Buna Vestire anul I, nr. 125, 29 iulie 1937

ANUL 1. No. 125 


Buna VESTIRE 


6 pagini 3 lei 


BZI4P LIDEN DE AWPDYA 959 DOCTININA DONANLAICA 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


Redacţia 


„Patriotismul” 
şi comunismul galiţian. . 


Pentru cine priveşte gazetăria ca o discuţie zi de zi cu o seamă de 
prieteni cari-l citesc, şi-i răspund prin chiar fidelitatea lor în lectura 
gazetei, nu cred că poate fi vorba de subiecte actuale sau trecute dela 
ordinea zilei şi cred că se poate discuta oricând, orice... Suntem doar 
la o masă şi stăm de vorbă. 

E posibil astfel ca gazetarul întors după oarecare absenţă să-şi ia 
cititorul de-mână şi să treacă amândoi în revistă câteva lucruri de care 
mu Sa vorbit la timp. E posibil de pildă ca eu să vă întreb acum 
ce credeţi de cutare lucru sau cum vi s'a părut altul... Cum vi Sa părut 
de pildă inventarea unui «caz» Prat Y Souto şi ce spuneţi de comentă- 
rile sărindarilor la un an după războiul spaniol? Eu mărturisese că 
luând gazetele din urmă, am rămas uluit! 

E drept că în Praţ Y Souto, chiar şi cei mai trişti 
- dintre noi s'au putuţ distra copios. Am citit astfel, între alte îndignări 
şi o scrisoare a marelui humorist care e Dem. Dobrescu, cunoscuta vieti- 
mă dela barou, şi care a profitat de incidentul Prat Y Souto ca să com- 
pună o versiune proprie a lui Don Quichotte de care cel care sar fi a- 
muzat mai mult e cu siguranţă tot Sancho Panca! Nu e vorbă că şi eu 
— şi d-voastră probabil, — am râs cu atât sughiţ încât nici azi n'aş pu- 
tea să vă spun cât a fost, totul, de idiot! Dar ce idee pe bietul fost de- 
can să se substitue lui Cervantes — eroul dela Lepanto!—tocmai după ca- 
tastrota dela barou! Totuş acum, preferințele lui fiind mărturisite, d. 
Dem. Dobrescu nu s'ar mai putea numi decât cavalerul tristei figuri... Şi 
mi se pare că acum mai ales, numele ăsta i se adaugă de minune! 

Dar dacă-l lăsăm pe Dem. Dobrescu — tristă figură! — ceazul» Prat 
X Souzo mai poate avea şi un aspecţ serios, chiar foarte serios. Aşa dar 
un om civilizat, un excelent amice al ţării noastre, fost ministru plenipo- 
tenţiar la noi, situaţie pe care — pentru câtva timp încă — n'o mai poate 
avea, omul acesta însă care, străin fiind, merită din parte-ne cel puţin 
o cuviincioasă ospitalitate, strânge mâna unui prieten român pe care-l 
felicită de o biruinţă într'una din cele mai grele lupte. D. Istrate Mi- 
cescu şi face o plăcere, uşor de înțeles, publicând scrisoarea de felicitare 
a prietenului său Pratţ Y Souzo. 

Pentru orice om cu capul pe umeri, d. Prat Y Souzo nu poate îi vi- 
_movat în niciun fel de publicarea acestei serisori. Şi mai puţin vinovat 
de a o fi trimis: cine l-ar opri să aibă. prieteni în România şi să le 
acrie scrisori! Dă 2 pe : : 
„Ei, dar sa găsit cineva ! Cine-i ăsta? E d. Burăh Braunstein! E şi 

d. Blumenteld! E.şi d. Honigman... sunt ei toţi! Aştia nu permit! Nu 
" permit «străinilor» să se... amestece în treburile «noastre». Străinii, adică... 
nu ei — dar ceilalţi! 

Ei, , patriotismul vostru indispune... Şi d. Prat Y Souzo e 
de o mie de ori mai bine venit aici — să-mi ierte comparaţia aceasta! — 
decât tot ghetto-ul pe care l-aţi instalat voi în inima ţării. 

Dar nu veţi pricepe bine campania împotriva d-lui Prat Y Souzo 
decât dacă o veţi privi lângă lupta, de altfel foarte comodă, pe care 
dezertorii din Sărindar o duc acum dela o prudentă distanţă pe frontul 
iberie. Rareori culoarea roşie a propagandei galiţiene s'a putut trăda cu 
mai mult cinism! Roreori opinia românească a acestei ţări a fost mai 
violent provocată — şi niciodată până azi agitația comunistă nu a fost 
atâi de inexplicabil tolerată 

Dar lăsându-ne revolta la o parte — acum nu prea avem ce face cu 
ea... — să punem aici pe hârtie numai câteva fapte. 

Adevărul şi Dimineaţa şi Lupta sunt nevoite să înregistreze ca toate 
ziarele că guvernul dela Valencia este format de anarhişti şi de comu- 
nişti. Telegramele pe care le publică aceste ziare — cum le publică, toate 
— vorbese în fiecare zi de guvernul «anarhist» sau «comunist» dela Va- 
lencia, de certurile dintre <anarhişti» şi «comunişti», de hotăririle, de 
acordurile lor. E clar aşa dar că guvernul «republican» se cheamă pe 
numele lui adevărat un guvern ANARCHO-COMUNIST. i 

Şi totuşi gazetarii Dimineţii şi Adevărului, aceiaşi mizerabili cari, 
încolţiţi, declară că nu sunt comunişti, că nu sunt... aşa de comuniști, 
că în sfârşit nu sunt... tocmai atât de comuniști, sau chiar că nu sunt 
comunişti deloe cum mărturisesc cei mai îndrăzneţi, au' străpuns totuş 
cu peniţele lor acum, la aniversarea unui an de erosim... pe generalul 
Franco! Au înfierat «revolta» împotriva guvernului «republican» 
(ANARCHO-COMUNIST) dela Valencia ! Şi se bat pentru el în presa 
noastră... 

Şi Mahail Sadoveanu, opac ca osânza lui, prezidează această trădare! 

Am ajuns destul de departe... 

Un staţ care suportă o astfel de presă, cred că nu mai e naţional! 


TOMA VLADESCU 


«cazul» 


Speciiic dobrogcan 


Nicăiri, bănuesc, într'un spațiu echi- 
valent, nu stă concentrată mai multă 
va: :aţie, mai mult pitoresc, ca pe 
pământul ţării noastre. Provinciile 
istorice sau individualizat fiecare 
printrun specific bine caracterizat, 
care merge de la geografie până la 
psihologie, această dantelă fină a 
impoderabilului uman. 

Intre provinciile României unifi- 
cate, Dobrogea se situiază cu un 
profil şi un conținut dintre cele mai 
sesizante. 

Prin chiar nume, Dobrogea are 
ceva colțuros, aspru, ca şi pămân- 
tul său pietros, ros de apele vremii. 
Nicăiri un pământ mai bătrân: as- 
pectul Dobrogei este al unei ruine, 
provenită dintr'o  majestoasă arhi- 
tectură geologică a preistoriei. E 
un pământ  spintecat, sângerat. 
Timpul a arat adânc acest colț de 
pământ mângăiat de Dunăre şi bă- 
tut de valurile Mărei Negre. 

Dar specificul dobrogean nu stă 
numai în relief: el este şi de natură 
istorică. Dobrogea nu-i monumen- 
tală, sub acest aspect. Are însă ce- 
va trist, ca un ecou sugrumat al 
unei vechi glorii istorice. Acele re- 
ziduri turceşti, cimitirele, peste 
cari pluteşte o sfâșietoare singură- 


tate, care, sub seară, are nu ştiu ce 
de tânguire lungă, ca o litanie ne- 
înțeleasă şi nesfârşit de tristă. Apoi 
supraviețuitorii istoriei lor, turcii, 
firimiturile vechilor stăpâni, atât 
de adaptaţi mediului geografic, par 
un bocet al istoriei. E aceeaş bătrâ- 
nețe, acelaş proces de ruinare ca şi 
la pământ, 

Așezările omeneşti din lut sau 
piatră lipită cu lut, mau nimic vo0- 
luntar, îndrăsneț. Ele stau pitite la 
inima pământului de teama văzduhu 
lui înalt sau... de teama vieţii în- 
să, 

E un mimetism arhitectonic, care 
merge până la contopire, Dobrogea 
este pământul bordeelor. 

Prezența macedonenilor pe liziera 
vestică, cu simţul gospodăresc des- 
voltat, cu spiritul întrepid şi vi- 
goare juvenilă, e destinată să plan- 
teze din nou viața pe acest pământ 
al atâtor culturi umane istorice, E 
o mijire de viaţă nouă peste lumea 
“are moare cu weleatul trecut în 
braţe. 

Până la adolescența acestei vieţi 
Dobrogea rămâne și prin arhitectu- 
ra geologică şi Drin structura uma- 
nă o provincie bătrână, 


Alexandru Constant 


Administraţia: 
BUCURE ŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj ii. 


TELEFOAN 


Direcţia Administraţia  4-85,82 
Redacţia , . . » .. * 4-84.54 


Reînvie obiceiurile strămoşeşti 


A 


LEGIONARII DIN BANAT LA CLACA 


Tinerii ajută la coasă, învalizilor, văduvelor şi oame nilor săraci 


Damocrația buruienilor 


Am scris acum două zile, un 
articol străbătut de nedumeriri, 
în care-mi strigam revolta. Nu 
m'a îndemnat nimeni să-l scriu. 
Nu l-am scris sub patronajul ni- 
mănui. O vizită la Bellu mi-a po- 
runcit să torn nedreptatea stri- 
gătoare la cer în slovă. Şi dacă 
oamenii mai au memorie, își a- 
duc, desigur, aminte de alt arti- 
col, înfiorat de jalea aceleiași 
uitări, scris „exact acum 2 luni, 
tot în Buna Vestire. 

Nu, 'nu, domnilor. Noi nu ne 
comercializăm sufletul. Mâna 
noastră ar îngheţa pe condei în 
momentul când gândurile ne-ar 
îi manevrate de interesele culi- 
selor şi de jocuri subterane. Ti- 
nerețea noastră mai crede — şi 
crede năvalnic! — în viaţa mor- 
mintelor, noi mai auzim cum 
vorbesc cei de dincolo, noi mai 
simțim cum păşesc printre noi 
umbrele sfinte ale Neamului. 
Sub patrafirul acestei tinereţi, 
ne-am spovăduit slova şi închi- 
narea. De-aci am pornit, aci am 
fost şi aci rămânem! Nimic nu 
ne-ar putea clinti și nu ne clin: 
teşte! 

Şi aveam un drept să scriu. O 
datorie bătea, puternic, în ini- 
ma tinereţii noastre. Noi trebue 
să cerem anumite revizuiri, gla- 
sul nostru trebue să pretindă 
alte orizonturi și pasul nostru 
trebue să păşească pe alte dru- 
muri. Un început de viaţă nouă 
pornește din ofranda sufletului 
nostru sbuciumat 

Aveam dreptul să cerem o 
cruce la mormântul sfânt al lui 
Nicolae Filipescu. Pentrucă, da- 
pă moarte, Nicolae Filipescu nu 
mai aparține familiei. Amintirea 
lui este a neamului întreg. Mor- 
mântul lui este icoană de închi- 
nare pentru Naţie. Prin fapta 
vieţii lui, Nicolae Filipescu s'a 
zidit în linia eternă a neamalui 
românesc, depăşind tradiţiile şi 
drepturile familiare. * - 


«Dar afirmaţia că o 
crește liberă iarba gliei 
— iată o impietate şi o 


Nam așteptat alt răspuns la 
inițiativa noastră decât acela al 
unei unanime adeziunui. Am aş- 
teptat numai rugăciunea daniei 
şi tăcerea unei înfiorate recule: 
geri. Și totuşi ,dintr'o-parte — 
dela fiul lui Nicu Filipescu — a 
venit un alt răspuns. Mărturi- 
sim, nu l-am aşteptat. E prea 
mult, Ceva, un sentiment pe care 
nu-l putem defini, ne stragulea- 
ză gândul şi mintea. Nu mai ştim 
ce să răspundem. E prea mult. 
Să vină o ţară întreagă, să vină 
bătrânii vremilor de  vifor, să 
vină ostașii cari au sângerat pe 
fonturi. Chemăm, aci în cumpă- 
na slovei, în judecata sufletelor, 
mărturisirea unei ţări întregi. 
Şi cred — sunt sigur — că cea 
mai potolită revoltă, cea mai re- 
semnată atitudine și cea mai ne- 
păsătoare privire, Sar sgudui, 
din temelii, la citirea acestor 
rânduri. 

Le-a scris fiul lui Neculai Fi- 
lipescu. Grigore, patronul tele- 
foanelor. Şi știe el dece le-a scris. 
Omul care tronează în palatul 
american al telefoanelor, preşe- 
dintele care e senin acolo, într'un 
sgârie-nori ştie mai bine decât 
noi care a fost dorința lui Necu- 
lai Filipescu. 

In noaptea aceea de coşmar, 
Grigore a vorbit cu umbra tată- 
lui său. Şi, de dincolo de hotarul 
acestei lumi, Neculai Filipescu 
i-a spus: <Stai, Grigore, liniştit. 
Tăvăleşte-ten lux, scaldă-te'n 
şampanie, manevrează milioane: 
le, Grigore. Şi nu cumva să-mi 
zideşti o cruce la mormânt, pen- 
tru că te voi blestema». 

Şi, iată, a doua zi, Grigore a 
scris. 

«o lespede şi o cruce simplă, 
în “jurul căreia creşte LIBERA 
iarba gliei noastre»... 

Aţi auzit? Aţi citit? V'aţi cu- 
tremurat? Libertatea ierbii... 


lespede şi o cruce simplă, în jurul căreia 

noastre, e un semn de uitare obştească 

îndrăzneală gratuită». - 
(<Epoca» de Marţi, 27 Iulie 1937) 


larba gliei noastre strămoşeşti... 
Lespedea, aţi văzut în fotogra- 
fe, este umilă şi înclinată. lar 
«crucea simplă» nu există. E 
schiţată, doar, rural, pe această 
placă strâmbă. 

Eu mă trag din neam țărănesc 
bănăţean. Dar, în cimitirile noas- 
ire săteşti, sunt mai îngrijite şi 
mai odihnite mormintele. 

Sau poate mi se pare... 

A, desigur, eu am greşit. Slo- 
va mea cade sub spada bleste- 


mului. Eu n'am ştiut că la mor-| 


mântul lui Neculai Filipescu tre- 
buie să stea de veghe buruienile. 
Eu n'am ştiut că acolo, într'un 
altar de vis românesc, trebue să 
crească «liberă, iarba gliei noas- 
tre». 

Am uitat libertatea integrală. 

Nu mi-am adus aminte de demo- 
craţia buruienilor. Mi-am ana- 
temizat glia... Recunosc, am pă- 
cătuit, Şi cui va trebui să-i cer 
iertare? Caut un liman pentru 
descătuşare, aştept un duhovnic 
să-mi deslege păcatul. Mă voi 
duce din nou la Bellu şi voi în- 
genunchia în fața acelui mor- 
mânt care aparține și sufletului 
meu. Și voi cere iertare. 
„ lartă-mă, Neculai Filipescu, 
eu n'am ştiut că pe mormântul 
tău trebue să crească «iarba fi- 
rească a gliei noastre». 

Eu n'am înţeles libertatea de- 
mocratică a buruinenilor. Am 
vrut să fac «dictatură» în lumea 
ierburilor. 

lartă-mă, Neculai Filipescu... 

Ţară, ţară... 

Incotro? 


VALERIU CARDU 


Joi 29 lulie 1937 


ABONAMENTE: 


1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comune urbanel 6 Inui „ 350 | Comune rurale! 6 luni , 250 
3 luni „ 175 ; 3 luni „ 125 


România și Palesti 

Proectul britanic pentru împărţirea Palestinei pare că va avea 
urmări şi la noi. Cercurile şi presa jidovească au luat, după cum era fi- 
rese, imediat poziţie împotriva proectului. Iată însă că ziarul «Curen- 
tul» pune problema atitudinii României faţă de proectul împărţirei Pa- 
lestinei. Argumentarea e următoarea: România fiind o ţară cu un foarte 
mare procent de Evrei, împărțirea Palestinei, ca atare reducerea imi- 
graţției, face ca emigrarea jidovilor din România să fie şi ea redusă. 
Ergo, când se va discuta la Liga Naţiunilor chestiunea mandatului pa- 
lestinean n'ar fi oare oportun ca d. Victor Antonescu — care din în- 
tâmplare este în acest an raportorul comisiunii mandatelor «să aducă 
în desbaterea Societăţii Naţiunilor necesitatea unei politici de spriji- 
nire internaţională a emigrării evreeşti, prin crearea unui loc de colo- 
nizareî» 

Am subliniat ultimile cuvinte, pentrucă dacă confratele nostru înţe- 
lege prin «crearea unui loe de colonizare» un alt loc decât Palestina, 
atunci problema e cum nu se poate mai bine pusă. 

Intr'adevăr toată lumea — antisemită — e de acord în a crede că 
soluţia problemei jidoveşti, pe plan universal, stă în crearea unui stat 
naţional evreu care să cuprindă pe toţi Evreii răspândiţi astăzi în lume. 
Ori, din cele circa 14—15 milioane de jidani, câţi par a fi pe suprafaţa 
pământului, Palestina întreagă n'ar putea cuprinde, în cel mai bun caz, 
mai mult de 10—15 la sută. 

Prin urmare soluţia sionistă, aceia a creerii unui «cămin naţional 
evreesc în Palestina» nu este o soluţie a problemei semite. Este o foarte 
bună afacere pentru Israel, fiindeă mitul palestinean, «căminul palesti- 
nean», va ţine permanent trează conştiinţa naţională evreească.  Deei 
Evreii vor avea şi un stat al lor şi vor rămâne totuşi răspândiţi în în- 
treaga lume, pe care vor continua s'o stăpânească. 

Repet, bună afacere pentru Israel, proastă afacere pentru celelalte 
naţiuni. 

Aga dar nu vedem dece ar susţine d. Victor Antoneseu la Geneva, 
împotriva Angliei, necesitatea unei, Palestine intacte. Cu atât mai mult 
cu cât e puţin probabil ca Marea Britanie să se impresioneze peste mă- 
sură de opoziţia României. 

Insfârşit să nu uităm că emigrația evreiască din România în Pales- 
tina a fost foarte mică, pe când cea din Polonia, de pildă, foarte mare. 
Deaceea d, Beck are rațiuni de a susține necesitatea unei Palestine in- 
tacte, rațiuni pe care, din nenorocire, d. Victor Antonescu nu le are. Căci 
am nemulţumi Anglia iar Evreii noştri nici n'ar emigra. 

Dimpotrivă dacă lărgind cadrul discuţiei ministrul nostru de externe 
ar pune la Geneva problema semită în tot complexul ei şi ar cere un alt 
loe de colonizare care să cuprindă pe toţi Evreii, atunci într'adevăr inter- 
venţia României ar avea u n rost şi d. Victor Antonescu ar apare ca un 
deschizător de drumuri în istoria umanităţii. 

Credem însă că în actuala conjunctură internaţională şi în actuala si- 
tuaţie dela noi, când Evreii au o atât de mare influenţă asupra vieţii pu- 
blice, d. Victor Antonescu nu va voi şi nu va putea să fie un deschiză- 
tor de drumuri. Deocamdată deci e mai bine să ne vedem de treabă, să 
ducem ca întotdeauna o politică modestă, politica zilei de astăzi. 

Problema jidovească se va rezolvi în România la vremea ei, nu prea 
depărtată, când se va putea duce o politică mare, când vom putea năzui 
a fi deschizători de drumuri. 

Biruinţa legionară se întrevede la orizont! 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Paradorcic limpului 


Niciodată ca în acești ultimi ani, nu 
sa vorbit de nevoia de pace a ome- 
nirii şi totuşi nici odată națiunile nu 
“au pregătit de război cu mai multă 
febrilitate ca acum. Ceea ce înseamnă, 
dacă e vorba să facem legătura de la 
cauză la efect între aceste fenomene, 
că cel mai activ stimulent al războiului 
este pacifismul. Şi, oricât ar părea de 
straniu acest lucru, realitatea aceasta 
esin 

lată, să luăm drept exemplu, insâși 
incarnarea planetară a pacifismului, a- 


Va să zică însăşi puternica, opulenta, 
prestigioasa şi pacifica Anglie, cea că- 
reia până şi Natura se părea că o con- 
ciliază la dezarmare, se arată con- 
strânsă de realități ca să-și pregătească 
psihologiceşte - poporul pentru o poli- 
fică — hai să i-o zicem! — militaristă. 
Da, militaristă! Pentru că de aci și 
până la creiarea unei armate regulate 
şi permanente, nu mai e decât un pas. 

Că acest ultim pas va fi greu de fă- 
cut în practică, asta e altă socoteală. 
Pe noi ne interesează numai semnifi- 


dică Anglia. Prin însăși poziția sa in- 
sulară, adică printr'un fericit - hazard 
geografic, țara aceasta a fost pusă la 
adăpost de a resimţi efectele supărătoare 
ale războaielor cari au dezolat conti- 
nentul în ultimele opt sute de ani, Si- 
tuația aceasta privilegiată, a creiat na- 
fiunii engleze un climat psihologic fa- 
vorabil pacifismului, până acolo încât 
englezii au socotit oneros și inutil să-şi 
creeze o armată regulată proprie, pe 
temeiul serviciului militar obligatoriu. 
Apărarea vastului și incoherentului său 
imperiu colonial, Anglia a lăsat-o pe 
seama flotei, a unui pumn de voluntari 
şi a unei echipe de diplomaţi, în ade- 
păr mai presus de orice critică. Tar gri- 
ja propriei sale siguranțe, a fost încre- 
dințată unui sistem complicat şi ine- 
jicace de securitate colectivă, patronat 
de SOCIETATEA NAȚIUNILOR, 

Aceasta însă până mai eri, Fiindcă 
iată ce citim într'o depeşă difuzată tu- 
furor marilor organe de presă de pe 
elob: 

LONDRA, 26 (Rador). — Ziarele a- 
nunță că un grup de militari, oameni 
politici şi diferite personalităţi bine cu- 
noscute au intenția să formeze o <Ligă 
a Armatei», cu scopul de a arăta nece- 
sitatea menţinerii unei armate tinere, 
de a ridica prestigiul armatei în faţa 
poporului şi de a coopera la opera- 
țiile de recrutare prin campanii de 
presă, întruniri, etc. 


cația profundă a faptului: Fie că ne 
place sau nu, dar adevărul e că nu 
spre pace se îndreaptă lumea ci spre 
război. Spre o încăerare supremă în 
care vor fi puse la contribuție toate . 
puterile de viață şi de organizare, ca 
şi tot disprețul de moarte al neamu- 
rilor. 

Mai e oare necesar să subliniez lecţia 
ce se degaje pentru noi din această 
constatare brutală? 

In toată sinceritatea şi ca un cmagiu 
pentru bunul simț al nației mele, cred 
că nul 

Un lucru trebue totuși adăugat şi 
reținut ca o obsesie: pregătirile milita- 
Te, operațiunile de înarmare, m'au nici 
o eficacitate dacă nu se bazează pe o 
organizație industrială proprie, Din a- 
cest punct de vedere, situația Angliei, 
lipsită de o armată permanentă şi de 
tradiții militare puternice, este incom- 
parabil superioară oricărei puteri con- 
tinentale, dispunând de armată dar lip- 
sită de echipament industrial necesar, 

Să fim deci bine înţeleși: nu vom pu- 
tea evita rigorile înspăimântătoare ale 
războiului total de mâine, de cât înar- 
mând moralmente nația și pregătindu-i 
o serioasă bază industrială pe care să-și 
sprijine artileria, carele de luptă şi a- 
viația, 


Nicolae Bogdan | 


DP 


spe 


| 
N 


Pay. 2-a (No. 125) 


2 


SU////// 


Lucian Blaga 
Departe, la Berna, Lucian Blaga 


pume la punei o nouă lucrare de îi- 
losofie, E posibil ca, în curând, d-sa 
să publice și un nou volum de ver- 
suri, ceeace va fi, fără îndoială, un 
mare evenimen! pentru literatura .noa- 
stră, îneurcată între atâţia aderci o- 
braznici și fără talent. i 


poetul puternic al norodului rumâ- 
nesc, pregăteşte un volum de versuri 
inedite. După ultima lui carte, publi- 
cată în colecția «Rânduiala», vom a- 
vea iarăși un admirabil prilej să as- 
cultăm glasul unui poet adânc, prin 
care vorbeşte neamul întrez. 


Teatrul lui Willi 

Dragoş Protopopescu, pe lângă piesa 
prezentată «Teatrului Naţional», un ro- 
man şi-un nou volum de studii engleze 
— ultimele două în curs de apariţie — 
pregăteşte traducerea integrală a tea- 
trului shackespeareian. E foarte pro- 
babil că, încă anul acesta, «Hamlet», 
«Regele Lear» şi «Poveste de_ iarnă» să 
apară în versiunea românească a lui 
Dragoş Protopopescu. ț 


Sextil Puşcariu 
Retras în patriarhala liniște a Clu- 


țului, profesorul Sextil Pușcariu își 
continuă fără preget opera filologică, 
atât de impresionantă, pe care a înl- 
țiat-o încă dela plecarea sa din Cer- 
năuţi în inima Ardealului. 


Dumas în româneşte 
Puţine cărți au cunoscut un succes 


mai mare de public ca operile lui 
Dumas-tatăl, Şi era logic să fie aşa. 
Romanele lui Dumas sunt un model a! 
geniului şi ele rămân şi astăzi actuale 
prin spiritul lor de frondă, erotism şi 


spumos umor, D. P. C. Georgescu-le- 
lafras, directorul editurei «Cugetarea», 
care a şi tipărit până în prezent «Cei 
trei muşchetari» şi «După douăzeci de 
ani>, va prezenta publicului românesc 
şi celelalte romane istorice ale marelui 
scriitor francez. 


Adrian Maniu, 

poetul adânc şi pătruns de duhul 
pământului românesc, păstrează în ma- 
nuscris o serie de poeme inedite, cari 
vor vedea la primăvară, tiparul. 


«ldeia românească» 
a apărut cu următoarele colaborări: 


Iordache Nicoară («Sbor pe verticală»), 
Alexandru Constant («Tineret sportiv 
şi tineret activ», bine-venite încrustări 
pe marginea realității), Arşavir Acte 


——— 


pa 


Societatea Studenţilor în Me- 
dicină din Bucureşti anunţă cu 
multă durere membrilor, înce- 
tarea din viaţă a fostului ei pre- 
şedinte (1886) şi membru de 
onoare. 


Profesor 


Dr. AL. OBREGIA 


Inmormântarea va avea loe 
azi Marţi 27 Iulie, a. e. ora 18 
la cimitirul Belu unde se află 


19 


rian («Blestem şi răscumpărare), Şt. 
Ion Gheorghe («Drumul credinței»), Cl- 
ril Vârnav (suave versuri), lon Sava, 
Haigterian, Paul Costin Deleanu, Nico- 
lae Roșu («Prefaţă la şeherezada gus- 
tiannă>», un vehement şi just rechizi- 
toriul), Geo Zlotescu (o: admirabilă gra- 


pură), 1. Dancu, etc, Remarcăm în spe- 
cial rândurile calde ale lui Iordache 
Nicoară, din care desprindem: «lar de 
va fi să atingem cerul, descătugați de 
lut, cine ştie, prea curând, în clipa a- 
ceea ne vom surâde stelar, nemăsurat 
de fericiţi. 


«Dimândarea», 

Nr, 2, a apărut cu slova granitară a 
d-lui general Gh. Cantăcuzino-Grăni- 
cerul. Mai colaborează: lon Foti, N. 
Caratana, V. Diamandi, G. Pindeanu, 
Iordache Nicoară, Virgiliu Cutia, D, 
Cuclin, ete. O bună revistă macedo- 
română. 


C. Noic 


unul din  lampadoforii generaţiei 
care-i cuprinde pe Mircea Eliade, Mi- 
hail Polihroniade, Mircea Vulcănescu, 
Al. Chr. Tell, Neculai Roşu, Emil Cio- 
ran, Paul Sterian, lucrează la un vast 
esseu, destinat untia din revistele- bu- 
cureștene. 


lon Agârbiceanu, 

masivul scriitor ardelean, lucrează. la 
un nou roman, din mediul oraşelor 
transilvănene. In “epica noastră, părin- 
tele lon Agârbiceanu impune 0 su- 
perbă atitudine etică, de care bebuie 
să se [ină seamă. 


| «Ortoiloxia», 


pe care o editează părintele Toma 
Chiricuţă, umple un mare gol în viața 
"noastră bisericească, Scrie la 'ea şi pă- 
rintele Bodale, un element pregătit al 
teologiei româneşti. 


E:nil Cioran 


va tipări în curând o nouă carte 
de gândire. 

Autorul volumelor «Pe culmile 
disperării» şi «Schimbarea la faţă 
a României», cărţi scrise cu o for- 
midabilă lucidiate, ne dăruie desi- 
gur, în cartea ce va apare la toam- 
nă — probabal în editura «Vremea» 
(poate în altă editură) — p nouă 
perspectivă în istoria şi structura 
gândirii sale. 

Emil Cioran este cel mai actua 
gânditor al generaţiei. 

Gabriel Bălănescu 


ad SR 


| «CRIZA CULTURALA,» 


se numeşte un articol al d-lui V. 
Cutfta, publicat în «Dimândarea». 
Desprindem: 

«Este o corelaţie între haosul din 
politică, din spirite şi producţie li- 
terară. Şacalii nu apar decât la mi- 
rosul de hoit. 

Criza culturală are rădăcini a- 
dânei, în convulsiunile marelui răs- 
boi, în năvala iudaică, de după răs- 
boi, de a impune lumii enropene, o 
degradatoare şi antropofagă concep 
ție a vieţii. 

Reacţiunea se resimte puternică, 
cu un dinamism irezistibil. Nici 
românul nu vrea să moară ca un 
miel la abator. Nu-şi mai cerşeşte 
drepturile în ţara lui ocupată de 
străini şi înstrăinaţi, oi şi le recla- 
mă, le va impune cu toate mijloa- 
cele şi cu orice jertfă». 


O 7 


— Fragment — 


= Regret... Regret foarte mult! 
rosti domnul Isidor Leibovici, con- 
tinuând a zâmbi şi strecurând prin 
sticla ochelarilor o privire radioa- 
să de subînţelesuri spre Iordache 
COumpătă, fiindcă el tot era sigur 
de plăcuta surpriză pe care numai 
domnul Senator o mai cunoştea. 
Am să vă ajuţ eu... La Prigoreni... 
acum treizeci de ani era un mie ne- 
gustoraş... cu o cârşiumă lânsă 
curte... Nu vă spune nimic, astă? 

Aştepta. 

Doamna Senator, amputată de 
Vraţe, îşi pierduse şi darul vorbirii; 
suferea acum şi de o bizară para- 
lizie a nervilor faciali. Obrazul 
cu măruntele încreţituri de perga- 


asi Grigore 


BUNA VESTIRE 


SCU În eternitatea românească 


Dela Aman" până la Grigorescu, 
pictura românească a înregistrat 
câteva frumoase realizări. Totuşi, 
îi lipsea ceva acestei picturi, Prea 
era ea copie după celebre pânze stră 
ine şi ceva forțat stăruia în con- 
cepția plastică a creatorilor. Cu toa. 
te că vechea pictură bisericească, a- 
tât de pură ca interpretare culoris- 
tică, oferea cea mai bună şcoală' de 
specific nu numai ortodox, dar şi 
"omânesc, pictorii treceau cu negli- 
jență pe lângă iconostase şi utili- 
zau şcoala străină nu numai din 
punct de vedere tehnic, ci şi ca nor- 
mă de concenție plastică interioară. 

Abia Nicolae Grigorescu, pornit 
dela sat, şi-a deschis privirea asu- 
pra adevăratei lumi românești. 

Când a plecat în străinătate, pic- 
torul îşi avea acu formată conşti- 
ința artistică.. Borbizon-ul n'a fost 
decât un atelier francez, în care 
un pictor român vedea profund ro- 
mâneşte — indiferent de maniera 
impresionantă, pe care o adoptase. 
(Găsese interesantă corespondența 
N. Grigorescu — lucian Blaga. 
Câtă rumânie în formele moder- 
niste ale ultimului). 

N. Grigorescu a avut de luptat cu 
multe adversităţi, Arta lui, cu a- 
devărat înaltă, depășea inteligen- 
țele contemporane. Primitivismul 
grațios al atâtor tablouri grigores- 
ciene nu găsea înțelegere. Abia târ- 


pictorului, lumea a început să cu- 
noască adevăratul: sens al creaţiilor 
lui. 

Pe N. Grigorescu nu-l interesa o- 
pinia publică. El iubea cu pasiune 
marile singurătăți. creatoare. Li re- 


Dugna sgomotul inutil şi pretenţios 
care macerează talentele prea slabe, 
In liniştea atelierului sau în văile 
Prahovei, largi ca naosul unei î- 
mense biserici, N. Grigorescu lu- 
crează mereu, Tablou după tablou 
re realizează sub dogoarea unei 
mari dragoste dă artă, 

Pictura românească se  îmbogă- 
țeşte, deodată, cu um geniu. Conven- 
tionalismul, care, deobiceiu, face 


ziu, după titanica perseverență a | ravagii în pictură, cade. Se creează 


o adevărată şcoală  grigoresciană. 
Evident, răsar o mulţime de pasti- 
sori. Talentelor personale, însă, fe- 
nomenul grigorescian le-a fost util 
Andreescu şi Luchian au învățat e- 
morm dela Grigorescu. Nu ca ma- 
luri un peisagiu. Asta dr fi însem- 
nat să se lase copleșiți de geniul lui, 
ci ca vedere românească, înțelegerea 
obiectului rămânând permanent 
proprie. 

Lui N. Grigorescu ş se imputa u- 
neori singularitatea viziunii. Cred, 
însă că tocmai această singularitate 
e una din calitățile geniului, N. Gri 
gorescu nu putea vedea în două fe- 
luri un eisagiu. Asta ar fi însem- 
nat nesiguranța, deci slăbiciune. 

i Astăzi, marele nostru pictor e 
universal aceptat. Pe fundamentul 
picturii lui s'a putut ridica o puter- 
mică falangă de creatori, Accentuez: 
«creatori», nu imitatori, căci ulti- 
mii, ca şi eminescienii, nu contează. 

Cei treizeci de ani, cari s'au scurs 
dela moartea lui N. Grigorescu, tre- 
buia să-i îndemne pe oficialii noş- 
tri (inclusiv de lamandi...) la reali- 
zarea unei mari expoziţii. Nu s'a fă- 
cut, însă, mimie. Nici măcar o se- 
rie de timbre poştale comemorative.. 

Dar tablourile lui N. Grigorescu 
mici mau nevoie de recunoașteri o- 
ficiale. 

Pământul românesc trăiește atât 
de piu în ele! 

Mircea Streinul 


| FILE DE CARNET || 


SD rii adevărat creează în 
taina tăcută a inimii sale. Va fi 
deci sincer, va căuta,  respectându-ei 
arta, să creeze cât mai frumos, Căc: 
scriitorul adevărat nu poate realiza 
decât lucruri frumoase. 

“Depăşind cotidianul, el va liturgisi 
În altarul artei sale. : 

Tot ce e mare şi ales va vibra in 
cântecul sau în proza lui. 

leftinătăţile nu menţin niciodată un 
scriitor, ci-l corup, distrugându-i cu de- 
săvârșire talentul. 


Lp ITERATURA scrisă de scriitorii 
evrei - în româneşte nu mai con- 
tează. Spiritul lor ironic, libertinajul 
— sunt monede definitiv scoase din 
circulație. 


Românele saturate de libidinozităţi 
freudiene au început să zacă în rafturi. 

Locul lor a început să-l ia literatura 
sănătoasă, morală (nu  moralistă), 
proaspătă. 

Incepe un nou ev în literatura ro- 
mână. Evul cinstei şi al adevăratelor 
talente. 


A PLU ASTAZI că o nouă fată 
pe nume Irina Burnaia si-a luat a- 
vionul. şi a şters-o spre Roma. Poa- 
te că duduia Irina să fie o virtuoasă 
a aerului. Poate că duduia să fie 0 
vechea aviatoare. Cine scrie aceste 
rânduri nu se pricepe însă de loc 
în materie de aviaţie şi de sport 
așucă are motivul să fie surprins. 

Ceeace vreau să remarce este pre- 
dilecția fetelor pentru  sbor. (Pe 
când o aviaţie femenină în Româă- 
nia,). Aşi numi această «predilec- 
ție» pentru aviaţie a femeilor noas- 
tre, englezism. (Wu ştiu dacă nu se 
supără directorul nostru d. Dragos 
Protopopescu), 

Mi-amintese o telegramă Rador 
transmisă prin Martie: o englezoai- 
că de vre'o 70 de ani — domnigoară 
— care la vârsta asta destul de sim- 
patică — tăcea încă gimnastică la 


— Poate vă plictisesc? 

Intrebarea era însă o simplă şi 
inoperantă formulă de politeţă, căci 
domnul Isidor Leibovici n'a aştop- 
tat niciun răspuns, nici nu sa ui- 
tat spre ceilalţi conmeseni, unde ar 
fi putut afla răspunsul neted pe 
chipurile tot aşa de nemişeate ca 
ale doamnei Senator. Până şi Ior- 


ment, se mumificase într'o imobi- |dache Cumpătă, răbdător din fire 


litate sinistră. 

Adrian, sprijinit în. cot, strâm- 
bând din nări şi lăcrimând din prl- 
cina havanei care se fuma singură 
pe farfurie, privea şi asculta ca la 
teatru, 

— Constat că n'am succesul pi 
care-l speram!... se îndureră înstâr- 
şit domnul Isidor Leibovicl. 

Scoţându-şi ochelarii de pe nas, 
i-a băgat în buzunarul vestei ro- 
tunjită pe abdomen, cu o mişcare 
smucită, apăsată, de desamăzire, 
caşicum se supărase pe ochelari 
fiindcă numai asupra lor cădea vi- 
na acestui insucces. Apoi, schirn 
bând pălăria verde în cealaltă raâ- 
nă, a întrebat: 


şi blajin peste măsură, se aşezase 
pe scaun şi privea peste parapetul 
terasei, în apă, netezindu-şi barba 
mai apăsat decât îi era obireiul. 
Orice alt nepoftit, ar fi înţeles ce-i 
rămâne de făcut. Domnul Isidor 
Leibovici, agricultor şi cerealist, a- 
vea însă motivele sale să nu se deu 
dus. 

El pregătea pentru doamna Se- 
nator o livitură de teatru. 

— Am să vă expun chestiunea 
altfel... Micul negustoraş, cu o mică 
prăvălioară şi cârşumioară lângă 
curtea dumneavoastră de atuncea, 
era un tată necăjit dela mai mulţi 
eopiii,., Aceasta aduceţi aminte 
de-acut Doamnă Senator şi eoană 


2000 de metri cu avionul. 

Să nu se creadă că merită prea 
multe laude noua,treabă femenină. 
Parcă era vorba, ca: femeile să-şi 
vadă de cămin, de familie, de copii. 
Or să le vezi când la volan condu- 
când maşina cu 120 km. pe oră, când 
în cutiuța. ui „avion dându-se 
peste cap — niimai de dragul spor- 
tului — te cuprinde un fel de ama- 
ră decepție. Vom avea mâine-poi- 
mâine câteva regimente de paraşu- 
tiste, — în schi căminele noastre 
văduve. Băeţoii ăștia de fete nu n- 


țeleg deloc de ce le-a lăsat Dumne- 
zeu «pe pământ». 

Duduia Irina va ajunge la Homa. 
Ei şi? Pe urmă va pleca în Extre- 
mul Orient. Ce importanță are. 

Dacă ar vedea ţăranca noastră 
toate aceste maimuțereli nar mai 
crește copil să muncească ogorul 
pentruca duduile noastre să poată 
avea porumb să-l mănânce fiert. 

Ce-ar fi dacă Irina Burnaia sar 
mărita cu un aviator, i-ar da avio- 
nul şi dânsa ar face vre-o 25 avia- 
tori, — aşa can timpurile atrămo- 
şești, 


PR 
[3] P.$ &- 
„Dimândarea 


Acesta este titlul unei reviste scoasă 
de străduința unui grup de intelectuali 
macedo-români. Printre colaboratori 
zăsim nume cunoscute în cultura româ- 
nească,Soricu, Nuși Tulliu şi lon Foti 
nu au nevoe de prezentarea noastră. 
Ceence ne interesează în deosebi, cu 
privire la această revistă este atât spi- 
ritul cât şi scopul ei; In ceace priveşte 
duhul ei, titlul, dă o indicație sigură. 
eDimândarea»  însemnează, chemare 
sau poruncă, Este numai o deosebire de 
nuante între aceste două cuvinte. «Di- 
mândarea» cuprinde în substanța ei 
ambele sensuri 

Isvorită dintr'o “poruncă ea îşi în- 
dreaptă chemarea către un drum nou 
în lupta macedo-românilor. : 

Pentru a lămuri pe deplin lucrurile, 
sunt nevoit să fac.o indiscreție. Adică 
să redau o convorbire cu un fruntaş, 
încercat și vechi luptător,  macedo- 
român. «Macedo-românii — îmi spunea 
cl — au în structura lor toate calitățile 
luplătorului. Aceasta se datorește, în 
parte, condiţiilor grele in care au trăit 
de sute de ani, O generozitate caracte- 
ristică rasei, i-au îndemnat să-și pună 
aceste calități la dispoziția unor cau- 
ze din cari ei nu aveau nici un folos. 
Astfel au dat oameni politici şi de cul- 
fură neamurilor în mijlocul cărora tră- 
iau. Au vărsat sânge alături de Greci, 


DD A 


Smărăndiţă, am onoarea şi plăce 
rea să vă zic că aveţi înaintea dam- 
neavoastră, unul din aceşti copii. 
Ce ziceţi, la astă? 

Isidor Leibovici se retrăsese un 
pas şi se înfoia în hainele cărămizii 
cu mari pătrate verzi, ca să poată 
fi admirat în întregime, viu şi na- 
tural. 

Doamna senator a prins să se 
desmorţească, începând cu graiul: 

— Vrei să spui eu alte cuvinte, că 
eşti unul din: băieţii lui Hună sin 
Leiba Chiorul? . 

— Exact, coană Smărăndiţă. 

— Vorbeşte aşa, domnule, Scurt! 
Fără floricele. Acuma îmi aduce 
aminte, E 04 

— Vedeţi, doamnă Senator? Ştiam 
eu ce plăcere vă rezerv... Tocmai 
vorbeam cu soția me... Soţia me 
i-acolo, la masă, am lăsat-o singură 
numai ca să vin şi să vă prezint 
omajiile mele... 

Domnul Isidor Leibovici făcu o 
pauză spre a lășa răgaz întregului 
auditoriu, să constate că într'ade- 
văr i-a lăsat soţia singură la o 


Bulgari, Sârbi, în lupta contra turcilor. 
Au fost străluciți negustori în Balcani, 
mărind bogățiile neamurilor cu cari in- 
frau în contact. Conștienți de originea 
lor românească, au început să lupte 
pentru întregirea lor naţională în sânul 
marei comunilăți românești, Procesul 
(« trezire al conştiinţei acestei idei este 
astăzi terminat. Lupla lor trebuia să 
aibă un sens nou. Porunca şi chemarea 
de astăzi a tuturor aromânilor este «je 
a se integra în lupta nației românești 
pentru întregirea ei spirituală. Acesta 
este rostul revistei, De a demonstra, 
necesilalea poruncei de mai sus». 

fu am avul mulțumirea să-i cunosc 
pe armâni. Să-i cunosc în momentele 
for cele mai frumoase, ca luptători. Ei 
aduc, din înălțimile munților din cari 
coboară, o sănătate sufle/ească cu care 
lrebue să ne mândrim. Şi dacă încer- 
căm vreodată să ne regăsim moştenirea 
română în sângele nostru la ei trebue 
să apelăm, 

Revista lor «Dimândarea»,  îndepli- 
nește un rost de care mâinc când se va 
scrie istoria adevăratei reveluții româ- 
neşii, se va fine seama. 


Virgil Rădulescu 


masă; pentru eventualii neîncreză- 
tori sa oferi chiar so identifice: 

— Soţia me e acolo, la a cincea 
masă la stânga... Persoana cam cor- 
polentă cu pălăria urani.. Pălăria 
cu pene de struţ... Ultima modă de 
la Vienă. Ea se îmbracă întoidea- 
una la Vienă. Eftin şi bun. Elegan- 
ță garantată, ultima modă. 

Doamna  lLeibovici simțindu-se 
privită, îşi scutură pălăria urani 
cu pene de struţ, dela Vienă, într'un 
drăgălaş salut din depărtări. 

— Aţi văzut? se bucură domnul 
Isidor Leibovici. Ea nu vă pierde 
din ochi. Nu vă cunoaşte personal, 
dar pot să vă garantez că vă iu- 
beşte şi vă respectă ca pe-o mamă, 
din câte i-am vorbit eu... Pe onoa- 
re! “Tocmai îi ziceam: Cum fi po- 
sibil să-l văd aicea pe domnul Se- 
nator cu familia şi să nu-i dau bu- 
nă seară, Eu sub ochii lui conu 
Iordache am crescut, mă ştie şi mă 
cunoaşte, de unde-am "plecat şi 
unde-am ajuns... Poate că are să 
puie un cuvânt şi la parlament pen- 
tru împământenirea me şi a fami- 


Miercuri 28 
ORTODOX: S-ţii Apostoli Pro» 
hor, Nicanor, Parmena și Timou. | 


lulie 1937 

CATOLIC: Sf. Inocenţiu. 
SOARELE: Răsare 4.38, 
19.45, 


apu 


SPECTACOLE 


TEATRE alia 
TEATRUL CARABUŞ: Revista «Elec- PIAŢA BRATIANU : Circul piticilor. 


tro Cărăbuş. 
TEATRUL COMOEDIA (Teatru în aer 
liber): Kontuşovca-Palace, 
GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel 


de var): Fustele dela minister. 


% 


Cinematograt 
CAPITOL: Surâsul seducător. Jurnal 
şi complectare. 


ROXY: Surâsul 'seducător. Jurnal și 
complectare. 

VOX: Marşul de noapte şi Cum vă 
place. 


FEMINA (plafonul descoperit): Sian şi 
Bran aventurieri şi Confeti. 

A. R.P. A.: Băetana și Tavernele din 

San-Francisco. 

FORUM: Mr. Flow şi 
soţul. 

OMNIA: Ora fatală şi Fata din Salem. 

DOAMNEEI: Echipagiul şi Malec răpit 
de gangsteri. 

DARLY: Circul şi Cei 7 eroi. 

FRANKLIN: Ave Maria şi Ultimul bal 
la Petersburg, 

AIDA: Vinovatul şi Cavalerii nopții. 

TEI: Moartea se răzbună şi Căpitan Ia- 
nuarie. 

REX: Numai un comedian şi Dragostea 
în taxi. 

VENUS: Shangai sub gloanţe şi A 


Nu mi-am ucis 


nessa. 


DICHIU: Mania Valevska și Voi fi a ta. 


LUNA BUCUREȘTILOR : Orașul piti 


cilor. 


TEATRUL VESEL de vară (grădin 


Marconi): Fustele dela Minister. 


GRADINA ARPA (Colos): Scandal lu 


«3 papuci». 


e românești 


MARCONI: Minciunea şi Bil Drumonc 
detectiv amator, 

ȘIC (Filaniropia 85); Regele chibritu- 

rilor şi Guliver în ţara piticilor şi 
trupa Miky-Maus. 

RAHOVA: Intimităţi conjugale și Sub- 
jugat de tine. 

CARMEN SILVA: Vreau să-mi cuce= 
resc bărbatul şi Cobra-Tango. 

FLORIDA . (sală-grădină, b-dul Ferdi- 
nand 118): Dama cu camelii şi Șeoa- 
la bărbaţilor. 

ILEANA (sală şi terasă. Str, Avrig ti 
Regele femeilor şi Agentul secret. 
LILLI (sală şi grădină. Cal. Rahovei 
236: Fiul Rusiei şi Onoarea familiei. 
MILANO (grădină şi sală): Bestia u: 
mană şi Picadilli Jim. i 
MODEL: EvEadatul din Insula Diavo- 

lului şi Rasa Roşie. 

PACHE (Strada Mătăsari No. 31): In- 
gerii întrunericului şi Stan şi Bran 
gemeni, 

BARCELONA: Vânătorul alb şi O la: 
crimă pe mormânt. 

DACIA Sala şi Grădina: Subjugat de 
tine şi In umbra scaunului electric. 


RADIO 


Miercuri 28 lulie 1937 


6,30: Deschiderea emisiunii. 

— Gimnastică ritmică 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

— Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 

7,30: Inchiderea emisiunii. 

13,00: Ora, Culturale. Sport. Cow 
Dunării. 

15,10: Concert de prânz. Muzică va- 
riată (discuri). 

14,10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre- 
mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 

14,25 Lieduri (discuri), 

15,00; Ultimele ştiri. 

19,00: Ora. Mersul vremii. 

19,03: Concert de muzică distractivă 
Orchestra Radio. 

UNIVERSITATEA RADIO 

20,00: Situaţia agricolă de Constantin 

Sescioreanu. 


20,20; Continuarea concertului, 

21,00: Simtonie spaniolă de Lalo 
(discuri). ' 

ORA DE SOLIŞTI 

21,55; Concert de pian Paul Jelescu. 

21,10: Cântece. româneşti. Emanoil 
Vaia (canto): Mândruliţă de pe plai, 
de Dumitru Popescu; Eu mă duc mân= 
aro, de T. Brediceanu; Rămâi cu mine, 
de Rassian Bolger; Cântec de leagăn, 
de C. Brăiloiu; Umbra, de Cavadia; 
Rândunica, de ' Cavadia; Cântec din 
Dealul Mare, de Titi Munteanu. 

22,50: Sport. Radio jurnal. 

22,45: Concert nocturn al Orchestrei 
Gică lonescu-Găiaă transmis dela -res= 
taurantul «Continental». i 

25,45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 

23,55: Ultimele ştiri: 


L—=———— 


«BLESTEM ȘI RAS- 
'" CUMPARARE 

de _Arşavir. Acterian, publicat “în 
«Ideea Românească», scoate în relief 
câteva interesante probleme de is- 
torie contemporană. Menţionăm a- 
cost pasagiu: 

«Lumea a trecut din rătăcire în 
rătăcire, desfăşurându-şi în acest 
fel blestemul ce-o apasă şi de care 
nu reuşeşte să se scuture în ciuda 
jertfei răscumpărătoare de viaţă a 
lui Hristos. E timpul să ieşim din 
rătăcire, care a fost întrun fel ne- 
cesară ca să ne trezim în sfârşit la 
o adevărată viaţă. Ca să ne mân- 
tuim». 


D. NECULAI ROŞU 

scrie următoarele în «Ideea Ro 
mânească»: 

«Când se iveşte o controversă de 
idei, o neînţelegere,.d. D. Gusti o 


liei! Toată chestiune îi pusă pi 
roati de conu Alecu Bădărău, însă 
un vot gi un cuvânt dela o persoa- 
nă cinstită şi cu trecere, dela un 
aşa mare domn Senator de opozi- 
ție, nu strică... Are să deie vot şi 
are să pună cuvânt pe lângă prie- 
tenii dumisale... Conu Iordachi îi 
bun să-l pui la rană, îl rog şi-i a- 
mintesc, şi gată, un cuvânt dela 
dumnealui face mai mult decât o 
o poliţă cu două giruri. Astă i-o zi- 
ceam eu soţiei mele încă de ieri, în 
tren, când vinem dela Vienă. Soţia 
me are rude la Vienă... Eu am în- 
cheiat o transacţie de grâu la Vie- 
nă. Ieri am vorbit şi azi am plăce- 
rea deja să vă văd. Astă nu se chia- 
mă fericită coincidenţă? 

Domnul Isidor Leibovici apucase 
scaun liber, de spătar, cu intenţia 
să-l apropie şi să ia loc neinvitat» 
pentru a expune mai pe larg feri- 
cita coincidenţă care, unind plăce- 
rea cu interesul, l-a- adus la masa 
senatorului Cumpătă. 

Iar privirea pironită e doamnei 
Senator i-a retezat mişcarea. Sa 


zIlOND 


stinge numai decât. Ca un abil pom- 
pier, taie contactul şi stinge focul: 
D-sa:nu doreşte discuţii, fuze de 
polemici, este îngrozit de adversari 
şi are coşmaruri ori de câte ori bă- 
nueşte că cineva intenţionează mă- 
car să justifice o altă părere». 
CAZANIA LU: 

VARLAAM 

D. scriitor Byck elegant şi jidan 
„lucrează intens” la o traducere a 
Cazaniei lui Varlaam pentru o mare 
editură din Bucureşti. Rugăm mada 
rea editură din Bucureşti să aea 
această lucrare unui român, pene 
trucă Byck este ocupat în treburile 
„neamului ales” şi chiar dacă war, 
fi ocupat, nu-şi poate permite, un 
fiu al lui Israel să întrebuințeze şi 
să traducă — şi pe urmă să publice 
Cazania lui Varlaam. Şi dată totuşi 
se va face — noi vom protesta cu 

dârzenie. i 


N O 


mulţumit să aşeze scaunul dia €a- 
lea altora. 

Zâmbind, a soes ochelarii din ves= 
tă. Ii iertase, I-a feţuit delicat cu 
batista şi i-a încălecat pe nasul 
cărnos. Apoi, a continuat expune 
rea din picioare, potrivindu-şi bas- 
maua de mătase verde în buzuna: 
rul dela piept, după moda nouă & 
Vienoi, 

— Soţia me a avut ideie că poate 
am să vă deranjez. Aşa-i dânsa o 
fiinţă delicată şi fricoasă; crede că 
toată lumea se supără. Eu am zis: 
Nu, Jizelă dragăl... Nu poate să se 
cheme că deranjez pe domnul Sena- 
tor, şi pe cucoana lui domnul Se: 
nator, şi pe familia lui domnu Se- 
nator, dacă merg şi le urez poftă 
bună. Nu pot ca să cred... Eu am 
să-i face coanei Smărăndiţa o sur: 
priză... 

— Surprizăt 

— Şi ce, n'o fost surpriză? O sur- 
priză plăcută... 


din CEZAR PETRESCU. 


(Continuare în numărul de mâine), 


BUNA VESTIRE 


Vrăjitoriile cu cifre 


Adevărata semnificaţie a recentelor alegeri: n'a triumfat nici 
una din taberele îu luptă, ci numai indiiereuța din ce îu ce 
mai accentuată a alegătorilor față de escrocheria democratică 


De eri, au început să aibă iar de 
fucru vracii şi paparudele democra- 
ției, pe tema rezultatului alegerilor 
județene. Fiecare trib îşi are urlă- 
torii săi calificați, meniți să trişeze 
cu gândul şi să zăpăcească cu chio- 
tul, 

Partidul național-țărănesc a fost 
însă cel mai favorizat de zei, întru 
Cât a putut pune în vedetă un cio- 
coi veritabil ca pledant pentru opin- 
cari, democrație şi bancheri faliți: 
pe d. MATURICA FILIPESCU (Gli- 
Rorie mucenicul). 

Pe ziua de eri, acest simpatie con- 
şervator de lei, sterline, dolari şi al: 
fe valute forte, a utilizat cele mai 
ingenioase sofisme pentru a demon- 
stra că, după îndicaţiunile indubi. 
tabile ale voturilor, numai asupra 
d-lui Ion Mihalache sa oprit sfân- 
iul duh al bugetului şi că Nilul tre- 
Duce să se reverse numai în alvia par- 
tidului national-tărănese 

Nouă însă, spiritul de obiecti- 
vitate ne dictează să recunoaş- 
tem că, dacă ar fi să le punera 
față în faţă, argumentele repre- 
zentanților celor șase-șapte ta- 
bere în luptă s'ar anula reciproc, 
lar concluzia e cu totul alta de 
cât aceea ce se degaje din ar- 
guţiile interesate .ale vracilor. 

Vom constata aşa dar din 
capul locului că toate insinuările 
nafional-țărăniştilor privitoare 
la popularitatea excepţională de 
care sar mai bucura în masse, 

“sunt simple laude mincinoase. 
Căci un fapt: pe lângă sprijinul 
pe sub mână de care au benefi- 
ciat din partea guvernului — li- 
beralii nu s'au eliberat încă de 
sub fascinația rotativei — seizii 
şi mamelucii d-lui Mihalache 
m'au fost votaţi de cât de vechi- 
le cadre, încă intacte şi uşor 
de amăgit cu imaginea ciolanu- 
lui profilată la orizont. 


E 


Este apoi cu desăvârşire 
înexact, că grupările de 
dreapta s'ar bucura de mai 
puțină vază în faţa țării 
decât comanditaţii politici 
ai lui MOISE ZIPŞTEIN şi 
ARISTIDE BLANK. De 
fapt tocmai reciproca e 
adevărată. Insă simpati- 
zanțţii dreptei nu sufăr de 
superstiția votului şi înţe- 
leg să-şi exprime devota- 
mentul pentru idee alt- 
mintreli de cât scoțân- 
du-şi la licitaţie drepturi- 
le cetăţeneşti. Dovezile a- 
bundă în acest sens. 


In adevăr, un lucru asupra că- 
ruiua nu s'a stăruit îndeajuns, 
este acela că în aceste alegeri 
NU S'AU PREZENTAT LA VOT 
DE CAT 45 LA SUTA DE VO- 
TANŢI IN MEDIE. 

Faptul e de o importanţă capl- 
tală, pentru că nimic nu poate 
ucide democraţia şi pe profitorii 
ci „decât indiferența  alegători- 
lor. E ca şi cum campionii de box 
ar rămâne fără spectatori. 


Iar o circumstanţă şi mai 
tristă şi mai simptomatică 
pentru «democraţie» și 
pentru jidani, profitorii ei 
principali dacă nu chiar 
inventatorii ei, este aceia 
că indiferența aceasta a 
câştigat în primul loc stra- 
turile de elită ale popula- 
ției şi în special pe intelec- 
tuali, FARA CA NICI SA- 
TENII SA FI RAMAS IN 
AFARA DE MIŞCARE. Ce- 
ceace înseamnă că todie e- 
lementele de bază ale na- 


țiunii sunt perfect convin- 
se că nu prin vot, nu prin- 
t”'o simplă operaţie arit- 
metică, se pot remedia ma 
rile dureri şi nevoi ale Ţă- 
rii, ci printr'o contribuţie 
permanentă şi activă de 
jertfă, de disciplină, de 
muncă  desinteresată şi 
creatoare. 

Aceşti oameni nu se pre- 
zintă la vot, fiindcă soco- 
tesc formalitatea o min- 
ciună oneroasă şi costist- 
toare. Dar ei se vor ridica, 
neînduraţi, atunci când na- 
țtional-țărăniştii sau orice 
altă specie zoologică de îu- 
deo-fili şi-ar lua rolul în 
serios şi, încurajați de vo- 
turile plătite ale puţinilor 
partizani cari le-au mai ră- 
mas5, ar încerca să se îm- 
plăcinteze încă odată, pe 
spinarea noastră, a tutu- 
ora. 


ADRIAN BALTAG 


|Fascismui către pozor 


In numărul nostru de ieri am 
anunțat lansarea marelui cuira- 
sat italian la Triest «Vittorio Ve- 
neto». 

Trebue să menționăm că la a- 
ceastă mare solemnitate  fascis- 
mul a depășit vechea tradiţie, 
prin aceia că, naşa care a bote 
zat vasul a fost o simplă femee 
din popor. Până acum se obiş- 
nuia ca botezul să fie făcut de 
Regina Italiei şi Impărăteasa E- 
tiopiei sau de una din Principe- 
sele Casei Regale. Este un gest 
simbolic care spune destul. 


Un împrumut pentru 
valorificarea recoltei 


Pentru valorificarea cerealelor 
din recolta actuală, sa preconizat 
posibilităţile unui împrumut care 
Să satisfacă necesitățile  momen- 
tane. 

Ca urmare, ministerul cooperaţiei 
n fost autorizat să contracteze acest 
împrumut la B. N.R. 

Formalităţile fiind făcute, B.N.R. 
urmează să pună la dispoziția mi- 
nisterului Cooperaţiei Suma de 200 
mil, lei cari vor fi utilizaţi pentru 
cumpărăturile de cereale, 

Banii se vor acorda prin Ceco- 
pava, 


Am arătat în reportajul nostru de 
ieri, cu cifre, imensa popularitate ca 
întindere, ca populație, ca posibili- 
tăți tehnice, ca producție a Spaniei 
naționaliste asupra celei supuse în- 
că teroarei bolşevice, 

Să cercetăm astăzi alte aspecte ale 
vieţii în Spania națională şi în cea 
bolșevică. 


FINANŢE ŞI MONEDA 


Toate guvernările de stânga au 
drept primă caracteristică dezastrul 
finanţelor şi a monedei. Guvernele 
dela Valencia şi dela Barcelona 
nau făcut excepţie dela regulă. 

Dezordinea finanţelor,  delapidă- 
rile masive, incuria, incapacitatea 
şi necinstea au dus la haosul finan- 
ciar în care trăeste astăzi Spania 
roşie 

Guvernanţii comunitşi n'au putut 
face faţă situaţiei decât prin două 
măsuri: înstrăinând aurul din tezau 
rul Băncii Spaniei şi tipărind bilete 
de bancă. 

Stocul de aur aflat la Banca Spa 
niei se ridica la suma de 2.230.000.000 
pesetas. Astăzi, după un an de gu- 
vornare marxistă, au mai rămas 
numai un miliard de presetas. 


(um tratează 


MADRID, 27 (Rador). — Co- 
respondentul agenției Havas 
transmite: 

Aseară, pe frontul dela Brune- 
te, d-na Gerda Taki, reporter 
fotografic al presei franceze, a 
fost grav rănită iar d. Ted Al- 
lan, trimis special al lui «Federa- 
te Press» şi al ziarului «Clarion» 
din Toronto, s'a ales cu piciorul 
fracturat. 

Cei doi ziariști de mai sus au 
căzut victima unui accident pu- 
țin obisnuit: automobilul lor a 


fost tamponat puternic de un 
tanc guvernamental ce mergea 
cu mare viteză. Automobilul a 
fost sfărâmat şi cei doi ziarişti 
care discutau alături de maşină, 
au fost răniți. 

D-na Gerda Taki a încetat din 
viaţă în clipa când ajunsese la 
spital. D-sa trebuia să se înapo- 
ieze azi în Franţa, terminându-şi 
misiunea. 

D-rul Randolph Sallenberger, 
membru al misiunei medicale 
britanice, a fost omorît ieri pe 
frontul dela Brunete. 


RR RR 


Condițiunile 


Spre a fi admişi în învățămân- 
tul agronomie general, candidatul 
trebue să anexeze cererii de 
scriere: 


în- 


Diploma de bacalureat, extractul 
de naştere, recipisa de plata taxei 
de înscriere la concurs, care aste de 
500 lei şi care se eliberează de A- 
cademie, două fotografii 6-9 em. şi 
dovada satisfacerii instrucției pre- 
militare pentru candidaţii  (băeti) 
cari au vârsta peste 18 ani. 

Pentru anul şcolar 1937—1938 sunt 
vacante 60 locuri. dintre cari 5 
locuri de bursieri şi 10 locuri cu 
locuintă gratuită, 

Candidaţii cari dorese a concura 
Pentru bursă sau locuinţă gratuită, 


vor arăta aceasta în cererile de în- 
scriere, la cari vor mai alătura un 
certificat că sunt cetățeni români]! 
şi un certificat din partea percep- 


ției respective, vizat de administra- 


ţia financiară, că ei şi familiile lorli 


Sunt lipsiţi de mijloace, 


Cererile de înscriere se primesc]! 


Spania după un an de război civil 


Alte date concludente 


Delapidarea aurului Băncii Spa- 
niei, inflaţia, dezordinea financia- 
ră au dus la o catastrofală scădere 
a pesetei guvernamentale. 

Intr'adevăr pe când la 18 luiie 
1936 peseta valora 1,80 franci Poin- 


Burgos, fără a avea vre-o acoperire 
metalică, cotează pe pieţile străine 
1,60 franci adică de patru ori mai 
mult ca peseta roşie. 

COSTUL VIEŢII 


Devalonizarea monedei a avut 


car6, la 18 Iulie 1937 pesetas Valen-|drept consecință c mare creştere a 


cia nu mai valorează decât 0,42 
franci devalorizaţi. 
Dinpotrivă peseta guvernului din 


prețurilor în Spania roşie, Intr'ade- 
văr iată tabloul variaţiei preturilor 
pe piața Barcelonei, 


Produse Unități Preţul lunie 1936 Pre!ul lulie 1937 
Ouă ., Duzina 3 pesete 9,50  pesete 
Zalăr , Ki'ogramul 300 2 2.25 ” 
Orez, . - 0,70 . > 2.25 
Produse Unităţi Preţul lunie 1936 Preţ Iulie 1937 
Cartoti ,  Kilogramul 0,35 0,79 
Carne ,, ăi 7,50 15,— 
Pâine, . = 0,70 1,25 
lapte, . Litrul 0,70 1,50 


Ureşterea costului. vieţii, în zona 
roşie, n'a corespuns cu creşterea 
salariilor. In Spania supusă încă 
bolşecilor, salariile muncitorilor au 
crescut abea cu 15—20 la sută pe 
când viaţa sa scumpit cu 2—300 la 
sută, 

E eterna poveste a tuturor revo- 
luţiilor comuniste care încep cu pro 


' misiuni demapgogice şi sfârşese cu 
' înfometarea maselor muncitoreşti. 


In Spania naționalistă, dată fiind 
soliditatea monedei şi buna organi- 
zaţie economică, costul vieţii a ră- 
mas staționar. 


lută «n tablou edificator al va- 


je preţurilor pe piaţa Sevilla: 


Produse tnități Preţ lunie 1936 Preţ lunie 1937 
Oua Duzina d _po.e.e 3 peste 
Zahăr , Kilogramul i ee BT ala ja 3 
Orez. «. » Ip. E: | Vai 
Cartoli , ” U40  » 040 „ 
Carne ., » 60 6.—: e 
Produse Unităţi Preţ lunie 1936 Preţ lulie 1937 
Pâne , Kilug. 0,70 perete 0,10  pesete 
Lapte , Litrul 0,80 perete 0,80 pecete 


Aşa dar preţurile rămănând staţio- 
nare salariile — care n'au variat —- 
şi-au păstrat întreaga lor putere de 
cumpărare. In Spania lui Francv 
mumncitorimea nu e înfometată ca în 
Snania bolsewică 


UUNCLUZII 

Din examinarea cifrelor publicate 
ieri și astăzi se degajează net urmă- 
toarele concluzii: Spania naționalis- 
lă e de două ori mai întinsă și mal 
populată ca teritoriul spantol rămas 
sub stăpânirea bolșevică; Spania nu- 
țională are de două ori mai multe 


produse necesare alimentării popula- 
ției şi industriei de războiu decât 
Spania roşie; Spania națională are 
0 munedă sănătoasă care valorează 
de patru ori mai mult ca monedă 
Spaniei bolşevice; în Spania lui 
franco massele populare duc o via 
ță normală, omenească pe când în 
zona bolşevică muncitorimea e în/a- 
metată. 

Cine se mai poate îndoi că în ause- 
menea condițiuni Spania va fi eli- 
berată de tirania hoardelor roşii? 

Biruința naţionalismului în Spa- 
nia nu mai poate fi înlăturată. 


Trafic de armament 
pentru comunistii spanioli prin portul Constanţa 
Grăsaicerii români au oprit fuga vasului „Lola“ 


Cum a fost descoperit transportui de muniţiuni 


La Constanţa, sau petrecut lu- 
cruri foarte ciudate cu un vas sub 
pavilion suedez, care avea la bord 
o încărcătură de 72 vagoane de mu- 
niții, 

In noaptea de 25 spre 26 Iulie, va- 
porul «Lola» a încercat să fugă 
prin surprindere din port. Pentru 
ca această manevră să aibă succes, 
ofiterii de bord au încercat rând 
pe rând ademenirea, narcotizarea şi 
mituirea sentinelei însărcinate cu 
paza vasului. 

Dar să povestim faptele: 

La 18 lulie a sosit în portul Con- 
stanța, venind gol dela Pireu. vapo- 
rul «Lola» sub pavilion suedez. Con- 
comitent cu acostarea la Cheiu a va- 
sului, a sosit în localitate şi cunos- 
cutul traficant de arme George He- 
liopol, 

lată însă că sosesc şi 72 vagoane 
de munițiuni, pentru cari autorită- 


țile noastre eliberaseră autorizație 
de tranzit cu destinatia Pireu 
UN DENUNŢ 

Incă nu se terminase cu încărea- 
rea vasului, când mecanicul şet al 
«Lolei» s'a prezentat autorităţilor 
noastre cerând viza pentru plecarea 
în Grecia, cu un vapor de pasageri. 
Această cerere a făcut că autorită- 
țile să înceapă a bănui, că adevă- 
rata destinaţie a vaporului care în- 
cărea muniții, nu este Grecia. 

Imediat sau cerut lămuriri ma- 
relui stat major grec, asupra aces- 
tui transport de armament. Răs- 
punsul a fost negativ. Deci nu pen- 
tru Grecia, se încărca pusderia de 
mitraliere, puşti şi cartuşe 

Guvernul a oprit imediat vasul 
care în numele unui stat prieten, 
făcea trafic de armament pentru 
aprovizionarea comuniştilor spa- 
nioli 


Cum a încercat să fugă 


Traficanţii văzându-se descoperiţi, 
au făcut un plan foarte dibaci şi 
demn de un film polițist, pentu a 
se putea strecura şi scăpa de duta- 
ritățile româneşti. 

Au încercat să ademenească în 
primul rând, pe grănicerul însărci- 
nat cu Daza vasului, ADoi au vrut 
să-l narcotizeze oferindu-i țigări. Şi 
la urmă au încercat să-i ofere bani. 

Vigilența bravului soldat nu sa 
lăsat andusă în eruvare din contră a 
stat în permanenţă atent la toate 
mişcările, 

După miezul nopții, parâmele cari 
legau vasul de cheiu au fost tătute 
și vaporul a început să manevreze 
spre ieşirea din port. 

Alarma însă sa dat în plină 
noapte.  Remoreherul «Tomis» a 
prins din armă vasul fugar şi i sa 
pus în cale. 

Excortat de canoniere 
«Lola» a fost readusă cu- 
minte la cheiu. Ofițerii nu 
s'au opus şi au fost reți- 
nuţi în cabinele lor pe cari 
nu au voe să le părăseas- 
că. Deasemenea a fost pus 
sub pază severă întreg e- 
chipagiul. 

Pe bordul vaporului «Lola» se 
găsesc îmbarcaţi ca însoțitori ai 
transportului, supuşii francezi 
Dauveau George Louis şi şoferul 
Gambetta Pauli. 

Aceştia au oferit comandantu- 
lui şi echipajului 15 milioane lei, 


dacă reuşesc să ducă armamen- 
tul la Valencia. 

Se crede că dacă «Lola» reușea 
să evadeze din portul nostru ne- 
observată, lua drumul Odesei, 


informațiuni — era așteptată de 


pentru care scop — după ie d] 


o navă sovietică în larg care era Bd. Tache 


so însoțească până în primul 


port al vecinilor noştri. 

La Odesa, armele de pe vapor 
urmau să fie transbordate în- 
tr'un alt vapor, cu care urmau să 
ajungă la Valencia. 

PNI NI CI 


Excursiunea la Paris 
a agiru-lui 


Asociaţia generală a inginerilor 
din România, va organiza o excur- 
siune colectivă, ca în toţi anii din 
urmă dealtfel, având ca ţintă prin- 
cipală vizitarea Expoziţiei Inter- 
naționale dela Paris. 

Cu această ocaziune, inginerii 
români vor întoarce vizita făcută 
anul trecut de către asociaţia In- 
ginerilor civili din Franţa, cari au 
vizitat regiunile petrolifere ale 
ţării voastre. 

Intre 26—30 Septembrie membrii 
participanţi vor lua parte la con- 
gres, în restul zilelor având un a- 
tractiv program pentru vizitarea 
Parisului şi împrejurimi. 

In program mai figurează: 

1 zi la Viena şi 1% zi la Veneţia 
cu program bogat. 

In afară de aceasta, se va ex“cu- 
ta ur; program suplimentar de 19 
zi'r prin Italia, 

Inscrieri, informaţiuni la Agir 
Ionescu No, 31 Telef. 
30262. 


Pentru un mausoleu 


lui Nicolae Filipescu 
Subseripţia deschisă de ziarul 


ZIARUL NOSTRU A 
LUAT INIȚIATIVA RIDI- 
CARII UNUI MAUSOLEU 
LUI NECULAI FILIPES- 
CU. PENTRU CINSTIREA 
MEMORIEI MARELUI RO- 
MAN, BUNA VESTIRE A 


DESCHIS 0 LISTĂ DE|Gh. Acsinteanu 100 » 
SUBSCRIPŢIE. IN PRI.|Nicolae Baciu 50 » 
MELE DOUĂ ZILE, ŢARA |Gh. Ştefan 100 » 
A _ ȚINUT SĂ RĂSPUN-ID. Mocanu 90: 
DĂ CHEMAĂRII NOASTRE. | Emil Grigori 100 » 
SUNTEM SIGURI CĂ, Zil_, n = 158 

DE ZI, OFRANDA CON.|Gh: '*0su » 


ŞTIINŢELOR CURATE 
DEPE INTREG INTINSUL 


| PAMANTULUI 
NESC NU VA INTARZIA 


Vestire“ 
ROMA- 


SĂ VINĂ, 
Suma din urmă 42.180 lei 


Total 42.760 lei 


Ychemente discuții în comitetul 
de neintervențiune 


' 
Ambasadorul italian a torpilat chestionarul britanic. Atitudinea curioasă 


a Franței şi 


Rusiei. Anglia își rela libertatea de acțiune ? | 


— (e cuprinde chestionarul britanic — 


Viitoarea reuniune a subcomite- 


(Rador). 


LONDRA, 26 


Inainte de reuniunea subcomite- (farea la pro 


Această decizie înseamnă renun- 


ectul de a se trimite un |tului de neintervenție va avea loc 


tului de neintervenţie, d. Neville ichestionar amănunţit tuturor pute- | Vineri după amiază, 
Chamberlain a convocat pe ne-|rilor din comitetul de neintervenţie. 


aşteptate o scurtă consfătuire a 
principalilor membri ai cabine- 
tului. p 

Se pare că în această constă: 
tuire s'a discutat problema ches- 
tionarului britanic. 

Corespondentul agenţiei Ha- 
vas înregistrează faptul că în sâ- 
nul majorității personalităților 
politice şi diplomatice domneşte 
credința că ar fi preferabil ca 
guvernul englez să-și reia liber- 
tatea de acţiune „decât să lase 
să se discute în mod zădarnie 
chestiuni de procedură, 

In aceleaşi cercuri se arată că 
libertatea de acțiune a Angliei 
ar trebui să fie însoțită de o de- 
clarație de neutralitate din par- 
tea guvernului acestei ţări în 
conflictul din Spania. 


INTRUNIREA  SUBCOMI- 
TETULUI DE NEINTER- 
VENŢIE 


LONDRA, 26 (Rador). — Subco- 
mitetul de neintervenție sa reunit 


illa ora 16, la Foreign Office, sub 


până în seara de 23 Octombria a. e., 
în Bulevardul Mărăşti 59, sau că- 4 
suţa poştală 207, 

Concursul de admitere începe în 
dimineaţa zilei de 25 Octombrie a.e. 
şi constă dintr'un examen la urmă-|f 
toarele materii: Algebră, Geome-|; 
trie şi Trigonometrie: Fizică şi 
Chimie; Geologie şi  Mineralogie; 
Botanică şi Zoologie, toate după 
programa cursului superior da 
liceu, 


prezidenţia lordului Plymoulh, spre 
a fi încunoştințat în mod oficial de 
;|noul chestionar britanie | 
In cursul reuniunei de azi, d. 

| (Grandi, delegatul Italiei, a prezen- 

id (tat un chestionar din partea guver- 

nului său. 

Subcomitetul de  neintervenţie a 

terminat şedinţa la ora 20, dupăce 

sa hotărît ca toate uuvernele să 

răspundă înainte de Joi la planul 

britanic, 


SPANIA: Un an de luptă cu Antichrist 


Ambasadorul itauei 
narul 


i e 


a torpilat chestio- | 


britanic 


— (um a decurs şedinţa reuniunei — 


LONDRA, 26 (Rador). — Renunţa-] rilor cu condiţia ca celelalte 


puteri 


rea la chestionarul britanic şi cererea | să accepte acordarea dreptului de beti, . 


adresată puterilor interesate de a se 
pronunţa înainte de Joi asupra planu- 
luj britanic de neintervenţie sau pro- 
dus după o şedinţă a subcomitetului de 
neintervenție, care a durat patru ore, 
şi care a lost dominată de torpilarea 
chestionarului britanic de către d 
Grandi, ambasadorul Italiei. 

La începutul şedinţei, lordul Ply- 
mouth a comunicat subcomitetului tex. 
tul chestionarului britanic, adăugând 
că acceptă să i se aducă modificări. 

D. Grandi a făcut o lungă declaraţie 
în care s'a prezentat ca apărător al pla- 
nului britanic din 14 lulie, atacând 
chestionarul britanci ca aducând atin- 
gere planului. D-sa a propus un ches- 
tionar italan care urmează exact pla- 
nul britanic din 14 Iulie, plasând stu- 
diul chestiunei beligeranței înaintea 
problemei retragerii voluntarilor. 

D. von  Ribbentropp ambasadorul 
Germaniei a susținut teza italiană, su. 
gerând in acelaș timp ca guvernele să 
fie chemate numai să se pronunţe asu- 
pra raportului pe care-l socotesc ne- 
cesar între acordarea beligeranţei și 
retragerea voluntarilor străini. 

D. Monteir>, reprezentantul Portu 
gahei a susținut declaraţia italiană. 

D-nii von Ribbentrop şi Monteirr 
au acceptat îg mod formal în numele 
țărilor respective retragerea volunte 


geranţă. 


D. Corbiu, in numele Franţei, a luat 


act de aceste acceptări, adăugând că 
guvernul său se va pronunţa ulterior 
asupra chestiunei beligeranţen. 
SOVIETELE NU VOR RE- 
CUNOASTE IN NICIUN 
CAZ GUVERNUL 
FRANCO 
D. Mayski, ambasadorul So- 
vietelor, a criticat violent propu- 
nerile italiene, declarând că nu 
acordă nici o încredere promi- 
siunei Italiei de a retrage volun- 
tarii săi şi afirmând că Sovietele 
nu vor recunoaște în nici un caz 
guvernul generalului Franco. 
Aceste din urmă cuvinte ale 
d-lui Mayski au provocat o sen- 
zație considerabilă. ; 
=> X——=>=—— 


Atentat cu bombe 
împotriva japonezilor 


TENTSIN 27 (Rador). — O bombă 
a făcut explozie în concesiunea ja- 
poneză. ! 

Au fost rănite grav 7 persoane. 

Autoritățile japoneze au decretat 
starea de asediu, înconjurând conce- 
siunea japoneză cu o rețea de sârmă 


[iunea sa 


furci 


Ferencvaros-Austria 


Cea mai cumplită farsă! 


Desigur că azi rămas 
surprinşi de rezultatul sen 
saţional dela Budapesta 
unde Austria intrînd cu a- 
vantaj de 3 puncte pe te- 
ren, iese învinsă la scor 
sever, cu 2 puncte peste 
cât avea nevoe ca să se ca» 
lifice în finală, 

Dar, vă rou să judecați 
bine lucrurile. Italia e în 


văzhoi snortiv cu Austria, 


Deci NICI ODATA Lazio 
nu putea juca cu F. C. Au- 
stria, ADEVARATA fina- 


listă. 


i Şi Austria a apărut pe 
teren, Atât. In colo, unyu= 
rii au avut qrije să mar» 
cheze pe unde au nimerit. 

Ce sinistră farsă a deve- 
nit Cupa asta! 

Odată mai mult, sa do- 
vediit că e o afacere bănca 
scă înainte de una spor- 
tivă. 

Managerii Cupei şi-au 
apărat buzunarele lovind 
în prestigiul footbaliului 
austriac, 

Pentrucă e imposibil, în 


PI e: 


JP95 7 


Carnet 


OAMENI DE PRINCIPII... 


Noua formulă a campiei... 
țional a avut darul să producă multu 
lurburare în lumea footballului, unde 
a fost primită cu sentimente diferite, 

Echipele promovate prin aventură, 
au tot dreptul să fie mulţumite şi să 
lacă, 

Cele care au rămas pe vechile [o- 
curi sau pe locuri mai puţin onora- 
bile decât merită, se simi datoare să 
protesteze. 

Din divergenţa aceasta de păreri au 
căutat să profite cele două gazete de 
specialitate: cea de un leu susține re- 
forma, cea de doi o combate, 

Ambele se lolosese de argumente de- 


mod normal, F. C. Austria, | suni de siube și pe drept cuvânt. Cea 


Aşadar finala ne mai ăis cea mai specialistă şi mai | ae un leu se teme să nu supere gru- 
putându-se, Cupa Europei |întărâtată echipă de Cupă pările din fosta divizie A, iar cea de 
Centrale era COMPROMI- să nrimiască 6 puncte de-| qoi lei se fereşte ca dracu de tămăe 
SA şi DESFIINŢATA AU- la o înaintare, care se dio-| să nu supere pe d. Tilea, autorul măr- 
vedise de o sterilitate hi-| lurisit al noilor reforme, 

Iată de ce cele două special:tăţi pre- | obţine cărţi de capacitate, în condiţiu» 


TOMAT., 

Atunci F. C., Austria tre- 
huia să iasă dim cursă, 
Prin orice mijloace. 


lariantă, o săntămână mai 


înainte. 
ION BALEANU 


E RI 


Drumuri în Buceoai 


Colțul Gă 


O muche ascuţită de piatră eşită 
ca un pinten din pieptul Coştilei 
și sfârgind în abile adânci deasu» 
pra codrilor» Munticelului. laţă col: 
ţul Găibinelelor, o recentă cucerire 
a alpinismului românesc, Intr'ade- 
văr, prima ascensiune ga acestuia 
sa efectuat în 1934, urmărindu-se 
creasta vestică, traseu elasie astăzi 
pentru escaladarea  colţului. Dea- 
tunci, colţul a început să fie tre- 
Guent cercetat de turişti; ascensiu- 
nile colective ale Clubului Carpa.- 
tin “Român înlesnind cunoaşterea 
lui şi alpiniştilor începători. 

Colţul Gălbinelelor este constituit 
dintr'o creastă îngustă, terminată 
cu două vârfuri cam de aceeaş înăl- 
țime despărțite printr'o strungă. 
Creasta de direeţiune Vest-Est sa 
ridică pe malul stâng al văii Găl- 
binelelor şi înaintează între această 
vale şi marea depresiune a Mălinu- 
lui fiind mărginită -în trei părți 
da pereţi verticali. 

Ascensiunea Colţului Gălbinelelo» 
— fără să fie prea grea — esteuna 
dintre cele mai «spectaculoase» 
drumuri de munte din câte se pot 
întreprinde în masivul  Costilei 
Urcuşul înceepe din «Strunga Col- 
ților»>, — îngusta sa dela obârşia 
văii Colţilor — prin escalada unui 
perete aproape vertical de cea 7 m. 
înăltime care ne conduce repede pe 
creasta apuseană a tolţului. De 
uci continuăm pe coama în pantă 
dulce care se îngustează din ce în 
ce devenind după câțiva metri atât 
de ascuţită, încât mersul nostru 
se transformă într'o adevărată că- 
Mrie pe o undă de piatră. 

in stânga, peretele scapă verti- 
ginos în fundurile Văii Colţilor, 


iar în dreapta zidul de piatră —Irără mari greutăţi şi reprezintă un | viaţa la țară îi mână și 


nu mai puţin impresionant — stâr- 
sceşte la 200 m. sub noi în valea 
Gălbinelelor. După cea 50 m. de mers 
pe creastă, ajungem în primul 


vărt. Aci creasta sfârşeşte bruse 


ibincicior 


deasupra strungei ce separă cele 
două vârfuri. Pentru a atinge vâr- 


teră să ia focul cu mâna altora, pu- 
blicând lăeturi din diferite ziare sau 
interviewuri, 

Aşa ni-i» oameni de principii! 


OBIECTIVITATE JIDA- 
NEASCA 


Dumineca trecută echipa de football || 


a Viforului Dacia a jucat la Buzău cu 
echipa locală Avântul, de care e fost 
înfrântă cu 6—0 

Matchul a fost arbilrat chiar de pre- 


ful extrem, va trebui să coborâm! ;edintele secției de football a Vilorului 
în această depresiune adâncă de 15| Dacia, redactorul nostru sportiv d. Vir- 
m. Aceasta este posibil numai gra- gil Popescu, care n'avea nici o cune- 
ţie unui «rappel> de frânghie pe| ştință pe la Buzău. 


care îl executăm începând din pâl- 


La pauză, Virgil Popescu este acostat 


cul de jnepeni ce cade în dreapta.| de un jidănaş puchinos, coresponden.: 
Din fundul strungei, câțiva me-| tul «Gazetei Sporturilor», care-l întrea- 


tri ne mai despart de ultimul vărt| bă pe «domnu arbitru» 


Cum se nu- 


a: colţului. De pe acest singuratic| meşte. 


promontoriu stâncos, privirea îm- 
brăţişează  nestânjenită toate a- 
dânciturile şi cetăţile de stâncă în- 


— Ionescu, îi răspunde «domnu ar- 


bitru», 
Mai băgăcios, 


jidănaşul Sportului 


conjurătoare: Măreţul perete ver-| Capitalei află dela alții numele adevă- 

| tical al Gălbinelelor despicat de] rat al arbitrului. Aşa se face că Ga- 
luriaşa brazdă a «Hornului Coa-| zeta Sporturilor de ieri scrie că d, Şte- 
mei», «Strunga Gălbinelelor» «Col- fănescu a arbiirat excelent, iar Spor- 
ţii Strungei», toate acesteea alcătu- tul Capitalei nu pomeneşte nimic dez- 
ind unul dintre cele mai măreţe| Pre match. 


Vinuturi, de aspect pur alpin din 


Bucege. 

„Imapoerea se face exact pe acelaş 
itinerar; la coborârea în Strungu 
Colţilor, utilizând un  «rappel» de 
frânghie fixat pe «pitorul» existent 
deasupra peretelui, 

La vârful Colţului Gălbinelelor sa 
reuşit să se ajungă şi pe alt traseu 
de pur alpinism, utilizându-se faţă 
|de nord a acestuia, Astfel în vara 
|1%85, o echipă a «Clubului Carpatin 
Român», după o serie de încercări 
infructoase asupra feţei răsămtene, 
reuşeşte să atingă vârful extrem al 
Colţului după o escaladă extrem de 


grea şi primejdioasă pe feţele și 
coama dispre Valea  Colţilor. As 
censiunea pe această faţă  repre- 


intă mai mult o verilicare a posi- 
"islităţilor echilibristice aşa că nu =e 
poate recomanda decât alpiniștilor 
încercaţi. Traseul clasic, însă, poate 
fi străbătut, după cum am văzut, 


admirabil drum de stâncă recoman- 


Ce ţi-e şi cu biata obiectivitate jidă- 
nească! 


SAT FARA CAINI ! 
Grădiştea a ajuns reşedinja de vară 
a jidanilor din Dudeşti. Bestii grase şi 
albe ca brânza, cu balabuste lăbărţate 
şi lăcuite pe ghiarele picioarelor bătă- 
torite, au împuiat liniştitul sat româ- 


nese de pe malul Argeşului și «fac de- 
acum sport». Dar nu se mulţumesc să 
se bălăcească în apă în locul anume 
hotărât şi să țipe epileptic, suflând pe 
gură şi bătând din mâini şi din pr 
cioare. Cunoscuta lor predilecție pentru 
îi împrăștie 
prin case, prin grădini, pela porţi, unde 


i ?. . Pt pe, A: = se i H a a 
dabil, ca început, celor cari vor să | îsi irohâie bucuria de a se întinde 


treacă la ascensiuni în 
orele ale Bucegilor, 


Alexandru Beldie 


EI ROD 


Rezuitate de vacanţă 


Ca în liecare vară, anul acesta zia- 
rele ne-au adus lel de fel de rezultate 
obținute de echipele care şe-au per- 
mis 0 prelungire exagerată a activiiă- 
ţii. Vorbim despre echipele de foot- 
ball, 

lată câteva rezultate: Kadima — Glo- 
xia Arad 3—2, Tricolor Venus (Că- 
lăraşi) — B. T. M. TI. Li, C.A. 
MT. —A. ME, FE, A, 3—2, Sparta 
(Mediaş) — Juventus 4—0, V. T.M. 
(Brăila) — Sportul Muncitoresc 4—1, 


Avântul (Buzău) — Vitorul Dacia 6-0, 
Aproape fiecare rezultat constitue o 


ţinuturile coperiţi cu sumare petice pestriţe, de a 


juca jocuri de noroc pe bani şi a ciupi 
copilele necoapte ale țăranilor. 

Sfătuim pe țăranii din nefericitul sat 
să ceară dela S. P. A. câteva duzini 
de dulăi pe care aceasta îi |ine pe gra- 
tis la dispoziţia iubitorilor de animale: 
cel mai eftin şi mai sigur mijloc de 
ieparazilare. 


surpriză, fiindcă — în linie generală — | COMISIA  CAMPIONATIJ- 


echipele cu primă mai mare au cedat 
celor maii puţin calilicate, Explicaţia 
stă în taptul că învinşii se prezintă 


LUI NAŢIONAL!... 


Susrumita comisie sa descomplec- 
lat prin demisia — sigură, se pare — 


eu echipe descompletate, ncantrenate | a preşedintelui Radu Istrati şi prin de- 


sau pestriţe, In felul acesia, numitele 
echipe reuşeşte să diminueze 
renume pe care cluburile şi le-au îă- 
cul în campionat şi duc o proastă 
propagandă pentru foot-ball. 


OD N — 


America conduce cu 2:1 contra 


Analiei în 


—_.— 


LONDRA 26. — Azi sa 
disputat proba de dubiu 
domni contând pentru fi- 
nala Cupei Davis. 

Rezultatul este următo- 
rul i 

Budge, Malco — Tuckey, 


———— ===> 


(una Davis 


cesul secretarului său Paul Nomani- 


bunul | țeanu. 


Din cauza aceasta nu se pol pune 
ta punct lucrările impuse de noua 
tormulă a campionatului naţional, far 
ligile nu pot încă proceda la complec- 
farea locurilor rămase libere în DI- 
vizia B, C, și seriile districtuale, 

Ce e mai nostim, nici unul dintre 
oficialii federaţiei de football nu în- 
drăneşte să între în comisia campie 
natului naţional, care trebue să pună 
la punct ha:ababura cauzată de noile 


Wilde 6:3, 7:5, 7:9, 12:10. | retorme. Oamenii sunt prudenţi şi bine 


După a doua zi Statele 
Unite conduc deci cu 2:1. 


tac, 


Numai că această siluaţiie îi face 


Mâine se va disputa ulti- | pe cei din comisia Cupei lomâniei 


mele două matchuri de 


să scoată unele corniţe, îndreptăţite 


simplu între Budge — Aus | în bună măsură. 


tin şi Parker — Hare. 


Campionatul Suediei 
de decation 


STOCKHOLM, 26. — Eri s'a dis- 
putat aci campionatul Suedidi de 
decatlon şi campionatele de stajetă» 
1 Rezultatele sunt următoarele: 
|| 4 X 100 m. î. Malmoe 42, 9 
Secunde. 
| 4 X 400 ms Ia Malmoe- 3 min, 
09,2 secunde, record suedez. 
| 4 XX 1500 m. 1. Goeteborg 16 
min. 27,6 sec. 

i Decatlonul: 1. Bexell 7337. punc- 
Ve, record suedez: 


Rezultatele decatlonului: 
100 m. 11.3 sec, 
Greutate: 13.98 m. 
400 m,: 54.1] sec, 
Disc: 40.59 m. 
Suliţa: 57.36 ut 
Săritura ?n lungime: 659 sec, 
Înălţime: 180 cm, 
110 m. gard: 156. şec, 
" Prăjina: 3.80 m, 


Spre exemplu. acum, când valoarea 
campionatului naţional a scăzut, Co- 
misia Cupei României cere ca echipa 
câştigătoare a Cupei să ne reprezinte 
şi nî Cupa Europei Centrale, Ce zice 
d. Tilea? 


ACTORUL SINDELARI! 


După matchul de pomină de Dumi- 
necă, Sindelar a rămas să lurneze un 
film la Budapesta, 

Dealtfel e un actor minunat, Sa vă- 
zut tot Duminică! 


FERICITUL PLATKO: 
Ştiţi de ce? Fiindcă MODIFICAREA 


CAMPIONATULUI A SALVAT DELA 
O INMORMANTARE SIGURA FOOT- 


1500 m. plat: 4 min 4544 seci! BALLUL ROMANESC», ă. 


Şi pe Platko şi pe D.U.L.G 


i i ea 


| Se primesc anunţuri 


BUNA VESTIRE 


Istoria militară 
Daciei române 


de | 
Vasile Cristescu 


212 pagini, 26 figuri şi o 
hartă 


Preţul 140 lei. 
Editura Fundaţiei Carol |! 


Calificarea muncitori- 
lor în Bucovina 


Ministerul Muncii ţinând seama că 
în Bucovina după codul industrial din 
1907, nu erau considerate ca meserii, 
un număr important de îndeletniciri cu- 
prinse în tabloul Nr. 1, anexă la Le- 
gea pentru pregătirea profesională şi 
exercitarea meseriilor, a hotărât prin= 
tr'o decizie, că pe întreg teritoriul Bu- 
covinei, toți acei care exercită actual- 
mente vreuna din meserii să poată 


nile speciale prevăzute în acea decizie, 

Instrucţiuni amănunțite au îost date 
de minister, Inspectoratelor muncii şi 
Camerilor de muncă. 


| 


pentru 


| mica publicitate 


Li 


| 


| 


! demonstrat că specula 


......”. 


Cum sunt expioatați țăranii la barierele Cagitalei 


Dece nu se înfiinţează Cooperativa fermiesrilor ? 


Când sa deslănţait campania îm- 
potriva scumpirei nejustificate a 
articolelor de prima necesitate, am 
este operă 
jidovească, constituind mijlocul cel 
mai leenicios de îmbogăţire. 

Am arătat sistemul de penetraţie 
la sate, cum şi abilitatea cu care e: 
vreii reuşese să acapareze toate pro- 
dusele alimentare, 

Astăzi avem satisfacția de a nu 
fi strigat «în pustiu»: dela primul 
nostru reportaj, cineva din comisia 
de combatere a speculei, sesizat de 
amănuntele imp. sionante pe care 
la aduceam, a ridicut într'una din 
deshbaterile acestei comisii chestiu- 
nea intermediarilor jidani, cari sunt 
singurii provocatori ai speculei. 

Totuşi nimeni na luat nici o mă: 
sură, iar speculanţii au putut con- 
tinua cu acelaş succes menţinerea 
preţurilor ureate, utilizând şi mai 
departe sistemul de spolierea con- 
sumatorului. 

Zilele trecute, când sa discutat 
punerea bazelor unei cooperative de 
desfacere a produselor fermelor 
din jurul Capitalei, d. Vasilescu, a- 
| jutor de primar al municipiului, a 
arătat şi el unul din numeroasele 
sisteme de pricopsire ale speculan- 
ţilor, care constituie în acelaş timp 


Mari incendii în jud. 


Eri noapte la aria comunei Brân- 
coveni a isbucnit un incendiu de pro= 
porţii neobişnuite, arzând peste 50 şire 
de grâu. Dintre sinistraţi, proprielai 
ai acestor şire de grâu, fac parte lo- 
cuitorii din comunele: PBrâncoveni, Si- 
liştea şi Frăsinet, 

Pagubele se ridică la peste 2 mi- 
lioane lei. Pentru localizarea incendiu- 
lui, a sosit la locul sinistrului, pom 
pierii din Bucureşti, 

Se crede că nenorocirea a lual na- 
ştere dela o țigară aruncată, în apro- 
piere de şirele de paie, de vreun tre- 
cător. 

Dată liind gravitatea excepţională pe 
care o prezintă acest incendiu, care a 
distrus recolta a sule de familii, d, 
prefect Aurel Solacolu, a plecat îme- 


———— 


IIfov 


dia! spre a cerceta personal şi a lua 
măsurile în consecinţă, 


ŞI ALTE INCENDII 

In comuna Berceni-lliov a luat foc 
mai multe şire de paie ce aparţineau 
la 19 locuitori. Focul a provenit priv 
neglijenţă dela o ţigare. 

Pagubele sunt mari, : 

Alt incendiu s'a declarat în apropiere 
de comuna Ulmeni-llfov, 

A ars pădurea ,„Şadina” pe o su- 
praiaţă de circa 150 pogoane. 

Cazul se cercetează , 

Deasemeni în comuna Ceocoveni a 
căzut pradă flăcărilor dintr'o cauză 
necunoscută încă, aria moşiei ;.Niculescu 
Dorobanţu” arzând paele. de pe 150 
hectare grâu. 


unul din motivele princivale în ur- 
carea prețurilor. 


CUM OPEREAZA 
JIDANII 


A povestit d-sa, cum în câteva zi- 
le a constatat un fapt care se pe- 


trece la marginea Capitalei, aici, 
sub nasul comisiei de combatere a 
speculei, în văzul şi uuzul autori- 
tăților. 

D. Vasilescu a arătat sistemul ji- 
danilor; bietului țăran, venit cu Că- 
ruța cu alimente, înainte de a se a- 
propia de barieră îi iese un jidan 
înainte, îl opreşle şi începe târgul. 
Il minte că la Bucureşti sunt pre- 
țurile scăzute, — asta decând cu 
ființarea înaltei comisii — îi oferă 
preț, tot el îi recomandă să accepte 
prețul că în oraş nu va lua mai 
mult şi după ce-l bate la cap cu 
verzi şi uscate — aşa cum numai ji- 
danul se pricepe — țăranul nostru 
se lasă convins şi primeşte târgul. 
După aceea se dă jos din căruţă, se 
urcă jidanul, țăranul ia caii de că- 
păstru şi o io spre oraş ca să des- 
carce marfa. Dar, după câțiva pusi, 
iese în cale alt jidan. Acesta începe 
târgul ce celălalt jidan. căruia îi 
aparține acuma marfa. Şi după 
două vorbe cade la preț, face târ- 
gul şi ia el marfa. 

Și cum lucrurile se petrec lu fel cu 
încă vre-o doi jidani, fiecare din a- 


agonisi produsele, asistă neputincios 
cum patru jidani în mai puţin de un 
sieri de oră câștigă de trei ori mal 
mult decât banii luaţi de el. Astfel, 
maria după ce trece prin atâtea mâini, 
ajunge să se vândă pe piaţă cu pre- 
țuri exorbitante, In cazul nostru — 
ne şpune d. Vasilescu — ţăranul a 
vândut cartofiii cu 1 leu și 20 bani 
kilogramul, Aeeciaşi carlofi, în piaţă, 
consumatorul îi plăteşte azi cu 5 lei 
kgr, Li 

Din acest joc, rămâne 
clar că pierde şi producă- 
torul român şi consuma- 
torul român, fiindcă între 
ei, veşnic indezirabii şi 
periculos, jisanul operea- 


Realităţi dela aranița „țării“ 


Satu-Mare -- Oraşul jidanilor 


Oraș cutropit de semiţi. Capitală de judeţ, fără o 


biserică o:todoxă, dar cu zeci de sinagogi. 


Date 


statistice care trebuie să ne impresioneze 


Satu-Mare e un oraş cutropit de 
jidovi. Prezenţa elementului — ma» 
ghiar aici este explicabilă. E ră» 
măşi(a aparatului administrativ a 
trecutei stăpâniri. Proporția sdro- 
bitoare a jidanilor ce au ocupat 
până la excludere multe din cartie» 


i rele oraşului nu are însă nici o jus= 


m e m 


tijicare. In cele ce urmează voi da- 
vedi cu prisosinţă acesta. Prezenţa 
jidanilor aici este un simplu Ϋpt din 
nenorocire împlinit, fapt datorit u- 
nei nefaste invazii din timpul şi de 
după război. Jidanii aceştia de 
proaspății invazie stăpânesc astăzi 
toată viața economici a orașului. 
Dela birjarul ce te pândeşte în fața 
gării, bărbos, perciunat şi  întot: 
deauna murdar, până la patronul ce» 
lui mai modern hotel sau restaurant, 
nepoţii lui luda se ţin mână în mâ- 
pă. Prezenţa uni român sau creş- 
tin în focarul acesta iudaic este o 
rară excepție. 

Satu-Mare în care întâinești ne- 
numărate sinagogi, mare dupi 28 
de ani dela unire o biserică oriodo- 
xă. Avem, în Schimb, la Satu-Mare, 
proiecte de biserică românească. Lu- 
crările însă, încă nu au început. 

UN ORAŞ JIDANESC 
MURDAR ŞI FARA APE- 
DUCT DAR CU AFACERI 

Din punct de vedere higienic şi 
edilitar Satu-Mare este în urma 
chiar a unui sat mai mare. Cu 
toate că de vre-o 2—3 ani se vor- 
beşte încontinuu despre rezolvarea 
acestei probleme capitale pentru 9. 
raşul nostru încă nu sa realizat 
nimie pozitiv. Afară de  câtevăâ 
străzi mai mari oraşul este lipsit 
do apă şi canalizare. 

E murdar, e jidovese si plin de 
afacori necurate. La Satu Mare şi 
«Canalizarea» a fost şi este o afa»e- 
ve politicianistă cu Jidani şi pri- 
mari interesaţi, 

In cartieru] gării, oraşul are o 
grădină ce-ar putea să fie una din 
cele mai frumoase podoabe ale sa: 
le, aşa numita grădină a Romei. 

Din motive inexplicabile primă- 
ria o neglijează cu totul, lăsând-o 
prada parazginei şi buruienilor, Ba- 
devărt că în cest certier locuese 
aproape numai Teştini, dar faptul 
acesta nu poate constitui în nici 
un caz motivul. 

NUMARUL JIDANILOR 
IN ORAŞ ŞI JUDEŢ LA 

19i0 ŞI ASTAZI 


Privind statistica maghiară din 


anul 1910, rămâi întradevăr sur- 
prins că aproape în tot judeţul Sa- 
WuasMare nu întâlneşti la rubrica 
«Evrei» decât foarte, foarte rare ca 
«uri, Intâlneşti, însă, la religia mo- 
zaică un număr considerabil de lo- 
«uitori de această religie. Cum 
nam întâlnit încă unguri de veli 
gie mozaică am înţeles că această 
metodă monografică este una din 
specialităţile vechei stăpâniri pen- 
tra ajungerea la o nenorociti de 
majoritate care să justifice o do- 
minaţie nedreaptă, Ebreii se com- 
plăcean în asemenea situaţii. A 
ceasta dovedeşte o coaliţie de pe a- 
tunci a jidanilor cu vrăjmaşii nea- 
mului nostru, 

Oricum ar sta lucrurile un ade- 
văr este incontestabil: Jidanii eran 
mult mai puţini, decât astăzi, 

lată câteva centre din judeţul 
nosira unde Judeii sau cuibării 
în număr mai mare. 

Plasa Oașului unde trăiau cei 
mai autentici Români, avea la 1930 
numai puţin de 2143 de jidani. Pla. 
sa Scini 1400 Jizi, Plasa Satu-Ma- 
re fără oraş 1312, plasa Somcuta 
1338 plasa Ugocea 2879 evrei, 

In orăşelul Baia-Mare erau în 
1930, 1956 jidani reprezentând 13 la 
sută, din Populaţia totală, 

In oraşul Satu Mare avem la a- 
cceaz dată 10.688 jidani reprezen- 
iând 20.7 la sută din totalul popu- 
laţiei, 

Considerând că toată aceasti ma= 
să de venetici trăeşte dintr'o muncă 
neproductivă, se poate înțelege că 
toată subzistența acestor jidani gre- 
vează asupra vieţii populaţiei creş- 
fine. Mai adăugaţi beneficiile ile- 
gale ce se realizează, şi vă veţi da 
seama că de exemplu în plasa Oa= 
şului, pentru îngrăşarea celor 2143 
de jizi, câtă muncă românească nu 
se jură, 


SITUAŢIA COMERŢULUI 
ŞI INDUSTRIEI 
Comerţul şi industria acestui ju- 
deţ sunt cu mici excepţii în mâini 

străine 

In 1933 în judeţul Satu Mare erau 
9358 firme individuale. 

Pe naţionalităţi acestea se repar 
tizează astfel: evreieşti 1500, ma- 
ghiare 703, româneşti 146, adică 6,8 
la sută din total, 

Numărul acesta de 146 este repre- 
Yentat mai ales de prăvăliile gă- 
tegti cari din punct de vedere al 


capitalului nu face toate cât una ji” 
davească. 

Situaţia firmelor sociale la ace- 
eaş dată este: total 277, din care 61 
româneşti (cooperativele dela sate) 
iar 216 jidăneşti şi străine, 

MANA DE LUCRU 

In aceste întreprindeii îşi găseau 
ocupaţie un mare număr dh bra- 
ţe. Numărul acestora pe naţionali- 
tăţi este; 


Rom. Jidani Ung. Alte uaţ, 
Calificaţi 1618 57 S75 149 
Necalifie, 2801 96 1593 8 
Funcţionari 199 114 232 (5 


Din aceste cifre se poate deduce 
că ori de câte ori este vorba de o 
muncă slab  remunerată şi care 
comportă eforturi mari, nu  întâl- 
neşti jidani decât prin excepţie, 
iar unde se munci :+ pentru 
un venit mare, elementele jidănești 
preponderează, 

Datele acestea statistice sunt mal 
mi" decât concludente. 


FI. Neg. 


cești jidani realizează din diferenţele 
de preţ, câștiguri. Iar bietul ţăran, 
care a muncii din greu pentru a-şi 


ză cu cinism, fără să-i pe- 
se de nimeni, având chiar 
de multe ori şi protecţia 


autorităţilor. 

Fiindcă, ce măsuri s'au lual de când 
însuşi d. Vasilescu, ajutor de primar. 
la municipiu, a constatat cele deela- 
rale de d-sa? Sau, d-sa sa) mau 
mit doar să facă declaraţii? ! 

Este foarte adevărat că d-sa în de- 
claraţiile făcute nu a pomenit numele 
de jidan „i-a numit ceva mai îngădul- 
tor: „anumiţi intermediari”. 


INFIINŢAREA UNEI 
COOPERATIVE DE 
APROVIZIONARE 


Sa ajuus şi la ultima soluţie. De 
undeva a pornit ideia — credem a 
li eea mai sănătoasă ca să se con: 
stituiască o cooperativă a fermieri- 
lo» din jurul Capitalei. 

Se plănueşte astfel, ca produsele 
fermierilor să fie desfăcute în acea- 
stă cooperativă unde consumatorul 
va putea afla alimente bune şi ief- 
tine, care vor scăpa de a mai trece 
prin mâna speculanţilor. 

S'a preconizat ca această c0opoe 
rativă să distribuie alimentole cu 
ajutorul unor cărueioare în pieţe gi 
pe străzile Capitalei, 


DE CE TREBUIE SA SE 
ȚINA SEAMA 


Se cere însă ca să se pună o deo- 
sebiită grijă în procurarea alimente- 
lor, pentruca la un moment dat cqo- 
perativa să nu rămână fără alimente 
şi astiel consumatorul să intre iar pe 
mâna speculanţilor, bea iţi 

In cazul când cooperativa va fi a- 
tât de bine aprovizionată încât să: 
poală răspunde nevoiei de alimentara 
a întrezei Capitale, e lesne de pre- 
văzut că specula va putea fi înfrânală, 

Dacă fermierii vor fi fost determi 
naţi de sentimente cinstite când au 
pornit la cnostituirea acestei coopera 
tive şi gândul lor bun s'a îndreptat 
spre: necazurile bictului  consusta'ory 
atunci suntem convinși că lucrurile mul 
vor mai apuca pe calea, întoarsă a 
luptei de până acum, E "ță 

Dar ne miră de ce se tărăgăneşte 
cu înființarea acestei cooperalive? 


Vasile Monaru 


Abuz și harbarie 


Cetăţeanul român /oar Penescu depe 
calea 13 Septembrie 241 a venit aseară 
la redatţia ziarului nostru, plângâ,ndum 
se că agentul fiscal încasator Dan Joan 
dela Percepția IX-a, ori decâteori vine 
la numitul spre încasare de bani, nu e 


zi lăsată dela Dumnezeu ca să nu prom 
voace scandal, speriindu-i soţia şi 
d-rele. Chiar ieri, viteazul agent, în 
soţit de un jandarm, fără ca d. Penescu 
să fi fost legal somat, a pătruns în 
casa acestuia cu silnicie, dedându-se la 
acelaş spectacol obraznic până când a 
şi PALMUIT pe d-şoara Virginia Pen 
nescu, care i-a atras atenţia că omene-= 
şte este să se poarte mai cuviincios, mai 
ales cu nişte fete. 

Suntem în drept să pretindem ca ot 
ganele superioare acestui feroce agent 
— Dan loan — să întreprindă imediaţ 
o anchetă şi, în cazul când cele recla-= 
mate de bietul creştin terorizat se vor 
adeveri, să aplice cele mai aspre sance 
țiuni agentului acestuia, căruia proba» 
bil că-i lipseşte şi creşterea celor saptă 
! ani de-acasă, 


Activitatea partidului „Naţional- 
Crestin * Sectorul III Albastra 


Sectorul III Albastru al partidului 
naţional-creştiu îşi continuă cu întensi- 
tate, activitatea. 

Refăcându-şi complect cadrele, sect, 
III Albastru şi-a instalat noul său se- 
diu „Casa Albastră? în splaiul U- 
nirii 23. Aci funcţionează în permanenţă 
în fiecare zi, între orele 6-3 un secreta- 
riat pentru înscrieri şi informaţii. 

D. profesor D. Papadopol, şeful sec- 
torului plecat pentru o lună din Ca- 
pitală, a delegat pe d. arh. Muciches- 
cu- Tunari, vice-preşedintele sectorului 
3 Albastru ca înlocuitor. Sub preşidenţia 
d-sale au loc în fiecare Miercuri, între 
arele 8-10 seara, şedinţele de comitet. 

Deasemenea se lucrează la reorga» 
nizarea lăncierilor. In fiecare Vineri 
la orele 8.30 seara, are loc apelul 
lăncierilor care se face de către coman»= 
dantul căpiţăniei, d. arh. Mucichescu» 
Tunari. D-sa a verificat cadrele, proce» 
dând la excluderea celor ce nu şi-au 
făcut datoria şi înlocuirea lor. 

In flecare Vineri se execută pro» 
gramul de instruire şi îndoctrinare al 
tineretului. Până în toamnă se va ter» 
mina opera de verificare şi organizare. 


După aceia vor avea loc mai multe înm 
truniri pe circumscripții precum şi a 
mare întrunire, pe sector. Deasemenea 
se va înființa o şcoală de cadre, cara 
va ţine şedinţe săptămânale la sediul 
sectorului şi la care vor lua parte: gem 
fii de circumscripție, şefii de secţii prom 
cum şi şefii de grupuri. 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, mărește, re- 

produce, Aparate şi articole 

pentru Fotografi amatori. 
CALEA VICTORIEI No, 38 


(Colț cu Pasajul Majestic) 
j elefon No. a34fl 


“BUNA 
"VESTIRE" 


Hal de gospodărie |$oc. Meiro-Goldwin-film irustcază 


.. .— „7 e — 


comunală 


Pe str. Banul Antonache Nr. 67, 
colţ cu str. Vlădescu (sect. Galben) se 
află un teren viran al unui oarecare 
bulgar Hristu. Terenul e împrejmuit 
cu gard de scânduri şi e închiriat la 
vreo 10-15 căruțaşi, care cu cai cu tot 
îşi duc viața acolo sub cerul liber. Gu- 
ngiul produs de dobitoace caşi mure 
dăria căruțaşilor, aspecțul de trist o» 
rientalism şi gerul otrăvit mai cu seamă 
pe vremea aceasta de excesivă căldură, 
îmbolnăvește lumea . 

„Domnul Remus Boeru, locatarul în 
mobilului vecin, dela Nr. 65, e făcut 
o întemeiată plângere către Serv. Sa- 
nital al municipiului; dar ca orice plân- 
pere dreaptă a rămas doar numai în= 


registrată la Nr. 19.356/937, fără ca gri- 
juliul serviciu sanitar să ia vre-o mă- 
sură de sănătate publică, căci de o bu- 
cată de vreme vecinii au început să-şi 
ia lumea în cap. 

Se poate oare atâta nepăsare faţă 
de sănătatea conțribuabilului român, de 
pe spinarea căruia se hrăneşte acest sen» 
viciu sanitar? ta % 

Grăbiţi-vă domnilor dela “sănătatea 
publică a primăriei că aveţi şi obli-i 
gații față de acei dela cari ați pretins 
numai indatoriri şi achitați-vă de ele cât 
îmai curând posibil, ca să mu ne im 
puneţi datoria de a reveni cu alte a- 
mănunte mult mai ample. 


Recolta de porumb 
definitiv compromisă 


Căldurile din ultima vre» 
me şi lipsa compelotă a 
ploilor au contrihuit la 
primejduirea recoltei de 
porumb. Chiar de vor mai 
cădea ploi, se va salva a- 


05 03 aibă Ina numai 
aim i sere: a e 
taţă consumului intern. 
In ceeace priveşte ară- 
turile, acestea se fac cu 
foarte mari greutăţi deoa- 
rece pământul este uscat. 


BUNA VESTIRE 


Statul cu milioanc de ici anual 


Denunţăm astăzi alti casă de [il- | Film din America, suma 


de lei 


me ovreiască care ve lângă ci e un |12.114.050, ca preţ al copiilor de 
laborator de otrăvirea naţiei dar, |filme pozitive vândute. După legea 


incurajaţi 


tului pe anii 1928, 1929 şi 1930 
lei... 7.111.023. La data de 12 Sept. 
1931 un controlor financiar al mi- 


ş 
comerțul românesc 


industria 


împreună cu celelalte 30 case de |timbrului diu 1 Mai 1927, la suma 
jiime 100 la sută ovreeşti, ucid |arătată mai sus, aplicând cota im- 
orice început de industrie cinemato- |pozitului proporţional de 2 la sută 
grafică națională şi frustează Statul |asupra vânzărilor mobile, rezultă ca 
cu zeci şi sute de milioane lei a- |impozit cuvenit Statu'ui suma de lei 
mul. | | 242.281. 

1. Metro-Goldwin-Film cu sediul | Pe anul 1929 lei 77.760.267, la 
în Bucureşti, str. Sf, Constantin Nr. |care se aplică proporţional, după 
99 se intitulează societate anonimă |cum s'a arătat mai şus cota de 2 
română (Mon. Of. din Mai 1925), [la sută, sporită cu 20 la şută şi 10 
formată din N. Arthur Reichlin, Gr. |la sută după legile timbrului din Ia- 
Bluman, $. Frischof, Edwin Fried- |nuarie şi lulie 1929. Rezultă deci, 
man (toți evrei veniți din Germa= jun impozit cuvenit Statului de lei 
nia), Em. Zaharovici, 1. Niţescu şi 297.264. 

Dem. Pascu, PENTRU ANUL 1930 

Această societate se ocupă cu ex= | Soc. Metro-Goldwin-Film din A- 
ploatarea de filme cinematografice | merica a încasat suma de lei 
produse de o societate cu acelaş [21.645.367. La suma aceasta după 
nume din America. legile timbrului din 1929, se cuvine 

Din cuprinsul unor convenţii din |Statului ca impozite lei 571.478, 
1 Sept. 1928, 1 August 1932 şi din | Totalul impozitelor cuvenite Sta- 
21 lulie 1934 traduse la ministe= 
rul Afacerilor Străine sub Nr. 5760 
din 933 şi 1511 din 935 Soc. Me- 
tro-Goldwin-Film din Bucureşti a 
cumpărat dela Soc. cu acelaş nume 
din America, drepturile exciusive de 
a revinde, de a închiria sau de a 
exploata, sub orice altă formă în 
România, toate copiile filmelor po- 


Din examinarea cuprinsului acestui 
es-verbal, se constată că soc. Me- 


procură filmele cinemalogratice, 
Motivul acesta a determinal pe agen- 


(um operează oureii dela Matro-âoidu n- Film 


tro-Goldwin-Film, a declarat că mare | pentru soc. Goldwin-Film din Ame- * 
contracte închelate cu firmele care-i !rica. Impozitul proporţional însă se 


nisterului de finanțe a făcut veri- 
ficarea operaţiunilor Soc. Goldwin- 
Film din Bucureşti. Cu această o-+ 
cazie directorul firmei Em. Zaha- 
rovici a declarat că sumele de mai | 
sus reprezintă prețul unor închirieri 
de jilme dela soc. Metro-Goldwin- | 
Film din America. | 


CP -= 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/59 


Un îarmacist jidan din laşi, 
arestat pentru trafic cu medicamente 


IAȘI. — Autoritățile polițienești pri- 
mind unele denunțuri că un tânăr far- 
macist ieşan ar trafica cu medicamente, 
siguranța a cerut autorizația parchetu- 
lui de a face o percheziție la locuința 
din str. Păcurari a lui Herman Leib, li- 
cențiat în farmacie. 

La descinderea făcută s'a găsit în a- 
devăr o cantitate de medicamente. Dea- 
semeni în str. Carp, unde farmacistul 
avea 0 garsonieră s'au găsit două gea- 
mantane pline cu medicamente, care au 
fost ridicate de poliție, iar jidovul far- 
macist reținut pentru cercetări. 

După investigațiile făcute, sa stabi- 
lit că farmacistul Leib aduna eșantioa- 
ne de medicamente primite de medici 
ieşeni. El le cumpăra dela fii medicilor 


şi apoi le revindea, Sunt cercetaţi şi 
câțiva tineri care i-au vândut eşan- 
tioanebe, 


Inaintea parchetului, farmacistul Letb 
a fost deferit cabinetului I instrucție cu 
concluzii de arestare pentru contraven- 
ţii la legea sanitară și legea stupețian. 
telor şi pentru încercare de dare de 
mită. E! este învinuit că vindea medica- 
menite fără a avea autorizație şi cea mat 
mare parte din medicamente conțineau 
stupefiante și că în timpul cercetărilor 
a încercat să dea 300 let mită anche- 
tatorilor. 

lată cum jJidanii ucid populația româ- 
nească. Pretutindeni se folosesc de fals, 
trafic, mită și escrocherii în scopul de- 
căderii morale şi distrugerii fizice a 
nației. 


zitive şi acele producţii superioare 
pe care Soc. de filme din America 
le posedă față cu producţia liecărui 
an. Sau măcar îi eliberează Socie- 
tăţii Metro-Goldwin-Film din Bu- 
cureşti filmele negative după cari 
scoate copiile pozitive (conf. con- 
venţiei din 1932). In ultimul caz, 
cheltuelile sunt suportate de către 
Soc. din America iar copiile filme= 
lor se consideră toţ vândute. 

Pentru această vânzare Soc. Me- 
tro-Goldwin-Film din Bucureşti a 
convenit să plătească soc. de filme 
din America, 60 la sută din încasă- 
rile brute totale realizate din ex- 
ploatarea copiilor de filme pozitive 
şi 75 la sută din încasările brute 
realizate din exploatarea copiilor de 
filme de producţie superioară. 

Cercetând registrele comerciale ale 
Soc. Metro-Goldwin-Film din Bucu- 
reşti se poate constata după bilan= 
țurile încheiate la finele anilor 
1928 


S'a cuvenit soc. Metro-Goldwin- 


ții Liscului să aplice operaţiunilor soc, 
Metro-Goldwin-Film, impozitul de 100 
prevăzut pentru „închirieri verbale”. 
Pentru lichidarea drepturiior Sta- 
tului arătate în procesul verbal, soc, 


Metro-Goldwin-Film, n'a prezeniat 
nici un fel de acte de justificare. 
Observăm dar că, la 12 Sept. 1951 


soc. Metro-Goldwin-Film din Buz |zentanțitor soc. Metro-Goldwin-t ilm 
cureşti a dosit convenţia din 1 Sept. [justificarea plății impozitului de lei 
1928, tradusă la. ministerul atace- | 7.046.328, au răspuns că au achi- 
vilor străine deabia în 1933 sub Nr. |fa? impozitul pentru închiriere. Nu 
5762. Ori, în convenţie se vede clar [pentru vânzări molile. 
că între soc. Goldwin-Film din A- 
merica şi cea din Bucureşti, a in- [închiriere — nu de vânzare, — soc. 
tervenit un contract de vânzarea şi | Metro-Goliwin-Film a depus cu o- 
cumpărarea copiilor de filme pozin [razia plăţilor făcute la administra= 
iive şi negative. 
Operația aceasta e supusă deci, îm- | derouri în care Se arătau sumele cu= 
pozitului de 20/0 sporit cu 200% şi [venite firmei din America. N'a de- 
100% — impozit care se aplică vânză- | 244 însă autorităților fiscale conven= 
rilor mobile, 
lată cum, agenţii liscului au fost [/ Aug. 7932, convenții care au fost 
induși în eroare atunei când au aplicat | prezentate ministerului 
operaţiilor soc. Metro-Goldwin-Film un | sfrine tocmai la 7 Noembrie 1933 
impozit de 10/9 prevăzul la închirieri (când au fost traduse şi înregistrate 
verbale, 
Aşa dar, Statul a fost furat de către|fii/e din registrale comerciale s'au 
soc. Metro-Goldwin-Film în anii 1928, făcut şi ele după aceste convenţii. 
1929 şi 1930, cu suma de lei 348.929. 


ALTE ESCROCHERII 


Realizările Asoc. „Stația“ 


Dăcă continuăm cu verificarea re= ! 


Rezumatul dării de seamă 


gistrelor comerciale” vom constată | care Statul a fost furat, avem: pe anii 
că pe anul 1931 soc. Metro-Goldwin | 1928, 1929 şi 1930 lei 548.928; pe anii 


Procesul de aş 
în normele Legii 
considera încheiat, 

Dacă din punct de vedere mate- 
Trial imediat realizările nu repre- 
zintă absolut totalitatea revendică- 
rilor formulate de asociaţie, în bu- 
nă parte, conjuncturei excepţionale 

în care se află C. F. R. Nimeni nu 
poate contesta că asociaţia a înfăp- 
tuit înbunătăţiri practice de  ne- 
contestat: 

2) AUTUMATISMUL AVAN- 

SARILOR 

Prin reincadrare sa stabilit obliga- 
fivilalea avansărilor la vechime care 
sau şi făcut în parte dar numai în alb, 
adică fără să se facă şi plata lor. Prin 
zectilicarea reîncadrării sa stabilit — 
prin lege — şi obligativitatea de a se 
face in fiecare an şi avansurile la ale- 
gere 

2. IMUBUNATAȚIREA IERAR- 

HIZARII 

Ierarhia celor mai reprezentaţive 
categorii de funcţionari, ce fac par- 
te din asoc. Staţia, a fost simţitor 
îmbunătățită prin rectificarea re- 
încadrărilor căci fiecare a fost ri- 
dicat într'o Riptenty Superioară, 

3. IMBUNATAȚIRI DE ORDIN 

GENERAL 

a) Unitormele obligatorii pentra 
slujbaşi vor fi plătite pe jumătate 
de administraţie iar regulamentul 
ce se va întoemi va arăta la ce in- 
terval tretuese schimbate. 

b) Concediul de toală se va plă- 
ti 15% din salar iar nu 50% ca până 
acum. 

c) Tubereuloşilor li se va plăti 
Salariul timp de trei ani. 

d) Lemnele vor fi — în mod obli- 
gator — furnizate de administra- 
ţie asa cum prevede noua lege. 

€) Avansările la alegere se vor 
face obligator, în fiecare an, aşa 
Cum am Spus mai SU8, iar prin re- 
gulament se va fixa procentul mi- 
nimal anual. 

Î) Dreptul de apărare a învinuiților 
se restabileşte. 

4) Libertatea de manifestare a asocia- 
țillor — în cadrul legal — se restabi-' 
leşte prin modificarea art. 34 şi 46. 

4 CASA AUTONOMA DE 
PENSIUNI 

Motive de ordin constituţional 
n'a îngăduit soluționarea acestui 
desiderat prin decret lege, 

Miniştrii de resort ne-au dat asi- 
gurări categorice că se va înfăptui 
— printr'o lege — în sesiunea extra 
ordinară dela toamnă. 

5. PLATA AVANSARILOR 

Această problemă va forma unul 
din punctele principale ale realiză- 
rilor viitorului comitet. Insă rezul- 
tatul depinde numai de măsura în 
care se va Yealiza solidarizarea tu- 
turor ceferiştilor pe această ches- 
tie şi concentrarea noastră într'o 
asociaaţie mică dar animată de 
spiritul de ordine, disciplină şi în- 


a ceferiştilor 
tului se poate 


sufleţită de cel mai cald patrio- 
tism. 


6. REORGANIZAREA CASEI 
DE CREDIT C.F.R. 

Prin lege Sa majoraţ cota de 
contribuţie hinară dela 050% la 
2%. Astfel se pot satisface mai mule 
cereri de împrumut iar opera de 
asistență socială a luat mai mult 
avânt. 

La ieşirea din serviciu, până la re 
gularea drepturilor la pensie, sluj- 
başul face faţă nevoilor tocmai cu 
aceste sume capitalizate în  decur- 
sul anilor. 

7. PROPAGANDA PRIN 
PRESA 
Asociaţia Staţia se mândreşte cu 


a Film din America, a încasat dela 
ziarul său profesional bilunar <Dru | Merro-Goldwin, din Bucureşti, lei 


mul de Fier; prin ajutorul căruia| 0.383.789. La această sumă se cu- 


se ţine contactul mai strâns dintre| pie Sfatului un impozit de lei 


membri, 
Presa cotidiană ne-a dat un real 
concurs aducând la cunoştinţa opi- 


241.132. 

Pe anul 1932 şi 1933, adică 19 
Decembrie 1931—13 lanuarie 1934, 
lei 23.951.441. Din această sumă 


niei publice toate cererile noastre |soc. Merro-Goldwin-Film, a scăzut 


atât de îndreptăţite, 


3, ADMINISTRAȚIA 


da bilanț lei 9.164.171 ca cheltuieli 
de transport, vamă şi cenzură plătiţi 
pentru soc. Goldwin-Film din Ame- 
rica. Deşi după convenția expusă 


Datorită îmbunătăţirilor succesi- | maj sus, impozitul se aplică încasă- 


ve asociaţia Staţia are o adminis-|rifor brute ale soc. Metro-Goldwin- 
traţie centrală modernă şi bine pu-| Fim din America. 


să la punct. Datorită acestei tradi- 
ţii sa putut cristaliza 
profesională, 


„Căminul Asociaţiei Staţia“ 


Ca o logică urmare a viei acţiuni 
de trezire a personalului, ce a dus 
la realizări aşa de frumoase, va 
trebui ca în cel mai scurt timp să 
ia ființă «Căminul Asociaţiei Sta- 


Cuvântarea 


ţia», care va fi un cuib unde va 


domni cel mai 


Dela 13 lanuarie 19314—1 Aprilie 


conştiinţa | 1934 s'a cuvenit firmei din Ame- 


rica dei 1.416.883. 

Recapitulând, vom vedea că deia 
19 Decembrie 1931—1 Aprilie 1931 
s'a cuvenit soc. Metro-Gealdwin din 
America suma de lei 28.368.324 care 
supusă impozitului de 2.70 la sută 


curat spirit de laţunci în vigoare, Statul trebuia să 


jertfă pentru binele tuturor, pentru |incaseze lei 765.944. 


Ţară şi Tron 


d-lui Chelaru 


După doi azi de frământare ţin | începe avansările, aşa mi s'a promis. 


să-mi fac o datorie: să felicit pe con- 
ducătorii Staţiei pentru frumoasele 
lor realizări. 

Succesul moral este mult mai mare 
decât câștigarea celor 300 mil. ce san 
acordat in plus. i 

Părăsind metodele Federaţiei, care 
flutura steagul roșu adresându-se a- 
şistenței cu epitetul de tovarăş — am 
dus asoc. profesională pe făgaşul pa- 
triotismului, a disciplinei şi a ordinei 
de sub faldurile trieolorului. 

Marea operă este că a dus masa 
muncitoare pe drumul românismului. 

Dacă n'am fi avut trădători în mij- 
locul nostru „am fi ajuns la rezultat 
mult maj frumoase, : 

Suntem adâne recunoscători celor ce 
ne-au ajutat să luptăm ca să se treacă 
legea pensiilor așa cum ne-a promis €. 
ministru Cancicov. 

Mergând pe drumul românismului, 
odată cu terminarea decretelor se va 


Altă durere a noastră sunt punctele 
grele. 

Pe această chestie Staţia trebue să 
pornească mai întâi la luptă. 

Casa Muncii trebue să fie a noastră. 
Cerem ca să se ia din mâna Federație; 
acest fagure de miere. 

Nu se admite ca la băi să se trimea- 
tă numai ciracii celor din Federație. 

Rugăm respectos pe cei în drept: 
cea dintâi dovadă de mână forte să fie 


_Dela 1 Aprilie 1934—29 Julie 
1934 s'au făcut cumpărări şi vân- 
zări de filme în valoare de lei 
2.332.318. La suma aceasta după 
impozitul de 1.40 la sută aşa 
cum era atunci, trebuia să vină în 
Cassa Statului lei 32.652, 

La bilanţul din 29 Iulie s'a scă= 


Curier 


AVUTUL GRANICERILOR BA- 
NAŢENI 
Grănicerii «român din Serbia au 


redarea C. M. C. F. R. întregului per- | trimis, pentru a treia oară, doi manda- 


sonal. Sanatoriile să fie o realitate. 

Cerem o primă de ordin moral, 
Dacă se plătesc avaasările altor cate- 
gorii de funcţionari şi s'au creiat case 
proprii de pensiuni pentru ele, să se 
creeze şi pentru ceferişti. 

Sunt convins că vom reuși să reali. 
zăm şi celelalte deziderate pentrucă 
ne conducem după luminoasa făclie a 
strămoșilor noștri care este făclia na- 
ționalismului. 

V. ATANASIU 


PR 


Zahărul se scumpeşte 
cu 3 lei la kilogram 


Am fost singurul ziar care am a- 
nunţat scumpirea zahărului, din 
cauza intenţiei pe care o are guver- 
nul de a ridica preţul sfeelei, 

Vagonul de sfeclă costa până a- 
cum 5800 lei. Ministerul de indus- 
trie şi comerţ a convenit cu fabri- 
canţii de zahăr la ridicarea preţu- 


lui la vagon dela 5800 la 7200 lei. 

In ce priveşte cererea fabricanţi- 
lor de zahăr, de a se mări preţul la 
fiecare kilogram cu 4 lei, comisiu- 
nea în urma examinării preţurilor 
de fabricaţie, opinează la acordarea 
anu! spor de preţ de 3 lei kar, 


tari să ridice sumele — 78 mil. lei — 
consemnate la casa de depuneri, drept 
valoare a exproprierilor comunității 
respective, 

Intrucât cei doi mandatari, d-nii 
Ivanovici şi lanculov n'au întrunit ca- 
litățile necesare, au cerut să li se re- 
cunoască aceasta prin ordonanță pre: 
zidenţială. 

După o lungă şi furtunoasă desbatere 
d. preşedinte M. Duca le-a respins ce- 
rerea ca inadmisibilă,  neîncadrându- 
se refereului. 

Astfel că d-nii mandatari vor trece 
granița tot fără parale. 

WEINTRAUB INTRO NOUA 

CASA BOEREASCA,» 

Veintraub H. faimosul eseroc, lichi- 
dator al inventarului unei «vechi case 
boerești», un fel de inventar minune 
care nu se «lichida» nici odată, a a- 
juns să primească reşedinţa în mod 
oficial într'o nouă casă boerească, ce 
de fapt, i se cuvine. Noua şi definitiva 
reşedinţă a lui Weintraub. se numeşte 
<Văcăreşti». 

La confirmarea mandatului, Wein- 
traub s'a apărat aprig, susținând că 
odată ce-şi făcea operaţiile în văzul 
lumei, indiferent de  șiretlicurile ce 
întrebuința, nu poate fi vorba de ex- 


 crocherii, 


judecare apelul parchetului în contra 
ordonanţei prin care Ruchălă a fost 
lăsată în libertate. 


TURCU-I TURO 


D. jude instructor Simionescu dela 
cabinetul 8, a primit sppre judecare 
pe turcul lusuf Osman Babri. 

Acesta şi cu tovarăşul său Hasan 
Şerif Iacob, şi-au petrecut împreună o 
întreagă viaţă în balamuc, năcăjiți de 
urmările unui sifilis hereditar, 


Iusuf şi aci. 

Lucrau amândoi prietenii alături. lu: 
suf, îndemna mereu pe Hasan, să ly- 
creze, că de nu, îi tae capul. 

Hasan n'a crezut, dar lusuf sa ţi- 
nut de cuvânt. 

Cu un cuţit de tăiat varză, a retezat 
capul tovarăşului de necazuri. 

Cercetările au dovedit că turcul erâ- 
minal este iresponsabil. 


Dar când ştiinţa a crezut că turcii ela şi până la Bucureşti ol, IH-a lei 15 ol I-a 17 “ 
sau mai domolit, i-a trimis în colonia Bale și până la tieră cl. fila lei 14, ol. îi 16. A 
de lucru şi observare dela Baloteşti. Persoanele din povincie vor să ne reno actele pențru | 

Duhul rău însă Pa persecutat pe pașaportul colec YI pa * pârticipare prin Cec E. 

0ş A ş 4 


e, rea plata BR 
Secţia de Turism şi Voiaj a „BUNEI VESTIRI“ 
Bulevardul Elisabeta Nr. 12, et. Il — Telefon 4.95.82 


Pregătiţi act pasapărțului ! Locuri strict limitate, 
aaa A, ageri la Be a d tgp, A aa. a 


In urma ii cursului 
xele ue me, oieri ot te 


Itinerariul Votajului 


lui francez, la- 
cu lei una mie de 


A 
Bazâudu-se pe declaraţiile făcute A 
de reprezentantul firmei din Bucu- ara x | 
reşti, controlorul financiar a dresat | De III 
ii i oce 1 i a = Sufragei > E Birouri, 
PNI CU cereale e îi] DE pace DI 
brului, cu aplicarea unor articple din | LA GOGU GEOR GESC 
lege, care prevăd că închirierile ver- Magazin românesc de mobile = 
bale sunt supuse unui impozit de 1 i Industrial 
la sută sporit pentru anul 1929 şi | Medaliat cu Meritul preciza 1. — Ta. 47351 
1930 cu 20 la sută şi 10 la sută. | ÎI] Bucureşti, Str, Bărăției No. 55 şi B-dul Maria No. - i 
Procesul verbal a fost aprobat de cm | 
ministerul de finanţe cu decizia Nr. ş 
301.109 din 981. MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE | 
Vasilie Vasilescu 
zut suma de lei 1.095.155, pentru | Bucureşti, STR. CAROL No. 46 
vamă, cenzură şi transport plătite | a mulțumit întotdeauna cerinţele marelui şi variatului public românesc 
din Capitală şi Provincie cu ie a SĂ iei 
: tul tivul, leglonarul şi premilitarii:, Q0gu- 
cuvine la încasările brute şi tre- tai 39 incaită studentul și = A Pater albă o În car țăminte utilă 
buiesc plătite în contul firmei vânză- lucrată cu mult gust şi eltină. | 
toare. A 
Totalul impozitelor care trebuiau AER 2 
să intre în tezaurul Statului dela 1 a 
[Ianuarie 1931—29 Iulie 193: sunt || VIZITAŢI Ceasornicăria Române:scă 
de lei 1.046.328. 
INDRAZNEALA GANG- ANTON PETRAȘŞIN cu 
STERILOR A-dui diisa sala ti viza Lo e 200 case 
Când însă, li s'au pretins repre= oa ar DR Lee E IE aa E 20 88 
S'a stabilit procentajul de import 
gentru Germania, (ehosiouatia şi U. 5. A. | 
Pentru a pliiti impozitul redus de | Aseară, comisia superioară de| bricate, s'a fixat coeficienţi de cote 
contingentare a ţinut o conferinţă | cari merg dela 25—80%, importul j 
în care s'a desbătut situaţia pro-| de specialitate germane fiind cel d 
0 îi ; centajului de import pentru trimes- | favorizat. i] ga 
ţia financiară a sect. Îl Negru, bora trul III, din Germania, Cehoslova-| In general, vor fi satisfăcute în j 
cia şi Statele Unite. măsura posibilului, cererile pentru J 
In cadrul disponibilului rămas | importul ce nu poate fi adus decât E 
ii i definitiv. 428 mil. lei, sau stabiliti din Germania. | 
Se. inceta di „7 Seat. 1028 dă coeficienţii de cote, pe articole va-| Pentru importul din Statele Unite 
afacerilor. | male, ce se vor putea aproba din| şi Cehoslovacia, comisia superioară | 
Germania. A de contingentare va lua o hotărîre 
„Cercurile pentru importul SP0-| în conferinţa de astăzi. IN 
sub No. 5760 şi 5762, lar. opera | cial și într'o mare măsură cel ne- Secţiile de import lucrează la elia 
cesar industriaşilor, vor fi satisfă- » p ş : 
cute. berarea autorizaţiilor din celelalte 
CU CAT A FOST FRAU. Pentru importul de materii fa-| ţări. 
DAT STATUL a a 
Făcnâd recapitularea drepturilor de 4 cont â 
y Noi ocrotim pe unguri iar ei inu 
1931, 1932, 1933 și 1934 până Ja 29 să || insulte d 
lulie 533.960, Deci un total de lei:| 7G-SACUESCO, 26. Se cuvine o anchetă a organelor. 
1.082.589, | superioare AR scie IM 
Soc. Metro-Goldwin-Fihu, frustând | Zn ciuda dispozițiunilor pepe = 
Statul cu suma de lei 1.182.889, sa |lre şi a ordinelor exprese di . 
făcut vinovată de penalitățile prevă- |gintelui oficiului poştal din locali- Intrarea JI atuiță la A 
zute de legea timbrului, care spune că: |tate, funcționarii acestui oficiu se Luna Bucureștilor“ 
în cazul când fiscul va fi fraudat în lîmcăpâținează să vorbească tot um! 39 
orice chip, iraudatorul va fi supus, — gureşte. = . 
în afară de impozitul ce-l datorește —| pste cazut funcţionarelor lencse- Incepând de azi, intrarea la ex 
la plata unei amenzi de o valoare în- [pics și Kicsid, care pe lângă sent! | Poziţia <Luna Bucuresti« este Ii 
treită sumei sustrasă prin fraudă, mentele lor de repulsiune pentru |tberă. : | 
Aşa dar, soc. Melro-Goldwin-Film din Jimba ţărej unde trăesc, nu-și face Pentru viza biletelor, vizitatorilor. 
Bucureşti trebuie să plătească Statu- | ;c; măcar serviciul în mod conştiin- | dim provincie, în zilele de Sâmbătă, | 
lui, Iei: 1.082.889 impozitul şi 3.249.662 cios, şicanând publicul, care dese- | Duminică şi Luni vor fi deschise -- 
lei amenda, conform legii, în total |, recurge la serviciile băncilor |ghişee speelale la expoziţia dela 
suma de lei 4.331.536, particulare. sosea. 4 
Cerem ministerului de finanţe sista- | : 
rea împortului de filme, închiderea și A 
sigilarea soc, Metro-Goldwin-Film pen- i 
tru milioanele ce datorește Statului. - H | Ş 
Ministerul nu crede de cuviință că ICON urâţi [0 | +] || Ță | 
e mai bine să aresteze pe eserocii dela re 
Metro-Gildwin-Film și să stăvilească o- EREI NEI ET EaEA RUT: E A EREI ESL i DE EET EEE SIFI ISLA | 
nenea mese tzac ovrei pe spl- voiajând cu excursiunea colectivă organizată 4 
a aud d de noi între 14 August—2 Septembrie 1937 
care iree peste puterile lui de ago- cel mai instructiv voiaj in vacanţa de vară! 
nisire? ep e =] . | 
Mai așteptăm măsurile ministerului A 
de finanțe, — cari, credem — că nu | 
vor întârzia, 
(Mâine vom continua). i 
MIHAIL COSMA ; 
$ 
4 
i [.] E] 
Judiciar | 
Reprezentantul ministerului public 
însă, i-a administrat o lecţie de toată 
frumuseţea. 
Dar Weiniraub să nu fie prea în- 
gândurat, Îşi va primi şi mama la Vă- 
căreşti, cu aceaş dubă, căci astăzi e în - 


Ca urmare, s'a dat ordonanţă deti- persoană. ; 
nitivă, de neurmărire.  Jusuf Osman Particir ii moşirii Xor „van. abtine devizele | 
Babri, a făcut pe turcul. necesare Hz str 


BUNA VESTIa_ 


AGRAVAREA SITUAȚIEI 
IN EXTREMUL ORIENT 


Au reînceput ostilitățile în China. Japonezii au atacat Pekiny-ul 


__ PEKING, 26 (Rador). — Lupta 
dintre chinezi şi japonezi, care 
a început azi dimineață la Lang 
Fang continuă. 

Avioanele japoneze au provo: 
vocat pierderi importante trupe- 
lor chineze. - 

Unele svonuri care circulă în 
oraș afirmă că japonezii s'ar 
pregăti să deslănțuie o serie de 
operații militare împotriva că- 
zărmilor chineze din împrejuri- 
mile Pekingului. 


“PEKING 26 (Rador). — 0 scurtă 


luptă sa dat astăseară între chinezi 
şi japonezi în mica localitate Chang- 


Trupele japoneza 


— Situația se 


PEKING, 26 (Rador). — Cores- 
pondentul agenţiei Havas  trans- 
mite: 

Câteva sute de soldaţi japonezi, 
având cu ei mitraliere şi tunuri, 
S'au adunat la poarta dinspre apus 
a Pekingului. 

Cu toate Somaţiile făcute de san- 
tinelele chineze, trupele japoneze au 
refuzat să se retragă, 

Acest fapt pricinueşte temerea că 
o Inptă este iminentă. 

In mai multe puncte 
S'au şi produs încăerări. 

Se pare că trupele ja- 
poneze sunt pe punctul de 
a issepe o acţiune gene- 
rală, 


PREGATIRILE DE RAZ- 
BOI CONTINUA PE TOA- 
TE FRONTURILE 


NANKING, 26 (Rador). — In cera 
curile de aici se exprimă teama că 
ostilitățile ar fi reînceput în jurul 
Pekingului. 

In adevăr comunicațiile telefoni- 

ce dintre Nanking şi Peking au 
fost întrerupte pe neaşteptate la 
miezul nopţii, 
" După ştiri sosite puţin după mie- 
zul nopţii trupele japoneze, care st 
află în preajma Pekingului, ar ti 
cerut să li se permită să intre în 
oraş prin nouă din marile porţi. 


Pe de altă parte se anunţă că tru-|gjunea din cauza opuneril 
pele japoneze se retrag dela Lanz- frupelor chineze, 


PN 


Suverannl României la Bruxelles, 
invitatul M. $. Regelui Leopold 


" BRUXELLES, 26 (Rdaor). — M. 
S$. Regele Carol II al României, a 
sosit astă-seară, la ora 18, la Bru- 
xelles, venind dela Londra. 

Comandantul de vas Gor s'a dus 
la Dover, însoţind pe Suveran până 
la Ostende, unde Majestatea Sa a 
fost primit de d. Djuvara, ministrul 
României la BruxeHes. 

La Bruxelles, M. S$. Regele Carol 
a jost întâmpinat la scoborirea din 
tren de M. S. Regele Leopold şi de 
Principele Charles. Erau deasemeni 


I-Men, la porțile Pekîngului. 

După o jumătate de oră Impta a 
scăzut din intensitate. Impușcături 
răzlețe cotinuă să fie auzite din 
oraş. 


ATACUL INCERCAT ASU- 
PRA PEKING-ULUI 


SHANGHAI, 26 (Rador) 
Havas transmite: 
soldaţi japonezi a 
cat să intre cu forța în Pe- 
king. 

Atacul nu a reuşit, de- 
oarece trupele chineze au 
opus o vie rezistenţă. 


încep o acţiune 


încer= 


fang spre Haungsu, în urma bom- 
bardamentului avioanelor japoneze 
care a cauzat moartea a numeroase 
persoane civile şi militare. 

Trupele japoneze au ocupat în în- 
tregime gara Langfang, după ce 
primiseră importante întăriri dela 
Tientsin, 

Din sursă chineză se anunţă că 
trupele japoneze, care se află în 
regiunea Uangping, au primiţ în 
ultimele 24 ore o importantă canti- 
tate de material de război şi de u- 
nităţi de artilerie, ceeace lasă să se 


prevadă un ou atac contra localită- 
ților Lukuciau şi Uangping, mari 
centre feroviara. 

Actualul ţel al activităţii militare 
joponeze în provinciile Hope! şi 
Charchar pare să fie obţinerea unui 
control absolut asupra călei ferate 
Peking-Mukden. 

Circulaţia trenurilor şi legăturile 
telefonice între Peking şi Tlentsin 
au fost întrerupte 

Membrii consiliului politie al pro- 
vinciilor Hopei şi Chachar s'au în- 
truniţ la Peking pentru a discuta 
noua încordare chino-japoneză. 

Atitudinea şi activitatea genera- 
lului Sung Ce Yuan continuă a fi 
înconjurată de un secret absolut. 


SUMELE CHELTUITE 
DE JAPONIA IN CON.- 
FLICTUL DIN NORDUL 
CHINEI 


TOKIO, 26 (Rador). — Autorită- 
țile financiare japoneze evaluiază 
tuită cu ocazia conflictului din 
nordul Chinei. 

Din această sumă 6.100.000 yeni 
au fost plătiţi din rezervele buge- 
tare. Guvernul Coreei participă şi 
e] la cheltuelile de mai sus. 

Suma de 96.800.000 yeni, destinată 
să complecteze suma totală a chel- 
tuelilor suplimentare, va fi trecută 
în budgetul pe 1937—1938, ce va fi 
prezentat în curând Parlamentului. 


RC N N N 
Explicații japoneze 
asupra agresiunilor chineze 


LONDRA, 27 (Rador). :— 
Ambasada Japoniei dă ur- 
mătoarea relaţie asupra 
incidentelor dela Lang 
Pang: , 

In urma sabotării liniei 
telegrafice, în apropiere 
de Lang Fang, de către 
trupele chineze, un deta- 
şament japone: a fost tri- 
mea în ziua de 23 lulie să 
repare linia, dar el n'a mt 
tut să-şi îndeplinească mi- 


prezenţi d-nii Zarifopol, consilier 
delegaţie, col. Potopeanu, ataşat mi- 
litar, Penescu, preşedintele asocia- 
ției de foşti lupători, ca şi persona. 
lul legaţiei române. 

Cei doi Suverani au fost îndelung 
aclamaţi de o mulțime imensă, care 
era înşiruită dealungul  pareursu- 
lui dela peron şi până în piaţa gării. 

In timpul şederii Sale în Belgia, 
M. S. Regele Carol II va fi oaspe- 
tele M. S. Regelui Leopold la caste- 
lul din Laeken. 


Detaşamentul Jjapone: a 
reuşit totuşi să repare l- 
nia telegrafică în 25 de lo- 
curi, La ora 11.320 însă, tru- 
pele chineze au deschis fo- 
cul asupra detaşamentului 
japonez, fără nici o soma- 
ție. 

In acelaş timp, regimen- 
tul chinez, staționat în ca- 
sarma situată la 300 metri 
de locul incidentului, a 
tras mai multe lovituri de 
mortier. 

Cu toată superioritatea 
vădită a adversarilor, de- 
taşamentul japonez s'a vă- 
sut obligat să riposteze. Ul- 
terior, sosind ajutoare, a- 
viația japonetă a bombar- 
dat cazărmile chineze. 


la 107.100.000 yeni suma totală - 


Mare încordare 
între chinezi şi 
japonezi 
TIENTSIN, 22 (Rador). — O 
mare încordare domneşte în rân . 
durile populaţiei oraşului. Chi- 
nezii continuă să părăsească o- 
rașul spre a se refugia în conce- 

siunile străine. : 

Un grup de 20 soldaţi japonezi 
a încercat să ocupe biroul chinez 
pentru securitatea publică, însă 
față de atitudinea fermă a gar- 
dienilor chinezi grupul a trebuit 
să se retragă. -* 

Personalităţile“ oficiale  japo- 
neze nu speră că se va putea a- 
junge la o aplanare pașnică a 
incidentului, relevând că dacă 
generalul Sung-Cei-Yuan nu e- 
xecută  ultimatumul japonez, 
problema prezenţei trupelor gu- 
vernului central în provincia Ho- 
pei va rămâne deschisă şi va ne- 
cesita eventual o acţiune din 
partea japonezilor, 

PEKING, 27 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei Reuter 
transmite: 

Legea marțială -a fost procla- 
mată la Peking... . 

Aseară s'a dat o luptă în jurul 
gării suburbane din Peking, pe 
care japonezii au încercat za- 
darnic să o ocupe. 


TERUEL, 26 (Rador). — A- 
genţia Havas anunţă: 

Înaintarea naționaliștilor 
sectoru] Albarracin a continuat 
ieri metodic. Pretutindeni, rezis- 
tența adversarului, a fost în- 
frântă. j 

Spre seară, nâţionaliştii ocu- 
paseră vreo zece poziţii de cea 
mai mare importanță. 

Comandamentul milițienilor 
guvernului pusese ieri în linie 
trupe proaspete şi un mare nu- 
măr de tancuri, dar nimic n'a 
putut opri înaintarea victorioasă 
a trupelor din corpul 5 de ar- 
mată naționalist. 

Aseară, naționaliștii se găseau 
la 50 kilometri depărtare de 
plecare al ultimei ofensive şi 
foarte aproape de localitatea 
Cuenca. 

Foarte curând, Cuenca va li 
amenințată pe la Nord. 

CUM S'A DESFAŞURAT 

BATALIA DELA 


UNETE 
SAINT JEAN DE LUZ, 26. (Rador). 


Japonezii pregătesc 
o mare ofensivă 


TIENTSIN 27 (Rador). 
— Pregătirile militare ja- 
poneze, făcute mai pe în- 
delete în ultimele zile, au 
fost reluate cu o intensila- 
te dublată, în urma înci- 
dentului dela Lang Fang. 

Gara din Tientsin es 


— 


Eri seară au aterizat pe aetopor- | 
tul Băneasa, cele 31 avioane de tu- 
rism cari au participat la primul 
week-end aerian organizat de A. R. 
P. A., sub conducerea d-lui ing. N, 
Caranţil, 

' Sborul a decurs într'o disciplină 
impresionantă şi a avut cele mai 
bune rezultate, 


In urma intervenţiei primăriei 
Capitalei, în baza art. 42 şi 43 din 
legea ad-tivă, ministerul de interne 
a fixat pentru consilierii munici- 
Piului şi ai sectoarelor, delegaţi cu 
diferite servicii, câte un jeton de 
400 lei zilnic, numărul jetoanelor 
neputând trece de 25 lunar, 


Un congres al autorilor de cărți, 
piese, romane, opere muzicale, poe- 
zii, cuplete ete. va fi-conocat în Cu= 
rând în vederea înființării unei so- 
cietăți generale de percepere a drep- 
turilor de ajutor. 

Locul şi data acestei întruniri vor 
fi comunicate în cursul lunei Au- 
gust. 

—— 
' "Din cauza lucrărilor de construc- 
ție a noului palat, accesul publicu- 
tui la ministerul "Afacerilor străine 
este prin strada Paris. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», STR. ING. ANGHEL SALIGNY No, 


E. 


In cercurile ministerului de fi. 
nanţe circulă svonul unor fraude 
serioase la Cluj şi Oradea, aducân- 
du-se şi grave acuzaţiuni d-lui ins- 
pector special Stan. 

O comisie de anchetă va înainta 
un raport asupra celor constatate. 

Eri sau înregistrat în Capitală 
nu mai puţin de şase sinucideri, în 
majoritate cu substrat sentimental, 
dintre cari, cea mai sguduitoare a 
fost a tânărului ofiţer Al, Zamfires- 
cu din Regt, 12 Roşiori din Bazar- 
gio. i 

Restul, cinci femei 


Consiliul de administraţie al U. 


0. B.ului şi al soc. de gaz şi elec- 
tricitate, se vor întruni în cursul a- 
cestei săptămâni, spre a discuta 
problema încadrării funcționarilor 
dela aceste societăți. 


D-nii subsecretari de Stat Bârcă 
şi Bejan, se vor prezenta d-lui 
Gheorghe . Tătărăscu, preşedintele 
consiliului cu râportul asupra re- 
zultatului alegerilor. Deasemeni 
d-nii Bârcă şi Bejan, vor prezenta 
primului ministru, rapoartele pre- 
fecţilor cari justifică rezultatul a- 
legerilor de Duminică şi în special 
acolo unde guvernul a avut insuc- 
cese. 


| D. general Mihail Ionescu, inspee- 
tor general al comandamentelor te- 
ritoriale. a demisionat din armată. 

D, general Gănciulescu Petre, co- 
mandantul corp. III de armată va fi 
numit inspector general al coman- 
damentelor teritoriale. 


D. dr. 0. Angelescu ministrul e- 
ducaţiei naționale, a sosit eri la Si- 
naia, unde va sta câteva zile. 


Noul consiliu de administraţie al 
Societăţii de gaz şi electricitate sa 
alcătuit astfel: 

D. Al. G. Donescu primarul gene- 
ral al Capitalei, preşedinte; Al. D. 
Matak, primarul sectorului IV Ver 
de, ing. Ştefan Gall şi I. Ştetăne- 
scu Radu, au fost realeşi în unani- 
mitate, Au fost cooptați d-nii ing. 
D. Leonida şi ing. N. Caranfil, fost 
ministru. 

Cenzori aleşi: Dem. 
primarul sectorului III Albastru, 
Isidor Cristea, directorul general 
al serviciului financiar al Munici- 
piului, lt. N. Tănase, iar cenzori su- 
pleanţi d-nii: I. Lucescu, A. Cruţe. 
scu şi Petre Petrescu, consilier mu- 
nicipal. 


MA nastasiu, 


înţesată de trupe japone- 
ze, cari sosesc cu trenuri- 
le militare din Manciuria. 

Autorităţile chineze din 
Tientsin au exprimat re- 
prezentanţilor armatei ja- 
poneze dorinţa de a nu se 
agrava situaţia. S'au tri- 
mes reprezentanţi chinezi 
la Lang Fany pentru a se 
face o anch la faţa lo- 
cului împreună cu delega- 
ţi ai armatei japoneze, în 
scopul de a se găsi o po- 
sibilitate pentru aplana- 
rea pacifică a incidentului 
şi reluarea comunicaţiilor 

eroviare între Peking şi 
Tientsin, 

Ultimatumul adresat ge- 
meralului  Sung-Cei-Yuan 
şi sosirea de noui trupe ja 
poneze de întărire nu lasă 
mici o îmdoială asupra in- 

iei japonezilor de a 

anşa o acţiune mare 
de ansamblu pentru a a- 
sigura retragerea diviziei 
17-a din Peking şi din zo- 
nele unde se produc con- 
flicte în cazul respingerii 
ultimatumului, 

Cercurile chineze autori- 
zate nu cred că optati 
mul japonez va fi accep- 
tat de autorităţile chine- 
ze; guvernul chinez din 
Nanking fiind ferm decis 
să asigure cu orice preţ 
suveranitatea Chinei în re 
giunea de nord. 

Dacă trupele generalu- 
lui Chinez Sung-Cei-Yuan 
vor fi atacate de trupele 
japoneze, în ajutorul lui 
vor fi trimise imediat tru- 
pe die întărire, printre cari 
şi 10 divizii cu un efectiv 
de 100.000 oameni, con- 
centraţi acum în sudul 
provinciei Hopei. 


Demnitarii s 
arestaţi şi condamaaţi 


Operațiunile de „curăţire“ continuă cu febrilitate. 
„Trierea'“* comuniștilor refugiaţi în Rusia 


MOSCOVA 26 (Rador). Corespon- 
dentul Agenţiei Havas anunță: 
Ziarul «Molot», care apare la Ros- 


tov, pe Don, scrie în - numărul său 
din 24 Iulie, că unul dim cei opt ju- 
decători ai mareșalului Tukacewsli, 
generalul  Kachirin, comandantul 
districtului militar Caucazul de 
Nord, a fost înlocuit cu generalul 
Timoceko, comandantul ajutor al 
districtului  Kiew, care a fost în 
subordinele generalului YVahkir, exe- 
cutat odată cu mareşalul Tukacev- 
schi. 


ACUZAȚI DE «TROTZ- 
KISM, COMISARII POPO- 
RULUI SUNT INLOCUIŢI 


«Molot» denunţă pe de altă parte, 
«pentru provocări trotzkiste», pe d. 
Priluţki, directorul Agenţiei 'Tass 
pentru zona Azov şi Marea Neagră. 
Se ştie că Doleţki şi Solz, conducă- 
torii Agenţiei Tass au fost denuu- 


Răsboiul spaniol 


Victoria naționaliștilor pe frontul 
dela Brunete 


O luptă de o violenţă rară. Pierderile 
comuniștilor 


Agenţia Stefani dă următoarele amă- 
nunte asupra bătăliei de ieri din sec- 
torul Brunete, bătălie carea avut e via- 
lență rara. 

Partizanii guvernului au  deslănţuil 
primul lor atac în-cursul dimineţii, dar 
au fost respinşi cu hotărire. După a- 
miază, guvernamenialii au dat un al 
doilea atac, aducând forţe absolut proas 
pete, pentru a recuceri poziţiile luate 
de naţionalişti în cursul zilei de Sâm- 
băta. 

Guvernamentalii erau sprijiniți ae 
aviația de bombardament şi de yână- 
toare, precum şi de numeroase care de 
luptă. 

Din amândouă părţile efortui a fost 
supraomenesc. In toiul luptei a inter- 
venit aviația legionară, care a hotărit 
soarta bătăliei. Avioanele au făcut ade- 
vărate masacre în rândurile milițienilor 
îngăduind naţionaliştilor să respingă pe 
inamic şi să ocupe poziţii mai înaintate 
decât acelea pe care le ocupau la înce- 
putul acţiunii, 

Pe câmpul de luptă zac sute de ca- 
davre guvernamentale.  Calculâr:du-se 
numărul morţilor, răniților şi prizonie- 
rilor căzuţi din rândurile guvernamen- 
ialilor, se poate deduce că pierderile lor 
totale, numai în această luptă, sunt de 
peste 3000 oameni. 

Dela începutul ofensivei guvernamen. 
tale din sectorul Brunete, aviația națio- 
nalistă a doboriît 106 avioane, printre 
care 51 «Boening», 26 «Curtis», 16 
«Natachas», 9 «Katinkas» şi 22 «Martin 
Bomber», 

Circulă svonul că un batalion roşu 
sar fi revoliat azi dimineaţă şi că ofi- 
terii ar fi făcut cauză comună cu sol- 
daţii. Ofițerii şi un mare număr de sol- 
daţi ar fi fost arestaţi, iar batalionul 
dizolvat. 

Prizonierii luaţi în sectorul Brunete 
declară că numărul răniților căzuţi din 
rândurile guvernamentalilor în cursul 
zădarnicei ofensive din ultimele zile 
este aşa de mare încât comandamentul 
apărării Madridului nu-i poate interna 
pe toți în spitale. 


țați de curând drept duşmani ai po- 
porului. Ziarul adaugă: Priluţki a 
executat dispoziţiile criminale ale 
lui Doleţki şi Solz, denaturând re. 


STALIN 


chizitoriul procurorului Vychinski, 
în ultimul proces intentat trotzkig. 
tilor şi răspândind ştiri defăimătoa. 
re asupra muncii stakonoviştilor. 
Modificări considerabile au fost 
aduse din Mai 1937 comitetul exe- 


Inlocuiri, arestări și 


Trebue să reamintim şi demisia 
lui Akoilow, secretarul comitetului 
executiv central, Plecarea. acestuia 
a fost interpretată ca o nouă victo- 
rie a comisarului internelor în lup- 
ta acestuia cu parchetul Sovietelor, 
care adesea își apărase  indepen- 
dența faţă de GPU şi de comisaria- 


tul internelor. 
A: circulat şi svonul că Bubnov 


comisarul educaţiei, ar fi fost ares- 
tat. Se pare însă că acest svon cete 
fals, deoarece parcul care-i poartă 
numele, continuă a şi-l păstra. Su- 
limov, preşedintele consiliului co- 
misarilor poporului, a fost destituit 
şi înlocuit. Impreună cu comisarul 
poporului pentru Rusia Albă, cu 
comisarul poporului pentru Geor- 
pia şi cu comisarul poporului pen- 
ru Uzbekistan, acesta este al patru- 
lea membru al consiliului comisari- 
lor, care este destituit dela începu- 
tul lunei Mai. 

Menkes, wicedirector,, al agenţei 
Tass,' se afirmă că ar fi deasement 
arestat. 

Directorii posturilor de 
radio din Kiew, Charkow 
şi Corneiow au fost şi ei 2 
restaţi împreună cu o ma 
re p a personalului, a- 
cuzaţi fiind de sabotaj, 
trasmitere de ştiri antiso- 
vietice şi de calomniere a 
armatei roşii. Viitorul cen- 
tru care va intra în campa- 
nia de epuraţie este pos- 
tul de radio Minsk, S'a tri- 
mis o comisie de anchetă 


ovietici sunt înlocuiți, 


cutiv central al Sovietelor. Doi vice 
preşedinţi, Cerviakov şi  Faizulah 
Kudijaev, şi un membru al acestui 
comitet, nume Golodet, au fost des- 
tituiți în mod oficial. Tot oficial s'a 
anunţat sinuciderea lui Cerviakoy, 
AHi doi membri, Unschlieht şi Ru- 
zutak, sunt în închisoare. 

Printre comisarii poporului s'au 
făcut deasemeni importante schime- 
bări. Rosenggoltz, fost comisar la 
comerțul exterior, a fost destituit. 
KRalmanovici, comisar a] sovehozu- 
rilor, a fost înlocuit în mod oficial 
prin Yurcin, fără a se da vreo ex- 
plicaţie. La aceştia, după anumite 
svonuri, trebue adăugaţi Antipov, 
vice preşedintele consiliului şi pre= 
şedinte al comisiunei sovietice de 
control. Ruzutak, Cernov, comisarul 
agriculturei, şi Kamininski, comisa. 
rul sănătăţii publice. Recenta de- 
semnare a d-lui Mykoian în fruntea 
comisariatului Alimentării şi ca 
vice preşedinte al consiliului coml- 
sarilor ar avea de scop să facă faţă . 
destituirii lui Ruzulak şi Antipov. 


condamnări la moarte 


pentru a se cerceta la fața 
locului mai multe acuzaţii. 

Nici comuniştii polonezi emi- 
grați în Rusia, nici comuniştii 
germani, austriaci, bulgari şi 
unguri nu au fost scutiți de efec- 
tele campaniei de purificare. 
Astfel scriitorul polonez Bruno 
Jerenski, autorul cărții «Dau foc 
Parisului» şi redactor şef al zia- 
rului polonez din Moscova «Tri- 
bunua Rabetzka», a fost arestat. 

Directorul institutului poli- 
technic Alferov, fost în comisa- 
riatul comunicațiilor şi directo- 
rul institutului technic au fost 
destituiți pentru lipsă de activi» 
tate. A 
Directorul din Moscova al lui 
»Gosbank», Goldenberg, a fost 
destituit pentrucă păstrase legă- 
turi cu tatăl său, industriaș refu. 
giat în străinătate şi pentru că 
«avea legături cu capitaliştii 
străini». 

Lordul Plymouth s'a declarat 
atunci dispus să accepte chestio- 
narul italian, dar a întâmpinat 
obiecțiile reprezentanţilor Fran- 
ței şi Sovietelor, 

Preşedintele comitetului de 
neintervenţie a propus atunci să 
se renunțe la toate chestionare- 
le, rămânând ca puterile intere- 
sate să se pronunţe asupra punc- 
telor cuprinse în planul britanie 
până cel mai târziu Joi la a: 
miază. 

Subcomitetul a acceptat acea: 
stă susestie, după care şedinţa a 
fost ridicată. 


(e cuvrinde chestionarul britanic 


LONDRA, 2 (Rador). — Chestto- 
narul guvernului britanic, care a 
fost remis azi oficial reprezentan- 
ţilor puterilor din comitetul de ne- 
intervenţie, este un document scurt, 
care cuprinde şapte întrebări prin- 


cipale, , 
Chestionarul începe prin a decla- 


ra că este dela sine înţeles că ac- 
ceptarea  vreunuia din cele şapte 
puncte nu va fi efectivă decât dacă 


PI i 


ituatia trupelor nationaliste 


SALAMANCA, 27 (Rador). — 
Corespondentul agenţiei Havas 
transmite următorul comunicat 
oficial dat de comandamentul 
trupelor naţionaliste asupra si- 
tuaţiei de ieri pe diferitele îron- 
turi de luptă: 

Pe frontul Aragon, în sectorul 
Albarracin naționaliștii au ocu- 
pat localităţile Reguela şi Calo- 
mares. 

Pe frontul Madrid, în sectorul 
Brunete, s'au respins atacurile 
desperate ale inamicului. Inain- 
tarea trupelor naţionaliste con- 
tinuă. 

Numărul morţilor căzuţi. din 
rândurile republicanilor, pe 
câmpul de luptă dela  Brunete, 
rămaşi neîngropați, se ridică la 
mai multe mii. 


MADRID, 27 (Rador). —  Cores- 
pondentul Agenţieji Havas anunţă: 


La sud de Villanueva de la Ca-lse declară satisfăcuți 


nada, Pe malul râului Aulenecia. st 
construese în mare grabă lucrări 
de fortificaţie. Ieri dimineaţă na- 
ționaliştii au continuat acţiunea de 


2. TELEFON 3.26.6068 ... 


presiune la sud de satul de mai sus. 

Artileria naționalistă a bombar- 
dat poziţiile republicane,după care, 
sprijiniți de tancuri, infanteriștii 
naționaliști au dat mai multe a 


tacuri. 


Credite pentru apăra- 
rea națională a Anyliei 


LONDRA 27 (Rador). — 
Camera Comunelor a a- 
doptat în unanimitate, 
mai puţin de |! voturi, cre 
ditele pentru Apărarea Na 
ţională, 

Contra poectului au vo- 
tat deputatul comunist 
Gallacher, 4 laburişti inde 
pendenţi şi 7 laburişti. 

Se aminteşte că partidul 
laburist a decis acum câ- 
teva zile, cu 45 voturi con- 
tra 39, să se abţină dela 
vot. Membrii partidului 
că 
majoritatea cc ' Prime 
tanţilor lor au dat dovadă 
de disciplină de partid, 
abţinându-se dela vot. 


so realizează un acord asupra  tu- 
turor celorlalte puncte. 

Se formulează apoi 
întrebări: 

1) guvernele interesate se declară 
oare de acord ca observatori neuw- 
tri să continue a fi îmbarcaţi pe va- 
sele de comerț ce pleacă în Spania 
şi ca patrulele navale, care supra- 
veghează coastele spaniole, să ție 
înlocuite prin observatori interna- 
ționali în porturile spaniole şi ca 
să fie restabilit controlul naval, a- 
sa cum. funcționa înainte? 

2) guvernele interesate acceptă 
oare retragerea! voluntarilor? 

3) guvernele înteresate acceptă a- 
cordarea către cele două părți în 
luptă în Spania a dreptului de be- 
ligeranţă, în condiţiile indicate în 
propunerile britanice din 14 Iulie şi 
acordarea acestui drept, după ce se 
va fi constatat un progres substan- 
ial în retragerea voluntarilor? 

4) preşedintele comitetului de ne- 
intervenţie trebue să fie aulorizat 
să între în contact cu ambele părți 
din Spania pentru a obține aproba- 
rea lor, pe de -o parte, în ce priveşte 
instalarea de observatori neutri 
ai Spaniei, şi, pe de altă parte, în 
ce priveşte retragerea volunlurilor 
străini? 

5 şi 6) guvernele înteresate suni 
oure de părere că acordul de mein- 
tervenţie trebue extins și la statele 
cari mu participă încă la control şi 
că trebue întreprinse demersuri îm 
acest scop? 

7) guvernele interesate socotesc 
oare că este cazul să prezinte punc- 
lul lor de vedere în privința slabi- 
dirii unui control aerian sub forma 
unor observatori internaționu': pla- 
sați la aeroporturile şi aerudromu- 
rile spaniole? 

Guvernul britanic cere ca  răs- 
pur'surile să fie date înainte de Joi, 
29 iulie, la amiază, 


următoarele 


Redactor responsabil. V. OLANIUC STERE