BunaVestire_1938_03-1670612721__pages101-105

ANUL II. = No. 316 


Directori : Redacţia 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 2 
GRIGORE MANOILESCU 
PE EEE EI PETIEz 


Amintire 


de VALERIU CARDU 


Imi frânez gândurile şi mă opresc, la un popas de suflet, lângă fă- 
clia tânără a slovarului acesta izvorît pe plai bănăţean. Poate sunt 
multe evenimente importante «la ordinea zilei» dar le refuz tovărăşia. 
De multe ori, o excursie prin văile adolescenţei aduce aer sănătos şi 
"zonat în neliniştea ceasului de mlaştină al vieţii. 

Adolescenţa oferă multă unitate şi tot atâta simetrie, 

Vălmășagul vieţii — un crâncen război — cere uneori clipe de re- 
paos, de odihnă, 

Spunea, undeva, într'o carte de mare lumină, un gânditor hispan, că 
e nevoie de somn şi de vis pentru a alimenta viaţa. 

De somn peste neguri şi de vis cules din întoarcere în lumină, am 
putea adăoga. 

Şi de unde am putea jefui mai mulţi snopi de linişte dacă nu din 
voldele adolescenţei îmbătate de iluzii şi de planuri? 

IIniţatea. — care e pace, — striga neliniştitul spaniol, torturât de 
sentimentul catastrofic al vieţii, e necesară pentru a menţine şi pentru 
a te menţine în diversitate, în viaţă. 

Şi mă întore acolo, pentru câteva ceasuri de urcuş şi destătare al- 
pină, stăpân peste piscuri, şi peste everesturi de ilusii. 

Iată, stau de vorbă cu filele acestea simple şi frumoase ale unui abe- 
cedar de viaţă, 

Amintirile urîte se destramă. Elevii alimentaţi din otrava lui Ignat 
Hertz mi se par eroii unui capitol fantesist. 

Răsar alte figuri, zidite din talent şi din avânt bogat, 

Răsioiesc revista «Generaţia de mâine» şi simt cum îmi creşte în 
suflet un ceahlău de mândrie şi o niagară tumultoasă de bucurie de- 
plină, 

Băeţii aceştia, elevi ai unui liceu provincial şi proprietari — fiecare 
— a cel mult 17 primăveri, sâu apucat să ferece în vers o frumuseţe 
vie şi s'adune în careul unei schiţe toată bogăţia sufletului imaculat. 

Pavel P. Belu — cel mai tânăr poet al ţării — Aurel D. Bugariu şi 
Ion I.. Mioe, epigrâmistul, cu prietenii lor, vor răsplăti mâine, în mo- 
nedă de talent mare, truda îndrumătorilor de azi: profesorii Miha; No- 
vace — poetul acelui «An din patru primăveri» — şi I. C. Stoica. 

Revista, a cărei redacţie cântărește în ani numai cât un critic sep- 
tuagenar din Bucureşti, face să se audă cum dudue paşi voinici peste | 
țarină literară nouă, curat românească. 

Iată vers de frumoasă nădejde: 

- «Vera 

Această carte o trimit la tine, 

Din satul dela margini de hotar. 

Tu să mă ierţi de n'o fi scrisă bine 
Vreo vorbă m jalba mea de ţărinar». 

Nu putea porni acest vers de ţărinar, seris în tipare neaoşe, decât 
din pacea tinereţii care n'a cunoscut vaerul aripilor frânte. 

Şi asa sunt toţi flăcăii de-acolc, din “visul oraşului Peene trântit 
pe solduri novăceşti de munte. 

Recenzii îngrijite, notițe critice, însemnări conştiincioase pe margi- 
nea cărților, schițe în cari musteşte neastâmpărul talentului tânăr şi 
spirit hidrargirian în epigrama elevului de 17 ani, — ţoate: juvaeruri 
miei într'o revistă. 


— 


(Continaure în pag. III-a) 


„Destinul popoarelor“ 


Taxa poștală plătită în numerar, | 
| conform aprobării No. 23364/938 


ZIAR LIBER 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj li. 


Dela o vreme şi nu de mult, a 
început să se vorbească din nou 
despre Destin. 

Toate procesele istorice pe 
care le lrăim sunt date în seama 
Destinului, în fața căruia împo- 
trivire nu există. 

Harta Europei a suferit modi- 
ficări. 

<«Anschlussul e un destin» 
— Sa scris acum vreo două zile 
—- «destin al poporului german». 

«Popoarele își urmează desli- 
nul lor» a spus alaltăeri la Ro- 
ma d. Mussolini. 

Există întradevăr o anumită 
sensibilitate în viața unei na- 
fiuni, care în momentele crucia- 
le din istoria sa determină în- 
totdeauna drumul, pe care fără 
şovăire porneşte întreg poporul, 

Drumuri de multe ori pline de 
sângerări, dar drumurile sale. 

Acesta ar fi în scurt, Destinul 
sub aripile căruia sălășluese în 
întuneric sau lumină toale po- 
poarele lumii, până la scrisa 
morții lor. Căci mor şi ele, ca 
din cenușa lor să se nască altele 
în acelaș perfect echilibru de în- 
tuneric şi lumină, 

E curios totuși că această sen- 
sibilitate generică națiunilor nu 
numai că nu este permanentă, 
dar de foarte multeori nu este 
înțeleasă chiar când se manifes- 
tă, decât după un oarecare inter- 
pal de timp dela consumarea a- 
cestui proces psihologic. 

Deaceia adeseori aceste frămân- 
tări în căutarea unei alte așezări, 
au fost privite numai sub unghiul 
politicii formale, sau în raportul 
unei conjuncturi internaționale, 
bazate pe un  convenționalism 
tot atât de formal. 

Aceste «forme» cari au făcut 
totuşi istorie o lungă epocă, sfi- 
dând realitățile, au început să 
moară succesip. 

Viața popoarelor nu poate fi 
determinată de centura formelor 
impuse chiar prin forță. 

Vorța monarhiei  austro-un- 
gare, care a încins aproape un 
mileniu şase popoare, sa măci- 
nat, și ea, lăsând libera afirmare 
de că a fiecărei națiuni în 
parte. Și fiecare şi-a urmat des- 
tinul său: Calea către Adevăr. 

lată de ce ne-am oprit puţin a- 


supra acestui fenomen pe care 
îl trăim dela o vreme. Lumea 
vorbeşte despre Destin, lăsând 
minciunile convenționale la “ o 
parte. 

A început să se vorbească în 
fine şi despre Adevăr. 

Despre ceace trebue să guver- 
meze deasupra formelor alese 
piața laolaltă a tuturor popoare: 
lor. 

Sunt națiuni în asfințitul vie- 
fii lor pline de glorie, sunt altele 
cari au ridicat Calvarul şi merg 
către lumină. Toale popoarele, 
dar toate, își caută un drum mai 
scurt către destinul lor de stră- 
lucire sau de moarte. 

Ingrijorări încrețesc şi astăzi 
multe frunți cari se  străduesc 
să ridice vălul viitorului nostru. 

Poporul român îşi urmează 
Destinul său, pe care aceiaşi 
sensibilitate specifică tinereţii, 
ni-l înfăţişează în viitor pe culmi 
strălucitoare. 

lon Stoenescu 


şi Administraţia: 
UCUREŞTI 


DE LYPTA 


.7 PP 


gi 


D 
TELEFOANE 


DOCTRINA 


Adminisiraţia . . .... 4.85.82 
Mpaaratia .. |... 4 


6 pagini 9 Lei 


irecţia, Redacţia . , . 4.84.34 
77.56 


* Naţional-socialiştii austri aci, manifestând pentru d, Hitler 


Politica externă 


Două discursuri 


Ritmul politicii internaţionale 
a bătut foarte viu zilele acestea, 
la Viena şi la Berlin, la Barcelona 
şi la Salamanca, la Kovno şi la 
Varşovia, la Londra şi la Roma. 


DISCURSUL DUCELUI 


In cel mai substanțial discurs 
pe care l-a pronunțat vreodată, 
plin de fapte, de “idei, de realism 
şi de viziuni imperiale, Ducele 
și-a definit poziția față de An- 
schluss, 

A prezentat realități şi. a tras 
concluzii. 

Realitatea? Incă din 1918 Aus- 
tria a cerut să fie înglobată în- 
tr'un mare heich german. In 1931 
Curtius şi Schober — ambii re- 
prezentând două republici «de- 
mocratice»> — încearcă să înfăp- 
tuiască Anschlussul pe calea unei 
uniuni vamate. Astăzi s'a ajuns la 
soluția firească, inevitabilă. 

Atitudinea actuală a Italiei? 

Determinată de trei factori: 1) 
realismul care împiedecă politi- 
ca mussoliniană să se agaţe de 
o cauză pierdută 2) indepărta- 
rea de puterile occidentale care 
în 1975 urmăriau strangularea I- 
taliei şi care acum ar fi vrut să 
provoace — pe tema Austriei — 
o ciocnire între cele două state 
totalitare 3) încrederea în pute- 
rile naţiunii italiene și în loia 
iatea alianţei germane. 

Concluzia? Cea firească: axa 
Roma — Perlin e mai puternică 
ca oricând. 

Cuvintele răspicate şi definiti- 
ve ale d-lui Mussolini vor avea 
darul să spulbere ultimele iluzii 
ale celor care sperau că de pe 
urma Anschlussului sar putea 
pescui în apă turbure, sar 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


| ee ca alianța  italo-germană 
să intre în criză. 
DEZBATERILE PARLA- 
MENTULUI BRITANIC ȘI 
POZIŢIA CEHOSLO- 
+ VACIEI 


Intre timp; în Camera Comune- 

lor şi în Camera- Lorzilor, d-nii 
Neville Chamberlain şi- Halifax 
răspundeau numeroaselor. între- 
bări puse de membrii parlamen- 
tului britanic definind cu acest 
prilej, poziția Angliei în actua- 
lul moment de tensiune europea- 
nă. 

Opoziția a încercat să obțină 
cu orice preț din partea d-lu 
Cala ai un angaiament pre 
cis față de Cehoslovacia, în ace- 
laș timp o precizare a intențiilor 
britanice cu privire la soarta Spa 
niei roșii. 

D. Chamberlain sa mențiul 
pe poziţiile sale. A refuzat să 
dea orice garanţie specială Ca- 
hoslovaciei. 

Intr'adevăr iată 
gramei: 

Un deputat a întrebat astăzi 
la Camera Comunelor dacă gu- 
vernul britanic a dat sau are de 
gând să dea Cehoslovaciei vreo 
garanție că independenţa ei va 
îi respectată în cazul când s'ar 
întreprinde împotriva ei vreo 
acțiune asemănătoare cu aceea 
care a fost deslănțuită împotri- 
va Austriei. 

La această întrebare d. Nevil- 
le Chamberlain, primul-ministru 
a răspuns că nu are nimic de 
adăugat la declarația făcută de 
sir John Simon. 

(Se ştie că sir John Simon a 
declarat în această chestiune că 


textul tele- 


singurele obligaţii pe care An- 


(PDM 0 Re 5 IE ARI OREI E 27 AL DE EEE ARE DRAG REIES) Sea E AR e AER PIE | Ac AGO 8 AP PCA RR EROI SE ROCONI AEP Ri 
Marşul Naţionalismului Spaniol ; 


Bilanţ pe 1936: 


Badajoz, Tala- 


vera dela Reina, Toledo, Madrid 


Madridul a constituit prima re- 
zistență care a stăvilit ofensiva na- 
ționalistă, obligînd-o să facă, în 
acest punct militar, un popas de 
lungă durată. Odată cu sfîrşitul 
primului an — 1936 — al răsboiului 
Revenim asupra evenimentelor spre 
a le fixa valoarea lor tactică. 

Prima, fază o constitue în Iulie— 
August diseontinuitatea frontului 
naționliSt, împărţit în două zone, a 
căror legătură o făcea... Portugalia: 
Zona de sud cu Andaluzia şi zona 
de nord cu Leon, Navara şi partea 
aragoneză cu Huesca, Saragossa şi 
Teruel. Intre zone o breșă adîncă 
de 300—500 km., comuniștilor. 

Cu alte cuvinte, contactul arma- 
telor naţionaliste cu marea îl făcea 
doar la sud prin Cadix (Ocean 
Atlantic), la Corogna şi Vigo la 
Nord (Ocean Atletic) — şi nici-un 


port pe Mediterană, care aparţinea 
guvernamentalilor. 

Bineînţeles obiectivul principa] a 
fost permanent Madridul. Mola o- 
perează din nord în consecinţă, 
Franco din sud îşi alege însă un 
obiectiv care din punct de vedere 
tactic era cel mai important pentru 
aBigurarea ofensivei spre Madrid. 

Mola ordonă marşul concentrice 
asupra Madridului, cu punctele ini- 


țiale: Valladolid, Burgos si Sara- 
gossa. 
Dealtfel tendinţa generală a 


ofensivei din nord era contactul cu 
armata din sud. Dacă însă pentru 
coloanele lui Mola, Madridul era în 
acelaş timp obiectivul final, armata 
lui Franco nu putea merge spre 
acelaş obiectiv fără să-şi frîngă 
spre vest ofensiva. Dece ? Pentru a 
grăbi în punctul ce] mai strategie 


AP tg E DIE 99 0 IRT TE DI EIN E III e planul de operaţii, joncţiunea | 


neapărată cu armata de nord cara 
cobora pela Caceres. 

Drumul dela Sevila spre Madrid 
trebuia să treacă prin Badajoz, 
chiar dacă a fost lungit cu peste 100 
km. Dar la Badajos se făcea con- 
tactul celor două armate asigurîn- 
du-se complet graniţa portugheză. 
Atia după această primă etapă, 
Franco se îndreaptă spre obiectivul 
lui şi al lui Mola, Madridul, pe ruta 
Merida, Trujilo, Oropesa, Talavera 
dela Reina, Maqueda drum de 407 
kilometri; 

A doua etapă se va consuma în 
bătălia de 3 zile dela Talavera dela 
Reina, bătălie care a deschis drumul 
spre Madrid, definitiv, prin 3 pune- 
te: Brunete, Maqueda sau... Toledo. 
Ori la Toledo se consuma lent, 
cumplit de lent drama Aleazarului. 

Poziţia pe rîul Tage a oraşului 
“Toledo, era abia un accesoriu defen- 
siv al Madridului. iar acţiunea lui 
Franco, spre Toledo, din punct de 
vedere militar a fost o diversiune 
care a întîrziat ofensiva spre Ma- 
drid. Insă necesităţi morale au fost 
imperioase. Condiţiile războiului ei- 
vil sînt speciale şi Toledo, indife- 
rent de minima lui valoare strate- 


glia le are faţă de Cehoslovacia 
sunt acelea care decurg din ca- 
litatea sa de membru al Socie- 
tății Naţiunilor). 

Aşa dar cei ce proclamă că An- 
glia va interveni la orice atinge- 
re adusă Cehoslovaciei, induc lu- 
mea în eroare. 

Cât priveşte garanţiile care 
decurg din pactul Ligii Naţiuni- 
lor, exemplul Abisiniei şi al Aus- 
triei ne lămuresc pe deplin asu- 
pra eficacităţii lor. 

D. CHAMBERLAIN ŞI 

SITUAȚIA DIN SPANIA 


Tot atât de interesante şi de 
categorice sunt declaraţiile pre- 
mierului britanic cu privire la 
războiul spaniol. 

Şeful opoziţiei, 
cerând 

«ca guvernul britanic să se a- 
socieze cu Franţa și să stabileas- 
că împreună cu ea măsurile ne- 
cesare pentru ajutorarea popo- 
rului din Spania, căci, a adăugal 
el, cucerirea Spaniei de către pu- 
terile «fasciste» ar primejdui pa- 
cea, libertatea și securitatea Ma- 
rei Britanii şi ar constitui o gra- 
pă amenințare pentru interesele 
britanice». 


maiorul Atlee 


şi a atras următorul răspuns. 
(cităm din nou textul telegra- 
mei :) 


Râspunzând, primul ministru 
Chamberlain a spus că după 
câ! se pare, este sigur că situa- 
ția sa schimbat în favoarea ge- 
neralului Franco. Sar părea că 
ne aflăm în ajunul unei victo- 
rii depline. Nu putem însă afir- 
ma că această victorie sar da- 
tori sosirii unor  noui forțe și 
„ muniții de partea sa. După cât 
| pot vedea eu, nu este nici o do- 
A. iata e e dc 


(Continaure în pag. îll-a) 


Alcazarului ar fi 
armatei  naţiona- 


şi capitularea 
distrus moralul 
liste, 


Intr'acelaş timp, Mola curăţia în 
nord terenul spre Irun, la 4 Sep- 
tembrie, ocupă San $ Sebastianul la 
13 Septembrie şi angaja ofensiva 
cea maăre pe centura din jurul lui 
Bilbao, Biscaia trebuia desconge- 
stionată de comunişti şi bogăţiile 
subsolului din nord trebuiau nea- 
părat fi utilizabile, 

Operațiunile acestea pornesc dela 
Sant Sebastian şi se concentrează 
pe linia Zarauz, Deva Eibar şi Du- 
rango. Bascii contraatacă în De- 
cembrie şi ajung la Villareal. Iarna 
surprinde frontul Bilbao stabilizat 
pe faimoasa «centură» de 70 km. 

iz diversiunea  'Toledo-Alea. 

, Franco a angajat ofensiva în- 
ded patra etapă spre Madrid, pe 
care şi-a propus să-l cucerească prin 
atacuri repezi. Astfel cade Casa de 
Campo. Colonelul Yague  pătrun- 
zând pînă'n Cartierul Universităţii. 

Madridul era apăra: de Brigada 
internaţională (Miaja), Lupte  în- 
verşunate se vor angaja pe întreg 
anul 1937, încît planul de operaţii 


ROMAN EAJCA 


- 
Duminică, 20 Martie 19383 
/ 
Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
ECE 
ABONAMENTE: 
ă 1 an Lei 700 ian Lei 500 
Comune arbane | 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni » 250 
3 luni > 17% 3 luni > 125 


Cont C.E.C, Ne. 1256 


„PA p 7 


Arestarea 


unui Rotschild 


de ION. 1. CANTACUZINO 


Printre telegramele venite dela Viena după proclamarea Anschluss- 
ului, a fost una care a anunţat arestarea, — în clipa când voia să treacă 
granița purtând un sac doldora de șilingi, — a unui domn baron, sau 
bancher, sau poate amândouă, pe nume Rotschild. Arestare concomitentă 
cu a altor câteva personalităţi de variată importanță, ca «savantul» 
Freud şi alţi gynecologi, 

Stirea aceasta a lost prilejul pentru câţiva contraţi să deplângă tri- 
ata stare de spirit fanatic ce provoacă asemenea «tragedii». 

Nouă, însă care suntem de părere că neplăcerile individuale nu con- 
tează atunci când destinul unei naţii este în joc, arestarea acestui baron 
ne-a sugerat-o cu totul altă serie de gânduri, 

Ne-am adus asţfel aminte de o piesă de teatru jucată la Paris înainte 
de răsboiu, cu titlul «Les six Messieurs de Frankfort», Cei şase domni erau 
primii Rotsehildzi si Frankturt era leagănul dinastiei lor de bancheri in- 
ternaţionali. Povestea aceleiaşi familii a constituit şi subiectul unui film 
american, pe care Holywood-ul lui Samuel Goldwyn, Marcus Loew şi 
Mayer (din firma Metro-Goldwyn-Mayer, cu emblema «la leu») La trimis 
lumii acum câţiva ani, întru glorificarea faptelor mari ale numitei şi 
anumitei familii. 

Ne mai aducem aminte că în acel film era un episod foarte semniti- 
cutiv şi pe care autorul îl aşezase acolo cu mare intenţie de laudă pentru 
«geniul financiar» al Rotsehild-zilor. 

Chestia se petrecea cam aşa: In Anglia, pe vremea lui Napoleon, mare 
descurajere în faţa revenirii lui din insula Elba. Undeva în Europa, Coa- 
liţia se pregăteşte să dea cu «tiranul» o luptă desperată, într'un necunos- 
cut sătuleţ din Belgia, Waterloo. Dar panica e mare şi la bursa din Lon- 
dra acţiunile scad vertiginos. Numai un ins, printre toţi aceşti bancheri în 
derută, refuză să vândă. Nu vinde, dar nici nu cumpără ca să oprească 
panica din bursă. Se mulţumeşte să aştepte, şi să-şi orgânizeze un serviciu 
de informaţie din Europa mai bun decât al celorlalţi colegi. In felul ace- 
sta va şti eu un ceâs înaintea lor rezultatul bătăliei. Invinge Napoleon, 
atunei „vinde totul, înainte ca vestea să fie oficială şi panica desăvârșită, 
Astfel îşi salvează averea. Invinge Anglia, atunci cumpără totul la curs 
scăzut, înainte ca victoria să învioreze piaţa. Astfel îşi insuteşte averea. 
Calculul reuşeşte şi Rotschild cumpără trei sferturi din City. 

Asemenea lovituri, — în care pofta individului dispreţuieşte cu totul 
interesul şi drama din sufletul naţiei, — dădeau în filmul de care vorbim, 
toţi «cei şase domni din Frankfurt», fugiţi de acolo de frica nu ştiu căror 
persecuții şi răspândiţi în diverse colţuri ale lumii, fiecare în altă țară, 
şacali lângă altă pradă. Şi cum trecea vreunul prin nevoi, odată sărean 
toţi fraţii în țara cu pricină, ridicând în ajutorul fratelui amenințat în 
interese, puterea şi banii adunaţi de ei în alte ţări. Şi toată lumea tăcea 
atunci, şi înghiţea legea Roisehildzilor. Acestea filmul le arătă amplu, 
emoționat, omagial şi pilduitor. Cinie. 

Au trecut mai bine de o sută de ani dela epoca în care se Sjgatiedila 
acel film şi o sută de ani lucrurile au rămas la fel. 


— 


(Continaure în pag. li a) 


indusiric Naţională 


In condiţiile internaţionale actu- 
ale atențiunea care se dă, în ultima 


de un fenomen de oboseală trecă 
toare sau de limită maximă peste 


vreme industriei apare mai mult 
decât firească, iar cercetarea pro- 
blemelor în legătură cu industria 
sunt o obligațiune dela care nu se 
poate sustrage nimeni, De potenţia- 
lul industriei depinde gradul . de 
neatârnare al țării şi el dă măsura 
rezistenții pe care o oferă econo- 
mia naţională în cazul unei izolări 
de locurile de aprovizionare. Prin 
urmare p inventariere a industriei 
are azi aceiaş valoare cu parada 
militară în care națiunea vede sol- 
datul şi armele pe care se reazimă 
siguranța țării. Din acest punct de 
vedere apare deosebit de interesant 
studiul prezentat de «Centru de 
Studii şi documentare economică» 
de sub conducerea d-lui Florin Za- 
haria. 

In perioada 1932—1938 industria 
românească a înregistrat progrese 
imdiseutabile. Asifel producția ma- 
nufaciurieră s'a măriţ cu cca 69%, 
iar energia electrică a crescut ru 
cca 35%. In ultima vreme însă se 
observă p încetinire care pune îm- 
perios chestiunea dacă este vorba 


gică, avea o mare valoare moralălal lui Franco se va modifica, obli- 


cînd spre Teruel. 

Deocamdată în primăvara anului 

1937, se constată cinei teatre de 
operaţii. 

— Teatrul de operaţii din Nord cu 
cartierul General la Vallodolid, 

— Teatrul de operaţii al Aragonu- 
lui cu Cartierul genera la Sara- 
gossa. 

— "Teatrul de operaţii al Madridu- 
lui cu cartierul general la Avila. 

— Teatrul de operaţii al Estra- 
time cu cartierul general la Ca- 
ceres 

— Teatrul de operaţii din  Anda- 
luzia cu cartierul general la Se- 
villa, 

Localizată în jurul Madridului, o- 
fensiva naționalistă se va declanşa 
în anul 1937 pe celelalte teatre de 
operaţii, întrun marş triumfal. 

Cucerirea Madridului, iniţială în 
primele planuri de operaţii, devine 
finală, ca o concluzie logică, fatală, 
a victoriilor naţionaliste în Ma- 
laga, Santanderul, Asturiile şi Te- 
ruelul — mai ales Teruelul — ce 
vor urma. 


- 


lon Băleanu 


care nu se poate trece. 

Desvoltarea industriei este  efee- 
tul politicei dusă în materie de 
schimburi internaționale, cezace a 
Jăcut să se mărească plasamentul 
intern, pentru produsele indigene, 
în dauna celor importate. In ucelaş 
timp accelerarea ritmului înar mă 
rilor a adus o majorar. a cererri 
în multe ramuri de industrii. 

Ambele cauze au însă un carac- 
ter trecător, Inarmările prin firea 
lor, iar protecția vamală prin ne- 
voia de aq echilibra con" 1": «lie 
feritelor categorii economice la ri- 
dicarea nivelului economic al ării, 

Plasamentul constant şi acela pe 
care trebue să se bazeze dezvolti= 
rea industriei îl formează în  lto- 
mânia consumul țărănesc. Ori ci 
este cheia însăşi a problemei, În în- 
tervalul 1932—1938 am înregistrat o 
perioadă de lărgire a consumilui 
țărănesc începând dela jumătatea 
anului 1935. Aceasta sa datorit u= 
nei conjucluri excepționale care a 
dus la mitrirea veniturilor în ayri- 
cultură, însă a înceta! odată cu 
aceastu, 

tavă deci oridecâte ori căutăm să 
pătrundem realilalea. economică a 
țării noastre ne lovim de ucest Cerc 
vițios. O industrie națională nu 
poate înflori fără o agricultură în- 
Floritoare și o agricultură  înflori= 
toare nu se poate concepe decât cu 
o industrie a cărei produse se vând 
cu preţuri ce concordă cu rentabili- 
tatea agriculturei. Soluţia nu poa 
te fi găsită decât înlr'o politică de 
armonică proteguire a celor două 
"amuri, ceeace a fost foarte greu 
sub regimul  politicei intereselor 
particulare. 

Aslăzi este posibil şi drumul ne 
este indicat de ţările care au  tre- 
built să rezolve problema inversă: 
având o industrie puternică să-şi 
creeze și o agricultură la fel. A- 
vând puterea să o facem, fiecare zi 
de întârziere este o gravă pierdere. 
Astăzi când suntem cu ochii pe în- 
dustrie și înțelegem rostul ei, este 
mumentul să cerem, celor care 
combăteau industrializarea, să fa= 
că amendă onorabilă. In acelaş 
timp prevenim că armonizarea ce- 
lor două ramuri este tot atât de 
importantă ca şi industrializarea. 


M. Dorneanu 


Me 


Pag. 2 — Nr, 416. 
.——— 


«BUAA VESY iii» 


BuyNA VESTIRE. rare plastică, teatrală 


Maica Domnului 


In colburi sure 'ntr'un cucernie schit 
din amintirea mea îndepărtată, 
printre uitări Fecioară prea Curată 


în mine te-am găsit. 


De mic te ştiu din lacrimile mamei, 
de când o aşteptam ca să desfacă 
tămâia, să ţi-o dea cu mâna ei săracă, 
dintr'un colţ al maramei, 


Şi rătăcind eu te-am 


pierdut Fecloară, 


dar azi din nou în inimă te crese, 
ca pe un vis, ca pe un cântec bătrânese, 


m. 08-a Tăsunat într'un cucernic schit 
din amintirea mea îndepărtată, . 
când prin uitări Fecioară prea Curată 
credința mi-am găsit. 


ION ŢOLESCU-VALENI 


Ştiinţă şi 


Veacul al XIX-lea înalță spre cin- 
stire icoana unui nou zeu: Individul”, 
Cu multe veacuri înainte el a fost ad- 
mirat, de alți oameui, dar nici odată 
atât de aureolat, Zeii societății medie- 
vale, au fost răsturnați în noroiu. Ne 
putem întreba astăzi, când ne ridicăm 
moi pentru a izbi în zeitatea individu- 
lui, compunând în schimb soclurile 
zireoi de altă dată, ce ne îndreptățește 
să credem că împărăţia Lui nu se va 
mai întoarce, Bine-ar îi can aceste 
clipe dc răsturnare să contăm pe sub- 
stratul nostru qreștino-dac, care ad- 
mite un singur D-zeu, stăpân al ce- 
rului şi al pământului, fără a uita de 
substratul nostru latin, și mai impor. 
fani, care nu concepe viața fără acea- 
slă armată de Sfinți, Ingeri și Arhan- 
gheli. Cel mai importanţi sunt oamenii 
ridicaţi la rang de zeitate lără a se 
coniundn vreodată cu Dumnezeu-Unul. 
Individul veacului al XIX-lea a fost 
ridica! până la conlundarea cu Dum- 
nezeu. Arienii mu puleau cădea în 
aceaslă greşală — ei se simi dalori 
să reacționeze astăzi. O asemenea gre- 
şală trebuia concepulă de o comuni- 
fate cu iendințe exageral de moniste,. 
Ea e o emanație adapiată de poporul 
evreu. Sa ajuns astfel că în ecuaţia 
„Dumnezeu” — „Om” să se simpli- 
fice „Dumnezeu” lăsându-se singur 
»Om”, căruia îi s'a lăsal o unică faţă 
pe nume „individ”. In Dumnezeu, ca 
realitate, noi credem inspiraliv prin re- 
velaţie, In om putem crede prin con- 
Slalare experimenială. Intâiu vorbiin 
de documenlare pur axiomatică, de 
„eredinţă”, așa cum obişnulm a spune, 
a doua oară documeniarea e logie- 
Științifică, Admiţând simplificarea lui 


„Dumnezeu”, simpliticăm adevărurile | 


revelale şi ne lipsim de credință. Vea- 
cul al XIX-lea, masonice, era gala să 
gonească dintre indivizi misticismul, 
credința religioasă și loale cerinţele 


Credință 


melatizice ale acestora. In locul ace- 
slora s'au pus noțiuni, ca autosugestle, 
hipnotism, eto., cari nu rezolvă în fond 
nimic și cari aveau să Ile veriticaie de 
știința veacurilor viltoare, O discuţie 
largă poale avea loc. Peniru moment 
ținem să facem o simplă constalare 
concludentă. Nu oamenii de ştiinţă 
arleni, au susținut lupta împotriva 
Dumnezeului creșiinismului, aceștia au 
fost aproape toideauna prolund cre- 
dincioşi. Nici ştiinţa ariană nu și-a 
propus să distrugă credința, penirucă 
nu în acesti domeniu e obieclul cei, 
Lupta a purtal-o în întregime poporul 
evreu cu filialele sale înfipie în splri- 
tualitatea veacului -trecul, O primă do- 
vadă o dă reacţiunea veacului XX, 
Astăzi când, conlorm prevederilor iu- 
daice, ar fi trebuit să avem o ştiinţă 
aleizantă, a naţională, se consiaiă ioc- 
mal contrariul. Se vorbeşte Mo! mai 
insistent de „știința ariană”. Se face 
o delimitare de domenii, necesară ori- 


cărei munci  arinonice, disciplinale, 
Ştiinţa nu are posibilitalea să dove- 
dească neexistența lui Dumnezeu. Ea 
nu 0 va face niciodată. Lucrul acesta 
îl ştiu toți adevărații oameni de ştință. 
Nu-l pot înțelege numai cei prostiți 
de u manitarismul iudaic. Trecând însă 
pe celialt plan constatăm că într'o șre- 
me de creaţie și afirmare consiructivă. 
a nu crede întrun principiu superior 
ție, etern, pe care să-l înterprelezi ca 
punct de reper, conform cu axa ta ra- 
sială e o mare slăbiciune. Fără Dum- 
nezeu, numai la două concluzii poţi 
duce: trădare sau parazitism, Nicioda- 
lă, creaţie. Oamenii de știință de as- 
lăzi, eşind din laboratoare în comu- 
nilatea în care trăese, încep a-şi da 
seama că munca lor trebue să [le 
un mare imn închinat neamului şi 
prin aceasia lui Dumnezeu. 


GEORGE MACRIN 


Cronica cinematogratică 


„GASPARONE'“ 


Ne pare rău că întâmplarea face 
să inaugurăm acestu note critice, în 
care vom urmări la zi premierele 
cinematografice, cu un film banal 
şi necxpresiv, 

Gasparone este o operetă vieneză, 
mai puțin bună ca alte operete vie- 
meze, poate fiindcă vine după atâtea 
altele. Un pretext să-ți treci timpul, 
fără să le plicliseşti, fără să te a- 
muzi, fără să rămâi cu niciun folos 
artistic. 2 

Realizat corect de un regisor care 
îşi cunoaşte meseria (Georg Iakoby) 
cu o fotografie destul de bună, şi cu 
o muzică pe alocuri numai amintind 
de calităţile din cealaltă operetă ce 
lebră a aceluiaș Millăcker, studentul 
cerșetor, cu un scenariu absurd și 
neverosimil ca orice operetă, filmul 


acesta este mai ales -întristător de 


lipsit de spirit. 
PLZ PET: PITT 


Nici un actor nu are haz nici mă- 
car Slesak fostul mare tenor deve.- 
mit — ca şi fostul mare june prim 
John Barrymore, dar fără talentul 
aceluia — actor de comedie bufă. 

Dansurile, destul de bine reglate 
coreografic mau avut însă parte de 
0 punere în valoare prin obiectivul 
aparatului şi prin unghiuri care să 
poată măcar aminti realizările în a- 
cest ven al americanilor. 

Interesantă prin posibilitățile ei, 
este numai noua descoperire, ungu- 
roaica Marika R5kk. Joc corect, o 
bucăţică de glas, incontestabil ta- 
lent pentru dans în două picioare 
frumoase. Toate astea pe mâna unui 
regisor american ar putea da ceva. 
Dar probabil că americanul ar pu 
ne-o întâi să slăbească cu vreo zece 
kilograme. 

I.C. 


Clişeul nostru de astăzi, o operă 
tot a lui Albert Diirer, este o emo- 
ționantă pagină de artă. 

Emoţionantă prin expresia de în- 
cordare în rugă, de exaltare şi de 
elan, ce se degajează din aceste 
mâini, isbuenind vii, grăitoare, din 
paginile unui album de studii. 

Dar emoţionante şi prin Pilda u- 
nei înalte conştiinţe artistice care, 
întrun veae când pentru prima 
oară pictorii sau apropiat cu ochi 
de naturalişti de trupul omenese, se 
obliga pe sine să cerceteze până în 
adâne înfăţişarea şi capacitatea de 
expresii acestui nou domeniu ar- 
tistie, 

E o mărturie căzută într'o clipă 
dintro mână genială, care veacuri 
dearândul va putea servi celor ce 
o privese să măsoare puterea de 
transfigurare a materiei prin spirit. 

Căci numai duh se desprinde din 
mâinile acestea uscate, ce se roagă. 


S 'a pornit o mare ofensivă pe 
chestia scritorilor cari «strică lim- 
ba». Nu vom discuta azi cine şi în- 
trucât are dreptate. Dar pe lângă 
toți scriitorii cari ne sunt astfel 
denunțați; poeți cari au publicat 
plachete în 200 de exemplare, ro- 
mancieri cari au avut 3000 de citi- 
lori, — noi am vrea să aducem azi 
o contribuție origimală în această 
discuţie. 

Ni se pare că pentru stricarea 
limbei și educaţiei publicului întru 
proslul gusi, sunt alte producții 
literare mult măi primeidioase de- 
cât aceste publicaţii ermetice, [s'e 
vorba de literatura minoră a cân- 
tecelor, romanţelor şi muzicei de 
dans, pe care o auzim — imprimată 
pe discuri — la teatru, la radio, în 
pauzele dela Cinematografe, la res- 
taurante, etc, etc... Aceste romanțe 
cari pe vremuri au fost scrise pe 
versuri de Eminescu, Iosif, Coşbuc, 
Goga, Cincinat Pavelescu sau chiar 
Vinulescu, azi au ajuns să fie sori- 
se de tot felul de avramaţi cu nume 
de împrumut. Si ceace auzim în ele 
— vai, Doamne, ce auzim! — e mult 
mai periculos căci se adresează u- 
nui public de o sută de mii de ori 
mai vast. Publicul acesta, când au 
de, de pildă, întrun «fox-irnt» pe 
tenorul care cântă «un chef cum nu 
“a dovedit», în loc de «cum nu Sa 
pomenit», îşi închipuie că această 
formă, care mu înseamnă nimic 
(cum o să dovedeşti un chef? Ce, e 
o teoremă?), — este corectă şi vala- 
bilă. Căci altfel cum era să fie pe 
discuril? Şi astfel, mâine, toți as- 
cultătorii vor spune: «Am lăcut un 
chef cum nu sa dovedit» «am făcut 
o excursie cum nu sa dovedit» sau 
«am făcut un cinemalograi cum nu 
sa dovedit»... Fiindcă azi omul 


când se duce la teatru sau la cime- 


matograj, zice că <a făcut un tea- 
tru» sau «a făcut un film>/.. 

Dar despre chestia cu acesle fa- 
ceri merită să mai vorbim 


|] ciudaiă mentalilale didactică — 
mediocră şi din principiu anticultu- 
rală — a redus treptat imporianța 
literelor clasice în școlile noastre se- 
cundare, 

Uilându-se marele rol al cuiturii la- 
line şi eline în modelarea sufletului 
modern, sa ajuns la un simulzeru de 
învățământ clasic, 

Timpurile, când un Lessing sau un 
Goelhe cunoşieau încă din fragedă co- 
pilărie latina şi elina, putând chiar să 
compună opere lilerare în aceste 
limbi, au intrat în domeniul legendei. 

Vina inițială o poartă, în primul 


pita 


niacul jidovit Jean J, Rousseau, aur reclivele noastre. Prin cl-g.ul ueobo- 
început să umble cu capul în aouri! sil al regimului democratie vom îm- 


şi rezullatele au Iost dezastruoase, părți pe creştini în partide politice, 
Se învaţă, în licee, vre-o şapte limbi, | vom distruge unitaiea naţiunilor lor, 


dar, după bacalaureal, elevul nu va 
cunoaşte nici una la pesiecţie. Dece? 
Fiindcă lipsește baza învățământului 
clasic, singurul în măsură să neiezea- 
scă drumul la 0 temeinică, durabilă 
cunoaștere a unei limbi moderne, 


A m vorbit eri de moartea primu- 
lui regisor de ţilme «artistice», care 
a depășit stadiul documentarelor 
primitive: «Intrarea unui tren în 
gară», etc.... 

Coincidenţă curioasă. A doua zi, 
tot alât de sărac, sa stins într'un 
azil de bătrâni omul care a înven- 
tat formula «desenelor animate», 
realizând mici filme formate din 
desene înfățișând mişcările succe- 
sive ale unui personaj, şi care re. 
produse în şir dădeau iluzia însăşi 
a mişcării. Prima bandă de a- 
ceastă natură, intitulată «<Fantas- 
magorie», (avea numai 36 de 
metri lungime!) a apărut în 1908. 
Succesul a fost imediat. Fapt cu- 
rios, de pe atunci erau fixate toate 
caracterele pe care le au şi as- 
tăgi desenele însuflețite şi care le 
dau adevăratul lor interes, In ele, 
o fantezie nemărginită își dă frâu 
liber, punând la contribuție natura, 
obiectele şi oamenii, făcându-le să 


nul din filmele de pe atunci se pu- 
tea vedea astfel cum obeliscul din 
Piaţa Concordiei: se emoționează şi 
începe să plângă, cum un ins lovit 
în nas vedea brusc stele verzi şi 
asa mai departe. Ca şi în desenele 
animate de astăzi, în care tronează 
șoarecele Miky, Betty Boop sau ma- 
vinarul Popeye, primele desene în- 
suflețite descriau aventurile unui 
personagiu unic sau a unei serii 
de personagii ce reveneau neînce- 
tat, de pildă aventurile lui Agânor 
Malirace sau aventurile Baronului 
de Crac. 

Succesul acestor desene animate 
aduse creatorului lor un angaja- 
ment în Amerita, 'uhde pleacă în 
Septembrie 1912 'țde'pe atunci ame- 
ricanii furau vedetele europene) - şi 
unde desenele lui regăsiră acelaş 
succes, plus o serie de numeroşi 
imitatori. Dar în timp ce deschiză- 
torul drumului trebuia să se întoar- 


războiu, desenul însuflețit devenise 
o nouă artă şi piaţa cinematografi- 
că era ocupată de producția ameri- 
cană. Experiența şi ingeniozilatea 
creatorului au profitat altora, iar 
deschizătorul de drumuri (aceiași 


| tristă poveste), a murit sărae şi 


rând, o stupidă praţionalizare” a în. 
vățământului secundar (şi nu numai 


la noi...), Pedagogi improvizaţi şi lâmpi, 
influențați peste 


măsură de ma- 


uita! 


VUIS-FERDINAND CELINE dă în 
ultima lui carte „Bagatelies pour un 
masacre” o mulțime de date şi docu- 
menite în legătură cu activitatea înter- 
nationallă a kahalului jidovese. 

Reproducem a parle dinti'an discurs 
pe care rabinul Rzetehhorn l-a rosti! la 
cimitirul din Praga'îu 1863 pe mor- 
mântul unui alt mare rabin proiectie 
Simion-Ben-Jehuda. Tex ul acestui dis- 
curs a lost reprodus cu unsprezece ani 
mai târziu de către Sir John-Rodclilt 
care a lost ucis puţin timp după a- 
ceea. lală câteva pasagii a căror în- 
fiorătoare profeție dau pe faţă „paci- 
fismul” jidovese: 

„Principalele bănci, Bursele din lu- 
mea înlreagă, creanțele asupra luturor 
guvernelor sunt în mâinile noastre, 
Altă mare putere este presa. Repetâna 
fără încetare anumite idei presa le 
face admise până la urmă ca adevă- 
ruri. Teatrul dă servicii  analoage. 
Peste tot teatrul şi presa ascultă di- 


ia forme neaşteptate şi să execute 
pr rmoeipagete sare pier al R de asemenea prețurile lucru 


A laţ”. Na prevestese aceste lucruri „Pro 
că în 1914 să lupte pe Trontul fran-| „ocoalele înţelepților din Slon”? 
cez, aceşti imitalori aveau tot tim- 
pul să-şi desvolte activitatea. După| D-l C. Noica sa afirmat încă cu 


vam semăna în ele discordia. Nepu: 
tincioase ele vor suporia legea băncii 
noasire, întotdeauna unită, intoldea':na 
devolată cauzei noas:re. Vom împinge 
pe creştini la războae exploatând or- 
goliul şi stupiditatea lor, Ei se vor 
măcelări şi vor libera locul unde vor 
ti împinși ai noștri. 

Stăpânirea pământului a procuraţ 
întotdeauna influență şi putere. In nu- 
mele justiţiei socialle şi al egalităţii 
vom îărîmiţa marile proprietăți; vom 
da părticele țăranilor cari le doresc 
atât de mult şi cari vor fi îndată vâriți 
în daiorii de către exploaiare. Capita- 
lurile noasire ne vor face stăpâni. Vom 
îi la rândul nostru marii proprietari şi 
slăpânirea pământului ne va asigura 
puterea. Să înlocuim în circulaţie au- 
rul prin hâriie-monedă; cassele noa: 
stre vor absorbi aurul și noi vom re- 
glementa valoarea hârtiei ceeace ne 
va lacec stăpâni ale tuturor existen- 
țelor 

Socolim printre noi oratori capabili 
să simuleze entuziasmul și să con- 
vingă mulțimile; îi vom răspândi prin- 
tre popoare pentru a anunța schimbă- 
rile cari trebueso să realizeze fericirea 


pe cari mu le-au visal niciodată, dar 


rilor necesare, așa fel încât protitu- 
rile noastre vor îl şi mai mari. În a- 
cesi fel vom. pregăti revoluțiile pe 
cari creştinii le vor lace ei înșiși şi 
cărora le vom culege iructele. Prin 
batjocurile noastre, prin atacurile noa- 
sure, vom face pe preoții lor ridicoli 
sau odioși, religia lor la fel de ridiculă 
sau odioasă cași clerul lor. Vom îi 
atunci stăpânii sufletelor lor. Căci pio- 
sul nostru respect pentru riligia noa- 
stră, pentru cultul nostru, le va dovedi 
superioritatea sufletelor noastre. Am 
stabilit oameni de ai noșiri în toale 
poziţiile importante, Să ne căsnim de a 
procura goimilor avocaţi şi doctori; 
avocaţii sunt în curent cu loate inle- 
resele; doctorii odală în casă, devin du- 
hovnici și directori de conștiință. Dar 
mai ales să acaparăm învățământul, 
Pe acolo ne vom răspândi ideile cari 
pe suni utile și îi vom bate la cap 
după voia noastră. Monarhii creştină- 
tății umilaţi de ambiții şi vanitate se 
înconjoară de lux şi armale nenumă- 
rale. Le vom procura banii pe care-i 
cer nebuniile lor şi îi vom ţine în 


Mathesis sau bucuriile simple, premiat 
de Fundaţiile Regale, în 1934, ca un lu- 
cid esseist, care adâncea probleme de 
cunoaşterea cu rară desinvoltură, Re- 
actualizând cu opere de succintă ana- 
liză, filosofia cartesiană, d-l C, Noica, 


suşit o anumilă concepție de ordine 
individuală şi colectivă ca în capitolul 
Tirania puterilor anonime, unde sub- 
linează prezenţa insului în faţa isto- 
rici, prin liberarea lui de tot ce este co- 
lectiv şi anonim, spre a pulea ajunge 
la acel fastuos homo singularis, pe 
care-l vizează şi Unamuno în revăşă- 
toarea sa <Agonie a creştinsmului». 
Perspectivele orizontice. pe cari «De 
caelo> le deschide la cunoaşterea nu 
numai a individului, ci şi a realităţilor 
înlăuntrul cărora sunt valabile formu- 
lele lui de interpretare a fenomenelor 
din jur, spre liberarea din geomeina 
atâtor sisteme doctrinare, reliefează o 
lărgire de obiective, pentruca planul 
victoriei să fie cât mai apropiat unei 
înţelegeri genetice, Preţuim pe d. C. 
Noica şi pentru claritatea cu care ştie 
să prezinte valabilitatea unor adevă- 
ruri pentru însufleţirea individului din 
anonimat. E şi aceasta o mare calitate 
ca şi stilul în filosofie, 


seminţiei omeneşti. Prin aur şi lin-| 
gușşire vom câștiga proletariatui care 
se va însărcina să dărime capitalismul 
creștin. Promitem lucrătorilor lefuri 


arată în recenta sa lucrare De Caelo 
—subintitulată <încercare în jurul cu- 
noaşterii şi individului», se 0% şi-a în- fățişare a celor mai reprezentative 


CALE 


Sâmbătă, 19 Martie 1938 
ORT.: S-ţii Mart, Ohrisant şi Da: 
ria 


—— 
„ 


Sâmbătă, 19 


RADIO-BUCUREŞTI 
RADIO-ROMANIA 


6.30: Deschiderea emisiunii: 

ma Gimnastică ritmică. 

mm Radio-jurnal. 

a Concert de dimineaţă (disc). 

m “Sfaturi gospodăreşti şi. medicale. 
1.30: Inchiderea emisiunii, 

13: Ora. — Culturale. — Sport. — 
Cota Dunării, 

13.10: Concert de prânz (disc.). 
14.10: Ora. — Mersul vremii. — Ra- 
dio-jurnal. 

14.25: Muzică românească (disc). 
15: Actualităţi străine. Radiofonice. 
16.45: ORA STRAJERILOR: 

1. „O şezătoare pentru Straja Țării 


(2 vol., Edit. 


Im realizarea programului de în- 


opere ale literaturii universale — 
în ediţii. definitive, desăvârşit tra» 
duse şi cu prețuri la îndemâna 
tuturor pungilor — «Editura Cu- 
getarea» dă acum la iveală uriașul 
roman al lui Victor Hugo: «Notre- 
Dame de Paris». 

După «Oamenii mării» şi după 
«Mizerabilii», scriitorul neîntrecui 
în arta de a construi îm linii ma- 
sive opere care fac impresia că 
sunt durate din granit, îmbogățeşte 
cu «Notre-Dame de Paris», biblio- 
teca tuturor celor dornici de cultu- 
ră temeinică, 

Darul de a reconstitui o epocă, 
de-a creia figuri care capătă pro- 
porţii şi semnificaţie de simboi, se 
înmănunchiază, mai armonios Je- 
cât îm orice operă a lui Victor Hu- 
go, în «Notre-Dame de Paris». 

Evocarea Parisului de demult, 
grandoarea catedralei, drama arhi- 


ALBRECHT DUERER: Mâini în rugăciune, (Studiu). 


"CAT: + St, losit Patronul Biseri- 
cei Olibtica, 

RASARITUL SOARELUI: 62%, 

APUSUL SOARELUI: 18.25. 


—, 


—— 


et 


* 


Martie 1938 


din Predeal”. 
2. Ştiri străjereşti, 
18: Ora. — Mersul vremii, 
183.05: Concert de după amiază, 
19: Primăvară basarabeană, de D. Iov, 


19.15: Prezentări muzicale, s 


20.05: Eschyl, de prof. D. Marmeliuc, 
) 20-26 Romanţe şi cântece populare. . 

20.45: Muzică vocală (discuri). 

21: Poşta Radio. 

21.15: Muzică de dans. 

22.30: Radio-jurnal. Sport. 

22.45: Concert de seară al Orchestrei 
Ionel Cristea, transmis dela restauran- 
tul „Bulevard”. . 

23.45: Jurnal pentru străinătate ia 
limba franceză şi germană. 

24—1: Concert de noapte (disc.). 


Notre-Dame de Paris 


de VICTOR HUGO 


„Cugetarea") 


diaconului, a cocoşatului cu suflet 
de înger, şi a Esmeraldei, sunt pa= 


gini care înstruesc, care sguduie, 


deslănțuind o superlativă emotivi- 
tate. 

Tălmăcit de scriitorul lon Pas şi 
prezintat în admirabile condițiuni 
iehnice, cu un prej accesibil tutu- 
ror, romanul «Notre-Dame de Pa- 
ris» cinstește casa editoare al cărei 
conducător se dovedeşte încă odată 
un răspânditor de cultură pentru 
popor, 


CONCERTE 


Astă seară (iVneri 18 Marii2) se 
rela pla scena Operei „Eugen One- 
gin” de 'Tschaikowsky cu întreaga 
distribuţie dela premieră în trunte 
cu d-nii Viorel Chicideanu, Şerban 
Tassian, Nae Secăreanu, George Ma- 
rinescu, Lucian Nanu şi d-nele Ma- 
rie Snejina, Virginia Miciora, Aura 
Davidvanu, etc. 

Spectacolul va fi dirijat de maes- 
trul Egizio Massini. 


Cronica lastică 


CIUCURENCU 


Apariţia de acum câţiva ani a 
acestui artist de mare şi nobilă 
rassă a trezit multă nedumerire în 
rândurile unor critici dintre cei mai 
calificaţi, dacă nu prin vocaţia şi 
posibilităţile lor, cel puţin prin per- 
sistența pe care o depuneau în a 
umple periodic spaţiul unor cronici 
plastice. Astfel cea mai originală 
observaţie, ca să nu spunem inep- 
tă, a fost aceea prin care se spu- 
nea că pictorul dotat cu mult simţ 
pentru culoare nu are desen. Atunci 
însă aşa cum se prezentau lucrările 
lui Ciucurencu erau în primul rând 
desen şi în aceasta consta revelaţia 
pe care o aducea debutul lui: sem- 
nul unui chemat, sau mai clar al 
unui iluminat al desenului. Acum 


Ciucurencu nu mai ?ste acelaşi. i 


doarea unei tinereji care nu-şi mai 
pune problema dacă existenţa e 
său nu un păcat, 

Colorismul, unul din excesele ine- 
rente într'o pictură sdruncinată de 
cele mai variate experienţe, cum es- 
te pictura noastră de după războl 
poate duce la mari erori, şi exem- 
ple avem destule, dacă nu este con- 
trolat de un temperament bine echi- 
librat, de o inteligenţă plastică lu- 
cidă şi cât mal stăpână pe proprii- 
le-i directive. O expoziţie nu în- 
seamnă, mai ales pentru un pictor 
tânăr, niciodată mai mult decât o 
fază, o serie de preocupări prin cari 
trece antorul ei, dar în care se pot 
vedea totuşi în întregime po:tbili- 
tăţile totale de cari dispune artistul. 


cât faza în care pictorul e ajuns Cer suprafețe mari, vastitate, ca- 


sn valoritice cu toate miiloacele lui 
acest element pictural. 


mărunte şi economice în cari este 


Efectuarea unei picturi in care] sortită a lâncezi această pi-tură a 


desenul să nu mai poată îi un ele- 
ment vizibil distinct de rest şi rea- 
lizarea unei perspective prin culoare 
sunt probleme cari circulă astăzi, 
e poate unul din motivele pentru 
cari un pictor de talia lui Geo Zlo- 
tescu s'a închis hermetic în casă, 
refuzând aproape orice contact cu 
restul lumii, probleme actuale pe 
cari le putem studia pe viu vizi- 
tând expoziţia lui Ciucurencu. 
Ceea ce m'a impresionat mult în 
această expoziţie a fost mai întâi 
extraordinara lumină pe care uleiul 
material greu, opac, de obiceiu o 
împiedeca să devie năvală, şuvoi, 
nerămânând această posibili: ai de- 
cât îreştei, aparent opace din pri- 
cina lipsei de organiciiate, de stră- 
Iucire proprie a materialului. Din 
pricina extraordinarei lor lumino»- 
zităţii lucrările lui Ciucurencu nu 


Colorismul ultimei expoziţii a lui | mai încap în cadrele reduse ale pic- 


ajuns la culoare şi o cultivă cu ar- | Ciucurencu nu înseamnă altceva de- | turii de sevalet. 


dimensiunilor mici. Să nu s2 crecdă 
cumva că Ciucurencu încearcă să 
imite fresca prin ulei, sau să rea- 
lizeze prin ulei ceeace nu se poale 
face în mod normal decât prin fres- 
că. E un artist de prea serioasă 
şi pură conşiiinţă pentru a, face o 
greşală atât de mare. Poate că el 
nici nu are nevoe de trescă pentru 
a realiza o pictură monumentală, 
îresea nefiind o condiţie sine qua 
non a acestei picturi. Nu materialul 
sau preferința unui material pot 
decide asupra carierii unui artist ci 
spiritul în care vede el arta în care 
lucrează. Prima caracterisiică a lui 
Ciucurencu este vastitatea, setea de 
lumină confundându-se cu setea de 
spaţiu. 

Efortul la care-şi supune privi- 
torii pictura lui Ciucurencu este de 
natură a-l scoate pe pictor din siera 
călduță a „fermecătorilor”, Sunt în 
tablourile lui lucruri cari -pot sgâria 


setea de coniort, cu atâta grije cul- 
dru cu totul deosebit de interioarele | de maeştrii sensual:s nului plas- 


tic, a spectatorului, și nicăeri ori- 
cât ai căuta nu ai să găseşti un 


taţii ale unei inchegări viitoare, in 
aceste enunţuri cari esatodează o arta 
revoluţionară. 

Sa discutat şi se discută mult m 


ton sau > armonie dulce, d2şi ten-|iurul unui specific românesc în pic- 


dințele atât de acriene ale solidelor 
cari umplu acele spaţii îl pun pe 
pictor la o muche de cuţit depărtare 
de aceasta. Ciucurencu este un artist 
prea vital, cu o viziune prea reală 
pentru a fabrica dulciuri, de aceea 
nu este prea uşor accesibil. Culoarea 
lui oricât de liniştită în aparenţă, 
peste tot exprimă o forță care nu se | 
ştie unde se va opri. Nu interesează 
nici motivele interioarelor, cari se 
repetă fără a avea ca rezultat c_-ii 
ale aceloraşi lucruri, nici aparența 
neglijentă, care nu este altceva de- 
cât oroarea de migală, disprețul pen- 
tru amănunt al celui care nu a avut 
incă prilejul să-şi scoată în valoare 
posibilităţile pe un plan echivalent 
de manifestare. Când Ciucurenci va 
avea la dispoziţie ziduri pe cari să 


tură. Acest specific nu se poate dis- 
cuta decât pe date existente. el nu 
poate îi pus în niciun fel sub forma 
unei discuţii de prognosticare. Se 
poate şti insă dela început dacă un 
artist are sau nu aderențe cu pă- 
mântul şi cu aerul în care lucrează, 
se poate vedea mai ales de unde şi 
'cum poate rodi, sub ce înrâuriri ta- 
lentul lui. In stadiul lui actual de 
pictor de şevalet, prin simplul fapt 
că este pictor de chovalet şi nu de 
ziduri, Ciucurencu mai apariine unei 
lumi străine, occidentale. Dar nu este 
inrădăcinat în ea. Va fi deajuns să 
iasă la aer, să părăsească atelierul 
pentruca el să-şi dea pe faţă ade- 
vărata ființă. Să fie pus întrun pei- 
sagiu românesc, să aibă sub ochi 
o arhitectură românească, acest pic- 


meargă odată cu impulsul vremii lui 
care este o vreme impărătoască, o 
vreme de agonie a primatului _ur- 
gheziei care a dus la anihilarea in 
țelegerii pentru monumental, Ciucu- 
tencu nu este un artist a cărui soartă 
să se reducă la a impodobi zidurile 
unor mici burghezi amatori de pic- 
tură său stăpâniți de vanitatea de 
4 avea tablouri. Soarta lui e mul: n:ai 
mare şi mai luminoasă: aceea de a 

impodobi Catedrala neamuiai, nu pen 
tru răsfăţaţii galeriilor de -artă ci 
pentru cei a căror dragoste va ci- 
menta această catedrală. Nu este aici 
notă de bună purtare artistică, ci 
mărturisirea nemijlocită a unei mari 
încrederi, aceea pe care o avem în 
puterea de creație şi de înţelegere 
a lui Ciucurencu, artist mare rătăcit 
pentrucă nu avea încotro printre 
|câţiva snobi de a şaptea mână cari 
probabil l-au îndemnat să nu-şi mai 
spună Ciucurencu aşa cum ştia el 
ci nobil şi fără primejdie de echivoc 


le acopere atunci va ieşi la iveală şi tor nu va putea face altă pictură |(in franțuzeşte) Ciucurenco. 
detaliul pe care nu ar avea niciun jdecât tot românească. Insăşi ten- 


rosi să-l căutăm aici, în aceste no- 


dinţele lui monumentale il fac să 


Logion. 


Aprobiata lichidarea 
a armatei repub:icaac din Spania 


Trupele seneraiului Franco au cucerit orașul Caspe. Naţio- 
naliștii au bombardai Barcelona 


BARCELONA, ie (Ra- 
dor), — Borespondentul A- 
genţiei Reuter transmite: 

Avioane naţionaliste au 
bombardat oraşul în cursul 
nopţii timp de 4 ore. 

Numărul morţilo+ este 
foarte mare. Mai multe 
clădiri din centrul oraşu= 
lvwi au luat foc, Coicane u- 
riaşe de fum se înălțau 
spre cer. Locatarii purtând 
saltele şi cuverturi Sau re- 
fugiat în refugiile suhte- 
rane. 

Acest raid aerian ai a 
viaţiei naţionaliste a fost 
cel mai puternic pe care 
l-a suferit până acum Ba*= 
celona 

După bombardamentul de astă 
noapte, avioanele naționaliste au mai 
făcut un raid deasupra Barcelonei, 
azi dimineaţă între orele 8 şi 10. 

Acesta este al 12-lea bombarda- 
ment aerian pe care-l suferă Barca 
lona., 

Numărul victimelor este conside- 
rabil. Avioanele naţionaliste sburav 
la o înălţime foarte mică. 

Corespondentul Agenţiei Havas 
anunţă că la ora 14, un al treilea 
xaid în curs de 24 ore sa desfăşura! 
deasupra Barcelonei. 

imp de cinci minute sau produs 
mai multe explozii puternice. Pieţi- 
le publice s'au golit într'o clipă, po. 
pulaţia refugiindu-se în pivnițele 
special amenajate şi în tunelul me 
tropolitan. 

Una din numeroasele bombe arun- 
cate a căzut la una din intrările me- 
tropolitanului în momentul când 
mulțimea căuta adăpost. Numărul 
morţilor şi răniților în acest loc a 
tost foarte mare, 

Numărul celor morţi în urma bom- 
bardamentelor executate azi de avia- 


“ţia naționalistă se ridică până acum 


la 520. Numărul celor răniţi este 


încă mult mai mare. 


OCUPAREA ORAȘULUI 
CASPE 
ROMA, (Radio-Universal). — A- 


Naţionaliştii înaintează 


genţia Stefani a comunicat aseară 
din Burgos, următoarele: 

Azi la ora 8, trupele naţionaliste 
au împresurat completamente ora- 
şul Caspe. După o luptă scurtă, dar 
erâncenă, cu cele cinci brigăzi in- 
ternaţionale cari asigurau apărarea 
oraşului, dela 11 la 15 Martie, tru- 
pele naţionaliste au ocupat după a- 
miază în întregime acest oraş, 

Caspe este un oraş de 20.000 locui- 
tori. Aici a fost Până azi sediul car- 
tierului general al trupelor republi- 
cane depe frontul Aragon, deoarece 
Caspe constitue un important nod 
de căi de comunicaţie între provin- 
cia Aragon şi Catalonia. Aci a fost 
şi un mare aeroport republican. O 
cantitate enormă de material de 
război a căzut Pradă trupelor naţio- 
naliste victorioase. Un mare număr 
de prizonieri a fost capturat. Toţi 
prizonierii fac parte din brigăzile 
internaţionale, 


Pământul spaniol va îi curăţit de comunişti 


0 notă oficioasă declară 
că fără rezistenţa acestor 
brigăzi internaţionale, 


răsboiul ar fi fost acum 
terminat. 


Nota adaugă că soldaţii 


Serviciu: obligator militar 
ua va fi introdus în Anglia 


LONDRA, 17 (Rador). — In şe- 
dinţa de azi a Camerii Comunelor 
Sau pus întrebări guvernului în 
chestiunea dezideratului de a se in- 
troduce sub o formă oarecare o pre- 
gătire militară cu caracter general 
naţional. 


Rspunzând acestei întrebări, pri- 
mul ministru d, Neville” Chamber- 
lain a reînoit declaraţia şi asigura- 
rea că recrutarea obligatorie nu va 
fi introdusă în timp de pace, cel 
Puțin în timpul cât actualul guvern 
va rămâne la conducerea ţării. 


EC RE DRE 5 EI EAI E IE RE AC ERIE PINOT 5 73 XTEIEE CE PE AIE EGEE ERIE SI 


Aviația italiană este gata 
peniru orice eventualitate 


ROMA, 17 (Rador). — Came- 
ra a adoptat bugetul ministeru- 
lui aerului. 

In cursul discuţiunilor d. Va- 
Jle, subsecretar de stat al aeru- 
lui a anunțat că în ziua de 28 
Marţie, cu ocazia sărbătorirei 
celei de a 16-a aniversare dela 
întemeierea aeronauticei itali- 
ene se vor inaugura :  aeropor- 
turi, 26 depozite de mobilizare şi 


-5 instituții aeronautice. 


Aviația italiană, a declarat ge- 
neralul Valle, este acum com- 
plet independentă atât în ce pr 
veşte materiile prime, cât şi 
concepțiile tehnice. Aparatele 
italiene sunt printre cele mai 
bune din lume. Aviația italiană 
a realizat în anul precedent 45 
recorduri internaţionale şi 39 
recorduri militare. Exportul 
materialului aeronautic italian 
este însemnat şi pe zi ce trece 
el este şi mai mare. 


In concluzie generalul Va..c a 
arătat că aviația militară italia- 
nă este gata în orice moment, în 
legătură cu celelalte forțe ale 
armatei italiene, să facă orice 
sacrificii pentru patrie 


AFRICA 


spre Mediterana 


naţionalişti spanioli îşi vor 
continua mersul victorios 
până ce ultimul petec d 
pământ spaniol va fi cură. 
țit de comunişti, 
REFUGIAŢII DIN SPA- 
NIA REPUBLICANA AU 
SOSIT IN FRANŢA 

PARIS, 17 (Nhador). 
Contratorpiloarele france- 
ze «lixpervier» şi «La Pal- 
me» au sosit la Port-Ven- 
dres, aducând 512 persoa. 
ne care se refugiaseră la 
ambasada Pranţei din Bar- 
celona. 

Printre refugiaţi  sumt 
semnalați ducele de Sara- 
gossa şi marchizul de Ur- 
Qquijo. 

ȘALAMANCA, 18. (Rador) — (Co- 
respondentul Agenţiei D. N. B. trans- 
mite: 

Comunicalul oficial naționalist dat 
pe ziua de eri declară: 

Trupele naţionaliste spaniole au ter- 
minat ocuparea localitații Caspe. Ele 
au alins poziţii situate la 5 km. spre 
est de acest oraș important, cu toate 
că inamicul a opus o puternică re- 
zistență aruncând în luptă 5 brigade 
internaționale, Acesie brigade au fost 
însă puse pe fugă cu mari pierderi, 
- Forţele naţionaliste au ocupat tot: 
deodată orașul Alcoriza și munţii din 
jurul acestei localităţi, anume Molinos 
cum şi comuna Casielseras, la sud 
de Alcaniz, 

Continuând înaintarea lor, naţio- 
naliştii au trecut râul Gudelope, fă- 
când numeroşi prizonieri şi punând 
mâna pe un bogat material de răz 
boiu. 

Cavaleria spaniolă naționalistă a 
capturat 32 mitraliere. 

Două avioane republicane au fost 
doborâte de tunurile anti-aeriene. 

Prima parle a ofensivei maţiona- 
liste este terminată prin ocuparea 
oraşului Caspe şi a localității Alca- 
niz. Linia Caspe-Alcaniz ar forma 
baza ultimei înaintări naționaliste 
spre Mediterana, 

Dela începutul ofensivei de pe 
frontul Aragon şi până azi națio: 
naliştii au făcut 7000 prizonieri. 


«RUNA VESTIRE» 


Prelungirea manda- 
tului corporațiilor 
reprezentative şi al 
organelor executive 
bisericeşti 


«Monitorul Oficial» de ieri  pu- 
blică decretul regal prin care man- 
datul corporațiilor - reprezentative 
şi al organelor executive biseri- 
ceşti, instituite prin legea de or. 
ganizarea bisericei ortodoxe romă. 
ne: adunările eparhiale şi congre- 
sul bisericesc, precum şi organele 
executive: consiliul eparhiar şi con- 
siliul central bisericese cu  eforia 
bisericilor, se prelungeşte până la 
viitoarea modificare a legii şi sta- 
tutului de organizare a bisericii or- 
todoxe rrmâne din 6 Mai 1925. 

Datele fixate pentru alegerea a- 
cestor corporaţiuni şi orgâne se a- 
mână până la noi dispozițtiuni. 


[za ei arbitra ga i e] 
Dela Asociaţia func- 
“ ționarilor financiari 


Sunt convocați pentru ziua de 5 A- 
prilie 1958, ora 9 a. m. Toţi membrii 
asociaţiei <A, $. E. F» în adunarea 
generală ordinară, care va avea loc în 
sala <Model» din Piaţa Dr.  Botescu 
Nr. 2, Bucureşti. 


o = 


ai 
„A 


Pag. S-a 


pentru o conferinţă fără 
Germania, Italia, şi Japonia 
este considerată ca o provocare 
— Atitudinea Angliei și Statele-unite — 


MOSCOVA 18 (Rador). — Agen-: slovacia, pacte care nu ameninţă 


ţia <Tass» transmite: 


niciun stat când lipseşte agresiu- 


Comisarul poporului la afacerile nea. 


! străine, Litvinov, a primit pe repre- 


Deocamdată, s'a creat o amenin- 


ventanţii presei sovietice şi străine,| țare pentru integritatea teritorială 


cărora le-a tăcut următoarea derla- 
raţie: 


şi în orice caz pentru independenţa 
politică, economică şi culturală a 


«Intrat în Societatea Naţiunilor : micilor națiuni, a căror inevitabilă 


în seopul colaborării orgânizate cu 
celelalte state pacifice, guvernul se- 
vietie n'a scăpat niciun prilej de a 
recomanda garanţiile de pace cele 
mâi eficace pe care le concepea în 
organizarea sistemului securităţii 
colective în cadrele Societăţii Na- 
țiunilor şi a pactelor regionale de 
asistenţă mutuală împotriva agre- 
sorilor, 

Guvernul sovietice a intrat, prac- 
tie vorbind, pe această cale încheind 
asemenea pacte cu Franţa şi Ceho- 


România va fi vizitată 


de 300 italieni, în 


frunte cu generalul 


(oselschi 


In cursul lunei Aprilie a. c., 


țara noastră va fi vizitată de 300 


italieni, conduși de generalul Coselschi, preşedintele Comitetului 
de acţiune pentru Universitatea Romei. 

Această vizită, la care participă numeroase personalități din 
lumea intelectuală şi politică a Italiei, este organizată de C. A. U. 


Comitetul român al C. A. U. 


R.-ului, a întocmit, de comun a- 


cord cu d. general Coselschi programul detailat al vizitei. Prima 


vizita Porţile de Fer şi Podul lui 


Poporul român aşteaptă cu 
noștri italieni. 


multă dragoste. 


oprire în ţară a oaspeţilor italieni va avea loc la Adakaleh. Vor 


Traian, apoi, Bucureştii, de unde 


vor pleca în regiunea petroliferă de pe Valea Prahovei, oprindu- 
se la Ploeşti, Câmpina, Breaza, Sinaia. 

Grupul italienilor va fi condus în Transilvania, pentru a vi- 
zita oraşele Bran, Braşov, Făgăraș, Sibiu, Timişoara, etc. 


nesfârşită bucurie vizita fraţilor 


In numărul de mâine vom publica programul detailat al vizi- 
tei fraților noștri italieni pe cari poporul nostru îi aşteaptă cu 


Uitimele măsuri 


„luate în Austria 


p "ol îti 

VIENA, 18 (Rador). — 
Corespondentul: Agenţiei 
«Reuter» transmite: 

Toate granițele austria- 
ce sunt închise de eri de 
ia amiază, Nu se permite 
trecerea evreilor. 

Şetul sindicatului pluga- 
rilor  austriaci, asociaţie 


ce numără peste 30 mii: 


de membri, a fost aresta, 

Maiorul Selinuqer, care a 
condus atacul asupra gu- 
vernului federal în 1234, 
când a fost asasinat an» 
celarui Dolf. ss, a fost re- 
integraţ în armată cu ura» 
dul de colonel. 


CINE ESTE CONSIDE.- 
RAT EVREU 


VIENA 18. — Astăzi a apărut 


lrodiada 

Trăim o nouă lrodiadă. 

Copili sunt ucişi în pântec, sunt 
ucişi în faşă, sun! abandonaţi la răs- 
cruci de drumuri şi aruncaţi în prat 
de maidane. 


Ce Irod porunceşie oare această 


mouă exterminare de prunci? 


Şi pentru ce? 
In fiecare copil părăsit sau ucis, 


Amintire 


(Co -tinuare din pag. II-2) 

'Trebue că prin văile Oraviţei — cum îmi spunea un prieten ieri — 
Făt-Frumos îşi mai aruncă buzduganul în vânătările Cerului iar Sâm- 
băta, la târg, vreo Cosinzeană dintr'un sat fură inimile feciorilor. 

Şi, desigur, elevii aceştia leagă rănile stejarilor noştri de vis, frânţi 
de vreun Strâmbă-Lemne ădus în cale de blesteme. 

Intr'o zi de Iunie, într'un an, am lăsat, la geamul unei clase de liceu, 
o râmură de castan înflorit care se sbătea, aşa cum se sbat gândurile la 


despărțire, 


Impletisem un vis. Si-am plecat în vâltoarea vieţii. 

S'au scurs ani de-atunci. Profesorul lăcrima. A dat să ne spună un 
cuvânt. A sunat clopoţelul, — o cât de strident mi se părea ţipătul me- 
talie! — profesorul şi-a strâns catalogul şi a plecat. Ne-a privit miraţi 


în ochi — simţiam că se petrece ceva mare şi dramatic — apoi 


ne-am 


pierdut, ca nişte fantome, pe ulițele oraşului de munte, 
Anii cari s'âu dus nu sunt mulţi. Şi anii aceștia ne spun că suntem 


tineri. Dar ne sunt atât de brumate privirile şi atât de cărunte drumu- 
rile... Ne este sete de pace, de odihnă sfântă într'o poiană verde de ti- 
pereţe. 

Ne apropiem sfioşi de zidurile liceului. Sună elopoţelul, şi intrăm în 
clasă, odată cu redactorii «Generației de mâine». 

Dar nu mai avem loc în bănci. Au trecut anii. 

Nu putem dormi peste neguri. Şi ne-am întors în noi odată cu stri- 
gătul visului, 

Visaţi voi, prieteni de departe... Pentru voi sună elopoțelul, frumos, 


ca superba iluzie a adolescenţei... 
VALERIU CARDU 


ucidem un pelec de cer.. 
Şi în fiecare pelec de cer e o îă. 
râmă din Iisus. 


Păcate care nu se 
iartă 

La Cluj, un cetăţean cu perspi- 
cacitatea rămasă puţintel în urmă, 
a descoperit abia după 22 ani... in- 
fidelitatea soţiei sale, comisă în 
timp ce dânsul îşi sfărâma oasele 
pe îront. 

„Păcatul” sa prezentat în per- 
soană la locul unde a fost comis. 
E un flăcău de 22 primăveri — cân- 
tate prin şatre şi localuri perife- 
pice pe scripca nostalgiilor de no- 
mad 

Isprava ar fi rămas acoperită sub 
sedimentul a două decenii de ui- 
tare, dacă „ghicitoarea” care l-a 
crescut pe loan Muncaci-fiul, nu l-ar 
fi îndrumat spre satul de: unde-l 
luase altă dată în scutece — să-şi 
completeze actele pentru militărie. 

Bătrânul Muncaci afectat de in- 
fidelitatea antebelică a soţiei sale 
— care între timp i-a mai dăruit 
peste zece copii — cere vehement 
desfacerea căsniciei. 

Nu se poate spune câ justiţia va 
avea o sarcină foarte uşoară în a- 
ceeastă chestiune. 

Dimpotrivă ne aşteptăm să se 
creeze o senzaţională jurisprudenţă. 


Tragedia haluţilor 


Asociaţiile ovreieşti „„Hehaluta” 
au fost desființate. 

In afara ioviturit de knock-out a- 
plicată celei mal fecunde pepiniere 
de agenți at ratulul roşu, hotărtrea 
organelor ide resort mai are o la. 


tură pur... estetică, deoarece pe vii- 
tor vom fi scutiţi de penibilul »pec. 
tacol al defilării degeneraților cu 
raniță şi pistrui cari inundau dru- 
murile şi trenurile şase luni pe an. 

Decepţia domnişoarelor şi dom- 
nilor „haluți” trebue să jie foarte 
profundă, mai cu seamă că prin a- 
ceastă dispoziție inoportună se Îm- 
piedică implicit, experimentarea În 
piină natură a principiilor amorului 
liber și colectiv, promovat de doc- 
(frina jericărei forțate. 

Sărmanii eroi degeneraţi, cât de 
puțin înțeleşi sunt, de contempo- 
raneitate,.. 

iftim 


ordonanța cu privire "+ depune- 
rea jurământului funcţionarilor 
publici. 

Cu acest prilej, se specifică în 
ordonanță, eă funcționarii evrei 
nu vor depune jurământul. 

Sunt consideraţi evre:: aceia 
cari se trag din cel puțin trei 
bunici, după rasă, evrei verita- 
bili. Sunt consideraţi evrei ve- 
ritabili, fără altă formă: buni- 
cul care a aparținut comunită! * 
reigioase evreeşti; corcitura de 
evreu ce se trage din doi bunici 
evrei veritabili; acela ce a apar- 
ițnut înainte de 16 Septembrie 
1935 comunităţii religioase e- 
vreești, sau va fi primit în sânul 
ei după această dată; acela care 
la 16 Septembrie 1935 a fost că- 
sătorit cu o evreică, sau s'a că- 
sătorit după această dată cu o e- 
vreică. 


D. MUSSOLINI A CAŞTI- 

GAT RECUNOŞTINŢA IN- 

E eciaoarta FL an GER- 
AN 


BERLIN, 18 (Rador). — Comen- 
tâna discursul d-lui Mussolini, 
«Deutsche  Diplomatisch-Politische 
Korrespondez» scrie între altele: 

Declaraţiile d-lui Mussolini au 4- 
rătat din nou pe Duce într'o clipă 
hotărîtoare ca un om de stat pre- 
văzător şi realist, care examinează 
fondul problemelor şi mu fo*mele 
lor exterioare. 

El a câştigat recunoştinţa şi înal- 
ia stimă a întregului popor ger- 
man, Germania wa uitat niciodată 
că d. Mussolini a recunoscut de 
mult şi cel dintâi dintre toți oame- 
nii de stat ai fostelor ţări inamice 
caracerul fără sens al acestui «or- 
din» legat de numele Versailles. El 
a înțeles să tragă concluziile logice 
pentru politica sa, 


Arestarea unui Rotschiid 


(Continuare din pag. 1-a) 


Dar iată că alaltăeri un Rotschild a fost arestat. O cracă dintr'un pom 
cu rădăcinile înfundate în tezaurele tuturor ţărilor din lume, a fost tăiată 


scurt, de o vijelie nouă. 


Cum trebue să fi trosnit toate crăcile celelalte, care încă mai primesc 
sevă din rădăcini! Cum se vor fi cutremurat toţi Rotschildzii din lume 


de acest sacrilegiu! 
Un Rotscehild a fost arestat! 
O sută de ani de lovituri banca 


re anulate cu o singură lovitură de 


pumn. Numele baronilor de Rotschild, cari visau să şi-l vadă înscris în 
paginile Almaânachului de Gotha, aşternut pe un mandat de arestare. 
O hârtie atât de vulgară pe lângă hârtia atât de rafinată a cercurilor şia 
bilanţurilor de bancă!,,. 

Arestarea Rotsehild-uluij vienez şi vâetul zadarnie al baronilor de 
acelaş nume are pentru noi sunetul WWagnerian al unui motiv simbolic. 

Pentru valoarea lui documentară, domnii Samuel Goldwyn şi Marcus 
Loewe, dela Holywood ar trebui să adauge acest epizod inedit într'o ediţie 
viitoare a filmului lor. Căci «cei şase domni dela Frankfurt», au dispărut 


ION 1. CANTACUZINO. 


şi dela Frankfuri şi dela Viena. 


D. LITVINOY 


aservire va sluji totuş ca bază pen- 
tru a se exercita o presiune şi a se 
ataca marile puteri. In primul rând 
este ameninţată Cehoslovacia. Apoi, 
dată fiind forţa contagioasă a agre- 
siunii, primejdia amenință să dea 
nâştere la noui conflicte internaţio- 
nale, ceeace se manifestă prin situa- 
ţia alarmantă dela frontiera polo- 
no-lituaniană, 


Germania, Italia şi 


Situaţia internaţională actuală 
pune tuturor statelor pacitice şi mai 
ales marilor puteri chestiunea răs- 
punderii lor pentru soarta ulteri- 
oară a popoarelor europene şi nu 
numai europene, 

Având în vedere faptul că guver- 
nul sovietie are conştiinţa părții 
sale din această răspundere, precum 
şi obligațiunile sale decurgând din 
pactul Societăţii Naţiunilor, din 
pactul Briand-Kelogg şi din pactele 
de asistenţă mutuală încheiate cu 
Franţa şi Cehoslovacia, pot să de- 
clar în numele său că în ce-l prive- 
ste el este gata ca şi până acum să 
participe la acţiunile colective, care 
ar fi hotărîte cu participarea sa şi 
care ar avea ca scop să oprească 
desvoltarea ulterioară a agresiunii 
și să elimine primejdia sporită a U- 
nui nou măcel mondial 


Guvernul sovietic este 
dispus să procedeze ime»- 
diat cu celelalte puteri în 
cadrul Societăţii Naţiuni- 
lor sau chiar în afara ace- 
stei Societăţi la examina» 
rea măsurilor practice dic- 
tate de împrejurări, Va 
fi poate prea târziu mâi- 
me, dar astăzi este încă 
timp, dacă toate statele; 
în deosebi marile puteri, 
ocupă o poziţie fermă şi 
meechivocă în problema 
salvării colective a păcii». 
Japonia nu vor fi 


invitate la această conierință 


MOSCOVA 18 (Rador). — 0o- 
respondentul agenţiei  <Reuter» 
precizează că propunerea Uniunii 
Sovietelor de a se convoca o confe- 
vinţă internaţională destinată să 
pună capăt actelor de agresiune 
va fi comunicată mai întâi marilor 
puteri, inclusiv Statele Unite. 
Japonia, Germania şi Italia nu 
vor fi înştiințate oficial despre a- 
ceastă propunere. 


WASHINGTON 18 (Rador). 
Agenţia Havas transmite: 

In legătură cu invitaţia făcută 
de d. Litvinov, de a se convoca o 
conferință a puterilor, invitaţie 
trimisă guvernului din  Washing- 
ton, în cercurile autorizate se de- 
clară că propunerea sovietică ar 
trebui să se adreseze puterilor eu- 
ropene, căci guvernul american 
nu poate participa la discuţii - de 
acest fel. 


Propunerea poat: îi provocare 


LONDRA, 18 (Rador). — 
Agenţia Havas transmite: 
In cercurile diplomatie 


tea fi ținută în seamă la 


Londra, ij 
In adevăr, o conferinţă 


se crede că propunerea! de acest fel ar putea da 


d-lui Litvinov, de a convo- 
ca o conferinţă, idee trans 
misă la Paris, Londra, Wa- 
shington şi Praga, cu ex-= 
cluderea Germaniei, ita- 
liei şi Japoniei, nu va pu- 


impresia de «grupare a 
puterilor» şi de provozire» 

Totuşi documentul va fi 
examinat cu atenția cuve» 
nită de serviciile Foreiyn 
Officeului. 


Arme şi maniieste 


impotriva hitleri- 


stilor descoperiți în bisericile 


catolice 


VIENA 18 (Rador). —  Corespon- 
dentul agenţiei Reuter anunţă: 

Cercurile oficiale afirmă că im- 
portante stocuri de arme şi mani- 
feste antihitleriste au fost desco- 
perite în mai multe biserici  cato- 
lice din regiunea Linz. Se susţine 
că arme şi manifeste sar fi zăsit 
chiar în subteranele catedralei din 
Linz. 

Se pare că numeroşi preoţi ar fi 
arestaţi. Printre persoanele ares- 


Ordonanța No. 2? 
a Corpului îl Armată 


Eri seară a fost afişată ordonanța 
nr. 2 a Corpului 2 armată, prin care 
se dizolvă asociaţia <Holalutz» zisă 
«Hehalutzy sau «Xalutzimi» deoare- 
ce actvitatea Sa este de natură a sub- 
mina interesele Statului. 

Ordonanţa este semnată de d. ge- 
meral de divizie, Gh. Argeşeanu, co- 
mandantul rorpului 2 armată. 


e î 
din Liuz 
tate s'ar găsi şi preşedintele parti. 
tidului catolie, 8 


Cetăţenii austriaci din 


străinătate vor lua 


parte la plebiscit 

BERLIN, 18 (Rador). — 
Fuehrerul cancelar a dat 
ortlin ca cetăţenii austriaci 
cari domiciliază în străi- 
nătate să poată lua parte 
la plebiscittul dela 10 A- 
prilie, 


XR 

VIENA, 18. (Rador). — Generalul 
de artilerie Beck, şeful Statului Ma- 
jor al armatei germane, cu sediul la 
Berlin, a comunicat oficial Stat Ma. 
jorului armatei federale austriace că 
începând de eri d-sa ia comanda 
Stat Majorului general al fostei ar- 
mate federale austriace, salutând cu 
această ocazie sosirea ofieţrilor aus- 
triaci de stat major în rândurile 
Stat Majorului general german 


Două discursuri 


(Continuare din pag. L-a) 


vadă sigură, oricare ar fi urma- 
rea recentei înaintări a generalu- 
lui Franco, că el nu ar fi fost în 
stare să o efectueze cu forţele de 
care dispunea de mai mult timp. 

Primul ministru a repetal a- 
poi încrederea sa în polilica sa 
de meintervenție care a reușit cel 
puțin să restrângă intervenția, şi 
a evitat un răsboi internațional 
mai întâi pe pământul spaniol şi 
în urmă probabil dincolo de 
frontierele sale. 

Importanţa capitală a acestui 
răspuns nu poate scăpa nimănui. 
Intr'adevăr primul ministru al 
Marei Britanii, în măsură să fie 
mai bine informat ca oricine în 
lume declară: 1) că generalul 
Franco se află în ajunul unei 
victorii depline; 

2) că Italia şi Germania n'au 
trimes noui forțe în Spania cum 
pretinde presa franceză; 


3) că Anglia rămâne partizană 
a neintervenţiei. i 

Deci teza presei de stânga 
franceză pe care guvernul fron- 
tului popular părea dispus să 
şi-o îsuşească, e definitiv înlătu- 
rată. | 
Franco birue cu propriile lui 
forţe. Germania şi Italia n'au 
trimis noui întâriri în Spania. 
Aşadar nici Franţa nu se poate 
sezisa de acest pretext spre a in 
terveni în favoarea Barcelonei. 

Reinoita declarație de nei: - 
tervenţie tae orice avânt în a- 
ceastă materie Parisului, care 
se va vedea singur în cazul unei 
procedări extreme, 

Această atitudine a Angliei 
grăbeşte victoria lui Franco. 

Căci re dia: a totală, ab- 
solută, sinjeşte azi exclusiv: Ini 
Franco. 


Mihail Polihroniade 


P Aa 


Ultima 


noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-54-57 


Căutăm 20prezontanţi în toată fara 


Încălţăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarie reduse 


TECHNICA 


ŞI 


Gia ALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 

MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 
OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşaoil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREȘŞT 


TELEFON: 5.08124 


Anunţă Onor. clientelă, 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.1011 


că pentru sezonul de 


Atenţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 


Gata şi de Comandă găsi 


eîtin la Magazinele 


1. TANASESCuU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 
FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Profesori 


suspendaţi 


din învățământul secundar 


D-nii 1. Bodogaia, ]. Ionică şi V. 
Andricioia profesori suplinitori la li- 
ceul Şaguna din Braşov, precum şi 
d. 1. Bordeianu, secretar la același 
liceu au fost suspendați din învăţă. 
mânt pentrucă au contravenil dispo- 
zițiunilor decretului-leve din He - 
bruarie, a, c, continuând să ia parte 
la manifestațiuni politice interzise. 


__ Pr. Lazăr Traian, profesor la şcoa- 
la normulă de fete din Lugoj, a fost 
suspendat din învățământ pentru că 
a luat parte la manifestațiuni cu 
caracter politic. 


NUMEROȘI ELEVI ELI- 
MINAŢI PENTRU INDIS- 
CIPLINA SCOLARA 


Ministerul educaţiei naţionla a a- 
probat eliminarea următorilor elevi 
dela şcoala normală de băeţi din Ca- 
rânsebeş,, pentru grave abateri dela 
disciplina şcolară şi fiindcă au luat 
parte la manitestaţiuni cu caracter 
politic. 

„Astiel au fost eliminaţi definitiv 
din toate şcoalele din ţară: Bucur 
Simion, Cunescu lon, Naia Filip, şi 
Cuicler Pavel toţi din clasa VIII-a; 
Brânzei Simion şi Omoci  Patriahie 
din clasa IV. 

Au fost eliminaţi pe timp de un 
an cu dreptul de a se putea înscrie 
la altă şcoală normală: Topleanu Ion 
şi Muroni lova din clasa V-a; Ni- 
colici Duşan, Petrescu Valer, Jula Va 
sile, Birăescu Liviu, Stănculescu C., 
Stoin AI., Berlescu Atanase, Marinca 
ță Atanase, şi Tudorescu Gheorghe 
tin clasa IV-a. 

Hu fost eliminaţi pe două luni Bu- 
lan Petru, Suta Ion şi Târţă toţi 

clasa Il-al 


De asemeni au fost eliminaţi pe 
câte o lună Țucur N., din clasa 
II-a şi Boaris Simon, Simiceanu E 
mil, şi Beca Gheorghe din clasa II-a. 

* 


Elevul Ştefan Versescu din cl. 
VIil-a a liceului din Tighina a fost 
eliminat din toate şooalele statului, 
cu dreptul de a da examen particular 
incepând cu sesiunea de toamnă, pen 
îrucă s'a făcut vinovat de propagan- 
dă politică. 

Elevul Anatolie Coşrug din clasa 
Vil-a a aceluiași liceu a fost eliminat 
din aceiaşi cauză cu dreptul de a ta 
examen particular la altă şcoală în 
sesiunile Septembrie 1938 Iunie 1939. 


A apărut 


«BUNA VESTIRE» 


No. 1 şi 2 pe 1938 


dinți 
„LumeaNouaă 


Şedinţa Academiei Naţionale 
de educaţie Fizică 


Vineri 11 Martie a. c. a avut loc la 
A, N. E. F. o şedinţă deosebit de im- 
portantă a Societăţii medicale de edu- 
caţie fizică, rezervată siudiilor medi- 
co-sporiive făcute cu ocazia balcania- 
dei de atletism. 

Şedinţa s'a deschis sub președinția 
d-lui profesor dr. I. Niţescu, preşedin- 
tele Societăţii, în prezența d-lor : |. Că- 
mărăşescu, fost ministru, preşedintele 
F, R. A., prof. dr. Michăilescu şi prof. 
dr. R. Ohnescu, dela Academia Naţio- 
nală de educaţie fizică, Leoveanu vice- 
preşedinte F. R. A., dr, FI. Ulmeanu 
preşedintele comisiei medicale a F. R. 


A, şi numeroşi medici sportivi şi repre- 


zentanţi ai vieţii sportive. 

D- dr. FI. C. Ulmeanu, preşedintele 
comisiei medicale F. R. A. după o 
scurtă introducere asupra importanței 
cercetărilor medicale şi fiziologice pcen- 
tru sănătatea sportivilor, expune  ulti- 
mile progrese realizate în acest dome- 
niu în ţările apusene. Trece apoi la 
prezentarea unui studiu asupra stării 
sociale din care provin şi a condiţiilor 
higienice în care trăese atleţii balca- 
nici; dă apoi datele lor somatice com- 


Orsanizarea poştei 
şi telesraiului 


La ministerui lucrărilor publice și 
al comunicaţiilor sa întrunil aseară 
o comisie desemnală de d. C. Ange- 
lescu, şelul acestui departament, sub 
prezidenţia sa, pentru a examina orga- 
nizarea poștei şi telegrafului. La aceas- 
tă conferință a luat parte și d. 6, 
Pretorian, secretar general al minis- 
terului, 


parativ pe echipe și pe specialităţi 
sportive, însoţite de indicii -de robusti- 
citate şi de antrenament, 

Din discuţiile ce au urmat, sa pus 
în evidenţă în mod neîndoelnie, utili- 
tatea acestor fel de studii inaugurate 
la noj de Comisia Medicală a F. R. A. 
cu concursul Societăţii medicale de 
educaţie fizică, constatându-se că sa 
făcut un pas hotărîtor pentru intro- 
ducerea controlului medical al sportu- 
rilor spre binele şi progresul concu- 
renților noştri, 


Ii IPETOE PIE PARA BEA EBIRE REPERE 
Hotărîrile Comisiei 
peniru întocmirea 

noului abecedar 


Comisia pentru întocmirea noului 
abecedar q hotărît următoarele: 

Să se institue concurs, fixându se 
termen de prezentare la 20 Mai 1938 
la care să ia parte toți autorii de a- 
becedare, atât cei cari le au tipărite, 
cât şi cei cari le au în curs de alcă- 
tuire, 

Din comisiunea care va cercela a- 
becedarele prezenicte nu poa face 
parte nici un aulot. A 

Din numărul abecedarelor prezen- 
tate la concurs comisiunca va alege 
un număr de patru până la cinci, 
din care se va lua materialul nece- 
sar pentru noul abecedar oficial. 

Comisiunea a oginat să se acorde 
premii pentru abecedarele seleețio- 
nate. ă 

Propunerile comisiunii au fost a- 
probate de d. ministru Iamandi. 


Răspânditi 


“Cazul muntelui „Bene 


Dacă evreii în ziaristică sau erijat în 


mentori şi conducători ai poporului ro- 
mânesc, în domeniul forestier au “de- 
venit alotstăpânitori, Așa se explică 
faptul cum, un samsar evreu, fără do- 
miciliu stabil în această țară, a reușit 
să treacă prin parlamentul românesc o 
lege (faimoasa «lege Rosenfeld>) din 
Monit, Oficial nr. 101 din 1932. In cele 
ce urmează, vom reda toate falsurile și 
raudele cunoscutului samsar de păduri, 
Herman Rosenfeld, prin care a ajuns 
să jefuiască un întreg munte din hota- 
rul com. Tulgheș, jud. Ciuc, sărăcind o 
comună românească şi frustând statul 
cu peste 30 mil. lei. 


Un scurt istoric al afacerii 

Prin faimoasa hotărire a Comit. A- 
grar S. Tr, nr. 781/927, samsarul Her- 
man Rosenfeld a obținut scutirea de 
sub exprvpriere a 517 jugăre de pădure 
de pe* muntele Beneş, pentru complec- 
tarea păduri composesorat  Chileni- 
Ciuc, pe motiv că a avut prea puțin. 
Apoi prin cer. înreg. la nr. 109 din 
24 Aprilie 1928, acelaş samsar, care, în 
numele compos,  Chileni, judecătoriei 
mixte Tulgheș, să dispună rectificarea 


NIN PA CRC NENE SE E AL ROEA RR e A EEE FA, E LE ZID REC ACTII PETE ET FISESIEE 


Sintec Societatea inginerilor 
technicieni cadastrali 


Buc. — Palatul Soc. Politechnice — Calea 
Victoriei 118, etaj. |. 

Consiliul societăţii inginerilor 

technicieni cadastrali „Sintec”, a 

ţinut la sediul său din palatul socie- 


părilor şi principiilor ştiinţifice ca- 
dastrale. Iau parte la discuţiuni d-nii 
inginer Alexiu Munteanu, vice pre- 
şedinte al societăţii şi Otto L'Aunne. 


tăţii politechnice, obişnuita şedin- 
ță săptămânală, 

D. inginer Cezar Orăşeanu prote- 
sor la şcoala politechnică şi preşe- 
dinte al societăţii a făcut o dare de 
seamă asupra lucrărilor şi publica- 


D. inginer lon C. Bondescu a fă- 
cut o expunere asupra prezenţii mem 
brilor la lucrări precum şi asupra 
situaţiunii financiare, consiliul ho» 
tărînd aplicarea dispoziţiunilor sta- 
intare şi intensificarea încasării res- 


țiunilor realizate de societate. D-sa 


a cerut şi consiliul a aprobat ca şi |tiuni d. inginer PWbsalon Pop face 
pe viitor activitatea societăţii să se | câteva propuneri pe cari consiliul le 
desfăşoare numai în cadrul preocu- | aprobă, [53| i 


tanţelor. In legătură cu aceste ches- 


QCADP'TA A 


DUIIFIIC 3 
B-dul ELISABETA 15 


Buna Vestire“ 
Cum se jeiuesc pădurile Ciucului 


Cum se frustează statul şi sesărăceste o comună românească" 
“: din com. Sulgheş-Ciuc 


cărţii  fonduure pentru cele 517 iugăre 
pădure, în sensul.să aibă destinația de 
păşune. Deşi la judecătoria Tulgheş, nu 
se găsea nici un act în acest senz, ji- 
danului Herman Rosenfeld i se elibe- 
rează de îndată certificatul solicitat; 
Cu ajutorul acestuia, Herman Hoseu- 
feld se serveşte pentru obţinerea aprob. 
Minist. de Agricultură şi Domenii, de 
transformare a acestei suprafeţe de 
pădure, în pășune. 

Pe baza acestui fals, Herman Roscn- 
feld obţine defrișarea celor 517 iugăre 
pădure, inducând în eroare Ministerul 
de Agricultură şi Domeniu, 

Samsarul Herman  Rosenfeld, care a 
reprezentat comipos. Chileni în obţine- 
rea certif. fals, conf. proces verbal al 
d-lui Inspector General silvic, |. S$. lo- 
nescu, este pasibil, pe lângă răspunde- 
rea prev. de Codul penal, şi de urmări- 
xe conf. art. 14 Cod Silvic, pentru suma 
de 10.000 tei de fiecare ha., adică în tu 
tal 2.974.500 lei, întrucât aprob. de de- 
trişare, obținută prin fraudă, este nulă 
de drept 

Pentru toate aceste Îraude, samsarul 
Herman Rosenfeld, pe lângă celelalte 
heneficii, a primit de la compos, Chi- 
leni 50 la sută din întreaga pădure a 
composesoratului, conf. convenției 
cheiate între Compos. Chileni şi Her- 
man Rosenfeld de către jurisconsultul 
Dr. Laslo Desideriu din Gheorgheni. 

La data începeri exprop. pădurea Be- 
neş, datorită situaţiei sale, fiind departe 
de căile ferate şi centrele mari forestie 
re, era în întregime ncexploatată 

Consilierul silvic 1. Trmos, expert ne 
discutat în materia aceasta, făcând eva- 
luarea acestui material lemnos, a con- 
statat că valoarea lui se ridica în 1950 
la suma de 1160.000.000 lei. 

Samsarul Herman Rosenfeld a obţ- 
nut, întreaga pădure exploatabilă, pen. 
tru suma derizorie de 4.250.000 lei, din 
care conf. convenției menţionate, i. s'a 
scăzut 50 la sută, onorarul cuvenit pen- 
tru executarea oficiului de intermediar 
pe lângă instanţele juridice şi admini- 
strative, cu ajutorul cărora a reușit ? 
viola legea de Ref. Agrară. lată cum 
se caracterizează în procesul verbal 
dresat de dd. inspect. generali delegaji 
eu anchetarea acestui caz, rolul evreu- 
lui Herman Rosenfeld: «Cum numitul 
Herman Rosenfeld nu se arată, că ar 
poseda titlu universitar, care să-l in- 
dreptăţească a reprezenta jurevalidum 
composesoratul Chileni, nu este mem: 
brw al Compos, Chileni şi nici nu lo- 
cueşte în com. Chileni, rezultă de la 
sine, că rolul ce i se încredințează nu 
poate fi decât de ordinar samsar coru- 
pător de conştiinţă. Prin această consta- 
tare se explică toate fraudele produse 
în chestiunea  exproprierii muntelui 
«Beneş». 


in- 


“UNIVERSUL SPORT 


Coloanele noastre nu sunt obişnuite cu laudele ditirambice. 

Ne vom sili şi de data aceasta să ne comprimăm entuziasmul, de tea- 
mă ca accentele noastre de adâncă şi firească bucurie să nu pară false. 

UNIVERSUL a înseris o nouă dată în istoria atât de sbuciumată a 
evoluţiei românilor spre românism. Universul a intrat în arena atât de 
sbuciumată a sportului românesc, pornind svon de bucurie şi chiot de bi- 
ruinţă prin fratele său mai mic UNIVERSUL SPORT. 4 

"Ca unul din vechea gardă a gazetăriei sportive, îmi mănturisese emo- 
ţia puternică pe care am simţit-o când am aflat că Universul, însfârşit, 
Sa hotărît să ia de coarne plugul zăbavnie şi greoiu care desțeleneşte 
ogorul părăginit al sportului român esc. Era o veche dorinţă a noastră, 
a celor eari ne străduim de-atâra vreme să culeăm la pământ hidra duș- 
mană şi să ridicăm la locul de cins te — ah, atât de meritat — elemen- 
tul românese. Era o speranţă însfârşit înfăptuită ! 

Din primul său număr, UNIVERSUL SPORT îşi fixează drum de 
lumină, cuget cinstit, faptă românească şi tăgădueşte să limpezească 
toate nelămuririle pe care străinii insinuaţi în presă le-au lăsat să se 
nască : 

«Sportul îndeplineşte o funcţiune socială şi naţională. El selecţioneazii 
şi cultivă elitele, înfrumuseţează caracterele şi alimentează izvoarele de 
putere ale naţiei, diseiplinează voinţele şi toarnă elan generos în spiritul 
tineretului. Sportul trebue să fie, prin urmare, la înălţimea misiunii lui 
Să cuprindă cât mai larg şi armonie tinereţea acestei ţări. Să fie moral. 
Să fie al nostru. De aceea, vom căuta să susţinem de aici toate iniţiativele 
lăudabile, toată strădania de educaţie şi fortificare a tineretului», 

Urăm UNIVERSULUI SPORT să-şi îndeplinească toate dorinţele, 
toate planurile, care sunt dorinţele şi planurile sportului românese şi ale 
noastre. 

Dorind biruinţă desăvârşită tânărului confrate, dorim biruinţă marei! 
opere româneşti, pentru îndeplinirea căreia «Universul Sport» a pus un 
„umăr robust şi hotărît. 


Echipa naţională 
a boxeuriloi amatori a plecat 


Aseară a plecat spre Franţa ini- Reprezentativa Beziers 24 Mariie. 


moasa echipă a boxeurilor amatori com- |  Reprezentativa Toulouse 26 Martie. 
pusă din următorii: Reprezentativa Pau 28 Martie. 
Cat. muscă: Romulus Indru, Reprezentativa Angulâme 30-31 Mar- 
Cat. cocoş: N. Rădan şi N. Gaşpar,| ţie. 


Cat. pană: P. Gilieze. Reprezentativa Toutiers 3 Aprilie. 
Cat. uşoară: Stoianovici şi C. David.|  Reprezentativa Clermond Ferand 9 
Cat. semi-mijlocie: FI. Mănescu. Aprilie. 

Cat. mijlocie: G. Georgescu. Reprezentativa Orleans. 

Cat. semi-grea: P. Pop. Reprezentativa Sens 12 Aprilie. 
Boxeurii noştri au angajate mume- |  Reprezentativa Betford 20 Aprilie. 


roase şi interesante reuniuni în urmă= 
toarele orase din Franţa şi Elveţia: 
Reprezentativa Nissa 20 Martie. 


Reprezentativa Bâle 23 Aprilie. 
— x =>— 
Rugby 
Programul celei de-a 
două etapă a returului 
Duminică programul zilei a 2-a le 
rugby are următorul aspect: 
ONOARE 
Tennis Club Român — Stadiul Ro- 
mân, teren 1, ora 15.45, arb. d. Al. 
Ghimpețeanu, 
Viforul Dacia — C, F, R, teren II, 
ora 15.45, arb. dd. lon Anastasiade, 
P, T. T.,— R, C. 12, teren III, ora 
15,45, arb. d. Teo Krantz. 
Sportul Studențesc — R, C. B., te. 


Faţă de estimarea consilierului silvic 
1. Timoş, rezultă că, pe lângă frustarea 
compos, Chileni, respectiv a com. Tul- 
gheş cu cel puţin 110.000.000 lei, sam- 


sarul Herman Rosenfeld, a frustat şi | 707 IP, ora 15.45, arbitru d. hadu 
statul cu impozitele aderente părţii a- Vranialici, 

cestuia, adică aproximativ cu suma de PROMOȚIE 

26.875.000 lei, după cum rezultă din“ P. 7. 1. — Victoria, teren I, ora 10, 


[,f arbitru d. Tita Rădulescu, 
T. C, R. — Avânâtul Sportiv, cat, |, 
| teren II, ora 10, arb, d. R. Vizanti, 
Sportul Studențesc — Viforul Dacia, 
teren Il, ora 14.30, arb. d, FI, Brăniş- 
teanu. , 
T. C, R. — Avântul Sportiv, cat. II, 
arbitru d, Kraici, i 
———X——=—— 


La Venus-Vulturii 


Prețul biletelor 


procesul verbal al d-lor inspectori. 
S$. Ionescu, din Ministerul Agriculturii 
şi Domeniilor; P. D. Goma din Ministe- 
rul de Interne şi Gh. Mandache dela 
Oficiul Cooperaţiei. 

Dar samsarul Herman Rosenfeld, ur- 
mărind exploatarea întregii păduri de 
pe muntele Beneş, după pronunțarea 
hotărirei Comit. Agrar S. T. nr, 731 
din 1937, se văzuse împedecat în execu- 
tarea planului său, deoarece nu mai as 
vea molive de defrișarea restului de 
pădure ce mai rămăsese nejefuit. Și 
atunci, — redăm întocmai după proce- 
sul de anchetă (concluzia XI, p. «e», 
pag, 36) —: <a recurs la mijlocul dia- 
bolic, de a specula situația jalnică cre- 


Tribuna 45 + 8. 
Peluză laterală 30 + 8. 


Peluză populară 20 -/- 8, 


în profitul exclusiv şi personal a aces- 
tui profitor. A oferit solul de pe 10V9 
iugăre pădure și pășune  impădurită 


VIFORUL DACIA convoacă pe toţi 
jucătorii săi de football peniru astă- 
seară la sediu la ora 8,30, când se 


pentru complectarea păşunei com. Tul- 
gheş, rezervându-și dreptul de exploa- 
tare a pădurii de pe acea suprafață şi 
de a mai transforma încă 1000 iugăre 
în păşune, Acestea fiind ultimile rămă- 
şițe de pădure de pe muntele  Beneș, 
iar conform contractului amintit, fiind 
vândută anticipat lui  Rosenfeld, se 
înțelege uşor că prin această ofertă se 
serveau numâi interesele exclusive ale 
samsarului Rosenfeld>. 

Vom arăta întrun articol viitor cele 
ce au urmat după această lege, 


Costache Pintilie 


i Tulgheș, d h | Spete 
iată comunei lulgheş, de pe urma ho- ie 
tărirei nr. 2781 din 1927 a Comit, Convocare 


vor alcătui cele două echipe care vor 
juca Duminică dimineaţă la Velodrom 
cu echipele Avântului Sportiv, 


i 
MILICĂ TEODORESCU 


un alt ambasador de elită al vân- 
joşiei româneşti face prăpăd printre 
boxeurii din Sudul Franţei şi Nor- 
dul Italiei. 

Ultimele victorii ale lui Milică îi 
deschid drum uşor spre titlul Con- 
tinental. 


Dc 


Chemarea meseriasilor unioniști 


Duminică de dimineaţă la orele 9 jum. [te breslele care se va ţine în Capitală 


fiind a doua convocare a adunării ge- 
nerale extraordinare a membrilot din 
Capitală şi a exponenjilor diu ţară a 
„Uniunii generale a meseriaşilor din 
România” de sub preşedinţia d-lui 7eoa 
dor lonescu, se va ţine adunarea ge- 
nerală cu orice număr de membri vor 
fi prezenţi la sediul central al organi- 
zaţiei din Capitală 'str. Dionisie Lupu 
Nr. 5, colţ cu Batiştei, unde pe lângă 
descărcarea consiliului de administra- 
ție de gestiunea anului trecut, aproba» 
rea bilanţului, raportul cenzorilor, ax 
probarea bugetului pe anul îu curs, 
alegerea censorilor, arbitri etc., se va 
stabili ordinea de zi a desbaterilor con- 
gresului general al meseriaşilor de toa- 


FAINA BE LUX 
NovA fhoana | 


BAGE îti 38 în 


în zilele de 8,9 şi 10 a.c. 
EDIT Si PERETI 0637” [INI EGEE A 
Nu se mai permite 


arendarea tarmaciilor 

D. dr. Costinescu, ministrul sănă- 
tăţii, a dat eri următoarea decizie: 

ART, 1. — Dela data prezentei 
deciziuni nu se va mai permite 0- 
rendarea nici unei farmacii. 

ART. 1]. — Farmaciile arendate 
cu aprobarea ministerului şi pre. 
văzute în referatul serviciului, își 
mențin termenul de arendare apro- 
bat, iar la expirarea contractelor a- 
probarea cade fără altă prelungire. 

ART. 11]. D. director al Institu- 
tului chimico-farmaceutie şi condu- 
cător al serviciilor farmaceulice 
este însărcinat cu aducerea la înde- 
plimire a prezentei deciziuni. 

Dată la 12 Martie 19%. 


Carnet 


TOMA AUREL 


și-a mai culcat la pământ un ad- 
versar, pe Huguenin, francezul vioiu 
şi boxeurul de bună calitate care, 
anul trecut, câștigase prin fraudă — 
fa puncte — un match asupra cam- 
pionului nostru. 

Câţi boxeuri au mai rămas prin 
Europa ncbătuți de Toma? Puţini. 
Si anume numai deținătorii titluri- 
lor pe care «pontifii» masoneriei I. 
B. U. nu vor să le treacă în pumnti 
vâuJoși ai lui Toma Aurel din Ba- 
badug. 

Credem însă că până în cele din 
urmă valoarea campionului nostru 
—fost campion european, abdicat de 
bună voe — va sili pe organizatorii 
dela noi sau de aiurea să-l pună pe 
Toma în situație de a-şi trânti la 
pământ adversarul direct. 


JUVENTUS 

va alinia Duminică în matehul de 
la Cernăuţi cu Dragoş Vodă o for- 
maţie nouă. La înaintare Zăineseu 
care e lovit e posibil să nu joace. In 
acest caz atacul roşs-albastru va fi 
constituit astfel: Oană, Korony, Du- 
năreanu, Palmer, Vulcănescu, 

Dacă însă Zăinescu va fi restabi- 
lit complect înaintarea va avea as- 
pectul: Oană, Korony, Dunăreanu, 
Zăinescu, Vulcănescu, 


NUMELE CUNOSCUTEI 
ECHIPE JUGOSLAVE 
Gradjavsky se pronunță corect 

Gradjansky. Dealtfel în alfabetul 

slavon, Jugoslavii  seriu aşa cum 

pronunţă. 


ASOCIAŢIA SPORTIVA 

ROMA 

cunoseula grupare foot-bollistică 
din campionatul italian doreşte să 
vie în România pentru câteva jo- 
curi 

Italienii S'ap adresat cu o ofertă 
în acest sens clubului Venus care 
urmează a decide, 

Cum demonstraţia unei alte echipe 
italiene care ne-a vizitat — F. O, 
Milano— noi n'am uitat-o încă — e 
lesne de înţeles de ce succes în pu- 
plic s'ar bucura matchurile cu A, $. 
Roma. 


SPORTUL STUDENŢESC 
secția de basket-volly.ball în  do- 


rința de-a da mai mare impuls pro- 
gresului acestor sporturi rămase la 
noi a angajat pentru data de 3 A= 
prilie cert, echipa universităţii din 
Lemberg,  «Akademicki  Zwiapek 
Sportowy>. 


GRUPAREA A.M.E.F.A. 


anunţă un mare turneu de propa- 
gană a sportului rmânese în țările 
baltice. 

„. Unde vor saluta publicul cu 
pumnul strâns! 

Merci, 


MATCHURILE DE DU- 
MINICA 


diutre Venus şi Vulturii deoparte 
şi Rapid—Chinezul de alta e foarie 
probabil că se vor cupla. 

E dealtfel singura metodă corectă 
care să atragă spectatorii la două 
întâlniri de imortanţa discutabilă, 


/PEERERIC 8 RI MREDAOC A  TNDPETRAC 1._rurP EBEN TIEECER 


ROMANIA 
JUDECATORIA MIXTA REGHIN 
No. 7399 din 1937, 


INCHEIERE 


In cauză de conversiune a debitoru- 
lui Cengher.loan lui loan, dom, în co: 
muna Luieriu, contra creditorilor Ban- 
ca Românească, suc. Tg. Mureş şi 
Banca Naţională a României, Agenţia 
Th. Mureş, pentru radierea menţiunilor 
făcute în baza art. 26, din legea pen- 
tru lichidarea datoriilor agricole şi 
urbane din 7 Aprilie 1934, din prot. c. 
î. No. 90, 135, 146, 507, 534, 630, 685, 
147, 258, 147, 280, 281, 283, 289, 203, 96, 
865, 867, 885, 897 a comunei Luier şi 
No, 1085, 1235 a comunei Săcalul de 
pădure, precum şi cele făcute în regis- 
trul de menţiuni, — prevăzut de art. 
22, din suscitata lege, poz. No, 515 şi 
572 al Notariatului Cercual Suseni, ju- 
deţul Mureş, 


JUDECATORIA 


dispune ascultarea interesaţilor, în care 
scop. în baza art, 27 dn legea mai sus 
citată, — fixează termen pe ziua de 2 
Maiu 1938, la ora 9 a. m. camera 22,a 
localului acestui judecătorii, la care 
termen citează prin scrisoarea  reco- 
mandată toţi creditori înșiraţi în certi- 
ficatele depuse, mai departe dispune a- 
fişarea cererii la uşa primăriei comu- 
nei Lueriu, — timp de 15 zile, — des- 
pre care ni se va trimite procesul ver- 
bal de afişare, se va afişa cererea şi la 
judecătorie 15 zile şi în sfârşit se or- 
donă publicarea cererei întrun ziar 
cotidian, de mare tiraj, dim capitală, 
(art, 27, al. 14, leg. conv.). 


"Reghin, la 21 Februarie 1938. 

Şef judecător: (ss) Dr, L. Petrass - ; 
Grefier: (es) J. Cselri 

Pentru conformitate: Indescifrabil, 


Braşovul bate recordul s 


cumpetii 


Preţurile sunt net superioare Bucureștiului. — Totuşi 
nici până acum nui sa aprobat sporul de scumpete 


BRAŞOV 18. — In ultimul timp reu, deocamdată duce un traiu de! Castraveţii se aruncau la, 


infern, j 
Dacă a existat sau va exisia vreo- 
: : i ce | dată un lucru d apoi ridicarea 
ze dag pr af - Braşovului la categoria Bucureştiului, 
e Priveşte pe noi braşoveni, 11| 4 fi cu adevărat un LUCRU DREPT, 
special, se auzea că Braşovul va fi| 4 cărui înfăptuire nu mai poate să în- 
ridicat la o categorie se scumpete | sarzie, 
egală cu a Bucureştiului, deci uni Vom arăta în lumina cifrelor că 
spor la leafă în plus peste sporul! piaţa Braşovului, indiferent de a- 
ce eventual l-ar aduce armoni-! notimp, este nu numai egală cu a 
zarea, Bucureştiului, dar este încompara- 
Nu ştim în ce măsură sunt juste bil mai scumpă, sub toate raportu- 
sau exacle aceste svonuri, nu șiim|Tile posibile. 
nici dacă se mai lucrează sau nu la] Ingcepem cu un mic tablou com- 
acesle prvecte. Știm un lucru: func. | parativ de preţuri curente la câte- 


a circulat cu insistenţă svonul că 
se lucrează la armonizarea salarii- 


ționarul braşovean, tot nădătduind me-! va articole de primă necesitate: 


1 kg 


1 kg. | 


tai cara 1 kg. 1 kg.|| 100 o 
LOCALIŢATEA pâine | vițel || porc || peşte ceapă | ouă | găină 
Lei |rali |calI| Lei Lei | Lei | Lei 
Lei | Lei 


| 
PN a a a Ti 


La Bucureşti ., . 


Mai departe: 

Un costum de haine ori cât 
de pretențios, cu un pic de pru- 
dență, îl faci la Bucureşti, fără 
discuţie, cu circa 2000—3000 lei; 
la Braşov sunt zdrenţe nu haine, 
costumul cu 3000. Trebue să plă- 
teşti cel puţin 4500—5000 pentru 
un costum bun. Chiria unei ca- 
mere mobilate la Braşov 900— 
1500, la Bucureşti, în condițiuni 
mai bune şi fără proverbiala 
igrasie dela Braşov, nu dai mai 
mult de 600—1000 lei. 

Exemple din acestea poți gă- 
si nenumărate, dar nu vei găsi, 
ori cât vei căuta, exemple în 
care prețul pieții Bucureştiului 
să întreacă prețul pieţii Braşo- 
vului... 

Ce să mai vorbim de timpul 
verii când la Braşov piața este 
o adevărată jupuială? De tru- 
fandale (80 lei o salată de vinete 
când apar primele vinete) îunc- 
ționarii nici în vis nu se pot a- 
propia. Poate însă verifica ori 
cine că până şi la sfârşitul lui 
August când pe piața Bucurey- 
tiului pepenii erau o adevărată 
bătae de joc, de se dedeau de 
pomană vagabonzilor pe piața 
Brașovului plăteam cu 5 lei kg. 


săi 


| 9,50 | 10-a 


38 | 12-40] s-au] 


140 5-6 


60100121] 170 | 


65—7 


a] 


şi nu au scăzut sub acest preţ 
niciodată. 


Bucureşti pe maidane şi 
la Braşov, în cele mai fe- 
ricite timpuri îi plăteam 
cu i leu bucata. Toamna 
când la Bucureşti strugu- 
rii nui mai mâncau nici 
albinele, la Braşov îi plă 
team cu 10—12 lei kg. | 


|: toată piaţa, 


zarzavaturi, chiar în 
timpuri de maximă scăde. 
re a preţurilor, la Braşov) 
plăteai dublu şi triplu preț 
decât la Bucureşti. | 
Or fi trăind bine la Bra- 
şov vara fericiţii vilegia- 
turişti, cari nu mai ştiu ce 


să facă cu banii, dar func= | | 


ționarii localnici trăiesc | 
greu, infinit de greu. | 

Se mai îndoeşte cineva | 
de dreptatea cauzei? Vor, 
avea oare ecou prana i 
le acestea juste? Se va zi 
ce oare te?.. 

Să nădăjduim! 


Nae leremia 


60 de ani de apariţie 
a revistei „Tinerimea 
Română“ 


Miercuri 16 Martie, d. D. Pompeiu, 
profesor universitar şi membru al A- 
cademiei Române, a vorbit în sala de 
teatru din: B-dul Schitu Măgureanu 4, 
despre Revista Tnerimii Române, Con- 
ferinţa sa ţinut în cadrul sărbătorilor 
jubliare ale societăţii, care împlineşte 
anul acesta 60 ani dela înființare. 

Conferenţiarul îşi începe cuvântarea 
sa cu vorbele lui N. Bălcescu, în pre- 
faţa dela Istoria Românilor: «Deschid 
sfânta carte în care se află scrisă glo- 
ria României», Astfel, în revista Soc, 
Tinerimea Română, cercetătorul gă- 
seşte acte doveditoare unei isubcniri de 
sentimente adânci, de iubire de neam 
şi cultură, 

Citim aci nume care au făcut faimă 
culturii româneşti peste hotare, ca: Gr. 
Tocilescu, Pârvan, Mih. Dragomirescu, 
Ionescu Gion, Gh. Murnu, Rădulescu- 
Niger, A. V. Ureche. 

De menţionat este în această vreme 
articolele semnate da N, Dumitrescu, 
preşedintele actual), care scrie cu pă- 
trundere despre generațiile de azi 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN GHIDUL COMER- 
ŢULUI ROMANESC CARE APARE IN FIECARE VI- 


NERI, VEŢI CAŞTIGA, TI 


MP, BANI ŞI CALITATE. 


Schimbări 
la Preiecuura Po- 
liţiei Cavitalei 


D. prefect al poliţiei municipiului 
Bucureşti face cunoscut decizia mi- 
nisterului de interne, prin care d. 
chestor Botez Gh. a fost înlocuit 
dela conducerea Srviciului cireula- 
ţiei, pentru atitudine ireverenţioasă 
faţă de d. ministru de finanţe Mir- 
cea Cancicov. 

Cu conducerta serviciului cireula- 
ţiei a fost însărcinat d, chestor Frân 
culesecu Ioan, ajutat de d. secretar 
de chestură Emil Iagolniţa. La Bi- 
roul de control al personalului din 
serviciul particular pe care l-a con. 
dus până acum d. chestor Frâncu- 
leseu, a fost trecut d. şef de poliţie 
Ionescu Grigore care funcţiona ca 
ajutor la chestura III 


EFES RIL IE ADR RI Căii TREE 
Răspândiţi 


„Buna Vest re“ 


«BUNA VESTIRE» 


DADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lei 16 Pânză 'Natura'ă Subţire 
29 Pânză „eur 
33 Chifon * =, 
39 Chiton Tela Superior 
42 Chifon Madapolam 
39 Gradel pent pensabili 
16 Pâuză > geek 
115 Pânză 
24 Se. vete Primei 
13 târpt . bucătărie 
28 Batist pp 
59 Pupiin "se! 
98 Dejaiuu "20ezt:s bi, 
20 Batiste bărbăteşt: 
9 Batisie 
20 uiorapi bădie 
29 Chiloţi . „.. 
59 Pânza ventru satele 
119 Peraeit 22 cm, lat 
3606 Mătast ppm: 


Exp. prowncie contra ramburs 


p. Cearceafuri 
220 cm. lat 


uzmi 


- 
- 


ORI 


3 E ZR 


Listele alegătorilor 
pentru Camera de 
comerţ din Bucureşti 


Camera de comerţ şi industrie 
din Bucureşti aduce la cunoştinţă 
societăţilor anonime pe acţiuni că 
în contormitate cu art. 93 litera b, 
din legea Camerelor profesionale 
urmează să comunice Camerei nu» 
mele persoanelor cari să fie tre- 
cute pe listele de alegători. 

Societăţile cu un capital deplin 
vărsut de 10.000.000 au dreptul la 
un vot; icele cu un capital mai mare 
de 10 milioane au dreptul la un 
vo. de fiecare 10.000.000 lei deplin 
vărsat, până la maximum 4 voturi. 

Dreptul de vot se exercită de ad- 
ministratorii delegaţi, directorii so- 
cietăţii, procuriştii cu semnătur? 


Pay. Sa 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism e 


î țați numai | 
Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în cutii originale, conținând 2 buline 
și numai cu semnătura 

Depozit Farmacia N. 
Rua cai A reia rii a 


RE ai OR 0 E PE N di i 
"fgtato 
1 99 


N MARTIN BILINSKY 
| MAGAZIII CREŞTIN 
Developează, măreşte, re 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 
CALEA VIGTORIEI Na, 38 


(Colț cu | Majestio) 
| alofon No. 434715. 


TUDECATORIA MIXTA MEDIAŞ 
Secţia ce. f. | 
Nr, 270 din 1938 c. f. 


INCHEIERE 


Sacţia c, f. a Judecătoriei mixtă Me- 
diaş în urma cererii debitorului Zaharie 
Feier şi soția domiciliat în Mediaș pen- 
tru radierea mențiunei conform art. 24 
din legea pentru lichidarea datoriilor 
agricole şi urbane, făcute în baza în- 
cheierei a Judecătoriei mixte Mediaş 
ca autoritate de c. f. Nr. 2009 din 1934 
c. f. asupra imobilului cuprins în c, |. 
Nr. 2059 a oraşului Mediaş şi în prot, 
e. f. Nr, 2265 şi 2269 a comunei Aţei 
proprietatea debitorilor la cererea cre- 
ditoarei Cassa Generală de Economii în 
Sibiu suce. Mediaş, .. . Fixează terme. 
nul de desbatere pe ziua de... ora 

la Judecătoria mixtă Mediaş sec- 
ţia c. f. pentru care dată, şi sub urmă- 
rile legale sunt citați toţi creditori in- 
teresaţi. Petiţionarul va publica această 
încheiere întrun ziar de mare tiraj din 
Capitală în termenul legal. 
Mediaş la 8 Februarie 1938. 
Judecător: Dr, Stanciu mp, 
Pentru conformitate: 
dir, c, f. F. Elekeş 


: EETZOZĂ. RR O PR RES NEED DC PE DAP ETA PA E (PA NI IE 3 AC MARCEIE CTP 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B.dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
BA 


Cumpărând 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20! toatemagazinele cu aceleaşi articole 


__ Bine asortat cu 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


A. VOiCULESCUI 


STR. LIPSCANI No. 52. TBL. 418/59 

stofe şi mătăsuri pentru sezonul 

de Primăvără | 
PREŢURI CONVENABILE 


Cumpăraţi 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In față Teatrului Naţional 


pori, sosea ata a a E REED RE EEE Ea 
Vestminte, obiecte 


bisericeşti. bijuterii 


„linire a“ 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 
Teleton 478/50 


Petteceţi vacanţa Si. Paşii cu noi 
Îu Italia sau Germania 


Secţiurea de «Turism şi Voiaj» a siarului nostra 
va organiza între 20 Aprilie — 2 Maiu două splendi- 


de excursiuni spre : 
ITALIA 

Voiaj colectiv cu «Tre- 
nul special «C. |. T» 

a) Ținuturile însorite 1- 
taliene. Se va vizita: Ve- 
neţia (Lido), Fiorenţa (Fie 
m Roma, Napoli (Pom- 
pei). 

Admirabile circuite cu 
autocare. 


PARTICIPAREA: LEI 
8500 DE PERSOANĂ 


GERMANIA 

b) Berlin, Hamburg, Lips- 
ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia). 

Hoteluri de bună cate- 
gorie turistică. 

Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souci». 

Frumoase excursiuni fa- 
cultative. 

PARTICIPAREA: LEI 

9500 DE PERSOANĂ 


Participanţii la aceste excursiuni sunt încunoş- 
tiințaţi că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noa- 
stră de Turism va putea înainta atât cererile îndi- 
viduale pentru obţinerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea paşaportului 

Participanţii din provincie vor putea să ne remi- 


tă suma de înscriere 
şaportul (recomandat). 


rin Cec Nr. 1256 odată cu pa- 


Prospecte, informaţiuni suplimentare la Secţiu- 
nea de Turism al ziarului Bd. Elisabeta 12/11. Tel. 


| 4.85.82. 


Ghidul comerțului românese 


La vizitarea mayazineior, 
rugăm prezentați această 
pagină patronului şi veţi fi 
serviţi cu precădere, 


Abajoure şi lămpi 

1. Truţescu, str Biserica Enei 16 (gang). 

Accesorii pt. automobile 

. $, 1. Galben 

], C, Moidoveanu, Cal. Victoriei 105. 
Tel, 3.76.4%. : 

G. N. Stânciulescu, Take lonescu 3. 

A. Ghiţulescu (ocazie) şos, Ştefan cel 
Mare 244 s. Il Negru. 

P. Şerpescu, Bibescu Vodă 8, S. IlI A. 

Aparate de fizică, chimie 
şi Geodezie 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru, 

Aparate de radio-elect, 

Cartea Românească, B-dul Regele (a 
rol 5 — Moşilor 62, S. INI Albastru. 

Ing. Mihăilescu, Griviței 507, S. IV, 

Arămării — Căldărării 

Şt. M. Ştetănescu, Mihai Bravu 26, 

Arcuri de automobile 

S. Mârşu ş:s. Colentina 15 $. |. Galben. 

Ilie Țântarcu, Cahul 5, S, IV Verde. 

Argintării 

Gh. Penculescu, Mihai Vodă 8, S. III. 

Articole fotografice 

Paul Popescu, Victoriei 85, s 1 Galben. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $, III Albastru. 

Theodor Gr. Thoma, D-ţa Anastasia 7, 
S. III Albastru. 

Petre ianeș, Domnița Anastasia 5, S, III. 


Articole de menaj 
C. Ionescu, Acadmiei 25, $. 1. Galben. 
Gheorghe |. Carnaru, Carol 88, S. II. 
Cartea Românească, Bd. Regele Carol 
5, Moşilor 62. $, Tu Albastru, 
Articoie de voiu 
Ştelân Bădescu, Regală 6, S. 1 Galben. 
C, Ivănescu, B-rica Amzei 5, S, 1 Galbn 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$. III Albastru. 
N-lae I. Luca, Griviței 214, S. IV Verde 
Articole de pictură 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastru, 
Azt, de Sport şi Străjeri 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca 
rol 5 — Moşilor 62, S$. III Albastru. 
loan Burlănescu, 'Sport Ball) Galeriile 
Blanduziei 7. S. III Albastru, 
Ateliere mecanice 
A. C. Gavrilă, calea Griviței 4534, 
Alex. Mihailov, Basarab 92,S. IV Verde 
G, Paraschivescu, Atelierului 5, 
Nicolae Zeletineanu, şos, Crângaşi 10, 
Antomobile 
S. 1. Galben. 
Col. D. Strâjescu, Alex. Lahovary 5, 
Blănării 
F. Năstăsescu, Biserica Enei 7, S. 1 Gal. 
tera Singaiea Enei 14, $. LG. 
ihalache C. Ionescu, sos. Bonaparte 
23, S 1. Galben, ti 
G. Aroncuteanu, Colţei 28, S. Il Negru. 


Vasile Caraşca, Moşilor 88, S. I] Negru. 
na Gârleanu, Colţei 40, s. II Negru 
Joan Drăghiceânu, Şelari 4, S. II Negru 


stai D005 i 21, (ICE AER 
Andre, Farcaş  (Blănăria vieneză) 


B-dul Regele Carol 1 16 (stătuia 
M. Viteazu) Tel. 4.9874, . 


Biciclete. motocic., arme 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 62. 

Biciclete, accesorii, elect. 

Constantin Albu, Amzei 10 S. 1. Galben 

A, C. Gavril, Grivaţei 239-a, S. IV Verde. 

Bodegi 

Gh. V. Matei, Domnija Anastasia 14, 

Boiangerii şi spălătorii 

P. Georgescu, str, Luterană '19, 


S, Il Negru. 
George Constatinescu, Piaţa Ghica 
Vodă 18. S. II Negru, 
Gheorghe Duţă, Piaţa Ghica Vodă 8, 
L. Georgescu, Carol 23, S/ Il. Negru. 


V. lonescu şi N. Rusescu, Pi hi 
Vodă 16, g TI a mantia 

Caţea 

Nicolae C-tinescu, Halelor 31, S. 1 


Ceaprăzării militare 
Gh. Ionescu Mihai Vodă 2, (sub G. Hotel) 
G. Scărlătescu, Lipscani 8 (sub G Hotel) 
Cadouri, bronzuri de artă 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
i) | a Moşilor 62, S. III Albastru, 
Ceusornice 
| Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 62 
Gheorghe G, Cristea, str. Lipscani 100. 
Eduard St. Dragomirescu, Str, Brezo- 
ianu 15, $. II]. Albastru. 
Cereale 


Florică Zamfirescu, Cal Griviței 445 | 


Cherestea 
Gh. lorgu Dorojan, 
14—16 (obor). 
Toma P. Mihăilescu 4 Fii, Chiristigii 
10—12 (obor), 
Coloniale — Delicatese 
S. Il Negru 
M. V. Alexandrescu & C. S. Nicu- 
lescu şos. Mihai Bravu 46. 
Marin Beiu, Carol 118, s. II Negru 
A Verde. 
loan N. Aloman, Cal. Griviței 255. . 
Anton Ştefan, Cal. Griviței 107-109. 
Gh. C. Apostolescu, Cal. Griviței 467, 
Tel, 3.50.35. 
Calotă Constantin, Cal, Griviței 466. 
C-tin Dumitru, B-dul Banu Manta 5. 
Vasile Dragomirescu, Str. Berzei 91. 
loan Gavrilescu, B-dul M. Ghica 112. 
D-tru Georgescu, Str. Cobălcescu 47. 
Marin Gutue, calea Giviţei 400. 
Apostolescu V. Manea Cal. Griviței 248, 
Li Igescu şi C. Mureşanu, Griviței 534, 
Traian Nistor, şos. Crângaşi 41. 
Petrică Petrescu, Cal. Griviței 441. 
lon Ştefănescu, Bd, Basarab 114, 
|. |. Tărăbuţă, Piaţa Filantropia 7, 
Corsete 
Corsete Predescu, Cal. Victoriei 124. 
, Ver 
Ştefania Gheorghiu, G-ra] An Mag 4 
D-na R, Manolescu, Știrbey Voda 17. 


Croitorii 
Ea 


S.1 "3 
loan Cădariu, Gr, Cantacuzino 56 
tă Frumoasă), 


A. |. Chiţulescu, str. Academiei 23 
etaj 1. 

P. Sorescu, Academiei 45, S. 1. Galben. 

Alex, Tivgă, Victoriei 222 colţ Alexan- 
drescu. 

Fănică Arghirescu, Bd. Ferdinand 130 

T. Georgescu, Lipscani 57, s. Il Negru | 

F, Giurculescu, B. Maria 6, s. Il Negru. | 

Valeriu Grigorescu, Bdul Ferdinand 9 

1. Purcărea, Popa Tatu 55, s. Il Negru. | 

A, Teodorescu, Lipscani 57 et, s Il 

Băjenaru N-lae, Elisabeta 38, S. III AJb, 

$. Ciobanu, Gutenberg 16,S. III Alb. 

Alexandru R. Didă, Brezoianu 4. 

D. Dobrescu, Mihai Vodă 55. 

N, Grigorescu sir, Bălăceanu (fostă 
Sf. Dumitru) 2. | 

Vasile Gh., S. Panduri 35, SII Albastru. 

Gh. Stănescu, Splaiul Independenţei 40 

Soleseu [., Carol 9 ei. II s III Albastru 

S. IV Verde 

Mitică Buşe, B. Basarab 88, S. IV Verde. 

C. T. Dima, B. Basarab 92, S. 1V Verde. 

Drăgălam Florea, Griviței 454, 

Gheorghe D. loana, Bd. Banu Manta 62 

V.le. Jugureanu, Griviței 590, S 1V Verde 

Victor Marinescu, Popa Tatu 86. 

Toma Niţescu, Griviței 255, S. IV Verde. 

Stan Panait, Scarlat Vârnav 1. 

Marin Rădulescu, Buzeşii 19, 

N. Teodorescu, Griviței 10, s. IV Verde 

Vasile Nedelea, Bd. Col. M. Ghica 4. 


Curelării 
D. Constantinescu şos. Mihai Bravu 39. 
Depozite de lemne 


Gheorghe N. Pomană, Str. 11 Februa- 
rie 8, S. IV. Verde, 


Depozite de vin şi rachiuri 
Costică şi Gh. Georgescu, Şos. Bonapar 
te 54, tel. 2.35.24, S. [. Galben. 


$. Il Negru 
„ Georgescu, Vaselor 60, tel. 2.09.39, 


P 
str, SR rm Vasile Mati, B-dul col. Ghica 529. 


Dogării 
Gh. Vălsănescu, str, Chiristigii 2 (obor), 
$ IV Verde 
Tănăse Popa, Dr, Felix 39, 
Droguerii 
Jean Arsenescu, Victoriei 122, S1 Galben 
: . II Negru 
lie Marinescu, şos. Iancului 1, colț Pake 
D-tru Garibaldi, Lipscani 24, S. Il Negru, 
1. C. Mărculescu, B. Acadmiei 8 S III Alb. 
Edituri 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru. 
Electro-Technice 
Constantin lonescu, B. Take Ionescu 
27, S$. L. Galben. 
Ion Arvatescu, Grivijei 96, S. IV Verde. 
Gh. Popescu, Str. Brezoianu 60. 
P. Cristea & M. Antipa, Bă. Col, Mih. 
Ghica 118. Tel. 442.38. 
Pabrici de cămăşi 
D-tru Minciu, Griviţei 107, S.IV Verde. 
Fierărie (magazine) 
$. 1 Galben 
Gh, 1. ec N. Petrescu, Bd. G-ra] 
pete e Bee Fiu, Li 
etru roşiu Fiu, Lipscani 100 
Gh. Ionescu şi V. Jalea, Ri a ap 
C. Brătianu 31—55 s. 1 Galben 
Alex. Popa şos, Ştefan cel Mare 218, 
. „II Negru 
Gh. 1. Cărnaru, Garol 88, colţ Bd. Maria, 


M. Dinescu, Griviței 443, $. 1V Verde. 

Gică Costinescu, B-dul col. M. Ghica 
100, S, IV. Verde. 

Hie Vişan şi R. Stăncic, B-dul Col. 
Ghica 45, S$. 1V. Verde. 

Fabrici de Tâmplărie 

loan Gh. Petrescu, B-dul Banu Manta 33 

Pirme (pictori) 

A. Constantinescu Colentina 15. 

Firme Mihai, Atelierului 7 S. IV Verde, 


Plorării 

Gh. Fotache, str. Biserica Enei 14. 
Tel, 4,25.17, 

E. Vermeulen, str. Academiei 21. 


Fotografi 

F-ţii Rădulescu, Dudeşti 75,s. Il Negru 
S. IV Verde 

Girescu Dumitru, Grivijei 344, 

G. Girescu (F. Imperial) Griviței 299. 

Costică Rădulescu, Griviței 182 bis. 

loan Vişescu, Brezoianu 17. 


Foto-zincografiii 
Alex. Teoharide, Sfinţii 


Frizeri şi Coaforii 

Gogu Constantinescu, 
Ghica 327, 

Petre Anton Grigure, cul. Griviței 494, 

Purnituii de croitorie 

A. Cristian, Episcopiei 6, Hanul cu Tei 
21, Tel. 47452, S. I. Galben. 

F-ţii Păunescu, Griviței 168 bis. $. IV. 

Galanterii 

Arghir Constantinescu şi loan Dimi- 
trescu, Str, Lipscani 56, S$. II Negru. 

loan Ciupală, Carol 55, S. II Negru. 

Galerii de Nuc 

N-lae Dache şi N. Ionescu, Bărăţiei 55. 

Geamantane 

N-lae Dache şi N. Ionescu, Bărătiei 35. 

Geamuri (rame 

loan Puch-u Moşiior 21 S, II Negru. 

$, [Îl Albastru 

Romulus Pucbhiu, Sfinţii Apostoli 35. 

Jon Capotă, Griviței 215, $. IV Verde. 

Petre Capotă, Cal. Griviței 335. 

Tudor Ciurtin, Bd. Col, M. Ghica 52. 

loan, Poptean, Petru Maior 5. S$. IV 

Incălţăminte 

M. Constantinescu, G-ral Berthelot 4. 

George Dobrescu, Ştefan cel Mare 250. 

Şt. Dumitrache, str. Jules Michelet 1. 

T, Lepădatu, Regală 4, S$. |. Galben, 

F. Marinescu, sir. Nicolae Bălcescu î1, 

Gaston Mihăilescu şi Nicolae Stroe, 
Cal. Victoriei 122, s. | Galben 

D. Mihăilescu, sir. Edgar Quinet 7. 

Al. Sândulescu, Victoriei 39, $. | Galben. 

A. Stamatescu, Str. Academiei 20 bis, 

M. V. Turcu, Victoiei 154, $. |. Galben. 

Intreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Oituz 19. 

Întreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Moșşilor 523, 

Clement Brezoi, Făinari 8, s II Negru 

Arghir Constantinescu şi Jean Dimitre. 

scu, Str. Lipscani 56, S. Il. Negru. 

G. Constantinescu, Moşilor 515. 

Kiru Haulică, Moşilor 521, S. II Negru. 

lon Gheorghiu, E. Băncilă, Str, Sf. Vi- 


neri 25. S$. II Negru. 
Alexandru lonescu, Carol 58, S$. II. 
Negru. 


Costică Petrescu, B-dul Maria 10, 
$. III Albastru 


Apostoli $, 


B-duj col. 


C-tin Popescu, (cismărie 
sir, Domnija Anastasia 7, 
V. Vasilescu, Carol 46, S III. Albastru. 
Ghiţă D-trescu, Griviței 186, S IV Verde. 
V. Dumitrescu, Griviței 257, S. IV Verde. 
|. Ghiţulescu, B. Basarab 84, SIV Verde. 
Mitică S. Muntenescu, Cal. Griviței 214, 
Gh. Panaitescu, str. Buzeşti nr. 40. 
Vasile Simionescu, B-dul Basarab 88, 
Stoian Alex., Buzeşti 52, S$. IV Verde. 
Petre Scorţea, Bd. Col. Mih. Ghica 55, 
Instalaţii de apă şi canal 
D. Cristescu, Str. Domnița Anastasia 
10. S. INI Abastru, Tel, 4,71.34, 
M Antipa & P. Cristea, Bd, Col. Mih, 
Ghica 118. Tel. 4.4258, 
Instalaţiuni de Farmacii 
şi Laboratoare 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $, III Albastru, 
Jaluzele | 
V-le Oncescu Moşilor 41 S. II Negru. 
Jucării ă 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S. III. Albastru. 
«Visul Copiilor», Smârdan 18, Colț. 
Legătorii de cărți 
“Tudor N. Ionescu, Cal. Moşilor 157, 5. 
$. III Albastru 
Ştefan Georgescu, Sfinţii Apostoli 40 
(curte). 
P. Georgescu, Mihai Vodă 353. 


Lenjuri şi mătăsuri 

Popp & Bunescu, s, a Bărăţiei 2, 

Librării 

loan Cărăbaş, G-ral Berthelot 3, $. 1. 

Pavel Suru, Victoriei 108, S. 1. Galben. 

EI. Teodorescu, Calea Victoriei 145. 
S Negzu 

str, 


ofiţereasă) 


Fănică Teodorescu, (mărunţişuri) 
i Carol 81. 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$. III. Albastru. 
Librăria România, Academiei 1 s. III 
S. Andrei, Basarab 151, S$. IV. Verde. . 
Ana Gh. Semenescu, B-dul Col. Mihail 
Ghica 59, S. IV. Verde 
Lingerie bărbătească 
D-tru Borcea, Victoriei 114, S. I Galben. 


Mişu Teodorescu — Magazinul Im. 
perial, cal. Victoriei 6. Sect. |. 


Tel. 53.14.45, 
BETOANE EDT PIERRE RI PE STERE (2309 A 
Florian Câmpeanu, Moşilor 107, 
lonel Muşat, Moşilor 65 A, S. II Negru. 
D-tru Minciu, Griviței 107, s. IV Verde 
Măcelării 
Alecu lon, B dul Banu Manta 6. 

Gică Teodorescu, calea Griviței 514. 
Manufactură, moercerie, 
malanterie 


PREA, PPE AES CTE SED 7 POSDRU. REZ ILII AAA 
Mişa Teodorescu — Magazinul Im- 
perial, cal. Victoriei 61. Sect. |]. 


Tel. 53.14.45, 
ZAZIE SE SA 73 


ONTARIO ZAC IER AR Z20008) BEP L 9 EREOIE IER 
Jon Beslegeanu, Str. Sf, Niculae Şe- 
lari 23, $. Il, Negru. 


PRANZ TEST FC: ST RAE AER O AISI 

loan Creţu, Bărăţiei 34, S. II. Negru. 

Andrei, Nic, şi Cristofor A. Dimitriu, 
str. Carol 62 S. II Negru. 


PERȚETUTIA LET NEA VENESITIE RELE e ERE ISCIR (III IERI 
Gheorghe D. Fundănescu, Carol 66, 
NiA S. II, Negru. 


T, M. lliescu, Griviței 234, s. IV Verde 
N Stoenescu Gheţu, Griviței 242 
Vasile Niculescu, Dr. Botescu 5, S. 1V. 


Materiale de construcţii 

Mitică Petrescu, Str. Ziduri 11 (Obor). 

Maria Jeam Ionescu, (Muscelul) Cal. 
Griviței 524, S. IV. Verde. 

loan Bărbulescu, B-dul Col, M. Ghica 

129, S. IV Verde, 


Maşini de Scriş şi Calculat 
Cartea Românească, B-dul Sapale Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S. III. Albastru. 
Meszeluri şi Brânszeturi 
S. Il Negru 
Stere Niculescu, Piaţa Ghica Vodă 15. 
Petre Ştetănescu, Piaţa Ghica Vodă 
5—6, Tel. 3.6923. 
C. Vasilescu şi N. Tudoran, Piaţa Ghi- 
ca Vodă 1, 
Emil Niculescu, şos, Mihai Bravu 1. 
Tel. 2.32.57, 


$, IV Verde 
Gh. Grigore şi C, Lupu, Bd. Basarab 155 
Alex. Nistor, Buzeşti 00, 
Mitică Dogaru, Griviței 356, S, IV. 
Mobile de artă 
loan Candrea, Calea Victoriei 164, 
Mobile S 
Gh, Botez, sir. Nicolae Bălcescu 29. 
Moisescu D. Gheorghe, Calea Victoriei 
208 (provincie ambalaj ratuit) 
Dumitra Gr., Bărăţiei 57, $ II. Negru. 
Vasile Ionescu, sos Mihai Bravu 7. 
Gh. lonescu, Griviței 225, S. IV. Verde. 
Mode 
IP. G. Rădulescu, Cal. Griviței 255 a. 
Obiecte bisericeşti 
Pavel Suru, Calea Victoriei 108. 
Nicolae G. Dohatcu, Rahovei 21 A, 


Pantofi de casă 3 

G. Stanciu şi 1. G. Stanciu, Str. Sf. Ni- 
colae Şelari 10, S, II. Negru. 

Pălării bărvăteşti 

V. 1. Costescu, Victoriei 70, S. | Gaiben. 

C. Drăgănescu, Bărăţiei 52, S Il Negru. 

Ştefan Băşturescu, Str. Brezoianu 24, 


Parfumerii : 

Cartea Românească, Bd, Regele varol 
5 — Moşilor 62. S. III Albastru, 

ie Marinescu, Popa Tatu 80. S$. IV. 

Pânzărie și galanterie 

Mişu Teodorescu — Magazinul Impe- 
rial, Victoriei 61. Tel. 5.1445, 

Marin lliescu, Bărăţiei 8, $ 11. Negru. 

Marin lonescu, Pânzari 10, S. II Negru. 

Stelian Manolescu şi M. O. Gregorius, 
str. Eugeniu Carada 9, s III Albastru 

George Antal, Lipscani 14, S IV Verde. 


Pielării 
Stelian Gh. Cocoş, 


ponei 20 S. Il Negry 
Mitică Negulescu, Moşilor 44 S. Il 
Negru 


Anghel Florea, Piaţa Dr. Botescu 10, 

colţ Str. Cameliei, S$. IV. Verde. 
Paul Ionescu, Griviței 425, S. IV Verde 
Nicu Negulescu, str, Dr. Felix 79. 
Plăpumării 


D. Dacke 
Dumitru 


S. II Negru 
i N, Ionescu, Bărăţiei %, 
Are. Bărăţiei 54, 


Tudor D. Coman, Bărăţiei 58. 
S. IV Verde 

Florea Badea, Str. Petru Maior %, 

C-tin, Chiţiga, B-dul Basarab 118, 


Alex. Constantinescu, Str. Buzeşti 21, 
Postăvării 
Marin N. C-tinescu, Str. Şepcari 22. 


Rame 
Constantin V. C-tin, Biserica Enei 4 


Restaurante 

Manole Costicea, Mihai Vodă 16. 

], Rădăcină & N. Cucu, Mihai Vodă 8. 

$, IV Verde, 

Ion Marcu, B-du] col, M. Ghica 255, 

Nicolae Prahoveanu, cal. Griviței 494. 

Zamfir calea Griviței 448. 

Alex, N. Sandu, calea Griviței 478, 

Sobe de Teracotă 

i să, - Amira 

C, Telegesca (Voin nirei 1 

i te S, IV Verde 

C. Diaconeseu Cocioc-lliov, Grivijei 265. 

V. Dumitrescu şi D. Busuiocescu, Cal. 
Griviței 201 bis. 

P. Vasilescu, Cal. Griviței 437. 

Stampile, insigne, medalii 

Stelian A. Georgescu, str. Brâncovea- 
nu 4 etaj. I. Tel. 5.11.50, 

Strungării în lemn 

Const. Strungurescu, B-dul Basarab 23, 

Tapiţerii 

Cristache Niţulescu, Str. G-ral Cristian 
Tel] 9, S$ l. Galben. 

lonel I. Firică, Miha; Bravu 16, S. Il. 

M. Constantinescu şi T. Mihăilescu, Str. 
Luterană 23, S. 1V. Verde. 


“1. Petrescu, B-dul Col. M, Ghica 100, 


Tâmplării 4 

C-tin Călinescu, Mărăşeşti 62 (Andro- 
nache), y 

Mircea 'eodorciuc, Sir. Cobâlcescu ?, 

Tinichigerii 

“Tănase lordache, Str N-lae Filimon 87, 
Tel. 341.69 S. IV Verde, 

Tipografii 

Casca RoniAncicii, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. Il. Albastru. 


I. E. Toroutu (Bucovina) str. Gr. 
Alexandrescu 4, $, |. Tel. 2.10.45 


Cuvântul Rom,nesc Ştefănescu, Str. 
Cobâlcescu 9, S. 1V Verde. 

Tricotaje % 

loan Constantiu, Cal, Victoriei 96. 

Turnătorii de metal 

Ing, Petre Voinescu, calea Griviţei 478, 

Vopselării 

Petre G. Săvescu, N-lae Bălcescu 15, 

Vulcanizări 


Cooperativa <Cauciucul», str, Avrig 
7, sect, [l. Negru i 


Constantin Mardale, Splaiul Indepen- 
denţei 40 (podul (Isvor). 

Iom Popescu, Cănzaşi 12, (Morga). 

Gh. Rădulescu <Guma», sir, Lute- 
rană 25. 


Acest ghid va apare în 
fiecare Vineri. 
Abonamente: 3 luni lei 315, 

în chenar prețul dubiu.