BunaVestire_1938_03-1670612721__pages133-138

india ci Ai ina ai 


ANUL II. — No. 321 eo poiana | 


Taxa poştală plătită în numerar, 


conform aprobării No. 23364938 


UNA VESTIRE 


6 pagini 3Lei 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA Redactor-șet 
; MIHAIL POLIHRONIADE 
i 
Direc:ori: Redacţia şi Administraţia: Cont CEC. Nr. 12336 ABONAMENTE: i 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU BUCUREŞTI racaeroana | Adminiuraa e 058: ÎI amone oroare | A 12 101190 Comune La Lei 500 
GRIGORE MANOILESCU Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. Tipografia « . » + e » 477.56 3 ? m - a rarele | ie ; pa 


Datoria statului nostru faţă de român 


Autoritățile românaști se poartă mai rău decât cele cehoslovace. Când uităm pe cei în suferință. 
Prietenia româno-cehoslovată 


— să aducem în fară pe românii de peste Tisa — 


Românii ardeleni şi maramure- 
şeni au dus — dealungul anilor — 
luptă comună cu cehii şi slovacii 
impotriva statului asupritor de eri, 
împotriva statului maghiar. 

Dasbaterile din Parlamentul dela 
Budapesta sunt mărturia legături- 
lor de soartă ce au existat între 
conducălorii politici ai celor două 
«minorități»» impilate: cehoslovacii 
şi românii. Am spus legături «de 
suuriă, pentrucă întradevăr, sule 
de ani, soarta acestor naționalități 
a fost deopotrivă de vitregă. 


INTRE ROMANIA ŞI 
CEHOSLOVACIA 


Războiul cel mare ne-a dat unita- 
tea naţională iar poporului ceho- 
Slovac i-a dat o ţară nouă, cu o o-! 
Tânduire nouă, cu graniţe noi. 
Nouă românilor şi mai ales arde- 
lenilor şi maramureşenilor neâj 
părut bine că fraţii noştri de sute. 
rinţă diu timpul Stăpânirii maghia. 
re au ajuns să-şi aibe statul şi ţara! 
lor pentru care au luptatatâta amar! 
de vreme, 

In neţărmurita noastră dragoste! 
de țară prietenă, România a contri- | 
buit cu o făşie din propriul ei pă- 
mânt, numai pentru a ști că Ceho-! 
slovacia şi-a inchegat graniţele: şi | 
n'a dat un pământ oarecare, ci a! 
acceptat ca frontiera să înstrăineze | 
jumătate din cel mai istorie pă-, 
mânt al ei, Maramureşul românesc 
și voivodal. 

Această stâşiere a Ma. 
ramureşului românesc ma | 
umbrit nicio clipă rela- 

iile dintre România şi Ce- 

lovacia ba, dimpotri- 
vă, şi-au cimentat priete- 
nia — în ciuda Ungariei 
revizioniste — activând în 
Mica Inţelegere şi colabo- 
rând pe baza acordurilor 
şi pactelor ce au interve- 
nit între ele, pentru o cât 
mai strânsă înțelegere în 


berus de pace şi pentru un 
ajutor reciproc în caz de 
primejdie. 


CAND UITAM PE CEI 
IN SUFERINŢA... 


Cu alte cuvinte, astăzi ne gă- 
sim în cele mai bune raporturi 
cu Cehoslovacia. Deaceia cre- 
dem că e momentul cel mai o- 
portun de a discuta franc, la lu- 
mina zilei, cu glas tare şi nu pe 
şoptite, o problemă care odată 
soluționată, va contribui şi mai 
mult la întărirea ravorturilor de 


prietenie dintre noi şi fara a- 


Ţărav român din Biserica Albă 
(Cehoslovacia) 


liată, E vorba de soarta români- 


lor, puţini la număr, vreo 15000, ! numeroasee delegaţii s'au 


din satele Maramureşului ceho- 
slovac. Și când ridicăm această 
chestiune — care n'ar trebui să 


drept, nu poartă întreaga răs- 
pundere a suferințelor fraţilor 
noştri  maramureşeni, rămași 
dincolo de Tisa. 

Imputările se cuvin îndrep- 
tate impotriva noastră, în con- 
tra românilor cari îşi uită de 
fraţii în suferință. E drept, nu 
poţi pretinde statului care are 
o populaţie de peste 19 milioane 


Autorităţiic 


Dacă în 2) de ani, Statul nostru 
n'a intervenit pentru a le asigura o 
soartă mai bună, cel puţin  orga- 
nele româneşti trebuiau să fie mai 
înţelegătoare faţă de. dânşii. Dar 
iată tratamentul ce li s'a aplicat şi 
li se aplică decâţiva ani: Pământul 
fiind neproductiv, trebuiau - să 
cumpere porumbul — hrana lor cea 
de toate zilele — bineînţeles când o 
au. In Cehoslovacia nu se găsea ori 
şi dacă se găsea era extrem de 
scump. Nădejdea lor era la noi, în 
România. 

Veneau cale de 30 km. pe jos, până 
la Sighet, de unde își cumpărau 
' eâte 20-30 kg. porumb. Plăteau, a- 
| poi, vama la cehi şi de bine de rău, 
| erau mulţumiţi. Dar, iată că sa gă- 
| Sit un diştept de al nostru, un şei 
de vamă, tre interpretând după 
"capul lui un ordin ministerial, A 
INTERZIS «exportarea» porumbu- 

lui în CehoSlovacia-, eaşi cum bieţii 

maramureşeni ar fi exportat va- 
goane întregi. | 

Faţă de acest neomenos — ca să 

nu zicem şi neromânese tratament, 
prezen: 
tat la autorităţile româneşti, CER- 
ŞAND ajutoare. Dupăsmulte insis- 
tenţe, la cererea prefeeturei, s'a 0b- 


devină spinoasă — nu ne gân-| ţinut aprobarea dela vamă «CA ȚA- 


dim deloc să facem vreo impu- 
tare statului prieten care, ce e 


Tribunalul militar din Ohişinău 
face de câteva zile oficiul de gazdă 
al unui numeros grup de «stilisto-ino. 
chentişti» din comuna Pogonați-Făl. 


transcendență 


Incepând cu. protagonistul baptisi 
Miiller care la 1880 anunța adepților 


săi venirea unui nou  mântuitor, 


a . 090 şi-i făcea pe aceştia să-şi vân- 
ciu, judeţul Huşi surprinşi cu câte-| qă averile, să s6 coetumeze. în 
va seri în urmă în plină activitate 2 GĂa BE Ă 
«religioasă» şi deranjaţi bruta! | « ral esa nb ilimnia pă de 


tocmai în clipele când erau pe 
punctul să se identifice cu absolu- 
tul. 

«Şedinţa» era dirijată de faimo- 
sul Stawisky cu plete, Dormidor, și 
consta într'o formidabilă orgie de 
capete sparte,haine sfâşiate, corpuri 
desgolite în extase păvâne de isteric 
religioasă și valuri abundente. de 
alcool asvârlit peste toată această 
animalitate deslănțuită, 

Bineînţeles că farseurul  Dormi- 
dor, încărcat cu darurile gencrosi- 
tății adepților săi a ştiut să se 
facă, la timp, nevăzut și să-și în- 
drepte paşii diavoleşti spre alte 
oaze de admirabilă prostie ome- 
nească. 

Pentrucă acestea sunt destule din 
nefericire — și mai bine decât noi 
ar putea s'o certifice preacuviosul 
excroc Glicherie din Neamţ carea 
Parcelat raiul şi l-a vândut discipo- 
lilor săi, cu 500 lei bucata. cu bani 
«Deşin» și în rate... 

Intradevăr, inițiatorii  sectoris- 
mului religios şi-au făcut bine so 
colelile! 

Creaţii pur semite unele din ele 
stimulate doar şi desăvârşite  în- 
tr'un sistem de acțiune bine conce- 
pul, celelalte — toate aceste secte 
religioase s'au născut având drept 
scop final distrugerea ideii de na- 
ție fundamentată pe creștinism. 

Imcepând cu «doctrina» baptistă 
care e forma de difuzare religioasă 
a umanitarismului iudaic şi sfâr- 
şind cu inochentismul care pornește 
dela concențiu că omul trebue să 
păcătuiască... pentru a avea ce măr- 
turisi — toate aceste triste segmente 
de religie falsificată, bazate pe in 
terpretarea talmudică a însăşi Tex- 
telor din scriptura creștină s'au a- 
dresat simplicităţii şi incongtienței 
reuşind să le cucerească pe amân- 
două, 


ripi de carton şi să se urce pe case 
„în ușteplarea apariției  miracu- 
loase a noului Messia dşi sfârgin 
cu vânzătorul de transcendență ba- 
sarabeană, Dormidor — istoria sec 
tarismului rei:gios a primit 1c-a- 
lungul deceniilor, defilarea “nui 
înterminabil convoi de latifuniliari 
ai naivităţii populare evoluate în 
forme care trecând prin prostie au 
intrat în ridicol şi au sfârşit în de- 
med, 

In orice caz, obiectivul Talmudic 
a fost atins, măcar parțial — şi Is- 
rael are, oricum, dreptul să se feli- 
cite comemorativ. 


Anastase Iftimie 


pe a ale SEE, Be e AA 


X 


Frontul aragonez sa caracterizat 
prin stabilitatea lui. Incercarea gu- 
vernamentalilor de a sparge spre 
Albarracia este raţată .căci trupele 
naţionaliste salvează garnizoana ase- 
diată în câtedrala oraşului. O nouă 
mişcare spre Belchite eşuează în a- 
celaş chip. 

Insă, Teruelul devine şi se păs- 
trează mult timp nodul gordian al 
frontului. Aci se angajează lupte în- 
verşunate. 

Teruelul, se află în bucla fron- 
tului care trece între Madrid şi Sa- 
ragossa, concentrând aci 60.000 de 
comunişti ca să asedieze o cetate cu 
1000 de oameni. Valuri de atacuri 
cad asupra Teruelului dela 15 De- 
“embrie, dar cetatea rezistă. Armata 


RANII ROMANI DE PESTE 
PISA SA TREACA DE DOUA 


ORI PE SAPTAMANA CATE 
CINCI KGR. DE PORUMB». 
Imaginaţi-vă ce mari avantagii 
au dat autoritățile româneşti; Cinci 
kg. de porumb, pentru care bietul 
țărân român din țara vecină şi 
prietenă trePuie să vină 20—30 km. 
şi pentru care trebuie să plătească 
vama legiuită la cehi de două ori! 


Statul nostru ar fi trebuit să 
admită trecerea săptămânală a 
unei cantități de 20—30 kg. po- 
rumb de fiecare familie şi în a- 
celaș timp sar fi cuvenit să in- 
tervină la autoritățile cehe ca a- 
cest porumb să fie scutit de va- 
mă. Dar ma făcut nimic! Dece 
pretindem, atunci, un tratament 
mai bun din partea autorităților 
statului vecin, dacă ale noastre 
se poartă așa cum se poartă? 


STAPANIREA CEHO- 
SLOVACA ŞI TRATA- 
MENT! ROMANILOR 


Dacă n'ar trăi în sărăcia în care 
trăiese şi dacă nu i-ar zdrobi impo- 
zitele uriaşe pe Care trebuie să le 
plătească, românii de peste Tisa 
nu Sar plânge de stăpânirea ceho- 


de 1ON BĂXLEANU 
V 


naționalistă, mărşălueşte în.pas ior- 
țat sub conducerea generalului A- 
randa. De Anul Nou comuniştii atacă 
mai turbat ca oricând. 

Anul se închee şi Teruelul de- 
vine punctul geometric al victoriei 
totale naţionaliste. 

Armata lui Franco şi-a dispus e- 
fectivele pe riul Alfambra, punct Nord 
Guadalajara şi Saragossa pe o lun- 
gime de 260 km. 

Intenţiile lui erau orientate pe 3 
direcţii. In Nord spre Barcelona. în 
Sud spre Madrid şi Guadalajara, iar 
pe centru (13 km. adincime) pante- 
lele Teruelului şi Siera Camarena. 

In timp ce frontul comunist îace 
o buclă largă care lungeşte şi res- 
tiră trontul pe 638 km, țrecând prin 


«Politiceşte au toate libertățile, de 
care însă, nu se pot folosi, fiind pu- 
țini la număr şi administrativ di- 
vizați. Doleanţele lor sunt rar sa- 


locuitori, să se gândească şi la 
nenorociţii aceia de 15000 de 
maramureşeni cari mor de foa- 
me în satele depe malul drept al 
Tisei. Dar, e o adevărată crimă 
să şti că printr'un singur schimb 
de scrisori diplomatice, printr'o 
singură convorbire, poţi alina 
suferinţele acestor 15.000 de ro- 
mâni — şi totuși să nu o faci. 


româneşti şi marâmurcşc- 
nii cehoslovaci | 


slovacă şi n'ar dori să vină în Ro- 
mânia, decât împinşi doar de im- 
boldul zângelui care nu poate fi 
uşor înăbuşit. 


tisfăcute. In special îi apasă împo 
zitele agricole, care într'o țară în- 
dustrială ca Cehoslovacia, fără re- 
gim preferențial pentru agricul- 


tori, sunt destul de grele. Industria: 


Datoria statului nostru 


Statul nostru are datoria să in- 
tervină şi să soluţioneze această 
problemă: e o datorie de presti- 
giu şi o obligaţie morală. Și solu- 
fionarea nu poale fi decât într'un 
singur fel: SA FIE ADUȘI RO- 
MANII DIN CEHOSLOY ACIA 
IN ȚARA ȘI SA FIE COLONI- 
ZAȚI DEALUNGUL FRONTIE 
REI DIN SPRE UNGARIA. 
“Turcii au renunţat la pămân- 
turile lor dobrogene şi 
mări și țări» sau dus pentru a 
se stabili în patria lor, unde au 


Guadalajara, Cuenca, Valenda, Cas- 
țelon, Hlcaniz şi Azaila, la Est de 
Saragossa. 

Un categoric avantaj naţionalist: 
frontul comunist este excentric pe 
cind cel naţionalist are o minuată 
situaţie pentru manevra pe linii in- 
terioare. 

S'ar părea că războiul se concen- 
trase tot în punctul acesta, unde ca un 
nou Alcazar, Toledo îşi ceda eroic 
piatră cu piatră, căpitanul de artile- 
rie Llorenz intrind în legendă, 

Deoparte armata națională atacă 
de partea cealaltă comuniştii rezistă 
disperat. En joc miza războiului. 
Cheia lui o are Toledo. Intr'adevăr, 
dacă armata naţională reuşeşte să 
spargă frontul în punctul acesta, are 
3 obiective dintr'o singură lovitură. 
Oriunde reuşeşte efortul generalului 
Aranda, victoria totală începe. 

La Nord, drumul spre Barcelona. 

La Sud, Madridul, putind astiel 
intoarce frontul. 

La Centru efectul ar fi maximum 
căci Spania comunistă este spinte- 
cată şi drumul la Mediterană liber. 

Acestea erau reperele planului de 


«peste | 


şi comerțul, în aceste sate sunt o- 
cupate exclusiv de evrei cari lo- 
cuiesc de obiceiu în centrele comu- 
nelor». 

«Din punct de vedere cultural, au 
toate libertăţile. In special Republi. 
ca se îngrijește de învățământul 
primar, angajând învățători în nu 
măr suficient şi instructori pentru 
cei cari locuiesc la mari depărtări 
de centrul comunei, cum este cazul 
în Apşa-de-jos». 

«In acest din urmă sat, sunt cinci 
învățători titulari români şi 7 în- 
structori recrutaţi dintre țăranii cu 
carte, pentru a instrui vreo 1400 de 
copii.  Apşa-de-mijloc însă, mare 
decât doi învățători români la 600 


Maramureşenii mun 
cese din zi şi până în 
noapte. Bărbaţii la pă 
dure şi în fabrici, cu 
plutele şi uneori sunt 
angajaţi pentru cărău 
şit. Copiii şi femeile 
se îngrijesc de casă şi 
de ogoare, Din munca 
lor se îmbogățese în- 
să ovreii, 

lată o româncă cu 

- turean brâu care-şi 
toarce fuiorul rezema 
tă de poarta atât de 
meşteşugit făcută în- 
trun stil ornamental 
cu totul specifice Ma. 
ramureşului. Covoare 
le pe care le va ţese 
ea cu atâta măiestrie, 
vor fi cumpărate cu 
preţuri de batjocură 
de cine ştie ce perciu- 
nat specualnt.., 


copii de şcuală, Biserica Albă la 
%0 copii dui învățători, în Sat Sla- 
tina sunt însă 5 învățători români 
la 350 copii. Această şcoală având 
un număr însemnat de ore obliga- 
torii pentru limba ruteană, nu poa- 
te să dea ceeace ar fi mai princi- 
pal şi anume: cultura şi educaţia 
naționaiă». (Dr. M. Marina;  «Ma- 
ramureşul românesc»). 


fost chemaţi! Va fi greu să adu- 
cem în ţară, dela 10—20 km, 
o mână de români? 

D. prof. N. lorga, ministru de 
stat, care a vizitat în 1906 — a- 
nul unui început de care astăzi 
freamătă întreaga țară — ținu- 
tul comorilor româneşti din sa- 
tele maramureşenilor  cehoslo- 
vaci, ştie că oamenii aceştia me- 
rită să lie aduşi în țară. Dacă 
am mai întârzia câţiva ani, 
poate n'am avea ce să mai a- 
ducem. 


Nicolae V. Ilieşiu 


reală, indicau inverşunarea opera- 
țiilor. 

3 Ianuarie luptă inverşunată un 
sectorul Villastar şi Castral 4 km. 
de Teruel. 

9 Ianuarie, la Muela victorie na- 
ționalista. 

13 Ianuarie, contraatacurile comu- 
niste sunt respinse. 

18 Ianuarie, naţionaliştii 
Alto de Celadas şi Muleton. 

21 Ianuarie, malurile riului Al- 
fantbra sint dominate de naționaliști. 

La 21 Februarie însuşi Franco con- 
duce operaţiuni e de cucerirea Terue- 
lului, ultimul asalt a fost dat de o 
divizie galiciană. Comandantul for- 
țelor comuniste din Teruel, El. Cam- 
pesino a fost ucis şi 2000 de comu- 
nişti au căzut prizonieri. 

Trupele înaintează spre şoseaua 
Valencia— Barcelona tăind comuni» 
caţiile. 

Pe tot frontul Teruel naţionalişti 
sînt în plină ofensivă. 

Drumul la Mediterana, catalană 
este realizat şi mai sint doar 90 


operaţie dela Teruel. lar comunica- 
tele oficiale care oglindeau situaţia 
ocupă 


din Cehoslovacia Elosiul ziaristului 


Sau împlinit patru ani decând mi-am întrerupt activitatea de gaze» 
tar. Şi reîntoarcerea de acum la condeiul scrisului zilnie nu Sa întâme 
plat fără o secretă emoţiune. Este privilegiul acestei minunate şi bles- 
temate meserii de a dărui, celui care i se dărueşte, un potenţial de înţe- 
legere şi de afectivitate care îi conferă un fel de senșibilitate aparte. 
Lucrul aceesta are de altfel o imediată răstrângere şi asupra cititorului, 
care intueşte existența lui pe care îl impresionează. Deaceia, probabil, 
darul de sugestie al scrisului din ziar, influenţa lui. Puterea presei îni 
două cuvinte. 

Puterea aceasta, al cărei mandatar te ştii, curentul acesta pe care 
te simţi în stare să-l stabileşti între tine şi cititorul necunoscut care te 
urmăreşte, constitue partea minunată a meseriei acesteia, pe care 
am aflat'o iar, de îndată ce am regăsit o simplă masă de redacţie şi mi- 
rosul de cerneală al tipografiei. După cum partea blestemată este acea 
goană fără sfârşit după subiectul zilnie. Căci nu orice, de sigur, poate 
fi scris şi pus sub ochiul cititorului. 

Puterea de sugestie a scrisului zilnic, este o armă infailibilă, care 
poate răsturna o situaţie, poate pregăti o atmosferă sau modifica un 
curent de opinie publică, lucrând asttel în toate straturile sociale, sus ca 
bă sugereze măsuri, jos ca să le uşureze acceptarea. Dar este o armă, 
așa cum este şi bisturiul. In mâna unui criminal devine un instrument 
de asasinat. In mâna chirurgului rămâne ceeace trebue să fie, sculă 


binefăcătoare pentru omenire. Şi mă gândese ce semnificație bogată are 


faptul că primul ziarist, Theophraste Renaudot, a fost un medic. La el 
condeiul era o armă, dar el nu pierduse încă obiceiul de a-l considera 
doar un bisturiu, bineftăcător în tăietura lui îndreptată doar unde tre- 
buia debridat un abees, uşurată o rană. 

Când meseria ziaristului rămâne în limitele acestea, când toată pu- 
terea de sugestie a scrisului său şi toată dinamita ascunsă în cerneală 


sunt puse doar în slujba unei binefăcătoare activităţi, menirea lui e 


mare şi plină de' minunate rosturi. Atunci el este în adevăr un luptător 
pentru binele oamenilor, un seismograt al sensibilităţii publice. un 
îndreptar al greșelilor şi un preţios indicator al bunelor soluţii. Şi 
roadele serisului său răsar nenumărate, semănând nu ură şi turburare 
între semeni, nici provocări, nici gesturi necugetate, ci mai multă pace, 
mai multă înțelegere a adevărului, mai 
pentru omenire. 

O pildă de asemenea activitate pusă în slujba binelui, — sugerând 
numai măsuri de umanizare a societăţii, — şi în acelaş timp o pildă de 
puterea unui aesemenea seris de ziarist, ne-o arată activitatea unui con- 
frate francez, Alexis Danan, pe care de multă vreme îl urmărim cu 
interes şi bucurie. Danan, gazetar din frageda tinereţe, erou de război 
care, odată reîntors la ziarul lui, n'a seris niciodată despre războiul pe 
care la făcut ca. atâţia alţii, a aflat însă acolo, pe front, dorinţa de a 


| alina: ceva din suferinţele omenirei. Scrisul său, viguros, plin de culoare, 


pasionat, este pus în slujba acestul 1deal. Campaniile duse de el în ul- 
timii ani, în coloanele lui «Paris-Soir», cel mai răspândit ziar fraucez, 
nau avut decât acest scop. Rând pe rând el a descris, în reportagii, pe 
cari le am în faţa mea, în volum, şi cari par tot atâtea crunte romane 
trăite, — viaţa mizerabilă a copiilor părăsiți, a celor închişi în case de 
corecție, a fetelor-mame din vina unor josniei seducători, a bătrânilor 
care-şi sfârşese viața în tristeță şi mizerie... 

Toate aceste campanii au impresionat profund opinia publică. Su- 
gestia în mase a creat o stare de interes nou pentru atâtea nefericiri. 
In acelaş timp ea sa exercitat şi asupra autorităţei, determinând lua- 
rea de măsuri de salutară îndreptare. 


Asttel a fost, de pildă, campania lui din 1934—35—36 întitulată <Mal- 


L&mery, Bârard şi Delbos prin care se condamna oficial principiul ree- 


(Continuare în pag. II-a) 


a 


Economice 


Revenim la evul mediu 


Ocupându-se de consecințele economia 
ce, pe care le va suporta economia fos= 
tei Austrii prin încorporarea la Germa- 


ud, De ea se abuzează oridecâle ori 
este vorba de a se reveni la unele metoa 
de care au dat rezultate şi care n'au 


multe gesturi binetăcătoare 


mia, un confrate de dimineaţă crede că 
cea mai importantă urmare o vor simţi 
agricultorii care întră sub regimul a- 
gror german, Şi pentru a-și ilustra afir. 
mația d-sa face o expunere sumară, a- 
supra regimului agrar aşa cum la insta= 
urat în Germania d, Walter Darre mini- 
strul agriculturei, ajungând la următoa- 
re calificare: 

«Reforma Darrt este, de fapt, mai 
mult bizară decât revoluționară, Ea tin- 
de la reînvierea unor tipuri sociale cari 
nu pot vielui decât în condiții ca acelea 
cari au dispărut de mult — odată cu €= 
vul-mediu», 

Calificarea aceasta a reformelor eco= 
nui 


son de supplices», în care Alexis Danan dezvăluia chinul copiilor din 
casele de corecție şi care a determinat circulările miniştrilor Pernot, 


nomice și sociale în «medievale» 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


Teruel -— sau începutul sfârşitului 


km. La Londra problema spaniolă 
incepe să se limpezească. 

Franco este stăpinul peninsulei, iar 
comuniştii cer sprijinul Franţei. 

De trei luni de zile se duce lupta 
pe frontul aragonez. 

Ultima ofensivă a fost fulgerătoare, 
dinspre Saragossa coloana generalu- 
lui Jague, dinspre Teruel - Alia nbra- 
Montalban, coloana generalului A- 
randa. Un efort comun spre mare, 
tăind Spania comunistă în două. In- 
tre Catalania şi Valencia se operează 
un coridor pe care otensiva naţio- 
nalistă progresează necontenit, 

Deaceia Negrin a încercat ultimul 
balon de oxigen, oferind Franţei... 
Anschlussul cu Spania comunistă 

La ora când terminâm aceste fo- 
iletoane, se aşteaptă capitularea Ca- 
taloniei şi lichidarea  bolşevismului 
spaniol. 

Victoria totală a va avea in curind. 
Franco în care un popor cu destin 
mare şi-a pus nădejdea. 

Insuş marele mutilat al Marocului, 


(Continaure în pag. III-a) 


fost păstrate din cauze care stăteau în 
mâna omului să le îndepărteze. 

Tot ceeace este medieval este şi rău, 
Nouă ni se pare că se face o mare gre= 
şeală în această materie şi suntem nea 
drepți cu nişte vremuri pe care nu le cu- 
noaştem decât prin critica celor care 
iau distrus instituțiile şi i-au denaturai 
spiritul. 

Nu mai departe decât acum câteva zia 
le, revista principală a Institutului In- 
ternațional de Agricultură dela Roma, 
ne aducea un interesant studiu asupra 
politicei de valorificare a cerealelor, In 
acest studiu ni se arată că ultima expe. 
riență ce se face este aplicarea sistemu- 
lui «le grenier toujours normal», care, 
după aprecierea secretarului pentru a= 
gricultură asigură aprovizionarea în 
anii cu recoltă slabă, 

Ori acest sistem nu înseamnă, în ulti< 
mă analiză, decât reînvierea hambare= 
lor de altă dată în care plugarul îşi pus 
ne prisosul, în vremuri de. belşug, pen= 
tru a avea atunci când vine anul de tin- 
să, datorită secetei sav altor calamități 
contra cărora puterile omului sunt nea 
pulincioase. Şi ştim cu toții că acest 
gistem este vechi, este şi «medieval» da 
că vreți, Asta nu dă dreptul nimănui de 
a.] condamna. i 

Pentru țara noastră, experiența din 
America, prezintă interes prin aceia că 
ne pune în fața unui fapt care ne în- 
deamnă să ne întoarcem la tradiţie, A- 
gricultura nu poate face salturi decât 
în unile direcții, Ea rămâne strâns le. 
gată de natură ca şi plugarul de  pă= 
mânt,. Experiența veacurilor nu trebue 
desconsiderată numai de dragul noută- 
ţii, -căci pedeapsa vine cu fatalitate, 

Sunt numai câteva gânduri, venite 
așa la întâmpiare, atunci când ni se 
arată, de pretutindeni, semnele unei rea 
veniri pe căile tradiției, 


M, DORNEANU 


În Doe zi Data e AP pai ied dn Sia 4 fi ODO a 0 n cn NI CE II ode dea o sf 


» 


___ Natura moartă este un 
de a se întitula un tablou 


gen dificil. lar obiceiul 
care înfăţişează câteva 


obiecte puse la un loc natură moartă (Still Leben 
în nemţeşte atică viaţă liniştită) ar trebui părăsit, 
Pentrucă odată devenit tablou un chiect nu mai 
este mort, Este un obiect revelat de och.'l artistu- 
lui din mulţimea «iectel or în cari altfel se pierdea, 


Tabloul pe care-l reproducem mai sus este un 
model de viaţă liniştită. Motanul acela gânditor din 
ultimul plan nu mai e doar o statuetă, Participă cu 
egală vigoare atât la idee a motan cât şi la ideea sta- 


4 Prin el se încheagă 
ditaţie a tabloului. 


atmosfera de gravă me- 


Din alte vremuri... 


24 MARTIE 18409 

La începutul veacului trecut, un tâ- 
năr de prin părţile Făgăraşului, ne mai 
putând îndura asuprirea maghiată, îşi 
luă inima în dinţi și cu toiagul, puţine 
merinde în traistă şi cu 10 dinari în 
«şerpariu» trecea munţii spre Ţara Ro- 
mânească, Plină de aventuri fu viaţa 
acestui «peregrin  iransilvan» cum fi 


plăcea să se intituleze lui lon Codru 
Drăgușan. Ce n'a fost el în viață: mun. 
citor, secretar al unui prinț rus, profe: 
sor la Ploeşti, custode la o bibliotecă 
circulantă la Paris şi câte altele. Și 
prin câte locuri n'a fost! Dela Bucu- 
reşti, la Viena, apoi la Milano, la Ro 
ma, la Paris, la Londra, la Neapole, la 
Geneva, la Petersburg şi'n multe alte 
locuri, Fire înlreprinzătoare, minte as- 
cuțită, şi suflet deschis, peregrinnl ne 
siru ştiu să se descurce peste tot. Lin 
toate locurile pe unde soarta îl duse, 
el scria unui tovarăş de joc al copilă- 
riei, Mai târziu când, ca tot omul ce 
îmbătrâneşie, se întoarse şi el în locu 
rile părinteşii, publică la Sibiu îu <Pre- 
vezet ura» lui S$. Filtsch tomul | din 
-Peregrinulu transilvanu> sau c<Episto 
le scrise din țieri străine unui amicu în 
patria dela anul 1835 până  inchisinu 
1848». Alătun de însemnările lui Dian: 
cu Golescu sunt singurile descrieri de 
călătorii româneşti dela începulu! se- 
colului trecut, 

De un interes deosebit sunt aceste în 
semnări ale peregrinului nosiru; citin 
du-le, te-ai lăsa îndemnat să le repre- 
duci aproape în întregime. 

Alexandru Christian «eii 


Elogiui ziaristului 


(Continuare dia „ag. 


a) 


ducaţiei penitenciare şi se pornea la o reformă a caselor da corecție 


după modelul belgian, 


Dar cel mai răsunător succes al ziaristului francez, a fost suprima- 


rea deportărei în Guyana. 


Reportajul său din 1933 întitulat «Cum au 


ispăşit», a desvăluit lucruri groaznice asupra acestui s.stem atât de ve- 
chiu şi atât de învechit de represiune excesivă. Datele lui erau corobo- 
rate de reportagiile lui Albert Londres sau de ale tinerei avocate Maro- 
ger (pe care paznicii din Guyana au dat'o în judecată, atât de tumplite 


lucruri povestea). Rezultatul luptei 


lui Danan a fost crearea mai intâi 


a unei comisii penitenciare, sub ministeriatul Roilin (1935) care a stu- 
diat situaţia şi a dus la legea Rucart-Moutet din 1936, prin care s'a ho- 
tărât definitiv renunţarea la pedeapsa deportărei. Sistemul mai mult 
decât centenar a încetat, graţie scrisului unui ziarist, Tristele plecări, — 


triste deşi ştiai bine că acolo sunt trimişi numai cei 


mai cumpl.ți 


ucigaşi, — ale caravanelor de deporiaţi cari, pe vasul celebru «La Mar- 


tinicre» porneau spre uscata insulă 
Condeiul biruise.., 


Iată o recontortantă pildă de puterea scrisului 
de a face să nască din acest scris al lui mai multă 


mai multă umanitate. Şi ideia că 


îndepărtată, intră acum în uitare, 
unui ziarist, dornie 
pace, mai mult bine, 


meseria noastră, înțeleasă aşa cum 


trebuie, are o atât de înaltă menire, nu este oare cea mai frumoasă, cea 
mai minunată floare pe care o găsim în fiecare zi, când ne aşsezăm la 
masa umilă din redacţie, în atmosfera aceia de cerneală proaspăti?... 


ION 1. CANTACUZINO 


d AHALUL sdruncinat de ultime. 
le mişcări de opinie şi de forţe din 
lume, a început să se miște pentru 
a-şi Salva ultimele posturi pe care 
mai sunt încă stăPâni. 

Metoda e simplă: crearea unui cu- 
rent de simpatie faţă de ovrei. 

Instrumentul «e  arhicunoseut: 
presa, 

Uneltele sunt clasice: şabasgoimii, 

In presa românească se montează 
cu mare aparat o asemenea maca- 
biadă, menită să oxigeneze pentru 
câtăva vreme încă, viaţa astixiantă 
şi reptilică a neamului lui Israel. 

O gazetuţă de un itu — cu bine 
cunoscute simpatii şi: metode iudai- 
ce — a şi încebut un «mare» repore 
taj din viaţa ghetto-urilor dudeşte- 
ne şi văcăreştene, iar rândurile seri. 
se în fe hendrin sunt semnate de un 
ntme românesc; «Aici e altă lume 
evreiască, udăpostită în  iocuinţe 
mizere şi egrasioase, cu ferestrele 
lipite cu hârtii şi cârpe, în «hanu- 
rile» cu zeci de familii nevoiaşe, o 
populaţie săracă de bătrâni nepu- 
tincioşi şi ologi, de copii ofiliţi şi 
temei care due sub braţul uscat ru- 
fe pentru spălat, lingerie cusută la 
lumina palidă a lămpii cu gaz sau 
coşuri cu alune, prin cafenele atu- 
mate...» 

E o mostră clasică, peste care poţi 
da în orice gazetă iudaizată, la ori- 
ce latitudine şi longitudine. 

Dar reporterul cu pricina uită că 
în textul sub care i s'a Pus semnă- 
tura nu se spune că aici în ghetto, 
este centrul tuturor niişeărilor a- 
narhice, comuniste, că de aici au 
plecat — şi vor mai pieca — toţi 
magnații finanţei şi ai comerţului 
cari nu-şi uită rudele din Văcăreşti 
şi Dudeşti, Deasemenea nu vrea să 
observe că tot acest viespar de duş- 
mănie nare nici un rost în, a:Sam- 
blul vieţii româneşti, că e format 
din supranumerari cari caută să se 
fofileze în locurile autohtonilor nu 
totdeauna pregătiţi să facă faţă a- 
saitului 


«Noua carte a d-lui George Mihail- 
Zamtirescu, «Mărturii în contempora- 
neitate» va fi lansată în curând de e- 
ditura Fundaţiei pentru Literatură şi 
Artă «Regele Carol Il». 

Paginile cuprinse în acest nou volum 
al d-lui George Mihail-Zamfirescu, a 
cărui activitate în literatură şi teatru 
se nscrie în cel mai sbuciumat dar şi 
cel ma, bogat capitol de istorie lite- 
rară şi artistică, au fost scrise în ul- 
timele două decenii de luptă continuă 
pentru promovarea valorilor spirituale 
tinere şi u principiilor estelice ori so- 
c'ale ce au stat la baza procesulni de 
p.clacere a societăţii şi a suiletului 
românesc contemporan 3 

Carte a elanurilor creatoare carac- 
tesistice vre:nii noastre, «Mărturii în 
eentemporaneitate» rămâne — în egală 
măsură — spovedania sinceră, impre- 
sionantă e unui scriitor ce a făcut, din 
scrisul şi din eforturile sale artistice, 
un adevărat apostolat. Putem spune 
că ne ailăm în fața unei romanțţări a 
procesului de iormaţie a sensibilităţii 
româneşti actuale, cu tot sbuciumul şi 
cu toate  răsturnările inerente, «cu 
toate renunţările şi înfrângerile dar şi 
cu cele câteva izbânzi categorice, ho- 
tărîtoure,..>. 


Nota de mai sus: ne-a fost trimisă 
«cu rugâmintea de a se publica» de 
către editură, Ne executăm cu plăcere, 
căci socotim publicarea acestor vestiri 
ca o utilă datorie. Nu putem totuşi 
subscrie pe dean'tregul conţinutul no- 
tei. Desigur cartea lui G. M. Zamti- 
rescu, un autentic talent şi un scriitor 
care crede în scrisul lui, merită să fie 
editată. Dar să afirmi că «principiile 
sociale» pentru care autorul a luptat 
«au stat la baza procesului de reia- 
cerea societăţii şi a suiletuluj contim- 
poran» ni se pare şi foarte exagerat şi 
puţin inexact, Deaceia cartea lui nu 
«romanțare a 


poate îi, pentru noi, o 


româneşti actuale», care ni se pare în- 
dreptată pe cu totul alte cărări. Şi 
asta, cu toată bună voința pe care o 
avem ca să contribuim la lansarea 
cărței unui scriitor român, — nu ne 
putem opri de a o spune. 


(Ş, CARTE de mure valoare ştiin- 
țifică şi literară este manualul de 
geografie al d-lui prof. N. PANDE- 
LEA, întitulat ROMANIA. Cu un 
material informativ de cea mai ri- 
guroasă exactitate şi bogat, cu plan- 
şe, tablouri şi fotografii înstructi- 
ve și sugestive, ROMANIA d-lui 
Pandelea este scrisă într'o aleasă 
limbă românească și depăşeşte ca- 
drele strâmte ale unui manual. Car- 
le care face cinste oricărei biblio- 
teci de intelectual, îmbogățește scri- 
sul românesc cu.o lucrare de va- 
loare, pe care a recomandăm în spe- 
cial pentru suflul mational de care 
este străbătută. 


=] 
- 
, - 
că 
e . [PA 
o [= 
Li . = 
3 
[3 
[I 
- 
—— =) 
OR i 
> 
=] 
& 
— 
(7) 
E [=] 
ză 
8 
z = 
F: _] 
3 (ZA 
= 
= 
= 
aa =! 
A E 
= 
PE It ms mei 
i Ri i i iii 


as 


CRONICA 


CINEMATOGRAFICA 


«Necunoscuta» 


De mull nu mai văzusem aceaț lel 
de filme. In pletora de comedii pe cari 
ni le-a trimis America, melodrama ma 
ternă dispăruse cu tolul, Acum râ[iva 
ani ea fusese în floare. Vă aduceţi a- 
minte de «Viciul blond> cu Marlene 
sau de «Păcatul Madeleinei  Claudet» 
cu Helen Hayes? Chiar Gladys George 


a apărul într'unul din filmele de aceas- 
tă natură. In ele, in toale cazurile ni 
se arăta o femee care, datorită unor îm- 
prejurări exterioare voinței ei şi nein 
felegerii celor din jur sau cadrului so- 
cial, decade progresiv. Totdeauna fe- 
meile acestea. intră mai mult sau mai 
puțin în conflict cu autoritatea. Toate 
femeile acestea au un copil, pentru ca 
re se sacrifică, pătimind orice umilin- 
[ă, Prilej pentru scene bine simțite de 
duioșie maternă. Efect sigur. Sentirmnen- 
te de aceiaş natură, cari merg dendrep- 
tul să excite glandele lacrimale, sunt 
puse în joc şi în filmarea unei. foarte 
celebre piese de teatru «Madame X», 
cal de bătaie al ruturor marilor artiste, 
şi care, în filmul de acum prilejuiește 
o puternică creație lui Gladys George. 
Și fiindcă melodramă este, ni se pare 
şi inutil să o disculăm, Scopul e este 
să te facă să plângi şi e bună dacă a 
reuşit. Incolo, dacă Mussel a spus «Vi: 
ve le mâlodrame ou Margot a pleurs», 
ce mai putem spune noi? 


I.C. 


$. poate spune de pe acum că ac- 
tuala stagiune teatraiă a avuţ cel pu- 
țin un rezultat: a distrus ideia de 
<trust teatral». Se ştie că aşa numita 
«Scita» — societate teatrală — fiindcă 
avusese una sau două stagiuni bune, 
cu rezultate materiale rodnice, a por- 
nit spre acapararea pieţei. Componenți 
firmei, în marea lor majoritate, n'au 
nimic cu teatrul. Singurul om de teatru 
este d. Sică Alexandrescu, dar con- 
form proverbului cu merele putrede, 
şi acesta sa contaminat de  eriteriile 
comerciale aduse in teatru de asociaţii 
săi, veniţi din Lipscani sau Bărăţiei. 

Aceşti negustori ovrei sau visat stă- 
pânii teatrului românesc, Şi; in adevăr, 
începutul acestei siagiuni părea să dea 
consistență visula; lor. Prin nu ştim 
ce tranzacții, au pus stăpânire — sub 
forma unui cartel — şi pe teatrul <Re- 
gina Maria», Se ştie ce rezultate au 
dat totdeauna cartelele făcute cu ele- 
mentele de disolvare semită sau cu 
cele infeudate metodelor lor, Pilda | 
frontului popular cu radicalii mai a] 
meroşi, puşi la remocă de ealimiistii | 
mai puţin la număr, sa repetat şi aici, 
Din asociaţi, sciții au devenit stăpâni 
şi în teatrul de pe chei. 

Din netericire (sau din fericire pen- 
tru destinele teatrului româneşe) «lo- 
viturile» dim trecutele stagiuni nu s'au 
mai repetat şi în aceasta, Umilarea 
excesivă de care suferă bugetul «<Sci- 
tei» s'a făcut simțită, Câteva căderi, 
plus incendiul teatrului Vesel, plus pa- 
nica oveilor sub guvernul Goga, au; 
ridicat nouri amenințători la orizon- 
tul sciţilor, 

Când a venit guvernul Goga, diverşi. 
ovrei din firmă au anunțat că s'au re- 
tras, Cum a plecat guvernul trecut, au 
reapărut şi oamenii noştri! Dar ori- 
zontul e tot încărcat Se pare că aso- 
ciații de pe chei. ne vrând să se în- 
nece cu asemenea pietre de gât, au- 
declarat anulat acordul, Totuşi Stein- 
bach mai tronează încă în halul tea- 
trului <Regina Maria». Crezi ca scapi 
aşa uşor de ăştia? Pentru moment, ca 
să salveze resturile averii făcute cu 
munca actorilor români sciții aproape 
că nu mai plătese lefurile. In schimb 
anunță un repertoriu select, uitimele 
resurse ale strategiei. Dela «Miss Ro- 
mânia» la <lonesau G, Maria», teatrul 
românesc se va îmbogăți cu ul- 
timele localizări ale d-lui Tudor 
Muşatescu în care vom regăsi cele mai 
recente spirite dela «Corso», şi vom 
uita că autorul a scris pe vremuri <Ti- 
tanic- Vals». Cel puţin dacă, aşa, se va 
hcbida definitie încă un mit, odată cu 
«primul trust teatral românesc», 


D, curând a apărut în editura 
ziarului <Universul» o broşură a 
d-lui profesor Paul I. Papadopol in- 
titulată «Limba şi literatura naţio- 
nală în cursul superior al şcoalelor 
secundare». Desinteresarea, aproa- 
pe compleclă, pe care elevii şcoale- 
lor setundure o manilestă pentru 
limba şi literatura noastră, a fost 
punctul de plecare al susnumitei lu- 
erări. Ea constitue nu numai uu în- 
drumar practie pentru candidatii 
la bacaluureat, dar şi un sfat, venit 
dela o persoană autorizată, menit să | 
înlăture primejdia amenințătoare a 
tipăriturii nesănătoase 


Lată e câmpia ce se în- 
tinde la poalele munţilor 
Carpaţi; faţa ei netedă şi 
destinsă se perde în de» 
părtare pe malul măreţei 
Dunări; câteva râuri spu- 
megoase şi răpezi, altele 
line şi iargi, scoborîndu-se 
din maitele piscuri de că- 
vre miază-noapte, şerpuesc 
printr'însa,  desfăşurând 
uncieie lor azurii sub raze- 
le călduroase ale soarelui, 

Ochii se pierd adesea a- 
supia acelei câmpii şi cu 
toate că se văd, ici, ceva 
holde de grâne sau vreun 
câmp semănat cu porumb, 
colo, o livede de pomi sau 
o vâicea acoperită cu viţă 
urma omului nu se zăreşte 
nicăeriş singurătatea, pus- 
tiui domnesc chiar în locu= 
rile unde rămân semne te 
viată şi de muncă ale omu- 

ui. 

Abia dacă se aude din 
timp în timp, câte un glas 
duios, cântând o doină tri- 
stă şi melancolică; abia 
dacă, seara, când insecte- 
le şuieră printre frunzele 
ierbii, se ivesc pe câmpia 
întinsă câte un foc depăr 
tat şi împrejuru-i chipuri» 
le obosite a vre-o câtorva 
plugari, ce-şi pregătesc ci- 
na, prin care vor sfârşi 
trudnica lor zi de muncă. 

Dar în acele chipuri se 
vede ceva mai mult decât 


Pagini uitate... 
Vuncitorul Român 


ofilire şi osteneală. Sub 
fruntea lor sbârcită, scân- 
teiază încă nişte ochi cari 
cată a vedea un viitor mai 
fericit; acele trăsuri aşa 
de regulate, aşa de bine 
lămurite, conţin întrînsele 
o putere, o energie; o stă- 
ruință, care negreşit au a 
purta mari şi minunate ro- 
duri, Lungi suferințe au 
adăogit acestor naite sim- 
țimente, o expresie de mo- 
leciune mel ică, cara 
Sa răspândit în cânturi, în 
obiceiuri şi a nătruns în 
tot spiritul naţional... 

Dar a sosit timpul ca Ro- 
mânia să formeze toată o 
singură şi puternică nație; 
care se va destinde pe a- 
mândouă pcalele munţilor 
Carpaţi, din Dunăre până 
în Nistru, din Marea Nea- 
gră până în Tisal €  ume- 
plem dar ale noastre su- 
flete de o v'aţă nouă, piină 
de virtute! Să gonim din- 


! t'însele acea moleciune 


| 


ce întreţine desbinarea şi 
neunirea în înimile noas-= 
tre, şi prăvăleşte nobila 
noastră naționalitate! 
Lucrul numai, dar lucrul 
drept şi bine întocmit, .a 
putea să stârpească acea 
buruiană  veninoasă din 
sufletul şi blând 
al muncitorului rcmâmn. 


Alexandru Odobescu 
«Muncilorul român» (1851) 


Primăvara se înfige adânc pe la 
noi cu întregul său cortegiu de bu- 
curii şi întristări., Primăvara, ano: 
timpul bucuriilor înmugurite pe 
culmile țâşnite din penumbrele ma- 
rilor desnădejdi, vremea florilor 
înrădăcinate în băligar şi a flulu- 
rilor, armonii de culoare şi de ele- 
ganţă sfârşite mizer în linia repti 
lică şi hidoasă a omidei, primăvara 
aceasta binecuvântată şi blestemată 
în aceeaş măsură  nelinişteşte pe 
însuş regele ființei,  avântându-l 
spre cer sau aplecându-l spre pră- 
pastia morţii. 

Primăvara odihneşte pentru tot: 
deauna piepturile obosite, bolnave 
şi tinere, dar, mai ales, primăvara 
pune armă grea şi tare în mâinile 
slabe ale sătuilor de viaţă. Este e- 
poca sinuciderilor, epoca sfârşitu 
rilor năprasnice, 

In vremea aceasta 
mai ales tinerii. 

Prinşi de pulsul accelerat al vie- 
ţii renăscule, cei mai mulţi dintre 


se omoară 


viaţa începe şi slârşeşte cu ei, 

0 dragoste nenorocită, care în 

alie împrejurări mar fi decât mne- 
reuşită, o foame îndelungată  — 
motiv de cerbicie şi de înrădăcina- 
re în viață altădată — o vorbă spu- 
să fără rost, o notă proastă, un pas 
greşit — toate numai nimicuri, fi- 
rimituri de viață — sdruncină e- 
chilibrul instabil al sufletelor slabe 
— mai ales tinere — şi le aruncă 
peste bord. 
Şi e uşor să-ți iei viața: otravă, 
pistol mangal,  balcoune aeriene, 
bălți stăiute, ape curgătoare, şine 
de tren, ştreang şi arme albe suni 
tot atâtea forme pe care moartea 
hâdă le ia în fața sufletelor fără 
busolă. 

In fața acestei endemii, în care 
bolnavii — după toate teoriile şi 
după toate indicaţiile bunului simţ 
— sunt primii vinovați, trebue să 
ne punem o întrebare care depăşe- 
şte faptul izolat al morții de bună 
voe a unui individ: 

Societatea nu are nici o parte din 


sinucigaşii de sezon îşi închipue că ! 


Se sinucid tinerii 


vina pe care indiscutabil, o poartă 
şi sinucigaşul? 

Faptul intim, repetat în mod re- 
gulat — indiferent de anotimp 
întrun anumit mediu, angajează 
însuș mediul şi-i descopere unele 
neredularităţi în procesul său func- 
țional. 

Mai puțin decât în alte părți, 
dar totuși, într'o proporţie îngri- 
jorătoare, se sinucid şi pe la noi ti- 
nerii, de preferință primăvara. Şis 
indisculabil, societatea noastră — 
mediul în care se întâmplă sinuci- 
derile — trebue să aibă anumite 
lipsuri, anumite goluri de aer, în 
care rămân suspendaţi şi dezarti- 
culați sinucigaşii. 

Sinuciderea este simptom de epo- 
că fără orizont, de opulenţă super- 
ficială, de viață fără axă, dezorien- 
tată, 

Să fie așa societatea românească 
acum? 

N'avem nici un motiv s'o credem 
într'altfel, de vreme ce există sinu- 
cideri. 


Virgil Popescu 


Cronica plastică 


Pregătiri pentru centenarul lui Grigorescu 


Nu ştim dacă în artă se poate a- 
plica vreodată cuiva calificativul 
de cuminte. Ne-am obicinuit, rămă- 
şiţe romantice sau prejudecăţi su- 
prarealiste, să vedem în artist un 
fel de apucat care cu cât este 
mai apucat cu atât poate nădăjdui 
să culeagă mai mult din laurii zor- 
năitori ai unei arte ematice şi ne- 
controlate. De aceea riscăm pențru 
o bună parte din cititorii noştri să 
trecem drept babe demodate vor- 
bind în numele cuminţeniei. In ciu- 
da atâtor tineri «geniali» sau bă- 
trâni cabotini (sentimentul, fehmi: 
dabil, mon cher) vom ţine, mulţu- 
mită expoziţiei domnului Bunescu 
un discurs asupra cuminţeniei, lă- 
sând oricui libertatea să scoată 
morala după capul lui. 


nescu nu Sa făcut niciun fel de 
tâmbălău. De ce? Foarte simplu. 
Un artist izolat, muncit de proble- 
mele lui şi preocupat în primul 
rând de lucru nu de propria-i per: 
soană nu putea fi obiect de curio- 
zitate nici pentru scribi nici pen- 
tru mandarinii mondenităţii artis- 
tice. De aceea reputaţia pictorului 
s'a stabiliţ întrun cere mai re- 
strâns de oameni serioşi cari nu 
au cullivat niciodată blulfu:. Co- 
lecţiile în cari i-am întâlnit ta- 
blouri mai vechi sunt o mărtuzie 
pentru seriozitatea celor cari i-au 
cultivat arla. 

In franţuzismul picturii noastre 
de chevaleţ maestrul Bunesca este 
un fel de insulă, a cărei vegetaţia 
creşte sub un alt soare şi se hră- 


aceaslă sevă sunt de o îndepărtată. | picturii domnului Bunescu vedem 
dar mereu prezentă, obârşie nordi-jeă nu atât creaţia îl preocupă cât 


că. Inlunecimile calde cari apar în 
atmosfera unor tablouri este cu 
totul a'tceva decât negrul din ule- 
iurile lui Pătraşcu. Sunt poate 
spaţii de sprijin fără de cari cu- 
loarea Sar pierde într'o gratuită 
beatitudine aşa cum sa întâmplat 
la atâţia dintre maeştrii noştri. 
Nezrul acesta este una din tainele 
cuminţeniei picturii domnului Bu- 
nescu. Din întuneric, din has, ar- 
tistul recreează cu ceea ce pr-pria 
sa lumină în îngădue. De asemenea 
negrul acesta asigură soliditatea 
construcţiilor la fel de staLile, la 
fel de vaste fie că sunt peisagii fie 
că suni doar naturi moarte. Estu 
în pictura aceasta un lucru cu deo 
sebire vizibil şi impresionant. Si 
anume efortul de cunoaştere care 
degajă din ea. Pictând pare că 
maestrul Bunescu îşi uşurează un 
proces care în condiţii normale nu 
ar putea fi dus la capăt. Arta fiind 
în primul rând creaţie, observaţia 
aceasta ar putea să surprindă. Ur- 


In jurul picturii maestrului Bu-| negte din altă sevă, Acest soare şi | mărind, pe cât se poate, evoluţia 


propria sa lămurire în miezul crea: 
ției originare. Şi aici credem că 
este cealaltă faţă, cea nevăzută, a 
cuminţeniei maestrului Bunescu. 
De aceea pictura lui nu esle uşor 
accesibilă, de aceea nu surprinde 
decâţ pe cei frământaţi încă de pro- 
b'ema cunoaşterii, sau cel puţin pe 
cei cari dacă au trecut de acest 
stadiu îl mai pot distinge. 


Peste două luni sau chiar mai 
Puțin se va împlini un veac dela 
naşterea lui Grigorescu, primul 
pictor mare al vremii noastre n:o- 
derne, Cu prilejul acesta Acade- 
mia română a luat iniţiativa unei 
expoziţii retrospective în care vom 
avea ocazia pentru prima « -ă să 
urmărim dela un caz la altul traec- 
toria unei mari activităţi picturale. 

Există în clipa de faţă două po 
ziţii pe cari le dispută plasticii 
noştri faţă de Grigorescu: una a- 
pologetică şi alta de negare. Sunt 
poziţii cari se rezolvă după repre- 
zentantul respeetiv,. dialectic sau | 


sentimental dar fără tranzacţii: | 
Ceea ce înseamnă că Grigorescu 
mai este o prob'emă vie, cel puţin 
pentru o parte din artiştii şi criti- 
cii noştri (in special bătrânii). Pe 
noi ienomenul Grigorescu nu ne 
interesează aproape de loc, sim- 
plul fapt că a fost un mare artist, 
întrun anumit fel, nedându-i posi- 
bilitatea de a fi actual. De ce Gri- 
gorescu nu poate intra în sfera 
noastră de preocupări? In primul 
rând pentrucă nu avem nimic de 
învăţat dela el, pi” ." * --'et 
mergând spre lichidare. Iar cei 
cari încă mai sunt, cel puţin pro- 
vizoriu, credincioşi picturii de che- 
valet, au cu totul alte izvoare pro- 
blematice decât Grigorescu şi unii 
din contemporanii săi. 

Pot fi socotite aceste afirmaţii 
drept o ireverenţioasă înccreare de 
a bagateliza un mare talent? Nu, 
ferească Dumnezeu, noi nu facem 
decât să ne precizăm. Grigoresvu a 
pus fals prob'ema unei arte româ- 
neşti iar noi facem eforturi de a 
ieşi din această linie greşită. De- 
taliile technice nu ne interesează 


—— —————————————————————————————————————— 


alunei când spiritul este compro- 
mis. De aceea nu pulem fi nici a- 
pologeţi ai lui Griworescu nici de 
tractori ai lui ci îl putem servi ca 
exemplifeare pentru o mare gre- 
şală. Şi greşa'a a fost bineînţeies 
pe măsura talentului său, adică 
imensă. 

Spunem lucrurile acestea după 
cele ce am văzut din opera lui Gri- 
gorescu, după cele ce am auzit din 
gândurile lui. Cu toate acestea sar 
putea să nu şiim nimic, sau în ori 
ce caz să nu fi drepţi întru totul, 
deoarece omul acesta a lucrat e- 
norm şi noi nu am putut vedea de- 
cât foarte puţini din opera lui. Sunt 
aceslea măsurile de prudenţă ne- 
cesare, deşi cu sinceritate mărtu- 
risind nu ne aşteptăm prea mult 
să fim surprinşi la apropiata re- 
trospectivă. 


Profitând de acest prilej putem 
spune ceva care ne roade mai de 
mult. Oare numai din sută de ani 
în sută de ani se pot face la noi 


Kian nu vor avea fericirea s'o vadă 
decât nepoţii noşiri când se va îm- 
plini suta de aui respectivă? Aeti- 
vitalea culturală în viaţa noastră 
pubiică nu şi-ar creea -:n punct de 
onoare din aceste iniţialive repela- 
te la câţiva ani odată? Ştim, lucrul 
Hu esle prea uşor, dar să ue mul- 
țumim a tace doar ceea ce este eo- 
mod? Atunci să nu mai pretindem 
biruri, pentrucă îi vine greu bietu- 
lui om să dea aşa banii... pe ni- 
mie, Acolo ar lrebui să ne ducă 
principiul comodului şi la totala 
mucegăire. Ne gândim să facem 
regulamente de «profesionism» ar- 
tistie (pictor calificat sau necatiti- 
cat, cu sau fără diplomă, ete., ete.) 
îngrămădim saloane peste saloane 
cu ce dă Dumnezeu dar un luzru 
realmente folositor nu-l facem pen- 
trucă este într'adevăr mai greu de- 
cât cele nefolositoare. Numai când 
e vorba de sărbătoriri oficiale să 
ne aducem aminte de artă? Sau 
când se toarnă ceva gen «Expo 
1937». Adică mulatis mutandic «Ars 


expoziţii retrospective? O retrospec-| militans»? 


tivă Andreescu, şi mai ales una Lu-| 


Logion 


«BUNA VESTIRE» 


Viaţa de muncă şi credință a călugărilor 


de lerodiaconul CRISTOFOR DANCU: 
cu desene de RUDOLF RVBICZK A 


Bătrânii fac vecernie iar tinerii taie brazi pentru iarnă. Noaptea la Schit. Bat 
tionotele în miezul nnpții, infiorând munții. Cum „trândavesc călugării 


V. 


Era o zi caldă. La munte ştiţi 

însă, că soazele asfințeşte cu mult 
„ma degrabă pentru văi. Nu şi pen: 
“tru crestele care rămân sângeriu 
însorite chiar şi după asfinţiturile 
obișnuite, 
„Cu strînsul  fânului se termină 
deci pe la ceasurile 4, când umbrele 
inundă văile. Așa sa întâmplat şi 
şi la schit. La 4, fânul fusese făcut 
căpițe. Tot atunci, din gura peşterii 
a început să sune clopotul mic. Că- 
lugării Şau făcut cruci mari cu 
plecăciuni, Apoi starețul a trimis pe 
cei mai țineri la tăiat bușteni pen- 
tru focul iernii. El cu bătrânii, a 
luat urcuşul aspru al cărăruii spre 
peşteră, ca să facă vecernia. 

Cu cei tineri mam dus și eu. E- 
rau toți înarmaţi cu mişte securi 
mari, ce le dădea chip de haiduci 
munteneşti. Prim bătrâneţea pădu- 
rilor de brad, călugării. tineri, în 
frunte cu fratele Vasile cel cu ochi 
de cer, haiduc ia căutau brazii 
uscați, . 


PADURI DE CADAVRE... 


Dar în pădurile Bucegilor, m'a 
cuprins un fior de jale. Brădetul 
lor, e cuprins de o. nemiloasă boală 
a brazilor. e cuprins de muşchiul! 
argintiu, care le acopere încet, în. 
cet, toată cetina, tot strangulându-i 
până-i sufocă, Apoi colţuri întregi 
de brădeţ, din depărtări străluce lu- 
minat în soare. E o frumuseţe vie, 


argintie pentru ochiul dornic de; 
perspective, dar e o frumuseţe si-l m 
nistră, macabră, în acelaş timp, E 
frumuseţea scheletică a unor cada. 
vre. Nişte cadavre ale munţilor şi 
pădurilor noastre. In munţi şi ca- 
davrele sunt frumoase... 

Jalea aceasta am discutat-o 
de altfel şi cu un e barat dela 


şcoala Bolitehnică venit cu sec- 
ţia silvică de studenți, în cerce- 
tări, 

Ministerul Domeniilor trebuie 
neapărat să ia măsuri. 

Din cadavrele acestea jalnice, 
după aprobări și paraaprobări 
de -pe la autorități, căci schitul 
nu maâi are azi nici o avere, călu- 
gării îşi taie lemne pentru iarnă. 


Şi câlusării ca Moţii 


Viaţa acestor oameni, retraşi pen: 
tru ca să se roage necontenit, ziua şi 
noaptea <pentru pacea a toată lu- 
mea şi pentru bunăstarea tuturor 
şi a lumii», este o viaţă de mari ne- 
cazuri. Am maj spus, ei n'au nici 
o avere, afară de bisericuţa lor, de 
chiliile lor cu psaltiri vechi în fie- 
care, de căluţii lor, şi de iarba (nu- 
mai de iarba nu şi de pământial) 
câtorva livezi livezi din poiene. 

Nici lemne chiar, nu pot lua după 
nevoi, Întâi, pusnicii trebue să um- 
ble, neobosiţi cum sunt, săptămâni 
întregi pe la autorităţi ca să scoată 
aprobările. Când se găseşte câte ti- 
neva din «mireni» să le scoată aceste 
forme, apoi se roagă pentru răsplă- 
tirea lui dela Domnul, săptămâni 
întregi, 

Apoi cu toate formele, adesea li 
se fac totuşi procese-verbale de 
contravenţii şi sunt amendaţi. A- 
tunci, călugării se roagă «pentru 


sănătatea şi împăciuirea vrăşmaşi- 
lor», 

Ce să mai vorbim de munca în 
sine a tăierii buştenilor. Din înăl- 
ţimi şi depărtări mari, îi tae cu se- 
curile, apoi îi rostogolese cu braţele 
şi cu ţapinele până pe vale, unde 
le înfig pene de fier, de care trag 
apoi caii, sau chiar călugării, până 
la chilii, und ele așează în adăpos- 
turi pentru iarnă, când zăpada le 
acopere complect chiliile în afara 
peşterii, aşa încât nu se mai văd, şi 
nu mai au nici o legătură cu lu- 
mea, 

Viața de muncă a călugărilor. 
dela Schitul din Bucegi este fot 
atât de grea şi de amară, ca a 
Moților sfâşiați de dinţii mizeridi 
din munții Apuseni. 

Şi totuşi, ei nu se plâng, îşi 
fac rugăciunile mereu, chiar şi 
pentru cei ce-i fac «trântori şi 
netrebnici»... şi niuncese fără ză- 
bavă. 


Noaptea sună clopotele în munţi 


Inserările în munţi, sunt nespus 
de frumoase. Liniştea nopţilor din 
Bucegi e întradevăr dumnezeească. 
Nici fiarele barem n'otulbură, nici 
păsări de noapte cu strigătul lor 
după hrană, tovarăş sau moarte, 
Câteodată numai, cumplit de urît, 
o sfarmă urletele oamenilor, ale 
pseudo-turiştilor. Căci turiştii cu- 
nose mistica muntelui îi resbectă 
şi-i sorb tăcerile cu foame. 

Doar clopotel dela Schit, nimicese 
tain€le nopţii şi Stăpânese tăcerile, 
exact la mijlocul întunerecelor. A- 
tunci, la miezul nopţii, se trezeşte 


Balcanisme 


„Victimele erorilor judiciare” des- 
De care vorbesc romanele pa ional 
şi cele de aventuri sunt tot aşa de 
frecvente în viață — dacă nu chiar 
mai mult. 

La Constanţa s'a petrecut zilele 
trecute un fapt uluitor, care dacă n'ar 
fi fost descoperit, am fi avut iarăşi 
un caz de condamnare, fără absolut 
nicio vină, adică o gravă eroare ju- 
diciară în plus. 

Săteanul Ion Donici este bănuit 
de omorârea fiicei sale Maria, ares- 
tat, depus la inchisoarea centrală din 
Constanţa, urmând să i se tacă in- 
strucţia, să fie judecat şi bineînţeies 
condamnat la muncă silnică pe viaţă. 

Pentrucă, săteanul Ion Donici A! 
RECUNOSCUT CRIMA, dând chiar 
şi detalii înfiorătoare: „am omorât-o 
pe Maria prin strangulare, am as- 
cuns cadavrul sub o şiră de coceni 
şi apoi, fiind bănuit, am adus ca- 
davrul flicei mele la Constanţa, as- 
cun* într'o căruță cu paie ŞI intr'una 
din nopți l-am aruncat în mare in 
dreptul plajei „Trei Papuci”. 

Acestea sunt declaraţiile „fiorosu= 
lui” asasin, consemnate în scris de 
plut. major Marița Grigore, şetui 
postului Movila Verde, adică cel ce 
făcuse cercetările şi obținuse „mărtu- 
risirea completă” a lui Ion Donici. 

S'a întâmplat însă că plutonierul 
Marița Grigore m'a avut norocul să 
iigurere în eternitate alături de 1- 
lustra pipă! a lui Sherlock Holmes. 

Pentrucă Maria Donci, sa pre- 


întâi clopotul cel mic, apoi discută 
cu nopţile o toacă de ulm şi în fine, 
amândouă clopotele face o rugăciu. 
ne înfiorător de sguduitoare, ca ie- 
şită din adâncurile munţilor şi ale 
Pământului. 

Clopotele munţilor se roagă pen- 
tru toată lumea, atunci, Tăcerile scoa 
boară iar. Dacă oamnii ar fi deplin 
curaţi cu sufletul, cred că atunci ar 
auzi muzica sferelor şi corurile de 
îngeri ale înălțimilor de peste noap- 
te. Pusnicii poate le şi aud. Pe Va- 
lea Ialomiţei dintre cele două bise- 
rici ale Schitului, la ora acea, înce- 


zentat zilele trecute, în carne şi oase 
la parchetul Constanţa, unde întâl- 


vind pe fiorosul ei... asasin sau îm= 
„răţişat plângând, cum sta bine unui 
părinte şi unui copil care nu sau 
văzut de mult... 

Explicaţia? 

Maria Donici fugise de acasă în 
Septembrie 1937, din cauza unor 
neințelegeri şi certuri familiare, la 
o doamnă Popa din com. Viişoara, 
unde a intrat ca fată în casă. 

PESTE CINCI LUNI DE ZILE, 
PLUTONIERUL MARIȚA GRIGORE 
IL CHEAMA LA POST PE ION 
DONICI, II CERE SA RECUNOOAS- 
CA ACESTUIA CA ŞI-A OMORAT 
FIICA ŞI DUPA CE-L SUPUNE LA 
CHINURI  ORIBILE  REUŞEŞTE 
SA-l SMULGA MARTURISIREA U- 
NEI CRIME PE CARE NA CO- 
MIS-0. 

Faptul nu are nevoe de comen- 
tarii. 

Ne-am mulţumit să-l dăm sub for= 
ma lui nudă — căci l-am găsit Su= 
ficient pentru a consemna în cartea 
vremurilor unele procedee autohtone 
prin care oamenii nevinovaţi pot con- 
simţi să devină criminali pentru cu- 
rierele judiciare ale gazetelor — chiar 
dacă în realitate n'au fost. 

Plutonierul Marița Grigore este o 
bestie, desigur şi condamnarea lui nu 
va putea să întârzie. 

Dar mai sunt alții — mulţi — 
care vor continua senini experimen- 
tarea aceloraş procedee. 

Sunt mici balcanisme la care ne 


Îi încă foarte greu să renunţăm, 


pe o plimbare înceată de câteva lu- 
ini stinghere, Sunt felinarle călu- 
zărilor care se due dela o biserică 
la alta. Căci utrenia se face la o 
singură biserică după cum a orân- 
duit stareţul de seară, Se mai aude 
şi bocănitul cârijelor bătrâneşti de 
corn, lovind bolovanii. 
Iarna, când zăpezile nau astu 


deplin ieşirile, mi sa sPus şi mi-am 
închipuit, că jocul acesta e şi mai 
nespus de frumos, cu jocul de lu- 
mini pe decorul alb. Ce să mai spu- 
nem de nopţile de iarnă cu lună 
plină.,. 

Şi aşa, noaptea, «trândavii» aceş- 
tia, se roagă pentru toată lumea 2-3 


pat | ceasuri, vara şi iarna, mereu, 


Cum mai „(rândâvesc“ câlusării 


Şi totuşi călugării mai au şi alte 
ocupaţii. 

Preoţii, care sunt între ei, împli- 
nesc nevoile religioase ale munte- 
nilor din împrejurimi, în mare mă- 
sură. Aşa de pildă, sunt chemaţi în 
satele Branului, la Pietroşiţa, Mae- 
cin, Scropoasa, Dobreşti la distanţe 
chiar de zeci de kilometri. Atunoi, 
un preoţ dintre ei, îşi ia toiagul bă- 
trâneţii, un ruksalk cu  odăjdii, 
cărţi şi odoarele sfinte în spinare, şi 
purcede cale de ceasuri întregi, 
pentru oblojirea sufletelor. 

Dar acolo, fiecare îşi are o spe: 
cialitate pe lângă îndeletnicirile co- 
mune; rugăciunea şi munca pentru 
obşte. 

Iată-i pre fiecarele cu a lui spe- 
cialitate: 

Părintele Mihail starețul, mocan 
din satul lui Gh. Lazăr, pe lângă 
grijile stăreţiei şi drumurile la sate 
pentru nevoile creştinești, cum are 
o clipă de libertate, aleargă pe toa: 
te meleagurile din jur,  culegând 
bureţi pe care-i usucă pentru iar- 
nă spre hrană tuturor. E cea mai 
netăgăduită autoritate în materie 
de bureţi şi minătărei, Ii cunoaşte 
de minune, De fiecare dată când 
se duce, vine cu câte două lezături 
pântecoase. 

Cuviosul Antonie  Hagiul, fost 
cioban în Bran, este mare culogia. 
din serisele sfinţilor rinți. 
când în când, coboară îi In 
Căluţii Schitului stiut Tăcărea 


două perechi de desagi, plini cu 
brânzeturi aduse de munteni. Cau 
tă o tiparniţă, din sânul umflat 
scoate un vraf de manuscrise un- 
suroase, La înapoiere, brânza în 
desagi, sa transformat prin dibă- 
cia părintelui Antonie, în broşuri 
frumoase ce poartă slova de foc a 
îs. Părinţi. 

De sus dela Peșteră, broşurile 
pleacă în toate părțile țării. Mo- 
naâhul Antonie Munteanu, mai 


este şi Hagiu. Dela lerusalim “ul 


o ladă mare de chiparos, plină cu 
icoane şi frumuseți orientale. E 
şi mare cunoscător al tipicului 
sf. Sava Părintele Antonie şi eo- 
lavios tare, rugător la strană. 

El e şi grijelnicul de nevoile 
vieţii călugărilor, “ adică  econo- 
mul Schitului și primul sfetnic 
ascultaț al starețului. Din când 
în când, se interesează şi de po- 
litica lumii. Fotdeauna Când sco- 
boară în lume, aduce «<jurnaluri» 
multe. 

Neamţului nu-i e lui la inimă de 
loc. Ce cătrănit trebue să fie el 
acum, dac'o fi auzit de «năsbâ- 
tia» lui Hitler cu "Austria... 


Citiţi Sâmbătă; Alte 
«atrândăviri călugăreşti». 
Praanie la Schit. Vin să în- 
genținche Dacii şi Geţii. 

spățedl pusnicilor. O via- 
si E 3 sub neîncetată amenin- 
fare de îioarte, 


a] 
—————— 


Mânăstirile noastre| 1 y 1] | E] A -d l ş Ş j 


ŞIE 


— in 10 zii= s'au înregistrat 50 de sinucideri în iegă” 


tură ca noua 


VIENA, 24. (Rador) — Ziarele 
publică următorul comentariu cu ca= + 
racter oficios: ; 

Unele ziare străine se silesc me- 
reu să prezinte situajia actuală în 
aşa fel, încât să tacă lumea a crede 
să o parte din populația Vienei ar 
îi stăpânită de sentimente de pa- 
nică. Aceste ziare străine atirmă, 
între altele, că sute de persoane 
Sar fi sinucis. Ziarul „L'Epoque” 
vorbeşte chiar de 1700 de persone 
care ar fi săvârşit gestul sinuciderii. 

Contrar tuturor acestor 
ştiri, pe dea 'ntregul îin- 
ventate, se poate constata 
că la Viena, în perioada de 
la 12 la 12 Martie curent, 
nu s'au sinucis decât 96 de 
persoane, Media sinucide- 
rilor la Viena, în cursul ul. 


liiisirii de exterie ai Franţei 
ş: Augiiei se vor întâlni la Paris? 


PARIS 24 (Rador), Agenţia 
Havas transmite: 

Svonurile care circulă la Londra 
asupra posibilității unei apropiate 
întâlniri între miniştrii francezi 
şi britanici au fost primite la Pa- 
ris cu interes, 

Ideea a mai fost emisă în cursul 
schimburilor de vederi desfăşurate 
fără întrerupere în ultimele săp- 
tămâni la Paris şi la Londra, dar 
până acum ele nu au luat trup. 

In cursul acestor contacte perma- 
nente guvernul francez a expus în 
mod lămurit guvernului britanic 
atitudinea sa faţă de situaţia  in- 
ternațională şi în special faţă de 
cele două probleme dominanta ; 
Spania şi Cehoslovacia. 

Dacă este adevărat că conducăto- 
rii dela Londra socotese , că con- 
versaţiii directe între miniştrii ce 
lor două ţări ar putea începe acum 
în mod util, d-nii Blum şi Boncour 
să răspubndă la invitaţie şi să pte- 
ce la Londra. 

Totuşi, se spune în cercurile po- 
litice franceze, deoarece în Noem- 
brie 1987, când a avut loc ultima în- 


). Deck TI 


re politica externă 
oleniei 


Conflictul cu Lituania. Nevoia unei destinderi între state 


VARŞOVIA, 4 (Rador). — Agen- 
ţia Pat transmite: 

Răspunzând în Senat la o inter- 
pelare a d-lui Fudakâwski, d. Beck, 
ministrul afacerilor străine al Po- 
loniei, a declarât următoarele cu 
privire ri relaţiile polono-lituanie- 
ne: 

«Cu privire la ultimul incident de 
frontieră voi fi foarte scurt căci, cu 
tot caracterul său dramatic, el 
nu €ste decât un fragment dintr'o 
mare problemă internaţională, 'Țin 
însă să subliniez două punete: un 
grănicer polon a căzut. Dacă sân- 
gele său pecetluește înțelegerea în- 


tre cele două Popoare vecine, Polo-: 


nia şi Lituania, atunci el şi-a dat 


aţa pentru o cauză nobilă. Po iân- 
4 accasta, lumea trebue să ştie că 
în Polonip, alături de fiecare soldat 
în servicia se află intreaga naţiupe, 


D. BECK 


Nu am de gând să spun mai mult 
asupra incidentului, 

T'rebue să constat că în cursul nu- 
meroşilor ani cari au Precedat eve. 
nimentelor actuale, guvernul polon 


Nefericitul Costache 


Se pare că exerocheria este sursa 
cu cele mai mari posibilităţi de va- 


lorificare a imaginaţiei. 
Din acest punct de vedere chiar 
poezia ar putea să se teamă de con- 


curenţă... 
Iată de pildă pe tânărul Gh. Cos- 
tache căruia  neacordându-i-se 


mâna unei fete decât sub condiţia 
de a dovedi că... e preot, a tăcut tot 
posibilul Să placă viitorilor socri şi 
fără să aibă nici un fel de vocaţie 
duhovnicească, s'a înscris la Facul- 
tatea de Teologie, bineînţeles după 
ce a falsiticat un certiticat al semi. 
narului din Galaţi unde fusese 
cândva elev, 

Pentru a nu mai avea nici un 
obstacol în calea însurătoarei prea 
cuvioSul Costache a cerut şi o... pa- 
rohie. 

A avut însă ghinionul să i se facă 
o uşoară revizie a actelor şi să se 
conState că ştampilele depe certifi- 
catul de clasa 7-a aparţin toarte 
puțin seminarului din Galaţi dar 
foarte mult... percepţiei fiscale 
din comuna Hotarele. 

Cuviosul Costache va face şase 
luni de zile închisoare corecțională 
plus... şase luni de nopţi cu vise 
asupra fericirilor matrimoniale ne- 
realizate şi cu meditații profunde 
la adresa răutăţii omeneşti... 

iftim 


nu ia lăsat să treacă nici o ocazie 
şi nioi o cale pentru a face mai bune 
şi mai raţionale condiţiile anorma- 
le, şi deci periculoase, ale vecină- 
tăţii noastre cu Lituania, 


»şNEVOIA UNEI DESTIN- 
DERI INTRE STATE 


Constatarea faptului că epuizase- 
răm toate mijloacele diplomatice pe 
care le aveam la dispoziţie în vede- 
rea îmbunătăţirii stării de fapt an- 
terioare a coincidat cu o epocă în 
care instituțiile şi metodele vieţii 
internaţionale, — cari comPletau de 
mai multă vreme diplomaţia nor- 
mală, — suferise o înfrângere în- 
deobşte cunoscută. 

Opunând felul de a vedea ul gu- 
pernului nostru  nervozilății tot 
mai mari ce rezulta dintr'o aseme- 
nea evoluție a situaţiei generale, 
am îndicat în repetate rânduri că, 
pe de o parte, exista nevoia unei 
destinderi între state, — şi în deo- 
sebi în ce ne priveşte în particular, 
— mai cu seamă între cele europe- 
ne, și că, pe de altă parte, exista 
un vechi procedeu, dintre cele mai 
simple dar care sa dovedit deose- 
bit de rodnic, și anume acela a! con 
er ui direct pe calea diplomati- 
că. 


intre Lituania și Polonia 


Cu cea mai mare îngrijorare am 
constatat că — caz unice în Europa 
— acest procedeu nu se aplica în le- 
gătură cu unul din vecinii noştri, 
adică între noi şi Lituania. Lipsa a- 
ceasta a celui mai simplu limbaj 
internaţonal nu numai că era deo- 
sebit de periculos dar el paraliza şi 
relațiile normale de veenătate zil- 
nică între cele două state ale noas- 
tre, 

In această privință trebue să ne 
referim la anumite principii şi 
tradiții ale voliticei polone. Noi 
privim lucrurile cu sânge rect. 
Ştim că în fiecare acţiune înter- 
națională sunt cel puțin doi par- 
teneri. Or noi ne înţelegem cu alții, 
pe baza reciprocității, şi voim, în 
acțiunea noastră, să lucrăm în  în- 
țelegere cu partenerul nostru şi nu 
contra lui. 

Politica polonă nu se poate abate 
dela acest țel mici pe considera: 
țiuni de ordin emotiv şi nici, cu a- 
lât mai mult, de excitarea, chiar 
deplin justificată, a opiniei publice. 

Dacă însă vom reuşi să 
întemeiem relaţiile noas- 
tre de vecinătate pe baza 
unei bunăvoinți reciproce 


îiclă de A a cal auditie ate ca 00 cl NI 


şi o respectării normelor 
şi obiceiurilor universal 
admise în viaţa interna- 
țională, Polonia va primi 
această politică cu cea mai 
deplină satisfacţie. 

Calea în această direcţie 
este deschisă», 


„Ce garanţii există 
pentru independenţa Ungariei” ? 


Furtunoase desbateri în Camera ungară 


BUDAPESTA, 24 (Rador). — De- 
putatul legitimist contele Szechenyi 
a interpelat ieri în Cameră pe pre- 
şedintele consiliului în chestiunea 
atitudinii guvernului faţă de eveni- 
mentele din Austria, 

Contele Szechenyi şi un alt depu- 
tat legitimist, Hugo Payr, au acu- 
zat guvernul de «lipsă de fidelitate 
faţă de guvernul aliat al lui 
Schusechnigg». 

Aceste cuvinte au provocat pro- 
teste generale din partea Camerei. 

D. Daranyi, preşedintele consiliu- | papi 


situaţie politică din Austria — 


timilor ani, a fost de cinci perioada menţionată, nu- 
pe zi. lar din cele 96 sinu-| mai 50 sunt în legătură cu 
cideri care sau produs în| situaţia politică. 


Din cauza desminţirilor şi recti- 
ficărilor date din loc competent, o 
parte din presa străină continuă să 
publice rapoarte falşificate sau lip- 
site de temeiu, asupra măsurilor 
care ar fi fost luate la Viena. Se 
declară, de pildă, că o întreagă se. 
rie de persoane ar fi fost puse în 
stare de arest preventiv şi că ar fi 
fost arestați unii episcopi  au- 
striaci, Adevărul este că nici un e- 
piscop austriac w'a fost arestat sau 
maltratat în vreun fel oarecare. 
Toţi episcopii sunt înslibertate și de 


altfel nici unul din ei n'a dat au 
torităților vreun prilej de a lua 
măsuri contra lor. 

După alte ştiri, toți membrii fos= 
tului guvern Schuschnigg ar fi fost 
arestaţi. Nici această informaţie nu 
este exactă, căci numai doi 'meme 
bri ai fostului guvern Schuschnigg 
au fost puşi sub stare de arest pre- 
ventiv. 

Deasemenea nu este exact că ar fi 
fost arestată fiica d-lui Bruno Wal- 
ters. 

Deaitiel, oraşul Viena 
prezintă, după cum a pu 
tut orice ziarist să se con= 
vingă, o înfăţişare obsolut 
calmă. Viaţa de toate zile» 
le curge normal şi se poa- 
te constata că bucuria po- 
pulaţiei, provocată de eve. 
nimeomtul  umirii Austriei 
cu Reichul, continuă me» 
reu să se exprime în mani- 
festații entuziaste, 


ESEREI IPIREEET DE IITA ZII L0RE (RIDE SPRIE 
Consfătuirea dela pre- 
şedinţia consiliului 


tâlnire franco - britanică, d-nii 
Chautemps şi Delbos sau dus la 
Londra, de data aceasta d-nii 
Chamberlain şi Halifax ar putea 
veni la Paris 

In orice caz este bine să se arate 
că perspectivele unei întâlniri 
franco-britanice nu sunt încă sufi- 
cient de precise pentru a se putea| ş. p. S. Patriarhul Miron Cristea, 
considera întrevederea ca un fapt |preşedintele consiliului, a avut eri 
câştigat şi pentru a se şti în  celo importantă consfătuire cu d-nii 
condiţii ar urma eventual să sede [general Văitoianu 3 dr. AL. Vaida- 
sfăşura. Voevod, miniştri de stat. 


Apropierea yermano- jugoslavă 


VIENA 24 (Rador). — Se anunţă |clarat că armata iugoslaă va răs 
oficial că o întrevedere a ia reade | punde din toată inima acestui a 
germane şi iugoslave s'a făcut la! pel amical. Ea nutrește o stimă dee 
frontiera  germano-lugslavă din a- 
propiere de podul dela Radkers- 
burg. 

Colonelul Diet], comandantul re- 
gimentului 99 de vânători alpini,, 
însoţit de colonelul austriac Caba:| 
sius şi de colonelul iugoslav Milos! 
Czegovici, reprezentantul armatei | Bă 
iugoslave, a trecut în revistă unită. | : 
țile germane şi igoslave. | 

Cu acest prilej, colonelul pieu| 
a rostit următoarea cuvântare: 

Am primit din partea comandan- 
tului aramtei a S-a germană ordi- 
nul de a veni la frontiera regatului 
Jugoslaviei pentru a lua un con- 
tact amical cu dy. Armata germană 
se bucură de cinstea de a putea în- 
tinde în acest loc mâna armatei iu- 
goslave, o armată a cărei bravură 
şi al cărei spirit cavalerese nu vor 
fi uitate nicioadtă de forţele ger. 
mane. Vă rog să transmiteţi aceste! 
sentimente de amiciiţe şi camarado- 
rie superiorilor dv, 

Colonelul Milos 


Campania electorală 
din Gsrmania 


Sâmbătă vorbeşte Cancelarul Hitler 


BERLIN 24 (Rador). — Cam- 
pania electorală în vederea ple- 
biscitului dela 10 Aprilie va fi 
la apogeu în ziua de 9 Aprilie, 


ET SPEED PRD ESLI 7 7 200 CSO) 7 ANIAZIRRL EREU 
Arabii au ,sechestraţ 
un agent al serviciului 


D. STOIADINOVICI 


sebită pentru puternica armată ger 
mană. N 

Solemnitatea s'a terminat printr'o 
defilare a trupelor, 


Czegovlei a de- 


când vor intra în Viena, în mij- 
locul unei mari solemnităţi, cei 
40.000 soldaţi din legiunea au- 
striacă, cari şi azi se află pe te- 
ritoriul Reichului. 

Cancelarul Hitler va 
vorbi pentru prima oară 
în favoarea plebiscitului 
Sâmbătă, la Koeniygsberg. 


secret al armetei 


HAIFFA 24 (Rador). — Un agent 
al serviciului secert al armatei a- 
nume Nicolas Faries a fost răpit în 
plină zi pe când şedea pe terasa u- 
nei cafenele din apropiere de Acra, 

Un grup de arabi înarmaţi sa a- 


Mareșalul Goering va orga- 
niza personal campania electo- : 
rală din Austria, 

Fuehrerul va ţine, în ziua de 
9 Aprilie un mare discurs la 
Viena, cu ocazia înapoierii în 
Patrie a legiunei austriace. 


propiat de Faries şi în timp ce u- 
nul din ei îl ameninţa cu revolve- 
rul, l-au silit să se urce în propriul 
său automobil, în care s'au suit a- 
poi şi agresorii. Apoi, condus de u- 
nul din arabi, automobilul a dis- 
părut, 

Poliţia şi armata au întreprins 
cercetări pentru a da de urma agen- 
tului secret. 


Terue| — sau începu- 
tul sfârșituiui 


(Continuare din pag. L-u) 
Milan d'Astray i-a întrevăzut geniul 
şi arhanghelii din ochi. 

„Cu spiritul său de neimblinzit, 
el intflăcărează, cu judecata sa calmă 
intreţine, cu magniticul său optimisra 
infruntă obstacolul şi rămîne ferm 
convins de succesul manevrei între= 
prinse”, 

Cui victoria?  Decit generalului 
1) | Franco, soldatul glorios al datoriei 
care a disciplinat şi a improspătat 
sufletul unui popor, chemindu-l [a 
luptă pentru Hristos pentru Destin 
şi Civilizație. 

Omul în care generalul Weygand, 
a înţeles viitorul Spaniei pentrucă »„Il- 
nia de conduită, dreaptă şi curajoa- 
să pe plan politic, se afirmă realiza- 
toare când e vorba să organizeze o 
armată prevăzătoare şi persevereu- 
tă în fixarea obiectivelor sale strate- 
gice, metodic şi ofensiv în conducerea 

operațiunilor. 

„Victoria poate ieşi din anarhie şi 


lui, s'a urcat 13 tribună spunând că 
nu poate primi lecţii dela nimeni în 
ce priveşte «fidelitatea şi cavaleris- 
mul Ungariei». 

Deputatul Hugo Payr a 
intervenit din nou, între- 
bând ce garanţii există 
pentru independenţa Un- 
gariei, 

D. Daranyi a declarat în 
termeni energioci că inde- ignoranță”. 
partie Ungariei nu este| In curând Spania va îi țoată o 


_ de față compro-japă şi un pământ. Arriba Espana! 
lon Bă! 


-RD 
N. BUZDUGAN” 


AL 


opri  EXClUSIV a eusasea 6 
QI tiştice | ( LA CINEMA CADITOL)- 


23 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VIGTORIEI Pie = 


(Caitţ ou ] 
elefon Poeți: Aa Ar. aa 


A 
OUADRONAL 


| Incălțăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


rejiur toarte reduse 


In cadrul ciclului de conferinţe asu- 
pra «Dreptului publie şi organizarea 
Corporativă în Italia», d, prof. dr. An- 
tonio Costanzo Deliperi a vorbit asea- 
ră la sediul cursurilor Institutului de 
Cultură italiană, despre <Organizarea 
Sindicală a Statului Italian», 

Conferenţiarul a ilustrat, mai întâi, 
caracterele, scopurile şi poziţia asocia- 
țiunilor de meseriaşi în Stat în Evul 
Mediu, pentru a le opune asociaţiunilor 
sindicale moderne, Industrialismul mo- 
dern a fost cel, care a făcut, să se nas- 
că mai întâi o conştiinţă de clasă şi a- 
poi asociaţiunile, pentru a tutela iînte- 
resele profesionale, Nase sindicate de 
lucrători şi de patroni, care luptă între 


- 


ONE CEE ARE AERESTI ZA 050 Tara ABTETIRIATZ 
TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI MECANICE ELECTRICE ele şi contra statului, mai alea spete 
SANITARE, ŞI DE, INCALZIRI CENTRALE ÎI catuatur mara orenzeree nazt 
RADI ; DEPOZIT DE MAŞINI | ta substitue luptei dintre clase, colabo- 


ŞI MATERIALE ELECTRICE. 
CU PREŢURI CONVENABILE 


raţiunea între ele, — recunoaşte asocia- 
țiunile sindicale, care devin persoane 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ire a pa ri cele mai pretențioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


ZURICH, 24 (E. P.). — După iz- 
bucnirea războiului civil în Spania 
autorităţile elveţiene au interzis ori 
ce acţiunea pentru recrutarea vo- 
luntarilor pe teritoriul Elveţiei, 

Cu toate măsurile severe pe te: 
ritoriul Elveţiei a început o acti- 
vitate febrilă, desfăşurată de orga: 
nizaţii secrete pentru trimiterea vo- 
luntarilor în Spania roşie. 

In Noembrie anului trecut poli- 
ţia elveţiană a reuşit să descopere 
o importantă organizaţie comunis- 
tă, în fruntea cărei se găseau trun 
taşii partidului comunist elveţian, 
care a reuşit să trimeată câteva mii 
de voluntari, recrutaţi pentru ar- 
mata comunistă spaniolă, 
“Tribunalul militar din Ziirieh a 
judecat săptămâna trecută pe con: 
ducătorii organizaţiei, condamnând 
pe cei acuzaţi la închisoare de la 
3 luni la un an. 

Procesul a scos la iveală încă ov: 

' dată acţiunea netasiă a Kominter- 
nului, de oare ce sa dovedit că în 
dosul comuniştilor eiveţieni, pre 
cum şi celor ce se numese <guver- 
nul din Barcelona» stau oamenii 
| Moscovei, care dau toate directive 
"le necesare pentru alimentarea fo: 
"carului comunist din Spania. Bi- 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână și mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Z; 
Gata şi de Comandă găsi 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
i eftin la Magazinele 
A. TANASESCU 
CALEA ICI E i No. 95 —-STR. CÂMPINEANU No. t 
ABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂ NR TORI MARE RABAT 


ne 


Cumpăraţi 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 


In față Teatruiui Naţional! 
„UNEPETIEAEII 


Incurajaţi Comerţul Românesc 
Cumpărând dela 


"consumul Obor 


ŞOsS ' COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Coloniale, Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


ERIE CORNI ERIE E E ZIRE  0E 2 EI, De CRIS LIREI IESE IESE PIEA ECIET, SENEI 
Blănăria „LtiOPARD“* 
Petre Gârleanu 


Str. Coliţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


N PEPINIERILE DOMENIULUI HEREŞTI | 


OFICIUL şi GARA BUDEȘTI —ILFOY 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


oferă viţe, pomi roditori, arbuști trandafiri 
Ceteţi catalog ilăatrat gratuit 


——= 

roul de recrutare din Elveţia a 
functionat sub denumirea «Editura 
Elveţia liberă». In fruntea acestei 
editure. era comunistul elveţian 
Woog, care a avut numele conspi- 
git perie 

a dovedit, Woog făcea dese 
are ra Moscovaa şi era membru 
în Comitetul Executiv al Kominter- 
nului. 

El a înființat în toată Elveţia ce- 
lule, care în aparenţă se ocupau cu 
studiile asupra istoriei Elveţiei, în 
„realitate însă erau ilegale nuclee 
' comuniste, care se ocupau şi cu re- 
erutarea voluntarilor pentru Spania 
roşie. 

Poliţia a reuşit să descopere ma- 
joritatea din aceste nuclee cu 2200 
de membri activi, Organizaţia lui 
Woog dispunea de enorme sume de 
SEE ta aere tipe ca PUI DMA IER 005 SSI SE 

Aplicarea progra- 

mului pentru înfiin- 

țarea maternităţilor 
rurale 

“La ministerul sănătăţii au fost che- 
maţi, în vederea unui curs de lucrări 
practice — toți medicii de circum= 
scripţii sanitare din județele: Dâmbo» 
viţa, Prahova şi Ilfov. 

Aceste lucrări practice se vor exe- 
cuta în maternităţile din Capitală şi 
fac parte din programul de realizare 
a maternităţilor rurale, în toate co- 
ep noastre. Insuşindu-şi acest 

„ medicii vor putea deprinde 
ea di comunele rurale, cu gân- 
dul că naşterea este un act impor- 
tant, care nu poate îi îndeplinit „pe 
pământ sau paie”. O cameră curată 
un pat cu aşternut curat şi un medic 
vor trebui considerate ca elemente 
„absolut necesare pentru salvarea fîe- 

|meii dela infecţie. 


a 


«BUNA VESTIRE» 


Dela „Uuiunca ca- 
merelor de muncă“ 


Întrucât comisiunile însărcinate cu 
pregătirea materialului necesar pentru 
expoziția meseriilor dela Berlin şi-au 
depus raportul activităţii, ele nu vor 
mai funcţiona, urmând ca Comisaria- 
tul General să pună la punct aceste re- 
ferate, 

Membrii acestor  comisiuni, au luat 
hotărâre ca activitatea lor să fie con- 
siderată onorifică, urmând a nu primi 
nici o retribuţie pentru şedinţele care 
au avut loc. 

Domnul Virgil Molin, președintele U- 
niunei, a luat cunoştinţă cu satsfacţie 
— faţă de această hotărâre — mulţu- 
mind. membrilor comisiunilor care au 
activat desinteresat pentru reuşita ace- 
stei manifestări meșteșugărești. 


Răspândiţi 


„BUNA 
VESTIRE“ 


Organizar za sindicală 
a Statului italian 


juridice publice şi institue o jurisdicţi- 
une a Muncii, pentru rezolvarea contro- 
verselor colective de muncă, 

După ce expune variatele faze ale or- 
ganizării sindicale italiene dela legea 
din 3 Aprilie 1926, până la modificarea 
adusă în 1934, după constituirea corpo- 
raţiunilor, conferenţiarul sfârşeşte, prin 
a arăta, că <ordinamentul Sindical Ita. 
lian» nu are nici o legătură nici cu sin- 
dicalismul revoluţionar nici cu socialis- 
m”! de stat, cum e respectată în Italia 
proprietatea privată şi iniţiativa indi- 
viduală şi cum a fost actualizat un re- 
gim de colaborare între clasele sociale, 
care tinde către eficacitatea productivă 
a naţiunei, 

Asociaţiunile sindicale Italiene, con: 
trolate şi disciplinate de stat, în loc de 
instrument de luptă şi dezordine, ca în 
alte ţiri, sunt un mijloe de echilibru ţi 
de pacificare socială, 


Aciiunea ea Mominternului 


lveţia 


bani, pe care e primea din partea 
Kominternul din Moseova. 

Sa dovedit deasemenea că «Edi- 
ivra Elveţia , liberă» era. unul din 
mai multe, centre de recrutare pen- 
tru SPania comunistă înfiinţate du. |! 


pă ordinul «Biroului politie» şi Co.| 


mitetului Central al Kominternului : 


JPORTI 


tnt ma. a Aa, A Aaa] 0 Ra a 


Unirez-Tricolor joacă 
cu Victoria (Carei) 


Primul mateh al anului în cadrul 
Cupei României va avea loc mâine 
după amiacă pe arena Unirea Tri- 
color între clubul gazdă și meri- 
tuoasa grupare Victoria din Carei. 

Echipa bucureşteană va prezenta 
aceiași formaţie care u terminat la 
egalitate cu 0. A. 0. 

Matchul wa începe la orele 16 şi 


va fi arbitrat de d. Gh. Chițu (Plo- 
eşti). 

Toate şansele le acordăm echipei 
oborene, care pe teren: propriu nu 
poate pierde. Victoria va căuta să 


| izbutească o performanţă cât mai 


demnă în fața pretențiosului public 
bucureştean şi din această specta- 
colul nu v aavea decât de câştigat. 


La 22 iunie 
Max Schmeiing-Joe Louis 


Cunoscutul organizator de box 
Mike Jacobs a făcut cunoscut pre- 
sei americane că a fixat îm mod de- 
finitiv pentru data de 22 Iunie, în- 
tâlmirea pentru campionatul  mon- 
dial la toate categoriile dintre 
Joe Louis şi Max Schmeling. 

Totuşi, oraşul în care va avea loc 
matchul w'a fost încă fixat. 

Pe de altă parte, tot Mike Jacobs 
a mai declarat că în contractul 


semnat de Schmeling este stipulată 
şi condiţia ca germanul să se afle 
în Ameriea cel mult până la 12 
Mai. 

Dacă însă Schmeling, având în 
vedere evenimentele politice ale 
Germaniei, nu va putea veni în „A- 
merica până la data fixată, Mike 
Jakobs va face apel la Max Baer, 
care va întâlni pe campionul de cu- 
loare pentru titlu, 


Hand-bali 


O zi plină 


Pe Velodrom va avea loc mâine, Vi- 
neri, d. a. un interesant program de 
Hand-bali. Două partide oficiale și 
una amicală, 

Viforul Dacia — Turnve- 
rein (juniori 
Întâlnirea amicală între juniorii a- 
cestor cluburi fruntaşe va suscita un 

Diu interes, 

La galbeni vom admira o serie de noi 
talente, Suntem siguri de acest lucru 
deoarece clubul din Floreasca are o 
certă specialitate în a scoate la iveală 
noi vedete, 

Pe dealtă parte nici «mânjii> clubu- 
lui Turnverein nu se vor lăsa mai 
prejos. Înaintarea lor posedă o eficaci- 
tate maximă la poartă. Viforul.Dacia 
va trebui să contrabalanseze această su- 
perioritate printr'un joc de apărare, în- 
cercând din când în când să contra- 
atace prin surprindere şi cu întreaga 
linie ofensivă. 

C.F.R.—I.P.S.P. 

De matchul acesta depinde dacă C, 

F, R. poate concura — cu egale pre- 


din Moscova, al căror centrală se ie nţii — alături de Viforul-Dacia la cu- 


găsea la Paris. 


În proces-au figurat ca martori 
numeroşi comunişti elveţieni, câte 
au fost trimişi de către sus numi- 
ta editură în Spania, însă nepu- 
tând suporta regimul de acolo au 
reuşii să fugă. 

In oraşul Basel era punctul de 
concentrare pentru voluntari, re- 
crutaţi în Austria şi alte țări ai Eu- 
ropei. Polţia elveţiană a reuşit să 
aresteze la Basel cirea 500 de vo- 
lurtari veniţi din străinătate pen- 
tru a fi trimisi în Spania comuni- 
stă. 


Conicrințe sâptăma.-! 


nala la Institutul 
ilalian 


După conferințele d-lor prof, Sibilia 
şi Deliperi, vă avea loc, Duminică la 
orele 11.30 în Palatul Cursurilor (calea 
Victoriei nr, 135), în cadrul ciclului or- 
ganizat de Institutul de Cultură Italia- 
nă din România conferinţa ţinută de 
d. prof. Fernando Capecchi, lector de 
Italiană la Galaţi şi membru al mi- 
siunii Italiene; din România. 


D-sa va vorbi despre: Artă şi Cultu- , 


ră în opera lui Vittorio Alfieri. latra- 
rea liberă. 

Seria conferinţelor ţinute de profeso- 
rii Italieni va urma în fiecare Joi la 
orele 19.50 și Duminică la 11.30. 


“la Bucureşti, 


cerirea titlului de campion al Ligei 
Muntenia. 


Duminica trecută C. F. R., în mare 
formă, a realizat marea surpriză a se- 
zonului învingând numai în 8 jucă- 
tori echipa  Turnvereinului, care în 
urma acestui rezultat deși |. P. S$. P., o 
adevărată revelaţie, va opune o rezis- 
tenţă întârjită. 

Viforul Dacia — Turn. 

verein 

Matehul vedetă va opune din nou 
pe eternii rivali Vitorul Dacia şi 
Turnverein. 

Din Păcate clubul german Se 
află întrun accentuat declin de for- 
mă. Ultimile rezultate sunt edifi- 
câtoare din acest punct de vedere. 
Aşa că partida care altădată ar fi 
însemnat un adevăraţ regal sportiv 
şi-a pierdut enorm din interes, în- 
vingătorul fiind dinainte desemnat, 

Totuş o surpriză war fi esclusă, 
— daţ fiind dorinţa de reabilitare a 
clubului Turnverein şi mai ales în- 
crederea cu care vor păşi pe teren 
vitoriştii 

Deac€a Vitorul-Dacia Ya trebui 
să ia în serios acest mateh dacă ţine 

să-şi păstreze şi mai departe locul 
de leader, 


Arbitrii şi matehurile de Vineri. 


Sămbătă şi Duminică 


CUPA ROMANIEI 
Vineri 25 Martie 
Unirea Tricolor — Victoria (Carei), la 


| Bucuresti. Arbitru d, Gh. Chițu, (Plo- 


erti).. 
Sâmbătă 26 Martie 

F, 0. Rapid — Telefon Club, la Bucu- 
reşti. Arbitru d, P. Kroner, (Bucureşti). 

Duminecă 27 Martie 

Venus — Juventus, la Bucureşti, 
| bitra d, Russu Gabriel, 

Sp. Studenţese — Victoria (Constanţa) 
Arbitru d. Emil Kroner, 
a — CAMT, la Baia Mare, Ar- 

ru d. A, Stanciu (Cluj). 


Ar. 


Chinezul — Franco Româna, la Timi- 
goara. Arbitru d, Darasz, 

Jiul — Mircea (Brad), la Petroşani. 
Arbitru d, G. Hohn (Arad), 

CAO — Victoria (Cluj), la Oradea. Ar. 
bitru d, V. Braida (Bue.) 


DIVIZIA NAŢIONALA A 
Seria IlL-a 

Vulturii — Crişana, la Lugoj. Arbi- 
tru d, Chiesnoin (Craiova), 

ACFR — Gloria, la Braşov, Arbitru d. 
I, Ceaureanu. 

Dragoş Vodă — Ripensia, la Cernăuţi, 
Arbitru d, 0. Rădulescu. 


D:LA C.F.R. 


SE PRELUNGEŞTE REDUCEREA 
DE 30% ACORDATA CALATO.- 
RILOR IN TRANZIT SPRE 
ORIENT 
Reducerea de 30 la sută acordată că- 
lătorilor străini în tranzit spre Grecia 
Turcia, Siria, Palestina şi Egipt — via 


La 14 Aprilie vor avea loc în toată ţara 
exerciții de apărare pasivă 


La 14 Aprilie se va face, în toată 


Ministerul edueaţiei naţionale a 


Pa; un exerciţiu de apărare pasi-| întocmit o serie de instrucţiuni pe 


vă la eare va lua parte populaţia 
civilă, 

Organele administrative şi toate 
instituţiile de stat sunt obligate să 
contribuie la pregătirea şi executa. 
rea acestui exerciţiu, 


eare le va trimite tuturor şeoalelor, 
cu each la participarea şi coneur. 
sul pe care trebue să-l dea organe- 
lor delegate cu organizarea acestei 
demonstraţii de apărarea pasivă. 


Congresul profesorilor de îilosoiie 


Vineri 23 cor. ora 10 dimineaţa are 

loc în sala «Dalles» inaugurarea 
lucrărilor celui de al doilea con- 
gres al profesorilor de filosofie. 

Programul şedinţei de inangura- 
re cuprinde: 

Cuvânt de îmtroducere al prege- 
dintelui congresului prof. 0, hd: 
dulescu Motru, 

Cuvânt din partea ministerului 
E lucaţiei Naţionale. 

partea universităților: prof. 
1, Rădulescu Pogoneanu şi grof. 


ÎN tie pie îti nouă ii at a 


Nae Ionescu — universitatea Bucu- 
reşti, prof. Vlad Ghidionescu 
univ, Cluj, prof. C. Narly. univ. 
Cernăuţi. Din partea grupării pro- 
fesorilor de filosofie: prof. 1.  F. 
Buricescu, prof. Vasile Băncilă. 

Şedinţa de după masă ora 4-7 se 
fine în amfiteatrul «TI. Maiorescu» 
al facultății de litere — obicot de 
discuţie: Problema studiului îndi- 
vidualității elevului. Lucrările con- 
gresului continuă apoi 
Duminică. 


Galaţi-Port sau Constanţa-Port — în 
vigoare până la 5i Martie a. e. se pre- 
lungeşte până la noui dispoziţiuni, în 
aceleaşi condițiuni, 


NOUI CURSE DE AUTOBUZE 
C.F.R. 


Cu începere dela 1 Aprilie a. c., tran- 
sportul călătorilor şi al bagajelor, pe 
traseul București-Alexandria, T. Măgu- 
rele-Roșiori, se va face cu autobuze 
proprii C. F. R. cari vor circula după 
următorul intinerariu: 

Plecări din Bucureşti: pentru T.-Mă- 
gurele la orele 6 şi 15; pentru Roşiori 
la 6,30 ş 15.3; pentru Alexandria la 
6, 6%, 14%, 15, 15% şi 17%, 

Plecări din Alexandria: pentru T.- 
Măgurele la 6,30, la 9.25 şi la 18.235; 
pentru Roşiori la 9.55 şi la 18.55; pentru 
Bucureşti la 5.30 la 6, la 6.40, la 6.45, 
la 14.25 şi la 15.10. 

Plecări din T.-Măgurele: pentru A: 
lexandria la 5, la 13.15 şi la 153.30; pen- 
tru Bucureşti la 5 şi la 13.30. 

Plecări din Roșiori: pentru Alexan- 
dria la 5.30 şi la 15.15. 

In afara timbrului de aviaţie şi a 
taxei de 2 la sută pentru turism se va 
plăti dela Bucureşti până la T. Măgu- 
rele 245 lei; până la Roşiori 25 lei; 
până la Alexandria 160 lei; iar dela 
Alexandria la T.-Măgurele 85 lei. 

Din Bucureşti, toate cursele vor ple- 
ca dela autogara C. F. R. (vis-a-vis de 
Palatul Justiţiei). Cu începere dela 1 A- 


Carnet 


nara rar 
COSTEL RĂDULESCU 


faimosul apaş al arbitrajului ro- 
mânese şi ripensist declarat, a fost 
DELEGAT DIN OFICIU cu condu- 
cerea matchului Ribensia — Dragoş 
Vodă care va avea loe Duminecă 
la Cernăuţi | 

Așa dar infamiile Se montează 
acum deadreptul pe faţă, fără nici 
un pie de pudoare şi fără Salvarea 
aparenţelor măcar ... 

Comisia Centrală a arbitrilor va 
avea să răspundă... 

TOATA PRESA 

aproape, a atacal delegareg unui 
ripensist la un match al hipensiei, 
îm aceste momente Când sfârşitul 
campionatului se apropie şi când 
deci desemnarea campionatului na- 
țional trehue să se facă liberă şi cu 
eliminarea riguroasă a oricărui joc 
posibil de înfluențe laterale. 

In concluzie presa a cerut eri ris 
pensistului Costel Rădulescu să re: 
nunțe la conducerea jocului echipei 
sale cu Dragoş Vodă — aceasla ca 
um gest de cavalerism nerosar atât 
pentru sine cât şi pentru opinia DU- 
blică, 

Dar clienlul bodegii Mercur gă- 
sind că nu-i deloc rentabil să fii ca- 
valer a declarat eri pe culoarele F. 
R. F. A. că nici prin gând nu-i tre- 
ce să renunţe la arbitrarea partidei, 
mai ales că deja a încasat cheltue- 
lila de deplasarel.. 

Paptul esle perfect autentic. 
INDIVIDUL 
a adăugat apoi că știe Cine a mon 
tatat împolrivă-i ceabala»> şi că as- 
ta nu-l va împiedica totuşi să se 
ducă Duminică la Cernăuţi. 

Parcă mai era nevoe s'o spuel 

Noi ştim prea bine că există u- 
nele epiderme a căror grosime le 
apără şi de roşaţa sângelui din lă- 
untru şi de contactul en palmele din 
afară 


DUMINICA 

în deplină  frăţietate cluburile 
atletice de bază ale României, Vi- 
forul Dacia şi Stadiul Român se 
vor antrena pe Velodromul din 
Soseaua Ştefan cel Mare. 

Acest eveniment va însemna pro- 
logul unei noui epoci de unire şi 
conlucrare între grupările româ- 
neşti impotriva propagandei de- 
făimătoare ce o due grupările mi- 
noritare din Ardeal, 


MAINE 

va avea loc la Budapesta partida 
dintre Iingaria şi Grecia contând 
pentru Cupa Mondială, 

După drawul obţinut în faţa 
Germaniei, ungurii au devenit 
nespus de încrezători în forţele lor 
şi vor alinia în faţa Greciei o echi- 
pă cu mulţi jucători dela B. 

Pentru noi matehul are o deose- 
bită importantă, el fiind condus de 
d. Denis Xifando cunoscutul arbi- 
tru român. 


FEDERAȚIA 


română de nâtaţie a reangajat în 
ciuda bunului simţ si al indulgen- 
ei publice pe indeo-maghiarul 
Szabo ca antenor federal. 

Acest neobrăzat care nu art nici 
scuza unor cunoștințe temeinice în 
natație va stida din nou timp de un 
sezon, tot ce mai este românese în 
piscinele bucureştene 

a - X—=>—— 


Jocurile de rasby 
prosramaie pentru 
Duminică 


Stadiul Român-—P. 1. T, teren Î, 
orele 16, arbilru F. Herck, 

Sp. Studenţese—C, F. R, teren II, 
orele 16, arbitru Ghimpeţeanu. 

Vii. Dacia—R. C, B., teren III, orele 
16, arbitru d. Camil Ion. 

T. C. R—R. C. 1, teren IV, orele 
16, arbitru |. pe 

—— == —— 


Matchul Yenus- 
Juvenius 


Preţul biletelor pentru matehuri= 
le cuplate Venus — Juventus şi 
Sportul Studenţese — Victoria Con» 
stanța care se dispută Duminică pe 
arena Venus, Sau pus în vânzare la 
Victoria SPort cu preţurile; 

60--8 — tribună 

35-18 peluză laterală 

20--8 — peluză populară; 

In ziua matehului, cu 20% mai 
scump, 

Membrii nu vor intra cu earnet, 

Biletele de membri se ridică la 
sediile respective sau la teren, 


Campionatul naţio- 
mal de ciclo-cross 


Federaţia română de ciclism va or- 
ganiza Duminică 27 crt, campionatul 
naţional de ciclo-cross, Compeiiţiunea 
se va desfășura pe un parcurs variat, 
în lungime de 20 km. 

Campionatul de ciclo-cross al Ito- 
mâniei va încheia aclivitalea de se- 


prilie toate autobuzele particulare depel zon a acestei ramuri sportive, 7 zile 


cula, 


Sâmbătă şi | aceaste trasee vor înceta de a mai cir- | mai târziu urmând să. île reluală ac- 


tivitatea ciclistă de pe program. 


Intrebuințaţi untdelemnul 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, pește, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 
Preparaţi-le cu untdelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovieac, baza şi cu ulei de măsline 
„Ma NOL“ pentru a vă convinge de 
calităţile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFEGT RAFINAT, UȘOR D GESTIBIL — GRAS— DEGI ECONOMIG 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


De vânzare în principe SI magazine de coloniale din Bucureşti și provincie 
Depozit: Bucureşti, Str. Cobâlcescu No. 29 


EL 3:24:9 


: DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
3 BUL.ELISABETA 49 ETADIII 
Se găsește de vânzare numai la farmaciile, drogueriile și parfumeriile românești, 


3 


„SIMBOL 


ECONOMICE - FINANCIARE | 


Cum se va ef=ctua 
ex„oriul de porumb 


Oiiciul ceniral de  valorilicare a 
grâului a siabilit eri o serie de mă- 
suri în vederea electuării exporiului 
celor 2,350 vagoane porumb peniru 
care sau acordal autorizaţii. - 

Astiel, controlul calității porumbu- 
lui încărcal pentru export se va iace 
de aceleaşi organe agricole care lac 
controlul la grâu. Asupra operaţiei 
de conirol se va lace menţiune pe for- 
mularul de expori. In ce priveşie con- 
trolui cantității s'a adoptat sistemul 
aplicat la exporiul grâului interior. 

Operaţiunea va fi excculată de Ban- 
ca Naţională, vama permiţând expor- 
tul numai pentru cantitățile indicate 
de bancă, prin ordinele către sediile 
locale. 


Oficiul va comunica direcţiei gene- 
rale a vămilor aulorizaţiile eliberate 
pentru cantitatea totală, pe firme, iar 
exporiatorii se vor adresa acestei di- 
recţii spre a se da dispoziții punete- 
lor vamale să permită exportul, par- 
țial sau total, făcut în cadrul autori- 
zaţiei. 

Firmele exporialoart vor indica di- 
recţiei generale a vămilor şi punciele 
vamale pe unde vor efectua exportul, 

Pentru a cruța orice pierdere de 
timp, exportatorii din provincie se pot 
adresa Oficiului de informatii din mi- 
nisterul de linanţe, piin corespondenţă 
solicitând îndep.inirca ae lor forma- 
lilăţi. 


eee 
Modiiicarea legii pentru înfiinţarea 
CONSiliuiui Superior economic 


Legea pentru înfiinţarea consiliului su- 
perior economie şi organizarea camere- 
lor profesionale a fost modificată pre- 
cum urmează: 

La finele articolului 193 al suszisei legi 
Sa adăugat un nou aliniat în cuprinsul 
următor: In cazul când la epoca votării 
bugetului, adunarea generală a Uniunii 
sar găsi disolvată, bugetui va fi volat 
de consiliur de administrație al Uniunii 
sau de comisia interimară a Uniunii ca= 


3 


merelor de muncă prevăzută de art. 200, 

La finele art, 199 din aceiaş lege sa 
adăugat deasemeni un nou alineat cu 
următorul text: In caz de disolvare a 


consiliilor de administrație ale camere. 


BURSU 


23 Martie 1938 
CURSUL DEVIZELOR 


Paris 3,20—3.35 
New-York 98—109 
Londra 490 —500.39 
Olanda 54,850—55,50 
Elveţia 22.75—23.20 
Bruxelles 16.65—17.— 
Varşovia 18.65—13.05 
lalia 5.19.66—5.19.66 
Peiigoe 22,30—27.30 
Viena 23—24.50 
Kor. 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima ue 3800. 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 
NAȚIONALA 

Fres, Îrcs. 

Lira Paleslineană 
Kor Suedeze 
Lira iialiană 


320—3.33 

491—501 (x)! 
23.35—23.85 (x) 
519,66 —519,56 (x) 


Zloţi 18.65 —19,05 (x) | 
Utomane 82—83 (x) 
Belsas 16.65—17 (3)! 
Ke. 344-331 (x)! 
Sch.linga 23—24.50 
Elveţia 22,75—2320 (x) | 
Dolari 192—19% 
Olanda 5450 —5550 (x). 
Dinari 28.98 —3.05 î 
Pengoe 26.50 —22.50 
Drachma 99.105 —1.107 


La monedele mai sus însemnate (x) 


lor de muncă, ministerul muncii numeşte . se adaugă un plus de 380 atât la 


comisii interimare şi la oficiile județene 
prevăzute de art. 150, compuse dintr'un 
lucrător. un funcționar particular şi un 
a 


——ID— 


Piaţa cerealelor ia (onstanla 


CONSTANŢA, 23, — Piaţa calmă, 

In porţ au sosit: îi vag. grâu; 27 
vag. orz, 2 vag. secară, 3 vag. porumb, 

Prin bursă sa vândut: 45 şi jum. vaz. 
grâu; 7 şi un selrt vag. orz; 13 şi un 
slert vag. floarea soarelui; 3 şi jum, 
vag. făină; 1 vag. rapiţă. 

La bursă cotează, predări imediate: 
grâu curat de 74 kg. 51000; grâu curat 
de 77-78 kg. 55.000; grâu curat de 79-81 
kg, 56.000-56.500; grâu cu corpuri de 
75 kg. 50.500; grâu cu corpuri de 80 
kg. 55.250, orz de 54 kg, 39,500; orz de 
57-59 kg. 40.250; orz murdar de 57 kg. 
39.000. 

Predări cu termen: orz de 58-59 kg. 
40.000; rapiță naveta 78.000; rapiţă 


colza 78.000, rapiţă de primăvară 60.000 
rapiță sălbatică 47.000; mazăre fura- 
geră 49.000, mazăre victoria 51.500, 
măzăriche semănată 55.000; fasole de 
Ialomiţa 57.000; fasole de Bazargic 
58.000; fasole de Transilvania 59.000; 
grâu de 7 kg. cu 3 la sută 53,500; se- 
cară 4.000; ovăz 45.500; porumb 27000 
floarea soarelui 52.000, 

In silozuri se află: 22 vag. porumb; 
115 vag orz; 14 vag secară; 20 vag. 
măzăriche; 608 vag. floarea soarelui; 
1142 vag. grâu ;4 vag. hrişcă; '4 vag. 
mazăre; 20 vag. Soia. 

Silozuri ocupate 175; silouzuri dispo- 
nibile 575, 


> 


Noul regm al 


Direcţiunea reglementării comerțului 
exterior a dat ieri un comunicat prin 
care precizează nouile norme după 
car! se vor elibera autorizațiile de im: 
porl. . 

In acest comunicat se prevede: 

Cererile de import pentru maşini, in- 
stalaţii şi piese de schimb, se vor înu- 
inta contigentării, însoțite de facturi 
proforma în patru exemplare din cari 
două traduse îu româneşie, 

In cerere 5€ va indica precis, natura 


_—— 


contin atării 


mărfei, art. 
respective, 

Dacă între indicaţiile prevăzute în 
autorizaţia de import şi cele prevăzute 
în factura prezentată la vămuire vor 
exista contradicții, importatorul va su: 
feri sancţiuni, 

Pentru articolele vamale recontingen- 
tate s'a fixat un regim tranzitoriu; măr 
furile expediate dela origină până la 
18 Martie şi sosite până la 12 Aprilie. 
vor fi vămuite fără autorizaţii de 
import, . 


vamal cu subdiviziunile 


intensificarea CON | Enea eee 


sumului de zahăr 


Ministerul educatiei nationale a 
cerut revizoratelor şcolare să puna 
în vedere învăţătorilor că sunt o- 
bligai; să ţină conferințe, să dea 
sfaturi şi să facă propagandă pen 
tru intensificarea consumatiei za- 
hărului în masele populare rurale, 
arătând importanţa şi rostul lui 
în alimentare, precum şi pericolul 
pe care îl prezintă subalimentaţia 
pentru 
teşti, 


FAINA DE LUX 
va: 
NOUA MOARA 


sănătatea populaţiei A 


GAGEL 


Dela 1-10 Maiu, cursu- 
rile de perfecţionare 
în balneologie 


Ministerul sănătăţii anunţă pe me- 
dicii cari sunt în serviciile pendinte de 
ministerul sănătății şi de acel al mun- 
cii şi ocrotirilor sociale și cari doresc 
să ia parte la cursurile de perfecţionare 
în balneologie, care se vor ţine între 


1—10 Ma; la băile termale Mehadia, — 


că pot înainta ministerului cererile de 
concediu, 


CEA MAI BUNA 
OBA MAI TAR 


vânzare câi şi la cumpărare, 
VALUTE EFECIIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci lrancezi 6.35—6.60 
Lire sterline aur dă 1700 ! 
Dolari —219 
Florin Ulanuez E i 115, 
Napoleon 1300— 1350, 
Leva 160—175 
Sihilingi 32—34 
Zloţi 32—34 
Renienmark 41—43.50 
Pengoe 33 —37 
Otomane 116—124 
Lire sterlim 1030—1060 
Ke. 575—6.35 
Elveţia 46,50—48 30 
Dinari 390-410 
Maliene 83—38.35 
Drachma 145—165 


———_h==—— 
Cota apei Dunării -- 


vas a tokio hill RU AMA d Îl 
| Porturilr 2 u 23 ul, 
| 1 Dai eee al :329 324 
| 2|Drencova . . ..| 2%? 216 
| 3 CISOVU. sn e. de 54 343 
! 41 Severin: „..| 427 42U 
BiCetalei 1. se sl 414 409 
O [Calafat PAI e iul 4.5 
Tlbecnei , . . | 394 391 
8|Coravia . . «..| 355 367 
9 T..Măgurele ... 339 338 
10 |Zimnicea . , , „| 329 339 
11 [Giurgiu .....| 9; 403 
12 Olteniţa . « « + | 333 393 
13 Călăraşi , $.:9.8'" 354 350 
1 Cernavo dă î'so | 30 34 
(19 |Hargova « «e e + 390 394 
1: |Brăi': ...... | 354 395 
E Galaţi, .....| 341 | 344 
i5[Tuicea, . » e + „| 224 225 
$I9ismaii ee... 206 07 
2U |Uhilia . i e: ORI 119 


Ratiiicarea unor 
acorduri de plăți 


Guvernul român a ratificat următoa- 
rele acorduri încheiate în cursul anului 
eurent: 

Acordul suplimentar la acordul de plă. | 
ți anglo-român din 2 Martie 1936, iei. ] 
ficat prin acordul de plăţi anglo-român 
încheiat şi semnat la Bucureşti la 25 Fe- 
bruarie 1938. 

Acordul de plăţi între România şi Gre- 
cia, încheiat şi semnat la Atena la 17 
Februarie 1938. 

Avenantul la acordul de clearing în- 
cheiat la 24 Martie 1937, între România 
şi Confederaţia elveţiană, încheiat şi 
semnat la Berna la 31 Decemtrie 1937, 
precum şi zrotocolul încheiat tot la 24 
Martie 1937, 

Textul acestor acorduri de plăţi au a- 
părut în <Monitorul Oficiale da ieri, 


! dimineafă (discuri). 


«BUNA VESTIRE» | 


EFTINEȘTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lel 10 Pânză sutura a Subţire 


29 Până ei, 
» 33 Chiton % x! 
99 39 Chifon [ela Superior 
Za 42 Chifou Madapolam 

E 39 Gradel »= a pensabil 
» 76 Pânza v pret 


„, 115 Pânza n Seerseehr 
24 dei vete pentr, mesi 
13 Cârpe v. suvatăria 
28 Batist pur pentre 
59 Pup Pe 
98 Dejan, meet p. 
20 Batistr bărbăteşt: 

9 Batise „. 
20 uoiaţi bibi 

„29 Chiluţi, ... 

59 Pânza itta sata 

39 119 Peraeic Zav cm. lat 

„3606 Mătase piei 

Exp. prov:nciv contra rambuss 


CALENDAR 


meri 25 Martie 1938 


ORTODOX: t Buna aerian a Sf. Fe- 
cioare Maria. 


CATOLIC: t Buna Vestire, 


—— x => 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toatemagaz:nele cu aceleaşi articole 


Nik y” 


Pap. 32 


SUE Hi BORCEA Bucureşti Tel. 3.51. 66 Calea Victoriei 106 


APOIERE Dau ai 
—— 


O CUIRASĂ 
CONTRA TUSEI 


Dacă tuşiți, dacă sunteţi 
| răcit, nu plecați fără o 
Thermo—Cuirasă, înveliş 
revulsiv şi sursă de căl- 
dură. Graţie Thermo- 
Cuirasei, vă veţi îngriji 


fără a deranja obiceiurile 
Dv. şi veți evita gravele 


complicațiuni ce poate 
produce, în starea Dv., o 
simplă răceală. Therm o- 
Cuirasa este o creaţiune 
„Thermogen“ Vata 
'Thermogine se găseşte de 
vânzare: 


La formacii şi droguerii, 


_ Răspândiţi 


Buna 
Vestire“ 


SOARELE: răsare 6.11; apune 18.33, 
Introducerea limbei franceze îi şcoa- 
lele publice din România (1855). 


ia 


= 


Vineri 25 Martie 1938 


RADIO-BUCUREŞTII 
RADIO-ROMANIA 
730: Deschiderea emisiunii. Gimnas- 
beă ritmică, Radio jurnal. Concert de 
Sfaturi  gospodă- 
reşti şi medicale, 
8.50: Inchiderea emisiunii, 
13: Ora. Culturale, Sport. Cota ape- 
lor Dunării. 


15.10: Concert de prânz, Orchestra 


! Radio, dirij. de Ion Ghica. 


14.10: Ora. Mereul, vremii. Bursa, Ra- 
"do jurnal. sc 

14.25: Continuarea! "ăăcbrtului, 

18: Ora. Mersul vrerăti. 

18.55: Aniversarea  Asoc, 
turci din România, 

18.15: Concert de după amiază, Or- 
chestra Jean Sibiceanu. 

19: Cum foloseau Românii coloniile 
„lor, de Const, Gerota, 


studenţilor 


19,15: Continuarea concertului. 
19,50: Aniversarea Independenţei Gre- 


ciei. Imnul Ellen. Problema revoluţie: 


lui Ispilante, dela 1821, de profesor 


Nicolae lorga. 


Muzică de compozitori elleni. D-ra 
Flena Anghelopol (canto). 

Orchestra Corologos (canto): d-ra 
Loudiana şi Jean Moscopol. 

20,55: Seară de operă; «Nunta lui 
Fgiaro» operă în 4 acte de Mozart 


(transmisie dela Opera Română). 

In pauza l-a (21.20—21.55);. Centena- 
rul «Gazetei Transilvaniei» de Voicu 
Niţescu, ministrul muncii. 


In pauza Il-a (22.20—22.35): Radio-] 
jurnal. Sport. 
In pauza Ill-a (23.15—23.30): Jurna:! 


lul pentru străinătate în limba france: 


ză şi germană, 


Drepturile bâneşti 


cuvenite coferiștilor avansati 


Chestiunea plăţii restului de 50| Deasemenea se autoriză eliza ai 


la sută din drepturile băneşti cu- 
venite ceferiştilor avansați, a for- 
mat subiectul unui nou jurnal al 
Consiliului de miniştri. 

Ja textul jurnalului Consiliului 
de miniştri, care a apărut eri di- 
mineaţă în <Monitorul Oficial»: 

ART, 1. — Aprobă propunerile 
d-lui preşedinte al Consiliului de 
miniştri şi ale d-lor miniştri ai fi- 
| nanţelor, Imerărilor publice şi co- 
" munieaţiilor, cuprinse în acel refe- 
irat privitoare la plată, cu începe- 
dela 1 Martie 1938, personalului 
Direeţiunii generale O. A. P., C.F. 
R. din tabela A, a restului de 50 la 
sută din drepturile: bineşti cores- 
punzătoare avansărilor automate de 
la clasă, la clasă, efectuate până ia 
1 Aprilie 1935, a drepturilor băneşti 
integrate corespunzătoare avansări- 
lor automate dela clasă la clasă, e- 
fectuate pe data de 1 Aprilie 1936 
şi celor cuvenite pe 1 Aprilie 1937. 


Generală O. A, P., C.F.R, deae- 
fectua avansările la alegere dela ca- 
tegoria la categorie, cuvenite pe e- 
xereiţiul 1937-1938, pe baza tablou- 
rilor de ealificare publicate 
Foaia Oficială C. F. R, şi de a 
plăti drepturile băneşti integrale 
corespunzătoare acestor  avansări 
tot dela 1 Martie 1938. 

Aceste plăţi nu se referă şi nu se 
vor efectua pe perioadele de timp 
dela 1 Aprilie 1935 respectiv, 1 A- 
prilie 1936 şi 1 Aprilie 197 la 1 
Martie 1938, ci se vor efectua numai 
cu începere dela 4 Martie 1938, fără 
drepturi pe trecut nici în prezent 
nici în viitor, 


Piata se va face în limitele eco-! 
momiilor bugetare realizate la ca-'h: 


pitole şi articole de salarii şi reîn. 


cadrările din bugetul anului în 
curs, a] Direcţiunii Generale O. A 
P.C F.R 


CR 7 EEE E E EET ERE OR E RE E RP E CI RITE 


Retragerea drepturilor de cetățean 
nolou la un mare număr de evrei 


VARŞOVIA, 24 (Rador). 
— Peniru a se împi 
întorcerea în Polonia a u- 
nor anumite persoane ime 
dezirabile şi în special a 
unor evrei, s'a depus un 
proect de lege prin care se 
reglementează retragerea 
drepturilor de cetăţean 
polon în anumite cazuri, 
Proectui este conceput pe 
baze atât de largi încât în 
mod practic se dă minis- 
terului de interne depline 
puteri în privința retrage- 
rii dreptului de cetăţean 
polon, 

Va pierde cetățenia : 

1) orice persoană care a avut în 
străinătate o acţiune în detrimentul 
statului polon; 

2) orice persoană care a locuit în 
străinătate cel puţin cinci ani după 
restaurarea Poloniei şi care a pier- 


sau nu s'a înapoiat în Polonia în- 
trun termen limitat după invitaţia 
reprezentanţei diplomatice sau con- 
sulare polone competente; 

3) ridiearea cetăţeniei este hotă- 
rîtă de ministerul de interne şi nu 
are nevoe de nici o expunere de mo- 
tive fiind execuutată imediat, 

Alte paragrafe prevăd că pierde- 


rea calităţii de cetățean pbate fi a-l. 


plicată în unele cazuri femeilor şi 
copiilor, 

Faptul că proectul a fost 
depus în momentul Ansch. 
lussului dă prilej corepon- 
dientului agenţiei Havas să 
afirme că el este destinat 
să servească drept frână 
pentru înapoierea în Polo- 
nia a unui număr de evrei 
polonezi care trăiau în A- 
regla şi care voiau să fugă 

de regimul naţional-socia- 


dut orice contact cu statul polon| fist, 


în 


data 


VULP. ARGINTII 
exemplare superbe, vă puteţi procura 
convenabi!, deia 


| Costică Mihailescu 


Sir. Coiţei No. 44 bis.iostă Stimţilor 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Erezo anu No.13 
Reparaţiuni de precizie 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


parat ultra modern cu 3 lămpi 
pr ar la baterii (la ţară). 


SENSIFJLITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-54-57 


Căutăm reprezentanți în toată iată 
PECENEGII 7 DR A AARE APEI UE SP 7: REIESE IRSEDREEII UPEDI A SEA IE PIE FIE PESE PELET FE ZILELE 


ua Magazinul RomânesC 


G. A. VOICULESCU 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 481/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul 
de Primăvără 
PREŢURI CONVENABILE 
i ROEZERELI 


Vestminte, obiecte 


> $$” 
bisericeşti. bijuterii LAMIr- a 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
PL 9 MERE ag Pa CI E DI ZET PETICE PEPI O E ECCA DC TE RERIRE SE CT IȘ EEE 


(ooperativa de (onsum 


di 
Str. Gutenberg No.1 


Telefon : 5053-65 


Anunţă onorata sa clientelă că magazinul 

de coloniale este compiect asortat cu 

mărfuri de sezon şi toate articolele de 

coloniale, delicatese, brânzături, Pescărie 
şi băuturi 


Servim la Domiciliu 


(operativa de (Consum 
Str. Gute nberg No.1 


Telefon: 3503-66 


Venezia 
Florenţa (Fies0le) 
Roma 

Napoli (Pompei) 


Vizitaţi de Sf, Paști 


20 Aprilie — 2 Mai 

'cu secțiunea neastră de Turism 

Taxa de participare Lei 8.500 
Tren special „CIT“ 


Himburg leuLai 9500 


Lipsca Vizitarea 
Praga „Sans-Souciu-lui 


Participanţii la aceste excursiuni Sunt  încunoștiințați 
că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noastră de 
turism” va putea înainta atât cererile individuale 
pentru obținerea devizelor cât şi cele pentru eliberarea 
pașaportului 

Participanţii din provincie vor putea să ne remită suma 
de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu pașaportul 
(recomandat). 


Prospecte, informațiuni suplimentare la Secțiunea de 


turism a ziarului Bd. Elisabeta 12/11 Tel. 4,.85.82 


«RUNA VESTIRE» 


Aniversarea fasciilor italiene 


Marşul naționalismului spaniol - 


Mâine de ziua Bunei 


Vestiri za: 25 Martie — zia= 
nostru va îmbrăca hai nă sărbătorească, 
«Buna Vestire» va apare într'un număr sporit de 


„VITEJIA LEGIONARILOR 


element esențial al victoriei“ 


ROMA 2 (Rador.— Cu prilejul ce- 
lei dea 19a aniversări dela fonda. 
rea fasciştilor de luptă, o mare 
manifestaţie s'a desfăşurat în o- 
oarea d-lui Mussolini în piața din 
faţa Palatului Veneţian. j 

D. Mussolini, adresându-se mulţi- 
mii şi «<cămăşilor» negre care-l a- 
clamau, a rostit o scurtă cuvântare 
în care a spus: 

«Poporul italian o ştie şi 
trebue să a ştie şi întrea- 
ua lume: suntem mereu 
gata pentru pace. Dar ua- 
că va fi necesar ne vom 
bate, iar dacă ne batem 
vom învinrce pentru gloria 
de azi şi din viitor a naţiu- 
nii italiene». 


OMAGIU FASCIŞTILOR 
MORŢI 


După această manitestaţie, d. Mus- 
solini sa dus la Palatul Lictorului, la 
sediul partidului fascist, unde a adus 
omagiul său fascigtilor morţi,  depu- 
nând o coroană de lauri în capelă, 
Ducele a rămas singur în capelă, în- 
tr'o adâncă reculegere, care a durat 
câteva minute, 


lor Academiei fasciste, 


Mulțimea care se îngrămădise 


Gata oricând pentru pace şi pentru glorie — a declarat 


Plecând dela Palatul Lictorului, d,, trotuare a făcut o impunătoare ma- 
Musolinii a asistat la detilarea elevi-| nifestaţie şefului guvernului. 


Ducele s'a dus apoi la Şcoala mili- 
tară, unde a asistat la exerciţiile c-- 


pe | rale ale elevilo» 


Triumful nouei civilizaţii fasciste 


ROMA, 24 (Rador). — In cursul 
ultimei sale reuniuni, directoratul 
naţional al partidului fascist a a- 
probat o moţiune în care, cu adâncă 
mândrie, arăta «cămăşilor neare» şi 
poporului italian vitejia legionari- 
lor care se dovedeşte încăddată un 
element esenţial al victoriei naţio- 
naliştilor spanioli. 

Participarea diviziei «23 Mar- 
tie» la bătălia încă în curs de 
desfășurare pe fronturile din 
Spania este o prezicere de iz- 
bândă şi iluminează cu o nouă 
glorie această dată istoric. As- 
tăzi ca şi ieri, continuă  moțiu- 
nea, avântul secţiunilor de a: 
salt ale legionarilor italieni a 
sdrobit pe milițieni şi toate in- 
ternaționalele, provocând fuga 
unor şefi obişnuiţi să:: preţuias- 


Politica externă a Franţei 


Expunerea c-lui Pau: Boncour 


PARIS 24 (Rador). — D. Paui 
Boncour, ministrul Afacerilor Străi 
ne a făcut azi după amiază o expu- 
nere în faţa comisiunii da Afaceri 
Străine a Senatului. 

Dupăce a reamintit evenimentele 
care sau deslăşurat în Austria şi 
acţiunea guvernului precedent, du- 
să in tot timpul câta durat «riza 
ministerială, invocând în acelaşi 
timp reacțiunile evocate de aceste 
evenimente în diferite țări, d. Ron- 
cour a Subliniat necesiia/ea şi ur- 
genţa unel coordonări a acţiunii tu- 
turor puterilor care, geloase de li- 
bertatea popoarelor, inţeleg să se 
opună oricărei incercâri de agre.- 
Siune Sau de imixtiune, suscepti- 
bilă de a puhe în primejdia pacea 
europeană. 

Referindu-se la politica 
afirmată de toate guver- 
nele care s'au perindat în 
Franţa dela război încoa- 
ce, min'strul Afacerilor 
Străine a scos în relief vo. 
imţa sa de a duce la înde- 
plinire angajamentele lua 
te de Franţa şi în special 
cele contractate faţă de 
Cehoslovacia. 


D. Boncour a făcut apoi un isto- 
rie al împrejurărilor în care sa 
produs conflictul polono-lituan şi 
Şi-a exprimat satisfacția faţă de so- 
luţionarea sa paşnică. 

Oratorul a tăcut o expunere asu- 
pra actualei Situaţii din Meditera- 
na şi in deosebi a celei din Spania. 
El a arătat fără nici un ecnivoe 
cre este atitudinea guvernului 
francez, subliniind importanța vi. 
tală a Întereselor Franţei în această 
regiune, 

D. Paul Boncour a făcut urarea 
ca negocierile actualmente în curs 
între guvernele britanic şi italian 
să fie Insoţite de evacuarea terito- 
Tiului spaniol. 

In încheere, d. Paul Boncour a ce. 
rut Comisiunei să facă uz de toată 
înalta Sa autoritate pentru a con- 


vinge opinia publică că trebue să 
Se gândească numai la interesele 
țării şi ale păcii, mai presus de 
partide, pentru a sprijini Franţa 
în situaţia de faţă, întrun monient 
când țara trebue să facă față în 
Europa Centrală şi în Mediterana. 


Sa scumpiit pâinca 


1 lei un kg. 


Primarul general al Capitalei in |o înţelegere cu brutarii ca 


urma conslătuirei avute cu delega- 
ţii brutarilor şi morarilor, a dat 
următorul comnuicat: 


prețul pâinii să revină la 
cel vecii de 7 lei gkr., dân- 


In urma celor desbătute | du-se şi cuvenita ordonan.- 
şi constatate, s'a ajuns la|ță în acest sens, 


că pielea mai mult decât lăudata 
lor credință revoluționară. 
Moţiunea închee cu următoarele 
cuvinte: «Italienii cari înlăuntru ea 
şi dincolo de frontierele ţării tră- 
esc şi muncesc uniţi în numele Du- 
celui, făuritor al puterii patriei, 
ştiu că pe malurile occidentale ale 
Mediteranei se va produce înfrân- 
gerea barbariei bolşeviste şi trium- 


/, 


g / Malaga 
& Gibraltar 


Ţ: 9 ppECeuta 
a / ervan__ 
& DZ 


Situaţia actuală a frontului de luptă din Spania. Săgeţile de pe har- 
tă indică ţinta otensivei naţionaliste 


pagini, în culori, bucurându-se de colaborarea celor 
mai 'istinse condeie ale tinerei generaţii de scriitori 
şi gazetari. 

Vor semna dnii: prof. Mihail Manoilescu, prof. Dra- 
goş Protopopescu, prof. Radu Gyr, Grigore Manoiles- 
cu, Mihail Polihroniade, Lon Cantacuzino, Al. Cristian 
Tell, Al. Constant, Mircea Streinul, Virgil Popescu, 
lon Băleanu, Nicolae V. Ilieşiu, Valeriu Cârdu, etc. etc. 

2 pagini literare şi artistice, | pagină sportivă; 
cronici militare şi de politică externă, un studiu 4 
supra problemei minoritare, vor complecta numărul 
de Buna Vestire al ziarului nostru. 

La ancheta «Buna Vestire» în literatură, vor răs- 
punde cei mai autorizaţi reprezentanţi ai scrisului şi 
artei româneşti contemporane: LIVIU REBREANU, 
PERPESSICIUS, CAMIL PETRESCU, MIRCEA ELI- 
ADE, M. JORA, ION IANCOVESCU, MARIA FILOTTI, 
MARIUS BUNE SCU, HA!G ACTERIAN, etc. etc, 

Reţineţi din vreme la chioşcarii noştri numărul 
de mâine al ziarului nostru, 


Senatul francez 


a tespins proectele financiare ale gu- 
vernuiui Bium 


!rează numeroase tunuri. 


| BOMBARDAREA MADRI- 


ful nouei civilizaţii fasciste. 


Naţionalistii spanioli 


au îrecu 


fluviul Ebro 


Rezistenţa guvernamentaiilor a fost înfrântă. 


Bom.- 


barderea Madridului. Soldaţii roșii refuză să meargă 


pe front 


SARAGOSSA 24 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ha- 
vas a transmis ieri următoarele: i ă i 

Trupele naţionaliste au trecut fluviul Ebro în regiunea 
Quinto, oraş situat la jumătatea distanței între Saragossa şi 
Caspe. -. - - LA Lă 

Cele dintâi contingente ale infanteriei naţionaliste: au tre- 
cut râul la ora 7. Sa 

Cu începere dela ora 12, a trecut fluviul şi grosul trupelor. 
înaintând pe şoseaua Saraggosa-Lerida. ză x 

Datorită ofensivei de ieri. naționaliştii au restabilit toate 
legăturile dintre oraşul Huesca şi zona dinapoi a frontului na- 
ționalist. | E 

Au fost liberate 18 comune rurale, precum şi: numeroase 
FAR: j EC Tea TERIE 
Naţionaliştii au făcut prizonieri mai multe mii de milițieni. 
Materialul capturat este considerabil. In prada de răsboi figu- 

QI 6 £ | 


bombardeze Madridul, Nu. 


DULUI meroase proectile a căzut 
MADRID 24 (Rador). —|în centrul oraşului şi pe 
Corespondentul Agenţiei | Puerta del Sol. 


Havas transmite: 
leri la orele îl, artileria 
naționalistă a început să 


N: ţion: iştii continuă 


SARAGOSA 24 (Rador). — Co 


| respondentul Agenţiei Stefani trans 
! mite; 


In zorii zilei de ieri, trupele ua 
ționaliste Comandâte de generalul 
Yague, care se instalaseră zilele 
acestea în apropiere de fluviul Ebro, 
între Fuentes de Ebro şi Caspe, av 
izbutit să treacă fluviul şi, după ce 
au înfrânt reziStenţa îndârjită a 
guvernămentalilor, au început Să 
înainteze în direcţia orașului  Ru- 
jalaroz. 

Operaţiunea de trecere a fluviului 
pe două Poduri improvizate, deşi 
foarte intlrăzneaţă, a reuşit perfect 
şi atât de repede încât trupele gu- 
vernamentale, desi luptându-se cu 
vitejie, an fost nevoite să se re- 
tragă. 


Aceasta este cea dintâi 


INFORMAŢIUNI 


Mâine, Vineri, fiind săr- 
bătoarea «Buna Vestire», 
autorităţile pubiice vor fi 
închise, iar şcoalele nu vor 
ţine cursuri. 

Serviciul la autorităţi va 
fi reluat Sâmbătă după a- 
miază. 

D. general adjutant Paul 'Teodo- 
rescu, subsecretar de stat la ministe- 
rul apărării naţionale, deplasându- 
se cu un avion al societății «L. A, 
R. E. S.» a inspectat inopinat, în 
zilele de 21 şi 22 Martie, trupele şi 
serviciile din garnizoanele Cetatea 
Albă, Ismail şi Bolgrad. 


Duminică 27 er. se va ţine la li- 
ceul «Matei Basarab» o şezătoare Li- 
terară — în ciclul celor date de 
clasa opta modernă, cu concursul 
cunoscuţilor scriitori 1. Minulescu, 
Victor Ion Popa, I. A. Basarabescu. 


La societatea pentru învățătura 
poporului român, în str. Sf. Ecate- 
rina No. 2, București, va avea loc 
Vineri 25 Martie (Buna Vestire) o- 
rele 10 jum., serbarea patronului 
şcoalelor ei și adunarea generală 
ordinară. Domnii membri, ai socie- 
tății sunt rugați să ia parte. 


Mâine 25 Martie a. c. fiind săr- 
bătoare, Serviciul în Admini- 
strația Centrală a Băncii Na- 
ționale a României va fi suspen- 
dat şi Sâmbătă 26 Martie 1938, 
pentru a se face o desinfectare a 
biurourilor Băncii. 

Asociația studenților turci din 
România va comemora pe ziua de 23 
Martie a. c. orele 10 a. m. 20 de ani 
dela moartea  naţionalistului ture 
Celebi Gihan, căzut în luptele pen- 
tru independența Crimeii, prin ține- 
rea unei şedinţe festive în sala A. 
L. A. C. 1, din str. Nicolae Filipe- 
scu No. 8. 

Domnii studenţi care fac parte din e. 
chipele selecţionate pe facultăţi, în ve- 
derea concursului universitar de şah, 
sunt invitați să ia parte la şedinta de 
deschidere a concursului care va avea 
loc Vineri, 25 Martie a, ce. ora 10 dim. 
la Casa Studenţească din str, Plevnei 
(Fundaţia Universul). 

Au fost primiţi eri în audienţă 
de d. P. Comnen, subsecretar de 
stat la externe, d-nii: Bardossy, imi- 
nistrul Ungariei, Biering, ministrul 
Danemarcei, de Freitas Wall, minis- 
trul Braziliei şi Vatikioti însărcinatul 
cu afaceri al Greciei. 


Vineri 25 Martie (Buna - Ves- 
tire), la biserica «Sf. Anton- 
Curtea Veche» din Piaţa de flori, 
se face slujbă de hram. 

Astăzi, Joi, la orele 4 după a- 
miază, se oficiază vecernia sfin- 
[irea artoselor şi acatisul Maicii 
Domnului 


Parohia bilericii «Buna Vestirec.Bellu, 
îşi serbează ziua Vineri 25 Martie a, c. 
printr'o frumoasă slujbă religioasă. Ser- 
viciul divin va fi oficiat de preoţii Stot- 
cescu și Popescu, Răspunsurile vor fi 
date de corul bisericii. Se va cânta «Ta- 
tăl nostru», bass-bariton fiind d, Gică 
Dumitrescu 


D. Gh. Tătărescu, ministru interimar 
al afacerilor „străine, a aDut ieri o în- 
trepedere cu d, Armand Călinescu, mi- 
nistru de înterne. 


Oficiul Naţional de Turism, aduce 
la cunoștința publicului că, în afară 
de reducerile legale, nu se mai acordă 
absolut nici o gratuiiate și nici o re- 
ducere peniru timbru luristic, care se 
aplică pe pașapoarie, 

Cererile adresate Oliciului Naţional 
de Turism pentru aceste sculiri, nu 
vor îi luale în consideraţie. 


Artileria guvernamenta 
lă a răspuns bateriilor na- 
ționaliste. 


să freacă Îluviul Ebro 


acţiune de acest gen, care 
se produce în cursul răz- 
boiului civil din Spania în 
prezenţa inamicului. 

In timp ce avantgărzile 
forţelor naţionaliste  îna- 
intează spre  Bulajaroz, 


grosul trupelor generalu- 
lui Yague continuă să trea- 
că fluviul Ebro. 


OPERAȚIUNILE DIN 
SECTORUL QUINTO 


SARAGOSSA 24 (Rador). — Co- 


PARIS, 24 (Rador). — 
Comisia financi nciară a Sena- 


tului nu 
două proecte financiare 
ale guvernului, 

Totodată comisia a res- 
pins cu 15 voturi contra 10 
o propunere a d-lui Louis 
Dumesnil, de a înlătura 
proectul. 


In cele din urmă comisia 
a hotărit ca proectale să 
fie modificate. Intre al- 
telc se cere ca ambele pro- 
ecte să fie contopite în- 
tr'unul singur, 


, [iati E cu citi 
D. Goering la viena 


BERLIN, 24 (Rador). — 


respondentul Agenţiei Reuter con-| Agenţia DNB anunţă că d. 


firmă că naționaliștii au început o| Goering a plecat azi 


nouă operațiune în sectorul Quinto, 


la jumătatea drumului între Sara- | pg 


gossa şi Belchite. 

Ofensiva naționalistă se îndreaptă 
spre nord-est. Cu toată puternica 
rezistenţă a truPelor guvernâmen- 
tale, forţelee naţionaliste au isbutit 
să treacă fluviul EPro şi înaintează 
cu o uimitoare repeziciune. 

Artileria guvernamentală a fost 
şi este aproape cu totul inactivă, 
iar aviația deasemeni. 


SOLDAŢII REPUBLI. 
CANI SE REVOLTA 


BILBAO 24 (Rador). — 
Agenţia D. N. B. află din 
sursă sigură dela Barce- 
lona că un batalion de pio- 
meri s'a revoltat în clipa 
când primise ordinul de a 
pleca pe front. 

Incăerăr; sângeroase s'au 
desfăşurat între ofițeri şi 
soldaţi, In cursul acestor 
încăerări un subofițer a 
omorît un maior, 


Deciaraţiile de azi 
ale d-ui Chamberiain 


— Un atac asupra Cehoslovaclei ar putea 
deslănţui un război european — 


LONDRA, 24 (Rador). — Agenţia |siderat ca neprobabil — o aseme- 


Havas transmite: 

Cabinetul britanic a aprobat de- 
claraţia pe care d. Chamberlain o 
va face astăzi în Gamera Comune- 
loi. 

Se crede că delegaţia nu 
îsi ia niciun angajament 
faţă de Cehoslovacia. Ea 
va sublinia însă că un ata“ 
contra Cehoslovaciei ar 
putea deslănţui un război 
european, dela care nici o 
naţiune nu ar putea să se 
dea de o parte. 

Se confirmă că atitudinea brita- 
nică asupra conflictului din Spania 
este neschimbată. 

Incheerea oricărui acord cu Roma 
rămâne subordonată unei soluţio- 
nări a chestiunei voluntarilor. 

Se socoteşte că recunoaşterea E- 
tiopii nu poate fi făcută decât prin 
intermediul Societăţii Naţiunilor. A- 
fară de cazul când consiliul Socie- 
tăţii Naţiunilor ar fi convocat la o 
dată mai apropiată — lucru con- 


Evreii paârăsesc 
Danzisul 


DANZIG 24 (Rador). —  Exodiul 
populației evreeşti din Danzig a 
arătat un spor considerabil de mui 
multe săptămâni. 

Se crede că numărul evreilor cari 
au părăsit Oraşul Liber de teama 
unor represtuni antisemite se ridi- 
că la 3000. 


nea recunoaştere nu poate interve-! 


ni înainte de 9 Mai, 

In sfârşit, declaraţia d-lui Cham- 
berlain va respinge iniţiativa o- 
vietică de a se convoca o conferinţă 
a statelor democratice. 

Este probabli că primul ministru 
va arăta că negocierile cu Reichul 
vor fi pentru moment excluse. 


la 
Viena. 


VARȘOVIA 24 (Rador). — A- 


genția Pat transmite: 


| D. Lukasiewicz, ambasadorul 
"! Poloniei la Paris, a adresat ieri 


la Quai d'Orsay o notă de pro- 
test în privința atitudinei ten- 


PARIS 24 (Rador), — Agenţia 
Mavas transmite următorul comu.- 
nicat publicat după terminarea şe- 
dinţei comisiei de finanţe a Sena- 
tului 4 

«Comisia va propune Senatului 
să accepte proectul asupra avansu- 
rilor directe dela Banca Franţei, în 
sumă de 5 miliarde franci. 

Va refuza totuşi să se transfere 
la Casa Autonomă a Apărării Na- 
ţionale suma de 4 miliarde francă 
ce urmează să fie preluată asupra | 
activului fondului de stabilizarea 
schimburilor, 

Textul câre ya avea ca raportor 
pe d. Gardey, va cuprinde primul 
proeci, ale cârei trei articole uu 
vor suferi nici o modificare, cum şi 
articolul prim din al doilea proect, 
care autoriză Casa Autonomă a 
Apărării Naţionale să procedeze la 
emisiunea unui împrumut pe tere 
men scurt, 

In cercurnite politice se crede că 
Senatul va urma probabil comisia 
sa financiară în sensul comunica 
tului de mai Sus. 

Deoeamdată nu se poate preciza 
care va fi atitudinea d-lui Blum, 
preşedintele consiliului de miniştri 
şi ministru al finanţelor cu privire 
la un vot al Senatului, defavorabil 
proectului guvernului refuzându-i- 
se astfel acestuia fondurile  nece= 
sare acţiunei sale. 

Orice s'ar întâmpla, ini- 


țativa neobişnuită a Sena. 
ului pune pe primul plan 
al actualităţii politice ide- 
ia constituirei unui guvern 
format pe baze lărgite. 


Generalul Moscardo 


în fruntea trupelor de pe frontul Aragon 
înaintează vertiginios, spre Barcelona 


SALAMANCA, 24 (Rador). — Corespondentul a- 
genţiei D. N. B. anunţă: 

Comunicatul oficial = Marelui Cartier Gene -al 
naţionalist publicat aseară declară: 

Pe frontul Aragon trupele noastre au continuat 
înaintarea cu tot timpul rău şi împotriva rezisten- 
ţei inamicului. 

Pierderile adversaruiu i sunt importante, 

La sui tie Huesca forțele naţionaliste au cucerit 
localitatea Tarienta, pe linia feroviară Saragossa— 
Huesca, cum şi în lăţimile dela San Gregoire. 

Trupele noastre dela Su d de Ebro au trecut fluviul 
şi au pătruns pe o adânci me de 10 km. în teritoriul 
, inamic. Astfel a fost distrus încă un nou sector al 
frontului duşman. Republicanii au pierdut peste 400 
oameni, au numeroşi răniţi şi au lăsat în mâinile ar» 
matei noastre un bogat material de răsboi. 

Oficial se anunţă că trupele de sub comanda ge- 
neralului Moscardo, cari operează în Aragon, au 0- 
cupat la sud de Huesca o regiune dintre cele mai 
fertile din toată provincia Araon. Inaintarea conti- 
nuă vertiginos spre Barcelona, 


dențioase adoptate de un im- 
portant număr de organe de pre- 
să franceze cu privire la ultima 
fază a relaţiilor polono-liturne 


Generalul Franco (x) însoţit de generalul Jaque (xx) comandantul sectorului de Nord al fron- 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU,» S. A,, STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


ului din Aragon, vizitează frontul 


Redactor-responsabii : V, Olaniuc-Stere.