BunaVestire_1938_03-1670612721__pages63-68

ANUL II. — No. 310 


ZIAR LIBER 


IPEE 
Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Evreii din Ardea! 


Probiema evreiască este una şi aceiaşi oriunde sar găsi jidovii. Ei 
nu-şi schimbă năravul. Şi pentrucă nu pot şi pentrucă nu vreau să şi-l 
schimbe. 

In România, evreii din diferite regiuni, s'ar părea, trebuese priviţi 
—- şi judecaţi — tot sub atâtea laturi câte regiuni sunt. 

Există o deosebire mare între jidoyul din Moldova şi între iuftul 
din Ardeal. 

Am întâlnit chiar mulţi naivi cari s'au apucat să delimiteze aceste 
poziţii cari — pentru ei, evident — păreau deosebite fundamental. 

Şi anume: jidovul din Ardeal nu face 6 politică semită, nici una 
obişnuită, nici una sionistă. In general, el este afiliat politicii maghiare, 
membru al asociaţiilor ungurești, vorbeşte maghiar şi pare perfect în- 
cadrat în «stilul de pusta». 

Şi-atunei, câţiva publicişti şi gazetari ardeleni — de bună credinţă 
uneori — S'au apucat să administreze o violentă leeţie de morală acestui 
interesat tip de evreu. n 

Şi si-au pus, firese, întrebarea: Cum se poate că un evreu din Ar- 
deal, de bine de rău, cetăţean român, în loc să se acomodeze nouilor 
stări de lucruri, continuă să practice politica trecutului? 

Şi altă întrebare: Cum se face că acest evreu care, nevoind să fie 
român, face politică maghiară în loc să facă una firească, jidovească 
de pildă? 

dJidan nu vrea să fie. Român deasemenea. Dece face pe maghiarul 
tocmai el, evreul, nemaghiar deci, în cadrul Statului român care-l adă- 
poseşte ? 

Plecând dela aceste întrebări, anumiţi publicişti ardeleni au crezut 
că aduc o lumină în discuţia acestei probleme, cerând o precizare de a- 
titudine din partea evreilor şi, totdeodată, o încadrare a lor sau în rea- 
lităţile româneşti sau în tiparele lor firești, jidoveşti. 

Oamenii — de bună credință, poate — judecau sub imperiul apa- 
renţelor. 

Pentrucă, iată, afirmăm sus şi tare: Evreii din Ardeal practică o 
politică iudaică foarte «cuşer», 

Ei nu mergeau cu axa partidului maghiar. Mai precis spus, această 
axă nu era esenţială în mânevra lor. Ci numai o latură accesorie, de 
camuflaj, un sistem de derută. Deci, o politică de acoperire a adevăra- 
telor intenţiuni judaice. 

Evreii din Ardeal nu activează în ungurism, ci joacă pe carta ma-' 
ghiară. E vorba de o sinolă tactică. Pentrucă ei s'au alăturat compar- 
timentelor revanşarde şi revizioniste — în ce priveşte activitatea poli- 
tică — ale partidului maghiar, iar în literatură şi în artă şi-au urmat 
curentele lor de desagregare morală şi de zdruncinare a temeliilor na- 
ționale. 

N'au făcut, deci, cum sar părea la prima aruncătură de ochi, o poli- 
tică ungurească motorizată de marea lor iubire faţă de revendicările 
mâghiare. Ci au sceondat, au ajutat, au amplificat un focar pr.mejdios în 
sânul românismului..Cu alte cuvinte, Evreii au rămas pe poziția lor 
antiromânească, 

O luptă directă nu puteau duce, pentrucă lupta aceasta prezenta un 
complex de riscuri şi cerea mult curaj. Pedealtă parte, sistemul acesta 
de acţiune directă avea desavantajul că ar fi fost descoperit şi paralizat 
lu prima afişare. 

Or evreul este prea şmecher — expresia de inteligent nu i se cuvine 
— ca să nu-şi dea seama de această realitate. 

Şi iată-l: mare antreprenor al revizionismului, iată-l: mare cântăreţ 
al nostalgiilor de pustă maghiară şi tot atât de abil regisor al politicii 
de revanșă. 

Redacţiile gazetelor «evreo-maghiare» — termenul raportat la reali- 
tatea nudă este împropriu — sunt tot atâtea focare anti-românești şi tot 
atâtea centre de activitate antinaţională şi antiereştină. 

Cercetaţi îndeaproape, mulţi dintre toreadorii ungurismului din Ar- 
deal sunt oameni cu fişe în regulă şi cu tot atât de elocvente caziere 
depe vremea lui Bela Khun. Să nu se facă, deci, greşala unei interpre- 
tări obtuze în ce priveşte politica evreiască din Ardeal şi să nu se trea- 
că uşor cu vederea peste anumite primejdii. 

Cine-şi închipuie că un evreu poate fi bun maghiar, bun Român, sau 
altceva decât evreu, este sau un mare naiv sau un puscă'n lună cari 
trece liniștiți, fumându-şi ţigara, pe lângă masea cu muniții. 

VALERIU CARDU 


Oraş fără grădini 


De obiceiu orașul nu este altceva de- , nu poți circula pe bul, Brătianu), casele 
cât satul întrun stadiu superior de sunt înghesuite şi în stil iudaic, iar 


voluție. Oricât de transfigurat, oraşul | grădinile au dispărut odată cu ogrăzile 
păstrează caracteristicile esenţiale pe ca- | frumoase care au făcut loc block-haus. 
re le-a avut în prima sa înfăţişare, adi- | urilor. 

că pe vremea când nu era decât un| Ce-au mai păstrat Bucureștii din ce- 
simplu sat, deoarece planul general, con | aveau altădată românesc? Nimic! Boilă 
cepția caselor, aşezarea geografică a in- șşimbrăcată țipător ca o parvenită, ca- 
stituților principale, curțile, etc., sunt pitala țării se simte pivot — parvenită 
produsul unui fel de a gândi şi a trăi | fiind — în ansamblul vieții româneşti, 
specific poporului respectiv, Străină şi nehigienică, aşezarea urba- 

Așa se explică înfățișarea oraşelor | nă cea mai de frunte a noastră se cere 
germane, elvețiene, franceze şi italiene, | reaşezată în rosturi fireşti, cu înfăți. 
adânc înfipte în tradiția şi concepția | şare cuviincioasă și potrivită nevoilor 
de viață a celor care le-au dat naştere, | ei câmpeneşti, 

Și se poate urmări uşor evoluția nor- 
mală dela sat la fârg şi dela târa la 
oraș. 

In bună măsură se poate observa a- 
celaş fenomen şi la oraşele româneşti 
mai cu seamă la acelea care mărginesc 
panta de Sud a Carpaţilor, Ta. Jiu, R, 
Vâlcea, Curtea de Argeș, Piteşti, Târ- 
goviște, Ploeşti, Buzău, etc. se încadrea- 
ză perfect în sistema generală şin linia 
caracteristică a satelor noastre de mun- 
fe. Aici nu se face un salt uriaş și ne. 
firesc între sat şi oraş. 

Nu acelaș lucru îl putem spune des- 
pre Bucureşti, Oraș de câmp, în plin 
Bărăgan, se deosebește fundamental de 
satele din jur, Trebue să remarcăm 
însă că schimbarea la față este de dată 
foarte recentă, 

Care sunt caracteristicile așezărilor 
românești de câmp? 

In primul rând strada — ulița — es- 
le largă şi curbă pentru a nu se lăsa 
măturată de Crivăj; apoi casele sunt 
bine distanțate, cu ogrăzi largi și îm- 
podobite cu pomi şi arbori în aşa mă. 
sură încât, dela distanță, satul face im- 
presia unei păduri. 

Ce au păstrat Bucureştii din toate a- 
cestea? Nimic, Străzile şi bulevardele 
poui sunt tăiate în linie dreaptă (Iarna 


Virgil Popescu 


, 


Soarta aviatorilor cari sboară iarna, 
fără radio la bord şi fără instrumen- 
te pentru sborul fără vizibilitate ex- 
terioară, nu este din cele mai fericite, 
Ea atârnă în așa de mare măsură de 
vreme, încât pilotul nu poate nicioda- 
tă şti cu preciziune, la un drum lung 
dacă va ajunge fără escale forţate 
până la capătul drumului. 

Eri am decolat din Rangsdorf — a- 
erodromul de sport al Berlinului, — 
cu destinaţia Breslau, pentru îndepli- 
nirea formalităţilor de vamă; şi de 
acolo mai departe spre Cernăuţi. A- 
vionul Biicker-Jungmann, prevăzut cu 
un rezervor suplimentar, care îmi în- 
gădue un sbor de 1300 km. fără opri- 
Te, m'ar fi putut duce chiar mai de- 
parte, dacă ași fi cunoscut şi 
timpului din Românir 


starea 


Taxa poştală plătită în numărar, | 
conform aprobării No. 23364/958 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, 


Administraţia: 


N 


: Piczo ZI 
> Free a La Yi 


TELEFOANE | 


Noapte nâpolitană 


Direcţia, Redacţia . , „ 4.84.54 
Administrația . . . e a 485,82 
Tipografia |, 


6 pagini 3 Lei 


- API Wii 


Strateg în Baleare.—$ef da Stat Major. ela în Canare! 


Azauna nu are somnul liniştit din 
cauza şcolii militare dela Saratossa 
unde Franco instrueşte în legea o- 
noarti, a Jertfei şi a patriei, 720 de 
viitori ofiţeri. 

Franco atlă in manevre că şeoa- 
la şi-a încheiat viaţa. Doi ani de 
zile el refuză orice comandament, 

In 1932. Azana îl trimite în Ba- 
leare, spre a fi cât ma: izolat de 
Spania, deoarece devenise prea po- 
pu'ar. Franco experimenta astfel 
faimosul procedeu al «congelărilor» 
prin care ofiţerii distinși de Direc- 
toratul lui Primo de Rivera, erau 
deblocaţi în situaţiuni cât mai peri- 
ferice. 

In 1933, «Acţiunea populară» îi 
propune să candideze pe listele lor 
la Madrid, dar Franco refuză net, 
El era preocupat de tema strategică 

a debarcării în Malorea, unde-şi a- 
ei seviul. Peninsula fierbe sub 
iasca diseursurilor lui Prieto şi 
Largo Caballero. Dar Franco îşi) 
organizează Malorea făcând-o inox. 
pugnabilă: el era strateg militar 
doar, nu om Politie încă. 


In 1934 radio Barcelona pro” 
elamă  republiea independentă a 
Catalonei  răsvrătite odată cu mi- 


|nierii Asturiei. Panica este furibun- 
dă. 


STARPIREA REVOLYEI 
: DIN ASTURII 

Generalul Franco iusă din pasivi- 
tate, şi cu ochiul sivur văzând des- 
tinul naţiunii, se prezintă cu tran- 
cheţe lui specifică ministrului de 
război, Diego Hidalgo: 

— Am nevoe de d-ta. 

— Sânt la ordinele dvs. răspunse 
Franco. 

Din biroul lui, Franco a făcut la- 
boraiorul bătălie; contra revoluţiei 
din Asturia, deşi se ştia înconjurat 
de un stat major franemason! 

La 12 Octombrie ale anului, vesti- 
tele lui batalioane de Legionari şi 
Regulares. conduse de lt. colonelul 


Cutrecrând _văzduiul 
Un avion nou Biecke:-Stuieat 


de prof. GEORGE ŢINTA 


Vremea era uubivasă. Buletinul me- 
eorologic german, dat pentru Polo- 
nia numai în linii mari, anunţa nori 
jos şi ploae între Cracovia și Lem- 
berg. Ajuns cu bine până în dreptul 
ultimului aeroport german înaintea 
graniței poloneze — Glewiiz, — am 
trecut în Polonia. Regiunea Katowicze 
era acoperită de pâclă, micşorându-mi 
considerabil vedera nu numai înainte, 
dar şi în jos, Din ce în ce pâcla se 
ingroşa, obligându-mă să cobor până 
sub o sută de metri, printre coline. 
Curând nu mai pot vedea aproape ni- 
mic, deşi sbor cu capul complet afară. 
Ca să nu risc prea mult avionul, sin- 
gura soluţie este: întoarcerea. O fac 
cu mare regret, deoarece sunt numai 
la 30 km. depărtare de aeroportul 


y. Y. Marşul Naţionalismuiui Spaalo! 
tiran Co O 


Yaguă cucerese Gijon şi Oviedo şi 
stârpese revolta comunistă de 15 zile 
intronată. 

Gil Robles ia ministerul de răz- 
boi, în 1935 şi convoacă într'o conte- 


rinţă de 5 ore pe generalii: Caba- 


nellas, Villabrille; Goded, Riqueline, 
Franco, ele. earesânt constituiți 
în Stat Major. 

Armata este: reorganizată, Otfiţe- 
rii «congelaţi» sânt distinşi cu ono- 
rurile fireşti. 


FRONTUL POPULAR 


Dar regimul acesta de diseiplină 
şi lucru nu trăeşte mult — la 19 De- 
cembrie 1933 cade. 

Frontul popular sa realizat după 
indicaţiile primite dela Moscova de 
Secţia iberică a partidului comunist 
internaţional, 

Alegerile din 16 Februarie 1936 în 
tronează regimul Frontului popular. 

Franco chiamă chiar în nvaptea 
aceia când Frontul Popular îşi des. 
cărea toată turbarea în manitesta- 
țiuni violente de stradă, pe genera- 
lul Pazas, seful gărzii civile, pre- 
venindu-l că se va întâmpla excese 
populare. Prevederile lui Franco se 
împlinese. 

Frontul popular ştie însă să se 
răzbune. Franco era prea cutezător 
şi inoportuna regimul. 


IN CANARE 


Urmează decretul care trimite pe 
generalul Goded în Baleare şi pe 
Franco în Canare. Inainte de a ple- 
ca Franco, mai avertizează odată pe 
Zamora şi pe Azana, de primejdia 
comunistă. Preşedintele Republicei 
surâde naiv. Primul ministru e 
prea sigur de sine ca să ia în sea- 
mă, Totdeodată Franco are între- 
vederi cu generalul Mola şi Varela 
şi cu Jose Antonio Primo de Ri- 
viera setul «Falangei spaniole». ul- 
timul încredinţându-i numele oame. 
nilor de încredere. Franco pleacă 


Cracovia. Aterisez normal la Glei- 
witz. 

Nici azi dimineaţă nu pot pleca mai 
departe, din princina timpului rău. 
Şi iată-mă liber, în așteptarea buleti- 
nului meteorologic următor, să scriu 
câteva rânduri pentru cititorii Bunei 
Vestiri. 

Multe lucruri interesante — și în 
domenii tehnice destul de variate — 
am avut norocul să văd în călătoria 
aceasta. Voiu da preferință domeniu- 
lui aeronautic, începând povestirea 
cu cel mai nou avion de sport german, 
pe care am avut prilejul să-l pilotez 
în Berlin: Biicker-<Student>. 

In momentul de față, în care sborul 
este atât de răspândit şi în care se re- 
cunoaşte unanim nevoia — pentru 
scopuri de apărare naţională — ca el 
să se răspândească din ce, în ce mai 
mult, o problemă însemnată este ace- 
ea a eftinirii prețului nu numai al a- 
vionului însuşi, dar şi al cheltuelilor 
de întreţinere; fără ca totuşi pilota- 
jul să se simplifice atât de mult, în- 
cât la trecerea de pe un avion eftin 


după ce le indică pe Yaguă pentru 
legătură, în Canare de unde urmă- 
reşte precipitându-se tragedia spa- 
niolă. 

Manifestaţii antimilitariste: la !4 
Aprilie, zi de âniversăre a procla- 
mării Republicei, armata, pe când 
defila, a lost insultată, huiduită. 

La Santa Cruz de Tenerif Franco 
îşi dă seamă că se află într'o nouă 
insulă Elba. Din ciclul lui afectat 
de deblocarea ofițerilor de valoare 
şi reintegrarea celor compromișşi, 
scrie ministrului de războiu, un nou 
avertismeni. 

«pot să vă afirm că sentimentut 
de justiţie care domneşte în cadre- 
le armatei este aşa de profund, :u. 
cât orice măsură de coreeţiune ar 
produce electe violente şi că aceas- 
tă colectivitate ar reacţiona cu vi- 
goare dacă ea gar simţi la discre- 
ţia calomniei şi a denunțului ano- 
nim», 

Alcala Zamora tusese înlocuit cu 
Manuel Azana. 

Generalul Franco este atacat vio- 


lent în ziare, care-l indică drept 


un element primejdios. 
INCEP ATENTATELE 


Marxiştii încearcă atentate, odată 
la Laguna, altădată Ja Villa de U- 
rotova în noaptea de 13 Iulie 19%, 
dar Franco era pregătit, 

— «Sânt doi ani de când Moscova 
m'a condamnat la moarte». 

Ultimului atentat eşuat i-a urmat 
peste trei zile declanşarea contra- 
revoluţiei naţionaliste, căci dela 16 
Februarie 1936, când a ieşit în ale- 
geri Frontul popular, Spania intra- 
se deja în revoluţia comunistă, 

Marocul îşi aştepta pe <Micul lui 
comandant». 

lon Bă'- 


de turism aerian pe un avion de răz- 
boiu să prezinte prea mari greutăţi, 
Această condițiune implică două ne- 
cesități: 1) iuțeala să se apropie de 
200 km, pe oră; şi 2) avionul să poată 
executa evoluții acrobatice. 

Avionul  Biicker-Student răspunde 
ambelor cerinţe. Consumul lui de ben- 
zină, pentru o sută de kilometri pe 
timp liniştit, este numai de 75 litri, 
adică mai puţin decât al celor mai 
multe automobile mici. luţeala maxi- 
mă a avionului este totuşi de 175 km. 
pe oră. Deşi este destinat numai tu- 
rismului aerian, poate executa întrea- 
ga gamă de acrobație, chiar cu doi 
inşi la bord. 

Performanţele avionului sunt cele 
normale, îngăduind o decolare lesni- 
cioasă şi scurtă, o urcare rapidă, o 
iuțeală de drum de 160 km. pe oră şi 
o înălțime maximă de 4800 metri. 

Invitat de constructorul «<Student»- 
ului, d. Clement Biicker — el însuși 
un vechiu sburător — să fac un sbor 
cu noul său avion (din care a cons- 


(Continuare în pag. 2-a) 


Comune urbane 


Duminică 13 Martie 1928 


A VESTIRE 


DE LYDIA Ji DOCTIINA ROMANEAJCA 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
Biti SIELEPRE PRI 
Cont CEC. Nr. 1256 ABONAMENTE; 
1 an Lei 700 ian Lei 500 
6 luni >» 350 Comune rurale 6 luni » 250 
3 luni > 175 3 luni > 125 


Planificarea 


economiei româneşti 


Noul regim, concomitent cu primăvara, a răscolit multe probleme şi 
a trezit multe nădejdi în ţară. Orice lector de gazetă, dacă ar fi să ur- 
mărim numai această expresie a gândului colectiv, îşi dă seama 
de procesul stenie după importanţa problemelor atacâte şi, mai ales, 
după optimismul soluţiilor prezentate. 

Astfel, în afară de problema agriculturii noastre, care va rămâne de 
acum, multă vreme, o problemă a economiei româneşti, se discută eu 
mult interes problema planificării economice. In toate lagărele vechilor 
partide se serie despre necesitatea organizării şi dirijării economiei na- 
tionale după un plan, conceput pentru o perioadă mai lungă de timp. La 
această convingere au ajuns şi foştii liberali, a căror aptitudine de con- 
vertire... formală provoacă, de la p vreme, nedumerirea multora. 

Pasiunea ardentă a nouilor convertiți depăşeşte uneori aşteptările şi 
pe drept cuvânt, bănuieli. lată de pildă cum crede oficiosul liberal 
plan 


nasc, 
că sc poate asigura succesul unei planificări: «Dar pentru ca un 
economie naţional să aibă puterea de aplicare, trebuie să rezulte din 
consensul tuturor factorilor interesaţi în viaţa economică, Acceptarea de 
către toate categoriile producătoare şi determinarea unei mistice noui-(!) 
în executarea lui, sunt iarăş condițiuni esenţiale», 

Exclamaţia şi sublinierea din citat ne aparţin pentru că ne-a 
sionat acest apel la m.sticism întrun oficios foarte pozitivist şi cireum- 
spect. Prinurmare, pasiunea foştilor liberalişti merge până la adorarea 
metodei, pe care au denunţat-o ca periculoasă şi stearpă, atâta vreme cât 
v aplicau, cu succes. altii. 

De unde toiuş rapida convertire liberală? Ştim că ceace a caracteri- 
zat, multă vreme, politica economică a partidului liberal a fost inter- 
veriționismul, adică amestecul statului în viaţa economică după împre- 
jurări, inspiraţie momentană şi interese de partid. Deşi există o contra- 
dicţie vădită între liberalism şi intervenţionism (mai ales cel practicat Ia 
noi), totuş n'a fost guvern liberal, care să nu îi operat pe aceste două 
scene: liberalism pentru Europa, intervenţion:sm pentru... partid. (Cum 
guvernul întrunia totdeauna majorităţi sdrobitoare, se poate spune că 
intervenţionismul a fost tot timpul pentru ţară). 

Astăzi, liberalii au evoluat: vor organizarea intervenţiei după un 
plan naţional, de durată, acceptat liber de categoriile producătorilor - şi 
executat într'un elan mistice unanim. 

Aci vrem să atragem atenţia celor bine intenţionaţi asupra realită- 
ților noastre. Planificarea nu urmăreşte numai impunerea unui ritm 
economiei ţării, nu urmăreştă numai potenţarea productivităţii acestei 
economii, ci şi stabilirea unui echilibru interior între factorii de produce 
ție. Şi încă un amănunt: plenificarea nu implică menţinerea statului-quo 
al raportului de forţe, al structurii economice naţionale. Planificarea re 
prezintă o vastă experienţă cu un câmp întins de aplicaţiune. 

Ce ar voi liberalii, ce îi preocupă pe dumnealor în pragul acestei mari 
întreprinderi naționale? Să se consulte toate categoriile de producători— 


impre- 


' dacă sunt organizate şi îu măsura organizării lor —, şi să se pornească 


de la datele actuale, consfinţindu-se adică poziţiile cucerite. 

Este precum se vede, întreagă această agitaţie... națională a liberali: 
lor, tot o luptă pntru partid, pentru istoricul partid aşezat atât de bine 
în economia ţări. ținându-o înainte cu vorba, liberalii îşi arată condi 
ţiile, în cari ţara ar putea accepta un plan de organizare a economiei ro: 
mâneşti. 


ALEXANDRU CONSTANT 


Tara 


Horbote-au suflat pe zări de miere 
Mânăstiri de crin şi de topaz, 
ctitorile din săgeată de viteaz 

sau din coapsă zidărită de muiere. 
Zboruri trec peste hotare-ardeleneşti, 
dar în aer încă aue departe 

troznet spari pe osia cu moarte 3 
care-a frânt ciolanele moţeşti. 


Sub sloduni, în măgura bătrână, 
doarme un vlădică scris în jeț. 

lei un bulgăre şi nu ai lut în mână, 
dar crăiască frunle de județ. 


Peste iezăre cu funduri de vioară, 
peste yresii, peste zale de bicaz, 
Soarenalt descalecă pe țară 
țuguindu-şi cuşma lui de cneaz. 
Chiote albastre de pundur 

apele dau buznan dimineli 

cu spinări sbârlite de mistreți 

şi lichide vulpi de aur pur. 


+ 
Primăvara Țării berze plouă, 
sue rai pe un picior de plai . 
ca să vină heruvbimi să-şi moaiem rouă 
nufărul călcâiului bălai. 


Visul, de la munte, pe'nserate, 

lin pogoară pe o plută de alean.., 
Carul-Mare geme nestemale 

peste Țară scârțâind mărgean. 
Râpele se năpustesc spre ceruri 

ca sănghaje pajurile 'n dinţi. 
Noaptea, beznele din peştere cu sfinți 
ies să scuipe 'n slavă giuvaerurie,, 


Țară, cântec, îureș şi colindă, 
românească, dragă, zâmbitoare. 

Suni un ciob din uriaşa ta oglindă 
rotitoare 'm vijelii de soare. 

Ce luceafăr mi-ai turnat în mâini rubine 
să te fac baladă? Ce bour 

te-a pierdul, din basm moldav, în mine: 
sprintenă copită de azur? 

Căror zări le-ai spus să mă sărute? 
căror bistrițe să fiarbă 'n trupul meu, 

de te-am pus pe viersuri şi lăute 

şi te port sub coastă, curcubeu? 


RADU GYR - 


-“. 


iserică de 


Umilă ori înaltă, din rugă eşti zidită, 
Te cresc țăranii simpli în inimă de veac. 
Povestea ta e sfântă, legendă împletită 
Din dania de sutleţ a neamului sărac, 


In strana ta, cucernic, au răsunat tropare 
Şi-au înălțat plugarii făclie de tăcere. 

l-ai învățat Scriptura cu Sfânta Ingropare 

Şi le-ai sădit în gânduri nădejdi de Inviere. 


Viaţa satului, curată, precum abecedarul 
Şi-a odrăslit tot visul sub zidurile Tale. 
Aci-şi cuminecasă, în clopote, amararul 

Şi-şi izvodiră moșii, prin negură, o cale 


Ei n'au murit. Trăesc în visul lor, cu toţii.. 

Se 'ntoarce din morminte făptura lor de rană. 
Şi cântă din ceasloave, în rând cu strănepoții, 
Dumineca şi'n sărbători, frumos, din strană., 


In satul ăsta simplu mi-au adormit toţi bunii 
Aici îşi plugăriră viața fără carte. 

ţi văd crescută Crucea peste argintul lumii, 
Biserică străbumă, din satul de departe... 


DINU ROSMARIN 


GABRIELE D'ANNUNZIO : arena sportivă a fost camera depu- 


taților din Paris, 

Primit la tribună cu strigăte ironice 
de «Heil Hitler>, d. Flandin a potolit 
apele numai cu un gest. D. Chautemps 
a căzut knock-out, spune CANDIDE, 


La moarlea marelui soldal-poei al 
Italiei, a semnat un articol de îru- 
moasă gratiludine, Rober Doră, prin 
„desuis parlout”. 

„Prin iceunditatea sa, prin diver- 
sitatea inspiraţiei sale, prin geniul său 
verbal, prin imporianța vie;ii lui pu- 
blice, d'Annunzio reamintește pe Hu- 
go. Dar cit îi este de superior prin 
cultura, gustul, distineţia, prin mag- 
mificenţa calităților şi delecie.or sa e, 
prin ict-ligenţa poii-ă prin pario- 
lismul său fără alajul ideilor î:m;e, 
prin dragusiea sa de g.orie atevăra'ă, 
prin felul în care s'a lega! de pământ 
şi morţii lui; însfârşit, prin voinţa lui 
de a liăi periculos şi de a practica, 
în ciuda aparenţeler, un asceii:m care 
îl „transhiman zează”, Fericilă  ţuiă 
capabilă de a produce un om aşa de 
exiraordinar!” 


iar d, Reynaud a trebuit să 
«touche», 

Vorbind despre guvernarea sa, în- 
tre altele d. Flandin a spus: cAm fă- 
cut două acte... Am menţinut un con- 
tingent sub drapel şi am prelungit cu 
şase luni durata serviciului militar, 
Şi atunci extrema stângă unu prea 
mi-a dat mare ajutor. In afară, m'am 
înțeles imedial cu Anglia și Italia. Re- 
zuwltatul a fost înţelegerea dela Stres- 
sa. Aş dori ca în preajma 


strige 


reacțiuni asemănătoare», 


Rândur |: acestea omagial: gen:ru 
un scritor italian, supraestimai lui Hu- 
go, din parlea unui francez, învede- 
rează că geniul lui d'Annunzio este 
mare şi permaneni, 


JIDANII INVADEAZA 
SPANIA GUVERNAMEN- 
TALA 


O telegramă din Sevila comunică: 

Jidanca Gina Medem a publicat la 
Barcelona intitulată  «<Jidanii comba- 
tanți şi liberatori> şi în care vorbeşte de 
voluntarii jidani în zona marxistă spa» 
niolă. 

Organizația sionistă internațională 
ajută in deosebi pe guvernamentali. 

In Belgia, jidanii Piet şi Emil Anker- 
maân recrulează voluntari. Astfel  Spa- 
nia guvernamentală a devenit un nou 
pământ promis. 


D. FLANDIN 


a avut prilejul Sâmbăta trecută să 
dueleze cu d. Reynaud şi să boxeze 


cu d. Camille Chautemps, Bineinţeles| yu succes desăvârşit obține în fie- 
disputele au fost numai oratorice, iar |care seară la teatrul Modern din sir- 


La... .—— 
Mâine 


mai este Franța de altădată... 


Festival la Alhambra 


Duminică 13 Martie orele '11 di- 
mineața va avea loc un grandios 
festiva! la teatrul Alhambra cu con- 
cursul întregului ansamblu dela tea- 
tru! Alhambra precum şi a d-nelor 
Mia Braia, Jeana Doljan şi d-nii 
Pctre Alexandru, Traian Florescu, 
George Dianu şi al ateneului popu- 
lar „România Mare”. Biletele la 
cassa teatrului. 

———k—=>—— 


Teatrul Modern 


N a a ea 


SAMBATA 12 MARTIE 


. îi 
inaugurăm 


SUNA VESTIRE 


literară, culturală, artistică 
cu rubrici documentate şi complecie as mira tuturor 
manifestărilor zi P z Ni 


LITERARE, MUZICALE, PLASTICE, TEATRALE 
CINEMATOGRAFICE, RA DIOFONICE ŞI SPORTIVE 


BUNA ViST:RE 


literară, culturală, artistică 
va fi chipul viu al spiritualităţii româneşti 


| Romantismul lui Enescu își are 
li 


ţa (sau cataliza cum îi 
Blaga înțelegând doar g echivalen- 


Cronica muzicală 


Fără a avea pretenția de a emite 
axiome am putea spune că se u.s- 
ting în muzica românească actuală 
trei atitudini: 

7) Romantismul vast-polifonic a 
lui Eneseu; 2) Neoclasicismul este- 
tic a lui Jora şi 3) Folelorismul 
bizantinizant a lui Sabin Drăgoi. 


obârşia (ca şi a lui Eminescu) în 
romantismul german. Temperamen 
tul său liric prin excelență și-a gă- 
sit mediul prielnic în cei trei mari 
romantici germani: Beethoven, 
Wagner şi Brahms. Sentimentul 
grandiosului, al destinului, al dra 
|lmei umane, expresia personalității 
Imative nu puteau să apară în me- 
losul nostru cult decât sub influen- 

spune d. 


ță de reacțiuni spirituale) muzicii 
romantice. 

Romantismul acesta a lui Enescu 
este însă cu totul altceva în esența 
lui decât acel al germanilor. E mai 
mult liric decât dramatic, mai mult 
transparent (în orchestrația operei 


lui, Oedip se vede bine) decât cețos, | 


involburat. Am spune mai echili- 
brat. Este o atmosferă pur lirică, 
(mu dramatică cum e la germani) 
solară, apolinică. Deosebirea acea- 
sta între liric și dramatic este e- 
sențială pentru înțelegerea roman 
tismului lui Enescu. 

Mihai Jora are alt temperameni, 
E lucid, intelectual, ascuțit spirit 
d+ observaţie și simt al comicului. 
Evident asemenea predispoziții îl 
mânau către o artă a sonorilății, la 
jocul disonanțelor, al neprevăzutu- 
lui. Orchestra mimează, descrie, co- 
mentează (cum am zice pe sub mus- 


tață) impresiile autorului. Punctul | re muzicală, o anumită viziune se 
central la Jora nu este sentimeniul | găsesc îmbinate sub zodia destinu- 


(ca la Enescu) cât ideia. Muzica sa 
oa fi mai mult psihologică decât 
metațizică (Enescu). 

Nici g mirare deci de afinitățile 
sale cu Roger. şi Strawinsky. Spre 
deosebire de aceştia (Strawinsky, 
cel dinainle de Persephona e gro- 
fese, tehnic; Roger, uscat, țeavăn), 
Jora e suplu și vesel; am spune că 
e liric gândindu-ne la acel suav e- 
lement cantabil de care abundă o" 
pera sa (nu wroim să spunem ză 
Jora nu re şi Imeruri de sentiment 
dar nu acestea îl reprezintă) chiar 
în mijlocul celei mai uluiloare di- 
sonanțe. (Pare paradoxal, dar aşa e), 

Sabin Drăgoi a căutat în folelor 
esențialul muzicii româneşti. Moti- 
vul popular este adaptat iehnicei 
instrumentale, care la rândul ei se 
adaptă motivului. A vorbi de mu- 
zica lui Drăgoi este a vorbi în pri- 
mul rând de forța de expresie şi 
perspectivă a ' simbolului muzical 
popular. Este a vorbi apoi de sen- 
zul spiritual şi religios (nu ecle- 
ziastic) al acestei muzici. Melodia, 
armonia statică, procesuală şi ma- 


| gică a acestei muzici (precum şi 


prin tendințele tematicii colindului 
atât de utilizat de el) tinde (cum 
spuneam mai sus) către un anumit 
bizanlinism. 

Rezumând, vedem că Drăgoi re- 
prezintă senzul religios al etosului 
românese, Enescu cel liric şi Jora 
ce] laic-umoristic. 

Aceste specificități au totuşi un. 
loc geometrie comun, care ar fi 
tocmai definirea stilului românese 
ca atare şi în care o anumită trăi- 


tată) a muzicienilor noștri. După 
cele ce am văzut putem afirma că 
clasificare nu înseamnă definire. 
De aceia să nu se supere Paul Con- 
stantinescu dacă îl vom aşeza lân” 
gă Jora şi nici |. Mureşianu, lângă 
Drăgoi. Aceasia se cheamă şcoală 
și şcoală înseamnă creare de tra: 
diție. 

Cu prilejul audiţiei radiofonice 
de Marţi, am putut asculta Fante- 
zia pentru pian şi orchestră şi Sim- 
fonieta lui P. C. Am relevai în 
multe rânduri calitățile excepțio: 
male ule acestui tânăr muzicant. 
Am vorbit despre ştiinţa lui, des- 
pre verva şi frumosul lui orches- 
tral. l-am reproşa Fanteziei o oa- 
recare răceală, o lipsă de sentiment, 
de lirism. E ceva prea compus, prea 
«savant». Şi apoi toate acele diso- 
manțe! In schimb Simfonieta, aşa 
minoră cum e (de ce atâta modes- 
tie, simfonietă, sonatină, etc.?) e 
mult mai interesantă. Am fi dori- 
t-o mai epică, mai amplă. Atunci 
ar fi fost e drepi «Simfonie», şi de: 
sigur n'ar fi fost rea nici aşa. 

Cât privește suitele lui Mureşia- 
nu, nu-l putem decât felicita pen- 


«aranjamente». Artistul dacă cau- 
tă folclorul, trebue să fugă de fol- 
clorism. 


1. P. 


va apare un volum de «Elegii» al 
d-lui Constantin Virgil Gheorghiu. 
Volumul va fi editat de «Cugeta- 
rea» sau în colecţia «Bilete de pa- 
pagal». 


Adevăruri simpie 

despre poezie este un articol sem 
nat de d, prof. Radu Gyr în nr.3 
ai exceleniei reviste <Universul li- 
terar». 

In câteva rânduri pe care le-am 
scris despre ultimul său volum de 
poeme «Cununi useate», spuneam că 
Radu Gyr a luptat pentru poezie, 
impunându-i virtutea, 

Pentru o lămurire în plus cităm 
câteva rânduri din amintitul arti- 
col: 

«Dacă bănuese, pe tâmplele poe- 
ziei, mirul divin cu care a fost un. 


i Ă eveni- | să de dincolo de noi, recunose în ea 
mentelor din Austria, dvs. să fi avuti sublimarea şi elevarea desăvârşită 


a artei. E arta, cu tot Soarele pi in- 


In urma acestor cuvinte pregnante, | ţerio: concentrat în versuri cu toa- 
coaliția guvernamentală a frontului! ţe orehestraţiile ei terestre şi side- 
popular francez a rămas cu gura a-lrale cu tot fluidul şi cu toată taina 
mară, Fiindcă Franţa lui Blum nu [ei. Poezia e — hotărît — superioară 
şi muzicii şi picturii (cu toate efec. 


Sărindar 14 (direcţiunea lancov:scu- 
Ţăranu), admirabila comedie a lui 
'Aldo de Benedetti şi 1. 1. 1.: „DOUA 
DUZINI DE TRANDAFIRI” cu lor 


ancovesci, Toţa Yann, Vivi Viasin ' 


ŞI LILI. 
O Rep — 
Sala «Dalles» 
Concertul tenorului 


Maziiu 


In sala „„Dalles” tenorul Paraschiv 
Mazilu va da un concert, Vineri 25 
Martie a. c. ora 9 seara. 

In program: Pastorella de A. Scar 
latti; Nel cor piu non mi sento de 
G. Paisiello; Amor ti vieta din non 
amar din opera „Fedora” de U. 
Giordani; Romanza: M'appari tuit 
amor din opera „Maria” de F. de 
Flotow; Barcarola de Fr. Schubert; 
Ch'ella micreda din „La Fanciulla 
del West” de Puccini; etc., şi wu- 
zică românească de C, Brăiloiu, 
Dem. Mihăilescu-Toscani şi T. Bre- 
diceanu, 

La pian d-na Aglae Minăiiescu- 
Toscani, profesoară la Academia Re 
gală de muzică. 

Bilete la librăria Fundajiilor Re- 
gale (Piaţa Palatuliu). 


SU 


3 


tice), şi liniei efebului 
grec, ce curge lenevoasă în mar- 
mură caldă, Fiindcă ea le îmbină 
armonie pe toate». 


D. Tudor Măinescu 
semnează înlr'o revistă literară, o 
admirablă voezie («Dragoste mare...) 
pe care o cilăm, în întregime: 


Sufletul meu, dmintirile mele 

Au păstrat lucrurile ca atunci. 
Timpul nu e lrecul prin ele 

Cu grele porunci. 

Străzile lungi şi casele multe, 
Ferestrele mari cu sacsii şi cu soare, 
Slau să le vadă şi să le-asculte 
Gândurile mele iscoditoare. 


hâzi şi vorbeşti pe străzile lungi 
Şi aâmbeşti la ferestre printre soare 

A şi flori... 
Azi, ca şi atunci, în triluri prelungi, 
Te văd şi te-aui de-atâtea ori. 


Cartea mea dulce de căpătâi, 
Vis şi aevea, [um şi dogoare.. 
Dragoste mare, [u cea dinlâi, 
Lără clipă şi en. fără uitare... 
Ciril Vârnav 

care nu a găsit Pentru admirabi- 


Recepție liferară 
şi artistică 


D. Prof. Dr. Anton B. î. 
Balotă cunoscutul pubii- 
cist va da Sâmbătă 12 Mar_ 
tie o recepţie iilerară şi 
artistică în cinstea d-lui 
Sabin Drăgoi, marele nos= 
tru compozitor, 

ka —— 
Expoziții 

Sâmbătă 12 Martie la ora 4% 
p. m. In sala Mozart din str. Const. 
Mille, va fi vernisajul Expoziţiei 
de pictură a d-nei Jeannette Ulvi- 
nianu Julvin. 

După suecesul pe care l-a avut 
expoziţia d-sale de acum doi ani 
precum $i dupe succesele artistice 
avute în ultimul timp la Paris unde 
a lucrat alături de maestrul Paul 
Montesin de la Academia Julien, 
D-na Julvin ne va presenta o co- 
lecție, 

— > her — 


Coniaer:nţe 
Duminică 13 Martie a. cert. ora 1], 
domnul general C. Manolache, cu- 
noscutul literat şi conferenţiar, va 
vorbi în Sala Dalles despre: Un 
erou autentic; La Tour d'Auverzne. 
Conferinţa se încadrează în ciclul 


organizat de Societatea Scriitorilor 
Militani 


SR 


un editor în Capitală, (când pentru 
atâtea lamentări literare se arun- 
că toţi) îşi va tipări romanul într'e 
editură din provincie. 

«Chiot de nuntă, pe linia celor 
mai mari romane ale noastre. 


N. Crevedia 
va tipări în curând un nou volum 
de nuvele şi un nou volum de poe- 
zii. 

Volumul de 
«Maria», 


Into revistă din 
Bucureşti 

citim nrmătoarele rânduri despre 4. 

Dragoș Protopopescu:  D. Dragoş 


poezii este numit 


Protopopescu este seriitorul ron.ân. 
desprins net de ceilalţi. Toată -eti- 
vitatea d-sale de până acum, n a- 
firmă. Dela poezie şi esseu, până la 
nuvelă şi roman, acul seisinografie 
demască sensibilităţii d-lui Proto- 


DOpes ceiaşi si ă: singrla- 
popescu aceiaşi constantă: singri Mare, 


ritatea serisului său. Dela /armaro- 
cul Metehmelor până la recentu' 'o0- 
man Zigrii — şi trecând prin /or= 
tul 13 — ochiul atent cuprinde în 
iris, armonia caldă a unor sinuozi- 
tăţi contopitte să deslege la supra- 
faţă — incandescent — un avânt 
desghiocat de culcuş lovie», 

Aşa scrie d. Miihail Straje în 
«Veae nou». 


Domnia Regelui Caroi | 
carte de adâncă analiză asupra rod- 
nicei domnii a Regelui Carol ], scri- 
să de d-nii Mihail Polihronizde şi 
Alexandru Cristian Tell rămâne un 
prețios document al preocupărilor 
unei generaţii de cărturari tineri, 

Este o carte utilă pentru cuuno.:ş- 
lerea unei glorioase epoci de fră- 
mântarea şi închegarea istorică a 
noastră. 


A APARUT în broşură „Regula- 
mientui privitor la revizuirea cetiițe- 
niei”, sub îngrijirea d-lor U. 1. Dăs- 
călescu, directorul Oficiului stării 
Civile al primăriei sect. III Albas- 
tru şi avocat Țh. Gavriloiu. Un vo- 
lum în bune condițiuni technice. Se 
găseşie de vânzare la toate chioş- 


lui. 
Esi 
In jurul acestor trei pilaştri se 
găsește concentrată întreaga gene- 
rație tânără (extraordinar de do- 


tru tendința lui folclorică. Sunt în- 
să cam inanimate; par mai muli 


CALE 


NDANR 


Sâmbătă, 12 Martie 1938 


ORT. Cuv. 
(4 604) 


Teofan  Singrianul 


CAT. Sf. Grigore cel Mare 


X——=——— 


Astăzi fiind prima Vin ere din postul mare, toate 
spectacolele sunt suspendate. 


a 


IX —— 


ADIO 


Sâmbătă, 12 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
RADIO BUCUREȘTI 
6,30: Deschiderea emisiunii. 
— Gimnastică ritmică. 
— Radio-gurnal,. 4 
— Concert de dimineaţă (discuri). 


— Sfaturi gospodăreşti ş:  medi- 
cale. 

7,30: Inchiderea emisiunii, 

13: Ora> Culturale. Sport. Cota 
Dunării, 

13,10: Concert de prânz (discuri) 
din operete. 

14.10: Ora, Mersul vremii. Radio: 


jurnal. 

14-25: Concert de mandoline  (or- 
chestra lon Fazlâ). 

15: Actualităţi străine: Radiofo- 
nice, 


16,45: Ora Străjerilor. 

III. Ştiri străjereşti, 

18: Ora. Mersul vremii. 

1805: Concert de după amiază. 

19: «Prin secuime», de George 
Axinteanu. 

19.15: continuarea concertului, 

20: La ce serveşte psihologia, de 
prot. Rădulescu-Motru. 

20.15: Prezentări muzicala. 

21: Poşta Radio. 

21-15; Seară de dans — Orehestra 
Radio, 

22.30: Radio-jurnal. Sport, 

22.45: Concert de seară al orehes- 
trei Sandu Marcu, transmis dela 
restaurantul «Cina». 

23.45: Jurnal pentru străinătate 
în limbile frânceză şi germană. 


Cărţi utile 


Co onel Const. Zagoiiţ: 
Mai multe hărți etnografice, economice, 


politice, religioase 
şi granița 


privind Ardealul 
de vest 


Autorul cunoscutelor stuai. publi- [Ugocia, care deşi şi-au pierdut limba 


cate în vara anului trecut asupra 
„Sarmisegethuzei” şi care au făcut 
atâta vâlvă în lumea istoricilor noş- 
trii, publică o broşură cu hărţi şi 
text din care se poate vedea, pe 
bază de documente şi statistici oti- 
ciale atât române cât şi streine, că 
„granița dintre România şi Ungaria 
nu este trasă dela învingător la în- 
vins şi că diferitele frontiere pre- 
tinse de Unguri şi de către susţi- 
nătorii lor nu sunt întemeiate pe 
vreun adevăr”, Studiul d-lui colonei 
Zagoriţ, lucrat cu ingrijire şi ci con - 
tiinciozitatea pe care i-o cunoa;t-m 
de multă vreme, este menit să îm- 
bogăţească seria de cărți şi s:udii de ; 
tot felul publicate atât la noi cât şi 
în străinătate şi prin care se dove- 
deşte cu fapte şi cu cifre, netemei- 
nicia pretenţiunilor ungureşti. Sunt 
aici o mulţime de date şi de hărţi 
minuțios lucrate şi care precizează 
mai bine decât orice studiu sevant, 
adevărata situație din Ardeal şi dela 


granița de Vest. Sunt expuse — în |deia Vest. 


text şi hărți — toate proectele de 
frontiere, dela aceia propusă de .. 
|. C. Brătianu la conferința păcii, 
până la ultima propunere a italiai.u ui 
Vellani Dionisie. In reprezentarea je 
hartă a situaţiei etnice din Ardea, 
autorul foloseşte şi datele staţisticea 
oficiale maghiare din anul 1900, cu 
unele modificări. Astiel, se adaucă 
populaţiei româneşti pe Românii din 
Secuime şi din câmpia Tisei, n spe- 
cial pe cei de religie greco-catolica 
sau ortodoxă, care na fost în nici 
o vreme religia naţiunii maghiare. 
S'a scos deasemenea din numărul 
germanilor din regiunea Satu-Mare 
şi Maramureş care intre timp se de- 
claraseră Germani, sa exclus dela 
reprezeniarea pe hartă ra i.nalit ţile 
care reprezintă un prea mic cveii- 
cient numeric. Arătând felul cum s'a 
trasat frontiera din.re no. şi Ungaria, 
autorul care este un bun cunoscător 
al împrejurărilor în care sa irasat 
această îroni:ră, araiă cum regiuni 
întregi de Români au iost lăsaţi Un- 
gurior. Astiel în regiunile Bătania, 
Aletea şi Gyula sunt majorităţi ro- 
mâneşti care păstrează şi astăzi vie 
conştiinţa de neam. La fel Românii 
din comitateie dela Vest de Oradia 
Hajdu, Sătmarul de Vest şi 


or at E 


şi în parte conştiinţa naţională, se 
mai recunosc doar prin religie. 
Adevărata frontieră era aceia pe 
care o cerea |. Brătianu şi care evea 
numeroase avantagii pentiu noi, a âl 
din punct de vedere politic, cât şi 
din punct de vedere militar. Ea cu- 
prindea într'o bună măsură majo- 
ritatea românilor cu conşțiință naţio- 
nală cât şi pe unii din cei desnaţio- 
nalizați, dar care şi-au păstrat re- 
iigia. In afară de aceasta, ea oferea 
un imens avantagiu de ordin stra- 
tegic “prin taptul: că lua din mâna 
Ungurilor calea ferată S:giedin-Be- 
kes-Ciaba, Oradia, Carei şi Satul 
Mare, cale ferată care permitea o 
bună legătură intre noi şi Iugoslavia 
în caz de răsboiu... Spaţiul nu ne 
permite să analizăm mai pe larg siu- 
diul acesta extrem de interesant. Noi 
o recomandăm cu căldură cititorilor, 
care se vor lămuri asupra unor pro- 
bleme extrem de importante privind 
reia iunile noastre viitoare CU vecinii 


Succesul anului! 


Ediţia Il 


NOri 


YOIMa Iri 
de 


Draga; Prolopogesca 
Editura. „CUGETAREA” 


lia avion nou Buscker- Stade. 


(Continuare din 


uuit până în prezent numai duuă ex- 
emplare), am profitat de o vizită la 
Ranygsdorf şi am făcut o plimbare de 
aproape un ceas cu minuscula pasăre 
mecanică, Timpul era rău — ploae a- 
mestecată cu ninsuoare — aşa că am 
avut prilejul să încerce «Student>-ul în 
condițiuni  desiul de  netavorabile, 
Plecasem cu intenţiunea să fac un 
sbor cât de scurt cu putință, fiindcă 
numai plăcut nu poate [i să te caţări 
în aer pe vreme rea. Dupăce am ru- 
lat pe teren câteva zeci de metri — 
excepţional de puţin, dar trebue să 
adaug că eram ajutat de vânt şi mă 
aflam singur la bord — am decolat şi 
peste trei minute mă aflam deja la 
500 metri înălțime. Sensaţia pe care 


tuturor evoluţiilor ce am făcut cu el, 
a fost dintre cele mai plăcute: un 
amic cu care te înţelegi. 

Foarte sensibil în evoluţii, execu- 


curile de ziare şi principalele libră- tând prompt orice comandă, veşnic 


rii. Preţul unui exemplar lei 39. 


bine înfipt în aer, <Student>-ul se îm- 


pug. d-uj 

puicteneşte dela inceput cu pilotul. 
M'am simpit din prima clipă tot atât 
de bine în el, ca şi până atunci aşi fi 
sburat “numai în Biicker-<Student>, Şi 
nu mă mai săturam să desemnez în 
aer arăbescurile efemere ca şi fulgii 
uşori de zăpadă, cernuţi din norii ce- 
NuUȘii... 

Entuziasmul meu pentru noul <Stu- 
dent> nu ar fi atât de mare, dacă 
laşi aprecia numai ca aviator, Fiind- 
că există multe avioane, cari pot da 
unui pilot satisfacţii mai mari decât 
cele pe cari i le poate da minusculul 
«Student». Dacă am coborit din avion 
atât de încântat, a fost mai ales din 
cauza convingerii că el reprezintă un 
adevărat dar pentru o ţară care are 


sa particulară, dar care nu trebue să 
uite că are nevoe de mulţi, cât mai 
mulţi piloţi. 

Gleiwitz, 2 Martie 1938, 


| 
' 
mi-a dat-o avionul acesta, în i bani puţini de cheltuit pentru aviația 


Prof. George Ţintă | 


==." p > 


VII. Hotarele României ze 4 reia 
——..—— Pentru domnii 


iața economică a Dobrogei 
în mâna străinilor 


intre nesoțul de srânc este iâcut dc jidani, Sreci și buidari. 
Orașcic dobrosene acaparate de străini. Eementui macedo- 
român sinsurul indicat pentru românizarea Dobrosei 


In numărul nostru de eri am a- 
rătat care era acțiunea  distru- 
gătoare a comitagiilor bulgari în 
Cadrilater. Dar  populațiunea 
Dobrogei nu suferă numai de a- 
ceste alacuri cari de o bucală de 
vreme au încetat, ci de o proastă 
stare economică în care se află 
din cauza exploatării sistematice 
a marilor negustori străini. 

Toale porturile noastre atât ce- 
le dela Dunăre cât şi dela Mare, 
au ca mari exportatori de petrol, 
de cereale și de cherestea, fie ji- 
dani, fie greci, fie armeni, bul- 
gari sau alte lifte străine. 


COMERȚUL 0 MARE 
PROBLEMA  DOBRO- 
GEANA - 


Din cauza situaţiei sale geogra- 
fice, fiind mărginită într'o parte 
de Dunăre, iar în cealaltă de Mare, 
prin Dobrogea se scurg toate ma- 
rile bogății ale ţării. Constanţa, 
primul nostru port la Mare şi cel 
mai mare din toate pe cari le a- 
vem, prin instalaţiile sale, prin in- 
vestiţiile de capita] care sau făcut 
pentru modernizarea şi adaptarea 
lui, trebuia să fie şi exemplul cel 
mai desăvârşit al vialităţii comer- 


ţului românesc. 

Se întâmplă însă tocmai 
contrariul, Aci îşi au se-= 
diul toate societățile ji- 
doveşti de mare comerț, 
aci găseşti cei mai abili şi 
şmecheri achizitori de ce- 
reale, aur curat al pămân- 
tului românesc. In acest 
oraş dobrogean  mişună 
cei mai înverşunaţi duş- 
mani ai comerţului nos- 
tru național, 

Autorităţile  politicianizate au 
luat fel de fel de măsuri, fie de mo- 
dernizare a plajelor înconjurătoa- 
re, fig de înzestrare cu noui şi mari 
instalaţii teehnice, fie de a se con- 


strui impunătoare clădiri, bune 
pentru fotografii frumoase, dar 
”'au făcuţ nimic, absolut nimie 


pentru ridicarea şi înscăunarea la 
loe de frunte a comerţului româ- 
nesc, 


Acum când se spune că poli- 
tica a fost înlăturată, acum când 
oamenii au mai mult timp pen- 
tru treabă constructivă, ar îi de 
dorit să se înceapă o acţiune vi- 
guroasă pentru salvarea comer- 
țului național. 


să îic încurajați românii 


Structura administraţiei noastre 
are defecte extraordinar de mari şi 
mai ales sistemul fiscalităţii apli- 
cate aci este distrugătorul real al 
oricărei iniţiative private. 

In Statele Unite ale A- 
mericii, când cineva das- 
chide un comerţ oarecare, 
organele fiscale ale sta- 
tului nu îi aplică nici un 
impozit timp de un am de 
zile, vreme în care iniţia- 
tiva prinde chiagul mece= 
sar existenţei. La noi este 
o politică cu totul duşma- 
nă şi distrugătoare a sri- 
cărei iniţiative, căci lin 
prima zi vin organele -is- 
cului şi bat toba pentru a 
cere impozitul. 


Este lesne de înţeles că tocmai din America, 
românii cari nu au Sprigin, 


şi mici capitaluri, nu pot 
rezista asaltului dat de 


toţi reprezentanţii impozi- 
tului, e. 

Când sa auzit că Dobrogea va fi 
colonizată cu români macedoneni, 
au venit până şi din America ro- 
mâni cu capitaluri pentru a înte- 
meia aci case de comerţ, Au stră- 
bătut oamenii atâta amar de drum 
şi au venit aci cu speranţe mari şi 


pot să realizeze lucruri extraordi- 
nare. Deaceia oraşele dobrogene 
trebuese cucerite de ei, 

Fără sprijinul oficialităților, 
armânii au şi început să pătrun- 
dă în oraşe. Silistra şi Bazargi- 
cul, cele două mari centre ale 


Cadrilaterului, au și început să! 


fe stăpânite de armâni. Comer- 
țul îl fac ei, este în mâna lor 
aci şi-l vor duce la biruinţă de- 
finitivă. 

Ei nu cer autorităţilor spri- 
jin, ci numai să nu-i persecute 
şi să nu se lase ademenite de 
comercianții bulgari şi greci. 

In scurtă vreme oraşele Dobro- 
gei, pentru binele acestei provin- 
cii, pentru întărirea şi afirmarea 
națională, pentru înlăturarea ori 
cărui pericol atât în timp de pa- 
ce, cât și în caz de răsboi, trebuie 


«BUNA VESTIRE» 


și depozitari 


Domnii abonaţi, sunt in- 
sistent rugați să ne trimită 
costul abonamentului expi- 
rat şi în prelungire prin 
Cec No. 1274 pentru contul 
abonamente. 

La trimitere vor lipi şi e- 
ticheta cu care primese zia- 
rul, 

Deasemeni D-nii depozi- 
tari sunt rugaţi să ne trimi- 
tă sumele în restanţă şi ne- 
tul decontului din luna pre- 
cedentă prin Cec No. 1256 


pentru contul depozitari 
provincie, 
i „vase E BRNO 


Conflict între vice-re- 
gele Indiei şi parla- 
mentul indian 


DELPHI, 11 (Rador). — Legea fi- 
nanciară a Indiilor a fost respinsă eri 
|! de Adunarea legislativă centrală, Azi 
vice-regele a trimis-o din nou în faţa 
fii pia dar aceasta a refuzat încă o 
dată, cu 68 voturi contra 4, să o ia în 


să devină în întregime românești | discuție. 


Dar le vom avea în mâ- 


nă numai stăpânind în- 
trey comerțul şi întreaga 
economie, 


Este un dezideratț al na- 
ției româneşti care tre- 


bue să fie luat în seamă.| supra unora din 


DUMITRU GHERASI 


Este pentru prima dată că proectul 
de buget este respins în felul acesia. 
fără discuţie, 

Intreaga opoziţie refuză să exami- 
neze bugetul întrucât nu sa acordat 
Adunării dreptul de a se pronunța a- 
capitolele  bugettlor 
apărării naţionale şi afacerilor străine, 


«bati D. Leon 


Blum însărcinat cu formarea 


ş. 3-a 


guvernului francez 
Tratative cu socialiștii și comuniștii. 


PARIS, 11 (Rador). — D. Leon Blum, 
şeful partidului socialist, a fost primit 
îndată după amiază în audienţă de pre- 
şedintele Republicii, 

Părăsind palatul Elyste după con- 
vorbirea cu şeful statului, d. Blum a 
declarat următoarele reprezentanţilor 
presei : 

«Preşedintele Republcei mi-a 
încredințat mandatul de a forma 
guvernul. 

Sunt hotărît să merg până la 
capătul însărcinării pe care mi-a 
dat-o. Mă voiu strădui să con- 
stitui guvernul pe care-l coman- 
dă împrejurările, adică un gu- 
vern stabil, trainic, puternic şi 
capabil să realizeze şi să dea a- 
vânt tuturor forțelor democra- 


ției. 
> 


PARIS, 11 (Rador). — După ce a pri. 
mit mandatul de a încerca formarea 
noului guvern, d. Blum a vizitat pe 
d-nii Jeanneney şi Herriot, președinții 
Senatului şi Camerei, 

Apoi, şeful partidului socialist a pri- 
mit pe d. Daladier, şeful parlidului ra. 
dical-socialist, 

D. Daladier a părăsit la ora 17 locu- 
ința d-lui Blum, refuzând să facă de. 
clarații presei. 


TRATATIVE CU SOCIA- 
LIŞTII 


NEBUNIA CRIMEI 


A fost arestat mareșalul Bluecher 
şi alţi 11 înalţi funcționari 


VARŞOVIA, îi 


(Rador). reikov, amic personal al|riatului poporului 


pentru ţară şi pentru ridicarea u-|— Corespondentul Agenţi- mareşalului Bluecher, a| Afacerile străine. 


nei provincii. Dar sau împiedicat | ei 


de reana voinţă a tuturor acelora 
cari pretindeau că reprezintă inte- 
resele statului. 

In Cadrilater există o societate 
proprietară de autobuze, cari 
circulă între Turtucaia. — Silis- 
tra, Bazargic şi care leagă toate 
centrele populate ale acestui  ți- 
nut. Palronii acestei societăți sunt 
pentru a 
contribui, și ei la ridicarea aces- 
lui ţinul care va deveeni în scur- 
lă vrem numai românesc. 


|cari sau dus cu avionu 


Românizarea orașcior 


Oraşele dobrogene din puncţ de 
vedere al componenţii populaţiei, 
au acelaş aspect neromânesc ca ce- 
le dela graniţa de Vest. Meseriile 
sunt deţinute de bulgari în majo- 
ritate, iar comerţul este în mâna 
grecilor, armenilor, jidanilor şi 
bulgarilor. Aşa că pentru aceste a- 
şezări ale provinciei dintre Dunăre 
şi Mare există în permanenţă o 
acută problemă de românizare a 
oraşelor. 


ei 


Noi trebue să dăm un asalt mare, 
un asalt susținut pentru a cuceri 
centrele principale şi pentru a le 
stăpâni. Din toate punctele de ve- 
dere privită, problema reclamă o 
asemenea sforţare. Şi nu este nici 
un element mai bun, mai destoinie, 
mai priceput şi mai curagios pen- 
tru a pune stăpânire integrală pe 
oraşele Dobrogei decât cel macedo- 
român. Aromânii au în sânge co- 
merţul, ştiu să-l facă cu cinste şi 


Şiefani transmite: i 
Din Moscova se anunţa 
că acolo circulă cu 
tenţă svonui că mareşalul 
Biubecher ar fi fost demas- 
ca? ca vrăjmaş politic al; 


lui Stalin şi că se proce-. fi 


dează acum la zrestarea, 
Sa. = a AR tă | 


Această măsură ae fi, se [ă 


spume, în legătură cu CON-, 
fiscarea unor documente | 
compromiţătoare găsite, 
G. P. U-ului! 


de agenţii d 


delia Moscova la Khab>», 
rovsk, în Siberia, la sediul ! 
cartierului genera! al m 
reşalului Biuecher, cercei 
au făcut percheziţii ip, 
ordinul scris al lui Stalin; 
atât în birourile cartieru- 
lui generai, cât şi la domi- 
ciliul particular al marc- 
şaluiui, 

Pe de aliă parte, se 2 
munță că secretarul gene- 
rai al partidului comunist | 
din Exiwemul Orient, Wa- 


Ispăşiri 


Vari Carol din Timişoara u închiriat 
unei femei vârstnice privilegiile. tine- 
refei sale de nouăsprezece primăveri. 

Șapte ani încheiați a slujil Vari Ca- 
rol pe altarul păgân al poftelor amn- 
tei cărunte și insațiabile — Klinde Ana 
— depersonalizându-se complet şi debr- 
nind un simplu obiect. 

Este destinul trist al «întreților», care 
macină uneori ultimele rămăşiţe de re- 
sort moral din om, mai mult chiar de- 
cât vlăgueşle vigoarea de animal, 

Cu câleva zile în urmă Vari Carol a 
renunțat la viafa-i sdrențuită de până 
aciim, 

S'a spânzurat nu pentru motive de 
mizerie materială şi boală — ci pen- 
trucă a avuţ un moment de tragică lu- 
ciditale, j 
Originalităţi triste 

In analele criminalităţii universale 
am făcut şi noi multe cuceriri de preţ. 

Se pare chiar că rezerva de origina- 
litate în materie, este departe de a se 
fi epuisat, 

O mostră, dar o mostră înspăimân- 
tătoare he-a servit-o jeri comuna Bivo- 
lari din judeţul Iaşi. 

Copilul Dumitru, de 6 ani, şi-a ucis 
fratele mai mic axfixiindu-l cu nişte 
perne, în timp ce părinții erau plecaţi 
de-acasă, 

La 6 anj criminal — sguduitoare vo- 
caţie!... 


2.000.009 


Cu ocazia întrunirii consiliului su- 
perior al agriculturii directorul „In- 
stilulului de cercelări zootehnice” d, 
prof. G. Constantinescu a prezenlat 
o situaţie statistică a gosporăriei ţă- 
rănești, din care aflăm, printre alte 
revelații la fel de triste, că în Țara 


noastră avem DOUA MILIOANE DE 


GOSPODARII ŢARANEȘII FARA 
NICI O VACA IN BATATURA. 

Cifra cutremură, pur și simplu, și 
defilarea în masă a mizeriei siâșie- 
loare e un reproş masiv adresal po- 
lilicianismului care nu sa gândit nici 
odală să-i găsească leac. 

Două millioane de familii iără vaci 
în bălătură înseamnă palru, şase sau 
op milioane de copii hrăniţi dimi- 
neaţa cu pilă acră sau cu mămăligă 
goală. - 

lală de ce ne mor 15,119 copii pe 
lună. 


Strigoii 


Adesea imaginația patologică nu cu- 
noaște limită — şi transpunerea ei în 
fapte te face să tentrebi uluit dacă lu- 


crurile sau pelrecul aevea sau dacă nu 
cumva ne găsim în plină fantezie de 
romancier polițist tip editura Marlon 
Hertz. : 

La Timişoara în apropierea canalului 


îmsis= | E 


fost arestat sub acuzaţia 
de complicitate cu Bukha- 


MAREȘALUL BLUECHER 


ţia Tass anunţă: iz 

In cursul şedinţei de ieri dimi- 
neaţă, tribunalul a luat interogato- 
rul acuzatului Pletnov, care a con- 
firmat depoziţiile lui Levin şi'a a- 
rătat cum a: lucrat spre.a înlătura 
pe' Gorki şi pe Kuibicev. După 'în- 
demnul lui Yapoda a aplicat un 
plan spre a obosi organismul lui 
Gorki. ai micşora rezistenţa, astfel 
ca printr'un tratament greşit să-i 
grăbească moartea, Lui  Kuibecev 
i-a aplicat un tratament neîntrerupt 
de hormoni şi stimulenţi  cardiaci, 
spre a-i grăbi sfârşitul. 

Sedinţa a continuat după amiază 
în secret, cu excluderea publicului, 

In cursul şedinţei secrete, Rakov- 
ski, Gringo, Rosengoltz şi Krestin- 
ski, au făcut declaraţii asupra rela- 
ţiilor lor ca trădători şi spioni cu 
anumiţi reprezentanţi oficiali ai u- 
nor state străine. 

Tribunalul a stabilit în mod pre. 
cis cine au fost aceşti reprezentanţi 
cu cari au avut legături conspira- 
torii menţionaţi, precum şi statele 


rin şi Rykov şi de spionaj | Pe care ei le-au reprezentat. 


în favoarea Japoniei, 


In aceeaşi şedinţă secretă, Yago- 


La Moazova au mai fost| da a recunoscut pe deantregul vina 


arestaţi incă li 
nari superiori ai 


funcțio- Sa de a fi organizat asasinatul lui 
comisa- Maxim Peşcov. 


S'a modificat legea 


regiiior 


autonome 


Textul decretului regal 


ART. UNIC. — Art. 6 si 10 din 


Bega un om a. fost împuşcat şi apoi | Legea privitoare la regiile auto- 


ars pe rug. 

Un om a [lăcul aceasta, 

Și-a impuşcal semenul. A văzut apoi 
că în corpul înecat în sânge sa stins 
şi ultimul gâlgâit de viaţă, 

Totuş n'a fost de ajuns. 


nome din 4 Mai 1934, se modifică 
după cum urmează: 


| ART. 6, — Art. 47 şi 48 dn legea 


asupra contabilităţii publice şi a- 
supra controlului bugetului şi pa- 
trimoniului. publie se aplică tutu- 


La făcut făclie — să lumineze cu ea | tor administrațiunilor, direcţiuni- 


apa canalului Bega, mart 
al scenei celei mai oribile pe care a vă- 
zut-o vreodală... 
Trăim vremuri cu strigoi. 
fdevaks u,l,&nUs dgove mhloy mmmm 
iftim 


Generalul Franco a promulgat 


(harta 


BURGOS 11 (Rador) — Char- 
ta muncii, elaborată de consiliul 
falangelor naţionaliste, a fost 
promulgată eri de către genera- 
lismul Franco, Documentul con- 
ține 60 de articole. 

Intre altele, statul recunoaște 
proprietatea privată. Capitalul 
esle considerat o funcțiune a 
statului. Actele individuale sau 
colective, dăunătoare normaliză- 
rii producției, sunt considerate 
drept crime contra patriei. 

Familia este recunoscută drept 
celulă fundamentală a societăţii 
şi drept instituție morală înzes- 
trată cu drepturi naturale inalie 
nabile. 


Funul familial nu poate fi 
confiscat. Se va tinde la înzes- 
irarea fiecărei familii ţărăneşti 
cu o parcelă de teren care să-i 
poată satisface necesitățile fa- 
miliei și care constitue un bun 
familial, 

Charta muncii prevede pe de 
altă parte o serie de măsuri pen- 
tru protecția muncitorului, pen- 
tru limitarea orelor de muncă, 
pentru concedii plătite, pentru 
asigurări în caz de accident şi 
pentru asigurarea unor salarii 
suficiente, 

Munca este declarată o îndato- 
Fire specială, obligatorie pentru 
ofi, 


or neputincios | or, ete. prevăzute de legea de faţă, 


oricare ar îi în această privință 
prevederile din legile lor de orga- 
nizar în vigoare în prezent. 

Comisiunea permanentă pentru 
realizări de economii îşi va exerel- 
ta atribuţiunile ei şi asupra opera- 
țiunilor acestor administrații pre- 
cum şi a tuturor administraţiunilor 
autonome şi a direcţiunilor cu bu- 
gete proprii supuse aprobării adu- 
nării deputaților. 

ART. 10. — Prevederile art. S31- 
110 inclusiv din legea asupra con- 
tabilităţii publice şi asupra  buge- 
tului şi patrimoniului public, 


aplică şi administraţiunilor, diree- 
țiunilor, ete. prevăzute de legea de 
faţă. 

Se excepţionează achiziţionarea 


țiunii şi valorificarea produselor 


liua eroilor la Beriin 


BERLIN 11 (Rador). — Duminică 
se va desfăşura la Berlin ceremo- 
nia «Zilei comemorative a eroilor 
din războiul mondial». 

La ora 13, la Opera de stat şi în 
prezența  Fuehrerului, mareșalul 
Goering va rosti o cuvântara co- 
memorativă. 

Cancelarul Hitler va trece în re- 
vistă companiile de onoare ale ar- 
matei de uscat, ale marinei şi ale 
forţelor aeriene şi va depune apoi 
o coroană la monumentul de pe 


se | Unter den Linden. 


Domnii abonați, al căror abonament 
expiră la 15 Martie a. c. și vor să-l 
reînoiască, sunt rugați a ne expedia 
din timp Suma necesară pentru a 
putea continua expedierea ziarului 


PARIS, ii (Rador). — La ora & 


pentru 
%* 
MOSCOVA 11 (Rador). — Agen- 


materiilor prime necesare 


Bune condiții 


d. Blum a primit pe rând pe d-nii Vin- 
cent Auriol şi Marx Dormoy, 

Şeiul partidului socialist a declarat 
apoi ziariştilor că a însărcinat pe d, 
Daladier cu misiunea de a convoca 
consiliul partidului radical-socialist, 
care să hotărască dacă partidul parti- 
cipă sau nu la un guvern prezidat de 
d. Blum în condițiunile cunoscute, 


Intre timp, cunciliabulele diferi- 
telor grupări politice au cotinuat. 

In consfătuirea parlamentarilor 
şi conducătorilor radical-socialişti, 
d. Edouard Daladier, în calitate de 
preşedinte al partidului a făcul- o 
expunenre a concepțiilor d-lui Blum 
asupra viitorului guvern, concepții 


[9 PA N N N N N E 5 N 5 CN n N CO n N 


D. LEON BLUM 


pe care acesta îi le-a comunicat în 
cursul întrevederii dela ora 77. 
După primele indicații se pare 
că d. Dalladier q arătat că d. Blum 
l-a însărcinat să întrebe partidul ra 
dical-socialist dacă este gata să co- 
laboreze la un guvern care să fie 
imaginea Frontului Popular. 


ŞI COMITETUL FRON.- 
TULUI POPULAR 


La ora 1? s'a ţinut o scur- 
tă consfătaire a comitetu- 
lui naţional al Prontului 
Popular, 


La ora 18, d. Blum a lăcut o vizită 
de politeţă şi amiciție d-lui Chau- 
temps, înapoindu-se la ora 20 și 10 la 
locuința sa de pe Quai Bourbon, 

La ora 21.35 d. Paul Reynaud a so- 
sit la locuința d-lui Blum, care în acel 
moment se afla în conierință cu d, 
Aurie), 


Radicai sociaiiștii pun condiții 


La această şedinţă erau 
reprezentate toate grupă. 
rile aderente la Frontul 
Popular, afară de partidul 
radical.socialist. Acest par 
tid s'a scuzat de nepartici- 
pare spunând că delegaţii 
săi participă la o consfă- 
tuire radical-socialistă la 
Palais Roarbon, 

Şedinţa s'a terminat fără 
să se publice vreun comu- 
nicat. O altă şedinţă este 
prevăzută pentru ora 21. 
SENATUL MANIF ESTA 

O VADITA REZERVA 

PARIS 11. — Redactorul politic al 
agenției «Havas» arată că pe cu- 
toarele Senatului nu se ascunde oa. 
șocare îndispoziție față de deslăn- 
tuirea crizei chiar în ajunul când 
irebuia să se emită împrumutul a- 
părării naţionale. Criza a provocat 
oarecare febră a schimburilor, de 
unde oarecare neliniște prinire se 
natori. 

Unii membri ai stângii democra- 
ce au exprimat d-lui Chautemps 
părerea de rău că a demisional fără 
vreun vot care ar fi dat o intere- 
santă indicație politică. Ei socotese 
că această «criză în adâncime va 
fi mai greu de rezolvat decât cea de 
la 15 Ianuarie». 

Faptul că d. Blum a at- 
ceptat să formeze guver- 
nul a fost primti cu rezer- 
vă. Mulţi senatori se în- 
treabă dacă şeful socialist 
va putea constitui pe o ba- 
ză destul de largă un gu= 
vern în stare aşi asuma 
yreaua sarcină atât de or- 
din economic, cât şi de po. 
litică externă, care va re- 
veni viitorului guvern, 


“ECO 


URI 


Rugăm cititorii noştri să viziteze magazinele din 
«Ghidul Comerţului Românesc» care apare în fieca- 


re Vineri, 


Veţi câştiga: timp, ba ni şi calitate . 


Societatea Ştiinţifică a Corpului 
Sanitar Militar, va ţine şedinţa Lui 
21 Martie 1938, orele 21 în amfi- 
teatrul spitalului militar „Regina E- 
lisabeta” sub președinția d-lui medic 
general Christian, inspector al ser- 
viciulu sanitar al armatei. 


La telegrama omagială trimisă de d. 
ing. Florentin Demetrescu, preşedintele 
Asociaţiei Inginerilor şi Technicienilor 
din Industria Minieră în numele Aso- 
claţiei cu ocazia promulgărei nouei Con- 
stituţii, Majestatea Sa Regele a bine- 
voit a răspunde cu următoarea tele= 
gramă: 

D-lui Florentin Demetrescu 
Preşedintele Asociaţiei Inginerilor şi 
Technicienilor din Industria Minieră 

Loco 
Calea Victoriei 33. 

Vii mulţumiri pentru felicitările 
exprimâte cu ocazia promulgărei 
Constituţiei. 

CAROL REGE 


In urma hotărtrei consiliului de mil 
niştri, se va înjiinfa pe ziua de 1 A= 
prilie, o direcțiune care va concentra Oa 
ficiul Naţional de turism, Serviciul cine 
matograjelor, Soc. de radio dijuziune şi 
Serviciile de presă. 

In Monitorul Oficial de ieri a apă- 
rut jurnalul consiliului de miniştri 
prin care s'a menținut personalul su- 
plimentar specializat dela Institutul 
Central de Statistică, 

Prefectura Poliţiei Capitalei mul 
țumeşte pe această cale tuturor ace- 
lora cari prin donaţiuni de mate- 
riale şi băneşti, subscrise pe liste, 
cărămizi şi note de plată, au con- 
tribuit la ridicarea Palatului Pre- 
fecturei Poliţiei; Cunoscând că dela 
data de 11 Martie 1938. nu se mai 
pot plasa, cărămizi, note de plată, 
liste de subscripţii, gestiunea lor 
fiind încheiată. 


MARȚIŞORUL BOLȘEVIO 


«Zora» Sotia 


P 


„ d-a 


TEL: 3:24 9 


v 
e 


vu 


m AS 


* Str, Patriei No. 3 (colţ cu 


Mare asort 


suportată bine şi 


3 


„SItABOL 


rea ep > nm 


Numai acea i 
+ bletă, care poartă 
Crucea Bayer, este 


eritabila Aspirină, 
ficace și care e 


şor. 


PIRIN 


MARFILE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str, Sf. Ioan Nou No. 1) 


BUCUREŞTI i 
EN-GROS ===> lelefon 3-81-66 ——= 


EN DETAIL 


iment în: 


Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros. 


| incălţăminte durabilă şi eftină 


„CUMPĂRAȚI DELA 


ANDREI 


Str, Smârdan No. 11 


Vis-ă-vis de Banca 
M 


Naţională, în gang 


rfa lucrată în atelier propriu 


nfecționată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarte reduse 


INTREPRINDERI 
SANITARE 
RADI 


i d 
TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


MECANICE, ELECTRICE 
DE INCALZIRI CENTRALE 
„ DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE ———— 


Croitoria Civilă şi Militară 


I. OLT 


Execută eftin, prompt 
comenzi, B-DUL ELIS 


Menu: 3 feluri Lei 25 


Seara orchestră 


Ate nți une 
Articole pentru Câini: Botniţe, Z 


1. TAN 


Gata şi de Comandă găsi 


EANU 


i ireproşabil cele mai pretențioase 
ETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


Tel. 5 au: 540520. A 80. 


— Magazinul | 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.Il1 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână și mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
eftin la Magazinele 


SEsScu 


OALEA ŞIOTORIEA | No. 95 — STR. QÂMPINEANU No, 1 
BRICĂ PROPRIE 
PENTRU REA SCORE MARE RABAT 


FOTO CARPATI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm lotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 


pentru amatori, îilme și aparate 


toate mărcile, toate mărimilă. 


Chemaţi-ne în orice imprejurare, vă stăm la dispoziţie. 
„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATEA“ 


IEIDEZIEE 
Seara grătar 


"VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


_DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI RORIMESE: 
BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


Se găsește de vânzare numai la farmaciile, drogueriile și parfumeriile românești, 


a 


«BUNA VESTIRE» 


Pa RP IT: 
de Îi 4 47:i) 


Contra 
TUSEI 


PASTILE 


în cutii originale 
sunt singurele 


eficace 


Raspândiţi 


„Buna Vestire“ 


Noui telegrame 
adresate M. $. Regelui 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Sfatul Negustoresc secţia Alba Iulia, 
cu ocazia nouei constituţii, temelia de 
bază a statului român, depunem omagiul 
nostru şi supunere faţă de Tron şi Rege. 

Vicepresedinte Gavril Crişan 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


In numele celor 17.000 mici morari 
din tară, Comitetul  Asociaţiunei ge- 
nerale, convocat azi,-salută cu recunoş- 
tință opera înfăptuită de  Majestasea 
Voastră prin noua Constituţie, scăpând 
țara de plaga politicianismului abuziv 
şi hiipăreţ, asigurând liniştea şi o= 
bligaţiunea de- muncă tuturor cetățenilor 
ei, cetăţeni pacinici şi conştienţi. Micii 
morari primesc cu satisfacţie marea o- 
peră înfăptuită, 

Să trăiţi Majestate. 

Asociația Generală a Micilor Morari 
Str. Câmpineanu 44 
Preşedinte Iordăchescu 
Director, Popesca 


Majestălii Sale Regelui Carol II] 


Invăţătorii oraşului şi judeţului Atad 
se închină cu respect şi devotament 
înaintea operii nouei Coustituţi! pe care 
o consideră: ca un nou gest de bine 
al Majestății Voastre. 

Cristea, 
Preşedintele Asociaţiei Invăţătorilor 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Reuniunea femeilor româue din Ag- 
nita, cu ocaziunea promulgării Cousti- 
tuției noui, Vă urează Domnie lungă 7? 
rodnică. 

Secretar Holerga 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Foştii luptători din marele războiu 
medaliaţi cu „Crucea Comemorativă şi 
Victoria”” ai Societăţii Victoria din jude= 
țul şi oraşul Roman, depun la picioa- 
rele Tronului cea mai desăvârşită supu- 
nere şi credinţă cu ocazia marei sărbă- 
tori naţionale de astăzi care într'un 
singur cuvânt cu toţii au votat pentru 
noua Constituţie. 

Să trăiţi Majestate împreună cu Au- 
gusta Familie Regală. 

Preşedintele Soc. Victoria Roman 
Căpitan rez. Neguriţă 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

Intruniţi spre a depune jurământul 
pe noua Constituţie, profesorii Acade- 
miei de Înalte Studii Comerciale şi In- 
dustriale din Bucureşti, roagă pe Ma- 
jestatea Voastră să binevoiască a pri- 
mi odată cu omagiile lor respectuoase, 
încredințarea că vor munci cu aceiaşi 
râvnă întru realizarea cât mai depli- 
nă a unei vieţi noui a statului şi na- 
țiunei. 

Rector lon Răducanu 
Majestății Sale Regelui Carol 11 


Cu mâna pe sfânta cruce, Episcopui 
Constanţei, intreg consiliu! eparhial și 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re- 

produce. Aparate și alisoie 

pentru Fotografi amatori. 
CALEA VICTORIEI No, 38 


O geroase) 


ROMÂNIA 
MINISTERUL JUSTIŢIEI 
Direcţiunea judiciară 


PUBLICAŢIUNE 


D. lon A, Fraindârfer, născut la 15 
August 1911, în com. Hârlău, judeţul 
Botoşani, domiciliat în com. Hârlău, 
str. Logofătul Tăutu Nr. 14, jud. Boto- 


a fi autorizat să schimbe pe baza art, 
10, numele său patrimonic de Frain- 
dârfer în acela de Leahu, 
numi lon A, Leahu, 
Ministerul publică aceasta. conform 
art, 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi 
să facă opoziţiune în termenul şi con- 


spre a se 


funcţionarii biroului, au depus astăzi 
jurământul de. credinţă şi supunere 
Majestăţi Voastre şi constituţiei sal- 
vatoare pe care ne-aţi dat-o, 
Sănătate, 
Episcop  Gherentie 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


Consiliul Asociaţiei generale a ingi- 
nerilor din România AGIR, întrunit în 
prima sa ședință după  decretarea 
nouei Constituţii, foloseşte şi acest 
prilej pentru a mărturisi Majestății 
Voastre devotamentul  inginerimei  ro- 
mânești, care sub porunca marilor sale 
tradiții stă gata ca totdeauna să ser. 
vească Ţara şi pe Suveranul său, 


„ Preşedintele AGIR profesor 
Mihail Manoilescu 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


În urma promulgării nouei consti- 
tuţii, temelia puternică pusă de Maje- 
statea Voastră pentru  reclădirea mo- 
rală a Ţării pe care o iubiţi cu nemăr- 
gimită dragoste ca cel ma de seamă fiu 
al ei, membrii şi referenţii Curţii Su- 
perioare Administrative, . doua şi ul- 
tima instanță de control jurisdicţional 
administrativ, asupra actelor juridice 
ale tuturor, administraţiunilor locale, 
depunând astia înaintea noastră prim 
preşedinte e Cugţii şi înaintea preşe- 
dintelui secţiei I-a jurământul de 
credinţă nestrămutată Ţărin şi Suvera- 
nului, atât ei cât şi noi, respectuoşi 
Vă asigură Majestate-că îşi vor înde- 
plini cu cinste, devotament şi o mun- 
că fără preget misiunea lor, contribu- 
ind cu toţi ceilalți la ocârmuirea bu- 
nului mers al gospodăriei publice pen- 
tru întăriera comunităţii şi mulţumi- 
rea fiecăruia, aşa cum de admirabil 
sa exprimat Majestatea Voastră în cr. 
vântarea înălțătoaore la promulgarea | 
constituţiei ce aţi edictat-o şi pe care 
poporul român a primit-o cu 
bucurie și recunoştinţă. 

Să trăiţi Majestate într'o domnie 
lungă de linişte şi prosperitate bucu- 
rându-Vă de roadele măreţei opere ce 
ați înfăptuit-o în România temeinic 
consolidată de Voi înăuntru şi în a- 
fară. 

Să trăiască Alteța Sa Regală Marele 
Voevod Mihai. 

Constantin Georgescu Vâlcea 
Prim Preşedintele Curţii 
Superioare Administrative 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


Reinoind astăzi jurământul de cre- 
dință Majestății Voastre şi jurând de 
a observa în totul noua (Constituţie, 
care cristalizează principiile nouei a- 
şezări sociale şi politice româneşti, 
magistrați Curţii de Apel din Iaşi, işi 
îndreaptă primul lor gând către Ma- 
jestatea Voastră, urându-Vă mulţi ani 
de glorioasă și pașnică Domnie, 


C, A, Gorgos 
Prim preşedintele Curţii de 
Apel din Iaşi 


Majestății Sale Regelui Carol 11 
Consiliul Legislativ depunând astăzi 
legiuitul jurământ în urma promul- 
gării nouei Constituţii, roagă prin 
mine pe Majestatea Voastră să pri- 
mească odată cu omagiile de profund 
devotament, urările ce le facem pen- 
tru împlinirea bunului gând care L-a 
călăuzit întru întocmirea noului aze- 
zământ al ţării, 
Prim preşedinte, Alexandru Gane 


Majestății Sale Regelui Carol Ii 


Majestate, Comitetul Asociaţiei 
Profesorilor titraţi din învăţămân= 
tul muncitoresc, cu adânc respect Vă 
asigură de un devotament neţărmu»- 
rit şi oricând gata a ne închina viaţa 
Majestății Voastre pentru propăşirea 
neamului şi strălucirea Tronului. In 
aceste momente istorice pentru ro- 
mâni, profesorii din acest învățământ 
sunt la dațorie. 

Să trăiţi Majestate pentru binele 
Neamului Românesc. 

Preşedinte prof. A. MARINESCU 


A Toţi Românii joacă la loterie numai prin oficiul de vânzare al fiuritorii României Mari 


„INVALIZILOR din RASBOLU“ 


BUCUREŞTI 
Piaţa Senatului, 2 


JPORI 


Carnet 


VALDA] |. F. S.R., sport, fiscalitate Carnet R., sport, fiscalitate 


Situaţia prosperă din anii trecuţi a footballului nostru a determinat 
un amestece direct din partea organelor fiscale ale statului. Acest ames- 
tec a născut proteste vii din partea interesaţilor, mai anemice din par. 
tea federaţiilor amatoare, violente din partea federaţiei de football, pla- 
tonice şi plictisite din partea Uinunii Federaţiilor de sport din România. 

Nu este momentul să cercetăm dacă amestecul fiscalităţii a fost o- 


portun Sau nu. Bun sau rău, el sa 
factor real şi determinant, 


produs şi-l băgăm în ecuaţie ca un 


Remarcăm doar faptul îndeobşte cunoscut că la orice bilet — gra- 
tuit sau nu — (deci nu mai există bilet de intrare grâtuit) se percepe o 
taxă de 9 lei care se varsă diverselor fonduri; suma cea mai mare se 


strânge în cassa U.F.S.R. 


Principial măsura e bună — deşi suma este excesivă — deoarece se 
asigură sportului românesc un fond de rezistenţă, 

Principial numai, Fiindcă în realitate lucrurile stau tare prost. Și 
iată cum. Din fondul acesta enorm, oficialii U. F. $. R. au făcut cerere 
către Ministerul Finanţelor să li se plătească salarii între 12.000 lei şi 


15.000 lei. Adică un buget general 


de vreo 150.000 lei pe lună. Dece? 


Cine-i roagă pe domnii oficiali să se sacritice? Şi cum îşi închipue dum- 
nealor că le-ar sta ca oficiali PROFESIONIŞTI ai unor sporturi AMA- 


TOARE ? 


Dece s'au gândit mai întâi la interesele propriilor lor persoane? Şi 
salarii şi carnete de liberă intrare şi onoruri şi de toate? 


Dece nu sau gândit dumnealor puţintel 


şi la tineretul sportiv? 


Fiindcă situaţia este gravă. In timp ce oficialii eventual salarizaţi au 
intrare liberă la manifestările sportive, grupările nau voe să-i primea- 


scă gratuit nici măcar pe proprii lor juniori. 


Şi nici pe membri. Deşi 


manifestaţia este PROPRIETATEA organizatorilor, deci a GRUPARII. 

Credem că le-ar fi stat mult mai bine oficialilor dela U.F.S.R. 
dacă sar fi gândit întâi la tineretul sportiv — nu numai la cel afiliat 
în cluburi care într'un fel sau altul tot va pătrunde în tribune — şi mai 


puţin la dumnealor. 


Dar mâi ales credem că Ministerul Finanţelor va respinge cererea 
inoportună de care am vorbit mai sus. Dealtfel suntem informaţi că or- 
ganele în subordine — federaţiile — sunt decise să procedeze energie. 


Şi n'ar fi rău, 


Virgil Popescu 


1. 


0 ruşine sportivă: echipa textila 


Moritz 


Părul jiind noul comitet al unui 
ciub divizionar ieşan, ați ghicit că 
numai despre Textila Moriţ Wachtel 
este vorba. 

In preajma returului clubul — de 
care, cu desgust ne ocupăm — a 
cunoscut un nou comitet de condu- 
cere. Actualul. In componența lui 
întră câțiva oțițeri. Acest comitet s'a 
griibit să lanseze prin presa locală 
„n comunicat în care publicul în- 
tâlnea cam următoarele noțiuni: Ca» 
valerism, loialitate, respect și alte 
jrumuseţi de necrezut; Noţiuni pe 
care jucătorii Textilei ar [i trebuit 
să dle irosească chiar din primul 
match jucat pe teren propriu. 

Adio ghionți, brutalitiiţi grosolane, 
gambe frânte. Bine înțeles că numai 
naivii au luat drept verosimilă schim 
barea de conduită petrecută peste 
noapte. Nol, bazându-ne pe antece- 
idente, am fost mai puţin creduli. 


atâta | A7 așteptat deci primul match. Căci 


prea erau clare în minte mâşavele 
fapte din trecut pentru a mai putea 
crede clubul pe cuvânt. 

Lupu îşi schimbă părul, 

dar năravul ba 

Dar să lăsăm să vorbească fap- 
tele petrecute la matchul Franco- 
Română—Textila care a avut loc 
Duminică pe arena „Regele Ferdi- 
nand 1”. Textila juca „at home”, 
Textila a pierdut. Franco-Română 
a jucat în calitate de musafir. Adică 
a primit ghionţi, palme, toulturi bar- 
bare şi o nenorocire nu vine nici- 
odată singură — a fost copios îu- 
rată de către cei doi arbitrii de 
tuşă. 
Păcat că unul dintre ei se termină 
în „escu” căci la Jull Mayer fap- 
tul a intrat de mult printre carac- 
terele atavice ale rasei, Cititorii să 
nu-şi încihpuie că arbitrul „cu fluer” 
a fost mai breaz. 

Să nu care cumva să vă închi- 
puiți că matchul acesta are caracter 


Wachtel 


de excepţie. Nu. Toate echipele care 
fac deplasarea la Iaşi pentru a sus- 
ține un match în campania Textilei 
pleacă purtând în minte amintiri 
urite. Aici ospitalitatea molndove- 
nească este cu regularitate și total 
desminită. Aici numai arbitrii sunt 
primiţi boereşte. 
ce s'a ajuns aici 

Cauzele, în număr de trei, sunt 
totdeauna aceleaşi: 1. Publicul semit 
80% dornic să vadă sânge sau joc 
brutal în cazul de faţă, 2. Echipierii 
clubului alb-negru tineri” între 
25—35 ani care suplinesc vigoarea 
prin brutalitate, 3. Arbitrului. La 
acest punct nu cunoaştem decât două 
excepții furnizate de una şi aceeaş 
persoană: d. Xitando, 

Punctul de întrebare — devenit 
enigmă — constă în aceea că nimeni 
dintre cei în drept nu se stnchiseşte. 
De data aceasta indolenţa moldove- 
nească nu suferă desminţire. 

Intrebăm comisia campionatului 
naţionă! dacă ştie cum se dispută 
matchurile la Iaşi. Dacă ştie unde-s 
pedepsele? Căci noi n'am văzut nici 
una. Nici pentru ticălosul club şi 
nici pentru „delicaţii” jucători. Dacă 
nu ştie întrebăm — cu legitimă cu- 
riozitate — care-i rolul delegatului 
federal la matchuri. Căci de vom 
merge în acelaş tempo de brutali- 
tate în curând vom rivaliza Argen- 
tina. 

Tot la ostaşi îi nădejdea!... 

Prin acest club unul din caraclerela 
etnicului nostru — ospitalitatea — 
tinde să se altereze. 

Ar fi trist ca acest lucru să se 
consume în fața unor vrednici os- 
tași. Fapt pentru care domniile lor 
au cuvântul, Acest cuvânt să nu île 
un nou comunicat, 

Ci faptă. Arenă, Acole vom  ve- 
dea dacă Textila va cădea sau nu 
în recidivă. 

Alexandru Râşca 


Peireceți vacanța Si. Paşti cu noi 
în Italia sau Germania 


Secţiunea de «Turism 


şi Voiaj» a ziarului nostru 


va organisa între 20 Aprilie — 2 Maiu două splendi- 


de excursiuni spre : 
ITA 


LIA 


Voiaj colectiv cu «Tre.- 
nui special «C. |. T.» 

a) Ținuturile însorite 1- 
taliene. Se va vizita: Ve- 
meţia (Lido), Florenţa (Fie 
sole), Roma, Napoli (Pom- 
pei). 

Admirabile circuite cu 
autocare. 


PARTICIPAREA: LEI 

8500 DE PERSOANĂ 
Participanţii la aceste 
tiințaţi că pentru a le veni 


GERMANIA 

b) Berlin, Hamburg (Er. 
Insula Heligoland), Lips- 
ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia). 

Hoteluri de bună cate- 
gorie turistică. 

Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souci». 

Frumoase excursiuni fa- 
cultative. 

PARTICIPAREA: LEI 

9500 DE PERSOANA 


excursiuni sunt încunoş- 
în ajutor, secțiunea noa- 


stră de Turism va putea înainta atât cererile îndi- 
viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea pașaportului. 

Participanţii din provincie vor putea să ne remi- 


tă suma de înscriere 
şaportul (recomandat). 


apt Cec Nr. 1256 odată cu pa.- 


PROVINCIA 
Mandat +cecj! poştal ţ 
sau Ramburs ! 


STUERKH 

e numele proaspătului antrenor 
federal al atletismului nostru. După 
cum se ştie germanul a făcut o o- 
fertă oficialităților noastre eare au 
acceptat-o în principiu, urmând a se 
cere şi referenţe la Berlin. Forul 
german a răspuns favorabil aşa că 
Stiirkh poate fi definitiv angajat 
urmând a sosi în curând în ţară. 

Cum Stiirkh a fost unul din hunii 
decathonişti ai Germaniei putem nă- 


'dăjdui că alegerea a fost fericită iar 


sportul nostru atletic va păşi pe ca- 
lea progresului pe care-l aşteptăm 
cu nerăbdare. 


ASTASEARA 

la Madison Square Garden, bo- 
xeurul evreu Max Baer, fost nu se 
ştie cum şi campion mondial întâl- 
neşte pe scoțianul Tommy Farr, o 
veritabilă speranță care nu de mult 
a fost învinsă de Joe Louis deşi as- 
peetul -matchului îi fusese favora- 
bil, 

E probabil ca de această dată 
Farr să nu mai fie ocolit de vieto- 
rie. 


GOTTFRIED VON 

CRAMM 

cunoscuta racheta germană a fost 
arestat zilele trecute la Berlin din 
cauza unor anumite atitudini sean- 
daloase din viaţa sa privată. 

Iată deci ca şi nemţii pot ti câteo- 
dată «orientali»! 

Iar Cramm n axe nici măcar scuza 
de-a fi boxeur! 


ANUL ACESTA 

baskett-ball-ul se va bucura la 
noi de-o mai mare favoare ca în tre- 
cui, Se va organiza o baleaniadă— 
prima de acest gen — de baskett- 
ball la care vor participa în afară 
de România, Turcia, Bulgaria şi 
Grecia, 

In vederea acestui eveniment, fe- 
deraţia noastră de specialitate va 
recurge pentru antrenarea echipei 
naţionale la serviciile unui antre- 
nor străin, ales în persoâna estonia= 
nului Siolli, 


TRAGEREA LA SORŢI 

a arbitrilor e o problemă cure lina 
ue a avta — se pare — un definitiv 
câştig de cauză. 

Despre binefacerile ucestei solu- 
ţii de-a decide prin ziar pe condu- 
călorul unei partide, deci de-a evita 
un anumit soi de afacerism din Ca- 
re sportul w'are decât de pierdut — 
e inutil de-a mai insista. Dar trage= 
rea la sorți a arbitrilor poate oferi 
şi aspecte mai puţin roze. Sunt anua 
mite întâlniri care din diverse moe 
tive pretind un arbitraj special să 
înlăture şi patimile unei galerii şi 
nervozitatea sau impasivitalea ce» 
lor 22 jucători încăeraţi uneori nu 
numai pentru o biruintă sportivă, 
Ori prin hazardul sorților nu poți 
avea o soluție de circumstanțe de- 
cât dacă în corpul arbitrilor ar e- 
sista numai elemente bine pregătite 
din toate punetele de vedere. 

lar arbitrii noşirilue 


MARŢI 

în sala de arme a Cercului Mili“ 
tar „se va disputa de către toţi tră- 
gătorii sălilor bucureştene placheta 
«Henri Piport» amintitoare a pri- 
mului pioner la noi al sportului 
scrimei. 


ANUL ACESTA 

Cehoslovacia va organiza, proba» 
bil în luna Mai, campionatele mon= 
diale de scrimă. 

România va fi din nou reprezen- 
tată, 

Ar urma aşadar să facem din nou 
trista figură, ca şi în trecut, deoare- 
ce selecţionarea revine cunoscutei 
superticialităţi şi grabe din F.R.S. 

De astădată însă se pare că nu va 
maj fi caaltădată: Serimeurii noştri 
de elită sunt cei cese opun. Ei faq 
actualmente tatonări pentru a obţi« 
ne concedii pe timp de două luni (în 
special trăgătorii militari) în care 
timp să urmeze antrenamente asidue 
în sălile de arme ale Budapestei, 
cheltuelile tot ei suportându-le. 

E un gest de eleganţă care merită 
a fi scos în evidență, 

Şi cum vecinii dela Tisa, sunt ală- 
turi de italieni cei mai buni maeş- 
tri ai acestui sport de pe continent 
sperăm ca inimoşii noştri scrimeuri 
să găsească acolo arsenalul de cu- 
noştinţi care să-i ducă apoi la vie- 
torii meritate în Cehoslovacia, 


RIPENSIA 

plănueşte a introduce Duminecă, 
în jocul cu Venus, pe Sepi în cen- 
trul liniei de atac. 

O reintrare foarte puţin favora. 
bilă lui Sepi — care dealtfel ne e 
foarte simpatie — pus să joace înt« 
potriva fostului său club, a fi îm 


ş a făcut cerere acestui minister da 


dițiunila prevăzute de alin. Il al zisu- 
lui articol şi de art. 3 din legea asu- 
Pra numelui din 8 Aprilie 19%, 


mare formă, și mai ales a lui Lazăr 
Sfera. 
Duminecă vom fi confirmaţi, 


Vice-preşed. prof.: dr. GEORGE 
POTRA, ing. ALEX. Roman, prof. 
GH. PREDUŢ. 


Prospecte, informaţiuni suplimentare la Secţiu- 
nea de Turism al viarului Bd. Elisabeta 12/11. Tel. 


Titus Pilescu 4.85.82 


SUCURSALE. 
„ ORAȘELE PROVINCIE 


“Şi A 
TOATE CÂRTIER ELE 
CAPITALEI 


17 LEI 800. ala, 


400 i, ra 200 - 


SENZATIA ZILEI 


Un câin: milionar 


E vorba de o femeie nevolașă po- 
sesoarea unui loz al Loteriei de Stat, 
la una din cele mai norocoase colec- 
turi şi D. Cuţu. um căţel de rasă, 
spiţ veriiab'i, titulirul lozulni și de- 
venit pesie noapie mil:onar, 

La 15 Februarie când s'a făcut ira- 
gerea celei de a patra clasă a Lo- 
teriiei de Stal ploaia de milioane sa 
oprit şi asupra numărullui 3895. 

Ca şi alle numeroase şi mari câş- 
lisuri din acea zi şi acest loz se 
afla în lotul coleciuzei „Hermes”, 

Cu obișnuita şi neinireculta lor cu- 


lanţă reprezentanţiii coleciurii s'au 
grăbi! să identifice pe fericitul po- 


N.BUZDU 


sesor al lozului câștigător de un mi- 
lion. 

In câteva minute registrele colec- 
turei au fost răsioite şi sa pulut 


afla pentru moment că noul milionar 
este D. Cuţu cu domiciliul în Capitală 
în str. Popa Chițu Nr. 9. 

Goană după milionar penlru a-i a. 
duce feriicila veste. Reprezentanţii co- 
leclurei „iermes” sunt pesle câteva 
minule la poarta casei. 

In Popa Chițu Nr. 9 e o casă ve- 
che cu o curte ingustă ca un gang, 
In fund un căţel se lăvăleşte în soare, 
Din casă apare o lemeie care cu greu 
reuşește să-şi liniştească căţ Il 


Cu  menajameniele ce se impun 
pentru persoana fericilă ce trebue să 
suporte. o asemenea veste, se naște 
următorul dialog: 

— Joci la loierie? 

— Sigur, joc pe numele căţelului, 

Reprezentanţii colecturei „Hermes” 
S'au lămurit. D. Cuţu, fericitul câști- 
gălor al milionului, este cățelul sglo- 
biu care simțind ceva din loa!e ce se 
petrece se gudura în jurul lor. 

— Cuţu a devenit milionar. 

— Cum? a câștigat la loterie? Ser- 
vitoarea Atena Naghi, slăpâna căţe- 
lului emoţionată până la lacrimi, po- 
vestește: 

— Pe Cuţu îl am de doi ani. E 
răslățalul nostru. II iubesc ca pe un 
copil şi fiindcă șiiu că are noroo 
m'am hotărât să joc pe nume;e lui. 

In Noembrie l-am lual cu mine în 
oraş. Am trecut pe la coleelura 


«BUNA VESTIRE» 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințați numai 


Antinevralgic: Dr. Nanu-Muscel 


iu sutii originale, conţinând 2 buline 

şi numai cu semnătura doctorului, 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucureşti. Calea Rahovei 265 


Comisii speciale pen- 
tru 


tăților anonime 
Anul acesta vor iucra comisii spe- 
ciale însărcinale cu impunerea soti:- 
lățior anonime. 
HAceste comisiuni îşi vor 
aclivitatea la 15 Apriiie. 
Atât fiscul, Cât şi contribuabilii 


începe | 


reportaţi au drepiul de apel, în ter-! 


men de 20 zile. 
Fiscul va apela impune:ea repor- 


tată, în cazurile când se va constata |! 


că veniturile au crescut cu mai mult 


„HERMES” iar funcționarei care mi-a | de 25 la sută. 


cerul să-i spun numele posesorului! 


Pe de altă par:e, contribuabilii 


lozului am rugat-o să serie pe D.|vor putea apela pentru scăderea îin- 


Cuţu, 
— Ce o să facii cu banii lui? 


punerilor reportaie, numai dacă ve- 
niturile au scăzut cu mai mult de 


— Ce vreți să lac? O să-i cer voe|O pătrime. 


lui Cuţu să mă lase să-mi ajul pă. 
rinții bătrâni cari stau la Focşani, 
Eu o să dau și pe la săraci, iar Cuţu 
o să dea lripturi pe la tovarășii lui. 
Atena Naghi a mai adăugal: 
— Fără îndoială e norocul lui Cuţu 
dar şi persistența mea de a juca la 


Mae rs NPONZUECIRE RAINER 
Congresul personalu- 


lui auxiliar medical 


femenin din România | 


Duminică 13 Martie, Luni 14 Şi 


Colectura „Hermes” în care am avuț|Marţi 15 are loc congresul general 
încredere că îmi va prilejui câştigul [al personalului aux liar medical fe- 


cel mare pe care îl aşteptam. 


Reprezentanţii colecturei „Hermes” |Funcționer::.- Pubi:i din Fi ţa Vic- | 


menin, 


în Bucureşti sala Palatulm 


au înmânat pe loc femeii câștigul, |torici- 


Alena Naghi strânge la piept cu o 


Ministerul Sănătăţii a acordat 5 | 


mână pachelele cu bani iar cu cea-|Zile permisiune participantelor. 


lal.ă pe Cuju scumpul ei adurăior de 
noroc, 


AN! fătografii exclusiv 4 ELISABETA 46 


artistice 


“A LA CINEMA CAPITOL) 


Congresul se deschide la ora 9 
dimineaţa. 

Pentru congresistele din ţară s'a 
ce;ut reduceri pe C.F.R. 

Un birou de intormaţii funcţionea- 
ză în gară Îă! "bitoul Asociaţiei Ami- 
cele Tinerelbti Fete din Gara de Nord 
şi în b-dul Sthitii Măgureanu Nr. 
33 la sediul asdeiaţiei. 


VIZITAŢI 


impunerea socie- | 


* Phovvirazie mandat (cec 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 8] 


29 Pânză 
33 Chiton 


extra groasb 
80 cm. It 
prima 


39 Chifon [ela Superio» 
42 Chifon eterice 


24 Servete ventru mas 
13; Cârpe. „+ mmsaânie 
28 Batist gena 
59 Poplin Pent, inip 
98 Dejalen Ende p,, 
20 Batiste „unaten 
9 Batiste „.. 
20 Ciorapi Pibiteţt 
29 Chiloţi «. sa 
59 Pânză vata sie 
119 Perdele 2, a. ui 


„360 Mătase 


tixp. provincie contra ramburs. 


p. plăpumi 
180 em. lat 


Răspândiți 


BUNA 


„VESTIRE“ 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAŞINCU 


B-du' Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
„STEPEI SP PD ADS TREI AIP DEE PPE PREZ 20 IS Ia PETRI POLITIEI FD PIESE OP IE ECEZE Ri 3 EEE 


GAGE 


FAINA DE LUX 
din 
NOUA MOARA 


CEA MA) BUNA 
CEA MAI TARE 


PP a 
| 
39 Gradel pre eee 
„76 Pânză P gearcenliri [| aa 
,, 115 Pânză „Gearceaturi 
i 
i 


DI mada | 


LOTERIA ve STAT. 


SUCURSALE 
ORASELE PROVINCIE 


ŞI 
TOATE CARTIERELE 


CAPITALEI 


oştat sau nambură 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie și bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. :3 


Sr IEETI 
MAGAZIN ROMAN..SU 
Cămăși, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate magazineie cu aceaşi articole 


Reparaţiuni de pr -c ri 


Nik ge 


DUMITRU 1..DUMITRU BORCEA București Tel, 3.4.66 Gala Victoriei 114 


| incălțăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri. 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Masaznu V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
Tel. 54203 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modem cu 3 l*mpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIEJLITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 


Bucureşti 1. Telet. 


2-54-57 


Căutăm reprezentanți în toată fara 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 41859 
Bine asortat cu stote şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI „CONV ENABILE 


Vestminte, 
bisericeşti. bijuterii 


obiecte | 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/5650 


Ghidul comerțului românese 


ve] 
l. 


La vizitarea magazinelor, 
ugăm prezentaţi această 
ra patronului şi veţi fi 
serviţi cu precădere, 
În ii a aa] 


Abajoare şi lămpi 

]. Lruşescu, sir Biserica uuei 16 (gang), 

Accesorii pt. automobile 

5, |. Galben 

1, C. Moldoveanu, Cal. Victoriei 105. 
Tel, 35.70.40. 

G. N. Stanciulescu, Take lonescu 3. 

A. Ghiţulescu cn şos, Şielan cel 
Mare 244 s, Il Negru 

P. Şerpescu, Bibescu Vodă 8, S, II A. 

Aperate de fizică, ehimie 
și Geodezie 

Casca Huimanească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru. 

pietre de radio-elect, 

Cartea Romanească, B-dul Regele (a 
rol 5 — Moşilor 62, $. II Albastru, 

Ing. Mihăilecu, Griviței 307, S, IV 

Arămării — Căldărării 

Şt. M. Ştetănescu, Mihai Bravu 26, 

Arcuri de automobile 

$. Măârşu şos. Colentina 15 $, 1. Galben. 

]lie 'Ţântaicu, Cahul 5, S, IV Verde. 

Argintării 

Gh. Penculescu, 

Automobile 
Col. D. Sirâjescu, Alex. Lahovary 3, 
S. 1. Galben. 

Articole fotografice 


Mihai Vodă 8, S$. III. 


s 1 Galben. 


Paul Popescu, Victoriei ee 
Cartea see 3 Mas) B-dul Re ele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, IL Albastru. 


Theodor Gr. Thoma, D- ţa Anastasia 7, 
$. III Albastru, 

Petre laneş, Domnița Anastasia 5. S$. III. 

Articole de menaj 

C. lonescu, Acadmiei 25, $. |. Galben. 

Gheorghe 1. Carnaru, Carol 8, S$, II. 

Cartea Românească, Bd. Regele Carol 
5. Moşilor 62, $, III Albastru, 

Articole de voiaj 

tefan Bădescu, Regală 6, S. 1 Galben. 
. Ivănescu, B-rica Amzei 5, S. 1 Galbn 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastru, 

Articole de pictură 

Cazice Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$. IN Albastru. 

Art, pa Sport şi Străjeri 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru. 

loan Burlăneseu, “Sport Ball) Galeriile 
Blanduziei ?. $. INI Albastru, 


Ateliere mecanice 

Alex. Mihailov, Basarab 92, S. IV Verde 
G. Paraschivescu, Atelierului 3, 
Bliinării 

F. Năstăsescu, Biserica Enei 7, $. 1 Gal. 
Î, Petrescu, Biserica Enei 14, $. [.G, 


Mihaiache C. lorescu, sos. 
23, S 1. Galben. 
G. Aroncuteanu, Colţei 28, S. Il Negru, 
Vasile Caraşca, Moşilor 88, S$. 1 Negru. 
Petre Gârleanu, Colţei 40, s. | Negru 
loan Drăghiceanu, Şelari 4, S$. LL Negru 
Biciclete. motocic., arme 
Cartea Românească, B-dul Regele (-a- 
rol 5 — Calea Moşilor 62. 
Biciclete, accesorii, elect. 
Constantin Albu, Amzei 10 Ș. ]. Galben 
A. C. Gavril, Griviței 259-a, S.1V Verde. 
Bodegi 
Gh. Y, matei, Domnița Anasiasia 14. 
Brânzeturi 
George Constatinescu, Ghica 
Vodă 18. 5.1 Negru, 
Gheorghe Duţă, Piaţa Ghica Vodă 8, 
S. Ii Negru; 
|. Georgescu, Carol 23, $. IL. Negru. 
Stere Niculescu, Piaja Ghica Vodă 15, 
W. Ionescu şi N. Rusescu, Piaţa Ghica 
Vodă 16, 5. II Negru. 
Caţea 3 
Nicolae C=tinescu, Halelor 31, 
Ceaprăzării militare 
Gh. Ionescu Mihai Vodă 2, (sub G. Hotel) 
G, Scărlătescu, Lipscani 8 (sub G Hotel) 
Cadouri, bronzuri de artă 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastru, 
Ceasornice 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 6? 
Eduard St. Dragomirescu, Str. Brezo- 
ianu 15, $. II. Albastru. 
Cereale 
Florică Zamfirescu, Cal Griviței 445 
Cherestea 
Toma P. Mihăilescu 4 Fii, Chiristigii 
10—12 (obor). 
Coloniale — Delicatese 
S. Il Negru 
V-le G. Andreescu, Colentina 2 
M. V. Alexandrescu & C. S. Nicu- 
lescu şos. Mihai Bravu 46. 
Marin Beiu, Carol 118, s. II Negru 
$. IV Verde. 
loan N. Aloman, Cal. Griviței 2535, 
ari SO n ea Cal. Griviței 467. 
e 
Calotă Constantin, Cal, Griviței 466. 
C-tin Dumitru, B- dul Banu Mania 5. 
Vasile Dragomirescu, Str. Berzei 91. 
loan Gavrilescu, B-dul M. Ghica 117. 
D-tru Georgescu, Sir. Cobălcescu 47. 
Apostolescu V. Manea Cal. Griviței 248, 
I. Igescu şi C. Mureşanu, Griviței 34, 
Petrică Petrescu, Cal. Griviței 441. 
Anton Ştefan, Cal, Griviței 107-109. 
Ion: Ştefănescu, Bd, Basarab 114, 
Corsete 
Corsete Predescu, Cal. Victoriei 124. 


Verde 
Bietaale Gheorghiu, G-ra] Angelescu 2, 
pie tnale, Ghe Bio Vodă 1 


Bonapurte 


Piaţa 


S. 1 


Croitorii 
$. 1 Galben 
loan Cădariu, Gr, Cantacuzino 56 (fos- 
tă Frumoasă). 
P. Sorescu, Academiei 45, S. 1. Galben. 
Alex. Tivgă, Victoriei 222 colţ Alexan- 
drescu. 
Fănică Arghireseu, Bd. Ferdinand 150 
T. Georgescu, Lipscani 57, s. II Negru 
F. Giurculescu, B. Maria ac. Il Nerru 
L. Purcărea, Popa Tatu E AN Ul Negru 
A. Teodorescu, Lipscani 57 et, s, II 
Băjenaru N-lae, Elisabeta 58, S. II Ap, 
$. Ciobanu, Gutenberg 16,S. III Alb. 
Alexandru R. Didă, Brezoianu 4, 
D. Dobrescu, Mihai Vodă 3%, 
Vasile Gh., $. Panduri 35, S III Albastru. 
Gh. Stănescu, Splaiul] Independenţei 40 
Solescu L., Carol 9 et. Il s III Albastru 
S. IV Verde 
Mitică Buşe, B. Basarab 88, S. IV Verde. 
C. T. Dima, B. Basarab 92, S. IV Verde. 
Drăgălâm Florea, Griviței 454, 
Gheorghe D. Ioana, Bd. Banu Manta 62 
V.le. Jugureanu, Griviței 390, S IV Verde 
Victor Marinescu, Popa Tatu 86, 
Toma Niţescu, Griviței 235, $. ră Verde. 
Stan Panait, Scarlat Vârnav 1. 
Marin Rădulescu, Buzești 19, 
N. Teodorescu, Griviței 10, s, IV Verde 
Vasile Nedelea, Bd. Col. M. Ghica 41. 


Curelării 
D. Constantinescu şos. Mihai Bravu 39. 


Depozite de lemne 
Gheorghe N, Pomană, Str. 11 Februa- 
rie 8, S. IV. Verde. 
Depozite de vin şi rachiuri 
Costică şi Gh. Georgescu, Şos. Bonapar 
te 54, tel. 2.35.24, S. [. Galben. 
S. II Negru 
P; Georgescu, Vaselor 60, tel. 2.09.59, 
Dogării 
Gh. VI sănescu. str, Chiristigii 2 (obor). 
Şi IV 


Verde 
Tănâse Popa, Dr, Felix 39, 
Droguerii 
Jean Arsenescu, Victoriei 122, SI Galben 
. II Negru 
lie Marinescu, şos. Iancului 1, colţ Pake 
D-tru Garibaldi, Lipscani 24, $. Il Negru, 
ANI Mărculescu, B. Acadmiei 8 S III Alb, 
Edituri 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S. II Albastru, 
Electro-Technice 
Constantin lonescu, B. Take Ionescu 
27, S. |. Galben. 
Ion Arvatescu, ia 96, S. IV Verde. 


Gh, Popescu, Str. Brezoianu 
P. Cristea & M. Anti pa, Bd. o], Mih. 
Ghica 118, 


Fabrici de cămăși 
D-tru Minciu, Griviței 107,S.IV Verde. 


Fierărie (magazine 
2, I Galben 
Gh, 1. Cărnaru şi N. Petrescu, Bd. G-ra] 


Dumitru Lambru 7, 
Petru R. Boroşiu Fiu, Lipscani 
Gh. Ionescu şi V. Jalea, B-dul 
C. Brătianu 51—35:s. ] Galben 
Alex. Popa şos, Ştefan cel Mare 218. 
1 Negru 
Gh. 1. Cărnaru, Carol 88, colţ Bd. Maria, 
M, Dinescu, Griviței 445, 8, IV Verde. 
Gică Costinescu, B-dul col. M. Ghica 
100, S, IV. Verde, 
lie Vişan şi R. ae, B-dul Col, 
Ghica 45, S. IV. Verd 
Pavbrici de râmplări ie 
loan Gh. Petrescu, B-dul Banu Manta 53 
Pirme (pictori) 
A. Constantinescu Colentina 15. 
Firme Mihai, Atelierului 7 $. IV Verde, 
Fotograţi 
F-ţii Rădulescu, Dudeşti 75,s. Il Negru 
$. III Albastru 
Alex, Apostoli 8, 
S$. IV v 


Teoharide, 
Verde 


Sfinţii 
Girescu Dumitru, Griviței 544, 
G. Girescu (E, Imperial) Griviței 299, 
Costică Rădulescu, Griviței 182 bis, 
loan Vişescu, Brezoianu 17, 
Purnituri de croitorie 
A. Cristian, Episcopiei 0, Hanul cu Tei 
21, Tel. 47452, S. I. Galben. 
F-ţii Păunescu, Griviței 168 bis. $. IV. 
Galanterii 
Arghir Constantinescu gi loan Piapie 
trescu, Str, Lipscani 56, $. II Negru 
loan Ciupală, Caro! 55, S. [1 Negru. 
Galerii de Nuc 
N-lae Dache şi N. lonescu, Bărăţiei 35. 
Geamantane. 
N-lae Dache şi N. Ionescu, Bărăției 35. 
Geamuri (rame 
loan Puchiu Moşilor 21 S II Negru. 
S. [il Albastru 
Romulus Puchiu, Sfinții Apostoli 55. 
Ion Capotă, Griviței 215, S. IV Verde. 
Petre Capotă, Cal. Griviței 333 
Tudor Ciurtin, Bd. Col. M. Ghica 52. 
loan Poptean, Petru Maior 5. S$. IV 
Incălţăminte 
$. 1 Galben 
M, Constantinescu, G-ral Berthelot 4, 
George Dobrescu, Ştefan sei Mare 250. 
T, Lepădatu, Regală 4, |. Galben, 
Gaston Mihăilescu şi Nisolăe Stroe, 
Ca]. Victoriei 122, s. 1 Galben 
AL. Sândulescu, Victoriei 39, S. I Galben. 
A. Stamatescu, Str. Academiei 20 bis, 
M. V. Turcu,, Victoiei 154, S. |. Gal ben. 
Intreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Oituz 19. 
Intreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Moşilor 
Clement Brezoi, Făinari 8, s II Negru 
Arghir Constanfinescu SE ean Dimitre- 


323, 


scu, Str. Lipscani 56, $ Negru. 
G. "Constantinescu guta 315, 
Kiru Haulică, Mogilo 324, S. Il Neg 


lon Gheorghi ncilă, Str. sf.ă VI: 
meri 25. 3 DA Negru, 


Le) 
Alexandru lonescu, Carol 58, S$. II, 
Negru. 


Costică Petrescu, B-dul Maria 10, $. | 
Albastru 

C-tin Popescu, (cismărie  ofițereasă) 
str, Domnița Anastasia 7, 

V. Vasilescu, Carol 4, S LII. Albastru, 

Ghiţă D-trescu, Griviței 186, S IV Verde. 

V. Dumitrescu, Grivijei 257, 'S. IV Verde. 

L. Ghiţulescu, B. Basarab 8ă, S IV Verde. 

Mitică S. Muntenescu, Cal. Griviței 214, 

Gh. Popescu, Buzeşti 40, 

Vasile Simionescu, B- dul Basarab 88, 

Stoian Alex., Buzeşti 52, S. IV Verde. 

Petre Scorţea, Bd. Col. Mih, Ghica 55, 

Instalaţii de apă şi canal 

D. Cristescu, Str. Domnija Anastasia 
10. S. Ul Abastru, Tel. 471.34, 

Instalaţiuni de Farmacii 

şi Laboratoare 

Costea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — ri ai 62, $. III Albastru. 

M Antipa & P „ Cristea; Bd, Col. Mih, 
Ghica 118. 

Jaluzele 

V-le Onceseu Moşilor 41 S. II Wgru. 

Jucării 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$. III. Albastru. 

«Visul Copiilor», Smârdan 18, Colț, 


Legătorii de cărți 
Tudor N. Ionescu, Cal. a ilor 157, $. 
in Albastru 

Ştefan Georgescu, Sfint Apostoli 40 
(curte), 

-ă Georgescu, Mihai Vodă 33. 

Librării 

loan Cărăbaş, G-ral Berthelot 5, $. 1. 

Pavel Suru, Victoriei 108, S. 1. Galben. 

EI. Teodorescu, Calea. Victoriei 145, 

S Negru 

Fănică Teodorescu, (mărunţişuri) str. 
Carol 81. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $, III. Albastru, 

Librăria Român'a, Academiei 1 s. III 

$. Andrei, Basărab 151, S. IV. Verde. 

Ana Gh. Semenescu, B-dul Col. Mihail 
Ghica 59, S. IV. Verde 

Lingerie bărbătească 

D-tru Borcea, Victoriei 114, S. I Galben. 

Jonel Muşat, 'Moşilor 65 A, S. II Negru. 

D-tru Minciu, Griviței 107, s. IV Verde 


Măcelării 

Alecu lon, B dul Banu Manta 6. 

Manufactură, mercerie, 
BE marei ceree a. RE 


DEE Daia aaa Bta Beslegeanu, Str. Sf. Niculae Şe- 
lari 23, S. II, Negru. 


Ioan Cre ue, Dăzăiaă 34, 5. ÎI. Ne 
2 Grlstoloe A. Di 
Il Negru, 


Andrei 


iriu, 
str. Ai 


pp EEE ACNE OMNIA 
iri: D. Fundănescu, Carol 66, 
1, Negru. 


T, M. liescu, Griviței 234, s. IV Verde 
N Stoenescu "'Gheţu, Griviţei 242 
Vasile Niculescu, Dr. Botescu 3, S. LV. 


Materiale de construcţii 

Mitică Petrescu, Str. Ziduri 11 (Obor). 

Maria Jean lonescu, (Muscelul) Cal. 
Griviței 324, S. 1V. Verde. 

loan Bărbulescu, B-dul Col. M. Ghica 

129, S. IV Verde, 


Maşini de Scriş şi Calculat c, Telegescu (Voința) Spl. i și 18, 


Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $, III. Albastru. 


Mezeluri şi Brânzeturi 

S. II a 
C. Vasilescu şi N. Tudoran, Piaţa Ghi- 
ca Vodă 1, 


Tudor D. Coman, Bărăţiei 58, S. II 

Florea Badea, Str. Petru Maior %5, $, 
1V, Verde. 

Alex. Constantinescu, Sir, Buzeşti 21, 

Postăvării 

Marin N. C-tinescu, Str. Şepcari 22. 

Rame 

Constantin V. C-tin, Biserica Enei 4 


Restaurante 
Marin Costicea, Mihai Vodă 16, 
Sobe de Teracotă 

$. IL Albastru 


Verde 
C. Diaconescu Cocioc-lliov, Grivijei 265. 
V. Dumitrescu şi D. Busuiocescu, Cal, 
Griviței 201. bis. 
P. Vasilescu, Cal. Griviței 457. 
Stampile, insigne, medalii 


S. IV Verde | Stelian A. Georgescu, str. Brâncovea- 


Gh. Grigore şi C. Lupu, Bd. Basarab 135 

Alex. Nistor Buzeşti 60, 

Mitică Dogaru, Griviței 5356, $. IV. 

Mobile de artă 

loan Candrea, Calea Victoriei 104, 

Mobile 

Moisescu D. Gheorghe, Calea Victoriei 
208 (provincie ambalaj gratuit), 

Dumiţru Gr., Bărăţiei 37, . [l. Negru. 

Vasile Ionescu, soț Mihai Bravu 7. 

Gh. Ionescu, Griviței 275, $. IV. Verde. 


Mode 

P. G. Rădulescu, Cal. Griviței 235 a. 

Obiecte bisericeşti 

Pavel Suru, Calea Victoriei 108, 

Nicolae G. Dohatcu, Rahovei 21 A. 

Pantofi de cusă 

G. Stanciu şi 1. G. Stanciu, Str. Sf, Ni- 
colae Şelari 10, $, Il. Negru. 

Pălării bărbătești 

V. 1. Costescu, Victoriei 70, S. | Galben 

C. Drăgănescu, Bărăţiei 52, S II Negru. 

Ştefan Băşturescu, Str. Brezoianu 24, 

Parfumerii 

Cartea Românească, Bd. Regele Carol 
5 — Moşilor 62, S$. II Albastru, 

[ie Marinescu, Popa Tatu 80. S. IV, 

Pânszărie și galanterie 

Marin liescu, Bărăţiei 8, S- I]. Negru. 
Marin Jonescu, Pânzari 10, S. II Negru. 

Stelian Manolescu şi M. O. Gregorius, 
str. Eugeniu Carada 9, s III Albastru 

George Ea Lipscani 14, $ 1V Verde 


Pielăriţ 
Stelian Gh. Cocoş, Şepcari rl ii Negrs 
M. Negulescu, Mile 44 S. II Negru. 
Anghel Florea, Piaţa Dr. reale 10, 
colţ Sir. Cameliei, S. IV. Verde. 
Paul Ionescu, Criziiei 423 
N. Negulescu str. 
Plăpumării 
, Dacke şi N, Ionescu, Părăiei 37, 
mitru Gr,, Bărăţiei 54, 8 egtu. 


nu 4 etaj. |. Tel. 5,11.30, 
Strungării în lemn 
Const, Strungurescu, B-dul Basarab 25, 
Tapiţerii 
Cristache a zile Str. G-ral Cristian 
Tel] 9, S$ |. Galben. 
Jonel D. Firică, Mihai Bravu 16. $, II. 
M. Constantinescu şi T. Mihăilescu, Str. 
Luterană 25, $. Verde. 


|. Petrescu, B-dul Col. M. Ghica 100, 

Tâmplării 

C-tin Călinescu, Mărăşeşti 62 (Andro- 
nache) 

Mircea 'Teodorciuc, Str. Cobâlcescu 9, 

Tinichigerii 


Tănase Iordache, Str N-lae Filimon 87, 
Tel. 35.41.60 S. IV Verde, 


d ipogrefii 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S. FII. Albastru. 
1. E. Toroutu (Bucovina) sir. G: 
Alexandrescu 4, S$. |. Tel. 2.1045 


[2 

Cuvântul Rom,nesc Ştefănescu, Str. 
Cobâlcescu 9, S$. IV Verde. 

Tricotaje 

loan Constantiu, Cal, Victoriei 96, 

Vopselării 

Petre C. Săvescu, N-lae Bălcescu 13. 

Vulcanisări 


Constantin Mardale, Splaiul Indepen- 
denţei 40 (podul (Isvor). 
lon Popescu, Căuzaşi 12, (Morga). 


Acest ghid va apare în 


35, 4 Ver | giecare Vineri. 


Abonamente: 3 lumi lei 315, 
în chenar prețul dublu. 


a 


«BUNA VESTIRE» 


Procesul tongrosistilor 
dela Tg. Mureş „ii 


Eri urma să se judece la 
Curtea de Apel din Brașov, pro- 
cesul celor zece studenți acuzaţi 
de agitaţii împotriva ordinei pu- 
blice făcute cu ocazia congresu- 
lui studențesc dela Tg. Mureş 
din Aprilie 1936. 

Se știe că în urma strămutării 
procesului dela tribunalul Tg. 
Mureş la tribunalul Braşov, pri. 
ma instanță a condamnat pe acu- 
zații Alexandru Cantacuzino, 
Gh. Furdui, Paul Craja etc. la 
pedepse variind între 6 luni şi 
un an şi jumătate închisoare. 

Acuzaţii făcând apel împotri- 
va acestei condamnări, apelul 
urma să se judece pe ziua de 


Toate paş 


vor fi revizuite 


Ministerul de interne comunică: 

Se aduce la cunoştinţa tuturor 
persoanelor cari au obţinut până la 
data de 12 Martie a. c., pașapoarte 
dela ministerul afacerilor străine, 
direcţiunea generală a poliţiei, 
Prefectura poliţiei Capitalei, pre- 
fecturile de judeţ şi chesturile de 
poliţie că, pentru a putea părăsi 


(um sa efectuat ofensiva 
național stă ge frontul Aragon 


BURGOS, ii (Rador). 
Corespondentul Agenţiei | 
D. N. B. transmite: 

Cercurile autorizate de- 
clară că eri la ora ll sa 
deslănţuit o mare ofensivă 
naționalistă pe frontul din 
provincia Aragon, F orţele 
maţionaliste au atins în 
cursul ziiei obiectivele fi- 
xate, deşi pianul ofensive; 
prevăzuse trei zile pentru 
cucerirea lor. 


Ei 

SARAGOSSA, 11 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas, care 
a asistat la începutul ofensivei na- 
ționaliste în sectoarele din centru şi 
din nord, transmite: 

Când după o scurtă dar energică 
pregătire de artilerie și bombarda- 
ment realizat de aviatie, infanteria 
naționalistă a pornit la asaliul po- 
zițiilor guvernamentale aproape 
toate situate pe înălțimi, ea s'a iz= 
bit de o rezisteță destul de serioasă. 

In cele din urmă, republicanii 
au trebuit să se retragă, urmăriți 
de aproape de naționalisti. a căror 
infanterie era precedată de un ba- 
raj mişcător al artilerlet. 


La aripa stângă, trupele naţio- 
naliste au cucerit mai multe linii 
immortante de transee pe care le a- 
părau două divizii guvernamentale. 
Printre pozitiile cele mai greu de 
luat de infanterie, se găseşte înăl- 
țimea denumită «Fronton», situată 
înanoita primei linii republicane. 

In cursul serii, centrul dispoziti- 
vului ofensiv al naționaliștilor, a 
tinsese satul Huesa del Comun. Na- 
ționaliştii au făcut câteva sute de 


eri 10 Martie de către secţia Il-a 
a Curţii din Braşov. 

Pe banca apărării sunt pre- 
zenți d-nii avocați Traian Co- 
tigă,: Alex. Constant, Gr. Stă- 
nescu, Horia Cosmovei, Alexan- 
dru Vergati, V. Negulescu din 
Bucureşti şi d. dr. Traian Trifan 
din Braşov. 

Din cauză că procedura 
față de acuzaţii Alexa 
dru Cantacuzino şi Emil 
Bulbuc nu era îndeplinită, 
Curtea după o sumară dis 
cuție între acuzare şi apă- 
rare, dispune amânarea 
procesului pentru data de 
31 Martie crt. 


apoariele 


țara, urmează să depună aceste 
pașapoarte la oficiile ce le-au eli- 
berat spre a obţine o nouă viză. 

In câz contrar riscă să fie oprite 
la frontieră de autorităţile poliţie- 
vești şi vamale. 

Aceste vize nu se vor aplica pa- 
şapoartelor emise după data de 12 
Martie a. e. 


! prizonieri, Pierderile  guvernamen- 
tale se ridică la 1000 oameni scuşi 
din luptă, pe când ale naţionalişti- 
lor se ridică la 7 morţi şi 101 răniţi, 

In urma înaintării lor pe frontul 
de nord, naționaliștii au ocupat 1$ 
sate. 


OFENSIVA CONTINUA 
„_BURGOS, ii (Rador). — 
Agenţia D.N.B. transmite: 

«Comunicatul oficial na- 
ționalist arată că pe fron- 
tul Aragon ofensiva conti- 
nua cu mare succes, 


Îi N N a im iai A ———— 


Intrunirea Marelui 
Consiliu al partidului 


consiliu al partidului fascist a 
ținut eri prima sa întrunire pe 
anul XVI, sub președinția d-lui 
Mussolini, 

Contele Ciano, ministrul afa- 
cerilor străine, a prezentat un 


DUCELE 


amplu raport asupra situaţiei 
internaţionale, 

Ducele a comentat mai; multe 
puncte ale raportului pe care 
Marele consiliu l-a adoptat, adu- 
când elogii contelui Ciano, in- 
terpret fidel al directivelor date 
de Duce 

Marele consiliu a început apoi 
examinarea raportului asupra 
constituirii unei Camere a las- 
ciilor ş corporațiilor. Lucrările 
vor continua astăseară. 


revoluția î 


VIENA, || 
Corespondentul Agenţiei 
Fcuter trausmite: 

Naţionai-socialiştii  aus- 
triaci au primit oficial or» 
din din partea conducăto- 
vijor lor să se abţină dela 
vot Duminică. când are 
ice plebiscitul. 


UN COMUNICAT AL 
FRONTULUI PATRIOTIC 


VIENA, 11 (Rador). — Conduce 
rea Frontului patriotie publică un 
comunicat spunând eă toate svonu- 
vile pretinzând că plebiseitul ar ur- 
ma Să fie amânat sunt inexacte. 


Plebiscitul -- continuă Dondiintiaare| Agenția pi past îi area ST 


tul: — nu este îndreptat contra ni-! 


mănui şi e absolut inexact să se pre-, 


tindă că plebiscitul ar fi indreptati 


contra politicei dela 11 lulie 1936 și 
a acordului dela 12 Februarie 1938. 


BULETINELE ALBE 
SUNT «PENTRU» 


Prefectul Austriei Superioare, 
uleissener, a ordonat ea toate bule. 
tinele de vot albe să fie considerate 
ca afirmative 

La AmsSteten, elementele marxis- 
te afişează emblema sovietică făţis. 
Sa interzis cetățenilor să cânte 
marşul <Badenweiler». 


PARIS 11 (Rador) — Biroul 


de presă al partidului comunist 


comunică următoarele cu pri-! 


vre la întrevederile de aseară 
dintre d-nii Blum. Thorez. Duc- 
los şi Giton: 


Convarbiril 


e G-iui von 


Ribbeniropp la Londra 


LONDRA 11 (Rador). — D. von 
Ribbentropp, ministrul afacerilor 
străine al (iermaniei. a făcut 0 
nouă vizită la ministerul afacerilor 
străine, în cursul după amiezei. 

Ministrul ufacerilor străine al 
Germaniei q avut, se spune, 0 con- 
vorbire cu d. Roberi Vansittari, 

CE S'A DISCUTAT 

LONDRA. 11 (Radio-Universal). 
— Intrevederea dintre lordul Hai:- 
fax şi d. von Ribbentropp a durat 
două ore. 

Cu toate că nu sa dat nici un co- 
municat oficial asupra celor discu- 
tate, totuşi se afirmă că cei doi ou- 
meni de stat s'au ocupat de toale 
problemele cari interesează Franţa 
şi Anglia în special în Europa con: 
trală 


Se pare că d. von Ribbentropp este 
neliniştit din cauza evenimentelor 
din Austria, Din această cauză se 
va înapoia la Berlin mult maj de- 
vreme decât intenţiona la început. 
Astfel, se crede că el va pleca mâi- 
ne din Londra, imediat după con- 
vorbirea cu d. Neville Chamberlain. 
La început d. von Ribentropp in- 
tenţiona să rămână la Londra pună 
la ;7 Martie. 


D. RISBENTROPP PARA- 
SEŞTE VINERI SEARA 
LONDRA 

LONDRA, 11 (Radio-Universal). 
După ce a avut o conivorbire la te- 
lefon cu Berlinul, d. Ribbentroppa 
anunţat că părăseşte mâine seară 
Lendra, 


INFORMATŢIUNI 


Ministerul justiţiei rea- 
minteşte celor interesaţi 


că pensionarii nu sunt obli 


 gaţi să depună un nou ju- 


rământ. 

I. P.S. Patiiiitiul Miron Cristea, pre- 
şedintele Consiliului de miffiştri, a pri- 
mit eri în audienţă pe d-nii Hans Oito 
Roth, Ciugureanu, Pelivan şi Jean Th. 
Florescu. 

D. g-ral Artur Văitoianu, fost pre- 
şedinte al Consiliului de miniştri, 
Ministru de Stat, a vizitat in cursul 
zici de ieri Oficiul Naţioual de Tu- 
tism. 


D-sa a lucrat cu d. Viatilă Paras- 
hivescu, preşedintele O.N.T. 

Domnul Armand Călineseu miuls- 
trul de interne, a primit azi dimi- 
meaţă pe domnul Bardossi, minis- 
trul Ungariei la Bucureşti. 


In viitorul buget al ministerului 
muncii, va figura o sumă mai im- 
portantă pentru ajutorarea șomeri- 
lor, această dispoziție sa luat. în 
urma holărârei luată de Ugir ca 
să nu mai achite cele 5 la sută din 
partea patronilor, dela instituţiile 
industriala. 


Servieiul cenzurei a dat un aver- 
tisment de Suspendare tuturor zia- 
relor care au apărut cu spaţii albe 
în locul pasagiilor cenzurate, 


D. Gh, Tătărăscu, minisiiu de siat 
şi ad-interim la externe a primit ieri 
în audiență pe d. Adrien hiery, mi- 
nistrul Franţei. 


D. medic colonel docent 7. An- 
ghel, a lost delegat a face parte 
din consiliul superidr. balneo-clima- 
tic ca reprezeniant al instituţiilor 
balneare al ministeru'ui apărării na- 
ționale. 


Eri a început în toată 
țara încorporarea conti- 
gentului 1938. 

D. dr. Simovic, secretar general 
al secțiunei jugostave al Uniunei me- 
dicale balcanice, venit în ţară cu o- 
cazia reun.unei me-icale a micii an- 
tente, a vizitat principale'e noastre 
aşezăminte spitaliceşti, însoţit fiind 
de d. docent M. Popescu Buzău, se- 
cretar general al Uniunei medicale 
balcanice şi al secţiunei române. 


Balul ardelenilor are loc Sâmbătă 
12 Martie a. c., în saloanele Atense 
Palace, sub patronajul d-nei şi d-lui 
Mihai Popovici fost minisriu. Tom= 
bolă, jazzz Ghindă. 


D. ministru Voicu Niţeseu, a exa- 
minat eri bugetul Casei Centrale 
a asigurărilor sociale. Acest buget 
va primi aprobarea consiliului de 
administraţie, iar adunarea  gene- 
rală a Casei Centrale va ratifica 
aprobarea dată de consiliu. 


D. Armand Călinescu, ministru de 


| 


| 


Interne, a primit azi dimineață pe | 


d. M, Constantinescu, guvernatorul 
Băncii Nationale 


Următorii învățători din jud, Mus- 
cel, au fost îndepărtați din învăţă- 
mânt: Călin lorga și Elisabeta lorga, 
din comuna Schitu-Goleşti şi Elena 
Alexandrescu, din comuna Bughea de 


modijicări de amănunt regimului cărţii 
junduare. 


La ministerul agriculturii sa în- 
tocmit decizia prin care se reparti- 
zează fondul de încurajare a agricul- 
turii, constituit pe baza articolului 157 
din lege, conlorm avizului dat de con- 
siliul superior al agriculturii. 


La meditaţiile săptămânale, dela bi. 
serica Bărbătescu Vechi, va vorbi azi 
la ora 7, preotul Gh. Paschia despre: 
«postul Sfinților», 


Eri sa deschis la Ateneul Român ver- 
nisajul expoziției sculptorului G,  Sa- 
Dargin. 

— fa 

I, P, $,. S. Patriarhul Miron, preşe- 
dintele consiliului de miniştri a primiţ 
feri în audienţă pe d. I. Th. Florescu, 
dr. Ciugureanu şi I, Pelivan, foşti mi- 
niștri şi Hans Otto Roth, 


| 

Sus, 
La ministerul justiției s'a întocmit un 
decret-lege prin care se aduc unele 


D. Blum continuă 
întrevederile 


D. Leon Blum a informat pe 
reprezentanţii partidului comu- 
nist asupra primelor sale demer- 
suri în vederea constituirii nou- 
lui guvern. D. orez j-a amin- 
tit că partidul tomunist socote- 
şte drept singură. “soluţie posi- 
bilă, întrucât conformă voinții 
țării, formarea unui guvern al 
Frontului Popular cere să aplice 
programul Frontului Popular. 

Azi dimineaţă d. Blum va a- 
vea o nouă întrevedere cu dele- 
gații comuniști, 


(Rador), i| 


VIENA 11 (Rador). — Agenția D., 
W. B. transmite: 

Aici domneşte o oarecare incerti- 
tudine cu privire la chestiunea de 
a şti cine poate şi cine nu poate să 
participe la vot. Se observă în cer- 


curile opoziției că o simplă carte 
de membru eliberată de conducerea 
Frontului Patriotic fără  menţiu- 
nea despre vârsta titularului ei, e 
considerată ca suficientă pentru le- 
gitimarea alegătorului. 


Comuniștii Încearcă să  deslănț 


U> 


în Austria 
Pentru şi contra plebiscitului. — (Ciocniri sângeroase în diferite oraşe 


Bolșevicii colindă străzile cu strigăte de „Trăiască Moscova”! 


Dat fiind că, după vot,| strasse şi Schwartzenberg- 


alegătorul mu va fi şters 
din lista electorală cum s'a 


platz. 
Se semnalează  dease- 


făcut de obicei şi că pe de| meni manifestații în proe 


altă 


stabilirea inden | vincie, mai ales ia Inas- 


tității şi a calităţii de ale-|bruck, Graz şi în diferite 


gător se va putea face PĂ se 
baza oricărui act, sunt te- 


meri că acel va 
putea vota render ag loca- 


alte locuri. In innstruck 
poliţia a reuşit să înlătu= 
re o yravă ciocnire între 
ativersarii politici. La 


Iwri de vot câte acte de Graz se semnalează mai 


identitate posedă. 


Manifestaţii și incidente grave 
în îrtreaga Ausrie 


VIENA, 10. (Hador), — 

Spre seară Viena a dat 
semne de vie agitaţie. 

Mai mulie manifestații 
naţional - socialiste, por- 
nind dinspre Graden și 
Steuhanplatz au fost risi- 
pite de poliţie. Manifes- 
tanţii au încercat să se re- 
grupeze, dar în calea lor 
au fost puse cordoane. 

LI) general demonstraţi- 
ile se mărginesc la obiş- 
muitele strigăte  naţional- 
socialiste, care țin discur- 
suri publicului, 

Avicanele Frontului Pa- 
triotic au aruncat azi di- 
mimeaţă numeroase mani- 
seste invitând pe partiza- 
nii lor să voteze «pentru 


Austria liberă şi pentru 
Schuschnigg». 
La ora 21| s'a afiliat că 


s'au produs mai multe în- 
cidente. Manifestanţii na- 
ţional-sociaiişti au spart 
vitrinele unei cafenele şi 
geamurile unui sediu al 
Frontului Patriotic. Dra- 
pelul deia sediul legiti- 
mist a fost smuls şi rupt, 
câteva geamuri s 

Lângă palatul! Operei, la 
colțul dinspre MKaertners. 
trasse, s'au semnalat câţi- 
va răniți în urma unei în- 
căerări. între manifestanți 
opuşi. Poliţiştii pedeştri şi 
călări au trebuit să şarje- 
ze de mai multe ori pe ma 
nifestanţi, care se regru»- 
pau fră încetare. 


Aprone de miezul nop- cursul manfestaţiilor de 


CANCELARUL SCHUSSNIGG 


ţii manifestanţiile conti 
nuau la colţul dintre Dir: 


multe incidente şi vreo ze- 
ce răniţi, 


* 


VIENA, îi 


(Rador), — 
Numărul! 


răniților în 


eri seară din Viena trece 
de 25, 


COMUNIŞTII AU Scos 
CAPUL 


VIENA, îl. (Rador). — 
Corespontientul Agenţiei 
D.N.B. anunţă din Graz 
că un camion automobil al 
Frontului Patriotic,  aco- 
perit cu afişe roşii şi ocu= 
pat de comunişti, a slră= 
bătut străzile oraşului. 
Persoanele din camion sa- 
lutau cu salutul comunist 
şi strigau: «Trăiască Mos= 
cova!», în timn ce trecăte. 
"ii răspunriezu: «Jos Mos» 
oval», 


Se va amâna plebiscitul? 


VIENA 11 (Rador). — Corespou- 
detul Agenţiei Havas transmite: 

Atenţia populaţiei austriace ră- 
mâne concentrată asupra d-lui Seyss 
Inquart, ministrul de Interne, avla 
care s'a aşteptat în zadar un cuvânt 
de ordine către naţional-socialiştii 
austriaeci. 

Ministrul de Interne a avut o lun- 
ză întrevedere cu Cancelarul Schu- 
sehnigg, întrevedere ce a durat până 
la ora 22 şi 30. 

De unde în cursul zilei se desmin- 
țiseră cu tărie ştirile cu privire !a 
iminenta demisie a d-lui Seyss In- 
quart, după întrevederea cu d. Schu 
schnigg cercurile competente nu 
mai arătau acelaşi optimism. Pen- 
tru prima dată s'a declarat în cer- 


ln Spania 


Legionarii, trupele ntarocane şi „Săgeţile 
negre“ înaintezză vertiginos 


A fost ocupati oraşul Belichite 


SALAMANCA |! (Rador). 
— Corespondentul Agenţi- 
ei Havas transmite urmă- 
torul comunicat al mare- 
lui cartier general naţio» 
malist: 

Trupeie marocane, je- 
gionarii încorporați în «Să 
geţile negre: şi prima di- 
vizie din Navarra au ocu- 
pat localitatea Belchite cu 
toate rezistența î 


Profitând de acest suc-= 
ces şi de  dczoryanizarea 
inamicului, trupele naţio- 
naliste au ocupat pe rând 
localităţile Almoncid dela 
Cuba, Puebla de Alborton, 
Valsa Nueva, Codo pre- 
cum şi alte poziţii, 

Coloana centrală a sfă- 
râmat de asemeni rezis- 
tenţa republicanilor cari 
ocupau  Munieca. Plesa; 
Plou şi Cortes de Aragon, 
isgonindu-i din aceste lo- 


calităţi cari se află acum, gen, înălțimile Malrtin del 


în stăpânirea nationalişti- | 


lor. 


După ce au respins nu 
meroase contra atacuri, 


naţionaliste din 
flancul drept :u ocupat în 


forţele 


cursul nopţii la Planilla, 


Cahezos, Altos Cabezos, La 


muela, Coliado, dela Vor- 


Rio, Mirabueno, Las Fu- 


entes şi Moneva. Republi- 


canii au suferi! pierderi 
foarte grele. 

Naţionalişti au făcut 
3.400 prizonieri şi au cap-= 
turat un imens material 
de război, între care se a- 
flă şi cinci tancuri ruse, 


Trupeie japoneze 
au trecut Fluviul Galben 


SHANGHAI 11 (Rador). anunţă oficial că două de- 


Din sursă chineză se anun- 
ță că două escadrile chi- 
neze au bombardat eri cen 
trele militare din Nanking 
distrugând în hangare 10 
avioane japoneze, 

Raidul a surprins Com- 
plect pe japonezi căci ba- 


teriile lor antiaeriene nu 
au tras. 
Din sursă japoneză se 


Demonstratii antisemite 
la universitatea din Uracovia 


VARŞOVIA, 11 (Radio 
Universal. — La Universi- 
tatea din Cracovia au fost 
azi din nou demonstrații 
antisemite. Studenții ace- 
stei universităţi aa orga- 
nisat o aşa zisă «zi fără e: 
vrei», 


Pentru aceasta, au 


stalat la intrările Univer. 


| 


sităţii, posturi fixe, spre a| 


împiedica pe studenţii e- 
vrei să vină la cur star ie 


Din causa aceaste, s'au 
prdus vii incidente între 
studenţii evrei şi cei na- 


in- e agite d tru a - JADrObatea, dată, de Voniitime „.- :- | AipEl ol Hene Ofto Bode i o iEentei mcestatal, idee dee: flomaligiii . + Oi i etlgma, Alone intră em tinuti det secolulu IE 


"O TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S, A. STR. ANGHEL SALIGNY. 2 TELEFON 3.26.66 Redactor.resnonsabil 1 V. Olaniuc- INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU,» S. A.. STR. ANGHEL aci 0 2 TELEFON 3.26.68 


taşamente japoneze au tre 
cut fluviul Galben în par- 
tea de nord a provinciei 
Shansi, în fața oraşului 


Hoku, unde fluviul este în- | 


gheţat. 


Atentat de cale 


curile bine informate că demisia 
ministerului de Interne este una 
din eventualităţile ce trebuese lua 
te în seamă deşi până eri la miezul 
nopţii nu se luase încă nici o deci- 
zie în acest sens. 

Atitudinea d-lui Seyss  Inquart 
faţă de plebiscit nu este prea clară, 
Ca ministru ce a depus jurământ 
pe constituția austriacă, d-sa ar tre- 
bui să se încline în fața hotăririi 
Cancelarului. Ca reprezentant al 
naţional-socialiştilor în guvern, mi- 
nistrul de Interne ar trebui în mod 
firesc să adopte atitudinea acestora 
şi dezaprobând plebiscitul, să se re- 
tragă din guvern. 

In cursul serii se pare că 
d. Seyss Inquart a primit 
vizita d-lui Kepler, consi- 
lier economic al Fuehre- 
rului, şi a d-lui von Papen, 
fost ambasador al Reichu. 
lui la Viena. Se pare că 
aceştia i-au cerut să inter- 
vină pentru amânarea ple- 
biscitului, 

Se ştie însă că o asemee 
nea intervenţie nu ar avea 
nici o şansă de succes de- 
careca Cancelarul Schus- 
chnigg s'a pronunţat 
tegoric contra amânării 
plebiscitului, 

In orice caz ziua de azi 
va fi hotărâtoare, 


D. dr. Schacht ră- 
mâne preşedintele 
Băncii Reichului 


BERLIN, 11 (Rador). — Fuehre- 
rul Cancelar a numit pe dr. Schacht 
ca preşedinte al Băncii Reichului 
pentru o nouă perioadă de natru 
ani, în temeiul art, 6 din statutul 
instituţiei. 

* 

Termenul doctorului Schacht ea 
preşedinte al Băncii Reichului ex- 
piră la 16 Martie. 


ferată În Rusia 


S. vietele sabotate de popor 


MOSCOVA, 11 (Rador). — Cores- 
pondentul agenţiei «D. N. B.> află 
că acceleratul Kiew-Moscova a de. 


raiat în cursul nopţii de ş spre 7 
Martie, în apropiere de punctul de 
bifureaţie Konoto. 


S'a stabilit că şinele fuseseră scoa- 
se din buloane la locul unde sa 
produs accidentul. 

Se afirmă că în accelerat era o 
inaltă personalitate sovietică, al 


cărei nume nu este divulgat. 
Se pare că autorităţile au desco- 
perit în ultima clipă proectul aten- 


precauţie foarte riguroase. 
Accidentul nu a făcut decât pa- 
gule materiale. 


Moartea poetului ita- 
lian Angelo Novaro 


ROMA, 11 (Rador). — Marel: poet î 
talian nadie Silvio Novaro, membru 
al Academiei italiene, a încetat din via- 
ță în vila sa din apropiere de Genova. 

El se născuse în Toscana în 1866. A 
fost unul din cei mai însemnați scrii- 


tatului, căci la plecarea trenului din | tori romantici italieni dela începutul 
gara Kiew se luaseră măsuri del secolului XX, 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere,