BunaVestire_1938_03-1670612721__pages121-126

ANUL II. — No. 319 CER PETE 


6 pagini 3 Lei 


“Joi 24 Martie 1938 


Buna VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Dire tori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
EET IZEI + 


Primăvara tragică 
sau birul de sânge al poeților 


S'ar putea crede că ar fi fost mai nimerit ea rândurile de faţă să a- 
pară în pagina noastră literară. 

Le-am vrut, însă, dinadins, în aceste coloane înaintaşe. Le-am vrut 
aici, sub prima privire a cititorului, frapante, dureroase, ţipătoare, — 
ostile chiar... Fiindcă sunt rânduri scrise cu sângele acelor ingenui con- 
trabândişti de curcpbee: poeţii. Rânduri, care apar în primăvara rănită 
de tusea roşie a atâtor scriitori tineri... Nu, nu sunt fraze romantice, nici 
acrobaţii stilistice prin care aş intenţiona să creez un divertisment gaze- 
tărese. Sunt realităţi vii, sfâşietor de dureroase la pipăit. Le scriu, cu 
umerii încovoiaţi de tristeţte, cu degetele tremurând. 

Şi azi, după atâţia ani de la agonia tragică a unui Traian Demetrescu, 
a unui Panait Cerna sau a unui Ştefan Petică, soarta scriitorilor tineri a 
rămas neschimbată. 

Uite, vin primăverile, încăreate de freamăt, de neliniști, de fâlfâiri, 
de zări, vin ca să ceară, nemiloase, birul de sânge al poeţilor. Câte nă- 
dejdi noui, câte orizonturi largi aduce primăvara, pentru alţii! 

Pentru vagabonzii cometelor, primăvara este însă adânc dramatică. 

Am spus: nimie nu Sa schimbat, în viaţa poetului, de la plămânii 
sfâşiaţi ai lui Iosif, Cerna, Gârleanu, Petică, şi până azi. 

Se vor îi perindat guverne, se vor fi vânturat tot felul de promisiuni 
şi formule, vor îi defilat serii întregi de «sprijinitori» ai scrisului de in- 
stituţii şi societăţi. Se va fi primenit chiar şi «mentalitatea» cu care fuse- 
seră priviţi, cândva, mânuitorii condeiului: lavalieră boemă, pălărie cu 
boruri enorme şi ghete scâlciate de veritabil pierdevară... Da, da, multe 
se vor ti schimbat, în ţara noastră. Au rămas, totuşi, consecvente, neclin- 
tite în duritatea lor, două lucruri: mizeria materială a literaturii şi pri- 
măvara ostilă pieptului măcinat al poetului. 

Primăvara tragică... 

In mai puţin de cinci ani, şi-au dat birul lor de sânge Nicolae Milcu, 
suavul cântăreţ al grădinilor de sidef, N. Cantonieru, Bogdan Amaru, Al. 
Sabia, Alexandru Călinescu... 

Generaţia mea a contribuit din plin pentru gloria albastră a primă- 
verii ori pentru aceia de purpură, a toamnei. A contribuit cu sânge scul- 
pat din spărturile pieptului, 

Şi-şi dă tributul, în continuare... 

Pe trotuarele bucureştene, o nouă primăvară şi-a seos reprezentantele 
cele mai demne: femeile frumoase. 

Inalte albăstrimi tosforescente se boltesc peste blochausurile capita- 
lei, iar Cişmigiul cască, leneş, la soare. La periferie (străzi îmbibate de 
praf şi duhoare de abator), doi seriitori din generaţia mea îşi seuipă plă- 
mâinii. Şi cu ei deodată luminile interioare. Aduc ofrande roşii, Primăverii. 

Primul este un tânăr nuvelist şi eseist, pe care l-am vizitat, Dumi- 
necă, în fundătura lui de mahala, ducându-i şi un mic dar din partea S. 
Ss. R-ului. Celălalt, un poet de-o mare finețe în viaţă şi în versuri, ca un 
chopin al poeziei, căruia i s'a lut de la gură — culmea! în timpul regimu- 
lui scriitorului Goga — şi ultima bucată de pâine... 

Amândoi zac pe paturile lor de lâncezeală, cu obraji albi de arhan- 
gheli livizi, cu tâmple dogorind de febra cometelor visate. Şi, mai ales, 
zac în cumplită, disperantă sărăcie. O sărăcie nobilă, însă, ea un blazon. 

In acelaş timp, în Ardeal, un alt poet tânăr — încurajat, vara trecută, 
printr'un premiu scriitoricese — plăteşte, la fel, impozitul pieptului său, 
pentru luxul îndrăsneţ de-a dulgheri stihuri frumoase. 

Cruda, tragica, neîngăduitoarea primăvară le cere, la tus-trei, jertfa 
sanguină. Care din ei îşi va da, mai curând, contribuţia cea mare? 

Nu ştiu. Dar ştiu că ursita poetului tânăr e mai amară decât o frunză 
de cucută,., 

Mor scriitorii tinerei generaţii româneşti şi 'n piepturile lor se stinge 
un soare, apune a catapeteasmă, In afară de slabele ajutoare ale Soc. 
Seriitorilor Români, nimeni nu-i ajută. 

In schimb, pipergalii literaturii se ospătează, copios, din talgerele de 
argint ale vieţii. 

Imi amintese că iudeul Camil Baltazar, speculând O PRETINSA 
boală de piept, — a şantajat, ani de zile, şi S$. S. R-eul şi Fundaţiile şi 
Căminul de odihnă din Bușteni. Boala lui imaginată a fost, astfel, per- 
manent, un prilej de grase gheşefturi. E-heu, aşa dar în cinstea jidovimii 
cu literatură sperțară! 

Eheu, în cinstea pipergalilor versifieatori ! 

Şi- o lacrimă, doar o biată lacrimă, pe tributul de sânge al poeţilor 
români ucişi de primăvară... 


Redacţia 


RADU GYR 


Cârciumi sau cafenele 


Se sbate în țara noastră, încă de 
multă vreme o problemă care pen- 
tru oficialitate, pare de mnerezolvat 
tru oficialitate, pare de merezolwat.- 
Acea a cârciumilor dela sate, 

Drept este că nu poate fi uşor 
scos din năravul oamenilor obice- 
iul de a merge sărbătoarea la câr- 
ciumă, pentru a se întâlni cu cei- 
lalți consăteni şi pentru a îneca a- 
marul, cu ţuică sau vin. Este prea 
adânc înrădăcinat acest obiceiu în 
mat toate satele noastre, pentru a 
putea fi remediat cu o simplă mă- 
sură administrativă. 

Dar din mersul la cârciumă au 
început să băntuie satele noastre, 
mulțimea de boli sociale, cari de- 
generează nația. Sifilisul, alcoolis- 
mul, bolile lumești şi alte maladii 
rod până în adâncimi înlreg acest 
mândru neam românesc. 

Dacă însă autoritățile noastre, 
din motive pe cari nu vrem să le 
discutăm, nu au putut să ia măsuri 
salvatoare, în Cadrilater, acolo un- 
de aromânii au colonizat ținuturi 
vechi româneşti și unde s'au pus 
bazele unei noui vieți, a fost înlă- 
turată plaga cârciumilor sătești. 

Intr'adevăr satele din sudul Do- 


şi cu el toate nenorocirile cari îi 
urmează. 

In loc de cârciumi este mai bine 
să avem în satele noastre cafenele, 
rezolvându-se astfel şi nevoia de a- 
dunare şi sfat a românului, 


Cârciumi sau cafenele la sate este 
o problemă care ar putea fi luată 
în cercetare de autoritățile noas- 
tre, 


Dumitru “Sheras: 


XI 


Pe îrontul de Nord, 

Centura dela Bilbao a fost orga- 
nizată în iarna lui 1936, în aşa fel 
de minierii başci, încît îşi creiase un 
îel de legendă că este inexpugna- 


acestor fortificaţii nu erau bine or- 
ganizate de liniile interioare, tran- 
şeele fiind întinse pe un fir unic, 
fiind astiel uşor penetrabile de un 
efort bine diriguit. 


bilă Toţuş cei 70 km. de îront ai. 


brogei, nu cunose cârciumile. In 
locul lor, există însă cafenele. Cu 
doi lei se bea o cafea neagră, des- 
tul de bună, excluzându-se astfel 


alcoolul din viața satului românesc 


Operaţiile în acest sector au fost 
reparate de Franco cu multă grijă, 
principial scontindu-se atacul instan- 
taneu şi cu maximum de intensitate. 
Problema era — punctul de atac. 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


In ţinutul 


Granița  maramureşană  pre- 
zintă o serie de caracteristici de 
multe ori foarte interesante: atât 
hotarul natural care este Tisa cât 
şi movilele care marchează linia 
convențională a frontierei, trec 
când prin mijlocul unui sat ro- 
mânesc, când pe la mijlocul u- 
mui pod, când pe o porțiune de 
drum, când pe creștei de munte, 
când peste livezile cu pomi sau 
peste holdele și porumbiștile să- 
tenilor. 

In multe 'sate românești, fâza 
nii îşi au pământul în Cehoslova- 
cia şi invers, românii cari sunt 
astăzi cetățeni cehoslovaci au pă- 
mânt la noi în România. Pentru 
a-și gospodări aceste averi tăia- 
te de frontieră, au nevoie de bi- 
lete de trecere pentru munca 
câmpului: Dimineaţa «trec> gra- 
nița și la prânz ori seara se întorc 
din «străinătate». Bineînțeles, a- 
ceste «treceri» se fac prin anumi- 
te locuri fixate de comun acord 
de autoritățile celor două state, 
care veghiază si controlează ca 
nu cumva să se folosească aceste 
bilete acordate numai «pentru 
munca câmpului» și pentru aco- 
serirea contrabandiștilor orgarni- 
zați temeinic în această regiune, 
O GRANIŢA CURIOASA ȘI 

CAPRICIOASA 
Una dintre c<curiozităţile» grani- 
ţei maramureșene o constituie Tisa, 


POPULAȚIA DUPĂ RELIGIE 


fa - Greco-catolici 

/0docși > 
4.3? 

Rom.Catolici reci 


0! Alţu 


ară 048% 


TELEFOANE | 


țăranilor nobili. 


Direcţia, Redacţia . , . 4.84.54 
Administraţia . ... . 4.85.82 
Tipografia o. ce e 477.36 


Redacfor-şet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
ERECTIEI 
Cont CEC. Nr. 12% ABONAMENTE: 
1 an Lei 700 ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni » 175 3 luni > 125 


Hotarele României 


Țara uoavodală a Maramureşului 


de NI 


— Pericolul invaziei evreeşii — 


Maramureşul e plin 
de ovrei. Sighetul Mar 
maţiei e un oraş în 
mâinile lor. Vişeul şi 
Borşa la fel, 

De dimineaţă până 
seara se plimbă în 
grupuri, se constătu- 
iese, pun «ţara la ca- 
le», şi aranjează con. 
trabandele. 

lată un grup de ha- 
botniei perciunaţi dis. 
cutând ultimele eve. 
nimente, în faţa unei 


cafenele din Sighet. 


fost stabilită ca hotar al țării. bit de un fapt care nu maj poate fi 
Ne-au rămas dincolo de Tisa o calificat simplă «curiozitate» de gra 


mulțime de, frați, de acelaş neam 
și sânge, 

Prin fixatea această arbilrară 
a hotarului s'a mai întâmplat că 
sate întregi să fie tăiate în două, 
cum e cazul cu sateie .Bocicoiul- 
Mare și Lumca». 


POPULAȚIA DUPA NAȚIONALI TAȚI 


Roman 


27175 


Germam 2.U7a 


Populaţia Maramureşului după statisticele «oficiale» 


care formează hotarul de nord al 
țării moastre, începând dela gura 
Vişăului şi până în jos de comuna 
“Teceu, Dar cursul Tisei nu rămâne 
fix; adeseori se schimbă. Primăva- 
ra când se topesc zăpezile, Tisa spu- 
megă, creşte, se rostogoleşte năval- 
nic, eroindu-şi de multe ori un alt 
curs, măncând fie în dauna malu- 
lui românesc, fie în dauna celui ce. 
hoslovac. A 

0 comisie mixtă comaâno- 
cehoslovacă se întruneşte 
din timp in timp pentru a 
se pronunţa asupra scitim= 
bărilor survenite în urma 
capriciosului curs al Tisei. 

Frontiera nu este deci o 
linie fixă, întrucât mem» 
brij comisiunei mixte 
tărăsc noua linie a hotaru- 
lui după fiecare schimba- 
re mai importantă a 
cursului Tisei, 

In studiul d-lor dr. |. Dermer 
şi ing. |. Marin <Maramureşul 
românesc», găsim următoarea ju- 
dicioasă constatare, privind ca- 
racteristica graniţei maramure- 
şene: 
«Prin tratatele de pace, Tisa a 


în dificultate linia Eibar — Marguina 
cea mai bine organizată în sistemul 
de apărare al lui Bilbao, apoi sa 
organizat o massare de trupe, simul- 
tană, în două regiuni, Orduna şi 
Vergara Deva, spre a deruta ina- 
micul în privința direcţiei principale 
ofensive. 

La sfirşitul lui Martie, brigăzile 
Navareze au spart frontul între Ar- 
rechvaleta şi Villareal, angajindu-se 
în răsturnarea liniilor exterioare de 
apărare. 

La sfirşitul lui Aprilie cade şi Gu- 
ernica. „Săgeţile negre” se disting 
cu prisosință alături de Navarezi şi 


S'a recurs la o manevră care a pus |brigada legionarilor italieni. Din pra- 


între munte și Lisa a rămas fără 
! nici un drum de legătură cu co- 
munele învecinate Bociocoiul și 
Valea -Vișăului. Numai pe jos, 
dealungul căii ferate, locuitorii a- 
cestei comune pot comunica cu 
restul ținutului». 

«Șoseaua ce duce din Sighet, 
dealungul Tisei și a Vişăului spre 
Borșa, e întreruplă prin acest ho- 
tar la Bociocoiul-Mare, trecând 

"pe malul cehoslovac al fluviului, 


| «Comuna Lunca [fiind așezată 


entru a reintra în țară numai 
"la Valea-Vișăului». 
«Cel mai mare neajuns însă, 


ce mi sa făcut, este că prin acea- 
slă trasare a hotarului munții a- 
coperiți de păduri şi pășuni, care 
au format proprietatea satelor 
noastre şi sursa- lor principală de 
"traiu, au rămas dincolo», 
«Locuitorii comunelor de a 
frontieră lipsiți de averea lor, au 
fost aduşi azi la sapă de lemn. 
“Tot așa, sau poate şi mai tristă, e 
| situația în Munţii  Maramureșu- 
'lu' unde pășunele cele mai  bo- 
gate au rămas tot Cehilor». 
MARAMUREȘUL E 
IZOLAT 


Cine vizitează Maramureşul e iz- 


| 


prie iniţiativă, „Săgeţile Negre”, 
(brigadă combinată de spanioli şi i- 
talieni) ocupă Bermeo, dar pierd con- 
tactul cu restul trupelor naţionaliste, 
fapt de care profită comuniştii care 
le înconjoară cu 5 batalioane, însă 
rezistenţa „Săgeţilor Negre” este vie, 
aprigă, cu cele 6 companii care a- 
pără Bermeo, pină vine grosul bri- 
găzii şi svîrie batalioanele basce. 

La sfirşitul lui Mai naţionaliştii îm- 
pinseseră frontul dela Lemona pînă 
la mare, ceiace însemna că frontul 
armatei de nord naţionaliste a tost 
înaintat pînă la 3 şi 6 km. de îai- 
moasa „centură”. In acest punct, al 
ofensivei, operaţiile au sistat pentru 
a pregăti faza următoare în care 
urma a se da asaltul centurii. Abia 
acum execuţia trebuia să fie ascuţită 
ca o lamă de stilet — căci, centura 
străpunsă, Bilbao devenia o ches- 
tiune de marş. Liniile exterioare de 
apărare căzuseră şi uzaseră pe 
basci. 

La 10 lunie, atacul işi începe spre 
masivul Larrabezua, un unghiu drept 


niţă; navem încă o legătură direc- 
tă de cale ferată cu Maramureşul. 
Dacă vrei să ajungi la Sighet ori 
în Valea Vişăului, eşti obligat să 
treci prin «străinătate», prin Ueho- 
slovacia sau Polonia. 

Dela punctul de lroutieră Halmei 
din judeţul Satu-Mare, linia ferată 
trece pe pământ cehoslovac până la 
Câmpulung pe Tisa, de unde intră 
din nou în lomânia, pe pămâut ma- 
vamureşan, Pe o distanţă de aproa 
pe 50 km, linia trece Prin Cehoslo- 
vacia, atingând punctele: Kralova 
nord 'Tisou, Chust şi Teresva, 

Dacă vrei să intri în Maramureş 
pe Valea Vişăului, trenul te va pur- 
ta _— venind dela Cernăuţi — prin 
Polonia — Cehoslovacia, pe par- 
cursul Orăşeni şi Valea Visăului; 
cale de 255 km. 

Din Punct de vedere al comunica- 
ției  teroviere, Maramureşul este 
deci complect izolat de restul ţării. 
Se îcearcă acum — ce e drept — 
să fie legat de circuitul liniilor te 
rate principale, prin linia care se 


Românul maramureşan a 
ieșit cu plugul la arat 


DD IA SL A II OEI IT PR E RTR A IERT DI REIESE UIC ETNIEI, (GUI pe e up A SU READ E SN IRI 2 TTI PRERI 2-A Pati ET LR 0 CEI 
Marşul Naţionalismului Spaniol 


frontul de Nord—0eatura 
dela Biibao | 


pe bisectoarea căruia urma să-şi 
angajeze brigăzile navareze, tragerile 
de pregătire. 

La 13 lunie trupele debuşează la 
atac, după ce reţeaua de cuiburi de 
mitraliere a fost bătută cumplit de 
artileria najionalistă, cucer.nd trauş:e 
cu tranşee. Eu) 

Bilbao îşi ştringe centura pină la 
sufocare, căci armata de nord a a- 
juns pe inălţimile care descopereau 
oraşul atit de “bine păzit. Bascii se 
retrag spre Santander. 

Bilbao cade la 19 lunie, după ce 
a îost distrus pe dinăuntru de mi- 
liţienii în derută. 

Armata de Nord cuceria astfel 
bogăţiile subsolului basc şi deschi- 
dea drumul la mare. Dar mau putut 
prinde, deşi au încercat o învăluire 
a oraşului, trupele care îl apărau. In 
schimb, la Santander, victoria va îi 
completă, unde manevra executată 
întrun chip fulgerător, le-a dat na- 


construieşte 

şi Vişău. 

IN ŢINUTUL d Eta 
NOBILI 


Documentele privitoare la exis- 
tența românilor în Maramureş 
datează încă din secolul al XIII- 
leu, locuitorii acestor ţinuturi fi-, 
ind apreciaţi ca neîntrecuţi răz- 
boinici. Pentru vitejia lor, regii 
unguri i-a răsplătit acordându- 
le privilegii. 

«Dela 1345 încoace, comunele 
româneşti se dădeau ca donațiune 
unor domni nobili ai căror ur- 
mași trăiesc încă şi azi. Două tre- 
imi dintre locuitorii Maramure- 
şului sunt de origină nobilă. Di- 
plomele, ce le-au primit cu oca- 
ziunea luptelor... sunt păsirate! 
cu mare s/ințenie de către pro- | 
prietarii lor». (|. Dermer : «Ma- | 
ramureşul românesc»).  - i 

Printr'o diplomă dată în 1564, | 
după (îi ani dela descălecarea 
lui Dragoş Vodă în  Moldova,| 
regina Elisabetha a Ungariei, a 
dat drept românilor din judeţul 
Bereg (astăzi în Podkarpatska- 
Rus) «să-şi aleagă voevod, cum 
au alți români în Maramureş şi 


între Salva (Năsăud) 


Cronicarii noştri povestesc în- 
temeierea Moldovei în legătură 
cu descăleearea lui Dragoş din 
ținutul Maramureşului. Miron 
Costin, în poema polonă despre 
descălecat, aminteşte că  voevo- 
dul Dragoş, fiul lui Bogdan - <a 
plecat din satul Cuba (astăzi Cu- 
hea) din Maramureş. 

Voevozii Balc şi Drag, au înte- 
meiat în anul 1591, mânăstirea 
Peri, a cărei egumeni au avut 
drepturi episcopale pentru Mara- 
mureş. Zidurile acestei mânăstiri 
au fost distruse pe vremea lui 
Rakoczy al II-lea, când familiile 


în alte părți ale ţării»... 


COLAE V. ILIEȘIU 


Populaţia Maramureşuiui 


în luptele pentru neatârnarea 
Ardealului. 

In decursul secolelor, românii 
Maramureşeni au avut multe de 
suferit dela stăpănitori străini. 
Pământul lor a fost invadat de 
năvălitori. Au rezistat însă dea- 
lungul veacurilor: Nici rutenii, 
nici ungurii, nici tătarii, nici tur- 
cii n 'au putut să-i desnaţionalizeze 
Ei au rămas români chiar şi a- 
tunci când sub influenţa princi- 
pilor şi regilor catolici au trecut 


AN DEE 2 RI 
q atol sal î 

[e sa 
DD VA 9 / S : 
tă : 


= 
pa 
A 


Intr'un sat de graniţă 
maramwtreşană 


în 1700 dela ortodoxism la greco- 
catolicism, în schimbul unor a- 
vantagii culturale şi a unor pri- 
vilegii politice. 

Sute de ani, în baza drepturilor 
consfinţite de diplomele de nobili 
me, românii  maramureşeni şi-au 
păstrat averile, pe care în cele mai 
multe regiuni şi le-au administrat 
în comun. «Composesoratele» nobile 
din Vişeu, Dragomirești, Borşa, 
ete. au dăinuit până astăzi, când 


ele constitue o gravă problemă ne. . 


nobililor maramureşeni au perit |(Continaure în pag. III-a) 


istoric şi anccdota... 


Dela primăvara aceia memorabilă, 
când sau sculat țăranii noştrii să cea- 
ră pământ, au trecut mai b'ne de trei 
decenii, Răsf/oesc cdăteodală colecții vre 
chi din revistele vremii şi citesc ici ; 
colu scene caresți înghiață sufletul ue 
groază, Dacă nu ţi-ai da seama de loale 
imponderabilele câte zac în sufletul o- 
menesc, wai pulea “săați explici schima 
barea care s'a făcut atunci în firea de 
oviceiu blajină şi răbdătoare a neamu-" 
lui nostru, S'a jefuit, sa incendiat, sa ! 
omorît şi sa violat cu sete şi cu dor de * 
răsbunare! A fost poate cea mai groza | 
vă deslănțuire de forțe tehnice, din oda | 
le-a cunoscut istoria noastră. Dar nici 
represiunea w'a fost mai prejos! Cu toa= 
te ordinile, cu toate îndemnurile la calm 
şi la moderaţiune 'caresau pornit din ce- | 
le mai înalte loruri de conducere! Tre. 
bue să recunoaștem astăzi că era greu 
să se țină seama de toate aceste sfaturi 
în împrejurările speciale de atunci, le- 
nomenul acesta deallțel, e propriu lua 

or mişcărilor de masse pe care le-u 
înregistrat istoria, Amintiţi-vă de fai 
moasa «jaquerie» isbucnită în Franța în 
anul 1358 şi 'm care nobilimea franceză 
se răsbună prin cele mai crude mijloace 
contra țărănimii. Apoi mişcările din ia 
mensa Rusie, conduse de personagii Ca= 
re-au devenit legendare, - Niciodată nu 
se îngrămădeşte mai multă ură şi mai 
multă dorință de răsbunare şi nu se cris= 
pează atâția pumni pe arme împrovizate, 
ca în asemenea momente de maximă şi 
supremă tensiune soicală,,. E greu de pre- 
supus tă toată omenirea aceia care for 
mează la un moment dat massele de răs. 
vrătiţi, să ştie «pentru ce anume» omoa- 
ră şi dau foc, Țărănimea dela 1907 a 
vrut pământ, Aşa este! Dar au fost şi 
țărani care mau ştiul pentru ce anume 
ard conacele şi pătulele boerului, care 
în unele cazuri era om de omenie, trăia 
în mijlocul lor, le cunoştea şi le alina 
suferințele, Se povestesc în privința a 
ceasta, o mulțime de anecdote care nu 
sunt mai puțin interesante, prin faptul | 


PR a 


moravuri şi vieţi autentice intitulată 
«La petite histoire», decât orice alte do- 
cumentate şi savante volume, Şi slavă 
Domnului Sau scris atâteal,, Printre 
„ultele scene care.au însângeral revoa 
«„uția din Martie 1907, sunt şi altele care 
pun întro lumină cu totul nouă menta. 
litatea acelor răsvrătiți pentru dreptate. 
Să povestim pe scurt una, In judeţul 
Olt, a fost atacat de țărani moşierul Ta. 
ke Cazan, care până atunci trăise în bu= 
nă înțelegere cu vamenii depe moşia lui. 
Boerul în loc să se ascundă cu au fă- 
cut atâţia alții în aceiaşi situație, a e. 
şil în cerdacul bătrânului conac şi-a a- 
mintit țăranilor de tot binele de car. 
sau bucurat din partea sa şi până le 
urmă sufletele oamenilor care veniseru 
să prade, sau deschis şi sau lumina! 
gata să plece la treburile lor, nedumiriţ: 
totuşi! 


Din încurcătură zice că isar fi scos un. 


țăran mai deştept, care-a eşit din mijlo- 
cul lor şi le-a grăit cum aşa: «Bine, bine, 
dar cum rămâne cu moşia, că acu doară 
e «crivoluţie»?,. Boerul wa avut încolro 
şi a consimţit de bun: voe să le lase mo- 
șia, 

“ țăcut chiar act în regulă, semnal 
în fața lor, după ce boerul şirel a avul 
grijă să pună ca dată anul următor 

4 — cu condiția însă, ca să fir apăra 
de străinii care lar ataca, Țăranii au 
dat să plece satisfăcuţi, însă tocmai a- 
tunci un altul a obiectat iarăşi «Cum ră= 
mâne cu rivoluția dacă lasă casa boeru= 
lui nevătămată?» Recunoscând că obser- 
vația e justă, ceilalți au rugat pe boer 
să=i lase să strice ceva, Boerul n'a avut 

cotro şi oamenii, după ce șisau sCOa 
pălăriile din cap, au întrat cu mult res- 
pect în casa boerului şi-au spari 0 0= 
oglindă. «Asttel a fost satisfăcută rivu- 
luţia» ne spune C, Anghel, fost prefect 
de Olt şi Prahova — care povesteşte 
scena aceasta în «Flacăra» din 28 Aprie 
lie 1912, Tot așa va fi înteles și țărănia 
meu franceză marea revoluție dela 1789), 

In tot cazul anecdota, scena de mai sus, 


că ele împrumută suflet şi viată isto- | este menită să arunce asupra evenimen- 
riei, Mărturisesc că eu personal, citesc clor întâmplate atunci, o lumină mult 
cu mai mult interes pe G. Lenotre, care, ! mai edificatoare decât toate documente. 


ţionaliştilor şi un stok impresionant |a scris o admirabilă istorie anecdolică ! ze oficiale, reci şi lipsite de omenesc, 


de 50.000 prizonieri. 
ton Băleanu 


pe marginea revoluţiei franceze, acea 


fermecătoare şi 'savuroasă colecție de Em. Voinescu 


Pa L] 2 — Nr. 319 


Buna VESTIRE 


ROMULUS LADEA 


iii 


Păran din 


it 


Banal 


Critica Criticei Dramatice 


Decăderea artei noastre dramatică 
Sar dalora, după spusa mai ales a 
celor din leairu, publicului nosiru, O 
scuză, șoptită adesea în jurul unui 
speclacoi de leairu prosi sau în jurul 


| 


ursuz cu urii susținute, un maniac 
uscal, rău şi acru sau în cel mai 
bun caz un îugeraş nevinoval săru- 
tând mâini de coconet la toale pre- 
mierele, Pentru a scăpa de vreun nau- 


unui „mare succes”, a ajuns banală: | lragiu asemănător, nu e decâi o sin- 


„Ăsta cere publicul”! Fireşie publicul 
esle un element esenţial al teatrului, 
deseori mai cu insemnăiaie decât ce- 
lelalie două elemente esenţiale: cu- 
vântul şi actorul; totuși, poate [i tă- 
cul vinovat acest elemeni afât de 
pasiv? Şi oare sunlem îndreplăţiţi, 
să avem mereu păreri rel: despre mul- 
ţimile noasire, când sunt atâția oameni 
de bun simţ şi de onorabilitate în 
aceaslă massă întruna calomniată? 
Inlru câ! este vinoval publicul bine- 
voilor, când speciacolul este slab? Eu 
i-ași îmbrăca pe direelorii de icatre 
în livrele albasire cu nasturi de ar- 
gin! şi i-aş pune de pază la uşile 
deschise, când sfârșesc reprezen'atiie 
teatrelor lor; vă asigur, că au de 
învăța! în noua lor situație mul! mai 
multe, decât în lojile  direcţiunilor 
gomnolente, Primele cuvinte ale a- 
tâtor anunimi după o seară de teairu 
au 0 sinceritate remarcabilă; ele sunt 
adevărate, cel puţin mai adevăr:te do- 
cât minciuniie nerușinate ale rec'ame- 
lor de teatru, 

Cred că Teatrul Român a pierdut 
şi pierde încă mulți specialori, în- 
șelați de reclama falsă sau de vi- 
clenia vreunui scrib, fals cronicar dra- 
malic, Să luăm în considerare lune- 
țiunea de căpetenie a spectatorului, 
numit cron'car drama'ic. Recunoscând 
delicata situație în care îl pune me- 
diul nostru, făcând din el un veşule 
nemulțumit, rcreunoscând mcşe ugia 
viclenie la care e sili! să recurgă pen- 
tru a împăca capra cu teatrul, ve- 
dem mai ales în cronica dramalică 
româneastă e.hlibi;ia :bs rd, cu 
lotul necințeleasă de cilitorul tuluror 
crilicelor serise în juru! unui speeta- 
col, echilibristică ce are gama tom. 
pletă a tuturor atitudinilor posibile în 
faţa unei singure opere de arlă, Ci- 
tind o serie de crilice la acelaş spec. 
tacol vom afla la vreunul entuziasm, 
la celălalt plictiseală, la un altul în- 
jurătura cea mai aleasă și la un altul 
o desăvârșită mulţumire şi recoman- 
dare, 

Dacă speclalo-ul ideal, bolezat în 
îniricoșătoarea tunețiune de csoni. ar, 
şi-ar pune mintea cu idealul obiec- 
tiv, şi-ar răsuci de-a-binelea minţile, 
Inir'un mediu ingral individul ajuuge 
grabnic un exallal în admiraţii, un 


Un boer baâtân 


gură salvare: cronicarui să-şi aducă 
aminte, că în zăpăceala unei repre- 
zentanţii teatrale, el esie singurul om 
având de respectat NORMELE; el este 
deci singurui om normal înir'o casă 
de nebuni, 

La noi peniru o bucală de vreme 
suni nenumărați cronicari dramatici 
de bună credință şi oameni cu bun 
simţ, cu vremea se sirică ceva la 
căruţă. Am asista! la ciudaie cariere 
de oameni normali în uliimii două- 
zeci de ani de teatru bucureștean. Cu- 
rios, acelaș lucru se întâmplă şi a- 
iurea! Aceşii băeţi buni ajung repede 
directori de teaire, se însoară cu ac- 
trițe sau siârșese într'o diurnă de 
comite tealral. Toate părerile lor din 
acel moment se schimbă, sunl de ne- 
recunoscut; abia îşi amintesc de î- 
dealurile lor, în fapt nu sunt decât 
îinşelători de opinie publică. 

Expresiile lor au o anumi.ă obiee- 
tivitate, de pildă; „în uolă”, „loarle 
natural”, „firesc şi degajat”, „cochetă 
şi destinsă”, „compozijie inieligeală”, 
pun sSpeelacol de mare artă”, „un 
speciacol de mare ţinulă” etc, ele, 
Asilei anarhia a îucepui cu regulari- 
late, cu plictiseală, cu desgus!, lotul 
e normal să fie aşa. Teatrul Momâ- 
nese rămâne cum a mai fos!, şi cro- 
nicarui nu este nervos, nu este supus 
imtervenţiiior fustuui camarail aciual- 
menite director de teatru, nu este de- 
câ! un băiat bun, vil:or direclor de 
teatru, 

Cum rămâne cu el:mentul esențial 
de leairu, publicul? Cum rămâne cu 
luncţiunea de conirol a normelor, cu 
cerințele ideale ale publicului! Să lim 
serioşi, asta e treaba directorilor de 
teatre! 


Abdicarea criticei dela cuvântul ei 
aduce o stare gravă în complexul: cu- 
vânt, actor, public, In asemenea îm- 
prejurări stătuim directorii de  tea- 
lre, să se servească de livrâle alba- 
sire cu nasturi de arginl; ei vor sla 
astiel nevăzuţi pela uşile teairelor lor 
şi vor trage cu urechea; pentru ei 
este singurul mijloc de control şi o 
zilnică învățătură de minle, 


Haig Acterian 


Cronica ideilor 


. 


şi-o intelepciune moldavă 


„Nu vremile sunt sub om, ci bietul 
om sub vremi”. 

Vorbe apocaliptice de care se spa= 
rie gândul când le vedem veşnic ac- 
tuale. Câtă durere n'a simţit sufletul 
acestui mare moldovean, care şi-a 
iubit ţara cum puţini au dovedit-o, 
când spune: 

Invăţătura căpătată dela călugării 
jesuiți din Bar (Polonia), prin cu- 
noaşterea limbii latine, îl dozează cu 
o serioasă cultură şi cu o iubire pa- 
sionată pentru studiul istoriei: 

„Dumnezeu ştie cu ce dragoste 
pururea la istorii, iată şi până la a- 
ceastă vârstă (easte viaţa mea)”. 

Reluându-se raporturile bune între 
Moldova şi Polonia, Miron Costin 
vine în 1652 în ţară, unde se arată 
oştea;: îndrăzneţ şi în multiplele mi- 
suni diplomatice, isteţ şi abil diplo- 
mat. Calitățile lui, neegalate de con- 


temporani, l-au purtat prin tot felul 
de demnități până la cele mai înalte, 

Văpaea sufletului său, ars de a- 
dânci şi felurite frământări, mai po- 
tolindu-se, Miron Costin se lasă a- 
demenit de meditare şi se urzeşte 
in mintea lui ideea de a fi folositor 
țării şi după moarte. Hotărăşte să 
scrie letopiseţul Moldovei de unde-l 
lăz.-2 Ureche Vornicul. Mai către 
apusul vieţii i s'a părut că este pă- 
cat ca ţările româneşti să nu-şi cu» 
noască descălecatul cel dintâi când: 
„toate alte ţări ştiind începăturile 
sale” și zice el: 

„A scrie multă vreme la cumpănă 
au stat cugetul nostru”... 

Dar dragostea aproape pătimaşă 
pentru neamul său îl hotăreşte să 
au se cruțe şi cu toată vitregia tim- 
purilor, domol, pornind la treabă 
grea, ca un bătrân ajuns pe calea 


ri 
Da a n OO N a a ae, 


[ HIPUL de 


sculptorului Romulus Ladea. 

Un nume care — în afară de câteva 
articole scrise de prieteni — nu s'a 
bucurat de prea multă publicitate, 

Romulus Ladea e tipul bănăţeanului 
mândru care n'a urcat scările niciunei 
redacții şi nu sa rugat de nimeni, 
Munceşe, tăcut şi îndrăgostit de unel- 
tele artistului, în condiţii se pare de- 
stul de vitrege, la Timişoara. 

Sculptează mult şi nu multe. Nu se 
anină de subiecte româneşti ci dăltu- 
este rumâneşte. 

E un artist pornit din brazdă şi 
a rămas acolo pentru a-i prinde întreg 
ritmul de viaţă închis în forme ma- 
sive, rumâneşti, 

Chipurile lu: Romulus Ladea — toa- 
te — au această expresie de forță şi 
sănătâte țărănească 

Dinamica liniei dure şi abrupte dă 
viață unui clocot de energie care nu 
poate fi captată în forme de import. 

Ladea a adus în sculptură expresia 
autentică de rumânism, fără s'alunece 
în tendenţionism sau manierism dău- 
nător valorii artistice pure, 

«Horia» lui Ladea, realizat din aspre 
tăieturi în lemm exprimă toată dârze- 
nia valahă miruită de o seninăate per- 
fectă, 

«lovan lorgovan> — omorâtorul ba- 
lauruluj dela Herculane — e prezentat 
uriaş, ca un Făt-frumos din legendă, 

Dealttel Romulus Ladea e slujitorul 
unei linii mari, de bărbăţie şi 'mperia- 
lism, 

E singurul sculptor, cred, care ne-a 
dat un Eminescu inspirat şi plin de 
sănătate, pentrucă nu l-a scos din tra- 
diția unei anumite cafenele care-l cere 
neapărat întunecat şi «pesimist». 

Dar despre Romului Ladea vom mai 
vorbi, deoarece chipurile masive ale 
sculptorului bănăţean nu pot fi tăl- 


măcite în câteva rânduri “de prezen- 
tare. 


N H-AM ocupat zilele trecute de 
publicaţia Oficiului Naţional de Tu- 
rism «Bucureşti», ghid şi program 
săptămânal destinat străinilor și 
provincialilor cari pizitează Capi- 
tala. Ne pare bine de prilejul ce ni 
se oferă ca să revenim asupra a- 
cestei publicaţii, care desigur um- 
ple un gol atât de simţit. In nota 
treculă am expus sumar anumite 
sugesliuni de viitoare perfecționări 
în felul cum se prezintă această 
publicaţie. Fără să credem că, atât 
de repede, sugestiile noastre "ru şi 
fost uplicate pe teren, ne bucurăm 
că, în forma ultimului număr 0 
mână nouă pare să fi împlinit lip- 
surile trecute, în sensul chiar pe 
care-l indicam, făcând astfel din 
Jhidul «Bucureşti» o publicahe a- 
proape perfectă în genul ei 
Spuneam atunci, în adevăr, că 
ni se pare inutilă partea de «belie- 
tristică» ce încarcă partea in/ormn 
tivă, Numărul apărui Duminică u 
duce însă 'o schimbare esenţială. 
Căci partea de literatuură şi mici 
articole este păstrată, dar Cuncepuo 
tă acum ca un comentariu şi o a- 
dâncire a părţii informative. kidilo- 
rialul «semnul săptămânii» 'lă că- 
lătorului o indicație a atmosferei în 
care coincidența aşează vizila sa în 
București. Notele asupra «monu- 
mentelor istorice» sau asupra umor 
înteresante aşezăminte ale Capita- 
lei, cum ar fi «Fundaţia Universita- 
ră Carol I» îl îndrumă în ceeace are 
de -ales mai important în wiziteie 
pe care le va face. Insemnările ixto- 
rice asupra Bucureştilor în veacul 
trecut leagă viziunea călătorului de 
astăzi cu înfățişările din vremile 
apuse, adâncind înţelesul popasului 
său bucureştean. Insfârşit analizele 
unei expoziţii, a unui spectacol şi a 
unei cărți par înadins făcute ca să 
mâne pe călător nu numai pe stră- 
zile cu vitrine arătoase dar și în re- 


bisericii, manifestă o bucurie vădită 
că s'a putut învinge pe sine: 

„Biruit-au gândul să mă apuc de 
această trudă, să scot lumii la ve- 
dere, zeliul neamului, din ce izvor 
şi seminţie sunt lăcuitorii ţării noas- 
tre Moldovei şi Țării Munteneşti şi 
Românii din ţările ungureşti.... că 
tot un neam şi pdată descălecați 
sunt”, 

Despre Gr. Ureche are cuvinte de 
admiraţie şi de respect, deşi parc'ar 
îi vrut mai mult dela el, căci des- 
pre: „descălecatul dintâi, cu  Ro- 
mani, adică cu Râmleni, nimică nu 
pomeneşte, numai ameliţă (aminteşte) 
la un loc cum că a mai fost odată 
descălecaţă”.,. 

li găseşte însă motivare că n'o îi 
avul cărți sau „i-au îost destul a 
scrie mai scurte veacuri”, 

„Destul de dânsul şi atâta, cât 
poate fiecine să zică că numai lui 
de această ţară i-au fost milă să 


literar 


culegerea artistică a unei 
țăran bănăţean de ală- | teatru, a unui salon de expoziție 
turi este cioplit de dalta inspirată a | sau a alegerii unei bune lecturi, cu- 


săli de 


leasă din rafturile librăriei bucu- 
reştene, pentru când va fi părăsit 
Capitala, 

Im acest fel conceput şi reahzat, 
ghidul Capitalei ajunge să-şi împli- 
nească în adevăr menirea de infor- 
maţie, de chemare şi de sfat sub- 
slanțial, Şi, ca pentru orice reali- 
zare românească demnă de audă, 
me pare bine să însemnăm, aici, a- 
ceastă revistă, 


Foca vorbim de activitatea 
Oficiulu: de 'Turism, să spunem un 
cuvânt şi despre «Jurnalul sonor 
editat de oliciu şi proectat pe ccra- 
nele cinematografelor noastre. Şi în 
acest domeniu ne-au apărut, în ulti- 
mul timp, perfecţionări îmbucură. 
toare, Constatăm, în primiul rând, 
că ritmul de apariţie este mai viu 
şi, mai ales, mult mai regulat. In 
acest fel se realizează două dezide- 
rate esenţiale pentru un asemenea 
jurnal; 

1. Să informeze publicul cât mai 
repede, comentând în imaginii ac 
tualitatea imediată şi nu fapte vecui 
de câteva săptămâni peste, cari, în 
lipsa aceasta de viteză, se aşterne 
atât de repede uitarea, 

2. Să obişnuiască publicul cu pe- 
riodie tatea inexorabilă a apariţiei 
«jurnalului», să-l facă să considere 
această aparţie ca o dată certă, la 
fel cu cea a unui ziar scris, Numai 
aşa interesul pentru aceste jurnale 
creşte, cercetarea lor devenind un 
ob ceiu. : 

O altă înbunătăţire recentă non- 
sistă în stabilirea probabilă a unui 
serviciu de legături şi schimb de 
actual tăţi cu alte ţări. Numai ast- 
fel ne explicăm a fi văzut într'un 
jurnal reeent matehurile echipei ro- 
mmâne de kockey pe ghiaţă la Pra. 
ga. Un asemenea serviciu trebuie 
neapărat organizat şi, de exslă, 
perfecţionat, căci numai astfel jur- 
nalul românesc se va îmbogăţi şi cu 
manifestările româneşti, — sau in- 
teresând d rect România, —de peste 
hotare. E. A0ă Aa 

Semnalăm în' sfârşit rubrica nouă 
«Români, cunoaşteţi-vă, ţara», a că- 
rei utilitate nu mai are nevoe să 
fie subl niată, şi a cărei realizare 
atinge seopul ei; trezire a unui in- 
teres viu pentru meleagurile româ- 
veşti, în marele public. Este aci 
şi o chemare spre Turismul româ- 
nilor în propria lor ţară, care a. 
rată că secţiunea  cinematogratică 
mu uită să servească .nteresele Ofi. 
ciului care o patronează, şi care 
doar turismului îi este închinat. 

Pentru noi, cari st-m cât de greu 
este să realizezi un bun «jurnal» 
cinematografic, toate aceste periec- 
ționări recente meritau să fie subli- 
|niate. 


U n material ue mare interes do- 
j cumentar, instructiv şi informativ, 
publică săptămânal revista de luptă 
pentru ridicarea oraşelor „CONU. 
NA”, de sub conducerea lui Cice- 
rone Theodorescu. 

In ultimul număr „COMUNA” în. 
chină şi o pagină de documentări 
şi omagiu „Concepţiilor arhite. 
nice ale lui Frank Lloyd Wilzhi”, 
gemalul aihitect american socotit us- 
tăzii urept ce! mai mare- a:h'tect al 
tumi: deşi «i sotul necunoscut în 
România. Setec.e colaborări tehnice 
şi scrii-oriceşii sunt prezente în co- 
loanele revistei. N. M. Conti "Sc, 
Petre Comarnescu, arh. Gr. loue- 
| scu, Coca Farago, Eugen Jebeleanu, 
Mircea Ionescu. 


Poare CA nu sa insistat încă 
destul asupra picturii domnului 
Ghiaţă, unul dintre cele mai trai- 
nice talente din garda celor de pes 
te «patruzeci de ani». 


nele lui şi Misail Călugărul dela Si- 
meon au născut: cela fiiu, cestălalt, 
nepot”. 

Uiiând toate nenorocirile trecutu- 
lui, cicatrizate de proeminente fîi- 
guri ca a lui M. Costin, simţim adie- 
toarea împăcare a lui Eminescu, care 
preamărind trecutul glorios în ra- 
dioasa-i simplicitate, în contrast cu 
putreziciunea morală a prezentului, 
ne mângâe aleanul unor timpuri mai 
bune şi pentru noi. 


Dragostea de neam şi ţară a lui 
M. Costin este strâns legată de cre- 
dinţa în Dumnezeu şi de ideea de u- 
devăr în faptă şi în scris. Dumnezeu 
pedepseşte negreşit pe cei ce i se 
împotrivesc (fatalism), Vorbind des- 
pre domnul ţării el spune: 

„Domnul, ori bun ori rău, la toate 
primejdiile lui ferit trebueşie; că o- 
ricuim easte, dela Dumnezeu, easte, 
precur. zice S. Scripiură: Nu easte 
nice o putere fără numai dela Dum- 


PA e Pa a a ai 27 
nu rămână întru întunericul neştiin- |nezeu dată”. 


ței”, 


Dacă socotea că un 


se.pre acest Simeon Dascălul, 1s- domn mare dreptate i-o spunea ver» 
tratie Logofătul -l-au fătat cu bas- |de în faţă, Astiel lui Petriceicu Vodă 


a 


Sobrietatea şi neturburata linişte 
a pânzelor sale cari aduc în sala 
Dallesului, nu numai aerul sincer 
şi sănătos al motivelor plastice de- 
corative românești, motivele stra- 
chinilor, scoarțelor şi fotelor, dar 
şi atmosfera peisagiului românesc 
în care Dumnezeu a pus tot ce a îu- 
bit mai mult ca măsură și  echili- 
bru, 

Doamna Ghiaţă expune o serie 
de picturi pe sticlă, imitând icoa. 
nele vechi, şi scoarțe cu motive ro- 
mânești alese cu mult simț şi con- 
știință q valorilor. 


P RIMIM la redacţie revista ma- 
cedo-română „Dimândarea”. D. lon 
Foti publică în acest număr un scurt 
Studiu în care trece în revistă exis- 
tența macedo-românilor dealungul vi- 
cisitudinilor istoriei care i-a nedrep- 
tăţit mereu, pulverizându-i până în 
cele din urmă. Existenţa unor masse 
româneşti, de tradiție de două ori 
milenară dincolo de Dunăre la Sud, 
este credem chezăşia viitoarei domi- 
nâţii a naţiunii noastre în Sud- 
Estul european. Este un lucru pe care 
d. Foti a uitat să-l spună, dar mult 
mai real, faţă de renaşterea româ- 
nească, decât ideea unei colonizări 


ceeace ar însemna doar petragrere. ; 


Macedo-Românii ocupă acolo pos- 
turi fixe de aproape două mii de 
ani. De ce să le trădeze tocmai când 
a sunat ceasul românesc în Sud- 
Estul balcanic? 

D. Nuşi "Tulliu, desenează întrun 
vers controlat şi sigur pe „Păstorul 
Pindului”, 

Tăiat can bloc de marmur priveşte 


m depărtare 


Şi patru câini ea leii îi țin tovărăşie, 
Din timp în timp se uită la turma de 
mioare, 

Doi vulturi sboară "n ceruri pe nou- 
rata zare 

Ca ei se simte tânăr şi plin de voi- 
nicie, 


| nstitutul de cultură italiană din Bucu- 
reşti a comemorat ieri, printr'o con- 
ferinţă rostită de d. Salvatore Sibilia, 
profesor şi membru al misiunii ita- 
liene în România, pe Gabriele d'Annun- 
zio. Conferenţiarul în afară de a îl un 
distins intelectual şi literat italian a 
făcut parte din corpul istoric al vo» 
luntarilor dela Fiume, l-a cunoscut pe 
marele poet în momentul cel mai sem- 
nificativ al vieţii sale, şi era deci che- 
mat să aducă în fața unui public romă- 
nesc o contribuţie inedită de amintiri. 
In prima sa perioadă Gabriele d'An- 
nunzio a fascinat cu credinţele sale pă- 
gâne, sensualiste, întreaga generaţie 
tânără şi chiar toată societatea cultă 
italiană. Dar voluptatea pe care o pro- 
slăveşte în „Il Piacere” d'Annuuzio este 
în acelaş timp o adorare a fastului cărnii 
dar şi a frumuseţii. Mânat de o ambiţie 
i ajutată de voinţă şi tenacitate d'Annun- 
zio înţelegea să nu dea înapoi dela idea- 
lurile sale: el se putea asemăna ca un 
nobil fastuos din Quattrocento şi Ciu- 
quecento, înconjurat de obiectele scumpe 
de lucrări rari, iubind cai frumoşi şi 
câinii, bunurile vieţii concrete. 
Exilându-se apoi din propria sa 
voință în Franţa, el a ştiut să ajungă 
la o cunoaştere perfectă a limbii fran- 
ceze, scriind câteva opere în această 
limbă. Tot în Franţa a scris la aflarea 
morţii lui Pascal „Contemplazione dea 


(0- | morte” şi Canzoni d"Ottremare. 


Ajungând la epoca cuceririi Fiumelui, 
d. Salvatore Sibilia evocă momentele 
impresionnante ale pornirii la atacul o- 
raşului în fruntea unui convoi de ca» 
mioane încărcate de legionari şi ia 
epica întâlnire la porţile Fiumelui stâ- 
pânit de interaliaţi, dintre generalul 
Pitialuga, şeful forţelor italiene şi Ga- 
briele d'Annunzio, comandantul legiona- 
rilor. „Vor deschide focul dacă nu dați 
înapoi”, i-a spus generalul Pittaluga 
poetului. ,„Gloanţele tale să ia drept 
țintă aceste două medalii”, i-a. răspuns 
d'Annunzio arătând medalia de aur 
pentru 'eroism şi placa de mutilat de 
răsboi de pe pieptul său. 


când îi cerea să fugă in Polonia îi 
zise: 

„Oii să fie voea Măriei Tale, ori 
să nu fie, noi nu ne vom lăsa casele 
să le ia Tătarii! (Neculce); sau lui 
Constantin Captemir, căruia îi plăcea 
să mănânce bine şi să bea și mai 
binc: „mai des cu paharele şi mai 
încet cu orânduelile, că ăi vrea odată 
Maria Ta să dai socoteală şi m'ăi 
putea!” 

Bătrânul şi bunul Constantin Can 
temir îi ierta ieşirile îndrăzneţe, căci 
il avea în milă: (Neculce), dar pati- 
ma și ura dintre familia Costineşti- 
lor _:-a Ruseteştilor cupăreşti, i-au 
scurtat zilele, puind C. Cantemir” să-i 
taie capul la Roman în 1691. 

Neculce, care-l admira pe Miron 
Costin ca om de curaj, şi înfocat 
patriot, explică ucilesea -ceasta teo= 
logic; ca o pedeapsă dumnezească, 
pentrucă a pârit cu strâmbătate pe 
Antonie Ruset-VoJă: 

Dacă pentru o vină, nu aşa mare 
şi în pa:te explicabilă, pentrucă An- 
tonie era strein, grec ţărigrădean. 
Miron a pierit de moarte năpraz- 


astică, teatrală 


Pagini uitate.. 


Vrând nevrând, cată să purtăm grije de jerati 
care bine ştim că as- cuns sub cenuşe, nu se mis 
tuieşte şi care poartă în sâ nu-i toate urgiile focului şi 
pârju ului, „propia şi toate razele luminei, toate bi- 


nefacerile 


Numai lumină şi înfr ăţitoare căldură ! iată de- 
sigur ceeace noi, Românii, dorim pentru înşine şi 
pentru fraţii noştri de peste tot locul. 

Dar, din nenorocire, nu sunt toţi laolaltă, la a- 


c t cu noi, şi adesea 
ra e rare gr român, le lungi, la grele, la 


voie pe s po 
nemeritate încercări, 


soaria osândeşte fără 


Fiind el însuşi de o fire blândă, prietenească, 
deşteaptă, primitoare şi iubitoare de toate bumurile 
culturei, — astfel încât vre-o câţi-va ani numai de 
pace şi de libertate îi sunt de ajuns, ca să-şi cure 


țarina de orice buruieni sălba 


it opoare care au lucrat secoli 
i mer pe ibelri £ fiind, zic, aşa bine 


lungi la cultivarea lor, — 


ice şi să se pună dea 
înde- 


înzes= 


trați de natură, Românii, biet! se văd mereu stânji 


miţi în desvoltarea lor fire ască, opriţi pe loc în 


şi nevoiţi a tot plivi, a tot 


lepăda după brazdele ior, 


pietroaiele sterpe ce 'easvârlă mereu vecinii duş 


mani în oycarele lor... 


ALEXANDRU ODOBESCU 


(Moţii — 1878) 


Din alte vremuri... 


22 MARTIE 1857 | 
Zarvă mare şi frământare în Princi- 
pate. Marile puteri întrunite la Paris 
pentru a pune capăt răsboiului Cri- 
meii, dorind ca mai înainte de a da o 
nouă aşezare Principatelor românești 
să le asculte doleanjele, hotărâseră ca 
în țară să se facă noi alegeri iar Di- 
vanele, ce se vor întruni să se pronun- 
țe asupra viitoarei aşezări a celor două 
state, Se poate uşor înţelege frămân- 
tările și luptele la care a dat loc cioc- 
nirea dintre interesele ce se credeau a- 
menințate şi credinţa ce se presimţea 
biruitoare. Lupta se dădea între Uinio- 
nişti, care socoteau că trebue să se 
profite de momentul priclnic pentru 
ca, cu toate mscurile şi sacrificiile per- 
sonale, să se ajungă la unirea ţărilor 
surori, şi Separtiştii, ce de teama pier- 
derei situaţiunilor personale luptau pen 
tru menţinerea statului-quo. Separatiştii 
sprijiniți de Ruşi, de  Austriaci dar 
maj cu seamă de Turci aveau de par- 
tea lor poliția pentru a opri orice ac- 
tivitate, censura pentru a împiedica 
orice propagandă, şi mânăstirile pen- 
tru a surghiuni pe recalcitranţi. Totuşi 
Unioniştii formară în secret  comiiete 
judeţene şi începură propaganda din 
om în om. Guvernul reacţionă şi prin 
glasul sfatului administrativ extraor- 
dinar dădu următoarea deciziune: 
«Luând în consideraţie cele cuprinse 
în referatul acelui Onor, Departament, 
sub Nr, 5977, atingător de urmările u- 
nei partide din acest Principat, care 
şi-a însușit dreptul de a se constitui 
formal in Comitet, a delibera asupra 
ființei politice a acestui Principal, a is- 
căli jurnale şi a publica programe şi 
proclamații, litografiindu-le, Sfatul ad- 
ministratip extraordinar găseşte de cu- 
viință a da următoarea deslegare: 
«Că nişte asemenea comitete necu- 
noscule de guvern, lucrătoare alăturea 
cu autoritatea ființândă a Principatu- 
lui, şi având ramificații în toate reşe- 


dințele ținutale, se cunosc de sine ne- 
legale şi nu pot fi îngăduite, căci pe 
cât Guvernul este mișcat de cea mai 
vie dorință să vadă prezidând la ale- 
gerea viitoare o completă nepărtinire, 
cu atât este și în drept să ferească a- 
legerile de orice înrâurire sau uneltire, 
care, întrun duh exclusiv de partidă, 
sunt de fire a aduce rătăcire şi a ame- 
nința sinceritatea alegerilor, 

«Prin urmare Sfatul este de socotin 
ță ca, în privirea acestor împrejurări, 
cele mai neapărate măsuri a se lua de 
Departamentul din năuntru, ce este 
depozitar al înaltei poliții, se socot ur- 
mtoarele: 

1) A se da poruncă tuturor polițiilor, 
că pe cât libera discuție și consfătuire, 
în privirea alegerilor viitoare, este ier- 
tată tuturor acelor din locuitorii ce &u 
dreptul de alegători, spre atâta nu es- 
te iertat înființarea de comiteturi lu- 
crătoare, de natură a ademeni pe lo- 
cuitori către o opinie sau alta, întrun 
duh exclusip de partide. 

2) A prinde şi a desființa tot felul de 
asemenea programe sau proclamații, ce 
“ar găsi oriunde circulând în țară. 

3) A publica nişte aşa tendințe ale 
citatului comitet spre obştească ştiinţă, 
«Această deslegare dar a Sfatului, 
secretarul de Stat cu onoare o comu- 
nică Onorat, Depart, spre conformare», 
Măsurile luate însă nu  descurajară 
pe credincioşii renaşterii româneşti. A- 
legerile făcute cu astfel de mijloace 
fură anulate, Noile alegeri trimiseră în 
Divanuri pe toţi fruntaşii mișcării na- 
ponale. Divanurile ad-hoc cerură Uni- 

Treu. : 

Impotrivirea celor ce-şi serveau inte- 
resele, forţa celor ce luptau contra vo- 
inței Neamului, fură înfrânte, 

Şi în pofida calculelor, a intereselor 
şi a nedreptăţilor, Unirea se făcu, Nea- 
mul învinsese încă odată, 


Alexandru Christian Tell 


- Uronica cinematografica 


«CORSARUL» 


C. B. de Mille este un pionier al 
filmului. Primul său succes, 
«Forfaiture» o dată în. isto- 
ria filmului, e din 1915, Şi to- 
tuşi, în 1938, aind tovarășul de 
început, Griffith, sa retras de mult, 
Cecil B. de Mille continuă să 
lucreze şi este încă unul din marii 
regizori ai Americei, Indiferent de 
valoarea în sine a filmelor lui, fe- 
nomenul acesta este excepțional în- 
ir'o artă care, face neîncetată con- 
sumaţie de vedete, regizori sau ac- 
tori, veşnic în goană după inedit. şi 
senzațional. 

Poate că explicația este incapa- 
citatea de a-şi varia preocupările şi 
subiectele, formula de film. Ast- 
fel, după vechile filme psihologice, 
Cecil de Mille a trecut după război 
la filmele cu teme sociale, în care 


STERN OZ ES DEO E VE a FURI aie 07 POR DER ES e 3 30975 0 RR E BE E STROE ZET cn. EEE BIR RACE 


nică. ce se cuvine celor ce contri- 
buesc la ruina unui neam întreg, de 
gintă atât de veche şi atât de no- 
bilă, prin atrocea pornire a lăcomiei 
materialiste. 

Mare om a fost acest Miron Con- 
tin pentru vremea lui şi mare ră- 
mân şi pentru cea de azi ca sim- 
bol al dragostei de patrie şi neam, 
4 credinței nestrămutate in Duni- 
nezeu şi a spiritului de jertiă. 

Imi scapără în minte descrierea 
firii Grecilor de I. Neculce: 

„La Jidan milă, sau omenie, sau 
dreptate, „sau nevicleşug, nici unele 
de +coestea nu sunt sau î ică de Dum- 
nezeu”, 


In mod impresionant Miron Costin 
îşi cere iertare dela cetitori că w'a 
explicat cum trebue anumite semne; 

„Mă vei ierta, iubite cetitorule, 
că nu ţi-am scris aceste semne la lu- 
cul lor; crede neputinței omeneşti; 
crede valurilor şi cumplitelor vreimi; 
întreabă pe ce vremi am scris şi cum 
am scris, 


Ion Rosseti 


puritanismul lui excesiv era tempe- 
rat prim inevitabila scenă cu -v fe- 
meie în baie. După ce asociația în- 
stalatorilor de băj din U. 5. A. la 
proclamat membru de omoare, şi 
când scenele cu băi sau genera» 
lizat, de au ajuns Chiar şi în diver- 
se «Doamne dela etajul Il», de 
Mille a renunţat şi la genul acesta, 
trecând la filmele de liberă, prea 
liberă şi americană evocare istori- 
că. Am avut astfel o «Cleoputră» şi 
nişte «Cruciade», ă la manidre de, 
Acum ne apropiem mai mull de e- 
poca noastră şi ajungem la începu- 
tul veacului 19. Căci «Corsarul» în- 
trupat de  Frederich March este 
Jean Lafitte, personaj de o reali- 
tate învăluită în legendă, un lancu 
Jianu franco-american şi... marinar, 
Fantezia cu care de Mille tratează 
istoria e, cu asemenea subiecl, mai 
puţin gravă. Şi scenariul s'a prelat 
la o realizare dinamică, cu o serie 
de personagii pline de culoare, cu 
scvne de mare speclacol gen de 
Mille, care îţi silese atenţia, Pe ici, 


pe colo, apar pretenţii filosofice, în 
desfăşurarea care arată fondul bun 
care se ascunde în omul presupus 
rău, şi în concluzia care wea să 
spună că de blestemul faptelor tale 
mu scapi cu mici un preț, cecace e 
mai mult puritan decât creştinese. 

Prederich March şi-a făcu! un cap 
interesant, a îmbătrânii, dar are 
încă panaş şi destul humor în ac- 
centul francez bine imitat. Noua a- 
chiziție din Europa, Franciska Gall, 
face un bun debut, inteyrându-se 
iesne în almosfera ""-:uhti amerie 
can, în car” aduce calități de tem- 
perameni şi un joc  nuanțat, 
care se pierdeau în slabele co- 
medii vieneze ce juca pe aici. Cea 
mai bună este însă compoziția lui 
Ahkim Tamiroff. Trebuesc subliniate 
Pâteva fotografii ale piraților în 
bălți, cu valori de cenușiu ului» 


toare. 
IL I.C. 


Mă 


a 3 


răstirile. 


La Schitul Peştera de toţi sunt 8 
călugări git rei fraţi — trei ucenici, 
Dimineaţa în fiecare zi, părintele 
Mihail starețul, tace împărţirea 
muncii zilei. Dar totdeauna prima 
grijă a stareţului acesta cu ochi de 
şoim este ca pe cât se poate, vre- 
mea stintelor slujbe să rămână ne- 
ştirbită pentru fiecare. Căci doar 
pentru Dumnezeu s'au retras cu to- 
tii din valurile lumii. 

Rar, se întâmplă însă şi excepții, 
Adică îngăduința de a lipsi dela 
o sfântă slujbă de zi. Şi anume a- 
tunei când sunt lucruri grabnice de 
tăcut, care nu sufere amânări. 

Aşa cum era de pildă în ziua 
când am ajuns eu; uscatul fânului. 
La munte timpu-i şugubăţ. Dacă 
nu i-ai prins slăbiciunea şi nu ţi-ai 
uscat fânul la vreme, iar el te-o 
prinde întrun joe de ploi, âpoi pace 
bună cu fânul. Mucegiaul şi putre- 
zirea îl mănâncă, 

Căluzării au doi cai, un bălan şi 
un pintenog, cu care îşi cară lemne 
pentru iarnă, şi provizii din vale 
pentru nevoile trupului. 

La fânul cailor, din pricina acea- 
sta, țin tot atât cât şi la legumele 
lor. Deaceia îl cosesc de prin poeni 
ŞI-l usucă cu mare grijă. Apoi îl 
cară în pătulele de lângă grajd cu 
braţele, punându-l pe prăjini lungi 
de brazi după «principiile» tărgii. 
STAREŢUL DESLEAGA... 

Ei bine, la lucruri grabnice ca a- 
cesiea, căci nimeni decât acești oa- 
meni ai pădurilor şi ai munților mu 
cunosc toanele vremilor mai bine, zice 
în atari nevoi şi atunci când careva 
din călugări pleacă „la vale”, la Si- 
naia, Branari, Pietroșița după nevoi, 
este o regulă specială, 

Atunci părintele Mihail, în faptul 
dimineții, îi strânge pe toţi. în faţa 
Chiliei lui. Pe trei din ei îi lasă 
să facă Liturghie şi slujbele dimineţii 
pentruca biserica să nu tacă, să cânte, 
far pe ceilalți, îi împarte la nevoile 
treburilor, Adică sunt trimişi LA AS- 
CULTARE, cu voroava lor. 

Dar mai înainte de plecare, stareţul 
deschide o carte veche roasă de molii 
şi înegrilă de vremi, işi pune epi- 
rabilul după gât şi le citeşte tu- 
turor O RUGACIUNE DE DESLEGA.- 
RE, prin care chiamă bunătatea lui 
Biumnezeu asupră-le şi-L roagă să 
nu-i certe cu mânia Lui, 

In zilele obișnuite, fac cu toţii sluj- 
ba dimineţii, iau anatură şi aghiazmă, 
se închină pe la icoane, apoi se due 
şi prânzese. 

La ceasurile 11, cu toții pleacă la 
ascultările la care i-a orânduil slare- 
țul la ieşirea din biserică. Robolese 
la rosturile lor până spre chindii, 
iar la 4 vin iar la biserică, la Ve- 
cernie. La 6 după vecernie cincază, 

După cină iscodesc slovele locite 
de unor cărți bătrâne de ale stinţi- 
lor Părinţi, or catiismele Psaltirii, a- 
poi se odihnesc, 

Căci la ceasurile miezului nopţii, 
clopotele dela schit trezesc munţii din 
lăceri, iar pe ei îi chiamă la Utrenie, 
la slujba de noapte. 

Şi dela ea „nu-i slobod să lipseas- 
că iimeni”, cum spune starețul cu 
vorba lui ardelenească. 

Acesta-i dreplarul vi. ţii călugă. ești 
dela Schil şi de pretutindeni din mâ- 
năstiri, 

LA USCAT DE FAN 

In ziua când am fost eu, o zi de 
lulie cu soarele în văpăi, era o zi 
în care se citise deslegare la muncă. 
Când i-am întâlnit tăcuţi cu Chipuri 
de icoană, porniseră spre livada cu 
mirosurile de fân cosit. 


——_ (a 0 


noastre 


«RUNA VESTIRE» 


de lerodiaconul CRISTOFOR DANCU 
cu desene de RUDOLF RVRICZHA 


IV. 


Tot despre Schitul Peştera lalomicioarei. Cu călugării la lucru. Uscăm ia fâz 
şi vorbim despre istorie. Legende cu pusnici și urși. Bătrânii fac Veternie 
iar tinerii aduc lemne pentru iarnă 


Călugării 


muncesc 


După slujbă, starețul cu cei din bise- | şoapte, șezând pe niște bolovani. 


rică şi eu, am pornit cu toții spre 


ala ha agil 


ne, te P Rp bzita 
e, A 4 


livadă. I-am găsit pe doi cosind, iar 
pe câțiva stând la un sfat ciudat în 


Le-am dat bineţe călugărească. Bă- 
trânii sau sculat şi respectoşi au 
făcut cerc în jurul stareţului. Po- 
loagele de iarbă fuseseră risipite, 
iar acum așteptau vremea să le în- 
toarcă, 

Pratele Vasile, sufletul blond şi 
cu ochi de cer al stranei, a desfă- 
şurat o basma curată, dar aspră de 
tort muntenesc. Din ea, ceilaiți ve- 
niți lângă el, au luat câte o bucă- 
țică de amafură şi-au făcut o Cruce 
mare cu închinăciune până la pă- 
mânt, apoi au mâncat-o. 


După aceia li sa întins- prânzul 
pe iarbă. Un prânz pusnicesc: mă- 
măligă rece cu brânză de burduf 
îmțepătoare la limbă, apoi pâine cu 
lapte acru luat “dintr'o doniţă de 
brad cu căni de pământ. Masa a 
fost bineînțeles încadrată de rugă- 
ciuni la care pusnicii  mulțumeau 
lui Dumnezeu «pentru toate bună- 
tățile cele pământești». 


Vorbim despre istorie 


După prânz, am început cu toţii 
la întors. Soarele ne apăsa de dea- 
supra cu călduri ce ticeau să joace 
depărtările difileului în spre cheile 
'Tătarului. Nu departe, pe costişă, 
sub un mănunchiu de brădet stră- 
lucea Padina, albă. Ne usturau nă: 
rile de mirosul tare al florilor mun- 
teneşti de fân. In cele neieşeau şo- 
pârle, şoareci roşii de munte, chiar 
şerpi. Dar fiecare se retrăgea în 
pace, între jivine şi călugări nu 
numai că nu era gâlceavă, dar era 
chiar prietenie. Intorsul fânului a 
durat un ceas, după care urma cam 
tot atâta vreme de stătuire şi o- 
dihnă. 

Am căutat să mă folosesc de vre- 
me, şi aşezat pe o piatră lângă pă- 
rintele Mihail l-am întrebat despre 
vremile vechi, despre istoria Schi- 
tului. 

Părintele Mihail a început încet, 
mângăindu-şi  cărunteţele, iar cu 
privirile . aruncate deparie peste 
culmi. 

Ce istarie? Dumnezeu ştie. Dar 
spun bătrânii, că demult, demult de 
tot, în peștera mare, locuiau urşii, 
Urgi de cei mari. Azi nu mai sunt 
mici mici, Totdeauna lângă ei, în 
bună prietenie, locuia un pusnic, 
Pusnicul era ales de Dumnezeu, și 
prin grijă de sus, peștera niciodală 
nu rămânea văduvită. Căci când 
murea unul, Milostivul, prim sem- 
nele Lui, chema altul. De altfel, în 
peșteră, dacă vrei ai să găsești oase 
de urs, iar în grola cea mare, cine 
te-o duce, ţi-o arăta şi altarul pe 
care pusnicul făcea sfânta Litur 
ghie. S'a uitat sfredelitar la mine 
şi m'a prevenit: 

— Să-ţi taci cruce Ja altar uuzi, 
şi să-l săruţi smerit, că-i spre îx 
los. A urmat apoi în aceiaşi îngân- 
durare, 

Acum aproape vo 4 veacuri, se 
spune că un domn cam păcălos în 
lapte, pe nume Mihnea, nu ştiu cum 
de e ajuns pe aici. Se spune că a 
găsit Schit în regulă, Că pusnicii Sehi- 
tului l-au primit şi ospălal bine. Se 
vede treaba că dela el se numește 
şi gura peșterii „Grota Mihnea Vo- 
dă”, Dar ce să-ţi spun, hrisoave na- 
vem,. Svoana basmelor și a suilelului 
bătrânesc, spun că Schițul sa năs- 
cul odată cu închegarea neamului 
nosiru, dupăce, cum am spus, şi mai 


din bătrâneţi, peştera a lost locuită 
de pusnici, Aceleaşi hrisoave nescrise 
decât în inimi și lăsate din gură în 
gură, spun că la pusnicii de aici ve- 
neau toți muntenii pe vremile năvă- 
lirlor,c a să-şi cerce soarta războaie- 
lor, rugând pe Dumnezeu prin ei, 
Biserica ti: pşt ăn-laa .ech 


De-o avea un veac, un veac şi ceva 
şi e lăcută de nişte credincioși în 
frunte cu popa lor şi cu lon Ballac, 
toți „ot Pietroșița”, Spun c'au făcul-o 
„den temelie”, pe urmele alleia și 
mai mici dar mai vechi.  Pusnicii 
înainte se rugau de altfel pe aliare 
de stânci în peşteră, cum ţi-am spus, 
Drept mărturie ctitorii, pe stâncă Ve- 
asupra bisericii, au seris în cirilice 
cu cerneală nepieriteare din flori tle 
soc şi oțeluri: „FACUTU-S'AU ACEA- 
STA SFANTA BESEARECA DE CA- 
TRE... VELEAT 1849”, 

In 1910, nişie domni mari din Bu- 
cureşti, Haret şi „doitorul” Ureche, 
dimpreună cu pristăvitul intru iericire 
părintele stareţ loil, — mocan din 
Avrigul lui Gheorghe Lazăr ca şi mine 
— au lăcui şi biserica schitului nou 
de pe Cocora, 

Cam tot de aluuci, mă lupi şi eu 
cu viața pe aici. Biserica sa mai 
stricat, dar braţele noastre i-au piinit 
durerile legându-i rănile de spărturi 
şi pulreziri, 

Părintele Mihail sa uitat la soa- 
re care trecuse deja de Valea Ho- 
roabei, A pus mâna pe furcă și a 
început să strângă la fân. Noi am 
făcut la fel. Era vremea Vecerniei 
aproape. 

Citiţi Joi: Bătrânii fac 
Vecernia iar tinerii doboa- 
ră bușteni pentru fjucul 
iernii. Noapte la Schit. 
Bat clopotele în miezul 
nopţii înfiorând munţii. 


1 


pa N E A 


INSULA SERPILOR, AZIL 


PENTRU DEPOATAȚII POLITIUI 


„lerapeutica deportării“ 


Ziarul cUniversul» de azi publi-; 


că sub titlul «terapeutica deportă- 
rii» următoarele: ) 

Intr'un reportaj documentat, vioi. 
sprinten, pitoresc, contratele «Cu: 
rentul» vorbeşte despre «lusula ser. 
pilor, azil pentru deportații poli- 
tici» cu voioşia sportivă cu care ar 
deserie înființarea unui stadion, a 
uuui strand, sau a unui «palace» în- 
io Stațiune climaterică. 

Confrutele serie despre crepresiu- 
nea purificatoare» precizând că : 

«deportarea este terapeutica de: 
finitivei  izolări, care să  înles- 
nească penitentului un examen de 
conştiinţă, o regăsire a dreptei ju- 
decăți, o întelegere a folosului pe 
carc îl are individul din traiul co- 
mun sub disciplina autorității con 
stituite, 

De câna există lumea şi cârmui- 
rea,— adică ordinea, — autoritatea 
sa văzut sabotală în inițiativele ei 
pacificatoare de unii incurabili re- 


calcitranți,  înverşunați să 
comandamentul şi să tot ivească 
piedici în calea  propăsirii ob- 
şteşti». 


«Legea urmeuză să edicte culpele 
pentru cari deliguenţii politici vor 
ți pasibili de sancţiunea domiciliu- 
lui forțat în insulă, 

Pentru găzduirea lor, — după stu- 
diile preliminare, — s'a coniurat 
în insulă un loc mai plan şi mai 
puțin bătut de crivăt pe care să 
se poată urgent construi din beton 
încăperile  mecesare pentru cca 
1210-1500 internaţi. Devizul pentru 
săpături şi lucrări fixează la mini» 


nege | să pună la adăpost pe cineva 


«Sentințele de internare după de- 
cret, urmează să fie date de v tn 
stanță mai expeditivă decât curen= 
ta procedură represivă. Deportații 
vor putea fi astfel condusi spre în- 
ternare curând după săvârşirea de- 
lctului împotriva ordinei publice. 

Bani nu vo rputea primi. Sumele 
ce le vor fi expediate de rude vor 
fi consemnate şi se va cumpăra tle- 
portaților în contul acelor sume, 
obiectele ce vor cere destinatarii ; 
alimente, cărți, îmbrăcăminte, etc. 

Aparatele de. radio vor îi inter. 
zise, 

Corespondența din Insulă va fi 
făcută după un şablon, care va cu 
prinde numai indicații privitoare la 
sănătate. 

Insula va uvea un medic special 
şt o farmacie complect utilată». 

«In caz de recidivă deportatuliri 
i se va adăoga la pedeapsă şi anii 
pentru cari a fost grațiat. 

Nu există limită de vârstă. care 
de 
deportare». 

Pentru România astfel de per. 
spective constitue ceva nou, dar în 
alte state deportarea şi câmpurile 
de concentrare fac parte din sane. 
țiunile curente. 

Insulele  Lipori, Or lagărele de 
cuncentrare construite de d. Schu- 
sehnigg pentru naţişti, lagăre pe 
care le întrebuințează azi naţiştii 
pentru adăpostirea partizanilor 
d-lui  Sehuschnigg, sunt de multă 
vreme cunostule, 

Tot în Austria, Ziarele anunţă că 
o adevărată epidemie de sinucideri 


mum de timp durala zidirii acestor | bântuie în rândurile foştilor stăpâ.- 


chilii, de spaţiu şide construcţie u- 
niformă prevăzute cu confortul e 
lementar tolerabil în asemenea ver- 
dicite. 


Tara voevodală a Maramureşului 


(CO atinuare din pag. Î-:) 


soluţionată, de pe urma căreia be-'astăzi complect în mâna străinilor, 


neficiarii sunt ovreii pripăşiţi şi 
păgubaşii sunt maramureşenii că- 
rora regimul expropierii le-a cau- 
zat mai mult rău deeât bine. 


NUMARUL ROMANILOR 


In Maramureş, din cauza jida- 
nilor e greu să stabilești care este 
numărul total al populației: nici 
astăzi nu S'a reuşit să se știe pre- 
cis care este numărul evreilor, în- 
lrucăâl aceștia au tot interesul să 
se declare cât mai puțini, pentru 
a nu alarma opinia publică ro- 
mânească 

După dalele recensământului 
din 1930, populația totală a Ma- 
ramureșului întrecea cifra de 161 
mii suflete, dintre care 107.000 
români, restul fiind evrei. ruteni, 
unguri şi germani. 

La 1825 dieceza ruteană a Mun- 
caciului sub jurisdicția căreia 
erau credincioșii români greco- 
catolici, aminteşte că erau în Ma- 
ramureş 43.397. La 1867, dieceza 
Gherea de care depindeau acum 


mai ales a evreilor, Cei dela munte 
sunt renumiţi butinari, (lucrători 
la pădure). Ce păcat însă că mun- 
ca lor nu le aduce nimic. Lucrea- 
ză pe preţuri de, baţiopură, iar pă- 
durile nu sunt ale lor ci, în majo- 
ritatea cazurilor ale; soțietăților o: 
vreieşti. care expldatează crunt po: 
pulaţia românească, Deosebit de pă- 
durit, se ocupă cu păstoritul şi în 
măsura în care permite pământul, 
cu agricultura. 


Pericolul 


Situaţia românilor mara- 
mureşeni a devenit astăzi 
îngrijorătoare: pe deopar- 
te sunt decimaţi de boli — 
notăm că cel mai mare 
coeficient al mortalităţii 
infantile îl deţine județul 
Maramureş — iar pe de al- 
tă parte, numărul ovrzilor 
crescând în fiecare zi, sunt 


ameninţaţi nu numai la o-| 


maramureșenii, arată că numă-! raşe şi târguri, ci şi la sate, 
rul greco-catolicilor români era | căci în ultima vreme jida- 
de 59.670. La recensământul din | mii din Maramureş sau a- 


1900, numărul românilor e 


e 
76.150, la cel din 1910 de 82.970 | 
români, pentruca la recensămân- ! 


tul din 1930 numărul românilor să 


ajungă la 93.000, la care se mai, 


adaug cei peste 14.000 de români 
din satele românești din Cehoslo- 


vacia. 
ROMANII 


Românii trăiese mai cu seamă în 
mediul rural, la sate, târgurile fiind 


Reintegrări în ro- 
mânism 

ua Turda au fost schimbate câteva 
nume de străzi. y 

Astiel str. Kovecsi a devenit str. 
dr. Alexandru Fărcăşanu (cel dintâi 
prim preşedinte român al tribunalului 
Turda, după Unire), iar str. Edmund 
Velits a devenit str. General Gheres- 
cu (primul comandant al unităţilor 
armatei româneşti, care a intrat în 
Turda). 

Faptul e mult mai insemnat decâi 
pare — şi el trebuia încă de mult 
tăcut şi generalizat. 

Păstrarea numirilor ungureşti ale 
străzilor din Ardeal înseamnă recu- 
noaşterea benevolă a unei stăpâniri 
de sub obsesia căreia nici până acum 
nu ne-au putut elibera. 

lar suprimarea lor este prima con- 
diție a reintegrării Ardealului în des- 
tinul lui românesc. 

Plânsul Podolenilor 

Focul dela Podoleni (Neamţ) ma tă- 
sat în urmă numai dezastre materiale, 

Bilanțul e tragic şi sub raportul vie- 
ților omeneşti, 


———— CC —— CC ——— 


In afară de cele 25 de gospodării 
lransformate în cenuşe, sărmanii 0a- 
meni isgoniți de destin şi-au încununat 
desnădejdea cu imaginea fetiţei Maria 
Pintilie, de 3 ani, prinsă în hora flăcă- 
rilor şi arsă până la capătul chinurilor 
şi al vieții — ca o făclie în noaplea 
Invierii. 

Alți morţi m'au fost, 

Focul i-a cruțat fiziceşte — dar îi 
pândeşte foametea, rânjind, 

Aşteptăm inițialive oficiale pentru 
împuținarea obidei și a plânsului dela 
Podoleni, 

Originalităţi tragice 

Dacă pănă acum locatarii aveau de 
suporlat obsesia chiriei deacum înain= 
le o vor avea și pe-acea a. morții. 

Nerespectarea contractului de loca- 
țiune aduce pentru chiriaş consecințe 


destul de meplăcule — dar proprieta- 
rul nu este totdeauna mulțumit cu sa- 
tisfacţiile pe care i le dă textele de 
lege, 

lată de-o pildă pe proprietara Elena 
Petrescu din str, Petre-Tei nr, 35, care 
după ce a somat în două rânduri pe 
Chiriașul ei Vasile Gheorghiu să... nu 
mai cânte — era o generoasă producție 
vocală stimulată de câteva sticle de vin 
băute în tovărăşia unui cumnat — a 
pus mâna pe arma de vânăoare din 
perete (neintrebuințată de ultimele trei 
generații) a încărcat-o şi a tras în chi. 
riaş cum ai trage înlr'o prepeliță sau 
întrun iepure speriat... 

Emoţională probabil de, debut, vâ- 
nătoarea modernă a ralat experiența, 
nereușind de cât să atingă superficial 
mâna deraplă a chiriaşului uluit, 

Intâmplarea este interesantă cel pu- 
țin Ain punct de vedere juridic, 

Pentrucă sar putea ca pe viitor să se 
promoveze o nouă clauză, destul de o- 
riginală, 

Clauza morții, a suprimării, ca o con- 
dițiune sine qua non a contractelor de 
locaţiune.., 


pucat de agricultură şi de 
păstorit, cei mai mulți 
munţi fiind în stăpânirea 
ară totalul populaţiei, românii 
reprezintă 57.77%, urmează în 
ordine: ovreii 21%, rutenii 18.94% 
ungurii 6.89% şi germanii 2.01%. 
E de notat faptul că: rutenii, 
ungurii şi germanii deşi minori- 
tăți cari s'au aşezat aici de se- 
cole, de abea reprezintă impreu- 
nă, atât cât reprezntă ovreii re- 
cent instalați în acest ținut. In 
realitate procentul ovreilor e cu 
mult mai mare decât 21%. Căci 
mulţi din ei au intrat clandestin 
în țară, nu sunt declarați şi deci 
nu contează în statisticele ofi- 
ciale. In schimb contează greu 
în viața bietului maramureşean. 

In ce priveşte șliința de carte, 


Maramureşanul e tipul omului 
de munte: bine făcut, cu muschii 
întotdeuna încordaţi, vânios, adus 
niţel de spate, negricios, poartă 
plete lungi până deasupra umăru- 
lui, cu gluga lui pe umeri, maramu- 
reşeanul e anume făcuţ pentru po- 
tecile ce due pe munţi. 

Cei din şesul Tisei nu se deose- 
bese de cei dela munte. Par doar 
mai. liniștiți, deşi în imediată a- 
propiere de frontieră, contrabandele 
i-a învăţat să fie mai şireţi decât 
cei dela munte. 


evreiesc 


cifrele sunt iarăşi elocvente. In 
mediul rural: 67.9% neştiutori de 
carte şi numai 51%  ştiutori de 
carte. Dintre neştiuiorii de carte 
peste 90% sunt români. La oraş: 
ştiutorii de carte reprezintă 71,5% 
iar neştiutorii 27.07%, 
* 

Despre evreii din Maramureş vom 
serie mai mult, într'un număr vii- 
tor. Pentru azi doar 
câteva constatări: 


Sunt cei mai recenți 
«oaspeţi nepoftiţi» ai ținu- 
tului  maramureşan, Au 
venit în număr covârşitor 
mai cu seamă din Galiţia. 
După statisticele aşa zise 
oficiale, numărul lor e de 
34.053. In realitate sunt 
vreo 55—65.000. E îndea- 
juns să arătăm că numai 
oraşul Sighet adăposteşte 
la vreo 14—15.000 de o- 
vrei. 

Cei mai mulţi dintre ei mau nici 
o meserie «declarată», O parte sunt 
comereianţi, o alta contrabandisti şi 
unii se ocupă cu cărăuşsia şi văsto- 
ritul 

Faţă de cei 93.000 de români. nu- 
mărul evreilor aflători astăzi în Ma 
ramureş reprezintă un pericol de 
care oficialitatea românească are 
tot dreptul să se îngrijoreze. 


Minoritățile creştine 


Numărul total ul rutenilor sa r! | 


dică la 19.283. [ste minoritatea cea 
mai veche a Maramureşului... A- 
ceastă populaţie care este de ace- 
iaşi contesiune ca şi românii se deo 
sebeşte de cea românească prin 
limbă şi înfăţişare. 

Locuiesc în comunele de graniţă: 
Remeţi,  Verismort, Crăciuneşti, 
Lunea, Valea Vişeului, Bistra, Pe- 
trova, Rona de sus şi în câteva sa- 
te de pe Valea Rusului. Cei cari 
locuiesc în Sighet sunt complect 
maghiarizați. 

Maramureşul a fost sub stăpâni- 
rea statului unguresc sute de ani. 
'Potuşi numărul maghiarilor cari 
locuiese aici este redus. De  pre- 
zent, în jara lui Dragoş sunt 11.196 
suflete maghiare. Cei mai mulţi 
dintre ei sunt comercianţi şi func- 
ționari, aşezaţi la Sighet şi în 
târguşoarele: Vişeu, Câmpulung, 
Teceu, Suzatag şi Costiu. 

Germanii au fost aduşi în Mara- 


mureş pe vremea împărătesei Te 
reza, pe la.anul 1773, Aşezaţi în co 
munele cu pământul cel mai pro 
ductiv, Germanii au fost încurajați 
de ocârmuirea trecută, înlesnindu- 
li-se viaţa. Cu vremea sau desan- 
ționalizat, maghiarizându-se. — As- 
tăzi numărul lor e mic: 32.47. 


Repetăm: pentru populaţia ro- 
mânească singurul pericol îl pre- 
zintă ovreii. Dacă sute de ani, 
influența ungurilor, a germani- 
lor şi rutenilor n'a avut nici o 
consecință gravă pentru românii 
maramureșeni, prezenţa elemen- 
tului jidănesc, în proporția ară- 
tată, constituie o problemă care, 
dacă mai întârzie să fie rezol- 
vată. în favoarea românilor bă- 
știnaşi, peste câţiva ani, Mara- 
mureşul devine patria ovreilor 
refugiați! 


Nicolae V. llieşiu 


câteva citre,! 


nitori de eri, Primiţi cifrele tan: 
tastice sub beneficiu de inventar. 
Cât de bine şi sinceră era informa- 
tă presa austriacă — sunt două luni 
de atunci — că în România sunt 
sute de victime (?!) ale «mişcărilor 
rasiste», tot astfel şi acum. înfar- 
maţiile au aceeaş bază de adevăr 
şi de realitate. Dar aceeptând o 
proporţie verosimilă, nu înţelegem 
nici desnădejdea celor cari la o 
anumită vârstă — când cu greu îşi 
pot reface viaţa, li se ia dreptul 
de profesiune şi cu atât mai mult 
nu ne explicăm abdicarea celor 
cari au luptat — de bună credinţă 
— într'o anumită direcţie. 

Lipsa de curaj, de bărbăţie poate 


fi o scuză pentru cei dintâi, Pentru 
cei din categoria doua nu; condu. 
cătorii de oameni sau cei cari îşi 
asumă acest rol trebue să gândeas- 
că întotdeauna că aceleaşi legi, şi a- 
celeaşi măsuri se pot aplica tuturor 
şi deci şi lor şi alor lor, . „a 

«Jubiţi viața — scria Silvio Pel- 
lico — dar să m'o iubiți pentru plă- 
cerile ei vulyare şi pentru tristele ei 
ambițiuni. ubii-o pentru că ea es- 
te arena unde lupta merită să fie 
dată, că ea este scumpă Atotputer. 
nicului, glorioasă pentru el, glo- 
rioasă și necesară pentru noi, i 

Iubiți-o în pofida tuturor dureri 
lor şi chiar din cauza acestor du- 
reri, pentru că ele o inobilează, ele 
o fac să germineze, să crească, să 
fructifice în sufletul omului, gân- 
durile şi hotărtrile generoase». 

«lubind astfel viata  gândiţi-vă 
la mormântul care vă aşteaptă. Ori 
care ar fi felul morții care vă e des 
tinat, fiți gata să o primiţi cu dem 
nitate şi curaj şi so sfințiți cu sin- 
ceritate şi energia credinţei». 

Câţi din luptătorii din Austria, 
cari pregăteau măsuri represive în 
contra altora, câţi din cei cari Si-au 
luat viaţa în fața schimbării situa- 
ției, Sau gândit că aveau la vreme 
datoria să fie moderatorii sPiritelor 
exaltate şi sfătuitorii plini de indul- 
gență, apostoli paciticatori în mij- 
locul omeneştilor pasiuni ? 


“ Alcătuirea uaui 


ironi unic creştin 
la Londra 


LONDRA, 22 (Rador). — Mai 
mulți reprezentanți autorizaţi ai 
bisericilor anglicană, catolică din 
Anglia, presbiterană din Scoţia și 
ai așaziselor biserici libere, au pu- 
blicat o declaraţie în favoarea al- 
cătuirii unui «Front unic creştin». 

Intre alți reprezentanți ai d'/e- 
ritelor biserici au semnat declara- 
ția amintită episcopul de South- 
mark, pentru biserica anglicană, 
şi monseniorul Myers, episcop 
coad-ajutor al cardinalului de 


Westminster, pentru biserica ca- 
tolică. 


D. Hitler va vizita 
din nou Austria 


VIENA, 22 (Radio Uni. 
versal). — «Neues Wiener 
Abendblati» anunţă că d. 


Hitler se va retrage zilele 

ucestea, pentru un scurt 
timp, la Obersalaberg, în 

apropriere de Berchtesga- 
en, 


In primele zile ale lunii 
Aprilie cancelarul Hitler 
se va duce la Graz, Lina şi 
Viena, unde va vorbi în ca- 
drul campaniei pentru ple- 
biscit şi alegerile pentru 
Reichstag. 


și distrug sediul unui ziar naționai- 


— Ce se va 


DANZIG, 22 (Rador). — 
Oraşul Liber este în plină 
| fierbere în urma actului 
de vandalism săvârşit de 
evrei contra sediului zia- 
rului  maţional - socialist 
«Danziger Vorposten», un- 


întâmpla ? — 


| de au distrus între altele 
un mare portret al d-lui 
Hitler expus în vitrină, 
Domneşte teama unui val 
de reacțiune contra evrei- 
lor din localitate. 


ECO RI 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN GHIDUL COMER 
TULU:; ROMANESC» CARE APARE IN FIECAR: 


VINERI, 


VEŢI CAŞTIGA: TI? P, BANI ŞI CALITATE. 


Pe lângă Oficiul Naţional de Tu 
rism a luat liinţă un birou al vâ: 
nătoarei, ÎînSărcinat să servească 
toate intormațiunile în legătură cu 
vânătoarea. 

Acest birou va fi util mai ales 
turiştilor străini cari vor avea ast“ 
fel un mijloc rapid şi precis de in- 
formare, 

——— 

Faţă de svonurile răspândite că 
Sar fi reînoit delegaţiile d-lor Ion 
Stănescu şi Alexandru Mitulescu 
ca judecători de instrucţie la catki- 
netele IV şi VII Ilfov, ministerul 
justiţiei comunică * că retragerea 
delegaţiilor este definitivă şi a fost 
făcută în interesul justiţiei. 

Direcţia C. F. R. a încheiat con- 
tractele pentru construirea adăpos- 
lurilor, contra atacurilor aeriene în 
gările Bucureşti, Cluj, Arad, Cra- 
iova, Oradea, Braşov, ete, 

Incepând de ieri, biroul paşapoar- 
telor legaţiei germane, sa mutat 
în strada Wilson 9, 


Societatea Generală a Pensionarilor 
C. F. R. „Regele Carol 1” face cu= 
noscut filialelor din ţară şi membrilor 
săi, că adunarea generală s'a amânat 
pentru Duminecă 27 Martie c. orele 
9 dimineaţa şi se vor ţine tot în localul 
Societăţei Locomotiva” din Calea Gni- 
viței No. 213 cu orice număr de membri 
prezenţi. 

Miercuri la orele 10 dimineaţa va 
avea loe consiliul inspectorilor ge- 
nerali a] învățământului secundar, 


 .—_—— 


D. Nae Dumitrescu, preşedintele 
soc. «Tinerimea Română» a cerut 
Municipiului să delege un reprezen= 
lant împreună cu care să organi- 
zeze festivități cu caracter educa- 
tiv, pentru elevii şi publicul bucu- 
reştean, la toate ateneele populare 
din Capitală. 


Săptămâna viitoare va avea loo 
o consfătuire la Casa  şeoalelor la 
care Vor lua parte toţi directorii 
şcoalelor din Capitală. 


A 1 AR 
OUADRONAL 
Incălțăminte durabilă şi tin 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Confecționată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarie reduse 


EFELEDSEI 
TECRHINICA Girmie A tA 
Ing. GHEORGHE CREŢU 
BUCUREŞTI |. = STRADA REGALA No. 16--18 


TELEkU:. 2.25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
31 MATERIALE ELECTRICE. 


_- Cu PREŢURI CONVENABILE 


Eroitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU 


tă e rompt și ireproşabil cele mai pretenţioase 
mer meri Bi L ELISĂBETA No, 10, Etaj 1. BUCUREȘT 


TELEFON: 5.08124 


2 Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână și mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Z 
Gata şi de Comandă găsi 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
eftin la Magazinele 

1. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 


BRICĂ PROPRIE 


F 
PENTRU REA NS ĂTORI MARE RABAT 


“Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In față "”eatruiui Naţional 


VULIE: + SGAINTIAA 
exemplare superb. ,vâ puteţi procura 
convenabi!, dela 


Blănăria 


Costică Mihailesc 


Sir. Colţei No. 44 bis.tostă Stinţilor 
IDR CR CI a MEA RI PE PoE DORIA DARIA DB 


In cazurile bolilor de: stomac nervoase 

crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 

dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 

greață și turburări digestive sau obținut 

după multe cercetări atât în clinieile din ţară 

cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


„GASTRO D.” 


«Gastro D.> se află de vân 
zare la farmacii şi droghe 
rii, sau se expediază. 


N PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘTI 
OFICIUL şi GARA BUDEȘTI —ILFOV 
, aut orizată şi eontrolată de Minister 


oferă viţe, pomi roditori, arbuşti trandafiri 
Oeveţi catalog iluetrat gratuit 


7 [ | [ AN fotograți EXCIUSIV/ spa ELISABETA 16 
i artistice. (LA CINEMA CAMTOL) 


/hom îngrâso? 


/ecare săculer contine un bilele! 
pentu cancurrul jubiliar. 


Răcitoare 


Pertecţionate 


Articole pentru menaj, 
Tacâmuri, Porcelanuri, 
Sticlărie, Olărie 
23 


IONESCU, cinirrer 


Majestății Sale hegelui Carol 1 
Locuitorii comunei  Santimbru, 


| judeţul Alba votând azi cu unani- 


mitate noua constituţie şi se pros- 
Wrnă în faţa drumului Majestății 
Voastre, strigând «Trăiască Regele, 
trăiscă România nouă». 

LIVIU DUMITREANU, 
preot şi preşedintelui Cercu- 
lui cultural Astra ; IULIU 
MARCU, notar ; IOAN 

CURTA, primar 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Membrii Sindicatului Constructorilor 
Antreprenori întruniţi în adunare ge- 
nerală anuală la sediul din  Bulevar- 
dul Maria Nr. 28, își exprimă devota- 
mentul lor de credinţă și supunere fa: 
ță de Susţinătorul Meşteşugărimai Ro- 
mâne, precum şi adânca admiraţie fa- 
ță de noul pact fundamental dat po- 
pormlui român. 

'Trăialcă Majestatea Sa Regele. 

Preşedinte, Fughină. Ştefan 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Medicii din Colegiul Cluj, cu mare 
însuflețire au jurat azi credinţă pe 
noua Constituţie. Cu această ocazie îşi 
reînoiesc sentimentele lor de adânc de- 
votament şi supunere faţă de Majesta- 
tea Voastră, prezentând omagiile lor și 
urându-Vă la mulţi ani sănătate, 

Să trăinţi Majestate, 

Preşedintele Colegiului, prof. Tătaru 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Societatea <Ogorul> a absolvenţilor 
şcollor de agricultură, horticultură, vi- 
ticultură şi economie casnică din cele 
cinci regiuni translivănene cu sediul 
central în Cluj, odată cu depunerea 
jurământului de credinţă către Tron şi 
jaxă, roagă respectos pe Majestatea 
Voastră să primească întregul şi ne- 
clintitul lor devotament pentru noua 
constituție pe care se aşează temelii 
puternice pentru viitorul României în- 
tregite, 
Preşedinte, Gheorghe Cosma 


Majestății Sale Regelui Carol UI 
Federaţia generală a Contabililor din 
România, roagă respectuos pe Majes- 
tatea Sa Regele să binevoiască a primi 
expresiunea sentimentelor de profundă 
recunoştinţă a întregei bresle contabile 
din România, pentru ridicarea profe- 
sionahsmului la rangul de dispoziţie 
constituțională, asigurându-l de tot 
concursul său pentru așezarea statului 
român pe temeliile sale fireşti. 
Presedinte, N. K. Constantinescu 
Calea Votoriei 29. 
Majestății Sale Regelui Carol TI 
Reuniunea «Femeilor 
din Abrud legată prin toată fiinţa 


ei morală de interesele şi aspiraţii- partidei 


le supreme ale neamului şi lumi- 
nată de conştiinţa marilor îndato- 
riri ce o are 
toată însufleţirea la noua constitu- 
ţie, asigurând pe Majestatea Voa- 
stră că va fi călăuzită în toale ac- 
ţiunile ei de credinţă, dragoste. şi 
protlund devotament fată de Tron 
şi Ţară. 


Pentru sportivitate 


Am scris de câteva ori — fie la această rubrică, fie într'altă parte a 
ziarului nostru — despre menirea şi despre frumuseţea sportului. Mărtu- 
riseam atunci o rânduire înaltă a sportului ca funcţiune în Stat şi ca 
instrument educâtiv în rosturile superioare ale Națiunii. Şi când am 
provunțat aceste cuvinte — rosturi superioare — n'a fost nicidecum în 
intenţia mea să reeditez melodia acelui «mens sana in corpore sano», de- 
gradat şi devalorizat de toţi acei eari n'au putut nici măcar să-l traducă 
exact, necum Să-l înţeleagă. - 

Vorbiam despre noblețea sportului, despre vecinătatea sportului cu 
poezia şi cu toate preocupările de ordin spiritual ale omului. Privit 
astfel, sportul ne eliberează din tirania instinctelor primejdioase, ne oferă 
un perfect echilibru psihie alături de perfecțiunea condiţiei fizice şi ne 
fereşte de plagă tuturor malformaţiilor. | 

Din sănătate fizică, sănătate psihică. Şi din sănătate psihică îi A'vi- 
duală, logice: o sănătate întreagă pentru Națiune. 

Din sănătatea aceasta perfectă pot izvori toate creațiile de artă şi 
liieratură, sănătoase şi utile. 

Pentru reâlizarea acestor dorinţe vii e necesară, însă, o disciplină 
sportivă. Şi nu una exterioară, formală, accesorie deci. Vreau să zie nu 
numai o astfel de disciplină. Ci şi una de fond, a adâncului, a sufletului, 
Cu un singur cuvânt: Sportivitate. 'Ținută cavalerească, bun simț, gene- 
rozitate, imparţialitate, eleganţă, camaraderie, însfârşit toate atributele 
frumoase câri stau bine unui sport, unui sportiv şi unui sportman. 

Nu e vorba de metode şi nici de mimetism aci. Nu cerem manifestări 
de fard, impuse de anumite raţiuni diplomatice sau afişate aşa, în cin- 
stea unui moment special. 

Am dori 0 atitudine permanentă, una care să definească, — nu una 
de suplinire, — un fel de-a fi deci. 

Sportivitatea şade bine şi spectatorului şi actorului şi aceluia care 
conduce o manifestare sportivă, 

Iar dacă spectatorul este şi gazetar — cronicar sportiv român — ţi. 
nuta aceasta devine obligatorie. 

Şi nu ştiu dece, dar nu pot înţelege atitudinea şi stilul unui redactor 
dela «Universul-Spport>. 

Servim exemple edificatoare, 

Model de «aspecte: A 

«Lume puţină şi tăcută, venită nu la praznicul unei ceremonii de vic- 
torie ci la solemnitatea jerttirei unei biete victime nevinovate aduse de 
cu noapte cu trenul şi însoţită la tăiere de un delegat federal cu hârtiile 
în regulă. Bieţii «Vulturi» n'au reuşit nici un moment să pară aquile ci 
Sau resemnat în faţa «dracilor negri», la o domesticire care a mers până 


la perfecțiunea unni remarcabil «sluj», executat în formaţie completă». 


Alt model: 
«Cu o asemenea arteră cu func 


țiune neregulată, «Venus»-ul riscă 


o scleroză, asupra rezultatelor căre ia, ar fi mai bine să nu mai vorbim 
în această zi, care nu inspiră nici un fir de gând tragic». 

Inţelegeţi, aci ne găsim în faţa unor «consideraţiuni tehnice». 

Iar un admirabil echipier al Venus-ului este prezentat astfel: 

«Gain, oricât de interminabil s'ar desface în aer, nu va reuşi niciodată 
să asigure cu aceste uriaşe minutare, ceasul de precizie al unei echipe, 


postul de mijloeaş-centru», 


La sfârşitul articolului, ca un fel de «deus ex machina», sare un fel 
de irezistibilă ironie la adresa «Anei lugojana», cântec care în viaţa de 
frumos românism a Lugojului a însemnat mult, mult, 

Mai mult decât ştie d. Ştefan Mengoni, semnatarul <eronicei sportive», 

Toate ar fi cum ar fi, dar cum rămânem cu tradiția «Universului» — 
instituţia — şi cum de se permit astfel de ieşiri în câsa acestui mare ziar? 


0 7) le 


„anirato! 


nal a definitivat poziţia de leader 
a echipei campioane T, C. R, 
Celelalte matehuri au dat câştig 
de cauză cluburilor Viforul Dacia, 
Sp. Studenţese şi P. T.T. 

Partida cea mai interesantă a zi- 
lei a avut loc între T.0. R, şi St 
Român. 

Inainte de începerea matchului, 
Stadiul-Român era socotit învingă- 
tor sigur. Aceasta datorindu-se fap- 
tului că T. C, R, arunca în luptă o 
echipă fără Pană, Chrissoveloni, 
Penciulescu şi Mărculescu. Şi în- 
tr'adevăr partida a fost foarte strân 
să şi aprig disputată. T. C.R. a 
luptat cu foarte mare ambiţie pen- 
tru însuşirea victoriei, 

Pe dealtă parte Stadiul - Român 
Sa prezentat cu ferma hotărâre de 
a învinge. A făcut tot posibilul. 
Ghinionul şi numai ghinionul i-a 
privat de o meritată victorie sau în 
cel mai rău caz de un rezultat de 
egalitate, 

APORTUL LUI BARSAN 


Desigur că lipsa a patru litulari 


Personal, am avut cuvinte frumoase, totdeauna, pentru «Universul». 
<Universul-Sport» a fost primit admirabil de noi. 

Iată pentru ce aşteptăm un răspuns. 

IN TOP CAZUL, nu dela d, Mengoni. 


VALERIU CARDU San Remo. 


pr a 


—— 


După rezultatele de Duminică 
T.G. R. poate fi declarat campion 


Ziua Il-a a Campionatului naţio- | a slăbit enorm din puterea de com 


bativitate a clubului T, C. R. Dar 
să nu uităm că reintrarea lui Bâr- 
san a contrabalansat aceste lip- 
suri, întărind pNn prezența sa pa- 
chetul de înaintaşi, 

Afară de «Nea Fănică» sau mai 
impus: fostul stadist Burlescu, 'Ţă- 
ranu, prin jocul său avântal și 
Nelu Popa, acelaș fin şi spectacu- 
los jucător, 

Dela Stadiul Român cel mai bun 
jucător a fost 'Turuţ. A făcut o par- 
tidă de zile mari întrecându-şi ad- 
versarul direct, fostul stadist Iere- 
mia. Se impune pentru echipa na- 
țională. In afară de el a plăcut An- 
dronache şi întregul pachet de îna- 
intaşi, în mare formă și dispoziţie 
de joc. 

Regretăm accidentul lui Oristes- 
cu. Se pare că postul de fundaş al 
clubului campion poartă ghinion ju- 
cătorilor săi. Accidentul lui Cris= 
tescu ne reamintește pe cel al talen- 
tatului Catargi. 


Linia de treci sieriuri a Viiorului-Dacia 
a determinat victoria 


Galbenii în maximum de formă 
au dispus de C. F. R. după un joc 


Române» | spectaculos. Favoritul nu ne-a des- 


minţit şi deși a jucat majoritatea 
în 14 oameni, ouvertura 
galbenilor fiind rănită, a dominat 
tot timpul situaţia. Faptul că nu sa 


de îndeplinit aderă cu putut marea mai mult se datorește 


apărării disperate a feroviarilor, 

La Viforul-Dacia toate comparti: 
mentele au funcţionat admirabil, îu 
special linia de treisferturi sa im- 
pus printr'un joc sobru și Rapid. 
Introducerea lui Gică Sterian în 


Preşedintă, SABINA DR. | centru a mărit enorm posibilităţile 


BORZA 
Majestății Sale Regelui Carol 11 
SIRE, 

Constituţia care se votează astăzi, 
înfăptuită sub domnia Majestății 
Voastre menită să îndrumeza po 
porul român pe calea adevărului şi 
a dreptăţii umple de tucurie şi da 
bune nădeidi inimile tuturor o0a- 
menilor cinstiți. Dumnezeu să Vă 


dăruiască viaţă lungă şi fericită să! 


de luptă a galbenilor, Sterian fiind 
un jucător combativ prin excelenţă. 


JIANU, 0 VEDETA 
AUTENTICA 
De un calm englezesc, jucând so- 
bru şi dovedind un simț extraordi- 


nar al plasamentului, Jianu s'a im- 
pus pentru echipa naţională, In 
Plus are o dexteritate uimitoare în 
prinderea balonului din orice pozi- 
ție. Credem că dacă Dinescu conti- 
nuă să joace aripă, Jianu nu are 
rival în acest post, 

Limia de treisferturi, cum am mai 
spus, admirabilă, Două aripi rapi- 
de și decise dintre care Q. Sterian 
ni s'a părut mai bun şi două «vulpi 
bătrâne» în centru: G. Sterian și C. 
Beju, 

Dela înaintare s'au impus: Fane- 
la, prin intrările sale spectaculoase, 
Bolţeanu şi Grigorescu. Covaci, ră- 
mit şi jucând în postul de ouver- 
tură a arătat totuşi că se găseşte în 
mare formă. 

La 0. F. R. State Zamfir ni s'a 
părut cel mai bun. Deasemeni fun- 
daşul Ionescu II a plăcut. 


Băâlaia € ruptă din raiu 


Sub arbitrajul d. Krautz a avut 


Vă bucuraţi de roadele acestei Cons loe matehul dintre P. T. T. şi R. C. 
tituţii spre binele ţării 
Majestății Voastre. 
GHEORGHE FERNIC 
fest senator i 


şi 


gloria 13. Şi pentru că în sezonul acesta 

"mu asistaserăm la nici o partidă de 
box, R. C. 13 a căutat să ne servea- 
scă cu promptitudine, 


Motivul? O decizie a arbitrului. 
Agresorii: Neamţu, Simeş, ete, Vic. 
tima: arbitrul, 

FaPtele sau întâmplat astfel: 

La o grămadă în «2% clubului R. 
0. 13., balonul ese în avantajul P, 


|T. T. Mijlocaşul de grămadă pete- 


liie Petrescu pleacă 


în ângiia 


Challengerul țitlului de campion al 


României la categoria grea, tânărul Ilie 


ILIE PETRESCU 


Petrescu a primit o nouă ofertă din 
Anglia pentru matchurile cu Jack Avoy 
şi Hough. 

Ilie Petrescu a acceptat oferta dar 
nu-i va putea da curs decât după data 
de 10 Aprilie când întâlneşte în Ca- 
pitală pe Vasile Șerbănescu pentru titlul 
României la toate categoriile. 

— x —=—— 


Generalul Moscardo 
preşedintele Comite- 
tului Olimpic Spaniol 


Citim în ziarul «l'Auto» ultimul 
număr sosit în Capitală: 


BURGOS 17. — 0 dele- 
gaţie a Comitetului Olim- 
pic Spaniol având în frun- 
te pe preşedintele său, ge- 
meralul Moscardo, a fost 
primită de genralul Fran- 
co, care a asigurat C. O. E. 
de tot concursul său pen- 
trad une a sportului care 
va fi reorganizat, pe noi 
baze, în toată Spania na- 
ționalistă. Ă 


GALLIEN 

francezul care a câştigat ultimul 
tur ciclist al României n'a reuşit să 
se claseze în marea cursă Milano— 


RUGBY 


tist, Eremia se pregătea să deschi- 
dă. Adversarul său direct îmbrăn. 
ceşte pe petetist fără a avea balo: 
nul. Cum era şi normal, arbitrul 
dictează lovitură de pedeapsă. Ju- 
cătorii clubului protestează, pro- 
ferând insulte la adresa arbitrului, 

Iar Nemeş şi Simeş încep să miște 
barele, 

Ingenioşi, nu glumă, Arbitrul vă- 
zând că nu poate s'p scoată la ca- 
păt eu jucătorii clubului cu număr 
fatidie, suspendă jocul. De aci sean. 
dal şi bătae. Arbitrul Teo Krautz 
este lovit. Un gest nu numai nespor 
tiv dar şi laş — arbitrul neputând 
riposta decât cu mâna stânga de- 
oarece dreapta era imobilizată în 
urma unui grav accident. 

Cerem sancţiuni! 

A însemnat pentru Studenţi par- 
tida dintre ei şi R. C. B. Linia de 
treisferturi a funcţionat ireproșa: 
bil, vedeta fiind Ascanio Damian. 
Dar nici Dinescu nu sa lăsat mai 
prejos, efectuând intrări de mare 
spectaculozitate.  Mezinul echipei, 
Andreiaş nu se găseşte în maxi- 
mum de formă. Sportul Studențese 
a prezentat o echipă fără Dudu Rie- 
gler şi mai ales fără internaţiona 
lul Făntăneanu, serios rânit din 
matehul cu Viforul-Dacia, 

Totuşi lipsa lui a fost fericit a- 
coperită prin reintrarea «<asului» 
din recentul turneu al studenţilor, 
Telu Diamandi. 

Jucând în postul de taloneur — 
specialitatea lui fiind postul de 
mijlocaş de grămadă — a dovedit 
conducătorilor clubului său că se pot 
baza pe serviciile sale, Ramplasan- 
tul său în postul de mijlocaş de 
grămadă ma corespuns. E prea tă- 
nâr. 

Era să uităm pe Dan lonescu 
care se găseşte într'o admirabilă 
formă şi mai ales pe eternul tănâr 
ing. Aurică Mărăşescu, 

R, C. B. se pare că doreşte cu tot 
dinadinsul să ne desmintă. Este pen 
tru a 3-a oară când se prezintă pe 
teren în «15». Sau detaşat Cărlova 

şi Parascu.  — Troacar — 

= L==>— 


Terninis 
LONDRA, 21 (Rador). — Cunoseu- 
tul jucător de tennis, Austin a a- 
nunțat că nu va lua parte în mat- 
churile pentru Cupa Davis din anul 
1938. El însă va juea în campiona- 
tele dela Wimbledon. 


Câinet 


(NI N 


DUMIȚRESCU-NEAMŢU 

se numeşte un gazetar — sportiv 
după câte se pare — care, în limpul 
liber, pentru a-şi recrea picioarele 
puse la contribuţie în redacție, joa- 
că şi rugby. 

Dumineca trecută, la fel de nepo= 
trivit pentru sport caşi pentru cea- 
laltă îndeletnicire, susnumitul a fă- 
cut g excelentă figură de bestie 
deslănțuită pe maidanul U. F. S. R. 
dela şosea, 

Nemulțumit cu deciziile de arbie 
traj, care, totuş, erau juste, gazeta- 
rul şi «sportivul» Dumitrescu-Neame 
țu a sărit cu picioarele — tot picioa- 
rele — în pântecele arbitrului, din 
întâmplare un perfect sportiv şi pe 
deasupra invalid din cauea unui aC- 
cident de muncă, 

Nu memndoim că federaţia de spe- 
cialitate va lua măsurile impuse de 
fapta reprobabilă a mai mult decât 
recalcitrantului său jucător. 

Aşteptăm deasemenea ca presa 
sportivă să reacționeze demn, ară- 
tând că nu înțelege să înmumere 
printre membrii săi asemenea e: 
xemplare, 


TRISTELE FIGURI 

ale foştilor gazetari sportivi ji- 
dani îşi poartă melancolia intere- 
sată peste tot, dar mai ales pe unde 
Sar putea învârti câteun gheşett, 
Astfel stimabilii Alfons şi Arthur 
Vogel şi Wily Feinstein-Firoiu (ăla 
cu Mareşalul Sehyartz) primii doi; 
foşti redactori sportivi la defuncte- 
le Adevărul şi Dimineaţa, celalţ la 
ruşinos răposata Lupta, au cerut 
comisiei mixte dela U. F. SR. să 
le acorde câte un carnet-abonu ment 
care să le permită intrarea liberă 
la manifestările sportive.  Carerile 
au fost făcute pe hârtie eu firma 
gazetelor respective. 

Bineînţeles  jidanii au rămas 
motluzi. Dar câtă obrăzniecie. 


DISTRICTUL BUCUREŞTI 

a luat frumoasa inițiativă de a 
institui un campionat al selecţionaa 
telor diverselor categorii inferioare 
de fooiball. 

Prima întâlire va avea loc la 7 
Aprilie, iar lunea viitoare se vor 
trage la sorți partidele celor şase 
selecționate. ; 
VIFORUL DACIA 

gruparea cu cele mai multe sec- 
țiuni din fară şi cu cei mai mulţi 
membri legitimați la diferitele fede. 
rații în cadrul cărora activează, a 
avut Duminica trecută o zi plină, A 
susținut trei matchuri de football, 
două de rugby, unul de handball, trei 
de volley-ball, două de baskett-ball, a 
luat parte la o reuniune de ciclism şi) 
a organizaţ un mare concurs atletic 
între membrii săi juniori şi seniori, 

In genera] disputele, la care au luai 
parte aproape trei sute de vilorişti, au 
revenit clubului românesc din Fln 
reasca, 

Activitatea atât de intensă în rân. 
durile tineretlui a VIFORULUI DA. 
CIA merită să fie subliniată şi dată 
ca exemplu. 

VINERI Ă 

de Buna Vestire va juca pentru 
prima oară în Bucureşti Victoria 
din Carei, Victoria va întâlni în 
Cupa României pe Unirea Tricolor 
la Obor. Echipa din Carei nu este 
de neglijat, mai ales dacă prinde o 
formă bună. In special apărarea 
este foarte bună. 


SPORT SCOLAR? 

Gazetele de specialitate şi-au făcut 
o specialitate din a înregistra, sub 
titlul de mai sus, dar fără semnul 
întrebării, manifestările «sportive» ale 
şcolarilor din Bucureşti: cl. III lic. 
Libros bate cl, VIII lic. Cultura co 
12—0; s'a remarcat  Mişulică Cohn 
ş. a.m.d. 

In realitate manifestările «sportului 
şcolar> nu sunt decât cotonogeli de 
maidan — pe diferite câmpuri cu gu- 
noae, pisici moarte, cai umilaţi, etc, — 
care scapă controlului şcoale; şi al 
profesorilor, 

Totuş manifestările acestea sunt <în- 
curajate», pentruea aceleaşi gazete să 
se mire pentruce Ministerul Educaţiei 
Naţionale ia anumite măsuri, 

Cnoaştem un singur profesor de e- 
ducaţie fizică — în Bucureşti — care 
se ocupă de manifestările sportive în 
afară de şcoală ale elevilor săi: Ca- 
mil Morţun. L-am văzut la lucru şi-l 
felicităm, 


A.C.sS.A. 

gruparea românească din secto- 
rul III Albastru a reuşit să învin- 
gă în match amical — cu 3—2 — pe 
jidanii dela Metaloglobus, 


Delia Institutul de 
cultură italiană 


Miercuri 23 Martie la orele 19.30 va 
avea loc în Palatul Cursurilor Institu- 
tului de Cultură Italiană, din Calca 
Victoriei Nr, 135, a doua conferinţă, din 
ciclul «Dreptul Public şi Ordinamentul 
Corporativ în Italia». 

Domnul profesor Costanzo Antonio 
Deliperi, va vorbi despre <Organizarea 
Sindicală a Statului Italian». Intrarea 
liberă, 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


Preparaţi-le cu untdelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza și cu ulei de măsline 
Intrebuinţați untdelemnul „M + NOL“ pentru a vă convinge de 
calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


a PEAFEGT RAFINAT, UȘOR D:GESTIBIL — GRAS — DEGI ECONOMIC 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


De vânzare în principalele magazine de coloniale din Bucureşti şi provincie 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


„ASOCIAŢIA INGINERILOR 


Şi technicieniio: din industria minieră a sărbătorit 


ge d-nii |. 


Asociaţia inginerilor şi technicie- 
nilor din industria minieră a sărbă- 
torit Sâmtătă seara, printr'un ban- 
ehet olerit în saloanele hotelului 
Athenâe Palace, pe d-nii ingineri I. 
P. Gigurtu şi 1. E. Bujoiu, vice-pre- 
şedinţi. 

A participat un număr important 
de ingineri diu indusţria minieră, în 
frunte cu personalităţile cele mai 
de seamă din fruntea întreprinde- 
rilor noastre industriale, care au 
ținut să aducă un omagiu celor doi 
Teprezeutanţi ai corpului  ingine- 
rese din România, 

Seria cuvântărilor a fost deschisă 
de d. Florentin Demetrescu, preşe- 
dintele  ASociaţiei inginerilor şi 
technicienilor din industria minieră. 
CUVANTAREA D-LUI ING. 

FLORENTIN DUMI.- 
TRESCU 

Asociația Inginerilor și Technicienie 
lor din Induslria Minieră, sărbătorește 
astăzi prin această masă colegială pe 
doi din cei mai valoroşi membri ai 
ei, pe d-nii ing. ]. E. Bujoi şi ing. 1, 
Gigurtu, a căror personalitale depăşind 
mult cadrul activităţii profesionale, i-a 
chemat succesiv la conducerea departa- 
mentului de Industrie şi Comerț, 

Realizările d-lor în industria minieră, 
însuşirile de cari au dat dovadă, oferă 
atâta apropiere încât oricât de mări elo- 
gii sar aduce unuia dintre d-lor, se 
potrivesc egal şi celuilalt. 

Porniți la muncă imediat după răs- 
boiu, în domeniul bogățiilor miniere ale 
pământului românesc, proaspăt stropit 
cu sânge românesc, d.lor au avut din 
primul moment clarviziunea posibilită- 
ților de realizare, ale unei industrii ro- 
mânești, — prin concepție românească, 
prin capital românesc şi prin muncă 
românească, 

In acel timp, mica şi ruinala noastră 
industrie minieră, aștepta cu privirile 
ațintite spre hotare, pentru a întrezări 
forma sub care se vor întoarce capita- 
lurile streine, considerate ca singurele 
capabile să valorifice bogățiile țării ro- 
mâneşti, iar specialiștii noştri aşteptau 
unicul mijloc de a-și valorifica compe- 
tența, 

In acea epocă de beatitudine, — d, 
ing, 1. Gigurtu reuşeşle să strângă un 
mic capital românesc, cu care porneşte 
cu mult curaj şi încrezător în resursele 
neamului românesc, pentru a pune în 
valoare bogăţiile aurifere ale munţilor 
noştri. In timp ce d. ing. 1. Bujoi, duvă 
o scurtă incursiune documentară in in- 
dustria petroliferă, se  îndreaplă spre 
Petroşani, pentru a reface fundamental 
şi a adapla la nevoile economice ale jă- 
rii noustre, cea mai mare industrie car. 
boniferă din țară, românizând-o atât 
din punct de vedere al muncii câl și al 
capitalului, 

«Nu aveşti capilaluri» a fost şi esle 
un cântec, un «lei. motiv», care linde 
să adoarmă spiritul de inițiativă şi care 
face să se creadă, că singura posibiii. 
tate şi în acelaş timp cea mai mare je- 
ricire, este venirea capitalurilor de pes- 
te graniță pentru valorificarea bosăți- 
ilor noastre miniere, 

Sunt cel dintâi, care nu contest ne- 
voia de astăzi, a capitalurilor streine, 
dar să-mi fie iertat să nu le pot con- 
sidera ca cea mai mare fercire cu are 
ne-a hărăzit pronia cerească, 

Finanţarea, de către străinălate a in- 
treprinderilor româneşti, contra unui 
procent asigurat, este dorită şi poute fi 
considerată ca o binefacere. Intreprin- 
deri însă streine, cu personal strein, 
peniru a exploata în scopuri streine de 
ale noastre, poale fi o fericire, numai 
pentru acei cari sunt în slujba lor. 


Im acea mentalitate de atunci, care 
cuprindea conducerea țării, până la ul. 
timul specialist, Dos, d-le Gigurtu şi 
d-le Bujoi, ați avut curajul să trageţi 
o brazdă adâncă, în câmpul de activi- 
late al industriei noastre miniere, dove- 
dind putinţa de realizare a capitalului 
românesc, 

Izbânda Dos. este afirmarea geniului 
românesc, este bucuria noastră a celor 
cari avem credința nestrămutată în des. 
linele acestei țări, bucurie care răsună 


humai în hotarele țării noastre, fără 
ecouri de interese în metropolele strei- 
nătății, 

Exemplul pe care dvs, îl dați astăzi 
prin cele două mari întreprinderi mi- 
niere «Mica» şi «Petroșani» ce ați făurit 
prin inițiativa şi munca depusă, in- 
run răstimp relativ scurt, este reve. 
lator, concludent şi în acelaş timp cea 
mai puternică replică, pentru a dovedi 
că în țara bogată românească se pol 
crea industrii românești, 

D. ing. VASILESCU-KARPEN, 
rectorul şcolii Politechnice din Bu- 
cureşti, îşi exprimă satisfacția de a 
lua parte la sărbătorirea celor doi. 

D. proi, C. BUŞILA, preşedintele 
«Societăţii Politechnice din Româ- 
! mia, Spune: Prin ehemarea Suece- 
sivă a camarazilor noştri la condu- 
cerea departamentului economiei 
naționale, li sa recunoscut solida 
lor pregătire ştiinţifică în domeniul 
teehnie şi eeonomie, precum şi ma- 
rile lor calităţi de organizatori şi 
conducători a două din cela mai 
mari întrenrinderi miniere  româ- 
neşti. 

D, ing. M. CONSTANTINESCU, 
arectorul genera] al soc. «Creditul 
Minier» spune: Manifestaţia de as- 
tă seară are c importanţă deosebi 
tă. Suntem conştienţi de rolul pe 
care corpurile profesionale uu a-l 
juca astăzi, când în locul politicu- 
lui din trecut, vine stabilirea pro- 
gramului de producţie. 

Au mai luat cuvântul d-nii ing. 
Dinu Mardau, D. Nicolaescu, prof. 
Popescu-Voiteşti, Bazgan, dr. Popa, 
Maspero, d. Gr. Perieţeanu şi Rusu 
Abrudeanu. 

D. 
| TRESCU citeşte scrisori de adeziu 
' me la sărbătorirea gelor doi din par 
tea d-lor: prof. M. Manoilescu, pre- 
sedintele A. G. R., prof. Mrazee, 
prof. Macovei, ing. Damaschin, prof 
Partenie, ing. Lăzărescu, ing. Reu. 
'SCRISOARE DE ADEZIU- 
' NE A D-LUI PROF. ING. 
! MIHAIL MANOILESCU 


i «M'aşi fi allat şi eu bucuros 


4 


| CONSTANŢA 21. .-. Piata 
chimbată. 

In port-au sosit: 5 vag. porumb, 
79 vag. grâu, 6 vag. floarea soare- 
lui, 24 vag. orz, 1 vag. harşă, 3 va£. 
mazăre, 1 vag. secară, 1 vag. tărâţe. 

Prin bursă sa vândut: 50 jum. 
vaz, grâu, 25 vag. orz ,l3 vag. mă- 
zăriche, 1 vag. mazăre, 43/4 vag. 
făină 3 vag. fasole. 

La bursă cotează, predări imedia- 
te: grâu, curat de 77 kg. 51.000 ; 
grâu curat de 75 kgr. 53.000; grâu 
curat de 76 kgr. 54000, grâu curat de 
77 kgr. 54.250; grâu curat de 7%: er. 
55.260; grâu curat de 80 kgr. 36.000; 
grâu cu corpuri de 75 kgr. 52.620 
grâu cu corpuri de 76 kgr. 52.725 
grâu cu corpuri da 76 kg. 52.720; 
grâu cu corpuri de 17 kgr. 52.000; 
544000; grâu cu corpuri de 718 kgr. 
53.500-—54.750; orz de 54 kgr. 39.750; 
orz de 55—57 kgr. 40.250; orz de 
58.59 kgr. 40.500; orz de 61—62 kgr. 
41.000; orz de 64 kg. 42.500; mazăre 
furajeră 48.000. 

Predări cu termen: orz de 58—59 
kgr. 40.000; rapiţă naveta, 78.000; 
rapiţă colza, 78.000; rapită de pri- 
măvară- 60.000; rapită sălbatecă, 
41.000; mazăre furajeră, 49.000; ma- 
zăre Victoria, 51.500; măzăriche se- 
mănată, 33.000; fasole de Ialomiţa: 
E E II ACR: > CZ CEZE II: EAI CIRCUS 


i 


nes 


— 


Ca 


— 


„dei ARIDE 

CAUT 2 camere, ves- 
till, bac, bucătărie. 

Cartier Bonaparte, 


i ioreasca, Ştefan cei 
Mare, Obor, Oferte cu 
imaicarea  Chiriei la 


ziar suh «zvartament», 


FAINA DE LUX 


di 
NOUA MOARA 


GAGE 


CEA MAI BUNA 
CEA MAI TARE 


P. Gigurtu şi. 


ing. PLORENTIN DEME-! 


rul sănătății 


E. Bujoiu 


rândurile dv. dacă nu aş fi fost aş- 
| teptat la Severin pentru o conterin- 
ță anunţată mai de mult. ă 

Sărbătorirea  valoroşilor colegi 
Bujoi şi Gigurtu mărturiseşte ca- 
maraderia inginerească şi reamin- 
teste... nenorecul inginerilor, 

Căci o generaţie întreagă de in- 
gineri ma dat decât cinci-şase mi- 
nistri, şi aceştia în chip prea vre 
melnie ea să poată dovedi ţării cum 
ştiu Să o Servească inginerii. 

Dealttel era şi normal ca regi- 
mul constituțional de până eri care 
avea fobia stabilităţii şi a ordinei 
constructive să aibă şi fobia ingine- 
rilor. 

Poate mâine va îi altfel. 

Oricum, meritul rămâne merit, 
Chiar când ţara nu sa învrednicit 
să”l folosească din plin. 

De aceea ea preşedinte al AGIR- 
ului, — suSspendând o clipă protes- 
tele împotriva destinului  îngine- 
rese, — mă alătur cu Căldură gân- 
dului tuturor şi îmbrăţişez cama- 
radereşte pe cei doi sărbătoriţi. 

Să ne trăiască», 


Devotat, 
(ss) Mihai Manoilescu 


CUVANTUL SARBATO. 
RIŢILOR 


5, îng. ÎI. GIGURIU, după ce 
mulţumeşte pentru elogiile aduse, 
continuă: (7) 

Sărbătoarea de astăseară este a 
Asocaţiei inginerilor şi technicieni- 
lor din industria minieră, nu a noa- 
stră. Corpul ingineresc de mine a 
avut satisfacția că doi din cei mulți 
care au reuşit în viața practică să 
ajungă în punctul culminant al 
vieţii lor, : 

D, img. 1. BUJOIU, luând cuvân- 
tul, consideră că sărbătorirea e o 
sărbăloare a tuturor, o manifestare 
de solidaritate a breslei inginereşti 


în| o sărbătoare de conștiință. 


Piata cerealelor la Constanta 


57.000; fasole de Bazargic, 
fasole de Transilvania, 59.000; grâu 
de 78 kgr. cu 3%- 54.500; secară 
44.000; ovăz, 45.500; porumb 27.000; 
floarea soareilu, 54.000. 

In silozuri se află; 13 vag. porumb, 
159 vag. orz; 8 vag. secară; 16 vag. 
măzăriche, 49 vag. floarea soarelui; 
1365 vag. grâu; 3 vag. meiu; 8 vaz. 
soia- 

Silozuri scupate: 210; silozuri dis- 
ponibile2 440 


De e e e 


Concurs la ministe- 


La 20 Mai 1938 vu avea loc la mi- 
niSterul sănătăţii concursul de ela” 
sificare în specialitatea stomatolo. 
gie. Iuscrierile se primese Până la 
20 Aprilie, 


bela CER. 


In Conferinţa Micei Inţelegeri E- 
conomice care S'a ţinut la Bucureşti 
Sa  hotăriţ moditicarea traseului 
simpionului între Capitala noastră 
şi Belgrad. 

Astfel el va urma traseul Straw- 
dra—Moraviţa iar călătoria se va 
face cu 6 ore mai puţin faţă de tra. 
seul vechiu. . 


'Alcâtuirea busctu- 
lui muricipiului 
Bucurcşii 


In tot cursul acestei săptămâni 
se va continua la primăria Muni- 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lei 16 Pânza Natura'ă Subţire 


„, 29 Pânză „Neunii, 
„33 Chifoa 2 


p 


39 Chiton Tela Superior 
42 Chifon Madupolam 


» 
Cearceafuri 


16 Pânză * 30 cm. tat 
115 Pânză Pereche 
24 Se vete aim 


55/55 cm 


13 Cârpt „mure 


„ 
Li 


Li] 

28 Batist goi ut, 
59 Pupiimn iteme 
» 98 Dealu "miere, 
99 20 Batistr bărbăteşt 
„9 Batiste „.. 
„20 ulorap: Wii 


23 29 Chiluți di aaa 
59 Pânzs pentru salte!: 


ge 140 cm. lk 
» 119 Peraeit 2, cu. in 
„366 Mătase 22", 


Exp. prowncie contra rambuss 


39 Grad el sara 


| | DUMITRU 


i Pag. 5 a 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20", tontemagazi!nele cu aceleaşi articole 


N Î k y** 


BORCEA Bucureşti Tel. 3.21.66 Calea Victoriei 114 5 


AARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
ievelupează, măreşte, re 
produce. Aparate şi artico' 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 39 


rată 


um Io... 
însă. ni € 0 Vian: 


Tot astfel, imitațiunea nu poate fi compa= 


cu veritabila „,„Aspirină'”. Contra- 
facerile sunt lipsite de acel grad 
de imediată eficacitate și nevătă- 
mare, ca veritabila „,Aspirină”, 
Există numai o singură „Aspirină” 
veritabilă, pe care o recunoașteți 


(Colț cu Pasajul estic) 


DOUĂ PRODUSE ALE 
Tai. 33 4.93 


AS 


după Crucea Bayer. 
TEAPA SE El.:E 


PRIN. € 


veritabile numai cu C Baye 


CALENDAR 


Miercuri 23 Martie 1938 


ORT.: Sf. Cuvios Martir Nicom şi eri 2%0 
împreună cn el (ț 206). 
CAT.: Sf. Victorian, 


SOARELE: răsare 6.16; apune 18.30, 
Arderea Bucureştilor în ziua de Paşti 
| (1847). 


=— 


= 


i 


Miercuri 23 Martie 1938 


RADIO BUCUREŞTI 
RADIO ROMANIA 


6.30: Deschiderea emisiunii, Gimnas- 
tică ritmică. Radio-jurnal. Concert de 
dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodă- 
reşti şi medicale, 

7.30: Inchiderea emisiunii, 

13: Ora. Culturale. Sport. Cota ape- 
lor Dunării. 

13.10: Concert de prânz (discuri), 

14,10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra- 
dio jurnal. 

14.30: Continuarea 
prânz (discuri), 

18: Ora. Mersul vremii. 

18.05: Concert de după amiază, Or 
chestra fraţii Stănescu (voce: Petre 


concertului de 


98.000; | Stamate) 


19: Maladia lui Basedow de dr, 1, 
Bistriceanu. 


19,15: Continuarea concertului  or- 
chesirei fraţii Stănescu. 

19.45: Actualităţi italiene de.profesor 
Alex. Marcu. 

20.05: Muzică italiană, 
Marinescu Moreanu (canto). 

20.25: Cum sunt auziie în străinătate 
programele noastre de radio, de prof. 
dr. Hurmuzescu. 


d-ra Maria 


20.45: Seară de operetă «Sânge vie- 
nez» operetă în 3 acte de Joh. Strauss. 

In pauza l-a (21.45—21,55); Radio 
jurnal]. 

In pauza ll-a (22.55—25.05): Sport. 

23.45: Jurnal peniru străinătate în 
limba franceză și germană. 


CDR SOSI ID Ei PETE APE OCE PILA 7 SI SE CEE E 0 IDEI AIE DENSE SE SEI ILES ERA 


Inchiderea e«xcercițiului bugetar 
al statuiui 


= Dispoziţiile ministerului de finanţe — 


In vederea închiderii exerciţiului 
financiar s'au dat dispoziţii de mi- 
nisterul finanțelor administraţiilor 
financiare de constatare, spre a se 
lua măsurile necesare, ca toate pre- 
facerile de debite din adoase sau 
scăderi, constatate până la acea 
epocă să fie transmise neapărat, 
administraţiilor de încasări, pntru 
a fi înregistrate în partizile debite 
şi roluri, a tuturor unităților fis- 
cale. 

Pentru a se preveni în viitor, sl- 
tuaţiunea din trecut, în ceeace pri- 


veşte regulata transmitere a preia- 
cerilor de debite, mai ales că na 
găsim în preajma închiderii exer- 
ciţiului, în curs, sa hotărit să sa 
ia măsuri spre a se proceda ime- 
diat la verificarea tuturor dosara- 
Jor de impunere, deciziunilor comi- 
giei de apel. proceselor-verbale, re 
zolvarea imediată a delezaţiunilor 
aflate în cercetarea lor, ete, pen- 
tru a stabili şi transmite pentru In- 
rezistrare până la 31 Martie 1938, 
toate pretacerile de deibte, ce ar fi 
constatate şi care ar rezulta din 
acestea 


Piața alimentară a Lapitaiei 


Preţurile în piaţă în ziua de 
1939 - 


CARNE 
Carne de vacă cal. | kgr. lei 25—2, 
carne de vacă cal. [HI kgr. lei 22—24; 
carne de vacă cal, III kgr. ei 19—20; 
carne de mânzat kgr, lei 18—26; carne 
de porc kgr. lei 353—39; osânză kgr, lei 
56—37; slănină kgr, lei 33—35. 
PEŞTE 
Biban kgr. lei 16—50; ciortan până 


cipiului la adunarea datelor nece-[ la 2 kgr, lei 26—46; lin kgr. lei 30—0; 
sare alcătuirei bugetului comunal.] mărunţiș kgr. lei 8—10; somotei până 

Alcătuirea definitivă a bugetu-]la 1 kgr. lei 26—50; ştiucă până la 1 
lui se va face îndată ce se va cu-]kgr. lei 20—50, 


noaşte dispoziţiile legei noui de or- 
ganizare a Municipiului, 


PASARI ȘI OUA - 
Giăini la rând buc, lei 50—60; gâște 


Martie 


la rând buc. lai 65—75; rațe la rând | ama ee 


buc, lei 45—50; pui la rând buc, lei 
50—35; ouă de găină suta lei 120—130. 


ZARZAVATURI 

Cartofi kgr. le i2.80—5.80; ceapă kgr. 
lei 12—14; fasole uscată kgr, lei 8—10; 
morcovi kgr. lei 4—5; praz snopul lei 
6—10; păstârnac kgr. lei 4—5; pătrun- 
jel răd. kgr. lei 4—5; ţelină suta buc. 
lei 400—500; usturoi funia lei 10—20; 
zarzavat de supă suta leg. 120—140. 


FRUCTE 


Mere comune kgr, lai $—12; pere ce- 
mune kgr. lei 9—14, 


SANATOL 


LEI 16 


LABORATORULUI ROMÂNESC 
SIMBOL BUL.ELISABETA 49 ETAJ 


CAND 
REUMATISMELE 


SE ABAT 
ASUPRA 


FEMEII 


Aceesta e mai de plâm de 
cât băcbatul: ! 
1. Pontrucă are mal puțini 
putere și rezistență. 

2 Pentrucă ingrijirea po care 
trebue să o dea fomifiai șh 
gospodăriei sale o cer n 
4r'una. 

Trebue daci să se apere de 
boală și de suferință: de 
aceea n'am putea sâ-i reco» 
mandâm îndeajum să la 
URODONAL care, eliminând 
din organism acidul urice 
deșeurile, otrăvurile și toate 
elementele vătămătoare, este 
cel mai sigur protector «ih 
sănătății 

URODONAL este prescrie 
contra! 


REUMATISMELOR 
GREUTĂȚII GASTRICE 
CONGESTIEI FICATULUI 
TURBURARILOR RENALE 
SAU VESICALE 
GUTEI 
GRAVELEI 
SCIATICEI 
SRUPȚIILOR CUTANE» 
OBESITAŢII 
ARTERIOSCLEROZEI 


Antireumatismal 


Pentru acel core n'av avut prudența de a se lagrili 
înointe ca durerile puternice să apară, 
recomandăm, ca un 


calmant imediat, L | N Y C O L, 
balsam foarte activ, fără miros desagreabil 


care se arată superior în toate varietățile de reumatism și atenuează Im 
flarea articulară dureroasă a gutei. Linyco! suprimă suferințele, pe când cura 
de URODONAL atacă răul la rădăcină. 


+ » 
ESTE UN PRODUS CHATELAIN:-MARCA DE- INCREDERE 


românești 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 


Re paraţiuni de precizie . 
TOTII DIE A 295 AIE SIE E DAE “PERETI BCA PUS 6 0 ZIC CE EREI NE PR VSE AEE ZI 


EEE, 957 
Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 481/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 


de Primăvără 
PREŢURI CONVENABILE 
zii] 


obiecte 
bisericeşti. bijuterii 


PET TIE PESE ES Si ITI SP 
Vestminte, 


Amirea” | 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
Li 


Blănăria „LEOPARD“ 


Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 3 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 474.05 


incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul Obor 


ŞOS : COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Coloniale, Dalicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


2 


—._ 


„Liga Naţiunilor nu poate face nimic 


Declaraţiile d-lui Beck despre 
Societatea Naţiunilor 


LONDRA 22 (Rador). — mil 
rul «Daily Mail» publică un in- 
terview pe care d. Beck l-a a- 
cordat la Varşovia d-lui Ward 
“Price. 

Ministrul afacerilor străine a 
declarat între altele: 

Folosesc acest prilej pentru a 
afirma solemn că Polonia va 
continua să respecte pe deplin 
suveranitatea Lituaniei. 

Referindu-se apoi la Societa- 
tea Naţiunilor, d. Beck a decla- 
rat: 

«Societatea Naţiunilor nu 
poate fi o organizaţie e- 
fectivă decât dacă repre- 
zintă cel puţin Europa în- 
treaqă. Germania şi ltaiia 
fiind absente şi angajân- 
diu-se solemn să nu mai re- 
vină, Geneva a încetat a- 
cum de a ţi o instituţie eu- 
ropeană, 

«Polonia a revenit deci la ve- 
chea diplomaţie. Am făcut de 
curând o vizită d-lui Mussolini 
la Roma. N'am avut scopul de a 
negocia sau de a semna vreun 


«SUNA VESTIRE» 


IPlebiscitul pentru 


n 


„Germania Mare“ 


BERLIN, 22 (Rador). — Un u- | asigura executarea plebiscitului se- 


riaş apel al tuturor formațiilor 
partidului național-socialist se va 
desfăşura în ziua de 23 Martie, 
la Deutschlandhalle, în Berlin, 
inaugurându-se astfel campania 
<plebiscitului peniru Germania 


document, ci de a stabili o linie |la această metodă a contactului | Mare». 


directă de comunicaţie între Po- | direct. 


VREM PACEA CU TOATA 
LUMEA 


«Mi sa părut încurajator con- 
statând ce bune dispoziții există 
la Roma față de actualele con- 
vorbiri anglo-italiene. 


«In ce priveşte eficacita. 
tea Societăţii Naţiunilor 
spun: Am avut lungi pe- 
rioade de pace înainte ca 
ea să existe şi multe răs- 
boaie decând s'a născut, 
Putem foarte bine să 
trăim în armonie fără un 
nou pact sau fără noui con 
ferințe în fiecare lună. 
Polonia maparţine nici- 
unui bloc ideologic din 
E: ropa. Nu suntem teore- 
ticieni şi nici anti-teoreti- 
cieni, ci realişti. Vrem pa- 
cea cu toată lumea şi so- 
cotim a fi găsit mijlocul 
lonia şi Italia. Sunt fericit, aflând | cel mai bun pentru atinge- 
că şi alte țări revin deasemenil rea acestui scop». i 


D. BECK 


area m date Îi asigurată în Europa decât printr o 


apropiere între Franţa şi Germania 


Declaraţiile 


LONDA 22 (Rador). — D. Pierre 
Laval, fost preşedinte al consiliului, a 
tăcut corespondentului din Paris al tui 
„Evening Standard” declaraţii, spu- 
nând între altele: 

«Totdeauna am socotit 
că pacea nu poate fi asi- 
gurată în Europa decât 
printr'o apropiere între 
Franța şi Germania. Tot- 
deauna am socotit că 
această apropiere ar fi po- 
sibilă şi durabilă numai 
dacă Franţa s'ar pune în 
prealabil de acord cu An- 
glia şi cu Italia. 

PAcordurile dela Roma se inspirau 


D. Chamberlain are dreptate 


D. Chamberlain are dreptate când 
refuză să intervină în Spania, după 
cum are dreptate atunci când vrea 
să restabilească relaţiile cu Italia. U- 
rez ţării mele să nu întârzie prea 
mult pentru a imita exemplul An- 
gleii. Realizasem o apropiere între 
cranța şi Italia care nu amenința câ- 
tuşi de puţin interesele engleze şi 
mi-a părut rău atunci că această po- 
ltică nu a fost totdeauna înţeleasă 
in Anglia. 


INFORMAŢIUNI 


Pe ziua de | Aprilie ex- 
piră termenul de deputcre 
a cererilor de transfere 
în învățământul primar, 


D. P. Comnen, suPsecreiar de Stat 
la externe, a primit în audienţă pe 
d-nii Ugo Sola, ministrul Italiei, 
Fabricius, ministrul Germaniei şi 
Veverka, ministrul Cehoslovaciei. 


D. D. Dimăncescu, fost consilier 
de presă la Londra, a fost numit 
director general al propagandei pe 
lângă preşidenţia consiliului. 

D. gen. Paul Teodorescu subse- 
cretar de stat la apărarea naţională 
a plecat eri să viziteze unităţile de 
:v ație. 


Mâine se întruneşte consiliul pro- 
“soral al Academiei agronomice din 
Bucureşti spre a discuta proectul de 
rzorganizare a acestei şcoli de înalt 
văţământ. 

D. Octavian Goga, însoţit de o 

“ie de prieteni personali, a fost eri 

Braşov. 


...——— 


Pe ziua de 1 Aprilie expiră ter- 
:mul de depunere a cererilor de 
msferare în învățământul primar. 


Ministerul de justiție a interve- 
nit pe lângă ministerul de interne 
cerând ca autoritățile adminisira- 
live să nu condiționeze elibera- 
rea actelor cerute de revizuibili 
de plata impozitelor. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» 


| ropa meridională din Foreign Of- 


din acest principiu. Dacă ele nu ar ' pentru oamenii de stat ca- 
fi fost distruse, ar fi asigurat men-!re sunt hotăriîți să fixeze 
ținerea clauzelor teritoriale din tra- | bazele unei colaborări pa- 
tate şi echilibrul în regiunea dună-|[cifice în Europa, colabo 
reană. rare care va trebui acum 

Cu tot războiul din Etiopia, nimici să ţină seama de realita- 
nu era pierdut dacă înțelepciunea | ţea axei Roma-Berlin. Nici 
ar fi precumpănit în toate cercurile[ o ideologie nu va putea 
conducătoare din Franţa şi Anglia. 
Niciodată nu voi uita atitudinea cu- 
rajoasă adoptată de Sir Samuel Hoa- 
re. 

Intre timp s'au produs evenimen= 
te care au modificat proiund situa» 
ia europeană din 1935. Renania a 
fost reocupată şi Austria anexată de 
către Germania. Alte evenimente qra- 
ve pot încă să survină. 


zent Da 


ROMA 22 (Rador). — Parada 
militară ce se va desfăşura cu 
prilejul vizitei cancelarului Hi- 
tler la Roma va depăși prin nu- 


Azi denlâng faptul că 
Franţa asistă ca martor 
îmbufnat şi stând de o 
paste la reconcilierea an- 
glo-italiană, pe care rolul 
său firesc îi poruncea să o 
inspire, 

Această întârziere alu- 
să negocierilor le va face 
desigur mai delicate dar 
nimic nu esta cu neputinţă 


poitică 


LONDRA, 22 (Rador). —- Pen- 
azi dimineață a fost convocat un 
consiliu de cabinet pentru a de- 
libera asupra situației externe. 

Comitetul restrâns al cabinetu- 
lui, s'a reunit încă în cursul după 
amiezii de ieri. Cu acest prilej a 
fost elaborală declarația ministe- 
rială 
Această declarație va fi citită 
în Camera Comunelor de primul 
ministru Chamberlain în cursul 
zilei de Joi. 


[iaz ra ezite 06: VERD Rabi ui iti tot. Ia aa ai 002) 
Conierinţa miniştrilor 
de externe ai statelor 
nordice 


D. general Ciupercă, Co- 
mandantul Corpului 3 de 
armată, va sosi în cursul 
acestei săptămâni în Capi- 
tală, în vederea convocă- 
rei consiliului superior al 
armatei, 


Ultimul termen acordat de mi- 
nisterul de finanţe pentru depune” 
rea actelor necesare controlului 
cartelurilor şi a faPricilor este până 
la 30 lunie a.c. 

OSLO, 22 (Rador).— Con- 
ferinţa obişnuită a miniş- 
trilor de externe ai Sue- 
diei, Norvgiei, Danemar= 
cei şi Finlandei se va ține 
între 5 şi 6 Aprilie a.c. la 

9. 


PC —ciei 
«Monitorul Oficial de ieri pu- 
blică deciziunea ministerului edu- 
caţiei naţionale prin care se insti- 
tue organele de anchete pentru în- 
trezul personal ce depinde de acest 
departament. 


Tratativele italo-engieze 
într'o fază finală 


LONDRA 22 (balean oriente), —-1 toate discuţiunile asupra probleme- 
In cursul zilei de Sâmbătă a avut] lor privind departamentul său au 
loe la Roma în palatul Chigi o no-| fost încheiate. 
uă întrevedere între Contele Ciano| Se afirmă în unele cercuri că Ita. 


şi Lordul Perth. lia si-ar fi manifestat dorin 
s i A ţa de a 
Aceste tratative menite să aducă cumpăra acţiuni ale Canalului de 


o destindere în raporturile italo: : ă 

engleze şi o sistematizare a diver- | Suez 5i de a obţine două locuri în 

gentelor ivite sau accentuate în consiliul de administraţie, 

cursul ultimilor ani par a intra în- | Reprezentantul Marei Britanii ar 

ti'o fază finală. care va duce la a- | fi declarat că ar căuta să satisfacă 

propiata încheiere a unui acord. acest deziderat al Italiei. 
Intoarcerea la Londra a d-lui In-| Faptul că după ocuparea Aus- 

gram, şelul afacerilor pentru Eu- | triei, tratativele italo-engleze con- 

tinuă cu aceiaşi intensitate, este 
considerat ca foarte îmbucurător. 


fice este interpretată în sensul că 


distruge realitatea pre-! 


In afară de milițiile brune şi ne- 
gre şi de formațiunile frontului 
muncii, va lua parte la apel şi 
corpul motorizat al partidului na- 
(ional-socialist. 

In acelaş timp, unitățile şi orga- 
nizaţiile național-socialiste se vor 
întruni în celelalte orașe ale Rei- 
chului. 

D. Goebbels, ministrul propa- 
gandei, care este însărcinat cu 
conducerea campaniti plebiscitare 
şi a alegerilor pentru Reichstag, 
va rosti un discurs care va fi ra- 
dio difuzat. Vor lua deasemeni 
cuvântul, d-nii: Lutze, şeful Sta- 
tului major al secţiunilor de asalt, 
generalul Huehnlein, şeful corpu- 
lui motorizat, generalul Christian- 
sen, șeful corpului de aviaţie, și 
Himmler, şeful poliției Reichului. 

Printre  proclamaţiile 
prin care formațiunile par 
tidului sunt convocate la 
acest apel, proclamația 
d-lui Lutze subliniază că 
«voinţa şi forţa ideii Fue- 
hrerului au realizat Ger- 
mania Mare. La 10 Aprilie 
Germania va arăta lumii 
că lozinca un popor, un 
Reich, un Fuehrer a deve- 
nit o realitate». 


CUM SE VA VOTA IN 
AUSTRIA LA 10 APRILIE 


BERLIN 22 (Rador), — Pentru a 
IEI CPR: 23 | TONE SECTE A PE OR Sir 


d-lui Pierre Laval importantă mişcare 


în masistratură 


Suntem informaţi că pe 
ziua de | Aprilie c. se va 
face o importantă mişcare 


în magistratură vizând In-| d 


nalta Curte, Curțile de a- 
pel, tribunalele şi jurdecă- 
toriile de ocoale din în= 
treaga ţară. 


n speas 


Vizita d-lui Hitler !a Roma 


lor toate paradele de până acum. 
Vor defila între altele 400 de 

tunuri și 400 de care de asalt. 
Trupele vor detila în noul pas 


mărul participanților şi al arme- | de paradă, numit pas roman. 


Anglia mu-şi va mai lua noui 
angajamente în materie de 


exleriă 


Se confirmă că rapoartele do- 
minioanelor şi acelea ale resortu- 
rilor apărării naţionale, cu privire 
la situație, au şi sosit. Aceste ra- 
poarte se ocupă de angajamentele 
Angliei pe continent, 


Redactorul parlamentar al A-: 


genției Reuter arată că este puțin 
probabil ca d. Chamberlain să a- 


nunțe noui angajamente britanice. 


în Europa. Pe pare că dominioa- 
mele sau pronunțat împolriva u- 
nor noui angajamente, 

Se afirmă dealtfel că 
majoritatea membrilor ca 
binetului se opune hotărît 
la luarea unor noui anga- 
jamente. Miniştrii arată 
că Anglia sa angajat ş 
aşa prea mult pe conti- 
nent astfel încât nu ar mai 
putea fi asumate şi alte 
poveri, 

Agenţia Press Associa- 
tion spune între altele că 
mari dificultăţi stau în 
calea unei yaranţii abso- 
lute pe care Anglia ar fi 
să o dea în favoarea Ceho- 
slovaciei, Se pune între- 
barea chiar dacă Aglia ar 
putea la nevoe să dea Ce. 
hoslovaciei o asistenţă 
practică, 


parat dela 10 Aprilie, în Austria, 
sa dat ordin ca germanii din 
Reich, locuind în Austria, să nu 
poată vota cu buletinele de vot des. 
tinate austriacilor, Ei vor trebui să 
se servească de formulare de acelaş 
fel cu cele întreluinţate în restul 
teritoriului Reichului. 

Cu prilejul votării, austriacii şi 
supușii germani locuind în Austria 
vor trebui să-şi remită buletinele 
în mod separat, Germanii din Reich 
nu vor putea să-şi remită buletinele 
de vot decât în birourile special 
instalate în acest scop în Austria, 


Aceste voturi vor fi adăugate ce- 
lor ale plebiscitului, care se des?ă- 
şoară simultan în fostul teritoriu 
al Reichului. 


D. Mareșal Averescu 
părăseşte azi 
locuința 


D. Mareșal Averescu, care se ştie 
că a fost îndelung suferind, va 
putea părăsi astăzi locuința pentru 
a face unele vizite. 

Ziarele de aseară, cred că este 
mult probabil, ca deplasarea la 7. 
Severin pe care d. mareşal o proec 
tase să fie amînată. 


De ziua Bunei Vestiri — 25 Martie — ziarul nostru 
va îmbrăca haină sărbătoarească, 

«Buna Vestire» va apare într'un număr sporit de 
pagini, în culori, bucurându-se de colaborarea celor 
mai listinse condeie ale tinerei generaţii de scriitori 


Şi . 
Vor semna d-nii: prof. Mihail Manoilescu, prof. Dra- 
goş Protopopescu, prof. Radu Gyr, Grigore Manoiles- 
cu, Mihail Polihroniade, Lon Cantacuzino, Al. Cristian 
Tell, Al. Constant, Mircea Streinul, Virgil Popescu, 
Ion Băleanu, Nicolae V. Ilieşiu, Valeriu Cârdu, etc. ete. 

2 pagini literare şi artistice, | pagină sportivă» 
cronici militare şi de politică externă, un studiu a» 
supra problemei minoritare, vor complecta numărul 
de Buna Vestire al ziarului nostru. 

La ancheta «Buna Vestire» în literatură, vor răs- 
punde cei mai autorizaţi reprezentanţi ai scrisului şi 
artei româneşti contemporane: LIVIU REBREANU, 
PERPESSICIUS, CAMIL PETRESCU, MIRCEA ELI- 
ADE, M. JORA, ION IANCOVESCU, MARIA FILOTTI, 
MARIUS BUNE-SCU, HA!G ACTERIAN, etc, etc. 

Reţineţi din vreme la chioşcarii noştri numărul 
de Buna Vestire al ziarului nostru, 


importantă mişcare 
in diplomația germană 


BERLIN, 22 (Rador). — Se pre-] fie numit ambasador Ja Roma, 
zăteşte o importantă mişcare diplo-| Celelalte Schimbări, ca urmare a 
matică, alipirii Austriei Ja Reich, vor avea 

D. von Moltke, ambasadorul Rei-| loc după plebiscit. 
chului la Varşovia, urmează să fie 
numit ambasador la Londra, în 
locul d-lui von Ribbentrop, numit 
ministru al Afacerilor Străine. 

La Varşovia urmează să fie nu- 
mit d. von der Schullenberg, fost 
ambasador la Moscova. 

D. von Machensen, secretar de 
stat al Afacerilor Străine, şi ginere 
al d-lui von Neurath, urmează să 


D. Dinu Bratianu 
complect restabilit 


Complet restabilit după cura dela 
Pistyan, d. Dinu Brătianu recent 
înapoiat în Capitală, a primit ieri 
vizita d-lor Gh. şi Const. Brătianu, 


Distrugerea boişevismului 


In preajma capitulării Cataloniei 


— Personalităţi catalone la Burgos — 


PARIS 22 (Rador). 
«Le Jour» primeşte din 
'sursă autorizată o notă în 
care se exprimă ferma vo- 
ință a generalului Franco 
ea nu accepta nici un 
compromis şi de a lupta 

ână la victoria defini- 
ivă, 

Se spune, se afirmă în 
notă, că cinci emisari re- 
publicani spanioli au sosit 
pe frontul dela sud de Te- 


Joi la Saragossa şi Vineri| Comunicatul oficial naţionalist, 
la Burgos pentru a începe | publicat aseară, declară că pe fron- 
negocieri cu guvernul na-|tul Aragon trupele naţionaliste au 
ționalist, ocupat Duminică importantele po- 

Se mai spune, observă | ziţii inamice dela răsărit de Val- 
nota, că mai multe perso-| dealgorta, la 15 km. spre răsărit de 
nalități catalane au ple-| Alcaniz, 


cat la Saint Jean de Luz EĂ 
pentru a neyocia un . 
mistițiu, SALAMANCA 22 (Rador), 


Nota  desminte aceste | Comunicaţiile au fost de- 
svonuri şi arată că lupta | finitiv restabilite pe linia 
va dura până la nimicirea | ferată cc merge dela Sa- 


ruel, de unde vor pleca! volşevismului din Spania.|ragosa spre bazinul mi- 


Nici un soldat german n'a debartat 
în luna Martie: în Spania 


LONDRA, 22 (Rador). 


Primul ministru a declarat germane, 


azi în Camera comunelor 
că guvernul britanic ţine 
să informeze Statele Unite 
cu privire la directivele 
sale față de evenimentele 
recente din Europa, 
1 D. Chamberlain a răs- 
puns apoi la o întrebare 
pusă de ducesa de Atholi, 
care afirma că 30.009 ie 
germani ar fi debarcat la 
i so pi la Coruna di Fer- 
roi. 
' D. Chamberlain a arătat 
că aceste svonuri sunt 
alse. 

D. Chamberlain a decla- 
rat deasemenea că guver= 
nul britanic nu a primit 
nici o confirmare a svonu- 
rilog răspândite de unele 
ziare franceze, pretinzânii 
că în zona de nord-vest a 
Spaniei, la frontiera Pirie 
neilor, trupele spaniole ar 


[cei e aplă Pvtie | rau NM E i e:uue cae a 27 aa] 
Remanierea guvernu- 


lui lituanian 

KAUNAS, 22 (Rador). — 
Guvernul Lituaniei a de- 
misionat. Preşedintele Mo. 
publicei, d. Smetana, a ce- 
fuzat să accepte demisia 
guvernului până îa înapo- 
ierea d-lui Tubelis, preşe= 
dintele consiliului de mi- 
niştri, care se află bolnav 


| în Elveţia. 


D. Tubelis va pleca în cu- 
vânsi în Lituania, sosind la 
— în ziua de 24 Mar- 

ie, 

Oficial, ştirea nu este nici con- 
firmată dar nici desminţită. Se 
pare că e vorba, totuşi, de rema- 
nierea guvernului. 


Austria nu mai face parte 
din Liga Naţiunilor 


GENEVA, 22 (Rador), —| exista ca stat independent, 


Germania a adresat Socie. 
tății Naţiunilor o notă în 
care că, deoarece 
Austria a încetat de a mai 


S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


ea nu mai trebue să fie 
considerată ca membru al 
Societăţii Naţiunilor, 


P 


SALAMANCA, 22 (Rador). — Co- 


nice Utrillas, 

Această linie traversea- 
ză dela nord la su) tere- 
nul cucerit în cursul ulti- 
melor lupte de pe frontul 
Aragon, legând între ele 


— i fi fost înlocuite prin trune | numeroase localităţi şi a- 


tingând în special oraşul 
Belchite., cunoscut acun 
în lumea întreagă din cau. 


resPondentul Agenţiei D.N.B. trans-| za luptelor puternice date 


mite; 


în jurul lui. 


Misiunea Austri=i 


în Reichul 


VIENA 22 (Rador). — D. dr. 

hacht, în cuvântarea ţinută 
eri cu ocazia prestării jurămân- 
tului de către funcţionarii Băn- 
cii Reichului, a declarat urmă- 
toarele: 

«Trăim azi una dintre cele 
mai de seamă clipe ale istoriei 
germane. Drumul Niebelungilor 
Reichului către piaţa Orientului 
este din nou liber şi nu vom ad- 
mite ca această cale să fie din 
nou închisă în viitor. Misiunea 
Austriei este de a îi vehiculul 
culturii germane, de a purta re- 
numele său şi de a inspira res- 
pect pentru numele de german 
în afară de graniţele Germaniei 
şi mai ales spre sud-estul Euro- 
pei. Această misiune, Austria v 
va realiza de azi înainte graţie 
Reichului gerinan, putere cu 75 
milioane locuitori, situată în 
centrul Europei». 

D. dr. Schacht a anunţat că în 
foarte scurt timp Austria va fi 


german 


complect încorporată în siste- 
mul plăţilor Reichului, «Fiind 
luate măsuri pentru a împiedica 
exodul valorilor ce trebuie să 
rămână în interiorul țării, în cu- 
rând vor putea fi ridicate re- 
stricțiunile cu privire la retra- 
gerea fondurilor», 


Franţa examinează 
situația externă 


PARIS 22 (Rador). — În şe- 
dința de azi a consiliului de mi- 
niștri, fixată pentru ora 10 di- 
mineața, d-nii Leon Blum, pre- 
şedintele consiliului şi Spinasse, 
ministrul bugetului, vor face 
dări de seamă asupra situației 
politice, după care d. Paul Bon- 
cour, ministrul afacerilor stră- 
ine, va face o expunere asupra 
situației externe. 


Secretul rezolvării 
conflictului polono-lituan : evenimentul 


3 

sa desfăşurat în 

ROMA 22 (Rador). — Redactorul 
diplomatie al Agenţiei Ştefani 
scrie: 

Diferendul polono-lituan a avut 
o soluţie conformă cu cererile gu- 
vernului din Varşovia şi poate fi 
considerat de acum înainte ca eli- 
minat, 

Dacă sa ajuns la acest 
fericit rezultat, aceasta se 
datoreşte faptului că eve- 
nimentul s'a desfăşurat în 
afară de Geneva şi 
nici o intervenție a Mosco- 


afară de Geneva 


vei. Vechea metodă socie- 
tară, care nu a ştiut să 
tranşeze timp de 18 ani di. 
ferendui polono-lituan, a 
cedaț locul metodei con- 
tactelor directe. Pe de altă 
parte, s'a constatat că po- 
sibiliitățile unei intervenţii 
sovietice sunt nule. 

O nouă stare de lucruri, 
prielnică unei colaborări 
efective şi unor înţelegeri 


fără | rodnice, ia naştere treptat 


în zona baltică. 


Redactor-responsabil : V. Olaniuo-Stere,