Buna Vestire anul I, nr. 131, 4 august 1937

ANUL 1.No. 131 4 


6 pagini 3 lei 


ZIAR LIDER DE AYPDYA SI DOCTIINA DONANEAICA 


Directori : 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


eclarațiile d-lui Vaida 


de TOMA VLADESCU 


D. Alexandru Vaida este un mare specialist, al tăcerilor cu ecou 
şi, ceeace aş fi vrut să arăţ cândva — dar las pentru altădată, — este 
chiar resonanţa misterioasă a acestui om care,prin tăcerea lui de obş- 
tinată maliţie aproape, condiţionează totuş indiscutabil «formula» de 
mâine şi nu mai puţin trezeşte cele mai diverse păreri. 

+ Dar acum d. Vaida a vorbit. A vorbit fiindeă probabil l-au înduio- 
gat reporterii de ziare, l-au ameţit sau l-au plictisit poate şi ecourile 
de presă, dacă nu cumva i-a fost milă chiar de adversarii d-sale cari 
nu se mai ostenese strizând că d. Vaida nu poate sau că nu trebue să 
ia puterea sau că însfârşit lucrul ăsta nu e tocmai pe placul lor şi 
nu-l vor... Dar atâta obsedantă preocupare de un om care tace atâta 
de insistent, atâta de crud, poate, aş îndrăsni să spun, să mărturisi 
dela început că este o favoare pe care foarte puţini o găsesc. 

Deaceea presupun chiar că d. Vaida a vorbit acum... şi ca să se a- 
muze puţin! E vară, e cald. Redacţiile înnăbuşese. Democraţii, încă mai 
mult, sunt. fripţi — şi de alegeri şi de călduri, 

Şi atunci d Vaida, de acolo, dela Cluj sau dela Olpret, fiindcă nu 
stiu pe unde stă, îşi fumează pipa, dar nu pricepe dece atâta lume se 
ocupă de el... care nu spune, nu vrea să spună nimic! Demounstrează 
unii pe cearceaturi întregi de gazetă că d. Vaida nu are cum să ia pu- 
terea, că nu trebue sau — Doamne fereşte! — că nu vor permite ei s'o 
ia:- bine!, d. Vaida tace... şi fumează. 

Vorbesc alţii de o «trădare» a d-lui Vaida, că adică Frontul româă- 
nesc ar merge mână m mână, pe subt pământ probabil, cu «frontul» 
d-rului Lupu, dela Buttalo, că toată chestia asta cu «valahicus» nu vrea 
să ajungă decât la guvern, şi la un guvern oricum: bine, iar foar- 
te bine... şi d. Vaida îşi mai aprinde o pipă. 

Dar probabil că d. Vaida nu poate fi înfinit de crud! Dacă, în de- 
finitiv, atâta lume e în călduri, dacă oratorii democraţiei i-au luat în 
arendă tăcerea şi îşi fac cu ea caniculare discursuri pe un timp care 
ar fi mai indicat pentru odihnă şi linişte, dacă în sfârşit nu mai poţi 
să întorci o foaie de gazetă fără ca d. Vaida să apară acolo permanent 
răstignit de toată iuda democraţiei din presa «română», dacă unii se 
plâng că d. Vaida nu este caşa» şi dacă alţii nu l-ar vrea decât... «alt- 
fel», — atunci se înţelege că omul, la un moment dat, socotește carita- 
bil să-şi facă apariţia, ; 2 

Iată-l în balconul sau, probabil, în pragul casei lui, pare puţin de- 
ranjat — atâta sgomot! — apoi face câteva glume, fireşte fumează şi 
priveşte împrejur... E de ajuns casă pricepeţi cănu segândeşte să ia pe 
cineva în serios! Altfel la ce i-ar mai folosi d-lui Vaida atâtea anec- 
dote pe care le ştie? El le va spune şi acum... E singurul mijloc ca să 
nu priceapă decât cine trebue, Ceilalţi interesează puţin! 

Un singur lucru, d. Vaida îl discută serios şi are dreptate. Aţi citit 
declaraţiile lui, desigur. Dar recitiţi-le, vă rog, ca să simţiţi încă mai 
mult un magistral desgust pe care bunul simţ îl asvârlă democrației. 

Dincolo de aparatul doctrinar sau de fraza din bibliotecă, declara- 
țiile d-lui Vaida spun în cuvinte simple, rupte din vieaţă, revolta sin- 
ceră a unui om întreg. 

Minciuna popularității internaţional-ţărăniste, — d. Vaida ar avea 
nevoe de un laborator, o analiză atentă care s'o definească. Elo desecom- 
pune totuş cu o intuiţie precisă în elementele infame care o compun! 
Apar aici subt cuvântul calm şi tăios al d-lui Vaida promisiunile irea- 
lisabile ale democraţiei şi, peste valul destul de spumos al suveranită- 
ţii ebrietare, mai mult decât populare, peste revărsarea butoaelor de 
basamac şi rachiu în care se scaldă majorităţile democraţiei, d. Vaida 
arată cu degetul fondurile «de misterioasă provenienţă», dar pe care el 


(Continuare în pag. III-a) 


CONFUZII GRAVE 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj 1 


Cetesc în ziar despre cazul preo- 
tului Augustin Pop din Josenii 
Bârgăului (Năsăud), căruia, pe baza 
unui simplu raport -al plulonieru- 
lui de Jandarmi din sat, Ministrul 
Cultelor i-a reținut salariul pe două 
luni. 

Vina preotului? A permis unui 
grup de legionari să asiste la Litur- 
ghia de Duminecă, nu î-a evacuat 
din biserică așa cum ar fi dorit 
domnul plutonier şi cum ministrul 
cultelor găseşte că ar fi putut să 
procedeze. Justificarea  sancțiunii, 
după termenii raportului, este ului: 
toare: preotul <a oficiat o liturghie 
gardistă, cu scop politie», 

Impotriva acestei măsuri abuzive 
au intervenit însuş P. S. Sa Epis- 
copul Nicolae Colan, singurul în 
măsură să aprecieze vina preotului, 
dar fără mici un rezultat. Intervene 
ţia P. $. Sale n'a avut cel puţin cin- 
stea unui răspuns. Cazul din Jose- 
mii Bârgăului nu este nici primul 
şi, credem, nici ultimul, De când s'a 
instalat, cea mai provocătoare ale- 
pere, prefect al Cultelor, fostul mi- 
pistru al Siguranței Statului, a fă- 
cut metodă din această reținere de 
salarii a preoților suspectați de o 
liturghie  gardistă. Cunosc încă 
numeroase cazuri similare la 7alo- 
mița, Tulcea, laşi, Dolj etc. (Pr. 
Alex. Micu, Grigoraş-lași, Manea- 
Dolj, Mircea Marinescu, Niculescu 


unde preoții suspecți şi-au văzut 


salariile reținute «sine die» fără nici 
o explicaţie, cu toate repetatele pa- 
tiții şi întervenții la ministerul li- 
turghiilor ortodoxe»; 

In toate aceste cazuri, anchetele 
secrete, ca la Siguranţă se fac de 
plutonieri, peste capul autorităților 
clericale şi fără ascultarea imprici- 
natului. 

Jandarmii, aceste docile baionete 
salariate, cu care ministrul cultelor 
« mai lucrat acum patru ani, au de- 
venit mici satrapi locali. Viaţa pro- 
vincială s'a jandarmizat complect.li 
sugrumată acolo orice liberă mani- 
festaţie mai ales o anumită mani- 
festaţie foarte legală, 

Si mă întreb cui foloseşte această 
exasperare p răbdărilor, această a- 


cumulare a revoltei şi înăsprire a 
pumnilor? Statului, în orice caz, nu: 
Fiindcă nu Statul este apărat prin- 
toate aceste abuzuri de forță şi au 
toritate, 

Cred oare trecătorii învestiți ai 
alccolului electoral că desființează 
astfel cel mai adânc curent de via- 
ță pură care a răscolit vreodată 
neamul nostru? Cred oare că-şi con- 
solidează astfel poziția propriului 
partid? 

Această confuzie nu mai prinde. 
Jocul de laşitate şi ieftină abilitate 
e de acum cunoscut, jar autorii lui, 
— să wo uite niciodată! — ţinuţi 
permanent în atenția celor «scoși din 
legalitate», 

Şi, vorba unui ministru liberal, 
există o Justiție imanentă, împosi- 
bil de înăbuşit. Noi credem în ea, în 
privirea ei vulturească şi în necru- 
țătoarea greutate a săbiei sale. 


Administraţia: 


Garcofagul Patriarhului Varnava purtat pe umeri de către înalții demnitari ai 


L) a i a 
Din Rusia Sovietică 
După ultimile epurări puterea judaică a rămas 
neatinsă în republica bolşevică 


TELEFOANE 


bisericei sârbe 


Sânger_asele evenimente ce se de-procent de conducători jidani. In- 


sfăşoară de un au încoace în Rusia 
Sovietică au fost comentate şi răs- 
comentate in întreaga presă mon: 
dială, Intre altele s'a arătat şi la noi 
şi aiurea, că Evreii au dat un mare 
procent din numărul celor masa- 
craţi. De aci sa tras concluzia că 
şi-ar face loc un anumiţ antisemi- 
tism roşu şi că puterea judaică ar 
începe să se clatine în Rusia So: 
vietică. 

'Aparenţele păreau că confirmă a- 
cest fel de a vedea. O serie întreagă 
de celebrii bolşevici jidani — - în 
frunte cu Trotzky, Zinoviev, Kame- 
nef, Sobelsohn — Radek, ete, — fu- 
seseră exilați, împuşcaţi sau întem- 
niţați, 

Realitatea e însă alta, vedetele 
judaice au fost lichidate, e drept, 
dar locul lor l-au luaţ alţi Ji- 
dani, mai puţin celebrii astăzi, ce- 
lebrii la rândul lor mâine. Aşa se 
explică de ce presa ijidovească, de 
la noi şi de pretutindeni, continuă 
să susțină pe Stalin. 

Regimul  stalinian,  bolşevismul, 
a rămas ce a fost şi până acum: o 
dictatură judaică, 

Urmărind noile numiri în posiu- 
rile rămase vacante, prin «lichida- 
re», în Rusia, un specialist al pro- 
blemelor sovietice, dr. Rudolf Ko- 
mos, publică în ziarul elvețian «Die 
Front», care apare la Ziirich, câteva 
date edificatoare. 


SECRETARII 


Se ştie că în partidul comunis 
rus rolul de conducitori îl joacă se- 
cretarii partidului. Stalin însuşi 
nu-i decât secretarul general al 
partidului, 

Ei bine, după «epurările» ultime, 
din noii secretari numiţi — pe ţări, 
regiuni, oraşe, uzine — 35% sunt ji- 
dani, 

IN UCRAINA 

Nenorocita Ucraină se bucură de 


Alexandru Constant Iprivilegiul de a avea cel mai mire 


0 excursie cu bucluc 


IV 


A doua zi după masă ne-am tre- 
it. Celor deacasă nu le-am spus ni- 
mic iar eu mi-am dat numele de 
Popescu Neculai. Ziarele scriau. 
In special cele jidoveşti relatau cu 
lux de amănunte aşa zisele noastre 
isprăvi. Când am cetit ce ni se pu- 
ne în spinare, ne-am crucit. Dar 
la urma urmei treaba lor. De ce-s 
gazete, să scrie toate prostiile. Noi 
ne scăldam în Sticulna satului, 
mâncam numai pui şi beam Tra 
mini şi Muşcatai. Tatăl lui Ere- 
meiu era directorul şcoalei, om bo- 
gat şi conducătorul  cooperativei. 
Iubit şi stimat în sat aşa cum şi-au 
înţeles preoţii şi învățătorii vechi 
menirea lor în Ardeal. 

Noi trăiam ca în sânul lui Avram. 
Dar după câteva zile se opreşte o 
camionetă cu jandarmi ja primă- 


de NECULAI TOTU 


rie şi întreabă de Eremtiu. Bine că 
tocmai a fost acolo tatăl său. -E1 
şi-a luat garanţia că îl aduce ia 
poliţie la Bistriţa, să nu-i facă ru- 
şinea în sat să-l ia ca pe hoţ. Om 
cu trecere, jandarmii au plecat. So- 
si acasă cam speriat şi ne povesti 
cele întâmplate. 

Ha; la Bistriţa. In definitiv ce o 
șă fie? Plecăm în trăsură cu tatăl 
lui Eremeiu. Oamenii se descope- 
reau cu respect în faţa d-lui direc: 
tor. Noi credeam că pe noi ne salu: 
tă. Ajungem în Bistriţa la ches- 
tură. La un birou cu pretenţie de 
eleganţă, şade un tânăr grav cu a 
chelari, guler tare, cravată neagră. 
Pe masă «Dimineaţa» şi «<Căliaza 
voinicului». Pe atunci d. Tilea or: 
ganiza de zor «voinicii». Se scoală 
şi ne întreabă ce: voim. Eremeiu 


tr'adevăr în noua conducere a parti- 
dului comunist ucrainean — numită 
la 4 Iunie 1937, după <epurare» — 
Evreii sunt astfel reprezentaţi: în 
biroul politie — forul suprem de 
conducere—din 18 membrii 7 Evrei, 
deci 44%, în biroul organizării dim 
5 membrii 4 Bwvrei, tot 44%. 

In locul rusului Postysev, fostul 
om de încredere al lui Stalin în U- 


cratna, a fosţ numit, după «epura= 
re», jidanul Mendel Markussohn 
Chatajeviteh. 


IN RUSIA ALBA 


O situaţie asemănătoare întâlnim, 
după «epurare», şi în Rusia Albă, 

Secretar general al partidului co- 
munist din Rusia-albă a fost numit 
d... Sarangovici iar preşedintele con. 
siliului comisarilor poporului din 
această fericită crepublică socialis- 
tă sovietică», Jidanul Wolcovici. 


FAMILIA KAGANOVICI 


Atotputernicul neam al Kagano- 
vicilor, a cărui situaţie părea la un 
moment dat că se clatină nu numai 
că şi-a păstrat poziţiile, dar chiar 
şi-a mărit influenta. 

În fruntea familiei stă Lazăr Mo- 
sessohn Kaganovici, comisar al po- 
porului la comunicaţii, membru al 
secretariatului general al partidu- 
lui, al biroului politie («politbirou») 
şi al biroului organizării (corgbi- 
row). E în acelaş timp socrul şi 
intimul lui Stalin. 

Michael Mosessohn Kaganovici a 
rămas membru în «orgbirou». 

Aaron Mosessohn Kaganovici a 
fost de curând confirmat membru 
al  secretariatului partidului la 
Kiew, însfârşit July Mosessohn Ka- 
ganovici a fost numit prim secretar 
al partidului în oraşul şi ţinutul 
Gorki, 


se prezintă. D. chestor strâmbă pu 
țin din nas şi spune că are ordin 
să-l ducă la Câmpulungul Bucovi- 
nei. Mă prezint şi eu. Se uită la 
mine şi nu crede. Ii scot legitima- 
ţia. Spune că este imposibil, îmi a- 
rată ziarul «Dimineaţa». Cu lit&o 
de o şchioapă seria «Apariţia lui 
Neculai Totu la Chişinău». Cum ar 
anunţa «Apariţia lui Terente la 
Brăila», nici o diferenţă. Şi pen- 
trucă domnia sa, democrat convins, 
nu cetia decât «Dimineaţa», chiar 
în faţa unei realităţi credea tot ce 
spune ziarul. După ce reuşesc să-l 
conving de identitatea mea, o mul- 
ţumire îi luminează faţa. Ce caplu- 
ră pe neaşteptate! Desigur raportul 
va avea câteva floricele de stil po- 
vestind abilitatea şi destoinicia de- 
puse la prinderea mea. Plecăm spre 
gară însoţiţi de un comisar şi ta- 
tăl lui Eremeiu care ne dă bani la 
amândoi, şi mie ca la copilul lui. 
După ca lăcrămează puţin, pleacă 
înapoi în trăsurica lui cu coş de 
pai împletit. Mergem cu trenul e- 


Direcţia Administraţia 4-85.82 
Redacţia , . ... . , 4.84.34 


Aşadar Kaganovicii sunţ în plin 
progres. lată o familie fericită în 
nenorocita Rusie comunistă! 


CONDUCEREA CEN- 
TRALA 

Dacă ne aruncăm ochii asupra or- 
panelor de conducere centrală a par 
tidului: Secretariat general,  Polit- 
birou, Orgbirou găsim următoarea 
situației: 

Secretariat general 5 membrii 
1 jidan (L. M. Kaganovici). 

Politbirou 10 membrii 1 jidan 
(L. M. Kaganovici). 

Orgbirou 9 membrii 5 jidani 
(L. M, Kaganovici, M. M. Kaga- 
novici, Schwernik, Stetzki, Kri- 
nitzki). Adică 55 la sută, 


ROLUL EVREICELOR 


Numărul jidanilor în compunerea 
secretariatului general şi al Politbi- 
roului ar putea să pară modest dacă 
n'am ţine seamă de un alt fenomen, 
acel al căsătoriilor «mixte», ca să 
îmtrebuințăm un termen consacrat 
la noi. 

Intr'adevăr, mai toţi demnitarii 
sovietici, care nu sunt jidani, sunt 
căsătoriţi cu evreice. 

Din cele şase personalităţi condu- 
cătoare ale Rusiei Sovietice: Stalia, 
L. M. Kaganovici, Molotov, Ejov,Wo 
roşilov, Litvinof, 2 sunt evrei (Kaga 
novici, Litvinof), iar 3 căsătoriţi cu 
evreice (Stalin, Molotov, Ejov). 

Povestea Esterei se repetă deci, cu 
succes, şi în timpurile moderne, 


Ed 


Aceasta-i, exprimată cifric, situa. 
ţia puterii judaice în Rusia Sovie. 
tică. 

Bolşevismul continuă a fi un re- 
gim condus, spiritual şi politie, de 
Israel. 


Mihail Polihroniade 


lectric. Urcăm la deal prin păduri 
dese de brad. Miros de cetină. Pe 
aici na ajuns coasa nemiloasă a 
jidanului. Când ajungem în drep- 
tul gării Poiana Stampei, vedem 
plutonierul nostru de jandarmi. 
Ne-a recunoscut şi el, noi ne facem 
că ne ferim. Ca un poliţist destoi- 
nic se face că nu ne bagă în seamă 
până nu pleacă trenul ca să nu o 
mai ştergem. Noi rugăm pe comisa- 
rul, care este îmbrăcat civil să se 
facă pentru câteva minute că nu 
este cu noi. Cum porneşte trenul 
hop şi plutonierul. Vine la noi vie 
torios. 

— Vam prins. 

— Fii secret şetule. 

— Ce secret, ce ne secret, e că am 
pus mâna pe voi. M'a pedepsit pe 
mine dom'Căpitan dar acum vam 
venit de hac. 

— Fii serios şi nu te ambala. 

— Vă declar arestaţi, rosteşte cu 
o voce marţială; — pun rămăşag pe 
o sută de lei... » 

Se uită în lături la lume, apoi 30 


Joi 4 Augusi 1937 


UNA VESTIRE 


ABONAMENTE; 
1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comune utbane 6 luni „ 350 | Comune tutale 6 luni „ 250 
3 luni », 3 luni » 125 


0 iantomă uitată: 


Statul țărănesc 


D. ION MIHALACHE, care, îl ştiţi, nu e un spirit tocmai atât de 


inventiv, după cum ar vrea să pară, a lansat totuşi cândva o formulă 
care a făcut oarecare vâlvă: STATUL ŢARANESC. Acest stat-avorton 
a avut însă soarta operilor literare ale marilor alcoolici cari au preten- 
țiunea, adesea nefondată, de a fi şi mari scriitori: cartea nu s'a scris 
şi nu se va scrie nici odată, rămânând în circulaţie numai titlul ca o 
nedumerire, ca o remuscare. 


Ba. în cazul de faţă n'a mai rămas nici titlul. Căci aţi mai auzit 


dumneavoastră în ultima vreme pe d. Mihalache pomenind ceva des- 


pre STATUL ȚARANESC? Nu, desigur. 

Şi doar ocaziunile nu iau lipsit, fiindcă în afară de cotidianele 
sale consfătuiri politice cu vizitiul, camerista, bucătăreasa şi purceaua, 
şeful nominal al d-lor Moisei Zipştein, Armand Călinesecu şi Potârcă. 
a rostit numeroase discursuri politice cu răsunet european pe la Pi- 
teşti, Bălţaţii din Vale, Codobatura şi alte localităţi celebre, fără să 
mai fi pomenit nici măcar titlul operei sale beletristice plănuite la 
chef, 

Ei bine, ştiţi ce înseamnă asta? Pur şi simplu că d. Mihalache nu 
e nici măcar un demagog şi un agitator de nădejde. Ba la dreptul vor= 
bind, nu e nimic. Pentru că dacă ardea în pieptul său o scântee de ori- 
ginalitate, un strop de energie, ar fi găsit în titlul operei sale, atât de 
repede uitat, numeroase pretexte de declamaţie didactică şi de retorică 
sub-urbană. Deoarece ca pretext de declamaţie, trebue să recunoaştem 
că Statul țărănesc reprezintă în adevăr ceva 

Stai câteodată aşa şi te gândeşti la oamenii şi la lucrurile dinziua 
de azi şi simţi cum te cuprinde jalea. Şi-l vom lua drept exemplu chiar 
pe acest lamentabil d. Mihalache, leader democratie şi erou de canţonetă 
populară. După război, d-sa a azitat timp de zece ani această biată 
ară în numele ţărănismului şi a clasei ţărăneşti; a ulimentat regulat 
cu subiecte senzaţionale, rubrica politică a ziarelor iudaice; a ajuns 
chiay să creeze o mistică mihalachistă. După aceea a fost de vreo trei 
ori ministru în trei guverne naţional-ţărăneşti succesive, fără ca, na- 
tural, să patroneze O SINGURA MASURA GUVERNAMENTALA 
SERIOASA SI EFICACE în folosul ţărănimei. Pentru ca abea după 
ce s'a trezit complet şi din furia epileptiformă a opoziţiei primare şi 
din dulcea beţie a guvernării, după ce purceaua puterii îi fătase nume- 
roşi godaci de aur pe socoteala ţăranilor, să-şi aducă aminte că ar pu- 
tea exista şi un STAT ȚARANESC! 

Şi încă să-şi aducă aminte numai aşa în treacăt, fiindcă, după cum 
văzurăm, d-sa i'a uitat de mult până și titulatura. 

Gurile rele, între cari se prenumără şi puţinii săi admiratori din 
partid, pretăcuţi şi aceia, spun că ilustrul topolovean nu s'a mai ocupat 
de STATUL ŢARANESC nici măcar în linii generale, de teamă că 
nu Ya găsi în acest cadru un loc mai comod pentru jidani de cât în 
Statul târgoveţ şi surtucar de astăzi. Credem că şi aceştia exagerează. 

Pentru că d. MIHALACHE şi-a uitat în adevăr avortonul ideologie, 
precum unele găini de rasă se întâmplă să uite locul unde au ouat. 
Aceasta cu atât mai mult, cu cât d-sa e un simplu politician, pe care-l 
poţi schimba cu ori care altul ca pe o figurină dintr'un joc de cărţi: 
guraliv în tinereţe, lacom la maturitate, ramolit şi poltron la bătrâneţe. 

Acuma şeful nominal al ţărăniștilor se găseşte exact în ultima fază 
a carierei sale politice: aşteaptă umil, respectuos şi cu gura căscată ca 
să-i maj cadă — odată măcar! — para coaptă a guvernării. După a- 
ceea, fie ce-o fi. Chiar şi de n'o mai făta purceaua! Sau chiar dacă de- 
gete abile de regisor, într'o rapidă mișcare de trişaj politie, vor substi- 
tui la guvern lui MIHALACHE demagogul pe MADGEARU slugarni- 
cul, pe MADGEARU slutul şi cocoşatul, pe sinistrul laventin expert în 
trădarea nevoilor de viaţă ale Românilor şi în discreta orânduire a 
gheşefturilor monstruoase ale jidanilor, 

Aferim democrați şi democraţie! 


NICOLAE BOGDAN 


Di 


Guvernarea 


In curând guvernul va trebui să 
plece. 

Ori care dintre oamenii politici va fi 
chemat să prezideze noua formaţie mi- 
nisterială de un fapt — de o realitate — 
va trebui să se țină seamă. Marele cu- 
rent naționalist care a cuprins toate i- 
nimile româneşti, De aceia forțe'e na- 
ționaliste pot realiza în parlament o 
majoritate solidă, gata să impună în 
orice moment unei opoziții, cât de vehe- 
mentă, 

Deci, guvernul naționalist nu este 
numai un deziderat, dar și o posibili- 
tale. 

De aci începe însă greul. i 

Pentru că țara întreagă așteaptă de la 
o guvernare naționalistă mari înfăptu: 
iri. Aşteaptă sfârşitul tuturor abuzuri- 


lor, aşteaptă legile cele mai chibzuite, 


aşează pe bancă lângă noi şi înce 
pe să râdă. 

— Dar bine mi-aţi căzut în pal- 
mă puişorilor. 

Noi râdem de ne tăvălim. El o- 
fensat că nişte arestaţi nu-l respec- 
tă, ne ghionteşte. Sărim arşi amân- 
doi. 

— Vrei să zbori pe geam?! 

Intervine şi comisarul. 

— Fii liniştit omule ră sunt în 
paza mea. 

— D-ta cine eşti? 

— Eu sunt comisarul dela Bistri- 
ţa şi due pe domnii la Câmpulung. 

— Aha, ia să vedem aciele. 

Comisarul scoate hârtiile. Jandar- 
mul i le smunceşte din mână, 

— Va să vică am prins banda 
toată! 

In gara Dorna Cândreni face semn 
la alt jandarm. 

— Vino mă eă i-am prins pe toţi. 
Au şi comisar, acte faişe, voiau să 
scape. Dar i-am găbijit eu, să vedem 


(Continuare în pag. Il-a) 


naționalistă 


administrația cea mai corectă, aşteaptă 
— mai ales — rezolvarea marilor pro: 
bleme de Stat românești : problema ji- 
dănească, problema pedepsirii defrauda- 
torilor publici, problem trusturilor şi 
cartelurilor, protecții muncii româneşti, 
înzestrării armatei şi altele... 

De la un guvern de partid zis «demo- 
crat>, adică înfeudat intereselor judeo- 
masonice, nimeni nu cere nimic. Pentru 
că nimeni nu aşteaptă nimic, Şi apoi pe 
toți acești politiciani țara întreagă îl 
cunoaște prea bine. Ştie de pildă despre 
nafional-țărănişti, că a doua zi după 
guvernare vor începe iarăși să monteze 


noui afaceri Skoda, să vândă bancheri- 


lor jidovi internaționali şi ce bruma a 
mai rămas bogăție în România-Mare, 
ştie că vor îngenunchia şi mai mult mo- 
şia românească sub jugul străinilor... 

Toate acestea nu mai fac nimănui 
nici o impresie pentru că sunt mult 
prea cunoscute. a 

Dar de la o guvernare naționalistă = 
ori care ar fi ea — Țara aşteaptă mi- 
nuni. Aşteaptă tot. S'au promis atâtea, 
curentul este aşa de mare, conjunctura 
internă cât şi cea externă sunt atât de 
favorabile, încât întradevăr de la un 
capăt la altul al țării, norodul crgde că 
a sosit ziua marilor împliniri | 

Ori cine va fi chemat să prezideze un 
guvern în numele ideii naționaliste, 
pentru care atâția neștiuți, atâția vizio- 
nari umili au luptat și sau jertțit, să 
nu uite că trebuie să fie la înălțimea 
acestor așteptări. Să nu uile că această 
ideie a avut martiri şi sfinți, Să au scv- 
boare, să nu terfelească ceiace alții au 
ridicat pe culmile marilor realizări is- 
torice. 

Trebuie să-şi facă în primul rând un 
sincer proces de conștiință. Firma cea 
nouă să corespundă unei profunde 
schimbări interioare. Căci naționalism 
însemnează în primul rând credință, 
om nou, şi numai apoi program, discurs 
şi guvernare, 


loan Victor Voien | 


Glasul marilor îndrumători 


ai Neamului 


VASILE CONTA: Noi dacă 


nu vom lupta în contra e- 


lementului jidovesc vom pieri ca naţiune. 


A. D. XENOPOL: Se înţel 


eye deci că dacă 


Românii se 


sbat şi se luptă de mai mult de o sută de ani spre 
a-şi apăra ţara de năvălirea jidovească, ei au mo- 
tive temeinice să ducă această luptă. 
COSTACHE NEGRI: Să înţelegem că trebue să tră- 
im de propria noastră viaţă: că după țara noas- 
tră trehue să ne fie şi politica, iar nu după cele 


străine. 
MIHAIL KOGALNICEANU; 


Toţi cei ce poartă un in- 


teres viu pentru ţara lor, s'au preocupat a opri 
exploatarea ponorului prin jidovi. 
Din «Cuvântul Studentţ esc». 


———— CN 


Gh. Clime 

şi părintele Dumitrescu-Borşa pre- 
gătese un volum de amintiri depe 
irontul naţionalist al Spaniei. Va îi 
încă o carte mare, de sbucium şi ad- 
mirabile înălțări întru jertfa pentru 
tăriile creştine. 


Stefan Ealaci 


ne trimite poemul «Destin», pe care-l 
publicăm în întregire: 


«In curând mi-or arde stele la cap în 
fiecare noapte, 

ziua mă va săruta boarea grânelor coapte, 

Va trece 'm fiecare dimineață peste 
mine, plugul, 

voi auzi cum creşte 'n urma lui belșugul, 


Când voi simți murmurul păraielor de 
apă, 
sufletul meu se va svârcoli în groapă, 
Ii vor auzi drumeţii cum plânge sub glie, 
în nopțile de toamnă timpurie. 
II vei auzi şi tu, mamă, cum geme, 
când vei săruta poza 'nvechită de vreme, 
Gândul tău în fiecare noapte o să vie, 
să-mi pâlpâie la cap ca o făclie», 


«Fiii Daciei» 

a d-lui Francisc 1, Boian apare la New 
York; subliniem imporanța acestei pu- 
vlicații pentru Românii din Statele-Uni- 
te ale Americii, In numărul ultim, a a. 
părut şi o nuvelă de George Drumur, 
«Lumea Nouă» 

In curând va apare un nou număr 
din publicația d-lui profesor Mihat: 
Manoilescu, cu bogate colaborări re- 
feritoare la viaţa economică a țării. 


sz 
= 
aa 


Dumitru Cristian Amzăr, 
Vasile Băncilă şi Ernest Bernea, pre- 

gătesc pentru campania de toamnă a 

«Rânduielii», câte o nouă lucrare. 


«Revistele democrate», 


ca să nu le zicem comuniste, se ocupă 
dela un timp numai cu literaturi străi- 
nă, bine înţeles de aceiaşi ucinieie de 
idei, Şi numai pentru motivul oa, cei 
câţiva cititori rătăciţi, nu cumva săi 
prindă mai repede  simpatiile şi să le 
refuze maculatura», — spune un cama- 
rad, pe drept cuvânt, 


Comandantul Gh. St. 


Ciime 4 
scrie într*o revistă: 


«In această luptă — spre victorie 
(pe care numai orbii nu o văd cum 
se apropie) — Legionarul este iden- 
tificat până la complecta jertiire a 
orice este omenesc în el, pentru Le- 
giune şi Căpitan — deci pentru ţară 
şi neam — este identificat cu proto- 
tipul de viitor român aşa cum ni-l 
închipuim în viitoarea Impărăţie ro- 
mână. 

De aceea de pe acum, ca o goarnă 
vestitoare a vremurilor de înviere ce 
să va să vie, sună glasul celui care se 
prezintă: 

— Sunt Legionar. 

De aceea dintre toate titlurile în 
mijlocul cărora sunt cuprins, cel mai 
drag, cel mai scump, cel mai ales, cel 
pentru care simt în mine puteri nebi- 
rujte, este acesta pe care'l strig aici: 

— Sunt Legionar. 


O excursie cu bucluc 


(Cotinuare din pag. l-a) 


ce mai 
treabă. 

Pe umilă de mândru ce este, Un 
jandarm se postează la o uşă, altul 
la cealaltă. In gară la Dorna Vatra 
lume, jidani, poliţie. Ne dăm jos şi 
ne îndreptăm către comisarul Nu- 
bert. Plutonierul nostru se duce la 
căpitan şi-i raportează prezentând 
actele. 

=— Fugi mă că eşti prost. Nu vezi 
că şi-au bătut joe de tine. 

d pornim cu trenul la vale 
jandarmul nostru şede foarte plouat 
pe peron. Noi îi scoatem limba, 

La Câmpulung trecem pe la par- 
ehet şi apoi la închisoare. Acolo gă- 
sim pe Câja, Coca şi alţii. Cum 
ne-au văzut s'au luminat la faţă. Se 


zice dom'Căpitan de aşa 


Invățăminte din 


(urmare) 

Faza III dela 2 Octombrie până la 
10 Noembrie 1936, în care se atacă 
principalul . obiectiv, Madridul, Ar- 
matele de nord erau numai la o dis- 
tanţă de 40—50 km. de capitală. In- 
treaga atenţie a marelui cartier ge- 
neral naţionalist se concentrează 2 
cum în jurul capitalei, care urma să 
fie eucerită -printr'o serie de mane- 
vre pe direcţiuni convergente. Ar- 
mata de Nord avea să atace cu gro- 
sul forţelor pe direcţia Tegovia—Es 
corial, asigurându-şi spatele şi flan- 
cul stâng cu un grup secundar de 
torţe. Armata de Sud avea să atace 
pe două grupuri, dintre cara unul 
întărit cu trupe motorizate sub 00» 
__manda generalului  Varela, spre 
Madrid şi Aranjuez. Contra mane- 
vra marxistă este şi ea destul de în- 
teresantă şi perfect adequată situa- 


ruginiseră de plictiseală. Directorul 
închisorii pe care îl cunoscusem tot 
acolo prin 197, s'a purtat omeneşte 
cu noi, mai ales că la instrucţie s'a 
văzut că nu aveam nici o vină. Dar 
era ordin să ne ţie să se mai poto:- 
lească presa jidovească, ce urla şi 
vedea numai pogromuri. Abia la 
sfârşitul lui August ne-am  liberat 
şi noi. Căldurile trecuseră. laşul 
era plin de lume, studenţii începu- 
seră a veni la examene. Căminul! 
era un furnicar. 

Stăteam în faţa lui şi ne poves- 
team întâmplările căci în vara ace: 
ia mai toţi am fost închişi, Căpita- 
nul la Bucureşti. noi la Câmpulung; 
alţii prin alte părţi. 

Neculai Totu 


răsboiui staniol 


de VORNICUL BOLDUR 


ţiei speciale, amintind o serie da 
manevre celebre în istoria războa- 
jelor... Centrul guvernamental tre- 
buia să se retragă luptând spre Mad- 
rid, în timp ce flancurile sprijinite 
puternic la Sud pe Aranjuez şi la 
Nord pe Escorial, trebuiau să reziste 
cu înverșunare. Odată grosul naţio» 
nalist atras în punga creiată prin a- 
ceastă abilă manevră, o contra ofen- 
sivă puternică ar fi asvârlit pe na- 
ționalişti de subt zidurile Madridu- 
lui. Rezultatele pe care le sconta ge- 
neralul Franco nu sunt atinse. 
Faza IV dela 10 Noembrie până la 
1 Martie 1937, acţiuni defensive pe 
frontul Madridului. Răsboiu de u- 
zură. In luptele acestea îşi fac apa- 
riţia numeroşi voluntari şi de o par- 
ie şi de cealaltă, In acest interval se 
dau trei bătălii pentru cucerirea 


Strigoii de dincolo de apă 


de AL. ALEXIANU 


A apărut «Dimândarea> cân-|tantin şi era Stolnic' cărturar) | mâniei» care, pela 1851, vestea 
tecul fratelui răznit peste flu-j luând partea Macedonenilor îm: 


viu, ca strigătul unui neam în- 
treg, întors de oglinda apelor. 

S'a ivit ca o «poruncă» a vea- 
cului şi ca un îndemn, 

Am mas lângă durerile ei de 
slovă încenuşată de vremi şi am 
înţeles tot dorul pe care-l as- 
cundea Aromânul legănându-şi 
«pricura pri turmă». 

Era acolo suflet chinuit din 
Vlaholivadi şi din Siracu şi de 
prin Aminci, fluer păstoresc de 
fălcări nomade şi nostalgii căr- 
vănărești. 

Aromânii «roiu de albine har- 
nice cari fac miere în crăpături 
de sânci> (cum îi numeşte un 
francez călător prin Grecia), A- 
românii suferă amarnic. 

Şi  <Dimandarea> aduce tăi- 
nuită pios, fără tânguiri, această 
zestre a sorții lor. 

Şi tot din rândurile ei mai 
pricepi că le-a sosit vremea. 

Ea poartă cuvântul generalului 
Gh, Cantacuzino Grănicerul, ca 
o pecetie_ ce-i hotărăşte  des- 
tinul. N 3 

Şi e semn, pentru cine ispi- 
teşte niţel Istoria că acum două 
sutg de ani, acelaș mare general 
de azi (îl chema pe atunci Cons- 


ÎL ITERATURIZAREA... literaturii e 
un fenomen, care se observă mai ales 
în culturile bătrâne. Avem, atunci, ope- 
re hribride, lungi monoloage plicticoase 
cari nu | mai pot interesa pe cititor. 
Romanele literaturizanților vor fi pline 
de reminiscențe liorești, de stufări; liric. 
Nici a fărâmă de viață adevărată, sin- 
ceră, 

La noi, evreii, când mau fost porno- 
grafi, au fost lietraturizanți (sau şi... 
combinaţi, ca H. Bonciu sau Froim A- 
derca), Ei n'au putut da niciodată ope- 
re cu adevărat epice (Nici măcar 1. 
Peltz, mult trâmbițatul «Balzac» al 
rumunilor dipi Văcăreşti, nu e epic, ci 
încâlcit, oulgar!). 

Literaturizarea se observă mai ales in 
piesele de teatru. Și, atunci, personagiile 
depe scenă vorbesc ca'n... romane 


Leau RECITIT întro noapte târzie 
pe Rilke. Deşi în inima Bucureștilor, 
par'că mă izolasem în cine ştie ce caba 
ră păduratecă. O lună halucinantă înăl- 
bea cetatea asta enormă, haotică. Și 
versul lui R. M. Rilke se desfășura 
somptuos ca o simfonie. 

Câtă deosebire de poezia asta stupi- 
dă, improvizată, pe care-o găseşti în fia- 
care revistă! 

Ca şi Eminescu, Boudelaire şi Ştefan 
George, — Rilke e, par'că, mag. 

O! Liniştite ape ale versului! 

Dar nu poți scrie poezii, poezii ade- 
vărate, când nu devii ascet, rob al ver- 
sului. Dacă nu uceniceşti ani lungi pen- 
tru el, Dacă nu i te supui întru totul. 

Vă puteți închipui un  giuvaerziu, 
care să nu dăltuiască ani întregi, intâiu 
în fier, apoi în argint şi, la urmă în 
aur, pentru a ajunge mare meşter? 

Nu! 

Atunci, cum vreți să fiți mari poeți, 
dacă nu staţi ore  dearândul, pentru a 
asculta dacă fiecare cuvânt cântă după 
cum ai vrea în năzuința ta de mare 
artă? 


e 
m i e E a e 


| 


BE aarrreae asia celor 1408 de 
eroi morţi pe cîmpul de luptă bul- 


gar, Sa petrecuţ într'un cadru im- 
presionant, 


zista cu încăpățânare. Şi în sfârşit, 
ultima fază, — a V-a — dela 1 Mai 
la 1 Iunie 1937, în care comandamen- 
tul naţionalist mută centrul de gra- 
vitate din jurul Madridului, pe alte 
fronturi. Astfel se cucereşte Malaga, 
cu un efectiv de 85.000 de oameni. 
Încercarea de a cuceri Guadalajara 
de unde să se amenințe Madridul 
dinspre N. E. pe direcţia Alcala, nu 
reuşeşte. Bazinul minier Almadan 
este cucerit şi el, iar în timpul din 
urmă Bilbao, după lupte extrem de 
violente. (După maiorul C. Sando 
viei), 

— Cam acestea ar fi fazele în ca- 
re — după unii sau alţii dintre cri- 
ticii militari — sar putea împărţi 
răsboiului din Spania. 

Pentru o mai uşoară înţelegere a 
operaţiunilor şi deci a învăţămin- 
telor cari decurg de aci, credem că 


răsboiul spaniol s'ar putea împărţi |niole. Dimpotrivă, guvernul 


în donă mari faze: 

—. faza de mişcare, dela 17 Iulie 
până la începutul lui Noembrie, când 
se termină operaţiunile de învestire 


potriva grecilor scria pentru fra- 
ţii Aromâni încredințare şi recu- 
noaștere veşnică: 

<Nu mai osebiți nici în chip 
nici în unele obiceiuri nici în 
tăria şi în făptura trupului de 
Rumănii aceştia sunt şi limba 
lor, românească ca acestora este» 

Așa scria Constantin Stolnicul 
Cantacuzino şi azi, urmaşul lui: 
îşi aşterne voinţa în fruntea slo- 
vei aceluiași neam îmbrățişân- 
du-l cu o binecuvântare: - 

«Spuneam că * Macedoneanul 
este piatră de cremene a Româ- 
nismului! Aş vrea. tă această 
piatră să fie de hotar la graniță! 

(Aţi auzit? Parcă a vorbit 
Stalnicul!) 

Și aşa va fil 

Cuzetaţi numai la aproprierile 
nemincinoase de peste veac, cu 
tainică urzeală pentru neamul 
acesta, şi veţi înţelege! 

Că tot pe la 1700, .pe strada 
Schitu Măgureanu Mihail Spăta- 
rul, alt Cantacuzino;' ctitoria lă- 
caș dumnezeiesc. Şi azi pe locr- 
rile aceluiaşi Spătar domnesc se 
ridică zidirea țării celei -noui! 

Și încă îmi mai răsare în min- 
te înţelesul “viu al <Cântării Ro- 


Malul bulgărese străjuit de un 
barai viu de soldaţi bulgari, a fost 
prezent. Iar din cuvintele care s'au 
rostit, mai ales ale . Bisericii din 
Rusciuk, s'a cules sfințenia momen- 
tului alături de o semnificată apro- 
piere sufletească între malurile Du. 
nării. 

Dunărea — drum fără pulbere — 
își ducea destinul la poalele solem- 
nităţii şi-şi potolisa" murmurul ei 
greu într'o melodie dulce de recu- 
legere tainică. 

Dunărea a zis prezent! la apelul 
morţilor. Să 

Atunci apele ei sau: svârecolit şi 
sub fiecare culme de val se afla su- 
fletul unui erou. 

Poate că cei vii vor fi înţeles ac. 
tul solemn al reînhumării. 

Dacă morţii ar putea vorbi... 


P. pi profeţiilor politice dela 
noi (îl ştiţi, nu? Gr, F.) a fost iară 
interviewat de data asta la Galaţi. 

Bine înţeles, «Lupta» Honigmani- 
lor, a luat avionul ca să-l prindă pe 
«d. senator Telefon» să-l întrebe ce 
e cu Spania. 

Iar profetul dela «Epoca» declară 
ritos şi înspirant, ducîndu-şi pal- 
mele la tâmple : 

«Conflictul spaniol nu se va ter- 
mina milităreşte, ci. Anglia își va 
impune. punctul ei. de vedere, căci 
toată lumea are nevoe,. de lire ster- 
line». 

Pînă acum a profetizat în Abisi- 
nia succesul Negusului (1?) şi la noi 
venirea ţărăniştilor la putere dela 
15 Iulie trecut (17). 

Din profeţiile d-lui Gr, F. nau ră- 
mas decît poza lui. de prestigidita- 
tor şi umbra încruntată a tatălui 
său care-și arăta cu degetul, fiul. 

Trist destin, să fii copilul hila- 
riant al unui uriaş tată. 


KE „re Acterian îşi închee în 
liniștea de «slavă stătătoare» a Bal- 
cicului o vastă monografie asupra 
vieţii şi operei: lui  Shekespeare. 


rească o bună parte din teritoriul 
Spaniei, prin îndrăsneşe şi abile ma- 
nevre, 

— faza de stabilizare din Noembrie 
1936 până acum. Cuprinde bătăliile 
pentru cucerirea Madridului, reac- 
tunea guvernamentalilor, precum şi 
operațiunile secundare de pe alte 
fronturi: cucerirea oraşului Malaga, 
operaţiunile dela Guadalajara şi din 
Biseaia, ete. 

Din punet de vedere strategie, n'a- 
vem de scos prea multe învăţăminte. 
Vechiul principiu că ofensiva este 
aceia care aduce victoria, sa dove 
dit a fi valabil şi de data acesta. Dis- 
punând de excelente trupe de ma- 
nevră — cam 30.000 marocani — an- 
trenate şi însufleţite de personali- 
tatea lui Franco, mişcarea naţiona- 
listă a reuşit să pună mâna pe ma- 
joritatea provinciilor şi oraşelor spa- 
comu- 
nist neavând trupe de calitatea a- 
cestora, pierde dela început iniţiati- 
va operaţiunilor. lar dacă Madridul 
na fost cuceriţ dela început de na- 


ale Madridului. Este epoca în care ționaliști, aceasta se datorește numai i a „dup erea 
trupele naţionaliste de sub condu- |brigadei internaţionale,care bine do- celor mai mulți scriitori i militari 
Madridului, care solid întărit va re- |cerea lui Franco, reuşesc să cuce- |tată cu material rusese și având un | şi biografi ai săi, ar fi dispus de. 


profetic neamului acest: 

— <Pentru ce te salţi, Dunăre 
bătrână? Un biruitor îndrăzneț 
venit-a oare ca în zilele strămo- 
şilor noştrii să calce cu amân- 
două ale lui picioare pe amân: 
două ale tale maluri? 

Legiunile înviat-au şi vin să 
întemeieze a doua oară patria?... 
(cântul 30) 

Da! Legiunile au înviat şi bi- 
ruitorul sa ivit aevea, cum spu- 
ne cântecul! 

Şi Românii Macedoneni, ple- 
caţi peste apele Dunării pe vre- 
mea Legionarilor Romani, au în- 
țeles şi se întorc la matcă după 
2000 de ani, odată cu leziunile 
înviate din veac! | 

Fălcările şi-au regăsit păstorul 
şi Celnicii lor şi au aflat Căpi- 
tanul! 

Se întorc cu braţele întinse fră 
țeşte, ciobanii Pindului, Strigoii 
unui neam împărţit de ape şi 
destin în patru părți a lumii. 

«Oamenii veacului de azi să-și 
oprească o clipă huzurul şi nepă- 
sarea și să asculte ciudatele zgo- 
mote care frământă adâncurile 
neînțelese şi chiuie cu vânturile 
nopţii şi să ştie: se apropie stă- 
pânirea strigoilor, cumplită». 


FILE DE CARNET 


Iată un dar pe care munca îndăr. 
jită de câţiva ani a criticului şi 
gânditorului întru ale teatrului îl 
face cu generozitate «specialiştilor» 
noştri atât de ocupați cu ale zilei 

încât nu au timp niciodată să a. 
dâncească probleme care-i privesc, 
Pentru că aceşti specialişti ai 

noştri sunt simplii şi în acelaşi 
timp destul de vagi oameni de me- 
serie şi atâta tot, Dacă erau altee- 
va nu aveam astăzi un teatru căzut 
în cea mai ucagră  decrepitudine. 

Haig Acterian a fost înlăturst cu 
tenacitate şi sistematie de pe tere- 
nul acțiunii în teatru. Nepierzân. 
du-și cumpătul, regisorul care era 
şi un gânditor sa retras şi lucrea- 
ză neturburat la o totală clarifica- 
re de sine prin parcurgerea şi re- 
zolvarea celor mai vaste probleme, 
cum g aeeeca a lui Shakespeare. Lu, 
eru de mare curaj şi ținem seamă 
prima  încereare de a gândi serios 
în materie de teatru, Ja noi. Cu a- 
tât mai mult cu cât gâudirea lui 
Haig Acterian ridică problema de 
artă şi technică la o problemă de 
actuală filosofie existenţială. 

Scena pentru gânditorul Haig 
Acterian nu mai e doar o cutie cu 
minciuni, jucăria unui Deux ex 
Machina (coneluzia miraculoasă a 

unui Cocteau ne-a orbit multă vre- 
me) ci devine un podium pe care se 
desfășoară rezultatele celor mai 
; Subtile procese dialeetetice, 

Viziunea dramatică a existentei 
i-a prilejuit lui Haig Acterian des. 
toperirea unei metode de gândire 
în faza pur existențială (nu meta. 
fizică) prin care trece lumea noas- 
tră şi a altora de acum. 

Exemplu strălucit exte articolul 
din ultimul număr al revistei «de. 
ea Românească». j 

Dee Domnul ca odată cu apari= 
ţia monografiei asupra lui Shakes- 
peare, să se mai deschidă capul 
specialiştilor care au sau nu ceva 
de împărţit cu teatrul, 

TRIUMVIRII 

efectiv de cirea 60.000 oameni se o- 
pune cu succes manevrelor naţiona- 
liste. Dealtfel capitala fusese pusă 
în stare de apărare încă din Noem- 
brie de către generalul rus Gorefi, 
care dispunea de 20 batalioane de a- 
salt, dotate cu cel mai modern arma 
ment, Ofensiva naționalistă s'a oprit 
în faţa Madridului din cauza lipsei 
de efective şi mijloace de luptă *n- 
ficiente. După unele isvoare demne 
de încredere, Franco ar fi atacat Ma- 
dridul — obiectivul său prim şi prin 
cipal — cu un efectiv de circa 40.000 
oameni, ceia ce constitue fără în- 
doială o greșală scump plătită. Să 
ataci cu un efectiv aşa de redus un 
obiectiv de importanța Madridului, 
trebue să recunoaștem că este peste 
măsură de temerar. 

Celebrul principiu al «economiei 
forţelorş stabilite de Napoleon şi 
care înseamnă «să ataci cu mazi- 
mum de forţe şi mijloace pe locul 
şi la momentul voit> şi-ar fi găsit 
o justă aplicare în faţa Madridu- 
lui, dacă — repeţ — Franco un bun 
şi pasionat strateg după părerea 


CALENDAR 


Miercuri 4 August 1937 


ORTODOX: Sfinţii 7 Tineri din 


Etes (+ 343). 
CATOLIC; St. Dominie (+ 1221). 


SPECT 


TEATRUL CARABUȘŞ: Revista «Electro 
Cărăbuş». 

TEATRUL COMOEDIA (Teatru în aer 
liber); Marţi Relache; Miercuri pre- 
miera «Om de încredere». 


Lisi 


SOARELE; răsare 5.6, apune 19.38, 

Moare poeta Veronica Micle (1889), 

Armata Română ocupă Budapes- 
ta (1919). 


OD —— 


ACOLE 


TRE 


TEATRUL VESEL de vară (grădina 
Marconi): Fustele dela minister. 

GRADINA ARPA (Colos): Compania 
Toneanu, M-lle Nitouche, : 

ARENA BRATIANU; Circul piticilor. 
Reprezentaţiile încep la ora 6 seara. 


RE 


Cinematografe românești 


CAPITOL şi ROXY: Surâsul seducător 
şi jurnal şi complectare. 

FEMINA: (plafonul descoperit): Stan şi 
Bran aventurieri şi Confeti, 

ARPA: Grănicerii 
soțul. 

FORUM: Pieadilly Jim şi Păcatele pă- 
rinților. Mo E 

DOAMNEI: Echipagiul şi Malec răpit 
de gangsteri. 

OMNIA: Madame Butterfly şi: Nopți 
pariziene. 

CITY (bul. Carol 21): Bozambo şi pho- 
ny şi Miky Mouse. 

DARLY: Patima şi Ferma morții. 

FRANKLIN; Ave Maria şi Ultimul bal 
la. Petersburg, 

AIDA: Ramona şi Spiritele nopţii. 

ATENEUL TEI: Regele femeilor şi U- 
ragan în China. 

BARCELONA: Prizonierul în junglă şi 
Să-mi cânţi țigane romanța. 

CARMEN-SYLVA-KISELEFF (Piaţa Fi- 
lantropia): Vreau să-mi cuceresc băr- 


batul şi Cobra Tango. 
CENTRAL: Călăretul fără frică şi Nau- 
fragiul. 


şi Nu mi-am ucis 


COTROCENI: Nitchevo şi Mica prin: 
țesă. 

DACIA (sală şi grădină): Răsvrătita şi 
Călătoria suspectă, 

DICHIU, (Romană 89): Căpitanul Ia- 
nuarie și Marşul de noapte. 

FLORIDA (sală-grădină, b-dul Ferdi- 
nand 118); Silvia Scarlett şi Copilul 
și elefantul. 

ILEANA (sală şi terasă, strada Avrig 
Nr. 1): Iubirea mea nu moare şi Ti- - 
grul din Bengal. 

LILLI (Sală şi grădină. Cal, Rahovei 
236): O noapte de groază, Broadway, 
pe gaura cheii şi Rahova se amuză. 

MARCONI: Sublima amintire şi Patimi 
încătușate. 

MILANO (grădină şi sală): Jurnalul 
unei cameriste şi D-nul şi d-na 
Scherlok Holmes. 

MODEL: Avangarda eroilor şi Fugara. 

PACHE (Strada Mătăsari Nr. 31): Re- 
gina Valsului şi Rin Tin Tin sal- 
vator. 

RAHOVA: Nick gentleman detectiv şi 
Frigurile dragostei, 

REX: Mizerabilii şi Hollywood Melody, 
1937, i 

ȘIC (Filantropia 85): Desfiguratul şi 
Iubesc toate femeile. 


RADIO 


Miercuri 4 August 1937 


RADIO — ROMANIA 
RADIO — BUCUREŞTI 
ORA DIMINEȚII 
(6.30 — 7.30) 


6.30: Deschiderea emisiunii, 

— Gimnastică ritmică, 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (discuri), 

— Sfaturi gospodărești şi medicale. 

7,30: Inchiderea emisiunii. 

13.10: Concert de prânz — Dansuri 
populare de pretutindeni (discuri). 

14.10: Radio jurnal: Ora. Mersul vre- 
mii. Bursa, Ştiri interne şi externe, 

14.25: Muzică distractivă (discuri), 

15: Ultimele ştiri. 


19: Ora. Mersul vremii. 

19.03: Muzică de dans — Jazzul Di: 
nu Șerbănescu, transmisie dela Bazinul 
Lido. 

UNIVERSITATEA RADIO 

20: Actualităţi italiene, de Prof, Alex. 
Marcu, 

ORA DE SOLIŞTI 

19.30: Concert de vioară — Al. Theo- 
dorescu. 

22.10: George Ştefănescu (canto), 

22.30: Sport. Radio jurnal, 

22.45: Concert de noapte al Orches- 
trei Radio, 

23.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană 

23.55: Ultimele ştiri 


SIMION MEREDINŢI 


Aşa dar, urmaţi înainte 
ales-o, - 

Țineţi minte cele câtev 
orientarea oricărui Româ 

Si mai ales nu întârzia 


calea pe care singuri ați 


a fapte cardinale pentru 
n 


ti. 


Personal sunt încredințat că scăparea este încă 


posibilă. 


Atârnă de felul cum veţi cugeta zilnic şi cum veţi 


lucra zilnic, 
Sunteţi generaţia decis 
re onotre, sau un mare bl 
Din «Ţineţi minte» (cu 


ivă. Vă aşteaptă sau o ma: 
estem. 
vinte de îndrumare), «Cu- 


vântul Studenţesc» anul X Nr. 1. Ianuarie 1933 p. 8. 


forțe suficiente. Un alt fapt care-a 
împiedecat ca Madridul să fie cu- 
cerit încă dela primele ofensive în- 
treprinse la sfârşitul anului 1936, 
se mai datoreşte şi acţiunii între- 
prinsă pentru degajarea Alcazaru- 
lui, care acţiune a sustras nume- 
roase forţe dela îndeplinirea misi- 
unii principale. Nu este mai puţin 
adevărat că un răsboiu civil îşi are 
legile lui speciale după care s0 
conduce, punându-i-se probleme de 
ordin moral, care întrun răsboia 
normal nu se pune... Şi înslârşit ca 
să încheem, pentru cucerirea  Ma- 
dridului — care prin aşezarea şi 
importanţa lui constituia primul şi 
principalul obiectiv strategie al 
trupoier naţionaliste — trebueua re 
lovate ob'ecţiunile făcute de unii 
critici militari autorizaţi, după ca: 
re Franco ar fi trebuit să evite a- 
cele atacuri masive pentru ocupa- 
rea Madridului — atacuri sistem 
nemţese cari cer efective şi  mij- 
loace enorme — încercând o mare 
manevră în stil napolenian, pe la 
Nord sau Sud, vizând astfel spa- 
tele inamicului, Până cânq naţio- 


E a N A N a i ii Aia i ci i ———_—_„—_C 
Note militare 


naliștii nu vor concentra în fața 
capitalei majoritatea forţelor şi ar- 
mamentului de care dispun, Madri- 
dul nu va ceda aşa de uşor. Bătă- 
liile care se dau în momentul de 
faţă acolo, ne arată destul de clar 
aceasta. Credem însă că generalul 
cu excepţionale calităţi militare ca- 
re este Franco, dublat de un bun 
simţ care nu s'a desminţit până a- 
cum, va şti şi va putea să treacă 
cu succes şi acest greu obstacol ca- 
re mai stă în calea victoriei defi- 
nitive. 

Deocamdată, străduinţa ambilor 
adversari de a-şi creia trupe de ma- 
nevră, ne arată cât preţ se pune 
acolo pe răsboiul de mişcare, con- 
trar celor afirmate de unii că de- 
fensiva este astăzi forma răsboiu- 
lui modern. Incă odată manevra şi 
calitatea trupelor au arătat doctri- 
narilor că forma răsboiului de mâi- 
ne nu este şi nu poate fi defensiva, 
pentru o armată care vrea să în- 
vingă. Pe mâine vom arăta învăţă- 
mintele de ordin tactie ce decurg 
din acest răsboiu.u % 
(Va urma) | 


PLOEŞTI 2. = Azi au sosit în Plo= 
eşti dela Consiliul de răsboiu Braşov, 
legionarii Stelian Ştefan şi Iancu Gătej, 
ambii din com. Podenii-Noi Prahova 
cari au fost arestaţi în mod abuziv 
şi ilegal în următoarele împrejurări. 

In ziua de 20 Iulie, ducându-se în 
com. Valea Dulce, Prahova, spre a lipi 
afişele partidului „Totul pentru ţară” au 
fost atacați de o ceaţă de agenţi libe- 
rali, în frunte cu primarul Bărboiu şi no= 
tarul C. Popescu. 
ARESTARILE ABUZIVE 

Legionarii surprinşi de acest atac mi- 
şelesc au părăsit comuna. In loc să li 
se facă dreptate, în ziua de 21 Iulie 
degionarul lancu Gătej, a fost declarat 
arestat de către jandarmii: Dumitrescu 
Patriciu, Trițaş Gh., Bărbulescu Const. 

Apoi şejii de post Trifaş şi Bărbu= 
lescu au intrat cu forța în casa legio- 
narului Stelian Ştejan pe care l-au ridi- 
cat spunându-i că trebuie să dea „de. 
clarația”.„. în com. Valea Dulce, 

In ziua de 21 Iulie după ce şi-au dat 
declaraţiile la ora 9 seara, au jost tri- 
mişi din post în post, la legiunea de 
jandarmi Prahova, unde au ajuns în 
xiua de 23 Iulie. 

De aci au îost trimiși, tot pe jos, ne- 
mâncaţi, lipsiţi de apă şi Istoviţi de 
oboseală, la Cons, de război Braşov, 
care, neștiind de ce e vorba, întrucât 
Legiunea nu lrimisese şi „corpurile 
delicte” adică ziarul Libertatea şi două 
circulări ale d-lui general Cantacuzino 
i-a reținul până erl, când văzând că 
Legiunea de Jandarmi nu voeşte să 
lrimiță „corpurile delicte” nici la or- 
dinele telegrafice, i-a pus în libertate, 

Iată deci procedeul abuziv şi amo- 
ral al unor oameni lipsiţi de conştiinţă 
şi cunoaşterea datoriei. 

Zece zile ținuți în închisori, ne= 
mâncaţi, înjurați şi cu serviciile pierdu- 
te, din pornirea unor oameni care au la 
activul lor isprăvi şi mai mari! 

PREOȚI ARESTAȚI 
PENTRU CA AU OFICIAT 
O SLUJBA RELIGIOASA 

De pildă şetul de secţie Dumitrescu 
Patriciu, în ziua de 25 Martie 1937 a dat 
ordin să se înconjoare biserica din 
com, Mehedinţa şi ținând sechestraţi 
100 oameni limp de o oră, iar șeiul 
de post Tritaş Gheorghe a pus jan- 
darmi să păzească groapa pentru o 
iroiță ce aveau de gând Legionarii 
să 0 așeze în curlea bisericii, și 
sustrăgând sculele, au  împiedecat 
ridicarea troiţei, în amintirea eroilor 
morţi în războiul peniru întregirea 
Neamului, 


Prizoana_imnotriva legionarilor 


Alţi preoţi arestaţi pentrucă au oficiat 
serviciul religios ia ridicarea unei troițe 


in Prahova au fost arestaţi 400 legionari 


Au ameninţat că vor „trânti colivele 
în prat”, 

Preotul C, Nicolescu care a oficiat 
slujba, împreună cu d. C, Scărlătescu, 
legionar în vârstă de 50 ani, a doua zi, 
au fost arestaţi şi trimiși la Braşov. 

Acelaș şet de posi, Trilaş Gheorghe, 
însoţit de Vasile Mortasiu, şi Gavrilov, 
în ziua de 31 Martie 1937 tot pentru 
sfințirea troiţei în com, Mehedinţa, a 
aresta! supunând batjocorii pe preotul 
I. C. Tomega precum și pe legionarii 
Gh, 1. Nicolescu, Const, 1, Niculescu, 


Const, N, Draga, Mihail Georgescu, 
Dumitru N. Roşu și Const, N. Roşu, 
cari purtați din post în post, de jos, 
și-au dus calvarul până la Braşov, 
cau ral în mor mâ n ta rea 
martirilor tri 
Marin, inut Pa ar 
lor arestaţi în Prahova 
este de a 400 (pa- 
tru sute) dintre cari, unii 
de câte 2-3-4 ori. 


Coresp. 


SUNA VESTI 


In Franţa, stânga prepară 


bd 4 L] | Sf 
onouă lovitură 
Presa franceză veritabilă, se arată alarmată de noua concentrare so- 
cialistă, paralel cu diviziunea progresivă a forţelor naţionaliste 


Impotriva tuturor aparențelor 
opinia publică românească e din 
ce în ce mai inexact informată a- 
supra celor ce se petrec actual- 
mente în Franța. lar ceeace e mai 
trist, această lipsă de documen- 
tare se datorește nu atât relei vo- 
imțe a câtorva, ci indiferenței 

rogresive şi generale a publicu- 
ui nostru cult, 

__ Desinteresarea aceasta îşi are 
desigur o explicație, dar nu şi o 


Pe la începutul anului 1934 a fost 
înfiinţată, sub auspiciile Ducelui, 
şcoala centrală militară de  alpl- 
nism. Creată de generalul Bessi, pe 
atunci inpector Ş trupelor alpine, 
jea e aşezată în inima regiunii mun- 
toase, cea mai măreață din toate, 
care se află pe pragul marelui ma- 
siv ce se întinde dela piscurile 
Muntelui Mare Paradis, până la pis- 
curile muntelui Blanc şi dela ace- 
lea ale falnicului munte Cervin până 
la muntele Rosa, cu privelişte fer- 
mecătoare. 

Şcoala poartă un nume glorios al 
Casei de Savoia: Duce de Abruzzi, 
acest mare prinţ ce a fost tot o- 
dată şi un mare ostaş, un mare al- 
pinist, explorator, savant şi mare 
pioner al imperiului african. 

Şcoala desfăşură o activitate mul- 
titormă — cum a fost activitatea a- 
celuia ce i-a dat numele. Ea nu 
ținteşte să creeze un alpinism mi- 
litar care dealtiel, ca şi alpinismul 
civil, exista mai de mult, după cum 
sunt mărturie eroismele  alpinilor 
din marele război, ca acelea dela 
Monte Nero, Adamello, Colle della 
Sentinella şi Tofana. Ea lucrează 
dimpotrivă, pentruca episoadele e- 
roice să nu mai fie în viitor gestul 
a numai câtorva viteji, să devie o 
disciplină generală a alpinilor, după 
cerinţele graniţelor -ce s'au lărgit. 
De aceia, ea urmăreşte ca tinerii 
ofiţeri, instructori ai acestei masse 
să dobândească nu numai tehnica 
alpină dar şi mentalitatea tipic al- 
pină, pentruca în viitor aceste e- 


Parlamentul nu va mai îi 
coivocat În sesiune extraordinară 


Unele ziare au vorbit în ultima 
vreme de convocarea Corpurilor le- 
giuitoare într'o sesiune extraordi- 
nară în Septembrie, pentru ratifi- 
carea decretelor legi, 

Prin legea deplinelor pueri — Yo- 
tată de Parlament — guvernul este 
împuternicit să activeze pe bază de 


decrete legi, fără ca acestea să re- 
clame o grabnică şi imediată rati- 
fiare, 

Aşa că sesiunea din Septembrie, 
nu va mai avea loc, contrar tutu- 
ror Svonurilor cari au persistat o 
bună bucată de vreme. 


in Rusia sovietică s'a descoperii 
0 vastă organizație religioasă 


MOSCOVA 2 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei «Havas» 
transmite: 

In oraşul Orel s'a descoperit o 
vastă organizaţie religioasă cu 
caracter antirevoluționar, 

Treizeci de fruntaşi ai acestei 
organizaţii, — înțre cari episco- 
pul Inochentie Nichifor, 12 

_preoți, trei diaconi, două călu- 


gărițe, un fost prinț, trei foşti 
proprietari rurali şi cinci foşti 
proprietari de imobile, —au fost 
arestaţi. : 

Revista «Bezbojnic» (Fără 
Dumnezeu) scrie că fruntaşii 
organizației îndemnau în public 
pe credincioşi să distrugă puta- 
rea sovietică. 


Declaraţiile 


d-lui Vaida 


(Continuare din pagina 1) 


le va identifica uşor, puţin mai târziu, cu un singur nume şi, e drept, 
de data asta cu suficientă cruzime: AUSCHNITT! 

lată ce se întâmplă când vorbeşte d. Vaida... Sunt bombe care fac 
explosie până departe şi lasă morţi pe teren. Acum dricul trage discret 
la poarta din str. Corabiei, a partidului internaţional-ţărănesc. 

Democraţia de aici se cheamă Ausehnitt! Câteva cadavre astfel — 
Lupu, Madgearu, poate chiar Mihalache... — trebue să dispară grăbit: 
d. Vaida a zis «Auschnitt» și preferă, cum e normal, să stea de vorbă 


cu ceeace el numeşte «Stăpânul. 


Terenul, atât de uşor, de frumos şi rapid curăţat, conelusia aproape 
că nu-i mai aparține d-lui Vaida. El o ia totuş ca so ofere, cu grija 
omului de răspundere, Aceluia care e singur în drept s'o aibă. M. S, 


Regele se găseşte astfel simplu de 


tot în faţa entusiasmului popular 


real, voinţa lucidă a ţării, fără basamac, fără ţuică şi fără Ausehnitt, 
gi care aclamă astăzi într'un avânt de supremă speranţă, îdeile na- 


ionale. 


Este primul accent şi probabil cel mai puternice pe care d. Alexan- 
dru Vaida l-a pus pe ziua de azi. Dar vom continua, vom examina mai 
atent ca să vedem tot ce se desprinde din aceste declaraţii care, — nu 
ştiu dece... — dar îmi par oarecum ca o anticipare a unei mari opere 


naţionafe... 


TOMA VLADESCU 


Realizări tasciste 


Şcoala militară de Alpinism 


roișme să nu mai constitue acci- 
dente glorioase ci manifestări îi- 
reşti şi normale ale unui popor e- 
roic. : 
DISCIPLINA IN TOATE 
RAMURILE DE ACTI 
VITATE 


Astăzi, când, în climatul fascist, 
mentalitatea alpină şi posibilităţile 
tactice sunt educate şi considerate 
la justa lor valoare şi că vechea de- 
viză a «penelor negre» a fost com- 
plectată de către Duce: <Mergem şi 
dincolo», trebuese cadre tot mai nu: 
meroase de tineri alpiniști. 

Astfel, la Şcoala de Alpini se dau 
cursuri asupra stâncilor, zăpezii şi 
gheţei. Instructorii adoptă un pro- 
“gram unic, atât în pregătirea cât şi 
în executarea diferitelor exerciţii. 

Instrueţia pe stânci se .face când 
pe Alpii occidentali, când pe cei o- 
rientali. Se alternează astfel exerci- 
țiile pe stânci de granit şi rezis- 
tența la înălțimile cele mai mari, cu 
ascensiunile pe Dolomiţii calcaroși 
şi cu escaladările acrobatice. Nu- 
mai ofiţeri şi sub-ofiţeri ai regimen- 
telor de Alpini şi de artilerie alpi- 
nă participă cu grupurile diverse- 
lor arme; odată terminată această 
instrucţie, ei se reîntore la regimen- 
tele respective cu titlul de instrue- 
tori. Intre cursurile asupra stâncilor 
şi acelea de ski, are loc în fiecare 
an un curs pentru a obţine califica. 
tivul de «mici condottieri» şi «al- 
pieri»; ce] dintâi din aceste titluri 
poate fi obținut de ofiţeri şi sub. 
ofițeri şi a] doilea de Alpinii şi ar- 
tileristii alesi din diferite regi: 
mente. 

Un oarecare număr de ghiduri şi 
de alpiniști academicieni chemaţi 
exclusiv din diferite fegiuni iau şi 


ei parte la acest curs, ca pentru al: 


confirma Scopurile totalitare ale 
şcolii, 

Iustrucţia se termină printr'o în- 
cercare tactică de ansamblu care al- 
cătueşte o severă experienţă tactico- 
teenico-alpinistă având valoare de 
aprobare formală pentru partici- 
panţi. Se aleze pentru aceasta un 
teren de operații foarte dificil 


ITALIENII VICTORIOŞI 
IN CELE MAI INDRAS- 
NETȚE CURSE 

Exerciţiile ce au incununat până 
acum activitatea instrucției Şcolii 
au fost cu deosebire de îndrăznețe 
şi au provocat mare admirație şi in- 
teres atât în Italia cât și în Sirăi- 
nătate. 


In 1935, încercarea Muntea 
lui Blanc a fost săvârşită de secția 
de „alpieri” repartizați în două <0- 
loane care au atins piscurile: una, 
alcătuită din 50 de oameni ce au 
plecat dela ghețarul Myage pină la 
coliba lella, cealaltă de 70 de oa- 
meni, plecând dela Myage până la 
coliba Gonnella, trecâni prin Do= 
me şi Bionnassais. Pe piscul cel 
mai înalt din Europa comandantul, 
a luat jurământul recruţilor. 

Acestea s'au desfăşurat în plin 
echipament de război, cu puşti şi 
mitraliere. Niciodată piscul acesta 
nu jusese atins de o mulțime atât 
de impunătoare de oameni înarmaţi, 
Francezii fuseseră foarte mândri de 
a fi condus, pe partea lor mai puțin, 
aspră, 33 de oameni. 

Anul trecut s'a efectuat traver- 
sarea formidabilului lanț al Marilor 
ziduri. Aceasta a fost săvârşită de 
o massă impunătoare de 600 de 
oameni în care era şi batalionul Da 
celui de Abruzzi. 

Astfel, sub regim fascist, eroise 
mul ostăşesc a devenit o normă Și 
totodată o disciplină generală mem 
niță să înalțe şi mai mult virtuțile 
italiene. 

0. Densuşianu-fiul 


justificare. Fiindcă marea repu- 
blică occidentală rămâne încă un 
factor important de echilibru în 
politica europeană. Factor a că- 
rei prezență se va face cu atât 
mai mult simtă, cu cât va fi mai 
puțin bântuită de sfâşieri interne. 

Ori, după informațiunile cari 


LEON BLUM 


ne parvin, tocmai această pace 
lăuntrică pare mai dificlă de re- 
alizat astăzi în Franța. Fiindcă 
iată ce citim în cel mai recent nu- 
măr al marelui  hebdomader 
«Gringoire»>, 


«FRONTUL POPULAR» 
REIA OFENSIVA 


<La Congresul Uniunii 
liste și republicane, d. FROS- 
SARD a declara: printre altele: 

In luna Octombrie, vom cu- 
noaşte maximul de scumpire a 
vieţii. Deoarece atunci impozi- 
tele, inflaţia şi devalorizarea îşi 


socia- | şi FĂURE, dacă vor să-şi 


vor fi produs deplinele lor e- 
fecte». 

«Fără îndoială, adaugă «<Grin- 
goire», că d. FROSSARD e cam 
prea optimist. Căci nu este oare 
DEPEŞA TULUSEI (oficios al 
Frontului popular) aceea care se 
întreba recent, dacă nu cumva 
guvernul va fi obligat «să îm- 
prumute încă asupra monedei» şi 
«de a emite bonuri de tezaur cari 
vor risca de a reduce şi mai mult 
acoperirea reală a monetei»?, 

«Francezii, înfierbântaţi de că- 
tre cele două devalorizări reali- 
zate în *mai puţin de un an, nu 
se poate să nu priceapă sensul 
acestor şugubeţe eufemisme: ca 
împrumuta asupra monetei» şi 
ca reduce acoperirea reală a ace- 
leiași monete». 


MITUL REVOLUȚIEI 
SANGEROASE 


«In aceste condițiuni — se în- 
treabă GRINGOIRE — ce se va 
întâmpla în Octombrie? 

«D. Frossard, în L'HOMME 
LIBRE, reamintește şi pe bună 
dreptate, că partidul socialist 
francez nu e un partid de refor- 
me, ci unul de lovituri revolu- 
(ionare, (la nevoie chiar sânge- 
roase), 

«Deja la Marsilia, opoziţia 
extremistă condusă de d. ZY- 
ROMSKY pe de o parte şi de d. 
MARCEAU PIVERT pe de alta, 
a reunit 2.309 mandate, împo- 
triva a 2.949 rămase fidele d-lor 
BLUM şi PAUL FAURE. 

«Este prin urmare de prevă- 
zut că, amenințați de massa mi- 
litanților extremiști, d-nii BLUM 
păs- 
treze autoritatea, vor trebui să 
pună capăt experienței CHAU- 
TEMPS, după cum d. HERRIOT 
a pus capăt experienţelor 
POINCARE în circumstanțe 
asemănătoare (Noembrie 1928) 


„Aromânii: rezerva de 
vitalitate a României noui 


(e sunt, ce vor și ce pot, Aromânii 


3 August 1903. Sărbătoarea Sfân- 

tului Ilie, e ziua declanșării revo- 
luției Macedonene. 
Azi se împlinesc 34 de ani din 
ziua când popoarele creştine din 
Macedonia, au ridicaţ arma, pentru 
independenţa patriei lor, indepen: 
denţă formulată odinoară de către 
premierul englez Wiliam Gladstone 
prin lozinca «Macedonia Macedone- 
DilOr».u 

Revoluţia a fost înăbuşită cu mii 
de jertfe recrutate în cea mai mare 
parte din elementul românesc, ele- 
menţ care până în ziua de azi şi-a 
arătat tenacitatea, vitalitatea şi 
forţa de autoconservare. 


din Balcani sau Aromânii, au trăit 
lor acolo în 
Balcanilor, a- 


jam invaziilor barbare, Românii 


prin forța  vitalităţii 
munții stâncoși ai 
proape 20 de veacuri, 

Luptând de secole, împotriva Bi- 
2anţului, care voia să-i robească, au 
ajuns la emancipare spirituală îna- 
intea noastră, concomitent cu Romă 
mii dim Ardeal, cu care se apropie 
din toate punctele de vedere. 

Au avut regatele lor, Valahia 
Mare şi Valahia Mică, dând cu se- 
cole înainte regi Imperiului Româ- 
no-Bulgar, regi de mărimea lui Pe- 
tru, Asan şi Ioaniţiu, pe care Bul- 
gara azi şi-au însuşit cu toală opu- 


Elementul Aromâneso din  Bal-|herea istoriei. 


cani a trăiţ şi trăeşte, spre fericirea 
sa şi mândria noastră, 


CE SUNT AROMANII 


Rupți de ramura Daco-Romană în 


Romanieri în conducerea 
organizațiile qeoraisie 


Cu numirea d-lui Gheorghe Sla- 
ma ca vice preşedinte unic al or- 
ganizaţiei Capitalei a partidului 
georgist, d. Gheorghe I. Brătianu 
a început seria da remanieri în con- 
ducerea tuturor organizaţiilor ju- 
deţene. 

Săptămâna aceasta d-sa va pleca 


pentru o scurtă cură la Viehy, du- 
pă care se va întoarce în ţară. 

Imediat după ce vacanţa va fi 
terminată, profesorul dela Iaşi va 
avea  consfătuiri cu prietenii săi 
politici, cu pivire la schimbările 
ndcesare în conducerea organizaţii- 
lor cari au dat rezultate slabe în 
ultimele alegeri. 


D. Stoiadinovici despre încheerea 


concordatului 


BELGRAD 2 (Radio-Central). 
La Lozovec, în apropiere de Şibene. 
la sa inaugurat eri prima fabrică 
de aluminiu din Jugoslavia, 

La această inaugurare a partici- 
pat şi d. Stoiadinovici, preşedintele 
consiliului, care a ţinut un discurs 
vorbind şi despre ultimele evenimen 
te de ordin religios. 

D-sa a spus că părerile după cari 
concordatul cu Vaticanul ar păgubi 
biserica ortodoxă, sunt eronate. D. 
Stoiadinovici a făcut tot spre a a- 


cu Vaticanul 


păra biserica ortodoxă de pretinşii 
prieteni, cari î-au adus în ultimul 
timp numai pagube, D-sa va căuta 
mai departe ca toate bisericile re- 
cunoscute de stat să se bucure de 
drepturile legale. 

In legătură cu ultimele evenimente 
se răspândise la Belgrad diferite 
svonuri după cari guvernul ar  in- 
tenționa să aresteze  mumeroase 
personalități politice. Cercurile  o- 


ficiale desmint în mod categoric a- |să moară nu pentru 


ceste svonuri. 


PRIMA UNIVERSITATE 
ROMANEASCA 


In timpul când Românii din stânga 
Dunării duceau o luptă aprigă împo- 
triva  Fanarului, Românii Macedo- 
neni aveau universităţile lor cu das- 
căli aduşi din Ţările Apusului, uni- 
versitatea din Moscopole, fiind o fală 
a Aromânismului, 

Având în vedere, că acest oraş a 
fost ars de Antarţi în anul 1723, pu- 
tem deduce foarte uşor gradul de ci- 
vilizație la care ajunseseră Românii 
Macedoneni. 


AROMANII CONDUCA- 
TORI DE ŢARI 


Dar Macedonenii, oamenii cari au 
dat, după greci, cultură propoarelor 
balcanice, au dat în decursul veacu- 
rilor, în afară de regi imperiului 
Româno-Bulgar, o seamă de condu- 
cătdri politici tuturor ţărilor Bal- 
canice, ba chiar şi altor țări, cum 
ar fi de exemplu fostul imperiu 
Austro-Ungar, căruia i-a dat printre 
alții pe Baronul Dumba, sfetnicul 
împăratului Franta Iosif. 

Greciei, în mare parte indepen- 
denţa i-au dat-o Aromânii, căci a- 
tunci, în anul 1821 <Evzonii» care co 
borau cu flintele lor din munţi spre 
a da «Elefterie Eladei» erau în ma- 
re parte Cuţo-Valahii, care mergeau 
«megalo-idea» 
greacă, oi pentru creştinătate. 


Dar oare ce a fost Averoff, marele 
Averotf, numele căruia stă încrus- 
tat pe stadionul Olimpice din 
Atena, precum şi pe crucișăto- 
rul — fală — a flotei greceşti, de: 
cât un Valah din părţile Epirului. 

Nu trebue să uităm că lot acești 
«Ținţari» au dat Greciei din veacul 
al XIX-lea pe marele diplomat Co- 
leti şi pe nemuritorul poet Valao- 
ridi, 

Greciei de azi, acest element vital 
i-a dat doi strategi şi dictatori: duş- 
mani de moarte între ei — pe Con- 
dilis şi Plastiras, 


BULGARIEI ŞI JUGO- 
SLAVIEI 


Dar nu numai Greciei, Valahii au 
dat oameni. Bulariei, aceştia au dat 
trei prim miniştri, pe  Ghenadiev, 
pe Tacheff şi pe actualul premier 
Kiaoseivanov. 

Jugoslaviei, întreaga  negustori- 
me, pe istoricul Ținţar Marcovici, 
pe actualul Ban al Serbiei de Sud, 
Jika Lazici, precum şi pe dictatorul 
Jifcovici, român din Peristeri. 

Chiar Turciei, au dat pe un mi- 
nistru, pe Batzaria. 

Patriei lor, au dat pe Baronul 
Şaguna, pe Valaori, şi suflete că- 
lite în lupta națională 


CUM Il PUTEM MENȚINE 


In urma războiului balcanic, fiind 
împărțiți între 4 națiuni, a căror unic 
scop este desnaţionalizarea popoarelor 
cu care conlocuesc, Aromânii au pre- 
ferat să-şi lase căminuri şi biserici, 
morminte şi tradiţii spre a coloniza şi 
româniza granița sudică a Dobrogei 

Celor care au rămas, şi au rămas 
mulți, sute de mii, trebue să le ară- 
tăm, că nu i-am uitat. 

Infiinţând şcoli şi biserici în toate 
statele unde trăeşte acest element vi- 
tal în special în Jugoslavia, unde slo- 
va românească este pusă la index, pu- 
tem fi siguri că nu-i vom pierde, n- 
vând totdeauna o rezervă a unităţii 
româneşti. 


Paul Petzi 


DOUMERGUE (Noembrie 1934) . 
şi LAVAL (Ianuarie 1936), 
Pentru a ne convinge de acest 
lucru, nu avem decât să medităm . 
puțin cuvintele pronunțate la 
ens de către d. DORMOYy, mi- 
nistru de interne (socialist de nu- 
anță Blum): , 
Nimic nu va putea opri 
th ansiormarea revoluționară dip | 
Franța, actualmente în pl 
marş. De aci înainte, nici un gu- 
vera nu va mai putea ființa 
fără noi, socialiștii. Insă noi nu 
înțelegem să repudiem nimic . 
din doctrina și din programul 
nostru. lar pentru impunerea 
programului nostru, NOI 
COMPTAM PE SPRIJINUL 
MASSELOR. (Oamenii de ordi- | 
ne știu ce înseamnă aceasta. N, 
R.). lar de astă dată Senatul nu 
va avea decât să tacă şi să se re- 
semneze», Ă 
In altă parte, d. CHAUTEMPS 
declară însă înspăimântat în fa- | 
SA imonaică ji abianetni dim în 
calea I'ranţei de către cei doui fa- 
iţi. BLUM și AURIGL=I dori f 
Mai mult ca nici odată, o . 
pauză e necesară! 
MAȘŞINAȚIUNILE CRI- 
MINALE ALE COMUNIŞ- 
TILOR 
«n ăst timp, comuniștii, E 
continuă GRINGOIRE, —  atâ- . 
fați de ordinele precise ale Mos- . 
covei, fac zilnic presiuni asupra . 
socialiștilor, ca să realizeze îm- 
preună cu ei, marele partid «de |. 
unificare proletariană». Ei sunt . 
gata la toate concesiunile pentru 
a ajunge la această realizare. Din 
momentul acela nu e de loc greu 
de prevăzut, că partidul  socia- 
list va fi antrenat şi de către mi- 
litanții săi extremiști, dar și de 
către comuniști, la „cucerirea re- 
voluționară a puterii. și 
Beneficiara operaţiei ar fi, evi- 
dent, Moscova care a și pus la 
bătaie sumele necesare. 
ABULIA FATALĂ A NA- 
ŢIONALIŞTILOR 
«ln ceeace-i priveşte pe 
naționalişti — închiee cu o 
legitimă  tristeță GRIN- 
GOIRE, — ei apar mai di- 
vizați ca nici odată, Tre- 
bue să constatăm acest lu» 
cru cu o atât mai accentua 
tă părere de rău, cu cât 
noi m'am încetat nici odată 
de a preconiza unişyea lor. 
«Astăzi mai mult ca ieri 
şi mult mai puțin ca mâi- 
ne, marea concentrare an- 
ti-marxistă se impune. Fi- 
indică nu oamenii, ci presiu 
mea evenimentelor a trân- 
tit eri la pământ guvernul 
BLUM. s 
Intro zi, evenimentele îi 
vor constrânge să se uneas 
că pe toți francezii cari nu 
vor să ajungă sclavii Mos= 
covei». 


-- - 


. a 


% 

Dacă e vorba, adăugăm 
noi — ca acest act hotărâ- 
tor să rămână numai pe 
seama evenimentelor, a- 
tunci am înţeles! 


ADRIAN BALTAG 


DX —=—— 


Catolicii germani n'au fost 
opriți a merge în pelerinaj 
la Roma 


BERLIN 2 (Rador), — In legătură 
cu unele ştiri apărute în ziarele din 
strătnătate, se comunică din sursă ger- 
mană autorizată că nu sa luat nici o 
măsură în sensul interzicerii peicrina- 
jului catolicilor germani la Roma. 

Printr'o ordonanță a poliției au fost 
suprimate numai pașapoartele colective 
pentru pelerini, cari se dăduseră până 
anul trecut, Pelerinii vor trebui să al- 
bă pașapoarte individuale. 

Măsura este justificată de autoritățile 
germane prin prescripțiunile care pre- 
văd că nici un tânăr german care nu 
şi-a făcut serviciul militar nu poate să 
plece în străinătate dacă nu a obținut 
o autorizație specială din partea birou- 
lui de recrutare, 

IC => —— 


Manouraie italiene 


ROMA 2 (Rador). — Nici un ataşat 
militar străin nu a fost invitat la ma- 
rile manevre italiene din provincia Ve- 
neţia. 

S'a făcut excepție pentru misiunile 
speciale germană, austriacă, ungară şi 
elvețiană, 

In cursul manevrelor vor fi experi- 
mentate mai multe arme noi, speciale 
pentru războiul de mișcare, i 


Footbali şi naționalism 


Acum câteva zile scriam că fiecare dintre cele trei formule propuse 
pentru campionatul național prezintă, în egală măsură, avantagii şi de- 
savantagii atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere 
vomânesc. 

Şi — ceeace este mai trist — formula d-lui Tilea, până una alta ofi- 
cială şi votată, prezintă cele mai multe cusururi din ambele puncte de 
vedere. Le-am arătat la timp şi le vom comprima mai jos. 

In aceeaș serie joacă echipe mult deosebite ca valoare; deci din punct 
de vedere tehnic întâlnirile dintre asemenea echipe nu prezintă nici un 
interes. 

Echipele slabe, nou promovate, în loc să fie ajutate prin darul pri- 
mit din senin, sunt aruncate în aventură, cu mulţi sorţi de desființare. 

Şi cum DIN NENOROCIRE, printre aceste echipe se găsesc şi vreo 
două românești, care printr'o evoluţie normală ar fi ajuns singure şi în- 
ărite la locurile de onoare de care ACUM mau nici un motiv să se bucu- 
re, trebue să regretăm sincer că au fost ridicate prea de vreme pe un plan 

„cu un regim prea greu pentru ele. 

Acum, când formula oficială nu se mai poate ţine pe picioare, trebue 
să purcedem la o examinare serioasă a situaţiei şi să vedem ce se mai 
poate salva din ceeace a stricat graba cu care sa legiferat în ultimul 
consiliu federal. 

Marile grupări cer insistent — şi vor obține — formula cu 28 echipe 
împărțite în două serii; primele 14 vor fi vechile divizionare, plus cele 
două campioane ale Diviziei B, iar cealaltă serie o vor forma diferite 
echipe fruntașe din mai multe centre ale ţării. 

Până una alta, aceasta este singura soluție DE MOMENT, Adică a- 
„ceastă formulă este categorie necesară pentru campionatul care începe 
pesie patru săptămâni. Dar ea rămâne o soluție transitorie, provizorie. 

Pe scheletul ei footballul românese trebue să sufere o radicală reformă în 
anul viitor. 

lată cum vedem noi această reformă. 

Intrucât sunt multe centre româneşti care promit mult pentru fool- 
ball, dar care sunt încă nepregătite — n'au echipe tari, mau stadioane şi 
nici public educat — şi cum aceste centre trebue deşteptate la viața spor 
tivă, se impune ca echipele cele mai tari de acolo SA FIE SILITE SA 
FUSIONEZE, pentru ca unindu-şi averea, puterea de muncă și ele- 
mentele de mâna întâi, să poată prezenta garanția unei serioase combor= 
portări în campionat. 

Eventual, aceste formaţii comprimate pot forma singure seria doua 
a Diviziei Naţionale A, rămănând ca printrun sistem oarecare — cu ba 
?aj sau fără — să fie introduse cu timpul în seria întâia. 

Şi-acum motivele cari vin în sprijinul acestei formule, 

In afară de Bucureşti, vechiul regat se găseşte încă în inferioritate 
sportivă faţă de oraşele din Ardeal. Şi acum în Ardeal cele mai multe 
echipe sunt ungurești — minunat mijloc de propagandă iredentistă, — 
este o mare greşală să se riște un campionat în care echipele din regat 
=— cu standardul lor redus — să se lupte cu vechile şi puternicele formaţii 

maghiare, 

Ar urma o batiocorire permanentă a ideii de românism, iar bieţii ju- 
cători români sar demoraliza iremediabil. 

lată dece este necesar ca F. R. F. A. să ducă o luptă sistematică 
Zentru ridicarea footballului românesc. Iar sistemul preconizat de ma- 
rile divizionare, coroborat cu celalt sistem expus mai sus, al comprimării, 
va duce în cel mult un an la rezultatul dorit. 

Este simptomatic că dintre echipele promovate peste noapte în Di- 
vizia A numai una este din vechiul regat şi aceasta — D.U.1.G. — este o 
întreprindere jidovească cu salariați unguri şi jidani), 

Cele expuse de noi pot fi luate în considerare şi hotărîte chiar în 
apropiatul consiliu federal care se va ţine la Eforie sau la Bucureşti. 

Sistemul acesta PROTECȚIONIST ar motiva singur existența fede- 
tației ROMANE de football, ar impune footballul ca un joc naţional şi 
ar spăla multe dintre păcatele care s'au săvârşit la F. R. F. A. 


si Virgil Popescu 


0 excludere din federatia 


de turism 


"F.8S. T. R, aduce la cunoştinţă, că 
în şedinţa Consiliului Federal din 
27 curent, d. Ion Udriște-Olt, casie- 
rul central al F. $. T. R. şi preşe- 
dintele asociaţiei <Admir»>, pentru 


informaţiuni neadevărate şi tenden- 
țioase, transmise organelor O. N. T, 
care  informaţiuni au prejudiciat 
grav interesele asociaţiilor afiliate 
şi ale Federaţiei, comitetul în una: 
nimitate l-a exclus din sânul său. 


ESD CD 


Turneu internaționa! cuplat 


In vara aceasta, vom avea pentru 
prima oară un turneu internaţional de 
football la care vor lua parte două mari 
echipe străine, Austria şi Admira, am- 
bele fruntaşe strălucite ale footballului 
austriac. 

Trebue să menţionăm însă că acest 
turneu cuplat se datoreşte numai întâm- 
plării, grupările vieneze fiind angajate 
pentru aceeaş dată la Bucureşti, Austria 
de Venus şi Admira de către Rapid. 


Cum Rapid nu dispune de teren — 
nu mai speră în omologarea Giuleştilor 
— a fost silit să cedeze Venusului con+ 
tractul său cu Admira. 

Socotim foarte sportiv gestul Ve= 
nusului de a scoate din impas pe ma» 
rii organizatori” dela Rapid. 

O întrebare însă: Or fi simţit bow 
bârnacul şoacăţii dela Rapid? 

Turneul va avea loc la sfârşitul 
lui August. 


— XI 


Veşti aviatice din toată lumea 


Căpitanul Pavană diplomat al școlii 
(le navigație celestă din Annapolis 


Pentru traversarea în bune condițiuni 
a Atlanticului, pe lângă cursurile de 
aterizeze, zbor fără vizibilitate şi şcoală 
de radio-gonio-telegratie, este nevoie şi 
de absolvirea curserilor unei şcoli de 
navigaţie celestă, 

Cea mai mare şcoală din lume de acest 
tel este şcoala de navigaţie celestă din 
Annapolis, al cărei diector este coman- 
dorul Weems, 

Căpitanul Papană a urmat cursurile 
acestei şcoli, trimițând Aeroelubului Re- 
gal al României diploma de absolvire a 
şcolii, semnată de comandorul Weems 
şi de instructorul Mae Donald, prin care 
se certifică obţinerea titlului de absol- 
vent al şcolii cu media 90 puncte din 100 

Iatii ce serie ziarul american «The 
Sun» din Baltimore în această privinţă: 

«Căpitanul Alexandru Papană, asul a- 
viaţiei românești, a urmat la Annapo- 
lis cursurile şcolii de navigaţie celestă, 
pregătind sborul fără escală pe care îl 
va întreprinde peste Atlantic în cursul 
lunei August, i 
“Avionul său, actualmente în construe- 
ţie la Uzinele Bellanca, ese înzestrat cu 
trei motoare şi are o iuţeală de croa- 
zieră de 250 mile pe oră, 

Căpitanul Papană a urmat cursurile 
şcolii din Annapolis sub directa suprar 
veghere a comandorului Weems. chiar 
în apartamentele acestui eminent ofiţer 
care reprezintă o mare autoritate în na- 
vigaţia celestă, 


Lista foşttilor săi elevi include pe co- 
lonelul Lindbergh, L, Ellsworh, H, Catty, 
J. Landie, Dick Merill şi Amy Johnson, 


3 
Rezultatul Campi- 


onatului mondiali 
de Scrim&ă 


lată rezultatele complecte ale cam- 
pionatelor mondiale de scrimă dia 
Paris. 

Floreta pe echipe: 1. Italia, 2. 
Franţa, 3. Austria. Individual: 1, 
Marzi (Italia), 2, Gardere E. (Fr.), 
3. Lemoine (Franţa). 

Floreta doamne: pe echipe: 1. 
Ungaria, 2. Germania, 3. Dane- 
marca. Individual: 1. Helene Ma- 
er (Germania), 2. Elek 1. (Ung.), 
3. Ellen Preis (Austria). 

Spada, pe echipe: 1. Italia, 2. 
Franţa, 3. Suedia. Individuaţ: 1. 
Schmetz (Franţa), 2. Coutrot (Fr). 
3. Stasse (Belgia). 

Sabie: pe echipe: 1. Ungaria, 2. 
Italia, 3. Germania, 4. ROMANIA. 
Individual: 1. Kovacs, 2. Berczelly, 
A. Raicsanni (IInnaria), 


TRATATIVELE DELA 

EFORIE 

Delegații marilor grupări reîntorşi 
dela Etorie păstrează un Secreţ ab- 
solut asupra celor discutate cu d. 
Tilea. Chiar gazetele «de speciali- 
tate» s'au văzuţ silite ca sub titluri- 
le mari şi «senzaţionale» să bage 
texte searbăde care nu spun ni- 
mie. 

Ce să fie ? Sau d. Tilea a fost 
tare ca o stâncă şi-atunei delegaţii 
tac mocnit, sau d. Tilea şi-a arun- 
cat proeetul în mare, şi-atunei dele- 
gaţii tac cuviincios, ca la orice în- 
mormântare, 


CONCURSUL DELA 

TIMIŞOARA 

Atletismul românesc a avut o zi nea- 
gră. 

La întâlnirea româno-maghiară dela 
Timişoara, budapestanii au câştipat a- 
proape toate probele. In special cursele 
au fost câştigate de unguri în timpuri 
nu prea bune, timpuri pe care repre- 
zentanţii noştri le-au depăşit la alte 
alergări. 

Se vede de aici că sprinţerii noştri nu 
sunt în formă. Deaceea se impune o 
serioasă pregătire a atleţilor cari ne 
vor reprezenta în balcaniadă. In special 
trebue să se pună, repede la punct ta- 
băra de munte unde se va face ccncen- 
trarea concurenţilor români. 


GALLIEN 

Vedeta de anul trecut a turului Ro- 
mâniei, frumosul Gallien, ne-a fript i- 
nimile cu ing atitudinea lui, de damă 
țâfnoasă şi nesatisfăcută. 

Se plânge bietul băiat că în plin e- 
fort de cursă a fost silit să mănânce, 
dimineața, roşii cu pâine. 

Uită noul star ciclist că roşile conțin 
vilamină, că deci roşiile acestea balca- 
nice l-au ajutat mult la cucerirea titlu- 
lui de anul trecut. lată, acum, în Frau- 
ța, unde probabil a mâncat limbi de 
canar, Gallien n'a reuşit să-şi reediteze 
performanța dela noi nici măcar ca 
medie orară, deşi a rulat pe drumuri 
ceva mai bune. 

Chiar dacă tot ce mârăe Gallien este 
adevărat — şi noi nu ne'ndoim de fel, — 
un rest de educaţie elementară ar fi 
trebuit să-i impună o rezervă oarecare 
față de neamul românesc, care nu-i tot 
una cu d. Canarache. Ce dracu! Gal- 
lien este doar francez şi se spune că 
francezii ar fi bine crescuţi. 


TOT SNAGOVUL 


In plină ţară românească, în ini- 
ma Munteniei, la 40 km. de Bucu- 
reşti, orice rumân are ocazia să se 
delecteze la sunetele ceardaşelor fu. 
rioase şi unse cu pâpricaş, pe care 
fiii pustei, beţi şi goi, le cântă îre- 
neţic printre stejarii dela Snagov. 

Inchpuiţi-vă apoi şleahta aceasta 
de beţivi mustăcioşi înconjurată de 
figurile hâde ale jidanilor din 
ghetto-ul bucureştean, figuri exta- 
ziate şi pocite de entuziasm musical, 
însoţindu-i pe unguri cu mârâituri 
afone şi cu bătăi plescăite din pal- 
me degenerate. 

Duceţi-vă Duminică la Snagov şi 
bucuraţi-vă. Suntem doar stăpâni în 
ţara noastră... 


TOT D. VLADIMIR 

BOANTA 

Simpaticul sportiv d, av. Vladimir 
Boantă, despre care am scris în rumă- 
rul nostru de eri, ne roagă să anunţăm 
că d-sa nu joacă extremă dreaptă în 
echipa A. M. A,, ci centru înainta. 

D-sa ne anunţă că nu se ocupă numai 
de instalaţiile higienice ale Rapidului, 
ci şi de ale Venusului, Deasemenea 
ne-a împărtăşit speranța că în curând 
va fi însărcinat şi cu instalarea latri- 
nelor de pe noul stadion al D. U. 1. G.- 
ului, mai ales că d-sa este origine din 
Brăila. Din nou, felicitări! 


UNIVERSITATEA 

din Cluj şi-a licenţiat aproape 
toți jucătorii pe Care i-a întrebuin- 
țat în campionatul de anul tre- 
cut, Acest gest a produs p mare 
panică la gazetele «de Specialitate», 
care se văicărese pe toate tonurile, 

Noi avem încredere în noul condu 
cător al Universităţii, care a ştiut 
să ducă la glorie şi pe mânjii Vie- 
toriei. 

Nu ne îndoim că juniorii (niver- 
sităţii vor apăra cu îndârjire culo- 
rile bătrânului şi totuş atât de ti- 
nerescului lor club şi le urăm suc- 
ces deplin pentru sezonul care se 
apropie, 


a 


Cupa | hi 
upa lonei Ghica 


Federația Aeronautică Regală a Ro- 
mâniei aduce din nou la cunoștință as0- 
ciațiilor civile de pilotaj și tuturor pro= 
prietarilor de avioane că în cursul lunei 
August se aleargă «Cupa Ionel Ghica», 

Regulamentul acestei cupe se poate 
consulta la sediul F, A, R, R,, în strada 
Clemenceau 10 unde se fac şi înscrierile, 

Premiile acordate câştigătorilor aces- 
tei competițiuni, sunt în număr de trei, 
Primul clasat primind lei 25.000, al doi- 
lea lei 15.000 iar al treilea clasat lei 
10,000, 

Itinerariul fixat este:  Bucureşti-Cona 
stanța—Galaţi--laşi—Cernăuţi— Cluj— A. 
rad—Turnu-Severin—Bucureşti, 


BUNA VESTIRE 


Medicii, 
tarmacişiii 
Chimistii 


cari doresc a pune bazele 
unui 


LABORATOR LEGIONAR 


TRENT ISO SISESTI EXEIPESI MEET TII ASE0ETI 
de produse chimico-farma- 
ceutice indigene, sunt ru- 
gaţi a-şi trimete adeziunile 
pe adresa 


Inginer Horodniceanu 
Str. Imprimeriei 3 


Un nou tin de aulon 
militar 


Printre ultimele modele de avi- 
cane militare construite de uzinele 
franceze, merită o deosebită atenţiu 
ne bimotorul <Amio — 370». 

Fiind înzestrat cu două motoare 
Hispano Suiza, avionul poate atinge 
o iuţeală de 475 km. pe oră. Intreg 
avionul, eSte construit din metal, 
iar raza de vizibilitate este mult 
mărită prin acoperirea cu sticlă a 
părţii din faţă a fuzelajului. 


XIX ==—— 
Crearea de linii aeriene 
intercontinentale 


Corporaţiunea «Oamenilor mării şi ai 
aerului», au luat deciziunea de a activa 
în sensul înfinţării de către aviația ci- 
vilă italiană a unor linii aeriene cari să 
lege Italia de America de Nord, de Sud 
şi de Extremul Orient, 


Grave disensiuni 


în organizaţia 


liberală din jud. Lăpușna 
Fruntașii liberali se acuză reciproc de furt și îmbogățire peste noapte 


CHIŞINAU, — Incă dela începu- 
tul dezastroasei guvernări liberale 
— pe chestiunea unui vechi conflici 
între d-nii Ivan T. Costin, vice-pre- 
şedintele organizaţiei şi Mihail Vo- 
ia, prefectul judeţului — truntaşii 
liberali din capitala Basarabiei s'au 
împărţit în două tabere adverse. 

Până acum o lună datorită 
«sfaturilor» d-lui Ivan Inculeţ — 
conflictul dintre cele două tabere a 
mocnit în bucătăria organizaţiei. In 
ultimul timp însă — probabil că în 
vederea trecerii în opoziţie... sau 
spre începutul unei noui etape de 
guvernare (17) — sau deschis ușile 
clubului şi scandalul a ieşit în 
stradă. 

Conu Vania a scăpat hăţurile.., 


CE ACUZAȚI! SE ADUC 
«ALEŞILOR» JUDEŢULUI 
Abia acum, după aproape patru ani 
de guvernare, opinia publică a pu- 
tut lua cunoştinţă de o serie de gra- 
va acuzaţii aduse liberalilor «con- 
structivi». Astfel, d. Mihail Voia .— 
ştiţi ăla care, prin 1926-1939, răspân. 
dia un fel de broşuri subversive. 
„este 
acuzat că a săvârşit furturi din a- 
verea judeţului şi, în timpul pre- 
fectoriatului, a reuşit să-i achite 
datoriile de circa 15 milioane lei, 
ce le avea girate de d. Inculeţ. 
Acuzaţii de îmbogăţire peste noap 
te se mai aduc şi altor matadori 
din tabăra faimosului M.  Vola. 
COSTINIŞTII, cu dovezi în buzu- 
nare, acuză cu precizie: cine, când 
şi cât a furat. Se precizează, mate» 


matic, în ce mod au ajuns VOIŞTII 
să se îmbogăţiască. peste noapte, 

VQIŞTII, la rândul lor; 
acuză şi ei. Astfel, d-nii: 
Ivan 'Temofeevici Costin 
este acuzat că, dela 1918 
d era un simplu a- 
gent de poliţie — până as- 
tăzi, din sărac lipit pă- 
mântului, a aiuns să trea- 
că prin diferite mari si- 
tuații şi să se îmbogățias- 
că, devenind om de circa 
100 milioane lei; Ivan Va- 
luță — ăla care, fiind că- 
sătorit cu o jidoavcă, a re- 
uşit să mononolizeze 80 la 
sută din traficurile de in» 
fluenţă şi afacerile necu- 
rate pe care le-ar fi făcut 
şi alţi liberali... din tabăra 
Voia — este acuzat că, din- 
tr'un pârlit de notar, fără 
pineele la uhete, a ajuns 
milionar (casă la Chişinău, 
blokhaus la Bucureşti, vilă 
la Sinaia, moşie de circa 
800 hectare în Basarabia, 
etc.); Alexandru Costin — 
pe ăsta îl cunosc bine func 
ţionarii, cari, contra unei 
sume de leişori, au fost a- 
vansaţi sau numiţi în func= 
ţiuni — din om sărac, a de- 
venit şi el milionar, 

LA CONTROLUL AVE- 


RILOR... 
Noi stim una şi bună. Din mo- 


ment ce toţi — absolut toţi!— frun- 
taşii liberali, din nişte pârliţi, au a- 
juns oameni bogaţi — ei însăşi re- 


în Basarabia 


Hahane editează un ziar de stânga 


CHIŞINAU,' — La potopul de 
publicațiuni iudeo-comuniste ce a- 
par între Prut şi Nistru, se mai a- 
daugă o fițuică nou apărută la Ti- 
ghina, scrisă destul de roşior. de că- 
tre agitatorul comunist Ghidali Ka- 
hane. 

Din „Cuvânt înainte” a/ primului 
număr, cităme „Acum ca niciodată 
se simte necesitatea apariţiei unei pu- 
blicaţiuni: independente democratice 
acum când valul-de reacțiune şi fas- 
cism ameninţă Să suprime bruma 
de libertăţi şi drepturi câştigate cu 
mari sacrificii, acum când tone de 
maculatură hitleristă revarsă zilnic 
veninul intoleranţei şi invrăjbirii de 
rassă, acum când extremiştii vor să 
modifice politica externă a ţării...” 

Şi scribul, care serie „Vocea Tighi- 
nei” — aşa este întitulată fițuica Mos- 
covei — nu se mulțumește numai cu 
aşi anunța planul de luptă, „în spri- 
jinul ofensivei generale democratice”, 
ci — ca toți semenii lui din Sărin- 
dar — se războieşte cu generalul Fran- 
co, anunță „unirea partidelor demo- 
cralice la Hunedoara” (aici este vorba 
de „Frontul popular” al pezevenchiu'ui 
ăla de Petre Groza), face apel la „con- 
cen:rarea tuturor fo:-ţelor democ:alice” 
alacă cu o violență kahalică, organiza- 
țiunile naţionaliste şi culmea obrăzni- 
ciei, dă sfaturi și directive de felul 
cum trebuie condusă țara, 


CINE ESTE INDIVIDUL 
GHIDALI KAHANE 


Ca să vedeţi, iubiţi cetitori cine 
poate obţine autorizaţie să editeze 
ziare — sub regimul stării de a- 
sediu! — în “Basarabia, la malul 
Nistrului, mă simt dator să vă spun 
cine este directorul noului ziar. 

Individul, care răspunde la numele 
de Ghidali Kahane, este, mai întâi, 


Am străbătut drumeagurile din ju- 
rul Albei lulia cu sufletul călit în mi- 
nunea veacului. Am călcat peste movile 
de morminte unde tribunii lancului au 
adunat în 48 hoiturile magnaților şi a 
grofilor de tristă memorie. Am plâns 
pe locul unde Craiul Munţilor a primit 
palme dela satrapul mongolic cu o re- 
semnare turburătoare şi am plecat cu 
fruntea înseninată într'o mare nădejde, 
Am întâlnit caravana moților  cobo- 
rând dela Abrud pe valea Ampoiului, 
cu căruțele încărcale de donite şi ciu- 
bere, îndemnând gloabele flămânde şi 
supuse ca şi ei, cu fluerul la brâu, pur- 
tând pe feţele lor stigmatul celei mai 
cumplite tragedii. Fiecare moț e un 


crucificat. Şi toți dimpreună un steag 
desfăşurat în aurora dimineții adusă de 
CAPITAN. In fiecare sat am întâlnit 
balalioane de arhangheli iluminați cari 
vestesc cu bratul întins spre soare apro.- 
pierea marei BIRUINȚE în veac, La 
răscruci de drumuri te întâmpină dis- 
cursurile Căpitanului: O biserică, o 
iroiță, un pod, o fântână. O poruncă. 
Un jurământ, 

Un opaiț în plus în bezna înfricoşată 
ce ne-a sugrumat dela început. Șin 
credința biruinței ce nu va întârzia am 
înălțat fruntea  semeață spre 
Căpitanul, Nădejdea, 


saare: 


la Tighina 


membru în partidul naţional-ţărănese 
fost aghiolantul comunistului Constan= 
linescu lași, astăzi se ţine însă de 
coada d-lui prof, Ştefan Ciobanu, care, 
nu Şlim până când, şe mai numără 
printre naţional-țărănişti; a fost con- 
damnat și a executat pedeapsa pentru 
Lese Majestate, este unul dintre jida- 
nii cari au papat fondurile culturale 
dela prefectura jud. Tighina, (datorită 
licăloşiei fostului prefect Velianos-Ve- 
leanu, astăzi dat afară şi din prefee- 
tură şi din organizaţia liberală); este 
în același timp, cel mai devotat adept 
al faimosului Moișe Zipştein, etc, ete, 

Este, în fine, un bosiac ordinar, care 
reprezintă pe adevăratul tip de Jidan 
odios! 


ROMANII NU AU DREP- 
TUL SA SCRIE IN BASA- 
RABIA? 


|n vreme ce Basarabia este impă- 
nată cu publicaţiuni iudeo-co:nuniste 
scrise sută la sută de jidani şi alţi 
străini, românii-creştini, doririci de 
a edita ziare şi a paraliza acţiunea 
criminală a slujitorilor Moscovei, 
sunt opriţi a scri! /ntre Prut și Nis- 
stru Hu poate exista o publicațiune 
românească, scrisă cu duh creștin 
şi, în mod hotărât, să combată scri- 
Sul străin... 

Singura publicațiune care umplea 
acest gol, „România Creştină”, a 
fost suspendată „până la noui dis- 
pozițiuni” încă acum un an — în 
urma intervențiilor făcute de către 
bandiții Mihail Voia şi Ivan Văluţă! 

Cu alte cuvinte: Ziarele iudec-comu- 
niste — vreo 30 la număr — pot apare 
nestingherit în Basarabia, iar o gazetă 
românească şi profund creştinească ire 
bue să stea suspendală!? i 

Ghidale Kahane are frecere în fara 
asta, cu toate că o subminează la 


Bestiile dela Ighiu 


O cruce de piatră dărâmată până 
în temelji m'a oprit la intrarea în- 
tun sat. Mai rămăsese grilajul nă. 
pădit de bălării. Aflu că pe locul 
acesta un mănunchu de legionari 
au ridicat prin osteneala lor ca 
semn de omagiu o cruce de piatră 
camaradului Sterie Ciumetti. Mâini 
criminale au izbit puternic în noap- 
te şi au făcut-o una cu pământul, 
In prima noapte a rezistat, bolova- 
nul cioplit şi n'a cedat decât orizon- 
tala crucii. A doua zi legionarii au 
încercat reconstituirea, dar peste 
noapte bestiile cu cap de om au iz- 
bit mai puternice şi au asvârlit-o în 
drum. O bătrână adunată de ani 
într'un maldăr de petece, a înge- 
nunchiat singură pe locul profanat, 
a făcuţ câteva mătănii şi împreu- 
nându-şi palmele noduroase Spre 
cer a îngânat o rugăciune, plân- 
gând. 

Cele două bestii dela Ighiu cari 
au pervertit sufletele celor cinci 
țărani — cari au izbit cu ciocanele, 
îşi profilează umbrele în ficeare 
apus de soare dealungul stâlpului 
de telegraf din marginea drumului, 
iar din înălțimile cereşti jertfa le- 
gionară binecuvintează o credinţă 


izbăvitoare, A 
Gh, Matei 


tot pasul, iar. românul creştin Ser. 
giu Florescu, ăla care cu mari sa- 
crificii edita „România Creştină" — 
nu are dreptul să-şi tipărească gân- 
durile, cu toate că toată viața lui 
a mers pe linia de demnitate, cinste 
şi onoare. i 
Aşa înfeleg politicianii noştri să 
facă „românismsa? 

Coresp. 


cunose aceasta, prn acuzaţiile recie 
proce ce şi le aduc — nu există dee 
câţ o singură soluţie: să fie trimişi 
eu toţii la Comisiunea pentru con= 
trolul averilor. 

Acolo, dacă mai există niţică ein- 
ste, se va vedea de unde şi-a achitat 
Voia datoriile, — şi mai ales de 
unde are berbecii? —, cine Pa girat 
şi cine l'a tolerat. 

Poate că numai aşa — până ce se 
va putea face o verificare mai am- 
plă, de către oameni cari nu vor 
eruţa pe nimeni —se va ajunge să 
se ştie, cel puţin, cine a beneficiat 
de pe urma traficurilor cu pădurile, 
devizele, autorizaţii de import şi 
oxpori, etc, 

Şi pentrucă liberalii se ceartă în- 
tre ei „dar când este vorba de pradă, 
se împacă de minune, suntem si- 
guri că nu vor ajunge la contro- 
lul averilor, Scriitorul acestor rân- 
fearea averilor, atât ale costinigti- 
lor, cât şi ale voiştilor.. 

Căci toţi s'au pricopsit! 


d Sergiu Florescu 
La A.R.P.A. sborurile de 
aclimatizare și botezurile 


aeriene continuă în fiecare 
sărbătoare 


Duminică 1 August a. e. alţi membrii 
ai Asociaţiei Române pentru Propagan- 
da Aviației A. R. P, A. au primii bote- 
zul aerului, împlinindu-se astfel zi cu 
zi dorinţa d-lui ing. N. Caranfil, fost, 
ministru al aerului şi marinei ed-tor 
delegat al Asociaţiei, de a interesa şi 
însufleji pentru acest nobil sport cât 
mai mult public. O escadrilă de cinci 
avioane uşoare sub comanda inimosu- 
lui şi energicului cpt. av. Puiu Pârvu- 
lescu, secondat de li. av. Pârvulescu D. 
şi sublt, av. Marin Nicolae, adj. șef, 
Magheru P., adj. Major Rădulescu Ia 
sburat fără întrerupere timp de patru 
ore cu toţi membrii A. R, P. A.-ei pre- 
zenți pe Aeroportul Otopeni. Au fost 
pe aerodrom d-nii Paul Militaru din 
Centrala ARPA, Nănuţ şi D. Dacian, 
şef de pistă. N'a lipsit nici asistența 
medicală, Sborurile s'au efectuat în cea 
mai perfectă ordine şi într'o atmosferă 
de însufleţit entuziasm 


[tu a mu eu 


in atenţia vilegiaturiştilor 


Dacă vreți să călătoriți plăcut şi! cursă 


liniştit la Sovata-Băj prin Tg.Mureş, 
trebue să călătoriți cu autobuzele mo: 
derne DIAMOND pe care cunoscuta 
firmă românească Victor Russu, le-a 
pus în circulație fixând un preț ex- 
trem de redus: 

100 lei dus şi întors, 55 lej o singură 


Plecarea Tg.-Mureş : Hotel Splen- 
did — Sovata Băi. 

Taiă itinerariul: 

Ora 6.15 ora 14.45 plecarea, 

Ora 8.00, ora 16.45 sosirea, 

Sosirea 10.15 20.20, 

Plecarea 8.15, 18.15. 


Inconjurați Europa Gentrală ! 


PESEIRO SE PERI AT PRE FOREZA 7 FE DI FICFEETE 02 IEZUE 
voiajând cu excursiunea colectivă organizate 
de noi între 14 August—2 Septembrie 1937 


cel mai instructiv voiaj în vacanța de vară! 
EBA 


BERII 
CX) 
( A Ri Sau ASI, Ry 
Gama: se A TA jAtrA8 ua Axă „LEmotRă 
5 2 ii ceaNAUți 
p Aus LAVSANNE 
AȘ NETIA=I ISQARR 
muLANO sâc (e) i 
Gucun€ 
Pa 
d) 
* Li 


Itinerariul Voiajului | 


TAXA DE PARTICIPARE: 
ela şi până la Bucureşti cl, Iil-a lei 15 ol Il-a 17. 
ela şi pă, la frontieră cl. lila lei 4.500, ol. II 17:09 
Persoanele 'din provincie vor putea să ne remită actele pentru 
paşaportul colectiv prin poştă, iar faza de pârticipare prin Cec 
Poştal No. 1256. 


At ate d, ala “e A 
Secţia de Turism şi Voiaj a „BUNEI VESTIRI* 


Bulevardul Elisabeta Nr, 12, et, Il — Telefon 4,95,82 


Pregătiți actele pecesare pa ului din timp! Locuri strict limitate, 
j Cat ria până poaparțu cu de UR d pături, 


scăderii cursului francului france 
icipare au fost reduse cu lei una i pa 


a obţine devizele 
Siiia .. 


in 
xele de p a 
«At : 
Participanţii noştrii vor p 
necesare prin biroul nostru de 


Petopsit pentrucă aresnectat 
ieguiamentul 


La redacţia gazetei noastre s'a pre- 
zentat şofeurul Anton Iordan, deţină» 
torul carnetului Nr. 100 litera I, care 
ne-a adus la cunoştinţă unul dintre cele 
mai curioase cazuri. Staţionând cu 
maşina în piaţa Victoriei, un oarecare 
domn Stoicescu, s'a urcat în taxiul său, 
spunându-i cu un glas poruncitor, să 
pornească spre stânga, fără a mai ocoli 
rondul. Şoferul a refuzat, explicându-i 
domnului în chestiune că regulamentul 
circulaţiei interzice aceasta. Faptul a 
tost suficient ca să-l înfurie pe d. Stoi- 
cescu peste măsură, ca să înceapă să 
urle, să răcnească şi să-l insulte pe 
şofeur, invocând de câteva ori, cali- 
tatea sa de „inspector de poliţie”. In- 
jurăturile şi vociferările au avut de ur» 
mări că au dus țot pe bietul şofeur 
în curtea circulaţiei, unde maşina i-a 


fost sechestrată pentru 2 ore, iar Iordan 
amendat de către comisarul Niculescu, 
care nici un moment nu s'a ostenit să 
cerceteze cum stă cazul în adevăr. 

Semnalăm autorităţilor unul dintre 
cele mai abuzive fapte care nu face de» 
cât să împlinească lanţul de continui mi+ 
zerii, vexaţiuni şi nedreptăţi, la care 
sunt supuşi bieţii şofeuri, din partea ora 
ganelor circulaţiei. Nu crede d. chestor 
Botez că a venit țimpul să se sesizeze 
în sfârşit, şi să ia măsuri? Să-şi con- 
troleze riguros pe cei din subordine? 
Cine e acest domn Stoicescu? Are în» 
tr'adevăr calitatea de inspector poliţie- 
nesc? 

Aşteptăm răspuns. Până aţunci vom 
reveni căci acest pseudo-inspector, mai 
are şi alte fapte la activul lui. 


DER III DE IEEE A a E ES E IEEE EEE ASI SALI E II D530 7 I-E53PSTI8) 


incasăriie statului prezinta 
sporuri față de anul trecui 


Conferinţa dela ministerul finanţelor 


Aseară sa ţinut la ministerul de 
finanțe o conferinţă sub preşedin- 
ţia d-lui Mircea Cancicov, titularul 
departamentului, la care au partici. 
pat d-nii secretari generali Ohris- 
tu Simionescu şi Mircea Durma. 

Sau examinat situaţiile privind 
încasările statului constatându-se 
că față de anul trecut încasările 
din luna lulie a. ce. prezintă un spor 
de circa 300 milioane de lei. 

Faţă cu această stare de lucruri 
d, Mircea Cancicov, a dat dispoziţii 


ca plata salariilor şi pensiilor să se 
facă cu punctualitate, de oarece în- 
târzierile oricât de mici nu au nici 
o justificare, 

S'au examinat apoi problemele fi- 
nanclare în legătură cu fnzestrarea 
oştirii, stabilindu-se afectarea cu 
regularitate a sumelor necesare pen. 
tru împlinirea acestor neroi, pe tot 
cursul exerciţiului. 

După aceia d. ministru de finanţe 
a rezolvaţ cu d-nii secretari gene- 
rali, lucrările curente ale departa- 
merttului. 


sdUNA 


VESTIRE 


Cazul dela moara Saraga din Bârlad 


Ce e cu sistemul amenzilor? 
In atenţia ministerului muncii 


BARLAD 2. — Există în oraşul nos 
tru o mare întreprindere industrială, 
condusă de briganzii ovrei, frații Şara- 
ga, care îşi bat joc de muncitori, pe 
lângă că sunt plătiți cu un salariu de mi 
zerie — 1200 lei lunar — lucrând 12—I15 
ore pe zi, dar îi şi terorizează, îi dă 
afară, peniru orice lucru de nimic. 
CE FAC ORGANELE CA- 

MEREI DE MUNCA ? 

In nenumărate rânduri ovreii fraţi 
Şaraga, au mers până a lovi pe bieţii 
muncitori. Dacă vreunul din ei a în» 
drăsnit să protesteze s'a văzut aruncat 
pe drumuri, fără bucătura de pâine la 
o casă de copii. Camera de muncă totuşi 
nu s'a sesizat niciodată pentru aplanarea 


acestorr. conflicte de muncă. Au fost 
muncitori aruncaţi afară, câiar în preaj- 
ma sărbătorilor Paştelui. 

Ba mai mult, orarul de 48 ore pe 
săptămână nici gând să se aplice. Se 


munceşte de dimineața dela ora 6 şi | 


până seara la 6; iar când moara are 
comenzi multe, se prelungesc orele de 
muncă până la 10 seara fără ca să se 
plătească măcar un leu în plus, orele 
Suplimentare. Dar cea mai mare crimă 
a nedreptăţei, este că nici în timpul lui 
12, lucrul nu este suspendat măcar o ju» 
mătate de ceas. Mănâncă bieţii munci- 
tori câte o bucătură pe saci, în praful şi 
murdăria evelatoarelor sau a coşurilor 
de făină. 


Ce este cu sistemul amenzilor ? 


Dacă lucrurile S'ar opri aici parcă 
tot mar fi nimic, dar briganzii 
fraţi Şaraga, nu Se mulțumese de- 
loc, la gândul că muncitorul ar 
putea ieşi măcar cu ceva din acel 
mizerabil salar, Şi atunci, după ce 
îi Seade dările către corporație, ca- 
mera de muncă şi multe altele, 
pentru a ieşi cu cât mai puţin sau 
chiar deloc, Yin cu sistemul amen. 
zilor «pentru abatere în serviciu». 

Şi care sunt aceste abateri ? Apoi 
este posibil ca un om să stea 12-15 
ore continuu la post, praf, fum, mi- 
ros de clei, făină, fără să iasă să 
fumeze măcar o ţigară? Dar de ce 
nu întrerup munca, dece nu plă- 
tese suplimentul de ore şi pe dea- 


Nedreptăţile suferite de titraţii români 
dela institutul de statistică 


Ovreii au lefuri mari, iar românii titraţi nu primesc 
salariile lor de mizerie 


In 1930, s'a făcut prima mare nu- 
mărătoare a populaţiei. Cu această 
ocazie sa pus bazele unui serviciu 
statistice, care cu timpul sa tran- 
sformat în Institutul Central de Sta- 
tistică, trecut dela ministerul mun- 
oii sănătăţii şi ocrotirilor sociale la 
ministerul de interne. 

Acest serviciu, până la faza lui 
actuală, a avut mult de suferit din 
partea autorităţilor . tutelare. Dar 
astăzi, serviciul suferă din cauza. 
acelora ce conduce acest institut, 


Printre funcţionarii acestui insti- 
tut se găsese licenţiaţi şi doctori, 
cari servesc pentru un salariu care 
variază între 1500—3500 lei lunar. 


Sistemul care se practică aici ori- 
cât ar fi de american sau rusesc, 
este ruşinos peniru marele număr 
de titraţi, cari funcţionează la acest 
institut, 

Din cei aproape 300 de funcţionari 
ai institutului, sunt peste 200 deli- 
cenţiaţi. doctori şi ingineri. Şi fi- 
indeă suntem la capitalul statistic, 
este nimerit să spunem că această 
instituţie numără cel mai mare 
procent de intelectuali. 

Deultfel, acest lucru se cunoaşte 
şi după lefurile pe cari le primeste. 
Fiindcă este ştiut că la noi cei mai 
prost plătiţi, din toate categoriile 
de funcţionari sunt diplomaţii şco- 
lilor superioare. 


INCADRARI FACUTE AR- 

BITRAR ŞI CU PRIGONI- 

REA ELEMENTULUI RO- 
MANESC 


In primăvara aceasta, prin in 
tervenții numeroase şi susţinute, 
sau făcuţț o serie de încadrării a 
diurniştilor, 

La această operaţie nu Sa ținut 
seama nici de numele iuneţionaru- 
lui si niei de titlul lui, ci numai de 
felul cum a Spionat pe camarazii 
săi şi mai ales de modul <eum « 
ştiut să raporteze» şetilor. 

Românii prin structura lor su- 
fletească nici nu se pricep la codoş- 
lâcuri şi nici nu le fac. Pentru asta 
sunt făcuţi jidovii şi ruşii. Ei bine, 
aceştia au fost încadraţi Ja Institu. 
tul Central de Statistică şi lor Ii 
s'au mărit salariile. 

Sonenreieh-ii, Camilii şi Miasnt- 
cofii institutului, au primit majo- 
rarea salariului dela 2000 lunar la 
6000 lei. Iar Ioneştii, Marineştii şi 
Dumitreştii, licenţiaţi, doctori şi in- 


„E RARE 
Dispărut 


In drum spre atelier copilul Tudora- 
che Florea în etate de 15 ani, cu domi- 
ciliul în strada Rotari No. 80, fiind 
văzut de meşterul său pe Bule- 
vardul Carol (în dreptul ministerului 
de domenii). 

Este de statură mijlocie, slăbuţ, cu 
pistrui pe față, în cămașă, cu vestă 
maro, capul gol, încălțat cu pantofi e- 
lastici, 

Cei cari întâmplător îl văd sunt ru- 
gați a telefona la No. 3.26.60 întrebând 
de d, Ion Theodorescu. (Prezentul), 


gineri, au rămas tot diurnişti şi tot 
cu leafa de mizerie, 

Este — un fel de blestem — ca 
noi românii să nu putem pătrunde 
şi să nu avem lefurile pe cari le 
merităm — unde? — în chiar insti. 
tuţiile noastre. 

In schimb jidovii, ruşii fără că- 
pătâiu şi dubioşi ca activitate, sunt 
avansați, lefurile le sunt mărite şi 
continuă a sfida şi persecuta pe ro- 
mânii neaoşi. 


PRI- 
IILE 


DIURNIŞTII NA 
MIT INCA SALA 


Dar suferința românilor nu se re- 
duce numai la îngenuncherea lor 
morală în fața străinilor aciuiați, 
ci ej nu primesc mici măcar acele 
diurne mizere pentru cari stau co- 
coşați pe dosare opt ore zilnic. 

Sonenreich şi Miasnicoff primesc 

—— ——X——=—— 


Punerea în circulație 
tie automotoare pe linia 
tonstanța-Mamaia 


Cu începere de Joi 5 August cor. 
linia Constanţa — Mamaia va îi 
deservită de 18 curse de automotoa- 
re. ; 

Din Constanța aceste automotoa- 
re vor pleca ia orele 6.20, 7,30, 8,45, 
11.15, 12.30, 16.15, 17.30, 18.45; 20.00. 

Din Mamaia se vor îmapoia la 
prele 6.55, 8.05, 9.20, 11.50, 13.15, 16.50, 


18.05, 19.20, 20.38 
== —=—— 


peer “Comerciale 


Yeri a avut loc, la ministerul în. 
dustriei şi comerţului, o conferință 
convocată pentru a se discuta unele 
propuneri aduse din partea guver- 
nului austriac, de către d. Hodzack, 
ataşatul comercial al Austriei. 

Astăzi au început tratative cu de- 
lezaţia guvernului olandez, venită 
pentru încheerea unui nou acord de 
plăţi, pe aceleaşi baze ca şi acordul 
recent încheiat cu Belgia. 


Pia PE] 


incasarea taxelor pentru 
drumuri la mărfurile 
importate 


Constatându-se că unele staţiuni 
de cale ferată percep pentru a doua 
oară taxeie de circulaţia şi de mo- 
dernizare a drumurilor, percepute 
odată de organele vamale, sa dat 
o circulară prin care se pune în ve 
dere organelor să nu se mai repete 
astfel de greşeli. 


Reinfiinţarea unor h unor haite 
între IE, Sighet- 


Sau reînfiinţat haltele Canton 3 
şi Canton 4, ambele situate pe linia 
Sighet—Coştini. 

Aceste halta vor funcţiona numai 
pentru traficul de călători. Bile: 
tele se vor elibera de către perso- 
nalul de tren. 


bani grei, ordonă românilor şi îi 
«lucrează» iar aceştia mumncese din 
greu, asudă şi fac datorii, 

Suntem în țara românească în a- 
nul una mie nouă sute treizeci şi 
şapte şi această stare de lucruri ire- 
bueşte consemnată pentruca să ră- 
mână în istoria moravurilor Con- 


temporane, . 
D. Gherasi 


Supra dece să le mai ia şi din puţi- 
nul lor ? 

Sa văzut cazul când necăjitul 
muncitor care are 40 lei pe zi, să 
capete o amendă de 200 lei în acea 
zi, Dece? Pentrucă în interes de 
Serviciu fiind în cabinetul «domnu- 
lui director» pentru a aranja îusta- 
laţia telefonică, a murdărit puţiu 
faţa de masă. Destul de natural, 
doar e maestru mecanic, că dacă 
mar fi fost murdar lar fi amendat 
că nu se vede activitate, că stă de. 
geaba, 


SA INCETEZE EXPLOA- 

TAREA MUNCITORILOR. 

IN ATENŢIA MINISTE- 
RULUI MUNCII 


Au fost inspectori peste inspectori, 
toți au ţipat la bieţii muncitori, adu= 
cându-le vină că sunt palizi, că nu dau 
drumul la ferestre ş. a. Nici unul însă, 
nu a întrebat câte ore lucrează muncito- 
rii. Ce salar primesc? Sau ce au de spus? 
Nimic! Cu toate că şi muncitorii în ase» 
menea ocazii strigă în cor că le moara 
Şaraga „curge lapte şi miere”, căci alt- 
fel cel care crâcnea îşi culegea uneltele 
din stradă. 

Opinia bârlădeană care suportă toa- 
te matrapazlâcurile acestor briganzi, or” 
ganizaţi în cartel, plăteşte făină mai 
scumpă decât de 5 ori, cu 14—15 leikg 

Brutarii în aceste condițiuni nu 
fac pâinea decât de 600—709 grame. 

Până când organele administra- 
tive vor tolera asta ? 

Au încercat unij brutari să im- 
porte făină din alte părţi, Imposi- 
bil, Ovreii au apărut şi cu sperţul 


Linia Galaţi-Bârlad 
a fost inundată 


Circulaţia trenurilor se face prin 
pilotare 


teşti, de unde sa înapoiat ca tren 
8124, 

Tyenul 6010 a circulat până la sta- 
ţia Maria Doamna şi sa înapoiat la 
Galaţi ca tren 8123. 


In urma ploilor torențiale cari au 
căzut eri, circulaţia trenurilor a 
fost întreruptă între Galaţi-Bârlad, 


deoarece linia a fost acoperită 


în mai multe puncte — cu un strat 
de nămol de circa 35 em. 

In dreptul klm. 45+250 apele au 
spălat terasamentul pe o adâncime 
de aproape un metru sub nivelul li- 
niei. 


Echipele de ceterişti au lucrat eri 
la restabilirea circulaţiei pe această 
inie reuşind să consolideze linia la 
punctele întrerupte. 

Circulaţia a fost astfel redeschi- 
să pentru toate traficurile, 


La punctele slăbite circulaţia se 
face însă prin pilotare, 


Din cauza apelor mari, trenul 8121 
m'a putut circula decât până la Fol- 


Personalul O.F.h. care pierde 
dreptul la chirie și locuință 


Potrivit dispoziţiunilor art, 45, [pierde şi dreptul la indemnizarea de 
partea II-a, din legea pentru statu- |chirie, care este un accesoriu al sa- 
tul personalului ceferist şi art. 50[lariului respectiv. 
aliniatul ultim din regulamentul| Dreptul de a beneficia de locuin- 
funcţionarilor şi lucrătorilor O.F.Îţa în natură, în imobilele adminis- 
R, funcţionarul, agentul. meseriașul |traţiei C.F.R, în conformitate cu 
sau lucrătorul suspendat de drept, |art, 43 aliniatul 3 din sus numita le- 
care, pe timpul suspendării, pierde |ge, nu se poate acorda decât perso- 
toate drepturile, odată cu salariul nalului în funeţiune. 


Informaţii. Diverse 


La Buhuşi, sa înregistrat eri o Deasemeni, în comuna Perişoru- 
impresionantă nenorocire. Dolj, a ars întreaga recoltă de pe 


Locuitorul Varga Carol din com. 
Bâra, se întorcea spre casă cu un 
car cu trifoi. In car era copiul său, 
care din cauza ploii sa acoperit cu 
trifoi. 

Din cauza zdruncinăturilor au că- 
zut din car coasa şi grebla. 

Intorcându-se să le ridice din 


350 hectare. 

Se crede că şi aci focul a fost puz 
de către Gh. Caşotă din com. Stân- 
câna, pentru a se răzbuna pe preo- 
tul satului Perişoru; cu care se a- 
fla în duşmănie, 


Din aeeastă cauză, fo săteni au 


rămas fără pâine. 
Pagubele ge cifrează la 2 milioane 
lei, 


drum, Varga a aruncat coasa în 
trifoi, tocmai în locul unde era co+ 
pilul. Ascuţişul coasei sa înfipt în 
stomacul copilului, care a murit 
în hinuri groaznice. 

Disperat, părintele a încercat să 
se sinucidă. 


Frăția misionară  creşt. ortodoxă” 
„Patriarhul Miron” jace cunoscut p. c. 
preoți şi bunilor creştini, că are în de- 


La Bacău, s'a descoperit craniul 
unui zimbru, Exemplarul este de 
o valoare excepţională 


In comuna Găujani-Vlaşca, s'a în- 
registraţ eri un incendiu violent ca- 
re alimentat de vânt s'a întins, dis- 
trugând 14 gospodării, 

Pocul a luat naștere din neglijen- 
ţa unui copil, care da frică sa  as- 
cuns şi a fost găsit apol carbonizat, 


pozitul său din str. Si. Apostoli 40, cărți 
ieftine, ce pol [i folosite în combaterea 
sectelor. Se pot trimite şi cu ramburs 
contra cost. 

La Constanţa, s'a făcut eri noapte 
o deseimndere la cafeneaua . Braun- 
stein, unde organele poliţiei aveau 
informaţii că se practică jocul de 
noroc pe o scară întinsă, 

Au fost arestaţi 15 minori şi pa- 
tronul cafenelii Banu-Braunstein. 


au stingherit orice acţiune de sal- 
Yare a populaţiei, 

Deaceia, ministerul muncii trebug 
Să ia severe măsuri de control asu- 
pra reglementărei muncii şi mai 
ales a orelor de lucru. 

Camera de muncă locală şi cor- 
poraţia sunt şi ele datoare să ia mă- 
suri de protejarea muncitorilor. 

CE E CU EXPLOZIA? 

Se cunosc împrejurările în care mai 
dăunăzi a avut loc o explozie ce era să 
coste viața a 500—600 muncitori. Totul 
însă a fost aranjat, pentru a nu exploda 
decât o ţeavă care să dărâme un perete 
şi să sfărâme un automobil uzaţ, pen= 
truca apoi, ovreii să apară la drum şi 
să ceară societăţii 2 milioane lei asi- 
gurare. 

Vom reveni cu amănunte de felul cum 
e fabricată făina la această moară. 
E. Vrabie 
X——=—— 


In atenţia părinților 
cari au copii orbi 


In Aşezământul pentru Ocrotirea or- 
bilor din Cluj, calea Regele Carol II 
Nr. 25, se primesc pentru educaţie şi 
învăţământ copii orbi (numai băieţi) în 
ețate de 71-12 ani, educabili şi să- 
nătoşi. Cererile timbrate legal, însoţite 
de actul de naştere, certificatul medi- 
cal şi certificatul de paupertate (sără- 
cie), se adresează Aşezământului de 
orbi din Cluj până la 1 Sept. 1937. 

—— —— X——=—— 


Aniversarea luptelor 
de la Mărășești 


Asoc. Făuritorii României Mari din 
Bucureşti, str. Bărăţiei Nr. 31 aduce 
la cunoştinţa asociaţiunilor de foşti lup- 
tători din întreaga ţară precum şi fi- 
lialelor F. R. E. că în afară de progra- 
mul oficial anunţat la Focşani, aso- 
ciaţiunile foştilor luptători se vor aduna 
la Mărăşeşii în ziua de 5 August a. 
c. ora 18 pentru a se oficia un parastas 
la Cimitirul eroilor din oraşul Mără- 
şeşti, la mormântul sublocot. Pruncu, 
primul erou căzut în luptele de la Mă» 
răşeşti. 

Se precizează că reducerea de 75% 
pe C. F. R. este numai pentru Mără» 
şeşti şi biletele pentru înapoiere sunt 
valabile numai cu viza acesfei staţiuni. 

Foştii luptători să nu dea crezare 
nici unui alt fapt, căci hotărirea luaţă 
de Federație e irevocabilă, foştii lup= 
tători comemorează victoria luptelor nu- 
mai în localitațea Mărăşeşti. 

Ţinuta: haine închise, basc, decom 
rraţii, mănuşi albe. 

Asociaţiunile vor trimite drapele cu 
garda. 

Se recomandă ca fie care camarad 
să se îngrijească pentru hrană luând-o 
pentru 2 zile. 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/59 


NO DIE E Ec 
LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 
Bucureşti, Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No. |. — Tel. 4.75/14 


MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE 
Vasile Vasilescu 


București, STR. CAROL No. 46 


i întotdeauna cerințele marelui şi variatului public românesc 
piata din Capitală şi Provincie cu serviciile sale 


Aci se încalţă studentul şi sportivul, legitacul și premilitasi, doge 


| — toată lumea care doreşte să aibă o încălțăminte 
en sară imcrată cu mult gust şi eltină. 
CI mea: j pie - în iad i ra 
i 


 AEEZEROSAITIIEZA 
| VIZITAŢI  Guesoenioă dia Românească 


“ANTON PETRAŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazâr 
CEE Rs E STIE E STIE REST EU 


Prietenii legionarilor cari 


au mevoe de camere la Carmen-Sylva 


se pot adresa direct la: 


„Consumul Legionar'* din stațiune 
Se găsesc camera între 2000 — 2500 lei. 


- 


Curier judiciar 


GOLDSTEIN de contravenţii în activitatea comercian 
Despre activitatea pseudodentistului | fului Abraham Berg, S'a dresat cuve- 
Haimann Goldstein, am scris la timp. | mitul proces de contravenție, care pre: 
D. procuror Deleanu i-a deaghis acţiu- | Dede că numitul Berg a sustras de sub 
ne publică pentru excrocherie. controlul B. N, R.-ului, sume conside- 
Numitul este învinuit de practică ili- | rabile. Intr'o singură partidă, acest 
cită a dentisticei fără să fie măcar | Berg a fraudat Statul cu peste 5 ml 
technician şi pentru că pretindea clien. | lioane let. 


ților aur pentru dinţi pe care-l înlocuia 
cu material ordinar şi intoxicant. 
Cazul este în cercetarea d-lui jude 
instructor Oprescu dela cabinetul 9. 
“Mandatul lansat împotriva acestui 
galițian a fost supus azi confirmării 
tribunalului. 
O NOUA EXPERTIZA IN AFA: 
CERILE LUI ABRAHAM BERG 
Poliția devizelor din Banca Naţio- 


DC E PU EP — E IP Ta > BAUER — UR II A 


Principala cauză a mortalității 
iniant le rurale 


CERNAUŢI, 1. — Nu odată s'a atras 
atenţia autorităţilor noastre în drept, 
asupra criminalei atitudini pe care ji- 
danii o au faţă de jărănimea noastră, 
Sau arătat şi se arată prin cifre impo- 
sibile de desminţit, operaţiunile ascunse 
şi hojeşti al hahamilor în toate dome- 
niile de activitate, fie comerciale sau 
culturale. Și totuşi măsurile nu ae ivesc 
de nicăiri. Dar nu numai în comerț ci 
în toate activităţile, unde s'au băgat 
jidanii, urmăresc distrugerea prin orice 
căi, a creştinismului. 


Aşa de pildă dacă ne aruncăm puţin - 


privirea asupra statisticilor cari privesc 
mişcarea demografică a ţării ncastre 
vom găsi cifre ce vorbesc despre situa- 
ţii înspăimântătoare. In special la ca- 
pitolul «mortalitatea infantilă la sate» 
problema e extrem de îngrijorătoare. 
Anual mor sute de mii de copii, tără ca 
măsurile de profilaxie să aibe vre-o efi. 
cacitate, Partea de vină au mai mult 
autorităţile sanitare, cari trimit în sa- 
tele noastre medici jidani, în timp ce 
medicii români tineri şomează, decât 
sătenii însuşi. 

Numai unul din cazurile pe  care- 
demascăm mai jos, va arăta în udevă- 
rata lumină ce criminală e acțiunva me- 
dicilor jidani în sate. 

In județul Cernăuţi comunele Mă- 
Sipenif, etc. au drept medic pe un jidan 
Sipenit, etc, au drept medic pe un jidan 
libidinos dr. H. Moritz. Acest intrus 
pistruiat pentru a omori copii țăranilor 
fără ca să atrasă vre-o bănuială de 
suspiciune întrebuințează un ser vechi 
şi stricat pentru vaccinarea lor. Astfel 
sătenii din obișnuință ştiu că pentru a 
<lecui> un copil bolnav e necesar să se 
pregătească pentru înmormântare, mai 
întâi, apoi vaccinarea care linişteşte la 
sigur scâncetele micuțului. 

Şi acest impertinent jidov dr, H. 
Moritz nu se sfiieşte să spuie public 
despre eficacitatea serurilor cu cari in- 
jectează şi omoară copiii sătenilor. Un 
intelectual dintr'unul din satele în care 
profesează acest criminal doctor, i-a 
prezentat copilul să-l vaccineze pentru 
a-l feri- de diferite boli infantile, 'Jidul 


Dureri bucovinene 


La prima expertiză contabilă însă, sa 
constatat că n'ar fi vorba de nitel o a 
batere. 

B. N. R.-ul a cerut d-lui jude înstruc= 
tor Oprescu dela cabinetul 9, admiterea 
unei noui experlize, cerere care a fost 
admisă, fiind numiţi în acelaș timp, 
d-nii contabili R. Popescu, Radu Ştefă- 
nescu şi Aurel Lupşcan, 


CERCETARILE FURTULUI DE. 
BIJUTERII DIN BELGIA 


La cabinetul 4 de instrucţie, s'a con: 
tinuat toată ziua de eri cercetările în 
afacerea excrocheriilor lui Roth şi Ru- 


bin, cari au adus în ţară bijuterii de 
peste 600.000 franci belgieni în dauna 
celor mai mari negustori de bijuterii 
din Anvers, 

S'a supus confirmării spndatul de a- 
restare lansat împotriva lui David 


i-a refuzat politicos serviciul cu urmă- 
toarea frază: «Nu pot să vi-l vaccinea 
fiindcă serul «e stricat şi maș vrea să 
port. consecințele. Copiii țăranilor :i 
vaccinez, fiindcă nu contează, al dos. 
însă nu pot». lată mărturisirile vroprii 
ale jidanului, 

In afară de aceasta copii mai mă- 
ricei cari au scăpat de seringa eri- 
minalului, umblă răioşi, plini cu 
diferite bube şi contaminează pe cei 
lalţi şcolari, fără ca jidovul să ia 
măsuri de vindecare şi de izolare a 
celor bolnavi. 

Iată ce fel de medici decimează 
copii satelor noastre în timp ce au- 
torităţile privesc pasive şi nu a- 
runcă în temniță pe aceşti faimoşi 
«doctori», 

Cerem organelor sanitare jude- 
țene să dispună imediata destituie 
a criminalului doctor Moritz şi a 
celorlalţi medici jidani în asemenea 


Roth şi a fost confirmat de pe scaun, 
cu toată crâncena opunere a inculpa- 
tului care a susținut că aci e vorba de 
o afacere curat comercială și că a adus 
bijuteriile aci cu intenţie şi mai cu- 
rată de a le vinde şi de a-şi achita da- 
toriile în Belgia. 

In câteva zile Roth îşi va primi în 
boxă şi tovarășul de afaceri. 


S'A RESPINS CEREREA DE LI- 
BERAREA AVOOCATULUI V, 
MUȘŞI i 
Curtea cu juraţi de Ilfov, în frunte 
cu d, preşedinte Duma, a judecat eri 
cererea de liberare provizorie adresată 
direct instanţei de către avocatul ș 
Muşi. 


Reprezentantul ministerului public a i 


reamintit împrejurările prin cari incul- 
patul a împușcat pe contabitet.+ Li- 
veanu. 

Curtea a respins cererea de liberare, 


situaţii. 


ARESTAREA DENTISTULUI a României, a descoperit o sumă 
George Drumur 


Se primesc an unțuri 


pentru 


mica publicitate 


SL 
Un nou export de grâu 


Eri s'a ţinut în localul «Uniunea ex- 


portatorilor de cereale», şedinţa oficiu- 
lui central pentru valorificarea grâului, 
sub preşidenţia d-lui M. Negură, mini- 
strul cooperaţiei, 
Au participat d-nii: Em. Brancovici, 
Negel, Munteanu, pr. C. Dron, C. Gzi- 
gorescu, Manolescu-Strunga, Bârcă, etc. 
Sau aprobat exporturi de grâu, urmă- 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 

CAREA VIGTORIEI 1 No, :I8 


400 Pasa i Mjoştii 
If ou Pa ȘI 


Peniru a fi bine serviţi 
de serviciul nostru de ex= 
pediţie — rugăm pe domnii 
abonaţi ca la înoire de abo- 
nament, schimbare de adre- 
să şi orice reclamaţie să ne 
expedieze eticheta cu care 


toarelor firme: «Salomonidis», 2000 to- 
ne cu 74 kgr. greutate hectolitrică şi 10 
la sută corpuri străine; «Sodae», 10.000 
tone, cu 74 kgr, greutate hectolitrică şi 
10 la sută corpuri străine; «Exo», 4000 
tone cu 74 kgr. greutate hectolitrică şi 
10 la sută corpuri străine, 

S'a luat în examinare un apei contra 
prețului maximal al făinei, dela pri- 
măria Chişinău, 

Oficiul n'a luat nici o hotărâre, ră 
mânând să se cerceteze cazul, 


| 


PE ŢII PEI n SEI 


Rebutul succesiun 


_Aelui Ion Mihaiache 
Semnificația declarațiilor d-iui AI. Vaida 


Eventualitatea unei clarificări a 
ituaţiei politice în cursul acestei 
ăptămâni, pe care aproape întrea- 
a presă s'a grăbit să o anunţe, an- 
icipând asupra sorocului constitu- 
ional al guvernării liberale, a cre- 
at cum era şi firesc o mare nervo- 
itate în toate cercurile politice. 

Partidul naţional-ţărănese a arun 


| pe care azi o are: 


D. VAIDA. VOEVOD 


cat din nou în gura pieţei un ter- 
men «peste care nu se poate trece», 
dând girul până la 15 August din 
nou d-lui lon Mihalache, refugiat 
din Capitală la Slănicul Moldovei. 

Aşa dar partidul naţional-ţă- 
rănesc aşteaptă — sau mai de- 
grabă aştepta până alaltăeri — 
venirea la putere la finele lui 
August, când guvernul îşi va 
depune demisia în mâinile Fac- 
torului Constituţional. 

Evident că ultimele  frămân- 
tări din sânul partidului liberal 
ar îndreptăţi în parte opinia pu- 
blică să creadă într'o precipi- 
tată retragere a guvernului, tor- 

ilat continuu de intrigile intes- 
tine alimentate de tabăra bătrâ- 
nilor grupați în jurul d-lui 
Dinu Brătianu. 

Se pare însă că între 
timp — adică în intervalul 
ultimelor două zile — să fi 
intervenit din nou o con- 
iunctură favorabilă, care 
şă poată permite d-lui Gh. 
Tătărăscu să-şi prelungeas 
că guvernarea până la 

toamnă, 

- “Um orice caz, guvernul nu 
va demisiona la 15 August, 
pu toate aparențele con- 


trarii. 
SEMNIFICAȚIA DECLA- 
RAŢIILOR D-LUI AL. 


VAIDA 
Pentru partidul  naţional-ţă- 


rănesc, declaraţiile făcute a- 
cum câteva zile de preşedintele 
«Frontului Românesc», au fost 
mai mult decât un duş răcori- 
tor în miez de vară. Optimismul 
cadrelor nățional-ţărăniste, ali- 
mentate de anumite fantezii a- 
duse printr'un comisioner po- 
litic din străinătate, s'au clăti- 
nat în faţa acestor declaraţii fă- 
cute cu o vehemenţă puţin obiş- 
nuită la d. Vaida Voevod. 

Ne amintim după cum afir- 
mam în numărul de eri al ziaru- 
lui nostru, că d. Alexandru Vai- 
da-Voevod deşi solicitat de pre- 
să încontinuu, sa menţinut în 
ultimii doi ani într'o rezervă, 
care ascundea mai mult decât 
prudența unor declaraţii ce ar 
îi putut fi desminţite de eveni- 
mentele cari se depănau. 

Până cialtăeri preşedinte 
lui «Frontului Românesc» 
îi lipsea însă certitudinea 
că în 
nici un caz partidul naţio- 
nal-țărănesc nu va putea 
forma guvernul viitor. 

Fiindcă atât ajunge. Cât pen- 
tru rest e lesne de înțeles că în 
ipoteza unei succesiuni precipi- 
tate sau la termen, guvernul nu 
poate îi format decât de o sin- 
gură persoană. Şi pe aceasta, 
desigur o cunoaște mai bine de- 
cât orişicare d. Al, Vaida. 

Trei fruntaşi ai partidului na- 
țional-țărănese din Vechiul Re- 
gat, au şi plecat aseară spre 
Slănicul Moldovei să  întâlnea- 
scă pe d. Mihalache pentru 
a-l pune în curent cu ultimele 
frământări, cari se pare au în- 
ceput din nou între cele două 
baricade dela ultimul comitet 
executiv. 


Focul îl va deschide pes- 
te două zile «România 
Nouă», pe două fronturi 
deodâtă în contra vechei 
baricade naţional-țărănis- 
te şi împotriva d-lui Vaida. 


POZIŢIA D-LUI MIHA- 
LACHE 


Situaţia d-lui lon Mihalache 
este în orice caz extrem de di- 
ficilă, găsindu-se la al treilea 
termen pus pentru venirea la 
pntere, şi între cele două focuri 
din partid, cari dealtfel, vor fi 
alimentate şi de desfășurarea 
ultimelor evenimente, ce vor 
desminți categoric anumite de- 


Acordul  germano-zolon 


şi comentariile 


* BERLIN, 3 (Rador). — «Speran. 
ţele ce s'au pus în acordul germa- 
no-polon din 26 Iunie 1934 nu sau 
realizat în ceiace priveşte minorita. 
tea germană, scrie «Der Angriti», 
care se ridică contra măsurilor «de 
desnaţionalizare» luate de guvernul 
polon. 

«Reclamaţiunile n'au încetat să se 
producă din partea germanilor cu 
reşedinţa în Polonia şi germanii 


presei germane 


din Reich nu pot să le găsească ne 
justificate», continuă ziarul, care 
termină astfel: 

«Există între Polonia şi Germa- 
nia o gravă chestiune a minorită- 
ților şi ar fi acum timpul ca sa să 
fie rezolvată în spiritul acordului 
din 1934. Aceasta este necesar pen- 
tru a se suprima posibilitatea con- 
flictelor, care constituie un obsta- 
col inutil în calea bunelor relațiuni 
dintre cele două ţări», 


Generali sovietici arestaţi 


MOSCOVA 2 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei «Havas» 
"4*ansmite: 

Se vorbeşte tot mai insistent 
aci, fără a se obţine vreo verifi- 
care, că generalul Hripin, şetul 
diganizației militare «Aviația 
in ependentă», ar fi fost arestat 
de mai multe zile. 

«Aviația independentă» se 
compune din unități puse la dis- 
poziția directă a comandamen- 
tului central. 

Se mai vorbeşte şi de aresta. 
rea generalului Pompanţev, di- 


Isprăvile greviştilor 
Tunis 


din 
TUNIS 3 (Rador). — In apro- 
riere de Metline, din regiunea 
izerte, greviştii dela un şan- 
tier de construcţie au aruncat 
cu pietre asupra unui autoca- 
mion care încerca să intre pe 
şantier. | 
Serviciul de ordine a trebuiț 
să tragă mai multe focuri de 
armă pentru o obliga pe grevişti 
să părăsească şantierul. Un gre- 


rectorul Academiei militare de 
aviaţie. 

Aceşti doi generali nu au fost 
văzuți nicăeri în utimele zile, 
ceiace face ca svonurile despre 
arestarea lor să capete tot mai 
multă consistenţă. 

_ Comitetul partidului comunist 
dela Institutul de aviaţie din 
Moscova a cerut destituirea di- 
rectorului  Aeroclubului aces- 
tei instituţii, Schmidt, şi a «com- 
pie săi, Visenkov şi Andru- 
ie vici, pe cari-i acuză de sabo- 
aJ. t i 


vist a fost omorât, 
mulți răniţi, 


Consfătuirea da azi 


Astăzi dim. la ora 10 jumătate a 
avut loc la locuinţa d-lui prim mi- 
nistru Tătărăscu o constătuire între 


d, Gh. Tătărăscu şi d. L. Inculeţ. 


Sunt mai 


mit pe d. Radu Irimescu. 


TIPARUL INSTITUT 


clarații făcute recent de un co- 
mic personaj politic sosit cu- 
rând dela Paris. 

Tonul vehement al decla 
raţțiilor d-lui Vaida şi în 


D. IULIU MANIU 


deosebi nota de categorică 
siguranță, pe care nam în 
tâlnit-o în nici o altă oca- 
zie la d-sa, în ultimii doi 
ani. aruncă  lespesea pes- 
te episodul estival al suc= 
cesiunii naţional-ţărăniste. 
STILEX 


ECOURI 


D, Docent Dr. |. STOIA a fost ales 
cu unanimitate de voturi, membru co- 
respondent al «Asociaţiei Franceze 
pentru studiul cancerului». 

D. luliu Maniu, întors recent din 
străinătate, va face zilele acestea 
declaraţii presei., 


D. Al. Lapedatu, preşedintele s8e- 
natului, se află la Cluj unda con- 
due campania electorală în vederea 
alegerilor dela 8 August. 


Eri după amiază a avut loc o în- 
trevedere între d-nii N. N. Săveanu 
şi dr. C. Angelescu. 


BERLIN, 3 (Rador). — Primarul 
din Magdeburg a donat staului po- 
lon. casa în care a locuit mareșalul 
Pilsudski în timpul captivităţii sa- 
le în Germania, în cursul. războiu- 
lui mondial. 

— DX —=—— 


Rezultatele alegerilor 
ua li județul 
a 


ABRUD 
Guvernul 212; Naţional-ţărănişti 
106; Anulate 18. Mandatele: guver- 
nul 12, naţional-ţărănişti 6. 
OCNA MUREŞ 
Guvernul 594; Naţional-ţărănişti 
563; Frontul Românese 127; Anula- 
te 28. Mandatele: guvernul 3, naţio- 
nal-ţărănişti 2, 


BUNA VESTIR 


Accentuarea apropierii anglo-taliene 


— Origina apropierii anglo-italiene — 


LONDRA 2 (Rador). — Agen- 
ţia Havas transmite: 
Atenţiunea cercurilor din Lon- 
dra era reținută azi dimineaţă 
de perspectivele oferite prin 
recentul schimb de comunica: 
țiuni între Roma şi Londra, 

Un ziar anunţa că d. Neville 
Chamberlain are de gând să 
convoace în luna Octombrie o 
conferință a celor patru puteri 
locarniene, după ce d. Eden va 
fi obținut preciziuni asupră in- 
tenţiilor guvernului din Berlin 
şi după ce va fi făcut o vizită la 
Roma, pentru a culege indica- 
țiuni de acelaș ordin pe lângă d. 
Mussolini. 

Fiind întrebate întrucât ace- 
ste informaţiuni sunt întemeia- 
te, persoanele oficiale declară 
că nu ştiu nimic. 

In cercurile autorizate se a- 
daugă că nu există niciun ra- 
port între negocierile locarnie- 
ne şi schimbul de mesagii din- 
tre Roma şi Londra, mesagii 
care privesc în mod esenţial si- 
tuația din Mediterana. 

Ultimele elemente ale aces- 
tor negocieri sunt, după cum se 
precizează, în primul rând co- 
municarea verbală făcută de d. 
Mussolini d-lui Chamberlain, 


Luptele in Nordul Chinei continuă 


Bombardarea 


regiunei Tientsin. 


Sovietelor din Tientsin 


TOKIO 2 (Rador). — Coman- 


dantul japonez din China de, 
Nord anunţă că primul district; 


Teintsin a fost complect pacifi- 
cat. 

Astfel s'a terminat în mod 
virtual pacificarea orașului 
Tientsin. 

Au fost confiscate patru mii 
de puşti, o sută de mitraliere, 
300.000 de cartuşe, cinci tone 
de granate, etc. 

Autorităţile militare japoneze 
anunţă că forțele chineze care 
au dat la 28 lulie o bătălie cu 
japonezii la Nanyuan, au avut 
2000 de morți şi au pierdut 100 
de prizonieri, patru tunuri de 
câmp şi două avioane, 


% 

TOKIO 2 (Rador). — Forţele 
japoneze au dezarmat aseară în 
regiunea Peyuan 3200 de soldaţi 
chinezi din brigada 39, armata 
29-a. 

Au fost confiscate 3200 de 
puşti, 250 de mitraliere şi 15 tu- 
nuri. 


O MOȚIUNE DEPUSA IN 
CAMERA JAPONEZA 


TOK 10, 2 (Rador). — Par 
ţidele Minseito şi Seiukai 
vor depune pe biroul Ca- 
merii o moţiune comună 
cerând guvernului să ia 
cât mai neîntârziat măsuri 
energice față de China pen 
tru a se ajunge astfel, «la 
o reulementare definitivă 
a relaţiunilor chino-japone 
ze şi la o pace durabilă în 
Extremul Orient. 

300.000 LOCUITORI FARA 
ADAPOST LA TIENTSIN 
NANKING 2 (Rador). — Numărul 


locuitorilor cari au rămas fără adă- 
post la Tientsin, în urma unui bom- 
bardament care a durat trei zile, trece 
de 300.000. 

Până acum s'au ridicat 50 de lagăre 
pentru adăpostirea lor şi se lucrează 
de zor pentru ridicarea altora. 


UN AVION CHINEZ DEA- 
SUPRA TIENTSINULUI 
TOKIO 2 (Rador). — Un avion 

chinez a sburat azi dimineață pe 

deasupra oraşului Tientsin. 
Autoritățile militare japoneze pre 

supun că avionul ar aparține au- 

torităților centrale chineze din 

Nanking. Raidul lui ar constitui 

prima întervenție a aviației chine- 

ze în actualul război şi ar lăsa să 
să bănuiască pentru viitor noui 
raiduri aeriene Chineze deasupra Q- 
rașului Tientsin 
Se crede că baza aviației chineze 
este stabilită la Paotingfu, unde 
trupele chineze din provincia Cian- 
si se pregătese febril de rezistență. 

A 13-a armată chineză, venind din 

Tatung, din nordul provinciei 

Ciansi, a întrat aseară în Kalgan, 

capitala provinciei Ciahar, unde a 

făout joncțiune cu forțele Jenera- 

lului Liu Yu Ming, guvernatordl 


ţ.  |Ciaharului, Acest general trecea pâ- 
La ora ii d. Gh. Tătărăscu a pri- 


nă acum drept un element favora- 


bill Japoniei. 


CONSULATUL SOVIETE- 
LOR DIN TIENTSIN ATA- 
CAT DE JAPONEZI ŞI 
RUŞI ALBI 


LONDRA ? (Rador). Agenţia 


Reuter anunţă, din Shanghai: 


Consulatul Sovietelor din 'Tient- 


sin a fost jefuit de un grup de ruşi 


albi şi japonezi, 
Aceştia ar fi ridicat toată cores- 


pondenţa aflată la sediul consula- 
tului Sovietelor., 


ATITUDINEA STATELOR 
UNITE FAŢA DE CON- 
FLICTUL DIN EXTRE- 

MUL ORIENT 

WASHINGTON 2 (Rador). — 


— Consulatul 
jefuit 
Mai mulți membri ai Congresu- 
lui au cerut preşedintelui Roo- 
sevelt să pună în vigoare legea 
neutralității în vederea  eveni- 
mentelor din Extremul Orient. 
Cercurile guvernamentale din 
Senat socotesc însă că dacă pre- 
ședintele ar da urmare cererei 
de mai sus, America ar fi târâtă 
într'un războiu cu Japonia şi 
că aceasta n'ar îi spre binele ce- 
lor donă ţări. Statele Unite tre- 
buie să aibă mâinile libere spre 
a putea încerca o mediaţie între 
China şi Japonia — declară cer- 
curile guvernamentale din Se- 
nat. 


Guvernamentalii comunişti 
infiânți pa toate fronturile 


SALAMANCA 2 (Rador), 
Corespondentul agenţiei Havas 
transmite: 

Comunicatul oficial naţiona- 
list anunţă: 

Pe frontul Asturii inamicul a 
dat un atac contra poziţiilor de 
la Cuero și Tresporana. Atacul 
a îost respins cu mari pierderi, 
Numărul morților ar îi mai 
mare de 2000. Numai în faţa li- 
niilor naționaliste inamicul a 
părăsit 200 morţi. Un avion ina- 
mic a fost doborât, _ 

Pe îrontul Aragon a continuat 
înaintarea forțelor naţionaliste. 

Ele au ocupat poziţiile impor- 
tante dela Sierra  Carbonera, 
Vertice şi Tornage. Pierderile 
republicanilor sunt  considera- 
bile. 

SALAMANCA, 3 
— Cores tul 
ţiei Havas transmite: 
Imaintarea forțelor naţio- 
naliste pe frontul dnia Ter 
ruel a dus la ocuparea de 
către naţionalişti a unei 
suprafeţe de peste 1.500 
km. pătraţi. Materialul de 
războiu cucerit de naţiona- 
lişti în ultimele lupte de 
pe Teruel este 


foarte important, 


SEVILLA, 3 (Rador). — Cores. 
pondentul Agenţiei Havas anunţă 
că generalul Queipo de Llano a de- 
clarat aseară că pe ziua de eri nu 
Sa desfăşurat nici o acţiune mili- 
tară importantă. 

D-sa a adăogat că în sectorul Al- 
barracin se continuă acţiunea de 
«curățire», Naţionaliştii au cucerit 
în acest sector noui poziţii făcând 
200 prizonieri, Trupele naţionaliste 
au capturat 129 arme automatice şi 
4 mitraliere grele. 

ATACURI COMUNISTE 

RESPINSE 


mite: 


ULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S. A.. ST FR, ING. ANGHEL SALIGNY Nr. 2. TELEF. 3.260.680 


SALAMANCA, 2 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas tran- 


Pe frontul Asturilor trei atacuri 
guvernamentale asupra  localităţi- 
lor Cuero şi 'lransperana, la sud- 


est de Oviedo, nu au reuşit intru- 
cât naţionaliştii dispun de poziţii 

Trupele guvernamențale cari au 
ulacat erau în număr de 'pste 8000 
şi ele dispuneau de o puternică ar- 
ţilerie adusă dela Castro Alen. 

Guvernamentalii au avut pesteo 
mie de morţi şi numeroşi răniţi. 
foarte lan. 


ATENTAT LA BARCE- 


LONA 

BARCELONA 2. (Rador). — A- 
genţia Havas anunţă: 

Azi după amiază necunoscuţi au 
tras dintr'un automobil 25 de fo- 
curi de mitralieră asupra d-lui An- 
dreu, preşedintele Curţii de Apel, 
care tocmai părăsea palatul de jus- 
tiție. 


BOMPARDAREA MADRI. 
DULUI 

MADRID, 3 (Rador). — 
Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite: 

La un sfert de oră după 
miezul nopţii bateriile na. 
ţionaliste au deschis un 
puternic bombardament a- 
supra capitalei, 

Tirul bateriilor naţiona- 
liste este concentrat asu- 
pra cartierelor din centru, 


CURAŢIREA FRONTULUI 
DELA ALBARACIN 

SALAMANCA, 3 (Rador). 
ției Havas transmite: 

Comunicatul Marelui 
Cartier general naţionalist 
semnalează că în afară de 
operaţiile de curățirea 
frontului din sectorul Al- 
barracin, pe ziua de ieri se 
înregistrează o încercare 
de atac făcută de republi- 
cani pe frontul Astarii. 1- 
namicul a trimes la atac 
două brigade, din care tru- 
pele naționaliste au dis- 
trus complect patru bata- 
lioane. 

In cursul dimineţei de 
ieri s'au capturat 130 arme 
şi 6 mitraliere. Pe teren au 
fost găsite 100 cadavre 
republicane. 


iar în al doilea rând declaraţiile | 


făcute la 19 Iulie şi repetate Vi- 
nerea trecută în Camera Comu- 
nelor de către d. Eden, prin care 
se afirmă caracterul vital al in- 


pioase 


se preciza că guvernul britanic 
nu duce nicio politică de resen- 
timent sau de revanşă faţă de 
Halia. Insfârşit, al treilea ele- 
ment îl constitue răspunsul scris 
Cat de primul ministru britanic 
d-lui Mussolini, 

Întrucât mesagiul Ducelui a 
usi adresat la o dată ulterioară 
primelor  declarațiuni ale d-lui 
i.den, se deduce că niciun pasaj 
din aceste declaraţiuni nu este 
considerat la Roma ca fiind de 
natură să împiedice o ajustare 
a punctelor de vedere englez şi 
italian. 

SCRISOARE TRIMISA DE 
D. MUSSOLINI D-LUI 
CHAMBERLAIN 

LONDRA, 2 (Rador). — 
D. Grandi, ambasadorul Î- 
taliei, a remis azi d-lui Ne- 


D. GRANDI 


ville Chamberlain, şeful 
guvernului britanic la 
Downiny Street o scrisoa- 
re autografă a d-lui Mu- 
ssolini, 

Scrisoarea a fost remisă 
la ora 15. 


LONDRA 2 (Rador). — Imtrevede- 


rea dintre ambasudorul italian Gran 


di şi primul ministru Neville Cham 
berlain nu a durat decât zo de mi- 
nule, 

?n cursul acestei întrevederi, con- 
tele Grandi a remis d-lui Chamber- 
iain răspunsul d-lui Mussolini la 
mesagiul adresat acum câleva zile 
de şeful guvernului britanic. 

D Chamberlain, care a venit dela 
Cheolkers anume pentru această în- 
trevedere, a p'ecat în cursul serii 
din Londra, înnzoindu-se în locali- 
tatea. în care-şi petrecea vac'inţa. 


CANCELARUL HITLER 
VA PRIMI O SCRISOARE 
SIMILARA 


LONDRA 2 (Radio Cen- 
tral). — «Daily Miroir» afir 
mă că d. Nesille Chamber- 
lain intenționează să tri- 
meată curând cancelarului 
Hitler o scrisoare similară 
celei trimise d-lui Mussn- 
lini. 

AMBASADORUL ENGLEZ 
IN AUDIENȚA LA CON. 
VELE CIANO 
VOMA 2 (Radu), — Contele Cia- 
no ministrui afacerilor străine a 
primit azi dimineaţă pe sir Eric 
D-ummond, amahi-cârel Angliei, 
In cerenrile bina informale se a: 
firma că această întrevedere au are 
nic? o legătură cu mesagiul aAdre- 
„a! de d. Neville î;hamberlain d-lui 

Mussolini, 


% 
ROMA 2 (Rador, — Redactorul 
dirlomatic al  Asenţici Stefani 
Ascrie: 


Contele Ciano, minis.rui afaceri- 
lor străine, a primit azi în audiență 
ia Palatul Chigi pa Sir Eric Drum 
mend, ambasadorul Angliei. 

Deşi în cercurile compelente se 
păstrează o rezervă nbsolutlă cu 
privire la evoluțiu raporturilor an 
gl, italiene, se socoteşie în generul 
că schimbul de mesayii între d-nti ? 
Chamberlain şi Mussolini, precum 
şi întrevederile Ciano Drummond, 
cant indicii de dastindere, deosebit 
de interesante pentru situația g"ne- 
rr lă 


Originea apropierii anylo-italiene 


LONDRA, 2. (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas telegra- 
fiază: . 

După unele informaţii care nu pot 
îi controlate pentru moment, dar 
care sunt culese dintr'o sursă vred- 
nică de cea mai deplină încredere, 
la originea apropierii anglo-italiene, 
la care se asistă actualmente, s'ar 
afla următoarele fapte: 

Pe la începutul lunii Iulie, d. Mus- 
solini şi-a manifetat teama că un 
atac britanic ar îi iminent. 

Şeful guvernului italian a pus 
d-lui Hitler o intreabre precisă, pen- 
tru a afla care ar fi atitudinea 
Reichului într'o asemenea eventua- 
littate. 

Se atirmă că în acet scop Ducele 
a trimis in prima săptămână a lu- 
nii lulie o scrisoare cancelaurlui ger- 
man, expunând convingerea sa, ci 
politica engleză are un carcter a- 
gresiv faţă de Italia. D. Mussolini 
arăta că guvernul din Londra este 
hotărit să stăvilească toate inten- 


ţiile şi planurile Italiei, chiar pe 
cele îndreptăţite. ţ 

Se precizeaz că documentul arăta 
q: dacă d. Hitler ar anunţa dinainte 
că va suţine Italia, răsboiul ar pu- 
tea fi evitat. In caz conțrar şi dacă 
Germania nu aduce Italiei concursul 
tuturor forţelor sale, Italia ar pu- 
tea îi învinsă şi Germania ar avea 
să sufere acelaşi soartă 

Conţinutul acestui document ar îi 
fost cunoscut la Londra şi el ar 
îi la originea declaraţiei făcută la 
19 Iulie de d. Eden, care a afir- 
mat că guvernul din Londra nu are 
miciun fel de intenţie de revanşă sau 
„vendetta” faţă de Italia. 

ŞI INTRE ZIARIŞTI 

ROMA, 2. (Rador). — Se anunță 
oficial că toți corespondenții ita- 
lieni în Anglia, îşi vor relua servi- 
ciul în primele 10 zile alei lunii Au 
gust. : 

Corespondentul Agenţiei Stefani la 
Londra şi-a reluat serviciul dela ! 
August. 


Tandreţe americano-bolşevică 


WASHINGTON 3 (Rador). — 
D. Cordell. Hull, ministrul Afa- 
cerilor Străine a declarat repre- 
zentanţilor presei că negocierile 
pentru încheierea acordului co- 
mercial cu Sovietele se  destă- 
şoară în mod favorabil, aşa că 
se poate spera că el va fi semnat 
în curând. 


BERLIN 3 (Rador). — Noua fază a 
raporturilor anglo-italiene permite 
presei germane să facă  considera- 
țiuni favorabile asupra evoluţiei si 
tmaţiei internaţionale. 

Acţiunea Londrei este eonsidera- 
tă drept «preliminarii europene» de 
«Deutsche Allgemeine Zeitung», ca- 
re crede că guvernul britanic urmă- 
reşte mai mult decât un aranjament 
în Mediterana, — şi anume organi- 
zarea păcii europene pe baze mai 
solide. 

«Der Angriff» subliniază că Ger- 
mania nu poate decât să fie mulţu- 
mită de îmbunătăţirea raporturilor 


- 


între Londra şi Roma, deoarece axa loum câteva 


După ştiri din cercurile ofi- 
cioase ziarele anunţă că Sovie- 
tele ar urma să cumpere îa 
cursul anului viitor mult mai 
multe mărfuri americane decât 
în anul 1937, în special material 
de războiu şi materii prime ne- 
roeă construirei unui cuira- 
sa 


Cum vede Germania raporturile 
anglo-italiene 


Berlin-Roma, cu politica pe care o 
înfăţişează, nu va fi atinsă, 


Bela Kuhn arestat 


BERLIN 3 (Rador). — A- 
genţia D. N. B. anunţă din 
Moscova: 

Din cercuri bine informa 
te se confirmă ştirea des- 
pre arestarea lui Bella 
Kuhn, fostul dictator comu 
mist al] Ungariei. 

Arestarea sa produs a 

săptămân 


OLANIUC STERE