BunaVestire_1938_03-1670612721__pages39-44

| căi 


Taxa poştală plătită în numerar, 
conform aprobării No, 23364;938 


BUNA 


ANUL Ii. — No. 306 | 
Miercuri 9 Martie 1938 


SIIRE 


ZIAR LIDER DE LYPIA P, I DOCTIINA RONANEAJCA Redactor-şef 
MIHAIL POIAHRONIADE 
Direc ori: a Redacţia şi Administ : E 
DRAGUŞ PROTOPOPESCU BUCUREŞTI ai TELEFOANE | prterzrseme-ah Are pet A ba: a d CPS 
m . .... . i i 
GRIGORE MANOILESCU Eulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. i Tipografie e Xp aa Comune urbane d FER: A îs Comune rurale : A ia pă 
5 luni » 175 1 3luni > 125 
Politica externă 
de MIHAIL POLIHRONIADE 
Pe timpul lui Caligula, al In lupta dintre Stalin şi Tro- |la Moscova ca umil funcţionar; Nu lupți treizeci de ani pen- | linamentul torturii să fie î împins 


ui Neron, al lui Domițian circul 
juca un mare rol în viața Romei. 

În lumina orbitoare a soarelui, 
după ce se îmbulzise să capete 
loc „după ce mâncase gogoşi pră- 
jite în untură râncedă, după ce 
țipase, înjurase, aplaudase, ple- 
bea începea; să se calmeze. Impă- 
ratul îşi făcea însfârșit apariţia 
în loja sa, primit uneori cu deli- 
rante strigăte de bucurie, alte ori 
cu fluerăiuri — „căci în circ, la 
Roma poporul era stăpân. 

Spectacolul începea cu defila- 
rea actorilor. Treceau călăreţi şi 
mimi, paiaţe şi saltimbanci, dan- 
satoare și dansatori, Instârşit, la 
urmă, pășeau greu, întunecați 
cu gura amară şi privirea fixă: 
gladiatori. Știau că trebue să în- 
vingă sau să moară, Ştiau că-și 
vor vărsa sângele şi că-şi vor 
da viaţa în urletele de bucuri 
sadică ale unui popor imbecilizat 
şi spre satisfacția unui tiran 
tâmp şi crud. 

Dar ritualul jocurilor trebuia 
respectat. Gladiatorii defilau 
prin faţa lojei imperiale, ridicau 
braţul şi strigau tiranului: cAve 
Caesar, 'morituri te salutant» (A- 
ve Caâsar! Cei ce vor muri ie 
slaută»!) 

Au trecut două mii de ani de 
atunci. 

Din loja Kremlinului, Stalin 
nu priveşte circuri ci săli de şe- 
dințe. Actorii sunt foştii lui to- 
varăşi. Foştii lui eamarazi de i- 
deal şi de luptă. 

Actorii se numesc: Zinoviev, 
Kamenev. Piatakov, Serebria- 
kov, Radek, Rykov, Bukharin, 
Krestinski, Racovski, Jagoda. 

Actorii stiu că-și joacă ultimul 

ctacol. Că-i aşteaptă moartea. 
Moartea rece în fața plutonului 
de execuţie ,cu groapa comun! 
săpată în spate mai înainte. 

Totuşi — fenomen cunos — 
niciunul din acuzaţi nu se apă- 
ră. 'Loţi acuză! Toţi se acuză. 

«Am trădat din 1918!» <Am 
vrut să provoc dezmembrarea 
Rusiei Sovietice!» <Am fost în 
serviciul Gestapoului!» <Am sa- 
boitai!» «Am furat!> <Am vân- 
dut secrete de stat!» Sunt vino- 
vat!» «Merit orice pedeapsă!» 
«Trăiască Stalin!» «Trăiască 
Stalin!» 


CINE SUNT ACTORII? 


Totuşi oamenii ăştia nu sunt 
nici nebuni, nici laşi, nici spi- 
oni! Au fost călăi, au fost bastii. 
au fost canalii în slujba unei idei, 
care a dat faliment. 

Cel înalt, cu ochii şterşi — cu 
țăcălie „cu o expresie tristă pe 
față e RYKOYV. E unul din cei 
mai vechi tovarăşi ai lui Lenin. 
N'a jucat niciodată un rol politic 
efectiv. A fost însă întotdeauna 
o personalitate marcantă a regi- 
mului. În primul guvern bolşevic 
a fost ministru de interne. Apoi 
a fost chiar preşedinte, al consi- 
liului comisarilor poporului. 


„m Davidovici . Bronste în, Trotehky în 1922 pe când 
era atotputernic comisar al poporului la răboi 


izki sa ținut la început deo par- 
le. Apoi — ca toată lumea — a 
jurat cu Stalin. Multă vreme a 
consimţit să fie paravanul cauca- 
zianului. - Acum iată-l pe banca 
acuzaților, pe banca morții. 

Lângă el, jidanul chel şi ne- 
norocit „palid, cu bărbuţă încâl- 
cită pe care o frământă nervos e 
KRESTINSKI. 

Și el i-a fost coleg lui Stalin 
în prima echipă ministerială bol- 
şevică. Era ministru de finanţe 
be când losef Djudajoili dirija 
irtormstidul comisariat al mino- 
rităților. A fost omul lui T'ro- 
izki şi l-a -părăsit în clipa pri- 
mejdiei, î în Martie 1928, împreu- 
nă cu alt vechi trotzkisi Anto- 
nov-Ovseienko. 

A reprezentat  Sovivtele la 
Berlin pe vremea în care republi- 
ca de la Weimar era patria feri- 
cită a coreligionarilor săi, când 
partidul comunist sermar. întru- 
n a milioane de voturi. 

Alături e BUKHARIN. Teore- 
ticiân. Dialectician. Mare. susți- 
nător de rapoarte la congresele 
comuniste. Cărţile lui, între altele 
celebrul și submediocrul « ABC al 
comunismului»,erau literă de E- 
panghelie în Rusia Sovietică. 

Nu l-a iubit niciodată pe Tro- 
izki. Era gelos de gloria scriitori- 
cească și ideologică a «confrate- 
lui> său. Deaceia sa declarat 
împotr iva Bonapartelui bolșevic 
încă din 1922, împreună cu Dzer- 
jinski — sinistrul creator al Ce- 
kei — și Andreiev . 

Stalin sa servit de el ca de o 
sdreanță. Pe urmă — la prima 
veleitate «<ideologciă> neortodoxă 
— i-a dat cu piciorul. Acum îl 
va omori. 

JAGODA, călău de profesie, 
fostul ginere al lui Sverdlov — 
mâna dreaptă al lui Lenin — 
fost şef al G. P. U.-ului e şi el 
pe banca acuzaților. Tip de cana- 
lie. A trădat pe toți zi toate. A 
spionat. A torturat. A furat. A 
ucis. N'avea nici idei, nici credin- 
fe, nici scrupule. Câţiva ani a 
fost tare şi mare. Acum își trăeș- 
te ultimele clipe. 


CRISTIAN RACOVSKI 


Dar personagiul cel mai inte- 
resant din bandă — interesant 
nu numai pentru noi ci şi în va- 
loare absolută — e Cristian Ra- 
covski. 

Născut în Dobrogea; fiu al 
unui mare moşier Stoianof; cu 
studiile de doctor în medicină 
terminate în Franţa; şef și agi- 
tator socialist în România; ares- 
tat în timpul răsboiului; elibe- 
rat la laşi, în 1917, de trupele 
bolşevizate; dictator al Odesei 


pe vremea când refugiații ro-. 


mâni erau batjocoriţi şi schin- 
giuiţi de bandele comuniste; pre- 
ședinte al consiliului de miniș- 
tri ucrainieni; ambasador al Ru- 
siei Sovietice la Paris; membru 
marcant al grupări  trotzkiste; 
deportat în Turkestan; revenit 


figură proeminentă pe banca a- 
cuzaţilor din ultimul proces. 

In lunga lui carieră — când 
cu barbă când fără barbă — s'a 
agitat în toate ţările, a vorbit în 
toate limbile — e un admirabil 
poliglot —- a strălucit în toate 
congresele internaţionale socia- 
liste, a fost răsfăţatul femeilor, 
al saloanelor și al mulțimilor. 

Azi acuză şi se autoacuză, iar 
moartea i-a pregătit deja mor- 
mântul. 


VINA LOR? 


Sunt vinovaţi aceşti oameni? 
E adevărat că şi-au trădat idea- 
lurile, că au pregătit dezmem- 
brarea Rusiei, că s'au înţeles cu 
Gestapo-ul sau Inteligence Ser- 
vice-ul? 

Puțin probabil! 


ru o idee — fie ea criminală și 
absurdă — ca s'o trădezi tocmai 
atunci când ai ajuns... ministru. 

Căci asta-i absurdul acuzării! 
Ei sunt acuzaţi de spionaj, de sa- 
botaj, de trădare pentru vremea 
când erau atotputernici. 

In al doilea rând, ceeace pare 
supect e fenomenul unic în isto- 
rie: acuzați care nu încearcă să 
se desvinovățţească, care se auto- 
acuză cu frenezie. care cer, ca- 
re-şi cer: moartea. 

Orice minte normală, din în- 
treaga lume, se întreabă: ce tor- 
turi fizice sau morale au îndu- 
rat şi îndură oamenii aceştia în- 
cât nu mai îndrăznesc să se a- 
pere, încât speră în moarte ca 
într'un refugiu? 

Masacre, omoruri, nelegiuiri 
sau mai întâmplat în istorie. Nu 
s'a pomenit însă niciodată ca ra- 


până acolo încât să „obligi pe vic- 
time să- ȘI ceară sing uri moar- 
tea. 


Nu cunosc scenă mai tragică 
şi- mai dezgustătoare ca urmă- 
toarea dela procesul de față. In 
prima zi, într'un acces de dis- 
perare, Krestinski a început să 
strige: «Nu sunt vinovat! Tot ce 
mi se pune în sarcină e minciu- 
nă. Nu-i adevărat! Nu sunt vi- 
novat. Nu sunt vinovat!» 

A doua zi agenţia «Tass» tele- 
grafiază triumial:  «Krestinski 
a revenit asupra afirmațiilor 
sale. După o sdrobitoare depo- 
ziţie a lui Racovski, la somaţiu- 
nea procurorului Vișinski, Kres- 
tinski, palid şi împleticindu-se, 
s'a apropiat de microfon» — îl 


Cristian Racovski în 1921, la biroul lui de pi <şedinte 
(Continuare în pag. Ill-aj)'al consiliului comisarilor poporului din Ucraina 


Otrăvuri pentru suflet 


Acum câţiva ani societatea 
românesacă a fost adânc sgu- 
duită de o tragedie tot atât de 
cumplită pe cât de neașteptată. 

Trei copii de oameni cumse- 
cade, trei elevi de liceu, au îni- 
pușcat un om nevinovat. Fapte- 
le sunt cunoscute la suprafaţa 
lor, iar justiția, cutremurată și 
ea de întâmplarea pe care tre- 
buia s'o sancționeze, a dictat pe- 
depse grave. Copiii au fost tri- 
miși la puşcărie. 

Am urmărit procesul cu deo- 
sebită atenţie, fiindcă mă inte- 
resa în special ca educator pu- 
blie. Cunoșteam pe doi dintre 
vinovați, iar unul dintre îndu: 
rerații părinți îmi fusese mie în- 
sumi educator. 

Am fost deci la proces. Am 
prevăzut tot timpul hotărârea 
judecătorilor şi, totuş, n'am îost 
deloc mulțumit cu soluția sim- 
plistă ce s'a dat acestui caz, 

Au fost oare atât de vinovaţi 
copiii aceia cari, totuş, omori- 
seră? 

l-am urmărit multă vreme pâ- 
nă ce au fost duși dela Văcă- 
reşti. Știu cum erau să fie lin- 
şați de ceilalți deţinuţi, cari nu 
puteau suferi crima în suflete 
atât de plăpânde, deşi ei, bă- 
trâni criminali, omoriseră de 
mai mule ori și nu din întâm- 
plare. 

Și am avut ocazia, odată, să 
citesc chiar în sufletele munci- 
te ale copiilor claustraţi. 

Teatrul Ligii Culturale dădea 
o reprezentaţie în sala de şeză- 
tori a închisorii Văcărești, Se 
juca o comedie duioasă, special 
aleasă pentru nevoile sufletelor 
rătăcite. Stiam că vor asista și 
cei trei, deaceea m'am făcut lun 
tre şi punte ca să ajung în dosul 
cortinei. Sala era plină, iar în 
rândul din ani ic ae A a tt la mijloe, stă- 


Marșu! Naţional 


Spania-—obiectiv leninist.—Organizarea franc- 


teau trei scaune goale. Cu pu- 
țin înainte de începerea repre- 
zentației, au fost aduşi şi cei 
trei. Sala plină cu delicvenţi de 
toate felurile, dela hoţii banilor 
publiei până la criminali şi per- 
verşi, a fremătat ostil. Ura lor 
s'a refectat adânc şi negru în o- 
chii şeolarilor infieraţi de cri- 
mă. 

Insfârşit, se ridică perdeaua. 
Mă uitam numai în ochii celor 
trei, Prinşi de arta scenei, copiii 
au plâns, au râs, s'au înduioșat 
şi sau înveselit odată cu acto- 
rii: N'am mai găsit nici urmă de 
faptă înfricoșată în sufletele lor 
tinere. 

Apoi, odată cu lumina, feţele 
li sau smolit, iar ochii şi-au luat 
pecetea păcatului. Fantezia se 
terminase. Din nou intrau în re- 
alitatea crudă, 

Atunci, înstârșit atunci, m'am 
gândit că cei trei n'au mințit, 
poate, când au spus că n'au ple- 
cat de-acasă cu gând să omoare. 

Și i-am dorit lângă mine pe 
sosi lor judecători. 

Le-am depăntt apoi, în gând, 
depozițiile. 

Citiseră multă «literatură» de 
aventuri, literatura lui Hertz, 
patronată o vreme de Victor 
Eftimiu. 

Imaginaţia lor debilă s'a a- 
prins ușor. Și'ntr'o bună zi s'au 
dorit în situația «eroilor» pre- 
zentați atât de îndemânatec în- 
tr'o atmosferă simpatică. S'au e- 
chipat, bine'mnțeles, ca gangste- 
rii: haine de coloare închisă, gu- 
ler ridicat, mască, şi ca orice 
gangster care se respectă, revol- 
ver. Obiectivul? Un cunoscut, o 
rudă. Le trebuiau bani și-at ple- 
cat după furat. 

lar păgubașul n'a avut noroc. 
Trezit de zgomot, a'ntrebat pe 
hoți cine sunt. Revolverul, sim- 


ismului Varsul Naţionalismului Spaniol 


de ION BĂLEANU 


masonică a generalilor.—Secţia iberică 
a comunismului 


Războiul spaniol de azi îşi are o- 
rigina în testamentul politie al lui 
Lenin, care hotărîse, în planul de 
extensiune internaţională a comu- 
nismului sovietic, obiectivul cel mai 
important — Spania. 

Poporul spaniol este,  tempera- 
mental, un popor agitat şi uşor in- 
flamabil. Comunismul — ofensiv — 
avea neapărată nevoe pentru cuce- 
rirea Europei, s'o poată strînge ca 
în cleşte şi Spania procura cea mai 
utilă poziţie strategică pentru Ko- 
mintern. 

Aşa a luaţ fiinţă la 1920, prima 
<Secție iberică a partidului comu- 


nist internațional», organizată după 
ce planul de bătae pentru bolșeviza 
rea Europei fusese stabilit în Co- 
mitetul executiv al Internaționalei 
a III-a, care s'a subdivizat în cinci 
birouri permanente. Biroul din Pa- 
ris centraliza secţiunile locale din 
Belzia, Franţa, Portugalia, Elveţia 
și Spania. 

Climatul spaniol era extrem de 
avantajos comunismului, care insi- 
nuîndu-se prin sufletele  nemulţu- 
mite şi speculîndu-le, le putea uşor 
împinge la catastrofă; tocmai pen- 
trucă în Spania, climatul politie 
era o continuă guerillă activată în 


PRE Iri erai MOR PARE ZA 2 


spiritul, specific ei, de corrida. Vea 
cul al XIX-lea este o arhivă de cer- 


era în mâna unuia din ei. Care 
a tras și a omorît. Atât. Primii 
cari s'au apucat cu mâinile de 
cap au fost ei, criminalii, 
Poate că n'a fost numai ade- 
văr în depoziţiile celor trei mi. 
nori. Poate că şi aici, la proces, 
au vorbit inspirați tot de cărţile 
Poate cau ascuns 


| plu element de cadru la'nceput, 


blestemate. 
ceva. 

Dar adevărul cărţilor instiga- 
toare rămâne tot, în picioare. 


lar eu cred că mai multă vină 
a avut Ignat Hertz în crima ace- 
ea, decât criminalii înşişi. 

Acum lucrurile au intrat în al- 
bia lor, Criminalii își ispăşese 
osânda, iar Hertz, instigatorul, a 
fost aruncat peste graniță. 

Numai că fostul editor jidov 
şi-a găsit emuli. Din nou straga 
a fost invadată cu fiţuici şi fas- 
cicole otrăvitoare de suflet, Din 
nou şcolarii sunt pândiți pe la 
intrările liceelor şi îmbiați cu 


tot felul de publicaţii multicolo- 
re, obscene şi de aventuri. 

Nu este nimeni care să vadă 
şi să arunce la ocnă pe instiga- 
torii la crimă? Pe cei cari iarăși 
atentează la sufletul fraged al 
națiunii tinere? 

Exemplul celor trei nenorociți 
ar trebui să ne fie învăţătură, 

Doreşte cineva o nouă întâm- 
plare nenorocită? Are cineva ne 
voe de noi remușcări? 


Virgil Popescu 


Prietene dragă. 


Eşti cilitorul nostru. 
NEI VESTIRI. Mi-am adus a- 
minte de tine, ventrucă ești în- 
re noi, ceas de ceas, clipă de cli- 
ă. Chipul tău răsare luminos, 
în discuţiile noastre, printre slo- 
vele ziarului, î în tipog grafie, acolo 
unde zumzâie — albine de metal 
— maşinile şi unde se înalță, cân- 
tând plămâni tineri, vaporii de 
plumb. Mai răsai, noaptea târziu, 
în stolul imaginilor dragi cari co- 
lindă în azuriul siifetaloi noas- 
tre. Și te vedem aşa cum ești. 
Inteleclual trântit în monolo- 
nia unui oraș de provincie, mun- 
citor cinstit — trăind din truda 
muncii — sau țăran voinic, aple- 
cat peste coarnele plugului şi 
peste brazda  înmiresmată de 


duhul celor ce au fost odată ca 
noi şi întârzie printre noi. Sau 
poate ești preot undeva. într'un 
sal basarabean, ori printre cres- 
tele mărețe ale munţilor semeţi 
sau între crestele viteze ale 4- 
pusenilor 

Sau ești dascăl de carte romă- 
wească într'un şes adormit pe în- 
linderi de şes nesfârșit. 

ant tei bn 07 i CE 0 URII dei cărțile de lumină a- 


turi politice, de neînțelegeri reli- 
gioase, de discuţii separatiste, de 
atitudini dinastice şi antidinastice 
şi mai ales de mari frămîntări eco- 
nomico-sociale care făceau toate la 
un loc tradiţia ei sbuciumată ca un 
ocean elocotind de vulcani. Logica 
leninistă a trag concluzii tocmai u- 
tilizându-i geografia spirituală a 
poporului spaniol. mîndru şi nără- 
vaş. 

Că profeția lui Lenin nu sa îm- 
plinit, desigur că faimosul Condot- 
țiere sovietice care a dus revoluţia 
comunistă în Rusia, într'un vagon 
plumbuit, a ignorat rezervele su- 
fleteşti ale unui popor cu o veche 
civilizaţie şi cu o mare experienţă 
creştină. 

Dar viaţa politică spaniolă avea 
spărturile ei pe unde sa strecurat 
comunismul. Războiul mondial i-a 
mărit mult bogăţiile, fiind în neu- 
tralitate; însă repartiţia acestor bo- 
găţii n'a ameliorat cu nimic sără- 
cia seculară a claselor de jos, unde 


Al BU-| le Neamului, 


citeşti şi trăeşti 
cronicele măiestre, stai de vorbă 
cu luminatul chip al lui Vodă 
Şlefan, al Moldovei, cu lon Vo- 
dă Cumplitul și simți cum  vă- 
jâie — chemată de amintirile 
sfinte — spada lui Mihai Vodă, 
cel care fulgerase, la anul una 
mie șase sute unu, gândul Uni 
rii celei sfinte. 

Lângă tine, pâlpăie o 
zurală sau poate un opâiț. 

Eşti îngândural. Visezi. 

Colinzi veacurile, vin 
bări calde şi sufletul lău 
răspunsuri pentru toate. 

Târziu, târziu, când  liniştile 
mari se înstăpânesc pe. ulițele 
satului, adormi cu (ara în gând. 
Lucrurile și patimile lumești, ce- 
le sgomoloase şi ispititoare, nu 
te prind în vârlejul lor. Tu ră- 
mâi statornic, stăpân pe gându- 
rile tale, cneaz peste toate oreri- 
le tale neînfrânte. 

In zile de sărbătoare, dai un 
sfat țăranilor le spui noutăți din 
lume şi din fară, îi înveți să se 
iubească între ei şi așa, alături 
+ părintele, simți cum creşte un 


lampă 


între- 
caulă 


a dat în plin lovitura, virusul so- 
vietard. Pe de altă parte, dincolo 
în lumea celor din clasele etajate 
ale populaţiei spaniole, patimi mă- 
runte, profesionale, le angajau în- 
tr'o permanentă frămîntare, ceiace 
pe Regele Alfons XIII l-a făcut să 
prevadă «un război civil fratricid» 
şi să-şi ia rămas bun în ziua de 13 
Aprilie 1931 dela poporul său. 

Focarele comuniste infectaseră şi 
armata în care numeroşi ofiţeri e- 
rau franemasoni. Sînt fapte preci- 
se care l-au determinat pe deputa- 
tul dreptei. Cano Lopez, în Martie 
1935, să afirme în pline Cortezuri 
(Camera deputaţilor) că «din două- 
zeci și jrei generali de divizie în 
activitate, douăzeci şi unu sînt 
francmasoni>! Aşadar, un procent 
de 9 la 10 din generalii Spaniei ju- 
rau credinţă Marelui Orient! Mai 
mult, în 1929, secretarul general al 
Marelui Orient, M. Barriobero, a 
organizat o Uniune frățească a ge 
neralilor francmasoni. 

Să nu mire deci, dacă sub dicta- 
tura lui Primo de Riviera era un 


sat nou, din omenie şi din mun- 
că 

Aşa te vedem, prietene dragă 
Aşa te credem. Şi scrim, încăl 
ziți de coana asta. 

Pe străzile Capitalei trec ma 
şinile în goană, viața îşi poartă 
rilmul trepidant, il să pa 
absenle uneori. 

Lumea de-aici e prinsă ma 
mult de vâltoarea intereselor per: 
sonale. 

Uneori tresărim. Zărim o pri 
vire nouă. Observăm un pa 
mai stângaci. O ținulă mai mo- 
destă. Ştim că e un om venit di 
deparle. 

L-am opri. Simţim nevoia să 
spunem că ne este drag. Am 
vrea să-i spunem că-l cunoaștem 
de multă vreme. Că a fost tot. 
deauna printre noi. 

Dar vine un șir de trecători şi 
ne desparle. 

Si-atunci, serim. 

Ne mărturisim visurile în. slo- 
va unui cursiv. 

Și-am vrea, prietene dragă, 
să-ne ierți pentrucă nam putut 
sta de vorbă. 

Noi am fi dorit. Mult, mult... 

Valeriu Cârdu 


singur deputat socialist, pin ani RE e ae caini alia la a Ie: 
lesias, în alegerile pentru Cortezuri 
din 29 Iunie 1931, republicanii în- 
trunese 290 mandate, din care 116 
socialiste faţă de 135 centrişti şi a 
bia 45 de dreapta. In această stare 
de lucruri se promulză la 29 De- 
cembrie, Constituția, care, luată în 
ansamblu, spune generalul Duval 
comentînd antecedentele războiului 
spaniol, întîmpină neadeziunea su- 
fletească în massă a poporului. 

Primul ei articol este un  docu- 
ment bolşevice! 

«Spania este o republică demo- 
cratică a muncitorilor de toate ca- 
tegoriile, care se organizează  în- 
tr'un regim de libertate şi de justi- 
ţie. Puterile tuturor organelor ema- 
nă dela popor. 

Republica. constitue un staț inte- 
gral, compatibil cu autonomia co- 
munelor şi regiunilor. 

Drapeluj Republicei spaniole este 
roşu, galben şi viplet». 

O “constituţie de fraze şi declara- 
ţiuni: pompoase de drepturi ale o- 


(Continuare în pagina IL) 


x 


D. Dino Aferi, 


f ir 


ministrul culturii 


populare iascisie, va veni 
în România? 


0 scrisoare primită 


de d. Ion Iancovescu 


D. Ion laneovescu, cunoscutul şi pmânii veniți în Italia cu d. Ma- 


apreciatul nostru artist, a primii 
din partea celebrului autor al co- 
mediei «Impăratul», Luigi Bonelli, 
armătoarea interesantă scrisoare pe 
care o reproducem în întregime. 
Florența, Februarie XVI 
Scumpe şi mare amic, 

V'am scris acum câtoa timp, 
prin intermediul lui  Constanti- 
“escu, 0 scrisoare în care mă a- 
dresam dvs. și vă explicam cau- 
za lungei mele tăceri. Acuma, 
D-ra Zanasi care v'a adus salu- 
tările mele şi va comunicat pro- 
ectul meu pentru vo manifestare 
în cadrul reînoilei cordialităţi i- 
talo-române (eveniment extraor- 
dinar de fericit pentru moi itali- 
enii și care înseamnă  trium/ul 
unei curent politic românesc de 
care mi-ați vorbit cu atâta entu- 
ziasm în limpul vizitei dv., la Si- 
ena și la homa), îmi scrie înștiin- 
țându-mă că aţi aprobat proec- 
tul care așteaptă să fie cunoscu! 
şi de alții. 

De acord cu oficialitatea şi cu 
d. Alfieri ministrul culturii, am 
stabilit să vină la Bucureşti spre 
jumătatea lui Aprilie viitor, îm- 
preună cu mine şi d. Marinetti, 
şelul sindicatului autorilor și 
scriitorilor, în sânul căruia ocup 
funcțiunea de Secretar naţional 
al autorilor dramatici şi cinema- 
tografici. 

Noi vom asista la reluarea 
«Împăratului» întrun spectaco! 
dedical prieteniei italo-române 
şi vom ține două conferințe asu- 
pra teatrului italian. De toate a- 
cestea vă va vorbi regisorul De 
Crucciati, trimis în România de 
ministrul culturii. Am constatat 
cu mare plăcere, vorbind cu ro- 


inoilescu, mareea dvs., populari- 
tate şi celebritate pe care a-ți a- 


"dus-o «Impăratului». 


| Vă recomand pe scumpul meu 
prieten De Crucciatii şi vă rog 
să primiți salutările mele cele 
mai cordiale, mai amicale şi mai 
afectuoase. 

Luigi Bonzili 


Concert în sala Dalles 

Doamna Aglae  Mihăilescu-Toscani, 
prolesoară la Academia Regală de Mu- 
sică va acompania Vineri 2 Martie a. 
ec, ora 9 seara la sala «Dalles» concertul 
tenorului Paraschiv Mazilu. 

Scarlatti, Giordano, Paisiello, Puceini, 
F. de Flotow, Schubert, Schuman, A, 
Buzzi. Peccia, Dem. Mihăilescu-Toseuni, 
0. Brăiloiu şi T. Brediceanu sunt com- 
pozitorii care 
acestui concert, 


figurează în programul 
Biletele la Librăria Fundațiilor Regale 
(Piaţa Palatului Regal). 


Biblioteca Academiei 
Române 


In luna Februarie 1938, sau consultat 
de 2140 cercetători 6465 volume şi bro- 
şuri tipărite; de 202 cercetători s'au 
consultat 368 manuscrise, 247 documente 
87 cărţi vechi românești (1508—1890); de 
22 cercetători s'au consultat 31 stampe, 
hărţi, ete, şi de 12 cercetători 74 mone- 
1 şi medalii, 

Colecţiunile Academiei au sporit în a- 
ceastă lună cu 1075 volume şi broşuri ti- 
părite, 673 numere de reviste române 
810 numere de reviste străine, 8 volume 
manuscrise, 45 documente, 29 stampe, 6 
) “trete, 8 hărţi, 1 album, 


Munca în 


D. Radu Cernea relatează despre 
condiţiile sociale ale muncii în Ger- 
mania de azi: 

«Luerătorii şi funcţionarii, vânză- 
terii și patronii, la un loc — între 
vârstele de 20—6y de ani — practieă 
diferite sporturi în cadrul asociaţiei 
Kraft durch Freude. Trebue însă 
să se ştie, că organizația aceasta 
nu-și propune numai de a pune la 
disPoziţia membrilor. ei săli spaţioa- 
se şi aparate moderne, pentru cei fa. 
miliarizaţi cu sportul, Nu. Nu nu- 
mai pentru aceştia s'a creat acest o- 
fieiu, ci în special pentru acei care 
până acum nu făceau niciun sport 
gi acum vor să înveţe aceasta cu 
profesori speciali de educaţie fizică, 
care în mod gratuit stau la dispozi- 
ţia tuturor celor care sunt înca- 
drați în Frontul Muncii germane. 

Călătoriile de concediu eonstituese 
succesul mare al organizaţiei K. d, 
F. Atât şi-a ajuns țelul această sec. 
ţie, încât Germanii au reuşit să des- 
copere o Germanie pe care ei până 
astăzi n'o cunoşteau aşa. Excursiile 
se fac şi în străinătate şi sunt sau 
gratuite sau extrem de ieftine. Or. 
ganizația aceasta de turism nu con- 
stitue o concurenţă pentru vechile 


Joia trecută a fost la Atheneu o îmbul- 
2eală nemaipomenită, Sala a fost luată 
gu asalt, oamenii năvăleau unii peste 
alţii, deabușilea, zdrobiţi şi catonogiţi 
e4 vai de ei. Am intrat şi noi cu hai- 
mele făcute ferfeliţă. dar radioși: după 
o stagiune muzicală petrecută în fami. 
lie (Joile erau un fel de reuniuni pri- 
vate unde se făcea puţină muzică, mul- 
tă bârteală şi la care erau admişi şi 
câți-va amici şi cunoscuţi ai filarmo- 
nicei) puteam asista în fine la un Con- 
cerţ Simfonic cu adevărat, De data as- 
ta n'a fost posibil să ne aşezăm unde a. 
pucam €i la locul nostru numerotat, 
mam mai putut face semne prietenilor 
din orchestră căci şi aceştia se uitau 
nedumeriţi și am spune chiar cu oare- 
care teamă la neaşteptata invazie, Ce 
ge întâmplase? Un sindrom subit de 
melancolie colectivă? O manfiestare fit 
lo-franceză cn ocazia apariţiei d-rei 


Germania 


societăţi de voiaj, ea fiind anume 
creată pentru aceia care, în condi. 
țiuni normale, nu pot niciodată 
să-şi permită luxul unei deplasări, 
oricât de mică ar fi ea. 


Trei vapoare au fost comandate 


Hotărit lucru, a descoperi inţelesui 
care subzistă în dosul cuvintelor, su- 
netelor sau culorilor, este 'în intenţia 
aricui citeşte o carte, ascultă un 
concert, admiră un tablou. 

Ceace ne atrage este gândul şi 
ceace ne mişcă spre acţiuni frumoase 
este simţirea pe care cineva a in- 
trupat-o într'o formă materială. 

Şi când mergem la Biserică, aceeaş 
intenţiune avem. Să ne imbogăţim 
mintea şi să ne într'aripăm inima. 
Să activăm ființa morală şi să dăm 
'ghes spiritului pe care-l alimentâm cu 
„proviziile duhovniceşti recoltate din 
fagurii slujbelor divine. Cărţile noa- 
[atre de ritual, gâlgăe de gânduri ac- 
tive şi de simţiri sfinte. Octoihul şi 
mincele formează un adevărat te- 
zaur de gânduri fecunde şi simţiri 
curate. Câte cugetări nu-ţi. incolţesc 
în minte, sub amvon şi câte idei nu 
ți-se nasc în suflet când eşti în faţa 
uşilor împărăteşti. Ca să nu mai 
vorbim de frumuseţea lor de stil, care 
e o adevărată comoară. 

Antrenaţi de acţiunea sectara pe 
un drum care nu era al nostru, oa- 
menii Bisericii au început să scoată 
broşuri, să ţină întruniri religioase, 
mă rog, să întreprindă o propagan- 
dă aidoma cu cea sectară. Numai 
pe poziţie ortodoxă, desigur. In fe- 


lul acesta, am uitat unde era ascuns 
aurul ortodoxiei noastre. Obiecţiu- 


| 


nile aduse de protestanți pe chestia 
„ritualismului” au început să prindă 
şi astfel aproape că ne e ruşine acum 
să mai cetim din cărţile celelalte, 
aiară de Si. Scriptură. Un fel de grija 
pripită pentru Biblie, a cuprins oti- 
cialitatea şi nu e rău. Dar, prea a- 
duce a poliţie bisericească, întrucât 
problema Bibliei, în ţara noastră. so 
ştie, sectele au pus-o. 

O acţiune care să fie proprie a 
Bisericii noastre nu poate începe ex- 


litate militară» 

In cursul lunei Aprilie va apare 
cartea d-lui Sublt. Em. Voinescu <Că- 
tre o nouă spiritualitate militară», ca- 
re va desbate o serie re probleme pri- 
vind în deaproape noile condiţii de 
vealizare ale răsboiului modern. 


Ziarul «Inainte» 

serie despre: «Rânduiala»: 

«In paginele ei, am putut admira 
eleganța de gândire unită cu aceea 
a formei de exprimare, care cuce- 


«Către o nouă spiritua- 
| 


Satya înţelesul 


clusiv. pe tema Bibliei. Traducerea 
şi popularizarea ei. Lucrul acesta il 
fac sectanţii şi protestanții în genere, 
cu mult mai bine organizat. 

Nu trebue să viiticăm slujele atât 
de cuceritoare din tipicul ortodox. 
Să revalorificăm gândul şi inima sfin- 
ților. Pentru aceasta e necesar ca să 
se ia măsuri aspre împotriva tu- 
turor citeților, psallilor şi chiar prco- 
ților cari ascund: sensul cărţilor 
sfinte. Sunt biserici unde. îţi adăpi 
setea religioasă în mod absolut als... 
pentrucă n'ai înţeles nimic din ce s'a 
citit sau cântat, mai ales la strană. 
Citirea aceea cântată, proprie tex- 
telor rituale, are în ea multă maes- 
tate care impune. Atunci când e bine 
executată. Nu înțeleg insă de ce nu 
se mulţumesc cu o citire clară acei 
cari au funingine pe gât. Ingramădi- 
rea textelor la slujbele de Dumineca 
este iarăş o problemă. Se ştie că 
in vechime serviciul divin era împăr- 
țit pe zile şi chiar pe ore. Cei vechi 
aveau timp mai mult şi închinau 
[ui Dumnezeu” mai multă ascultare. 
Azi, toată slujba de noaptea, de 
seara, de dimineața se îingrămădeşie 
într'o Duminică dimineaţă. Şi mar 
îi nicio crimă, dacă citeţii ar spicui 
țextele cele mai substanţiale pe cari 
|e-ar servi credinciosului fără să mai 
rămână nimic din înțelesul lor lipit 
de carte. 

Ce se întâmplă însă? Ca să poată 
parcurge tot, gura cântăreților e o 
adevărată morişcă. 

Cititul acesta fariseic, constituie un 
dublu desavantagiu: 1) dai impresia 
credinciosului că tu, cel care citeşti. 
nu eşti de loc, nici identificat cu ce 
citeşti, nici edificat asupra adevăruri- 
lor de acolo; 2) credincioşii nu în- 
țeleg absolut «nimic. In chipul ace- 
sta, consider că citiiul în Biserică — 


mai inferioară, a avut la baza ei 
un fond care a născut forma; în- 
săşi sufletul omenesc ca punct de 
plecare, — şi Dumnezeu punet de 
ajungere. Odată cu naşterea creşti- 
rismului, fondul a fost așa de de. 
plin, de superior, de adâne, încât o- 
"menirea încă ma ajuns să-l înţe- 
leagă şi să-l trăiască complect decât 
de un mie număr de oameni în ra- 
Port cu numărul tuturor «creştini- 
lor». In creștinism nu poate fi po- 
sibilă nici o formă fără fond, dacă 


| ae pita ș: 
creştinism există real în om. El nu 


de organizaţia K. d, F,, fiecare de reşte pe nesimţite mintea cetitoru-| poate exista decât prin credinţă 
câte 15.000 tone, încăpător pentru | lui. Am putut “admira -varietatea Cât un fir de muştar de ar fi i ia 
1.500 persoane fiecare. De mărimea ! de probleme discutate şi raportarea ţa, ea dă atâta fond omului că ar 
actualelor două vapoare pe care le! lor nimerită la momentul pe care || putea urni şi munţii din loc. Se pa- 


posedă (Der Deutsche şi Sierra 
Cordoba), se vor mai construi încă 
patru. Când toate aceste vapoare 


vor fi gata, 1-2 milioane de lueră- 
tori vor avea posibilitatea de recu- 
legere datorită lui Hitler. Până a- 
cum s'au făcut excursii admirabile 
în Suedia, Norvegia şi Madeira. 

In cursul anului acestuia, aceeaşi 
organizaţie va construi o staţiune 
balneară din cele mai moderne, aşe. 
zată pe insula Ruegen şi care va 
fi numai pentru membrii frontului 
muncii germane, Această staţiune 
balneară va putea adăposti 20.009 
paturi. Se vor cheltui în acest scop 
100.000.000 RM. (4 miliarde lei)». 

Gândiţi-vă, însă, la raiul munei- 
torese din U. R. S. S., unde munei- 
torimea crapă de foame... 


4 


străbate  comunimtea românească, 
|! Calda dragoste de ţară şi neam a 
colaboratorilor «Rânduelii» a ştiut 
să se ferească -de acel gen de subiec. 
tivism care banalizează orice idee şi 


re că creştinismul este aproape inae 
cesibil în esenţa sa sufletelor ome- 
nești, de mai 
fără fond în el. Cauzele sunt altele, 
nu inaccesibilitatea, — despre asta 


est& posibilă - formă | 


ORT: Sf. Teotilae, Epise. Nico: 
Duc) 
aşa cum se execută — constitue o! 
serioasă piedică a pietălii şi religio- | W.,. 


cu împotriva 
Ut. St. Ioan cel Bun.— Jeon leltuturor ciocoilor care au destrămat 
țesuturile fireşti ale neamului ro- 


CALENDAR 


Marţi 8 Martie 1938 


Revoluţia lui Tudor Vladimires- 
greciior (1821) şi a 


zităţii la noi. Pentrucă se ascunde!  ţiisaritui soarelui 6.42. mânese, 
inţelesul. Şi în Biserică „mai de lo-| scurelui: 18.11, 
lăos e să spui cinci cuvinte înţelese ; TEATRE 


sită HOMANA ; Relache, 

LEATRUL NAŢIONAL: Madame sans 
gene (premieră). 

STUDIO-UL TEATRULUI 
NAL: Glumele destinului, i 

TEATRUL LIGII CULTURALE: Ru- 
dele. 


decât zece mii de cuvinte ne-nle- | 
lese”. : i 

Ar putea unii obiecta că, citirile din 
cărţile de ritual nu mai interesează 
immea. Absolut fals! Nimic nu do- 
roşte această lume mai mult decât 
gândul curat al acestor cărţi, ca şi 
stilul lor duhovnic, neprelăcut. Do- 
vada? 

O cărtăcicăă de rugăciuni culese 
din cărţi bisericeşti a apărut acum un 
an. Tipărită, pare-mi-se, sub supra- 
vegherea pr. Timilian. Cine credea 
că se va vinde? Şi totuş, sunt intor- 
mat că această broşură a cunoscut 
un tiraj unic la noi. 

Deci, lumea iubeşte ceace inţele- 
ge. Şi înelege tot ceeace se dă 
clar. O altă dovadă. Se ştie că &. 
Gh. Racoveanu a apărut în ziaris- 
că drept un desvălniitor al acestor 
cărți vechi şi un  mânuitor al sti- 
lului lor. Urmarea a fost că, pe lân- 
igă, serviciul făcut Bisericii prin pu- | c 
nerea acestei probleme. D. Raco- 
veanu este azi. unul dintre cei nai 


NA'ŢIO- 


ARO: Veninul şi jurnal Fox. 

CAPITOL: O zi la curse; jurnal 

completare, 

ARLTON ; Aur și lemei şi jurnal. 

SCALA : Victoria, 'suverana Angliei şi 
jurnal Paramouni. 


şi 


citiţi ziarişti, mulțumită şi spiritulu SAVOY : Ciclonul; juraal şi comple- 
său viu, dar mai ales stilului unic în Fa 
sotisul. românesc, SELECT : Floare de trotuar şi Fran- 


Cititul textelor rituale constiiue o 
problemă serioasă în ortodoxia noa- 
stră. Renan stigmatiza cândva ma- 
lterialismul şi insensibilitatea _reli; ioa- 
să a ţârcovnicilor, cari, în timp ce pia A PI, 
a predică despre sacrificiu de agatate cz Walewska şi jurna! 

e Golgota — de pildă — ei aleg şi aramount. i 
ipac otfrandele de pe masa [PALAS BULEVARD : Tarantela, 
artoforă. Dar, nu sunt ei de vină. [A- R. P. A.: Califul din Bagdad, je 
Stăpânii lor. nal şi completare, | 

Să-i rugăm deci să ia aminte, ROXY: O zi la curse, jurnal şi com- 

pletare, 


cho: Tone 

TRIANON : Ce ştii tu ce-i soacră-mea 
şi Jurnal Paramount, 

FEMINA ; Pentru dumneavoastră d-nă, 


|. C. Bâca 


Capitol şi ROxY 
O ZI LA CURSE 


JURNAL şi COMPLECTARE 


CORSO: Cielonul, Jurnal şi comple: 
tare, 

ELYSEE (str. Doamnei 11): Ce ştii tu 
ce-i socară-mea şi jurnal Paramount, 

AIDA (Calea Rahovei 151): Ogorul şi 
Revolta din China. 

monia» un ciclu de audiţiuni pen- AMERICAN : Saratoga şi Nunta cu 

lru răspândirea muzicii de cameră. repetiţie, 

Primul concert va avea loc în ziua | BARACELONA : Groaza din Shanghai 

de Sâmbătă 12 Martie 1938, ora $ j.| şi America Melodi. 

seara. Muzica de cameră constilue | COTRGCENI: Avantgarda eroilor şi 

temelia activității muzicale a unei Doamna dela etajul II. 

culturi; de actia interesul ce se d-| CARMEN (calea Dudeşti 169): Maria 

rată în străinătate acestui gen de Stuart şi Primejdie de moarte, 

muzică este covârșitor. 


E de activitate a societății «Ar 


Capitala Lucovinei Quartetul face 
apel la publicul românesc să ia 
parte la acest ciclu, care îşi va avea RADIO-BUCUREŞTI 
aranjate audițiile în fiecare Sâm- | 6.90: Deschiderea emisiunii, Gimnas- 
bătă, începând cu data de mai sus, |tică ritmică. Radio jurnal. Concert de 
dimineaţă (discuri). Slaturi gospodă- 
reşti şi medicale, 

7,30: Inchiderea emisiunii. 

13.00: Ora. culturile, Sport. Cota Du- 
nărit, 

13.10; Concert de prânz, Orchestra Io- 


Marţ 
RADIO-ROMANIA 


In afară de gquartei îşi vor da con- 
cursul şi ceilalți profesori ai con- 
servatorului, ca: Ghiţă Manoliu, Tit 
Tanrnavschi, etc, 

Programul pentru Sâmbătă 12 


problematică pusă, Poeţii dela, Merită un studiu special. (Oceanul 
«Rânduiala» nu au uitat că trăim |ădevărurilor cari trebuiese cunoscu- 


Martie e următorul: Ludwig van 
Beethovn op. 18 nr. 3 quartet de 
coarde în he; Mihai Jora, 0p. 9, qu- 


nel Cristea (voce: Petre Stamate). 
14410: Ora. Mersul vremii, Bursa, Ra- 
dio jurnal, 


în“'o realitate care nu poate fi des- 
considerată. Au ştiui împreuna vi- 
surile cu reaiitatea tragica din ju- 
rul nostru. Astfel evoluiază <Rân- 
duiala: în scrisul românesc». 
«Orientări» 

serie sub semnătura d-lui B. C. 
Crişan: 

«In religie, forma fără fond se ob- 


te şi studiate, arătate și altora, — e 
aşa de bogat, de uimitor, încât în 
!mii de vieţi n'ai mai putea să is 
“prăvesti minunea fericirii de a 
| gândi)». 
luiius Gâller 

e numele unui tânăr pictor bise- 
'ricese de talent, care meridi recu- 
ncaşterea cunoscătorilor în arta a- 
tât de dificilă a picturii bizantine, 


servă numai în trăirea, — fie indi- Viaţa muzicală la Cer- 


viduală, fie colectivă, adică în viea. 
ţa a ceiace sunt Bisericile (înşii) 
religiilor. Orice religie, dela 


Cronica muzicală predispoziţii nu se poate să nu fii in- 


Filarmonica: Concert Simfonic 
dirijat de |. Periea 


Letebure solista serii, ori simpatia pen- 
tru d. Perlea? După cele ce s'au mai în- 
tâmplat noi ne oprim la a treia ipote. 
ză. Intr'adevăr în răstimpul din urmă 
d, Perlea nu a mai participat aproape 
de fel-la viaţa noastră muzicală (eaşi 
d. Jora) totuşi publicul (curioasă me- 
morie!) n'a putut să uite manifestările 
sale muzicale de mai de mult. Nu nu- 
mai la pupitrul Filarmonicei dar şi la 
Operă dânsul a făcut muzică adevăra- 
tă. Artist veritabil şi de mare onestita- 
te protesională, Nimie de diletant, de 
improvizator sau cabotin. Este din rasa 
acelor care nu se sperie să dirijeze pe 
din afară un Brukner sau Mahler şi 
care ştie să descifreze într'o partitură 
şi altceva decât note şi mai ales nu e 
din aceia care se refugiazii la Ceaiko- 
ski sau Rich, Strauss ca să facă astfel 


digest unora şi altora şi pus la poprea- 
l:. (Desigur în Evul mediu ar fi fost 
ars pe rug), 

Concertul a fost deschis cu o bună se- 
rie de aplauze, (Perlea se făcea că nici 
nu aude, parcă nar li fost peniru el.) 
A urmat în primă audiție un fel de 
concerto grosso de Hendel (Fenerwerk- 
nusik) serisă special pentru nu știu ce 
sărbătoare regală engleză, Măreţie. su_ 
flu epic, graţie, tot ce pottiţi. D, Per- 
lea l-a dirijat atât de substanţial că 
mai-mai era să credem ca şi Sam. But- 
ler că Hoendel (Sau Handel cu a cum 
îi spune el) este mai mare decât Bach 
şi Beethoven. Ceia ce aș fi putut însa 
spune cu că «e 


sa 


certitudine este 


leşi 


mai 
neamţ decât aceştia adoptat 
(Status civile) englez. 

Lumea aștepta însă pe Ravel. După o 
trecere printr'un concert de Mozart (ca- 
re ne dădea mereu nostalgia lui Kempt) 
d-ra Letebure ne-a cântat concertul p, 
pian şi orchestră a lui Ravel, Piesa i 
sa potrivit bine, ca şi rochia de seară 
ca şi «permanentul> blonde-platine, Da- 
că celelalte părţi sunt destul de comu- 


şi en ei gi cu muzica mult sgomot pen.| ne ca inspiraţie, în schimb Andantele 
tru nimic, Evident când ai asemenea |e de o rară poezie și transparenţă 60no- 


năuți 
«Quartetul de coarde al conserva- 


cea | torului din Cernăuţi» aranjează în 


Îi... 


ja (C'est du pur francais.) Programul 
a fost complectat cu Alborada del Gra- 
cioso şi cu Bolero, Să ne oprim puţin 
aici. Specificul naţional este o mare 
chestie, Nu_i destul ca să faci o bucată 
spaniolă să iei un motiv sau ritmie şi 
să-l ajustezi polilonie, Trebue să  cre- 
iezi un tel de atmosteră interioară, spi- 
rituală. nu una exterioară, dialectică. 
Un motiv. popular nu-i un simplu pre- 
text technie ci cu totul altceva, Nu e 
cazul să lumărim anume ce dar vă rog 
comparaţi (ăşa la întâmplare) Ca- 
pricecio Spaniol de KRorsakot sau nu ştim 
ce Simtonie Italiană de Ciaicowski cu o 
Jata de Falla sau cu. Pini di Roma de 
Respighi ca să vedeţi că rusul rămâne 
rus şi doar face un voiaj prin Spania 
sau Italia, iar spaniolul şi italianul ră- 
mân ceia ce i-a lăsat D-zeu. Korsakol 
cu toată incomparabila lui măestrie (ea 
şi Ravel de altfel) nu reuşeşte să dea 
decât o politonie rusească pe motiv 
noi le zicem pretexte spaniole. Devine 
tot aşa de Spaniol ca şi cum şi-ar rade 
barba şi şi-ar pune cotleţi şi pelerină 
«hidalgo», Ca.să faci cu el ceva, rebue 
să ai motivul în artere nu în stilo, Mo- 
tivul acesta are el o kocoteală a lui, o 
€conomie proprie şi mai eu seamă un 


să 


avtet de coarde în Mi. Execută: Ia- 
roslav» Megasiuc (violina 1), Eugen 
Stoia (wiolina 11), Liviu Rusu (wio- 
la) și Francise Peinelt (Violoncel). 
«ÎImnoirea», 

revista d-lui Tiberiu Vuia, 
continuă cu regularitate apariţia. 
Această bună publicaţie regională 
auce colaborări frumoase, demne 
de orice revistă din Capitală. D. 
Tiberiu Vuia binemerită pentru stră 
duința de-a dărui literaturii regio- 
nale un frumos florilegiu epice 
liric. 


14.30; Continuarea concertului, 
15.00: Actualităţi străine. Radiotonice. 
18.00: Ora, Mersul vremii. 
18.5: Poșta technică. 
18.20: Portrete de compozitori, 
19.00: Actualităţi ştiinţifice, 
RADIO ROMANIA 


19.15—19.40: Muzică românească (disc.), 
Mândră mândruliţa mea şi Dragă co- 
drule, de Monţia; Duce-m'aș şi tot m'aş 
duce, de Monţia şi Arde-mi-te-ai codru 
des... de Brediceanu; Melodii populare 
româneşti; Vin la sânu-mi. de Monţia 
şi Draga nenii Mărioară de Brăiloiu; 


Dorind să formeze un cere de iu- 
bitori al muzicii de cameră şi în 
își 


și 


secret care nu se revelează decât ace- 
ulia căruia îi este dat. E o plantă care 
nu creşte în orice pământ, Observaţi la 
Falla sau Albeniz ce atmosferă capătă 
muzica, cât de substanțial devine moti. 
vul, ce economie caracteristică şi unică 
d "Andeşte. 


mului, care în fond lovia în toate 
instituţiile tradiţionale: patriotism, 


Muzica devine un peisagiu interior, religie, proprietate, Satie AT 
nu o fotografie muzicală spaniolă. B|tate individuală, a SS 
naturală nu pitorească. Dacă în lumea Constituţia, indiferent d eri 


ţiile ei, nu se potrivea pe calapodul 
spiritului spaniol şi urmarea ime- 
diată a fost că a provocat un pro- 
ces surd de circumspecţie şi desori- 
entare publică. Pînă în 1936, Repu- 
blica a utilizat 28 de ministere (în 
5 ani!), pentru a ne da seama de 
lipsa de orientare care stăpiînia via- 
ţa politică a statului republican 
spaniol, în care timp violențele şi 
grevele abundă. Mişcarea muncito- 
rească pornită pe baza reuniunilor 
de şsindicate anarhiste din 1911, blin- 
dată de propaganda comunistă de 
după 1920 (Secţia iberică) şi a că- 
rei teroare urca manifestele pînă în 
pronausul bisericilor, iasă în stra- 
dă. In vechea Confederație naţio- 
nală a Muncii (C. N. T) dela 1911, 
se formează un embrion nou în 1925, 


materială se pot 
elemente apoi în 
tea sunt interzise de ceva mai presus de 
toate ştiinţele și tehnicile şi abilităţile 
din lume, Sunt interzise de Destin, Iată 
dece credem că francezul Ravel m'a pu- 
tut realiza decât cel mult o frumoasă 
eroare în toată muzica sa spaniolă, 

Cât priveşte Bolâroul banalizarea lui 
rapidă dovedeşte teoria noastră, Azi se 
joacă la cinema. !! auzi fluerat de 
«jmecheri» pe uliţă, se cântă prin res- 
taurante. Un amănunt strict autentic: 
în faţa noastră ern o persoană «bine» 
care în impul execuţiei trăgea de zor 
pe nas hârtia parfumati—reclamă hors- 
text-ul programului, De când cu partfu- 
mul «Boltro de Ravel: şi-o fi închipuit 
omul că era pusă acolo anume.., 


L. P. 


opera transmutări de 


aceea spirituală, aces- 


MODERN : Două duzini de trandafiri, 
TEATRUL REGINA MARIA: Oameni 


în alb, 


TEATRUL COMEDIA ; Mansarda. 


TEATRUL LIBER : Rămânem prieitai. 
TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR + 


Trej valsuri, 


Aia 


“TEATRUL MODERN | 
STR. SARINDARI, 14 


duzini de 
trandafiri 


cu 
LANCOVESCU, ȚOȚA YANN, VIVI VLASIN, ŢARANU 


CINEMATOGRAFE 


CENTRAL : Colierul blestemat, 
cova Shanghai şi artişti. 

CITY (Bul. Carol 21): Prima noapte 
şi Mica prințesă 

DACIA ; Femei de noapte şi Premiera. 

DARLY : Inchis din cauza incendiului, 

DIANA : Granița însângerată şi Mis- 
ierele cartierelor chinezeşti, 

DICHIU : Copilul nimănui şi Patrula 
de noapte. . 


Mos- 


FORUM : India în flacări şi Domni- 
soara mama mea, 
FLORIDA : Lucreția Borgia şi Un 


drăcuşor de Tată. 

FRANKLIN ; Romeo şi Julieta şi Stan 
şi Bran gemeni. 

LUCIFER (Dudești 977: Demonii mă- 
rii şi Omul cu două vieţi, 

LIA (Griviței 196) : Scipio Africanul şi 
Stan şi Bran la Holywood. 

MARCONI: Robinson Crusoe, Jurnal 
şi artiști, 

MARNA ; Curierul din Lyon, Hotelul 
nebunilor și artiştii, 


MODEL : Misterul camerei obscure şi 


Poteca însângerată, 

NISSA (fost Lido): 
Mica prinţesă, 

OMNIA : India în flăcări şa Crima din 
linia Maginot, 

ORFEU : Jurnalul unei fete de pension 
şi Tigrul din Bengal. 

RAHOVA ; Nunta cu repetiţie şi Par- 
nell, 

UNIC (Piaţa Filantropia): Căpitanul 
Benot şi Sângele pământului, 

VOLTA BUZEŞII: Floare de ghiaţă şi 
Mormântul lui Ginghis Khan. 

VOLGA-DOROBANŢI: Broadway Me- 
lody 1938 şi Chemarea cea mare, 


Prima noapte şi 


RADIO 


i 8 Martie 1938 


Jelui-m'aş şi n'am cui de Dima şi Cio 
bănaş dela miori de Biriao, 
RADIO BUCUREŞTI 
Muzică de cameră, 
RADIO ROMANIA ŞI 
RADIO BUCUREŞTI 


190: Actualităţi engleze, de Drazos 
Protopopescu. 

2005: D-na Cella Delavrancea (pian) 

20 35: Concert simfonie al Orchestrei 
Radio. 

21,35: Vine primiivara, de prof. I, SI 
mIonescu. 

31.30; Continuarea concertului simto- 
nic: Prof. Iuliu Mureşănu (Lurda): 1) 
Suita românească No, 1: a) Dans tără- 
mese; b) DBocet; €) Vara la câmp; d) Ca 
la ospeţe; e) Colind; î) Adunare la Joc; 
2) Suita No. 2 romantică; a) Dimineaţa; 
b) La păşune; ce) Dansul piticilor; d 
Din bătrâni; e) Floricelele. 

22.30: Radio jurnal, Svort, 

2245: Concert de noapte al orchestrei 
Iliescu, transmis dela restaurantul «Tea- 
trelore 

23,45: Jurnal pentru străinătate în 
Hmba francezii şi germană, 


19.13: 


Marșul Naţionalismului Spaniol 


(Continuare din pag. L-a) 


Federaţia Anarhistă Iberică (F. A. 
J.)- pentru difuzarea accelerată a 
doctrinelor anarhiste. Mijloace de 
luptă: abţinerea dela vot, atentatul 
şi greva. 

Altă organizaţie muncitorească: 
Uniunea Generală a Muncitorilor 
(U. G. T.) creiată de socialistul Pa- 
blo Iglesias, singurul deputat socia- 
lits sub dictatura lui Primo de Ri- 
viera. Mijloace de luptă: greva. 

Şi P. O.U. R. (Partidul muncito- 
resc de unificare marxistă) organi- 
zat de Andrâ Nin, elev eminent al 
ideilor trotzkiste, pe baza principiu- 
lui: «dictatura proletariatului rea- 
lizată prin lupta de clase». 

Revoluţia comunistă era încă în 
pragul organizării:  muneitorimea 
şi țărănimea nu fuseseră absorbite 
în întregime. 

Aşa că «Secțiunea iberică a parti. 
dului comunist internațional»  ve- 
ghia şi cultiva mărirea cadrelor, 

on Băleanu 


. 
' 
[i 
4 
4 
. 
Li 
t 
Li 
4 
4 
4 


- 


Da ce şi-au părăsit 


Hotarele României Supe siinte la 


d i În ] : ânăstirea Antim 


In Bucureşti, a reînvlat în rîndur 
iala vechilor  pravili călugărești, 
vechile lor așezări. imoortanța colonizării Cadrilaterulu 
0 aşa zisa colonizare 


Precizarea competinței. 
instanţelor militare 


Inaltul decret regal nr. 8%, publi. tă dăunătoare bunului mers al jus: 
cut în <Monitorul Oficial» nr, 34 titiei, ministerul justiţiei a întoc- 
din 11 Februarie 1938, referitor la, mit un decret pentru completarea 
introducerea stării de asediu pe lot “art, 7 din decretul amintit mai sus, 
cuprinsul ţării, nu conţine  preci-|care să consfinţească principiile de 


mânăstirea Antimului, 

Aceasta însemnează o nouă oază 
duhovnicească, la care pot alerga 
ni sufletele împovărale de neliniști şi 
greutăți, ale bucureştenilor. 


Odată cu alipirea celor două 


judeţe, Durostor şi Caliacra, du- i rilor din acea vreme s'a îndreptat nia. Speranţe mari şi 


pă pacea dela Bucureşti din anul 
1915, sa pus şi problema coloni- 
zării acestui nou ținut cu elemen 
te româneşti. Cum în acea vre- 
me populaţia țării românești era 
destul de rară, nu exista un sur- 
plus de locuitori pentru a fi de- 
plasați în massă, în Cadrilater. 

ROMANII MACEDONENI 

Incă de multă vreme — de toarte 
multă vreme — în rândurile româ- 
nilor din Balcani sa dus o politică 
susținută pentru încurajarea şi sus- 
ținerea simţământului naţional. Un 
iustinet de neam vorbea sângelui, 
că odată şi odată tot vor putea să 
tie împreună — deadun, cum spun 
în dialect — cu românii din stânga 
Dunării, de cari nevoit Sau despăr- 
țit, 

Gândeau la această mare repara- 
ţie a istoriei vitrege, nu din interese 
meschine şi egoiste, ci numai pen- 
tru întărirea neamului. 

Situaţia lor economică, în în- 
ireaga peninsulă Balcanică, a 
fost întotdeauna excelentă, fiind- 
că această frântură de neam ro- 
mânesc este înzestrată cu toate 
calitățile unui permanent învin- 
gător. 

In primul rând, are o inteligenţă 
latină nealterată de nici un fel de 
înerucişere de neam sau rasă, Are 
spirit prevăzător, este econom, sta- | 
tornie şi cu un deosebit de desvol. 
tat spirit comereial. Dealtfel, în tut! 
cursul istoriei medievale, româuii 
macedoneni erau renumiţi prin că- 
răuşia lor, cu care parcurgeau în- 
treaga peninsulă Balcanică şi mai 
toată Europa centrală. i 

Deaceia în momentul când ră 
pus problema colonizării  Cadrila. 


LEA | 
i [i 


terului, automat gândul conducăto- ! spre punctele de întrare în Româ- 


înspre românii din Balcani, 
Chiar atunci, în 1913, s'au şi dus 


deşarte nu 


| şi-au pus ei niciodată, dar aşteptau 


ordinea şi respectul legalităţii pe 


diverşi delegaţi ca să trateze aduce. ! cari nu l-au avut nici odată în sud, 
rea în România a unui foarte im. Şi într'o oarecare măsură Sau în- 


portani număr de familii 
române, 
A venit însă anul 1914, cu des- 


O COLONISTA 
MANA 


MACEDO-RO- 


lănțuirea răsboiului mondial şi 
cu toate urmările lui, așa că pro- 
blema a fost amânată pentru mai 
târziu. In 1924 a fost reluată, în- 
cepând să fie aduse și primele 
familii. 


Situaţia românilor in Balcani 


Balcanii sau vulcanul - Europei, 
cum era denumiţ înainte vreme a- 
cest ţinut, are un foarte pestriţ mo- 
zaie de populaţie. Aci se găsesc 
turei, greci, bulgari, sârbi, albanezi 
si români. Numărul lor variază du- 
pă locurile unde sunt aşezaţi. Fapt 
este că în întreaga peninsulă nu 
există o regiune mai întinsă în care 
să se găsească o singură populaţie. 
Astfel se explică şi dominaţiunile 
diverselor neamuri cari au alter- 
nat în decursul istoriei şi marile 
şi micile ciocniri între deosebitele 
populaţii. 

Cât a domnit în această parte 
strălucirea imperiului turcesc, ro- 
mânii, cari erau în reaua situațiune 
de a fi doriţi de toţi, şi de greci şi 
de bulgari şi de sârbi, au dus o 
luptă surdă dar crâncenă, Şi pe mă- 
sură ce «marele bolnav dela Con- 
stantinopol» era mai grav aceste 
ciocniri se îndeseau şi mai ales se 
înăspreau. 

In acele vremi sau format pri- 
mele bande de comitagii bulgari 
cari atacau pe români şi tot atunci 
sau înfiinţat gărzile de Armatoli 
ale românilor, pentru a păzi femeile 
şi copiii de fără de legile bulgărești. 

Și pe măsură ce slăbea imperiul 
turcesc situaţia românilor se înrău- 
ftăţea. Este adevărat că turcii erau 
aspri, dar în măsurile lor adminis- 
trative erau drepţi cu toţi «ghiau- 
rii», adică şi cu românii şi cu grecii 
şi cu bulgarii. 

Când tureii şi-au retras slăpâni- 
rea lor din Balcani şi când sau 
formati statele creştine, viaţa ro: 
mânilor-macedoneni s'a transformat 
în dramă. 

Omorurile de copii, femei, bătrâni 
şi bărbaţi nu mai conteneau. Focu]J 
era marele element distrugător al 
tuturor mândrelor aşezări armâe 
mești, Tragedia acestei frânturi de 
neam românesc îşi juca cel mai du. 


reros act a] ei. Panica, cu toată pu- 
terea de rezistenţă şi oţeilrea de ca- 
re dăduseră în atâtea rânduri do. 
vadă, începuse să-i stăpânească, 
Balcanii luaseră cu adevărat foc, 


CATRE PATRIA MAMA 

Astiel au început după marea re- 
voluţie dela 1903, primele mari dis- 
locări de masse. Gospodăriile ago- 
nisite cu atâta trudă în ani, erau 
părăsite în fugă. Averile lăsate 
pradă năvălitorilor, Morţii şi mor- 
mintele rămânând fără acei cari 
oficiau cultul şi aducerea aminte. 
Au plecat atunci românii-macedo- 
neni, nu din laşitate şi nici de frică, 
ci din nevoia pe care o simțeau de 
a nu fi sugrumaţi de pusderia săl- 
batecă a străinilor. Căutau un pro- 
teguitor, un stat în care să vorbeas- 
că liber limba strămoşească, să se 
roage în voie şi să-şi crească copii! 
aşa cum voiau, 

România, a început să 
fie ţara nădejdii. Aci îşi 
vedeau un rost în viață, aci 
căutau liniştea și statorni- 
cia de care mvenu atâta 
nevoie şi pentru care su- 
feriseră atât de mult. 

Deaceia atunci când sa dat svon 
că în ţară sunt locuri pentru româ- 
nii macedoneni, atunci când s'a spus 
că există un ţinut de ganiță rezer- 
vat lor, toţi sau grăbit să se în- 
scrie pe listele de colonişti, 

Cari au putut să-şi vândă oile 
casele şi păşunile, au făcut-o, cari 
nu, au plecat lăsând totul statului 
bulgar san grec, numai să vină în 
ţară. 

Nevoia şi nerăbdarea pe care au 
avut-o armănii de a pleca spre ţara 
românească, nu poate fi exprimată 
în cuvinte, 

SPRE ŢARA FAGADU-. 

INŢEI 

Cu vaporul, cu trenul sau cu că- 

vuţele sau îndreptat macedonenii 


(are este competența legală 
a barourilor 


Ministerul justiţiei a trimis tu- 
turor brourilon din ţară urmă- 
toarea circulară : 

«Plângerile ce se aduc împotriva 
unor măsuri luate de unele harouri 


chiar înainte ca ele să fi devenit exe- 
cutorii. 

Aducându-vă acestea la cunoştinţă 
am onoare a vă ruga să binevoiţi 
a-mi comunica cât mai neintârziat 


din țară, în ultimul timp, sau în- dacă consiliul baroului ce prezidaţi 


mulţit. Cererilor de intervenţie di- 
rectă în afacerile baroului, am opus 
întotdeauna autonomia ce legiuito- 
rul a înţeles să acorde acestei a doua 
magistraturi a ţării care este baroul. 

Acordând autonomie baroului, le- 
giuitorul l-a dotat cu organe, a sta- 
bilit proceduri, a organizat căi de 


a luat posterior lui 22 Ianuarie 1938 
măsurihe de ştergerea din tablou sau 
suspendarea din exerciţiul  profe- 
siunii a celor ce au fost socotiți a nu 
întruni condiţiunile de admisibili- 
tate în corp şi a căror excludere 
urma a fi tăcută potrivit art. 22 din 
legea pentru organizarea corpului 


atac împotriva hotărârilor luate de avocaţilor; dacă excluderea din corp 


organele lui — aceasta în scopul de 
a asigura buna sa funcţionare şi de 
a-i întări prestigiul. 
Reclamaţiunile ce ni sau făcut, 
îmi arată că Sar fi luat hotărtri 
fără paza formelor prevăzute de le- 
ge, că Sar fi luat hotărîri chiar de 
către organe cari potrivit legii au 


9 competenţă anume fixată şi în publică să privească cu 


afară de această competență, că mai 
mult încă, hotăririle Sau executat 


S'a făcut cu paza formelor procedu- 
rale prevăzute de art. 22 combinat 
cu 199 și următoarele din aceeaş le- 
ge; dacă sa comunicat hotărîrea pro 
nunțată părţilor cari au lipsit. 

Vă socotese a fi alături de mine 
în năzuinţa ca spiritul de legalitate 
să fie o realitate, pentru ca opinia 
" încredere 
practica autonomiei acordată barou- 
rilor», 


maâcedo- ! selat. 


Românii sunt primitori, dar auto. 
xitățile româneşti au făcut mai ma- 
re şicană celor de un sânge cu noi, 

Autorităţile  neinstruite şi nein- 
formate au făcut unele greşeli. 

Aşa că mâcedonenii cum au călcat 
Pământul ţării, au avut de întrun- 
tat în primul rând neînţelegerea a- 
cestor reprezentanţi oficiali. Au fost 
ținuți pe drumuri, nu li sau dat 
posibilitatea imediată de a pleca în 
Cadrilater şi au înfruntat un aspru 
control al vameşilor. 


A fost modificat decretul 
pentru revizuirea cetățenilor 


Actele se vor depune până la 1 Aprilie 


Ministerul Justiţiei, fiind sesizat 
de plângerile celor a căror cetăţe- 
pie urmează a fi revizuită, plân- 
geri în care se arată imposibilita- 
tea în care se găsesc de a-şi aduna, 
în termenul prevăzut de lege, acte 
în sprijinul înscrierii făcute în re- 
gistrele de naţionalitate sau decla- 
raţiunii de opţiune pentru cetăţenia 
română, a întocmit un decret prin 
care se modifică decretul-lege pri- 
vitor la revizuirea cetăteniei după 
cum urmează; 

ART, |. — Dispoziţiunile artico- 
lului 16 alin. 1 şi art. 17 alin. 2 din 
decretul lege Nr. 169/938, privitor 
la revizuirea cetăţeniei, publicat în 
Monitorul Oficial Nr, 15 din 22 la- 
nuarie 1938, se modifică după cum 
urmează : 

Art, 16 alin. 1. — La termenul îi- 
xat, contestatorul se va prezenta în 
persoană sau prin procurator, InS- 
tanța va putea, în orice stadiu al 
procedurii, să ordone prezentarea 
în perSoană a contestatorului, dacă 
din împrejurări rezultă această ne- 
cesitate, : 

Art, 17 alin, 2. — Dacă eontesta- 
torul nu se prezintă, Sau dacă ordo* 
nată fiind prezentarea în persoană, 
contestatorul se prezintţă prin pro- 
curator, iar lipsa nu este Socotită 
justificată, judecătoria va anula 
contestaţia, 

ART, II. — Termenul 
de art. 6 din decretul lege 


prevăzut 
Nr, 169 


Da dori isa de pământ mare, făcute după marea pravilă 
ş | călugărească. 


românesc era prea mare $ 
de prea multă vreme stă- 
pânit, pentruca să fie mic- 
şorat de aceste prime mi- 
zerii. Au aşteptat oamenii, 
au răbdat ca câinie toate 
nedreptăţile şi în fine au 
plecat spre sudul Dobrogii. 

Aci însă îi aştepta 
mouă serie nesfârşită de 


amânări, lipsă totală de 
organizare şi o injustă şi 
mepolitică repartizare în 
locurile rezervate coloni- 
zării, 

Despre toate acestea 


vom vorbi mâine, 


DUMITRU GHERASI 


din 1935 va ti de 50 zile dela data 
afişării, iay termenul prevăzut la 
art. 22 din acelaş decret lege, se pre 
lungeşte până la 1 Aprilie 1938 in- 
clusiy, 

Judecătoria va acorda prelungi- 
rea prevăzută de art. 7 din decre- 
tul lege Nr. 169/938, chiar dacă cei 
îndrituiți au oPţinut o prelungire 
anterior publicării în Monitorul 
Oficial a acestui decret. 

Dat în Bucureşti la 5 Martie 1938. 

CAROL 
ad-interim 
(ss) Mircea Cancicoy 


[-] 
E, JA Ai AEO NI C.E IRI PR N A A A ARE e Mal 


Acum la mânăstirea Antim din 
inima Capitalei, au început  mân- 
tuitoarele slujbe sfinte ale postului 


Creștinii dornici de  singutătăți 
și duhovniceşti linişti, sumt chemați 
să le asculte. 


DANZIG 7 (Rador). — Senatul a 
hotărit să introducă dela 1 Aprilie 
paragratul arian în toate spitalele, 
clinicile şi serviciile ţinând de 
asiStența socială a Oraşului Liber. 

Toţi medicii şi infirmerii evrei 
vor trebui să părăsească aceste in- 
stituții, unde nu vor mai fi admisi 
nici bolnavi evrei. 

Pe de altă parte, mai mulţi me- 
dici din oraş au anunţat prin avi- 
zuri afişate în sala de aşteptare că 
nu vor mai îngriji evrei, cari vor 
trebui să se facă pe viitor îngrijiţi 
de coreligionarli lor. 


ziuni în ceeace priveşte cercetarea, 
instruirea şi judecarea intracţiuni- 
lor date în competenţa instanţelor 
militare, săvârşite înainte de publi-|: 
carea acestui decret, 

Pentru a se evita hotărîri con- 
Vradietorii şi conflicte de competen- 


Evreii au fost excluşi | 
din spitalele din Danzig 


drept existente în materie, potrivit 
cărora regulele de procedură sunt 


:de imediată aplicaţiune,. 


Publicăm mai jos texiul decretu' 
lui, 

ART UNIC. — Se modifică cum 
urmează articolul VII din decretul 
lege Nr. 836 din 11 Februarie 1935, 
publicat în <Monitorul Oficial Nr, 
34/9358, privitor la introducerea stă- 
rii de asediu: 

Când dintre infracțiunile conexe, 
una sau mai multe sunt potrivit a. 
cestui decret de competenţa instan, 
țelor militare, prin derogare la dis- 
poziţiunile art, 31 din codul de pro. 


DANZIG 7 (Rador). — In urma! cedură penală Carol II, tribunalele 


introducerii paragrafului 


arian | militare sunt singure competente a 


pentru medicii asigurărilor Sociale instrui şi judeca, 


din Oraşul Liber, vor putea exer- 


Aceeaşi regulă se aplică în caz de 


cita profesiunea numai acei dintre| îndivizibilitate şi concurs real de 


evrei Cari sunt stabiliţi în Danzie 
dinainte de 1914 şi care au tăcut 


infracţiuni. 
Intracţiunile date în competența 
instanţelor militare, săvârşite chiar 


serviciul pe front în timpul războ- înaintea publicării decretului, vor 


iului. 


fi cercetate, instruite şi judecate de 


Din 230 de medici evrei instanţele militare, In acest, instan- 


ai asigurărilor sociale vor 
mai putea rămâne în func 
țiunile lor numai şapte, 


cu victoria Augliei... 


Ce declară ministrul... agriculturii engleze 


LONDRA 7 (Radio-Central). — De 
Morrison, ministrul agriculturii a ţi- 
nut la Manchester un discurs, declarând 
că guvernul englez nu are nici cea mai 
mică teamă că Anglia ar putea fi bă- 
tută, dacă va fi atrasă întrun război. 


Din contra, este sigur că 


Aur și petroi descoperit 
lângă Alba iulia 


Corespondentul dela Alba Iulia al| S'a găsit deasemeni, pământ pentru 
ziarului «Cuvântul», anunță prin-| filtrarea petrolului, care până astăzi 


trun documentat reportaj descope- | era adus din străinătate cu greutăţi 
rirea unor terenuri cu bogății imen- | şi prețuri mari. 


se, aur şi petrol, observând totodată 


In sfârşt, pe dealul Tuţului, un 


că au năvălit aci străinii şi aventu-l gospodar a căutat să sape un puț 


rierii pentru a acapara. „terenurile, 
oferind prețuri neatinse niciodată 
în aceste locuri. 


pentru vite şi în loc de apă a dat 
peste pungi de petrol 


Se precizează că terenul comune= | ERE ANINA MEN NR 


lor: Oarda, Limba, Ciugud, Scușa şi 
Haprid, pe malul drept al Mureşu- 
lui, conţine aur şi caolin de o puri- 
tate neîntâlnită. 

Apa râului Ciugud, conţine nisip, 
pe care sătenii îl spală scoțând aur. 


După desființarea comisiilor de 
judecață a iuncționarilor publici 


Prin ultimul decret-lege 
desființându-se comisiile 
de judecată a funcţiona- 
rilor publici, toate cazu- 
rile aflate în curs de solu= 
ţionare în fața comisiilor 


Da Li 


Excroci embrionari 

Vocaţia  exerocului de talent se 
manifestă încă dela vârsta copilă- 
riei. Timpul nu tace decât s'o desă- 
vârşească prin rutină şi experienţă. 

La gimnaziul comercial din Vă- 
lenii de Munte câţiva elevi: 2 din 
cl. IV, unul din el. Il şi (acel care 
promite să facă cea mai frumoasă 
carieră de funcţionar superior) un 
«piei» din cl. Î, văzând că apropie 
rea sfârşitului de an nu le aduce de- 
cât perspectiva unor corigenţe ine- 
vitabile, au dat o lovitură nocturnă 
la cancelaria şcolii şi şi-au moditi- 
cat notele din catalog. 

Minusculii exeroci sau dovedit a 
fi foarte generoşi cu ei însuşi, deoa- 
rece după micile rectificări tăcute 
în cataloage situaţia lor şcolară a 
apărut a doua zi excelentă. 

Profesorii 'au observat falsul şi 
au cerut ministerului eliminarea de- 
finitivă, din şcoală, a făptaşilor. 

Ne pare rău pentru părinţii cari 
îşi plâng acum odraslele şi banii ri- 
sipiţi în vânt, 

Barkhă Albastră 

Avem un talent remareabil de a 
nu ne lăsa mai prejos faţă de stră- 
ini, în tot ceeace priveşte celebrita- 
tea, fie ea chiar patologică. 


La Piteşti, săteanul Marin BB, 
Proistosescu din comuna Băseni 


Si-a ucis soţia cu 2 lovituri de cu- 
țit. 

Criminalul va fi pus sub supra: 
vegherea unei comisiuni medievale 
care va căuta să cerceteze originea 


de  juitecată a membrilor 
corpului didactic (primar, 
secundar şi universitar), 
trec la ministerul educa- 
ţiei naţionale, spre a fi re. 
zolvate direct 

titular, 


afinităţilor acestuia cu colegii săi 


oceidentali, de breaslă, faimoşii 
Lambru, Weidman et Comp. 

Pentrucă avem şi noi celebrităţile 
noastre. 


Om grăbit 


Nu numai americanii ştiu să bată 
recorduri. Sunt oameni în care noi îi 
putem pune oricând în inferioritate, 

La Cernăuţi poliția a arestat pe fai- 
mosul spărgător Vladimir Iaslovsţehi, 
care în două zile dela eliberarea sa 
din închisoare a săvârşit numai puţin 
de 12 spargeri. 

Vladimir laslovsțchi s'a dovedit un 
colecţionar pasionat de lucruri casni- 
ce deoarece dela acul de «primus» și 
până la maşina de cusut, nimic n'a 
fost găsit lipsă la cea mai recentă per- 
cheziţie ce i sa făcut la domiciliu, 

Cât despre ultima arestare, ea a 
fost făcută în timp ce bietul Vladimir 
era în exercițiul funcţiunii, la locuin- 


de ministrul | Noul patriarh al bisericei ortodoxe 


i smulge singură crucile depe mor- 
| minte? 


GAVRIL DOSITEI 


jugoslave 


ţa d-lui Alexandru Bilek, din Str. Că- 
lugăreni 22. 

Era spargerea nr, 15 — aşa că fap- 
tul se explică. 


Hoţii crucilor 


Sunt fărădelegi cari nu vor mai 
putea fi expiate niciodată, 

Zădariie va îi plânsul şi zădarni. 
că va fi ruga înaintea preotului 
chemat să împărtășească o viaţă 
care sa născut din păcat, a trăit 
prin păcat şi a murit în păcat. 

li fața tribunalului din Satu- 
Mare, a venit zilele trecute spre 
judecată, procesul femeilor Ileana 
Păşeuliu şi Bertha Csillagy, din co- 
muna Ciceu (Sălaj) acuzate că au 
furat crucile de pe mormintele din 
cimitirul eroilor, pentru a le vinde 
apoi ca fier vechiu, pe la diverşi 
negustori. 

Au fost condamnate la câte un an 
închisoare şi 2000 lei amendă. 

Morţii nu mai au voe să-şi doar. 
mă în tihnă somnul dela ultimul 
popas al vieții, 

Eroii nu mai au dreptul să-şi 0s- 
tenească sub pământ oasele pe care 
şi le-au pus zălog benevol întru fe. 
ricirea singurei familii pe care au 
iubit-o până la extaz: Neamul, 

Te cutremuri şi te întrebi cum va 
fi arătând infernul ce şi-l pregă- 
teşte lumea de azi, lumea care-şi 


 ——— a ——————————————— 


îftim 


tescu-Bujet, patronul rgstaurantului dela 


Din asistență remarcăm pe repre- 


țele ordinare învestite, se vor dese- 
siza din oficiu, trimițând dosarele 
instanțelor militare competente. 

Se exceptează cazurile în cari 4 


(E RR ON) | interveniţ o hotărire în primă îns. 


Un eventual război se va termia 


tanţă asupra fondului, înainte de 
data publicării în <Monitorul Ofi- 
cial» a acestui decret, 
Cercetarea, instruirea şi 
rea infracţiunilor de competenţa 
instanţelor militare, săvârşite de 
minori înainte sau după apariţia 
prezentului decret, rămân în come 


judeca- 


: 


ii 


um eventual război se va 
termina cu victoria An- 
sliei, 

Totuş, nimeni nu Sar pulea gândi la 
un război, deoarece este imposibil ca, 


petența instanțelor speciala pentra 
minori, 

După ridicarea stării de asediu, 
tribunalele militare urmează a cera 
ceta şi soluţiona crimele şi delictele, 
a căror urmărire le fusese încredin= 


prân bunăvoință şi bună credință, s% țată. 


nu se uingă la împrăștierea norilor 
cari s'au adunat deisupra Europei. 


Cazul contrariu ar flo ojensă peniru 
omenire. 


Dat în Bucureşti la 5 Martie 1933, 
UAROL 
Preşedintele consiliului de mi 
niştri, Miron, 
Ministru internelor, (ss) Armand 


La upmă, d. Morrioson şt-a expri- | Călineseu. 


mat speranța că sforțările diplomatica 
ale guvernului, făcute în interesul păcil, 
vor fi îmcoronate de succes. 


Ministrul justiţiei ad-intermi, | 
(ss) Mircea Caneleoy. | 


inmormântarea lui 
Jean Niculiescu-Bufet 


Ieri a fost înmormântat Jean Nice 


șosea, al hrubei de sub Cercul Militar, 
și al cantinei „Asistența universitară 
Regele Carol 11, 

Se știe că Jean Niculescu Şi-a curmat 
acum trei zile viața cu câteva jocuri 
de revolver. Cauza jena financiară şi 
eșecurile profesionale pe scari le suje= 
vise în ultimul timp. 

In urma lui au rămas doi 
şi sofia. 

Jean Niculescu nu era, însă numal 
un tată de familie şi un restaurator 
oarecare, ci umul dintre cei mai de 
seamă luptători ai comertului românesc. 
Preşedinte al Sindicatului şi al Uniunii 
comerțului alimentar „el avea de multă 
vreme o viață publică intensă şi mari 
simpatii printre cgmarazii de breastă 
dentru cari a luptat, 


copii 


ASISTENŢA 
Incă dela orele două după amiază 
curtea restaurantului dela şosea era 
plină de lume. Oameni de toate ca- 
tegoriile veniseră să petreacă pe 
Niculescu - Buteţ pentru ultima 
oară, 


zentanţii «Sindicatului alimentar» 
şi ai «Sfatului 
Ploeşti, Cluj, Târgovişte, 
Constanţa, Baia Craiova, 'Teg.-Mu- 
veş, Piteşti, ete, Din Bucureşti au 
luat parte: Ghiţă Iordăchescu, se- 
cretarul general al sindicatului ali- 
mentar, C. Diculeseu, 


din 
Braşov, 


Negustorese» 


DOR Se PE a E 5 a IN e 3 


vicepreşedin- 
tele sindicatului alimentar; D. Va- 
silescu, dela «Trocadero», IL. Cobă- 
şanu, dela restaurantul «Mircea»; 
Canciuvici, dela «Continental»; Au- 
rel  Vişoiu; Niculescu-Ritz, dela 
Fxontul Negustorese; G. Fundănes- 
cu; Vasile şi I. Dumitrescu-Militari 
şi alţi fruntaşi ai comerţului, 

Au depus coroane: Asociaţia ali- 
mentară, familia Iordăchescu, Fron- 
tul Negustorese-Obor, Sindicatul a- 
limentar, Liga comercianților creş- 
tini, familia Dragomirescu,  Func- 
ționarii cantinei universitare Carol 


TI, fam, Dumitrescu-Militari, _Oţt 

Gagel, soţia şi copii defunctul 

Sindicatul alimentar şi Sfatul Ne- 
gustoresc, fam. Gagel, arh. Dobres-+ 
cu, fam. Maxentian, Niculescu-Rita 
rudele, 


CUVANTARILE 


Inainte de a porni spre cimitir ag 
ţinut discursuri de despărţire ca- 
marazii de breaslă ai detuneţului, 

Primul a vorbit d. Ghiţă Iordă- 
ehescu, secretarul general al sindi- 
catului alimentar, din care spicuim 
câteva date: 

«Născut în judeţul Argeş în anul 
1890 din părinţi onorabili care se 
bucurau de multă stimă şi conside. 
raţie, 


Incepând dela o vârstă timpurie a 
fi patron chiar în oraşul Piteşti de 
unde mai târziu a venit la Bucu- 
rești. 

Jean Niculescu fiind o fire între- 
prinzătoare, trecând şi conducând 
in mod treptat mai multe localuri 
ca: Tunelul din Hala Ghica, Beră- 
ria la 2 căpitani, Parcul Trandafiri- 
lor, Majesticul, Bufetul dela şosea, 
Snagovul unde a pus multă inimă 
şi suflet, unde a învestit tot cea a- 
gonisit până atunci mergând pâuă 
acolo că a trebuit să se îndatoreze 
ca să poată face faţă obligaţiunilor 
ce şi-a impus, 

Pe lângă toate acestea, Jean Ni- 
culescu era un vajnie şi neobosit 
luptător şi apărător al clasei negus- 
toreşti, fiind până în ultima clipă 
preşedintele Sindicatului alimentar 
central], al Uniunei Sindicatelor a- 
limentare din ţară şi întemeetorul 
fabricei: de sifoane «Alimentara, al 
căror preşedinte era», 

Au mai vorbit d-nii: 
Ritz, Miron Tănăsescu, 
pescu și Mărdărescu. 


Niculeseu- 
Mişu Fili. 


Convoiul a pornit apoi spre cimi- 
tirul «Sf, Vineri». 


Ave Caesar! 


(Continuare 


pune să-și spovedească «păcate- 
le» la microfon — «și a început 
să spună cu vocea întretăiată: 
«Am mințit ieri. Sunt vinovat, 
Sunt vinovat. Imi merit pe- 
deapsa». 

Cu toate că e jidan, cu toate 
că e bolşevic, cu toate că e res- 
ponsabil introdu- 
să de el şi de tovarășii lui, te 
cuprinde totuşi o imensă milă. 

Bietul jidan! Bietul jidan bă- 


din pag. l-a) 


trân! Ce torturi neomeneşti a su- 
ferit? Ce i-au văzut ochii? Cum 
i sa spart inima 'n piept? 

Cum poate să creadă cineva 
că asemenea parodii sinistre pot 
fi luate "n serios? Pot fi crezute? 

Atunci de ce le face Stalin? 
De ce-și omoară toți tovarășii? 
De ce se prăvăleşte din ce în ce 
mai adânc pe panta sângelui? 

Vom vedea mâine. 


Mihail Polihroniade 


TEL. 3:2 4-93 
Se găseşte de vânzare numai la farmaciile, 


dro 


veriile și 


„DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC . 


„SIMBOL 


BUL.ELISABETA 49 ETAZIII 
dar fumeriile româneș 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colț cu Str, Sf. Ioan Nou No. 1) 


BUCUREŞTI | 


EN-GROS === Telefon 3-81-66 EN DETAIL 
Mare asortiment în: 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez şi 


Tricotage, Feţe 


de Mese, Prosoape, Ete Etc, 


îi deep 
ați, 


Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


| Încălţăminte durabilă și eftină 


„CUMPĂ RAŢI DELA 


ANDREI 


Sir. te dota No. 11 


Vis-ă-vis 
M 


de Banca Naţională, în «gang 


rfa lucrată în atelier propriu 
nfecţionată cu material de primă cali 


ate 


MODELE MODERNE 
reţiur toarte reduse 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI 1. 


INTR adr 


ANITARE 
RADI 


d Dei 


= ŞTRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


pna IL LECTRICE 
INCALZIRI CENTRALE 
DEPOZIT DE MAŞINI 


ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


, O 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 


PETER 


LTEANU 


i ireproşabil cele mai prețen 
dune 


Execută e rompt şi 
ră tr fi je ELISĂBETA No. 10, Etaj |. BU 


Menu: 3 feluri Lei 25 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. 


eara orchestră 


Magazinul 


TELEFON: 5.08]24 


Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara grătar 


Tel. 5, 
i 


EŞT 


05.80. 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10. 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment -în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 


za Atenţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Z 


Gata şi de ag e 


costume alor 


ăsiți eftin la Magazinele 


SESCU 


CALEA E d i SE — STR. COÂMPINEANU No, 1 


P NLRU REVÂNZĂT RI MARE RABAT 


FABRICĂ PROPRIE 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 


FOTO CARPATI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm ioto 
pentru amatori, 
Chemaţi-ne 


Măiis oare. Aur, Argint, Double 


Teleton 555/74 


gratii i în orige gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
ine şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


Titus | iasa 


E E a Tae 


Constantin P. Mateescu 


VA 


La Costică Mihăileseu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


FAINA E CUX 
NOVA. OARA 


„+ Carol, 9. Tel. 478-550 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 


PUTEŢI PROCURA 


GAGEL ce 


o CUTIE de 


VALDA 


este o pădure de 


BRAZI 
şi de 
EUCALYPT 
pentru căile 


respiratorii 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințaţi numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


| cutii prielnic, conţinând 2 buline 

numai cu semnătura doctorului. 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucuresti, Calea Rahovei 265 


93 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măre ştie, re: 


produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 


câte VIG DORI No. 
cu 
[Aa n Peri 


Fabrica de postav din 
Prejmer iace conce- 
dieri în masse 


Pe data de 1 Martie cor. fabrica 
de postav din  Prejmer-Braşov, a 
dat preaviz de concediere la 25 
funcţionari, iar pentru ziua de 13 
Martie cor., 380 lucrători au fost în 
cunoştiinţaţi că li se vor da prea- 
vize de concediere, 

In acelaş timp, urmează a fi con- 
cediaţi 11 ucenici, angajaţi cu con- 
tract, cari nu şi-au terminat încă 
timpul de învăţătură prevăzut. 

D. Popea inspectorul muncii Bra- 
şov, a fost informat că aceste con- 
cedieri se fac din cauza unei  su- 
praproducţii- care a provocat oeri- 
ză de cereri, 

Autorităţile din Braşov eercetea- 
Ză, 


iiscricrea și apro- 

ţizionarea ca lemne 

de ioc a personalu- 
lui CIP. 


Direcţia economatului, c. [+ r. a CĂSpus 
ca penslonarii c. fe r. cu domiciliul tn 
Bucureşti, să se aprovizioneze cu lemne 
de Joc pentru iarna 1938—39 contra pla- 
tă, la ridicarea bonului, cu acelaş preţ 
ca al funcționarilor activi. 

Înscrierea şi ridicarea bonulul se va 
țace la sediul societăţii generale a pen“ 
sionarilor c. fn t. phRegele Carol /? 
din gara de Nord (localul inspecției de 
tracțiune, elaj d, camera 17) între ercie 
8—13 dim., cu începere dela 15 Mar- 
ile a. e. 

Amănuntele suut ajişate la sediul a- 
cestei societăţi, la direcţia generală e. 
fu re şt la depoeziiele de temne nr. d 
și 4 


Conferinţe asupra cor- 
porativismului italian 


In legătură şi ca complectare a cursun 
lui de principi de drept şi de economie 
corporativă, ce se ține regulat la instia 
tutul de cultură Italiană în fiecare 
Miercuri şi Sâmbătă între orele 19, 30 şi 
20, 30, d. prof, Antonio Costanzo  Deli. 
peri, titularul cursului, va ține şi o sea 
rie de conferințe ilustrative paralele a- 
supra «Dreptul publica şi 
tul corporativ italian», 


«Ordinamen- 


Aceste conferințe la cari sunț invitate 
în mod special pesoanele cari se intere= 
sează de ştiinţe juridice şi studenţii de 
la Facultatea de Drept şi dela Academia 
Comercială, vor avea loc la sediul 
cursurilor calea Victoriei, 125 în zilele 
şi cu subiectele următoare: 

Statul Italian? 9 Martie orele 19,3; 
Organizarea sindicală a Statului Italian 
23 Martie orele 1,30; Ordinamentul cor= 
porativ; 19 Aprilie orele 19,30; Cartea 
Muncii (la Carta del Lavoro) şi Legis. 
lațiunea socială fascistă: 4 Maiu orele 
19.30, 


Arena dela Obor a oferit eri găz- 
duire unei partide destul de spec: 
taculoase prin nota de elan ce-a €a- 
racterizat-o din primul până în ul- 
timul minut. 

Surprinzătoare a fosr comporta. 
rea Jiului din Petroşani, care u 
reuşit un lăudabil rezultat de ega- 
litate în fata Unirei Tricolor, frun- 
taşe indiscutabilă în football-ul ro- 
mânese. Nu vrem să spunem că a- 
cel 3—3 care reflectă rezultatul fi- 
nal e o fidelă imagine a raportului 
de forțe dintre Oboreni şi mineri. 
De altfel, e mai mult ca sigur că 
nici aceştia din urmă wau nici-o 
pretenţie în această direcție, dar 
insistăm asupra acestui draw toc- 
mai pentru a evidenția ce rol co- 
vârşitor joacă într'o partidă ener- 
gia și voința a 11 jucători. Căci a- 
cesiea au fost singurele posibilităţi 
ale “unsprezecelui din Petroşani pe 
care au ştiut să le dozeze în inter- 
valul celor 90 minute de asemenea 
manieră încât să  contrabalanseze 
valoarea tehnică a adversarului său. 
Rapizi în acţiuni, Jără a fi însă i- 
nițiaţi întrun stil de joc, siguri în 
intervenții deşi în capitolul tehni- 
cei sunt abia la primele pagini şi 
mai presus de -toate risipitori de 
avânt şi vânjoşie, jucătorii Jiului 
lau ştiut să opună Unirii Tricolor o 

rezistență lăudabilă care să ne a- 
ducă aminte de performanța lor de 

anul trecut, când au jucat cu Ve- 

nus pentru cupă. 


UNIREA TRICOLOR ȘI GHI- 
NIONUL 


In tabăra opusă, Unirea 
învinsa de săptămâna trecută a 
Rapidului, ma reuşit să se reabili- 
| teze aşa cum ne aşteptam. Rezulta- 
tul de 3—2, aşa cum am seris mai 
su$, nu-l atribuim comportării Jiu- 
lui deşi pentru jucătorii acestuia 
aim avut cuvinte de laudă. Mai mult 

| chiar acest draw nu-l atribuim 

nici Unirii Tricolor care şi-a domi” 
naţ neț în Special 30 de minute din 
repriza -ll-a adversarul, Numai 
după această perioadă de domi- 
nare teritorială, de zeci de acţiuni 
bine închegate şi concretizate prin 
Shoturi la poartă şi Unirea 'Trico- 
lor trebuia să iasă învingătoare la 
cel puţin 2-3 puncte diferenţă. I-a 
stat însă în cale un ghinion rar în- 
„tâluit. Unirea Tricolor a avut ieri 
„trăgători în tormă şi Sonny şi Câr. 
in şi mai ales Iordache nu si-au 
precupeţii shot-ul până şi din po“ 
ziţii imposibile, 

A fost zadarnice! Mingea spinteca 
vituros aerul trecând milimetrie 
peste bară, nimerea prin mâinile 
minerilor (de două ori) fără ca ar» 
bitrul să saneţioneze infracţiunea 
din careu, Sau se întorcea resem- 
nată in barile întâlnite. Asta ca 
să nu mai pomenim de câteva ac- 
țiuni ale lui Iordache şi Lulu ra- 
tate în faza ultimă de goal, sau de 
intervenţiile lui Emmerich, Subit 
înfrățit cu norocul. 

În plus Unirea Tricolor a comis o 
greşală elementară pe care ne mi” 
răm că Steinbach n'a sesizat-o: a 
avut în faţă un adversar superior în 
fizic, robust, în plus. vântul stânje- 


Tricolor, 


——— = 


_..”_ >> 


„bnr un mp rece tu seusi 


nea vădit jocul. Şi totuşi Unirea 
cu rare excepții — în mi-temps-ul 
II — a jucat numai pe sus. E lesne 
de ghicit că această măsură de joe 
i-a rapit din eficacitate și Pentru 
motivele de mai sus a fost de na” 
tură a conveni mai mult adversa- 
ralui. 

De câte ori balonul nu părăsea 
solul el revenea în posesia Unirii 
'Pricolor care marca Sau creia faze 
periculoase, 

ASPECTELE JOCULUI 

UNIREA: Creţeanu; Sucitulescu, 


Tlieseu; Florea, Steinbaeh,  Botea- 
nu; Lulu, Alexandrescu, Sony, Câr- 


jan, Lordache, 
JIUL: Emmerich; Medve III, Pa- 
viei; Radu, Szule, Scovran; Vâjdea, 


CREȚEANU 


Medve II, Medve I, Bulig, Covaci. 

Jocul se desfăşoară la început în 
avantajul Unirei cu timide reacţi- 
uni din partea Jiului. Două bombe 
ale lui Cârjan tree milimetrie pes- 
te bară. In tine, pe la mijlocul re- 
prizei, Cârjan execută o lovitură li- 
beră, Sonny o interceptează şi peste 
Emmerich o îndreaptă spre poartă, 
Zelos, Iordache iuţeşte faza prin- 
to intervenţie, inutilă dealttel. Re- 
plica Jiului e promptă, căci Bulig 
profită de faptul că Iliescu nu e în 
formă şi marchează. Deci: 1—1. E 
chilibrul e bruse rupt de Iordache, 
care primind o minunată desehide- 
re dela Sonny, înscrie calm printre 
picioarele lui Emmerich, ieşit întru 
întâmpinare. Din nou egalarea nu 
ge face așteptată. Steinbach greșind 
îşi deschide superb adversarul şi 
Vâjdea centrând pune balonul în 
picioru] lui Medve 1; acesta dela 16 
m, trage fulgerător şi marchează 
pe deasupra lui Creţeanu. Jocul se 
înteţeşte şi Unirea ia din nou con- 
ducerea, când Sonny primind dela 
Steinbach se răsuceşte, sfredel, şi 
cu spatele trage frumos dela 14 m. 
ridicând scorul la 3—2 pentru Uni- 
rea, 

In repriza următoare, Unirea Tri- 
color se apără câteva minute, ce- 
dând şi un corner. Cu capul Buliz 
reia în plasă. Deci 8—3. In restul 
matchului Unirea domină categorie 
și steril. Pasele pe sus sunt pradă 
uşoară minerilor veniţi în apărare. 
Iar ghinionul complectează. Deci, 
rezultatul final e: 3—3. 

CEVA ŞI DESPRE JUCATORI 

Unirea Tricolor deşi merita, cum 
| am mai spus, o escu) la 2 punete 


După rezultatele dela Cernăuţ 


Campionii 
de box 


La muscă, INDRU (Banat) învin- 
gător în finală asupra lui Impă- 
ratu, oprit de-a boxa în repriza II, 
fiind net inferior. 

La cocoș, RADAN N. (Muntenia) 
a învins la puncte în finală pe Bu- 
TOonCcea, 

La pană, Mi. GASPAR (Munt.) a 
învins uşor la puncte pe Florescu. 

0. DAVID, în limitele categoriei 
uşoară, a dispus de Florian Mănes- 
cu, în chip surprinzător. 

La semi-mijlocie, Istrati a fost 
învins după 0 dispută aprinsă de 


naționali 
amator 


L, SANGHEORGHE (Muntenia), 
devenind astfel campion. 

VL, BOANȚA, boxând la mijlo- 
cie, a fost declarat învingălor asu- 
pra lui Leonida Gheorghiu la p-te, 

La semi-grea, Tofan a furnizat 0 
altă surpriză, învingând pe Nişu 
prin oprire. 

In limitele categoriei grele, Draca 
a câştigat titlul dela Lungu prin 
k. 0. 

In sala «Circul Modern» au asis- 
tat la disnutarea finalelor circa 3000 
spectatori, 


a i 


Hand-halj 


Viforul Dacia campion 
al Bucureştiului 


Viforul-Dacia — C. F, R. 
5—4 


Cupa Muntenia a revenit grupărei Vi- 
forul.Dacia care a dispus în finală de 
CFR cu 35, 

Invingătorii au meritat pe deplin vica 
toria dominând 70 de minute din match, 

Scorul putea fi mai mare dacă Viforut 
Dacia ar fi avut trăgători la poartă, 

In prima repriză jocul a fost egal. 
Covaci dela galbeni și Moosberger dela 
feroviari au marcat fiecare câte 3 punca 
te, 

In repriza secundă Viforul.Dacia a 
jucat cu un deosebit elan regulat însă 
acțiunile se pierdeau în fața porții, 


Au înscris cin nou Moosberger în 


mare vervă de «bombe» şi Covaci şi Co- 
mănescu pentru Viforul, 

Cei mai bunt dela învingători. Comă. 
nescu, Chinezul, Covaci şi Lăpuşan iar 
dela vişinii Moosberger, Argeşiu şi Pe= 
trovici, 


Turiverein-l. P. $. B. 


In deschidere pentru locul -3 Turnvea 
rein a terminat la egalitate cu premili= 
iarii pentru cari au marcate 
Pantazescu şi Zus, 


Șincan, 


diferenţă, n'a beneficiat de serviciile 
dealtădată ale jucătorilor săi. 

Miescu neSigur şi înegal sa în- 
eureat adesea în Sucitulescu, fă. 
eâudu-l şi pe Creţeanu să greşeas- 
că, Steinbach n'a jucat ca în mat" 
Chul cu Venus. Iar din atace puţem 
remarca numai pe Sonny ca bun 
trăgator şi pe lordache. Lulu Mi- 
hăileten trebue trimis puţin la 0- 
dihuă. Cârjan bun la început a slă- 
bit apoi. 

Dela Jiul a ieşit în evidenţă apă- 
rara — Emmerich, Medre III, Pa- 
vitici — şi Bulig. 

Arbitrajul d-lui  Constantinefeu 
autoritar dar cu scăpări şi neînțe- 
legeri ale regulamentului. 


M. P. 


te rob Vodă 


A.M.E.F.A, 119. 1 2 39:13 147 
Rapid 11 1.1 3.24:43:15 
Victoria m 63 2 29:15 15 
Chinezul 1 6-0 5 41:22 2 
Unirea Tr, 11 44 3 24:13 13 
Phoenix MU 515 16:18 11 
0. A. 0 1434 2020 11 
Olimpia Mi 2 2 1 10:28 6 
Jiul 4 2 2 1 14:33 6 
Dacia Unirea 11 2 1 83 9:36 35 
SERIA HI 

Venus 1 9 2 0 45:13 20 
Ripensia 10 8 0 2 40:17 16 
Gloria 11 5 3 3 26:19 13 
Universitatea 11 5 1 5 25:33 11 
fp. Studenţesc 11 4 2 5 20:23 10 
Juventus 11 42 5 17:22 10 
A.CF.R. 1995 19:59 9 
Crisana 11:91: 10024 1 
Vulturii 11 3 0 7 14:28 6 

10 3 LĂ 1 5:%5 6 


Divizia “Naţională A. 


Etapa |- 


CLUJ: Victoria — Olimpia C. E. 
R. 2-0 (20). Au marcat Santay și 
Căpuşan. 

TIMISOARA: Amefa — Chinezul 
2-1 (2-1). Au mareat Prassler, Leb 
(A) şi Thierjung (Ch.). 

ORADIA: Juventus — Crişana 
1-1 (1-), prin punctele mareate de 
Palmer şi Szocke. 

BRAILA: C. A. 0. — Duig 2-1 
(1-0). Au marcat Oprea (Duig) și 
Covaci (C. A. 0.). 


——— —— 


3 rezultate 


BRAŞOV: Universitatea — A. O, 
F, R. 2-2 (1-0). Au mareat Bentio 
(U) Demely (A. 0. F.R), Costea 
(A, C. F. R) si Draga (U), 

LUGOJ: Sportul  Studenţese 
Vulturii 3-1 (2-1). Au mareat Gică 
Popescu; Marinescu (Sp. St), Radu 
Florian (V.) şi Marinescu (Sp. St.). 

ARAD: Venus — Gloria Î-1 (0-0). 
A pi mareat Mircea (6.) și Humis 
riza e h 


Foot-bail-ul în Euro pa 


Franţa R 

S'au disputat următoarele jocuri 
de cupă: 

Marseille—Racing Paris 6:2 
Metz—Cannes 3:0 
Sochaux—Ex. Roubaix 1:1 
Fives—Olympique 2:2. 
Hâvre—Red Star 1:0 


Belgia 
Motchurile de nai jos conteacă 
tot pentru. cupăt 
Grashopers—YVoung Felows 41. 
F, C, Servette—Lugano 3:4 
Austria 
In Austria s'a disputat o nouă eta 
pă a campionatului: 
Rapid—Austria 9:0 
Admira—Viena 2:2 


Rapid a dispus 


Wien—Simering 5:0 
Faunritner—Waeker 3:0 
Belgia 
S'a jucat matchul de camplonata 
Union St. Gillois—Ara Gant 5:2 . 
Anwvers—Sieasche 2:41 
Beerselhot—Austeriicht 3:0 
Stanvard—Malines 3:1 
Buegge— Racing Thirlemont 1:0 
Italia 
Toate parțidele de ieri sau jucat 
pentru campionat. 
Lazio--Juventus 1—1 
Luchese—Bologna 3—3 
A mbrosiana—Genova 9—0 
Torino—Roma 3— 
Bari—Triestina 
Napoli—Livorno 1—1 
Liguria—Fiorestina 1—1 


ke 


fără merite 


de Phoenix cu 1-0 (1- LN 


Ieri pe arena din Giuleşti F, O, 
Rapid a dispus după un Joe mono- 
ton de Phoenix care a fost o reve- 
laţie pentru publicul bucureştean şi 
putem spune că un rezultat de ega- 
litate ar fi lost o răsplată meritată 
pentru Căimăreni. 

'Techie ambele echipe au fost esa- 
le poate ceva mai multă hotărire în 
atacul F.C, Rapidului, dacă vorbim 
însă despre ardoare şi spectaculozi- 
tate atunci negreşit trebue să dăm 
Phoenixului întâietatea. 

Jocul a fost împărţit în două fa- 
ze distincte, în prima repriză o u- 
şoară dominare a exferoviarilor 
amputată însă de faze în cari iu- 
dolența era copios fluerată de pu- 
blie. In această parte a jocului Ba- 
ratky a marcat în minutul 12 un 
goal fără etorturi dela 8 metri pri- 
mind o mingie, aranjată la pieior de 
Bogdan care intereeptase un passe 
al lui Auer. 

In repriza secundă Phoenixul 
dominâţ teritorial, 

Sereny IV făcând o partidă ex: 
traordinară. Cu toată dominarea ni 
mie nu se marchează și ocaziile a- 
bundă şi de e parte şi de cealalță, 
Bogdan ratează de patru ori, ccazii 
sigure. 

Si la ratarea ocaziilor d. arbitru 
Chicin are un rol primordial (ăcân- 
du-şi o specialitate din neacordarea 
goalurilor pe motiv de of:side. 

De această pasiune neexplicabilă 
au avut de suferit ambele echipe. 
Putem spune că nu sa marcat de 
cât un punct tocmai din fantezizte- 
le fluerături de off-side-uri ale ar- 


a 


bitrului. Ă 
Finalul matchului trezeşte din 
somnolenţă tribunele insorite «ari 


se simt îndatorate de a 
prezentarea Căimărenilor 
"Sereny IV, care sa detaşat net, 
Damian, Bellay şi Fântâneanu au 
fost cei mai buni oameni ai învin- 
şilor. Portarul Heveri, slab, mai 
slab chiar decât 'Toeroek. 

Rapidul a avut cel mai bun om în 
Negru care a salvat tot. Auer,Hos- 
dan şi Roşculeţ în nota lor obişnui- 
tă adică buni. Halfii de margine “0- 
bosliţi. | 

Cuedan a început greu și a termi- 
nat surprinzător de bine, Pacuraru 
și Răşinaru modeșşti. 

D-lui Chieisi, care a arbitraț prea 


aplanda 


dan, Vintilă, Răşinaru, Ratinsky, 
Auer Păcuraru, Baratki, Bogdan, 
Horotan, 


Phoenix Heveri, Kikola, Damian 
Tocroek, Ghidali, Manu, Seremy IV. 
Teleki, Seremy III, Bellay Pântâ- 
neunu. 


$. P, 


Coițca-Venus (T.-Mă- 
curele) 4-3 (Q-0) 


Deschiderea la partida Unirea 
Tricolor—Jiul s'a jucat matchul 
dintre echipele Colțea şi Venus din 
Turnu Măgurele, prima câştigând, 
la mare luptă, după ce la un mo- 
inent dat eonducea cu 4—9, 

Au mareat Barbu (2), Voroneţehi 
si Humită pentru Colțea, iar Ba- 
ciu, Cricitoiu și Neguiescu pentru 
Venus 

Cei mai buni VORONEŢCHI în 
admirabilă revenire de formă, Bar- 
bu şi Albescu dela învingători şi 
Nezuiescu, Popescu şi Cricitoiu de 
la inv:nş:, 

COLŢȚEA: Rădulescu, Ungurea- 
nu, Albeseu, Predescu, Stanciu, Pa- 
veleseu, Mănciulescu, Humiţa, Bar. 
bu  Cralcescu, Voroneţehi, 

VENUS: 'Tuţuianu, lonescu, Po- 
pefeu, Gheorghe Străteseu, Maco- 


veanu, Baciu, Cristea, Negulescu, 
Cugurel, Crioitoiu; 


Venus B.Viiorul 
Dacia 2-1 (1-1) 


Vitorul — Dacia a tăcut o partie 
dă mare în fața Venusului care â 
câştigat cu toate că un draw era 
celinda fidelă a jocului. 

Au marcat Gorgorin (1 m) și 
Gavrilescu pentru negri iar Cociu 
pentru Vitorul-Daecia, 

VENUS Ghenea, Straja; Budau, 
Ştefănescu, Colea, Gorgorin, Tina- 
se, Chibrit, Niculescu, - Gavrilescu, 
Sehulz, 

Piforul Dacia, Orniae, Lupu, Ste 


scolastie, îi sau prezentat fora- ! rian Dumitrescu, Niculescu, Hartz, 
Cristache, Predescu, Vulescu, 
eiu, Filimon, 


ţiile: 
F. C. Raipa Negru, Roseuleţ, Cuo- 


Co- 


Le 


“ sBUNA VESTIRE» 


PROVINCIA 


Mandat (cec) poştal 
sau Ramburs 


Toţi Românii joacă la loterie numai prin oticiulde vânzare al fănitorii României Mari 


„IN VALIZILUR din RASRUL Li“ BUCUKEŞII 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Numiri de profesori Ip II 
cu îitiui definitiv 


M. 5. Regele a semnat, eri la u- 
miază, un decret prin care se fac 
următoarele numiri de profesori cu 
titlul definitiv în învățământul se- 
cundar: 

Iuliu Ilea la Timişoara, preot 'L. 
Matei la Beiuş, Emil Rousselet la 
Baia-Mare, Gh. W. Pick la Gherla. 
Didona Dumitrescu la Cluj, Ange Lei 16 Pânza Natura'ă Subţire 
la Leoveanu la Tg.-Mureş, Natalia 29 Pânză Naturală 
| Savoiu la Aiud, Maria Damaschin » A exira groasă 
la Sălişte, dr. Valeria Bologa la 29 33 Chifou pa ră 
Cluj, Corina Bărbat la Tg.-Secuesc. 3 39 Chifon 
N. Rădulescn la Caracal, dr. Cor » 7 [ela Superior 


neliu Constantinescu la Bucureşti 42 Chifton Nucile 


E i 3 - ? 

Traian Angelescu la Giurgiu, IL. G. ? a 

. pentru 

Rusu la Buzău, Clemenţa Popovici » 39 Gradel indispensabili 


la Piteşti, Eftime Costeniue la Foc La 760 Pânză e reaetei 
şani, Măndiţa Grigorescu la 'Tul 115 pâ p. Coasesabusi 
cea, Cristea Dobre şi Şt. Lozinschi IT] ânză 220 cm. lat 


a s a ris ă | 
la Roman, Laur Gârbu la Pomârla. 24 Servete CET 2 | 


Nadejda Dijimos, Julieta Piaschi și 
13 Cârpe p. Ducâtărie 


Damian Cadea la Chişinău. i 
CER TRON PRE ATI cxope if ERETDEED 28 Batist aprige ei 


Inmormântarea | 59 Popiin Picasa 
pioi. N. Bazilescu |, 98 Dejalen stiti, 
| 
- 


UN PLAN ECONOMIC 


pornind din cele mai bune 
(iuni, îşi pune la dispoziţie coloanele pentru o «des-hatere naţională» la care 
să ia parte «fiecare om de concepţie şi muncă», spre a se întocmi un plan eco- 
momic românesc, Şi pentru a linişti pe cei care sar speria, autorul articolului 
scrie: «Ştiu că ideea de plan aminteşte azi regimurile totalitare, care se pare 
că urmăresc şi alte scopuri. Noi nu intrăm în această categorie.Un plan poate | 


inten- 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 81 


0 publicaţie economică săptămânală, 


ti conceput tot atât de bine şi în vederea desvoltării şi apărării naţionale, re- 
prezentând o idee de pace şi progres». > Zita 
Fără îndoială că ideea de plan economic nu implică neapărat urmărirea 
unui scop răsboinic, sau de expansiune imperalistă şi deci poate fi tot aşa de 
dezvoltare paşnică în cadrul unei economii naţionale. Dar un plan nu poate fi 
şi o realizare practică decât numai într'un stat cu o concepţie totalitară de 
viaţă şi nu se poate urmări realizarea lui decât nu mai dacă națiunea respec. 
tivă face o încordare de muncă având în față țelul suprem pe care şi-l pro- 
pune 


Și la copu! 
GCARDAN... 

medicamentul suveran al tuturor 
durerilor, al gripei şi reumatis- 
mului, este inofensiv, putându-se 
da şi copiilor, in doze potrivite. 


Dacă este adevărat acest lucru şi dacă țelul urmărit nu poate fi decât un 
ţel care se confundă cu un ideal naţional, atunci metoda propusă, de, publica- 
ţia economică, nu ni se pare prea fericit aleasă, Un plan care să iasă dintr'a 
desbatere publică este ceva care are aerul rilor parlamentului trecut, lip. 
sindu-i şi acel minimum d e disciplină a discuțiilor. 
Un plan economic ur mărind un ideal naţional nu poate fi decât rodul u- 
nui for conducător a unui stat purtător de idealuri. Alte metode de a ajunge 
la întocmirea unui plan nu sunt decât democraţia deghizată şi rezultatele 


se cunosc de mai înainte. 4 Eri după amiază sa lăcut, la Bucu : E 
M. DORNEANU reştii Noui înhumarea rămășițelor pă- 20 Bati ste bărbătești A 
RS "| mânteşti ale profesorului universita: 9 Batiste n PALER 
- a 3 Nicolae Bazilescu, fost decan al fe - : bărbătești | 
Lucrările consiliu'ui economic)morarii cer reduce... e e pi: 20 Ciorapi “i = | 
se ageri CA -taNcler | cae ere [o 29 ORiloția aa i | E yen 
ana * „1 , z pentru saltele E UN PRODU ai ide: 
ai Micii inteie 14] O delegalie a morarilor se va |dită de defunet. a <a pn cm. la 2 
prezenta astăzi la ministerul de in | gag ANII 220 cm. lat ă 
sc mari enir LL] € ortu românesc.- dustrie şi comerţ, pentru a supune zi . . plăpu 
a p rd atenţiei conducătorilor departamen- TRIB, JUDEŢULUI BUZAU » 360 Mătase Tao cd, A | pa 


Cooperarea icroviară 


Este vorba de o armonizare 
tarifară, care ar permite plasa- 
rea masivă nu numai a unor 
produse noi (vin, fructe, legume, 
etc.), ci şi intensificarea expor- 
tului nostru curent. 

Dat fiind că acest aranjament 
coincide cu începulul sezonier al 
exportului nostru, pulem conta, 
în caz de perfectare, pe efecte 
imediate şi reale. 

Deasemeni s'au făcut progre- 
se în lucrările comisiunii pentru 


alicul dunărean. 


A ti : că 


MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate magazinele cu aceași articole So 


Sa 
Nik y“* 
A, BORCEA București Tel, 39.51.66 Ga'ea Victoriei 114 
Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


tului un memoriu, în care cer redu- SECŢIA 1 


Incă nu se cunosc rezultatele cerea taxelor. 


concrete la care au ajuns lucră- 
rile diferitelor comisiuni de ex- 
perți şi specialişti, cari s'au în- 
trunit în ultimele trei zile în ca- 
drul consiliului economic al Mi- 
cii Înţelegeri. 

Totuşi, pare că are multe şanse 
de reuşită o propunere a comi- 
siunii feroviare, prin care s'ar da 
mari posibilități exportului ro- 
mânesc în Cehoslovacia şi prin 
teritoriul Cehoslovaciei. 


DELA 


Exp. provincie contra ramburs. 
CONVOCARE Nr, 8989 


PE ARE SIE PI PAS BE ITU 
Creditorii  debitoruluji Teodosie 


Rciormă îinanciară | Constantineseu din Pietroasele-pu 
În Fiveţia ZAU 8 co u ziua 


24 Martie a-şi da avizul la radierea 
Reforma financiară preocupă 


menţiunilor făcute conform  legei 

intr'o | conversiunei în registrul d-lui notar 

largă măsură cercurile de finauciari din | 4] Primăriei Pietroasele-Buzău, a. 
Elveţia. Măsurile fiscale importante ce 
se prevăd formează obiectul  discu- 


chitând întreaga datorie. 
SzLa ct Prim-Preşedinte, (Indescitrabil) 
țiunilor actuale ale comisiei de -experţi 
pentru finanţe. In special chestiunea 


Grefier, (Indeseitrabil). 
impunerii la sursă a venitului din ca- 


pital a format obiectul unor desbateri 
îndelungate. 


Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


P. CRISTEA & M. ANTIPA 


sa Diticai rea Sp ivi Fi 3 pag di ÎRT i REPARAŢII STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 > 
3lă - = ii ci: "a «xiticat foarte muli în. aceste. des- ELECTRICITATE, AP ANAL, LUCRĂRI şi AȚ Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvar 
Călătoria personalului S'au desființat comisiile |jutcri propunerea ministerului de fi- A MATERIALE 


Bd. COLONEL MIH. GHICA, 118. 


de desciplină 
Pe baza dispoziţiilor Inaltului Decret 
Regal nr. 1066 din 2 Martie, direcţia 
generală a dispus să se desființeze 
toate comisiile de disciplină, instituite 
pe baza legii pentru statutul persona- 
lului c. î.r. 


C. F. R. suspendat din ser- SREȚURI CONVEN ABILE 


viciu şi a membrilor 
de familie 


sa 5 Telefon 4-42.598 
nanţe. In momentul votării, dia cauza L-a si 


unei energice adrese a ministrului de 
finanţe, M. Meyer, mulţi din membrii 
comisiunii s'au abținut dela vot. Scru- 
tinul prin apel nominal a dat următoa- 
rele rezultate: 16 experţi s'au pronunțat 
pentru proectul ministerului, 11 contru 
De eri, aceste comisii şi-au încetat ac- 1şi 6 s'au abținut. 
tivitatea. Un ordin special va arăţa, | Deci se poate afirma că pe viitor 
ce se va face cu dosarele aflate în curs !se va aplica în această ţară priucipiui 


Direcţia generală c. f. r. a dispus 
următoarele: 

Personalul suspendat, conf. art. 118 
din statut va înapoia unităţtii emitente 
permisele de călătorie gratuită, ce mai 
ere eventual asupra sa, în momeniul 


Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti- 


ACTIV Bilanţul general încheiat la 31 Decembrie 1937 PASIV 


a at eea pes A sea de judecare sau pronunțare. Până la impunerii venitului la sursă care se va Linii “de 'trâuvăle; | Capital: | 
EC, SE Smae (sofie-s noui iustrucţii, grefierii vor continua | înscrie ca punct principal în proectul Pe străzi şi în depouri cu echipamentul | I-a emisiune îi Iulie 1909 , + 
copii minori), deoarece acest personal i ii ii 
p a 2 p să îngrijească de dosarele şi arhivele | de revizuire a Constituţiei în materie lor electric şi instalaţiile accesorii: l-a a 28 Mai 1911 ., 
1şi menţine dreptul la călătorie pe c. comistunitor fiscală investite până la 20 Aprilie 1935 . 119.344,859 III-a P 5i Mai 1914 , | 
Î. r. numai cu 75 la sută, pierzând Poni RR n „după „ me s_—26:472.104 acd 145.816.9% IV-a „m 15 Nov. 1919 ., 
dreptul la gratuitate. » î Imobile: iri. 4 Va E î3 Dee 1904 Să: 
re arena on ÎMONIQOROA  ÎNGTĂTILOR  COMITOĂII | ca remi er | pi 2 tea] - 
119 din statut, va înapola unităţii emi- razi ilie 1935 45.460-462, | VIII-a * 5 Dec. 1935 ., - 300,000.000 
pi d zare erman tu - ţi . i | investite pia la 20 Aprilie 1955. -| 14.780.462 57.245.924) Peiaia a ce 
enie, odată cu permisele şi carnetele | | M | | ] > upă „ i ep sila | Taca] a rambursabilă ca şi capitalul sub- | 7 900 
de identitate, atât personale, cat şi ș en [IS IC â Ice N e egeri Bonaparte: Teren, clădiri, înstalaţiuni; 1.777.590) scris la emisiunea VIII-a . o] Ea 5.000 
ale membrilor de familie, deoarece a- Eri a avut loc, în cadrul lucrări- | între țările Micei Inţelegeri şi pen- investite până la 20 Aprilte 1935 . ă 50.132 1.836.7 Fonduri. stetutare; 
ceastă categorie de personal, în jimpul | 107 Consiliului Economie al Micei | tru intensificarea propagandei lor sd pă ANI 3 Fond pentru amortizarea capitalului | 
suspendării, nu se bucură de nici un Imţelegeri şedinţa dea închidere a |comune în afară: im ema e a 20 - piara 1.045.821 învestit în înstalațiuni . .,.. 88.158.87 
avantaj de călătorie pe c. f.r. conferinţei comitetului turistic per- | Acordarea unor avantagii specia = i pă fica : 12.036.379 13.082.204 F pomi mea e A pet arsa capitalului 21.722 
m, . Pi . i cei cd « pi | u Ș Dif i-o." di săi Ş 
Cum însă personalul suspendat, couf. | Manent, în prezența d-lor ar. Parti, le de călătorie în România, Ceho- Cotroceni: Teren.. clădiri, instalajiuui: 184.960 Fond pentru amortizarea şi reinoirea | 
art. 119 nu-şi plerde calitatea de func- mie ape aaa esta, 10- | slovacia și Juvoslavia, turniştilor investite pm la 20 Aprilie 1935 , = ci investițiunilor: | 
i i vanovici, delegaţii Cehoslovaciei şi î tărie izare 3 » Pee E IZEI până la 20 Aprifie 19%. , . .| 
er ata ct eri! | repetati pa dar Papu eartafi, arvenizrea, îmi] senmdraea "meta cari tema SET ae pati vă grea 
y 5 aci = : ni: a „450, 
din serviciu, s'a hotărit ca acestuia să | raschivescu, preşedintele Oficiului | tru reglementarea schimburilor tu- investite până la 20 Aprilie 1935 . 43707/39; Fond Cola re ră RE 8 9 i 12-115:245) 1791.310.397 
4 se emită un „Drept carnet de idenți- | Național de turism, Al. Bădăuţă și | ristice; jurnal de actualități cine E i „| “| î 
tale”: care să-i servească la stabilirea | Adrian Corbu, reprezentând fara | matograțice al Micei Infelegeri, di- Bucureștii- Noni: Serra oprea 935.959 Depunători garanții . . ... 2.165.082 
dentităţii. noastră. i: „_fuzarea în comun a materialului de mesi e După e i due lie ip. — Creditori şi divers conturi creditoare .| 348.332.301 
în, Oferiti, „tente i de-ap: CN „acest prilej sa dat redacție | propagandă; creerea reciprocă a Lânăria: Teren, clădiri, instalațiuni:| „80.755 Profit şi pierdere: | 
lători sau făcut modificările în acest | definitivă mouilor măsuri luale | sferturilor de oră radiofonice; investite până la 20 Aprilie 1935 . 51.29 Beneficiul nţrepartizgt din 1936, ,, 
sens. bentru sporirea circulației turistice | schimburile şcolare; editarea unui A CR e ei ui e Si „ dhul Saca ee 4.061 301 
„NISE AA ai DR EST POALE DES PASTOR E 5 PUII E. FEED PPTERGORALE DEEE NE ES RE EI EEE ate geaezze Ș li Fă +a i soia. Dudeşti: Teren, clădiri, iustalaţiuni: ? 
Dle. de 09 natie A cotatie investite până la 20 Aprilie 1935 . eee 
e i» a PR . lui; organizarea expoziției  Micei E după „ i zi i | 
Veni ţi de Paşti CU 1101 ÎN Italia Ințelegeri la Praga în luna Iunie; Panduri: Teren, clădiri, instalaţiuni: 557.562) 
participarea în comun la expoziția investite pare la 20 Aprilie 1935 . 14.082. 9) 
e e d 
dela New York; colaborarea cu „ 2 » , | 
Sau Germania Crucea Roșie intru întemmirea au] Degbam Teren tar isa | o | 
= : : 3 jutorul în caz de accident turişti- după : ia 
e, «Lurisu LĂ lvoul e and DA Ju E » EL) „ » 
Secţiunu si de ii sei ap a Heligoi ha Lips lor; noui facilități de paşapoort în Direcţiunea generală: Teren, clădiri 
Vetaj» a vieteeleti noastr i pif Praga. (La dus tranzit lăuntrul ţărilor  Micei  Intelegeri instalaţiuni: 11.400.878 
organiza între 20 Aprilie--| prin Polonia, înapoierea A zi investite până la 20 Aprilie 1935 . 131.465 | tatee 
2 Maiu două splendide! prin Cehoslovacia). 1 ME te pai m pă n n. | 
ezcursiuni spre: 0| Hoteluri de bună cate-| "n meri ce ori co N ppenie Se Diltitei e 00 Maruta: - | matii 
a) Ținuturile însorite I-|gorie turistică, nomiei furis e zi za oa a pu met 4 pa e pia 329 447.748) 
tatiene. Se va vizita: Ve-| Vizitarea  Potsdamu-lui| 747050" ici pet e za ap coasă Autobuse: E: 
- - pă . - . i 
neţia (Lido), Florența cu castelul «Sans Sowci», | co e i investite până la 20 Aprilie 1995 , «| „1025619 661,671, 
( tesole), Roma, apoi Frumoase excursiuni fa. srp pm > n peer pp rost Maşini: > = Ş A sa ÎN 
- - E Li 4 
(Pompei). RP cultative. sile investite până la 20 Aprilie 1935 . prin me WEP ERE 
Admirabile circuite cu PARTICIPAREA LEI P pi ZE dpi mie Deta 3.025.1 „081, 
autocare. SOANA Nouile acorduri. care urmează să Unelte, scule: | 
Voiaj lectiv cu «Tre- 9500 DE PER S fie ratificate de Consiliul perma- investite până la 20 Aprilie 1935 . . iz 19.606.012 
mul special «Cit». Prospecte, înformaţiuni | nent, au fost semnate eri, la Oficiul E, pă „ » RI Ra 
ehicule: 
PARTICIPAREA LEI pe investite până la 20 Aprilie 1935 . „| 2.243.260 
8500 DE PERSOANA de Turism al ziarului Bd.| vigoare imediat duvă ratificarea Ea upă i să gi. 5,135.539) 7.978.799 
b) Berlin, Hamburg (Ex. Elisaeta 1211. Tel. 4.55.92 lor. Mobilier: RI Si 
investite până la 20 Aprilie 4935 . 9.083.665 | 
Delete după zi 6.300.358] 15.384.053) 
» LU] » 2 
Harnaşamente . . , . .. az pr 
a 2 RU OA 2 debuta e E cs 
Infiiuţarea şi organizarea exploatării „314451 
transportului în comun cu busele: | 
Matejiale: 32 aa in sadice e [e d Sei N ina ntre the 
Debitori şi diverse conturi debitoare . 0 110.757, 
Acdiionari +. .'3 e 9 9 o e Du — 00 
să Biecte publice . . . . 1... .. zi | aa 700R 
Numerar în: „1 stare tea zi i 
Depozit la bănd. ! | i... zi li 503,10 za 
Cha 3. 1.B. ., . 6 1... e . | 11.207.362 11.710.46 
Conturi de ordine: A | 1.566.929.081 Conturi de ordine: 
ș 3 Valori primite spre păstrare şi în garanţie — [| 22.753.600 Depunători de val. spre păstrare şi în 
— || 29.710, 52.523.600] garanţie . . 


N.BUZDU 


suplimentare la Secţiunea 


(4 . | 
*atn A AV Cin SĂ A ee 
IOt0Ord QXTIUSIV B-dul ELISABETA 16 


Naţional de Turism, şi vor înlra în 


(LA CINEMA CAPITOL) 


H Vii 


Statul Român pt. despăgubiri de războiu 


| 


Preşedintele consiliului de administraţie Em. Pantazi 


Censori: B. Alevra, Î. D. Clinesanu, N. Grigorescu, Chr. Zeidor, N. Bakaria 


52.523.600] Pretenţiuni de despăgubiri de războiu | 


22.153. Fi 
29.710.000] __ 52.523.609 


Administrator delegat, M, 1. Djuvara Director general, P. Neamţu 
Director administrativ, G. 7, Teodorescu 


«BUNA VESTIRE» 


Vizita d-lui Beck la 


va duce la o strânsă colaborare 


politică şi economică italo-polonă 


— Ce scriu ziarele italiene — 


ROMA 6 (Rador). — D. Beck, mi- 
nistrul, afacerilor străine al Polo- 
niei, a sosit în cursul serii la Roma. 

In vară d-sa a fost salutat 
d-nii Ciano, ministrul 


işi de 
ros, : 


de 
afacerilor 
străine, și Stanace, de numeroşi, re- 


prezent anii NOI aDRtMui, armatei 
si partidului “şi. 


un public nume- 


ROMA 6 (Rador). — In vederea 


vizitei d-lui Beck, ministru de ex- 
terne al Poloniei, au sosit aseară 


în capitala Italiei ziariştii poloni 


însoţiţi de d. Zaleski, consilier mi: 
nisterial şi direcior al Biroului Pre 
sei polo:ie din ministerul afacerilor 
străine. 


Solidaritatea dintre ltalia şi Polonia 


lăsaz la o parte nici o oca- 
sie pentru a dovedi marea 
„importanţă pe care o a- 
tribue factorului polon în 
viața europeană,  Legătu- 
“rile culturale dintre cele 
i două ţări sunt strânse, ca 
şi schimburile comerciale, 
cari merg tot prosperaând. 
Opinia publică italiană îşi 
cminteşte că încă din Mai 


ROMA 7 (ador), — In «Giornale! mistă prin definiţie, astfel 1927, delegatul polon a de 
dltalia Virginyo Gayda confirmă | că nu este necesară o ade. clarut la Geneva că guver- 


că nici un tratat sau protocol nu 


D. BECK 


va fi semnat între Italia şi Polonia 
cu prilejul vizitei d-lui Beck la 
Roma. 

Vizita aceasta va fi o nouă maui- 
feestaţie a prieteniei dintre cele 
două ţări şi va folosi la precizarea 
colaborării polițice şi economice 
dintre ele, 

Solidaritatea dintre lta- 
lia şi Polonia, adaugă zia- 
rul, se explică prin două 
motive: identitatea carac 
terului realist al politicii 
lor exierne şi atitudinea 
lor asemănătoare față de 
comunism, 

Polonia Sa opus la Geneva ori- 
căror tendinţe de a se alcătui blo- 
curi ideologice şi tot ea a cerut li- 
chidarea chestiunii  etiopiene în" 
tr'un spirit realist. 

Polonia este anti-comu- 


ziune a ei la pactul tripar-| 


tit antikomintern, 


COMENTARIILE 
PRESEI 
ROMA, 6. (Rador). — Ahiciţia 


dintre Italia şi Polonia, — serie re- 
cactorul diplomatie al Agenţiei Şte 
fani, — care va fi şi mai strânsă 
în urma vizitei în Italia a u-lui 
Beck, ministru de externe al Poio- 
nici, se întemeiază pe aceleaşi is- 
voare de civilizaţie, pe lipsa orică- 
ror diferende politice dintre cele 
două ţări şi pe orientările lor con- 
vergente în politica generală euro- 
peană. Politica Poloniei, consolida 
tă în ceeace priveşte structura sa 
militară graţie meritelor mareşa- 
ului Pilsudski şi a oamenilor de 
siat poloni ce i-au continuat opera 
are o orientare internaţională, deo- 
sebindu-se prin caracterul ei realist 
şi independent «aşa cum stă bine 
unei mari puteri europene». 
Această politică a fost 
foarte mult apreciată de 


D. MUSSOLINI 


nul din Varşovia conside.- 
ră problema etiopiană ca 


guvernul italian, care nu a definitiv rezolvată. 


BERLIN 7 (Radio Uni- 
versal). — Agenţia D. N. B. 
comunică din Salamanca : 

Cartierul general al tru- 
pelor naţionaliste a anun- 
ţat Sâmbătă seara că deta 
şamentele naţionatiste au 
coupat mai multe puncte 
importante pe frontul Gre 


Sf. Patriarhie 


Au participat toți membrii Suvernului 


I, P. $, $. Patriarhul Miron, 
președintele consiliului de miniș- 
tri, a oferit eri membrilor guver- 
nului şi preşedinţilor giranți ai 
Corpurilor Legiuitoare, un dejun 
la Ş. Patriarhie, 

Au luat parte la acest dejun: 1. 
P. $. $. Patriarhul Miron, d-nii 
dr, Al. Vaida Voevod, prof. N. 
lorga, general Artur Văitoianu, 


dr, C. Angelescu, dr. Voicu Niţe- 
scu, prof. Ionescu Sisești, Victor 
lamandi, gen. Paul Teodorescu, 
N, N, Săveanu, Al. Lapedatu, D. 
Vlahide şi pr. Gr. Antal. 

D. general Artur Văitoianu a 
făcut urări Inalt Prea Sfinţitului 
Patriarh, la care președintele con- 
siliului de miniştri a răspuns 
printr'un alt toasi. 


mada, capturând cantităţi : enii care se refugiaseră în 
de materiale de răs- munți. 


mari 


Naţionaliștii spanioli au inceput 
operaţiile militare pe frontul Grenadei 


boi, şi rectificând poziţiile 


naţionaliste în sectorul 
Aicala-La Real, la frontie- 
ra provinciilor Jean şi 


Grenada. Liniile naţionalis 
te înaintate trec acum la| 


vro cinci kilometri faţă de 
poziţiile de pornire, In 
cursul operațiilor de mai 
sus, trupele marxiste au 
suferit pierderi însem-= 
nate. 

In Asturia în apropiere 
de Oviedo, mai mulţi gu- 
arzi civili au descoperit un 
însemnat depozit de hra- 
nă, vestminte şi unelte în- 
tr'o grotă. ; 

Se crede că depozitul a 
fost ascuns acolo de astu- 
rieni, în timpul luptelor 
cu trupele naţionaliste; 
spre a folosi ca centru de 
alimentare pentru miliţi- 


INFORMATIUNI 


D. Mareșal Averescu, ministru 
de stat, sa restabilit, 

D-sa va putea părăsi peste câ- 
teva zile locuința. 


Azi sau înapoiat în Capitală ve- 
nind din provincie d-nii miniştri ]. 
Costinescu şi Mircea Cancicov, 

D. ing. Rudu Irimescu va pleca 
pe ziua de 22 Martie la Washing- 
ton. 

D. general Ion Antonescu, mini- 
sirul apărării naţionale, Sa îna- 
poiat az: în Capitală venind dela 
Pretea, 


—— 


In urma referatului d-lui Al, Bă- 
dăuţă, membru al secţiei naţionale 
române al Comitetului permanent 
turistie al Micei Inţelegeri, d. |. 
Grgacheviseh, preşedintele  delega- 
ţiei Jugoslave la Conferinţa care 
are loe în prezent la Bucureşti, a 
acordat un premiu de 25.000 dinari 
lucrării asupra «Coastei Dalmati- 
ne», scrisă de d. profesor Al. Marcu, 

Lmerarea, care va apare în cursul 
acestei primăveri este menită să în- 
făţişeze publicului românesc, după 
cum a subliniat referatul d-lui Bă- 
dăuţă, nu numai o regiune frumoa- 
să, ci şi o străveche cultură cu care 
noi avem profunde afinități. 

VARŞOVIA 7 (Rador). — Ziarele a- 
nunţă că în ultima sa şedinţă consiliul 
comunal din  Piotrkow a prevăzut în 
buget o sumă. pentru încurajarea emi- 
graţiei evreeşti în Madagascar. 


Deoarece telegramele adresate m, 
S. Regelui cu ocazia  promulgărei 
nouei constituţii le-am primit la în- 
chiderea ediţiei, le vom publica în 
numărul de mâine al ziarului nostru. 


D. Petrescu Comnen, sutsecretar 
de stat la externe, a p'ecat la Ber- 
lin 


Asociaţia Generală a personulului 
auxiliar medical femenin din Româ- 
nia convoacă pe membrele sale în a- 
dunare generală anuală în znua de î5 
Mariie 1938, ora 10 dim. în sala Pa- 
latului Funcţionarilor Publici din Bu- 
cureşti, Piaţa Victoriei, 

Aceasta fiind prima convocare, con- 
form art. 31 din statute, a doua con- 
vocare are loc în aceiași zi peste 2 ore 
în acelaş loc şi cu aceiaşi ordine de 
zi, când se vor lua hotărâri cu ori ce 
număr de membre. 


——— 


Sindicatul artiştilor  instrumen- 
tişti convoacă pe membrii săi în a- 
dunare generală ordinară în ziua 
de'16 Martie 1938, orele 2 jum, d. a. 
în sala «Liedertatel», la ordinea de 
zi fiind: -descărecarea de gestiunea 
pe 1937 și alegerea noului comitet. 

In cazul că la această dată nu se 
va întruni numărul statutar de 
membri: adunarea se amână la 23 
Martie, aceeași oră, în acelaş loc şi 
cu aceeaşi ordine de zi, când se va 
ține cu orice număr de membri, 


D. prof. Gh. Brătianu a luat par 
te eri la adunarea generală a Cre- 
ditului funciar rural. 

Nu Sa stabilit încă suita care va 
însoţi pe Suveran în vizita pe care 
o va face la Londra, 


Ateneul cultural «Ion 1. C. Bră- 
tianu» str, IL. No. 30 (Parcul Raho- 
va), de sub preşedinţia d-lui Teo- 
dor Lupu, organizează pentru ziua 
de Duminecă 13 Martie a. c., oră-16 
Jumătate, prima şezătoare artisti- 
co-culturală, reîncepând activitatea 
pe anul 1938. 

Programul cuprinde: conferinţe, 
declamaţii, coruri şi «Ovidiu Şi- 
cană», comedie întrun act de I. A. 
Bassarabescu. Conducerea corală d, 
I, Necşulescu. Conducerea artistică 
d, Sile Mănescu. Intrarea liberă, 


———_— 


PRAGA 7 (Rador). — In şedinţa de 
azi a academiei de agricultură din 
Praga, d. Ionescu-Siseşti ministrul de 
agricultură al României a fost ales mem- 
bru de onoare al acestei academii. 

Parohia Mihăileşti Tufa județul 
Vlașca apelează prin acest anunţ 
la tate inimile credinciase să 
vină în ajutorul bisericii din com, 
Mihăileşti. Tufa Județul Vlaşca bi- 
serica având, nevoie de reparaţie şi 
pictură, 

Ajutvul se va trimite pe adresa 
oficiului parohial Mihăilescu  Tufa 
jud. Vlașca. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» s. A., STR 


e „calea 


oma Austria trebuie să meargă 


germană“ 


uvântarea d-lui Seyss inquarț 


VIENA, 7 (Rador). — Agenţia D. 
N, B. comunică: 

D, Seyss-Inquart, ministrul de in- 
terne, a ţinut aseară o cuvântare la 
Linz, care a fost retransmisă de 
posturile austriace de radio. 

D-sa a subliniat caracterul ger- 
man al Austriei Şi «misiunea» ger- 
mană a poporului austriac. Austria, 


a spus d-sa, nu-şi întemeiază inde-| 
pendenţa pe travatele de pace, ci pe, 


voinţa ei de a trăi, 

Independenţa Austriei nu ar pu- 
lea fi ameninţată decât în cazul 
când forţe străine ar încerca să o 
împiedece de'a urma «calea ger- 
mană», 

Oratorul a. amintit că şi Fuehre- 
"rul este un fiu al Austriei şi că des- 
'vobirea Germaniei de lanţurile stră- 
ine a însemnat şi pentru Austria o 
"eliberare. 

„Forma de guvernământ, 
'd-sa, nu este actuală. 
Acordul din 12 Februarie garan- 
tează fiecărui austriac egalitatea de 
„drepturi. Este necesar ca naţional: 
: socialiștii să nu calce legile. Ei nu 
| trebue să ţină întruniri când aces- 
"tea sunt interzise. 

In schimb, ei vor fi invihţi să co- 

ilaboreze în toate instituţiile iar 
cancelarul Schusehnizg a tăgăduit 
că ei vor putea avea uniuni şi clu 
„buri proprii. 
' Salutul «Heil Hitler» va fi admis, 
dar nu fată de 'autorităţi. Şi svas- 
tica va putea fi arborată în anumi- 
te condițiuni, de pildă cu prilejul 
unor personalităţi proeminente din 
Germania, 

Consilierul Kastner Boehm, şeiul 
siguranţei din Graz, a demisionat. 


a spus 


a, 290 

SALAMANCA 7 (Rador). 
Corespondentul Agenţiei 
D. N. B. transmite: 

Comunicatul oficial al 
Marelui Cartier General 
al trupelor naţionaliste, 
dat aseară, anunţă: 

Pe frontul din provincia 
Jaen inamicul a încercat 
zadarnic să reia poziţia de 
la Cabezza de Molino, din 
sectorul Alcala la Real. 

In reţelele de sârmă 
ghimpată din faţa liniilor 
naţionaliste au rămas pes- 
te 400 cadavre ale bolşe- 
vicilor, 


Siateie-Unite iau su- 

yeranitatea asupra 

insuiclor din arhi- 
pelasul Phocnix 


WASHINGTON, ? (ha- 
dor). — Ziarul «New York 
Times» ununță că preşe- 
dintele Roosevelt a pro- 
clamat Suveranitatea Sta. 
telor-Unite asupra insule- 
lor canton şi Enderbury 
din arhipelagul Phoenix, 


Vizita ilotei italiene 
in Portusalia 


LISABONA 7 (Rador). — Cea de 
a opta divizie de crucișătoare ita- 
licne, de sub conducerea amiralu- 
lui Maraghini, a sosit la Lisabona. 

Divizia rămâne în vizită şase zile. 


VIENA, 7 (Radio.Universal), __ Pri- 
„ma Duminică de primăvară a fost fo- 
“losită de național-socialişti pentru mas 
“mifestaţiile lor, atât la Viena cât şi în 
' provincie, 

Cu svaslici în piepl, ei s'au plimbat pe 
străzile principale ale Vienei, salutâna 
qusse cu salutul german, sau cu «Heil 
Hitler» 

Spre seară sau produs la Viena mict 
incidente, cari au fost însă imediat aa 
planate prin intervenția poliţiei, Majo- 
tezei manifestanților național « sacia 
lişti erau tineri, 

Nici în oraşele din provincie nu s'au 
perrecut încldente serioase, 


i 


Negusul e tot... Negus 


el pune 


LONDRA, 7 (Rador). — Ziarul «Daily 
Herald» a anunţat acum câteva zile că 
d, Mussolini ar avea intenția să ofere 
fostului Negus al Abisiniei să  dom- 
nească asupra unei părţi din Etiopia. 

Ştirea aceasta esie reprodusă azi din 
nou de ziarul «Sunday Chronicle», care 
precizează că lordul Halifax ar servi 
ca intermediar între fostul Negus şi 
Duce, care ar vroi să rezolve problema 
etiopiană înainte de începerea conver- 
sajiior anglo-italiene. 

Lordul Halifax ar fi co- 
municat fostului Negus o- 
terta Italiei, în întrevede- 
rea pe care a avut-o cueei 
săptămâna trecută. 


Sersoarea adresată de bhiscouii 


IZA 


români uniți M. S$. Regelui 


Majestatea Sa Regele Carol II-lea |gustel persoane a Majestății Voas- 
a primit cin partea I. P. S. S. Ar tre. 


hiepiscopul şi Mitropolitul de Alba 
Iulia şi Făgăraş, următoarea seri- 
! soare: 


SIRE, 


|- Episcopii români uniţi veniţi la 
| Bucuresti pentru a depune iură- 
mântul pe noua Constitutie folosese 
această ocazie ca prin grâiul meu 
să Vă mulțumească din adâncul 
sufletului pentru marele bine ce 
'L-aţi tăcut țării si neamului prin 
„elaborarea ei împreună cu sfetnicii 


;luminati ce V'au stat într'aiutor şi 
'să Vă mulţumească şi pentru liniş- 


tea şi pacea ce aţi dat-o ţării în- 


“tregi prin încetarea luptelor politi- 


ce cari sfâşiau o ţară întreagă, 
Episcopii Vă promit, Sire, să stea 
zid împrejurul Trontului şi să ca: 
laboreze sincer împreună cu Majes- 
tatea Voastră spre înălţarea neamu- 
lui şi viitorul strălucit al ţării. 
Primiţi,  Majestate,  expresiunea 
respectului firese ce datorăm Au: 


jesori și 


Primim următorul comunicat: 

«Ministerul educaţiei naţio- 
nale a suspendat din învăţă- 
mânt pe ziua de 5 Martie 1958 
pe profesorii Emil Laţiu, Cusma 
Dumitru dela liceul de  băeți 
Caransebeş; Sima Horea, dela 
liceul de băeți din Lugoj şi Mi- 
ter Tiberiu, dela liceul comer- 
cial de băeți din Lugoj, iar pe 
profesorii suplinitori Balaşiu A- 
drian şi Terfeloagă Nicolae dela 
liceul de băeţi din Caransebeș 
i-a pus în disponibilitate pe ziua 
de 5 Martie 1938. Deasemenea 
au fost suspendați din învăţă- 
mânt pe aceiaşi dată învățătorii 
Toma Linţiu din Fădimac şi Du- 
dulea Nicolae din Ogradena Ve- 
che, jud. Severin. 


Bucureşti, 5 Martie 1938, 
ALEXANDRU NICULESCU 
Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba 
Iulia şi Făgăraş. 


in ioc să primească oferta italiană 


condiţii 


Neygusul ar fi instalat pe 
tronul unui regat cu o su- 
prafaţă egală cu o pătri- 
me din întreg teritoriul 
Abisiniei. 

El ar urma să locuiască 
în palatul său din Adis A- 
beba, primind din partea 
Italiei o sumă anuală de 
10.000 lire sterline. 

Statul acestui regat ar fi 
aproape identic cu acela 
al prinților indieni, vasali 
ai Marei Britanii. 


INDEPENDENŢA ABISI- 
NIEI 


PARIS, 7 (Rador), — Negusul a de 
clarat unui corespondent al ziarului 
«Paris Soir» : 

«Nu voi accepta niciodată o 
soluție contrară speranţelor şi 
voinței poporului abisinian. 

Nu aş putea să accept nici a- 
cum, când poporul abisinian face 
şi mai mari sacrificii şi se arată 
şi mai eroic, şi nici alteândva, o 
soluție contrară dreptului, spe- 
ranțelor și voinţei - poporului 
meu de a rămâne liber şi inde- 
pendent» 


Intereseie imperiului brițanic 


coj: cii cu 


cele ale Ifaliei 


Declaraţiile noului subsecretar de stat 
dela exierne 


LONDRA, 7 (Rador). — D. But- 
ler, noul subsecretar de stat la mi- 
nisterul afacerilor străine, a decla- 
rat între altele într'o cuvântare ros- 
tită la Salisbury: 

«In timpul sederii mele în Indii 
m'am Putut convinge că interesele 
noastre ca imperiu coincid în mod 
remareabil cu acele ule Italiei şi că 
liniile noastre de comunicaţie se con 
fundă prin Mediterana şi marea Ro- 


Au fost suspendați sau puşi 
în disponibilitate numeroși pro- 


învățători 


Aceşti profesori şi învățători 
sau făcut vinovaţi de atitudini 
politice necompatibile cu situa- 
ţia lor de slujitori ai statului şi 
neconforme cu dispoziţiile legi- 
lor în vigoare. 


In Ecuador sa pră- 
buşii un avion 
Scrman 


NEW-YORK, 7 (Rador). — Un a- 
vion comercial german Sa prăbuşit 
în apropiere de localitatea Guaran- 
da, din statul Ecuador. 

Pilotul german Hammer, căpita- 
uul Moreo Aguirre, din aviația Re- 
publicei Ecuador şi doi mecanici, au 
pierit în accident. 


Sovietele 


PARŞOVIA 7 (Rador). — Ziare- 
le afirmă că «purificarea» continuă 
la ambasada Uniunii Sovietelor din 
Varşovia. După ambasadorul Daw- 
tian şi consilierul de ambasadă Wi- 
nogradov, a fost rechemat pe neaş- 
tepiate la Moscova şi colonelul Ry- 
ballo ataşalul militar al acestei 
ambasade. Imediat ce a sosit în ca- 
pitala Uniumli Sovietelor, afirmă 
ziarele, colonelul  Rybalko n fost 
arestat. 


Ziarele subliniază că diplomații 


probicma coloniilor 


0 chestiune de onoare 
națională pentru Germania 


BERLIN 6. (Rador). — Ayenţia 
Havas comunică: 

Târgul de monstre din Lipsca a 

fost inaugurat azi dimineață de d 
Walter Funk, ministru al  Icono- 
miei Reichului, - 
_D=sa a ţinut un discurs 
în care a pus din nou pro- 
blema colonială, care a 
declarat d-sa, este o ches- 
tiune de onoare naţională 
pentru Germania. 

Ministerul a 'însistat deasemeni 
asupra nevoii de a se soluţiona pe 
baze noui problema datoriilor ex- 
terne ale Germaniei, căci situaţia 
actuală este nedemnă îar prestigiul 


german nu o poate suboria vreme 
îndelungată. 

Oratorul a arătat preponderența 
pe care o are politica față de eco- 
nomie şi sa declarat în favoarea 
îmbunătățirii relaţiilor economice 
ale Germaniei cu străinătatea, pe 
baza unui sistem de clearing rezo- 
nabil. 

In schimb, d-sa a arătat 
că Germania se împotri- 
veşte întoarcerii la etalo- 
nul aur şi a încheiat fă- 
când elogiul solidarităţii 


i 
situaţiei economice ger» 
mane, 


. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


„purifică'“ 
sovietici din străinătate sunt în- 
totdeauna chemaţi la Moscova sub 
pretextul îmbolnăvirii unuia din 
membrii familiei lor. 


Colonelul Rybalho sosise la Var. 
șovia numai de şase luni. 


şie. In interesul însuşi al imperiue 
lui este desigur înţelept să ajungem 
cât de curând la un acord cu Italia, 
Cred de altfel că storţările ce le vom 
face în această direcţie vor fi spre 
folosul imperiului britanic. 

Pentru a ne îndruma pe această 
cale destul de anevoivasă avem ua 
ministru al afacerilor străine ale 
cărui asPiraţii moraje sunt atât de 
înalte cât ale oricui din această 
tară. Curajul de care a făcut dova= 
dă lordul Halifax a produs o impre- 
sie durabilă în opinia publică atât 
de aci cât şi din Indii, unde cred că 
a lăsat o impresie şi mai neştearsă 
decât oricare alt vice-rege ce a sere 
vit până acnm Coroana», | 


D. Metaxas sa îna- 
poiat la Atena 


ATENA 7 (Rador). — D. Metaxas 
preşedintele consiliului de miniştri, a 
sosit la Atena, după vizita pe care 
a făcut-o la Ankara, unde a luat parte 
la lucrările Inţelegerii Balranice. 

In gară, primul ministru a jost sa- 
lutat de membrii guevrnului, de &uto- 
ritățile civile şi militare,_de delegați 
ai Camerelor de comerț, îndustrie şi 
agricultură, şi de delegați ai asocia 
(iilor patronale şi muncitoreşti cari i-au 
remis ramuri de laur, simbol al reci“ 
noștinții poporului pentru overa natio- 
nală realizată de d. Metaxase 


Recepţia în onoarea 
d-lui Hoover ia 
prasa 


PRAGA 6 (Rador). — D. Bduard 
Bencş, preşedintele republicei şi de 
Camil Krofta, preşedintele consiliu» 
lui au dat aseară o mare recepție în 
onoarea d-lui Hoover, fost preşe= 
dinte al Statelor-Unite, cu ocazia 
vizitei sale în Cehoslovacia. 


Italia nu e pentru îniiințarea 
unei colonii evreești în Etiopia 


BUDAPESTA, ? (Rador), — Zia- 
rul «Uj Magyarsag» după ce rebro- 
duce desminţirea dată de  «Azione 
Coloniala»  svonurilor după cari 
Italia ar favoriza formarea unei 


colonii evreeşti în Etiopia sau în 
Libia, subliniază că această maner 
vră a iudaismului internațional 
constitue o nouă dovadă despre Ca 
racterul tendenţios al metodelor ît- 
daice. 


Ministerul instrucţiunii ungare 
desore problema evreiască 


BUDAPESTA, 7 (Rador).— Agen- 
ţia telegrafică ungară transmite : 

D. Homan, ministrul instrucţiunii 
publice a declarat la Szentes, la o 
întrunire a membrilor partidului 
guvernamental, că problema  evre- 
iască nu poate să fie rezolvată prin 
violenţă, Ea trebuie să fie rezolvată 
prin educarea tinerimei creştine. în 
așa chip încât ea să poată susține 
concurența în viața economică. Dea. 
semena urmează să fie expulzați 


evreii indezirabili, cari Sau intro« 
dus în ţară pe căi ilegale şi să se 
împiedice noui infiltraţii, 
Deasemeni este necesar, şi aceas- 
ta este Chiar datoria evreilor, ca 


linerimea evreiască să fie educată 
spre a se adapta spiritului general 
al naţiunii şi ca evreii să expulzeze 
din rândurile lor pe cei cari se ri 
dică contra spiritului şi opiniei ge 
nerale a ţării. ? i] 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere,