Buna Vestire anul II, nr. 316, 3 martie 1938 scan

F ANUL II. — No. 316 





. 





Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


APE Za 
de VALERIU CARDU 

mul îrânea gândurile şi mă opresc, la un popas de suflet, lângă lă 
ella tânără a slovarului acesta lavorii pe plai bănățean. Poate suni 
malte evenimente importante «la ordinea ailei> dar le refuz tovărăşin. 
De multe ori, o excursie prin vălle adolescenței aduce aer sănătos și 
mona În neliniştea ceasului de mlaşiină al vieții. 

Adolescenţa oferă moltă unitate și tot atâta simetrie. 

Vâlmășagul vieţii — un erâncen războl — cere uneori elipe de re 
paos, de odihnă. 

Spunea, undeva, într'o carte de mare lumină, un gânditor hispan, că 
o navrole de somn şi de via peniru a alimenta viaţa. 

De somn pesie neguri şi de vin cules din întoarcere în lumină, am 
pulea adăoga. 

Şi de unde am pulea Jelul mai mulţi snopi de linişte dacă nu din 
voldele adolescenței imbătate de iluzii şi de planarit 

Vnitaten. — care e pâce, — striga nelinistitul spaniol, torturat de 
sentimentul eatasirolie al vieţii, e necesară pentru a menţine şi pentru 
a te menţine în diversitate, în viaţă 

ŞI mă întare acolo, peniru câleva ceasuri de urcuş şi destătare al- 
pină, stăpân peste piscuri, şi peste everesturi de luai. 

Iată, stau de vorbă cn filele acestea simple şi frumoase ale unul abe- 
cedar de viaţă. 4 

Amintirile urile se destramă. Elevii alimenlați din otrava luj Ignat 
Herta mi se par eroii unui capitol fantesist 
Răsar alte [iguri, zidite din talent și din avânt bogat. 
Răslolese revista «Generația de mâine» și simi cum îmi ereşie în 
t un ceahlău de mândrie şi o -ningară tumalioasă de bacurio de- 


Redacila 





AA 


li aceştia, elevi al unul liceu provincial şi proprietari — fiecare 
a rel mult 17 primăveri, su apucat să lorece în vers o frumusețe 
Aa "adune în careul unel schiţe toată bogăţia sufletalui imaculat. 
el P. Belu — cel mal tânăr poet al țării — Aurel D. Bugariu şi 
lon |. Mioe, epigramistul, cu prietenii lor, vor răsplăti mâine, în mo- 
pedă de talent mare, truda indrumătorilor de azi: profesorii Mihai No- 
vac — poelul acelui «An din patra primăveri» — şi L C. Stoica. 
Revista, a cărei redacție cântărește in ani numai cât un critie sep- 
tuagenar din Bucureşti, înce să se audă cum dudue pași voiniel peste 
țarină literară nouă, curat românească. 
Iată vera de frumoasă nădejde: 
«Ver» 
Aceaală carte o trimit la tine 
Din satul dela margini de bolar. 
Tu să mă ierți de n'o fi serisă bine 
__ Vreo vorbă 'n jalbu mea de ţărinar»> 
Nu pulea porni acest vera de țărinar, nerla în tipare neaoșe, decâi 
dia pacea tiuereţii care ma cunoscut vaerul ar:pilor frânte. 


— iasa D 
Recenzii îngrijite, notițe critice, insemnări constiineloase pe mar 
mea cărților, sehițe în cari musteşie neastâmpărul talentului tânăr și 
spirit bidrargirian in epigrama elevului de 17 ani, — tonte; jovaeruri 

miel inir'o revistă. 


A (Continaure în pag. Ill-a) 


p Fi 














Taxa poșială plălilă în numerar, 
| conform aprobării No. 23364/958 








„Destinul popoarelor“ 


Dela o vreme şi nu de mult, a 
începul să se vorbească din nou 
despre Destin. 

Toale procesele istorice pe 
cara le lrăim sunt dala in seama 
Destinului, în faţa căruia impo- 
trinire nu există. 

Harta Europei a suferit modi- 
ficări. 

«Anschlussul e un  destin> 
— Ya scris acum vreo două zile 
— «udleatin al poporului german». 

«Popoarele Își urmează desli- 
nul lor> a spus alaltăeri la Ro- 
ma d. Mussolini, 

Există întradevăr o anumilă 
sensibilitate în via(a unei na- 
puri, care în momentele crucia- 
la din istoria sa determină în- 
toldeauna drumul, pe care fără 
şopăire porneşte intreg poporul 

Drumuri de multe ori pline de 
aângerări, dar drumurile sale 

Acesta ar [i în scurt, Destinul 
sub aripile căruia sălășluesc În 
or dt a său lumină toate po- 
poarele lumii, până la scrisa 
morții lor, Căci mor şi ele, ca 
din cenușa lor să sa nască altele 
în acelaș perfect echilibru de în. 
tuneric şi lumină. 

FE curios totuși că această sen- 
sibililate generică naţiunilor nu 
numai că nu cala permanentă, 
dar de foarle multeori nu cata 
înțeleasă chiar când se manifas- 
tă, decât după un oarecare inter- 
pal de timp dela consumarea a- 
ceslui proces psihologic, 

Deaceia adeseori aceste frămân- 

tări în căutarea unei alte așezări, 
au fost privite numai sub unghiul 
politicii formale, sau în raportul 
unei conjuncluri internaționale, 
bazate pe un  convenționalism 
lot atât de Pate 

Aceste «forme» cari au făcut 
tatuși lalorie o lungă epocă, afi- 
dând realitățile, au început să 
moară succesip, 

Viața popoarelor nu poale fi 
determinată de centura formelor 
impuse chiar prin forță. 

'orța monarhiei  aualro-un- 
gare, care a Încina aproape un 
mileniu şase p re, s'a măci 
nat, şi ea, lăsând libera afirmare 
de viață a [iecărei națiuni în 
parte. Și fiecare și-a urmat des- 
tinul său: Calea către Adevăr, 

Iată de ce ne-am oprit puțin a- 


supra aceslui  funomen pe care 
îl trăim dela o vreme. Lumea 
vorbeşte despre Destin, lăsând 
minciunile convenționale la o 
parle. 

A începul să se vorbească în 
[ine şi despre Adevăr. 

cspre ceace trebue să guver- 
meza deasupra formelor alese 
piața laolaltă a tuturor popoare- 
or. 

Sunt națiuni în asfințitul oio- 
ţii lor pline de alorie, sunt altele 
cari au ridicat Calvarul şi merg 
călre lumină.  Toale popoarele, 
dar toate, îşi caută un drum mai 
scurt către destinul lor de stră- 
lucire sau de moarte. 

Indrijorări încrețese pi astăzi 
multe fii cari se aslrăduesc 
să ridice vălul viitorului nostru. 

Poporul român Îşi urmează 
Destinul său, pe care aceiaşi 
sensibilitate specifică ase ap 
ni-l înfăţişează în viitor pe culmi 
strălucitoare. 

lon Stoenescu 


Lc) 






şi Administrația: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj îi. 


Naţional-socialiştii austri aci, manifestând pentru d. Hitler 





D 






Ama | 





+ 


Adminiairaţia , ... . 485.92 
Tipograhia ,, 


jrecia, Redacţia « , „ 4.8434 





Duminică, 20 Martie 1938 


SIIBE 





nedactor-șei 
MIHAIL POLIHRONIADE 
[e 
Cont CEC Nr. 12% ABONAMENTE; 
1 aa Lei 700 i aa Lei 500 
Comune urbane 6 luni » % Comane rurale 6 lazi >» 20 
3 lani » 17 3 luni » 1% 


o. e e 477% 

















Ia Bi a 





Două d 


Ritmul politicii internaţionale 
a bătut foarte viu zilele acestea, 
la Viena şi la Berlin, la Barcelona 
şi la Salamanca, la Kovno şi la 
Varşovia, la Londra și la Roma. 


DISCURSUL DUC 


pe care l-a pronunțat vreodată, 
pliu de fapte, de idei, de realism 
şi de Diziuni unperiale, Ducele 
şi-a definit poziția față de An- 
schluss, i 

A raba realități și a tras 
concluzii. 

Realitatea? Incă din 1915 Aus- 
tria a cerut să fie înglobată în- 
ir'un mare Reich german. În 1931 
Curtius şi Schober — ambu re- 
prezentând două republici «de 
mocralice> — încearcă să în/ăp- 
tuiască Anschlussul pe calea unei 
uniuni pamale. Astăzi s'a ajuns la 
soluția firească, inevitabilă. 

Atitudinea actuală a Italiei? 

Determinată de trei factori: 1) 
realismul care împiedecă politi- 
ca mussoliniană să se agațe de 
o cauză pierdută 2) indepărta- 
rea de puterile occidentale care 
în 19%5 urmăriau strangularea |- 
laliei și care acum ar Îi vrut să 
provoace — pe tema Ausiriei — 
o ciocnire între cele donă state 
totalitare 3) increderea în pute- 
rile națiunii italiene şi în loin 
laten nlianței germane, 

Concluzia? Cea firească: axa 
Roma — Berlin e mai puternică 
ca oricând, 

Cuvintele răspicate și definiti. 
ve ale d-lui Mussolini vor avea 
darul să spulbere ultimele iluzii 
ale celor care sperau că de pe 
urma Anschlussului sar putea 
pescui În apă turbure, sar 


Marşul Najionalismului Spaniol 


Bilanţ pe 1936: 


Badajoz, Tala- 


vera dela Reina, Toledo, Madrid 


Madridul a conautait prima re- 
ziatonţă caro a stăvilit ofenalva na- 
Honaliată, obligind-o să facă, în 
acest panet militar, un popas de 
langă durală, Odată ou sflrșitul 
primului ap — 1936 — al răsbolulai 
Revenim asupra evenimentelor spra 
a le fixa valoarea lor tactică. 

Prima fază o conatituo în Julie— 
Angust discontinultatea froniulai 
națloniiSţ, impărțit în două zone, a 
căror legătură o (locu... Portugalia: 
Zona de sud cu Andaluzia și zona 
de nord cu Leon, Navara şi partea 
arngoneză en Huesca, Sarngossa și 
Teruel. Intro zone o breșă adincă 
de 300—o km. comaniştilor, 

Cu alte cuvinte, contactul arma- 
telor naţionaliste cu marea [| făcea 
doar la sud prin Cadiz (Qeean 
Atlantie), la Corogna și Vigo la 
Nord (Decean Allmitie) — și nlci-an 


port pa Mediterană, care aparținea 
au Yornamentalilor. 

Binelnţelea obiootivul principaj 
lost permanenti Mndridul. Mola 


p-ta ca alianța i 








ore E m mr enim, > 4 
P! cel 2 ai 4 SPA ial di i 






j 
PN 
x 






“i o-germană 
să intre în criză, E 
DEZBATERILE PARLA- 
MENTULUI BRITANIC ȘI 
POZIȚIA CEHOSLO- 
vV TA 














vulri timp, n 
lor şi în Cam Lu 
Neville Ch 
răspundeau numeroaselor _între- 
bări puse de membrii parlamen- 
tului britanic definind cu acest 
prilei, poziția Angliei în actua- 
ul moment de tensiune curopea- 
nă. 

Opoziția a Încercai să obțină 
cu orice preț din partea d-lui 
Chamberlain un andaiament pre 
cis faţă de Cehoslovacia, în ace- 
laş timp o precizare a intențiilor 
brilanice cu privire la soarta Spa 
nici roșii. 

D. Chamberlain sa  mențiult 
pe pozi[ule sale. A  reluzai să 
dea orice: garanţie: specială Ce- 
hoslovaciei. 

Intr'adevăr iată 
gramei 

Un deputat a intrebat astăzi 
la Camera Comunelor dacă gu- 
vernul brilanic a dat sau are de 
gând să dea Cehoslovaciei vreo 
garanție că independența ei va 
fi respeclată în cazul când s'ar 
întreprinde împotriva ci vreo 
acțiune asemănătoare cu aceea 
care a lost deslănțuită împotri- 
va Austriei, 

La această întrebare d. Nevil- 
le Chamberlain, primul-ministru 
n răspuns că nn are nimic de 
adăugat la declarația făcută de 
sir John Simon. 

(Se ştie că sir John Simon a 
declarat în această chestiune că 










Gris 
lo 


textul tele. 


din planul de operaţii, joneţiunea 
neapărată eu armata de norq care 
cobora perla Cnacerea. 

Drumul dela Sevila spre Madrid 
trebuia să ireacă prin Dadajoa 
chiar dacă a fost lunkit cn peste 100 
hm, Dar la Dadajos no făcea con. 
tacia! celor două armaio asiguria- 
du-se complet granița portugheză. 
Atla după această primă olapă, 
Franco so indreaplă spre obicotivul 
lui şi al Ini Mola, Madridul, pe rata 


A: Merida, 'Trujilo, Oropesa, Talavera 
9 dela Reina, Maqueda drum de 407 


perează din nord in consecinţă, | kilometri. 


Franco din mud îşi alege insă an 


A doon oiapă se ta consuma în 


oblectiv care din punet de vedere bătălia da 3 alle dela Talavera dela 


tactila ora cel mai important peulra 
asigurarea ofensivei apte Madrid, 


Reina, bătălie care n deschis drumul 
spre Madrid, definitiv, prin a pune 


Mola ordonă margul coueeritrio| ţe; Drunate, Mnqueda aan. Toledo. 


asupra Madridului, ou punctele ini.| Ori ln Toledo se consuma 


iale; Valladolid, Burgos si Sara. 
gosaa. 
Dealtfel 


tendința  genarala 


lent, 
cumplit de lent drama Aleazarului. 
Poziţia pe rîul Tago a orațulai 


e | Toledo, era abia un necesoriu dețen- 


ofensivei din nord era contactul culaiv al Madridulai, lar acținnea lui 
armata din sud. Dacă insă pentru| Franco, spre Toledo, din punct de 
coloanele lui Mola, Madridul ara În] vedoro militar a fost o diversiune 
acelaș limp obiectivul final, armata! oare n întîrziat ofensiva spre Ma: 
lol Fraaco nu pilea merge spre drid. Insă necesități morale an [ont 
acelaş obicotiv fără să-și ringă | imperioase Condiţiile războiului ei- 
spre ves! ofensiva. Dece? Pentru a|vil sint speciale şi Toledo, indife 
grăbi În punetul ce mal strategie | rent de minima lui Yaloaro strate- 


scursuri 


= de MIHAIL POLIHRONIADE 


ferlaii și Halijas | 








glia le are faţă de Cehoslovacia 
sunt acelea care decurg din ca- 
litatea sa de membru al Socie- 
tății Naţiunilor). 

Așa dar cei ce proclamă că An- 
glia va interveni la orice atinge- 
re adusă Cehostovaăciei, induc lu- 
a. 





Damă 


D. CHAMBERLAIN ȘI 
SITUAŢIA DIN SPANIA 

lot atât de interesante şi de 
calegorice sunt declaraţiile pre- 
mierului britanic cu privire la 
războiul spaniol. 

Şeful opoziţiei, 
cerând : 

«ca guvernul britanic să se a- 
socteze cu Franța şi să stabileas- 
că împreună cu ea măsurile ne- 
cesare pentru ajulorarea popo- 
rului din Spania, căci, a adăuga! 


maiorul Allee 












_Îmterese, puterea şi banii adunaţi de 








Arestarea 


unui Rotschild 


de ION. |. CANTACUZINO 


Printre telegramele venile dela Viena după proclamarea Anschluss- 
ului, a fost una care a anunțat arestarea, — În clipa când voia să treacă 
granița purtând un sac doldora de șilingi, — a unui domu baron. sau 
bancher, sau poate amândotă, pe nume Rotschild, Areslare concomitentă 
cu a altor câteva personalități de variată Importanță, ca «savantul» 
Freud şi alți gynecologi. 

Stirea nceasla a lost prilejul peniru câţiva confraţi să deplângă tri- 
sia siare de spirit fanatic ce provoacă asemenea «tragedii». 

Nouă, insă care suntem de părere că neplăcerile individuale nu tos- 
tează atunci când destinul unei naţii este în joc, arestarea acestui barem 
ne-a sugerat-o cu totul aliă serie de gânduri. 

Ne-am adus asțfel aminte de o plesă de teatru Jucală la Paris inainte 
de răsbolu, cu titlul «Les six Messleurs de Frankfort>. Cel şase domal eraa 
primii Rotsehildzi și Frankiurt era leagănul dinastiei lor de bancheri in- 
ternaţionail. Povestea aceleiaşi familii a constilait și sabieetul unui filma 
american, pe care Holywood-ul lul Samuel Goldwyn, Marcus Loew și 
Mayer (din firma Metro-Goldwyn-Mayer, cu emblema «la leu») La trimis 
lumii acum câţiva ani, intru glorificarea faptelor mari ale numitei şi 
anemitei familii, 

Ne mai adacem aminte tă in acel lilm era un episod foarte semnilk 
cativ și pe care autorul îl aşezaso atolo cu mare intenţie de laudă pentra 
«geniul licanciar» al Rotschild-zilor. 

Chestia se petrecea cam așa: lu Anglia, pe vremea lui Napoleon, mare 
descurajare în faţa revenirii lui din insula Elba. Undeva in Europa, Coa- 
lţia se pregătește să dea cu «tiranul» o luptă desperată, într'un necunos 
cut sătuleţ din Belgia, Waterloo. Dar panica e mare şi la bursa din Loa- 
dra acţiunile scad vertiginos. Numai un ins, printre toţi aceşti bancheri în 
desută, refuză să vândă. Nu vinde, dar nici nu cumpără ca să oprească 
panica din bursă. Se mulţumeşte să aştepie, şi să-și orgânizeze un servleia 
de Informaţie din Europa mai bun decât al celorlalţi colegi. In felul ace 
sta va şti eu un ceâs înaintea lor rezuliatul bătăliei. Invinge Napoleca, 
atunci vinde totul, inainte ca vestea să [le oficială și panlea desăvârșită. 
Astfel îsi salvează averea. Invinge Anglia, atunei cumpără totul la curs 
scăzut, Înainte ca victoria să invloreze piața. Astfel iși Insuteşie averea. 
Caleulul reuşeşte şi Rotschild cumpără trei sferturi din City. 

Asemenea lovituri, — în care pofta individului disprețuiește cu total 
Interesul şi drama din safletul nației, — dădeau în tilmul de care vorbim, 
toţi «cel sase domal din Frankfurt», fugiţi de acolo de frica nu stlu căror 
persecuții şi răspândiţi in diverse colţuri ale lumii, fiecare în altă fară, 
șacali lângă altă pradă. ŞI cum trecea vreunul prin nevoi, odată săreana 
toți fraţii în țara cu prielnă, ridicând în ajutorul Iratelui amenințat ţa 
ei în alte ţări. Şi toată lumea tăsea 

[4 a 





(Continaure în pag. Mita) 


În 


industrie Naţională 


In condiţiile internaționale actu- 
ale atențiunea care se dă, în ultima 
vreme industriei apare mai mult 
decâi firească, iar cercetarea pro- 
blemelor în legătură cu industria 
sunt o obligaţiune dela care nu se 
poale sustrage nimeni, De potenția- 
lul imdustriei depinde gradul de 


el, cucerirea Spaniei de către pu- | nea!ârnare al țării şi el dă măsura 


ferile «fasciste» ar primejdui e 


rezistenții pe care o oleră econo- 


cea, libertatea și securitatea Ma-] mia națională în cazul unei izolări 


rei Britanii şi ar constitui o gra- 
vă amenințare pentru interesele 
britanice», 

1 a atras următorul 
(cit za din non textul 
mei :) 

Râspunzând, primul ministru 
Chamberlain a spus că după 
câ! se pare, este siaur că situa- 
[ia sa schimbat în favoarea ge- 
neralului Franco, S'ar părea că 
ne allăm în ajunul unei victo- 
ni depline. Nu putem Însă afir- 
ma că această victorie sar da- 
lori sosirii unor noui forțe şi 

| muniţis de partea sa. După căl 
pol vedea eu, nu este nici o do- 


_——— 


răspuns. 
telegra- 





singurele obligații pe care An. (Continaure in pag. Hil-a) 


de locurile de aprovizionare. Prin 
urmare go inventariere a industriei 
are azi acelaş valoare cu parada 
militară în care națiunea vede sol 
datul și armele pe care se reazimă 
siguranța ării, Din acest punct de 
vedere apare deosebit da interesant 
studiul prezenlal de «Centru de 
Studii şi documentare economică» 
de sub conducerea d-lui Florin Za. 
haria. 

Im perioada 1932—1935 industria 
românească a Înregistrat progrese 
indiscutabile. Asifel producția ma- 
nufacturieră sa măriţ cu cca 69%, 
iar energia electrică a crescul ru 
cca 5%. În ultima vreme Însă se 
observă p încetinire care pune Îm- 
perioa chestiunea dacă este vorba 


Rică. avea o maro valoare morală al lui Franco se va modifica, obli- 


yi capitularea  Alcazarului ar [i 
distrusa moralul armatei naţiona 
late. 

Intr'acelaş timp, Mola curăția În 
nord terenul spre Irun, ln 4 Sep 
tembrie, ocupă San Sebaslianul In 
13 Septembrie şi angaja ofensiva 
cea mare pe contura din jurul lui 
Hilbao, Bisraln trebola desconge- 
stlonată de comunişti şi bogăţiile 
subsolului din nord trebuiau nea- 
părat fi utilizabile. 

Operațiunile acestea porneso dala 
Bant  Sebaatian şi se concenirează 
pe linla Zarauz, Dova Eibar şi Du- 
rano. Bascii contraalacă în De- 
cembria şi ajung la Villareal, Iarna 
surprinde frontul Bilbao stabilizat 
po faimonaa «centură» de 70 km. 

După diversiunea Toledo-Alca 
zar, Franco a angajat ofensiva în 
tra patra etapă spro Madrid, pe 
care şi-a propus să-l cucerească prin 
atacuri repezi. Astfel cada Casa de 
Campo, Colonelul  Yague pătrun: 
zând pină'n Cartierul Universităţii. 

Madridul era apăra! de Drigada 
Internațională (Miaja), Lupte ln 
verșunate so vor angaja po Înlreg 
anul 1937, Încit plana! de operaţii 


elnd spre Tervel. 

Deocamdată În primavara anului 

1937, ne constală cinei teatre de 
operaţii. 

— Teatrul de operaţii din Nora cu 
carterul General la Vallodolid, 

— Teatral de operaţii a] Aragonu- 
lui cu Cartierul genera la Sara. 
gonna. 

— Teatrul de operaţii al Madridu 
lui cu carțierul general In Avila 

— Teatrul de operaţii al Estra- 
madurei cu cartierul general la Ca- 
cerea 

— Teatral de operaţii din Auda- 
Iluzia cn cartierul general la Se 
villa, 

Localizată în jurul Madridalui, o- 
febsiva naționalistă se va declanșa 
În anul 1937 pe celelalte teatre de 
operaţii, Într'un marş triumfal 

Cucerirea Madridului, inițiala în 
primele planuri de operaţii, devine 
finală, ca o toiicluzia logică, falală, 
a victoriilor năţionaliate în Ma: 
laza, Santanderal, Aaturiile şi Te- 
ruelul — mai ales 
vor urma. 


vruelul — ce 


de un fenomen de oboseală !recă 
toare sau de limită maximă peste 
care pu se poate trece 

Desvoliarea industriei este e/ce 
tul politicei dusă în malerie de 
schimburi internaționale, ceace a 
lăcul să se mărească plasam-n'ul 
intern, pentru produsele indigene, 
in dauna celor importate. In ace lag 
timp oceelerarea ritmului Înar uad- 
rilor a adus o majorar a cereri 
in multe ramuri de industrii. A 

„Ambele cauze au insă un carae 
ler Irecălor, Inarmările prin 'irea 
lor, iar protecția vamală prin ne 
voia de aq €chilibra rosi fite 
leritelor categorii economice la ri- 
dicarea nivelului economic al sării, 

Plasamentul constani şi acela pe 
care trebue să se bazeze dezvolta 
rea industriei îl formează în he 
mânia consumul țărănesc. Ori "x 
este cheia însăşi a problemei, În in- 
tervalul 1933—1939 am înregislrat o 
perioadă de lărgire a consumului 
țărăneac incepând dela jumdtatea 
anului 1335 Aceasta sa datorii ue 
nei conjuciuri excepționale care a 
dus la mirirea veniturilor în ayri- 
cultură, Însă a înceta! odată cu 
aceantu, 

dusă deci oridecăle ori cdutăm să 
pălrundem realilalca "economică a 
țării noastre ne lovim de ucesi cere 
tițios. O industrie majională nu 
poate in/lori fără o agricultură in- 
Hloritoare și o agricultură in/lori= 
(oare nu se poale concepe drcâi en 
0 industrie a cărei produse se vând 
cu preţuri ce concordă cu rentabili- 
tatea agriculturei. Soluţia nu poa- 
te Ji păsită decât intro polilică de 
armonică proleguire a celor două 
'amuri, ceeace a fosi foarte greu 
sub regimul  politicei intereselor 
particulare 

Astăzi este posibil şi drumul ne 
este indica! de țările care au  tre- 
buit să rezolve problema  Înverad: 
având o industrie puternică să-şi 
creeze și o agricultură la fel A- 
vând puterea să p facem, fiecare al 
de intdraicre este o gravă pierdere. 
„ntăzi când suntem cu ochii pe in 
dusirie și Înțelegem rostul ei, vsle 
momenlul sd cerem, celor cure 
combileau industrializarea, să /a= 
că amendă onorabilă. In acelaș 
limp pretenim cd armonizarea ce- 
lor două ramuri esle tot atâi de 
importantă ca şi industrializarea, 


M. Dorneanu 





a exil fieu; — ficat ai = 


ui 
Pomi ee dm 


- 
E ă 


m e ama 














a co dă a i ia 


“E Dai me de 








li 


| 


i 


Pag. 2 — Nr. 16. 





la colburi sure 'nir'un 


mile te 
când o aşteptam ca 
să ţi-o dea ca 


UNA VE 


MR E n iale me e DĂ UIC Ra IERNII TES 200 
Maica Domnului 


cucernie sehiţ 


ştia din lacrimile mamei, 


să deatacă 
mâna ei săracă, 


dintr'un colţ al maramal, 


ŞI rătăeind cu te-am plerdut Feeloară, 
dar azi din non în Inimă te cresa 
ca pe un via, ca pe un cântec bătrânesa, 


— ce-a răsunat într'an cucernle sehit 
din amintirea mea îndepărtată, 
când prin uitări Fecioară prea Curată 


vredința mi-am găsit 


Ştiinţă şi 


E 
E 
; 
i 


Lă 
| 
| 
j 
! 
Ej 
Eş 


i 
| 


tt 
| 


; 
E 
| 
E 


| 


A 


TIT 
di 


TEE 
ş 


i 
| 


| 
Fi 


i 
E 


PA lăsa! o unică fajă 
ps nume „jndivid”. In Dumnezeu, ca 


errdința religioasă și loale cerințele 








ION ȚOLEBSOU-VALENI 


Credință 


meializice ale acesiora. lu locul ace- 
siora s'au pus noțiuni, ca aulosagestie, 

ela, cari nu rezolvă ln load 
nimic și cari aveau să île verilicaie de 
șuința veacurilor vilioare, O discuţie 
largă poale avea love. Pentru memen! 
Hmemn să facem o simplă consialare 





Împotriva 
Dumnezeului creșiinismului, aceșila au 
fost aproape loideauna prolund cre 
dineloși. Nici șilința arlană nu și-a 
propus să disiruză credința, penirucă 
nu în acest domeniu e obieciul cd 
Lupia a purtal-e în intregime poporul 
„vreu cu Iialele sale intipie în splri- 
imalilatea veacului irecul. O primă de- 
vadă o dă reacţiunea veacului XX. 


- | Astăzi când, conlorm prevederilor lu- 


dalce, ar [ trebuii să avem o șilință 
nteizantă, a națională, se consială loc 
mal contrariul. Se vorbește lol mal 


a nu errde lutr'un principiu superior 
care să-l înlerpreleai ca 


duce: irâdare sau parnzitism, Nieloda- 
14, Oamenii de știință de as- 





Cronica cinematogratică 
„GASPARONE“ 


Na pare rău că Intâmplarea face | Nici un actor nu are haa nici măd- 


să inaugurim aceste note eritiee, in 
care vom urmări la ai premierele 
Cinrmalogra/ice, cu um film banal 
şi merzpresie, 

Casparona exe o operetă vieneză, 
mai puțin bună ca alte opereta vie- 
meas, poale Jiimded vine după aldica 
altele, Un prelezi să-ți treci timpul, 
fără să ie piictiseşti, [ără să te a 
muzi, fără să râmdi cu nielun /oloa 
ariiatie. a 

Healizat coreci de un regizor care 
(și cunoașie meseria (Georg lakoby) 
cu o fotogru/le destul de bună, și cu 
o muaică pe alocuri numai aminlind 
de entitățile dim eralaltă operetă cc 
lebră a aceluiaz Millseker, sludeniul 
derpelor, cu un scenariu abaurd și 


cor Blesak fostul mare tenor deve- 
mii — ca şi fostul mare june prim 
Join Barrymore, dar fără talonul 
acelula — actor de comedie bu/d. 
Dansurile, destul de bine regiate 
coreogra/ie n'au avul Insă parte de 
o punere |n valoare prin obiectivul 
aparatului și prin unghiuri care să 
poată măcar ominti realizările în a- 
cea! sen al americanilor. 
Interesantă prin posibilitățile ei, 
esta numai noua descoperire, ungu- 
roalca Marika Ikhk. Joe cortet, o 
bucăjică de glas, incontestabil ta 
lent pentru dans in doud pieloare 
Prumoasa, Toate astea pe mâna unui 
rigivor american ar putea da ceva. 
Dar probabil că americanul ar pu 


neverosimil ca oriee opersță, filmul | ne-o întâi să slăbească cu vreo zece 


acesia cala maj alea intristălor de | kilograme, 


liprii de spirii, 
a a a] 


Cronica plastică 


CIUCURENCU 


Ppariția de acum câțiva ani a 
momstul artist de mare și nobilă 
rasi a trezi! multă nedumerire În 
rândurile unor criliri dintre cei mal 
calificaţi, dacă nu prin vocaţia şi 
posibilităţile lor, cel puțin prin per- 
sistența pe cura o depunenu În a 
umple periodic spaţiul unor cronici 
plastice. Astfel can mai originală 
observaţie, ca să nu spunem inep- 
14, n fost acoes prin care se spu- 
pen că pictorul dotat cu mult sim 
pentru culoare nu are desan, Pun 
Însă apa cum se prezentau lucririle 
jul Ciucurencu erau in primul rând 
desen şi in aceasta coasta revelaţia 
pă cart o adun debutul lui r sem- 
mul umul chemat, sau mal clar al 

Pr desenului. Acum 

pcureneu mu mal esta acelasi. A 

ajuns la culoara şi o tullivă cu ar 


= , Lă 





donarea unei linerați care nu-și mal 
pune problema dacă existenți «e 
sau nu un păcat, 

Color lsmul, unul din excesele ine- 
rent Într'o pictură sdruncinută da 
cole mai variate experiențe, cum es- 
le pictura moastră e după rizbol 
poste duce la mari erori, şi exem- 
ple avem destule, dacă nu extă con- 
trolat da un temperament bine echd- 


DE 


eHUNA VESŢiiize 


STIRE literară 









Clişeul nosiru de astăzi, p operă 
tot a lui Albert Dărer, ete o emo- 
Honaniă pagină de arlă. 

Emoţionantă prin expresia de in- 
cordare în rugă, de exallare şi de 
elan, ce se degajează din aceste 
mâini, isbuenind vii, grăitoare, din 
paginile unui album de studii. 

Dar emoțlonante şi prin Plida un- 
nel înalte conştiinţe artistice care, 
întrun veao când pentru prima 
oară pletorii sau apropiat cu ochi 
de maturalişii de trupul omenesc, se 
obliga pe sine să cerceteze până în 
adâne inlățişarea şi capacitatea de 
expresii acestui nou domeniu ar: 
tistie. 

E o mărturie căzulă intro clipă 
dintre mână genială, care veacuri 
dearândul va putea seryl celor ce 
o privesc să măsoare puterea de 
tranafigurare a materiei prin spirit 

Căel numal duh se desprinde din 
mâinile acestea uscaie, ce se roagă. 


Se pornii o mare ofensivă pe 
chestia scritorilor cari «strică lim- 
ba. Nu vom discula azi cine și în- 
trucât are dreptate. Dar pe lângă 
toți scriitorii cari me sunt astjel 
denunțați; poeți cari au publicat 
plachele in 209 de exemplare, ro- 
mancieri cari au avut 3000 de citi- 
lori, — moi am vrea să aducem azi 
o contribuție origimală îm această 
discuţie, 

Ni se pare că pentru stricarea 
limbei şi educației publicului întru 
prostul gust, sunt alle producții 
literare mult mai primejdioase de. 
cât aceste” publicaţii ermetice, Este 
vorba de literatura minoră a cân- 
fecelor, romanțelor şi muzicei de 
dans, pe care o auzim — imprimată 
pe discuri — la teatru, la radio, în 
pauzele dela cinematografe, la res- 
laurante, ete, etc. Aceste romanțe 
cari pe vremuri au fost scrise pe 
versuri de Eminescu, Iosi/, Coșbuc, 
Goga, Cincinat Pavelescu sau chiar 
Minulescu, azi au ajuna să fie sori- 
se de tot /elul de asramaţi cu nume 


[-, 


— vai, Doamne, ce auzim! — e mult 
mai periculos căci se adresează u- 
nui publie de o sută de mii de ori 
mai vast, Publicul acesta, când au- 
de, de pildă, intrun «fox-irot» pe 
tenorul care cântă cun che/ cum nu 
Ya dovedit», în 100 de «cum mu va 
pomenite, îşi închipuie că această 
formă, care mu Înseamnă nimie 
(cum o să dovedesti un chel? Ce, e 
o teoremă?), — eale corectă și vala- 
bilă. Căci al!/el cum cra să fie pe 
discuri? Şi astfel, mâine, toți as- 
cullătorii vor spume: «Am făcut un 
chel cum nu sa dovedit» «am /ăcul 
g excursie cum nu va dovedil» sau 
«am făcul un cinemalogral cum nu 


sa dovedi. Piindcă asi omull 
când se duce la leairu sau la cine. | 


tea. 
Luuis-renoinaao LELINE dă în 


malogra/, aice că «a /ăcul um 
tru» sau «a fdcul um film] 


niacul jidovii Jean JJ. Nousseau, au 
inceput să umble cu capul în aocuri 
și rezulialele au Tost dezastruoasa 

Se învaţă, în licee, vre-o șaple limbi, 
dar, după bacalaureal, elevul mu va 
cunoaște aici una la perfecţi. Dece? 
Fiindcă lipseşte baza învă țâmăntului 
clasic, singurul în măsură să netozea- 
scă drumul la o temeinică, durabilă 
cunoaștere a unei limbi moderne 

- 


-. 


“+; 
A m vorbii eri de moartea primu- 
lui regisor de Jilme «artistice», care 
a depășit stadiul documentarelar 
primitive: «Intrarea unui tren in 
gară», etc... 

Coineidenţă curioasă. A doua zi, 
tot alât de săroe, sa stina într'un 
asi! de bătrâni omul care a inven- 
tat /ormula «desenelor animate», 
realizând mici filme /ormate din 
desene în/ățișând mișcările suoce- 
siva ale unui personaj, și care re- 
produse în şir dădeau iluzia însăşi 
a mişcării. Prima bandă de a- 
ceastă matură, intitulată <Fantas- 
magorie», (avea mumai 3 de 
metri lungime!) a apărut în 1908. 
Suceesul a fost imediat. Fapt. cu- 
rios, de pe atunci erau fixate toate 
caract pe care leau şi as 
tăzi desenele însu/lejite şi care le 
dau adevăratul lor interes, In ele, 
o /antezie nemărginită îşi dă /râu 
liber, punând la contribuție matura, 
obiectele şi oamenii, făcându-le să 
ta Jorme neașteptate şi să execute 
acțiunile cele mai curioase Intr'u- 
nul din [il de pe atunci se pu- 
tea vedea astlel cum obeliscul din 
Piaţa reali i se emoţionează şi 
începe să plângă. cum un ina lovit 
în mas vedea brute stele verzi și 
asa mai departe. Ca şi îm desenele 
animale de în care tronează 
șoarecele Miky, Betty Boop sau ma- 
rinarul Popeye, primele desena în. 
sujlețite descriau aventurile unui 
personagiu unio sau a unei serii 
de personagli ce reventau nefince- 
tat, de pildă aventurile lui Agânor 
Maltracd sau 


Era Pi Pute Seci 
ment. în unde pleacă în 


Septembrie 1912 (de pe atunoi ame- 
ricanii furau vedeiele europene) şi 
unde desenele lui regăsiră acelaş 
succes, plua o serie de numeroşi 
imitatori. Dar în timp ce deschiză- 
torul drumului trebuia să se intoar- 
că îm 1974 să lupte pe frontul /ran- 
cez, aceşti imitatori aveau tot tim- 
pul să-și despolte activitatea, După 
războlu, desenul insu/lețit devenise 
o nouă artă și piaţa cinematografi- 
că era ocupată de producția ameri- 
cană, Experiența și ingeniozilatea 
creatorului au profitat allora, iar 


| desehisătorul de drumuri (aceiași 


tristă poveste), a murit sărae și 
vital 


Dar despre chostia cu aceste fa- | Wima hui carte „Hagaleliea pour un 


ceri merilă să mal vorbim 


0 ciuwială menlalilale didactică — 
mediocră și dia principiu anticultu- 
rală — a redus irepia! importanța 
Mterelor clasice îm șeol |» nosaire se. 
cundare. 

Uhându-sa marele rol al culturi la 
ine și celine îm modelarea sufletului 
maxlern, sa ajuns la un smol-eru de 
Invățămâni clase, 

Timpurile, când un Lessing sau un 
Goeiha eunoșieau fură din fragrdă eo- 
pilărie la'Ina și elina, putând chiar mă 
compună opere lilerare în ateste 
limbi, au intrat în domenii I-grndel, 

Vina inițială o poartă, îm primul 
rând, o stupidă „raţiomalizare a în 
vățământului secundar (și mu mumal 
ia noi. ). Pedagogi Improvizaţi și iâmpl, 


Căi laza În care pictorul 8 ajuns 
sn valorilice cu toate miiloncale lui 
acest element pictural. 

Efectuarea umai picturi in care 
desenul să nu mal poată fi un ele- 
men! vizibil dis! de rost si rea- 
lizarea unei perspecii a prin culoare 
suni probleme cari circulă astăzi, 
e poale unul din motivele pentru 
cari un pictor de talia lul Geo Zlo- 
escu sa Inchis hermetic În casă, 
reluzând mproape orice contact cu 
restul lumii, probleme actuale 
cari le putem studia pe viu vizi- 
tând expoziția lui Ciucurencu, 

Ceea ce m'a impresionat mult În 
această capozjie a fost mal înţii 


librat, de o inteligenţă plastică lu-| exiraordinara lumină pe care uleiul 


cdi și câ! mai stăpână pe proprii 
le-| direciive. O expoziţie mu ln- 
senmni, mai ales pentru un pictor 


Mnâr, niciodată mai mult d-cât ol câ fregiei, aparent o 


fară, o serie de prewxupări prin cal 
trece autorul In care se pot 
vedea totuși fn Ime posbbili- 
Lţile toinle de date artistul. 
Colorinnul uliimei expoziții a lul 
| Ciucurencu Miu Instamnă alloava de: 








material greu, opac, de abilu o 
impierdeca mă devie năvală, guval, 
merâmânânl această posibiil'ale de- 

pr din pri» 
cina lipsei de organicitate, de strâ= 
lucire proprie a malerialului. Din 
pricina exiraordinarei lor lumina- 
zității lucrările lul Ciucurencu nu 
mal incap În cadrele redusa ale plc 
lurii de sevalel. 


avasacri” o de date și docu- 
menio În legătură cu activitatea Inter: 
natională a hahalului Jidovese. 

Heoroducem a parte dintram discurs 
pe care rabinul Hzclehhorn L-a rosii! la 
cimitirul din Praga în 1595 pe mor- 
mântui mul ali mare rabin profetie 
Simion- Den -Jrbudda. Tex ul acestui dis. 
curs a les| reprodus cu unsprezece ani 
mai târziu de căire Sir Jobhna-Hodciiii 
care a lest ucis puțin limp după a- 
ceea. lată câteva pasagii a căror in: 
Horâlsare proleţio dam pe faţă „pari 
Nsmul” jidavese: 

„Priacipalele bănci, Bursele din ju- 
mea Întreagă, ereanțele asupra luluroe 
puvernmlor suni fn mâinile noastre, 
ANA mare putere esta presa. lapelâni 
fără imeelare mmumite Idel presa le 
Inc ndmisa până la urmă ca adrvă- 
ruri. Teatrul dă, servicii  analoaga 


mari, vastilate, ca- 
dru cu totul deosebit de interloarele 
mhrunte şi mice În cari este 
soriită n lâncezi acenstă pi tură a 
dimensiunilor mici SA nu ae cre di 
Cumva că Ciucurencu Încearcă să 
imite fresen ulei, sau să ren- 
lizeze prin ceeace nu se poale 
face în mod normal decât prin fres- 
că E un artist de prea serionsă 
şi pură conștiință pentru a face o 
greșnlă atât de mare Ponte chel 


Cer suprnfe 


pe | nici nu are nevoa de frescă pentru 


n realizm o ri monumentală, 
lresca nefiind o condiţie sine ua 
non m acestei picturi Nu materialul 
sau preferința unul material pot 
decide asupra curieri unul artist ci 
spiritul In care pede ei arta În care 
lucrează, Prima caracterisilcă a lui 
Ciucurencu este vastilatea, seten de 
lumină conlundându-se cu seten de 
spațiu. 

E fortul la care-și supune privi» 
torii pa lul Ciucurencu este 
natură a-l] scoate pe pictor din slera 
câiduță a „fermecăţor 

















reciivele uoasire, Prin cl-g.ul ueubo- 
sii al regimului democraiie vom im. 
părţi pe ereșiini îm partide politice, 
vom disiruge unilatea naţiunilor lor, 
vom semâna în ele discordia. Nepu- 
Uincioase ele vor suporta legea bânrii 
noasire, înloideauna unită, injoidea'na 
devolală cauzei noasire. Vom impinge 
pe creşiini ja războae exploatând or. 
goliul și siupidliatea lor. EI se vor 
imăcelări și vor libera locul unde vor 
fi împinși al noștri 

Stăpânirea pământului a procuraţ 
imioideauna influenţă și putere. In nu- 
mele justiției soctalle și al egalităţii 
vom Tărimiţa marile proprietăți; vom 
da părticele țăranilor cari le dorese 
atât de mult și cari vor f] indată vâriţi 
în datorii de către exploatare. Caplia- 
urile moasire ne vor [ace slăpânl. Yom 
[i la rândul nostru marii proprietari şi 
stăpânirea pământului me va asigura 
puterea. Să înloculm în circulație au- 
rul prin bâriie-monedă; cassele noa- 
sire vor absorbi aurul și noi vom re 
Jlemeula valoarea hârției cccace ue 
va lacc stăpâni ale tuturer exlsten- 


se va însărcina să dărime capitalismul 
creşiin. Promitem lucrătorilor leturi 
pe cari mu le-au visai! niciodată, dar 
ridicăm de asemenea prețurile lucru- 
rilor necesare, așa lei lucâi proiltu- 
rile noasire vor [] și mal mari. la a- 
ceosi fel vom pregăti revoluțiile pe 
cari creşiinii le vor lace si înșiși și 
cărora le vom culege fruciele. Prin 
baljocurile nossire, prin alacurile noa- 
Sire, vom face pe preoții lor ridicol 
sau odioși, religia lor la fel de ridiculă 
sau odioasă cași clerul lor. Vom n 
atunci stăpânii sufletelor lor. Căci plo- 
sul nosiru respecl pentru riligia uoa- 
siră, peulru cultul nostru, le va dovedi 
superiorilatea sullețelor noastre. Am 
stabili! oameni de al moșiri în toata 
poziţiile importanie, Să ne căsnlm de a 
procura goimilor avocaţi și dociori; 
avocaţii sun! în cureni cu loale inie 
; doctorii odată în casă, devin da- 
ed și "ătreetort de conștiință Dar 
mal ales să acaparăm învățământul, 
Pe acolo ne vom răspândi ideile cari 
pe suni ulile și fl vom baie la cap 
după voia noastră. Monarhii ereşiină- 
Mății umilați de ambiţii și vanitate se 
imconjoară de lux și armate nenumă- 
raie, Le vom procura banii pe care-i 
cer nebuniile lor și îi vom ține în 
laţ”. Nu prevestese aceste lucruri 
ocoalele înțelepților din Sion”? 


D-l C. Noica sa afirmat încă cu 
Matheala sau bucuriile simple, premiat 
de Fundaţiile Regale, în 1954, ca un lu 
cid exsselsi, care adâncea probleme de 
cunoașierea cu rară desinroltură, Re- 
actualizând cu opere de succintă ana 
liză, filosofia cartesiană, d-i C, Noica, 
arată la recenta sa lucrare De Caelo 
—subinţiiulată «incercare În jarul cu- 
noaşierii și individului», — că pi-a ln- 
suşii o anumilă concepție de ordine 
individuală și colectivă ca în capitolul 
Tirania puterilor anonime, unde sub- 
limează prezența insului în faţa iato- 
riai, prin liberarea lui de tot ce este co 
leciiv și anonum, spre a pulea ajunge 
la acel lastuos home singularia, pe 
care-l vizează și Unamuno in revăză- 
toarea sa tĂgonie a oreșiinamului», 
Perspectivele orizoulice pe cmri «De 
catlo» le deschide la cunoagierea na 
numai a individului, ci şi a realtăjilor 
înlăuntrul cărora sunt ralabile forma 
lele lui de interpretare a lenomenelor 
din Jur, spre liberarea din geomeiria 
atâtor sialeme doetrinare, relieloază o 
lărgire de obieciive, pentruca planul 
viotoriei să [ie cât mai apropiat unei 
înțelegeri gemelice. Prejulm pe d. C 
Noica și peniru clarilatea cu care pie 
să prezinie valabilHatea unor aderă 
ruri peulra inmuflețirea ladividulai din 
ancnimaţ. E şi moeasta o mare calilalr 


1, 9. Co |innmemțați peste mâmură de ma- Peste lot teatrul şi presa aseultă dica și vtilul In filovofie 


setea de confort, cu atâta grije cul- 
Uvaţă de maeștrii sensuala nului plas- 
lic, a specintorului, și nicăeri ori- 
cât ai câuta nu ai să găseşti un 
lon sau 2 armonie dulce, doși ten- 
dințele atâl de aeriene ale solidelor 
cari umplu acele spații ÎI pun pe 
pictor la o muche de cuţit depârtare 
de aceasta. Ciucurencu este un artist 
prea vital, cu o viziune prea reală 
pentru a fabrica dulciuri, de aceea 
mu este prea uşor accesibil. Culoarea 
lal oricăţ de liniştită în aparentă, 
peste țoţ exprimă o forță care nu se 
ştie unde se va opri. Nu interesează 
nici motivele interioarelor, cari se 
repelă fâră a avea ca rezultat col 
ale acelorași lucruri, nic aparența 
neglijentă, care nu esțe aliceva de- 
cât oroarea de migală, disprețul pen- 
tru amânunt ai celul care nu a avul 
incă prilejul să-şi scoată In valoare 
posibilitățile pe wm plan echivalent 
de manilestare. Când Clucurenen va 


de javea la dispoziție ziduri pe cari să 


le acopere atunci va leşi la iveală şi 


lor”, Sunt în [detalii pe care mu ar aves niciun jdecit fot românească 


„ plastică, teatral 





x - o A 
ALBRECHT DUERER: 


CALE 








































ria, 


Sâmbătă, 19 


RADIO-BUCUREŞTI 
RADIO-ROMANIA 


630; Deschiderea emisiunii; 
. Gimnastică ritmică. 
. Radio-jurual. e ăia 
0 Concert de di se 
1.30: Inchiderea emisiunii, 
15: Ora. — Culturale. — Sport. — 
Cota Dunării. 
13-10; Concert de prâna (disc.). 
14.10. Ora. — Mersul vremii. — Ra- 
dio-juraal. 
14.25: Muzică românească (disc.). 
18: Actualităţi străine. Radlotonice. 
1645: ORA STRAJERILOR: 
1. O şezătoare pentru Straja Țării 


(2 vol., Edit. 


Im realizarea programului da in- 
Hățișare a celor mail repregentative 
opere ale lHteraturii universale — 
în ediții definitive, dasăvârpit tra 
duse și cu prejuri la îndemâna 
buturar pungilor — «Editura Cu- 
petarea» dă acum la iveală uriașul 
roman al luj Victor Rugo, «Notre. 
Dame de Parim, 

După «Oamenii mării» și după 
«Mizerabilii», seriitorul meintrecui 
în arla de a construi in linii ma- 
sive opere care fac impresia că 
sunt durate din pranii, îmbogăjaşte 
cu «Notre-Dame de Pari», biblie 
teca tuturor celor dornici de cultu. 
ră temeinică, 

Darul de a reconatitui o epocă, 
de-a creia /iguri care capătă pro- 
porții și semni/icaţie de simbol, se 
Inmănunchiază, mai armonios Je 
cât în orice operă a lui Vietor Hu. 
po în «Notre-Dame de Paris». 

Evocarea Parisului de demult, 
grandoarea catedralei, drama arhi- 


lați ale unei inchegâri viitoare, în 
aceste anunţuri cari esafodează o arta 
revoluționară. 

S'a disculat şi se discută muult m 
jurul unul specific românesc în pic- 
tură. Acest specilic nu se ponțe dis- 
aula decât pe date existente. el nu 
poate Îi pus în niciun fel sub forma 
unei discuţii de prognosticare Se 
poate şti Insă dela început dacă un 
artist are său mu nderențe cu pâ- 
mântul şi cu aerul în care lucrează, 
se poale vedea mal ales de unde 
cum poale rodi, sub ce inrâuriri ţa- 
lentul lui. în stadiul lui actual de 
pictor de şevalet, prin simplu! înpi 
că este pictor de chevalei și nu de 
ziduri, Ciucurencu ma! aparune unei 
luni strâine, occidentale. Dar nu este 
inrâdăcina! În ca. Va fl deajuna să 
insă la er, să părăsească atellerul 
peniruca e! să-şi dea pe față ade- 
vărata ființă. SA fe pus într'un pul- 
sagiu românesc, să albă sub ochi 


o arhitectură românească, acest pre- 
dor mm va putea tace all4 pictură 
Insăg| ten- 


tablourile lul lucruri cari pot sgârin [rost să | căutăm aici, in aceste no- dințele lui monumentale N fac mA 





pom Ma d .p= 


ORT: Sţii Mari, Ohrisant și Da | 






si [tru râstățajii galeriilor de 










NDAR 


Sâmbătă, 19 Martie 1938 CAT: + St, loalt Patronul Biserit 


cei Catolice, 
RASARITUL SOARELUI 6% 
APUSUL SOARELUI: 143%. 


—.——7_————— 


= 
Martie 1938 
din Predeal”. 


2045! Muzică vocală (discuri), 

21: Poşta Radio 

21.16: Muzică de dans. 

22-30: Radio-jurnal. Sport. 

2245: Concert de seară al Orchestrei 
Ionel Cristea, transmis dela restauraa- 
tul „Bulevard”. 

23.45; Jurnal pentru străinătate ln 
limba franceză şi germană. 

A-—1; Concert de noapte (disc. ). 


O ————O—— II 
Notre-Dame de Paris 


de VICTOR HUGO 
Cugetarea") 


Tălmăcit de soriitorul Jon Paa și 
Prezinta! îm admirabile condițiuni 
tenice, ou un prej aacesibil tutw 
Tor, romanul «Notre-Dame de Pa 
Fiza cinaleşte caza editoare al cărei 
conduodlor se dovedește incă odată 
un răspânditor de cultură pentru 
popor. 


gin” de 'Tscthaiko 

distribuțle dela ae Refer a 
Cu d-nii Viorel Chicidean ban 
Tasslan, Nae Secăr eanu, pat re 
rinescu, Lucian Nanu și d-nele Ma- 
rile Snejina, Virginia Aliciora, Aura 
David-anu, ete. > 

Spectacolul 
TA oara pă Li] pes e de maes- 


meargă odaţă cu impulsul vremii 

Care este o vreme înpârtiată 
de agonie a primatului ap 

dus la anihilarea in- 


tură adu stăpânii de vanilatea de 
e) Sage rare Soarta lui e nul. mai 
uminoasă; 
impodobi Catedrala Perii on aceia 
ri d 
pentru cei n căror dr : 
agosie va q- 
menia această catedrală, Nu este al 
notă de bună purtare artistică, ci 
mărturisirea nemijlocită n unei mari 
increderi, aceea pe câre o avem in 
Puterea de crenile şi de ințe'egere 
a lui Ciucurencu, artist mare auch 
aicea hu avea incotro printre 
câțiva mobi de a $apten mână cari 
probabil l-au indemnat să nu-şi mal 
spumă Ciucurencu şa Cum șiin el 


ci nobil şi fără rimejdie d 
(în tranjuzește) ae mă “ xi 


ă 




























Aprobiata lichidare 
a armatei repubiicanc din Spania 


Trupele Sencralului Franco au cucerit oraşul Caspe. Naţlo- „„rui otietat: e tori pa 
naliştii au bombardat Barcelona 


BARCELONA, 18 (Ra- 
dor), — Zorespondentul A- 
genţiei Reuter transmite: 

Avioane naţionaliste au 
bombardat oraşul în cursul 
nopţii timp de 4 ore. 

Numărul morților este 
foarte mare. Mai multe 
clădiri din centrul oraşu- 
lui au luat foc. Coioane u- 
riaşe de fum se inălțau 
spre cor. Lecatarii purtând 
saltele şi cuverturi S'au re- 
fugiat în refugiile subto- 
rane. 

Acest raid aerian ai 2 
viaţiei naţionaliste a fost 
cel mai puternic pe caro 
l-a suferit până acum Ba 
celona 

După bombardamentul de astă 
noaple, avioanele naționaliste na mai 
făcul un raid doasupra Barcelonei, 
azi diminoală intre orele 5 şi 18 

Acesta este al 12lea bombarda- 
ment aerian pe care] suferă Barca 
lona. 

Numărul victimelor esta consido- 
rabil Avioanele naţionaliste sburav 
la o înălţime foarte mică. 

Corespondentul Agenţiei Havas 
anunță că la ora 4, un al treilea 
raid în curs do 24 ore sa desfăşura! 
deasupra Barcelonei. 

Timp de cinci minute sau produs 
mai multe explozii puternice. Picţi 
le publice s'au golit într'o clipă, pe 
pulația refugiindu-se în pivnițele 
special amenajate şi în tonelul me 
tropolitan 

Una din numeroasele bombe arun- 
cate a căzut la una din intrările me- 
lropoliianului în momentul când 
malhimea căuta adăpost Număral 
morţilor şi răniților în acest loc 5 
fost toarte mare 

Namărul celor morţi în urma bom 
bardameatelor execytale azi de avia- 
Via naționalistă se ridică până acum 
la 530. Numărul celor răniţi este 
încă mall mai mare 


OCUPAREA ORAȘULUI 
CASPE 
ROMA, (Radio-Universal). — A- 







, 


PORTUGILA 


Naţionalişiii inainiează spre Mediterana 


genţia Stefani a coinunicat aseară 
din Burgos, următoarele; 

Asi la ora $, trupele naţionaliste 
au îmPresurai complelamente ora- 
şul Caspe. După o luplă scurtă, dar 
erâucenă, cu cele cinei brigăzi În- 


ternaționale cari asigurau apărarea 


oraşului, dela ii la 16 Marţie, tra- 


pele naţionaliste au ocupat după &- 


milază în întregime acest oraş. 


Caspe esle un oraş de 20.000 locul. 
tori. Alei a lost Până azi sediul car. 
țierulul general al trapelor republi- 
cane depe trontul Aragon, deoarece 


Caspe constitue un important nod 


de căl de comunicație între provin: 
ela Aragon și Catalonia. Aci a fost 
şi un mare aeroport repablican. 0 
enormă de material de 


cantitate 
războl a căzat Pradă lrapelor naţio- 
nalisle vletorioase. Un mare număr 
de prizonieri a fost capturat Toţi 
prizonierii fac parte din brigăzile 
Internaţionale, 


Pământul spaniol va îi curăţit de comunişti 
0 notă oficioasă declară, răsboiul ar fi fost acum 


că fără rezistenţa acestor | terminat. 


brigăzi internaţionale, 


LONDRA, 17 (Rador). — ln se 
dința de azi a Camerii Comunelor 
Sau pus întrebări guvernului ia 
ehestlunea dezideratului de a se In- 
(roduce sub o lormă oarecare o pre 
gătire militară ca earacter general 
național. 


Serviciu. obligator militar 


ee 


Nota adaugă că soldaţii 


. 
17! 


RBspunzând acestei întrebări, pri- 
mul ministra d. Neville Chamber- 
lain a reinoit declarația și asizura- 
rea cj reerutarea obligatorie nu va 
îi introdusă În timp de pace, c€l 
Puțin în Umpul cât actualul guvern 
va rămâne la conducerea țării. 


E ARII i Te 
Aviația italiană este gata 


peniru orite 


ROMA, 17 (Rador). — Came- 
ra a adoptat bugetul ministeru- 
lui aerului. 

[n cursul diseuțiunilor d. Va 
|le, subsecretar de stat al aeru- 
lui a amunțat că în ziua de 25 
Martie, cu ocazia sărbătarirei 
celei de a 16-a aniversare dela 
intemeierea aeronanticei itali- 
ene se vor inaugura : aeropor- 
turi, 26 depozite de mobilizare și 
5 instituții aeronautice. 

Aviația italiană, a declarat ge- 
neralul Valle, este acum com- 
plet independentă atât în ce p: | 
veşie materiile prime, cât și 
concepțiile tehnice. Aparatele 
italiene suni prinire cele mai 
bune din lume. Aviația itrliană 
a realiza în anul precedent 45 
recorduri internaționale şi 3 
recorduri militare, Exportul 


materialului seronautic treca] 


exe însemnat şi pe zi ce rece 
el este și mai mare. 


eventualitate 


In concluzie generalul Val.: a 
arătat că aviația militară italia- 
nă este gata în orice moment, în 
legătură cu celelalte forţe ale 
armatei italiene, să lacă orice 
sacrificii pentru patrie 







naţionalişti spanioli işi vor 
continua mersul victorios 
până ce ultimul peteo de 
rege spaniol va fi cură 
it de comunişti. 

REFUGIAŢII DIN SPA- 
NIA REPUBLICANA AU 

SOSIT IN FRANŢA 

PARIS, 19 (Rador). — 
Contratorpiloarele france- 
se «<Exrpervier> şi «La Pal- 
mes» au sosit la Port-Ven- 
dres, aducând 512 poersoa. 
ne caro se rcfugiaseră la 
ambasada Franţei din Bar. 
celona, 

Printre refugiați sunt 
semnalați ducele de Sara- 
gossa și marchizul de Ur- 
quijo. 

SALAMANCA, 15. (Rador) — Co- 
respondenlul Agenţiei D. N B. lraas- 
mile 

Comunicalul oficial naţionalist dai 
pe ziua de eri declară: 

Trupele naţionalisie spanlole au ter- 
minal ocuparea localiiaţii Caspe, Fle 
au atins poziţii situate la 3 km. spre 
est de acesi oraș imporiaani, cu loale 
“ă Inamicul a opus o pulernică re- 
zistență aruncând în luptă 5 brigade 
Internaționale, Acesie brigade au lost 
însă puse pe fugă cu mari pierderi, 


ulală Oraşul Alcoriza și i di 
lurul acestei anuma Molinox 
cum și comuna Caslelseras la 
de Alcaniz, . 
Continuând înaintarea lor,. naţio- 
naliştii au trecut râul Gudelope, lă- 
când numeroşi prizonieri și punând 
mâna pe un bogat malorial de răz 
boiu, 
Cavaleria spaniolă nallonalistă a 
capturat 32 mitraliere, 
Două avioane republicane au fost 
doborâte de tunurile anti-ocriene, 
Prima parle a ofensirei naționa- 
liste este terminată prin ocuparea 
oraşului Caspe și a localității Alca- 
niz. Linia Caspe-Alcaniz ar forma 
baza ullimei înaintării naţionaliste 
spre Mediterana, 
Dela începutul ofensivei de pe 
frontul Aragon şi până azi națio 
naliştii au făcut 7000 prizonieri. 



















Ea A 


«BUNA VESTIRE 


Prelungirea manda- 
tului corporațiilor 
reprezentative şi al 
organelor executive 
bisericeşti 


blică decretul regal prin care man- 
datul corporațiilor reprezentative 
și al organelor execulive  biseri- 
cești,  Inatitaite prin legea de or. 
ganlzarea bisericol ortodoxe romă. 
ne: adunările eparhiale şi congre- 
sul biserleese, precum şi organele 
execullve: consiliul oparhlar şi con- 
siliul cantral bisericese cu eloria 
blserlellor, so prelungeşie până la 
viltoarea modillcare a legii şi nta- 
tutului de organizare a bisericii or 
todoxe rrmâne din 6 Mal 1935. 
Datele fixate peniru alegerea a- 
cestor corporațiuni si orgâno se a- 
mână până la noi dispozițiiuni. 


PP + | 
Dela Asociaţia lunc- 


jionarilor financiari 

Sunt conrocați pentru mua de 3AĂ 
prilie 1953, ora 9 a. m. Toţi membrii 
asociației «A. Ș, E. Fo» la adunarea 
generală ordinară, care va avea loc la 
sala «Model» dia Piaţa „Dr. Botescu 
Nr. 2, Ducureşt 





Pr 





onunerea Sovietelor 


pentru o conferinţă fără 
Germania, ltalia, şi Japonia 
este considerată ca o provocare 
— Atitudinea Angliei și Statele-unite — 


MOSCOVA 14 (llador). — Agen- 
țin <Tass» transmile: 

Comisarul poporului la afacerile 
străine, Litvinov, n primit pe repre- 
| sentanţii presei sovietice si străine, 
cărora le-n lăcut următoarea derla- 
rațle: 

„Inirat în Socletatea Naţiunilor 
in scopul colaborării organizate cu 
cclelalte state paelfice, guvernul se- 
vietile n'a scăpat alelun prilej de a 
recomanda garanţiile de pace cele 
mai eficace pe care le concepea În 
orgaalzarea sistemului securităţii 
colecilve în cadrele Societăţii Na- 
(lunilor şi a pactelor regionale de 
asislență mulinală impotriva agre 
sorilor, 

Gavernul sovietice a Intrat, prae 
(le vorbind, pe această cale încheind 
asemenea pnclo cu Franţa și Ceho- 


PN a 


România va fi vizitată 


de 300 italieni, în 


In cursul lunci Aprilie a. c., 


frunte cu generalul 
schi 


țara noastră va Îi vizitată de 300 


italieni, conduşi depoalei Coselsehi, președintele Comitetului 


de acținne pentru 


niversitatea Romei. 


Această vizită, la care participă numeroase personalități din 
lumea intelectuală şi politică a Italiei, este organizată de CSAU: 
R. 


Comitetul român al C. A. U. R.-ului, a întocmit, de comun a- 
cord cu d. general Coselschi programul detailat al vizitei. Prima 
oprire în fară a oaspeților italieni va avea loc la Adakaleh. Vor 


vizita Porţile de Fer şi Podul Ini 


Traian, apoi, Bucureştii, de unde 


vor pleca în regiunea petrolieră de pe Valea Prahovei, oprindu- 
se la Ploeşti, Câmpina, Breaza, Sinaia. 

Grupul italienilor va fi condus în Transilvania, pentru a vi- 
zita oraşele Bran, Braşov, Făgăraș, Sibiu, Timișoara, etc. 


Poporul român așteaptă cu 
noștri italieni. 


nesfârșită bucurie vizita fraţilor 


In numărul de mâine vom publica programul detailat al vizi- 
tei fraților noștri italieni pe cari poporul nostru îi așteaptă cu 


multă dragoste, 





Ultimele măsuri 


L Ş 
57 ET popa! 


zi rf 


«Reuter» trasnite: — |p 


Toate graniţele austria 
ce sunt închise de eri de 
la amiază, Nu se permite 
trecerea evre . 

Şeful sindicatului pluga- 
rilor aus asociaţie 
ce numără peste 30 mii 
de membri, a fost arestat. 

Maiorul Selinger, care a 
condus atacul asupra gu- 
vernului federal în 1934, 
când a fost asasinat 'an- 
celarul Dolf..ss. a fost ro- 
int 4 în armată cu yra» 
dul de colonel. 


CINE ESTE CONSIDE- 
RAT EVREU 


VIENA 18, — Astăzi a apărut 





Trăim o nouă lrodiadă. 

Copiii suni uciși im pâulec, suni 
ucişi in fașă, sun! abandonaţi la râs- 
cruci de drumuri și aruncali în prat 
de maidane. 

Ca Irod porunerție oare 
nouă exlerminare de prunci? 

ŞI peniru ra? 

In fiecare copii părăsi sau wet, 


acrastă 


Amintire 
|Co-tinuare din pag. II-2!) 

'Trebua că prin văile Orâviţei — cum imi spunea un prieten leri — 
FătFrumos Îşi mal aruncă buzdaganul In vânătările Corului lar Sâm- 
băla, la târg, vrea Cosinzeană dintr'un sat fură inimile feciorilor, 

ŞI, desigur, eleșii aceștia leagă rănile alejarilor nostri de vis, Prânţi 
de vreun Strâmbă-Lemno 'idos în cale de blesteme. 


Intr'o ai de lunile, intrun an, am 


lăsat, la geamul unei clase de Ilceu, 


o râmură de castan inflorit eare se sbălea, Așa cum se abat gândurile la 


despărțire. 


Impletisem un vis, Și-am pleeai in vâltoarea vieții. 

Sau seurs ani de-alunel. Profesorul lăcrima. A dal să ne spună un 
cuvânt. A sunat elopoțelul, — o câl de strident ml se părea (ipălul me 
țalle! — profesorul si-a ntrâns catalogul și a plecat. Ne-a privit miraţi 
în cehi — simțlam că se pelrece ceva mare şi dramalle — apoi ne-am 
plerdui, ea nişte fanlame, pe plițele oraşului de munte, 

Anii cari saa dus nu sunt mulţi. ȘI anii aceşila ha spin că aunlem 
tineri. Dar ne sunt atât de brumate privirile și alâi da cărnnie druma 
rile. Ne exte sete de pace, de odihnă sfântă intro polană verde de îl 
perele 

Ne apropiem slioşi de aldurile Iceului. Sună elopoţelul, vi intrăm În 
clasă, odală eu redactorii «Qaneraţisi de mâine», 

Dar nu mal avem lee în bănel. Au trecul anil— 

Nu pulem dormi peste neguri. ȘI ne-am Intors în noi odată eu siri- 
gălul visalal, 

Vimaţi vol, prieteni de deparie— Peniru vol sună elopoțelul, Irumoa, 


ca snperba Iluzia a adolescenței. 
VALERIU CARDU 


ucidem un petec da cer. 
ŞI îm Decare pelee de cer e e Iă- 
râmă dim lisus 


Păcate care nu se 
iartă 


La Cluj, un cetățean cu persple 
cacitalca rămasă puţinței În urmă, 
a descoperit abia după 22 anl... in- 
fidelitatea soției sale, comisă în 
timp ce dânsul Îsi sfârâma oasele 
pe front, 

„Pâcatul” s'a prezentat în per- 
soană la locul unde a fost comis 
E un Nacâu de 22 primăveri — cân- 
tate prin șatre și localuri perife- 
rice pe scripca nostalglilor de no- 
mad. 

Isprăva ar [i rămas acoperilă sub 
sedimentul a două decenii de ul- 
Imre, dacă „ghiciloarea” care l-a 
crescul pe loan Muncaci-(lul, mu l-ar 
fi indrumat spre satul de unde-l 
luase altă dată în sculcee — să-și 
completeze actele pentru militârie 

Bătrânul Muncaci afectat de in- 
fidelitatea antebelică a soţiei sale 
— care între timp l-a mai gărult 
peste zece copli — cere vehement 
desfacerea căsniciei 

Nu se ponte spune că justiţin va 
avea o sarcini faarle uşoară ln a- 
ceeastă chestiune 

Dimpotrivă ne eşieptâm să se 
creeze o senzajională jurisprudență 


Tragedia haluţilor 


Asociaţiile ovreieşti „Hehaluta” 
ad fost desființate. 

In afara lovituri) de inock-oul a- 
plicată cele] mal Jecunde pepiniere 
de agenți al robulal roșa, holărtrea 
organelor de resor! mal ara o la. 


tură pur ., estelică, deoarece pe yil. 
tor vom Ji scutiți de penibilul spec. 
tacol al defilării degenerajilor tu 
raniță şi pistrul cari Inundaa dru- 
puile şi trenurile şase luni pe an 

Decepţia domnişoarelor şi tom- 
nilor „halaţi” trebue" să Jle joarte 
projundă, mai cu seamă că prin a- 
ceastă dispoziție inoporlună se im: 
pledică implici, experimentarea |n 
plină natură a principiilor amorului 
liber şi colectiv, promovat de doc. 
Irina Jericirei Jorțale. 

Sărmanii erod degeneraţi, cât de 
Puțin înfeleşi suni, de conlempo- 
Yancilate .. 

ittim 


luate în Austria 








privire _. depune- 


i i lu! i : 
= atasa aie Pie ra 
na ta NE, pă FSE N e P 


Cu acest prilej, se specifică în 


ordonanță, eă funcționarii evrei 
nu vor depune jurământul. 

Sunt consideraţi evre!: aceia 
cari se trag din cel puțin trei 
bunici, după rasă, evrei verita- 
bili. Sunt considerați evrei ve- 
ritabili, fără altă formă: buni- 
cul care a aparținut comunităt 
reigioase evreești; corcitura de 
evreu ce se trage din doi bunici 
evrei veritabili; acela ce a apar- 
inut înainte de 16 Septembrie 
1935 comunității religioase e- 
vreeşti, sau va fi primit în sânul 
ei după această dată; acela care 
la 16 Septembrie 1935 a fost că- 
sătorii cu o evreică, sau Sa că- 
sătorit după această dată cu o e- 
vreică, 


D. MUSSOLINI A CAŞTI- 

GAT RECUNOŞTINŢA IN- 

INEGULUI. poe. 09 GER- 
AN 


BERLIN, 18 (Rador). — Camen- 
tând discursul d-lui Mussolini, 
«Deutsche  Diplomatisch-Politische 
Korrespondez» seria între altele: 

Declaraţiile d-lui Mussolini au a- 
rătat din nou pe Duce într'o clipă 
hotăritoare ca un om da stal pre- 
văzător şi realist, care examinează 
londul problemelor și nu Jormaele 
lor exterioare 

El a câştigat recunoştinţa și înal- 
la stimă a intregului popor ger- 
man, Germania n'a uitat niciodată 
că d; Mussolini a recunoscul de 
mult şi cel dintâi dintre toți oame- 
nii de stat ai fostelor țări inamice 


din» legat de numele Versailles, El 
a înțelea să iragă concluziile logice 
peniru polilica sa, 


Rt fără sens al acestui «ore 


(Continuare din pag. L-a) 
Dar lată că alaliăeri un Rotschild n fost arestat. O cracă dinir'un pom 








cu rădăcinile intundate in tezaurele tulur 
sli egal iria 7) uror țărilor din lume, n fost tălată 
Cum trebue să Îl irosaii toate erăelle celelalie, care încă mal primesr 


sevă din rădăelal! Cum se vor Îl cat 
reboiae parere cntremurat toți Rotsehildzii din lume 


Un Nolaehild n fost arestaţi 
O sută de ani de lovituri bancare anulale cu o sin 
aură lovliură 
pumn. Numele baronilor de Rotsehild, cari vinau să și-l vadă baâer m o 
ta pl gar mea Gotha, asternut po un mandat de arestare 
rile n e vulgară pe lângă ha 

Miaaţariie da bunei. Li rila atâl de rafinată n cercurilor șia 

Arestarea Notsehild-ulaj vienea și vaelal aadarnle al baronilor de 
acelas nume are pentru noi sunetul Wannerlan al nani molir almballe 

Pentru valoarea Îul documeniară, domnii Samuel Goldwyn si Marens 
m cd dela Molywood ar trebui să adauge acest eplzod Inedii intro ediție 

m a limului lor. Căel scel şase domni dela Franktari=, aa dispărul 


a Frankfurt și dela Viena. 
ION |. CANTACUZINO 


ru.) 


slovacia, pacte care un ameninţă 
nlelun stat când lipseşte agresiu- 
noa 

Deocamdată, s'a ercat o amenin- 
țare peniru integritatea teritorială 
şi în orlce caz pentru independența 
politică, economică şi culturală a 
mieilor națiuni, a căror inevitabilă 





D. LITVINOYV 


aservire va sluji totu ca bază pen- 
iru a so oxercila o presiune și a se 
ataca marile puteri. Ia primul rând 
este amenințată Ceboalovăela, Apoi, 
dată fiind forţa contagioasă a agre- 
slunii, primejdia ameninţă să dea 
naştere la noni eonfliete internaţio- 
unle, ceeace se manilestă prin situa- 
țin alarmantă dela Irontiera polo- 
xo-lltuaniană, 


Situaţia internațională actuală 
pune tuturor statelor pacifice şi mal 
ales marilor puleri chestiunea răs- 
punderii lor pentru soarta ulteri- 
oară a popoarelor curopene şi nu 
pumal curopene, 

Având În vedere faplul că guver- 
nul sovletie are consilința părții 
sale din această răspundere, precum 
şi obligațiunile sale decurgând din 
pactul Societăţii Naţiunilor, din 
pactul Briand-Kelogg și din pactele 
de asistență muluală incheiate cu 
Franța şi Cehoslovacia, pot să de 
clar in numele săa că În ce-l prive- 
sie el este gala ca şi până acum să 
participe la acţiunile colective, care 
ar Îi hoțările cu participarea sa şi 
care ar avea ca scop să oprească 
desvoliarea ulterioară a agresiunii 
și să elimine primejdia sporilă a u- 
nul nou măcel mondial 


Guvernul sovietic este 
dispus să procodeze ime- 
diat cu celelalte puteri în 
cadrul Societăţii Naţiuni- 
lor sau chiar în afara ace- 
stei Societăţi la examina 
rea măsurilor practice dic- 
tate da împrejurări. Va 
4i poate prea târziu maâi- 
ne, dar astăzi este încă 
timp, dacă toate statele, 
în deosebi marile puteri, 
ocupă o poziţie fermă şi 
neechivocă în problema 
salvării colective a păcii». 


Germania, Italia și Japonia nu vor fi 
invitate la această con erința 


MOSCOVA 18 (Rador). — O 
respondeniul agenției  <Meuler> 
precizează că propunerea  Unlunii 
Sovletelor de a se convoca o conle- 
rință internațională destinată să 
pună capăt actelor de  agreslune 
va îi comunicată mai întâi marilor 
puteri, inelusiy Statele Unite. 
Japonia, Germania și lialla no 
vor Îl instiințate ofielal despre a- 
ceastă propunere. 


WASHINGTON 13 (Rador). — 
Agenţia Havas transmite: 

In legătură cu Învitaţia  Lăcută 
de d. Litvinov, de a se convoca 
conferință a puterilor,  lavitaţie 
trimisă guvernului din Washing- 
ton, in cercurile autorizate se de. 
clară că propunerea sovietică ar 
trebui să se adreseze puterilor eu- 
ropene, căci guvernul americana 
mu poate participa la discuţii de 
acest lol. 


Propunerea poat: fi provocare 


LONDRA, 18 (Rador). — 
Agenţia Havas transinite: 
In cercurile diplomatice 
se crede că propunerea 
. î. dm | Sai x 


să le Pace Loma, Wa: 
i Praga, cu ex- 


tea fi ţinută în seamă la 
Londra. 

In adevăr, o conferinţă 
de acest fol ar putea da 


„de 
uterilo . şi de jisice îze 
Totuşi documentul va fi 
examinat cu atenția cuve- 





Arme și manifeste impotriva hitleri- 
Știlor descoperiţi în bisericile 


catolice 


VIENA 15 (Rador), — Corespon- 
dentul agenţiei Reuter anunţă: 

Cereurile oficiale afirmă că im- 
portante stocuri de arme şi manl- 
feste antihiierisie au losţ deseo- 
perite în mai multe biseriej cato- 
lice din regiunea Linz Se susține 
că arme şi manifeste sar îi găsit 
ehlar în subleranele catedralei din 
Line 

Se pare că numeroşi preoți ar 
arestați, Printre persoanele ares- 


Ordonanța No. 2 
a Corpului Il Armată 


Eri seară a lost atișală ordonanța 
ar. 2 a Corpului 2 armată, prin care 
se dizolvă nsoclația «<Holalutz» zisă 
«Hehaluiz, sau «Halutalml, deoare- 
ce acivitatea Sa este de natură a snb- 
mina lateresele Siatului 

Ordonanţa este seninată de d. ge 
nera) de diviale, Gh. Argoşeanu, eo- 
mândantul « vrPulal 2 armată 


a - 
din Liuz 
tate sar găsi și președintele partii 
tidalui catolie, s 


po taia =] 
Cetățenii austriaci din 


străinătate vor lua 


parte la plebiscit 

BERLIN, 18 (Rador). — 
Fuchrerul cancelar a dat 
ordin ca cetăţenii austriaci 
cari domiciliază în străâi- 
nătate să poată lua 
la plebiscittul dela 10 A- 
prilie. 


pă 

VIENA, 18 (Rador). — Generalul 
de artilerie Beck, şeful Statulai Ma- 
jor al armatei germana, cn sediul la 
Berlin, a comunicat oficial Stat Ma. 
jorului armatei federale nuatriace că 
începând de eri d-sa ia comanda 
Stat Majorului general al fostei ar- 
mate federale austriaca, salutând cu 
această ocazie sosirea ofiețrilor ans. 
trinci de atat major în rândurile 
Stat Majoralui genoral german 





Două discursuri 


(Continuare din pag. L-a) 


padă sigură, oricare ar [i urma- 


rea recentei înaintări a generalu- 
lui Franco, că el nu ar fi fost în 
slare să o e/eclueze cu forțele de 
care dispunea de mai mull (imp. 

Primul ministru a repelai a- 
poi încrederea sa în polilica sa 
de neintervenția care a reuşii cel 
puțin să rostrânaă intervenția, și 
a evilat un răsboi internaţional 
mai Întâi pe pământul spaniol şi 
în urmă probabil dincolo de 
[ronlierele sale. 

Importanța capilală a acesiui 
răspuns nu poate scăpa nimănui, 
Inir'adevăr primul ministru al 
Marei Britanii, în măsură să He 
mai bine informat ca oricine În 
lume declară: 1) că generalul 
Franco se află în ajunul unei 
victorii depline: 

2) că lialia şi Germania n'au 


trimea noui forța în Spania cum | Franco 


Mihali Polihroniade 


prelinde presa franceză: 


3) că Anglia rămâne partizană 
a neointervenției, 

Deci teza presei de stânga 
[rancază pe care guvernul Îron- 
tului popular păroa dispus să 
și-o înuşească, e definitiv înlăta- 
rală. 

Franco birue cu propriile lui 
[orje. Ctempanla şi talia m'au 
trimis noui întâriri în Spani 
Aşadar nici Frana nu se ear 
sezisa de acest pretext spre a in 
țerveni în favoarea Barcelonei 

Reinoita declarație de nei. - 
tervenție tac orice avâni în a- 
ceastă  malcrie Parisului, care 
se va vedea singur în cazul unei 
procedări extreme. 

Această atitudine a Angliei 
grăbeşte victoria lui Franco. 

Căci neintervențla tolală, ab- 
solută, slujeşte azi exclusiv: Int 











„solidă Duşan, Petrescu V 


Ultima noutate 


E pIZA | 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modem cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la tara 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug,. EMIL 2VEPREANU 8 taliană 19 
Bucureşti L. Telet. E Aj 


. Căntăm a Aaa IC în ceată țara 
CD a a ta 
Incălțăminte durabilă şi eltină 


CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 
Str. Smârdan No. 11 
Vis-A-vis de Banca Naţională, în gang 
Maria lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rejiur loartie reduse 

























TECHNICA GERELALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI | == STRADA REGALA No 16—18 
TELEFON 125-04 
INTREPRINDER: MECANICE, ELECIRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE ———_ 














Croitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU 


Execută pap Aa ză »il cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUI L ELIS No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08/24 













Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume talor - 





1 Atenţiune ZI a E 


- Articole pentru Câini: Botniţe, Z Zgărzi, Maimulețe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
OALEA YIOTORIEI No. 9 — STR. CÂMPINEANU No, | 
FABRICĂ PROPRIE 


PENTRU REY NZĂTORI MARE RABAT 
—— 





din învățământul secundar 


D-mii /. Bodogala, |. Ionică și V.| De asemeni au tost eliminaţi pe 
Andrieioia prolesori suplinitori la |i- |câte o lhmă Țucur N, din daa 
ceul Şăguna din Braşov, precum și |ill-a şi Boaris Simon, Simiceanu E 
d. |. Bordetamu, secretar la același 0 RES DD e Dust N-a 
liceu au fost suspendaţi din invăţă- 
mâni pentrucă au contravenii dispo- 
zițtunilor decretuluilesa din Ve -| Elevul Şielan Versescu vin d. 
bruarie, a, e, continuând să la parte |VIil-a a liceului din Tighina a fost 
la mani/estaţiuni politice interzise, |eliminat din toate școalele statului, 

* cu dreptul de a da examen particular 

Pr: Lazăr Traian, prolcsor la școa. |incepând cu sesiunea de toamnă, pen 
la normală de eta dim Lugoj, a fost |irucă sa făcut vinovat de propagan- 
suspendal din Învățământ peniru că |dă politică. 

a luai parte la manifestațiuni cul Elevul Anatolie Coş din casa 
earaeiry polilie. Vil-a a aceluiaşi liceu e Ît eliminat 

din aceiași cauză cu dreptul de a sa 
NUMERUȘI 


ELEVI ELI. (examen particular la altă şconiă în 





A tat apărut 


N 
«, 


2BUNA VESTIAE» 


No. 1 şi 2 pe 1938 
din 


„LumeaNouă” 





Şedinţa Academiei Naţionale 
de Educație Fizică 


Vineri 1t Martie a. e. a avat loc la 
A N.E.F. o pedin(ă deosebi de im 
porianiă a Societăţii medicale de «da 
cație fizică, rezervală siudiilor medi 
co-sporiive lăcute ca ocazia balcania 
dei de atleusm 

Şedinţa sa deschis sub preşedinţia 
d-lui profesor de, |. Niţescu, preşedin 
tele Societăţii, în prezența dor: |. Ca. 
mărăşescu, fost ministru, președiniele 
F. R A, prol. de, Michăilescu și prof 
de. R. Olinescu, dela Academia Najio 
nală de educație fizică, Leoveann vice: 
preşedinte FR. A, dr. Fl. Ulmeanu 
preşedintele comisiei medicale a F. R. 
Ă. și numeroși medici sportivi şi repre 
rentanți ai vieții sportive, 

D-| dr. FI C. Ulmeanu președintele 
comisiei medicale F. BR. A. după o 
scurtă introducere asupra importanţei 
cercetiirilor medicale şi [iziologice pca 
tru sănătatea sporiivilor, expune ulii 
mile progrese realizate ln acesi dome- 
aiu în țările apusene, Trece apoi la 
prezentarea unui studiu asupra stării 
sociale din care provin şi a condițiilor 
higienice În care trăesc aileţii balca 
nici; dă apoi datele lor somatice com 


Orsanizarca poştei 
ŞI felesrainlui 


La ministerul lucrărilor publice și 
al comunicaţiilor sa inirunii aseară 
o comisie desemnală de d. C Ange- 
lescu, șeful acestul departameni, sub 
prezidenția sa, penlru a examina orga- 
nizarea poșiei și lelegratulul. La aceas 
lă conlerință a luai parte și d. G, 
Pretorian, secretar general al minis- 
terului, 


Răspândiţi 





Paraliv pe echipe pi pe specialităţi 
sportive, Insoțite de indicii de robusti- 
citale și de antrenament, 

Din discuţiile ce au urmat, va pus 
ln evidență: în mod neindoelaie, atili 
mica acestor (ei de siudi inaugurale 
la noj de Comisia Medicală a F. ALA. 
cu concursul Socielăjii medicale de 
educație fizică, consialându-se că sa 
făcut ua pas botăriior peniru iniro 
ducerea controlulai medical si] sporiu 
rilor spre binele și progresul concu 


renților oști? 
MI că n IPP ESI IPA 


Hotărîrile Comisiei 
pentru înlocmirea 
noului abecedar 


Comisia pentru intocmirea noului 
abecedar a kotărit următoarele: 

Să se institue concurs, [ixându se 
termen de prezentare la 20 Mai 1393 
la care să la parte toți autorii di a- 
becedare, atâl cei cari le au tipărite, 
cât şi cei cari !e au in curs de alcă- 
tuire. 

Din comisiunea care va cercela a 
becedarele prezenicle nu poate face 
parle nici un au!o. 

Din numărul abocedarelor prezen- 
tate la concurs comisiunta va alege 
un număr de patru până la cinci, 
din care se va lua materialul mece- 
sar pentru noul abecedar oficial 

Comisiunea a oținak să se acorde 
premii pentru alececarele seleețio: 
nate. 

Propunerile comisunii au fost a- 
probate de d. ministru lamandi. 


uri! Buna Vestire“ 





Uni se jeiuese pădurile Ciucului 


Cum se Irunteasă total ant 
“Cazul munlelui „, 


mă Dirt 


Dacă evreii în ziarisiică sau erijal in 


mentori şi conducători ai poporului ro- 
mânesc, În domeniul forestier au de 
peni( afotslăpânilori. Aşa se explică 
faptul cum, un samsar evreu, fără do 
micilia stabil in această țară, a reușit 
să treacă prin parlamentul românesc o 
lege (Jaimoasa «lege Rosenfeld) din 
Monii, Oficial nr. 101 din 1932. În cele 
ca urmează, vom reda toate falsurile și 
fraudele cunoscutului samsar de păduri, 
Herman Rosenfeld, prin care a ajuns 
să jefulască un intreg munle din hola- 
rul com. Tulgheș, jud, Ciuc, sărăcind o 
comună românească și [ruslând stalul 
cu pesie 30 mil, lei, 


Un scurti istoric al afacerii 

Prin laimoasa hotărire a Comil, A: 
grar 5. Tr, ar. 781/927, samsarul Her 
man Posenleld a obținut scutirea de 
sub exprrpriere a 517 jugăre de pădure 
de pe muntele Beneș, penira complec 
tara păduri,  composesorat  Chileni- 
Clue, pe maliy că a atul prea puțin, 
Apol prin cer, îmreg. la ar. 10% din 
24 Aprilie 1928, acelaş samsar, cart, în 
numele compos,  Chileni, judecătoriei 


MINAȚI PENTRU INDIS- [sesiunile Septembrie 1938 lunie 1939, | mixte Tulghes, să dispună rectilicarea 


CIPLIHA SCOLARA 





Ministerul educaţiei naţionia n a- 


sia șes sa seceta e DINIOO BOCietatea ÎNgiNerilOr 


pentru grave nbateri dela | 
disciplina şcolară şi liindoă au luni 
parte. În borer male d cu caracter 
Astlei su lost elimina detiuiv | BUC. — Palatul Soc. 
din toale șşcoalele din țară: Bucur 
Calea Panui topi ai a VL 
ulcer Pavel toți din clasa VIll-a; 
"Brâze Simion și Omeci Patrintte | egy Genial S0-Ictulli “inginerilor 
din clasa IV. nicieni cadastrali „Sintec”", «a 
Au lost elminați pe limp de un ținu! la sediul său din palațul socle- 
an cu dreptul de a se putea inscrie |tâţii politechinice, obișnuita gedin- |? 
la altă școală normală; Topleanu lom |ță săptămânală. 
şi Muroni lova din ci V-a; Ni D, inginet Cezar Orăşeanu profe- 


sile, Birăescu Liviu, bată rea 4 sot la şooala politechnică și preșe- 


Al, Berlescu Alznase, Marinea | Ante al societăţii a fâcut o dare de 

Pg fad i Tudoreseu “Gheorghe | senmă asupra lucrărilor şi publica- 
din casa IV-a. Vunilor realizate de societate D-sa 
Nu fost eliminaţi pe două luni Bu- |n cerut şi consiliu! a aprobat ca şi 
Petru, Suta lon și Târţi toți pe viltor activitatea societății să se 
clasa I-ai desfâşoare numai În cadrul preocu- 





technicieni cadastral 


Politechnice — Calea 


Victoriei 118, etaj. |. 


părilor și principiilor ştiinţifice ca- 
dastrale. [nu parte Ta discujluni d-nii 
inglner Alexiu Munteanu, vice ore- 

a or al socistății şi Oito L'Aunne, 

D, inginer [on C. Bondescu a fă 
cul o expunere asupra prezenții mem 
brilor În lucrări precum şi asupra 
siluațiunii financlare, consiliul ho- 
lârind nplicarea dispozijlunilor sta- 
imtare și intensificarea Incasării res- 
tanțelor. In legătură cu aceste ciies- 
luni 4. inginer PAbsulon Pop face 
câteva propuneri pe cari comslilul le 
nprobă. ' 


FO10-RUYAL 


N BUZDUGAN 





(ClUSIV o dul LIGADETA 6 
(LA DINEMA 0 PITOL) 







cărții landul stru cele Si? iugăre 
pădare, în sensul să albă destinația de 
pășune. Deşi la judecătoria Tulgheş, nu 
se găsea nici un act În acest senz, |i- 
danului Herman Rosenleld i se elibe 
rează de indată certificatul solicitat. 
Cu ajutorul acestuia, Herman Hoseu- 
feld se serveşte peniru obținerea aprob, 
Minist, de Agricultură şi Domenii, de 
transformare a acestei suprafețe de 
pădure, în pășune. 

Pe baza acestui (als, Ilerman Rosen- 
feld obține defrișarea celor 517 lugăre 
pădure, inducând la eroare Ministernl 
de Agricultură și Domenii 

Samsarul Herman  Rosenleld, care a 
reprezenlat compos Chileni în obţine 
rea certil. fals, conl, proces verbal al 
d-lui Inspector General silvic, L S, lo- 
mescu, este pasibil, pe lângă răspunde 
vea prev. de Codul penal, și de armări. 
re con, art, 14 Cod Silvic, pentru suma 
de 10.006 lei de (iecare ba. adică în lu 
ial 2974500 lei, întrucât aprob, de de 
teişare, obținută prin fraudă, este nulă 
de drepi 

Peniru toate aceste Îraude, samsarul 
Herman Nosenfeld, pe lângă celelalte 
beneficii, a primii de la compos, Chi- 
leni 30 la sută din Intreaga pădure a 
eompotesoralului, conf, convenției |n 
chelale între Compos, Chileni și [ler 
man Nosenfeld de către jurisconsultal 
De. Laslo Deslderiu din Gheorgheni. 

La daia inceperi exprop. pădurea De- 
neș, datoriiă mtuaţiei sale, fiind departe 
de căile ferale şi centrele mari [oresiie 
re, era În iniregime neexploatată 

Consilierul silvie |. Trmos, experi ne 
diseuiat (n materia acenala, lăcânil eva 
Îmarea acestuj material lemnos, a con 
sialai că. valoarea lui se rhlica ta 109 
la suma da 146.004600, lei, 

Samsarul Hermaa e ee A obţ 
pui, lnţ a "pădure exploata HA, pen 
tra fetite ehs: de 4.250.000 lei, din 
cara con! convenției a ua va 
stăzal 50 la sală, onorarul carea pen 
tru executarea oliciului de interme.ar 
pe lângă lasianjele Jurhdice și admini 
siralive, cn ajutorul cărora a reuşi! * 
vinla legea de Nol, Agrar. lată cum 
sa caracterizează în procesul verbal 
dresat de dd, imspeet. generali delegaţi 
eu anchetarea naceslai caz, rolul evreu» 
lui Herman Rosenleld: «Cum numi tal 
Herman Posenleld au se arală, că at 
poseda titia vaiveriilar, care să-l In 
dreptăjească a reprezenia jurevalidum 
composesoratul Chileni, nu este mem 
bre al Compoa, Chilesi pi nici mule 
eneșie în com. Chileni, rezuliă de la 
sine, că rolul ce i se incredințează „ua 
poala fi decdi de ordinar samsar cora 
pălor de congiiință. Prin această consta- 
tare se explică toate (madele proda=e 
la chestiutea exproprierii montelul 
«Benep, 


este o comună românească: 


i com. Sulgheş-Ctuc ——— 








ME e iei n e 





ZPOBT 





UNIVERSUL SPORI 


Coloanele noasire nu suni obişnulile cu laudele diiirambiea. 

Ne vom sili și de data aceasta să ne comprimăm entuziasmul, de tea- 
mă ca accentele noastre de adâncă şi lirească bucurie să mu pară false. 

UNIVERSUL a inseris o nouă dată în istoria atât de sbuclumală a 
evoluției românilor spre românism. Unlvernul a intraţ în arena atât de 
abuciumată a sportului românese, pornind svon de bucurie și ehlot de bi 
ruință prin ratele său mal mie UNIVERSUL SPORT. 

Ca unul din vechea gardă a gazetăriei sporilve, imi mănturisese emo- 
ţia puternleă pe care am simţli-o când am aflaț că Universul, insfârșit, 


sn hotărit să la de coarne plugul 


zăbavnle și greolu care desțeleneşte 


ogorul părăginii al sportului român ese. Era o veche dorință a noastră, 
a celor cari ne sirăduim de-atăta vreme să culeăm la pământ hidra duș 
mană și să ridicăm la locul de cins te — ah, atât de meritat — elemen- 
tul românese. Era o speranță inslârșii înfăptuită ! 

Din primul său număr, UNIVERSUL SPORT îşi fixează drum de 


lumină, cuget clnstit, faptă 


românească şi lăgădueșie să limpezească 


toate nelămuririle pe care străinii insinuați îm presă le-au lăsat să se 


mască : 


«Sportul indeplineşle o luncţiune socială și națională. E] selecţioneazi 
şi cultivă elitele, infrumusețează caraelerele şi alimentează izvoarele de 
putere ale naţiei, disciplinează voințele și toarnă elan generos în spiritul 
tineretului. Sportul trebue să île, prin urmare, la înălțimea misiunii lui 
Si cuprindă cât mal larg și armonie tinereţea acestei țări. Să (le moral. 
Să flo al nostru. De aceea, vom căuta să susţinem de aici toate iniţiativele 
lăudabile, (oată strădania de educație şi fortificare a tineretului». 

Urăm UNIVERSULUI SPORT să-și îndeplinească (oale dorinţele, 
toate planurile, care sunt dorințele şi planurile sportului românesc şi ale 


noastre, 


Dorind biruință desăvârşită tânărului confraie, dorim birulnță mare! 
opere româneşti, pentru îndeplinirea cărela «Universul Sport> a pus un 


umăr robust și hotărit 


ate Vrei Popescu 


Echipa na națională 
a boxeurilor amatori a plecat 


Aseară a plecat spre Franţa inj- 
moasa echipă a boxeurilor amatori com- 
pusă din următorii 

Cai. muscă: Romulus Indru 


Cat. cocoș: N, Rădan și N. Gaşpar, tie. 


Cai. pană: P. Gilleze 

Cat. uşoară: Stoianovici şi C. David. 

Cal. semi-mijlocie: FL Mănescu 

Cat. mijlocie: G. Georgescu 

Cat. semi-grea: P. Pop. 

Boxeurii noştri au angajate mume= 
roase și Interesante reunluni în urmă- 
toarele oraşe din Franţa şi Elveția: 

Reprezentativa Nissa 20 Marite. 


Faţă de estimarea consilierului silvice 
L. Timoș, rezultă că, pe lângă frustarca 
compos. Chileni, respectiv a com. Tal- 
gheş cu cel puţin 110.000.000 lei, sam. 
sarul Herman Rosenfeld, a (rustat şi 
statul ca impozitele aderente părții a- 
cestuia, adică aproximativ cu suma de 
26.875.000 lei, după cum rezultă dia 
procesal verbal al d-lor inspectori. 
S. lonescu, din Ministerul Agriculturii 
şi Domeniilor; P, D. Goma din Ministe- 
rul de Interne şi Gh. Mandache dela 
Oficiul Cooperaţiei. 

Dar samsarul Herman Rosenfeld, ur- 
mărind exploalarea întregii păduri de 
pe muntele Beneș, după pronunțarea 
hotărtrei Comit. Agrar S$. T. mr. î51 
din 1937, se văzuse impedecal în execu- 
tarea planului său, deoarece nu mai a 
vea molive de defrișarea restului de 
pădure ce mai rămăsese nejețuil. Si 
alunei, — redăm Intocmai după proce 
sul de anchetă (concluzia ÎI, p. «e, 
pag, 36) —i sa recars la mijlocul dia- 
bolic, de a specula situația jalnică cre 
ință comunei Tulgheș, de pe urma ho- 
tărirei nr. 781 din 1927 a Comil. Aqrar, 
în profilul exclusiv și pertonal a aces- 
tui profilor, A oferit solul de pe 10v0 
fugăre pădure și pășune Imoădurilă 
pentru compleciarea pășunei com. Tul 
gheș, rezeroându-şi drepiul de exploa- 
lare a pădurii de pe acea suprafață şi 
de a mai transforma încă 1008 iugăre 
In pășune. Aceslea [iind ultimile rămă 
pițu de pădure de pe muntele Denes, 
lar conform centractului amintit, fiind 
vândută anticipat lui  Rosenfeld, re 
injelega uşor că prin această oferlă se 
seroeaii numai |nieresele exclusive ale 
samsarului Nosenteld», 

Vom arăia latrun ariicol viltar cele 
ce au urmai după această Lege. 


Costache Pintilie 









Aprille. 


gby 
Programul celei de-a 
două etapă a returului 


rogby are următorul aspect: 


mân, feren |], ora 15.45, arb. d, Al 
„Ghimpațeanu == _. = 


Reprezentativa Beziers 24 Marie 
tativa Toulouse 25 Martie. 

Reprezentativa Pau 23 Martie. 

Reprezentativa Angultme 30-31 Mar- 


Reprezentativa Toutiers 3 Aprilie. 
Reprezentativa Clermond Ferand 9 


Reprezentativa Orleans. 
Reprezentaliva Sens 12 Aprilie. 


Reprezentativa Betiord 20 Aprille. 
Reprezentativa Bâle 23 Aprilie. 


Duminică programul zilei a 2-a |» 


ONOARE 
Tennis Club Român — Stadiul Re- 


Viforul Dacia — C, F, R. leren [i 


Ora 15.45, arb. dd, lon Anasiasiade, 


P, 1. 1. —R. C, 12, teren [II], ora 
15,45, arb. d. Teo Kranta, 

Sportul Studențesc — R, C. B, te. 
ren |V, ora 15.45, arbitru d. Radu 
Vranialici, 

PROMOŢIE 
P, T, T. — Victoria, teren ], ora 10, 


L arbitru d, Tila Rădulescu, 


T. C. R, — Aoândtul Sportiv, cat, |, 
teren II], ora 10, arb, d. R. Vizanii, 

Sportul Studenţesc — Viforul Dacia, 
teren II, ora 14.30, arb. d. Fi, Brăniș- 
teanu. 

T. C. R. — Avântul Sportiv, cat, II, 
arbitru d. Kralci, 

————t———=>—— 


La Venus-Vulturii 
Prețul biletelor 


Tribuna 45 —- 8 

Peluză laterală 3 +8 

Peluză populară 20 -- & 
———x—=— 


Convucare 


VIFORUL DACIA convoacă pe toți 
jucătorii săi de football penira asiă- 
seară la sediu la ora 530, când se 
vor alcătul cele două echipe care vor 
juca Duminică dimineaţă la Velodrom 
cu echipele Avâniului Sportiv, 


e 
MILICĂ TEODORESCU 


un alt ambasador do elită al vân 
joglei româneşti face prăpăd printre 
boxeurii din Sudul Franţei şi Nor- 
dul Italiei. 

Ultimela vlotorii ala lui Milică îi 
deschid drum usor spre tiilul Con 
tinental. 


Pa 


Chemarea meseriasilor unioniști 


Duminică de dimineață la orale 9 jum 
[llad a daun convocare a adunării ge- 
aerale exiraordinare a membrilor din 
Capitală şi a exponealllor dia ară a 

„Uniunii generâle a meseriașilor dia 
România” de sub preşedinţia d-lui Teo 
dor lonescu, se va |ine adunarea ge- 
merală cu orice mumâr de membri vor 
N prezenți la sediul central al orgaal- 
zajidi din Capitală sir. Dionisie Lupu 
Nr. 3, col| cui Batişiei, unde pe lângă 
descărcarea consiliului de administra- 
ție de gestiunea anului trecut, aproba= 
rea bilanţului, raportul cenzorilor, a= 
probarea bugetului pe anul ia cur, 
alegerea censorilor; arbilri ele, se va 
stabil! ordinea de zi a desbaterilor con- 
gresulul general al meserlaşilor de taa= 





FAINA Dă LUX 
NOVA OARA 


BAGEL 


DBA MA) BU 
A MAI DA 


ţa breslele care se va ine în Cupilală 
în alele de 8,9 şii0a. ce 


EA IRI MESEI 
Nu se mai permiie 


arendarea tarmaciilor 

D. dr, Costinescu, ministrul sănă 
tAUII, a dat eri următoarea decizie 

ART, 1. — Dela data prezentei 
deciziuni nu se va mal permile a- 
rendarea nici unei farmareii, 

ART. |, — Farmaciile arendale 
cu aprobarea ministerului și pre 
văzule În referatul serviciului, își 
mențin (ermenul de arendare apro 
bal, lar la expirarea contraclelor a- 
probarca code fără altă prelungire. 

ART. LU, D. director al Institu 
tului chimieo-/armaceulio și condu- 
cător al serviciilor farmaeculice 
este Insărcinal cu aduterea la inde- 
plinire a prezentei deelaiuni, 

Dată la 2 Martie 1934, 












Carnet 


———————— 
YOMA AUREL 


şi-a mai culcat la pământ un ad. 
versar, pe Huguenin, francezul vioiu 
şi boxeurul de bună calitate care, 
anul trecut, câștigase prin fraudă — 
la puncte — un match asupra cam- 
plonului nostru, 

Câţi boxeuri au mai rămas prin 
Europa nebătuți de Toma? Puţini. 
ŞI anume numai deținătorii titluri- 
lor pe care «pontifii» masoneriei ]. 
B. U. nu vor să le treacă în pummi 
vânjoni ai lui Toma Aurel din Ba- 
badug. 

Credem însă că până în cele din 
urmă valocarta campionului nostru 
—/ost campion european, abdicat de 
bună voe — va sili pe organizatorii 
dela noi sau de aiurea să-l pună pe 
Toma în situație de a-şi trânti la 
pământ adversarul direct. 


JUVENTUS 

va alinla Duminică in matchul de 
la Cernăuţi cu Dragoş Vodă o for- 
mație nouă. La înalniare Zălnescu 
care e lovit e posibil să nu joace. In 
acesi caz atacul roş-albastru va fi 
constituit astfel: Oană, Korony, Du- 
năreanu, Palmer, Vulcănescu. 

Dacă însă Zăinescu va [i restabi- 
Lt complect înaintarea va avea as- 
pectul: Oană, Korony, Dunăreanu, 
Zăinesru, Vulcănescu. 


NUMELE CUNOSCUTEI 
ECHIPE JUGOSLAVE 
Gradjavsky se pronunță corect 

Gradjansky. Dealtfel în al/abetul 

slavon, Jugoslavii scriu aşa cum 

pronunță. 


ASOCIAŢIA SPORTIVA 

ROMA 

cunoseula grupare foot-bollistică 
din campionatul iialian doreşte să 
vie in România peniru câteva jo- 
curi 

Italienii saw adresat cn o olertă 
În acest sens clubului Venus care 
urmează p decide, 

Cum demonstrația unel alte echipe 
ltallene care nea vizitat — F. O. 
Milano— noi n'am ultat-o încă — e 
lesne de înțeles de ce sneces în pu- 
bile s'ar bucura matehurile cu A. S, 
Roma 


SPORTUL 

secția de baskel-volly.ball în do- 
vința de-a da rmat miere mpi pro- 
gresului acestor sporturi rămase la 
nol a angajat pentru data de 3 A- 
prille cert. echipa universității din 
Lemberg,  <Akademicki  Zwiapek 
Sportowy». 


GRUPAREA A.M.E.F.A. 


anunţă un mare turneu de propa- 
gană a sportului rmânese în țările 
baltice. 

„ Unde vor saluta publicul cu 
pumnul sirâns! 

Merei, 


MATCHURILE DE DU. 
MINICA 


diutre Venus şi Vulturii deoparte 
şi Rapid—Chinezul de alta e foarte 
probabil că se vor cupla. 

E dealttel singura metodă coreclă 
caro să atragă speolatorii la două 
întâlniri do imortanța diseutabilă. 


——————— ———— 





ROMANIA 
JUDECATORIA MIXTA REGHIN 
No 7399 din 1957, 


INCHEIERE 


În cauză de coaversiune a debitoru- 
lui Cengber loan lui loan, dom, În co: 
muna Luleriu, contra creditorilor Ban- 
ca Nomâncască, suc, Tg. Mureş şi 
Banca Najlonală a României, Agenţia 
Th. Mureş, pentru radierea menjiunilor 
făcute în baza art, 26, din legea pen- 
tra lichidarea datoriilor agricole şi 
urbane din ? Aprilie 1954 din pro. c. 
1 No. 90, 135, 146, 507, 554, 030, 685, 
147, 258, 147, 250, 281, 253, 280, 205 9, 
665, 867, 355, 897 a comunei Luier și 
No. 1055, 1235 a comunei Săcalnl de 
pădure, precum şi cele făcute în regis 
trul de mențiuni, — prevăzui da art. 
22, dim suscitata lege, poz. No, 515 și 
572 al Nolarialului Cercual Suseni, Ju- 
dețul Mureş. 


JUDECATORIA 


dispune nscultarea interesaților, în care 
scop. În baza eri. 2? dn legea mai sus 
ciială, — [ixează termen pe ziua de 2 
Malu 195% la ora 9 a. m, camera 2l a 
localulni acesini jadecătorii, la care 
termen citează prin serimarea recn- 
mandată toți creditori înşiraji în certi- 
[icatele depuse, mai departe dispune a- 
(iparea cererii la ușa primăriei comu- 
aei Loeriu, — timp de 15 zile — de 
pre care ni se ta irmnile procesul ver 
bal de afișare, m va afișa cererea și la 
jodocălorie 15 zile şi în alârgit me ar 
donă publicarea corerei intrun ziar 
coțidian, de mare lira), din capitală, 
(art, 27, al. 14, leg. conr.) 


Reghin, la 24 Februarie 15 

Şel Judecăiar: (m) Dr. L. Petras 
Greer, îm) J, Ceriri 

Penira conlormitate: Indescilrabil, 















«BUNA VESTIRE» 


DADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Brasovul bate recordul scumpetii 
Preţurile sunt net superioare Bucureștiului. — Totuşi 
nici până atum nu! s'a aprobat sporul de scumiete 


BRAŞOV 18. — ln ultimul timpi reu, deocamdată duce un traia de 
a circulat cu insistență svonal că | lalern. 














Cumpărând 


Cămâăşi, cravate, pljamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20", foatemagaz nele cu aceleaşi articole 





Castraveţii se aruncau la 





Ţ ] | - 
| La Dessov | 9,50 40-44) 42 160—10012—16] 170 165—7 le acestea jetot sa vo d 20 Crorapi bârbăteşt pentra Folograti amatori 54 Calea Victoriei 54 
a ——— ce oare 27. n - dura CALEA VICTORIEI Na, 35 In față Teatrului Naţional 
Mai departe: şi nu au scăzut sub acest preț 53 a) , " 29 Chiluţi d dama eTaton = cab 
Un costum de haine ori cât niciodată. Nae leremia sa 59 Pânza pot bela 


se lucrează la armonizarea salarii 
lor funcţionarilor publioi, iar în ce 
ne priveşte pe noi brașovenii, în 
special, ae auzea că Braşovul va fi 
ridicat la o categorie se scumpote 
egală cu a Bucureştiului, deci un 
spor la leală în plus peste sporul 


ce eventual l-ar aduce armoni. 
zarea. 


Nu știm În ce măsură sun! juste 


Dacă a exisial sau va oxisia vree- 
dală un luaru drept, apol ridicarea 
Brașovului la categoria Bucureştiului, 
va Îl cu adevăral un LUCRU DILPT, 
a cărul înfăptulre nu mal poale să în- 
târzie, 

Vom arăta în lumina cifrelor că 
Piaţa Braşovalui, indiferent de a- 
notimp, este nu numai egală ca a 


Bucureştiului, dar este incompara- | de 


bil mai scumpă, sub toate raportu- 





Bucureşti pe maidane şi 
la Braşov, în cole mai fe- 


ricite timpuri îi plăteam Î|g| 
bucata. Toamna 
când la București strugu 

nici 


rii mul mai 


team cu 10—12 lei kg. 
In general toată 

zarzavaturi, 

timpuri de maximă scăde 


mâncau 
albinele, la Braşov îl plă- 


chiar în 


Calea Victoriei, 81 


16 Pânză pa e ce pi 
29 Pânză i, 
» 33 Chifon carii 
39 Chifon za saperter 
42 Chifon Madapolam 


,, 39 Gradel Pee sasa, 









pă pe Cenresaluri 
sau exacle aceste sronuri, mu șiimirile posibil re a preţurilor, In Brașov 16 Pâuză Lai lat | de Primăvără 
alei dacă se mal lucrează sau nu la Tăgeaezi "să un mie tabloa com- plăteai dublu și triplu preț hu 115 Pânză” Ceareealuri in cutii originale, conținând 2 bullne PREŢURI CONVENABILE 
aceste proecte. Șilm un lucru: tune-| parativ de prejuri curente la câte- 4 ase, în - 


Monarul braşovean, tot nădățduind me-! va articole de primă necoaltate: 


—————————————— 






decât la Bucureşti. 


Or fi trăind bine la Bro- | n 24 Senvete Ps 


N îi k y* 


Incurajaţi Comerţul Românesc 
| 


DUMITRU BORCEA București Tel. 3.51.66 Calea Victoriei 114 


nel ciiie e 
LA DURERI 
de cap, nevralaii, gripă, reumatism 

intrebaințaţi numa! 
Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


Petrica N” POPONIUI 


ucuresti. Calea Rahovei 265 






———_ 
Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stole şi mătăsuri pentru sezonul 

















gigi 
1 ke fă | carne 
pâ'ne | vițel | porc | 


ral ] 


LOCALITATEA 
Lei 


Lei | La |] afet setarea e Dn n 98 Dejalvu satisti tu | | MARTIN BILINSKY | 
: e maj îndoeşte cineva 20 B ti t MAOQAZII CREŞTIN 
La Bucureyk .„, a | L) | 3% | 33 | 120) ea, | 140 p— de dreptatea casei? Vor, » atiste bărbătești 


de pretențios, cu un pice de pru- 
dență, îl faci la Bucureşti, fără 
discuție, cu circa 2000—5000 lei; 
la Brașov sunt zdrențe nu haine, 
costumul cu 5000. Trebue să plă- 
țeşti cel puţin 4500—5000 pentru 
un costum bun. Chiria unei ca- 
mere mobilate la Braşov 900— 
1500, la Bucureşti, în condițiuni 
mai bune şi lără proverbiala 
igrasie dela Braşov, nu dai mai 
mult de 600—1000 lei. 

Exemple din acestea poți gă- 
si nenumărate, dar nu vei găsi, 
ori cât vei cănia, exemple in 
care prejul pieții Bucureştiului 
să întreacă prețul pieții Braşo- 
vului... 

Ce să mai vorbim de timpul 
verii când la Braşov piața este 
o adevărată jupuială? De tra- 
fandale (80 lei o salată de vinete 
când apar primele vinete) func- 
ționarii nici în vis nu se pot a- 
propia. Poate însă veritica ori 
cine că până și la sfârșitul lui 
August când pe piața Bucurey- 





şov vara foriciții vilegia- 
turişti, cari nu mai ştiu ce 
să facă cu banii, dar une | 
ționarii localnici trăiesc 


a A Lârpte ta eri 
28 Batist fierar 


















Imgerie damă 


u] 
Ig Îi o | o 
tru câmă 
» 59 Puphu drepte 


pește |coapăi ouă | găină 
cal Î| Lei | Lei | Lei | Lei 





avoa caro ecou 


„9 Batisie „a 





119 Peraeie 2, ui 
„360 Matase îppiei, 


Exp. promncle sonira ramburs 


60 de ani de apariţie 
a revistei „Tinerimea 
Română“ 


Miercuri 16 Martie, d D, Pompeiu, 
profesor universitar şi membru a] A- 
cademiei Române, a vorbit în sala de 
teatru din B-dul Schitu Măgureanu 4, 
despre Revista Tnerimii Române. Con- 
ferința sa ținut în cadrul sărbătorilor 
jmbliare ale societăţii, care împlineşte 
anul acesta 60 ani dela înființare. 

Conlerenţiarul îşi incepe cuvântarea 
sa cu vorbele hui N. Bălcescu, în pre- 
faţa dela Istoria Românilor: «Deschid 
sfânta carte îm care se află serisă glo- 
ria României», Astfel, în revista Soc. 
Tinerimea Română, cercetătorul gă 
seşie acte doveditoare unei bubceniri de 
sentimente adânci, de iubire de ncam 
şi cultură, 

Citim aci numa care au făcu (aimă 
culturii românești peste hotare, ca: Gr. 
Tocilescu, Pârvan, Mih, Dragomirescu, 
lonesca Gion, Gh. Murnu, Rădulescu- 
Niger, A. V. Ureche, 






Schimbări 
la Preieciura Po- 
liției Vanitalei 


D. prefect al poliţiei municipiului 
Bucureşti face cunoscut deciala mi- 
nisterului de interne, prim care d. 
chestor Botez Gh. a lost înlocuit 
dela conducerea Srviciulul circula. 
ţiei, pentru atitudine ireverențioasă 
faţă de d. ministru de finanţe Mir- 
cea Cancicov 

Ca conducerta serviciului circula- 
țiel a fost însărcinat d, chestor Frân 
culeseu Joan, ajutat de d, secretar 
de chestură Emil Iagoluiţa. La Bi- 
roul de control al personalului din 
serviciul particular pe care l-a con- 
dus până acum d. chestor Frâncu: 
lescu, a fost trecut d. şef de poliţie 



























pentru Camera de 
comerț din Bucureşti 


Camera de comerţ şi industrie 
din Bucureşti aduce la cunoş'inţă 
societăților anonime pe acțiuni că 
in conformitate cu art. 93 litera b, 
din legea Camerelor profesionale 
urmează să comunice Camerei nu- 
mele elor cari să fie tre- 
cule pe listele de alegători. 

Societăţile cu un caplial deplin 
vârsut de 10.000.000 au dreptul la 
un vot; cele cu un capital mai mare 
de 10 milioane au dreptul la un 
vo- de fiecare 10.000.000 lei deplin 
vărsat, până la maximum 4 voturi. 












Cumpăraţi 


„Librăria Academică“ 






o _— 
- 
„Fototcopie 








Devoloponză, mâroșie, re 
produce. Aparate și articole 








i Vestminte, obiecte unire a” 


bisericeşti. bijuterii 


Constantin P.Mateescu, Str. Carol,9 


JUDECATORIA MIXTA MEDIAȘ 
Secţia e. |. 
Nr, 270 din iMsel 


INCHEIERE 


Secţia c. [. a Judecătoriei mixtă Me- 
diaş în urma cererii debitorului Zaharie 
Feier şi soția domicilimt în Mediaş pen- 
tru radierea mențiunei conform art. 26 
din legea peniru lichidarea datoriilor 
agricole și urbane, făcute în baza în- 
chelerei a Judecătomei mixte Mediaș 
ca autoritațe de c. f. Nr, 2009 din 1934 
e. Î. asupra imobilului cuprins în e, [. 
Nr, 2059 a orașului Mediaș și în prot. 
e. [. Nr, 2265 şi 2269 a comunei Ajel 
proprietatea debitonlor la cererea cre- 
ditoarei Cassn Generală de Economii În 


Telefon 478/50 
— 





Petreceţi vacanţa Si. Pașii cu noi 
În Italia sau Germania 


Secţiurea de «Turism şi Voiaj» a ziarului nostru 
va organiza intre 20 Aprilie — 23 Maiu două splendi- 
de excursiuni spre : 

ITALIA 

Voiaj colectiv cu «Tre- 
nul special «C. |. To» 

a) Ținuturile însorite IL 
irina dări vizita: Ve- 
Sibiu suce, Mediaş. ,. . Fixează terme = o renta (Fie 
nul de desbatere pe ziua de... ora pestii Fioma, Napoli (Pom- 

„ la Judecătoria mixtă Mediaş sec- h ? 

Sp zapp 7 a pair Admirabila circuite cu 
rile legale sunt citați toți creditori Ia- 
leresaţi. Petijionarul va publica această 
încheiere într'un ziar de mare tiraj din 
Capitală în termenul legal. 


Mediaş la 8 Februarie 1938. 


GERMANIA 
ca, Praga. (La 
prin Cehoslovacia). 
gorie turistică. 
cu castelul «Sans Souci», 
cultative. 


PARTICIPAREA: LEI 
9500 DE PERSOANA 


excursiuni sunt încunog- 


PARTICIPAREA: LEI 
8500 DE PERSOANA 


Participanţii la aceste 


b) Berlin, Hamburg, Lips- 
dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
Hoteluri de bună cate- 
Vizitarea  Potsdamului 


Frumoase excursiuni fa. 


























































Jonesecu Grigore care luncționa ca ] 
E: tiulni pepenii erau o adevărată| De menţionat este în această vreme ajutor la chestura III Dreptul de vot se exercită de ad- Judecător: Dr. Stanciu mp, rar că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noa- 
bătae de joc, de se dedeau delarticolele semnate de Y, Dumitrescu, ministratorii ați, directorii so-] Pentru conformitate: id e Turism va putea înainta atât cererile indi- 
mană. vagabonsilor pe piața | președintele actual), care serie cu pă- cietății, procuriştiă” cu seranătur! die. e £. F. Elekey viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
: : ț a tru eliberarea pașaportului 
rașovulni plăteam cu 3 lei kg.| trandere despre generațiile de azi Participanţii din provinci 
e = n ovincie vor putea să remi- 
= VIZITAŢI Ceasornicăria Românească tă suma de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu pa. 
pe ” DIN GHIDUL - a p ISP IEI GR IPP > = 
CARE APARE 1 e a fear e CAR E ; te, informaţiuni suplimentare la Secţiu- 
ȚULUI ri Pre fir se rr rap la B.du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) al siarului Bd. Elisabeta 12/11. Tel. 
CAȘTIGA, MP - d a 
i ineior, | aaa e e A. Î. Chiţulescu, sir. Academiei 23] M. Dinescu, Griviței 445, S, IV Verde, | C-tin P „ (cismări i j 
Lă visitatse maganieieier, | e Mee ea ii Gică Cosfibesea, B-dul col. M, Ghica | ate, Domnița Anamaie 70 ieisasă) | 1: AL Iliescu, Grivitei 234. a. IV Verde | Alex. Constantineaca, Str, Buzești a 
rugăm prezentaţi această B-dui Regele Carol 1 16 (statuia [|] P. Sorescu, Academiei 45, S. | Galben. | 100, S, IV, Verde. V, Vasilescu, Carol 46, S III. Albastru A rgrea Dmțe. Grivitei. 248 Postăvării za = 
pagină patronului şi veţi fi | AL viicazu) Tel za, Alex, Tivgă, Victoriei 273 colţ Alexan: | Mie Vişan şi R. Stăneie, B-dul Col. | Ghiţă D-trescu, Grivijei 186,5 1V Verde. | ppagapia 7 nn. Boicacu 3, S IV.| Marin N. C-tinesea, Str. Şepeari 20. 
serviţi cu precădere, Po i iai n drescu Ghica 43, 5 IV; Verde, V. Dumitrescu, Grivijei 257, S. IV Verde; | Materiale de construcţii Rame 
= =. Biciclete. motocic Fănică Arghirescu, bd. Ferdinaad 130 | Vabrici de Tâmplărie L. Ghiţulescu, B. Basarab Să, S1V Verde. | Mitică Petrescu, 5ir. Ziduri 11 (Obor), Coana v 
Abajoare şi bimpi Cartea Române ia Reale a 7 ps past, Lipa 57, al tota loan Gh. Petrescu, B-dul Banu Manta 33 ari D Dpieoaita, Car Griviței 214, Ante aaa etate, iascelu) Cal. Rest tin ia. Biserica Exei 4 
egele Ă „ Maria 6, a. ru, - i 4 e ă . estawra 
7 sa peaipi eg da x, (td ai 5 mio Moşilor 62, Valeriu Grigorescu, Bdul shilausă [ai parade (piete) i Vasile: Bimieoeieni Bdul 8 si a sa, | loan ietra iece, B-dul Cale M. Ghica | Manole Cos E * Mihai Vodă 16 
ecesorii pr. automobile, | Bicicictajaceeseril, ete. [1 Parca Pe ta Noe fu Seat cea A via [aaa Aer Dea FĂ A Va [Ps Varăe et 8 Coe, dig fu e 
LC, Moldoveanu, Cal. Victoriei 105, |A. C. Gavril, Grimţei 2558, S-1V Verde. | Băenaru N-lae, Elisabeta 34,$ [il Alb. | Florăriţ Instalații de apă pi casă "| Cata i, de Serie pi Calomiat | cn Maica, B-ăui col MU! Gâlea Ei 
Tel, 3.764. ode 8 Ciobanu, Gutenberg 16,S [II Alb. | Gh. Fotache, str, Biserica Enei 14.[7) pete de La. şi canal Catena Românească, B-dul egale Ca- | Nicolae teza fr | e erei 
G. N, Stânciulescu, Take Ionescu 3.  [Gh. V. Matei, Domnija Anastasia ja | Alexandru R. Didi, Brezolaau 4. ie pe | ei Se Da ati eauii]e  Asatiasdă [i „70, 3 —— Megiloe. 68 S III. Albastra. | Zamite i Guta 
A. Gbhiţalescu mia şos, Ştefan cel Boiangerii şi spălătorii D. Dobrescu, Mihai Vodă 3. E Vermeulen, sir, Academiei 21. MN Matea a E tra, În Vero Mă, Meszeluri yi Brânseturi Alex A acre În a pă Griviței ara 
p p Drânseturi Vasile Gh., S Panduri 33, SII Albast "| Inatalaţiuni de Parmacii — | Petre Ştelănesci : S, IL Albastru 
e e ari 35, ra, e escă, Piaţa Ghica YV 
Dermatita are în | Ce 5, u Negre: Gh. Stănesew, Splaiu] Independenței 40 | Girescu Dumitru, Gia Sa Verde şi Laboratoare 5—6. Tel, 369.23. a ica Vodă | C, Telegesea (Voința) SpL gelaei a. 
c ai a 9 dor at Ca. ri pe pialinezea, iața Ghica | Solescu L, Carol 9 et Ils IN bâta G. Giresca (F. Imperial) Grivijei 299 hd Nomâneuică, B-dul Regele Ca- G eset și N. Tudoran, Piaţa Ghi | C, Diaconesea Coeloe-Îllov, Griviței — 
rol 3 — Moșilor 2, 8, [II Albastra. | Gheorghe Duţă, Piaţa Ghica Vodă s, | Mitică Buşe, B. Basarab 83, 5. 1V Verde. e Ia terei 182 bis, Car Bg pa or 60, $ III Albastru. Emil Niculescu, șos. Mibai Bravu 1. | V: Dumitresca și D. Busuloceseu, Cal. 
E Par ie de apestpiei > ri Georgesee, Carei B, S, JW Negru. e i Due, Și re 9, S. IV Verde. | poto-sincografiii | V-le-Oncesea Mogilor 4i S. 11 Negra. Tel 232.52, x pic ei eee a 
artea Românească, B-dul Regele Ca | Y. , Rasesca, Piaţa Ghica gălaa Florea, Griviței 454, = pehd IV Verde | Y T, 
Li E pnaer iratbe pă Aust. ir 16, d TI Negra, mos a, LE « a Teoharide, Sfinţii Apostoli 8, been Bdul Rezile Ca dh, Sa ud ile e Ba batai 155 idiot insigne, medalii 
4 Ei î, d s le, / r x, e 3 h E Ş & 
Arămării — Căldărării Cal sai Halelor 34, S 4 .Victor Marinesen, Popa Tatu 86, fite, d betie rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastra Mitică Dogarn, Griviței 356, S. IV. nu 4 A 1% «pai Ra Brâncovea- 
ŞI M. Şteiâneseu, Mihai Brava 26, Ceaprăsărij seititae d i [reg aer neg bi ba. postei II Verde, | Ghica 327 mai: fer Copiilor», Smârdan 18, Colt Mobile de artă | stringări, în lemn 
- e Sinn Pana arlaţ Vârnav |, ş a : A Ă A 
Sta e Cina 28 hotie | ritmate, G loa | aria Brie, entitate | Prien 4% | aăae N netă, CAL Maple 15, & | Moare ct Itu Î0t | meta De Ben n, 
Ă de 3 ote N, i DE 1] . . 7 
Ie Ţâmiareu, Cahul 3, 5, ÎV Verde. | Cadouri, bronm ) |, Teodorenen. Grivilai 10, a, IV Verde | A. Cristian, Ep(ecuplei & ile 5. ÎI Albastru Gh, Botez, sir Nicolae reda 
p , iri de artă | Vasile Nedelea, Bd, Col. M. Ghica 41 d ul cu Tel colae Bălcescu 29. | Cristache Nitul Ss 
Argintării Cartea Românească, dul Hegele Ca. c e , «M, 24, Tel. 47452, $ 1. Galben. Ştefan Georgescu, Slinjii Apostoli 40 | Moisescu D. Gheorghe, Calea Victoriei Ta ata rama Sir. G-ral Cristiana 
Gh, Peneuleseu, Mihai Vodă 8, S$, IN ml 5 — Moşilor 6, Ș, UI preot vre 7) F-ţii Păunescu, Gririţei 168 bis. $, IV, (curte). 208 (provincie ambalaj ratait) lonel L Fi lei n ter 
Articole fotografice Ceansornice "| D. Constantineseu şos. Mihai Brava 3. | Galanterii P, Geergesca, Mihai Vodă 33 Dumitra Gr, Bărăţiei 37, 6 T. Negru | M Constant acea arie ti uta iati 
| Paul Popescu, Victoriei 85, s | Calben. | Cartea Românească, B-dul Regele Ca. | Peposite de lemne Arghir Constantinescu şi Joan Dimi. | L-enJuri şi mătăsuri Vasile lonesea, sos Mihai Bravu ?. Luteraaă 23, $ IV. Verde tr 
| Cartea ltomânenseă, B-dul Regele Ca- | „rol 5 — Calea Moţilor 62 Ghearghe N. Pomană, Sie. îi Fa trescu, Sir, Lipscahi 56, 5. [1 Negru. | Popp & Bunesen, s.a Părăţiei 2, Gh, Ionescu, Griviței 273, S IV. Verde. | L. Petresea, B.dul Col "MG | 
| meet 5 — Moşilor 62, $ III Albastru. Deere 0, Criptea, sir, Lipscani 100. | rio 8, S. IV. Verde, Dr ez poi e 35 S 11 Negru, Librării kata Tâm tării ga 
heodor Gr, Thoma, Anastasia 7, aa agomireseu, Sir, DB j j e Xuo Cără 3 Berthelot 3, S. „G. Rădul 
| P - 1 Air e i - m Cezi z, 3 Amt Pa 24 d Cd vin şi rachiuri Ine Dache şi N. loneseu, Bărăţiel 3» Le Cita rain a, $ i. Cea: peer Ata eta e pe eter er nani 
etre laneş, Domnița Anustasia 5, 5. Il], | Cereale şi Gh, Georgescu, Şos, Bosapar | Genmantane- El. Teodorescu, Calea Victoriei 143, | Pavel Surs, latari 
| Articole de menaj Florică Zamliresen, Cal Griviței 405 te 54, tel, 23524, S | Gal en sara N-lae Daehe şi N. lonescu, Dărăţlei 3%, S, egru Nicolae Q aaa trial. A an LA poză pi." ciraeaalle 
| C. lonesea, Acadmiei 23, 8, |. Galben. | Cherestea p. Gooreasen, 5 AI Negra| Geamuri (rame) Tugieă Toetersars, “(mărnaiiear it. | punto de casă | Duma leat! Sue Nae Filimoa 8 
| ră 7 a oiaeorag b se 2 4 | or Arras sir,“ Chiriatigii | Vasile Mati, Me SA tel pd loan Puch m Moşiur ai $ 11 Negru, Aa platii luna | B-dul Regele Ca. | G Stanciu și LG Stanei Ste. St, NI Tel “sara STY Verde, a 
e o „ Be aro "). - . - 4 R z Pre: Rt 3 
| 3, Mugler. 68. s. Ji pet ee Toma P, Mibiilesea 4 FII, Chiriatigii Doar Romulus Puchiu, StinţutAl stii re ml 5 —M ile 6, 5. UL. Albastra, colae Şelari 10, 5 II, 7 Amteă Tipografii 
| Articole de volaj 10—12 țoborj, » Vălaămenea, tr, apara îi 2 (obor), | lon Capotă, Griviţei 215, 8, IV verde. | Librăria România, Academiei i = III | Pălărit bărbătegti Cartea Românească, B-dul Regele Ca: 
| getea Bădescu, Regală b, 8. | Galben. Coloniale — Delicatese Tânase Popa, Dr, Felix 1 Tea Mele ră ca Get itei ra A Angel Basarab 4 8. Iordan Y. L Costescu, Victoriei 70, S. 1 Gaioen. | „rol 3 — Moşilor 62, 8 In. .. 
| pna B-rica Amzei pe ou Malaia a E m Magră Droguerii > , Area aleea Peira Al Chi TE Ghica 59, S IV, Verde A ue parea Detla 29 52] Nesre. 1 E. Toroutn (Bucovina) sir. Gr. 
piei antet AA Fig: | Mr Goie art Tr pepe Anenemt ideia Bă aj conca| In caltâminte mii fese itreil ate icon | Par umerii CEIA . 
-lae |, Lara, Griviței 284, erde J : ru Negru | M. Constaniinesca, G- datul N lelănescu, Sir. 
Ar stesie do piete ai TAIA Aomiăi,Cal GAY jorerdă: [D-ra Canibali neg 'sl 4 el) Pake î e Dobrescu Srţaa eri Sate pă Miţa, foederate — Magazine! In Corea eanzecă. Bd Acele vară pitice în Varia 
arin Nomâneaseă, W-dul Mepgele Ca: | Anton Ştefan, Cal, Grivijei 107-109, ÎL C., Mărculescu, B. Acadmiui $ had e; e, str. Jules Michelet i, perial, cal. Vicloriei și, ! lie Marinesen, Popa Tat Tv, | Tricotaje 
rol 3 Moşilor 62, S, III > „stema Gh. C, para Se Ca e a Edi » B. Acadmiei 8 SII] Alb . Lepădaia, legală 4 3. Galbea, Tel 314.43, , | , Popa Tatu 89 8, IV, loan Coastaatia, Cal, Victoriei 94. 
| Art, de Sport şi Străjeri - Tel 559.5 escu, Cal, Griviței 467,] Edituri F. Marinesen, sir. Nicnlae Ba] Îi BERI CER ea Pânsărie şi galanterie 
| Cara Romiicaseă, B-dul Rzele Ca | Calotă per dA Mi Cartea Românească, B-dul legale Ca. | Gmston_Mihiilesca și Nicole Epir Florian ra a n srba Moşilor. 107 Miyu Teodoresca — Magazinul Impe- Turnătorii de metal 
rol 5 Mosilor 62, S_ÎNl Albastru. | C-tin Dumitra, B-dul Banu M rol 5 — Moșilor 62, $, TI Albastra, | „Cal, Vietoriei 122, s. | Galben *| Ionel Muşat, Maşilor 63 A, S. [1 Negru dat, Vieloriei bi. Tel. 31445 Ing, Petre Voinescu, calea Grivitei 478 
loan. Burlănescu, “3 Bail) Galeriile | Vasile Dra. nAresta, Su sie 7 Electro.Technice D. Mihăilesea, sir. Edgar Qainey 7 D-tru Minein, Griviței 107. » IV Verde | Marin llescu, Bărăției 8, S I[. Negru. Y opselării 
fe rea ap în Ta e fmcg ra pa. ul N rca, - Comntaniia lomtaen, Î. Tal AL. Sândalescu, Victoriei m di Gian Măcelări Mârin loaescu, Păazari 10, S Li N Pelre G, Săveseu, N-lae Bălcescu 13, 
Ateliere mecanice , D-ira Georgescu, Sir. Cobălcescu pi 27, 5 L Galbena. m în Take lonesea [A. Siamatesea, Sir, Acadoiniei 20 bis, | Aleen lon, B dul Banu Manta 6 Stelian Manolescu și M. Gregorlus, | Pulcanisări 
A. C, Gavrilă, calea Griviţa 454 Marin Gulue, calea Civiţel 422.  |lon Arvateseu, Griviței 9, 8. IV „N. Tarena Victolei 134, 8. |. Galben: | Geă Teodorescu, calea Griviței ia. | | „air. Eugeniu Carada 9, a ÎTI Albaatru 
pr let ţa) (pe d aa pă Sa ia | Antet Vi eaea CUL Griviței 248. | Gh, Popeses, Si i order Bes LI Yaţăa. intrepriuderile Grigore Alexandreseu, | Pnnufactaeră, mereerle, | Georme Antal, Lipscani 14, S IV Verde. [Cooperativa «Camciucul», str. Avrig 
; i Părmphivesca, Atelierelai 5 + Sl raza ÎL, Meet eri 54. PcEleiee, . M, Antipa, Ba, Col, Mih, | Intreprinderile Grigore Alexaadresea, | mu anterie ba PU aatSILA Mace 
as Zelețineanu, şes, Crângaşi 10, » 903. Crân : 6, așilor 323, OP A aaa | Sitlian Gh, Cocoş, Şe i 20 5 [IN 
j Antomobile petriaă Petrea cet sivițef, 06! Fabrici de cămăși Clement Brezoi, Fălaari 4 + |] Noi Sg „Tetiteetau a Magazinul Im. $| Mitică Negulesen, Mosilor s4 si Seaoaia: Marile,” Splutal In depen- 
Col. D. Stră leS aceea, |1 1. Tărăbaţ, Piaţa Filantropia 7, | Dstra Minein, Grivitei 10,8 1V Verde. Arhi Oevmtanlinetea și Joe Dimitree | _maais, Vetertel i, Boet UD: Nea Pata Da, Botea 10, | GR. edi: Cănzaai 12, (Morga 
al. D, ; d . can Ă ; 
Bi edi jesen, Alex. Lahovary 5, Corsete ge, Fierărie (megasine) a & Conainntiacsca li ta o peali i Camellel, s A: A enie a ră - dalesea «Guma», str, tute: 
Predeseu, toriei | ra i aul Ionescu, Grir B 
rara rece e e A 20 VERII IV) Vita, | GL Cărmra i N. petrenea, BE Cru | lea" car a, 6% Băncii Sul Necce [ÎI a e Ema tra SE Nienlae Se ien Negulesea, str. Dee Felix 79. 
Mihalache C. Sai sei Dai pia Fabru i oras bla, Gural Anguleaen Pete i ta em fin an pă neri 25 S [1 Negrn. ea . Plăpumării a 
DS | Galhes, na anoleşcu, Ştirbey i 17 | Gh. loneseu şi V, Ja Lipoța ri oan u, Bărăției 4, SILN 8 II Negru 
pur ze catuza A Bre | Oreiteri a ga ai ee Martir 3 Rut Dle | Bote dttegraguisța 9. | ASort ahid en apare în 
: . Ştefan cel Mare dia, Tador D. Co y Vineri | 
etre Gârleann, Colţei 40, n, egrm | loan Cădarin, Or, Cantacurino 3 (los- sI man, Dărăjlei 38, neri, 
. era | Costică Petrescu, B-dul M Gheorghe D, Fundănescu, Caro! bi, IV 
n Drâghieeasa, Şelari 4, $ ÎI Negru | tă Frumoasă), Gh. |. Cărnaru, Carol Bă, colţ Bd, Maria, 8 în ABD STP Nearu. Piorea Bodea, Str. Ptr MM 7 Abonamente: 3 luni lei 315, 
a C-tin Chijiga, B-dul Dasarab LA, în chenar prețul dublu. - 
| —.. * 











PARIS 17 (Rador). — Prezenta. 
rea celui de al doilea guvera Blum 
in fața Camerei a atras la Palatul 
Bonrben afluenţa de zile mari. 

Şedinţa s'a deschis la ora 15 şi 40 
de minule, dându-se cuvântul d-lui 
Leon Blum, care eiteșie declarația 
guvernului. După ce amintește im. 
Prejurările în care a lost consti. 
uit noul guvern, preşedintele con | 
siliului declară intre altele: 


PENTRU PACE, FRANTA 
SE INARMEAZA 


«Am luat puterea a doua zi] 
după evenimentele impresionan- 
te cari au mișcat şi agitat Euro- 
pa intreagă şi care ar putea să 
dea naişere sau să anunţe des- 
voltări ingrijorătoare. |rebuie 
deci, inainte de toate, să facem 
faţă primejdiilor siuaţ-ei exter- 
ne, Franţa unanim, vreu cu pa- 
siune pacea. Daca = vorba de pa- 
cea Europei, nu eristă inihativă 
pe care Franja să nu fie hotă- 
râtă a o lua sau a o accepia. Ea! 
vrea deasemenea să-și asigure 
independenţa ei deplină şi inte- 
resele ei vitale, să-și asigure 
frontierele și comunicațiile, să 
respecie in întregime angaja- 
mentele sub care și-a pus semnă- 
tura. 


«Deoarece imprejurările 
ne constrâng, înțelegem sa 
sporim şi mai mult for- 

militară a țării noastre. 
rogramele complimenta- 
re de înarmări vor fi puse 






Spies 
_ ici 


în lucru fără nici o întâr. col mai preţios patrimo- 


ziere, 
„Ne vom sili să intreținem sau să 
sirăngem alianțele, aimeițiile și sim- 


patiile în care Franţa vede in acelaşi mi 


timp un motiv de imeredere pentru 


miu al națiunii, 
«Suntem siguri că vom fi 
auziţi de poporul muncito- 


In concluzie, d. Bium a spus: „ln 


ea și o garanție de pace peniru lume, carsul langă sale istorii, Framța a 





D. LEON BLUM 


Pacea in onoare și libertate a losi 
totdeauna regula Franţei, Morallialea 
şi solidariialea internaţională nu înce- 
tează de a fi principlul el. Apro- 
pierea luluror forţelor pacillee ale lu- 
mii în vederea socurității colecrilve 
rămâne scopul el. 

In conlinuare, d. L Blum se o- 
cupă de situația financiară a Franţei, 





ştiut totdeauna să se inalje pe mă- 
sura dilicultăților şi a primejdiilor. 
Ea va da odată mai mall spectaco- 
pal unti națiuni puternice şi cura- 
| joase, mânară de sine, vredaică de 
btoria şi de destinui ei. 

UNITATEA NAŢIONALA 

PENTRU EVITAREA 
RAZBOIULUI 

A luat apoi cuvantul d. Herriot, 
preşedintele Camerii, care a dat ci- 
Lire listei interpelărilor depuse pe 
hirou, cu privire la politica guver 
anlui. 

D. Blum sa urcat din nou la tri 
bună. El a cerut ca adunarea să nu 
înceapă imediat desbaterile 

D-sa a declarat apoi; 

Indată ce am luat puterea, comi. 
tetul apărării naţionale sa şi în- 
trunit, Sunt acolo câţiva oame 
care țin in mâinile lor destinul a 


milioane de oameni. Vam spus că! 


astăzi Pranţa nu pare destul de u- 
mită in ochii străinătăţii, pentru a 
inlătura primejdia unui război 
Dacă de exemplu Ceboslovacia ar 
fi amenințată, astlel cum am spus-o 
în declarația ministerială  într'o 
frază al cărei înțeles nu va scăpa, 
dacă Franţa s'a pregătit să onoreze 
angajamentele ]uate de ea, ar tre- 
bui să albă în frunte un guverna 
capabil de a angaja prin cuvintele 


n'a tatrunit 
in iața Parlamentului majoritatea dOrită! arama a ae 


Pentru a se evita razboiul, d. Blum 
a cerut realizarea unităţii naţionale 





sale întreaga țară. Dacă s'ar în 
D. Bilum crede în (ăria Frontului popular tâmpla această catastrofă al cărei 
nume deabia îndrăznesc să-l ros- 

«Unitatea franceză este; buie so lăsăm să se de-|tese, desigur că vaţi uni și aţi 
o forță pe care trebuie să | strame, căci căldura ma» realiza o unitate a forțelor Baţiv- 
Incercăm a o pune în va-| selor populare, iubirea lor|nei pentru războl. Eu vă cer să rea. 
loare. Frontul populari pentru libertate, voimțaliizaţi unitatea necesară pentru a 


este o forță pe care nu tre-| lor de justiţie este poate 


evita războlul». 


Unitatea Frantei nu se poate realiza fără 
comuniști — a declarat d. Blum 


D. Blum a încercat apoi 
să justifice ideia unei im- 
trări a comuniştilor în- 
tr'un guvern de uniune. 
«Seo poate face un guvern 
fără comuniști, dar nu se 
poate realiza fără comu- 
nişti unitatea Franței, 

Im ultimele sale fraze, d. 
Blum a afirmat din nou că 
e gata să facă un nou efort 
pentru a obține uniunea 

ională şi că în caz de 
refuz imediat al minorită- 
ţii, acest rofuz nu ar face 
decât să-i intărească voin- 
ţa de acţiune, 

Şedinţa a fost apoi sus- 
pendată. 


% 


PARIS, 14. (Rador). — In ședința de 
leri dimineață a consillului de miniş- 
tri, care Wa ținut sub președinția d-lui 


Albert Lebrun, consiliul a incuviințat 
în urma propunerii d-lui Daladier, ml- 
aisirul Apărării Naţionale, angajarea 
următoarelor chellueli: irel miliarde 
465 milioane peniru minislerul Aeru- 
lui, 498 milioane peniru ministerul Ma- 
rinei și 609 milioane peniru arma!la le- 
restră, 

La cererea d-lul Spinasse, ministrul 
budgetului, guvernul a decis să depună 
astăzi pa biroul Camerei un proiect de 
lege pentru deschiderea crediielor me- 
alle să asigure execularea programului 
excepțional impus de nevoile apărării 
nationale 

Consiliul a aulorizat apol pe ml- 
nistrui coloniilor să angajeze chellue- 
We necesare pentru restabilirea siiua- 
lei militare In Indochina. 

D. Alberti Serol, ministrul muncii, a 
Supus spre semnare șetului stalului 
irei decrele relaiive la aplicarea legii 
priviloare la săptămâna de 40 de vre, 


Comuniștii nu pot fi admiși în guvera 


S'a cerut demisia guvernului 


Urmează la tribună d, Fernand 
Laurent, depulaţ de dreapta, care 
declară: 

«Nu vom acorda încrede. 
re guvernului câtă vreme 


preerie tote consiliului cr 
a pronun as oi 
uneia din iata st ore 
iale și noliniştitoare. Nu 
vrom să ne pronunțăm În 


întuneric. O singură griJe 
pluteşte asupra noastră: a- 
ceea că Franţa este în pri. 
mejdie, 

Oratorul face apoi un bi- 
lanț al celor 22 de luni de 
politică « Frontului Popu- 


D. Blum n'a avut 


PARIS i8 (Rador). — A- 
genția Havas observă că 
desbaterile de azi din Ca- 
meră nu au adus guvernu- 
lui majoritatea pe care o 
spera. La un moment dat 
s'ar fi crezut că intervenţia 
d lui Paul Relnaud este de 
natură să schimbe situația 
dând guvernului unanim 
tatea. In cazul acesta d. 
Blum ar fi demisionat ime 
diat, pentru a forma un ca- 
bineţ pe o bază mai largă. 

Unanimitatea nu n putut 
fi obţinută şi d. Blum ră- 
mâne, 


DECLARAȚIILE D-LUI 
FLANDIN 


La ora 17.35, în fala unel adunări 
extrem de numeroase, şedin(a a fost 
redeschisă. 





INFORMAȚŢIUNI 


D. Vaida-YVoevod, ministru de 
stai „a avut eri după amiază, în- 
revederi cu d-nii Mihail Mano- 
ileseu, lost minisiru şi Hans 
Otto Roth, secretarul general al 
eomunităței germana 

D, Al Gurănescu, ministrul Ro- 
mâniei la Viena, va sosi in Capitală. 

Deasemeni au fost rechemaţi în 
sapilalele lor toți  plenipotențiarii 
țărilor curopene acreditați la Viena 


D, Dina Brătianu, fost ministru de 
limanțe, și-a ananțai sosirea penira 
Sâmbătă dimineața în Capitală 





D. Octavian Gosa a sosit az di- 
mimneață în Capitală, la orele 7 și 
30. venind dela Ciucea 





La ministerul lucrărilor publice şi ai 
comunicațiilor s'a intrunit aseară o co- 
misie desemnată de d. C. Angelescu, 
şeful acestui departament, sub prezi- 
denţia sa, pentru n examina orginlzarea 
poştei și telegrafului. La această con- 
ferință a luat parte şi d. G. Prelorian, 
secretar general al ministerului 


genere ———— 
—OTIPARUL INSTITUTULUI DE ANTE GRAFICE EMINESCU» 5, A., STR. ANGHEL SALIGNY, 


Eri după amiază, | P. 5, Patriarhul 
Miron Cristea, președintele Consiliu- 
lui, a avaţ o lungă intrevedere en d. 
G G. Mironescu, ministru de stat 

1. P. 8. Mitropolitul Miron Oriatea, 
președintele consiliului, a primit eri 
pe d. Firoil Madgearu, fost ministru 
de linanțe, care a pus în curent pr 
şeful guvernuul cu unele chestiuni 
de ordin teonomie şi intern. 

De asemeni, președintele consiliu- 
lui a mai primit pe d. Rudol/ 
Brandseh, fost ministru, o delega- 
ție de mari proprietari in frunte eu 
d-nii Constantin Brâncoveanu si in- 
giner Derecanu 





Cu simplonul de aseară, a sosi in 
Capitală — venind din străimăiate, — 
d. Gr. lunian, fost minbira 





D. mareșal Averescu este 
restabilit, 
Ministrul de Siat oa pleca la T,-Se. 
berin unde oa rămâne mai mult (imp. 
a 


complecl 


D, N. P, Comnen a primit azi dimi- 
neață pe d. Ugo Sola, ministrul Italiei, 


In cursul zilei de azi ministe- 
rul de linanje va trimite tuturor 
administrațiilor financiare in- 
sirucțiuni cu privire la închide- 
ren anului buzetar 1937—1958, 

Printr'o declalune a d-lui Mireca 
Cancicov, ministrul finanțelor, d, 
inapeolor general |inaneiar C. Tău- 
tu, conducătorul reaiuhei Braşov, a 
fost reinzăreinat cu conducerea in- 
specloratului general financiar al 
Capitalei, 

Îmalalarea d-lui Tăutu va avea 
loa aatdai 





Dintr'o eroare tipografică, a apă- 


rul În numărul de leri a] ziarului 


nosiru că Indalecelo Prietlo este 
miniatra mfacerilor străine al Spn- 


nlel republleane, Ori, esto șilut că 
Indalecelo Prletto este ministrul 
de răzbal, 





D, Gh. Tătărescu, ministru da stai și 
ad-interim ln afacerile străine, a pri- 
miniatrul 


mit ieri pa u, Routoracoard, 
Suediei la Bucureşti, 





“BUNA VESTIRE» 


lar şi ațirmă că «ihcasso 
metalic al Băncii Franţei 
a pierdut prim această po- 
litică 05 la sută din valoa- 
rea sa. 

«Este oare d, Leon Blum 
calificat să stea în fruntea 
unui guvern. de uniune — 
se intreabă d. Laurent — 
câtă vreme el a cerut de.| 
sarmarea adăugând că a-| 
ceastă deszarmâre este ne-| 
cesară «chiar dacă primej- | 
diile de război sunt mari». | 

Pentru a ingădui forma- 
rea guvernului de uniune, | 
pe care-l doriţi şi care să 
fie o imagine a Franţei. | 
dle pryedinte al consiliului | 

iretrageți-vă», 


O NOUA INTERVENȚIE | | 


A D-LUI FLANDIN 


Oralorul următor a fost d. Paul 
Reynaurl, deputat de Paris, după ca 
re d. L. Blum intervine din nou 
declarând: cintr'o asmenea desba: 
tere nu trebue să rămâră echizoe. | 
| Deplâng nu numai reluzul, dar chiar | 
şi argumentel- d'lur-Plandin şi Per- 
nand Lauren! 

D. Flandin intervine: «Nu am nl- 
mic de adăugat sau de retras la 
declaraţia noastră, Nol ne temem 
mal mult pentru menținerea păcil 
de echivocul care ar domni dacă 
sar alcătul un guvern de uniune. 
Comunistii aa cerni azi dimineaţă 
deschiderea frontierelor  franco- 
spanlole pentru livrarea de arme, 
Nol socotim că Intervenţia în Spa- 
nin ar duce la un război, Ne Invi- 
taţi la unire. Dar ce politică veţi 
face? A comuniştilor sau a noas- 
tră? Dacă comuniștii ne afirmă că 
intervenția in Spania va fi înlătu- 
rată, o fundamentală divergență va 
dispare. Nol nu putem da concur- 
sul celor carj ar avea e politică 
contrarie aceleia pe tare b dorim». 


DUDU 


Camera adoptă apăi propunerea 
de a se închide discuția la explica- 
rea votului. 

Cererea guvernului de a se amâna 
interpelările, echivalentă cu o certre 
de încredere asupra declarației sale, 
este pusă la vot. 

Nupă suspendarea şedinţei și pon- 
laj, guvernul obține încredere cu 
249 de voturi contra 196 


majoritatea dorită 


Primul care a luat cuvântul a Jost 
d, Pierre Etienne Flandin, care a 
cilit declaratia grapărilor din opo- 
ziție . 

D. Flanden a notat divergența dla- 
tre partidul comunist și grupările 
din opoziție asupra părăsirii pollli- 
cea de neintervențle in Spania. 

Ocupânda-se de partidul comaulst 
d. Fiandia a spus: 

„Opoaijinni fundamentale sau 3- 
firma! ln moa public și se afirmă 
mcă (ntre concepțiile noastre şi i- 
catea ale partidului comunist, mai 
ale: m polibhea externă. Partidul zo- 
muanii! cere de exemplu să se nărâ- 
sesacă politica de meinlervenle și 
4 se ircerpă aprovizionarea cu ar- 
me a Sprnle republicane. În acelaș 
timp, el işi sporeşte din zi In zl a- 
tacuriie contra regimului intern dia 
statele vecine cu care dorim să re- 
stalilim relații normale. In sfârșit, 
aces! partid, se conlormează, pe ba- 
sa ne legături oficial consacrată, 
dh ectivelor Internaționalei [| și Ko- 
mintermului, care conduce de la 
Moscova, ceeace mi se pare incom- 
patibi! cu independența necesara u- 
nor membri al guvernului (rancez, 
responsabil de directivele  politicel 
m ționalc și internaţionale. 


VARȘOVIA, 18 (Radio- 
Central). — leri dimineaţă 
a fost trimisă Lituaniei 
nota anunțată a Poloniei. 

In această notă guver- 





D. BECK 


nul polonez cere imediata 
reluare a legăturilor di- 
lomatice mormale intre 


[+] 
"cele două state. 


Se afirmă că în cazul 
când Lituania ar refuza 
cererile Poloniei, aceasta 
ar fi ameninţată cu repre- 
salii violente şi chiar cu 





acțiune militar 

In garni 
ze din 
rei cu Lituania, toate tru- 
pele sunt consemnate, 

Cu toată atitudinea sa 
energică, guvernul polo- 
nez este decis să păşească 
şi la tratative, în cazul 
când Lituania va accepte 
cererile prezentate. 

Din causa pericolului u- 
nuj conflict armat, dom- 
meşte în toată Polonia o 
mare incordare şi toală 
lumea aşteaptă desfăşura- 
prea evenimentelor. Astă- 


Guvernul polon a adresat 
un ultimatum Lituanici 


venit gravă și sunt temeri de complicații 


seară, Uniunea naţională a 
organizat o mare man. fos. 
tație cu caracter anti-li- 
tuanian şi în cursul cureia 
s'a votat o moţiune, cerân- 
du-se guvernului să aiba o 
atitudine cât mai energi- 
că faţă de IL tuania, Moi. 
festanții au Jurat apni că 
vor fi gata la orice oră, să 
execute ordinele mareşa- 
lului Nude Smigiy, pe care 
l-au ovaţionat îndelung. 

La Cracovia, Tarnow și 
Oilhkuse sau desfășurat 
mari manifestații împaotri- 
va Lituaniei. 


Lituania Încă nu a raspuns 


VARŞOVIA, 18. (Rador), — Agenţia 
telegralică polonă Pat amanţă că nota 
diplomatică polonă, prin care se de- 
termină coadițianile indispensabile pen- 
ira a se evita în viitor incidente ce pan 
im pericol pacea, a |osi predată gu- 
vernalai liteanian in ziua de 17 Martie 
la or 21. 

Qavernul polon, adaoză Agenţia Pat, 
așteaptă răspansal Litiaaici la termensi 
nal |ixat prin mola de mal sas. 

Ei 


KAUNAS 18 (Rador). — 
Corespondentul agenţiei 
Havas transmite: 

Răspunsul Poloniei la o- 
ferta Lituaniei de a se nu- 
mi o comisie mixtă a fost 


primit la Kaunas aseară la 
ora 22, via Tallin. 

Este vorba de un adevă- 
rat ultimatum cuprinzând 
6 puncte şi un termen de 
48 ore. 

Membrii guvernului litu- 
anian Sau întrunit imediat 
intr'un consiliu. 

VARŞOVIA 13 (Rador). —Cores- 
pondentul agenţiei Havas comuni- 
când ştirea referiloare la altims- 
tumul adresa+ Liioaniej de către 
Polonia adaogă: 

«Cercurile bine inlormate nu as 
cund faptul că situaţia este serioa- 
să. Textul ultimatumului nu va îi 
dat publicității mai înainte de re 
zolvarea conflictalui. 





Azi cea mai importantă sedință 
a Reichstagului 


D. Hitler va îi proclamat 


Fuehrer- 


» 


BERLIN 18 (Radio-Universal). 
Intregul interes al poporului 
german este concentrat asupra 
şedinţei istorice de azi a Reich- 
stagului. Până în momentul de 
faţă se ştie numai că singurul 
punct, care figurează pe ordi- 
nea de zi a şedinţei este, ca şi de 
nbiceiu, declarația guvernului 
german, care va Îi citită de Fu- 
ehrer. 

Nu există nici o indicație o- 
ficială sau neoficială asupra cu- 
prinsului acestei declaraţii, Se 
presupune că ea se va releri la 
situația creiată prin unirea Aus- 
iriei cu Germania. 

Potrivit unor svonuri cari cir- 
culă cu stărnință, dar cari nu 
sunt oficial conlirmate, d. Hit- 
ler va anunța în ședința de azi a 
Reichstagului, odată cu schim- 
bările necesitate de încorpora- 
rea Austriei în Reich, modifică- 
rile mai de grabă simbolice în 
denumirile actuale ale principa- 
lelor organe ale Reichului. 

Astfol, Germania, actu- 
almente denumită «Rei 
chul german» ar deveni» 
«Marele Reich german», 

D, dy: ce va f pe zape 
«„Fiihrer al poporului ger- 
man», în gre aFiihrer şi 
cancelar al Reichului», tit- 
lu pe care-l purta din 1934. 
E! nu va păstra decât pre- 

ativele, de altfel foarte 
intinse, de şef de Stat și de 
şet al partidului, lar d. Gă- 
ring va deveni «Cancelar 
al marului Roich  kzApe.-2a 


încetând de a fi pro- 
şesdintelr consiliului je mi- 


aa 


Guvernul engiez din nou 
în situație critica 


LONDRA, 18. __ feri seară se m-jmă a Angilel şi a Frantel va al. 


rată lâmurii că in guvernul Oham- 
berlain a Isbueniţ gp erlză merloasă, 
deoarece toţi miniştri tineri sunt 
impotriva tactile de amânare -a 
d-lui Neville Chamberlain, dorind 
ca cesta să den o doelarație cate- 
gorică asupra Polițicel Angliei în 
Europa, 

Printre cel nemulţumiţi se află 
wrmătorii miniştri; Homsby-Gore. 
Morlson, Fillot, MacDonald şi Ilo- 
re Nellshab, Toţi acestia ar Îl ame- 
nințat cu demisia pentra cazul când 
1, Chamberialn nr continua să A» 
dopte o atiindina neclară în privin- 
ţa problemei Eupopel €enirale. - * 
cești minisiri ne bazează pe părerea 
experților militari eă o pollileă fer- 


gura pacea în Europa. 

Ziarul «Star» rezumă ce 
rorilo opoziţiei în wrmâtoa- 
rele puncte: 

|. Demisia d-lui Cham- 
berlain, 

2. Lichidarea politicii no- 
eficace de neintervenţiu- 
ne în Spania 

3, Avertisment Italiei și 
Germani - prpintr'o pol 
țică oxternă energică a An 
gliei. 

4. invitarea tuturor sta- 
telor dornice de pace 5 
participe la un now sistem 
de securitate colectivă. 


2 TELEFON 3.26.68 





geinman 
niştri al Prusiei, ultim ves- 
tigiu al administraţiei au- 
tonome a acestei țări, care 
urmează să fuzioneze de- 
plin cu celelalte ţări ger- 
mane în Reich. 

Ziarul «Berliner Boersen Zei- 
lung» subliniază că această şe- 
dință a Reichstagului va li cea 


br —— 


mai importantă din câte au losi 
vreodată. Pentru întâia drtă de 
la fundarea Reichului bismare- 
kian, reprezentantul Austriei nn 
va lua loc în tribuna dipior li- 
că, ci pe banca reprezentanților 
Kuvernelor țărilor germane ale 
Reichului. 


ORA 1 





Franța susţine 
propunerea Sovietelor 


PARIS, I8 (Rador). — A- 
genţia Havas transmite: 

Propunerea făcută de U. 
R. S$. S. tuturor marilor 
puteri, cu excepția Germa- 
niei, Italiei şi Japoniei, de 
a se examina măsurile ce 
urmează să se ia omnira 2 


este primită la Pais cu 
mult interes şi simpatie» 
Se subliniază în special 
principiile pe cari se 
zează ideia d-lui Litvi rov, 
— principiile securităţii 
colective, — cum şi faptul 
că aceste principii au fast 
apărate totdeauna de di- 


prosiunilor internaționale, plomația franceză. 


Guvernul polon nemuițumii 
de oferita făcută de Lituania 


KAUNAS 18 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Ilav as 
transmite: 

Cu toate că cercurile oliciale 
litunniene reluză să lacă decla- 
rații cu privire la conținulul no- 
tei polone primilă aseară, cre- 
dem a [i în măsură a da urmă- 
toarele informații: răspunsul 
Poloniei la nota lituaniană, din 
15 Martie, prin care se cerea nu- 
mirea unor delegați pentru re- 
zolvarea incidentului de Ironti- 
eră și peniru stabilirea mijloa- 
celor menite să evite pe viitor 
repetarea acestor incidente, este 


redactat în termeni energici şi 
sub forma unui ultimatum. 

Guvernul polone pretin- 
de că garanţiile oforite “o 
o comisie ca aceia propu- 
să de Lituania ar fi insu- 
ficiente şi deci respinge o- 
ferta făcută de Lituania. 

Guvernul polon cere  lormal 
reluarea relațiunilor diplomati- 
ce între cele două țări în ter- 
men de 48 ore. Numirea unui re- 
prezentant diplomati. al Litua- 
nici în Polonia ar trebui să lie 
făcută înainte de slârșitul ace- 
steiluni. 


PR 


Remanierea guvernului cehosiovac 


PRAGA 18 (Rador). — Co. 
respondentul agenţiei Ha 
vas anunță: 

Guvernul cehoslovac va 
ti probabil remaniat până 
astăseară, 

Uniunea națională de 
dreapta, adică fostul par- 
tiu de sub şefia d-lui Kra- 
mar, va colabora la gu- 


ă| vern, fiind reprezentat în 


consiliul de miniștri prin 
deputatul Jozek, vice-pre- 





şedintele partidului, ca mi 
nistru fără portofoliu, 
Uniunea națională de 
dreapta aro în Parlament 
13 deputaţi, cari vor dn în 
viitor concurs guvernului. 
D, Neeas, socialist va înlocul 
pe d. Zadinn, din partidul agra- 
tian, la ministerul agriculinrel, 
acesia urmând să treacă în lo- 
cul d-lui Necas la 
prevederilor sociale, 


minislerul 


Redactor-rosponsabil 1 V, Olaniuc-Slere, 


Bi,