BunaVestire_1938_04-1670612721__pages1-8

în 2ă 


7 


iată . IX LT... rr 7... . 2" u în 


ANUL Il. — No. 323 Î_ peria pliu E agate | 


Bun VESTIRE 


IAR LIDER DE LYPTA Ji DOCTRINA ROMANEAJGA 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Diensivi sau Defensivi? 


0 discuţie oporcună, care ar putea fi şi instructivă, se poartă intre 
gazetele româneşti. Discuţia ar putea ti şi instructivă dacă ar lipsi tonul 
veninos şi unilateralitatea exasperantă a unora dintre combatanți. Este 
iesă interesantă, 

Se desbate anume problema atitudinei noastre ca Stat şi neam în faţa 
lumii actuale şi a Istoriei: fi-va această atitudine propulsivă, dinamică, 
oiensivă, sau, dimpotrivă, o atitudine resemnată, statică, detensivă ? Lată 
sermenii problemei. Cine sunt protagoniştii şi cari sunt argumentele? 

Pentru atitudinea activista, ofensivă militează aceia, cari au dovedit 
permanent curaj în gândire, prospeţime în viziune şi mai ales, simţul 
proporţiilor măreţe ale destinului românesc; pentru atitudinea pasivistă, 
delensiva se înscriu rămăşiţele vechilor cadre politice, benetieiarii ve- 
chilor concepţii politico-economice, reprezentanţii psihologiei conserva: 
toare, statutarii, am spune, cari trăiese din dinamismul cristalizat a) 
irecutului. 

Limbajul unora şi altora este revelant. Se spune de o puri: ve ce 
nam dovedi virilitatea neamului nostru printr'o prezenţă îndrăzneață în 
contemporaneitate ? Pentru ce aceeaş atitudine timorată, de vinovaţi în 
iaţa lumii şi a Istoriei? Să fim dinamici, să dorim mai mult decât repre- 
zentăm, în toate domeniile. Dacă ar ti să nu cucerim decât o «piaţă co- 
mercială nouă» şi incă ar însemna ceva: am cuceri, Următor acestui 
fapt am permanentiza conştiinţa învingătorului şi am localiza reviri- 
mentul colectiv al satisfacţiiilor reînnite. In afară de exerciţiul eficieni 
al tensiunii maxime a patentelor noastre şi de realizarea lor concretă 
într'un plus de prestigiu și de bună stare. 

Este imprudentă şi nedreaptă această veleitate, răspund eonser'va- 
torii. Noi trebue să fim mulţumiţi cu actuala stare: Suntem beneficiarii 
din plin ai marelui războiu, graţie unor alianţe şi unor tratate. Datoria 
momentului de faţă şi a celor viitoare este să conservăm. Să conservăm 
vechile alianţe (şi evident, vechile adversităţi), să conservăm global tra- 
iatele, cari consfinţese şi statutul nostru teritorial, să conservăm o linişte 
defensivă în toate domeniile, mulţumiţi că nu se ocupă nimeni de noi 
acum şi nieiodată. Dacă este cu putinţă, să stăm tăcuţi aci în poala 
Dunării şi pe şoldurile Carpaţilor aşa cum suntem. 

De ce să ne agilăm î Asta ar fi anarhie, pentru că ar însemna să se 
spargă cadrele interne existente şi să se sfarme sistemul alianțelor din 
afară, Apoi, ar fi nedrept pentru vecini: suntem un stat de drept şi ne 
comportăm consecvent faţă de vecini. In rezumat: împotriva oricărei 
evadări din trecut, împotriva aventurii! 

Aceste două atitudini corspund psihologic şi biologie la două vârste, 
Cea de a doua însemnează gherontocraţie şi caracterizează marile demo- 
craţii occidentale. Democraţii al căror elan vital este sleit, cari s'au rea- 
lizat maximum în secolele trecute, într'o epocă în care noi ne... conservam 
fiinţa, Astăzi aceste democraţii îşi conservă poziţiile câştigate, prin forţă 
şi, în principal, cu zapise, cu texte, Echilibrul între forţa stăpânitoare şi 
patrimoniul lor se clitenă; deaci regimul excesiv de drept, de aci organi- 
zarea în adâncime statică..., corporatistă. Acestea sunt neamuri îmbătrâ- 
nite, atașate, în toate domeniile (politie, social, economie, financiar, în- 
dustrial) vechilor forme. 

Dar noi î 

Impreună cu celelalte state din sud-estul european reprezentăm, bio- 
logic, cel mai important rezervor de vitalitate europeană în momentul 
de față (U. R. S. S.-ul ne mai egalează). 

«Sud-Estul european, spune A, Reithinger în foarte interesanta sa 
carte «Le visage €conomique de VEurope», este împins spre viitor de un 
puternic. val de energie biologică şi demografică. Faptul este esenţial. 
Davadă schimbarea de perspectivă ce se impune restului european în 
această privinţă : cEste toarte greşit de a considera această regiune aşa 
cum se mai face şi acum, ca istmul care leagă Occidentul de Orient, nu 
ca o simplă zonă de influență a marilor puteri, nu o regiune de coloni- 
zare economică». O spune un german, adânc cunoscător al situaţiilor eco. 
nomice din Europa şi o subscrie un francez tot pe atât de bine informat, 

Asa dar, un destin diferit de al marilor democraţii ni se pregăteşte. 
Centrul de importanţă european se deplasează în Est şi Sud-Est, pentrucă 
determinanta fundamentală şi decisivă a viitoarelor poziţii economico- 
politice este vitalitatea etnică. Şi în această materie, poporul român do- 
vedeşie, în aceste momente, o vitalitate surprinzătoare (332 la mile, 
faţă de 165 la mie în Germania şi 16,5 la mie în Franţa). Este voia lui 
Dumnezeu aceasta şi noi greşim dacă nu o urmăm. Trebuie să fim dina- 
miei : suntem obligaţi printr'o lege supremă! Trebue să privim îndrăzneți 
viitorul, suntem predestinaţi să-l avem strălucitor! Trebuie să fim oten- 
sivi: avem imens de cucerit! 


Alexandru Constant 


Primăvara 'n țară 


După o iarnă posomorilă şi 
fără prea multe bucurii, soarele 
a prins să-şi reverse cu mai mul- 
tă pultere căldura şi câmpiile au 
început să 'mbrace haina cea 
noua, verde și mătăsoasă, a nă- 
dejdui. Un cer de clare, vergilie- 
ne azururi, se desfăşoară ca o 
boltă putneană peste ţară. Zări- 
le se desfăşoară în contururi cla- 
re, de bun augur, iar pomii și-au 
deschis mugurii la lumina exu- 
berantă a acestui  bine-vestitor 
Aprilie. 


albăstrimile cerului flutură  lu- 
mini de mit şi de legendă. Ei au 
rămas dărji, neînfricoșați, dea- 
lungul istoriei. Nici barbarii cei 
sălbatici, nici îngâmfarea musul- 
mană nu i-au putut înfrânge, şi 
nimic, în eternitate, nu-i va pu- 
tea smulge din lăria lor de oş- 
teni ai plaiurilor româneşti. 

Câmpiile au început să îmbra- 
ce haina cea nouă, verde și mă- 
tăsoasă, a nădejdii... 

Pământul țării se trezeşte şi, 
poate, morții lui din veacuri 


pr a 3 9 . . 9 as- 
|ăranu au ieşit cu plugurile | cultă lumina primăverii, vuind 
la țarină, prin ramurile pădurilor  nesfâr- 


Cu muşchii încordați în aerul 
tare al primăverii, profilați ca 
niște gigantice statui de bronz 
peste ceruri, încrezători în veghe 
torul dintru cele înalte, oamenii 
pământului muncesc după orân- 
duirea veacurilor. Țăranii NOȘ- 
tri! Aceşti țărani de nobilă 'nfă- 
fişare dacă, puternici şi cuminţi, 
cari știu să-şi schimbe, la nevoie, 
sapa în sabie apărătoare!  Acu- 
ma, liniștiți ca un munten fur-| Tolul, dela doinele ciobanilor 
tună, iar mâne, poale, în vâltoa-|depe dragul Rarău şi până la 
rea unui războiu, neînfricoșați | horbotele de piatră ale Arnotei, 
luptători, zei crunți şi 'ndârjiți ai | vestește geniul unui popor de a- 
pământului românesc... Binecu- | leşi, 
vântată zodie a avut țara asta cul Pie ca primăvara asta să ne 
astfel de țărani, pe cari noi îi cu- | 'ntărească și mai mult în credin- 
noaștem alifel decât din goana 


şite. Datoria noastră e să'ngenun- 
chiem a mulțumire lui Dumne- 
zeu, care ne-a 'nvrednicil cu un 
astfel de pământ şi cu astfel de 
oameni, 

Miraculoase plaiuri româneşti! 

ară de 'nălțări manolice, de 
mănăstiri şi -uioriţel 

Toată țara asta e o 
mănăstire, înălțată 
lui Dumnezeu. 


imensă 
întru slava 


unei limuzine! 

Din Bucovina sfințită, de moa- 
şiele lui Ștefan şi din somptuoa- 
sele ei plaiuri, până la dulcile 
zări ale Munteniei line ca o Du- 
măre largă, — pretutindeni ace- 
iaşi țărani voevodali, peste cari 


ță A faptă. 

ufletul nostru, transfigurat 
de cântecul victorios al primăve- 
rii, va înflori asemenea merilor, 
— curată şi vibrantă mărturisire 
a unei gigantice trăiri în româ- 


NISMe 
Mircea Streinul 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj |. 


TELEFOANE | 


8 pagini 3 Lei 


Pentru prietenii noștri 


y «Câţ timp esti fericit numeri mulți amici» scria odinioară cu amărăciune 
Ovidiu, exilat din strălucirea Romei imperiale pe malurile Pontului Euxin, în 


Tomisul bătut de Crivăţ. 


ape = 


Aceiaşi constatare melancolică o facem şi noi astăzi, 

Când greutățile sau abătut asupra noastră, prietenii — atât de numeroşi 
şi de sgomotoşi în zilele fericite — au început să dea bir cu fugiţii. 

Nu ne pare rău că ne părăsesc nerecunoscătorii şi laşii. 

Celor care ne-au rămas credincioşi în zile bune ca şi în zile grele, le 


mulțumim şi le cerem şi în viitor 


ietenia lor «ctivă. 


Prieteni cari citiţi «Buna Vestire», înţelegeţi că această foaie de credinţă 
şi luptă românească trăeşte numai prin voi. Ă 
Deaceia gândiţi-vă zi Inic la ea, Sprijiniţi-o, răs pândiți-o, abonaţi.o. 
Lansăm azi o mare campanie de abonamente, _ 
Prieteni ai «Bunei Vestiri», făceți-vă datoria către gazeta voastră. 


«BUNA VESTIRE 


intre Vatican $ 


Anschlussul a adus din nou 
pe primul plan al politicei euro- 
peene problema raporturilor în- 
tre Vatican şi Reich. 

Lucrul era firesc, deoarece 
rin încorporarea Austriei popu- 
aţia catolică a imperiului ger- 
man se dublează şi ca atare a- 
tât Berlinul cât şi Vaticanul ca- 

pătă noui perspective în conside- 
rarea acestei chestiuni. 

Motivele conflictului dintre ce- 
le două puteri sunt în esenţă 
două: 

1) Pretenţiile politice ale cato- 
licismului care nu se poate con- 
sola de pierderea influenţei hotă- 
rîtoare, ce o exercita în Germa- 
nia pre-nazistă prin intermediul 
partidului centrului catolic>. A- 
cest partid rezistase odinioară 
lui Bismark, îngrozise pe Biilow, 
dictase în tot timpul republicii 
Weimariene. Erzberger,  Wirth, 
Marx, Briining, Von Papen fu- 
seră conducătorii acestui «cen- 
tru catolic» şi cancelari ai Ger- 
maniei. 

Triumful lui Hitler a desfiin- 


Politica externă 


at total această influenţă. 

In ceeace privește Austria, Va- 
ticanul nu numai că avea influ- 
enţă ci exercita o dominație ab- 
solută, graţie partidului creştin- 
social, care transformat în «Front 
Patriotic»>, stătea la baza siste- 
mului dictaturii polițiste inaugu- 
gurat de Doltuss şi continuat de 
Schuschnigg. 

Deci pierderea Vienii a fost 
resimţită ca o lovitură ireparabi- 
lă la Vatican. 

2) Dar naţional-socialismul nu 
sa mărginit să respingă preten- 
țiile Vaticanului pe teren poli- 
tic. El înţelege să monopolizeze 
educaţia spirituală a naţiunii, di- 
recţionân-o în sensul mitului na- 
țional-socialist, care în multe 
din punctele sale esenţiale, vine 
în conflict cu catolicismul. 

lată de ce Vaticanul tună şi ful- 
geră împotriva Reichului. 

Anschlussul a trezit însă în 
sânul întregului popor german 
un entuziasm atât de total şi de 
adânc, încât episcopatul catolic 


MIHAIL POLIHRONIADE 


| sa trezit în faţa unei probleme 


foarte grave. 

Dacă rămânea departe de a- 
cest entuziasm naționalist sau 
dacă-l condamna — aşa cum 
dorește Vaticanul — risca să 
producă o profundă indignare 
în massele catolice şi să le vadă 
îndepărtându-se de biserică. 

Pe de altă parte e de presupus 
că nici sufletele episcopilor şi 
cardinalilor germani n'au rămas 
cu totul reci în acest moment u- 
nic al istoriei neamului lor, 

De aci declaraţiiile cardinalu- 
lui Innitzer urmate de apelul e- 
piscopilor catolici în favoarea 
Anschlussului. 

Evident gestul episcopatului 
austriac are o imensă importan- 
ță nu numai în istoria Germa- 
niei ci şi în istoria catolicismului, 

Intr'adevăr pentru  naţional- 
socialism avantagiile sunt evi- 
dente: 1. realizarea unei unități 
sufleteşti perfecte în sânul naţi- 
unei germane; 2. un îndemn pen- 
tru ceilalți episcopi din Reich 


(Continuare în pag. III-a) 


Marţi 5 Aprilie 1938 


Redactor-șet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
to mere ese rea 
Direcţia, Redacţi ass Cont CEC Ne.126 ABONAMENTE, “iii 
ecţia, edacția e e s 4.04. 4 200 4 Sp 
âminisira la» 2 + £ 2 40738 ÎI Comune urbane | ara 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 175 i 3 luni » 13 


A | _29 
e iragul lăscâlimil... 

Dragi dascăli din toate ungherele ţării, fraţi de cuvânt propăvă- 
duii, de tâmple albite de timpuriu, de sfântă abnegaţie şi de viaţă să- 
racă.... In ceagul acesta târziu de seară, gândul meu porneşte spre voi, 

in slovele care-mi picură acum din peniță, aud cum bate inima 
voastră, Le scriu doar pentru voi, le seriu cu toată fiinţa mea întoarsă 
spre voi... Dascăli săraci, cu trai modest şi frunte îngândurată, dar cu 
inima plină de o întreagă vistierie, simţiţi voi, oare, acum, futurând 
pe obrazul vostru suiletul meu ca o adiere?... Niciodată nu m'am simţit 
mai înlănțuit de seturile, de nădejdile, de amărăciunile dăscălimii, ea 
astazi. Sunteţi aici, în mine, cu toţii, îmi umpleţi făptura cu prezentele şi 
modestele voastre mucenieii, — laolaltă învăţători şi dascăli de liceu, 
educatori necunoscuţi şi profesori universitari de mare ştiinţă. 

Te văd pe tine, învăţător umil de şcoală primară prizărită la cine 
ştie ce hotar îndepărtat de ţară. Te văd în clasa sărăcăcioasă în pupitre 
scorojite şi şcolari desculți cari, cu braţele frumos încrucişate şi ochii 
mari de îngeri miraţi şi sfioşi, îţi ascultă cuvintele rostite apăsat, cum- 
pănite adâne şi împărţite în dar ca merele ditr'un paner. Soarele pri- 
măverii năvăleşte pe ferestrele largi şi-ţi pune un cearcăn tremurător 
de lumină pe tâmplele prea de vreme cărunte,, Expliei. Te dărui, clipă 
de clipă. Te împarţi lor, cu fiecare vorbă, cu fiecare gest. Eşti doar un 
dascăl anonim de şcoală rurală, dar sufletul tău se va aprinde — cu pâl- 
pâiri timide la început, apoi cu flacără albastră şi vie — în zeci, în sute 
de tinere odrasle care sunt creaţiile, plămădirile tale sufleteşti. 

Cine te cunoaşte pe tine, biet învăţător măruat, de ţară? Cine eşti 
tu, pentru marii biruitori ai vieţii ? Ce poţi să însemni, tu, un oarecare 
absolvent necunoscut de şcoală normală? Şi totuşi, de sub mâinile şi de 
sub fruntea ta, din inima ta, pleacă, în țară, atâtea generaţii împrospă- 
toare pentru aerul viciat al oraşelor. De sub mâinile şi de sub fruntea 
ta — biet învăţător rural — a pornit Ion Creangă. Şi Vasie Pârvan... 

Te văd, apoi, pe tine, dase:.] :eştiut din provincie, uitat la o cate- 
dră de geogiatie sau română, .a vr'un liceu ori gimnaziu oarecare... 

Vii, dimineaţa, cu paşi mărunți și repezi spre şeoală, preocupat de 
grija de-a fi punctual şi de a-ţi face datoria cât mai corect, 

Pardesiul tău e vechi şi de-o culoare îndoelnică — de câţi ani îl 
porţi? — iar haina ţi-e roasă la coate. Obrazul tău e brăzdat, O umbră 
fâlfâe peste el. Ai lăsat, poate, acasă, soţia, sau pe vreunul din copii, 
bolnavi. Dar te munceşti să-ţi înseninezi faţa. 'Trebue să fii senin. Al 
doar o lecţie grea de explicat. | 

Inaintea, elevilor se cuvine să apari limpede şi desăvârşit stăpân pe 
gândurile tăle... Leafa ta e modestă, ca şi viaţa pe care o trăeşti în col- 
țişorul de provincie, unde — până mai ieri — te-a prigonit politicianul, 
un burtă-verde agresiv şi cinic... Din modestia fiinţei tale, şi din aurul 
greu al sufletului tău, au răsărit însă conducători de oştiri, savanţi 
chinuiţi de probleme, purtători de condee şi dulgheri de comete... 

Instârşit, mă  gândese la tine, profesor universitar, zămislitor de a- 
dâncimi cărturăreşti. Şi tu, adeseaori, ai o viaţă anonimă, pe lângă mage 
vaţii şi triumtătorii zilei. Fruntea ta, — câţi o preţuese, câţi o stimea- 
ză? Doar un punm de oameni acolo, de bieţi şi anodini cărturari, foşti 
studenţi şi incorigibili vagabonzi pe solstiţii, prin retorte, prin bi- 
blioteei şi printre foile prătuite ale tomurilor groase atât de zadarnice 
pentru cei mai mulţi. 

Zi de zi, te macini la biroul tău, în laborator, în cancelarie. In per- 
manentă combustiune, In veşnică risipă de suflet şi gând, 

Invăţător rural, dascăl umil de liceu, profesor universitar... Aş 
vrea, în clipa asta, să-mi întind inima ca un chilim până la voi. Ag 
vrea să mă puteţi auzi cum freamăt pentru voi... Am scris, până azi, 
câteva articole despre dăscălime, despre grijile şi obidele ei. Poate ca 
unele să fi fost violente. In niciunul n'au isbuenit însă obiective meschi- 
ne, interese personale, atitudini de ordin egoist. 

Scriind despre rosturile sau îngândurările voastre, mi-am pus cone 
deiul numai în slujba lacrimilor. L-am sprijinit pe o credinţă fermă şi 
pe informaţii riguros controlate, 

Am scris, adesea, în ::entimentul unei formidabile majorităţi a 
protesorimii. Dacă mi-au venit, la ziar, dorinţele voastre, le-am încunu- 
nat cu mirt şi frunză de stejar; când mi-au sosit, în schimb rănile voase 
tre le-am pus în slove şi le-am amestecat cu oftatul meu. Aşa s'a în. 
tâmplat, nu de mult, ca unul din articole să poarte, dincolo de semnă- 
tura mea tipărită, semnătura de conştiinţă a sute de profesori şi învă- 
țători. Identificarea cu dăscălimea ţării rămâne, deci, una din marile 
mândrii ale vieţii mele. O mândrie care-mi înseninează fruntea şi dărue 


putere cugetului meu. 
RADU GYR 


umbrava verde 


Sâmbălăt şcolarii şi-au părăsit pu-| finit de cărți sau de formule de dro+ 
pilrele şi clopofelul care le anunța re.| duerie, 
creația la şcoală, transportându-se cu| Abia la <sădirea pomilor» copii pot 
din piept, la | simți taina celor ce le află pe pupi- 
dumbravă, să culeagă Soarele tot în | !rele şcolii lor, Abna în inima firii pot 
ochii lor calzi de tinerețe şi să dea pă- | ea înțelege fiorul vieții botanice, 
In vămășagul de tineret agitat ca 
Sărbătoarea «sădirii pomlor> nu este sburdatul mieilor, în cântec şi veselie, 


calendaristic pe | $colărimea a asistat la cea mai mare 
lecție a nului, 


A ascultat susurul isvoarelor şi glaa 


cântecile şi primăvara 


mântului, rod în toată țara. 


un simplu moment 
care școlarii Vașteaplă cu bucuria cu 


care sunt pândite zilele de  neinvăţă- . 
tură, Este aliceva: o schimbare de | 5ul Îngeresc al păsărelelor şi a simţit 


domiciliu a lecţiilor, O zi pe an, şco- în doinitul frunzelor şin  legănalul 
larii îşi dau la oparte pereții claselor pletelor de iarbă, duhul pădurii  păa 
lor, perețtii care-i despart de imensi- runde în sufletul ei curat, 

tatea vieții din afară, ca să-şi coboare lar când epețile şcolarilor au sco- 
văzduhul pe frunțile lor încărcate de sa brazda, cu viermuşi proaspeți, pă= 
versuri, de teoreme, de formulee,.. mântului, şi-au daţ seama că sub el 


i ţ ţ iață, 
Pornesc, ca melcii, cu şcoala în spi- rodeș azi ă a 3 
nare so poposească în luminiș de pă- Dumbrava lor verde de azi va creştea 


dure. cort de învăţătură în aer liber |9 pădure deasă ca ariciul, 
d d mbravă Și vor uita şcolarii formule chimice 
e dumbravă, 


la firii şi punerea ?'n ecuaţii sau legile versifia 
O zi me an — şcoala . 


In clasă ei se spune că privighetoa- 
rea are viers ca firul de argint, că 
frunza doineşte cum nici,un fluer n'a 
putut-o face până acum, că 'n codru, 
pomii sfădesc ca'ntr'o majesloasă şe- 
zătoare a naturii. Că apa de azvor e 


limpede şi jucăuşe, că pământul când 
se crapă primăvara, musteşte tot şi'n- 


bălsămează aerul cu un parfum nede- 


cației; dar nu vor uita niciodată, leca 
ţia făcută în mijlocul naturii, stră- 
juiți de orizont şi acoperiți de văzdui 
hul însorit, y 

Cu fiecare pom. au sădit şi un imn 


cald ca undelemnul candelei, spre 
Dumnezeu, pentru acest început de 


primăvară, r 


lon Băleanu 


dă eh tzac 


Pau. 2 — Nr, 323 


a ———— 


Primăvara În literatura noastră 


„dm vrut să dăm astăsi, aici, o 
pagină senină, calmă, împăcată ou 
firea și cu oamenii. Deaceia am în- 
Ohinat'o mărei renaşteri de viață 
ce olocoteşte în juru-ne, soarelui lu= 
minos, florilor şi cântului de pă- 
sări. Am închinato  Primăverei, 
Punând sub ochii cititorilor noștri 
0 antologie de versuri şi proză, — 
cu înfățișări de imagini, — toate 
inspirate literaturei şi plasticei noa- 
atre de reînvierea firii. Este expli- 
cația acestei abundențe, _ unii ar 
putea spune acestui exces, — de 
poeme, care dau paginei noastre de 
asi înfățișarea unei pagini de revi- 
stă. Pe care însă am dorito așa. 

Săvârşind însă operaţiunea de 
căutare, alegere şi culegere, pe cu= 
re orice încercare de antologie, — 
Chiar atât de redusă ca cea de fa- 
ță, — o presupune, ni sau impus 
unele constatări neaşteplale, care 
fără voia noastră devin însăşi con- 
cluzia literaturei adunată aici. 

În primul rând, aflarea unor pa- 
gini inspirate literaților de primă- 
vară ma fost prea uşoară, Nici re- 
sultatcle căutării mau fost prea a- 
bundente. Am văsit poezii melanco- 
Hce pe marginea căderii frunzelor, 
cdie vreți. Am dat peste zeci de pa- 
gini de secerişuri, culesuri de vie 
sau drumuri prin troeni de zăpadă. 
Dar prea puţine crengi înflorite, 
aproape deloc triluri primăvărati- 
es. Nu vom încerca să găsim 0 ex- 
licație adânc psihologică acestei 
sa Căci s'o atribuim unei incu 
rabile melancolii ce ar bântui orga- 
mic printre poeții noștri, — îndem- 


nându-i să cânte toamna muribun- 
dă mai mult decât primăvara tri- 
umfătoare, — mi se pare inexaot. 
„Atitudinea aceasta, deparigy de a fi 
organică, ni se pare adopiată arti 
fioial. «Poetului fi stă bine să fie 
melancolic şi îngândurat.  Senină.- 
talea nu dovedește destulă sensibi- 
litate»... Asta credem că este preju- 
decata din care trebue să se fi năs- 
cut predilecția pentru temele me- 
lancolice printre poeții noştri. 

In al doilea rând, dim» poemele tn- 
spirate de primăvară pe care le 
prezintăm aici se desprinde o dublă 
orientare. Primăvara, este fie un 
pretext descriptiv, fie ocaziunea u- 
nor mici cxpansiuni sentimentale. 
Dacă nu sunt pasteluri, — ca al lui 
Alexandri, — sunt broderii în ju- 
rul suspinelor de amorezaţi, — ca 
în strofele lui Cerna. Nicăeri, însă, 
nu găsim (sau doar în accente în- 
tâmplătoare( considerarea prima- 
verii ca semnificaţie simbolică, în 
marele el înțeles de renaştere neîn- 
cetată, de triumf asupra morții. O 
singura pagină înstrunează această 
coardă gravă, a destinului. Este pa- 
gina lui Pârvan pe care am repro 
dus'o tocmai pentru contrastul pe 
oare îl produce. 

Şi această neglijare a marilor te 
me, în inspirația Pocților noștri de 
»aână azi. ne dovedeste că există în 
eensibilitatea poeților noştri o to- 
nalitate liberă, ce se oferă inspira- 
ției celor care vor voi să dea liri- 
cei lor o substanță mai densă. mai 
aravă şi mai aspră 

lon |. Cantacuzino 


Oaspeţii primăverii 


In fund pe cer albastru, 


în zarea depărtată, 


La răsărit, sub soare, un negru punct s'arată! 
E cocostâreul tâinic în lume călător 
Al primăverii dulce iubit prevestitor. 


EI vine, se înalăță, în cercuri line sboară, 

i răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară; 
ar copilaşii veseli, cu pieptul desgolit, 
Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: bine-ai sosit! 


În aer ciocârlia, pe case 


rândunele, 


Pe crengile pădurii un roiu de păsărele 
Cu-o lungă ciripire la soare se'ncălzesc 
Şi pe deasupra bălții nagâţii se nvârtese, 


Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeață! 


Im lume-i veselie, amor, 


sperare, viaţă, 


= cerul şi pământul preschimbă sărutări 
rin raze aurite și vesele cântări! 


Fii pururi slăvită de toți, primăvară, 
Zeiţă născută în leagăn de zori, 


Mireasă plimbată pe drumuri se seară, 
'Amantă culcată în paturi de flori! 


Vasile Alecsandri 


Din albe văzduhuri, pe scări de lumină 
Coborî — şi în cale fereşti s'au deschis, 
Pui flori în alee și murmur de-albină — 
In suflet torni miere și-aromă de vis. 


Cu părul de aur, cu glas de isvoare, 
Pe unda privirii zefiri vor cânta — 
Un cântec, pe lume înseamnă o floare, 
Un zâmbet, în ceruri înseamnă o stea... 


Când luneci senină, ca visul de albă, 
Podoabă fi-e mersul — surâsul ţi-e rodnic: 
De fiece rază picată din salbă 

Pe hume mai mult un inel de logodnio. 


i dacă'n potecă o floare mărunlă 
âvnește norocul perechii din zări, 
O "'nalţi pe-a lor frunte, cunună de nuntă, 
Să-şi scalde parfumul în dulci sărutări... 


Corneliu Moldovanu 


BUNA VESTIRE 


Andreescu : 
(Muzeul Toma Stelian) 


Peisaj de primăvară 
(eprod. Foto-Technica), 


Cântec de primăvară 


Infloresc grădinile, 


Ceru-i ca oglinda; 
Prin livezi albinele 


Şi-au pornit colinda... 


Cântă ciocârliile 
Imn de veselie; 
Fluturii cu miile 


Joacă pe câmpie. 


Joacă fete şi băeţi 
Hora'n bătătură, 

Ah, dece n'am zece vieți 
Să te cânt, Natură! 


St. 0. losif | 


Aprii 


În glas au aiurări de liră, 

Pe frunți — un răsărit de zori; 
La şipot, unde poposiră, 

S'au adunat privighetori... 


lar zeul dragostei, April, 
Din două guri făcea o îloare 
Şi fiecare sărutare 

O saluta din crengi, “un tril. 


Visând, cei doi îndrăgostiţi 
Tot repetau în suflet cântul; 


Atunci, din fundul văii, vântul, 


Văzând cât sânt de fericiţi, 


S'a strecurat în crengi tiptil, 
Micșa un ram, zâmbea în soare, 
Şi-i îngropa subt colb de îloare, 
C'un râs sburdalnie de copil. 


P. Cerna 


Verde crud, verde crud... 
Mugur alb, şi roz, şi pur, 
Vis de-albastru şi azur, 
Te mai văd, te mai aud! 


Oh, punctează cu-al tău foc, 
Soare, 

Corpuil ce întreg mă doare, 
Sub al vremurilor joc. 


Dintr'un_ fluier de răchită, 
Primăvară, 

O copilă poposită la fântână 
Te îngână 

Pe câmpia clară... 


Verde crud, verde crud... 
Mugur alb, și roz, şi pur, 
Te mai văd, te mai aud, 
Vis de-albastru și de-azur. 


G, Bacovia 


Eterna reincepere a primăverei... 


Sunt Parentalia, 


Cei vii pin hea pe cei morți. E o datorie, pe care muri torii şi-au 


însuș începutu 


statornicit-o- dintru 


gândului despre moarte: liniștea de piatră în care cădea dinir'odată viața, era 


aşa de grozavă, încât minţii îns păimântate a muritorilor moarte a nu-i puteă fi decât un somn 
greu. lar în visele nesfârşitului somn, nu se puteă, ca celor tre cuți dincolo, să nu le vie dorul 


după 


"cei lăsați și după cele părăsite dincoace, De i-ar fi uit at cei de aici neajutându-i pe a- 


ceia în marele întunerec de sub pământ, ei ar fi suferit acolo şi sufletul lor chinuit s'ar fi um- 
plut de mânie. lar mânia morţilor puteă fi blestem și pieire tutu ror faptelor celor vii. 

Pomenirea celor morți de curând mai deşteaptă încă jale. Iar întristarea e muzica din care 
apoi înflorește şi gândul celor mulți. Morții de demult nu mai dau nici dor, nici durere, celor 
7 Agpesă Pomenirea lor e numai un vând palid. Și gândului acest uia, al recei amintiri, îi trebue 
tot sângele viu al amintitorului, spre a înviă întru viața deplină. 

Sunt aniversări ale morți or. 


Cei vii caută să împărtăș ească pe cei morți cu bucuria ori cu întristarea contemporană. E 


încercarea de preamărire a celor 


da ori hula celor de azi. 


pe veci adormiţi, pentru a face, 


Să pomenim pe întemeiet ori. 


De optsprezece sute de ori s'au uscat florile crescute pe mormintele lor. De optsprezece 
sute de ori s'au ridicat din nou prin zăpada subțire a primăverii alte flori, proaspete. 


Sunt Parentalia. 


Oamenii noui, înflorind în marea lumină a vieții, se pleacă cu reculegere spre 
unde dorm oamenii vechi, din tăria cărora au crescut ei, oamenii noui, ca florile nouă 


rea florilor vechi... 


(inchi nare Impăratului Traian. 
La XVIII veacuri dela moarte) 


prin asemănarea lor cu noi, lau- 


ământul 
in pulbe- 


VASILE PARVAN 


î. :].j | / să IDE literară, plastică, teatrală 
inchinare Primăverii româneşti 


Primăvara harului 


Marele  spectaeol al desfășurării 
ciclurilor naturii începe, în acel so- 
lemn şi implacabil ritm al unei le- 
giuiri ce scapă bietelor noastre pu- 
teri. O primăvară luminoasă încăr- 
cată ds suflul unor neînfrânate nă- 
dejdi varsă peste capetele şi inimt- 
le noastre cupa harului, dătătorul 
limiştii celei pe care nimic nu o 
poate zădărnici. Este aici cheia tai- 
micei puleri a creşterii, pulere care 
nu aparţine florii ce se desface șau 
copacului care se înalță, ci tuturor 
ierburilor, tuturor codrilor. Imensă 
creştere a primăverii, renaştere a 
pământului. întoarcere a păsărilor, 
voi alcătuiți ciclurile celui mai dra- 
matic conflict. acela dintre viaţă 
şi moarte. După iernateca domnie a 
morții sau doar a somnului, primă- 
vara  desleagă înțepenirea şi in 
moarte începe creşterea, renașterea 
naturii, asemeni  Christosului, în 
fiecare an înmormântate. 

Dar ce mau făcut din acest anv- 
timp al Invierii, pletoşii visători at 
boemei sau doar celebrii autori ar 
romanțelor de «Mai», şi unii şi alții 
toleraţi de pletora unor sentimen- 


tali zuharisiți cari în orice sehlm- 
bare a lumii, fie ea istorică, fie na- 
turală, nu văd decât posibilităţi de 
a-şi valorifica în vreun fai, faţă de 
ceva, pathosul unui abur imoert și 
sărac pe care şim veacul trecut u 
numiau tot personalitate. De acu 
încolo însă vom şti că avem, not 
cu toții, avem o primăvară pe care 
nu o vom desminţi, ale cărei prime 
flori fragile şi simple vor deveni 
cosmos şi veșntcle, 

Zeu al platitudinii şi al stuptdie 
tății dă-ne voe să te declarăm fără 
soclu deoarece singur ai abdicat în 
această strălucitoare zi din pricina 
lipsei de clienți. Nu ne temem de 
comploturile tale nici de răzbună- 
rile meschine pe cari ar trebui să 
le suferim din partea ta, H-au ră- 
mas încă destule şi vaste locuri de 
stăpânit. Dă-ne voe să cântăm e 
primăvară gravă şi plină de ră 
punderi, o primăvară înălțătoare 
şi 'rece pe care sămânța cea bună 
aruncată într'o iarnă în pământ o 
Jarantează și o sfințește. 


Horia Stamatu 


CHEMAREA 


Din pietre sterpe şi uscate 
Un fier de iarbă sa ivit 

Și vâriul lui în infinit 

A cutezat, străin, să cate 
Născut dintr'un crâmpei de soa 
| Şi o fărâmă de pământ, 
"Firul gingaș, curat şi sfânt 

A 'mbobocit şi-a dat o floare. 


Strivit în ulița măreață 

Secat de drumul de asfalt 

El e de-un fel cu cerul cel înalt 
Care de sus îi spune şi-l învaţă. 


Şi mulțumit că drept merinde, 
-aduce lapte noaptea în pahar, 
Se bucură când un țânțar 

De moțu-i auriu se prinde. 


T. Arghezi 


Pastel neoclasic 


Primăvara-şi reîncepe Ciclul =opfilei sublime 


Și din nou le desfăşoară proiect 


ndu-le în spaţiu, 


— Instalat, operatorul din cereasca-i înălţime 
Cinematografiază oda IV din Horaţiu. 


Prin salcâmi, tot roiuri-roiuri, floarea candidă aşteaptă 
Ameţită de mireasmă, un stupar s'o ia cu-o plasă, 
Nereidele "n bazinuri sfârcul sânilor şi'ndreaptă 

După ce mai jos de mijloc, ptplumul puţin şi-l lasă, 


rinse 'n horă cu prietenele Nimfe, 
Venera dela Cythera le conduce 'n clar de lună 


i cuprinsul tot de zvonuri și de tactul lor răsună, 


«Moartea palidă izbeşte şi'n palate şi'n cocioabe» — 
Sestiu sa convins şi-acuma doarme împăcat în humă, 
Nu-i mai pasă de banchete, de-ale mirților podoabe, 
Nici de umbrele din Orcus, nici de Massicul în spumă. 


Primăvara îşi repetă filmul nopţilor divine 
In acelaș ritm și astăzi ca odinioară'n Laţiu, 


Numai tu, misterioasă zână cu priviri haine 
Nu "nţelegi cât tâle cuprinde oda IV-a din Horaţiu. 


Perpessicius 


Primăvară 


Mă fură'ncet. Sunt fericit] 

O toropeală-adormitoare 

E umbră, pace, şi răcoare, 

Un vânt ușor şi liniştit, 
Mângăietor, sărută nucul... 

E umbră, pace şi răcoare, 

Ce clar, departe, cântă cucul! 


Un dor de viață negrăit 

Din om şi fire se despride. 
Dac'aș putea în brafe-aș prinde 
Intregul zărei nesfărșil. 

Și toată seva primăverei 

Prin mine vraja și-o propagă. 
Sub caldul ei, așa de dragă 


Graţiile 

d le flutură la toate transparentele zaimfe 
In sarba verde stau lungit... Mi--e pacea limpede a serei. 
Miroase aerul a [loare; 


Şi fiecare fibră'n mine 
Mai tânăr şi mai viu tresaltă 
Pricep latenta simfonie 
A firelor fe iarbă'naltă 
care vântul le mlădie 
i le sărută și le-apleacă 
ând spre pădure vrea să treacă 


Ca floarea umedă sub rouă, 
Nădăjduesc o viață nouă, 

Și cum prin frunze tainic moare 
Amurgul serei auriu, 

Din umbră o privighetoare 

Imi cântă strofele ce scriu. 


Cincinaţ Pavelescu 


ti. 

V'aţi întrebat vreodată, cei ce vă 
bucuraţi de întoarcerea soarelui printre 
goi, cum erau primăverile pe malurile 
Dâmboviţei pe vremea când nici unul 
din noi nu exista? Pe vremea când 
cinematografele nu fuseseră încă inven= 
tate pentru a-ţi umple golul unei după 
amiezi, pe vremea când competiţiunile 
sportive nu erau la modă, pe vremea 
când o eşire afară din oraş lua pro- 
porțiile unei adevărate expediţii... 

Dornic de a retrăi viaţa de toate 
zilele a înaintaşilor noştri, făcută dlu 
plăceri şi necazuri mărunte, din satis- 
facţii şi plictiseli de fiecare clipă, care 
foate la un loc fac adevărata viaţă 
omenească aşa cum a fost trăită şi 
mu astfel cum ne-o închipulm astăzi, 
am căutat prin hârtii vechi, scrisori în- 
gălbenite şi cărţi prăfuite de timp şi de 
uitarea omenească să reconstitui din 
Misemnări personale, din descrieri de 
călătorii, din amințirile vremurilor țre» 
gute adevărata viaţă a celor ce ne-au 
procedat. 

Intr'o zi am dat în biblioteca tatălui 
îicu, peste cartea unui francez care a 
frăit câţiva ani printre nol în timpul 
Domniei lui Alexandru Cuza. Intors la 


Paris Le Cler publică un volum de im- 
presii intitulat: „La Moldo-Valachle, ce 
qw'elle a  6t6, ce quelle est, ce 
qu'elle pourait 6tre”. 

Omul, venit printre noi din țări îna- 
intate şi dintre oamen icivilizați, ne-a 
descris în culori ce mu sunt menite 
a ne bucura prea mult. Bucureştii î 


se pare o adunare de sate, drumuriip |impresia unei imense grădini în care 
noastre o poveste iar mijloacele de co-| CUPolete bisericilor şi acoperişurllor pu- 
municaţie cel mal bun mijloc de a te ținelor case ce au ambiția de a ajunge 
răsbuna pe cineva. Prea mare importanță | l& al doilea etaj „iţi dau iluzia unor 
insă m'au aprecierile călătorului nostru.| Chioşcuri de forme bizare şt aspecte 
Ceeace interesează este posbillitatea ce | curioase; spectacol atrăgător mai ales a- 
ne-o dă de a reconstitui viața celor! tunci când ploaia a răcorit atmosfera 
ce înaintea noastră au trăit, au su-|$i a înlăturat mouril de praf. 


ferit, şi au iubit pe aceleaşi locuri 

prin care astăzi țrăim şi noi. 
Bucureştii care în timpul iernei ti 

lăsaseră o impresie urâță, îi apar lu 


Le Cler în zilele călduroase ale primă= 


verei româneşti atât de apropiate de 
vară, cu totul sub alt aspect. Mulțimea 
arborilor astupând sub verdeaja lor 
cocioabele dărăpănate şi gardurile în 
rulnă schimbă cu totul înfăţişarea ora- 
şului. „Privind din vârtul dealurilor de 


Astiel vede Le Cler Bucureştii sub 
| soarele arzător al primăverei; iată cum 
ne descrie el viața bucureştenilor în a- 
cest anotimp. Primăvara viaţa se des- 
făşoară în grădini. Cişmigiul, Şoseaua, 
! Bellevue şi Moşii erau locurile de întal- 

nire, de plimbare şi de petrecere ale 
bucureştenilor. | 

Cişmigiul era locul de întâlnire al 

îtrecătorilor ce-şi căutau un loc de adă- 
trecătorilor ce-şi căutau un loc de adă- 


Din alte vremuri 


Primăveri de altă dată 


boeri . scăpătaţi, îşi făceau plimbarea ! Mogoşoali cum se numea pe vrem:a 


zilnică prin aleile araujate cu artă şi cu 
îngrijire de către grădinarul neamj, în 
sunetul valsurilor şi polcelor cântate de 
muzica militară sau ale cântecelor româ- 
neşti cântate de lăutari. Ochii frumoşi 
şi chipurile fragede, toaletele alese şi 
pălăriile pariziene dădeau călătorului 
nostru iluzia că se găsea la Bois de 
Boulogne sau în grădinile Tuileries. Era 
ora şic a Cigmigiulul; cum se însera 
însă familiile oneste se retrăgeau. Fe- 
meile „,Demi-monde” îşi făceau apa» 
riția şi în Cişmigiu începea o nouă 
viață. Grădina se transforma într'un 
loc de întâlniri amoroase în care de- 
claraţiile de dragoste alternau cu toc- 
melile vulgare iar boschetele stufoase 
adăposteau perechi de îndrăgostiţi ce 


pe malul Dâmboviţei sau dela foişorul | sară toţi cei ce nu puteau să-şi plătească | profitau de întuneric. 
de toc, spune Le Cler, oraşul iţi face luxul unei calesci, mici proprietari saul In afară de oraş la capătul podului! de plimbare şi de întâlnire, Bucureştii 


aceea Calea Victoriei se găsea şoseaua, 
locul de întâlnire al protipendadai. A» 
leea din mijloc memăsurat de largă 
şi neaşteptat de dreaptă faţă de ulițele 
strâmte şi întortochiate ale Bucureş- 
tului, era plină de trăsurile de piață 
şi echipagiile particulare în care bozrii 
şi bogătaşii oraşului se plimbau. Pe 
lături se întindeau grădinile cu peluze, 
boschete, chioşcuri şi fântâni artezienz. 
Frumuseţea echipagiilor, luxul toaletelor, 
şi atitudinea trecătorilor contribuiau ca 
să-ți dea iluzia unui loc de petrecere 
al unul oraş civilizat. Alci se scihm- 
bau confidenţe, se făceau declaraţii, se 
făceau şi se stricau legături de dra- 
goste; Şoseaua era Cişmigiul protipen- 
dadei. 

Pe lângă aceste grădini publice; locuri 


veneau seara să consume. Joia şi Du- 


muzici germane femeile elegante însoţite 
de adoratori fideli, sau de soţi mai 
pulin fideli ca toţi soţii, se plimbau 


mirau toaletele. 

Geryuanii nu se prea v?deau prlu a- 
ceste locuri; ei preferau să se întâlnea- 
scă cu toţii în alte grădini, adevărate 
săli de dans în aer liber, unde se 
dansa tot atât de mult cât se bea bare. 
Petrecerea începea pe la mijlocul după 
amiezii şi se termina noaptea târziu; 
varietatea costumelor dădza acestor pe- 
treceri câmpeneşti un aspect cu totul 
aparte. Fetele cu părul strâus în două 
cozi pe care le pieptănau în formă de 
coroană, prinse cu panglici şi flori, şi 
femeile măriţate, cu tulpane colorate 
dansau fără odihnă până în spre ziuă. 

Cei ce preferau să mănânce o frip- 
tură bună şi să bea un vin deosebit se 
răcimii. Străzi întregi se deschid a- 


i 


rile lui alese. 


mai aveau câteva grădini mai mici unde 


minica era de „Bon-ton” să te duci] răcimii. Stţrăzi întregi se deschid am 
la „Belle-vue” unde în sunetul unei! tunci cu restaurante, grătare, cofetării, 


| 
| 


[i 


Spre sfârşitul primăverel încep Moşii 
la târgul din afară; aici este raiul să 


cafegii şi simigerii. Localuri de daus 
se deschid sub îrunzişuri. Campărători 
sunt puţini; din toate părţile oraşului 


luau câte-o îngheţată şi în timp celînsă vin perechi, perechi cel ce var 
bărbaţii puneau ţara la cale, ele îşi ad„! să se distreze eftin şi pe gustul lor. 


Amestec de toalete 2legante şi de rochii 
de stambă, de femei din lumea bună cu 
servitoare, de oameni bogaţi şi săraci, 
de lume din toate clasele sociale, dia 
toate neamurile şi din toate părţile ve= 
niță aci să se amuze, să schimbe viaţa 
şi să uite de necazuri 

Căci astfel îi apar Buoureştii lul Le 
Cler, drept un oraş al plăcerilor, în 
care bogaţi sau săraci, mici sau mari; 
frumoşi sau urâţi, locuitorii vor să pen 
treacă. 

Nu ştiu întrucât Le Cler avea drepa 
tate atunci când arâta pe înaintaşii 
noştri sub această lumină, dar când 
eşi pe stradă şi vezi mulţimea aceasta 
de oameni dornică de petreceri şi când 
tu însuţi te simţi 1 afel cu el, începi 


tot oraşul pentru mâncărurile şi păutu- | să crezi că francezul avea dreptate. 


Alexandru Christian Te 


Da: 


In zona contratandiștilo 


BUNA VESTIRE 


P maramureseni 


La pândă pe malul Tisei. Șiratiicuriie „lupilor de noapte“. Rentabiiiiatea contrabandei și 
riscurile țăranilor români 


rormidabila organizaţie a contrabandiştii:ior evrej 


S'a lăsat ncantea, In casele ovrei- 
lor din mijlocul Sărăsăului sau a- 
prins lămpile împrăștiind până în 
drumul noroios câte o raza galbe- 
mi, scăpaiă de după perdelele din 
pânză colorată... La capătul satului 
stau românii. In casele lor lumina 
vine dela focul din valră şi pălpăie 
sub un ceaun din care aburii 'mă- 
măligii se ridică ca un fum vul- 
cinic. Din când în când, SCârțâi- 
tul unui car tras de boi  spintecă 
liniştea ce sa coborât odată cu 
noaptea deasupra pământului ma- 
ramureșan. E început de primăva- 
ră şi țăranii noştri îşi odihnesc 
ciolanele — după o zi de trudă pe 
arăturile ce se lasă cu greu desțele- 
xite — pe prispele din fața caselor, 

Intrun târziu când oamenii s'au 
culcat și din depărtare se auzeau 
doar șaptele line ale valurilor Ti- 
sei și on”ările unui rântee de re- 


Cm arată <finanțatorul» de 

contrabande, omul din umbră: 

jidanul multimilionar Ig. Freund 
din Satu-Mare. 


crut rătăci! prin sat la geamul 
mândrei lui, am pornit în recu- 
mouslerea satului şi a pc îilor de 
pândă. 

Insoţitoiul meu e Ili a lui Gavrii, 
un vlăjgan lat în spate cât Novacul 
din poveste. Recomandat de comi- 
sarul poliţiei din Sighet ca un :. 
cunoscător al  contrabandiştilor, 
Ili a lui Gavrii, întradevăr, cunvaş- 
te de minune toale  ascunzătorile 
şi foaie şirellicurile «lupilor de 
noapie» — cum li se spune prin par- 
tea locului, A fost şi el contrabandist 
vestit, dar azi «lucrează» pe două 
Jronturi: devenind. «lup de noapte» 
de a dota mână, e în schimb destoi- 
nic agent de informație a] mii, al 
grănicerilor şi mai cu seamă al po- 
liției, 

LA PANDA PE MALUL 

TISEI 

Ili a lui Gavrii ține, îi "ul 
celor 500 lei promişi, să-mi dea toa- 
te lămuririle şi să mă conducă cât 
mai exact la vadul pe unde peste 
o oră aveau să treacă în Cehoslo- 
Yvacia un grup de contrabandişti cu 
spirt. Cel puţin aşa ştia, d-la sur- 
să», însoţitorul meu. De 3 zile în- 
ceară zadarnice contrabandiştii au 
încercat să treacă Tisa. Finanţii ce- 
hoslovaci au reuşit, de fiecare dată, 
să le zădărnicească trecerea. 

— “In noaptea asta se curmă: 
or aşa, ora aşa! 

— «Dar dece în noaptea asta, măi 
Ii? 

— «Păi, d. Sirul aq lui Mozes tre- 
be să aibe marfa mâne ""nineaţă! 

Ilie al meu mi-a explicat că tre- 
când spirt dincolo în Cehoslovacixw 
vor aduce 500 kg. de mătase, de bas- 
lale şi 10 kg. de zaharină — martă 
eare este pregătită şi comandată din 
vreme de d. Ştrul Schwartz, tecio- 
rul cel mare al lui Mozes Sehwartz 
din Sighet. 

— «Şi cât spirt vor trece în noap- 
tea astă — îl întreb pe Ilie. 

— «Douăzeci de bidoane! 

— 4?! Cât încape întrun vas? 

— VY'o 30 de kile, mă lămurește 
prejiosul meu informator. 

Tocmai când îmi dădea aceste ex- 
plicaţii, ulicioara pe care am venit 
s'a terminat şi.ne găsim pe nalul 
stâng al Tisei, lîngă o bortă de Ll- 
dle de care sunt priponite n'.te 
scânduri aduse de ape şi strânse 
acolo de ţiganii satului. 

Ce privelişte minunată! Tisa 
eurge domol, în unde care se în 
cat.că una pe alta, în bitnia raze- 
lor de lună ce se frâng la suprafa- 
ţa apei aurind-o! Dincolo, e malul 
cehoslovac, mai jos şi mai populat 
cu sălcii şi stufişuri, Departe, în 


întuneric licăreşte o lumină, Pare 
să fie o lampă cu carbid. Ilie îmi 
spune că acolo e postul finanţului 
cehoslovae. 

Ne vorbim încet. De abea ne au- 
zim. Se apropie ora când trebuie 
să treacă în patrulare grănicerul 
român şi n'am vrea să ne descope- 
re şi să ne ia drept contrabandiști 
veritabili, 

Pitulaţi după buturugă Privim în 
direcţia de unde trebuie să vină 
grănicerul. Atenţia îmi este încor- 
dată. Ilie îmi sopteste să fiu cu bă- 
gare de seamă că odată cu grănice- 
rul, din altă parte, contrabandiştii 


vor face semne tovarășilor lor care scenă, pitulat după o buturugă, 


așteaptă «marfa» pe malul e6hoslo- 
vao, 

— <Ilie, uite, a căzut o stea! 

— «Nu-i stea domnişorule, e lam- 
pa galbenă a contrabandiştilor cehi, 
semn că trebue să fie gata ai noş- 
tri»! 

Intr'adevăr, lumina care mi sa 
păruţ că e dâră lăsată de o stea în 
cădere, nu era decât semnul con- 
trabandiştilor cehoslovaci prin care 
preveneau pe  contrabandiştii ro- 
mâni, Acest semn era făcuţ de o 
lampă electrică de buzunar cu be- 
cul galben. 


Contrabandiștii se luptă cu apele fluviului 


Dela o mică depărtare «prindem» 
un alt semn: o piatră aruncată în 
Tisa Prevestea că grănicerul se a- 
propie. Peste câteva minute, din în. 
tuneric, două umbre îşi fac apari- 
ţia, în pas de plimbare: Sunt ei, sunt 
grănicerii ! Ne pitulăm mai bine 
sub borta de salcie. Au ajuns în 
dreptul nostru, la 10 m. de buturu- 
gă. Vorbele lor străpung noaptea 
până la noi. Mi se pare că vorbese 
despre concediu şi despre însurătoa- 
re... Se opresc, îşi împart o țigară 
„şi apoi se întore pe acelaş drum bo- 
! lovănos. 

La vreoș5—30 m,, în dreapta noas- 
tră, după nişte garduri de nuiele 
! bănuim că sunt contrabandiştii. Pri- 
! vim atenţi, Deabea au pornit gră- 
nicerii şi o lumină albastră sfâşie 
' întunericul. De pe malul cehoslovac 
răspunde acelaş semn, aceeaşi lu- 
mină albastră. 

Mă uit la ceasul meu cu cadran 
fosforescent. E 1 şi cinci minute, 

lie mă informează în şoaptă, că 
peste o jumătate de ceas, gănicerii 
vor fi din nou în dreptul nostru. 


Până să Se întoarcă «lucrul» trebuie 
să fie gata. 

Peste câteva minute, de printre 
săleiile de pe malul cehoslovac, se 
anunţă, prin lumină roşie: dru- 
mul ge liber. <Ai noştri» răspund tet 
cu lumina roşie provenită dela o 
lampă de buzunar cu baterii: sunt 
gata! 

Patru indivizi au sărit gardul de 
nuiele şi s'au îndreptat spre Tisa. 
In spinare avea fiecare câte un vas 
dintre acelea ce seamănă cu bidoa- 
nele pe care le vedem dimineaţa în 
căruțele cu un cal ale lăptarilor de- 
la Otopeni sau Băneasa. Au intrat 
în apă şi înaintează prin dreptul 
unde Tisa are cursul cel mai lat. 
Unul se opinteşte din greu cu valu- 
rile: apa îi ajunge până aproape 
de brâu, Mă îngrozeşte: dacă sub 
povara bidonului din spate nu va 
putea înfrunta curentul apei şi ros- 
togolindu-se so va îneca? Dacă toc- 
mai acum vor apare finanţii eeho- 
slovaci şi vor trage, înroşind apa 
cu sângele lor? 


E îngrozitor să vezi această 


gândindu-te că oamenii ăştia, în 
schimbul a 50 sau 60 lei își expun 
viața pentru marfa unui oarecare 
Ițic, Strul sau Mozes, ce aşteaptă 
liniştit, fără nici un risc sosirea 
contrabandei, pe care, apoi, ji- 
danul încasează, zeci şi sute de 
mii de lei... | 
Au trecut de “mijlocul apei și 
se îndreaplă spre țărm. Mai au 
câțiva paşi şi au ajuns dincolo. 
Răsuflu parcă mai ușurat. Nu 
iu dece aş vrea să scape, să nu 
i se întâmple nimic. 2 IP 
— «Ascultă . Ilie, spunea-i că 
sunt vreo douăzeci...> 09 
Nam avut timp să termin îin- 
trebarea, când un zgomot ne-a 
tras luarea aminte: când să urce 
malul, un bidon sa răsturnat 
din spatele unui contrabandist, 
iii du:se de bolovani. 


Din locul unde mi s'a părut că! 


arde o lampă cu carbid, s'a auzit 
lătratul unui câine, Contraban- 
diştii au renunțat să mai ridice 
bidonul şi au început să fugă. 
Pasul lor alergător se aude de- 
sluşit până la noi. Câinele le-a 
dat de urmă şi latră într'una. La 
mal au apărut finanții cehoslo- 
vaci cari fără să stea mult pe 
gânduri, se iau pe urmele fuza- 
rilor. 

N'au trecut nici zece minute, 
când după câteva «somaţii» ro- 
stite într'o limbă românească 
stricată, am văzut trecând spre 
postul  finanților cehoslovaci 
convoiul  contrabandiştilor de 
spirt, încercuiți de vameşii vigi- 
lenți ai statului vecin. 

— «Ai văzut Ilie, au fost prinşi 
«oamenii noștri»! 

— <N'au avut noroc, domnişo- 
rule»! 


Şiretlicurile „liuvilor de noapte" 


A doua zi, mam întâlnit la Si-|ce au descoperit că nu e spirt ci a-| vinovaţi. Sunt pedepsiţi şi înfundă 
ghet cu un prieten dela vamă. Prin- pă, în fine, în timpeeerau ocupați! puşeăriile bieţii țărani, 


tre alte informațiuni, spre mirarea 
mea, mi-a povestit că  «astănoapte 
sa descoperit o mare contrabandă 
în comuna Sărăsăw», 

— «Da, ştiu, au fost prinşi 4 ro- 
mâni cari au trecut spirt — îl între- 
rup, ca să-i arăt că sunt bine in- 
formal! 

— «Nu ştii nimic! A fost doarun 
şiretlic al «lupilor de noapte», ca să 
păcălească pe cehi, In bidoane a 
fost «apă chioară», domnule, nu 
spirit! Nu ştii mimiclu.a 

2 

Omul meu, care-mi dădea zor că 
enu ştiu nimie» mi-a explicat într'o 
bodegă, la un spriț, ce sa întâm- 
plat în satul unde eu am stat la 
“pândă până pe la 2 noaptea.  In- 
iradevăr cei 4 contrabandişti, pen- 
tru care mi sa oprit sufletul la 
gură, aveau în bidoane apă din Ti- 
sa. Nici poveste de spirt. Scăparea 
bidonului pentru a produce zgomot 
a fost «calculată» şi intenționat fă- 
cută, tocmai ca să audă finanţii ce- 
hoslovaci. N'au fost prinşi ci sau 
lăsat prinşi, 

In timp ce funcţionarii cehoslo- 
vaci îndeplineau formalităţile de 
dresare a actelor de contravenţie, 
până ce au căutat alcoometru, până 


cu anchetarea «cazului», cu 50 de m. 
mai la vale de locul pe unde au trecut 
cei 4 indivizi, 20 de români, fără să 
se sinchisească prea mult, liniștiți 
şi fără nici o frică, au trecut Tisa, 
ducând 20 bidoane de spirt verita- 
bil. Acolo, alți  contrabandişti aş- 
teptau «<mas:fa românească», dând 
în schimb baloturile cu mătasă şi 
kilogramele de zaharină. 

Când au ajuns din nou la malul 
românese au zărit pe cei doi grăni- 
ceri români, cari nici nu  bănuiau 
ce sa întâmplat, totul petrecându- 
se în mai puţin de un sfert de oră. 

Marfa adusă prin contrabandă 
a fost atât de bine ascunsă, în- 
cât or cât sau străduil funcțio- 
narii noștri vamali, a doua zi când 
au fost informați de un țăran con- 
trabandist şi el, dar 'în serviciul 
vpămii — ca şi Ilie a lui Gavrii, a 
fost imposibil să fie găsită. 

D. Strul al lui Mozes 
Schwartz s'a jurat că «di- 
ja nu ştie absolut nimiche, 
pote rumunii au fâcut ce- 
va contrabande», dar «el 
e dija om cinstit !», 


Formidabila organizație a contraban- 
diştilor euroi 


Dealungul frontierelor s'au insta- 
lat ovreii, Din fiecare sat au făcut 
o puternică citadolă de contraban- 
dişti. La oraşe au pus bazele orga- 
nizaţiilor centrale care operează 
din umbră. Cele mai ingenioase sis- 
teme sunt folosite pentru reuşita 
contrabandelor. 

Organizațiile de  contrabandişti 
ovrei se ascund după firme cari nu 
dau nimic de bănuit, De obicei, o 
bancă, un depozit, o socie de 
transport, un cabinet medical sau o 
societate de binefacere pentru e- 
vreii rătăcitori... 

«Marele contrabandist», acela care 
finanţează «afacerea» e întotdeauna 
necunoscut, O persoană care no 
ştie nimenea dar în numele căreia 
se lucrează fără şovăire, până la 
moarte. 

Ovreii în subordine sunt 


inter- 


mediari şi beneficiari. Acei cari fac 
contrabandele şi cari îşi expun via- 
ţa sunt românii, a căror sărăcie e 
exploatată barbar. Pentru o sută de 
lei românul trebuie să treacă, de 
pildă, de două ori Tisa. Când duce 
sau aduce marfa de contrabandă el 
depune jidanului garanţia mărfei, 
Dacă este prins, dacă marfa îi 
este confiscată, dacă se întâmplă să 
o piardă pe drum, îşi pierde ga- 
rantia. 

Pentru evreu nu-i nci o pierdere: 
românul plăteşte, românul sufere. 

Se întâmplă ca în aceiaşi zonă să 
activeze două sau mai multe <orga- 
nizaţii». Lupta mare nu se dă atunci 
cu autorităţile, ci între coamenii> 
organizaţiilor, cari se spionează şi 
se trădează reciproc. Nici odată în- 
să, o contrabandă descoperită nu 


duce şi la descoperirea adevăraţilor 


Români din ţara Oaşului, 
tru contrabandele lor, în 


întrebuinţaţi de ovrei pen 


se dă un petec de hârtie cât o 
foiţă de ţigară, pe care e un semn 


ja Satu-Mare, plăteşti în lei, ţi 
| 


| 


| 
| 
i 


Un contrabandist recidivist din 
regiunea  Sighetului ; Andor 
Jungberg, înfășurat în mătase; 
peste care a îmbrăcat haina. 


cabalistic. Cu acest bilet, care 
ține loc de cec, ie prezinţi la o 
bancă indicată, la un anume co- 
merciant, etc. din Ungaria, din 
Cehoslovacia, din Elveţia, etc., 
— unde vrei să te duci — şi îţi. 
ridici banii... Operaţiuni simple 
pe care numai organizațiile in- 
ternaționale ale ovreilor le pot 
face! 
RENTABILITATEA CON- 
TRABANDEI 

Multă lume se va întreba: «De 
ce se face contrabandă?» Răs- 
punsul e smplu: pentrucă e ren- 
tabilă şi pentrucă adevărații 


contrabandişti n'au nic! un risc! 
Şi iată dece e rentabilă: 

Un kg. de spirt, la noi costă 

! 100 lei. In Cehoslovacia 290-720 

„lei. Dacă organizaţia de contra- 

' bandişti trece lunar printr'un 


ai dă i 
L] 


schimbul unor  «recom. 


pense» de batjocură, 


Secretul ovreiior contra. 
bandişti constă în faptul 
că sunt întotdeauna «aco- 
periţi», că execută pe o 
scară întinsă sistemul ini- 
tuirii şi că ştiu să-şi facă 
complici tocmai dintre 
aceia în atribuţiile cărora 
intră paza vamală a yra- 
nițelor, 

Pentru a evidenița cât de for- 
midabil sunt organizaţi, e îndea- 
juns să arătăm câteva cazuri. 
Treci Tisa şi te duci la Slatina 
în Cehoslovacia. ți cumperi 
contra lei (socotiți la cursul bur- 
sei negre) orice cantitate de mă- 
tase, de ciorapi, de cămăși, etc. 
Vei da adresa unde locuieşti in 
Sighet, la care hotel de pildă, şi 
înainte de a ajunge acasă. cum- 
părăturile te așteaptă! 

Ai nevoe de devize pentru a 
merge la «băi în străinătate». 
Te prezinţi la Katz sau Drumer 


punct, de pildă pela Halmeu 
(Tarna-Mare) o cantitate de un 
vagon jumătate (au fost peri- 
oade, acum 4 ani, când treceau 
pe săptămână atât) şi câștigă 
nett la fiecare kg. numai 80—100 
lei, înseamnă că au lunar un be- 
neficiu de  1.200.000—1.500.000 
lei! 

O vacă la noi costă 2—4000 lei. 
în Cehoslovacia 8000—15.000 lei. 

Din Cehoslovacia în România 
contrabanda iarăşi e rentabilă, 
mai ales pentru țesături de mă- 
(ase, obiecte de cauciuc, zaha- 
rină, coloniale, etc. 


* 

Despre cum se pot stârpi con- 
trabandele şi despre complicita- 
tea unor funcționari ai statului, 
interesați în multe afaceri de 
contrabandă, întrun număr vii- 
tor. 


Nicolae V. !lieşiu 


recte între 
german şi guvernul german, 
afara Vaticanului. 


N 


“ay. 3-a 


Noui telegrame 
adresaie M. $. Kegeiui 


Majestății Sale Regelui Carol IL 


na urează Majestății Voastre sănă- 
tate şi viaţă lungă pentru opera de 
consolidare ce a-Ţi dat ţării prin 
noua Constituţie. 

Protesor universitar Costeanu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Cercul Franco-Român din Căâran- 
sebeş Vă exprimă odată cu omagiul 
de supunere şi întreaga  recunog- 
tinţă, cea mai hotărită adeziune la 
măreaţa operă înfăptuită prin noua 
Constituţie ce e menită să salveze 
patria noastră România de tendin- 
ele potrivnice intereselor sale de 
afirmare în concordanţă cu tradiţia 
națională a neamului româneso care 
singură ne-a pregătit dealungul tim 
pului drumul desrobirilor prin eare 
totodată am ajuns să fim alături de 
sora noastră mai mare Franţa. 

Să trăiţi Maijestate. Trăiască Ro- 
mânia. 

Preşedinte Augustin Munteanu 
Cavaler al Legiunei de Onoare 
Franceză 


Majestății Sal. Regelui Carol II 
Consiliul de administraţie al So- 
cietății Generale a Funcţionarilor 


Publici roagă pe Majestatea Voas- | 


] 
Societatea de chimie din = 


profundul respect, nemărginitul de- 
trăi prin subsemnatul să primească 
votament şi întreaga lui admiraţie 
pentru ferma şi energică Majestății 
Voastre hotărire de a promulga 
noua Constituţie, pentru binele mo- 
ral, propăşirea şi fericirea poporu- 
lui român, 

Peşedintele Societăţii Generale 

a Funoţionarilar Publici 
Cezar Hârjescu 


Majesfiţii Sale Regelui Carol II 
| Sindicatul  meseriaşilor  frizeri- 
recunoscă-: 


Li 


coafori din Constanţa, 
tori schimbărilor aduse în viaţa 
țării prin noua Constituţie, roagă 
pe Dumnezeu să Vă dăruiască mulţi 
ani penţru binele ţării, 
Să trăiţi Majestate. 
Președinte, Gh. Tăbăcaru 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Bătrâna Societate Culturală <«Mi- 
ron Costin» din istorica cetate mol- 
dovenească a lui Roman Voevod, cu 
ocazia plebiscitului pentru noua 
Constituţie, depune la picioarele 
Tronului ce!e mai respectuoase oma 
gii de devotament şi cea mai ne 
țărmurită dragoste Majestății Sale 
Regelui Carol II şi Dinastiei. 
Preşedinte; Episcop Lucian 
Vice-Preşedinte; Cristea Ştefănescu 
Director: Neculai Popovici Podasca 


Puţernice incendii au distrus 


DUIMer oase 


Sute de gospodării 


lent a izbucnit în comuna 
Movilița-Putna. Au ars pâ- 
nă laora + după amiază 
peste 25 de gospodării, 
Focul fiind alimentat de 
un vânt puternic înaintea. 
ză spre centrul satului. Pra 
torul Rusu a cerut ajutorul 
pompierilor din Focşani şi 
Odobeşti. Poliţaiul oraşu- 
lui, d. Rădulescu, cu comi- 
sari, agenţi şi peste cinci 
sute de muncitori, au ple- 
cat la faţa locului. 
Pompierii din Focşani au 
trecut prin Panciu spre lo- 
cul sinistrului la ora 5. 


LANGĂ SINAIA 


SINAIA, 4. — Un puternice incendiu 
sa declarat eri la ora 15 în pădurea 
Răzoarele-Cracina din com. Posada, 
în apropiere de oraşul nostru. 

Din cauze co nu au puluil fi încă 
slabilite, iarba uscată de pe margi- 
nea şoselei a lual foc. Incendiul sa 
întins cu repeziciune pe întreg plaiul 
poalele pădurei, cuprinzând în cele 
din urmă pădurea. 

S'a dat alarma. Au fost anunţaţi 


comane din (ară 


prefăcuie în cenuşe 


pompierii :xilitari din Sinaia cari, îm 
câteva minute, au sosit la faţa locului, 

Datorită intervenţiei la timp a pos- 
tului do pompieri Sinaia, focul a putut 
îl lvcalizai. 

Pagubele nu suni mari. A ars e 
porțiune de 4 ha. planlaţie tânără 
de crăci şi iarbă. Cercetările sunt 
conduse de d. plutonier major Far- 
caș, şelul secției jand. Comarnle.><—7 


FOC IN JUD. OLT 


DRAGAŞANI, 4. — In com. Vul- 
turești-Olt, satul Lineșii, la gospodă- 
rin femeei Maria Filip Siţa, văduvă 
de răsboi, a isbucnit un incendiu, care 
i-a distrus întreaga gospodărie. 

Din cauza vântului, focul sa în- 
tins și la gospodăriile locuitorilor 
Gheorghe Toma şi Ion Rădulescu, ar- 
zându-le casa, un pălul cu porumb şi 
un fânar. i 

La locul sinistrului au pleca! pre- 
fectul județului Olt și pretorul plăși 
respeclive. S 

Pentru stingerea focului au lost trf- 
miși pompierii din Drăgășani şi Sla- 
tina. 

Târziu focul a fost localizat 

Pagubele suni mari. 


au votat pentru Aschiuss 


Marele plebiscit german pentru 
Auschluss a fost deschis eri în Ro- 
mânia, unde cetăţenii Reichului și ai 
fostei Austrii au votal în largul mării 
Negre, pe bordul vaselor: Delas şi 
Fortuna. 

Cu trenuri speclale au sosit în 
cursul zilei de erl la Constanţa, ce- 
tățenii germani cari trăese în ţara 
noastră. Intr'o ordine desăvârșită şi 
într'o disciplină caracteristie germană, 


volanţii s'au îmbarcat pe cele două 
vase, pentru a-şi exprima voința em 
privire la realizarea Ansschiussului. 

Au fost 1268 votanţi, dintre cari 
1264 au votat pentru realipirea Aus- 
triei celui de al treilea Reich și nu- 
mai 4 au votat contra. 

De nolat şi mal ales demn de men- 
Honat este faptul că plebiscitul de 
eri s'a destăşurat după normele cins- 
tite ale unei votări, plebiscitarii ex- 
primând voința lor secret. “ 


Îi E o 


Intre Vatican si Reich 


(Continuare din pag. l-a) 


de a Pose la fel; 3) pacifica- 
-a religioasă prin raporturi di- 
episcopatul catolic 
în 


lată ceeace poate deveni un e- 
veniment epocal în istoria cato- 
licismului. ri a moment de 
mare exaltare naţională comuni- 
tatea națională trece înaintea 


A eee | comunității religioase. Episcopii 


D. Potre Pogonat reales 
decan al baroului de lași 


LAŞI, 4. — La baroul din locali- | 
tate sau efectuat ieri alegeri 
pentru desenarea unui nou decan, 


şi a membrilor din consiliul de dis- 


ciplină. 


Alegerile au început la ora 9 di- 


(110 voturi); Lateş (107 voturi); Ion 
Haier(102 voturi); Homer Popoviei, | 
(99 voturi); Cristescu, (86 voturi). 

Prodecan a fost ales d, av Nelu 
Ionescu, tu 139 voturi. 


acţionează ca germani nu ca re- 
prezentanți ai papalității. 

De “aci furia Vaticanului, care 
printr'o notă radio-difuzată a a- 
tacat cu nemaipomenită violență 
gestul episcopatului austriac. 

Nota aceasta e atât de inabilă, 
încât astăzi a fost dezavuată. 
Totuşi această inabilitate a pro- 

us o enormă indignare în Ger- 
mania şi a dat — pentru prima 
oară dela declararea conflictului 
dintre Berlin şi Vatican — o ar- 


mă periculoasă în mâna naţional 
socialismului. 


Intr'adevăr atitudinea Vaţica- 
nului a jignit întreg poporul ger- 
man în cele mai fireşti şi mai a- 
dânci sentimente naţionale, jig- 
nind în acelaş timp şi episcopa= 
tul catolic. 

Politica naţional-socialistă, ca- 
re până acum fusese atât de 
brutală şi de neîndemănatecă în 
materie religioasă, capătă arme 
irezistibile. / 

Vaticanul solidarizează  epis» 
copatul şi massele catolice cu na- 
țional-socialismul. 

În această situaţie nu e exclus 
ca să vedem apărând, dacă nu o 
schismă, dar în orice caz o reedi- 
tare germană a galicanismului, 
care a făcut odinioară atâta sân= 


mineața şi au durat până la ora 2 


Aia e rău papalității, adică o accen= 
după amiază, când s'au procedat la 8 pap ţi, 


tuare a notei naţionale în catoli- 


VIZITAŢI MAGAZINE LE DIN GHIDUL COMER- 


ero, în mo- 


despulerea scrutinului. Ş ANI BANI |.: : 
„Au participat 193 de votanți si TULUI i Eeo, VEI CÂȘTIGA: tic : imuni ai ii pa 
sau înregistrat următoarele re implicaţiile politice şi 
zultate; spirituale ale conflictului dintre 
D. av. Petre Pogonat a fost ales îi E! Să! 23: ai îi Vatican. 
| „ră idat. d Safta nitatea naţională . 
Un gangster al deviz elor româneşti, celebrul E uuen (făt DEN ont goana 6 Afițiă Si Y aspaândiţi i e eaa aee na 


In consiliul de disciplină au în 
tart d.nii: Ionel Teodoreanu (138 vo. 
turi), louel Gall (136 voturi); Gâr- 
neaţă (128 voturi); N. Petrea (125 
voturi); N. Beauran, (124 voturi); 
Ion Raicu (121 voturi); Dumbravă 


intea tuturor internaţionalelor, 
chiar a celor spirituale. 

E un semn al vremii, care poa- 
te avea însemnătate într'o zi şi 
pentru România noastră. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


| ime:. isi aducerii în ţară, sub stare de arest, Gross-Cagero a «lucrab prin orga- 
mizaţiile contrabândiştilor evrei, la «trecerea» în străinătate a banilor şi avu- 
iilor româneşti, La început, milionarul de azi ma fost decât un proxenet şi un 
contrabandist de «mărunți şuri», în Sighetul maţi ei, 

iti e 0 iatiite îl arată pe Gross-Cagero, în momentul trecerii prin gara 
| 


„Buna Vastire“ 


E o Mit eee ama a 8 a O 


E i a: 


ÎN N 


„Cartea 
EAapediţiuni în toată fară 


„Blănăria Vieneză“ 


ANDREI FARCAŞ 


A adus un bogat asortiment de primăvară 


Asortimeni bogat cu blănuri fine, contecţiuni permanente după cele mai mari creațiuni ale modei 


ATELIER PROPRIU, MODEL 


Bucureşti: B-dul Regele Carol I, No. 16. Piaţa Academiei (în dosul statuii 
Mihai Viteazul) Telefon 4-98-74 
Cluj: Piaţa Unirii No. 33 


l)oi.deâte bună, 


fericire şi sănătati 


Păstraţi-vă sănătatea, curățir 
du-vă organismul cu 
n e ea Fe "agati ON la pa e ca: 


EH ELMITOL 


59 


»Bagene 


SA Torcettez di a DNS eat „mata 


SISTEM 
DE PLATĂ 


AL SERVICIILOR TELEFONICE 


Pentru a înlesni pla- Pentrua asigura Gunul mers al noului sistem, 


ta abonamentului  aGonatii 
j onafii sunt ru ă 
la telefon și a con- d gap „ad -repnd uroniătorele; 


vorbirilor telefonice, 
Societatea Anonimă 
Română de Tele- 
foane, introduce un 
nov sistem de factu- 
rare lunară, începând 
dela 1 Aprilie. 
„ Acest sistem oferă ur- 
mătoarele avantajii + 


a) Abonaţii pot pati a- 
onamentul în mici 


rate lunare. 


Abonaţii trebuie să se prezinte la sediul 
Societăţii cu avizul de plată. O parte 
din aviz este detașată, stampilată și 
înapoiată abonatului. Astfel nu se mai 
face nici e înregistrare și nu se mai 
întocmește nici o chitanță, economisind 
timpul abonaților. . i 


Facturile trebvesc plătite în 5 zile dela 
primirea lor. Este absolut necesar ca 
acest termen să fie respectat cu ioată 
strictețea, deoarece facturile trimise 
zilnic sunt esel eșalonate, încât să 
se evite aglomerația la plată. 


b) Plata abonamentului 
se va face mai Uşor 
şi mai repede. 


e) Toate convorbirile în- 


Plătinelu-se la timp abonamentul, = 
vor evita suspendările de serviciu te- 
lefonic, atât de dezogreabile pentru 
abonat și pentru Societate. 


SOC. ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE 


Me 


o a ea 


Imi fac o datorie de a arăta" 
„acţiunea minunată ce a pro- 
+, dus HERVEA asupra mea. 
, Fiind atins de mai bine de 


«BUNA VESTIRE» 


| LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
intrebuințați numai 


„ Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în cutii originale, conținând 2 buline 

și numai cu semnătura doctorului. 

epozit Farmacia N POPOVICI 
ucureşti. Calea Rahovei 265 


Îi e i 


| 


O 


"Imi fac 
datorie...“ | 


Suferiţi de 


REUMATISM? 


un an de reumatism şi exer- 
citând profesiunea de zidar, 
mă vedeam în obligaţia de a 
părăsi meşteşugul meu din 
cauza greutăţii ce simțeam în 
mişcările mele, neputând să 
mă mai servesc de piciorul 
meu. 

Auzind dela un prieten că 
minunatul vostru ceai HER- 
VEA l'a uşurat, m'am decis să 
fac o cură. Acum numai simt 
nici o durere şi exercit meş- 
teşugul meu întocmai cum fă- 
ceam Înainte de a avea acest | 
reumatism, 

Nu am cuvinte destule pen- 
tru a recomanda HERVEA la 
toate persoanele care suferă 
de reumatism, 

]. BOURILLON. la R... 
(Creuse) 


Nu este vorba nici de un 
medicament nici de o drogă 
ci de o plantă tropicală numită 
HERVEA. 

Din foaia sa mică să face 
o băutură, care se bea ca 
ceaiul obişnuit. Nici o plicti- 
seală nici un incovenient; se. 

repară acasă; UȘURAREA 

E RESIMTE IMEDIAT şi 
devine din zi în zi mai evident. 

Beţi o ceaşcă de HERVEA 
în fiecare dimineață și vă veţi 
simți un alt om. Ea elimină 
otrăvurile acumulate de aci- 
dul uric şi PREVINE NOI 
ACUMULĂRI de alte depo- 
zite acide în organism. 

Refuzaţi contrafacerile 


In interesul consumatorilor 
Ceaiului HERVEA, rugăm a 
refuza orice ambalaj care nu 
poartă numele: 


HERVEA 


MARCA DEPUSA 

Singurele cari sunt veritabile 

Dacă voiţi să-l încercaţi în 
mod serios. 

Scriţi la: Serviciul Hervea, 
Str. St. Ionică 8, Bucureşti. 

De vânzare la toate farma» 
ciile şi droguerille din ţară, 


__ LOC central liniştit 
Stradă răspunzând în Calea Victorie 
Sup. 700 m. p. Vând 3.500 m. 


ISTP RA VNICU 


ICI. E. FE: 


Diamant — Triumph — Anker — Mi«le 
de oraş, curse, îiurism - militare - curieri şi transport 
| Celebrele motoare amovibile „JLO“: pentru biciclete 


Ă CC e sor ii EP 
Românească“ S. A. Bucureşti 


Prospecte la cerere 


Situaţia societăților de presă 


din Basarabia 


> 


Patru societăţi de presă conduse de spiritul iudaic. Activitatea: 

goană după permise de gratuitate pe c. f. r. Rostul „sindicatului 

ziariştilor creştini din Basarabia“. Binecuvântarea |.P. S. Patriarh. 
Lista adevăraţilor ziarişti profesionişti dintre Prut şi Nistru 


Dela redacția noastră din Basarabia 


OHIŞINAU. — Datorită faptului 
că nu sa învrednicit nimeni — Cu 
toate proectele alcătuite ani dea- 
rândul; de cele mai mulle ori de 
oameni care nu au avuț şi nu au 
nicio legătură cu presa — să regle- 
menteze profesiunea de ziarist, la 
noi, în România, nu există nici o 
societate de presă care să cuprindă 
numai adevăraţi ziarişti profesio- 
nişti. 

Societăţile noastre de presă sunt 
un fel de ghiveci național: oricine 
a scris odată — sau scrie cotidian, 
ori periodic — a putut pătrunde 
foarte uşor în societăţile de presă, 
indiferent dacă era san nu riarist 
profesionist. 

Aşa se explică faptul. că în dife 
ritele societăţi de presă — chiar la 
conducere — au pătruns oameni 
(profesori, avocaţi, ingineri, ete.) a 
căror ocupaţiune principală nu era 
ziaristica; ziaristica era şi este pen- 
tru aceştia un lux, care le dă drep- 
tul la a călători gratuit pe c. f r.cu 
permis de ziarist... 

Noi nn spunem că oamenii aceștia 
—  neziarigti profesionişti — nu 
sunt, în majoritate, oameni de trea- 
bă. Dar, fără îndoială că ei — fiind 
legaţi de alte profesiuni, din care-şi 
asigură existența — nu pot avea în- 
terese comune cu ziariştii profesio- 
nişti, care-şi câştigă pâinea de toa- 
te zilele numai din scrisul cotidian, 
sau periodic. 

Cu alte cuvinte, ziariştii profesio- 
mişti sunt singura breaslă neorgani- 
zală — în vreme ce celelalte bresie, 
chiar şi birjarii, îşi au soctetăţile 
lor bine definite, fără ca unii să se 
poată amesteca în treburile altora. 

Admitem ea oricine se pricepe, să 
scrie cât polteştte la ziare şi re- 
viste. Nu putem însă admite nepro- 
fesioniştilor de-a se amesteca -— şi-a 
avea pretenția să conducă — în so- 
cietăţile profesioniştilor, 

Dacă aceia ce activează în presă 
-- şi, spre bucuria noastră, sunt 


mulţi — cu toate că nu sunt ziarişti | 


profesionişti, vor să facă parte din 

FONDATORI ŞI CONDU- 

CATORI JIDANI 

societăţi de presă, să binevoiască 
a-şi constitui societăţi aparte de co- 
laboratori ocazionali sau  perma- 
nenţi la ziare şi reviste. 

Ziariştii profesionişti, însă, să fie 
lăsaţi să-şi aibă corporaţiile lor. 

lată dece — acum, când din nou 
se vorbeşte gespre  «reglemenlarea 
profesiunei de ziarist» — socotim 
că este bine să se țină seamă de ex- 
punerea noastră. 
SOCIETAŢILE DE PRESA 

DIN BASARABIA 

In „Basarabia, de pildă, există ca 
persoane juridice cinci societăţi de 
presă. Anume: «Asociaţia presei ro- 
mâne din Basarabia», «Uniunea zia- 
riştilor profesionişti din  Basara» 
bia», <Asociaţia ziariştilor din Ba- 
sarabia», «Sindicatul ziariştilor ro- 
mâni din Basarabia», şi «Sindicatul 


Casa Centrală a Asisurărilor Sociale 
Direcţ a Contabilităţii 


INSTIINȚARE 


Se aduce ie cunoştinţa 


| Martie 1938, încetează va- 
“Mabilitatea timbrelor de 
lasigurări cu anul impri- 
| mat 1937938, 
| Timbrele pi B. c., cari se 
aplică pe timbrele de asi- 
gurări se retrag deaseme- 
nea din circulație. 
Patronii cari mai sedă 
asemenea timbre le vor 
depune la Casa de Asigu- 
rare sau Oficiul respectiv, 
pentru preschimbare, 
Termenul până la care 
se poate preschimba ace- 
ste timbre (Asigurări şi T. 
8. C.,) este de 31 Mai 1938. 
Timbrele vor fi depuse 
însoţite de o cerere înre- 
isirată, în care se va ară. 
localitatea de unde s'au 
aprovizionat, data cumpă- 


m i „Fării lor, precum şi cauza 
generală că pe ziua de 31; 


pentru care aceste timbre 
au rămas neîntrebuinţate, 
Timbrele ce se prezintă 
la preschimbare vor trebui 
să fie în bună stare, adică 
să nu fi fost lipite, cu anul 
imprimat 1937938 şi fie- 
aară, mere de asigurare 
aibă aplicat el tim- 
brul TBE., ui i 
ln schimbul timbrelor 
depuse se vor elibera tim- 
bre din aceleaşi categorii 
şi de egală valoare din 
emisiunea 1938939, cari; 
cuprind în valoare şi coti_| 
Sti T,.B.c. 
îmbrele  neprezentate 
la preschimbare în terma- 
nul arătat mal sus, rămân 
nule şi fără valoare şi vor 
fi anulate în orice mâini 
sar găsi, 


Do UI 


ziariştilor români din Basarabia». 

Niciuna din aceste societăți ma 
fost constituită numai din adevă- 
rați ziarişti profesionişti 

Una singură: «Sindicatul ziariş- 
tilor creştini din Basarabia», care 
în ultimul timp, a radiat pe aceia 
ce nu sunt ziarişti profesioniști, 
poate fi considerată ca adevărată 
societate de presă în această parte 
a țării. 

Primele patru societăți, consitui- 
te de ani de zile, pe lângă că au 
fost şi sunt sub influența spiritutut 
iudaic — unele sunt conduse de ji- 
dani, altele de prieteni de a-i jida- 
ilor — nu au avut altă activitate, 
decât goana după permise de gra- 
tuitate pe co. f. r. pentru membrii 
din conducere, 90 la sută neprofe- 
sioniști. 

Numai datorită intereselor strict 
personale — permise de zarist! — 
sau constituit patru societăţi de 
presă — nu era suficientă una! 

In afară de unele manifestaţiuni 
anemice, în preajma acordării per- 
miselor de ziarist, sau a revizuiri- 
lor, aceste societăți dădeau lupta — 
singura luptă — pentru a obţine cât 
mai multe permise de ziarist. 

Atât. 

Ca să vă daţi seama de caracte- 
rul iudaic al acestor societăţi de 
presă, iată numele unora dintre 
fondatori; 

La «ASocicţia presei române din 
Rasarabia» (dosarul Nr. 6784 din 925 
al tribunalului Lăpuşna): Z. Tenen- 
haum, Mauricin Renert, lic Alter- 
zon-Terziman, Mihel Landau, E. 
Malamudman, Iosif Svarţ... 

La «Uniunea ziaristilor profesio- 
niști din Basarabia» (dosarul trib, 
Lăpuşna Nr. 121 din 927); Moisei 
Polinevschi, G. Reisler. IL. Clugman, 
Blok Ghendrich, Marcel Rorlich, 
Ruvin Veinştein, Isae Sroit, Leon 


| Leibovici, David Nudelman... 


| La «Asociaţia ziariştilor din Basa- 


| rabia» (dosarul trib. Lăpuşna Nr. 


810 din 928); Ghnrich Blok, A. 
Ghelman.. 

La «Sindicatul aiariştilor români 
din Basarabia» (dosarul trib. Lă- 
puşna Nr. 1728 din 934): Iţie Alter. 
on-Terziman, R. Rorlich, Avram 
Chendler, Mauriciu Renet, Paul Pu- 
terman, Moişe Oreşter... 

Se înţelege că între aceşti jidani 
— aproape totdeauna iniţiatori ai 
constituirei şi conducători — figu- 


! Tau, ca paravane, şi câțiva creştini 


(90 ia sută meziarişti profesionişti) 
“dornici de permise de gratuitate 
pe e. f.r.).. 

CONSTITUIREA SINDI- 
CATULUI!I ZIARIŞTILOR 
CREŞTINI 
In taţa primejdiei acestor soeie- 
tăţi de presă, ca o contrabalanSare 
şi cu intenţia de a reuşi să strângă 
vândurile adevăraţilor ziarişti pro 
„fesioniști, creştini, sa  constituiţ 
„“Sindieatul ziaristilor creştini din 
Basarabia» (recunoscut Pers, jur. 
prin sentinţa trib. Lăpusna s, 1, Ne. 

57 din Februarie 1935). 

Au primit a face parte ca membri 
de onoare, din această înjghebare 
curat ereştină, |. P. S. S. Patriarh 
Miron, precum şi mulţi scriitori si 
ziarişti de vază, între care numă- 
răm pe domnii; Nicolae Iorga, Ste- 
lian Popescu, Nae Ionescu, Draguş 
Protopopescu, Mihai] Manoilescu, 
ate, 

Având caracter pe întreaga ţară, 
în Sindicat Sau înscris până la 1 
„ lanuarie 1938, un număr de 148 zia- 
rişti. Dintre cari, în urma radierit 
„celor ce nu au la bază profesiunea 
„de ziaristi, au rămas 48 de ziarişti 
| profesioniști. 

i BINECUVANTAREA 

Il. P. S. s. PATRIARH 

La o &erisoare trimisă de către 
Sindicat, prin eare-L proclamă mem 
bru de onoare, IL. P. $. Patriarh a 
binevoit a răspunde prin următoz 
rea șcrisoare; 

Domnule Preşedinte, 

Primind scrisoarea D-VoaStră din 
26 Martie a. e. mam bucurat dim 
toată inima de iniţiativa D-Voastră 
şi binecuvântez constituirea în Sin- 
dicat a ziariştilor creștini din Basa= 
rabia, urându-le să sporească în 
fapte bune, doritoare p unei ere 
dinţi puternice. 

Hotărîrea D-Voastră de a mă pre 
clama membru de onoare este pen- 
tru mine, car în tinereţe am prat 
ticat această nobilă misiune, o da- 
vadă a necesităţii ca Biserica să În- 
demne mereu pe creştini către în 
deplinirea  obligaţiunilor lor de 
membri ai Bisericei lui Hristos și 
deaceea primind această onoare, vă 
făgăduesc tot sprijinul meu și vă 
asigur că Sunt alături de D-Voas- 
tră în toate gândurile cele bune. 

Cu Patriarhiceşti binecuvântări. 

Nr. 3158 din 5 IV 1935. 


PATRIARH MIRON 


Lista zii pp ziarişti profesioniști 


Şi, acum, fiindcă suntem  înfor- 
mați că una dintre cele patru s0- 
cietăți de presă, conduse după di- 
rectivele fie a unor jidani dela con- 
ducere, fie aq unor oameni Care nu 
se pot socoti ziarişti profesioniști, 
se sbate să fie «consultată» cu pri- 
lejul alcătuirii leoei presei — se 
zice că această lege este pe cale să 
fie promulgată — şi să-şi impună, 
ca şi până acum, punctul de vedere, 
socotim ca o datorie a noastră să a- 
rătăm care anume sunt ziarişti pro- 
fesionişti în provincia dintre Prut 
şi Nistru, 

lată numele lor: 

1, Vasile Brăescu, 2. Dumitru Iov, 
3. Sergiu Florescu, 4. Dumitru Re- 
mencu, 5. Elefterie Negel, 6. Ale- 
xandru Rupa, 7. Nicolae Rotaru, 
8. Vladimir Croitoru, 9. Justinian 
Cozmacevsehi-0ozma, 10. Sergiu 
Roşca, 11. Al. Ionescu, 12. Dominte 
Timonu, 13. Romulus Boteanu. 

Imcepători, cari încă nu s'au pro- 
nunțat dacă se dedică profesiunei 
de ziarist: Anton Turcanu, Sergiu 
Nica şi 1. Boldescu. 

Unii care activează în mod Der= 
manent în presă, dar a căror pro- 
fesiune de bază nu este ziaristica: 
Leon T. Boga (profesor), Vasile Țe- 
pordei (profesor-suplinitor, dar tră- 
eşte maj mult din ziaristică. Totuşi 
încă nu sa hotărît dacă rămâne sau 
nu în presă), Luca Brândză (avo- 
cat), Panaite Crihan (institutor), Al. 
Zidăreanu (avocat), Vladimir Nea- 
ga (revizor şcolar). 

Lista aceasta este alcătuită în or- 
duea vechimii ziariştilor pe tărâmul 
scrisului românese, 


X% 


n Basarabia 


Aceasta fiind situaţia societăților 
de presă din Basarabia, socotim că 
cel puțin pe viitor, nu se va mai 
ține seamă, de către autoritățile 
centrale, decât de asociația care CW 
prinde pe adevărații ziarişti profe- 
sionişti, 

Cu acest prilej facem apel la 1. P, 
$. S$. Patriarh, care deține şi fune 
țiunea de prim minstru, să he ajue 
te ca să deparazităm presa din Ba 
sarabia — prin desființarea socie- 
tăților de presă iudaizate — de tot 
ce o compromite; de tot ce nu este 
ziarist profesionist. 

Să se isprăvească odată cu ghie 
veciul naţional din societăţile de 
presă. 

Sergiu Florescu 


Concertul pianistului 
Richard Staad 


Talentatul pianist german RIOHARD 
STAAB va da Luni, 18 Aprilie 1938, ora 
9 seara în sala «DALLES» singurul său 
concert. 

Elogiat în toată străinătatea şi având 
o artă rară, care merită succesul, nu- 
mele lui RICHARD STAAB sa ridicat 
între cele mai renumite, 

Ziarul «Volksblad voor Groningen en 
Drente» din Gronningen, scria: <0 Fan- 
tezie, o Baladă, o Poloneză chiar <ă la 
Chopin», Acesta este ceeace aşteptăm 
dela un meșter al pianului, Jocul lui e 
plin de viaţă şi temperament», 

Virtnosul pianist la noi va cânta un 
program variat, cuprinzând: Beethoven, 
Casella, Brahms, Ravel, Liszt şi Cho+ 
pin, A 

Biletele se giisese de vânzare la Agena 
tia Wagons-lite-Cook. Cal, Victoriei 38. 


«BUNA VESTIRE» 


STOFE pentu RUCHI și TAIORURI 


ec iai 


STOFE pentu CUSTUME și PARDESIURI bărbătești 


Ţesături moderne — Fabricaţie străină şi indigenă 


POP&BUNESCU 


CRIZELE FRANŢEI 


Este în afară de orice discuţie că Franţa trece astăzi printr'o grea criză 
economică. Faptul este di scutat peste tot, în presa ţării şi în literatura econo- 
mică. Nimeni nu contestă că, anul expirat, sa încheiat cu o balanţă comer- 
oială deficitară, cifrânduw. se acest deficit la 15 miliar de franci, din care S'ar pu- 
tea scădea cca 10 miliarde surplus din diferite posturi ca: dobânzi, turism, na- 
viu, asigurări, etc. 

Discutând criza, revista «L'Europe Nouvelle» o califică drept o consecinţă 
a măsurilor de ordin socia |. Prin aceasta ea se deosebeşte de seria crizelor de 
după răzhboiu. Astfel în 1920—1921 scăderea generală a preţurilor a fost dato- 
rată reluărei producţiei în dustriale într'un tempo care a produs o abundență şi 
deci o ofertă mare. in 1922—1926 Franţa a trecut o criză a francului, urmată 
de o perioadă calmă până în 1929 când s'a deslănțuiteriza mondială, urmată şi 
aceasta de o repriză. In 1931i—1936 această ţară a intrat într'o criză a finanţe» 
lor publice. 

Criza actuală, de caracter social, se datoreşte legii celor 40 ore şi mai a- 
les rigidităţii sindicale, care împiedecă pe lucrători de a se mişca şi de a face 
ore suplimentare. Producţia se micşorează sugrumată. «Este suficient ca trei 
lucrători specializaţi să refuza lucrul pentruca o uzină întreagă să fie oprită». 
In aceste condițiuni: «Capitalurile se desinteresează şi se refugiază în afară». 

«Cu toate că francul este sub evaluat, încrederea nu există încă». 

In faţa unor astfel de constatări cronicarul, dela care le împrumutăm, 
vede anemia economică dela care poate porni un dezastru, Cifrele arată re- 
acte oaia crizei în toate domeniile şi deci anemierea întregului organism 

ţării. 

Trecând la condiţiile în care s'ar putea produce o examinare, nu vede 
altă cale decât de arepune în mişcare «motorul profitului», renăscând «gustul 
de câştig». 

Soluţiunile acestea, care poartă în ele nota comună a Franţei burgheze, 
me arată valoarea ce se atribue, încă, în această ţară individualismului ca con- 
cepţii de viaţă şi interesului personal ca regulator al vieţei economice. Nu 
vom anticipa, dar nouă ni se pare că pe acest drum nu se mai poate reveni. 

In unele ţări viața economică este animată datele impuse de interesul 
mațional, în cadrul căruia se asigură şi individului modalităţile de a lucra în in. 
teresul său propriu, Franţa aşteaptă o reînviorare prin exaltarea interesului 
individual, gustul câștiyului şi motorul profitului. Nu ştim ce va ieşi. Experi.- 
enţa însă trebue urmărită, 


% 


Taxe pentru fondul apărării 
naționale 


Instrucţiunile ministerului finanţelor 


Prin noul decret-lege al impozi- 
tului pe lux şi cifra de afaceri nr. 
1392;7din 30 Martie 1933, publicat în 
şnonitorul Oficial nr. 76 din 1 A- 
prilie 1938 toate produsele impuse 
la cifra de afaceri cu imwozitul de 
6%, vor fi impuse la un supliment 
de impozit de 1%, în folosul fondu- 
lui apărării naţionale, 

Acest imnozit de 1% se va per 
cepe odată cu impozitul pe cifra de 
afaceri de 6%. la toate mărfurile 


importate şi impozabile cu 6%. 

Contabilizarea şi vărsarea aces- 
tui impozit de 1% se va face sepa- 
rat la articolul special din bugetul 
fondului apărării naționale, iar nu 
la articolul din bugetul ordinar de 
venlturi privind cifra de afaceri, 

In acelaş sens sau dat înstruc- 
ițiuni şi organelor vamale pentru 
perceperea la import a acestui 1m- 
pozit suplimentar, care se va de- 
numi «întermediar import». 


CALENDAR 


Luni 4 Aprilie 1938 


ORT.: Cuv, Iosif scriitorul de cântări 
pi George dela Meleon. 


CAT: St, Isidor din Sevila. 
BOARELE: răsare 5.53; apune 18,45, 


DPERA: Carmen. 

NAȚIONAL: lon al Vădanei. 

STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL: 
Glumele destinului. 

LIGA CULTURALA: Clopoţelul de a- 
larmă. 


/) 


Pr 


ARO: Nostalgie şi jurnal. 

CAPITOL: Prizonierul din Zenda, jur- 
mal şi complectare. 

CARLTON: Dansaloarea roşie, jurnal 
şi complectare. 

SCALA: A noastră e noaptea şi jurual 
Paramount. 

SELECT: Necunoscuta. 

SAVOY: Suflete împietrite, jurnal şi 
complectare. 

TRIANON: Monumentul iudiau şi jur» 
pal Paramount. 

FEMINA: Divorțul doamnei X şi jurual. 

REGAL: Corsarul şi jurnal Paramouut. 


MODERN: Două duzini de trandafiri. 

COMOEDIA: Ionescu G. Maria. 

REGINA MARIA: Ferestrele albastre 
(premieră). 

LIBER:: Miss România. 


PALAS-BULEVARD: Uraganul şi com= 
plectare. 
A.R.P.A.: Tarzan „eroul junglei, jur 
ual şi complectare. S 
ROXY: Prizonierul din Zeuda, juruat! 
„ gi complectare. 
CORSO: Eroul din Arizoua, jurnal şi 
complectare. 
ELYSEE (str. Doamnei 11): Monumeg- 
tul indian şi jurnal Paramount. 
AIDA: India în flăcări şi Burghtheater. 
AMERICAN: Drumul spre glorie şi Fan- 
ny Elssier. 

BARCELONA: Beţivul şi Valea tigrutul. 

COTROCENI: Tarantella şi Automo- 
bilul ucigător. 

CITTY: lIudia în flăcări şi Sclavele 
albe. 


GREFA TRIB. PRAHOVA 
Secţia III 


EXTRACT 


No. 9538 

1938, Februarie 8. 

D-na Elena Gh. Plută, din Ploeşti 
str. Primăverei No .18, cu petiția 
înreg. la No. 11870 1937, a intentat 
acţiune de divorţ contra soţului său 
Gheorghe Plută, tot din Ploeşti, 
pentru cauze determinate de log 

Din căsătoria soţilor a rezultat 
copila Maria, iar soţul posedă ca 
avere o casă cu o livadă şi un po- 


M. DORNEANU 


Starea semănăturilor 
după ultima ploaie 


La ministerul agriculturii au sosit 
ştiri îmbucurătoare, cu privire la sta- 
rea semănăturilor după ultima ploaie. 
Ele făgăduesc o recoltă abundentă, 
insă bine înţeles dacă ploile următoa- 
re vor cădea la vreme. 

Pe alocuri caişii au suferit puţin 
şi persicii timpurii, cari au înflorit. 


. 


Lucrările agricole se continuă cu 
asiduitate. 

Nu sa început semănatul porum- 
bului. 


Descoperirea unai vaste 


contrabaude de aur românesc 


importante personalități făceau parte din bandă. Rolul 
contrabandistului din umbră Fiavian 


Să se facă lumiuă deplină 


Ziarele de eri dimineață ne-au 
adus ştirea că Siguranța Capi- 
talei a descoperit o 
contrabandă de aur. 

Firul care a dus organele Si- 
guranței la această descoperire, 
a fost campania de achiziționare 
a aurului de pe piață, — atât în 
capitală cât şi în provincie, — 
de către diferiţi agenți bancari. 

S'a constatat că toţi aceşti a- 
enți duceau aurul achiziţionat 
A Banca «<Gârleşteanu»> din str. 
Smârdan Nr. 7. Odată stabilit a- 
cest lucru s'a căutat să se afle 
ce se face cu aurul depozitat aci. 
In acest scop, fiecare funcționar 
ce eşea din bancă era urmărit de 
aproape de un agent. 

Perseverenţa poliţiei a dat rezul- 
tate fructuoase, stabilind anume că 
d-ra Melun, funcţionară la Banca 
Gârleşteanu, împreună cu D, Zaha- 
reanu, coasociațul băncii şi Tritea- 
nu, contabil la acea Pancă făceau 
serviciul de curieri între bancă şi... 
— aci intervine senzaţionalul — lo- 
cuinţa fostului ministru 0. Xeni, 
din Str. Atenei 27, unde duceau di- 


Asttel de transporturi au mai fost 
făcute de către persoanele de mai 
sus în str. Stelei 5 — locuinţa lui 
Zahareanu — și în Calea Victoriei 
12 — locuinţa d-lui Alex. Buzângan, 
D. Zahareanu, fiind are 
stat a făcut declaraţii com- 
plecte, A arătat că achizi- 
ționările de aur le făcea 
din ordinul d-lui Flavian, 
fost director general la 
Wagons-Lits şi actualmen- 
te stabilit la Paris. 
ROLUL CONTRABANDIS- 
TULUI DIN UMERĂ 


O mare parte din aur a fost ri- 


importantă ' 


verse pachete care conţineau aur.|: 


Strada Bărăţiei 2 
Strada Bărăţiei 6 
Calea Griviței 117 


Intrunirea Asocia- 
|ici insinerilor 
hofarnici 


Asociaţia Inginerilor holarnici a ţi 
nur adunare generală ordinară, Dumi.- 
nică 3 Aprilie, la sediul său din Ple- 
ești, 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Şedinţa se deschide la ora 10 dim.|. 


sub președinția d-lui Const, Bantilă, 
D. M,. Negulescu, secretar general, cl- 


feşte darea de seamă asupra activității |. 


comitetului pe anul 1937-1938. 
D. Const. Bontilă, vorbeşte 


le de planuri din regiunile petrolifere. 

D-nii căpit. Al, P. Constantinescu şi 
C. Florian Antvais, arată ce demersuri 
lrebuesc făcute cu prilejul întocmirei 
ante-proectelor de legi pentru înfiinţa- 
rea corpului technic cadastral şi al cv 
legiului inginerilor. 

Fac diferițe propuneri d-nii: Mihail 
Iliescu, Toma  Popescu-Astra, Const. 
Gonţescu, D. Chivulescu şi Î. Romaş- 
canu. 

Sunt aleşi în noul comitet d-nii: C. 
Bontilă, preşedinte; Toma Popescu, 
vice-preşedinte şi M, Gr. Negulescu, 
secretar general D. Const. Frunză este 
delegat cu conducerea biroului regio- 
nal din Capitală, 

La sfârşit sa expediat o telegramă 
omagială M. $. Regelui. 


Aleserea dela „Cer- 
cu! proicsorilor 
secundari“ 


Duminică dimineaţă, la ora 10, sa 
făcut la «Cercul profesorilor secun- 
dari» din Bucureşti, alegerea noului 
comitet executiv al cercului. 

Biroul a fost preezidat de d. prof. 
Ştefan Pop, directorul colegiului naţio- 
nal «Sf. Savas. Votarea a durat până 
la ora 2 d. a, când sa procedat la 
despuierea scrutinului. 

Au fost declaraţi aleşi: d. Napoleon 
Creţu, preşedinte,.. +... Marin Petrescu, 
vice-preşedinte, administrator, d. AI. 
Pandele, casier, d. ], P. Drăgoescu se- 
cretar de ședință, d-na Margareta bi- 
perescu, bibliotecar, d-nii V. V. Haneş 
şi Const. Gâdea, consilieri, 

Sa declarat baloiaj peniru un loc 
de vice preşedinie, locul de secretar 
general şi tre locuri de consilieri. 


- peste 1.500.000 lei aur a fost tre- 
cută de către fostul director al 
«Băncii Comerciale Române», 
! LObel; iar avocatul Lică Ehrlich 
zis Enescu, însoțit de Alex. Buz- 
dugan au trecut şi ei în străină- 
late suma de 4 milioane în hârtii 
a 1000 lei și 2 milioane în mone- 
te de aur. 

Poliţia a făcut descinderi şi cerce. 
tări la locuințele celor de mai sus, 


Cine suni auiorii contrabandei 


Este cazul acum să ne ocupăm, — 
în afară de faptul brut, — de per- 
soanele implicate în această afa- 
cere, 

Trebue să remarcăm de 
la început prezenţa jidani- 
lor: Flavian, Triteanu, Lă- 
bel, Erlich, d-ra Melun şi 
Zahareanu (?), 

Plavian este fostul direc. 
tor general al Wagons- 
Lits-ului, om cu multă tre- 
cere, cu o splendidă vilă la 
şosea şi cu multe milioane. 

Fiind pensionat, bietul om nu sa 
putut împăca cu această prelungită 
inactivitate, şi s'a pus pe lucru. Sa 
gândit că noi avem prea mult aur 
şi n'ar strica să mai ducă şi pe la 
alţii, Vechile sale relaţii şi funeţiu- 


Să sc iacă lumină deplină 


Deaceeca este interesant 
de observat că sunt aime- 
stecate aci persr=ne cu 
mare suprafaţă politică: d, 
Const. Xeni, fost ministru; 
Flavian, Buzdugan fost 
ministru, fost director ce- 


dicat chiar de d. Flavian la în-! neral la Waygons-Lits — Ci» 


gon vie, în comuna Urlaţi, Valea 
N: 


GEORGES RIGAUD - 
JEANIN CRISPIN; 


ucetului. 
Grefier, Nedescifrabil, 


ceputul lunii Martie și transpor-| me nu ştie rolul jucat de 
lat la Paris. După plecarea ace-| diverse persoane dela a- 
stuia o cantitate în valoare del ceastă societate în mai 


N a e] 


despre | 
rolul inginerilor hotarnici în ridicări- | 


— 


| 


= 


și eu aceasta se siă i 
nul de iarnă al automobilului; 
Automobilistul precaut schinte! 
bă uleiul de iarnă cu uleiul 
indicat de vară, după tabela 


obiloil 


MARCA INRE 


VA CARU MOI 


Un comunicat al Pre- 


şidenţiei Consiliului Elegant 
d ia [] [i [] Solid 
e miniştri şi Eftin d 


O bună parie a timpuiui este ră- = zor 
pită de rezolvarea cererilor adresate ji 4 | || ANDREI 
Președinției Consiliului — cereri de a azinu ba 
competință exclusivă a Deparlamen- Sir. smârdan No. 11 
telor. Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 

Este în interesul însuși al celor ce Toată încălțămintea e contecţionată în atelier propriu, cu 
peliționează ca pentru rezolvarea cât material de primă calitate 
mai grabnică a lor, alari cereri să 
fie îndreptate înseşi Departamentelor 
cărora soluționarea incumbă; a adresa 
cererile Președinției Consiliului, este 
a înlârzia soluţionarea. 

Președinția Consiliului adresează și 
pe această cale rugarea ca petiţiunile 
să şe adreseze numai Ministerelor în 
măsură să le soluţioneze de îndată, 
iar nu |. P. S. Sale Patriarhului Mi- 
ron Cristea, Preşedintele Consiliului 
de Miniştri. 


Premiile Nobel 
ne 1938 


STOCKHOLM, 4. (Rador). — Cele 
cinci premii Nobel pentru anul 1938 
vor fi fiecare de câte 155.072 coroane 
suedeze, 


ti aa 


Dure 


Dacă luaţi o tabletă de Gardan, 
tratamentul dintelui bolnav 


este pe jumătate de dureros 


GARDAN 


unde au găsit corespondenţă cem- 
promițătoare şi gropuri care conţi- 
neau monete de aur. 

Din declaraţiile celor im- 
plicaţi sa stabilit că aurul 
era cumpărat cu bani ce e- 
rau vărsaţi băncii de dife- 
rite persoane, printre care 


şi d. Berger dela firma «Ra 
Pina jul». 


E UN PRODUS - 


» yu 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


nea care a ocupat-o, i-au înlesnit să 
pună pe roate noua întreprindere. 

Gârleşteanu este fiu de general şi 
a fost acum cdțiva ani funelionar 
la Banca Țărănească, serviciul de- 
vizelor, Este cunoscut ca «mare 
crai», erou a nenumărate aventuri 
galante. 

Mai este vorba în această contra- 
abandă şi de un oarecare Berger de 


Vizitaţi Magazinul 


G. A. VOICULESCU 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 


A 1 a de Primăvară 
soc, <Râfinajul». Se spune că ar! R 
| aion s 
avea multe legături cu fabricile! N i esf omarte 


«Phănix» şi socictăţile aurifere din | PREŢURI CONVENABILE 


Baia Mare, | 


U | 

Urmează ca organele anchetatoare 
să stabilească precis, rolul] ce la a- 
vut fiecâre în această afacere, 


Noi dăm simple indicațiuni şi su- 
gestii. 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3. 25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


toate contrabandele desco. 
periie dela răsboi încoace, 
— Berger cu întinse rela- 
ţiuni la Baia Mare, centru 
aurifer, 

In aceste direcţii trebu. 
esc îndreptate cercetările, 
tar toţi vinovaţii, — oricine 


CR TI EEE a E 
si 
: SI i i LO Și i 
ar Zei, gcozi ae uzeeni si! Răspândiți Buna Vestir e 
NICOLAE IONESCU | LL 


— E ESP PPE ===> = 
PEPE 2 E e = mi 2 pi Îi 


CP 


» 


Pay. 6 


TEL. 


Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, 


329. 3 


Deschid 


ASPI 


eritabile numai G 


RI 


N 


A »Baget« 


BUL.ELISABETA 49 ETADIII 
iile, drogueriile și parfunteriile românești, 


| 
Tot mereu se ivesc contrafaceri, sub 
denumirea de „Aspirină” eftină dar 
fără a fi „„Aspirină” şi putând avea ur- 
mări dăunătoare pentru sănătatea Dv. 


TABLETELE 


-“ DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
„SIMBOL 


Plasa 


dețiochi! 


i 


Croitoria Civilă şi Militară 


OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


Magazinul 


TELEFON: 5.08124 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.î1 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 


costume taior 


Aten 


ţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 


Cumpaăraţi 


Gata şi de Comandă găsi 


PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


1. TANASESCU 
FABRICĂ PROPRIE 


eîtin la Magazinele 


OALEA VIOTORIEI No. 95 — STR. CÂMPINEANU No, 1 


“Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Teatrului Naţional 


oieră viţe, pomi roditori, 


 PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘTI 


OFICIUL și GARA BUDEȘTI —ILFOY 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


arbuști trandafiri 
Cerei catalog ilustrat gratuit 


Pi 
VIZITAŢI 


Incălţămin 
Magazinul |. ANDREI 


VULP: ARGINTII 


convenabil, dela 
Blănăria 


CUMPĂRAȚI DELA 


Str. Smârdan No. 11 


Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier pro 
Confecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


Preiuri toartie reduse 


riu 


exemplare superbe, vă puteţi procura 


Costică Mihailescu 


Sir. Coiţei No . 44 bis.tostă Stinţilor 
SESIZA 


te durabilă şi eftină 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du' Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


In 


cazurile bolilor 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi Id 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață și turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


„GASTRO D.” 
Mesia E LUX 


de stomac 


«Gas 


BAGE 


nervoase 


To D» sg află de vân 
ro ghe 


me În upaiti și (eo, 


ORA MAJ 


ORA NAT 


LEI 16 


Zi de cam- 
pionai 


T, C. R. — VIFORUL DACIA 11-35 
(3-3), Joe frumos şi rapid. Viforul a 
trebuit să cedeze fiind lipsit de servi- 
ciile a 5 titluri, Dela Viforul Dacia 
s'au rânit serios Gică Sterian şi Const, 
Beju. Cei mai buni: Popescu Colibaşi 
T. C. R.) şi Gh. Sterian (V. 0.) 

SPORTUL STUDENŢESC — P. T. 
T, 9-5 (6-0). 

R. C.B. — R. C. 13 15-8 (9-) (sur- 
priză), 

St. Român — C.F. R. îorfait C.F.R 
Rezultatele etapei de 

i . .] 
rugby de Duminică 


Ţ. 0. R—VIFORUIL DACIA 
11—3 (8—3) 
Au mareaţ Crisoveloni, Dragu, 
Crisoveloni şi Nicolau | (V. D.). 
SP. STUDENȚESC—P. 1. T. 
9—5 (6—) 
Au marcat  Andreiaş, Damian. 
Niculescu. 
R. C. B.—R. C. 13 15—8 (9—0 
Au marcat Alexandrescu, Pane- 
scu, Pomescu, Ciupea, Grigorescn 
Simes, 
ST. R—0C. F. R. forfait, 


Clasamentele 
Diviziei A. 
SERIA |] 
AMEFA 14 11 1 2 39:15 23 
Rapid 14 9 1 4 32:15 19 
Victoria 14 8 3 3 35:1919 
Un. Tricolor 14 3 35 4 27:26 15 
Chinezul 14 7 0 1 44:32 14 
+ CAO 14 5 4 5 24:23 14 
Phoenix 14 6 1 7 19:28 13 
Jiul „14 4 2 8 21:89 10 
Olympia 14 3 3 816:31 9? 
D. Unirea 14 1 211 13:44 4 
SERIA II. 
RiPensia 14 12 0 2 54:19 24 
Venus 1410 2 2 50:16 2 
Gloria 14 7 4 3 33:21 13 
Juventus 13 6 2 5 22:24 14 
Universitatea 14 6 2 6 28:41 14 
Sp. Studenţese 13 5 2 6 23:28 12 
Vulturii 14 5 9 9 19:35 10 
ACFR 13 3 3 7 20:30 9 
Crişana 13 3 1 917:317 1 
Dragoş Vodă 14 3 011 21:46 6 
XL—=—— 


| 
| 


| 


Campionatul în Ia- 
lia și Wisaria 


ILANU, 3. — Următoarele mai: 


! churi de football sau disputat aa 


în cadrul  camvionatului de foot 
ball. 
F. C. Torino—Lazio 1—0. 
Triestina—Juventus 2—0. 
F. 0. Bari—Liguria 0—0, 
Ambrosiana— Atalanta 1-A 
Bologna—Genova 3—1, 
A. S. Roma-—Livorno 1—0, 
Napoli Lucchese 2—1. 
F. C. Milan-Fiorentina 1—0. 


Pee, In cadrul cam- 
pionatului de football! sau îmregis- 
trat următoarele rezultate: 

Hungaria—Uijpest 3—2 (1—0). 

Budafok-—Kispest 3—1 (0—), 

Szeged—Budai 11» 3—0 (1—0). 

Torekv6s—Bocskaij 3—2 (2—%, 

ETO—Szuerketaxi 0—0. 

Perencvaros-—Phoebus 3—1 (2—0). 

[> e 


Cupa și Campionatul 
în Franța 


PARIS, 3. — Eri Sau disputat semi- 
linalele Cupei Franţei de lootball. 

Rezuliatele sunt următoarele: 

F. C. Metz — S$. C. Fives 1-0, (0-9, 
0-0, 0). 

Olympique Marseille — Havre A, 
C. 0-0. 

In cadrul campionatului de toot- 
ball sau înregislral eri următoarele 
rezultate; 

Racing Roubaix — FE. C, Sete 1-9, 

Red Star Paris — Racing Lens 3-1: 

Racing Paris — F. C. Rouen 2-1, 

F. C. Antibes — F. C. Sochaux 2-1, 

Olympique Lille — Racing Strass- 
bourg 2-0. 


Ce se joacă Dumi- 


nica viitoare 
Rapid — C. A. 0, la Bucuregii. 
Victoria — D. U. 1. G. la Cluj, 
Chinezul — Universitatea la 'Timi- 
şoara. 
Phânix — Amefla la Bala Mare. 
Olimpia — Jiul la Satu Mare. 
JUVENTUS — VENUS la Bucureşti, 
SPORTUL STUDENŢESC — UNI- 
VERSITATEA la. Bucureşti. 
Crișana — Ripensia la Oradia. 
Gloria — Dragoș Vodă Ja Arad. 
A GE, BR, — Vulturu ja Braşov 


«BUNA VESTI RE» 


__j Pi 


AY Pe? Xe 5 (Campionatul naţional spre clarificare 


Pia] 


Divizia naţională în țară 


Venus învins, Ripensia şi A.M.EF.A. învincâtoare 


Ultima etapă divizionară e poate 


cea decisivă pentru limpezirea cla- 
samentului campionatului naţionai. 


Venus a fost invins la Cluj de U- 


niversitatea fiind aproape scos din 
cursă, întţimp ce AMEFA şi Ripensia 
„=== lau mai câştigat câte două puncte, 
Rugby |invingând respectiv pe Sportul Stu- 
denţesc şi CAO. 


UNIVERSITATEA — VENUS 
1—9 (1-0) 

La Cluj, surpriza zilei: Univer- 
sitatea a învins pe Venus cu 1-0 
după o luptă aprigă în care negrii 
au avut şi ghinion. 

In faţa a 4000 spectatori, Univer- 
sitatea a făcut gp partidă nesperat 
de bună, întrun tembo extraordi- 
nar. In prima repriză jocul a decurs 


__ 


SFERA (VENUS) 


într'o uşoară superioritate a Venu- 
sului care a tras de nenumărate 
ori la poartă, dar Moldoveanu a a- 
părat extraordinar, In m. 40 Ben- 


Vietoria-Unirea "Tricolor 2-1 (4) 


Atluenţă sărbătorească la Obor. 


formația, Felecan 


d. Vartolomeu-Constanţa, riv 


O ciocnire care se anunța pasio- 
mantă — oare a reușit să fig însă 
numai atrăgătoare și în unele mo- 
mente chiar presărată cu emoții. 

Se întâlmeau două echipe româ- 
neşti «pur sânge» care făcuseră în 
ultimul match joc egal, dar mai a 
les joc frumos. 

ECHIPA SURPRIZA A VIC- 

TORIEI 


Unirea era de puţin, de foarte 
puțin, favorită. Juca la ea acasă. 

Clujenii veneau în schimb cu mo 
ralul excelent după o victorie ob- 
ţinută la C. A. O. chiar în bârlogul 
dumnealui — şi singurul semn de 
întrebare era acela pe care-l putea 
suscita aspectul nou al formaţiei, 
cu halfu centru Pop III în centrul 
liniei de atac, cu micuțul junior 
Pop IV pe aripa dreaptă, cu Pal în 
centrul liniei de mijloc şi cu cele. 
lalte modificări produse prin lipsa 
fraţilor Munteanu, 

Echipa sa prezentat totuşi omo- 
genă şi completă — mai omogenă 
şi mai completă decât a Unirii Tri- 
color, în care lacunele abundă as- 
tăzi şi trebuese  neîntârziat reme- 
diate. 

Am avul chiar 0 surpriză găsind în 
formaţie pe un Alexandrescu, de pil- 
dă, şi faplul acesta nu Î-l vom putea 
ierta prea uşor prietenului Steinbach.., 

ŞI pentrucă a venit vorba de Ale- 
xandrescu, ar fi de dorii atât din 
punct de vedere estetic cât și spor- 


țea a reuşit goal-ul victoriei clu- 
jene. In timpul următor, Venus s'a 
demoralizat, clujenii dominând con- 
tinuu. 

Sau remareat; David, Moldovea- 
nm (U), Bodola şi Iordăchescu (V). 


RIPENSIA — SP. STUDENȚESU 
3—0 (0-0) - 


Studenţii au făcut la Timişoara 
o partidă onorabilă, făcând joc e- 
gal cu Ripensia în prima repriză: 
In cea următoare au cedat în faţa 
rutinei, 


Punctele au fost înscrise de Schiva 
(V) în m. 8, Cacerovski a egalat în 
m. 36 și Schiva în m, 25 al] reprizei se- 
cunde a asigurat victoria Vulturilor, 


PHONIX — DUIG 2—1 (2—0) 


La Baia Mare, jidănaşii simbriaşi ai 
lui Goldenberg (nu Munteanu  deia 
Gazeia Sporturilor ci cel dela Brăila) 
au mai încrustat o bătae pe un răboj 
mereu îndoliat, ă 

Phânix-ul fără a insista prea mult 
a câştigat un match uşor prin punotele 
marcate de Sereny (min. %- şi Telecky 


Pentru Ripensia au mareat: La-| (min, 45) din 11 metri — în repriza Ip 
zăr (min. 53), Bindea (m. 79) şi Sepi| La reluare, Vinţea a redus handicapul 


m. 89) 


UHINEZUL — OLIMPIA 
2—1 (0—D 


La Satu Mare, Chinezul a reuşit 
victorie prețioasă, învingând pe Olim- 
pma cu 2—i, după ce erau conduşi la 
pauză. 

Au marcat: Giurgiu (01), Lozonezi 
UI şi Demetroviei din lovitură liberă, 


A.M.E.F.A.—0.A.0. 
2—0(1—0) 


In faţa a 4000 spectatori, AMEFA 
învins C, A, O. cu 2—0 (1—0). 

O victorie care asigură AMEFA-ei 
şefia clasamentului. 

In prima repriză, avantajul îl a 
Orădenii care domină şi înscriu prin 
Pernecky, În repriza următoare, CA, 
O.-ul îşi revine şi domină infructuos. 
In minutul 65 Bătrân speculează osi- 
tuație şi înscrie cu capul, 

VULTURII—DRAGOŞ VODA 

2—1 U—D | 

O partidă echilibrată pe care nurhai 


dârzenia Lugojenilor a dus-o în fa- nei 


voarea lor, 


transformând un penalty. 


RAPID—JIUL 1—0 (0—0) 


o| şani, Rapid a cucerit o victorie noro- 


coasă, 


In fața a 5000 spectalori, la no] 


PS AA 


Portarul Rnirii Tricolor a făcu ieri 


o partidă excelentă. După compo'la- 


rea strălucită în ultimele sale ieşiri 
(matchul cu C, A. O. la Oradea) Ann 


CREȚEANU (UNIREA TRICU- 
LOR) 


ghel Creţeanu merită datorită frumoa- 
sei sale reveniri în formă o atenție 
deosebită din partea selec.ioneurilor, 


SP =>——— 


Juventus a 


învins 


A. C.E.R. cu 2-0 (1-0) 


Partida de ieri după amiază din 


deziluzie în rândurile 


Aşadar Juventus sa prezentat Pe 


*| Giuleşti a furnizat desigur multă| teren fără ambiţie de joc, cu o ati 
singuratic | tudine de dispreţuitor «laissez faire» 


ale spectatorilor veniţi unii pentra | pentru orice atac încropit al advers 


u| a vedea pe învinsul atât de onorabil 


al Venusului din săptămâna trecu- 
tă, alţii pentru a revedea aci A. 0. 
F.R. în care joacă un Fănescu, Cso- 
mag sau Georgescu, Deziluzia a fost 
complectă: 

Juventus a intrat pe teren ştiind 
că e oricum mai bun decât A. C.F. 
R.-ul, iar acesta resemnat asupra u: 
soarte împotriva căreia n'avea 
cuvânt de spus, 


„Mâniii“' nu se intimidează.." 
NE ZEIȚA 7 ai IER TIET, ESEIE 


Steinbach 


| şi Pop III, vedetele 


tiv să lim disspensați de prezenţa a- 
cestui jucător al cărui ideal se pare 
că se reduce la scoaterea din circu- 
lație a unul cât mai impresionant 
număr de picioare adverse. 
Semnificativă a fost dojana repetată 
po care i-a făcut-o Cârjean, revoltat 
el însuşi (?!) de brutalitățile împinse 
până la extrem, ale colegului său. 


A OAŞTIGAT ECHIPA MAI 
AGRESIVA 


In cecuce priveşte malchul în si 
ne _ Victoria a dominai mai mult, 
a avut acțiuni mai clare şi în gene- 
re a manifestat o pronunțată dis- 
poziție de joc. 

Unirea Tricolor, a suferit prin 
lipsa unei linii active şi complete 
de atac — ofensiva oboreană a trăit 
numai prinirum om şi jumătate: 
Iordache şi Sonny — și prin jocul 
inegal al apărării unde numai Su- 
citulescu s'a dovedit prompt și stă- 
pan în acțiuni. 

In schimb mânăşturenii au pre- 
aentat o echipă care în afară de 
faptul că avea toate compartimen- 
tele echilibrate era alcătuită pe sche 
letul impresionant a trei jucători 
de mare valoare din trei limit dis- 
tincte: portarul Bosniac, fpndaşul 
stânga Felecan 1 şi înaintaşul cen. 
tru (!) Pop III. 


INSCRIEREA PUNCTELOR 


Punctele au fost înscrise de Son- 


E 


Patru matehuri interuaționale 
pe comntiinesn:f 


OLANDA — BELGIA 1-— 


BRUXELLES 3. — Azi sa dispu- 
tat la Anvers maichul Olanda—Bel- 
gia, în cadrul campionatului mondial 
de football. 


Matchul sa terminat cu rezultatul” 


1-1, Olanda a condus până la pauză 
cu 1-0. | 

Au marcat Spandoonck (Olandaj 
şi Isemborg (Belgia). 

La match au asistat 55.000 spec- 
tatori, 


JUGOSLAVIA — POLONIA 1—0 


BELGRAD 3. — In îaja a 25.000 
de spectatori a avut loc azi matchui 
internaţional de football între echi- 
pele reprezentative ale Poloniei şi 
Iugoslaviei. 

Matchul a, fost jucat în cadrul cam 
pionatului mondial. 

Iugoslavia a invins cu 1-0 (0-0). 
Singurul punct; al partidei a fost mar- 
cat de Marianovici în min. 76 al jo- 


ici i 
vând în vedere, că prima întâl- 


gire a celor două echipe naţionale, 


disputată la Varşovia, sa terminat 
cu 4-0 în favoarea Poloniei, rezul- 
tatul matchului de azi ma putut 
schimba îaptul că Polonia s'a cali- 
ficat pentru turneul final al Cupei 
Mondiale. 


AUSTRIA — GERMANIA 2—9 


VIENA 3. — Echipa profesionistă 
de football a Austriei a disputat 
azi ultimul său match, împotriva e- 
chipei naţionale a Germaniei. Echipa 
Austriei a învins cu 2-0 (0-0). Goa- 
lurile au fost marcate de Sesta, din- 
to lovitură trasă dela 50 metri şi 
Sindelar. 


ELVEȚIA — CEHOSLOVACIA 
4-9 


ZUERICH 3. — La Bâle a avut 
toc azi matchul internaţional de foot- 


ball între echipele naţionale ale Ce- ' 


hoslovaciei şi Elveţiei, în cadrul Cupei 
Europei. 

Elveţia a învins cu 4-0 (3-0). 

La match au asistat 30.000 de 
spectatori, 


trebue să revizuiască 
matchului. Arbitrul 


alul lui lonescu Ţope 


nş (m. 2), Şantai (min. 3) și Pop 
III (min. 18). 

Primul a marțat în urma fazei 
Oârjan — Iordache — Sony — Ior- 
dache — Sony — goal. 


O 


Egalarea sa produs peste un 
sfert de oră la o învălmăşeală în 
faţa porţii lui Creţeanu — iar punr 
tu] victorios e opera lui Pop III 
care a trimis cu o splendidă lovi- 
tură de cap mingea pornită din 
piciorul lui Căpuşan (corner). 
COMPORTAREA JUCATORILOR 

YELECAN 1, a fost cel mai bun 
jucător de apărare depe teren lar 
POP III, de înaintare. 

Ne-au mal plăcut dela „victorioşi”: 
BOSNIAC, POP IV — o admirabilă 
miniatură care a cucerit publicul — 
FELECAN II şi CAPUŞAN 

Dela oboreni: SUCITULESCU de-o 
pleăut) CREŢEANU, IORDAN şi SON 
durilate însă, care ne-a surprins ne- 
NY. 

VARTOLOMEU CONTRA IO. 
NESCU—ŢȚOPE 
Arbitrajul d-lui Vartolomeu-Con- 
stanța, a fost amintit de celebrele 
arbitragii ale d-lui Ionescu Tone, 

regele tuturor gafelor cu fluer. 

D. Vartolomeu ar trebui să des- 
chidă A. B. U-ul jocului de football 
— şi să citească acolo prima lecţie 
care te învață să nu flueri de câte 
ori simți nevoia să respiri — și 
lecţia doua în care se vorbeşte de- 
spre existența unei legi numită a 
avantajului — sau cam aşa ceva. 


FANESCU (A. C.F.R) 


BRAVDARUR (JUVENTUS) 
sarului şi cu efortul dozat numai 
atât pentru a concretiza în punct 
o superioritate de drept. 


UN JO0 ANOST 

In general ambii adversari aa 
strălucit prin absenţa unei înain: 
tări legate, ordonate şi decise. Ju- 
ventus a jucat cu oarecari schim- 
bări în atac. Astfel Zăinescu a fost 
introdus inter dreapta, în locul lui 
Korony, având centru pe Dună- 
reanu şi inter stânga pe eternul a- 
nalfabet Palmer. Randamentul a 
fost sub aşteptări. Nu din cauza ne- 
acomodării ea inter a lui Zăinescu. 
Dovada o avem că în ultimile 55 
minute ale reprizei Zăinescu a iu- 
cat centru şi Dunăreanu inter iar 
rzultatul a fost acelaş: înaintare 
dezordonată şi  ineficace. Toată 
châia e Zăinescu momentan în echi- 
pa de formă şi Palmer acest duş- 
man declarat al oricărei notiuni 
footbalistice. Extreme au jucat: 
Oană bine şi Vulcănescu periculoa 
dar şi puţin ridicol. 

Linia de mijlocaşi a roş-albagtri- 
lor ar fi fost excelentă prin Ban- 
drabur şi Petrescu dacă nu l-ar fi 
avut şi pe Braun în componenţa oi. 
Fundaşii conştiineiogi şi  negiguri, 
portarul Ego Munteanu. în bună 
pornire 
UN A. C.F, R. FARA PRETENŢII 

La A C.F.R sa impus ca punct 
forte al echipei apărarea. 0 apăra- 
re dură şi decisă cu un portar co- 
rect. Putem chiar preciza că atacul 
a fost mai mult alimentat de de- 
gajările fundaşilor decât de servi- 
ciile halfilor. Aceştia au dusa exla- 
tență destul de enigmatică cu rare 
ieşiri ale lui Fănescu. Şi acestea, 
repelăm rare. lar atacul braşovean 
guasi-inexistent. 

E lesne de ghicit de cine n'a fost 
ieri la Giuleşti. Cam ce somnolentă 
partidă a susținut Juventua cu A. 
C. F. R.ul, în asemenea condiţii. 
Şi mai înregistrăm şi un ilustru 
cavaler al fluerului, d. Petre Vasile 
care şi-a utilizat şuerătoarea pen- 
tru a trezi spectatorii adormiți la 
soare în tribună şi a-i obliga să-l 
răsplătească cu aceleaşi sonorități, 
mai amplificate însă — arbitrajul, 

Goal-urile sau înscris de Pulcă 
nescu (m. 3), care a prelungit un 
shoot a] luj Zăinescu şi de Zăinescu 
(m. 66) transformând un 11 metri 
provocat de fooltarea lui Vulcă- 
nescu. 

Cel mai bun om al matehului, din 
nou Bandrabur, ocupant fără candi- 
dat al postului de half în naţională. 

Bine au jucat Petrescu, Muntea- 
nu, Oană, Rusca, Schrom şi Marton. 
Juventus: Munteanu,  Cotruţă, 
Dragomirescu, Petrescu, Braun, Ban 
drabur, Oană, Zăinescu (Dunărea- 
nu) Dunăreanu (Zăinescu) Palmer, 
Vulcănescu. 

A. C.F. R.: Sehrom, Kuska, Sze- 
kehy, Costea, Fănescu, Bertha, Ge 
orgescu, Radu, Sirăck, Demeny. 
Csomag. 


MAN 


NU CONȚINE NIOI UN GRAM DE ULEI 


De vânzare în principalele magazine de coloniale din 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu 


Venezia 

Florenţa (Fiesole) 

Roma 

Napoli (Pompei) 
Vizitaţi de SI, Pașii 


20 Aprilie — 2 Mai 
cu secțiunea noastră deTurism 
; Taxa de participare Lei 8.500 
Tren special „CIT“ 


Berlin (Potsdam). acotaș timp 


Hamburg lcuLsi 9500 


Lipsca Vizitarea E, 
Praga „Sans-Souciu-lui 


Participanți! la aceste excursiuni Sunt  încunoştiințaţi 
că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noastră ae 
turism va putea înainta atât cererile individuale 

„Pentru obținerea devizelor cât și cele pentru eliberarea 
pașaportului 

Participanţii din provincie vor putea să ne remită suma 
de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu vaşaportul 
(recomandat). 


Prospecte, informațiuni suplimentare la Secţiunea de 
Turism a ziarului Bd. Elisabeta 12/11 Tel. 485.82 


E E UBEE LANE 5 SEE its A 
Vestminte, obiecte 


ACTII: i SETIORS du DI TACI: Mi ALUZIE PUD PPE), PULA DEI E EI EEE, EDS AO, 
bisericești. bijuterii zzliNire a” 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 3) 


Telefon 478/50 


La vizitarea magazinelor, 
rugăm prezentaţi această |] Costică. Mihăilescu, str, Colţei “| 
pagină patronului şi veţi fi i Stinţitor). 


serviţi cu precădere. S. Il Negru 
„ Aroncuteanu, Colţei 28. 
asile Caraşca, Moşilor 88, 

Petre Gârleanu, Colţei 40. 

Joan Drăghiceanu, Şelari 4. 


Abajoare şi lămpi 

1. Trujescu, str Biserica Eati 16 (gang). 
Accesorii pt. automobile 

$, 1. Galben 

], C. Moldoveanu, Cal. Victoriei 10. 
Tel, 3.76.4, 

G. N, Stânciulescu, Lake lonescu 3. 

A. Ghiţulescu (ocazie) şos, Ştefan cel 
Mare 244 s. Il Negru. 

P. Şerpescn, Bibescu Vodă 8, $. III A. 
Aparate de fizică, chi- 
mie şi Geodezie 

Cartea Românească, P-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62. S. INI Albastru, 
Aparate de radio-elect, 

Cartea Românească, B-dul Regele (a. 


Andre, Farcaş  (Blănăria vieneză) 
B-dul Regele Carol I 16 (statuia 
M. Viteazu) Tel. 4.989,74, 
Biciclete.motocic., arme 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 62. 
Biciclete, accesorii, elec. 
Constantin Albu, Amzei 10 $. Î. Galben 
A, C. Gavril, Griviței 259-a, S. IV Verde. 
Bodegi 
Gh. V. Matei, Domnija Anastasia 14 


e — 


rol 5 — Moşilor 62, S. III Albastru, ; :: si 

Ing. Mihăilescu, Griviței 507, $. IV. [p, Paaea saca 
Arămării — Căldărării Brânzeturi 

i. M. Ştetănescu, Mihai Bravu 26, S II Negru 

oan Brătășanu, Calea Moșşilor 15, George Constatinescu, Piaţa hica 
Arcuri de automobile Vodă 18, 


$. Mârgu şos. Colentina 15 $. ]. Galben. 

ie Ţântarcu, Cahul 5, S. IV Verde. 
Argintării 

Gh. Penculescu, Mihai Vodă s, S, IL. 
Articole fotograțice 

Paul Popescu, Victoriei 85, s | Galben. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru. 

Theodor Gr. Thoma, D-ţa Anastasia 7, 
S. III Albastru, 

Peire laneş, (Foto Peia), Domnița A- 
nastasia 5. $, III. Ă 
Articole de cauciuc 

Gheorghe C. Fundescu, sir, Dr, Felix 
32. Tel 457.9. S. IV Verde. 


Articole de menaj 
C€. lonescu, Acadmiei 25, S. |. Galben. 
Gheorghe |. Carnaru, Carol 88, S. II. 
Cartea Românească, Bd. Regele Carol 
5. Moşilor 62. S$. III Albastru, 


Articole de voiaj | 
C, Ivănescu. B-rica Amzei 5, $. | Galbn 


Gheorghe Duţă, Piaţa Ghica Vodă 8. 
V. lonescu şi N. Rusescu, Piaţa Ghica 
Vodă 16. 
Cafea 


Nicolae C-tinescu, Halelor 31, S. II 


Cauciucuri de ocatie 


Vulcanizează şi furnizează numai 

Coop. «Cauciucul» din str, Avrig 7, 

EA DA ERIE d A E ET E FE ZE IEZI et Idea 
Cadouri, bronzuri, artă 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$. III Albastru. 
Ceaprăzării militar 

Gh. lonescu Mihai Vodă 2, (sub G. Hotel) 

G, Scărlătescu, Lipscani 8 (sub otel) 
Ceasornice 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 62 

Gheorghe G, Cristea, str.. Lipscani 100. 

Eduard St. Dragomirescu, A rezo- 

ianu 15, S. Il. Albastru. 


Cereale 
A. Șerbănescu («Valiza»), B-dul |. 1.[[| Florică Zamtirescu, Cal Griviței 445. 
C. Brătianu 17 fost Colţei tel. 303.34. Cherestea 
ai FAP . S. II Albastru 
Cartea Româneastă, B-dul Regele Ca-| Gh. lorgu Dorojan, str, Chiristigii 


rol 5 luşilor b2, Ș. III Albastru. 
N-lae 1. Luca, Griviței 214, S. IV Verde 
Articole de pictură 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rel 5 — Moşilor 62, $, LII Albastru. 


14—16 (obor). 
Toma P. Mihăilescu 4 Fii, Chiristigii 
10—12 (obor). * 
Coloniale — Delicatese 
S, Il Negru 


Art. de Sport şi Străjeri| M. V. Alexandrescu & C, S. Nicu- 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca. | lescu şos, Mihai Bravu 46. 

rol 5 — Moşilor 62, S. III Albastru. | Marin Beiu, Carol 118, 
Ioan Burlănescu, (Sport Ball) Galeriile | Stelian Constantinescu, Sos. Mihai 


Rlanduziei ?. $. INI Albastru, 


Articole pt. tapițerie 
4. Serbăneseu (Valiza) B-dul 1.1. C. 
Brătianu 17 (fostă Colţei) tel. 505.54, 
ari De a Iain a RDNUL N A — INIFIETILZE Di SEI DR Săi DETALI 
Articole de tapiţerie pt. 
catomobile 


Bravu 1 (Bariera Moşilor) tel. 2.5056. 
$. IV Verde. 

Anton Ştefan, Cal. Griviței 107-109. 
Gh. C, Apostolescu, Cal. Griviței 467, 

Tel, 53.50.33. 
Calotă Constantin, Cal, Griviței 466. 
C-tin Dumitru, B-dul Banu Mania 5. 
Vasile Dragomirescu, Str. Berzei 91. 
loan Gavrilescu, B-dul M. Ghica 117. 
D-tru Georgescu, Str. Cobălcescu 47. 
Marin Gutue, calea Giviţei 422. 
Apostolescu V. Manea Cal. Griviței 248. 
]. Igescu şi C. Mureşanu, Griviței 34, 
Traian Nistor, şos. Crângaşi 4. 
Petrică Petrescu, Cal. Griviței 441. 
Ion Ştefănescu, Bd. Basarab 114. 
I. ], Tărăbuţă, Piaţa Filantropia 7, 


A. Șerbănescu (Valiza), B-du] 1.1. C. 
C. Brătianu 17, fost Colţei tel. 303.54, 


„Ateliere mecanice 

A. C. Gavrilă calea Griviței 44, 
Alex. Mihailov, Basarab 92, S. IV Verde 
G, Paraschivescu, Atelicrului 5. 


Nicolae Zeletineanu, şos. Crângaşi 10. Corsete 
Automobile Corsete Predescu, Cal. Victoriei 194. 
S. I. Galben. i Verde 
Cel. D. Străjescu, Alex, Lahovary 5, | Corsete Ştefania Gheorghiu, G-ral An- 
Riănării gelescu 2. 
S. 1. Galben, | D-na R. Manolescu, Știrbey Vodă W. 
Y. Petrescu, Biserica Enei 14, Mihala- Croitoriţ 
che C, Ionescu, şos, Bonaparte 23. 8. 1 Galben 
LI] 


«BUNA _VESȚIRE» 


Primăvară se regenerează organismul! 
La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 
Preparaţi-le cu untdelemnul: 


O L 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza și cu ulei de măsline 
Intrebuințaţi untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 
calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFEGT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL — GRAS — DEGI EGONOMIC 


DE FLOAREA SOARELUI 


Bucureşti şi provincie 
No. 29 ? 


Elevii teterişti ai Şcoli 
Politechnice au depus 
jurământul 


Eri dimnieaţă la ora 10 s'a desfă- 
şurat în curtea regimentului 2 artilerie, 
solemnitatea depunerii jurământului, de 
către elevii teterişti ai Şcolii Politech- 
nice Regele Carol II. | 

Solemnitatea s'a început priatr'un 
serviciu divin, după care s'a făcut de- 
punerea jurământului. A urmai apoi de» 
filarea şi o serbare în sala de fes- 
tivități a regimentului. Programul a cu- 
prins reuşite coruri, recitări, bucăţi mu- 
zicale executate de orchestră, ete. 

La această serbare şi-a dat con- 
cursul şi o unitate premilitară. 

Au luat parte d. col. Nicolae Ga- 
nea, d. lt. col. Scheleţi şi numeroşi 
ofițeri superiori şi inferiori, cu doam- 
nele. 


k——=—— 


Serbarea prezeu- 
tării drapelului la 
resimeniul 2 Arti- 
ierie grea 


Intr'un cadru înălțător sa destă: 
gurat eri pe platoul din faţa troiţei 
eroilor Reg. 2 Artilerie grea, so- 
lemnitatea prezentării drapelului 
tinerilor din contingetul 1938 D. 
col. Costin Ionașcu, comandantul 
regimentului a arătat însemnătatea 
drapelului — simbol al patriei şi 
datoriile soldatului şi jertfele ce 
trebuesc făcute pentru apărarea pa 
triei, A urmat apoi defilarea noului 
contingent în faţa drapelului şi co 
mandantului regimeniului. Au luat 
parte la solemnitate d-nii lt. colo- 
nel Tetrat ajutor de comandant; It, 
col. Protopopescu. maior Popescu 
Remus, căp. Manoliu Cezar; căp. 
Letea Alex., ete. 


loan Cădariu, Gr, Cantacuzino 56 (fos- 
tă Frumoasă), 
A. ]. Chiţulescu, str. 
etaj |, 
P, Sorescu, Academiei 45. 
Alex, Tivgă, Victoriei 222 colţ Alexan- 
drescu. 
Fănică Arghirescu, Bd. Ferdinand 150 
S. II Negru 
T, Georgescu, Lipsacani 57, 
F. Giurculescu, B. Maria 6. 
Valeriu Grigorescu, Bdul Ferdinand 98 
I. Purcărea, Popa Tatu 55. 
A. Teodorescu, Lipscani 57, 
$. II Albastru 
Băjenaru. N-lae, Elisabeta 58. 
S. Ciobanu, Gutenberg 16. 
Alexandru R. Didă, Brezoianu 4. 
D. Dobrescu, Mihai Vodă 55, 
N, Grigorescu str. Bălăceanu (fostă 
Sf. Dumitru) 2. 
Gh. Pâslaru, Spl. Independenţei 50, 
Vasile Gh.. S. Panduri 33, 
Gh. Stănescu, Splaiul Independenţei 40 
Solescu I., Carol 9 et. Il 


Academiei 23 


S. IV Verde 

Mitică Buşe, B. Basarab 88, 

C. T. Dima, B, Basarab 92. 

Drăgălân Florea, Griviței 454. 

Gheorghe D. loana, Bd. Banu Manta 62 

V-le Jugureanu, Griviței 590, vis a vis 
ateliere C. F. R. Griviţa. 

Victor Marinescu, Popa Tatu 86. 

Toma Niţescu, Grivijei 255, 

Marin Rădulescu, Buzeşti 19, 

Vasile Nedelea, Bd. Col. M. Ghica 41. 
Curelării 

D. Constantinescu şos. Mihai Bravu 59. 
Depozite de lemne 

Gheorghe N. Pomană, Str. 11 Febrna- 
rie 8, S. IV Verde, 


Depozite de vin, rachiuri 

Costică şi Gh. Georgescu, Şos. Bonapar 
te 54, tel. 2.35.24, S. [. Galben. 

S. II Negru 

Paraschiv Georgescu, Vaselor 60, tel. 


2.0939. 

Vasile Mati, B-dul col. Ghica 329. 
Dogării 

Gh. Vălsănescu, str, Size (obor), 


Verde 
Tănase Popa, Dr. Felix 59, 


Droguerii 
Jean Arsenescu, Victoriei 122, SI Galben 
S. II Negru 
llie Marinescu, şos. Iancului 1, colţ Pake 
D-tru Garibaldi, Lipscani 24, 
1. C. Mărculescu, B. Acadmiei 8 SII Alb. 
Edituri 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru, 
Electro-Technice 
Constantin lonescu, B. Take Ionescu 
27, S. 1. Galben. 
<Radioza> E. Jugureanu, Str. Italiană 
19 tel, 2,54.57, 


«Primaxim», (St, 


Bojin Stănescu) | 
str. Smârdan 41 tel, 4,19.54, | 


lon Arvatescu, Grivijei 96, S. IV Verde. 

Gh. Popescu, Str. Brezoianu 60. 

P. Cristea & M. Antipa, Bd. Col. Mih. 
Ghica 118. Tel. 442.38. 


Fabrici de cămăși ' 


TIE RDS POT > PEPE DPI "SEE ERP 
pice Minciu, Calea Griviței 1] 


(provincie ambalaj gratuit). 


Fierărie (magazine) | 
$. 1 Galben 
Gh. 1. Cărnaru şi N. Petrescu, Bd. G-ral 
Dumitru Lambru 7. 
Petru R. Boroşiu Fiu, Lipscani 100 
Gh. Ionescu şi V. Jalea, B-dul 1.1. 
C. Brătianu 51—535 s.1 + 
Alex. Popa şos, Ştefan cel Mere 218. 


S. egru 
Gh. 1. Cărnaru, Carol 88, colţ Bd. Maria, 


0007 DI RR ——— 


———————————————————. — 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


ol 16 Pânză maus 

» 29 Pânză cre toat 
» 33 Chifon &z, 

» 39 Chifon Tela Superior 
42 Chiton pt ra 

„ 39 Gradel PT pdineapabii 
16 Pânză 1, 


„, 115 bânză r gearceatur 
„ 24 Sesvete pentru mau 


LI] 13 Cârpe u. uvătărie 
29 Batist pi arată 
» 59 Pupliaa patru, ctmăe 
» 98 Dejaltu pepe 
5 20 Batiste „urc 

9 Batiste 


E 20 Cioraui "tea Ş 
” 29 Chiloţi , 


59 Pânze pentru aaa 
» 119 Perdele 2, a... 
„360 Mătase poieni 


Li 
Exp, provmcie vonira ramburs 


Vacanţa şcoalelor 


profesionale C.F.R, 


In vederea sărbătorilor de Pașii, 
cursurile tuturor şcolilor profesionale 
cr. încetează Joi 21 Aprilie a. ce. 
la amiază şi vor fi reluate în dimi- 
neaţa de Luni 2 Mai cor. 

Pe timpul acestei vacanțe, eievii au 
dreplul la diurnă. In ce priveşte elevii 
şcoalelor de elevi meseriaşi din cla- 
sele a Iil-a şi IV-a, vor primi sala- 
riul numai penlzu zilele în care lu- 
crează alelierele, la orele normale fi- 
xale pentru ei, cu o compensație de 
acord de 15 la sulă. 


E a 
: 


(Colț cu ul 7 0 
| eleton No. 434/15. | 


Ghidul comerțului românese 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 


Concurează cu 20', toatemagazinele cu 


9? 


aceleaşi articole 


Îi k y* 


DUMITRU BORCEA București Tel. 3.51.66 Calea Victoriei 114 


. -— 


Otrâvurile greu solubile m 
din organism sunt cauza 
reumatismului | 


Depozitele de acid uric, care se strâng : 
cheieturi sub lormă de cristale, sunt de ăi di 
multe ori cauza reumatismului. Dacă la cea mal 
mică mișcare vă dor genunchii, dacă aveţi dureri 
în mâini și junghiuri în spate, să știți că uricloa- 
sele cristale ascuţite de acid uric s'au depus de 
mușchi, provocând aceste dureri insuportabile, 
Cristalele de acid uric sunt foarte recalcitrante, 
Practic vorbind, ele nu se dizolvă în apă, de- 
parece o cantitate de 4000 de litri de apă este. 
insuficientă pentru a dizolva 100 de grafie. 
Totuși, două din sărurile cari intră în compo- 
ziția preparatului Kruschen au proprietatea de 
a îndepărta aceste cristale. Dar efectul sărurilor 
Kruschen nu se reduce numai la aceasta; alte 
săruri din compoziția lor ajută rinichii să-și în- 
o rară funcțiunile în mod segulat Toxinele, 
astfel dizolvate, sunt apoi ușor eliminate. Săru- 
rile Kruschen au o acțiune ușoară, ele sunt sal- 
atorul reumaticului. 
aceți o încercare de o lună. Luaţi Kruschen 
i veţi fi uimiți de rezultate. Durerile s'au dus! 
ă puteţi mișca din nou în vole și fără greutate. 
Vă veți simţi mal bine ca oricând. Flaconul mare 
Lei — cel mic 60 Lei, 


VIZITAŢI Cu 


VECHEA SCOALA 
DUPLOYETI 


SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ETll 
ASCEHIOR .TEL.48907 


TAXELE REDUSE. 


CUP A SI ea Vi ausuţ. “ace 
pători, FRANCEZA — Germana — 
Engleza — Stenografia «PERFECŢIO- 
NATA»>. —  Dactilomodernă. — Coun- 
tabilitatea. METODELE PROGRESI- 


VE, — Asistaţi gratuit spre convingere. 


„Fotoconie”| 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re: Și 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 33 


[d 


M. Dinescu, Griviței 445, S. LV Verde. | V. Dumitresca, Grivijei 257, 


Gică Costinescu, B-dul col. M. Ghica 
100, S$. IV. Verde. 

lie Vişan şi R. Stăncic, B-dul Col. 
Ghica 45, 5. IV. Verde. 
Firme (pictori) 

A, Constantinescu, Colentina 15, tel. 
2,63.12. 

Firme Mihai, Atelierului 7 $. IV Verde, 
Florării 
Gh. Fotache, str. 
Tel 425.17. 


Biserica Enei 14. 
«Mietta> Maria Raganovici, Academi- 
ei 20, Tel. 32536 sub Hotel Stănescu 
i. Vermeulen, str. Academei 21. 
Fotografi 
F-ţii Rădutescu, Dudeşti 75,s. [l Negru 
S. IV Verde 
Girescu Dumitru, Griviței 34, 
G. Girescu (F, Imperial) Griviței 299. 
Costică Rădulescu, Griviței 182 bis, 
loan Vişescu, Brezoianu 17. 
Prizeri şi Coafori 
Gogu  Constantihescu,  B-duj col. 
hica 327. 

Petre Anton Grigore, cul. Griviței 484. 
Purnituri de croitorie 
F-ţii Păunescu, Grivijei 168 bis, $. IV. 
A. Cristian, Episcopiei 6, Hanul cu Tei 

21, Tel. 4.7452, $. IL. Galben. 
Galanterii 3 
Arghir Constantinescu şi loan Dimi- 
trescu, Str, Lipscani 56, S. II Negru. 
loan Ciupală, Carol 55, S. [1 Negru. 
Galerii de Nuc 
N-lae Dache şi N. Ionescu, Bărăţiei 35. 


Geamantane 
N-lae Dache şi N. lonescu, Bărăției 35. 


Geamuri (rame) 
Ioan Puchiu Moşilor 21 S, II Negru, 
$. Lil Albastru 
Romulus Puchiu, Sfinţii Apostoli 35, 
Tel, 5.05.26. 
Jon Capotă, Griviței 215, S. IV Verde. 
Petre Capotă, Cal. Griviței 335. 
Tudor Ciurtin, Bd. Col, M. a 52, 
loan Poptean, Petru Maior 3. S$. IV 


Incălţăminte 
, a S. 1 Galben 


M, Constantinescu, G-ral Berthelot 4. 
N. & G. Dobrescu (Florida), Ştefan 
cel Mare .. Bariera Mopiiog. 
Şt. Dumitrache, str. Jules Michelet 1. 
T, Lepădatu, Regală 4, 
F. Marinescu, str. Nicolae Bălcescu 11. 
Gaston Mihăilescu şi Nicolae Stroe, 
Cal Victoriei 122. 
D, Mihăilescu, str. Edgar Quinet 7. 
Al. Sândulescu, Victoriei 59, 
A. Stamatescu, Sir. Academiei 20 bis, 
M. V. Turcu, Victoriei 134. 
S. II Negru 
Intreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Oituz 19. 
Intreprinderile Grigore Alexandrescu, 
Moșşilor 325, 


Clement Brezoi (en gros), str. Făi- 
nari $ (provigcie ambalaj gratuit). 


Arghir Constantinescu şi Jean Dimitre. 
scu, Str. Lipscani 56. 

G. Constantinescu, Moşilor 313. 

Kiru Haulică, Moșilor 321. 

Ion Gheorghiu, E. Băncilă, Str. 3f. Vi- 


neri 25, 


!W Alexandru lonescu, Carol 58. $. [Il 


Negru. i 


Costică Petrescu, B-dul Maria 40, 
S. Ii Albastru 
C-tin Popescu, (eizgărie ofițereaal) 


tr, Domni tasia 7, 
SL DR ver i ră 


S.IVY a e a 
+ Dupitreseu, (la Ploecieiu) Manufactură, imercerie, 
viței 186 i 


„ră ARII SERE DORIA POLEN» Eee 0 POMPIERI 
ES Teodorescu — Magazinul "] 


n Ei SEPI PAT > PEIEISS SE CES ENPI EC 
]. Ghiţulescu, B. Basarab 34. Mişu Teodorescu — Magazinul Im- 
Mitică $. Muntenescu, Cal. Griviței 214, rial, cal, Victoriei 61. Sect. | 
Gh. Panaitescu, str, Buzeşti- nr. 40. |. 3.14.45 


Vasile Simionescu, B-dul Basarab 88, 
Stoian Alex., Buzeşti 52 i 


Petre Scorţea, Bd. Col. Mih, Ghica 55, 


Instalaţii apă şi canal 

D. Cristescu, Str. Domnița Anastasia 
10. S. III Abastru. Tel. 471.54, 

M Antipa & P. Cristea, Bd. Col. Mih. 
Ghica 118. Tel. 4.4258, E 
Instalatori electricitate 

(autorizaţi) 

C-tin Ionescu, Bd. Take Ionescu 27, 
Instalaţiuni de Parmacii 
si Laboratotre 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62. S. III Albastru. 
Jaluzele franspertinte 


on bBeslegeanu, Str. i .. 
lari 23, € II, e ale Bega e 


loan Creţu, Bărăţiei 54, S. II. Negru. 
Andrei, Nic. şi Cristotor A. Dimitriu, 
str. Carol 62 S. II Negru. 


S. LI. Negru. 


loan Calotă (La <Arhanghelul Mihail), 
Calea Rahovei 405 $. III. 

T. M. lliescu, Griviței 254, s. IV Verde 

N Stoenescu Gheţu, Griviței 242 

Vasile Niculescu, Dr. Boiescu 5, S. IV. 


Materiale de construcţii 
Mitică Petrescu, Str. Ziduri 11 (Obor). 
| Maria Jean Ionescu, (Muscelul) Cal. 
Vasile Oncescu, calea Moşilor “1 Griviței 324, S. IV. Verde. i 

(prin gang) S. II. Negru. loan Bărbulescu, B-dul Col, M. Ghica 
po N, 129, S. IV Verde. 

Jucării Maşini de Scris, Calculat 
Caricu nusunească, B-dul Regele Cu- | Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 

rol 5 — Moşilor 02, $, LU. Albastru. rol 5 — Moşilor 62, S. III. Albastru. 
Virgil Matei, Smârdan 15 Colţ Meszeluri şi Ryrânzeturi 
Lănipi electrice S. II Negru 
ini ainu ua | EtaroNiculcacu, Piaţa Ghica Vodă :15. 
Constantin lonescu, B-dul Lake 1v Petre Ştetănescu, Piaţa Ghica Vodă 
nescu 27, S. 1, Galben, | 5—6. Tel. 3,6923, 2 i 
C. Vasilescu şi N. Tudoran, Piaţa Ghi- 
ca Vodă (1, 
Emil Niculescu, şos, Mihai Bravu (1. 
Sc str Tel, 2.3257. 

-du| cpt. av, YV. Craiu 91, S. IV Verde 

Legătorii de cărţi d ar aha ie 
Tudor N. lonescu, Cal. Muşilor 157, $, SI BEE U, GESVHaL . 

$, UL Albastru] _ Mobile de artă 
Ştefan Georgescu, Sfinţii Apostoli 40 | loan Candrea, Calea Victoriei 164. 
(curte), ) Mobile 
P. Georgescu, Mihai Vodă 33. Gh, Botez, str. Nicolae Bălcescu 29. 

Lenjuri şi mătăsuri Moisescu D. Gheorghe, Calea Victoriei 
Popp & Bunescu, s. a Bărăţier 2, 208 (provincie ambalaj ratuit) 

Librării Dumitru Gr., Bărăţiei 37, S. Il. Negru. 

$, 1 Galben Vasile Ionescu, sos Mihai Bravu 7. 
loan Cărăbaș. G-ral Berthelog 3. -[Gh. Ionescu, Grivijei 275, S. IV. Verde. 
Pavel Suru, Victorei 108, Mode E N 
El. Teodorescu, Calea Victoriei 145. |P. G. Rădulescu, Cal. Griviței 255 a. 

Se S, II Negru| Obiecte bisericesti 
Fănică Teodorescu, (mărunjişuri) str, | Pavel Suru, Calea Victoriei 108, 

Carol 81. Nicolae G. Dohatcu, Rahovei 21 A. 
S, IIL Albastru 


â ş Pantofi de casă 
Şutine irma ee duc Regole ai G. Stanciu LA I. G. Stanciu, Str. Sf, Ni- 
Librăria România. - colae Selari 10, S. Il. Negru. 
Academiei 1. Pălării bărbătești 
S,. IV. Verde, |V. 1. Costescu, Victoriei 70, S. I Galben. 
$. Andrei, B-dul Basarav 131, C. Drăgănescu, (atelier) Bărăţiei 52, 
loan Voiculescu, calea Grivijei 194, Parfumerii 
Ana Gh. Semenescu, B-dul Col. Mihail | Cartea Românească, Bd. Regele Carol 
Ghica 59, p 5 — Moşilor 62. $. III Albastru. 
Lingerie bărbătească Ilie Marinescu, Popa Tatu 80. $. IV. 
D-tru Borcea, Victoriei 114, S. | Galben, Pânsărie şi galanterie 
işu Teodorescu — Magazinul Impe- 
rial, Victoriei 61. Tel, 5.1445, 
Marin Iliescu, Bărăţiei 8, S II. Negru. 
Marin Ionescu, Pânzari 10, S. II Negru. 
George Antal, Lipscani 14, 
Florian Câmpeanu, Moşilor 107, Stelian Manolescu şi M. O. Gregorius, 
lonel Muşat, Moşilor 65 A, S. Il Negru.]| str. Eugeniu Carada 9, s III Albastru 
Pielării 
i Stelian Gh. Cocoş, Şepcari 20 S. Il Negry 
Mitică Negulescu, Moşilor 44 S. II 
Negru. 
Anghel Florea, Piaja Dr. Botescu 10, 
colţ Str. Cameliei, S. IV. Verde. 
Paul Ionescu, Arivitei 425, S. IV Verde 
Nicu Negulescu, bd. Col. M, Ghica 29. 
Plăpumării 


„ăcătuşerii 


Alex. Niţulescu (construcţii în fier), 


(Gh, Bănicescu), 


perial, cal. Victoriei 61. Sect. 1. 


Tel. 3.1443, 


Dumitru Minciu, Calea Griviței 107 
$. IV Verde. 


Linoleun şi muşamile 


A. Șerbănescu («Valiza»), B-dul 1.1. 
o”. Brătianu 17, str Colţei tel. 303,34, 


Măcelării 
lecu Ion, B-dul B tag: 
Ai mcodotscea, calea Met fet 514. 


= 


S. II Negru 

, Dacke şi N. Ionescu, Bărăţiej 35, 
apte gore, Bărăţiei 34, 
Or b. oman, Bărăţiei 38. 

S. IV Verde 


galanterie Florea Badea, Str. Petru Maior %, 


CES A a sa CEPE EET PI IE FEL" PP CPE E EN 
Gheorghe D. Fundănescu, Carol “| 


INCREDERE 


azinul românesc de ceasornicărie și bijuterie 
easornicăria 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. brezo:anu No. 13 
Reparaţiuni de precizie 


Princiară“ 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


„Aparat ultra modern cu 3 lămpi 


alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIFJLITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti ]. Telef. 2-54-57 


Căutăm Aorezoatanii în toată fara 


C-tin Chiţiga, B-dul Basarab (18, 

Alex. Constantinescu, Sir, Buzeşii 24, 
Postăvării 

Marin N. C-tinescu, Str. Şepcari 22. 
Rame 

ConMantin V. C-tin, Biserica Enei 4 

C, Ionescu, Calea Călăraşi 147. 
Restaurante 

Manole Costicea, Mihai Vodă 16. 

1, Rădăcină & N. Cucu, Mihai Vodă 8. 

S. IV Verde 


Ion Marcu, B-du] col. M. Ghica 255. 


Teodor Pecheci. calea 
5. IV Verde. 
„UIMIT CI IDR TI a 27 NED RET a ITAL Ra a 


Griviței 159 


Nicolae Prahoveanu, cal. Griviței 494, 
Zamtir Rândă, calea Griviței 48, 
Alex, N. Sandu, calea Griviței 478, 
Sobe de Teracotă 
S, Lli Albastru 
<Colentina> Fraţii lancu şi Petre Ili- 
escu, Şos. Mihai Bravu 4, 
C, Telegescu (Voința) Spl. Unirei 18. 
$, IV Verde 
C. Diaconescu Cocioc-lliov, Griviței 265. 
V. Dumitrescu şi D. Busuiocescu, Cal, 
Griviței 201 bis. 
P. Vasilescu, Cal. Griviței 457. 
Stampile, insigne, etc, 
Stelian A. Georgescu, sir. Brâncoveaa 
nu 4 etaj. |. Tel. 5.11.30, 

„ Straungării în lemm 

"Const. Strungurescu, B-dul Busarab 25, 
Tapiţerii 

Gh. 1. Lalău, sir. G-ral Berthelot, 4 

Cristache Niţulescu, Str. G-ral Cristian 
Tel] 9, S l. Galben. 

Ionel I. Firică, Miha; Bravu 16 S$. IL 

M. Constantinescu şi T. Mihăilesen, Sire 
Luterană 25, S. IV. Verde. 

I. Petrescu, B-dul Col. M. Ghica 109, 
Tâmplării 7 

C-tin Călinescu, Mărăşeşti 62 (Androa 
nache), 

Mircea eodorciuc, Sir. Cobâlcescu 9, 
Tinichigerii 

Tănase Iordache, Sir N-lae Filimon 87, 
Tel. 5.41.,69 S. IV Verde, : 
Tipografii 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 35 - Moşilor 2, $. III. Albastru. 
[. E. Toroutu (Bucovina) str. Gr. 
Alexandrescu 4, 5. |. Tel, 2.10.45 

Da SUDICĂ TPI IF LR D= 3 A RI ED a EPEUI UEal e PA ea 

Cuvântul Românesc, Ştefănescu, Sir, 
Cobâlcescu 9, S$. IV Verde. 
Tricotaje 

Ioan Constantiu, Cal. Victoriei 96, 
Tuwnătorii de metal 

Ing, Petre Voinescu, calea Griviței 478, 
Uniforme şcolave 

Echiparea (Marinescu) str, Colţei. 25, 
(fotă Sfinţilor). 
Vopselării 

Petre G. Săvescu, N-lae Bălcescu 15, 
Vulcanizări 


Cooperativa «Cauciucul», str. Avrig 
7, sect. Il. Negru 


Constantin Mardale, Splaiul Indepen.: 
denței 40 (podul (Isvor). 
Iom Popescu, Cănzaşi 12, (Morga). 


Gh. Rădulescu 
rană 25. 
Zincografii ă 

Alex, Teoharide, Sfinții Apostoli 8, 


«Guma», Lute= 


str, 


„Acest ghid va apare în 
fiecare Vineri, 


Abonamente: 3 luni lei 315, 
în chenar prețul dubiu. 


OT 


Popp PI poa 


mmm. 


. 
i», mad 


+ 
.—._ 
Fa gE 


—— 


Fe 


-” 


Pau. 8-a 


ra BEP ao ma 


E 


«BUNA VESTIRE» 


Victorioasa înaintare a trupelor naţionaliste 
Spanioic inspire Ficditerană 


— Ocuparea oraşului Lerida. Madridul sub bombardament — 


Trupele legionare sunt la 11 km. de Tortosa. Marea este aproape! 


SARAGOSSA 4 (ador ). — Corespondentul agen- 
iei Reuter anunţă: 

Trupele naţionuliste au pătruns după amiază în 
Lerida, dupăce au cuogrit gara şi castelul, 

Tanhurile generalultii Franco au intrat în oraş 


și procedeară la operaţii le.de curățire a cartiere- 
or, 


XR 
4 _SARAGOSSA 4 (Rador). — Corespondentul apen- 
ției Havas a transmis azi noapte: i 
Truple legionare sunt la 13 km. de Tortosa. 
Marea este aproape, 


SARAGOSSA, 4 ( Rador). — A- | ferit, va fi în cele din urmă dis- 
senția Hanna fnanetiiite: trus pe jumălate,. 
n cursul dimineţii de ieri, bă- | Dealtfel, mişcarea de înaintare 


tălia în jurul Leridei a căpătat o : ie ya 
înverșunare extraordinară. - a naționaliștilor a fost reluată în 


Domneşte teama că oraşul, care | Zorii zilei pe întreg frontul de 
a avul și până acum mult de su- | est, 


Trupele naţionaliste la Îl km 


area este aproape — 


SARAGOSSA 4 (Rador). 
Corespondentul agen- 
ţiei Havas transmite: 
Trupe legionare şi deta- 
şamente din corpul de ar- 
mată comandat de genera. 
lul Garcia Valino au cuce- 
rit satul Pinelli, pe şoseaua 
Gandesa-Tortosa şi au a- 
juns Căre seară în faţa lo- 
calităţii Cherta, care se af. 
lă la îl km. de Tortosa, 
Mai la nord, pe şoseaua 
Gansiesa-Falset, alte deta- 
şamente din armata co- 
mandată de generalul ! a- 
lino, sprijinite de cavale- 
rie., au ocupat Moqua de 
Ebro, ajungând şi din acia 
stă direcţie în provimci2 | 
Tarragona, | 


COMUNICATUL OFICIAL 
AL NAȚIONALIȘTILOR 


__SALAMANCA, 4 (Rador). — 
Comunicatul oficial al marelui 
cartier general naţionalist arată 
că pe frontul Aragon zeci de lo- 
calități şi poziţii guvernamentale 
au lost ocupate în cursul serii de 
Vineri şi a zilei de Sâmbătă. 

Forţele naţionaliste şi în deo- 
sebi corpul marocan au vcupat|.. , : i 

rimele case din Lerida, iar co-lilor în sectoarele respective, pri- 
jna trupelor din Navarra a cu- cinuind grele pierderi inamicu: 
cerit localitatea  Batea şi satul|lui. 
Corbera, capturând un important | . Aviația guvernamentală a bom 
material de război şi făcând 2500 |bardat oraşul Toledo. O bombă 
prizonieri, din cari doi şefi de Ja căzut pe clădirea Asistenţii so- 
stat major şi zece ofiţeri. Numă- |jciale, omorând patru femei şi 
rul cadavrelor părăsite de guver- cinci copii: 


Noua aşezare socială și politică a 
Spaniei naționaliste 


sindicalist va aplica morala cresti: 
nă cu toate consecinţele sale, reali“ 
zate mai de mult în legislaţia ci- 
vilă», 


namentali pe câmpul de luptă se 
ridică la peste 500 


în cursul zilei de ieri oraşul Gan- 
desa 

Trupele naţionaliste din Gali- 
cia, Castilia şi Guadalajara au 
respins atacurile guvernamenta- 


GENERALUL TRANCO 


SEVILLA, 4 (Rador). — Ramou 
Serano Suner, ministrul de Interne 
şi Propagandă al guvernului spa- 
niol naţionalist, a făcut aseară la 
postul de radio Sevilla o expunere 
asupra noii ordine sociale şi poli- 
țice Pe care o va instaura guvernu! 
naţionalist, 

D. Serrano Suner a spus între al- 
tele: «In ordinea politică vom de- 
monta vechea armătură a statului, 
înlocuind-o printr'un Tezim de stat 
autoritar de inspiraţie naționalistă, | dul suferă cel mai violent 

«În ordinea socială vom armoni- | bombardament dela 24 No 
za diferitele cadre ale societăţii, In | embrie 1937. Artileria na- 


MADRIDUL SUB BOM- 
EARDAMENT 


MADRID 4 (Rador). 
Corespondentul agenţiei 
Havas transmite: = 

leri, dela ora 18 Madri- 


— 


ordinea economică vom corecta ero- | ţionalistă a aruncat până 
rile capitalismului. Statul național | acum peste 2000 proecti. 


De i 
Activitatea comuniştilor din Cehoslovacia 


Nemulțumirile poloneze aţă de 
toleranța guveraului cehosiovac 


VARȘOVIA, 4 (Rador). — Cores-] versivă la Morawska 0s- 
pondentul  Ageniţei Havas trans-l trava şi la Praga. 
mite: 2. agenţi ai Internaţio- 


In cercurile bine informate din 
Varşovia se declară că d. Papee, ml. 
nistrul Poloniei la Praga, a remis 
guvernului cehoslovace un memoriu 
ce ny va fi dat publicităţii la Var- 
şovia decât ce el va fi apărut în 
presa din Praga. 

Memoriu), care n'ar fi propriu zis 
o notă de protestare ar conţine doar 
simpla enumerare a nemulțumirilor 
poloneze faţă de «activitatea parti. 
dului comunist polon, instalat în 
Cehoslovacia şi tolerat de guvernul 
din Praga, 

După informaţiuni din sursă dem- 
nă de încredere memoriul ar conține 
numai trei constatări; 


i. din 1935 partidul co- 
mumist polon a instalat 
centre de propagandă sub 


nalei Comuniste pătrund 
în Polonia servindiu»-se de 
paşapoarte false, fără ca 
autorităţile cehoslovace să 
se fi opus. 

3. toate broşurile subver= 
sive anti-poloneze sunt pu= 
blicate la Cieszyn, în Ce- 
hoslovacia. 

RE 

Memoriul ar cuprinde nu 
meroase amănunte si s'ar 
încheia printr'o cerere a- 
dresată guvernului - din 
Praga, socotit responsabil 
de această activitate, de a 
pune capăt «Cât mai neîn- 
târziat şi pentru totdeau- 
na» acestei stări de lu- 
cruri, 


— 


INAINTAREA IN ORAȘUL | capitala Cataloniei. 


LERIDA 


LERIDA 4 (Rador), — Co- 
respondentui agenţiei Ha- 
vas transmite: E 

in timp ce legionarii şi 
tancurile continuă înain- 
tarea în oraşul Lerida, tru 
pele guvernamentale lup- 
tă în flancul stâna cu cava 
leria naționalistă care cau 
tă să taie retragerea fuga- 
rilor din Lerida spre nord. 

Intrarea trupelor naţio- 
naliste în Lerida este ur- 
mată de aceia a serviciilor 
de poliţie şi a gărzii civile. 


„de Tortosa 


le de mare calibru. Majo- 
ritatea lor a explodat în 


Forţele legionare au ocupattot! centrul oraşului. 


Numărul morţilor şi al 
răniților este foarte mare: 

Până acum au fost în- 
vegistraţi 50 de răniţi. 


REFUGIAŢII GUVERNA- 
MENTALI VOR SA REVI- 
NA IN SPANIA NAŢIO- 
NALISTA 


SALAM ANCA, 4 (Rador). 
Agenţia D. N. B. transmtie: 

Autoritățile naționaliste  spa- 
niole au fost înştiințate de auto- 
ritățile franceze de frontieră că 
o mare parle din refugiații repu- 
blicani cari au trecut de curând 
Pirineii doresc să se înapoieze 
în Spania naționalistă. 

Autoritățile naționaliste 
răspuns că nimic nu 
pe refugiaţi să se înapoieze în 
Spania. Culpabilitatea fiecăruia 
va fi însă stabilită pe cale judi- 
ciară, iar vinovații își vor primi 
pe rând pedeapsa ce li se cuvine. 


au 


LA BARCELONA PANICA 
INDESCRIPTIBILA 


PARIS, 4 (Rador).—«Le Jour> 
anunță din Barcelona că o pani- 
că indescriptibilă domnește în 


împiedică |: 


Impresura- 
rea Leridei și înaintarea spre 
Tortosa şi Castellon au cauzat o 
fugă generală. 

Ziarul află că toți înalții co- 


mandanți republicani au fos: 
destituiți, 
La Barcelona nu mai există 


nicio îndoială asupra înfrângerii 
finale. 


| CUCERIREA COMPLECTA 
| A PROVINCIEI ARAGON 


! BURGOS 4 (Rador). — Cu 
'cerirea complectă a pro- 
i vinciei Aragon a determi- 
'mat creiarea unei a cincia 
regiuni militare  naţiona- 
liste, pusă sub contlucerea 
generalului Ranoy. 


x 

SALAMANCA, 4 (Rador). — 
Corespondentul Agentiei Havas 
transmite: 
| Comunicatul oficial dat de 
Marele Cartier General al tru- 
'pelor naționaliste semnalează că 
un corp de armată marocan a o- 
cupat eri citadela, gara şi car- 


tierul de sus din Lerida. Pupă 
scurt timp aceleiaşi forțe au 
terminat  învestirea oraşului. 


Micile centre de rezistență ce au 
mai rămas în oraş sunt nimici- 
te unul câte unul: 

Trupele dela aripa dreaptă, ce 
înaintează pe şoseaua Biescas- 
Brozo, au trecut dincolo de sa- 
tul Yesero. 

In sectorul Teruel, pe frontul 
din Guadalajarra, a fost respins 
cu mari pierderi un atac inamic 


CONF IRMAREA OCUPA- 
REI ORAŞULUI LERIDA 


BURGOS, 4 (Rador). — Oii- 
cial se anunță că trupele gene- 
ralului Yague aii ocupat com- 
plect, eri la orele 19, oraşul Le- 
rida, după un atac victorios. Nu 
meroși soldați guvernamentali 
au fost făcuți prizonieri. 

Trupele generalului Valino au 
ocupat, la sud de Ebru, poziţii 
importante dealungul şoselei 
Sandesa— Tarragona. Aceste po- 
ziții se află la mai puţin de 25 
km. de coastă. 


LONDRA 4 (Rador), — 
Agenţia Havas transmite : 

Uitimele întrevederi din- 
tre contele Ciano şi loriiui 
Perth au dus în mod prac- 
tic la un acord anglo-ita- 
lian, Acum nu mai rămâne 
decât să se pună la punct 


Principiile 


In cercurile informate se afirmă 
că principiile largi 
sunt următoarele 

1. Italia reinoieşte şi confirmă de- 
claraţiile sale anterioare, că nu are 
niciun fel de planuri asupra solului 
spaniol şi teritoriile aparţinând 
Spaniei, inclusiv  Balearele. Tot- 
odată, Italia reînoieşte si confirmă 
declarațiile sale anterioare că va 
retrage voluntarii şi materialul din 
Spania, îndată Cupă încetarea osti- 
lităţilor, cu excepţia materialului 
vândut generalului Franco şi plătit 
de acesta. 

2 In ce priveşte Libia, etectivele 
italiene vor fi reduse treptat întrun 
ritm care a fost stabili, 

3. Italia va ratitica tratatul na- 
val dela Londra, din 1936. 

4. Anglia va afirma din nou va- 
lidiatatea convenției din 1888, cu pri- 
vire la trecerea prin Canalul de 
Suez. 

5. In ce priveşte recunoaşterea Su- 


Recunoaşterea _imperiului italia n 


Principiile acordului anglo-italian 


Se confirmă încheerea pactului. Spre o înţelegere tranco-italiană ? 


unele amănunte, operaţie 
care va fi terminată săp- 
tămâna viitoare, 

Aşa fiind, acordul va pu- 
tea fi semnat fie la sfârşi- 
tul săptămânii viitoare, fie 
la începutul celeilalte, în 
orice caz înainte de Paşti. 


veranităţii italiene asupra Etiopiei, 


ale acordului | Anglia va supune consiliului Soele- 


CONTELE CIANO 


tății Naţiunilo; o rezoluţie prin 
câre să recomande acestui organism 
să deslege pe membrii instituţiei 


Afacerea traficanților de aur 


In senzaţionala afacere 
a traficanţilor de aur, des-= 
pre care vorbim în altă 
parte a ziarului, se vor pro 
duce în cursul zilei de as- 
tăzi un important început 
de clarificări, 

Astfel, în faţa titularu- 
lui cab. 4 instrucție vor de- 
fila noui personagii cari 
sunt amestecate în această 
afacere. 

Azi dimineaţă, magistra- 
tul instructor a emis câte» 
va citaţii unor bancheri 
dim Capitală, cari au fost 
rugaţi să se prezinte pen- 
tru a da lămuririle necesa- 
re, 

Tot azi se vor prezenta 
pentru a fi audiaţi d-nii: 
C. Xeni, fost ministru 
justiţie şi Al. Buzdugan, 


Fostul cancei 


ar Schuschnigy 


na înebunit! 


El este sănătos şi 


PARIS, 4. (Hador). — Fostul can- 
celar ausiriac Schusehnigg a îuns- 
buni? 

Aceaslă ştire a îost dată icri de 
corespondentul din Viena al zarului 
„Paris Soir”. Corespondentul serice 

O şlire stranie a circulat la Viena, 
dar până acum nu Sa pulut obţine 
confirmarea ei. Se spune că fostui 
cancelar Schusehnigg a înnebuuii şi 
a tost internal în azilul de alienaţi 
Sleinhol situat la câţiva kilometri de 
Viena. 

Din cercurile în general bine în. 
Iormale se anunță că evenimentele 
dela 12 Martie au  cufundal 
Sehusehnigg într'o stare de compleclă 
prostaţie. Ei nu mai vorbea cu nimeni 
și rămânea ceasuri întregi nemişcat, 
fără să facă nimic. 

Acum yreo zece zile însă, auiori 
tățile germane naţional-socia'isle av 
hotărit să-l trimită în Germania. A 
cesl fapt conlirmă hotărîrea de a-l 
traduce pe Schuschnigy în faţa Tri 
bunalului Poporului din Leipzig, pen- 
tru Încercarea sa de a „falsilica ve 
ința poporului” prin plebisci:ul p-oec- 
lat pentru ziua de 13 Marila 

In timp ce era tracpor- 
tat cu automobilul, Schu- 
schniuu a putut vedea cu 
ochii săi entuziasmul deli- 


pe. 


deplin responsabil de toate faptele sale 


necontenitul tunet al ura- 
lelor pentru Fiihrer şi pen 
tru Anschluss, Schu- 
schniuy a suferit un şoc 
atât de puternic, încât și-a 
pierdut minţile. 

Azilul Steinhoi. se găseşte pe o 
înălţime care domină Vizna. Ni:neni 
nu se poate apropia de clădire, care 
este păzită cu severitate de mili- 
țieni naţtonal-socialişti şi de ujn- 
darmi. 

Soldaţii din garda care proteja 
reşedinţa lui Schuschhigg dela cas- 
telul Belvedere din Viena, sar găsi 
acum la Steinhoti. 

Se pare că, în ciuda lipsei unor 
confirmări a acestor svonuri, Sciiu- 
chnigg este în adevăr păzit în azi- 
lul de alinaţi dela Steinhof. 


SVONURI DESMNIŢITE 
LONDRA, 4 (Radio Univer- 


sal). — Corespondentul ziaru- 


lui «Daily Mail» la Viena, con- 


trolând svonul că d. Schuschnigg 
ar fi înebunit, a primit asigu- 
rări oficiale că toate aceste svo- 
nuri sunt neîntemeiate. 

De fapt d. Schuschnigg con- 
tinuă să fie menținut sub stare 
de arest preventiv la domiciliul 
său din castelul Belvedere. Este 


dus nici o schimbare a regimu- 
lui de detenţiune. 

Fostul Cancelar Schu- 
schniga este sănătos şi de» 
plin responsabil de toate 
faptele sale. 


„fost 
„iar, ale căror nume au 
fos deseori puse înainte 
i de către «hancherii negrii» 
şi agenţii lor de execuţie. 

In orice caz, afacerea 
traficului de aur româ- 
nesc peste graniţă, se bu- 
cură din partea autorită- 
ților noastre, de o deosebi- 
tă aenţie, dat fiind senza= 
ționalul pe care aceasta îl 
prezintă, 


= 


' geneveze de obligaţia lor de a nu 
recunoaşte faptul împlinit şi să li 
se redea deplina libertate de acţiune 
şi apreciere, 

Astfel, dificultatea gene 
veză şi opoziţia Italiei la 
procedura Societăţii Na- 
țiunilor vor fi înlăturate, 
iar Marea Britanie va pu- 
lea păşi la recunoaşterea 
propriu zisă a imperiului 
italian, 

6. Pe de ală parte, se va menţine 
rezimul mandatar din Palestina, 

7, Semnarea acordului va implica 
şi semnarea unui Protocol potrivit 
căruia punerea în vigoare a acordu- 
lui va dePinde de retragerea volun- 
tarilor italieni din Spania. 

SE VA AJUNGE ŞI LA 0 
INŢELEGERE  FRANCO- 
ITALIANĂ 2? 

Franţa nu va fi parte la 
acorti. Se consideră însă 
aici că reluarea unor re- 
laţii diplomatice normale 
între Paris şi Roma nu 
poate întârzia mult d 
încheierea acordului italo- 
britanic, 

Se dau asigurări că în 
acordul italo . britanic nu 
va figura nicio menţiune 
cu privire la Europa Cen- 
trală, 

In această privinţă, cer= 
curile britanice continuă 
să se bizuie pe consecinţe- 
le psihologice care ar pu- 
tea rezulta din dificultă» 


ministru  plenipoten- ] țile situaţiei din acest seo- 


tor al Europei şi în special 
pe efectul prezenţei :ru= 
pelor germane pe Eren- 
jmer, care se va face sim- 
„țit treptat, 

In cercurile parlamen- 
tare se arată pe de cltă 
parte că situaţia perscnt- 
lă a d-lui Neville Chem- 
berlain va fi mult întăi 
tă prin reuşita negocieri 
lor ou Roma. 


În Franța „e nevoie de ua nou 


uvera“ cu participarea tuturor 
partideior 


PARIS, 4 (Rador). Ziua de ieri 
a fost caracterizată prin marele 
număr de discursuri ținute în di- 
ferite localităţi ale Franţei, de 
către deputaţii locali, cari au în- 
cercat să explice alegătorilor 
punctul lor de vedere asupra e- 
venimentelor la ordinea zilei. 

Astfel, d. Marcel Pezet, vice- 
preşedinte al comisiunii de afa- 
ceri străine a Camerei, a ţinut un 
discurs la sfârşitul unui banchet 
oferit de federaţia democrată 
populară din Lorient. 

După ce a adus vii critici me- 
todelor întrebuințate de guvern, 
oratorul a dclarat: 

«Niciodată exercitarea puterii 
nu a fost mai grea decât acum, 


PRO CSE 3 1 SEI 57 E CR SIR TOSPLAIE7 T SP IOSOR SERE OSI IP SEPI 


„Austria pentru 


totdeauna 


la sâiul Germaniei“ 


Discursul cancelarului Hitler la Gratz 
VIENA 4 (Rador). — Fuehrerul bine înarmat şi sprijinit ranţii şi angajamente for- 


Uancelar a inaugurat campania sa 
electorală în Austria, în vederea 
plebiseitului, printr'o cuvântare la 
Graz, în capitala Stiriei, care a fost 
primită cu un entuziasm extraordi- 
nar de vu imensă mulţime. 

După ve a înălțat un imn de lau- 
dă măreției Germaniei din trecut, 
d. Hitler a continuat: Germania de 
azi este mai puternică decât a fost 
vreodată vreo Germanie. I-am ridi- 
cat fruntea silită să se plece în tim- 
pul răsbviului mondial. Sarcina a 
fost nespus de grea, Germania este 
astăzi convinsă că nici un popor de 
pe lume nu poate să-i impună vo- 


din afară — să respingă 
pretenţiile mele. Purtân- 
'du-se astfel, el s'a condam 
| nat singur şi eu am inter- 
venit. Azi vreau să conduc 
Austria pentru totdeauna 
la sânul Germaniei. Nu cum 
nosc decât un singur impe- 
rativ: Germania», 


Mai sunt 1 


Niciodată criza de guvern E 
fost mai adâncă, într'un ceas câ 

autorilatea absolută a dictatori- 
lor le îngăduie cele mai repezi, 
mai îndrăznețe şi mai  primej- 


dioase acțiuni. Wee 
«Discutăm pentru a gi, cine 
este vrednic şi cine nu, de a C00- 


pera la redresarea naţiunii, în 
timp ce  litler pune mâna pe 
Austria și îşi asigură hegemonia 
în Europa, pentru ca apoi să Se 
întoarcă împolrioa noastră. Mus- 
solini îşi numără forțele război- 
nice şi lasă să planeze amenințări 
enigmatice. Războiul este poale 
la porțile noastre şi noi ne adu- 
năm urile şi răsbunările, în loc 
de a face front pentru a opri în 
loc presiunea războinică a dicta- 
torilor. 

«Trebue să stabilim cât 
mai repede un program 


minimal pentru un gu- 
vern în care să imtre un 
cât mai mare număr de 


partide — dacă se poate 
toate — sprijinit pe ga» 


male. Este nevoie — şi re= 
pede — de un guvern care 
să se înverşuneze a gu- 
verna numai pentru mân= 
tuirea publică. Altfel, re- 
publica Franţei şi pacea 
sunt în primejdie de 
moarte». 


O km. 


până la Mediterana 


rant al austriacilor pentru | sănătos, citeşte zilnic mai multe 
naţional-socialism. Văzând | ziare și ascultă regulat ştirile de 
străzile pavoazate cu sira. ! presă, transmise prin radio. 

pele cu svastica şi auzind' Până în prezent nu sa pro- 


inţa lui. 

Mai departe, Fuehrerul a spus: 
«Este firesc ca naţional-socialismul 
să considere altfel decât predece- 


respondentul Agenţiei Ştefani trans- 
mite: 


SALAMANCA, 4 (Rador). — Co- în sfârşit Mediterana, 


Mai sunt 10 km. până la Medite- 
rană. 


Suspendarea 
„Bunei Vestiri“ 


In ziua de 26 Martie a. e. ministerul de interne a dat următorul co- 


municât ; 


«Ziarul «Buna Vestire», a fost suspendaţ pe timp 
de zece zile pentrucă a întocmit afişul de reclamă 
al ziarului din ziua de 25 Martie a, crt, în scopui de 
a provoca confuziuni în public», 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU; $, A., STR. ANGHEL SALIGNY,*2 TELEFON 3.26.68 


——.—...———..—.—.—.—.—.—.—.—.—..__——_—_—__ 


sorii săi soarta celor 10.000.000 ger. 
mani ce trăesc în afara frontierelor 
sale. 

Mai de yrabă decât a pri- 
mi independența nrin hu- 
năvoinţa străinilor -r” fi 
preferat să mă nimicesc 
împreună cu poporul meu. 
Austria este pilda inevita- 
bilă a reacţiunii contra u- 
nui asemenea fel de inde- 
pendenţă.  Schuschnh:gg a 
căutat ca prin manevra 
plebiscitului să obțină un 
mandat pentru ca — mai 


Eri diimneaţă avantgarda legio-| In tot cursul zilei înaintarea a 
nară, venind dinspre valea Pratlcontinuat la est Şi la sud de Gan- 
del Conde în valea Ebrului, a zărit |desa. 


In cursul serii marea barieră 
— 000000 AREA | untoasă, reprezentată prin sierra 
de las Razas, sierra de Pandas şi 
sierra de los Caballos a fost depă- 


de drea ta la ale e- şită de mai multe coloane naţiona. 
p ȘI fiule cică m elă ii EI tataie 


rile din Chili prea mare rezistenţă, 
SANTIAGO DE CHILI 4| Inaintarea în acest sector se face 
(Rador), — Partidele de, foarte repede cu toate întăririle pe 
treapta au obținut pretu» | car! republicanii le primese tot tim- 
tindeni strălucite succese |pul din Valencia, Se crede că cuce- 
în alegerile municipale, rirea Tortosei este iminentă. 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere, 


Succesele partidelor