pun 
şi pentru menţinerea ţării pe dru- 
mul unei desvoltări normaale şi li- 
niştite, 

REINTREGIREA LIBE.- 

RALA 

D. preşedinte ai partidului dă a- 
poi citire unei scrisori primite din 
partea d-lui Gheorghe Brătianu 
care exprimă necesitatea şi dorința 
sa şi a prietenilor săi de a realiza 
de îndată o întregire a forţelor na- 
ţional-liberale. 

Delegaţia permanentă, luând cu- 
noştinţă de cuprinsul acestei seri. 
sori şi apreciind necesitatea reîn- 
tregirii forțelor de ordine, — în 
urma cuvântării rostite de d. Gheor- 
ghe Tătărăscu, se declară, în unani- 
mitate, de acord en această propu- 
nert>, 

SCRISOAREA D-LUI 
GH. BRATIANU 
lată textul scrisorii d-lui Gh. 


Brătianu, adresată d-lui Dinu Bră 
tianu: 

«Am tonvingerea pe cure am ma 
mifestat-o şi publice şi în convor- 
birile ce le-am avul împreună, că 
împrejurările grele prin care tre- 
ce ţara cer partide puternice şi u- 
nile, şi că ele impun în primul 
rând o unire a forţelor liberale. 

Am obținut în acest scop depli- 
ne puteri dela partidul meu şi mă 
declar gata, în cazul în care dele- 
gația permanentă pe care o prezi- 
dezi ar fi de aceeaşi părere, — să 
realizăm de îndată reîntregirea, 

Prietenii mei, împreună cu mine, 
înțeleg îndeajuns atitudinea ce o 
impun interese superioare, pentru 
ca să te încredințez că vom lupta 
cu tot devotamentul pentru binele 
țării și al partidului naţional-libe- 
ral, sub conducerea d-tale şi că îți 
vom da concursul nostru în înde- 
plinirea marei sarcini a cărei răs- 


pumdere o porți.» 
GH. BRATIANU 


Au fost alcătuite nonile comisii 


interimare ale Municipiului 
_ Bucureşti 


D. C. C. Brăesku 


primar general al 


Capitalei 


In urma consfătuirilor avute ieri 
de preşedintele partidului naţional- 
creştin d. Octavian Goga cu d-aii 
Stan Ghiţescu, Armand Călinescu, 
D, R. Ioaniţescu, Virgil Potârcă, 
Dinu Simian,  Popescu-Topoloveni, 
sa hotărît definitiv numirea pri- 
marului general în persoana d-lui 
0. 0. Brăesku, precum şi a între- 
gei delegaţiuni permanente a Mu- 
nicipiului şi a membrilor celor pa- 
tra scetoare din Capitală. 

DELEGAȚIA PERMANENTA 
A MUNICIPIULUI BUCURESTI 

D-nii av, C, C. Brăescku, primar ge- 


lotăririic Consiliului de miniştri 


Revizuirea cetățeniilor și măsuri pentru eftinirea vieții 


Aseară sa ţinut un consiliu de 
miniştri sub preşedinţia d-lui Oc- 
tavian Goga. 

Fiecare şef de departament a 
făcut câte o expunere asupra pro- 
gramului de lucru şi asupra prime- 
lor măsuri în legătură cu hotărâ- 
rile luate în consiliile de miniştri. 

REVIZUIREA CETAŢE- 

NIILOR OBŢINETE 
PRIN FRAUDA 
D. V.  Răduleseu-Mehedinţi, -mi- 


COMUNICATUL 


La sfârşitul consiliului s'a dat eri pre. 
sei următorul comunical: 

«Consiliul de miniştri s'a întrunit a- 
seară la ora 6 d. a, sub preşedinţia delui 
Octavian Goga, preşedintele consiliului 
de miniştri, Au fost de față toți membrii 
guvernului, A asistat, deasemeni, d, A, 
C. Cuza, ministru de stat. 


Primirea pelerinilor români 
ia Veneţia 


VENEȚIA, 10 (Rador). — Cei natorul Manoiescu, s'a dus la se- 


1.500 de români cari au făcut pe- 
lerinajul la Roma, au sosit aseară 


diul fasciilor din Veneţia şi a de- 
pus o coroană de lauri la capela 


la Veneția, venind din Florența. fasciştilor căzuți, pentru izbânda 


In gară ei au fost salutați de au- 
toritățile civile şi militare, de 
fruntașii partidului fascist și de 
o mulțime imensă care le-a făcut 
o manifestaţie călduroasă. 

Delegaţia oaspeţilor ramâni a 
depus o coroană de lauri pe mor- 
mântul soldaților italieni, căzuți 
în marele răsbomu 

O delegație, compusă din per- 
sonalități înalte și condusă de se- 


revoluției fasciste, 

In cursul zilei de azi, după vi- 
zitele protocolare oaspeții români 
au vizitat oraşul. Consiliul muni- 
cipal a oferit un ceai în onoarea 
lor. Asta seară o delegație com- 
pusă din personalități române a 
participat la dineul, oferit în o- 
noarea lor de Caur-ul din Veneţia 
şi de Caur-ul din București. 


Preşedinţii comisiilor interimare 


din 
Bazargic: Taşcu Batali; Bălţi, Grigore 
Trebea; Cahul, M. Oavamitru; Călăraşi, 
Lazăr Belciu; Constanţa, Aurel Butu; 
Craiova, 0. Potârcă; Dej, dr, A. Zegrea- 
nu; Chişinău, Rainhold Scheibler; Iaşi, 
N. N. Gane; R..-Vâlcea, Tr, Simian; Si- 


(ară 


ghet, Tănase Puşcă; Târgovişte, 8, Ră- 
dulescu; Tecuci, M, Drăguşanu; 'Tulcea, 
Pr, Oprea Malori; Vaslui, 0, Sima; Pia- 
tra Neamţ; A. Probea; Tighina, A, Pa- 
naitopolo; Câmpina, Pr, 1. Chirică; Pre- 
deal, Cor, Grigoriu; Sinaia, Gh, Cojocă- 
rescu. 


nistrul justiţiei, a făcut o expunere: 
asupra revizuirii cetăţeniilor obţi- 
nute prin fraudă. Sa hotărât ca a- 
ceastă chestiune să fie rezolvată pe 
cale de decret-lege, sub rezerva ra- 
tificării Parlamentului. Vor fi re- 
vizuite toate cetăţeniile obţinute de 
la 1920, pe căi ilegale. In acest scop 
e comisie technică de magistrați şi 
un reprezentant al ministerului de 
interne, va cerceta toate cetățeniile 
dela 1920. , 


GUVERNULUI 


EFTENIREA TRAIULUI 


- Comisia ministerială, însărcinată 
cu examinarea măsurilor pentru ef- 
tenirea articolelor de primă necesi- 
tate, a prezentat o dare de seamă 
cuprinzând constatările făcute şi 
posibilităţile de realizare imediată, 
în sensul scăderii prețurilor, S'a ho- 
tărât ca până Joi, 13 Ianuarie 193, 
convocându-se între timp delegaţia 
economică a guvernului, să se pre- 
zinte soluţiile practice pentru a se 
efteni prețul bumbacului, al sării 
şi al petrolului începând chiar din 
zilele acestea. 
APROVIZIONAREA 
ORASELOR 

In cadrul aceloraşi  prevcupări, 
de a se veni în ajutorul populaţiei, 
Sau luat în cercetare problema a- 
provizionării oraşelor cu lemne de 
foc, luându-se dispoziţii pentru ae- 
tivarea fără întârziere a transpor- 


Parastas 


1938, sa oficiat de către preoții Stan şi 


PANDAREI 11, — Sâmbătă 8 a] 
G, Chirulescu la biserica «Sf, Voevozi» 


din Pândărei, un parastas pentru po. 
menirea camaradului Ion 'Târcolea, că- 
zut pentru Legiune în luptele electorale 
dela 12 Decemvwrie 1937. 

Au participat toți legionarii şi prie= 
tenii legionari din sectorul Pândărei, iar 
după oficierea parastasului sa ținut 
prima şedinţă de cuib pe anul 1938 în 
locuința camaradului Petre Ardeleanu 
din Țândărei-gară, 

La şedinţă au participat deasemenea, 
toate cuiburile legionare şi cetățuile din 
sectorul Pândărei, cum şi numeroşi prie= 
teni şi simpatizanți, 

După deschiderea şedinţei s'a cântat | 


pentru pomenirea 
iui loa Târtolea 


turilor. S'a luat act de comunicarea 
făcută de direcţia generală a căi- 
lor ferate, care se găseşte în situa- 
ţia de a pune la dispoziţie, chiar a- 
cum, orice număr de vagoane va fi 
necesar în acest scop. 


AJUTORAREA AGRI- 
CULTORILOR 


Pentru a se veni în ajutorul agricul= 
torilor. care mai au încă rezerve din re= 
colta anului trecut, spre vânzare, s'au 
dat dispozițiile cuvenite ca Centrula coo, 
perativelor să facă în toată țara cumpă- 
râturi masive de cereale, oriunde se vor 
înfățișa oferte. 


REVIZUIREA CETAŢE- 
NIILOR 


D. ministru al justiţiei a făcut o 
expunere amănunţită asupra pro- 
blemei  cetăţeniilor dobândite prin 
fraudă, arătând măsurile imediate 
care se vor putea lua, în temeiul 
legii din 1924. 


DELICTELE SILVICE 

S'a examinat deasemeni chestiu- 
nea delictelor silvice, a eontraven- 
țiilor la legea băuturilor spirtoase 
şi a amenzilor şcolare, hotărându-se 
măsuri de uşurare şi de ertare în 
folosul țăranilor muncitori de pă- 
mânt. 


—— 


Consiliul de miniştri a luat sfâr- 
şit la ora 9 seara. 

Viitoarea şedinţă se va ţine Joi, 
13 Ianuarie 1938. 


«Cu fruntea sus», apoi camaradul Petre 
Munteanu a adus în discuție și s'a sta. 
bilit ajutoarele ce trebuesc date urgent 
familiei camaradului căzut, hotărându-se 
şi ridicarea unei troițe pe locul unde a 
căzut camaradul Ion Târcolea. 


iuveriui din Barcelona 
a 0:donat evacuarea 
iiadridului 
PARIS 11 (Balcan-oriente). — 
Dela 4 Februarie 1958, nu vor 
mai putea rămâne în Capitală 
decât persoanele civile ataşate 
la serviciile militare, toată popu- 


laţia trebuind să părăsească 
Madridul. 


—————————__——————— ———— ee, 


neral; vice-preşedinți: N. Mociorniţă şi 
Theodor Voiculescu; membri:  Con= 
stantin Iliescu, dr, Sebastian Odăgescu, 
Scarlat Petculescu, col. dr. Aurel 
Scurtu. av. Aurelian Panaitescu, aD, 
Sterie lonescu, av. Em. Protopopescu- 
Pache, Sever Paşchievici, prof. D. Pa- 
padopol şi av. Gh. Banu. 
SECTORUL 1 GALBEN 

D-nii av, Emil Protopopescu-Pa- 
che, primar de sector; vice-prege- 
dinţi: av. Gh. Dumitrescu şi prof. 


-| A. Marinescu-Nour, contabil A. Ben 


chescu,  Firică Marinescu, dr, St 
'Pineu, dr. Em. Sachelarie, av, I. Ni- 
culescu-Bolintin, av. Gh. Firănescu, 
C, Iăcărescu, av. Gh. Deciu, 1. Gh. 
Petrescu. C. Bănică şi D. Procopoiu. 
SECTORUL II NEGRU 

D-nii; Sever Paschievici, primar 
de sector; vice preşedinţi: pr, L 
Burlănescu şi Anghel Dumitrescu; 
membri: Stelian Damian, ing. N. 
Popesce, av. |. Teodoroiu, prof. 1. 
Băloi, av. G. Georgescu, Al. Stănes- 
cu, V. Georgescu, Al. Stănescu, V. 
Georgescu, Ambrozie Grama, av. 
Zaharia Iordăchescu, Aurel] Proto- 
popescu şi dr. Gh. Naum 

SECTORUL III ALBASTRU 

D-nii: prof. D. Papadopol, primar 
de sector; vice preşedinţi: arhitect 
U. Mucichiescu şi Nuşiu uliu; 
membrii: av. Gh. Murgăşanu, Spi: 
ru Popovici, Miră Constantinescu, 
lt.col. A. Panaitescu, P. Rădulescu, 
d-na av Henrieta Gavrilescu, maior 
ÎI. Şerbănescu, St. Murcă. C. Puţu- 
reanu, av. Al. Dumitrescu, av. N. 
Vlad şi N. Ionescu. 

SECTORUL 1V VERDE 

D-nii av, Gh. Banu, primar de sec 
tor; vice preşedinţi: prof. St, Dimi- 
treseu şi av. Gh. Marinescu: mem- 
brii: Em. Georgescu, Cristea Ghe. 
orndache, căp. Al. Sandu, ing. 1 
Enescu, av. N. Ştefănescu, dr Gh. 
Radu, I. Mărdărăseu, A. Dobrescu, 
Costin Sebe, N. Petrescu, Al. Ielei 
şi Ilie Savu. 

Nouii edili ai Capitalei au depus 
jurământul azi dimineaţă. 

Jurămintele vor fi prestate la pri- 
măriile respective în faţa d-lui Gh. 
Urziceanu, secretar general al mi- 
nisterului de interne, ea delegat al 
acestui departament, începând la 
ora 1] dimineaţă cu primăria see- 
torului III Albastru. 


Wii lo ci 030 RINA CERERE a PE 
Dela Facultatea de Dr=pt 


Inscrierile la examenele de li- 
cenţă şi doctorat la facultatea de 
drept din Bucureşti pentru sosiu- 
nea Februarie încep în ziua de 11 
Ianuarie 1938 şi vor continua până 
Marţi 18 Ianuarie 1938 inclusiv în 
modul următor: 

Marţi 11 Ianuarie literele 4433. 
C; Mercuri 12 Ianuarie D, E, F; Joi 
13 Ianuarie G, H, I; Vineri 14 la- 
nuarie ], K, L, M; Sâmbătă 45 ia. 
nuarie N, O, P, Q; Luni 17 Ianuarie 
R, S, $, T; Marţi 18 Ianuari» U, 
V, Z. 

D-nii studenţi sunt obligaţi a pre- 
zenta la ghişeele secretariatului re- 
cipisele de plata taxelor pe toţi 
anii şcolari precum şi cărţile ce 
student  preschimbate pe anul în 
curs, 


“4 


“ Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Români 
sunteţi rugați să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


OTO CARPAȚI 


tr. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm totografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, filme și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 


au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


Titus Pilescu 


CR :ȚULESCU FII 


Casa fondată 1884 


București, Str. Carol No. 31. — Telefon 4435|97 


ROM- CONEAC - LIQUEUR 


SIE INEL rai MEU 


L ec ea mud 


ŞAMPANIE 


23 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
JA PUTEŢI PROCURA 


La Costică 


| 


CUMPARA”. . 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


A CUMPARAȚI CU PREȚURI VE? 
id aţi i >> 
Vizitaţi Magazinul „Fănăsescu 
Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat cu toate genurile de arme şi cartuşe Fabrică 
de articole de vânătoare. 


Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 
rțicole de toilette şi paritumerie 


Mihailescu 


GEAMURI, oguuzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Telefon 344/59 


Bucureşti, Calea Moşilor, 21 


MOBIL 


Sutragerii cubiste, Studio-uri, Birouri, 
Dormitoare şi Garnituri tapisate de salon 


LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industria! 
Bucureşti, Str, Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No. |. — Tel. 4.1514 


sa a a ma 7» A ANI IRI RR 


Un răspuns 


Primim spre publicare următorul răs- 
puns: 

Domnule Director, vă rog să publi- 
cați răspunsul meu la articolul apă- 
rut în ziua de 8 lan, 1938 în ziarul 
ce conduceţi. 

Imi pare foarte rău că pentru a 
pune la punct o chestiune personală, 
fiind nevoită să arăt adevărul, aduc 
în discuţie fapte care nu au nimic a 
face cu polemica. 

Criticile aduse  Preşedittei Societă- 
ţii Ortodoxe Naţionale a femeilor 


| române în acel articol, nu sunt che- 


mată a le înlătura, fiindcă Domnia Sa 
este în ţară, ştie strălucitor să răs- 
pundă şi are toate argumentele şi du- 
vezile ca să expuie punctul ei de ve- 
dere în conducerea Societăţii. Aştept 
şi eu, ca toţi cititorii articolului ară- 
tat răspunsul Domniei Sale, pe care, 
fără îndoială îl va da la vremea cu- 
venită, 

S'a pomenit însă de numele meu, şi 
nu de numele meu dar de numele ce 
cu mândrie port şi a fost a lui Mihai 
Seulescu, unul din cei mai de seamă 
intelectuali a României şi un repre- 
zentant al spiritului românesc băști- 
naş, cristalizat în personalitatea lui, 
ca să fie o pildă pentru generaţiile 
viitoare. 

Şcoala de la Buzău, care poartă nu- 
mele «Elena Seulescu», cu toată că 
prin scrisoarea adresată comitetului 
local, eu personal, din motive arătate 


"| în scrisoarea pe care o ţin la dispo- 


ziția celor ce mi-o vor cere, am refu- 
zat cinstea aceasta, nu are nimic a 
face cu Donaţia Sița şi Tase Drăgan, 
păstrată cu cea maj mare venerație 
de Societatea noastră şi a căror nume 
rămân pe casa donată de ei, «<inter- 
nat a Liceului Ortodox», şi la grădi- 
na de copii, cara se întreţine cu banii 
generos donați de aceşti vrednici bi- 
nefăcători, în cartierul Ferdinand |. 
Şcoala căreia sa găsit nepotrivit 
numele meu, sa făcut cu banii Co- 
mitetului Central, s'a cumpărat prin 
stăruința mea, care am oferit garanţii 
materiale şi morale spre a se desăvâr- 
şi cumpărarea imobilului domnului 
Emanoil, care în urma convorbirilor 
cu mine a fost atât de interesat și de 
Înţelegător asupra scopului de uduca- 
ție ce urmărim, încât a renunțat sa 
vândă altui cumpărător, care-i oferea 


300.000 de mii de lei mai mult, în 
mână, numai ca să participe la opera 
Societăţii Ortodoxe a Femeilor Ro- 
mâne, a cărei imputernicită am fost 
la tratativele și iscălirea contractului. 

Mă interesez şi m'am interesat anu- 
me de filiala noastră din Buzău tiind- 
că cunose ţinutul, având eu personal 
legături şi proprietăţi în acea regiune 
şi ştiu ce mare nevoie este ca să fie 
bine oreanizată o instituție de educa- 
ție ortodoxă şi românesc la Buzău, 
debuşeul părții celei mai româneşti, 
mai ortodoxe și mai sănătoase a Ţă- 
rii, unde sunt atâția oameni conştienţi 
şi o pătură intelectuală care poate 
creşte personalităţi curate şi vrednice 
de a fi tipuri reprezentative a lumii 
lor. 

Nu mă cobor a discuta dreptul nu- 
meluji meu pe acea clădire, făcută 
mai ales pe răspunderea mea Am 
însă de pus la punct fapiul, că este 
lipsită de orice adevăr, învinuirea că 
ar călca Rabinul în şcoala prezidată 
moralmente de mine, pentru a instrui 
elevele evreice în legea lor. De la fu- 
ziunea pe care am făcut'o cu altă in- 
stituție de educaţie din localitate, 
avem câteva eleve evreice; le creștem 
în spiritul şcolii noastre, cât despre 
îndrumările lor confesionale, ele sunt 
libere în zilele când nu este școală, 
să fie duse de părinți unde vroesc. 
Spiritul cu adevărat Ortodox a Insti- 
tuției noastre, îndeosebire de cel ca- 
tolic, alege căi cu totul altele pentru 
plămădirea sufletelor, Nu vom fi ni- 
ciodată inchizitoriali, dar niciodată nu 
vom putea primi şi admite în şcolile 
noastre altă direcţiune spirituală de- 
cât acea Ortodoxă. Este deci o calom- 
nie, şi invit pe cititori a o califica, 
şi a spune că în şcoala noastră pate 
profesa un rabin. 

Cred că am arătat îndestul necorec- 
titudinea informaţiilor date în artico- 
lul sus numit, privitor la numele meu, 
la situația lăsământului Drăgan şi în 
chestiunea învățământului spiritual al 
elevelor. 

Vă rog, Domnule Director, a publica 
această desmințire şi a primi expresia 
sentimentelor mele distinse. 

Elena M. Seulescu 

*) N. R. — Redacţia nu-şi asumă răs- 
punderea celor redactate în cele de mai 
sus. 


2, Lucrătoare  , 


Imbunătățirea situaţiei persona- 


luiui c.Î.:. în cursu! anului 1997 


plătit sporuri de salar de valoare con-. 


Rezultatele satisfăcătoare obţinute din 
exploatarea. căilor ferate a permis ad- 
ministraţiei oîr., să se ; gândească în 
cursul anului 1937, şi la îmbunătăţirea 


siderabilăy tn- sfârșit, s'a procedat la a- 
vansarea Pereenalului care, e drept aş- 
tepta de prea: multă vreme. această re- 


AVEŢI ÎNCREDERE ÎN 


PRODUSELE ROMANESTI 


PASTA PENTRU DINŢI 


SIMBOL 


ESTE UN PRODUS DE FABRICATIUNE CURAT 
ROMÂNE A SCĂ. PRE PARA TA ÎN MOD ABSOLUT 
STIINTIFIC, INTRUNESTE TOATE CONDITIUNILE PE CARI 
ŞTIINŢA ŞI HIGIENA 4E POATE CERE UNEI PASTE PENTRU DINȚI. 
CEREȚI LA TOATE FARMACIILE, DROGUERILE, SI PARFUNERIILE POWANEŞTI 


PASTA PENTRU 


SIR 
HBALAJUL DE CULOARE VERDE 


A 
PENTRU CONENZI: LABORATORUL , 31 MROL 6/4. £L/SA AETA 49 IAA 


ia ca Si 


Bursa mondială a pugilismului 


Imvadarea ringurilor pariziene sau londoneze de boxeuri români atât 
de însemnată şi calitativ şi numeric, a început dela o vreme să scadă, 
Puţini mai sunt aceia din boxeurii noştri pe care să-i mai vedem în pro- 
gramele sportive ale streinătăţii. 

Muritori de foame îm România, 'boxeurii noştri au reuşit să se impună 
chiar dela primele întâlniri de pe piaţa Occidentului. Dar odată cu primii 
bani ai celebrităţi; s'au ivit şi neajunsurile inerente: exploatarea. Luă 
Toma Aurel şi astăzi i se oferă burse mediocre, pe care în altă situaţie 
financiară Românul le-ar învrednici de-um picior. Dar aşa... primeşte. 

De restul falamgei pugiliştilor noştri refugiaţi e bine să nu mai in- 
sistăm: cea mai mare parte “au întors la vetre sau şi-au căutat pâine în 
alte direcţii. Doar puţini mai rezistă șantajului managerilor de toate 
mâinile şi marelui pontif Dickson. 

Iar aceşti puţini, programaţi cum dă Dumnezeu, mau dreptul de-a 
pretinde decât o mizeră sumă de bani fără a mai putea ținți şi-o răsplată 
morală: un titlu. Chiar dacă întâlnesc şi bat boxeuri străini foarte bine 
cotaţi. Chiar dacă înving mereu. Şi chiar dacă actualii deținători de tit- 
luri europene sau mondiale sunt inferiori cu o clasă boxeurilor români. 

Alături de Milică Teodorescu care îşi înlătură matematic adversarii, 
Toma Aurel pare a fi cel mai puțin fericit. Pentru a trăi e obligat să 
primească umil sfanțul aruncat cu dispreţ de managerii săi, chiar dacă 
e programat contra unor adversari cu nume. Şi Toma trăeşte din greu 
deşi cei asupra cărora şi-a ridicat mănuşa victorioasă sunt cam 14—15 și 
din cei mai buni din lume, Visul lui e însă departe, departe de-a a se 
realiza: pe Balthazar Sangchilli nu l-a întâlnit și e probabil să nu-l gă- 
sească niciodată în drumul său. In schimb titlul Europei de care fusese 
tâlhăreşte furat i se plimbă chipurile amăgitor prin faţa ochilor. Ziarele 
ne anunţă că Toma Aurel a fost «acceptat» drept compeţitor la titlul Eu- 
ropei alături de onorabilul domn Weiss |! 

Bătaie de joc! Toma care-a învins pretutindeni şi care w'a fugit-de 
nimeni, Toma de departe cel mai bun om al categoriei sale, e admis să 
lupte pentru un trofeu de nimic pentru valoarea lui. 

Ironia soartei lui Toma ne face să ne gândim la un boxeur cu acelaș 
nume bun, tot atât de ocolit ca şi Românul. Max Schmelling! 

De ami de zile luptă să-și recucerească titlul mondial. Invinge tot 
deauna, dar... 

Aşa cum la Paris mutra lui Toma displace lui Dickson (a avea sex- 
appeal e condiția sine qua non a unui campion) tot așa hitleristul e 0co- 
lit cu prudenţă în America. 

In Immea nouă dar veche franc-massonică unde dacă nu un jidănaş 
ca Baer, măcar um posomorât Joe Louis se cade să se opuie drepturilor 
de necontestat ale creștinului Max Schmelling. De valoarea campionilor 
şi vedetelor yankee nu-i necesar să mai vorbim. Cine a văzut la cinema 
întâlnirea englezului Tommy Parr cu idolul 'negru, Joe Louis, se poate 


cdifica asupra ușurinţei cu care un om bătut e privit învingător în 
America ! z 


“ecie direc! 


m ORL] 


—_— 


[..— 
VIZITAŢI 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAŞINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


la inagăzii 


n 


LIRNGE.1E BARBATEAS»CA 


Cămăşi, pijimaie, halate ete = COD VE ŢII NBA +4 


IONEL 


TRUlBRU 


MUȘAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 
PREŢURI CONVENABILE Tel. 5.48/82 


MARFIE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI i | 
EN-GROS =————= Telefon 3-81-66 ——= EN DETAIL 


Mare asortiment în: 
Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şitoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 


Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 
Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


PP N a RR E e RR Pt a ao 
Incălţăminte durabilă şi eltină 
CUMPĂRAȚŢI DELA 


Magazinui i. ANDREI 


Str. Smârdan No. 1: 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, in gang 
Marfa iucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


Prejuri foarie reduse 


| 


CASA ASIGURA RILOR SOCIALE 
BUCUREŞTI 


PUBLI 


Se aduce la cunoştinţa celor in- 
teresați că la Casa Asigurărilor 
Sociale se ţine în ziua de Mier- 
curi 20 lanuarie 1938, ora 11 a.m. 
în localul Casei din Piaţa Laho- 
vary Nr. î, cabinetul direcţiunii, 
licitaţie publică pentru procura- 
rea a 60 costume haine şi 00 pe- 
rechi bocanci necesari eul 
de serviciu. 

Licitaţia se va ţine în confor- 
mitate art, 7i—103 din regula- 
mentul de modul şi măsura în ca- 
re dispoziţiunile Legii Contabili- 
tăţii Publice se aplică în asigură- 
rile sociale, în conformitate cu 
normele generale de ţinerea lici- 
taţiilor publice și pe baza caetu- 
lui de sarcini. Ofertele închise şi 
sigilate se vor depune în ziua şi 


CATIE 


la ora fixată în fața comisiei de 
licitaţii. 

Supraofertarea nu se admite. 

Odată cu ofertele, în plic sepa- 
rat, se vor depune garanţiile de 
5 la sută din valoarea licitaţiei, 
numai în recipisa casei de depu- 
neri i Consemnaţiuni. 

Valoarea efectelor de stat, va 
fi socotită la cursul zilei. Caetul 
de sarcini se poate vedea la bi- 
roul intaia din Piaţa Am- 
zii Nr. 3, camera Nr. 29 în zilele 
de lucru, între orele 11—15% de 
unde se pot lua şi orice alte ex- 
plicaţiuni. 


p. Director: (ss) 0. 'Arghiroiu 
Şeful seoţiei ad-tive 
(ns) G. 1. Vișănescu 


i 


| în vederea combaterei boalei, nu se 


situaţiei slujbaşilor săi, 

Cea mai mare parte din revendicările 
personalului au fost satistăcute, 

S'au efectuat toate încadrările, sau 


Tifos exantematic 
la penitenciarul 
V:căresti 


La penitenciarul Văcărești declarân- 
du-se un caz de tilos exantematic, 
sa hotărît ca nici un deținut să nu 
mai fie trimis la cabinetele de îin- 
strucție sau la tribunal. 

Intrucât la penitenciarul Văcăărești 
sa ordonal 0 severă supraveghere, 
şi întrucât s'au dispus măsuri sanitare 
pentru examinarea tuturor deţinuţilor, 


ştie cât va dura carantina, 


cunoaştere: a muncii sale fără preget, 

Pe lângă aboasta sa lucrat în mod 
intens la elaborarea nouilor norme de 
pensionare a personalului ofr, Lueră- 
rile, în această privinţă se apropie de 
terminarea lor, 

După o viaţă întreagă închinată ser- 
viciului în căile ferate, pensionarea 
slujbașului ceterist, în astfel de condiţii, 
încât să-i asigure o situaţie materială 
satisfăcătoare, — este de cea mai mare 
importanţă atât pentru bunul mers al 
administraţiei cât şi pentru slujbaş, 

Realizarea acestui desiderat a între- 
gului personal — care are astăzi pensii 
de mizerie — va fi primită cu cea mai 
mare satisfacție. Ea va contribui la în- 
tărirea sentimentelor de devotament ale 
acestui personal faţă de conducătorii 


| Oxilor Ferate Române; 


Vor fi revizuite 
ioaie dipiome:e de licenţa sirăine, 
echivalaie în ultimii 29 ani 


D. proiesor 1, Petrovici, ministrul 
educaţiei naţionale, a anunțat că va 


da dispoziţii pentru revizuirea tuturor 
diplomelor de echivalare a titlurilor 


obținute în străinătate. 


Aceste revizuiri, ar privi în spe- 
cial pe jidanii cari şi-au echivalat 
diplomele în ultimii 20 ani, inditerent 
de specialitatea sau profesiunea ce o- 
cupă. 


$a hotărit revizuirea tuturor 
iuserierilor de avocați evrei în- 
ce. ând din anul 1918 


leri după amiază sa întrunit 
Consiliul de disciplină al barou- 
lui de Ilfov pentru a discuta re- 
feratul d-lui consilier Gh. Mur- 
găşanu, relativ la excluderea a- 
vocaților evrei din barou. 

După o deliberare de aproape 
o oră Consiliul a hotărît revizui. 
rea tuturor înscrierilor de avo- 
cați evrei cu începere dela 1918 
şi până azi — rămânând ca în 
şedinţa unui viitor consiliu să 
se hotărască excluderea cu exe- 
cuție provizorie. 

Aducându-se la cunoștință ho- 
tărîrea Consiliului 


creştini — aceştia adunându-se 
în număr de circa 300 — au pro- 
testat împotriva deciziunei ce- 
rând cu insistență aplicarea i- 
mediată a excluderii. In urma 
unor discuțiuni aprinse la care 
au luat parte d-nii consilieri 
Murgășeanu, Dimitrie  Șoimu, 
Laurenţiu Oanea şi av. Lică 
Zamfirescu, s'a hotărît ca într'un 
termen de maximum 10 zile să 
se facă revizuirea avocaţilor 
evrei şi să se convoace imediat 
un nou consiliu care să hotă- 
rască excluderea cu execuţie 


avocaților provizorie. 


Masuri pentru eitenirea articolelo; 


de primă 


Eri dimineaţă sa ținut la ministe- 
rul de iînanţe o conferință sub pre- 
şedinția d-lui Eugen Savu, titularul 
departamentului, 

Au participat la această conferință 
d-nii: Râmniceanu, secretar general la 
îinanţe; Palicu, secretar jgeneral la în- 
duatrie; i 


directorul tim- | primă necesitate, 


necesitate 


brului; Mircea Vulcănescu, directorul 
datoreii publice; Șteafn Stănescu, di- 
erctor general C. A. M.; Leon Mun- 
teanu, directorul taxelor de consu- 
maţie, 

Conferința sa ținut în vederea mă- 
surilor pe care guvernul dorește să 
le în pentru ieltenirea articolelor de 


Toma Aurel şi Max Schmelling | 

Regi neîncoronaţi ai rihgului, fraţi drevți ai vitregiei soarlei. 

Şi 'n sport coroana vălorii se rostogolește depe capul celui ce-o me- 
rită şi se opreşte în perciunii încâleiți ai Judei sau cozilor ei de topor. 


e 


D-rul Dietz, selecțion eurul Uugariei 
d demisionat iar d-ru! 


Participarea Ungariei la campionatul mondial a 
devenit problematică 


BUDAPESTA 10. — In urma în- 
frângerii catastrofale suferită de echipa 
naţională a Ungariei, d-rul Dietz se- 
lecţionerul unic al M. L. Sz.ului a 
demisionat. 

In cercurile sportive maghiare această 
demisie — deşi scontată în baza tra- 
diției — a produs o senzaţie enormă. 
Se ştie că cei doi predecesori ai d-rului 
Dietz, d-nii Nodes şi Mariassy, a de- 
misionat tot în urmă înfrângerii de la 
Lisabona. 


> N 


Reprezentativa Zagrebului a învins 
pe Rapid (Viena) cu 4-2 (2-1) 


Eri la Zagreb leaderul campiona | tivei oraşului. 


tului austriac, Rapid din Viena, a 


susținut o interesantă partidă de | javoarea localnicilor, dar la pauză 
foot-bal!, în compania reprezenta- | învingătorii conduceau cu 2-1. 
E e 


Po:tugalia a învins Ungaria 
cu 4-0 (2-0) 


LISABONA, 9. — Azi s'a dişpu- 


tat aci matchul internaţional de foot | chipa portugheză a învins cu 4-0 
ball dintre echipele naţionale ale | (2-0), 


Ungariei şi Portugaliei. 


România va juca la 12 Iunie 
În îurul final al campionatului 
mondial de foot-bail 


Admiterea României în turul final al 


campionatului mondial de football de la | versarul pe care-l va întâlni naționala 


Paris, consfințită prin decizia dată de 
Fifa în şedinţa ţinută la San Remo, a 
lichidat — definitiv — litigiul cu  E- 
giptul. 

Naţionala noastră va face, deci parte 
din cele 16 echipe cari vor disputa opti- 
mile de finală ale competiției, 

Asupra datelor la care se vor juca 6. 
tapele finale, Fifa a decis următoarelet 
primul tur se va desfăşura la 12 Iunie, 
în opt oraşe din Franța, 

Sferturile de findlă se vor juca la 14 
Iunie, semi-finalele la 17 Iunie iar finala 


"la D Iunie. 


Mircea Pop 


———— 


Todor este demisionar 


Demisia acţualului selecţioneur unic va 
produce serloase defecţiuni în M.L.Sz, 

In legătură cu această demisie se 
vorbeşte insistent despre. retragerea 
d-rului Fodor, care se cogsideră în 
acelaş grad de răspundere ca şi dr. 
Dietz, deoarece d-sa a preluat misiu= 


nea de selecţioneur unic la Lisabona. 
In cazul, dacă nu se va reveni asu» 

pra acestor demisii Uugaria nu va mai 

participa la campionatul mondial. 


Rezultatul Jinal a fost de 4-2 în 


In faţa a 20.000 spectatori, e- 


Rămâne acum de văzut care va fi ad- 


noastră la 12 Iunie şi în ce oraş va juca. 
IRENE ERIE 0 DESI SE ARCA 7 DIFERE 
ASOCIAŢIA CREŞTINA 

A TINERILOR 

a amenajat în comuna Principele Ni 
colae un patinoar natural pe un teren 
de football, 

Am fi curioşi să ştim dacă d. Zahir- 
nic îşi întrerupe partidele de ping-pong 


ou stimabilii Diamandstein, Adelstein, 
Finkelstein, Grunstein eto., pentru a se 
da pe ghiaţă. 


Îi e a o a a a a 


„a — 


Carnet 


LA PLOEŞTI 

se joacă din când în când și hoc- 
key pe ghiaţă. Dar ploeştenii nu prea 
au pătruns în secrelele jocului cu 
crossa şi deaceea suleră înfrângeri 
cu scoruri de rugby. După ce a fost 
înfrântă de Sportul Studenţesc cu 10 
la nu ştiu cât şi de Venus cu 9—1, 
H. C. Prahova are de gând să aducă 
şi o echipă de canadieni. Dacă-i bal, 
bal să fie, 
MILICA TEODORESCU 

a dat un interwiev ziarului lyonez LE 
PROGRES, interwiev tradus de una din- 
tre gazetele de specialitate. Dupăce a- 
flasem că Milică Teodorescu vrea să se 
facă numai contabil, iată că acum, chiar 
prin gura lui, ne vine BOMBA că vrea 
să ajungă PROFESOR de contabilitate. 
Şi pentru asta îi trebue lui Milică nu- 
mai vreo cinci ani de complectare a stu. 
diilor secundare, încă vreo patru de 
studii universitare, o leacă de an pentru 
specializarea pedagogică şi încă o țâră 
de examen de capacitate, Că în colo e 
gata totul, 


«GAZETA SPORTU- 

RILOR» 

publică o schiţă «literară> în care se 
vede cum redactorul de specialitate, a- 
dică literar, al renumitei foi s'a îndră- 
gostit de o tată frumoasă, domnişoara 
Lulu, pe care, între două îmbrăţişări şi : 
alte chestii, a învățat-o să  patineze, 
pentruca în cele din urmă, tocmai când 
voia să culeagă fructul pârguit pe 
ghiaţă să-i întrerupă idila hibernală un 
logodnie insolit şi zuliar, 

Aşa păţese literaţii cari fac sport, sau 
sportivii «inimoşi» cari fac literatură 
(oi, vei!)... pe bani, 

UNGARIA 

“a lost înirântă categorie la” football 
de reprezentativa Portugaliei, la Lisa- 
bona, Este a treia înirângere suicrită 
de naţionala Ungariei din parlea Por- 
tugaliei, şi cea mai categorică 4—0 
(2—0). Intrângerea aceasta ne conlir- 
mă părerea mai veche că Ungaria 
nu are un football de valoare prea 
ridicată când joacă pe teren străin şi 
sub conducerea unui arbitru neulru, 
care mare nici un interes să (ie a- 
tent la jocul inteligent dar nu prea 
sportiv al fundaşilor maghiari, mari 
specalişti în a băga în off-side înain- 
laşii adverşi. 
UNANIMITATEA PRE- 

SEI SPORTIVE 

susține cauza atât de dreaptă a lui 
Bogdan, care, prin tatăl său, a înnaintat 
o plângere forului suprem al sportului 
românesc, Noi credem că F.R.F.A, nar 
face rău dacă şiar reforma ultima ho- 
tărire fără să mai aştepte un ordin de 
8us, 


CLUBUL CARPATIN 

ROMAN 

se străduie din răsputeri să pună la 
punet primul bal al turismului româ- 
nesc, care va avea loc Marţi 1 Februarie 
în saloanele Arta, 

Sala va fi decorată alpin iar jazul 
simtonie condus de maestrul Corologos 
va întreţine atmosfera unei veselii ti- 
nerești, ş i 

Balul este dat pentru utilarea cabanei 
«Brav> din capătul Văii Jepilor, 

IN ACELAŞ SCoP 

la 16 Ianuarie CLUBUL  CalRPATIN 
ROMAN organizează un matineu dana 
sant la barul Atlantis în str. Academiei, 


UNIREA TRICOLOR 

va organiza balul său anuai în pri- 
mele zile ale lunii Februarie. Balul 
din acest an va avea loc înir'una 
dintre cele mai selecte săli din Bucu- 
reşti. 

STILET ŞI SPADA 

se numesc noile condee ale SPORTU- 
LUI OAPITALEI care iau în vârt de 
biciu firmituri nostime din actualitatea 
noastră sportivă, : 

Dar cum întâmplările sportive, nos- 
time sau nu, sunt destul„de rare în 
actualul sezon, Stilet şi Spadă fac vis- 
a-vis cu braţe încrucişate, se scarpină 
plictisiţi în cutiuţa cu spirite gi seru- 
tează chiondorâş zarea pustie, exaspe- 
rantă. 

— Greu, dragă Spadă! 

— Greu. iubite Stilet! 

Şi cum într'adevăr e foarte greu să 
fii spiritual, Spadă se încaeră cu Stilet, 
se scarmănă unul pe altul — pe hârtie 
— iar gazeta apare a doua zi ou «spi- 
rite». Fiindcă d-nii Băleanu şi Mengoni 
sunt fooaarte buni.., prieteni. 


TOT IN SPORTUL CA- 

PITALEI 

un articoi scris de d. Băleanu, a 
apărui cu semnătura d-lui Mengoni, 
„O biată proză neroadă” sa exprimat 
d. Mengoni sumar, Şi-a cunoscut o- 
mul proza şi daia a semnal-o, 
F. C. RAPID 

a declarat că până una alta nu se mai 
desființează, iar celebrul dandy "Alfred 
Fulga a jurat că nu pleacă nici mort 


dela F. C, Rapid, Vorba jidovului: Garda 
moare dar nu se predă, 


ECONOMILE- FINANCIARE ntormațiun 


Problema eftenirei pe E EET a 
devenit din nou de actualitate şi 
soluțiile circulă peste tot. Nu 
vom constata temeinicia acestei 
preocupări de oarece însăşi rea- 
litatea o contirmă. Articole de 

rimă necesitate au devenit un 
ux și sunt inaccesibile marelor 
masse de consumatori. Expe- 
riența fiecăruia ne seuteşte de a 
mai da exemple. 

Dacă însă asupra situației e- 
xistă un acord unanim, în ce 
priveşte însă soluţiile de îmbu- 
nătățire şi discuţiile sunt inter- 
minabile. Lămurirea nu se poa- 
te face decât cunoscând cauzele. 
Ori şi asupra acestui lucru opi- 
niile sunt împărțite. 


Continuăm să publicăm la această 
Wuibrică, indicaţiuni şi îndrumări care 


O orientare în această mate- 
rie nu se poate face decât tre- 
când puţin în domeniul teoriei. 
In acest chip trebue să începem 
prin a nega existența scumpetei 
însăşi, Nu este scumpete ci un 
deseehilibru. între veniturile ma- 


rei majorități a populaţiei şi 
cheltuelile de viață. Vreţi să vă 
convingeți? Gândiţi-vă că pre- 


țul icrelor negre a ajuns la 3000 
lei, faţă de 700—1000 lei kg. cât 
erau acum câteva luni. Asta 
însă mu-i scumpete deoarece 
consumatorii de astfel de măr- 
furi au venituri proporționale, 
căci între timp le-au t şi 
lor încasările. pisc când mălaiul 


creşte dela 2 la 4 lei asta este 

scumpete deoarece venitul con» 
sumatorilor de mălai na cres- 
cut cu nimic, 

Problema  eftenirii vieții de- 
vine în acest mod o problemă 
de echilibru a veniturilor şi a 
cheltueilor marei masse de con- 
sumatori şi prin urmare orice 
soluții s'ar propune noi nu le 
putem analiza decât prin prizma 
acestui echilibru. Măsura  pro- 
pusă este bună sau rea după 
cum contribue sau nu la stabili- 
rea echilibrului dorit de toți. 
Altfel sunt paliative şi deci pe- 
riculoase unei rezolvări cu te- 
mei aşa cum o dorim cu toții. 


Indrumări fiscale 


In atentia contribuabilii >r 


sunt mnocesare a îl cunoscute de toți 
contribuabilii. 


Pentru cei ce ctetiucază in Rămânia aliata 
dobânzilor sau veniturilor produse de vaioriie 
mobiliare străine 


Coniorm art. 26, alin. 5 din L.C, 
D., cei ce electucază în România plata 
veniturilor sau dobânzilor din valori 
mobiliare străine, sunt obligați să co- 
munice administraţiilor de constatare, 
o listă cuprinzând mumele şi adresa 

nelor cărora bancherul sau in- 
ediarul le-a plătit dividende ale 


societăților străine, cupoane din efecte 
publice străine, dobânzi la depozile 
allate în bănci străine, lozurile câşti- 
găloare. şi acțiunile gratuite provenite 
din valorile mobiliare străine, a căror 
valoaare totală în cursul anului e 
mai mare de 10.000 lei. 


Poniru firme comoertiale sau industriale în ge- 
nora în lonătură cu imooritu! "e salarii 


Coniorm art. 47 alin. 5 din L. 
C. D., orice firmă individuală sau 
orice societate de orice formă, care 
are în serviciul ei unul sau mai 
mulţi salariaţi este obligată a tri- 
mite până la 31 Ianuarie al fie- 
cărui an, administraţiei de consta- 
tare respective, o listă cuprinzând 
numele şi domiciliul persoanelor a- 
Mate în serviciu în anul precedent. 
In dreptul fiecărui nume se va a- 
răta sumele ce au fost plătite fiecă- 

ia sub formă de salarii, tantie- 

e, participări la beneficii sub ori- 

altă formă. 


îace pe baza statelor de salarii în- 
tocmite după registrul de salarii vi- 
zat de administraţia de care apar= 
ţine firma respectivă şi unde se irec 
atât sumele plătite în bani cât şi 
salariul în natură ca hrană, locuin- 
ță, îmbrăcăminte ic. 

Impozitul se achită pentru socie- 
tăţile anonime şi autorități la ad- 
ministrația respectivă, iar A orar fir 
me individuale la circ. de perce- 
pere de care aparţin. 

Când o i în era su- 
cursale, impozi se var- 
să în raza peri + de care apar“ 


Plata impozitului pe salarii se ține, 


> 


= — | ie 


BURSA 


10 lanuarie 1938 


Bursa este staţionară, tendința ne- 
Becisă. Cursurile se menţin cu greu- 
tate, operaţiunile sunt rare. 

Au încheiat: 

enta consolidării 35, 35%. 

Renta  împroprietăririi 55%, 585/8, 
58%, 585/8, 

Renta desvoltării, 40%, 403/8, 40%. 

Renta stabilizării 41%, 415/8, 413/8. 

Renta înzestrării mari 75, 

Renta înzestrării mici 71%, 71 

Renta perpetuă 1922, 57%, 

I.R. D. PB, 

Creditul Minier 270, 272, 

Steaua Română 407. 

Petrolul Românesc 455, 

Mica 1365. 1360, 1555, 

Letea 890, 885, 875, 

Reşiţa 490, 487, 

S. T. B. c. v. 1520. 

$. T. B. optate 1300. 

Banca Românească 566, 570, 372; 

B. N. R. 4900. 

Astra Română 900, 905. 


CURSUL DEVIZELORA 


Paris 330—345 
New-York 98.15—100.15 
Londra 489.50—499.50 
Olanda 53,60—56.10 
Elveţia 22.70—25.15 
Bruxelles 16.735—17.— 
Varşovia 18.65—19.B 
Italia „.5.19.06—5.19,06 
Pengoc 26.50—27.50 
Viena 25.50—27.50 
Ror. 544 —551 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 58%. 


a OFICIAL AL 
EDELOR LA BANCA 
NAȚIONALA 
Frosa. frcs, 3.30—3.45 (0) 
Lira Palestineană 489.50—499.50 (x) 
Kor, Suedeza 25.25—25.75 (x) 
Lira italiană %19.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.05 (x) 
Oiomana 81—85 (x) 
Belgas 16.65—17 (x) 
Kc. 3.44—551 (2) 

Schillingi 25 —26.50 
Elveţia 22.70—25,15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
Olanda 54.30—55.30 (2) 
Dinari 28.9%—3.05 
Pengă 26.50—27.5) 
Drahma 105—110 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 39% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 


Pentru inimile miloase 


Rugăm pe cititorii noştri, buni 
români şi cu inmile miloase să 
ajute cu îmbrăcăminte şi cu tot 
ce pot pe Toma Stănescu, care 
trăeşte în mizerie împreună cu 
soția şi fetița sa de 4 ani. Toţi 
sunt bolnavi şi nu au nici stric- 
tul necesar. 
trimite pe adresa Toma Stănescu 
Fer Ogorului 14, prin Du- 

ești 


cetăţeniilor 


„In aplicarea hotăririi luată în ul- 
timul consiliu de miniştri, d. mini- 
stru de justiţie V. Rădulescu Miehe- 
dinţi de acord cu d. ministru de in- 
terne Armand Călinescu a numit o 
comisiune pentru verificarea celor 
ce au dobândit cetăţenia română de 
la războiu până ari. 
ju PARE comisiunei sunt următo- 
rii: 

1) d. Măgureanu dela consiliul 
legislativ; 2) d. Al. Iliescu „direc 


Lai n tie bip | 
Vestminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


Constantin P. Mateescu, 


tor general în ministerul de justi- 
fie; 3) d. avocat D. Ghimpău, din 
Contenciosul ministerului de inter- 
ne; secretarul acestei comisiuni este 
d. Constantin Gr. Dumitrescu, a- 
vocat din baroul Ilfov. 

Comisiunea adună toate datele 
necesare referitoare la numele străi- 
nilor ce intră în această categorie, 
rămânând ca ulterior să se avizeze . 
asupra modalităţilor de executare a 
hotărirei consiliului de miniștri, 


linirea“ | 


arol, 9] 


Telefon 478/30, 


FAINA DE LUX 
din 
NOUA MOARA 


GAGE 


CEA MAI TARE! 


| 
Pa RR N E NR 
CEA MAI BUNA) 


Impozitul pe salarii se achită de 
firmă în fiecare lună pentru sala- 
riile plătite în luna precedentă. In 
caz contrar firma este pasibilă de 
o amendă egală cu întreitul impo- 
zitului reţinut şi nevărsat. 


Se atrage atenţiunea că în ceeace | 


priveşte impozitul pentru Camera de 
Muncă, acesta se aplică salariaţilor 
particulari inditerent de remunera- 
ţia ce primeşte, chiar dacă salariile 
ce le primesc nu sunt impozabile la 
impozitul de 4 la sută şi 8 la sută. 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


Ce se petrece la magazinul. 
jidovesc „Sora'"” 


O plângere patetică adresată ziarului nosiru, de că- 
tre un grup de luncţionari români și creştini con- 
cediaţi dela acest magazin. În atenţia autorităților 


Un grup de funcționari români 
creştini, conoediaţi de la magasinul 
jidovese «SORA», sau prezentat la 
redacția noastră spre a ne înmâna 
această plângere căreia ne grăbim 
să-i facem loc în coloanele ziarului 
nostru, în speranţa că va determi- 
na autoritățile să cerceteze mai de 
aproape cele oe se petreo în acest 
madazin. 


Domnule Director, 


Subsemnaţii funcționari şi 
funcţionare din magazinele soc, 
«SORA», cu respect vă aducem 
la cunoştinţă următoarele, ru- 
gându-vă a ne lua apărarea, a- 
jutându-ne să arătăm lumii în- 
tregi cum se poartă jidanii CA- 
MIL STEUR, CAROL şi WILDA 
STEUR, patronii soc. 
cu personalul creştin 
de această societate. 

Subsemnaţii am fost conce- 
diați de Direcţiune, acum, în 
pragul iernii, — pentru motivul 
că suntem români și românce 


e, aceşti concediați, în tot 
timpul cât am fost în magazine, 
am fost mereu suspectaţi şi si- 
liți să me supunem la tot felul 
de umilințe impuse din partea 
şefilor noştri, toți evrei, cu şi 
fără paşaport. 

Vă rugăm respectuos, 
Domnule Director, să ară- 
taţi, prin onoratul Dv. ziar 
«Buna Vestire», cum =: 
anume STELIAN CON 
TANTINIDIS,— de Acra 
grec, — şeful personalului 


«SORA», 


angajat 


«BUNA VESTIRE» 


tului pr ze raniti 
pe toți depozitarii a lichi= 
da vechile conturi Banii se 
trimit pe adresa: Nic. IT. 
Manolescu, Gutembery 3, 
Bucureşti. 

Expoziţia permanentă. de covoare şi 
țesături româneşii a d-nei. Pria din RĂ. 
șinari (Sibiu), Pa desohie în calea Vie- 
toriei. 74, 

In urma reclamaţiei făcută de d, 
prof, Al. Tzigara-Samurcaș, ribuna- 
hul Ilfov, secția Ill-a e. 0, prin sen- 
tința penală No. 3628 din 1937 a con- 
damnal pe d. Alexandru Dincă la 
5.000 lei amendă şi 100 lei cheltueli 
de judecată în folosul Statului, pen- 
trucă a uzurpat numele de „Samur- 
caş”, care aparţine reclamantului. Sen- 
tința, nefiind apelată în termen a ră- 
mas definitivă, 


D. Const. Dămilescu a fost numit 
director general al Casei Centrale a 
asigurărilor sociale în locul d-lui M. 
Enescu, detaşat în ministerul muncii oa 
inspector general. 


D. 1. Ghiulea a fost numit director 
general în ministerul muncii în locul 
d-lui Stavri Cunesou. 

Mâine Mierouri 12 crt., ora 8 dim. 
Frăția misionară „Paţriarhul Miron” şi 
alţi binecredincioşi creştini, vor lua 
parte ia săvârşirea Sf. Taine a Maslu 
lui, în Biserica Sf. Dumitru din str. 
Carol. 

„Prietenii istoria! literare” ţin şedinţa 
publică Joi 15 lamuarie a. c., orele 


5 p. m, în saja de bibliotecă a liceului |] Developează, gi piere 
e 


Mihai Viteazul, B-dul Pache ,12. Vor 
vorbi d. Vlad Streinu, deşpre: Supersti= 
țla capodoperei; d. Al. Țuţuianu, despre: 
Tehnioa unei ediţii crițice, văzută de 
şcoala istorică engleză. 


dela Soc. «Sora» şi a ma»: 
gazinului «SORA» din ca-! 
lea Victoriei,— pretins na- 
ţionalist, membru în par. 
tidul «Frontul Românesc», 
— singurul care e făcut 
angajări şi concedieri la 
«Sora», salariat cu 30.000 
lei mai ae dor de către jidanii 
conducători ai «SOREI», a 
jat din personalul de 
o vânzătoare — 795 
a. iar restul numai 
iGi eg «mă 
Acest STELIAN 
CONS ANTINIDIS. e 
terorizat, înger LL 
mai pe noi personalui ro- 
mânesc creştin, 
Primiţi, vă rugăm, D-le 
Director, recunoştinţa noa 


s 
in numele coiegelor şi 


3. Maria Moraru 
4. Jeny Floricescu 


Curier j 


Moreno Aftalion rămâne 
arestat 

Isprăvile lui Moreno Aftalion, sunt 
cunoscute, Să reamintim, 

Moremo Aftalion, era în serviciul fir- 
mei Beiersdori ca însărcinat cu plasa- 
rea produselor pentru întreaga ţară. 

Era se pare singurul ovreiu din ser- 


Ajutoarele se vor; 


Ip liniilor feraie 


Cum circulă trenurile şi autobuzele 6. F. i. 


Rapoartele telegrafice, sosite la 


!direcţiunea generală cîr., anunță că 


Comisia pentru verificarea: 


Îniz0N0IR rețea c.f.r,, este practica- 


ia cauza gerului mare, circulaţia 


“trenurilor automotoare a fost oprită 


pe distanțele Medgidia-Babadag, Med 
gidia-Bazargic şi Constanţa - Car- 
men Sylva. 

Pe liniile acestea, trenurile de că- 
lători circulă cu dublă tracţiune, iar 
circulaţia trenurilor de marfă a fost 
complect sistată. 


TRASEE DE AUTOBUZE O.F.R. 
INCHISE 


Centru de autobuze cîr., iace cu- 


|noscuţ; că maşinile de călători ale căi- 


lor ferate nu circulă deloc pe traseele 
următoare: 

Marghia - Craiova, Craiova - Tg. 
„lu, Filiaşi = T. Severin, Bucureşti - 
T. Măgurele, Bucureşti - Giurgiu, Bu- 
„cureşti - Olteniţa şi Bazargie - Bal- 
'cic - Cavarna. 

Intre Focşani şi Odobeşti, auto= 
buzele cfr. circulă pe rută ocolită, 


in Moldova, traseul Roman = Pia« | tari — şidani în multe cazuri — ari, Cagul este ogroetat 


tra Neamţ a fost redesohim eu înces 
pere de eri. 


Temperaturile cele mai scăzute, 
inregistrate eri dimineață, la orele 
6, au fost următoarele: 

Bucureşti minus 19 grade, Galaţi 
20 grade, Craiova minus 24 grade, 
Braşov minus 10 grade, Timişoara 
minus Îl grade, Oradea minus 18 
grade, Cluj minus 18 grade, Cernăuţi 
minus 26 grade, laşi minus 26 grade 
şi Chişinău minus 20 grade. 


Jidanii dela 0. FE. R. 


La Inspecţia M. 6, permise, ca- | merg din surpriză în surpriză, căoi 


mera 29, 0. F. R. funcţionează încă | 
de multă vreme jidanca Lizoa Glita 
man, de loc din Chişinău-Basara- 
bia. Când fetele cu diplomă, de ori- 
gine etnică românească, gomează 
sau sunt silite de foame sau de vi- 
olenia iudei să se preteze la munci, 
nu pricepem dece organele noastre 
de sonducare ilolerează acest soiu de 
paraziți galiţieni la serviciile e.f.r. 
Acesta nm este un caa izolat. Căi. 
le ferate sunt năpădite de m'nori- 


constitue un pericol pentru sigu- 
ranța statului, 


Pag. 5-a 


TO-ROVAL 


B-dul Elisabata | 
Ţ8l, 4.51.92 


CA CRT POE: APE EESRE 7  NRRSARE es PERI DEI] ARIE 08 OROS, MESIA UZ +2 DOIBANI SE DZD 

Camarazii şi 1" Camarazii şi prietenii ieg.onarilor 
Cămăși, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%/, re magazinele cuaceașiarticoleji 


Nik y“ 


i ___DUMITRU „B( BORCEA Bucureşti Tel, 3.21.66 Calea Victorie! îM 


N BULDI GAN fotografii artistine 


DOCTOR 

STELIAN CRISTESCU 

Str. Popa Tatu 14. Tel. 4.71/59 
Boli genito - urinare 


Reduceri pentru studenți 
şi funcționari 


| “ALLO OBORI 


Cumpăraţi cu încredere incălțămintea 


„Florida: 


Dola vechiul magazin românsse „Gheorghiţă" 


N. & G. Dobrescu Ș08, Ștefan col Mare, 250 
- Tel. 2.44.9353 (Bariera Moşilor 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


băsiți la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
Tramvaiele: No, 7—14—4—26 


incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.54 


Golonialc, Delicatese, Vinuri 
natur=ie, Mez:luri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru etc. 


99 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 


produce, Aparate 
pentru Mira E devorat ir ae 


iad 


Croitoria Civiiă şi Militară 
1. OLTEANU 


Execută eftin, iii pe și ireproşabil cele mai pretențioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Blămnăria „it OPARD“ 


5. Dorinca lonescu re 
Georusta î înfaru Petre Gârleanu 
firii lorgr zero! redă | Str. Colţei No 40 


TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


9. Mester Maria 

10. Amelia Vuletescu 

1. Eufrosina C. Stăn- 
aj 

„ Cucu Cons 

13. Pascu ar avaei pă V Âat= 
zător 

14. Mihăilescu Nicolae 

15. Lazăr Ştefan 

16. Mihăilescu Tralan — 


incălţăminte trainică 
pentru sezonul de iarnă 


detectiv Modele noui lucrate în ateliere propri: 
a Si Legi cica Constantin Vinde cu preţuri excepţionale 
18. Mahi i a ; & 
0 că ea lee ara Pct, Magazinul V. VASILESCU 
49. Balaban A. Bucureşti, Str. Caroi No. 46 
20. Georgescu Teodora i DEPOZI" DE ŞOŞONI Şi GALOȘI 
21. Răsulescu Haralam- Tel. 542/03 
bie cetera ai 
ZE Manuţianu Natalia papei 
Za: Ruţia Nicolae TECHNICA GENERALA 
na unteanu are 70 DPI. ANRE 74 200 OEI TOP OA 202 Rt 
pa: citite ee Ing. GHEORGHE CREŢU 


26. Lazăr Ana. 
BUCUREŞTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE Ş DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


[i] _] i 
JU EC] a! INTREPRINDERI 
Bob PETE DEEE AEZDERI 
viciul acestei întreprinderi. 

Dar satanicul îndemn, specific rasei, 
prin acea vorace foame de arginţi, l-a 
făcut să falsifice actele justificative 
şi facturile de livrări, reuşind să-și 
însuşească peste 2 milioane lei, 

Păcatele fiind descoperite, Afialion 
a fost reclamat din primele momente 
şi trimis să activeze acolo unde (i este 
locul la Văcărești. Dar, prin diverse 
trucuri, a obţinut eliberarea pe cau- 
țiune şi infirmarea mandatului de are- 
Slare emis de tribunal împotrivă-i. 

Parchetul, care strică multe socoteli, 
a făcut apel pentru ca ambele măsuri 
să tie anulate, Şi-au fost. 

Ambele măsuri au fost anulate şi 
Moreno a fost trimis, din nou la Vă- 
căresri. 

Deh! Tot e ger afară. 

Jidanii obțineau paşa- 
poarte pe bază de acte 
false 
Ministerul Muncii, prin noua lui 
conjtgurație are printre multele 
datorii şi pe acea de a controla şi 
revizui toate actele administrative 

privitoare la evrei. 

Inceputul sa făcul şi rezultatele 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 83.10.11 


Aduce la cunoştinţa d:stinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stote 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


ATELIERUL LEGIO- 
NAR DE CROITORIE 
PENTRU DOAMNE 


Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No. 62 


Vinde eftin 


Articole pentru : 


Şcoli, Nunţi, 


Execută în ceie mai 

iuni orice 

comenzi de confecțiuni 

Atelierul este condus 
de către d-ra 


PAPASTERIE ELISA 


B-dul Elisabeta, vis-a- 
vis de liceul Lazăr, Re- 
staurantul Legionar la 


abia scormonită puţintel, activita- 
tea administrativă privitoare la 
pașapoarte a scos la iveală un fru- 
mos stoo de certificate ale tribuna 
lului Ilfov, prim cari se atestă că 
benefioiarii respectivi, dim «întâm- 


plare» toţi evrei, ar fi fest încetă- eta) 

fenii prin efeotul declarației lor de | eee e Potoauri, 
opiare, în conformitate ou prevede. | PPE E a OR 

ip a Etap pata Manufactură 


Toate aceste certificate erau fte- 
lulte savant, 


x 


Incurajaţi, industria || Confecţiuni 


mita a Foca Simte” | comerțul românese|| INCăltăminte 


"a 


A doua înfrângere a d-lui 
Tătărăscu 


Rointrecirea partidului şi „unanimitatea liberală“ 


- Intr'un interval de zece zile 
d. Gh. Tătărăscu pierde a doua 
bătălie. 

Delegaţia permanentă a par- 
țidului liberal după dramatice 
momente, în care nici demisii 
m'au lipsit, a transmis d-lui Di- 
nu Brătianu deplinele puteri, pe 
cari acum 40 de zile i le re- 
fuzase. 

Reintregirea partidului s'a fă- 
cut, cu obicinuitele «unanimi- 
tăți liberale». 

D. Gh. Tătărăscu este de 
astădată înfrânt la el aca» 
să, 

După ui răshoi care a 
inceput in anul 1934, între 
d-sa şi şeful partidului, pe 
care l-ar fi vrut întâiu de- 
mis, apoi demisionet 
mai la urmă dispărut din 
lumea celor vii, fostul pre- 

edinte de consiliu se pră- 

şeşte în partid după a- 
ceiaşi formulă ca şi dela 
guvern: neînchipuit de re. 
pese. 

Fiindcă trebuie să mărturisim, 
me închipuiam capitularea d-lui 
Tătărăscu ceva mai grea, la 
înălțimea tenacității învinsului 
de până eri. 

In locul acestei atitudini de 
bravadă, d-sa s'a închis în cara- 
pacea unei declaraţii cu care 
speră că va obţine îndurarea fa- 
miliei Brătianu: 

«Partidul liberal a făcut încă 
odată dovada că posedă un spi- 
rit de solidaritate, de disciplină 
şi de ierarhie.» 

lerarhia desigur îl privea pe 
d-sa, s'a ținut s'o pună în decla- 
rație, deşi nu avu rost, de tea- 
mă să n'o pună alții. 


CONSECINŢE IMEDIATE 


«Unanimitatea liberală» a fost 
ca deobiceiu pe grupe. Adică 
majoritatea, în comunicat, aco- 
pere cu haina unanimităţii, mi- 
noriatea dezidentă. 

Au fost şi demisii şi proteste, 
cari, poate până la această oră 
s'au retras, 


) 


Nu putem spune însă, că acea- 
stă intrare cu berbecele în ce- 
tatea liberală, a d-lui George 
Brătianu, nu va provoca serioa- 
se perturbări. Poate plecări. U- 
nele din prudență, altele din 
prevederea unor apropiate ex- 
cluderi. 

Nu aceasta interesează, 
ci faptul că d-nii Gh. Tă- 
tărăscu, lon Inculeţ, Va- 
ler Pop, Franasovici, la- 
mantdii cu tot grupul H, vor 
fi puşi la carul de triumf 
al d-lui George Brătianu 
şi sacrificați sub Capito- 
liu, în clipa când învingă 
torul va fi încoronat cu 
laurii victoriei. 

Tot grupul d-lui Tătărăscu 


şi plăteşte azi greşeala de a îi re- 


pudiat acum 40 

girea liberală, 

aportul electoral. 
Ca şi în 1933, 


«BUNA VESTIRE» 


Vizita cancelarului 
„Hitler în italia 


BERLIN, 10 (Rador). — 
anunţă din sursă de o- 
bicei bine informată că vi- 
zita în ltalia a cancelaru- 
lui Hitler va avea loc pro- 


de zile reintre- | babil la 9 Mai şi va dura în 
subestimându-i | totai o săptămână, 


D. Hitler va călători în 


că gruparea georgistă nu al statului şi şef al guver- 


va putea să mai obțină co- 
ta de 40 ia sută. 
Cei cari au crezut sau 


înşelat şi au pierdut ale-|lui la 


gerile. 

Partidul liberal rsintre- 
git atunci ar fi ținut azi la 
putere pe d. Tătărăscu, 

Partidul liberal reîntre. 
git acum, acuză pe d. Tă- 
tărăscu. 

Dar d. Tătărăscu a do- 
vedit că nici nu a ştiut să 
lupte nici să moară, 


ui, 
In cercurile naţional-so- 
cialiste, vizita Fuehreru- 
Papa etse socotită 
în momentul de faţă ca 
«absolut exclusă», 


Vizita d-iui Stoiadi- 
novici la Berlin 


BERLIN 10. (Rador), — Vizita 
d-lui  Stoiadinoviei, 


STILEX | consiliului de miniştri şi ministrul 


Dacă rezulta 


tul alegerilor 


nu va fi favorabil 
a deciarat a. 0, Goga — guvernul va pleca 


D. Octavian Goga a acordat, un in- 
terview corespondentului din Bucu- 
reşti al ziarului „Le Journal”. 

In partea întâia a declaraţiilor, d. 
preşedinte de Consiliu s'a ocupat de 
problema evreiască. 

Ziaristul a intrebat, apoi, dacă 
forma autoritară a guvernului mu re- 
prezinta o dictatură. 

D. Goga a răspuns neyga- 
tiv şi a adăugat că Suvera- 
nul român respectă cons- 
tituţia. Se vor face în cu- 


rând alegeri parlamenta- 
re. Dacă rezultatul alege- 
rilor nu va fi 
guvernului, atunci acesta 
va pleca. Dorinţa Suvera- 
nului şi a alegătorilor este 
pentru partidul naţionail- 
creştin o poruncă, ce va fi 
respectată. Până la ale- 
geri, guvernul va destă- 
şura o mare activitate an- 
ticomunistă. 


Concertul soc. corae „Româuia * 
a Neapoie 


ROMA 10 (Rador). — Intr'o at- 
mosferă de vibrant entuziasm a a- 
vut loc azi la Neapole, subt auspi» 
ciile societăţii muzicale «Alessandro 
Scarlatti», concertul societății cora- 
le «România». 

Audiţia, la are au participat au- 
toritățile locale, precum şi nunie- 
roase personalități muzicale 'şi lite- 


Cei mai mare buget 
militar al Jugoslaviei 


BELGRAD, 11  (Transcontinen- 
tal), — Noul buget al ministerului 
armatei şi marinei jugoslave pe a- 
nul 1938—39 este cel mai mare din 
bugetele de până acum. Generalul 
Marie, ministrul războiului, a lă- 
murit în comisiunea bugetară 
parlamentului că situaţia politico- 
geografică a Jugoslaviei este diti- 
eilă şi este asemănătoare cu cea a 
Poloniei, României, Cehoslovaciei 
şi Turciei, iar toate aceste ţări chel- 
tuese pentru înarmare cu mult mai 
mult decât Jugoslavia. 


Noul buget militar va fi 
mai mare decât cel actual 
cu 313 milioane dinari cir 
ca 7,3 milioane dolari, a- 
dică cu 11,5%. ln "otal 


a| cheltuelile pentru înarma- 


re vor fi de 2.772 milioane 
dinari (circa 64,5 milioa- 
ne dolari). Deoarece în- 
treg bugetul Siatului »ste 
de 12.180 milioane, chel- 
tuelile pentru înarmare 
constituie numai 22,7%. 


mont, moştenitoarea Tronului Ita- 
liei. 

Maestrul Runcu şi executantii ro- 
mâni au fost îndeluno aclamați. La 
sfârsitul concertului,  coriştii ro- 
mâni. fraternizând cu cei italieni 
apartinând corului «Scarlatti», aus 
cântat împreună imnurile naţiona-] 
le şi al României. cum si alte cân- 
tece patriotice, în aclamaţiile una- 
anime ale asistenţei. 

Cei 1500 de pelerini români. după 
ce au vizitat Florența au sosit la 
Venetia, unde în gara Santa Lucia 
au fost primiţi de prefect, de gene- 
ralul comandant Poscari, de amira» 
lul Salza şi de formaţiile fasciste 
locale. Contesa Marcello, secretara 
fasciilor femenine, a oferit d-nelor 
Eugen Goga şi Bucşan buchete de 
flori. în vreme ce muzica municipa- 
lă intona imnurile regale român şi 
italian, precum şi «Giovineza». Po- 
trivit provramului a urmat vizita- 
rea orasului si a monumentelor de 
arta. 

Venetia este ultimul popas al pe- 
lcrinilor români în Italia. în drum 


rare şi un public imens, a fost ono- 
ată cu prezenta Principesei de Pie- 
i tară. 


2! 


Numărul ziarului nost 


ru ce va apare Joi 13 la- 


nuarie. în tun număr sporit de pagini, va fi închi- 
nat memoriei sacre a eroilor ION MOŢA şi VASILE 


MARIN. 


La redactarea acestui număr au colaborat ceie 


mai distinse condeie ale 


scrisului românesc  ptre- 


cum şi un impresionant număr de legionari şi sim- 


patizanţi dim toate pături 


D. Constantin Argetoianu, ple- 
când în străinătate, a însărcinat cu 
conducerea „Paitidului Agrar”, pe 
tot timpul lipsei d-sale din ţară, pe 
d. profesor univ. Emanoil Antone- 
scu, decanul facultăţii de drept. 


Familia legionarului C:b:anu, mulțu- 
meșie pe această cale tuturor camu: 
razilor cari au lual parte la iumor- 
mântare, 


i 


Azi la ora 11% dim. a avut loe 
instalarea d-lui 0. O. Brăescu, ca 
primar general al municipiului Bu. 
cureşti. 


Domnii membri ai Ordinului 
«Ferdinand» sunt rugaţi să comuni- 
se de urgenţă Mareșalatului Curţii 
Regale (Palatul Regal Bucureşti) 
adresele lor exacte, 


— 


Eri, la ora 4, a avut loc la Minis- 
lerul Agriculturii, întrun cadru 
solemn deosebit, instalarea noului 
ministru al Agriculturei, în per- 
voana d-lui D. R. Ioanitescu. 


TIPARUL INSTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE -EMINESCU» $. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


le sociale, 


Eri la amiază în prezenţa d-lui 
Armand Călinescu ministrul inter- 
nelor S'a făcut instalarea d-lui gen. 
Bengliu, noul inspector general al 
jandarmeriei 

Azi la (1 a. m. a fost instalat ca di- 
rector al Casei Centrale a asigurărilor 
sociale, d, dr. C. Dănulescu, numit în 
locul d-lui M. Enescu. 

Personalitatea noului director geue- 
ral este bine cunoscută în lumea medi- 
cală românească, 


D. 1. Petrovici ministrul educaţiei 

naționale, pleacă astă seară la laşi. 
_———_ 

D. Manolescu-Strunga a demisionat 
din calitatea de membru al delegaţiei 
permanente şi din aceia de preşedinte 
al organizaţiei liberale de Roman. 

Centrul studențesc Bucureşti, 
anunță că s'a început distribui- 
rea insignelor de student creş- 
tin. D. Niculae T. Manolescu- 
Puţuri, — eliberează zilnic în- 
tre 2—4 p. m. la sediul Soc. Stu- 
denților în Medicină. 


S'a constituit comisia de eliberare a 
permiselor pe c. î. r. a ziariştilor pn 
preşidenţia d-lui ministru Al. Hodoş. 

Toate autorizaţiie de a- 
pariţii a ziarelor date de 
fostul guvern au fost sus- 
pendate, guvernul urmând 
a examina din nou pe fie. 
care din ele, 


Li 
, 


Vineri, 4 Februarie 1938, ora 9 seara, 
„a avea loc în sala «Dalles», un concert 
dat de tenorul Paraschiv Mazilu (la pian 
dana Aglae Mihailescu - Toscani, profe= 
soară la Academia Regală de muzică). 
In program muzică românească, italiană, 
şi germană: Scarletti, Giordano, F, de 
Flotow, Schuman, F, Schubert, A Dus 
Peccia, Dem. Mihăilescu - Toscani, C, 


Brăiloiu, etc, Biletele la magazinul de 
muzică «Doina», 


BERLIN 10 (Rador). — Tradiţio- 
nala recepţie de Anul nou se va face 
mâine dimineaţă la palatul preşedin- 
ției Reichului: 


favorabil - 


Afacerilor Străine al Iugoslaviei, 
care va Sosi în capitala Reichului 
în dimineaţa zilei de 13 Ianuarie, 
este așteptată cu cea mai mare ba- 
curie în cercurile politice germane, 

D. Stoiadinoviei este însoţit în a- 
ceastă vizită de d-nii Protiei, di- 
rector de cubinet, şi Lukovici, di- 
rectorul serviciilor de “presă. Pri- 
mul ministru iugoslav va vizita în 
“afară de Berlin şi alte oraşe ger- 
manie, 
Intre altele, d. Stoiadinovici va 
face o vizită la Muenchen, oraş pe 
care-l cunoaşte de pe vremea când 
era student şi de unde se va îna- 
poia la Belgrad, 


preşedinte!e | - 


inaintarea japonezilor 


în 


Ch.na continuă 


Alte oraşe ocupate 


BERLIN, 10 (Radiouniversal). 
— După ultimele ştiri din Ex- 
tremul Orient marinarii japo- 
nezi, debarcaţi de pe bordul va- 
selor lor au ocupat azi fără văr- 
sare de sânge portul şi oraşul 
Tsingtao. 

Lupte îoarte dârze sunt în 
curs de desfăşurare la Tsining. 
In acest punct, forțele japoneze 
ameninţă să taie calea ferată 
spre Lunghai, la vest de Suceu. 

Trupele chineze  contratacă 

Gara din Tsining a trecut de 
două ori din mâinile chinezilor 
în acelea ale japonezilor în 
cursul ultimelor 48 de ore. Lup- 
tele pentru cucerirea detiniti - 
vă a gării continuă, 
Avioanele japoneze au arun- 
cat azi peste o sută de bombe a- 
supra localităţii Pengpu, situa- 
tă pe linia ferată Tientsin-Pu- 
keu. 

Cartiere întregi ale oraşului 
au fost complet nimicite, 

Sunt peste 150 de morţi şi ră- 
niți. 


TREISPREZECE AVIOA- 
NE CHINEZE DISTRUSE 


SCHANGHAI 10 (Rador). 
— Peste 50 de avioane ja 
poneze au bombardat în 
două rânduri aeroportul 


din capitala 
| vinciei Kuangsi, să 


În Camera americană s'a propus 


un plebiscit in 


W ASHINGINON, 11 (Rador). 
— Im ședința de azi a Camerei 
Reprezentanţilor a venit în dis- 
cuție moţiunea prin care se cerea 
imediata luare în discuție a a- 
medamentului la Constituţie pro- 
pus de deputatul Ludloro. 

Se ştie că debst amendament 


tetrtt 1 


D. ROOSEVELT 


prevede că peulru orice declara- - 


ție de răsboiu guvernul Statelor 
Unite trebuie să facă în preala- 
bil o consultare populară pe ca- 
lea unui plebiscit. 

Chiar în momentul când urma 
să înceapă discuția, preşedintele 
Camerei Reprezentanţilor s'a ri- 
dicat și a dat cetire unei scrisori 
a președintelui Roosevelt. 

n această scrisoare, d. Roose- 
velt se ridică cu tărie contra prin- 
cipiului care stă la baza amen- 
damentului Ludloro. 


caz de război 


Preşedintele avertizează Con- 
gresul că realizarea amendamen- 
tului ar paraliza pe orice preșe- 
dinte al Statelor Unite în exerci- 
tarea funcțiunilor sale privitoare 
la relațiile cu străinătatea. 

«Înţeleg prea bine — spune 
scrisoarea — că partizanii propu- 
nerii cred că ea ar putea contri- 
bui la apărarea Statelor Unite 
de un răsboiu. Sunt însă convins 
că această propunere ar avea e- 
fecte contrarii. Un asemenea a- 
mendament ar putea încuraja pe 
alții să creadă că pot viola nepe- 
depsiți drepturile Statelor Unite». 

n cele din urmă, Camera Re- 
prezentanților s'a pronunțat cu 
209 voturi contra 188 împotriva 
examinării amendamentului Lud- 
lor». 


4 


Şapte avi ] 
ud tn emir ete 


ăposti ; au 
fost distruse. Alte şase au 
fost dobor în cursul 


duelurilor aeriene, 


0 altă excadrilă japone- 


Iză a bombardat aerodro- 


mul Mauci 
vincia Kiangă 


CONFERINŢA LA TOKIO 


SHANGHAI, 11. — Agenţia Dornei 
este informată că mâine după amiază 
se va ţine prima conferință imperială 
din timpul domniei actualului Mikado. 

Conferința urmează să discute şi să 
aprobe hotăririle luate de consiliul 
de miniştri ținut azi după amiază cu 
privire la politica Japoniei în China. 

Generalul Tangcenci, fostul coman- 
dant şet al tuturor trupelor chineze 
din jurul Nankingului a fost demis 
din funcțiunile sale, Aceiaşi pedeap- 
să a fost aplicată gi altor doi gene- 
rali, 


Ei sunt acuzați de reaua organiza. 
re a retragerei dela Nanking. 

După calculele chineze . pierderile 
ecnomice suferite de ambele părţi be- 
ligerante în răsboiul chino-japonez în 
cursul primelor cinci luni, sunt eva- 
luate la suma de 20 miliarde dolari, 
din cari 6 miliarde reprezintă chel- 
tuelile militare japoneze şi 14 miliar- 
de pierderile chineze, (distrugerea 
fabricilor şi proprietăţilor imobiliare 
este evaluată la suma de 10 miliarde), 


[j 


HANGpEU 10 (Rador), — 
Generalul Tangcenci, fos- 
tul comandant şef al tutu 
ror trupelor chineze  dih 
jurul Nankingului a  fosi 
demis din funcțiunile sal 
Aceiaşi pedeapsă a fos a 
dar pata şi altor doi gene» 
rali, ! 

Ei sunt acuzaţi de reaua 
organizare a retragerii d& 
la Nanking. 8 a A | 


Demisia coloneiului Koc dela şefia 
irovtului naţional polon 


VARȘOVIA, 10. (Radio Universal — 
Lami seara a fost anunțată oficial de- 
misia colonelului Koc, şelul Frontului 
național al unității polone, 

Colonelul Koe, care a luat şefia miș- 


D. COL. KOCK 
cării naţionale în Polonia în luua Fe- 
bruarie anul trecul s'a văzul constrâns 
din primul moment al înfiinţării aces- 
tei organizații să demisioneze din: cau- 
za sănătăţii sale sdruncinale, 
Generalul Skywarezynki va îi pro- 


Fiul preşedintelui republicei 


'Argentina omorit întrun accident 
de avion 


BOENOS AIRES, i1 (Rador). — 
Rduard Justo, 
Republicei Argentine, şi opt înalţi 
of'țeri argentinieni cari îl insoţeau, 
au pierit într'o catastrofă de avion. 

Ei se înapoiau cu un âvion mili- 
tar dela ceremonia Punerii petrei 
fundamentale a podului internaţio- 
nâl care va lega Argentina şi Bra- 
zilia la punctul Paso de los Libres. 
Surprins de o cumplită furtună şi 
de o ploaie torențială, avionul “a 
prăbuşit şi a luat foc. 

Locul catastrofei este situat în a- 
propiere de satul urugua'an Ila- 


0 impunatoare maniiestatie 
italo-germană la Littoria 


ROMA. 10 (Rador). — O impună- 
toare manifestaţie italo.-germană s'a 
desfăşurat azi la Litoria, unde se 
aflau concentrați 30.000 de ţărani, 
reprezentând pe agricultorii din 
provincia creiată de fascism pe lo- 
curile ocupate odinioară de mlaşti- 
nile pontine. ş 

D. Darre, ministrul Agriculturii 


Reichului, cv.:....:5 de colegul său 
italian, d, Rossoni, a fost aclamat de 


un grup de 50.000 de ţărani, după 
care a vizitat localităţile Sabaudia 
şi Littoria, decorate cu drapele ita- 
liene şi germane. Miniştrii au asis- 


tat apoi la detilarea ţăranilor fiind 
călduros ovaţionaţi. 


Parastas 


pentru generai 


Azi dimineață la orele 11, s'a 
oficiat um parastas pentru pome- 
nirea mult regretatului general G. 


Fuehrul-cancelar va primi la orele Cantacuzino Grănicerul, la bise- 
11 pe reprezentanţii forțelor armatei, | Tica Sf. Nicolae Gorgani. 


mareşalul von Blomberg, amiralul 


D. Corneliu Zelea Codreanu 


Raeder şi generalul Goering, cari vor | /iind reținut în casă de o ușoară 
prezenta Fuehrerului urările armatei. | răceală, nu a putut participa, 


La orele 12 şi 15, d. Hitler va pri- 


mi în audiență solemnă pe membrii | ralului, d-nii ing. Gh. Cl 


Au fost prezenţi: familia gene- 
ime, pre- 


corpului diplomatic având în frunte | ședintele partidului Totul pentru 


pe decanul corpului, monseniorul Or= | Țară, d. 


senigo, nunțiul papal. 


adu Mironovici coman- 
dant al Bunei Vestiri, apoi d-nti: 


ul Cantacuzino 


dr. |. Cantacuzino, Al. Cantacu- 
zino, Bănică Dobre, inginer Ho- 
rodniceanu, Neagoe Flondor, ing. 
Virgil lonescu, ing. Smărănde- 
scu, inginer Jovin Caraș, Mugur, 
Arnăutu, avocat Antoniu, coman- 
dant ae Foti, Siminescu, avo- 
cal  Nisipeanu, Bogoiu, foarte 
mulți legionari şi un public nu- 
meros. 

Parastasul a fost oficiat de un 
sobor de preoți, în frunte cu pă- 
rintele Mihăilescu. 


Redactor-responsabil: 


cumbu, nu deParte de frontiera bra- 


fiul preşedintelui! ziliană, 


Găsirea şi transportarea cadavre- 


ilor carbonizate sa făcut cu foarte 


mare greutate, din cauză că dru- 
murile sunt complet desfundate în 
acea regiune, 

Preşedintele Justo făcuse drumul 
dela Buenos A:res până la Paso de 
los Libros cu acelaş avion. 


XR 
RIO DE JANIERO, 11 (Rador). — 
Cea mai adâncă consternare a cu 
prins populaţia Braziliei la aflarea 
grodznicei catastrofe de avion în 
care şi-a pierdut viața fiul preşe- 
dintelui Republicei Arygentine. 
Durerea este cu atât mai mare,cu 
cât ea vine după frumoasa mani- 
festare de înfrățire  argentino-bra- 
ziliană, care s'a desfăşurat ieri la 
Paso de Los Libres, 


babil succesorul colonelului Koc la 
şeifa mişcării naționaliste polone. i 
Generalul Stanislas  Skwarczynskâ 
care este un prieten apropiat al ma- 
reșalului Rydz-Smigly, s'a născut: la 
1888 şi şi-a făcut studiile la școala 
politechnică din Lwow. Incă de tâ+ 
năr a participat la organizaţiile clan 
destine care urmăreau independenţa 
Poloniei. Pe vremuri a aparținul pari 
tidului socialist polon şi în timpul 
răsboiului mondial a tăcut campania 
în rândurile legionarilor. El a luptat 
şi mai pe urmă, în timpul războlului 
dintre Polonia și bolșevic. 
De mai multe ori rănit, având stră- 
lucite 'state de serviciu militare, ga: 
neralul Skwarezynski este titularul te 
nor înalte decorațiuni militare și civile, 


In Portugalia 
e liniste 


LISABONA, 10 (Rador). 
— Im legătură cu svonurie 
le referitoare la descope= 
rirea unei încercări de ra 
voltă militară în Portuga= 
lia, ministerul de război 
publică un comunicat în 
care se spune între al- 
tele: 

Guvernul este de multă 
vreme în curent cu proieo 
tele anumitor cercuri cari 
la sfârşitui anului trecut 
voiau să speculeze refore 
ma militară în scopul de a 
deslănţui o campanie poli- 
tică împotriva regimului, 

Este evident că toate pro 
iectele care tindeau să 
creieze o opoziţie între ar- 
mată şi guvern erau osân= 
dite dela început unei în- 
frângeri definitive. 


Ungaria a fost invitată 

de italia să.și modiiica 

atitudinea față de Ro- 
mânia 


LONDRA 11 (Balcan-oriente); 
— Ziarul englez «limes» este 
informat de corespondentul său 
din Londra, că Ungaria ar fi 
fost invitată de lialia să-și mo- 
difice atitudinea şi sentimentele 
faţă de România. 


Ce urmăreşte politica 
Stateloi-uUnite in (China 


WASHINGTON, ii (Rador). = D. 
Cordell Hull, secretarul Departamen- 
tului de Stat, a prezentat pezedintelui 
Senatului un raport asupra numărului 
cetățenilor americani stabiliți în Chi- 
na şi asupra capitalurilor 'americane 
angajate În această ţară D. Hull su- 
bliniază imporianța trupelor america- 
ne care au garnizoană în China pen- 
tru a garanta securitatea cetăţenilor 
şi a proprietăţilor americane. 

In scrisoare care însoţeşte raportul, 
d. Hull scrie între altele: 

«Dar politica americană în 
China urmăreşte, dincolo de a-| 
părarea simplelor interese ma- 
teriale şi a vieţii cetățenilor a- 
mericani, salvarea principiilor 
de ordine în relațiile internaţio- 
nale.» | 

In altă scrisoare, adresată vi- 


ce-preşedintelui 
cretarul 
Stat scrie: 


«Statele Unite au cel mai ma- 
re interes de a menţine, prin 
mijloace pacifice, o influenţă 
menită să apere şi să întărească 
principiile de ordine. Acest in- 
teres nu este în funcțiune numai 
de volumul comerțulni sau al 
plasamentelor americane în Chi 
na ci el merge mai deparie de- 
cât apărarea supușilor ameri- 
cani stabiliți în China». 

Aceste scrisori ale d-lui Hull consti- 
tuie răspunsul la rezoluţia propusă de 
senatorul Mac Reynolds, prin care se 
cere retragerea forţelor americane din 
China pentru a se evita un conflict 
intre Statele Unite şi Japonia. 


Senatului, se- 
Departamentului de 


V. Oianiuc-Stere