Buna Vestire anul I, nr. 108, 9 iulie 1937

ANUL 1. No. 108. 


2148 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


incapacitatea 
socială a stingei 


Intr'un articol precedent am demonstrat — nu fără binevoitorul 
concurs al stinsei franceze — ceiace la întiia privire poate părea un 
paradox. 

Anume că luînd eminamente socialul în braţe, stînga e tocmai aceia 
care îl neglijează mai crud. Mai mult: le social dabord înseamnă: 
pas de social du tout, — adică organic, nu numai factic, stânga e obli- 
gută să neglijeze socialul, tocmai fiindcă îl preconizează într'un fel de 
absolut al lui, detaşat de ceiace îl animă, justifică şi fruetifică, detaşat 
adică de naţional. 

Dimpotrivă: le national d'abord e singurul care poate însemna: le 
social d'abord. 3 ş 

Fiindeă numai naţionalul crede cu adevărat în acele valori sociale 
pe care ne-naţionalul numai le disturbă şi întărită, sfirşind prin a le 
porni unele împotriva altora. d 

In cadrul dreptei, rustic şi orăşean, patron şi muncitor, capitalist şi 
proleiar, familie şi stat, biserică şi membrii ei, biserică şi stat sînt 
armonii =  itindeă statul naţional le concepe ca elemente ale lui, com- 
ponente, : 

„Pe când în cadrul stângei aceste noţiuni sînt antinomii, — fiindcă 
statul social, (statul comunist mai precis) le concepe ca elemente pro- 
tivnice, în luptă unele cu altele (şi doar există un Juft mondial, Marx 
se chema 'şi a fost un imbecil, care a clădit pe această luptă o mistică 
şi o teorie). 

Dacă vrem să mergem în şi mai adincul cestiunei, vă voi explica 
de ce această crasă deosebire: din pricină că toate realităţile mai sus 
citate fac la un loe națiunea, dar sînt totuşi mai puţin decât națiunea. 

Națiunea le cuprinde pe toate, dar ele nu cuprind națiunea. Ele 
sînt notele unei arii; dar aria e fluidul divin care le animă. 

Statul naţional simte aceasta. Şi de aceia pentru el aceste note în- 
seamnă armonie. 

Dimpotrivă, statul comunist nu le simte, le ştie. Şi le ştie greşit, ea 
orice lucru care se ştie pe dinafară; adică le știe disparat, fără aria care e 
toată vieaţa lor. In lipsa armoniei dintre ele, în cadrul naţiunei, bietul 
stat comunist va căuta atunci raporturile dintre ele. Dar aceste rapor- 
turi — tără justificarea supremă care e națiunea — se vor dovedi cu- 
rînda fi lupta dintre ele, singura justificare ce le rămâne fiind econo- 
micul (care prin definiție este discordie şi concurenţă, — struggle for 
lite). 

” Aşadar: statul naţional rezolvă socialul toemai fiindcă valorile lui 
le simte ca realităţi componente şi le domină dela înălţimea ideei sfinte 
de naţiune (graţie căreia sfinte devin şi ideia de muncă, familie, bise- 
rică, ideia de ţară, proprietate sau oraş). sri, 

Pe când statul comunist ruinează socialul toemai fiindcă valorile 
lui le ştie numai ca noţiuni disparate la discreţia economieului (graţie 
căruia ele devin searbăde receptacole de putere şi trufie omenească). 

Giîndiţi-vă numai la ceiace înseamnă ogorul, familia, biserica şi 
chiar oraşul, în statul naţional. Cu câtă dragoste le îmbrățișează, cu 
câtă aureolă le încunună! Cu cîtă conştiinţă le cultivă! 

In statul comunist însă ogorul — desgolit de toată poezia şi eroica 
lui seculară — e numai rivalul economic al fabricei. Jos atunci cu ogo- 
rul şi ţăranul! E tot imnul pe care i-l cîntă, cu pumnii ridicaţi... 

Oraşul deasemenea, în statul comunist se înstreinează şi standardi- 
zează. In statul naţional el se protejează contra prozei şi se apără con- 
tra înstreinărei. 

Familia, în statul comunist se împarte în lupta poltică dintre tată 
şi fiu, copilul îşi reneagă părinţii şi-şi recunoaşte altă familie, a kos- 
momolului! Iar în cazul cel mai bun, familia se împarte în fabrici, 

Statul naţional reintegrează familia în dragostea de tată şi fiu, 
cultul strămoşilor, rugă şi datini. 

De biserică să nu mai vorbim. Grajd şi altar; mină şi extaz, cruce 
şi pingărire, 

Ah scumpii mei, şi dacă ar avea statul stingei o etică pe deasupra 
naţionalului! 

Ea ar putea înlocui ideia de naţiune şi orîndui valorile sociale după 
uui nou prestigiu! 

După ce a pus în locul naţionalului (care e un supra-social) econo- 
micul (care e un sub-social), stînga ar putea inventa măcar ceva valori 
etice, un moral care să dea socialului toată autoritatea pierdută în de- 
mocraţie și partidism, 

Dar tocmai acest moral îi lipsește mai flagrant. 

Și e un capitol nou, prea substanţial ca să nu-l lăsăm pe rîndul 
viitor, Dragoş Protopopescu 


Paris. 


Doi ani de guvernare 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


Stoiadinovici 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


S'au împlinit sau se împlinesc doi 
ani de când d-l Stoiadinovici e prim- 
ministru al Iugoslaviei. Merită să stă- 
ruim pulin asupra guvernării sale, 
pentrucă întradevăr ea înseamnă nu 
numai un nou curs dat politicii interne 
jugoslave ci şi tendința de noui orien- 
tări în politica balcanică. 

Dacă am voi să cuprindem într'o ca- 
racterizare generală politica d-lui Sto- 
iadinovici, singura formulă potrivită ar 
fi : realism. 

Statul jugoslav, deşi întemeiat pe 
rassa unitară a Slavilor de Sud, are to- 
tuşi enorm de suferit de pe urma deo- 
sebirilor dialectale, de religie şi de ni- 
vel cultural înlre diferitele ramuri ale 
poporului. 

Imediat după război, ramura aprigă, 
hotărită, energică a Sârbilor, având în 
frunte pe bătrânul Pasici, sprijinit pe 
puternicul său partid radical şi pe di- 
nastia Karagheorghevici, a încercat să 
monopolizeze conducerea noului stat. 
Dar pe când unele din nouile ţinuturi 
acceplau această predominare a Sârbi- 
lor. Croaţii catolici, în frunte cu Ștefan 
Radici cereau o egală îndreptățire a- 
nouilor provincii la conducerea statului. 
„ De aci conflict politic, transformat în 
conflict provincial, înverşunându-se zi 
de zi — chiar după moartea lui Pa- 
sici — până la tragica asasinare a lui 
Ştefan Radici de către Punişa Rakici 
în incinta Skupcinei. 

; Statul jugoslao părea ajuns în pre- 
giua desfacerii, 


Acum intervine Regele Alexandru. 
Întemeiat pe armată, în cinci ani de 
dictatură militară, speră să poată uni- 
fica Jugoslavia. Gloanţele de la Marsi- 
lia pun capăt vieții marelui monarh. 

După moartea lui două politici erau 


(Continuare în pag. III-a) 


6 pagini sei 


Buna VESTIRE 


2/DEN 


Administraţia: 


U. 3. $. $. inspecteară 


TELEFOANE 


DE AWDVYA 59 DOCTIINA PONANEAICA 


Direcţia Administraţia  4-85,82 
Redacţia . . . * s.. * 4-84.34 


E =-ami 


Generalul sovietic Surilof f, (x) jidăcua, trece în revistă poziţiile republicane aie 


Căpitanul 


Neînirânt, senin în faţa loviturilor şi a morţii, Căpitan ul a venit pentru a deschide 
veacul Invierii. Singur și înţeles, la început, de o mână de oa meni, cari au putut să cuprindă 
în minţile şi'n sufletele lor Min unea, secondat mai tirziu, cu re ligiozitate, de o generaţie în- 


treagă, e stăpân azi. 


A adus în dar Neamului: 


religia muncii, credința în vii torul magnific al Patriei şi dis- 


ciplina, în suflet, în minte, în faptă. Când alții tăceau şi în târziau zidirea. it ate 
Căpitanul vorbia prin tăcere şin faptă. A legat tot ce alții au deslegat în ființa noa- 
siră autentică de neam; a deslegat, tot ce alții au legat cu otrava străină de noi. Restaura- 
tor al demnităţii, al onoarei, al dreptăţii şi al bunului simţ, Căpitanul vine să ceară, hotărît, 
răscumpărarea tuturor uitărilor noastre mari din trecut, când Horia şi Tudor au trebuit să 
cadă sub roata şi sub iataganul trădării. Căpitănia legionară nu este o comandă personală 
impusă, ci una istorică, simțită ca o necesitate vie, începută de ziditor, de căpitan, şi răsfrântă, 
oglindită în sufletul intemporal a | neamului românesc, prin mărtu risirea adeziunii voluntare, spre 
ordine, spre muncă şi spre credinţă. Nu se restrâng libertăţi, prin comanda Căpitanului, nu 
se renunță la individualitate, nu se ordonă jerttă şi nu se cre iază disciplină formală obliga- 
torie. Se disciplinează numai, în şantier curst, adevăratul sens al libertăţii, prin renunţarea 
voluntară la beţia «libertăților» de ordin personal, egoist, pen tru eliberare, pentru expresie de 
libertate sublimă, în realizarea noastră ca neam, pe plan istoric. Se creşte şi se valorifică, disei- 
plinat, contribuţia individului re înăscut—omul nou—în altarul co lectivităţii naționale.Se jertieşte 
de bunăvoie. Şi se diseiplinează, în suflet. In acest marș, spre mai binele românesc, în regăsi- 


rea aceasta cu tot ce are glorios trecutul, în restabilirea poziţi ilor 


noastre alterate, trăeşte 


ființa de judecată istorică a Căpitanului. Un suflet de om nou, risipit în sufletul unei gene- 
rații întregi, trăind, în forma aceasta, în fiecare soldat a] mişcării legionare el „Însuşi sino- 
nim, şi contopit cu sensul mişcării — Căpitanul nu are nevoie să comande şi să impună. 
E ascultat, instinctiv. E iubit, fără să fie temut. E respectat, fără să ordone.Biruinţa legiona- 
ră nu va fi decât prezența Că pitanului în fiecare suflet de om nou, de român nou, crescut 
din toate baladele noastre, din toate doinele. Şi din toate ru găciunile celor din cer şi celor 


depe pământ. 


Atunci, ţara îngenunchia tă în fața cerului, se va recunoaşte, strălucitoare, 


drumului de biruință. In Căpitan 


După cum lesne se înțelege, nu 
va fi vorba aci de necroforii-in- 
secte, infecte gângănii respingă- 
toare la miros şi înfăţişare, cari 
se hrănesc din hoiturile micilor 
animale neîngropate. Fiindcă în 
definitiv acestea îndeplinesc un 
rost util. Ci de necrotorii bipezi, 
ovreii, cari trăesc printre noi, 
hrănindu-se cu hoiturile morale 
ale societăţii. Şi cari spre deose- 
bire de insectele cu acelaş nume, 
răspândesc în jurul lor numai 
pestilență, scârbă şi  descom- 
punere. 

Constrânși de obligaţiunile im- 
perative ale profesiunii noastre 
îi surprindem adesea pe aceşti 
necrofori în exerciţiul hidoase- 
lor lor funcțiuni. lată-i aşa dar, 
cu începere de eri de pildă pe 
cei de la DIMINEAŢA: cu câtă 
aviditate au căzut ei pe constela- 
ţia de cadavre morale, ce gravi- 
tează în jurul mormântului lui 


(u familia $oretani în Eurosa 
Tot toma 


Viaţa la Roma e, ca pretutindeni | trebue să fie 


în Italia, ieftină. Stăm la un hotel 
bun plătind tot 200 lei odaia. Mân- 
căm la un restaurant elegant în 
Piaţa Sf. Petru cu 70 de lei un me- 
nu suculent: peşte, un şniţel cu gar- 
nitură şi salată, portocale, brânză, 
jumătate kilogram de vin şi pâi- 
ne la discreţie. Acest menu, la 
«Gambrinus» în Bucureşti, ne-ar îi 
costat 150 lei pe puţin. 

Animaţia, luxul, frumuseţea fe- 
mieilor fac ca Roma să nu difere 
de celelalte oraşe italiene. Mi-se 
spune totuşi că moralitatea e foar- 
te severă, catolicismul şi fascismul 
mergând mână în mână din acest 
punct de vedere. Se poatel 

Cred însă că această magalitate 


de PAUL MIHAIL 


impusă cu multă 
străşnicie pentrucă am impresia că 
temperamentele — masculine şi fe- 
minine — sunt arzătoare, 

Vizităm Coloseul, Forul, Paiati- 
nul. In grădina de pe Palatin, prin- 
tre ruinele lăsate de cel mai prodi- 
gios imperiu din câte a cunoscut 
lumea, dăm de portocali plini de 
rod. O emoție indicibilă mă cuprin- 
de, Imi revin în minte, frânturi 
din capodopera goethiană «Wil- 
helm Meister», primul vers din ce- 
lebra poemă: 

«Kennst du das Land wo die Zi- 
tronnen bliihn». 

Suntem sub portocalii lângă care 
a visat Goethe, pe unde şi-a plim- 
bat poate meditativ paşii Cesar, 


A —————————————— 


Stravolca. Rămâi uimit când stai 
şi observi cu câtă diavolească în- 
demânare se pricep ei să exploa- 
teze resturile putrede al: a: 
hoituri, pentru a propaga mai 
departe desmăţul, infecția, can- 
grena morală. Pentru că tipărind 
cu atâta lux de reclamă confesiu- 
nile incoherenite și analfabete ale 
d-nei PISTOLERA ARABESCU 
sau cum o mai cheamă, jidanii 
aceştia nu urmăresc numai o 
sporire a tiragiului și o amplifi- 
care a deverului lor comercial ab- 
ject, ci şi demoralizarea sistema- 
tică a cetitorilor, umilirea per- 
fidă, laşe, a societăţii care a dat 
naştere acestor hoituri. 

Apoi o altă constatare: Proce- 
dând astfel, necroforii de la DI- 
MINEAŢA şi de la celelalte fi- 
puici jidoveşti, nu procedează la 
întâmplare, ci se conformează u- 
nui plan isvorât din examinarea 
ştiinţifică, metodică, a păcatelor 


în ziditorul 


de NICOLAE BOGDAN 


şi slăbiciunilor noastre. Subiec- 
tele sunt alese cu grije şi tratate 
cu scelerateță, deoarece toată a- 
ceastă acţiune infamă se duce în 
numele unui cideal> de morali- 
zare şi îndreptare. 

Rezultatele ar fi în adevăr de- 
zastruoase dacă în România n'ar 
exista de cât presă  jidovească 
sau înfeodată jidanilor: am a- 
junge să credem că escrocii, des- 
creerații, cartoforii, asasinii, pot- 
logarii şi prostituatele se recru- 
trează numai din rândurile creş- 
tinilor. 

Şi -că din cenuşia gloată jido- 
vească nu se aleg de cât asceţii, 
sfinţii şi îngerii. 

Mai e oare nevoe să adăogăm că 
realitatea, examinată obiectiv, ne 
dă o cu totul altă imagină? Că 
procentul de hoţi, de speculanţi, 
de escroci, de paraziți și de hie- 


(Continuare în pag. III-a) 


Vineri 9 lulie 1937 


ABONAMENTE; 

1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comyne arbanel 6 Inul „ 350 | Comune tutale 6 luni , 250 

3 luni „ 175 3 luni „ 125 


BELLEI LEE DICZzIz Ea 
Departe de noi în Franţa, s'a petrecut un fapt remareat în sfioase . 
notițe de ziar. Străbate multă tristeţe în tremurul de surdină al aces- 


„| tei întâmplări, pe care agenţiile telegrafice — aflate sub stăpânirea 
iuiţilor. internaţionali — au avut grija s'o îngroape într'o vădită şi in- 


tenționată tăcere. Cât de cotropitoare în tristeţea lor fără hotar, mi 
estele rânduri apărute ieri în toate ziarele.., 
“ancorat, deodată, în suflet şi 'm amintire, nave încărcate 
sfâşietoare. Charles Maurras a fost eliberat, 

- Mulţi au uitat, poate, că undeva, în Franţa guvernului Blum, între 
pereţi sumbri de celulă îşi ispăşia uriaşa dragoste faţă de pământul 
Patriei sale, omul care întrupează, mai frumos, mai bine ca oricare al- 
tul, altitudinile şi frumuseţile alpine — mediteranele visului de renaş- 
tere, în acelaş timp, — ale gândirii franceze contemporane. ' 

Franţa de azi a trebuit să asiste la desfăşurarea acestei drame unice 
şi să privească, strangulată în poziţii străine de sufletul şi aspiraţiile 
ei, cum pleacă o frunte olimpiană să  mucezească în temniţă pentru 
Franţa. Inchis pentru Franţa, Charles Maurras a dus, odată cu el, sub 
lacăt, întreaga mândrie franceză. A plecat în exilul celular, cu toţi 
regii Franţei, cu imaginea crucifixului dărâmat de stăpânirea iudaică, 
cu tot vuetul de secole înalte ascunse în coliba inimilor curate depe 
întinsul patriei. 

Inimile acestea nenumărate au trăit temperatura siberiană a mo- 
mentului. Şi au plecat, cu gândurile, cu viaţa, cu tinereţea şi cu toate 
visurile, spre închisoarea transformată în altar. Să îngenunchieze, să 
so regăsească, să plângă şi să se- roage pentru Franţa. Alături de la- 
crima surghiunitului din celulă. 

A căzut guvernul Blum. Trebuia să cadă, tot aşa după cum trebuia 
să stăpânească. Pentru a imprima o pecete de suferință, de încercare, — 
priu stăpânire — şi una de cale spre deslegare — prin actul prăbuşirii 
— istoriei franceze, la o răspântie de lumi diametral opuse. 

Franţa trebuia să sufere, temporal, jugul acesta străin — preţ de 
ispăşire al unor uitări şi greşeli de după războiu — pentru a se bucura, 
mai mult, mâine, peste timp, pe piscul  redevenirii sale naţionale şi 
creştine, 

A eăzut guvernul Blum. Şi — simbolie — odată cu această cădere, 
Sa ridicat, viu, din temniţă şi din zăvoare, Franţa adevărată pa umerii 
şi 'm privirile lui Maurras. : 

Blum s'a retras înfrigurat, înainte de-a bate ceasul eliberării uriae 
şului francez. Aşa cum fuge întunericul din faţa luminii. 

Leon Blum izbutise să ducă la maximum de tensiune răbdarea 
strânsă în pumnii Franţei. Şi dacă n'ar fi căzut cu două săptămâni în 
urmă, ieri, desigur, sar fi prăvălit sub târnăcopul adeziunii franceze 
faţă de eliberarea lui Maurras. “Ș 

Aşa, prin schimbarea de guvern, revolta s'a destins cât de cât. |! 

Şi ieşirea din închisoare s'a transformat într'o unanimă şi impresioe- 
nantă reculegere a sufletului francez. 

Guvernul a avut grija să preîntâmpine orice manifestații. Eliberae 
rea, pentru acest motiv, s'a făcut în zorii zilei, mult înaintea ceasului obiş« 
nuit şi ştiut. Un automobil a părăsit, discret, închisoarea. Şi totuşi, ni 
meni şi nimic, niciun comunicat şi nicio măsură oficială n'au putut îme 
piedica entuziasta manifestaţie a celor veniţi, odată cu zorile, să salute 
Franţa care părăsia celula. Acolo, în acest pelerinaj mărturisit în di- 
mineaţa unei autentice învieri, zace cheia de rezistenţă a Franţei. 

N'a folosit nimic tăcerea agenţiilor de presă. Toate combinaţiile de 
tactică şi de diplomaţie au căzut. Temnicerii au privit, uluiţi şi înfio- 
raţi de un ecou care venia, uraganic, din galeriile veacurilor franceze, 
cum pleacă spre lumina zilei un titan încărunţit în slujba iubirii faţă 
de cerul şi de pământul Franţei. Trebue că s'au auzit, în ora aceia ma- 
tinală, cum  trosnese sicriile în adâncuri, şi cum pornesc, din cripta | 
vremilor, să ceară cuvânt, toţi ziditorii sensului francez în lume, şi să 
ceară socoteală uzurpătorilor. 

Şi nu s'a dus la serbări şi nici la banchete Maurras, după ce a pă- 
răsiţ închisoarea. E 

Chiar agenţiile telegrafice anunţă acest lucru: «La ora 9,30 d. Maur+ 
ras va asista la un serviciu religios». i 

Se va ruga, Pentru Patrie. Pentru Franţa. 

Si acolo, în melodia sfintelor acorduri de orgă, binecuvântarea lui 
Dumnezeu va coborî icoanele de mâine. Se va auzi, cum tree cohorte 
fără număr pe drumuri de  biruinţă. Şi, mai ales, se va auzi cum se 
roagă, impresionant, tot într'o dimineaţă de Inviere, Franţa îngenun- 
chiată pe lespezile unei Notre-Dame de mândrie şi de istorie restaurată, 

Doamne, ajută Franţei? 


Valeriu Cârdu 


Democraţia lacrimogenă 


de TRAIAN COTIGA 


Demasgogia a fost în toldeauna plân- 
găreață. De aceea nu mă surprind iste- 
ricalele muerești ale democraților noştri 
din barouri. 

Lipsa de cumpăl şi măsură, neobră- 
zarea şi cinismul le sunt organice. 

Şarlalani şi laşi, doresc ambițiile per- 
sonale în spatele paravanului ideologie, 

Bocesc pentru libertatea cetățenească 
încălcată, şi pentru care abuzul de li- 
bertate este practica de toate zilele. 


de unde Neron a avut — cine ştie| columna lui Trajan paru apocalip-l ani fascismul în materie de urba- 


— prima viziune a Romei incen- 
diate. 

Coborîm prin For, ieşim pe Via 
del Impero, ne îndreptăm spre Co- 
lumna lui Trajan. Alături de co:o- 
salul monument al lui Vietor Ema- 
nuel, imensă acumulare de marmu- 
ră şi de aur, Columna noastră -se 
înalţă mândră, elegantă, sveltă in 
măreţia sa. 

Minerii şi meseriaşii sunt îmbră- 
caţi în costum naţional. Senzaţia e 
aci mai mare ca ori unde. Dacii au 
revenit la coloana împăratului în- 
vingător! Lumea se strânge în ju- 
xul nostru. Aparatele fotografice 
intră în funcţiune. 

Privim îndelung imensul monu- 
ment al lui Victor Emanuel. E con- 


struiț — nici astăzi nu-i complect 
terminat — în plină epocă pompi- 


eră, la sfârşitul secolului XIX-lea. 
Se pare că isteţii îl consideră o 
monstruozitate. Eu îl găsesc totuşi 
plin de o nobilă măreție. Singurul 
Aucru deplasat e aşezarea. Lângă 


ție. 

Piaţa Veneţia, imens dreptunghiu 
în care sau desfăşurat atâtea cere- 
monii simbolice ale fascismului, e 
plină de lume. lată palatul Vene- 
ţia şi celebrul balcon din care Du- 
cele îşi rosteşte discursurile. 

Din piaţa Veneţia pornim direct 

ispre Sf. Petru. Inainte de a debu- 
şa în piaţa Sf. Petru dăm de o casă 
care se dărâmă. Se dărâmă e gre- 
| şit spus, se demontează ar fi poa- 
te mai corect. Piatră cu piatră, bu- 
cată cu bucată e luată şi ambalată 
în lăzi. Casa aceasta e un monu- 
ment istoric. In ea a murit Rafael. 
Va fi însă demontată şi reclădită 
în altă parte a oraşului pentru a 
lărgi piaţa Sf. Petru şi a da o per- 
spectivă şi mai grandioasă colosa- 
lei basilice. | 

Mâna fascismului se vede la | 
Roma peste tot. Se dărâmă, se 
construeşte, se aliniază. Mi se spu- 
ne, de către cei ce cunosc bine Ro- 
ma, că ceeace a realizat în ultimii 


nistică e neînchipuit. 

Pe unde sa deschis de curând 
magnifică Via cel Impero, intro 
Coloseu, For, Columna lui Trajan, 
era unul din cartierele infecte ale 
Romei. Cartier de caverne şi de lu- 
panare. 

Ajungem însfârşit în piaţa Sf. 
Petru. Lumea se îndreaptă în va- 
luri spre basilică. Urcăm nesfârsi- 


tul şir de scări şi pătrundem în bi- 
serică, Pare imensă şi te striveşte 
par'că sub fast şi strălucire. Fie- 
care colţ e o bijuterie, fiecare icoa- 
nă, fiecare statuetă e o radioasă o- 
peră de artă. 

Mă despart de grup, rătăcese 
multă vreme în faţa capodopere- 
lor, îmi umplu ochii şi sufletul de 
frumuseţe. Am însă prilejul să ob- 
serv şi oamenii. 

St. Petru e turnul lui Babel. Toa- 
te limbile, toate rassele, toate cu- 


(Continuare în mag. Ill-a) 


Se fânguesc pentru fecioria Constitu-= 
fiei pe care barbarii de dreapta vor să - 
o violeze, ei care au tăvălit-o, au hâra 
şit-o şi au batjocorit-o până la prosti- 
tuare, 

Se vaetă la toate răspântiile străzii 
că se aduce politica în barouri, ei care 
adună scursura străzii pe sălile pala- 
tului de justiție. i 

Țipă în maculatura sărindăreană îm- 
potriva teroarei «fasciste», dar ei ațâță 
incunştiența brutei, îndemnând-o la vio- 
lenţe. i | 

Intreaga lor purtare este o provocare, 
liecare cuvânt al lor este o injurie a-+ 
dusă românismului. ; 

Infrățirea lor cu jidovii le demască 
substratul «ideologic», 

Campania susținătoare a presei de 
stânga le defineşte atitudinea. 

Fără pulii lă de dezicere, 


In politica unui stat libertatea este 
un mijloc iar nu un scop, 

In măsura în care serveşte interesele 
naționale. Pentrucă naționalismul nu 
este nici uşurălate, nici risipă. n: 

Și tocmai de aceea este autoritate şi 
severitate. 

Cine nu înțelege acest adevăr indis- 
cutabil este sau prost sau de rea cre= 
dință. i 

Cine nu lucrează sub comandamen= 
tele acestui imperativ este sau laș sau 
coadă de topor. i 

Dreptatea în ţara românească nu 
poate fi decât românească, 

lar pentru ca să fie așa, trebue să fie 


(Continuase în pag. Il-a) 


Pay. 2-a (No. 108) 


lon licliade Rădulescu 


Nu vedeţi Dumuncavoa stră că Târtanii din Fngli- 
tera şi Franţa nu cor dre pturi de cetățeni în Homâ- 
nia ci privilegii; vor a fonda. o aristocrație a bani- 


lor, a Viţelului de aur? 


Chiar ceea ce noi nu Putem da până la ultimul 


Român. 


Cred oare, Târtanii din Englitera şi din Franţa, 
credeţi oare şi Dumneavoastră dimpreună cu dânşii, 
că Romdnii se vor uita cu sânge rece la a se stabili 
între dânşii cea mai sorddă şi imundă, cea mai bă- 
dărană dintre aristocrații, dominaţia de marţafoi, de 
jidani, de rufiani ai lui Ma mone? 


% 


Ce galimatias este acesta Romăân de ritul israe- 


SES — 


lit? De sende jidanul poate fi român ? cu limba ? cu 


legea? cau religia? cu credintele ? cu 


datinele ? cu 


luptele ce au pus spre apărarea acestui pămant? 

In adevăr n'a putut să iasă o asemenea expresie 
decât din capetele pervertite ale comisarilor 'Tarta- 
nilor din Franţa si Englitera. 


RP 


Fritz Găller, 


un tânăr pictor din Bistriţa puţin 
cunoscut deocamdată, lucrează entu- 
siast la o serie de gravuri, pe cari, e- 
ventual, le va edita într'o carte, 
«Gând Românesc», 

revista d-lui lon Cita, din Cluj, 
va apare în curând cu un bogat sumar. 
Sergiu Cristian 

și-a tipărit pâiă acum următoarele 
volume de poezie: «Svon de lumini», 
cu o prefaţă de Radu Gyr și «Jod». 

D-sa are în preparaţie nu volum de 
esseuri asupra frumosului (<Sympho- 
sion) şi o antologie a poeziei tinere din 
Oltenia. 

Volumele, pe cari i le cunoaştem, 
sunt de-o suavă inspiraţie și cizelate. 


«Drientări» 


aduce în ultimul număr versuri de: 
Radu Nour, lon Huzum, |. Marinescu- 
Predealu, C. Ştefăniu, FI. V. Stănică: 
Simon Creţu, D. Portase, Titus Gre- 
ciuc, B. Baieră, Al. Boşiurea, Paul Po- 
pescu (C. R. Crişan), discută interesant 
ultimul volum de poezie al lui Mircea 
Streinul 


«Omul Now» 


al lui Stere Mihalexe pregăteşte un 
bogat număr de vacanțe. 


«Însemnări sociolauice» 


va publica în numărul viitor un stu- 
diu de D. C. Amzăr. 


«Credinţa», 


revista teologică din Cernăuţi, apare 
sub conducerea părintelui Gh. Antona- 
vici. E îngrijit tipărită şi cu inimă 
scrisă. li imputăm însă, din nou, părin- 
telui Gh. Antonovici, felul cum e ilua- 
trată revista. Eparhia Bucovinei 


pune de numeroase fonduri culturale, 
aşa că poate apela la câţiva buni pie- 
tori români, eventual din generația tA- 
uără, ca N. Brana, cari să-i ilustreze 
„Publicaţia. Suntem siguri că părintele 
Gh. Antonovici, om de-o prerisă cul- 
tură, va asculta de sfatul nostru. Ac- 
tualele clişee nu numai că nu's camuni- 
cative, dar îi şi catolice, aşa că nu-şi 
au rostul într'o revistă ortodoxă. 


dis- 


Liviu Rusu 


lucrează la o introducere în armonie. 
care pa apare în toamnă. 


D. i. E. Torouţiu, 


cercetătorul trecutului nostru lite- 


Pncrpalul eul aa a a ———— veacului acesta ne-a purtat 
către cele mai alambicate culmi ale li- 
teraturii. Rafinamentul şi jocul deli- 
berat de orice legătură cu unitatea com- 
plexă a vieţii începuseră să ducă litera- 
tura, nu numai poezia, către sfera lip- 
sită de centru de greutate, a unui uni- 
vers arbitrar de simulacru al creaţiei. 

Tineretul desabuzat însă la un mo- 
ment dat de gratuitatea estetică, pe 
hârtie, a căutat un refugiu mai vital, 
dar tot atât de lipsit de sens în expe- 
riențialismul care a bântuit cu atâta 
turie şi la noi pâncă acum doi trei ani. 


Ce era acest experienţialism? Era tre- 
cerea prin diverse încercări pentru a 
realiza după aceea o literatură. Era en 
alte cuvinte un fel de răstălmăcire, a- 
napoda a vieţii trase cu forcepsul pen: 
tru a da posibilitatea scriitorului de a 
fructifica în vreun fel în literatură. 
Fără discuţie că avem de a face cu e 
mare erezie, întrucât ceea ce are un 
sens şi o finalitate în viaţa noastră 
sunt în primul rând faplele noastre. 
lar dacă aceste fapte sunt gratuite şi 
absurde, experiențe pur şi simplu, 
viața noastră este un şir de non-sen- 
suri, adică animalitate (capriciul sin- 
gur neputând deosebi pe om de animal) 

Plecarea echipei celor şapte eroi le- 
gionari în Spania nu era nici aventură 


rar, e şi un entusiast editor. in toam- 
nă, vor apare mai multe volume de 
poezie în editura d-sale. Intre alţii, pe 
regretații Mihai Horodnic şi Ion Roş- 
ca, — şi d-nii Teofil Lianu şi E Ar. 
Zaharia. 


Comandantul legionar 
N. Totu 


şi-a scos de curând volumul «Note 
depe front». Intrucât suntem întrebaţi 
zilnic la telefon, din provincie, unde se 


pot adresa comenzile, îndrumăm libra- 


rii către d. ing. Smărăndescu, la sediul 
legionar, în str. Imprimeriei 5, Bucu- 
resți, 


D. locotenent TrandOfir Nicolae 
din Regimentul 2 Art. Grea Bucu- 
reşti, a dat la iveală «Nouile reali- 
zări la materialul de artilerie» o 
lucrare de specidlitate scrisă Cu 


multă competență şi care umple 
astfel un gol în cunoştinţele artile- 
ristice, rezumând în mod foarte suc- 
cint tot ce sa realizat în ultimul 


timp pe tărâmul Artileriei. 


(Continuare din pagina 1) 


împărțită de români, Şi, fatal, acei ce 
concură la împărțirea dreptății —  a- 
vocații — lrebue să fie români. 

Cei ce gândesc altfel nu au dreptul 
a se numi români, 


Căci aceasta-i firea, viea(a, voința şi 
viitorul Neamului românesc. 

E pământul real faţă cu speculațiile 
goale. E patriotismul firesc față cu de- 
mocratismul artificial şi afacerist. 

E întregul suflet al poporului nostru. 

Care nu-şi petrece vieațn în parfum 
de curlezane, în muzee de bibelouri 
japonerii. 

Nici in biblioteci de constatări gene- 
rale şi pretențioase teorii abstracle. 

Nici în  rapsodiile demagogice, cu 


miorlăit de flaşnetă politicianistă și 
smiorcăit mueresc. 


şi 


Influența acestora aduce microbi dă- 
unătoari. 

Care cer eluva pentru deparazilare, 

Avem un început, 


Aveţi curajul desăvârşirii 
colegi. 


domnilor 


Traian Cotigă 


nici căutarea unei experienţe de pus la 
răboj şi de exploatat, nici capriciu al 
hazardului. Ci era hotărîrea. lucidă, de 
a lupta cu sacrificiul vieţii pentru apă- 
rarea unui bun istoric şi spiritual, peu- 
tru aşezarea tradijională a neumurilor 
şi pentru dreapta credinţă. Neculai 
Totu plecând pe front nu sa dus dia 
curiozitatea nestinsă a literatului ci să 
lupte.— Acesta este faptul important. — 
Important pentrucă de curând a plecat 
un ziarist, cam comunist, în Spania de 
unde scrie «reportagii». Fapta lui Ne- 
culai Totu este profund semnifirativă 
şi iese cu totul din comun, pe când a 
celuilalt e meserie şi atâta tot. Vreau 
să spun că un erou poate creea 'n 
cultură, pe când un reporter nu în- 
scamnă mult mai mult decât un aparat 
fotografic sau altceva în genul acesta. 
Ceea ce garantează scrisul cuiva nu e 
nici şcoala literară, nici abilitatea, nici 
rutina, cl unitatea şi tăria legăturii din- 
tre făptura scriitorului şi scrisul lui. 
Și mai este încă ceva foarte important: 
Visiunea de peste scris şi de peste veac 
a scriitorului. Vai de omul lipsit de 
viziune spun scripturile. Şi într'adevăr 
el nu e mai mult decât un câine. Un 
reporter nu poaie avea niciodată o vi- 
ziune pentrucă el nu irece dincolo de 
faptul brut. Şi aici am ajuns unde ire- 


WUNA VESTIRE 


Domnul de rouă 


Este vorba despre un volum 
de balade. Despre baladele lui 
Radu Gyr. 


Au venit timpurile răslrânte 
ca o eşarfă deasupra istoriei să 
ne povestească nouă şi altora 
cari ne vor urma. Potecile cari 
până mai eri erau colindate de 
umbre şi de bizarerii au fost de- 
odată încărcate cu cântece, cu 
lumină. Flăcăii coboriţi din vi- 
surile de până aci, dintr'un fi- 
resc indemn de luptă, au prins 
tâ năcopul şi spada şi au cuprins 
hotarele cu cântecul lor, cu ti- 
nerejea lor. Şi aşa iată-i <cu isto- 
ria după ei» . 

Au fost timpuri (şi sunt sigur 
vor mai veni) — când temniţele 
nu-i mai încăpeau. Flăcăii noş- 
tri cântau. În luptă cântau şi 
mureau; cântecul însă continuă 
vijelios ca o hotărire, ca un ju- 
ră mânt. 

Aşa s'au născut baladele. Din 
suferinţele purtate de neînfrânta 
bucurie a tuturor celor mulţi 
pregătiți pentru moarte. 

Moartea aceasta, însă, pe care 
o căutau era viața lor adevărată. 
Pentrucă așa precum ştiau, ni- 
meni nu murea, ci toţi, cu fieca- 
re moment clădea, ridica — cum 
sar mai putea spune — acţiuni- 
le patrimoniului naţional. 


Amintiţi-vă acum rând pe 
rând de toate baladele şi în ur- 
mă de balada lui RADU GYR. 


Citez din «Fântâna cu panduri»: 


Și cum ard vâlvori curate: 
ipingea de lună'n spate 


"A ZIS că noile Curente poli- 
tice, au în structura lor ceva 
din ale religiei. Şi nu fără 
oarecare dreptate. Trei sunt 
elementele esenţial-caracteristice ale 
unei religiuni : doctrina, cultul şi 
morala. Fără doctrină precisă, re- 


ligia Sar Pierde în divagaţiuni 
carbe. 
Fără cult, doctrina ar rămâne 


stearpă. Viaţa nu se poate resimți 
de binefacerile unei doctrine, decât 
printr'o participare cultică la ea 
Iar morala esțe ecoul doctrinei, la 
care particiPi struetural prin rit, 

Dacă adevărurile  transcendente, 
pe cari se fundează orice etică să- 
nătoasă, ne-ar putea fi direct acece- 
sibile, atunci n'ar mai fi nevoie de 
cult, de rituri şi Simboale. Nenoro- 
cirea este, că nu putem lua contact 
cu realitatea spirituală decât prin 
anumite semne şi euvinte, cari ne-u 
sugerează.  Asttel, cultul, devine 
'parte integrală în religie. 


IȘCARILE politice cari 
prind a organiza sveieta. 
tea actuală, au, întradevăr 
un caracter profund reli. 
gios. Departe de a se identifica cu 
însăș religiunea, ele se mimica 
ză cu ea tocmai în nodul vita] : 
cult. Au şi ele o doctrină şi tind că- 
tre o morală. Dar, atât doctrina, cât 
şi morala politică, fatal legate 0e 
timp, nu se pot ridiea pe înălţimi 
„religioase unde se lucrează cu a: 
temporalul şi a-istoricul. Sunt nu- 
mai trepte către aceste înălțimi. In 
cult însă se pot asemăna mai mult. 
Cultul fiind un mijloc, el poate 
servi şi în Politie pentru difuzarea 
doctrinei în viaţă. Natural, un cult 
adecvat doetrinei e 


şi nălucă de furcană 

pe luceafărul de stană, 
toroipan rotit de corn, 

scăpăr în capricorn 

rănile-i domneşti cu raze, | 
surâd nopții, din topaze. 


Dacă lupta nu o înţeleg decât 
luptătorii „apoi balada şi cânte- 
cul îl înţelege toată lumea, Este 

ate unica participare a celor- 
ANTE la gaze uptei. 

Trecând la balada lui Radu 
Gyr. 

Desigur aţi cetit volumele scri- 
se şi tipărite în prima lui tine- 
reţe. Cerbul de lumină spre e- 
xemplu sau Plânge strâmbă lem- 
ne. Aţi văzut toată gingăşia, toa- 
tă savoarea metaforei, toată ex- 
plozia de imagini cu care încăr- 
ca un vers. 

i deodată (vă spun şi istori- 
cul) Radu Gyr — în care cea de 
a doua tinerețe în care se află 
şi astăzi — a trecut la o maturi- 
tate a poeziei — vreau să spun a 
trecut la baladă. Nu voluntar. 
Pentrucă dacă voluntar sa dă- 
ruit în vâltoarea luptei, nu în- 
seamnă că voluntar s'a dăruit 
unui gen de poezie. 

Dar iată — şi aci vă vom spune 
cum şi când a scris poetul pri- 
ma baladă: în 1935, în împreju- 
rări de toţi cunoscute, inchisori. 
le gemeau de tinerei. 

Și așa, din suferinţă, cu moar- 
tea camarazilor — cu dăruirea 
totală către jertfă — şi din cân- 
tec s'a născut balada. 

Şi tot aşa a scris Radu Gyr în 

——=————— 


MUL nu poate vecui fără re 
ligiune. Deaceea, găsind un 
mare gol, noile curente po- 
litice, vor putea fi uşor ten. 
tate să se substitue acestei necesi- 
tăţi profund umane. Gânditorul rus, 
Nicolae Berdiaef, vorbind despre 
socialism, vede în e] o religie, năs- 
cută din cauza  deeadenţei vieţii 
creştine şi menită să reabiliteze creş | 
tinismul.  Acelaş lucru s'ar putea 
spune şi despre fascism şi naţional. 
socialism. In toate cazurile însă, 
poziţia creştinismului oficial — ca 
Să-i zicem aşa — este mult jenată, 
Jena aceasta merge uneori până la 
conflicte grave. Cauza acestei deți- 
cienţe a creștinismului nu rezidă în 
doctrină. Doctrina este divină și 
"rin urmare perfectă. Tot răul «nb- 
zistă în cultul pe care-l avem pen- 
tru doctrină. Iar devierea cultică a 
condus la falsificarea eticei. 

Ideea centrală în alt aste jertfa. 
Așa a fost la toate popoarele şi 
Creștinismul numai a superiorizat-o, 
dar n'a dispreţuit-o. In orice rit tre- 
bue să jertteşti. Altfel este imPo- 
sibil să te iniţiezi în doetrină şi să 
sfârșeşti în etică. 

Hristos sa jertfit 
n | Sine și a lăsat testament ca fiecare 


| 


să jertfească pe omul vechi din el; 
„pe omul trupului şi al patimilor 
osnice, 
DEALUL creştin. este siințenia. 
| Feat duhului asuPra cărnii. 
Desființarea egoismului şi exhal- 
tarea altruismului. A renunța la 
acest ideal este a renega pe Hristos. 
Greşeala Bisericii constă în  a- 
cea că a îndepărtat atât de mult a- 
cest ideal, încât a descurajat pe oa- 
meni. Sfinţenia nu e o treaptă fixă 


OR Ba Pr ————————— 


pe | 


1955 prima baladă, apoi încă 
multe. E 
Domnul de rouă. 


«Sboară ceata raiului 
după umbra craiului. 
Trece poarta somnului 
cu năluca Domnului. 


Peste vămi de îngeri piere, 
prin dumbrăvi de mirt şi miere, 
dincolo de trepte verzi 

şi de zodii cu zăpezi, 

licărind prăselele, 

zornăind betelele 

clintind logostelele. 


Din ţara  loviştei, cântecul 
răzbunătorilor, sau cântecul ţă- 
rii verzi «ca o inimă haiducă de 
baladă» se incunună toate cu 
cingătoarea unor «F lorii> pogo- 
rite peste umărul legionar, pes- 
te o zi şi-o noapte regească de 
biruință și de marșuri viforoase. 

Mucenicii, în icoane, se grijesc, 
re: meu: prunii cosânzenii şi 
lespezi, basărabii se gătesc 
să se ducă la biserică, la denii. 
lată aci o poveste de minuna- 
tă chemare. Frumuseţea acestor 
versuri este neintrecută: 

Apoi rugăciunea: «Doamne, 
doi arhangheli îi trimete să-i 
ridice piatra, pentru Rai». 

Apoi se desfășoară limpede 
destinul neamului. Il vedem cu 
toţii. Il visăm. Il simţim. Aşa va 
fi. Soldaţii sunt în front cu sa- 


bia pregătită, Cronicarii vor 
scrie, 
lar Radu Gyr, mai departe, 


ne va odihni cu balade şi cu 
balada învingătorului. 


Gabriel Bălănescu 


care trebue ajunsă, Ci o cale pe 
care trebue s'o urmărim. Creştinii 
se pot afla pe trePte diferite; dar 
nu este creştin cine n'a luat drumul 
crucii. 

Imchizând capitolul jertiei pe 
care a redus-o la proporţie de relle- 
vă şi simbol, Biserica Sa situat pe 
un plan fals. Nemai având autori- 
tatea unor exemple vii, care să con- 
troleze in ce măsură jertfa mai este 
reală, neamul creştinilor se stinge. 

E] reapare însă pe un Plan poli- 
ție, religios transfigurat. Calenda- 
rul se cere continuat. Şi când cei 
chemaţi să-l continue, abdică, se vor 
găsi totdeauna înlocuitori. 

SISTAM la un fenomen 
foarte Paradoxal. In timp ce 
creştinismul, mai ales sub 
forma lui catolică, tinde să 
se realizeze politie, cele mai nuten.- 
tice fapte politice prind Caracter 
religios şi proiund creştin. 

In mânăstiri au invadat Preocu- 
pări Politice, iar în agora și forum | 
|ăsim mucenici şi convertiți rell- 
gioşi. O intervertire de planuri. 

'Trebue să dăm Cezarului ce este 
"al Cezarului... Creștinismul, îmbră- 
țişând destinul omului şi dincolo 
de istorie nu are niciun rost să se 
consume în ea. 

La rându-i politicul, pe seama că- 
| bata rămâne istoria și vremelnicia, 


lau se poate termina în veşnicie de.! 


cât trecând prin religie. Dar când 
noliticul se vede Obligat să se ocu- 
pe şi de religios, deticienţa acestuia 
din urmă este de necontestat. 
Hotărât lucru, Creștinismul nu va 
putea recuceri lumea materială de- 
cât printr'o eroică renunțare la ea. 


|. C. Bâca 


Cronica literară 


Neculai Totu 


Insemnări depe front 


buia să ajungem. 

In afară de acel absurd experienţia: 
lism care năpădise şi literatura noastră 
în ultimul timp se mai aciuase la noi o 
manie, anume aceea a documentului 
pentru document. Obiectivul aparatu- 


lui fotografic spunea un poet e un 
ochiu de vacă. A căuta să reproduci 
rece un lucru înseamnă cu siguranţă 
a-l denatura despărţindu-l de legăturile 
cu ceea ce îl transcend. Dacă <Insem- 
nările de pe front> ar fi fost doar pa- 
vestirea exactă a unor lupte nu ar fi 
însemnat nimic pentru noi. Ar fi fost 
un dosar în plus pentru edificarea asu- 
pra mijloacelor şi comportării în răz- 
boiul modern. Lucru cu totul special şi 
lipsit de interes. Dacă ar fi fost o carte 
de experienţă, găsită la întâmplare iar 
nu ar fi putut să ne intereseze, înmtru- 
cât numai un nevropat poate căuta ex- 
perienţe de felul acesta, cu simplul titlu 


de experienţă, oferindu-ne fișa unui 
caz de psihologie oarecare. Când însă 


o carte închide în ea răbojul îndepli- 
nirii unei misiuni istorice, de importan- 
ță europeană, lucrurile se schimbă 
Cartea lui Neculai Totu este rezultatul 
unei experienţe de chemare, esie rapor- 
tul unui fapt istoric, redactat în tot 
adevărul unei atmosfere tragice de 
sfârșit de veac şi cu toate virtuțile cari 
zăceau latent în sufletul unui rar e- 
xemplar de, omenie. De aceea destinul 
de scriitor al lui Neculai Totu, e cu to- 
tul aparte. Fără participarea directă, 
cu inima larg deschisă oricărei jertfe: 
la un fapt de epocal înţeles istoric și 
spiritual, virtuțile de scriitor ale lui 
Totu nu ar fi fost provocate să se dea 
pe față. Un suflet nerăscolit, nelumi- 
nat de nimic nu poate. creea nicăeri 
nici în cultură. Un lucru nu are valoa- 
re decât prin sensul sub care stă el. O 


carte se valorifică numai prin viziunea 
care i-a dat naștere. 

Cartea lui Neculai [oiu este in 
primul rând o exemplară sinteză de 
omenie, paşnică omenie moldoveneas- 
că, şi de neînfrânat pathos eroic, în 
care umorul depăşit priniro  xiolen- 
tă ardere la alb, rămâne ca o nesigu- 
ră posibilitate de identificare. Echipa 
celor şapte avea mereu două feţe în 
marea aceea de străini. Erau pe rând, 
în vreme de linişte, cei şapte români, 
insulari şi ireductibili la mulţimea 
legionarilor, şi în vreme de viforni- 
ță, încetând de a mai fi cei şapte Ro- 
mâni, erau şapte dintre legionarii în- 
cordaţi deasupra focului sub comaada 
bănuitoare a  săbiei Arhanghelului. 
Pe alternanța aceasta e construită 
cartea lui Neculai Totu. Am spus îna- 
ding construită, deoarece «Insemnări 
de pe front» nu reprezintă înşiruirea 


CALENDAR 


———— 


Joi 8 lulie 1937 
ORT.: Sf. Procopiu (+ 290). | 


Cat.: Sf. Procopiu (Procope), 


—— ro 
TEATRE 
TEATRUL CARABUŞ: Electro-Cărăbuș „A. R. P. A. Grădina Colos: Compania 


(premieră). 
TEATRUL COMEDIA : (Teairu în aer 
liber) : Kontușovca Palace 


Cinematografe românești 


CAPITOL şi ROXY: Al De Barau cu 
Gina Cervi, etc. jurnal şi completare. 

FORUM: Oameni noi şi Noaptea feri- 
cirii cu Lilian Harvey. 

OMNIA: Reputația  d-rei Allenbury 
şi Cine a uics? 

CITY: Jurnalul unei cameriste şi Am 
ucis cu Peter Loore. 

DARLY: Impăratul Californiei și Allo- 
tria cu Renatte Mueller. 

VOX : Micul rebel cu Shyrley Tem- 
ple şi Casa strigoilor. 

FEMINA (Plafonul descoperit) Tu eşti 
norocul meu şi complectare. 

FRANKLIN: Scandalul şi Nu mă uita 
cu Benjamino Gigli. 

A. R..P. A.: Antoniu Adverso şi Bey 
and Bengoe. 

RAHOVA: Reputația d-rei Allenbury 


RA 


Joi 8 lulie 1937 


6.50: Deschiderea emisiunii. 

— Gimnastică. ritmică. 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

— Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

13.00: Ora. Culturale. Sport. 
Dunării. 

13.10: Concert de prânz. Muzică va- 
riată (discuri). 

114.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre- 
mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 

14.50: Muzică distractivă (discuri). 

15.00: Ultimele ştiri. 

19.00; Ora. Mersul vremii. 

19.05: Concert de muzică distractivă 
românească. Orchestra Costică Tandin 
canto: Mia Braia. 

19.04: Em. Bucuţa: Oraşele muzee. 

19.55: Continuarea concertului: Arii 
naţionale; Tudorel cântec popular de 


cal 


e titlul unui roman de d. 


Cota 


Turtureanu, Deşi tezist, el se citeşte | mai ingenioase 


cu interes. D, C. Turtureanu l-a cQns- 
truit cu ştiinţă a meseriei şi i-a dat 
un stil, care-l face agreabil la lectură. 


POETUL C. ŞTEFĂNIU, 


| un destoinic învățător ardelean, sa 


supărat că nu i-am publicat toate 
poeziile şi ne trimite alte pairu poe- 
me. Sunt, fără exagerare, foarte îru- 
moase şi româneşii. Le vom face loc, 
pe rând. Dar dece nu încearcă d. C. 
Ştefăniu la «Rânduiala»,  «lconar>, 
»Pagini literare> etc.? 
NICOLAE BRANA, 

un izolat ca şi bucovineanul Rudoli 
Rybiizke, e o vie lecţie de pictură 
adeleană. Evident, în mediul jidovit 
al Bucureştilor, d-sa încă na aflat 
recunoaştere deplină. 


B. PETRICEICU-HAŞ- 
DEU 


şi. ciorapii <Ady>l Asia — ca să 
vedeţi până unde poate merge obrăz- 


Pc 


cronologică a unor fapte. Ci ordona- 
rte, după intensitate, a momentelor 
de luptă. Povestirea începe cu un 
punct culminant <Aravaca>. Din prime 
le pagini ne dăm seama că un mare 
talent de povetitor se dă pe faţă. Po- 
vestea merge în ritmul luptei. Fraza 
scurtă, întretăiată are ceva din în- 
doiala acelor distrugătoare «salturi» 
ale luptei pe jos. Notaţiile referitoa- 
re 'a cele văzute au ceva din acel 
«semiconştient> scăpărător uneori prin 
asocierile pe cari le provoacă, ale o- 
bcselii şi ale atenţiei preocupate de 
altceva. «Lângă mine, o villă micuță, 
cât » cutie de chibrituri, a fost arun- 
cată în aer ca la cinematograf». E o 
descriere pur şi simplu, dar nici o 
metaforă, oricât de înflorată nu ar 
fi redat mai pătrunzător imaginea e- 
fectului unui obuz căzut peste o casă. 
Umorul caracteristic acelei omenii de- 
spre care vorbeam la începutul, îşi 
are locul lui. «Nea Ilie, căpitanul nos- 
tru, poreclit așa de Marin, mai trage 
câte un gât de coniac, se mai uită în 
dreapta și în stânga, iar mai trage un 
gât>. E minimum de spaţiu pentru a 
evoca un tip, cu atâta brio. 
Momentele de evocări intime sunt 
rare, dar prin ratitatea şi simplitatea 
lor de o mare intensitate. «Imi pare 


100 


Const. | jidănimea să găsească mijloace cât 


( 


tă 


Nu 


SOARELE: răsare 4.4; apune 200, 


Toneanu. Scandal la 3 Pupuci. 
GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel 
de vară) : Fustele dela minister, 


şi Tinereţea își cere dreptul, 
MARCONI: Logodnicul mamei mele şi 
M-me Butterily cu Sylvia Sidnev. 
DACIA (Sala şi grădina): O crimă pe 
bord; Regele vânzătorilor şi Banda vs- 
selă. 
CENTRAL: Ben Hur cu Ramon No- 
varro. Jurnal şi complectare. 
AIDA: Şoapte de iubire şi Căpitanul 
Ianuarie. 


COTROCENI: Dâde şi  Rin-Tin-Tin 
salvator. 

ŞIC (grădina): Casa misterioasă şi 
Variete. 

ATENEUL TEI: Ingerul alb şi Craiul 
pădurilor. 


FLORIDA (Sala şi grădina): Mitsuko 
şi Circul veseliei cu Pat şi Pataekea. 


DIO 


Boldeanu; Hii căluțule, cântec popular 
de Constantinescu; Arii naţionale. 

20.30: Muzică distractivă (discuri). 

20.55: Folklor slav: George Kebaioft 
(caval): Cântece şi jocuri bulgăreşti. 

UNIVERSITATEA RADIO 

24.10: O casă la ţară de arh. G. M. 
Cantacuzino. 

RADIO ROMANIA 
—22.30:; Muzică distractivă (dise.) 

RADIO BUCUREŞTI 

21.30; Concert de muzică veche. Os: 
chestra Radio şi Ansamblul Rădulescu. 

RADIO ROMANIA ŞI RADIO 
BUCUREŞTI 

22.30: Sport. Radio jurnal. 

22.45: Concert de noapte al orchestrei 
Gică Ionescu-Găină. 

23.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 

25.55: Ultimele ştiri. 


21.30 


nicia jidovilor. Evident, e permis ca 


de reclamă. Dar, ca 
să-şi permită să publice fotografia 
lu' Haşdeu alături de ciorapii <Ady», 
—. întrece orice îndrăzneală. Sperăm 
că ziarul respectiv va renunja să mai 
publice buclucaşul clişeu al ciorapi» 
lor «Ady> dela Tel-Awiw alături de 
figura marelui Haşdeu! 


«LA RĂSCRUCE DE 
VÂNTURI», 


romanul scriitoarei engleze Emily, 
Brontă, a apărut în româneşte la edi- 
tura «Fundațiilor Regale». Am fost en- 
tusiasmaţi, altădată, de prezentarea în 
româneşte a romanului polonez «Gelo- 
zie şi medicină», de Choromanschi, fă- 
cută de prof. univ. Grigore Nandriş. 
Astăzi, apreciem apariția menţionatului 
roman englez, care, pe lângă înalta lui 
artă, conţine şi-o admirabilă etică. Lu- 
crarea a fost transpusă în româneşte 
de d-na Mary M. Polihroniade. 

M. Ss. 


rău că nu am luai şi eu o fotografie 
a Verei, nevastă-mea, Pare că i-am 
uitat figura> (Atacul pentru ocuparea 
şoselei Los Rosas). 

Sunt rare cazurile, şi literatura de 
la Eschil nu poate număra multe, când 
după un examen strălucit de luptător 
cineva poate trece şi un examen de 
scriitor. Cartea lui Neculai Totu în . 
afară de marea ei semnificaţie isto- 
rică ascunde după cum am văzut îa 
câteva exemple luate în fugă, mari 
calităţi literare. Un Creangă care a 
trecut graniţele, un Creangă dinamic, 
spărgător de fronturi, un artist cu 
spada în mână. Stilul. rapid, scântee- 
tor cu naturalețe, fără artificii, sus- 
ține o compoziţie bine gradată, făcu- 
tă cu mari posibilităţi de sinteză. U- 
morul şi căldura cari străbat tot tim- 
pul aceste pagini de tragice evocări 
sunt mărturiile unei personalităţi În- 
tregi, nesfârtecate de viciul scrisului 
pentru scris, Fiind 
aici vorba de o mărturie şi nu de ua 
simplu document. Intrarea eroică a 
Imi Neculai Totu în literatură este 
piatra de temelie a unei literaturi de 
adâncă viată, ce începe să se nască: li- 
teratura duhului legionar. 


Horia Stamatu 


neliteraturizate. 


BUNA VESTIRE 


In Extremul-Orient 


Coniiictul chino-japonez. Statul Manciuko. intre Moscova și To.iio 
— Lupta între cele două imperialisme — 


secrete sovietice către celulele din 


Din nou Japonia este în disculia 
generală. Despre imperiul Soarelui- 
răsare, lumea europeană sa deprins 
a vorbi numai la ocazii rare, emo- 
ționante, ce depăşese obişnuitul. A- 
lunci când tensiunea în Extremul 
Orient se adânceşte, când veşnicul 
conflict japono-chinez sau rusg-jo- 
ponez reisbucneşte. lumea depe con- 
tinent se ocupă, pentru scurt timp 
de altfel, de stările din imperiul Sa- 
murailor. 'Totuşi, Japonia îşi ur: 
mează calea sa. Obişnuită cu indi- 
ferentismul nostru european, Japo- 
nia şi-a continuat cu pasiune politi- 
ca sa şi astăzi, statul mic şi nein- 
semnat de acum câteva decade, re: 
prezintă în lume o uriaşă forţă, co 


pe zi ce trece îşi impune punctulei 
de vedere, în stările de lucruri din 
bazinul Pacificului. Japonia astăzi 
contează imens în concernul inter- 
national şi forţa sa enormă, sigu- 
ranţa de sine, ţelurile precise ce le 
are, fac ca celelalte mari puteri, să 
tie atente, prevăzătoare. 

In deosebi donă state, U.R.S, s. 
şi Statele-Unite ale Americii, ur 
mărese îndeaproape, evoluţia şi re- 
zultatele imperialismului nipon. 

Imperialismul japonez sa mani- 
festat întotdeauna violent. O stare 
de fapt precisă, o necesitate de via- 


ță imperioasă, a făcut Japonia să 
caute noi posibilităţi de cucerire, 


Conflictul Chino-Japonez 


Japonia a: o populuție ae aproa- 
pe 89 milioane locuitori şi o supru= 
față de numai 385.500 klm. p. Are 
deci o densitate de 333 locuitori pe 
klm. p. Pământul japonez — cât este 
— e sterp, insulele arhipelagului 
sunt necontenit nimicite de cel mai 
mare duşman al niponilor; care este 
vulcanul. Populaţia japoneză e me- 
reu în mare creştere, Inerent, nece= 
sitatea de expansiune sa impus. 

Adăugăm la toate aceste necesi- 
tăţi de viaţă şi spiritul războinic, 
dârz, mândru şi extraordinar de pa- 
triotic al poporului. Poporul care 
desigur a avut cel mai mult poate, 
şi imediat de suferit, depe urma im- 
perialismului nipon a fost cel chi- 
nez. Ani întregi, trupele de frontie- 
ră japoneze, s'au aflat în veşnic 
conflict cu cele chineze. lar atunci 
când momentul a cerut, invazia ja- 
poneză în China a fost fapt înde- 
plinit. 

Pentru cucerirea provinciei Iehol, 
japonezii sau servit de un simolu 
preteat. 

Şi de pretexte sa servit mereu 
până şi-a ajuns scopul. Manciurta 
şi celelalte cinci provincii chineze, 
cucerite de japonezi, constituie do- 
vada cea mai elocventă a penetra- 
țiunii în China. 

Atunci când  Statele-Unite,  An- 
glia. Franța şi Liga Naţiunilor — 
pe care Japonia de alijel a pără- 
sit-o — au protestat în contra râa- 
boiului de anexiune, Japonia şi-a 
susținut documentat teza sa şi nt- 
mic şi nimeni na putut-o opri a-și 
atinge țelul, 

China este împărțită în 24 de 
provincii şi două state vasale: Mon- 
golta şi ibetul. De când forma de 
guvernământ a Chinei este republi- 
că, (1911) anarhia cea mai teribilă, 
destrăbălarea și haosul veşnicilor 
războaie civile, stăpânese imensa 
țară, Ipsită de unitate şi de un gu- 
vern central. Japonia a projiiat de 
toate aceste nenorociri chineze din 
plin. Instaurarea lui Pu-Y ca şefal 
execulivei şi prim îmvărat al statu- 
lui Manciuko a fost organizată de 
Japonia cu multă artă. Cu acest 
prilej sau desfăşurat scene de o 
splendoare cu adevărat orientală. 

Pu-Y era îmbrăcat cu o robă pe 
care erau brodați, cu fir de aur, dra- 
goni şi alte simboluri. Noul împă- 
ral era urmat imediat de ambasa- 
dorul janonez. 

Intreaga ceremonie a fost plină de 
contraste, în vechile rituri si stene 
moderne 

In vreme ce Impăratul săvârșea, 
de cea mai înaltă dintre terase, ri- 
turi vechi de 3000 de ant, cerul era 
brăzdat de zeci de avioane, eveni 
mentele erau radio-difuzate, se luau 
la fața locului filme sonore, îar în 
locul lecticei, un automobil luxos ser 
vea pentru transportul Impăratului. 

Japonia a ținut cu această ocazie 
a-şi arăta supremația în Manciuria 
și mai ales a demonstra «pe câmnul 
de manevre», forța de care dispune. 


CONFLICTUL CU SOvIE.- 
TELE 


Dacă conflictul cu China este a- 
proape terminat, în schimb cel cu 


Sovietele se află în plină desfăşu- 
rare. Cele două imperialisme, sunt 
întro veşnică frământare şi ori- 
când un conflict armat poate izbucni, 
Dacă Japonia a reuşii a-şi creca 
statul-tampon al Manciuriei, Sovie. 
tele la rândul lor şi-au pus Monso- 
lia sub tutela lor, 

Influența poltică rusească aci e 
veche. La fel şi la granita Manciu- 
riei. Rusia faristă a construit aci 
calea ferată. Până în 1931 Manciu- 
ria sa găsit sub influență sovietică, 

Fruntaşul naționalist japonez, dr. 
0. Kojimaa publicat recent ordinel> 


Vizita legionariior britanici 
în homânia 

sosit la Oradea Mare Braşov vor veni la Bucureşti, In 
venind dela Londra, un grup de 15 Capitală foştii combatanți englezi 


Azi au 
persoane, membri ai «Legiunii 
Britanice» a foştilor combatanți, 
spre a vizita ţara noastră. Grupul 
este condus de maiorul sir Fran- 
cis Fethersten-Godley, preşedintele 
lui «British Legion». 

Distinşii oaspeţi cari  călătorese 
în automobile vor vizita Oradea, 
Clujul, Sibiul şi apoi trecând prin 


Tot Roma 


(Continuare din pag. 1-:) 


lorile pământului. şi-au dat întâl- 
nire aci, 

Spectacolul oamenilor e cum au 
se poate mai instructiv. şi mai in- 
teresant, 

Italienii domină. Sunt din toate 
provinciile Italiei. Vin nu pentru 
opere de artă, nu ca să admire ci 
ca să se roage. In schimb ceilalţi 
vin să admire. Se disting clar ca- 
racteristicile  rassiale. Germanii și 
auglo-saxonii de o parte, meditera- 
neenii de alta. 

Ei bine dacă aşi crede într'o ie 
rarhie a rasselor, în rasse superi: 
oare şi rasse inferioare, în nici un 
caz n'aş putea socoti pe anglo-ger- 
mani superiori greco-latinilor. 

Mă uitam la Francezi, la ltalie- 
ni, la Portughezi, la Greci, la Spa- 
nioli, la Români.  Câtă vioiciune, 
câtă inteligenţă serisă pe teţele lor. 
câtă înţelepere pentru comorile de 
urtă răspândită în jurul lor. 

Urmăream cu privirea o pereche, 
Ea franţuzoaică, înaltă subţire, bru 
nă, rasată, elegantă, mişcându-se cn 


graţie, admirând cu inteligenţă; el; 


tânăr ofiţer italian, foarte înalt, 
blond, cu o mică mustăcioară mi- 
jindă, cu ochi luminoşi. Se întâlni 
seră probabil acolo. EI îi dădea ex- 
plicaţii cu o vizibilă dorinţă da 
ai fi pe plac. O mică idilă, o idi. 
lă latină, se înfiripa sub ochii mel 
în Sf. Petru. Era atâta frumuseţe, 
atâta graţie, atâta eleganță in a- 
ceastă idilă încât am impresia că 


Doi ani de guvernare 
Stoiadinovici 


(Continuare din pag. L-a) 


posibile : una de continuare a dictatu- 
rii militare şi de menținere cu forța a 
unității jugoslave, alta de destindere 
treplată şi de înțelegere cu croații. 

D-l Jeftici era partizanul primei po- 
litici. Unde putea să ducă o asemenea 
politică ? Gloanţele de la Marsilia sunt 
cel mai bun răspuns. Cum putea fi con- 
linuată această politică mai ales după 
dispariția unei personalități atât de re- 
liefate ca Regele Alexandru ? 

De aceia principele regent Paul a fă- 
cul apel la d-l Stoiadinovici. 

De doi ani d-l Stoiadinovici se stră- 
ducş!e să ajungă la un acord cu Croa- 


Jii, cu şeful lor d-l Macek. Nu se poate 
spune că a reuşit până acum. Totuşi 
o destindere există în politica jugoslavă 
şi numai într'o asemenea atmosferă 
există posibilitatea unei trainice apro- 
pieri sârbo-croate fără de care, mai 
curând sau mai târziu, statul jugoslav 
e destinat să se fărămițeze, 

D-l Stoiadinovici e pe linia destinu- 
lui jugoslav. S'ar putea ca până la ur- 
mă să reușească. 

Mâine vom vedea ce a însemnat ca- 
binetul Stoiadinovici din punct de ve- 
dere al politicei externe jugoslave, 


Mihail Polihroniade 


*stiţioasăe, 


Manciuria. Kremlinul roșu cerea: 
conducerea prin partid a maselor 
anti-Japoneze; construirea şi unirea 
cu districtele sovietice; întărirea 
armatei roşii; aţâţarea grevei în 
proletariat. Japonia pretinde că 
Moscova lucrează necontenit la so- 
vietizarea Manciuriei, 

Deasemenea, conflictul ruso-japo- 
nez se agravează şi din cauza stări- 
ilor din Mongolia extremă ce seaflă 
în mâinile roşilor. Japonia susţine 
că Mongolia extremă aparţine Chi- 
nei «de formă». Această provincie 
este administrată după sistemul ad- 
ministrativ sovietic, Deasemenea 
se află aci armată sovietică perfect 
instruită, 

In contra tuturor acestor fapte 
se ridică Japonia astăzi. 

DeoParte deci, Japonia, ondusă 
de imperialismul ei cunoscut şi de 
alta Sovietele, care după ce au 
anarhizat şi nimicit China, caută 
să-şi mărească zona influențelor sa- 
le nefaste, 

Din aceste motive, conflictul ja. 
pono-sovietic, astăzi este mai acut 
ca oricând, 

Dacă incidentele recente au fost 
aplanate, lucrul acesta nu înseam- 
nă nimic. Cele două imperialisme 
până la urmă se vor ciocni violent. 
Acesta e sfârşitul inevitabil, axro- 
matic, 


Dem. Suţu 


vor sosi în seara de 9 curent şi vor 
rămâne până în dimineaţa de 14 
când se vor înapoia în Anglia. 

Toate asociaţiile de foşti  luptă- 
tori sunt rugate să ia parte la pri- 
mirea legionarilor englezi împreu- 
nă cu drapelele lor. Locul primirei 
se va anunţa ulterior, 


şi severii papi de piatră o priveau 
cu îngăduinţă. Mă uitam şi la 
Nemţi. Umblau doi câte dci, cu Boe 
dekerul în mână, cu ochelari pe 
ras, greoi, de o îngerească naivitate. 
Cât priveşte Englezii şi America» 
nii parcă jucau roluri de comedie 
bufă. Umblau în jurul ghidului cum 
umblă puii în jurul cloştei. Un 
grup american mi-a rămas mai a- 
les în minte. Erau vre-o treizeul, 
bărbaţi şi femei. Ori înalţi, stabi, 
girafici, ori bondoci, groși, gen 
mops. Niciunul nu era normal. Se.- 
deau îngămădiţi lângă Ghid, îi sor- 
beau euvintele, puneau înlrebări 
copilăreşti, 

La un moment dat, în faţa unei 
Madone, explicaţiile Ghidulu: sunt 


vioient întrerupte de o mică 
mMoapsă : 

— “That's  superstition». (Asta-i 
superstiție), 


— «Asta-i artă doamnă λ îi răs- 
punde mirat Ghidul. 

— “Arta nare voe să fie super- 
ripostează înţepată  in- 
transigenta protestantă. 

In toț acest grup de monștrii 
singură fată frumoasă, frumoasă 
cum Ştiu să fie câte odată Engle- 
zoaicele, adică desprinsă par'că din- 
tr'un tablou de Gainsborough. (e 
credeţi că făcea această minunată 
fiinţă? ILua notițe „.după spusele 
Ghidului! 

Asta-i colosal. Să fii în Sf. Petru, 
să nu te uiţi nici Ja dreapta nisi ia 
stânga și să iei notițe după ce spu- 
ne Ghidul. Şi aceşti anglo-germani 
au pretenţia că sunt rasă superioa: 
ră. Vorba lui Mitică: «A se slăbil* 

Paul Mihail 


=> XR==>—— 


Partamentui :0ion şi 
cazu! arhiepiscopului 
Sasieha 


VARŞOVIA, 6 (Rador). — Azi a 
fost depusă la Castelul Regal, unde 
este reşedinţa preşedintelui  Repu- 
blicei, moţiunea semnată de un 
mare număr de senatori şi deputaţi, 
prin care se cere convocarea unei 
sesiuni extraordinare a parlamen- 
tului pentru a se lua o atitudine în 
urma incidentului provocat de ar- 
hiepiscopul Sapieha. 

In „virtutea constituţiei, preşe. 
dintele Republicei va trebui să con. 
voace această sesiune în termen de 
30 de zile. 


ni ED NOR ci a a a ti a A a iii ip adi, iai dn a, AR ii iii i RR cin pa ii a a i n i a At Ci oaia i i i ui ii Aia Caii 


Asociaţia Avocaţilor Români Creş- 
țini de sub preşidenţia d-lui senator 
Em, Slătineanu, â ținut aseară o adu- 
nare, în casele d-lui Istrate Micescu, 
în vederea alegerilor de Duminică ii 
cor. pentru Uniune. 

Au participat d-nii: Istrate Micescu, 
decanul Baroului, Em. Slătineanu, C. 
Algiu, Traian Dimitriu-Şoimu, Radu 
Budişteanu, Vasile Vlădescu, Victor 
Dimitriu şi foarte numerosi alți a- 
vocaţi. 

Scopul adunării a fost de a se lua 
măsuri pentru a preîntâmpina »rice 
măsuri sau presiuni, ce eventual sar 
putea exercita asupra alegerilor de 
Duminică. 

Prezidează d. Em. Slătineanu, care 
dă cuvântul d-lui Istrate Micescu, 

D-sa spune: V'am rugat să partici- 
paţi la această constătuire pe care o 
cred a prietenilor în care ne punem 
nădejdea până la izbânda finală, 

Ceeace trebue să se întâmple la 11 
lulie e dovada curajului împotriva ad 
versităţii, căci nu vă ascund că se vor 
întâmpla aceleaşi lucruri, dar şi noi 
vom lua aceleaşi măsuri . 

Fără provocări de ordin fizic, dar 
întemeiaţi pe legile ţării să ne facem 
drumul până în sala de vot. Acolo, 
voi şi prietenii voştri veţi arăta, că 
oricare va fi opunerea forțelor bruta- 
le, forțelor morale; e vorba de o iz- 
bândă care trebuesă fie a noastră, a 
țării. m | 

Nu trebue să fim conduşi in aceste 
alegeri nici de resentimente personale, 
nici de gelozie “sau pontaje, când e 
vorba de onoare şi demnitate, 

E destul ca mânerul spadei naţiona- 
liste să fie în mâna baroului, pentru 
ca vâriul spadei să fie la toate frun 
tariile țării. 

Eu am socotit de a mea datorie ca 
înaimte de a reacționa, să atragem a- 
tenția forurilor în drept, 

In consecință, mâine mă voi pre- 
zenta d-lui prim ministru cu următo- 
rul memoriu, pe care-l supun conştiin- 
ței şi ratificării voastre, 


DOMNULE PRIM MINISTRU, - 


In numele Baroului de Ilfov mă văd 
nevoit a vă aduce la cunoştinţă pe a 
ceastă cale gravele atingeri aduse au: 
tonomiei Corpului Avocaţilor aşa cum 
este organizat pe baza legii din 28 De- 
cembrie 1931, prin măsurile abuzive ce 
sau luat ocupându-se în ziua de 20 
lunie cu forțe armate şi poliţieneşti lo- 
calurile afectate funcţionării acestui 
Corp în Palatul Justiţiei şi exerciţiului 
prerogativelor inerente autonomiei sale. 

Conform dispoziţiunilor amintitei legi 
lămurite prin expunerea de motive, 
Corpul Avocaţilor din România e un 
corp autonom, în viața şi prerogativele 
căreia Ministerul Justiţiei şi puterea 
judecătorească, în afară de participarea 
unor connsilieri dela Inalta Curte de 
Casaţie în compunerea unei instanţe de 
recurs, nu au şi nu pot avea nici un 
amestec. 

Organele. acestui cip sunt conf. art. 
112: Congresele generale, Consiliul ge- 


neral al Uiiunei Avocaţilor din Româ- 
nia, Comisiunea permanentă a acestui 
Consiliu, Adunările generale ale fiecă- 
rui Barou, Consiliile de disciplină șI 
Decanii respectivi, cu atribuţiunile de- 
finite prin articolele 113—234 din lege. 

Consiliul general al Uniunii se com- 
pune din reprezentanţi aleşi de fiecare 
Barou pe termen de 3 (trei) ani conf. 
art. 125—127 din lege. 

Pentru 20 lunie a. c. făcându-se a- 
plicaţiunea art. 127 din lege, s'a convo- 
cat adunarea generală electivă a Ba- 
roului de Ilfov în vederea alegerii de- 
legaţiilor săi în Consiliul Uniunei. 

Data alegerii odată fixată şi publi- 
cată s'au desemnat conform art. 125 
din lege combinat cu 171 şi urm. preşe- 
dintele biuroului central al adunării 
elective şi preşedinţii secţiunilor de vo- 
tare în persoană Procedantul Baroului 
de Ilfov şi a trei membrii din Consiliul 
de dişciplină împreună cu Iuncţionarit 
Decanatului urmând a face parte din 
biurouri conform legii. , 

Această alegere nu s'a putut ţine din 
pricina ocupării Palatului Justiţiei de 
forțele armate şi polițieneşii care au 
postat cordoane la intrările biurourilor 
decanatului şi a secţiunilor de votare. 

Caracterul abuziv al unei asemenea 
măsuri e indiscutabil; nici un text din 
legile Ţării neautorizându-l. Vre'o ana- 
logie cu legea electorală pentru corpu- 
rile legiuitoare nu se poate invoca, ana- 
logia fiind exclusă între două legi spe- 
ciale. In orice caz şi dacă sar invoca 
cum s'a făcut prin presă — de cine nu 
stim — că aceste forte au fost aduse 
preventiv în interesul ordinei, încă, — 
şi dacă se invoacă analogia cu legea 
electorală — ele trebuiau puse la dispu- 
ziția Preşedintelui biuroului electoral, 
iar nu pentru teroarea tuturor şi sub 
controlul nimănui. 

Avem onoare a vă alătura aci, pen- 
tru edificarea dv. pe lângă procesul 
verbal oficial al biuroului , electoral 
respectiv care constată imposibilitatea 
ținerii alegerilor, un exemplar al legii 
Corpului de Avocaţi din România. 
Prin substituirea poliţiei care şi-a îns- 
tituit un consiliu de disciplină, orga- 
nele legale ale Corpului la controlul 
identităţii şi calităţii votanţilor, avoca- 
ţii au fost puşi în imposiblitatea morală 
şi materială de a participa la adunarea 
generală electivă, iar funcţionarii in- 
dispensabili compunerii biurourilor au 
iost sechestraţi afară. In asemenea con- 
diţiuni Decanul Baroului de Ilfov u- 
zând de prerogativele şi îndatoririle 
sale legale a fixat o nouă adunare ge- 
nerală electivă pentru data de 11 Iulie 
a. c. la ora 9 dimineaţa în Palatul Jus- 
tiției din Bucureşti. Pentru a nu se re- 
peta şi în aceea zi şi din iniţiative anoni- 
me şi fără posibilitate de a stabili răs- 
punderile, abuzurile şi vexaţiunile adu- 
se demnităţii Corpului de Avocaţi la 
20 lunie a. c., vă rugăm respectos 
domnule Prim Ministru ca luând cunoş- 
tință de cele aci relaiate şi de proce- 
sul-verbal al biuroului Adunării gene- 
rale elective dela 20 lunie a. c. pe de o 
parte să instituiți o anchetă peniru a 
stabili răspunderile pentru cele întâm- 
plate la 20 Iunie, iar pe de altă să luaţi 
măsurile de rigoare ca ele să nu se mai 
repete. 

În deosebi avem onoare a atrage aten- 


„incă un partid 


rom ânesc'* 


«Neamul Românese> de eri publh- 
că sub semnătura d-lui prof. N. lor- 
ga următorul articol: 

«Mai este un partid românese. 

E! îşi publică şi o foaie pe care 
binevoieşte a ni-o trimete şi nouă 
pentru a ne lumina asupra unor a- 
devăruri politice pe care ori, din 
prostie, nu le vedem ori, din interes, 
le ascundem. 

Ni-o trimite de departe, fiindcă a- 
cest Partid se află în Franța, la 
Paris 

Acolo se predică, prin graiu și 
prin această Gazette de Roumanie, 
care ne pirăşte pentru Păcatele ce 
facem pe căile cele vechi — cum se 
vede, si acolo tot «noua generaţie!»— 
republica, adecă o republică socia- 
lă după un program care ar sămăna 
cât mai dePlin cu al comunismului, 
pentru a se ajunge la fericirea pe 
Care o putem vedea acolo unde este, 

Muncitorii cari sau dus ca să 


ciştige cu o trudă grea o bucată de 

| pâine, buni muncitori în cea mai 
mare parte, cari, deşi cu totul pă- 
răsiţi de Statul român, tac pe copiii 
lor să înveţe româneşte şi merg din 
când în când la o biserică împrovi- 
sată, sunt aceia pe cari propagan- 
diştii îi au în vedere. 

ProPagandiştii cu numele ascun- 
se, pentru mai multe motive, dar 
eari vădese pe unul, când presintă 
ea mort pentru libertate în Spania 
pe un tânăr Israeclit dela Piatra- 
Neamţ, care nu sa putut răbda 
acasă, 

Iar, ca Politică externă. 

Amicii sinceri şi credincioşi ai 
d-lui Titulescu din zilele bune mau 
decât să mediteze puțin asupra fap- 
tului că în foaia dela Paris noi, <pa- 
triotarzii», suntem scuturaţi rău 
pentru că n'am aplaudat misterioasa 
conversaţie cu Litvinov în ajuuul 
ratastrofei interne dela Moscova.» 

N. IORGA 


Lupta dela Barou 


MAREA ADUNARE A AVOCAŢILOR 


somâni creştini 


Textul protestului adresat primului ministru, în numele 
| Asociației avotaților români crestini. 
Cuvântarea d-lor Istrate N. Micescu şi Slătineanu. 


țiunea Domniei-Voasire că dacă Presa 
din Sărindar neîmpiedicată de cenzură 
pentru răspândire de svonuri alarmiste 
a putut anunța că va face apel la or- 
ganizaţii comuniste şi sindicaliste de 
muncitori care neavând calitatea de a. 
vocaţi, nu au nici un drept de a se a- 
mesteca în trebile barourilor, nu trebuia 
să i se ingăduie ca tot ea să solicite şi 
să obțină ocuparea militară a Palatu- 
lui de Justiţie spre surprinderea pre- 
rogativelor autonomiei Corpului de A. 
vocaţi. 

De vre'un incident în interiorul Pala- 
tului de Justiţie în ziua de 20 Iunie nu 
poate fi vorba ca pretext postum jus- 
tificativ a unor măsuri abuzive spre a 
le da caracterul preventiv de dezordine, 
Cerem formal ca acest lucru să se 
constate prin ancheta ce vă solicităm. 

In aceea zi avocaţii erau în exerci- 
țiul prerogativelor lor profesionale a- 
vând dreptul conform art. Si din Legea 
Corpului să fie apăraţi de organele Sta- 
tului în demnitatea profesiunei lor şi 
a persoanei lor sub sancţiunea pedepse- 
lor prevăzuie în Codul Penal pentru 
ultragiu adus funcţionarilor publici. 
Solicităm deci formal în virtutea art. 
S1 din lege ca Ministerul de Interne să 
desemneze în termen de 10 (zece) zile 
libere dela primirea prezentei delegatul 
prevăzut de acest text care împreună 
cu delegatul acestui cop, d. consilier 
Traian Dimitriu-Şoimu, să constituie 
comisia mixtă de anchetă prevăzută de 
acest text pentru a stabili împrejurările 
şi ordinele ierarhice în virtutea cărora 
sau firă de care chestorul Marinciu îm- 
preună cu cei 50 de agenţi care îl în- 
soțeau au uliragiat prin lovire şi ră- 
nire pe mai mulţi membrii ai Baroului 
de Ilfov. 


Pentru ziua de 11 Iulie a. c. şi în do- 
rința de a preveni o nouă zădărnicire 
abuzivă a ţinerii Adunării generale e- 
lective a Baroului de Ilfov, în vederea 
alegerii delegaţiilor săi în Consiliul U- 
niunei avocaţilor conform legii, avem 
onoare a vă solicita luarea următoare- 
lor măsuri: 

1) In interiorul Palatului de Justiţie 
și la intrarea atât a biurourilor Deca- 
natului cât şi a secţiunilor de votare să 
au mal apară nici poliţia, nici armata, 
prezența lor constituind o atingere adu- 
să demnităţii şi autonomiei Corpul“i 
nostru, — fără a se putea întemeia pe 
invocarea nici unui text de lege. Ordi- 
nea şi liniştea va fi asigurată de prezi- 
denţii secţiunilor de votare şi de biu- 
rourile acestor secţiuni, aşa cum a fost 
întotdeauna. 

2) Măsuri de ordine dacă se vor lua 
în stradă şi împrejurul Palatului “ie 
Justiţie, pentru ca persoane străine de 
Corpul avocaţilor să nu turbure liniştea 
în afară şi buna ordine înăuntru, ele 
să nu împiedice liberul exerciţiu al 
prerogativelor profesionale inerente ca- 
lităţii de avocat stabilită prin cartea 
de legitimaţie liberată conform legii 
numai de Cunsiliul de disciplină ul 
Corpului, singurul în drept de a con- 

Cu speranţa că veţi satisface doriu- 
țele legitime ale Baroului nostru, Pri- 
miți vă rog Domnule Prim Ministru, 
asigurarea “distinsei noastre conside- 
rațiuni. 

Decanul Baroului de Ilfov 
(ss) I. N. Micescu 

Apoi d-sa spune în continuare, 

Până când d. Sassu o modifica 
legea, trebue să se supună ei; lega- 
litatea până la toamnă e această 
lege 

Să fiti siguri că preşedintele vos- 


A a el 7 EDER SED | ag E IGP NET e TE: 7 cu ME PAIR 5» 2 TE ARI OMNIA i 


tru Slătineanu pune iubirea de 
neam mai presus de consideraţii 
politice; nimeni dintre noi să nu sa 
abată dela pilda lui. 

Cât mă priveşte, eu mă simt 
demn de toate insultele ce mi se 
asvârlă, de vreme ce mă sorijia 
pe dragostea voastră, ! 

D. SLATINEANU spune: Lista ce 
se prezintă la 11 Iulie este omanaţia 
Asociatiei Avocaţilor Cregtini; toţi 
ne prezintăm unul lângă altul şi 
vom face zid alături de Istrate Mi- 
cescu. (Vii aclamații unanime), 

Adunarea a luat sfârşit la orele 
11 seara. 

D. Istrate N. Micescu, decanul 
baroului de Ilfov a primit urmă 
loarea telegramă dela avocații din 
baroul Alexandria: 


D-lui 
ISTRATE MICESCU 


Decanul Baroului Ilfov 


Vă felicităm călduros pentru 
interviewul din Porunca iai e 
Suntem alături cu tot sufletul 
de dv. şi vă urăm izbândă com- 
plectă spre triumful românese, 
(ss) G. Gancievici, (ss) Florea 
Georgescu, (ss) C. Bleescu, (ss) 
„ Teodorescu, (ss) lon  Rădu- 
canu, (ss) Marin Simion, (ss) Au- 
rel Ştefănescu, (ss) Andrei Ma- 
cavei, (ss) Ştefan Brătescu. 


D. Istrate N. Micescu, 
baroului de Ilfov a trimis urmălod= 
rea telegramă drept răspuns: 


TELEGRAMA 
In numele Baroului de Ilfov. 
şi personal vă mulțumesc dv. 
tuturor colegilor pentru if 
trimise şi cuvintele de frățească 
îmbărbătare. 
(ss) ISTRATE N, MICESCU 


Decanul Baroului de Ilfov 


COMUNICAT 


Toţi avocaţii, membrii 
ai Baroului de Ilfov, cu 
drept de vot, sunt invitaţi 
să se prezinte în fiecare 
zi între orele 1—6 p. m. la 
Secretariatul Baroului Îl- 
fov, pentru a-şi ridica le- 
gitimaţiile de vot, în baza 
cărora se vor putea pre- 
zenta la alegerile din îi 
lulie a. c. 


[i 


= 
Ciocnire la granița 
ruso - manciuriană 


TOK10, 6. (Radio Central). — Din 
Singsing se anunță că un detaşa- 
ment sovietice a !recut pe teritoriul 
mamncturian, unde sa ciocnit cu un 
detaşament Japono-manciurtan. 

Detaşamentul sovielic a fost res- 
pins pe teritoriul rus, după ce a a- 
vut doi morți şi numeroși răniți. 


Guvernul manciurian a protestat | 


la Moscova împotriva acestei încăl- 
cări a teritoriului său. 


Citiţi şi răspândiţi 


„BUNĂ VESTIRE” 


Necroforii cadavrelor 
morale 


(Continuare din pagina 1) 


ne, este într'un raport invers pro- 
porțional în societatea jidoveas- 
că faţă de cea creştină ? 

Şi dacă desbaterea s'ar da nu- 
mai în jurul numărului, încă noi 
n'am fi dovedit mare lucru. Ade- 
vărul e că între răufăcătorul ji- 
dan şi cel creştin e o deosebire 
de natură, nu numai de număr 
şi de calitate. La creştini păcă- 
ioșii cu desăvârşire pierduţi sunt 
o excepţie morbidă, o minoritate 
neglijabilă, La jidani însă, ei 
sunt grosul neamului, obrazul 
său reprezentativ, expresia cea 
mai desăvârşită a specificului 
național, 


lată de ce cerem cu toată hotă- 
rârea ca activitatea publicistică 
şi propagandistică a acestor ne- 
crofori hidoşi să fie cât mai cu- 
rând şi cât mai energic stăvilită. 
lată de ce pretindem ca să li se 
smulgă hoitul din ghiare: nu nu- 
mai din milă față de nenoroci- 
tele victime, ci şi din grija le- 
gitimă faţă de massa inocentă a 
cetitorilor, cari nu trebue să a- 


jungă a lua drept eroi pe niște 


pungași şi pe nişte femei desmă- 
țate. 


Nicolae Bogdan 


decanul 


N 


a 


V.9. Se v-eINIIIi 


Pay. 4 


Prin Bucegi 


PORT 


BUNA VESTIRE 


ea eee eee am 


Carnet 


Sălbateca agresiune a unui grup 
de jidani la Chișinău 


didanii au atacat și rănit cu cuțitele pe un creștin 
care purta svastică 


Inconjuraţi Europa Centrală! 


voiajând cu excursiunea colectivă organizată 
de noi între 17 lulie — 5 August 1937, 
cel mai instructiv voiaj în vacanța da vară! 


CHIȘINAU. — Un grup de 20 
jidani, din suburbia Poşta Ve- 


che (Chişinău), înarmaţi cu cio- 


nesimţire, toţi cei 20 jidani au 
tăbărât pe el şi lau lovit cu ce îi 
au avut în mâini (ciomege, cu- 


Pălăriuţa tiroleză 


Se spune că un neum începe să piară când îşi uită obiceiurile. Iată 
dece ultima mea călătorie spre piscurile îngândurate ale Bucegilor — pe 
care nu-i mai străbătusem de vreo doi ani — m'a întristal. Eram obișnuit 
să întâlnesc prin coclaurii cetății de calcar a Bucegilor chipurile bălane, 
proptite pe două picioroange lungi, goale până la genunchi, ale saşilor 
braşoveni, buni mergători şi bucuroşi de întâlniri singuratece. De sub 
pălăriuța tiroleză te întâmpina totdeauna un «bună ziua» pe melodie gra- 
vă în ritm teuton sau un săltăreţ «heil>, amintitor de alte tărâmuri, pe 
unde câmpiile şi orașele, munții şi apele au scăpat de Pecinginea semin- 
ției lui, Israel, 

De rândul acesta wam mai întâlnit nicio figură cunoscută sau necu- 
noscută de prin cetatea Braşovului. In schimb pantalonaşii şi pălăriuța 
tiroleză sunt mai la modă decât oricând. Așa umblaţi cum sunt Bucegii 
noştri, îți oferă acum mai mult privelişti însuflețite, tablouri vivante, 
vechile panorame, pustii şi mărețe altădată, transformându-se în adevă- 
rate furnicare omeneşti. Vorvese, binenţeles, despre drumurile ugoare, 
pe care se poate plimba comod. orice Malcă, orice Nuhăm sau Şapira. Pi- 
îndcă ăştia împânzesc în fiecare Duminecă Bucegii. Bi pornesc la deal cu 
căţel, cu purcel, cu soacra, cu copii, cu pachete, cu pacheţele, cu bostoa- 
ne, dar mai ales cu... pantalonaşi şi pălăriuță tiroleză. i 

Vă închipuiți ce surprică neplăculă încearcă un biet um obosit de tre- 
burile lui citadine, care, pornind să-şi mai aerisească plămânii şi min- 
tea, dar mai ales să-şi relaxeze puţiutel nervii obosiţi de hărmălaia jido- 
vească de prin oraşe, dă peste prolilurile de vae de sub pălăriile tiroleze 
cumnărate de pe undeva de prin Dudeşti suu Văcăreşti, 

Si pas de-ți mai invocă strămoşii care ți-au plămădit nenmul vreo 
mie de ani pe-aici. Sau mai îmdrăsneşte să. murmuri vreun vers de Mio- 
riță. îndată te pălmueşte de după un colţ de stâncă stridența unui pate- 
fon cu melodie de Elly Roman şi acompaniament de bmlalaică sud-ameri- 
cană cu burduf. 

Şi-apoi hârtiile şi murdăriile dela popasuri. În curând Hucegii or 
să se înalțe cu câțiva metri de cutii cu sardele, compoluri şi muştar şi or 
să se «nvelească peste tot cu hârtia pergament: în care yloimii şi-au îm- 
pachelat brâuza. 

Veţi găsi Dumineca pe Bucegi întreaga atmosferă de ghetiou, de care 
ncofiţii cărărilor comode nu se pot desnărți nici măcar în fața majestății 
unui spectacol solemn. 

Der bieţii brazi de pe Bucegi! Sunt nevoiţi sărmunii să poarte. în 
coaju lor rănită nume stropşite cu pistrui, serijelate barbar cu briceagul, 
Moise Şapira, Pişeu Altersohn, Bubuy Adelstein sunt «de-acum nemuri- 
tori în brad sau în stâncă şi vor sta mărturie peste vreme că pe-aici au 
stăpânit cândra oamenii cu pistrui şi profil ovin, 

Iată dece îmi pare rău că saşii, îmbogăţiţi şi, poate, prea graşi, pre- 
feră acum muntelui plimbările cu maşina. Erau drumeţi cinstiţi şi cu 
dragoste pentru darurile muntelui. In locul lor au rămas oamenii lui PiL 
derman..Dar câlă deosebire! Şi biata pălăriuţă tiroleză, puţintel hitleristă 
dar mni ales tristă şi stingheră, se sileşte zadarnice să aseundă ruşinea 
de sub ea, 


Virgil Popescu 


—— Ne. 
Atletism 


Cursa _cicliştilor rezervata gazetarilor 
bate la uşă. Talentatul conjrate  Ijtimie 
— care are mari şanse de a se clasa 
printre primii trei — se antrenează în- 
țeus şi metodic sub vigilenta suprave- 
ghere a consacratuiui ciclist profesionist 
Traian Constantiu. 

Eri însă, când își punea la punct con- 
diția jizică a suferit um grav accident. 

Gonind ea un bolid cu peste 40 
km. pe oră, este nevoit ca în drep- 
tul kilometrului 35 al şoselei Ru- 
cureşti-Ploeşii să execute un viraj 
seurt. Aceasta din cauza unui su- 
tobuz care făcuse o manevră gre- 
șită. Astaltul ud a cauzat deraparea 


maşinei, contratele Iftimie  ftind 
proeetat în şanţ. 
Rezultatul: două degete luxate, 


endorsă mașeulară la umăr şi rană 
adâncă la pulpa piciorului drept. 


mege şi cuțite, au atacat pe me- 
seriașul creştin, lon  lerieac, 
care se plimba pe stradă... cu o 
svastică la haină, 
Acostat în stradă de banda Ka- 
halului, tânărul Terteac a fost 
supus unor groaznice chinuri. 
Asilel, jidanul Abram Cogan 
işi ful bandei) i-a spus creştinu- 
lui: ecum ţi-ai permis să um- 
bl; cu svastică în mahalaua noa- 
stră. Nu pricepi că noi suntem 
stăpâni aici?>. În acelaşi timp, 
jidanul Isac Vainştein — la un 
semnal al tovarăşului său Co- 
gan — a înfipt un cuţit de mă- 
celărie în spatele bietului creş- 
tin, perforându-i plămânii. 
După ce Terteac- a căzut în 


E 


țite, etc.). 

In stare disperată. lerieac a 
fost transportat la spital. Sunt 
puține șanse că va scăpa cu 


viață. 


A doua zi abia a 
reușit să aresteze pe Cogan Cau- 
şanschi și  Vainstein. Restul 


până la 20... «sunt necunoscuţi!» PARIS 
Aflăm că victima făcea parte / Nustguag WAR cemeeat 
din organizaţia partidului na- VA Magna LR: cea 
țional-creştin (Chişinău). VENATIA-lal, TIEHSQARA 
Remarcăm că presa jidovea- mtuAntg ZEI 


scă din localitate. ca totdeauna. 
l-a găsit vinovat tot pe ăl tăiat 
cu cuțitele.. 


A 
U 


mire PROVOCARILE IUDEI 
sa fizică, avem speranțe să-l vedem fa] i i 


start. Până atunci, î? dorim din pertit 
noastră — desi adversar — grabnică 
însănă toșire. 


Cu începere de azi 


Yom da o serie de articole ale re= 
dactorului nostru, d. Virgil Popes- 
cu, care vor cuprinde bucurii şi a- 
mărieiuni culese prin Bugeci. 

Pe ziua de azi — omăriciunile. 


| ASC r 


A 
a (DR 


Ta *ă 
[pl 


ZA 


La Lotdz 


i se dusese vestea lui Baratky— 
supranumit de coeoşeii noştri spor- 
tivi, «maurul (17) blond» — că în 


— Sesizăm autorităţile competinte |! 
"şi zoc. ÎI. O. V. 


Invalidul de răsboi C. Borănescu 
din Bd. General Lambru 39 (Co- 
ientina) ne trimiţe o jalnică plân- 
gere din care se constață că jidovul 
Eduard Braunştân. zis Samiu Caos- 
fin, (nume românesc camuflat şi u- 
zurpat) depe Intrarea Colentinei No. 
2, în ziua de 2 lulie c. a bătut în 
chip sălbatec, călcându-l în picioare 
şi lăsând în nesimţire pe un uzenic 
din atelierul de croitorie al' invali- 
dului. i . 

Bestia de iudă, simțind că în 
urma faptelor săvârşite, invalidul l-a 
acţionat în judecată pe baza unui 
certificat medical, în seara de 4 
lulie, în chip şi mai sălbatic a 
bătut şi torturat pe un practicant 
şi pe orfanul de răsboi Băfnei GH. 


minutul 89, cu certitudine matema- |ţot din atelierul invalidului. 


tică, minut fatal, IL SILESTE pe 


| „ In bune relaţii cu sub-comisarul 


vreun adversar să-l faulteze în ca- "Marinescu, care de fapt aparţine 
Tou, altei circ, poliţieneşti, s'au postat 

Baratki zis. şi «minunea blondă». | ambii la uşa casei invalidului — 
*maurul (17) blond» omul «feintă» | jidov şi comisar şi .soldaţi — cu 
și Regele penaltyurilor intempesti-| scandal, ameninţări şi înjurături, a- 
ve, Apropos de Voevodul ţiganilor, | sediind înjghebarea românului până 


Duminecă se aleargă Maratitonul 


La A. N. E. F. Campionatele naţionale de stafeta 


Duminică va fi o zi mar pentru 
atletismul românesc, Clasica probă g Ma 
vathonului va întruni în Bucureşti pe 
cei mai buni alegători ai ţării. 

Primii patrue lasaţi ai probei ne vor 
xeprezenta la concursurile Balcanice oare 
vor avea loo în Septembrie, la Bacuresti. 
Cel mai mare număr de alergători îl va 
prezenta — lără îndoială — Capitala. 
IVIFORUIL-DAOIA vaa rumea în Inptă 
o echipă. puternică compusă din: Cuca, 
Comiâneseu, Ştefan D., Gh. Neagru, 0- 
prun şi Swritzer. Vedeta clubului galb.p 
este CUCU. 


Vulpea blondă 


din atacul romîn, evitat circtum- 
speci de apărarea poloneză, ca să 


Român, Vitorul-Dacia şi O. A. lu0j. 
mu cumra să-i dea 11 m., vulpea 


La 4400 m, s'au încoris următoarele 


spre zină. 

Cum agresiunile de asemenea na- 
tură se petree din ce în ce mai vie- 
lent, şi, cum întotdeauna românul 
«plăteşte oalele sparțe» de  ijidov, 
credem că, măcar de astă dată soe. 


&hipe: 0. A. Cluj, 8. 8. G. Prazov, 
Dragoş-Vodă Cernăuţi, 0, A. Recas, Sta- 
diul-Român şi Viforul-Dacia. 

La această probă Viforul-Dacia si Sta- 
diul-Român au cele mai mari şanse. 

La clasica probă de 110 m. garduri 
vor participa cei mai buni hurdleri din 
țară: Herold (Brasov), Maeseiuk (Cer- 
nânţi) Negru (ViP?. Dacia) şi Spaniol 
(Stadiul-Român). Favorit? Probabil Ne 


gru. 


asta blondă cu agurida strugurilor 
în botişor a dovedit toată lăcomia 
ei de goluri. Deaceia numai  spiri- 
tul de ansamblu al lui Moldoveanu, 
straşnicul înter dreapta svîrlit din 
5 în 5 minute pe extremă, straşnic 
dar nenorocos ca orce romîn, a tras 
jocul pe dreapta ca să desconges= 
lioneze stinga jocului. 
Exact pe unde sa marcat. 


Atacul român 


VATRA DORNEI: 


L0.V. îşi va tace datoria Pâna la! 
capăt, înfruntând — ca altă dată pe. 
diferite fronturi de luptă — hatija- 
cura, nepăsarea, agresiuneu ca şi 
complicitatea iudei cu autoritățile 
cari în primul rând aa datoria să, 
protejeze pe român. mai ales când 
acesta e şi invalid, 


> PI 


Numiri în învățămân- 
ful superior 


Dela și până la București 
Dela şi până la frontieră cl. 


Pregătiţi actele necesare pa 


GUGURESTt 


Hinerariul Voiaju lui 
TAXA DE PARTICIPARE: 
cl. Il-a lei 16.350, cl. 18 18.500 


HI-a lei 13.500, cl. II 17,350 


Persoanele din provincie vor putea să ne remită actele Ă ana 
paşaportul colectiv prin poștă, iar taxa de participare prin Cec 
i Poșta! No. 1256. 


Inscrieri şi informaţiuni supliment pus 
pecete, Ja cerere se vor trimite de către 


Secţia de Turism şi Voiaj a „BUNEI VESTIRI“ 
Butevnrdul Elisabeta Nr, 12, et. li — 'felefon 43552. 


şaportului din timp! Locuri strict limităt 
Călătoria până la Berlin cu vagoane cu paturi, 


are, 


Ministerul educaţiei naţionale a apro- 
bat următoarele numiri în învăţământul 
superior: Ing. agr. Irimia Staicu, a- 
sistent definitiv la catedra de agncul- 
tură generală dela Academia agricolă 
din Bucureşti; îng. 1. Al. Bujoiu pro- 


fesor la catedra de exploatiri miniere de 
la şcoala politechnică din Bucureş'i; d-nii 
George Bujoreanu, Teodor Nica, N. Pă-! 
trășcanu şi N. Perpeliuc, şefi de lucrări | 
la facultatea de ştiinţe agricole din Chl- 


şinău; d-ra dr. Livia Manolescu, asie- 
tentă definitivă la catedra de fizică şi 
chimie dela Academia comercială din 
Bucureşti, d. dr. Eugen Mussu șef de 
lucrări, pe timp de 4 ani, la înstitutul 
de anatomie topografică dela facultatea 
de medicină din Bucureşti, - 


a fost isgonită eri 


cin căminul ei 


Ziarul nostru dă alarma de nai mult: 
zile, încercând să împiedece o crimă 
morală: isgonirea din casa ci a vă- 
divei -gloriosulai sburător martir Ra- 
meo Popescă, căzut eroie pentru doe 
bândirea ahai record internațional. Mai 
toate ziarele s'au alăturat strigitului nos 
iru, jăză consideraţie de crezul pe care 
Îi apără în alte împrejurări. Atât ste 
de manstruoasă această crimă împutriva 


omeniei şi a recutoştinței, încât presa 
întreagă & făcut cor de proteste îm- 
potriva unui gest care, dacă se comite 
până la sjârşit, biciueşte cele mal uo- 
Dile semţimente ale unui popor luțele- 
gător şi curat la sujlet. 

Capidiţatea țără scrupule & unor cre- 
ditori orblii de uşurinta câştigulul a 
rămas surdă la rugite bictel văduve, 
care cerşea o lună de amânare, până 


— Din raiu românesc, ghetou jidovesc. Sabotarea 


SPADIUL ROMAN va însuie pa To 
polă, Stancu, Stoicu şi Gociu. Dintae ei 
cel mai bun: 'FOPOLA. Dintre provin- 
ciali: Zinopol (Galaţi) şi Galt (Bra- 
şov) sunt alergători oari pot emite pre- 
fenția unei victorii. Mai ales ulţimul, 
de mai multe ori campion al Marajho- 
nului din România gi Balcani, 
CAMPIONATELE DE SȘTAFETA 

Pentru compleetarea programului de 
Duminică sa intercalat şi Compionntele 
Naţionale de ștafetă 4100 cluburile: 
Btadiul-Român, Vifornl-Dacin, Esta Sun, 
0. A. Cluj, O. A. Brăila, Dragoş-Vodă, 
(Cernăuţi, 8. 8. G. Braşov, Astra-Bra- 
pov, Electrica şi Recag-Timioara. 

Iuvingătorul va fi ales dintre Stadiul- 

m E RI 


Călăreții paste hatare 
„Marele premiu“ al oraşulu. Duese,- 


dori a fost câstigat de Lt. Zahei 


a dovedit spiriduşilor specialişti 
etimologia  noţiunei de EPICACI- 
TATPE. Dar de ce sar fi bucurat 
Berarii toemai pe chestia care-i de- 
zavua, 

Deci cantitatea de goluri nu can- 
titatea de şuturi trase (prin cer şi 
prin tribune). 

ZT >—— 


Pedale 


Victoria girmanalui Ba..tza |. cut mare 
senzație în toali Germanie. 

Toată atenția lor este concenirată a- 
supra aceluia care a reuşt spl“udida 
perjormanţă de a îmbrăca tr.coul galben. 

LL 


Holzhuter 


Căldurile caniculare ale lunii lulie 
îndrumează lumea cu dare de mână 
sau pe acei ce au nevoie de binctă- 
cătorul ozon al brazilor, spre vesii- 
tele asezăminte climaterice din mun- 
ţii noştri. 

Dintre acestea, Vatra-Dornei, al- 
tădată devenită vatră de aşezare moi 
dovenească, pe unde au drumăit dur 
cele mai vechi timpuri oştenii vifo- 
roşilor noştri voevozi, astăzi coste « 
infectă cloacă jidovească, unde îşi 
secretează veninoasele bale năpârcile 
neamului ales. 

Cu banii ştorşi din trupul vlă- 
guit al țării şi doSpiţi în sudoarea 
nenorocitului român, jilovii cutreeră 
în lungiş Şir curmeziș țara cea mai 
blagoslovită între toate țările pă- 
mântulai, lăsând pretutindeni bale 
de anarhie, putoare, desmăț... şi la 
Vatra Dornei ca aiurea. 


Conducătorul echipei germaie a de= 
clarat că a fost sigur că un german — 
Bautz sau Tieybach — va câşiga Turul 
Franţei. Pe dealtăparte este semnifica» 
tivă şi declaraţia lui Bautz: 


Eri sa disPutat în cadrul con- 
cursurilor hipice internaţionale «Ma 
rele premiu al oraşului Dueseldort». 

Un publie numeros în frunte cu 
«MARESALUL MAKENSEN» au 
urmărit eoneursul Cu mare interes. 


«DIN HOTIN LA VATRA- 


eotenent  Zahei. Emeritul ofiţer „Voi face totul pentru a conserva 

român, a fost viu felicitat de însuşi | pentru mine şi ţara mea: tricoul galban,” DORNEI...» 

Mareşalul Makensen. = RR ——- ag E 
E Fie că vii din inima Ardealului 


Călăreţii noştri la datorie. Un sue 
ces care pune în lumină splendidă, 
virtuțile noastre naţionale. 


Etapa Ui sautr leader 


prin curmătura Bârgăului, sau prin 
Cârlibaba din ţara Maramureşului, 


Victoria a revenit talentatului lo= 
—— 


Germanul Erich Bautz 


Publicistul francez, Robert Perrier, al A terminat al 4-lea în Turul Cenuapici, 


Aceste sun/ cărți de vizită care con- 
tează, Născut în Dortinund, el aleargă 
dela Vârsta de 17 ani. liste profesio= 
nist sută m sută şi şi-a consacrat Wiața 


ziarului L'Auto publică în ultimul nu= 
măr sosit în Capitală (4 lulie a. c.) 
portretul alergătorului german ERICH 
BAUTZ, care conduce actualmente în 
clasica probă ciclistă: Turul Franţei. 
Redăm: 
- Se pare. că această galerie de por 
țrete este rezervată = deocamdată — ti- 
nerilor. 
__ Astăzi este rândul unui blond cu ochii 
albaştrii în vârstă de 22 ani pe cara 
i-l prezint: Erich Bautz, campion al 
Germaniei și purtătorul ti-oului galben. 
A fost deajuns prezența  Fuhrer-ului 
ciclismului gezman Oh'schust-r,, pentru 4 
ca tânărul Bautz să lupte cu o tenacitate 
demnă de poporul său. 
„Ia trei circuite, care au contat pentru 
campionatul Germaniei el s'a comportat 
ca un alergător de clasă. EL a cucerit 
titlul naţional al Germaniei. A terminat 
ultima etapă a Turului Luxemburgului. 


sa sociali sportului pedalri. 


ze ad P 


Pa 


cada 4 distanța: Genevra-Aix les Bains, în 


Turul Franţe lungimo de 180 kilometri. 


PARIS, 6. — Astăzi sa alergat a 


şi pătrunzi în Vatra Dornei prin Câm- 
VI-a etapă din Turul Franţei, pe 


pulungul primilor descălicători de 
(ară, privirea ţi-o fură codrii, munţii, 
pajiştea... raiul. Dar, deindată ce-ai 
pus piciorul pe pământul Dornei, te 
vezi înt”'un scârbos ghetou, unde, 
începând dela gară care-i năpădită 
de hamali, comisioneri, agenţi per- 
ciunaţi, pretutindeni mişună furnica- 
rul termitelor semite. Nici tu restau- 
rant românesc, nici hotel, nici alt 
soiu de prăvălie sau înjghebare de 
comerţ românesc, astiel că, vrând- 
nevrând, eşti silit ori să mănânci şi 
să dormi „cuşer”, ori să-ți iei lumes 
în cap, şi să pleci aiurea unde vet da 
tot de jidovi, sau înapoi acasă. 


SABOTAREA INTRE- 
PRINDERILOR ROMA- 
NEȘTI 


| Primul sosit a fost belgianul în- 
dividual, Delloor urmat de france- 
| zul Mareaillou și de elveţianul Am- 
|berg care a sosit întrun grup de 
12 alergători, 
Clasamentul general după termi- 
oarea etapei a Vl-a este: 
i 1. Bautz (Germania) 
2, Amberg (Elveţia) 
3. Bartali (Italia). 


————=X>—— 


Rezultate din 
sirăinătate 


RAUNAS 


oa - > Şi dacă sunt câteva injghebări 
ICispest —- Nope. atnas î1 61) [cate degete la o mână) de între- 
i : prinderea românească, viesparul ji- 
lechistvo (Belgrad) — Voivodina | gănesc din gară le îndrumează la 
S-A 0-1. ___- Ljidani: Imsă şi. Oficiul Naţional de 
Mateh de calificare pentru Ligă |'Țurism face acelaş lucru, iar românul 
BELGRAD e amenințat cu falimentul şi ir 


B. 3. K. — Torino 2—1 0—1). 
Szeged — Repr. regională 1--0 
(1—0). 


derea întreprinderei. Ca pretutindeni 
şi întotdeauna jidovul işi face -re- 
clama întreprinderii lui cu preţuri ex- 


intreprinderilor românești. Se ivesc zorile dreptății 
de veacuri 


tem de reduse, pentru că dându-l 
pesie cap pe negustorul român, să 
poată apoi lua zece piei de pe vi- 
zitatori. Insăşi trădătorii de neam îl 
ajută la aceste operaţii tâlhăreşti. 

Se pare însă că cu instalarea I. 
P. $. $. Visarion Puiu ca mitro- 
polit al Bucovinei, lucrurile vor lua 
altă întorsătură, în favoarea ro- 
mânilor, de astădati. 

Intr'adevăr, de unde până mai 
deunăzi „Cazinoul” din Vatra Dor- 
nei era exploatat de jidovi, anul 
acesta este concesionat unui român, 
d. Atanase Lăzărescu, care-şi dă 
toate silinfele să corespundă cerin- 
(elor vizitatorilor români, deşi şi 
dânsul este în permanență atacat 
fățiș de iude, căci prezenţa res= 
fauratorului român în mijlocul a- 
ceStui ghettou e ca un spin în ochii 
jidovilor. Tot ce poate ji mai o- 
dios omului, este întrebuințat de ji- 
dani, ca Să-l discreditezi şi să-l 
gonească de aici, 

Tolul însă este zadarnic, D. Lă- 
zărescu işi cunoaşte meseria, Delica- 
tețea şi corectiludinea cu care îşi set- 
veşte clienții e o notă care-l cin- 
steşte şi face să fie căutat ca iarba 
de leac, 

lar odată cu ivirea zorilor le- 
gionare, amurgul jidovilor — străpo- 
ţii nemernicului Onan— se lămureşte 
tot mai mult spre cele patru zări, «de 
peste granițe şi de peste conti- 
nent, undeva în Uganda, Madagas- 
car, Pădurile Braziliei, unde este 
focul cet ales şi pregătit lor. 

RADU POPA 


! „Fotoconie“ | 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 


CALEA VICTORIEI No. 23 
(Colț cu Palatul Majestic) 
Teleton No. 434/15, 


Citiţi și răspândiţi 


„BUNA VESTIRE“ 


sar [i înlesnit să plătească puținul ce-l 
mai daţorează, Şi astțel,, secția de uo- 
dariaf & tribunalului Ilfov a trebuit să 
scoati la licitație ultimele două case al? 
nejericitei văduve? 

Eri s'a adjudecat deținitiv, pe prețal 
de 300.000 (trei sute de mii) de le 
ur imobil! care valorează un milion şi 


jămitute şi pe 400.000 (petru sule de 
mil) de let un imobil în valoare de gq- 
proape trei milioane de dei? 

Adjudecatașii sume tocmat creditorit, 
cari primesc astjel cinei milivane drept 
plati a unei datonii de opt sute de mi 
de lei! Adică întregul capital şt a dee 
bândă de 500%, (cinel sate ta sută 

Poate că vreţi să şiifi şi cine sun? ae 
ceşti adjudecatași- creditori? Doi sunt în- 
drumători ai tineretului nostra, unu este 
împărțitor de dreptate! 

Ei vor să se lăjdiască în camerele în 
cari Romeo Popescu îşi măsura sorți? 
de isbândă, atunci când plănala o nouă 
cutezanță aduciitoae de glorie neamulai 
său! Vor să-şi cerceteze acolo cămăll- 
veşte zimțit banilor sma'şi din buzunarul 
văduvei celai care nu a precupețit nici 
odaţi nimic şi cae a mers eu genzro= 
zitatea până la supeemul sacrijicia, be 
roșind cu sângele său otia strămoşească! 

Oaze und ese va [i ascuns în zina de 
6 Iulie 1937, Raşinea, de ruşinea lipsei 
de mugine a acestor oameni? 

AMA! penipe astăzi, fiindcă ne este sia 


să scriem mal male, 
Shurător 


Re încadrarea Incrătorilor 
și meseriașilor dela depozite 


In cadrul  nouilor  dispoziţiuni 
după care se face actuala reînca- 
drare la e. f. r., comitetul de diree- 
ție al R. A. a gispus, printr'un 
ordin recenţ, suprimarea primei lu- 
crătorilor cu începere dela 1 Apri- 
lie 1937 şi menţinerea primei şefilor 
de echipă şi meseriaşilor dela de- 
pozite, 

După decizia comitetului se va 
plăti deci cu începere dela 1 Aprilie 
1937 după cum urmează: 

a) Şetilor de echipă, meseriaşilor 
şi hamalilor — eari lucrează electiv 
la reparaţiuni în atelierele depozi- 
telor şi sunţ plătiţi cu 192 ore lunar 
— li 8e va plăti Salariul conform 
ordinului nominal de reîncadrare 
primit, compensaţia de acord de 
30% indemnizaţia de chirie şi prima. 

b) Lucrătorilor şi meseriașilor 
cari lucrează în tură sau zilnic şi 
sunt plătiţi cu 240 ore lunar, li se 
va plăti conform ordinului nomi- 
nal de reîncadrare compensația de 
acord de 15% şi indemnizaţia de 
chirie, 

Toţi lucrătorii şi agenţii din ta- 
belele B şi C (cu orice denumire) 
care sunt plătiţi cu 240 ore lunar 
şi nu primese primă, vor primi 
compensația de acord de 13%. 

Dela această măsură se exceptea- 
2ă mecanicii conducători şi fochiştii 
de locomotivă, eari au titlul de me- 
seriaş sau luerător şi sunt plătiţi 
cu 240 ore lunar. 

Aceștia nw primese compensaţia 
de acord, ei primind în sehimb pri- 
ma envenită personalului de loco- 

motivă. 

Pentru diferențele de salar, con- 
pensația de chirie, se vor întocmi 
liste de plată contorm ordinului R. 
A. Nr. 80319 937. 

Pentru şefii de echipă, meseriaşi! 
și hamalii din atelierele depozitelor 


— plătiţi cu 192 ore lunar — cărora 
li s'a menţinut prima, se vor întoe. 
mi liste de plata primei pentre 
munca pe Aprilie a. e. şi se vor 
trimite spre ordonanţare diviziilor 
finanelars, 

Plata tăcută în Paza telegramei 
Nr. 762 din 3 lunie a. ce. va fi goea- 
tită ca un acont asupra diferențe 
de reînecadrare. : 

Din listele de plata diferenţelor 
de reîneadrare, Div, Fin. vor reține” 
luerătorilor respectivi pe contul «a- 


conturi reîneadrare:, Sumele brute 
ce li sau dat în baza telegramei 
de mai sus, 

Asupra salariului (nu şi asupra 
compensuţiei de acord şi chiriei) se 
va aplica reducerea de 8, 12 sau 
0%, după localitate. 

Diferenţa de reîneadrare ce urma 
să se plătească printr'un cont tran- 
zitoriu, nu se mai aplică, 

Vheasemeni se supfimă cu îneepe- 
re dela 1 Aprilie a. e. «Rectificarea 
de Salar» ce se plătea dela data re- 
îmeadrării, 

Diferenţele de reîncadrare pe lu- 
nile Aprilie Iulie inclusiv se vaE 
plăli imediat chiar dacă pentra mo- 
ment nu va fi acoperire bugetară, 
urmând ea începând cu luna Au- 
gust a. c. să se ceară prin bugetele 
lanare sumele necesare pentru ae0- 
perirea diferenţelor de reîneadrare 
plătite fără acoperire pe înterva- 
lul Aprilie-—Iulie inclusiv, Sa Îm- 
pus  obligativitateaa fiecărei In- 
specţii de a interveni la Div. Cens 
trală pentru aprobarea creditelor 
suplimentare, 


N. V.A. 


"| Cetiţi și răspândiţi 


Incuraiaţi industria BUNA 


Ş 
comerțul 


româneşc 


VESTIRE“ 
Primejdia Francmasoneria! 


Libertate, Egalitate, Fraternitate 


astrucțiunile Cavalerilor Satanei. Lupta impotriva Bisericii creștine 


"OHIŞINAU. —n Un fraemason — 

Paul Rosen — ajuns până la gr- lul 
33 şi înțelegând perfidia şi peri- 
colul ameninţător al acestei secte, 
dintr'un scrupul de conştiinţă, sa 
hotărât. să publice instrucţiunile 
date lui Garibaldi (un alt mason în 
gradu! 33), cu oeazia ridicării lui 
la cel mai înalt grad Ain ierarhia 
mMasoni'că. 

Din acest preţios document vom 
reproduce fraemente din cari rezul- 
tă, fără putinţă de contestare: 

cum secta francmasonică se ca- 
raclerizează singură; 

cum îşi mărturiseşte faţă de Ga- 
ribaldi adevărata ţintă; 

Cum îşi destăinuieşte doctrina ne- 
falsificată; 

işi cum îşi recrutează instrumen- 
tale, pe cari le furnizează în sferele 
de conducere, spre a spiona, spre a 
influenţa şi la nevoie spre a tero- 
riga guvernele, impunându-şi voin- 
ja ei revoluționară în conducerea 
popoarelor. 

Cavalerii Satanei 

Iată cum se earacterivează Frane- 
Masoneria pe ea însăşi: 

«F'ranemasoneria nefiind altceva 
decât revobhița în acțiune, nefiind 
altceva decât o conspirație perma- 
nentă contra despotismului politic 
şi religios, această Francmasonerie 
uk sa împodobit ea însăşi cu deco- 
rările mdicale, prin care prinții şi 
preoţii joacă în stat roluri, pe cari 
ei| le-au uzurpat și le-au furat». 

In această autocaraclerizare se 
descoperă ţinta atacului, şi anume: 
reprezentanţii supremi ai autori- 
tății civile şi religioase cin orice 
Stat. 

Mai departe: «Dupăce am deştep- 
taț astfel la fraţii noştri ideia lup- 
tei până la capăt ce vor susține 
contra preoţimei, noi le procurăm 
armele, învățând pe Secretarii in- 
timi (un grad), că spionajul duşma- 
nului este o virtute laudabilă; în- 
vățând pe Staroste şi judecător (alt 
gr d) că dreptul natural ne spri- 
Jimeşte în această luptă ; explicând 
indenţilor Construcţiunilor (alt 
), că în baza acestui drept na- 
toate mijloacele potrivite 
spre a triumfa, sunt în esenţa lor 
şilpe de-a întregul în conformitate 
cu virtutea; şi mai cu seamă supri- 
mârea celor inutili, care faptă este 
încredințată celor (9) (alt grad). 
Părinţii noştri ai tabernacolului 
(alt grad) proclamă drepiul socie- 
tății de a se desface de instituţiile 
politice şi religioase, care sunt con- 
tra spiritului nostru; şerpilor des- 
potismului civil, religios, militar, 
economic Cavalerii noştri ai şarpe- 
Imi le vor tăia capetele pentru a a- 
sigura distrugerea lor», Observaţi, 
vă rog, aplicarea acestei doctrine în 
Rusia sovietică! 

Acum să fixăm docirină maso- 
mică, în virtutea căreia se împing 
membrii ei la acțiunea menită să-și 
ajungă scopul suprem de domina- 
Țiune universală. 


Libertate, enalitate, 
fraternitate 


pre a atrage o cât mai nume- 
roasă gloată de adepţi, Francmaso- 
uii au îmbrățișat acele trei cuvin. 
te magice, pe cari tot ei, iluminaţii 


A RE RR RR A RR E ERE E 


Admiterea elevilor în liceele militare 


Se aduce la cunoştinţa celor inte 
Teshţi următoarele: 
mcursurile de admitere în Jiceele 
militare vor începe în dimineaţa zilei 
de| 18 Iulie a. e. la reşedinţa fie. 
ărui liceu miliţar; pentru liceul mili- 
tar Mânăstirea Dealu, în Jocalul liceului 
„Mihai Viteazul” din Bucureşti, b-dul 
Pache Nr. 72. 

Îngcrierile la concurs se pot face până 
în| seara zilei de 16 Iulie. 


ndiţiunile pentru î n crie:ea 


la 


culescu, 1. Moraru, 0. Diculeseu, 


de 
memoriu cu următoarele deziderate: 
„1, Desființarea brevelelor 
gorenilor; 

„ Sistarea eliberării de noi autori- 
ii pentru debite de băuturi; 

„B. Scutirea patentarilor de jinerea re- 
Bittreior comereialog 


Dezideratele Uniunii sindicatelor 
alimentare 


O delegaţie a Uniunii sindicatelor a 
lmentare în frunte cu d-nii: Jean Ni 
N. 
Stan şi Iosif Veise, s'a prezentat eri 
în audienţă d-lui M. Cancicov, ministru 
finanţe, căruia i-au prezentat un 


acordate 


zi 


din secolul XVIII, le-au aruucat în 
vâltoarea Revoluţiei franceze, au 
adoptat formula ameţitoare: iiber- 
tate, egalitate, fraternitate, în nu. 
mele căreia sau deşteptat atâlea 
speranţe, S'au îngrămădit atâtea de- 


vinovat! Iată cum căpităniile supre 
me ale Franemasoneriei între ei — 
nu pentru poporul aderent ţinut în 
ignoranță şi minciună — înţeleg a- 
ceste noţiuni, aşa cum le-au comu- 
nicat  coprinsul şi lui Garibaldi, 
când lau introdus în secretul lor. 

«LIBERTATE, armă atotputernl. 
că, cu care noi am răsturnat lumea, 
înseamnă: independenţa fără mar. 
gini şi restrieţii, Sustrasă dela ori. 
ce fel de autoritate; independența 
spiritului, care nu poate fi stânje- 
nită prin nici o revelaţie, nu Poate 
fi limitată prin o dogmă; indepen- 
dența voinţii, care nu se supune la 
nici o putere, care nu recunoaşte 
nici Rege, nici Papă, nici Dumne- 
zeu», 

Aşa dar, se recomandă fățiș dar 
numai celor adânc şi tainie iniţiaţi, 
teoria completei anarhii politice şi 
morale. 

«EGALITATE, instrumentul atot. 
puternic, cu care noi am transtor- 
mat lumea,  înseamnă:. egalizirea 
proprietăților, căei drepturile omu- 
lui la pămânul comun, ea cetățean 
al unei singure şi aceleiaşi lumi, 
ca copil al unei singure şi aceleiaş 
mame sunt mai vechi şi mai sacre 
„decât toate contractele şi tot drep- 
i tul neseris şi Prin urmare aceste 
drepturi  trebuese restabilite, pe 
când contractele trebuese rupte şi 
dreptul neseris trebue desfiinţat». 


— Comunicatul Ministerului Apărării Naţionale — 


1. Tinerii clasei 1938 însumaţi cu 
termen redus cari doresc a fi aminaţi 
de serviciul militar pentru continuare 
de studii vor depune sau trimite prin 
scrisoare recomandată la Cercul de Ra 
crutare respectiv: 

1 Până la 15 August imclusiv: 

O cerere timbrată care va cuprinde o= 
bligatoriu următoarele date: 

Numele şi pronumele, domiciliul sta= 
bil (unde va prmii comunicările), data şi 
locul nașt rei, continzentul, Cercul de 
Recrutare, şcoala pentru care cere amâ» 
narea, localitatea unde se află 
anul şcolar în care este înscris. 

Tinerii cari mu depun cererea de a- 
mânare până la data de 15 August 1937 
inclusiv, pierd dreptul la amânare şt vor 
fi încorporaţi la 7 Noembri» 1937 

2. Până la 31 Iulie al anului următor 
celui care a depus cererea de amânare 
(adică până la za. Iulie 1938): 

a) Un certițicat -unic de înscriere, 
frecvență şi activitate şcolară (după 
modelul trimis Facultăţilor și Acade= 
miilor din ţară precum și atașaţilor mi- 
litari). 

b) Declaraţiile Md. A şi B şi recipisa 
de plata taxei militare pe anul pentru 
care eu cerut amânarea, 

Tinerii cari nu depun aceste acte vbr 
fi încorporaţi la 7 Noembrie 1938. 


şcoala, 


II. Tinerii claselor mai vechi decât 


concurs şi iormularele de acte, se gă- 
sesc tipărite la şcolile respective gi la 
ministerul apărării naţionale, direoţia li- 
ceelor militare, 

Se atrage atenţiunea, că aspiranţii la 
concursul dela liceele militare Craiova, 
Iaşi, Tg.Mureş, Cernăuţi şi Ohişinăv, 
trebue să aibă la 1 Sept. 1937, pentru 
clasa I, vârsta: minimum 10 şi maximum 
13 ani; câte un an în plus, pentru îie- 
care din celelalte clase. 


4. Destiinţarea asnzilor gi licitaţiilor 
pentru cârciumi în comunele rurale şi 
suburbane. 

5. Revizuirea măsurii de a se impune 
comercianților să vândă o feantitaţe fixă 
de spirt şi alcooluri monopolizate, care 
este contrarie măsurilor pentru valori- 
ficarea vinului. 

D. Cancicov a promis delegaţiei e 
va studia personal chesţiunile propuse 
şi va aviza la rezolvarea lor, în cadru] 


legal, 


1 
O cerere timbrati care va cuprinde 
obligatoriu următoarele date: 
Numele şi pronumele, doniciliul stabil 
(unde va primi comunicările), data şi 
Li 


| Observaţi cât de meşteşugii se 
strecoară în suflete idealul comu- 
nismului!. 


Stat în Stat 


Definiţia fraternitățui este şi mai 


cepții şi s'a vărsai atâta sânge ne-! interesantă, punând în adevărata 


lamină toată primejdia ce repre- 
zintă % pentru fiecare Stat din 
funeţionărimea Franemasoneriei pe 
teritoriul său: 

«Fraternitate», făgăduinţa atotpu- 
ternică cu care noi am stabilit pu: 
terea noastră, înseamnă; 

a) Frăția în francmsonerie, pen- 
tru a constitui un Stat în Stat, cu 
mijloace şi cu o funcțiune indepen- 
dentă de Stat şi necunoscute Statu- 
lui; 

b) Frăția în francmaşonerie, pen- 
tru a constitui un Stat deasupra 
Statului, cu o unitate, un cosmopo- 
litism, cu o universalitate care fa- 
ce francmasoneria să fie superioa- 
ră Statului și să-l conducă; 

e) Frăția în francmasonerie, pen- 
tru a constitui un Stat contra Sta- 
tului, atâta vreme cât vor exista ar- 
mate permanente. Prin ajutorul 
Fraternității, ca pârghie. şi prin u- 
rile omeneşti ca punct de sprijin, 
noi vom face să piară pentru tot- 
deauna parazilismul şi represiunea 
armată, această ciumă nepotolită, a- 
ceastă groază sălbatică neamului o- 
menesc». 

Iată. domnilor politiciani români, 
cum văd Franemasonii armata! 
pentrucă ea apără existența Statu- 
lui, 

Sergiu Florescu 
Mâine: Francmasoneria 
este de marcă pur jido- 
vească. 


clasa 1938 cari au solicitat amânarea ge 
studii pe anul 1936—1937 vor trebui 
să depună până la 31 Iulie 1937, actele 
arătate la punctul 2. 

Cei ce nu le depun, vor pierde dreptul 
la amânarea pentru viitor şi vor fi 
încorporaţi la 7 Noembrie 1037, 

Aceşti tineri, dacă nu îm'pinesc pânâ 
la 1 Noembrie 1937 vârsta de 27 ani, 
iar mediciniștii, veterinarii şi farmaci- 
tii 29 ani şi mai au nevoie de amharea 
pentru continuarea de studii şi în anu) 
1937—1938, pentru a obţine această a- 
mânare trebuie să depună sau să trimită 
recomandat Cercului de Recrutare res- 
pectiv: 

„ Până la 15 August inclusive 


locul naşterii, contingentul, Cercul de 
Recrutare, şcoala pentru cae cere ami» 
narea, localitatea unde se află acea şcoa= 
lă, anul şcolar în care este înscris, 

Tinerii cari nu depun cererea de amâ- 
nare până la data de 15 August 1937 
inclusiv, pierd dreptul la amânare şi 
vor fi încorporaţi la / Noembrie 1937 

2. Până la gt lulie al anului următor 
celui care a depus cererea de amânare 
(adică până la 31 lulie 1938). 

a) Un cestijicat unic de înscriere, 
/recvență şi activitate şcolară (după mo» 
delul trimis Facultăţilor şi Academiilor 
din ţară şi Ataşaţilor militari), 

5) Declaraţiile Md. A şi B şi recipisa 
de plata taxei militare pe -anul pentru 
care au cerut amânarea, 

Cei ce nu depun cererea de amânare 
dela punctul 1 vor fi încorporaţi la 
I Noembrie 1937. 

Cei ce depun cererea dela punctul 1 
dar nu depun până la 3r lulie 1938 
actele dela punctul 2 vor fi încorporați 
la 4 Noembrie 1938. 


%* 
III. Certificatele de studii și cere» 
rile de amânare trebuesc depuse sau 
trimise numai la Cercurile de Recrutare 
Cele depuse la minister nu vor fi 
luate în considerare, 
Ei 
IV. Nu se vor lua în considerare pen- 
tru justificarea nedepunerei la timp 
actelor, certificate medicale de boală tn- 
trucât actele pot fi aduse la cerc de orice 
persoană sau trimise recomandat prin 
poștă. 
Cei cari depun actele la Cercurile de 
Recrutare, vor cere să li se eliberezo 
numărul de înregistrare sau vor păstra 


recipisa dela poștă în cazul când actele 
sunt trimise recomandat. 


* 


obligatorii şi pentru tinerii cari stie 


diază în străinătate, 


V. Aceste  dispoziţiuni privesc şi sunt 


BUNA VESTIRE 


E: 
i 


TOTAL 
GENERAL 
Da arsa 


PE cică 


iu 30.558.000 | 9210 sameurr 1510.015.200 
Total 20.760 câştiguri în valoare de Lei 30.571.200 


Carpe interiai pe close 


1.000.000 - 3.000.000 
400.000 1.200.000 


RE e ae [eo sie, | eo) 


42 câştiguri în valoare „de Lei 412.282.200 


NU FUGIŢi DE NOROC! 

LOZUL LOTERIEI DE STAT ESTE CHEIA ȘANSEI! 

La fiecare 15 ale lunii, oriunde ați fi, el stă de veghe 

PENTRU Dv. 
Un loz 
Un Sfert de lox 200 lei peclasă' 

CU 200 LEI PUTEŢI CÂŞTIGA UN MILION! 


179.7 


CLASA DOUA 


Tragerea: 15 August 1937 


Tera La 


valoare de Lei 31.471, 00 


ATENŢIUNEI! „nu. 


179.742 câştiguri 


IN VALOARE DE 


412.282 .200 LEKE 


Priviţi planul acesta: 


TRAGERE AL LOTERIEI DE STAT PE CLASE 


CONEXATĂ CU LOIERIA UNIUNII Fi 


Ţ TURALE REGALE, 


Emo te 5 Total Le 
3.6.000.000-18.000.000 


24 100.000 2.400.000 

6 1.000.000 6.000.000 
12 4.800.000 36 10.000 2.520.000 
» [.] 20.000 1.800.000 
so 10.000 1.500.000 
3 4.000 2.000.000 
+ 28 13.321.600 
(7744.541.600 


Cum „reuşesc“ jidanii la bacalaureat 


Medidatoarea Riica Giicsmaa din Chișinău a îicerca t 
să corupă profesori din comisiunea de bacalaureat . 
Arestarea traficantei 


CHIŞINAU. — Se ştie că, în 
general, elevii jidani îşi trec 
examenele datorită...  cadouri- 
lor. Rar care profesor — şi sunt, 
ce-i drept şi oămeni corecţi şi 
cinstiți! — nu cedează  cinter- 
venţiilor> şi, mai ales, «cadouri- 
lor». Aşa-i la noi, ce vreţi! 

Un caz revoltător, petrecut la 
Chişinău. 

Cu ocazia funcţionării Comi- 
siunei de bacalaureat, s'au ope- 
rat multe exemplare de  baca- 
laureați «scoşi a păr> — bine- 
înţeles dintre aceia cu rude la 
lerusalim... Intre aceştia se nu- 
mără foarte mulţi jidani — ce 
să le facem, ştie carte... nu glu- 
mă, glăsuește cutare profesor 
<parlumat>. 

Aşa bunăoară, datorită unor 
acte de cimprudență», jidoafca 


Rifca Nadia Glicsmân (medita- 
toare din Chişinău) a fost sur- 
prinsă pe când încerca să «sal- 
veze situaţia> elevilor David 
Reznic, N. Babeico şi Ovşii Va- 
imberg, candidaţi la  bacalau- 
reat. 

Siguranţa face cercetări. Şefa 
«bacalaureaţilor prin cadouri» 
a fost arestată: Ce va urma vom 
vedea... 

lată cât de «deştepţi» sunt ji- 
danii: ei sunt «deştepţi» pen- 
trucă au de unde face cadouri, 
iar bieţii români, în majoritate 
foarte bine pregătiţi, se  sinu- 
cid, nu penirucă sunt «proşti», 
G pentrucă sunt săraci. 

Câtă necinste! Cât putregaiu! 


Ce ruşine! 
Coresp. 


informațiuni economite 


CREDITUL MEŞTEȘUGARESO 


Suntem informaţi că până la 1 
August, Institutul de credit meşte- 
sugăresc va lua fiinţă. Până în pre- 
zent s'a cerut Băncii Naţionale, mi- 
nisterului de finanțe, Casei centra 
le a asigurărilor sociale cât şi Cre- 
ditului industrial să facă primele 
subscrieri, Deasemenea sau luut 
măsuri pentru constituirea cooperi 
livelor meşteşugăreşti, în întreaga 
țară. 


MODIFICAREA ACORDULUI RO 
MANO-OLANDEZ 

In legătură cu hotărîrea guver- 
nului de a se modifica şi denunța 
toate acordurile de clearing, mini- 
sterul industriei şi comerţului a 
înaintat ieri prima adresă guveir- 
nului olandez, prin intermediul le- 
gaţiei lui din Capitală. Adresa ro- 
mână, arată că guvernul nostru su- 
coteşte necesar să procedeze  neîn: 
târziat la modificarea actualului u- 
cord de plăţi româno-olandez, In 
cazul când modificările cerute nu 
vor fi admise, guvernul român va 
proceda la denunţarea acordului. 


ORGANIZAREA SERVICIULUI 
DE CONTROL 

In cursul dimineţii de azi, d M. 

Cancicov, ministrul finantelor, a 

examinat propunerile inspectoratu- 

lui general financiar al Capitalii, 


a „cu Privire la noua organizare ce ur- 


mează a o da serviciilor de constata. 
re, control şi urmărire a veniturilor 
Statului. 

D-sa a semnat apoi, deciziile pen- 
tru noua repartiție a inspeeturilor 


si controlorilor financiari din Capi- 
„tală, luând severe dispoziţiuni 
vederea verificării gestiunilor tutu- 


ror funcţionarilor manipulatori de 


ibani Publici din serviciile adminis- 


traţiilor financiare. 


DISPONIBILUL DE IMPORI PE 
'TRIM. III 
Azi dimineață sa ținut la mini- 


sterul de industrie şi comerţ, sub 
preșidenția d-lui Daniel Tecău, se- 
cretarul general al ministerului, o 
conferință, în care sa discutat pu- 
ncrea în aplicare a noului regim de 
import. S'a luat dispoziția să se pro- 
cedeze de urgenţă, la fixarea dispo- 
nibilului de import pe trim. III. 

FUAUDELE LUI M. VARVERI 

Ministerul de finanţe a dat ieri 
dispozițiuni pentru sechestrarea a- 
verii tuturor celor cu răspundere 
în fraudele săvârşite de Menelas 
Varveri, la administraţia de înca- 
sări şi plăţi a Sect. IV Verde, mă- 
suri, cari până acum nu fuseseră 
luate, deși a trecut atâta timp dela 
descoperirea fraudelor. 

Toţ ieri, administraţia de Verde a 
fost predată d-lui administrator fi- 
nanciar Dosios. 

MAȘINI AGRICOLE 

In vederea campaniei agricole de 
toamnă, ministerul agriculturii şi 
domeniilor a hotărâţ cumpărarea 
de selectoare, trioare şi maşini de 
semănat. 


Nemângâiaţi: Eugenia, Nicoleta 
şi Virgil Papazi eu copii, Domniea, 
Zoe, Georgică şi Bică copii, Sterie 
şi Maria Gherasi cu copii, Zaharia 
Buga, Constantin Buşa, Lizica şi 
Taşcu Berbier, Petrică, Ionel şi De- 
di, anunţă rudelor şi prietenilor, în- 
cetarea din viaţă după o grea sute- 
rinţă a scumpului lor soţ tată, fra- 
te, unchi şi văr 


Total 20.760 câştiguri în valoare de Lei 32.986.200 


CLASA PATRA 


Tragerea: 15 Ociomwrie 1937 
Capgurie loteria pe alese 


ta. 


Cip 


3 2.000.000 6.000.000 


80| Total 117.462 câşiguri în valoare de Lei 317.253.600 


9 


IN DRUMUL AVERII. 
întreg 800 lei pe clasă 


A 


SISTEM MIXT 


Camp ori letarai-aneă 


PISA i Mee 
18 . 1.000.000-18.000.000 


Incălţăminte modernă de sezon 
MODELE NOUI 


PENTRU DAME, BARBAȚI ŞI 


COPII. 


= —  Cumpăraţi cu preţuri convenabile = — 


La MAGAZINUL ROMÂNESC 


VASILE VASILESCU 


BUCUREŞTI, — STRADA CAROL No. 


= 


M 


LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 
București, Str, Bărăţiei No. 


55 şi B 


Bă 
O 3 |] A E Sufragerii cubiste, Siudio-uri, Birouri, 
Dormitoare şi Garnituri tapisate de salon 


-dul Maria No. 1. — Tel. 4.75/14 


46 


CUMPARAȚI EFTIN 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


București, Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/59 


VIZITAŢI 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


N MR = 


c, 


rier judiciar 


SA DESCHIS ACŢIUNE PU- 
BLICA IMPOTRIVA TRIPO- 
TEURILOR 


Am relatat în reportajul nostru 
de eri, modul cum d. jude instruc- 
tor Lazaroneanu, însoţit de d. pro- 
curor Octav Vasiliu, au capturat, în 
„exerciţiul funcţiunii”, banda de tr- 
poteuri a jidanului Sami Kissler, în 
str N. Filipescu 57. 

Intrucât tripoteurii aveau 0 po- 
lijie specială bine organizată, pen- 
tru a-i feri de orice surprize, d. 
jude instructor Lazaroneanu a lucrat 
cu un tact deosebit. 

Şi rezultatul a fost cât se poate 
de mulţumitor. Din întreaga banda 
mau scăpat decât doi, Marcel Zwel- 
fel şi Marcel Hafifner, cari în mo- 
mentul când d. jude instructor a stri- 
gat „mâinile sus”, au sărit pe fe- 
restre, lăsându-şi amanet hainele şi 
pălăriile. 

Dar aresiarea lor, e caz de câ- 
teva ceasuri. 

Cei arestaţi au îost aduşi erl deia 
prefectura poliţiei şi depuşi provl- 
zoriu la cabinetul II de instructie, 
unde li s'a luat un lung interogatoriu. 

După aceste formalităţi, s'a cerut 


deschiderea acţiunii publice  împo- 
triva lor. 
Pe baza concluziilor favorabile, 


s'au lansat mandate de arestare pen- 
tru tripoteurii: Mendel Lehrer, Ca- 
rol Griinberg, Mendel şi Avram Es- 
kenasy, lancu Goldield şi Kissler Se 
lomon, şeful bandei, precum şi im- 
potriva celor doi cari urmează a îi 
arestaţi. 

Mandatele de arestare vor fi s+- 
puse astăzi confirmării tribunalului M- 
fov, secţia II, comerţ. 


Inmormântarea va avea loc la 8| NnOTHEMBERG GIOVANNA DI 


Iulie în comuna Crevedia-Buftea. 


PIETRO TRAFICANTA DE 
CARNE VIE 
Incă o duducuţă care ne duee fai- 


ma peste hotare, pentrucă este „tou 
mânca” Rothemberg, de fel dela Cata 
dalbi. vă 

Care va să zică, este româncă 
pentrucă-i dela Cudalbi, italiancă pen 
trucă o cheamă (?) Giovanna di Pig= 
tro şi ovreică pentrucă-i Rothen« 
berg dija. 

Numita „româncă” a fost ares= 
tată de poliția din Milano, care a 
comunicat siguranței noastre, cazie= 
rul judiciar (şi fişa respectivă) fiind 
condamnată de justiţia represivă en- 
tru ademenire de minore şi trafic 
de carne vie. 

In fişele poliţiei noastre duducuţa 
Giovanna di Pietro, figurează ca o 
Rothemberg oarecare. 


Şedinţa consiliului 
comunal de 
Albastru 


Astăzi la ora 10 dimineaţa, consi- 
liul comunal al sect. III de albastru 
a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui 
primar Dinu Anastasescu asistat 
de d. V. Constantinescu, secretar ge- 
neral. 

In această şedinţă sa luat jură- 
mântul d-lui consilier Pandele Şer- 
bănescu. noul ales, după care au 
fost supuse deliberării rapoartele 
serviciilor secretariatului general, 
cadastru financiar, contencios, pri- 
vitoare la deciziile delegaţiei per- 
manente, verificarea cassei comuna- 
le, alinieri expropriate. 

Delegaţia permanentă se va ţine 
luni 12 cert. ora 5 d.a.: 


. guvernul Vaida singura 
soluție a succesiunii 


[ia angajată de patru zi- 
partidul liberal şi na- 
răniști, în urma decla- 
Hi-lui V. Tilea, a tras de 
(N linie de adunare sub 
bfe capacităţi de viitor 
ip:Buvern, ale d-lui Ion Mi- 


Socotim inutilă recapitularea 
primelor ciocniri, cari în tot ca- 
zul nu sunt abia de acum patru 
zile, fiindcă ne amintim că «Vii- 
torul» încă de acum o lună ju- 
mătate, a deschis arcada auto- 
rităţii de şei, a d-lui Mihalache. 

Polemica dintre «Dreptatea» 
pe deoparte, şi celelalte ziare 
cari discută exclusiv discursul 
dela Uioara, desprinde însă un 
fapt politic de necontestat: 

în situația actuală parti- 
dul mnaţional-ţărănesc a 
fost înlăturat definitiv din 
calcului succesiunii, din 
dorința expresă a d-lui 
Maniu, care a lovit încă o- 
dată în socotelile şi în 
prestigiul preşedintelui 
statutar, 


POZIŢIA INTERNA A 
D-LUI VAIDA 


Disocierile acestea din sânul 
partidului  naţional-ţărănesc, 
cari nu vor întârzia să se arate 
şi în care grupul d-lui Costăches 
cu se pare că va avea ceva de a- 
dăugat, polarizează către d. Al. 
Vaida restul forţelor politice de 
centru cu care de altfel d-sa, în- 
că de luna trecută angajase se- 
rioase discuţiuni. 

Zenitul succesiunii de regim 
se desprinde de această dată cu 
mult mai multă claritate ca lu- 
na precedentă. 


D. Al. Vaida Voevod nu 
mai reprezintă una din s0= 
luţiile viabile ale unui yu- 
vern, cate să urmeze după 
legislatura liberală, ci de- 
vine singura posibilitate, 
fără de care nu se poate 
realiza nici o eventuală 
combinaţie de cabinet. 

Prăbuşirea ultimelor in- 
cercări din partea d-lui 
lon Mihalache, de a men= 
ţine cu orice sacrificiu in- 
tegritatea partidului  na- 
țional-țărănesc, nu numai 
că metezeşte asperitățile 
câmpului politic, dar lasă 
în acelaşi timp prşedinte- 
lui Frontului Românesc şi 
un bogat material uman; 
din care d. Vaida nu are 
decât să aleagă ceri 
buie şi mai ales atâta cât 
îi trbuie, 


CONJUNCTURA EX- 
TERNA 


Poziţia internă a d-lui Alex. 
Vaida, a fost consolidată defini- 
tiv însă de ultimele evenimen- 
te din politica externă, cari au 
verificat în foarte scurtă vreme 
justețea observaţiunilor pe care 
fostul preşedinte de consiliu le-a 
făcut, vorbind acum două luni 
despre raporturile României cu 
foștii aliați şi ţările vecine. 

Evenimentele din fRu- 
sia, cu care partidui naţio- 
mal-țărănesc nădăiduia să 


În numărul de mâine al 
ziarului nostru vom publi- 
ca un interview cu d. Ro- 
man, ministrul de indus= 
brie şi comerț al Poloniei 
despre «Raporturile co- 
merciale dintre România 
şi Polonia». 


Prin decretul regal No. 2700, apă- 
rut eri în «Monitorul Oficial» sunt 
puşi în poziţie de retragere şi regu- 
lare a drepturilor la pensie, un în- 


“semnat număr de magistrați, 


Duminică a avut loc la Cetatea- 
Albă o întrunire a partidului națio- 
nal-liberal. 

D. Gheorghe I. Brătianu, în dis- 
cursul pe care l-a rostit sa ocupat 
în special de politica externă a Ro- 
mâniei. : 


D-nii Constantin şi Anibal Nestor 
ziarişti, nu au nimic comun cu un 
anume Dem. Nistor, arestat în îm- 
prejurările cunoscute. 


Aseară a avut loc la legația Polo- 
niei o recepţie în onoarea d-lui ge- 
neral Stakiewicz şeful marelui stat 
major polona. 


încheie o alianţă militară, 
şi situaţia area prin care 
trece astăzi Franţa, înlă- 
turând politica me'econiza- 
tă de d. Mihalache, cen- 
trează către d. Vaida toate 
arupările politice cari sau 
declarat pentru o acţiune 
bazată pe realităţi. 
Raporturile d-lui Al. Vaida cu 
Franţa şi Cehoslovacia sunt as- 
tăzi mai mult decât corecte, iar 
legăturile de veche amiciție cu 
preşedintele guvernului  ceho- 


slovac sunt garanţia, credem a 


menținerii legăturilor noastre 
de alianță cu statul vecin. 
Faţă de Jugoslavia și Polonia, 
opiniile d-lui Al. Vaida sunt e- 
xact în ritmul ultimelor conver- 
sații politice cari au fost pecet- 
luite cu vizitele reciproce a şe- 
filor de state din luna Iunie. 
Poziția d-lui Alexandru Vai- 
da față de evenimentele interne 
şi externe, a fost verificată. 
Partidul naţional - ţără- 
nesc şi-a spus deasemenea 
cuvântul în faţa aceloraşi 
evenimente. Dar şi l-a spus 
greşit. Intern s'a încrezut 
în Frontul Popular, iar în 
politica externă credea în- 


Partidul național-țărănesc „după ultimele evenimente“ 


tun tractat de alianţa 
militară cu Rusia, 
Evenimentele l-au des- 
minţit pe d. Mihalache fă- 
ră să-i mai fi suportat cal- 
varul unei guvernări, 
Guvernul Vaida rămâne 
deci singura soluție şi cre- 
dem că dacă w'ar fi existat 
în situaţia politică de as- 
tăzi el ay fi trebuit înven- 


tat. 
STILEX 


BUNA VEȘTIRE 


D. Salazar îelicitat 
de d. Mussolini 


LISABONA, 6 (Rador). — D. Sa- 
lozar a primit din partea d-lui Be- 
nito Mussolini o telegramă de feli 
citări, în legătură cu atentatul ne- 
reuşit ce s'a încercat acum trei zile 
împotriva d-sale, 

«Vă trimit cele mai călduroase 
felicitări, spune telegrama Ducelui. 
Natura atentatului a arătat origiua 
sa şi învățăminele care sunt de 
tras. Nu trebue să se acorde nicio 
clipă de răgaz în lupta contra for- 
țelor distrugătoare şi criminale bol- 
şevice», 

La rândul său, ambasadorul Ma. 
rei Britanii a adresat deasemeni o 
scrisoare de felicitare d-lui Salazar. 


În 


Comunicatul oficial naţiona.ist 


SALAMANCA 7? (Rador). — 


Corespondentul Agenţiei Havas 


transmite: i 
Comunicatul Marelui Cartier 
General a] trupelor naţionaliste 
dă următoarele date asupra si- 
tuației militare pe diferitele 
fronturi pe ziua de eri: : 
Pe frontul Biscaia s'a  conti- 
nuat operaţia de curățirea masi- 
vului Castrole de elementele re- 
publicane. Numeroşi milițieni 


CERE EEE SR PREIEI CELE E 5 SPECIE REF ACE E OP SE TED ZEI E IEEE CEEA 


Convocarea parlamentului polonez 


Arhiepiscopul Sapieha cere scuze președintelui 
Moscicki 


VARȘOVIA 6 (Radio- 
Episcopul Rospond sa prezentat azi 
la reşedinja vară dela Jurata a pre- 
şedintelui Moscicki, cu o scrisoare a 
arhiepiscopului Sapieha, pe care a 
transmis-o preşedintelui. 

Cu toate că nu se ştie încă exact 
conținutul scrisorii, se crede că ar- 
hiepiscopul Sapieha îşi cere scuze pen 
tru cele întâmplate cu sarcofagul ma- 
reşalului Pilsudski, promițând că ase- 
menea cazuri nu se vor repeta 
DEPUNEREA MOȚIUNII PENTRU 
CONVOCAREA PARLAMENTULUI 

VARŞOVIA 3 (Rador). — Azi a fost 
depusă la Castelul Regal, unde este 
reşedinţa președintelui republicii, 
moţiunea semnată de un mare nu- 
măr de senatori şi deputaţi, prin ca- 
re se cere convocarea unei sesiuni ex- 
traordinare a Parlamentului, pentru a 
se lua o atitudine în urma inciden- 
tului provocat de arhiepiscopul Sa- 
pieha. 

In virtutea constituției, preşedinte- 
tele republicii va trebui să convoace 
această sesiune în termen de 30 zile 


VARŞUVIA 6 SE moi, —  «Dobry 
Wieczor», ziar oticios, serie în legătu- 
ră cu incidentul provocat de arhie- 
piscopul Sapieha că parlamentul, în 
sesiunea extraoridanră convocată, nu 
va lua o atitudine care să poată îi 


Central). — considerată ca îndreptată contra bise- 


ricii catolice, 


Impărțirea Palestinei 
mpărțirea Palestinei 
parții 6. (Rador), — Ca- 
1espondentul agenției Havas trans- 
mite: . 

Autorităţile militare au luat toate 
precauțiunile necesare pentru men- 
ținerea ordinei în cursul zilei Je 
mâine când se va publica raportul 
întocmit de comisiunea regală, de 
oarece tensiunea creiată în spiritele 
băștinașilor creşte din ce în ce mai 
mult, 

Se dă ca foarte sigur că printre 
recomandările raportului va fi şi 
împărțirea Palestinei în trei părți. 


au fost făcuţi prizonieri în 
cursul acestei operații. 


Moscova a dispus utilizarea 


Războiul spaniol 
EI IT PORTIE AIP AT NICE IE IEI 


gazelor otrăvitoare 


Nouile suctese aie armatei naţionaiiste. 
agravează situaţia în loc 


SALAMANCA, 6 (Rador). — 
Corespondentul agenţiei «D. N. 
B.» transmite: 

Comunicatul oficial dat asea- 
ră de comandamentul trupelor 
naţionaliste semnalează: 

Pe frontul Biscaya trupele 
noastre au continuat înaintarea 
la frontiera dintre provinciile 
Biscaya şi Santander. Ele au o- 
cupat muntele Castrole. unde un 
grup de 800 republicani încer- 
cau să mai opună rezistenţă. 

Pe îirontul Leon detaşamen- 
tele naţionaliste au anihilat com 
plect un batalion republican. în- 
torcând linia de apărare orga- 


Pe frontul Aragon mai multe| „izată de ei la trecătoarea de 


atacuri inamice au fost respinse 
în diferite sectoare. : 
Pe frontul Madrid republica- 
nii au atacat pe frontul Villa- 
nueva dela Canada şi pe frontul 
dela Pardillo. Alte numeroase 
atacuri parțiale au fost  dease- 
meni respinse. Mai multe mii de 
milițieni au fost scoşi din luptă. 
O mică coloană, precedată 
care de asalt de fabricaţie so- 


Somieda 

In sectorul central d e pe îron 
tu] Madrid s'a respins un atac 
dat de republicani contra pozi- 
țiilor dela Casa del Campo. Un 
alt puternic atac dat de republi- 
cani în apropiere de Cuesta de 
la Reina, sprijinit de 14 tancuri, 


de|a fost oprit de forțele naţiona- 


liste. Un tanc a fost capturat de 


vietică s'a infiltrat printre pozi- ; naționaliști, iar altul a fost dis- 


pie naţionaliste dela Brunete. 
rupele de rezervă naționaliste 
au încercuit pe inamic. O altă 
coloană republicană a reuşit să 
se infiltreze printre pieețile na- 
ționaliste dela Alcala Real, pe 
care voia să o izoleze de restu 
frontului. Inamicul a fost pus 
însă pe fugă, suferind mari pier 
deri. 

Deasemeni a. fost respins ata- 
cu] dela Sierra Lujar. 

Operaţiile de bombardament 
de pe ziua de eri au fost foarte 
eficace. Avioanele naţionaliste 
au bombardat numeroase punc- 
te de pe toate fronturile de lup- 
tă. Numai în cursul unui singur 
bombardament republicanii au 
avut pese 6 niie de morți. 

Pe frontul Madrid s'au dat eri 
mai multe lupte aeriene. Au fost 
doborite 16 avioane republi- 
cane. 


Inaugurarea taberilor de odihnă 
ale partidului Totul pentru ară 


Eri a avut loc la Câmpina 
inaugurarea «Taberii de odih- 
nă» legionară, în prezenţa d-lui 
C. Z. Codreanu. 

Tabăra este aşezată într'un 
frumos pare din centrul orașu- 
lui, proprietate particulară, în- 
chiriat de doctorul Rudeanu, a- 


Pentru Asociația 


„Prietenii Legionatiior“ 


Prietenii legionarilor îşi pe la casieria Ccoperati- 
pot vărsa cotizaţiile sub vei Legionare, fie merso- 
numărul respectiv trecând | nal, fie trimițând pe ci- 


D. căp, lusan Poian ataşat mitt- 
tar al Turciei, a părăsit eri țara, 


fiind rechemat. In locul d-sale a 
fost numit d. căp. Sirri, din marele 
stat maior ture. ue 


Alegerile comunale complimentare 
din Mărăşeşti s'au amânat. Preter- 
tura de Putna a dat o decizie în 
acest sens, rectificând data de 10 
Iulie. Alegerile vor avea deci loc 
la 20 Iulie cor, 


Li 
D. comandor Al. Gheorghiu, secre- 
tar general al ministerului aerului 
şi marinei, se înapoiază în țară la 
12 cr. venind dela Londra 


Aseară a avut loc la «Continen- 
tal» cea de a treia şi ultima masă 
oferită de d. Mareşal Averescu, prie 
tenilor săi politici înaintea plecării 
în străinătate. 

3 SEE ge E | 

Ministerul educaţiei naţionale a 
dispus să se publice vacantă cate- 
dra de estetică dela facultatea de 
litere din Cluj, în vederea ocupării 
ei prin concurs, 


Neva, 


Inceând cu numărul de mâine 
vom publica savuroasele amin- 


tiri ale distinsului nostru cola- 


borator d. NECULAI TOTU. 


— 


La 18 Iulie încep la reşedinţeie u- 
ceelor militare, examenele de ad- 
mitere, 

Eri a avut loe consiliul superior 
al penitenciarelor, sub preşedinţia 
d-lui I. Gr. Perieţeanu. 

S'au discutat probleme în legătu- 


ră cu buna funcţionare a peniten- 
ciarelor. 


VP. Sasu ministrul justiţiei a con- 
vocat pentru Luni 12 Iulie pe mem- 
brii consiliului superior ai magis- 
traturii. 

Sesiunea Consiliului se va ocupa 
cu complectarea locurilor vacante 
produse în urma marei mişcări în 
magistratură. 


——— 


Incepând dela toamnă, când ridi- 
carea legaţiei Poloniei la Bucureşti 
la rangul de ambasadă, va în fapt 
îndeplinit, este foarte probabil că şi 
legaţiile Franţei şi a Marei Britanii 
vor primi acest țitiu, pp SAY A 


Ei în ii Vl e ui SIR li 


flându-se sub directa conducere 
a d-lui Corneliu Codreanu. 

In această tabără, ca şi în ce- 
lelalte cari se vor înființa în 
cursu] acestei veri, în contormi- 
tate cu legea muncii obşteşti, ori 
ce activitate este interzisă. 

Tineretul din orice partid po- 
litic poate participa la aceste 
tabere de odihnă. 

După 15 lulie, d. Corneliu Co- 
dreanu, va plecă la Carmen Syl- 
va unde va conduce tabăra de 
odihnă ce va liia fiinţă acolo la 
acea dată, pe pi dpris nica par- 
ticulară a şefulu mişcării legio- 


 trus, 

Republicanii au mai încercat 
încă un atac asupra aceloraş po- 
ziții, însă şi acesta a fost res- 
pins. La acest ulim atac au coo- 
perat 16 tancuri republicane, de 
fabricație sovietică. 

Fi [at | 

BILBAO 6 (Roai5, — Coresponden- 
tul agenției <D. N. B.» transmite; 


Graţie timpului frumos, operaţiile 
militare ale trupelor naţionaliste pe 
îrontul de nord sau continuat cu 
succes printr'o manevră de încercuire, 

Trupele naţionaliste au reușit să 
izoleze 2000 de milițieni republicani 
de restul trupelor basce, 

Trupele generalului  Solehaza au 
înaintat cu peste 50 de km. spre vest 
de Bilbao. Ele se află actualmente la 
jumătatea drumului dintre Bilbao și 
Santander, 


ioinitatui de nointaruoațiuna 


GENERALUL FRANCO 
PERMITE EVACUAREA 
REFUGIAȚILOR DIN 
SANTANDER 


LONDRA 6 (Rador). — In cer 
curile politice bine informate se 
declara astăseară că generalul 
Franco ar fi dat asigurări Marei 
Britanii că va respecta şi va 
proteja evacuarea refugiaților 
dela Santander. 


0 altă inițiativă criminală a Moscovei 


BERLIN, 6 (Radio Cen- 
tral. — «Berliner Borzen- 


zeituny» publică o dare de 
seamă a serviciului oficiul 
de presă german, datată 
din Bilbao, în care se a- 
rată că se proectează în- 
ceperea războiului cu ya- 
ze otrăvitoare în Spania. 
Ca dovadă a acestei afir- 
mări e faptul că sa con= 
statat că trupele republi- 
cane au întrebuințat 'n 
ultimul timp bombe cu qa- 
ze otrăvitoare în diferite 
părţi ale fronturilor de 
luptă. Constatările făcute 
până acum lasă să se în-= 
trevadă că această nouă 
metodă de luptă, în con> 
trazicere cu dreptul ginţi- 
lore şi cu convențiile inter-= 
naționale în vigoare va fi 
pusă în practică de repu- 


N N 


Se confirmă: 


D. Hodza n'a acordat 
aviilentă d-lui N. Titulescu 


VARŞOVIA, 6. (Radio- 
press). — Agenţia polonă 
«Pat» telegrafiază din Bra- 
ţislava: ziarul «Slovenska 
Pravda»  destăinueşte că 
primul ministru Hodza 
după înapoierea sa din Ro- 
mânia trebuia să sosească 
la Pisceanka spre a întâl- 
ni acolo pe fostul ministru 
român de externe Titu- 
lescu,. 

Intâlnirea aceastu, care 
în cercurile guvernanen- 


iale cehoslovace era con- 
siderată ca un eveniment 
de mare importanță, va 
avut loc, deoarece d. Hod- 
za în cursul şederei sale la 
Bucureşti a avut posibili. 
tatea de a se înforma de- 
spre opinia pe cari cercu- 
rile oficiale române o au 
cu privire la politica d-lui 
Titulescu. Astfel fiind, în- 
fâlnirea d-lui Hodza cu d. 


“Titulescu nu a mai avut 


loc. 


Atonţiune: Rubiole tariste 
sunt din nou cotate 


VARŞOVIA, 6. — La Bursa Nea= 
gră din localitate eri a fost cotată din 


Şase luni dela moartea 


eroilor Moţa 


și Marin 


Se va Giitia un parastas la biserica Si. ilie 
Gorgani 


La sfârşitul săptămânii 
acesteia, se împlinesc 6 
luni de când comandanții 
legionari lon Moţa şi Va- 
sile Marin, au murit eroic 
pe frontul spaniol pentru 
apărarea crucii. 


cia un parastas Sâmbă- 
tă 10 Iulie, orele 10 dimi- 
neaţa, la biserica Sf. Ilie 
Gorgani, str.  Silfidelor. 
(In dosul Monitorului Ofi- 


Cu această ocaziune un | putea lua parte toţi bunii 
sobor de preoți va ofi-lcreştini, 


ee La acest parastas vor 


Pa A O 
italia nu admite nici un 


compromis în chestiunea spaniolă 


ROMA, 6 (Rador). 
Şteftani transmite: 

Comentând  svonurile unui com- 
promis între teza franco-britanică 
şi cea italo-germană privitoare la 
atitudinea marilor puteri în ce pri- 
veşte chestiunea spaniolă, «Giorna- 
le d'ltalia» scrie că un asemenea 
svon nu poate să aibă nici un temei 
căci nu există nici o posibilitate 
de compromis atunci când este vor- 
ba de situaţia internă a Spaniei, 

«ÎI miradevăr, scrie ziarul, 
în fața mişcării comuniste 
de dezordine şi anarhie s'a 
ridicat o mişcare naţională 
de construcţie care este 
garantă a refacerii Spani- 


— Agenţia 


ei şi a ordinei în Europa 
In consecinţă toate ţările 
europene cari vor într'a- 
devăr să ţină seamă de in- 
teresele adevărate ale a- 
cestui continent nu pot de- 
cât să sprijine mişcarea 
naţională spaniolă. Orice 
colaborare cu comuniştii 
spanioli este făcută pe 
baza unei politici de neco- 
laborare la felurile Euro- 
pei, şi lasă să se întrevadă 
intenţii de uzurpare poli- 
tică şi economică şi încer- 
cări de modificare a statu- 
quo-ului dim Evaropa şi chin 
marea Mediterană». 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU,» S. A., STR. ING. SALIGNY No. 2. TEL. 3.26.68 


nou la un curs foarțe scăzut de altfel 
vechia monetă ţaristă rusă: RUBLA. 

Cursul la care se cumpără aceste mo- 
nete e de 1 schiline 1000 de ruble. 

Inainte de turburările din Rugia cursul 
rublelor era mai scăzuţ, 2000 de ruble, 
1 schiling. 

Acest eveniment întâmplat la Bursa 
din Varşovia nu e lipsit de semnifica 
ţii politice, 


„Plicani pe toate frontu- 
rile. 


Inițiativa o are, bine în- 
țeles, tot Moscova, cure a- 
provizionează pe roşii raul 
materialul necesar. Ce sa! 


făcut până acum a fost! 


doar o simplă experienţă 


şi adevăratul pericol poa-| 
te fi considerat că va în-| 
cepe de abia de acum ina- 
inte. Se precizează, în a- 
ceastă privință, că la Bar- 
celona au şi fost amenaja- 
te două mari fabricii pen- 
tru fabricarea gazelor o- 
trăvitoare: «Union espag- 
nola de colorantes y ex- 
plosives» şi «Industries 9 
Manufactures», 

In darea de seamă a ser= 
viciului oficiului de presă 
german mai sunt arătate 
şi alte localităţi unde se 
vor fabrica aceste uaze. 
Pe de altă parte. se arată 
că în recentele lupte de 
pe frontul de Nord, naţio- 


naliştii au pus mâna pe 


importante documente ale 
statului major basc, cin 


care reese, fără îndoială, 


intenţia republicanilor de 
a lansa gaze otrâvitoare 
împotriva trupelor naţio- 
naliste, 

Aceleaşi documente fac 
şi dovada că iniţiativa 2» 
cestei noui metode de lup 
tă o are Moscova. 

Ştiri ce nu suferă contra 
zicere mai arată că zilele 
trecute au plecat din poe 


turile ruseşti vasele «fin» 


duc Mendi» şi «Alceon», 


care au pe bor mari cane 
tități de substanţe pentru 
fabricarea gazelor toxice, 
precum şi măşti apărătoa- 


re împotriva acestor yaze. 
—— > X==—— 


Consiliul de miniștri 
de azi dimineață 
Azi dimineața la orele 9 a avut 


loc un consiliu de miniştri la 1o- 
cuința d-lui Gh, Tătărăscu. 


Au participat toți şefii de depar- | 


tamente, 

D. Victor Antonescu a făcut un 
expozeu asupra recentei 
Polonia. 
îi Consiliul a examinat apoi lucră- 


vizite în 


[ru curente şi a luat sfârşit la o- | 


rele 10 dimineaţa, 


Grave incidente 


japon 


o-sovietice 


Versiunea răspândită de bolșevici 


MOSCOVA, 7 (Rador). — Agen- 
ția «<Tass» transmite: 

O ielegramă primită din Kharba- 
rovsk anunță că în ziua de 5 luiie, 
la amiază, o patrulă de grăniceri 
sovietici compusă din 5 oameni, vi- 
zitând linia frontierei în regiunea 
muntelui Vinokurka, '7a sud de 
piatra de frontieră No. 24, a găsit 
pe teritoriul sovietic un grup de 
soldaţi japonezo-manciurieni,. 

Soldaţii japonezo-manciurienii au 
deschis focul asupra grănicerilor 
sovietici, retrăgându-se apoi pe te- 
ritoriul manciurian. În retragere 
ei au părăsit pe teritoriul sovietic 
mii multe efecte milialre, cutii cu 
cartuşe şi o cască. 

La ora 1430, o altă patrulă de 
grăniceri, venită să inspecteze din 
ncu linia de frontieră, a fost primi- 
tă cu focuri intense de armă şi mi- 
traliere de un detaşament japonezo- 


Redactor resnonsabil, 


manciurian. Acest detaşament avea 
efectivul unei compănii de intante- 


rie. El a tras focuri de armă şi mi- | 
sovietice 


tralieră asupra patrulej 
dintr'o poziţie ocupată pe o pantă 
a muntelui Vinokurka, pe teritoriul 
sovietic, 8 


Patruta sovietică a răspuns îme- 
Qiat cu focuri de armă şi a reuşii 
să respingă peste frontieră detaşa- 
mentul japonezo-manciurian. 

Din ambele părți au căzut morți 
și răniți, 

Agenţia «Tass» după informații 
primite din cercurile competenta 
ale comisariatului poporului pentru 
Afacerile Străine, a adresat chiar 
în ziua de 5 Iulie un protest amba. 
sadei japoneze din Moscova contra 
acestui nou atac provocător al tru- 
pelor japonezo-manciuriene împotri- 
va grănicerilor sovietici. 


V. OLANIUC STERE