BunaVestire_1938_04-1670612721__pages47-52

ANUL Il. — No. ANUL, II. — No. 330 


ÎS i 15 patit A rosa | 


Bun 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE /1ANOILESCU 


Redacţia 
R 


de VALERIU CARDU 


Mi-a fost dat să culeg într'o zi, pe stradă, câteva svonuri alarmiste 
'ari priveau «Buna Vestire». 

Nişte oameni zidiţi din rău, desigur, socotiau că răstoarnă lucruri mari 
sau că sfarmă catepetesme, bucurându-se, animalic, de opera lor neagră. 

In acelaş timp voiau să pară curtenitori, plini de atenţii şi îngrijorați 
la maximum. 

Ii cunoşteam. Nici şoaptele lor nu ne erau străine. Intre ei, am des- 
sluşit figura şubredă a prietenilor buni de eri. 

— Ce vă faceţi dragă? Bieţii băeţi, rămân pe drmuri... 

Vorba lor era, pur şi simplu, ofensă pentru adevărata stare de lucruri 
şi pentru tinereţea noastră. 

Nu posedau nicio informaţie. Svonurile plecau dela ei. Şi-au făcut 
domnii o profesiune din lansarea de svonuri. 

Se simțeau bine, eu totul în apele lor, tăvăliţi în plăcerea unui inex- 
plicabil sadism verbal camuflat după frumusetea de carton a falşei 
prietenii. 

Suflete de catran. Suflete putrede. Suflete pustii... 

Nu e nimic mai desgustător şi nu e nimic mai dureros decât min- 
ciuna prezentată în armură de adevăr şi decât duşmănia ascunsă într'o 
protocolară strângere de mână. 

Simţi că se prăbuşeşte ceva în tine, auzi cum se uruie în adâne un 
munte de iluzii şi rămâi, tovarăs al unei strivitoare amărăciuni, la ho- 
tarul unui imens deşert. 

Ţi-aduci aminte. 

Citeşti slova ziarului. Şi vezi cum se oficiază în paginile lui, zi de zi, 
p liturghie a pământului străbun şi cum se trimite, ceas de ceas, o rugă 
fierbinte către cerul care cuprinde întinsul zărilor româneşti. 

Numeri stelele din ochii flăcăilor cari robotesc, plătiţi uneori «cu o 
leafă de aprod», în redacţia aceasta care ne este şi liman şi casă şi rost. 

Nu sunt gazetari bogaţi între noi. N'are nimeni maşini şi nici palate. 
Averea se numără cu leul. Aşa cum se numără şi zestrea ziarului. Dar 
leul e cinstit. 

Şi nu cerşeşte nimeni. Şi nu s'a practicat sperţul, Şi nici gimnastica 
trupului încovoiat. Nu s'a ridicat calomnia la rangul de stil. Nici insulta 
nu s'a transformat în conduită, Aci s'a mărturisit mereu, neostenit, tine- 
reste. Aci, în biurourile Bunei Vestiri a crescut, cu frunţile senine, un 
mănunchiu de plăeşi ai scrisului, cari nau cerut onoruri şi nau râvnit 
poziții financiare. Nu e vorbă de laudă slova asta. E o slovă mai sim- 
plă, şi amară şi dreaptă. Spusă mai răspicat, fără ocolişuri şi fără fard 
diplomatie. 

Noi n'am etajat averi şi n'am visat case cu etaje. Noi ne-am pierdut 
gândul adâne, în brazdă, în mirosul ravăn al pământului şi am dat grai 
țărânei româneşti. In sufletele noastre au plugărit dorurile satului şi şi-a 
mai picurat în jarul frunzei viersul întreg vreo doină alungată pe bule- 
vardele moderne. 

Am căutat să plivim  buruienile depe vreun mormânt şi-am înge- 
nunchiat în strana de humă, sub patrafirul liniştii depline, să nu ne 
ştie nimeni. 

Fur taina colegilor de redacţie şi o spun, însfârşit, tuturor. Săvâr- 
şese, ştiu bine, un păcat. Dar e frumos păcatul acesta. Şi mi-l asum, în 
întregime. 

Şi ce-am mai făcut noi? 

Am smuls taina vreunei lacrime de mamă şi-am spovăduit-o în şir de 
alin şi de mângâiere. 

Şi ne-am întâlnit aşa, rând pe rând, cu plugarii, cu meseriaşii, cu 
muncitorii, cu intelectualii şi cu dascălul din satele răzlețe, care întârzie, 
la lumina palidă a lămpii cu petrol, răstoind hronicul Neamului, 

Buna Vestire a fost prietenul tuturor. Călăuză pentru pașii nesiguri 
şi îndreptar pentru toți. 


(Continaure în pag. Ill-a) 


Economice 


Ce vor plugarii 


Duminică a avut loc adunarea gene- 
'ală a Băncii Cooperative, Delegații 
participanți erau recrutaţi, într'o oare- 


este că pe când alte instituții de credit 
agricol se ridică şi funcționează, cre- 
ditul cooperativ nu numai că stagnea- 


tare măsură, şi dintre plugarii adevă- 
rați şi au putut să-şi spună și ei cu- 
vântul printre tumultoasele polemici, 
cu sau fără  invective pornografice, 
ale oamenilor de club care predomină 
încă în cooperație. 

Am citit aceste desbateri și am cău- 
iat în ele în special cuvântul plugari- 
lor, care ar trebui să fie rostit şi as- 
cullat aci în mod exclusiv, Cooperati= 
pele din fara noastră sunt asociațiuni 
de plugari. Işi trag membrii şi funcțio- 
nează numai în mediul rural, iar a- 
tunci când este vorba să se discute ne- 
voile lor, apar  «surtucarii> cu autori- 
tate şi fac teorie, 

Intelectualii cooperatori, dovedind că 
mau înțeles nimic din rosturile vremei, 
su continuat să facă politică de partid 
vorbind de «noi și voi», de «legile noa- 
atre şi ale voastre» şi aşa mai departe, 

Plugarii cei adevărați au arătat, cu 
vorbe simple şi cinstit rostite, că as- 
tăzi cooperativele le dau un credit în 
condițiuni pe care ei nu le pot supor- 
ta Dobânda la împrumuturile dela vo- 
operative este de 9%% pe când Casele 
de Credit ale agricultorilor, de exem- 
plu, percep 6%. Şi aceasta deşi fon- 
durile pleacă dela Banca Naţională a 
României cu 44%. Se adaugă pe drum 
5% care revine intermediarilor, Ce ar 
zice oare acele foruri internaționale co- 
operative, de care cooperatorii români 
se simt legaţi, când ar afla acest lucru, 
ştiut fiind că ceeace caracterizează co- 
operația este, între altele şi excluderea 
intermediarilor? 

Alte greutăți semnalate sunt acele 
referitoare la  formalismul complicat 
care se impune pentru obținerea unui 
credit şi care cere o pregătire contabilă 
pe care nici plugarul debitor şi nici 
bieții conducători de cooperative nu 0 


au, In sfârşit unii au mai arătat că şi! 


condițiile de securitate impuse suni 


greu de împlinit, 
„(Consecința acestei stări de lucruri 


ză dar sunt semne sigure de regres, 

Am asistat cu toții în ultima vreme 
la bălăceala politică, în care sau come 
plăcut partidele politice, așa zise de 
guvernământ, pe  “hestia  cooperației, 
Rezultatele se culeg acum, In acest 
timp însă plugarii care s'au asociaț în 
cooperative şi care în patru decenii de 
activitate cooperativă sau obișnuit cu 
ele, ar vrea să le reinvie şi fiindcă nu 
știu cum şi nici nu le spune nimeni, 
întind şi acuma mâna la punga pu» 
blică, 

Cooperaţia trebue să devie o institu- 
ție de ajutor propriu, Aceasta ni se 
pare că este problema zilei. Cum se na 
rezolva o să vedem în curând, 


şi Administraţia: 
UCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, eta] Il. 


Ziar 


5 Pagini 5 Lei 


TELEFOANE 


E N 
diți-vă la 
ul nostru 


-. . . pri 


In ziua în care plebiscitul ger- 
mam se desfăşura trium/al la Ber- 
lin şi la Viena, d. Daladier consti- 
tuia noul guvvern la Paris. 

Apariţia sa pe primu: plan al po» 
liticei franceze wa suprins pe ni- 
meni. Bra pregătită şi așteptată. D. 
Daladier beneficiază de reputaţia 
unei energii brutale, unei tenacități 
nedesminţite, unei intransigenți to- 
tale. Mare şef radical. Acceptat 
dacă nu cu entuziasm dar cel puţin 
cu încredere de armată. Om de cen 
tru-stânga, d. Daladier părea sin 
gur «pasibil» în actualul moment al 
politicei franceze, 


COMPOZIŢIA CABINE. 
TULUI 


"Toată galeria ministeriabililor ra- 
dieali, în frunte cu eternii Camille 
Chautemps şi Alberti Sarraut, e re- 
prezentată în noul eabinet, 

D. Georges Bonnet ia locul d-lui 
Paul Boncour la Quai d'Orsay. Bo 
schimbare semnificativă. D. Paul 
Boneour însemna intransigenţă laţă 
de Italia. D-sa e acela care obişnuia 
să trateze pe Duce drept «Cesar 1e 
carnaval». Prezenţa sa la Quai d'Or- 
say indica hotărîrea frontului 
popular de a păstra o atitudine dus 
mănoasă faţă de Italia 

Dimpotrivă d. Georges Bonnet — 
renumit prin supleţa sa — va în- 
cerea probabil să realizeze un vis 
al moderaţilor francezi: apropierea 
deo Roma. 

D. Daladier a făcut şi un pas spre 
centru 

D-nii Paul hReynaud, 
Mandel, de Chappedeleine şi Cham 
petier de Ribos svaţ prezumaţi 2 
reprezenta acest «centru» 

D. Paul Reynaud e însă un om de 
centru foarte suspect «centrului» şi 
înjurat copios de dreapta. 

E partizanul devalorizării, al a: 
lianţei cu Rusia, al uniunei naţo- 
nale în jurul frontului popular. De: 
aceia stânga îl aclamă iar oficiosul 
comunist, L/Humanite, 
zilnie doctele articole şi discursuri. 

Fostul director de cabinet, fostul 
colaborator, fostul inspirator 
spun gurile rele — allui Georges 
Clemenceau, d. Georges Mandel, a 
fost odinioară urât ca nimeni altui 
de stânga franceză. 

Dar dela vremurile «blocului na- 
ional» a curs multă apă pe Sena 
ş. apoi... d. Mandel e evreu, deci 
frontul popular îl priveste cu ta: 


îi reproduce 


dreţă, că doar e coreligionar cu d. ocupărilor de uzine, a sabotajelor; 


Blum. 

D. de Ohappedeleine e un vechiu 
parlamentar medioeru care a coche- 
tat întotdeauna cu stânga. 

Seful democraţilor populari — a- 
dică a catolicilor democrați — d. 


Georges | 


Politica externă 


GUVERNUL DALADIER 


Champetier de Ribes, e o persoană 
onorabilă care a lucra de multe 
ori cu radicalii, 

Aşadar d. Daladier sa îndreptat 
spre centru, dar numai spre un 
centru acceptat de social-comunişti: 


SE RUPE FRONTUL 
POPULAR? 


Il vor tolera însă socialiştii şi 
comuniştii pe d. Daladier cu een- 
triştii lui? Mai durează frontul 
poPular? Cât timp? In ce condi- 
țiuni? 

Deocamdată nu se poate da un 
răspuns precis acestor întrebări. 
Congresul partidului socialist a 
dat — după dezbateri violente şi 
confuze — mână liberă delegaţiei 
sale permanente să decidă. 

Comuniştii par ostili nouei în. 
jzhebări. 

Totuşi sar Putea — de teamă ca 
vadiecalii să- nn efie siliți a so az- 


D. DALADIER 


vârli în braţele dreptei — ca s0- 
cialiştii să dea sprijinul lor par- 
lamentar d-lui Daladier. 

Firma «front popular» ar conti- 


nua să subziste, dar ca o simplă 
ficţiune. 


POLITICA D-LUI 
DALADIER 
Guvernul  Daladier, constituit 
după votul Senatului atât-de cate- 
gorie ostil «frontului popular», va 
încerca să ducă o politică moderată. 
Opinia publică burgheză şi mie 
burgheză cere: încetarea grevelor, 


stimularea producţiei şi a comer- 
țului. 

Asta înseamnă măsuri polițienești 
împotriva greviştilor şi a agitato- 
rilor. Rezultatul? Inevitabil: osfili: 
tatea social-comunişti lor. 


Pe plan extern d. Bonnet va pri: 
vi cu durere dar cu braţele încru- 
cişate prăbuşirea Spaniei roşii şi 
va căuta să se 'nţeleagă cu d. Mus 
solini. Alte motive de supărare pen- 
tru social-comunişti. 

Insfârşit pe plan financiar se a- 
nunţă că noul guvern va lăsa libe 
ră piaţa devizelor şi nu va impune 
capitalul. Fireşte că social-comu- 
niştii vor fi nemulţumiţi şi în acea- 
stă ordine de idei vor avea drep- 
tate. Măsurile liberale nu pot salva 
economia franceză. Controlul sehim- 
burilor şi controlul capitalurilor e 
adoptat de majoritatea statelor eu- 
ropene, în frunte cu Italia şi Ger- 
mania. Franţa va trebui, mai cu- 
rând sau mai târziu, să se adapteze 


şi ea. Dar cu cât întârzie cu atât 
pierde mai mult aur, 


ECHILIBRUL INTRE 
CELE DOUA TABERE 


Iată deci motive care împing fa- 
tal la un conflict între d. Daladier 
şi d-nii Blum, Thorez. 

Ce se va întâmpla atunci? 

Din Punct de vedere parlamen- 
tar există soluţie: lichidarea fron- 
inlui popular, cabinet de ceoncen- 
trare republicană: cuprinzând 
dreapta, centrul şi radicalii, 

O atare combinaţie ar dispune 
de o majoritate destul de largă în 
Cameră şi de una foarte mare în 
Senat. 

Dar din punct de vedere struc- 
tural politic? 

Massele şi sindicatele sunt 
stânga, la extrema stângă. 

Ce faci cu ele? Ce faci cu even- 
tuala lor opoziţie? Un curent de 
revoluție naţională nu există încă 
în massele franceze. 

Aci stă tragedia actualului mo- 
ment istorie francez. 

Tabăra conservatoare datorită 
marei finanţe, marei prese şi a 
Senatului, contrabalansează tabăra 
social-comunistă. 

Cele două forţe sentfruntă şi se 
anihilează reciproc, 


Un puternice dinamism naţional, 
un suflu regenerator de revoluţie 
naţională care să prindă şi să uni- 
fice națiunea nu există încă. 
Uniunea naţională e mai departe 
ca oricând. 

Deaceia putem spune fără riscul 
de a ne înşela: guvernul Daladier 
nu va avea viaţă lungă. 
Un nou minister su 
Criza franceză continuă. 


Mihail Polihroniade 


constituit. 


STIR 


ZIAR LIDER DE LYPTA ZI DOCTIINA ROMANEAJCA 


I| Lauda sufletului 


Joi ia „Aprilie 499R 


= Redactor-șet 
MIHAIL POLIHRONIADE . 
REIESE SERIE 


Cont CEC. Nr. 125 ABONAMENTE: 


i an Lej 700 Lun Lei 500 
Comune urbane | 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni > 250 
E 3 luni > 175 3 luni > 125 


Prietenul nostru, d. Alexandru Constant, — care iubeşte atât de mult 
coloanele dorice ale scrisului lui Dan Botta şi violele cuvintelor mele 
lirice, — a publicat, zilele trecute, în paginile «Bunei Vestiri», un frumos 
articol «Despre caracter». Mărturisesc: în vremea când în coloanele zia- 
rului apărea articolul prietenului Constant, era în intenţia mea să seriu 
unul cu aceiaşi geneză. Drama socială a prăbuşirii caracterelor. Intr'ade- 
văr, camurgul sufletului» — cum îl numisem, cândva, într'o conferință — 
amăreşte, adesea, gândurile noastre şi provoacă plaivasul să scrie, serâş- 
nit, despre grelele ore de cenuşă în care caracterul a naufragiat cu totul. 
Imi îngădui, aşa dar, să continui gândurile colegului Constant şi să asez 
şi eu o lacrimă durută pe marginea societăţii noastre unde caracterul 
agonizează lent ca un tuberculos elorotic la sfârşit dramatic de toamnă. 

Este, desigur, o banalitate, nu? aceia de-a afirma, pentru a nu ştiu 
câta oară, că deficienţa vremurilor actuale o formează nu absenţa inteli- 
genţelor şi talentelor, ci criza, cu febră atât de ridicată, a caracterelor. 
Si totuşi, afirmaţia se cere repetată, înzecită, însutită. Şi, mai ales, se 
pretinde exemplificată. 

Abundă, domnilor, pe stradă, prin cafenele, prin redacţii de ziar, prin 
diverse saloane — literare sau numai mondene — şi oriunde vreţi, talen- 
tele, scânteetoarele inteligenţe, hai să zicem chiar geniile. De toate aceste 
pepiniere de talente şi «personalităţi» n'a fost văduvită, niciodată, biata 
noastră societate. Priviţi, de pildă, în galantarele cutărei cafenele din 
inima Capitalei. Veţi vedea strălucind chelii geniale, gesticulând talente 
şi zâmbind ironic și superior inteligenţe solemne, plecate, grațios, peste 
şvarţurile savante. 

Dar cazul lui Mihail Sadoveanu? Nimeni nu poate contesta «talentul» 
scriitoricesc al autorului «Zodiei Cancerului», şi totuşi... totuşi mult timp 
va trebui să curgă pentru a şterge, cu apele lui albastre, uriaşa pată de 
pecingine morală care desfigurează profilul sufletese al d-lui Sadoveanu. 
Vidul de caracter al acestui om — care şi-a pus, acum câtăva vreme, nu- 
mele şi peniţa în slujba unor interese protivnice destinului nostru naţio- 
nal, devenind omul de pae al judaismului insolent şi ostil de la fostele 
zlare «Dimineaţa» şi «Adevărul», — va anula, pentru ani de zile, chiar 
eee Bic a literar al «scriitorului» mutilat de cancerul propriului său 
suflet. 

Şi mă gândese, totodată, la valul de oprobiu sub care sa stins C. Stere, 
această formidabilă «inteligenţă», surpată, însă, în molozul unui caracter 
ruinat — acela de trădător — pe care conştiinţa Neamului a pus, să stâ- 
râe, un fier roşu. 

Are societatea modernă stânjeni şi tone întregi de materie cenușie, 
vagoane pline cu opera marilor talente, guintale de savantlâcuri livresti.. 
Faimosul «Peer Gynt> trăeşte multiplicat generos în zeci de exemplare 
facile. Dar unde este «Brand», — marele «Brand», intransigentul caracter 
din drama lui Ibsen? Unde e sufletul de elită, care să unească limpezi- 
mea cerului cu cremenea muntelui? Chiar sufletul, care — dacă nu poate 
avea energii de stâncă — să aibă, cel puţin, frumuseţea duioasă a romani- 
țelor înstelate?... Absența acestui suflet—fie cu lumini discrete de floare, 
fie cu neclintirea unui vârt de negoi — se confundă cu însuşi ulcerul care 
chinue societatea contemporană în groaznicele ei convulsii... 

Cultura românească a înregistrat, odinioară, apariţia a doi oameni 
cari puneau admirabil, în formule de viaţă trăită, problema caracterului, 

Unul era Nicolae Costin, feciorul decăzut al marelui Miron Costin,— 
celălalt era minunatul Ion Neculce... Nicolae Costin, om de prodigioasă 
cultură, de material livresc strâns şi compilat de prin toate cărţile, autor 
de operă artificială, încâlcită, glacială, eontrafăcută, reprezinta ca- 
racterul diform, secătura rafinată şi primejdioasă, Dimpotrivă, bu- 
nul şi sfătosul Neculce nu se bucura de prea multă ştiinţă li- 
vrescă şi nici de îndemânarea de-a utiliza termenii lătineşti în cronica 
sa. Dar un neam întreg se poate lăuda cu sufletul lui Neculce. Un caracter 
de înaltă sfinţenie morală, o inimă adâne chibzuită şi dreaptă, un bun 
simţ cum rar se întâlnește, o fire aromind a cerească tămâe. 

Pentru ceasurile grave de criză morală prin care trece societatea ae 
tuală, Niculae Cosfin şi Ion Neculce devin aproape simboliei, 
Deoparte: infirmitatea caracterului „—de cealaltă parte: lauda sufletului, 
RADU GYR 


Satele în văpăi, 
satele în sgură... 


De câteva zile, regulat noutățile dimia ] fript, câte o emeie leşinată, „Câinii hă 
neţii, ne lasă câte un gol sub furca piepe | wle a moarte, 


tului, Se întâmplă nişte fapte fioros de 
grave, 
Ard satele, 


Ieri a ars unul lângă Ploeşti, Alaltăeri 
altul. în Oltenia, Acum trei zile unul în 
Bucovina, Aliul în Basarabia. Altul, 
Altul, 

Ard necontenit satele noastre, 

In nămiezi frumos de primăvară, în 
inima satului, isbucneşte un iureş de 
flăcări, Oamenii ţipă, dobitoacele urlă, 
gospodăriile se năruie, 

In miez frumos de noapte de April, 
într'un colț al satului în tăceri, urlă 
vdâltoarea unei urgii de văpăi, Copiii ţi. 
pă, femeile aleargă stații despletite şi 
sângerate în noapte, Bărbaţii se reped 
prin pârjoale să scoală câte un copil 


Scrisori din Germania 


Aspecte din viala universitară 


Ne-am obişnuit să credem că cea 
mai bună diplomă universitară este 
aceia obţinută într'una din carita- 
lele sau în vreunul din centrele de 
cultură ale occidentului. Mirajul 
acesta al străinătăţii îşi găseşte 
explicaţia — pentru noi, popor tâ 
năr — în faptul că mai toţi oamenii 
de seamă ai neamului nostru, diD 
secolul trecut, au venit cu idei nou; 
şi generoase, cu o cultură temeini- 
că, dătătoare de orizonturi largi» 
din centrele universitare străine 

Dece, oare, şi astăzi încă, Acade- 
mia comercială din Leipzig este 
aşa de renumită? 

Dacă acest oraş saxon, aşezat la 
răscrucea drumurilor care străbă- 
teau continentul dela Orient la Oc- 
cident şi dela Marea Nordului la 
Mediterană, şi-a căpătat un renu- 


lumea comercială, nu este însă mai 
puţin adevărat că în ultimii 50 de 
ani faţa continentului a cunoscut 
schimbări radicale, care ar fi putut 
pune în umbră nu numai pe lip- 
scani dar şi Academia lor. 

Clădierea aceia modestă — cam 
cât a unei şcoli primare de oraş, 
la noi — precum şi numărul redus 
al studenţilor — în total vreo două- 
trei sute — ne-ar putea determina 
să căutăm secretul numelui acestei 
Academii în profesorii ei. Dar mo- 
destia, care.de alifel îi caracteri- 
zează, i-ar împiedica să ridice ase- 
menea pretenţiuni. 

Am simţit totuşi, cu emoţonantă 
intensitate, cum în  modestele săli 
de cursuri şi între arcadele hall- 
ului acela rece al Academiei c0- 
merciale din Leipzig, se stabilea; 


tească între profesori şi studenţi. 

Distanţa dela bancă la catedră 
este înţeleasă într'un chip cu totul 
deosebit, graţie căruia atât presti- 
giul profesorului cât şi acel al stu- 
dentului iese mărit. Protocolul dis- 
tant şi teroarea notei sunt înlocuite 
printr'o colaborare strânsă 

Cele  10—15 minute recreative 
după fiecare oră de curs, departe de 
a fi prilej de despărţire pentru 
profesor de «Colaboratorii» săi, se 
scurg, pentru unii, ca şi pentru cei- 
lalţi, în hall-u! întunecos şi rece, 
care serveşte drept «fumoir». 

Aici, şi cu această ocazie, dega- 
jaţi de încordarea pe care-o recla- 
mă subtilitatea problemei desbătu- 
te în ora precedentă, discuţiunile 
continuă pe aceiaşi sau pe altă te- 
mă, — chiar extra-şcolară, — în 
deplină libertate. De data aceasta 
S'a redus şi distanţa materială dela 
catedră la bancă. 

Acelaş hall, la fiecare început şi 
sfârşit de an şcolar, este transfor- 
mat în sală de festivități. Cu o tri- 


me, prin târgurile sale anuale, în ! tot mai iii legitata ii bună e isppe tată în onak căreia 


se adună profesorii, în frunte cu 
Rectorul Academiei, şi cu câteva 
scaune care completează confortul 
pe care-l oferă treptele scării stu- 
denţilor, «Sala de festivități» este 
gata să primească solemnitatea des 
chiderii şi închiderii cursurilor. 

Seminariile, menite să arate în 
ce fel se face aplicaţiunea practi: 
că a cunoştinţelor dobândite pe ea: 
le teoretică, constau de cele mai 
multe ori, din excursiuni sau vi- 
zitări de instituţiuni comerciale, fi- 
nanciare sau industriale la faţa lo- 
cului. 

Deosebit de interesantă — chiar 
originală pentru noi — pare organi 
zaţia corpului: studenţese. 

Preşedintele studenţilor este, cum 
e şi firesc, unul din elementele ce- 
le mai strălucite ale Academiei. 

El va ajunge mai târziu profe- 
sor, acolo unde a fost student, fă- 
ră a pierde calitatea de conducă: 
tor al corpului din care făcea 
parte, 

Deaceiu, preşedinte al studenţilor 
este întotdeauna „fie un profesor — 


fost student a] aceleaşi Academii— 
fie un student — viitor prețoso 
al Academiei. 

Indiferent de vârsta sau de a 
ţia lui, preşedintele studenţilor fa- 
ce întotdeauna, de drept, parte din 
consilul profesoral, care nu se 
poate întruni valabil şi nici lua 
vre'o deciziune la administraţie, la 
disciplină, sau la situaţia vreunui 
student, fără ca preşedintele studen 
ților să-şi fi arătat punctul său de 
vedere. 

lată încă odată o dovadă a strân- 
sei legături care există între pro- 
fesori şi studenţi. 

Aici — cred eu — trebuie cău 
tată superioritatea Academiei Co- 
merciale din Leipzig. Prin aceasta 
şi-a căpătat renumele! 

In fond, nu este decât o simplă 
deosebire de metodă, care stimulea 
ză pe student şi face, pe de altă 
parte, ca noţiunile să fie asimilate 
nu numai pe cale mecanică şi vo- 
luntară ci şi pe cale logică, pe bază 
de convingere interioară. 


Geo Taşcă 


Ard satele româneşti, 

Gospodării luminoase, văruite frumos 
şi muruite cu brâuleţ pentru apropiata 
zi a Invierii, dispar înfulicate fără ve- 
ste, de foamea unor incendii, prea dese, 
şi prea «la țanc>, pentruca să nu pară 
curioase, 

Agonisiri gospodăreşti de-o viaţă îna 
treagă, se mistuie în fum, ca la comane 
da unei baghete magice şi nevăzute, 

Satele noastre, frumoasele noastre Saa 
te, îşi culcă misterios viața de veacuri, 
în mormane de cenuşă, 

Duhul satelor noastre, albul duh al sa- 
telor noastre, îngenunche fără tâlcuiri 
în case de sgură. 

Satele noastre pășesc în flăcări, 

Satele noastre pier în sgură, 

Dar veți recunoaşte fără ezitări, dome 
nilor, că această molimă de aprinderi a 
satelor noastre nisi lucru curat, 

A crede cumva, că țăranii cuprinși de 
nu ştiu ce mari văpăi de bucurii, și le 
aprind singuri, e copilăresc, 

„A crede simplu, într'o «întâmplare», nu 
ne putem îndupleca, pentrucă întâmpla= 
rea se întâmplă cam prea după niște 
văzute canoane şi prea suspect de des, 

A crede cumva că satele mor aprinse 
de soare, credem iarăşi că e caraghios 
so credem, 

A ne năpăstui uşor, pe nevinovatul 
«joc al copiilor», pe «neglijența părinţia 
lor», o elementară judecată cred, că nu 
ne dă voie, 

Mă rog, «jocul cu foculs al copiilor, e 
molimă? 

«Neglijența părinților», e o criză acu- 
tă a acestor câteva zile? 

Lucrurile, întâmplările, potrivirile, cO= 
imcidențele şi repetirea acestor cazuri, 
e bizar de ciudată, 

De ce nu s'a întâmplat lucrul aceesta 
în miezul iernii? De ce nu ard satele mai 
întâmplător, cum ar fi de cuviință canoaa 
nelor năpastei? De exemplu cel mult ua 
mul pe lună? De ce nu s'au aprins atâ- 
tea în căldurile verilor trecute? 


Cristofor Dancu 


-. 


i .- = a "2 i = „re. LA 


Buna Eset no. 


„plastică, teatrală 


Schitul din 


peştera lalomicioarei 


Artă şi colectivism 


Încercând alăturări de con-, cer şi pământ, foame de duh, 


EUNA VEBIrir : per 


S ie centenari (titlu câștigat nu numai 
13 EMNALUL» (libertăţilor ce- ! prin vârsta cronologică ci şi prin 
tățeneşti), fost în vremuri bune «A. | iremediabila inactualitate pe care o 
devărul» publică în prima pagină, | manifestă cu mult cinism expozan- 
la rubrica întitulată <Năzdrăvăniu» | ţii) s'a rătăcit şi câte un tânăr, ca 
următoarele: <Legea pentru încura- | Stoica, de pildă, aventură inexpli- 
jarea artelor a fost modificată... | cabilă de altfel ş; care aminteşte de 
Insă numai în privinta zugravilor | mania unor nobili englezi de a sta 
de biserici!» Intr'adevăr neruşinarea | noaptea de vorbă, în castelele stră- 
fără margini este una din pricinele | moşeşti, cu stațiile, 

succesului jidovimii în presă, în | Cloul expoziției sunt şi de astă 
politică, în literatură, în teatru, în | dată pânzele maestrului Kimon Lo- 
cinematograf, în negustorie, în fal- | ghi, această prețioasă floare a mon- 
sificări de tot felul, în prestidigaţii | denității de lume mijlocie, de acum 
aurifere şi în tot ceeace poate în- | treizeci, patruzcei de ani, sau poate 
globa aclivitatea umană pe acest | mai puțin. Vom reveni cu ample 
pământ. explicații. 

O lege care să reglementeze con- 

dițiile în cari să se încredinţeze pic <tribunăy ovreiască din laşi ţipă, 
tarea. Bisericilor, ar fi fără îndo | dela un timp, socotindu-se în depline 
ială un lucru de mare importanță drepturi, împotriva ziarelor curat ro- 
pentru această vreme când «picto- | mâneşti, împotriva lui Radu Gyr, cău- 
rul bisericesc» se chiamă zugraw de | tând să <promoveze» peste toate aces- 
| Biserici, dar nu este posibilă în con- | tea o anumită martă a lor, Y 
| dițiunile spirituale cari tolerează Care este această martă? In primul 
| enăzbâtiile» unor jidănuși nelegați | rând impertinenţa. Apoi tot ce s'a pu- 
la gură. E deajuns un început de | tut vedea până acum plecând din nea- 
manifestare în acest sens pentruca | mul lui Israel; în două cuvinte: nu- 
bietul creştin să fie pus la punct în | mai spurcăciuni, 

două rânduri «ironice» de cine ştie | La stârşit, după o prealabilă griju- 
ce rejeton al unei rase intrate în |lic preamărire a harhărilor, cere nici 

putrefacție. Ce vor fi înțelegând | mai mult nici mai puţin decât să ne 
aceşti spurcaţi edini ai continente | scoatem «căciula». în fața lor, 

lor prin «încurajarea artelor»? Q| Bravo! 

catedră specială la cine ştie ce-aca-| Noi suntem însă de altă părere. 
demie pentru Perahim şi elevul său | Suntem de părere că împotriva jida- 
(sau dacă vreți învers) Murcel lan- | nilor orice represiune, orice pedeapsă 
cu? Doar avem proaspăt în minte |aplicată de azi pe mâine, este o indul- 
«lbumul unde era manifestat crezul | genţă. 

ariistic al jidanilor prin frumoa- 


sele «Jovituri» date în Spania. Şi că numai blăstemul cel mare 


când îi va ajunge (mu mai e mult să 
se ştie) vom putea calcula dimensiu- 


1] UILIU ZAMFIRESCU "s 
3 RE ra bu, | mile toleranței noastre. criminale, 


romanului românesc, a intral în a- 
ceeaș uitare în care au lost părăsite 


SS 


cepte, din care să se definească 
cuvântul bătrânesc artă, dăm 
de cuvinte tinereşti, de pildă 
colectivism, şi altele asemenea 
creațiuni proaspete şi crude ale 
omului; astfel de alăturări dau 
mai multă caznă, pentrucă sunt 
dintre cele scornite de o  biată 
soartă a nevoilor şi nevolnicii- 
lor omenești. 

Cuvântul colectivism s'a năs- 
cut în discuţiunile Congresului 
din Basel în anul 1869; Ziarul 
elveţian Le Progrâs îl tipăreşte 
pentru întâia oară în numărul 
din 18 Septembrie 1869. O vor- 
bă fabricată într'un congres so- 
cialist va avea întotdeauna de 
suferit înțelesuri neînţelese, a- 
dică înţelesuri după măsura ori- 
cărei minţi de animal gânditor, 
De aceea nu încercăm a defini 
cuvântul colectivism; este ade- 
vărată oricare din înțelegerile 
oamenilor. fie ea cât de mate- 
rială. 


deci de o cu totul altfel de liber- 
tate, decât a acelora ce-şi zic 
greşit prieteni ai poporului. Ni- 
meni nu va îi prieten al mulţi- 
milor fără rugă, 

Aceştti pseudo-prieteni ai po- 
porului aduc cu ei realizări de 
artă colectivă cu argumentele 
faptelor din trecutul omenirii. 
Ei uită că în marile înfăptuiri 
anonime trăia cu furtunoasă ex- 
plozie principiul, divinul și oa- 
menii într'o pornire de credință 
şi elan zideau. Astfel de reali- 
zări de artă din trecut nu sunt 
ale unei condițiuni colectiviste, 
ci ale unificării veacurilor  în- 
tr”'un singur duh. E cu totul alta 
a Îi umil şi anonim, a avea nu- 


valorile auieniice ale literaturii noas- 
lire dinnainiea războiului 


Ciclul Comăneşieniloor se găseşte 
numai parţial în librării, iar volumele 
care au mai rămas se prezintă în 
! forma puţin recomandabilă a Biblio- 
tecii pentru Toţi. 


Este păcat că fresca de lumini şi 


„= 


PE 


âneşti din vea- 


D espre Bârlad Ştiam pâuă acum că e 
un orășel în calea tituror răutăților, 
Un oraş biciuit de toate năpăstiil», Mis- 
tuit de incendii, înecat de ape, bitul de 
răutăți şi pedepsele firii. 

O carte iașită de curând, ae desvă- 
luie pagini de domn-aşcă mărire, scri- 
şi de mari asimilări și sembioze spiri- 
torie este o vietuire de mare cullură 
şi de mari asimilări şi sembiaze spiri- 
tuale, între duhul provijiciilor româneşti 

Cartea se chiămă"Bărladul cultural 
şi este scrisă de profesorul Ghrorghe 
Vrabie. Dar despre această frumoasă 
monograjie a vieţii integral? a unui 
oraş cu mari ctitorii culturale, credm 
că vom mal reveni. E un noi aspect 
al Bârladulul. 


Fm cialtarea ideii plastice prin 
despărțirea celor - trei aspecte ale 
el a mers mână în mână cu fărămi. 
țarea vieţii de comunitate omenea- 
scă, Izolarea individului şi înter- 
naționalizarea lui vrin titlul de 


cetățean al lumii nu avea decât să 
atace tot ceeace era închegat în 
conştiinţa lui unitară de până a- 
tunci. Așa s'a născut prejudecata 
ca între tablou și casă, între casă şi 
pământ, sau chiar între tablou şi 
pământul cu soarele, sub care s'a 
născut, nu există nici-o legătură, 
Un tablou putea fi luat de aici și 
agăţat pe un perete din cealaltă 
parte a lumii, dând aceeaşi unitate 


Tpanee 


«de interior artistice», Pentru că, 
practic, lucruirle erau mai greu de 
realizat, astfel sa procedat mai sim 
plu. Fiecare la el acasă, a început 
să-şi facă artă africană, artă aztecă, 
artă persană, şi aşa mai departe. 
lar la noi pentru a împăca şi tra- 


diția, ne-am apucat să facem artă| 


bizantină, copiind pur şi simplu 
isvoarele vechi. Anarhie sau pas- 
seism, la atât se pot reduce toate a- 
ceste formule, Oraşele devin astfel 
tabere, casele corturi umplute cu 
ceeace sa putut jefui din lungi pe- 
regrinări. 

Este ecorelatul exterior al haosu- 
lui vieţii interioare caracteristice 
unei vremi şi a unei mentalități. 
Pentru acasta, se cere neapărat o 
răsturnare, care nu e distrugere 
după cum operaţia unor ţesuturi 
organice crescute nefiresc, nu este 
distrugere, ci remediere. Soluţia a- 
cestei remedieri ne.o dă garda tine- 
rilor artişti prin simpla întoarcere 
la adevăratele noastre posibilităţi 
şi prin organizarea lucrului crea- 
tor după o viziune totalitară a vie- 
ţii româneşti. 


“ÎDisia, o tânără şi viguroasă edi- 
tură românească din Capitală, are o 
activitate prodigioasă, Născută exclu- 
siv din dorința de a promova elemen- 


tele tinere, şi-a atras din primul mo- 


ment numai laude. 


Editura a tipărit în scurt timp ur- 
mătarele lucrări: «Regele Myr»> de N. 
Papadopol; <Trenul Albastru» de B. 
lordan şi «Soare într'un strop de rouă> 
de Em. Papazissu. 

Conducerea acestui aşezământ ro- 
mânesc o are d. lon Rotaru, ziarist, 
cunoscut autor de cărți didactice şi li- 
teratură pentru copii, Existenţa edi- 
turii «Ideea» o dorim cât mai lungă şi 
închinată mereu îndemnului promo- 
vării talentelor amtentice româneşti. 


ceva să ai caracterul materialist | bujoreze sufletul tinerelor generaţii 
al colectivităţii şi să nu fii în] Şi nu trebue să ne mai mire că — 
stare a plămădi nici măcar o ce-]| lipsiţi de hrana cea bună a sufletului 


Pagin: uitate..- 

«Străduinţeie de cabinet ale iuriştilor... sunt ele 
suficiente pentru a da împricinaţilo» Sfânta Drep- 
tate ? Tragică întrebare, Căci... textele valorează nu-. 
mai atât cât valorează oamenii chemați să le aplice. 

Moravurile, moravurile, moravurile ! lată ce tre- 
bue revizuit. Atunci vom avea justiție bună chiar cu 
legi rele. E 

„De aceea, odată cu revizuirea articolelor moarte 
din coduri, că facem zilnic, şi în orice ocazie, sforță- 


rile necesare pentru şi curățirea concep» 
ţiilor noastre morale, fără de 


cari legile sunt litere 
câm n ._. t 
e nică BE C. XENI 
(«Adevărul», 5 Decembrie 1934). 


intors acasă 


ți mai aduci aminte nucul meu? 
Eram copil... tu mă luai în braţă.. 
Mă legănai în vis de dimineaţă 

şi până ce cădea amurgul greu. 


Hulubii zării mi-i săltai pe gene 

şi chiotul grădinilor pe buze... 
Smulgeai din cer miresme de peruze 
şi mi le picurai în inimă alene. 


Păcatul meu tu mi-l purtai pe ram 

şi numele mi-l adânceai în coajă... 

Când mă prindeau tristețile în mreajă 

în somnul frunzei tale plângând mă 'nvăluran 


Erai castelul meu însingurat 

crescut din basm cu zâne şi cu smei... 
Imi culegeam din suflet flori de tei 
şi din iatacul tău le presăram pe sat. 


Mă întore la tine după'atâta vreme... 
sub creanga ta stă "'ngenunchiată casa... 
Pustiul lunii-ţi fâşie mătasa 

şi liniştile sure îţi cresc pe diadema 


Te port în suflet azi ca pe lisus, 

ca pe o lacrimă de dincolo de viață... 
O, nucul meu când te cuprind în braţă 
tu-mi dărui glasul celor ce sau dus 


i lon Ţolescu-Văleni 


Din alte vremuri 


Suirea lui Ştofan Vodă pe tron 


Mijlocul secolului al XV-lea fu pentru | tar au isbânditu Ştefan Vodă, că au 
Moldova o tristă epocă, prilejuită de prinsu pre Petru Vodă Aron, şi isa tă 
luptele pentru domnie dintre urmaşii ini  tatu capul, dupe ce au fostu Domnu doi 
Alexandru cel Bun, |ani, de'şi resplăti mortea tătăne=seu, Iui . 

Legăturile de sânge în loc să ţie un , Pogdan Vodă, 
mijloc de apropiere era un prilej de, După înfrângerea unchiului său, Şte= 
răsboaie şi-un minunat pretext peniru ! jan se urcă-pe Tronul Moldovei fapt ce 
comploturi şi răscoale; fraţi, unchi şi vare Ureche îl povesteşte în capitolul: 
uepoți, se răsturnau şi se omorau unii «Când sau strânsu la locul ce se chiamă 
pe alții în această luptă pentru stăpâ= | pireptate, și au redicatu Domnu pre 
mirea Tronului Moldovei, De la 1433 şi Ştefan Vodă: 
până la 1457, mai puțin de un pătrar| Ciețan Vodă au strânsu boiarii, şi 
de veac Moldova cunoscu dodspreaece mari şi mici, şi altă curte mărtuntă, îme 
schimbări de Domni; se ajunsese chiar | preună cu Teoctistu Mitropolitul, şi cu 
la curioasa situaţie i coeistenței a doi mulți călugeri, la direptate; şi iau îne. 
Domni în acelaș timp, Una din victi= sebatu pre toți: este cu vola tululoru 
mele ovatei lupte. pentru Domnie fu să le fie Domnu? Atunce toți cu unu 
sese şi Bogdan al Il-lea, omorît de către | glasu au strigatu: In mulți ani de la 
Petru la Leușeni, Piul lui Bogdan, Şte. Dumnedeu se domnesci! Şi cu voia lulu. 


fan îşi găseşte adăpost la curtea lui Jora "lau redicatu domnu, și "l-au poe 
Ţepeş unde se refugiase, De la 1452 şi 


Apropiindu-ne cu această îra- | ramică artistică, aşa cum cu vă- 
gedă noțiune de bătrâna artă | dită greşeală se nimicese anu- 
vrem să dovedim artificialitatea | mite neamuri, ce-şi vor cu dina- 
tuturor căutătorilor de drumuri | dins o artă originală bună pen- 
noui artistice pe aceste laturi | tru veac. einen 
colective. In fapt colectivismul| Să izolăm artiştii, căci ei sunt 


i a a ati 


în înțelesul materialist al Con-| 
gresului din Basel nu a avut, 
nu are şi nici nu va avea vreo 
legătură cu arta. Colectivismul 
este incapabil să producă o sta-, 
re artistică. Arta esteo stare 
individuală şi calitățile ei se me-, 
diocrizează când o massă 
strădueşte. O mulțime poate fi 
instigată la artă, dar ea nu va 
înfăptui niciodată acea artă pro- 
pusă de articolele congresiştilor 
sau de hotăririle vreunui con- 
ducător. Arta nu o hotărăşte 
decât duhul, deci libertatea; 
deci perspectiva Kantiană între 
duh şi libertate e valabilă. 

În ultima vreme vin. foarte 
mulți înșelători de opinie pu- 
blică, adică proştii, şi se încu- 
metă printre concepte cu dă- 
saga plină de vorbe din fabri- 
caţii îndoelnice. E bine să ne 
ferim de guri căscate. Bunul 
simț ne îndepărtează spre sin- 


gurătate, reculegere, contem- 
plație, regăsire de drum între 
[i Mit iati k.] 


se, 


copii teribili; artiştii duc mulți- 
mile în sufletul lor până în cele 
mai temute peșteri. Arta nu 
poate fi colectivistă, 

Haig Acterian 


Cronica ideilor: 


(unoaștere şi țrâire în sat 


Despre satul nostru şi ţăranii din 
el, aproape că S'a scris o bibliotecă 
întreagă. Astăzi încă subiectul este 
foarte actual. Unii au vrut să-i cu- 
noască viaţa de toate zilele, alţii 
sufletul cu complexitatea lui, iar 
alţii, sub pretext că fac o anumită 
ştiinţă, au încercat o cercetare sis- 
tematică, metodică, în orice caz de- 
stul de anevoioasă. Rezultatele 
practice la care au ajuns cu toţii, 
dacă astăzi nam atâta spaţiu ca să 
le trec în revistă, le Lănuiţi dela în- 


ceputul acestor însemnări: ori i-am .- 


gioriticat pe ţărani ă la manitre de 
Grigorescu, în plastică, Sau, în pro- 


ori i-am descris atât de sumbru în- 
cât să-i dispreţuim pentru multă 


vreme, Câte ceva din toate astea! 
am făcut, bineînţeles fără să uităm | 


că în «programul» de guvernare, ofi 
cel de doctrină, am iînseris la loc de 
cinste «problema ţărănească», cu up 
cuvânt preocuparea despre sat, Că 
pentru acei întunecaţi ai brazdei nu 
se 'ndreaptă lucrurile mai bine, că 
ei nu cunosc o altă condiţie de via- 
ță, că, mai mult, vor fi sortiţi să 
cunoască altele mai inferioare, — 
ca răspuns, noi, teoreticienii, «doe- 
torii în ştiinţele economice şi socio- 
logice», dăm din umeri şi aşteptăm 
totul dela timp. In sens politie a- 


— linerii se orientează spre alle tă- 
tâmuri decâl acelea ale literaturii şi 
ale culturii în genere. 


gazetă de largă viziune «uma- 
nilaristă» anunță o nouă carte a 
scriitorulu; german «limil Ludwig: 
După câle ştim, Ludwig este. jidan 
şi a fost expulzat din Germania, 
Nici măcar într'o gazeluță cât de 
proastă sau de jidovească nu se 
poate tolera obrăznicia de a numi 
cu fiu a] Imperiului German pe un 
mediocru comerciant de bunuri cul- 
turale faisificate, cum este acel 
bieţ ovrei aruncat peste graniţă. E 
momentul când jidanii trebue să-si 
dea seama că mistificările lor, atâta 
prome înghițite de un public meto- 
dic educat prin presa dictaturii ji- 
dgveşti, nu mai pot induce în eroa- 
re nici pe cel din urmă cunoscător 
al evenimentelor istorice prin cari 
trece Europa de astăzi, 


Sâ «Dalles» împărțite în boxe, 
suportă în clipa de faţă câteva mii 
de metri pătrați de pânză acoperită 
cu vopsele de către membrii vene- 
rabilei grupări «Tinerimea artisti- 
"că, a cărei titulatură se va schim- 
ba luna viitoare în Clubul Cente- 
marilor». E drept că printre aceşti 


promisiunile, tot va mai rămâne 
eeva, măcar ca 0 amintire... sociolo- 
gică, 

Dar să ne'nţelegem asupra unui 
lucru, înainte de a porni la discuta- 
rea lui şi, mai cu seamă, mai înainte 
de a înfăptui ceva atât pentru sat cât 
şi pentru oamenii lui: ţăranii. Cum şi 
cine este în măsură să discute o re- 
alitate socială — ca satul nostru — 
şi cum și cine este în drept să cea- 
ră îndreptările de-acolo?! Simplă 
întrebare, Până la lărgirea păreri- 
lor noastre, trebue mai dinainte să 
lumărim o latnre a problemei 
puse: discuţia. Admitem să discutăm 
viața satului, desigur, numai când 
o cunoaştem. Şi ce fel so cunoa- 
ştem: — din cărţi, din reviste, din 
date statistice cornute prin zeci de 
site, pline de atâtea erori, aproxi- 
mativ comunicate de serviciile slat 


şi, ă la manitre de Sămânătorul, | proape îe-am epuizat şi, din toate 


organiazate ale satului? 


Insemnăâri cinemalosraiice 


20.000.000 lei primeşte anual . 


DEANNA 


DURBIN 


cea mai Iânără vedeză de cinema 


Presa cinematografică americană, 


[+0 sută de băceţi şi o fată» a fost rea- 


ne vestește că o nouă vedetă a bătut lizat în decurs de șapte luni, timp ne- 


recordul încasărilor, 
Se numeşte Deanna Durbin şi este 
în vârstă de, 16 ani. 


Din cauza acestei vârste — destul 
de puerile chiar petru americani — 
studidurile americane -au trebuit să 


obțină autorizația tribunalului din Los 
Angeles, în grija căruia cade supra- 
veghierea şi protejarea artiştilor mi- 
nori. Şi tot acest tribunal a fixat un 
sulairu de 1200 dolari săptămânal, adi- 
că circa 20.000.000 lei anual, sumă pe 
care studiourile <Artiştii Asociaţi» o 
vor plăti fragedei artiste. 


Cu toate acestea — deşi primeşte 
un salariu mai mare ca cel al «cele- 


brei> Mae West, care până azi deţinea 
recordul — Deanna Durbin nu a apă- 
ruţ în fața obiectivului decât patru 
ore pe zi. 

Astfel se explică pentru ce filmul 


Vom putea servi astfel adevărul? 
Nu mi se pare, deci, întemeiată teza 
preconizată de câţiva «specialişti». 
Ceeaie trebue să se ia în seamă, e 
tocmai cunoaşterea satului de care 
vorbeam mai sus, care, dealtfel, nu 
se poate obţine decât printr'o trăire 
organică între ţărani, între nevoile 
lor, cu alte cuvinte printr'o partici- 
pare zilnică la desfășurarea vieţii în 
sat. Iată un amănunt care a scă 
pat din vedere acelora cari, ere- 
zându-se în stare să lămurească 
destinul satului, ori au exage- 
rat. prin datele statistice şi ob- 
servaţiile făcute, sau au privit pro- 
blema țărănească» unitar, bunăoară 
prin prisma unui partid. Deocam- 
dată cunoaşterea, say ceeace vrem 
să înţelegem noi, trăirea, după cum 
se iau discuţiile la întrecere prin di- 
ferite cărţi, reviste şi ziare, apar- 
ține numai acestora: revistelor, tăr- 


DEANNA DURBIN 


eesar numai filmelor de mare anver- 
gură, 


cât suntem de superficiali şi în a- 
ceastă privinţă; ca, de altfel, pe 
multe alte drumuri accesibile eul- 


până la 1457, timp de sase ani Ştefan 
rămase ia curtea lui Vlad Ţepeş, Căpă- 
iând sprijinul efectiv al acestuia el își 
formă o armată în fruntea căreia el 
intră în Moldova, Petru Aron Vodă îi 
eşi înainte cu armatele sale la Donjeşti, 


+ măzuitu de Domniă Teoctistul Mitropo= 
litul, Şi de acolo au lualu Șlefan Vodă 
; schiptrul țerei Moldovei, şi au mersu la 
| Scaunul domnescu, la Suceva, 

|  Decii Ştefan Vodă, gătindu-se de mari 
! lucruri se facă, nu cercă se aşede lcra, 
ce de resboie va găti, că au împărtilu 


Bătălia avu loc la 12 Aprilie 1857, în 
Joia Mare, Soarta fu de partea lui Şle» 
fan; Petru Vodă însă îşi strânse din nou 
armatele şi încercă din nou la Orbic să.l 
gonească pe Ştefan, Ştefan învinse a doua 
gară şial puse pe fugă pe Aron care se 
sefugie în Polonia, deși cronicarii arală 
greşit că Ştefan i-ar [i tăial capul, 

Iată cum arată faptele Grigore Ureche 
«Vornicu mare în Moldova» în cronica 
4ui atunci când vorbeşte «de Domnia 
4ui Ştelan Vodă cel Mare şi cel Bunu fe- 
cioru lui Bogdan Vodă şi de multe şi 
minunale  resboie în Domnia lui ce-au 
tăcutu în anul 6965»: 

«Dupe doi ani a domniei lui 
Vodă Aron,  redicatu-s'au de la era 
Mumtenească, Ştefan Vodă, feciorul lui 
Bogdan Vodă, cu mulțime de oaste mun= 
tenească şi den ţeră adunați, şi au în= 
tratu aici în [eră; şi silindu spre Scau= 
nul Sucevei, i-au ieşitu înainte Petru 
Vodă Aron. la satu la Ioldesci, pre Si. 
velu. la Tină, şi 'şi-au datu resboiu în 
dioa de Gioi Mari, Aprilie 12, şi au în- 
țrântu Ştefan Vodă pre Petru Vodă A- 
+on. Şi nu se lăsă Petru Vodă cu alta, 
şi iar s'au bulucitu al doilea rondu, la 
Orbicu, de sau lovit cu Ştefan Vodă; şi 


ostei sale steguri, şi au pusu  Holnogi 
care tote cu norocu i-au venitu», 

Astiel începea glorioasa Domnie a 
marelui Domn moldovean. 


Alexandru Christian Tell 


împrejurări, el vrea să ne dovedea- 
scă ce ştie despre sat, iar pentru 
îndreptarea unor «stări grave;, nu 
uită să enumere atâtea soluţii. Aşa 


târziat. Le-am dovedit în schimb 
toată neputinţa noastră. Şi după a- 
tâta timp de făgădueli, ei au rămas 
tot cu podurile stricate, tot cu dru- 


tarii noastre, dar, ce să no mai îngrijorăm când 
Căci să lămurim mai bine lucru- | <doetorii» sunt destui şi când lea- 
rile : despre viaţa satului, ori des- curile se anunţă atât de pinefăcă- 
pre ţărani, şi mai precis despre toate | toare. 
nevoile care nasc şi se sting acolo,| Intr'un studiu pe care l-am pu- 
cel dintâi a fost orăşanul care şi-a | blicat (Satul Românesc — 1937) îmi 
spus cuvântul. El care l-a văzut din | exprimam părerea de rău că prea 
tren sau din maşină, sau el care | malt vorbim despre drama satului 
l-a admirat în zilele de alegeri,| nostru şi prea puţin ne gândim să 
când era mai sgomotos. Deobicenu | facem ceva acolo. De mai bine de 
orășanul (şi vreau să înţeleg omul | cincisprezece ani tot discutăm post- 
care nu numai că nu Sa născut iîn-| bilităţile cum am putea veni în aJu- 
irun sat, dar măcar nu-l vizitează |torul lui, şi de atâta vreme ne v- 
odată pe an) se mulţumeşte cu pro-|prim, cu teoriile în geamantan, la 
dusele agriculturei, fără ca să-l | bariera orașului. Numai atât sun- 
doară capul de munca cheltuită 'tem în stare? Când vorbeam popo- 
pentru ele, de vieţile jerttite din | raului, bineînţeles ca să fie binevot- 


ților, ziarelor ete. lată, prin iz 
| 


tapt de primăvară, până în asfin- 
țit de toamnă. Totuşi, în anumite 


tor la vot, îl asiguram de îndrep- 


murile desfundate ori pline de 
gropi, şi, în plus, le mai este ne- 
ştearsă amintirea acelor promi- 
siuni. 

Pentrucă discuţiile — aceleaşi şi 
acum cincisprezece ani — continuă 
fără să mai găsească încrederea ue- 
cesără, e firesc să aducă o contrt- 
buţie atât cât să rotunjească ştiinţa 
sociologică românească, însă ţără- 
nimea nu chiar aceasta o aşteapra; 
nu chiar de aceasta acum, are ne- 
voie. "Ţăranii sunt aşa cum sunt, 
mâine vor trăi condiţia şi mai in- 
ferioară, iar poimâine, când schim- 
bările în rânduelile lor vor fi mai 
pronunţate, să n'avem tristul prilej 
să dăm din umeri: e prea târziu... 


tările noastre care vor veni neîn- 


George Ciulpan 


Grandioasa maniicsi 


a 20 de ani dela Uuirc. Şedinţa îcstivă dela „Siatul Ţării. 


CHIŞINAU, 11. — După cum am 
anunțat la timp, cu prilejul aniver- 
sării a 20 de ani dela Unirea Basa- 
pabiei cu Patria-Mamă, «Asociaţia 
foştilor deputaţi în Sfatul Ţării» a 
ținut să sărbătorească cu un deose- 
bit fast îmolinivea celor două de- 
venii de când poporul valah dintre 
Prut şi Nistru a rupt lanţurile ro- 
biei ţariste şi sa ulipii la glia stră- 


moşească, de care vitregia vremuri- "Țării; Cumpănici, inspector şcolar; 
jeni. Cnistescu, comandantul reg. 3 
Roşiori; 


lor i-a ţinut departe 106 ani. 
Incă dela ora 8 dimineaţa, clopo- 


'Tighineanul, înconjurat de un sobor 
de 24 de preoţi. 

Printre cei preeznţi, am remarcat 
pe domnii: generalii Nicolae Qiu- 
percă, comandantul Corpului III Ar 
mată; Georgescu-Pion; Son; Niţes- 
cu; Cristache Popescu; Marinescu; 
00]. 'Ţeodorescu, prefectul jud. Lă- 
puşna; I. Pelivan, însoţit de majo- 
ritatea foştilor deputaţi în «Sfatul 


Obadă, inspector şeolar; 


D. general Nicolae Ciupe: că, înconiurat de oficiali- 
tăţi şi foştii deputaţi în «S fatul Ţării» primeşte defi- 
larea şcoalelor 


tele tuturor bisericilor au anunţat 
sărbătorirea marelui eveniment, 

Capitala Basarabiei a fost pavoa- 
zat cu steaguri tricolore. 

La ora 16, foştii deputaţi în «Sta- 
tul 'Ţării« şi tot ce are Chişinăul 
mai curat şi mai românese — în 
frunte cu reprezentanţii autorităţi- 
lor civile şi militare — au sosit la 
catedrala oraşului unde sa oficiat 
un Te-Deum de către P. S. Etfrem- 


Mihuţă, prim procuror; maior Ma- 
nea, şeful parchetului militar, pre- 
cum şi reprezentanţii consilieri ai 
porpului diplomatic, ate. ete. 


La ora 1], în fața palatului mitro- 


politan — unde erau prezenţi: repre 
zentanţii armatei şi ai autorităţilor 
civile, în frunte cu foştii deputaţi în 


«Sfatul Ţării» — au detilat elevii 
iminror şcoalelor din localitate. 


Şedinţa solemnă dela „Siatul Ţării“ 


Asistența sa îndreptat apoi spre | le noastre. 


Istoria Unirii noastre 


Facultatea de agronomie unde, a-| este istoria luptelor şi sufarințelar 


dum douăzeci de ani, 


era instalat | înaintaşilor noştri, cari au gândit, 


«Sfatul Țării» care a votat Unirea. | cari au simţit, au cugetat româneş- 
Şedinta a fost prezidată de d.|te şi au jertfit din liniștea lor, din 
Jon Pelivan, fost ministru de exter | averea lor, din libertatea lor. Dar 


„me al «Republicei moldoveneşti». 


au fost printre înaintaşii noștri 


D. ELEFTERIE SINICLIU, fost| unii cari au jertfit tot ce au avut 
georetar general al «Sfatului Țării» | mai scump pe lume: sângele şi viața 
g citit numele deputaților cari au | lar». 


VOTAT Unirea, a acelora ce au vo: 


Amintind despre aceia ce au lu: 


tat CONTRA şi a acelora ce saulcerat intens pentru cauza românea- 


ABȚINUT dela vot. 


Citeşte apoi | scă — atât până la Unire, cât şi în 


sumele membrilor cari au alcătuit | timpul şi după Unire —d-sa scoate 
guvernele şi consiliul de direcție al| în evidență meritele mitropolitului 


republicii moldovenești. 


D. ION PELIVAN, înainte de a|ce le desfășura, a fost închis 


Gurie-Grosu, care, pentru acțiunile 
sub 


începe cuvântările, a citit telegra-| ruși şi tratat vitreg. 


mele expediate M. S$. Regelui, M. 
S. Regina Maria, [. P. S. S Patriar- 
hului Miron Cristea, Vaida  Voe- 
vod, ete 


CUVANTAREA D-LUI | 
PELIVAN 


CAVANTAREA P, Ss. 
EFREM-TIGHINEANUL 
P. S$. EFREM-TIHINEANUL, în 

numele bisericii, a spus, între altele: 


ON |“In această bucurie care ne stăpâ- 


neşte, gândul nostru se îndreaptă cu 
recunoştinţă către cei cari au reali. 


Apoi, d. ION PELIVAN,  deschi-|zat această pagină strălucită de is- 
zând şedinţa festivă, a rostit o emo:|torie naţională. Ea începu cu Ga- 


ționantă şi lungă cuvântare. 


briel Bodoni, marele mitropolit al 
După ca face un amplu istorical Basarabiei. Gândul nostru se o 


evenimentelor premergătoare Unirii |preşte şi la cei cari, acum douăzeci 
precum şi peripeţiile prin care au de ani, în această sală istorică, au 


trecut lupători 


foştii 


moldoveni p10elamat Unirea Basarabiei cu Pa- 


până la votarea Unirii, d. lon Pe tria-Mamă, sub înțeleptul rege Fer. 


livan spune: 


dinand I. Sărbătorind aceste două 


«Unirea ma fost rezultatul unei |decenii dela Unire, biserica noastră 
loterii, sau al unui noroc orb, care |strămoşească binecuvântează pe toţi 
q căzut pe neaşteptate peste capete- cei cari au realizat această minune,» 


Cuvâniarea d-lui seneral Nicolac Ciupercă 


D. general NICOLAE CIUPER- 
OA comandantul corpului III ar- 
mată, în numele armatei a spus, 
între altele: 

«Cele două decenii  scurse dela 
miăreţul act al Unirii Basarabiei cu 
Patria Mamă, îmi dau prilejul, mie 
— reprezentantul armate; aci în ca- 
pitala Basarabiei — să preamărese 
cu aceiaşi neîntinată dragoste actul 
Unirii şi, slăvind memoria acelora 
cari au închis ochii, luptând pe ori- 
ce tărîm, pentru împlinirea aces- 


de entuziasm, 

Nimeni nu a sintetizat mai bine 
ca Regele Ferdinand I acest mo- 
ment istorie pronunţând  memora 
bilele cuvinte pe care le cunoaşteţi 
cu toţii: 

«O rază de mângâiere în aceste 
zile de restriște». 

Arată apoi rolul ce l'a jucat ar- 
mata română cu prilejul Unirii. 


CUVANTAREA D-LUI CO- 
LONEL A. TEODORESCU 


tui act -—'aduc cele mai calde feli-|. 


citări acelora pe cari providenţa i-a 
învrednicit să-şi vadă visul cu o- 
chii, 

Mă gândese la dv,, cea mai mare 
parte martori oculari ai acestui e: 
venimenţ istorie, cum şi la sutele 
de mii de moldoveni, răsfiraţi pe 
plaiurile Basarabiei, cari urmând 
poveţele inimoşilor lor  conducă- 
tori, au răspuns cu aceiaşi însufle- 
tire, îndemnuluj acestora. 

Aţi ascultat cu câteva momente 
mai înainte o succintă istorisire a 
modului în care sa desfăşurat mă- 
reţul act al unirii, în această sală 
istorică, istorisire făcută de unul 
care a jucat un rol principal în a- 
ceastă frumoasă dramă şi, desigur, 
prin sufletele dv, a trecut acelaş 
freamăt de entuziasm care a făcut 
să răsune de bucurie pereţii loca- 
gului «Sfatului 'Țării» la data de 27 
Martie 1918 st. v. 

Unii dintre dv. aţi retrăit în min- 
te, poate cu aceiaşi intensitate, mo- 
mentele frumoase ale acului unirii. 

Cred că nu afirm o inexactitate 
dacă vă spun că şi dincolo de Prut, 
ecoul desbaterilor îndueşătoare ale 
Sfatului "Țării din memorabila zi de 
21 Martie 1918 a ridicat aeelaş val 


In numele guvernului, d. col. A. 
Teodorescu, prefectul judeţului Lă- 
puşna, a rostit următoarea cuvân- 
tare: 

«Grandioasa manifestaţie de as. 
tăzi depăşeşte prin simbolul şi mă. 
reţia clipelor de faţă zidurile a- 
cestui aşezământ istoric. 

Basarabia a îmbrăcat haina zi- 
lelor de sărbătoare naţională ale 
Neamului Românese, 

20 de ani au trecut decând în 
viaţa de stat a României s'au pro» 
dus evenimente care au sehimbaţ 
din temelie înfăţişarea sa. 

Neamul românesc, în imnuri de 
slavă către  atotputernicul, come: 
morează cu toată demnitatea na- 
țională, înălţătoarele clipe ce i-au 
fost hărăzite să le trăiască. 


CUVANTAREA D-LUI 
GENERAL MEDIC 
BALACIOIU 


In numele municipiului Chişinău, 
d. general BALACIOIU, ajutor de 
orimar a spus: 

«Populaţia Chişinăului se  în- 
chină cu adâncă recunoştinţă şi 
evlavie în faţa celor cari, acum 
douăzeci de ani, cu un entuziasm, 


de nedescris, au votat unirea Ba- 
sarabiei pe veci cu Patria Mamă. 
Colosul rusesc sa prăbuşit, iar 
Basarabia sa realipit României. 
Cu riscul vieţii dvs., aţi pecetluit 
definitiv soarta Basarabiei. Pentru 
acest măreț act, Basarabia desro- 
bită vă va păstra deapururi ne- 
mărginita ei recunoştinţă». 


ALTE CUVANTARI 


Au maj vorbit, preamărind actul 
Unirii următorii domni: 

Inspector Obadă, în numele şcoa- 
lei; prof. univ. Ştetan Ciobanu, în 
numele Academiei Române şi a foş- 
tilor deputaţi din «Sfatul Țării»; 
Pantelimon Erhan, fost ministru în 
republica moldovenească; Gheorghe 
Mare, fost deputat în «Sfatul Țării»; 
Ing. I. Dumitraşcu, în numele ro- 
mânilor de peste Nistru. d-na dr, 
Elena Alestar-Romanescu, în nume- 
le femeilor basarabene şi dr. Ca- 
zacu, fost președinte al consiliului 
de directori a] republicei moldove- 
nești. 

Concomitent cu şedinţa festivă de 
la «Sfatul Țării», în sala eparhială 
a conferențiat d-na dr. Elena Ales- 
tar, fost deputat în «Sfatul Țării», 
despre «Mișcarea națională în Ba- 
sarabia». 

Tot în sala eparhială, corul semi- 
narului teologic, condus de energi- 
cul preot Cristea, a cântat arii na- 
ționale. 


MASA COMUNA LA RES- 
TAURANTUL «SUISSE» 


La ora 14, foştii deputaţi ai «Sfa- 
tului Țării», împreună cu repre- 
zentanţii autorităţilor civile şi mi- 
litare, precum şi alţi invitaţi, sau 
adunat la o masă comună, la re- 
staurantul «Suisse». 

Aci au vorbit d-nii: Ion Pelivan, 
general N. Ciupercă, P. S Etrem-, 
Tighineanul, Vladimir Cristi, căpi- 
tan Morariu, Vladimir  Cazaecliu, 
Ion Buzdugan şi Ştefan Ciobanu. 

Seara, la ora 8.30, a avut loc la 
teatrul «Expres» un festival de 
gală, organizat de Teatrul Naţio- 
nal din Iaşi. Cu acest prilej, d. ge- 
neral (Georgescu-Pion a ţinut o im- 
presionantă cuvântare despre ma- 
rele act al Unirii. 

La ora 10 seara, foştii deputaţi 
ai «Sfatului Ţării» a avut o constă- 
tuire intimă într'o cameră dela 
restaurantul «Suisse». 

Spre a se ştie de către toată 
lumea cine anume a fost contra 
Unirii Basarabiei cu Patria- 

lamă, «Asociaţia foştilor de- 
putaţi în Sfatul Ţării» a dispus 
ca în şedinţa solemnă să fie ci- 
tite numele tuturor deputaţilor 
cari au votat: pentru, contra, 
sau abținuţi. 

Rezultatul votului: PENTRU, 
86; CONTRA, 3 şi ABŢINERI, 
36. 
Au votat contra: Ștefan Bala- 
mez, Arcadie Osmolosvchi şi 
Mihail Starenchi. 

Sergiu Florescu 
n 


a părăsit Capitala 


D. mareșal Al. Averescu, vhembru 
al Consiliului de Coroană, a pără- 
sit eri seară Capitala, plecând la 
Turnu Severin. 

Fostul preşedinte de consiliu va 
pleca în străinătate, la Aqui şi 
Kissingen. 


Austria a părăsit 
Biroul Internaţional 
al Muncii 


BERLIN, 12 (Rador). — Mini- 
strul muncii a comunicat azi Bi- 
roului Internaţional al Muncii din 
Geneva că prin ietirea fostului 
stat federal din Societatea Naţiu- 
nilor, Austria a încetat de a mai 
face parte din B. |. M, 


Alţi 7 funcționari 
superiori sovietici 
execuiați 


VARŞOVIA, i2 (Rador). 
— Corespondentul 2qenţiei 
Stefani transmite: 

Se anunţă din Moscova 
că sapte funcţionari supe- 
riori ai comisariatului pen- 
tru agricultură al Repubii- 
cei Tătare au fost condanm- 
or la moarte şi împuş- 


— 


Săritoriea Uni Basarahei 25 En oa 


aţie românească cu prilejul aniversării 


A tost intocmit 


m Pag, 3-a 


regulamentul 


pentru regimul deţinuţilor politici 
(um vor fi executate diferitele categorii de pedepse 


Regulamentul asupra regimului 
de executare a pedepselor şi a mă- 
surilor privitoare de libertate, pre- 
cum şi al deţinerii preventive în- 
tocmit de Consiliul Legislativ va a- 
pare în curând. 

El are 300 de articole, distribuite 
în patru compartimente. 

Partea I reglementează regimul 
instituţiilor pentru executarea  pe- 
depselor private de libertate, defi- 
nind în titlul I, regimul penitencia- 
relor pentru executarea pedepselor 
de drept comun; muncă silnică, tem 
niţă grea, închisoare corecțională, 
închisoare poliţienească. 

Titlul 2. se ocupă de regimul pe- 
nitenciarelor pentru executarea pe- 
depselor politice (detențiune grea, 
riguroasă. simplă). 

Titlul 3, stabileşte regimul insti- 
tutiilor tranzitorii pentru executa- 
rea pedepselor private de libertate. 

Zece capitole fixează: formalită- 
țile de intrare în aceste stabilimen- 
te; higiena şi asistenţa medicală; 
separaţiunea şi individualizarea: a- 
limentaţia; măsurile de educaţie; 
programul zilnic al vieţii în stabili- 
ment; situaţia actelor de stare civi- 
lă; ajutorarea familiei condamnatu- 


execută, după natura lor, în urmă- 
toarele stabilimente: 

Pentru deţinuţi de drept comun 
în penitenciare de muncă silnică, 
de temniţă grea precum şi în sta- 
bilimente judeţene de închisoare co. 
recţională şi poliţienească. Pentru 
deţinuţii politiei în  peniteneciarele 
având trei secţiuni: de detenţiune 
grea, riguroasă şi simplă. 


PENTRU DEŢINUŢI POLITICI 


In privinţa pedepselor politice, 
regulamentul prevede că ele se vor 
executa în penitenciare politice, 
compuse din trei secţiuni, şi anume: 
a) secţiunea de detenţiune grea; b) 
secţiunea de detenţiune riguroasă; 
şi c) secţiunea detenţiune simplă. 

Regimul de executarea acestor pe- 
depse a fost reglementat în felul 
următor» 


Pedeapsa  detenţiunii grele se 


execută într'o secţiune specială a 
penitenciarului de pedepse politice, 
Condamnatul este ţinut ziua în co- 
mun, iar noaptea este separat în ce- 
lulă individuală. 


El este supus la muncă cu carac- 
ter industrial, agricol sau orice lu- 
crări de utilitate publică, al căror 
gen se stabileşte pe cât este posibil 
după alegerea sa, afară de cazul 
când a fost scutit de obligaţia mun- 
cii de către instanța care l-a con- 
damnat, Executarea muncii are loe 
în ateliere industriale, în grădinile 
sau terenurile penitenciarului sau 
în localurile de utilitate publieă. 
Durata muncii este de 8 ore pe zi. 

Condamnaţii la detenţiunea grea 
primesc 3/4 din preţul muncii lor, 
Condamnaţi pe viaţă pot să întrebu- 
inţeze 1/4, iar condamnaţii pe timp 
mărginit 1/3 din partea ce li se a- 
tribue, restul se capitalizează. 


Legăturile condamnaiului cu familia 


Condamnaţii pot fi vizitaţi  numsi 
de persoane din familie, şi numai »- 
dată pe lună. Ei pot să-şi îmbunătă- 
țească traiul cu alimente din afară nu 


Imi recompense şi măsuri discipli-| ma, în limitele stabilite de regulament 


nare; regimul de celulă. 
PEDEPSELE PRIVATE DE LI- 
BERTATE 
Pedepsele private de libertate se 


Trupele naţionaliste au distrus 
10 batalioane de voluntari străini 
din armata comunistă 


— Dezertori 


MALAGA 12 (balcan oriente). 
Zece batalioane de voluntari ame- 
ricani în mare parte compuse din 
canadieni şi evrei din New-York şi 
care au fost aruncate de comanda- 
mentul republican în luptele din 
„4dragona, au fost aproape complect 
decimate. 

Dintre supraviețuitori, vreo 150 
sunt refugiaţi în interiorul consu- 
latelor americane dela Valencia şi 
Barcelona. 

Radio Barcelona. anunţa îeri, că 
guvernul republican: va. aresta şi 
împușca pe toți qoeşti dezertori, 
cari pu mai înțeleg să continue a 
lupta pentru cauza «sfântă a repu- 
blicantlor>. 


Este interesant de notat 
că nu numai consulatele 
americane sunt pline de 
desertori, dar si cele fran- 
ceze, elveţiene şi belgiene, 
Acest lucru aduce încă o- 
dată dovada evidentă, — 
dacă mai era nevoe de 
aceasta, — că voluntarii 
streini nu mai vor să lupte 
pen cauza pierdută a 


în mass — 


«roşilor» din Spania; de vo- 
luntarii ioli, sau 

bine zis de soldatii republi. 
cani, nu mai vorbim, întru= 


cât se marele nu- 
măr de predări voluntare 
în mâinii liştilor. 


e naționa 
SARAGOSSA 12 (Rador). — A- 
genţia Reuter transmite: 

Armatele generalului Franco nu 
au primit încă ordinul de a-și con- 
tinua înaintarea în Catalonia. Ele 
îşi consolidează poziţiile gi continuă 
operaţiile de curăţire, 


şi în cantităţi strict necesare întreţi- 
nerii lor personale, Pot deasemeni să 
fumeze, 

Regimul detenţiunei riguroase este 
ceva mai blând, condamnați: fiind ţi- 
nuți atât ziua. cât şi noaptea în co- 
mun, putând să se folosească de efec- 
te de pat proprii, Pot primi şi trimete 
scrisori de două ori pe lună, deasemem 
pot fi vizitaţi de persoane din fa- 
milie de două ori pe lună. 

Condamnaţii la detenţiune riguroa- 
să primesc trei pătrimi din preţul 
muncii lor, putând folosi jumătate din 
partea ce li se cuvine, restul capita- 
lizându-se. Fumatul le este deasemeni 
permis, 

Regimul detențiunii simple este cu 
mult mai bun, Condamnaţii sunt fi- 
nuți atât ziua cât şi noaptea în Co- 
mun, putând să ceară a fi izolați în 


celulă, Ei nu pot fi supuşi la muncă 
decât cu consimțământul lor şi pot să- 
și aleagă genul de muncă practicală în 
penitenciar, Din prețul muncii primesc 
trei pătrimi, iar din partea ce li se a- 
tribue o pătrime se capitalizează, res- 
tul potrivit prevederilor regulamentu- 
lui penitenciarelor. 

Ei pot fi vizitaţi de membrii fami- 
liei sau de persoane străine odată pe 
săptămână, putând a primi şi expe- 
dia scrisori de 4 ori pe lună. Pot să 
se folosească de efecte de pat proprii 
şi au dreptul la 2 ore de plimbare pe 
zi în curtea secțiunii de  detențiune 
simplă a penitenciarului, putând a pri- 
mi cărți şi reviste sub controlul admi- 
nistrației, 

Uniforma deținuților politici se com- 
pune din scufă, haină și pantaloni de 
culoare cafenie. 

Condamnaţii la orice fel de deten- 
țiune nu sunt obligați să poarte costu- 
mul penitenciarului, dacă ei îşi pot 
procura îmbrăcăminte prin mijloace 
proprii 


Alte dispozițiuni 


Condamnaţii la detenţiune pot ce- i naţii la pedepsele de drept comun 


re să fie trecuţi într'o colonie peni- 
tenciară, unde sunt ţinuţi separați 


de ceilalţi deţinuţi şi apoi pot cere 
liberarea condiţionată, în aceleaşi 


| termene şi condițiuni ca şi condam- 


A dispărut mareşaiul 
Ciaing-Kai-Shek 


TOKIO 12 (Rador). — Agenţia 
Domei transmite: 

Ziarele japoneze reproduce cores- 
pondenţa din Shanghai arătând că 
mareşalul Ciang Rai Shek este 
semnalat ca dispărut, 

In cercurile chineze se manifestă 


Banaiităţi mortuare 

Nu dorim de loc ca această ru- 

brică să ia aspectul unei pagini de 

anunţuri mortuare dintr'o revistă de 
pompe funebre 


Trebue însă să consemnăm aici 
titmul frenetic al sinuciderilor cari 
invălue primăvara aceasta în giulgiul 
celui mai trist record... 

Pe linia ferată Tighina-Chişinău, în 
dreptul cantonului 408 surorile Şte- 
fania şi Nadia Vârlavcov, învăţă- 
toare, s'au asvârlit sub roţile trenului. 

Bileţelul găsit în poşeta uneia din- 
tre sinucigaşe: „m'am fost fericite în 
viață, rămânem unite în moarte” — 
in loc să arunce lumină asupra cau- 
zelor „gestului. disperat” îl întunecă 
şi mai rău. 

In orice caz — trăim într'o lume 
fără echilibru sufletesc. 


Procedeele lui Feller 

Doi oameni din provincie şi... cu 
capul gol vin să ni se plângă de 
procedeele uțilizate în magazinele „bu- 
cureşiene” cu pistrui, 

Azi dimineaţă, oamenii noştri au 
intrat (din mnevoe, pentrucă în altă 
parle nu puteau găsi articolele res- 
pective) în magazinul lui Jean Feller, 

Cât ai clipi din ochi cei doi cetă- 
țeni sau pomenit fără, pălării, 

Protestele au fost inutile — djupân 
Iancu răspunzând clienţilor ghinioniști 
şi provinciali, că... au venit fără pă- 
lării (în paranteză trebue să adăugăm: 
nuul e din Topoloveni, celălalt din 
Galaţi şi amândoi au pornit de acasă 
pe timp ploios şi cu vânt). 

Bineînţeles că în fața acestui argu- 
ment bieţii provinciali au trebuit să se 
încline, £ 

Dar Iancu Feller m'are nici măcar 
meritul de a îi original. 

Procedeele sale sunt generalizate — 
fiind fapt cunoscut că a intra înir'un 
magazin jidovesc, mal ales în anumite 
cartiere, este a comite un adevărat 
act de eroism, 


Penirucă ştii cu ce intri = dar e 
riscaul să spui cu ca ai să ieşi, 

Frumos comerţ. L 

Frumos „comerţ românesc”. 

Doi oameni fără pălării protestează 
în numele altora care le au încă po 
cap, dar care au să le lase cândva, 
odată cu haina, cu punga, cu bucata 
de pâine smulsă dela gura lor și a 
copiilor — în magazinele altor Fel- 
leri, Blumeni şi Jeani obraznici şi 
circumeişi, 

Pentrucă vorbim de „comerţ 
MÂnNES0”... : 


Li LE 


Căzut la datorie... 


Orăşelul  Mladenovici trăeşte în 
erbita Belgradului, dar reuşeşte să-l 
eclipseze în unele domenii în care 
de altfel a ştiut demult să-şi creeze 
o celebritate superlativă. 

Intrun ziar de dimineață citim 
că la Mladenovici a sucombat în 
condițiuni cât se poate de originale 
faimosul Ranovici, venerabilul pre- 


Deputat comunist francez, 


comandant suprem al brigăzilor 
mixte internaționale 


MALĂGA 12 (Balcan Oriente), — 
Deputatul comunist francez Andr6 
Marty. luând comanda supremă a 
brigăzilor internaționale, a ţinut o 
cuvântare foarte semnificativă și 
războinică în acelaşi timp. 

Andr6 Marty a anunţat apropiata 
sosire a unor importante contingen- 
te noui de voluntari. In acelaşi timp 
a făcut reproşuri, în mod ceva mai 


diplomatie, generalului Lister, şi a | mosul general 
anunțat că va pedepsi cu moartea |fost deasemeni 


şedinte al «Clubului beţivilore. cu 
ocazia alegerii comitetului de con- 
ducere, 

Pentru a fi reales, Ranovici «a 
voit să dea electorilor săi o supre- 
mă probă de virilitate alcoolică, 
bând pe nerăsuflate exact 10 litri 
de vin... 

A fostînsăo inspiraţie mneferici- 
tă: odată cu ultima înghițitură can- 


didatul la gloria paharului a căzut 
mort, trăznit de un atac de apople- 
xie 


Epilogul: clubul a fost desființat. 

Membrilor le rămâne dreptul să 
se consoleze de moartea eroică a 
prezidentului — însă pe cale neofi- 
cială şi fără ceremonial... 

Un motiv în plus deci care să 
predispue la filozofie profundă asu- 
pra tristețelor vieții și asupra vir- 
tuților remediatoare ale alcoolului... 


iftim, 


pe voluntarii internaţionali, cari 
părăsese poziţiile de pe front. 
sg 


MALAGA 12 (Balcan Oriente), — 
Ştiri din sursă oficială confirmă a- 
restarea lui Eduardo Castillo, eomi 
saru] politie al armatelor republi« 
câne spaniole, 

Se confirmă de asemeni, că ?ai- 
republican Pozas, a 
încarcerat. 


mare nelinişte în această privinţă, 
căci dispariţia conincide cu bomtar” 
damentul aerian efectuat eri de es- 
cadrilele japoneze contra localităţii 
Ciangcia, din Hopei, 

Se afirmă că mareșalul Ciang 
Kai (hek Sa dus eri împreună cu 
numeroase personalităţi conducătoa 
ra ale guvernului la Ciangeia, pen- 
tru a inaugura o nouă administraţie 
niilitară. BomPardamentul aerian 
s'a produs în cursul ceremoniei. 
AU MAI DISPARUT ŞI 
ALTE PERSONALITAŢ. 

Se declară că vreo 50 de persoane 
care asistau la inaugurare au fost 
omorîte, în timp ce vreo sută altele 


au fost grav rănite, 
In afară de mareşalul Ciang Kai 


Shek, Par să mai fi dispărut şi vi- 
cepreşedintele Soong şi generalul 
Ciang Sing Hung, comandantul mi- 
litar al provinciilor Kiangsi şi Ho- 
nan. 


corespunzătoare adică în funcţie de 
aprecierea instanţei respective. 

In cadrul acestui regim intră co- 
loniile penitenciare, — agricole şi 
industriale instituţii tranzitorii cre- 
eate cu scopul de a pregăti elibera- 
rea condamnaților. 

Titlul 4, se ocupă de regimul sta- 
bilimentelor pentru executarea pe- 
depselor privative de liberate, de mi- 
nori institute de corecție, după vâr- 
stă şi infracţiuni. Minorii cari în 
executarea pedepsei vor dovedi dis- 
ciplină şi tendinţe de reclasare vor 
fi citați şi încurajați. 


CLASAREA REGIMURILOR 


In parta II a regulamentului, se 
stabileşte regimul instituţiilor pen- 
tru executarea măsurilor de sigu- 
ranţă privative liberate. 

In capitole speciale, această par- 
te a regulamentului fixează în amă 
nunt cadrul în care se aplică: regi- 
mul ospiciilor pentru infractorii a- 
lienaţi; regimul infractorilor anor- 
mali (fizic sau psihic); regimul din 
instituţiile pentru infractori; 
obişnuinţă; regimul caselor de mun- 
că pentru vagabonzi şi  cerşetori; 
regimul instituţiilor pentru execu- 
tarea măsurilor de siguranţă către 
minori. 

In partea II se dă o deosebită a- 
tenţiune vieţii de penitenciar. Dis- 
poziţiunile cuprinse în acest come 
partiment sunt comune tuturor 
stabilimentelor pentru executarea 
pedepselor şi a măsurilor privative 
de libertate. 


„BUNA VESTIRE“ 


(Continuare din pag. L-a) 


S'au risipit visuri aci, cu dărnicie de nabab şi s'a pornit din coloa- 
nele ziarului un cer întreg de rugăciuni pentru toate lacrimile. 

Nu s'a făcut trafic din dureri şi nu S'au exploatat necazurile. 

Am dat tot ce puteam da. Şi n'am cerut decât înţelegere şi prietenie. 

Ne continuăm drumul, oricare ar fi obstacolele materiale. E o viaţă 
aci, trecută prin plumbul tipografiei şi prin neodihna nopţilor albe. Şi 
viaţa asta e frumoasă ca ceasurile cari au zorit în ferestrele redacţiei, 
oridecâteori ne-am uitat drumul spre casă. 


Te-am visat pe tine, prietene de 


departe, îmbătat de acelaş azur şi 


flămând de zare rumână, mare şi împărătească. Te-am văzut pe tine, das- 
căle de carte românească şi pe Sfinţia Ta Domnule Părinte, te-am auzit 


cântând tropare sfinte. 


Ţi-am împletit lacrima cu visul, mamă dedeparte. Şi ţi-am înscris » 


apostolatul în slovă, domnişoară dăscăliţă dintr'un sat umil... 

E păcatul nostru şi nu ne deslipim de el. 

E drumul nostru şi nu ne întoarcem din drum. 

Cei ce ne sunt prieteni au rămas şi rămân alături de noi. Alţii şop- 
tesc. Unii svonese. Mulţi ne ocolese. Sunt şi deaceia cari tree alături 


de drum. 


Să tie toţi pe pace. Noi n'am cerşit nimic. Cu atât mai mult nu vom 
întinde mâna după prietenii. Avem moşii întregi de mândrie şi ne stau 
munți de demnitate pe umeri. E povara visului. 

Nu avem bogății băneşti. Dar avem o inimă în piept. Şi inima bate 
româneşte. Şi când suntem veseli. Şi când suntem trişti. Că şi tristeţile 
sunt frumoase. Au mărgăritare: lacrimi. Şi lacrima nu însemnează plâns. 
Ci ridicare în seninul frumos al sincerităţii. Al mărturisirii calde ea o 


rugăciune. 


La rugăciune nu vine decât cel ce vrea să vadă aievea umbra lui 


Dumnezeu răsfrântă peste lume. 


VALERIU CARDU 


din 


Dureri 


INA VESTIRE» 


DIN 3 
Str. Gutenberg No. 3 


periect asortat pentru sezonul 
de iii 


$ i! 0 f e de haine bărbătești 


şi de dame 


Pânzeturi și crinauri 


NEMA CADU 4 ă mă şi cn ai 
ă i 
Ciorapi rapi raank 


precum şi toate articolele de 


Manufactură, galanterie 
şi mărunțișuri 
Servește clientela cinstit şi ieftin 
Vizitaţi cu încredere 


Magazinul 
DIN 
Sir. Gutenberg No. 3 


Suferiți de 


REUMATISM? 


imi fac o datorie de a arătâ* 
acţiunea minunată ce & pro- 
dus HERVEA asupra mea. 


reumatice! 


A A 


Sportui Studenţesc- | Carnet 
Universitatea 4-1 (2-0). „pa 


şi Toanovici suni aruncați în liniile de box amator în continuarea 
dinnapoi, iar Iancoviel trece înnainte, ţurneului din Frânţa a fost învinsă 
|n fehul acesia U iși formează o la Clermont-Ferrand cu 6-10 de re- 
junaintare greoae şi o apărare fragilă, | „„ventativa locală, luându-și însă 
Din cauza schimbării nefericite a Ii- 

niilor chujene, Sportul Studenţesc pă. | revansa la Nântes unde a învins o 
şrunde mai uşor în careul advers. La rc Pr pbndes cu seorul catego- 
e învălmășală, Marinescu măreşte a- RA ă UAL al se 
vanlajul bucureştenilor. Intreaga apă- Emir ga iliaiter popi Ma 

miversităţii de vină. 

pet ică mi i cegial în terenul | Mânesc după cum rarele lor înfrân- 
Sportului dar cu un pasiv de două | geri sunt o deSminţire a politețel 
goaluri care nu arată adevărata fizio- | franceze şi o verificare a şovinis- 
uomie a jocului, mului galic. 


Matchul dintre cele două garnituri 
universitare nu a reuşit să se realizeze 
în condiţiunile pe care le merita, , A- 
mânat din cauza terenului impractica- 
bil, a trebuit să se dispute pe arena 
dela Giuleşti, a doua zi. Fiind zi de 
lucru şi un îrig cumplit — cu ploaie — 
n'au venit la match decit vreo mie de 
ingi, recrutați dintre gazetarii sportivi 
— aduşi de obligaţii profesionale — 
şi dintre suporterii prea credincioşi ai 
celor două cluburi, (Regretăm defici- 
tul pe care trebue să-l suporte Sportul 


Studenţesc). 4 E De remarcat înfăţişarea amicală a| E cazul Să menţionăm că expedi- 
Echipele au apărut în următoarele | A estei jumătăţi de partidă ţia românească a plecat cu numai 2 
formaţii: rezerve iar matehurile turneului 


SPORTUL STUDENȚESC: Constan- 
tinescu, Duce, Bădulescu, Take Dumi- 
trescu, Drăgan, Mitan, Voicu, T, Dumi- 
trescu, Marinescu, Ştefănescu, Gică 
Popescu. 

UNIVERSITATEA: Moldoveanu, Dră- 
gulescu, lancovici, Golub, David, Put- 
mic, Benţea, Mechea, Truţă, Ioanovici, 
Draga. 

Arbitru: d, Mitty Niculescu. 


sunt defectuas programate, distan- 

țate uneori numai de o zi sau două 
După reluare Universitatea con- | explicând poate asttel şi unele iîn- 

tinuă șă preseze. Jocul devine mai | Smecese la care participarea judecă- 

dur. Clujenii pierd ocazii peste oca- | ţorilor au adus o contribuţie mai 

zii, până ce dintr'o pasă în cruciş 2 | redusă, 

lui Medrea — ajuns half — Benţea 

marchează. Acelaş Benţea are cca | VIFORUL DACIA 

zia să egaleze nu peste mult timp, 

dar ratează dela câţiva metri. a prezentat Duminică dimineaţa, 


Repriza 


Junghiurile iţi tarbură 
clipele cele mai plăcute. 
Dar de ce să te chinuieşti? 


Etortul Universităţii se opreşte | pentru prima dată publicului, în- 
aici, Sportul Studenţesc îşi reface tun concurs oficia] pe tinerii săi 
jocul şi marchează frumos Prin] aţleţi pe care-i antrenează numai 


Prima parte: ioc amical 


Jucătorii apar pe teren înviorați de 


Fiind atins de mai bine de 
un an de reumatism şi exer- 
citând profesiunea de zidar, 
mă vedeam în obligaţia de a 


Incurajaţi! 


Se execută comenzi 


GAR DAN 


suprimă durerile! 


UN PRODUS - 


» Bagetu 


Fabrica de Lingerie Bărbătească 


DUMITRU MINCIU 


Caiea Griviței No. 107 

Cumpăraţi ; Cămăşi, indispensabili, pijamale, 
cravate, ciorăpărie etc. 

i cu materialul clientelor 


VIZITAŢI MAGAZINUL 


G. A. Voiculescu 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 418459 


Bine asortat cu stofe şi 


de Primăvară 


Raion special 


PREŢURI CONVENABILE 


mătăsuri pentru sezonul 


de galanterie 


FII PREVĂZĂTOR! 


la cea mai 


mică 


ceală. -. 


QUADRO 


— 


ră. 


/ 


] 
NAL 


CALENDAR 


Miercuri 13 


Ort.: Martir Artemon 
Cat.: Sf. Hermena 


RADIO — BUCUREȘII 
KADIO — ROMANIA 
6.30: Deschiderea emisiunii Gimnas- 
tică ritmică, Radio jurnal, Concert de 
dimineaţă (discuri),  Sfatnri gospodă- 
reşști şi medicale. 
7.30: Inchiderea emisiunii, 
13: Ora. Culturale. Sport, Cota upe- 
lor Dunării 
13.10: Concert de prânz (discuri). 
14.10: Ora, Mersul vremii, Radia- 
jurnal, 
14.30: Toscanini dirijează Orchestra 
filarmonică din New York (discuri). 
18: Ora, Mersul vremii. 
18.02: Concert de după amiază, Or. 
chesira Fraţii Stănescu, 
19,05: lIstoira muzicii (XIX): Sec. 


Aprilie 1938 


Soarele răsare la 5.35, 
Apune la 18.59 


Aprilie 1938 
XVIII în Anglia (canto:  Rosl 
mann-Rădulescu și clavecin: 
Rădulescu); Cuvânt introductiv, 

20.50: Orchestra Radio, dirij. de Th. 
Rogalski: muzică nordică. 

20.50: Medicina romantică italiană, 
de dr. Dem, Paulian. . 

21,10: Concert de vioară, Alex, Theo- 
dorescu, 

2145: Teoria rasistă în lumina ști- 
inții de lon Cornea, 

22: Cabaret muzical, 

22.30: Radio-jurnal, Sport. 

22.45: Conceri de noapte al Orches- 
teri lonel Giurgea, transmis dela re- 
staurantul «Modern», 

23.45: Jurnal pentru străinătate în 

limba franceză şi engleză. 


Bau- 
Nicolae 


“La laşi va lua ființă 
0 cetate spitalicească 


LAŞI, 12. — Spitalul «Izolarea: a 
cerut primăriei laşi să i se permită 
a închide o porţiune din strada «U 
niversităţii», pentru a lega acest 
spital cu spitalul «Sf. Spiridon» şi 
«Profilaxia Tubereulozei» care, în 
urma exproprierilor clădirilor par- 
ticulare sunt legate toate între ele. 
Astfel dacă cererea spitalului «Izola 
rea» va fi aprobată de primăria 
laşi, se va creia în localitate o ma- 
Te cetate spitalicească formată din 


spitalele «Izolarea», «Sf. Spiridon: 
şi «Profilaxia Tubereulozei». Acest 
mare bloc spitalicese — unic în Ro- 
mânia, — va cuprinde o suprafaţă 
enormă întinzându-se pe Cinci 
străzi. Aceste spitale deservese a- 
proape întreg Estul țării. 

In cercetarea acestei chestiuni pri- 
măria a numit o comisie în frunte 
cu d-nii: prof. Bălteanu şă ing. Petrov 
care au cercetat la fața locului şi au 
depus un raport favorabil spitatelor, 


părăsi meşteşugul meu din 
cauza greutăţii ce simțeam în 
mişcările mele, neputând să 

mai servesc de piciorul 
meu. 

Auzind dela un prieten că 
minunatul vostru ceai HER- 
VEA l'a uşurat, m'am decis să 
fac o cură. Acum numai siriit 
aici o durere şi exercit meş- 
teşugul meu întocmai cum fă: | 
ceam inainte de a avea acesti 
reumatism. 

Nu am cuvinte destule pen- 
tru a recomanda HERVEA la 
toate persoanele care suferă 
de reumatism. 

]. BOURILLON, la R... 
(Creuse) 


| 


Nu este vorba nici de un 
medicament nici de o drogă 
ci de o plantă tropicală numită 
HERVEA. 

Din foaia sa mică să face 
o băutură, care se bea ca 
teaial obişnuit. Nici o plicti- 
seală nici un incovenient; se 
psoară acasă; UŞURAREA 

E RESIMTE IMEDIAT şi 
devine din zi în zi nai evident. 

Beţi o ceașcă de HERVEA 
în fiecare dimineaţă și vă veţi 
simţi un alt om. Ea elimină 
otrăvurile acumulate de aci- 
dul uric şi PREVINE NOI 
ACUMULĂRI de alte depo- 
zite acide în organism. 

Refuzaţi contrafacerile 


In interesul consumatorilor 
Ceaiului HERVEA, rugăm a 
refuza orice ambalaj care nu 
poartă numele: 


HERVEA 


MARCA DEPUSA 

Singurele cari sunt veritabile 

Dacă voiţi să-l încercați în 
mod serios. 

Scriţi la; Serviciul Hervea, 
Str. St. Ionică 8, Bucureşti. 

De vânzare la toate farma- 
ciile şi drogueriile din ţară. 


soclu gigut € 
Reumatism | Gripa 


Gută  .|Nevralgii 
Sciatică Răceaiă 
Dureri de cap 


ÎN AMBALAJE DE 42, 44 ŞI 3 TABLETE 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințaţi numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în cutii originale, conţinând 2 buline 

şi numai cu semnătura doctorului, 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucuresti. Calea Rahovei 265 


Presa din provincie 


şi agenţia „Telegraf“ 

Sâmbătă la orele 15, Comitetul cen- 
tral al Federaţiei najionale a presei 
din provincie, în frunte cu d, Ştefan 
Vlădescu, preşedintele Federaţiei şi d, 
Virgil Molin,: preşedintele  Camerelor 
de muncă! şi secretar general al Fede- 
raței, au vizitat sediul Agenţiei ro- 
mână de, presă «Telegraf», 

Scopul: acestei vizite a fost găsirea 
unei modalităţi de conlucrare între 
presa din provincie şi Agenţia «<Tele- 
graf», Sa servit un bogat bufet, 

Au luat cuvântul d-nii: Ştefan Vlă- 
descu, Virgil Molin, D. lov, Jean Cu- 
ana, etc. 

Tuturor le-a răspuns d, Vasile Gh. 
Chivăran, directorul agenţiei  «Tele- 
grab. 

Festivitatea a luat sfârşit la orele 
15, într'o atmosferă de românească ca- 
maraderie, 


Adunarea generală a Societaţii 
comunale de electricitate din laşi 


IAŞI 12. — Joi, săptămâna trecută, 
a avut loc adunarea generală a Socie 
ţăţii comunale de electricitate din lo- 
calitate. Au luat parte un mare nu- 
măr de acţionari precum şi d-nii prof. 
P. Bogdan preşedintele consiliului de 
administraţie, prof. Volanschi direc- 
torul general al Societăţii şi intreg 
consiliul c- adirinistraţie. 

Birou! adumărei este format din 
Andronache şi Croitoru, din partea 
acţionarilor. P. profi. P. Bogdan îna- 
inte de a face darea de seamă pe 
anul expirat, aduce un omagiu M. S. 
Regelui pentru sprijinul şi încuraja- 
rea daţă electrificărei ţării. 

In darea de seamă d. prof. Bog- 
dan arată realizările din anul 1937. 
Arată că preţurile la tramvaiu şi 
lumină la laşi sunt cele mai eftine 


Constătuirea preşe- 
dinților Camerelor 
de Muncă 


Preşedinţii Camerelor de Muncă 
Sau întrunit eri la sediul Uniunii 
Camerelor de muncă în obişnuita 
consfătuire lunară, sub preşedinţia 
d-lui Virgil Molin. . 

Au fost prezenţi domnii: Bali? şi 
Mazăre Ploeşti; N. Dimitriu Iaşi; 
Al. Albuleţ Chişinău; Vasile Gavri- 
lă preşedinte şi D. Berbeciu seere- 
tar Brăila; Berindei-Petrovici Cra- 
iova; St. Stoleru Bacău; Florescu 
Cernăuţi; ddr. Trimeseu Bucureşti; 
Gologan vice-preşedinte Braşov; Si- 
mion Albu Arad; Traian Mălăescu 
Oradia;ing.Bârglezeanu 'Timişoara; 
dr. Moldovanu Cluj; dr. Aureliu 
Vlasiu Sibiu şi Andrei Alexandres- 
cu Constanţa; iar din partea Comi- 
siei interimare a Uniunii, d-nii 1. 
Mateescu Matei, IL. Dimitriu, N. Co- 
ea, Gh. Sova. 

Sau desbătut probleme bugetare 
şi roslul Camerelor de muncă în 
raporţ cu situaţia creată prin de- 
cretul-lege al «Fondului Muncii», 


din ţară. Pentru anul in curs se pre- 
văd noui şi mari, îmbunătăţiri. Se va 
cumpăra un nou motor, deasemeni 
şi un nou răcitor de apă, iar pentru 
circulaţie incă două autobuze noui va 
imbogăţi parcul societăţii. 

D. proi. Bogdan în n'umele consi- 
liului de administraţie aduce cele mai 
călduroase mulţumiri d-lui director 
general Volanschi şi tuturor colabo- 
ratorilor săi, funcţionari şi lucrători 
pentru munca depusă, în slujba in- 
tereselor societăţii. 

D. Criveanu citeşte raportul co= 
misiei de cenzori şi aduce şi d-sa 
mulţumiri d-lui prof. Volanschi. 

Adunarea în unanimitate ratitică 
bilanţul, d-nii prof. Slătineanu şi Ca= 
seți ieşiţi la sorţi din Consiliu, se 
realeg. In locul regretatului Cananău 
este cooptat d. av. Rang. Adunarea 
a luat sfârşit prin cuvintele de mul- 
țumire a d-lui P. Bogdan către ac- 


ționari. 
N. Deică 
MPR A E A REIESE 
"ROMANIA 


TRIBUNALUL JUDEȚULUI DAM- 
BOVIŢA SECŢIA l-a 


CONVOCARE 


În conformitate cu disp. art, 27 din 
legea pentru lichidarea datoriilor a- 
gricole şi urbane din 7? Aprilie 1937, 
şi cu cererile înreg. la No. 9554 şi 
9553/1938, se convoacă toţi creditorii 
d-lui Alexandru St. Herişescu Bolen- 
tineanu din Bucureşti, Sir. Silfidelor 
No. 12, în ziua de 15 Aprilie 1938, o- 
rele opt dimineaţa în Camera de Con- 
siliu a acestui Tribunal, spre a-şi da 
avizul pentru radierea inscripției ipo- 
tecară luată asupra 20 Ha. din moșia 
Petreasca Bilciureşti iud. Dâmboviţa, 
conf. legei Asanării. 


Voicu şi Ştefănescu. din toamna trecută. Rezultatele 

Spre sfârşit «U» încearcă poarta ! sunt mai mult deeât îmbucurătoare 

Sportului, dar nu reuşeşte nimic. | aţât pentru gruparea verde-galbenă 

AI din Floreasca, care îşi pregăteşte 

Dece a fost înfrântă astfel viitoarele resurse, cât şi pen- 

Universitatea tru atletismul românesc căruia îi 
Intrebarea se pune ca mai Sus, 


vor fi dăruite elemente exclusiv, 
fiindcă matehul n'a fost câştigat de cupele fi izolată din ansam- 
Lui ponei eră fe mia ere cir blul rezultatelor tehnice,  perfor= 
Universitatea a jucat extrem de 


manța tânărului Romeo Popescu: 
nervos, pe câtă vreme Sa. Studen- iniţiat în atletism de foarte recentă 
țese a jucat cu sânge rece, 


dată, care posedă regulat arnncări 
Apoi: halfii de margine ai clujo- 


cu discul de peste 35 m. 

nilor au fost inexistenţi După cum se vede recordu! na- 

s, . : . . A 3 3 

careul clujan. Faze rapide în fața por- In Plus; sehimbarea de care e ţional de juniori  (Havaletz Ţ 
ţii. lancovici lovește mingea cu mâna, vorbit mai sus, a legat plumb de 


frig şi de dorința victoriei. Fazele se 
scurg frumos și calm, dând avantaj de 
teren Universităţii, Benfea are pătrun- 
deri periculoase şi ratează două ocazii 
sigure, Deasemenea Truţă merge bine, 
La fel de bun Mechea, De remarcat că 
toate pătrunderile Universităţii se fac 
pe aripa dreaplă, prin Benţea. Acest 
element propulsio este însă potolit în 
curând de Bădulescu, care îi face un 
foult grosolan, dealtfel penalizat de 
arbitru. 

Din momentul acesta Sportul Stu- 
denţesc, liberat de un adversar peri. 
culos, începe să construiască intenții 
de atac, Lucrul i reușește și ajunge în 


V, P. 


Matchurile disputate eri pe tere- 
mul U. F. S. R. au Tost Lispite de in- 
teres, deoarece nu sau dispulat de- 
edit două partide din cele palru *0- 
gramate. 

Deoarece matchul dintre T.O.h. și 
Sp. Studenţesc, punct atractiv al ce- 
lei de a V-a etapă, a fost amânat şi 
în urma forfaitului echipei C. T.R, 
celelalte două partide nu au putut 
complecta  mulțumitor  aceasic 
cincea zi a campionatului naţional 
de rugby, ce ni se anunță ca un a 
devărat regal sportiv. 


V. pai pei 5:6 


a 


Un match nul, datorită 
unui fundaş excelent 


Matchul îmcepe întrun tempo ras 
pid ambele echipe comportându-se 

| excelent. 

Câteva momente dela începerea 
matchului nici una din echipe nu poa- 
te concretiza vreo situaţie, 

Dar lucrurile se schimbă, căci la o 
greşală a galbenilor făcută de aceştia 
în buturile lor, greşală fluerată de ar. 
bitru, poştaşii reuşesc să transforme 
prin Anastasiade 

Se părea pentru un moment că vl. 
foriştii vor înclina steagul, dar lucru 
contrariu, căci galbenii par a nu îi 
obsedaţi de avantajul poştaşilor şi 
prin incursiuni din ce în ce mai dese 
în terenul advers, caută să egaleze: 

Speranţele nu le sunt înşelate, de- 
oarece acum poştaşii sunt aceia cari 


metri) e ameninţat a cădea şi A 
iar arbitrul acordă — în marginile re- Pistoarăle rr aa intra în. mâini, mai bune, 
aulamentului — penalty.  Marinesc Dela Sp. enţese 
rage frumos. 1—0 pentru Sp. Stade au jucat bine, afară de Mitan şi pr pe DIN CHI. 
tesc, Universitatea nu-și perde curajul| Gică Popescu. 
si joacă mai departe năvălind necon-|  Dela Universitatea au fost buni Pee Pe Te EP 
teiț spre poarta lui Constantinescu. A a Drăgulescu, Bona 4] al; e. terminat la edalitaja — 
Dar tocmai când tânăra înnaintare | David. S - Ş 
a clujenilor era deslănțuită peste ad-| D. Mitty Niculescu a arbitrat ne- la Act pa fate e i 
vereai, imeve dela U face aimnea. gre” | anizenat. Ziarele nu precizează în câţi 0a- 
put: Mat octet: formatia, ir ari meni a sfârşit Vietoria jocul... 
RUGBY (ARENA VENUS 
i ia p- declarată impracticabilă Sâmbătă 
umai două matchuri |... e, cau 
a a Fi | partidele Venus — Juventus şi 
| ă ( i Sportul Studenţese — Universitatea 
Ii d CINCEA e a 4 CaO d U |] nu va mai fi utilizată până după 
Aprilie. 
comit imprudenţa de a greşi chiar în] E deci mai mult ca sigur, organele 
fața buturilor lar federale — în speţă Comisia cam 
La rândul lor vitoriştii transformă, Pionatului naţional — Vor progra- 
egalarea fiind un fapt împlinit, ma partida amânată dintre Venus 
Viforiștii încurajați de succes, caută | si Juventus pe un alt teren, proba- 
să depăşească pe poştaşi, ceeace nu le| Pil în Giuleşti. 
este irealizabil, căci o a doua greşală ULTIMA ETAPĂ 
a poştaşilor, identică cu prima, face ca a campionatului cehoslovac a a- 
vitoriştii să obțină un avantaj faţă de dus mari surprize, Aşa, Sparta a 
poştaşi, fost învinsă de Victoria Ziskow cu 
După această fază jocul continuă! _2 iar Kladno a trebuit să se 
întrun tempo rapid, fără să aducă mulțumesacă cu un rezultat de ega- 
vreo schimbare pe tabela scorului pri-| Jitate în fața Prostejovului! 
i Pggriiri Surprizele de acest fel abundă la 
La reluare Jocul este acelaş, Jucă-| vecinii din Nord-Est cam de vre-un 
torii ambelor echipe părând să aibă! ay şi ne-am obişnuit a le considera 
un suflu inepuizabil. Și imprimă jocu- | ce un termometru al soceerulu: ces 
lui aceiaşi alură drăcească ca în pri-| posiovac în veriiginonsă decădere, 
ma repriză. 
După un ump poştaşii sunt aceia. | A.M.E.F.A. 
cari domină, făcând eforturi suprao- 
meneşti să egaleze ceeace şi reuşesc,| a furnizat în etapa trecută divizia 
căci la up suivre a lui Florea, P. Ţ.| nară, «bomba» sezonului. A cedat, 
T. reuşeşte să marcheze prin Anasta- | în Stil categorie, «Phoenix-ului> cu 
siade şi prin aceasta obținând egala. | 4-2 după un joc în care comuniștii 
rea. arădeni ai lui Szabo au fost între- 
După câteva minute de joc arbitrul| cuţi în toate compartimentele. 
flueră sfârşitul matchului, terminat] O înfrângere care îi va Irusta 
astfel la esalitata mai mult ca sigur de campionatul 
STADIUL ROMAN—R.C,B. | seriei respective. Deci AMEFA do- 
43:0 (11:0) y vedeşte pentru a doua oară că n'are 
Dela începur siadiştii domină, în finish. 
timp ce tânăra grupare a d-lui Ca- In tond, cu atât mai bine pentru 
zana nu face altceva decât să se a-| f0otball-ul românese? 
ere, căutând pe această cale să 
scoată un rezultat cât mai onorabil. «TURDA». aduce la cunoştinţa ge+ 
" Aceasta nu le  reuşeşe, părăsind nerală că Duminică 1 Mai 1938, ora 
terenul învinşi la un scor catastrofal. 10 dimineata. va ţine adunare go 
nerală în localul şeoalei primare 


AL. BARBU «loan Creangă». 
pe iaa e ——r==—— D-nii membri cari vor să ia par- 
te la vot, sunt rugaţi să achite taxa 
ATLETISM de cotizaţie. 


lureş B-(araiman 
(15-12) (15-4) 


Duminică dimineaţa pe terenul 
Sportul Studenţesc, a avut loc, ma- 
tchul de wolley-ball, lureş B, şi noua 

atigeă eta: sputa grai formaţie Caraimanul. 
5 „ Popescu R. 35,10; ihăilescu |. Acestea din urmă deşi j 

1, Popescu C, 12; 2, Geanolu 122;[25,29; 3. Marinescu 24,65. trac au dat dovadă de re lipi 
3. Gheorghe Gheorghe 12,3. Lungime tăţi, însă au fost nevoite să cedeze 

„300 m, 1. Gheorghe Gh. 5,74; 2. Grozea 5,10;|în faţa technicei avansate a echipei 

1. Onea 41,8; 2. Popescu C. 42,4;[3. Mihăilescu 5,41. secunde a campioanelor naţionale. 

.3- Popescu V. 43,6. Echipa lureşului deşi numa? în pa- 


Viforul Dacia - Vulturaşul 100-680 


Juniorii Viforului Dacia au învias 
pe cei ai Vulturaşului, teuniunea în- 
lregistrând un frumos succes. 

REZULTATE TECHNICE 


Greutme 
i. Socaciu 11,62; 2. Sotir 1141; 3. 
Popescu R. 14,20. 


Lo, 1000 m. + Taălțime tru jucătoare, toate au jucat tot a- 

1. Ghimbău 3,9,8; 2. Cristescu 3,114; 1. Mihăilescu 1,6Q; 2. Yost 1,60; 3.|tât de bine, Marioara Filipescu, re- 

3. Olteanu. Grozea 1,60. marcându-se prin, serviciile ei bune, 
3000 m. Stafeta 4x100 Florica Pârvu prin plasamente bune, 


1, Hartz 1041; 2. Cristescu 10,55; 
3, Hierl 11,04. 


1. Viforul Dacia 46,7; 2. Vulturasul | Rigette Călciurescu prin passe pre- 
cise şi Liza Stamatin, prin mingi 
tari, au dat dovadă de o periectă 
coeziune, şi au dispus destul de uşor 
de adversare. 

Dela Caraiman s'a distins Eveline 
Georgescu, 


47.3. 


DR N N N 
VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ȚULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 
VEŢI CÂŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE. 


TE: eat ds Sică 


M A, | 


HUILE + 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJ 


Se găsește de vânzare mnmai la farmaciile, drogueriile și par fumeriile mea are a 


3 


„SIMBOL 


Primăvară se regenerează organismul! 
La salate, pește, chiar carne trebue ne 


Preparaţi-le cu unt 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza şi cu ulei de măsline 
Intrebuinţați untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 
calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine : 


PERFEGT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL - GRAS — DEGI EGONOMIG 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 
De vânzare în primii aloe magazine de coloniale din București şi provincie 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


+ ame un untdelemn bun 


elemnul: 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Valoarea producţiei 


viilor și livezilor în 1937! » 


Serviciul de statistică şi studii din 
ministerul agriculturii, domeniilor şi 
cooperaţiei a câlculal valoarea produe- 
ției de vin şi livezi de pruni din 
anul 1937. 

Din dalele acestui serviciu rezultă 
că în anul 1937 au fost 305808 ha, 
de vin pe rod. 

Producţia totală a fost de 10,663.263 
hectolitri, în valoare de 1,585.605.200 
Jei, Producţia medie la hectar a fost 
de 345 decaliiri. 

Viile indigene nealtoite şi viile a- 


3 


mericane alloite au dat o producţie 
în valoare de 7.110 lei la hectar, 

Viile de hibrizi producători direcți 
au dat o probueţie în valoare medie 
de 3,424 lei la ha. 

Livezile de pruni, în întindere de 
146,033 ha., au dat o producţie de 
5,555,313 chintale cu o medie la ha, 
de 120 chintale, i 

Valoarea producţiei livezilor de 
pruni a fost de 666,637,560 lei cu o 
valoare medie de 4.364 lei la ha. 


Regimul exporturilor 
în compensație, în Franţi 


Banca Naţională a României ne tri. tuate în Franţa, în proporţii stabilite 


mite următorul comunicat: 

Se aduce la cunoștiinţa celor interesaţi 
că exporturile în compensație pe baza 
aprobărilor speciale, nu vor putea îi e- 
feotuate nici în viitor în Franţa, Alge- 
ria, Maroc și 'Tunis, deoarece chiar în 
urma încheerii cu Franţa a noului a- 
cord relativ la plăţile comerciale din $ 
Martie a. c, contravaloarea exporturilor 
noastre în Franţa, Algeria, Maroe Tu- 
nis, serveşte la plăţile ce trebuese efec- 


prin acest acord, 

Deasemeni se aduce la cunoştinţa ce- 
lor interesaţi, că pentru aceleaşi consi- 
deraţiuni, disponibilul de import provenit 
din exporturile în compensație efectuate 
în Franţa, Algeria, Maroc şi Tunis, în 
cadrul listei A, va fi comunicat Direc- 
ţiunii Reglementării comerţului  exte- 
rior ca disponibil de import numai pen- 
tru Franţa, Algeria, Maroc şi Tunis. 


(aicularea nouilor impozite 


asupra salari:lo» 


Ministerul de finanţe a trimis eri 
administraţiilor 


cuprinzând, calculul detaliat al im- 


pozitul pe salarii nou înfiinţat, 
Tabela cuprinde calcule în care se! 
înglobează, toate reţinerile — im- 


lei 549; la 7000 lei 680; la 8000 lei 


financiare tabele, |! 817; la 9000 lei 933; la 10.000 lei 1102; 
la 15.000 lei 1855; la 20.000 lei 2730; la 
25,000 lei 3749; la 30.000 lei 4856; mer. 


gând progresiv până la salariul de 


| 350,000 lei, la care se percepe suma 


pozite stat, adiţionale şi supra-cotă | de 134955 lei drept impozit pe sala- 
care înglobează următoarele eitre:| riu, 


La 100 lei salariu se percepe 6 lei; 
la 200, lei 13; la 300 lei 19; la 400, lei 
25; la 500 lei 32; la 600 lei 38; la 700 
lei 44; la 800 lei 50; la 300 lei 63; la 
1000 lei 70; la 1100 lei 77; la 1500 lei 


105; la 1600 lei 111; la 1700 lei 118; 
la 2000 lei 142; la 2500 lei 181; la 2600 | 
lei 203; la 3000 lei 218; la 4009 lei e 
la 4509 lei 361; la 5000 lei 421; la 6099 


Răspândiţi 


„BUNA 
VESTIRE. 


(iiozitu 
Florenţa (Fiosole) | 
Roma 

Napoli (Pompei) 


| 


Comerţul ambulant în 
trenuri a fost interzis! 


sancţiunile împotriva 
til. n de abonamente c. î. r. 
prinşi că fac comerţ ambulant în 
tren. Astfel când o persoană care 
are abonament pe ciî.r. este prinsă 
pentru a doua oară că face comerț 
ambulant în tren, pe lângă confisca- 
rea abonamentului, va pierde dreptul 
a mai obţine pe viitor. 
————=X——=—— 


Vom exporta vin 
aicoolizat în Belgia, 
Olanda şi Elveţia 


— Condiţiile stabilite — 


In urma exportului de 1.081.935 


kgr. de vin alcoolizat efectuat în 
Germania în luna lanuarie a. c. pen- 
tru redestilare în fabricile de co= 
niacuri şi licheruri, mai multe firme 
belgiene, olandeze şi elveţiene vor 
importa o cantitate de 500 vagoane 
vin din Basarabia. 

Vinul urmează a fi alcoolizat la 
23 gr. cu spirt cumpărat dela Mono- 
polul alcoolului, care pentru export 
vinde spirtul cu 18 lei kgr. în loc 
de 100. 

Cereri similare de export de vin 
românesc alcoolizat se aşteaptă din 
Anglia. 


———>X% ———=>—— 


Piata or donanțelor 
din grai 1937- 


Ministerul de finanțe a dat eri 
următorul comunicat: 

Unii posesori de ordonanțe sau 
mandate de plată primite dela mi 
nistere în cursul exerciţiului 1937 
1938 — 1 Aprilie 1927 — 31 Martie 
1938 — din diferite motive au rămas 
cu ele neîncasate la închiderea e- 
xercițiului, deşi aceste ordonanţe au 
fost acreditate la timp. 

Ministerul de finanţe invită pe 
cei interesați să le depună sau să 
le expedieze în scrisoare recoman- 
dată până la data de 18 Aprilie a, 
c., la direcţiile de contabilitate ale 
ministerelor care le-au emis spre a 
se pulea întocmi tabelele necesare 
în vederea achitării, lor. 

Recunoaştere aimperiului italian 
coincide cu aniversarea a doi ani 
dela 


— XX =—=—— 


BURSA 


ii Aprilie 1938 
CURSUL DEVIZELOR 


scai a Ap oripme a căilor îfe- 
a înăsprit 


EFTINEŞTE VIAŢA 


CALEA VICTORIEI, 81 


Lei 198 Gămâși ca eee 
Lei 250 Gămăși 
Lei 3608 Gămăși 
Lei 104 Ghiloți 

Lei. 34 Giorapi - Perbătest 
Lei 20 Batisie bazbatest 
Lei - 30 Zofir pi: pese 
Lei 509 Poplin vecie 
Lei 98 Dejalen ară dir 
Lei 39 Gradel 


bărbăteşti de 
poplin extr 
bărbătești 
Deja len l-a 
bărbăteşti din 
gradel super. 


prima pentru 
chiloți bărbăt. 


Lei 65 PÂNZĂ 150 emis 
Lei 115 Ghition 220 em. int 
Lei 24 Şarvale penizu ameea 
Sf Ta 0 N MEL 
Lei 30 Gostelina 2: cette 
Lei 72 Lainatie pt. Rochii 
Lei 119 Perugia 220 em. 1 
Lei 209 Chi-oţi de damă 
Lei 28 Balisi fre aPiamnă 
2070008 Sa ini 


33 GhifON so cz. prima 


" VECHEA ICOALA “| 
DUPLOYEFI | 


- SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET.il 
ÎN atu e: a: TEL. Ag 


TAXELE REDUSE. 


pas penal. pe averea 
fostului ministru liberal 0. Xeni 


La cabinetul patru de instruc- 
ție s'a primit o adresă a minis- 
terului de finanţe, care în nu- 
mele statului declară că se con- 
stituie parte civilă cu patruzeci 
de milioane lei, în contra tutu- 
ror inculpaţilor implicaţi în con- 
trabanda de-aur. Prin aceiaş a 
dresă se cere ca în temeiul tex- 
telor din codul de procedură pe- 
nală, să fie înființat imediat un 
sechestru penal pe toatcă averea 
mobilă şi imobilă a inculpaţilor 
pentru garantarea solidară a 
sumei. 

D. prezident Simionescu A- 
nastasiu, aprobând adresa, a 
luat imediat măsurile legale. 


S'a dispus astfel luarea 
inscripţiei hipotecare le- 
gale asupra imobilului 
d-lui Constantin Xeni din 
str. Athena 27. După a- 
ceasta au fost invitaţi por- 
tăreii să efec şi se- 
chestru asupra averii mo- 
bile. Pe baza acestei inmvi- 
taţii d. portărei Nica s'a 
prezentat la aceiaş adresă 
unde a declarat sechestra- 


| 


calit. super. ; 


Po 


CALITĂȚI 
ADMIRABILE 


rata CURĂŢĂ 
EA be 
NEbacE 3? 


DESINFEC 
$nua/ CORPUL 


MAGNESIA 
S.PELLEGRINO 


FUT CARPAȚI 


MAGAZINUL ROMANESC 
Developează mărește reproduce 
Aparate şi ial te pentru amatori 


Edgar Quinet, 5. Telefon 555-74 
alături de Capşa 


TITUS PILESCU 


tă toate mobilele şi obiec- 
tele de mare valoare ce au 
fost găsite. 


Im ceiace priveşte sechestrarea dela 
banca Gârleşteanu a fost delegat d. 
portărel Costicea, 

Ca o urmare a aceleiaşi măsuri, sue 


_| ma de două milioane lei, ce a fost ri- 


dicată din casa de fier a băncii, a fost 
cnsemnată la Casa de depuneri. 

In cursul zilei urmează să se decidă 
dacă este cazul de a îi înființate şi 
alte popriri pe alte sume de bani ce 
au de primit inculpații de la terţi. 

In această afacere nu Banca Naţio- 
nală ci statul român are să figureze 
ca parte civilă, 


AZI SE JUDECA APELU-| — 


RILE ARESTAŢILOR 


Eri au sosit la Camera de acuzare 
apelurile formulate de Constantin 
Xeni, Stela Melun-Solomonovici şi D. 
Zahareanu, în contra jurnalului tribu- 
nalului prin care le-au fost confirmate 
mandatele de arestare, 

Camera de acuzate a fixat termen 
pentru judecarea celor trei apeluri 
chiar pentru azi. In vedârea aceasta 
dosarul cauzei a şi fost expediat eri 
seara la Camera de acuzare. 


Profesori secundari pedepsiți 
tu avertismentul public 


«Monitorul Oficial» de eri publică 
deciziunea ministerului educaţiei 
naţionale prin care d. Horia Sima, 
profesor definitiv la liceul «Corio- 
lan Brediceanu» din Lugoj a fost 
pedepsit pentru atitudinea ce a a- 
vul-o faţă de trimisul ministerului, 
căruia a refuzat să-i dea declaraţie 
scrisă, mărginindu-se numai la o 
| epoci verbală asupra măsurii de 
ordine luate îmwotriva sa, precum 
Işi pentru abaterea dela îndatorirea 


proiesor titular la liceul din Caran- 
sebeş; Miter Tiberiu, protesor _liiular | 
la liceul comercial din Lugoj, au fost 
pedepsiţi pentru abaterea dela înda- 
torirea ce o aveau de a vota pentru 
constituție cu „avertismentul public”, 

D-nii Blaşiu Adrian și Terfeloagă 
Nicolae, profesori la liceul din Caran- 
sebeș, au fost repuși în funcțiune pe 
ziua de 1 Aprilie a. c., aplicându-li-se 
pentru abaterea dela îndatorirea ce o 


Cumpărând cămâăşi, cravate 


Specialist în lingerie după 
Conciironaă cu 20', toatemagaszinele cu aceleaşi articole 


N ÎL y** 


DUMITRU Dai Bucureşti el. 3.51.66 Calea Victoriei 114 
us atu ERIE + ORION A E DER ON 8 E Sc 2796 IE 77, RITUL de 


Ce a ar E E E E O E a PER 2 E DEE 
| VIZITAŢI CU INCREDERE 


pijamale 
măsură 


a mem DE intaia ian iană 


Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 
Reparaţiuni de precizie 


| VULP: ARGINTII 

N exemplare superbe, vă puteţi procura 

| convenabil, dela 
Blănăria 


| Costică Mihailescu 


Sir. Colţei No. 44 bis, fostă Sti RIO Ia 


Elegant 


Solid 
şi Eftin 


Magazinul L. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 


Toată incălțămintea e coniecţionată în atelier propriu, cu | 


material de în calitate 
Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de iână şi mătăsuri pentru rochii şi 
„costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, 
Gata şi de Pra găsi 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
eftin la Magazinele 
„+ TANASESCU 
CALEA it n No. 95 — STR. CÂMPINEANU No. 1 
FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Cumpăraţi 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Vicioriei 54 
In faţă teatrului ui Naţional ş 


VIZITAŢI — Ceasornicăria Românească | Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 
| B-du' Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
i "Vestminte, "obi ia ie 2. Crai 
Vzni, DEea ga tată Ea? 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Teleton 478/50 


ET III Civiă şi Militară | 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 


furism va putea înainta 


pașaportului 


(recomandat). 


turism a ziarului Bd. 


ÎI perlin (Potsdam) | aoalaș. mp 


Participanți. la aceste excursiuni Sunt  încunoştiințați 
că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noastră de 


pentru obținerea devizelor cât şi cele pentru eliberarea 


Participanții din provincie vor putea să ne remită suma 
de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu vașaportul 


Prospecte, informațiuni su notaue i, pă ; 
isa e 


Himburg leuLei 9500 
Lipsca Vizitarea i 


Praga ju-lui“ 


atâ! cererile individuale 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380). 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


La monedele. mal sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 380% alâl la 
vânzare cât și la cumpărare, 


NAŢIONALA 
Fres, res 3.20—3.35 
Lira Palestineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25,83 (x) 
Lira italiană 319.66 —519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.05 (x) 
Otomane $2—83 (x) 
Belgas 16,65—17 (x) 
Kc. 3,.44—351 (3) 
Schillingi 23—24.50 
Elveţia 22.15—23,20 (x) 
Dolari 182—4192 
Olanda 54 50—35:80 (x), 
Dinari 28.98—3.03 
Pengoe ul 
Drachma 99,105—1.197 


IP 


UN AUTOBUZ DE CALATORI 


— 1 morţi şi 17 răniţi — 

Şelul staţiei Etulia, depe linia Ga- 
laţi-Bolgrad, a înștiințat tejegratie di- 
vecțiunea generală a clu. că astă 
noaple la orele 20, o locomotivă izo- 
laiă, condusă de mecanicul Constaulia 
Moise, din depoul Galaţi, venind dela 
Vulcănești spre Etulia, a surprins, la 
bariera cantonului 217, autobuzul No. 
514, plin cu mărfuri şi pasageri, a 
făcea cursa Galaţi-Cetatea Albă. 

Autobuzul, condus de șolerul Ion 
Munteanu din Galaţi, a fost complet 
stărâmat. 

De sub stărămăturile autobuzului au 
fost sooase cadavrele a 7 pasageri şi 
17 răniți dintre cari 2 mai grav, 

Bariera nu a lost închisă. Răniţii au 
fost internaţi la spitalul din Cuza 
Vodă, ce se găseşte la 500 m. de 
locul gecidentului. Atât organele ce- 


chis ancheta. 


CEFERIŞTII AVANSAȚI IN CA- 


TEGORIA s IŞI POT SCOATE 
CARNETE CL. 1 


Direcţiunea generală a C. F. R. a In 


revenit asupra hotărîrii de a nu se 
emite carnete de identitate pentru 


Paris 3.20—3.33 | aveau de a volta pentru constituție, comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 
| New-York 98—109 |ce o avea de a vota penru consti-| pedeapsa „avertismentului public”. Da- 
Vi ii , ( SI p i Londra 490—300,50 tuţie, cu pierderea salariului pe| asemeni d-lor învăţători Toma Linţiu TELEFON: 5.08124 
IZ| | | 5 ] d$ | Olanda 54,80—55,80 |timp de o lună. și Dudulea Nicolae, pentru aceleaşi aaa 
i, Elveţia 22,75—23,20 | D-nii: Emil Laţiu, profesor titular | motive au fost pedepsiţi cu „avertis- | 9% e e aaa 
20 Apriiie — 2 Mai iara di 16.63-—17,— | la liceul din Caransebeș; Cușma D-tru, mentul public”. Blânaâria „LEOPARD“ 
iunea noastră deTurism | Varşovia 18.63—19.05 
tgiagr erTgi nula 51006100 | | Petre Gârleanu 
: Taxa de participare Lei 8.500 pe 22 50 —27,50 D) la | A C, p, R, Str. Colţei No 40 
d ena 23—24.50 i 
Tren special „CIT“ Kor. 344-334|0 LOCOMOTIVA SURPRINDE | leriste cât şi cele polițienești au des- TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu prejuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 
im razi 
cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 


călătorie în cl. I personalului clasi- dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 


ficay pentru a fi trecut, prin avan 


sare la alegere, în categoria 5, aşa Ereață Și turburări digestive sau obținut 


cum se arată în Foaia oficială C. F. 
R. cu No. 996, 1002 şi 1008. 

In consecință — fără a se mai aş- 
tepta ordinele de înaintare, se va 
elibera carnete de identitate pentru 
călătoria în cl. I şi li se vor înapoia 
şi carnetele de identitate emise şi 
retrase prin telegrama 1748. 

Numai acelor cărora din diverse 
motive nu li sa achitat diferența 
de salarii cuvenită prin înaintane, 
nu li se vor elibera carnetele, 


după multe cercetări atât în clinicile din țară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


GASTROD." 
mad OARE 


NOUA MOARA 


«Gastro D.» se află de vân» 
zare la farmacii şi droghe- 
rii, sau se expediază 


URA MAJ BUNA 
ORA MAI TARE 


Consecințele plebiscitu 


din Germania 


Poporul serman a răspuns frafatelor dela Versailles 


Și Sf. Germain 


Germania o putere invincibilă. - Care va fi atitudinea Angliei 


BERLIN, ii (Rador). — 


— Agenţia D.N. B, publică 


Cca sae e oficial al plebis citului şi al alegrilor pen= 


tru Re în Austria: 


Inscrişi: 4414.138 persoane 


Au votat: 4460.778 pe rsoane, 


Au votat Da: 4.443.208 


Au votat Nu: 11.807 persoane, adică 0,27% 


germani 


Suntem 


adică 99,7 la sută 
persoane, adică 99,73 % 
s 


Declaraţiile d-lui Buerckel 


«Poporul răspunde azi 
tratatelor dela Versailles 
şi St. Germain, astfel: Noi 
austriacii germani am fă- 
Cut azi o mărturisire So- 
lemnă. Noi suntem ger- 
mani şi aparținem pentru 
vecie Germaniei şi Fue- 
hrerului său. 

A trecut timpul când noi 
eram vasalii inamicilor 


noştri. Soarta a lichidat de. | 


finitiv trecutul şi ne pre- 
găteşte un viitor nou. Po. 


Noi rămânem copii devo- 
taţi ai patriei germane. 


CUM A VOTAT CAÂRDI- 
NALUL INNITZER 
VIENA 12 (Rador), — Corespone 
dentul agenţiei Havas transmite: 
«Montag» observă eu satisfacţie 
că arhiepiscopul de Viena, cardi- 
nalul Innitzer, pătrunzând eri în- 
tr'un local de vot, a salutat hitle- 

rist, adică cu braţul ridicat, 
După ce a votat, mai mulţi mem-= 


porul austriac a putut să |brii ai tineretului hitlerist i-au 
dovedească lumii întregi | Prins insigna cu portretul Fiihreru- 
că sângele unui popor este lui. dovedind că şi-a îndeplinit da. 


acela care hotărăşte de |toria electorală. 


soarta lui în mod mai pu- 


Părăsind localul de vot, cardina- 


ternio decât Puterile din |lul Innitzer a salutat din nou cu 
afara frontierelor sale. braţul ridicat, 


Austria numai estic o probiemă 
internațională 


BERLIN 12 (Rador). — Agenţia 
D. N. B. trasmite: 

«Deutsche Diplomatiseh - Politi- 
sche Korespondenz» serie următoa: 
rele în legătură cu rezultatul ple- 
biscitului german, Fireşte, sunt u- 
nele spirite răuvoitoare cari, ca 
totdeauna, vor şi caută să dea aces. 
tui rezultat o notă alarmantă. A- 
ceştia sunt oameni cari nu vor să 
înţeleagă şi cari, de altfel, nu mai 
au nici o importanţă. 

Intr'adevăr, rezultatul obţinut în 
acest plebiscit este cât se poate de 
grăitor. Nimeni nu poate tăgădui că 
votarea s'a făcut în deplină legali- 


tate, că de pildă, în Austria minori- 
tatea cehă a putut vota în cea mai 
mare libertate la fel ca şi majorita. 
tea germană. De altfel, toţi cores- 
pondenţii ziarelor străine, cari au 
controlat în deaproape  destăşura- 
rea evenimentelor, au putut Să-şi dea 
seama că nu era nimic ascuns, 
Ziua de lo Aprilie va permite să 
se ajungă la următoarea concluzie: 
Actul legitim al restabilirii uniunii 
între Reich şi Austria înseamnă că 
Austria a încetat de a mai fi o pro- 
blemă internaţională. Chestiunea a 
ceasta nu mai există şi că ea va 
dispare treptat din discuţia inter- 


INFORMAŢIUNI 


In «Monitorul Oficiai de 
astăzi a apărut 
regal prin care se aduc mo 
dificări importante artico- 
lelor 177, 210, 250, 257 şi 
429 din codul justiției mi- 
litare. 


Bugetele primăriilor de sectoare an 
fost întocmite. 

Bugetul sectorului de Galben e de 
113 milioane, sectorul de Negru. 110 
milioane, sectorul de Albastru 112 
milioane și sectorul de Verde 91 
milioane lei. 


Intre ofițeri avansați prin Iual- 
tul decret la gradul de colonel, se 
află şi d. It. col. Romulus Hotinea- 
nu, şeful parchetului militar şi al 
cenzurii. 

D. D. V. 'Ţoni, subsecretar de stat 
la ministerul educaţiei, a anunţat 
că, fiind numit subsecretar ce stat, 
“ nu mai poate rămâne la conduce- 
rea Asociaţiei, şi a rugat să i se 
primească demisia din această dem- 
nitate. 

Legația Jugoslaviei aduce la cunoş- 
tinţa publicului din România că în 
vederea expoziţiei internaţionale ae- 
ronautice, ce se va ţine la Belgrad 
intre 28 Mai şi 13 lunie a. c. va 
elibera tuturor vizitatorilor expoziţiei 
de mai sus viza gratuită a paşapoar- 
telor. 


PARIS, ii (Rador). — <L'Intransi- 
genat» crede a şti că d. Mistler, pre- 
şedintele comisiunii afacerilor străine 
a Camerii, este candidatul cu cele mai 
multe șanse pentru postul de amba- 
sador al Franţei la Roma. 


Apariţia  decretului-lege pentru 


|| controluj mijloacelor de apariţie a 


ziarelor şi publieaţiilor periodice a 
suferit o amânare de câteva zile, 
urmând să se aducă textului unele 
modificări, 


—— 


Azi a apărut tabloul unei 
mari mişcări în armată. 


——— 


«Monitorul Oficial» de astăzi pu- 
blică decretul regal prin care sunt 
ridicați la grad, :post mortem», 0 
seamă de ofițeri şi subofițeri pen= 
tru merite de războiu. lar ofiţerii 
rămași în viaţă cari s'au distins în 
lupteie din războiul pentru intre» 
gire vor putea fi numiţi «<A la Sui- 
te», având dreptul să poarte tot 
timpul uniforma. 


Da O NR O 


naţională. Cu cât mai repede seva 
recunoaşte acest lucru — ceeace du- 
pă ziua de ieri nu ar trebui să fie 
grea pentru nimeni — cu atât mai 
repede se va recunoaşte forța 
lementară a realităţilor şi aceasta 
pentru binele lumii întregi cu care 
Germania doreşte să trăiască în 
pace». 


SLUJBE DE MULȚUMIRE 


BERLIN, 12 (Rador). — Dr. 
Werner, preşedintele consiliului 
bisericii evanghelice germane, a 
dat dispozițiuni ca toate clopo- 
tele bisericilor evanghelice să sune 
azi şi mâine seară şi în toate bi- 
sericile să se facă slujbe «de mul- 
țumire pentru rezultatul plebis- 
citului de eri». 


BALE, 12 (Rador). — Cunsiliul 
de administraţie al Băncii Regle- 
mentelor Internaţionale, întrunit 
azi, s'a ocupat în special de bi- 
lanțul de sfârşit de an, care ur- 
mează să fie prezentat la sfârşi- 
tul “acestei luni. Beneficiile sunt 
azroape egale cu cele din anul 
trecut, adică de aproximativ 9 
milioane franci aur. 

În adunarea generală, Austria 
nu va fi reprezentată, întrucât 
Banca Naţională a Austriei este 
în lichidare. Această lichidare a 
fost anunţată oficial. 


Plata salariilor şi pen- 
sionarilor funcţiona- 
rilor publici 


Ministerul de finanţe a 
întocmit decretul pentru 
plata salariilor f i 
rilor publici şi a pensiilor 

Plata salariilor şi pensi- 
ilor se va face înainte de 
sărbătorile Paştilor, - 


Reintegrarea funcţio- 
narilor la primării 


Ministerul de interne a făcut cunoscut 
primăriilor Capitalei că în exercițiul fi 
uanciar 1938/9 să nu se Jacă nici o nouă 
mumire sau avansare, lefurile  funcţio= 
marilor respectivi trecându=se cu alocaa 
tiunea din anul precedent, 

Reintegrările de funcționari nu se vor 


face decât acolo unde justiția sa ăi 


Desăvârşirea acordului 
anglo-italian 


- ARSIia va recunoaște suvernul italian la 9 Mai 


LONDRA, 12 (Rador).— Agenţia Havas află din 


cercurile di ce 
le dificultăți de redactare 


că,dacă nu vor interveni une 


acordul anglo-italian va 


fi semnat împreună cu documentele anexe în cursul 


zilei de Joi, la Roma, 


ROMA, îi (Rador). — Agen- 
ţia DNB transmite: 

Propunerea engleză de a se 
pune chestiunea etiopiană pe or 
dinea de zi a sesiunei consiliului 
Societăţii Naţiunilor a fost înre- 
gistrată în cercurile politice ita- 


Cuprinsul 


PARIS, ii (Rador). — Agenţia Ha- 
vas transmite: 
Ziarul «Le Matin» publică dela co- 


nunțat în ultima instanță în acest sens, | respondentul său din Roma următoa- 


După 13 ani 


S'a făcut dreptate Moților 


Curtea de apel Cluj, sec- 
ţia |Ill-a s'a pronunțat ieri 
dând câştig de cauză celor 
10 comune moteşti în pro- 
ces cu domeniul Tischler. 

In felul acesta sa expro- 
priat în totalitate şi defi- 
nitiv domeniul Tischler în 
favoarea acestor comune. 

Este interesant de ştiut 


că procesul durează din 
1925 iar prin concluzia lui 
s'a anulat o tranzacţie în- 
cheiată în 1934 prin care 
statul era păaubit cu 10! 
milioane. 

Deciziunea a produs ma- 
re entuziasm şi satisfacţie 
în tot Ardealul, 


După constituirea guvernuiui 


Daiadier 
(are va fi atitudinea opoziției. Guvernul cere depline puteri 


PARIS 12 (Rador). — Guvernul se prezintă aStăzi la ora 16 în faţa 


Camerilor. 


Mâine dimineaţă d. Daladier a convocat pe membrii guvernului la 


o reuniune la ministerul de răsboi, 


Primul ministru a fixat şi un consiliu de cabinetițotipentru astăzi 


la începutul după amiezii. 


PRIMELE MASURI FIi- 
NANCIARE AU FOST IN- 
TOCMITE 


PARIS 12 (Rador). D. Mar- 
chandeau, ministrul de finanţe, a 
discutat azi dimineaţa situaţia fi- 
nanciară a F'ranţei cu directorii di- 
feritelor secţii din ministerul - de 
finanţe. Au fost întocmite primele 
măsuri, pe cari ministrul de fi- 
nanţe le va prezenta consiliului de 
miniştri “spre aprobare. 


PARIS 12 (Rador). — Consiliul 
de miniştri de mâine va aproba de- 
clarația ministerială precum și pro 
ectele financiare. 

In cercurile politice bine informa 
te se afirmă că guvernul va cere 
parlamentului puteri depline pen- 
tru o durată determinată şi pentru 
scopuri precise, 

După desbaterea din Camera de 
Marţi şi cea din, Senat, probabil 
„0i cele două Caniere vor lua vacan- 
tă până la mijlocul lunii Mai, 


Care va fi atitudinea opoziției 
Lipsa socialiştilor din actualul cabinet ar 
putea naşte violente rupturi 


PARIS, 2 (Rador), — 
Havas transmite: 


Agenţia 


Procedura pe-care o va adopta 
guvernul nu a fost încă stabilită, 


Desbaterile din Cameră referitoa-| Se pare totuşi că în orice caz gu- 


re la declaraţia ministerială şi la 
cererea de puteri depline pentru un 
timp limitat — probabil pentru trei 
mâine la ora 


luni — vor începe 
15.30. 


vernul va întruni majoritatea, 
Grupările îşi vor stabili atitudi- 
nea faţă de noul guvern deabia mâi- 
ne, după ce vor cunoaşte oficial in. 
tenţiile d-lui Daladier. In special 


LERIDA 12 (Rador). — Agenţia 
D. N, B. transmite; 

"Prupele generalului Valino au 
continuat azi după amiază eurăţie 
rea terenului în munţii depe coas- 


tă, la sud vest de Tortosa. 
Legionarii au cucerit toate pozi- 


jtiile importante diu munţii Caroge. 


Generalul Zehner, membru 


al Curţii Marţiale Austriace 
s'a sinucis 


VIENA 12 (Rador), — Co- 
responden agenţiei Ha. 
vas înreyistrează svonul 
că generalul Zehner, fost 
secretar de Stat al apără- 
rii naţionale pe timnul lui 
era iaca sar fi sinu- 
Cis. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU, S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68, 


Generalul Zehner este u- 
nul din cei cari alcătuiau 
Curtea Marţială care a 
pronuntat conramnarea la 
moarte a mai multor naţi- 
onal-socialiști implicaţi în 
evenimentele din lulie 
1934. = 


Luptei: din Spana 


Armatele naţionaliste 
consolidează poziţiile 


in rândurile armatei republicane: execuții, tradări, spaimă 


BILBAO n (Rador). — 
DNB transmite: 

Se annunță din Valencia că trl- 
bunalul special pentru cazurile de 
înaltă trădare a condamnat la moar 
le pe doi căpitani şi şase  locole- 
nenţi acuzați de dezertare în fața 
inamicului, 

Sunt de aşteptat noui sentințe a» 
semănătoare contra mai multor o- 
fițeri republicani, ale căror procese 
vin spre judecare peste câteva zile. 

In provincia Barcelona au fost a- 
restate peste 50 de persoane care 
voiau să se sustragă dela serviciul 
militar. 

Dintr'o. informație confidențială 
din sursă republicană reese că mai 
multe persoane care nu voiau să se 
supună ordinului de mobilizare sau 
baricadat într'o casă din localitatea 
Amposta, pentru a scăpa de aresta- 
re. Intre ele și poliție s'a dat o ade.- 
vărată luptă în timpul căreia s'au 
tras numeroase focuri: de arme. Trei 
agenţi de poliție au căzut morţi. 
Cei baricâdați au putut fi arestaţi 


Agenţia | numai după ce poliția primise noui 


întăriri, 

BILBAO 12 (Rador). — Agenţia 
DNB transmite: 

Postul de radio Vallodalid anun- 
ţă că forţele naţionaliste au reluat 
ofensiva în sectorul dela sud de 
Ebro. Ele au cucerit numeroase Po- 
ziţii şi domină cu artileria lor un 
sector de 4—5 kilometri de litoral, 
între 'Tortoza şi Vina Roz. 

MALAGA_ 12 (Balean Oriente). — 
Din 'cele 9 uzini electrice care ali- 
mentează Barcelona, cele dela 
Tremp. Pobla, Gabet sunt ocupate 
de franchişti. Cele dela San Loren- 
zo, Ternandez şi Casamaressa sunt 
întrerupte. In sfârşit doar trei: Es- 
calades, Pons de Bar şi Aorau, mai 
alimentează Barcelona cu energie 
electrică, 

Din ziua de 6 Aprilie, radio Bar- 
celona se lamentează că lipseşte apa 
şi lumina în oraș. 

Cu căderea iminentă în mâinile 


uu se cunoaşte până acum conduita 
pe care o vor adopta socialiștii. 

Se ştie că ei nu sunt dis- 
puşi să voteze deplinele 
puteri pentru d. Daladier, 
câtă vreme aceleaşi pu- 
teri au fost refuzate d-iui 
Bium, cu atât mai mult cu 
cât socialiştii nu fac parte 
din cabinet. Se poate to- 
tuşi ca atitudinea lor să 
fie mai puţin categorică 
decât se pare la prima ve- 
dere. In adevăr, votul ma- 
siv al socialiştilor contra 
guvernului ar provoca o 
ruptură bruscă a majorită- 
ţii, în timp ce abţinerea 
socialiştilor ar îngădui gu- 
vernului să obţină o majo- 
ritate fără să solicite votu- 
rile drepței. 


ATITUDINEA DREPTEI 
DEPINDE DE DECLARA- 
ŢIA MINISTERIALA 


De alttel nu se cunoaşte încă nici 
atitudinea dreptei. In adevăr, Fede- 
raţia republicană — «grupul Louis 
Marin» — şovăia încă azi asupra 
hotăririi sale. E probabil că ea îşi 
va subordona votul declaraţiei mi- 
nisteriale. 


PA 

PARIS, Ii (Rador). — D. 
Daladier, preşedintele 
consiliului de miniştiri, a 
primit azi la amiază în au- 
dienţă pe d-nii Duclos şi 
Gittcn, deputaţi comunişti. 

D. Daladier a avut apoi o 
lungă întrevedere 


terne. 


cu d. 
Sarraut, ministrul de in- 


liene cu mare satisfacţie. 

Pentru moment se renunță a 
se face orice comentariu și se 
declară că irebue să se aştepte 
să se vadă tratamentul pe care 
consiliul Societăţii Naţiunilor îl 
va aplica acestei chestiuni. 


rele amănunte asupra acordului anglo- 
italian: 

In Mediterana; protocolul va con- 
firma termenii gentlemens agreemen- 
tului din Ianuarie 1957 şi va repeta că 
cele două țări se angajează să asigure 
libertatea şi folosința comună a co- 
municaţiilor din această Mare. Ele 


CONTELE CIANO 


S'ar mai angaja să se informeze perio- 
dic asupra lucrărilor de fortificări na- 
vale realizate de ele. 

In Marea Roşie: Italia va recunoaște 
protectoratul asupra Adenului şi cele 
două țări vor confirma convenţia asu- 
pra Canalului de Suez din 1888, care 
asigură libertatea integrală trecerii 
pentru toate vasele, 

In Palestina: Italia se va angaja să 
nu turbure politica administrativă a 
Marei Britanii. Aceasta va însemna 
sfârşitul concurenţei politice şi propa- 
gandei prin radio. 

In Libia: Itâlia se va angaja să re- 
tragă aproape jumătate din trupele 
sale, după intrarea în vigoare a acor- 
dului, 

In Etiopia: Anglia se ângajează sa 
ceară, în cel mai scurt termen, Socie. 
tății Naţiunilor să dea libertatea sta- 
telor membre de a decide singure a- 
supra recunoaşterii imperiului fascist, 

In Spania: In ce priveşte aspectul 
politic şi teritorial al răzbiului din 


Spania, cele două naţiuni se Yor anga« 
ja să respecte statu-quo-ul, fără a mer- 
ge mai departe. «Noi credem a şti că 
discuția generală se purta încă eri 
asupra condiţiei pusă de Mrea Brita- 
pie în ceeace priveşte intrarea în vi- 
goare a acordului: retragerea integra- 
lă a legionarilor italieni. Această cone 
diție este desminţită din sursă ita- 
liană>, 

IN FRANȚA NICI-O 

SURPRIZA 


PARIS 12 (Rador). — A 
genția Havas transmite: 

Cererea guvernului bri- 
tanic de a se înscrie la or- 
dinea de zi a viitoarei sesi. 
uni dela Geneva chestiu- 
nea recunoaşterii imperiu. 
lui italian în Etiopianu a 
produs nici o surprindere 
in cercurile diplomatice 
franceze care au fost ținu- 
te în curent în ultimele 
săptămâni cu cursul urmat 
de negocierile anglo-itali- 
ene. 

Din Cauza schimbării gu. 
vernului este încă prema- 
tar de a se şti exacț ce ati. 
tudine înțelege să ia gu- 
vernul francez. 


MAJESTATEA SA IMPA- 
RATUL TAFARI ESTE 
«UIMIT» 


LONDRA 12 (Rador). — Agentia 
Stefani transmite: 

Așa zisa legație a Abisihiei a pu» 
blicat astăseară următoarea decla- 
rație: 

«Majestatea „Sa Impăratul Etiopi- 
ci a aflat cu mare uimire ştirea pria 
vitoare la iniţiativa britanică la Ge 
meva cu privire la re cunoașterea 
cuceririi italiene în Abisinia și es» 
te pe cale de a studia chestiunea cu 
cea mai mare atenție». 


RECUNOAŞTEREA IMPE. 
RIULUI ITALIAN COINCI. 
DE CU ANIVERSAREA A 
DOI ANI DELA OCUPARE 


LONDRA, i2 (Rador). — 
«Evening Standard» amin. 
teşie că proclamarea ime 
periului italian în Africa 
Orientală a avut loc la 9 
Mai 1936. Viitoarea sesiu- 
ne a consiliului Societăţii 
Naţiunilor este fixată 
tru 93 Mai 1938. Ziarul su- 
bliniază că prin urmare 
recunoaşterea imperiului 
italian din partea guver» 
nului britanic va avea loc 
chiar în ziua când se îm- 
plinesc doi ani dela pro- 
clamarea imperiului, 


N'au existat niciodată 
Cagularzii 


— N'a fost decât o invenţie comunistă — 


PARIS, 12 (Rador). — Judecă- 
torul de instrucţie însărcinat cu 
aiacerea CSAR a interogat azi 
din nou pe Deloncle, principa- 
lul inculpat. 

Deloncle a declarat între alte- 
le: CSAR nu a existat niciodată. 
Este o invenţie a poliţiei. In re- 
alitate am fost şeful unui orga- 
nism numit CSARN (Comitet 
Special de Acţiune Regulatoare 
Naţională), care era un element 
al organizaţiei UCAD (Uniunea 
Comitetelor de Auto-Apărare). 
In timp ce acest din urmă orga- 
nism era menit să asigure apă- 


Derordinile din Palestina 


Colonii atacate şi sate jciuite 


IERUSALIM, 12 (Rador). — 
Situația din Palestina se menține 
neschimbată. 

Teroriștii continuă agresiunile 


Ministrul de răsboiu 

al Angliei va avea 

o întrevedere cu d. 
Mussolini 


LONDRA, îi2 (Rador), — 
Redactorul parlamentar al 
ziarului «Daily Expres» a- 
munță că d. Hore-Belisha, 
ministrul de război, care 
va pleca Joi în inspecție 
în insula Malta, se va opri 


franchistilor şi a acestor 3 uzine-din cuw acest prilej la Roma, 


Segre, Barcelona va rămâne etec- 
tiv în întuneric. 


9 am 


umde va avea o întrevede- 


re cu d. Mussolini, . 


pe întreg teritoriul, jefuind sa- 
tele şi atacând coloniile. Asupra 
locuinței primarului din Napluz 
s'au trhs focuri de armă. 

In satul arab Tuse, au fost fă- 
cute 30 arestări printre cei bă- 
nuiți că au atacat un primar arab 
fnoorabil înțelegerii cu autorită- 
țile britanice. z 

HAIFFA, 12 (Rador).—O bom- 
bă aruncată în vecinătatea insta- 
laţiilor din portul Haiffa ale so- 
cietății «Irak Petrolaum Co.> a 
făcut explozie omorând un arab 
şi rănind alți trei. 

O a doua bombă a fost prinsă 
de un poliţist britanic, care a voit 
să o arunce departe. Bomba a fă- 
cut însă explozie în: mâna lui, o- 
morându-l atât pe el, cât şi pe un 
camarâd al său. 


rarea contra comunismului, ca 
sociaţie legal declarată, CSARN 
înțelegea să ducă lupta prin ac- 
țiune». 

Inculpatul a  adăogat că 
CSARN avea vreo 50 de mem- 
bri. El a refuzat să dea nume, 
dar a declarat că generalul Du- 
seigneur nu făcea parte din el. 
CSARN era o asociație secretă, 

In ce priveşte creiarea 
unor depozite de arme, 
Deloncle = spus că aceste 
arme au fost procurate 
prin abaterea dela desti- 
naţia lor a câtorva convo= 
iuri cu arme, destinate 
Snaniei republicane, 

Inculpatul a mai arătat 
că CSARN întreținea ra- 
porturi de legătură şi in- 
formaţie cu armata, mai a 
les în ce priveşte Pariul -: 
atle mari centre unde exi- 
stă importante nuclee co- 
muniste. El a declarat în 
sfârşit că era în relaţii cu 
mai mulți ofițeri, dar nu a 
vrut să spună numele lor. 


Grevele din Franţa 


ARIS, 12 (Rador), — 
Greva lucrătorilor din în- 
treprinderile metalurgice 
din regiunea Parisului este 
pe punctul de a deveni ge= 
nerală, Până azi la iimiază. 
33 uzine încetaseră lucrul 
şi peste 60.000 lucrători 
ocupau atelierele. 

Grupul patronilor susține 
că agitația muncitorească 
are un caracter pur politic 
şi cere intervenţia guver= 
nului, 


Redactor-responsa bil : V. Olaniuc-Stere.