BunaVestire_1938_03-1670612721__pages89-94

Ta 5 


ANUL II. — No. 314 


Redacţia 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Cocoane, domni, 
bodegi şi cafenele... 


Primese la ziar o scrisoare, venită cu întârziere. 

E trimeasă din Sinaia, de o doamnă care semnează cu inițialele: 
E. M. Scrisoarea se referă la un articol al meu publicat, luna trecută, în 
aceste pagini, şi intitulat: «Despre Primăvară şi despre cocoane». Arti- 
col, unde — e drept — mă arătam prea puţin curtenitor faţă de doamne 
si unde îmi îngăduiam câteva amare reflexii pe marginea «circulaţiei» 
cotidiene a posesoarelor de ondulați permanente, pe calea Victoriei şi 
pe Lipscani, prin magazine şi hall-uri de cinematografe... 

Rândurile doamnei E. M., din Sinaia, vin, cu eleganţă, să împărtă- 
şoască punctul meu de vedere, dar, în acelaş timp, deschid şi o rezervă 
cu un strop de imputare în ea. Imi reproşează d-na E. M. că aş căuta să 
învinovăţesc numai femeile «de destrămarea ce există azi», în familie, 
gi că aș sustrage pe bărbaţi oricărei răspunderi. 

«Stimate Domn, sună scrisoarea, sunt însă, femei ce îşi văd de că- 
min, au cultul vieţii de familie, îşi &nţeleg menirea şi totuşi sunt nea- 
preciate, umilite şi oropsite de soţii lor ce preferă pe cele ce bat calda- 
râmul zi şi noapte, dichisite, surâzătoare şi nesimţite...» 

Sunt rânduri pline de adevăr şi de-o justificată amărăciune, — rân- 
duri pe care nu numai că nu le socot opuse părerilor mele, dar pe care 
le subscriu întru tul. 

Domnița din Sinaia m'a înţeles greşit. Eu n'am apărat — în articolul 
amintit — pe bărbaţi, acuzând doar frivolitatea doamnelor. Ci am îm- 
părţit vini şi răspunderi egale, şi pentru unii şi pentru alţii, îngrijorat 
fiind numai de momentele grele prin care trece, în zilele noastre, familia. 

Există, desigur, şi femei «ce îşi văd de cămin, au cultul vieţii de 
familie», după cum există şi bărbaţi cu sfântă adoraţie şi stimă pentru 
căminele lor. Nu e mai puţin adevărat însă că — în ciuda acestei feri- 
cite minorităţi — pigmevtul eticei actuale îl dă marea, bolnava uşurinţă 
a cocoânelor cu diurnă «circulaţie» bulevardieră şi a domnilor cu suave 
aptitudini pentru bodegi şi cafenele. 

Frivolităţii atâtor soţii şi mame care preferă filmele cu Charles 
Boyer și vânturarea prin faţa vitrinelor elegante, în locul supravegherii 
atente a căminului şi a odraslelor ce crese ca nişte burueni, i se alătur 
frivolitatea bărbaţilor. 

M'am ridicat, de-atâtea ori, cu violenţă, împotriva bodegii şi cafene- 
lei maceratoare de energii, dezâgregante şi ulceratoare, unde se ruinează 
fie timpul, fie sănătatea, şi unde — mai ales — se ruinează dragostea 
pentru cămin şi familie a bărbaţilor centrifugaţi în lueruri mărunte şi 
vulgare, în diseuţii meschine şi metehne josniee. 

Ceiace pentru femeile fără drag de cămin este «circulaţia» pe calea 
Victoriei, pe Lipscani şi pe bulevardul cu cinematografe, sunt pentru 
bărbaţi, bodega şi cafeneaua... 

Bodega şi cafeneaua, cotidian cultivate, devin patimi triviale, devin 
vicii. Devin unelte anti-sociale, cadre imorale... Aici — repet — se ucide. 
zi de zi, familia. Aici e strangulată inbirea de casă, de soţie, de copil. 
Cei cari cad în capeana bodegii şi a cafenelei, învață repede să-și negti- 
jeze femeia, să-şi uite datoriile şi rosturile familiare, 

Un mare pedagog de suflete tinere spunea, într'o zi, cu sfâşietoare 
tristeţe: «Văd cum bărbaţi tineri, căsătoriţi, poate, de curând, îşi risi- 
pese, zilnie, prin bodegi, salariul umil, fără a se gândi că, acasă, îi aş- 
teaptă, în mizerie, soțiile şi gurile flămânde ale copiilor...» 

Adevăruri simple, nespus de simple, desigur, în faţa cărora «ratina- 
ţii» condeiului de prin diverse cafenele vor surâde cu rece superiori- 
tate... Adevăruri simple, dar care sângeră ca nişte răni. 

Nu, n'am întins niciodată un văl de tăcere peste greşelile bărbaţilor 
de azi. Dimpotrivă: îi fac răspunzători, ca şi pe doamnele amatoare de 
promenade şi filme sonore, în faţa golului ce suge, astăzi, viaţa familiei. 

In ce priveşte bărbaţii — semnalaţi de doamna E. M. — cari își o- 
ropseso şi nu-şi apreciază soțiile virtuoase (căci există, din fericire, şi de 
acestea), ei sunt pur şi simplu nişte exemplare odioase, pe cari și fami- 
lia şi Neamul trebue să-i vomite, cu scârbă. 

Dumnezeu, în uriaşa lui milă, ne-a dăruit, sfântă şi luminoasă, fa- 
milia, — ca noi-să facem din ea arteră pentru sângele Neamului. 

Și, în darul dumnezeese care e familia, Atotputernicul a presărat și 
bucăţi din ceryrile şi luceferii Lui: copili noştri. 

De ce, atunci, să spoim cu noroi acest dar al Domnului? 

RADU GYR 


Bolivia, noul Canaan 


O telegramă din laşi ne anunță că 
acolo sa format un comitet pentru în- 


pentru a specula munca altora, aşa 
cum le poruncesc cărțile lor sfinte: 


TIT merar 
_conie | pe pr | ării E sur 958 


UNA VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPIA 


lesnirea emigrării evreilor  <supranu= 
merari» în... Bolivia. (Caşi cum ar fi 
evrei într'altfel decât supranumerari), 
Telegrama mai prezintă o curiozitate : 
jidanii noştri sunt poftiți în Bolivia 
chiar de guvernul republicei sud-ameri- 
cane. Ar fi interesant deci de ştiut 
compoziția sângelui şi configurația su- 
fletească a membrilor guvernului bo. 
livian, care de bună voe își transformă 
țara în câmp deschis invaziei ovreeşti 
tocmai când cele mai multe state ale 
pământului aruncă peste bord pecin- 
ginea iudaică sau întăresc granițele 
împotriva neobosiților rătăcitori, 

Sau, poate, conducătorii Boliviei sunt 
niscaiva oameni de spirit cari vor să 
se distreze — cu o glumă  interconti- 
nentală — pe seama lumii întregi, Şi 
să vedeți dece: 

Bolivia este o fară de cinci ori mai 
întinsă decât România, dar cu o popu: 
lație de şase ori mai puțin numeroasă; 
clima este destul de nesănătoasă, 
iar bogățiile naturale atât de rău a. 
şezate, încât mau reușit să atragă nici 
până astăzi pe aventurierii —  semiți 
sau nu — cari au umplut celelalte 
țări din Nord şi din Sud ale lumiinai, 

Deci este de lucru în Bolivia. Țară 
nouă, neexplorată, nepusă în valoare. 
Şi lucrul acesta se duce la bun sfârşit 
cu prețul unei munci reale, construc- 
tive, grele şi jertfelnice. 

Putea-va oare Israel să ințre în de- 
sișul pădurilor virgine, cu securea în 
mâini, prin galeriile minelor We argint, 
aramă, aur fier şi cărbune, ca să gău= 
rească pământul, sau în  smârcurile 
care -se cer secate, sau prin ogoarele 
care trebue desțelenite ? 

Noi credem că nu. Jidovii se așează 
„parazitar numai în centrele cu popu- 

(ppt .. cu n bogății în exploatare, 


x 
A AN ei e e — 


«Fili lui Sem se vor aşeza în corturile 
fiilor lui Iafet». Adică:  Jidovii vor 
trăi numai din rosturile creştinilor pe 
care îi vor specula, 

Iată dece noi nu credem că «supra- 
numerarii> noştri vor lua drumul pri- 
begiei peste Ocean, pentru a se aşeza 
în țară nouă, bogată, dar pustie. 

Noul Canaan din Bolivia va rămâne, 
cași Madagascarul, simplă diversiune 
pentru a se putea amâna o problemă 
care, totuşi, se cere rezolvată fără în. 
târziere 


Virgil Popescu 


şi Administrația: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


Z! 


TELEFOANE l 


Direcţia, Redacţia , . . 4.84.54 
Administraţia . .... pe-a 
Tipografia ...,...4 


77.56 


Fiihrerul traversând podul peste Dunăre la Viena 


O problemă  nedezbătută încă 
de presa noastră în urma eveni- 
mentelor din Austria este aceia 
jidovească. 

Totuşi ea are o importanță 
foarte mare atât ca semnificaţie 
spirituală cât şi ca implicaţii 
materiale. 

Deaceia socotim că e necesar 
s'o-înfățișăm obiectiv şi, în mă- 
sura posibilului, comolect citito- 
rilor noştri. 

PRIMELE MASURI 
RASISTE 

Telegramele ce ne-au sosit 
ieri arată că îndată ce încorpo- 
rarea Austriei în Reich s'a în- 
deplinit, politica antisemită de 
stat a început a fi riguros apli- 
cată, 

Toţi funcţionarii de stat ji- 
dani au fost imediat îndepăr- 
taţi din servicii; Evreii nu vor 
putea lua parte la plebiscit; pre- 
sa, editura, cinematograful, tea- 
trul, profesiunile libere vor fi 
în câteva zile complect cepu- 
rate». «Clauza ariană» va fi ex- 
tinsă Austriei. 

Aceste măsuri au produs o 
nemărginită panică în jidovime. 
Trenuri întregi cu fugari s'au 
îndreptat spre graniţe. Se pare 
însă că prea puţini au putut să 
treacă dincolo, toate statele a- 
părându-se de noul val judaic. 
ROLUL VIENEI IN ISTO- 

RIA IUDAISMULUI 
MODERN 

Israelul sa apărat cu dispe- 
rare în poziția austriacă. 

El a fost — atât în interior 
cât şi datorită puterii sale inter 
naționale, finanţă şi presă, —: 
marele susținător al regimului 
Dolfuss-Schuschnigg. 

Azi puterea judaică a fost 
din nou înfrântă şi înfrângerea 
e dureroasă pentrucă Viena a 
avut o însemnătate imensă în 
istoria modernă a judaismului, 

Se poate spune, fără exage- 
rare, că Evreii suferă şi vor su- 
feri mult mai mult de pe urma 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


Hicazarul: Simbolul Spaniei eterne 


Vii. 


Rezistenţa înverşunată a volunta- 
rilor morţii din Alcazar şi joncţiu- 
nea celor două armate naţionaliste 
la  Badajas au enerva! Madridul. 
Aveai nevoie de cineva să electri- 
zeze milițiile care nu puteau ră- 
pune ruinile. Alcazarului,. 

Passionaria î Era plecată în mi- 
giune... radiofonică la Paris. 

Margarita  Nelken e trimisă, a- 
tunci. să înflăcăreze pe comunişti 
cu fustele ei, în inspecția dela 18 
August. 

In aceiaş seară căpitanul Joss 
Garcia de Duenas primeşte două 
tunuri de 105 şi începe un bombar- 
dament groaznice — spre a putea fi 
privit de Azana şi Caballero care 


au venit special pentru. spectacol, 


de ION BĂLEANU 


(Piesă de Grand Guignol!). 

Aleazarul aştepta minunea. A- 
vioanele naţionaliste le dădea zil- 
nice «bunăziua»>. Viaţa interioară îşi 
urma cursul într'o disciplină de 
neînfrînt. Aveau şi o gazetă «El Al- 
cazar» care urmăria evenimentele 
cu multă dexteritate. 

Comunistii încearcă 
lor de 240 

Dar marea veste a căderii Yala- 
verei pătrunde în Alcazar şi victo- 
ria e sărbătorită în subterane de 
cadeți, intonînd maestosul eîntee al 
Banderei : 
'Eu sînt soldat al eroicei Legiuni, 
«Pe inima mea apasă un calvar 

dureros, 

«Care caută în foo mîntuire, 


tirul tunuri- 


Politica externă 


Problema semită după Anschluss 


pierderii  Vienii de cât de pe 
urma dezastrului înregistrat a- 
cum cinci ani în Germania. 

VIENA VERIGA INTRE 

IUDAISMUL ORIENTAL 

ŞI CEL OCCIDENTAL 

Intr'adevăr în tot decursul 
veacului trecut Viena a fost o 
verigă “între judaismul oriental 
şi cel occidental. Din -rezervo- 
riul judaie al: Galiției —  încor- 
porat imperiului habsburgic în 
urma împărțirei Poloniei — E- 
vreii făceau o etapă, un stagiu 
la Viena, înainte de a trece în 
Occident la Paris şi la Londra. 

La Viena se civilizau, se occi- 
dentalizau, se simțeau la ei aca- 
să. 

Nu numai atât. Prin Viena, 
mai ales prin Rotschilzii stabi- 
liți acolo se făcea legătură în- 
tre marea finanță semită occiden 
tală, şi băncile, societăţile, între- 
prinderile evreeşti din Balcani şi 
Europa Centrală. 

Până azi Viena a fost o agen- 
ție a marei finanțe iudaice în i- 
nima Europei. 

JIDANII DIN AUSTRIA 

Numericeşte statisticile din 
1974 dădeau o proporţie de 

8% jidani la o populaţie de 

carca 6.700.000 locuitori. Deci 
în cifre absolute ar fi vreo 200 
mii de Evrei în Austria. In rea- 
litate se pare că crifra e mai 
mare deoarece numai la Viena 
ar locui — o spunea chiar ieri 
un gazetar jidan — 200.000 de 
fii ai lui Israel. 

Trebue subliniat că în Austria 
Evreii aveau o situație formida- 
bilă. Economie, finanțe, institu- 
ţii publice, presă, editură, tea- 
tru, cinematograi, universitate, 
poliție. erau sau în mâna lor 
sau sub stăpânirea lor indirectă. 

VIENA METROPOLA 
SPIRITUALA A IUDAIS- 
MULUI 

Dar nu numai atât. Viena în- 
semna mai mult decât un centru 
financiar, mai mult decât o Sa ne e Sase A anl cite au at 9 sarat sa 


E SERIA EEE O ze arsa PE TIPI RI sîntem toţi eroi necunoscuţi 
«Nimeni nu caută să ştie cine sîntem 
«Mii şi mii de tragedii 

«Formează ciclul vieţii noastre 

Şi refrenul lor impetuos trece din- 
colo de ziduri, sfidând turbarea co- 
muniştilor care-i împresurau, 
«Legionar, legionar, 

“Tu care cauţi să lupţi 
'Incredinţează-ţi soarta hazardului 
«Căci viaţa ta însăşi e un hazard. 

Avtileria comunistă îşi reglează 
tirui pe statuia lui Carol Quintul. 

Asediul a atins data de 9 Septem- 
brie fără ca din cetate să se fi 
înălţat drapel alb. Dimpotrivă, gu- 
vernamentalii trimit un sol, pe 
Rojo. După 2 ore, Rojo se întoarce 
fără rezultat: 

— Asediaţii mi.au cerut să le tri- 
mit — atit! — un preot. Sint de- 
cişi să moară, 

În acest timp minerii din Astu- 
ria au scobit galerii subterane pâ- 
nă sub  Alcazar şi le-au înfundat 
cu 1 tone de dinamită. Asediaţii 
aud sub ei cum se apropie tîrnă- 
copul, apoi o linişte mare, de veae, 


Sea 


ziție materială 


De la Viena a pornit infiltra- 
jia spiritului judaie în cultura 
europeană. <Neue Freie Presse» 
ajunsese un simbol al acestui 
spirit. 

Dela Viena s'au lansat marile 
vedete şi celebrităţi semite. 

La Viena şi-au găsit refugiul 
Ovreii din Germania în frunte 
cu Max Reinhardt. 

Dela Viena a pornit sionismul. 
CE VA FACE ISRAELUL ? 

Aşa fiind, e de înțeles cât de 
gravă şi de dureroasă e lovitura 
primită de iudaismul universal. 

Distrugerea unui centru spiri- 
tual, istoric, economic, politic 
primordial, iată ce înseamnă pen- 
tru Evrei, pierderea Vienei 

Dar revenind la concret se 
pune problema: ce vor face a- 
cești Jidani? Unde se vor duce? 
Cine-i va primi? 

Aşadar anschlussul pune din 
nou accentul pe universalitatea 
problemei semite 

Soluţia? 

A fost de mult arătată şi de 
sioniști şi mai ales de antisemiţi: 
un stat iudeu, capabil să cuprin- 
dă pe toți Evreii, punând capăt 
şi tragediei lui Israel şi năpastei 
ce sa abătut de două mii de 
ani asupra neamurilor creștine. 

Nădăjduim că, sesizân- 
du-se şi de noul prilej, în 
strânsă colaborare cu Po- 
Ionia, politica noastră ex- 
ternă va căuta să sprijine 

e plan internaţional o a- 

e soluție. 

Trebue însă să ne grâ- 
bim, căci dacă multe ţări 
ne vor lua înainte pe calea 
politicii de stat anticemite 
riscăm să se mai strecoa- 
re la noi — cu toată străş- 
nicia pazei — noui loturi 
de jidani. 

MIHAIL POLIHRONIADE 


prevestitoare. Cît timp bat tîrnă- 
coapele, însamnă că lucrul nu e 
sfîrşit, dar acum... nu se mai aude 
nimie Legionarii din Alcazar nn 
clintese, niciunul. Mina face explo- 
zie. Alcazarul urcă pînă la cer. 
Ploae de stînei întrun fum gros 
să-l tai cu cuțitul şi un sgomot de 
iad, Miliţienii aşteaptă cu petarde 
în mînă să pornească la  asait. 
Cînd... din fum, din bubuitul explo- 
ziei răsar demonii minelor, cu cu- 
ţitul în dinţi şi bagă moartea şi le- 
roarea în comunişti. Alcazarul e 
măcinat de explozie — dar na pu- 
tut fi cucerit! 


Incă o mină este pregătită. Ci 
mai urgent căvi Franco înainta me- 
reu spre Toledo. Dar o idee mai 
drăcească îi răsare în mintea lu; 
Barcelo, comandantul forţelor de 
asediu: incendierea Aleazarului, Mi 
liţienii înaintează cu torțele aprin: 
se să le arunce. Dar de pe după 
stînci răsar diavolii de cadeți care. 
prin surprindere, îi alungă. 

20 Septembrie, — Burgos .comu 
nică Alcazarului: — «Eroii din Al- 


ziţie aterială  impresionaniă, 
mai mult chiar decât o citadelă 
politică, ea era o adevărată me- 
tropolă spirituală a judaismului 
n.odern. 


DOCTIINA ROMANEAJCA 


Vineri,, 18 Martie (538 


Redactor-şei 
MIHAIL POLIHRONIADE 
3 [si ese raita e] 
Cont CEC. Nr. 123356 ABONAMENTE; 
4 an Lei 700 ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni >» 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 175 3 luni > 125 


Presa, scoala națiunii 


In aşteptarea. decretului. de regle- 
mentare a regimului de presă s'au 
scris o seamă de articole interesan- 
te, cari au vrut, ca şi noi astăzi, să 
aducă unele lămuriri în jurul aces= 
tei probleme în curs de legiferare. 

Nu ştim dece, dela o vreme, se 
spune pretutindeni, cum remarca şi 
d. prof. Nae Ionescu, că presa este 
a patra pulere în Stat, adică pur şi 
simplu dacă nu o parte din aceste 
puteri constituite formal, cel puţin 
a funcțiune statală cu caracter ofi- 
cial, 

Cu alte cuvinte se confundă ade- 
sea atributele Monitorului Oficial 
care îndeplineşte o funcţiune COn- 
stituțională cu însăşi rosturile pre- 
sei. | 

Şi nu sunt puțini acei cari *yân- 
desc așa, îndeosebi de când presa 
românească suportă resemnată o se- 
rie de vegetaţiuni parazitare cari 
hrănesc cititorul cu senzaționalul 
morbid şi mincinos al nu ştiu că- 
rui improvizat profesionist al con- 
deiului. -. 

lată dece am fost dintre început 
pentru reglementarea regimului de 
presă care înseamnă în primul rând 
plivirea ogorului acesta de anumi- 
te bălării. Fiindcă această presă, în 
care foarte mulți se grăbese să a- 
runce cu căciula, dacă scrutăm pu- 
țin miezul istoriei contemporane, 
vedem că-și are rosturile ei de 
şcoală națională. Ea este unul din 
elementele funcționale ale voinței 
naționale şi singura forță de luptă 
împotriva fantomelor cari au tero- 
rizat totdeauna conștiința de sine a 
popoarelor. 

esența materiei nu este întinde- 
rea ci forța» — spune pe undeva 
Leibniz. Deci nu massa popoarelor 
contează, cj forța lor de a voi uni- 
tar. Şi această forță, dece nu s'ar 


recunoaşte a dat-o întotdeauna pre=- 
sa, acest plenipotențiar al unor gân= 
duri întuite din colectivitatea pe 
care- ea o reprezintă, din sensibili- 
talea propulsivă a unei naţiuni. 
Presa-a creiat starea națională a 
poporului nostru prin care s'au pu 
iut strânge comorile neamului ros 
mânesc, dându-le un colorit spe- 
eific. 

Presa a întreținut o afectivitate 
pentru tot ce a căzut în sfera sen- 
sibilității maţionale: locuri, legen- 
de, icoane dragi din trecutul nostru 
sbuciumat, au contribuit metodic la 
înțelegerea supremei jertfe pentru 
iară « 4 

Oare aceste contribuțiuni, nu CON- 
turează ele însuşi specificul naţia= 
aal? Nu este oare presa un recepia- 


col în care se topeşte complexul. da . 


caractere psihicc, acest factor: ese 


clusiv în geneza diferitelor mani- 


festări ale unui popor? 

Nu  modulează presa acest COm» 
plex, care se ştie este deslul de 
riabil tocmai pentru o cât mai Der- 
fectă adaptare în timp? 

Şi atunci ce este oare presa, ade= 
vărata presă, această forţă vie a 
națiunii, decât o şcoală de educaţie 
națională. 

Nu este aci locul să arătăm cât de 


perfeci sau împlinit în ultimii trei 


zeci de ani la noi, voluri de stare 
națională cu sacrificiile câtorva 
condee cari au scris cu sânge în 
vremuri de bejenie. Condee cari au 
ridicat stindarde şi au călit din nou 
brațe de luptă. 

D. profesor lorga a trăit aceste 


vremuri şi a reușit alături de 
câțiva să rupă lanţul disperării, 

Atunci şi astăzi, presa rămâne a 
ceiaşi şcoală vie a conştiinţei naţio- 
nale, a demnității naţionale. 


lon Stoenescu 


Scrisori din Varşovia 
Lituania si Polonia 


Situaţia Lituaniei faţă de vecina 
ei de astăzi şi buna amică din evul 
mediu şi modern este din cele 
curioase. Inchisă ca într'o carapace, 
ea nu a încerdat nici o apropiere 
cu Polonia pentru a remedia, pe 
cât se poate, rănile lăsate în 
urma marelui război. Intocmai zidu- 
lui chinezesc care a despărţit impe- 
riul galben de restul lumii, tot aşa 
şi-a făurit Stinx-ul lituanian unul 
faţă de noua republică polonă. Cau- 
zele acestei neînielegeri sunt mul- 
tiple şi complexe, însă din ele pu- 
tem desprinde linia care să ne că- 
lăuzească spre o reală înţelegere, 

In 1934—1935 părea că se va 
produce o schimbare a atitu- 
dinei Lituaniei în ceeace pri- 
veşte «raporturile», cu Polonia. Du- 
pă încheerea pactului de neagresiu. 


ne polono-german şi în ziua când 
Sa văzut că o colaborare germano- 
rusă este ca şi imposibilă, o bună 
parte din lituanieni au înţeles că 
este inutil să mai aştepte să vadă 
realizarea visului lor, Polonia fiind 


cazar vor rezista pînă la sosirea ar- 
matei de Sud». 

Comuniştii: deschid foe violent a- 
supra ruinelor, 

25 Septembrie — asaltul suprm. 
Ultima mină cutremură Alcazarul. 
Tancurile  pornese  tîrişul lor de 
broască ţestoasă. Insă contra-alacul 
cu grenada, contratac furibund al 
celor asediați. pune capăt ultimului 
asalt comunist. 

La 26 Septembrie avantgarda ar- 
matei lui Franco, coloana Jazue— 
Varela atinge porţile Toledo-ului. 
Alcazarul priveşte minunea întăp- 
tuindu-se 

A doua zi, naționaliștii atacă la 
baionetă cercul  guvernamentalilor, 
omeerind oraşul casă cu casă. Pină 
la 9 seara cînd eroii Alcazarului, 
cadeți, falangişti, copii şi femei, 
scot sirigălul victoriei şi al elibe- 
rării îmbrățişîndu-se întro horă de 
entuziasm cu soldaţii care i-au sai- 
vat. Alcazar Restituto, 

Generulul Varela primeste rapor: 
tul. 


(Continuare în pagina 3-a) 


angajată în luptă contra puternicii 
coaliţii ruşo- germane. A fost mo- 
mentul când mai toată opinia pu- 
blică manifesta dorinţa unui înce- 
put de apropiere cu Polonia. Aceas- 
tă chestiune câ: şi aflarea unui 
compromis pentru aranjarea situa- 
ției în privinţa oraşului Vilna a 
început a fi desbătută în ziare, reu- 
niuni politice, atât de oamenii poli- 
tici cât şi de militari intelectuali, 
artişti, ete. 

Dar acţiunea nu a durat decât 
câteva luni. Interesul scăzuse, 
dacă nu chiar apusese. E drept, o 
schimbare se tăcuse, nu se mai tră- 
gea nădejde de a se vedea Polonia 
angajată întrun conflict şi deci să 
se tragă de aici profit, dar se aş 
tepta o cădere a pactului oriental, 
o schimbare a lui pentru ca Polonia 
angrenată să facă un pas graşi:, 

Odinioară atât (Germania cât şi 
Rusia stătuiau Lituania să nu reia 
raporturile cu Polonia, Când se rea- 
lizează pactul polono-german, o ră- 
ceală intervine între Kovno şi Ber- 
lin pe această temă, dar mai ales pa 
tema Memel. Rămânea Rusia, că- 
reia i s'a supus cu devotată ascul- 
tare Lituania. Astfel, este de ne- 
contestat că ruşii au întreţinut si 
continuă, să întreţină, flacăra neîn- 
crederii şi a dorinţii unei răzbunări, 

Polonia a incercat în repetale rân 
duri o aproipere, însă a fost retu- 
zată sau dacă nu, i sau pus condiţii 
aproape imposibile. 

Aşa că ustăzi după aproape două 
decenii dela încheerea păcii, acesio 
popoare cari în cursul secolilor au 
fost legale printw'o uniune din cele 
mai trainice, se văd separate şi în- 
tr'o permanentă tensiune. 

Judecat obiectiv, credem că mai 
multă nevoie şi interes are Lituania» 
stat mie şi în liligiu cu alţii, să se 
apropie de Polonia, dacă nu la o re- 
luare a vechei uniuni, cel puţin la 
raporturi normale. 

Lituania, ascullând de sfatul al- 
tora crede că-şi face jocul. Reali- 
tatea este însă alta şi «diplomaţia» 
de azi ar putea să-i fie păgubi- 
toare. 


Horia Oprişan 


4 
i ini a 5 oi nai ti iai m a ai 


DR i a a 


Pt: 


Pay. 2 — Nr. ţi4 


————— 


Buna VESTIRE iiterar 


Spre vechea bucurie: 


de pe 


culme 


In mare promontorii păduroase 
Se'ntind, cu munţii consacraţi Fortunei; 
Şi arcuite, ca şi cornul lunei, 

Bogate golfuri se deschid albastre. 


"Dealungu-acestor linii grandioase 
Si-adun'amurgul fumul roșiatic. 
Inalte forme, una câte una, 
Răsar din ape can apoteoză, 


In valuri lente, din câmpii terestre 


Şi din câmpii marine, 


o tămâie 


Semnalţăn coruri ca din mii de-altare: 


Şi cred cămbrăţişe», străfulgerat, 


0, patrie maternă, cu 


privirea-mi, 


Tot trupul tău imens, culcat pe mare. 
(Din «Canto novo-Intermez:o») 
de GABRIELE d ANNUNZIO 


Traducere de Pimen Constantinescu 


Considerații pe marginea 
nuvelei românești 


Nuvela românească a cunoscul o| nuvela unui seriilor conştiincios, 


frumoasă eflorescenţă până prin 1920, 
Ion Agârbiceanu, I, AL. Brătescu-Voi- 
neșit, Sandu Aldea, I. A. Bassarabescu 
şi alții au adus nuvelei o strălucire ca- 
tegorică, Pe urmă, au venit romanele 
— conseință fireasecă a maturizării, 
pe care epica noastră a dobândit-o 
după ce povestirea, schița și nuvela 
au ajuns la apogeu, 

Din nenorocire, numeroşi seriilori, 
cari ar îi pului da povestiri accepla- 
bile, au prelerat succesul imediat al 
romanului în loc să încerce nuvela, 
care oferă mari posibilităţi de pertec- 
țiune formală, 

In proză, cred, nuvela: e corespon- 
denla sonetului; cere o desvoliare ar- 
hitecturală sau un crescnedo de sim- 
fonie, deci un mai mare efort calitativ 
decât romanul de medie. 

In sirăinătate, Jack London, ca să 
citez numai pe unul din cei mai stră- 
Juciţi nuvelişii universali, e citit enorm 
de mult — ceeace infirmă opinia că 
nuvela nu mai găseşte ciiilori, 

La noi, câțiva prozatori s'au încă- 
păţinat să nu părăsească detiniiiv nu- 
vela, 

Astfel], Camil Petrescu a publicat nu 
demull o substanțială nuvelă — un 
fapt divers: un om flămând capătă de 
mâncare, Pe acest subiect de primară 
simpliiale, Camil Petrescu a brodai o 
mică, dar perfectă, opera, 

Mircea Eliade, la rândul său, a dat 
„Şarpele”, o bucală realizată de-o ad- 
mirabilă construcție contra-punctică, 

Părinlele lon Agârbiceanu, care şi-a 
tipărit de curând un bun roman: „See- 
tarii”, nu uită să publice din când 
în când câte o nuvelă, care ne arală 
câte posibilități de artă mare oieră 


Astăzi, se pare că scriitorii tineri 
se întorc la nuvelă — și lucrul acesta 
e deosebit de îmbucurător, 

Universul liiezar” și „Vremea” au 
început să publice nuvele de amploare, 
cari prevestese buni prozatori, 

Evident, nu putem șii dacă ei se 
vor menţine în cadrele acestor preo- 
cupări, 

Regrelatul Gib. Mihăescu, de pildă, 
a părăsil şi el nuvela, pentru a se lăsa 
câştigat de roman, 

E regretabil un lucru: editorii nu 
prea înțeleg că publicul cere nuvele 
şi sa încăpăținează să publice pogoane 
de romane — de-atâtea ori întiorător 
de proaste, 

In orice caz, câteva începuluri sau 
făcul, în special cu traduceri, - . 

Să sperăm, că, în curând, edilorii 
vor cere şi scriitorilor români volume 
de nuvele, 

Evident, prozatorii noşiri vor trebui 
să-și varieze cât mai mult subiectele, 
căci subieciu! joacă un rol important 
în nuvelă (ca tema în lugă), 

Viaţa noasiră — atât cea rurulă, 
câl şi cea orășenească — mai oleră 
suficienie motive, așa că nuvelistul 
va avea de unde să-și aleagă subiec- 
tele, 

Deocamdată, citim nuvela numai în 
reviste, E şi asta ceva, mai ales că, 
uneori, avem ocazia să ciiim alât de 
gingaşele proze ale lui Victor Ion 
Popa. 

Inţelegând să lanseze volume de nu- 
vele, editorii nu numai că vor da 
un serios concurs literaturii, dar vor 
realiza, îi asigur, şi afaceri bune, 


Mircea Streinul 


MC IPA SEE 2701 NES E DI PSI a E AIA OBS 3 TUT o SEP TE SOCIETE OECD Ta RIITASE EI 


Inchinăm acest colț reactua- 
lizării câtorva pagini din marii 
noștri scriitori, pagini de cărți 
dragi, uitate în rafturi şi pe cari 
le vom redeschide noi, ca să le 
punem sub 


Pagini uitate... 
EAI n i AER Dă 
regăsească în ele marile daruri 
ale scrisului românesc, 

lată o pagină din «Memoriale» 
în care vibrează patetic simţirea 
lui Pârvan, în fraze de o amplă 


ochii cilitorilor, să ! armonie: 


«as Imperiul ceior ce au murit «nu e din lumea 


aceasta Nenumăraţii eroi 
de a fi cunoscuți, 


necunoscuţi, uitaţi înainte 


sunt dincolo de iubire. Cine ştie 


ceva de pescarul care pe marea înfuriată se pierde 
luptând îndelung, şi aşa de sigur, cu moartea? Curând 


îi uită chiar ai lui. Viaţa cu 


mevoile ei triviale îi strân- 


ue pe toţi în ghiarele ei murdare, până ce fiecăruia îi 


vine vremea» 


Putea-veţi voi, cei cari ați rămas, să biruiţi 


lutul 


din voi, aşa cum l-au biruit cei ce au plecat ? 

Căci țărâna mevrednică sirigă desperată: «scapă- 
mă, fugi» Şi viaţa pentru noi abia acum începe E viaţa 
pe czre au hotărât-o cei cari au murit, cu un Singur 


gând în. 
sfârşib, 


sufletul lor înghețat de revelația: cacusn s'a 
gânduri vieţii voastre mai 


hune, Putea-veți 


voi fi mai buni? O, de_aţi putea fi tineri, ca să aveţi în 
voi visul şi nemuritoarea speranță: speranţa cea care 
mereu ne înşeală şi mereu ne dă frumusețe, căci toate 
câte sumt, înşelare sunt, şi numai speranța este aevea. 
Şi fiind tineri, de-aţi putea birui uritul, nesfârşitul 
uit clim lume, care e ca pulberea ce se pune mereu pe 
noi — doritoare de a ne îngropa încă din viaţă — 
wrîtul, care ne cuprinde din toate părțile — îmbătrâ- 
piere înainte de vreme, făcându-ne neîncrezători, 

necaţi şi practici, 

Oh, de aţi putea iubi şi de m'ați putea uitan.... 

Vasile Pârvan 
«In mortem commilitonum» 

(Memorial în onoarea camarazilor căzuți în războ- 
iul pentru unitatea naţională, cetit în ziua de VIILXX 
Noembrie 1918 la redeschiderea antică). 


_ Şhinţă şi Literatură 
Istoria limbei romiiic 
isi ii 30 a i a gar ri mthaaitieă 


— Cu prilejul cărţei prof. Al. Rosetti — 


Am percurs cu un fel de me- 
lancolie satisfăcută cartea cea 
nouă a Profesorului Al. Rosetti. 

Generaţia noastră a fost — aş 
spune-o generaţia filologică. 

Crescută sub semnul marelui 
Ovid Deisuşianu, profesor care 
îşi deschidea la Universitate 
cursul de filologie romanică la 
vîrsta de 23 de ani şi la o vre- 
me cînd unii dintre noi abia se 
năşteau (adică în 1897), am fost 
o mînă de tineri poate mai co- 
recţi, ce ne-am găsit imediat sus- 


traşi unui naționalism dovedit 
mai tîrziu de oportunitate, şi a- 
ciuiaţi, pe streașina adevărului 
pur (o streaşină umila dar de 
gospodari cinstiţi ai slovei) sub 
aripa vulturului acestuia singu- 
ratie care în ştiinţa istorică şi 
literară a Romîniei contempora- 
ne rămîne, din generaţia sa, sin- 
gurul nostru savant adevărat. 
Alţii au devenit, paralel cu i- 
zolarea sa la etajul cinci al unei 
mîndrii drapate în texte, mari 
miniștri şi făuritori de Rominie 


«BUNA VESI RE» 


a, 


Clişeul nostru de astăzi est o re- 
producere după una din pânzele 
«ele mai frumoase ale lui Carregiv, 
pictorul contimporan cu Rafael şi 
care reprezintă demn arta nordului 
Jtaliei în clipa aceia de supremă 
producţie artistică a Renaşterei. 

In tabloul ce publicăm, pietat în 
anul 1523 — la apogeul carierei a- 
centui pictor care a avut o carieră 
tot atât de scurţă aproape ca şi a 
lui Rafael, — apar bine caracterele 
artei sale. Dacă măestria sa în 
clar-obseururi nu este prea bine e- 
videnţiat, se vădeşte însă darul lui 
de a obţine o mare expresivitate 
chiar în atitudinii de o nobleţă ex- 
cesivă, mergând până la «dulceaţă». 
Este admirabil contrastul dintre ex- 
presia de pasionat elan al iubirii 
pământeşti de pe figura Magdale- 
nei ăi transfigurarea din gestul lui 
Christ, în care apare tot avântul o. 
menese îndreptat spre cer şi depă- 
şind firea prin hotărârea jertfei. 

'Tbloul se află în muzeul Prado, 
din Madrid. Azi, cine ştie care i-a 
fost soarta 


N u ştiu dacă va căzut în mână 
Buletinul Imprimeriilor Statulu: în 
țtitulat «Arta şi tehnica grafică». 
Dacă nu, intraţi într'o librărie şi 
lăsaţi ochii să se desfote pe minuna 
tele reproduceri din euprinsui ce- 
lor două caete apărute până acum. 

Priviţi  <larna» lui Andreescu, 
gravura în aramă a lui Gabriel 
Popescu, icoana pe sticlă din «Co- 
lecţia Rieder>, minunata miniatu- 
ră a lui Gheorghe Zografu, acqua- 
forte a lui Pătraşcu, desenul lui 
Steriady, frescele de la Voroneţ, 
miniaturile din Liturghieru] slavon 
dar mai ales minunatuj «Niculae 
Colizoru» a lui Luchian. Veţi privi 
şi nu veţi crede ochilor că repro- 
ducerile acestea sunt lucrate în ţa- 
ră. Şi totuşi aşa este. 

Sub direcţia d-lui Alerandru Bu- 
neseu au şi apărut două caete şi se 
promite pe lângă regulata apariţie 
trimestrială şi a unui caet anual 
închinat unei teme speciale. Primul 
caet anual va fi închinat artei ro- 
mânești. 

Pentru înţelegerea rostului aces- 
tui buletin reproducem câteva rân- 
duri; «Buletinul urmăreşte evoluţia 
artei grafice sub multiplele ei în- 
fățişări şi rosturi, începând cu pri- 
mele manifestări caracteristice ale 
trecutului şi până la problemele ri- 
dieate de noile posibilităţi ale ti- 
parului; 

va înfăţişa fragmente din operile 
scriitorilor noştri şi reproduceri ale 
celor mai caracteristice realizări 
plastice, exemplificând coresponden 
ţa intimă dintre creaţia spirituală 
şi modurile de expresie prin literă 
şi imagine; 
va preenta şi discuta cu concursul 
oamenilor de specialitate, ultimele 
progrese şi curente în domeniul 
tehnicei grafice, precum și proble- 
mele legate de industria grafică. 
în generv; 

deschisă noilor tendinţe însă res- 
pectuoasă faţă de realizările înain- 
taşilor, va încerca să facă selecţia 
valorilor sirituale şi p'astlee con- 
form eu tradiţia şi cu drumul pro- 
priu al culturii românești». 

Și totuşi entuziasmul nostru are 
o rezervă: articolele.  Lo-am vrea 
mai cuprinzătoare, mai adâncite, 
mai studiate. Sunt prea suceinte, 
prea repede scrise şi prea puţin fo- 
lositoare articolele ce par scrise 
mai mult pentru a încadra repro- 
ducerile decât pentru a fi citite şi 
folosite. E păcat ca atâta muncă, 
atâţia bani şi atâtea gânduri fru- 
moase să fie sabotate tocmai de că- 
tre scriitori şi artişti. Buletinul a- 
cesta a] Imprimeriilor Statului ar 
trebui să devie publicaţia 'Tipogra- 


— nu ştiu ce fel de Romînie. Mi 
se pare un fel de Romiînie a lor. 
(Să le trăiască, şi să o mănînce 
sănătos). Ovid Densuşianu, ne 
deszis cu o iotă în niciunul din 
actele sale, necontrazis în teorii- 
le sale tot mai luminate cu vre- 
mea, de o autoritate clasică în 
străinătate şi chiar la el acasă, e 
— în vreme ce emulii lui sucom. 
bau dureros ca oameni de ştiin- 
ță ; şi lăsînd la o parte pe Sextil 
Pușcariu, de altă producţie şi ge- 
nerație — unica înălțime dela 
care posteritatea se va putea re- 
conforta ca să primească o epocă 
de caraghioşi geniali şi magice li- 
chele învestmîntate în slovă. 
Dacă am pornit cu întemeie- 
torul filologiei noastre moderne, 
mulţi însă dintre noi au rămas 
pe drum, sau furaţi de alte dis- 


fiei Româneşti. Studii despre înce- |] se anunţase de acum câteva săplă- 


puturile tipografiei româneşti Ye- 
chile edituri, ediţiile originale ale 
scriitorilor români, hărţi vechi şi 
gravuri străine despre România 
activitatea tipogratică a lui Eliade 
şi Rosetti, istoricul tipografiilor 
dispărute, ar face din acest buletin 
— astăzi doar prilej de desfătare, 
— un isvor de cunoaştere a acestui 
instrument cultural, arta tipografi- 
că, şi un mijloc de adâncire isto- 
rică. 


A. ascultai Luni, la Kadio, în 
cadrul mi se pare al unor „actualități 
românești”, judicioasele observaţii fă- 
cule de un domn profesor dela Cluj 
asupra limbei întrebuințată azi în re- 
clamele comerciale, nai cu seamă ale 
anumitor magazine de manulactură și 
alte fanteziuri parisiene. 

Limbă, vorba vine, căci e doar un 
jargon cumplit, Exemplele pomenite la 
radio arală gradul de degradare al 
limbei noastre la care suntem expuși, 
obișnuindu-ne astfel să citim că un 
magazin este „asortat” şi „reasorial”, 
în „denajuri”, în „voaluri”, în şcrep- 
deşinuri”, ete. ete. Tot așa păţim și la 
cinematograie, de pildă, când ni se 
anunţă cutare film, care este „pasionat 
şi impulsiv”, parcă filmul ar fi, cum 
ar spune vreun contrate ardelean, 
muiare! 

Ne-a bucurat nota ofensiva lrimeasă 
la radio de profesorul dela Cluj şi am 
vrea să auzim cât mai des la postul 
nosiru asemenea comentarii critice. 
Poate că așa vom mai salva ceva. Și 
în orica caz, numai aşa programul po- 
stului de radio își va face datoria. 


7 ubitorii de cinematograf își 
mai amintese de unul din cele mai 
bune documentări ce sau realizat 
vreodată: <Viaţa unui mare oraş» 
de Walter Ruttmann. în care îma- 
gini de o noulale şi un rilm pur 
cinegrafic înfălişau viața Berlinu- 
lui. Avem acum prilejul să regăsim 
numele acestui mare regisor ca «gi- 
rant al unui documentar. realizat 
de «<UFA> în uzinele «MANNES- 
MANN» din Diisseldorţ şi intitulat 
«O simfonie a muncii», . 
Documentarul acesta. care a ob- 
ținut cupa ecranelorădin Veneţia şi 
marele premiu ul Hăpozitiei inter- 
naționale din Paris, va fi prezentat 
presei și invitaţilor Vineri la ora 
11,30 dimineața la cinema Carlton. 
Noi îl așteptăm foarte curiosi şi nă 
dăiduim că va putea fi văzut mai 
târziu şi de marele public, căci Rutt- 
mann este un adevărat cinoast 


p e ecranele noastre rulează a- 
cum simultan două filme; interesan- 
te cu titluri deosebite. Unul î.an- 
cez: „Cadrilul” de şi cu Sacha Gui- 
try. Altul italian, cu umba lui A- 
lexandru  Moissi. Ceeace esie insă 
curios este următorul lucru. Filmul 
lui Sacha Guitry a îost terminat în 
lună lanuarie, şi mi se pare că nici 
nu a fost încă prezentat la Paris, 
ci numai în cadrul carnavalului din 
Nisa. 


Ceace înseamnă că o lună jumătate 
după terminare filmul francez a şi 
ajuns la Bucureşti. Filmul cu Moissi 
a fost făcut, neapărat, pe când detunc 
tul actor mai trăia, adică cel puţin de 
vreo trei ani. Deci filmului italian, — 
deşi era cu Moissi, —i-a trebuit atât 
de mult ca să ajungă până la noi. De 
ce deosebirea asta in viteză unui 
parcurs care, dela Roma la Bucu- 
reşti, e mai scurt decât dela Paris 
la Bucureşti? 

Cel puţin din interes negusioresc 
cinematografiştii noştri ar trebui să 
ințeleagă greşaia de a prezenta un 
Him câţiva ani după realizare, când 
tehnica îace progrese atât de rapide. 
Noi sperăm însă să aflăm şi să pu- 
tem spune într'o zi adevăratoe mo- 
live care determină a'eg.r e pr-gra- 
melor noastre de cinematograt şi 
care bănuim că sunt motive cu to= 
tul străine de estetică...... 


cai din Ausiria vor avea 


mâni, — provocale dă  inofensivele 
(față de starea actuală) acorduri dela 
Berlhesgaden — prin decomandarea 
lui Toscanini, Maestrul italian, necon- 
formist, se supărase pe sus-zisele a- 
corduri şi anunţase că nu mai diri- 
jează, spre marea deruta a organiza- 
torilor și — incontestabil — spre re- 
gretui viitorilor vizitatori ai festiva- 
ului, 

Supărarea asia a maestrului 'Iosca- 
nini ne aminteşte însă de o altă eșire 
— cea mai recentă — a temperamen- 
tului său vulcanic, 

Debarcând la New-York şi liind în- 
tâmpinat de reporterii fotografi, Tos- 
canini s'a supărat, Pasă-mi-te nu-i 
place reclama. Dar supărarea a luat 
forme violente, la care sa asocial şi 
soția maestrului, tăbărând amândoi cu 
bastoane şi umbrele, să spargă apa- 
ratele odioase, Dar, mai la o parte, 
un reporter cinematografie flima toată 
comica scenă, A doua zi, pe toate 
ecranele Americei, jurnalele de actua- 
lități proectau scena, spre furta cul- 
minantă a maestrului. 

Vorba aceia „unde dai și unde cra- 
pă!” Numai să nu iasă la fel și cu 
Salzburg-ul. 


D in publicațiile primite în ultimul 
rmp, însemnăm : 

Revista «Semne» de sub îngrijirea 
d-lui Stelian Tecucianu publică un inte. 
resant articol al d-lui Milaj Șora. Mai 
reținem articolele d-lor Mircea Eliade, 
St, Tecucianu şi Mircea Vuian. Cu ver- 
suri colaborează I. Frunzetti, G. Dru- 
mur, Horia Ghiea, M, Streinul, Virgil 
Carianopol, Ștefan Stănescu ş. a. 

La Silistra apare, sub conducerea 
d-lor M. Papadopol şi G. Arabolu re: 
vista «Festoal, Deocamdată nesemnifi- 
ctaiva, 

«Freamătul» dela Craiova se impune. 
Ingrijit de d-l Mircea Georgescu, el 
caulă să grupeze în jurul său toate 
condeele tinere din Oltenia,  hReţinem 
poemul d-lui E. Constant, 

Revista arădană «Innoirea> a ajunsa la 
al 11-lea număr. Colaborează d-nii Ti- 
beriu Vuia, 1. Stoia.Udrea şi alții. ie 
remarcat este marele efort, pe care a- 
ceastă revistă îl face pentru progresul 
cultural al Aradului, 

Lăudabil e începutul revistei «Gân- 
duri şi Rânduri» din Ploeşti, Am dori-o 
cu ceva cronică mai amănunțită şi cu 
mai multă poesie. 

«Pământul» d-lui Eugen Cialic aduce 
documentatele articole ale d-lor Virgil 
Huzum, Const. Virgil Gheorghiu şi Mi- 
hail Chiroagă. Revista este înzestrată 
cu o admirabilă «vitrină» literară, 

Răsfond un număr vechiu al revistei 
«Arc», care în paranteză fiind zis a tre- 
cuț dela întâiul ei număr la cele eterne 
(de ce?), am găsit printre altele un 
frumos poem al d-lui E, Ar, Zaharia. 
De ce oare sa apucat de cele ce sa a- 
pucat acum vre-o două luni în loc să şi 
continue drumul printre »ierburile ne. 
cosite» spre «casa fără lampă din satul 
fără nume», («Fericire>, volumul «Ros- 
tiri tari»)? (IT. N.) 


4 
wo 


— — 


Bulletin linauistigue 

organul Laboratorului de Foneti- 
că lxperimentală de pe lângă ca- 
tedra d-lui prof. Al. Rosetti, îşi ve- 
de apărut al V-lea tom, de aceiaşi 
substanţială şi voluminoasă confor- 
maţie ca şi cele dinainte. 

Prof. Rosetti, directorul Buletinu= 
lui, pe lângă studii de importanță 
ale colaboratorilor săi, prezintă mai 
multe studii şi discuţii proprii, din 
care remarcăm mai mulie probleme 
de fonetică românească. 

Remarcăm şi un judicios stuliu al 
profesorului Gr. Nandriş dela Uni- 
versitatea din Cernăuţi, asupra pro- 
numelui personal în româneşte. 

In general o savantă şi cuprinză- 


probabil şi un răsune! usapra com.- | loure contribuție de filologie româ- 
punerii programului din ăst-an al ra- | nească, — acest buletin care se mai 


numitelor „Festspielen” dela Salzbu.g. | prezintă şi în excelente condiții teh- 
O primă modificare a programului mice, 


cipline. 

Imi place să salut în proteso- 
rul Al. Hosetti pe produsul cel 
mai pur şi mai viguros al şcoa- 
lei lui Ovid Densuşianu cu tot 
ce şcoala franceză, a lui Meillei 
și Vendryes a adăogat fostului 
şi laureatului student dela Sor- 
bona, precum Gaston Paris ele- 
vului emerit de acum aproape o 
jumătate de veac dela Paris. 

Melancolia noastră e satisfăcu- 
tă mai ales cînd privim în jurul 
discipolului la o întreagă şcoală 
a sa, strinsă în jurul Laborato- 
rului de Fonetică experimentală, 
o mînă de admirabile eleimentt, 
urcînd teascuri de ştiinţă sub ior 
ma — mai ales — acelui Bulletin 
Linguistique, de care nu pot de- 
cît regreta că nu mai știu de a- 
juns filologie romanică spre a fi 


îndrituit să vorbesc. 

Istoria limbei romîne vine, aș 
spune: cu îndrăzneală — să re- 
ia teama uneia din cele mai mari 
cărţi ale filologiei europene. acea 
frumoasă ca o epopee Histoire 
de la langue roumaine cu care 
Ovid Densuşianu însemna în 
1900 începutul unei noui-ere în 
cunoașterea şi cercetarea graiu- 
lui nostru. 


Volumul întîi, apărut deo- 
camdată, e consacrat chiar 
Latinei — acea Latină vulga- 


tă, pe care Al. Rosetti o numeş- 
te Latina Vorbită, şi pe care O- 
vid Densuşianu o-studiază ma- 
gistral, cu un uriaș material scos 
la lumină în prima parte a o- 
perei sale. 

Dinadins citez pe acesta, pen- 
tru mai uşoara scoatere în relief 


Carregio: Noli me Fangere 


(sec. XVI) 


CALENDAR 


Joi 17 Martie 
ORT.: Cuv. Alexe omul lui Dumne- 


zeu ($ 397). 


OPERA DOMANA: Tosca, 

TEATRUL NAŢIONAL: Ion al Văda- 
nei. 

STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL: 
George şi Margareth. 

TEATRUL LIGII CULTURALE: Ham- 
let (premieră). 


CAT.; Sf. Patricin Apostol. 
RAS. SOARELUI: 6.27. 
APUNE: 18.28. 


| 

eee CCI 
MODERN: Două duzini de trandafiri, | 
TBATRUL REGINA MARIA: Răzbuna- 

rea lui Demostene, i 
TEATRUL COMEDIA: Mansarda, 
TEATRUL LIBER: Rămânem prieteni, 
TEATRUL ALHAMBRA . EXOELSIOR: 

Expoziţia Alhambra Palace. 


Cute puf 


ARO: Divorțul Doamnei X şi jurnal. 

CAPITOL: Gasparone, jurnal şi com- 
pletare. 

CARLTON: Cadrilul şi jurnal, 

SCALA: Corsarul şi Jurnal Paramount. 

SAVOY: Tamara, jurnal şi complectare, 

TRIANON: Domnița din Câmpina, jur- 
nal şi completare. 

FEMINA: Nopți princiare. 

REGAL: Contesa Walewska şi 
Paramount, 

PALAS BULEVARD: Femei de noapte 
şi Valetul Domnişoarei. 
A.R.P,A.: Regele din Pecas, jurnal şi 
comwletara 


jurnal 


CORSO: Tamara, jurnal şi completare. 

ELYSEE (str. Doamnei 11): Domnița din 
Câmyina, jurnal şi completare. 

AIDA: (cal. Rahovei 151): Noaptea Ro- 
şie şi S'a născut o stea, 

RARCELONA: Prinţ și Cerşetor, Sim- 
fonia Spaniolă şi jurnal. 

COTROCENI: Avandgarda eroilor si 
Doamna dela etajul II. 


Joi, 17 


CARMEN. (cal, Dudeşti 169): Sângele 
Pământului şi L-am întâlnt la Paris. 

CENTRAL: Invitaţie la vals, Patrula 
de noapte şi trupa de reviste, 

CITY: (Bul. Carol 21): Sa născut o 
stea şi Iluzia cea mare. 

DACIA: India în flăcări şi Complicaţii 
sentimentale, 

DARLĂY: Inchis din cauza incendiului, 

DIANA: Chemarea cea mare şi Regina 
Valsului. 

DICHIU: Nu plânge mamă, Minunea 
dela Lourdes şi Suflete Sbuciumate. 

FORUM: Lucreția Borgia şi Cale Me- 
tropol, 

FLORIDA: (B-dul Ferdinand 118); Du- 

bla crimă din linia Maginot şi Piraţii. 

FRANKLIN:; Cum se cucerese bărbaţii 
şi Regele Vânzătorilar. 

AMERICAN: Uraganul, jurnal şi com- 
pleciare. 

LUCIFER: Scipio Africanul şi Sian si 
Bran la Hollywood. 


î 
(| 


Martie 1938 


13.0: Ora. Culturale. Sport. Cota Du- | şi rasele eşite din lupta omului cu na= 


nări. 
15.10: Concert de prânz (discuri), 


14.10: Ora. Mersul vremii.  Burs: 
Radio-jurnal. 
14.30: Continuarea concertului de 


pranz (discuri). 

15.09: Actualităţi străine; Radiofonice. 

17.00: ORA COPIILOR: 

1. — „„Mioriţa” scenariu radiofonic 
de At. Mitric, după balada lui Vasile 
Alexandri. 

II. — Jurnalul copiilor de Victor Ion 
Popa. 

18.00: Ora. Mersul vremii. 

18.05: Muzică de dans. Orchestra 
de dans Radio, dirij. de Mihail Daia. 

19.00: Cărţi şi reviste. 

19.15: Continuarea concertului. 

UNIVERSITATEA RADIO 

19.45: Problema raselor: Civilizaţia 


PE NI OIM 07 AARE CP E ROZ DR RE TC CINE a POR A ORE CORD SER ct PI E RER RAIDER 


a meritelor cărţei de față, care 
pe un criteriu favorit, cel fone- 
tic, cu noui izvoare la îndemînă 
şi noi viste, aduce contribuția sa 
originală, plus sinteze de impor- 
tanță,. la studiul acelei latine ce 
pare că a devenit un domeniu 
propriu al științei filologice ro- 
mînești. 

De o mare claritate, expusă cu 
o artă pe care n'o vedem prea 
mult în alte domenii ale ştiinţei 
noastre literare, marcată cu ade- 
văruri vii, cartea Prof. Al. Ro 
setti e cartea savantului ca şi a 
cititorului cult, un compendiu 
cu care să te plimbi, — în buzu- 
nar cu episodul cel mai patetic 
poate, al limbei părinților  nos- 
tri, | 


| 


| 


tura, de Ion Conea. : 

20.00: Schuberi, Schiunann, Brahms: 
d-na Else Kraus (Berliu)-pian. 

20.35: Melodii şi arii franceze. D-ra 
Felicia Volănescu. 

20.55: Programul concertului simfo= 
nic de Em. Ciomac. 

21.15: Concert simfonic-dat de or= 
chestra de cameră a Filarmonicei din 
Berlin, dirij. de Franz von  Benda, 
(Transmisie dela Ateneul Român): Sim 
fonia ,Vânătoarea” de Hayda; Sere» 
nadă pentru orchestră de coarde de 
Dvorak. 

In pauză: Radio-jurual. Sport, 

Continuarea concertului simionic: Con 
cert pentru iustrumente de suflat şi 
coarde de Haendel; Simfonia No. 40 în 
sol minor de Mozart. . 

23.00: Concert de noapte (discur i), 

25.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 


Sub tipar! 


Hamleti 


TRADUCERE IN VERSURI 


de 


Dragoş Protopopescu 


Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


Dragoş Protopopescu cauzeze 


=> 


= gât 


«BUNA VESTIRE» 


Mânăstirile noastre », 


Neamul Românesc neam mesianic. — inap 
snici și schituri. — Sufietul munților, inima Bucegilor: 


noastre: peșteri, pu 
| peștera cu pusnici: Schitul Peştera 


Cred că începutul acestor repor- 
tagii ar trebui să-l fac cel mai po- 
trivit, printr'o rugăciune. Şi asta 
din îndoită pricină, Intâi fiindcă 
ceiace începem, este un drum creş- 
tin de îngenuncheri după cum bă- 
nuiţi desigur, numai pe căi de veac 
şi trepte sfinte de altare. 

Am pornit azi, şi ce simbolică 
frumoasă, într'o zi a marelui post 
pregălitor pentru Inviere, zic am 
pornit pe căile evlaviei româneşti. 
Ne apropiem de taina frumuseţilor 
sufletului acestui neam, ne  apro- 
piem de isvorul puterilor noastre 
din timpuri grele, puteri cari au 
răsturnat de atâtea ori istoria chiar 
a lumii întregi şi nu numai pe cea 
a noastră. 

Ne apropiem de sfintele altare. 
Dar îngenunchind cum am spus. Şi 
dacă sar putea, o cât de frumos ar 
fi şi cât de mult aş vrea, să fa- 
cem acest tot drum, numai în ge- 
nunchi. Prin munți, prin peşteri, 
văi, poene, costişe, câmpii, dealuri, 
jărmuri de mare... Şi când îni-aș 
vedea carnea genunchilor  strivită, 
sângele curgând, chiar oasele în în- 
ceput de tocire, poate că aş avea 
senzația siguranței mântuirii mele 
şi a fraților neamului meu, Dar 
asta ştiu că w'o pot face. Sunt slab. 

Deaceia în fața tuturor altarelor 
numai, mă voi ruga îngenunchiind 
pentru toli. Deaceia se cade ca în- 
ceputul, să-l facem tot printr'o rugă- 
ciune. 

Şi asta-i întâia pricină de rugare. 


NEAMUL ROMANESC, 
NEAM CU DESTIN 
MESIANIC 
Iar a doua Pricină este îndrăz- 
neala unei asemănări pe care o fac. 
Nu ştiu de ce, dar când:  gân- 


de lerodiaco nul CRISTOFOR DANCU 
cu desene de RUDOLF RYBICZKOV 


HK. — Geneză 


nosiru, sunt ispitit să descifrez în, văi, de câte ori se întâmpla așa. Pe] cute la gura Peşterii Sfântului, li le 
atunci, căruța era cu două proța- | dăruia cu prisosință. 


creşterea, în mersul ei, uluitor da i- 
dentice fapte, cu faptele şi mersul 
vieţii chiar a Mântuitorului Iisus 
Hristos, 

Viaţa Mântuitorului o cunoaştem 
în Seara copilăriei, doar la naştere, 
Copilăria, însăși, e topită, pierdută, 
prin florile nevinovăţiei ei. Il re- 
întâlnim în murmurul istoriei, la 


vârsta de 12 ani, în templu. Apoi is- 
toria înfiorată de respectul unei 
smerenii şi disereţii  dumnezeeşti, 
tace până la vârsta de 30 de ani a 
Domnului. Şi atunci, începe lupta 
şi agonia Mântuirii, pentru noi. In 
trei ani şi jumătate, istoria ne vor- 
beşte despre EI, pentru toate vea- 
curile lumii. Chiar mii de ar fi, le 
umble pe toate. 

Ei bine, vă invit la marea călă- 
torie în veacuri. Ca să vedem cât 
de minunat se aseamănă viaţa is- 
toriei noastre, istoria neamului ro- 


dese la istoria neamului acestuia al mânese, cu viața lu Mesia 


Inapoi în istorii... 


Poftiț va rog, porniţi cu mine pe 
scara veacurilor trecute, înapoi. în 
istorii. 

Naşterea neamului român, este la 
sorocul războaielor daco -. romane. 
Despre acestea ştim ceva. Veacul 
copilăriei istoriei noastre, este vre- 
mea Daciei felix. Atât doar. Aşa ca 
şi cum am spune: Copilul creștea şi 
se înălța cu duhul în casa teslaru- 
lui. Naşterea neamului a fost tul- 
burată de măcelele războaielor şi 
împroşeată cu sânge, ca şi naşterea 
copilului sfânt. Peştera noastră, au 
fost toate peşterile şi văgănnile 
munţilor noştri. Copilăria ne-a fost 
discretă şi dulce în murmurul Da- 
ciei felix, ca o copilărie. 

La 12 ani, a dat şi neamul exa- 
menul, cum Mântuitorul luat de iu 
reşul vâltoarei de vorbărie a fari- 
seilor. Strămoșii ne-au fost luaţi în 
spăngi şi iureş sălbatec, de iureşul 
năvălirilor barbare. 

Apoi viaţa neamului intră în 
tristeti, tăceri şi taină. De neamul 
românesc nu se mai ştie aproape 
nimic, până la Basarabi, Mioriţă şi 
Argeş. 

Dela Basarabi, «de la 30 de ani: 
(Pasadu 1330), istoria cântă cu doi- 
nele şi horele văilor, plânge cu o- 
bojirea rănilor neamului, se roagă 
cu cântecul slujbelor altarelor, vor 


bind mereu, despre neamul româ- 
nese, 
Ii cântă mai ales toată durerea 


care oricât de mare şi de adâncă 
i-a fost, i-a fost numai spre înăl 
ţare, Nici nu se putea altfel. 


Căci ţinta de ajuns a neamului 
acestuia, este o ţintă de cer. 


„I> .O-bucată (dacă nu tot) de cer. 
Este un dat de toc şi veşnicii.. 
Un destin mesianic. 
Căci dacă asemănarea. istorică 


era aşa de mare apoi eu nu cred că 
drumul de biruinţă va fi mai puțin 
strălucit. Neamul românesc pe căi 
de jertfă, are acelaş drum pe care 
a mers Domnul (tocmai ca să ni-l 
arate). 

Şi tot acelaş sfârşit de flăcări 
biruitoare de flăcările învierii. Dar 
până atunci, condiție esențială e 
moartea. Așa că să nu ne întristăm 
Pentruca să înviem TREBUE SA 
MURIM. 

lar chezaşul 
sfânt, 

Şi semn a] destinului neamului a 
cestuia destin, «le mântuire multo- 
ra» pe lângă cele spuse, mai este şi 
minunata lui aşezare între patru 
lumi. Geografic neamul românesc, 
este o cruce şi răscruce în aceiaşi 
vreme, în luminile răsăritului fa- 
ță de cele ale apusului, între lumi- 
le nordului faţă de cele ale sudu- 
lui. 

Neamul românesc în lumi, în du- 
hovnicii, are menirea de ROZA A 
VPANTURILOR. Neamul românesc 
este tot, o cruce imensă cu rădă- 
cina înfiptă în vulcani şi cu creşte- 
tul pierdut în nori, sprijinind cerul. 

Cruce sfântă între vânturile de 
vieţi ale lumii. Aceasta este culege- 
rea, buchetul de flori munteneşti, 
cu care ne întoarcem pe braţe, du- 
vă drumeţia în istorii, 


învierii e altarul 


in tinerețea istoriei noastre: peșteri, 
pusnici si schituri 


Dar de ce am spus oare toate cele 
de până aici? Ştiţi de ce? Pentruca 
restul de cer al altarelor, să se vadă 
luminat. Pentrucă cele mai tari 
semne ale datului de veşnicie, sunt 
altarele. Iar dintre altare cele mai 
mari frânturi de cer şi veşnicii, 
sunt mănăstirile. Si România este o 
țară a mănăstirilor. România are 
codrii întregi de mănăstiri. ! "fletul 
neamului românesc, sunt mănăsti- 
rile. Pasul vieţii sale, i l-au ritmat 
deapururi iar şi iar, toacele de ulm, 
bătăile inimii i le-au vestit elopo- 
tele de prin văi, munţi şi câmpii. 
clopotele mănăstirești. 

Să începem dar balada altarelor. 

Inlăţişirea lor va fi aşa cum le- 
am văzut. Aşa cum le-am văzut ma- 
terial şi în istorii, Cu toate sfinţe- 
niile lor, cu toate legendele lor sfin- 
te şi nesfinte dar cuviineioase, cu 
toate frumuseţile lor, frumuseți 
date de fire, de artă și de nrice fel. 
Cu bogăţiile lor spirituale mai ales 
şi tezaure de arnote, unde va fi ca- 
rul. Cu bucuriile lor, cu tristețile şi 
cu suferinţele. 

Şi mai ales cu jalea lor de azi. 
dale sângerândă... Şi le vom arăta 
şi în năzuințele lor. 


Drepţ aceia să începem. Doamne 
ajută! 

Intâetatea vom dărui-o întâetăţii 
lor de naştere pe scara adâncimii 
veacurilor. De aceia şi pornesc din 
vasele legendei. 

Doineşte dar legenda. Şi doineşte 
de sute, de ani aceiaşi tristă, dar 
Irumoasă, doină. şi baladă. Dar ea 
s'o asculţi, trebue să te duci pe Va- 
lea Ialomiţei. Sus, sus de tot, în 
Bucegi. Şi nici asta nu-i îndeajuns 
Căci acolo trebuie să cunoşti limba 
ape'or, a şipoţelelor şi a isvoarelor. 
Trebuie să înţelegi îngăimarea 
frunzelor şi mai ales, mai ales zic; 
şuerul cetinii de brad. O, da, şuerul 
cetinii de brad, şi strigarea de jne- 
peni, tăcerea stâncilor, şi ţipătul 
de senin al acvilei şi al şoimu!ui. 

Dar mai ales, trebuie să înţelegi 
spusa  tăcerilor. A  tăcerilor ce 
scaldă culmile, soarele, cerul, şi 
toate legendele. Atunci veţi auzi... 

„0, e de mult, pe vremile tinere- 
ţii neamului. De sute de ani. Vremi 
fără memorie. Năvăleau des sălba- 
licii, barbarii, jos, la poalele mun- 
ților. Veneau cu foc și sânge şi cu 
copii înfipți în şpăngi. Era vai şi 
jale de toți cei localnici pe lunci şi 


puri, înainte şi înapoi. Spre uşurin- 
ța fugii. 
Odată, înghesuiți mai tare pe su- 


Dumnezeu ştie cum, dar pusnicul 
le-a dat biruinţa zecilor de rânduri 
de vieţi muntene românești, veacuri 


sul văilor, au ajuns prin locuri cre- | întregi. Veacuri întregi şi acelaş 
zute de ei nelocuite decât de hiare |chip mereu, din aceiaşi peşteră şi 


și duhuri. Câţiva bătrâni, tot a 


de lângă aceiaşi cruce sfântă si 


tunci, în coasta Ialomiţei, parcă au | una şi alta. 


zărit umbră cu chip de om. Şi au 
alergat spre locul acela. Au dai pes- 
te o peşteră. O peșteră cu gura mai 
largă decât a unui uriaş. La gură 
o cruce mare, lângă cruce, o vatră 
de foc cu cărbumi mocniți sub spu- 
ză, alături un culcuş de mușchi, iar 
pe-o lespede de cremene albă, un 
burete fript. Chipul se pierduse în- 
ghițit de adâncuri. 

Era într'um înserat, 

Bătrânii au dat svoane. De prin 
văi şi împrejurimi, au început să 
alerge în noapte noroade de  facle 
rășinoase aprinse, purtate de  chi- 
puri alte de flăcăi, de munteni. Cu 
preoți gârboviţi în frunte, au venit 
la Peşteră, la Peștera Pusnicului, la 
Peştera Sfântului, cum i-au fost 
spus bătrânii, 

Au început rugăciunile cu Cân- 
tări, ca să iese Sfântul. Dar Sfân- 
tul nu ieşea. Au făcut priveghiu de 
toată noaptea, cântând, mulțimile 
sângerate, 

Când au mijit zorile, parcă au 
| răsărit din fundul peşterii. Căci a- 

colo s'a ivit întâi o făclie, apoi un 

chip alb ca spuma. Noroadele pe 

coaste cum erau, și mai ales pe a- 


e > 


SUFLETUL MUNȚILOR, 
INIMA BUCEGILOR: 
SCHITUL PEŞTERA 

Şi toate veacurile întuneecatei ti- 
nereţi a neamului românesc, inima 

sufletul, viața muntenilor de pe 
ambele coaste carpatice, a fost Peş- 
tera Sfântului. lar Peştera Pusni- 
cului era însăşi duhul, marele duh, 
mare şi albul suflet al munţilor. Era 
inima Bucegilor şi inima neamului. 

Pe poienile Cocarei de lângă Peş- 
teră, se strângeau marile sfaturi. 
Acolo era buturuga sfântă pe care 
Sfântul oficia marile liturghii. A- 
colo se vărsau marile dureri, acolo 
se cântau biruinţele din buciume, 
fluere, cavale şi frunze, acolo se fă- 
ceau marile sfaturi, acolo se luau 
hotărîrile şi puterile de război, a- 
colo s'a alcătuit din nebuloase de 
viață mitul Voevodului şi al Dom- 
nului, acolo era inima neamului şi 
inima istoriei. 

Căei acolo era primul altar şi 
întâiul nostru Sfânt Pusnic. Acesta 
este primul nucleu de organizare 
românească, 

Lângă un altar cu un Pusnie alb. 

Acolo ni se va naşte întâiul schit: 


ceia de dincolo de apă, au îngenun- | Schitul Peştera. 


chiat ținându-se de tulpinile de 
brazi. Sfântul, gârbov sprijinit 
bâta de corn, cu ochi  necaţi 
sprâncene, era mai alb decât lumi- 
na dimineţii. Popoarele au amuţii 
în fioruri. Ajuns lângă cruce, pus: 
nicul î-a binecuvântat. 

Când sau slobozit spre câmpii, 
mulțimile albe de munteni, au ui- 
micit barbarele hoarde. Si de a- 
tunci decâte. ori aveau nevoie de 
ajutor şi biruinţe, rugăciunile fă- 


Dar despre Schitul Peştera în ur- 


în i mătorul grabnic reportaj. Schitul 
de | Peştera cu istoria lui, cu viaţa lui 


de azi şi cu toate ale lui minuni de 
frumuseți. 


Cristofor Dancu 


P. S. — REPORTAGIILE 
DESPRE MANASTIRI 
VOR URMA . REGULAT 
MARȚEA, 
BATA. 


JOIA ŞI SAM- 


Problemele 


Pau. 3-a 


raniței de nord-v est 


paganda revizionistă a societăţilor 


culturale şi religioase evreo-maghiare 


anifestele răspândite în 


Nu vrem să insistăm prea mult a- 
supra unei chestiuni pe care o con- 
siderăm definitiv pusă la punct: șu- 
brezen'a tezei revizioniste maghiare, Cu 
titlu de informaţie, ţinem să reprodu- 
cem însă mărturia unui deputat ma- 
ghiar, refugiat până mai zilele trecule 
la Viena, asupra acestei probleme, A- 
nume, e vorba de scrisoarea d-lui 
LASZLO FENGES, publicată de zia- 
rul „Manchester Gwardian', lată lex- 
tul ei: 

«Mărturisesc că îmi este greu a 
face doliul nostru, al ungurilor, dar 
această renunțare este necesară pen 
tru binele lumit, în general, care 
este şi al Ungariei. Cea mai mare 
parte a nedreptăților ce decurg din 
tratatul dela Trianon nu vor putea 
fi iluminate prin revizionism, decât 
prin o protecție mai eficace a mi- 


norităților. (La noi de pildă, astăzi | luptă fără rezultat”, 


unsureşti utilizate ca tribune 
a revizionismului 


Bisericile 


Ungurii mau renunțat la lupta 
lor şovinistă şi continuă să întreţie 
o agitație bine organizată la ei în 
tară și bine retribuită peste hotare. 

In ce priveşte țara noastră, ofi- 
cialitatea maghiară acționează prin 
diferitele asociaţii «culturale» spor- 
tive etc., evreo-maghiare, înființa- 
te după unire aproape în fiecare 
plasă din judeţele de frontieră. Ce- 
le mat active sunt însă cele din 
din oraşe. La un moment dat se pa- 
re că agenții revizionişti au fost 
identificați. Şi atunci sau retras 
îm asociațiile religioase, în diferi- 
tele «biblioteci publice maghiare», 
chiar în biserici în scolile lor con- 
fesionale şi în «cluburile liberilor 
profesioniști intelectuali maghiari» 

Mai recent se observă, în ți- 
nutul de graniță, o vie activi- 
tate culturală şi religioasă a 
ungurilor. Autorităţile noastre 
polițienești şi de siguranță au 
semnalat cazul celor în drept. 
Până în prezent, în afară de u- 
nele descinderi, nu s'au luat 
măsuri eficace de împiedecare 
a propagandei lor iredentiste. 

La Satu-Mare — ca şi în mul- 


Geneza milioanelor 


O lucrătoare de fabrică a voit aâ 
se sinucidă dar a fost smulsă 
în ultimul moment depe şina de fier 
care trebuia să-i înlesnească con- 
tactul cu moartea. 

De astă dată nu e vorba de cla- 
sica dragoste nenorocită pentru un 
şofeur ingrat ci de ceva mai trist. 
mai tragic. 

Lui Anica Munteanu dela fabrica 
de tricotage Strulovici din Focşani i-a 
murit o soră mai mică şi na avut 
bani s'o îngroape după legile creşti- 
neşti. S'a dus la patron şi i-a cerut 
bani. Nu un bacşiş şi nici măcar un 
avans nu i-a cerut. 

Anica Munteanu jupânului Stru- 
lovici. 

l-a cerut numai dreptul ei, sata= 
riul rămas neachitat încă, după a- 
tâtea săptămâni de zadarnice şi sfâ- 
şietoare aşteptări. 

Anica Munteanu a intrat în ca- 
binetul „directorului” cu nădejdea că 
va găsi un om. A dat însă peste o 
bestie. A tost bătută până la sânge, 
a tost maltratată oribil. 

Din cabinetţul bestialităţii directo- 
tiale nenorocita fată a nimerit la şina 
de fier şi a voit să lichideze grabnic 
dublul proces sufletesc pe care-l im- 


punea prezența unei surori moarte 
şi fără mormânt şi umilirea brutală 
din odaia degeneratului cu fabrică 
şi pistrui. 


Drama Anicăi Munteanu este dra- 
ma miilor de lucrătoare care îşi ză- 
logesc tinereţea şi sănătatea pen- 
iera înecătoare şi proniscuă a vieţii 
fera înecătoare şi porniscuă a vieții 
de fabrică, A vieţii de fabrică jido- 
vească unde toate eforturile se adună, 
toți plămânii se sparg şi toate vie- 
țile se frâng — numai şi numai pen- 
tru a balona până la absurd abdo» 
menul semit şi insaţiabil al „direc- 


torului” Strulovici, Katz sau Adel- 
ştein. 
Pentrucă aceasta este la noi ge- 
neza milioanelor. 
Nedumeriri 


La Turnu Severin au fost condamnați 
la câte un an închisoare şi cinci mii 
Jei despăgubiri civile, jandarmii Dobre 
Florea şi Ilie Măceseanu cari au bat- 
jocorit pe orfanele de războiu Natalia 
şi Calistita Craioveanu. 

Ne întrebăm dacă pentru profesio-= 
niştii bestialităţii sentinţa de Turnu Se» 
verin e o stavilă sau un stimulent... 

Viaţa în fascicole 

Expulzarea lui Marton Hertz, palro- 
nul (printre altele) celor mai proaste 
romane polițiste, n'a fost de natură să 
lipsească pe amalorii senzaţiilor tari, 
de hrana colidiană a neverosimilului 
şi macabrului, 

Căci ceeace găseam allădată în ro- 
manele proaste ale lui Hertz, ne ser- 
veşte acum „la tavă” viața, cu loale 
stupizeniile și ororile ei. 

Iată de pildă la Buzău pe săleanul 
Dumitru Gh. Marin Slând de veghe la 
mortul Dumitru Gavrilă Dragomir, 

Lumea toată pleacă — e oră târzie 


— 


Dumitru Gh. Marin rămâne lângă 
mort, rămâne să-l vegheze până în 
zori — ca pe un prieien al copilăriei 
și al vieţii lui. 

Cred că oricine l-ar fi văzul pe 
Dumitru Gh. Marin, cu ochii aţintiţi în 
pleoapele închise ale omului din cos- 
ciug, ar fi gândi! cu melancolie la 
frumuseţea dragostei dintre oameni — 
care nu dispare nici măcar odată cu 
moariea 

Se lace ora două noaptea. Trei. 

Dumitru Gh. Marin pleacă de lângă 
mort, Parcă sar duce să-i aducă omu- 
ini din cosciug un pahar cu apă. Ser- 
vialitate postumă. 

Se întoarce însă cu allceva, Cu o 
secure, 

Câteva lovituri puternice și capul 
mortului se rostogoleşie din cosclug... 
Dimineaţa rudele au ocazia de a con- 
templa priveliștea macabră a unui om 
decapitat post-mortem. 

Eroi patologiei din literatura în fas- 
cicole a jidovului rălăcitor Ieriz? Da, 
eroi palologici, dar nu din Heriz cl 
din viață. Din Buzău, 


iftim. 


imprudenţa unui judecător 


și im ertinența unui jidau 


in atenţia ministerului de justiţie 
şi a sf. Patriarhii 


NASAUD, 16, — In ziua de 12 Mar- 
ie a c, s'a judecat la Judecătoria mix- 
tă din localitate procesul de  calom- 
nie dintre Gimnaziul industrial de bă- 
eţi si comerciantul jidan Nussbăcher, 

Şedinţa a fost prezidată de d, jude- 
cător Hatala, 

Jidanul in cauză este învinuit că a 
adus injurii grave instituţiei mai sus 
amintite. Judecându-se procesul, ji- 
danul Nussbăcher a fost condamnat la 
2000 de lei despăgubiri civile, D, in- 
giner Victor Fătu, directorul gimna- 
ziului, nemulţumit de sentința dată, a 
făcuţ ape] cerând majorarea pedepsii 
prin închisoare, Ceea ce însă a stâr- 
nit indignarea întregei populaţii în le- 
gătură cu acest proces este următoa- 
rea: jidanul Nussbăcher a propus ca 
martor pe coreligionarul. său Samuel 
Mendelson. Acesta a avut impertinen- 
ja ca la luarea jurământului să pună 
mâna şi să jure pe sit, cruce care era 


pe masa judecătorului, iar judecătorul 
Hatala a comis imprudenţa că a per- 
mis galițianului să ponegrească prin 
gestul său cel maj înalt simbol al creş- 
tinătăţii. 

De bună seamă că d, judecător Ha- 
tala, care este ungur get-beget, străin 
complect de tot ceace este românesc şi 
creştinesc, n'a ţinut seama că în mo- 
mentul acela a săvârşit o crimă de 
neiertat, D-sa nu avea de unde să ştie 
că Neamul Românese a sângerat dela 
început pentru Sf, Cruce şi a dat atâ- 
tea jertie pentru apărarea ei din ca- 
lea pânsgăritorilor, 

D, ministru de justiţie este rugat de 
a cerceta cât mai neîntârziat acest 
caz de nestăpânită revoltă şi a lua 
măsurile de rigoare, iar sit. Patriar- 
hie are datoria morală de a interveni 
la timp ca nu cumva să se mai repete 
astiel de obrăznicii, 

In acest sens preotul profesor lon 
Bunea a făcut raportul cuvenit la e. 
piscopia Clujului. 

GH. MATEI 


a a +, 


minoritatea maghiară face cei 
place, fiind mai liberă decât în Un- 
garial n .a.) Chiar o revizuire par- 
țială nu sar putea face fără a pune 
grav îm pericol pacea Europei». 

„Eu mă opun revizuirii pentru 
altă rațiune: pentrucă ea ar aduce 
un prejudiciu sensibil chiar unguri- 
lor cari vor fi aduşi în Ungaria. A- 
ceșlia se bucură, în callitale de celă- 
țeni ai statelor succesorale, de votul 
universal şi secrel, de care se vor 
găsi privaţi reîntorcându-se în Unga- 
ria, Ei vor pierde şi pământurile pe 
care le-au obținul în virtutea retor- 
mei agrare”, 

„Toţi acei cari în Ungaria doresc să 
apere pacea şi civilizația, trebuie să 
înţeleagă că trebuie  acceptală a- 
ceastă sentință şi să se renunţe la o 


te alte oraşe din această regiu- 
ne — S'au înființat societăți «de 
citire şi explicare a bibliei». 


Biserica şi liceul reformat 


După oficierea serviciului reli- 
gios la biserica reformată, cre- 
dincioşii unguri se adună în săli 
speciale, închiriate numai în a- 
cest scop, unde se țin conferințe, 
se recitesc versuri, se răstălmă- 
ceşte biblia, se cântă, se petrece, 
ete. Bineînţeles, toate acestea 
numai în stil unguresc: limbă 
maghiară, atmosferă maghiară, 
şovinism maghiar, ură maghia- 
ră.! 

In edificiul liceului reformat 
îşi are sediul o altă societate şo- 
vinistă maghiară: «Kolesay». 


Manifestele ungurești 


Deosebil de acțiunea revizionistă a 
societăților ungurești din ținulul Sal- 
marului, oficialiiatlea maghiară dela 
Budapesta nu scapă nici un prilej 
de a alaca pieziș statul nostru, folo- 
sind cele mai nelămurile insinuări nu- 
mai pentru a creia în Ardeal o stare 
de neliniște, de contuzie, Presiig u! şi 
autoritatea românească sunl nesocoliie, 
Funcţionarii români desconsideraţi. A- 
devărurile falşiticate şi prezen'a'e în 
culorile ce le convin lor, 

lală, de pildă, ce serie presa ma- 
ghiară despre situaţia din România: 

«Invingătorii nau fost mai noro- 
coşi cu creiarea României-Mari de 
cât au fost-eu Jugoslavia şi Ceho- 
slovacia. România se aseamănă u- 
nui şarpe uriaş, care a înghițit o 
pradă mai mare decât el. Prada a 
lunecat pe gât, şarpele însă se sbate 
neputincios. Nu poate să digere 
prada». 

«In mijlocul ei are un teritoriu 
compact, locuit numai de unguri, ca 
re e legat de Ungaria, printr'un co- 
ridor locuit de p populaţie mixtă 
româno-maghiară. In acelaş timp a 
fost nevoită să acceple o masă 
puternică de germani; are, apoi bul 
gari, sârbi, turci, tătari si pentru 
guvernarea acestei populațiuni pes 
trițe „cu o cultură şi tendință dife- 
rite, mare corpul funcționăresc me 
Cesare 


«Ardealul sub stăpânirea maghia- 
ră a fost o provincie cu cultură oc- 
cidentală .România veche însă, pe 
lângă marea libertate română, a ră 
mas o țară barbară semiasiatică». 

«In zadar au fost unite aceste 
două provincii la Trianon, fiind- 
că Ardealul şi România “veche 
nici când nu se vor înțelege. Do: 
vadă că politicianii din Ardeal 
şi vechiul regat trăiesc — dela 


oi în istorii. — in pruncia Istoriei (e s'a descoperit la o biserică ungurească din Satu-Mare. 


Trebuie să remarcăm un fapt 
deosebit de semnificativ: scopul 
şi activitatea acestor societăţi 
este de a determina ca tinere- 
tul maghiar să trăiască intens 
numai în viața maghiară, refu- 
zând orice apropiere de năzu- 
ințele noastre românești. 

In societățile culturale şi spor. 
tive, cum este și soc «Holcsay» 
din Satu-Mare, sunt membri ac- 
tivi, foarte mulți ovrei maBbia- 
rizați. i i 

Ceiace este grav e însă alice- 
va: bisericile ungurești sunt fo- 
losite pentru propaganda  ma- 
ghiară. Nici o predică nu e lipsi- 
tă de fraze cu anumite aluziuni 
revizioniste. Amvonul care ar tre- 
bui să servească numai pentru 
educarea sufletului e folosit pen 
tru ațățare şi propagandă poli- 
tică maghiară. Aceasta atât la 
româno-catolici cât și la refor- 
mați. 

Pentru a evidenția acțiunea 
subversivă a acelora care se as- 


Pt 


are, unde acti. 


Satu 
vează revizion iştii maghiari 


cund după altarul confesional, 
e îndeajuns să arătăm ce sa 
descoperit la o descindere făcută 
la una din bisericile ungurilor 
din Satu-Mare. 

Intr'un registru în care se no- 
tau toate vizitele canonice ale 
episcopilor acesei biserici, s'au 
găsit scrise următoarele: 

«Vizitat Sfânta Biseri 
unde sperăm că în curân 
toată maghiarimea să fie 
unilă și mai ales liberă /» 

Orice comentariu e de 
prisos 7 


răspândite în Ardeal 


şunată. Politicienii din vechiul 
regat în loc să-şi ridice ţara lor 
la nivelul Ardealului, au redus 
nivelul economic cultural şi so- 
cial al Ardealului, la cel din ve- 
chiul regat». 

«In timp ce politica ei internă 
și viața publică produce scanda- 
luri universale, România naționa 
lă unitară, e împănată cu o mul: 
țime de minorități: se degenerea: 
ză fără a putea fi salvată». 

Cu câtă bucurie citesc ungurii de 
pe frontieră această proză îndreptată 
de Budapesta împotriva siaiului no- 
siru, Şi mai ales cu câtă dragoste 
o răspândesc, 

Insemnările și calomniile de mai sus 
le-am găsi! întrun manifest răspândit 
vealungul ganiţii Săim r.ne. Rp.o- 
duceri din presa din Capitala Un- 
gariei. 


%* 

Autorităţile româneşti 
au obligaţia să cerceteze 
îndeaproape activitatea tu 
turor societăților pretinse 
culturale, religioase, spor. 
tive, de binefacere, etc. şi 
cari in realitate nu sunt 
decât sucursalele revizio- 
niste din România ale ofi- 
cialităţii dela Buda-pesta. 

Din când în când mar 
strica să se facă şi 
descindderi pela internate- 
le şcolilor confesionale şi 
pela sediile reuniunilor şi 
congregaţiilor «credincio. 
şilor» maghiari, cari invo- 
că cultul şi biserica pentru 
a-şi camufla acţiunea lor 
irestentistă. S'ar descoperi 
multe lucruri şi sar desle- 
ga multe mistere la grani- 
ţa din spre Satu Mare. 


Unire — în pia cea ie, ue E Ilieşiu 
Bitazaiul: Simbolul Span'ei eterne 


(Continuare din pag. l-a) 


Colonelul Moseardo, comandantul 


Erou al Ruinelor, înaintează şi sa-" 


lată, 


pe alcii 

După 70 de zile de asediu, Alca- 
zarul sărbătoreşte cea mai mare 
minune, In faţa acestei cetăţi de 
mare simbol, care a primit peste 
500 de obuze de 155 şi peste 10.000 de 
calibru obişnuit, 400 bombe de a: 
vion, 3 mine şi nenumărate asal- 


ftui noi. 
— Domnule general, nimie nou,” 


Alecazar, care a format generaţii de 
ofiţeri, e distrus, îl vom reconsti- 
Iar voi veţi fi exemplu 
pentru Spania. Arriba Espana |! 
Aşa s'a împlinit «legenda Cadeţi- 
lor» în Spania pregum în altă ţară, 
19 plăeşi au zidit Mînăstirea Neam- 
țu în legendă şi eternitate, 
Tragedia sublimă a Alcazarului a 


dat Armatei Naţionale gustul vifo- 
roasei ofensive, care de atunci nu 
sa mai. oprit, pînă azi, pînă la 


turi turbate, generalul Franco, e-isfîrşitul apropiat al victoriei fi- 
moționat, se adresează  Cadeţilor:| nale. 


— Apărători ai Alcazarului, voi 
sînteţi onoarea Spaniei. Bătrinul 


lon Băleanu 


Să 


A PRODUSE ALE LABORATORULUI 
TEL. 3:24:93 „SIMBOL 


e de vânzare uumai la farmaciile, drogueriile și 


Încălţăminte durabilă și eftină 


CUMPĂRAȚŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


rejiur toarte reduse 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ire 
comenzi, B-DUL ELISAB 


INTREPRINDERI 


roşabil cele mai pretenţioase 
A No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


[3 2: răre-sd 
Menu: 3 feluri Lei 25 Seara grătar 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 'Tel. 5,05.80. 
La] 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 

costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de CosinIlA 49 isiţi eftin la Magazinele 
1. TANA Sescu 
CALEA VIOTORIEI No. 95 — STR. OÂMPINEANU No. 1 


ABRICĂ PROPRIE 
PENTRU RE VAN TORE MARE RABAT 


[] 
VIZITAŢI 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
iuli 


Ceasornicăria Românească 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIEILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, Iug. EMIL A Sl arh Str. Italiană 19 
Bucureşti I, Telef. 2-54-5 


| Căutăm Pobrtaatăn i în toată dara 
 DELA C.E. R. 


OURSE DE AUTOBUZE C. FE. R. 
INTRE PITEŞTI--C. LUNG 

Cu începere dela 15 Martie transpor- 
tul călătorilor şi bagajelor pe traseul 
Piteşti-C.-Lung se va face cu auto- 
buze propril c. f. r. cari vor circula 
după următorul itinerariu: 

Din Piteşti pentru C.-Luug plecarea 
la 7.00, iar din C.-Lung pentru Piteşti 
la 13.15. 

Se va plăti 75 lei pentru distanța 
Piteşti-C.-Lung, 

In plus se va plăti 20% pentru turism 
şi taxa timbrdului de aviaţie. 

Cu începere dela această dată auto= 
buzele particulare nu vor mai circula 
pe acest traseu. 

50 LA SUTA REDUCERE 
PENTRU TARGUL DIN MILANO 

Vizitatorii Târgului internaţional din 
Milano beneficiază numai la înapoiere, 
de 50% reducere din taxele tarifului 
tren de persoane, în intervalul 12.IV- 
2.V inclusiv, 

| De această reducere beneficiază şi 


călătorii străini 
noastră. 

Vizitatorii vor trebui să posede în 
afara biletului întreg dela ducere şi 
legitimaţia de călătorie liberaţă de co- 
mitetul organizator. 

Biletul întreg ce a servit la 
este valabil numai dacă este | 
după 7.1V.1938. 

Nu se admit întreruperi nici 
bări de rută. 

Suplimentul şi tichetul se vor plăti 
integral. 

Mărfurile beneficiază de 70% redu- 
cere, însă numai la înapoiere. 


îu tranzit priu ţara 


ducere 
datat 


schim- 


“BUNA 
VESTIRE: 


| d 
NOUA MOARA 


GAGEL 


A MAI 
pe Ă: 


£ NESTI 
PASTE DE DINŢI 


ROMÂNESC 


BUL.ELISABETA 49 ETAZII 


Barfumeriile românești , 


0 excursie a studen- 


filor în litere 


Societatea Studenţilor în Istoria 
literaturii romîne vechi (Facutla- 
tea de Litere şi Filosofie din Bu- 
cureşti) organizează o excursie în 
țară, între 10—20 Aprile a. e. 

Conducerea culturală a executat 
o va avea d. prof. N. Cartojan. 

Ruta excursiei este următoarea: 

Bucureşti, Ploeşti, Braşov, Făgă- 
raş, Sibiu, Alba Iulia, Orăştie, De- 
va, Hunedoara, Haţeg, Petroşani, 
Tg. Jiu, Mân. Tismana, Mân. Vo- 
diţa, Turnu Severin, Ada “Kaleh, 
T, Severin, Tg. Jiu. Mân. Polovraci. 
Mân. Sf. loan, Mân. Horez, Mân: 
Bistriţa, Mân. Arnota, Mân. Sghia- 
bul, Govora, Mân. Dintr'un lemn, 
Ocnele Mari, R. Vâlcea, Călimă- 
neşti, Căciulata, Mân. Cozia, R. VÂI- 
cea, Piteşti, Bucureşti. 

Costul excursiei este de 1750 lei în 
care intră: drumul, masa (diminea- 
ţa, la prânz, la ora patru şi seara), 
dormitul şi diverse. 

Inscrierile se face numai între 
15—22 Martie a, c., la sediul Socie- 
tăţii pentru care se percepe taxa de 
minimum 400 lei. 


ma VESTIRE» 


——————————————>— RI 


Asociaţia „Vercetașii României 
"din războiul 1916 — 1919“ 


B-dul Elisabeta No. 37 
Bucureşti 


CONVOCARE 


Sediul Central: 


In conformitate cu statutul, cama- 
razii membri ai Asociaţiei sunt con= 
vocaţi în adunarea generală ordinară pe 
ziua de 27 Martie 1938, orele 8.30 
în sala liceului Lazăr din Bucureşti 
b-dul Elisabeta Nr. 28. 

La ordinea dezi fiind: | | 

1. Darea de seamă a comitetului 
central al asociaţiei pe anul 1937; 

2. Raportul cenzorilor; 

3. Descărcarea comitetului de gestiu- 
nea sa; 

4. Votarea bugetului asociaţiei pe 
exerciţiul 1998 şi fixarea cotizaţiei lu- 
nare; 

5. Ratificarea măsurilor luate de co- 
mitet cu privire la ariularea înscrie» 
rilor, ştergerea pentru neplata cotiza- 
țiilor şi excluderea membrilor prevăzuţi 
în tabelele anexe dării de seamă; 

6. Ratificarea măsurilor luate de co» 
mitet cu privire la cumpărarea unui imo- 
bil pentru sediu în 

1. Sistarea înscrierilor în asociaţie 
pe data de 1 Aprilie 1958; 

3. Votarea modificărilor statutului ; 

9. Alegerea noului comitet în locul 
celui demisionat, precum şi alegerea 
a 3 cenzori titulari şi 3 cenzori su- 
pleanţi. 

In cazul când în ziua fixată nu se 
va întruni numărul de membri cerut de 
statut, adunarea generală ordinară va 
avea loc în ziua de 3 Aprilie 1958, în 
acelaş loc, la aceeaş oră şi cu a- 
ceiaşi ordine de zi, lucrând valabil 
cu orice număr de membri, fără altă 
convocare. 

Pentru a lua parte la adunâre şi a 
avea dreptul de vot, domnii membri se 
vor conforma art. 25 din statut şi art. 
34 din regulament. | 

Fiecare membru activ are dreptul să 
reprezinte prin procură o singură per- 
soană în condiţiunile articolului 27 din 
statut. 


.Î mano 


Noui telegrame 
adresaie M.S. Regeiui 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Aţi despicat cu toiagul Voivodal 
apele învrăjbirei şi aţi trecu pe 


uscat la frăţie şi binecuvântata 
prosperitate neamul Patriei Româ- 
neşti. 


Aşezat în asemenea vreme epoca- 
lă la conducerea Arhiepiscopiei 
Chişinăului Vă prezint, Majestate, 
încredințarea adâncului meu devo- 
tament al clerului -naţional şi ai 
blândului popor  Moldovenese de 
aici, 

Toţi iubim şi vom apăra puterni- 
ca temelie a Constituţiei Domnești 
ce ne-aţi dăruit, i 

Să trăiţi Majestatea  Voastră, 
Trăiasca Măria Sa Voevodul Mi- 
hai, Inflorească şi slăvită fie Pa- 
tria Românească. 

Smeritul ARHIEREU EFREM 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Din prilejul reînoirii jurămân- 
tului către noua Constituţie, care 
îi dă scumpei noastre Patrii şi na- 
țiuni Române K, nouă îndrumare şi 
speranţă de avânt şi prosperare, ne 
rugăm, Majestate, să ne permiteţi 
a Vă prezenta respectuoasele noas- 
tre omagii şi urări de sănătate şi 
Domnie lungă cu rod îmbelşugai. 
Curtea de Avel Timişoara 


Majestății Sale Regelui Carol Ii 

Membrii corpului didactie din 
învăţământul secundar industrial, 
întruniţi în adunarea generală a 
Casei lor de Economie, Credit şi A- 
zutor la Roman, respectuos îşi în- 
dreaptă gândul către Majestatea 
Voastră, asigurându-Vă că sunt cu 
întregul lor devotament şi cu orice 
jerttă, gata la datorie. 

Preşedinte inginer inspector ge- 
neral Ioan Sterian, inspector Gh. 
Cantemir vice-preşedinte. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

Cu ocazia solemnităţii depunerâi 
jurământului, întregul Corp Didac. 
tie Secundar din Cetatea Albă ne 
simţim fericiţi să păşim în noua 
eră ce se deschide pentru consoli- 
darea şi înălţarea Patriei. 

Cu acest prilej ne exprimăm în- 
tregul nostru devotament către Ma- 
jestatea Voastră, dorindu-Vă viaţă 
lungă şi fericită, pentru ducerea la 
îndeplinire a gândurilor bune ex- 
primate de. Majestatea Voastră in 
noul pact fundamental dat ţării. 

Să trăiţi Majestate. 

Gheorghe Gheorghiu, Preşedinte- 
le Asoc. Protesorilor, Haralambie 
Năstase directorul Liceului de 
Băeţi Marele Voevod Mihai — Ce 
tatea Albă 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Membrii corpului didactice secun- 
dar din Huși, depunând astăzi ju: 
rământul de credinţă pentru Majes- 
tatea Voastră şi noul așezământ, 
care a reînoit viața României, Vă 
exprimă şi cu acest prilej toată ad- 
miraţia şi Vă asigură de desăvârşi- 
tul lor devotament, 

Preşedintele Asociaţiei Corpului 
Didaotio Secundar secția Huşi preot 
dr, Mihail Bejetariu, 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

Comitetul Asociaţiei  Maeştrilor 
patroni cismari din România Măre 
«Sfântul Spiridon» exprimă în nu- 
mele membrilor săi întruniţi în a- 
dunare generală, devotamentul ne: 
clintit dață d de Tron şi Dinastie. 

In pragul yie iii noui întemeiată pe 
Constituţia isvorâtă din dragostea 
nestârşită ce “Majestatea Voastră o 
are faţă d& poporul românesc,  în- 
treaga breslă a maeştrilor cismari 
este alături şi va susţine pe Regele 
'Ţării, pentru a introna ordinea, cin- 
stea şi dreptatea, pentru a asizura 
propăşirea şi răsplata muncii şi pen- 
tru a creia o Românie prosperă, li- 
beră şi puternică, 

Să trăiţi Maijestate, 

Preşedinte Vasile Rusu Ştirbei 

Vodă Nr. 87, b is 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Adunarea parohială Sfânta Trei- 
me Braşov-Tocile, întrunită în chiar 
momentul înmânării solemne a re- 
uzltatatului asupra Constituţiei Ca: 
rol II, depune înaintea Inaltului 
Tron omagii de devotament neţăr- 
murit şi adâncă dragoste fiiască. 
Preşedinte Paroh Nicolae 
Chicomban 


Majestății Sale Regelui Carol 
Liga foştilor luptători grade in- 
ferioare din Capitala Basarabiei, 
formând o forţă nepolitie de ordine 
şi disciplină la graniţa de Răsărit, 
a țării, depune la picioarele Tronului 
întregul ei devotament de credinţă 
neclintită Regelui înţelept, pentru 
binele şi siguranța dată scumpei 
noastre Patrii. 
Preşedinte Dumitru Udrişte 
Chişinău 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Cercul Măcelarilor engrosiști din 
Bucureşti adna Majestății Voastre 
omagiul său recunoscător pentru fe. 
lul cum a fost soluţionată marea 
cauză a poporului Român prin no- 

ua Constituţie. 

Preşedintele Cercului Măcelarilor 

Engrosişti Bucureşti 

Romulus Costea 


Majestății” Sale Regelui Carol II 
Majestate! Asociaţia Micilor mese- 
riaşi patroni români din judeţul Al- 
ba, Alba Iulia, Vă urează viaţă şi 
Domnie lungă pentru prosperitatea 
României întregite. 
Preşedinte Panait Zaharia 
Secretar Comşa Ioan 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


Invăţătorii judeţului Covurlui, 
cari au votat gi au jurat entuzias- 
maţi noua Constituţie, marea vie- 
torie a Majestății Voastre chemată 
să încunune războiul întregirii prin 
mântuirea şi consolidarea neamului, 
care deapururi Vă va preamări şi 
binecuvânta, roagă pe Dumnezeu să 
Vă dăruiască mulţi ani de viaţă fe- 
ricită gi aştern la picioarele Tronu- 
lui întregul lor devotament ca lup- 
tători în bătălia culturală ce duceţi 
ca cel mai mare Invăţător al nea- 
mului. 

Să trăiţi Majestate, 

Revizor şcolar V, Popov 
Cavaler al Ordinului 
- Mihai Viteazul 


Îmi MAC N ei a E e ai E Ta ta NE ed aci pe al IP RIP EA n pa ob URA a e ud e 3 Pie, n NP tate OO ie e e ti 


Domnii membri care doresc a caudida 
la alegerile pentru comitet, pentru cen» 
zori titulari şi cenzori supleanţi îşi 
vor depune candidaturile cu 5 zile îna= 
inte de data convocării adunării ge» 
nerate. 

Potrivit noului statut adoptat de co- 
mitet sub rezerva aprobării adunării 
generate, numărul. locurilor în comitet 
se reduce la 7. 

Camarazii care îşi vor prezenta cân- 
didaturile pentru vreunul din aceste 
7 locuri au îndatorirea să specifice 
pentru care anume loc înţeleg să can» 
dideze, cunoscând că atribuţiunile în 
comitet sunt următoarele: un preşediun- 
te, doi vice-preşedinţi, un secretar ge» 
neral, un casier general şi doi secretari 
de şedinţă. 

Preşedinte, ş 
((șs) Radu Budişteanu 

| Secretar general, 
priza A0se) ae Cy avocat Creța Aurel 


ul O 
Maureen 


n 00 ORI OBER EET ER NT Sc) RER III 7 0 ATP OREI CAE RE RU eta 7 CRUCE RP TE PENE Sica LL. COREEI 


Metode, sisteme ş.a. m. d. 


De câţiva ani îootball-ul a devenit la noi a pasiune, dar în aceeaş mă- 
sură şi o ocupaţie; pasiune pentru zecile de mii de spectatori cari umplu în 
fiecare Duminecă tribunele din cuprinsul țării, ocupaţie pentru o serie întreagă 
de jucători, antrenori, oficiali, arbitri, gazetari ete. 

Toţi aceştia trebue să-şi îndestuleze pofta de football prin discuţii şi 
preocupări suplementare dar adiacente jocului atât de popular. Tei-patru zile 
după un match şi alte trei-patru înnaintea celui următor, pasionaţii şi intere- 
saţii discută despre joc şi despre jucători, despre antrenori şi despre metodă. 
Mai ales despre metodă (metodă de antrenament, de joc, de hrană etc.) 

S'a discutat atât de mult încît s'a ajuns la o situație destul de curioasă: 
acum interesează mai mulț metoda decât jocul însuş. 

Ba chiar, la un moment dat, prin bunăvoința unui mare trişeur în ale 
footballului, Platko, se ajunsese la ignorarea cu totul a jucătorilor în favoa- 
rea metodei. Până în cele din urmă s'a văzut cât de goală de sens este pasiunea 
metodei, Platko a reuşit ceva la Venus, unde avea materialul uman la dispo- 
ziție, dar n'a tăcut nimic la D.U.L.G., deşi a aplicat aceeaş metodă la ambele 
echipe, 

In realitate singurul element determinant de victorie în football rămâne 
tot jucătorul, (Nu ne-am fi închipuit vreodată că va îi nevoe să susţinem ade- 
văruri atât de banale). 

EI, jucătorul, se încadrează, DACA POATE, într'un sistem de DISCI- 
PLINA, care poate fi numit şi metodă; el poate ieşi din disciplină, când dis- 
ciplina metodei nu mai e necesară, şi poate izbucni în clipa de frumoasă însu- 
flețire pentru a reface moralul camarazilor în derută sau  moleşiţi, Aici stă 
secretul footballului, în sufletul jucătorului, nu în metoda antrenorului, Şi 
tocmai partea aceasta a cam fost neglijată în ultima vreme, 

Un exemplu concret: Duminecă Venus, cu un material uman superior, 
a jucat după metodă şi a fost înfrânt; Ripensia n'a avut metodă, ci un jucător 
însufleţit, Bindea, căpitanul moral al echipei, şi a învins. Concluzia se poate 
trage uşor chiar dacă băgăm în ecuație forma lui Pavlovici şi neşansa Venus- 
ului. (De fapt forma lui Pavlovici a fost neşansa Venusului). 

Dacă Venus ar îi avut pe teren un jucător mai puţin terorizat de me- 
toda lui Ianossy, deci mai medisciplinat, ar fi trecut peste recomandaţiile an- 
trenorului, ar fi sfătuit echipa să joace așa cum simte şi cum îi convine, iar 
Venus ar îi câștigat. Cu siguranţă, (Ne amintim că Venus în 1934 cu g echipă 
emoționant de slabă şi cu un antrenor mai puțin decât modest a cucerit eroic 
un campionat numai datorită condiţiei sufleteşti determinate și întreținute 
de d. Eladescu). 

Concluziile noastre sunt valabile pentru toate formaţiile de football, nu 
numai pentru Ripensia şi Venus. lată, spre exemplu, Victoria din Cluj, care 
fără elanul ei tineresc şi românesc — se'ntâmplă să și-l lase câte dată acasă 
— nu face nici două parale; sau Amefa, care, propulsată de iridență; joacă 
straşnic contra echipelor româneşti şi destul de bleg contra celor ungurești. 
Unde vedeţi metodă aici? 

Ooamenii noştri de fooball ar trebui să se desmeticească puţintel şi să 
dea jucătorilor cel puțin atâta atenţie cât şi metodei, Fiindcă footballul nu 
este joc de şah între doi antrenori, 

Virgil Popescu 


Echipa României pentru 
turneul din Franta 


Cat. pană: P. Gilicze. 
Cat. uşoară: Stoianovici, 0. Da- 
vid, 


Joi, echipa naţională amatoare a 
României va pleca în turneu prin 
Pranţa. 


Ea va pleca sub conducerea d-lui 
A. Aureliu şi Z. Popazu, manager. 

Echipa are următoarea alcătuire: 

Cat. muscă: B. Indru. 

Cat. cocoș: N. Rădan, N. Gaşpar. 


Cat. semi-mijlocie: I. Istrati, F. 


Mănescu. 
Cat. mijlocie: G. Georgescu. 
Cat. semi-grea: P. Pop. 


A m 


Incident tragic la mat. | GAIN 


chul F. C.Rapid-Ameta 


Un incident tragic s'a petrecuţ cu 
prilejul matehului Rapid—Amefa, 
care s'a jucat Duminecă la Arad. 

La această partidă a asistat şi ta- 
tă! jucătorului Auer. Profund a- 
fectat de înfrângerea echipei în 
care joacă fiul său, a avut un acces 
de cord. 

Transportat acasă, bătrânul Auer 
nu şi-a mai revenit şi a încetat din 


viaţă. 


a fost luat în răspăr de o anumită 
presă cu pistrui care agreiază foarte 
puțin pe jucătorii cu sentimente pro- 
nunțate românești. 

Gain a fost totuşi unul din jucătorii 
buni ai matchului şi lucrul acesta a 
fost confirmat de însăși conducerea 
clubului campion, $ 

Dar oricât de bine ar juca, Gain să 
nu-și facă iluzia că va fi lăudat de 
sărindarul sportului românesc, 

ŞI, — mai ales — să n'o oprească 
niciodată. 


CN 


Vesti aviatice din toată lumea 


STATELE UNIT 
Exportul ea lu- 
na Februarie în Extre:nul 
Orient 
După o informaţie recentă exportu- 
rile Statelor Unite făcute pentru beli- 
geranţii din Extremul Orient prezintă 
următorul interesant tablou pe luna 
Februarie: Cumpărături făcute de 
China aproape 2 milioane dolari, iar 
ponizu Japonia 20 milioane dolari. 
umpărăturile chineze se limitează 
exclusiv. la avioane, iar cele japoneze 


cuprind în mare parte şi alte produse 
ale industriei aeronautice 


americane, 
ROMANIA 

Conferinţă 
D-l comandor aviator Andrei Po- 


povici, preşedintele consiliului de ad- 
minisțraţie a] Societăţii L, A, R. E. $. 
va vorbi Joi 17 Martie, la orele 9 sea- 
ra, despre «Transporturle aeriene», 

Conferinţa se va ţine în Amfiteatrul 
Fundaţiei Regele Carol |, din Piaţa 
Palatului Regal, 


Regia: ALEX. KORDA 
2... | RI 


PORT 


a mi PRE m e (SE si MbEti Fide Lee asfet FE File e be st 


pentru pugilismul românesc. 


j Azi E RES IE 


IVORIUL DOAMNEI 


ERO Ri 
DLIVER. 


p GLOB -f 
pară LONG 


Carnet 


————— 200 
VIFORUL DACIA 


care după părerea unui ziar de seară 
se desflințează, e bine mergi, 

Dispoziția ministerului de Educaţie 
Naţională prin care se interzice ele- 
vilor de a face parte din orice [el de 
asociaţii sportive, va lovi, fără îndoia- 
lă, merituoasa grupare polisportivă din 
Floreasca — dar de aci şi până la desa 
ființare este o distanță, Care cere [an= 
tezie, pentru a fi parcursă, 

DELA FULGA LA 

IENCEK 

să nu credeți că Fulga e cel mai 
prost «romancier sportiv» din Europa, 

Fulga-Montblatt e un mare, ghinio-= 
nist, Reuşise să fie şi el superlativ, ina 
trun domeniu, măcar acela al prostiei 
literaturizate — şi iată că a fost scos 
şi de aici, 

Pentrucă rivalul  lencek, l-a luat 
inainte pe bietul Montblatt Gheorghe, 

1) Autorul  <Beţelor rupte» a ajuns 
la «bucata» 12, în timp ce Georgică 
Fulga sucombase (odată cu cititorii) Ia 
foiletonul nr, 3. i 

2) Talentul d-lui biciclist g prezent 
în fiecare frază, în fiecare rând, tn 
fiecare virgulă, 

Dar să mai dăm o mostră: 

«Când a ajuns afară, în frig, parcă 
se afla în altă lume. A aspirat adânc 
aerul tare. Avea nevoe de aer, De cât 
mai mult aer. Cele petrecute în ulti- 
mele zile îl sufocau pur şi simplu. Nu 
putea desprinde nimic precis din hao: 
sul care era în capul lui. Simţea opu- 
ternică nevoe de aer, L'ar fi înghiţit 
parcă... 

Așa dar d. biciclist şi romancier 
(mai ales!) cere insistent AER (şi doar 
are destul acolo unde alții au circom- 
voluțiuni) şi dacă nu i se dă SE SU- 
FOCA PUR ȘI SIMPLU  împărtăşind 
astfel soarta celor 5 cititori ai gazetei 
cu bețe frânte, perciuni lungi şi cutii 
rraniene pline cu aer 
OSPĂŢUL 

ripensiştilor după victoria de Du- 
minică este deseris pe larg de Mont- 
blattul vițelului de aur. 

«. Cotormany a simţit subite ae- 
cese de bariton, enervând o masă 
vecină cu un refren nemţese, Dea- 
semeni în voce, Chiroiu şi Dobay, 
au completat quartetul împletind în 
triluri foarte puţin melodioase un 
fel de sârbă..». 

După cum la Bucureşti Cotorma- 
ny fredonează nemţeşte (adică un- 
gureşte sadea, n. r.) şi Dobay — 
Chiroiu ceardașuri maghiare tet 
astfel şi în străinătate echipele «na- 
ționale> duc prin graiu şi cântec 0 
destructivă propagandă împotrivă 
etnicului românesc, de cerberi cu 
prea mulţi dinţi inofensivi, 

A. S. ROMA 

a trimis clubului Venus o adresă 
prin care se oferă să joace la Bucu: 
reşti la sfârşitul lunii Mai şi înce- 
putul lunii Aprilie. 

Este foarte probabil că oferta va 
fi acceptată, 

LA 23 MARTIE 

echipa naţională de football a Ca 
hoslovaciei întâlneşte la Praga ex“ 
celenta gtupare jugoslavă Grad: 
jansky. 

Matchul face parte din programul 
de pregătire a reprezentativei cehă 
înaintea Cupei Mondiale 

Alegerea sa oprit asupra echipei 
Gradiansky în urma senzaţionalu= 
lui rezultat obţinut de sârbi săptă= 
mâna trecută în faţa «naţionalei» 
austriace de care au dispus cu 2—f 
la Viena. : d 


OFENSIVA 


boxului românesc se înnalță dintre 
ruinele unei decandențe prevăzute, 
cu forțe noui şi cu veleități de afira 
mare, | 

La Timişoara, selecționata Bana- 
tului a învins Ungaria B, CARE DB 
FAPT ERA UNGARIA A cu 15—d, 
din echipa învinsă făcând parte şi 
PATRU CAMPIONI OLIMPICI. 

Performanță de mare răsunet şi 
care justifică o soartă mai bună 


ECONOMICE .- FINANCIARE 


California și Nilul Românesc 


Ochii cercetătorilor din provincie stau de obiceiu aţintiţi spre Capitală şi 
spre locurile vacante în bugete şi consilii. Sunt însă şi excepţii care onorează 
intelectualitatea românea Scă şi din când în când primim studii care ne aduc 
lumină în probleme pe care le cunoaştem numai vag şi superficial, 

intm'un astfel de studiu, întoomit de prof. T, Al. Ştirbu dela Chişinău, 


găsim descrisă regiunea grădinelor din sudul Tighinei, cu localităţile: Chiţ- 
cani, Cupanca şi Talmaz. 
Este vorha de o regiune de o fertilitate naturală excepţională. Această 


fertilitate este datorită Nistrului care ca Nilul în Egipt, se revarsă anual adu- 
când aluviunile binefăcăt oare. Şi aşa se ajunge la recolte cantitative care a- 
mintesc California Americei. Dar nenorocirea este că acest Nil şi această Ca- 
lifornie mau fost preţuite şi sunt un bum exemplu de ceace a însemnat poli- 
tica în România partidelor, politice. 

Produsele regiunei n'au nicio valoare dacă nu sunt duse la locul de con- 
sumare, Pentru aceasta trehueso drumuri şi acestea nu sau făcut deloc sau, 
s'au făcut parţial, ceace este tot una. Rezultatul este următorul : 

«Din cauza drumurilor impracticabile, au putrezit în această comună în 
anul 7936, 500 vagoane de mere bune, care socotite la 5 lei kgr. prezintă o va- 
loare de 25 milioane lei şi800 vag. mere de industrie socotite a 3 lei kgr. — 24 
milioane lei, deci, în total,pierderea într'un singur an — 49 milioane lei, pe 
când construcţia şoselei pe distanța mai sus arătată mar costa mai mult de 25 
milioane lei». 

lată ce se întâmplă când Nilul şi California sunt în România, 

M. DORNEANU 


BURSA 


15 Martie 1938 - 
URSUL DEVIZELOR 


$a înființat Vasa de economii 
ajuior şi credit a clerului ortodox din 
România 


Paris 3.20—3.35 

Monitorul Oficial de ieri publică de- la ie oieri împrumuturi cu dobândă | New-Yori: 98—100 

cretul lege prin care se promulgă | mică, deasemeni şi ajutoare la nevoe, | Londra 190—500.39 

noua lege a casei de economii, a- Sunt membri ai acestei case toţi | Olanda 54,80—55,50 

jutor şi credit a clerului ortodox din | membri activi ali clerului: episcopi, | Elveţia 22,75—23.20 

România, preoţi, diaconi şi cântăreți, precum şi | Bruxelle: 16,65—17.— 

Scopul casei este de a fructilica e- | funcţionarii instituţiilor bisericești-ad. | Varşovi: „_18.65—19.05 

conomiile membrilor ei precum i de | ministrative şi şcolare din țară, Italia 3,19,66—5.19.66 

i iii ile ae id. Pengo+ 20.50—27.50 

7» Viena 23—24.50 

Kor. 344—351 

| i ș i, ( in "Il [| La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 3800. 


CURSUL OFICIAL AL 


de scumpete pentru piata pensiilor 
civile 


MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Ministerul de finanţe a deschis pe - Din acest credit suma de lei 71 | Eres. îrcs. 3,20—3.35 
seama bugetului Casei generale . de milioane 600.000 este prevăzută pen- | Lira Palestineană 491—501 (x) 
tru îndemnizaţii de scumpete pentru | Kor Suedeze 2525-3085 (3) 
pensiuni, pe exerti.iul în curs, credite plata pensiilor civile, iar 62 mili- | Lira italană 519.66—519.56 (x) 
suplimentare în sumă totală de 175 loane pentru crearea unui fond de | Zloți 18,65—19.05 (x) 
milioane 100.000 lei. rezervă. Otomane să og 
d E EEE e A Belsas „65— x 
î age (ai ta 93 „|Ke. 3,44—331 (3) 
Şedinţa comisiei pen-|Noua comisie inieri- | schiniagi 23—24.50 
tru modilicarea legii]! mară a Uniunei Ca- |" tip =. 
minelor merelor de agri-  |olanda 43 8055.80 (x) 
Î ă Dinari 28.98—3.05 
Eri s'a întrunit la ministerul de cuitur Pengoe 26,50—27.50 
industrie şi comerț comisiunea pen- Drachma 99.105 —1.107 


Comisia interimară a Uniunii ca- 
merelor de agricultură, se compune 
din d-nii: Const. Sesceoreanu, MM. 
Costinescu, V. Alimănişteanu, D. 


tru modificarea legii minelor, 

Comisiunea a examina! articol: 1» din 
lege priviloare la exvlorarea cârbu- 
miilor şi minereurilor, 


Membrii comisiunii urmează a se 
întruni din nou pentru a examina mai 
deparle articolele ce urmează a i 
modificate. 

—— => ———=— 


Să sc iacă economic 
la imprimate 


DISPOZIŢIILE MINISTERULUI 
DE FINANȚE 


In vederea realizării progeamului de 
econcomii al guvernului, ministerui de 
finante a lrimis luiuror serviciilor în 
subordine dispozițiuni cu privire la 
utilizarea imprimalelor, 

Se precizează anume să se facă e- 
conomii, deoarece ministerul nu va 
mai trimite alie imprimaie peste can- 
titatea stabilită de nevoile reate ale 
serviciilor. 

— x —=—— 


Mânăstirilor ortodoxe 
li se vor acorda tere- 
nuri de pădure şi 


Danabassi, Wilhelm Ştefan, Dinu 
Izvoranu şi N. Traianescu. 

Membrii de drept în comisia inte- 
rimară a uniunii sunt d-nii: Theo. 
dor Mândru, directorul agriculturii, 
Horia Lazăr, directorul regimului 
silvie şi 1. Radulovici, directorul 
i oo tehniei. din ministerul agricul- 
turn 

Comisia va fi completată cu un 
membru pluzar. 

Instalarea comisici înterimare se 
va tace mâine la ora 10 dimineaţa 
în prezenta d-lui minisiru al agri- 
culturii, 

Preşedinte al comisiei va li ales 
d Const. Sesceoreann 

————%* = —=—=—» 


scutiri de faxc pen- 
tru import de 
bumbac 


Ministerul de finanţe a aprobat 
scutirea de taxa de 12 la sută ad-vo» 


La monedele mai sus însemnale (x) 
se adaugă un plus de 380) atât la 
vânzare câ! şi la cumpărare, 

VALUTE EFECTIVE IN 

TARGUL LIBER 
Franci francezi 6,30—6.75 
Lire sterline aur 1690— 1640, 
Dolari, 195—205,, 
Florin Olandez 110—120 
Napoleon 

„eva 
Shilingi 
Zloţi 
Rentenmark 
Pengve 
Oiomane 
Lire sterline 
ke. 

Elveţia 
Dinari 
lialiene 
A xl 


Cota apelor r Dunării 


site HILL NUMA sa 


e mmm ti ERE a e 


] Porturile [n n 15. 1, 


lorem pentru cantitatea de 2.300.000 |$ 1|Bazias .... | 327 ue 

terenuri arabile kgr. bumbac brut, dela art. vamal A |oteorra .“... 228 300 
Ministerul agriculturii a în- 500 din tarif, ce urmează a filimpor- [4 4 [7 Severin: : : :| 402 | 424 
inisterul agric „ama|tată din Turcia, pe baza acordului || 5 [Cetatea , ... | 371 | 390 
tocmit un decret-lege prin care de plăţi dintre România şi Turcia || 6Calatat *.: | 363 | 30 
urmează să se modifice vechea p d mai Ş ! TiBeaiei 2 a 1 “a3t 352 
lese pentru înzestrarea miănâs- | 192 5 Ianuarie 1938 şi în urma ac- || g|Corabia . ....| 305 | 327 
tiril p tului de angajament semnat în ziua [i y|T.-Măgurele , e e 230 300 
"Docietul-lege arată că se poti de 18 Februarie 1958 de cătie fabri- ! Zimnicea .. «| 323 | 930 
ecretul ese arata ca se potie indigene, care prelucrează bum= [i 11 |Giurgiu . «...| SA 
acorda mânăstirilor ortodoxe o[pacu brut. 12 vOlteniţa « e... a | Er 
suprafață de 18.090 hectare pă- ale sa Inte gata A La Eat i a 
d îi janrafiți: de cutirile de taxe se vor acor a fa- || ijCerg PN e eră be 20. |, 00 
ure precum şi i il, bricilor indigene în limita cantității (4 i Spa * +++] 280| 300 
600 hectare teren ara si de mai sus de către ministerul de [| j7 [Gala 1: :] 291 | 293 
Acest decret mai prevede mo- |r;nanțe pe baza intervenţiunilor fă- + Tulcea. e. ....| 2001 201 
dul de administrare a acestor jcute dela caz la: caz, comunicate di= |] 19ismaii +... | 185 | 187 
bunuri precum şi cum se va |.ocţiunilor vămilor de către ministe= |] 20|Chiiia „. . . „| 108 | 112 


putea face folosirea produselor | -u] de industrie şi comerţ. 
lor, 


————X => — 


Standardizarca 
derivatelor îdinci 


Oficiul valorificării grâului de 
comun acord cu secția de morărit 
şi panificaţie dela «Institutul de 
cerceări agronomice a hotărit să 
procedeze la standardizarea deriva- 
telor făinei 

In acest scop Oficiul a trimis o 
circulară morilor comerciale din 
țară, să trimită probe de făină. 


—— x —=—— 
Rechemări de pleni- 
potențiari 


D. von Hauenschield, actualul mi- 
nistru austriac acreditat la Bucu: 
reşti, va pleca la Viena şi nu va 
*Bveni la postul său decât pentru 
a prezinta scrisorile de rechemare. 

'Toate interesele austriace în Ro- 
mânia, după legalizarea stărilor de 
fapt dela Viena — treo asupra le- 
gaţiunii germane 


torii 
"Or fistica 


BUZDUGAN” 


Nu se vor lua ordo- 


nan(cic oiiţer ilor 
in partea ministerului apă- 
E i 2aiieuție primim spre pu- 
blicare următorul 
COMUNICAT 

Cercuri interesate să creeze o 
anumită atmosferă lansează zil- 
nic ştiri falşe. 

Ştirea că se vor lua ordonan- 
țele ofiţerilor, face parte din a- 
ceastă categorie. 


OTO-ROYAL 


i eXClUSiV a a dul ELISABETA 


a (LA CINEMA CA pirat y 


«BUNA VESTIRE» 


RADU 


EFTINEŞTE VIAȚA 
Calea Victoriei, 81 ” 


Lei 16 Pânză suuraa Subţire 
„29 Pânză „Auturnki, 
» 33 Chifon % eh 
» 39 Chifon  -... superior 
% 42 Chifon Madapolam 
> 39 Gradel Pe a peasabili i 
16 Pânză 2 Comiooatui 
ss [15 Pâuză Paseerseeti 
„ 24 Servete Pama 
-39 13 Cârpe p. bucătărie 
28 Batist pori, pentru 
» 59 Pupliu Pat 
» 98 Dejalen idee: p,, 
» 20 Batiste bărbăteşt 

9 Batise „„. 

„ 20 iorapi Pizbiteyt 
1 29 Chiloţi a cau. 
„59 Pânza Popii satele 
99 119 Peraeie 22V cm, lat 
„360 Mătase 4,piei 


Exp. provincie contra ramburs. 


ERIE PET DE PE E PET DEE IE ISI TE IP AGENDE SIE E AC DE E BI Da POE IZEI 


Au fost dizolvate alte Asociaţiuni 


Pay. 5a 


Cumpărând 


Cămăgşi, cravate, pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concwurează cu 20', toatemagaz nele cu acele» şi articole 


„N Î k Y 


Incurajaţi Comerţul Românesc 
| „DUMITRU BORCEA București Tel. 3.51.66 Calea Victoriei 114 


LOTARIA DE STAT 


OFICIUL DE VANZARE 


Gheorghe Stănoiu 
Lei 4 Miliona No. 325.600 S.! 
LL, q Milion.. 3.284 


23.288 S.| 
400.000 Mo. 14.337 5. | 400.000 hm. Was. ul 
200.000 Mu. 35035 si! | 


200.000 No, 114,448 $. | 
50.000 No. 278.805, 50.000 No. 146.269, 
51.009 No. 107.998, 50.000 No. 57.905 

50.000 No. 57.905 S. ll şi alte numeroase câştiguri 


Fericiţii milionari sunt: Farmacistul Ladislav, funcţionarii Elena 
Şiper, Gheorghe Sidon, Andraş Damian din Iialjoara şi Natalia D. 
şi Ştefania Chiriţă diu Bucureşti 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
m rep VIGTORIEI Ne, 38 


elefon a Poet Fm aaa 


HERMES 
a | M i LiIO No. 23.288 


Seria l-a 


evreeşti comun:sie 


Filialele organizaţiei evreeşti „Helaluiz“ din 
toată țara au fost dizolvate de autorităţi 


Autorităţile au dizolvat toate filialele 
din ţară ale asociaţiei evreeşti intitulată 
«Hehalutz», zisă şi «Hahalutz» sau <Ha- 
lutzini», cu sediul central în Bucureşti, 
Bulev, Domniței 48, cari s'au dovedit că, 
sub pretextul pregătirii tineretului pen- 
tru reclădirea statului evreu în Pales- 
tina, erau în realitate, în România, pe- 
piniere pentru pregătirea elementelor 
comuniste. 

Cu ocazia descinderilor şi perehiziţii- 
lor făcute în timpul din urmă la sediile 
acestei organizaţii camutlate comuniste 
Sa găsit material doveditor al adevă- 
ratului scop urmărit. 

Prin coloniile şi taberele sale de mun- 
că, unde tineretul evreese trăia în pro- 
miscuitate, asociaţia haluţinilor nu ur- 
mărea pur şi simplu de a forma pe e- 
| vreul, care dorea să emigreze în Palos 


Redeschiderea sesiunii sesiunii 
ordinare a Sf. Sinod 


1300—1340, 
160—175 
32—34 
32—34 
41—43.50 
35—97 
116—124 
_1980—10530, 
6—6,30 
i 15—A2 | cia divin, oficiat în paraclisul Patriar- 
piere hiei, Sf, Sinod şi-a reluat lucrările se- 
1052105 siunii ordinare. 


Eri dimineață, după un scurt servi- 


A prezidat |. P. S. Patriarh Miron, 
care a salutat intrarea în Sf. Sinod a 
arhiereului Efrem Tighineanul,  bco- 
tenent al mitropoliei Basarabiei. 

A răspuns noul arhiereu mulțumini 
pentru înalta treaptă la care a fost 
ridicat şi făgăduind că va depune toa- 
tă stăruința pentru îndeplinirea sluj- 
bei la care a fost chemaţ prin încrede- 
vea Sf, Sinod. 

Intrându-se în ordinea de zi s'au re- 
partizat lucrările la comisiile respec- 
ive, 

Episcopul Nicolae Colan al Clujului, 
a făcut o expunere asupra proectului 
de regulament pentru reglementarea 
motivelor de divorţ şi procedura pe 
care trebue s'o urmeze instanțele în- 
dreptățite a pronunţa hotărârea de des 


A.D.M.!.R. 


Odaţă cu venirea primăverii, Asocia- 
ţia turistică A. D. M. 1. R. secția Bucu= 
reşti începe să-şi pună în aplicare 
programul său turistic, pentru anul în 
curs, program care va fi adus la cu- 
noştinţa publicului, peste câteva zile. 

Deocamdată, pentru luna Martie, s'au 
organizat 2 excursii, corespunzând la 
2 scopuri: 

1. — O excursie de agrement pe Bu- 
cegi, la casa de adăpost Babele — cu 
plecarea din Bucureşti — Vineri 25 
Martie şi înapoierea Dumimică 27 Mar» 
tie seara — sub conducerea domnilor 
Scarlat Antonescu şi Ion Popa. 

2. — Pentru pregătirea şi antrenarea 
membrilor noi, d. Virgil Costescu face 


DI N N 


tina, ci de a răspândi cât mai intens 
comunismul, 

Pentru aceste motive, autorităţile, pe 
baza legii stării de asediu şi a legilor 
de ordine publică în vigoare au hotărit 
dizolvarea în întraga țară, atât pe teri- 
toriul urban, cât şi pe pel rural, a as0- 
ciaţiunilor evreeşti «Hehalutz», «Haha- 
lutz> sau «Halutzini>, precum şi a tu- 
turor taberelor sau coloniilor lor de 
muncă, sub orice bormă ca: ferme, gră- 
dini, ateliere, ete. 

<Tovarăşii» aflaţi în taberele de mun- 
că sau prin coloniile arătate au fost trl- 
mişi la urmn lor, 

S'au retras deasemenea  autorizaţ ile 


100.000 lei es: 
50.000 |, se 


50. 900 a 317.289 S.1 


bisericeşti. Bpuesiii 


1 MILIO 


Noui milionari sunt din București, Iași și Târgu-Jiu 


nirea 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, o) 


No. 23.288 


Seria I-a 


100.000 lei sa 13 
50.000, azee 


50.000 & 311.239 5. 


Ă mea e 478/50 
ZISE SE 00 IO SIE ERIE CITRICE 


de orice fel date în trecut ziselor orga- 
nizaţii sau conducătorilor lor, precum 
autorizaţii de fimoeţionare, antorizaţii 
pentru ţinerea de conferinţe publice, 0o- 
lecte haluţiste în publie, eto. 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stote şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 


Cumpăraţi 
la 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Teatrului Naţional 


facere a căsătoriilor, 

Proectul a fost discutat apoi pe ar- 
ticole, 

Episcopul Tit Simedrea a prezentat 
un proect pentru modificarea art. 16 
şi 17 din Statutul Bisericii e uprivire 
la disciplina bisericească. 

Șf. Sinod şi-a însuşit proectul, 

S'a hotărît o cât mai mare răspân- 
dire a cărţilor religioase-morale şi o 
propagandă pentru  îndemnarea  cre- 
dincioşilor de a nu mai citi bucăţi 
imorale, 

Sa mai luat în discuţie chestiunea 
trecerilor la ortodoxie, îamuljite în 
ultimul timp. 

S'a hotărît înăsprirea dispoziţiunilor 
în materie de dispensă pentru căsă- 
torii în timpul marelui post. 

In şedinţa de azi dimineaţă rapor- 
tori vor aduce referatele asupra pro- 
blemelor date în examinarea comisi- 
ilor. 


LI Pi AseGINTAA 
exempiare superbe, vă puteţi procura 
convenabil, dela 


Blănăria 
COSTICA MIHAILESCU 


Sir. Colţei No. 44 bis, tostă Sfinţilor 
„COT EEE 3 cara 


DESPRE IE PAPE ICE E CETE E PRE OARE EEE CEC N NEC REREZ0S 


Pentru dehiocarea examenelor 
studenților dela facultatea de drept 
O cerere intemeiată a studenţimii 


cu în fruntea Facultății de Drept a recunoștință pentru ceeace consensul 


-ul îşi reia 


activitatea 


în ziua de 27 Martie, prima din cele 
patru excursiuni proiectate pe Piatra 
Mare, din Timişul de jos. 

Plecarea din Bucureşti Sâmbătă 26 
Martie, noaptea. 

Vineri 18 Martie, orele 21, are loc în 
salonul mic dela restaurantul Eiveţia 
a treia reuniune bilunară a membrilor 
secţiei Bucureşti, cu care ocazie se va 
fixa definitiv numărul participanţilor şi 
detaliile acestor excursii. 


Răspândiţi 


„Buna Veste” 


Inaintări şi mutări în armată 


Dri s'a întruniţ la ministerul apă- 
ării naţionale, consiliul superior al 
armatei sub preşedinţia d-lui gen. 
]. Antonescu, ministrul apărării na- 
ționale, A participat şi d. gen. adj. 
Paul Teodorescu, SubSecretar de stat 
da acelaş departament. S'a discutat 


<hestiunea avansărilor şi mutărilor 
ia armată care urmează să se facă 
pe ziua de 31 Martie şi 1 Aprilie e. 

D. gen. ]. Antonescu, ministrul 
apărării naţionale va supune apro- 
bării M. $. Regelui decretele rees- 
pective 


însemnat o eră nouă pentru studenţi- 
mea acestei Facultăţi. Ajutat de bună. 
voința unanimității corpului  profeso- 
ral, domnia sa a isbutit să satisfacă 
un mare desideraț a] acestei 
țimi : din primăvara anului trecut, s'a 
acordat deblocarea examenelor, 
Increzători în aceaşi  înțelegătoare 
bună-voință a profesorimii, căreia nui 
exprimă decât sentimente de adâncă 


Alţi profesori secun- 
dari puşi în disponibi- 
litate de ministerul 
educației naţionale 


Primim următorul comunicat: 

Ministerul educaţiei naţionale a 
pus în dispoinbilitate pe d. Stoică- 
neseu, profesor la gimnaziul «Ba- 
beş» din Timişoara» şi a suspendat 
din învăţământ pe d. profesor 
Bogza, dela liceul de băeţi din C. 
Lung Bucovina, pentrucă nu sau 
supus  dispozițiunilor decretului) 
lege din 17 Februarie a. c., conti- 


nuând să activeze politiceşte şi să 
aibă atitudini incompatibile cu ro- 
lul lor de membri ai corpului di- 
dactie, 


studen- d 


unanim a dăruit studențimii:  deblo- 
carea, studenții roagă să li se acorde 
ultima verigă din lanțul dezideratelor 
or: Deblocarea totală a examenelor, 
permițând astfel studentului care a 
luat majoritatea examenelor dintr'un 
an să se poată prezenta și la exame- 
nele anului următor, 

Deblocarea alifel înţeleasă ar îi o 
anomalie: Studentul Corijent la 1-2 e- 
xamene mar şti la ce seminar să ia 
parte şi ce cursuri să frecventeze, 

Admiţându-se deblocarea totală ca 
şi la celelalte facultăți. studentului co- 
rijent i se va ridica moralul, pur- 
tând audia profesorii seriei sale, par- 
ticipând alături de adevărații săi co- 
legi la cursuri, de care nu-l desparte 
uneori decât pierderea unui examen, 
lucru datorat în multe cazuri neșansei, 

Venirea d-lui prof. Emanoil Antones- 


Legația Austriei 


| şi-a încetat activitatea 


Incepând dim această săptămână, 
toate vizele de paşapoarie pentru 
Austria, se fac de către legaţiunea 
Germaniei din Bucureşti. 

Posta legaţie a Austriei şi-a înce- 


-| tat activitatea. 


sa e anii tn iii ii 8 ii lim ii ii > ii m ti m d 


«BUNA VESTIRE» 


Situaţia 


PA 3 


n Spania 


Nationaliştii inaintează. 
Hepublicanii înspăimântați vor pace 


ATITUDINEA FRANŢEI: 


BURGOS. 16. (Rador). — 

Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite; 

Corpul de armată de sub 
comanda generalului naţio- 
nalist Yague a terminat a- 
seară la ora 18 ocuparea lo 
calităţii Caspe. 

O altă operaţie de seamă 
a armatei naţionaliste a fost 
pe ziua de eri înaintarea 
armatei de sub comanda ge- 
neralului  Aranda la aripa 
dreaptă a frontului de atac 
în regiunea şoselei Montal. 
ban-Alcaniz, 

La căderea nopții trupele 
naționaliste ocupaseră în- 
treg masivul Sierra San 
Just, unul din rarele centre 
rezistență ale inamicv- 
ui. 


Trupele generalului 
Franco continuă să înainte- 
«e fără să întâmpine vre-e 
rezistenţă serioasă. 


%* 

SAINT JEAN DE LUZ 16 (Ra- 
dor). — După şase zile de ofensi- 
vă pe frontul din provincia Ara- 

on, înaintarea trupelor naționa- 
iste dmepășește 100 kilometri în 
adâncime pe o lărgime de 60 ki- 
lometri. 

Trupele guvernamentale se bal 
foarte slab şi părăsesc numeroși 
prizonieri şi un important mate- 
rial de război. 

Cucerirea oraşului Alcaniz de 
către trupele naționaliste ale ge- 
neralului Yague şi luarea locali- 
tății Caspe au creiat o situaţie 
strategică foarte gravă pentru re- 
publicani. 

Oraşul Alcaniz este nodul dru- 
murilor care pleacă în direcția o- 
rașelor Tortosa, Vinaroz și Va- 
lencia. 

E 


BILBAO, 15 (Rador) —Corespon- 
dentul Agenţiei D. N. B. transmite: 

Ofensiva naționalistă pe trontul 
din provincia Aragon continuă 
fără încetare. 

Câteva unităţi au făcut marşuri 
forțate de peste 32 km. 

Prada de răsboiu este considera- 
bilă, Sute de milițieni guvernamen- 
tali s'au înnecat în fluiviul Ebro, 
încercând să treacă înnot pe malul 
nordie al fluviului. 

Terenul cucerit de naţionalişti în 
cursul acestei ofensive egalează in 
întindere provinciile Alava,  Gui- 
puzeoa şi Vizcaya la un loc. 
REPUBLICANII AȘTEP.- 

TAU OFENSIVA 

SARAGOSSA, 15 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas trans 
mite: 


Republicanii mau fost surprinşi 


INFORMAȚŢIUNI 


| Ministerul de interne a hotărât: 
închiderea localului de 


Un imporianţ număr de  Consi- 
lieri al Inaltei Curți de Conturi 
vor ieşi la pensie pe ziua de 1 A: 
prilie, 

Cu/această ocazie se vor face im. 
portante înaintări, 


——— 


Ministerul de industrie şi comerț a 
prelungit până la 50 lunie 1938 terme- 
nul pentru depunerea actelor nece- 
sare inventarieirei industriei  naţio- 
nale, 


Eri la amiază a avut loc, ia lo- 
cuința d-hu V. V. Tillea, un dejun 
la care a pariicipat d. Alex. Vaida 
Voev şi prietenii d-sale. 


Azi dimineaţă s'a întrunit la minis- 
torul de industrie şi comerț, comi- 
siunea pentru încadrarea persona- 
lului românesc în întreprinderi. 

Ministerul finanţelor a dispus ca 
funcţionarii Camerei şi Senatului 
să fie repartizaţi, dela 1 Aprilie, la 
diferite - ministere, după cerinţele 
serviciilor, 

In Monitorul Oficial de leri a apă- 
ruț deciziunea ministerului educațiu- 
nii naţionale prin care d, Dumitru 
Focşa, este absolvit de orice învinui- 
re de fraudă sau de rea credință în 
gestiunea sa, deasemeni este absolvit 
de aceleaşi învinuiri şi personalul 
administrativ care l-a ajutat pe d-sa 
în misiunea de director al liceului şi 
de secretar al comitetului şcolar, 


de ofensiva naționalistă, aşa cum 
Sa Spus la început, 

Printre documentele găsite de na. 
ționalişti la cartierul general re- 
publican figurează un ordin datat 
din 9 Martie în care se arată că na. 


GENERALUL FRANCO 


ționaliştii prepară cu toate rezer. 
vele şi forţele de care dispun o o- 
fensivă şi adaugă că şi armatele 
republicane sunt pregătite cu toate 
mijloacele pentru a-i face faţă. 

In afară de numeroşii prizonieri 
pe cari naționaliștii i-au făcut ]a 
Aleanz, ei au capturat şi maj muite 
convoiuri de automobile părăsite 


de republicani pe şoseaua spre Rio. cuarea acestora», 


Atitudinea Franţei 


BILBAO, 16 (Rador). — Agen- 
ția «DNB» află din Barcelona 
din sursă bine informată că a- 
proape în toate provinciile spa- 
niole aflate încă sub dominația 
autorităților din Barcelona, po- 
pulația organizează manifestații 


: de protetsatre contra potentaţi- 


lor dela Barcelona şi cere să se 
înceapă imediat negocieri de 
pace cu naționaliştii. 

Ziarul «Politica» care a- 
parține d-lui Azana, preşe»= 


PARIS, 16 (Rador), — Corespon- 
dentul agenţiei <Havas» transmite 
din Moscova: 

Duoă toate probabilitățile încă 
cel puţin trei procese se vor destă- 
şura la Moscova. Intâi este proce- 
Sul celor 11 comunişti de stânga şi 
Social-revoluţionari printre cari se 
găsese Ossinski, Nieolaeva, Manzev 
şi alți martori cari au depus în ul- 
timul proces al dreptiştilor şi trotz- 
kistilor. 

Pe de altă parte sunt închiși alţi 
fruntaşi comunişti ca  Radzutak, 


Ministerul de justiţie a intocmit 
un decret-lege pentru înlocuirea - -- 
tarilor publici cari nu cunose per- 
fect limba oficială a statului, 


I, P. S. Patriarh Miron,  preşe- 
dintele consiliului de miniştri — a 
primit eri dimineaţă în audienţă pe 
d, Al. Lapedatu, preşedintele Aca- 
demiei Române, 


Cu începere de aseară 
restaurantul legionar din 
str. Gutenberg a fost în- 


chis, întrucât localul care, 


este proprietatea Asoţia- 
ției profesorilor secundari 
se dărâmă în vederea 20n= 
struirii unui nou imobil. 
In vederea încheerii unui nou 
acord de plăţi cu Cehoslovacia, 


azi soseşte în Capitală delega- 
tul guvernului cehoslovac, 


«Cercul Inginerilor de Căi Ferate 
va ţine şedinţă, Joi 17 Martie 1938 
orele 21,15, la sediul său din Bucu- 
rești, Calea Victoriei Nr. 118, et. 1. 

D. profesor inginer Cristea Ni- 
culescu va conferinția despre «<Con- 
trolul bugetar la C. F. R. 


——— 


D-na dr. Marius Buşilă, va confe- 
renția Duminecă 20 Martie ora $ 
d. a. în sala Dalles despre «Trata- 
mentul cancerului pe bază de noui 
cercetări personale». 

Conferința va fi însoţită de pro- 
ecțiuni, 

Intrarea . liberă 


PARIS, 16 (Rador), — Agenţia 
«Havas» transmite: 

Retragerea armatei guvernamen- 
tale în Aragon a provocat o serie 
de cousultări pe ziua de azi la Pa- 
ris, 

O lungă constătuire sa ţinut în- 
tre d-nii Paul Boncour şi Bium. 
Ministrul de externe a primit apoi 
pe ambasadorul Angliei, 

D. Boncour sa dus după aceea 
împreună cu d. Blum la consiliul 
superior al apărării naţionale, în- 
irunit la palatul Matignon, 

-La şedinţa consiliului, 
de d. Blum, ap participat, în atară 
de d. Boncour, d-nii Daladier, mi- 
nistrul Apărării Naţionale, Cam- 
pinchi, ministrul Marinei de Răzbui, 
Guy la Chambre, ministrul Aerului 
mareşal Petain, general 
seiui statului major generali, gene. 
ralul Vuillemiu, seful statului ma. 
jor al armatei aerului, şi vice ami- 
ralul Darlan, şeiul statului maior 
al marinei, 


prezidată 


Gameiiu, 


Preocuparea esenţială a guverna- 
lui francez este «prezenţa trupelor 
germane şi italiene în rândurile na 
ţionaliste»>, 

Aceas.ă situaţie impune guvernu- 
lui un examen serios, nu numai din“ 
punctul de vedere diplomatie, dar 
şi din acela al apărării naţionale. 

Pe de altă parte, se ştie că guver 
nul francez a trimis vase de război 
la Barcelona pentru A asigura e 
ventual «protecţia şi la nevoe eva 


dintele republicei, şi zia- 
rul «El Socialista», orga- 
mul de publicitate al lui 
Prieto, declară în artico- 
lele ilor de fond că «quver= 
nul republican are deplină 
încredere în noui guvern, 
Blum din Franţa, ale că: 
rui hotăriri le aşteaptă cu 
încredere dată fiind comu= 
mitatea ideologică dintre 
d. Blum şi conducătorii 
Spaniei republicane». 


= 


Meşlauk, Antipov, foşti pesedinţi ai 
consiliilor comisarilor poporului, 
Bubnov, Krilenko, KaminSki, Liubi. 
mov, toşii comisari ai poporului, di- 
plomaţi ca Bozomolov, lurenev, Da- 
vtian, Karski, Yakubovici, Stein, 
Rosenberg, ete. 

In sfârşit, mai este şi un grup de 
militari cari vor fi judecaţi proba- 
bil în şedinţă secretă. Printre aceș- 
tia sunt trei foşti vice-comisari ai 
poporului la apărarea »rtională și 
anume; mareşalul Yegorov, genera: 
lul Alskniss și amiralul Orlov. 


restaurant 
«Decebal», proprietatea numitului 
Nyeki Aurelian din Oradea, 
baza dispozițiunilor legii apărărei 
ordinei în stat, constatându-se că în 
acel local se făcea spionaj, în fa- 
voarea unuj stat străin. 


Contra durerilor reumatice, a moli- 
ciunii membrelor, contra durerilor de 


jcap şi a ameţelilor, de cari sufeream 
! regulat la răceli mai 


puternice, am 
! luat întotdeauna cu deosebit succes 
| Togal, 

Ministerul de industrie şi comerţ a 
mai dat o decizie prin care toate târ- 
gurile — afară: de târgurile alimentare 
care pot funcționa până la ora 10 dim. 
-- nu se mai pot ţinea Duminica sau în 
zilele de sărbători ortodoxe. 


L] 


Ieri a expirat termenul înlăuntrul 
căruia toți funcționarii statului, ju- 
detelor, comunelor, regiilor autono- 
me şi mixte precum şi membrii 
corpurilor constituite pe bază de 
legi organice trebuiau să depună 
jurământul pe noua constituție. 


Ateneul Popular «on 1. C. Bră- 
tianu» (Parcul Rahova) Str. L. No. 
30, de sub preşedinţia d-lui Theodor 
Lupu, anunţă pentru Duminecă 27 
Martie a. e, la orele 16,30 a doua şe- 


zătoare artistică şi culturală. Ia 
prozram menţioăm: coruri,  deela- 
maţii, muzică instrumentală şi 


piesa; «CUIUL LUI PEPELEA», 

de Victor lon Popa, sub direcţia de 

scenă a d-lui Sile Mănescu 
Intrarea liberă. 


a 


| 


| 
Pe! eul Angliei. 


0. .] 


nt | ia istoriei, intrarea 


țării mele natale în Reichul german“ 
a declarat la Viena d. Adolf Hitler 


— Intrevederea Hitler-Beck — 


„insemnătatea revoiuției germane n'o vor putea măsura decât 
generațiile viitoare 


VIENA, 15 (Rador). — In Piaţa: mulţimei, Sosirea Fuehrerului este 


Eroilor, Fuehrerul-cancelar 


Hitler | 


anunţată de aclamaţiile uriaşe ce-l 


a fost primit azi dimineaţă de acla- | întâmpină în drumul său triumfal 


maţiile frenetice ale populaţiei, care 
se adunase încă din zori pentru a 
asculta discursul Fuehrerului, cu 
prilejul primirii sale oficiale în o- 
raşul Viena, 

Formaţiile mişcării  naţional'so- 
cialiste cu muzicei în frunte, trupe 
germane din toate formaţiile, în! 
frunte cu infanteria, artileria, de- 
taşamente motorizate şi cavalerie, 
făceau un careu impresionant, în 
jurul căruia se îngrămădea publi. 
cul fără număr, venit de pretutin- 
denj să asiste la” acest eveniment is- 


torie, | 


Pe la ora 1], cordoanele serviciu- 
lui de ordine abia mai puteau ţine 
în loc, eu niare greutate, talazurile 


spre Piaţa Eroilor, Sute de mii de 
piepturi aruncă în văzduh un sin- 
gur strigăt: «Heil Hitler»! 

CUVANTAREA D-LUI 

SEYSS INOQUART 

Freamătul mulţimii se potoleşte 
cu greu. Ia cuvântul d. Sayss In- 
quart, şeful statului german al Au- 
striei. El salută pe Fuehrerul-can 
celar al Reichului în termenii ur- 
mători: 

«Puehrerul meul Oricare ar fi dru- 
mul pe care ne vei duce, noi te vom 
urma. Să trăieștil> 

In timpul discursului, care a fost 
adesea întrerupt de aclamații fre- 
netice, escadrile de avioane sburau 
peste Piaţa Eroilor. 


Discursui d-iui liitier 


«In câtiva zile, sa produs în sânul co- 
munitiiţii germane o revoluţie, a cărei 
întindere o putem vedea bine astăzi, | 
dar a cărei însemnătate întreagă, n'o! 
vor putea măsura decât generaţiile vii- 
toare, 

«Conducătorii regimului astăzi dispă- 
rut, vorbeau adesea, în cursul ultimilor 
ani. despre misiunea specială pe care a- 
ceustă ţară trebuia so îndeplinească. 
După concepţia lor, această misiune con- 
sis! - în faptul că pretinsa independenţă 
a Austriei. dictată de tratatele de pace 
şi depinzând numai de bunul plac al 
străinătăţii, trebuia să împiedice crea- 
rea unui Reich german cu adevărat mare 
şi să stăvilească aici drumul lui spre 
viitor, 

«Eu proclam astăzi noua misiune a a- 
cestei țări, Ea răspunde acelei necesilă= 
ți care a adus odiloară aici pe. colon '3a 
tii germani din, (0ate regimurile vechiue 
lui Imperiu, Străvechea Țară de Răsă= 
rit a poporului german trebuie deci să 
devină cel mai nou bulevard al naţiunii 
germane şi în consecință a Reichului 
german, 

In ceasul acesta pot face poporu- 
lui german înştiințarea cea mai 
importantă din întreaga mea viaţă. 
In calitatea mea de Fuehrer şi de 
cancelar al naţiunii germane, anunţ 
astăzi în faţa Istoriei intrarea ţării 
mele natale în Reichul german. 

«Trăiască Reichul german! Tră- 
iască n0ul membru al Reichului 
german! Trăiască partidul  naţio- 
nal-socialist şi armata germană!» 

Asistenţa, cuprinsă de un adevă- 
rat delir, a isbuenit într'o formida- 


lă explozie de ovaţii. Apoi tumultul 
a fost acoperit de accentele imnu- 
lui german «<Detsehland îiber Alles», 


D. HITLER 
VIENA, 15 (Dela corespondentul 
nostru). — După marea paradă mi. 
litară de azi, d. Hitler sa dus la 
aerodromul dela Aspern de unde a 
plecat cu avionul spre  Miinchen, 
unde a sosit seara la orele 19.10, 
Populaţia l-a primit cu mare în- 
sufleţire şi ovaţiuni nesfârşite, 


SARBATOARE PANA LA 
20 MARTIE 


BERLIN, 15 (Rador). — Ministe- 
rul de Interne a ordonat ca toate 
editicile oficiile şi toate întreprin- 
derile să arboreze drapele până la 
20 Martie, pentru sărbătorirea An- 
schlussului, 


Negocierile angio- 


itaiiene 
Înirecvederea 


ROMA, 15 (Rador). — Contele 
Ciano, ministrul afacerilor stră- 
ine, a avut azi o a treia întreve- 
dere cu lordul Perth. ambasado- 


% 


au început 
Ciano-Perti 


fice, este un specialist în chesti- 
unile discutate cu Italia. 

Se anunţă că s'au realizat pro- 
grese importante, După cum se 
plană „atmosfera a fost cordi- 
ală. 


ROMA, 15. (Radoi). 2 Agen-| Vineri seara va avea loc o 


ţia Reuter transmite: 

Conversaţiile  auglo- italiene 
au început azi în mod serios, 

Lordul Perth, ambasadorul 
Marei Britanii, a avut o întreve- 
dere de o oră şi jumătate cu 
contele Ciano. 

La întrevedere a asistat şi d. 
Rendel, noul ministru englez la 
Sofia, care, în câlițațe de fost 
şef al departamentului afaceri- 
lor orientale din Foreign Oi- 


CES IE dă da D200 PRI 5 EET 

Grupările: politice nu 

dau concurs unui gu- 

vern de colaborare 
cu comuniştii 


PARIS 16 (Rador).— Miniştrii 
şi subsecretarii de Stat s'au în- 
trunit ieri în consiliu la ora 17, 
la președinția consiliului. 

Joi dimineaţa la ora 10 se va 
ține un consiliu de miniştri la 
Elys6e sub preşedinţia d-lui Le- 
brun, preşedintele republicii. 

In cursul consiliului de miniş- 
tri de mâine se vor hotărî terme- 
nii declaraţiei ministeriale, al 
cărei text definitiv va îi aprobat 
în consiliul de Joi de sub preșe- 
dinția şefului statului. 


nouă întrevedere. 


Publicul 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S, A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


Ordonanţa Ministerului de Inter- 
ne cere populaţiei să-şi pavoazeze 
casele. 


INTREVEDERE 
HITLER—BECK 


VIENA, 15 (Rador), — 
Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite: 

O telegramă a corespon- 
di: ntalui din Roma al zia- 
rului «Neues Wiener Zei- 
tung» anunţă că d, Beck, 
ministrul Afacerilor Străi- 
ne a Poloniei care a ple- 
cat din Roma spre Varşo- 
via, va avea la Vic.2 o în. 
trevedere cu Cancelarul 
H:ter. 


TOATE TRUPELE AU 
DEPUS JURAMANTUL 


VIENA 15 (Rador)- — Corespon- 
dentul Agenţiei Reuter transmite: 

Până la sfârşitul acestei zile toate 
trupele austriace vor depune jură- 
mântul de credință către Cancelarul 
Hitler, 

Formula jurământului este urmă- 
toarea: 

«Jur înaintea lui Dumnezeu prin 
acest legământ sacru că voi da as- 


cultare necondiționată Fuehrerului. 


Reichului şi al poporului german 
Hitler, şeful suprem al forţelor ar- 
mate, şi că voi fi gata, ca soldat 
curajos, să-mi dau oricând viaţa 
pentru acest jurământ». 


inapoierea 


CUM VA FI ORGANIZAT . 
PLEBISCITUL 


RIENA, 15 (Rador). — Oficiul 
Cancelariatului a trimis următoa- 
rele directive provizorii şefilor de 
autorităţi şi primarilor din sate şi 
oraşe, în vederea plebiscitului dela 
10 Aprilie. 

Potrivit acestor instrucţii, vor a 
vea drept de vot şi cei cari au fost 
decăzuţi din această naţionalitate 
prin legea din 1933, dar care nu au 
fost excluşi dela dreptul de vot. 

Listele de alegători vor fi consti“ 
tuite pe baza registrelor de populan 
ţie. Listele vor putea fi examinate 
de publice între 27 şi 31 Martie. 

Pregătirile pentru plebiscit vor 
începe imediat, : 


% 


BERLIN, 15 (Rador). — Corespon= 
dentul Agenţiei Reuter transmite: . 

Reprezentanţii Reichului în străfe 
nătate au primit instrucţiuni să in 
formeze guvernele pe lângă cari 
sunt acreditaţi de legea prin care 
Austria se uneşte cu Germania şi 
că foştii reprezentanţi austriaci au 
primit instrucţiuni să se pună la 
dispoziţia reprezentanţilor Germa- 
niei, 


Ry 
VIENA, 15 (Rador). — Agenţia 
oficială austriacă «Amtliche Nache 


riehtenstelle> a fuzionat cu Agenţia 
din Berlin D. N. B. - 


Fueherului 


ia Berlăn 
D. Hiticr va îi primit sărbătoresc 


BERLIN 16 (Rador). 
D. Goebbels, ministrul pro- 
pagandei Reichului a dat 
o proclamație prin care in- 
vită populaţia Berlinului 
să facă azi Fiiurerului, la 
înapoierea sa din Viena, «o 
primire unică în analele 
capitalei Reichului», 


D. Hitler va sosi cu avio» 
nul la aeroportul Tempel. 
hof, de unde împreună cu 
suita sa va merge la pala» 
tul Cancelarului Reichur 
lui trecând printre două 
rânduri de membri ai for. 
maţiunilor partidului na» 
ţonal_sociztisty, Sa, 


si-a amânat 


Viziia in Angiia 


Un comunicat al mareşalatului Palatului Regal 


COMUNICAT Nr. 34 


Mareşalul Curţii Regale 
îmi cunoscut următoare- 
e: 

Luând în consideraţiune 
situaţia internaţională, Me 
jestatea Sa Regele a bine. 
voit a hotărî ca Inalta Sa 
vizită la Londra, proecta. 
tă pentru data re 22 Mar- 
tie a. C., să fie amânată, 
pentru o dată mai târzie. 

Majestatea Sa Regele 


Angliei, apreciind împre- 
jurările în care a fost fă- 
cută această sugestiune, a 
binevoit a o accepta cu ma. 
re părere de rău, 

Bucureşti, 15 Martie 1938 


ienez aclamând frenetic pe Opern-Ring 


! gret. 


COMUNICAT OFICIAL 
ENGLEZ 

LONDRA, 15 (Rador). — A- 
genția Reuter transmite urmă- 
torul comunicat publicat de Bu- 
ckigham Palace: 

M. S$. Regele Carol al Româ- 
niei a sugerat ca în urma recen= 
telor destăşurări ale situației in. 
ternaționale vizita oficială pe 
care trebuia să o facă în Marea 
Britanie la 22 Martie să fie a» 
mânată pentru o dată ulterioa- 
ră, 

M. 5. Regele Angliei, apreci- 
ind împrejurările în care aeca- 
stă sugestie a îost făcută, a ac- 
ceptat-o, fireşte, cu proiund re- 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere.