BunaVestire_1938_04-1670612721__pages9-14

Taxa re 


ANUL ii. — No. 324 


lătită în numerar, a puii în pci | 


E aprobării No. 23564/938 


56 pagini 3 Lei 


Joi 7 Aprilie 1938 


Buna VESTIRE 


ZIAR LIDER 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Despre pocți, aur, 


Redacţia 


DE LVYPTA ŞI DOCTIINA 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


TELEFOANE l 


Direcţia, Redacţia .: , „ 4.84.34 
Tipografia .". .. . . 4 71.56 


Administraţia . . ... aa 


Politica externă 


jidani şi-o zicală POZIŢIA CEI CEHOSLOVACIEI 


Pentru poeţi, aurul e un metal, pe care-l cunose doar din auzite şi pe 
care-l utilizează în consecinţă, adică pentru comparații cu părul bălaiu 
al iubitei sau cu luna (cca un glob de aur, luna strălucea...>). In cazul cel 
mai bun, poeţii n'au ocazia să vadă aur decât în vitrinele giuvaergiilor. 
Deţinătorii de fapt ai acestui nobil metal îs bancherii. Adică o specie de 
oameni cu următoarele atribute : burtoşi, cu nasul coroiat, pistruiaţi, cră- 
căniţi şi şmecheri; pe scurt: ovreii, Aceşti jupâni, pentru cari bunul 
Shakespeare avea caustice preferinţe (vezi «<Neguţătorul din Veneţia»), 
ascund bine aurul. Deobiceiu, în nişte casse de oţel, mari ca o locomotivă 
sau ca un tanc ultim model. Nu ştiu cum naiba se întâmplă, că, deşi her- 
metic închis, aurul face pui în cassele jupânilor. Când aurul nu puieşte 
iepureşte (iertată-mi fie rima...), bancherii forţează nota («nota», că nam 
alţ termen), 

Şi iată că am ajuns la oile noastre, adică la sinistra bandă a — evi- 
dent! —jidanilor 0. N. Flavian, Tri teanu, Trahtenberg, Zahareanu (să 
nu fie vre-un Zuckermann...) şi-a celorlalţi capluni «financiari». 

Banda asta, sfidând legile, sa specializat în acumularea unor mari 
cantități de aur şi în exportarea lor la Paris şi alte centre economice din 
occident, unde speculau nobilul metal. 

Deci: un nou scandal în România. 

Şi, ca "n toate scandalurile din România, ceroii» principali îs jidanii. 

Şi, iarăşi, ca 'm toate scandalurile din România, era neapărată nevoie 
de amestecul unei foste excelenţe, care, de data asta sa nimerit a fi d. 
C. Xeni (se citeşte câcseni 1). D. C. Xeni sa nimerit să fie oarecum mo- 
raic. Cum s'o fi nimerit ca d. C. Xeni (ce obsedant!) să fie oarecum mo- 
raic şi fostă excelenţă, e altceva şi nu interesează deocamdată. Impor- 
lant e că Flavian, Trahtenberg şi restul bandei au făcut averi mari pe 
socoteala bietei ţări. Jidanii nu se astâmpără. Jidanii continuă să-şi facă 
de cap, păgubind finanţele României. Gândiţi-vă câţi snapani de talia 
lui C. N. Flavian mai operează nefilaţi, umplându-şi buzunarele, ca, la 
rigoare, s'o şteargă peste hotare cu toate averile realizate în detrimentul 
elementelor autohtone. 

Dela umilul jidănaş din Sadagura sau Valea Vişăului și până la 
bancherul pistruiat din bulevardul Brătianu, impertinent şi borţos, — 
— neamul lui Israel e acelaş : venal, corupt, — ploşinţă. Şi asta nu numai 
în comerţ, ei şi în artă, ştiinţă sau industrie, unde Iuda caută să parvină 
prin specularea goimilor naivi şi încrezători într”un fleac de noţiune 
care se chiamă cinste. 

Israelul e un moloh. Nu chiar canibal, însă evident aurivor. Burta lui 
putredă, îi, totuşi, destul de plastică şi rezistentă, ca să înghită avuţiile 
unei ţări întregi. Israelul nu se satură niciodată. Ingurgitează totul : 
aur, păduri, cărbuni, grâne — ŞI CHIAR CONȘTIINȚE. 

Banda Trahtenberg & Co. va fi judecată şi chiar condamnată, dar 
paguba făcută ţării nu va putea fi îndreptată, căci, vă asigur, jidanii 
au ştiut să-şi depoziteze rezultatul material al şmecheriei lor. Din celula 
puşcăriei, ei vor trece, la eliberare, direct într'un tren de lux, care-i va 
duce spre Menton, Nice sau Ostende, unde vor trăi în belşug. 

Descoperirea bandei Trahtenberg pune pe tapet multe probleme. Din 
nenorocire, ele nu pot fi soluționate atâta timp, cât jidănimea va deţine 
primatul ierarhiei cantitative în finanţele ţării noastre. 

Semiţii îşi dau seama de acest lucru şi procedează în consecinţă. 

Adică îi sfidează pe Români. 

Dar jidovii să bage de seamă: aurul i-ar putea întoxica odată şi 
odată... 

„Şi-i păcat că jidovilor din banda Trahtenberg nu li se poate aplica 
o pedeapsă uzitată de incaşi : să li se toarne atâta aur topit în gâtlejul 
puturos, până S'or sătura definitiv de lăcomia lor nefastă. 

Israelul, care mai rânjeşte demonice, profilându-se ca un Nosferatu 
peste cetăţile țării noastre, încă nu se teme. 

Dar ulciorul nu merge de multe ori la apă, spune țăzănul. Până la 
urmă, tot se sparge în mii de țândări. Israelul ar trebui să mediteze la 


aceasta. 


Că mare-i înțelepciunea ţăranului... 


Mircea Streinul 


Comerțul nostru românesc 


lată o mare slăbiciune, o imen- 
să tristețe, o crunlă ironie: co- 
merţul românesc, Oricum l-ai 
lua, oricum l-ai judeca nu poți 
să-i defineşii... realitatea. 

Comerţul românesc, este ceva, 
aşa, un fel de păun cu pene de 
găscă şi aripi de avion. Ceva ca- 
re este şi nu este, care poate fi, 
dar... 

Comerţul românesc, mai este 
în același limp — tol ceva — dar 
ceva care ar putea constitui fun- 
damentul întregei aparaturi eco- 
nomice naționale. 

Din păcate suntem asistenții 
unei fatalități. Pentrucă veden. 
prea bine şi în Bucureşti şi peste 
tot pe unde îţi plimbi curiozita- 
tea acest mare organism de ho- 
lăriloare importanță morală şi 
materială a vieții noastre econo- 
mice, a neamului, esle stăpânit 
este condus, este. infectat de 
mîna ovreiască. 

Românul așa cum este el câte- 
odată, poet când nu trebue şi po- 
lițist aşişderea, a dat adesea dir 
umeri  nedumirit întrebându-se 
sceptic: să fie oare aşa? 

Este comerțul nostru în 
jidanilor? 

Ba alții zic: ei şi? 

Că este în mîna jidanilor pu- 
tem astăzi controla în amănunt 
şi fără nici-o greutate. 

Este ştiut că nu de mull toți 
comercianții au fost sr să- 
şi treacă pe firmă numele  ade- 
văral, 

“Intr'un reportaj viitor vom ex- 
plica pe larg situația. Cu poze 
chiar. 

Până atunci şi pentru o  evi- 
dentă ilustrare a faplelor atra- 
gem atenție românilor — tuturor 
românilor — că pe imensa Cale 
a Griviței nu găsești decât câteva, 
4—5 magazine româneşti. 


mâna 


Restul jidăneşti. 

Veţi putea de pildă vedea ur- 
mătoarea  Jirmă «Magazin de 
manufactură la «Matei "Bauavabs 
dedesubt: <Nuhăm Steinhart». 

Exemple de felul acesta putem 
cita la infinit. lată comerț romă- 
nesc. lată demnitate națională. 
Priviţi cinstirea istoriei noastre. 
Nădejdea noastră românească în- 
să este neînvinsă. Precum neîn- 
vinsă ne este şi forța. 

e va fi vom vedea. 

Până atunci se poate spune — 

rămâne vorba între noi — ruşine. 


Gabriel Bălănescu 


Lichidarea definitivă a comunis- 
mului spanio] devenind o chestiu- 
ne de săptămâni, dacă nu de zile, 
privirea cabinetelor şi a presei eu- 
ropene începe să fie din ce în ce 
mai insistent aţintită asupra  Ce- 
hoslovaciei, 

Presa franceză ge zilnic preocupa- 
tă de eventualitatea unei agresiuni 
germane. O mare gazetă pariziană 
a fixat şi data agresiunii: după 
plebescitul de la 10 Aprilie, 

Noi ne-am spus părerea aci, Nu 
credem întrun confliecţ provocat de 
Germania acuma, 

Ce va ti peste doi, trei anj e greu 
de prevăzut, dar deocamdată Rei- 
chul n'are nici un interes să atace 
Cehoslovacia. 

Fireşte însă că lichidarea comu- 
nismului spanio] şi probabil rezul- 
tatul triumial al plebiseitului vor da 
destule arme Berlinului spre a por- 
ni în stil mare campania de sub- 
minare a Cehoslovaciei. 

Deaceia credem că e necesar să 
lămurim cititorii asupra datelor 
problemei cehe. 


ACTIVUL CEHOSLO. 
VACIEI 


“Dacă cerceiăm posturile active a- 
le contabilităţii cehe, le putem re- 
duce la trei: 1) armata; 2) indus- 
tria de război; 3) preşedintele Be: 
neş. 

14 divizii, 4 brigade de cavalerie, 
60g de avivune în timp de pace. 
Circa 1.500.000 de soldaţi în caz de 
război. 

Bine înarmată, bine instruită, 
bine condusă armata cehă are a 
însemnată valoare militară. Pireşte 
că această valoare e în oarecare 
măsură redusă de coeficientul i- 
mens al  minoritarilor, aproape 
40 la sută. 

In orice caz 1.000.000 de soldaţi ; 
gata să lupte până la ultima pică- 
tură de sânge reprezintă o forţă. 

Cehoslovacia are şi avantajul de 
a dispune de una din cele mai mari | 
şi mai perfecţionate uzine de arma» 
ment din lume. 

Uzinele «Skoda» sunt pe drept cu- 
vânt celebre. In timpul războiului 
iunurile «Skoda» erau superioare 
celor «Krupp». După război «Sko- 
da» a fost efectiv naționalizată şi 
se află azi în mâini cehe, 

Bine înțeles lipsa fierului, a căr- 


Secuizarea român lor prin biserică 


Rolul unui episcopat 


al Braşovului şi ţinu- 


turilor secuizate 


In legătură cu proectul unui e din secuime ale căror 


piscopat ortodox al Braşovului şi 
ținuturilor secuizate, al cărui rol 
ar fi reîntoarcerea la matcă a Ro- 
mânilor desnaţionalizaţi tocmai din 
cauza absenței unei biserici româ- 
neşti în aceste ţinuturi, găsim că 
este necesar să arătăm în vVoată am.- 
ploarea lor măsurile luate în trecut 
pentru grăbirea unui proces de for- 
țată asimilare. 

Cele mai dureroase lovituri le-au 
primit cei doi stâlpi de rezistenţă 
ai românilor; biserica şi şcoala, Azi 
ne ocupăm numai de efectele de. 
zastruoase pe care le-au avut mă- 
cinarea autorităţei bisericii  noas- 
tre ortodoxe în secuime şi faptul 
că această biserică nu a putut, din 
cazuza vitregiei vremurilor, să in- 


de V. PANAITESCU 


rânduri se 
vedeau rărindu-se în fiecare zi. 
Diu lanţul nesfârşitelor crime ale 
trecutului, pe cari azi se grăbesc să 
Je scuze atâţia, desprindem  urmă- 
toarele fapte, pentru a se vedea că 
noi am încetat să existăm exact din 
clipa când nam mai contat pe o 
biserică activă în toate actele vieţii 
credincioşilor” ei. Până în anul 
1966, greco-eatoliecii din Aita-Seacă şi 
din Valea Zălanului au fost orto- 
doxi. In timpul răsboiului, aceştia 
au fost trecuţi cu forţa la calvinism 
— câţiva au fosv readuşi, — iar în 
alte părţi au trecut la aceiaşi con- 
fesiune în timpul campaniei noas- 
tre la Budapesta. (Trebue să preci- 
zăm aci că în timul răsboiului s'au 
dat anumite ordine, cari specificau 


tervie în ajutorul fraţilor  noştri|og în Ardeal să nu fie înrolați de- 


POL 


Dbunelui şi a altor materii prime în- 
dispensabile — în cantități mai 
mari — fac ca această admirabilă 
industrie să depindă în bună mă- 
sură de importul din străinătate, 
ceeace. în caz de război — când u- 
zura de material e colosală — cons- 
titue un handicap considerabil. 

Insfârşit preşedintele Beneş. Au- 
toritate, abilitate, energie, experien- 
ță. Le întruneşte pe toate. A fo- 
losit masoneria și Liga pentru pa- 
tria sa. E deci cel mai vechi om de 
stat din cei care guvernează ne- 
întrerupt, al lumii. 

Toate acestea contează, 
greu în activul unei țări. 


Aşadar cehii nu bot fi acuzați de 
indolență. Tot ce e omenesc posibil 


au făcut. Si-au creat o armată bu- 
nă, au desvoltat o mare industrie 
de armament, au păstrat la cârma 
țării pe cel mai încercat conducă- 
tor al lor, Factorii subiectivi sunt 
deci favorabili Cehoslovaciei. 
Factorii obiectivi îi sunt însă de- 
favorabili. 
FRONTIERE ŞI POZIȚIA 
GEOGRAFICA 
«Candide» publică harta pe careo 


atârnă 


! reproducem alăturat. O simplă pri- 
vire aruncată asupra ei ne permite 
să tragem următoarele concluziuni: 
1. Intinderea frontierelor cehoslo- 


vace e foarte mare, circa 3.000 km; 
2, Cehoslovacia măsoară dela cap la 
coadă 980 km lungime; 3. Cea mai 
mare lăţime a acestei ţări atât de 
jiangi e de 250 km. iar cea mai mică 
de 60. 

Prin urmare 
lor frontierele Cehoslovaciei 
foarte greu de apărat. 

In cae ul ee "tă ea asc ru cnezi io BE E o ultimă concluzie geo- 


datorită traseului 
sunt 


cât numai Românii, nu şi cr 
arii, Şi—aşa după cum arată 

studiul său d. prof. e i 
întrucât limba nu putea să lie un 
criteriu de recunoaştere a naţiona- 
lității române, ci numai religia, 
foarte mulţi Români, ca să scape 
de riscurile unei campanii sau de- 
clarat deadreptul reformaţi. După 
răsboiu, în urma  instigaţiunilor 
preoţilor unguri, cărora nam ştius 
niciodată să le punem capăt, nici 
uriul dintre ei na mai revenit la 
oriwdoxim. Întrucât preoţii români 
erau la mare depărtări, autorităţile 
ungurești dădeau aprobări ca în- 
mormân'ările să fie făcute de preo- 
tul reformat sau romano-catolic şi 
prin acest mijloc, preoţii unguri in- 
terveneau în viaţa Românilor şi îşi 
puteau îndeplini nestânjeniți rolul! 
lor de ciocli ai românismuiui... 

lipsa preotului român, creştinul a- 


- 


ONIA 


grafică : în urma Anschlussului 
graniţele Germaniei fiind ca într'un 
cleşte Cehoslovacia. Silezia e des- 
părţită de Austria numai prin 160 
km. de teritoriu ceh. 

PRIBLEMA MINORI. 

TARA 

Acest stat, cu graniţe atât de vreu 
de apărat, are de făcut faţă unei 
probleme minoritare foarte grave. 

Populaţia totală a Cehoslovaciei 
e de circa 15 milioane. Din aceşti 
15 inilioane cehii sunt circa 7 mi- 
lioane şi slovacii 2% milioane, 
nemţii 3% milioane, ungurii circa 
1 milion, rutenii, polonezii şi vvreii 
cirea 1 milion. 

Prin urmare aproape 40 % sunt 
minoritari, iar slovacii însăşi au o 
puternică mişcare autonomistă în 
sânul lor. 

Dar minoritățile acestea sunt pe- 
riculoase nu numai prin numărul 
lor ci şi prin aşezarea lor în cadrul 
statului cehoslovac. 

Intr'adevăr dacă aruncăm 0 pri- 
vire pe harta a doua — italienea- 
scă — pe care o reproducem alătu- 
rat, vedem că germanii gudeţi şi 
ai sunt masaţi în bloc şi în 


0 O CNE 
E 
ptr SI 
aa) onts K e lee 
PL ne ata RC Ş 


$ Pia PE să DR Înmma $ 
LL] 7, "a. “i 
preiei Soy 
Sj ” 
BUDAPES n 
c Bpl'EB 


perfectă continuitate Popor cu 
Germania şi Ungaria. 

Aşezarea germanilor sudeţi e mai 
ales periculoasă. Ei se întind pe 
coama masivului Boemiei şi cu- 
prind toate poziţiile strategice pe 
care sar putea întemeia apărarea 
cehă împotriva unei agresiuni ger- 
mane. 

Acestea sunt aspectele fizice ale 
problemei cehe. 

Le vom cerceta 
politice. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


mâine pe cele 


al ai Români să treacă la confesiuni 
“străine. Trecerile la bisericile străi- 
ne se pot observa şi din numele ce 
le poartă azi săcuii, proaspeţii secui 
pe care ni-i cerem înapoi, pentru că 
ne doare  nedrepiatea ce li sa fă- 
cut, pentru că îi simţim încă din 
sângele nostru. Numele de: Bogdan, 
Florea-Virag, Gogdrea, Galiţă, Şer- 
bau, Roman,  Olar,  Bârsan-Ber- 
szany, Grozea, Suciu-Szăcs, Roşu 
Raduly, Tomşa, Russu-Rusz, nu 
guut nume de secui şi totuşi, astăzi 
ele se găsesc în cele mai secuieşti 
comune din aceste ţinuturi, ca în: 
Herculian, Băţanii Mici,  Băţanii 
Mari, Bodoş, Aita-Seacă, Biborţeni, 
Baraolt, Doboli. 

Secnizarea — este bine s'o umin- 
tim — s'a făcut pe două căi: indivi- 
uual sau în massă. Azi, de teama 
In Litacinitesii ari secuizarea se face 
numai individual, prin căsătorii 


lerga cu prilejul unei naşteri, saulmixte şi în urma propagandei per- 
a unei căsătorii, a unei boli saulfide a preotului reformat, care sapă 
morţi în familie, la orice preot pelcu răbdare de sobol încrederea în 
care îl găsea, indifereny de ce con.|noi şi în biserica noastră. Trecerile 
fesiune ar fi fost, astfel că trebuin-|în massă s'au făcut mai mult în ul 
| ţele sufleteşti şi sărăcia i-au făcut|timele cinci decenii, trecând la con 


ROMAN EAJCA 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
Cont CEC. Nr. 123556  ABONAME NTE;: 
1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni > 250- 
5 luni > 175 3 luni > 123 


A mai murit Ul (ânăr 

A murit şi Bob. Aerul tare de primăvară i-a sdruncinat plămânii pră- 
pădiți de mizerie şi l-a odihnit pentru totdeauna în Nirvana pe care a 
simţit-o în viaţă mai real decât însăş realitatea. 

Pe Bob Bulgaru, pictorul tânăr mort în svon de primăvară, l-am 
cunoscut la mare în vara anului 1927. Îl adusese acolo un vârtej de visuri 
tinereşti şi-l lăsase domol — cu aripi moi — pe hotarul apelor, cu ochii 
țintiţi blând spre zarea în care el vedea ceeace noi — ceilalţi — nu pu- 
team desluşi. 

Bob abia îşi luase bacalaureatul. Inalt, frumos, cuminte şi domol, 
amesteca armonie în sufletul său simţitor gânduri de temeinică pregă- 
tire clasică şi visuri trandafirii însorite sub penel. 

L-am întâlnit apoi la universitate. Trei ani a fost student harnie, 
îndrăgostit de liricii greci şi de epicii latini, dar purtând necontenit ob- 
sesia lui Faust. 

Imi spunea adesea că-şi vede în culori autorii favoriţi; pe liricii eleni 
i-ar fi zugrăvit în acuarelă, pe romani în ulei, iar pe Goethe în aqua 
forte. Dar timpul îndelungat cât a stat departe de linie şi culoare l-a 
obosit mult pe bietul Bob. Avea mereu impresia că trădează. Deaceea a 
lăsat de-oparte o licenţă strălucită şi un viitor asigurat şi Sa aruncat cu 
pasiune în lumea himerelor prinse pe carton. 

Bob Bulgaru se închidea zile întregi în atelierul său improvizat — 
dormitor şi sufragerie în acelaş timp, — îşi amesteca măestru culorile şi 
picta fără model visuri albe şi cuminţi. Bob picta mai ales copii. Copii 
frumoşi, serafici, nevinovaţi, aşa cum era şi sufletul lui Bob. Umplea 
pereţii strâmţi cu cadrele lui luminoase, apoi le privea îndrăgostit; stătea 
de vorbă cu fraţii săi de suflet. 

Dar pictura lui Bob nu aducea bani. In primul rând fiindcă Bob se 
despărţea cu greu de copiii lui, apoi fiindcă snobii cu parale nu auziseră 
încă de pictorul acesta nou şi nici nu-și puteau închipui că arta se poate 
acumula pe câţiva centimetri patraţi în figura unui copil. 

Deaceea Bob înepuse de mult să moară de foame. Şi când noi — câţi- 

— ceva mai puţin săraci decât el şi mai înrădăcinaţi în viaţă, 


vor purta bine cu ei străinii? 

Câte odată Bob nu mai picta nimic. Rătăcea singur — când abătut, 
când vesel — pe străzile Bucureştilor, pe calea Victoriei, pe la Sosea, pe 
câmpuri mărginaşe. Din plimbările lui se întorcea totdeauna cu sufletul 
îmbujorat. Văzuse un zarzăr înflorit, um apus de soare sau, mai ales, 
un copil frumos. Şi iarăş se aşeza pe lucru. 

Viaţa lui sbuciumată de boem din secolul cameliilor, cu foamete în- 
delungată şi visuri risipite şi neînţelese, i-a măcinat încet dar sigur plă- 
mânii. In ultimul an se vedea tot mai rar. Se ducea mai des în satul natal 
depe plaiurile moldovene, Apoi își, lua culorile şi penelul şi se ducea prin 
oraşele de munte cu aer ozonat dătător de viaţă. Şi pe aici Bob picta 
copii. Pieta frumos copii urâţi ca să facă plăcere părinților mai puţin 
meşteri decât el. 

Dar boala rea nu l-a iertat. Rămas fără plămâni, Bob s'a retras într'o 
mahala bucureşteană — cine l-o fi găzduit? — unde a şi murit, Niciunul 
dintre prietenii lui nu-i mai ştia de urmă. Bob a fost mândru în boala 
lui săracă şi neiertătoare. Nu ştiu să-l fi ajutat cineva. A murit aşa cum 
a trăit: cuminte, cinstit, fără să supere pe nimeni. 

Câţi vor fi vărsat o lacrimă pe mormântul lui de tânăr sărac şi fără 
noroe î 


Virgil Popescu 


tconomice 


In cadrul transformărilor care sau 
produs şi sau anunțat, presa a înre- 
uruit 
care 


gistrat şi pe aceia a înființării 
minister al economiei naționale 


va prieteni 
îi smulgeau cadrele din perete ca să i le vindem, Bob lăsa domol o laeri- 
mă în colţul ochiului îndurerat. Işi plângea copiii. Cine îi va adopta ? Se 


Da îngloba, între altele şi cooperația, 
Asta înseamnă că de acum înainte în. 
treprinderile cooperative, de orice fel, 
își vor desvolta activitatea înlr'un ca- 
dru fixat de acel minister care, după 
cum îl arată numele, va îndruma şi 
controla întreaga economie, Prin a- 
ceasta se produce în „concepția, care 
stă la baza raportului  stat-cooperaţii, 
o transformare ce nu poale fi trecută 
cu vederea. 


Cooperalivele din România sunt re. 
zultatul unei acțiuni de sprijnire şi de 
stimulare din partea Statului. Sp, C. 
Haret şi Dr. Istrate, în vechiul regat, 
au procedat la fel cu stăpânitorii, de 
altă dată, din provinciile alipite, ceeu- 
ge ne face să avem un început de c2o- 
perație absolut identic în toată  Ro- 
mânia, 


fesiunea FE DA Aa ET IROD 0 i e 09 EREI RE sue şi mii de 
familii din comunele Joseni, Fru- 
moasa, Soimeni, Aita Mare. Aita 
Medie, Micloşoara, Căpeni, Turia, 
Doboli. 

Cea mai proaspătă şi dureroasă 
convertire sa făcut în comuna Şoi- 
meni în anul 1912 şi în întreaga pa» 
rohie  Lăzăreşti cu toate filiile ei, 
unde au trecut la confesiunea un- 
gurească snte de Români. Substra- 
tul material a jucat şi el un mare 
rol în acest proces de desnaţionali- 
zare, Bisericile ungureşti erau spri- 
jinite activ de stat în toată această 
operă, încurajate de magnați, pe 
când cele româneşti erau  uvizate 
numai la contribuţia cedincioşilor, 
în majoritatea cazurilor, cei mai să- 
raci din secuime. Românii trecuţi ia 
confesiunea ungurească erau scutiţi 
de plata către biserică sau cantor, 
ba preoţii mergeau cu neruşinarea 
până acolo, încât le ofereau câte 5-10 
coroane cu prilejul convertirii lor! 
In comune Bicsad mai trăese şi azi|e 
români secuizaţi care au primit a- 


————— 
(Continuare în pag. Ill-a) 


| beze o producție şi aşa mai 


In esență toațe aceste măsuri tina 
deau să dea, sectorului periferic al « 
conomiei naționale, o sumă de  întrea 
prinderi economice care să-i  deserae 
ească anumite funcțiuni şi în special 
creditul. Consecința era însă o lutelare 
a acestor întreprinderi de către Stat, 

După scurt timp, dela înființare, s'a 
născut însă dorința de a avea o coo- 
perație după tiparul celei din țările 
unde ea a fost rezultatul unui proces 
firesc, constituind un mijloc de luptă 
în veșnicul conflict dintre capital şi 
muncă, Această tendință a reuşit să ne 
dea o cooperație nefeodată partidelor 
politice şi transformată întrun inslru- 
ment de difuzare a averii publice spre 
partizanii ajunși la putere, 

Consecința cea mai importantă, a a- 
cestei situațiuni, o formează complecta 
neglijare a întreprinderei în sine, S'a 
vorbit prea mult de mişcare şi sa lă- 
sat la o parte întreprinderea. Mişcarea 
era ceva abstract, care conținea în ea 
posibilități de - speculațiuni  demago- 
gice, pe când întreprinderea este ceva 
concret care trăeşte atâta vreme cât 
este condusă aşa cum trebue, Oamenii 
partidelor sau îngrămădit deci la con- 
ducerea mişcării şi numai rar erau și 
conducători de întreprinderi, 

Incadrând cooperaţia în viața econo- 
mică națională nu o poți face decât 
punând accentul pe întreprindere şi 
lăsând la o parte mişcarea. Coopera- 
tiva de credit va trăi dacă inspiră în- 
crederea necesară spre a alrage fon- 
duri şi a da credite, Cea de consum 
dacă va vinde mărfuri de consum, cea 
de producţie dacă va reuşi să înjghe= 
deparle, 
Intorcându-ne la întreprindere înseam- 
nă să revenim la matcă. Dacă aceste 
întreprinderi se vor  înmulți şi Dor 
reuşi să acapareze unile funcțiuni din 
economia națională, atunci vom avea 
o cooperatizare a acelor sectoare, Pen- 
tru asta nusi nevoie nici de mişcare şi 
nici de conducători de mişcare. Dar şi 
acest lucru nu-i posibil dacă întreprin- 
derea nu va fi lăsată să-și ducă via[a 
ei, atâta vreme cât se menţine în ca- 
drul legal ce i sa fixat, 


M. Dorneanu 


Pam. 2 — Ne, 324 


——— 


Bux 


pe marginea ai câr (i 
MARELE WILL 


Cimeva  delinia pe Shakes- 

are, un «barbar de geniu». 
Dar însăş viața şi opera lui sînt 
întrunite într'o singură esență, 
unică în. literatura dramatică 
mondială. In așa chip, încît viaţa 
i sa strecurat în operă, axiixiată 
de geniala ei creaţie. Ben John- 
son i-a pus diagnosticul: «citito- 
xule, nu privi chipul său, ci car- 
tea sa. O viaţă de om, neguroasă 
în mediul visătorilor  abulici». 
Jată un semn al timpurilor — o 
curiozitate londoneză, așa cum 
o transcrie d. Haig Acterian: 

«Un spectator de teatru sau 
un urs atacat şi omorît de cîini, 
un chei într'o tavernă unde pe- 
treceai cu un Marlowe, un Sha- 
kespeare sau un oarecare Tals- 
tati, sau plimbările de noapte 
prin ulițele dosnice şi misteri- 
oase erau obiceiuri des repetate 
între tinerii din lumea bună. O 
tavernă elizabetană...». 

O viaţă risipită în facturi pe 
piața eternității, i-a fost adu- 
nată cu grija de a «reconstitui 
viața unui ales» de d. Haig Ac- 
terian, care l-a înțeles pe Sha- 
kespeare aşa cum l-a cuprins 
sufletește  lon Manolescu pe 
Hamlet. 

Literatura noastră critică dra- 
matică este foarte săracă, încît 
opera de față umple dintr'odată 
un go] imens. Nu numai sub ra- 
portul utilității. nu numai sub 
raportul oportunității, dar sub 
raportul calităţii, Shakespearul 
d-lui Haig Acterian este o carte 
de o valoare europeană. 


Ceiace Marele Will merita cu 
prisosință, bronz ivit la răseru- 
cea unde sau întilnit Michel An- 
gelo, Montaigne şi Cervantes. 

Un caz unic în interferenţele 
la care au dus viaţa şi opera, în 
marile creaţiuni: cazul Shakes- 
peare. 

Sau trăirea dantescă a unei 
mari zidiri literare: Divina Co- 
medie. 

«Cazul unic al creaţiunii sha- 
kespearene este un model de 
virtuți tainice, care ar trebui 
meditate, analizate şi contem- 
plate din nou pentru ailarea im- 
pulsului divin, căci arta nu este 
numai un produs al energiei o- 
menești», 

In plină spiritualitate elisabe- 
tană, spiritualitate ofensivă prin 
excelență, drama shakespearea- 
nă frînge faimoasa rigiditate a 
legilor tragediei grecești. Poate, 
tincturată, o singură unitate ar 
legifera timbrul elisabetan al 
dramei shakespeareană, — uni- 
tatea etică. 

Culmea dramei elisabetane — 
Macbeth care personifică «de- 
venirea tragică de totdeauna a 
omului intervenind în materie». 

Omagiat de critică, de o po- 
steritate fără sfârșit, Shakes- 
peare a primit cea mai mare 
consacrare cînd a germinat în 
sufletul lui Goethe pe Faust. 

Trei etape uriaşe: 

Prometeu — Hamlet — Faust. 

Sau: trei autori în căutarea 
unui exemplar de Om Unic. 


lon Băleanu 


(n mdea 


ARO: Nostalgie şi jurnal. 
CAPITOL: Prizonierul din Zenda, jur- 
nal şi complectare. 


CARLTON: Dausatoarea roşie, jurnal | TRIANON: Monumentul indian şi “jur= 


şi complectare. 
SCALA: A noastră e noaptea şi jurual 
Paramount. 


TRIANON și ELYSEE 


prezintă 


Marele iilm german 
turnat în India 


MONUMENTUL 
——= INDIAN 


CU 
HA JANA 


VAN DONGEN 
GUSTAV DIESSEL 
HANS STUWE 
THEO LINGEN 
KILTY JANTZEN 

i SI 

sic tepi: MENAKA 


—— 


cc 


—_ — 


| Regia: kichberg 


Mon.: Oficiul Cinematografic Românesc 


Kempi este unul din pianiştii pen= 
tru care pianul nu este un instrument 
de virtuozităţi (respectiv de tortu- 
ră pentru auditori) ci un mijloc. de 
expresie artistică. El mu realizează 
scamatorii cu degetele, învâtind cla- 
pele, dându-le peste cap, vârându-le 
in mânşelă sau aruncându-le în aer, 
Asemenea minuni cabalistice (cabalis- 
tic vine dela Kabala) sunt apanajiul 
virtuozilor gen Horowitz sau Fried- 
mân. In mâinile lor pianul devine o 
îlaşnetă-isterică, urlătoare. După un 
asemenea „concert” scuipi şi-ţi faci 
cruce, Esie drept că maşina funcţio= 
nează impecabil. Nici o greşeală nici 
o scăpare. Dar se inseamnă asta? 
O maşină nu este decât o maşină. 
Ea nu face artă. Arta se realizează 
cu altceva decât cu mecanică apli- 
eată la clape. Trebue o mecanieă 


mai pomenite inepţii debitate pe so- 


SELECT: Necunoscuta. 
SAVOY: Suflete împietrite, 
complectare. 


pal Paramount. 


ASTĂZI PREMIERA 


IN PROGRAMUL 
VIITOR LA 


i! unegisoă întad d 
gin răsboiulăelal94 


in coloniile africane 
SPION AJ, LUPTE, SACRIFicii. 
FEMINA: Divorțul doamnei X şi ju-ual. 
REGAL: Corsarul şi jurnal Paramount. 
PALAS-BULEVARD: Uraganul şi cont= 
plectare. 


A.R.P.A.: Tarzan „eroul junglei, jur= 
nal şi complectare. 

ROXY: Prizonierul din Zenda, jurnat 

şi complectare. 

CORSO: Eroul din Arizona, jurnal şi 
complectare. 


ELYSEE (str. Doamnei 11): Monumegi- 


tul indian şi jurnal Paramount. 
AIDA: India în flăcări şi Burghtheater. 
AMERICAN: Drumul spre glorie şi Fan» 
ny Elssier. 


Cronica muzicală 


Ginette Neveu 


interioară, spirituală. O organizare 
a suiletului nu a degetelor. Tehnica 
apare astiel nu ca un scop în sine 
ci ca un mijloc. Defecţiunea aceasta 
au simţit-o virtuozii nu numai mu- 
zicali ci de tot felul şi de aceia au 
inventat o estetică corespunzătoare. 
Sa căutat a legaliza o. situaţie de 
fapt a se înfia un bastard a se uma- 
niza un monstru: A-ţi îi auzit desi- 
gur de acel cult al perfecțiunii for- 
male, al tehnicii pentru tehnică. A- 
ceşti exigenţi esteţi rămân reci în 
faţa oricărei mişcări sufleteşti pe 
care peiorativ o declară sentimenta- 
lism şi nu admit nici o „Sscăpare” 
tehnică. Pentru aceşti apologeţi ai 
gamelor viața lăuntrică a omului nu 
are decât un corespondent: meca- 
nica. Aşa am putut auzi aceste ne= 


jurnal şi 


E după; cum pictorul redă nu cu- 


BUNA:VESTIRE 


> 


$.. sărbătorii zilele trecute un ceu- 
lenar unic; acela al unei foi românești, 
Gazela Transilvauici, scoasă acum uu 
veac de marele luptător naţionalist 
| transearpatin Gheorghe Barițiu. După 
cum primele  lipăriluri românești 
ne-au venit din Ardeal, tot de acolo 
avem şi cea mai veche gazelă de 
sullei și limbă românească. Asta nu 
înseamră că dineoace de Carpali nu 
a fost uh suflet românesc care să 
se dea pe lață în limba lui, ci în- 
seamnă că acolo sub stăpânire străină, 
românimea trebuia să se Încleșteze, 
aprig, dela început de ceeace noua ci- 
vilizaţie le punea la îndemână, serisul. 

Este foarte semnifiecaliv tiliul acesta 
Gazeta Transilvaniei, pe care ne mi. 
răm cum tiranii stăpânirii lau îagă- 
duit. Intitulându-sc asitel o gazetă 
românească, înseamnă că se ufirma 
asilel românitatea provinciei ardelene, 
că se putea împărtăşi dela un cap la 
allul al ei conștiința acestei romaă- 
nităţi. Pentrucă o gazelă înseamnă po- 
sibililatea de a comunica între ei oa- 


men: car: poate nici nu şiiu anul 
de altul. Prin gazeta lor, Românii 


se alirmau ca 0 colectivitate uni- 
tară, cu limba, cu credințele, cu uă- 
dejdile ei, colectivitate mult mai 
strâns legală prin sânge decâl prin 
orice [el de dispoziţie admini r vă. 
Rezistenţa milenară a celor asupriţi 
iși dădea roadele înfiorinid înir'o mare 
conştiinţă naţionali, ace aşi care mai 
înainte dusese la martiriul lui Iloria, 
aceeași care mai târziu, în 1945 va în- 
sulleţi discursul din Câmpia Lib-rtăţii 
de lângă Blaj. 

Viaţa acestei gazele românești a lost 
foarte grea, mereu liind ameninţată 
de stăpânire cu suspendare fiind 
chiar suspendală de mai mulie ori. 

In gazela Transilvaniei a apă:ul a- 
cel patetie „ipel pentru cei morţi”, 
după revoluţia lui Avram laucu, sem- 
nal de Barițiu. „Cei cari cugetaseră 
serie Barițiu, a şterge -pe Români din 
cartea vieţii, ca naţiune, le deleră 
ocaziune a-şi [ace din nou un renume 
istorie după o suprimare de secoli. 
Deci să nu mai lăsăm a trece un mi- 
nui, să culegem cât mai curând nu- 
mele şi să consacrăm osăminieie mar- 
tirilor naţiunii noastre, să le dăm lo- 
cul care se cuvine în istorie”. 

Conștiinţa naţiunii române  exisia 
asilel în acel însângerat Ardeal și 
ea se afirma astfel polemice pe calea 
presei, una dini armele descoperite în 
vremea revoluției franceze şi perlee- 
ționale în veacul „ştiinței”. De nu- 
mele şi trecutul „Gazetei Transilva- 
nici” se leagă amintirea nu numai a 
acelui energic, avenluros şi talentat 
Român Gheorghe Barițiu, care a ţinut 
o continuă legătură cu Principatele pe 
cari le-a vizitat în limpul revoluţiei 
dela 1545, ci şi de amintirea acelui 
mare și inspirat luptător al românis- 
mului, cel căruia Eminescu în li- 
nereţe voia să-i închine un vast poem 
Andrei Mureşeanu, colaborator al ga- 
zelei. : 

Importanţa literară, pentru începu. 
turile mişcării literare din Ardeal. este 
deasemenea considerabilă. Viaţa grea 
a Românilor, cari nu aveau acces în 
celate, ei trebuind să se mult amească 
a se așeza dincoace de porțiie celăţi- 
lor, ca. blestemaţii, nu le-a îngăduit 
să își facă decâl cu greu un drum în 
preocuparea literară. Andrei Mureşea- 
nu este printre primii poeţi remarcea- 
bili ai Ardealului, poate mai puţin 
mare decâl îl vedea Eminescu, dar 
bun de luat în seamă pentru copleşi- 
toarele lui sinițămlute româneşii. 

Sărbătorind acum acest centenar să 
ne dăm seama şi să nu uităm ca- 
raclerul eroic pe care l-a avul lupta 
pentru răspândirea scrisului românese 
în Ardeal. Au lost vremuri când sim- 
plul trafic al unei tipărituri romă- 
mânești aducea după sine pedeapsa cu 
moartea. Şi asta nu a descuraja! pe 
nimeni, ci dinpotrivă, lupla Sa dal 
„tot mai dârză, în cluda aulorităţilor 
cari voiau să realizeze lucrul cel mai 
nebunesce cu putință:  desnaţionali- 
zarea unui niam cu antice vbârşii 
în acel pămânl al Ardealului, 


HORIA STAMATU 


coteala unui Enescu sau Cortot: Nu 
are destulă tehnică, scapă note, ra- 
tează dificultatea. Nici Kempt nu s'a 
putut salva. Şi el sărmanul a „scă- 
pat” nişte pârlite de clape. Dar ce 
inseamnă oare o pensulă proastă în- 
tr'o frescă de Boticelli? Trebue s'o 
cauţi cu tot dinadinsul ca s'o ob- 
servi. Trebue anume să ai predesti- 
mată această atenţie negativă. Ascul- 
tătorul de muzică (nu cel de sgo- 
imote muzicale) rămâne surd la ase- 
|menea, erori, (după cum respe-tivul | 
nemuzical capătă o teribilă cecitate 
jcând e vorba de muzică) şi nu urmă- 
reşte decât aspectul general, de com 
poziţie a piesii, ceia ce pretinde el 
instrumentistului este creiarea unei 
anumite stări sufleteşti: a unui anu» 
mit peisaj muzical. Instrumentistul re- 
dă nu forme şi arpegii ci stări mu- 


lori şi forme ci Stări plastice. Aceste 
este adevăratul interpret-creator. 

El nu trebue să îie oglinda lucie 
a partiturii, inexpresivă şi amortă 
că fenomenul care descompune, se- 


| iu ziua Bunei.Vestiri primăria şi prea 
fectura au organizat g pioasă reculege. 
re în cimitire, la “mormintele scriitorie 
lor morţi, Suntem profund impresionați 
în urma acestei manifestări a sentimene» 
telor de recunoştinţă pe care adminis- 
trația urbei le acordă umbrelor lipsite 
de tovarăşi. Triste şi glorioase mormit- 
te! Fiţi fericite de a fi câştigat, fără pe. 
tiții, nici intervenţii această nobilă fa- 
voare! Şi mai ales tu, Eminescu, răsfă- 
țatul urii unui secol progresist şi cul. 
turalizant până la sfâşiere, te tei putea 
odihni de acum în pace, peste lespedea 
mormântului tău. Marele Ambasador al 
lui Mamon a spus; al meu eşti, Aseme- 
nea lucruri ne călăuzesc această calci= 
nată primăvară mai adânc către sufle= 
tul tău, către rădăcinile lui înfipte în i» 
nima unui adevăr pe care de acum în. 
colo, (de când cu această emoţionantă 
înâmplare), niciun uragan nu-l za îme 
prăştia, 

lată.ne în pragul «dealismului» des 
cătuşat de murdara luptă a «intereselor» 


| 


| d. Neagu (publi- 
cist şi caricaturist) are uneori spirit 
(humor e ceva mai pretențios — şi 
mai puţin de baltă), dar asta nu-l scu- 
teşte de a găsi uneori străchini ino- 
portune în drumul său. De astă dată 
a găsit una plină de tot. E vorba de 
o semeață icoană a lui Max (Ausch- 
nitt) în care venerabilul patron al-ar- 
telor caricaturistice este reprezentat 
în chip de vajnie muncitor cu baros- 
sul în mână şi cu profilul aquilin a- 
menințător şi falnic, După câte ştim 
d. C. Neagu este şi colaborator la o 
puternică gazetă. naționalistă, unde 
l-au dus probabil în primul rând ge- 
neroasele lui sentimente: româneşti. 
Ce rost are atunci acel sforăitor imn 
plastic al muncii reprezentat prin pro- 
filul unei năpârci cu greu răbdată de 
acest pământ? Este oare vremea să ne 
gudurăm pe lângă ;magnații venetici 
ai bogățiilor. noastre?::Nu se numeşte 
asta crimă de l&se =? națiune, dom- 
nule N.? Știu că eşti-un băiețel sim- 
patic şi” descurcăreț dar lucruri de 
felul acesta le numimetrădări, 

Sunt grave şi deomeînțeles la un tâ- 
năr oricât de slăbuţe ar fi mijloacele 
lui de spirit sau subsistență. 


De tardiv, credem că se cuvine să 
relevăm recitalul dat zilele trecute de 
tânărul pianist german Max Martiu 
Stein. Un program ales, serios şi o 
executare din cele mai plăcute ar fi 
îndrițuit o primire mai buuă decât cea 
pe care critica noastră „,competentă” 
i-a făcut-o. Cu obiectivitate, Stein a 
plămădit din liniile melodice bine duse 
închegarea minunatului „Concert în stil 
italian” de ]. S. Bach, iar apoi, fără de 
sentimentalism, cu adâncă gândire, ne-a 
redat în toată măreţia ei, fantastică şi 
minunată, splendida sonată op. 109 a 
lui Beethoven. Prea masiv, e drept, 
nu destul de elegant, oarecum lipsit 
de specificul său ni ş'a părut „Preludiu, 
Sarabanda şi Toccata” de Debussy. 
Dar cu totul excepţională atât ca tech- 
nică cât mai ales ca putere de creaţie 
prin executare, sonoritate, şi împlinire 
a întregului a fost redarea admirabilelor 


„Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Te-| 


leman” de Max Reger. Aici Stein şi-a 
arătat toată arta piannistică, tot ela- 
nul, tot avântul tineresc şi ne-a făcut 
dovada unui. adânc si mare muzician. 


d N sala  Mozuri "expune Julvin, 
(Jeanette Ulvineniu) aquarele, pas- 
teluri şi câteva desene de atitudini 
feminine foarte reuşite. 

Artisla se prezintă de dula acea- 
sla în vădit progres. Aquarela, pen- 


tru care Julviu are o înclinație spe- | 


cială, are tonalități calde, catifelrte, 
dovadă  Santuario S-ta Caierina 
din Laveno, Villa de Saxa, Villa 
Serbelioni pe laga Maggiore. Artis- 
ta a ştiut să prindă cu penelul său 
tot romantismul Lacurilor Itaiiene. 
Fiecare colțișor e „prilej de poezie 


'sizează retractă deci partitura. E 
o trecere prin priză unei conştiinţe. 
E o operă de meditaţie şi simţire. 
Acel miraculos imponderabil care face 
fenomenul execuției muzicale pare a 
Îi tocmai reacţiunea personalităţii e- 
xecutantului la opera de artă. Nu 


De aceia pu există un Beethoven pro | 
priu zis ci unul Kempf, Enescu, Tos- 
canini. Aşa e posibilă numai perpe- 
tuarea unui muzician în spiritul vii- 
toarelor generaţii. El trăeşte odată 
cu acestea numai dacă e reintrupat. | 


Kempi a apărut în două ipostaze | 


una romantică (concertul de Schu- ; 
mânn cu orchestră) şi un recital Bach ; 
(O Toccata, 2 prel. şi fugi şi Va- 
riaţiile Goldberg). Mai puţin reuşit 
în Schumann — nu e structurat ro- 
mântic, a dat în schimb un Bach 
miraculos. Poate un uşor abuz de 
pianissimo, dar câtă subtilitate, cât 
lirism, câtă variaţie de tonus (nu ton) 
muzical! In' acelaş timp, senzul gran- 


djosului şi al detalilui. Fericită îmbi- 


| 


PN A RENE RR RAR RR E E E RA E RI 


Wilhelm Kempf, 
| 


există, nu este posibilă o trăire i- |Bobescu, le u 
deniică intre partitură şi interpret. [din „fetele teribile” ale viorei. Fără 


şi de aceia, în toate bucăţile artis- 
iei, vibrează numai viaţă, lumină, 
soare, armonie, iar «toamna în 
Cismigiul» nostru Nr. 29 este rece 
şi nostalgică. Nr. 5 «Quai des bon- 
quinistes» şi Nr, 8 «Capelle St. Ju- 
lien» au perspectivă şi aer. Nr. 11 
rue de VEpiceri din Rouen, desen 
impecabil, ca şi «Donjonul» din 
Vincennes şi plaja din Trouville. 

Artista are în pictura sa um lim- 
bagiu sincer, plin de accente poe- 
tice. 

Din cele 10 pasteluri, am remar- 
cat un portret de negresă fearte 
reușit, şi crysantemele ruginei Nr. 
54. Si pentru că vorbim de /lori, 
cari ocupă un perete întreg, se cu- 
vine să spumem că unele păcătuese 
prin prea mare mifală, pe când al- 
tele ca de ex.: cârciumăresele şi mai 
ales crăițele sunt toată poezia ior 
rustică, iar fructele (Nr. 55) sunt 
apetisante au transparență şi /ra- 
geziune,. 

In general o expoziţie care încân- 
tă ochiul şi sufletul, 


pP ARINTELE lom Agârbiceanu, 
autorul acelui masiv «Arhanghelii», 
a tipărit de curând (la «Cugeiarea>) 
un ncu roman; «Sectarii», E ocarte 
de satiră împotriva politicianismu- 
lui. Merită să fie răspândită, căci 
părintele lon Agârbiceanu e unul 
din seriitorii, eari stiu să alcătuias- 
că un român. 


p 
PARA trecute s'a înfățișat în faţa 
trib. Ilfov, un interesant proces cu- 
re ridică problema dreptului de 
proprietate artistică, în ceeace ea 
are mai subtil: invențiunea titlului. 
Şi cât de multe ar fi de spus des= 
pre valoarea de semnificaţie şi de 
sugestie q unui titlu? 

Reclamant, în procesul în ches- 
tiune, este tânărul scriitor, d. Teo- 
dor Scarlat, care a acțional în jude- 
cată soc. an. de filme «Paramount: 
Pilm>, pe motivul că numila socie- 
tate şi-a însuşit pentru un film pre- 
zentat cinematovrafelor din Romă- 
nia titlul romanului d-lui Teodor 
Şearlat, «<VLAȚA LA "NT AMPLA- 
RE», actualmente sub tipar în edi- 
tura «Cartea Românească». 

Societatea pârâtă a obținut o a- 
mânare, dar tribunalul a dat terme- 
nul cel mai scurt, 14 Aprilie. Sun- 
tem curioşi să vedem rezultatul a- 
cestui interesant proces. 


V ICTUR Hugo, titanul romantis- 
mului francez, a fost relativ mult 
tradus în româneşte. Teatrul, ver- 
gurile şi proza lui sunt suticient 
reprezentate în literatura  noastrăe 
De curând, editorii români au în- 
ceput să ne prezinte şi proza stu- 
foasă, de proporţii, cu toate acestea 
totdeauna interesantă, a lui Victor 
Hugo. Asttel, de curând, editura 
| Cugetarea» a tipărit «Notre Dame 
| de Paris». E bine ca, din proza co- 
pioasă a lui Hugo, cititorii să 
cunoască acest roman, puţin con- 
sistent, însă pitoresc şi variat, ge- 
neros, 


| 
| 


D E curând, în vitrinele marilor 


A —— 


| librării, a apărut romanul «Spioa- 
"na a d-lui prof. Badea Mangâru. 

Brodat pe canavaua documentării 
precise, romanul acesta redă atmo- 
sfera autentică a spionajului mo- 
dern. 

Autorul, destul de cunoscut, a 
scris în multe şi variate domenii. 

Cartea merită atenţia tuturor in- 
telectualilor dornici de o lectură 
vie şi serioasă, 


Di 


Mamuserisele, volumele spre recen- 
| zare şi tot ceeace priveşte «buna 
Vesiire literară, plastică, teatrală» se 
va trimite la ziar, d-lui lon 1, Canta- 
cuzino sau Horia Stamatu, redactorii 
acestei pagini, 


nare. Complex şi totuşi unitar. Nu 
voim să degradăm acest mare muzi- 
cian la o critică academică. Ca pe 
orice mare personalitate nu poţi iace 
altceva decât să-l accepţi sau să-l 
negi. 

Alături de Guila Bustabo şi Lola 
Ginette Neveau este una 


să dea proba inexorabilă a muzicali- 
tății am putut admira un rar tempe- 
rament violonistic. Tonul vibrant şi 
cald, forţa (surprinzătoare la o iată) 
acurateja sonoră (duble relativ juste) 
un arcuş bine pozat pe strune (a- 
cesta e secrelul viclonistului) i-au pu» 
tut asigura- un Succes cu totul me- 
ritat. In plus acel uşor accent de 


“elocvenţă specilic franceză (marca îa- 


bricei) i-au asigurat dreptul la per- 
sonalitate. Frapare logică, cursivă şi 
sobră. Nu avem nici un îel de date 
biografice dar se văd unele iniluențe 
Thibaud. Astiel şcoa'a fi anceză poate 
îi şi de aici încolo asigurată. 


Luca Chirilă 


PR N e 


A VESTIRE literară, plastică, teatrală 


Antolocia primâverei 
Primăvară 


| Imboldiţi de sfântul Soare, 


Din oborul somnului 


In 


cirezi șerpuitoare 


les toți boii Domnului. 


EI boarul lor se pune, 
Dând lături porţile 


Şi 


mi-i scoate la păsnne 


De prin toate borţile. 


Şi 


roșu mi-i boieşte 


Curăţind copitele, 
Mi-i înseamnă și grijește 
Să nu-și piardă vitele. 


Și mi-i poartă 


rin grădină 
Latură cu latură, 

Boi roșii pasc lumină 
Până ce se satură. 


Apoi după ce colindă 
Curtea şi cărările, _ 

Inşiraţi ursuz pe-o grindă, 
și sorese spimările. 


Şi mişcând, pân” pe nserate, 
Coarnele 'mpungacile 
Au uitat că nemâncate 
li aşteaptă vacile. 


trăesc şi mor, 


rile sunt sporite şi ferc 


lori! Si însă, dacă în cap 


şani, pentru că ji 


i Ste Î ar, 


(Din volumul «Poeme cu îngeri») 


Pagini uitate... 


Astfel am observat că nimic nu caracterizează pe 
locuitorii unui oraş ca chiar oraşul în care ei se nasc, 


Un oraş tras cu sfoara, rey i 
er sf hezuite, dovedeşte că locui- 
torii lui sunt oameni regulaţi şi liniştiţi; însă inima 
lor trebuie să fie rece ca şi linia geometrică pe care 
o întâlneşti la tot pasul. Dimpotrivă, acele unde a 
descălecat şi s'a aşezat fie care după plac şi voie, az 
un nu ştiu ce care place. o chiului. i 
mar avea noroiu şi Greci, dacă laşii mar ă şi 
jidami, negreşit că ar fi din cele mai plăcute politii. 
Din nenorocire, au şi ele — precum am zis — lepra 
ita la României găseşti grădi- 
nile Cişmigiu, Chiselef ş. a. ua 
seşti livezi şi primblări; şi dacă aşi d 
o necăutată grădină publică, vina ştiţi a cui este? — 
a jidanilor cari au cotropit țara şi 
danul, d 
rilor! şi pentru dovadă vom în 

ile noastre ce aiunsesera a se 24 
pese a i la pie pare lui Ferenţ, de la Movilă, de la 
Sprâvale-habă? — Vai jidanul le-a omorît! 


in natură, este duşman flo= 


V. Voiculescu 


ulat, curat, unde zidi- 


Dacă Bucureştii 
'ar avea tină şi 


dacă prin mahalale gă- 
la laşi nu afli decât 


au înăduşit pe oră= 


treha: Unde-s grădi- 
face istorice? Unde-i 


C. NEGRUZZI 
(«Negru pe alb>. Scrisoarea XXIX 
Decembrie 1854.) 


Din alfc_vremur 


Teatrul german la laşi 


Mari amatori de spectacole trebue să 
„st jeşenii pe vremurir căci nu se 
mulțumeau nici o dată cu o singură 
trupă de teatru, Pe lângă spectacolele 
care aveau loc la teatrul Naţional Iaşul 
era vizitat în mod regulai de trupe sire= 
ine în special trupe italiene de operă, 
In primăvara anului 1869 sosi la Iaşi o 
trupă germană de operete sub direcția 
lui Sinnmayer Modrzewshki, care începu 
reprezentațiile sale în seara zilei de 5 
Aprilie 1869 jucând «Studenţii veseli» şi 
«Capelmaistru din Veneția», 
Spectacolele aveau loc de trei ori pe 
săptămână, Lumea, Miercurea şi Sâm- 
băta şi păreau a fi foarte guslate de pu 
blic, căci ele continuară până la sfâr= 
şitul lunii Iunie. Iată câteva din piesele 
jucate: «Galathea cea frumoasă», de 
Souppe, «Servus d-le Stutzeri» vodevil În. 
irun act, «Plângerea femeilor» comedie 
întrun act, «Doctor şi frizeur» vodevil 
în 3 acte cu muzică de SouppE, «Barbă 
albastră» operetă buță în 4 acte, «0 mi- 
că neînțelegere» vodevil întrun act de 
0. F. Berg, <O ceaşcă de ceai» burlescă 
întrun act după franțuzește de VW, 
Dorst «Mateloții pe corabie» operelă COa 
mică într'un act «cu danțu şi evoluțiunt» 
«Numărul 28» voderil în trei acte și sapa 
te tablouri, <O înocentă prigonită» bur. 
lescă, întrun act, «Unul din regimentul 
al d-lea> operetă comică într'un act, 
«Violina fermecată» operetă întrun act 
şi alte multe asemănătoare, 
Protagoniştii trupei erau Jak Kalvo, 
Grasel, Seder, d=nele Wawra, Kalvo, 
Darbel şi d.rele Reck şi Furlani, D-ra 


Rosce trebue să fi fost balerina trupei 
căci ea executa dansul matelotului dim 
«Mateloții pe corabie» şi danțul dantelea 
lor din «Violina fermecată». 

In «Curierul de Iassi» apărut la 27 A= 
prilie 1869 sa publicat o dare de seamă 
asupra spectacolelor trupei nemțeşti pe 
care o reproducem ca mostră de critica 
teatrală din acea vreme: 

«In cunoscuta piesă «O ceașcă de ceai» 
care s'a reprezentat Lunea trecută d, Sea 
der în rolul lui Chamoujlet şi dna Wa. 
wra în rolul Hermionei s'au arătatu ca 
artişti adevăraţi, Opereta «Maleloții pe 
corabie» care s'a reprezentat tol în acea 
sară a fostu destul de bine reprezentată, 
Miercuri sa prezentatu o piesă vieneză 
intitulată «No, 28». Cu toate că această 
piesă este scrisă numai pentru Austria 
şi mai specialu pentru Viena, toluși a 
căpătatu şi aice multe aplauze, Actorii 
au jucatu foarle bine şi d. Kalvo şi d-ra 
Reich au excelatu prin jocul lor, Mai aa 
lesu după şanso-'etele cântale de numia 
ţii doi artiști aplausele pireuu că nu 
mai sfârşescu, Lunea viiloare dara Mar- 
belle ta cânta pentru prima oară în 0e 
perela «Galathea cea frumoasă»,  Aue 
zimu că această caniatriță are o voce 
foarte plăcută, Sâmbăta viitoare se +a 
representa în beneficiul d-lui capelmaia 
stru Wawra celebra operă bufo «Barbă 
albastră» de Jaques Offenbach care în 
Paris s'a representatu peste 2% ori şi 
care pe toate scenele Europei sa jucatu 
cu succesul cel mai mare, 


Alexandru Christian Tell 


Cronica cinemalosraiică 


“SUFLETE IMPIETRITE» 


Unul din cele mai bune filme din 
ultimul timp. Şi loiuşi i-au trebuit trei 
ani ca să ajungă la Bucureşii, de vre- 
me ce este făcut în 1935! Câte tâmpe- 
nii au venii întretimp, cu o viteză 
verliginoasă, aduse de deşteplăciunea 
şi bunul gust al negustorilor noștri 
cinematografiei? Au crezul, se vede, 
că un film bun „nu aduce public”. 

Acum, să ne înțelegem. Dacă vă 
plac filmele cu acţiune „trepidantă”, 
în care se înlâmplă la fiecare zece 
melri un eveniment senzaţional; dacă 
vă inleresează la cinemalogral să ve- 
deți ultimele toaleie la modă, să au- 
ziţi ulitimele melodii — sau „Şlagăre” 
cum li se mai zice într'un anumit jar- 
gon — şi să vedeţi neapărat gambe 
line şi pline de „sex-appeal”, alunci 
filmul „sufletele împietrite” mare. să 
vă placă. 


Nouă, însă, ne-a plăcut acest film 
tocmai pentru disprețul de orice este 
element spectaculos şi „pe gustul pu- 
blicului” peniru preocuparea lui ex- 
clusivă de ceace este expresiv. O temă 
psihologică, un singur decor, un pel- 
saj pustiu, impresionant, dramalic, o 
acţiune interiorizată, un dialog nuan- 
al, ială ce oleră filmul. Și totuşi, 
cum fe prinde almosiera aceasla, cou- 
fictul în care eroii, luptând cu za- 
darnicul, omenescul lor dor de eavdare 
cad viclime ale necruțălorului lor de- 
sin? De mult nam văzut o tensiune 
atât de mare, realizată cu mijloace a-: 
tât de statice. Prin caracterele lui: 
unitate de acţiune, de loc, de timp 
(lotul se petrece în câleva ore) şi 
prin tema luplei omului cu destinul; 
filmul acesta este o tragedie, în sen- 
sensul clasic al noţiunei. 


A pr > 


e a ED 


Viata căl 


cu desene de RUDOLF RYBICZKA 


VI. 


indeletniciri călusărești. Praznic la Schit. Vin să îndenunche 


Dacii şi Geţii. Ospaâţul 


usnicilor. 0 viață sub ncincetată 


amenințare de moaric 


Dacă  doruri de frumuseți, vă 


poartă paşii prin Bucegi, vă dau. 


un sfat, Faceţi un popas la Schi- 
tul din Peşteră. Si oameni de ai 
lumii fiind, nu veți regreta dacă 
veți sfătui ceva cu călugării. Veţi 
fi impresionați de lucruri, de fapte 
şi obiceiuri bizare, dar frumoase. 

Eu lucrul acesta l-am făcut de 
mai multe ori ceasuri întregi. To- 
tuşi mai doresc, nespus de mult, 
sfaturile acestea. 

Nespus de frumoase sunt îndelet- 
nicirile călugărilor. Ori «trândăve- 
lile» lor, le spun alţii. Aşa, nu voi 
uita niciodată, pe tăcutul şi singu- 
ratecul părinte Gherontie, cel 
casa cu pereții căptuşiți şi pe dină- 


uniru şi pe dinafară, cu scoarță de 
brad cojii. Casa lui, e sus între 
brazi, pe muchea Cocarei. In timpul 
lui liber, dintre slujbele sfinte și 
lucrul pentru obşte, face mereu la 
cruci de toate mărimile. Unele-s 
chiar de câțiva metri, 

Pe acestea le ia în spinare şi 
pleacă cu ele prin munți, Grija lui 
cea mare, e să creştineze toate cul- 
mile. Să ştiţi, că ori unde veți găsi 
0 cruce neagră (cu sau fără versuri 
simple, ciobăneşti dar creştine) pe 
înălțimile Bucegilor, e pusă de pă- 
rintele Gherontie. 

Părintele Nicandru, ca un moţ 
de 90 de ani, veşnic cu tesla în mâ- 
nă. E fabricantul de ciubară şi 
de doniţi pentru nun ştiu câte văi. 
Când lucrează la doage, totdeauna 
rosteşte psalmi... Casa lui pe sub 
care curge apă de isvor, e în dru- 
mul spre Touring-Club înecată în 
păduri şi buşteni pentru doage... 


eg 


Părintele Ioil, e un om cu nouri 
în chip, sgârcit la vorbă şi vedere 
ceva mai puţin decât Părintele 
Gherontie, dar e mare cunoscător 
al burnienilor muntelui şi livezilor, 
E marele protivnic al doctorilor cu 
diplomă, nu numai în teorie dar 
chiar în practică, Leacurile ceaiu- 
rilor lui de flori, sunt cele mai cău- 
tate şi mai tămăduitoare de prin 
împrejurimi, 

Fratele Vasile, cel cu păr de aur 
făcuy parcă cu «drotu» şi părintele 
Ghenadie — aud că acum nu mai 
sunt pe acolo, — sculptau frumos 
şi măestrit în lemnul de chiparos 
adus de părintele Antonie dela Ie- 
rusalim,. Crucea dela Fratele Vasile 


dăruită, minunat sculptată, o păs- 
trez şi azi. 
Fratele Gheorghe, cel cu inimă de 
aur şi suflet naiv de copil mun- 
tean, căra mereu pământ din văi 
pe stânci şi acolo punea zarzava- 
turi. Azi e mort. Şi spun călugării 
că cu puţin înainte de moarte, îşi 
făcuse singur crucea dela căpătâ- 
iul nefiinţei. Era un suflet din cele 
mai puţin omeneşti din câte am în. 
tâlnit. Dumnezeu să-l aibă 'n grijă! 
Părintele Miron, e muşcat puţin 
de darul avuţiei. Face case pentru 
schit ziua, iar noaptea citeşte ru- 
găciuni şi face metanii de sperie 
turiştii din camerele alăturate, pe 
care-i găzdueşte. Inima lui bună, 
hrăneşte în munţi şi două pisici. 
Părintele Gherasim, e muşcat cam 
rău, dacă nu „chiar orănit de darul 
lumii. Se joacă cu prinderile în cu- 
vânt. Slubjbele sfinte însă, nu şi le 
lasă neîmplinite niciodată. E cel 


Chipul lui e blajinătatea întrupată | mai iubit poate, dintre toţi călugă- 
şi la vârsta de 90 de ani, citeşte înljrii, de Mriști, Nu este el însă şi cel 
biserică fără ochelari, lucru pentru mai adânc în viaţă şi în faptă In 
care mereu laudă pe Dumnezeu.  'asta ceilalţi au cuvântul, 


Praznic la Schit 


Ori când, la schit, unul din cele 
mai frumoase lucruri este siiiza 
rea clopotelor pentru rugăciuue. 
Dar cândva, aşa erau bieţii călugări 
de nemernici, că nici clopote n'a- 
veau. Cu vre-o 6—7 ani în urmă, un 
drept credincios, mare negustor cin 


Bucureşti. d. lubu Mocanu, a vizut 
lipsa. Şi cu aprins duh de suflet 
ietitorese, cu mari viii Se ste 


meli, le-a urcat pusnicilor un clopot 
de toată frumuseţea. lar când l-a 
ureat, de un hram d. lubu Mocanu, 
a pus toţi munţii în sărbătoare. Am 
văzut şi eu de un sfânt Ilie, Schitul 
în sărbătoare. 


DACI ŞI GEȚI SCOBO- 
RAU PE VAI 

In ziua aceia, din spre Strungă 
şi Bran, din spre Sinaia şi din 
spre Bușteni, au început să curgă 
șiruri albe de muncitori. Erau 
lungi frânghii de zăpadă ce scobo- 
rau pe serpentine spre schit. Şi clo- 
notele cu glas cristalin de ape lim- 
pezi şi de strigări de argint, che- 
mau mereu. 


Muntenii aduseseră atunci desagi 
ghiftuiți cu fructe, prescuri şi alte 
roude de ale câmpurilor şi ale ogoa- 
relor, spre binecuvântare. In biseri- 
cuță fireşte că mau încăput şi a- 
tunei au stat în straturi albe şi 
Yroase, într'o sfântă simbolică de 
istorie, în jurul ei, Bisericuța-şi des 
chisese ferestrele prin care veneau 
rugăciunile, glasul cădelniței şi mie 
rosurile de tămâie, 

Când sa citit evanghelia toți 
muntenii au îngenunchiat. Cu ei o- 
dată, mi sa părut că a îngenun- 
chiat însăși biserica albă, cu ochii 
deschişi. 

Şi în fața mea, am avut impresia 
că îngenunchiaseră ultimele yesturi 
de Geţi şi Daci retrași în munţi 
din fața legiunilor romane, dar la 
care ajunsese totuși un semănător 
creștin. Erau în genunchi, în fața 
lui. 

De altfel, toate chipurile acelea 
granitice şi grave cu straie munte- 
nești, păreau cete aspre de Daci 
scăldați în soare, 


% 7 e = 
: = Za 
— 0 1) - ş — >; N d 
E iai 


Ospățui pusnicilor 


După sfânta liturghie, în curte 
Sau întins câteva mese lungi. Pe 
ele, fraţii tineri au început să în- 
gire linguri negre de lemn, apol 
străchini sure de pământ şi cârpă- 
toare vechi, cu codrii mari de mă- 
măligă tăiată cu aţă de tort. In 


străchini, tot ispititor aburite, erau 
sarmale, dar nişte sarmale ciudate, 
călugărești, sarmale de peşte... Când 
am mâncat şi eu, mi sau părut din 
cele mai bune sarmale mâncate. La 
mese sau înşirat muntenii, care 
lângă bunătăţile călugărești, le-au 


DZ IZEI PAI SE RO 2 E E PRR PRE PCB E ANI EET II SE EREI 1 IT PE ED 2 ECLA 


Secnizarea românilor prin biserică 


(Continuare din pag. L-a) 


cest preţ al vânzării. Ei se pare 


«(tot/tiz)  koronas magny». Tot în 

Bicsad găseau şi acum secui 
curioşi, cari se numesc SŞchio- 
pul, Niczuy (Niţă), Mocany-Mocan, 
Nyahuly-Neagu, Orza-Orzea. 

Bisericile părăsite astăzi în atâ- 
tea comune, de pildă în Lăzăreşti, 
Găluşeri, Săbet, Bodogaia—odinioa- 
ra comună curat românească—dove- 
dese în ce măsură sa făcut desna- 
ționalizarea prin biserică în toate 
aceste ţinuturi secuizate. 

Privind paragina sufletească a a- 
cestor ţinuturi româneşti, în care 
nu mai există nici o forţă de contra. 


pondere împotriva mişcării desna- 
ționalizatoare a ungurilor şi a bi- 
sericilor lor, ne dăm seama că ea 
nu ar fi fost posibilă în cazul când 
bisericile noastre sar fi sesizat şi 
ar fi rămas în toate aceste comune 
propovăduind continuu o încăpăţi= 
nată rezistenţă, Aceiaşi paragină, 
echivalentă cu un dezastru  sufle- 
jese şi naţional în secuime, ne obli- 
gă să punem azi în fruntea acţiunii 
de recâştigare a celor peste 150.000 
de suflete, pe conducătorul ei firese, 
Episcopul Braşovului şi al ţinuturi- 


lor secuizate, 
V. Panaitescu 


scos şi pe ale lor, verdeţuri, brân- 
zeturi şi legume, «dela vale» şi aşa 
Sau ospătat deavalma. 

La sfârşit, călugării au mai &dus 
şi o putină cu lapte acru de trei 
ani ţinut întrun colţ al stâncii. 
Pişca la limbă cu mult mai tere 
decât şampania... Unul dintre fai- 
moasele lucruri pământeşti ale pis- 
nicilor, sunt pmurăturile şi varza 
acră, ţinute în adâncurile peşterii. 
Atâţia «lomni mari» din Bucureşti, 
cari nu numai că le-au gustat, 
Sau săturat din ele, o pot mărtu- 
risi, 

Ospăţul pusnicilor e pricină de 
elegiace aduceri aminte, în tot ca- 
zul. Dar  elegiile sunt gastrono- 
mice... 

Spre chindii, după vecernie mun- 
tenii-Daci sau reîntors pe cărările 
şi plaiurile lor. 

0 VIAŢA SUB AMENIN- 
ŢAREA MORŢII... 

Un lucru din cele mai grozava la 
schit însă, e viața sub ameninţa- 
rea stâncilor ce se prăbuşese ades 
din parapetul de deasupra. Pe mine 
chiar, ma pus pe gânduri prăbuşi- 
rea unei bucăţi de granit de vre-o 
20 de kilograme, căzută cu un vuet 
de bolid la 2 metri în faţa mea. Se 
afundase în pământul platoului. 

Și asta nu se întâmplă rar. 

Cândva „o bucată mai mare că- 
2use pe chiar acoperişul chiliilor, 
trecând prin el şi prin tavan, ca 
prin nişte felii de caş. La miezul 
nopții călugărul sa trezit cu stân- 
ca în chilie şi fereastră în tavan. 
Lui nu i sa întâmplat nimic. Cum 
spunea el, Diavolul a vrut să-l o- 
moare dar îngerul lui Dumnezeu l-a 
păzit. În acoperiş deasupra chiliei 
Părintelui Gherasim şi azi se vede 
pata şindrilei albe cu care a repa- 
rat spărtura, 

Călugării totuşi nu se tem. 

Cred în Dumnezeu şi în îngerul 
păzitor. Şi pietrile cad în jurul lor, 
dar nu-i ating. 


Citiţi Joi: O grotă minu- 
ne şi oameni barbari. Când 
vin ebreii să se închine... 
Neruşinări omeneşti şi ne- 
păsări româneşti. Bieţii 
pusnici... 


Mănăstirire noastre 
ETICE PARA ESCIDE Joe SAPT EDER Ar ORASTIE BI 26; (AZERE) 


lerodiaco nul CRISTOFOR DANCU 


A lost nevoie de un denunţ ano- 
nim ca să se descopere o «senzaţio- 
nală» afacere de contrabandă de 
aur. Şi poate, de nu era acest de- 
nunţ, nu s'ar fi «născut» astăzi pen- 
tru autorităţile statului nostru 
<UN 0AZ» despre care toată ţara 
ştia că există, dar care n'a prea iost 
luat în «cercetare». 

A trebuit ca un anonim să arate 
cu degetul pe unii din gansterii 
aurului şi devizelor româneşti, ca 
apoi, să ne alarmăm de isprava u- 


! nei bande compuse din foşti miniş- 


ri alături de ovrei proxeneţi şi 
.xeroei, din traficanţi de stupetian- 
te, din remizierii dubioşi ai bursei 
negre, din bancheri născuţi peste 
noapte, şi neapărat, din femei cari 
se îndeleinicese cu de toate: aven- 
luri desfrânate, tăinuitoare de lu- 
cruri furate, spioane şi contraban- 
diste. Până la denunţul anonim, nu 
se ştia însă că se face contrabandă 
de aur? Nu s'a ştiut că anumite so- 
cietăți jidăneşti au INFLORIT toc- 
mai în regiunile — din întâmpla- 
re! — aurifere? Nu Sa ştiut că a- 
numite societăţi de import-export, 
de compensaţii, bănci şi birouri de 
agentură, sau constituit 
pentru a face trafic negru de de- 
vize? Nu s'a ştiut că anumite PER- 
SONALITAȚI au acceptat să facă 
parte din consiliile de administraţie 
ale acestor suspecte asociaţii de 
contrabandişti — să le zicem legal 
constituite, — toemai pentru a aco- 
peri cu NUMELE lor, afacerile 
necurate care se făceau pe spinarea 
averii ţării şi a statului nostru? 


g. 3-a 


| Contrabanda de aug 


va produce arestarea - 
contrabandiștilor de aur românesc ? 


ţeful bandei: jidanui Leopo'd Fischer Flavian şi oamenii lui dela Uagon-Lits. 
Bănci și societăți comerciale implicate in afacerea de devize 


Se încearcă muşamnalizarea afacerilor ? 


D. (. Xeni, fost ministru, nu este decât. jidan Lander 


le, cu eroi totatât de si- 
mandicoşi ca şi d-nii Const, 
Xeni, Al. Buzuugan, foşti 
| miniştri, Fischer Flavian 
| junior şi senior, traficanţi 
de devize, Erlich escrocul, 
traficant de stupefiante şi 
de femei sau ca d_na Ste 

Solomonovici Melun, fe- 
meie la toate... Gândiţi-vă 
numai la câteva din aface- 
rile răsunătoare  înregis- 
trate în ultimii ani, cu 
dori cu compensații, 


Li 


cu devize, cu transferuri 
şi cari deşi reprezentau ci. 
fre de miliarde, au fost — 
aşa pe încetul, după tipi- 
cul românesc ! — muşama-= 
iizate: eroii de ieri se plim 
bă astăzi nestingheriţi ori 


îşi fac cura pe cine 
care coastă însorită a 


ee 


diteranei, continuând să 
risipească banii furaţi din 
România... 


Mâine, poate, un alt denunță- 
tor anonim ne va face surpriza 
unei şi mai senzaţionale afaceri: 
deaceia, pe mulți na surprins 
«descoperirea vastei contrabande 
de aur», care deşi este «vastă», 
totuşi ni“%8 pare că mulți caută să 
o limiteze la un singur nucleu. de 
contrabandișii, pe când  autori- 
tățile noastre au datoria de a i- 
dentifica pe toți contrabandiștii 
de aur românesc „cari se ştie, nici 
nu încep cu banda lui Fischer Fla- 
pian, C. Xeni, Erlch, Stela, Gâr- 
lișteanu și nici nu se termină cu 
membri acestei bande. 


Şeful contrabandei: jidanul Leopold Flavian 
Fischer şi oamenii lui dela Wagons-Lits 


Cititorii ziarului nostru sunt în 
curent cu desfăşurarea cercetărilor 
în legătura cu contrabandiştii de 
aur dela Banca Gârlişteanu şi Za- 
hareanu, Pentru astăzi nu vom afce 
decât unele precizări în legătură cu 


numai ! membrii acestei bande, Şi vom în- 


cepe cu acela pe care îl considerăm 
şeful acestui nucleu de contra- 
bandişti: jidanul LEOPOLD FLA- 
VIAN FISCHER. 

Ani de zile a fost conducătorul 
Campaniei Wagons-Lits din ţara 
noastră. Deabea anul trecut a putut 
fi înlocuit, In calitatea pe care a 
avut-o şi-a permis multe lucruri: în 
primu] rând să sfideze tot ce era 


Ce păzea, până acum poliţia Băn- |! românese — afară, bineînţeles, de 


cii Naţionale? 


Nu vom spune că ceiace 
se instruiază astăzi la ca- 
binetul IV, este o nemai 
întâlnită afacere de con- 
trabandă : În ţara noastră 
ne-am obişnuit să vedem 
şi afaceri mai senzaţiona- 


aurul şi banii româneşti, — încon- 
'iurându.se numai de străini şi de 
"minoritari, în special de ovrei. 

Cu titlu de informaţie, iată care 
era siiuaţia personalului la Wagons 
Lits, pe vremea lui Flavian, când 
contrabanda se făcea direct sub co- 
manda sa: 


Crâmpee din ziare 


„Sindromul culturii“ 


Sub acest titlu d. Al. Mironescu 
face o Serie de constatări, în «Sem- 
nalul» de aseară, căutând să crista- 
lizeze poziţiile contradictorii dintre 
cultură şi răsboi. 

Pornind dela premisa că în Cercul 
Politicii de lorţă, cultura infuzează 
omului o stare de maladivă superio- 
vitate, care-l împiedică de a reae- 
ționa răsboinie—d-sa încheie, mărtu- 
risindu-şi întreaga Simpatie pentru 
această restrânsă categorie de su- 
ferinzi. 

«Cultura, spune d-sa, în mijlocul 
celor mai felurite fenomene de săl- 
băticie cari formează fondul și 
miezul istoriei de azi, trebue privi- 
tă ca o derogare dela normal şi 
prin urmare o boală». 

D. Al. Mironescu are însă o gre- 
șală iniţială în Suceinta analiză ce 
şi-a propus. D-sa urmăreşte feno- 
menul culturii cu lazele lui «mor- 
bide» asupra individului, opunân- 
du-le procesului de forţă al colecti- 
vităţilor «sălbatice». 

Nu este locul să discutăm aci Pro- 
cesul dintre individ şi colectivitate. 
Vom face numai câteva observa» 
țiuni centrale. 

Cultura ma trăit niciodată în anti- 
teză cu răSboiul decât numai teore- 
tic. Practic, ea a fost întotdeauna 
elementul propulsional al răsboae- 
lor, realizându-Se şi în acestea deo- 
potrivă, cu tot convoiul «fenomene 
lor de sălbăticie cari formează mie- 
zul istoriei de azi». 

«Mărturisim,; — încheie d. Miro- 
mescu — simpatia şi afecțiunea 
noastră fără de margini, pentru a- 
ceastă restrânsă categorie de sufe= 
rinzi». 

„„predispuşi adesea unei  prema- 
ture dispariţii, — putem încheia noi. 


«INCEPUTURILE CRIZEI 
ECONOMICE» 

De câteva zile <Viitorui» dă semne 
de «nervozitate economică». Domnul 
V. G. B. se întreabă plin de erije 
cari vor fi măsurile ce se vor lua în 
fața unei eventuale criz mondiale. 

Aseară d. V. G. B. Schiţează în- 
tr'un articol intitulat «Inceputurile 
crizei economice», perspectivele 
acesteia pe plaiurile noastre, 

După o incursiune analitică prin 
bugetul exerciţiului  1938—39 d-sa 
încheie : 


«In economia particulară, nu s'a 
manifestat încă tendința politicei 
de prudență în fața începuturilor 
de criză. 

In vreme ce în unele sectoare se 
constată o stagnare, totuşi în alte- 
le, acțiunea de moi învestițiuni se 
manifestă încă destul de accentuat, 

Instituțiile de credit ar fi azi în 
situația de a-și revizui unele din 
plasamente şi a-si spori garanţiile 
pentruca o eventuală sguduitură e- 
Cconomică să nu le amenințe teme- 
liile. 

Mărturisim că ultimele recoman- 
daţii ale confratelui V. G. B, ne par 
deosebit de interesante, ca să nu 
Spunem bizare. 

Căror instituţii de credit se adre- 
sează «Viitorul ? 


«DE CE SPRE SUD-EST 
ŞI CUM?» 


Desvoltându-şi teza orientării 
noastre în politica externă, d. prof. 
Nae Ionescu continuă astăzi în «Cu- 
vântul», cu un articol întitulat: 
«De ce Spre Sud-Est şi cum». 

Trecând peste partea polemică a 
articolului d-sale, desprindem ur 
mătoarele concluzii ; : 

«O îndreptare a interesului nos= 
tru politio înspre apus însemnează 
pe deoparte luarea în considerare 
4 unor zone cari spiritual nu au 


nimic comun cu noi, pe de alta, o- 
rientarea noastră înspre zone de 
influență cari stau politiceşte sub 
controlul unor țări şi culturi — as- 
tăzi cel puțin — mai puternice de 
cât noi. Cu alte cuvinte: ancorarea 
noastră în apus, echivalează cu Con= 
damnarea noastră la o politică de 
remorcă. 

Cotaborarea cu apusul, — da; 
chiar colaborare prietenească, Dar 
considerarea noastră ca făcând parte 
din acest apus, care nu poate avea 
şi nici nu a avut vreodată un sens 
pentru noi, — nul 

D-sa indică apoi drumurile uoa- 
stre : 

«Avem îmdicate, tot Drin aşezarea 

făcută de Dumnezeu, drumurile pe 
cari hărnicia noastră ar putea îna- 
inta rodnică şi prietenoasă. Dru- 
muri pe cari alți de-ai noştri, îna- 
intea noastră le-au umblat; spre 
mulțumirea noastră şi a altora. 
Le-am pierdut prin dragostea noa- 
stră ridiculă şi subalternă pentru 
apus», 
Nu de multă vreme cineva spunea: 
«Intre mai multe drumuri, unul sin- 
gur trebue ales: Adevărul. El este 
calea cea mai Sigură în viața unui 
neam», 

Dacă acestea sunt adevăratele 
noastre drumuri, să le urmăm. 


STILEX 


Vaticanul dezavuează nota 


anii 


CETATEA VATICANULUI, 5 
(Rador). — Corespondentul Agen- 
ției Reuter transmite: 

Sfântul Scaun repudiază catego- 
rie nota răspândită de postul de ra- 
dio al Vaticanului în ziua de 1 A- 
prilie, nota prin care se lua o ati- 
tudine potrivnică apelului episcopi- 
lor austriaci în favoarea plebiscei- 
tului. 

«Osservatore Romano» declară 
astăzi că acea notă a fost expresia 
unei păreri strict particulare, fără 
caracter oficial sau oficios, neinspie 
rată de Sfântul Seaun, care de alt- 
fel nici nu-şi ia nicio răsPundere în 
privinţa ei, 


Pe de altă parte,  <«Osservatore 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 


ŢULUI 
VINERI, 


OMANESC» CARE APARE IN FIECARE 


VEŢI CAŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE. 


germană 


Romano» se plânge de faptul că 
presa italiană n'a publicat nota sa, 
prin care declară că episcopii aus: 
tiriac; nau consultat Vaticanul îna- 
inte de a sfătui pe credincioşii lor 
să voteze în favoarea Anschlussu- 
lui, 


Direcţiunea generală:  Flavian 
Leopold, Flavian Konrad, Kanta- 
rian Manuc (cu paşaport), 
Heurg, (cu paşaport) Mântuleseu 
Achille, 

Funcţionari: Valea Vincențiu cu 
paşaport) Spinzi Zoe, Simhoivici 
Froim, Streitfordor Virgil, Lambiri 
Elena (cu paşaport) Jean Weber, 
Bike lon, Serch Iulian, Scheierei- 
der Richard, Schulyz A. Bela, Mau- 
chen Walter, Marcus M. Alice, 
D'andrâe Zoltan, Z. Simion, Franxz 
Zabovschi, Ascher Dumitru Baba- 
daglyy Mogordin, Bersoscky Boris, 
Bittner Willy, Buium Bernard, 
Condolo Umberto (eu paşaport) Co- 
sovseky Gh. Daminger Alfred (cu 
paşaport) Glovaci Stanislas  Glo- 
vaci Lucian. Imsel Adolf, Lebedeft 


N., Micus P., Morgenstern David, 
Ouchaklain Hagai (cu paşaport) 
Philifeneo-Nicolae (cu paşaport) 


Salve, P.,. Lein Lazăr. Szostakov- 
scky Feilx (cu paşaport) ete ete. 
Cu atâţia paşaportari, cu 
atâţia străini fără să 
mai amintim personalul a 
genţiilor şi a serviciului co 
mercial, în maioritate stră 
în şi el — era uşor de orga- 
nizat contrabanda. Nu vor 
fi intrat toți din cei amin- 
tiţi mai sus în banda lui 
Fischer Flavian, dar în ori 
ce caz n'as strica să se cer- 
ceteze activitatea foştilor 
colaboratori ai d-lui Leo- 
pold Flavian. S'ar dscope- 
ri multe lucruri şi sar lim- 
pezi multe mistere. 
Ocupându-mă de activitatea 
nefastă a acestui domn Flavian 
Vischer, scriam acum câteva luni 
în Buna-Vestire următoarele: 
«Mulţi din evreii <ciun «= 
rii dela Compania Wayons 
Lits, — suntem informați 


Badan | P 


că fac contrabandă, fiind 
în solda unor bande pui 
ganizate pentru 

scop. în special pentru con 
tra de devize, 0 cer» 
cetare în această direcţie; 
ar duce la surprize!». 

N'a trecut nici un an şi iată 
surprizele! 

D. Flavian Leopold Pi- 
cher, plecând dela condu- 
cerea Companiei Wagons- 
Lits a părăsit şi țara noas- 
tră, stabilindu-se la Paris. 
Contrabanda na încetat 
însă. In locul lui, în frun- 
tea bandei a rămas un alt 
Flavian: d. Honrad Hia- 
vian Ficher (Sau cum am 
văzut în unele ziare «Cos- 
tache Flavian!») şi dânsul 
mare director la Wagons- 
Lits. Dar «bietul» nostru 
«Costache», fiul d-nei Xe- 
ni, va avut norocul lui Leo 
pold Fischer şi a fost 
Mins, 

CINE ESTE IMPLICAT 
DELA BANCA COMER- 

CIALA 

Operaţinnile financiare ale ban 
dei de contrabndişti se făceau prin 
banca Gârlişteanu şi Zahareanu. A- 
ceastă bancă a şi fost sigilată. Se 
spune însă că nu e singura bancă 
care a lucrat cu oamenii lui Fla- 
vian. In bandă mai era şi un oare- 
care LEBEL ROBERT. 

Cine este acest Lebel Robert? Nu 
cumva procuristul Băncii Comera 
ciale Române? 

Ar fi bine ca anchetatorii să sta» 
hilască precis care este amestecul 
acestei bănci în contrabanda de aur 
şi în general în contrabanda de île- 
vize ! Poate că nu e amestecat nu- 
mai d. Lebel, mai sunt şi alţii şi 
poate ne-am trezi cu surprize ca şi 
la Wagons-Lita 
UN ALT FINANŢATOR DE 

CONTRABANDA: JIDA- 
NUL BERGER DELA SOC. 
«RAF INAJUL» 


Un rol important are în această 
afacere, celebrul petrolist BER- 
GER, a cărui societate <Rafina- 
jul> îşi comercializează  produ- 
sele în Franţa, unde are nume- 
roase sucursale. Multe din irans- 
porturile de aur ce s'au făcut 
până acum au fost pentru dân- 
sul. Voia d. Berger să-şi treacă a- 
verea în Franţa. Şi mai voia să-şi 
aranjeze unele transferuri la care 
se opunea Banca Naţională. Ş 

Aurul transportat de oamenii 
lui Flavian era destinat sucursa- 
lei dela Paris a întreprinderilor 
petrolifere ale d-lui Berger. Şi nu 
numai atât. Se pare că d. Rerger 
finanța din plin contrabanda de 
aur, întrucât era părtaş la câştig 
cu familia Flavian et comp 


D. Constantin Xeni, fost ministru, nu este 
decât d. jidan Zender 


Deosebit de finanțatori, con- 
trahandiştii aveau nevoie de 
oameni care să-i acopere cu pre- 
stigiul lor, Şi m'a fost greu să-i 
găsească: şi-au făcut complici 
din foşti deputați, din fosti mi- 
niștri, 

La percheziţiile ce s'au făcut 
sa constatat că aurul era depo- 
zitat la d. Constantin Xeni, fost 
ministru de justiție şi Al. Buz- 
dugan, fost ministru plenipoten- 
țiar. 

De noua îndeleţnicire a 
d-lui Constantin Xeni, fost 
ministru liberal, nu ne ru- 
tem mira. E în sângele o- 
vreiului frauda, tâlhăria; 
contrabanda, escrocheria. 

Cine se va duce la Baroul 
de Ilfov, va găsi un tablou 
oficial al avocaţilor evrei 
cu adevăratul lor nume. Sh 
va afla că d. fost ministru 
Constantin Xeni, nu este 
decât adeocatul iidan ZEN 
DER! Orice poți aştepta 
dela un Zender, chir dacă 
acest Zender a reuşit — ce 
batjocură pe țara noastră 
— să fie şi ministru. 

Dar ne mirăm de activitatea 
de contrabandist a diplomatului 
nostru Al. Buzdugan, care nu se 


Concentrarea tuturor fondurilor 
Speciale la Banca Naţională 


Printre alte măsuri cari pri- 
vesc o mai bună administrare a 
banului public, ministerul de fi- 
nanţe va dispune, în conformi- 
tate cu noua lege bugetară, con- 
centrarea tuturor fondurilor 
speciale, aparținând până acum 
diferitelor ministere, la Banca 
Naţională pentru ca ministerul 


de finanțe să poată exercita, 
prin sistemul emiterii de cekuri 
un control cât mai viguros asu- 
pra acestor conturi. 

Această măsură este socotită 
ca binevenită deoarece prin 
sistemul practicat până acum 
erau foarte multe fonduri cari 
scăpau controlului contabilită- 
ţii generale a statului, 


sfieşte să afirme că a avut şi are 
legături cu traficantul de stupe- 

' fiante Erlich Lică zis Enescu, 
«în legătură cu naționalizarea 
unei instituții de credit străine» 
etc., etc. 

CAND SE VA PRODUCE 
ARESTAREA VINOVA- 
ŢILOR ? 

Pentru azi ne oprim aici. Mâine 
vom arăta rolul pe care l-a avut 
fiecare din eroii acestei afaceri, 
precum şi ramificațiile bandei de 
contrabandişti de aur din în- 
treaga țară. 

Numele «personalităților» citate 
până acuma, nu sunt singurele 
nume: mai sunt altele. In curând, 
în fața judecătorului de înstruc- 
ție se vor perinda: foşti demni- 
tari, ziarişti, foşti miniștri, sam- 
sari, agenți de bursă, mari ban- 

i cheri, cocote, directori de socie- 

tăți, traficanţi de stupefiante şi 
trădători de neam, paşaportari, 
cucoane cari astăzi îşi mai etalea- 
ză încă bijuteriile în cele mai 
«bune> familii din înalta socie- 
tale bucureșteană, etc. elc. 

După  descinderea de 
astănoapte dela locuinţa 
d_nei Alexandrescu, soa- 
cra d-lui Fischer Flavian 
Konradt, se pare că anche 
tatorii vor proceda astăzi 
la percheziţionarea şi a 
altor locuințe aparţinând 
familiei  Flavian, Xeni, 
Gârlişteanu, Al. Buzduyan 
şi Lică Erlich, după care 
vor dispune arestarea ce= 
lor dovediţi a fi implicaţi 
în această contrabandă, 

N'am vrea însă, ca Cercea 
tările să se mărginească 
murmai la aceşti siniştri au. 
tori ai contra i de 
aur, Sunt mulţi acei ce tre. 
mură astăzi, în aşteptarea 
mandatului de arestare.r. 


NICOLAE V. ILIEȘIU 


E îi 1M0LP0Ua, 


Viet, fericire, voie bunăl 


| 


Pentru a vă păstra sănătatea faceți 


o curăţire a organismului Dv. cu 


ABLETELE 


(i HELMITOL 
59 


o mlm 


Ghidul Bucureștilor 


Vizitaţi Magazinul 


6. A. VOICULESCU 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 
de Primăvară 
Raion special de galanterie 
PREŢURI CONVENABILE 


€roitoria Civilă şi Militară | 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi izeprogesti cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA „ 10, Etaj |. BUCUREŞT 


Turism. 


tehnice occidentale, conţine un bo- 
gat material beletristie şi informa- 
tiv, îngrijit de scriitorii din tânăra 
generaţie. 

Spicuim din ultimul număr: 


săptămânii — concerte, conferinţe, 


atenee populare; cronici: 


TELEFON: 5.0824 


prejurimilor Bucureștilor. 


cial vizitatorilor Capitalei, 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1l 


pentru iubitorii de frumos. 


Noui ie 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 


- Majestății Sale Regelui Carol II 
costume taior 


Pentru salvarea ţării din braţele 
nefaste ale politicii, pentru viața 
nouă la care Maiestatea Voastră 
cheamă de azi înainte poporol româ- 
nesc, comitetul de conducere al 
Fontului Funcţionarilor Particulari 
Românui, în numele a mii de funcţio- 
nari particulari, urează Salvatoru- 
lui României o viaţă lungă şi tihni- 
tă, o izbândă complectă în tot ce 
întreprinde 

Gheorghe Cristescu 
Preşedintele Frontului Func- 
monarilor Particulari Români 


Atenţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă e eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No, 1 
FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


7 VERERERECAȚE 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Teatrului ui Naţional | 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Meseriaşii Râmniceni constituiți 
în Uniunea Generală de sub preşe- 
dinţia domului Alexandru Samoit 
filiala Râmnicul Sărat, primim cu 
satisfacţie noua Constituţie rămâă- 
nând devotați Patriei şi Tronului. 
Preşedinte, Macovei 


Majestății Sale Regelui Carol [i 


jremi ei judeţului 
E E E |] | $ | pa ereu ” jpdete 
>) PEPNEALE DOMNULUI HEREȘTI | ce se e 
aut orizată şi eontrolată de Minister ! către Majestatea Sa. 


Cu sufletul ușurat şi sențimen- 
tul de adâncă supunere şi nemărgi- 
uită încredere faţă de Majestatea 
Voastră, considerăm noua Consti- 
tuţie ca un dar Dumnezeese şi pro- 
mitem solemn îndeplinirea strictă a 
dispoziţiunilor ei: 


"oferă viţe, pomi roditori, arbuşti trandafiri 


Cereţi catalog ilustrat gratuit 


= II CR 
Î VULP: ARGINTII 


exemplare superb da puteţi procura Să trăiţi Majestate. 
convenabil, dela Preşedini Gremial Chimist 
Blănăria Manoliu şi Kern Suceava 


lajestăţii Sale Regelui Carol IL 
embrii societăţii pensionarilor 
de stat Mehedinţi, luând cunoştin- 
1ă de noua Constituţie, Vă aduc a- 
 dânea lor recunoştinţă pentru nvua 
' operă de consolidare, 
Preşedinte, C. Mateescu 


Costică Mihailescu 
Sir. Coiţei No . 44 bis.tostă Diinților 


5 ARE PEESTIEREETA IER 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du: Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
„RE IT 7 a SEE ZA ISP EEE 70 Pt IES RSI 2 E 0 PCIE DES SECI MP2 „ARSE E E 


Majestății Sale Regelui Carol II 
| In momentul când îşi exprimă cu 
entuziasm votul plebiscitar pentru 


In cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la scena acel gt co: că 
dureri de cap nervoase, insomnie, Cat dțe E PE Der De ni ee oare ae 
greață și turburări digestive sau obținut ii iz ie A apele a 
după multe cercetări atât în clinicile din țară|tirmurită. Sunteti salvatorul și ct 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 

tate cu renumitul preparat american 


ternică şi bogată la umbra păcii şi 
GASTRO D."” 
73. = - 


sub înalta oblăduire a Majestății 
ICON) 


Voastre, 
Protoereu Alex. Sandovici 
Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


«Gastro D.> se află de vân 
zare la farmacii şi droghe 
rii, sau se expediază, Majestății Sale Regelui Carol II 

Majestate, în numele Uniunei Na- 
ționale a Foştilor Luptători secţia 
R. Sărat, Vă trimitem marea bucurie 
ce am primit ca prin noua Constituţie, 
aţi oprit la marginea prăpastiei des- 
tinele acestui neam. Scriţi prin pe» 
cetea personalităţii Majes'ăţii Voas:re 
paginile istoriei României noui prin 
poruncă, dreptate, cinste, legalitate, 
muncă şi bunătate. 

Să trăiţi Maejstate 

GHERDA FLOREA 
Profesor, preşedinte R. Sărat 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Asociaţia Funcţionarilor judeţeni şi 
comunali Caliacra, în faţa actului isto- 
ric al nouei aşezări constituţionale, 
create de înalta înţelepciune a Ma» 
jestăţii Voastre, spre binele şi liniş- 
tea membrilor ei, toată dragostea şi 
tot sufletul lor, urându-Vă să trăiţi 
Maiestate întru mulţi ani, pentru bi- 
nele şi fericirea scumpei noastre Pa- 
trii, 

Trăiască Dinastia. Trăiască Ro» 
mânia Mare. 
Preşedintele Asociaţiei Funcţionarilor 

judeţi şi comunali Caliacra 
ION MUNTEANU 


FII PREVĂZĂTORI 


la cea mai 


mică ra- 


ceală.. 


Afişul turistice, Oficiul Naţional Balcanice. În 
din Turism la expoziţia din Milano,| ţia română prezidată de d. N. 
Mânăstirea Snagov, programul ci-| Tabacoviei a părăsit aseară ca- 
nematografic, teatrul de radio—ale| pitala pentru Istanbul. 


Când vor trebui făcute 
arăturile cu tractoa- 
rele 


Dispozițiunile  ministeru- 
lui Agriculturii şi Do- 
meniilor 
Ministerul Agriculturii, Domeniilor şi 
Cooperaţiei a intervenit pe lângă Came= 
rele de Agricultură, ca acum, în pri- 
măvară, când arăturile, în deosebi cele 
adânci, nu sunt recomandabile, Să nu 
scoată tractoarele la lucru, decât numai 
în cazuri excepţionale, la arături p2atru 
desțelenir2a islazurilor comunale, în ve- 
derea cultivării în timpul verii, sau, 
eventual, alte împrejurări de această 

natură. 

Tractoarele vor fi puse însă, numai- 
decât, în funcţiune în luna Mai sau 
Iulie, îndată după ridicarea recoltai. 
pentru facerea ogoarelor şi a arăturilor 


A apărut «Bucureşti ghid  pro-| de desfundare, în special la micii a- 
gram săpămânal», anul II Nr. 6,| gricultori. 


publicaţie a Oficiului Naţional de PN Ra 


Revista apărută în condițiuni Conierința CCONO- 


mică dela Istambul 


Peste câteva zile va avea loc 
la Istanbul o importantă confe- 
rință economică a  Inţelegerii 
acest scop, delega- 


Delegaţia se va completa la 


teatrală, | Istanbul cu d. |. Cristu, minis- 
cinematografică, literatură, plasti-| tru plenipotențiar şi directorul 
că, cum şi un important plan al îm- diviziei econonrice din ministe- 


rul afacerilor streine. D-sa se 


Revista, care se adresează în spe-| află în prezent la Roma, unde 
prin | conduce tratativele în vederea 
conținutul ei, e de un real folos şi | încheerii unei noui convenţii co- 


merciale între România și Italia. 


legrame 


adresate M.S. kege'ui 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Sirel Membrii comunităţii armene 


“|din Constanţa prea piecați şi respec- 


tuoşi supuşi ai Majestății Voastre, 
Vă exprimă în chip unanim adânca 
lor mulţumire pentru: opera în;eleaptă 
a noului aşezământ constituțional pe 
care l-aţi dat ţării; totodată Vă asi- 
gură, Sire de devotamentul lor ne- 
țărmurit şi Vă urează viaţă lungă 
pentru strălucirea Augustei Voastre 
Dinastii, spre binele şi propăşirea a- 
cestei ţări. 


Preşedintele Comunităţii Armene 
din Constanţa 


ARMEAG AGOPIAN 
| 


Concertul Richard 
Staab 


Luni, 18 Aprilie 193, va avea loc 
în sala „Dalles* concertul renumitului 
pianist iRchard Staab. 

Pianistul german, care totodată e şi 
directorul muzical al Radio Muenchen e 
considerat pretutindeni ca unul dintre 
Absolvând  tur- 
neul lui prin Europa, toată presa l-a 
elogiat. In Bucureşti va cânta bucăţi 
de Beethoven, Casella, Brahms, Ravei, 
Liszt şi Chopin. 

Suntem siguri că şi în Bucureşti va 
avea mare succes. 


Biletele se găsesc de vânzare, la 
agenția Wagons-Lits (Cook, cal. Vic- 
toriei 39. Telefon 3.36.10. 


cei mai buni pianiști. 


A 
D-na Florica Doctor Eugen Ru- 
raru aduce la eunoștința tuturor 
celor ce au cunoscut pe iubitul ei soţ 


Doctor Eugen Aurrau 


în etate de 33 ani 


că a încetat din viaţă în ziua de 30 
Martie 1938 orele 17 în Sanatoriul 
Geoagiu. 

Inhumarea a avut loe în ziua de 
2 Aprilie în cimitirul comunei 
Geoagiu Huniedoara. 


Ripensia şi A. | 


Luptă acerbă pentru locul 4 al Spa: 
mentului 


Etapa de Duminica treculă a sim 
plificat problema supremaţiei 
seria secundă a Diviziei Naţionale 
A în favoarea  Ripensiei. Echipa 
din Timişoara împreună cu AMEEF A 
sunt probabilele finaliste ale Cam- 
pionatului național. 

Un dureros şi nemeritat eşec a su- 
ferit Venus la Cluj unde a trebuit 
să plece steagul în fața Universi= 
tății; prin această înfrângere cam 


pionii naționali au pierdut cea mai 
mare parte din şansele de a termi- 
na cap de serie. 

Acei este locul să relevăm perfor- 
manța Universităţei care mai tot- 
deauna îşi reface în primăvară te- 


renul pierdut în tur. Viitorii adver- |! 


sari ai «şepeior roşii» vor avea 
multe nopți de insomnie. 

Al doilea rezultat surpriză a fost 
înregistrat tot de o echipă clujea- 
nă care a învins tot g echipă bucu- 
reşteană. Este vorba de vicloria 
«Victoriei» asupra «Unirea-Iricolor» 
vielorie pe deplin meritată. Cluje- 
nii au jucat cu matură ambiţie lă- 
sând spectatorilor ce sau deplasat 
în Obor, frumoase păreri despre 
sportul clujean 

Şi fiindcă vorbeam de spectacol 
este cazul să relevăm slabul joc 
furnizat de Juventus şi A, 0. F. R. 
pe arena Giuleşti. 

Arbitrajul acestei partide q fost 
cea mai perfectă mostră da fante- 
zie neserioasă şi încomgpetență con- 
damnabilă. 

Dintre celelalte rezultate se evi- 
dențiază dificila victorie a Rapiau- 
lui la Petroşani unde echipa locală 
Jiul a opus o rezistență surprinză- 
toare 


tă 


Programul matehurilor oficiale 


Sportul Studenţesc din Bucureşti 


în | a fost învins cu un scor exagerat la 


Timișoara după ce o repriză întrea- 
gă a dovedit un joc superior Ripen- 
siei.. Prim această înfrângere tână- 
ra echipă universitară a lrecut la 
locul şase al clasamentului. 

O victorie uşoară a obținut A. M. 
E. F. A. învingând pe C. A. O. la 
Arad. A. M. E. F. A. prin această 
nouă wictorie se găsește în fruntea 
clasamentului, la patru  pucle de 
secundul clasat F, C. Rapid. 

Chinezul q câştigat partida cu 0O- 
limpia, fără eforturi, însă la dife- 
rență minimă. Cu această perfor- 
manță a sărit la locul cinci al cla- 
samentului, luptând cu Unirea Tri- 
color, C. A. 0. şi Phoenix pentru 
locul patru, loc lipsit de griji deoa- 
rece aduce calificarea directă în 
campionatul național după «noua> 
formulă. 

Un loc în divizia B. şi-a asigurat 
definitiv Dacia Unirea care Dumi- 
nică a fost din nou învinsă, de astă 
dată de Phânix. Brăilenii deţin lan- 
terna fără mici o şansă de eva- 
dare. 

La un loe obținut direct la «<B> 
candidează în seria I] cu aceleași 
șanse Dragoş Vodă şi Crișana în- 
tre cari se ta da o luptă tilcnică 
pentru locul... 9. Din cu»sa aceasta 
nu este definitiv ieşit nici ACF.R,. 

Etapele viitoare ale campionatu- 
lui mu vor mai interesa pentru de- 
semnarea campionilor cât pentru o- 


ZAINESCU 


cuparea locurilor 4 pentru echipele 
mijlocii şi locurilor 9 pentru echi- 
pele codaşe. 

In fiecare serie în primele ţrei 
locuri se găsese echipe cari nu-și 
mai pot pierde locurile. 


Ss. p 


de Duminică 


Divizia Naţională A, 


DIVIZIA NAȚIONALA A. 


F. C. Rapid—C. A. 0., he Bu- 
cureşți. 

Victoria—Dacia Unirea la Cluj. 

Chinezul—Unirea Tricolor, la Ti- 
mișoara. 

Phoenix—A. M. E. F. A. la Baia 
Mare. 

Oiympia-— jiul, la Satu Mare. 

Juventus— Venus, la Bucureşti. 

Sp. Studenţesc—Universitatea, la 
Bucureşti. 


Crişana—Ripensia, la Oradea. 
aa Vodă, la Arad. 
ACER si ode e la Brașov, 


DIVIZIA B. 


Seria estică 
Telefon Ciub—Textila M. W 
București. 
Tricolor C. F. P. V.—Macabi, la 
Ploești. 
Gloria C.F.R. 
baţi. 


la Ga. 


Franco Română—D. V. A., la Bră- 


labn — H. L. A la Cernăuţi, . 
Seria vestică 
Mureşul—Stăruinţa, la Tg. Mureş. 
Rovine Griviţa-C.F.R., la Craiova. 
U. D. R.— Tricolor, la Reşiţa. 
C.A.M.T.—Prahova, la Timişoara, 


———— > ES ... 


„ATLETISM! Clasamentul Bivi- 


Dinu Cristea alcarsă 
Duminică 


Gruparea C. F. R., va organiza Du- 
minică în pauza unui match de foot 
ball ce se va desfăşura pe stadionul 
din Giuleşti o alergare pe 2000 metri 
în care Dinu Cristea va concura ală- 


turi de tinerele speranțe ale C, F. R.- 
ului. 


Sporirea tarifelor 
pe vapoarele N.F.R. 


“Majorările se aplică şi la transporturile 
predate pe C.F.R. 


Direcţiunea Navigaţiunei Fluvia- 
le Române (N.F.R R) a a majorat în- 
cepând! dela 1 pprilie toate taritele 
cu 15 la sută. 

In consecinţă sporul de 15 la 
sută se va aplica şi la părţile a- 
ferente din tariful combinat, de măr- 
furi CFR-NEFR partea III-a numai 
la taxa de transport propriu zisă 
pe parcursul NFR, 

Astfel la transporturile predate 
în porturi de NFR cu destinaţiunea 
la o stațiune CFR sporul de mai 


sus va fi trecut separat în docu- 


mentele ide transport de către a-l Şoimii 


genţiile de predare NFR şi se va 
încasa la destinaţie de către orga» 
nele CFR; corectarea sau ştergera 
lui mu este permisă. 

Transporturile ce se vor expedia 
dela CFR pentru unul din porturile 
NFR, sporul de 15 la sută pentru 
parcursul NFR se va încasa de că- 
tre agenţiile NFR în portul de des- 
tinaţie. 


Zic B. 


SERIA ESTICA 


Tricolor CFPV 12 12 2 3 49411 26 
Victoria 16 12 1 3 55:13 2 
Craiovan 16 10 4 2 30:19 24 
Telefon Club 16 10 2 d 57:23 22 
Franco Română 10 9 0 7 41:40 18 
Gloria C, F., R, 15 8 1 6 24:20 17 
D, V. A, 16 6 3 7 21:91 15 
Textila 16 5 3 8 20:28 13 
Macabi 16 4 210 23:41 10 
Jahn 16 3 217 16:61 8 
Sporting 16 3 112 20:32 7 
ÎI Aita 14 2 11117:56 5 
SERIA VESTICA 

CANT 17 13 1 3 63:29 27 
UDR 1 12 1 4 54:17 26 
Mureşul 15 9 2 4 39:26 20 
Stăruința 16 9 2 5 30:33 20 
Rovine Griviţa 16 9 1 6 33:34 19 
Tricolor 16 8 3 5 41:2919 
Prahova 16 8 0 836:2816 
Unirea MV 20 6 01422:60 72 
Victoria 17 5 Î10 232 
CFR 16 5 110 18:2811 

20 0 218 10:55 2 


„BUNA 
VESTIRE“ 


Carnet 


Sare aa maree. ante 
"LA BRAŞOV 


4 
sau ținut niște campionate NA 
ȚIONALE de ping-pong. Cititorii 
cunose poziția noastră faţă de acest 
sport iudaic atât în esența lui cât 
şi prin cei cari îl practică. 

Faptele noi — campionatele rece 
te — ne confirmă. 

Dăm mai jos fără comentarii 
lista noilor campioni: 

BARBAȚI:  Cibi Eros, Victor 
Vladone (român) Paneth, Naumes= 
cu—Neuman. 

FEMEI: 
Seman. 

DUBLU DOMNI: Şapira—Vlado- 
ne, Weissfeiller — Glanez, Erâs — 
Krebs, Bella—Paneth. 

DUBLU DOAMNE: Adelstein-To- 
riș, Seeman-—Kolosvary. 

DUBLU MIXT: Adelstein—Sapi- 
ra, Seeman—Erăs, Stein—W eiafellen 
Kolosvary-—Hagi Vasiliu, Etc. ete, 
Toţi români. cu fruntea lală şi cu 
plete lungi pe spate. 


GHIŢESCU 

compatriotul nostru şi campion 
baleanic îşi face studiile la şcoala 
de arhitectură din Milano. In acea: 
stă calitate a participat la concursu 
rile atletice ale universităţii mila. 
neze, reuşind să se plaseze în pri 
mul loc la probele de 100 m. şi 20 
metri. 

Activitatea sportivă din ţară și 
din străinătate a lui Ghiţeseu se 
restrânge irumos asupra bunului 
renume al sportului românese. 


Adelstein,  Kolosvary 


ARGENTINA 

a renunţaț definitiv să partieipe la 

campionatul mondial de football. 

Im felu] acesta România a reuşit 

să treacă peste un adversar de ca- 

re sar fi poticnit în orice caz. 
Nu e rău să ai câteodată şi noroc, 


CAMPIONATUL 

MONDIAL 

de football are preliminarii pal- 
pitante. Polonia, deși învinsă cu 1-0 
de Jugoslavia, sa calificat pentru 
jocurile din Franţa multţumită 
goal-average-ului din matchul pre- 
cedent. Belgia şi Olanda au făcut 
mateh nul (1-1) calificându-se ame 
bele pentru campionatul mondial în 
detrimentul Luxemburgului, 

F. R. BOX 

a interzis caravanei române de 
boxeuri amatori să-şi prelungească 
turneul prin Franţa. Este o măsu- 
ră înțeleapiă pe care o aplaudăn 
fără rezerve. Se ştie că matShurile 
de box epuizează peste măsură, 
Dacă mai adăugăm şi oboseala 
deplasărilor, este normal ca un 
turneu prelungit să se termine de- 
zastruos. 

Menţionăm deasemenea frumoasa 
comportare a tinerilor noștri repre- 
zentanți precum și reaua credinţă 
a judecătorilor francezi. 
CAMPIONATELE 
de volley şi basketball se desfăşoa- 
vă la Bucureşti întrun tempo plin 
de viaţă şi de tinerețe. 

'Pinem să felicităm pe conducăto- 
rii federaţiei respective cari, în fe- 
lal acesta, pregătese admirabil bal: 
eaniada de volley şi baskettball ea- 
re se va desfăşura la vară la Bucu- 
rești la Arenele Romane, 
VIFORUL DACIA 

activa grupare românească poli- 
sportivă din Bucureşti a reuşit să 
strângă un lot impresionant de at- 
leţi tineri, speranţe tari pentru vii. 
torul atletismului românese, In pri- 
măvara aceasta juniorii Vitorului 
sau antrenat intens în vederea con- 
cursurilor la care vor participa. Se- 
ria concursurilor o va deschide în- 
trecerea cu juniorii grupării VUL- 
TURAȘUL de sub conducerea d-lui 
protesor Orăşanu. 

ECHIPA NAŢIONALA 

a Bulgariei, care nădăjdueşte să 
învingă naţionala Cehoslovaciei 
chiar la Praga, sa antrenat la So- 
fia cu echipa maghiară — destul 
de codaşă — NEMZETI, de care a 
fost înfrântă cu 2—1. După rezul- 
tatul dezastruos din fața Franţei 
acesta este al doliea rezultat me- 
nit să tae speranțele bulgarilor 
pentru campionatul mondial. 


COMISIA DE SELECŢIE 
îşi începe activitatea Sâmbăta vii- 
toare la Bucuresti, când va observa 
jucătorii demni de a juca în echipa 
naţională contra Jugoslaviei. 

Dacă ţinem seama că ultimele per 
formanţe — destul de slabe — ale 
vecinilor noştri, putem spune că 
sarcina comisiei de selecţie nu este 
prea grea. Dacă însă ne gândim 
că vechii noştri internaţionali sunt 
într'o tormă submediocră, trebue 
să recunoaştem că  selecţioneurii 
mau o situaţie prea comodă. Dar 
cu puţin curaj — şi cu mai multă 
pricepere — credem că sar putea 
trece şi peste noul hop, introducân- 
du-se în naţională băieţi tineri, ta- 
lentaţi şi — mai ales — români. 
TANASESCU ŞI BADIN 

au făcut o frumoasă figură în 
campionatele internaţionale de ten- 
nis din sudul Franţei. Alături Ve 
boxeurii amatori, de Milică Teodo- 
reseu, Toma Aurel și Ghiţescu, cei 
doi tennismani au fost niște amba- 
sadori de cinste și euraj. 


Un telefon nu se 


VESIȘISZATa 0164 


sarut Ț| 
| lit azil 


«BUNA VESTIRE» 


d 


— 


| 


oate muta aşa cum se mută e masă sau 


un scaun. Totuși, În locuința cea nouă telefonul vă va fi tot 


DADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 81 
Le] 16 Pânză Natura'ă Subţire 


sa 29 Pâuză e ear ari 
»"93-Chifoo  :* sa,*! 


» 39 Chifon a. saperter 
w 42 Chifon matapolen 

» 39 Gradel 905 pe asabui 
» 76 Pânză » şeezeetai 
» 15 vâuză Peste 
„ 24 Sesvete vatra masi 
RI 13 Vârpe m vuvatărie 
28 Batist mer 
5. 59 Pupiru Pic 
» 98 Dejalun tei fi, 
» 20 Batiste „sue 
„9 Batisie 
„ 20 Uioraţi 
„29 Chiluţi « „ua. 

n 59 Pânza pica ie 
» 119 Perdele 2, ca ini 
„ 360 Mătase ppm», 


Exp. prow:nciv vontra rambaas. 


t de necesar ca și aceste mobile. 


entru a da posibilitatea să fiți serviţi prompt, comunicaţi | 
imediat — De astăzi — Societăţii anenirg, țonâpe de 
prin : 


Telefoane noua adresă. Acest lucru puteți 
telefon, formând 04 — Serviciul Comercial. 


instalați-vă un telefon în noua locuință. 


Mutarea î Dice o schimbare. Dacă până ocim ngii „n 


telefon, Sfântul Gheorghe este un minunat 
Înstala un aparat telefonic. 


Gratie noulu sistem de plată, puteți 
plâti abonamentul în miei rate lunare, 


ORT.: Sf. Butichie Patriarhul Con- 
etantinopolului (+ 582) Denii. 
CAT.: Sf. Sixt I Papa. 
Răs. soarelui 5.48. 


Imstalaţi-vă un telefon 


elefoane sv onari 


SOGIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ 


ect ip e sau Anonimă Română de 
or «ei. 


DE TELĂNGAME: 


Miercuri 6 


RADIO-BUCUREŞTI 

RADIO-ROMANIA 
6.30: Deschiderea emisiunii. 
— Gimnastică ritmică. 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Suplimenț 


de impozit 


pentru fondul apărării aţionale 


Prin noul decret-lege al impozi- 
tului pe lux şi cifra de afaceri Nr. 
1392 din 30 Martie 1938, publicat 
în Monitorul Oficial Nr. 70 din 1 
Aprilie 1938 şi intrat în vigoare 
pe ziua de 1 Aprilie 1938, toate 
produsele impuse la cifra de aia- 
ceri cu impoziiul de 6 la sută, vor 


îi impuse la un supliment de im- 
pozit de 1 la sută, în folosul îon- 
dului apărării naţionale. 

Acest impozit de 1 la sută se 
va percepe odată cu impozitul pe 
ciira de afaceri de 6 la sută, la 
toate măriurile importate şi impo- 
zabile cu 6 la sută. 


SR =—— 


Preiungirea acorduiu. de plată 
d cunonului extern 


La 1 Aprilie a expirat acordul 
le plata cuponu:ui la ren:e:e noastre 
externe. Cum d-nii Zăuceanu şi Lă- 
zeanu, împuternicijii statului român 
duc la Paris tratative cu posesorii 
străini de titluri româneşti, în ve- 
derea unui nou acord şi cum tra- 
fativele sunt lungi, s'a hotarit să se 
prelungească vechiul acord pe încă 
în an. 


Re — 


Reprezentanţii grupului străin de- 
tentori de rentă românească au pro» 
pus însă unele modificări ale acor- 
du'ui pre'ungit în sensul ca să se 
mărească cu 2 puncte cuponul ren- 
telor de stat şi cu 3 puncte rentele 
CAM. 

Propunerea trimisă la Bucureşti, 
este în studiu. 


(omerțul româno-german 
în Februarie a. c. 


Camera de comerţ germano-româ- 


ale anului 1958, cu un sold pasiv pen- 


pă din Berlin comunică următoarele] tru România de 1.001.000 R. M, 


daie: 

Im Februarie 1958 importul Germa- 
piei din România sa cifrat la R. M. 
7.854.000, exportul în România la 
10.569.000 R. M. iar Balanța comercia- 
lă a fost, astiel, pasivă pentru Româ- 
mia cu 2.811.000 R, M. 

Faţă de luna precedent, importul 
din România a scăzut cu 4 milioane 
525.000 R. M, (în deosebi la orz); ex- 
portul în România, dimpotrivă, a cres- 
cut cu 96.000 R. M. 

In lanuarie — Februarie a. c. im. 
portul german din România sa cifrat 
la 20.255.000 R. M. exportul în Româ- 
nia la 21.234,000, iar balanţa comer- 
cială se încheie în primele donă luni 


Importul Germaniei din România (în 
1000 R. M.: Ianuarie 12.579; Februa- 
rie 7.854; lan. Febr, 20.233; Exportul 
Germaniei în România: Ianuarie 12.379 
Februarie 7.554, lan,-Febr, 24,254, 


—— > PD 


Credite pentru culti- 
vatorii de textile 


Cultivatorii de plante textile vor 
obţine credite de la 1000 la 2000 
de lei de hectar până la vânzarea 
recoltei. Creiitul va fi acordat de 
institutul na,ional de cred't agricol. 


Taxa de timbru asupra 


facturilor a fost 
sporită 


Potrivit decretului-lege puntre mo- 
dificazea unor dispoziţiuni din legea 
timbrului şi a impozitelor pe acte şi 
fapte juridice, publicat în Monitorul 
Oficial Nr. 76 din 1 Aprilie 1938, 
pagina 1718—1719, impozitul pro- 
porţional de țimbru asupra facturilor 
de orice fel, pentru vânzări curente 
de mărfuri ale comercianților şi in- 
dustriaşiior şi ale tuturor acestora 
către particulari, prevăzut de art. 14 
parag. 15, alin. 1, al legii, a fost spo. 
rit dela 2 la 3 la mie. 

In consecință, atât la importul cât 
şi la exportul mărfurilor, se va per- 
cepe impozitul proporțional de tim- 
bru, mai sus menționat, majorat la 
3 la mie. 

Hcest impozit este datorat cu înce- 
pere dela 1 Aprilie 1938, data pu- 
blicării în Monitorul Oficial a decre- 
tului-lege amintit. 


Supuşii străini nu vor 
mai putea deschide 
întreprinderi 
de băcănie 


Supuşii străini nu vor mai pu- 
tea să deschidă întreprinderi ca- 
re să se ocupe cu comerțul de bă- 
cănie, (coloniale, delicatese), ca- 
fea, articole orientale, etc. 

Camera de comerț şi industrie 
din Capitală a hotărît să nu mat 
acorde asemenea autorizații. 


— Radio-jurnal, 

— Concert de dimineaţă (discuri), 

— Sfaturi gospodărești și medicale. 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

15.00: Ora. Culturale. Sport, 
Dunării, 

133.10: Concert, de „prânz (discuri: 
Muzică variată. 
14.10: Ora, 
jurnal. 
14.50: 


Cota 


Mersul vremii. Radio- 
Cântăreţi celebri (discuri). 
18.00: Ora. Mersul vremii, 
18.02: Concert de după amiază, Or- 
chestra Victor Piedescu: Romanţe şi 
Arii naţionale. 


Pentru combaterea 


Constipaţiei 


Imaţi în fiecare dimineață 
u  „IMica doză zilnică“ de 


SARURI KRUSCHEN 


Kruschen conţine oate sărurile necesare 
orgibismului Dv. pentru o bună stare ge- 
nerală. Kruschen acţionează pe cale naturală 
ajutând organele să funcționeze normal. Mie 
loane de oameni, din toate colţurile lumii, 
iau aceste săruri. Urmaţi exemplul lor şi 
maţi şi Dw. în fiecare dimineață Kruschen 
şi vă veţi simţi! mai bine ca oricând. Fla- 
conul mare 95 le! — cel mic 60 lei, 


Loc central liniştii 


Stradă răspunzând in Calea Victorie 
Sup. 700 m.p. Vând 3.500 m. 


ISITPREAVNICU 
Str. Th. Şerb. (Arad) 


i 


” VECHEA ICOAIA 
DUPLOYETI 


- SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ETil 
ASCEHIOR . TEL. 489 o 


TAXELE REDUSE. 


CALENDAR 


Miercuri 6 Aprilie 1938 


Apusul soarelui 18.46. 
Seara se face Denii în Biserici. 
Prima abdicare a lui Napoleon şi 


|| trimiterea lui pe Insula Elba /1814)- 
———— pe 


— 


pi 


Aprilie 1938 


19.00: Dansuri cântate (discuri), 

19.15: Continuarea concertului Or- 
chestrei Predescu. 

19.50: Robinson Crusoe, de Nicolae 
Roșu, 

20.05: D-ra Lisette Dima (canto), 

20.30: Concert în mi minor de Men- 
delsohn (discuri). 

21.00: Durerile precordiale, de prof. 
dr, C. Bacaloglu. 

21.15: CABARET RADIO: «La şo- 
riceii albis aranjameni muzical de C. 
Olteanu. 

22.30: Radio-jurnal: Sport, 

22,45: Concert de noapte al Orches- 
trei Iliescu-Plesneanu, transmis dela 
Restaurantul Teatrelor, 

23.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi engleză. 


Cursuri profesionaiz 


pentru comercianții și meseriaşii 
români din Năsăud 


Străinismul a întins păienjeniş de 
moarte şi în acest colţ de ţară ro- 
mânească şi datorită acestor îm- 
prejurări vitrege nu găseşti un sin- 
gur meşteşugar care prin strădania 
lui de o viaţă întreagă să fi ajuns 
la o stare materială îmbucurătoa- 
re. Toţi se sbat în cea mai crudă 
mizerie şi sunt sfârtecaţi de atâtea 
boli care îi macină cu fiecare zi 
mai mult, Mai marii zilelor de pâ- 
nă acum au şovăit întotdeauna ca 
să întindă acestei categorii de bres- 
laşi o mână de sprijin şi astfel am 
ajuns să constatăm cu stringere de 
inimă că această clasă socială n'a 
putut să se ridice nici până astăzi 
la locul de cinste în societate care 
i se cuvine. Sunţ mulţi care nu 
ştiu să facă o factură, o notă de 
plată, să formuleze o petiție către 
o autoritate, nu cunosc cele mai e- 
lementare noţiun; de igienă şi atâ- 
tea şi atâtea alte lipsuri care izbese 
la fiecare pas. 

Preocupat de aceste considerente, 


D:LA C.F.R. 


S'au mărit tarifele Navi- 
gaţiei Fluviale Român” 


Cu începere dela 1 Aprilie s'au mărit 
cu 15% atât tarifele pentru trauspărtul 


50% reducere pentru 
înapoerea dela Târgul 
de mostre din Breslau 


Se acordă 50% reducere din tariful 


călătorilor cât şi cel pentru măriuri.] tren . de persoane tuturor vizitatorilor 
In tariful combinat C. F. R—. F. R.| ce se vor întoarce dela Târgul de Mostre 


se va aplica sporul numai pe par- 
cursul N. F. R, 


—- 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


Preparaţi-le cu untdelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza şi cu ulei de măsline 
Intrebuințaţi untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 
calităţile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


iama PERFEGT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL — GRAS — DEGI EGONOMIG 
NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


De vânzare în principalele magazine de coloniale din București şi provincie 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


din Breslau ptin ţara noastră dacă şi 
la ducere au urmat acelaş traseu. Această 
reducere este valabilă şi pentru vizi- 
tatorii ce pleacă din România. Sunt 
interzise întreruperile şi schimbările de 
rută. Suplimentul şi tichetul se vor plăti 
integral. Măriurile vor beneficia — ia 
înapoiere — de 75% reducere. 

S'a revenit la vechiul regim al plă- 
ților: se vor plăți imediat după înde- 
plinirea formalităţilor de lichidare, fur- 
niturile şi lucrările până la o valoare 
de 30.000 lei. 


u. protesor Gheorghe Matei, secre- 
tarul reuniunei, a luaţ frumoasa 
iniţiativă de a înfiinţa în loealita- 
te un curs de contabilitate şi cu- 
noştințe de interes profesional, pâ- 
nă la 10 Mai a.ce. 


In acest scop d-sa a reușit să or- 
ganizeze un plan de lucru, având 
de colaboratori pe următorii pro- 
fesori: Dr. Teofil Tanco: 
preotţ prof. lon Bunea: 
de morală creştină; ing. Victor 
Fătu, directorul gimnaziului : 
Contabilitate şi corespondenţă co- 
mercială; A. Şorobetea: Limba ro- 
mână; Procopiu Bilan: Economie 
politică, Gheorghe  Alexievici: Is- 
toria românilor şi Gheorghe Matei: 
Curs de estetică. 

Cursurile se ţin în fiecare Luni, 
Miercuri şi Vineri între orele 7-9 
seara într'o sală de învăţământ de 
la şcoala de aplicaţie. 

Dragostea cu care a fosţ împăr- 
tăşită această iniţiativă se remarcă 
prin faptul că aceste cursuri sunt 
întotdeauna populate de afluenţa 
patronilor, membri ai Reuniunei. 

Un merit deosebit revine profe- 
sorilor colaboratori care fiind pă- 
trunși de necesitatea unor astfe] de 
cursuri au căutat dela început ca 
prelegerile respective să le facă pe 
câtţ este posibil mai interesante şi 
pe înţelesul fiecăruia, 


Principii 


Gheorghe Matei 
ENEPC 230 SI IE! SO TCuĂ LEFT ATZI AES 


Conferinţă de presă 
polono-germană 


VARŞOVIA 5 (Rador). — Azi 
dimineaţă a început la Varşovia con- 
ferinţa şefilor, birourilor de presă din 
ministerele Afacerilor Străine al Po- 
loniei şi al Germaniei. 


d 


mau dloana OAGEL 


CEA MAI 5 
CIA MAI T, 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură ; 
Concurează cu 20", toatemagazinele cu aceleaşi articole. 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel. 3.31.66 Calea Victoriei 114 i 
„ORE 08 ORSINI 0 SE CO RD EPISOD PO EI (0 TAI IRI ISP pe TIE N 3 2059 PRUIE ED: 8 AUDA ERIE 220 


Pay. 5a 


% 


66 = 


Se predă 


un mare consum situat în preajma HALELOR OBOR, 
compus din băcănie, bodega, două săli de consumaţie, 
grădină de vară, toate instalaţiile şi mobilierul necesare, 


veselă, 


mărfuri 


: Intermediarii excluşi. 
Adresaţi Bolintineanu Str. Calimacki 17 


nervilor? 


Irascibilitate, rea dispoziţie, tremurături, neliniște, bătăi de inimă 


ameţeală, frică, insomnie, 


sperieturi, 


Nervoşii 


mor curând! 


Aţi observat la Dvs. din când în când unul dintre 
următoarele semne ale unei apropiate istoviri a 


vise urile, 
prea mare irascibilitate provocală de contrazi- 


amorțirea membrelor 


ceri, zgomote, mirosuri, dorință după siupefiante, de tutun, 
alcool, ceai, cafea, bătaia pleoapelor, nădufuri, toane, lipsă 
de memorie sau a graiului, dorinti sau fobii ciudate. Când 
unul sau mai mul'e din aceste semne de nervozitate se ivesc la ds 
atunci nervii d-vs. sunt serios slăbiţi și au nevoie de întărire. 
Nu lăsaţi ca această stare să dăinuiască, căci s'ar putea produce 
deranjări serioase ale activităţii mintale, ca aiureli sau acte necon- 
trolate, iar o îmbătrânire prematură şi moartea sunt consecințele. 
Indiferent de unde provine slăbirea nervilor d-vs. eu vă invit să-mi 
scrieți, Sunt cu plăcere dispus să vă i 
. 


explic gratis şi fără  cheltueli de porto 
o metodă foarte simplă, 


care vă va provoca o surpriză plăcută. Aţi cheltuit poate deja mul 
bani și multă răbdare pentru diferite remedii şi în cel mai bun ca 
aţi obţinut numai o ușurare trecătoare. Eu vă pot asigura că cunos 
o metodă excelentă pentru a lupta împotriva slăbirii nervilor d-ys 
Această metodă provoacă în acelaș timp o îmbunătăţire a dispozi- 
ţiei, a plăcerei de viaţă, a energiei și a puterii de muncă, ba unii 
mi-au scris chiar că se simt ca nou născuţi după întrebuințarea ei. 
Aceasta este atestat și de către certificate medicale. Vă costă nu- 
mai o carte poştală. Vă trimit o carte foarte instructivă COMPLECT 
GRATIS. 


Dacă nu puteţi scrie 


imediat, păstraţ 
acest anunţ. : 


Igienă; | 


Vostsammelstelle ERNST PASTERNA CK 


Berlin SO. 
Michaelkirchplatz 13 Abt, 716 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 
Reparaţiuni de precizie 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIEILITATE SELECIIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-94-57 
Căutăm reprezentanţi în toată țara 


Vestminte, 
bisericeşti. bijuterii 22 . 
1 Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Teleton 478/50 


Elegant 
Solid 


şi Eftin 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 
Toată încălţămintea e contecţionată în atelier propriu, cu 


IAT'0... 


„ÎNu aveam 


un păhărel din 


obiecte 


material de 


oftă de mâncară şi mă 
sculam obosii, scrie DI. 6. HARTE, din 
Sț. Sever (Londes): Am luat Quintonine 
şi schimbarea a fost imediată. Pofta 
de mâncare a revenit, şi apoi forțele“. 
Turnaţi un flacon Quintoniie întrun litru 
de vin de rca i luați Înaintea fiecărei mese 
eliclosul vin fortifiant astfel 


preparat. Quintonine stimulează şi s 
pere de mâncare, îmbogățețte sânge 


ează nervii; 


QUINTONINE 


orește 
e, cal: 
de îndată vă veți simți mai 
țezistent. plin de vigoare şi de bună dispozitie. 


iimirea” | 


PRODUS FRANCEZ. — LABORATOARELE HELIN 


x 


ortifică sigur == costă eftin 


AA FARMA 


Îi Se baoăanâa:sa 


BUNA VESTIRE» 


al 


— Către un guvern da „Uniune Natională“ — 


PARIS, 4 (Rador). — Un consiliu 
de cabinet sa ţinut azi dimineaţă 
la preşedinţia Consiliului, sub pre. 
şedinția d-lui Leon Blum. 

Miniştrii au aprobat fără modiți- 
cări proiectele financiare ce le-au 
fost supuse de președintele consi- 
liului. 

Proiectele vor fi condensate în- 


Rezervele d- 


PARIS, 5 (Rador). — In cursul 
consiliului de miniştri, d. Dala- 
dier, vicepreşedintele consiliu- 
lui de miniştri şi ministrul apă- 
rării naționale, a făcut, în nu- 
mele membrilor guvernului cari 
sunt totodată şi membri ai par- 
tidului radical, rezerve asupra 
anumitor părți din proectul gu- 
vernului, cu deosebire în ce pri- 
veşte impozitul asupra capitalu- 
lui. | 

D. Daladier a declarat că pro- 
iectul va întâmpina opoziția Se- 
natului şi chiar a anumitor de- 
putați radicali, preczând că im- 
pozitul aplicabil capitalului dela 
100.000 franci în sus este o mă- 
sură deosebit de defavorabilă 
fărănimii. 


SACRIFICIILE FĂCUTE 
DE ŢARANI NU SUNT 
COMPENSATE 


Vicepreşedintele consiliului a a- 
dăugat că se va spune că sacrificii- 
le consimţțite de ţărani nu sunt 
compensale prin sacrificii asemă- 
nătoare din partea clasei muncito- 
vești, 

D. Daladier a cerut pe de altă 
parte să i se precizeze dacă reewa- 
luarea rezervelor de aur ale Băncii 
Franţei nu vor fi absorbite prin 
susținerea ce urmează a fi dată ren- 
telor. D-sa a exprimat, deasemeni 
părerea dacă proectul nu înstitue 
controlul schimburilor, îngădue to 
tuşi un început în această direcție. 
__D. Daladier a declarat că miniş- 
trii radical; fac rezerve asupra a- 


trun articol unic, care va fi supus 
după amiază aprobării consiliului 
de miniștri ce se ţine la Elysce sub 
preşedinţia d-lui Albert Lebrumn, 
preşedintele republicei. 

După aceea, proiectul în redacta- 
rea lui definitivă va fi supus dis- 
cutiei şi votului Camerei, 


'ui Daladier 


numitor părți din proect, dar soco- 
tesc de daloria lor să îngădue şeru- 
lui guvernului de a aduce acest 
proect în fața Camerei şi Senatului. 

Vice-preşedintele consiliului a 
sublimiat totodat că unele dispv 


D. LEON BLUM 


) 


D. Paul Boncour, ministrul afa- 
cerilor străine, a făcut consiliului 
o expunere asupra situaţiei inter. 
naţionale. i 
SENATUL SE VA OPUNE 

PARIS, 5. (Rador). — Grupul xocta- 
lisț din Cameră a aprobat în unani. 
mitate proectele financiare ale guver- 
nului, 

După lungi desbateri, grupul radical- 
socilist a aprobat proectele financiare 
cu 28 contra 22 de voluri, 

Agenţia Havas arată că 
din conversațiile avute de 
redactorul parlamentar al 
acestei Agenţii cu  nume= 
roşi senatori, reese impre- 
sia generală că Senatul se 
va opune mai multor mă- 
suri conţinute în proectele 
financiare ale guvernului. 


Xe 
PARIS 5 (Rador). — Co- 
mista financiară a Came- 
rei a adoptat proectele gu- 
vernului cu 25 de votwri 
contra 18 şi o abţinere 


PARIS, 4, (Rador). — Printre cei 15 
membri ai comisiei financiare a Ca- 
merei care au votat contra proectelor 
guvernului se află un radical-socialist, 
fostul ministru Marchandeau, un mem 
bru al stângii independenie, deputatul 
Serda, şi 16 membri ai opoziției D 
Frot, din Uniunea socialistă și repu 
blicană, s'a abținut. 

Comisia a adus o singură modificare 
proectului, modificare acceptată de 
guvern, precizând că decretele «vor fi 
luate în consiliul de miniştri». 


Criză în Franţa Belsia recunoaște 


Guvernul Blum demision 


Anschiussul 


RUXELLES 5 (Rador).— 
Guvernul belgian a comu- 
micat guvernului german 
hotărîrea sa de a desfiinţa 
legația din Viena, urmând 
ca în capitala Austriei să 
nu mai funcționeze decât 
un consulat ueneral al Bel 
giei. 


Noile taxe şi timbre 
pentru paşapoarte 


Pentru 35 luni: 500 lei taxa fiscală. 
500 lei taxa turistică, 40 lei timbrul 
antituberculos, 40 lej timbrul Casei de 
construcţiuni, 2 lej timbrul de aviaţie. 

Pentru 6 luni: 750 lei taxa fiscală, 
500 lei taxa turstică, 40 lei timbru an- 
tituberculos, 40 lei timbru Casei de 
construcţie, 2 lei timbru de aviaţie. 

Pentru un an: 1000 lei taxa fiscală, 
500 lei taxa turistică, 40 lei timbru 
antituberculos, 40 lei timbru de con- 
strucţie, 2 lei timbru de aviaţie. 


Naţionaliştii spanioli 
au ajuns la Piarca Mediterană 


-- Sa răsculat populația din Barcelona - 


BILBAO, 5 (ador). — Corespon- 
dentul Agenţiei D. N. B transmite: 
La Barcelona, Falset Tortoza, Bor-; 
gas, Blancas, Vinaroz şi Reus, po- 
pulaţia s'a răsculat, 

Cortegii din cari fac par- 
te numeroşi lucrători ce 
refuză serviciul militar, de 
filează pe străzile oraşe- 
lor în strigătele «Vrem să 
ne pretdăm», 

In cele mai multe cazuri, poliţia 
guvernamentală a fost neputincioa- 
să, fiind nevoită să se retragă în 
faţa  atitudinei  amenintătozre a 
mulțimii 

Pa de altă parte, se anunţă că în 
regiunea de sud a şoselei din lun- 
gul coastei mediteraneene, între 
Vilencia şi Barcelona, a trebit să 
fie întărite detasamentele spre a se 


O nouă lege administrativă 


Țara va fi împărțită O _ 
in şapte provincii 


Prefecţii de judeţe şi primarii vor fi schimbaţi 


Proectul noii legi administrative a 
fost elaborat, urmând ca zilele ace- 
stea să! i se facă ultimele retuşări. 

Mâine va avea loc o conferință 
a membrilor Institutului de Şiiiniţe 
Hdministrative, în care se va da ci- 
tire proectului de lege. 


Fosiu. canta ar scial:st 


.p.. >: . 4 
ziții ale proectului par foarte bune 


colegilor săi radicali, precum sunt 
de pildă: nevenirea la unitatea bu- 
getară, degrevarea valorilor mobi- 
liare, facilităţile de trezorerie acor- 
dale industriilor particulare şi taxa- 
rea super-beneficiilor industriilor 
de răsbot. 


Cons liul de miniştri pr:zidat de 
d. Lebrun 


PARIS, 5 (Rador). — In cursul 
consiliului de miniştri ţinut sub pre 
sedinția d-lui Lebrun, preşedintele 
Republicei a semnat pro€ctul de le. 
ge Prin care se dă guvernului îm- 
puternicirile necesare spre a pune 
națiunea în situaţie de a face faţă 
sareinilor care-i revin cu deosebire 
în ce priveşte apărarea. 

Iată textul celor două articole ale 
acestui proect de lege: 

ART. |. — Guvernul e au- 
torizat până la | lulie 1938 
să ia prin decrete măsurile 


pe care le socoteşte indis- 
pensabile spre a face faţă 
necesităţilor apărării na- 
ţionaie, spre a protegui re_ 
zervele te aur ale Băncii 
Franţei şi spre a îndrepta 
finanțele şi economia na 
țională, 

ART. 2. — Decretele lua- 
te pe baza aplicării art, | 
vor fi supuse ratificării 
parlamentului în cursul 
sesiunii extraordinare din 
1938 şi cel mai târziu până 
la 31 Decembrie 1938. 


qi Ausuriei agrobă Aaschlussui 


VIENA 5 (Rador). — D. dr. Karl 
Renner, fostul cance'ar al Austriei, 
a declarat următoarele ziarului 
«Neues Wiener Tageblalt», cu pri- 
vire la atitudinea sa fată de plebis- 
cit: 

Incă dela 19 Noembrie 1918, + da- 
pus pe biroul Adunării Naţionale 
cererea de a se proclama că Aus- 
tria face parte din republica ger- 
mană. Din 1919, a continuat lupta 
pentru Anschluss. Astăzi salută cu 


bucurie restabilirea. uniunii celor 
două naţiuni germane, 

Ca socialist şi ca prota- 
qgonist al dreptului pupoa- 
relor de a dispune de ele 
înşile, ca prim cancelar al 
Austriei şi ca fost preşedin 
te al delegaţiei austriace 
la conferința de nace dela 
Saint Germain, voiu vota 
«da», şi-a încheiat declara- 
țiile d. Renner. 


Clang Mai Shec diciator 
absoiui al Chinei 


SHANGHAI 5 (Rador). — După 
desbateri cari au durat trei zile, con- 
gresul naţional al Kuomintangului, în- 
trunit la Hankeu, a numit pe mare- 


Mari deshateri asupra pol ticii 
externe în Vamera Comunelor 


LONDRA, 5 (Rador), — Mari des- 
bateri asupra politicei externe s'au 
desfășurat azi după amiază în Ca- 
mera Comunelor, 

Deputatul laburist Greenwood a 
depus următoarea moţiune de neîn- 
credere în guvern: 

«Dat fiind că politica externă a 
guvernului nu e în stare de a opri 
mersul primejdios în direcţia răz- 
boiului; dat fiind că această politică 
nu €e în concordanţă cu promisiu- 


nile făcute de guvern cu prilejul a- 
legerilor parlamentare, Camera tre- 
bue să se exprime în sensul că toate 
aceste chestiuni trebue supuse fără 
întârziere discuţiei alegătorilor». 
Explicând sensul moţiunei depuse 
deputatul laburist a declarat între 
altele: Scopul acestei propuneri 
este de a da democrațiilor din lume 
dovada că mai sunt în Anglia fae- 
tori care nu aprobă ca Marea hri- 
tanie să «trădeze» obligaţiile pe 
care şi le-a luat în mod solemn, 


Răspunsul d-lui Chaii:beriain 


D. Chamberlain q luat imediat cu- 
vântul, ținând un discurs care a 
durat o jumătate de oră. 

De nouă săptămâni, — a spus pri- 
mul mimistru—aceasta este a 15-a 
desbatere asupra  politicei exlerne 
în Camera Comunelor. Un asemenea 
înteres pentru politica externă este 
fără seamăn în istoria Parlamen- 
tului 
ABISINIA, SOCIETATEA 

NAŢIUNILOR... 


In chestiunea Abisiniei, totdeauna 
noi am declarat că vom merge tot 
atât de departe cât şi ceilalţi mem- 
bri ai Societăţii Naţiunilor. Opozi- 
ţia pare să vrea ca noi să lucrăm 
izolaţi,  Surprinzătoare atitudine 
pentru un partid care a votat tot- 
deauna contra bugetelor militare! 

Oratorul a criticat apoi punct cu 
punct cererile laburiste. a 

Convocarea adunării ye= 
merale a Societăţii Naţiu» | 


se 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S$. A. 


. 


nilor, care are un număr 
limitat de membri, — a 
spus între altele d. Cham- 
berlain —, nu aw putea lua 
decât hotăriri de care nu 
iza” păsa nimănui. 0 ho- 
tărire a organismului de 
la Geneva. nu poate fi a- 
cum o garanţie a păcii, Ea 
ar adânci mai mult pră- 
pastia diintrc eecle două ta 
bere ale Europei, ceiace 
ar duce inevitabil la răz= 
boi. 

A doua propunere a laburiştilor 
este de a se începe negocieri gene- 
rale pentru stabilirea păcii poliţice 
şi economice între naţiuni. Această 
cerere este în contradicţie cu 
brima. 

Ideea de a se vonvoca o conferiu- 
ță mondială pentru realizarea unei 
desținderi politice şi economice nu 
este rea. Discuţiile înţre puteri, con 
tactul individual, — este o metodă 


care trebue să fie considerată însă 
cu mult mai bună pentru a reuşi 
să risipească motivele de fricţiune 
ce pot exista. 

A treia propunere a la- 
buriştilor este de a se în- 
gădui transportul de ar- 
me în favoarea guvernu= 
lui din Barcelona. Aceasta 
ar însemna însă părăsirea 
neintervenției şi ay avea 
un rezultat dintre cele mai 
rele; toată lumea ar tri- 
mite apoi arme şi trupe; 
ceeace ar duce la o între- 
cere generală, la o bătălie 
navală şi în ultimă analiză 
la războiul mondial, 

Discursul d-lui Chamberlain a 
fost deseori întrerupt de aplauzele 
entuziaste ale majorităţii parla- 
mentare. 

Moţiunea laburistă a fost 
în cele din urmă respinsă 
cu 359 de voturi contra 

152. 


şalul Ciang Kai Shek şei al puterii 
executive, titlu ce până azi nu a mai 
fost acordat decât doctorului Sun 
Vat Sen, întemeietorul partidului şi 
înfăptuitorul tepublicii. 

Astiel republica democratică chi- 
neză are un dictator absolut. Intr'a- 
devăr comandantul suprem al ar- 
matei chineze posedă o armală a- 
proape personală, şi prin membrii ia- 
miliei sale controlează economia şi 
finanţele. 

Intr'un mesaj adresat azi ţării, ma- 
reşalul Ciang Kai Shek exprimă spe- 
ranţa sa că Japonia va renunta la 
politica externă pe care a dus-o până 
acum şi va colabora cu China. Până 
atunci toţi chinezii trebue să lupte 
pentru isgonirea, japonezilor din nor- 
dul Chinei. Mareşalul subliniază că 
victoria chineză fără ajutorul străi- 
nilor este foarte problematică, dar 
că poporul va duce lupta până la 
capăt în ori şi ce condiţii. 

In manifest se declară deasemeni 
că congresul Kuomintangului a apro-, 
bat în unanimitate programul de po-. 
ltică externă al guvernului, fără a 
se da însă amănunte asupra lui. 


Actualele județe vor fi 
contopite în şapte uni- 
tăţi administrative, având 
aceleaşi delimitări ca şi 
cele şapte Corpuri de ar- 


Aceste unităţi vor purta 
denumirea de ținuturi sau 
provincii, puse sub con- 
ducerea unei singure ad- 
ministraţii 


tru sau subsecretar de 
stat. Ș 

Reşedinţele acestor ți- 
nuturi vor fi oraşele de re- 
şedinţă ale Corpurilor de 
armată, i 

In ceiace priveşte gestiu 
mile actualelor prefecturi 
de juseţe ele vor fi trecu- 
te la tinuturi. 


PREFECŢI DE CARIERA 


La conducerea actualelor județe, 
cari vor rămâne ca subunitate ad- 
ministrativă, vor îi numiţi prefecţi 
de carieră — actualii prefecţi fiind 
inlocuiți — pentru a se satisface 
principiul continuității pentru o mai 
bună gospodărie. Actualele consilii 
judeţene vor dispare. 

La fel se va întâmpla și cu prl- 
marii şi consiliile comunale. 


împiedica fuga în massă a miliţie. 
nilor guvernamentali, 

Aproximativ 20.000 persoane au so. 
sit la Barcelona, venind din provin. 
ia Lerida. Ele au trebuit să pe- 
treacă noaptea sub cerul liber, de- 
oarece oraşul este înţesat de refu- 
giaţi, 

In rândurile acestora lipsa 
hrană este foarte mult simțită 


de 


sniosia., (Rador). — A- 
vemtia Stefani transmite: 

Ocuparea Leridei sa terminat. 
Ultimele focare de rezistență ale 
republicanilor în interiorul Orașu- 


iui au fost eliminate, i 

Locuitorii cari au mai rămas în 
oraș ies din subterane şi încep din 
nou să circule pe străzi. Familiile 
refugiate în munții din vecinătate 
încep să se întoarcă pe la casele 
lor. Viaţa civilă se organizează cu 
repeziciune, 

Coloanele naționaliste care uu 
cucerit Lerida îşi continuă înain- 
tarea dincolo de acest oraş, pe 
cure l-au depăşit cam cu zece kilo= 
metri, 

Inaintarea trupelor legionare spră 
jimite de detașamentele naționaliste 
Continuă şi în sectorul Gandesa, 


Biruințele legionarilor italieni 


ROMA 4 (Rador). — Redactorul 
diplomatic al Agenţiei Ştefani scrie: 

Legionarii italieni din Spania au 
pus pe fugă şi au nimicit mai multe 
brigăzi, dintre cari trei brigăzi in- 
ternaţionale alcătuite din francezi, 
ruși, cehi, englezi şi americani. 

Bătălia care se dă actualmente în 
Catalonia aduce prin urmare o do- 
vadă suficientă şi categorică a in» 
tervenţiei străinilor, care a deter= 
minat sosirea voluntarilor italieni, 
voluntari ce înregistrează azi victorii 
strălucite şi decisive în Spania. 


SARAGOSSA 5 Rador). — Agen- 
ţia DNB oaie sta 

Naţionaliștii işi continuă înaintarea 
spre coasta Mării Mediterane prin 
marșuri forțate. Faţă de slabele re- 
zistenţe întâmpinate, aproape Că nu 
mâi poate fi vorba de lupte. 

Locaiitatea Cherta, din valea Ebri- 
ini a fost ocupată. | 

Naţionaliştii au inregistrat succese 
şi în celelalte sectoare. 

Trupele republicane din sectoarele 
Aragonului meridional sunt în plină 
debandadă. 


Se vede Marea 


SARAGOSSA, 5 (Rador 
mite: 


), — Agenţia Havas transe 


Naţionaliştii au ajuns la periferiile oraşului Tor- 
tosa situat la 2 km. de mare, | 
Toate comunicațiile inamicului dealungul litora- 


In cursul zilei, trupele 
pând edificiile principale. 


SEVILLA 5 (Rador).—Ge- 
neralul Queipo de Liano a 
anunţat aseară la postul 


| lului sunt acum sub focul artileriei generalului Gar-, 


pitt er. „hopa şef. cia Valino şi Săgeţilor ne 


egal în grad cu un minis=, 


yre. 
au pătruns în oraş o0Ccu- 


de radio din Sevila că for- 


[pate naţionaliste au intrat 
în oraşul Tortosa,. 


CERETI EP AT E EREI ITI ESTI CEA PICAT RER 5 AER CES EEE ADESEA BR 


Un deputat evreu provoacă 
scandal în Vamera comunelor 


LONDRA, 5 (Rador). — La. înce- 
putul de azi a şedinţei Camerei sa 
produs un incident senzaţional. De- 
putatul laburist Shinwell, evreu de 
origină, a lovit pe deputatul conser- 
vator Bower. 

lată împrejurările în care s'a pro- 
dus incidentul: D. Shinwell adre- 
sase subsecretarului de Stat la mi- 


Presa engi 


eză despre 


atordul anglo-italian 


LONDRA 5 (Rador). — Corespun- 
dentul Agenţiei Stefani transmite: 

După părerea generală care dom- 
neşte la Londra, textul acordului 
italo-britanic va fi gata de semnare 
înainte de Paşti. 

«Daily Telegraph» crede că Italia 


va adera la tratatul naval semnat 
la Londra în 1936 şi la convenţia de 
la Montreux, asupra Strâmtorilor. 
| «Times» crede că acordul ilalo- 
britanie va uşura apropierea între 
Italia şi Franţa. 


D. Hitler 


va vorbi 


ia innsburck 


BERLIN, 5 (Rador). — Cance- 
larul Hilter va vorbi azi la Inn- 
sbruck în favoarea plebiscitului. 

In vederea marei întruniri COn- 
vocată în sala cea mare a Expo- 


RE 


Biserica evanghelică 


germană îndeamnă pe credincioși 
să-și facă datoria 


BERLIN, 5 (Rador). — Agenţialo rezoluţie în care se spune între 
alte 


D. N. B. transmite: 
Reprezentanţii tuturor bisericilor 


le: 


«Biserica evanghelică germană 


evanghelice din Germania au votat|aşteaptă ca în ziua de 10 Aprilie 


(ând se va fate mișcarea 
în magistratura 


Marea mişcare în mi:gis 
tratură se va face abia în 
cursul lunlior lulie sau Au 
gust, după ce se va alcătui 
noul proect de lege de or 
ganizare - judecătorească 


In cursul acestei săptă- 
mâni se va face o mică 
mişcare în magistratură, 
privind pe acei magistrați 
cari au fost mutați la alte 


fiecare german evanghelie să-şi 
facă datoria cu bucurie şi plin de 
recunoştinţă pentru Fuehrerul Can- 
celar. Creind Germania Mare, d. 
Adolt Hitler a înfăptuit o dorinţă 
seculară a poporului german. 

Biserica evanghelică mulţumeşte 
Domnului de această evoluţie care 
este un miracol produs în faţa ochi- 
lor noştri uimiţi». 

In cercurile eclesiastice se subli- 
niază că pentru prima dată diferi. 
tele biserici evanghelice, unele a- 
vând tendinţe foarte deosebite, se 


zițiilor au sosit din provincie mii 
de persoane, cu trenuri speciale 
şi autobuze. 

Ziua de azi a fost declarată zi 
de sărbătoare. Toate autoritățile, 
biurourile, uzinele și şcolile, por 
hi închise. ? 

Populația se pregăteşte să facă 
Fuelirerului o primire foarte căl- 
duroasă, d. Hitler fiind socotit 
«Salvatorul şi Liberatorul Au- 
siriei>. 


nisterul Afacerilor Străine, d. But- 
„Feos mai multe întrebări în legătură 
cu chestiunea neintervenţiei în Spa» 
nia. . ! 

Deşi intervenise preşedintele Ca- 
merei, totuşi deputatul Shinwell a 
vrut să adreseze încă o serie de în- 
trebări d-lui Butler. Faptul a pro- 
vocat protestele deputaţilor majo- 
ritari, de pe băncile cărora sau au- 
zit cuvintele: «Inapoi în Polonia», 
adresate deputatului Shinwell. 

In timp ce d. Mac Govern, mem: 
bru al partidului laburist indepen- 
dent se străduia să atragă atenţia 
asupra acestei întreruperi, deputa- 
tul Shinwell s'a îndreptat spre de- 
putatul Bower, pe care l-a lovit ca 
pumnul în obaz, părăsind apoi în- 
cinta Camerei, 


PICE SA cil e 0:05 a RAE PEACE ESD 
Noul ministru al Sănă- 
țăţii şi Ocrotirilor 
Sociale 


(CB a — 


In. «Monitorul Oficial» de astăzi a 
apărut următorul decret regal: 

ART. |. — D. general me. 
dic Nicolae Marinescu este 
numit ministru al nostru 
de Staț ia departamentul 
Muncii, Sănătăţii şi Ocro- 
tirilor Sociale. 

ART, 2. — Preşedintele 
Consiliului nostru de mi- 
miştri este însărcinat cu 
executarea prezentului de 
cret, 


Îi 9 a o o a 


Îi 


Japonezii an 


TOKIO, 5 (Rador). — Versiu- 
nea japoneză cu privire la lup- 
tele dela sud de Shanghai con- 
trazice în întregime versiunea 
chineză. 

Japonezii anunţă că au cuce- 
rit importantul punct strategic, 
oraşul Taierciuang, în cursul zi- 
lei de Duminică, şi precizează că 
chinezii au pierdut în cursul 
luptelor peste 20.000 oameni. In 
felul acesta japonezii ar domi- 
na secția orientală a căii ferate 
spre Lunghai, amenințând di- 
rect orașul Hsuceu. 

La nord-est, japonezii afirmă 


— care va fi întocmit con- | instanţe şi în alte locali- întrunesc în vederea unei acţiuni| că au cucerit orașul Hanciuang. 


form nouei Constituţii, 


tăţi, 


STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


comune, 


Comunicatele chineze de azi 
Redactor-responsa bhil 


unță victorii 


dimineață insistă că trupele chi. 
neze au cucerit aceste două o- 
raşe, 


Iniiințarea Corpului 
superior de .onirol 


«Monitorul Oficial» de astăzi pu- 
blică următorul decret regal: prin 
care se întiinţează corpul superior 
de control pe lângă preşedinţi: 
Consiliului de miniştri, 

Acest corp va lucra după ordinele 
sefului guvernului. 

Legea pentru înfiinţarea acestui 
Corp cuprinde 29 de articole în care 
sunt specificate normele şi condi. 
ţiunile de funcţionare. 


1 V. Olaniuc-Stere,