BunaVestire_1938_04-1670612721__pages21-26

ANUL II. — No. 326 II. — No. 326 


 DUNA VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Teza ÎL Pipeeia puii e eee] DR dee] „Bate 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


“Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. 


6 Pagini 3 Lei 


ŞI DOCTRINA 


Administraţia: 


Direcţia, Reda os e 4.846,34 
pet e aiaefie ... 82 


TELEFOANE | 
Tipografia , ,... 4 „56 


Desore caracter Simbriașii păcatului 


Lectorul grăbit ar putea gândi, văzând titlul acestui articol, că, în 
ubsenţa sau neputinţa tratării subiectelor actuale, ne-am refugiat în psi- 
holcgie sau etică, trnsformând această bătăioasă tribună într'un magazin 
de abstracţiuni inactuale. Gândind astfel, s'ar înşela, aşa cum prea fre- 
quent o face leetorul vremurilor noastre. Sar înşela pentrucă proble- 
ma caracterului este mai actuală ca oricând şi mai discutată chiar ca 
niciodată, Alături de problema destinului ramânese, pe plan istoric şi 
politic, problema caracterului reprezintă, pe plan etic şi social, singura 
problemă pe măsura timpurilor noastre de profunde revizuiri şi îndrăz- 
neţe aspiraţiuni. 

Cred că resorturile orientărilor noastre viitoare în concernul neamu- 
rilor rezidă în priceperea destinului nostru, iar secretul reformelor din- 
năuntrul constă în cultul şi crearea caracterelor. 

Desfăşurarea firească a acestor realităţi directoare ale neamului şi 
omului român a fost până acum împiedicată de aberaţia pseudo demo- 
eraţiei, care a fărămițat continuitatea istorică, eliminând simţul istorie 
din politică şi a frânt caracterele prin eclipsarea simțului etice de către 
capriciile eleetoralului. Impotriva acestei profunde crize de structură 
spirituală, reacţiunea a pornit de mult şi a parcurs un drum dramatic. 
N'a fost însă înţeleasă. Astăzi când zarva tartarică a bâlciului politie 
amuţeşte, în liniştea restabilită, se desprinde singura notă justă, conti- 
muă, fundamentală : problema destinului şi problema omului românesc. 

Nu intenţionăm acum, vorbind despre caracter, să facem o lecţie, să 
instruim. 

Vom sublinia numai criza de caractere în viaţa societăţii româneşti 
actuale. Dacă înţelegem prin caracter, ceeace văzuse mai de mult Ribot, 
unitate şi stabilitate în felul de a acţiona şi de a reacţiona, suntem obli- 
gaţi să recunoaştem criza îngrijorătoare de caractere în societatea noa- 
stră. Unitatea, consistând în stilul acţiunii şi reacţiunii totdeauna constant 
cu el însuş; stabilitatea, adică unitatea continuată în timp, sunt fenomene 
disparente printre noi. Aci, în ţara puținelor caractere, nu numai că nu a 
existat un climat favorabil formării şi conservării, dar am impresia că 
Sau creat condiţiile distrugerii celor existente. In bătaia vântuluj imo- 
ralităţii şi al vanităţii, fie de o zi numai, se frâng stejarii caracterelor 
şi răsare peria imensă a trestiilor unduioase. Pentrucă n'aş dori leeto- 
rului fugitiv nici o nedumerire în acest popas de o clipă, ţin să mai 
adaog o precizare: să nu ne înşele aparenţa, disciplina exterioară; ca- 
racterul este de esenţă interioară, el creşte încet dinăuntru, iar când se 
frânge se usucă şi putrezeşte. 

'Trăim o criză a caracterelor, o criză de subproducţie și de distrugere. 
Şi totuş, societatea românească are acum nevoie de betonul armat al ca- 
racterelor pentru a nu se prăbuşi în cea mai dezastruoasă anarhie, cea 
morală. 


ALEXANDRU CONSTANT 


Negutătorul 
de diamante 


Cercetătorul care va deschide cândva | care zi o lume ce-a scuipat pe icoane și 
cartea vremurilor și a popoarelor, se va |i-a zălogic sufletul lui Satan, Rusia, 

; agudult da pagina Rusiei de astăzi țara care exportă comunism şi diamante 
opri sg 


: & practică egalitatea foamei şi a suferinţei 
şi va încerca zădarnic să priceapă sen- pentru cei mici, a desfrâului şi şampa- 


sul unei istorii diformate de toate 070| iei pentru cei mari, a ridicării împo- 
rile şi tristețile posibile, triva lui Dumnezeu — pentru toți, 


Pentiucă în afară de interminabilul | Impânziţi în toată lumea, trimişii 
convoiu al cadavrelor, de  bisericele Moscovei vând şi cumpără diamante 
Lă 


: de i i pentru uzul doctrinar al «proletarilor> 
transformate în cinematografe, de imagi- câri feioato: wii popor de. peste. o sută 
mea lisuşilor răstigniți pentru a doua | ilioane de flămânzi permanenţi. 


cară. de dansul apocaliptic al morţii ca- | Și când diamantele nu sunt negociate 
re îmbracă în vestmânt de sânge ruși= | a preţ bun, când convingerile roşii nu 
nea celei mai mari farse doctrinare şi a | sunt răspândite cu rapiditate şi cu suc. 

ici mai uriaşe monstruosiăţi politice | ces, e suficient un ordin scurt pentruca 
pe care a putul=o născoci ingeniozitatea | trațicantul necredincios sau lipsit de vo- 
talmudică — vorbim de comunism—cro= | cație să vină ca atras de o putere mag= 
micarul obiectiv va trebui să scrie un |netică spre Molochul GPU-ului şi să.l 
capitol special despre orgia desfrâului | implore asi dărui viața — fie chiar sub 
si a aurului din tara mizeriei şi a mOr- | forma unei deportări în Siberia.,, 
tii. | Pe care n'o va obține însă niciodată, 

iată. de pildă, o telegramă Rador care | deoarece campionii raiului terestru şi 
anunță dispariția comerciantului de Ci | obligatoriu, mau timp să se încurce în 
amante lacob Franken din Anvers, scrupule inutile de conștiință, 

«Acesta s'a stabilit la Anvers imediat] <Neguțătorul de diamante» — iată ul- 
după războiu şi graţie relaţiunilor sale |fimul capitol al comunismului ofensiv și 


cu Sovietele, a obţinut pentru o firmă camelionar,., 


i _ Anastase i 
de aici dreptul de a face vânzările de di. Iftimie 


amante trimise de Soviete», 
«In timp de 10 ani Franken a vândut 


diamante în sumă de peste 300 milioane 
lranci> 

lispariția lui Pranken sa produs du- 
vă metodele clasice promovate de regia Hi 
mul fericirii forțate: a fost «invitat» la 
Moscova — prin Aprilie 1937, spune te. 
iegrama — şi trimis probabil să studie= 
ze arhitectura unei celule subterane din 
inchisorile G. P. Usului — unde la ri- 


goare şi pentru economie de gloanțe se 
poate muri confortabil fără formalita= 
tea greoaie a proceselor de trădare, 

Dar nu aceasta interesează, 

Neguțătorul de diamante din împără= 
ţia foametei şi a morţii — titlu ideal 
pentru romancierii poliţişti în criză de 
subiecte _ este mai mult decât un fapt 
obișnuit pentru actualitatea regimului 
comunist, pentru cartea de vizită pe ca 
re acest regim o etalează în fața ultimi- 
lor săi naivi, 

E un colţ de cortină numai, ridicat de 
pe scena unui speciacoi tragic în care 
sângele, aurul şi fometea sau înlănțuit 
în hora dementă care prăbușește în fie. 


În afară de talia şi Germania, nu 
există decât două mişcări de dreapta, 
depăşind milionul de aderenţi. Una 
dintre ele este «British Union of Fas- 
cists», 

Prietenia personală, dintre Mussolini 
şi Mosley, care asista deseori la para- 
dele romane şi posedă felurite mărfuri 
de stimă personală ale Ducelui, e in- 
terpretată de duşmanii fascismului en- 
glez cu rea voinţă evidentă, Ei repro- 
şează lui Mosley cămăşile negre, fas- 
ciile, şi salutul roman. «Imitaţia oarbă 
a Italiei nu este admisibilă pentru An- 
glia». Cu abilitate vădită, Mosley re- 
plică printr'un contraatac, care loveşte 
în punctele slabe ale dispozitivului i- 
deologic duşman : <Patria noastră ab- 
sorbise până acum catolicismul, pro- 
testantinsmul, liberalismul, Am adap- 
tat toate aceste curente şi le-am utili- 


Îi 


» 


E 


____ Dacă în faţa Codului Penal crimele de acelaş fel sunt egale între ele, 
în judecata oamenilor nu este tot aşa. De atâtea ori şi Juraţii şi opinia D= 
blică iartă crimele făcute de un om într'un momteni de furie, de wătăcire 


iartă chiar şi crimele pre meditate făcute 


în cine ştie ce împrejurare excire- 


ordinară, făcute de un om pentru a-şi salva viaţa, onoarea, sau chiar averea. 
Niciodată însă şi nimeni nu poate ierta pe spadasinii tocmiți care fac 


crime în interesul altora. 


Ceeace este oribil în toată aşa zisa afacere a contrabandei de aur care 


ocupă astăzi 


paginele gaz etelor, este că toţi cei rostiţi sau implicaţi imn acea- 


stă afacere, nu au lucrat cel puțin pentru a-şi ascunde propria low avere — 


ceeace deşi era condamn abil ar fi putut fi mai uşor înțeles— ci au fost simpli 
simbriaşi ai delicventului. 


Adevăraţii 


a fi ajunşi de justiţia rom ânească, 

imbriaşii lor, însă; dela bieţii evreiaşi din Pa sagiul Macca şi până la oa- 
menii care în lumea veche politicianistă au Împărţii dreptatea, mau nici măcar 
scuza pe care patronii lor grăbiţi să-şi ascundă cât mai departe averea stoarsă 
pe seama Statului român, de directorii dela Wagons. Lits, ar putea s'o invoace. 


profituri ai crimei stau comod la Paris, în afara putinţei de 


GRIGORE MANOILESCU 


Cronica militara 


„De o parte Franco, 
de cealaită nimic“! 


Se spune că republicanii spanioli 
au pierdut răsboiul de îndată ce au 
pierdut stăpânirea mării Adică la 
începutul lui August 1996, când 
aviația lui Franco, improvizată dar 
combativă şi bine condusă, reuşi să 
alunge flota guvernamentală din 
strâmtoare, îngăduind astfel trupe- 
lor marocane concentrate la Ceuta, 
să treacă în peninsulă. Guvernul 
din Madrid nu şi-a dat seama de 
faptul acesta, decât mult mai târ- 
ziu, adică atunci când nu se mai 
putea face nimic, Necunoașterea și 
nesocotirea marilor principii ale 
strategiei moderne, se răstună din 
primele ore de răsboiu! Astăzi tru- 
pele lui Franco, întotdeauna bi- 
ruitoare, cu moralul ridicat. având 
o experienţă de aproape doi ani,! 
dau o ultimă şi decisivă sl 
pe frontul Aragonului. 

Până la țărmurile însorite ale | 
Mediteranei mai sunt vreo 50—60! 
km. Ce înseamnă această distanţă, 
pentru nişte trupe care au arborat! 
deja steagurile victoriei î Dacă nu 
se vor ivi complicaţiuni şi dacă, 
Franţa nu va încerca să reediteze! 
“lovitura germană» al cărui succes 
era mai dinainte scontat în împre- 
jurări mai mult decât favorabile, 
răsboiul acesta sc va termina cu 
bine. 

Cunoscând psihologia de tot- | 
deuuna a luptătorului, îmi închipui 
că multe din ordinile de detaliu 
care se dau acum trupelor naţio- 
naliste pe frontul Aragonului, tre- 
bue să cuprindă — printre altele — 
şi cuvintele acestea de îmbărtătare 
«Încă un etort legionari... în curând 
vom ajunge la mare!» 1) 

Marea rătăcirii celor 10.000| Ma- 
rea lui Xenofon, va însemna sfâr- 
şilul inevitabil şi inexorabil al 
celei mai triste epoci din istoria 
Spaniei moderne. După aproape doi 
ani de răsboiu, cunoscând în de- 
aproape împrejurările în care sa 
desfăşurat acest crâncen conflict 
intern, cronicarul militar poate să 
desluşească acum cauzele mari 
care au dus la victoria unora şi la 
înfrângerea celorlalţi. Intre un 


1- Când vor “apare rândurile acestea, 
comunicațiile dintre Valencia şi Bar- 
celona, vor fi complect în mâna Na- 
ționaliştilor. 


Ideologia fascismului englez 


de ALEXANDRU RANDA 


zat. In orice caz însă le-am numit cu 
adevăratul lor nume. Dacă vom adap- 
ta fascismul, îl vom chema şi aici fas- 
cism |!» 

Mosley nu tăgădueşte, că, în trecut, 
parlamentarismul ar fi fost de folos 
țării sale. Azi însă, după celebra sa 
exclamare, adevărat revoluţionară, pen- 
tru Anglia, are <o faimă cât se poate 
de rea», «Italia şi Germania n'au [ă- 
cut cu parlamentele lor atâtea expe- 
rienţe, ca noi, englezii. Desamăgirea 
lor nu putea să fie aşa de profundă; 
ca a noastră, Azi, ne dăm seamă, că 
parlamentul a devenit falimentar în 
datoriile lui conducătoaree, 

Electivul ca atare nu e atins. Ca şi 
Hitler, Mosley doreşte păstrarea siste- 
mului plebiscitar, care trebue să dee 
hotărârilor de importanţă vitală o tă- 
rie deosebită. El nici nu exclude posi- 


răsboiu civil cum e acesta şi un: 
răsboiu naţional, sunt diferenţe ade' 
sea fundamentale, dar sunt şi 
puncte de contact care le aşează pe 
acelaş: plan al unei obiective şi se- 
rioase judecăţi militare Afirmația ! 
că strategia viitorului nu- şi va 
schimba liniile mari de conducere 
— ci numai metodele de aplicare — 
a devenit de mult o dogmă. Repu- 
Eheanii spanioli nau cunoscut 
aceste principii care stan la baza 
oricărui răsboiu şi acum plătesc 
însutit o poliţă câte se apropie de 
seedenţă: Insă 3! începutul răsbo 


i a a e 


CHONERALAI î 


"RANI 


iului, ci au avut în mâna lor toate 
| elementele materiale necesare spre 
a câştiga răsboiul, afară de unul! 
şi după credinţa noastră cel mai, 
unportant ; Ştiinţa răsboiului! 
Această ştiinţă impunea dela în- 
ceput concentrarea tuturor  pute- 
rilor în mâna unui singur om, 
care sh Insumeze în persoana sa| 
totalitatea eforturilor disperate dar | 
dispensate pe nenumăratele tron- 
turi care se creiaseră la întâm- 
plare, Acea voinţă unică a lipsit 
guvernamentalilor şi le lipseşte şi 
astăzi când inamicul este pe punc- 
tul de a le impune o dezastruoasă 


şi dureroasă capiţulare. Generalul 
trancez Duval care a urmărit în 
deaproape evenimentele şi care-a 


bilitatea votului. de blam, acestei in- 
stituţii specific engleze, Dar el protes- 
tează împotriva reprezentării politice 
în forma ei actuală: <Democraţiile 
consultă masele în chestii, pe cari a- 
cestea nu pot să le priceapă. Câţi ţă- 
rani cunosc problemele standardului 
de aur? Câţi medici înţeleg erorile 
creditului social a] lui Douglas? Câţi 
arhitecți pricep valoarea monopolului 
deţinut de Banca Angliei? Câţi tâm- 
plari au aprofundat teoria banului, e- 
misă de Eisler ? Democraţia  presupu- 
ne aceste noţiuni; în realitate însă, a- 
legătorul se găsește într'o  imposibili- 
tate totală de a controla evenimentele; 
căci, în fiecare materie există iniţiaţi, 
cari ştiu foarte bine, ce vor şi ex- 
ploatează ignoranța generală. In eon- 
secință mecanismul electoral trebue re- 
organizat; în locul circumscripțiilor e- 
lectorale ne trebue colegii corporati- 

e». (Chesterton, Mosley, London 1956, 
pag, 229-. 

Noul parlament englez va fi deci 
corporativ, Lupiele de teatru ale par- 
tidelor politice trebue să dispară. Un 
parlament politicianist, cu structura sa 


de EM. VOI bear 


scris o carte cu învățăminte din 
ucest răsboiu, a făcut această reve- 
latoare şi plină de adevăr afirma- 
țiune + 

«De o Parte e Franco, de cealaltă 
nimic», Este diagnosticul cel mai 
just, cel mai precis şi mai lapidar 
pe care un militar de carieră a pu- 
tut să-l pună la căpătâiul acestui 
războiu,. De o parte Franco, de par. 
tea cealaltă nimic! 

De o parte ştiinţa şi voința de a 
duce războiul până la obţinerea vic- 
toriei, de cealaltă ignoranță, haos, 
dezorganizăre şi amestec din afară, 
care nu întârzie să domine un gu- 
vern cuprins de o apriză fervoare 
revoluţionară, dar lipsit cu tolut de 
pregătire, de <technică», Lucrul a- 
cesta l-au recunoscut şi nu sau sfiit 
să-l afirme nici chiar prietenii 
frontului popular. lată ce povesteşte 
Clara Campoamor în cartea sa «La 
râvolution  6spagnole vue par une 
republicaine»; «Guvernamentalii so- 
coteau că ofiţerii nu erau necesari 
armatei. In consecinţă, milițienii 
refuzară să asculte de cei câţiva 
şefi rămaşi credincioşi. 

Nimeni nu gândi nici să numeas- 
că, nici să accepte un comandament 
unice, Piecare punea în execuţie mi- 
cile sale inițiative şi ținea să lupte 
cu personalitate și cu independen- 
ță. Fiecare milițian pretindea să 
fie judecătorul activității și iniția- 
tivei ofițerilor săi 1)». 

Technica militară era dispreţuită 
de către oameni cari credeau că e 
suficient să ţii o puşcă în mână şi să 
tragi dinapoia unei baricade. Re- 
guli elementare de tactică fură ne- 
socotite, operaţiile militare — a- 
tacuri, apărare de poziţii care nu 
aveau adesea nici o valoare — erau 
duse la voia întâmplării. în vreme 
ce, de partea cealaltă a baricadei 
unde cadrele ofiţereşti rămăseseră 
aproape intacte metoda. disciplina, 
iniţiativa încadrată întrun plan 
vare se preciza din oră în oră, fă- 
ceau loc dezorientării dela început. 

Pregătite pentru masacre şi pen- 
tra lupte de stradă, massele mar- 

1) Citat din cartea Generalului Du- 
val «Les lecons de la guerre D'Espag- 
ne> Plon-Paris. 


(Continuare în pag. ă-a) 


actuală, nu poate să voteze decâ, cel 
mult două măsuri importante anual, 
Mecanismul  corporativ infinit mai 
complicat decât o operaţie chirurgica- 
lă, nu poate să tolereze certuri politi- 
aniste. El nu se va lupta decât cu rea- 
lităţile tehnice. «Ce ar spune un poli- 
tician, instalat pe masa de operaţie, 
dacă înaintea anestesiei, doctorul ar 
spori pretenţiile lui pecuniare, dacă a- 
sistenții s'ar certa pentru  iînstrumen- 
tele, dacă medicii ar aranja comisii și 
discuţii contradictorii ?2  Antipoliticia- 
nismul şi cooperatismul lui Mosley se 
condiţionează reciproc. 

Mussolini trece dela negațiunea mo- 
narhiei la întărirea ei, Hitler, care nu 
se găseşte în fața unei dinastii pan- 
germane, găseşte o formulă  supra-di- 
nastică, trecând peste Hohenzollerni şi 
Habsburgi, Pentru Mosley problema 
nici nu se pune. Totuşi, fariseii din ta- 
băra duşmană încearcă din răsputeri, 
să-l compromită. In urma cunoscutei 
cuvântări, în care Mosley amenință, că 
Sar împotrivi comunismului cu mitra- 
liere, e întrebat în faţa justiţiei: «Da- 
că, cu consimţimântul M.-S, Regelui, 


ROMAN EAJCA 


RR — — 


—_ pe i-ai: - 2 DI 2 


Sâmbătă 9 Aprilie 1938 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 


Cont CEC. Nr. 1236 ABONAMENTE; 


i an Lei 200 ian Lei 500 
Comune urbană | 6 lant > 370 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 175 | 3 luni > 1233 


Focurile 


Corespondenţele din provincie ne aduc veşti sinistre. In fiecare zi 
arde câte o casă de român nevoiaş, câte un sat întreg în colţuri înde- 
părtate de ţară. 

Mai zilele trecute am avut prilejul să văd un foc la ţară. Se aprinsese 
casa unui sătean sărac din Grădiştea tocmai în timp ce elevii şcoalei 
normale din localitate cântau sărbătoreşte pe o muche de deal. Svonul 
sinistrului a ajuns repede în mijlocul serbării. Clopotele sunau prelung 
şi jalnice, iar fumul înnecăcios şi acru de stuf aprins se prelingea pe sub 
sălciile depe malul Argeşului. 

Toţi ca unul, şcolarii normalişti au sărit în ajutorul omului căleat 
de năpaste, Cu găleți, cu hârleţe, cu topoare, cu sape şi greble, au plecat 
la locul nenorocirii şi au făcut tot ce au putat. Adică au salvat câte ceva 
din avutul omului şi au oprit focul — ei şi vântul prielnic — să se 
întindă la alte case. Dar casa aprinsă, împreună cu pătul şi coşar, a ars 
până în temelie, 

Iar omul păgubit a rămas neputincios, cu braţele încrucişate, plân- 
gându-şi serumul şi vitele plesnite de para focului. 

La ce i-a folosit inima cu care i-au dat ajutor tinerii şcolari ? La ce-i 
foloseşte durerea care sa abătut asupra satului întreg ? Cum să-şi îm- 
plinească sărăcia cu sărăciile din sat? Pârjolul l-a lăsat dezarmat în 
mâinile foamei. Pe el, pe copii şi pe nevastă. 

Şi nenorocirea dela Grădiştea nu este dintre cele mai mari. Acolo 
n'au ars o sută de case, nici satul întreg. Omul rămas fără locuinţă se 
poste adăposti la un veein, poate găsi un codru de mămăligă pe undeva. 
Dar ce ajung oamenii pe care îi năpădeşte pârjolul până departe, în 
tortă vatra satului ? Unde se adăpostesc ? Cine-i ajută cu merinde ? 

Focul a ajuns o problemă gravă în viaţa satului românesc. Aici nu 
este vorba de focuri falimentare puse la cale de jupâni perciunaţi pentra 
a încasa prime ilicite de asigurare. Focurile de prin sate sunt focuri 
adevărate, cu pustiiri de suflete, cu sărăcie, foamete şi moarte. Alături 
de apa năvalnică şi pustiitoare şi de seceta haină, focul este marele duş 
man al ţăranului încovoiat sub atâtea nevoi. 

In faţa acestui flagel năpraznie, omul nostru dela ţară este cu totul 
dezarmat. Nu ştie şi nici nu poate să se apere, Şi nici nu l-a învăţat 
cineva până acum cum să se apere. 

Ştim că prin alte ţări tocul este socotit ca primul duşman al omului; 
că prin acele părți societatea este organzată prin tradiţie şi prin lege aşa fel 
încât să facă totdeauna faţă pârjolului. La sate şi la oraşe, oamenii sunt 
constituiți în echipe de prevenţie, stingere şi salvare, iar funcțiunea de 
pompier comunal benevol este socotită ca una dintre cele mai deosebite 
cinstiri care poate fi adusă unui cetăţean. 

La noi nimic din toate acestea! 

In schimb o panică aproape copilăroasă şi o atitadime de prostească 
resemnare în faţa pârjolului. Ştim să scâncim, ne place să ne văităm 
şi chiar să perorăm, dar nu ne dă prin cap cum să ne purtăm în faţa 
primejdiei. Suntem întoemai ca femeea năvleagă care se jeleşte că va 
cădea drobul de sare în capul copilului fără să se gândească — Creangă 
o Spune — că poate da drobul de sare la o parte. 

Ce-ar fi dacă sar organiza un corp de pompieri rurali chiar din 
rândurile sătenilor ? 

Cine ar râde de noi dacă soldaţii din fiecare comună ar sta acasă — 
prin rotaţie — o parte din stagiul militar și ar constitui un corp de 
pompieri sub conducerea învățătorului — deobiceiu gradat militar — 
sau sub a şefului de post care în felul acesta şi-ar găsi un rost mai 
simpatie ? 

Dar dacă tinerii premilitari ar învăţa cum se stinge focul ? Şi n'ar 
fi greu să se procure materialul trebuincios la stingerea unui foc. 

Exemplul corpurilor constituite va fi imitat — fără discuţie — de 
ceilalți țărani cari îşi vor da seama că totul este numai în folosul lor, 

Şi astfel vom reuşi să ieşim din faza ruşinoasă — preistorică — în 


caz află satele noastre, expuse pâriolului la prima secetă, 1. primul 
vin 


Virgil Popescu 


A E RE 
Economice 


Economia planului pe patru ani 


D, Mihail Manoilescu făcea odată cona sentimentul u 
statarea justă că moi Românii nu ştim 
să avem admirații, Şi avea dreptate. 
Oricât de mari ar fi meritele cuiva el 
va avea linguşitori sau invidioşi, Nici 
odată admiratori, aşa cum are de exem= 
plu Mussolini, Admiratori până la devo. 
tament, este un fenomen-psihic de dată 
nouă la noi, 


mei triste constatări că nu 
poli vedea şi la tine acasă aceleaşi lu. 
cruri mari, 

In ultimul număr al periodicului care 
dă ştirile asupra lucrărilor în cadrul 
planului de patru ani, ministrul econoa 
miei naționale d, Punk şi comisarul prea 
furilor d, Wagner, ne dau o serie de ina 
formațiuni deosebit de importante Pena 
Acelaș lucru se petrece cu Românii şi | tru a cunoaște tendințele economiei mo- 
pe plan internaţional, Nu poți avea ad. | derne, 
mirații pentru un popor fără ca să nu 
fi bănuit de interese, De aceia în linii 
generale ne-am ferit de a prezenta aci 
stări economice a căror cunoaştere ne 
stârneşte admiraţia. Ştiam că acest lu. 


Regimul național.socialist, ca şi cel 
fascist este impus într'o mare măsură 
de imperativul subsistenței maselor, care 
mu mai găseşte satisfacție în economia 
individualistă, Desfășurarea vieței econoa 
cru va produce un efect contrariu la! mice trebue deci urmărită pe această lia 
cel pe care îl urmărim, mai alea că ex= | mie de realizare, Astfel în cadrul planta 
emplele, bune ne vin din Italia, din Ger. | lui de patru ani se dă precădere indus- 
mania, din Japonia s, a. m, d, Şi totuși | triei de aprovizionare a populației în 
nu putem continua pe acest drum, Poţi | dauna industriei menită a fabrica mija 
admira ceace se face în Germania și to. | loace noui de producție. Germania folo. 
tuşi poți să rămâi un bun Român, cu | seşte astfel experiența din Rusia Sowie. 
tică unde s'a procedat invers şi s'au ob- 
ținut rezultatele cunoscute, In acest scop 
se urmăresc noui regrupări de întreprina 
deri pentru o mai bună folosire a mates 
riilor prime de care se foloseşte astăzi 
Germania şi care sunt, în bună măsură, 
i altele ca în trecut, In privința materia 
De ce nu mă întrebaţi : «Dacă Regele ilor prime obținute numai în cadrul e. 
Angliei va pune în aplicare legea lui conomiei germane sa ajuns la rezultate 
irod, ordonând uciderea primogenitu- | fantastice: Totul este folosit spre a 0b- 
rei, ai să devii revoluţionar?» Intreba-| ţine o cât mai mare independență a ţă- 
rea d-voastră, este o ipoteză absurdă». | rii de alte piețe, 

Anglia nu cunoaşte o coroană agresi-| Ştim că toate acestea sunt făcute spre 
vă nici o biserică cu pretenţii de ege-|a organiza o economie de răsboi, Știm 
monie politică şi nici nu este scindată| că o țară utilată pentru răsboi este un 
în două tabere confesionale vrăjmaşe.| pericol pentru pace, dar nu putem să nu 
Leader-ul nu întâmpină deci nici o di-| admirăm acest colos de 60 milioane or 
ficultate, venind dela tron sau altar.| ganizat ca un ceasornic în care fiecare 
In consecință el poate să se închine în|/us, fiecare rotiță şi fiecare coardă se 
deosebi problemelor sociale. mișcă într'un scop unic, suprem şi mai 
presus de restul lor individual, Acesta 
este idealul nou al națiunilor. Germania 
se strădueşte să.] înfăptuiască şi noi ca= 
re îl înțelegem suntem datori să.l îm- 
prăştiem, 

Economia în acest nou înțeles se expe- 
rimentează, cu rezultate uimitoare, . în 
cadrul planului de patru ani! Se cuvine 
deci să nusl pierdem din vedere, 


(Continaure în pag. lii a) M. Dorneanu 


un guvern comunisi ar veni la putere, 
aj să tragi,» Dar «Leader»-ul găsește 
răspunsul cuvenit: «Nimeni nu vă 
poate opri, să construiți întrebări şi i- 
poieze la infinit, ajungând la absurd. 


Faţă de proprietatea privată Mosiey 
are şi el atitudinea caracteristică a na- 
ționalismului integral, care răstoarnă 
vechile fronturi de luptă, evocând la 
dreapta şi stânga ecouri variate dela 
afirmaţia entuziastă până la protestul 
violent, Fascismul englez nu condamnă 
inițiativa privată; «ar fi stupid, să in- 


pi! 


| 


Paa. 2 — Nr. 326 


Heali (1872) 


Lâteva observaliuni ne-polemice 


Am întâlnit zilele trecute (eu to-| invocată în împrejurarea asta) ori 


tul întâmplător, în ziua de 1 Apri- 
lie) un articol în pagina culturală 
a unui confrate pe care îl preţuese. 
Articolul se preocupa de «ce în- 
geamnă 0 revistă» şi cuprindea u- 
nele afirmaţii cari mi se păreau că | 
merită o discuţie. L'am păstrat deei 
câteva zile, ca să ne facem şi noi co- 
mentariile. Astăzi însă, recitindu-l, 
am constatat cu durere cât de greu 
îmi era să aflu coloana vertebrală 
a micului aldin. Şi, de unde vroiam 
să discut cu confratele despre «ce 
înseamnă o revistă», iată, sunt silit 
să amân discuţia acestei chestiuni 
şi să mă preocup azi despre <cum 
se scrie uneori», când vrei să fii 
profund. 

Vă rog în prealabil să notaţi că 
observaţiile noastre m'au nici o în- 


tenţie polemică. Fiindeă sunt con- lexplicaţie a explicaţiei precedente! 


vins că mintea celui care a scris 
ceeace voi cita mai jos este o minte 
de tânăr care gândeşte şi care nu e 
lipsit de bune intenţii. Ceeace îi 
lipseşte este  «self-controlul». Sau 
mai pe româneşte, spiritul critic. A- 


dică acel lueru care te face să tela autorului. 


pui în pielea cititorului şi, dacă nu 


eşti sigur că va înțelege ce ai seris, | explicaţie, depăşese cadrul disponi. | răsboiului modern 


k stăzi, Societatea de Radio şi-a con- 
sacrat programul, — într'o formă loar- 
te bine chibzuită și închegată, — unei 
comemorări a primei Regine a Româ- 
miei. Regina poetă, Carmen-Sylva, meri 
ta această cinstire și acest pios omagiu. 
Nu numai pentru talentul său liie- 
rar dar şi pentru tot ce a însemnat 
Ea pentru poporul nostru. Înţelegând 
să subliniem după cuviință buna ins- 
pirație a unei asemenea comemorări, 
am aduna! şi noi, în cuprinsul acestei 
pagini, câteva îragmente din scrisul 
şi viața Reginei. O îloare umilă, pe 

care o aducem însă cu simțire cadă. 


Un MARE UITAT este Bogdan 
Petriceicu Hajdeu, Suflet de mari re- 
zonanțe şi inteligență cuprinzătoare, 
Hajdeu a reuşit să sintetizeze simţirea 
şi tendințele timpului său, Spirit ro- 
mantie dar cu disciplină de enciclo- 
pedist, a reuşit să umple foate goluri- 
le cu care se prezenta cultura româ- 
neuscă — embrionară — din secolul 
trecut; filolog, istoric, dramaturg, cri- 
tic literar, poet epic dar mai ales liric, 
filosof şi esseist, Hajdeu a început to- 
tuş să pălească în amintirea contem- 
poranilor noştri, Doar rânduri spora- 
dice risipite prin gazete, sau note a- 
noste de manual mai amintesc astăzi 
pe marele Hajdeu, Rari sunt tinerii 
care merg direct la text. Și dacă ele- 
vul, terorizat de spectrul unei exami- 
nări inoportune, îți va debita plictisit 
cuvinte învățate pe de rost despre un 
dicționar, o prefață sau o istorie, poate 
şi despre vreo piesă de teatru, în 
schimb nu va fi în stare să-ți spună 
măcar titlul vreunei poezii a lui Has- 
deu. Dealtfel editurile au neglijat cu 
vinovăție opera marelui nostru roman- 
tic, atâția ani de-arândul. Să nădăj- 
duim însă că recenta ediție dată la 
iveală de Mircea Eliade va trezi, cât de 
isi interesul, determinând revenirea 

o dreaptă prețuire şi cunoaştere a 
:, Hasdeu, 


CARMEN SYLVA 


este «incontestabil că ar fi un de- 
feet», ori «lucrurile nu stau aşa», 

Dar şi una şi alta, deodată, 
merge! 

De asemenea incertitudini este ÎN pururea naţională este în peri- 
plin tot textul citat de noi. E un fel [99 scrie alarmat generalul Mordacq, 
de proză aparte, în care dai la tot fostul consilier militar al lui Clemen- 
pasul peste afirmaţii aproximative cau şi distins seriitor, 
şi determinări relative, De aici per-| “ pa au Mordacg, ca toţi fran- 
manenta nevoie ca o frază să expli- cezii conştienţi de pericolul care-i ame- 
î porn tert dn: pre et ei ainţă nu atât din afară, cât aereeie pie 
dul 3 erei un Ce însenneasă axămnează rând pe râid prebiosete 
asta?»>, adică afirmaţia din fraza| Cele mai importante care se pun apă- 

z rării naţionale Iranceze, ajungând la 


recedentă. Urmează expiicaţia, Fă i 
Das la rândul 10 catia mei VĂ concluzia că guvernele care s'au succe- 
«în alţi termeni»... Aşadar explica- 


ei.. Mergem mai la vale. Incă 1p|iuns 0 


| rânduri şi iată un cadică»,. lar a|se bucure de roadele victoriei câşigate 


cu atâtea jertie materiale şi omeneşti... 
Dacă în domeniul materialului s'au fă- 


Incă trei rânduri şi fraza următoa- 
armata 


re începe acum cu «Asta însemnea. | cut totuşi imense sforțări — 
vă...» Găsim deci acum o explicaţie | iranceză fiind în ceasul acesta bine e- 
a tuturor exPlicaţiilor de mai îna-/| chipată şi armată cu material modern 
inte. “Tot ce mai lipseşte este expli- | de războiu, — în ceia ce priveşte pre- 
cația acestei nevoi de a se explica| gătirea ei suiletească şi mai ales aceia 
i a națiunii armate care va trebui să su- 
Dar constat că, din explicaţie în | porte toate greutăţile şi vicisitudinile 
<total şi decisiv», 


s.. nu-ţi mai trimiţi proza la tipar ! bil pentru aceste note, Să ne măr.|nu sa făcut aproape nimic. Națiunea 


nerevăzută, 


ginim deci la două ultime exemple, | trebue pregătită din vreme, educată, 


Căci iată o mostră din această! de alt ordin. Intâi: «insulele meta. trebue să i-se arate scopul răsboiului 


proză: 


fizice pot comunica între ele, după | pentru care se cheltuese sume fantas- 


<Un săptămânal cultural nu tre-| cum insulele propriu zise comuni-| tice.., In acelaş sens ne amintim a mai 
buie să fie confesional şi nu trebuie | că prin. mare». lată un rol al mă- fi scris şi generalul Weygand, Taul 
să fie monopul. Ce însemnează asta? | rei, între insule, care mi se Pare o | Reynaud şi alții care mu pot îi acuzaţi 


Că se pot dezbate în el probleme de| noutate geografică! 


cultură şi literatură în genere în- 


de patimă, Franţa are de ce se teme! 
Al doilea notaţi alirmaţia «o re- | Peste victoriile de eri, plutesc astăzi 


diferent de poziția metafizică şi de vistă este ca o individualitate sau | presimţirile triste ale unor eventuale 


orientarea autorului. Dela sine im- jca o figură geometrică»... Noi 


cre- | dezastre! Dar ţările care nu s'au pre- 


teles, numai cu privire la temă, şi dem că individualitatea este - exact gătit în nici un fel? Ele ce zic de ziua 
nicidecuin la soluţii. In alţi termeni |contrariul tigurei geometrice, care| de mâine? 


din punct de vedere al problemati- jeste elementul cel mai general, ab- 
vei se dă o libertate deplină. Şi poa- istraet şi teoretie, deci cel mai opus 
to fi ceva mai mult? Aci se termină, | individualizării. Ca atare revista nu 
în această libertate spirituală, 
treg destinul uman. Jacques Mari- j«ea opusul ei»..! 
tain, repetăm lucrul acesta. spune 


|. acest început de primăvară, un 


in- (poate fi şi cea o individualitate» şi | talent care s'a consacrat dela prima 


manifestare plastică în Capitală este 


Ce-ar fi, în definitiv, dacă autorii | d. Eugen Ispir. 


întrun articol recent din capul unei | noştri, sar reciti? Şi, mai ales, dacă | D. Eugen Ispir este incontestabil 


publicaţii, că spiritul este un fel de | ar reciti «<Beţia de cuvinte»..? 
insulă metatizică. Adică ceva precis lon îi. Canizcuzino 
definit, conturat şi autonom. O 1i- 
bertate,.. Şi nu trebue să fie mono- 
pol. Asta însemnează lipsa dietatu- 
rii clanului, şi posibilitatea celor 
capabili de-a scrie, indiferent de 
vârstă, indiferent de figură şi indi- 
ferent de nerv. Revenind la terme= 
nij lui Maritain: Insulele metafizice 
pot comunica între ele după cum| Sunt momente când trebue să regre- 
insulele ptopriu zise comunică prin | ţăm sinistrul oficiu de doclil pe care 
mare. Şi de aci un şir de conse- [trebue să-l facem când împrejurările 
cinţe... ne silesc, Şi aceste împrejurări se arată 
„Din punet de vedere al formulă. |de câte ori cercetările noastre se 
rii şi al soluţiilor lucrurile se schim- | opresc în drumul lor asupra vreunei 
bă, Si este firese. Altfel nu şi-ar | acţiuni colective a părinţilor noştri vi- 
păstra coerenţa necesară caracte- |tregi. Cel puţin odată pe an se întâmplă 
rele şi individualitatea, 0 revistă |acest lucru. Nu pentrucă moi am suteri 
este ca o individualitate sau ca o|de vreo idiosincrasie ci pentru s'mplul 
figură geometrică. O realitate care |moţiv că necesitatea unei totale înoiri, 
cade sub puterea lui hie et nunc.|se face din zi în zi mai evidentă. Şi 


un colorist smuls din mănunchiul 
retinilor privilegiate. A apărut ca 


Cronica Cronica plastică |* 


alonul Oficial 


Şi cum meseria noastră mu este zarza- 
vageria nu me putem ocupa de ele 
(sculptura uu am omis-o din această 
justificare deoarece momâile servesc în 
culturile de zarzavaturi pentru a spa 
ria păsările). Ce avataruri apasă des- 
tinele acestei mobile iniţiative? Este o 
întrebare cu tâlcul ei de aceea o voh 
discuta. Alăţuri de alte meserii libere 
sau comerţuri, artele plastice sunt la 
noi şi ele obiecte de tarabă şi concurenţa 
se manifestă la fel de înverşunat ca 


sad Ph făt  __„,sîsraraseSaePatetifostirases  PSEaair aaa at 


dat de câţiva ani încoace sunt vinovate] „ous» e ste: bl) ml -ptese de Iiie- 
ţia trebue explicată şi ea, la rândul de starea de nesiguranţă în care a a-| aekers ai asia Plin cu Marta: Bă 
țară care avea tot dreptul să 


— 


__ BUNA VEST'"E 


simbolul unor începuturi de proas- 
pete drumuri plastice situându-se 
alături de maeştrii marilor posibi- 
lităţi de realizări. 

Vizoarea tuşelor caşi aspectul ero- 


matic, isbucnese la acest artist în 


game majore, de 0 impresionan- 
tă factură. - Călăuzit de contactul 
pe care l-a luat cu maeştrii Apu- 
sului şi ajutat de retina sa, d. Is- 
pir a reuşit să rupă cu un trecut: 

Pictorul Ispir, care este şi un li- 
terat de frumoase posibilităţi, adân- 
ceşte intuiţia unei vieţi în cuprin- 
sul polichrom a] paletei sale, dând 
mari satisfacţii celor cari nădăj- 
duese în viitoruh “plasticei româ- 
neşti. 


i! m vorbit eri despre o plachetă 
nouă de Versuri pe care ne-a dă- 
ruit-o Aron Coiruş: <Peste pră- 
pastii de protivnicie». 

Acelaş vers dur, tăiat cu plugul, 
fiecare vers o brazdă de suflet ro- 
mâînesc. lată o pildă: 

«Milioane de Ioni 
plug, pe sapă, 

pe coasa fierbinte, 

pe aduceri aminte. 

Şi privirile în depărtări şi le a- 
dapă, cântându-şi fiecare, după voia 
şi aleanul lui, cîntece ieşite ca din 
fundul pămîntului... 

dar cintecul nostru făr' de ho- 
tare, cîntecul năpraznie pe care să 
se razime în spornicie suişuri solare 
neamul acesta, în mersul, în truda 
lui şi în sîngerările-i rodnice, crude, 

încă nu-i... 

încă nu-i... - 

nu se aude 

în sboruri zălude 

în auzul oricui 

şi în cuprinsul văzduhului», 

Versul lui Aron Cotruş este vers 


Se razimă pe 


CRONICA 


CINEMATOGRAFICA 
«A NOASTRĂ, E NOAP. 
TEA, 


Sub acest titlu nise prezintă cunos- 
cuta piesă a lui „acques Deval «Tova- 
ritch», filmată de astă dată la Hol. 
lymwood, după ce mai fusese realizală 
şi la Paris acum vreo 2 ani, Nu înțele- 
gem modificarea aceasta de titlu, C! 
atât mai mulț cu cât «La nuit est â 


făcut după această piesă și jucat la 
noi nu de mult, Ca să eviți o confuzie 
cazi în alta? Sau casa de filme a vrut 
că creadă limea că € un film nou, nu 
tot reeditarea lui <Tovaritch>? In defi- 
nitip, dece nu? Parcă «Teatrul liber» 
nu joacă «Miss România» ca şi cum ar 
fi o piesă nouă, deşi e doar vechiul 
«Băiat de viață», jucat şi răsjucat? 

Adaptarea nouă a piesei lu Deval 
urmăreşte fidel acțiunea versiunei pen- 
tru scenă, plus mobilitatea aparalului 
şi punerea în valoare a detaliilor pe 
care o îngădue obiectivul. De alifel 
autorul a supravegheat personal rea- 
lizarea, Dacă Hugo sau Flaubert şi-ar 
putea permite acelaş lux, nici produ- 
cătorii nu şi-ar fi permis, cu filmarea 
operelor lor, atâtea libertăți, Dar se 
ştie că «les absenis ont tort»... 

Spirituală, prin comicul de situație 
(o mare ducesă şi un prinț ajunşi va- 
let şi subrelă), prin 'şarja parveniților, 
dar şi prin elemente mai subtile de 
contrast între mentalități; omenească 
prin anumite scene, piesa lui Deval şi 
filmul bine jucat (deşi pus în scenă 
fără vreo fantezie excepţională) au ca- 
litățile necesare ca să placă publicuiui, 
Am auzit o doamnă' care (vorbind de 
film, nu de Charles Boyer) spunea la 
eşire: <e adorabil>, 

Cred că, în adevăr, este exact tot ce 
se poate spune 


008 9 A RĂI tes apa o up e ul e e IN 


cari le servesc neinițiaţilor nu o poate 
acoperi. Obiectivul acestei politici este: 
masacrarea tinerilor şi aruncarea lor 
la coş. Ei nu domnilor, pe cari m am 
fericirea să vă cunosc şi nici mu do- 
resc, fiți siguri că toate acestea nu pot 
fi tolerate decât până la un punct. 
De astă dată nu v'aji ajuns scopul, 
capcana dumneavoastră a dat greş. Şi 
din zi în zi vă veţi apropia tot mai 
mult de ceea ce vă fe frică: ruiua şi 

moartea, ; 

Nu aţi observat oare, nu vi s'a părut 
curioasă, lipsa la apel a celor mai 
valoroşi tineri din plastica noastră, cu 
excepţia lui Vânătoru şi Stoica pe care 
doar o: condamnabilă inerție i-a m 
purtat la Salon? Lipsa acestor tineri 


n E ee 


Şi tot pe acest plan». 


mai ales urgenţa unui „capiti dimiuu- 


Ei, şi aşa mai departe. Adică nu! |ţio” pentru tot ceea ce ar ţinde către 
Mai departe este încă o frază ti- |specia şacal ne cere să fim din zi 


pică, ce merită a îi citată: cAsta ar 


în zi mai puţin reverenţioşi. Nu ştim 


spune că revista n'are o fizionomie | cui aparţine iniţiativa anuală a salo- 
proprie, Ar fi um defeet? Ineontes- nului oficial şi nici mu ne interesează. 


tabil că da. Dar lucrurile nu stau 
chiar aşa..> 


Mă rog, mă rog, ar spune Cara-| Verze şi momâi, nu pictură şi sculptură, | coloristice urmăresc o politică proprie 
giale (şi cred că umbra lui trebue lumplu cele trei săli ale fatalei oficine, pe care mici o gogoaşe din cele peur picioh în.!”. Splendid şi expeditivi 'scump Fatale Umbre, iar dumneavoa- 


De aceea discutăm doar roadele ei, 
cari şi de astă dată sunt mizerabile; 


în halele centrale, 


Şi cu atât este mai aprigă această 
concurenţă cu cât ea nu e deloc simplă 
ci are :o îndoită rădăcină: una mate- 
rială şi alta spirituală. E vechea poveste 
a peştelui mare care îl înghițe pe cel 
mic şi se intoxică. Umbrele cari. con- 
duc organizările anuale de Hermesse 


valoroşi mu este o întâmplare, ci re- 
îuz de a mai sta “la masă cu stafiile. 
Un cunoscut mi-a reprodus odată urmă» 
torul monolog scurt dar concludent pe 
care un, „formidabil” maestru îl re- 
cita fără să remarce prezenţa tânăruluă 
altor maeştri: „Ei dhagă, cu tinehii a- 
cestia se hezolvă usoh. Le dăm anul 
ăsta un phemiu, la am bitul şi dupe aia 


IM a 


mesianic, vers trosnind de aprigă 
iubire de pămînt şi țel romînese. 
In poezia aceasta e concentrat tot 
nădutul istoriei noastre sbuciumate, 
în fața unui mare destin împărătese 
pe care-l are neamul romînese. 
Poezia lui Aron Cotruş este seulp- 
tată în granit. Tot acolo unde se 
înscriu şi paşii destinului istorie, 


Și e de p 
in buze de copil eșit, 


U n contrate a inserat eri o notiţă 
despre recentul volum de poezii 
publicat de d. Păsiorel Teodoreanu, 
atirmând că, în acest volum, auto- 
rul «s'a descoperit într'un fel cu to- 
tul nou cititorilor. Intr'o durere re- 
ținută dar adâncă» 

Spre exemplificarea durerei, con- 
tralele cita următoarele versuri: 
«Sunt ostenit de lene, de somn de 


Avu al traiului nectar, 


contemplare, 
De viaţă, de iubire, de vis, sunt os- 
tenit». 
Pe cari  confratele le comenta 
astiel: 


«Versuri cari cuprind în ele tot 
scrisul volumului, toată litera su- 
Fletească a lui Păstorel».u.. 

Acuma, recitiţi şi dv. mostra poe- 
tică de mai sus, şi spuneţi-mi dacă 
numitul Păstorel n'ar avea tot drep- 
tul să se supere de felul perfid cum 
confratele îi laudă... «litera sufle- 
tească».... 


Apă dulce, fermecată, 
Dâmboviţa, iute, rece, 
Cine a băut odată 
Dâmboviţo, mi se pare, 


Căci rămăseră aicea : 


—_——— 


( arpite lui Mircea Eliade intere- 
sează întotdeauna. Dela turburăto- 
rul «Şantier» la «Huliganii», dela 
«Alchimia asiatică> la «Y0Ja», a- 
cest proteice scriitor e întotdeauna 
nou. Verificarea acestui lucru e cu 
atât mai uşor la recitire. Ultima e- 
diție a romanului «Maitreyi» (ed. 
«Cugetarea» reconfirmă suceesul de 
acum câțiva ani. 

«Maitreyi» e o carte fascinantă, o 
carte care va rămâne întotdeauna 
dragă cititorilor. Şi unde mai pu- 
meți că «Maitreyi» e un roman .de 
dragoste (şi nu-i nimic mai greu să 
scrii decât un roman de dragoste!), 
— care poate fi pus alături de 
«Werther» sau <Paul şi Virginia», 
«Maitreyi» trebuie citită. E una din 
cărțile cari farmecă. 


Sunt de tine'ncătuşată, 


«Din Bucegiul, care ve- 
chiu de bătrân ce este, a 
văzut aşa de multe, încât 
nici nu-i mai vine să se mi_ 
re de nimic — se avântă 
clocotind un pârâu de 
munte, atât de săibatec şi 
de năvahmic, încâl parcă, 
în trufia lui, ar voi să cu- 
treere lumea toată. E un 
voinic minunat Peleş, cu 
părul creţ, cu ochii adânci 
albaştri, şi e atâta de vo- 
ios şi de fiindcă 
s'a născut în adâncurile u- 


P ROF. PAUL 1. PAPADOPOL a pu- 3 3 : 
nui mumte uriaş. Se zice, 


blicat o broşură întitulată <Limba şi li- | IRU 
teratura naţională în cursul superior» | CA vine dintr'um loc nă- 
cu scopul de a da o călăuză pentru e-| PraSsmic, ascuns în fundul 
levul de liceu care este nepregătii, de- pământului, în care locu 
zorientat chiar în alegerea lecturilor, | ESC Zânele apelor. Şi dacă 
în faţa examenului de bacalaureat, Lu- stai mai mult | Peleş, 
crarea porneşte dintr'o îndelungată ex- aşa de nuit cât uiţi lu- 
periență profesorală a autorului. mea, auzi cu totul destu: 

„ Problema broşurii este: cântările zânelor, Chiar se 

Ce-ar trebui să citească, spre a-şi a- îvește din când în când 
sigura o temeinică pregătire la litera- câte o zână, eee plutind 


tura națională, elevii cursului superior „a i f I Peles iai ar faprme 

afac prezintă biblioteca neapărat le, e din treaptă în 
ea peste cascade 

necesară formării spirituale a şcolaru- rr E ani cu ochii sere 


lui, pornind dela literatura clasică, li- la lume. 
teratura poporană, poezia şi proza noa- Dar nu poate să o vază 
siră de bază, literatură scrisă în spiri- decât acel, născut pe i 


tul poporului şi 'n duhul naţional, apoi 
literatura critică, indicând pe cei mai 
buni şi studii monografice. 

Cercetarea aceasta trebue să se înte- 
meeze pe lectura personală și specială 
a elevului 

Sini o serie întreagă de sfaturi utile 
pentru îndrumarea lecturii elevului, 
tocmai în scopul de a-i orînduj cunoş- 
tințele după un plan bine chibzuii, 

Broşura d-lui Paul I. Papadopol este 
un act de pedagogie şcolară, Ar trebui 
răspîndită în tineretul şcolar pentru 
că găseşie acolo un sistematizator al 
lecturii particulare 


îm ziua de 25 Martie (6 Aprilie Acade- 


beta însoțiți de Principele Ferdinand, 
moștenitorul 'Tronului, Şedinţa era con- 
sacrată citirei de către Carmen Sylva a 
lucrărei sale «Visul Poetului», 


următoarele cuvinte: 

[E a a ai) 
va rămâne memorabilă în analele sale: 

Manuscrisele, volumele spre recenza- 


re şi orice priveşte «Buna Vestire lite. 
rară, plastică, teatrală» se vor trimite 
d-lor Ion ], Cantacuzino sau Horia Sta- 
matu, redactorii acestei pagini. 


mândru că tocmai Academia Română 
poate înscrie în «curriculum vitae suae», 


Este metoda pe care o suportăm de stră nu aveţi cu ce o Pa ENE IE TI DEEP PTRO Po + a RE CC, 0 PPP De aceea 
mulță vreme, chiar când în loc de pi- moartea vă prinde de minupe, ca un 
cioare, primim altceva. Noi nu avemi costum tăiat la cel mai ilustru croitor. 
nevoe de aceste metode pentrucă mu! Dar nu este eroica haină a morții, 
suntem aşa de măreţi şi educaţia noas- |pe care spunea odinioară că a îm- 
tră ne cere să fim până la urmă gent- | brăcat-o Domnul Tudor, pe care a pur- 
“lemani, iar duşmanilor nu este n2voe „io cu olimpiană ţinută Eminescu, de 
'să le ducem noi grija. Spun duşmanilor ! care a javut parte chiar şi Lukian, Eroi- 
'pentrucă succintul discurs al maestru- !smul vostru se reduce la nişte picioare 
lui era mai mult decât duşmănos, câi- [în..., pe care cumintea noastră edu- 
cajie ne-a ferit a le primi, mu p2n- 
trucă ne-ar fi speriat câteva bict> co- 
pite, ci doar pentrucă sadismul vo-tru 
nu trebuia înțru totul satisfăcut. Ne- 
înţelegeri pe temeiul artel? Sigur că 
da numai că aceasta e din spre par- 
tea noastră. De partea cealalță sunt 
alte neînţelegeri mai limitate şi mai 
precise, în termeni cunoscuţi 
rea de sine” acest urit cancer al bă- 
trâneţii. Din fericire nu întotdeauna 
bătrâneţea se manifestă atât de uri. 
Altiel ne-am sinucide de pe acum. 
Știm atâtea chipuri nobile ale unor bă- 
trâneţi nepătate de nicio micime, în- 
cheiate uneori în jerțfă. Cezace nu este 
după dum am văzut cazul. 


nos. Răspunsul acestui discurs mu a 
| fost cel pe care l-ar fi cerut mentali- 
| tatea „formidabilului” maestru adică 
'atacul din plin, bestial. Ţinem să se 
|ştie că noi nu suntem profanatori de 
morminte. De aceea nici nu putem su» 
porta vecinătatea prin colaborare cu 
ele. Acesta e tâlcul abținerii tinerilor 
noştri plastici faţă de iniţiativele salo- 
nului. Nu-şi fac din aceasta un orgo- 
liu, ci doar precizează o poziţie. Iar 
încercarea de a compromite manifestă» 
rile tinerilor prin oprirea celor mai 
slabe lucrări este încă o perfidie a 
celor cari dintr'o manifestare cu caracter 
naţional fac un simplu mijloc politic 
ipentru a descoperi rețeta nemuririi, 
Nemuriea este un lucru care se plăteşte 


»CONserva= 


Logion, 


Nici unul nu'i aşa curat 
Şi cun cuprins așa bogat 


Din opera Şi viața Car men-Sylvel 


m a 


Cel mai frumos şi scump cuvânt 
Ce'l zice omul pe pământ 


E mamă! 


Ca mamă! 


EI, mamă |! 


Şi'n ochii de copil citeşti, 
Şi'n sufletu'i senin găsești 


Tot mamă ! 


Și cărei dat îu acest dar 


Ca mamă! 


lar când perdut-a darul sfânt 
Noroc nu are pe pământ, 


O mamă | 


Dâmbovita 


„Nu sendură să mai plece, v 


C'am sorbit prea mult din tine 
Simţ, gândiri, zile senine. 
Dâmboviţo ! Dâmboviţo ! 


De când, ce-avui drag pe lume, 
Mi-e pe malu-ți îngropată. 


„Poveştile Peieşuiui''.. 


|toacă, şi care na avut mici» 

odată vreun cuget rău în 
sufletul lui. Ele netezesc 
cu degete g pletele 
crețe ale | Ea ad şi vor= 
besc pe şoptite cu dânsul, 
despre leauănul lor cel as- 
cuns, în tainiţeie munie- 
iar iar el le arată oglinzi 
mititele, ca să-şi vadă chi- 
purile enma tepi Dar 
şoaptele lor sunt tainice, 
ca şi când sar furişa prin 
frunziş adierea vântului 
domol. Apoi — Peleş, nici= 
odată nu oboseşte, atât de 
mare îi este puterea, şi de 
grăbită călătoria. 

Dornic din fire, îşi reîno- 
eşte mereu . valurile SPut= 
moase, sk: nu se întreabă 
cât a cât îi mai ră- 
mâne. Ştie prea bine, că 
jos în adâncime, e lacul 
mare, care nu seacă nici o- 
dată, câtă vreme Buceyiul 
nu se va fi it, şi ma» 
rea nu va fi Car. 


paţii... 
(o anu. Tiple 


Din alte vremuri 


(armen Syiva la Acadom.e 


încă în ajunul nunții sale de argint, a- 


mia Română primeşte într'o şedinţă 80= , cest fapt unic, pe care îl salutăm noi 
lemnă pe Regele Carol şi Regina Elisa. | toți cu vie mulțumire. 


Şedinţa este deschisă, 

Regina are cuvântul, 

Apoi Carmen Sylva, înainte de a înce. 
pe cititrea lucrării sale, roşteşte urmă- 


Regele Carol deschide ședința rostind | toarele cuvinte: 


«Sunt acum câte=va zile, onoraţii meme 


«Academia are astăzi o şedinţă care | bri. ai Academiei şi mai cu seamă ge= 


mialul nostru preşedinte, care tocmai as. 


Regina va lua cuvântul, Nu s'a în. tăzi, spre durerea noastră a tuturor, lip. 
tâmplat nici odată ca o Regină să vor- | seste din mijlocul nostru, M'au rugat să 
bească înaintea unui corp ştiințițic, Sunt | rostesc şi Eu în această adunare de în- 


| vățaţi câteva cuvinte. Am răspuns cu 


Sf, Scriptură: «Femeia să tacă în bise= 
rică»! Nici astăzi nu  misam schimbat 
părerea şi voiu zice totdeauna că activi= 
tatea femeii nu trebue să iasă din înteri. 
orul sfint al casei, Glasul femeei nicăiri 
nu sună mai frumos ca la vatra ei, în 
mijlocul copiilor ei, 

Mie însă Dumnezeu Mi-a întins vatra 
şi Mi-a mărit-o. Oare dulcea Mea țară, 


| cu cetele ei mîndre de copii, cu toți Ro= 


mânii dintrinsă, nu e pentru Mine o va- 
tră mare şi scumpă? Dacă M'am hotărae 
deci a vorbi, o fac fiindcă sunt la vatra 
Mea, în mijlocul copiilor mei, Ce am să 
vă cetesc astăzi nu este decât o poveste, 
— o poveste cu balauri şi cu voinici vi- 
teji, Dacă vorbind nu țin fusul în mână, 
Mă voiu încerca totuşi a toarce un fir 
lung şi subțire, din care ascultătorul bia 
ne gânditor va putea țese o pânză trai- 
nică şi frumoasă, 

După aceea Regina citeşte «Visul -Poe- 
tului», dăruind apoi manuscrisul scris 
şi ilustrat de mâna Sa, Academiei. 


Alexandru Christian Tei 


Dintr'o eroare de paginaţie articolul 
«Din alte vremuri» a apărut eri cu un 
titlu străin şi nepotrivit textului, De- 
sigur că cititorii au rectificat dela sine 
involuntara greşală, 


| 


DE CE NU ESTE ARESTAT SEFUL CONTRABANDISTILOR ? 


Scrisoarea îostului ministru Buzdugan. Jidanii contrabandiştii vor să exploateze tragica sinucidere a diplomatalui 
1raiic de devize, contrabandă Și spionaj ia Wasdons-Lifs 


După cum am anunţat în numă- 
rul de ieri a] ziarului nostru, pri- 
mul lot al contrabandiştilor de aur 
şi devize a fost transportat la închi. 
soarea Văcăreşti. Din duba pretec- 
turei poliţiei s'au coborât cei dintâi 
arestaţi: Stela Melun Solomonevici, 
apoi din fundul autocarului care 
nu de mult transportase pe Sile 
Constantinescu, pe Brandabura, pe 
fiorosul Berilă sau pe celebrul Va- 
silescu Cantalup ete. s'a urnit d. fost 
ministru liberal Constantin Xeni— 
Zender. Apoi ceilalţi traficaţi de 
aur: Mişu Gârlişteanu, Dimitrie Za- 
hareanu şi Treitenbrott—Triteanu. 

De după gratiile celulelor, ochii 
puşcăriaşilor se desfătau privind 
aceste «<înalte» personalităţi, cari 
se îndreptau în zori de zi, ca după 
un chef terminat cu ciorba de burtă 
dela restaurantul «Sinaia», spre ce- 
lulele pregătite special pentru <dis- 
tinşii oaspeţi»! 

In timp ce d. Xeni, resemnat, îşi 
examina conştiinţa pe care şi-o sim- 
tea grea de păcate, de afaceri şi de 
atâtea  matrapazlâcuri, încercând 
să-și alunge coşmarul care-l sufoca, 
gândindu-se că averea lui fabuloa- 
să şi legăturile ce le are, îi vor a- 
juta să scape «onorabil» dintre zi- 
durile celulei, undeva, în mijlocul 
Bucureştilor, um om implicat şi dân- 


sul în contrabanda de aur, mai pu- 
țin vinovat decât fostul ministru li- 
beral, se frământa şi căuta poate 
simura soluție onorabilă; revolve- 
rul! , 

Jidanul Zender, fostul ministru 
îşi aştepta scăparea prin banii săi, 
prin prieteniile sale, prin calculeie 
şi combinaţiile sale de club şi prin 
influențe politice. Un altul, fără să 
mai aştepte nimic dela prietenii săi, 
dela averea sa, renunțând să mai 
aștepte judecata oamenilor, sa su- 
pus judecății lui, ispăşindu-și vina 
printr'un act de voință şi printr'un 
glonte de revolver. 

Câtă distanţă între omul care a 
fost Al. Buzdugan şi între acela 
care e C. Xeni, fost miniStru libe- 
ral, omul care aşteaptă să-şi repare 
onoârea, prin răstălmăcirea indul- 
gentă a vreunui text de lege! 

SINUCIDEREA FOSTU. 
LUI DIPLOMAT AL. BUZ- 

DUGAN 

După cum se ştie, actul de pune- 
re sub acuzare a cuprins şi pe Ale: 
xandru Buzdugan, fost ministru 
plenipotenţiar, cu domiciliul în Bu- 
cureşti Calea Victoriei Nr. 122, fiul 
fostului Regent Buzdugan, inculpat 
fiind pentru faptul că a înlesnit al- 


citat la parchet, unde a fost intero- 
gat de judele-instructor. In spre 
ziuă, după ce a fost confruntat cu 
unii din cei cari azi se găsesc la 
Văcăreşti, Lică Buzdugan a putut 
părăsi cabinetul de instructie, oda- 
tă cu d-na Rosalia Xeni. Ajuns a: 
casă, fostul ministru al României la 
Tirana şi Buenos-Ayres, şi-a mani- 
testat dorinţa de a fi singur. Intor- 
sătura neaşteptată a instrucției l-a 
neliniștit, Işi dădea seama că din 
moment ce a fost arestat şi d. C. 
Xeni, situaţia se complică şi că ar 
fi posibil să se dea mandat de a- 
restare şi împotriva sa. 

După câteva ore, pe la 8 diminea- 
ţa, Sa prezentat la domiciliul său 
din Calea Victoriei 122, un agent 
pentru a-i înmâna o nouă citaţie 
la cabinetul de instrucţie. După 3 
zile de agitaţie, această nouă invi- 
taţie la parchet i sa părut fatală. 

Alexandru Buzdugan a 
cerut poliţistului să aştep- 
te în bucătărie. Apoi, hotă_ 
rât, ca după o îndelungată 
meditare, a intrat în baie. 
După câteva minute s'a au- 
zii o detunătură: Lică 
Buzdugan îşi trăsese un 
glonte de revolver în ini- 


tora contrabanda de aur şi devize.l mă. S'a prăbuşit; lovitura 


Marţi seara, fostul diplomat a fost | 


a fost mortală. 


(e cuprinde scrisoarea lăsată de sinucigaș 


ga, când știam că se ocupă cu or-| Nici vorbă nu a fost ca să iau vre- 


Pe masa de lucru sa găsit o scri- 
soare, adresată avocatului Bebe 
Alimănescu, scrisă de Buzdugan în 
ziua de 3 Aprilie (Duminică). Iată 
câteva fragmente din Scrisoarea si- 
nucigaşului : 


Dragă Bebe, 


«Îți  reaminteşti dorința mea de 
a intra la Banca de Credit ca direc- 
tor. Între timp a venit dela Paris 
avocatul Enescu, care mi-a spus că 
are o chestiune foarte importantă 
a-mi propune şi aume: Direcţia Ge- 
nerală a Băncei Elwveţiene şi Româ- 
ne, dela care urmează să plece d. 
Poldi Stern. Chestiunea, mi-a adăo- 
gat, sa tratat de către d. Gârleştea- 
nu cu Banca Naţională, deci în tim- 
pul guvernărei Goga, şi era aproa- 
pe de rezolvare». 

«Mă hotărisem deci să plec la Pa: 
ris pentru a termina această ches- 
tiune si vi-am comunicat acum că- 
teva zile bucuria mea de a putea 
să-m tac singur o situaţiune...» 

«Intervenind însă o serie de între 
vederi pe care încercasem să le ob- 
ţin de multă vreme cu d. Tătărescu, 
etc. ete. nam mai putut pleca la 
Paris Duminică 20 Martie, cum 


- proectasem şi am dat biletul înapot». 


In continuare, Buzdugan arată 
cum a obţinut viza paşaportului. 

Şi mai departe, arată legăturile 
cu Lică Erlich 

«În acest timp, Enescu care tre- 
buia să plece în ziua de 20 Martie 
la Paris, mi-a spus că şi-a amânat 
plecarea cu o zi şi că pleacă şi el 
în ziua de 2]. rămânând ca eu, imu- 
diat ce mă întore dela Budapesta 
şi îmi termin diferitele întrevederi, 
să viu la Paris pentru chestiunea 
Băncii Elveţiene şi Române. 

In tot acest timp, nu puteam bă- 
nui nici un moment că cel cu care 
discutam. în speţă avocatul Enescu, 
să fie amestecat într'o bandă de tra- 
ficanţi de devize. Dealtfel toate ches 
tiunile în legătură cu naţionaliza- 
reu Bâncei EHilveţiene şi Homâne. 
se pol, cred, uşor controla 

Nam văzut pe Gârleşteanu 
Mihai din timpul guvernării Go- 


ganizarea lăncierilor,. 

Nam văzut pe d. Xeni decât o 
singură dată, la Palatul de Justiţie, 
împreună cu alți avocați. N'am a- 
vut mici cea mai mică cunoştiință de 
circularea unei valize care după 
spusele gazetelor ar fi fost şi la 
mine. În tren am discutat cu Ene- 
scu toate detaliile 


AL, BUZDUGAN 
Elveţiene homâne, 
vinderea unor imobile, pentru care 


mi-a spus că au primit oferte inte- 
resante dela Banca Românească, E- 


nescu era în tot acest timp foarte | Vineri, 


bine dispus şi sigur că putem într'o 
lună termina toată chestiunea, Nici 


un pachet sau valiză în cabina mea, 
cum de multe ori se întâmplă să fie 
rugați cei cari călătoresc în străi- 
nătate, Mai mult, țiu să afirm, că 
dacă m'ar fi rugat să-i las în cabi- 
na mea vreun pachet, laşi fi lăsat 
cu plăcere ca o amabilitate, nepu- 
tând să-mi treacă prin gând că face 
contrabandă, 

Dar nu mi-a vorbit nici cerul de 
acest lucru. 


ERLICH A FACUT 


TOTUŞI CONTRABANDA? 


«Nu pot deci să-mi explic toa- 
tă această istorie — serie Buzdu- 
gan — decât printr'un aranja- 
ment între funcționarii dela wa- 
gons-lits şi Enescu, sau că dacă 
Sa transportat, erau bani sau 
aur şi făcut tocmai pe altă cale 
şi de altcineva decât în trenul în 
care era Enescu», 

<M'am dat jos la Budapesta. Mi- 
am făcut vizele de care am vorbit 
Mai Sus şi cari se pot constata depe 
paşaportul meu şi m'am întors la 
Bucureşti, i 

«Enescu sa dus la Paris unde 
urma să plec şi eu imediat ce voi 
putea, pentru a termina chestiunea 
Băncei Elveţieny şi Române. i-am 


organizarea ei, | spus la întoarcerea mea toată bucu- 


ria şi speranţa ce aveam în reusita 
acestei chestiuni, 

Intorcându-mă dela vânătoarea de 
dau acasă peste această 
bombă. Mi se spune de toţi că am 
plecat cu Enescu şi aş fi dus devize 


nu mi-a pomenit că ar fi îngrijorat i peste graniţă. Mă uit la toţi ca în- 


să nu fie căutat la frontieră, nici 
nu am discutat asemenea chestii. 


tr'un vis, Cât ştii tu de această cheg 
tie atâta stiu si eu» 


Sinutigașul susține că e nevinovat 


In partea a doua a scrisorii, Al. 
Buzdugan arată că e străin de ban- 
da traficanţilor de aur şi că se sim- 
te nevinovat: 

«Dar desigur că nefiind  incon- 
ştient şi dându-mi foarte bine sea= 
ma de atmosfera ce se crează con- 
tra mea, când abia putusem să-mi 


ideoiogia fascismului englez 


(Continuare din pag. l-a) 


terzici toate automobilele private, sub 
pretextul accidentelor de circulaţie şi 
să înghesuiești populaţia întreagă în- 
trun singur, gigantic, autobus statal. 
Dar cu o deosebită intensitate, Mosley 
se ridică împotriva  nedreptăţilor so- 
ciale. Intro ţară  supraindividualistă, 
leagăn istoric al liberalismului şi ca- 
pitalismului, această atitudine garan- 
tează afluxul masiv al nedreptăţilor. 
Intregul sistem al gospodăriei libe- 
rale trebue răsturnat. Liberalismul era 
viabil, atât timp, cât Anglia deţinea 
un monopol industrial universal, As- 
tăzi însă se vând stofe japoneze în 
Lancashire; pantofii cehoslovaci în 
Northampton, cărbuni poloneji în New- 
Sud-Wales. Bogăția straturilor condu- 
cătoare britanice e bazată în mod uni- 
lateral pe export. Massele mari locu- 
esec în condiții imposibile, în centrele 
industriale, cari defigurează peisagiul 
englez odinioară atât de atrăgător, Şo- 
majul loveşte milioane de muncitori. 
Salariile sunt scoborâte până la limita 
minimului de existență, pentru a în- 
lesni exportul. Consecința firească este 
invazia a mărfurilor străine eftine. A- 
cest cere viţios, după părerea lui Mos- 


Autarhia e mai lesne de realizat în 
Anglia, decât altundeva. Un imperiu 
de mărimea celui englez dispune de 
toate materiile prime necesare. Mosley 
cere interzicerea importului tuturor 
produselor străine,  <Muncitorii brita- 
nici înşişi vor produce, prelucrând ma- 
terii prime britanice, toate mărfurile 
necesare poporului englez». Mărfurile 
engleze nu vor fi transportate decât pe 
vase engleze, cu echipaj englez, «Nici 
un străin nu va avea dreptul, să calce 
solul englez, pentru a presta o muncă, 
care poate să fie prestată tot așa de 
bine de un cetățean englez», 

Salariile trebue sporite până când 
puterea economică a masselor largi se 
ridică la acelaş nivel ca şi forța de 
producţie a marei Britanii. Că şi Ita- 
lia, Anglia fascistă trebue să redevie 
o țară agricolă, «In decurs de cinci 
ani, fascismul va dubla producţia a- 
gricolă>. 

Un imperiu fascist englez ar însem- 
na o răsturnare o totală a gospodăriei 
mondiale. El ar deveni un factor po- 
litie de importanță internațională co- 
vârşitoare, Inţelegem, de ce Sir Oswald 
Mosley intitulează cartea sa «Greater 


ley nu poate să fie înlăturat decât | Britain» (O mai mare Britanie). 


printr'o autarhie integrală, 


Alexandru Randa 


aranjez situația mea, pe nedrept 
stricată în chestiunea propagyandei 
noastre în Argentina, unde am chel- 
tuit din buzunarul meu şi al soției 
mele, peste opt milioane lei în trei 
ani, mam hotărît să plec din viaţă, 
considerând că din motive indepen- 
dente de voința și putinţa mea, si- 
tuația mea morală este atât de grea, 
încât cu toată lipsa de vină, nu o 
mai pot suporta». 

«Repet încă odată, că nici într'un 
moment Enescu mu mi-a cerut să-i 
iau vreun Pachet cu mine. N'am vor- 
bit, mam discutat nici la Bucureşti 
și mici în tren, decât chestiunea 
Băncei  Elveţiene şi Române. Mă 
vezi pe mine, dragă Bebe, câna am 
avut atâția bani pe mână şi când 
şi astăzi Etta are o avere de peste 
şapte milioane, făcând contrabandă 
pentru o sută de mii de lei, care 
pretinde evreul X că i-a spus 
evreul Y să-i dea pentru mine». 

«Cer deci vouă, care mi-aţi fost 
totdeauna prieteni, ţie, lui Puiu, 
fratele tău, lui Piki  Budişteanu, 
care mă cunoaşte bine şi tuturor a- 
celora care mă cunose de atâţia ani, 
să-mi facă dreptate post-mortem». 

«Cer lui Mitiţă Constanti- 
mescu, care na ajutat în 
ultimul timp  aprobân- 
du-mi  devizele necesare 
pentru piata diferitelor 
datorii ce mai aveam, să 
spuie cu glasul său auto- 
rizat dacă aveam nevoie şi 
aş fi putut să iau o sută de 
mii de lei pentru a face 
contrabandă», 

«Dar nici eu nu pot să 
merg mai departe în viaţă 
În aceste condițiuni mo- 
rale imposibile». 

«lată ce mai am de spus. 


«Pentru tine, pentru Sandi,j Aşa are să se întâmple, Ovreul 


pentru cei ce au avut un gând 
bun pentru mine, nu pot să nu 
am chiar în acest moment cele 
mai afectuoase şi mai duioase 
sentimente. 

Contra nedreptății însă, ni- 
meni nu poate lupta dacă nu 
are acea convingere care îmi 
lipseşte mie cu totul, că trăese 
pentru a merge în sus, nu în jos.» 

3 Aprilie 1958. 

(ss) ALEX. BUZDUGAN 


SA NU SE ARUNCE VINA 
TUTURORA IN SARCINA 
LUI ALEXANDRU BUZ- 
DUGAN 
Tragica sinucidere a lui Alexan- 
dru Buzdugan va îi desigur spre 
folosul adevăraţilor vinovaţi, cari 
se vor grăbi să arunce întreaga lor 
nelegiuire în sarcina aceluia care 
astăzi nu mai poate spune nici un 
cuvânt, nu se mai poate apăra, Ji- 
danii din banda traficanţilor vor 
căuta meşteşugit să scape de imvi- 
nuiri, acuzând pe Alexandru Buzdu. 

gan, 


Lica Erlich va declara că nare nici 
o vină, că Al. Buzdugan «a aranjat>. 
Constantin Xeni fiul Anei Zender 
şi al unui tată necunoscut, va sus- 
ţine probabil că aurul găsit la el a 
fos al lui Alexandru Buzdugan. 
Jidanij din familia Klavian îşi vor 
nega deasemenea vina, 


Cine are să fie ţapul is- 
păşitor? Cine are să fic a- 
rătat ca marele vinovat? 
Asupra cui se vor năpusti 
toate acuzele? Asupra ace 
luia care şi-a luat sinqur 
pedeapsa, împuşcându-se! 
Asupra aceluia care în fa- 
ta iudecătorilor nu va [(u- 
tea fi prezent decât prin 
rândurile lăsate în clipa 
când sa hotărît să-şi 
curme viaţa. 

Prevenim de pe acum: contraban- 
diştii să nu exploateze tragica sinu- 
cidere a lui Alexandru Buzdugan. 
Anchetatorii vor şti să stabilească 
răspunderile celor implicaţi după 
guantumul de culpabilițate a  fie- 
căruia 


Dece nu cste arestai şciul bandei 


Leopold 


Spre surprinderea muitora, a- 
restarea e ie eră şef al tra- 
ficanților de devize, încă nu s'a 
produs. Actul de acuzare nu-i 
pomenește nici numele. Probabil 
gangsterul Leopold Flavian Fi- 
scher este rezervat pentru lotul 
al doilea 'de contrabandiști. 

Dece nu este arestat şe- 
ful bandei, Leopold Fi- 
scher Flavian? Decei se 
dă posibilitate ca să caran 
jeze» lucrurile la Paris, 
profitând de timp şi liber- 
tate pentru a-şi acoperi 
complicii şi fraudele comi- 
se în dauna Statului nos- 
tru ? 

In numărul de mâine vom arăta 
cum a operat Leopold Flavian, Fin- 
kelştein împreună cu un alt mare 
şnapan al devizelor, 5, Fridmann 
Flavian, reuşind să-şi acumuleze 
averi fabuloasă” pp. intermeaiu 
Soc. Wagons-Lits şi i Băncii Blank. 
Pentru azi reproducem idntr'un Ziar 
de dimineaţă, următoarele  «amă- 
nunte» despre: acest celebru Leopold 
Flavian: 

«0 glorioasă — în felul ei — cu: 
rieră, aceea pe care a făcut-o bă- 
trânul Flavian Leopold, fost servb- 
tor, în vremea primelor  tinereți, 
însoțitor apoi la vagoanele cu pa: 
turi şi în cele din urmă conducă- 
tor al agnției Wagons-Lits, la Bu- 
cureştil... 

In această din urmă calitate, ope- 


Flavian ? 


rează mănoase şi meşter acoperite 
contrabande, terorizează personalul 
pe care îl obligă — după un inge- 
nios sistem de tarifare — la diver- 
se dijme şi plocoane; realizând ast- 
fel cu timpul o avere considerabilă. 
Casa bătrânului  Flavian este în- 
cărcată de obiecte de artă, covoare 
orientale, porțelanuri de  Kopen 
haga şi de Sevres, cristaluri de St. 
Louis şi tablouri semnate de pic- 
tori iluştri. 

Odată cu îmbogățirea, prinsese u- 
mul şi gustul obiectelor de preț, al 
rarităților, al originalităților care 
«fac bine» în «elită»... 

Posedă un cinematograf — la do- 
miciliu, şi-a luat apoi, pentru mân- 
gdâerea celor 70 de ani, o fată de 24 
de ani, pe care <a protejat-o», a sti- 
lat-o şi a țăcut-o femee de lume 
mare: persoana în chestiune are, 
între altele, «în centrw, întrun 
block-house, un apartament de un 
milion lei... 

Astă toamnă, berbantul îmbogă- 
țit a fost scos la pensie de către 
Compania  Wagons- Lits. Pentru 
destoinicia şi meritele sale, proba- 
bil, i sa dat cu acest prilej şi o 
mică grafiticaţie de câteva mili- 
0oane.. 

Utilizându-şi  <economiile», fire 
de artist, bătrânul Flavian a ple- 
cat, îndată după pensionare, într'un 
voiaj împrejurul lumii. 

A reuşit chiar să lase în urmă 
destule regrete: firește în <lumea 


bună», a cărei simpatie o captase 
și cu care întreținea cele mai ami- 
cule relațiuni datorită biletelor gra- 
tuite la Wagons-Lits, ve care le a- 
corda -generos și strateg.» 


SA SE FACA LUMINA _A 
WAGONS-LITS 


După cum se poate constata uşor, 
şeful bandei descoperite a făcut a- 
vere — avere de basm — în timpul 
cât a fost el şi fiul său Konradt, la 
conducerea campaniei Wagons-Lits. 

Prin această soc. sa îm 
bogăţțit, Prin oamenii cces 
tei societăţi a făcut comer 


D. C. Xeni Zender, fost ministru li- 
beral, acum 20 ani, pe vremea 
când nu-işi putea imagina că va 

ajunge astăzi la puşcărie 


tul de devize, prin Wa- 
vons-Lits a făcut contra- 
banda de aur, de covoare, 
de porțeianuri scumpe. 
Prin Compania Wagons- 
Lits a câştigat femei fru- 
moase şi oameni cu infiu- 
enţe, relaţiuni «amicale cu 
lumea bună»! Dece nu se 
cercetează atunci în 2cea- 
stă direcţie? Dece nu sa 
ordonat o anchetă judicia- 
ră la Wagons-Lits ? 

Acum un an, am scris, cu litere 
mari, zile dearândul, că la Wagons- 
Lits nu e lucru curat. Am precizat 
— sunt informaţii cari arată neîn- 
doelnie că streinii dela această so- 
cietate fac trafie de devize, fac con- 
trabandă şi poate chiar spionaj. E- 
videnţiam nefasta şi periculoasa 
acţiune a acestui sinistru persona» 
giu care e Leopold Flavian, în ce 
priveşte soarta elementului româ- 
nese dela Wagons-Lits. Nu s'a sesi- 
zat nimeni! A trebuit să treacă un 
an, să izbucnească scandalul, să se 
sinucidă un om, ca numele societă- 
ţii Wagons-Lits să fie pomenit de 
anchetatori, 


Sfidare, contrabandă și poate svionaj la Wagoas-Lits 


Iată ce scriam în «Buna Vestire» 
acum un an (Nr. 56 dim 28 Aprilie 
1973) despre «neaoșii români» dela 
Companiu  Wagons-Lits şi despre 
cele ce se petrec acolo: 

«E bine, e prudent Să se termine, 
cât mai de vreme cu sfidarea strei- 
nilor dela Societatea Wagons-Lits. 
Prea şi-au făcut de cap până acum. 
Prea şi-au bătut joc de interesele şi 
demnitatea statului român. 

Intr'un alt număr al ziarului no- 
stru, am publicat numele streinilor 
şi minoritarilor angajaţi de această 
societate. Evidenţiam — atunei — 
faptul că toate posturile bine re- 
tribuite sunt ocupâte numai de 
streini cu paşâport sau de către 
minoritari — «Cetăţeni români» — 
cari răspund la nume de: Flavian, 
Walkom, Simeovici, Streifried, ete,, 
ete., pe când funcţionarii interiori, 
cu Salarii de mizerie, ca; servitori, 
curăţitori, bufegii, ete., sunt date 
românilor». 

Şi mai departe: 

«Conducerea companiei Wa- 
gons-Liis, nu numai că are în 
serviciul său funcționari străini 
şi minoritari, dar continuă cu 
meruștnare să nesocotească inte- 
resele şi drepturile româneşti. k 
destul să reamintim cazul petre- 
cut la 15 1. c.: Șefii de tren fran- 
cezi refuzând a parcurge dincolo 
de Salzburg, s'a dispus de către 
centrala societății, ca pe distanța 
în continuare, până la Bucureşti, 
direcția diviziei din România să 
numească trei șefi români, întru- 
cât dintre toate țările parcurse, 
României îi revenea cea mat 
mare distanță. 

Ce s'a întâmplat însă? 

D. reprezentant Flavan-Ficher- 
Finkelstein, a refuzat să nu- 
mească personal românesc, re- 
cunoscând pe şefii de tren dela 
Budapesta, astfel că astăzi, în 
vagoanele internaționale, pe li- 
nia noastră, avem trei şefi de 
tren jidani dela Budapesta. 

Sfidătoare palmă pe obrajii 
funcționarilor români! Câtă ne- 
ruşinare! Şi să nu se uite că a- 
ceastă sfidare se întâmpla la 15 


Aprilie 1937, deci în anul şi în 
luna când ministerul de industrie 
şi comerț își intensifică acţiunea 
pentru respectarea drepturilor 
personalului românesc în între- 
prindei. 

Deosebit de situaţia cri- 
tică în care se găseşte per. 
sonalul românesc la acea- 
stă societate  înstrăinată, 
autoritățile noastre ar tre. 
bui să acorde o atenţiune 
deosebită, — să fie vigilen- 
tă — la îndeletnicirile ocul 
te ale funcţionarilor stre- 
ini, dela această companie 
internațională, 

Mulţi din evreii şi ungu- 
rii dela Compania Wagons 
Lits, —- suntem înformaţi— 
că fac contrabandă, fiind 
în solda unor bande orga. 
nicate pentru acest scop, 
în special pentru  contra- 


banda de devize. 

0 cercetare în această 
direcție ar duce la sur 
prize, ? 

Streinii şi minoritari an- 
gajaţi de Wagons-Lits, pot 
oare să se bucure de 0 în- 
credere desăvârşită ? Bă. 
nuelile noastre, suspiciu- 
nile, în ce priveşte spiona- 
jul pe care l-ar face în! 
fara românească, nu sunt 
legitime ? 

Ce încredere putem u- 
vea noi în aceşti Mendel- 
soni, Blumenfelzi sau 
Schuchteri ? 

Maui multă atenţie la Wa. 
gons-Lits! Şi mai cu sea- 
mă, vrem ca anchetele ce 
se fac, să aibă urmări. 

După un an, repetăm: 
să se facă uryente cerce- 
tări la Wagons-Lits! 


asupra altor 


„personalități 


Astăzi confirmarea mandatelor de arestare 


Pentru azi după amiază magi- 
stratul instructor a dispus să 
fie aduşi la cabinetul de instruc- 
ție arestaţii Mihail Gârleşteanu, 
D. Zahareanu, |. Traitenbrot, Con 
stantin Xeni şi Stela Melun, care 
vor fi conduşi în faţa secţiei a 
IV-a a tribunalului pentru con: 
firmarea mandatelor lor de are- 
stare. 

Fotoliul ministerului public va 
fi ocupat de d. proc. Macarovici, 
care a dai şi rechizitorul de pu- 
nere sub acuzare. 

In cursul zilei de ieri, de prezi- 
dent Simionescu-Anastasiu, a pro- 
cedat la sistematizarea şi trierea 
materialului adunat, pentru a pu- 
tea prezenta astăzi un dosar con- 
cludent, completului de confir- 
mare. Deasemenea, în cursul zilei 
de ieri s'a continuat la cabinetul 
de instrucţie cu cercetatea aface- 
rii contrabandiştilor de aur, au- 
diindu-se mai mulţi informatori. 


A fost citată şi d-na C. Xeni, 
care fiind suferindă, a cerut a- 
mânarea interogatorului ei. 

Situaţia acestei «doamne din înal- 
ta societate bucureşteană» este as- 
tăzi dintre cele mai complicate: în 
Primul rând, ea însăşi e acuzată de 
tâinuire de aur, destinat contraban- 
dei. Apoi: este fosta soţie a şefului 
bandei traficanţilor de aur și devi- 
ze, Leopold Finkelstein Flavian 
Fischer; este mama lui Konradt 
Flavian, acuzat şi cu mandat de a- 
restare, vinovat de finanţarea şi or- 
ganizarea contrabandei; în fine este 
soţia d-lui fost ministru liberal C. 
Xeni Zender, acuzat de tâinuire de 
aur, actualmente cu domiciliul la... 
Văcăreşti... 

D-na Rozalia, ştie multe. Deaceia, 
Probabil s'a şi IMBOLNAVIT ime- 
diat ce a auzit de arestarea «Exece- 
lenţei Sale», — soțul dumneaei! Va 
trebui însă să vorbească! Intero- 
gatoriul ei e aşteptat, întrucât pre- 


zintă importanță «semnificativă», 
dată, fiind situația complicată în 
care se găsește doamna cu domici- 
liul forțat .. 

In ce priveşte executarea mamda- 
telor de arestare ale acuzaților La- 
zăr Erlich zis Lică Enescu, Filip 
Komorovscky, Konradt Flaviam şi 
Robert Lebel, cari se găsesc în străi- 
nătate, d. jude instructor Simionescu 
şi procuror Macarovici, cari conti- 
nuă cu anchetarea afacerii, au făcut 
demersurile necesare pentru extră- 
darea lor. 


SE FAC CERCETĂRI ŞI 
IN PROVINCIE 


Magistratul instructor este în po- 
sesiunea unui senzaţional material 
pare-i va permite să extindă cerce- 
tările şi asupra altor personalităţi 
implicate în contrabanda de aur și 
devize, 

Dela început am susţinut că cerce- 
tările nu trebuie să se mărginească 
numai la grupul Flavian —-Xeni — 
Gârlişteanu. Membrii organizaţiei 
contrabandiştilor de aur sunt răs- 
pândiţi în întreaga ţara şi mai ales 
în regiunile întreprinderilor auri- 
fere şi în zonele de fronţieră. 

Ministerul de industrie şi Banca 
Naţională luând hotărârea să veri- 
fice producţia de aur a întreprinde- 
rilor particulare care deşi nu sunt 
destinate pentru extragerea metalu. 
lui preţios, prin faptul că utilizează, 
—ecum e cazul fabricelor <Phâniyx» 
dela Baia-Mare — minereuri aurife- 
re, sunt obligate să arate unde este 
aurul, colaborează direct cu parche- 
tul la identificarea contrabandişti. 
lor. Rezultatul anchetei ordonate la 
întreprinderile miniere şi chimice 
din nordul Ardealului este aşteptat 
din moment în moment. Când se va 
"cunoaște, este probabl că judecăto- 
rul de instrucţie va lansa o serie de 
“mandate de arestare care vor stârni 
“senzaţie în lumea marilor bancheri, 
"industriaşi şi oameni politici, 

In cursul serii, la cabi- 
netul de instrucție sea şi 
primit un detailat raport 
al organelor de siguranţă 
în chestiunea amintită mai 
sus. Se aşteaptă arestări 
la Cernăuţi, Satu Mare şi 
Baia Mare. Deasemenea; 
magistratul instructor este : 
în posesiunea unui volu- 
minos dosar privind legă 
turile unei importante so- 
cietăţi petrolifere cu ban- 
da de traficanţi de aur şi 
devize, Proprietarul aces- 
tei societăţi care şi-a tre- 
cut o bună parte din avere 
peste frontieră cu ajuto- 
rul contrabandiştilor, este 
aşteptat să sosească în 
ţară peste 3 zile, venind 


din italia. 

La ăuţi, organele si. 
guranţei şi poliția Băncii 
Naţionale, au făcut astă 
noapte câteva «descope- 
riri» menite să implice câ- 
teva nume noi dintre ace- 
lea ale unor bancheri bu- 
cureşteni. 

NICOLAE V. ILIEŞIU 


Instalarea noului direc- 


tor general al învăţă- 


mântului primar- 


normal 

Eri dimineaţă s'a lăcul Instalarea 
d-lui prof. Stanciu Stoian, noul di- 
reclor general al învățământului pri- 
mar normal. 

D. D, V. Ţoni, subsecrelar de sial 
luând cuvântul a prezentat pe noul 
director general. 

Deasemenea a elogial apoi activi- 
tatea d-lui Al. Voinescu, subdirecto- 
rul general al învățământului primar. 

D. Stanciu Stoian, noul director ge- 
meral al acestui învățământ, a mul. 
țumit, a promis că va lucra pentru 
o bună şi dreaplă îndrumare a școa- 
lei astfel ca să merite încrederea cu 
care a fost onoral. 


D. luliu Maniu vaii 
audial în procesul 
d-lui avocal N. Graur 


Marţi s'a desbătut la tribunalul 
Braşov procesul intentat d-lui avo- 
cat N. Graur din Focşani. 

In urma cererei d-lui Graur de a 
i se acorda audierea unui Singur 
martor, aceia a d-lui luliu Maniu, 
procesul a fost amânat pentru zlua 
de 16 Aprilie, când d. Maniu se va 
prezenta şi îşi va face depoziţia. 


Na ROTTEN ZM 

Noul secrelar senc- 

ral al ministerului 
sânalății 


D. prof. dr. Combieseu a fost nu- 
mit secretar general al ministeru- 
lui sănătăţii. 


e dza 


Vizitaţi Magazinul 


G. A. Voiculescu 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu ra şi 


La salate, 


ei 


ca că s sl iad, 


mătăsuri pentru sezonul 


de Primăvară 


Raion special de galanterie 
PREŢURI CONVENABILE 


Eine fericire, voie ie 


De 


Primăvară se regenerează organismul! 
peste, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 
eparaţi-le cu untidelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza şi cu ulei de măsline 
untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 
sale superioare tuturor untdelemnurilor străine : 


PERFEGT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL — GRAS— DEGI ECONOMIC 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 
De 7 pc în principalele magazine de coloniale din București și provinoie 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


ERE ad 


$9 


»Sauete 


Ztc, 27, a RI 07 E Saaelo TI ; 


Vizitaţi MAGAZINUL ROMANESC 

de corsete, sutiene cu stomac, 

Ghene, centuri fără balene, centuri 

medicale şi de sarcină, cu porie 

cele mai reduse. Umbrele ploaie 
de damă şi bărbăteşti 


Doamna Lăzărescu 


Buzeşti No. 60 fost 64 
Da] 


Nasaudui 


Centru de cultură... Centru de mizerie... 


Citadela graniţei năsăudene a 
fost hărăzită de Dumnezeu ca în 
vremuri de grele încercări sub stă- 
pânirea pajurei cu două capete să 
împlânte cu bărbăţie steagul mân- 
driei naţionale în acest colţ de ţară 
românească, Privilegiile acordate 
de fosta împărăție habsburgică 
prin militarizarea celor 44 de co- 
mune de pe valea Someşului, Şieu- 
lui, Rodnei şi a Bârgăului a adus o 
contribuţie însemnată la , pregăti- 
rea marei bătălii care a precedat 
Unirea dela 1918. Copilul iobagului 
de ieri, la îndemnul câtorva cărtu- 
rari dela începutul: secolului 
XXIII-lea, căruia nu i se îngăduia 
să urmeze nici măcar şcoalele stră- 
inilor, se trezeşte la un moment 
dat că Dumnezeu îi hărăzeşte şi lui 
o şcoală de unde să primească hu- 
mina laboratorului şi a bibliotecii 
cu slovă românească.  Infiriparea 
primelor şeoale triviale, apoi se- 
cundare şi a unei preparandii con- 
fesionale gr. cat. a fost un eveni- 
ment de o importanţă negrăită 
pentru românii din nord-estul Ar- 


dealului. 
CENTRU DE CULTURA 
Astfel Năsăudul devine cu timpul 
“un Puternie focar de cultură, iar 
batalioanele de cărturari luminaţi 
pe care i-a dat şcoalele năsăudene 
până în prezent e o chezăşie că nea- 
mul românesc nu va mai putea să 
fie abătut din drumul firese al 


istoriei pe care se găseşte pentru a 
intra definitiv în rândul popoare- 
lor cu înaltă ţinută morală şi con- 
ştiente de rostul lor în lume, cu 
toate agitaţiile sterile de încălcare 
a dreptului istoric, 

Pentru a învedera mai bine con- 
tribuţia însemnată a şcolilor nă- 
săudene pe terenul culturii naţio- 
nale, voiu sublinia numai câteva 
figuri măreţe ieşite din ţinutul 
Năsăudului sau trecuţi prin şcolile 
năsăudene: Prelaţi: I. P. S. Sa Pa- 
triarhul Miron, Mitropolitul Nico- 
lae Bălan, episcopul Vasile Duma, 
vicarii loan Marian şi Grigorie 
Moisil. Literaţi: George Coşbuc, 
Veroniea Micle, Andrei Mureşianu, 
Liviu Rebreanu, Ion Al. George. 
Compozitori: Tiberiu Brediceanu şi 
Augustin Bena. Prof. univ. Vasile 
Pop Fabian, Romulus Ionaşcu, Si- 
mion Mândreseu, dr. Sever Mure- 
şianu, 1, Ciocan, ete. Ziarişti: Iacob 
Mureşianu, loan  Macavei, Octav 
Tăzlăuanu, Virgil Sotropa, luliu 
Moisil, ete. etc. 

Şi nu mai vorbim de pleiada de 
învăţători şi preoţi care fiecare în 
satul unde sa stabilit a fost un di- 
fuzor a celor învăţate în şcolile de 
profund naționalism din citadela 
graniţei năsăudene,  pentruca  a- 
cest ţinut să cultive cu sfinţenie 
limba, portul, tradiţia, obiceiurile 
strămoşeşti, fără a îngădui infil- 
traţiuni de străinism. 


Consecințele politicianismului 


Având în vedere că NB dul, 
este o glastră de lumină în istoria 
culturii noastre naţionale, consta- 
tăm cugdurere în suflet că în cei 
douăzeci de ani dela Unire, acest 
orăşel a fost ignorat complet şi 
lăsat într'o completă părăsire. Tre- 
pădușşii Partidelor politice de până 
acum din partea locului care Sau 
erijat întotdeauna ca exPonenţi ai 
cauzei «grăniţereşti» nau făcut alt- 
ceva decât au exploatat cu o strun- 
tată neruşinare şi ultima rezervă 
de energie ce a mai rămas din în- 
cordările unui trecut de jertie în- 
delungate. Au furat cu nemiluita, 
au jăcmănit ca în codrii Vlăsiei, 
iar averile cumulative a celor 44 
de comune grănicereşti în întindere 
de peste 147.000 ha. au fost mijlo- 
eul de îmbogăţire rapidă, anarhi- 

zând şi bolşevizând sufletul unei 
populaţii Paşnice ajunsă în mizerie 
şi beteşug. Oraşul Năsăud nare ca- 
nalizare, apeduct, baie, trotuare, 
grădină publică, străzi aliniate, iar 
lumina electrică improvizată în o- 
borul de vite e o adevărată pacoste 
pe capul cetățenilor. Drumurile des- 
fândate nu se deosebesc cu nimie 
de ulițele unui sat de munte. Pri- 
măvara şi toamna noroiul devine 
o nenorocire, iar vara, praful îm- 
bracă oraşul într'o haină de parcă 
ar fi cufundat într'o ceaţă polară. 
Şi nimeni n'a auzit şi nimeni na 
văzut. 

Primarii de tristă amintire de 
sub regimurile  defuncte au fost 
ca şi inexistenţi. Şcolile secundare 
sunt adăpostite în clădiri  necon 
fortabile şi funcţionează în condi- 
ţiuni mizerabile. Gimnaziul de fete 
este adăpostit întrun grajd insa- 
lubru, iar educaţia fetelor a deve- 
niț o înmormântare a celor mai 
frumoşi ani ai copilăriei, Gimna 
ziul industrial deasemenea suferă 
de o clădire confortabilă, sălile de 
învăţământ fiind adăpostite în 


vreo cinci clădiri izolate, întune- 
coase şi grasioase. Şcoala nor- 
mală de învăţători  funeţionează 
în mansarda unei clădiri a soc. 
cooperative «Regna». Internatul de 
asemenea. In această clădire care 
a fost destinată unui internat mo- 
dern liceului «Gheorghe  Coşbue» 
şi care s'a zidit cu scopul de îmbo- 
găţire a câtorva politiciani hrăpă- 
reţi, deoarece sau învestit peste 30 
de milioane, funcţionează soc. coo- 
perativă <Regna», Direcţia Silvică» 
Ocolul Silvie Salva, Muzeul grăni-; 
ceresc, iar sus de tot, la mansardă, 
şcoala normală de băeţi. 

In astfel de condițiuni elevii şeoa- 
lei normale în majoritatea cazuri- 
lor termină şcoala tuberculizaţi şi 
cu tinereţea măcinată de atâtea 
boli necruțătoare. 


Se impune, deci, o rezolvare cât! 


mai neîntârziată a acestui dezide- 
rat şi să se sfârșească odată şi pen- 
tru totdeauna cu această stare de- 
plorabilă. 
Dintre toate 


amr: 


AVEŢI 


instituţiile şcolare 


din localitate singur liceul «George 
Coşbuc» de bine de rău se menţine 
în condițiuni mai omenoase, 


O MIZERIE IN PLUS 


E interesant faptul că persoane 
lipsite de simţul realităţii şi de 
seriozitate au făcut intervenţii la 
ministerul educaţiei naţionale ca 
actualul gimnaziu de fete să fie 
transformat la anul în liceu de 
fete, aprobându-se în bugetul anu- 
lui viitor încă două catedre în plus, 
Suntem de părere ca astfel de am- 
biții Personale să nu fie satiafă- 
cute, deoarece se adaugă un mor- 
mânt în plus. In primul rând să 
se găsească posibilitatea de a men- 

? ține cel puţin actualul gimnaziu în 
condițiuni mai echitabile, să se în» 
zestreze cu materialul tehnice şi di- 
dactie necesar, să se înființeze un 
internat pentru copilele de pe la 
sate care sunt lăsate în voia soar- 
tei pe la gazde, 

Din informaţiile ce le avem sun- 
tem siguri că astfel de ambiţii nu 
vor fi satisfăcute, deoarece sunt 
lipsite de rațiune şi ministerul de 
resort nu va căuta să adauge o 
mizerie în plus celor existente, 


Gheoryhe Matei 


ORT.: Apostol Irodion, 
CAT.: Maria Ezgip. 


| 
? 
RADIO-BUCUREŞTI 
4 RADIO-ROMANIA 
4 6.30: Deschiderea emisiunii. 
Gimnastică ritmică;  Radio-jurnal; 
Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi 
î gospodăreşti şi medicale, 
7.30: Inchiderea emisiunii. 
13.00: Ora. Culturale. Sport, 
Dunării, 
13.10: Concert de prânz. Orchestra 
de salon Radio, dirij. de lon Ghiga. 
14.10: Ora. Mersul vremii. Radio- 
jurnal. 
14.30; Continuarea concertului, 
18.00: Ora, Mersul vremii. 
18.02: Concert de după amiază. Or- 
chestra Ionel Giurgea, 


Cota 


NCREDERE IN PRODUSELE ROM 


- 


«BUNA VESTIRE» 


Lingerie Bărbătească 


Cămăşi, cravate, 
pyjamale 


Stofe ţesute de 
mână din lână pură 
Homespun Tweed 


Sportos 


București, Str. Regală, 20 


FOTO CARPAȚI 


MAGAZINUL ROMÂNESC 
Developează mărește reproduce 
Aparate şi articole pentru amatori 
Toate mărcile 
Edgar Quinet, 5. Telefon 555-74 
alături de Capșa 


TITUS PILESCU 


Răcitoare izolate 
cu plută comprimată 


Articole pentru menaj, 
Tacâmuri, Porcelanuri, 
Sticlărie, Olărie 
IONESCU „capia 23 
EP LEI DEP TRE TIPE LESS 2 
[Peace „pati Se a 0 Ie, Diac amu- ca 


Posturi de radio în 
centrele importante 
ale ţării 


La direcţia propagundei de pe 
lângă preşedinţia consiliului de mi- 
niştri, s'a luat în studiu problema 
creierii a noui posturi de radio în 
cuprinsul ţării, 

Pe lângă posturile de radio dela 
Chişinău şi laşi care vor fi puse 
în curând în funcţiune, se vor în- 
fiinţa alte două posturi de radio 
la Cernăuţi şi Constanţa. 


Dolcanţele licenţia- 
ților universitari 


O delegaţie a <Asociaţiei licenţiaţi- 
lor în litere şi filosofie» s'a prezentat 
eri dimineață P, S. S$. episcopului Ni- 
colae Colan, căruia i-au înmânat un 
memoriu, 

Intre altele, se cere: 

1. Ţinerea unui examen de capaci- 
tate în 1938, cel puţin pentru speciali- 
tăţile la care sunţ catedre vacante, 

2, Pensionarea la vârsta de 55 de 
ani a protesorilor:secundari cu titlul 


Propagandă 


antinaţională 


Ştirea publacată deunăzi în ziarele sportive a fost atât de surprimză- 
loare încâţ până ce nu i-am verificat autenticitatea am refuzat îndignaţi 
să dăm c;ezare unor veşti ce luau aspectul de monstruoase calomnii. 

lată ce scrie textual una din gazetele sportive bucureştene: 

«Federația Română de Nataţie a reangaijat pe maghiarul Szabo ca 
antrenor federal şi pentru acest an cu un salariu lunar de 10.000 lei, având 
obligațiunea de a lucra atât dimineața cât şi după amiaza în piscinele 


bucureştene», 


— Ce-i surprinzător? — veţi întreba. 


această ştire. 
Indignează pentrucă: 
— Szabo este evreu maghiar. 


Nu surprinde ci indignează 


— A fost dat afară ca un netrebnic pentru lipsă de sporlivitate din 


Italia, unde ajunsese antrenor. 


i 


— Si-a dovedit anul trecut inutilitatea şi obrăznicia, fiind acuzat în 
fața Federaţiei Române de lipsă de disciplină. 

— Şi pentrucă maghiarul Szabo a fost judecat şi achitat în secrel 
de Federaţia Ungară pentru învinuirea că nu a susținut interesele «Spor- 


tive» maghiare în România. 


A fost achitat. Deci a dovedit, nu interesează prim ce mijloace că a 
luptat pentru interesele iredentisto-maghiare în România. 

Acest om a fost reangajat de Federaţia Română de Nataţie cu 10.000 
lei lunar pentruca să trezească minoritarilor unguri de aci mândria 


' goală a pustei împreună cu tot buchetul ei de speranţe stupide şi ireali- 
' zabile. Vom plăti propaganda maghiară ce se face pe teritoriul nostru şi 


să nu ne mirăm când mâine, poimâine, în loc de salut sportiv, vom auzi 


din piepturile componenților echipei 
goric NEM, NEM, SOHA.. 


——- > 
da [ 


noastre naţionale un unanim şi cate- 


Sandu Pană 


O i 


fese e ocituia 


Matchul de campionat dintre recenţii 
combatanți din Cupă atrage întreaga. 
atențiune a spectatorilor de football. 
Matchurile dintre aceste două vechi 
grupări bucureştene au o tradiție care 
trece peste logica oricărui pronostic. 
Ne amintim de vremuri în care Venus, 
cu un material uman inferior, reuşia să 
învingă garnitura faimoasă altădată a 
Juventusului, precum şi de rezultatele 
strălucite şi surprinzăoare ale roş-al- 
baștrilor asupra Venusului din ultima 
vreme. lată pentruce ultima victorie 
a campionilor naţionali asupra Juven- 
tusului nu e poate da nici un indiciu 


asupra rezultatului viitoarei lor întâl- 
niri, Disputele dintre aceste două e- 
chipe se caracterizează printr'o luxoa- 
să risipă de suflet, aşa că elementul 
tehnic şi tactic propriu zis nu are nici 
o valoare: echipa cu cea mai mare 
ambiţie, cu cel mai ridicat moral, va 
câştiga o partidă disputată până în cele 
din urmă clipe. Elementul spectacu- 
los este garantat de însăși însufleţirea 
cu care se va juca, iar buna desfăşu- 
rare este chezăşuită de bunele relaţii 
sportive dintre jucătorii celor două e- 
chipe. 


he 


Comisia de selecţia 
ia lucru 


Ce jucători intră în vederile oficialilor 


Duminică 10 Aprilie se vor cenira- 


universitar şi/la-50 de-ani a celor fării | liza toate rapoartele pe cari diverşii 


titlu universitar; 


observatori le vor înainta după vi- 


3. Dreptul de i se prezenta la exa-[ zionarea matehurilor, direct comi- 
menul de 'căpatităte pentru învăţă- | siei de selecţie, 


mântul primar, după o practică peda 
gogică de 6 luni într'o şcolă  nor- 
mală, 

4. Un nou decret-lege împotriva cu- 
mulului în funcțiunile publice. 


Conierinţe 


Duminică 10 Aprilie 1938, ora 11 
dimineaţa va avea loc în sala Dalles 
conferinţa d-lui maior C. M. Sandoviei 
despre „DINAMICA VALORILOR U- 
MANE”, 

Conferinţa lace parte din ciclul or- 
ganizat de Asociaţia Scriitorilor MIi- 

tari și Revista Marilor 7 re ce- 
lebrităţi de eri şi de 


CALENDAR 


Vineri 8 ctre 1938 
SOARELE RASARE la 541, 


SOARELE APUNE la 18,49. 
—— > X———— 


Vineri 8 Aprilie 1928 


19.00: Actualităţi 
Academiej Române, 

19.15: Continuarea conceriului, 

19.45: Diocletian, de Radu Vulpe. 

20.05: Concert. de vioară — D-na 
Nina Alexandrescu, 

20,35: SEARA DE OPERA «TOS- 
CA» operă în 3 acte de Puccini (Tran- 
smisie dela Opera Română-. 

În pauza l-a (21.30—21.50): 
de poezii de Al. T. Stamatiad, 

În pauza ll-a (22.35—25.00); 
jurnal. Sport. 

23,25: Concert de noapte (discuri). 

23.45; Jurnal pentru străinătate 
limba engleză şi franceză. 


artistice: Şedinţa 


Lectură 


Radio- 


în 


ANESTI 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 


TEL. 3:2 4:9 


3 


„SIMBOL 


BUL.ELISABETA 49 ETAJ! 


De altfel dinainte a fost alcătuit 
un lot de jucători din care urmează 
să se selecționeze echipa; 

David, Sadovsky, Buerger, Sfera, 
Felecan, Vintilă, Dobra, luhasz, Su- 
citulescu;  Raffinsky,  Brandabura, 
Bindea, Bodola, Thierjung, Baratky. 
Perneky, Gică Popescu, Iordache. 

Nu vom discuta acum defectele 


acestui lot, deoarece ar fi prematur 
să ne pronunțăm înaintea unor co- 
municări oficiale. 

Insă ne surprinde prezența lui Ra- 
finsly şi a lui Perneky printre po- 
sibili selecționați. 

Totodată nu ne putem explica lip- 
sa din lot a unor jucători ca: Băr- 
bulescu, Pop III, Petea, Cociuban 11 
şi alţii. 


Să sperăm însă că până la alcă- i 


tuirea lotului definitiv se va re- 
veni asupra unei compuneri care 
are prea multe lacune. 


Rugby 
linvingând pe Viforul-Datia, 


T.0.R. nu mai poate pierde titlul 


O zi plină şi poate cea mai liniş= 
țită etapă a sezonului. Matchuri fru- 
moase, rezultate interesante şi spec- 
tatori mulţi. Dacă adăugăm la a- 


ccastu, că cele 3 partide cure au a-. 


vut loc — matchul Stadiul Român— 
0. F. R. nedisputându-se din cauza 
forfait-ului clubului feroviar — s'au 
consumat într'o notă perfectă de 
sportivitale, ne putem da seama că 
Duminica aceasta rugby-ul  româ- 
nesc a trăit o zi de glorie Este a- 
devărat că astfel de zile sunt rare 
în rugby, dar noi, cronicari obiec- 
tivi, ne facem o datorie în a le sem- 
nala. 

Desigur că marea massă a specta= 
torilor a fost atrasă de partida Vi- 
forul-Dacia — T. C. R. 

Victoria campionilor e merilată, 
dar şi galbenii au scuza de a se fi 
prezentat cu o echipă pestriță. 

Cinci titulari lipsă 

Toată lumea se aştepta la o ciocni- 
ro pasiomată. Şi întradevăr cei ce au 
ținut să asiste la această partidă au 
plecat complet satisfăcutți. Joc supe- 
rior, rapid, însutlețit. Jucătorii au de. 
pus ultimul efort pentru obținerea vic- 
toriei. Au învins verzii. Pe merit. Dar 
nu trebue să uităm că Viforul Dacia 
a fost handicapat de lipsa a 5 titulari: 
Krantz, C. Sterian, N. Nicolau, Bolţea- 
nu şi Jianu, 

Ori, cine urmăreşte îndeaproape rug- 
hv-ul românesc îşi dă perfect seama 
de aportul unui Jianu, actualmente cel 
mai în formă fundaş şi care este tot- 
odată pe lista selecţionabililor sar a 
unui Bolţeanu, cotat ca cel mai bun 
taloneur, 

Ceeace trebue remarcat şi totdeoda- 
tă elogiat este faptul că Viforul Da- 
cia deşi a intraț cu o echipă pestriță a 
reuşit să ţină în şah echipa campioa- 
nă până în momentul când excelentul 
Colibaş a dat posibilitate clubului său 
să ia conducerea prin încercarea mar- 
cată de el într'un stil impresionant. 

Şi suntem siguri că acest moment 
favorabil teceriştilor nu s'ar fi produs 
dacă demiul de grămadă viforisţ n'ar 
fi făcut elementara greşală de a des- 


chide complet defectuos linia de troa- 
cari, De acest fapt s'a folosit Popa 
care a lansat imediat pe Colibaş, 

După marcarea acestui punct T.C.R. 
a luat conducerea cu 6—3, Partida era 
sfârşită, Căci, Gică Sterian, cel mai 
bun jucător de pe teren, Beju şi în 
urmă Fanella părăsesc terenul. Primii 
doi grav răniți, iar ultimul eliminat 
de arbitul partidei. 

T,. C. R. la lucrul 

Deabea acum începe reacţiunea 
puternică a campionilor. Termină 
partida puternic. Chiar foarte pu- 
ternic. Au mnjorat scorul prin Ie- 
remia. Punctul a fost marcat dim- 
tr'um înainte, Arbitrul l-a acordat, 
aceasta, poate, ca să compenseze o 
altă încercare  nearcordată verzi 
lor. 

Din cele arătate mai sus, rezultă 
clar că deşi T. C. R. a câştigat po 
merit, Viforul Dacia putea tot atât 
de bine să-şi adjudece victoria. 

In urma acestei victorii T. C. R. 
a scăpat în sigur câştigător. Verzii 
merită cu prisosinţă titlul de cam- 
pion, deoarece au reuşit să 
la rând toţi adversarii. 

Iar viforiştii să fie satsifăcuţi de 
rezultatul obţinut de cei «15» gal: 
beni crescuţi la şcoala Ini Ionel 
Beju şi să continue şi mai departe, 
alături de vechile grupări S/adiul 
Român şi Sportul Studenţesc, la 
crearea de tinere talente 

Troacar 

P. S. Această cronică apare târziu 
din cauza abundenței de material, O 
publicăm însă pentru a consemna o zi 
mare în rugby-ul românesc, 


—— 3 


ve Mee ca 


să învingă | 


Sau tras sicrţurile 
de îinală ale 
Cupei României 


Sorţii au hotărât următoarele 
partide care se vor disputa la 1 
Mai a. cor.: 

Venus — Unirea Tricolor 
la Bucureşti, 

Victoria — Jiul la Cluj. 

Chinezul — Rapid la Ţi= 
mişoara, 

C.A.M.T — Sportul 
denţesc la Timişoara. 

— 2 XE— 


[. €. Rapid-Chinezul 
la Bucureşti ? 


Imediat după tragerea la sorţi de 
ieri seară a sferturilor de finală pentru 
Cupa României au început tratative p2n= 
tru ca matchul Chinezul — F, 'C. Rapid 
să se joace la Bucureşti în loc de Ti= 
mişoara şi anume cuplat cu partida 
Venus — Unirea Tricolor, 

Un atare program pentru 1 Maiu în- 
seamnă un regal foot-ballistic şi cum 
în principiu ambele grupări interesate 
sunt de acord este foarte probabil ca 
proectul să fie na să în fapf. 


Stu- 


Carnet 
ŞCOLARII. 


sunt iarăşi la modă. In jurul lor 
sa încins o discuție aprinsă cu 
notă de polemică între anumiţi ga- 
zetari și organele tutelare. 

- Chestiunea este însă cu mult mai 
simplă decât pare la prima vedere, 
Să ne înțelegem. Ministerul Educa- 
ției naţionale pare a fi interzis şca 
larilor să mai facă parte din gru- 
pările de football. Zicem «pare», 
fiindcă până acum nu sa produs 
în public nici un ordin, nici o cir= 
culară şi mici şcolile secundare 
wau primit linstrucțiuni în acest 
sens. După informațiile noastre, 
chestiunea deabia este în studiul 
unei comisiuni formate din repre= 
zentanții ministerului şi ai U, F, 
S. R. 

Pentru lămurirea acestei comisii 
ținem să precizăm și noi anumite 
lucruri: 

1) Footballul este un joc  fru- 
mos, care, practicat în anumite con - 
dițiuni, este potrivit vârstei tinera 
a şcolarilor. 

2) Cu sau fără voia ministerului 
elevii vor juca şi mai departe er 
ball. 

3) Dacă vor juca clandestin, von 
fi nevoiți să bată maidanele în 
tovărâşia a tot felul de elemente 
dubioase. 

4) Dacă vor juca în grupări afi- 
liate la UFSR vor fi supraveghiați 
de oameni pricepuţi, interesați în 
egală măsură la formarea sufleteas 
că şi la consolidarea fizică a tine- 
rilor. 

In situația aceasta ar sotul să se 
reglementeze funcţionarea grupări- 
lor cu membri şcolari. De exemplu 
ministerul ar putea delega câte un 
profesor secundar în. conducerea 
Hiecărei asociaţii sportive, pentru a 
supraveghea buna educație a şcola 
rilor şi a reglementa timpul pe ca- 
re aceştia îl vor întrebuința cu 
jocul de football. Astfel vor fi sa= 
tisfăcute şi cerințele ministerului 
şi nevoile şcolarilor pentru sport, 
(Fiindcă ceeace se face în orele de 
educație fizică nu este destul). 


TOT ASTAZI 

au loc maichurile de football dintre 
selecționatele categoriilor inferioara 
din București în cadrul campionatului 
ad-hoc ce se încearcă în acest an. Mat- 
churile se vor disputa pe terenurile A, 
C. $. A., S$, T.B. şi ASCAM. 

== 


Matchul de Sâmbătă 


Matchul Venus — Juventus, care se 
dispută Sâmbătă pe arena Venus în 
cepe la orele 4.30. Matchul de fs 
chidere la 2.30. 

Cassele şi porţile se deschid la 130! 

Preţurile: 

50-|-8 tribuna. 


30-|-8 peluza. 

20-|-8 populara. 

In ziua matchuli, cu 20% mai scump. 

Membrii pot ridica bilefele cu preţ 
redus la sediu începând de Vineri sea-= 
ra ora 19 şi Sâmbătă dimineaţa, iat la 
teren la ora 2. | 


ALPINISM 
INSTIINŢARE 

Pentru evitarea oricărei confuzii, 
Comitetul Clubului Alpin Român a- 
duce la camoștiința generală, că o 
revistă iniitulată „Buletinul Alpin” 
scoasă receni de către Asoc. Admir, 
ware nimie comun cu binecunoscula 
publicaţiune, care poartă acelaş titlu 
şi apare neintrerupt din anul 4934 
sub egida Clubului Alpin Român. 


Comunicatul grupărilor 


SE zi 
Venus şi 
Grupările Venus şi Juventus aduc 
la cunoștința Onor. Publie-sportiv, că 
au acceplat toate propunerile de cu- 
plare şi că dacă acest cuplaj nu sa 
putut. face, a fost din cauză că pre- 
tențiunile Universităţii din Cluj, nu 
au putut fi acceptate de partenerii de 


Juventus 


Joi, programaţi Duminică. 

Grupările Venus și Juventus ftind 
ambele din București, sunt obligate 
de regulamentul F. R. F. A. de a 
juca Sâmbătă, întrucât mu au căpătat 
înnoirea celorlalte echipe programate 
Duminică, 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
PEPE: cu 20", toatemagazinele cu aceleaşi articole 


N Î kk y** 


_DUNITRU ami Bucureşti Tel. 3.01.66 Calea Victoriei 114 


Crâmpee din ziare 


„Grija de banui public“ 


să-şi lege sfoara, sau şireturile dela | dator Dreptăţii cu un torent de lavă. 


fjub titlul cae deosebit de sug- 
pestiv, ziarul «Viitorul de aseară 
se ocupă în editorialul său de noul 
a i pentru controlul banului pu- 
lie. 


Dar tot atât de suggestive sunt 
constatările fostului oficios liberal, 
a doua zi după ce Pârnaia dela Vă- 
căreşti primea pe toboganul Său un 
fost ministru şi încă patru delie- 
venţi ai traiicului ilicit de aur: 

«Este inutil să insistăm asupra nevoei 
de ordin şi etic şi economic ca banul 
public şi ca averea țărei să fie cu stric 
tețe apărate», — spune ziarul Viitorul, 

Constatările  confratelui nostru 
sunţ iudicioase, dar cad deocamdată 
în contrâpunet cu etica unora din 
fostele etichete ale politicii româ- 
nesti. 

Fiindcă ne amintim că nu sunt 
nici patru ani de Când, vorbind de 
criză, cam în acelaşi loc, un fost mi- 
niStru arăta necesitatea unei ac- 
țiuni de asanare morală a ţării. 
Acesta era : C. Xeni. (Articolul avea | 
si o fotografie). | 


«C. XENI NU S'A SINUCIS» |€ 


Desigur că scandalul traticului de 
aur, suscită o serie de comentarii 
destul de variate. <C. Xeni nu sa 
SinuelS»,. este articolul în care 
Petru Manoliu explică în «Lumea 
Românească», procesul de retezare 
a tilhăriilor și retrimiterea la urma 
socială a Celor cari San strecurat 
Chiar Pînă la un portofoliu minis- 
terial. (E drept că C. Xeni-Zenter a 
avut trei în aventura vietii sale). 

C. Xeni nu s'a sinucis... 

<Da, — spune d. Manoliu — această 
Pirimitură de pleavă venetică, acest 
«celățean român de la 1910» prezent, 
întrun consiliu de administrație «na- 
ționalist», în chiar clipa când, din fost 
ministru, a devenit viitor puşcăriaș, nu 
a înfeles că, singurul lucru ce-i mai 
rămâne de făcut, acum, este acela de 
aşi sjredeli creeri cu un glonte ..» 

Si mai departe: 

<C, Xeni nu sa sinucis însă nici nu 
se va sinucide, El speră să se poată, nu 
desvinovăţi, ci numai scuza cu un zâm- 
bet bălos, că, în fond, ducea banii în 
străinătățb, 

Lu urma urmelor, unde putea Să 
ducă banii un străin, chiar cînd ro- 
mânii proşti, de primitori cum sunt, 
l-au înălțat până la cea mai mâre 
treaptă a dregătoriei ? 

C. Xeni nu s'a spinzurat că numai 
asta îi mai putea rămîne de făcut 
la Văcăreşti, d-le Manoliu, şi din 
alte motive; fiindcă e un cef2locor- 
dat. Şi dacă mare gât, pe care i l-a 
înghiţit grăsimea adunată după un 
trai îmbelșugat, de ce ai 


ii 


pantoti, iubitul men contrate ? 
DEGHIZAMENTUL 
. POLITIC 


De câteva zile, m urma unui ar- 
licol provocat de d, Pamţil Seicaru 
intitulat «Deghizamentul politic», 
între «Dreptatea» şi «Curentul» sa 
angajat o violentă polemică. 

Lava d-lui Pamfil Șeicaru se re- 
varsă matinal împotriva redaeţiei 
din str, Corăbiei, Pentruca seara cei- 
lalţi dela «Dreptatea», să-şi verse! 
fierea împotriva «omului cu păr şi 
gură mare», 

Astăzi d, Pamfil Șeicaru a rămas 


Se pare că finalul articolului de eri 
era destul de concludent: 

«Este nevoe de o premenire poli- 
tică; dar o cerem integrală şi ma! 
ales o infuzie de tinerețe care să 
creadă înir'o depășire a Naţiei 
printr”un conținut spiritual capabil 
să corespundă hotarelor ţării. 

Elegia eliminaţilor nu poate pro- 
voca înduioșări, 

Subseriem şi recunoaştem şi de 
astădată, spiritul de totală abnega.- 


ţie al d-lui Șeicaru, care stă primul | 


a da pilda. 
STILEX 


(um vor îi întocmite 
bugetele comunale 


Ministerul de interne a dat a ciretoate cheltuelile cari nu sunt pre- 


|eulară către toţi prefecţii de județe| văzute, în mod categorie de legile 


şi primarii de municipii, prin care |în vigoare, 


arată că viitoarele bugete ale admi- 


Directorii de contabilitate, cari nu 


nistraţiilor locale să fie reduse, la|vor ţine seamă de aceste dispoziţii 
quantum-ul strict al încasărilor rea-|şi vor încerca să treacă Ja venituri, 


lizate, în cursul anului precedent. 


sume cari nau putut fi realizate, 


Din aceste bugete vor fi scoase|vor fi aspru sancţionaţi de minister, 


Problema oţetului alb 
iieregulamenial 


Uniunea fabricanţilor de oţet din vin; 
din România a depus numeroase m2- 
morii d-lui ministru al cooperaţiel prin 
care a cerut scoaterea din consumaţie a 
oţetului alb precum şi pedepsirea îunc- 
ționarilor “care au dat auţorizajia de a 
pune un astfel de oţet neregulamentar 
în comerţ. Uniunea a depus de curândun 
nou memoriu documentat prin care ta- 
bricanții de oțet din vin cer respinge- 
rea cererei societăţii „Margina” de-a 
concentra oțet la o tărie de 59 de grade 
acetic asemăntor esenței de otet din 
lemu, atât de otrăvitoare, 

Dealtfel acest otet concentrat a mai 
îost fabricat înainte de votarea legii 
pentru apărarea viticulțurii dar a tost 
cu desăvârşire oprit prin amintita lege 
din cauza bolilor de stomac şi intestine 
ce provoca mai ales în rândurile popu» 
laţiunei rurale cea mal mare consuma» 
toare de oţet alb. 

Suntem informaţi că memoriul fabri- 
canţilor de oțet din vin va îl d=pus 
atât Suveranului cât şi consiliului de 


fi vrut miniştri în scopul de a mu se modifica 


„De o parte Franco, 


_de ceaia 


(Continuare 


lta nimic“ |! 


din pag. l-a) 


xiste erau incapabile să ducă un|  Răsboiul spaniol este cel mai îru- 


răsboiu regulat- supus legilor şi 
disciplinei miltare. Ziarele repu- 
plicane din acea vreme cuprindeau 
numeroase «recomandări» către 
muncitorii care plecau pe front, 

Astfel «Claridad» spune «Se a- 
pără mai bine viaţa rămănând pe 
poziţie, decât fugind». Iar în ziarul 
«El Mundo Obrero» se putea ceti 
tot în aceiaşi vreme «Pentru a ob- 
ţine victoria, trebuie să ne supunem 
toţi diseiplineib. Un alt prieten al 
euvernamentalilor a mărturisit tot 
aşa de sincer că «aceste trupe au 
comis toate greşelile care se pot co- 
Mite, eo. 

Iată documente care vor servi în: 
tro măsură nebănuită istoricului 
militar de mai târziu. Când nu se 
cunoşteau asemenea elementare 
procedee şi când disciplina a lipsit 
completamente acestor trupe im- 
provizate, pentru criticul imparţial, 
finalul nu putea să fie decât în- 
frângerea! 


mos omagiu care poate fi adus ştiin. 
ței şi artei militare! Răsboiul — 
mai ales în formelelui de astăzi — 
nu se improvizează, nu se poate im- 
proviza, Inainte de a fi ciocnire de 
forțe brute, încrucisare de spade şi 
de obuze, el este frământare înaltă 
de spirit, este adesea scăpărare de 
geniale scântei care orândueşte şi 
care domină materia şi massele o- 
meneşti în drumul lor spre distru» 
gere şi sPre moarte. 
Em, Voinescu 


Tratativele pentru 
prelungirea cuponului 


Aseară S'a ţinut la ministerul de 
finanţe o conferinţă sub preşedin. 
ţia d-lui Mircea Canecicov. titula- 
rul departamentului. 

Au participat d-nii Şt. Stănescu, 
secretar general, M. Vulcănescu, 
directorul datoriei publice şi N. Lă- 
zeanu. 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ŢULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 


VINERI, 


VETI CAȘTICA: ȚIMP, BANI ŞI CALITATE. 


legea şi regulamentul pentru apăra:ea 
viticulturii în dauna viticultorilor şi a 
consumatorilor. 


Organizarea consiliu- 
lui superior economic 


Consiliul superior economic, care 
urmează să înceapă să funcţioneze 
în curând, va fi reorganizat. Noul 
decret prevede că în acest consiliu 
vor funcționa numai 15 consilieri, 
cari vor fi numiţi de președintele 
consiliului de miniştri. 

Consiliul superior economic va a- 
vea şi sarcina să întocmească un 
program economic pe mai lungă 
durată, care să fie respectat de toă- 
te guvernele, 


EFTINEŞTE VIATA 


CALEA VICTORIEI, 81 


bărbăteşti 
calit. super, 
bărbătești d 
poplin extra 


Lei 198 Cămăși 
Lei 250 Cămăși 


Lei 368 Cămăşi intitești 
Lei 104: Ghiloți Părătest ata 
Lei 34 Diorapi Pareitett 


Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 


20 Batista barbatest: 
39 Lofip „rime ra, 
59 Poplin 

98 Dajalen 

30 Bradel prime petru 
65 PÂNZĂ 150 cm. 1nt 
115 Ghitlon 220 cm. tat 
24 Seriale 


măși bărbăt. 


poa, masă! 


55/55 
Lei 13 Gârpe pentr 
Lei 39 bostelina 2t rochite 
Lei 72 Lainetie pt. Rochii 


Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 


119 Perdele 220 cm. la 
29 Ghiloți de damă 
28 Batist 


culori pt. lin 
gerie de dam 


Răspândiţi 


„Buna Vest're 


Ve trebue să ştie oricine despre 
apend ce şi azendicite 


Conferinja d-lui docent dr. L. Popp 


In ziua de 3i Martie c. d. docent dr 
L. Popp a ţinut în sala Dalles o con» 
ferinţă cu titlul de mai sus. 

Redăm o parte din int-resanta d-sale 
expunere. 

Apendicele este un rudiment de iu» 
testin care se implantează ca o coadă 
pe începutul intestinului gros, are forma 
unui vierme lung de circa 6—8 cm. şi 
de grosimea circa a unui creion. 

Unii cercetători» îl: consideră util or- 
ganismului, ba îl atribue şi un rol en- 
docrin, susținând că produsul secreției 
sale interne ar îi un ferment care regu- 
lează mişcările intestinului gros. 

Cei mai mulţi cercetători îl consideră 
însă ca un rudiment absolut inutil, căci 
cavitatea sa în formă de sac îngust 
şi lung favorizează stagnaţia materiilor 
intestinale pătrunse în el. Prin stagnaţie 
microbii se înmulțesc devin vătămători 
(patogeni) şi inflamează apendic-le. 

Dacă în apendicită acuţă semnele boa- 


Uu dejui camaraderesc oierit de 
d. ministru al apărării naţionale 


Ieri 6 Aprilie 1938 la ora 18.30 în 
sala de festivități a Cercului Mili- 
tar, d. general de divizie Gh. Arge- 
şeanu, ministrul apărării naționale, 


Stat Major, comandanții corpurilor 
de armată, inspectorii generali de 
arme, comandanții. de mari unităţi 
din Bucureşti şi generalii din mimi- 


a oferit un dejun camaraderesc, la sterul apărării naţionale, 


care au participat d-nii: generali 
inspectori de armată, șeful Marelui 


Roumanian Ec onom st 


A apărut ROUMANIAN ECONO- 
MIST, Anul IV, Nr. 39 revistă publi- 
cată în limba engleză şi română sub 
direcțiunea d-lor John Western şi Dr. 
Marcel Bibiri-Sturia, cu un bogat «u- 
mar din care extragem următoarele: 

Noi orientări în politica petrolului 
românesc, declaraţiile d-lui Const, 
Argetoianu, în calitate de ministru al 
industriei şi comerțului, Comerţul An- 
glo-Român, un foarte interesant arti- 
cor semnat Economist. Un  pioner: 
Dem, Dimănecscu, de lon Dumitrescu, 
Figuri energetice: Dr. Miron Cristea, 
Patriarhul României, prim ministru; 
Tendinţele economiei româneşti în 
1938, Noul regim de import. Diferite 
informaţii vamale asupra comerţului 
şi diverse comunicate ale Băncii Na- 
ționale, 

ROUMANIAN ECONOMIST este sin- 
gura publicaţie de acest fel în Româ- 
nia, răspunzând la o adevărată cerinţă 
în presa română, 

Redacţia și Administraţia: București 
str. Blănari nr. 24. Telefon 4.45.03, 

Ea mutnă 


Ca încheiere d. general rgeşea- 
nu a rostit următoarea cuvântare: 
Camarazi! 


Desi suntem la o masă camara- 
derească, unde nu şe ţin discursuri, 
totuşi, tocmai pentrucă suntem la o! 
masă camaraderească gândul nos- 
tru trebuie să se îndrepte spre -ri- 
mul nostru camarad, şeful suprem 
al oştirii, spre acela care îşi pune 
tot sufletul şi toată inima, mun- 
cind zi şi noapte pentru binele pa- 
triei şi scumpei Lui armate, 

Azi, când în diferite părţi ale lu- 
mei bubue tunul, ţara românească 
are marele noroc de a avea în frun- 
tea ei, pe unul din cei mai price- 
puţi şi mai pregătiţi şefi de stat, 

Poţi vedem cu ochii opera lui, 
care în aceşti câţiva ani din urmă, 
a adus ţara la situaţia ei înfloritoa» 
re în interior şi a preţuirei ei în 


afară. 

Să ridicăm cu toţii paharul în 
sănătatea Lui şi să strigăm «Să 
trăiască  M. S. Regele Carol al 


II-lea». 


In tot timpul mesei a domnit o 
deosebită atmosferă de camarade- 
rie, ceeace este o notă îmbucurătoa. 
re pentru viitorul armatei; 


Judecător cu sra- 
dul de preşedinie 
destituit 


Printr'un decret regal d. Maxi 
milian Brucker, judecător cu 


„. lei sunt de cele mai multe ori clare, a- 


AECTAR 
MOTI ONEL 
MO NOPOL 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 
Reparaţiuni de precizie 


" VECHEA ICOAILA * 
DU DLOYEr 


SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ETIl 
ASCENIOR . TEL. 4% 91 | 


Lo aa IDE 3 HEI IER PEREZ 
Vestminte, obiecte 


n = => 
bisericeşti. bijuterii „limir-a' 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


Antinevralgic | 
| Dr. Nanu Muscel 


intrebuințaţi contra GRIPEI MI | 
GRENEI. NEVRALGIEI, ete. A 
Se vinde numai în cutii originale 
conținând două | semnă. | 
tura doctorului, Depozit Farmacia 
N. POPOVICI, București, Calea 


Rahovela265. 


Elegant 
Solid 


şi Eftin 


| Magazinul L. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 
Toată încălțămintea e contecţionată în atelier propriu, cu 
material de primă calitate 


asi 
| VuLPi ARGINTII 


exemplare superbe SIR pritaisi procura 
convena 


Baa ae 


Costică Mihailescu 


Sir. Colţei No. 44 bis. fostă Sfinţilor 
[Ea Pe] 


1] 


LOC CENTRAL LINIȘTIT 
Stradă răspunzând în Calea Viotorie 
Sup. 700 m.p. Vând 3.500 m. 
ISTPRA VNICU 
Str. Th. Şerb. (Arad 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 474.05 


pendicita cronică are o formă foarte 
îrecventă, numită de germani apendi- 
cită latentă, de francezi apendicită lar- 
vată, iar de englezi apendicită mascat. 
Adică o apendicită cronică care se mas- 
chează cu lipsa de durere în regiunea 
apendiculară şi dureri în alte organe. 
Microbii aflători în apendicele bolnav 
secretează anume veninuri zise toxine, 
cari îie indirect pe cale reflexă, adică 
prin intermediul sistemului nervos ve- 
getativ, fie direct prin rezorbirea toxi- 
nelor şi ajungerea. lor pe cale sanguină 
în diversele organe, lezează celulele a-! 
cestora provocând turburările cele mai 
variate. 

La stomac p. ex. soi acea se pre- 
ziută sub 3 forme sau măşti: masca 
"de ulcer stomacal, de ulcer al ai 
duodenal şi masca de dispepsie. 

La intestin apendicita larvată se pre» 
ziută fie sub masca unei coustipaţi 
spastice reflectorice, fe sub masca unei 
colite. 

Aerofagia reflexă provocată de apen- 
dicele bolnav sau gazele intestinale, ce 
iau naştere prin fermentația intestinală 
consecutivă constipaţiei reflexe — pol 
apăsa inima, provocând palnitaţii ner- 
voase, sau dureri violente de ' cord, ce 
imitează la perfecţie angina pectorală, 

Alteori gazele provoacă spasme îu- 
testinale la unghiurile intestinului groş. 


VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
a Du IER PI IE FTEET CIUDA A ETP AI TEI ASI AP NNE RE ELLE Sl E SURSEI SE ENE NECE CERI 


ivi "iii 


| „Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 


Ian faţă Teatrului Naţion al 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, 
Gata și de Comandă găsi 


rzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
eftin la Magazinele 


ce se manifestă sub masca de crize re- IL TANASESCuU 
nale, de crize solare, etc. OALEA mono Ro. % — STR. : OĂMPINEANU No, 1 
Toxinele provenite din apendicele bol- RICĂ PROPEI 


PENTRU REVA BOO RE ARE RABAT 


nav pot leza ficatul provocând pseudo- 
crize de ficat sau lezează cele mai va» 
riate organe provocând turburările aces- 
tora ca: turburări oculare, iuflamaţie 
Na rinichi, adică nefrite pielite „diverse 
nevralgii, turburări pulmonare, cachexie 
* şi multe altele. 
i Pentru ca forma larvată a apendi- 
citei cronice să nu fie confundată cu 
boala sub masca căreia se prezintă, este 
nevoie ca examenul clinic,să fie întregit 
cu celelalte mijloace de diagnostic, a- 
dică cu examenul de laborator şi cu e» 
xamenul prin razele R&ntg2n. Numără- 
toarea globulelor albe făcute la la» 
borator, ne va arăta în caz de mărire 
a numărului acestora, că există undeva 
în organism un focar infecțios, examenul 
radiologic ne va preciza dacă acest focat 
infecțios este o apendicită sau nu. 

Examenul radiologic este un examen 
de durată, căci materiile intestinale ce 
de regulă stagnează şi se condensează în 
apendicele bolnav de multe ori wu per= 
mit intrarea substanţei opace în acesta. 
Ele trebuesc întâiu evacuate prin readmi- 
nistrare de substanţă opacă la care sa 
adaugă purgativ, după metoda Czâpa. A- 
ceasta pentru a face apendicele accest- 
bil substanţei opace, căci numai aşa pu- 
tem obține şi studia umbra apendicelui 
Odată cu examenul apendicelui trebueşte 
studiat şi întreg tubul digestiv, . pentru 
a exclude prezenţa şi a altor boli ale 
acestuia şi mai ales pentru a studia 
o serie de fenomene nervoase reflectorice 
provocate de apendicele bolnav la sto- 
mac şi intestine, fenomene, cari uneori 
nu sunt semnalate de boluav, dar cari 
pun pe radiolog în situaţia de a putea 
preciza şi semnala clinicianului gravi- 
tatea infecţiei apendiculare, ceeace este 
foarte important. 

Radiologia dispune azi de 10 semne 


Magazinul 


e N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68, Telefon: 3.10.1li 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână și mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


ei ai der Civilă şi Militar: 


OLTEANU 


Execută L rompt şi ireproşabil cele mai pretențioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj LBUGU EȘT 


TELEFON: 508124 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“* 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


Li 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-54-57 


; Căutăm 20 presata! în toată i 


grad de preşedinte de tribunal 
la judecătoria Stulpicani din 
jud. Câmpulung, a fost destituit 
din funcţiune pe data de 1 A- 
prilie 1958. 


de siguranţă şi o serie de semne de ve» 
tosimilitate a apendicitei şi poate d; 
întotdeauna un diagnostic precis de a- 
pendiciţă. 

Conferinţa este însoţită de proecțiuni. 


CEA MAJ BUN, 
CEA MAI TA 


FAINA DE LUX GACE 


aie 
NOUA Di oARA 


Eri dimineaţă la orele 930 M. $, 
Regele a vizitat comuna Dioșii jud. 
Romanați însoțit de d-nii ministru de 
interne Armand Călinescu, ministrul 
Sănătăţii general Marinescu N, adju- 
tanții M. S. Regelui col, Filiti și 
maior Ilie Radu. 

M. S$. Regele a vizitat pe jos lo- 
calitatea sinistrată, i 

M. S$. Regele s'a întreținut cu lo- 
cuilorii, ascultându-le doleanţele. 

A vizitat toate gospodăriile distruse. 

In urmă M. S „Regele s'a dus la 
localul improviza! al primăriei unde 
a împărţit ajutoare băneşti, dând im.- 
porlante sume la acei ce au imediată 
nevoie. 

M. S$. Regele a îmbărbătat şi a asi- 
gurat pe toţi sinistraţii de înaltul Său 
sprijin, peniru procurarea de unelte 
agricole, îmbrăcăminte şi tot ce este 
necesar unei gospodării. Deasemeni a 
îndemnat pe toţi la muncă, asigu- 
rându-i că autorităţile le vor da tot 
concursul să reclădească comuna Di- 
oști lăcând un sat model. 

Din partea sătenilor sinistraţi a vor- 
bit preotul satului Deliu si învăţă- 
torul Enăchescu. 


LA CARACAL 


M. S. Regele înapoiat la Caracal 
la orele 11.2) a vizitat câmpul de 
instrucţie şi cazarma rezimentului 
19 infanterie, unde a fost primiț de 
corpul ofiţerese în frunte cu d. co- 
lonel Tanjală Ilie. 

M. S. Regele a asistat la depune- 
rea jurământului recruţilor, după 
aceia a vizitat cazarma, interesân- 
du-se de aproape de starea hranei, 
echipamentului, materialului regi- 
mentului. 

M. S. Regele cu suita a luat masa 
la Cercul Militar din Caracal. 

După masă a continuat drumul la 
Caracal. 


INSPECŢIILE M.S. RE- 
GELUI IN JUD. DOLJ ŞI 
LA CRAIOVA 


M. S$. Regele însoţit de d. Armand 
Călinescu ministrul internelor, gene- 
ral Marinescu ministrul sănătăţii, ad- 
fulant regal maior Filoiti, comandan- 
tul batalionului de gardă regală, ma- 
for Ilie Radu şi colonel Broșteanu — 
a lăcut azi o inspecţie administra- 

tivă în judeţul nostru şi în special 
în Craiova. 


Radu Gyr a fost suspendat 


M. $. Regele a vizitat 


sinistraţii din Dioșt: - omanaţi 


In comuna Leu-Romanaţi, unde și-a 
început inspecția M. S$. a lost în- 
lâmpinat de d. prelect colonel Ro- 
mulus Dumitru. Aci, Suveranul a ins- 
peclat postul de jandarmi și şoseaua 
principală a comunei. 


IN CRAIOVA 


La ora 4, Suveranul a sosit la 
preieciura județului Dolj, unde a cer- 
celat proectul de bugel, ocupându-se 
până la cel mai mic detaliu de liecare 
articol. 

Cu aceaslă ocazie a cerul să se 
facă toate eforturile ca Statul să ite 
pus în posesia sumelor care au iost 
cheltuite fără socoteală. 


LA PRIMĂRIA MUNICI- 
PIULUI 


De acolo M. $. Regele a irecul la 
strand, unde a atras atenţia asupra 
neglijențelor technice la construcţia 
acestei lucrări. 


LA LICEUL MILITAR 


Dela Strand, Majestatea Sa s'a 
înapoiat în oraş. ACi a făcut o. vizi» 
tă la palatul de justiție, unde sunt 
în curs lucrările nouei aripi, stă- 
ruind asupra terminării lucrărilor 
mai ecurând. 

A vizitat apoi liceul militar unde 
a fost primit de d. colonel Urzicea- 
nu comandantul şcolii. 

M. S$. Regele a trecut 
școala. 

A urmat defilarea elevilor, apoi 
Majestatea Sa a vizitat bucătăria, 
spălătoria şi întregul local. 

M. S. Regele semnează în urmă 
în Cartea de aur q şcolii. 

La ora 7? M. S. Regele părăseşte cu 
trenul regal, Craiova. 


în revistă 


A urmat apoi inspecția la primă- 
ria oraşului unde Majestatea Sa a 
fost primit de d. primar, magistral 
Hagigheorghe. 


VESTIRE» 


M. 5. Regele a sosit 
în Capitală | 


M. $. Regele a sosit azi noapte, la 
ora 12 jumătate, în Capitală, venind 
dela Craiova. y ie 

Pe peronul gărei de Nord a fost 
primit de membrii guvernului şi 
Curtea regală, 


CE A Ri DI ARAL E SEAT RAZE RA) 
1.P S.S. Patriarhul 
a vizitat „Carica 

Roniâncască“ 


SU voturi contra 249 


va trebui 


să demisioneze 


PARIS, 7. (Rador) — Şedinţa ; după amiază a Camerei s'a deschis pe 


de azi a Camerei s'a deschis. sub 


I. P. S. S$. Dr, Miron Cristea, | preşedinţia d-lui Herriot. Pe banca 


Patriarh al României și 


a vizitat zilele acestea 
«Cartea Românească». 


[a 
D. mareşal Averescu 
va vizita Halia 
şi Germania 


D. miareşal Averescu va; 


2 | 


pleca peste câteva zile în 
străinătate, 

D-sa va vizita Italia şi 
Germania, 


Grevă generală 


la Paris 


0 măsură a partiduiui comunist. Grevele au isbucnit 


şi în provintie 


ţă, s'au adăugat azi dimineaţă 3200 
muncitori dela uzinele  Chausson, 
3500 dela Panhard şi numeroşi lu- 
crători dela alie uzine mai mici. 

Pe de altă parte, grevele au pro- 
vocat numeroase licenţieri de lu- 
crători dela numeroase alte uzine, 
din cauza lipsei de comenzi sau de 
pese detaşate necesare comenzilor 
acolo unde ele există: 


PARIS, 7 (Rador). — Eri 
dimineaţă, numărul greviş 
tilor în industria metalur- 
gică din regiunea parizia- 
nă ajunsese la 45 de mii. 
La vechea grevă, care durează de 
opt zile şi cuprinde 8000 de munci- 
tori dela uzinele Citroen, 1500 dela 
uzinele (nome et Rhone, 1500 dela 
uzinele Rateau cum şi personalul 
altor uzine de mai mică importan- 


$i în provincie au isbucnit grevele 


lor  Maritimi, muncitorii 
din construcții sau pus în 
grevă astăseară, deşi 73 la 
sută votaseră contra yre- 
vei, 


PARIS, 1 (Rador). — Conduce 
rea uzinelor Matford dela Asnieres 
a anunțat că atelierele nu vor fi 
deschise după amiază.  Lucrătorii 
au încetat imediat activitatea şi au 
ocupat clădirile. 

Noui greve au 
şi în provincie, i 

In departamentul Alpi- 


izbucnit 


*/ 
din învătamani ROMA 7 (Rador). — Agenţia 
y . «Ştetani» transmite : 
“Pe baza avizului comisiei spe- | fensă adusă organelor superioa-| "Corespondenţii ziarelor italiene 


ciale de anchetă, ministerul E- 
ducaţiei Naţionale a sancţionat 
cu suspendarea pe timp de o lu- 
nă pe d. prof. Radu Demetrescu- 
Gyr, asistent la Facultatea de 
Litere din Bucureşti, pentru o- 


re din învățământ. i 
Otensele au fost aduse, prin- 
tr'un articol de presă, d-lor Pe- 


pe frontul spaniol anunţă că în sec- 
torul Ebro a început, azi diminea- 
ță, o bătălie crâncenă care se des- 


tre Ghiţescu, Ilie Purcaru şi C. 
Kirițescu. 

Suspendarea va decurge cu în 
cepere de la 1 Mai. 


Ce este cu miscarea 


Multe ziare au anunţat ca iminen- 
tă, o largă mişeare în magistratură 
pentru luna în curs. Este adevărat 


că fostul ministru ad-interim al a- 
cestui departament, pregătise acea- 
stă mişcare Pentru luna Aprilie. 
Se credea deci că actualul titular 
va da curs pregătirilor făcute. 


stratură 


Adevărul este că în cursul ace- 
stei luni se va face o foarte re- 
strânsă mişcare, necesară numai 
pentru o bună funcţionare a com- 
pleturilor judecătoreşti. 

Marea mişcare în magi- 
stratură, rămâne însă să 
se producă în cursul luni- 
lor lulie—August, 


făşoară cu o violenţă rar întâlnită. 
Legionarii diviziilor «23 Martie» 
şi «Littorio» formează aripa stângă 
şi centrul frontului naţionalist, pe 
când aripa dreaptă o constitue a 
15-a divizie naționalistă. Republica- 
nii au aruncat în luptă trei brigăzi; 
alte trei brigăzi, formând rezerva 
stau gata şi ele să intre în luptă. 


| La Lille, muncitorii şi 


arii dela comuni- 
caţii au hotărât astăseară 
să se pună în grevă, 
MANEVRA PARTIDULUI 
. COMUNIST 


PARIS, 7 (Rador). — Mişcarea 
grevistă din industria metalur- 
gică este considerată de ziarul «La 
Liberte» ca o manevră politică a 
partidului comunist, 

După părerea acestui ziar, <o- 
muniștii ar vrea şă deslănțue în 
momentul unei noui crize de gu- 
vern o grevă generală, sperând 
că prăbuşirea guvernului Blum 
ar determina pe muncitorii socia- 
liști să ia parte la grevă. 


'Trupele republicane au primit or- 
dinul formal să nu cedeze nici un 
metru de teren, 

Generalul Lister, şeful 
trupelor icane, a 
aşezat un detaşament de 
mitraliere în s le tru- 
pelor sale, dându-i ordinul 
să tragă asupra tuturor a- 
celor cari vor să se retra- 
gă. Republicanii joacă la 
Tortosa ultima lor carte. 
Dar rezultatul luptei nu 
mai poate fi îndoelnic de 
acum înainte, 


Catalonia sub protecţia guvernului naţionalist 


BURGOS 7 (Rador), — 
Corespondentul Agenţiei 
Ştefani transmite: 

Guvernul naționalist a 
aprobat un text de lege 
prin care se suprimă sta- 
tutul acordând autonomie 


Cataloniei. 


INFORMATIUNI 


D. general Argeşeanu, ministrul 
apărării naționale, regretând că nu 
poate răspunde în Parte numeroase- 
lor felicitări primite, mulţumeşte 
din toată inima, pe această cale, 
pentru simpatia ce i s'a arătat. 


Ministerul educaţiei naționale a a- 
probat regulamentul de funcţionare a 
facultății de ştiinţe agricole din Iaşi, 


D. Radu Djuvara, noul ministru at 
României la Berlin, a sosit în capitala 
Reichului, luând în primire conducerea 
legația. 

Următorii revizori şcolari au fost re- 
chemaţi la catedre: Sava Bărbătescu, 
Mehedinţi; Dan Rădulescu, Muscel; 1. 
Dobrin, R. Sărat; Ştefan Brahă-Storo- 
jinet; Traian Popescu, Brăila şi Gh. 
Popescu, Câmpulung-Bucovina. 


D-nii Lucian Blaga şi Constantin Dai- 
covici au jost numiţi profesori la ja- 
cultatea de litere din Cluj; primul la ca= 
tedra de filosoția culturii, iar al dot= 
lea la catedra de epigrajie şi antichi- 
„tăți clasice şi naționale, 

«Mâine Vineri 8 crt,, ora 4 d. a. Fră- 
ţia Misionară «Patriarhul. Miron» îm- 
preună cu alţi credincioşi, vor lua par- 
te la rugăciunea comună a privigherii în 
Biserica Sf. Apostoli. Va predica | 
prof. Gh. Comană.» 


Acelaş 
lor patru provincii cala- 

D. procuror general Codin Ştefă- 
nescu, fiind rudă cu d-na Buzdugan, 
născută Doiciu, şi-a înaintat ieri de- 
misia din magistratură, 

Ministerul justiţiei, a respins a- 
ceastă demisie arătând că cinstea, 
imparţialitatea şi destoinicia d-lui 
Codin Stetănescu nu pot fi puse la 
îndoială, 


Programul 


ROMA 7 (Rador), — Ziarele pu- 
blică amănunte asupra programu- 
lui vizitei Fuehrerului în Italia. 

Cancelarul Hitler va rămâne la 
Roma timp de două aile, după care 
va merge pentru o zi la Neapole, 
de unde va reveni din nou la Roma 
pentru alte două zile, 

In cursul celor patru zile cât va 

Azi la orele 19.30 la sediul cursurilor | sta la Roma, d. Hitler va asista la 
de limba italiană, calea Victorie: 135| două recepții date, una la Palatul 
(Casa Brâncoveanu) va avea loc con- | Regal, iar a doua la Palatul Vene- 
ferinţa d-lui prof. Alfredo Albanesi, | zia. Va fi oaspetele Suveranilor I- 


Din lipsă de spaţiu, reportajul 
«Mânăstirile noastre», care trebuia 
să apară astăzi, îl vom publica în 
numărul de Sâmbătă al ziarului 
nostru. 


magistrat, care va vorbi despre: „Noulj] taliei la un dineu dat la Palatul 
cod penal italian”, Regal şi va lua parte la dineul ofe- 
Intrarea liberă, rit în cinstea sa de armata italiană. 


Șase milioane de oameni în la- 
jărele de concentrare din U.R.S.S. 


„MOSCOVA 71; (Transcon-| 3| Decembrie 1937. 
ti), —U.P.G. 0. fost G.P.| Numărul acestora este 
U. a terminat înregistra- | de peste 6 milioane, adică 
rea închişilor în- lagărele | aproape 4% din populaţiu= 
de concentrare pe ziua de | nea Rusiei. 


|fi puse sub directia pro- 
tecţie a auvernulvi naţio- 
'malist, 


| 

SARAGOSSA, 7 (Rador). — A- 
genţia Reuter transmite: 

Trupele naţionaliste au ocupat 
oraşul Ballauzger situat la 25 de ki- 


decret acordă ce. |lometri nord-est la Lerida. 


Prin acest oraş trec toate cablu- 


lane deosebita cinste da alrile de înaltă tensiune ale staţiilor 
RE ESI PE DC PE CEE E CE SIF PE PORTIE COPERTE i BCE PE DESE ETC ZX II A TEI E ERIE HU 


vizitei 


d-iui Hitler la Roma 


In cele două seri, rămase libere, 
Fuehrerul va asista la două mari 
manifestații, la Forum Mussolini şi 
pe piața Sienna. 

Dela Roma cancelarul Hitler va 
pleca la Florența unde va rămâne 
timp de 24 ore, mai înainte de a se 
înapoia în Germania, 

Fuehrerul va sosi la Roma în ga» 
ra Ostia, către orele 20 şi 30. 

Plecarea spre Neapole şi sosirea 
dela Neapole se vor face din gara 
centrală din Roma, 

Pe tot parcursul dela gara Ostia 
până la Palatul Venezia cortegiul 
va trece printre două rânduri de 
torţe. 

Pe piața Sienna, în timpul mant- 
festației organizată în onoarea . d-lui 
Hitler se va organiza un concert 
dat de 10.000 muzicanți, 

La Neapole, Fuehrerul va fi oas- 
petele Perechei Moștenitoare n Tro- 
nului, după marea paradă navală 
la care d. Hitler wa asista împreună 
cu oficialităţile italiene. 

Seara se va da un mare dineu în 
onoarea d-lui Hitler, după care va 
urma o reprezentație de gală dată 
în renumitul teatru San Carlo. 


Aur:ol, 


Primul orator care “ia cuvântul 
este d. Felix Gouin, preşedintele 
grupului socialist, care declară că 
va vota proectul financiar al gu- 
vernului. „Socialiştii nu mai cred în 
politica financiară liberală, bazată 
pe apel de încredere. Am cerut gu- 
vernului o poliiică coerentă şi ho- 
tărâtă, care să pună capăt situaţiei 
în care ne ailăm. Cu toate impor- | 
iecţiile sale planul guvernulii are 
meritul că se află pe aceasiă cale. 

Să nu uițăm că anul acesta Tezau- 
rul trebue să facă faţă unor chel- 
tueli excepţionale pentru apărarea 
naţională care depăşesc suma - de 
10 milioane franci. De aci: izvo»= 
răşte necesitatea taxăr'i capitalului”, 


RESPONSABILITATEA 
GUVERNULUI 


La tribună urmează d. Flandin,. 
D-sa începe prin a-şi arăta uimirea 
că şeful guvernului, cerând depline 
puteri, înțelege să lipsească parla- 
mentul de misiunea sa de a discutu 
proectele, întrucât aceste  proecte 
sunt prezentate gata întocmite. 

In continuare, d. Flandin critică 


la ora 14 şi 35, : 
Primul a luat cuvântul d. Pietri, 


preşe- | ministerială, se aflau d-nii Blum, |tost ministru si fruntaș al centru- 
dinte al Consiliului de miniştrii | Spinasse, Mendez-France, sefu i 
Librăria |şi Campinchi. 


lui. D-sa socoteşte că împrejurările 
nu sunt favorabile unui proect ca 
cel prezentat de guvern întrucât el 
reglementează prezentul, dar tace 
şi mai dificil viitorul. 
EXPRESIA UNEI IN- 
FRAÂNGERI 
Urmează la tribună d. 
Paul Reynaud. D-sa înce» 


prin a arăta că produce 
ţia de oțel a Franţei aiun- 
ge numai la o treime a ce- 
lei germane şi că lucrăto= 
rii francezi nu lucrează de 
cât 38 ore pe când cei ger- 
mani 47 şi cei britanici 44. 

Ocunându-se de proectul 
guvernului, d. Reynaud de 
clară că el nu are un ca- 
racter revoluţionar, că es= 
te mai de grabă expresia 
umei înfrângeri, 


31 voturi contra 249 


După cuvântarea d-lui Reynaud, 
discuţia generală este declarată în- 
chisă. Cele două articole ale proec- 
tului de lege sunt adoptate, 

Se trece apoi la votarea ansam- 
blului proectului. Votarea se des- 
făşoară într'o atmosferă foarte agi- 
tată. 

Autvrii amendamentelor renunţă 
să mai intervină, producând astfel 
o vie uimire în cercurile parlamen- 
tare comuniste şi socialiste. 

La ora 16 şi 20, şedinţa se suspen- 
dă. Ea este reluată după 25 minute. 

D. Herriot aduce la cu- 
noştinţă rezultatul votu- 
lui. Ansamblul proectului 
deplinelor puteri a fost a- 
dontat cu 3|l| voturi con 


politica generală a guvernului Blum tra 249 şi 42 abţineri. 


Pregătiri în preajma piebiscitului 
dela 10 Aprilie din Germania 


— Alegerea Reichstagului — 


afirmând că ea este cauza relei stări 
generale. 

Guvernul vine cu propuneri cari vor 
aduce în mod inevitabil la inflație 
fățișă sau ascunsă, şi la fabricarea 
la nesfârşit a bancnotelor. Reewa- 
luarea rezervii aur aq Băncii Fran» 
ței este câ! se poate de pericu- 
loasă 


/ 


BERLIN, 7 (Rador), - Cu prile- 
iul plebiscitului dela 10 Aprilie se 


* 
PARIS, 7 (Rador). — Şedinţa de !yor alege şi deputaţii în Reichsta. 


Vatalonia sub proțecția guvernului 
naţionalist spanioi 


hidroelectiree spre Catalonia. 


gul Germaniei Mari. Lista candida. 
ților -nu a apărut încă până acum. 

Se afirmă că pe această listă vor 
figura d-nii von Ribbentrop, minis- 
trul afacerilor străine, şi  Ilugen.- 
berg, şeful fostului partid naţional 
german. 

Noul MNeichstag, care va cuprinde 
70 de deputaţi austriaci, se va în- 
truni până în două luni, termenul 
prevăzut în Constituţia dela Wei- 


La 50 de km, mai la nord naţio-Imar. 


năliştii se află la mai puţin de cinci 


kilometri de 'Tremp, unde se găseşte | această 


Nimie nu face să se prevadă că 
reuniune va avea loe la 


o centrală hidroelectrică care apro- | Viena. 


vizionează cu curent Catalonia, 


Inainte de a pleca la Roma cance- 


HENDAYE, 7. (Rador). — Cores- |larul Hitler va asista la serbările 


CUM AU VOTAT GRUPA. 
RILE PARLAMENTARE 


PARIS, 7 (Rador). — După in- 
formații culese pe culoarele Ca- 
merei, majoritatea de 511 voturi 
care a adoptat proectele financia- 
re se compune din: toți comuniştii 
şi socialiștii, 50—60 radicali - so- 
cialiști, adică jumătate din efec- 
tivul acestei grupări și 25 — 30 
membri ai celorlalte două grupări 
ale majorității, adică Uniunea so- 
cialislă și republicană şi stânga 
independentă. 

Aproape toți deputații din gru- 
pările opoziției şi 20—50 radicali- 
socialiști au votat contra proecte- 
lor. S'au abținut dela vot 42 de- 
putați dintre cari 20—30 radicali- 
socialiști. 


cu neputinţă, secretul vo- 
tului fiind asigurat în mod 
absolut. Atât la operațiile 
de vot, cât şi la despuicrea 
scrutinului, vor fi invitaţi 
să asiste reprezentanţii 


presei străine. 
Rezultatele plebiscitului din Ause 


tria nu vor fi proclamate pe re- 
giuni, ci în mod global, pe întree 
gul teritoriu. 

Toţi alegătorii care îşi vor fi fă 
cut la 10 Aprilie datoria electorală 
vor primi o plachetă reprezentând 
capul  Fuehrerului cu inscripţia: 
«Un popor-un Reich-un Fuehrer», 


za OTE ZE E DANEZI IRED 
Ridicarea imunității 


parlamentare a unor 
deputaţi belgieni 


BRUXELLES, 7, (Rador). — Comi- 
siunea specială a Camerii a hotărit 
să ridice imunitatea parlamentară a 
fostului ministru Jaspar şi a deputa- 
ților comunişti Lahaut şi Delbroeck, în 
urma plângerii depuse contra acestora 
de către deputatul rexist Syndic, pen- 
tru injurii şi lovituri într'o şedinţă a 
Camerii. “4 

[930 e ARIPA RIO 79 POE te tăia ie eva ie: ] 


Datoriile Austriei... 


pondentul Agenţiei Havas trans- |de 1 Mai dela Viena. Reichstagul se 

mite; va întruni după înapoierea sa din 
In ultimele trei zile au trecut la |ltalia. 

Irun 500 refugiaţi spanioli, hotărîţi |] Numărul total al alegătorilor pen. 

să adere la mişcarea naționalistă !tru Austria va fi fixat la 10 Aprilie, 

spaniolă. | Orice fraudă va fi făcută 

DPTR II PERETI 5 CCIAT 2 IRI PRR EP RIC DEE: RIES E PEPE SECETEI STI EEAR 


0 conierință a procurorilor generali 


Eri la amiazi d. ministru al justi. | şi a executărilor, în circumserip- 
ției a prezidat o conferință a tutu. | ţiile respective. 
ror procurorilor generali ai Curţi-! Deasemeni d. ministru al justiţiei 
lor de apel din ţară. a dat o serie de dispoziţiuni, făcând 
D-sa a avut un Schimb de vederi | ş recomândaţiile necesare în aplica- 
cu privire la noile măsuri de ordine | rea viitoare. 


WASHINGTON, 7 (Ra 
dor). — Guvernul Statelor 


Stateio-lnite au recunoscut 


Anschlussul 


WASHINGTON, 7 (Ra- 
dor). — Guvernul Statelor 
Unite a adresat guvernu- 
lui german o notă prin ca- 


re recunoaşte alipirea Au. 
striei la Reich, 


Unite a cerut Reichului: să 
recunoască datoriile gu- 
vernamentale şi particu- 
lare ale Austriei. 

Primele ating aproxima» 


Legația americană la tiv 26 de milioane de do= 


Viena va fi înlocuită prin- 
tr'un consulat general. 


| 


lar, iar celelalte 38 de mi- 
lioane 500.000 dolari, 


). Jeni Zender, fost ministru liberal 


g EX a 
nu sa sinucis! 
Baroul de liiov l-a exclus din rândurile ativotaților 
pentru murdara lui faptă de contrabandist 


fost ministru nu este capa.|lezea de organizare a corpului avo- 


„Aseară şi în cursul nop- 
ţii s'a răspândit ştirea că 
fostul ministru liberal Cc. 
Xeni Zender, s'ar fi sinu- 
cis, strangulându.se în ce- 
luia dela ă i, 
este depus în urma legiui- 
tului mandat de arestare 
lansat pentru culpa de 
participare la contraban- 
da de aur şi devize, 

Svonul a fost însă ime- 
diat desminţit de către or- 
ganele parchetului. Dealt. 
fel nici nu era nevoie de 
o desminţire oficial în. 
trucât se ştie că ji ui 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU» S. A, STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.6383, 


bil de un gest care presu- 
pune existenţa unei cât de 
neînsemnate doze de cu- 
raj. Ori d. Xeni e complec- 


unde | tamente lipsit de astfel de 


acte de bravură şi de o- 


* 

Eri după amiază, comisia de dis- 
ciplină a Baroului de Ilfov sa în- 
trunit pentru a diScuta situaţia în 
care se află avocaţii Const, Xeni şi 
Lică Erlich, împotriva cărora exis- 
tă deschisă acţiune publică şi sunt 
lansate mandate de arestare. 

S'a hotărît, în virtutea art. 214 din 


caţilor, suspendarea din funcțiunea 
de avocat a lui Const, Xeni şi Lică 
Erlich. 

Hotărârea Baroului are 
semnificaţia unei  înfie. 
rări şi desolidarizări a cor- 
pului advocăţesec faţă de 
aceşti indivizi ce s'au făcut 
vinovaţi de o faptă mur- 
dară, scoborându-se în no- 
roiul celor mai nelegiuiţi 
infractori, la rând cu con- 
trabandiştii şi cu samsarii 
de bursă neagră, ori cu es- 
croCii şi tăinuitorii de lu- 
cruri furate, 


Redactor-responsa bil: V, Olaniuc-Stere.