BunaVestire_1938_03-1670612721__pages19-24

ANUL Il. — Ne. 303 


Direciori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


A murit Gabrielle 
'Annunzio ! 


L-am descupeiit pe Gabiielle d'Annunzio de mult, în pragul adoles- 
cenţei, aveam 14 ani. Eva o zi de vară cu soare de foc şi atmosferă de 
cuptor. Printre cărţile mamei mele —ecare citea mult şi de toate—am 
dat de un volum cu coperţile roşii pe care stătea seris «locul», sub un 
nume cu sonorități mediteraneene. 

N'am înţeles prea bine arta subtilă, enervantă şi pasionată din acea 
dramă a dragostei, a geloziei şi a morţii. Eram încă prea tânăr, aproape 
copil ! Dar gustul amar, de fruct eu savoare exotică, mi-a plăcut, 

De atunci i-am rămas credincios lui d'Annunzio. Am citit mult din 
ceeace geniul lui bizar, fantase, original a dăruit lumii. A fost camaradul 
auolescenţei şi primei mele tinereţi. 

L-am purtat în gând şi 'n suflet, acasă, pe stradă, la facultate, Am 
lăsat lucid să mă stăpânească melancolia amară, pe care o distilează ca o 
otravă: prețioasă opera lui. Am visat şi am iubit citind împreună cu-o 
fată dragă inimii mele «Triumful Morţii». 

Ce formidabilă operă şi ce extraordinară viaţă! 

Căci acest mare poet, acest celebru dramaturg, acest grandios roman- 
cier a âvut o viaţă care i-a egalat sau chiar i-a întrecut opera. 

Celebru a fost de când a debutat, era să spun de când sa născut, 

Geniul strălucea în el cu atâta putere, încât lumea era silită pâr'că 
să-l recunoască ! 

Gabrielle d'Annunzio se juca cu geniul lui. Il risipea în versuri, în 
piese, în romane. In italieneşte şi în tranţuzeşte — căci scria şi vorbea cu 
aceiaşi uşurinţă limba lui Dante şi limba lui Racine. Il risipea însă şi în 
viaţă, mai ales în viaţă! 

Era fantase, bizar, crud! Umplea de fericire sau de suferință pe cei 
din jurul său, 

Femeile îl adorau, şi el le iubea bătându-şi joc de ele. * 

Romanul dureros, tragic, al Eleonorei Duse — cea mai mare trage- 
diană a Italiei şi una din cele mai interesante femei care au trăit vre- 
odată — d'Annunzio l-a transformat în... subiect de roman. Chinuind-o 
înc'odată, pedepsind-o încă odată, pentrucă-l iubise, pentrucă crezuse în 
geniul lui. 

Imi amintese că am citit, nu mai ştiu când, o deseriere a debutului lui 
d'Annunzio în Franţa. Era la începutul veacului nostru ! Tânărul zeu — 
celebru în Italia — se impusese în Franţa, răsturnând totul în calea sa. 

Scriitori, muzicanți, actriţe, poeţi, totul fusese cucerit, chiar şi dan- 
satoarea semită, superbă, pisăloagă, cu imense pretenţii şi mai puţine po- 
sibilităţi, pre nume Ida Rubinstein, 

Dar când a venit războiul, când Italia lui a intrat pe calea suterinţii, 
a morţii, a biruinţii, poetul a lăsat jocurile, şi femeile, şi amorurile. 

La 53 de ani a plecat pe front, în primele linii. S'a bătut ca un viteaz! 
A rămas chiar ca orice soldat de rând. A dat tot ee avea mai bun în el 
pentru țara lui, 

Apoi a pornit în văzduh, în avion, să se bată şi 'n cer după ce s'a bă- 
tut pe pământ! 

El a comandat glorioasa escadrilă care a bombardat Cattaro, el a 

fcst acel care a sburat cu două luni înainte de catastrofa habsburgică 
deasupra Vienei imperiale! 

Iar apoi, când a venit pacea, pacea pentru alţii, dV'Annunzio s'a mai 
bătut odată ca să câștige patriei sale: Fiume. 

Italia nouă, Italia eroică, Italia regenerată, Italia fascistă se recu- 
noaşte în Gabrielle d'Annunzio. El a fost un patriarh spiritual al fascis- 
mului, 

Viaţa şi-a stârşito retras, singur, solitar ca un vultur! 

Astăzi s'a săvârşit şi el cum se săvârşese toate în lumea asta, 
s'au săvârşit şi visurile adolescenţei noastre, 

A murit d'Annunzio! Mă simt mai bătrân. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Asfințit de Revoluţie... 


de ION BALEANU 


ței, dimpotrivă sânt trist, trist ca 


Redactia 


cum 


Nu-i mult decînd Stalin a scris 


Taxa poştală plătită în numerar, 
conform aprobării No, 23364938 . 


o scrisoare lui Ivanov prin care sa 
ordonat mobilizarea comunismului 
din toată lumea pentru lupta cea 
mare contra capitalismului. Sori- 
soarea aceasta a fost comentată de 
presa germană şi italiană ca atare. 
Dealtfel, chiar so fi uitat noi, ul 
timile telegrame care vestesc pro- 
cesul «marilor trădări» din Rusia, 
ne-au reamintit-o. 

Agenția Tass transmite: 

— Ancheta a precizat că majori- 
tatea şetilor «blocului dreptei şi 
trotzhiştilor> primiau ordine direc- 
te dela Trotzki. Bukharyn şi Rykav, 
ete. ” 

In felul acesta, scrisoarea lui 
Şialin apare ca un avertisment al 
luptei de «curăţire» internă a ino- 
portunilor. Indiferent dacă inoper- 
tunii sînt Bukarin.  Rakovsky, Ja- 
goda, Cernov şi alții, ei sînt sol- 
dații lui Troizki, inamicul Nr. 1 al 
Sovietelor lui Stalin. 

Trotaki a ajuns umbra propriei 
lui existențe fizice, Viaţa de spiri- 
duş îl poartă din loc în loc, după 
g siguranță efemeră, fără însă să-şi 
stingă creerii lui îmcendiari, Căci 
Trotzki luptă cu uneltele lui Sta- 
lin. A trimis Stalin o bulă de afu- 
risire a capitalismului şi un decret 
de urmărire a trotzkismului, Trotz= 
ji lansează şi el o «pastorală» cu 
senzaţionale revelații asupra tera- 
rismului stalinian. (Buletinul <An- 
tibolşevism» ne stă mărturie... bule= 
tinul acesta are libertate de circula- 


ție). 
Această ciudată corespondență 
constiluie poate ultimul act din 


drama unei revoluţii care-şi maci- 
ună copii cum şi î-a mâncat cândva 
Saturn. 


toamna în care apune o revoluție de 
mari proporţii. Comunismul porni- 
se ca un ciclon să răstoarne lumea 
care descindea din patimile  Mân- 
tuitorului. Ca să ajungă azi să-şi 
întrețină focul cu vreascuri rupte 
din trupul lui. Ca să-și păstreze 
viața muşcând din libertatea pro- 
priilor lui copii. 

Copiii teribili ai Revoluţiei! Bu- 
karin, Rykow, Jagow, Zinoview, Ka- 
menew, Radek,.. 

Procesul lui Bukarin et Co. nu va 
fi decât un nou început pentru o 
serie întreagă de condamnări. Toţi 


(Continuare în pag. 2-a) 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


TELEFOANE 


Direcţia, Redacţia . , . 4.384,34 
Administrația. . .. + 
Tipografia . 


6 pagini 9 Lei 


UNA VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTRINA 


4.85,82 
4 71.56 


O galerie în Forul Traian din Roma 


Hotarele 


României 


Vitim popas pe pe granița « le Vest Vest 


de ap rere sp ao 


Sufiet grânicerest. RAR ra se curăță de neghina. Dureri 


Indelungata noastră cercetare 
la granița de Vest — porțiunea 
care ne desparte de Ungaria — 
se sfârșește cu reportajul de 
față, care are tocmai rostul de 
a reîmprospăta pe cele trecute 
pentru a putea pune unele con- 
cluzii. 

Intrucât aceste reportagii fac 
parte dinir'o serie mai lungă, 
care va încerca să cuprindă ho- 
tarele României în toată întinde- 
rea lor, cu toate problemele pe 
care le ridică înfățișarea terenu- 
lui, vecinătatea unui stat prie- 
ten sau duşman, starea economi- 
că, socială și națională a popula- 
ției mărginașe etc., etc. conclu- 
ziile pe care le vom trage astăzi 
vor privi numai regiunea amin- 
Vilă şi numai târziu, dupăce va 
fi călcată toată sranița, ele vor 
servi la formarea unei judecăţi 
generale asupra problemei ată! 
de însemnate pe care, cu un lit- 
lu generic, am numit-o «Hota- 
rele. României». 


DESPRE METODĂ 

Cititorii cari ne-au urmărit în a- 
ceastă excursie mentală de aproape 
două săptămâni au observat, desigur, 
că, vorbind despre hotar, ne-am de= 
părtat adesea de linia propriu zisă, 
cu movile în beton, cu drumeag grâ- 
niceresc, cu patrulări şi uniforme mar 
țiale. 

Era şi firesc să lucrăm astiel, 
deoarece granița nu înseamnă 
stavilă, nici zid chinezesc. Din 
contră, graniță înseamnă punct 
de contact, loc de trecere. Dar 
să ne înțelegem bine: punct de 
contact între două suflete care 
nici nu se aseamănă, nici nu se 
caută, loc de trecere între două 


Istoria naţional socialismului 


Bruning contra 
naționai-socialiștitor 


Vii. 


Anul 1931 se caracterizează în is- 
toria naţional-socialismului ca un 
mateh disperat între cancelarul 
Briining şi NSDAP. Favorizat for- 


mal — e, evident, Rriining, care 
deţine toate avantagiile puterii. 
De fapt, însă, superioritatea o are 


NSDAP-ul, care se bucură de-o po- 
pularitate fără precedent. In tot 
decursul lui 1931, guvernul Reichu- 


[lui va încerca oprirea naţional-so- 


cialismului, însă acest lucru nu-i 
va reuşi, 
La 1 Ianuarie 1931, apare revitsa 


satirică «Die Brennessel» («Urzica») 


Nu ştiu de ce, dar în loc să facă la hitleriştilor. 


în mine explozie bucuriile unei lup- 
ie rupte din străfundurile conştiin- 


La 7 Februarie, deputaţii naţio- 
nal-socialişti din Reichstag propun 


MIRCEA STREINUL 


un vot de neîncredere în guvern, 
dar e] a fost respins cu 292 la 220 
de glasuri, iar cererea de dizolvare 
a parlamentului e respinsă cu 314 
contra 206 glasuri. 

La 9 Februarie, prima adunare a 
reprezentanţilor ţărănimii Naţional- 
socialiste în Teatrul naţional din 
Weimar, 

Tot la 9 Februarie,  Reichstagul, 
la propunerea deputatului centrist 
Bell şin absenţa  naţional-sociali- 
ştilor şi a  naţional-germanilor, vo- 
tează o lege de modificare a presbi, 
pentru a se pune «botniță» opozi 
ției naţionale. Se ridică imunitatea 
multor deputaţi naţional-socialiști. 

La 10 Februarie, naţional-sociali- 


trecătoare. Concluzii 
). € 


lumi care, cum e cazul nostru, 
se duşmănesc. 

Deaceea graniţa se prelungește şi 
de o parte şi de altaaei până de- 
parte, in sufletul colectiv al popoa- 
relor vecine şi în toate nevoile şi 
bucuriile lor de unităţi etnice con- 
stituite în stat. 

In felul acesta se explică uşor 
dece noi prin graniță am înţeles re- 
giune de graniță şi dece ne-am ferit 
tot timpul de cazuri izolate sau clr- 


Ciimscrise la o cantitate redusă de 
indivizi. Ne-au interesat numai stă- 
rile generale care ne-au ajutat la 
stabilirea unor adevăruri valabile pen 
tru întreaga colectivitate de români 
cari, trăind în permanență la „punc- 
tele de contact” și în „locurile de 
trecere” şi-au format un suflet spe- 
cial, o mentalitate aparte, şi o ati- 
tudine de viață proprie, pe temeiul 
cărora ne-am îngăduit să-i numiri 
popor de grăniceri. 


Suiiei Srâniceresc 


In definitiv acesta a fost sco- 
pul nostru: analizând stările de 
drept și de - fapt, cercetând oa- 
menii şi locurile şi folosind în- 
tâmplările caracteristice, să sta- 
bilim ce drepturi avem asupra 
graniței dinspre Ungaria, cum 
înțelegem să me valorificăm ace- 
ste drepturi şi în ce măsură a- 
vem pe graniță un suflet romă: 
nesc închegat. 

Primele două chestiuni ne-au 
interesat mai puțin în această 
serie de reportagii, 
dintâi mi se pare defnitiv lichi- 
dală prin tratatul dela Trianon 
și prin prestigiul armatei  ro- 
mâne, iar cea de a doua iese din 
preocupările pe care şi le poate 
îngădui un gazetar. 

Ne-a interesat în special 
sufletul românesc dela gra 
nița de Vest, singura rea- 
litate pe care se bizue tă- 
ria unui hotar, 


întrucât cea 


După o succintă descriere a gra- 
niței, precum şi după un mic isto- 


stul Stâhr face o declaraţie în 
Reichstar, anunțând că NSDAP-ul 
părăseşte parlamentul. Acestei ini- 
țiative i se alăturează 41 de ger- 
man-naţionali şi 4 populari. Se ven- 
țilează ideia convocării unui parla- 
ment a] opoziţiei naţionaliste la 
Weimar. : 

La 28 Martie, cancelarul Briining 
interzice adunările politice, unifor- 
mele ete. şi institue cenzura afişe- 
lor şi a presei, suspendă principiile 
de bază ale constituţiei $. a. m. d. 
— pentru a zugruma opozitia na- 
ționalistă, 

La 31 Martie, Hitler le ordonă 
vartizanilor să se conformeze întoc- 
mai dispoziţiilor guvernamentale. 

In decursul lunei April, Hitler 
purifică toate cadrele NSDAP-ului 
în urma unei rebeliuni a lui Sten- 
Ne 

În Mai- Giiring pleacă la Roma, 
nnde îl vizitează pe Mussolini şi 
Vaticanul. 

Succese eiectorale: la Schaumburg 
Lippe şi Oldenburg. 

NSDAP-ul intenţionează să aran- 
jeze la 21 lunie mari serbări spor: 


ric al aşezării ei, am intrat direct 
în țara grănicerească q Crișurilor. 

Aici am găsit şi stări triste şi îm 
bucurătoare. Dar mai ales triste. 0- 
corul românesc l-am aflat plin de 
piimidă — de spini şi de ciulini — 
iar 9râul românesc plin de neghină. 

Am plivit ogorui şi am vânturat 
grâul. 

Am aruncat pe răzor  buruianul 
cel rău, ca să se veștejească, şi-am 
făcut muşuroi de neghină alături 
de movila cu boabe de aur a grâu- 
lui românesc, 

Ne-a'nveselit ogorul pli- 
vit şi ne-a tresărit inima 
lângă rodul curat al nea- 
malai. 

Dar câtă tristețe pe ră- 
sorul cu pălămidă smulsă, 
câtă ură duşmănoasă $ 
neagră în muşuroiul cu ne- 
ghină al neprietenilor. 

DUŞMANII | 

Granița noastră dinspre apus a 
mulți duşman chiar în spatele ei, 
țară. 

Unguri și alți străini maghiarizați 


(Continuare în pag. II) 


live la Berlin; guvernul interzice 
serbările, pe motiv că ar fi politice. 

La 9 Iulie, convorbiri între Hitler 
şi Hugenbere, şeful german-naţio- 
nalilor, referitoare la o acţiune co- 
mună împotriva abuzurilor guver- 
namentale. 

La 13 Iulie, mare catastrofă ban- 
cară în Germania. Banca Danat e 
închisă. Se  prăbuşese numeroase 
intreprinderi financiare. 

La 17 Iulie, Briining ia noui mă- 
suri de constrângere a presei 

In Septembrie (în ziua de 12), av 
loe incidente între SA şi jidani pe 
Kurfiirstendamm în Berlin. Conse- 
cinţele; numeroşi naţional-socia- 
lişti condamnaţi la pedepse grele. 

La 15 Septembrie naţional-socia- 
listul Dietrich Klagges e ales mi: 
nistru de interne şi al educaţiei 
poporului în Braunschweig. 

La alegerile din Hamburg, NSD 
AP-ul obţine 43 de mandate: 

In Septembrie (la 29), moare şeful 
regional Peter Gemeinder. Autori- 
tățile eclesiastice catolice refuză 
asistența bisericească la  înmor- 
mântare — pentțru motivul că Pe- 


ROMAN EAJCA 


Comune urbane 


pot ala Sâmbătă 5 Martie 1938 | 


Redactor-şei 
MIHAIL PO! IHRONIADE 


Cont CEC, Ne, 1235 ABONAMENTE: 


1 an Lei 700 1 an Lei 500 
6 luni » 350 Comune rurale | 6 luni » 250 
3 luni > 175 3 luni > 125 


| Dreptul la (er 


de RADU GYR 


lutr'o cameră mizeră, de pe calea Griviței, un student şi-a tăiat, zilele 
trecute, arterele de la mâini. Pactul cu moartea n'a fost, însă, atât de 
lesne încheiat precum îl sperăse sinucigaşul, 

Dus la spital şi, prin intervenţia medicilor, pus în afară de pericol, 
tânărul, care voia neapărat să moară, a pândit neatenţia supraveghete- 
rilor şi, pentru a doua vară, şi-a pus în practică tragicul gând. De data 
asta, tentativa i-a fost încununată de succes. Cordonul de la halat, cârll- 
gul de la fereastră şi... pactul cu moartea a fost, înstârşit, semnat... 

Nu din «sensaţionalul» acestui fapt isvorăse rândurile de faţă. Ci din 
amărăciunea ce mă cuprinde înaintea unui gest pe care-l socot, deopo- 
trivă, necreştinese şi lipsit de eroism. Un gest, echivalând cu o întrân- 
gere, cu o dezertare, cu o tristă sărăcie sufletească. Indiferent din ce 
enuze va îi pornit gestul sinuciderii — mizerie materială, dragoste neno- 
rocită sau, poate, o psihoză oarecare, — el rămâne sec, uscat, negerminat 
de nici o trăire spirituală. Ca să fi putut ajunge la un asemenea act, su- 
fletul va îi trebuit să fie tare lumesc, Prea mult va fi încolţit, în el, «e 
bubă pământească». Prea mult se va fi desbrăcat de cer şi se va fi înde- 
părtat de mântuire şi înviere, 

Tânărul sinucis la spital nu e un erou. Niei un eroism moral nu s'a 
aprins în fapta lui. E o mare deosebire între a primi moartea, cu senină- 
tute, atunci când ea îţi este dată, şi între a fugi din viaţă refugiindu-te, 
aseunzându-te în moarte, numai fiindcă nu ai putut înfrunta eroic viaee- 
lele vieţii. 

Dacă viaţa înseamnă, într'adevăr, pregătire sufletească pentru marea 
trecere, accepţiune a tuturor rănilor şi răstignirilor interioare pentru 
suirea treptelor purificărei, pentru dobândirea mântuirii de mai trâziu, — 
atunci nu avem dreptul de-a dezerta din faţa sârmelor ghimpaâte ale 
vieţii. Abia după ce carnea se va fi sfâşiat în aceste reţele și sufletul va 
îi cunoscut azurul şi căile lactee prin însângerare, misiunea noastră pă- 
mânteană poate îi socotită ca împlinită. 

Dar şi atunci nu prin voinţa noastră, ci prin împărătescul comanda» 
ment de dincolo de noi. 

Viaţa a fost dinadins lăsată aşa: împletire de spini şi de curcubea,— 
sinteză de luptă, de încleştare, de trium? moral câştigat prin suferinţă, 

Numai această viaţă, luptată, durută, bogată în tăișuri şi râpi, ră 
bită cu preţul rănilor şi a tâmplelor înghimpate, ne poate da dreptul la 
auroră. Inelul eroismului sufletesc numai aşa se cucereşte. Si numai aşa 
căpătăm dreptul la marea trecere, dreptul la cer. 

Biruinţele comode, în viaţă, drumul terestru presărat cu trandafiri, 
absenţa oricărei însângerări, glasul deschis numai spre chiot freneţie de 
isbândă, lipsa de lacrimă şi geamăt înăbuşit, — prin însăşi ieftinătatea 
lor nu aduce nici un eroism intern şi nu pregătesc luminişul niciunei 
învieri. 

Fiindeă mântuirea cere grea, adâncă răscumpărare. 

Dar sinucidereat Sinuciderea, — această inferioritate desgustătoare 
de atitudine sufletească? Ce fior metatizie poate să încihdă în eat Niei 
unul ! Ce drum luminos poate să crească din ea? Niciunul! Ea întronează 
doar primatul lutului, care cedează, care îngenunchiază, fiindcă n'a pri- 
mit în el încandescenţa spiritului, 

«Liberarea spiritului» prin sinucidere e numai aparentă. In fond, asl- 
nuciderea nu descătuşează spiritul. Ci îl robeşte şi-l târăşte în negrele 
lanțuri ale lutului nevolnie, bicisnie, mizer... 

Lupta crâncenă cu viaţa, pentru seninătatea finală, e o bogăţie. Fuga 
în sinucidere, este amară, cumplită sărăcie. Pentru cel ce nu ştie să prl- 
mească, până la capăt, răstignirea, nu există luminile triumfătoare. Exl- 
stă unmai îngustul regat al beznei, 

Creştinismul e un sfânt îndemn la eroism. La eroismul de-a suporta 
tot şi toate. 

Eroismul de-a trece prin toate căngile, prin toate mlaștinile sălba- 
tece. Cu condiţia de-a păstra, nealterate, credinţa, înălțimea spiritului, 


(Continunre în pag. III-a) 


Un nou concept 
ta dn a at 9 0 vana ERE apogeu] 


d |al sfatului național, 


al statului naţional 
Bi pr] 


de ALEXANDRU CONSTANT 


In cartea plină de sugesții, <Revol- 
ta masselor», scriitorul spaniol ]. Or- 
tega y Gasset lansează un concept nou 
interesant de cu- 
noscut într'o perioadă, care pune. pre- 
tutindeni în discuție vechile forme de 
organizare statală, 

Pentru gânditorul spaniol, statul na- 
țional se deosebește atât de statul an- 
tic cât şi de statul naționalist. Condi- 
ția stalului antic, reprezentat prin ex: 
celență de statul roman, a fost forța 
armată, prin care se impunea din afa- 


ter Gemeinder a fost naţional-so- 
cialist. 

In Octombrie, Hitler ia pentru 
întâia oară contacţ cu generalul 
von Schleicher, 

La 9 Octombrie, remanierea gu- 
vernului Briining iar la 10, Gâring 
e primit pentru prima dată în au- 
dienţă de către mareşalul Hinden- 
burg. Audienţa durează o oră şi un 
sfert. S'a discutaţ asupra diferite- 
lor probleme interne şi externe la 
ordinea zilei. 

La Il Octombrie opoziţia naţio- 
nalistă, sub conducerea lui Hitler, 
Hugenberg, Seldte, Schacht, ete. — 
se întruneşte la Harzburg şi fon- 
dează «Frontul dela Harzburg», ca- 
re cere: noui alegeri pentru Reich- 
stag și suspendarea măsurilor gu- 
vernamentale de opresiune. 

La 14 Octombrie, opoziţia naţio- 
nalisţă reintră în Reichstag. 

Hitler îi răspunde printr'p seri- 
soare deschisă unui discurs al can- 
celarului Briining. 


(Continuare în pagina IL) 


ră g unitate grupărilor diferite de în- 
divizi, excluse dela viața publică. Via- 
ța politică era de resortul unei minort- 
tăți restrânse «cives romani», iar con- 
ducerea propriu zisă în mâna unor pria 
Dilegiați, o adevărată elită. Când ar- 
mata romană sa  anarhizat, sa pră- 
buşit şi statul roman prin forța centri- 
fuză a numeroase blocuri de populație 
elerogenă, 

Condiţia statului național, mai pro- 
priu, linia de mare forță organizatorie 
a statului, în concepția lui Ortega y 
Gasset, este adeziunea tuturor la pla. 
nul de viață în comun elaborat de gru- 
pul dominant. Un staţ nu se bazează 
nici pe o populație de limbă sau de 
sânge comun, nici pe o unitate geogra- 
fică, ci pe «inspirația sa particulară ca 
stat, pe însăş politica sa>, care însem- 
nează «tipul său propriu de viață în 
comun», Această concepție finalistă « 
statului, deschide largi perspective de 
viitor, făcând posibilă, după gândito- 
rul spaniol, chiar o Uniune a statelor 
europene, în clipa când interesele lor 
comune vor deveni predominante. Faţă 
de statul naționalist de tip german, ca- 
re se ridică pe realitatea fundamentală, 
nația, statul acesta are avantajul de a 
se pulea extinde, el nefiind legat de 
lestul nației, 

Fără a încerca aci o despicare amă- 
nunțită a conceptelor puse în discuție, 
este uşor de remarcat că Slalul, numit 
național de Ortega y Gasset, este sta- 
ful modern contractual, cu singura deo- 
sebire că «planul de viață în comun 
la care aderă toți «cetățenii», este con- 
cepul de o minoritate-elită. Se cere şt 
aci aceeaş sponlană convergență de vo- 
inți individuale spre idealul vieţii Sta- 


(Continuare în pag. Ill-d) 


Carnet european 


DER ANGRIFF 


aduce un larg  reportagiu  desPre 
erima unui comunist intro  bise- 
rică din  Lubon (Polonia) despre 
care am relatat la timp. 

Ziarul «Der Angritt» 
mătoarele amănunte: 

Cind preotul în odăjdii, a urcat 
treptele anvonului, a răsunat brusc 
o detunătură. Preotul a căzut mort. 
Sa constatat imediat că glontele a 
fost tras de un anumit Avrzyniee 
Nowak, care, văzându-se descoperit, 
a începuț să tragă în oamenii din 
biserică, strigând; «Prăiască bolse- 
vismul!». 

Până aici merge, deci bestialita» 
tea comunistă ! 

Slujitorii lui Dumnezeu îs îm- 
puşeaţi în biserică. Asasinarea în 
massă a Preoţilor din Rusia şi Spa- 
mia nu le ajunge comuniştilor, De- 
aceea, bestiile roșii îşi extina acti- 
vitatea şi 'n Polonia. ca, mâine- 


aduce ur- 


poimâine, să ajungă cine ştie unde... 
Doamne, cum a tăbărit diavolul 
asupra sfintei cruci! 


IMORALITATEA 
IUDAICA 


«Der Sliirmer» aduce numeroase 
informaţii referitoare la imorali- 
tatea iudaică. Se ştie că Israelul 
nu se dă niciodată în lături dela co 
ruperea «goimilor». 

Jidovimea,  perversă şi vândută 
lui Veliar, nu numai că-şi bate joc 
de creştince, conform preceptelor 
lor biblice, dar şi le umplu de boli, 
nenorocindu-le pentru o viață  în- 
treagă. 

Israelul rânjeşte... 

Dar, încetul cu încetul, lațul se 
strânge în jurul gâtului lui. 

Şi vă asigur că, într'o bună zi, 
Israelul g să-şi svârle singur scau- 
nul de sub picioare! 

M, S. 


PRIETENII 


D. P. A, Cousteau, semnează un 
foarte sumbru editorial, «Nous en 
sommes la» în ultimul număr din re- 
vista parisiană «Je suis partout>. Teza 
articolului, se bucură în clipa de faţă 
de multă circulație în Franța (am mai 
semnalăt.o acum o lună într'un articol 
al d-lui Tardieu) şi se sprijină pe con- 
siatarea unei stări de fapt: Franța îşi 
pierde în mod sistematic prietenii de 
vreo doi ani încoace, Două hărți bro- 
şurate ne arată că: în 1935 prietenii 
Franței erau Anglia, Belgia, Italia, 
Jugoslavia, Albania, Cehoslovacia, Po- 
lonia, România; în 1938 au rămas An- 
glia şi Cehoslovacia, Care este pricina 
acestei grăbite lichidări? Frontul Po- 
pular, cu Blumii, cu presa şi stupida 
opinie publică educată de răgetele Pas- 
sionariei şi de sforile C, G. T.ului. In 
tre altele autorul articolului aruncă în 
spatele domnului Titulescu răspunde- 
rea de a ne fi răcit sentimentele faţă 
de Franța prin excesul său de a ne a- 


Brining contra națio- 
nal-socialismului 


(Costinuare din pag. L-a) 


La 16 Octombrie, votul de neîn- 
eredere în guvern — vot propus de 
NSDAP — e respins. Dată fiind a- 
ceastă situaţie, naţional-socialiştii 
şi restul opoziţiei naţionaliste pă- 
răsesc din nou Reichstagul. 

La 15 Noembrie, au loc! alegeri 
pentru Landtagul din Hessa, NS 
DAP-ul obţine 27 mandate. 

La începutul lui Decembrie, Al- 
fred Rosenberg pleacă la Londra. 
iar Dr. Nieland în Italia. 

La 4 Decembrie, Hitler dă un in- 
terview presei din străinătate, in- 
terview care recunoaşte obligaţia 
datoriilor particulare; 

La 8 Decembrie, Briining ia noui 
măsuri împotriva hitleriştilor. Can- 
celarul are iluzia că se mai poate 
opune valului naţional-socialist. In- 
tre alte mizerii, Briining interzice 
transmisia unui discurs al lui Hit- 
ler în America şi înfiinţează <Fron- 


tul de fier» — o alcătuire caducă 
— împotriva NSDAP-ului. 
Deocamdată, oficial, matchul 


Briining — NSDAP e egal la punc- 
te. Obiectiv, însă, Hitler a câștigat 
de mult partida... 

„Şi biata Germanie are, la sfâr- 
şitu] anului 1931 cinci milioane 
sase sute şasezeci de şomeri! 


Mircea Streinul 


Succesul ai ului! 


YOoOmMan 
de 


Îraua; Prologoestu 
Editura „GUGETAREA” 


+ e % Pieta doi naufragiați, unul în 
A | la Mexic, altul la Moscova sau aiu- 
aa „Tea, duelgii 


„Peste câteva zile apare 
ANTOLOGIA POEŢILOR 


răta că Franța şi Sovietele sunt  tet 
una, Este adevărat, o spune chiar d, 


Morbus judaicu 


câteva 
zile am tăcut o afirmaţie care mi-a 
atras diferite observaţiuni, din mai 
multe părţi, şi anume spuneam des- 
pre Thomas Man că este cel mai ji. 
dan dintre jidani. 
cest scriitor de care Germania ac- 
tuală se leapădă  condamnânduii 
scrierile şi ostracizându-l, să nu ai- 
bă nicio picătură de sânge jidovese 
în el, deşi lucrul acesta este vare- 


Intr'un articol de acum 


tă picătură o găseşti de multe ori 
unde nici nu ai crede. Toţi biogra- 
fii lui 'Thomas Man spun acelaşi 
lucru: tatăl său era german, iar ma- 
ma lui creolă. Hamburgul, oraşul 
de baștină al familiei scriitorului, 
putea prezenta ocazia unei aseme- 
nea ciudate încrucișări 

Totuşi trebue să știm un lucru 
Jidanii ţin întotdeauna să se ascun»-! 
dă cât mai bine. Deaceea la noi li! 
se mai spune şi spanioli sau englezi, 
la Paris polonezi sau români şi aşa 
mai departe. Cei cari au făcut cea 
mai mare vâlvă în jurul lui Tho. 
mas Man si mai ales în jurul sub- 
mediocrului său frate Heinrich 
Man au lost antreprenorii literatu- 
rii universale, jidanii de pe toate 
părţile globului, cu editurile şi pre. 


Cousteau, că oficial legăturile noastre | sa lor. Chiar la noi singurele tra-! 


cu Franța sunt aceleași dar sentimen- | 


tal poate nu. Franța avea ne- 
voe de o punte serioasă de legălură cu 


duceri în limba românească au a-! 
părut sub firma a două edituri ji. 
doveşti: Adevărul şi Naţionala-Cior- 


Sovietele. Cehoslovacia și România | ej (Moartea la Veneţia tradusă de 


erau un început. Mai rămânea Austria, 
a cărei soartă sa hotărit. 

Noi nu putem face niciun joc, în ae 
fară de cel necesar intereselor noastre, 
De aceea dreptul de simpatie sau lipsă 
de simpalie nu ne poate fi luat. 

Franța în acest ceas politic nu mai: 
are nicio siguranță, nici în  lăuntru,! 
nici în afară. Lipsa de prielenii sigure | 
în afară şi amenințarea anarhiei înăun- 
tru, o aşază într'o foarte dramatică si- 
tuație. <Mai mult decât oricare naţiu- 


ne spune autorul articolului, Franţa 


jidanul Camil Balthazar). Atinita- 
tea de sânge, supraveghiată în dea. 
proape de organizaţiile mondiale, 
nu dă gres niciudată. Cert este un 
lucru; cei cari l-au făcut cunoseut 
la noi, l-au cântat pe toate tonurile 
şi au leşinat în toate felurile la nu- 
mele lui au fost jidanii şi odată cu 


ență a suferit-o un timp şi autorul 
acestor rânduri). Ce poate însemn 
aceasta? Că acea creolă se poate să 
fie simpla deghizare a unei jidoafee 


are nevoe de a câştiga timp. Căci este ! pripăşită în cosmopolitul Hamburg, 


de o mie de ori mai amenințată în in: | 


terior de cât în afară. Căci ea are ne- 
voe să se refacă, să-şi regăsească su- 
fletul. Ea are nevoe, înaintea tuturor 
lucrurilor, ca Francezii să distrugă re- 
gimul îmbecil care o omoară. Şi după 
aceea se va putea face politică străină>,. 


Christianus 


0 sărbătoare av:atică 


Mâine seară în sala Cercului Mili- 
tar din Capitală, va ji un prilej de în- 
âlnire a întregei lumi aviatice. 

Asociaţia pentru propaganda avia- 
ției Mircea Cantacuzino, organizează 
pentru prima oară după doi ani balul a- 
viației. 

Reuniunea va fi un minunat prilej de 
propagandă aeronautică, acest punct ]i- 
gurând printre primele preocupări ale 
organizatorilor. 

Biletele se găsesc de vânzare la sediul 
asociației, Mircea Cantacuzino, din str. 
Alexandru Lahovari 7. 


A sfinţii de 
revoi. ție 
(Continuare din pag. L-a) 


copiii Revoluţiei pășesc pe drumul 
uitării, în plină dramă shakespea- 
reană unde eroii cad ucigându-se 
unii pe alții. O simplă regulă al- 
gebrică: prin eliminare. 

Aşa vor fi simțit în  preziua a= 
pocalipsului, cetăţenii Sodomei şi 
Gomorei tot aşa pompeienii în pre- 
ziua mâniei Vezuviului, vor fi sim- 
țind la fel ru'turîndu=se Tirea, îx: 
cremenind inima omenească în loc. 

Deaceia nu pot azâmbi când simt 
clătinându-se un iad. Fiindcă de 
"obiceiu, omeneşte, când auzim tro- 
pare de îngropăciune, ne descope- 
!rim, : 

Mai rămân, dintr'o lume care se 


epistolari pe buza 
| unui mormânt şi la asfințitul unei 
revoluţii. 


lon Băleanu 


TINERI. BUGOVINENI 


cu un studiu introductiv 

asupra fenomenului liric 
arborosean 

de MIRCEA STREINUL 


şi 14 portrete 
de RUDOLF RYBICZKA 


Editura Fundațiilor Regale 
O carte de mare poezie 


că în orice caz Thomas Man are a- 
numite tare  jidoveşti în 
lui. Chiar dacă nu poate fi 


sângele 


ei jidăniţii (a căror nefastă E 
ma. 


dită cu nimie vreun fel de ascen- 


Sar putea ca | 


cum greu de crezut, pentrucă SI 
| 


denţă biologică jidovească Ja Tho- 
mas Man el rămâne un om al lor, 
al jidanilor nu al nostru, Literatura 
lui, crezul lui politie, perversităţile 
lui nu au nimic arian în ele. Este 
o cucerire a jidanilor, un instru- 
ment al lor, deci un jidan cu valen. 
tre ridicate pentrucă poate pune la 
îndemâna jidovismului un mare ta- 
lent pe cari jidanii nu-l pot scoate 
dintre propriile lor exemplare. De 
aceea este mai jidan ca oricare ji- 
dan. Este după cum spune Celine in 
altima lui carte, «Bagatelles pour 
un massacre» un robot în mâinile 
jidanilor, adică ceeace vor să facă 
ei din noi toţi, cui tot seienţismul 
lor social, cu tot capitalismul și 
anticapitalismul lor, cu toate masv- 
neriile lor, cu toate ligile lor, cu 
toată presa lor, cu toate Hollywoo- 
durile lor, cu toţi cămătarii şi sam- 
sarii lor, cu tot jazzul lor (vă., 
dita intenţie de a tarnstforma în 
negroizi,  pervertindu-ne gustul, 
distrugându-ne nervii), cu toate 
sinagogile, 'Trotzkii, şi | 
rabinii lor, cu toate  jidoatfeele 
lorpe carile căsătorese cu creştini 
importanţi, cu toate alcoolurile, co- 
vainele, opiumurile și perversiunile 
lor (devenite choses de bonton de 
când cu Proust. sau mai recent Coe- 
teau), cu toţi Max Brotherii şi Hit 
Brotherii şi Chaplinii lor, cu toţi! 
Bergsonii,  Marxi,  Einsteinii, cu 
Freud al lor şi cu teţi aceşti Zei ai 
tinerilor intelectuali de astăzi abru- 
tizaţi, desrădăcinaţi, renegaţi şi în- 
răiţi până în măduvă. cu tot supra- 
realismul, dadaismul şi cubismul 
lor și cu toate cele câte mai sunt şi 
pentru cari nici un pomelnie nu ar 
ajunge. Toate aceste ciume pe cari 
le-am înghiţit şi continuăm să le în- 
ghiţim, propagate fie de ei, jilani 
«pur sang» sau semi, sau sferta, sau 
uva a mia jidani prin sânge, îie 
priu emisarii lor. arieni furaţi și 
crescuţi de ei (cum făceau ţiganii 
cu' copiii albi pe care-i furau. îi 
schilodeau şi-i puneau să fure sau 
să cerşească) şi nu ne mai săturăm, 
nu ne dăm seama că din ce în ce 


devenim mai adânc, mai iremedia- 
bil automate în mâinile lor, Ţăranii 
sunt stăpâniți prin capital, micul 
burghez prin  pervertirea gustului, 
prin anularea oricărei sincerităti 
din sufletul lui, prin jidănirea lui 
sistematică.  Intelectualul, crescut 
in școlile, conduse de ei (fraţii ma- 
soni își fac de minune datoria) arbi- 
trul mulţimii necultivate are uce- 
lași soartă. Și aşa mai departe. 

Un englez, Seabrock, serie într'o 
carte despre un vechi obiceiu din 
insula Haiti. Unii plantatori pentru 
a-şi procura muncitori gratuiţi tă- 
ceau următorul lucru: dădeau o a- 
numită otravă victimei alese, care! 
provoca o moarte aparentă, atât de, 
bine simulată încât putea păcăli 
pe orice doctor. 

După înmormântarea falsului! 
mort, la câteva ore, otrăvitorul des. | 


cu o injecție Dar înviatul din morţi | 
nu mai era decât un automat, un! 
om fără voinţă, fără personalitate, 
o maşină care putea lucra oricât 
fără să obosească, se hrănea cu ori. 
ce şi nu cerea plată. Aceste stații 
se chemau Zombi, Oare acea injec-. 
ție care trezea robotul la o viață! 
automată nu seamână oare cu revo- 
liţia mondială a ijidovilor? Iar acel 
Zombi însuşi nu seamănă mult cu 
ipoteticul «Cetăţean» al patriei moun- 
diale, depersonalizat până la neant? 

Suntem în faza de pregătire a 
Zombilor, în faza întoxicării. Putem 
replica, mai avem libertate. De a- 
ceea să smulgem dintre noi pe toţi 
Thomas Manii, să nu ne lăsăm în- 
duioşați de miorlăelile acelor triste 
şi fără de rost fantome cari se nu- 
mese esteţi şi mai ales (vai până 
unde poate merge prostia şi nesim- 
ţirea lor!) salvatori ai culturii. A- 
rieni curaţi ca limpedele cristal de 
stâncă, nu asistați nepăsători la mă- 
cinarea, la degradarea voastră. Afir. 
maţi-vă cât mai lucid şi mai catego- 
rie spiritul, Toată această lepră ji- 
dovească va cădea, vă va lăsa liberi, 
veţi putea vedea iarăşi lumea cu o- 


chii voştri, 
Horia Stamatu 


Destăinuiri 

Volumul de versuri a] poetului 
Serban Bascovici ne cere să reve- 
nim, într'o cronică amănunţită, a- 
supra lui, 

Până atunci ne  mărginin să 
spunem că Şerban Baseovici no-a 
dăruit. o_ poezie de caldă sensibili 
£ iile, o lăută de preţ cu adâncimi 

clodice şi fluide arcuşur:. 

Intr'o expresie modernă, care 
culțivă imaginea şi cuvântul şle- 
tuit, autorul «<Destăinuiri»-lor dă 
o rară rezonanţă poemului de con- 
cepţie şi de simbol. 

Arhitectura interioară, ridicată, 
pe gândirea profundă şi sentimen- 
tul grav, îşi apropie, totuş, cu 
măestrie, tehnica simbolismului 
prin procedeele sugestiei şi foşni- 
rilor de stări muzicale. E o ferici- 
tă şi biruitoare îngemânare lirică. 
Din Craiova 


ne. scrie acel cărturar plin de su 


[let şi înţelegere față de fenomenul 
artistic — profesorul C DD. For- 
tunescu. 

In scrisoarea trimisă, d-sa  dea- 
pănă tristeți şi amărăciuni despre 
amurgul cultural al Craiovei şi 
triumful obezității  balabanilor a- 
culturali. Şi tot d-sa ne povesteşte 
cu câtă lipsă de entuziasm, cu 
câlă tristă frigiditate a întâmpinat 
Severinul, zilele trecute, o şezătoa- 
re a scriitorilor Olteni ținută acolo, 
pe țărmuri dunărene... 

Această dureroasă pasivitate a 
publicului  severinean este repre- 
zenlativă pentru procesul de dez- 
legare culturală care a cuprins, as- 
tăzi, întreaga Oltenie. 

Zile de cenușe, zile de crepuscul. 
Soare stâns 

se numeşte culegerea de poeme, 
rămasă în manuscris, care s'a găsit 
în sertarul poetului XW. Milcu. 
după moartea sa: 


Succesul unui confrate 


Ziarele de provincie mi-adue ve- 
stea unui frumos succes pe care 
scriitorul Octav Dessila — fratele 
nostru întru crezul azurat al artei 
— l-a recoltat, de curând, ia laşi cu 
piesa lui de teatru «Un om care dă 
palme vieţii». 

Octav Dessila nu e un nume nou 
în literatură, Câteva romane, în 
care a ştiut să adâncească lebra in- 
teripară a personaziilor, l-au făeut 
să fie prețuit şi bine cunoscut. (Şi, 
desigur, multe dudui, după lectura 
sorbită sub cearcănul lunar al.a: 
batjourului geraldyan, vor îi ş ptit, 
po marginea albastră a visului, nu 
mele romancierului...) 

Azi, Octav Dessila birue pe scena 
Ţeatrului Naţional din Iaşi. Drama 
lui «Un om care dă palme vieţii», a 
fost primită cu elogii de către comi 
tetul de. lectură. 

Elogiilor, li sa alăturat, la re- 
prezentarea piesei, entusiasmul pu- 
blicului ieşan. O sală arhiplină a 
ovaţionat pe autor, la câteva zile 
numai după căderea câtorva piese 
din repertoriul străin, printro care 
«Provincia» de Giuseppe Adami. şi 
«Regrete eterne» de Moeszi. Eon. 

Luerarea dramatică a contratelui 


Dessila — un succes categorie, cum 
Iaşul teatral n'a mai înregistrat de 
multă vreme —- îşi merită, pe de- 
plin, elogiul alb al goarnelor de 
crin, Admirabil construită, cu o fru- 
moasă arhitectură dramatică, gre- 
fând o problemă de adâncă psiholo- 
gie pe treptele ascendente ale unei 
acţiuni nervoase, bine motivată şi 
interesant rezolvată, scrisă într'o 
ținută literară sobră, — piesa c0- 
legului nostru. de călimară aduce 
o îndoită bucurie, 

In primul rând, bucuria că reper 
toriul românesc a câştigaț o nonă 
operă dramatică a cărei viaţă nu 
va fi aceea a unei libelule transpa- 
rente, ci va trăi precum o- cetină 

pe scenele artoi naţionale. 

In al doilea rând — şi mai ales — 
bucuria că literatura românească a 
devărată îşi taie drum cu sabia de 
flăcări a talentului prin mărăeini- 
şul intrigilor şi sabotărilor şi prin 
tre scaeţii otrăviţi ai judaismului 
obrazne, adulat de lovineştii vre- 
mii, 

Suceesul piesei lui Octav Dessila 
e semnificativ... Şi-l înregistrăm ca 
atare. 


In toamnă se vor împlini cinci 
ani decând, peste mormântul aces 
tui mare poet, stins în anii luminoşi 
ai tinereţii cad ploile vinete şi bat 
vânturile stepelor oltene. Iar pentru 
volumul său, în manuscris, nu sa 
găsit încă niciun editor, Aiei ar 
trebui să intervină S. S. R-eul, re- 
comandând editarea întregii opere 
lirice a lui Milcu. Ar fi un gest de 
mare înțelegere şi de reală frumu- 
seţe. Un gest care se cere... 


Flioria Capsaii 

In fila noastră de carnet, referi. 
toare la d-na Floria Capsali, un 
pasăgiu a apărut cu o eroare de 
tipar, care-i sehimbă sensul, Recti 
ficăm: 

Floria Capsali a pătruns fiinţa 
dansului, din câre face artă, NU 
exhibiţionism ieftin, de bâleiu, cum 
ne învăța baletul  <Operei Ro: 


mâne» 
George grigorian 
poelul «Luminilor de seară» şi 


revoltatul amurgurilor din cunos- 
cula <Săracă ţară bogată», nu-l mai | 
întâlnim pe nicăeri. Şi regretăm 
Pentrucă d. George Gregorian u 
creat peste povărnişul de odinioa- 
ră al cântecului și al imaginei, vi 
goarea de neîntrecută poveste a 
cerului şi a pământului nostru 


Constatăm 

că editurile noastre, marile noas- 
tre edituri, au renunțat un pie la 
caracterul prea comercial cu ai Ei 
lucrau. 

Un prim pas fericit. Dar de aici 
până la o serioasă cercetare şi stă. 
pânire a lucrului către o adevărată 
operă de cultură mai este. 

Nădăjduim într'o realizare apro- 
piată. 


Pagini literare 

este o revistă bună care aparela 
Turda. Seriu acolo tineri entuziaşti 
propovăduind g credinţă şi o muncă 
cinstită pentru redobândirea presti- 
lui literar. 

D-nii V. Beneş, Grigore Popa şi 
ceilalţi fraţi de front (literar)  de- 
pun o străduință lăudabilă. Mai 
trebue însă ceva la «Pagini lite- 
rare», ceva ce pleacă în mod firese 
din atributul tinereţii. Adică, vreau 
să spun, mâi multă viaţă, mai multă 
actualitate. 


CALE 


NDAR 


Vineri 4 Martie 1938 


ORTODOX: Cuv. Părinte Gkera- 
sim dela Iordan (î 451), 
GQATOLIC; Sf. Cazimir Regele Po- 


loniei, 
SOARELE; răsare 6.50, 
18.5. * 


apund 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Relache, 
TEATRUL NAŢIONAL: matineu: An- 

dromaca; seara: Suflete tari, 
STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL : 
„ Timpuri grele. 


TEATRUL  DBIGII CULTURALE:  Ru- 
dele. 
MODERN: Două duzini de trandafiri. 


[i Pa atace ui e otel 
BLA SAVOY 


TEATRUL REGINA MARIA: matineu: 
Oameni în alb; seara: Stăpâna din La 
Paz, 

TEATRUL COMOEDIA: matineu şi sea- 
ra: Mansarda, 

PEATRUL LIBER: seara: Teoria COCo- 
şului. 

TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR: 
matineu şi seara: Trei valsuri, 


UKima zi 


Pofiă bună la Tănase 


SAMBATA, DUMINECA MATINEURI 


aropa victima. și o trezea 1n iai, IE 1 INI 


| TEATRUL, MODERN | 
STR. SARINDARI, 14 


duzini de 
. trandafiri 


cu ș 
IANCOVESCU, ȚOŢA YANN, VIVI VLASIN, ŢARANU 


i ji fi : -. * . 
COMOEDIA de soi Sâmbată îi Dimineata 3 


MANSARDA 


cu G. Timică, Mişu Fotino şi Nora Piacentini 
Mâine seara PREMIERA 


Rămânem prieteni 


cu Maria Filotti, R. Bulfinsky, şi Ion Talianu 


Tel. 47171 


LIBER 


(fost Majestic 
Tel. 461.08) 


Azi COŞ seara 


TEORIA COCO 


cu VASILIU-BIRLIC 


ULUI 


TEATRUL REGINA MARIA 
Asoc. BULANDRA—MAXIMILIAN—STORIN __'Telet. 308-48 


AZI MATINEU LA ORA 3 


ODameni în alb 


cu G. STORIN şi 


SEARA 
LA ORA 9 


GEORGE VRACA 


Stăpâna din La Paz 


cu LUCIA STURDZA BULANDRA 


CINEMATOGRAFE 


ARO: Nopți princiare şi jurnal, 

CARLTON: Fantoma Blondă. 

SCALA: Victoria, Suverana Angliei şi 
jurnal Paramount, 

FEMINA: Urâganul . 

REGAL: Contesa Walewska și jurnal 
Paramount, 

CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Mauz, 
cu Costance Bennet şi Cary Grant. 

ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 

FRANKLIN: Ogorul, cu Paul Muni şi 
Charlie Chan la Olympiadă cu Warner 
Oland. 

SELECT: Spovedania, cu Carole 
bard şi Fred Mac Murray. 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
gi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 


Lom- 


Sub tipar! 


Hamlet 


TRADUCERE IN VERSURI 


de 
Dragoş Protopopescu 
Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


ROXY: Deparie de țară, jurnal și 
completare. 

TRIANON: Paramata, jurnal şi com- 
plectare colorată, 

A. R. P. A.: Mormântul lui 
“Khan, jurnal şi complectare, 

CORSO: Piraţii, jurnal şi complectare, 

ELYSEE (str. Doamnei 11): Paramata, 
jurnal şi complectare colorată, 

OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Ro- 
bert Taylor şi Demonii mărilor cu Vie 


Genghis 


tor mac Laglen, 

FLORIDA: Un carnet de bal şi Fata 
din Salem, 

VOLGA-DOROBANŢI (calea Dorobanţi): 
Un carnet de bal, cu Marie Bell şi 
Singur la nevastă cu Hens Ruehmann, 

4 NA: D-na dela etajul II cu Mary Don 
şi Curierul din Londra cu Tyrone Pa- 
wer, 

VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii deodată, 

June Lang şi Pericol de moarte cu 
Warner Orlland. 

MODEL: Răzbunare cu Pal O'Brien şi, 
Tigrul din Bengal, 

MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 
uşoară, Alaska, jurnal şi trupa de 
reviste Nedeianu-Violeta lonescu, 

DICHIU:  Lumpacius Vagabondus și 
Valea Tigrului, 

TRIUMF: Relugiata din Shanghai cu 
Shirley şi Doamna consimte cu Ann 
Harding. 

MARNA: Danielle  Dătieux în D-ra 
mama mea, Piraţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu, 

LIA: Tarantella cu Jeanette Mac Do: 

nald şi Lupul singuratic cu Melvin 

Douglas, 

RCELONA (Măgurele 123): Căpitanii 

curagioși cu Freddie Bartholomew si 

Spencer Tracy şi Văduva din Monte 


a-i 


RADIO 


N Vineri 4 Martie 1938 ) 


RADIO-ROMANIA * 
RADIO-BUCUREŞTI 


6.30: Deschiderea emisiunii, Gimnas- 
tică ritmică. Radio jurnal, Concert de 
dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăre- 
şti şi medicale. 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du- 
nării. 

13.10; Concert de prânz. Orchestra Ra- 
dio. 

14.1e: Ora Mersul vremii, Bursa Ra- 
dio jurnal, 

14.10: Continuarea concertului, 

18.00: Ora. Mersul vremii. 

„1845: Concert de după amiazi, Or- 


chestra Jean Sibiceanu, 

19.00: Actualităţi artistlea. 

19.15; Continuarea concertului, 

19.50: Ce poate fi Europa, de prof. Ni- 
colae Iorga. 

20.05: Hristo Zlatov, tenor dela Opera 
din Sotia, cântece populare bulgăreşti, 

20,35: Seară de Operă: cNăpasta> dra- 
mă muzicală în 2 acte de Sabin Dră- 
goi (tansmisie dela Opera Română), 

In pauza II-a (22.10-22.25): Radio jur= 
poezii de Lucian Blaga. 

In pauza II-a (22.10-22-25);: Radio Jurr- 
nal,. Sport, 

23.05; concert de noapte (discuri), 

20.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 


specuianțiior jidani şi maghiari 


Plaga intermediarilor. 


Este aproape un an de când spe- 
culanții, în toată ţara, sfidează ne- 
voile cinstițe ale micului consumator. 

Şi tot atâta timp de când specula 
nu numai că este îngăduită, ci şi o- 
ticializată, în necazul celor mulți şi 
săraci a căror răbdare a fost măci- 
nată între promisiuni şi aşteptări 
desşarte 

Cu această ocazie am arătat cine 
provoacă şi intreţine specula. Şi am 
dovedit cum jidanii, folosind anu- 
mite metode, reuşesc să acumuleze 
câştiguri considerabile în dauna şi 


a producătorului şi a consumato- 


ruluj. 

Reportagiile noastre de atunci au 
avut darul să atragă atenţia unora 
din conducățorii de atunci ai pri- 
măriei centrale. Aceştia sesizaţi, au 
căutat să se convingă „de visu”, 
reuşind să adune tot atâtea date câte 
contirmau pe cele puse la dispoziţie 
de noi. 

Totuşi, cu toate comisiile minis- 
teriale, primariale şi toate încercă» 
rile cari vroiau să pară hotărite a 
curma răul, nu Sa făcut nimic. La 
mercurialele Camerei de comerţ, de- 
taitiştii au răspuns cu mercurialele... 
lor. La ordonanţele primariale bru- 
tarii au răspuns şi mai departe cu 
„bunul plac. lar pe măcelari nici o 
ameninţare nu i-a clintit din voia ler, 

a CARNEA 

O situaţie nenorocită pe piaţa Bu- 
cureştiului o creiază măcelarii en- 
„grosisti jidani şi maghiari cari dis- 
punând de capitaluri mari aduc vite 

foarte multe şi reuşese să imPună 
yegimul de preţ al cărnii pe care-l 
vor ei. In acelaş timp cu mijloace 
băneşti ei au cucerit la abator un 
regim de tăere care dezavantazează 
pe micii măcelari, cari sunt creştini, 

Măcelarii engrosişti dis- 
punând de capitaluri îşi 
aduc vitele din țară, unde 
le cumpără pe prețul care 
îl vor, astfel] că reuşesc să 
realizeze câştiguri  fabu- 
loase, fixarea preţurilor 
la carne fiind la îndemâna 


lor, 
PAINEA 
Pâinea ajunsese mijlocul de a spe- 
ula credulitatea şi sărăcia popu- 
laţiei, ajungând obiect de slujit po- 


Ultim popas pe graniţa 
de Vest 


Continuare 


i nesmaghiarizaţi, ucrainieni, ruteni, 
dar mai ales jidani, iată cohorta duş- 
mianilor neamului nostru şi-ai gra- 
“miţei lui dela Vest. 

Impotriva tuturor aces- 
tora, în marea lor majori= 
tate orăşeni trăiţi în sfera 
de interese maghiare, se 
ridică vijelios şi aprig 


POPORUL DE ŢARANI 
MANDRI ŞI SARACI 


Fără ajutoare deosebite — al 
şvabilor leali statului român şi 
al românilor veniţi din alte părți 
e prea mic încă, deşi nu de dis- 
prețuit — pătrunși numai de în- 
semnătalea sarcinei lor şi de 
spiritul eroic al istoriei  naţio- 
nale, de simțul demnității ca 
neam şi de nobilul rost pe care 
ni-l rezervă viitorul, grănicerii din 
Țara Crișurilor și-au format su- 
fletul specific de care vorbiam 
mai sus și știu să se integreze pe 

lanul marilor  aspirațiuni ale 

Jeamului. 


DURERI TRECATOARE 
Durerile pe care le-am amin-! 
tit, dureri grave şi de multe ori! 
jignitoare se vor spulbera cu! 
timpul ca tulgul la vânt. 
Increzători în destinul acestui 
neam, socotim că diriguitorii 
vremelnici vor găsi în sufletul 
lor atât patriotism încât să pur- 
ceadă la vindecarea rănilor pe 
carea pana noastră modestă le-a 
semnalat odată cu leacurile. 
Pie că dintele vremii îl va | 
până la distrugerea ființei lui, fia 


PESTE VREME, NEAMUL 
NOSTRU MERGE PE 
DRUM DE VEŞNICIE 


(Continuare din pag. I-=; 


De-aceia, creştinismul respinge sinuciderea. In locul sinuciderii să- 
Pace, — creştinismul oferă darul, încărcat de cer, al crucii şi al ascezei. 

«Moda» bolnavă, grav bolnavă, instaurată de <Werther» al lui Goethe 
ce stimula sinuciderile, a rămas de-oparte ea o paranteză păgână cu morb 
şi minoră existenţă sufletească în ea. <Moda» unui ulcer sufletese. 

Intr'adevăr, <Werther»> s'a sinucis. Şi-a grăbit singur mormântul pe 
care nu vrem, nu trebue să i-l mai ştim... 

Pentru noi, creştinii, nu poate exista decât o singură moarte. Aceeia 
care ni se dărue, prin deslegare divină, aceia care ne dă dreptul la cer. 
Prim răscumpărare pământeană. Numai această moarte aduce seninăta- 


tea de care aminteam. 


Seninătatea din balada românească, a «<Mioriţii», unde omul se pre- 
găteşte de marea logodnă. Unde sufletul nu fuge, ci primeşte, Unde frun- 
tea nu se încovoae, ci se luminează de constelații. 


Dreptul la Cer. 


Ce s'ar putea face. 


pularităţii electorale în preajma a- 
legerilor. 

Dacă statul ar fi cooperat cinstit 
cu brutarii la ieftenirea pâinii, sar 
fi putut ajunge la un preţ modest, 
fără a se fi ştirbit cu nimic nici din 
calitatea şi nici din cantitatea 
pâinii. 

Dar statu] s'a întrecut în a aplica 
un nesfârşit sir de taxe speciale pe 


făină, pe grâu, pe pâine, care până 


Celelalte 


Alimentele obişnuite — ouă, lapte, 
unt, brânză, zarzavaturi, etc. — şi 
azi se vând foarte scump, din cauză 
că aprovizionarea pieţii este inter- 
mediată de jidani, cari umplu sa- 
țele adunând aceste produse şi exer- 
citându-şi un drept de monopol a- 
supra lor, ceeace le înlesneşte si- 
tuația de a hotări după bun plae 
regimul preţurilor. In acest fel, cad 
discreţiei lor: producător, consums- 
tor şi detailist. 

Pe spatele acestora se 
îmbogățește  intermedia- 
rul jidan, în văzul celor 
care stându-le la înde- 
mână mijloacele de repri- 
mare, nu înţeleg să se fo- 
losească de ele. 


CE S'AR PUTEA FACE 


Pentru a îi stârPită plaga inter- 
mediarilor, nu-i nevoie decât de in- 
tervenţia Statului. 


din pag. I-a 


că îi este dat destin de nemurire 
fizică, neamul românesc se simte 
în stare să scrie cu sufletul o pagi- 
aă mare în istoria neamurilor, El 
ştie că va trăi viața vie a aminti- 
vii, care se prelungește de-apururi 
dincolo de moartea trupului. 

Infipt adânc în această credință 
mesianică, culeasă din înţelepeiu- 
nea trecutelor vremi, neamul româ- 
Anesc găseşte destulă tărie sufle- 
tească pentru a trece suveran peste 
marile neajunsuri inerente mate- 
riei, 

E sutocat la graniţa apu- 
seană de jidani? 

Dar nu peste multă vre- 
me îi va arunca în lumea 
argă, 

Sunt mulţi duşmani şi 
mai ales pe la oraşe? 

ar ce rost mai are lineretul 
care, pornind dela țară cucereş- 
te meseriile, comerțul şi profe- 
siunile libere dislocând pe duş- 
mani? 

E multă 
mânului? 
Dar când a fost altfel? Și-apoi 
au răbdat ei o mie de ani; n'or 
să mai rabde câțiva? 

Este atâta înţelepciune 
şi atâta eroism stoic — de- 
şi ofensiv — în retragerea 
neamului pe linia lui isto- 
rică de mare destin, încât 
avem convingerea că va 
statornici această yraniţă 
apuseană în ciuda orică- 
ror duşmănii din afară sau 
din lăuntru şi chiar în ciu- 
da duşmăniei celei mai 
crunte,  neînţelegerea şi 


indiferența din partea fra- 
săi, 
VIRGIL POPESCU 


| la cer 


sărăcie în casa  ro- 


RADU GYR 


RR a n 


Trenurile alimentare 


la urmă nu ?e-a plătit decât toţ bie 
tul consumator 


lar brutarii, în  nesfâr- 


şita lor sete de îmbogăţire, | : 
AERIENE RUPE 29623 COLE EDT 


au nesocotit ordonanţele 
şi mijloacele de constrân- 
gere de tot atâtea ori de 
câte ori autorităţile simu- 
lau constrângeri împotri- 
va lor, 


«RUNA VESTIRE» - 


A. $. R. Principesa 
Flisabeia a sosit 


A. S. Regală Principesa Elisabeta 
a sosit eri, la orele 11 în Capitala, 
fiind salutată pe peronul găril Mo- 
goşoaia de d-nii: C. Angelescu mi- 
nistrul comunicaţiilor, g-ral Topor, 
col. Filiti, adjutant regal, col. lo- 
nescu-Munte, col. Atanasie Ştietă- 
nescu. 


Inaintări de mag siraţ; 


| D. 0. Ghiţeanu prim procuror cu 


grad de consilier de Curte, dela Pra- 
hova a fost înaintat procuror de 


alimente secţie În Ourtea de Apel din Orain- 
va, în locul d-lui Nicolae C, Funiă- 
Studiindu-se posibilităţile creerii | teanu trecut în altă funeţie, 


unor magazine comunale de desfa-| 


cere a alimentelor de primă nece- 


D. Gh. Zarojeanu, judecător de 
| şedinţă cu grad de preşedinte de tri- 


sitate şi mijloacele de aprovizionare ! Punal la Bacău, a fost numit prim 
diretă a pieţii Capitalei, sar ajunge | Procuror la tribunalul Prahova, în 


la stârpirea intermediarului şi let 
tenirea traiului. 


Un mijloc de a se lovi definitiv 
în intermediari ar fi și aprovizio- 
narea pieței Capitalei prin inter. 
mediul cooperativelor. Acestea tre- 
buc să fie unicul agent dintre pro- 
ducător şi vânzătorul detailisi. Or- 
ganizarea lor în acest sens ar duce 
la valorificarea producției rurale şi 
reducerea prețurilor de desfacere. 

In acest mod ar fi provocat un 
flux tot mai mare de alimente spre 
Capitală, ceeace ar duce la o dimi- 
nuare simţțitoare a prețurilor. 


TRENURI ALIMENTARE 


Dar soluţia asupra căreia sar 
putea oPri guvernul, prezentând a- 
vantagiul de a putea fi pusă imediat 
în aplicare, este sistemul german 
de alimentare a Berlinului, pus în 
practică la noi în 1931 de d. profesor 
Mihail Manoilescu, pe atunci mini- 
stru al ndustriei şi comerţului; ere- 
iarea trenurilor alimentare. 'Ță- 
ranii ar călătorii gratuit, cu condi- 
ţia să aducă o cantitate minimă de 
alimente. Trenurile acestea ar lega 
'Punete din apropierea  Bucureştiu- 
lui, cel mai depărtat fiind  Braşo- 
vul. In acelaş timp sar creia pieţe 
volante în jurul gărilor, unde pu- 
blicul consumator ar veni spre a- 
provizionare. 

Nu suntem stăpâniți de dorința 
de a servi guvernului soluții, dar 
vrem să venim în ajutorul  consu- 
matorului, ale cărui nevoi sunt aşa 
de multe şi de cari trecutele guwer- 
mări nu sau prea îngrijil. 

Vasile Monaru 


Ministerul de justiție comunică: 

«În scopul de a cunoaşte stadiul 
în care se găsesc astăzi, înaintea 
instanțelor judecătoreşti, atât cele 
de judecată cât şi cele de instrucțiu- 
ne, afacerile în care sunt inculmați 
pentru defraudarea banului public, 
ministerul justiției a cerut parche- 
telor generale să întocmească și 
să-i trimită în cel mai scurt timp 
tablourite de afacerile ce se găsesc 


Paleative 

Ministerul Educaţiei Naţionale a 
trimis o cireulară revizoratelor şco- 
lare prin care le pune în vedere că 
se revocă ordinul din 29 Ianuarie 
1938 privitor la suspendarea amen- 
zilor şcolare, adăugând că se va a- 
plica cu strictețe obligativitatea 
şcolară şi se vor da în urmărire a- 
menzile şcolare pronunţate dela 1 
lanuarie 1938. 

Inţelegem că măsura  ministeru 
lui Educaţiei Naţionale fe bună, 
necesară. 

După cum măsura luată de guver- 
nul precedent prin suspendarea a- 
cestor amenzi era pornită dintr'un 
interes pur electoral. 

Dar măsura noului zuvern. bună 
şi necesară cum e, nu e însă sufi- 
cientă 

Nu e soluţie. Ci paleativ. 

Țăranul are o mare vină, desigur, 
Fă nu-şi trimite copilul la şcoală. 

Dar asta o face oare din aversiune 
pentru carte? 

Nu cumva sbuciumul vieţii trudi- 
te reclamă  prezehţa copilului în 
lupta inegală dusă împotriva sufe- 
rințelor fără capăt? 

Mi se pare că ar trebui să cobo- 
rîm mai adâne în viața ţăranului 
năpăstuit, 

Şi acolo să-i căutăm deslegare şi 
tămădauire. 


Şi «leşii» se păcătoşesc 
Trăim în plin americanism. 
Tânărul Anton Cristel din last, 

strada Stejar 11 a răpit, violat gi 
sechestrat în casă pe copila Maria 
Velesou în vârstă de 15 ani, dia 


laşi Tg. Copou, 


Jocul d-lui 
grad. 


Ghiţeanu înaintat în 


Elevii vor fi examinaţi 
de reumatism şi boli 
de inimă 


Academia de medicină din  Bucu- 
reşti prin institutul  clinico-medical 
şi-a propus să studieze chestiunea reu- 
matismelor şi-a boalelor de inimă, 

Intre altele se vor studia afecțiunile 
reumatice şi cardiace la şcolari, Fie- 
<are elev pa fi examinat şi trecuț în 
registre provizoriu, până la întocmirea 
carnetului şcolar de sănătate, 

Iastitutul chimico-mdical îşi va în- 
cepe cercetările la şcoalele primare şi 
la grădinele de copii. 

Ministeru] educaţiei naționale a pus 
în vedere revizoratelor ca direcțiunile 
de școli să facă toate înlesnirile cuve- 
nite, iar medicii şcolari respectivi să a. 
jute personalul trimis de suszisul ins- 
titut. 


Disensiuui în sânul Asoc. profesorilor 


secundari din Chişinău 


Mentalitatea „băjţrânilor“' provoacă indignare şi reacțiune în rân- 
ldul „tinerilor':. Dece nu poate îi românizată şcoala basarabeană 


| 
| CHIŞINAU. — Pentru ziua de 


26 Februarie a. c., a fost convocată 
adunarea generală a «Asociaţiei 
vrotesorilor secundari din Chişi- 
năuz. 

Mărturisese cu toată sinceritatea 
că rare ori mi-a fost dat să asist la 
un Spectacol mai degradant, ca la 
această adunare generală, 

Dela început, am constatat că în- 
tre protesorii bătrâni — politician 
învechiţi în rele, sau ignoranţi ai 
realităţilor — şi protesorii tineri — 
oameni crescuţi la altă şcoală (şcoa- 
la contactului permanent cu reali- 
tatea) — există o adevărată pră- 
pastie. 

Bătrânii — apa plini de păcate 
cum sunt — nu fac aproape nimie 
bun, dar au Pretenţia să conducă, 
iar tinerii dornici de o muncă cons- 
trucţivă pe tărâmul şceoalei româ- 
neşti — nu sunt lăsaţi să-şi valori- 
tice capacitatea şi energia 
REACŢIUNEA PROFESO. 

RILOR TINERI 

De ani de zile, un grup de prote- 
sori tineri, capatili şi dornici de 
muncă iau iniţiative — curajoase 
şi româneşti — pentru deparazita- 
rea învăţământului secundar de tot 
ce este în detrimentul CARȚII şi a 
“NAŢIEI româneşti. 

In lupţa aceasta pentru români: 
«area şi progresul învăţământului 
— căci aceste obiective le are tine 
retul, — entuziaştii noştri tineri 
cărturari se lovesc de rezistenţa bă- 
trânilor dela conducerea Asociaţiei 
de breaslă, 

Orice iniţiativă BUNA şi absolut 
NECESARA este sabotată de un 
grup — din fericire, foarte neîn- 
semnat — de prolesori cocoţaţi în 
fruntea conducerii, 

Anul acesta, înmulţindu-se nu- 


i 


Hominternui a hotării să srovoace 
revoluția comunistă în Austria 


VARŞOVIA 2 (E. P.). — Zia- 
rele poloneze anunţă că la Mosco- 
va a avut loc o şedinţă specială 
a Executivei Kominternului, la care 
av participat conducătorii partidu- 
lui ilegal comunist din Austria. 
După ce şetii comuniştilor austriaci 
au trebuit să asculte o critică asupra 
'acţiunei lor în Austria, a fost ho- 
tărît recâştigarea terenului pierdut 
prin intensificarea politicei destruc- 


Afacerile de delapidare 
ale banului pubiic vor fi anchetate 
cu pietădere 


atât la cabinetele de instrucție cât 
şi la înstamțele de judecată. Infor- 
maţiunile cerute parchetului sunt 
astfel încât să poată da ministeru- 
lui posibilitatea de a şti cărei cau- 
ze sar daturi înlâraierea soluționă- 
rii, pentru a vedea dacă este lccui 


a se înlătura impedimentul sau a 
se lua măsuri disciplinare împolri- 
vit celor găsiți în greşeală.» 


Reclamaţia a fost făcută de pă- 


Capitala Moldovei. 

Bătrâna cetate moldavă, după ce 
a trebuit să primească nesfârşitele 
revărsări de puhoaie semite cara » 
înăbușă tot mai mult se vede acum 


împinsă în tempo accelerat spre 
animalitatea stilată a secolului XX. 

Și «legii». 

Ne mor eroii 

Cel mai trist paradox al vieţii 
noastre publice de după războiu a 
fost acela că acei cari au luptat şi 
S'au jertfit mai mult în uriaşa în- 
căerare dela 1918 sunt aceiaşi cari 
apoi au suferit şi au flămânzit cel 
mai mult, 

Şi cari flămânzese şi astăzi. 

Sunt marii mutilaţi şi invalizi de 
răazboiu, 


tive în stil mare şi a obţine, dacă 
e posibil, răsturnarea actualului re- 
gim, ceeace nu este exclus dat fiind 
mizeria generală socială în Aus- 
tria. 

Deasemenea şi presa moscovilă a 
deschis o campanie violenlă pentru 
organizarea aju:orului „independenței 
auslriace, ameninţată de fascism”. 

Atât „Pravda”, cât şi  „Izves- 
tia” publică informaţi: tendenţioase 
despre „mari adunări muncitoreşti” 
la Viena în care proletariatul aus- 
triac a anunţat „că este gata la 
lupta pentru apărarea independen- 


A ţei Austriei”. 


Secretarul general al Kominter- 
nului Dimitrov, a înscenat personal 
o adunare a „emigranților austriac” 
unde s'a cerut de îa proletariatul 
mondial de a veni în ajutorul to- 
varăşilor de la Viena. 

Hotărârile Kominternului dela Mos- 
cova au avul deja rezultatele practice 
la Viena, când comuniști au încercat 
să zădărnicească marșul membrilor 
Frontului Patriotic. Greutăţi economi- 
ce cu care trebue să se luple Austria 
înlesnesc :g nțil.r Kominternului ac- 


| ţiunea lor provocatoare. 


mărul «tinerilor», s'a încercat curma 
rea răului prin debarcarea «<putre- 
gaiului» din fruntea Asociaţiei. 
Zis şi făcut, Conducerea Asocia- 
ţiei — «bătrânetul neputincios» — a 
fost determinată să convoace adu- 
narea generală. Şi au convocat-o. 


Au avut însă grije — câtă şirete-, 


nie! — să aranjeze aşa fel încât să 


nu se întrunească numărul suficient | 


de membri. Nici măcar inembrii din 
comitetul de conducere n'au fost 
toţi prezenţi, necum aceia dintre 
<Lătrâni» care-i sprijină în fruntea 
Asociaţiei |... 

Ceva mai mult, d. preşedinte — 
prof. Zaborovschi, — a refuzat dela 
început să constitue biroul adună: 
rii, care, singur, era în măsură să 
constate dacă adunarea este Rau nu 
în număr. 

In cele din urmă, presat de cei 
peste 100 de profesori tineri, d. Za- 
horovschi a admis să se facă apelul 
nominal al celor prezenţi, spre a se 


şi jignitoare, a produs indignare in 
rândurile celor prezenţi. 


COMEDIE INTR:UN ACT... 
După plecarea d-lui Prof. Zale. 
rovsehi, adunarea sa transtormat 
întrun adevărat  teatru- comedie, 
De-oparte peste 100 prolesori tineri, 
care cereau — pe drept cuvânt— să 
se ţină adunarea generală, fără d. 
preşedinte Zaborovschi — care a îu- 
git de frică că va fi debarcat în mod 
ruşinos, — pe de altă parte doi-trei 
exponenţi ai vechiului comitet cău- 
tau, zadarnic, să salveze situaţia 
Intre «salvatorii» vechiului comi- 
teţ — absent dela adunare — era şi 
d. prof. Ştetan Grosu, care fiind 
prins că îndeamnă pe anumiţi co- 
legi să nu intre în adunare, a fost 
aspru apostrofat de către d, prof, 
E. Usatiue 
De aci, un enorm seandal; 
ferări, ameninţări, ete, 
Zădarnică a tost intervenţia d-nei 


voci. 


vedea dacă este numărul suficient ! dr. Elena  Alestar-Romaneseu — 


de membri conform statutului — 
din 248 membri înscrişi, trebuia să 
fie prezenţi 125. 
! Pi pentru că erau prezenţi numai 
d 124 — lipsea unul singur — d. Za- 
; borovschi şi-a luat geanta şi a ple- 
“ eat, cu toatee că era rugat de întrea 
ga adunare să mai aştepte până ce 
va veni încă un membru, spre a fi 
adunarea legal constituită. 
Această atitudine, provocatoare 


bunica revoluţiei — care se urcase 
pe un scaun şi vroia să restabilească 
liniştea «pentru prestigiul protise- 
rimii> 

Zădarnie toate celelalte interven- 
ţii... 

Piesa sa jucat până la capăt, 
când adunarea s'a... închis, urmând 
ca adunarea viitoare — adică actul 
II — să aibă loc «cu orice număr de 
membri» la 18 Martie a e 


Românizarea şcoalei basarabene 


Imn vreme ce proiesorii secundari 
„se ceartă — se dau în spectacol în 
| faţa opiniei Publice, şcoala basara- 
i heană se găseşte într'o Situaţie de 

plâns; profesori cu sentimente o8- 
tile faţă de neamul românesc; elevi 
comunişti şi complectă lipsă de in. 
teres pentru copiii Mazâlilor şi Ră- 
zesilor, dornici de CARTE 

Incă ceva: aproape nicio activi- 
tate, RODNICA, pe tărâmul extra- 
scolar, 

Mi sa dat un program de activi- 
tate al viitorului comitet, care urma 
Să fie ales după debarcarea «Pă- 
trânilor> dela conducerea  Asocia- 
ției profesorilor secundari din Chi: 
şinău, 

Este o frumuseţă. Un monument 
de iniţiative frumoase şi la pas cu 
vremea în câre trăim, 

Ca folos, însă, dacă nu vrea d, 
Zaborovsehi... 


Iată, aşa, în loc ea toate forţele 


| 


vii ale învăţământului secundar să 
pornească la luptă — şi să se des- 
brace de orice interes personal sau 
de castă — spre a deparazita ŞOOA 
LA de tot ce-o compromite, profe- 
sorii dau loc la disensiuni şi, pu- 
nând la. cale tot felul de «lucrăturin 
care-i desonorează, îşi pierd timpu! 
clevetindu-se. 

Şi din această stare anormală, 
cine credeţi că pierde: 

1. Profesorii însăşi, 

2, Şcoala, care va continua — cine 
ştie până când!? — să fie ceeace 
este. 

3. Copiii moldovenilor, eare — din 
pricina puzderiei de minoritari — 
nu pot pătrunde şi, chiar dacă pă» 
trund, nu se pot menţine în şcoli. 

Aceasta fiind situația, mă întreb 
dacă n'ar fi mai bine ca tot ce exis 
tă energie tânără să pornească la 
realizarea iniţiativelor proectate, 


Sergiu Florescu 


„bolosul cu picioare de lut 


Presa engleză despre armata sovietică 


LONDRA, 2. (E. P.). — Cu oca- 
zia aniversărei de 20 de ani după in- 
fiinţarea armatei sovietice ziarul „Ii» 
mes” publică următoarele: 

Ziua de 23 Februarie este sărbă- 
torită de obiceiu în Rusia Sovietică 
ca ziua înființărei armatei sovietice. 
In anul curent s'a sărbătorit a 20-a 
aniversare... 

Ca număr armata sovietică este 
cea mai mare din lume. 

Unii se înclini spre exagerarea 
înrței ei combative, alții insă văd în 
ea numai o nălucire a forței, un co- 
los cu picioare de lut... 

indoiala criticilor în capacitatea 
mașşineriei de război sovietice în caz 
dacă ea se va opune armatelor mo- 
derne a vre-unei mare putere mili- 
tare, este foarte indreptățită. 

Poate oare duce un război in pro» 


Eri dimineaţă sa prezentat d-lui porţii mari cu şanse de izbânda o 
ratele fetiţei, eri, la Parchetul din | ministru al industriei şi comerțului |armată, care a pierdut în 9 luni de 


v delegaţie trimisă de mutilaţii şi 
invalizii de războiu, solicitând ca a- 
ceştia să fie utilizaţi în raport cu 
capaclitatea fizică şi intelectuală a 
fiecăruia în întreprinderile  indus- 
triale şi comerciale din ţară. 

Este aici, în cererea aceasta, mai 
mult decât o rugăminte sau o sufe- 
rinţă, 

Este un reproş. 

Şi aceste scumpe icoane vii ale 
neamului îl fac unei Ţări pe care 
au făurit-o dar care i-a uitat, 

Nu e deajuns să ne închinăm eroi- 
lor cari au murit. 

Ci să nu-i lăsăm să moară pe acel 
cari trăese. 

iftim 


Cursuri practice 
aSricole pentru 
învățători 


Ministerul educaţiei nalionale cu 
decizia Nr. 28278-938 a hotărît ca în- 
văţătorii din judeţele: Argeş, Mus- 
cel şi Dâmboviţa să urmeze cursuri 
practice de legumicultură şi pomr- 
cultură. Aceste cursuri se vor ţine 
sub conducerea d-lui inspector G. 
Găbreanu, delezatul ministerului. 
Invăţătorii vor fi convocați pe serii, 
la centrale agricole sau pepinierile 
din iudeţele respective. 

Cursurile sunt obligatorii şi 
rează câte trei zile. 


dn- 


zile pe cei mai capabili generali, 
cari cu toate meritele lor, dovedite în 
anii 1918-921 au fost executaţi 
pe baza acuzărei ridicole de. înalta 
trădare? 

Nu numai grupa în frunte cu Tu- 
chacevski, dar şi mulţi alţii au pie- 
rit de mâna călăilor. Sute şi mii 
de ofiţeri superiori au fost de atunci 
arestaţi, sau îndepărtați din servi- 
ciul activ. Toţi comandanții circum- 
scripţiilor militare (comandanţi, de ar 


mate în caz de război N. R.) au 
fast înlocuiţi. 

Armaţa sovietică a pierdut în a- 
cest scurt interval de timp mai mult 
de o treime din ofiţerii ei superiori. 

La începutul anului 1937 armata 
sovietică avea respective bune de a 
deveni una din cele mai puternice 
armaţe din lume, însă astăzi acest 
lucru nu se mai poate spune nid 
deci... 

Ultimele schimbări din cursul lu- 
nei Februarie au dovedit că perioada 
critică pentru armata comunistă a» 
bea acum Începe.see 


Nu se suspendă 
amenzile şcolare 


Ministerul educaţiei na- 
ționale a trimis o circula- 
ră  revisoratelor şcolare 
prin care le pune în veJle- 
re că se revocă ordinul Nr, 
14.361 din 29 Ianuarie 
1938 privitor la suspenda- 
rea amenzilor şcolare, 

Se va aplica cu stricteţe 
obligativitatea şcolară şi 
se vor da în urmrire a- 
mensile şcolare pronunța- 
te dela 1 Ianuarie 19238. 


Un nou concept 
al statului naţional 


(Continuare din pagina l-a) 


tale, In felul acesta se scoate din ecua- 
ție națiunea, care constitue chiar un îm- 
pediment în voința de unificare a Sta- 
tului național, 

Concepţia scriitorului spaniol încear- 
că să regenereze statul democratic, 
contractual, din secolul trecut, Este e 
întreprindere menită eșecului, acest 
stat nefiind exterior, intelectual, meca- 
nic şi deci expus dezagregării, Exem- 
plul fostei monarhii austro-ungare este 


| tipic în această materie, 


Singurul Stat real este statul organic, 
crescut pe realitatea națională, statul 
naționalist. Intr'un Stat naţionalist, 
există o  aorespondență permanentă, 
mai exact, o continuitate între națiune 
și stat. Obiecţia utopicului scriitor ibe- 
ric, că acest stat, fiind circumscris la 


realitatea biologică a unei națiuni, es 
te static, nu are valoare: pluralitatea 
statelor nu exclude posibilitatea unei 
vieți internaționale comune; dimpotri- 
vă, numai această pluralitate dă bogă= 
ție vieții internaționale, 

Europa trăieşte un moment naționa- 
list: organizaţiile statale trebuiesc mu- 
late pe realitățile naționale, Cine _ig- 
norează acest comandament, oscilând 
între statul de tip roman și statul neoe 
democratic, denumit naţional, este în 
afara ritmului vremii, Deaceia credem 
că, oricât de ingenios ar fi conceptul 
Statului național,  exilatul gânditor. 
spaniol nu-l poate impune cu succes 
valului crescând al naționalismului or- 
ganizat, 


ALEXANDRU CONSTANT 


«BUNA VESTIRE» 


EFTINEŞTE VIAŢA 
31 


Lel 16 Pânză Ve Nera Subţire | 
29 Pânză „trai 


Calea Victoriei, 


Li 


33 Chifon 


ţa ro A 
0 cm, 
piata 


| 
39 Chiton Tela Superior | 
42 Chifon Madapolam 
| 


Li 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
TEL. 3:24:93 „SIMBOL BUL.ELISABETA 49 ETAJ 


Se găsește de vânzare numai la [aia drogueriile și parfumeriile românești, 


39 Gradel pete ensabili 
76 Pânză > 

;» bI5 Pânză > 
„ 24 Servete venim 
„ 13 Cârpe, 

„28 Batist șine, 
59 Poplin Pentn,ăintr 


» 
Cearceafuri 


(E) 150 cm. lat 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


„ Bucătărie 


» 
Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. Ioan Nou No. 1) » 98 Dejalen stiti, 
re hi ad | în cutii originale n 20 Batiste „„csueu 
EN-GROS =———— Telefon 3-81-66 =———— EN DETAIL | tă ii 9 Batiste 
Mare asortiment în: i 20 Ciorapi buzbitegt 
Manuiactură, Pânzărie, Lenajuri, imprimate, Şifoane, CONTAGIUNEA și 20 Chiloţi 
tera de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, adi bâfe » i mb apa 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. „ 59 Pânză "140 cm. în 


GRIPA 


Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


119 Perdele 2 e ni 
„360 Mătase fre", 


Exp. provincie conira ramburs. 


Ei 
- 


Incălțăminte durabilă şi eftină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang | 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur foarte reduse 


„Fototopie” 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developeuză, măreşte, re 
produce Aparate şi artico!. 
pentru Fotografi amatori 


CALEA VICTORIEI No, 38 
| (Colț cu Pasajul Majestic) [6 
| aleton No  434/15, 
[er pe 99 


Telegrame din ţară primite 


de M. 5. Regele cu ocazia promulgării 
nouei Constituţii 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Agricultorii din judeţul Roman, vo- 
tând astăzi cu toată însuflețirea noua 
Constituţia a României întregite, depun 
la picioarele Tronului şi a Majesăţii 
Voastre, cel mai curat devotament de 
supunere, rugând pe Bunul Dumnezeu 
să vă dăruiască o lungă şi glorioasă 
domnie şi deplină sănătate să duceţi 
destinele Neamului Românesc spre o 
viață nouă de muncă cinstită. pentru 
multumirea tuturor fiilor ţării. 
Anton Ghilts 
Preşed. Camerei de Agricultură 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Purtătorii medaliei «Bărbăţie şi Cre- 
„dintă» cu spade, din războiul pentru 
intregirea neamului, asociaţia Roman, 
mmm | votând cu entuziasm noua Constituţie 
mmm | acordată țării, își exprimă cu acest 
ji apa grâtar prilej întregul devotament către Ma- 
jestatea Voastră şi. Vă asigură că sua: 
tem gata u face oricând zid în jurul 
Tronului pentru gloria țării şi a Dina 
stiei. După vot, ne-am rugat la Bise- 
rică să Vă dăruiască Dumnezeu sănă 
tate şi mulţi ani pentru fericirea pa- 


pir pândiţi 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


INTREPRINDERI 


Ele roagă pe Majestatea Voastră să 
primească respectuoase mulțumiri şi Ii 
urează ani mulţi pentru prosperitatea 
şi înălțarea Patriei. 

Să trăiţi Majestate. 

Elena C. Meisnner 
Prezidentă generală 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Croitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU 
oprea cele mai pretențioase 


Execută e rai 
comenzi, (i pron A No. 10, Etaj 1. BUCUREŞT 


piei 5.0824 


In numele Societăţii Naţionale de 
Cruce Roşie, filiala Bacău cu profund 


respect rugăm pe Majestatea Voastră 


a primi mulțumirile şi recunoştinţa 

pentru marca operă națională înfăp- 

tuită așezământului României Mari. 
Prezidentă Maria General Gherescu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


rate 3 feluri Lei 25 
ESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Asociaţia clerului ortodox din jude- 
țul Caliacra luând cunoştinţă de ma- 
rele şi înțeleptele Majestății Voastre 
măsuri luate pentru liniștea, binele şi 
propăşirea “Ţării, Vă roagă să primiţi 
respectuoase mulţumiri şi încă odată 
asigurarea devotamentului sincer, 


Tel. 5,05.80. 


M. ANTIPA 


Seara orchestră 


CI ME 


P. CRISTEA 


teiei Roagă pe D i Vă 
ELECTRICITATE, AP CANAL ASRARI REPARAŢII | Preşedinte, Roman Clincheviei. | rotească ai pete Va dea staliate și 
i . .. . 2 za 
4 a ct ț Maseniaţii Sale Regelui Carol II lungime de zile pentru fericirea Patriei. 
Bd. COLONEL MIH., GHICA, 1158. Teleion 4-42.38 „Arcașii lui Ştefan Cel Mare din co 


Preşed. preot Constantin Cristescu 
la i 


Majestății Sale Regelui Carol II 


muna Sărăţeni, județul Orheig astăzi 24 
Februarie 1938, adunaţi toți într'un 
gând şi suflet au primit şi vola cu tot 
entuziasmul noua Constiiujie depunând 
la picioarele Tronului toată credinţa, 
supunerea şi devotamentul. Să Trăiţi 
Majestate împreună cu Marele Voevod 
Mihai. 


pai 

| Incălţăminte trainică eri se e dpimmaa 
PE at et ati 5 sine Română din protopopiatul Lugojului is- 

Modele noui lucrate în ateliere propri 


Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE ŞOŞONI şi: GALOŞI „Jos din Galaţi, luând cunoştinţă de 
Tel. 542'03 | Constituţia elaborată de Majestatea 
Poe Voastră împreună cu marii sfetnici ni 
Tronului, se simt fericiţi că mai au un 
prilej pentru a-și arăta devotamentul 
şi respectul faţă de Tron, disciplina la- 
jă de legile ţării şi dragostea nețărmu- 
; Tita pentru noua Constituţie, votând 
| ea tot elanul, înțelegând că prin acesi 
act contribuesc la consolidarea şi lintș- 
tea scumpei țări pe care au apărat-o 
şi vor apăra-o ori de câte ori va fi nc- 
voie cu prețul vieţii lor. 
Să trăiască Maiestatea Voastră cu In. 
treaga Dinastie. 
Trăiască Țara Românească, 


torie, cuprinzând în catedrele ei majo- 
ritatea fruntașilor lor intelectuali din 
acest municipiu, Îşi exprimă omagiile 
ci de supunere şi bucurie în faţa nouei 
aşezări Constituţionale prin noua Con 
siituție edictată de Majestatea Voas- 
tră cu scopul de a scoate instituțiunile 
publice, asociaţiile culturale și reli- 
gioase de subt puterea învrăjbitoare a 
politicianismului păgubitor, 

Asociația noastră va adera fără ex- 
cepție cu bună știință și învoire la vo- 
ința Regelui mostru iubit. 

Preşediinte dr. Mircu Medic 


| Alexandru Palade 

| primarul comunei 

| Majestății Sale Regelui Carol II 

j Pensionarii  Societăţei Dunărea di 


Incurajaţi Comerţu: Românesc 
Cumpărând dela 


consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.153.354 


Coloniale, Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
fructe, Conserve Bragadiru ete, 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Asociaţia culturală Astra Braşov ex- 
primă Regelui Culturii respectuosul ei 
omagiu pentru opera care începând cu 
24 Februarie 1938 deschide drumuri 
noui în viața culturală a poporului 
român, 

Preşedinte dr. Nicolae Căliman 
Secretar, lon Cola 


Cel mai supus servitor, 
Preşedinte Madarjac 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Societatea culturală germană din Gu- 
| ra Humorului, judeţul Câmpulung, do- 
„reşte Majestății Voastre ani mulţi şi n 
„ Domnie glorioasă,  asigurându- Vă de 
| profund devotament al tuturor mam- 
| brilor ei pentru prea Inalta Majestăjli 
Voastre înţelepciune și munca pe care 
o depuneţi pentru propășirea poporulu! 
Român și naţiunile conviețuitoare, 
Preşedinte Ermwin Nossek 


Majestății Sale Regelui Carol II 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihailescu 


Strada Colţei 44 Bis tos:i stiaţiloe 


Personalul Legaţiuneji din Belgrad 
din liberă convingere a fiecăruia de- 
clară adeziunea la Constituţia din 20 
Februarie 1958 şi roagă profund res- 
pectuos pe  Majestaiea Voasiră a pri- 
mi asigurările celui mai curat devola- 
ment, 

Să trăiţi Sire mulţi ani pentru a du- 
ce la bun sfârşit mântuirea neamului 
românesc, 

V. G. Cădere, ministrul Ro- 
nici la Belgrad, Caius Vălea. 
nu, prim secretar, Emil Qpri- 
şanu, secretar, Gheorghe Gheor- 
ghiu, ataşat comercial, Athana- 


PEPINIERELE „GROZA,, 


Războieni - eg cal Jud. Turda 


VINDE CONVENABIL cu certificatul de perfectă sănătate 
a plantelor Nr, 946 din 28 Noemvrie 1937 


| Citiţi 
în fiecare Vineri 


POMI RODITORI, VIŢE DE VIE, TRANDAFIRI (ROSE SHIDUL sie Popovici, consilier technic 
VARIETĂȚI ALESE, PORT-ALTOI PENTRU PONI RO. : i Pai II ace Sa a pe 
DITORI (PUIEȚI), Garantăm autenticitatea varietăţilor, Gomerțului  Românese Rn PRE cca 


Manu vice-consul, Matei Sidoi 
om de serviciu 


„PR Cereţi catalogul instructiv gratuit 


=—————————————————————————————————__—————————————————————————————————————— 


anul mask la Loterie. 


Tragerile 


etonia-Telefon Club 


1-0 


RIGA, 1. (Sp. Press). — Echipa bu- 
cureşteană Tetefon-Club jucând astăzi 
în localitate cu echipa naţională a 
Letoniei a fost învinsă după un match 
foarte speclaculos în care echipele s'au 
arălal de valoare egală. 


Carnet 


NELLU OPRESCU 

este un băiat foarte simpatie in 
viaţa particulară însă de câtva timp 
duce peste graniţă o campanie ne- 
miloasă — întru distrugerea brumei 
de prestigiu a boxului românesc, — 
care finalmente va face să-şi piardă 
toată consideraţiunea ce o are în 
ochii noştri, 

Incă de acum două săptămânii 
Nellu Oprescu, boxeurul ajuns în a- 
pusul carierei, angajează boxul nos- 
tru întrun reprobabil mateh pe 
care-l pierde în faţa unui începă- 
tor francez, 

Nu poate pe nimenea să supere 
înfrângerea unui compatriot insă 
când eu este augmentată de circum- 
stanţe agravante, ea jigneşto. 

Nellu Oprescu nu mai este un 
boxeur bun. aceasta o ştie şi el, to- 
tuşi nu încearcă să suplinească lip- 
surile prin conştiinciozitate şi au- 
trenament şi mai mult chiar, aceste 
lamentabile figuri le face sub titlul, 
cu obrăznicie arogat, de campion al 
Româsiei, 

Sâmbătă a «luat-o pe coaJe» din 
non la Copenhaga prin k. o. în a 
3-a repriză dela un anonim 

F. R. B. este dator să intervină de 
data aceasta cu energie şi nu ea 
comunicate ca în precedentul c: 


L 


CICL ISMUL 

românesc este dus pe râpă de către 
conducători nepricepuţi cari nu au 
altă legătură cu sportul pede” i de 
cât că fac din ziarele lor monitoare 
ale Pederaţiei de ciclism în cart in- 
sultă pe cei ce propun cu bune in- 
tenţii îndreplări necesare. 

Şi aceasta doare cu atât mai mult 
cu cât grupările fac sacrificii ne- 
măsurate pentru evoluția ciclismu- 
lui 

Astfel yruparea Aquila-Marathon 
editează o revistă «Sprint» care do- 
vedeşte muncă organizată şi sacri- 
/icii materiale şi acest gest nu pOd- 
le ji mai bine apreciat decât apro- 
piindu-l de obscura activitate a Pe 
derației Bicicliştilor. 

— pr ==—— 
Duminică 


Primul cross-coun- 
iry al sezonului 


Pe terenul A.C.S.A. se dispută Dumi- 
nică dimineaţa primul cross al sezonuiui 
denumiţ cross-ul sectorului III albastru. 

Concurenţii vor fi împărţiţi îu trei 
categorii. şi se prevăd rezultate slabe, 
sezonul fiind prea târziu inaugurat. 


CS 


Nb exrraro ciipă st cum. 
git pi asemenea măr fise îsor 

1$ Martiă. când are foc 
(7age?da clasei l-a a Lofăriei a 
XVl-a. veți primi un fiare şi 


Băi? mădrțişâr, sub forâa 


oteriei de Star la 
15 MARTIE, 15 APRILIE 
IS MAI ŞI 15 IUNIE 


LOTERIAn« STAT" 


„Sb DE VÂNZARE DACIA 


aI-010-RUYAL 


BUZDUGAN" 


LA 


plăcutea? 
„ăsiti. cele e mărtisoori 


LOZUE ud 


tograi ii exclusiv ul ELISABETA 46 
artistice (LA ciNEMA capra) 


RETROGRAZII 


Plângerea pe care a primit-o federaţia română de football din partea 
unor grupări ale căror jucători — elevi — sunt împiedicaţi să apară pe 
arenele de sport, ridică din nou o problemă pe care spre cinstea gradului 
de civilizaţie presupus de secolul XX o speram definitiv elucidată. 

Din păcate nu e tocmai aşa. 

Printre atâtea alte originalităţi trebuia s'o avem şi pe aceasta. 

Prigoana pornită de aceşti domni cari sunt directori şi educatori, îm- 
potriva adolescentului ieşit să-şi destindă muşchii şi să-şi umple plămâ- 
nii cu aerul curat al stadionului — este o oroare. 

Mai sunt oameni cari văd între sport şi cultură o incompatibilitate 
ireduetibilă — dar aceştia sunt puţini şi sunt victimele unei concepţii pe- 
ste care praful şi rugina S'au depus cu generositate. 

SUNT însă, şi din nefericire sunt postați tocmai în locurile de unde 
se face educaţia tineretului — şi deci a neamului. 

Aceşti «educatori» contestă sportului orice atribut de sănătate mo- 
rală (deşi în ultimă analiză sportul la aceasta se reduce) și-l decretează 
pur şi simplu drept «inamicul public nr. 1» al tineretului. 

Nu vom face aici argumentări pe care le-au făcut alţii înainte, cu 
mai multă autoritate şi talent. 

Vom releva însă că suntem singura ţară în eare această mentalitate 
retrogradă mai e tolerată, alte popoare făcându-şi de mult un punet de 
onoare viu a îndrepta tineretul spre viața sănătoasă a sportului care 
smulgând vlăstarul tânăr dela tentaţia catenelei şi a viciilor, îl pregăte- 
şte temeinic la școala efortului şi a cavalerismului. 

Idealul pedagogic nu este, firește, acela al realizării de stupide ma- 
şini memorizatoare fără idei şi fără individualitate — după cum nu este 
nici acela de a furniza în serie, campioni de cire. 

Pentrucă şi unii și ceilalţi sunt nuli pentru societate. 

Dar toemai în asta rezidă rolul edueatorului. 

Pregătirea intelectuală alternată inteligent cu acea fizică — amâne 
două fiind subordonate aceloraşi superiore directive morale — iată unde 
începe şi unde se termină rolul acelora care ţin în mâinile lor plămada 
tânără a neamului. 

Dar luerurile acestea nu le-am spus pentru domnii directori anâcro- 
nici şi asportivi — pentrucă o polemică nu-i posibilă decât între contem- 
porani. 


Anastase Iftimie A 


La 20 Marie 


ilie Potroscu-$erbănescu 


categoriile — şi Ilie Petrescu, a fost 
angajat şi se va disputa pentru titlu, 


ci 


După conciliabule şi lergiversări ne- 
sfârşite, matchul dintre Vasile Șerbăne- 


scu —. campionul României la toate |la 20 Martie în sala unui cinematograi 
din Capitală. 
a k=——— 

Arbitrii nu mai Juventus şi-a găsit 


fundaş 


Cotruţă joacă 
împotriva Cr șanei 


Nume necunoscut publicului bucu- 
reșlean, tânărul COTRUŢA din laşi 
va debuta în lormaţia Juveniusului, 

O achiziţie prețioasă pentru grupa-= 
rea roș-albastră şi o nouă vedeiă în 
perspectivă. Dar una care promite a 
fi dutentică, 

Spunem acest lucru deoarece Co- 
truță este o veche cunoștință de-a 
noastră. II cunoaștem dela [ași unde 
era cel mai bun lundaş, 

Se va lace remarcat în special prim 
degaţări lungi și prin atacul — per- 
Met — la om. 


pot fi gazetzri 


In ultima şedinţă a comisiei cen- 
trale de arbitri s'au luat, printre 
altele, următoarele hotăriri: 

a) Comisia a fost formată din d-nfi: 

D. Xifando, preşedinte. 

— Maior Limburg vice-preşedinte. 
Popa Laurenţiu, secretar general. 
p) Se va cere comisiilor de arbi- 

tri să pedepsească pe toţi arbitrii 

cari m'au asistat la citirea regula- 
mentelor şi antrenamentelor de sală 
in timpul iernii. 

C) Se institue acţiune disciplinară 
impotriva arbitrului  Sideropol Sa» 
randi, pentru felul cum a ţinut „tuşa” 
la matchul Victoria — Tricolor C. 
F. PV, 

S'a decis deasemeni să se interzică 
arbitrilor de a mai îi gazetari. 

Această măsură urmează a intra 
in vigoare dela 1 Septembrie 1938. 


„INVALIZILOR 


"Ţesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A. 


a eftenit preţurile produselor sale 
Ţesături de bumbac, in şi cânepă. 


Bucureşti, Brăneşti, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 
DEPOZITE: Chişinău, Cluj, Cernăuţi, Galaţi, lași, Ploeşti, Piteşti, Roman, 
Timișoara, Turnu-Severin, Târgovişte. 


Cereţi pânzeturile 
București și provincie. 
Calităţi 


noastre la toate magazinele din 


neîntrecute. 


ECONOMICE - FINANCIARE 
Averea publica 


Presa anunţă că în conformitate cu dispoziţiile d-lui ministru de justiţie, 
a fost schimbat regimul tuturor defraudatorilor de bani publici închişi în pe- 
mitenciarele din întreaga ţară. Desigur că este vorba de o înăsprire a trata- 
mentului obişnuit şi de a înlătura complect tratamentul de favoare pe care a- 
ceştia îl obțineau, prevalându_se de o calitate care ar fi trebuit tocmai să le 
agraveze situaţia. 

„Ca foşti funcţionr:-“i publici reuşeau să înduioşeze şi să înduplece păzito- 
rii care le îndulceau tratamentul. Ori tocmai această calitate trebuia să le în- 
wreuneze situaţia. Dacă s'ar putea face o gradaţie a furtului, apoi fără îndoia- 
lă că cel care fură dela ::n particular este mai puțin vinovat faţă de societate, 
decât acela care fură societatea însăşi şi dacă pedeansa se dă în numele so- 
cietăţii, apoi desigur că trebue să fie mai mare în cazul furtului de bani publici. 

Dar constituţia a agravat pedeapsa celor care fură averea publică şi prin 
aceasta a deschis o cale nouă în modul de a ad inistra bunurile țării. Proble- 
ma va trebui dusă până la ultimile ei consacinţe. In afară de furtul ordinar, 
mai sunt unii care prin nepricepere fac acelaş lucru indirect. Siatuil Român 
este unul din cele mai bogate. Această imensă avere trebue dată pe mâini 
de specialişti şi exploatată aşa fel încât să însemne o uşurare pentru hunet ci 
un folos pentru colectivitate. 

„u Nu avem peşte, am distrus pădurile. Este momentul ca să se pună stu 
vilă şi să înceapă o nouă eră, Legile în vigoare şi modificările constituționale 
vor trebui să fie aplicate şi dela ele nu putem aştepta decât o îmbunătăţire, 
e ireala regimul dela închisori oricât de aspru va atrage tot mai mulți 

enţi. 
M. DORNEANU 


BURSA 


CURSUL DEVIZELOR 
La 2 Martie 1938 


e, ta e 
Modificările aduse legii minelor 
Textul apărut în Monitorul Oţicial de azi 


In urma promulgării nouii constitu- 
liuni prin care sau modificat rapor- 


sunt respectate. 
Drepturile dobândite de proprietari 


. Paris 5.20 —3.33 
turile existente până la această dată | şi concesionari prin aplicațiunea art. | New-York 99 —100 
între stat pe de o parte şi proprieta-| 19 al Constituţiei din 1923 şi care de | Londra 110,50—500,30 . 
rii -şi concesionarii de terenuri pe de | altfel se găseşe garantate prin art. "16 | Olanda 54,80—55,50 | 
alta, în ceeace priveşte drepturile ace. | al Constituţiei din. 1958, sunt 'respec- | Elveţia 22.75—23.20 
stora asupra zăcămintelor miniere, fi- | tate astfel cum au fost recunoscute şi | Bruxelles 16.63 —17.— 
ind necesare unele precizări referitoa- | desvoltate prin legea miner din 14 | Varşovia 18.65 —19.05 
re la întinderea şi exercitarea acestor | Martie 1937, Italia 19.46—5,19.66 , 
drepturi, ministerul de industrie şi Hotăr,rile de validare definitive ob- cai 26,30 —21.30 
comerţ a întocmit decretul lege de mai | ţinute până azi sunt respectate iar ag Pra: 


jos, pentru a se evita asifel orice ne | procesele de validare vor continua a 


La cursurile de mai sus, se adaugă 


«BUNA VESTIRE» 


'oţi Românii joacă la loterie numai prin oficiul de vânzare al firitorii României Mari PROVINCIA 


din RASBOLIUL“ 


ATE 


Priviţ 


tă PLANUL DE TRAGERE AL 
4 LOTERIA 15 


CLASA INTÂIA 


Tragerea: 15 Martia 1938 
Casirgrile loterei pe clase 


Cawgwiie lalenel-aneai, 


[2 leul te _ Cana La Totul Le 
+ 1.000.000 -3.000.000 3 e 1.000.000 - 3.000.000 
00.000 1.200.000 6 1.200, 


CLASA DOUA 


Tragerea: 15 Aprilie 1938 
Casnuriie letatiei pe «lee $ Casasurle lotălol:ahtaă 


A LE ME totu te ___ Nan [£) “"Tota 
. 10000 D-3.600.000 E: . 1.000.000 - 3.000.000 
y 00. 


400, 1.200.000 6 
0.000 


A Papica Mire clasă e m tei | 800 [so [400 | 200 


pa ze 


> e tital-agmea: 


PENTRU 
Un 
Un 
CU 200 LEI 


—— 


Blănăria „ii OPARD“* 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘT 


OFICIUL şi GARA BUDEȘTI —ILFOV 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


CONEXATĂ CU LOTBRIA UNIUN 


70.000 NUMERE IN 3 SERII (210.000 LOZURI) ŞI 4 CLASE CU 179.742 CÂŞTIGURI 


179.742 câştiguri în valoare de Lei 412.282.200 


Hi NU FUGIȚI DE ROROC! | 
= LOZUL LOTERIEI DE STAT ESTE CHEIA ȘANSEI! = 
La fiecare 15 ale 


dumerire, 

«Subsolul este proprietatea statului, 
cu excepțiunea şi rezervele arătate 
în art. 17 din Constituţie. 

Drepturile câştigate de stat pe baza 


se judeca conform legii minelor dela 
24 Martie 1937, 

Drepturile de explorare şi explea- 
tare acordate de stat, rămân în fiinţă 
pentru toată durata de timp care au 


ii lo. 4 : A 
prima de 980, oieră viţe, pomi roditori, arbuşti trandafir 


CURSUL OFICIAL AL Cereţi catalog ilustrat gratuit 


MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA 


——- 


concesiunilor acordate până în prezent | fost instituite». 
> R==——— Fres. rcs. 320—3,35 
3 . ma ETEN PI) Lira Palestineană 491—501L (x) 
$ : ridicat Drohibi iz Kor Suedeze 25,33—25.83 (+) 
Lira italiană 319,66—519,66 (x) | 
= Zloţi 18,65—19.05 (x) | 
exportului de porumb: ui 
Belgas 16,65—17 (3) 


Autorizarea unui export de 3000 vasoane | :-. 


3.44—351 (x) 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Vestminte, obiecte C 


Schillingi 23—24,50 

Eri dimineaţă, cu prilejul audien- | nu însumează cantitatea de 3000 va- Elveţia 22,15—23,20 (x) 
jei de lucru ce a avut la palat, —| goane, — disponibilul de export va | Dolari 95—109 (x) 
d. Gh. lonescu-Siseşti, ministrul agri- | fi admis cu preferință din varietățile | Olanda 45 50—55.80 (x) | 
culturii şi cooperaţiei, a supus spre | de wrumb cincantin și pignoletio. Dinari 28.98 —3.05 
semnare M. S. Regelui, decretul pen- | Oficiul de valorificarea cerealelor va | PENEOe 26.50 —27.50 
tru ridicarea prohibiţiei exportului da | centraliza toate cererile pentru export | Drachma 99.105 —1.107 


porumb. 

Următor aceslui fapt, sa lual dis- 
pozițiunea să se aulorize deocamdală, 
exportul a 3000 vagoane porumb. 

Im acest prim export, vor avea pre- 
cădere cantitățile de porumb aflale 
în şlepuri şi .magazii de încărcare, 
precum și o canlilate de S$50 vagoane 
porumb, proprietatea Cecopavel. 

Dacă porumbul care îndeplineşte 
peniru export condiţiunile de mai sus 


Cum se va îa 


Contele Schwerin de Krosigk, mi- 
nistrul de finanţe al Germaniei, a- 
flându-se în trecere la Stockholm, 
a declarat că din 1931 până astăzi 
datoria externă germană sa redus 
dela 26 miliarde mărci la 11 miliarde 
mărci germane. - 

Intrebat asupra intenţiilor guver- 
nului german cu privire la amorti- 
zarea acestei datorii, ministrul a de- 
clarat că amortizările pe ţermen scurt 
fac obiectul hotăririlor comitetului 
„Stillehalt”. 

in ce priveşte datoriile pe ter- 
men lung, Germania este doritoare 
să procedeze şi la amortizările aces- 
ora, precum şi la plata dobânzilor 
cuvenite. 

Chestiunea ar trebui tranşată de- 
finitiv prin negociaţiuni internaţio- 
nale E 

Ministrul german şi-a exprimat a- 


FAINA DE LUX 
NOUA A OARA 


——— 


şi va elibera autorizaţiile necesare, 
numai dacă exporiatorii fac dovada 
că vor obţine din exportul ce îl fac, 
devize forte şi libere sau devize forte 
în clearing. 

x 


Ministerul agriculturii a mai aulo- 
riza exportul unei cantități de 800 
vagoane grâu, proprielatea Cecopavel. 
contra devize forte şi libere. 
—————— 


ie a 
] ce amortizarea 
datoriilor externe ale Germaniei 


GAGEL 


poi nădejdea că, atunci când se vor 
ține aceste discuţiuni, se va obţine 
o reducere asupra dobânzilor per- 
cepute la obligaţiunile Young şi Da- 
Wes. 


La monedele ma: sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 380 atât la 
vânzare câ! şi la cumpărare. 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 
Lire sterline aur 


6,60—6,90 
1532—1550 


Dolari 188—198 
Florin Olandez 110—120 
Napoleon 1240 — 1250 
Leva 150—165 
Shilingi 321/0—35 
Zloţi 33 1/2—35 
Rentenmark 11—43.50 
Peagoe 35-—97 
Otomane 113—125 
Lire sterline '965—1000 
Ke. : 6—6,30 
Elveţia 46—4714 
Dinari 390—410 
Naliene 5—8.33 
Drachma 143—163 


Resnectarea repausului duminical 


în urma sesizării Si, Sinod şi Con- 
siliului central bisericesc, ministerul | 
Muncii a lăcut cunoscut ministerului 
de Interne, că legea pentru reglemeu- 
tarea repausului duminical nu este 
respeclată de întreprinderile comerci- 
ale şi industriale din ţară, 

Întrucât constatarea contravenţiilor 
se face “și de organele administrative 
şi polițienești, prevăzute de art. 25 
din menţionala lege ministerul de In- 
terne a dispus ca organele în subor- 


CEA MAI BUN, 
ORA MAI TAR 


dine să ia măsuri pentru respeelarea 
legii, dresând procese-verbale conira- 
venienţilor. 

Se alrage, deasemenea alențiunea că 
— polrivil dispoziţiunilor art. 28 din 
lege — în cazuri de abateri, stabili- 
mentele pot îi închise pe lot timpul 
zilei de repaus duminical, iar aceia 
cari, cu știință, tolerează abaterile vor 
Îi sever sancţionaţi. 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


bisericeşti. bijuterii 


22 Limirea' 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


Ce vor expune mese- 
riaşii la expoziţia inter- 
naţională dela Berlin 


In legătură cu circulara trimisă de 
către d, V. Molin preşedintele Uniu- 
nei către Camerele de Muncă şi Aso- 
ciaţiile meșieşugăreşti în legătură cu 
Expoziţia internaţională dela Berlin 
se precizează următoarele: se vor ex- 
pune numai obiectele execuiaie în-ate 
lierul meşteşugăreşti iar nici decum 
cele produse de fabrici, Deasemenea 
se vor utiliza diferite documente, acte, 
abiecte și stindarde meşteşugăreşti is- 
torice. In legătură cu presa şi litera- 
tura meşteşugărească se vor expune 
diferite reviste, ziare, broşuri şi cărţi 
de specialitate, 

Selecţionarea obiectelor destinate a- 
cestor expoziţii trebue să fie termi- 
nată până cel mai târziu 15 Aprilie ori- 
ce propuneri înaintându-se Camerei 
de Muncă Bucureşti până la 10 Mar- 
tie a. c. În acest scop se va forma o 
comisie pe lângă fiecare Cameră de 
Muncă compusă din 5—7 persoane 

—— ies —— 
Decontarea contrava- 
lorii exporturilor de 


Vite în Orient 


După o inţelegere stabilită între 
d-nii C. Argetoianu, ministrul indu- 
striei şi al comerţului şi d. D. Con- 
stantinescu, guvernatorul Băncii Ne- 
ționale, s'a comunicat exportatori- 
lor de vite care exportă în Orient 
cu plata în lire sterline, egiptene şi 
palestiniene, că în viitor vor deconta 
contravaloarea în lire respective pen- 
tru un kilogram vită vie exportată 
a lei 12 în loc de 10,50 cât se ceda 
până acum, 


UN DOCTOR 
sfătueşte... 


„De trei anu, fac în [ie- 
care an o cură de Urodo- 
nal, care mi-a fost reco- 
mandată de Doctorul 
meu şi mă simt [oarte 
bine. Aveam mai înainte 
dureri supărătoare de 
şale și uneori mergeam 
încovoiat, [ără să pot 
face nimic. Acum sunt 
perject sănătos!" 
„B. P. Buurg de-Peage 
(Drâme) 
Pentru a vă |eri de du- 
reri de șale, de gută, de 
sciatică, de turburări uri 
nare, de  reumatisme, 
luați în fiecare seară o 
linguriţă de Urodonal în- 
tun pahar de apă. Gra: 
ție elementelor curative 
ce conţine, Urodonal des- 
congestionează organele 
şi regularizează funcțiu- 
nile lor. Mai mult, el 
este perfectul dizolvant 
și eliminator al acidului 
uric şi al numeroaselor 
otrăvuri ale  organis* 
mului. 
Cine 
sănătos. 
LA FARMACII S$! DROGUERN 
CR NEG EZITAT SERI Zi CE ERLAE 


va Urodonal este 


BUCUREŞTI 


Mandat (cec) poștal 
Piaţa Senatului, 2 


sau Ramburs 


NŢIUNE! „mu 


179.342 câştiguri 


IN VALOARE DB) 
412.282 .200 LEE 


i planul acesta: 


LOTERIEI DE STAT PE CLASE 


UI FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT 


CLASA _ TREIA 


Tregerea: 15 Mai 1938 
Cswngoriie loteria pe clase 


Cawamie teteriei emeaă 


Cabala Caen le titi 

3 41.000.000 - 3.000.000 3 « 1.000.000 - 3.009.000 

3 400.000 1.200.000 6 200000 1.200.000 

3 200.000 609.000 9 100.000 900.000 

.€ 100.000 600.000 | 12 50.000 600.000 

d [+] 10.090 600.000 

„li 78000. „278000| ao no0e  - aoaaoe 

900 6.000 400.000 600 2.000 1.200.000 

4 912 9.576.000 | 8400 228 1.915.200 

13550 cuan tu 22.971.000 | 3210 cama tr 10.015.200 
-Total 20.760 câştiguri în valoare de Lei 32.986.200 

d Lie ds E a e ni i Ad ad 


CLASA PATRA 


Tragerea: 15 lunie 1938 
Caşhiguriie leteriei pa clase Caigurie lulertetana sd 
Capa. Toti tm Cinari La rola 


L'.] ÎL N cip ÎS ag sta la 
3.8.000.000-18.000.000 |  18.1.000.000-18.000.000 


3 2.000.000 6.000.000| „, 00000, 2.400.000 


6 1.000.000 6.000.000 


19 400.000 4.800.000 » 70.000 2.520.000 
30 200000 6.000.000 90 20.000 1.800,000 
1 100.000 13.500.000 
4 76.00 10.500.000 | +50 10.000 1.300.000 
i 20.900 11.100.000 | 750 4.000 3.000.000 
L] 1.000 44.100.000 .. 
42009 2635 152.712.000 | 67200 223 15.321.600 
29194 « in 7172.712.000 | 68268 cunen î3 44.541.600 


Totaj. 117.462 câştiguri în valoara de Lei 317.253.600 


lunii, oriunde ați fi, el stă de veghe O 
DV. IN DRUMUL AVERII. 
loz întreg 800 lei pe clasă 
Sfert de loz 200 lei pe clasă 
PUTEȚI CÂŞTIGA UN MILIUNI 


RADIOZA 


„SYLVAa“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
z alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti I. 'Lelef. 2-54-57 | 
ăutăm reprezentanţi în toată țara 


MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%, toate magazinele cu aceași articole 


„Nik y* 


DUMITRU BORCEA 


A București Tel, 3.54.66 Gaiea Victoriei 14 
e e am e i 
Lie Îi 


incotro: 


La RESTAURANTUL şi BERARIA 
NAȚIUNII 


vis-a-vis de Tribunal 
unde se poate mânca atât ziua cât şi noaptea 
bun, curat şi eftin. 
lar Maestrul NICU DUMITRESCU-Vâlcea îost la Rest. Bulevard 
ne distrează admirabil având pe renumitul diseur 
M. VIZIRU-laşi 


FOTO CARPATI | 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm iotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, îilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


Titus Pilescu 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
[ai 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1| 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână și mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


. 


— a 


«BUNA VESTIRE» 


ET 


Retragerea voluntarilor străini 


din Spania 


Cum va fi pusă problema în viitoarea ședință a 
subcomit=tului de neint=rvenţie 


LONDRA, 3 (Rador). — In le- 
jătură cu viitoarea şedinţă a 


facă îndată după sosirea! 


comisiunilor în Spania. Pa- 


sub-comitetului de neinterven- | re probabil că Italia şi Ger- 


He ziarul «News Chronicle» 
serie: 
Aliaţii generalului Franco 


vor să obțină pentru naționaliști 
recunoașterea dreptului de be- 


ligeranță pe mare şi restabilirea | tă 


controlului la frontiera franco- 
spaniolă. 

Aceste drepturi urmau să fie 
acordate numai după o retrage- 
re substanțială de voluntari 
străini. In cursul ultimei şedinţe 
a comitetului se propusese ca la 
frontiera îranceză controlul să 
fie reintrodus câteva săptămâni 
după începerea lucrărilor comi- 
siunilor însărcinate să facă re- 
doom uta voluntarilor stră- 
ni, 

Reprezentantul Portuga- 
liei ceruse ca introducerea 
controlului: terestru să se 


mania se vor alătura aces- 
iei păreri la viitoarea se- 
Siume a comitetului. Este 
însă îndoelnic ca Franţa şi 
Rusia să primească aceas- 
propunere şi va trebui, 
probabil, să se caute o 
nouă formulă britanică de 
împăciuire. 


LONDRA, 3 A să — Ziarul «Dai- 
ly Telegraph» serie că d. Maisky, în 
numele Sovietelor, a informat eri pe 
lordul Plymouth, preşedintele comite- 
tului de neintervenţie că guvernul so- 
vietic ar accepta formula britanică 
drept bază a negocierilor în ce pri- 
veşte retragerea voluntarilor străini 
din Spania, stabilindu-se o legătură 
între această chestiune şi acordarea 
dreptului de beligeraniă celor două ta- 
here din Sania, 


Cercurile diplomatice britanice şi răs- 


punsul 


LONDRA, 3 (Rador). — in cer- 
curile diplomatice britanice, se 
precizează că adeziunea la proec- 
tul britanic de retragere a volun- 
tarilor străini, dată de guvernul 
sovietic este o acceptare <prin- 
cipială>, la fel cu acelea ale gu- 
vernelor german și italian. 

Cu alte cuvinte, chestiu- 
nea procentului retrageri- 
lor care ar justifica acor- 
darea dreptului de belige- 
rantă mai rămâne încă să 
fie reglementată. La fel, 


este cazul şi cu problema erai 


vontrolului:; rămâne să se 


Rusiei 


fixeze în ce moment ur» 
mează să fie reînfiinţat 
controlul, şi acest punct 
continuă a face obiectul 
discuţiilor între diferiţi 
membri ai comitetului de 
neintervenţie. 

Pentru aceste motivă, nu sa 
prevăzut până acum nici o re- 
uniune a comitetului sau a sub- 
comitetului de neintervenţie. 

Conversaţiile ce le duc în pre- 
zent au un caracter «privat». Co- 
mitetul nu va fi convocat. decât 
atunci când se vor fi ajuns la un 
rezultat oarecare. 


D. Anthony Eden, ambasador 


la Wash 


LONDRA 3 (Rador). — Corespon- 
fentul Agenţiei Havas transmite: 

Circulă svonul că d. "Anthony E- 
den, fostul ministru al "Afacerilor 
Străine ar urma să fie numit am- 
basador al Marei Britanii la Was- 
hington. 

Ştirea a fost lansată de ziarul 
«Daily Shketch> care amintește că 
sir Ronald Lindsay ocupă postul de 
ambasador al Marei Britanii la 


ingioin 
rii A opt ani şi că depla- 
sarea sa este îmtnentă. 

Cercurile politice din Londra ar 
fi început încă de aseară demer- 
suri în acest sens şi pretind că o 
asemenea numire «nu numai că ar 
rezobva problema pusă prin demisia 
sa din fruntea ministerului de ex- 
terne, ci ar prezenta totodată o ma- 
re importanță pentru wiitorul rela- 
țiilor anglo-americane», 


AnSlia n'a primit 


nici 0 comunicare 


dela Berlin 


LONDRA 5 (Rador). — Primui 
ministru Chamberlain a declarat azi 
în Camera comunelor, răspunzând la 
o intrebare, că guvernul englez nu a 
primit nici o comunicare din partea 


guvernului german în chestiunea co- 
lonială în legătură cu discursul Fue- 
hrerului Cancelar. De altfel, nici gu- 
vernul britanic nu a cerut expli- 
caţii la Berlin. 


LONDRA, 3 (Rador). — Răs- 
punzând la o întrebare, în Ca- 
mera Comunelor, d. Chamber- 
lain a declarat că guvernul bri- 
lanic nu a primit mici un raport 
dela agenţii săi care să confirme 
alegațiile unei anumite prese, ca- 
re a pretins că în timpul din ur- 
mă naționalișlii spanioli ar fi 
Ala material de război ita- 
ian. 


Conierința danu- 
biană a Micei infc- 
leseri Balcanice 


Mâine Vineri se va deschide în 
Bucureşti conferinţa comitetului da 
nubian al Micei Inţelegeri Econo- 
mice, care 'se va deschide la 9 ce. 

Şedintele comitetului danubian se 
vor ţine în localul navigaţiei Flu- 
viale Române si vor fi prezidate de 
d. ing. Const. Mihalopol, directorul 
general al administraţiei porturilor 
si căilor de comunicație pe apă. 


Coimuistă dtitainlerii 
condamnaţi în Polonia 


VARŞOVIA 3 (Radiouni- 
versal). — Tribunalul din 
Lutz, (provincia Volynia) 
a condamnat pe comu- 
mişti din Ucraina Occiden- 
tală la pedepse, cari varia- 
ză între 4 şi 9 luni închi- 
soare. Cei condamnaţi au 
organizat «greva ţărani- 
lor» din întreaga Volynie 
în 1937, 


asi ae e et ul ARE 
Moartea mitropoli- 


tului Maxim al 


Bulgariei 

SOFIA, 3 (Rador). — Eri noapte a 
încetat din viaţă S$. S. Maxim, mi- 
tropolit de Plovidiv, în vârstă de 38 
de ani. 

Mitropolitul Maxim, fost membru 
şi preşedinte al Sf. Sinod, era unul 
dintre cei mai de seamă prelați ai 
biserieli ortodoxe rap o EEE 


Dr Drepiuriic pisericii 


ortodoxe în Ger- 
mania 


BERLIN 3 (Hador). — Legea pu- 
blicată azi în «Monitorul Oficial» re- 
feritoare la biserica ortodoxă din 
Germanta confirmă drepturile acor- 
date acestei biserici din 1936. 


Spania naționaiist+ a trimis repre- 
zentanți la Belgrad, Istambul 
$ Atena 


BURGOS 3 (Rador).— Co.: 
respondentul agenţiei Ha-' 
vas transmite: 


mero Radigales la Atena. 


SE DESMINȚ PRETEN- 


In urma hotărîrilor lua-! ȚIILE ASUPRA GIBRAL. 


te de consiliul Inţelegerii | 
Balcanice, în conferința 
ţinută la 'Anakra, cu pri- 


TARULUI 
LONDRA 3 (Rador). — Ducele de 
Alba, reprezentantul guvernului 


vire la recunoaşterea gu-! Franco, a remis azi la Foreign Ot- 


vernului Spaniei naționa- 


tice o notă în care se desminte că 


liste, Spania de sub Com= |! generalul Queipo de Llano ar fi 
ducerea generalisimului i declarat vreodată, aşa cum s'a pre- 


Franco va fi reprezentată, 


tins că Gibraltarul este un cuib 


prin d. Palencia la Belgrad! ce ne-a fost răpit de Piraţi, din fe- 


sau Istambul, prin d. Ro- 


| ricire nu însă pentru multă vreme». 


[talia îndoliată la “a catelul 
lui Gabrielle d'Annunzio 


Când vor avea loc funeraliile 


GARDONA, 5 (Rador). — Patul lu. 
nebru pe care se odihnesc rămăşiţele 
pământeşti ale lui d'Annunzio este 
străjuit de patru enorme statui dăl. 
tuite de Michel Angelo, printre care 
<Prizonierii din Luvru» şi «Robii», 


ț 


GABRIELLE D'ANNUNZIO 


ambele aduse din Capela lamiliei Me- 
dici dela Florenţa. 

Perna este acoperită cu o lâşie de 
mătase roşie, fanionul avionului cu 
care a sburat d'Annunzio pe deasa- 
pra Vienei. Patul este învelit într'v 
mare cuvertură din piele de cămilă 
cafenie, împodobidă cu desene în 
piele, reprezentând soarele, pe care 
poetul o numea «Visurile pure». Un 
enorm ochiu de email, pe care d'An.- 
nunzio îl numea <Ochiul vulturului» 
este prins la căpătâiul patului, lângă 
care se află patru mari lăclii de 
ceară. 

La mâna dreaptă poetul poartă două 
inele subțiri de aur, moştenite dela 
mama sa. Două coroane de lauri au 
fost depuse la picioarele patului, ală- 
turi de drapelul tricolor care învelea 
corpul eroului pe timpul când era ră- 
nit la Randaccio. 

Intr'un colț al camerii se află sta- 
tuia Fecioarei de Michel Angelo, al că 
rei chip trebuia să figureze pe coper- 


Trei divizii japoneze atacă 


zdrobesc 10 divizii chineze 


ucerirea unor importante localităţi 


SHANGHAI, 


3 (Balcan o riente). — Trupele coman- 


date de Wei Huang, cupri nzând 10 din cele mai bune 
diviziuni ale Mareşalului Cianyg iai Scek au fost a- 


tacate cu impetuositate de 


către trupele japoneze, 


pe întreaga linie întărită dela Lingshin şi puse pe 


goană, după o crâncenă bătălie care a durat 


zile. 
Victoria japoneză 


se datoreşte 


două 


în primul rând 


mobilităţii trupelor japoneze şi planului strategic 
ingenios care a permis astfel ca 3 divizii japo- 


meze să sfarme 10 divizii 


SHANGHAI 2 (baican oriente).— 
Oraşul Nancing, capitala provinci- 
ei Kiansu. a fost teatrul unui în- 
tens bombardament aviatic, execu» 


INFORMAŢIUNI 


D.nii Al, Vaida Voevod, dr.dr. C. 
Angelescu şi general Văitoianu, mi- 
niştri de stat, au avut ieri de dimi- 
care cu începere dela 23 Febr. ce. nu 

La ministerul de finanțe a avut 
loc o conferință între d. Mircea 
Cancicov, ministrul finanţelor şi 
Paul Teodorescu, subsecretar de 
Stat ul ministerului apărării mațio- 
nale, la care a luat parte şi d. . 
Procopiu, secretar general. 

Obiectul discuțiunilor a fost în le 
gătură cu întocmirea bugetului mi- 
nisterului apărării naţionale. 


Comisia permanentă a învăţămân- 
tului agricol a aprobat manualele 
didactice pentru şcolile de agzricul- 
tură de gradul |. 

Sa acordat dreptul de publicitate 
la şcoala de gradul I şi gradaţii la 
profesori, 

De asemeni Sau mai dat avize 
asupra definitivării profesorilor. 

Expoziţia concurs de fotografii a 
Oficiului Naţional de Turism desechi- 
să la 20 Ianuarie a. c. se prelungeş- 
te până la 1 Aprilie 1938. 

D. colonel Dombrovschi, prefectul 
Judeţului Ilfov, însoţit de medicul 
primar al judeţului, a făcut ieri o 
inspecţie cu caracter administrativ 
în plasa Buftea. 


Azi dimineaţă la ora Il a avut loc 


- vernisagiul expoziţiei pictorilor. TR. ȘI- 


RATO şi N. N. TONITZA (sala Dalles) 


M. S. Regele a semnat ieri decre- 
tnl prin care d. prof. dr. N. Mari- 
nescu a fost numit secretar general 
al ministerului sănătăţii. 

D. Gh. Tătărescu, ministru de star 
şi ad-interim la afacerile străine, a 
primit ieri pe d-nii Reginald Hoare, 
ministrul Angliei şi Koreck, însăr- 
cinatul de afaceri al Cehoslovaciei. 


1. P. $. Patriarh dr. Miron Cris- 
tea, preşedintele consiliului de mi- 
niştri, a primit eri în audienţă pe d, 
Bardossi, ministrul Ungariei la Bu- 
curesti 

D, Mircea Cancicov, ministrul de fi. 
nanțe şi ad-interim la justiție a fost de= 
corat de guvernul francez cu Legiunea 
de onoare în gradul de ofițer, 

Azi se întruneşte la ministerul sănă- 
tății, consiliul medical al Micei Inţele= 
geri, sub preşedinţia d-lui dr. Costia 
nescu 

Municipiul a cerut printr”o adresă 
primăriilor de sectoare ale Capita- 
lei să înainteze câte un tablou de 
economiile sealizate dela instalarea 
noului regim. 


— Delegații întreprinderilor de 
filaturi au fost convocați pentru 
astăzi la ministerul de inustrie şi 
comerţ. 

—D. 0, Argetoianu, ministrul in- 
dustriei şi comerţului, a primit eri 
vizita d-lor miniştri al Germaniei 
şi Austriel, 


— D. general medie Nicolae Ma: 
rinescu a fost numit prin Inalt De- 
creet Regal scretar general al mi- 
nisterului sănătăţii şi ocrotirilor so- 
ciale. 

Institutul de cultură italiană diu Ro- 
mânia, în semn de doliu pentru moarlea 


marelui poet Gabriele D'Annuuzio, a 
suspendat cursurile sale timp de două 
zile. Lecfţile se vor relua Vineri con- 
form orariului obișnuit. 

Ateneul cultural «lono I.C. Brătia 
nu> str. L. No. 30 (Parcul Rahova), 
desub preşidenţia d. Teodor Lupw 
organizează pentru ziua de Dumini- 
că 13 Martie a. c., ora 16.30 prima 
şezătoare arăstico-culturală,  reîn- 
cepând activitatea pe anul 1938, 

Programul cuprinde: conferinţe, 
declamaţii, coruri şi «Ovidiu Şica- 
năy comedie întrun act de ]. A. 
Bassarabescu. Conducerea corală 4. 
1 Necşulescu. Conducerea artisiteă 
d. Sile Mănescu. Intrarea liberă. 


Hotarele 


chineze, 


tat de 59 avioune japoneze. 

Au fost atinse în special punctele 
strategice şi militare printre care 
gaia, arsenalul şi palatul guverna- 
tiv 

Tin mare depozit de benzină si- 
tuat în partea de sud a oraşului a 
fost 1mcendiat, 

A fost de asemeni bombardal ae- 
roportul Facian, siluat lângă capi- 
tală, fiind distruse cu această oca- 
aie 19 avioane Chineze. 


* 
SHANGHAI, 3 (Balcan o- 
rtente). — După 3 zile de 
lupte înverşunate, trupele 
japoneze au reuşit să cu- 
cerească oraşul  Ling-Si, 


unde au capturat nume. 
roşi prizonieri şi mari can- 
tităţi de arme, muniţiuni 

şi alimente. 

In retragere, chinezii au 
aruncat în aer toate podu- 
rile şi lucrările de artă. 

In momentul de faţă se 
dă o luptă decisivă pentru 
cucerirea ţrecătorii Ling- 
Si, care prezintă mare în- 
semnătate strategică. 

Trecătoarea se află foar- 
te aproape de localitatea 
Cu acelaşi nume, ocupată 
feri de japonezi. 


ta noului roman: «Calea cea bună», 
pe care poetul se pregătea să-l termi- 
ne în clipa când l-a fulgerat moartea, 

Mâine dimineață corpul lui d'An- 
nunzio va fi transportat pe un afet de 
tun la biserica parohială din Gardo- 


ne, unde se va celebra o slujbă iune. 
bră. El va îi din nou apoi adus la Vit- 
toriale şi aşezat pe prora navei <Pu- 
blia», pe care poetul a instalat-o în 
grădina sa, In tot timpul nopţii fasciş- 
tii vor face de veghe în jurul navei. 


italia în doliu 


ROMA, 5 (Rador). — Intreaga 
Italie este în doliu de pe urma 
pierderii lui d'Annunzio. 

Ziarele din Roma şi din pro- 
vincje consacră câte două şi trei 
pagini celebrului poet şi soldat, 
înfățisând toate laturile vieții 
sale eroice de artist si de con- 
dotier. 

Zeci de mii de telegrame an sc 


sit în cursul nopții şi continuă 
să mai sosească la Academia ita- 
liană din toate punctele Italiei 
şi străinătate. ă 


* 

ROMA, 3 (Rador). — In semn de do- 
liu pentru moartea lui d'Ânnunzio 
Camera deputaţilor şi-a suspendat lu- 
crările până Vineri, 


Participarea Reselui şi a Ducelui 
la înneralii 


Suveranul Italiei a ueiegat 
pe A. S. S. ducele de Ber- 
gamo să-L reprezinte mâi- 
ne la funeraliile lui d'An- 
nunzio, 


* 

BERLIN, 3 (Radio). — Cu ocazia 
morţii Imi Gabriel d'Annunzio, d. 
Hitler a trimis o telegramă de con- 
doleanţă d-lui Mussolini. 


XE 
GARONE RIVIERA, 3 (Rador). — 
D. Mussolini a sosit la Vittoriale la 
ora 15 şă 55, conducând în persoană 
automobilul său în care se mai aflau 
contele Ciano și d. Staracce, secre- 
tarul partidului fascist. 


Ducele sa înclinat în faţa rămă- 
şițelor pământeşti ale lui d' Annun- 
zio, şi a rămas în reculegere timp 
de 10 minute. 

Dela vila marelui poet şi erou, 
Ducele s'a dus la «Grand Hotel Gar- 
done», unde va locui până mâine, 


Xe 

ROMA 3 (Rador). — Rămășițele 
pământeşti ale marelui poiet Ga- 
brielle  d'Annunzio vor îi aşezate 
azi dimineaţă a ora 8,30 în sicriu, în 
prezenţa d-lui Mussolini şi a mem- 
brilor familiei. 

Soţia defunctului a sosit în 
cursul nopţei la Gardone, înapoine 
du-se dela Paris. 


Procesui conspiratorilor“ 


la Moscova 


Teţi acuzaţii „mârturisesc“ că au 
iost spioni 


MOSCOVA 3 (Rador). — Procesul , 
intentat fruntașilor «blocului drop i 
tiştilor şi trotzkiştilor» a început la 
amiază, după ce se dase citire actu- 
lui de acuzare. 

Preşedintele Ulrich a întrebat 
pe cei 21 de acuzați dacă îşi recu- 
nosc vina. 

Bularin, Bykov şi Yagoda au 
spus pe rând «Da». Deodată Krestin 
ski a sărit de pe banca acuzaților şi 
a început să strige din toate pute- 
rile: «Nu sunt trotakist! Nu sunt 
spion]! Nu am avut întrevederi cu 
Sedow, fiul lui Trotzky». 

Preşedintele tribunalului nu l-a 
lăsat să continue şi l-a întrebat : 
»Cum rămâne cu mărturisirile con- 
semnate în procesele verbale?» 

Krestinski sa mărginit să repete: 
«Nu sunt vinovat», 

Ceilalţi 17 acuzati şi-au recunos- 
cut vina 


Noui poziţii importante houi poziţii importante. cucerite 
de trupele naţionaliste spaniole 


SAN SEBASTIAN, 3 (Balcan- 
Oriente). — Două escadrile avia- 
tice naționaliste au sbural ieri 
deasupra localității Sagunto exe- 
cutând o violentă acțiune de 
bombardament. 


Neutralitatea integrală a Elveţiei 


BERLIN 3 (Rador). — Comisia A- 
Tacerilor Străine a consiliului na- 
țional, întrunită sub preşedinţia 
d-lui Motta, a hotărît să propună 
consiliului național să aprobe ra- 
portul privitor la cea de a XVIl-a 
Adunare a Societății Naţiunilor, 

Comisia a adopiat o rezoluție în 
care se precizează între altele: 

«Manifestându-şi 
mentul său faţă de Socie- 
! tatea Naţiunilor, în deplin 
acord cu Consiliul Fede- 


României 


Incheind ciclul graniţei de Vest, vom face un salt peste țară 
şi ne vom opri la GRANIȚA DE SUD A DOBROGII. 

Porțiunea aceasta de pământ românesc este tot atât de fră- 
mântată caşi granița apuseană şi tot atât de râvnită de neprie- 


teni. 


Incepând de mâine, reportagiile noastre intitulate «HOTA- 
RELE ROMANIEI» vor limpezi problemele pe care le ridică 
DREPTURILE ROMANILOR ASUPRA DOBROGEI precum și 


situaţia î în care se găsește 


opullaţia românească străveche sau 


mai nouă — MACEDO-R MANII — față de populaţiile mino- 


ritare. 


ral. Consiliul Naţional a- 
probă in unanimitate re- 
zoluția privitoare la neu- 
tralitatea Elveţiei: comi- 
siunea îşi exprimă din nou 
convingerea că este indis- 
pensabil ca Elveţia să re. 
vină la statul neutralității 
sale tradiţionale. 

Comisiunea ia act că sa 
hotărît de către Consiliul 
Naţional să se facă toate 
demersurile utile pentru 
a se recu te această 
neutralitate integrală a El 
veţiei». 


S-a aa RA DR ea 
Limba rusească obli- 
gatorie în şcolile 


catalane 

PARIS, 3 (Rador). — <«LIn= 
transigeant> arată că din ordi- 
nul ministerului de  Instrucția 
Publică din Barcelona  învăță- 
mântul limbii rusești este decla- 
rat obligatoriu în toate. şcoalele 
catalane. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26;68 - 


In sectorul Aracava, tru- 
pele generalului Franco 
au atacat în patru rânduri 
poziţiile comuniste de la 
Las Galles, reuşnd să le 
ocupe izgonind pe inamic. 
mic, 

Poziţia Las Galles cuce- 
rită de naționalişti, are o 
foarte mare însemnătate 


strategcă 


% 

SALAMANCA, 3 (Rador). 
— Corespondentul agenţiei 
D. N. B. anunţă: 

Ruletinul oficial al Ma- 
relui Cartier General al 
trupelor naţionaliste dat a- 
seară declară: 

Am rectificat linile noas- 
tre pe frontul din protin- 
cia Jean, 


MOSCOVA 3 (Rador). — Actul de 
acuzare în procesul fruntașilor 
«blocului dreptiştilor şi  trotezkigti- 
lor» declară între altele: 

«Instrueţia întreprinsă de comi- 
sariatul poporului pentru afacerile 
interne a stabilit că pe baza unor 
indicaţii date de serviciile de spio- 
naj ale unor state potrivnice Uniu- 
nii Sovietelor, acuzaţii au format 
un grup conspirator numit «blocul 
dreptiştilor şi trotzkiştilor», care a- 
vea drept scop răsturnarea rezimu. 
lui socialist, social şi de Stat exis- 
tent în Uniunea Sovietelor, restau- 
rarea în U. R. S. S$. a capitalismuluş 
şi a burgheziei, desmembrarea U- 
niunii Sovietelor şi amputarea din 
Uniune în favoarea statelor mai sus 
menţionate a Ucrainei, Rusiei Albe, 
Renpublicei Asiei Centrale, Geoer- 
giei, Armeniei, Adzerbeigian şi a 
provinciilor maritime, 

'Blocul dreptiştlor şi trotzkiştilor» 
E ea | ÎN TUCA în sânul său grupuri anti- 
sovietice clandestine trotzkiste, drep 
tişti, zinovievişti, mencevici, socia- 
lişti-revoluţionari şi naţionalişti bur 
ghezi din Ucraina, Rusia Albă, Ge- 
orgia, Armenia Adzerbeigian şi Re- 
publicele din Asia Centrală, ceeace 
se poate dovedi şi din dosarele pro. 
ceselor judiciare ce s'au desfăşurat 
în diferite părţi ale Uniunii Sovie- 
telor şi în special în "procesul con. 
spiratorilor militari în frunte cu 
'Tukhacevski. 

Lipsiţi de sprijin în interiorul U.- 
niunii Sovietelor, membrii blocului 
şi-au pus toate speranţele lor în lo-, 
vitura de Stat, cu ajutorul exclusiv 
al armatelor unor agresori străini, 
cari au promis să dea acest ajutor 
conspiratorilor cu condiţia desmem- 
brării și amputării Uniunii Sovie- 
telor de provinciile mai sus citate» 


* 

După procesul lui Zino- 
vief şi MKamenef (în Au- 
qust 1936), după acela al 
lui Piatokof şi Radek (în 
Februarie 1937), procesul 
acesta Nr. 3 este numai un 
început, 


D. Flandin și necesitatea 
expansiunei celui de al treilea Reich 


RIS, 3 (Rador), — D. Flan- 
din, fost preşedinte al consiliu- 
lui, a acordat eri un interview 
ziarului «Le Temps». 

D-sa justifică în acest inter- 
view necesitatea expansiunei ce- 
lui de al treilea Reich, spunând 
că imigrația europeană în Ame- 
rica a dat o lovitură fatală echi- 
librului raselor din Europa. 

D. Flandin adaugă că s'ar pu-|. 
tea găsi o soluție a problemei, 


care să nu fie neapărat colonia- 
lă. El declară în încheere că 
Franţa şi Germania pot şi tre- 
bue să se înțeleagă. 

Deşi d. Flandin nu precizează 
care este soluiţa la care face a- 
luzie, «Le Temps» este de păre- 


re că pare să fie vorba de un 
debușeu al surplusurilor de 

populaţie în America de Sud sau 
în Ucraina. 


y 


Redactor-responsa bil 1 V, Olaniuc-Stere.