BunaVestire_1938_04-1670612721__pages33-40

ANUL II. — No. 328 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE /1ANOILESCU 


„Gaudeamus igitur“ 


de VALERIU CARDU 


Obişnuit, din manifestările sportive româneşti crese anumite con- 
flicte soluționate, foarte biurocratie, de către organele federale respective. 
Manifestarea sportivă la noi, de cele mai multe ori, a rămas în faza 
conflictului de patimi şi se realizează oratoric la masa verde, In cazuri 
mai fericite, epilogul însemnează transport la spital ori la poliţie cu ine- 
vitabila escortă a scandalului tipie românese. De-aci disprețul unei anu- 
mite tagme intelectuale pentru evenimentul sportiv şi tot de aci poziţia 
de minorat pe care stăruie, voluntar, sportul românesc, 

Evident, teza şoarecelui de bibliotecă este profund greşită iar ati: 
tudinea organelor sportive complect eronată, am putea zice antispor- 
tivă. 

O bună parte de vină în toată alterarea aceasta de sensuri o are 
presa sportivă, care este temperamentală, practică politica de club şi, 
— străină de tehnicitate în sport sau lipsită de ceiace odată am numit 
sportivitate, — nu face altceva decât să amplifice conflictele şi să men- 
țină o stare de contuzie. In aceiaş măsură şi cu acelaş caracter nefast, 
intervine colaborarea unor arbitri, tendențioşi ori deadreptul analfabeți, 
cari sunt responsabili de toate accidentele regretabile din ultima vreme. 

Iată dece când ni se dă ocazia să vedem — ori să auzim — că sporti- 
vitatea se poate plimba frumos şi pe arenele româneşti, un sentiment de 
reală şi rară bucurie ne inundă sufletele. 

Minunea s'a întâmplat la întâlnirea dintre campionii naţionali — 
VENUS — şi echipa de foot-ball a «şepeilor roşii» dela Cluj. 

«U> îşi are poziţia lui frumoasă în istoria foot-ball-ului românese. 
Intre echipierii «<U»-ului şi între publicul din capitala Ardealului a exis- 
tat întotdeauna o legătură de simpatie caldă, un fel de prietenie aparte, 
o atmosferă de camaraderie perfectă. 

Spectatorii clujeni nu sunt decât foştii studenţi ai Universităţii, 
oamenii cari vin la un spectacol sportiv pentru o nostalgică întoarcere 
în viaţa de student. Cu excepţia «opoziţiei» minoritare, suporteurii <U»- 
ului formează un publie de elită: distinşi intelectuali, absolvenţi ai 
Universităţii din Cluj. Altăuri de ei, tinerele vlăstare studenţeşti de 
azi. Veniţi toţi să mărturisească un accent mai înalt şi o semnificaţie 
mai adâncă sub pretextul unui mateh de foot-ball. Manifestările sportive 
la Cluj sunt o dispută, o luptă, a copiilor sub ochii părinţilor şi ai fra- 
ților mai mari. lată dece aceste manifestări au în desfăşurarea lor un 
picur de inegalabilă duioşie. Acolo, în cele două ceasuri ale mateh-ului 
se râde sau se abat tristeţile, după cum victoria sau înfrângerea întind 
mâna tinerilor studenţi. 

«U> mai are şi o altă poziţie, nespus de frumoasă, în sportul româ- 
nese. Cu ani în urmă — şi să nu vi se pară paradoxal! — Ungăria isbu- 
tise. să se facă destul de cunoscută pe continent graţie strălucitelor per. 
formanţe realizate de echipele sale de foot-ball. Victorie prin toot-ball, 
la Viena, la Roma, la Bucureşti, în Elvetia sau în Franta, însemna pen- 
tru Ungaria un pas propagandistice uriaş. Şi să nu ne mire acest lucru 
atunci când — se ştie bine — foot-ball-ul este un fel de-a fi al englezului, 
este adică ridicat până la rangul de stil. 

Un joc diplomatic, demulteori, se rezolvă prin clipa de entuziasm 
câştigată la un spectacol sportiv Sau în minciuna unui pahar de 'Tokai, 

Foot-ball-ul ungurese se bucura de o clasă europeană ridicată. 

Era un fel de «invineibile armada». 

Când descindeau echipele budapestane la Cluj, imediat după unire, 
caracterul sportiv al ciocnirilor ceda şi astfel se strecura, uşor şi abil, 
la arenă, sensul politic, revizionist şi revanşard. Veniau intelectuali 
maghiari din toate oraşele Ardealului ca să-şi trăiască, sublimate, toate 
poftele de întoarcere spre ce a fost odată. Victoria unei echipe de foot-ball 
se transforma într'o biruinţă a maghiarismului asupra românismului. 

«Şepeile roşii» ştiau bine acest lucru. Şi luptau din răsputeri. Teh- 
nica adversarului era superioară, Atunci, nu din imitație şi nu pentru 
«adoptarea unui stil latin în foot-ball», — cum le place unor papagali 


Redacția 


(Continaure în pag. III-a) 


Ordinc şi Religie 


Ziarul Le Temps, cu data de 30 Apria 


ja înstitutori care au dovedit: «lipsa de 


i ap | 
| ăn ză ării No. 20964/936 


NA. 


ZIAR LIDER 


lie curent, ne aduce rezumatul unei con. 
ferinţe pe care aținul.o cunoscutul mem= 
bru al institutului d, Joseph Barthelemy, 
în cadrul centrului de acțiune şi propa= 
gandă naţională în şcoală, Se pare că acea- 
stă organizaţie tinde să readucă învăța 
mântul francez pe drumul naţionalismu= 
lui dela care s'a îndepărtat prin cunos- 
culta atitudine bolşevică a unei mari 
părți din corpul institutorilor, 

Este cunoscută opera dlui Barthele= 
my asupra democraţiei şi a defectelor ei, 
Aceasta îi dă autoritatea de a vorbi ca 
un bun şi adânc cunoscător al stărilor 
din țara sa şi de aiurea, 

D-sa crede că pentru a pune ordine în 
țară nu trebue să se servească de jumă. 
tăți de măsură, deoarece nu se va ajun- 
ge la nici un rezultat, 

Franța nu poate fi adusă la o stare de 
ordine care să permită cucerirea locuri. 
lor perdute decât «retăcându-se  educa- 
ţia naţională, de oarece nu este la noi — 


patriotism, sectarism sau au făcut o po- 
litică zăpăoită», Dacă socotește că îi va 
aduce la ordine şi le va renaşte patrio. 
tismul, prin noțiuni juridice  perimate, 
se înşeală, Franţa, ca toate popoarele, 
nu va ajunge la o stare de ordine decât 
educând masele în credința naţională 
triumțătoare în vremile noastre, 


Neam oprit asupra acestei conferințe 


icare în fond nu are importanța pentru 


moi, deoarece ni sa părut că ea ne dă 
un foarte bun exemplu de ceeace se poa= 
te aştepta, ca adaptare, dela o genera. 
ție ancorată în vocabularul unui secol 
perimat, chiar atunci când ai de a face 
cv un exemplar de o rară pregătire în- 
telctuală cum este conferențiarul Bar. 
thelomy, 


M. Dorneanu 


Fascismul 


a spus d, Barthâlemy — o criză socială 
sau tinanciară, ci numai o criză de or- 
dine şi ordinea nu poate veni decât prin 
educaţia naţională», 

Im concluzie, însă d-sa crede că reli= 
gia face parte dintre elementele de dife- 
rențiere în sânul națiunilor. Aceasta ne 
dă dreptul să constatăm că nici oameni 
cu pregătirea sa, mau înțeles, în Fran- In 50 Septembrie 1952 Mosley lan- 
ţa „că, naționalitatea nu mai poate fi|sează F. U. F.ul (British-Union ot 
considerată numai ca o noțiune juridică | Rascists) cu 14 aderenţi; exact dublul 
şi că, în acest înțeles, ea şi-a dat pute- primului nucleu hitlerist, Crearea fas- 


ur apicole ag intră cismului englez însă nu poate să fie 
care poate fi considerat ca o prea lungă Li i 


experienţă, comparată cu 

Țările care au reuşit să pună ordine, | rului în partidul «muncitoresc german» 
după ce ajunseseră în pragul anarhiei, ! în 1919. Intemeerea uniunei fasciste 
au dat națiunei un înţeles de organism | 
viu, cu destin propriu, în care se inte. | 
grează indivizii, Ori națiunile astfel 
concepute nu sunt nojiuni juridice ci 
jorme de viață A spera ordinea dela 


încorporarea  Fuehre- 


britanice corespunde mai bine legen- 
darei concentrări a primilor fascişti 
italieni dela Milano, în 1919, Căci Mos- 
ley mai dispune din timpul activităţii 


IV. 


națiunea secolului al XIX-lea şi dela 


sale politice anterioare de un presti- 


istrația: 


şi n 
TI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj îi. 


» 


8 Pagini 3 Lei 


ESTIR 


DE LYPTA Şi DOCTNINA ROMANEAJCA 


Luni fi Aprilie 1935 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
SE PETE FEED A 


Cont CEC. Nr. 12% ABO:AMENTE; 


Familiile refugiaților spanioli se reîntorc bucuroase la căminurile părăsite, 
în oraşele cucerite de trupele naţionaliste, 


Săptămâna aceasta a însemnat o 
pauză în cursa evenimentelor sen- 
zaţionale. Sfârşitul săptămânii în 
schimb va înregistra probabil de- 
misia d-lui Blum — care la ora 
când scrim aceste rânduri n'a în- 
fruntat încă Senatul — şi plebisei- 
tul german. 


PLEBISCITUL Şi CON- 
SECINŢELE LUI 


Că plebiseitul german va  con- 
stitui un triumf nu încape nicio 
îndoială. 

De altfel Proporția succesului 
am putut-o judeca încă de Dumi: 
nica trecută, cu ocazia votului 
austro-germanilor care locuese în 
România. 

Votul s'a desfăşurat în largul 
mării, în afara oricărei posibilităţi 
de constrângere şi a fost riguros 
secret, 

Rezultatul? 1264 voturi pentru şi 
4 contra. 

Acest vot preliminar ne arată 
aşadar în mic care va fi mâine re- 
zultatul în mare. 

Prima consecinţă a plebiscitului 
va fi de ordin intern, o exaltare a 
unităţii, a forţei, a coheziunei ger- 
mane şi — bine înţeles — o şi mai 
mare întărire a regimului naţio- 
nal-socialist. 

D. Adolf Hitler va atinge mâine 
o culme a popularității în Germa- 
nia şi a prestigiului în lume, 

Ce va face însă Poimâine? 

Două sunt direcţiunile de atac 
diplomatie: Vaticanul şi Cehoslo- 
vacia. 

Atitudinea hotărâț  duşmănoasă 
a Vaticanului nu va rămâne fără 
răspuns din partea unui regim care 
sărbătoreşte în. aceste clipe una 
din cele mai însemnate victorii ale 
naţiunii germane. 

Rămâne de văzut dacă riposta 


englez 


de ALEXANDRU RANDA 


fascistoid de pe lume n'a crescut mai 
repede decât B. U. F.-ul. 

După doi ani de zile, «mișcarea» are 
100.000 de membri, după şase ani un 
milion. Peste 500 de organizaţii loca- 
le în Anglia, sute de centre în colo- 
nii şi în străinătate, centre de propa- 
gandă externă la Roma, la Milano, 
la Paris, la Colonia, la Berlin. 

Cămaşa neagră, nuielele şi securea, 
salutul sunt împrumutări romane, Me- 
todele de luptă seamănă mai mult 
cu cele germane, La Londra, Mosley 


Politica externă 


Plebiscitul german, criza franceză 
şi situația europeană 


nazistă se va Produce înainte sau 
după vizita la Roma, In orice caz 
e sigur că în săptămânile ce ur- 


mează vom asista la precizări de- 
fisive în raporturile dintre Vati- 
can şi Reich. 


za PRANCEZE 

CRIZA ANCEZA 
Intre timp singura ţară care 

poate încă pretinde o atitudine mo- 


derată - Germaniei, Franţa, 
plină criză. 


e în 


D-NII MUSSOLINI ȘI HITLER 


Ocupările de uzine, grevele, ma- 
nifestaţia din faţa Senatului, cioc- 
nirile dintre social-comunişti şi 
poliţie, vehemenţa ziarelor, totul; 
arată că Franţa e azi foarte de- | 
parte de uniunea Naţională şi 
foarte aproape de grave sfâşieri 
interne. 


Pentru echilibrul european 


lită «SS» din Germania hitleristă. 
Noul semn al partidului — «trăzne- 
tul acţiunii în cercul unităţii» amin- 
teşte insignele tineretului naţional- 
socialist. Cântecul lui Horst Wessel 
reapare în versiune wagleză: 

«The streets are still; the final 
struggles ended! 

<flushed with the fight we produly 
hail the Dawn! 

«See, ower all-the streets the Fas- 
cisis banners waving 

<triumphant standard of a race re- 
born! 

In deosebire de Duce, Mosley nă- 
zueşte cucerirea puterii pe cale lega- 
lă, prin buletinul de vot. Portul arme- 
lor e pedepsit cu excluderea imedia- 
tă din cadrele mişcării — tot pa- 
ralel cu tactica hitleristă, Sute de 
funcţionari lucrează în organizaţia 
mereu crescândă. Nu lipsesc staţiuni 
de radio şi tipografii proprii, Ziarele 


PE 
CES RR RE i, IPEE e PESTE DE DE 0 e IERTE De 5 DE PERI SAI ED SS IE LE Es caca Sc 50 ANEI SSE 


giu personal suficient. Organizaţia 
crește atât de rapid, încât, cu drepti 
cuvânt se poate susţine, că, în afară 
de rexismul belgian, nici un curenti 


«cetățianul» revoluţiei franceze, este a 
ignora evidența experiențelor din vre= 
mea noastră, 

Oratorul a recunoscut că sunt în Fran. 


transformă o mănâstire în sediul cen- 
tral al mişcării, «casa neagră». O pă-! 
zesc 500 de oameni din «Defence For- 
ce, corespunzând batalioanelor de e- 


fasciste, distribuite de cămăşșile negre 
combat cu succes crescând presa de- 
mo-marxistă a capitalei. Săptămânalul 
«Fascist Week> e contopit în 1935 cu 


reşte că acește sfâşieri nu sunt 
bine venite, Ele înclină şi mai 
mult balanţa — şi aşa destul de 
înclinată — în favoarea Berlinului 
şi a Romei, 


| SITUAŢIA EUROPEANA 


Acest imens spor al forței germa- 
no-italiene a crescut pe de altă par- 
te şi în urma evenimentelor din 
Spania. 

Lichidarea roşilor continuă în ritm 
accelerat. 

Va putea Franco — așa cum spe- 
ră Anglia — să se sustragă îndată 
după victorie influenţei italo-ger= 
mane? 

Puțin probabil. Pentrucă pe dea. 
supra datoriei de recunoştinţă, care 
în ea însăşi mare mare valoare de 
oarece polițele nu se prea onorează în 
politică, Franco va fi legat de Mus- 
sclini şi de Hitler printro strânsă 
solidaritate de regim. 

Intr'un moment istorie în care 
afinităţile ideologice, alianțele ide- 
ologice,  adversităţile ideologice 
joacă un rol atât de mare, această 
solidaritate de regim are baze po: 
litice solide şi durabile, 

Dar bine înţeles dacă în Franţa 
frontul popular se nărue, dacă în 
Anglia d. Chamberlain rămâne la 
Putere, nu e exclus ca Franco să 
ajungă la raporturi corecte cu Pa. 
risul şi cu Londra. 

Iată de ce felul în care se va re- 
zolvi criza franceză — nu numai 
cea de guvern ci cea structurală — 
ar putea avea urmări însemnate 
pentru politica Europei. 

O nouă victorie a frontului po- 
pular în Franţa, noui  turburări, 
noui greve, noui frământări nu pot 
de cât să întărească poziţia Germa- 
niei şi să grăbească eventualitatea 
unei lovituri. Aşadar, deocamdată, 
Parisul are cuvântul. 

Mihail Polihroniade 
organul central al mişcării, Blacks- 
hiri» (Cămaşa neagră). 

La Londra, se ţin cel puţin o sută 
de întruniri săptămânal. 

În Anglia întreagă, numărul adu- 
nărilor se ridică la aproape o mie pe 
săptămână, Auditorul atinge în unele 
cazuri cifra impozantă de 20.000 de 
capete. In 1954 fascismul reuşeşte, să 
mobilizeze masele simpatizanţilor din 
Londra pentru cea mai mare aduna- 
re politică, văzută vreodată în Anglia. 
Ore întregi, adversarii provoacă tu- 
multe şi împiedică orice cuvântare, 
Dar milițienii fascişti (stewards) svâr- 
lă intrerupătorii profesioniști pe maca- 
dam. Mosley ţine cuvântarea lu; cu 
toate împotrivirile şi cucereşte o în- 
doită biruinţă, 

Marxiştii englezi încearcă, să îm- 
piedice întrunirile fasciste, Trimit fe- 
mei în adunările lui Mosley şi pro- 
voacă incidente. Contând pe respec- 
tul înăscut al gentlmean-ului față de 


Direcţia, Redacţia e: . . 4.84.34 în Lei 500 

| 1 an Lei 700 i 

fricii 7 E lezhi-a aa e ză : 3 .+pa Comune urbane | 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 175 3 luni » 125 


4 


Aţi fost vreodată într'un ținut petrolifer? 

Peisagiul e straniu. Pământul pare pârjolit şi aerul e îmbâc- 
sit de miasmele grele ale aurului negru. In loc de copaci bucolici, 
se'nalță — aspre, cenuşii, amenințătoare — sondele, cari stră- 
pung nemilos albăstrimea suavă a cerului. Viaţa oamenilor din 
industria petroliferă e un chin. Aerul rânced te otrăveşte, o scân- 
teie produsă de erupție poate fi fatală — și, de multe ori, munci- 
torii se transformă în torţe vii sub privirile înebunite a celor cari 
au reușit să se pună la adăpost. Dacă Dante ar reînvia şi-ar vizita 
un peisagiu petrolifer, ar scrie desigur un nou «Infern». Lumea 
nici nu-și închipuie cât de cumplită — mai rea decât aceea a unui 
câne, fie el şi fără stăpân — e viața unui muncitor petrolifer. 

Deşi meseria lui prezintă atâtea pericole, muncitorul petro- 
lifer nu e salarizat în consecinţă. 

Zilele trecute, o dramă cumplită sa desfășurat la Moreni. 

Un muncitor, care avea o soție bolnavă și patru copii, îne- 
bunit de mizerie şi ros şi el însuşi de boală, şi-a ucis cu toporul 
pruncii. Citeşti în ziare relatarea dramei şi te'ngrozeșşti. 

In zorii cenușii ai unei zile fără 'nădejde, muncitorul a'nde- 
părtat soția din casă şi, privindu-şi pentru o ultimă dată copiii, 
a'nceput să-i ciopărțească. Apoi, cu mânile scăldate în sânge, a- 
sasinul sa năpustit în golul dimineţii. 

Acuma — gândiţi-vă la ceilalţi, la jupânii profitori, cari acu- 
mulează ne'ncetat banii rezultați din sudoarea muncitorului ro- 
mân. Ce noroc că banii n'au miros! Că, dealtfel, grozav ar mai 
mirosi, de-atâtea ori, a cadavru! Dar, cum hârtiile de bancă sunt 
garantat inodore, diferiţi parșivi îi preschimbă fără mustrare de 
conștiință într'o mulțime de lucruri frumoase, plăcute și utile. 
Sfidând morală, omenie, legi, exploatatorii industriei româneşti 
— deschideţi un anuar şi veți vedea că's numai jidani! — nu mai 
ştiu cum să-şi arăte mai fastuos buiecia. Exploataţii, în schimb, 
crapă sau înnebunese de mizerie. € 

Un fost ministru, Câ Xeni, pre adevăratul nume Zend 2r, cu 
acces la hotvoleaua carnetelor mondene, se pretează la escroche- 
ria unor coreligionari ca Ehrlich (negustor de stupefiante), iar 
țăranul, bunul, blândul, viteazul nostru țăran, sau muncitorul 
trebuie să ducă un traiu mizerabil, ameninţat de foame şi de mi- 
zerii sociale, ca pierzându-și mințile, să ajungă la cea mai cum- 
plită ucidere. 

„Sunt curios să ştiu dacă mâncărurile magnaților semiți ai 
industriei noastre n'au uneori gust de sânge omenesc! 

Câte nopți de coșmar nu va fi petrecut asasinul din Moreni, 
ne putem închipui. Nopți grele, roşii, de halucinant sbucium o- 
menesc, Nervii lui sdrențuiți, perspectiva unei mizerii fără sfâr= 
şit, boala — l-au făcut să apuce to ji E 

Doamne, apocaliptică faptă de fiară deslănțuită! Ş 

Cu tragicul prilej al unei astfel de crime, vezi câte sinistre 
antagonisme există în țara asta bogată şi frumoasă. Vezi că e 
posibil ca spectrul foamei să se aşeze ca un strigoiu la ferestrele 
colibelor ţărăneşti şi muncitorești. 


Atunci? 
e pă greu să dai o soluţie. Pentrucă soluţiile cele mai bune se 
găsesc întotdeauna numai în suflet — şi de suflet nu se poate 


vorbi în legătură cu diverșii spoliatori ai vieţii noastre economice, 


Mircea Streinul 


PR RI, 


Ultimele baloane 
de oxigen 


In Spania ofensiva naționalistă şi-a 
accelerat triumful, Strangulată de mij- 
loc, Spania Passionariei şi a lui Largo 
Canalero (inscris la oficiul de botez: 
Cabalero, dar mutaţia fonetică e justi. 
ficată de evoluția lui sufletească, luci- 
ferică) a început să moară prin asfixie, 

Singurul refugiu: marea, Dar acolo 
moare prin înnec, Și marea creşte în 
valuri cât Mont Blanc, răscolite de un 
Neptun al unei planete ce renaşte în- 
traltă primăvară, şi pare că senalță să 
prindă sub streaşina privirilor avantgar- 
dele naționaliste. O clipă mai de vreme. 

Valencia şi Catalonia stau ca fiarele 
încolțite şi ameţite de hăitaşi. 

Raţia de pâine a fost redusă la firi- 
mitură : 150 de grame de gură. Adică 
insuficient combustibil pentru a mai în- 
treține fervoarea marxistă a celor care 
au desfigurat pe Hristos bătându-L de 
amfiladă cu mitralierele. 

Mitralierele, aceleaș, s'au întors împo- 
triva lor, Căci în fața valului năprasnic 
al armatelor lui Franco, valuri care-i 


înghite, cum înghite aspiratorul electrie 
praful, comuniştii dau înapoi. Legea 
disciplinej nu există, este abrogată ca şi 
noțiunea de «disciplină», Sinţ cuvinte 
puse la zid şi împuşcate în hohot de râs 
găunos : disciplină, Hristos, altar, fami- 
lie, monumenţ de artă, Goya-expatriat 
spre Moscova, 


Comuniştii fug să se svârle în mare, 
naufragiați ai spaimei, a; delirului lui 
Cain, 


Intre ei şi mare, generalul Lister a 
amplasat mitraliere care au secerat pri- 
mele rânduri de fugari, 


Dealtfel disciplina lor nu putea fi 
până la urmă decât disciplina soldatu= 
lui dublat cu altul care-l pândeşte dela 
spate să nu fugă — disciplina piratului, 
Aşa au pornit la luptă, aşa sfârșesc, La 
primele faze ale războiului civil, un re- 
giment de comunişti trecând pe un drum 
străjuit de vie cu strugurii copți, s'a nă- 
pustit pe ei risipindu-se într'un desmăț 
de paparudă, Cu asemenea pirați de 


struguri nu se poate câștiga o bătălie, 
Și totuşi Centrala dela Barcelona in- 


Stilul disciplinat al adunărilor fas- 
ciste diferă de acel al meetingului 


discuţiilor contradictorii, Totuşi Mos- 
ley permite oricui, -să-i adreseze după 
terminarea cuvântării, întrebări, no- 
tate pe fişe, i 

Răspunsul lui este totdeauna scurt, 
politicos şi original. Deci, monologul 
nu predomină în mod exclusiv şi ga- 
lanteria tradițională faţă de agentele 
provocatoare rămâne salvgardată, 

<Totuşi ciocnirile sângeroase în- 
mulțesc paralel cu creşterea mişcării, 
Dela 7 lunie 1934, când cămăşile ne- 
gre continuă disciplinarea agresorilor 
marxişti pe stradă, <papagalii» parla- 
mentari încep să se agite, De atunci 


sistă şi face apeluri disperate la demo- 
crațiile europene, Apropos de heinter= : 
Denție |! Dar ştiu ei Negrinii deficita. 
rului regim comunist spaniol că la Pa- 
ris trăeşte un om mare care nu doarme 
de grija lor, Căci «Le Jour» acuză public 
pe «âgentul sovietic», d. Leon  Blum, 
premierul Franţei de a fi cerut să se li- 
breze, urgent Barcelonei, depozitul de 1 
miliard aur depus la Banca Franței, 
In timp ce Parisul are 45.000 greviști, 
iată la ce pridideşte cu gândul, d, Leon 
Blum ! 

A! Dacă rar mai fi şi oameni cinstiți 
în Franța Cavalerului Bayard!  Bună- 
oară d. Fournier, directorul Băncii Frana 


înainte, provocările şi prigonirile se fei, care a refuzat spunând că trebue 


țin lanţ, 


cerut pentru un asemenea act, aproba- 


In 1957 Mosley e grav rănit. «<Ţaralrea Magistraturei, 


libertăţilor> interzice portul cămăşi- 
lor negre, Dar alegerile municipale 
din Londra prevestesc o biruinţă. 


Spania comunistă îşi trăeşte agonia şi 
medicii ei, Blum et Co,, caută s'o amă= 
gească cu baloane de oxigen, 


mişcare politică ce se va valorifica în 


Astăzi fascismul britanic este o mare| Sunt ultimile baloane de oxigen pe 


care regimul comunist spaniol le soar- 


sexul slab, Dar Mosley crează  gru- | curând şi pe plan electoral, In patria | be cu voluptatea agonizantului, 
puri speciale de protecţie formate ex- | parlamentarismului fascismul câștigă 
clusiv din femei, teren, lon Băleanu 


Pay. 2 — Nr. 322 


| 


—— 


LUI GEORGE (O$But 


lar la Putna'n mânăstire 
Noaptea din tăcut mormânt 
lese'n plină strălucire 
Ștefan cel viteaz şi sfânt, 
Lespedea ce-au pus-o popii 
Peste groapă, 'ncet se dă 
Indărăt şi'n fundul gr opii 
Ştefan plin de pace stă. 
Dar se'nalță 'ncet eroul 
Deşteptat din lungu-i somn, 
Luminat entreg cavoul 


Și sumeţ viteazul Domn. 


Albu-i coif străluce'n lună 
lar pe zale-i joacă zări 

De lumini ce se'mpreună 
Ca 'ntr'un basm cu arătări. 


Lunga suliță şi-o 


tă 


Răsucind-o 'n mânăn câmp 
Eu credeam că-i umb ră moartă 
Ce se mişcă pe nisip. 

Dar e viu! Acum ridică 

Ochii săi par'c'ar lăsă 

Peste-o oaste inamică 

Toată vrășmășia sa. 


Apoi stă plecat şi-ascultă 


BUNA VEST:"E 


ESTIDE literară, plastică, teatrală 
In amintirea poeţilor Coşbuc ş 


Coșhuc, poetul luminișurilor 


Sfios, cu un mare surâs de bunătate aşternut pe obraji, a venit năsău- 
deanul acesta în Bucureştii plumburii şi dizolvanţi. A venit, însă, cu o uriaşă 
arcuire de ceruri So inima peste suflet, cu o puritate atât de adâncă, pe 
care ventuzele de «ville tentaculaire» ale Capitalei noastre nu i-au putut-o is- 
tovi. Coşbuc a rămas, până la sfârsit, în frumuseţea nealterată a unor sedi- 
mente de seninătate interioară. Din trufia şi aroganţa «scriitoricească» a al- 
tora, Coşbuc n'a împrumutat nimic. Sufletul lui a continuat să se întoarcă după 
lumină, cum creştetul înalt şi blond al floarei-soare lui... Contrar iui Ilarie 
Chendi cu isbucnirile, incandescenţa şi causticitatea temperamentului său 
impulsiv, — Georye Coşbuc a adus liniştea iezărelor de munte, necutremurate 
în albastra lor oglindă, dar Cu vrăjite adâncimi de basm, 

___ Ca poet, neamul întreg se poate recunoaste în poezia sa cu largi ondu- 
lări de limpezime, — aşa : 
Eminescu, şi în balada populară cu lună imensă aprinsă peste codru. 

Ca şi „Eminescu, Coş buc ridică specificul etnic in zone alpine de subli- 
mare estetică. Neam şi ţa ră trăiesc prin el şi se transformă în aurăria grea 
a unui vers.., Am putea spune că Eminescu se comp letează — pe linia specifi- 
cului nostru etnic spiritua lizat în artă — prin George Eminescu ce 
clocotul adâncimilor noas tre sufleteşti si vastitatea unor orizonturi pierdute 
în metafizic; Coşbuc surpr inde floarea albă a luminişurilo» noastre sufleteşti 
în tânăra ei dimineaţă şi cântă zâmbetul şi idilicul în cadrul lor de feerie a 
prilină. Violoncelist de azur pe coardele cele mai grave ale interiorului u- 
man, arhitect de nelinişti, de cosmosuri şi î ări, etnic prin furtunile care 
squdue un anumit destin somânesc, Eminescu arată, adesea o nes ită 
foame de neant; în schimb, toţi vişinii şi toate chin diile ţării se mută în poe- 
zia rotundă ca un plai a auutorului «Baladelor si id; lelor». Vin piersicii lui Flo- 
rar, aici, alături de ulițele satului pe care trece hoar da de «tătari» a copiilor, â 
lături de luna gânditoare «ca o frunte de poet, alături de nunțile de basm cu 


cum se recunoaşie şi în gravele orgi marine ale lui 


i Cerna 


DIN_OPERA LUI PANAIT CERHA 


De pe tavane "'ntunecate, 


Tăcute lacrimi 


cad. mereu, 


Şi par'că tot sporesc din greu, 
Din mari izvoare depărtate. 


Şuviţe tainice de 


apă 


Spre peşteri drum de ani străbăl 
Intr”'una se preling şi sapă 
Tavanul şubred şi 'noptat. 


Dar după ani de 


picurare 


S'au închegat coloane pline 
Stema bolţii lăcrămare 
In loc s'o surpe o susține. 


Tot astfel, lacrimi nesecate 
In suflete ne-au picurat 

Şi de îurtuni nenumărate 
Viaţa noastra tremurat. 


Dar azi când stau vârtejuri grele 
Să ne răpună orice avânt 

Noi trecem fără păs prin ele 
aproape izbucnim în cânt. 

Un suflet tânăr ne străbate 


Şi ne îndeamnă către cer 
Din suferinţi abia "'ndurate 


Ne-am făurit armuri de fier. 


Poate-aude spre Hotin 
Vuet şi-alergare multă 
De Poloni şi Turci ce vin. 
Poate aude oști tătare 

Şi năvala peste Prut, 

Ori sosind din depărtare 
Peste munte i-a trecut - 
Regele Matei! Voi cete 

De Cazaci şi de Sâcui 
Dumnezeu acum vă dee 
Gata iar pe mâna lui! 


Sună zornăit de zale, 
Strigăt mare de războiu, 
Ard Moldova noastră'n cale 
Câţi Duşmani şi vechi şi noi. 
Stefan tremură'n mânie, 
lese din tăcutul schit 


Luna'n ceruri 


argin tie, 


Cu nori negri s'a 'nvelit, 

Şi cumplit din bucium sună 
Ştefan Vodă: ca un nor 

les Oşteni şi iuți s'adună 
„Roată lângă Domnul lor. 


lat-o oastea lui voinică, 

Toţi cei buni şi tari ai săi! 
Ștefan spada şi-o ridică 

Și porneşte'n sârg de văi, 
Luna tot mai mult s'ascunde, 
Tot mai negrii nori plutesc 
Şi din văi grozav răspunde 
Buciumul moldovenesc. 

Se tot duce, ducen noapte 
Sgomotul în jos spre Prut 
Mai lăsând în urmă şoapte 
Din furtuna ce-a trecut. 


E pustiu la mânăstire, 

Gol mormântul cel deschis ! 
Toate-au fost o nălucire, 
Toate repezi can îr'un vis 
Nu ştiu bine'n care parte 
Şteiane te-ai dus cu oşti, 
Ştiu că tu te-ai dus departe, 
Și duşmanii ţi-i cunoşti ! 
Bate-i Ştefane, Părinte 
Spulberă-i de pe pământ; 
Chiar şi mort învață-i minte, 
Cine eşti şi-ai tăi ce sunt, 


(Din Cântece de vitejie) 


' Istoria literaturii române cunoaş 
te o perioadă, nu prea scurtă, în 
care geniul lui Eminescu a dominat 
în aşa fel încât aproape nu a fost 
posibilă naşterea unei poesii origi- 
male. A încercat să scape de tirania 
geniului şcoala lui Macedonski, 
dând o poesie gongorică lipsită de 
orice valoare (Minulescu, Stama- 
țiad şi alţi «blestemaţi» sunt ultimii 
cari târâş-grăpiş mai ţin steagul). 
S'ar putea obiecta că pe vremea a- 
ceea a începuţ să scrie Arghezi, re- 
voluţionarul de mai târziu, dar se 
ştie că tot ce e mai bun în poesia 
lui Arghezi e scris sub influenţa 
directă a lui Eminescu. De aceea 
poeţii caracteristiei perioadei lite- 
rare dintre 1889, dată morţii lui E- 
minescu şi 1920 sunt Coşbuc, Cerna 
Goga şi Vlahuţă. In articolul nos- 
tru ne interesează primii doi. Nu 
ne gândim să enunţăm o judecată 
de valoare pentrucă nu asta ne in- 
teresează. Funcţia noastră este în 
primul rând de a găsi cu precizie 
locul ficeăruia, legăturile lui cu 
Yremea în care a trăit, punctul pro 


priu de sprijin al fiecăruia, 

Ceeace este foarte ciudat, pen- 
tru vremea de copleşitoare influen- 
ţă a lui Eminescu este unanima ten 
dinţă de a filosofa în poesie. «Poe- 
sia filosofică» a fost una din manii- 

le perioadei post-eminesciene, un 
fel de panaş cu mult orgoliu purtat 
de poeţi cari în loc să caute a pă- 
trunde adâncimile poesiei emines- 
ciene se mulţumiau s'o pozaizese o- 
prindu-se doar la aspectul superfi- 
cia] al unei poesii atât de complexe 
Din această pricină vom vedea că 
George Coşbuc este mult mai expre 
siv şi maj propriu decât Cerna, cu 
toate că nici el nu scapă de morbul 
unei filosofări comune luate de ici 
de colo. De asemenea aspectul mi- 
nor pe care îl ia poesia de dragoste 
la aceşti poeţi este datorit poate 
tot unei false înţelegeri a lui E- 
minescu. E locul să recunoaştem că 
singurul poet care a primit în 
chip poetie influenţa lui Eminescu 
a fost Arghezi care pătrunzând 
muzica eminesciană a isbutit să 
scape de superficialitatea fatală ce- 


gi 0 peţite voevotial, alături de E eee girat «firelor de tort... 
Zi inescu rămâne poetul esențe noastre ice. Lui Coşhuc îi place 
să culeagă de pe fruntea neamului nu viscolele ou Îjcâriri dle steme, si Fii. 


neţile î E 
Cu paşi de aur, Coşbuc se 
tatea mioritică dim balada ciobanului, ce se 


apropie de sufietul baladei naţionale, Senină- 


cu moartea, trece, fără în- 


doială, în rezonanţa conce pţiei finale din «Moartea lui Fulger». 


O singură dată obrazul lui Coşbuc se întunecă şi versul capătă fulgerări 
atunci el se identifică cu însăşi tălăzuirea masselor 
e «Doinei» eminesciene găsesc o co- 


de coasă amenințătoare; 


în flux măvalnic, iar creştetele de aramă al 
respondenţă în tonalitatea de revoltă şi în accentele majore din poemul social 


«moi vrem pămânb.., 


„_Neînţeles, multă vre me, în ceiace el reprezint ă ca autenticitate de trăire 
naţională, mutilat şi falsif icat prin manualele şcolar e confecţionate după un a- 
erpretată strict didactic şi redusă la anecdotism 

E trebue să ocupe treapta de înaltă marmură care i se cuvine, 
dincolo de comentariile domnului profesor de literatură şi de discuţia stear- 


numit şablon, cu poezia sa int 


epic, — 


Pă a unor anumite seminarii universitare, 


După 20 ani dela 


moartea sa, poetul «Morţii lui Fulger» merită o altă 


cunoaștere şi o altă mrețui re. 


Un sfert de veactela moartea 
lui Panait Cerna 


Sa împlinit un sfert de veac dela]  Eminescian ca formaţie spirituală 


moartea (1913) poetului Panait Cer- 
na, născut Stoianov în Cerna (Tulcea) 
la anul 1881. Dela buchile învăţătoru- 
lui 'Vileu, a trecut repede la lectura 
lui Zola, Goncourt, Maupassant, Bau- 
delaire, Goethe și Strirtiberg. 

Il găsim în dosarele societăţii stu- 
denţilor în litere, semnat alături de 
d-nii Petrovici şi Caracostea şi în 
paginile revistelor: Semănătorul, Con- 
vorbiri liiterare, Revista Modernă şi 
Noua revistă română. 

Titu Maiorescu îl trimite la Berlin, 
unde-şi susține teza de doeloral „DIE 
GEDANKENLYRIK” în chiar anul 
morţii. Dar Panait Cerna a rămas în 
amintirea celor care l-au cunoscut şi 
l-au a precial şi — mai ales — în an- 
tologia marilor noştri clasici. 

Poezia lui Panait Cerna a adus în 
perioada aceia posteminescianistă a 
vieții noastre literare un val de opti- 
mism. Cerna descinde de sub arcada 
spirituală a lui Eminescu, prin sim- 
țire şi cugetare. A preferat temele 
religioase. 

„ISUS” exprimă un Mâîntuitor-om, 
pet Dumnezeu, glorificându-L. tocmai 
pentru suferințele Lui omenești. 
|  „PLINSUL LUI ADAM” întrunește 
toată durerea părinlească pentru pă- 
calul lui Cain, cerînd lui Dumnezeu 
să freacă asupra lui, Adam, greuta- 
tea, povara inimii itului păcătos. Dar 
seninătatea aceia olimpiană din „Trei 
sburătoare”? 


| 


chiar sorie în Convorbiri literare, la 
1909, un articol-imn de adorare emi- 
Cerna este temperamental 
deosebit. Bunăoară în „Ideal” se fră- 
mâîntă aceiaș problemă filosofică din 
uranografia eminesciană („La steaua” 
— sau — Luceafărul). 
„Luceafărul” lui Eminescu și-a pri- 
mit o meplică trece ca și înălțimea lui, 
în „ldealul” lui Cerna. 


Casa în care s'a Născut Cerna 


Eminescu descîntă lurtuna de con- 
trasensuri ce se agită în apele sufle- 
tului astral, care încercînd să se uma- 
nizeze, adică să se încălziască da viață 
pământeană, ratează şi se reculege 
urgeni întrun înalt curcubeu dis- 
preţuitor „nemuritor şi rece”. Pro- 
blema (geniului așa cum rezultă din 
interpretarea gloselor marginale de pe 
textul lui Kunisch, este rezolvată în 
concepția lui Cerna ca o vecinică ten- 
dință a „stropului” spre ideal. 

Nu este acelaş rugăminte a 


A 


Cătă- 


iai 


RADU GYR 


linei lui Eminescu? Pe caree însă, Cer- 
na 0 rezolvă îrîngind-o în neputința 
omenească de a crește pînă la înăl- 
țimea siderală a idealului. Fără me- 


lancolia ratării Luceafărului, care se | 


retrage dezamăgit în lumea lui. Aici 
Cerna se deosebește categorie de Emi- 
nescu: accent, temperament. Opiimis- 
mul lui este temperamental și idealul 
rămîne lun dor permanent de a-l 
atinge. 

Imn versul lui Cerna lresare mereu 
„Scînleia vieţii” (Chemare). 

Poetul Panait Cerna a fost pus în 
valoare de tătre criticul Mihail Dra- 
gomirescu, care a simțil genialitatea 
aceia creialoare necesară pentru a con 
sacra definitiv arta: 

»CERNA PRIN ADINCIMEA ŞI 0- 
RIGINALITATEA CONCEPȚIEI, PRIN 
NOUTATEA ARMONIEI ȘI ENER- 
GIA FORMEI, NU POATE FI COM- 
PARAT DECIT CU EMINESCU”. 

Cu material poetic pesimist, Cerna 
a dai pinteni ideilor lui activiste în 
forme sprintene şi limepzite de orice 
neguri sulleteşti. 

Pesimismului eminescian, Cerna îi 
opune tăria proaspătă a unui opti- 
mism rece ca apa de isvor. 

Se împlinesc 25 de ani dela moar- 
tea lui, la Leipzig în 1913. Se cuvine 
să me plecăm gindul pe mormîntul 
lui Cerna şi să-i recitim poeziile, 
acum la comemorare. 


3N BĂLEANU 


Coşbuc şi Cerna 


te un punct de sprijin pentru a- 
ceşti poeţi cari întrun fel nu au 
fost nici în urma, nici în afara tim- 
pului lor ci l-au trăit şi l-au oglin- 
dit efectiv. L-au trăit întrun fel 
prin influenţa lui Eminescu, dar 
l-au trăit şi în afară de influenţele 
literare, Ideea centrală a vieţii ro- 
mâneşti dintre 1900 şi 1916 era fără 
îndoială întregirea neamului. Dato- 
rită acestei idei s'a născut un poet 
de vigoarea lui Goga, tot ei îl dato 
răm pe Coşbuc iar Cerna nu a fost 
deloc străin de ea, deşi filosof îm- 
bâecsit de şcoala timpului său, ar îi 
putut râmâne indiferent faţă de 
problema naţională. Dar din parti- 
cipare sinceră sau din conformism 
ceea ce nu Sar putea explica prin 
paloarea poesiei lui, care nu se lo- 
calizează doar asupra temelor na- 
ționale, Cerna nu a statdeo parte, 


lorlalţi. Totuşi nu poate să nu exis- | Dacă «poesia filosofică» a fost ma- 


rea greşală a timpului, poesia eroi- 
că a lui Coşbue este elementul feri- 
ciţ de echilibrare. 

Ţărănismul şi naturismul lui Coş 
buc sunt un fel derăspuns la apelul 
deschis de semănătorişti, 'Țăran pâ- 
nă în adâncuj] fiinţei lui Coşbuc 
totuşi nu a dat la iveală în poesia 
lui o viziune asupra naturii. Nu 
pentrucă nu o avea, orice ţăran o 
are. Dar era falşificat de cultura 
pe care nu a isbutit s'o asimileze 
în deajuns. Tot ce a mai rămas din 
ţărănia lui este un anumit umor 
manifest mai ales când e vorba de 
străini (povestea asedierii cetăţii 
Neamţu de către Sobietzehi este u- 
nică în literatura noastră). Ţărănia 
lui Coşbuc este ceea ce a dat expre- 
sivitate poesiei lui ceea ce a rezis- 
tat cu îndărătnicie autodidactismu- 
lui. 

Un filon comun, la Cerna şi Coş- 


buc, dar mai evident la Coşbuc, lec- 
tor asiduu al poeţilor revoluţiei so- 
ciale maghiare, este exaltarea poe- 
tică a nedreptăţilor sociale, Este 
dealtfel toţ o caracteristică a vre- 
mii, socialismul fiind slăbiciunea 
oricărui sufleţ nobil şi disponibil de 
pe atunci. Una din poesiile celebre 
ale lui Coşbue este acel strigăt 
intitulat <Noi vrem pământ», Asta 
nu justifică însă deloc pretenţia u- 
nor cercuri .comuniste postbelice 
de a şi-l revendica pe Coşbuc. Lipsa 
de deschidere metafisică a celor 
doi poeţi i-a redus la o mulţime de 
locuri comune filosofarde sau 


Cântec de noapie 


(Pragment) 


Repezind în ramuri 


Pe înalte căi 


Unui vechiu 


Voinind minuni 


Să picure adânc 


Lacrime şirag 
Tainic trece vântul 
Prin păduri de fag. 


Fainic freamăt vine 


Creşte, se revarsă 
Până'n fund de văi: 


Pare că e glasul 


profet 


Din a vremii umbră 
Isvorând încet. 


În puterea nopții 
Fulgere selipese 

Şi-mi descopăr vârfuri: 
Care se clătese. 


Nevăzut în umbra 
Plânge Jiul greu 
Pare că răspunde 
Sufletului meu. 


Vântule copile 

Codrii cei trudeşti? 
Cemi tot spui de jale 
Şi-mi tot prorocești? 


Spre Bucovina 


Ducând în inimi cântec şi "nchinare 
Călătorese în sfânt convoiu pioşii, 
In drum i-adastă codrii vechi pletoșii, 


din vremuri legendare. 


Trecutu-i plin de-avânt, de-apusuri roşii- 
El stoarce stropi din sufleteşti isvoare 


cuvântătoare, 


Pe locuri unde-au stăruit strămoşii... 


Suceava'n zări s'a luminat deodată... 
Invăluiţi în slava ei curată 
Ei merg cântând, cu frunţile senine. 


Tăceţi adânc! Păşiţi ca'n sfinte altare 
Să nu-L treziți din visuri seculare 
Să-şi vadă sfântul cuib pe mâini străine... 


!vede încă odată deruta în care îi a-! 
' runcase Eminescu al cărui laicism 


CRONICA LITERARA 


| era numai aparent. 


Ceea ce este într'adevăr uimitor 


la aceşti poeţi este versul lor impe- 


cabil care nu reuşeşte niciodată să 
devină poesie. Coşbuc este unul din 
virtuoşii versificaţiei româneşti iar 
Cerna nu își îngăduie aproape nici 
o licenţă, ceea ce nu se poate spu- 
ne despre Eminescu. Asta înseamnă 
că expresia lor neîntâlnind dificul- 
tăţi mergea numai pe locuri comu- 
ne, poetice san anti-poetice. Din a- 
cest puncţ de vedere care de fapt 
este esenţial, poesia lor nu a reali- 
zat niciun progres. Limba neutră a 
lui Cerna şi limba aspră a lui Coş- 
bue nu sunt tiparele în cari să se 
fi consumay vreo tensiune de înaltă 


u- | frecvenţă. Un lueru pe care îl spu- 


manitariste, tâindu-le aripile unei | ne un poet mare în poesia lui nu 


poesii căreia lipsindu-i orice subs- | 


mai poate fi spus altfel. Tot ce au 


tanță reală se azăţa de pretexte an- spus Coşbuc şi Cerna se mai spu- 


tipoetice. Laicismul celor doi poeţi 
cari nu ezită să atace cu mult elan, 


verba] teme religioase este tot o 
caracteristică a vremii. Şi aici se 


sese, s'a mai spus şi se va mai spu- 
ne, 

Dar am scris la începutul arti- 
colului că nu ne interesează în pri- 


PTD DL357. UERREOIORIEETE 80 
mul rând acest lucru. Coşbuc şi 
Cerna îşi au locul şi galoanele lor 
câştigate. Au fost dintre poeţii cari 
au mers cu idealul neamului, din 
vremea lor. Şi acest lucru e mult 
Dacă erau poeţi de geniu ca Emi- 
nescu poesia lor de afirmare sau 
năzuinţi naţionale era genială. Nu 
au fost genii, atunei poesia lor na 
este genială, dar răspunsul vremii 
lor l-au dat. Ceea ce se întâmplă 
astăzi, când poesia este după nu 
ştiu cine <Domeniu exclusiv>. Nu 
este deloc adevărat. Poesia aparţi- 
ne locului şi timpului în care tră- 
eşti, cu lumea care este atunci. 
Altfel scrisul ar fi o funcţie para- 
zitară, poeţii ar deveni doar nişte 
simple toleraţi fără niciun alt rost 
pe lume decât a vorbi între ei. Poe- 
tul are un mandat precis, răspunde 
de anumite lucruri şi nu poate tră- 
da pentru a deveni din exponent 
rasial simplu tolerat social. Cog- 
buc şi Cerna au ştiut acest lucru. De 
aceea îi sărbătorim. 


Horia Stamatv 


VESTIRE» 


Douăzti de ani dela Unirea 


: e) a za , 
Q | 
v | 


Primii paşi spre Unire. Congresul ostășasc al ofițeriior și soldaților moidoveni. 


Primejdia boişevismu.ui şi 


S'au împlinit douăzeci de anl de gevice jefuiau şi terorizau tot ce le[ ne va garanta frăție deplină». 


când fraţii noştri moldoveni dintre Prut|ştătea în cale, aproape nimeni nu se 
şi Nistru, după peste 100 de ani de juglgândea la Unire — afară de câţiva 
muscălesc au rupt lanţul robiei şi, cu! moldoveni lipsiţi de organizaţii și 


un entuziasm de nedescris, au revenit la 
matcă, : 

Ziua de 9 Aprilie (27 Martie st. v.) 
19:8 a îost sorocită de Dumnezeu să 
însemne repararea unei mari nedrepa« 
tăți: Răpirea Basarabiei face parte din 
seria marilor nedreptăţi ce s'au comis 
în decursul istoriei față de neamul ro- 
mânesc. ş ş 

Poate că nici un neam din lume 
na fost atât de încercat ca neamul 
nostru, 

Şi, spre surprinderea asupritorilor, 
valahul a ştiut să suporte cu bărbăţie 
şi curaj toate nelegiuirile. Cu credinţa 
în Dumnezeu şi gândul la Dreptate, ro- 
mânul şi-a plimbat necazurile şi mi- 
zeriile printre străinii nepăsători, fără 
a cerşi milă. 

Românul — mă refer la românul in- 
lreg, nedegenerat — ştie să îniruute 
orice primejdie: primeşte lovituri, dar 
le înregistrează pentru ziua judecății; 
suportă toate oieusele, dar mu le iartă, 

Asa sa întâmplat şi cu moldoveni 
noştri din Basarabia, 

Doamne Dumnezeule, cât au avut 
de suferit bieţii români basarabeni, 
în Cei 106 ani de regim al cnutului 
țarist! Dar mam cedat. Limba şi 
obiceiurile, moştenite dela strămoşi, 
le-au păstrat cu sfințenie — chiar 
şi acolo, departe (prin Siberia), un- 
de erau deportaţi. 

Iată de ce, aștăzi, când românii ăş- 


posibilități de acţiun 


i serioase, 


| 


di: A dietei 


GENERAL ERNEST BROSTEANU 
Primul comandant de mare unitate, 
care a intrat cu oastea in Basaribia 


La 22 XII 1917, reprezentanţii Ra 
publicei Moldoveneşti, sau  adre- 
sat guvernului român şi au cerat ca 
un regiment ardelenesc să fie trimis 
urgent la Chişinău, 

Guvernul român,, 


dându-și sea- 


nă de sărbătoare şi-şi amintesc cu! Dacă armata română, în frunte 
bucurie de acel 9 Aprilie 1918, când |eu marele general de Divizie Er- 


li sa făcut dreptate. 
PRIMII PAŞI SPRE 
UNIRE 


Din nefericire, nici acum, 


poate spune TOT despre felul cum 
Ba ajuus la Unirea Basarabiei cu 
Patria Mamă — se va putea spune, 
insă, mai târziu: le vor spune ur- 
maşii noştri, pe baza documentelor 
ce le vom lasă noi. 

Totuşi, spre a reîmprospăta amin. 
țirile acelora ce ştiu cum Sa ajuns 
la măreţul act al Unirii, — şi mai 
ales pentru tineretul care încă nu 
punoaşte actele premergătoare ac- 
tului Unirii, — socotim că, cu acest 
prilej, este bine să facem o scurtă 
reconstituire. 

Mai întâi o precizare: Până la 22 
Decembrie 1917, când bandele bol- 


mulţi basarabeni, dintre aceia ce 


după lau jucat rol important în preajma 


20 de ani dela Unire, încă nu se | 


Unirii — zădarnice ar îi rămas toa- 
te frământările «comitetelor  ostă- 
şeşti» şi ale tuturor î-jghebărilor 
(sănătoase dar slabe, pentru a face 
faţă primejdiei bolşevice) moldove- 
neşti, 

Niei «Sfatul Ţării», din pricină 
că era compus din multe elemente 
îmbolnăvite de serul bolşevizant, n'ar 
fi putut ajunge la ceeace foarte 
mulţi dintre ei doreau: Unirea cu 
Patria Mamă, dacă armata română 
n'ar fi pus capăt desmăţului comu- 
nist. 

Odată, poate, se vor cunoaște 
toate amănuntele. 


Primul gias pentru unire 


Primul glas, destul de izolat la în- 
ceput, pentru Unire a pornit din o- 
raşul Bălţi. 

Iată, între altele, ce spune un act 
încheiat de reprezentanţii județului 
Bălţi, la 3 Martie 1918; 

«Ştiind prea bine că acum o sută 
şi şease ani am fost furaţi cu dea- 
sila dela sânul dulce al mamei noa- 
stre scumpe, cu care am făcut un 
trup şi un suflet; 

«Ştiind prea bine că în vremurile 
acestea grele, când după ce ne-a iz- 
băvit Dumnezeu de tirania rusească 
care ne-a apăsat, batjocorit şi întu- 
necat atâta amar de vreme, era să 
ne prăpădim în focul anarhiei bol- 
gevice, iar România ne-a dat aju- 
tor frăţese în zile de grea primej- 
die, cruţându-ne Țara de duşmani, 
dându-ne scutul, liniştea şi rânduia- 
la piedute; 

«Ştiind prea bine că singuri sun- 


ma de grava situaţie, a dispus tri- 
tia comemorează 20 ani dela Unire |miterea a 1000 soldaţi ardeleni, bine 
— toti ca unul — se îmbracă în hai. |înarmaţi, în Basarabia, 

nest Broşteanu, nu intra la timp în 

Basarabia — o spun astăzi foarte 


tem şi prea puţini şi prea slabi, şi 
prea rneputincioși pentru a ne pu- 
tea ocârmui şi apăra singuri, fără 
a cădea din nou sub alt juz străin, 
care să ne facă iarăşi robi, HOTA- 
RAM, IN NUMELE "ȚINUTULUI 
NOSTRU BALŢI, SA NE UNIM 
DIN NOU CU SCUMPA NOASTRA 
TARA-MAMA ROMANIA, VOIND 
SA IMPARŢIM CU EA FRAŢEŞ- 
TE TOT NOROCUL ŞI NEVOILE 
VIEŢII NOASTRE VIITOARE, CA 
ŞI IN VREMURILE LUI ȘTEFAN 
CEL MARE. 

«Această hotărâre nestrămulată şi 
sfântă a noastră rugăm să fie tri- 
measă fără întârziere Sfatului Ță- 
rii din Chişinău, pentruca acesta, 
ascultând glasul nostru, să hotăras- 
că în grabă în numele întregei 
Țări: sfânta mântuire, mult dorită, 
şi veşnica noastră Unire cu Țara 
noastră mamă România, în care ne 
punem nădejdea că, ca bună mamă, 


„Gaudeamus ivitur“ 


(Continuare din pag. L-a) 


să repete — ci dintr'o ofensivă a sufletului tânăr românesc, studenţii au 
învins prin rapiditate şi elan. Nimeni nu va uita jocul fulgerător al 
«şepeilor roşii», o adevărată furtună în faţa căreia tehnica maghiară 
a plecat de atâtea ori steagul. Clujul se înviora. Tribunele cântau. Sim- 
bolic, se mai obținuse o victorie asupra ungurilor. p 

Aşa au crescut, frumos şi româneşte, toate biruinţele «U»-ului. Până 
când a intervenit «profesionismul, cu vânzări şi cumpărări de jucă- 
tori. <U» echipă mai săracă, şi-a văzut puii sburând spre alte cluburi 
mai bogate. Avântul universitarilor dela Cluj bătea tot mai rar din 
aripi până într'o zi când, rănit, <U»-ul a căzut în asfinţit, 1 s'au furat 
jucătorii. Au intervenit neînțelegerile. A plecat maiorul Băleanu, «ta- 
tăl şepcilor roşii», dela conducere. Şi aşa, tristeţile au coborît pe arena 
municipală a Clujului, aşa cum coboară frunzele galbene, toamna, din 
arborii parcului vecin. S'a stins puţin şi accentul heidelbergian al vieţii 
studenţeşt, s'a potolit şi entuziasmul publicului, 

Până într'o zi când dorul a venit să şoptească insistent la urechea 
foştilor studenţi, a oamenilor cu şuvițe argintii. A cântat un «Gaudeamus» 
în inima celor vârstnici, şi-au adus toți aminte de ceasurile de demult 
şi, iată, S'a realizat un nou <U» plin de avânt şi tinereţe. Modest ca orice 
început. Făgăduitor ca toate primăverile. 

'Pinerii studenți s'au aruncat în vijelie, să lupte cu tehnica şi rutina 
altora, cu banul potrivnic, cu sărăcia lor. O înfrângere, două... O vie- 
torie. Altă înfrângere... Dar nu s'au oprit din drum. 

De curând campionii naţionali au plecat învinşi dela Cluj. 

«U> redivuvus a stârnit entuziasmul publicului clujean. Tribuna a 
cântat, în picioare, «Gaudeamus igitur». 

Clipă de întoarcere deplină spre zilele frumoase. Clipă de sporti- 
vitate. «Venus» n'a fost huiduit. «Venus» a fost aplaudat, pentrucă a 
ijueat frumos şi bine. Biruinţa <U»-ului n'a fost sărbătorită şovin, cu 
ură împotriva campionilor, ci a fost salutată printr'un imn studențesc. 

Cine ştie, într'un colţ, de tribună, o şuviță argintie povestea celor 
mai tițeri: 

Aşa a fost pe vremuri «Universitatea». Pe vremea lui Aurel Guga».. 
Uneori şi un mormânt de foot-ballist poate cere o mulţumire... Pentrucă 
si foot.ball-istul are suflet. Şi el are visuri. Mai ales când stă la <U»>, în 
sărăcie bogată, rezistând ispitelor şi banilor. 

Tempo «U>! Pentru mulţumirea celor ce şi-au purtat visurile sub 
zidurile sumbre ale acelei duioase Alma Mater Napocensis». 

VALERIU CARDU 


La 18 Martie 1918 a urmat un gest 


intrarea armatei române în Basarabia. 
Votarea Unirii pe 


similar al reprezentanților județului 
Soroca, 


Atitudinea evreilor în „Sfatul ţării“ 


In fața hotărîrilor judeţelor Bălţi 
şi Soroca, precum şi ţinând seamă 
de «Blocul Moldovenese> din «Sfa- 
tul Ţării», care, cu toată opoziţia 
minoritarilor şi chiar a frontului 
«Frăția ţărănească», îşi manifestă 
dorinţa de unire, forul suprem al 
Republicei Moldovneşti a fost ne» 
voit să dea dreptate de cauză mol: 
dovenilor dornici de Unire. 

TOTUŞI UNIREA 
S'A FĂCUT 
Cu toate piedicile, majo- 


ritatea membrilor «Sfatului Ţă-. 


rii», ascultând vocea sângelui, 

au hotărît Unirea Basarabiei cu 

Patria Mamă, pentru vecie, 
Zădarnice au fost toate unelti- 


rile vrăjmaşe,  moldoveniii au 
trecut peste toate buturugile in- 
terne şi externe și, cu ajutorul 
indispensabil al glorioasei ar- 
mate “române, şi-au 
soarta. 

Ameninţările şi «telegramele» | 
unor rătăciţi de-a împiedica in- 
trarea armatei române pe pă- 
mântul Basarabiei, s'au izbit de 
hotărîrea puternică cât un zid de 
granit a românilor de-a se UNI. 

Unirea s'a făcut. 

Trăiască Basarabie pe veci u- 
nită! 


Sergiu Florescu 


Inundații catastrofaie 
în Statele-tnite 


NEW-YORK 9 (Rador). — Ploile 
torențiale căzute în ultimele zile au 
agravat inundaţiile din statele Ala- 
bama şi Georgia, unde până acum 
S'au înnecat peste 30 persoane. 

Apele fluviului Alabama amenin- 
ță capitala Montgomery, cu o po- 
pulaţie de 60.000 oameni. 


A fost luată de ape o casă din lo- 
calitatea Whitestone- (Georgia), Cu 
această ocazie s'au înnecat 10 copii 
şi trei persoane adulte. In oraşul 
Pampa, din statul Texas, 8 persoane 
au fost îngropate sub dărămăturile 
un€i case surpată din cauza apelor, 


Negriu, a trimis Quai d'Orsay-ului 
a 13 notă cerând intervenţia 


Franţei 


PARIS 9 (Balcan Orien- 
te). — D. Negrin, preşedin- 
tele guvernului roşu de la 
Barcelona a trimis guver- 
nului de la Paris a | 
a sa, prin care solicită în- 
tervenția deschisă a Fran- 


notă | 


ei în războiul civil spaniol, 
Asta tocmai în momentul 
când F. A, LER adică Fede- 
raţia Anarhiştilor Iberici. 
face în plină Barcelonă, 
război de guerilă forțelor 
guvernamentale, 


Mareşalui Voro 


Pi [ii 


lov 


căzut în dizgrație 


LONDRA, 9 (Radio-universal). — 
«Daily Mail» anunţă că la Moscova 
sa ţinut o constătuire a tuturor 
[ră zi At proiecta] 


Revizuirea cetăţeniilor 


Primăriile au primit din partea 
ministerului de interne dispoziţii să 
nu condiționeze eliberarea diferite- 
lor certificate solicitate de revizu- 
ibili de dovada plăţii impozitelor 
la zi, 


Ajutorarea sinistraţi- 
lor din Dioşti de către 
ministerul sănătăţii 


D. general medic N. Marinescu, 
ministrul sănătății a dispus şi s'a 
trimis în cursul zilei de erl un nu- 
măr de 200 cămăşi sinistraţilor div 
Dioşti-Romanati. 


Lai PIERE RR ERIE 


Noui radieri din listele 
barocului Capitalei 


Cousiliul baroului de Ilfov, jude: 
când eri definitiv în fond, ca  in- 
stanță de.apel, cauzele disciplinare 
ale avocaţilor: Roza Elena Rotopar, 
Wilhelm Blumenfeld, Ciuraru lo- 
sif, W. Beiuglas şi Blum T. Avram, 
— le-a respins hotărînd astfel şter- 
gerea respectivilor din listele de a- 
vocaţi ale baroului român. 


Ei CERE ESENTE i PIREU: 


Mare explozie la o 
fabrică de lângă 
Dresda 


DRESDA 9 (Rador). — 0 puter: 
nieă explozie s'a produs eri după a- 
miază la o fabrică de săpun din 
Doebeln. 

Un rezervor în care se aflau 3.000 
litri de produse chimice a făcut ex- 
plozie. Intreaga clădire a fabricei a 
fost dărâmată. 

Explozia a fost auzită de la o ma- 
re distanţă. 

Patru lucrători au fost grav ră- 
niţi. Alţi patru lucrători au rămas 
sub dărămăturile clădirei. Echipe 
de ajutor lucrează la scoaterea lor. 


conducătorilor militari,  discutân- 
du-se asupra legăturilor dintre Ru. 
sia şi Japonia. 

S'a constatat cu surprindere că 
Voroşilov, comisarul de război, nu 
a Participat la această constătuire. 
E] se află în concediu în Crimeea, 
din motive de sănătate. 

Lipsa lui dela această constătuire 
a pus din nou svonuri în circulaţie 
că va fi demis din postul său, 


ţ 


hotărît! 


Pay. 3-a 


M. S$. Resele printre sinistraţii 


e 


M. S$. Regeie a donat 250.000 lei 
pentru sinistraţii din comuna Dioşti, 
județul Romanați, in mijlocul cărora 


din com. Dioşti (Romanați) 


a coborit zilele trecuie. 
Suma aceasta va fi intrebuințată |se vor distribui sinistraţilor. 
pentru cumpărarea de unelte agri- 


cole şi pentru porumb de hrană, car! 


Telearame omagiale 
adresate M. $. Regelui 


Majestății Sale Regelui Carol 11 


Preoţimea Mehedin,eană grupată 
în societatea culturală Renaşterea, 
prin preşedintele său, respectuos Vă 
exprimă omagiul de adâncă recuncş- 
tinţă pentru măreaţa operă de con- 
solidare şi refacere a României prin 
noul aşezământ al Constituţiei cum 
şi pentru permanenta veghere şi pă- 
rinteasca grije ce păstraţi ţări şi 
poporului ei. 

Preşedinte Preot Const. Popescu 


Traian T. Severin. 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Proclamarea Constituţiei noui 
ne-a îmbucurat, rugăm pe bunul 
Dumnezeu să binecuvinieze această 
înaltă operă în folosul Patriei. 

Enoriaşii Catolici Suceava. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Socieialea culțurală Unirea dela 
Storojinej aduce omagiile sale de 
devotament faţă de Tron şi Dinas- 
tie cu iocazia votării nouei Consti- 
tuţii. 

Preşedinte Bocancea. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Asociaţia personalului sanitar 
din judeţul Gorj, la datorie şi con- 
ştientă de mareleact ce Majestatea 
Voastră desăvârşeşte pentru binele 
patriei, prin plebiscitul dela 24 Fe- 
bruarie 1938, Vă asigură cu recu- 
noştinţă de întregul devotament. 

Preşedinte al asociaţiei per- 


| sonalului sanitar din Gorj 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Meseriaşii din Orăştie îşi dau sea- 
ma de efortul Majestății Voastre 
pentru soluţionarea cauzei poporu- 
lui nostru şi asigură încă odată pe 
Marele lor Suveran că sunt gata 
să-şi sacrifice şi viaţa la cel dintâi 
apel al Său. 

Vasile Dobroiu, preşedintele 
uniunii generale a micilor 
industriaşi, filiala Orăştie. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Căminul german, clupul sportiv 
Jahn şi reuniunea de cântări a me- 
seriașilor germani din Lugoj pre- 
zintă profunde şi respectuoase o- 
magii şi adeziunea la marea operă 


de refacere a ţării, ce se aşează 
prin noua Constituţie. 
Căminul german, clubul 


sportiv Jahn, reuniunea de 
cântări a meseriaşilor ger- 
mani, Lugoj. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Frontul Ostăşese din judeţul Pra- 
hova, dornic de a vedea ţara într'o 
nouă aşezare, care să rupă cu tre- 
cutul. Vă roagă să primiţi respeetu- 
oasele sale omagii pentru constitu- 
ţiunea pe care a-Ţi înfăţişat-o ţării 
şi la care ne dăm cu entuziasm şi 
devotament întreaga noastră ade- 
ziune. 

Preşedintele frontului ostă- 
şese Prahova general Th. 
Pirici 
Majestății Sale Regelui Carol Il 
Cu ocazia nouei Constituţiuni re- 


Creştinizări  oportume 
Adaptarea la mediu şi îmbrăca» 
rea urgentă în culorile peisagiului 
ambiant este marea predilecție a 
rasei circumeise, 

Ultimele mişcări naţionaliste din 
Polonia au determinat un flux de 
frenelică trecere la creştinism, 4- 
proape fiecare copil degenerat al 
Talmudului  declarândus-e gta să 
schimbe (!) tradiția cornului de 
piele de box prost cu crucea sfin- 
țită de toate Golgothele  Mântuito- 
TUlu inu 

Atâta numai că Ministerul de In- 
terne al vecinilor noştri dela Nord 
nu Sa prea grăbit să se declare fe- 
ricit de această numeroasă Conver- 
tire în massă — și a trimis tuturor 
administraţiilor comunale o Cirru- 
lară prin care fixează severe res- 
tricțiuni la schimbările de  confe- 


siune, Asta se numește persecuție 
— nu-i aşa domiiilor circumcişi?u. 
Ce nu se iartă 
Sublocotenentui Odea judecat pen 
tru tentativă de spionaj a fost con- 
damnat la 3 ani temniţă grea şi de- 
gradare militară. 
Vânzătorul de secrete militare şi 
trădătorul inimilor şi  eredinţelor 
camarazilor şi ai morţilor neamu- 
lui — mu se poate plânge că jude- 
căţile omeneşti nu sunt destul de 
îngăduitoare. 
Sunt însă judecăţile celelalte, ale 
istoriei, care nu iartă... 
Cum a murit Răduţu... 
O nenorocire impresionantă, o ne- 
norocire unică, sa' petrecut acum 
două zile la Brăila, semănând groa- 
ză, sfâşieri, şi lacrimi în toată co- 
muna Ciucea, şi în împrejurimi. 
Săteanul Stan Broască a săpat în 


Regiemenţarea probiemei evreesști 
în Ungaria 


BUDAPESTA, 9 (Rador). — 
D. Daranyi, președintele consi- 
liului de miniştri, a prezentat 
astăzi Camerei Deputaţilor pro- 
ectul de lege, privitor la regle- 
mentarea chestiunii  evreești. 
Proectul de lege va îi trimis spre 
examinare diferitelor comisiuni 

rlamentare şi, după vacanța 

aștelui, va fi supus Parlamen- 
tului. spre adoptare. 

Cu prilejul prezentării ace- 
stui proect de lege majoritatea 
a făcut primului ministru o cal- 


dă manifestaţie. Partidele de o- 


poziţie şi socialiștii au căutat să 
turbure această manifestaţie. 


D. Mikecz, ministrul de Justi- 
ție, a prezentat astăzi Parlamen- 
tului o lege prin care se prevede 
îndepărtarea iniluenței străine, 
şi în special a acelei evreeşti, 
din presă. Proectul prevede 
crearea unei Cameri a presei. 
Profesiunea de ziarist, ca editor, 
redactor sau colaborator, nu va 
mai putea fi exercitată decât de 
membrii acestei Camere. Numă- 
rul evreilor admişi în această 
Cameră de presă nu va putea 
trece de 20 la sută, 

Camera Deputaţilor a luat a- 
poi vacanță până la 26 Aprilie. 


curtea casei o groapă adâncă de 5 
metri pentru a depozita cereale — 
şi pentru ca pământul să nu se sur- 
pe a introdus înlăuntrul ei o mare 
cantitate de pae căreia i-a dat foc. 

In timp ce paele ardeau, Radu, 
un ghemotoe de copil de 2 ani, pri- 
vea cu ochii lacomi, la marginea 
groapei spectacolul flăcărilor ju- 
căuşe. 

La un moment dat a căzut înă- 
untru. 

Peste câteva clipe Răduţu era 
transformat într'o micuță făclie vie 
— care a ars până la capăt, sub 
pchii părinţilor lui împietriţi. 

Când n'a mai rămas nimic de ars, 
o nebună a ţâşnit din curte şi a 
pornit-o razna plângând şi râzând 
prosteşte, prin sat. 

Mama lui Răduţu înebunise. 

Primăvara sinuciderilor 

După multă cheltuire de  perspi- 
cacitate polițienească, misterul dra- 
mei din pădurea Băneasa a fost 
deslegat eri după amiază. 

Cadavrul aparţine al levului 
Gheorghe Iliescu din clasa VIII-a 
a liceului comercial Carol I din 
Capitală, fiul vitreg al d-lui Toma 
Dumitrescu din Târgovişte. 

Molivul sinuciderii: elevul Gheor- 
ghe Iliescu n'avea bani pentru a-şi 
plăti taxele şcolare. 

Fotografa găsită lângă cadavru 
şi purtând dedicaţia : «copilului 
drag, Lelia» poate fi un supliment 
de explicații a gestului — eterna 
dragoşte nefericită — dar poate fi 
o simplă completare de decor a 
unei morţi care s'a vrut estetică. O 
ricum, tristețea noastră rămâne a- 


înviorătoare a ţării, membrii socie- 
tăţii muzicale culturale Cântarea 
Dunării din Giurgiu, trimit iubitu- 
lui nostru Suveran omagiile lor 
respectuoase şi asigurarea  neclin« 
titului lor devotament. Să trăiţi în- 
tru mulţi ani. 

Preşedinte profesor Anghel 

Bărbulescu 


> 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Din Câmpulung Bucovina micii 
meseriaşi trimit Regelui iubitor de 
ţară şi popor, încredințarea unui 
nesfârşit devotament şi a unei u- 
riaşe puteri de sacrificiu pentru 
strălucitul chip cum Majestatea 
Voastră a găsit soluţia cauzei mari 
a neamului. 

Carol Hafner, preşedinte al 
U. G. M. 1. filiala Câmpu= 
lung Bucovina 

Majestății Sale Regelui Carol Il 

Ateneul popular Silistra, asociaţiune 
pentru răspândirea culturei românzşti la 
graniţa de Sud a ţării, în acest moment 
solemn când munca neprecupeţită şi gria 
ja zi de zi a Waiestăţii Voastre pentru 
fericirea şi propăşirea scumpei noastra 
Românii îşi găseşte încoronarea în noua 
Constituţie, îşi îndreaptă ruga către Mau 
rele Creator pentru a vă da zile multe 
şi deplină sănătate, 2 Vi 

Să trăiţi Maiestate şi să conduceţi 
în pace destinele poporului Român. ., 

Preşedintele Ateneului 

Gheorghe Vasil scu 
profesor Liceul diu Silistra, 
Comandantul Cohortei St-ăjeri 


Majestății Sale Regelui Carol Il 
Plugarii judeţului Tutova aduc prim 
mine prinosul de recunoştinţă şi toată 
admirația neînfricoşatului nostru Rege, 
care călăuzit de dragostea ce poartă poa 
porului ne-a dat noua Constituţie, pe 
care jurăm că ue vom jertfi s'o apărănt, 
Vă asigurăm de tot devotamentul pula 
nând în slujba ţării şi a Majestății 
Voastre toaţă munca noastră ordonată 
şi constructivă 
Să trăiţi Majestate. 
Să trăiască Dinastia Română. 
Preşedintele Camerii de 
Agricultură Tutova-Bârlad 
D. F. Bădesca | 


Majestății Sale Regelui Carol II: ! 


Uniunea Oijiţerilor de Rezervă din 
Prahova, încrezătoare în hoțăririle de 
înaltă înţelepciune ale Majestății Voastre 
în momentul când Ţara este aşezată pa 
noui şi solide temelii, urându-Vă glori+ 
oasă Domnie. Asigură pe Maiestatea 
Voastră că este straja neclințită, gata la 
orice jertfă ia-Ţi cere pentru T: . şi 
Ţară. ţ | 

Preşed. Loc. rez. ing. Gh. Balif i 

Secretar cap. rez+ Ghimpu Constantin 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Membrii Ligil Antirevizioniste Româ+ 
ne din judeţul Ciuc, roagă pe Man 
iestatea Voasiră a primi omagii de dem 
votament şi recunoştinţă peutru oua 
dovadă de iubire pe care a-Ţi dat-a 
Patriei prin noua Constituţie, | 

Preşedințe Nicolae Comaniclg i 

Secretar general Adelina Panick 

Majestății Sale Regelui Carol Il 

Noua Constituţie pe care se reazimă (l- 
niștea "Ţării a fost primită cu cel mai 
mare entuziasm de membrii asociaţiei 
pensionarilor publici brăileni, Rugim pe 
Dumnezeu pentru sănătatea şi fericirea 
Majestăţei Voastre, Să trăiţi Majestatel 

Preşedinte, Colonel Lucănescu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Biserica Reformată din Miercurea 
Ciuc împreună cu toate instituţiile 
sale salută Maiestatea Sa cu  pro- 
fund omagiu din cauza întocmirei 


ceiaş. Pentrucă sinuciderile tinere. | nouei Constituţii în care vedem li- 
tului cu nouăsprezece primăveri | niştea țării şi fericirea locuitorilor 
la butonieră, continuă, frenetic şi | ei. 


cotidian-a 


Kovacs Paul, Preot reformat ! 
Miercurea Ciuc 


Pe 


A 
BAYER 


- Pi 
U- 


Dor de voie bună, 
fericire şi sănătate: 


Păstraţi-vă sănătatea atât de scum- 
pă curăţindu-vă organismul cu 


TAB IE ERE 


E) HELMITOL 
w65) 


LI me 


wrvy.. 


Viza carneltelor pe c. 
“|4. r. a nouei promoții 


| - Restul de taxă până la: finele exer- 
| ciţiului finanicar se va plăti la în- 


«BUNA VESTIRE» 


de sublocotenenți 


Elevii anului III, din şcolile de o- 
fiţeri urmând să fie avansați la gra 
dul de sublocotenent pe ziua de 1 
Iulie crt. când li se vor elibera 
noile carnete de identitate tip e. f. 
r. ca ofiţeri aclivi, la viza carnete- 
lor, de identitate ce posedă ca elevi, 
se poate plăti taxa de modernizare 
a drumurilor numai pe trimestrul 
lanuarie şi Aprilie, 


tocmirea carnetului de ofiţer activ. 


Sunt anumite locuri în care Dum- 
mezeu şi-a vărsat sacul frumuseți» 
lor până la fund. Schitul din munți, 
e dintre acestea. Şi veți conveni şi 


Mănăstiririle noastre 


Evreii ne profanează altarele 


de lerodiaconul CRISTOFOR DANCU 


cu desene d 


Bieţii pusniui... 
Vii. 


acesta de vedere, e o nespusă tris- 
teţe, Pe bieţii călugări cari protes- 
tează, «civilizaţii» aceştia cu rafi- 
nate gusturi pregeologice, îi înjură. 


(Dela Cercul ieşeniior 


Societatea Anonimă Română de Telefoane aduce astăzi la 
îndeplinire una din dorințele abonaților ei: plata lunară a 
abonamentului la telefon. 

Incepând dela 1 Aprilie, fiecare abonat va primi un aviz de 
plată, care va indica suma datorată. Acestui aviz i se va atașa 
o spesificație eu convorbirile interurbane și internaţionale. 
Pentre a asigura bunul mers al acestui sistem, abonaţii noștri 
sunt rugați să noteze următoarele: 


1. Abonaţii să se prezinte la plată cu avizul de plată şi cu 
talonul încasării primit dela Societate. 

2. Plăţile să fie făcute în cinci zile după primirea avizului. 

3. Plata avizului să se facă integral, o singură dată. 


Având în vedere avantajiile acordate, Societatea Anonimă 


- Română de Telefoane se vede ebligată să ceară o plată 


promptă din partea abonaților. 


Kra st e plată, 


Faceţi comande direa la Societatec Anonimă Română de 


uteți 


să vă in stalați imedia: 3.) telefon acasă. 


Exri Vineri. 8 Aprilie cert. orele 
8 beara, a; conierențiat în ciclul de 
conierințe al Cercului Ieşenilor, d. 
proeisor Gavriil Galinescu, dela Aca- 
demia Regală de muzică din lași, 
având ca subiect: „Păduri și livezi 
în muzica noastră populară”. 

Conferinţa a fost ținută în sala Fron 
tului Negustorese din Calea Victoriei 
31 fiind însoţită de exempliticări 
muzicale executate de corul soc. Ce- 
zar Franck, alcătuit din studenți ai 
Academiei Regale de muzică din Bu- 


i cureşti, condus de d. proiesor Șieian 


Popescu. 

D-ra Alexandrina Apostoleanu, ar- 
tistă, a cântat câleva piese muzicale 
cu d. Ion Cuceck la violină. 

D. Gh. Buznea Moldoveanu a de- 


4 clamat versuri originale. 


|O statistică a citrei 
| de afaceri laprodusele 


petrolifere 
Ministerul industriei şi comerţului 
a intervenit pe lângă cel de finanţe, 


"| cerând a i se trimite date asupra ci- 


trei de afaceri, în vigoare, la pro- 
dusele petrolifere, precum şi pe 
ultimii doi ani — specificate pe va- 
rietăţi de produse petrolifere — pre- 
cum şi quantumul la care sau ridi- 


| cat încasările din acest impozit pe 
1 acest timp. : 


gram va urma,,0.„serată dansantă 
până la orele 4,dimineata. 


Corpul Contabililor ; Autorizaţi şi ex 
perţi, secţia Ilfov, aduce la cunoştinţa 


merţ, curs -seral, că în mod excepțio- 


dv., dragi cititori, că am dreptate, 
Pentrucă la schit sunt frumuseți 
văzute şi mevăzute. FPrumuseți pe 
pământ şi sub pământ. 

Vi se wa fi povestit desigur muls 
tora, despre faimoasa grottă dela 
Schit. E una dim cele mai mari şi u 
fost cândva poale şi cea mai fru- 
moasă dintre cele 3-4, pe care le 
are țara noastră (Ialomicioara, Po- 
lovragi, Dâmbovicioara, una în 
munții calcaroși ai Dobrogei). Ma- 
rile frumuseți ale unei grotte, sunt 
stalactitele şi stalacmitele. Ele al- 
cătuesc o podoabă de sugestive veş- 
nice împietriri, în tainițe fără soa- 
re de pământ şi în întunerice de 
cărbune şi moarte. Ei bine, în grota 
de la Schit, nu mai există asemenea 
podoabe. Nu mai există decât dea- 
supra prăpăstiei cu adâncime necu- 
noscută, din grotta Urșilor. Dar a» 
colo, ca să le văd odată, era să-mi 
frâng viața şi să mi-o pierd în ne- y 
cunoscutele neguri. Şi încă mai sunt Cum spuneam, la «Lacuri», le-au 
câteva, deasupra Lacurilor adânci sfărâmat numai dintr'un gust dră- 
de 7—8 metri din Peşteră, dar așa | cesc, de-a nimici frumosul. 
de limpezi, că le vezi fundul parcă 


tuturor absolvenţilor Şeoalelor de Co- 


la suprafaţă. Şi fundurile lacurilor 
sunt pline cu stalactite rupte. 

Toţi oamenii ce intră în Peş- 
teră, sunt barbari şi sălbatici. 
Toţi se năpustesc şi frâng, sparg 
acele frumuseți, cu barbarii 
vandalice, sfărâmându-le cu bas- 
tonul, cu pietre şi cu ce pot. 

In Peştera Schitului, din punetul 


ECOURI 


— Asociaţia Academică <BASA- 
| RABIA» sărbătoreşte 20 de ani dela 
UNIREA BASARABIEI CU PA: 
TRIA MAMA, Sâmbătă 9 Aprilie 
orele 9 seara în saloanele A.L.A.UI. 
str, N. Filipescu „ar... 8; După pro- 


„liga Foștilor Luptători”, grade in- 


răsboiului de întregire de orice catego- 
rie şi grad, să depună. jurământ de cra 
dință WM. S. Remelui Carol II şi Nouei 
Coustituţii, 

Ministerul Apărării Naţionale apro= 
bâud. această. cerere, ca. urmare, Ligă 
îşi propune să organizeze o şedinţă jesti= 
vă, întrun cadru solemn pentru  oma= 
gierea M, S. Regelui şi a depune ju- 
rământul în prezența domnului Prejeci 
de Olt. 


Telefoane savu funaţionarilor si. 


SOGIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE (4 


Venezia 
Florenţa (Fiesole) 
Roma 

Napoli (Pompei) 


Vizitaţi de Sf, Paști 
+ 20 Aprilie — 2 Mai 
cu secțiunea noastră de Turism 
: Taxa de participare Lei 8.500 
Tren special „CIT“ 


Berlin (Potsdam) 
Hamburg cuLei 9500 


Li Ş Vizitarea 


Praga San Soo-ul* 


| Participanți! la aceste excursiuni Sunt  încunoştiințați 
că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noastră ae 
turism va putea înainta atât cererile individuale 
pentru obținerea devizelor cât și cele pentru eliberarea 
pașaportului 
Participanții din provincie vor putea să ne remită suma 
de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu vașaportul 
(recomandat). 


Prospecte, informațiuni Suplimentare ia secțiunea de 
turism a ziarului Bd, Elisabeta 12/11 el. 485.82 


„Blănăria Vienez 


drei Farcaș 


Asortiment bogaţ cu blănuri tine, confecţiuni permanente, după cele 
mai mari orcaţiuni al6 modei 
BUQUREŞTI TELIER PROPRIU, Ro 
: Ba egele Carol [, No, cademiei 
"dot stateii NASI Vitoltiry fer. 408.74 cademiei (în 
OLUJ ; Piaţa Unirii No. 93 


ra 


E TELEFOANE 


Un comunicat al Ca- 
merei de muncă 


Camera de muncă Bucureşti, a- 
dice la cunoştinţa tuturor că ac- 
tuala comisie interimară este com- 
pusă din următoarele persoane: 

Eugeniu lrimescu, preşedinte; 

N, C. Bănică, Marin Dinu, George 
Drăgan, Jon Constantinescu, Ion 
Gornescu, D. Neguţ, Gheorghe Leţu 
și Ion Rucăreanu, consilieri. 

Orice alte persoane care vin în 
numele Camerei de muncă Bucu- 
reşti, dându-se drept consilieri, a- 
nunţăm pe această cale pe cei in- 
teresaţi că mandatul fostei comisii 
interimare a încetat la 19 . Martie 
1938 şi rugăm să fie deteriţi par- 
ehetului. 


nal sunt admişi să se înscrie în Corp 


FRUMUSEŢII 

- ŢULTE 
O singură stalactită, într'adevăr 
splendidă am mai văzut. Una de 


NEPRE- 


e RUDOLF RYBICZHA 


0 grotă minune și oameni barbari. (and vin ebraii să se 
închine... Meruşinări omenești şi napăsări românesti. 


vr'o 5 metri lungime şi groasă cât 
un trup de muntean bine făcut. Dar 
când am descoperit-o, era să-mi dă- 
ruese viaţa abisului din Grota Ur. 
şilor, Şi îmi vine să-mi pretind glo- 
ria primei descoperiri. Sunt 7 ani 
de atunci, De auzit cred că au mai 
auzit câţiva din ca, dar mă îndolese 
să o mai fi văzut mai mult de 7 
oameni, până acum. 

Frumuseţea cercetării Peşterii, e 
înfiorător de mare. Trăieşti aproape 
aevea paginile Divinei Comedii a 
lui Dante. Cine va uita ovare vre» 
odată fantasticul joc de facle tume- 
gânde pe după stânei, când se în- 
tâlnese turiştii. Ori crenelările ace 
lea tantasmagorice în semiobseuru= 
ri. Par'că ieşti într'un infern mort 
şi pustiit. 

Peştera e în grija 
cari după bietele lor puteri, o îngri- 
Jese prost, Scările sunt putrede şi 
umede. Grota are aproape un kilo= 
metru adâncime după spuse. In 
fund, are două altare scobite în 
piatră şi unul în Grotta Urșilor, 
pe care se spune că în vechimi, ofi- 
ciau pusnici Liturghii. E adâne im- 
presionant. Cercetatul ei sumar, îţi 
ia un ceas, un ceas şi jumătate, 
Prin ea, cu cascade mari, lacuri a- 
dânei şi matcă lină şuşurătoare 
uneori, curge un rîuleţ de spume, 
taine, poveşti şi cristale, 


Pentru Oiiciul Naţional de Turism 


Oficiul Naţional de Turism, 
îşi are aici cea mai mare che- 
mare. - 

Valea Ialomiţei şi Peştera dela 
Schit, e cea mai frecventată va- 
le de către turişti din toată ţara. 
Dar vin pe acolo zeci de streini 
în. fiecare zi. i 

Oficiul Naţional de Turism, 


ferioare, Filiala Slatina, a solicitat să|cu un minimum de cheltuială ar 
li se aprobe ca toți foştii luptători al | putea face acolo minuni. Şi ar 


Îi unul din cele mai mari colțuri 
de propagandă românească. 


Când vin cbreii 


Dar ştiţi care sunt cei mai nă- 
pustiţi asupra acestor frumuseți: 
pe care le nimicesc? Sunt ebreii. 
Nu numai atât. Ebreii aceştia sunt 
profanatar de obraznici. 

Să vă dau un caz la care am fost 


Martie 1938, Cei minori au drephil să 


se înscrie în timp.de un an dela ma- 
jorat, 


«Monitorul Oficial» de ieri pu- 
blică decretul regal prin care Sau 
făcut diferite numiri şi mişcări în 
personalul judecătoresc depinzând 
de ministerul justiţiei. 

Ateneul popular «lon 1. C. Bră- 
tianu» str. L. No; 30 (Parcul Ra- 
hova) de sub conducerea d-lui 
Teodor Lupu, anunță pentru Du- 
minică 10 Aprilie orele 17 p. m., 
o mare şezătoare artistică şi cul- 
turală. Programul cuprinde: co- 
ruri, conferință, declamaţii,  mu- 
zică instrumentală, piesa: SLitiţe 
ttea casei» etc. Conducerea corală 
d. lon Necşulescu, 

Intrarea liberă. 


In sala „,STUDIO-TEATRULUI NA- 
ȚIONAL”, elevii liceului internat „Şcoala 
şi Cultura Română” au dat Duminică 
4 Aprilie a. c., o serbare sub condu- 
cerea d-lui profesor Roşca; s'a jucat 
„Hora Daciei” o minunată realizare a 
d-lui profesor Cucu Bănăţeanu. A fost 
pentru publicul asistent şi tinerii-actori, 
o fericită posibilitate de trăire intensă, 
l'a unui moment pur de viaţă româ- 
nească. 

Repet, nu a lipsit nimic acestui măreț 
moment de viaţă românească, dela nu- 
meroasele costume naţionale şi până la 
chiuiturile feciorilor, — dealtfel destul 
de semnificative, — aprinşi în vâltoa- 
rea unei sârbe, totul îţi amintea de 
viață aşa cum a îost şi mai este încă 
trăită, în satele noastre. 

Actorii, ei însuşi dintre cei mai buii 
feciori de ţărani, adunaţi de prin toate 
colţurile ţării, — aşa cum singuri o 
mărturiseau pe scenă, că sunt dela 
munte, deal, câmpie, ete. — au fost 
minunaţi, Î 

Serbarea aceasta, a mai dat la iveală 
un aspect foarte îmbucurător pentru noi, 
s'a observat trăirea intensă în aceiaşi 
comunitate de gânduri şi fapte a pro» 
fesorilor cu elevii, 

Pentru felul cum sunt pregătiţi, în 
internatul diu strada Maţel Voevod, a- 
ceşti copii. îndrăgosțiţi sălbatec de e. 


Răspândiţi 


toismul ce-ţi aminteşte alte timpuri, fat 
cinste neamului acesta. 

Pentru exemplul dat de internatul 
Şcoala de Cultură Română, exemplu ce 
trebue să fie un îndemn, toată recu- 
noştinţa şi dragostea noastră, 


numai timp de doi ani dela data de 23 


Inspectoratul  pregătirei premili- | martor. 
tare cu începere din ziua de 8 A-| Intr'o bună zi, și-au făcut apari- 
prilie a. c., şi-a mutat biurourile şi|tia în faţa Schitului, un grup de 
a început să funcţioneze în calea |eetățeni. Mueri şi bărbaţi. Erau toţi 
Călăraşi Nr. 67 (telefon Nr, 5.56.40),| — bărbaţi şi femei — în costume 
de bae, aşa cum călătoresc unii pe 
Ministerul educației naţionale a |la munte. 
trimis o circulară tuturor inspee.| Ce credeţi că pofteau î 
toratelor şi revizoratelor şcolare Să intre aşa în bisericuţă. 
prin care le pune în vedere că toate | Bietul părintele Antoniu, care era 
cinematografele din țară au fost |acolo, bătând în retragere din taţa 
autorizate să organizeze reprezen- | lor, cu ochii în pământ, le explica 
taţii pentru şcolari cu filme cultu. |că nu-i cuvincios şi nu se poate, 
rale. aşa cum erau ei. Atunci dintre ei, 
Elevii şcoalelor de toate gradele | s'a desprins o curagioasă, care îna- 
pot merge să vizioneze aceste filme |intând păcătos cu trupu-i gol către 
dacă sunt autorizate de serviciul | pusnic, i-a spus cu un accent exotic, 
cenzurii filmelor. — Ce, nu mu laşi su mu închin... 
— Ceilalţi au iisbucnit în râs şi în- 
Ministerul de finante a trimis o |tr'o franţuzească stâlcită, şi-au îm- 
circulară administraţiilor financia. | părtăşit satisfacția de gestul Rifeu- 
re conţinând noui dispoiţiuni privi- | liţei «belle caurageuse»... Apoi cu 
tor la simplificarea operaţiunilor | nudurile lor, au pornit spre biserică. 
de încasări din debitele primite de] Atunci am intervenit eu. In ace- 


Pentru . barbarii ucigași de 
frumuseți din grotă, trebuie în- 
să neapărat să intervină. 

Şi să intervină chiar cu o lege 
draconică, 

Cu câtă tristețe nu m'am gân- 
dit eu, de câte ori am fost în Peş- 
teră la grotele din Adelsberg şi 
din munții Alpi. 

Cu câtă melancolhe nu m'am 
gândit la harfele și orgele dum- 
nezeești, ale stalactitelor şi sta- 
lacmitelor lor cântătoare... 


să sc închine... 


a spus că sunt nişte neruşinaţi 
sângeroşi. 

Ştiţi ce mi-a spus virtuoasa -ma- 
cabeică ? 

— Da ce, Adam nu stat gol în 
faţ: lui Dumnezeu ? 

— Ba da, — i-am spus eu, — dar 
când a făcut o măgărie, s'a acoperit 
cu frunze de viţă, exact cum eşti 
dumneata ucoperită acum, şi totuşi 
a fost aruncat peste zidul raiului. 
Şi era Adam... 

Părintelui Antonie apoi, i-am SPUg 

canonul care dă voie ca hulitarii şi 
încăpăţânaţii, să fie «convinşi» cu 
puterea cea din afară. l-am mai 
spus «credincioasei», că dacă mat 
arde «de darul închinării» o răco- 
rese eu numai decât, în răcoarea 
potolitoare a Ialomiţei. 
' Intre timp, “doi munteni închină- 
tari martori, peste măsură de indig- 
naţi, şi-au mărturisit revolta cum 
Sau priceput, 

Cred că acei macabei şi macabei- 
ce, nu se vor mai cînchina» nici In 
sinagogă. Poate nici îmbrăcaţi... 

Ebreii sunt sângeroşi de obr;s- 
niei. Ne profanează şi altarele din 


la ministere şi celelalte instituţiuni. | iaşi limbă streină, fără stâlciri, le- peșterile şi crăpăturile munţilor... 


Astfel borderourile de încasări 
din loturile de împroprietărire se 
vor înainta direct ministerului a- 
griculturii direcţia reformei agrare Nepăsători sunt însă uneori chiar 
unde se ţine evidenţa nominală a şi creștinii noștri. Intr'o bună noap- 
acestor debite. te — şi ce splendid înlunală era 
noaptea aceia! — pe la ceasurile 11 

Ministerul de justiție comunică : înainte de Utrenie, călugării au fost 

Ştrile apărute în unele zitre pri-| treziți de mişte bătăi sălbatice şi 
vitoare la demisia d-lui Procuror | sbierete la uşă. 
general Codin Ştefănescu nu cores- Ce era? 
punde adevărului, Nişte păcătoşi de cetățeni turmene 

taţi, cereau să vadă biserica. Și da- 


ED sa DT SII 295 DETE EEEE PP RI E PET 0 PCIE ERP TAC E PETECE EI DESENEZE SERE că bieții călugări le-au sDus că nu 


Sedința consiliului societății 
inginerilor cadastrali „Sintec“ 


prea-i lăudabil ceeace fac, ci; ţii 
cetățeni i-au înjurat şi le-a spus că 
de «aia sunt «Culuguri» ca să nu 
doarmă şi să-i înjure ei...» 
Jidanii sunt măgari deadreptul. 
Dar neîngăduită e nepăsarea ro- 
mânească. Căci aproape niciodată, 


Consiliul Societăţii inginerilor techni- | gonsiliului dat fiind importanţa proble. | la atari scene, umeori petrecute de 


cieni cadastrali «SINTEO> a ţinut la se- 
diul său din Palatul societăţii politechni- 
ce, obișnuita şedinţă săptămânală. 

D, inginer Cezar Orăşanu, profesor la 
şcoala politechnică şi preşedinte al so- 
cietăţii, a făcut o expunere a punctelor 
din programul de activitate al societăţii, 
urmând ca studiile şi lucrările respecti- 
ve să fie prezentate în timpul hotărât, 

D, inginer Absolon Pop a ficut o am- 
plă expunere a principiilor de organiza. 
rea lucrărilor economice cari au la baza 
lor planurile cadastrale, 

D, inginer inspector general 0, Răi- 
leanu fost director al căilor ferate parti- 
culare, arată că deşi nu este membru al 
SINTEO-ului ține să ia parte la lucrările 


Baa 


melor în discuţiune, 

D. indiner 1, C, Bendescu a făcut o da- 
re de seamă al lucrărilor rezolvate de 
birou, propunând unele măsuri pe care 
Consiliul le aprobă, Au făcut diferite 
propuneri d-nii pro* ing, Cezar Orăşanu, 
Absolon Pop şi M, Demetrescu, 


Infăţişai sumar, viaţa unor oa- 
meni «bizari şi exotici». I-am văzut 
în ipostaza lor de rugători la Dom- 
nul «pentru toată lumea», şi în a- 
ceia de muncitori de munte şi pli- 
nitari de frumuseţiţ, poate  nebă- 


DEE E ROI DEC NR IRA TREI 
> e ite la ei, de căt Ii. 
Sezători INC toreşt gr sarit pini sint, mult prea su- 


Joi Sa prezeniat la sediul „nUiu- |mar şi în ipostaza lor de chinuiţi 
nei Camerelor de muncă”, numeroase : de prostiile omeneşti. Totuşi, n'am 
delegaţii a tinerilor muncitori de toate ! spus decât foarte puţin. 
categoriile, absolvenţi ai şcoalelor in- Oamenii aceștia — simpli așa 
dustriale. cum sunt — sunt făclierii năzu- 

Delegaţiunea a solicitat concursul !infei unor alte lumi, lumile spi- 
Uniunei pentru organizarea unui ciclu ' rituale, superioare. Totuși atâția 
de șezători muncitorești, precum și români batjocuriți de perfidia u- 
contribuţia Uniunei la acţiunea pentru "nor superstiții strecurate de iu- 
dirijarea „timpului liber al munci- dei, când îi văd scuipă, ori fac 
torilor”, alte gesturi deadreplul de ruşine, 


Nepăsări româneşti... 


față cu români, n'am văzul pe creş- 
tini indignându-se şi Punând la lo- 
cul lor pe obrasnici. 

Ci dimpotrivă, i-am văzut rân- 
jind imbecil şi pe ei, în cor Cu cei- 
lalți. Ba am mai fost cândva mar- 
tor la o scenă, în care un ofiţer cu 
nişte împantalonate dudui, făceau 
acelaș haz de um biet bătrân călu- 
găr. Ofiţerului îi ştiu şi numele. 
Cei doi munteni au fost o rară ex= 
cepție. 

Noi românii suntem mereu parcă, 
nişte bieţi minori ai bunei cuviințe 
şi nişte leneşi şi trădători iremedia- 
bili ai intereselor şi ai frumuseţilor 
noastre. 

Sunt iarele şi tristețile noastre i» 
remediabile. 


Bieţii pusnici sau bicţii oameni? 


ca să nu le meargă prost că le-au 
ieșit în cale». 

E mai puțin trist pentru «bieții 
călugări», dar e nespus de înjo- 
sitor pentru biata prostie omenea- 
SCĂ... 

Bieţii oameni... 

Cu numărul viitor, în care 
vom face anumite propuneri 
pentru Schitul din Bucegi, am 
terminat cu Schitul şi vom por- 
ni pe la alte mănâstiri din ţară. 


Citiţi Marţi:  Rugare 
|. P. S$. Patriarh pentru 
Schitul din munţii Bucegi. 
Propuneri şi sugestii meat= 
tru Oficiul Naţionai de 
Turism. 


călugărilor, Bă 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, pește, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


fabricat exclusiv din sâmburi de d 
Intrebuința 


Preparaţi-le cu unt 


elemnul: 


MANOL 


ovleac, baza şi cu ulei de măsline 
untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 


calităţile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFECT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL GRAS — DEGI ECONOMIC 


NU CONȚINE NIOI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


"De vânzare în principalele magazine de coloniale din 
Depozit: București, Str. Cobâlcescu 


București şi provincie 
No. 29 E 


Aviația comercială în România 


importantele realizări ale Sot. „L. A. A. E. $.“ 


Marile greutăţi financiare pe 
cari România le-a avut de învins 
în anii de după războiu, au întâr- 
ziat unele dintre realizările ce se 
impuneau cu toată urgenţa. Printre 
acestea este desigur crearea, desvol- 
tarea şi exploatarea unei reţele de 
navigaţie aeriană, în concordanţă 
cu obligaţiunile imperioase ce de- 
curg dintro situaţie geografică ex- 
trem de avantajoasă. Nu trebue ui- 
„tat că România este locul de întâl- 
nire al drumurilor normale cari u- 
nesc, în răsăritul europei, țărmul 
nordic al continentului cu ţărmul 
lui sudic; şi apusu europei en In- 
diile şi Extremul Orient. In aseme- 
nea împrejurări, se înţelege lesne 


ris-Bucureşti-Istanbul), a companiei 
poloneze L. O. T. (Varşovia-Bucu- 
reşti-Salonic) şi a companiei ceho- 
slovace C. S. A. (Praga-Bucureşti). 
In fiecare an, primul număr arată 
kilometri. străbătuţi, iar al doilea 
număr călătorii transportaţi: 

1931: 47.048 km., 509 călători; 

1932: 198.360 km., 1231 călători; 

1933: 243.564 km. 1713 călători; 

1934: 180.713 km., 1402 călători; 

1935: 146.808 km., 970 călători; 

1936: 752.763 km., 4839 călători; 


I IANUARIE 1937 — (1 AU. 
GUST 1937 


La 1 lanuarie 1937 existau două 


D. prof. George inta în avionul Lackheed Electra 


siorţarea făcută de ţara noastră spre | 


a-şi ocupa, în reţeaua aeriană euro- 
peană, locul la care are dreptul şi 
datoria să. aspire, 

TRECUTUL: 1931-1936 

Aviația comercială românească a 
"fost, până în ultimul timp, un ser- 
viciu executat de direcţia aviaţiei 
civile, creată la 1920. Această direc- 
ție a aparţinut succesiv diferitelor 
ministere — de comunicaţii, de in- 
dustrie şi eomerţ sau de apărare 
națională. 

Odată “cu înfiinţarea departamern 
tului aerului şi marinei, aviația cl- 
vilă a fost trecută acestui minis- 
ter, unde se află şi astăzi. 

Cum nu intenţionăm să facem un 
„storie amănunţit al aviaţiei co- 
merciale în România, ne vom măr- 
gini numai să dăm cifrele anuale 
de exploatare pentru perioada 1931- 
193% inclusiv, spre a ajunge cât mai 
repede la situaţia actuală. In aces- 
te cifre nu se cuprinde activitatea 
companiei franceze Air-France (Pa- 


Noua socictaie L. 


L.A. BR. I. S, 5. A. a lost creata 
pe baza legii pentru înilințarea, or- 
ganizarea şi funcționarea ministerulu: 
aerului şi marinei din 14 Noembrie 
1936. Pentru a se cunoaște exact na- 
dura acestei companii, cilăm însuşi 
textul art. 221 din legea sus menţio- 
nală. 

„EXpioatarca lraaspor.uilor aerl-ia 
şi a luluror aplicațiunilor practice 
ale locomoțiunii aeriene consiilue un 
serviciu public rezerval exclusiv sta- 
tului. Exploatarea se face de minister 
sau şi deicătre o societate anonimă pe 
acţiuni nominalive în participare cu 
statui, contorm cu prevederile de mai 
jos şi ale codului de comerţ, care va 
puria denumirea de. L. A. R. E, $.” ele. 

Noua societate şi-a început activi- 
tatea in preajma dalei de 1 August 
1937. Ea exploatează o reţea de 6,536 
km., compusă din șapte linii interne 
şi trei linii internaționale. Capitala 
României este astiel legată, pe calea 
aerului, cu numeroase cenire ale ţării: 
Arad, Timișoara, Cluj, Cernăuţi, Chi- 
şinău, Cetatea-Albă, Iași, Galaţi, Cons- 
tanţa, Balcic, etc. Liniile internaţio- 
male București-Praga, București-Var- 
şovia şi București-Belgrad-Veneţia-Mi- 
lan, în concordanță de orar cu marile 
linii aeriene europene, dau pulinţa că- 
lătorilor plecaţi din Bucureştii să se 
deplaseze cu maximum de  luţeală 
spre oricare dintre marile centre ale 
străinălăţii. Către sfârșitul sezonului 
de sbor al anului 1937 s'au execulat 
unele sboruri tehnice pe linia Bucu- 
rești-Salonic-Atena, în vederea curse- 
lor regulate proectate pentru sezonul 
viitor. 

Materialul de sbor întrebuințat în 
anul 1937 se compune din avioanele 
fostelor companii $. A. R. TI, A. şi L. 
A. R, E. $, completate, cu patru avioa- 
ne Lockheed Electra 10 A] şi un avion 
Junkers ju. 52. Pentru sezonul 1938, 
gceastă flotă va îi sporită cu două 
pvioane  Duglas D, C. 3: (deja 
sosite şi având 21 focuri pentru 
călători). Trei avioane Lockheed E- 
lectra 10 A. 1, patru avioane Lock- 
heed 14 _WG. 3 cinci avioane Potez 
56, trei avioane Dragon Fly şi cinei 


companii româneşti de navigaţie a- 
ertană: $. A. RT. A. şi L.A RE. 
S. Una este «Societatea Română de 
Transporturi. Aeriene» (S. A. R. T. 
A.), în care a fost învestit capital 
jrancez şi românesc; şi alta «Linii» 
ie Aeriene Române Exploatate de 
Stat» (L. A. R. E. 8, Yyre era ex 
clustw românească şi na di- 
recției aviației civile, 

Cifrele de exploatare pentru S. A. 
R. T. A. şi L. 4. R. E. S. în anul 
1937, dela 1 Ianuarie 1937 până la 1 
August 1937, când aceste companii 
au fost desființate şi înlocuite cu o 
companie nouă — «Liniile Aeriene 
Române Exploatate cu Statul, So- 
cietale Anonimă» (L. A. R. E. Su 
5. a.) — sunt. 

S. A. BR. 7. A: 236.236,300 km. Stră- 
bătuţi, 1060 călători transportaţi şi 
7773084 kg. de mărfuri şi bagaje 

L. A. R. E. S.: 115.122 km, 1209 
călători şi 8742410 kg. de mărfuri 
și bagaje 


A.B. E. S.S.A. 


trimotoare Savoia Marchelti $. 83, 

Bine înțeles că rețeaua aeriană în- 
lernă și internațională a societăţii L. 
A. R. E. $. se măreşte şi ea progresiv, 
în proporția sporului de matgtal a. 
chizițional; astiel încât chia: din pri- 
Wăvara aceasta se va recâștiga vea 
mai mare parte din întârzierea pe 
care fara noastră a avut-o în domeniul 
aviaţiei comerciale. 


MIRACOLUL L.A.R.E.sS.: 
i AUGUST 1937-1 DE- 
CEMEBRIE 1937 - 
Cifrele de exploatare ale actualei so» 
cietăţi L.AR.E.S., în perioada de patru 
luni de zile de activitate dintre 1 Au- 
gust şi 1 Decembrie 1937 sunt într'a- 
| devăr.. împresionante: 
119.346 km. străbătuţi, 5.415 călă- 


tori şi 43.780 kg. de mărfuri şi ba- 


„ gaje. 
| Exprimate în procente faţă de foată 


activitatea anterioară, pe șase ani și 


"șapte luni, aceste cifre pe patru luni 


ine dau un spor de 37% pentru kilome»- 
trii străbătuţi şi de 205% penttu că- 
lătorii transportaţi, 


O asemenea comparaţie este cu ţo- 


tul nedreaptă, din cauza atât a marei 
diferenţe de timp, cât şi a desvoltăril 
aviaţie! comerciale în general în cursul 
celor şapte ani. Raportând însă cifrele 
L.AR.E.S. pe patru luni numai ia pri» 
ma perioadă de șapte luni a anului 
1957, dobândim un progres de 205% 
pentru kilometri străbătuţi, 233% pen- 
tru călătorii transportaţi şi 265% p entru 
mărfuri şi bagaje. 

Acelaş calcul, făcut pentru media iu- 
nară din anul 1937, dă un spor de ac- 
tivitate de 357% pentru kilometri stră= 
bătuţi, 416% pentru călătorii transpor- 
taţi şi 462% pentru măriuri şi bagaje. 
Bine înţeles, aceste ultime procente tre- 
buesc apreciate ţinând seama că în cele 
patru luni de activitate ale societăţii 
L.A.R.E.S. se cuprind două luni şi ju= 
“mătate de normal sezon de sbor 

Adăugând observarea că L.A.R.E.S. 
a executat 1160 de curse. din 1160 de 
curse prevăzute în program — adică 
a avut o regularitate de 100% — cre- 
dem că am spus tot ceeace era ne- 
apărat trebuitor pentru a se înţelege 
valoarea serviciului român de naviga- 
ție aeriană în momentul de faţă. 

SĂ DAM CEZARULUI 

CE-I AL CEZARULUI 

Desvoltarea -atdt de bruscă a avia- 
ției comerciale româneşti este - opera 
d-lui comandor Andrei Popovici, pre- 
sedintele societăţii L.A.R.ES., care a 


| tucrat la realizările de mai sus ca 0 


pricepere şi o râvnă puţin obişnuită, 

Pe câmp la plecarea şi sosirea a» 
pioanelor din cursă, în ateliere şi han- 
gare la pregătirea mat?rialului, în. biu- 
rouri la luarea dispozițiunilor -generalz 
de organizare a serviciului, d. comandor 
Popovici a ştiut. să adauge * competin= 


“fel aeronautice dcel rar talent de mâ-= 


“uire a sujletelor, care este în stare 
să schimbe pe funcţionarul de rând în 
apostolul projesiunii “lui. O strângere 
de mână camaraderească şi un cuvânt 
de laudă bine meritat aceluia care şi-a 
făcut cu abnegaţie datoria sau o dojană 
dela inimă la inimă aceluia carm 4 gre=. 
şit, au creat o atmosțeră prielnică de 
muncă, aceeași pentru cel mai umil 
dintre slujbaşi ca şi pentru cel. mal de 
seamă dintre pileț. ă 

SECRETUL IZBANZIi 

Nu voiu uita niciodată întâmpla- 
rea pe care mi-a povestil-o un somun- 
dant de aeroport din străinătate. 

Intr'o zi dela sfârşitul lui Octom- 
brie 1937, bulelinul meteorologic arăla 
condițiuni de sbor excepțional de 
grele. Din cauza aceasta, nici un avion 
de linie al nici unei companii nu ple- 
case încă în cursă. 

Atunci se prezintă acestui coman- 
dani de aeroport pilotul companiei 
L. A. R, E. $, şi îi cere îngăduirea să 
decoleze, semnând că pleacă pe pro- 
prie răspundere. Comandantul, dorind 
să-l reţină, i-a dat exemplul celorlalţi 
piloţi de linie, cari nu sau încuumelat 
să înfrunte o asemenea vreme. 

„Se poate”, i-a răspuns pilotul ro- 
mân, „eu însă trebue să plec. Pe 
mine mă aşteaptă, la celălalt capăt al 
liniei, preşedintele companiei mele”. 

Şi seara, la ora reglementară de so- 
sire, avionul L. A. R, E. $. a aterisat 
normal pe aerodromul civil dela Bă- 
neasa.., 

Acesta este secretul miracolului L. 
A. R. E, $. şi al izbânzii aviaţiei co- 
merciale româneşti. 


Prof. George Ţintă 


Pregătiri pentru primirea 


d-lui Hitler 


ROMA, 9 (Rador). — Ziarele 
publică următoarele date cu pri- 
vire la pavoazarea oraşului Nea- 
pole cu ocazia vizitei Fuehreru- 
ui: 

Un arc de triumf înalt de 30 
metri va fi ridicat pe parcursul 


* VECHEA SCOALA ” 
DUPLOYETri 


- SA MUTAT = 


STR. CAROL 60. ETil 
ASCENIOR . TEL. 48907 


TAXELE REDUSE. 


Cursuri moui pentru începători: 
Franceză, Germană, Engleză — Steno- 
gratia, Doct. Comodernă, Contabilitate, 
Asistaţi gratuit spre convingere, 


la Neapole 


ce-l va urma Cancelarul Hitler 

spre a merge în regiunea golfului 
eapole, unde se va găsi ancorată 

aproape toată flota navală. 

Pe cheiu se vor construi două 
turnuri de câte 25 metri înălțime, 
pe care se vor arbora sleagurile 
naționale ale celor două ţări. 

Arcul de Triumf va fi împodo- 
bit cu doi vulturi imperiali ger- 
mani, arcul având pe frontispiciu 
litera «H> în dimensiuni colosale. 
In turnurile din dreapta și din 
stânga arcului de triumf, vor lua 
loc tineri fascişti, cari vor primi 

e Fuehrer în sunetele fanfare- 
or. 

Prima escadră a sosit în golful 
Neapole pentru a face o repetiţie 
generală a marei reviste navale la 
care va asista cancelarul Hitler. 

Revista navală va fi comandată 
de amiralul: Cavagnari, care va fi 
pe bordul vasului amiral «<Ca- 
Dour», 


Lingerie  Bărhătească 


Cămăşi, cravate, 
pPyjamale 


Stote jesute de 
mână din lână pură 
Homespun Tweed 


Sportos 


Bucureşti, Str. Regală, 20 


4 chiu combaterea 
Di a. [] 
Lonstipației 
luaţi în fiecare dimineaţă 
„mica doză zilnică“ de 


SĂRURI KRUSCHEN 


Kruschen conţine toate sărurile necesare 
organismului Dy, pentru o bună stare ge- 
nerală. Kruschen acţionează pe cale naturală 
ajutând organele să funcționeze normal, Mi- * 
Moane de oameni, din toate colţurile lumii, 
iau aceste săruri. Urmati exemplul lor şi 
luaţi şi Dv, în fiecare dimineaţă Kruschen 
şi vă veţi simţi mai bine ca oricând, fila 
conul mare 95 lei — cel mic 00 lei, 


x. e m aer 


Plata ioturiior de 


înipiopriciarire 

Ministerul de finanțe a 
comunicat eri administra- 
ţiilor financiare că înce- 
pând dela | Aprilie 1938, 
boruierourile de încasări, 
dir. preţul loturiior de îm- 
proprietărire, vor fi înain- 
iate ministerului de do- 
menii, direcţia reformei 
agrare, 


Dela Uniunea generală 
a meseriaşilor din 
România 


Zilele trecute s'a ţinut la sediul central 
executiv al „Uniunii Generale a Mese- 
riaşilor din România” adunarea cousi- 
liului general al Uniunii sub preşedinţia 
d-lui Teodor /onescu s-condat de mem- 
brii comitetului de direcţi, 

S'a luat în desbatere programul Con- 
gresului general al Meseriaşilor din Ro- 
mânia, ce va avea' loc în Capitală sub 
preşedinţia de onoare a d-lui ministru 
al muncii, în zelele-de $, 9 şi 10 Mai 
IE 

D. Teodor Ionescu, arată importanţa 
băncei Cooperativa de credit şi econo- 
mie ca şi cealaltă de lucrări, ce a 
luat fiinţă din iniţiativa conducătorilor 
acestei organnizaţiuni şi care va conlucra 
în deplin acord cu. Institutul Naţional 
de Credit al Meseriaşilor, urmând a se 
da o extindere pe întfeaga ţară pentru 
ajutorarea “brestăşilok tomani. 

S'a stabilit apoi a se de comunicări pe 
larg tuturor filialelor Şi subfilialelor U- 
niunei, prin organul de publicitate al a- 
cestei mşcări „Tribuna Muncii” 


"Imi fac 
o datorie...“ 


Suferiţi de 


M? 


Imi fac o datorie de a arătă! 
acţiunea minunată ce a pro- 
dus HERVEA asupra mea. 

Fiind atins de mai bine de 
un an de reumatism şi exer- 
citând profesiunea de zidar, 
mă vedeam în obligaţia de a 
părăsi meşteşugul meu din 
cauza greutății ce simţeam în 
mişcările mele, neputând' să 
mă mai servesc de piciorul 
meu. 

Auzind dela un prieten că 
minunatul vostru ceai HER- 
VEA l'a uşurat, m'am decis să 
fac o cură. Acum numai simt 
nici o durere şi exercit tag 
teşugul meu întocinai cum fă: 
ceam înainte de a. avea acest 
reumatism. 

Nu am cuvinte destule pen- 
tru a recomanda HERVEA la 
toate persoanele care suferă 
de reumatism, 

] BOURILLON. la R.. 
“Creuse) 


Nu este vorba aici de un 
medicament nici de o drogă 
ci de o plantă tropicală numită 
HERVEA. 

Din foaia sa mică să face 
o băutură, care se bea ca 
ceaiul obişnuit. Nici o plicti- 
seală nici un incovenient; se. 
prepară acasă; UŞURAREA 
SE RESIMTE IMEDIAT şi 
devine din zi în zi mai evident. 

Beţi o ceaşcă de HERVEA 
în fiecare dimineață și vă veţi 
simți un alt om. Ea elimină 
otrăvurile acumulate de aci- 
dul uric și PREVINE NOI 
ACUMULĂRI de alte depo- 
zite acide în organism. 

Refuzaţi contrafacerile 


| In interesul consumatorilor 
| Ceaiului HERVEA, rugăm a 
refuza orice ambalaj care nu 
poartă numele: 


HERVEA 


MARCA DEPUSĂ 

Singurele cari sunt veritabile 

Dacă voiţi să-l încercaţi în 
mod serios. 

Scriţi la: Serviciul Hervea, 
Str. St. Ionică Bucureşti. 

De vânzare la toate farma» 
ciile şi drogueriile din ţară, 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


Numirea membrilor 
consiliului supreior ecoaomi 


— Decretul-lege — 


Majestatea Sa Regele a semnat 
eri următorul decret pentru numi- 
rea membrilor Consiliului superior 
economic: 

«Asupra raportului Preşedintelui 
Consiliului Nostru de Miniştri sub 
No. 1059 din 1938 

Având în vedere dispoziţiunile 
art. 1 din decretul-lege No. 1454 din 
4 Aprilie 1938 pentru modificarea 
unor dispoziţiuni din legea pentru 
înfiinţarea Consiliului superior e- 
conomic, publicat în «Monitorul Of; 
cial» No. 81 din 7 Aprilie 1938 cât şi 
dispoziţiunile legei No. 92 din 1936; 

In temeiul art, 46 din Constitu- 
ţiune; 

AM DECRETAT ȘI DECRETAM: 

ART. 1. — D. Constantin Argeto- 
ianu, membru al Consiliuliu de Co- 
roană se numeşte Preşedinte al 
Consiliului superior econoime, 

ART. II. — Se numese membri ai 
Consiliului superior economic: 

D. Constantin Garotlid, Preşedin- 
tele Uniunei Centrale a Sindicate. 
lor Viticole; 

D, Constantin Angelescu, director 
„general al Băncii Urbane; 

D. ing. Ion Gigurtu, administra- 
tor deelgat şi director al societătii 
«MICA». 

D. ing. Ion Bujoi, administrator 
delegat şi director al societătii Pa- 
trosani: 

D. Victor Slăvescu, preşedintele 
Uniuniii Generale a Industriaşilor; 

D. Eugen Savu, administrator de- 
legat la Banca Naţională a Româ- 
niei; 

D, Constantin Osiceanu, preşedin- 
tele Uniunii Camerelor de Comert 
şi Industrie; 

D. Constantin Sescioreanu, preşe- 
dintele Uniunii Camerelor de Azri- 
cultură: 

D, Adrian Oţoiu, administrator 
delegat la Banca Naţională a Ro. 
mâniei: 

D. Ion Văluţă, preşedintele Came- 
rei de Comerţ Chişinău; 

D. Fritz Connerth, membru al U- 
niunii Sindicatelor Agricole; 

D, Jon Flueraş, preşedintele Con- 
federaţiei Generale a Muncii din 
România. 

ART. III, — Preşedintele Consi- 
liului Nostru de Miniştri este în- 
săreinaţ cu executarea prezentului 


Decret», 


Dat în Bucuresti la 8 Aprilie 1939, 
CAROL R. 
Preşedintele Consiliului 
de Ministn 
MIRON. Patriah al Românie! 
No. 1482, 


SEE Dat 7 pa Ea TED FAE S EEESEI 
Constătuirea dela pri- 


măria Municipiului 

Aseară sa ținut în continuare la 
Primăria Municipiului, consfătuirea 
reprezentanților autorităților care co 
laborează la coordonarea măsurilor 
luate pentru asigurarea unei bune 
gospodării. 

S'au discutat cu deosebire rezul- 
tatele măsurilor luate în chestiunea 
comerțului ambulant, precum şi dis- 
pozițiunile pentru viitor, 


GARDAN 
suprime jurerile! 


B 
A: 
: BAYER Ș: 5) 
€> - 
n Bagehe 


UN PRODUS - 


» Base « 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 


Reparaţiuni 
Lai 


Elegani 


Solid 
şi Eftin 


de precizie 


Magazinul L. ANDREI 


Sir. Smârdan No. î1 
Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 


Toată încălțămintea e contecţionată în atelier propriu, cu 


material de Erin calitate 
ot BTL E II RET PR ZET 378 
eee OO 5: A NGINTII 


exemplare superbe 
convena 


vă puteţi procura 


bil, dela 


Blănăria 


Costică Mihailescu 


Sir. Colţel No. 44 bis. fosti: piimţil 


|Runeţionarii cari voi ii sieb:ocaţi 


dela ministerul de finanţe 


Potrivit dispozițiunilor din decre- 
tul-lege privitor la pensionarea şi 
deblocarea funcționarilor financiari 
pe ziua de 1 Mai 1938, urmează a fi 
scoşi la pensie circa 350 de fumncţio- 
mari de toate gradele şi în majori- 
tate dintre gradele din fruntea i6- 
rarhiei. 

Intre aceştia ar urma să fie pensio- 
nați pe ziua de 1 Mai, d-nii arhitect 
Statie Ciortan, directorul general al 
serviciului arhitecturei din ministerul 
de finanţe; 1. Banciu, directorul Casei 
de Depuneri şi Consemnaţiuni; ]. Lă- 
zărescu dela succesiuni; Marin Duţu- 
lescu, director general la Monopolul 
alcoolului; ]. Cireşanu şi Cantacuzino. 

In ce priveşte pe d-nii Ciortan şi |. 
Banciu, se pune chestiunea dacă d-lor 
urmează a îi sau nu menţinuţi mai 
departe în serviciu, ca unii ce apar- 
țin unor corpuri tehnice, primul fiind 
arhitect, iar al doilea profesor univer. 
sitar. 

Asupra situaţiei d-lor se va pronun- 


ţa zilele acestea d, Mircea Cancicov, 
ministrul finanţelor. 

Dintre inspectorii generali vor eşi 
la pensie pe ziua de 1 Mai a. c.d-nii 
]lie Petrescu, Alecu Petrescu, P, 
Florian şi Iosif Pădureanu, 

lar dintre inspectori, Al. Gheor- 
ghiu, Chiru Chivulescu. dela M.A.T, 
şi Anton Popescu . 

In cursul anului, urmează a [i 
puşi în retragere d-nii inspectori go- 
nerali Iuliu Toşa şi Gogu Dumi-, 
trescu. ii 

G. V. Ionescu şi D. Costescu, in- 
spectori. 

Deasemenea vor fi pensionaţi la 1 
Mai administratorii financiari: 1. Sto- 
ianovici-Soroca, 1. N. Georgescu-Abas 
tele,  Bădică Dumitru, luliu Kohel« 
Arad, N. Vlădescu-Cetatea-Albă, Rua 
dolt Brukner-Storojineţ, 1. Gavrilescu, 
Buzmea on, G. V. lonescu-Durostor, 
Petre Vasilescu-Timişoara şi ]. Toma 
Roman, - i 

In cursul anului, vor urma d-nii: Te 
lonescu-Orhei şi C. Calotă-Ismail. | 


DE INCHIRIAT sau DE VANZARE 
Două prăvălii cu pivnițe și CINCI încăperi în str. Sergent Turturică 30, 
Maşina 33 la poartă, CHIRILA anuală 40,00V lei. 


a 


Activ 


Privile- | Emis. 1 și II 
giul [30% emis. 
Statului] III 


ACHONBLI ec i ei a RE e ale 
Cassa e 9 TES ACE 
Conturi curente debitoare , 
„Investiţii (Locuinţe 
la fabrica (Fabrici 
din Făgăraș (Maş. şi instal. 


(Făgăraş . a... 
(București a ş 


Ș- . 


Imobil 


Materii prime .. . s: 
(Materiale de întreţinere 
Produse fabricate 


Efecte publice (In portot. 
și acţiuni (Dep. gar. 


94 + E ERE cdi ard Da 

ÎN UIDIZORI e o ee 
Diverse conturi debitoare 
Mobilier STP) 


Conturi în ordine: 


Scris. de garanţie . te 
Efecte primite în garanție. . 
Contracte de gaj și ipoteci , . « 
Creanţe primite în garanţie. 


Casa de depuneri cont titl. garanție : 


M A N ct. scris. de garanţie. . . 
Div, mărfuri comandate . . s; » 
Titluri în depozit liber . . a s » 
Garanţii statutare 3 m ca) ada 

Total lei , , 


Președintele Cons. de Ad-ţie, G. G. Mironescu 


5.500.000 


1.650.000 7.15 0.000 
10%/0 as. vărs. necer, 3.850.000 


ȘI+'0 
CAL Sal) 
. 


„10.470.847 
. 56.906.929 
98.723.051 


1.762.447 


23.235.768 
15.182.389 


RUCUREST?: 


Bilanțul gen 'ral încheiat per 31 Decembrie 1937 


Capital 


y Sa Clienţi 
164,100,827 Furnizori 


14,305,916 |— 
18.179.295 |— 
3.221.724 |— 

32,884,509 |— 
sarea capitalului 

39,018,157 


28.171.310|— 

7.904.276 | — 

48,110.626 |— 
1 


clăd. şi instal. 


(Deplin vărsat . 
(Vărs. necerute 


Fond de rezervă legal 
Fond de rezervă special 


Rezervă pentru fond de asigurare în 
A caz de explozie. . . . 


. Fond ajutor pentru personal 
. Dividende neridicate. 


Li 
Li 
Conturi curente creditoare |, Di 
L] 


Diverse conturi creditoare , ; . . 


Amortizări conf. art. 12 și 13 
legea pentru constituirea 
Române de explozivi: 


a) Fond pentru rambur- 


b) Fond p-tru reînoirea 


Fond pentru amortizarea 
din Bucureşti și Făgăraș . 
Beneficiul net pe anul 1937. a. , 


Pe | 
Pasiv 
„11.500.000 

38.500.000 


„13.589.717 
4.000.000 


110,000.000 
17.589,717 


54,4417,178 
690.698 
261,202 

2.716,140 

86.105.255 

15.429.196 |— 


din 
Societăţii 


„26.935.898 


„106.259.848 133.195.146 — 


imobilelor 
6.375.403 — 
11.972,254 |—| 
4297.649.249 — 


Conturi de ordine: 


Diverse garanții 


p Div. constit. de gaj şi ipotecă 

a Depon. creanţe în garanţie . 
Titluri const. garanție .... . 
Creditul Industrial scris. de garanţie. 
Furnizori mărfuri comandate 
Depon. titluri în depozit liber , , 
Dep. de garanţii statutare . 


93.471.200 


345,400 |— 
STA 464181 | 


Depon. de ef. în garanţie. E d Fi 


696.470 
1.350.000 
10.630.000 
2,80 000 
23.471,200 
39,600.000 
1,259,262 
663.000 
345,000 


514.464,181 | 


[N | 


.-9 8--5 
Total lei ; + » 


Director g-ral, Leon Sculy Logothetţi Director, Ion Ciocârlie 


Verificat conform art. 186 din codul comercial și găsit în concordanţă cu registrele, 
Yensori: N, Budurescu, C,„Nes tor, expert contabil; M. Kogălinceanu, 1, Apostolescu, * 


«BUNA VESTIRE» 


De 


Pag. 5 


_JPORT 


ERA ACES AU aaa per la Mâine la _Giulcşti (i "Sportul Studentesc ortul SŞ uden Sc 
F. (. Rapid-. H.U. CA. |, e Ferieraţiei in rugby mr 


La Giuleşti echipa orădeană C. A. naţionale pentru matehul cu Jugos-| 


AVETI 


INCREDERE ÎN PRODUSELE ROMANESTI | 


cra ATOL 


TEL 3:24 93 


.—__——— 


incurajaţi! 


„SIMBOL 


Fabrica de Lingerie Bărbătească 


DUMITRU MINCIU ea  diltiței 


Cumpăraţi:; Cămăşi, indispensabili, îijaală 
cravate, ciorăpărie etc. 


Se execută comenzi şi 


cu materialul clientelor 


Croială ireproşabilă 


Preţuri: convenabile 


VIZITAŢI MAGAZINUL 


G. A. Voiculescu 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 
de Primăvară 


Raion special 


de galanterie 


PREŢURI CONVENABILE 


Ultima 


noutate 


RADIOZA 


„SYUuVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
București 1, Telef. 2-54-57 


Căutăm zoprozentanţi în toată țara 


Trebuesc. 


desiințate Balohiile ? 


pentru reducerea numărului târgurilor 
Și bălliurilor din județul Mehedinţi 


T.„SEVERIN, 8. — D. colonel Clea- 
noveanu, prefectul judeţului Mehedinţi, 
în acord cu d. Gh. Stănică, preşedintele 
Camerei de Comerţ, au stabilit, în urma 
unui ordin al ministerului, reducerea uu- 
mărului târgurilor şi bâlciurilor din. a- 
cest judeţ, 

După cum era de aşteptat reducerea 
aceasta a fost primită cu satisfacţie atât 
de comercianții din T.-Severin, cât şi 
de cei din judeţ şi chiar de săteni, 
pentru motivele p2 cari le vom enumăra 
mai jos. 

Trebuia însă să fie şi o categorie de 
nemulţumiţi şi anume unii din primarii 
comunelor respective interesate, cari 
luând cunoştinţă de noua măsură au şi 
început să facă intervenţii pentru men- 
ținerea bâlciurilor şi târgurilor hotărîte 
a fi desfiinţate ca ne mai corespunzând 
necesităţilor actuale. Și se pare că în- 
tervenţiile au reuşit în oarecare măsură, 
întrucât decizia de reducere a bâlciu- 
rilor şi târgurilor întârzie să apară, 

Pentru desfiinţarea unora din bâlciuri 
se impune în primul rând de faptul că 
azi avem atâtea mijloace de comuni- 
caţie rapidă şi eftină între sate şi o- 
raşe. Sătenii se pot deci aproviziona cu 
uşurinţă fie din capitala judejului, fie 
din cele două comune urbane, fie dela 
comercianții din comunele respective, sau 
centrele mai importante. 


DESFI gg BALCIU. ; 


RIL 

Bâlciurile au ajuns chiar să fie 
dăunătoare comerţului în general 
pentrucă în ele se exercită în cea 
mai mare măsură comerţul clan- 
destin, de către comereianţi ambu- 
lanţi cari vin cu mărfuri de ori- 
gină necunoscută, de multe ori 
provenite din furturi. Şi aceştia se 
sustrag totdeauna dela plata im- 


acolo şi o conjerință a cercului preo- 
țesc, unde se găseau adunați preoții şi 
dascălii din vreo zece comune, Servi- 
ciul religios a jost oficiat cu biserica 
goală iar şedinţa publică de după a- 
miază nu s'a mai putut ține din cauză că 
sătenii s'au dus cu toții la bâlci. Altă 
dată pe când era bâlciul în comuna 
Cușmir, copiii dela şcoala primară din 
Vânători au jugit toți dela cursuri şi 
s'au dus la bâlciu astjel că în acea zi 
nu sau putut ține cursuri, 

Pentru toate aceste motive auto- 
ritățile în drept vor lua măsuri ur- 
gente pentruca târgurile şi bâleiu- 
rile din acest judeţ să fie reduse 
la strictul necesar, aşa cum sa ho- 
tărît la început. 

lon Stroe 


Răspândiţi 


Vestire'“| 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, drogueriile și parfumeriile românești, 


| 
| 
| 


ze it Be [2] 


LEI 16 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințaţi numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în cutii originale, conţinând 2 buline 

şi numa! cu semnătura doctorului. 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucureşti. Calea Rahovei 265 


a 
RACE ARI IPEE EREI aperi rea 03 


Răcitoare izolate 
cu plută comprimată 


Articole pentru menaj, 
Tacâmuri, Porcelanuri, 
Sticlărie, Olărie 

23 


IONESCU „cab ema 
Neşansa unui inventa- 


tor român 

George 1. Dumitrescu, a început 
dela vârsta de 16 ani — în anul 
1905 — şi a lucrat cu râvnă până 
în 1924 la desăvârşirea unei in- 
venţii de mare importanţă pentru 
metalurgia românească: lipirea me- 
talului de aluminiu cu ajutorul co- 
sitoru'ui. A reuşit, 

Incurajat de aceasta, tânărul in- 
ventator a continuat experienţele şi 
a reuşit în 1930 să descopere po- 
sibilitatea lipirii metalului de dur 
aluminium cu cositor, al doilea me- 
tal uşor şi preţios, 

“In 1930, după o muncă perseve- 
rentă, George 1. Dumitrescu reu- 
şeşte să lipsească metalul de dur a- 
luminium de toate metalele care 
există în industri2, cu cositor, 

Inventatorul George 1. Dumitre- 
scu anunţă prima inven,ie care e 
brevelată îndată, de Onor Minister 
cu Brevet Regal Nr. 13.084 — in- 
venţie necunoscută până atunci nici 
la noi, nici peste hotare. 

A doua invenţie însă, pre-um şi 
celelalte n'au mai putut fi brevetate, 
din lipsă de mijloace materiale. 

Din această cauză, inventaturul 
George l. Dumitrescu şi-a expus 
spre vânzare, preţioasele sale reali- 
zări în Şoseaua Colentina Nr, 187. 

PEM. Di URATI) 


DE PARTE 2007 SIRE EEE AIE 
Veriţicarea fuucţiona- 
rilor dela Camera de 
muncă Chişinău 
CHIŞINAU, 8. — Noul preşedin- 


funcţionarilor numiţi în serviciu 
de către d. Ştefan Balamezi, 
preşedinte, 

La Camera de muncă, pe lângă 
că majoritatea funeţionarilor sunt 
sheini, sunt şi funcţionari cu sen- 
tinţe de condamnare şi caziere la 
siguranţă. , 

Asttel, Simon Koitman, setul eon- 
tabil, a fost condamnat prin sentin- 
ţa penală Nr. 284/938 la o lună închi. 
soare corecțională pentru fals în 
acte publice şi escrocherie, iar Sara 
Leviu are cazier la siguranţă, fiind 
arestată de mai multe ori sub acu. 
zaţia de comunism. 


fost 


S.F. 


Nici o firmă din Braşov unu este 
redaciată în româneşte 


Legea firmelor este călcată în picioare. Nici 
deciziile autorităţilor nu se respectă 


BRAŞOV. — Printr'o decizie a 
guvernului, sa stabilit ca în de- 
curs 'de o lună toate firmele scrise 
în limbi străine, să fie înlăturate, 
fiind înlocuite prin firme scrise aşa 


pozitelor către stat, judeţ, comună, | după cum este normal, în românește, 


ete. şi fac o concurenţă neloială co- 
merţului stabil. 

Dar bâlciurile mai. sunt dăună- 
toare şi Pentru populația rurală, 
întrucât aci se vând' în general 
mărfuri de cea mai proastă cali- 
tate ori cu defecte cari nu pot fi 
vândute în magazine serioase, 

S'a constatat apoi că, în aceste 
bâlciuri nu se due mai nici odată 
comercianții serioşi, eu firme în- 
scrise, findeă se ştie că mărturile 
ambalate în lăzi şi baloturi şi tran. 
sportate din bâlciu în bâlciu se de- 
teriorează. Afară de aceasta în 
bâlciurile dintr'un judeţ nu se due 
nici odată comercianții din capi- 
tala judeţului respectiv ci comer- 
canţii ambulanți şi samsarii din 
diferite alte oraşe, . mulţi străini, 
cari nu inspiră nici un fel de în- 
credere şi înşală pe cumPărători. 
cum sa constatat in nenumărate 
rânduri. 

Mai sunt şi alte motive cari ple: 
dează pentru reducerea numărului 
târgurilor şi bâlciurilor: 

Acum câtva timp, în vreme ce era 
dâlci în comuna Braniștea, s'a ținut 


Acest termen a expirat. Putem 
să anunțăm autoritățile — în cazul 
când mo ştiu — că absolut nici o 
firmă nu şi-a revizuit până acum 
textul şi că ele continui să fie pre- 
zențate tot aşa de pestriț şi cu a- 
celeași mutilări alelimbii ca şi până 
acum, Este aci o consecvență în 
tău care trebuie privită sub aspec- 
tul ei real, de totdeauna: e clasicul 
sistem de rezistență surdă, duşmă- 
noasă, tăcută, împotriva legiuirilor 
româneşti, în faţa cărora nu cedează 
decât cu proteste deplasate şi cu 
incriminări. E tipic cazul ziarului 
săsesc „Kronstaetter Zeitung”, care 
pentru a admite să pue şi denu- 
mirea românească a oraşului, pe 
lângă aceea mai veche, a trebuit să 
jie suspendat în două rânduri. 

Ceiace îşi permit oamenii aceştia 
şi mai ales ceiace li se permite, 
depăşeşie orice limită a înțelegrii. 

Am spus că nici o jirmă nu a 
fost mişcată din locu! ei, într'un o= 
raş în care prezența atâtor numiri 
străine sfideazii şi provoacă prin os- 
fentația cu care Sunt afişate. Nici 
una. din dispozițiunile legii firmelor 
nu este îndeplinită azi. Emblemel 


Sunt sțrăine. lată mostre de între- 
prinderi româneşii, în orașul Bra- 
şov, după 20 de ani dela Unire şi 
într'o țară în care, cu multi bună- 
voință di se poate spune că mai 
Sunt musafiri. 

Numirile sunt acestea: Laieco, Le- 
vante, Hubay, Molkerai, Ofa, Phar- 
mag, Vestis, Ahava, Aichami, Baeren 
Apolheke, Beierdori, Stollwerk, Kro- 
me, Elekes, Elima, liag, Prochaska, 
DHVOG Merecantilia,. Atâta stridență 
impresionează şi pe cel mai calm din- 
tre oameni. In centrul României, cen- 
trul ei real, constați că există un corp 
sirăin ce mu se lasă mistuit și care 
nu ține cont de nevoile organismului 
din caro face parle. 

In faţa acestei avalanşe de fir- 
me care te jignesc prin stăruitoarea 
persistenţă a lor, în forma de as- 
tăzi, rămâi Stupetiat şi de îndrăs- 
meala acestei provocări, dar şi de 
pasivitatea cu care se priveşte o 
asemenea acţiune. 

Deaceea, peniru a nu lăsa impresia 
că înleresele românești nu pol ii a- 
părate în faţa presiunilor şi şantajulul, 
cerem ca absolui toate aceste lirme 
să fie sancţionale IN BLOC. 

“La Braşov nu e călcală numai o 
simplă lege în picioare, cu o persis- 
tență suspectă, e contestată chiar pre- 
zența și drepiurile noastre aci, de 
ian toleraţii de eri și de loldeauna. 
pi 


te al camerei de muncă din Chişi- 
nău are datoriă să verifice situaţia 


0. va juca pentru prima oară în 
acest sezon la Bucureşti şi anume 
cu F. C. Rapid. Matehul are o deo- 
-sebită importanţă pentru faptul că 
se va urmări forma selecţionabili- 
lor: David, Negru, Vintilă, ete, a- 
ceasta în vederea formărei guma 


lavia dela 8 Mai, 

Partida nu prezintă interes deo- 
sebit pentru clasament totuşi ya o- 
caziona o luptă strânsă, 

Arbitrajul a fost încredinţat d-lui 
Gabriel sie 2 sâgza 


7 A matchuri în în ţară 
pentru Divizia natională A. 


Etapa complectă de Duminică a, reuşit să învingă pe Gloria, asttel 


diviziei Naţionale A, programează 
în țară 7 întâlniri interesante. 
AMEFA — PHOENIX 

Leaderul Seriei l-a se va deplasa 
la Baia Mare unde are şanse să ob- 
țină o victorie uşoară asupra echi- 
pei Phoenix. Mai ales că gazdele 
trec printr'o accentuată eclipsă de 
formă. 

RIPENSIA — CRIŞANA 

Celălalt leader, Ripensia va servi 
replica echipei codaşe Crișana. 

| Matchul este interesant numai 
! prin faptul că se joacă la Oradea. 

Ripensia va câștiga acest match 
numai dacă îşi va lua în serios ad- 
versarul. 

VICTORIA — DACIA UNIREA 

La Cluj, Dacia Unirea nu prezintă 
nici un pericol pentru Victoria. Mai 
ales că brăilenii au cedat Duminică 
echipei Phoenix, iar Victoria a în- 
vins la Bucureşti pe Unirea Trico- 
lor. 

Acest mateh va servi drept antre- 
nament mănăsturenilor care au şan- 
sa să obţină o victorie la scor. 

LA ARAD: GLORIA—DR. VODA 


că nici cernăuţenii n'au nici o şan- 


să. 

CHINEZUL — UN. TRICOLOR 

Cel mai interesant mateh din ţa- 
Tă va avea loc la Timişoara unde 
Chinezul va juca eu Unirea-Trico- 
lor. «Oborenii» deplasează o forma- 
ție din care nu va face parte Câr- 
jan, 

Cu toate defeeţiunile credem că 
Unirea va câştiga. 

A, 0, F. R. — VULTURII 

După victoria obținută asupra e- 
chipei Dragoş-Vodă, Vulturii se de- 
plasează la Braşov unde au o sarci- 
nă dificilă în fața A.0.P.R.-ului. 

Va fi un match foarte disputat 
dată fiind egalitatea de forţe din- 
tre adversari. Credem că se wa ter- 
mina printr'un draw. 

JIUL — OLIMPIA 

Jiul va avea un admirabil prilej 
să confirme buna formă pe care a 
dovedit-o în ultimelg eşiri. 

Mimierii se deplasează acum la 
Satu Mare unde vor înfrunta echipa 
localnică Olimpia. 

Avanaajul terenului wa juca rol 


Pe teren propriu puţine echipe au | kotărîtor, 


Cea de-a 


Matchul zilei T. C. 


Duminecă după amiază se va 
desfăşura pe terenul U. F. S.R, 
cea de a cincea etapă, a campio- 
natului naţional de rugby. 

Vom asista în special la un a- 


V-a etapă 


R.-Sp. Studenţesc 
VIF, DACIA—PTIT. 
Partida se va destăşura pe tere: 
nul II arbitru fiind d. Gogu Sfe- 

tescu, 
P. T. T., care dela începutul re- 


devărat regal sportiv, între echi- |turului au arătat un continuu pro- 
gres vor căuta să 'mfrângă elanul| 


pele T. C. R. şi Sportul Studenţesc. 
Nu ne înşelăm dacă afirmăm că 


această partidă va fi cea mai mare! 


dispută a acestui „sezon. 
T,C.R—SPORTUL STUDENŢESC 

Matehul va avea; loc pe terenul I, 
sub arbitrajul d-lui. Teo Krantz, 
unul 'dintre bunii noştri arbitri. 

După cum am precizat la început 
lupta va fi destul de strânsă dat 
fiind rivalitatea eternă ce există 
între aceste două echipe, 

O 'eventuală înfrângere a verzi: 
lor nu ar periclita câtuşi de puţin 
situaţia actuală a acestora. Din a 
ceasta nu reese că T. C. R, vor 
juca indolent, ci vor căuta să a- 
rate admiratorilor balonului ovai 
că sunt demni de a cuceri invidia- 
tul titlu de campion. 

La rândul lor studenţii vor căuta 
pe cât le va fi posibil să întrerupă 
şirul de victorii al campionilor. 

Nu putem antţicipa rezultatul 
final al partidei, ambele echipe 
fiind de forţe egale. 


DINTR:O GREŞALA 


TIPOGRAF ICA 
articolul NAVEM FUNDAŞI? 


a apărut în numărul nostru de eri 
fără semnătura autorului său, d, 
VIRGIL POPESCU. 

NU ESTE EXCLUS 


joace astăzi cu ur- 
Puiu 


ca Venus să 
mătoarea linie de miiloeaşi: 
Ştefănescu, Feraru, Beta. 


0 GAZETA DE SPE- 

CIALITATE 

destul de ieftină — cea mai — 
niţel RATOIU, niţel program, ni- 
țel literară — când scrie un foar- 
te bun prieten al nostru, — a':un- 
ță că «O GRUPARE  DIVIZIO- 
NARA  BUCUREŞTEANA VA FI 
REFACUTA PE NOUI BAZE 
DATORITA UNUI PERSONAGIU 
CU VASTE  POSIBILITAȚI MA- 
TERIALE». In  repotagiul cu pri- 
cina nu se spune nici numele gru- 
pării, nici numele  «personaginlui», 
mici cum înțelege personagiul «să 
refacă» gruparea. Un fel de știm, 
dar nu spunem, şi Chiar dacă am 
ști mam spune, dar fiindcă nu ştim, 
tot spunem, deşi nu spunem nimic, 
Şi când te gândeşti că numita ga- 
zetă are un bărăgan de hârtie la 
dispoziție! 
ASTAZI DUPA AMIAZA 

începe pe arena Velodrom din şo. 
seaua Stefan cel Mare matehul atle- 
tic dintre juniorii cluburilor VIFO.- 
RUL DACIA şi VULTURASȘUL, 


UN PRIETEN DIN 
CARACAL : 
pe care îl rugăm să ne mai scrie, 

fiindcă scrie frumos, ne trimite ur- 

mătoarea corespondenţă: 

«Duminecă a avut loc 

un match de football între echipa 

locală «Generala» şi <Sborul» din 

T.-Severin, terminat prin victoria 

primilor cu 4—2- 

In timpul primei reprize, _extre- 


în Caracal 


MB IFR Ali Doc 80 De d998 Pee st? în ea te e si ni cil PU, e i DER 


——— —x——= 


vitoriştilor. 

Aceştia din urmă, cu o echipă 
lipsită de majoritatea elementelor: 
bune, dar cu care au rezistat ono- 
rabil în faţa T. C. R., vor căuta să 
termine învingători. 

Părerea noastră este, că un rezul. 
tat egal, va fi echitabil, 

STADIUL ROMAN—R,O.B. 

Pe pragul desființării, R, O. B. 
condusă de nişte suporteri capabili 
a reuşit ca să învingă formaţia R. 

- 15, după ce rezistase onorabil în 
celelalte matchuri, Totuşi în faţa 
Stadiului nu vedem cum ar putea 
eşi învingători. 

C. F. R—R, C. 13 

Un mare semn de întrebare, 

In caz că 0, F. R. se prezintă, 
vietoria nu le va putea scăpa. Con- 
trar riscă să fie radiată din Fede: 
raţie. Şi ar fi păcat Pentru munca 
depusă de inimosul d. ing. Lăză- 
rescu, 


mul dreapta al învingătorilor, Va- 
silescu, a sărit să lovească mingea 
cu capul. 

Dar, a nimerit bara şi sa po- 
menit cu ea în cap. Sa rupt unul 
din stâlpi şi bara transversală. 


Până la sfârşitul reprizei, au ţi- 
nut-o nişte copii. 


Jucătorul na avut nimic, Cap 
tare.. 

Şi când te gândeşti că tot la 
Caracal...», 

ZAINESCU 


nu va intra în formaţia de astăzi 
a Juventusului. Credem că este o 
mare greşală. 
LA TIMIŞOARA 

au fost eliminaţi doi elevi fiindcă 
au jucat football. In Anglia sunt 
lăsaţi repetenţi elevii cari nu joacă 
football. Diferenţă de secole! 


CAMPIONATUL 

selecționatelor categoriilor infe- 
rioare din Bucureşti a avut un fru= 
mos succes, 

lată rezultatele: 

Omoarea — Categoria l-a B 5—i 
(5—2), 

Categoria l-a A — catgoria Il-a B 
1— (1—0). 

Categoria II-a A categoria III-a 
7—2 (2—1). 

In urma matchurilor destul de 
spectaculoase, sa stabilit următo- 
rul clasament: . 


Cat. Onoare 1.1.0. 0 8:115 
Cat. II] A 1.1.9 0:77:89 
Cat. 1 A 1.01 0.331.117 
Cat. II B 10:10: Lui 
Cat. il 7.0. 0;..1''237-49 
Cat. 1 B 1.0. 052 15% 10 
BICAN 


jucătorul austriac care a activat 
în Cehoslovacia, în urma ultimelor 
evenimente politice a cerut cetăţe- 
mia cehoslovacă. Probabil că i se 
va acorda, 


matchului de mâine cu I.(.R. 


Studenţii vor lua parte la înmormântarea 
mamei internaţionalului Ascanio Damian 


Aseară a fost înaintată 
federaţiei de rugby cere-, 
rea grupării 
denţesc de a i se admite a- 


mânarea matchului de Du- chipă ai lui 


minecă cu T. C. R. — 


oarece . universitarii vor 


însoţi cortegiul care va! 


| trecută, cânul fiul ei a fosă 


«placat» mai dur, în iscate 


Sportul Stu-| chul cu P. T. T. 


Gestul! camarazilor de PE 
Ascanio Da- 


de- | mian este de frumoasă ți- 


nută morală şi sportivă — 
şi nădăj duim că în momen- 


conduce la locul de veci pe | tul când vor apare aceste 


mama colegului lor Asca- rânduri, 


nio Damian, 
Moartea i-a venit dună o 
săptămână de suferinţă — 


federaţia de rugg= 
by va fi soluţionat favora- 
bil şi fără ezitare cererea 


în urma atacului de inimă | Jrupării «Sportul Sturden- 
pe care l-a avut Duminica ţesc», 


Astă szară la Gib 
mare gală de box 


ILIE PETRESCU 


Astă seară va avea loc în sala 
cui o mare gală de box, clou-ul afia 
şului fiind întâlnirea pentru campio= 
natul naţional la toate categoriile din 
tre Vasile Şerbănescu deţinător şi 
lie Petrescu, challenger. 


Programul este completat cu incă 
şapte matchuri dintre cari trei pro 
fesioniste şi patru amatoare. 


lată programul definitiv: 


ILIE PETRESCU — VASILE 
SERBANESCU 
10 reprize a 3 minute | 
pentru campionatul României la toate 
categoriile 


ION GORUN—NICOLAE STA- | 
MATE 


10 reprize a 3 minute 


LUCIAN POPESCU—P. DOL- * 
a CESCU 
3 10 şeprize a 3 minute 
AUREL CLIMAN—IGNAT 
LA patru matchuri de amatori. 


Mâine. se deschide 
hipodromul Băneasa 


După stagiunea înaugurală a aler-| clasă, greutate, distanță, etc. 


gărilor de galop dela Floreasca, fhâirie 


Iată impresiunile noastre pentru aa 


are loc adevărata premieră hippică: co-| lergările de mâine: 


chetul hippodrom dela Băneasa îşi des» 


chide porţile, 


Jockey Clubul a întocmit pentru pri» 
ma reuniune, un program ce întrece[ 25.000 ei, 
aşteptări din cele mai exigente pentru 


Pr. de deschidere — 1500 m. 30.000 
lei, My Lass, Caiafa, 

Pr. Val Vârtej — 1600 m. W-h "capi — 
Bard, Băbuca, Magnat. 
Pr. Expresul — 1000 m. 30.000 lei, 


un început de stagiune, când forma cai-| Monette II, Vișina, Weekend. 


lor este incestă, 


Pr. Dunărea — H'cap 2000 m. 50.000 


Din aceste motive — a2cunoaşterea lei, Şerban, Buburel, Codra, 


exactă a formei cailor ce se vor pre» 


Pr. Betelie — 1600 m. 35.000 tai, 


zenta la start — ne vom mărgiui şi noi] Princier, Don Basil, Flor Fina. 


să indicăm favoriţi numai după dotele 
de Jajutrenament şi aptitudini speciale; 


—— > 


Pr. Mixi — 1700 m. Handicap 35.000 
lei, (Petdas), Luța, Elada, 


La Yenus.. 


X—=——— 


Se răsboesc siudenții între ei 
Sp Studențesc-Universitatea 


Pe arena Venus, Duminică după 
amiază clujenii vor servi replica 
Sportului Studenţesc. 

Dat fiind că în joc va fi o im- 
portantă miză: cele două puncte, 
se prevede o luptă palpitantă. 

Atât Universitatea cât şi Sportul 
Studenţesc, în cazul unei victorii au 
şanse foarte mari ca să se claseze la 
locul 4, scăpând astfel de difticilul 
turneu de calificare, 

Remarcăm deasemeni că Univer- 
sitatea urmăreşte în matchul de 
poimâine luarea unei revanşe de 


JUPP BESSELMANN 
fostul campion 


oarece în toamnă la Cluj Sportul 
Studenţesc a învins cu 4—1 în ca 
drul Cupei României. 

In perspectivă o partidă într'a- 
devăr interesantă în care elanul va 
fi arma principală de luptă a ad- 
versarilor. 

Azi după amiază Sportul Studen- 
țese a făcut un antrenament cu S; 
m. B. 

Matchul care va începe la orele 
16.30 va fi arbitrat de d. Mitty Ni- 
culescu, 


EDOUARD TENET ș 
noul campion al cat, semi-mijlociă 


] 


incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Cometa cu 20% toatemagazinele cu aceleaşi articole 


N Î k y** 


DUMITRU Da București Tel. 3.21.66 Calea Victoriei 114 


= RER A, 005 ani DIE 20 283 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Primă pentru. exportatori de grâu 


Decizia ministerului agriculturii şi domeniilor 


Monitorul Ojicial de eri publică |gonui de 1 
iunea d-lui ministru al agricul- |tru 


kgr. Deasemeni pen 
de făimă ce se vor 


Şi domeniilor, prin care pe in [etectua tot pe aceiaşi perioadă de 


ae dela 10 Aprilie—10 Mai timp sa fizat o 
de [de lei 5.330.— 
lei as Mat va- * ac căi 


1938 se acordă 
grâu o primă de 


rtatorilor 


de valorificare 
per vagonul de 


(um se va a tate imporiui 


In urma nouilor dispoziţi în vi-| cursală îşi va face singură cererea 


goare, cererile de imPort urmează 
a fi făcute atât pe subdiviziunea 
vamală, conform tarifului vamal, 


cât şi pe specitieaţia expresă a fe- 
lului mărfii, conform facturilor 
respective. 


de import, punând stampila  res- 
peetivă, 

Cererile de prelungire pentru 
autorizaţiile de import în curs de 
exPirare, vor trebui să fie însoţite 


de un certificat doveditor că în 


! momentul expirărilor celor 6 luni 


Pe viitor, întreprinderile cari au valabilităţii să fie însoţite expe.- 
sucursale nu vor mai putea face | jaaţă, De preferinţă, cererile de pre- 
cereri de import din centrală Pen- | jungire a valabilităţii să fie însoțite 


tru toate sucursalele, ei fiecare sa- 
———— 


inchiderea 
pe exercițiul 


Ministerul de finanţe a trimis or- 


de certificatul de origine. 


rolurilor 
bugetar expirat 


duri şi pe cele cinci exerciţii în- 


sanelor în subordine noui instruc- | chise prevăzute în Decretul Lege al 
țiuni privind închiderea rolurilor şi | promulgării noului buget, 


extragerea debitelor rămase  neîn- 
casate până la 31 Marite 1938. 
Se vor întocmi borderouri de ră- 
măşiţele nominale pe suburbii sau 
comune, care se vor grupa pe pi A 


Textul definitiv 


Borderourile se vor întocmi în 
patru exemplare şi pe feluri de ve- 
nituri în parte, directe, indirecte, 


irita ete. 


“al tratatuui 


de comerţ italo-eugiez a iost 
recdiactat 


ROMA 9 (balcan ortente). — In 
cercurile diplomatice se afirmă că 
textul definitiv al tratatului italo- 
englez, a fost redactat şi că Luni di- 
mineaţă urmează să sosească de la 
Londra, trimisul Foreign Oftice-u- 
lui, d. Ingram, care are misiunea 
specială de a redacta textul englez 


al tratatului. 

Toate ştirile transmise de agen- 
ţile telegrafice privitoare la textul 
acestui tratat trebuese primite sub 
beneficiu de inventar, întrucât tira- 
tativele dintre lordul Pereth şi con.- 
tele Ciano, au fost absolut secrete. 


î&,e 


un mare consum situat în 


preda 


preajma HALELOR OBOR, 


compus din băcănie, bodega, două săli de consumaţie, 
grădină de vară, toate instalaţiile şi mobilierul necesare, 


veselă, 


mărfuri 


Intermediarii excluși. 


Adresaţi Bolintineanu Str. Calimacki 17 


8 April 
CURSUL DEVIZELOR 

Paris 3.20 —3.35 
New-York 58—100 
Londra 450 —500,50 
Olanda 54,50—55,50 
Elveţia 22.15—23.20 
Bruxelies 16.65 —12.— 
Varşovia 18.65 —19.05 
alia 5,19.66—3,19.66 
Pengoe 22,30—22,30 
Viena 23—24.50 
Kor, 344—351 


La cursurile de mal sus, se adaugă 
prima de 380. 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA | 

Fres. îr.: 3.20 —3.35 | 
Lira Palestineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25.85 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.95 (x) 
Otomane 9$2—53 (x) 
Belsas 16,65—17 (x) 
Kc. 3,44—331 (x) | 
Schilingi 23—24.50 | 
Elveţia 22,75—23.20 (x) 
Dolari 182—192 
Olanda 54.50—55.50 (x). 
Dinari 28.98—3.05 
Pengoe 26.50—27.30 
Drachma 99.105 —1.107 
La monedele mai sus însemnate (3) 


se adaugă un plus de 380% atât la 
vânzare câ! şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci irancezi 6.45—6.50 
Lire sterline aur 1380—1720 
Dolari 297 —215 
Florin Olandez 110—129 
Napoleon 1325—1350 
Leva 169 —125 
Zloţi 32—34 


e 1938 
Rentenmark 38—4 
Pengove 35—37 
Otomane 120—130 
Lire sterline 1070—1110 
Ke. 5,75—6.25 
Elveţia 45—51 
Dinari „390—420 
Ialiene 825—860 
Drachma 145—165 
Viena 21—23 


«BUNA e IBUNA VESTIRE» 


RADL 


EFTINEŞTE VIATA 


CALEA VICTORIEI, 81 


Lei 198 Gămăși „ami 


Numirea directorului Lei 34 iri i 
institutului de cultură || L-ei 20 Batista nai 
româno-polon Lei 39 Zolir i pre Parbat. 
Ministerul educaţiei naţionle a ce- || Lei 509 P oplin green 
rut tuturor facultăţilor să recoman- Lei 98 1) iaj l-a p-tru că 
de câte un profesor universitar din- ui ej en măşi bărbăt 
te cari să fie numit directorul in-(ŞLei 30 Gradei prime pentr 
stitutului de cultură româno-polon L = 65 hiloţ ” 
înființat de curând la Varşovia. el PÂNZĂ 150 em. int 
„Deasemeni universităţile vor re-lNLei 115 ChiliON 220 cra. iat 
n rsonalităţile din 1 entru mas 
ee orele Ala dn rivali te it Lei 24 Șervele 3 55/49 ] 
conferinţe Ja sus e ini Înelitut Lei 13 Câipe pPşatra 
Lei 39 Gostelina 2t rocbite 


Situația “auritolă 
in fară 


După datele sosite la ministerul ia! 
culturei se arată că în judeţele Dorohoi, 
laşi, Roman.( Vaslui, 'TDutova, Fălciu, 
Covurlui gi 'Teocuri, starea semiănăturilor 
e bună, In judeţul Covurlui se simte ne- 
voie de ploaie, 

In Carpaţii Moldovei starea semănă- 
turilor e de asemenea satisfăcătoare, 

“ In judeţul Vâlcea semănăturile sunt 
distruse de înghețuri şi desgheţuri re- 
petate, Se simte nevoie de ploaie, 

In judeţul Prahova, Muscel, Argeş 
Gorj, Mehedinţi, Dolj, Olt, Romanați 
starea semănăturilor e bună, Se simte 


72 Lainetle pt. Rocii 
119 Perdele 220 em. ie 
29 Ghiloți ae aama 

28 Balist generos. 


gerie de 


COINCID FIE EMI AN E PR Ce te 2 


GRIGORE ALEXANDRESCU 


nevoile de ploaie, 

In judeţul Vlayes, Ialomiţa, Ilfov, Te- 
leorman situaţia e mulțumitoare, In ju- 
deţul Brăila semănăturile de grâu au 
suferit de ger. 

In judeţul Tulcea o treime din semă- 
năturile de toamnă au suferit de pe ur- 
ma îngheţului, 

ip 


Examinarea impuneri- 
lor pe anul curent 


FOTO CARPAȚI 


MAGAZINUL ROMANESC 
Developează măreşte reproduce 
Aparate şi articole pentru amatori 

Toate mărcile 
Edgar Quinet, 5. Telefon 555-74 
alături de Capşa 


TITUS PILESCU 


Tinereiui polon și aviația 


Tineretul universitar polon, dă o im- 
portanță dintre cele mai mari, aviaţiei, 

Astfel prin entuziasmul tineretului 
studenţesc s'au clădit numeroasn hanga- 
re şi s'au nivelat multe aerodromuri, 

Prin patriotismul ei nedesminţit tine- 
rimea universirtară din Polonia, se sim- 
te profund legată de tot ceace poate con- 
tribui la mărirea e 60 Ca aviaţiei 
polone, 

In acest sens au lucrat numeroși stu- 
denţi, trei dintre ei elevi ai şooalei poli- 
teehnice din Vargovia şi anume:  Ro- 


La ministerul de finan- 
e se examinează condiţiu- 
mile în care s'a făcut re- 
poriarea impunerilor din 
acest an. 

Cu acest prilej se vor da 
o serie de instrucțiuni 
pentru înlăturarea lacu- 
melor constatate de oryga- 
nele getea tm 


— ———— 


Analele indnstriei 


şi comerțului 


A apărut „ANALELE INDUSTRIEI ŞI 
COMERŢULUI” — revistă de econo- 
mie politică şi finanţe — numărul pe 
Martie a. c. — cu un bogat şi variat 
sumar. Colaborează în acest număr d-ui: 
Const. C. Giurescu: Inceputuri de în- 
dustrie în Ţările Româneşti; Gr. L. 
Trancu-laşi: Rolul expozițiilor în ex- 
pansiunea economică a ţării; N. Pillat: 
Situaţia economică a Franţei; Percy R. 
Clark: Relaţiile economice Anglo-Ro- 
mâne; Plutare Cotaru: Politic şi eco- 
nomic; Const. C. Armaşu: Polițică bu- 
getară; Gr. Melidoneanu: Consensul con- 
ştionnt şi sentimentalismul; Al. Popescu» 
Sil: Festina lente; Const. Teodorescu: 
Inlocuirea streinilor din industrie şi co- 
merț cu elemente româneşti. 

Noul regim al comerţului exterior; 
Textul Decretului Regal pentru înfiin- 
țarea taxei de asigurare la importul 
mărfurilor; Exploatarea perimetrelor pe» 
trolifere ale Statului; Modificarea im- 


Printr'o decizie ministerială, au fost 
numiți pe data de 1 Aprilie, următorii 
delegaţi special ai ministerului Finan- 
jelor la instituţiile arătate în dreptul 
fiecăruia; 

D. C. Enescu, referent titular cl. ], la 
Regia Autonomă a căilor ferate române 
(C, F. R.) şi la Direcţiunea generală a 
monopolulu, alcoolului şi taxelor de 
consumaţie (M. A. T.). D. Al. Romanescu 
referent titular cl. I, la Direcţiunea ge- 
nerală Monitorul Oficial şi Imprimeriile 
Statului, D, N, Răsmiriţă, subdirector 
cl. 1, la Casa Autonomă a Monopolului 
Regatului României (C. A. M.) şi la 
Regia Publică, Loieria de Stat, D. Tra- 


galski, Wigura şi Drzwiecki, au con- 
struit un tip de avion care şi astăzi face 
fala aviaţiei civile polone, 

Activitatea şi vitalitatea aerocluburi- 
lor studenţeşti, poate fi judecată prin 
sborul în escadră, efectuat pe deasupra 
statelor balcanice, sbor care a fost în- 
treprins în vara anului 1997, 

In timpul ultimei serbări a Ligii de A- 
părare aeriană şi contra gaz, cetăţenii 
poloni au oferit aerocluburilor 130 de a- 
parate R, W, D,, inițialele celor trei ti- 
neri studenţi constructori. 


Delegații speciali ai ministerului 
de finanţe la instituțiile de Stat 


DD. D. 1. Diamandescu, referent, la 
Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. 
D. Dimitrie Pascu, referent, delegat la 
Administraţia Comercială a Colonizări- 
lor (O, N. A. C.) şi la Casa Generală de 
Pensiuni. D. V. Protoppopescu, referent, 
delegat la Regia Publică Casa de Asi- 
gurări a Ministerului Internelor, D, Mi- 
hai Vâlsan, referent, delegat la Fondul 
Muncii, D. 1. Rădulescu, referent, de- 
legat la Regia  Exploatării Muncii în 
Penitenciare (R. E. M. P.) D, Dumitru 
Georgescu, referent, delegat la Casa de 
Amortizare, D, C, Meriu, reierent, dele- 
gat la Domeniile Eforiei Spitalelor Ci- 
vile, 


pozitului pe salarii; Deciziunile Comi- 
siunei Centrale Fiscale; Deciziunile Co- 
misiunei Centrale a Timbrului; Importul 
pe luna Februarie; Marile târguri inter- 
naţionale; Iuformaţiuni: metalurgice, 
textile, petrolifere; Diverse. 


DELA C.F.R. 


| TAXA DE MODERNIZARE 


REDUCERI PE C. F. R. PENTRU 
EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ 
DIN CHIŞINAU 


Vzitatorii Expoziţiei Naţionale de 
păsări şi animale domestice mici — 
ce se va deschide la Chişinău — be- 
neficiază, numai la înapoiere, de 50 
la sută din tariiul tren de persoane, 
dacă vor Pleca între 22/1V şi 1/V 
1938 inclusiv şi Se vor întoarce din 
Chişinău între 24/1V şi 3/V 1938 in- 
elusiv. Biletele sunt valabile numai 
5 zile dela data sosirii. 

La înapoiere, una din Stațiile 
Chisinău sau Vistirniceni va elibera 
o jumătate de bilet pentru distanța 
prevăzută pe biletul întreg ce a 
Servit la ducere dacă vizitatorul va 
prezenta biletul de intrare în expo 
ziţie pentru a fi vizat. 

Nici la ducere nici la înapoiere uu 
se admite . întreruperea călătoriei. 
Schimbarea de rută nu e Permisă. 
La trecerea într'o clasă superioară 
Se va plăti diferența cu 25% redu- 
cere. Tichetul şi suplimentul se vor 
plăti întegral iar mărfurile benefi- 
ciază, la înapoiere, de 75% reducere. 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
VULUI ROMANESC, CARE APARE IN FIECARE 


VINERI, 


VETI CÂŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE. 


ian Pop, subdirector cl. I, la Regia în- 
treprinderilor miniere şi metalurgice din 
Ardeal (R. 1. M. M. A) şi la Direcţiunea A 
specială pentru ocrotirea şi e Parita O excursie de Sț. 
personalului C, F. R. D. Vasile Vasiliu Paşti 


subdirector cl. Î, la Administraţia co- 

mercială a moșiilor armatei, D, Pa- d FĂ id 

nait Gheorghiu, subdirectof cl. I, la Societatea Regală Română de 
Geografie înştiințează pe mem- 

lor agricole (R. E. A. Z) D.N. St brii săi că preţul excursiei or- 


Administraţia comercială a exploatări- 


Georgescu, inspector statistic, la Direc- 
țiunea Generală P, T. T, D. Lazăr lo- 
nescu, referent la Casa Pădurilor Sta- 
tului (C, A. P. S.) şi la Direcţiunea Ge- 
nerală Cassa de Depuneri şi Consem- 
naţiuni, D. Alexandru Georgescu, refe- 
rent, la Casa Sănătăţii şi la Liga 'Naţio- 
nală contra tuberculozei. D. Eugen 
Gheorghiu, director, la Administraţia 
comercială a porturilor şi căilor de co- 
municaţie pe apă (P. C. A.) şi la Direc- 
țiunea serviciului maritim român (S. M, 
R) D. Gheorghe Tari, referent, la Di- 
recțiunea Generală a Drumurilor de Stat 
D. Mircea Niculescu, referent, la Regia 
Publică Monetăria Naţională şi la Ofi- 
ciul Naţional de Turism (O. N. T.). D. 
Rudolf Ulrich, referent, la Administra- 
ţia Comercială a Pescăriilor şi Regiuni- 
lor Înundabile ale Dunării (P. A, R.]. 


ZE PETER DETA „Pa EPA REZA 
Condaminarea 
sublocot. Odea 


| Pentru tentativă de spio- 
i naj, sublocotenentul Odea 
| a fost condamnat azi la o- 
rele 2 d. a. de tribunalul 
militar la 3 ani temniţă 
grea şi degradare mili- 


A DRUMURILOR 

Elevii anului III din şcolile de 
ofiţeri vor putea plăti taxa de mo- 
dernizare a drumurilor la carnetele 
de identitate țip C.F.R. pe trimes- 
trul Ianuarie şi Aprilie a. c. 

Restul se va plăti la întocmirea 
carnetului de ofiţer, pe ziua de 1 
Iulie, când se va face avansarea la 
gradul de sublocotenent. 

NORME PENTRU LICITAŢII 

Regia C. F. R. a dispus ca servi- 
ciile cari țin licitaţii pentru aprovi- 
2ionarea cu materiale sau pentru 
executarea de lucrări să le poată 
perfecta şi înaintea aprobării buge- 
tului sau a programelor lunare. 

Comenzile însă nu se vor putea da 
decât în limita prevederilor bugelu. 
lui și cu respectarea tuturor dispo- 
zițiilor în vigoare. 


Noul impozit la ciira! 
de alaceri 


Numai pentru mărfurile impoza- 
bile cu 6% care se vor pune în cir-| 
culație cu începere dela 1 Aprilie 
1938 se va "percepe impozitul pe ci: 
fra de afaceri 6% plus 1% fondul a- 


părării naţionale. ; tară, 
Mărfurile puse în circulaţie în D-ra Magda Deneş a fost 
cursul lunei Martie până la 10 Apri- achitată, 


lie vor fi impuse cu 6% simplu. 


ganizată în Jugoslavia şi Alba- 
nia este de 10.250 lei clasa II şi 
8.750 lei clasa IIl-a. Diferenţa 
între cele două clase constă nu- 
mai în transport, regimul fiind 
acelaș pentru toţi excursioniştii. 
In preţ se cuprind toate cheltue- 
ile obişnuite într'o excursiune 
Inscrierile se fac până Sâmbătă 
9 Aprilie, depunându-se preţul. 

Pentru paşaport este nevoe de 
un certificat tip care se obţine 
dela Cercul de recrutare respec- 
tiv. 

Durata excursiei 


zile. 
———3—=——=— 
Redacției 


este de 14 


D-lui șa , V. Emil, Caracal. — 
Continuaţi să ne trimiteţi coresponden- 
ță. In măsura importanței, o publicăm 
şi vă mulțumim i aa i teză e a alea BERE n PE TI Donde acizii seaca desc viitor. 


e 


CI 


va asd 


Să 


PANTOFI 
SANDALE 
BOCANCI 
fpernttu 
EXCURSII 


INTREPRINDERILE 


S. 


Magazine în Bucureşti : 
STRADA OITUZ 19, ŞEPCARI 18. CAL. MOŞILOR 323 
Magazine în provincie: 
CONSTANȚA.STR.ŞTEFAN CEL MARE 27 şi TOPOLOVENI 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, 
Gata şi de Comandă 


,Hamuleţe, Lese, Bice 
ăsi eftin la Magazinele 


1. TAN ESCuU 
CALEA VIOTORIEI N Xe 9% — STR. OÂMPINEANU No. 1 


F PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Cuunpăraţi 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
in faţă Teatrului Naţionali 


-— 


VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul L.azăr) 
Vestminte, "obiecte ma iecte 
bisericeşti. bijuterii 


uimirea” | 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, o) 
ST săi TE aa că al tam DIRAL E a RI TACE ICI PE ORB RO NR IESITI SIA ECE DANUSI DER "rai URA E 


Teieton 478/50 


Blănăria „i OPARD 
Petre Gâricanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu prețuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 474.05 


Croitoria Civilă Şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi lreproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


PAINA A. dag LUX 


UBA MAI BUNA 
NOUA "Moana Vi 


> OBA MAI TARE _ 


GAGE 


U1U-RUYAL 


N BUZDUGAN. 


en oii 


DEMISIA GUVERNULUI BLUI 


D. Blum respins de Senat. A fost refuzată 
discuţia proectului financiar 


D. Daladier însărcinat cu formarea noului guvern francez 


PARIS 9 (Rador). — Cu 


Senatul a refuzat să ia în discuţie proectul financiar 


el guvernului 
ai ora 18,45 s'a 
meră, D. Blum 
a făcut o expunere a 


gr e 
traordinar, 


ora 19,15 sa reunit un consiliu de cabinet ex- 
Peste o jumătate de oră s'a anunţat demisia ofi- 


cială a guvernului, 
D. DALADIER PRIMEŞ- 


TE NOUL MANDAT 
PARIS, 9 (Rador). — Pre 


Ultimele momente a 


Detaşamente poliţieneşti previn dezordinele 


PARIS, 9, (Rador), — Şedinţa de azi 
după amiază a Senatului, care a deter- 
minat retragerea guvernului Blum, a a- 
put în unele momente un caracter exrem 
de dramatic, 

Ca şi eri autoritățile au lut întinse 


D. BLUM 


măsuri în jurul palatului Luxembourg, 
pentru prevenireu eventualelor  dezore 
dini. Au fost aşezate cordoane de poli- 
ție şi detașamente ale gărzii mobile pe 
bulevardul Saint Michel, pe bulevardul 
Saint Germain, precum şi pe celelalte 
artere de comunicaţie din jurul Sena- 
tului, 

O mare mulțime de cetățeni se aduna- 
se pe trotoare, dornică să afle cu un mi- 


D. Blum și... 
ministru. 


Aproape de ora 17 urcă la tribună d. 
Leon Blum, preşedintele consiliului. 

Şeful guvernului grupează câteva ar. 
gumente în favoarea proectului, spu- 
nând între altele: 

Vreţi să respingeţi acest proect, Dar 
ce veţi face mâine? In orice caz, o s0- 
luţie trebue găsită, Ce soluţie propuneţi 
în locul proectului nostru, 

D. Blum amintește că primul său gu- 
vern a încerct să iasă din dificultățile 
financiare, aplicând metodele ortodoxe. 
«Şi succesorii mei au făcut mari efor- 
turi, dar eforturile lor nu au dat rezul- 
tatele aştepiate». 

Creditele acordate guvernului nu vor 
împlini nevoile Tezaurului decât pen- 
tru cea de a doua jumătate a lunei A- 
prilie. «Nu trebue deci să mustraţi gu- 


INFORMAŢIUNI 


Ministerul justiţiei des- 
minte ştirea răspândită 
că s'ar intenționa înterz» 
cerea exercitării profesiu- 
mei pentru avocații pu- 
blici, 


D. Mitiță Constantinescu, mi- 
mistrul economiei naţionale va 
pleca la Londra la începutul lu- 
nii viiloare. 


——— 


D. Dinu Simian, fost subsecretar 
de stat la interne, a fost numit se- 
cretar general a] ministerului de 
justiţie. 

Instalarea d-sale a avut loc as- 
tăzi dimineaţă, fiind făcută în pre- 
zenţa d-lui ministru Victor lamandi 
şi a directorilor de servicii din mi- 
nister. 


D. dr. Vlad Haţieganu, a fost nm 
mit în postul de medic şef director 
al Casei asigurărilor sociale Bucu- 
veşti. 

Uniunea fabricanţilor de oțet din vin 
din România a înaintat o cerere mi- 
nisterului Agriculturii, Domeniilor şi 
Cooperaţiei prin care aduc2 la cunoş- 
țință modul cum a indus în eroare soc. 
Margiua-Reşiţa autorităţile, la obtine- 
rea autorizaţiei de-a fabrica otet alb 
concentrat, | 


“TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE -EMINESCU» S. A. STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26. DE ARTE GRAFICE <EMINESCU,» S$. A.. STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68, 


întrunit grupul socialist la Ca- 
de mai mulți miniştri  socia- 


223 de voturi contra 49 
nalează expunerea de motive, 
După d-lui Gar- 
dey, transformarea în le- 
ge a proectului guvernu- 
mental ar duce la izolarea 
economică a Franţei. In 
orice caz legea ar avea ua 
efect deslănţuirea  infla- 
ției, sub toate formele. Pe 
de altă parte, programui 
financiar al guvernului 
constitue un început de 
qolectivizare generalizată, 
Guvernul vrea să devină 
tutor al economiei private. 
rep pă i principiul eta- 
tizării iferitelor înire- 
prinderi constitue un  în- 


sit 


gina. pe Lebrun a însăr- 
aț. pe d, Daladier cu 
Ata cui noului guvern. 


le guvernului Blum 


nut mai devreme desnodământul desba- 
terilor din Senat, Ca o măsură de pre- 
câuție, grădina Luxembourg a fost eva- 
cuată la ora 18, 

Pe culoarele Senatului, domnea o vie 
agitație, Incinta era extrem de populată. 

Pe încetul banca ministerială se po. 
pulează, La ora 15.5 preşedintele des- 
chide şedinţa. D, Jeanneney semnalează 
adunării că guvernul cere discutarea ime 
diată a proectului de lege financlar, 

Potrivit regulamentului ședința este 
suspendată pentru o oră, 

La ora 16,15 preşedintele deschide din 
nou ședința, Pe banca ministerială sunt 
preznți aproape toți membrii guvernului, 
în frunte cu d. Blum, 


RAPORTORUL GENERAL 
ATACĂ VEHEMENT 
PROECTUL FINANCIAR 
AL GUVERNULUI 


Cel. dintâi ia cuvântul d. Abel 
Gardey, raportorul general al co- 
misiei financiare. 

Oratorul face o expunere asupra 
proectului financiar al guvernului. 
criticând cea mai mare parte din 
dispoziile sale. E] constată că gu- 
vernul vrea să-şi asigure depline 
puteri, dar nu vede nici necesitatea 
acestor depline puteri, nici modul 
cum ar putea guvernul, în alcătui. 
rea sa actuală şi cu concepţiile care 
stau la baza proectului 


D. DALADIER 


ceput primejdios.  Sinyu- 

rul mo de acţiune al gu- 

vernuivi rămâne inflația, 
Raportorul. expune apoi argumen- 


financiară a Senatului să refuze 
reluarea în discuţie a proectulul fi. 
nanicar al guvernului cu mare ma- 
ioritate. In încheere, el a spus că 
respingâd proectul guvernului Se. 
natul rămâne credincios doctrinei 
sale şi convins că serveste odată mai 
mult interesele permanente ale ţării, 
Senatorul Etoule ia cuvântul pen. 
financiar, tru a sprijini proectul guvernului. 


„metodele ortodoxe“. Expozeul primului 
(hestiunea trece apoi „pa plan politic“ 


vernul penturcă şi-a făcut cu repeziciu-! guvern de Uniune Naţională, «Nu este 


să soluţioneze relele pe care le sem. idee pe care am proectat-o eu în opinia 


publică, Nu vă dați seama că toate cele 
ce s'au petrecut de atunci şi până acum 
au fust de natură să facă şi mai grea 
realizarea acestei idei?>, 

Și şeful guvernului întreabă dacă Se- 
natul doreşte deplasarea sau răsturnarea 
majorităţii. Primejdia ar fi mare — a= 
firmă el. Nu mai sunt acum împreju- 
rările din 1926 sau din 1934, Clasa mun- 
citorească a început să fie conștientă 
de drepturile sale, Daţi-mi voe să vă 
spun că nu aveți dreptul de a hotări, A- 
cest drept revine adunării eşită din su- 
fragiul universal. 


PREŞEDINTELE SENA.- ; 


TULUI AMINTEŞTE IN- 

DEPENDENŢA HOTĂ- 

RARILOR MATURULUI 
CORP 

D. Jeanneney intervine la a- 

ceste cuvinte cu energie, între- 


COMUNICAT No, 42 

Mareșalul Curţii Regale comu- 
nică următoarele: 

In ziua de Vineri 8  'Aprilie 
1958 s'au prezentat Majestății 
Sale Regelui la raport loterii 
prefecți cari au fost reținuți la 
dejun: - 

D. colonel Nica Vasile, prefec- 
tul jud. Ialomița. 

D. colonel Lascar Mihail, pre- 
fectul jud. Olt. 

D. colonel Ghigorţ Traian, pre- 
fectul jud. Vlașca. E 

D.: colonel prpox RD E., pre- 
fectul jud. Prahova. 

D. colonel Loghin Const., pre- 
fectul jud. Vaslui. 

D. colonel Dumitrache 
prefcetul jud. Năsăud. 

D. colonel Arbore loan, pre- 
fectul jud. Putna. 

D. colonel Andrian G., prefec- 
tul jud. Caraş. 

D. colonel Subotin Pompiliu, 
prefectul jud. Covurlui. 

D. colonel Cleanoveanu C, 
prefectul jud. Mehedinţi. 

D. colonel Spirea loan, prefec- 
tul jud. Constanţa. 

D. lt. colonel Lazar loan, pre- 
fectul jud. Fălciu. 

D. Lt. colonel Papadopol M., 


Ioan, 


rupând pe d. Blum. Senatul a-! prefectul jud. Făgăraş. 


plaudă călduros şi îndelungat | 
pe președintele său. 

Preşedintele Jeanneney  de- 
clară că, potrivit Constituţiei, 
Senatul, ca adunare a Republi- 
cei, are dreptul de a lua în de- 
plină  îndependență  hotăririle 
sale, în conformitate cu senti- 
mentele sale. După această ho- 
tărâre, rămâne la aprecierea 
președintelui de consiliu să tra- 
gă consecințele pe care le so- 
coate necesare. 


PARIS 9 (Rador). — D. 
Daladier, care a acceptat 
misiunea de a forma noul 
perie francez, a declarat 

n cursul nopții că a văzut 


tela care au determinat erl comisia ascară „pe d-nii Jeanneney 


preşedintele. Senatului şi 
ii preşedintele Ca- 
ii, rămânând ca azi di- 
esec . Aid pe d. 


Leon Blum, 


D. li. colonel Rizescu D,., pre. 
fectul jud. Ciuc. 

După amiază, M. S. Regele a 
primit în audiență pe: d. profe- 
ser Ren€ Maunier; d. dr. Rush- 
brocke, secretar general al alian- 
ței mondiale baptiste; d. Gh. Tă- 
tărăscu, membru în Consiliul de 
Coroană. 


(um vor putea fi ocupate 
posturile vacanie 
în instituție de stat 


Numiriie se vor face numai cu autori- 
zarea consiliului de miniștri 


Printr'o circulară a direcţiunii * 
bugetului şi a contabilităţii gene- 
rale a statului g'au luat următoa- 
rele importante dispoziţiuni: 

REZERVA DE 10% 

Dela constituirea rezervei de 10% 
din aloeaţiunile aprobate prin bu- 
get sunt exceptate alocaţiile pentru 
salarii şi accesorii la salarii pentru 
pensii, pentru cheltueli de personal 
în genere şi pentru plăţi de datorii 
rezultate din  convenţiuni şi Con- 
traote 


OCUPAREA POSTURI 
LOR VACANTE 
Posturile atlate libere la 31 Mar- 
tie 1938 şi înscrise în bugetul pe 
1938—39 pot fi ocupate cu începere 
dela 1 August 1938, şi numai cu au- 
torizarea consiliului de miniştri 
dată dela cas la caz pe baza propu- 

nerilor ministrului finanţelor. 

Constatarea posturilor aflate li- 
bere la data de 31 Martie 1938 şi în- 
scrise în bugetul pe 1938-39, se va 
face în cursul lunei Aprilie 1938, 
aşa cum s'a procedat şi în exerci- 
ţiul 1937-38, prin proces-verbal dre- 
sat în dublu exemplar. 


SPORURILE DE SALA- 
RIi SUNT ANULATE 


ţiului 
posturi, în vederea majo- 


Raporturile României 
cu Spania naționalistă 


Inspirându-se din precedentul bri- 
tanic, Statele Inţelegerii Balcanice 
au hotărît, cu prilejul Conferinţei 
dela Ankara din Februarie trecut, 
să stabilească un contact cu guver- 
nul generalului Franco în vederea 
apărării intereselor lor economice 
în Spania. 

Ca urmare a acestei hotăriri d. 


străine, a procedat eri 8 Aprilie, la 
un schimb de note cu d, Prat y 
Soutzo, ministru plenipotenţiar, de- 
legat al generalului Franco, în ve- 
derea precizării modalităţilor con 
tactului ce se va stabili între gu- 
vernul român și guvernul genera- 
lului Franco, prin mijlocirea unor 
reprezentanţi speciali cari vor pur- 


N. P. Comnen, ministrul afacerilor! ta titlul de agenţi generali. 


TRUPELE NAȚIONALISTE 


continuă înaintarea în Catalonia 


SARAGOSSA, 9 


ne datoria şi a depus fără întârziere| vina mea dacă sa format un cabinet| enția DNB transmite: 


întemeiat pe regulile constituţionale ale 
majorităţii». Problema financiară era 
cea mai urgentă, Proectul a fost votat 
de Cameră. Era de datoria guvernului 
să supună acum proectul Senatului, 


un plan de ansamblu», 

D, Blum încearcă apoi să respingă 
diferite critici aduse proectului, în spe- 
cial cele relative la inflaţie. <Trebue 
abordată problema în întregul ei. Ce so- 
luţie propun adversarii  proectului? 
Cheltuelile Tezaurului sunt cunoscute, 
Ele ating un total de 50 de miliarde, 
dintre care %5 de miliarde ma: rămăn 
de plătit. De doi ani împrumuturile nu 
mai sunt suficiente pentru a acoperi ue- 
cesitățile statului, Dacă după noi vor 
ven, alţii şi aceştia vor fi siliți să facă 
apel la soluţia propusă de noi». 

D, Blum pune chestiunea apoi pe pla- 
nul politic, El aminteşte sforţările pe 
care le-a făcut pentru a constitui un 


NUL NOSTRU» 


ză d, Blum, Nu aţi ascuns niciodată a- 


Ştiu că mulți dintre do, aspiră la marea 


LONDRA, 9 (Rador). D. Cham- 
berlain a luat astăseară cuvân- 
tul la Birmingham. 

Ocupându-se de conversațiile 
anglo-italiene, şeful guvernului a 
declarat că există astăzi perspec- 
live favorabile de a se restauru 
vechile relații amicale „dintre An- 
glia şi Italia, care, până de curând 
înainte de a fi fost întrerupte, au 
durat atât de mult încât deveni- 
seră tradiționale, 

Vă cer numai să aveți puțină 
răbdare şi să mai aşteptaţi pu- 
țin, — şi cred că nu veți avea mult 
de așteptat, — pentru ca acordul 
nostru cu Italia să fie încheiat şi 
dat publicităţii. 

D. Chamberlain a amintit că Ma- 


PNR N N O 0 N RR O O E RR RI RE ZAC ERIE NENE, 


Parastasul de sase luni 
al generalului Cantacuzino :-- 


tacuzino;, d-na Elisabeta 
Manu, d-ra Despina Canta: 
cuzino, d. lon Cantacuzino, 
fraţi şi surori, dr. lon Can- 
tacuzino, d-rele Kalinde- 
ru, Arion, etc, 

După terminarea slujbei, 
cei de față au mers la ci- 


Decretul-lege pentru regle- 
mentarea presei a fost definitiv 
întocmit. 

Consiliul legislativ va aviza 
asupra lui. 


Printrun decret regal apărut în 
«Monitorul Oficial» de astăzi, mai 
mulţi ofiţeri superiori şi interiori 
din cadrele active ale armatei au 
fost trecuţi în rezervă. 


»,.8, id Colan, ministrul edu- 
caţiei naţionale a plecat aseară la Cluj, 


Azi, la ora || dim. s'a fă- 
cut în biserica Sft, Ilie 
Gorgani parastasul de şase 
luni peniru pomenirea ge= 
neralului Gheorghe Canta- 
cuzino. A oficiat un sobor 


de preoţi, în frunte cu_pă- 
rintele Mihăilescu şi părin 
tele Dumitrescu, fiind de 


faţă familia şi un mare nu mitirul Belu, reculegân- 
măr de prieteni şi cama-| du-se la mormântul gene- 
razi ai marelui dispărut. | ralului. 


Au asistat: d-ra loana Can. 


Coloana naționalistă comandată 
de generalul Solchaga înaintează în 
direcţia nord, dincolo de Tremp. 

Ea a atins centrala electrică dela 
Cap Della, situată la sud de Monse- 
min,  Impreună cu centrala dela 


«NU VA PLACE GUVER. | Tremy, centrala dela Cap Della tur- 


nizează 80 la sută din curentul e- 


«Nu vă place guvernul nostru? — stri- | lectrie folosit în Catalonia. 


Miiiţienii se predau în massă for- 


cest lucru, Astăzi vreți să-i faceți viața | ţelor naţionaliste sau trec pe teri: 
impopsibilă, Și mâine ce veţi mai face? | toriul francez. 


Un numeros grup de ingineri şi 


CEE SP SĂ DE 5 IT EEE APOI A Bă ESTE ZE Lt IDE 200 PE AERISIRE CE 7700 II 


Anglia și patea euro 


Declaraţiile d-lui Chamberiain 


poană 


rea Britanie este obligată să dea 
ajutor Franţei şi Belgiei în even- 
tualitatea, unei agresiuni nepro- 
vocate. 

Ea nu-şi poate lua însă un an- 
gajament similar faţă de alte ţări 
mai îndepărtate, care nu privesc 
interesele vitale britanice în a- 
celaşi grad, deşi este im posibil să 
se spună că ar putea fi ulterior 
implicate într'o ceartă izbucnită 
în cine ştie ce colţ îndepărtat al 
Europei. Trebue totuşi cel puţin 
— a adăugat primul ministru — 
să ne rezervăm numai 


siderăm necesar să intrăm într'un 
război. Nu putem lăsa altora gri- 
ia de a hotărî de acţiunea noas 
tră, câtă vreme aceasta poate a - 
vea consecințe atât de enorme 
pentru noi înşi-ne 
S'a că ar trebui să 
avem o linie de conduită 
îndrăzneață şi să dăm 
lumii un astfel de avertis- 
încât să nu mai poa- 
tă fi război, Aceasta în- 
seamnă speculare, dar nu 
cu bani, ci cu vieţi de băr- 
baţi, femei şi copii din ra- 
sa şi sângele nostru, Eu 
nu sunt gata să speculez În 
acest fel şi chiar dacă aş 
vetieca că necesitatea răz- 
boiului se impune în vii- 
tor, nu aş spune cuvântul 
care să-l deslănţue, dacă 
nu aş fi absolut convins că 
nu putem să ne. apărăm li- 
bertatea în niciun al fel. 


pentru | 
noi dreptul de a hotări dacă con-! 


rent electric. 

Postul de radio Burgos 
anunţă că trupele genera- 
lului Moscardo au oc 
centralele electrice delal| 


(Rador). — A-] tehnicieni a şi sosit la TremP, pen-| San Lorenzo şi Camaraza, 


tru a reorganiza producţia de cu- 


la nord de Balaguer. 
In felul acesta, trupele 
iste esc to- 
talitatea centrelor de pro- 
ducere a energiei electri- 
ce din Catalonia. 


; Uau 


Independenţa statului Cataloniei 


se desființează 


BURGOS, 9 (Rador). — Cores- 
pondentul agenției Havas  trans- 
mite: 

Legea prin care guvernul naţio= 
nalist spaniol desființează statutul 
independent al Cataloniei prevede 
intre altele: 

„Revoluţia naționalistă a însem- 
nat, in materie de ordine publică, 
inlăturarea tuturor instituţiilor cari 
implicau negarea valorilor pentru a 
căror promovare lupta revoluţia. 

In cosecinţă se hotărește: 


. 


1. Administrarea regiunilor și mu- 
nicipiilor din provinciile Leridu, Tar- 
ragona și Barcelona este din nou su- 
pusă regulilor generale, aplicabile ce- 
lorialte provineli, 

2. Fără a prejudicia asupra lichl. 
dării regimului stabilit de statutul ca- 
falan, statul naţionalist spaniol are 
toată competența în materie de legis- 
laţie şi de aplicare atât asupra ser- 
viciilor de drept comun cât şi asupra 
acelora cari au lost cedate regiunii 
calalane prin legi speciale, 


Barcelona fără electricitate 


HENDAYE 9 (Rador). — 
Agenţia Stefani publică o 
ştire din Barcelona aunun- 
țând că acest oraş a rămas 
făra electricitate. Metro- 


Mahatma Gandhi condu- 
cătorul naționaliştilor in- 
dieni, se află grav bolnav. 

Sunt puţine speranţe că 
va —— a ai Sta toana Can-|___________________lbertatea în niciun alt fel. va putea fi salvat îi salvat. 


politanul şi tramvaele au 
incetat de a mai circula. 

Raţiile de hrană au fost 
din nou micşorate. 

Se anunță deasemeni din 
Barcelona că una din pri- 
mele măsuri luate de gu- 
vernul republican a fost a- 
ceea de a creia un tribu- 
nal milita» care să judece 
pentru incavacitate şi tră- 


"mării salariilor sau în vede- 
„rea înaintărilor funcţiona- 
za în grade şi clase su 

erioare, precum şi postu- 

File noui înființate în plus 

faţă de cele existente în 

bugetul exerciţiului 1937- 

38. vor fi anulate. 

Se exceptează sporurile 
de salarii prevăzute pentru 
rectificări, transferări şi 
reîntegrări ordonate de 
justiţie prin sentinţe -.ă- 
mase definitive şi învesti- 
te cu titlu executoriu. 


POSTURILE VOR DE- 
VENI VACANTE 


In ceeace priveşte posturile ee 
vor deveni vacante în cursul exer- 
ciţiului, vor putea fi ocupate în mă- 
sura în Care se va găsi că sunt in- 
dispensabile pentru bunul mers al 
Instituţiei, cu autorizarea  Consi- 
Jiului de miniştri, dată pe baza 
propunerii ministrului finanţelor. ; 


INAINTARILE FARA ; 
SPOR DE SALARII . 


Funcţionarii înaintați fă 
ră spor de salarii după da- 
ta de | lanuarie 1932 si ca- 
re nu vor fi încadrați în 
posturile vacante la 31 
Martie 1938 şi prevăzute 
în bugetul pe 1938-39, con 
form dispozițiunilor art. 5 
alin, 9 din Decretul.-Lege 

„ nu au dreptul 
nici pe trecut nici pe.:tru 
exerciţiul 1938-39, la vife- 
rența de salariu. 


' Biarele Îranceze și 
engleze confiscate 
în Germania 


BERLIN, 9 (Rador). — 
Toate ziarele franceze şi 
engleze sosite. astăzi în 
Germania au fost confis- 
cate, afară de «Le Temps». 

Nu se ştie exact care a 
fost motivul acestei mă- 
suri, dar se crede că eaa 
fost luată din cauza co» 
mentariilor publicate de 
ziarele franceze şi engle- 
ze în legătură cu atitudi 
nea episcopilor austriaci şi 
ri e pr mea faţă de pie- 

scit,. 


Consiliu de miniștri 


Eri la orele 17 a avut loc la Patri- 
arhie un consiliu de ministri sub 
preşedinţia 1. P. S. Sale Patriarhul 


Miron Cristea. 
Consiliul a examinat problemele 


la ordinea zilei, 


Acordul anglo-italian 
va fi semnat înainte 
de Paşti 


ROMA, 2 (Rador). — A- 
genţția Reuter află astă. 
seară că acordul anglo-ita- 
lian va ți parafat încă îna- 
inte de Paşte. 


Republicanii spanioli 
au pierdut 50000 de 
oameni într'o 
săptămână 


SALAMANCA, 9 — Balcan-O- 


dare pe generăâlul Pozas, | riente).— Intre 1-7 Aprilie, 25.500 
fostul comandant d epe de milițieni s'au predat naţiona- 


frontul de est şi pe comi.- 


sarul politic Eduardo Cas- | 9.200 au fost 


tillo. 


liştilor, 16.000 au fugit în ro ile 
ăsiți. morti în 


niile cucerite de naţionalişti. 


Mareșalul Budienay „prim cavaler 


al armatei r0$ 


ii” in disgrație 


VARȘOVIA Yy (Rador). — re era socotit om de încre.- 


Corespondentul 
Stefani transmite : 

Se anunţă din Moscova 
că svonurile privitoare la 
căderea în disgrație a ma- 
reşalului  Budienuny, «pri- 
nai cavaler al urmatei ro- 
şii», se confirmă. 

Mareşalul Budienny, ca- 


Redactor-responsa bil 


Agenţiei | dere al lui Stalin, a 


fost 
revocat din postul de ins- 
pector general al cavale- 
riei. El se bucura de cea 
mai mare popularitate în 
armata sovietică. Anul tre. 
Cut făcuse parte din tribu- 
nalul militar care a con 
damnaț la moarte pe ma- 
reşaluil Tukacewski. 


1 V. Olaniuoc-Stere.