BunaVestire_1938_03-1670612721__pages69-76

ANUL ÎI. — Ne. 31 


Es E E 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Dumnezeu este Romîn ? 


sau 


Problema mijloacelor noastre 


de DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Nu trebue trecută cu vederea conferinţa pe care Inginer Inspector 
deneral C. Mihalopol, Directorul General al Casei Autonome a Porturi- 
lor şi Comunicaţiilor pe Apă, a ţinut-o la Fundaţia Universitară Carol 
I, în cadrul conferinţelor organizate de Liga Navală. 

Direcţiunea Porturilor şi Comunicaţiilor pe Apă a fost totdeauna 
una din cele mai bune Direcţiuni din Țară. 

Condusă pînă mai eri de omul datoriei care era Inginer Inspector 
General 1. Vardala — ieşit cu onoare la pensie —iar azi încredințată 
unuia din cei mai mari ingineri ai noştri — conterenţiarul nostru de 
azi — secondat în calitate de subdirector, de inginer inspector general 
V. Cotovu, proaspăt adus dela Direcţiunea Constanţa, — P. C. A. este o 
Direeţiune de muncă şi pricepere severă, compusă din tehnicieni încer- 
caţi şi izbutind să se păstreze cît mai mult la adăpost de nefasta inter- 
ferenţă politică, 

Cu această menţiune acordată, ne place să ne oprim cu atît mai malt 
la o conferință privind una din cele mai vitale probleme ale economiei 
maţionăle, cu cît ea se ţine sub auspiciile Ligei Navale, consacrîndu-se 

„astiel legătura strînsă ce S'a făcut între P. C. A. şi Marina prin trecerea 
recentă a numitei Direcţiuni la Ministerul Marinei. 

A fost şi rămîne încă dezolantă lipsa la noi de legătură, între pro- 
ducţie şi transport. 

E ciudat că o ţară care dela Unire şi pină azi n'a produs decit eco- 
nomişti — iată, întradevăr douăzeci de ani aproape de cînd sîntem 
bombardaţi, intoxicaţi cu economişti! — n'a ajuns încă la o noţiune ce 
se rezolvă teoretie din clasa T-a de liceu, dar pe care domniile lor eco- 
nomiştii, care au mai fost, mi se pare, între timp şi miniştri, trebuiau 
să o rezolve practice, prin utilarea producţiei naţionale — aşa de eloc-! 
vente — cu mijloace de transport adecuate. 

Sub acest unghiu sîntem încă la regimul pasărilor: aşteptînd ca! 
Dumnezeu să ne aducă petrolul ori recoltă, şi tot el să le ducă la 
destinaţie. 

Dumnezeu este romîn? 

Aşa par'că au vrut să ne spună până acum economiştii. 

i Un inginer emerit, directorul P. C, A.ului ne spune că nu. Şi să-l 
credem, că ştie mai bine, 

Altminteri n'am pierde 3% miliarde pe an în buzunarul armâtorilor 
streini, pentru transportul produselor noastre; ci punînd de o parte a- 
nual numai o treime din această, sumă am fi avut dela război încoace, 
adică decînd avem economişti, una din cele mai mari flote comerciale 
din Europa, 

Se cade so avem măcar acum — de cînd nu mai avem economişti -— 
şi acesta e strigătul inginerului C, Mihalovol. 

Mai ne spune d-sa că: ţinînd seama de faptul că proporţia între va- 
]c&rea medie a unei tone de marfă exportată a fost în 1933 de 15.57 față 
de 6.61 în 1929, produsele noastre au snferit o devalorizare de 60%. 

Auziţi 60% !? 

Nu înseamnă a arunca în vînt grîul şi petrolul nostru? Nu e aceata 
un regim economie pe câre numai pasările l-ar mai practica? 

Toată această devalorizare, toate aceste zeci de miliarde aruneate 


(Continuare în pag. II-a) 


Proianari sinistre... 


Cineva mia dat o veste nespus de 
gravă, 

Mi-a povestit acel cineva, un fapt ca- 
re la indignat, Şi pe bună dreptate, 

La 26.1l-c., a fost un bal, Bal «mascat 
şi nemascat>, dat de go anumită preten= 
țioasă societate de cucoane, în sala «Ar= 
ta>, 


Numai decât în călugărițe? 

Şi nu sa indignat nimeni la balul a- 
cela, nu le-a rupt nimeni obrăzaiul şi nu 
le-a dat nimeni pe ușă afară, 

Ca încheiere, fac o profeție, Cele două 
cuvioase candori, atât de dornice de mis 
stica exotică a pustiei, să ştie un lucru. 
Haina călugărească poartă în ea pute- 
riie mistuitoare ale unui 


de comunicații 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Eulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


4 


Bi bine, la acest bal, două candide şi 
ingenioase doamne, evident, probabil 
din <înalta societale», nau găsit altce- 
va mai bun de făcut, decât să se costu. 
meze în «călugărițe», 


Drepl aceia, şi-au găsil ele, aceste e- 
terice două candori, o rasă pe care au 
pus-o peste smeritele lor trupuri, niste 
metanii pe care şi le-au atârnat de gât, 
asemenea văcuțelor cu -mărțişori (cum 
de nu le-a spânzurat Dumnezeu în ele) 
şi un comănac pe care l.au pus frânte 
de pocăinți, peste pustiitele lor «perma- 
nente, Şisau mai adaus  obrăzar peste 
sănătatea de ardei şi făină exotică a 0= 
vrajilor lor neruşinați, apoi cu aripi de 
piruete au sburat în bal... 

Drept să vă spun, la început 
crezut, dar preopinentul mi-a dat repli- 
ca prompt: 

— Duole la fotograf! 

Şi am fost, mai bine nu mă duceam. 
Jăci adevărul celor spuse, ma întâmpi= 
nat prea brutal, 

Le-am văzul într'adevăr pe acele două 
îngeroaice negre»  imortalizale  obrâ= 
zat în fotografie. 

Care obrăzar al lor, nu m'a împiedi= 
cat desigur să le văd neobrăzarea, 

Mă rog, ce-o fi cu aceste cucoane Ță- 
ră obraz şi fără ruşine! Vroiau să fie 
originale, Ei bine, întrucât eu cred că 
solitarele madame erau creștine, balul 
Jiind al unei  socielăți  femenine cu 
principii creştine, nau găsit altceva mai 
vun de făcut, decât să tăvăleasca sfâne 
tele simboale călugărești în barocul ime 
pudic al unui bal mascat?! 

Vroiau să fie originale? De ce w'au 
apelat la ortopedul lor să le transforme 
pentru o seară, în mai ştiu eu, eschi- 
moase, în mulatre, ori strigoaice, stații, 
în Passionaria (tot nu se mai vorbeşte 
de ea), în faraon ce cu glas şi trup de 
sirenă, sau mă rog, în ori care alte fru. 
musețuri de acestea,,, 


vam 


De ce nu în cârtije, în bufniţe, tot era 


vorba de noapte şi de mască. ! 


a ——— PN N i N N n 


blestem, Şi 
blestemul este acesta: ori cine a îmbră- 
cat şi a purtat câteva ceasuri haina a- 
ceasta, în eu va muri, Mai mult, Toată 
viața îi va împiedica paşii trăirilor sa- 
le prin tot felul de încurcări dacă ai 
necinstit=o, 


Vor «originalele dive» mărturii? Să 
mi le ceară, Le servesc exemple de vieţi 
frânte așa, câte vor, 

Dar şi mai cruntă e răsbunarea bles- 
temului atunci când a fost profanală. 
Că doar blestemul de aia-i blestem, 
lar societatea anumită, societatea cre= 
ştină, societalea de elită cu balul, are 

cuvântul, 

Şi în sfârşit: felicitări pentru. viitor, 
elegiacelor,., 


Cristofos Dancu 


Marşul Naţionalismului Spaniol! 


Administrația: 


NOUII COMANDANȚI Al ARMATEI 


„x 


Generalul de Prigadă von 


MI 
i 


TELEFOANE 


| 
| 


. General de divizie Walter von Brauchitseh, noul comandant suprem al armatei de 
Generalul de artilerie von Reichenau comandant suprem al grupei. 
Generalul prof. dr. Becker şef al Serviciului de armament al armatei 


GosSler inspector al cavaleriei. 


4, 

5. Generalul de artilerie antiaeriană Rudel şef al armatei aeriene. 

6. Generalul de brigadă Kuhl inspector general al armatei germane. 
(£ 


Generalul Bodenschatz şef 


al Statului major al aviaţiei. 


GERMANE 


Luni 14 Martie 1938... 


ESriBE 


ZIAR LIDER DE LYPIA Şi DOCTIINA ROMANEAJGA 


uscat, 


8. Generalul de aviaţie Sperrle, comandant al grupei aeriene 3 din Miinchen. 


Lovitura de trăsnet dela Vie 


Evenimentele din Austria sau 
succedat în ultimile trei zile cu 
o repeziciune de film. 

Miercuri d. Schuschnigg a dat lo- 
vitura plebiscitului anunțat pen- 
tru Duminică, Vineri a primat lo- 
vitura fatală care a pus capăl 
dictaturii polițiste instaurată de 
cinci ani la Viena. 


MANEVRA D-LUI 
SCHUSCHNIGG 


După cum am arătat de-cu- 
rând în acest loc, în clipa când 
d. Schuschnigg a fost silit, la 
Berchtesgaden, să slăbească pre- 
siunea dictaturii polițiste, valul 
popular s'a dezlănțuit, măturând 
totul în calea sa. 

D. Sehuschnigg şi-a dat sea- 
ma că orice va face, lăsând li- 
beră desfăşurarea FIREASCA a 
lucrurilor, va ti debordat, deve- 
nind în curând prizonierul na- 
țional-socialiştilor. 

In această situaţie a interve- 
nit ultima manevră, foarte abi- 
lă, a plebiscitului. 

Manevra era abilă: ay Pentru- 
că se punea poperului întrebarea 
dacă aprobă sau nu politica de 
independenţă a guvernului. Deci 
discuţia era transpusă de pe pla- 
nul politicii interne pure pe plan 
internaţional. b) Penirucă ple- 
biscitul urma să se desfăşoare 
sub o atare presiune încât succe- 
sul lui n'ar fi fost exclus, 

c) In caz de succes d. Schus- 
chniggg dobândea pretextul pen 
tru o politică de represiune vio- 
lentă în interior, şi în acelaş 
timp posibilitatea de a poza în 
fața lumii ca reprezentând «vo- 


Arriba Espana! 


Anarhia a întins coarda la maxi- 
mum. Canarele nu pot fi primejdi- 
oase, socoteşte Cezare Quiroga, sînt 
prea departe şi izolate, iar Franco 
este bine păzit, 

Totuş la Kisulie, Jos6 Antonio de 
Songronitz, curierul de legătură cu 
peninsula, face generalului la San- 
ta Cruz de Tenerit un raport detai- 
lat de stadiul pregătitor al mişcării 
de eliberare a Spaniei sufocată de 
comunism. 

Preventiv, Franco cere şi obţine 
autorizaţie de a asista la înmormân 
tarea generalului Amado Balmes, 
comandantul militar din Las Pal- 
mes. 

Ziua cea mare este aproape. Co- 
munismul spaniol își trăeşte ulti- 
mele zile de glorie, Căci în Maroe 


ION BALEANU 


col. Yaque prepară botezul Spaniei 
renăscuta, 

17 Iulie — o dată ezre va rămîne 
eternă ca un început de veae nou 
în istoria glorioasă a Spaniei. 

La 11 Iulie soseşte, trimisă din 
Tetuan, la Madrid o telegramă în 
aparenţă domestică, însă cu cifru: 
expeditorul avea numele compus 
din 17 litere, iar numele destinata- 
rului 11. 

Telegrama era trimisă din or- 
dinul lui Yaque şi vestea explozia: 

“Trupele din Africa sau răsculat 
la 17 lulie, ora 11. 

A doua zi primele trupe naţiona- 
liste se'mbareau pentru Spania. 

In acest timp, Franco decola în 
avionul condus de Vilalobos, din 
Las Pâmpas, imediat după ce asis- 


POLITICA EXTERNA 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


ința poporului austriac>. lpso 
facto dobândea și deplina liber- 
tate de acțiune faţă de Reich, li- 
bertate pe care o pierduse în ur- 
ma acordurilor de la  Berchtes- 
gaden. 

Dar manevra, deşi abilă, era 
totuşi riscată.  Intr'adevăr pen- 
truca să reuşească se cerea ca 
Germania să se mărginească la 
proteste verbale şi la vehemente 
campanii de presă, fără a trece 
la presiune hotărâtă. 


RIPOSTA GERMANA 


Cancelarul Hitler n'a acceptat 
însă înfrângerea pe care i-o 
pregătea d. Schuschnigg. 

Două au fost mijloacele de 
presiune foiosite de mişcarea 
naţional-socialistă: unul intern 
— care e subevaluat de presa 
noastră — şi altul extern. 

Ziua de ieri a lost caracteriza- 
tă în Austria printr'o formidabi- 
lă serie de manifestații, de pro- 
cesiuni, de agitații, de atacuri 
național-socialiste. 

Era îndoelnică posibilitatea 
de rezistență a regimului dicta- 
turii polițiste chiar în fața valu- 
lui naţional-socialist intern. 

Şi e firese să fie aşa; deoare- 
ce după date demne de crezare, 
numai în Voralberg, în Tirol şi 
la Viena regimul Schuschnigg 
se putea bizui pe circa 50% din 
populaţie. 

In Austria de Sus şi în Austria 
de Jos circa 60% din populaţie 
e național-socialistă, la Salz- 


Balmes. 

Pe aerodromul din Tetuan, negru 
de mulţimea cu suțletul tot trimis 
stol de porumbei în zări, — colone- 
lul Yagiie salută, dă raportul şi 
prezintă generalului Franco, în- 
iwun entuziasm sălbatec, armata. 

«Micul Comandant» revenise în 
fruntea Legionarilor lui de odinioa. 
ră, să salveze patria dela prăpăd, 

Generalul Franco vorbeşte maro- 
canilor: 

«Am ajuns să ne fie ruşine că 
sîntem spanioli şi să purtăm aceas- 
tă uniformă, care făcea altădată o- 
noarea și mîndria noastră. Fiecaro 
la postul său spre a-şi face datoria». 

La Madrid, guvernul comunică: 
linişte şi ordine în ţară. Cezaro 
Quiroga îl asigură pe Azana că 
Franco e bine păzit în Canarel!? 

- Dar Franco mobilizează la radio 
„toată conştiinţa spaniolă şi o lămu- 
reşte. 


tase la înmormîntarea generalului ajuns deja la generalii 


burg proporţia se ridică la 70% 
iar în Stiria, în Korintia şi în 
Tirolul de Est la 80—85%, 

Când o mişcare posedă atari 
majorități e greu să rezişti pre- 
siunei ei hotărîte — afară de ca- 
zul în care vrei şi poţi, dat fiind 
că nici armata nu era sigură — 
să scoţi tunurile. 

Probă că presiunea era foar- 
te puternică e şi faptul că la 
Graz, la Linz, la Innsbruck au- 
toritățile locale au capitulat în 
fața național-socialiștilor con 
comitent cu d. Schuschnigg, ca- 
re nu le dăduse vreo dispoziţie 
în acest sens, 

Dar Reichul n'. așteptat de- 
săvârşirea acestui in- 


proces 
tern, el a pus în joc toată forța 
sa spre a răsturne regimul 
Schusehnigg. 


In fața ultimatum-ului ger- 
man d. Schuschnigg a capitulat. 

Austria are azi un guvern na-) 
țional-socialist. 


A INTRAT ARMATA GER.- 
MANĂ IN AUSTRIA? 


Unele telegrame confirmă in- 
trarea trupelor germafie pe teri- 
toriul austriac, altele o dezmint. 

Se poate că știrea să fie adevă- 
rată, mai ales dacă o coraborăm 
cu cererea telegrafică adresată 
de d. Seyss-Inquart. 

In cazul în care se confirmă 
această ştire atunci credem că 
riposta germană a sărit dincolo 
de cal. 

Odată obținută licihidarea re- 


(Continuare în pagina 5) 


Mola, Go: 
ded, Fanijul, Saliquet şi Quiepo de 
Ilano care procedează în consecinţă. 
| Generalul Goded scoate un regi- 
ment din Barcelona în stradă, dar 
e încercuit şi după 3 ore dramatice, 
e sdrobit — într'o sfîntă Duminecă, 
în 19 Iulie. 

Lia Madrid — armata a fost închi- 
să în cazarmă, câţiva ofiţeri, con- 
strînşi, s'au sinucis. 

Barcelona şi Madridul au fost sin 
| gurele centre unde guvernamentalii 
şi-au luaţ măsuri preventive din 

experienţa revoluţiei asturiene. 

Surprins de evenimente, la 19 lu- 
lie, Cezare Quiroga demisionează, 
iar Azana dă destinele comunismu- 
lui spaniol pe mîna lui Giral. Pri- 
mul decret — înfiinţarea miliției 
guvernamentale, - san legiterarea 
hoardelor înarmate şi stăpîne pe 
stradă şi pe viaţa oricui. 

Dar contrarevoluţia naționalistă | 
e declanșată; contrarevoluţie, pen- 
trucă revoluţia o începuseră de 


Telegrama cifrată a lui Yagiie almult comuniştii — aşa cum însuşi 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
[inu fi iad 
Direcţia, Redacţia «. «4.8434 [Cont CEC Nr. 1236 ABONAMENTE: 
Adminisiraţia , « e. « a 485.82 j 1 an Lei 700 "1an Lei 500 
Tipografia . .. . „477.56 Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni >» 250 
3 luni > 175 | 


3 luni > 125 


Noul_regim al presei 
Sindicalizarea talentului 


de VALERIU CARDU 


«Universul» — eare păstrează o ţinută de mare obiectivitate — ne-a 
făcut cinstea să se asocieze punctului de vedere expus într'unul din ar- 
ticolele noastre anterioare, în care discutam noul regim al presei. 

O reorganizare a regimului de presă şi o reglementare a profes. unii 
de gazetar — pentruca să păstrăm expresiile en vogue — axează o pro- 
blemă de mare importanţă, de infinit mai mare importanţă cum sar 
părea la prima examinare a lucrurilor. 

Presa este o realitate vie, de care trebue să se ţină seama. E o lune- 
ţiune necesară în organizaţia de Stat, o hrană spirituală atilă oricui şi 
un instrument, de intormare, educaţie şi coordonare a opiniei publice. 

Presa, aşa cum trebue înțeleasă, prezintă un rost dublu: o acţiune 
care vine dela gazetar spre opinia publică şi alta, de oglindire a opiniei 
publice în scrisul gazetarului. In clipă când această legătură se reali- 
zează complect, funcţionarea presei este definită precis şi, în acelaş timp, 
îndeplinită. 

„„. Presa, departe de-a fi o revărsare de hârtie şi o demonstraţie de tiraj, 
ar deveni astfel un îndreptar pentru vremuri şi un document preţios al 
timpului. Evident, suntem de acord, rosturile sau inversat mult în ulti- 
ma vreme iar poziţiile şi, cu ele, paralel, valorile sau degradat. 

Gazetarii s'au împărţit, în general, în două categorii: 

1, Gazeiarii cari agitau, la toate colţurile, tiranic, ideea de «profe» 
siune», ca să dovedească lumii că au-o ocupaţie şi ca să dispună de un 
mijloc, de un instrument concludent pentru «Vlaşea şi Teleormanul». 

2. Gazetarii cari utilizau «profesiunea» ca pretext, pentru ascensiuni 
de - ordin politie sau pentru surdinizarea unor atacerisme sau alte — 
isme pornite din «exercitarea drepturilor politice şi a datoriei faţă 
de popor». 

Caracterul instructiv, misionar, al presei a dispărut astfel. Sau — în 
cel mâi bun caz — a rămas o medalie demodată pe pieptul unui grup 
restrâns al oamenilor de omenie, ori sa cuibărit în febra plămânilor 
măcinaţi. 

__ Caracterul informativ s'a redus la cancan și intrigă, — în toate di- 
recţiile, — reportajul s'a transformat în jurnal intim de buduaâr sau în 
relatarea celor mai scârbovnice deslănţuiri ale instinctelor primare 
din om. 

Articolul de fond, cel cu rolul educativ, a devenit ditiramb pentru 
bunul platnic şi înjurătură de cort pentru bancherul cu epiderma nu 
prea sensibilă. 

Totul devenise joe de şarade, articol pe două planuri şi ocupaţie de 
vânător, De-aci absenţa unei prese populâre serioase — în afară de «li 
bertatea» părintelui Moţa şi alte câteva mici excepţii — de-aci absența 
unei prese de hotar bine susţinute, de-aci sărăcia şi, uneori, absenţa to- 
tală a ziarelor educativ-misionare. 

Şi'n această situaţie se discută presa şi profesiunea de gazetar. Se 
discută drepturile, titlurile, şi vechimile. 

Criteriul este situaţia de membru în Sindicat sau, uneori, măsura 
este, nu atât vechimea propriu zisă, ci hibernarea în ziaristică. 

Nu suntem împotriva sistemului de sindicat şi nici împotriva drep. 
turilor cari decurg din calitatea de membru al unui sindicat. 

Nu diseutăm —post-mortem — criteriile cari au dus la această situa- 
ție şi nu vom cere o nouă serie de «revizuiri». 

Hai să fim, dintr'odată, partizanii «drepturilor câştigate». 

Dar este inadmisibil şi necamaraderese ca scriitori de elită cum ar 
fi profesorii Dragoş Protopopescu — membru numai... de o lună al unui 
sindicat — şi Radu Gyr, ori gazetari străluciți şi pricepuţi — care nu 
numai că scriu dar ştiu să facă o gazetă — de talia lui Mihail Polihro= 
niade să se pomenească mâine că nu sunt consideraţi gazetari, pentru 
simplul motiv că n'au făcut parte — absolut din întâmplare — dintr'un 
sindicat, : 

Şi exemple nenumărate ar putea fi servite aci. Am ales câteva nume 
mai cunoseute decât un întreg sindicat. 

Criteriul drepturilor câştigate să nu fie un privilegiu de castă san 
de asociaţie ci unul de breaslă, deoarece prea se poartă lupta în numela 
«profesiunii». 


(Continuare în pag. II-a) 


Udricani şi Baraşeum 


Băştinaşii din Bucureşti au în- 
ceput să uite o bună parte din o- 
raşul lor şi anume partea cea mai 
veche, cea mai împodobită cu a- 
mintiri duioase de istorie când în- 
sorită, când înlăcrimată. 

Porțiunea sudică încercuită de 
strada 11 Iunie şi Calea Călărași 
a ieşit de mult din patrimoniul ro- 
mânilor bucureşteni. Este aici o 
bună jumătate din Capitala țării, 
invadată sistematice — casă cu casă, 
stradă cu stradă, cartier cu cartier 
— de o populație fără nici o legă- 


de unitate socială insulară şi tin- 
2ând să acapareze întregul oraş, că- 
ruia cată să-i impregneze caraete- 
rele specifice (case murdare, străzi 
neîngrijite, lume jerpelită, sinagogi 
prospere, biserici în paragină). 

Isgoniți din case, românii au 
rupt orice legătură cu fostele lor 
cartiere. Deaceea ştiu foarte puţin 
sau deloc ce se mai întâmplă pe 
acolo, cum se mai araiă fostele pro= 
prietăţi, cum se mai țin pe picioa- 
re bisericile, 

Iată, pe strada dr. luliu Barasch 


tură cu rosturile româneşti ale a (ce nume de vornic va fi purtal 


cureştilor. Ghetto-ul s'a întins pe- 
ste măsură, pierzându-și caracterul 


SETI INEU, 28 RAT DORI ETTORE NR EP ZBOR IA RPR PER DPPOZED PORE e e ER3 20 bIECERE S A CEE 


! 


cândva strada aceasta ?) stă în pa- 
ragină biserica vornicului Udrican. 
Dece ? Fiindcă în parohie nu mai 


genera! Duval, observatorul obiec-! există absolut mici un credincios. 


tiv, arbitru militar, atestă, 

Marşul naţionalismului 
creşte triumfal. 

Generalul Mola este stăpîn la 20 
lulie pe Pampelun şi ridică toat 
țărănimea navareză. 

La 21 Iulie flota intrată în stă- 
pînirea guvernamentală prin asasi- 
narea ofițerilor, încearcă să blo: 
cheze debarcarea marocană. 


| 


Odată cu credincioșii a fost izgonil 


spaniol de sărăcie şi de pecinginea iudaică 


ultimul preot. Fără turmă şi fără 


ş | păstor, biserica se dărâmă. Bolta a 


căzut, turla s'a spart, zidurile sunt 
proptite cu pârghii de lemn, 

Iar alături, ca un simbol al vre- 
murilor de restriște, se ridică mân- 
dru, numai la câţiva metri, palalul 


Naţionaliştii peninsulari cucerese cultural şi sportiv BARAȘLUM al 
la 22 Iulie, în mare viteză, Sarago- ! tinerilor iudei din Bucureşti. 


ssa, Salamanca, Sevilla şi Burgos: 


Nu însistăm prea mult asupra a- 


Trupele marocane nu. pot debarca cestei antiteze: Udricani şi Bara- 


pe continent din cauza centurei 
vase care blochează coastele. 

Abil, Franco angajeuză flota gu- 
vernamentală într'un conflict iater- 
naţional la Detroit şi o sileşte să 
se retragă. - 

Trupele marocane se încarcă în 
bărei şi sub greutatea nopţii atacă 
marea cu spiritul lor de rise legen- 
dar şi debarcă în Spania. 


(Continuare în pag. 5-a) 


de 'șeum, E prea dureroasă! 


Şi mici nu cerem repararea bise- 
ricii. Pentru cine ? 

E mai bine să stea acolo mărtu- 
rie vie a unor vremuri de nemer- 
mică decădere. lar românii, câți or 
mai fi prin Bucureşti, să se ducă 
mai des pe str. dr. Iuliu Barasch 
să-şi flageleze ochii, şi sufletul. 4u 
ce vedea: Udricani şi Baraşeum. 


Virgil Popescu 


Pay. 2 — Nr, 3 


«BUNA VESTIRE» 


vată 


REMEDIU SUVERAN CONTRA 


JUNGHIURI, 


La farmacii și droguerii 


USEI, GRIPEI, REUMATISME, LUMBAGO 


TORTICOLIS, NEVRALGII ETC... 


DAND FOC 
PE GURA. 


Singura vată tere 
mozenă originală, 


CEREŢI pe fie. 
care cutie imagi- 
nea „PIERROT, 


PENTRU LUNA 


cel mai frumos mârtişor.care se poate oferi este 


MARTIE 


UN 


LOZ 


AL 
LOTERIEI 


P 


SEDILLE DE VÂNZARE E 
DACIA 


Conferinte 


Comitetul de conducere al Centralei 
Caselor Naţionale, sub preşedinţia ac- 
ivă a d-lui general I. Manolescu şi a 
preşedintelui cultural, d. prof. univ. G. 
Ţiţeica, a hotărit să se reînceapă activi- 
tatea de propagandă a doctrinei Caselor 
Naţionale prin ciclul de cinci conte» 
rinţe publice, în 5 Miercuri consecutive, 
începând dela 16 Martie c. Aceste con- 
ferinţe, desvoltate sub teza generală 
„Muncă şi creaţie în alte ţări”. 


[nt mot tot 290 PNDR e) 
Dela „Liga Culturală" 


Duminică 20 Martie 1938, orele 5 
p. m. la î noaptea „Liga Culturală” 
secţiunea Bucureşti dă în sala soc. 
Crucea Roşie din str. Biserica Amzei 
Nr. 29, un ceai dansant în scopul mă- 
rirei fondului necesar pentru propa- 
gâanda cu jocuri şi muzică românească 
în ţară şi străinătate. 

Biletele de vânzare la sediu şi la 
Doamnele din Comitet. 


Dumnezeu esie romin? 


(Continuare din pag. L-a) 


Consiliul superior al ar- 
matei şi-a început şi ur- 


rile pregătitoare pentru 
înaintările şi mutările ce 
se vor face în cadrele ar- 
matei la | Aprilie. 


Studenţii dela drept au înaintat 
d-lui Decean un memoriu care cu- 
prinde doleanţele lor : 

Se cere prin acest memoriu ca 


anua] pe gîrlă (probabil de aci vine proverbul) e numai fiindcă: 

a) sîntem tributari vaselor comerciale streine, pe care noi nu sîn- 
tem în stare, — nu să le înlocuim, dar nici să le concurăm, rămînînd 
vasali nâvlurilor exorbitante pe care ele ni le dictează; 

b) porturile noastre sînt primitiv utilate, manipulaţia fiind grea şi 
costisitoare, încărcînd enorm preţul în dauna producătorului  romin 
care se alege mai cu nimic. 

In anii de criză, cînd costul vagonului scade, ca aacum cîtva timp, 
transportul care devine cu atit mai scump cu cît producţia e mai abun. 
dentă, ajunge să însemne pentru producător un adevărat dezastru. 

Dezastrul lui în schimb înseamnă «lovituri» pentru samsarul de le 
gătură, de origine bine definită, eare nu se roagă la Dumnezeu (presu- 
punînd că are vreunul) decît ca transportul să fie cît mai anevoioc 
ea să facă el pe intermediarul, ca să se afle el în treabă. 

e) taxele noastre vamale sînt deasemeni prea ureate. Şi dacă cel pu- 
țin  navigâţia ar fi asigurată. Dar la Gurile Dunării şi Cataracte, eele 
două vămi de apă + noastre, o dureroasă experienţă a producătorilor 
grăeşte contrariu. 

Iată triplul neajuns al transportului romînese aşa cum luminos pînă 
la cruzime apare din expunerea primului export în materie al ţărei. 

Cereale, lemn, petrol. 

Avem noi alte avuţii, exportăm noi altceva? 

Ei bine, acestei trinităţi a Economiei noastre Naţionale îi corespunde 
— pînă la anulare aproape — trinitatea negativă mai sus rezumată. 

Deci: a) porturi bine utilate şi manipulate; 

b) taxe vamale adecuate; 

c) urgenţa unei marine ecomereiale. 

Iată un domeniu în eare 20 ani de «Economism» politicianist n'a fă- 
tut nimic. Iată un domeniu în care ar trebui să se facă tot şi grabnic. 

DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Sindicalizarea talentului 


(Continuare din pag. L-a) 


Şi-apoi profesiune nu însemnează încadrarea într'o formă profesio- 
nală — fără să activezi — ci încadrarea activă în exercitarea cinstită, 
zi de zi, a meşteşugului şi a artei gazetăreşti. Nu gazetari cu insigne şi 
cu tăblițe, Ci ziarişti cu state de muncă prestată şi cu emblemă nobilă 
de talent şi pricepere, 

Să se sindicalizeze talentele şi onestităţile gazetăreşti în ajunul sta- 
bilirii «drepturilor câştigate». 

ii: Nu e vorba aci de forme juridice. Ci de bun simț, de omenie şi de 
nimă. 

Sindicatul talentelor — fundamentat pe conştiinţă şi pe dreaptă ju- 
decată — nu este adversar al sindicatului profesionist. Ele pot colabora. 
Şi Sar putea — minune, cu mici retușuri! — suprapune. 

Dar, hotărît, sindicatul profesionist nu poate fi împotriva sindica- 
tului Caci din talent. Pentrucă o formă juridică nu poate combate 
una vie. 

Nam vorbit pro domo. Sunt în ordine eu actele. 

Dar am vrut să slujese o idee de dreptate. 


Valeriu Cârde 


ta, 15 MARTIE, 
Ci. l-a a Loteriei XVl-a. vă veti da seama 
dece această colectură este preferată 
de un număr aşa de mare de jucători, 
Tragerile Loteriei XVl-a ta 


15 MARTIE, 15 APRILIE, 15 MAI, 15 IUNIE 
Cons iiul superior al armatei 


a început lucrările pentru înaintările și 
mutările pe data da 1 Aprilie 


Decretele necesare ace- Tiarele nau 


, Regeie 


| 


DE STAT 


CUMPARAT 
DELA DACIA 


când are loc_rragerea 


stei importante mişcări 


mează în fiecare zi lucră-| vor fi gata până la jumă- 


tatea săptămânii viitoare, 
spre a fi semnate de M. S. 
înaintea plecării 
la Londra. 


Doieanțele studențimii 
dela Facultatea de drepi 


studenţii să-şi poată da odată cu 
examenele restante şi examenele a” 


nului în eurs, pe care-l frequentea- | Peste 76.000 de lucrători din in- 
ză pentru care plătesc taxa şi iau | dustria textilă din Lodz şi îm- 


parte la institute. 

In felul acesta se uşurează putin- 
ţa de asimilare întrun timp mai 
scurt a studiului juridie şi se evită 
exmatrieularea în cazul când au 
putut să-şi promoveze examenele în 
timpul celor ? ani reglementari. Stu 
denţii roagă pe această cale pe 
Decan Em. Antoneseu care a dat şi 
în trecut dovadă de înţelegere a su- 
ferinţelor studenţeşti şi Onor Con- 
siliul profesoral, să binevoiască să 
rezolve şi de astădată favorabil jus- 
tele lor cereri. 


Răspândiţi 
BUNA 
„VESTIRE: 


CGagero — redivivus| Nu sar pulea spune încă, dacă ne- 
Evadat pentru scurtă vreme din| norocitul din boxă e victima setei 
actualitate, clientul cronicilor judi- ! de bani sau a dragostei împinsă până 


ciare de mare resonanţă şi-a făcut 
din nou apariţia. In faţa justiţiei, 
bineînțeles, 

Campionul excrocheriei devizeior 
româneşti şi al traficului de intlu- 
enţă a apărut eri în fata secţiei 
IV ec. 

După felut cma a decurs şedinţa, 
perspectiva unui domiciliu gratuit 
şi permanent în admirabila ospitali. 
tate văcăreşteană se desemnează 
tot mai mult pentru bietul exeroe 
nevinovat şi milionar. 

Păcate fără iertare 

In faţa tribunalului militar au apă- 
rut eri fostul suard-subloecoteneni 0. 
dea lon şi prieiena lui, manichiureza 
Magda Deneș, pentru a răspunde de 
crima de trădare, 

Fostul sublocoteneni Odea lon a 
procurai, a transmis şi a divulgat in- 
formațiuni, acte şi documente sirăi- 
nilor, Ca un supliment de zel, pro- 
fesionistul trădării a mai dezeriat în 
sirăinălate, comiţând întrelimp, aşa în 
distracţie şi câteva falsuri în acte pri- 
vale. 


d. ri 


Se mina OPASTORALA 
ituiui Patriarh al României 


datele membrilor adu- 


nărilor eparhiale 


La ministerul cultelor sa intoca 
mit un decret-lege prin care se pre: 
lungeşte mandatul membrilor adu- 
nărilor eparhiale şi ai consiliului 
central biSericese cu organele lor 
executive (consiliile eparhiale şi 
consiliul central bisericese eu efo- 
ria Piserieii). 

Prelungirea se face până Ja vii- 
toarea modificare a legii şi statutu- 
lui de organizare a bisericii orto- 
doxe române, din 6 Mai 1925. 

Astfel alegerile eparhiale şi alcă- 
tuirea consiliilor respective se îmâ- 
nă până la noui dispozițiuni. 


Convenţia culturală 
polono-română 


La ministerul educaţiei naţionale sa 
ținut sub preşedinţia d-Im prof. C. Ki- 
rițescu, directorul general al învăţă- 
mântului superior, şedinţa comisiei ro- 
mâno-polone pentru aplicarea conven- 
ție: culturale în vederea strângerii re: . 


m e 


procă a celor două țări. 

S'au discutat şi s'au luat hotărâri eu 
privire la înființarea unui institut de, 
cultură română în Polonia. la schimbul 
de profesori şi studenți dintre cele 
două țări, la publicarea unor dichonare 
româno-polone şi  polono-române, la 
intensificarea învățământului limbei po- 
lone în şcoalele din România si la alte 
măsuri, prevăzute în convenția cultu- 
rală* dintre cele două ări. 

VOc să 
apară cu spaţii | 


| LL 


Serviciul cenzurei a dat e 

avertisment'de suspendare tutu- 

ror ziarelor "carei 'âu “apărut cu 

spații albe îi locul pasagiilor 

cenzurate. pe 

ABE TEOOSRS SIE IDaREPIR 20 NI, ORELE SPRE) 
Grevă la Varşovia 


“ale neamulti». 


VARŞOVIA, 12. (Rador). 


prejurimi au declarat eri grevă; 
de protestare, cerând introduce-! 
rea săptămânii de 40 de ore. 


Inalt Prea Siinț 


d. d. MIRON 


Primim spre publicare următoa- tăzi atât de învrăjbite şi chiar în: 
rea pastorală a Inalt Prea Sfinţitu | duşmănite de frământările dintre 
lui Patriarh al României, dr. Mi:'alegătorii împărţiţi în peste 20 par. 
ron, pentru îndemn la linişte, pace, 'tide politice. Şi e dureros, că mai 
bună frăţietate şi supunere faţă de 'ales numai noi — Românii — ne 
legi şi autoritate: înfăţişăm înaintea ţării şi a lumii 

MIRON, — care priveşte spre noi — certaţi, 

Din mila lui Dumnezeu şi voința | înperechiaţi, învrăjbiţi; ba adeseori 


| Românie zidită pe jerttele 


se citească rugăciuni ereştineşti de 
iertare a supărărilor, ce în trecut 
le-am căşunat unii de alţii, de în- 
frăţire, de pace, de unire sub un 
singur steag, acela al maicii noas- 
tre a tuturor, care este scumpa 
celor 
strămoşi şi fii ai 


“mai buni moşi, 


clerului şi a poporului, Arhiepiscop 
al eparhiei Bucureştilor, Mitropolit 
al Ungro-Vlahiei, Patriarh al Ro- 
mâniei, locțiitor al scaunului din 
Cesareia Capadociei, Preşedintele 
Sfântului Sinod al Bisericii autoce- 
fale Ortodoxe Române, Preşedintele 
Consiliului de Miniștri. 

Tuturor credincioşilor  Bisericei 
ortodoxe române din întreaga pa- 
triarhie: 

Har şi pace de la milostivul Dum 
nezeu, iară de la Noi doriri de bine 
și de sănătate. 


| 


duşmăniile au degenerat în bătăi, ' neamului. Aceştia şi-au jertfit via.- 


chiar omoruri regretabile, pe când ţa pentru noi cei de azi, nu ca să 
cetățenii neromâni sunt înehiegaţi, | ne certăm şi să ne divizăm în ta- 
uniţi, solidari în jurul intereselor, bere de protivniei şi duşmani, ci 
lor obşteşti. Asta este deadreptul o ca să muncim frățeşte întru a face 


«ruşine naţională» care are drept 
păsubitoare urmare: scăderea auto- 
rității însăşi a naţiunii române, 
creatoarea Statului român, 

Aşa ceva nu se mai putea admite. 
Deaceea la bătrâneţele mele m'am 
simțit dator a urma la chemarea M. 
S. Regelui: de-a primi locul de răs- 
pundere al Președinției Consiliului 


cra uri: aaa = M. Brdo miniştri; şi mă simt fericit de a 
gele Carol al ii-lea, sub presedinţia oșeri munea mea şi experienţele 
latiilor culturale şi cunoaşterea reci- Noastră, în «Maniiestul» său către | mele 1a aşezarea țări! pe temelii noi, 


ţară dela 11 Fevruarie 1938, cere — 
între altele — tuturor cetățenilor: 
«Curmarea luptelor de desbinare, şi 
a tuturor acţiunilor de ură şi de a. 
țâțare între fraţi, lupte care slă- 
hese forțele naţionale, în loc să le 
închiege şi să le întărească, pentru 
a biruit greutăţile vremurilor şi a 
împrejurărilor, adeseori foarte eri. 
tice. Mai cere unire şi patriotică ar- 
monie în jurul intereselor ţării si 
Iar la alt loe stă: 
tweşie şi îndeamnă pe toţi la «desar. 
marea tuturor patimilor şi înceta- 
ra tututor luptelor lăuntrice... Pa- 
ce şi Unire în toate sufletele româ. 
peşti de pe tot întinsul ţării». 
Orice bun creştin simte din în: 
tâia clipă, că sfaturile de mai sus 
sunt poveţe evanghelice, a căror 
propoveduire printre oameni este 
cca maj înaltă misiune şi datorie a 
Bisericii creştine şi chiar a celor- 
lalte culte. Deci nu ne îndoim, că 
mai ales Biserica ortodoxă română, 
__ care este Biserica dominantă a 
statului român şi care totdeauna — 
nu numai sa identificat cu intere- 
sele vitale ale neamului şi ale ţă- 
rii —, ci a conluerat dela începu: 


i e poporului român şi până azi 


la consolidarea temeliilor lor, — a» 
bia aşteaptă să-şi intensifice, ade- 
că să-şi mărească munca de toate 
zilele, ea virtuțile creştinești 


| 


j 


| 


| 


| 


|de linişte, de ordine, de disciplină 


socială şi de autoritate legală; iar 
— alături de mine — trebue să steie 
toţi Preasfinţiţii Ierarhi ai Sfântu- 
lui Sinod, întreaga Biserică şi toate 
organele bisericeşti de jos până sus, 
conlucrând — ea totdeauna în tre- 
cutul ţării — la salvarea ei în eli- 


de | pe grele, cari trebuese uşurate şi în- 
|mai sus să le sădească şi cultive | lăturate, asigurând tuturor cetăţe- 


Din cele 657 întreprinderi tex-! „rin clerul ei în sufletul tuturor Dilor putinţa unei munci liniștite. 
tile din regiune, 414 au fost a-| credincioşilor, ca să aibă şi de astă, productive şi rodnice. 
tinse de grevă. Numărul lucrăto | dată belşug mare din roadele liniş- Deaceea ea toată suilarea româ- 


este de 42.000. 


lor cari nu au aderat la grevă |tei şi ale ordinei, ce trebue să e-, nească și cetățenească să vadă că o 


xiste pe toate plaiurile patriei, as. eră nouă de frăţie, de iubire evan- 
| ghelică, de pace, de unire şi de ar: 
„monică convieţuire şi conluerae, că 


Mânaăstirile noastre 


Cu începere de Marţi, săptămâna ce vine, BUNA VESTIRE, începe 
îngenuncherile în faţa altarelor mânăstireşti. 


Mânăstirile noastre ! 


Reportagiile acestea vor fi un cântec, o doină a tristeţilor şi a fru- 


miuseţilor altarelor, a pădurilor şi a 


munţilor noştri, în aceiaşi vreme. 


Căci cu toatele alcătuiese cea mai nesdruncinată prietenie de fruuu- 


5 seţi şi ele sunt în acelaş timp leagănul istoriei noastre, 


Reportagiile vor fi rugăciuni prinurmare, 
Citindu-le, vă chemăm la o împreună îngenunchere cu noi. 


la nebumie şi până la trădare (Nagda 
Deney e unguroaică — şi Odea Ion 
a fost amantul ei). 

Singura pasiune care are drep-ul sa 
meargă până la nebunie csie jubirea 
de Pairie, 

Ea trebue să lie religia noastră, a. 
mturora dar a militarilor sensul în-! 
suyi at vieții, 

Mai mult însă decât trădarea, e 
nepedepsirea ef. 

Neamul românesc a început însă 
si pedepsească, 

Pentrucă neamul românesc vrea să 
icvupereze secolil pierduţi din cauza 
vânzările de ţară. Odea lon şi cu 
el toți trădătorii cari au lost şi cari 
sunt, mau dreplul să nădăjuiască ler- 
tare 

Pentrucă n'o vor avea nicicând 

La 12 ani 

O dramă împreslonantă, dureros de 
impreslonantă, la Brăba, 

Un copil de 12 ant se sinucide. 

Nicolae Ţurcan a rămas țără pă= 
rinți nu de mult şi S'a lnat de piept 
cu viața la o vârstă când alții se 
joacă încă de waţi ascunselea. _j |. 


Nicolae Ţurcan — mic dou Quichot= 
te dezarmal — ua pulut birui morile 
de vânt ale vieții, 

Odată» de două ori, de o sută de ori, 
Nicolae Ţurcan sa repezit vilejeşte în 
ele, 

Dar tot dealâtea ori micuțul a fost 
tzbit cu jruntea de caldarâm. 

Viața l-a invitat pe băefaşul de 12 
ani, să moară de joame. 

Niculăiţă a rejuzat şi sa gândit să 
i-o ia înainte. A înghiţit o puternică 
doză de sodă caustică şi's tare puţine 
nădejdi că wa scăpa cu viață. 

Fapta sinucigașului precoce surprinde 
prin îndrăsneală şi inedit — dar ceeace 
stirue în noi ca o enigmă şi ca o 
obsesie e întrebarea: 

Na văzut nimeni că un copil de 12 
ani e orjan de ambii părinți» că un 
trup plăpând arestat de toate mizeriile 
posibile se svârcoleşte sub ele şi cade 
înjrânt — că se stinge în fiecare zi» 
în chinuri cumplite, un vlăstar tânăr pe 
care viața wa altoit decăt desnădejdeas 
lacrima şi joampea?sm 

Mi se pare că locuitorii din comuna 
Marele Voevod Mihai din Brăila îşi 
vor. fi având ceva de reproşal, 


i 5ftim 


o eră nouă de românească şi cetățe. 
nească viaţă de obşte începe în toa- 
tă țara. Si ca această temeinică 
înoire să o simță toţi fiii neamului 
şi ai ţării, — am aflat de bine — în 
deplină înţelegere cu Sfântul nos- 
tru Sinod al Sfintei Biserici din 
Patriarhia română, a dispune, ca 
în toate bisericile noastre din eu- 
prinsul Patriarhiei să se oficieze 
în Dumineca Ortodoriei (13 Martie 
1938), o Sfântă Liturghie sărbăto- 
rească, la care să fie din bună vre- 
me chemaţi toţi credincioşii Biseri. 
cii, împreună cu toţi fruntaşii şi re- 
prezentanţii autorităţilor oficiale 
din localitate. 

La această Sfântă Liturghie să 


din țara noastră o României feri- 

cită, bogată, tare înlăuntru şi cin- 

stită în afară, cum să nu fie alta 
în aceste părți. 

Jară la urmă — îngenunehind 
toţi — să adauge rugăciunea pen. 
tru deslegarea generală a tuturor 
de jurămintele ce le-au făcut în a- 
fară de jurământul față de Regele 
țării, de Patria română şi de alte 
jurăminte legiuite pentru cinstea şi 
conștiențiozitatea în slujbele ce o- 
cupă. 

ROMÂNI ŞI IUBIȚI CREŞTINI, 
; Acum a sosit din nou elipa so- 
| lemnă, în care avem toţi sfânta da. 
| torie: ca 

Să dăm mână cu mână 
Ce; cu inima română... 
Ca "ntre noi să nu mai fie, 
De cât flori şi armonie. 

Şi astfel pe pământul secumpei 

Inoastre Românii, scăpată şi 
; smulsă din vârtejul frământărilor 
politice şi a luptelor fără de folos 
şi păgubitoare dintre fraţii din co- 
lmune, din judeţe şi din întreaga 
ţară, — şi cârmuită de  energieul 
| nostru Rege Carol II şi condusă de 
guvernul său, descătuşat din orics 
legături lăturalnice şi călăuzit nu- 
| mai de propăşirea ţării să se încin- 
|ză de-a lungul şi dealatul ei 
| O muncă sfântă, harnică 
| și de bunuri darnică, Pi 
lo muncă  frățească, productivă şi 
ivodnică pe toate terenurile de ae- 
tivitate publică. Astfel, de bună 
seamă, țara va propășşi şi se va în- 
tări, ceeace va produce mulțumire 
în sufletele şi casele tuturor, şi va 
aduce belşug, care să nu fie risipit 
cu necinste, ca în durerosul trecut, 
în atâtea cazuri. Dar — ca să ajun- 
em la această țintă se cere, ca 
toţi fiii ţării, mai ales fruntaşii ei 
— îmoiţi în gând şi simţeminte, să şi 
deie — fiecare la locul unde este 
şi trăeste, întreg ajutorul şi toată 
conlucrarea — disciplinată, isvorită 
din cel mai curat entuziasm pentru 
neam şi patrie — pentru întărirea, 
înălțarea şi înflorirea ei. 

Iară Mult Milostivul Dumnezeu, 
văzând că ne lăsăm călăuziţi de 
sfintele Lui poveţe şi evanghelicele 
învățături, şi că prin iubire şi înţe- 

jlegere între toţi dovedim, că suu- 
„tem ascultători fii ai Săi, va sevăr- 
sa mila, ajutorul şi binecuvântarea 

Sa asupra noastră, a familiilor noa- 

stre de pretutindenea. Şi atunci — 

după cuvântul Sf. Apostol Pavel 

(Filipeni, IV.7), «pacea lui Dunrne- 
zeu, care covârşeşte toate, va păzi 
inimile şi cugetele voastre întru 
Hristos lisus», acum şi pururea, 
Amin! 

Al vostru al tuturor de bine- 
voitor, 


MIRON, patriarh 
Bucureşti, 13 Martie 1938, 
în Sfânta Duminecă a Ortodoxiei. 


Petreceţi vacanța Si. Paşti cu noi 
iu Italia sau Germania 


Secţiunea de «Turism 
va organiza între 20 April 
de excursiuni spre : 

ALIA 


Voiaj colectiv cu «Tre.- 
mul special «C. Î. T.» 

a) Ținuturile însorite le 
taliene. Se va vizila: Ve» 
meţia (Lido), Florenja (Fie 
per e Roma, Napoli (Pom- 
pei 


Admirabila circuite cu 
autocare, 


PARTICIPAREA: LEI 
8500 DE PERSOANĂ 


Participanţii la aceste 


şi Voiaj» a ziarului nostru 


te — 2 Matu două splendi- 


GERMANIA 

b) Berlin, Hamburg (Er, 

Insula Heligoland), Lips- 

ca, Praga. (La dus tranzit 

prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia ). 

cate- 


Hoteluri de bună 
gorie turistică. 
Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souci». 
Frumoase excursiuni fa. 
cultative. 
PARTICIPAREA: LEI 
9500 DE PERSOANA 


excursiuni sunt încunoş- 


tiinfaţi că pentru a le veni în ajutor, secţiunea noa- 
stră de Turism va putea înainta atât cererile îndi- 
viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea paşaportului 

Participanții din provincie vor putea să ne remi- 


tă suma de înscriere 
şaportul (recomandat 


aa Cec Nr. 1256 odată cu pa- 


Prospecte, informaţiuni suplimentare la Secţir. 


nea de Turism al viarelui 
4.85.82, 


Bd. Elisabeta 12/17. Tel. 


«BUNA VESTIRE» 


BUNA VESTIRE literară, plastică, teatrală 


Rafael: Apostolul Pavel predică în Atena» 


253 


inchinare 


duhului 


«Buna Vestire» îşi deschide mai 
Na brațele pentru grijile gân- 
dului. E şi un semn şi o închina- 
re pagf 8 că lui. Căci numai gân- 
dul este mare și numai spiritul 
plutește viu şi puternic deasupra 
vremelniciei. 

In gândul, care prinire toți se 
întocmia în vorbele aceluiaș grai 
— semn de înțelegere doar al lor 
şi care-i apăra de silnicia străi- 
nă, — strămoșii noștri au găsit 
puterea de a-şi păstra neîntinat 
specificul rasei. 

In duhul creștinesc, — care îi 
ridica deasupra vrăjmaşilor şi îi 
deosebea de ei, — şi-au găsit 
atrămoșii noștri puterea de a-și 
mântui sufletele. dincolo de vi- 
tregia vremurilor. 

Am avut, astfel, dealungul vea- 
curilor, călăuză, pavăză și izvor 
de rodnicie în spiritul latin. în 
cugetul şi vorbirea românească, 
în duhul creştinese 

lată pietrele de temelie ale spi- 
ritualității românești, iată fețele 
în care s'a arătat puterea ei de 
peste fire. 

Tot în ele şi-a găsit neamul 
noslru și isvorul clipelor de slavă, 
când pentru gloria lui eternă, mă- 


reția imperială a domnilor noștri 
înălța pe cer horbota dăltuită în 
piatră sau covorul zmălțuit pe 
zid al mânăstrilor, în care ar- 
monia latină și duhul creștin s+ 
uneau întrun echilibru al nos- 
tru, de gând românesc. 
Infăţişărilor de azi ale acestei 
spiritualități, — dar şi perenită- 
|ei ei, — îi aducem deci omagiu 


adâncind preocupările  noasirt 
tot mai a pe cărările albe ale 
gândului. 


Sub toate chipurile care pot 
lega preocupările românești de 
azi, — pentru tot ce -esle proces 
cultural, creație literară sau fe- 
nomen artistic, — de duhul ro 
mânesc de eri și de îndrumările 
românești de mâine, noi vom ur- 
mări și înseamna aici acitvitatea 
fetita românesc, viu și crea- 
AT, 

Convinși că numai prin veghea 
artiștilor şi prin munca creatoare 
a fiilor săi un neam își justifică 
dreptul de a trăi peste veacuri. 

Căci numai gândul este mare 
și numai duhul pluteşte viu şi 
puternic deasupra vremelniciei... 


ion |. Cantacuzino 


[a e) 


Pasini_uitate.. 


«Cine va lămuri pe viitor, care-i sensul existenţei 


naţiunei noastre ? Cine va feri națiunea noastră de 
tragedia eroului dus pe căi greşite tot mai departe de 
biruință? Cine va creşte națiunea noastră înlru ero- 
ismul activ, creator şi sigur de rostul jertfei sale, na- 
țiunea noastră, care de două mii de ani nu cunoaşte 
decât suferința martirului, răbdarea infinită, sub lo- 
viturile sorții, nebiruită în fiinţa ei numai ca um ele» 
ment al naturii organice mereu renăscute din înghe- 
țul iernii, ci fu mereu biruitoare ca puterile sufletului, 
oc Pagani lor firea şi ază i atare ei ? Cine va 
nv națiunea nca „ ce e ideea în viaţa popoare- 
lor, ce e întruchiparea spre vecinicie a gândului în 
formă vie şi în putere renăscătoare? Cine va da naţiu- 
nii noastre suprema sanctificare a scopului vieţii spi- 
rituale, acordarea întru sublim a scopurilor indivi- 
duale, cu cele sociale şi cu cele universale, cine va 
revela naţiunii noastre sublimul vieţii spirituale acti- 
ve, ca biruire a morţii celei a toate distrugătoare; 
cine-i va revela armonia eternă dintre legile neschim- 
bate din Cosmos şi legile după care se ritmează gândul 
nostru omenesc ?! 
' Vor fi preoţii jertfei, ori vor fi preoţii hranei?... 
“Pentru noi singura bi a bestiei din noi — 
singurul scop al vieţii — e lucrarea pentru aproapele; 
suprema sanctificare a vieţii, e moartea pentru aproa- 
pele: cu atât mai mult însă pentru fiinţa ideală, prin 
excelenţă spirituală, care e patria; suprema caritate 
e darea vieţii tale spre a păstra viaţa celui iubit: cu 
atât mai mult spre a păstra viaţa patriei tale. 
Va chemă 


tici şi tăcuți, ori 
pântii romei! SI 


Go 


ii lor? 


națiunea, să o lumineze, pe cei singura- 
cei cari îşi strigă în pieţe şi la răs- 


Vasile Pârvan 
«In mortem commilitonum» 


i.a o jumătate de veac 


Nu există în momoiiiul de faţă ceva şi mai ales a cetitorului tânăr, care 


mai compromis ca literatura. Şi an 
concurat pentru asta toţi cei cari au avut 
oarecare contact direct sau indirect cu 
ea. Scriitorul de literatură, cetitorul şi 
editorul, toţi sunt nişte pervertiţi pur 
şi simplu sau nişte inactuali. 

Resturile unei nefericite boeme de 
coate goale şi vierde-vară au cultivat 
şi mai încearcă să cultive contuzia diu- 
tre literatură şi cafenea sau să amestece 
în mod cu totul arbitrar o sumă de 
probleme individuale cu problema gene- 
rală a acelei porecle de cultură, a unei 
unei noţiuni, care este literatura. De 
aceea faptele esenţiale în acest do» 
meniu scapă celor cari țin anumite pos- 
turi de orientare sau sunt relevate de pe 
scara unor criterii mediocre şi nucnac 
de unele mici personalităţi didactice sau 
academice cari prin simplul fapt că 
se amestecă reuşesc să compromită orice 
evenntual interes din partea cititorului, 


astăzi mai mult decât oricând are cri- 
terii de viaţă sigure şi ştie să citească. 

E timpul să ne dăm seama că nu priu 
bunăvoință se poate face un Fucru ci 
prin condiţii creatoare dacă acum trei- 
zeci de ani condiţiile creatoare erau cu 
totul altele decât astăzi, cei solidari 
cu spiritul de acum treizeci de ani, ori- 
câtă bunăvoință ar avea unu mai pot 
face nimic, nu pot nici să creeze nici 
să ne dea lecţii, pentrucă germenul lor 
e mort fără să fi avut la vremea lui 
posibilitatea de a rodi. Şi ceea ce avem 
de obiectat acestui spirit prezent încă 
în manifestările noastre literare sau ge» 
neral culturale, tare încă în fapt pe o 
poziţie politiceşte câştigată şi susținută 
în detrimentul curentului creator şi te- 
generator al, tineretului, este /aicitatea, 
adică sărăcia de duh. Pe orice ar pune 
astăzi mâna unul dintre aceşti bătrâni, 
refractari şi reacţionari faţă de tineret, 


y 


A ———————— 


———————— 


Clişeul nostru de astăzi reprodu- 
ce un carton pentru lapițerie lucrat 
de Ralael în ultimii ani ai vieţel, după 
terminarea Capelei Sixiine, Se:ia cu- 
prinde zece carioane, înfățișând viaţa 
apostolilor Petru şi Pavel, după care 
au fost ţesute tapiţeriile la Arzas, sub 
conducerea lui. Pieier van Aelst, Şapte 
dintre ele erau gata în anul 1519, la 
moariea lui Raiael, Dintre carioanele 
originaio ni sau mai păstrat șapte, 
cari se allă la Muzeul „Victoria and 
Albert” din Londra, Cât priveşte ta- 
piţeriile există, pe lângă originalele 
din Muzeul Vaticanului, bune copii! 
la Berlin, Viena, Dresda şi Madrid, 

In cartonul a cărui reproducere o 
publicăm ne apar deopoirivă câteva 
din caracterele principale ale ariei lui 
Rafael, în gruparea personagiilor, în 
eieclele de lumină, în noblețea şi va- 
rieiatea atitudinilor — ce par păirunse 
de cuvâniul apostolului — în precizia 
desemnului şi în armonizarea perso- 
nagiilor cu ansamblul a'hi ectural, 


P OETUL este o floare delicată, 
Stim. Dar de prea multe flori deli- 
cate nu numai avem pe unde umbla, 
riscăm să le turtim şi fiind deli- 
cate mor, Mai surprindeam odată 
următorul fapt: cu cât lumea se 
vaită şi plânge mai amarnie că se 
prăpădese poeţii, cu atât ei se în- 
mulțese mai năprasnie amenințând 
în mod serios poezia. Redacţia noa. 
stră este asaltată de volume, volu- 
maşe, broşuri, broşurici, manuseri- 
se, dosare, condici, pline până peste 
poate vorba voinicului din basm, de 
poezii, poezele, acre, tandre, dure, 
năvalnice şi mai nu stim cum. E 
vorba fără îndoială de o anumită 
psihoză, în mare măsură explica: 
bilă. 

Limitarea faptei deschide zăgazu- 
rile scrisului, Este un simptom cu- 
rent al adolescenţei, climatul priel- 
nice tuturor elevaţiilor şi refractar 
ridicolului chiar când îl provoacă. 
De aceea miile de poeţi cari crese 
pe zi ce trece nu sunt o primejdie, 
ci semnul unei clocotitoare pregă- 
tiri. Care se va desăvârși decisiv 
la ceasul ei. 


DD upă premiera recentă a teatru- 
lui«Liber, cu piesa lut Jeanson <Ră 
mânem prieteni», domnul Victor Ef- 
timiu a publicat în  «Semnalul> 9 
cronică fulminantă împotriva pie- 
sei, a regiei, a decorului, a tempe- 
raturei din sală, a femeii dela bu 
fet, etc. ete. 


Toate bune, dar dupd câte știm 
acelaş domn Eftimiu are o piesă ca- 
Te se cheamă «Ferestre albastre» şi 
care trebuia să intre în repetiție la 
tealrul «Comedia» chiar zilele aces- 
tea, Directorul şi regizorul teatru- 
lui Comedia este una şi aceiaș per- 
soană cu directorul şi regizorul tea- 
bului Liber, adică d. Sică Alexan- 
«dlrescu, cel înjurat de d. Eftimiu 

Şi atunci înlrebarea se pune; dece 
sa supărat d. Eftimiu pe d. Sică? 
Nu cumva i s'a scos piesa din repe- 
tiție? 

lar dacă d. Eftimiu nu sa supă- 
ral şi l-a înjurat pe d. Sică numai 
aşa, din... obiectivitale, întrebareu 
se schimbă, dar rămâne; nu sa su- 
părat d. Sică și nu i-a scos pie- 
sa din program, după ce la în- 
jurat d. Eftimiu? 

Fiindcă dacă totuş piesa d-lui E]- 
timiu se va juca, atunci înseamnă 
că ceva s'a schimbat în moravurile 
noastre teatrale şi că directorii noş- 
tri încep să aprecieze. obiectivi- 
tatea criticilor teatrali,. 


Sau poate domnul Eftimiu, abil 
diplomat, ca să accelereze jucarea 
piesei, a ținut să-i facă domnului 
Sică o mică demonstraţie de forță 
publicistică, doar aşa, ca să se ştie!.. 


usucă şi compromite gonind duhul de 
acolo unde se află. De pildă, ce mai 
era nevoe, de o încercare laterală de 
purificare a literelor, atunci când un 
tineret pur se manifestase din plin îm- 
ppotriva a tot ce era impuritate sau 
laicitate punând în joc virtuţi creatoare 
de viaţă prin jertfă, nu polemici sterpe? 
Poate pentrucă această întunecată mafie 
nu poate îngădui nici puritatea nici 
setea de sfințenie, această neagră hoardă 
care nu crede în nimic, care nu visează 
altceva decât exterminarea celor ce a- 
firm ăvalori ce nu sunt numai din a- 
ceastă lume tocmai pentru a pune or- 
dine în lume şi îndreptarea cât mai 
sistematică a neamului dela miturile 
cari l-au susținut şi-l vor susține îm- 
potriva lor. 

Târrzielnică şi nefericită iniţiativa a- 
ceea de a curăţi câmpul literelor româ- 
neşti şi prin poliţie. Critică înseamnă 
cel mult constatare, precizare, descriere 
a fenomenului şi apreciere printr'o Ţu» 
decată de valoare, dar în niclun caz uu 
este o acţiune bazată pe sprijinul cties- 
turii. 

Moralismul desuet al babelor cari nu 
visează decât să mai fie tinere odată 


U-umiau număr al Vremii pu-. 


blică în continuare studiul domnu- 
lui Barbu Theodorescu, atât de is- 
pititor intitulat «Catehismul naţio- 
nalismului român», sprijinit până 
acum pe două idei: «patriotism», 
«antipoliticianism», ambele foarte 
curente, dar din păcate  inactuale, 
prin faptul că una este depăşită de 
naționalismul integral definit pen 
tru totdeauna prin gând şi faptă, 
iar cealaltă pentru simplul motiv că 
nu este o idee. ei oportunitate. Atât 
putem desprinde din primele capi- 
tole ale acestei lucrări, cari deo- 
camdată prezintă prin citate bune 
şi interpretări laterale pe marii 
doctrinari ai naţionalismului româ- 
nese, Autorul utilizează un material 
viu, cu mari rezonanţe în actuali- 
tate, dar ne prezentat în adevărata 
lui legătură de consecinţe şi adevă- 
ruri istorice. 

Domnul Constantin Noica sem. 
nează un reflectat şi subtil articol 
despre sărbătoarea <«Duminacii». | 

Neculai Totu dă o masivă şi ei] 
lorată nuvelă sub titlul «Mahalaua 
Bădălanului». Urmează eroniei, arti- 
cole de actualitate, sareasmele şi ca. 
ricaturile inepuizabilului Anestin. 


p 1ogramele de radio sunt făcute 
cu un dublu scop: a) să nu fie as- 
vultate, b) să procure totuşi un mo. 
tiv concret pentru strângerea taxe. 
lor cari susţin instituţia. 

Dar orice regulă are şi derogările 
ei şi acest adevăr am avut prilejul 
să-l verificăm eri între orele 13 şi 15 
ascultând discursurile transmise. de 
postul Radio-Bucureşti. Muzică pură 
de cea mai prețioasă substanţă a.! 
riană: Vivaldi, Bach, Wagner, Bee. | 
thoven. îndrăzneală ne mai pomeni. : 
tă până acum la acest post emiţă- 
tor de reclame acompaniate de mu-: 
zica marilor Eli Roman. Vilnov şi! 
alţi aşi. | 

Fericitul eveniment a fost datorit 
suspendării spectacolelor şi chiar 
a muzicei, în prima Vineri a postu- 
lui cel mare. A muzicei <uşoare»,! 
se înțelege, Astfel, a rămas autori. 
zată la Radio doar muzica aşa zisă 
«cultă», considerată probabil muzi- 
că de... post, 

Noi însă ne declarăm încântați de 
această concepţie şi credem că n'ar 
strica mai des câte o perioadă de 
severă pentru 
postului de Radio-Bucureşti. Atunej 
am fi scutiţi şi noi de intermina- 
billii Sibiceni de toate zahariselile 


asceză programul 


babil că în ceată, fiecare îşi are ro- 
lul său. Unele jelesc, altele țin stin- 
dardele furniceşti, altele pregătesc 
discursuri. Şi parcurg distanța miş- 
când harnie picioruşele, Ceeace tre- 
bue să fie anevoios şi obositor. Din 
nenorocire, pentru uzul lor nu s'a 
înființat încă tramcare, să oală 
duce, comod şi eftin, toată familia 
deodată». 

Pe deasupra undelor de ironie 
tristă, textul de mai sus ne face 
să-l socotim drept cea mai frumoa- 
să lecţie de zoologie... 


atenta şi bine cunoseuta ar 
hivă de. gând şi faptă românească 
«Rânduiala» în redacţia căreia s'au 
întâlnit cele mai viguroase şi mai 
bine pregătite . condee (d-nii Cris. 
tian Anişor, Ernest Bernea, Victor 
Puiu Gâreineanu, lon Samarineanu 
ete.) îşi reia apariţia: trimestrială, a- 
părând în patru caete masive de 
U2 pagina, : y 

Primul caet din anul III va apa- 
re în a doua jumătate a lunei Mar- 
tie. 

Prietenii şi cetitorii revistei «Rân- 
dniala» sunt rugaţi să-şi sprijine 
avariţia, prelungind şi făcând noi 
abonamente. 


A APARUT de curând în colecţia 
unei aşa zise Biblioteci de cuno- 
stinţe umane (!) o broșură numită 
«Documentarea» în paranteză: «pri- 
vire fugară asupra evoluţiei ei». 
Pe copertă un soare (negru) plus o 
adresă. 

Mai departe în pag. 3-a un cuvânt 
înainte în care autorul scrie grav: 
«Sub imperiul instinctului de con- 
servare a vieţii, omul preistorie 
şi-a părăsit eaverna, exploarând tot 
mai mult soarta pământului şi la 
orice pas, părosul nostru strămoş 
pipăia terenul, mirosind: se docn- 
menta». 

Toată cartea numai aberaţii. In- 
telectualul anului 1938 alături de 
Alexandru cel Mare şi de Pasteur, 


| d-ra Văcărescu alături de Paul 
' Boncour, Traneu-laşi, Panait Is- 
i trati, ete. 


Un stil agramat alături de o 
tie patentă. 


Se împlinesc 25 ani dela prima 
montare de către neuitatul Pmil 
Gârleanu, fostul director al Teatru- 
lui Naţional din Craiova, a piesei 


Pros- 


valsurilor vieneze sau chtar autoch- «Spre Unirea cea Mare». Evenimen- 


lone, de toţi soliștii şi solistele cari 


"tul va fi marcat prin Festivalul ca 


profită de ocazia că nu au în faţă| re se dă Duminecă 13 Martie, ora 


un publie care să-i linşeze. 


Du Anton Holban, ne-au ramas 
cîteva “scrieri, dintre care o lucidă 


;4 d. a. la «Ateneul Nou» din strada 
Episcopul Chesarie 12 (fostă Suter) 
cu următorul program: 

Cuvânt introductiv, rostit de d. 
Victor Bilciurescu, vicepreşedintele 


«moarte care nu dovedeşte nimic» | Asociatiei Publiciştilor români. 


şi pagini de antologie. 
Ne gîndim la portretul Boerului 


2) «Teatrul, cultură natională, con 
ferinţă ţinută de d-na Mioara Deme 


Barbu Pandele cu sănătatea unui trescu Ghenea dela Teatru] Naţio- 


stejar secular în el şi cu patimile 
unei întregi categorii sociale în de- 
generare. 

Şi la capitolul care începe cu în- 
mormîntarea furnicilor — cu alt 


nal din Craiova. 


D-nele Maria Anda dela Opera 


| din Cluj şi Margareta Manea- so- 


prană de coloratur, canto. 
<Terţet» de flaute de Mercedante, 


portret admirabil creionat, armea- | d-nii A7. Fotino, N. Mihăilescu şi 


nul Garabet. Deci — portretistiea. 

Dac să reproducem un pasagiu 
parcă desprins din lectura lui Mae- 
terlinck. 

«La furnici înmormâîntările se pe- 
tree cu mai multă grandoare și nu 
se trec cu vederea ca printre păsări. 
Cînd omori o furnică, vezi cum ce- 
lelalte încep o mişcare neîntreruptă, 
se vestesc, se string în grupuri, vin 


la mort şi pleacă, apoi “iarăş win. 


Mai tîrziu pornește un fel de cor- 
teJiu. Cîteva duc cadavrul şi cele- 
lalte întovărășesc spre tainete unei 
deschizături. Convoi lugubru, Pro= 


este caracteristica acestor iniţiative. Un 
moralism de ocazie pentru a-ţi crea 
nume de sânt, fără să fil, este într'a- 
devăr ceva delicios. Doar că noi tinerii 
dacă ştim mai puţine pe de-a rostul 
decât aceşti lei însărcinaţi de prefectură 
cu asanarea moralei scriitoriceşti, a- 
vem marele avantagiu de a vedea clar 
şi de a fi neîndurărtori faţă de clăbi- 
ciunile car ine-au mâncat şi ne-ar mai 
mânca o bucată de vreme. 

Mai acum câteva zile s'au sărbătorit 
într'un cerc restrâns cincizeci de ani 
dela moarrtea lui Ispirescu, autorul a- 
ceiei extraordinare colecţii de basme 
întitulată „Basmele Românilor”. Bas- 
mele lui Ispirescu sunt unul din cele 
câteva mari monumente de cultură ro- 
mânească, nestudiat în deajuns şi mai 
ales nepus în evidenţă. 

Nu se găseşte în momentul de faţă 
decât o singură ediţie, foarte proastă 
şi greu de cetit în „,Biblioteca' pentru 
toți” şi mai sunt câteva basme la „Car- 
tea ' româncască”" ilustrate Jamentabil. 


PF. Pancu. 

D. Fr. Paulman-Vero, solo 
pian. 

D. N. Şerbănescu, solo violină. 

«Naşterea, moartea și reînvierea 
unei pieze de teatru», scurtă alo- 
cuţiune de d. Peter E. Pancu, pre- 
şedintele Ateneului Nou. 

«Actul 3% şi «Tabloul final» din 
«Spre: Unirea cea Mare», prezenta- 
te experimental cu domnii VW. Paga 
daru dela Teatrul Ligei. Culturale, 
D. Missir, $. Iorga, 1. Mandius, M 
Ronor, Î. Burada, D. Dumitrescu şi 
Autorul, 


de 


Marii trompeţi ai culturagismului nostru 
nu au timp'să se ocupe de monumentele 
naţionale fiind copleşiți de ale lor 
proprii. Le vom da lecţia la timp. 
Basmele, . să ne înţelegem, nu sunt 
numai pentru copii. Au scos prejudecata 
aceasta acele generaţii laicizate cari ne 
preced şi cari în baladele sau legendele 
populare văd tot copilării, pentru cari 
faptele eroice sunt de domeniul fan- 
teziei. Pentru noi viaţa eroică este ceva 
actual şi real. De asemenea miturile 
pe cari s'a ţesut viața milenară a a- 
cestui neam. De aceea basmele cari în= 
chid în ele o întreagă viziune asupra 
lumii, asupra vieţii şi asupra morţii 
sunt pentr unoi o literatură cu mult mai 
multă chemare decât orice născocire in- 
dividuală. Trăind vremea marilor fapte, 
vremea din care se vor naşte legendele 
de mai târziu noi nu putem îi decât pe 
îo treaptă legendară de viaţă şi de in- 
țelegere. Şi aici este punctul de criză 
al literaturii noastre de acum: scriitorii 
mai bătrâni au fost lăsaţi în urmă de 
fevenimente, scriitorii tineri în mare 
parte încă sub tutela acestor bătrâni, 
patronaţi de acelaşi spirit mediocru al 
realizării personale şi al „originalității? 


N A 


VI: 


Când au pornit spre ţe lul din zare şi din ape, 
spre Răsăritul unic, în unduiri bolnave, 

în pânze înfloriau surâ Suri, dar, aproape, 

se desena furtuna pe drumul lo de nave. 


Peisagii de lumină creșteau, la țărm, îndemn 
„ de reculegeri mute, de cântec şi popas. 
! “Oraşe de ispită şi frumuseţe nouă semn 
zadarnic le schiţară ; niciuna ma rămas, 


S'au dus cu marinari 


i, cu visul de năer, 


Să caute limanul cu flori şi violine, 
La margine de ape, un colț frumos de cer 
Iscat din curbubee şi raze opaline. 


Căutau, se spune semne din negrele solstiții, 
Purtate de magie nainte tot sau dus, 

Şi le-au găsit năerii, din alte expediţii, 

Cu pânze sfâşiate, pe drumuri din Apus. 


DINU ROSMARIN : 


Dacă ar fi s'avem 
un Pantheon... 


Mă gândesc, de ani de'zile, la 
acel Pantheon românesc ce tre- 
bue durat între noi. Nu înălțat 
numai decât din marmoră se- 
veră și unduiri de cupole, dar 
zidărit cu tencuială sfântă de 
suflet, pe temelii de caldă dra- 
goste pentru trecut. 

O capelă sufletească şi în ea 
toți cărturarii şi meşterii arte- 
lor noastre, în frunte cu marii 
înaintași ai scrisului nostru, 
cari trebue să-şi aibe fiecare 
strana lui, 

Să mărturisim, aici, cu frunte 
plecată, cu coasta însulițată de 
tristețe, că n'am avut şi navem 
încă, ridicat în cugete, un Pan- 
theon al spiritualităţii româ- 
nești. 

Mi-aş vrea, de-aceia, slovele 
incandescente; le-aş vrea tăişuri 
şi ghimpi pentru nerecunoștiin- 
ţa noastră a tuturor, a neamului 
întreg, față de cei ce-au aprins 
întâele zări ale culturii naţiona- 
le, — şi le-aş vrea, totodată, mirt 
câmpenesc de slavă pe tâmplele 
întâilor noştri dulgheri de cu- 
vânt şi gând românesc, 

Noi n'am avut nici blanduzii 
să curgă în cinstea aurarilor de 
suflet şi voroavă; n'am suit nici 
monumente în amiztirea lor 
nici nu le-am săpat numele în 
bronzul greu al veşniciilor. A- 
tâtea gropnițţi de vlădici înţe- 
lepţi, de cărturari, de giuvaergii 
ai frumosului scris, — din vea- 
curile trecute — sunt astăzi pier 
dute, uitate sau întoarse, în 
brazdă, de tierul plugului. Pes- 
te atâtea morminte de scriitori 
și artişti, de la începutul acestui 
veac, — putrezese acum doar 
frunzele toamnelor agonice, 

Dar dacă nu le-am durat adu- 
cerea aminte în aramă și mar- 
mură, dacă le-am părăsit şi uitat 
mormintele, să ne îi rămas, cel 
puțin, mângâerea de a-i ştii e- 
ternizați în conştiinţa  neamu- 
lui... Să fi săpat în sufletul Ţării 
un mare Pantheon de azur, 

Ce amare osânde, ce vitregii 
otrăvite ne-au împiedecat, însă, 
de a-l vedea cum vibrează, cum 
creşte, cum se'nalță, în cugetele 
tuturor românilor? 

Pe Eminescu abia acum, de 
curând, l-am desgropat de sub 
ulberea uitării şi am început, 
ivreşti şi snobi, să-l discutăm 
ca pe-o «problemă» de «strictă: 
actualitate». i 
Pe Creangă încă nu-l cunoaş-! 
tem bine, ori îl biografiem sub 
termeni de «bivol păros» şi în 
scheme de viață rudimentară, 
primitivă. Pe Calistrat Hogaș îl 
negăm pur şi simplu sau ne per- 


nu înțeleg nici ei ce se întâmplă şi fiind 
alăturea cu drumul se miră de ce lumea 
hu se mai interesează de literatură. Ge» 
neraţiile foarte tinere sunt şi ele încă pe 
mâna unor Bătrâni cari nu ştiu nimic 
şi cari le vor da drumul în viaţă fără 
să poată pricepe nimic. Singura so- 
luţie este de a ne educa singuri cu 
orice risc, cu orice jertfă, de glorie, de 
originalitate, de zile sau carieră. Bă- 
trânii nu fac decât să pună bețe în 
roate, iar rolul lor de purificatori este 
ultima şi cea mai gravă perfidie pe 
care o încearcă. Să nu se vaite că ti- 
neretul le poartă Sâmbetele şi vor să-i 
piardă. Cu astfel de metode. singuri 
îşi pregătesc moartea, nu aceasta tem- 
porară ci aceea veşnică. 


Cum putem ieşi din acest impas al 
literaturii? 

O soluţie nu se poate da ca în cine 
ştie ce întreprindere industrială sau co- 
mercială. Lucrurile vor fi rezolvate dela 
sine atunci când nu se va mai scrie pe 
cont propriu, când cel care scrie o va 
face în virtutea unei chemări,.a umei 
constrângeri inevitabile, aşa cum a făcut 
Ispirescu. Acesta fiind tipograf de me- 


mitem să-i «revizuim>» şi să-i 
«amputăm» opera, înainte de-a 
binevoi sto oferim tiparului. 

Peste un Anghel, peste un 
Ştefan Petică ori peste un Mi- 
hail Săulescu am lăsatsă se sur- 
pe molozul tăcerilor. Câţi mai 
citesc, astăzi, o pagină din seri- 
sorile lui lon Ghica şi câţi cu- 
nose —- chiar dintre domnii noş- 
tri literați şi dascăli — pe mare- 
le Vasile Conta?.. 

O, dacă ar îi savem un Pan- 
theon în sufletele noastre! Ne- 
am putea apropia, cu sfințenie 
şi pâlpâiri de gânduri, de marii 
noşiri morți turnaţi în viața a- 
mintirii 1. 

Şi ne-am putea apropia, în 
primul rând, de cronicarii nea- 
mului. De minunaţii cronicari, 
ziditorii începuturilor de tulbu- 
rătoare poezie românească. De 
admirabilii bătrâni sfătoşi cari, 
încovoiați pe margini de pomel- 
nice şi de bucoavne, au suflat 
duh voevozilor apuşi şi au dat 
freamăt de bucium trecutului 
istoric, 

Căci de la ei începe sufletul 
țării să-și depene amintirile şi 
să le pună frumos pe slove ro- 
tunjite. Ei au frământat lacri- 
mă şi au tremurat geană peste 
vremuri pomenite de urgie. Ei 
au topit grai nou şi au cioplit şi 
unduit rostire scrisă. Ei au pus 
cuvântului românesc aripă de 
şoim şi stea frontală de cerb şi 
l-au căznit în strung şi l-au îna 
tors, mlădiat, sub pană de gâs: 
că... Și de la ei încep un sens şi 
o prevestire. Prevestirea lucea- 
fărului național, întruchipat în 
Eminescu. 

Un Pantheon al spiritualității 
româneşti ar trebui să cuprin- 
dă, așa dar, dintru început, pe 
cronicari. Lângă baladă, lângă 
doină, lângă basm şi lângă e- 
vanghelii... i 

O, dacă ar fi savem un Pan- 
theon în sufletele noastre! 


__ Radu Gyr 


Îi A i iii ia i i a O N N N N NI 


nica literară 


serie, nu scriitor, a făcut ceea ce trebue 
să facă acel care ştie să scrie: a pus 
pe hârtie, cuviincios şi cu multă grije, 
ceea ce un popor întreg a gândit şi a 
plăsmuit în lunga lui viaţă. Acesta este 
rolul mare al scriitorului: de a sintetiza 
sau doar de a strânge spiritul neamului 
său în ce are el mai propriu. Scriitorii cu 
posibilităţi proprii de creaţie sinteti» 
zează, ceilalţi strâng. 

In ziua când vom înceta de a mai 
face caz de literatura cazurilor îndivi= 
duale înseamnă într'adevăr că suntem 


copţi, că ne trăim vremea şi suntem 
la înălțimea veacului. Altfel rămâneni 


în acel dubios experienţialism litera 
turizant în care unii văd porn rafie, 
alţii dezorientare, iar noi erezie pur şi 
simplu. Semne pentru nădejdi noui a= 
vem, dar şi duşmani mulţi. Dar dacă 
pe noi ne pot pune la colţ cu ceeace 
politica le-a pus la îndemână, ceea ce 
trebue să se întâmple nu pot pune la 


colţ. _| 4 RE 
Horia Stamalu 


1 


] 


za 


ta ME) ii SA PAR, pe «BUNA VESTIRE» 


Ringul marionetelor 
EESATSIFITL 15 A PRAF EA st: 082 STU SOEPIARIL VREA 
Noi si verinii noșiri sarbi 
Zilele trecuie sala Bataseheuia, al cărui nume spune destul, a organi- 
zât în regia lui Moţi Spakov, şi cu sprijinul Gazetei Sporturilor o mare 
gală internațională, 
Multe şi felurite a vânturat Gazeta Sporturlior pe coloane întregi în 
jurul acestei organizări: că Spakov e în maximum de formă şi că dan- 


sează 8 ore pe frânghie ca să facă condiţie; că Sala Barascheum a cres- 
sută români creştini — vor fi ne-| cut în dimensiuni şi e vastă cât Unirea Tricolor; că Virag, boxeurul sârb 


Tragedia avocaților români 
din baroul Lăpuşna 


Spre sindicalizarea avocaţilor. O manoperă jidănească. În loc de 
românizare, comunizarea baroului. Se impune desființarea baroului 


CHIŞINAU 9. — Ca să vă daţi Jrea baroului, deşi în aparenţă este 


Divizia Masai A 
îiua l-a: luptă mare 
peniru ameliorerea poziții.or 
Două derby-uri: Arad şi Bucureşti 


TOT IN CAPIFALA VA 
AVEA LOC PARTIDA SP. 


Mâine se pare că în ambele serii 
clasamentul va suferi câteva mo- 
dificări cari nu vor prezenla o prea 


seama, iubiţi cititori, cât de tragică 
este situaţia la baroul avocaţilor din 
capitala Basarabiei, mă mărginesc să 
reproduc câteva pasagii dintr'o mo- 
țiune votată, cu prilejul unei-adunări 
generale, de către asociaţia avoca- 
ţilor creştini din Chişinău: 

«1. Că baroul Lăpuşna în cea 
mai mare parte este compus de 
jidani, — baroul are următoa- 
rea compunere: 72 la sută ji- 
dani şi 28 la sută creştini N. A. 
— al căror număr crește verti- 
ginos pe. fiecare an ce trece şi 
care nu şi-au însuşit până acum 
nici limba română, necum încă 
sentimentele româneşti; 

2. Că din cauza aceasta aspectul 
baroului atât în manifestările lui ex 
trajudiciare, cât şi în faţa instanțe- 
lor, este pur şi simplu jidănesc, dând 
înfăţişarea unui barou iudeu; 

3. Că din aceeaşi pricină conduce- 


românească — în consiliul baroului 
sunt numai doi jidani: Solomon Ro- 
zenberg şi Abram Magder N. A. 
— totuşi de fapt este sub influenţa 
absoluță a jjidanilor, pentrucă deca- 
nul — Andrei Kristoforovici Gheor- 
ghiu N. A, — este o îicţiune, iar 
prodecanul un instrument, 

4, Că elementele româneşti creşti. 
ne sunt din ce în ce mai rare şi în 
absolută stare de deprimare, în 
timp ce elementele jidăneşti din ce 
în ce mai multe şi în absolută stare 
de dominare şi ofensivă: 

Din cauza aceasta au 
dispărut inițiativele româneşti, 
din cauza aceasta baroul nu mai 
este un focar de culiură româ- 
nească, aşa cum au fost întotdea- 
una barourile române, ci un ade- 
vărat semănător de idei interna- 
ționaliste şi dezagregante pentru 
neamul românesc», 


in loc de românizare, comunizare 


Zadarnice au fost toate încercă» 
rile avocaţilor creştini, înscrişi” în a- 
sociația avocaţilor creştini, de-a in* 
terzice — cel puţin pe viitor — în- 
scrierea jidanilor în barou; de-a re= 
vizui înscrierile făcute, veriticându-se 
actele de cetăţenie, studii, moralita- 
tea şi demnitatea profesională, pre- 
cum şi gradul de asimilare de-a 
gândi şi acţiona româneşte; de-a a- 
nula toate definitivările de jidani pe 
2 ani în urmă, de-a esclude comu= 
niştii şi spionii, fie că au sau nu 
condamnări judiciare, de-a fi demisă 
conducerea baroului, care nu e o 
conducere în spirit românesc. 

'Jidanii mu s'au clintit de pe 
poziții. Dimpotrivă, cu. ajutorul 
cozilor de topor — şi sunt cam 
multe cozi de topor dintre puți- 
nii avocaţi creştini — au reușit 
să se impue şi în loc să nu fie ad- 
miși jidanii, nu sunt admişi ti- 


nerii licențiați creștini (cazul  a- 


vocațlor români Poiată și Glava- 
tinschi. i 
In vreme ce agitatorii 
comunişti — spioni şi toro- 
rişti cu sentinţe de con- 
damnare şi condan:nări e- 
xecutate! — continuă a 
face «fală» baroului... 


SINDICALIZAREA AVO- 
CAŢILOR 


Frica jidanilor de-a nu li se în- 


tâmpla ceeace s'a întâmplat coreli- - 


gionarilor lor din diferite barouri din 
țară — unde există conducători cu 
suflet românesc şi credinţă creştină 
— a determinat o acţiune de sindi- 
calizare a tuturor avocaţilor, indi- 
ferent de confesiune şi credințe po- 
litice, 

1. Recunoaşterea dreptuirlor ji- 
danilor, indiferent dacă majoritatea 
sunt cu cetățenia contestată, şi re- 
luarea raporturilor «normale» cu 
avocații creştini — »spre a duce o 
viaţă de frăţească colaborare în me- 
serie»; 

2, Salvarea din mizerie a avoca- 
ților fără procese: majoritatea ji- 
danilor (cam 65 la sută, din 72 la 
sută câţi sunt în barou), neavând 
procese, abia îşi due zilele — pledea- 
ză, mizerabil şi cu rea credință, pen- 
tru 20 lei la un proces. Prin sindi- 
calizare, însă, onorariile tuturor a- 
vocaţilor urmând a fi adunate la 
massa comună şi apoi împărţite 
«frățeşte» între toţi avocaţii, salvea. 
ză situaţia acelora ce din incapaci» 
tate, lene sau rea credință față de 
clienţi, nu-şi pot asigura existenţa. 

Și cum jidanii sunt mulți, iar 
cozi de topor se găsesc destule — 
chiar dintre umii buni avocați 
creştini — se dă ca sigur că în 


câteva zile sindicalizarea avoca- 
Hilor va fi fapl împlenit, cu toa- 
tă opunerea celor câțiva avocați 
români creștini. 

Vom vedea, astfel, cum o mână de 
avocaţi capabili, demni şi corecţi, 
cari au procese şi câştigă — 95 la 


Precizări în jurul asasinării 
lui Th. Mizoi din Ploesti 


PLOEŞTI. — Th. M. Mizof, fost 
învăţător a fost asasinat acum câte- 
va luni de Spirea Georgescu, pe 
motiv că i-ar fi acaparat averea, 
prin manopere necinstite. Arestat 
câtva timp, Spirea Georgescu a fost 
eliberat până la judecarea procesu- 
lui. Văzându-se liber, asasinul, prin 
intrigi şi bârieli, caută să creeze 
o situaţie urâtă pe seama lui Mizof, 
inventând fapte car€, crede el, îi 
pot fi favorabile, la proces, Pentru 
cei cari nu Cunosc chestiunea, ade- 
vărată, venim noi cu precizările ur- 
mătoare: în urma unui act de vân- 


zare cu drept de răscumpărare, Spi | dăunează memoriei cinstite a lui 
rea Georgescu concesionează subso- ' Mizof, Până la judecarea procesului 


Delia Camera de muncă 


Mâine Duminică 13 crt., orele 10 
dimineaţa, va avea loc, la Camera de 
muncă, str. Calomfirescu Nr. 8 o cons 
fătuire sub conducerea d-lui inginer 
textil Toma Măruşteriu, directorul 
şcoalei pentru perfecționarea mese= 
riaşilor textili, la care sunt rugați a 
lua parte toţi meşterii, ajutorii de 
maeştri, precum şi lucrătorii cari “au 
înscris la cursurile de specializare 
în industria textilă. Se ştie că acest 
curs este gratuit şi se ţine de 3 ori 
pe săptămână, în zilele de Luni, 
Miercuri şi Vineri, dela orele 7-9 


Modificări în compunerea comisiilor 
a casele de asigurări sociale 


Consiliul legislativ a dat aviz fa- 
vorabil pentru întocmirea decretului 
lege prin care se modifică unele dis- 
pozițiuni ale legii asigurărilor so- 
ciale. 

Astfel, în caz de dizolvare sau de 
complectare a consiliului, se va pu- 
tea constitui un nou consiliu, nu- 
mindu-se de către ministerul mun- 


RADIO 


Duminică, 13 Martie 1938 
RADIO-ROMANIA | 18.05 : Concertul Fanfarei  Gardieni. 
RADIO-BUCUREŞTI lor publici, cond, de maior Chr, Fla- 


ORA DIMINEȚII (7.30—8.30) 

7.30: Deschiderea emisiunii : 

-- Gimnastică ritmică, 

— Radio-jurnal, 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

9,55: ORA RELIGIOASA ; Serviciul 
religios transmis de la Sf, Patriarhie; 
Prdică de Pr, Comana. 


13.00: Ora. Culturale, Sport. Cota 
Dunării. 
13.19: Concert de prânz, Orchestra 


Grigoraş Dinicu, 

14.10: Ora, Mersul vremii, Radio jur- 
na], 

14.25; Continuarea concertului, 


ORA SATULUI 

15.00 : Sfaturi pentru gospodari, 

15.15; Muzică populară. Taraful Teo- 
do:cscu, voce: Zavaidoc, 

14.45 i Lascarov Moldovanu i De yor- 
bă cu sătenii, 

16.09—16.25; ORA PREMILITARA, 

18.00: Ora. Mersul vremii. 


rea, 

19.00: <Transmisia tuberculozei dela 
animale la om şi dela om la animale», 
de dr. Vasile Tomescu. 

19.15; Muzică de dans (discuri), 

19,58: SPORT: Rezultate technice, 

20.00: Continuarea muzicii de dans 
discuri), 


20,15 ; Corul Casei de Credit P. T.T, 


cond, de Gh. Niculescu, 

20,45: Perla, de Aurel Bordenache, 

21.00: SEARA DE OPERETA «Vân- 
zătorul de pasări», operetă în 3 acte, de 
Zeller, cu Emilia Guţianu, Evantia Cos- 
tinescu, Nella Dimitriu, Aurel Alexan- 
drescu, Petre Munteanu, 

Conducerea muzicală : C, Bobescu, 

In pauza l-a (22.05—22,15);  Radio- 
jurnal, 

In pauza Il-a (23,00—25,15: Rezulta- 
tele sportiva de Radu Vasilescu. 

2345—1.00: Concert de noapte (disc), 


voiţi să întreţină pe toţi veneticii| pe care urma Să-l întâlnească Spakov e un adversar redutabil şi nu ne- 
incapabili şi incorecţi, care-şi pierd| cunoscut deoarece Carnera, Schmiling şi Joe Louis au evitat să-l înfrunte 
vremea jucând table — la altceva nu | din nu ştie ce motive. In sfârşit molipsindu-se de boala redacţiilor inter- 


se pricep — prin cafenele, 

Şi când ne gândim că în catego. 
ria celor mulţi şi fără procese este 
chiar decanul baroului, d. Andrei 
Rristotorovici Gheorghiu... 


avea darul să strice «armonia» din- 
tre avocaţi — dacă putem vorbi de 
armonie la baroul Lăpuşna — se 


două soluţii: 

1) Ori capitularea defi- 
nitivă a românilor» creş- 
tini, în favoarea «colegi- 
lor» jidani — ceeace ur fi 
tragic şi ar pune în pri 
mejdie existența uvocaţi- 
lor creştini, pe viitor; 

2) Ori, în ultimul şi cel 
mai fericit caz, desființa- 
rea baroului de Lăpuşna. 


dWarmes> din vremea cruciaților 


tari americane, 


planetare şi-a instalat una la Belgrad care a telefonat rezultatul unei 
gale de acolo ce avea pe afiş nume mari, printre altele şi Virag. 

Iar «gala» a fost aşa cum o ştim şi cum ne aşteptam cu toţii să fie. 

Intr'o mansardă prevăzută cu un ring — Sala Barascheum — au luptat 
pe când aşii pugzilismului semit: Blank, Weintraub şi la urmă Spakov, 
Cum această operă jidănească va| Din «întâmplare» însă promisul Virag n'a putut veni deoarece la antre- 
nament i-a curs Sânge din nas. Şi şi-a trimis un prieten să-l suplinească, 

Astfel s'a urcat pe ring heimat-les-ul Zupan. 

A boxat cuminte, cum trebuia, a căzut down imediat ce i-a văzut faţa 
va ajunge, fatal, la următoarele| lui Spakov şi după două reprize s'a lungit definitiv şi fără stricăciuni 
într'un Knock-out — clauză de contract. 

Astfel s'a terminat tournoi-ul dela Barascheum memorabil ca o «passe 


Nu Sa plâns nimeni ca fost înşelat de Gazeta Sporturilor prin recla- 
mele şi avant-eronicile ce promiteau round-uri de epopeie sau senz: 


N'a murmurat nimeni când a plătit un loc la mansardă cu 250 lei. 

N'a avut nimeni nimie de spus — fie public fie oficiali — de arunea- 
rea în noroiul ridicolului a sportului cu mănuşi. 

Românul e răbdător. Deşi proverbial de prost, 

Dar străinul e mai conştient: marele cotidian jugoslay «Politika» la 
curent cu cele ce se petrec în lumea ringului românesc ne consacră în 


lată unde ne-a adus lip-| „umarul de ieri coloane nemiloase sub titlul «Cum ştiu Românii să facă 


sa de solidaritate a avoca- 
ților creştini şi marele nv_ 
măr de jidani. 

Dar de ce să protestăm, 
când ne merităm soarta!? 


SERGIU FLORESCU 


reclamă», 


toemai pentru faptul că nu e nimie 


dine vinovată de toleranţă. 


Se vorbeşte acolo despre boxul nostru actual, despre mentalităţile spor- 
tive dela noi şi de marele cotidian «Gazeta Sporturilor». 
Un articol meritat în care ironia nu reuşeşte însii să întunece adevă- 
rul. E o singură confuzie în spusele conftratelui belgrădean. 
Că a alăturat numele de «Rumunski» celui al Gazetei 
Fără îndoială o eroare gravă ale cărei consecinţi meritam să le suportăm 
comun între sportul românese şi făa-|. 
zeta Sporturilor a lui Sandu Goldemberg, Nimie comun şi totuşi o atitu- 


Sporturilar. 


Tolerăm veneticul palestinian în poziţii în care nu are ce căuta, 'Lo- 
lerăm chiar să ni se dea lecţii de demnitate, cinste, cultură şi pricepere 
gazetărească de către Sandu Goldemberg ! 3 

In vremurile noastre de vacanţă forţată a faptelor şi ideilor, sportul 


românese e conform în cerinţele actualităţilor. 


lul terenului vândut lui Mizo? cu 
obligaţia ca preţul concesiunii să-i fie 
plătit, când terenul va intra în de- 
plina proprietate a lui Mizof, tapt 
care însă nu s'a întâmplat. Vânzăto- 
rul neîndepiinind clauza cantractuală 
nu a primit ca urmare, nici preţul 
dela Mizof, ba e intentat şi un 


Şi sportul românese e demn, de momentele pe care le trăim! 


Mircea Pop 


Arsenal va juca la Bucureşti ? 


In locul matchului cu Le- 


la bun sfârşit de d. Fodor 


roces care e pendinte în faţa ins-| tenia echipa națională a! cunoscutul oficial ungur 
iale: = Dar Sp. George- | României va: înfrunta la| care a telefonat eri rezul- 
scu, fără să aştepte pronunţarea jus- Maiu cele echipă | tatul tratativelor secreta- 


tiţiei, şi-a făcut el presupusa drep- | engleză : > 
tate, asasinând pe Mizof. Tratativele au foşt duse 


| rului general al federaţiei 
române de football. 


Acum, pe seama acestui asasinat] | RS 


se răspândesc felurite svonuri cari 


seara, pentru partea teoretică şi Du 
minică dimineaţa dela orele 10—12, 
pentru partea practică, Dat fiind im- 
portanța acestui curs, deoarece acei 
cari îşi vor însuşi cunoştinţele ne- 
cesare vor putea înlocui cu succes pe 
specialiştii străini, este în interesul 
d-lor patroni şi al salariaţilor din 


R. C. B. şi C.F.R. RR. C1155, 


Viforul Dacia — Sportul 
Studenţesc 


Dintre aceste 4 partide, fără în- 


industria textilă să dea toată impor. |doială că matehul Vitorul Dacia —! 


tanța şcoalei care se va deschide în |Sportul Studenţese prezintă punctul 
curând, iar persoanele cari doresc |de atracţie. 
să se specializeze, să frecventeze | Nu putem indica un. câştigător 
cursul în zilele şi orele arătate mai lgigur, deoarece echipele se prezintă 
sus, având din partea d-lor patroni ipentru prima oară pe teren după o 
toate, inlesnirile. absenţă de: câteva 'luni, prilejuită 
de tradţionala vacanţă de iarnă. 
'Totuşi, ambele echipe au activat 
în plin şi în timpul iernei. Sportul 
Studenţesc mai mult, Viforul Dacia 
mai puţin. 


reşti la sfârşitul lunei Ianuarie, du. 
pă un splendid turneu de o lună 
realizat în Franţa, lar după aceas- 
tă dată au continuat prin săptămâ- 
nalele antrenamente — care au avut 
oc pe terenul dela Şosea — să se 
mențină în condiţie fizică 

Dar nici viforiştii nu sau lăsat 
mai prejos. In tot timpul iernei, s'au 


cii o comisiune interimară, având 
aceleaşi drepturi ca şi consiliul ales. 

In aceleaşi condițiuni se poate 
numi comisia interimară a casei 
centrale. 

Bugetele caselor de asigurări, vor 
putea fi aprobate de către consiliul 
interimar al casei centrale. 


In cazul dizolvării adunării gene- [antrenat în sală, iar de aproape o, 


ralee, cum şi în caz de vacanţă, men |lună s'au antrenat regulat pe Velo- 
brii comisiunilor de control şi apel | drom. 
vor îi numiţi de minister. A 5 
Consiliul legislativ a tăcut obser=. diat, reuşind acum 6 zile să învingă 
vaţiuni în ce priveşte tehnica acestui | puternica formaţie _ T, C.R. şi a- 
proect, care vă deveni în curând|ceasta datorită condiţiei fizice, 
lege. Deci. în compartimentul condiţiei 
Actualele comisiuni interimare vor | fizice, ambele echipe se găsesc la 2- 
îi schimbate. galitate, Tehnica  universitarilor 
ETER RETEZAT) EREI |N Il contrabalansată de elanul ca. 
racteristie al vitoriştilor. Rămâne 


Anuarul premianţilor |ea aiteritele compartimente ale e- 


. pan . . chipelor să decidă partida. 
societății „Tinerimea In postul de fundaş Dinescu (Sp. 
Română z St.) este cu puţin mai bun decât ad- 


varsarul său, Jianu (V. Dacia). 


Lucrările pentru marea operă a| 'Troacarii universitari, în frunte 

premianţilor societății  „Tinerimea|eu Damian şi Andrieş, barează net 

Română” sunt foarte înaintate şi în [linia de atac vitoristă. Mijlocaşii de 

curând lucrarea va fi dată la ti-|grămadă Diamandj — dacă va ju: 

par. . : ca — va aduce un uşor avantaj pen- 
Facem din nou un apel căldu- tru studenţi, In ceeace priveşte îna- 

ros şi rugăm pe toţi foştii premianţi | intarea, pachetul viforist mare în 

ai concursurilor noastre în decurs de | „omentul de faţă nici un adversar 

peste o jumătate de veac, în viaţă, iii oh. să 

şi familiile celor morţi să comunice|  p„onosticul nostru: mateh nul. 

Societăţii printr'o carte poştală, date i lia 0 FUN: 

în legătură pu şcoala Ia care au a DEA e 

mat în anul când au luat premiu, dai 

materia la care au concurat, Sonia TOR pr 

liul şi situaţia lor în viaţa noastră] O partidă care deşi dela prima ve- 

socială, | dere se para că va reveni TCR, nu va 


Universitarii Sau întors în Bucu-, 


Duminecă începe campionatul 
de rug 
Sp. Studenţesc-Viforul-Dacia matchul zilei 


mare notă de senzaţional. 

Lupta cea mare se dă cu: precise 
obiective în mijlocul, clasamentu- 
lui, leaderii respectivi, chiar dacă 
ar pierde partidele, neputând fi răs- 
turnaţi, 


VENUS—RIPENSIA 
O PARTIDA DE ZILE 
MARI 


Fără a avea o imedială re- 
percursiune asupra clasameniului se- 
riei Il-a matchul VENUS — RIPEN- 
SIA prezintă nota de senzaţional, To- 
tuși de rezultatul acestui malch de- 
pinde dacă Venus poale merge în câş- 
ligător sigur sau nu, 

Presupunând că Venus câștigă a- 
cesi match se distanțează de cel mat 
"periculos adversar, Ripensia, cu 6 
punele, timişorenii având o partidă 
în plus de jucat. 

Dacă Ripensia învinge şansele de a 
cuceri campionatului crese simţitor, 

Deci, Duminică se va da o luptă 
acerbă, câştigătorul nepulând fi de- 
semnat dinainte, spunem acest lucru 
deoarece timişorenii se găsesc înli'o 
simțitoare revenire şi în plus Bin- 


ALBU 


dea şi Dobay deţin o formă Senzaţio- 
nală, Se spune că lupta se va da în- 
tre triplela negrilor şi aripile hipen- 
siei, Părerea noasiră este cu lotul alta, 


Credem că numai compartimentul mij- | - 


locaşilor va decide victoria uneia din- 
lre echipe, 

Dacă luăm pe compartimente ob- 
servăm 0 ușoară superioritate a lui 
Iordăchescu față de Pavloci, Funda- 


Pe terenurile U. F. $, R. vor avea loc, furniza pe învingător decât în ultimele şii negrilor superiori Ripensiei, La fel 
pentru returul campionatului următoa- | minute ale jocului, Spunem aceasta şi în compartimentul mijlocaşiior, Pu- 
rele partide: SP. ST. — VIF, DACIA, ! deoarece la primul antrenament pe ca- | terea de luptă a aripilor limişorene 
T. C.R. — P. T. 1, ST. ROMAN —ire verzi, l-au susţinut în compania vi-|este contrabalasală de forma excep- 


foriştilor au manifestat o completă lip- | ţională pe care o deţine tripleta Ve- 
să de condiţie fizică, In plus, P. T, T,| nusului. 


urmând o cale sănătoasă, va prezenta 


la acest match o echipă întiperită, în | din echipe, Ripensia având 
jeae elementul principal de luptă va | Susținători printre spectatorii bucureş- 
|fi elanul. Or într'o partidă de campio- i ş 


nat acest elementi decide de cele mai 
multe ori soarta unei partide. 

Totuşi noi mergem cu T. C. R. care 
prin rutinahi săi jucători, va şti până 
la urmă să-și apropie victoria, Va ar- 
bitra d. Theo Krantz, 


St. Român — R. C. 13 


Terenul nu avaniajează pe uiciuna 
destui 


Cine va învinge? Greu de pronos- 
lical, Prin simplă impresie dăm fa- 
voril pe VENUS. 


————X% 


Deasemeni o partidă strânsă, ST. RO- PERSECUȚII 


MAN în urma turneului întreprins în 
iarna aceasta se găsește în condiție fi- 
izică, R. C. 13 n'a apărut încă pe teren, 
Totuși va ști să dea o demnă replică 
echipei stadiste, 


i Va fi un joc deschis în care rapidi- 


dem că STADIUL ROMAN va reuşi să 
câştige, 


+ Va arbitra cunoscutul internațional 1. 
! Buzoianu, 


C.F.R.—R.C.B. 


les fără istoric al cărui singur învin- 


i fi decât F.R, 
Dealtfel, efectele sau văzut sie BOI nu. ponte 1i decât C 


Marea problemă pentru 


RC. B. 


Jntr'unul din numerile trecute ale ,,Ga- 
zetei Șperţurilor” a apărut următoarea 


„Valentin  Angelmann a învins pe 
Poppy Decico”. 
Informaţia tradusă din l'Auto a fost 


tatea va juca un rol determinant. Cre- publicată fără iscăltura. 


D. George Fulga-Montblatt este per- 
secutat... 


VIRGIL ECONOMU 


reprezentând acum 10 ani, România 
V campionatele nautice curopene dela 


O partidă fără importanță şi mai a- | paris în calitate de campion najional 


a căzui nepregătit în apă şi era să se 
înnece, 
A îosi scăpat de o fetiţă de 11 ani, 


este alinierea a «15» jucători, Sperăm | neînnolătoare, care i-a aruncat un co- 


că datorită eforturilor 
recebişti, echipa se va prezenta în for- 
mație completă, 

Arbitrează d. Vranialici, 


—— x ———=—— 


Pe un parcurs rău 
ales se va disputa 
Duminecă al doilea 
cross al sezonului 


Crossul de Duminecă dela Vergu 
care măsoară un parcurs de 4 kr. 
a fost greşit ales, balta prin care 
vor trebui să treacă concurenţii 
având mai mult de o jumătate de 
metru mâl unde alergătorii se vor 
împotmoli şi apoi apa este plină de 
lipitori. 

Liga Muntenia din pasiunea, 
lăudabilă dealttel, de a varia par- 
cursurile a fost de data uceasta 
foarte prost inspirată în alegerea 
terenului 


conducătorilor | lac de salvare, 


BRARAŞEUM 

îmbâcsita şi pistruiata sală din car. 
lierul „latin” al Bucureştilor a lost 
Sâmbălă seara teatrul unor pățanii 
noslime de tot, Moţi Spakov, cam. 
pionul macabeu al Dudeştiior, trebuia 
să dovedească conaţionalilor săi că 
wa muril. Pe afiș era anunțat maichul 
Spakov —.„ Zupan, acesta liind tot 
sârb (încă autentic) dar deloc bo. 
xeur, 

Bine'nţeles Spakov a învins. prin 
knock_out, în uralele entuziaste ale 
derbedeilor cu perciuni, 

De remarcal imbuizeala stupidă de, 
la intrare precum și alacerile provo. 
cale aie organizatorului (jidan) care 
a vândul 200 bilete, deşi în sală a 
avut aproape 1000 spectatori, 
MATCHUL VENUS. 

RIPENSIA 
a pus la grea încercare pe confra- 
ţii noştri de specialitate cari, din 


STUDENȚESC — DRAGOŞ 
VODA 


Dapă frumoasele rezultate reali- 
zate de studenţi în actualul came 
pionat nu credem că Dragoş Vodă 
va reuși să le strice socotelile, Dee 
alife] terenul va juca — de data a- 
ccasta — un rol holărîtor. i 

SPORTUL STUDENȚESC nare 
dreptul să piardă, O înjringere a 
lor în actuala siluaţie ne-ar întri- 
sia. 

Matchul va avea loc dimineaţa, 
pe terenul dela Obor, 
UNIVERSITATEA — GLO.- 


Ultima partidă din Seria I-a va 
avea loc la Cluj. Universitatea se 
găseşte într'o formă admirabilă: 
Gloria, după un început slab a reu- 
şit să termine la egalitate cu Venus, 
Faptul că matchul a avut loc la A- 
rad nu prezintă o prea mare impor- 
tanţă dacă ne gândim că Venus eo 
echipă care ştie să joace şi pe teren 
străin. 

Impresia noastră este că «U» nu 
poate pierde. Echipa clujană esta 
dintre puţinele echipe care ştie să 
folosească la maximum avantajul 
terenului. 

UN MATCH TARE: 

AMEFA-—RAPID 
In seria I-a, matchul «vedetă» este 

fără îndoială RAPID- AMEFA. 

Două echipe în lormă. Două e- 
chipe mari. Invingătorul nu poate 
fi, îmsă, decât Amefa, care va şti 
să profite de avantajul terenului. 

Totuşi, în cazul unei minuni, dacă 
Rapidul reuşeşte să învingă ajunge 
la egalitate cu Ameta. însă cu un 
goal-average mai slab. 

Bucureştenii pot emite pretenția 
unei victorii numai în cazul când 
vor repeta partida din matchul cu 
Unirea Tricolor. 

LA TIMIŞOARA 
CHIiNEZUL—ViICTORIA 
O partidă  hotărîtoare pentru 

VICTORIA. Dacă reuşese să învin- 
gă pe Chinezul la ei acasă, îşi men- 
ţine intacte şansele pentru cucerirea 
seriei respective. Rămâne ca timi- 
şorenii să faciliteze năzuinţele e- 
chipei din Cluj. Lucra pe care îl 
credim foarte puţin probabil. 

Pronosticăm mateh nul. | 


! PHOENIX—OLIMPIA ! 
C, F. R. 

La Satu Mare va avea loc der- 
by-ul celor două echipe locale: 
Phoenix--Olimvia C. PF. R. După 
strălucita partidă realizată de 
Phoenxi în compania Rapidului 
credem că Phoenix își va apropia 
victoria, Olimpia C. F. R. va căuta 
să răstoarne calculele Phoenixului. 

Dacă va reuși, e greu de presubus. 
DACIA UNIREA--UNIREA 
TRICOLOR 


In acest mateh nu vedem învingători 
decât pe unirişti care au ocazia să-și 
îmbunătăţească atât situaţia în cla- 
sament cât şi media de goal-uri, 


Carnet 


Dati. sera serii re 


Astfel au prins din aer nişte aşa 
zise declaraţii ale lui KRotormany 
despre Humis precum şi o elocven- 
tă muţenie a lui Humis despre Ko- 
tormany. In realitate ambii jucă- 
tori şi-au aflat declaraţiile din... 
gazete. 


TURUL CICLIST 

al României a intral din nou în 
discuție publică. Distrus de income 
petența câtorva indivizi dubioși, a- 
vând în frunte pe însuş preşedin- 
tele federației de ciclism, turul Ro- 
mâniei îşi doarme somnul de veci 
pe undeva, poate prin niscaiva bu- 
2unare doldora cusute bine de pan- 
lalonii d-lui Canarache, 


59 GAZETA DE SPECIA- 

LITATE 

auunță e: teanisman ul! francez Co- 
chel va veui în lunie ia Bucureşii, 
unde va lace o serie de eschibiţii” 

»lschibiţii” se lac numai la moși, 
după câie şiira, uude actorii sunt ni, 
ței cam inculți; în schimb, pe tere, 
nurile de spori se fac exhibiţii, (Cho. 
chet zice „des exhibitions”) 
VIFORUL DACIA 

face cunoscul membrilor săi că a, 
dunarea generală ordinară a Asociaţiu: 
nei va avea loc mâine Duminiică 13 
Martie ert. ora 930 a. m. în sala Lin. 
tracht, strada Dionisie Nr. 6), 

In caz că numărul de membri nu 
este sulicient, adunarea se va ţino 
peste o oră în acelaș loc şi cu orice 
număr de membri, 


GRUPAREA VERGU 

organizează Duminecă un  cross= 
country. Iniţiativa  VERGULUI 
trebue remarcată în deosebi, deoa- 
rece, club sărac dar cu multă ini- 


diverse motive, au căutat să cola- | mă, se străduește în fel şi chip pen- 


boreze la nofa de senzaţional — 
reală — a disputei. 


tru propășirea sportului în rându- 


rile tineretului. 


LO.TE:RIA DE 


STAT 


Primăvară se regenerează Ei nul | 


La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


Preparaţi-ie cu untdeiemnuli: 


MANOi 


„MANOL“ 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovieac, baza şi cu ulei de măsline 
Intrebuinţaţi untdelemnui 
calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFECT RAFINAT — UȘOR DIGESTIBIL — GRAS DECI ECONOMIC 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


De Suie în principalele magazine de coloniale din Bucureşti şi provincie 
Depozit: Bucureşti, Str. Cobâlcescu No. 29 


VIII. iioitarele itomâniei 


pentru a vă convinge de 


Dobroasa trebu= să îia 
o provincie românească 


Conciuziuni şi deziderate. imporianța ţinuiuiui din punct 
de vedere arbstie Coasta de Arini și Dosăţia darului 


După ce am arătat în Tepare | 
tagiul trecul care este  adevăr- 
atul aspect al comerțului româ- | 
nesc în Dobrogea, azi vom în- 
cheia seria cu câteva concluziuni 
şi deziderate, 

DOEROGEA TURISTICA 

Prin aspectul acestui ţinut şi mai 
ales prin aşezarea lui, udat fiind din 
trei părţi de ape, Dobrogea prezintă 
din punct de vedere turistice un in- 
teres deosebit. 

In primul rînd Dunărea, cu bălţi- | 
le din jurul ei şi cu renumita Deltă 
atrage numeroşi vânătcri y pescari, 
Bozănile Deltei şi alo bălților, în! 
ale pescăritului şi vânătoarei, s'au | 
tra;mformat în legende. Interesul 
pe care îl reprezintă pentru amato- 
rii de locuri îmbelşugate şi cu pei- 
sagii neîntrecute, le-au creiat aces- 
tor locuri renume european. i 

Apoi interiorul provinciei, cu! 


Când se va iace ale- 
Gerea episcopului 
de Maramureş 


In sesiunea extraordinară a Sfân- | 
tului Sinod care se va deschide în! 
ziua de Marţi 15 Martie a. c. în Ca-: 
pitală sub preşedinţia 1. P. S. dr. 
Miron Cristea, Patriarhul. Româ- 
miei, se vor discuta probleme strâns 
legate de biserica dominantă şi or- 
todoxism. 

Desbaterile vor dura 3 zile. 

Inaltul for bisericesc nu va dis- 
cula în nici un caz alegerea epis- 
copului ortodox al Maramureşului. 

Alegerea înaltului prelai se va 
face în sesiunea de toamnă, 


dumnezeiesc 


“BUNA VESTIRE» 


4 Magazinul românesc de ceasornicărie şi bij uteie 
Ceasornicăria „Princiar â“* 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No.13 
Reparaţiuni de precizie 


SR daia. ... delicioasă conservă 
: de peşte preparată în sos de vin, a fost 

pusă în vânzare de fabricile M. Stefăne- 

scu Griviţa cn Iei 78 cutia de 30% gr, 


MUTE TREI 25? PAISIE 7 20 Va AN Ic a OROS CENTRE 25 PET TOCATA PC CEI E PRI 0 RER ST IE 3. let IPEE 
| VIZITAŢI Ci INCREDERE 


satele pline de pitoresc, cu po-, exislă pictor român cu talent care 
pulație amestecată, cu dealurile să nu fi lucrat la redarea unui colţ 


şi văile ei, cu urmele vechilor | din Balcic. Aci se găsese în abun.-: 


aşezări ale civilizaţiei romane, dentă poziţii excepţiorale, 
face ca şi această parte de țară! La capul Caliacra şi la Balcic, al- 


să fie căutată şi prețuită de tu- ! Eastrul azuriu al mării se contope- 
rişti. i şte cu verdele închis al plantelor 


ba 


Phbumiă 


Cereji acest DIOduS ia tate Miăgăzinaia su voloniaie 


Şi în al treilea rînd şi cel mai 
important, valoarea turistică a Do- 
brogei este ridicată de frumuseţea 
litoralului ei maritim: 

In adevăr, cât ţine litoralul Aării, 
dela limanul Nistrului şi până la 
Eren6, plaja este de o lăţime neo- 
bişnuit de mare, cu nisip fin şi cu 
soare dogoritor. Mai mult, din loc 
în ole se află şi lacuri sărate în 
fundul cărora se găsesc tămădui- 
toare nămoluri cu renume mondial: 

Pentru punerea în valoare a a- 
cestor bunuri naturale, au luat 
liinţă pe întreaga coastă, mulţime 
de staţiuni balneare. 

Există o problemă fcarte comple- 
xă şi mai ales foarte importantă şi 
a acestor staţiuni balneare menite 
să aibe un succes desăvârşit, însă 
nu ne vom ocupa în cadrul unui a- 
ticol de ea. 

Noi vrem să scoatem. în evi- 
dență *umai faptul, că această 
coaslă românească cu toate Jru- 
musețile şi binefacerile ei natu- 
rale, trebueşte înglobată în ac- 


| țiunea de ridicare şi de moder- 


nizare a întregei provincii dintre 
Marea Neagră și Dunăre. 
VALOAREA COASTEI DE 
ARGINT 
Tot în litoralul Mării Negre se 
încadrează şi Coasta de Argint, A- 


mediteraneene cari găsese aci un 
climat deosebit de proprice. 

Pe de altă parte albul argintiu al 
pietrii, dă un colorit viu şi vesel în- 
tregului ansamblu prin excelenţă 
pictural. 

CATEVA CONCLUZII 
ŞI DEZIDERATE 

In seria reportagiilor noastre am 
căutaţ să prezentăm diferite pro- 
bleme cari agită întreaga populaţie 
de graniţă din acest ţinut, Recunoa- 
ştem că ne-am ocupat în special de 
Cadrilater, fiindcă aci se experi- 
mentează şi se plămădeşte o nonă 
populaţie românească. 

Acum când îneheiem această se- 
rie, găsim necesar să tragem câte- 
va coneluziuni cari să fie luate în 
seamă de organele ncastre tutelare. 

1, le primul rând Dobrogea are 
nevoie ca să se continuie intens ac- 
țiun€a de colonizare a ținuturilor ei. 
Fiindcă elementul  macedo-român 
Sa dovedit foarte capabil, recoman- 
dăm cu toată căldura ca această ra- 
mură a neamului nostru să fie a- 
dusă din Balcani şi împământenită 
aci. 

2, Să se exproprieze toa- 
te marile proprietăți do= 
brogene, creiate mai ales 
în ultima vreme, când au 
început să plece turcii, 


ceastă porţiune este renumită prin. pentru a se face loturi Hi 


frumuseţile ei neîntrecute, prin co-j 


bere pentru nouii colo- 


loritul peisagiului, care este de o “mişti, 


valoare artistică unică. De altfel nu ' 


Lovitura de trăznet 
deia Viena 


'Coatinuare din ag. l-a) 


gimului  Schuschnigg, odată ce 
nalional-socialiştii au devenit 
stăpâni ai guvernului federal şi 
stăpâni ai provinciilor ce rost 
mai pot avea trupele germane 
în Austria? 

Prezenţa lor pe teritoriul aus- 
triac ar putea aduce numai com- 
plicațiuni pentru Germania. 

lată dece, până la o confirma- 
re precisă, nu pot da crezare şti- 
rilor despre intrarea trupelor 
germane în Austria, deşi — re- 
pet — telegrama d-lui Seyss- 
Inquart arată cel puţin că o ase- 
menea intențiune a existat. 


CE SE VA INTAMPLA 
ACUM ? 


Anschlussul? Formal? Catego- 
ric? Cred că nu. 

Reichul trebue să fie mulțumit 
cu realizarea primei etape — 
cea esențială:  Anschlussul de 
facto prin instaurarea unui gu- 
pern național-socialist la Viena. 

Anschlussul de jure, simplă 
formalitate, ar complica astăzi 
infinit o situație destul de com- 
plicată. 

E deci probabil că Reichul se 
va opri deocamdată aci. 


RAZBOI ? 


e e urma evenimentelor 
in atit e posibil un război? 

osibil DA! Probabil NU! 

Intr'adevăr situaţia puterilor 
pare a fi deocamdată următoa- 


3. Politica colonizării să 
fie dusă de reprezentanţi 
cinstiţi ai statului şi cu 
mare durere pentru tot ce 
este românesc, 

4. Coloniștii să fie încurajați şi în- 
drumaţi efectiv în lucrările lor a- 
gricole pentru ca astiel să se poată 
ridica economicește un ținul alât de 
bogat, 

5. Comerţul românese şi populaţia 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. 4. VOICULESCU 
STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stote şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 


'Imcurajaţi Comerţu' Românesc 
Cump=ră :d dei: 


Consumul O9bor 


ŞOS. + SOLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


 Coloniale, iDalicatese, Vinuri 
naturale, Mcziluri, Brânzeturi, 
Fructe, conserve Bragadizu etc, 


Arriba Espana! 


ICo-tinuare di: pag. I-*) 


Naţionaliştii tree cu tăvălugul: piatră; Franco se angajează per- 
Franco din Sud, Mola din Nurd. sonal pentru eliberarea  cadeţilor 
La Toledo «cadeţii încep zile de [lui Mosoardo. 
mare epopee în ruinele istoricului Septembrie: se inaugurează cabi- 
Alcazar. netul comunist Largo  Catallero. 
Generalul Teroarea e amplificată. 


constituie 
la Burgos Junta naţională (25 Iu- Naţionaliştii merg drum drept: 


Cabanellos 


românească dela oraşe să fie încu- 

rea: furie la Paris, iritare la| rajată, peniru a stăpâni în întregime 
Londra dar fără hotărîre de al întregul! nostru export, 

interveni altiel decât diplomati-| 6. Pentru desvoltarea e- 

ceşte, rezervă la Roma, rezervă| conomiei naţionale, să se 

la Varşovia, mutism la Moscova. | dea o deosebită atenţie dru 

Cum va evolua deci atitudi-| Murilor şi căilor. de comu- 


lie) şi în aşteptarea comandei su- 
preme a lui Franco, o ia el. 

Huelva cade peste patru zile (23 
Iulie). 

Poate obiectivele sînt atinse în- 
trun marş rapid şi entuziast. 

Aragonul face explozie de indig-: 


cucerese San Sebastian, 

Armata de nord are obiectiv Bil- 
bao. 

Cadeţii din Alcazar luptă cu dis- 
perare. 

La 22 Septembrie teroarea comu- 
nistă creiază conflict internaţional: 


nea puterilor? Până, la ora când 
vor apare aceste rânduri, e po- 
sibil, ca noul guvern francez să 
fie constituit. 

Vom fi aşa dar în curând fi- 
xați asupra atitudinei definiti- 
ve a Franţei. 

E probabil că va protesta vio- 
lent şi că ar îi dispusă să re- 
curgă la măsuri militare în ca- 
zul în care alte puteri i s'ar a- 
lătura. 

Dimpotrivă, e puţin probabil 
ca Londra mai ales subt ministe- 
rul Chamberlain—MHalifax să ac- 
cepte riscul războiului. 

Atitudinea Romei şi a Varşo- 
viei chiar dacă Polonia şi Italia 
mar îi încântate de acţiunea 
germană, se va menține rezer- 
vată nu numai din punct de ve- 
dere militar ci chiar și din punct 
de vedere diplomatic. 

Rămâne Moscova. E greu de 
întrevăzut astăzi cum va reac- 
ționa. Credem însă, că Rusia 
Sovietică sfâşiată de frământări 
interne se va mărgini şi ea la 
acțiuni diplomatice. 


Mihail Polihroniade 


nicaţie, care trebuesc nea- 


părat îmbunătăţite. 
7. Să se creieze școli speciale şi 


technice pentru ca burghezia oraşelor 
să fie recrutată din rândurile romă- 
nilor dela sale, 

8. Biserica ortodoxă să fie pu- 
să în drepturile care i se cuvin. 

9. O mai atentă supraveghere 
a higienei sătești care duce lipsă 
de îndrumare şi îngrijire medi- 
cală. 

10 Organele militare să 
vegheze mai atent asu- 
pra graniţei. pentru liniş- 
tea pcpulaţiei şi să-i rea 
posibilităţi de apărare a- 
tunci când este atacată, 

Concluziile şi  dezideratele 
noastre au o deosebită impor- 
tanță pentru ridicarea şi stăpâ- 
nirea efectivă a Dobrogei. 

Provincia dintre Dunăre 
şi Mare ne este mult prea 
dragă, mult prea preţioa- 
să şi mult prea ataşată 
nouă, pentruca să riscăm 
numai din miopiu şi neîn- 
țelegerea autorităţiilor re- 
spectiv. 

NOI DORIM 0 DOBRO- 
GE ROMANEASCA, IN- 
FLORITOARE ŞI CIVILI- 


ZATA, 
Dumitru Gherasi 


îi distruge biserica del Pilar, un ceconsulului din Uruguai. Urugua- 
sosit: rioitraeiit Bd nt iul rupe relaţiile cu Spania comu- 


nistă, 
Intre timp la Barcelona, în Pri-| passionaria scoate flăcări pe nări 
mele 7 zile ale lui August, se pe- 


16. Deb la Paris. 
n- 
trec două crize ministeriale. Deba Alcazarulsuporţi:. cam măi „dei 
dada comunistă e mare. cească ură cu care comuniştii îl a- 
In această atmosteră de discor- 


sediază, dar rezistă sublim, 
die guvernamentală, armatele lui 


Franco le trimite cadeţilor prin 
Franco şi Mola se unese şi-şi stabi- | avion, hrană şi încurajare. 
lizează frontul. 


Tivopeia lor mergea spre sfârşitul | 
La Barcelona şi Madrid: execu- 


marilor atitudini morale în care 
ţii. Goded, Buriel şi Fanjul plătesc | biruie totdeauna credinţa în Dum- j 
cu viaţa credinţa lor, credinţa care 


nezeu asupra celor mai năpraznice | 
va isbăvi Spania de păcate comu- | torturi, 
niste, 


Alcazarul pierde zi de zi cîte o lon Băleanu 


v Da eee ZE E II E PCU 0) 


cad, asasinate, cele 3 surori ale vi- 
nare când un avion guvernamenta > 


Domnii abonați, al căror abonament 

| expiră la 1 Martie a.c. și vor să-l 
reînoiască, sunt rugați a ne expedia 
din timp Suma necesară pentru aj 
putea continua expedierea ziarului 


fe 


VEŢI DEVENI 
PROPRIETARUL 
UNUI IMOBIL! 


Nu vă vine să credeți? 
Faceți un mic gest și a- 
tunci veți vedea că am 
avut dreptate. 
CUMPARAȚI UN LOZ 
AL LOTERIEI DE STAT 


Peste 3 zile are loc 


TRAGEREA 
CI.1 a Loteriei a XVl-a. 


Mărţişoare, Aur, Argint, Doubl6 
Constantin P. Mateescu 


Str. Carol, 9. Tel. 478-50 


BLANURI FINE 


CU P2EŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihâilescu 


Strada Colţei 44 Bis tosti stiujilo: 


| PEPINIERELE „GR OZA,, 


Războieni - Gara Jud. Turda 


VINDE CONVENABIL cu certificatul de perfectă sănătate 
a Dipiat Nr: 946 din 28 Noemvrie 1937 
POMI RODITORI, DE VIE, TRANDAFIRI os) 
VARIETĂȚI ALEGE, ORT-ALTOI PENTRU POMI RO- 
DITORI (PUIEȚI), Garantăm autenticitatea varietăţilor, 
Cereţi catalogul instructiv gratuit 


| „Blănăria Vieneză“ | 


Andrei Farcas 


Asortiment bogat e blănuri sint, -w :ecţiuni permanente, după cele 
- mai mari criaţiuni ale modei 
ATELIER PROrRIU, MODEL 
BUCUREȘTI: B-dul Regele Carol 1, No. 16. Pia aja Academiei (în 
dosul statuii Mihai Viteazul) Tel. 4 
OLUJ ; Piaţa Unirii No, 38 î 
IDE TIET ZONE 


tai! Buna Vestire“ 


So 2 RP SO NP 6 nai Op RR CI A — PP a, e Pe E e up TA SR EP PPII 


PRD a E N St n o 0 03 Ir E ee ACID AI PO Rp Da 


— "re 


PP VOIT PE O E E Cr... i 


N Iapa IT Si 


ŞTAT 


Toţi Românii joacă la loterie numai prin oficiul de vânzare al Firitorii României Mari paovincra fi 


„INVALIZILOR din RASBOIU“ 


BUCUREŞTI 
Piaţa Senatului, 4 


Mandat +cec) poştal 
sau Ramburs 


- | 


ŞANATOL 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI 
TEL. 3:24:93 SIMBOL 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI ! 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 == EN DETAIL 
Mare asortiment în: 

Manuiactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 
BERES AEZ 


Incălţăminte durabilă şi eltină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. M 
„Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


rețiur tozrie reduse 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI L == SIRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI MECANICE. ELECTRICE 
SANITARE DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILLEO ——— 


Croitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


Menu: 3 feluri Lei 25 Seara grâtar 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str, Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 'Tel. 5,05.80. 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68, Telefon: 3.10. 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de iână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 


1. TANASESCuU 

CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 
FABRICĂ PROPRIE 

PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


| FOTO CARPAT.: 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


" Executăm fotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, iilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 


PEPINIERILE DOMENIULUI HERESTI | 


OFICIUL şi GARA BUDEȘTI —ILFOY 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


oferă viţe, pomi roditori, arbuști tranda iri 
Cereţi catalog ilustrat gratuit - 


FAINA DE LUX 4 
NOUA ÎNOARA GAGE 


LI 


BUL.ELISABETA 49 ETADII! 
Se găsește de vânzare uumai la farmaciile, drogueriile și 


LEI 16 
ROMÂNESC 


Domnii abonaţi, sunt in- 
sistent rugaţi să ne trimită 


costul abonamentului expi- 
rat şi în 

Cec No. 12 
abonamente. 


pislnăgire prin 
4 pentru contul 


La trimitere vor lipi şi e- 


ticheta cu care primesc zia- 
rul. 


Deasemeni D-nii depozi- 


| tari sunt rugaţi să ne trimi- 
tă sumele în restanţă şi ne- 
tul decontului din luna 


arfumeriile românești. i re- 
ai mare tale Pie cedentă prin Cec No. 1256 
pentru contul depozitari 

provincie, ȘE 
II RIN BILINsKkY | Până la 15 Martie se 


MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re- 


produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
ă CALEA VICTORIEI No, 3% > 


"Cel cu, Pasăla! „sape e 


face încorporarea 


noului contingent 


Operaţiile de încorporare a con- 
tingentului 1938 vor dura cinci zile, 
fiind închise în mod irevocabil în 
ziua de 15 Martie cor. 


Noui telegrame 
adresaie M.S. Regelui 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Clerul, funcţionarii şi locuitorii o0= 
raşului şi judeţului Ismail, întruniţi as- 
tăzi 22 Februarie 1938, pentru a lua 
cunoştinţă de noua Constituţie şi pă- 
trunşi fiind de marea operă înfăptuită 
de Măria Voastră pentru consolidarea 
țării, în unanimitate ne îndreptăm gân= 
dul cu neclintit devotament către Ma- 


mmmemmaa | jestatea Voastră singura chezăşie de 


realizare a celor mai sfinte aspiraţiuni 
naționale şi Vă asigurăm de toată dra- 
gostea şi patriotismul către ţară şi Tron, 
ziua de 24 Februarie va rămâne o zi 
istorică pentru ţara noastră, prin uoul 
aşezământ constituţional ce aţi înfăp- 
tuit. | 
Să trăiţi Majestatel 
Episcopul Ismailului şi: Cetăţii Albe 
Episcop Dionisie 
Prefect de Ismail, co/, Turturescu 


Majestății Sale Regelui Carol 11 

Episcopia ortodoxă a Maramureşului 
primind azi actele de prima înzestrare 
de către stat, judeţ şi comună, işi în- 
dreaptă primul gând către Majestatea 


—— „| Voastră, reîntemeetorul acestei străvechi 


episcopii şi vă urează mulţi şi fe- 
riciţi ani, întru consolidarea statului 
român, reorganizat priu uouile orân- 
duiri. 

Vicar episcopal preot Vasca 


Majestății Sale Regelui Carol 11 
Din mijlocul Consiliului de admin!s- 
trație şt a tuturor funcţionarilor şi mun- 


ma | citorilor societăţii IAR „am depus cu 
memeeeaa | entuziasm jurământul 


de credință pe 
noua Constituţie, cu care Majestatea 
Voastră a încununat ţara, îmi permit 


respectuos a exprima odată cu adânca 
recunoştinţă şi devotamentul nostru până 
la sacrificiu. Infrăţiţi sub scutul muncli 
şi al patriotismului, strigăm din toată; 
inima, Să trăiţi Majestate! Trăiască Ro- 
mânia înfloritoare! 
Presedintele Societăţii IAR, 
General Prodan 


Majestății Sale Regelui Carol II 

In momenţul de mare iluminalie 1s- 

ică când Regele României păşeşte 
hotărit în veacul corporatismului, deti- 
nind cadrele instituţionale statului fâu- 
ritor de idealuri, în numele corporațişti- 
lor din Cernăuţi, Timişoara şi graniţa 
bănățeană preamăresc cu frenezle pro» 
muigarea nouli Constituţii, temelia de 


mg | Cremene a României de mâine. Din inimă 


strigă: Trăiască Majestatea Sa Regele 
Carol II! 
Vichentie Lupescu, 
Preşedintele Cercului de studit 
corporațiste Caransebeş 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Intregul personal al Teatrului Naţio- 
nal din Bucureşti şi al Studioului, în 
frunte cu directorul a depus astăzi ju- 
rământul de credinţă faţă de ltubitul 
nostru Suveran şi de noua Constituţie, 
într'o atmosferă de cald entuziasm şi de 
mare Însufleţire, îudreptând cu toţii g:n= 
dul nostru profund respectuos şi devoțat 
către Majestatea Voastră, care conduce 
cu atâta strălucire destinele iubitei noas= 
tre ţări. Trăiască Majestatea Sa Regele 

Carol II! 

Directorul Teatrului Naţional din 

Bucureşti şi al Studioului 

Paul Prodau 


Majestății Sale Regelui Carol ŢI 
Cu prilejul prestării jurământului de 
către clerul nostru am rugat pe Dum- 
nezeu să ocrotească cu sănătate şi zile 
îndelungate pe Majestatea Voastră pen= 
tru împlinirea cu spor a programului 
de pace şi de muncă pe întinsul pă- 
mântului românesc. Să trăiţi Majestate. 

Episcop Ghenadie 


Majestății Sale Regelui Carol 1! 


Reţinut de boală în spitalul de aici, 
respectuos rog pe Majestatea Voastră, 
cu prilejul săvârşirii marelui act istoric 
„Promulgarea Nouei Constituţii” să bia 
nevoiască a primi cele mai devotate 
urări de sănătate şi fericire pentru înăl- 
țarea României Mari. 

Jon Buzdugan 
fost Secretar. al. Statului Țării 
Vicepreşedintele Uniunei G-rale a 
Ofiterilor 'de rezervă din Basarabia 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Cu cel mai profund devotament aduc 
la Inalta cunoştinţă a Majestății Voastre 
că după cunoaşterea rezultatului ple- 
biscitului pentru noua Constituţie, am 
cutreerat regiunea Batalionului 3 Gră- 
niceresc Principele Regent Paul al Jugo- 
slaviei dela Tohanul Braşovului, Ţara 
Făgăraşului, vechiul Almaş şi Ţara Ha- 
țegului şi al Batalionului 2 Grăniceresc 
dela Valea Bistrei, Caransebeşului, Va= 
lea Cernei. Dunăre şi Almaş constatând 
pretutindeni cea mai deplină mulțumire, 
nelimitată încredere şi cea mai profundă 
recunoştinţă de Majestatea Voastră, pen- 
tru hoțărirea înţeleaptă şi energică, luala 
pentru îndreptarea țării. 

Bătrânii satelor îşi reamintesc de vre= 
murile Administrației Militate Grăni- 
cereşti, când a tronat ordine, cinste, 
respectul legilor, munucă intensă și îu- 
sufleţită şi propăşire pe toate domeniile. 

Rog prea respectuos pe Majestatea 
Voastră să binevoiţi a primi. în numele 
acestei vrednice populaţiuni, omagiile 
de profundă recunoştinţă şi devotameut 
şi asigurarea că suntem zid de granit 
în jurul Majestății Voastre, a Tronului, 
Dinastiei, şi Patriei întregite pe veci. 

Dumnezeu să înzestreze pe Majesta- 
tea Voastră cu viaţă îndelungată şi pu- 
tere de muncă, spre a duce la bun sfârşit 
marea operă începută. 

Să trăiţi Matestate 


Preot bBuraca 


Majestății Sale Regelui Caro] Il 
Asociaţia asistenților universitari din 
România trăieşte cu emoție adânc sim- 
țită faptul istoric al constituţiei 'noui, 
promulgată sub Augusta și luminata 
îndrumare a Măriei Voastre aducem 
Tronului omagiul nostru de recunoş- 
tinţă şi devotament. 


Preşedinte, Dr. N. Gavrilescu 
Majestății Sale Regelui Carol II 


Comitetul central al Uniunii federa- 
țiilor de sport din România, îşi ia în- 
păduința cu prilejul marelui act na- 
țional al promulgărei nouei constituţii 
să înfățişeze Majestății Voastre, măritul 
şi luminatul ctitor al ţării, înoite şi în- 
tărite simţimintele sale de - profundă 
admiraţie, dragoste neţărmurită şi de- 
votament neclintit, 

Preşedinte U. F. S. R., G. Plagino 


In cazurile bolilor 


de stomac nervoase 


crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
'dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață și turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 


tate cu renumitul 


„GASTROD.” 


preparat. american 
«Gastno D.a să află de vân 


rii, Sau se expediază. 


“zar la farmacii: şi. drogh || 


Rr 


Pentru domnii abonaţi | 
și depozitari | 


peste întreaga țară 


REȚINEŢI UN LOZ care poartă stam» 
pila Oficiilor de vânzare ale LOTE. 
RIEI DE STAT „Colectura Oficială și 


a Oficiilor Rurale P. 


fi pe deplin mulțumit. 


LA 15 MARTIE 


are loc 
TRAGEREA CLASEI l-a A LOTERIEI AXVI-2 


Delia pro moțţia 
războiului 


Comitetul de iniţiativă pentru în- 
trunirea promoţiei de ofiţeri activi 
şi de rezervă din toate armele sub- 
locotenenţi 1917, roagă camarazii să 
trimită neîntârziat ade:iunile lor pe 
adresa: Biblioteca Cercului Militar Bu 
cureşti, urmând ca în curând să se 
închidă înscrierile. Camarazii care nu 
vor fi înscrişi nu vor îi invitaţi la 
festivalul de gală ce se va da la 
Teatrul Naţional cu ucazia întrunirei. 

Taxa de lei 200 se va trimite 
Intend. Maior Havrileţ, Şcolile de 
Administraţie, calea Plevnei Nr. 145 
Bucureşti. 


pă 
In acelaş_timp a eșit și norocul, care! 
seamănă lozuri ale Loteriei de Stat 


o 


pp N/A 
af 


T T.* şi veți 


OFICIU VÂNIARE 
LOTERIELo:STAT 


„COLECTURA OFICIALĂ ȘI A 


OFICIILOR RURALE P.T.T." 


0 importantă întrezrintiere româ- 
nească În capitala Basarabiei 


Import şi export. Agentură. Reprezentanţe. 
Birou de vămuire. Transport. Furnituri 
şi aprovizionări 


CHIŞINAU 11. — Se ştie că între 
Prut şi Nistru, comerţul, în propor: 
ţie, de 95 la sută, este în mâinile 
jidanilor. In toată Basarabia nu e 
xistă o întreprindere în stil mare, 
care să aparţină unor români creş- 
tini. 

Spre a rupe cu această stare de 


Nevoile cartierului 
brasovean-Scheiul 


Mai multă grijă din partea edililor 


BRAȘOV 11. — Am amintit altă dată 
nevoile fără număr ale unui cartier ce 
a avut până acum o singură vină: ace- 
ea că a făcut să se vadă la ficeare pas 
românismul ce pulsa cu putere — şi 
înainte şi după răsboiu — într'un colj 
izolat, privit peste umeri de către fog- 
tii şi actualii stăpâni, 

Ceeace se resimte în fiecare zi, e ab: 
senţa unei piețe permanente cu o hală 
de desfacere, în care micii negustori şi 
producători din Scheiu ar găsi com- 
partimente suficiente şi la îndemână u- 
nor pungi al căror fund a fost atins de 
mult, Sistemul piețelor volante de azi, 
nu avantajează pe români. Ele reduc 
câştigul la minimum şi nu permit naş- 
terea nici unei noui întreprinderi româ- 
neşti care duce astfel o existență pre- 
cară, fără viitor, Dece nu se înţelege a- 
cest adevăr elementar, că numai sta- 
bilitatea poate duce la înfiriparea unui 
comerţ durabil şi că nesiguranța şi pro- 
vizoratul nu au alcătuit niciodată ele- 
mentele necesare care să ducă în mod 
sigur la bună stare? 


UN ATELIER PRACTIC 
DE ȚESATURI NAŢIO- 
NALE 


Există în Scheiu o bogăție unică, a- 


ceia a costumelor naţionale, nemaiintâl- |» 


nite în altă parte. Multă fantezie unită 
cu desăvârșiț gust, aceasta este ceiace 
se poate observa la un costum femeiesc 
din Scheiu, Reînvie parcă vechea tra- 
diție a portului de altădată, pe care a. 
ceste vrednice femei le îmbină din vârf 
de ac. Acest port, împreună cu scoar- 
țele depe pereți, eşite de pe urma miga- 
lei, ar putea fi prezentate cu cinste ori 
unde, 

Un atelier practic pentru con/ecţiona- 
rea costumelor naționale ar avea darul 
să atragă atenția tuturor asupra posibi. 
lităților de creație a femeilor din Sche- 
iu, Produsele acestea sar putea desfa- 
ce prin mijlocirea unui magazn În cen- 
tru de ex. în localul Sfatului, sau prin= 
tr'o expoziție-bazar deschisă chiar în 
Scheiu, 

Practic, aceste sunt nevoile de ordin 
material ale Scheiului, Este posibil ca 
ele să fie complectate de alții și am voi 
să se întâmple acestea pentru că nici- 
unul nu este mai vrednic de interes ca 
acest cuib străvechiu de rezislență ro- 
mânească, 

Pentru necesitățile sufleteşti, sa cerut 
ridicarea unei case naționale înzestrată 
cu bibliotecă şi sală de conferinţe în ca- 
Te să se amenajeze un cinematograf. 

Terenul ar urma şă fie găsit. In ori. 
ce caz el trebue să fie în inima Sche- 


Ss 


iului, alcătuind centrul preocupărilor 
de fiecare clipă a tuturor, Pe lângă 
această casă națională se cere ca o 
complectare isvorită din necesităţile 
atât de diverse ale vieţii, o baie po- 
pulară, un dispensar, un terei de e- 
ducație fizică, extinderea canalizării şi 
a conductelor cu apă potabilă, 
Acestea sunt nevoile imediate ale 
Scheiului,. 


V. Pan. | 


inferioritate faţă de comercianții 
jidani, un grup de români-creştini 
au luat laudabila iniţiativă de-a în- 
fiinţa o importantă  întreprindera 
curat românească în Capitala Basa 
rabiei. 

Noua firmă, sub umele de «Co- 
merţul Românesc», care a şi fost în- 
scrisă la Camera de Comerţ din 
Chişinău, se va ocupa, în mod spe: 
cial cu; import şi export, agentură, 


reprezentanţe, birou de vămuire, 
transport, furnituri şi  aprovizio= 
rare. 


Adresa acestei firme este: «Co 
merțul Românesc», Chişinău stk, 
Cuza Vodă Nr. 22, Telefon Nr. 53. | 

Conducătorii firmei şi-au pus în 
gând să ia contact cu diferite fir- 
me streine, spre a face legăturu în- 
tre produsele Basarabiei şi capita- 
lul strein, precum şi cu şefii auto- 
rităţilor civile şi militare din Basa- 
rabia pentru a obţine dreptul de 
furnizare cu tot ce se simte nevoie 
la instituţii. 

După cât suntem informaţi, noua 
firmă preferă să lucreze numai cu 
firme creştine din țară şi străinăe 
tate. 


i 


Dispoziţiuni pentru administrarea 
averilor mânăstiresti 


Ministerul cultelor a alcătuit un 
decret-lege prin care se moditică le- 
dea din 10 August 1924, privitoare 
la administrarea averilor pe care a- 
şezămintele călugăreşti din străină- 
tate le au în ţară. 

Administrarea se va face prin man 
datarii aşezămintelor respective, man 
datari cari vor trebui să îie recunos- 
cuţi de către Patriarhia română şi mi- 


nisterul cultelor, sub al căror con= 
rol vor sta. : 

Mandatarii vor trebui să prezinte 
spre aprobare, anual, inventarul a“ 
verii şi gestiunea financiară respeca 
tivă. 

In cazul când aceşti  mandatari 
sar face vinovaţi de incorectitudini, 
Patriarhia română, prin consiliul con 
tral bisericesc şi în înţelegere cu mi 
nisterul culelor, îi va putea înlocui, 


MODIFICARI IN TARIFUL IN- 


TERNAȚIONAL ŞI NOUI 
TARIFE 

Cu începere dela 5 Martie a intrat 
în vigoare noul tarif tru trans- 
portul călătorilor Eos Si în gru- 
puri precum şi pentru transportul 
bagajelor şi câinilor cu trenul O- 
rient-Expres şi Arlberg-Orient-Ex- 
pres, Simplon-Orienit-Expres şi Tau 
rus Expres. 


7Tol odată au intrat în vigoare 
în tariful internațional de călători 
și bagaje între România şi Anglia 
Franța şi Belgia, via Polonia, su- 
plimentele Nr." II şi 9 cu privire la 
tarii, la prescripțiunile de executare 
de cont şi tabloul de părți aferente 
ale tarifului sus menţionat. 

Aceste suplimente conţin noui ta. 
xe de călătorie pentru călători şi 
bagaje pe liniile căilor ferate fran- 
ceze. 


Ea 
Dela aceiaşi dată au intrat în 
vigoare următoarele suplimente la 
tariful internaţional de călători, ba- 
gaje şi mesagerii între Europa de 
Nord-Vest şi Europa de Est: su- 


plimentul 2 la fascicola Il-a a ta-. 


DELA C.F.R. 


rifului de călători şi bagaje; supli- 
mentul: la anexa tarifului susmen« 
ționat şi suplimentul 5 la taritul 
pentru transportul coletelor şi mea 
sageriilor. 

Aceste modificări se referă la prea 
țuri şi condiţiunile de transport, 


Conducerea corpului Zontabililor 
autorizaţi şi experţi contabili secţia 
Ilfov, aduce la cunoştinţă contabi- 
lilor de toate gradele că jurământul 
îl vor depune în faţa Preşedintelui 
secţiei corpului Duminică 13. ri 
orele 11 a. m. la Academia comer= 
cială pe formularele imprimate de 
corp şi fără nici o taxă, decât cos- 
tul imprimatului lei 20. 

Nimeni nu este autorizat de Corp 
să vândă formulare nici să le adune 
dela membrii Corpului. 

Cei cari nu vor putea să se pre» 
zinte Duminică 13 crt. la Academia 
„Comercială vor depune ffirământul 
la sediul Corpului în str. Teilor Nr, 
12, în zilele de.14 şi 15 Martie a 
c. între orele 9-13. şi 17-20. 


DA 


la dumicilin un loz a Colecturil, noastre, chit |. fără: intârziere 


Ft cin fă 


«BUNA VESTIRE» 


CĂ AŢI PRIMIT= 


«+ 1-a 


= DACĂ. N'AȚI PRIMIT. 


y cir Pâsatid fără zăbavă 


7 DE. STAT. 


“TRAGEREA clasei l-a are loc peste câteva zile, la 3 M ARTIE 


“OFICIILE DE. 


DR a 


VÂNZARE 


anca Română de Comert 


SE DL CENTRAL: Bucureşti, 


a eftenit preţurile produselor sale 
Ţesături de bumbac, în şi cânepă. 


Bucureşti, Brănești, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 
DEPOZITE: Chișinău, Cluj, Cernăuţi, Galaţi, laşi, Ploeşti, Pitești, Roman, 
Timișoara, Turnu-Severin, Târgovişte, 


Cereţi pânzeturile noastre la toate magazinele din 
București şi provincie. 


Pl criza bă je anix ecitiite: 


Invățături deia vecini 


Exemplul, ori de unde ar fi el, este bine să fie înțeles căci nu se poate 
să nu tragi um folos cât de mic, La noi în ţară au valoare şi circulă mumai e- 
xemple luate dela țările mari, din occident sau de peste ocean; iam cât des- 
pre învățătură, noi am crezut că-i mai bine să imităm pur şi simplu. Aseme- 


nea vremuri se pare că sau terminat. O gândire proprie şi o acțiune inspi- 
rată din condițiile tocale s'a înfiripat şi în împrejurările de astăzi au toţi 


INEFTINEŞTE VIAȚA 


ECONOMICE cea | 


sorții «e îizhână, 


Fiindcă în prezent y ăzduim în Capitală, deleg aţii Jugosiaviei care par 


ticipă ia conferinţa Micii inţelegeri, 


cruri dim viaţa economică a acestei țări, 
Cu toate greutăţile creiate de scăderea prețurilor, vecina noastră a reu. 


şit să-şi 


găsim nemerit să arătăm câteva lu- 


mărească exportul de grâu, prune, plante oleaginoase ete, asigurân» 


du-şi exporturi excedentare de 44 mii vagoane taţă de 8600 vagoane în 1935, 
Acest  rezuitat este datorit organizărei exportului prin Societatea Pri- 
vilegiată de Export «Prizad», ne spume atașatul no streu comercial dela Beo- 


grad, 
Pentru exportul 
trol, Datorită 


întrun raport adresat ministerului său, 
de vite funcționează, î în ţara vecină, un Oficiu de Con- 
acestuia s'au putut exporta, în Îl luni dim 1937,vite şi produse 


animale pentru suma de peste 1.303 miliarde dinari, ceeace reprezintă 23 


din exportul total, 


Dar toată această îndrumare şi tot acest conirol se face de către soc. 


«“Prizad» fără nici un comision, - 
noştri jugoslavi mai sunt 


Dela vecinii 


; alte lucruri de învățat. Noi n _me 


măryinim la aceste două exemple pentru cei care cred că totdeauna îndru- 
marca este nefastă pentru schimb. 


M. DORNEANU 


Cheltuelile indetelor şi comunelor SURSA 


Ministerui de finanţe a dat eri ad- 
ministraţiilor următoarele dispoziţiuni: 

Examinându-se situaţiunea financiară 
a județului şi a oraşului de reşedinţă 
pe baza datelor trimise de dv., corobo= 
rate cu acelea trimise direct ministerului 
de interne, de comun acord cu 2-21 mi- 
nister, s'au fixat sumele care urmează 
a fi lăsate la dispoziţiunea judeţului 
şi comunei, din veniturile ce se vor 
realiza în coutul exercitiului în curs, 
pentru a putea face faţă cheltuelilor ab- 
solut indispensabile functionării lor nor- 
male. 

In vederea executării dispoziţiunilor 


= 


cuprinse în prezentul ordin veţi lua în 
înţelegere cu prefectul judeţului şi pri- 
marul oraşului pentru a se stabili înca= 
sările realizabile din veniturile lor pro- 
prii, care împreună cu cele din cotele 
adiţionale să acopere sumele fixate de 
acest minister. 

După ce se vor acoperi sumele maxime 
fixate mai sus, orice sumă încasată 
atât de prefectură, cât şi de comună, 
indiferent că provine din venituri proprii 
sau adiţionale, se va urmări şi reţine 
de administraţie, pentru acoperirea în 
primul rând a avansurilor ce au fost 
acordate în contul adiţionalelor, în al 
doilea rând impozitele către stat. 
—>D—————— 


Un nou acord comer-!S'au acordat 10 mi- 


cial anglo-italian 

LONDRA 12 (Rador). — «Daily 
Expresu» anunţă că negocierile în- 
cepute la Londra acum două săptă- 
mâni pentru revizuirea acordului î- 
talo-britanie din Noembrie 1936, pri- 
vitor la echilibrarea schimburilor 
comerciale între cele două ţări, sunt 
pe punctul de a se termina prin sem 
narea unui nou acord. 

—— XX 


Plata impozitului mo- 
biliar la împrumutu- 
rile străine 


Ministerul de finanţe a trimis un 
ordin către administraţiile finan- 
ciare prin care termenul de plată a 
impozitului imobiliar. pe capitaluri- 
le străine aflătoare în ţară ca îm- 
prumuturi sa prelungit până ia 20 
Martie a. c. 

DN —=X ===> —— 


Lota apelor Dunării 


[09 E să ăizi ROMA: Să | 
Li 

| »orturile a n. MU, 
1 |Bazia: .. . . „1233 260 
2|Drencova .. «| 198 223 

3|Orşova . . . » af 276 
4 |T. Severin. . . | 295 327 
5Uetatea ... „| 268 290 
GiUalatat ..., |] 262 280 
7 |Bechet - ss 234 246 
8 |Corabia . . « « | 225 23» 
9 |T.-Măgurele , . „| 21 221 
10 [Zimnicea ,, . „| 248 263 
iu Giurgiu „....,| 254 |! 26h 
i 12 Olteniţa » | 245 + 255 
13 Călăraşi . . . . 232 | 235 
11 [Cernavodă « «| 249 24) 
15 |Hârşova . . . ..| 281 | 280. 
10 Iri e. e. o-e «1.289 285 
17 Galaţi. +... | 282 21 
18 Tulcea , . . . .. 195 191 
19 jismail s e... .. 180 179 
2) [Chilia e ec eae 1% 193 


lioane pentru apărarea 
terenurilor inundahile 


Ministerul de finanţe a majorat cu 
suma de lei 10 milioane creditul extra- 
ordinar special deschis pe seama mi- 
nisterului lucrărilor publice şi al comu- 
nicaţiilor, din care se vor acorda sub- 
venţiuni sindicatelor hidraulice dia 
Transilvania şi Banat pentru acoperirea 
cheltuelilor necesare în vederea între- 
ținerii, reparării şi completării lucrărilor 
de apărare în contra inundațiilor a te- 
renurilor ce fac parte din aceste sindi- 
cate. 

—— x =—=>—— 


Noui instrucțiuni pen- 
tru executarea trans- 
ferurilor 


Banca Naţională & trimis băncilor au- 
torizate următoarele: 

Vă rugăm ca dela primirea prezentei 
pe toate scrisorile dvs. prin care cereţa 
transieruri, să adăugaţi în coloaua „0O- 
rigina mărții şi scopul plăţii” următoa» 
rele menţiuni: 

a) Pentru mărturi. 

Felul mărfii contingentată sau ne-on- 
tingentată; când pe formularul de a- 
probare (A sau B) nu s'a monţionat 
„Contingentat”, însă s'a trecut litera 
şi. No. autorizaţiei de import, se în- 
țelege că este vorba de o marfă contin- 
gentată. 

No. articolului vamal, indiferent dacă 
maria este sau nu contingentată. 

b) Pentru celelalte plăţi, veţi menţiona 
natura lor. 

Toate aceste date vor fi extrase depe 
formularele de aprobări „B” sau „2” 
în care trebue să fie menţionate, în 

mod obligatoriu potrivit instrucțiunilor 
în vigoare. 

Vă atragem atenţiunea că în caz de 
lipsă a vreuneia din datele “ msi sus, 


CURSUL DEVIZELOR 
la ii Martie 1938 


Paris 3.20—3.33 
New-York 95 —100 
Londra 490 —500.53 
Olanda 34,80—55,50 
Elveţia 22.75—23.20 
Bruxelies 16.63—17.— 
Varşovia 18.65—19.05 
lalia +.19.66—5.19.66 
Pengoe 26.39—27.30 
Viena 23—24.30 
Kor. 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 330. 
CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 
NAȚIONALA 


Fres, Îrcs. 3,20—3.35 
lira Palestineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—23.85 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.93 (x) 
Olomane 82—53 (x) 
Belsas 16,63—17 (x) 
Kc. 3.44—351 (3) 
Schillingi 23—24.50 
Elveţia 22,75—23,20 (x) 
Dolari 182—192 
Olanda 4550—55.80 (x) 
Dinari 28,95—3.05 
Pengoe 20,50—27.30 
Drachma 99.105—1.107 


La monedele mai sus însemnaie (x) 
se adaugă uu plus de 3580) atât la 
vânzare câi şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 


TARGUL LIBER 
Franci trancezi 6,65—6,90, 


Lire sterline aur 1600—1649, 
Dolari 195—205 
Florin Olandez 110—120 
Napoleon 1220—1320 
Leva 169—175 
Shilingi 32—34 
Zloţi 32—34 


voua storaa operațiuuea. . N in 


Calea Victoriei, 8] 


Le) 16 Pânza „ucuruia Subre 
„ 29 Pânză Naturală 


extra droasă 


e. "33 Chiton air: fig 
%5 39 Chiton [ela Superio» 
42 Chiton Pole 
39 Gradel = 
16 Pânză > 


115 Pânză 


i dtpensabili 
Cearceafuri 
150 cm. lat 
p. Cearceaturi 

220 cm lat 


3 Cârpe p. bucătărie 
28 Batist culori pentru 


lingerie ar i 
entru ] 
"59 Poplin pent, căzute 


Englezese 


20 Batiste „uree 
9 Batiste „... 

20 Ciorapi Pitis 

29 Chiloți de damă 

a 59 Pânză 2epte ee 

„ 119 Perdele 22, a ui 

„ 360 Mătase zeii 


180 em. lat 
Exp. provincie contra ramburs. 


Nu se. mai fac numiri, 
şi detasări în învâță- 


Ministerul educaţiei naţionale 
face cunoscut că în cursul anu- 
lui şcolar, nu se pot face deta- 
şări, transterări 
suplinitori. 

Cererile de acest iel adresate 
ministerului peste termenele 
legale nu vor îi luate în consi- 
deraie: 


şi numiri de 


Afbiiră ci alle 
al luptei dela Po- 
rumbacu 


Conducerea  asociaţei lupă or'lor 
dela Porumbacu, de sub preşedinţia 
d-lui general adjutant Grigore Berin- 
dei, reamintește lapător'lor dl. Po- 
rumbacu, că la inițiativa luată de a 
se tipări albumul luptătorilor suni ru- 
gaţii să--şi trimeată două fotogralii se- 
crelariatului d. loan Gh. Ilesu, sir. 
A Nr. 3 Parcelarea Vaira Luminoasă 
Bucureşti IV, din care una va servi 
la marea frescă ce se va fixa în sala 
de onoare a muzeului dela Porum- 
bacu, 

Totodată camarazii sau familiile ce- 
lor dispăruţi, cari deţin obiecte de 
amintirea luptei dela Porumbacu sunt 
rugați să le comunice secreiariatului 
ele servind de asemenea peniru mu- 
zeul istoric, 


Jocuri românești 


„Liga Culturală” secţiunea Bucu= 
reşti, îşi ţine Sâmbătă 12 Martie 
1938, orele 7 p. m. seria de lecţii 
şi jocuri româneşti în sala „Ligii Cul- 
turale” bulevardul Schitu Măgurea- 
nu Nr. 1, etaj |. 

Pentru începători se predau lecţii 
speciale de către d. Dumitru Buruc. 

Şedinţele vor urma regulat în îie- 
care Sâmbătă între orete 7—10 seara 
în aceiaşi sală. Costumul naţional 


este de dorit, 


„ 24 Servete vez, | 


» 98 Dejalen E cămăşi bara i 


Calea victoriei 29. Sucursale şi subcolecturi in toate cartierele Capitalei şi in oraşele principale „din țară 


NECIODATA nu și-a des- 
minţit această faimă. 


La 15 MARTIE are loc trage- 
2a ci. l-aa Loteriei a XVi-a 


LOTERIA DE STAT 


mânt în. timpul E 


senue DE vVâNZARE MERCUR. 


iii 
a AGA ZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamaie, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Gencurgasă 3 Rac toate magazinele . cu aceași articole 


vă oieră în anul 


1938: 


| CALATORII DE STUDII 
înspre 
ENIRALA, 
AMERICA C > = 


AMERICA DE NOR 
şi CUBA-:I2XICO 


cu vapearele neîntrecutului 
serviciu rapid. 


Ocazia unică 
Regina vapoarelor de recreaţio 
„MILW AU REF“ 


execută Croisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Genova şi Veneţia 


CALATORIA DE PAŞTI 
înspre 
INSULELE ATLANTICE 


dela 14 Aprili până la 1 Maiv 
** şi în VARA 1938 


Mari călătorii 
la Spitzbergen 


E) 
APE 


Reţineţi deacum cabine Dvs, 
HANBURG-AMERICA LINIE ș. a. 1. 


| E „29 BORCEA Bieurţi 10, 3.54 Pta Victoriei M 


[un incălţăminte trainică 


pentru sezonul de Primăvară 


Vinde cu prețuri excepţionale 


| Macaznu. V, VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 15 
Tei, 54203 


MI 200 


RADIOZA 


BUCUREŞTI Yy ce 
Calea PURE 84 „SYI A 
PA ra sri ră Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
ada Mer 
CERN UAI alimentat la baterii (la ţară). 


Str. Regele Ferdinand, 17 SENSIEJLITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


PoE RI ac ie LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-54-57 
Căutăm reprezentanți i în foată ara 


Pentru combaterea 


Reumatismului 


luaţi în fiecare dimineaţă „mlea 
doză zilnică“ de 


SĂRI KRUSCHEN 


Kruschen conține toate sărurile necesare 
organismului Dv. pentru o bună stare ge- 
nerală, Kruachen acționează pe cale natu- 
rală pi tel climinarea acelor te- 
xine care sunt principala cauză a obezității, 
Milioanele de oameni din toate colţurile 
lumii, iau aceste săruri. Urmaţi exemplul 
lor şi luaţi gi Dv, în fiecăre dimineață 
Krusehen și vă veţi aimii mai bine ca orl< 
suna, Flaconul mare 95 lei — cel mic 69 lei. 


Vând camioneta FORSON 
Cauciucuri noui în spate 
Stare funcţiune 


13 SEPTEMBRIE, 241 


Blănăria „Lt OPA RD“ 
Peire Gâriecanu 
Str. Coiţei No 40 
TOAIE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


“se, bea 
Li ic 


£urpa! 


K. LI la] 


SP cAFEP 


[p necesa! 
SIE, ui 04 cu Va 
„Cit 


ne! 


Modeie noui lucrate în ateliere propri. 


FD TI 


soi Se, — 


VIENA 11 (Rador). — Agiiaţiile 
național-socialiste din Austria au 
continuat astăzi cu mai multă în- 
tensitate decât ieri în deosebi la 
Graz şi Innsbruck, 

Străzile din Graz sunt înțesate de 
manifestanți, iar din cauza agita- 
jiei care domneşte în sâul popula. 
tiei, ziarele nau mai apărut. 


%* 

VIENA 12. — Corespondentul A- 
genţiei Reuter anunţă că în jurul 
oraşului Graz s'a stabilit un cordon 
Poliţienese. Oricine vrea să intre în 
oraş, trebue Să se supună unei ins- 
pecții foarte severe şi trebue să do- 
vedească fie că locueşte în oraş, fie 
că are treburi urgente. 

Acelaş corespondent anunţă că la 
Innsbruck s'a desfăşurat astăzi o 
mare manifestaţie  naţional-socia” 
listă, la care au luat parte peste 
15.000 persoane. 

Peniru a risipi pe munifestanţi, 
voliția a fost nevoită să şarjeze 
mulţimea. 


INTERZICEREA ZIARE- 
LOR GERMANE IN 
AUSTRIA 


VIENA 12 (ador). -- Toate zia: 
rele germane autorizate să intre în 
Austria nau putut fi azi puse in 
vânzare din ordinul cenzurii. 


PROTESTUL  GUVERNU.- 
LUI GERMAN 


VIENA 1! (Rador). — Co- 
responentul Agenţiei Ste- 
tani transmite : 

Se anunţă că guvernui 
Reichului a prezentat can- 
celarului  Schuschniyg o 
mută cu caracter de uiti- 
matum cerând amânarea 
plebiscitului. 

Plebiscitul este socotit 
de nenul german ca 
fiind în opoziţie cu acordu- 
rile dela Beryghtesgaden. 

Frontiera germano- aus- 
triacă a fost închisă. 


Trupele germane au intrat 


PRAGA, 11 (Rador). -— 


trupele germane au trecut frontiera germano-austriacă | 


pe la Passau şi se află acum 


TRUPELE GERMANE IN 
DRUM SPRE FRONTIERĂ 

VIENA, 12 (Rador). — După 
informaţiile sosite la Viena în 
cursul dimineţii secțiuni moto- 
rizate ale milițiilor național-so- 


REALIZAREA 


«BUNA VESTIRE» 


Cum sau desfăşurat evenimentele 
Trupele germane au intrat în Austria 


Posturile de frontieră 
au fost întărite. 

UN NOU ULTIMATUM 

VIENA 12 (ttador). — Co. 
respondentul Agenţiei Ha. 
vas transmite : 

Circulă svonul că guver- 
nul german ar fi remis o 
nouă notă cu caracter de 


Piebiscitul a 


VIENA 11. (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas trans- 
mite: 

Plebiseitul a fost amânat. Fap 
tul a fost oficial comunicat. 


Demisia cancelaruiui Schuscânidg 


VIENA 12 (Rador). — Co- 
respondentui Agenţiei Ste. 
fani anunţă : 

Cancelzrul Schuschniyg 
a demisionat, D. Seyss In- 
quari, ministrul Interne- 
lor, a fost însărcinat cu 
conucerea provizorie a 
cancelariatului Austriei, 


VIENA 11 (Rador). — Agenţia Mavas 
transmite: : | 
Se anunţă oficial că preşedintele Mi- 


ultimatum guvernului aus- ' o urare care țâsneşte din inima mea: 
triac. Acest nou ultimatum , “Dumnezeu să apere Austria», 


ar expira la ora 19 şi 30. CUVANTAREA D-LUI 

In urma acestui nou ulti- SEYSS INOUART 
matum, chestiunea demi- : 5 4 

Pria + A vorbit apoi la radio d. Seyss In- 
siei cancelarului Schusch- ; : 

: : quart, ministrul de interne, cart a 
nigg se pune din nou cu spus următoarele: 
mai multă acuitate, 


fost amânat 


Circulă svonui că guvernul 
va suferi o remaniere în urma 
căreia participarea naţional-so- 
cialiştilor la guvern va îi spo- 
rită. 


klas a refuzat să primească demisia 
d-lui Schuschnigg. 
Guvernul a făcut apel la funcţionari, 
cerându-le să rămână la posturile lor. ! 
CONFIRMAREA DEMI. | 
SIE! D-LUI SCHUSCH.- 
NIGG 


CANCELARUL SOHUSSNIGG 


«Faţă de evenimentele 
de astăzi şi având în vede- 


VIENA, 11 (Rador). — Co- |re evenimentele ce se «| 


respondentul Agenţiei Ha-| teaptă, declar că sunt la 
vas anunță la ora 19 şi 45 
minute că d. Schuschnigg a 


demisionat. 
VIENA, ii (Rador). — A- 


D. Seyss inquart, ministrul de interne osesie rent anime: 


al Austriei a solicitat Cancelaruiui Hitler 
trimiterea de trupe germane 


VIENA 11 (Rador). — Agenţia D. 
N. B. transmite: 

D. Seyss Inquart, ministrul de In- 
terne, a adresat următoara telegra»- 
mă Fuehrerului Cancelar Hitler: 

«Guvernul provizoriu  aus- 
triac, care, după demisia guver- 
nului Schuschnigg, are misiunea 
de a restaura ordinea şi calmul 


în Austria 


Agenţia Ceteka anunţă că 


. E 


la Linz. 


risipită spre frontiera  austro- 
bavareză. 

Pe de altă parte, se semnalea- 
ză transporturi pe calea ferată 
ale unor unități germane, care 
se îndreaptă spre frontiera Au- 
striei. Autorităţile germane au 


cialiste se îndreaptă în ordine | închis frontiera. 


Armatele germane 


PRAGA, 12 (Rador). — A- 
genția Cetaka anunţă că ar- 
mata germană a intrat în 
Austria. 

Ea a trecut frontiera prin 
punctul Passau. 

Armata germană a ocu- 
pat Vorarlbergul şi se află 
acum la Linz. 

Secţiuni motorizate sunt 
aşteptate să sosească astăzi 


la Viena. 

LONDRA 12 (Rador). — Agenţia 
Reuter culege din sursă sigură în- 
formația că avioanele germane au 
făcut aseară o demonstrație 
deasupra Vienei 


în drum spre Viena 


TRUPELE AUSTRIACE 
NU VOR OPUNE REZIS- 
TENŢĂ 


VIENA 11 (Rador).— Agenţia Ste- 
fani transmite: 

Circulă svonul că trupele germa 
ne sunt gata să treacă frontiera din 
moment în moment, 

Cancelarul Schusehnigg a ținut 
un discurs la radio. 

In termeni dramatici el a anunţat 
că refuză să verse sânge german şi 
deaceea se retraze. 

E| a ordonat trupelor austriace să 
nu se opună armatei germane dacă 
acestea intră pe teritoriul Austriei. 

Ultimele cuvinte rostite de fostul 


pe | Cancelar au fost: «Dumnezeu să a- 


pere Austria». 


Sa constituit noul guvern austriac 
național-socialist 


VIENA, îi. — După ora t noaptea 
Ya anunţat dela Ballplatz compoziţia 
noului guvern austriac: 


Cancelar, dr. Artur Seyss In- 


quart. 
Vice cancelar, Gleise - Har- 
stenau. 
Externe, consilierul ministe- 


rial dr. Wilhelm Bolz. 
Finanţe, dr. Rudolf Neuma- 
yer. 
Justiţie, dr. Franz Neber, 
Instrucţia publică, dr. Men- 
ghin. 
Asigurări sociale, dr. Jury, 
Agricultură, Rheinthaler. 
Comerţ, Fischbeck. 
Preşedintele poliției federale, 
dr. Skubel, a fost numit secre- 
tar de stat pentru chestiuni de | 


„siguranţă, iar ca subsecretar de| 
“stat al siguranței a fost numiti 


d-rul Kalteneier. 
Subsecretar de stat al propa- 
gandei este maiorul Klausner. 
Cancelarul Seyss Inquart în- 
deplineşte şi funcția de ministru 
apărării naționale. 


VIENA 11 (Radio Central). — O 
delegaţie germană, sub conducerea 
cuoscutului fruntaş naţional-socia- 
list Buerkel, a sosit azi cu avionul 
la Viena, venind dela Berlin şi a 
prezentat din partea guvernului un 
ultimatum, în care se cere urmă- 
toarele: 


(. Amânarea plebiscitu- 
lui. 
2. Demisia cancelarului 


'Schuschniaa. 


3. Numirea ministrului 


de interne Seyss Inquart 
ca vicecancelar şi numi- 


cerui demisia d-lui Mikias 
dela prezidenţia Confede- 
raţiei, 

D. Miklas a refuzat să de- 
în Austria, adresează guvernu-| pauze arid 
lui german cererea urgentă de; D. SCHUSCHNIGG SUB 
a-l ajuta în misiunea sa şi de PAZĂ - 

a-l sprijini pentru înlăturarea 
vărsărilor de sânge. 

«In acest scop, el roagă guver- 
nul german să trimită urgent 
trupe germane. 

Semnat: Seyss Inquart». 


asia noapte 


VIENA 11 (Rador). — Agenţia 
Reuter anunță: 
Se pare că di Schuschmivg şi alţi 


genţia «Havas» află dela 
Viena prin Bratislava că 
un plebiscit va avea loc în 
Austria la 20 Martie. 
Acest plebiscit ve. fi or- 
ganizat de d. Adolţ Hitler. 


D. RUDOLF HESS A S0- 
SIT LA VIENA 


VIENA 11 (Rador). — Agenţia 
Reuter transmite: 
Cu toate desminţirile dela Berlin, 


rea altor doi naţional so- 
+ cialişti ca miniştri, 

4, Suspendarea tratative 
lor cu social-democraţii. 

5. Ocuparea posturilor 
conducătoare din Frontul 
patriotic, din oraşele cele 
mai mari până în comune= 
le cele mai mici de către 
naţional-socialiştii austri- 
aci, 

6. In cazul când uitima= 
tum-ul nu va fi acceptat, 
atunci trupele germane 
vor intra în Austria. 

PROCLAMAȚIA CANCE- 
LARULUI SCHUSCHNIGG 
CĂTRE POPOR ş 

Cancelarul  Schuschnigg sa dus 
imediat la preşedintele  republicei 
austriace şi cej doi oameni de stat 
cu decis să lanseze o proclamaţie 
către poporul austriac. 

La ora 19.55 cancelarul  Schusch= 
nigg a citit la radio această pru- 
clamație, spunând următoarele: 

«Am fost însărcinat să raportez 
poporului austriace asupra  eveni- 
mentelor zilei. Guvernul german a 
trimis preşedintelui republicei un 
ultimatum, prin care se propune nu- 
mirea unui candidat al lui ca preşe-| în cercurile bine informate se con- 
dinte al consiliului, urmând ca gu-! firmă că d. Rudolf Hess, locotenen- 
vernul austriac să fie format în! țu] fuchrerului la conducerea par- 
conformitate cu propunerile guver-! tidului național-socialist, a sosit 
nului german. În caz contrariu, in-* aici, 
trarea trupelor germane în Austria] Dimpotrivă d. Goering nu a ve- 
a fost pusă în vedere pentru orele. nit 
acestea. 

Vreau să constat în faţa lumii în- SVASTICA PRETUTIN- 
tregi că ştirile răspândite asupra DENI 
situaţiei din Austria și anume că INNSBRUCK 11 (Rador) — A- 
sar fi produs turburări  muncito- genţia DNB anunţă între altele că 
vesti, că sânge ar ti curs în şiroue, | demisia d-lui Schuschnigg a provo- 
„Că guvernul nu este stăpân al si-l cat mare entuziasm aici. 

Pretutindeni „pe străzi şi pe case, 


tuației şi că eu nu pot să menţin or- 
drapelele cu svastica. Până şi agen 


dinea, sunt toate inventate. 

Preşedintele republicei m'a însăr.] ,:: E a 
sinăi.2ă. omule poonalal dute. N are au arborat brățări cu 
In cursul serii a avut loc o uria 


că cedează în faţa forţei. Fiindcă 
şă retragere cu torţe. ' 


cu niciun preţ, chiar şi în această 
oră nu vrem să vărsăm sânge, am 
ANGLIA VA ACŢIONA 
IMPREUNĂ CU FRANŢA 


dat ordine armatei noastre ca în 
cazul intrării trupelor germane în 

Se pare însă că ei l-ar fi 
asigurat că vor face totuşi 


D. HITLER 


Austria să se retragă, fără să opună 
vreo rezistență, așteptând decizia 
ce se va lua în aceste ore, î 
Preşedintele federal a încredinţat toate ale ai în a 
comandamentul armatei  genera.| UNEI COnversaţiuni cu d, 
lului de infanterie Schilhawsky, in. | VOI Ribbentrop. 
speetor general al trupelor. EI este| D. Chamberlain a fost 
ce! care va transmite armatei in:.|lextrem de categoric, lă- 
struețiuni ulterioare. sând să înțeleagă d-lui von 
Imi iau rămas bun dela poporul| Ribbentrop că dacă Ger- 
german cu o vorbă germană și cu | mania se bizue pe «dezin- 


Sa cerut demisia d-lui Miklas 


postul meu în calitate de| închipuit că guvernul ger. 
ministru de înterne şi mi-| man a putut să-şi maorclifice 
nistru al siguranței şi mă | politica, 
consider răspunsător pen- 7 
tru păstrarea ordinei şi li- 
niştei.Invit pe toţi să păs- 
treze ordinea şi liniştea, In 
orele şi zilele următoare 
trebue să se păstreze o dis- 
ciplină extremă. Dacă se 
vor face manifestații, nu 
este permis ca acestea să 
aibă un caracter excesiv, 
Ces din partea trupelor de 
ordine şi de siguranţă na- 
țional - socialiste să aibe 
grijă ca pretutindeni să se 
păstreze ordinea şi liniş- 
tea şi să influențeze în 
acest sens asupra partisa- Â - 
sira. Reuminiese că nu nÂV6M 0 Națiune, UN 
vine în consideraţie o re- 
asistență împotriva unei 
eventuale intrări a trupe- 
lor germane în Austria,| 
chiar nici din partea forţe- 
lor executive. Prima dato- |socialiştilor austriaci a ținut azi la 
rie a tuturor este ordinea ora 1 şi 5 următoarea cuvântare 
şi liniştea. Aştept şi speră postul de radio Viena: 
un viitor frumos. «Cu profundă emoție anunț în a- 
ceastă oră solemnă: Austria este li- 
| beră, Austria este național-socialis- 
tă. Venit la putere prin încrederea 


membri ai guvernului s'ar mai afla Pop Iti 40, ge Ne puri ti sa pet 
încă la Cancelariat puşi sub gardă stituit care, după principiile mişcă- 
polițienească şi sub paza trupelor | rii natioal-socialiste, va face tot ce 
de asalt, este cu putință pentru fericirea și 

Naţional-socialiştii pun mâna pe | Pacea acestei ţări. Prima sa yrije 


rând pe toate funcțiunile publice. | a fi să procure muncă şi pâine Den 
: tru întreg poporul. 


O nouă revoluţie naţional-socialistă 
sa destăşurat cu o disciplină pildui- 


A - b „| toare, Această “revoluție şi această 
D-nii Stockinger şi Zernatto, foşti preluare a puterii dovedeşte că me- 


miniștri în Austria, au trecut astă- rităm puterea şi în această ţară. Nu 
seară prin gara Bratislava în drum | am tăcut rău nimănui, Eu şi poporul 
spre Budapesta, împreună cu fami- | german al Austriei mulțumim în spe- 
liile. cial camarazilor noştri din SA. şi SS. 


VIENA, 12. (Rador). — Agen- 
ţia D. N B. anunţă: 

D. Himmler, şeful suprem al 
detașamentelor de protecţie ger 
mane S$. $., a sosit azi diminea- 
ță la ora 5 la Viena, venind cu 
avionul din Muenchen. 

D-sa era însoţit de şelul poli- 
ției de proeteţie, d. Medrich, de 
şeful poliţiei de ordine, genera- 
lul Daluege, şi de mai mulţi 
funcţionari superiori ai partidu- 
lui național-socialist, 


VIENA, 12. (Rador). — Corespon- 
ntul Agenţiei D. N. B. transmi:e: 
Maiorul Klausner, şeful naţional- 


tă = 
BRATISLAVA 11 (Rador), — A- 
genția Havas transmite: 


După instalarea noului regim în Austria ce en stie enim ae tuner 


— Un nou plebiscit organizat de d. Hitler —|inăreaptă către Fuehrerui nostru A-!re va fi difuzată de toata 


SS-ULUI 


VIENA [12 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei ta 
vas transmite: 

Postul de radio Viena 
este ocupat de naţional- 
socialişti încă dinainte de 
miezul nopţii. Aceştia re- 
fuză să transmită vreun 
document care nu este 
semnat de d. Jury, repre» 
zentantul d-lui Seyss In- 
quart. : 

Im felul acesta se pare 
că preşedintele Miklas nu 
a nutut să aducă la cunoş= 
tința populației hotărîrea 
sa de a rezista presiunii 
naţional-socialiste, 


imperiu, un Fuehrer“ 


Discursul şefului naţional-socialiştilor austrieci 


Cu recunoştinţă şi cu res. 
pect comemorăm pe cei 
morţi pentru mişcare, cari 
au căzut în iuptă pentru 
Austria. Jertfa lor şi-a gă“ 
sit consacrarea s mă, 

Mă adresez vouă, ger 
mani din Austria; munciţia 
Ne-am atins țelul: o naţiu- 
ne, un imperiu, un Fuea 
hrer. Trăiască Fuehrerul. 
Heil Hitler». 


VIENA 12 (Rador) — Ministrul 
de Justiţie în noul guvern austriae 
este d. Franz Hueber, cumnatul ma 
reşalului Goering, şi nu d. Weber, 
notar „cum s'a anunţât mai înainta, 


k: 

BERLIN 12 (Rador). — 
D. Gochels, ministrul pro= 
pagandei Reichului, va da 


citire unei proclamaţii a 
| Euehrerului Cancelar ca» 


dolt Hitler. Drepelele cu svastica flu-] posturile de radio germa- 


PRAGA, 12 (Rador). — A.| teresarea» Austriei, nu tre | (ură Viclorioase asupra patriei lui 


Se confirmă intrarea 
trupelor în: Austria 


bue să se bizue şi pe dezin- 
teresarea tuturor celor- 
lalţi din Europa Centrală. 

D. Chamberlain a mai lă- 
sat să se înţeleagă că dacă 
evenimentele din Austria 
vor trebui să aibe reper- 
cusiuni asupra altor țări, 
Anglia ar putea fi deter- 


BERLIN, 12 (Rador). — 


ne la ora [2. 


E | 


Agenţia D. N. B. transmite: 


Azi dimineaţă, la ora 5 şi 30, trupele germane, — pe 


minată să acţioneze îm- 
preună cu Franţa. 

D. von Ribbentrop ar fi 
răspuns că în ceeace pri- 
veşte Austria, este de ne- 


care d. Seyss Inquart, cancelar federal al Austrie, le ce- 
ruse eri — au trecut frontiera în apropiere de Schae- 
derding, lângă Passau. 

Trupele au fost primite călduros de populaţie. 


Armata roşie în oreaima 
revoltei aenerale 


Zilele lui Voroșilov sunt numărate 


VARȘOVIA 12 (E. P.). — Zia- 
rele principale poloneze, ca «<Ga- 
zeta Polsca> publică o informa- 
ție a agenției de presă ATE, că 
zilele lui Voroșilov, comisarul de 
război al URSS-ului, sunt nu- 

| mărate. In locul lui va fi numit 

Fedico, fost până acum coman- 
dantul circumscripției militare 
Kiev. 

Increderea de care sa 
bucurat până acuma Klim 
Voroşilov a fost zdrunci- 
nată din cauza descoperi- 
rei numeroaselor centre 
opoziţioniste în sânul ar- 
matei roşii. 

Voroşilov este ultimul din vechia 
gardă revoluţiionară, care sa distins 
în timpul războiului civil, tăcând parte 
din comitetul revoluţionar al faimoa- 
sei armate călare, comandate de că- 
tre fostul plulonier Budenny, prietenie 
adâncă a lost legată între Stalin şi 
Voroșilov în timpul luptelor, lângă 
oraşul Țariţan pe Volga, între trupele 
roşii și cazacii de cubani comandaţi 
de generalul barou Vranghel, 

Părăsirea susnumitului oraş de 
către trupele sovietice sub presiu- 
nea cazacilor lui Vranghel a fost 
pusă la cale de către L. Trolzy, Co- 
misarul de război de pe atunci, în 
sarcina lui Stalin, comisarul polilie 
al armalei sovietice, care apăra Ța- 
rițin. Trolzhky a insistat pe lângă 
Lenin că Stalin trebue să fie desti- 
tuit şi dat în judecata tribunalului 
revoluționar. 

Voroşilov a luat atunci apărarea 
lui Stalin, simțind cu instinctul 


„ TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S, A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


sI das 


lui de oportunist, că gloria lui 
Trotzky va fi de scurtă durată. De 
atunci dușmănia pe viaţă şi moar- 


te între Stalin şi Trotzhy şi prien 
tenia adâncă între dictatorul da 
astăzi şi Voroșilov. 


Armata se va revolta 

Dar orice prietenie are 
limitele ei... 

Situaţia în arimata roşie 
nu este deloc pe placul 
contlucătorilor sovietici. 
In garnizoanele din pro- 
vincie se observă  dezar= 
tări din rândurile ofițeri- 
lor şi soldaţilor, 

In oraşele Vologda şi 
Perm s'au revoitat garni- 
zoanele,  nemulțumite de 
arestările în massă a su- 
periorilor. . 

In multe garnizoane din 
regiunea Volgei şi munţi- 


Condamnarea la moarte 


a fruntașilor sovietici din procesul 
dela Moscova - 


MOSCOVA 12 (Rador) Procurorul Vişinski a ros= 
tit eri rechizitoriul în pro cesul ocelor 21 «dreptişti» 
şi trotzkişti. 

După ce a enumerat capetele de acuzare şi a in- 
vocat dovezile pentru culpabilitatea acuzţilor, procu» 
rorui Vişinski şi-a încheiat rechizitoriul cerând pe-= 
deapsa cu a prin împuşcare pentru 19 dintre 

i. 

Pentru Rakovsky şi Bessonov, procurorul a cerut 

condamnarea la 25 ani închisoare. . - - 


Redactor-responsabil 1 V, Olaniuc:Stere,. 


lar Urali sunt răspândite 
manifeste subversive în 
care se anunţă că . .reşana 
lui Biuecher este gata da 
a porni cu armata din Ex- 
tremul Orient contra Mos- 
covei de îndată ce va fi si. 
gur că găseşte sprijinul în 
massele ţărăneşti şi mumn= 
a itoreşti, 

Guvernul sovietic a luat 
măsuri speciale de pută la 
Moscova şi Leningrad, de 
oarece sunț temeri că re- 
volta generală poate îs- 
buni în orice moment în 
sânul armatei roşii.