BunaVestire_1938_03-1670612721__pages45-50

ANUL II. — No. 307 


UNA | 


ZIAR LIDER 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Căsătoriile mixte 

Continuăm abia azi câteva gânduri rânduite în cuprinsul unui arti- 
col trecut. E vorba de problema politică şi naţională a graniţei. Zic po- 
litică —stricto sensu, spus — pentrucă răul de care ne vom ocupa azi 
ne lasă descoperiţi şi pe acest plan pe linia frontierei, în faţa străinului 
care stă, cu ochii hrăpăreţ, veşnic la pândă şi gata de atac. 

Şi am spus naţională deoarece, într'o anume formă, se cancerează 
demnitatea de neam la hotar odată cu sănătatea fiinţei noastre naţionale. 

Buruiana creşte în atmosfera miasmată a unei mentalități, pe cât de 
primejdioasă pe atât de ruşinoasă. 

Am reluat acum vreo două săptămâni problema spinoasă a căsăto- 
riilor mixte la hotar. Precizăm: de cele româno-maghiare sau — horribile 
visu — de cele evreo-române. 

Un aspect negru al lumii de graniţă. 

Pericolul stă tocmai în necunoscutele oferite de aceste căsătorii, 

Prezenţa şi activitatea duşmană a străinului nu sunt decât stări care 
determină o poziţie vigilentă din partea noastră. ] 

Răul — spus cu alte cuvinte — este astiei printre noi, însă poate fi 
oricând, dacă nu complect înlăturat, surdinizat sâu redus la tăcere. 

Cu străinul — duşman făţiş — ne găsim în faţa unei primejdii cu- 
uuseute, localizate. Aparatul nostru de reacţie şi apărare poate împie- 
dica întinderea boalei. 

Dar ce te faci cu Românul care se aliază cu o străină, toemai acolo, 
în zona posturilor de veghe activă şi, mai ales, pe ce drum vor porni co- 
piii dintr'o astfel de căsătorie? 

Căsătoria mixtă în regiunile de frontieră, mai cu seamă când acest 
«MIXT» defineşte o alianţă între un Român şi între dusmanul direct, 
este un flagel escortat de o sumedenie de consecinţe grave. 0 boală care 
măcină ființa Neamului la rădăcină. 

Discutăm teza în ansamblu, fără vecinătăţi şi tablouri statistice. Cre- 
dem că adevărurile acestea elementare nici nu mai au nevoie de spriji- 
nul statistic. (In treacăt fie spus, s'au alcătuit nenumărate statistici alar- 
munte. Nu mai departe decât săptămâna trecută, un distins gazetar, com- 
pelent în materie, d. Isaia 'Tolan, reedita o astfel de statistică). 

Revenind la constatările de mai sus, trebue să notăm că sistemul că- 
sătoriilor mixte marchează un prim pas, destul de serios şi de grav,spre 
desnaţionalizare. 

Aceste căsătorii însemnează, totdeauna, absenţa conştiinţei de neam 
şi o certă alterare în sentimentele româneşti ale acelora care le acceptă 
şi le practică. 

Fără a mai vorbi de primejdia intrată — odată cu aceste căsătorii — 
în centrul unor importante artere de frontieră ale Statului, lăsând la c 
parte şi nepotrivirea flagrantă cu misiunea hotarului, unde, în mod ne- 
cesar, orice sentimente trebue să cadă în faţa „simțământului naţional 
vom vorbi de un produs nefericit al acestor sisteme. 

E mâghiaronul, de pildă, la graniţa vestică, sud-vestică şi nord-vestică. 

E născut dintr'un tată român şi o mamă unguroaică. Sau invers. Are 
părinţi fără echilibru perfect într'o naţiune. 

Şi moşteneşte aceste însuşiri. 

E Român. dacă l-am judeca după retorica patriotardă. E maghiar, 


dacă l-am cataloga după anumite preferinţe şi, uneori, după «politica | 


civilizată, umanitară şi indulgentă» pe care o afişează în cercurile de mi. | 
noritari, deobicei rudenii. 

De fapt, nu e niciuna nici alta. 

Este un om suspendat. Neliniştit. Nesigur. 

Dacă ar fi maghiar, l-am privi ca atare şi ar fi bine. Dar are nume 
românese şi sentimente incerte. 

Atitudini la fel. 

Reprezintă o primejdie camuflată. 

Vorbeşte maghiara, deoarece «aşa e modern; e o limbă cultă». 

Maghiaronul e frate bun cu renegatul şi cu «Românul» care econti- 
nuă — în regiunile ungurizate — să vorbească, «împins de nostalgie», 
maâghiara. 

Prin căsătoriile româno-maghiare nu se «naționalizează» și nici nu se 
«desnaţionalizează». Nu se fac altoiri şi nici primeniri de sânge, pentru- 
că sângele este împrumutat dela dusmanul direct. 

Se aşează deci, pur şi simplu, dinamite la graniță. Evident, împotri- 
va noastră. 


VALERIU CARDU 


Redacţia şi 
BUCU 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


Lacuri bucureştene 


O veste mai mult comică decâi 
îngrijorătoare a reactualizat pro- 
blema firului de lacuri din Nord- 
Estul Bucureştilor: serviciul spe- 
cial al Municipiului se plânge că 
lacurile asanate sunt primejduite 
de prezența unor bălți zăgăzuite în 
gropile enorme ale fabricilor de că- 
rămidă, în care se strânge şi se 
clocește cu prăsilă de țânțari pa- 
luştri apa din zăpezi și din ploi. 
Nu ne îndoim că se va găsi o solu- 
ție simplă şi pentru noua încurcă- 
tură de ordin edilitar. 

Pe noi ne interesează altceva, a- 
nume lacurile înseși, lacurile Co- 
lentinnei asanate în ultimii ani. 

Puţini bucureşteni cunosc  fru- 
museţea naturală a acestui lanț de 
apă liniștită în care, cândva, își o- 
glindeau -jalea majestoasă sălciile 
pletoase. 

Băneasa, Herăstrău, Floreasca, 
Tei, Fundenii Doamnei sunt popa- 
suri bucolice pentru citadinii dărâ- 
maţi de viața sbuciumată a Metro- 
polei. 

Este adevărat că, pe cât de fru- 
moase, lacurile acestea erau  prie 
mejdioase peniru sănătatea popu- 
laţiei mărginaşe. Așa că din punc- 
tul acesta de vedere, aplaudăm o- 
pera uriașă înfăptuită prin asana- 
rea lor. 

Numai că sistematizarea şi mo- 
dernizarea cursului Colentinei nu 
a rezolvat totul. 

Stim cu toții că natura wa fost 
prea darnică față de împrejurimi- 
le Bucureştilor, aşa că trebue să 
îngrijim cu atenție bruma de fru- 
museţi Ne care le găsim. Printre a- 
cestea se înscriu în primul rând la- 
curile Colentinei. 

Şi trebue să recunoaştem cu pă- 
rere de rău că, în opera de asanare 
vu s'a avut în vedere păstrarea sti- 
Hului aparte — caracteristic — al 
acestor lacuri: sau tăiat crângu- 


rile de sălcii, s'au dărâmat zăga- 
zurile, s'au distrus morile, sau în- 
chis grădinile «cu peşte viu şi or: 
chestră națională». 

Doar la Herăstrău şi la Tei au 
fost cruțate sălciile. Dar, vai, ce 
rău le stă cw aleile acelea manie- 
rate și prea orășenești! Inchipuiţi- 
vă un cavaler în armură de fer dar 
încălțat cu pantofi de lac. 

Timpul însă nu este perdut. Lu- 
crurile se mai pot îndrepta. Şi 
alături de strandurile şi debarca- 
derele moderne, sar pulea așeza în 
vechea lor frumusețe fostele po- 
doabe ale lacurilor bucureştene. 

Cu o condiție însă: edilii să sca- 
pe de grija bălților din gropile fa- 
bricilor de cărămidă. 

Virgil Popescu 


Administrația: 
R 


EŞTI! : 


DE LYPTA 


TELEFOANE 


fujaeaii, Rădaciia <: bd 0434 
dminisira . ..".. 
Tipogrefia a pri NI iai 


5's VIRE 


ŞI DOCTIINA RONMANEAJCA 


Politica „externă 


ETAPELE STALIAIS; 


Dictatura lui Stalin e fără în- 
doială una din cele mai origina- 
le din câte a cunoscut istoria. 

Originală prin orivina ei, ori- 
ginală prin metodele ei, origina- 
lă prin ipocrizia ei. 


PARTID ŞI STAT SSE ai 
Dacă cercetăm mai adâne proble- 
ma stalinismului gi încercăm - să 
lămurim cauzele miraculoasei as- 
censiuni a Caucazianului, atunci 
vedem. că Stalin a învins pentrucă 
a înțeles mai bine şi mai înaintea 
oricui mecanismul raporturilor în- 
tre partid şi stat într'um Tegim to- 
talitar, 

Intrun sta totalitar stăpânit de 
un partid unice puterea politică pro- 
priu zisă nu “rezidă în stat, ci în 
partid. 

Statul rămâne un instrument tech 
nie care primeşte impulsurile, vo- 
ința,  ţelurile politice impuse de 
partid. 

Fireşte tehniceşte statul păstrea- 
ză un rol colosal, politiceşte însă 
e numai o aparenţă, puterea, pute- 
rea reală, rezidă în partid. 

Lucrurile acestea le-a înţeles Sta- 
lin mai înaintea tuturor. 

Deaceia sa mulţumit să rămână 
secretar general al partidului în 
timp ce rivalii săi se băteau pe 
înalte funcțiuni de stat. 

Trotzky se împăuna cu titlul de 
comisar al Poporului la armată şi 
război. Zinoviev era preşedintele 
Internaționalei a III şi preşedinte al 


de 


i uăa. G, Rola 


MIHAIL POLIHRONIADE 


OJOCC UL CROU.S SI, 


(efoceru ujGătuă 


A 


Guvernul republicei sovietice în 192| Kalinin, preşe- 
dinte al Comitetului Central Executiv; Lenin, pre- 
şedinte al Colegiului comisarilor Poporului; Troteki, 


comisar al poporului la armată 


şi marină, 


Carte postală nficialri piei din 1921. 


era preşedinte al cvushului comisa 
rilor Poporului ucrainieni ete. 

Intre timp Stalin devenea stă- 
pân a] partidului şi — ipso facto 

stăpăn al statului, 

Pe urmă lucrurile sau desfăşu- 
rat noripal. Deţinătorul puterii po- 
litice reale a eleminat rând pe rând 
pe deţinătorii funeţiunilor de stat, 
adică pe deţinătorii puterii for- 


Sovietului din Petrograd .Racovski ale. - 


Prima etapă 1924-4928 : 


Stalin începe să dobândească 
o poziție dominantă în Rusia 
Sovietică abia în 1923. Problema 
puterii şi lupta pentru putere 
se dezlănțue însă după moartea 
lui Lenin, în 1924. 

Am arătat în reportagiile pre- 
cedente cum s'a dus lupta. Apa- 
ratul partidului, presa, unele a- 
liante mânuite cu dibăcie au în- 
găduit lui Stalin să-şi diseredi- 
teze adversarii, să-i scoată din 
neau, să-i alunge la periferia 
partidului. 

După încercarea trotzkistă din 
Noembrie 1927, Stalin devine 
stăpân absolut. 

pă adversarii sunt la pă- 
mânt şi dictatorul întelege să-i 
scoată definitiv din circulaţie. 

La 19 lanuarie 1928 presa so- 
vietică anunță «îndepărtarea 
din Moscova a treizeci opozanți» 
în frunte cu  Trotzki. Pe lista 
proscrişilor mai figurează Ra- 
dek, Preobrajenski, Smilga, Se- 
rebriakov, |. Smirnov, Bieloloro- 
dov, Sasnovski, Muralov, Sapro- 
nov. V. Smirnov, Racovski, Bo- 
guslavski, Drobnis,, ete. (Vezi 
Boris Suvarin «Stalin»). 


A DOUA ETAPĂ 1928 — 
1936 

Urmează acum a doua etapă. Sta- 
lin e stăpân absolut. Toată lumea 
trebue să (-se supună. 

Lozincile staliniene sunt împrăş- 
tiate în întreaga Rusie şi în în- 
treuga lume. Suntem în perioada 
«planului de cinci ani», «a socialis- 


Ma'şul Naţionalismului Spaniol 


Dela Gil Robies (1934) la Frente Popu- 
lare. (1950) 


După doisprezece ani de zile de la 
înfiinţare (1920), Secția iberică a par- 
tidului comunist internațional a izbutit 
să-şi formeze primul contingent tare de 
comuniști recrutaţi după indicaţiile 
primite dela a 12-a conferință a Komin- 
ternului care o invifase «să creeze 
puncte de sprijin pentru organizarea 
masselor, sub forma comitefelor de 
uzină, comitetelor de şomeuri (|) şi de 
țărani, comitetelor alese de soldați cu 
scopul de a instaura dictatura prole- 
tariatului şi a țărănimei într'o lume 
sovietizată>, 

Totdeodată ia ființă «Confederația 
generală a muncii unitare comunste»> 
(C. G. T. U.) o nouă sucursală a Ko- 
minternului. 

Comunismul se organiza cu multă 


grijă, netezind în spiritul poporului! 
spaniol, clopotul de alarmă, încît în- 
cercarea de «pronunciamente» a gene- 
ralului San Jurjo, în acelaş an 1932, a 
eşuat la a doua etapă (Cordova-Huel- 
va). Majestatea Sa Poporul spaniol ur- 
măria cu nesaţ luptele de tauri şi San 
Jurijo, ca să-l intereseze, ar fi trebuit 
să fie numele unui toreador.., 

Anul 1935—54 pare să aducă un re: 
viriment în haosul politic determinat 
pe deoparte de proasta experienţă dis- 
tribuită a legii agrare, pe de alta de 
propaganda comunistă din zi în zimai 
obraznică. Cortezurile sînt dizolvate şi 
noile alegeri dau roade  sensaţionale: 
stinga desbinată cade în fața coaliției 
dreptei, realizată deşi sub influența 
spirituală a lui Gil Robles. Blocul drep- 


mului într'o singură țară», a «lini- 
ei generale» etc. 

hând pe rând nu numai foştii 
rivali şi adversari, dar toți mem 
brii vechii garde bolşevice, orici- 
ne avea un trecut şi un nume în 
mișcarea revoluționară, sunt  în- 
depărtați „eliminaţi din partid. e- 
xilați. 

Stalin nu mai admite în Jurul 
său de cât oameni noui, oameni 
creați de el, care să nu-i facă um- 


postarile înalte pe care le deti. | bră. 


Totuşi în această etapă dictatu- 
ra staliniană nu trece la măsuri 
fizice, nu-și suprimă adversarii. 


1936 — 1938 SAU BAIA 
DE SANGE 


Dimpotrivă ultima etapă e e- 
tapa sângelui. Unul câte unul 
trec prin fața plutonului de exe- 
cuție vechii «leaderi» bolşevici. 

August 1936. Primul mare 
proces. Cu recunoașteri. Mărtu- 
fisiri. Autoacuzări. Rezultatul? 
Zinoviev şi Kamenev sunt îm-. 
puşcați. 

Februarie 1957. Al doilea mare; 
proces. Radek, Piatakov, Sere- 
briakov, Sokolnikof Și alții trec! 
pe banca acuzării şi majoritatea. 
prin fața plutonului de execuție.: 

lunie 1937. A sosit rândul ar- 
matei roşii. Tukhacevski, şef al| 
marelui stat major, mareșal, de-l! 
corat cu cele mai înalte ordine! + 
sovietice, îşi pierde viaţa, îm-! 
preună cu alți șapte opt coman- E 
danți de armate. 

Martie 1938. Rykov, Racovski, 


tei (C. E. D. A.) cucereşte 207 (de cinci 
ori Ca în trecuta legislație) mandale 
față de cele 99 (din vechile 290!!!) ale 
stîngei şi 167 (în creştere) ale Centrului. 
Dar — tocmai acesta este momentul 
inițial al ofensivei comunismului spă- 
niol care, In loc să se ascundă în gaură 
de șarpe, iese în stradă și face sgomot, 
Chiar din primele clipe de entuziasm 
al regimului nou. Invinsă, stînga îşi 
strînge rîndurile așa încît primăvara 
anului 1934 îi găseşte constituiți pe 
social-anarhiștii C. G. T. şi U.G. T. 
în <Alianța muncitorească» care con- 
centrează şi restul organizaţiilor  co- 
muniste (din ordinul Internaţionale; a 
IIl-a aderate). «Alianţa» intra în acţi- 
une încercând răscoala masselor popu- 
lare, neisbutind decîi să aprindă focul 
în Madrid, Asturii și Catalonia. Loca- 
hzat repede, focul e înăbuşit, iar co- 
muniştii şi-au făcut şi înaintat rapor 
tul în cel de al 7-lea Congres dela 
Moscova, unde Garcia, delegatul din 
secția iberică, a făcut apologia curaju- 
lui, eroismului şi iniţiativei comuniști: 
lor care au fluturat 15 zile «drapelul 
glorios al Sovietelor» în Asturii... După 


Bukharin,  Krestinski sunt pe 
banca acuzării. Dacă judecăm 
după precedente, mâine, poimâi- 
ne vor fi în iad. 

Cine a mai rămas din vechea 


gardă? 
Când va înceta masacrul? 
«EPURAŢIA» CONTINUA 


Intre timp «epuraţia» conti- 
nuă. Nu e zi în care înalți dem 
nitari din guvern; din armată, 
din administrație, din diploma: 
ție, să nu fie destituiți, arestați, 
torturați, pregătiți pentru vii- 
toarele procese, cu mărturisiri 
senzaţionale, cu autoacuzări, cu 
remușcări şi cu... execuţii. 

Spre a ne da seama de amploa- 
rea «epuraţiei» să ne aruncăm 
ochii pe lista diplomaților «epu- 
raţi» în ultimile luni: Karakhan 
(Turcia), Jacobovici (Norvegia), 
Jureniev (Germania), Rosenberg 
(Spania), Ostrowski (România), 
Bogomolov (China),  Davtian 
(Polonia), Avrosiev (Cehoslova- 
cia), Bekzodian (Ungaria), As- 
mus (Finlanda), Podolski (Litua- 
nia), Brodovski (Letonia). Kar- 
ski (Estonia). 

Cui îi vine rândul? 

Cine va trece prin faţa pluto- 
nului de execuţie? 

DE CE ? 

Ce l-a putut determina pe Sta- 
lin să părăsească metoda politică 
care i-a reuşit atât de bine între 
1998 — 1936, şi să adopte metoda 
suprimării fizice? 

Vinovătia acuzaților? 

E puţin probabiă şi dacă ar e- 
xista, situaţia Rusiei ar fi dispe- 
rată. 

S'a spus cu bună dreptate: <Da- 
că a o suta parte din cele mărtu- 
risite la procesele din ultimii doi 
ani ar fi adevărate. Dacă genera- 
li, diplomaţi, şefi de stat major, ma- 
reşali, miniştri, ar fi spionat, ar fi 
vândut, ar fi pactizat cu inamicul, 


atunci valoarea politică şi milita- 


ră a Rusiei Sovietice e egală cu 


i Zero», 


(Continuare în pag. IL) 


desbateri foarte  meticuloase, asupra 
momentului spaniol, Congresul mosco- 
vit a hotărît ca acţiunea lui Gil Robles 
să fie contracarată printrun puternic 
şi — prin surprindere — «Frente popu- 
lare» (1935). 

Astfel s'au întrunit la olaltă, stînga 
radicali  socialiştii  bas- 

socialişti  centrişti ai 
lui Prieto, cei evoluțiomşti ai lui 
Besteiro cu revoluționarii lui Largo 
Caballero, a cărm carieră este în 
faptul zorilor şi comuniştii lu Diaz. 
Noul partid «P. S. U» este comunist şi 
prin compoziție şi prin emblemă (o se: 
cera şi un ciocan) şi prin centrală (In- 
ternaționala III-a) şi prin program /fai- 
moasele 21 de puncte ale lui Lenin): 
FRONTUL POPULAR a fost realizat 
şi Comunismul s'a constituit legal. Ca- 
pul coloanei s'a angajat în marș, Spa 
nia este pe marginea prăpastiei iar Ko: 
minternul, victorios, așteaptă converti- 
rea, Chestie de un an, de luni, de zile. 
Dacă în sufletul generalulu Francisco 
Franco Baamonda nu s'ar fi răscolit a- 
mintirea glorei marocane... ia timp, 
dacă n'ar fi căzut, erou, Calvo Sotelo 


republicană, 
cii, catalanii, 


pm 20 pei a 
te piei 


Comune urbane 


SC i ai Bi 0=: a Ric out PR 


Joi 10 Mertip 1938 


[i 


E] - [. 


e a rocii î - 10 mira 


Redactor-şef .. 


Ş i 3 3 
lan Lei 50 


i an Lei 700 ăi 
6 luni > 350 Comune rurale 6 luni > 250 17 
3 luni > 175 3 luni > 125 


Laşitatea - 


LUI politidaalsmiiiul 


In lipsă de subiecte mai actuale, unele gazete, cu o putere surprinză- 
toare de adaptare la situaţiile noui, au angajat o discuţie acerbă asupră 
trecutului defunet, pus sub semnul politicianismului. Gaâzetele în cauză 
sunt de acord că ceeace a caracterizat perioada încheiată a fost politie 
cianismul, care a constituit o calamitate ce trebuia curmată. In felul a+ 
cesta îşi aduce indirect şi ofranda de recunoştinţă faţă de noul regim. 

Asupra unui punct liniile de gândire se despart şi polemica se în« 
ciuge: cine sunt vinovaţii stărilor trecute? 

Domnii de la gazetele polemiste se străduiesc să o întoarcă astfel din 
condeiu, încâţ să-şi salveze partidele în slujba cărora au militat ieri şi 
se agită astăzi, deplasând incidenţa răspunderilor în altă parte. Este un 
spectacol de lichelism calificat şi de laşitate specifică, pe care, din nefe- 
ricire, ţara cea mare nu-l poate fluera direct. 

Dar pentru că e vorba de trecut, ne îngăduim o punere sumară la 
punct, care cred că nu incomodează pe nimeni de vreme ce disecăm un 
cadavru. 

O pricină iniţială a polemicii constituie însă noţiunea de politi- 
cianism, a cărei conturare logică se face inexact. Politieianism nu însem- 
nează politicism, adică lărgirea şi adâncirea în masse a interesului 
politic. Politicism este o necesitate a vremurilor noastre şi un bine, 
Politicianismul,. precum însuși morfologia cuvântului o indică, vine dela 
politician. Şi iarăş o precizare : politician, un om politic. 

Esenţa politicianismului rez:dă în subordinarea la interesul perso« 
nal a funcţiunii publice, în sensul larg al acestui termen. 

Omul politie este individul, care, ocupându-se de treburile publice, 
îşi oferă potenţialul său de energie funeţiunilor publice, politicianul face 
din acţiunea politică o meserie, cu obiectiv, foarte lucrativ. Politici:a- 
nism este toemai generalizarea acestui spirit în tot organismul de stat, 
promovarea pe primul plân a egoismului individual, în-dauna intere 
sului comun. Politicianismul este criza conştiinţei publice, pulverizarea 
conştiinţelor. Deviza lui nemărturisită este: «totul pentru mine». 

Acesta este spiritul. Instrumentul politicianismului a fost partidul 
politie. Prin politica partidului se realiza acest spirit. Sub ce forme? 
Nenumărate. 

Incepând cu afacerile solemnelor figuri, cu intervenţiile şi plasările 
negociate ale parlamentarilor şi sfârşind cu învârtelile agentului fiscal 
sau ale găinarului rural, totul era prilej de beneficiu personal, sub mas- 
ca opinului şi în baza puterii publice. 

In aceste condițiuni, evident că organismul de Stat îşi vedea slăbite 
încheeturile şi un vânt de neliniște străbătea țara. Erau formele anarhiei 
dinăuntru şi prevestirea reacţiunii dinafară, 

Reacţiunea a venit, lovind în miezul problemei: desființarea partide» 
lor politice. Reforma afirmă cauzele și denunţă pe vinovaţi: politieia. 
nismul şi partidele politice, 

Care partide? Erau .acelea cari discută astăzi, partidele cari au gu- 
vernât, Fructele politicianismului au crescut în arborii partidelor de 
guvernământ. 3 

Politicianismul presupune stăpânirea poziţiilor publice, deci puterea, 
Şi puterea a aparținut numai anumitor partide politice, cari se agită ga. 
zetăreşte şi cari asvârlă acuzaţii peste gardul lor. 

Este şi aceasta o formă a politicianismului și se numeşte laşitate, 

ALEXANDRU CONSTANT 


Poatul soldat 


de CONST. GHIDEL 


Se la vita 6 un pensiero, 
perch6 si vive tantot 
Se la vita 6 un palpito d'amore 
pecrh€ si muoreţ 
D' Anunzio 


Doi «E - 


SS alta, a 


nr 


Cont CEC. Ne. 126 ABONAMENTE; 


Sa stins târaiu, în acest amurg de 
primăvară timpurie, întrun colț ferme. 
cător din minunata Italie — o viață şi 
un om, 

Poetul, romancierul şi dramaturgul Ga= 
brielle D'anuzio, a cărui operă prodi. 
gioasă a dat Italiei fasciste un duh nou, 
s'a îndreptat spre lumea celor buni şi 
drepți. O viaţă sbuciumată de erou, un 
adevărat fenomen literar care a influen. 
țat o mare parte din contimporanii săi, 
un favorit şi un iubit al eroinelor sale. 
acesta a fost poetul D'Anunzio. 

Dar nu numai atât; el a fost fără exa- 
gerare unul din cei mai mari poeţi pe 
care familia latină l-a putut da vreoda- 
tă. Indrăgostit de viață, de această via- 
ță pe care a trăit.o intens şi pe care 
în momentele sale de adâncă cugelare 
interioară o credea fără sfârșit, poetul 
soldat, a murit la datorie, 

D Anunaio a fost un geniu; un geniu 
rure s'a risipit cu drag şi din plin pen- 


jertfa de onoare a naţionalismului re- 
vanșard, 

Căci după triumful relativ al Fron: 
tului popular, din 16 Februarie 1936, 
cînd Lerroux, Cambo, Velasco şi în- 
suş Gil Robles cad (raportul de forțe 
256 front — 217 opoziție) Largo Ca- 
ballero şi Diaz proclamă sus şi tare că 
sînt sucursala Kominternului. Și fiind- 
că Alcala Zamora, preşedintele Repu- 
blicei, se arătase simpatizani al drep- 
tei, l-au înlocuit cu Azana, preşedintia 
guvernului luînd-o Cesare Quiroga. 

Acum încep prigoanele şi teroarea | 
milițiilor proletare, grevele și atenta- 
tele, care se produc cutezătoare, noap- 
tea sau ziua, în casă, pe stradă, sau în 
Altar, Cesare Quiroga n'aude n'avede, 
Dar Calvo Sotelo nu poate răbda des- 


măţul şi violențele publice.  Deacenra, 
senin şi îndrăzneţ, cu preţul oricărni 
risc, denunță public, de jaf, incendii, 


brigahdaj şi atentate, guvernul. 

In memorabila şedinţă a Cortezuri- 
lor în care răspunsul guvernulu a fost 
un avertisment de condamnare la 
moarte, 


lon Băleanu 


truca la Jăclia sa nestinsă să se lumine. 
ze aldtea generaţii cari vor veni, 

Incă din timpul adolescenții scrierile 
sale au produs o uimire generală prin 
varielatea adâncă a conținutului lor şi 
bogăția de imagini fără sfârşit, 

O: această bogăție de imagini, a aces 
stui ultim romantic care a privit viața 
sub toate aspectele ei şi-a divinizat na- 
tura în toată plinătatea ei a îndemnat 
pe cei cari] admirau să-l denumiască 
«L/Imaginifico», 

La vârsta de 19 ani D'Anunzio a dat 
tiparului «Canto nuovo» urmat apoi de 
«Terra virgine» în care se poate vedea 
fantezia fără margini a acestui izvor 
nesecat de poezie. 

D'Anunzio a fost cel mai invidiat şi 


„criticat erou al epocii sale. Iubit fără a 


iubi, poetul de o eleganță desăvârşită 
așa a rămas aproape tot timpul vies 
ței sale, 

Cine citește «Il fouco», vede în pagia 
mile acestei desăvârşite creațiuni Ile. 
rare verdictul pe care-l aplică unei ar. 
tiste mai în vârstă decât el, care făcuse 
imprudența de mneiertat de a.l iubi, 

A Yest iubit de femei celebre pe rari 
les: pedepsit aspru pentru această în. 
drăzn' ală, 

Este destui să amintim din galeria e. 
roinelor sale pe tragediana Eleonora 
Duse acea artistă de un rafinament de- 
săvârșit, care i-a jucat cele mai impora 
'ante opere ca: 

«Francr:ca da Rimini», «Gioconda» «Il 
Ferro», etc, sau pe dansatoarea rusă de 
neam eticesc Ida Rubinșlein, care i-a 
jucat în t:mpul când se afla în Franţa 
opele; «Pisanella», «Fedra», şi «Mistea 
rul Sf, Sebastian», pentru a me da sea= 
ma de simpatia generală de care sa 
bucurat toată viața, 

Să mai vorbim de soldatul, care în 
momentele grele prin care trecea [ara 
sa a făcut primii paşi  holăritori spre 
realizarea destinului italian? E de pri- 
sos! Suu! prea cunoscute operile, CUraa 
jui si artele sale de arme pentru a 
putea să le înfățişem în câteva rânduri 
aci. 

A fost exemplul viu al devotamentua 


(71 vuztivăd u3 duvnutzuoQ ) 


4 


——_ „_ vru... 


i da d ae a Dacia iacob foaie di e mi-am mt, Pa aa aa 00 aaa dn A Votca dia fot Dao 


2 — Nr. 307 


Drumul negru RADU GYR: Cununi uscate 


De departe, prieteni, din hotarul apelor tăcute, 
Veste mare mi-a svonit logodna nouă. 
Pentru drumul negru, lucruri multe, nestiute. 


Tălmăceşte ieonița (Fata cu priviri de rouiD. 


Imi părea frumoasa domnişoară — liliană -- 
Cum e firul de luminăn sirop de dimineaţă . 
Azi ivește amintirea mugurii de rană; 

Jocul se sfârșește, ireal de trist, în ceaţă. 


că cu drumul lui Paul 


Iconița mi-a fost stea. Mai nebun de cât Icar 
Am trecut peste livezile de vunâtări şi frânger: 
Şi în traista mea săracă — visul meu stelar - 
I-am adus şi aur din aripi de îngeri 


I-am aprins în păr argint de lună 

Şi i-aș fi jertfit averi ima ginare, de nabab. 
Un poem de soare pentru zlotul de minciună. 
Câte i-or fi oferit săracul visător bolnav. 


Şi pornii — pirat entuziast — să fur azur, 
Să-i aduc o navă de străine frumuseți 

Si-am cântat, în largul mării, — trubadur, — 
Numai cântec şi lumină, numai inimi de poeți. 


Am închis în colivie — dar de prinț oriental — 
Lumea "'ntreagă jefuită pentru fata dintr'un sat. 
Aș fi ancorat odată, cine ştie la cel mal, 

Să 'mpletim o nuntă albă, ca un vis de împărai. 


Dar nu aşteaptă prințesa cu privirea viorie. 
Nava trece în neştire — pasăre cu aripi frânte... 
Când plâng inimile, vii, în colivie, 

Chem, corăbierii şi-i plătesc, să cânte... 


Şi atunci, prieteni „vin, în noaptea clară, 
Fantomatie „nave din adâncul împietrit, — 
Toji năerii care, cine ştie, într'o seară, 

Au lrecut pe drumul negru și nu sau oprit... 


DINU ROSMARIN 


O IMPORTANTA IN- 
VENŢIE ITALIANA 
Revisia «România aeriană» aduce a- 

ceastă interesantă ştire: 

«Un inginer din Florența a inventat 
un aparat capabil să oprească din mers 
orice motor, a cărei aprindere se pro- 
duce pe cale electrică. Invenţia sa la 
care lucrează de mai mulți ani a fost 
pusă la punct în ultimul timp, când sa 
făcut experiențele practice în faţa spe- 
cialiştilor, oameni de știință şi techni. 
cieni, Invenţia, bine înțeles secretă pen- 
tru detalii, constă dintr'un aparat elec- 
tric emițător de unde speciale care are 
însuşirea de a întrerupe circuitul elec- 
tric al motoarelor cu explozie. Aparatul 
experimentat luna trecută a dat rezul. 
tate salisfăcătoare, oprind la distanță 
motorul unei motociclete şi pe acela al 
unui automobil, Se pare că aparatul 
poate să fie folosit atât în vehicule te- 
restre câ! şi în avioane, iar raza de ac: 
țiune a sa este foarte mare, Se înţelege 
că, fiind vorba de invenție cu caracter 
important, se păstrează secretul asupra 
amănuntelor», 

HITLER ȘI RASSISMUL 
O bună lucrare informativă: «Hitler 

şi tineretul german», spune următoarele; 

«Hitler consideră rasa drept baza de 
granit pe care trebue să sa înalje Statul 
german spre a deveni un organism iz- 
vorât din popor; un Stat germanic, o 
Naţie germană, Statul nu este o ţintă 
ci un mijloc. Statul este condiţia prea- 
labilă pentru formarea unei civilizații 
umane, de valoare superioară, dar nu 
constituie cauza directă, Cauza directă 
este exclusiv în existența unei rase ap- 
te la formarea unei civilizaţii. Nu Sta- 
tul naşte un oarecare nivel de cultură, 


leiaşi specii, Statul trebue să abă mi- 
siunea de a menţine caracterele esen- 
țiale ale rasei, pentru ca în mod liber 
să se poată desvolta facultăţile ei la- 
tente, care la rândul lor vor avea obli- 
gaţia de a întreţine viaţa fizică şi să 
favorizeze progresul intelectual. Naţio- 
nal-socialismul n'are decât o Doctrină: 
Poporul şi Patria. Lupta naţional-socia- 
lismului este de a asigura existența şi 
desvoltarea rasei şi poporului ei; de 
a-şi hrăni copiii şi de a menţine puri- 
tatea sângelui, libertatea şi independen.- 
ţa Patriei, Orice gând, orice ideie, ori- 
ce sistem pedagogie şi orice ştiinţă în 
Reichul a] treilea trebue să servească 
acest scop», 

Noi, din nenorocire, i-am lăsat pe ji- 
dani şi pe masoni să ne bată capul cu 
alte principii. 


Fditura „Carica Românească“ 


Radu Gyr determină şi Srăaăte | 
cel mai frumos, cel mai măreț şi 
mai imperial destin al poeziei. 

Dacă 'aşi putea vorbi de 0... Ca 
rieră poetică, aşi asemui drumul 
lui Radu Gyr în lirica româneas- 
Valery în 
poezia franceză. Şi să fim înțeleşi, 
nu vrem să stabilim vreo asemui- 
re structurală, vre-o înrudire liri- 
că, ci este vorbe numai de energia 
şi virtutea cu care şi unul şi celă- 
lalt au dus în sus, în frumoasă săr- 
bătoare, fruntea de azur a poeziei. 

Așa cum în Franța Valery a lup- 
tat pentru desăvârşirea şi preciza- 
rea unui cer al poeziei, la noi a 
fost Radu Gyr. 

Nu ştiu dacă poezia şi-ar fi avut 
la noi poziția da căpătâiu pe care 
o are astăzi în cultura noastră, da- 
că Radu Gyr nar fi luptat cu indi- 
ferența şi cu toate curentele bol- 
nave aşa zise de <avantyardă», pri- 
păşite aci. Poezia lui Radu Gyr a 
fost o permanentă  înseninare, o 
violentă trăire a vietii deschisă ce- 
rului, 

ÎImtrun timp când marea pasiune 
a criticilor era să găsească în poe- 


zie o tendință, poezia lui Radu Gyr Merite fi răscolit şi înseninat de a- 


a fost... <acutată» de tezism. 

Când în realitate nu era decât o 
participare sinceră, directă la 1m0- 
mentul istorie al neamului. 

Im volumul «Cununi uscate» (edi 
tura «Cartea Românească») Radu 
Gyr a cuprins poemele scrise în 
răgazul dintre anii 1928 şi 1937. 

Poeme cărora Radu Gyr le zice 
poeme... «laice». 

Aci ar fi necesară o paranteză 
(pe care o amânăm însă). 

Voolumul este împărțit în 5 ci- 
cluri: Grădini, Cununi useate, Bal, 
Creion, Program cotidian şi Cio- 
plitorul de azur. 

Poezia nu o poți judeca, — aşa ca 
şi cum ai judeca o problemă alge- 
brică. Ba Cred că poezia (poezia a- 
devărată) nu se poate judeca de loc. 
Precum nu poți judeca actele şi 
gesturile zeilor, rugăciunile vecini» 
lor lor amurguri şi minunile lor pă- 
mânteşti. 

Muzica şi poezia trebuesc numai 
trăite. 

Să poți fi răscolit şi înseninat de 
muzică şi de poezie este egal cu a 


zururile primăverilor şi de adevă- 
rul morții. ; 

Să plecăm în prezentarea poeziei 
lui Radu Gyr transcriind «Sub ce- 
ruri de ivor». 


«Sub cerul de ivor legănător, 

«cu desfăcute sboruri de hermină, 

«aprinde-mi, vis, azurul în pridvor, 

«răstoarnă-mi amfore cu zări peste 
grădină; 

«pe un ostrov de leneşe candori. 


«Desparte-mă de lacrimi şi chinuale 
«cu țărmul verde-al lunii la pătrar, 
«Şi peste albe umbre vegetale 


«pune-mă trist şi tânăr grădinar. 


«Pe anii vechi să crească buruene. 
«Cin noua fulguire-a aurorii, 

«voiu întreba, cu dimineţi pe gene 
«acum au dormit glicina şi bujorii». 


Radu Gyr este un vulcan de îma- 
gini, de vervă și viori. O nesfârşită 
întrecere cu seninul cerului şi cu 
minunile lui. 


Gabriel Bălănescu 


«Societatea pentru 

cultură» din Cernăuţi 

va relua la începutul lui Februarie 
conferințele Universităţii sale libere, 
inaugurată acum opt ani şi continuată 
apoi regulat în fiecare iarnă. Acest ci- 
clu de conferințe, care a fost reîmpros- 
pătat anul trecut prin contribuţia time- 
rei  intelectualități bucovinena, a do- 

Tbândit situaţia unui eveniment cultural 

de prim ordin în Cernăuţi şi este mult 
aşteptat de lumea românească. Şi de 
data aceasia alături de conferințele pro 
fesorilor “Ir, Brăileanu, Gr. Nandriş, R. 
Cândea, se vor înşirui cele ale cama- 
razilor, lonel Negură, Claudiu Usaiiuc, 
Liviu Rusu, lon Ţurcan, Barbu Slu- 
şanschi, Dragoş Viiencu și alte nume 
bine cunoscute în publicistica genera- 
ției tinere. 
M. Jora 

In colecția de tipărituri muzicale a 
Iconar-ului vor apare în curând «patru 
cântece pentru cor mixt» op. 13 de Mi- 
hai Jora, 

Prof. Traian Erăiieanu: 

„Să ne imaginăm că „idealul” mar- 
xist sar împlini, că Statul sar pră- 
buşi definitiv şi că ordinea socială 


Culturale : 


Dela Soc. „Tinerimea 


Ciclu de conferinţe, pe anul 193%, cu 
prilejul aniversării a 60 ant dela înfiin- 
țare va continua Miercuri 9 Marie, ora 
6 seara când se va ţine a doua conferin- 
ţă de către P, S. Arhim, Seriban, profe- 
sor universitar, vorbind despre: »Tineri- 
mea Română» şi problema religioasă. 

D. Aurel Alexandrescu, va cânta arh 
naţionale; vor rula 2 filme, 

Conferinţa se va ţine în sala de festi- 
vităţi a societăţii «Tinerimea Română» 
B-dul Schitu Măgureanu Nr. 4, 


Miercuri 16 Martie: conferinţa d-lui 


ci rasa; Statul nu este decât un mij-| D. Pompeiu prof. univ. despre: Revista 
loc spre ajungerea țelurilor, Ţelul, Este | Soc. «Tinerimea Română», 


menţinerea şi favorizarea desvoltării u- 
nei comunităţi de fiinţe, care atât fi- 
ziceşte cât şi moraliceşie aparţin ace- 


Poetul 
soidat 


(Continuare din pag. L-a) 


lui şi eroismului pentru întregirea şi 
mărirea patriei sale şi omul hotărît să 
ducă până la capăt o acțiune între- 
prinsă, 

Drapelul italian, pe care la purtat 
cu mândrie în timpul războiului 
mondial, îi înfăşoară corpul neînsufle- 
țit ca semn de permanentă neuitare 
chiar şi pe alle tărâmuri __ spre necu= 
moscut — a clipelor de eroism pe care 
lea trăit, Ă 

Pe lacul Garda, aproape de Verona la 
Wittoriale, a rămas singuratic un Casa 
tel, un muzeu, un sanctuar, păstrător de 
amintiri lăsate de poetul soldat, 

In pagina istoriei Italiei, sa mai 
scris un nume alături de marile figuri: 
Petrarca, Dante, Leopardi, 

Ce va mai produce mâine geniul risia 
pit cu atâta drag, de acest fiu risipitor 
ai Italiei fasciste? 


Intrarea liberă, 


Ghidul Oticiului Na- 


țional de turism 


A apărut Nr. 2 din revista „Bu- 
cureşti, ghid, program săptămânal” 
editată de Oficiul Naţional de Turism, 

Tipărit în excelente — condițiuni 
technice, cu colaborarea unui grup 
de tineri scriitori, numărul acesta 
cuprinde um bogat sumar, din care 
specuim: 

Vizita Marelui Voevod Mihai la 
Expoziţia de fotograții O.N.T. Pa- 
latul Regal; Mărțişoare; Casa Corpu- 
pului Didactic; Cruceea din Biserica 
Oborul Vechi; Muzeele Capitalei ; 
Controlul Străinilor; Menu-ul săp- 
tămânii; Planul Oraşului Bucureşti; 
Camera de Comerţ; Gări, Bănci, Mi- 
nistere, Legaţii; Consulate, Oficii Poş 
tale; Restaurante, Pensiuni, dancin- 
guri; Cafenele, Farmacii de serviciu; 
Biblioteci, devize; programul săptă- 
mânal al teatrelor, cinematografelor; 
posturilor de Radia; Premiere, Con- 


Const. Ghidel | erinţe; Concerte, etc. 


-: Artistice 


Reprezentaţiuni lirice 
italiene la Bucureşti 


Ailăm că şi anul acesta publicul 
bucureştean va avea plăcuta ocazie 
de a asculta pe scena „Operei” câţi- 
va artişti lirici italieni de recunos- 
cută valoare. 

E vorba de un ansamblu de ar- 
tişti ai principalelor teatre italiene, 
care în serile de 16 şi 19 Martie, 
vor cânta la Opera noastră Tosca 
de Pucini di Lucia de Donizzetti. 

Ansamblul va fi compus din ur- 
mătorii artişti: 

Sara Scuderi, Maria Gentile, Ales- 
sandro Granda, Giovanni Inghiliieri 
şi va fi dirijat de maestrul Frede- 


rico del Cupolo. 
——————————£E£E—=——=I 


Teatrul Ligii tulturale 


Asti seară la ora 9 teatrul Ligii Cul- 
turale reprezintă amuzanta comedie în 
3 acte «Clopoţelul de alarmă> în regia 
d-lui Nicolae Massin cu d-nii: 'Toma 
Dimitriu, 1, Foeşeneanu, I, 'Ponescu, P. 
Ştetiănescu, Cezar 'Theodora, Titu Vedea, 
N, Figădaru, R, Duminică şi d-nele Ne- 
lla Mireescu, Carmen Tăutu, Luky Dia- 
conescu, Evelin Bistate şi Carmen Geor- 
gescu, 


Concertul violonistului 


Al. Theodorescu 


Violonistul Al. Theodorescu, prim con- 
: certisi, maestru al orchestrei <Filarmno- 
nica> va da un concert în ziua de 23 
Martie a. c., orele 9 seara în sala Fun- 
daţiilor I. Dalles, acompaniat la pian 
da d, 1. Filienescu, 

Concertul se bucură de Inaltul Pa- 
tronaj al M. S. Regelui Carol II, 

Biletele la librăria Fundațiilor Re- 
gale din piața Palatului, 


INSISI 


sar inlemeia numai pe dreapla îm- 
părțire a produselor muncii, a bunu- 
rilor economice. „Cine nu lucrează să 
nu mănince” — așa ar fi principiul 
fundamental al nouei ordine. Toale 
mijloacele de producție ar lrece în 
proprietatea societăţii, și individului 1 
se dau mijloacele de subsistență în 
proporţie cu munca presată în comun 
cu ceilalți. Dar, cum rămîne cu femeile 
şi copiii? Mai ates cu femeile gravide 
şi copiii mici? Apoi cu bătrinii, bol- 
navii ete, cari toți consumă mai mult 
decit pot agonisi prin muncă. Pro- 
blema se complică şi mai mult, cind 
ne gindim că această doctrină comu- 
nistă desfiluţează familia, dă libertale 
sexuală deplină şi bărbatului şi fe- 
meii, fără să le împună vreo răspun: 


dere peniru creşterea generaţiilor vii- 
toare. De educația copilior sar în- 
griji, se zice, socieltaliea! 

Dacă împotriva tuluror legilor mo- 
rale şi sociale, sar înfăpiui o asttel 
de societate, ce înțeles ar mai avea 
cuviniele de „dragoste”,  „simpatie”, 
„milă”, etc.?. Nam avea în fața noa- 
stră o adunătură de vietăți cari sar 
mişca şi ar acţiona numai în temeiul 
insiinetului de conservare proprie și 
la cari nici instinctul de conservare a 
speciei n'ar funcţiona în mod norimal, 
Sar alrofia, dat filud că avoriul ar 
îi îngăduit și creşterea copiilor ar 
deveal o povară insuporiabilă. De aci 
Dşi pină la căderea acesior aulomale 
lipsite de tot ce e omenese și păs- 
trînd din animalitate doar numai len- 
dința de a-și nutri trupul) în ordi- 
nea mecanică a materiei înerte nu e 
mare distanță. O astfel de societate 
Sar sinucide în scurtă vreme, în curs 
de una sau două generaţii — dacă nu 
Sar produce reacţiunea”. 


Editura «Intelect> 


desvoltă o bine susținută activi. 
tate, Regretăm că, până în prezent, 
mam primit nici una din cărțile e- 
ditate de ea. Insistăm asupra ro. 
manului <Parohie de zestră>, care e 
o carte cu osebire de bună. 


D. prof. Mihail Manoilescu 
” a arătat odată că: 

„Mai presus decit cărțile de teorie 
şi mai presus decât legile cele mai 
bune stă fapta vie şi concretă, îm- 
plinilă direct, în mijlocul realităţilor 
naionaleţ”. : 

Acest irumos cilal e întrebuința! ca 
molto de d. ing. Ion Gogan la arlico- 
lul „Realizări muneltorești”, publicat 
în revista „Însemnări Soclologice” a 
d-lui prol. Traian Brălileanu. 
«Glăsuiri din cetate» 

e un promiţător poem de Cristofor 
Vitencu: 

Val vin nedemne îndemnuri din sare, 
Pașii li-s repezi așişderea vrerii 

de-a ne cuprinde cetatea tăcerii, 
trudnic durată aici, lângă mare. 


Dar deșariă li-i graba şi vrerea. 
lată: din lespezi de suflet zidirăm 
zid împrejurul cetăţii; gândirăm: 
el ne pa fi în restriște puterea, 


Bună măsură, căci, rele în roiuri, 
multe veniră voind să ne 'nghită, 

dar necurmat am rămas neclintită 
pialră ce sfarămă orice puhoiuri, 


Deci, cum atunci, vom rămâne şi-acuma, 
Vină nedemne îndemnuri din zare, 
toate sor sparge de zid cum pe mare 
valuri de valuri se sparg, lăsând spuma, 


Ci ne "'nfricați vom căuta în cetate, 
prin ofeliri și cumplită 'ncordare, 

să ridicăm vredniciei altare: 

reazim si far spre 'nălțimi ne 'ntinate 


Ultimul 


număr din «Însemnări sociologi- 
ce» aduce preţioasa colaborare a 
d-lor: Dragoş Protopopescu, Traian 
Brăileanu, ing. Ion Gogan, şi Mir- 
cea Streinul. 

D. prof. Traian Brăileanu în sfâr- 
şitul studiului său «Primatul ordi- 
mei morale» serie: «Națiunea devine 
astfel pentru creştin continuitatea 
morală pe care o poate desăvârși 
prin străduinţele sale, patria deri- 
ne sălaşul pământese dăruit oameni. 
Jor de Dumnezeu pentru a trăi ei şi 
urmaşii lor, fericiţi şi îndestulaţi, 
dacă vor s'o îngrijească ca pe o gră- 
dină frumoasă». 


Aurel Călinescu 

prozator moldovean, are în pregă- 
tire un volum de nuvele. Aşteptăm 
cu interes apariţia acestui volum 
al contratelui nostru, care aduce o 
notă destul de personală în litera- 
tura noastră tânără. 


Incepând de 


SAMBATA 12 


vom consacra zilnic două 
tărilor artistice, literare 


FEBRUARIE 


pagini complete manifes- 
şi plastice, 


BUNA VESTIRE 


literară, cultu rală, artistică 
va îmbrățişa toate problemele culturei româneşti, 
îndeplinind rolul unui 
COTIDIAN ARTISTIC ŞI LITERAR 
CITIŢI ZILNIC, INCEPAND DE SAMBATĂ 12 FE- 
BRUA RIE 


BUNA VESTIRE 


literară. culturală, artistică 


CALENDAR 


Miercuri, 9 Martie 1938 


ORTODOX: S-ţil 40 Martiri din Se- 
bastia (+ 320). 

CATOLIC: S-ta Francisca. 

SOARELE: răsare 6.41, apune 18,42. 


Im aceeaşi zi 18 anal 1917 începe» 
întâi în armata rusească nedisciplinatăe 
bolşevismul, revoluția comunistă, care 
prin agltatorii ei jidani, — urmărea a- 
narhizarea tuturor armatelor ce se com= 
băteau în războiul mondial şi apo! o 
mişcare revotuționară a clasei munci 
reşti din toată lumea, împotriva burghe- 


OPERA: Faust. 
NAŢIONAL: Suflete tari, 
STUDIO NAŢIONAL: Timpuri grele. 


ziel, Revoluția aceasta roşie persistă şi 
astăzi, țăcând peste 3 milioane de vic- 
time omeneşti deta începutul ei. 

Această convulsiune “socială, neavând 
ca substrat revendicări  maționale, na 
poate i decât o aberafle şi o grozava 
nebunie a bietei clase muncitoreşti ex= 
ploatată pretutindeni de către evrei. 
Ea ma putat produce decâi! asasinate 
)ajuri, orori şi nelegiuiri, ca pretutindeni 
și oricând, unde s'a plodi! peste măsură 
neamul jidanilor. 

Comuna din Paris (1871), Rusia, Spa- 
nia, China sunt mărturii recente. 


TEATRE 


REGINA MARIA: Stăpâna din La Paz. 
ALHAMBRA : Trei valsuri, 
COMOEDIA ; Mamsarda. 


LIGA CULTURALA : Clopoţelul de a: | MODERN: Două duzini de trandafiri. 
armă, 


LIBER : Rămânem prieteni, 


duzini de 
trandafiri 


| TEATRUL MOD=RN | 
STR. SARINDARI, 14 


cu 
IANCOVESCU, ȚOȚA YANN, VIVI VLASIN, ŢARANU 


CINEMATOGRAFE 


AZI la 


— FRED ASTAIRE — 


în noua sa cCOmedie 


Valetuil şi contesa 


noua descoperire a Iloiiywoduliui Radio 


JOAN FONTAINE 


———— 

ARU : Veninul şi jurnal kox. 

CAPITOL; O zi la curse, jurnal şi 
completare, 

CARLTON ; Aur şi femei şi jurnal. 

SCALA : Victoria, suverana Angliei şi 
jurnal Paramount, 

SAVOY : Ciclonul, jurnal şi comple- 
iare, 

SELECT : Floare de trotuar şi Fran: 
choy Tone, ; 

TRIANON : Ce ştii tu ce-i soacră-mea 
şi Jurnal Paramount, 

FEMINA ; Pentru dumneavoastră d-nă, 

REGAL : Contesa Walewska şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD ; Tarantela, 

A. R. P. A.: Calitul din Bagdad, ja 
nal şi completare. 

ROXY : O zi la curse, jurnal şi com- 
pletare, 

CORSO : Cielonul, Jurnal şi comple- 
tare. 

ELYSEE (str. Doamnei 11): Ce ştii tu 
ce-i socară-mea şi jurnal Paramount. 

AIDA (Calea Rahovei 151): Ogorul şi 
Revolta din China. 
AMERICAN : Saratoga şi Nunta cu 
repetiţie, 

BARACELONA : Groaza din Shanghai 
şi America Melodi, 

COTRGCENI; Avantgarda eroilor și 
Doamna dela etajul II, 

CARMEN (calea Dudeşti 169): Maria 
Stuart şi Primejdie de moarte, 

CENTRAL : Colierul blestemat,  Mos- 
cova Shanghai și artiști. 

CITY (Bul. Carol 21): Prima noapte 
şi Mioa prințesă. 


SCALA 


Rico 


DACIA ; bemei de noapte şi Premiera. 

DARLY : Inchis din cauza incendiului, 

DIANA : Granița însângerată şi Mis- 
terela cartierelor chinezești. 

DICHIU : Copilul nimănui şi Patrula 
de noapte. 

FORUM : India în flacări şi Domni- 
şoara mama mea, 

FLORIDA ; Lucreția Borgia 
drăcuşor de fată. 

FRANKLIN + Romeo și Julieta şi Stan 
şi Bran gemeni. 

LUCIFER (Dudeşti 97): Demonii mă- 
rii şi Omul cu două vieţi, 

LIA (Griviței 196) : Scipio Africanul şi 
Stan şi Bran la Holywood. 

MARCONI: Robinson Crusoe, Jurnal 
şi artişti. 

MARNA ; Curierul din Lyon, Hotelul 
nebunilor și artişti. 

MODEL : Misterul camerei obscure și 
Poteca însângerată, 

NISSA (fost Lido): 
Mica prinţesă. 

OMNIA : India în flăcări şa Crima' dia 
linia Maginot. 

ORFEU : Jurnalul unei feie de pension 
şi Tigrul din Bengal, 

RAHOVA : Nunta cu repetiţie şi Par- 
nell, 

UNIC (Piaţa Filantropia): Căpitanul 
Benot şi Sângele pământului, 

VOLTA BUZEŞTI : Floare de ghiaţă și 
Mormântul lui Ginghis Khan. 

VOLGA-DOROBANŢI: Broadway Me 
lody 1958 şi Chemarea cea mare. 


şi Un 


Prima  noapie şi 


RADIO 


Miercuri, 
RADIO ROMANIA şi BUCUREŞTI 
ORA DIMINEȚII 


6.30: Deschiderea emisiunii : 

— Gimnastică ritmică, 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (discuri). 

— Sfaturi gospodăreşi ş medicale. 

7,50: Inchiderea emisiunii, 

13.00: Ora. Culturale. Sport, Cata 
Dunării. 

15.10: Concert de prânz (discuri) : 

II, Muzică variată (discuri), 


9 Martie 1938 


Orchestra VASILE JULEA. 

19.15; ISTORIA MUZICII (XV): Q0HL 
CUCU. 

RADIO ROMANIA 
Muzică uşoară (discuri), 
Muzică varată (discuri), 
Radio- Jurnal ; Sport. 
Concert de noapte (discuri). 


20.00 ; 
22.20 : 
22.30 : 
22.45 : 


RADIO-BUCUREŞTI 
20%; SEARA DE OPERA «EU 
GEN ONEBGHIN», operă în 3 acte şi 1 
tablouri de Ceaikowsky (Transmisie 


14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa Ra-| dela Opera Română). 


dio-jurnal. 


14.50: Continuarea concertului de 
prânz( discuri). 

18.00: Ora. Mersul vremii. 

18.05 : Concert de după amiază. 


RADIO ROMANIA, RADIO 
BUCUREŞTI 
23.45 : Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 


Solemnitatea dela fabrica 
de cherestea din Putna 


PUTNA-RADAUȚI.—Săplămâna tre- 
cută a avul loc în comuna Pulna 
solemnitatea începerii activi ăţii fabri- 
cei de chereslea a Fonduiui Bisericesc 
exploatată de cooperaliva Pliesul. 

La Tedeum-ul oficial în hala de 
gatere au participat: d. inspector al 
cooperativelor Gavriil Coca, d. dr, NI- 
culcea, d. Botezat loarion, reprezen- 
tanţi ai tuturor autorităților locale 
precum şi toți funcționarii și munci- 
torii fabricei. 

După oficierea serviciului religios 
şi stințirea fabricei ia cuvântul d. ins- 
pector Coca care spune: Suni fericit 
că în sfârșit ați făcut un pas înainte 
în lupla aceasta de recâștigare a drep- 
turilor noastre, în ţara noastră. Tu- 
puror acelor cari mwumncese aici cu 


mintea sau cu braţele le urez spoe 
la muncă și dragoste aţă de această 
ipstituţie. 

Vorbeşte apoi d. director şcolar Mi- 
bai Botez, care face un scurt is- 
toric al cooperaţiei la noi. 

Preşedintele oooperativei Vasile Ur- 
san, aduce mulțumiri d-lui  inspec- 
tor Coca pentru sfaturile şi îndru- 
mările bune. 

Mai aduce mulțumi:i organelor su- 
perioare ale Fondului Bisericesc, cari 
au dat tot concursul posibil pentru 
înjuhebarea acestei Cooperative. 

Zicând apoi un „Doamne ajuă” de- 
clară activitatea începută. Aproape în 
aceași clipă, în uralele mulțimii eu- 
tuiasmate, mașiniie încep să uruie, şi 
numea începe. 


Hotarele 


Rom 


Românii macedoneni 
se aşează în Cadrilater 


Cum sa îăcut reparțiția loturilor. Care a îost rolul bulsa- 


rilor în aşezarea 


- In reportajul de eri am relatat 
împrejurările specifice din Bale. i 
care i-au făcut pe macedo-români 
să se expatrieze. Să cunoaştem a- 

„cum mai îndeaproape condiţiile pe 

care le găseau în ţara nouă, în Ca- 
„ drilater, 

__ Fâsia aceasta de pământ ne-a re- 
venit în urma păcii dela Bucureşti. 
din Iulie 1913, care încheia aventu- 
rosul războiu balcanice. Vechiul re- 
gat românesc avea nevoe de cele 
două judeţe, Durostor şi Caliacra, 
în primul rând pentru a protegui 
strategic teritoriul din sud-estul 
țării, străbătut de o cale ferată cu 
însemnate rosturi economice şi mi- 
litare, linia Bucureşti-Constanţa. 

Apoi, această ţară de 
dealuri fertile, acoperite 
cu lanuri sau păduri, nu 
putea aparţine Bulgariei 
nici pe temeiul istoric, 
nici pe cel al unei majori- 
tăți etnice, 

Atunci vechea graniţă dela 1878 

_Sa coborât spre Sud în unele punc- 
te cu 50, iar într'altele cu 70 km, 
fixându-se hotarul de astăzi, arun- 
cat pe coame de deal sau coborât 
prin văile domoale ale Deliorma- 
nului, 

Linia de graniţă trece când prin 
desiş de pădure, când pe coame ple- 

„Şuve cu perspectivă largă spre țară 


Sau vecin, 

Aceasta este graniţa; vicleană 
şi plină de primejdii. 

Iar ţinutul e bogat şi potrivit 


pentru o viaţă tihnită. 
Apropierea graniţei însă îl tur- 
bură necontenit, aşa cum l-a tur- 


menilor noştri din fruntea trebu- 
rilor. 

PAMANTURILE S'AU 
IMPARŢIT «PE SPRAN- 
CEANĂ» 

Primirea neprietenoasă făcută de 
autoritățile statului nostru românia 


“Vară, Aceşti oament cari au fost 
crelați numai pentru a suferi şi-au 
purtat calvarul cu ei pretutindeni. 

„Aduşi în Cadrilater, au început 
„Să aştepte până să li se delimiteze 
“loturile, Dar această delimitare şi 
“repartizare de loturi nu sa făcut 
decât la întâmplare, ' neţinându-se 
- seamă nici de cele mai elementare 
legi sociale, 

Se ştie anume cât de accentuat 
este la aromâni spiritul de familie, 
La acești bravi descendenți ai ro- 
manilor, sa păstrat aproape  în- 
tactă valoarea etică şi socială pe 
care o reprezintă la cel mai puter- 
mio popor al antichității, familia, 
Nu se realizează nimic, nu se îm- 
treprinde nimic fără prealabila a- 
probare a lui «pater familias», rol 
pe care îl joacă cel mai bătrân şi 
mai înţelept dintre bărbaţi. 

Ei bine, fiindcă românii macedo- 
neni nu au trăit decât în familie şi 
prin familie, care de cele mai multe 
ori depăşese numărul de 40—50 de 
suflete, aveau justificata pretenţiu- 

„ne de a fi așezați — în calitatea lor 
de colonişti — toţi, de acelaş neam 
„la. un loc. Pretenţiune dealtfel pe 
cât de modestă, pe atât de impor: 
tantă pentru coheziunea necesară 
unoy noui aşezări, mai ales la hota- 
rul de sud al ţării. 


Rugâm cititorii noştri să 
viziteze numai azine- 
ie din GHIDUL COMER- 
TULUI ROMEO ARE VI: 
a e în F - 
NERI. 


Cumpărând dela aceste 
magazine veţi câştiya 
timp, bani şi calitate, 


burat dealtfel şi nepriceperea 


lor macedoneni, nu sa manifestat 
numai cu prilejul intrări; lor în 


IV. 


Pe bună dreptate se întreabă oa- 
menii cu rațiune, ce a determinat 
autoritățile noastre să dea prefe- 
rintă populaţiei bulgare. Răspun- 
sul nu este decât unul singur: fiind 
că poPulaţia băştinaşe bulgărească 
era orientată politiceşte, Socotelile 
electorale erau făcute şi nu trebu- 
iau Stricate de nici un fel de nouă 
populaţie, despre a cărei orientare 
politică nu se ştia nimie. 


Şi pentru a nu se strica 
vechile socoteli electora- 
le, românii au fost aşezaţi 
şi amestecați cu bulgarii 
pentru a suferi influenţa 
lor în viitoarea orientare 
politică. 

Din această mare greşeală a sis- 
temului de colonizare, a ieşit în 
primul rând o mare nemulțumire 
a tuturor acelora cari au venii spre 
a se așeza în aceste părți de țară şi 
în al doilea rând sau născut nume- 
roasele şi sângeroasele conflicte în- 
tre bulgari şi români. 


ATACURILE COMITA- 
GIILOR 


Nici nu se aşezaseră bine româ- 
nii pe porţiunea graniţei de sud şi 


Casa unui colo 


au şi început vestitele atacuri ale 
comitagiilor bulgari. Aceste atacuri 
îşi aveau rostul lor, întâiu pentru 
a intimida noua populaţiune care 
se află în curs de aşezare şi în al 
doilea rând pentru a pune în apli- 
care întreg programul de activita- 
te al societăţilor revizioniste sub- 
venţionate de statul vecin. 

Modul cum erau înscenate aceste 
atacuri este destul de interesant. U: 


în  reportagiile 


coloniștilor. Acţiunca nciastă a comitasiilor 


| nul sau doi membri din banda care 
urma să atace, treceau cu o zi înain- 
te graniţa spre a se fixa asupra 
obiectivului. In a doua seară tre- 
cea şi restul bandei compusă din 15 
până la 30 membri, după importan- 
ţa atacului. Acei cari trecuseră îna- 
inte erau găzduiţi de către bulgarii 
din comuna în care se găsea cel ce 
trebuia exterminat. 

Intre orele 9 și 12 noaptea casa 
românului consideraţ vinovat faţă 
de bulzari era înconjurată. Doi co” 
mitagii rămâneau de pândă afară, 
iar restul năvăleau peste cei cari 
se aflau în casă omorându-i pe rând 
şi fără nici o milă. 


Odată treaba terminată, fuga 
peste graniţă se făcea în acelaş fel 
în care se făcuse gi trecerea. Pen- 
tru a nu se anunţa pichetele de 
grăniceri cari sunt în legătură te- 
lefonică cu postul de jandarmi, co- 
mitagii tăiau şi firele telefonice. 

Teroarea comitagiilor bulgari în 
plină deslănţuire, era actul final 
al nepriceperii împletite de rea vo- 
inţă a autorităţilor faţă de acei cari 
îşi puseseră întreaga nădejde în 
colonizare. 

Ce a urmat vom vedea 
viitoare 


nist macedonean 


când vom examina fie- 
care probiemă în parte, 

Din cauza acestor gre» 
şeli iniţiale coloniştii din 
Cadrilater suferă şi sufe- 
rinţa lor trebue să fie şi 
ruşinoasă şi dureroasă 
pentru noi. 


Dumitru Gherasi 


Pa a 


Tipărirea și răspândirea 


constituţiei 


Serviciul presei din ministerul de 
Interne comunică: 

«Ministerul de Interne a autori- 
zat «Liga pentru unitatea cullura= 
lă a tuturor Românilor», să editeze 
şi să pună în bânzăre, în broşuri, 
noua Constituţie, constituind din 
încasări un fond cultural cu denu- 
mirea «Fondul Carol II-lea». 

Broşurile vor fi trimise şi aulo- 


prefecților de județe să ia măsuri 
ca regionalele fundaţiei  culturaie 
regale «Principele Carol», ca şi Că- 
minele culturale și şcolile ţărăneşti 
orJanizate de ele, să nu fie stânje- 
mite în activitatea lor de propavan- 
dă “culturală. 

Căminele culturale sătești, orăşe- 


neşti şi regionale vor aduna mem- 


âniei Audienţa delegaţiei 


«RUNA VESTIRE» 


sindicatului ziariştilor 
la primăria Capitalei 


Eri dimineaţă d, prof, Iulian Peter: | șş 


primarul Capitalei, a primit în au- 
dieiiji o delegaţie a sindicatului zia- 
riştilor din Bucureşti în frunte cu 
d. Emil Ciuceanu. 

Această audiență este în legătură 
cu definitivarea formelor pentru îm- 
proprietărirea celor 5 ziariști reco- 
mandaţi de asociaţiile profesionale 
cari nici până azi nu au intrat in 
posesia căminelor atribuite încă de 
sub primariatul d-lui Al. G. Do- 
nescu, i 
[nea S E za Rasca ptr. 

Comisii de numiri 
şi înaintări pe lângă 
fiecare prefectură 


de judeţ 


Ministerul de interne a dat o de- 
ciziune Prin care se institue câte o 
comisiune pentru propuneri de nu- 
miri şi înaintări la prefectura fie- 
cărui judeţ. Comisiunea va fi com- 
pusă din prefectul judeţului, ca 
preşedinte și subpretectul şi preto- 
rul dela reşedinţa judeţului ca 
membri. 


0 noapic de Sroază la închisoarea „Liubiianca“ 


VARŞOVIA 8 (E. P) — Agenţia i tru a obţine «mărturisiri» dorite. | bilul său. In închisoare Krestinski 


D. N. B. transmite: 
Din sursă absolut sigură a sosit 
aci un comunicat din Moscova din 


ULRICH, PREŞEDINTELE TRI- 
BUNALULUI 


care reese cum a fost 
«mărturisirea» fostului 
la Berlin Krestinski. 
Comunicatul spune: Krestinsik a 
ştiut din experiența de mai mulţi 
ani sistemul de tortură la care sunţ 
supuşi victimele G. P. U.-ului pen- 


obţinută 
ambasador 


0 nuntă românească 


Duminecă 6 Martie sa sărbătoriţ 


i la conacul d-lui inginer N. Grecea- 


nu, din Bolteni, nunta avocatului 
Traian Cotigă, fost conducător ai 
fostului centru studenţesc din Bu- 
cureşti cu d-ra Liana. 

Lume multă, ca la nuntă, de prin 
toate satele, de prin toate plaiurile 
a sărbătorit pe tericiţii miri cărora 
le-a pus cununiile părintele Dumi- 
trescu-Borşa împreună cu preoţii 
Gin Bălteni. Răspunsurile le-a dat 
corul bisericii Sf. Anton-Curtea Ve- 
che. 

Nuni au fost d-na şi d, inginer N. 
Greceanu. 

Dela biserică, alaiul sa îndreptat 
spre conac, cu mirii în frunte, în 
caleaşea gătătă, cu lăutarii tuciurii 
şi prinşi de streche de pe lături de 
s'a mirat şi sa bucurat tot norodul 
ca în zi de mare: petrecere româ- 
nească, în acest mijit de primă- 
vară. Când s'a lăsat a înoptare stră- 
lucea conacul de lumini şi se cutre- 
mura ograda de jăcuţi şi petrecere. 
Era o seară bogată în stele, o nuntă 
mănoasă anunțând parcă aerul 
dulce al Mărţişorului, dar poate şi 
tămăiosul unei butii fără fund sco- 
teau scântei din arcuşurile ţigani- 
lor şi din picioarele sătenilor ce au 
horit fără adihnă până la ziuă în 
jurul lor, 

Iar înăuntru unde petreceau dum- 
nealor, miri şi fraţii lor Petriză 
Muţoi muncea fără  osteneală o 
scripecă sprintenă şi jucăuşe, de nu 
mai înceta jocul. 

Intre cei ce au participat la nun- 


d-na şi d. Andrei Ionescu, d-na şi d, 
Grigore Manoilescu, d-na şi d. Mi: 
hail Polihroniade, d-ra Ketty Şte- 
fănescu, d, lone! Belgea, d. Radu 
Mavrodineanu, d. Radu Meitani, d. 
Gr. Pihu, d. Al. Cristian Tell, Fraţii 
Grecianu, d. ing. Voicu Popescu, d. 
av. Ion Antoniu d. Eug. Popscu, dr. 
Paul Craja, d-na şi d. dr. Marius 
Constantinescu „d-na şi d. N. Bă: 
descu, d-ra Minerva Doncaşiu şi d. 
Nicolae Crudu, d, dr. Ruptureanu, 
d. av. Borcea, d, Dumitru Mugur, 
d-na Sica Popescu, d. Tr. Clime. 

Sa pairecut româneşte până sea- 
ra când toată lumea a plecat mulţu- 
mită de cea mai frumoasă zi de 
Martie a anului 1938. 


Te, CI. 


Evreii au îost cicluși 


din Sindicatele zia- 
riştilor poloni 


VARŞOVIA, 8. — Sindicatul zia- 
riştilor din Pomerania a introdus 
în Statutul sindicatului paragratul 
arian. 

Acesta este al doilea sindicat de 
ziarişti din Polonia care refuză să 
mai admită membri evrei. 


De aceea el, ca să nu fie supus tor- 
turilor, a «mărturisit» «totul» în 
timpul instrucției, cu gândul de a 
încerca dovada nevinovăţiei sale 
în timpul procesului. 


JEJOV BLAMAT DE PRO- 
CURORUL VYSINSKI 


Când în timpul procesului, în 
ziua de 2 Martie, Krestinski a a- 
firmat nevinovăția sa, acest fapl 
neprevăzut a uimit pe procurorul 
Vysinski şi preşedintele tribunalu- 
lui Ulrich. Şedinţa a fost întrerup- 
tă, Vyşinski ieşind în coridorul fos- 
tului Palat al Nobilimei, unde au 
loe desbaterile procesului, sa adre- 
sat cu aspre mustrări către şeful 
G. P. U.-ului, Jejov, acuzând în- 
treaga instituţie G. P. U. în com- 
plectă neputinţă de a pune totul la 
punct înainte de judecarea procesu- 
lui. Numai după ce a ieşit şi Ul- 
rich în coridor el a putut să poto- 
lească furia lui Vyşinski, sfătuind 
să se continue discuţia în camera 
de sfat deoraece în coridor sunt 
martori nedoriți. 

Scurt după aceasta a reaărul în co- 
ridor Jejov, palid și iritat, a cerut ma- 
şina sa și a plecat imediat la închi- 
soarea Lubliana. Către stârșii de șe- 
dința Jejov a reapărul iarăș în Pa- 
latul Nobilimei şi sa închis imediat 


A 
„ KRESTINSEI 


cu Vysinski şi Ulrich întro conte- 
rinţa . prelungită. 

După terminarea conferinţei, 
Krestinski a fost transportat în du- 
ba dela Palatul Nobilimei în închi- 
soarea Liublianea. 

Jejov a urmat duba în automo- 


Italia pregăteste în onoarea 
Fiihrerului 0 mare paradă navală 


NAPOLI, $ (ador), — Se anunţă 


tă au fost: d-nele Barcianu cu fiul, [că la parada navală ce se va desfă- 


L. Grecianu Liseswsky, E. Săules- 
cu, familiile Cotigă şi Gigoi, d-ra 


şura la golful Napoli în onoarea 
| canesiaialui Hitler vor participa pe- 


Zizi Cotigă, d. lt. Cotigă, d-na şi d.Iste 200 de vase miitare italiene şi a- 


brit la sediul lor, spre a lămuri dis- | Şerban Oteteleşeanu eu. fii, d-ra| nume: prima eseadră compusă din 
«Cesare», 
cu fiul, d-na şi d. Virgil Ionescu, erucişetoarele grele de tip Garibal- 


pozițiile din noua Constituţie şi spre Cioran, d-na şi d. Radu Budişteanu | cuirasatele «Cavour» şi 


a da îndrumări necesare. 


Ispăşiri 

La Roman s'a consumat încă una din 

dramele banale ale dragosiei şi ale 
morţii, 

Intr'o cameră strâmtă şi goală, goală 


ERBACEE AARE EA 7 EC PT IRT ECOLE IE ESD RRC 7 de tot, ca sufletul chinuit al Olgăi Cio- 


Descoperirea unei organizații 
comuniste în Capitală 


Arestările făcute de către poliţie şi siguranţă 


Debora Mendel, lucrătoare de fabrică, | ş, cinci pastile veronal, disolvate în- 


Organele de poliție şi de siguranţă 
din Capitală având informaţiuni pre- 
cise că un nucleu comunist activează 
intens, prin răspândire de manifeste şi 
broşuri comuniste atât în Capitală cât 
şi în provincie, au reuşit să descopere 
zilele acestea depozitul central în Bu- 
cureşti, str, Cireș 20, 

Autorităţile au ridicat un mare stoc 
de material comunist, manifeste şi bro. 
şuri al căror conţinut, cuprinde atacuri 
împotriva conducerii statului, 


CINE SUNT AGENŢII C0O- 
MUNIŞTI 
Poliția şi Siguranţa Capitalei, prin d. 
chestor Parisianu şi d, Vintilă lonescu, 
inspector general de siguranță, după 
minuțioase investigații cari au dus la 
rezultatul dorit, au izbutit să aresteze 
pe următorii agenți comuniști, cari îşi 
aveau sediul în strada Cireș 20, şi cari 
au suferit diferite condamnări pe le- 
meiul aceleiași atitudini ostile faţă de 
statul român şi conducătorii lui : 
Wachesnechter Iosif, de meserie zu- 
grav, care a fost condamnat în contu- 
maâcieg în anul 1934—35; 


concubina celui dintâi; 
Lichter Aray, student al Academiei 
comerciale, care a fost prins 


rităților public din țară». 
Ministerul de interne a dat ordin 


în clipa | botaru vorbeşte despre un tânăr 


botaru, s'a sinucis spânzurându-se, o 
fată de 18 ani, care a crezut în prinul 
om depe stradă, 

| Pentru ca nu cumva viața să fie mai 
tare, sinucigaşa înainte de a-şi trece 
lațul în jurul gâtului, a luat un mic 
aperitiv al morţii: 15 pastile somnalin 


tr'un pahar de 100 gr. rom, 
In scrisoarea explicativă Olga Cio- 
care 


când părăsea sediul ducând cu sine| i-a cerut să-i fie nevastă şi cu care sa 
un mare număr de manifeste și bro-| logodit, 


șuri; 


<M'a adus la Roman unde în loc să 


Isabela Lazăr, dactilografă, condam- | se cunune cu mine, m'a oblizat să mă 


nată la 6 luni pentru comunism; 
Mihailovic Perla, studentă în farma- 
cie; 
Ilona Rosenfeld, maseuză, 
nată la 6 luni închisoare; 


condam- 


vând pentru a-i da bani». 
Olga Ciobotaru şi-a expiat, cum a 
crezut maj bine, naivitatea şi păcatul, 
Dar autorul moral al morţii ei, «tâ- 
nărul> care i-a prostituat visurile şi 


Chelner Zoltan, funcționar comercial, viața, acesta nu va putea să-şi găseas- 


de asemeni condamnat; 


David Constantin, strungar, condam-| Olga Ciobotaru, pentrucă 


că salvarea, măcar aşa cum şi-a găsit-o 
lumea din 


nat la 6 lunt pentru delict de audiență care face parte dânsul, lumea bărba- 


la procesul Anei Pauker. 


ților întreţinuţi din truda trupurilor de 


Covacz Emerich, croitor, și alți doi] femei plătite să simuleze amorul, nu 


ale căror nume se vor stabili ulterior, 


îngădue și nu cunoaşte remuşcările şi 


Toţi cei cari s'au dovedit a fi curieri] examenele de conştiinţă. 


şi colportori de manifeste şi broşuri co- 


«Tânărul» înoată acum pe alte străzi 


muniste, au fost înaintați consiliului] și caută o altă naivă desprinsă din ca: 

de războiu al Corpului II Armată,| drul sentimental al primăverii — so 

unde d, colonel Zeciu prim procurori trimită în viaţă prin poarta umilirilor 

militar a început instruirea celor ares- | trupului şi ale sufletului, cari dacă duc 

taţi pentru acţiune primejdioasă îm- | întotdeauna la bani, duc atât de adesea 
Ai totuşi la moarie,,  j 


potriva Statului, 


Lumi pierdute 


Nu toate femeile căzute în  mocirlă 
sunt ca sinucigaşa dela Roman. 

Olga Ciobotaru sa salvat la timp. 
S'a salvat printr'un gest de ultimă 
desnădejde dar a fost, într'un fel, » 
salvare. 

In majoritatea cazurilor ființele a: 
cestea sunt pierdute definitiv. Abruti- 
zarea profesională şi alcoolul le dis- 
trug ultimile reminscențe de sensibili 
tate — şi atunci animalul nud apare şi 
MUȘCĂ... 

Drama dela hotelul «Liric» din Ca- 
pitală — unde fotograful D, Cristea a 
fost mutilat oribil, oribil de tot, de fe- 
meile de stradă Tudoriţa Dumitrescu şi 
Elena Văduva — este reprezentativ În 
această privință. 

Desigur că vânzătoarele de fiori plă- 
tiți, Tudoriţa Dumtrescu şi Elena Vă- 
duva, îşi vor îi avut şi ele la vremea 
lor, un <tânăr> prezentabil care le-a 
promis toate fericirile din lume, Şi a 
început prin a le oferi prostituţia. 
Dascălii, la datorie! 

In ziua de 5 Martie 1938, au fost 
suspendaţi din învățământ mai 
mulţi profesori de liceu şi învăță- 
tori, «vinovaţi de atitudini politice 
necompatibile cu situația lor». 

Nu ştim despre ce fel de «atitu- 
dini politice» e vorba. 

Desigur însă că măsura wa putut 
fi luată decât pentru salvarea pre- 
stigiului castei dăscăleşti care nu 
are dreptul să facă, sub protegui= 
rea legilor şi a hainei autoritare 
conferită de catedră, acte  dăună- 
toare ideii de Stat pe oare pretind 
vă o apără, 


Astfel am cunoscut nenumărați 
profesori comunişti — răspânditori 
conştiincioşi şi perfizi ai germenu- 
lui care distruge toate valorile ce 
stau la baza culturii umane: fami- 
lia, biserica, Patria. 

Dascălul nu are drept să fie așa. 

El ware drept nici măcar să fie 
legat exclusiv de catedră. 

Datoria lui este să stea în per- 
manență atent la destinele neamu- 
lui şi să răspândească în jurul său 
flacăra credinței în această valoa- 
re eternă care este Patria. 

In mâinile lui stă plămada tână- 
ră a neamului — și el va avea să 
răspundă de dânsa în fața Istoriei 
şi a lui Dumnezeu. 

lată dece aplaudăm orice măsură 
de eliminare a profesorilor şi învă- 
țătorilor comuniști, cari se pun 
de-a curmezişul destinelor noastre. 

iftim 
[iz sem aie uibee] 


instrucțiuni pentru 
presătirea budetu- 
lui viitor 


D. M, Cancicov ministrul finanţe. 
lor a dat noi instrucţiuni în vede- 
rea lucrătrilor pregătitoare a viito- 
rului buget general. 

Bugetele tuturor departamentelor 
trebuesc să fie defitiniv  întoemite 
până la 15 Martie, când urmează să 
fie centralizate de ministerul de fi- 
nanţe. Cifra generală a bugetului 
Statului va fi cunoscută, în consi- 
liul de miniştri viitor care se va 
ține la palat, 


di, cele mai noui supereonratorpi- 
loare de tip Orient, contratorpiloa- 
rele de tip Freccia şi Folgore; floti. 
la 2, foarte modernă de torpiloare 
tip Aldebaran, condusă de vasul cer. 
cetaş Derecco; o flotilă de vase ul- 
trarapide, vasul scoală Colombe şi 
vasul şcoală Vespucci; vasele din 
escadra 2 compusă din 12 erucişetoa- 
re timp Trento, Duce d'Aosta şi 
Colleoni şi 12 vase cercetaşe tipul 
Vavaldi şi Sirocco; o flotă de sub- 
marine compusă din 90 de unităţi. 
D. Hitler va asista la exerciţii pe 
bordul vasului amiral Cavour. 


a fost coborit în beci şi predaţ 
«brigadei speciale», care este com- 
pusă din indivizi voinici cu înfăţi 


PROCURORUL VYŞINSOHI 


şarea sălbaiecă, 3 

Până la mezul nopţei a fost tor: 
turaţ Krestinski cu cele mai gro- 
zave instrumente de tortură, 

Imediat după miezul nopței au a- 
păruţ în închisoare procurorul Vy- 
şinski şi Jejov. Ei sau dus imediat 
în celula lui Kresatinski, unde au 
rămas aproximativ o oră. In acest 
timp Krestinski a ţipat îngrozitor, 
iar Jejov a urlat ca un animal fe 
roce. 

La ora 2 noaptea, Vyşinski şi Je- 
jov au părăsit celula, iar Krestin- 
ski a fost adus într'o altă încăpere, 
unde a rămas în starea apatică, 
sdrobit de dureri. El făcea impre- 
sia unui nebun. Doctorul închisoa»- 
rei î-a făcut inecție cu o substan- 
ță specială care paralizează orice 
voință a individului. 

Doi agenţi au rămas apoi cu 
Krestinski până dimineaţă. A doua 
zi dimineaţă Krestinski a fost vi- 
zitat din nou de către Jejov, care 
sa Putut convinge că de data asta 
Krestinski este bine pregătit pen- 
tru proces, 

HRESTINSKI «MARTU- | 
RISEȘTE 


Reprezentanţii presei străine din 
sala gesbaterilor au observat ime- 
diaț în dimineața de Joi, că Kres- 
tinski face cu totul altă impresie 
decât cu o zi înainte, 

EI a fost absolut apatic şi se uita 
mereu cu groază la cei doi agenţi 
de GPU care îl însoțea. 

Intr'o singură noapte Krestinski 
a îmbătrânit cu 20 de ani. El n'a 
putuţ să se ție pe picioare, iar ca- 
pul lui mereu cădea pe piept. In lo= 
cul omului care cu p zi înainte a- 
firma cu tărie şi fără frică nevino- 
văția sa, a doua zi a apărut un ca- 
davru viu. 

«Sunţ vinovat de toate 
care mi se atribue..» 

De data asta sistemul G. P. Us 
ului ma dat greş. 


crimele 


Consiliul cconomic 
al Micii infeleseri 


Consiliul economie al Micei Inţe- 
legeri, îşi va începe lucrările mâi- 
ne Miercuri 9 Martie a. e. în Capi- 
tală, în palatul Camerei de comerţ 
şi industrie. 

Şedinţa de deschidere va fi prezi 
dată de d. Gh, Tătărescu, ministru 
de stat şi ad-interim la afacerile 
străine. ț 

Vor participa delegaţii României, 
Cehoslovaciei şi Juszoslaviei. 


Ciuci milioane pentru aprovizio- 
marea sătenilor cu porumb 


Printr'un jurnal a] consiliului de 
miniştri sa aprobat ca avansul de 5 
milioane acordat ministerului agri- 
culturii şi domeniilor, dela portoto- 
liu, de către ministerul finanţelor, 
pentru procurare de porumb nece- 
sar locuitorilor în regiunile lipsite 
de acest aliment să se restitue a. 
cestui din urmă departament dela 
contul 'T. 100, prime de valorificare 


la grâu şi făină, aflatla B.N.R. 

Deasemeni ministerul lucrărilor 
publice şi a] comunicaţiilor a fost 
autorizat să întrebuinţeze la lucrări 
de drumuri pe lociutorii cari au pri. 
mit porumb de hrană în asemenea 
condițiuni şi a vărsa valoarea aces. 
tor lucrări la B. N. R. în contul sus 
amintit, pentru acoperirea sumei de 
5 milionae. 


Politica 


externă 


(Continuare din pagina i-a) 


E altceva la mijloc. Stalin se 
simte amenințat. Stalin știe că i 
se apropie căderea. Stalin joacă 
ultima carte. Stalin speră ca 
prin teroare să mai poată rezi- 
sta. 


CE SE VA INTAMPLA? 


Intr'un asemenea îatal angre- 
naj pare a fi intrat dictatura sta- 
iniană, 

Va mai executa pe Bukharin, 
pe Rykov, pe Rakovski dar și 
ceasul ei se apropie. 

Peste o lună, peste două, peste 
un an, Stalin va fi o pagină în- 
toarsă în îstoria revoluției bol- 
şevice, A « 


Si ATUNCI? 

Nu putem prevedea cu certi= 
tudine matematică viitorul poli- 
tic al Rusiei Sovietice, putem 
însă bănui rivalitățile, dezordi- 
nile ,svârcolirile, eventualul răz- 
boi civil. 

Rusia bolşevică pârâe din 
toate încheeturile. Aceasta-i rea- 
litatea! 

Deaceia să nu ne minunăm 
de mărimea ei, de numărul regi- 
mentelor ei, de povestea «reali- 
zărilor» ei, de gogorita  pute- 


rii ei. 
NE 


ŞI MAI ALES SA NU 
TEMEM DE EA! 
Mihaii Polihroniade 


SANATOL 


y LEI 16 


„ DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
Te. 3:24:93 „SIMBOL BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


de vânzare mmai la farmacile, droguerile și parfuneriile românești, 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str, Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. Ioan Nou No. 1) 
BUCUREȘTI 1 
EN-GROS =————— Telefon 3-81-66 =————=> EN DETAIL 


Mare asortiment în: 

Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șifoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

| Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 
EICI ZICI 


PEPINIERIL 


OFICIUL şi 
aut orizată şi 


ncălțăminte durabilă și eftină 


„CUMPĂRAȚI DELA 
Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarte reduse 


î- - N | 
Dei 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI | == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 j 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. : 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută ettin, ri şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Negustorimea şi meseriaşii din Ca- 
racal şi judejul Romanați depun la pi- 
cioarele Tronului sentimentele de a- 
dâncă recunoştinţă şi neclintit devota- 
ment și asigură pe Majestatea Voastră 
că în timpurile actuale ya răspunde cu 
însufleţire înaltului. apel adresat tutu- 
ror românilor pentru salvarea patrei. 

Să trăiţi Majestate. 

Nichita Bicescu 
Preşed. Sfatului Negustorese 


Majestății Sale Regelui Carol II 


In prezența votării nouei Constituţii 
menită a asigura ţării linişiea, pregre- 
sul şi prosperitatea, negustorimea din 
oraşul şi judeţul Orhei îşi îndreaptă 
cu respect gândul către Majestatea 
Voasiră asigurându-Vă _ de  însufleţita 
credinţă şi adânc devotament, Să trăiţi 
Muestate, 

Preşedintele Sfatului Negustoresc 


Majestății Sale Reselui Carol Il 
[i 


Societatea ortodoxă naţională a fe- 
meilor române filiala Bacău roagă res- 
pectuos pe Majestatea Voastră a primi 
omagiul de recunoştinţă peniru marea 
operă naţională înfăptuită  aşezămân- 
tului României Mari. 

Rugăm pe bunul Dumnezeu să Va 
dăruiască o domnie lungă și glorioasă 
pentru fericirea poporului ce condu- 
ceţi, i 


Prezidentă, Maria General Gherescu 


3 feluri Lei 25 


Menu: 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Dai 
Seara grâtar 


Seara orchestră Tel. 5,05.80. 
De, 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


neraîn Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în - 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Corpul contabililor autorizaţi şi ex- 
jestăţii Voastre respectuos omagiu cu 
prilejul nouei îndrumări pe calea pros- 
perităţii dată poporului român, 
Preşedinte, E. Bufnariu 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 


IL. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No, 1 
FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 
: [= — 


FOTO CARPATI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm iotogratii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, filme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 
CT 2 E E PRO AR DR 


Asociaţia Andrei Şaguna a Clerului 
Ortodox Român din Eparhia Orkăzii, 
ptezintă Majestății Voastre omagiile ei 
de neclintită supunere şi roagă Cerul 
să înmulțească anii Majestății Voastre 
peniru a putea călăuzi neamul, prin 
noua Constituţie pe calea ordinei, păcii 
si propăşire spre a deveni stăpân pe 
destinul săn 


Cornel 1. N. Magieru 
Preşedinte Protoiereu 
Secretar Protoiereu, 1, Evuţianu 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Onoare Majestății Voastre pentru 
noua Constituţie care va îngădui puţi- 
nilor adevăraţi intelectuali a-şi valori 
fica dreptul la muncă. 
Profesorul Dr. Marinescu 
Membru al Academiei Române 


Vestminte, obiecte 
bisericeşti. bijuterii . 
Constantin P. Mateescu, Str, Carol,9 


Teleton 478/50 


Majestății Sale Regelui Carol li 
In numele Armenilor din România, 
prezint Majestății Voastre cele mai res» 
pectuoase omagii pentru nouile căi de 
propăşire şi înălţare, pe care Majesta- 
tea Voastră le-a deschis prin noua le- 
giulre, în faţa nobilului şi viteazului 


In cazurile bolilor 


a a 


BLANURI FINE 


CU PREȚURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică Mihăilescu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


- 14 di 
„NOUA MOARA 


dureri de cap nervoas 


“ORA MAI BUNA 
ORA MAL TARĂ 


E Pi e 


tate cu renumitul 


QUADRO 


dieră vițe, pomi roditori, 
Cereţi catalog ilustrat gratuit 


perţi secţia Râmnicul Sărat aduce Ma-|" 


„GASTROD.” 


ABUNA VESTIRE» 


. 


Citiţi 


39 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developeuză, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotograti amatori. 
CALEA VICTORIEI Na, 38 


ci, ri e es Rr 


PREVENIȚI ȘI COMBATEŢI 


NAL 


E DOMENIULUI HERE 


BUDEȘTI —ILFOY Ș 
eontrolată de Minister 


arbuști trandafiri 


Noui telegrame 
_lladresate M.S. Regelui 


popor român. Rog pronia cerească să 

reverse asupra Majestății Voastre şi 

țării harul nesfârşitelor sale bunătăţi. 

Trăiască Majestatea Sa Regele! Tră- 

tască Dinastia! Trăiască România! 

Arhiepiscopul Armenilor din România 
Hustk Zahrabian 


Majestății Sale Regelui Carol 1 
Hsociaţia Femeilor Medici, în faţa 
gândului regat, care a cuprins tot ce e 
românesc în ţară, găseşte prilejul de a 
ruga respectuos pe Majestatea Voas- 
tră să primească omagiul de adâncă 
recunoştinţă. Indrumarea pe care aţi 
dat-o poporului cere muncă pentru pro- 
pâşirea neamului. :Muuca şi cunoştin= 
ţele noastre leraducem. respeciuos în 
această clipă istorică, în chip de dar 
Majestății Voastre. Să trăiţi Majestatei 
Preşedinte; Pr. Medeia Nivulescu 


Majestății Sale. Regelui Garol Îl. 
In numele comunităţii bulgare dinu 
Constanţa şi al futuror membrilor, ei 
depun la picioarele Tronului şi ale 
Majestății Voastre expresiunea senti- 
mentelor noastre de admiraţie, devo»= 
tament şi supunere şi mulţumind tot- 


odață înaltei Voastre Inţelepciuni, care 


în dorința de a se asigura acestei ţări 
şi locuitorilor ei, liniştea necesară dă 
statului românesc, o nouă Constituţie, 
bazată pe largi principii de dreptate, 
pentru toţi şi pe toleranța faţă de mi- 
norităţile etnice, asigurându-se pria a- 
ceasta putinţa dezvoltării poporului ro- 
mânesc, pe calea ordinei şi a păcii. 
Să trăiţi Majestate întru mulţi ani, 
cu întreaga Dinastie. Trăiască România. 
„1 Gh, Zoga 
Preşedintele! Comunităţii Buigare 
din Constanţa 


Majestății “Sale Regelui Carol II 
„Cununa Surorilor de Cruce” roagă pe 
Majestatea Sa Regele Inaltul Său Pa- 
tron să binevolască a primi omagiile 
sale de adâncă gratitudine, pentru Noua 
Constituţie ce prea grațios aţi dat ţării. 
Ana BR. Popp, preşedinte 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Cu ocazia promulgării operei îsto- 
rice a Constituţiei Noui Societatea Cul- 
turală Germană din Rădăuţi (Bucovina) 
aduce Majestății Voastre omagiile cele 
mal sincere, - exprimând totodată din 
nou, dragostea noastră şi credinţa ne- 
clintită faţă de țară şi Tron. 
Preşedinte, A//jred Thoener 


Manifestări meşteşu- 
găreşti în cadrul „Lu- 
nei Bucureştilor“ 


Uniunea Camerelor de muncă, prin 
d. preşedinte Virgil Molin, a formulat 
d-lui primar general Iulian Peter, pro- 
punerea de a organiza în cadrul <Lu- 
nei Bucureştilor», un. muzeu muncito- 
resc, prin care să se demonstreze tot ce- 
eace destoinicia şi spiritul inventiv al 
muncitorului român au putut creia în 
domeniul muncii şi meseriilor şi ca în- 
demn. pentru generaţiile de tineri lucră 
tori, i 


de stomac nervoase 


erampelor, la stări spasmolitice precum şi la 


e, insomnie, cauzate de 


greață și turburări digestive sau obţinut 
după multe cercetări atât. în . clinicile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 


preparat american 
ine (357 
«Gastro D.> se, află de; vân 
zare la farmacii şi droghe 
rii, sau se expediaz 


Numerus valahicus.,.. 


Bătrînii înţelepţi ai mingiilor agitate cu mâinile şi picioarele, 


în fiecare Vineri | 
GHIDUL 
Cei ut ES TOTII 3-a a e ORI ac it DER a 0 EEE E CI EA mara e TESS 


Comerțului Românesc 


Carnet 


constrînși . 
de dezideratele vremurilor nouă şi îndemnați de jos şi de sus, s'au desmorţit | EMIL IENCEK 


din săptămânalele şedinţe intime, comemorative şi panegirice, luând o hotă- 
rîre de imperioasă actualitate dar care până la urmă i-a depăşit, Sau ascuns 
în dosul ei, unii; au renegat-o pe ascuns alții, pe toți însă i-a înspăimântat 
măreția ei. i 

Cam acestea erau evenimentele premergătoare surprizei de acum 5 zile, 
imediată şi plină de învățăminte, 

Povestea aceasta a înconsecvenjei de atitudine sau a lipsei de podoab 
capilară constituie o stridentă nepotrivire cu spiritul educativ din înţelegerea 
sporlului, â 

S'au importat moravuri oportuniste, frequente în demagogie, dar refuzate 
până ecura în cetatea efortului fizic ce-şi zidise o morală aparte, 

Necoordonarea între ideile manifestate în viața publică şi neta împotri- 
vire de acum trei zile, pune pe Dionisul atitudinelor într'o dubioasă lumină 
de sinceritate i 

'Tropsimul rassei evident în toate manifestările actuale nu va putea îi 
stăvilit nici aci, cel mult poate îi întârziat, însă cu nebănuite riscuri, 


romancier şi ciclist publică un f0l« 
leton intitulat «Skiuri frânte» în pa. 
gina doua a gazetei Apis-ulul. 

Această producţie izbuteşte să în- 
tristeze pe cei 5 cititori cu abona: 


ă |ment gratuit, mai mult chiar decât 


un număr din revista de umor obli. 
gatoriu, «<Răţoiul». 

Cei doi eorectori ai editarei <Emi- 
nescu» sunt dela începutul apariţiei 
romanului într'o neobișnuită stard 
de depresiune sufletească. 


INSA 


aulorul este mai presus de toate 


Dualistul convingerilor îşi minează prestigiul conservat până acum înir'o | up neo-romantie. 


îngrijită izolare, i 
Dar deoarece proectul amintit există şi va fi reluat în discuţie curând, 
nu trecem pentru moment peste limita constatărilor, 


Iată mostra: - 
«Ultimele raze pătrundeau ane- 
mice pe“ fereastră. După amiaza nu 


Orişice sar spune totuşi, primul act al farsei a fost defectuos interpretat. | va mai avea mult de trăit». 


SANDU PANĂ 


Noui comitet de conducere 


al cubului Unirea Tricolor | 


“Comitetu| sd acțiune al asociației | vom servi o perlă a genului: 


Adunarea generală a clubului Uni- 
rea-Tricolor ţinută Duminică 6 Mar- 
ție crt orele 11 dimineaţa, a ales ur- 
mătorul comitet de onoare: 

Preşedinte; Proiesor Nae lonesca. 

Membri: Protesor DRAGOŞ PRO- 
TOPOPESCU, Titus Devechi, ing. Vir- 
gil lonescu, malor N.  Cruţescu, av, 


e format din: 
Preşedinte; Profesor Nae Ionescu. 
Vice-preş.: Av, Vică Negulescu, 
Membri: loan Stătescu, Const, Cris. 
tescu, N, Iordănescu, D-tru Cristescu. 
Casier: Traian Garofiţă. 
Comisia de cenzori: Mihai Alexan- 


Petre Tudor, av. Ştefan Anasfasescu,| dru, Constant, Zamtirescu, D. Mun- 

av, Neculai Totu, Mihai Şerbănescu,| teanu, > 

ing. Sebastian, doctor Zaharia Stoene-|  Cenzori supleanţi: Ing. V. Nestor, 
Gh, Pătulesce. 


scu, 


Revenir 


Tina doua a diviziei A. a fos 
Ziua surprizelor 


Sportul Studenţesc vedeta returului 


Jocurile de Duminică din țară şi 
capitală sau terminat cu rezultate 
neașteptate pentru cei mai mulți şi 
unele echipe chiar învinse au sur: 
prins prin jocul superior desfăşu- 
rat. 

Cele două matchuri din Bucureşti 
au însemnat două surprize, 

Pe arena din Obor, Unirea Trico- 
lor cu tot avantajul publicului, a 
terminat la egalitate cu modesta 
echipă Jiul din Petroșani, care se 
Jăsește undeva prin coada clasamen 
tului. Oborenii s'au arătat în de- 
cursul celor 90 de minute puțin su- 
periori Jiului, insuficient însă pen»= 
tru a justifica o eventuală victorie. 

La Giuleşti, Rapid — Phoenix a 
fost un match slab cu sclipiri rare 
şi în care Phoenix a fost învins nu- 
mai datorită ghinionului,. 

Nu spunem că gruparea din Ba- 
ta-Mare ar fi superioară sub vreun 
raporţ Rapidului, însă aspectul jo- 
cului a făcut desigur pe spectatori 
să regrete victoria vișiniilor. Dela 
Phoenix s'au remarcat câțiva ju 
cători de mare talent, cari atentea- 
ză la prestigiul vedetelor „consa- 
rate... 2 

La Lugoj sa produs surpriza, 
Sportul Studenţesc a învins Vul- 
turii cu 3—1, fără însă a-și domina 
adversarul. Lugojenii își datoresc 
înfrângerea apărării imediate, Ce- 
le două punete câştigate de studenţi 


| , EL 
După primele antrenamente 
delia rugby 


Duminică pe terenurile U, F, S. BR. 
ului au avut loc primele matchuri a- 
micale de rugby. 

Dintre patru matchuri programate, nu 
Sau disputat decât două: Viforul Da- 
cia — T,C.R. şi PTT — RCB. 

Primul match sa terminat printr'o 
surprinzătoare — dar meritată — vic- 
torie a VIFORULUI DACIA. Spunem 


primele d locuri. 

cu galerie înfierbântată, oaspeții au 
4... BR. 

preşedinte de grupare, a fost eli- 
minat în minutul 25 pentru exte- 
țăminte, intime. 

Arădenii învinși de Sportul Stu- 


denţesc au jucat foarte bine şi au 
meritat rezultatul. Bucureştenii to- 


baștri nu au învins prin jocul lor 
superior cât prin mediocritatea ad- 
versarului. 

Timişoara a găzduit matchul A- 
mefa-—Chinezul, revenit arădenilor, 
cari au desfășurat un joc superior. 


repriză. . 


kilor Victoriei. 
Matechul Dragoş-Vodă-—Ripensia 


fost amânal,. 


rugby. Ne-a plăcut partida furnizată de 
Popa şi Crisoveloni, singurii jucători 
cari sunt la punct cu antrenamentul, 

La Viforul Dacia a mai jucat şi As- 
canio Damian dela Sp, Studenţesc, Ta- 
lentatul internaţional se află într'o for- 
mă excepţională, ceeace ne îndreptă- 
țeşta să credem că va face parte din 
Echipa Naţională. 

Partida dintre P. 1, 1, şi R. C. B, sol- 
dată cu victoria primilor ne-a scos la 
iveală o serie de tinere talente. In spe. 
cial juniorii lonescu şi Petrescu vor 
furniza vedetele actualului campionat, 

Aplaudăm sincer decizia clubului P, 
T. 1. prin care se caută introducerea 
tinerelor talente în prima garnitură, 

R. C. B. prezintă surpriză doar prin 
faptul că a putut să alinieze o echipă 
cu 15 jucători, Nu ne angajăm însă în 
a declara că RCB va căuta să repete 
figura. 


C. A 0. a învins 
D.V.A. cu 32 2) 


La Galaţi s'a jucat ieri un match a- 
mical între C. A. O, şi D.V.A, 

Victoria a revenit orădenilor la sco- 
rul de 5—2, la pauză 2—0, 

Punctele au fost înscrise de Borgia 
(2), Goeczo pentru C. A, O. şi de Ca- 
raman și Naciu (11 m.) pentru local- 
nici, 

Borgia a: jucat la învingători centru 
înaintaș, iar Georgakis dela Victoria 
din Brăila La înlocuit în poartă pe 
David, ș 


surprinzătoare prin faptul că TCR, ac- 
tualul campion, n'a -mai fost de multă 
vreme învins. 

Verzii au scuza de a fi prezentat o 
echipă fără Dragu, Bârsan, Tanovicea- 
nu şi C. Popescu. Dar şi dela Viforul 
Dacia au lipsit Nicu Nicolau şi fraţii 
Sterian. 

Desigur că nu putem trage nici o con 
Cluzie în urma acestei partide. 

In privinţa jucătorilor, se detaşează 
net excelenta condiţie fizică în care se 
găsesc viforiştii, In special pachetul de 
înaintaşi va furniza multe surprize tn 
actualul sezon. La T.:C. R. întreaga e- 
chipă a mers. Sunt lipsiţi de condiţie fi 
zică, calitate esenţială într'o partidă de 


A 33 


Venus la Arad a făcut cu Gloria |marcăm pe Nelu Bare 
acelaş rezultat ca la Bucureşti 1—1. internaţional de rugby. 


De acord. i 
In contrast însă cu anumiţi autori 
a căror prostie îşi are asivurată 0 
longevitate matusalemică. 


DAR 


ca să nu rămâe nici un dubiu ae 
upra talentului domniei-sale vă 


«..„.săi se intereseze de soarta pa- 
cientului CARE, mințea ea din nou, 
era fiul unei surori CARE îi telef/o- 
nase şi CARE trebuia să sosească 
cu primul tren; spuse acestea cu 
emoție reținută CARE nu scăpă 
medicului și CARE înțelese situa 


ră 

Hotărît lucru : tot mai bine e pe 
bicicleta «CARE» are două roate și 
«CARE» se învârte şi nu cere nici 
un fel de efort cerebral «OARE» ui 
este de unde să fie... 


FEDERAȚIA 


da Hand-ball, prin Liga Muntenia, & 
donat o cupă care a fost însuşită — du. 
pă cum se știe — de Viforul Dacia. 

Matchul a avut loc pe Velodrom în 
fata unei asistenţe numeroase, 

Revenim astăzi pentru a remarca jq- 
cul superb furnizat de echipa galbenă, 


le readuc şansele de a se plasa în|A fost un adevărat regal sportiv. Desi- 


gur că la reușita acestei manifestații a 


La Brăila şi Brașov, localitățile | contribuit în largă măsură şi echipa 


C.F. R. care a avut în tot cursul mat- 


învins, respectiv pe D, U, 1. Q. şi|chului o ţinută perfect sportivă. 


Dar în afară de aceasia trebue meri“ 


La Brăila, David care sa dovedit | ționată apariţia puternicei şi taleniaiel 
pe cât de bun portar tot pe atâi echipe a <Tinerilor Premilitari>, Avân- 


taţii echipieri ai susnumitei grupări au 
realizat 2 rezultata mai mult decât. 0- 


'riorizarea mușchiulară a unor sim norabile. (cu Viforul Dacia 2-4; şi cu 


Dintre jucători re- 
cunoscutul 


Turnverein 3-51), 


D. GEORGE A. PLAGINO, Preşe- 
dintele Uniunej Federaţiilor de Sport 


fuşi nu au depus toate eforturile, | din România şi viee-preşedinte al Co- 

La Oradea, Juventus a câștigat | Mitetului Olimpice Român, a fost dis- 
în dauna Crișanei, dezorientată şi b tins de Guvernul Francez cu Medalia 
sortită sigur retrogradării. Roș-al- | de aur pentru sport și educaţie fizică, 


Îl 
Dela Teatrul Naţional 


Pentru a 4-a oară se reprezintă în 


La Cluj, Victoria a dispus de O. | seara de Marţi 8 Martie, «Suflete tari» 
limpia jucând serios numai prima | de d. Cami! Petrescu. In rolurile prin- 


cipale apar d-nii: lon Manolescu, d-na 


In cea secundă, oaspeţii au Jucat Marietta Anca, d-nii: > Mitru, ], UL- 
foarte frumos, dar nu au înscris meni, FI, Scărlătescu, S. Gabor, C. E- 
datorită formei excepțioale a bac- | conomu, d-nele Kitty Gheorghiu, Dina 


Mihalcea, Tantzi Sovyani, 
«Sfântul a biruit» de d. Marcu Be- 


ce urma să se joace la Cernăuţi, a | 78, se reprezintă pentru ultima dată cu 


prețuri reduse în matineul de Joi 10 
Martie. 
DELA «STUDIO» 

Marele succes «Timpuri grele» de E: 
duard Bourdeau, se reprezintă pentru a 
14-a oară în seara de Marţi 8 Martie, 
cu d-nii: Gr. Mărculescu, I. Finteştea- 
nu, Niky Atanasiu, N. Pereanu, M. Ba 
laban, 1. Horaţiu, N. Motoc, doamnele: 
Lilly Popovici, Sonia Cluceru, Cleo 
Pan, Tantzi Economu, Nora Peyor, Mar 
cela Demetriade și Marie Dobrescu. 

Se repetă «Cobayul» de d. Th, Scor* 
escu, 


tb pe 
Remediu 7 uk da: 
Reumatisni|6 ripă 
îi Gută INevralgii 
Sciatică Răceală 

| Dureri de cap 


E! IN AMBALAJE 
DE 42,14ŞI 3 
TABLETE 


Răspândiţi 


BUNA 


i „VESTIRE“ 


- 


06 


POD > nea PE A 


Ţesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A 


a eftenit preţurile produselor sale 
Ţesături de bumbac, in şi cânepă. 
Bucureşti, otel salir e Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 


ăuţi, Galaţi, lași, Ploeşti, Piteşti, Roman, 


DEPOZITE: Chişinău, Cluj, 
Timișoara, Turnu-Severin, Târgoviște. 


Cereţi pânzeturile noastre la toate magazinele din 


București și provincie. 


Calităţi neîntrecute. 


ECONOMICE - 
Maşini şi unelte agritaie 


Inregistrăm ştirea de mai jos: 
«Reprezentanţii firm elor i 


mită săpa 
EI 


FINANCIARE 


o IE 


de maşini agricole au făcut un de- 


mers la ministerul agriculturei cerând să se stabilească de urgenţă condițiile 


de import cu scutire de vamă a maşiaelor agricole. 


«S'a explicat că maşinile importate cu plata taxelor vamale ar reveni la 
un preț mult superior şi ar rămâne nevândute», 
Concluzia firească ar fi deci aceia că prinhr'o scutire de taxe vamale s'ar 
pune la dispoziţia agricultorilor maşini pe un preț convenabil. Realita- 

totul alta. 


a însă, este cu 


Un exemplu ne va lămuri imediat: O bună folosire a uneltelor agricole 
cere ca anual să se înlocuiască în România peste 200.000 piuguri şi grape. In 
practică agricultorii români cumpără anual cam 10.000 pluguri de 


12.000 fabricate în interior şi 1900 grape de import şi 


interior, 


import şi 
1700 fabricate în 


Informaţiile care le avem, ne arată că industria naţională este utiiată 
a produce o cantitate cel puțin dublă, pe care nu o face din lipsă de cerere. 

Concluzia noastră esle că, în situația actuală, agricultorii Români nu pot 
cumpăra maşini şi unelte în condiţiile oferite de piaţă. Cum aprovizionarea 
totuşi îrchuie să se facă, intervenţia statului trebue să se facă 


M. DORNEANU 


ata cerealelor la Constanta |tota apelor Dunari 


CONSTANȚA 7. — Piaţa calmă. 
In port au sosit: 138 vagoane 
râu, 24 vag. orz, 4 vag. soia, 2) 
rag floarea soarelui, 2 vag. mazăre. 

Prin bursă sau vânut: 138 vag. 
grâu, 8 vag. orz, 44 vag. făină, 1 
vag. mazăre, 1 vag. floarea soare- 
lui, 7 şi un stert vag. turte de ra- 
piţă. 

La bursă astăzi, predări imediate: 
grâu curat de 73 kg. 58.500; erâu 
curat de 74 per. 54.000, grâu ourat 
de 75 her. 54.500; grâu curat de 18 
kgr. 56.250; grâu curat de 79—80 
kgr. 57.300; grâu cu corpuri de 174 
kgr. 52.535; grâu cu corpuri de 75 
kgr. 52.000— 54.000; grâu cn corpuri 


de 76 ker. 52.000—54.000; grâu cu cor- 
—- - - N ini 


puri de 77 kgr. 53.500; grâu cu cor- 
puri de 78 kgr. 52.500—-55.500; grâu 
cu corpuri de 79 kgr. 56.290; grâu cu 
corpuri de 81 kgr. 57000; orz de 58— 
59 gr. 40.000, mazăre furageră 
49000. 

Predări cu termen: orz de 58—b9 
kgr., rapiță sălbatecă 48.000, măzări- 
che semănată 33.000; mazăre Victo, 
ria 51.500; mazăre furageră 50.000; 
grâu de 78 kgr. 55.000; grâu de 78 
kgr. 55.00; secară 44.000, ovăz 45.00; 
porumb 27.000; floarea soarelui: 54 
mii (toate predabile luna Martie); 
rapiţă de primăvară 62.00, fasole 
de Ialomiţa 51.000, fasole de Ba- 
zargie 53.000; fasole de Transilva- 
nia 54.000 (toate predabile nominal 
staţie). 


Asigurarea măriurilor 
aflate în vămi 


Lucrările dela ministerul finanțelor 


Incă de mult timp, conducerea 
ministerului de finanţe a fost pre 
ocupată de problema mărfurilor af- 
late în vămi, mărfuri cari compor- 
tă fireşti riscuri de stricăciuni sau 
distrugere prin incendiu sau alte 
cauze 

In faţa acestei situații, condu- 
cerea ministerului de finanţe a 
găsit că poate fi dată o întrepre- 
tare favorabilă art. 115 din legea 
generală a vămilor, spre a se a- 
coperi statul de eventualele riscuri 
de incendiu ale mărfurilor aflate 
în vămi. 

Art. 115 cuprinde următoarea re- 
dactare : 

«Pentru acoperirea sa împotri- 
va riscului de incendiu a măriu- 
rilor aflate în magaziile de de- 
pozit, pe rampe, în incinta sau 
magaziile poştale ale biurourilor 
vamale, direcţia vămilor este în 
drept a percepe o primă “propor- 
ţională cu valoarea mărfurilor şi 
cu durata şederii lor în magazii, 
incinte, rampe, ete. 

Ministerul de finanţe va putea 
ceda dreptul de încasare a aeestor 
prime unei întreprinderi de asigura 


re în condiţiile prevăzute de legea 
pentru organizarea şi administra- 
rea pe baze comerciale a întreprin- 
derilor şi avuţiilor publice din 16 
Martie 1929 în sehimbul căreia va 
fi acoperit integral şi faţă de orici- 
ne de orice pretenţiuni rezultate 
dintr'un incendiu. 


% 

În discuţiile urmate la ministe- 
rul finunţelor sub directa suprave 
ghere a d-lui ministru Mircea Can- 
cicov tu reprezentanţii câtorva 
mari societăţi de asigurare, sau ho- 
tărât următoarele: 

Ministerul ve finanţe să încheie 
cu mai multe societăţi de asigurare 
din ţară o convenţie în vederea fi- 
xării riscurilor împotriva incendiu- 
lui pentru mărfurile particularilor, 
ailate în magaziile statului dela 
vămi, urmând ca deocamdată să se 
fixeze un plafon al sumei pentru 
care :se face asigurarea. 

E 

Convenţia a fost semnată chiar 
aseară pentru o sumă de patru sute 
milioanne lei, iar prima de asigu- 
rare se va plăti o dată cu drepturi- 
le de import. 


XR 


Soldările și lichidările magazinelor 


Intervenţia Camerei de Comerţ 


In ultimul timp, mai multe magazine 
din Capitală, în scopul de a atrage o 
clientelă cât mai mare, au făcut afi- 
şaje nepermise de regulamentele în v1- 
goare, anunțând «solduri» şi »lichidări» 
cari nu corespund realităţii, 

Faptul calcă în mod flagrant actua- 
lul regim regulamentar care, neper- 
miţând asemenea publicaţii, caută să 
pună la daăpost de orice prejudicii pe 
comercianții oneşti. 

Lichidările sunt permise, desigur, dar 
şi această ultimă etapă a comerțului — 
indiferent de obiect — este supusă anu- 
mitor dispozițiuni fixate printr'o lege 
specială. 

Printre altele, se precizează anume 


că, lichidările şi soldările se anunță cu 
prealabila autorizație a Camerei de c- 
merţ, iar termenul nu poate depăşi 
peste 6 luni de zile dela data autori- 
zării, 

Pentru a provoca intrarea în legali- 
tate în această direcţie, Camera de co- 
merţ şi industrie din Bucureşti a întoc- 
mit un amănunțit memoriu, pentru a 
cere factorilor autorizaţi să revizuiască 
actualul regim regulamentar, în scopul 
de a nu se maj permite asemenea pu- 
bheaţii, sub sancţiunea pedepsei. 

În acelaş timp, s'a atras atenţiunea, 
pe cale de circulări, magazinelor cari 
au făcut mare reclamă anunjând lichi- 
dări cari nu corespund realităţii, 


4 i5[lulcea, .. e. 


9 20|Cuia ....., 


IN PURIURILE ROMANEȘTI 


| Porturile | 6, n 7. ML: 
ț 
1 IBaaii. 2 eta, 165 175 
2|Drencuva ,. 145 126 
3lOrşova , ... 22!) 235 
4 |. Severin. ., 238 46 
5iCetateu „.. . j 
G|Ualafat ., 2 23 
TIBechu ,. ) 
8 |Corawa . . i 
9 |T.-Măgurele i 
1U |Zimnicea . «57 245 
11 |Giurgnu ., 295 2583 


12 Olteniţa . , 
13 |Călăraşi . « 
1! [Cernavodă 
12 |Hârşuva . « 
1: |Brăii: ds. 
17[Galaţi, ... 


19 Ismci! 6 $ eșuate 


. .. . . . . . . - 
. ... . 
. . . . . 
DN NN 
25358 
SN i 
SER 
We. 
ORE RRC OI IER AT ee CE-TI re 


CURSUL DEVIZELOR | 
la 7] Martie 1938 


Paris 

New-York 

Londra +» 
Olanda 54,90—55,50 
Elveţia 22.75—23.20 
Bruxelles 16.65—17.— 
Varşovia 18.55—19.05 
Nalia $.19.56—5.19.5$ 
Penzoo 20.50 —27.30 
Viena 23—24.50 
Kor, 344—331 


La cursuriit ue mai sus, se adaugă 
prima de 380/0. 


| 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 
NAȚIONALA 


Fres, îres. 

Lira Palesiinraan> 
Kor Suedeze 
Lira ialiană 


491—501 (x) 
25,33—23.53 (x) 
319,66 —519.66 (x) 


Zloţi 18.63—19,95 (x) 
Otomane 82—83 (x)! 
Beltas 16.63—17 (x) | 
Ke. 3.44—3.51 (2) | 
Schillingi 23—24.50 | 
Elveţia 22.75—23.29 (x) 
Dolari 192—192 
Olanda 550—53.89 (x), 
Dinari 28.389—3.03 | 
Pengoe 26,50—27.50 
Drachma 99.105 —1.107 


La monedele mai sus însemnale (x) 
se adaugă un plus de 380 atât la 
vânzare cât și la cumpărare, 


FOȚU- 


«BUNA VESTIRE» 


Toţi Românii joacă la loterie numai prin oficiul de vânzare al Fiituii Românie Mari 


„INVALIZILU: din RASBUu“ 
AR ae ei e Pila AR tie PET DORI E AARE PESTE SUMEI DIE 


VIZITAŢI CU ÎNCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU. 


“Str. Brezoianu No. 13 
Reparaţiuni de precizie - 


în dl 
NI A h 


CĂME a 
RESPIRATORII 
o cutie de 
PASTILE 


VALDA 


Cum va ti sărbătorită 
ziua sădirii pomilor 


Ministerul de interne a invitat pre- 
fecturile de judeţ gi primăriile oraşelor 
să la măsuri ca toate organele în sub 
ordine împreună cn reprezentanţii ce. 
lorlalte autorităţi locale — silvice, agri. 


cole, şcolare, premilitare, ete, — să sta 
bilească un program pentru serbarea 
sădirii arborilor şi pomilor fructiferi 


în vederea serbărilor ee vor avea loc î: 
fiecare comună şi la care urmează 8: 
participe toate şcolite, autorităţile locali 
s populaţia. 

Cu această ocazie, prin. cuvântări se 
va trezi conştiinţa tuturor despre utili- 
tatea şi importânța plantaţiunilor şi a 


pidurilor în economia locală şi a fo-; 


losinţii lor în apărarea naţională 


Transterările în învă- 
țământul secundar 


La 2U Martie a-c., minis- 
terul educaţiei naţionale 
va avea toate tablourile 
de catedrele vacante în 
îmvățământul secundar de 
toate categoriile, pentru 
transferări. 

Ele vor fi publicate în 
«Monitorul Oficial» la | 
Aprilie a. c. 
iic ăi 


== Petreceți vacanţa Si. Paști cu noil| 
în Italia sau Germania 


Secţiunea de «Turism 


va organiza între 20 Aprilie — 2 Maiu două splendi.- | 


de excursiuni spre : 
ITALIA 


a) Ținuturile însorite L- 
taliene. Se va vizita: Ve» 
neţția (Lido), Florenţa (Fie 
sole), Roma, Napoii (Pom- 
pei), 

Admirabila circuite cu 


320—333 | autocare. 


Voiaj colectiv cu «Tre- 
nul special «C. |. To 


PARTICIPAREA: LEI 
8500 DE PERSOANĂ 


Participanţii la aceste excursiuni sunt încunog- 
tiințaţi că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noa- 


stră de Turism va putea 
viduale pentru obţinerea 


tru eliberarea pașaportului 
Participanții din provincie vor putea să ne remi- 


tă suma de înscriere fai 
şaportul (recomandat). 


Prospecte, informaţiuni suplimentare la Secţia. 


nea de Turism al ziarului 
4.95.82. 


Vizitaţi Magazinul somânesc 


G. 4. VOicCcUuu.SCu 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsari pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
La] 


e oua scol BUNA Vest Te“ 


UYAL 


AG, 


| BUZDUCAN 


"% 


| 29. 52. 


PROVINCIA 
Mandat (cec; poştal 
sau Ramburs - 


BuCumagaa 
Piaţa Senatului, 2 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢAI 
Calea Victoriei, 81 


Le) 16 Pânza Natura! Subţire | 


5:29 Pânză e 
33 Chifon a.» 


39 Chiton re. superter 
42 Chifon maaapola | 
» 39 Gradel arme date 
„ 16 Pânză PS | 
15 Pânză Pret ș 
» 24 Servete ves mi Și 
29 13 Câr pe p. Ducâtârie 
28 Batist pen pa 
59 Poplin Pentru, ănie 
, 98 Dejalen Exteeeg,, Și 
>; 20 Batiste „ucsutew 
9 Batiste ... 
20 Ciorapi Pibiteţt 
29 Chiloți «+ aaa 
59 Pânză ceata see 
;; 119 Perdele 22, ca. i: 
„360 Mătase Pi", 


Exp. provincie contra ramburs. 


D: OBICEIU într'o afacere, 
pentru a realiza un câștig 
oarecare trebve învestit un 
capital însemnat. 

Totuşi există posibilitatea de 
ia câştiga un milion numai 
cu 200 de lei. 

IJUCAŢI LA LOTERIA DE STAT 
şi vă veți convinge. Aşa au 
făcut atâția jucători, cari 
astăzi sunt oameni fericiţi, 
SECRETUL participării la 
jocul Loteriei este complei 
asigurat. 


LOICRIA DE SII 


TRAGEREA CLASEI a A LOTERIEI A XV 
LA 
MI ABRINI E 


2 MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%, toate magazinele cu aceaşi articole 


9 Î kk y** 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 39.54.66 Calea Vitoriei 14 


Incălţăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri? 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZII DE ŞOŞONI $: GALOŞI 
Tel. 542'03 
EEE 


9 * 


» 


să Î mmm 


RESTURI de 
Pielărie Gata, 
COARNE 


De vânzare 


Strada Apele Minerale, 75 
RUCUREȘII 


Rispândiţi 


şi Voiaj» a aiarudlui nustra 


GERMANIA 

b) Berlin, Hamburg (Er. 
Insula Heligoland), Lips- 
ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia), 

Hoteluri de bună  cate- 
gorie turistică. 

Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souci», 

Frumoase excursiuni fa. 
cultative. 

PARTICIPAREA: LEI 

9500 DE PERSOANĂ 


Uitima noutate 


d: RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


Reprezentanţa Generală, Iug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucuregti I. Telef. 2-54-57 
Căutăm reprezentanţi în toată țara 


înainta atât cererile îndi- 
devizelor cât şi cele pen- 


Cec Nr. 1256 odată cu pa- 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Coiţei No 40 
TOAIE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


incurajaţi Comerţu: Românesc 
Cump:râ-d del: 


Consumul 0bor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2,13.34 


Coloniale, Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru etc. 


Bd. Elisabeta 12/11. Tel. 


9-dul ELISABETA 16 


UsiV su, 
(LA CINEMA CAPITOL) 


N 


PROCESUL DELA MOSCOVA 


intre Bucharin şi procurorul general se dă o luptă 


MOSCOVA, s (Radio Universal). 
Şedinţa de azi a tribunalului mili- 
tar suprem a fost consacrată tot 
luptei dârze, ce s'a dat între Bucha- 
rin şi procurorul general Vişinsky. 

Timp de două ore procurorul a 
încereat să-l determine pe Bucha- 
rin de a recunoaşte că sa ocupat 
personal de spionaj şi de conduce 
rea întregii reţele de spionaj. 

Bucharin face oarecari concesi- 
uni: el recunoaşte numai că a lost 
conducătorul activ doctrinar al opo- 
ziţiei de dreapta şi al mişcării troţ- 
kiste; dar neagă cu tărie acuzarea 
de spionaj şi de cooperare cu Inte- 
ligence Service şi cu celelalte ser- 
vicii străine de contrainformaţiuni. 
Acuzatul tăgădueşte deasemenea că 
a tratat cu statele străine predarea 
Rusiei Albe, Ucrainei şi republice- 
lor Sovietice din Asia Centrală şi 
din Extremul Orient, 

Bucharin recunoaşte în- 
vinuirea în ce priveşte 
conspirația pentru luarea 
puterii, dar neagă că ar fi 
pregătit asasinarea frun- 
taşiior regimului  comu- 
nist din Rusia, 

El depune asupra organizație! 
conspirative teroriste, asupra legă- 


turii dintre grupul «dreptiştilor» şi | 


grupurile de conspiratori militari. 
Declară că se pregătea luarea 
Kremlinului şi răsturnarea puterii 
sovietice. Mărturiseşte că sut con- 
ducerea sa şi a lui Rykov au fost 
organizate revoltele kulacilor din 
Caucazul de Nord şi din Siberia, 
prin Sleptov, Fismont și Yakoven- 
ko, cari fuseseră trimişi acolo. 

In urma unui interogatoriu con- 
comitent al acuzaților, Bucharin 
recunoaşte însă faptul că era în cu- 
rent cu tratativele, duse de fostu! 
ambasador Karachars cu statul ma 
jor al armatei germane. 

Procurorul insistă ca  Bucharin 
să recunoască legătura cu statul 
major al armatei polone şi cu ser- 
piciul polon de contra-informatiuni. 
arătând că legălurile acestea au 
mers așa de departe că Bucharin a 
încercat în repetate rânduri să pu- 


„_nă la posturile de conducere în Ru- 


înverșunată 


BUCHARIN 


sia Albă pe oameni de încredere 
ai... statului major polon. Bucha- 
rin continuă să respindă toale a- 
ceste învinuiri, 

Procurorul Viginski aminteşte că 
Rykov a recunoscut în cursul inte- 
rogatorului că grupul conspiratori= 
lor ar fi promis să dea Poloniei 
Bielorusia, iar acuzatul Saragovici 
confirmă în întregime acuzațiile, 
expuse de procurorul general. . 

Bucharin cu mare elan într'o sta- 
re extrem de nervoasă, strigă: 

— Saragovici poate a» 
firma tot ce vrea, dar eu 
resping cu indignare toa- 
te aceste învinuiri. N'am 
avut nimic comun cu Ser- 
viciul de contra-informa- 


ţiuni polonez ori germani, 
sau cu .Inteligence 
vice. 


O martoră prețioasă pentru procu- 
rorui Vişinski 


Procurorul, faţă de această fermi- 
tate din partea lui Bucharin, recur- 


partea lui Bucharin a sustras şi a 
distrus procesul verbal al acestei 


ge la un nou mijloc eficace. In sala şedinţe precum şi textul moţiunii 


şedinţei a fost introdusă sub paza 
a doi agenţi înarmaţi ai G. P. U-: 
ului martora lakovera, care a ocu- 


pat înainte postul de comisar al po- 
! porului pentru 


finanţe. lakoveera 
este bine cunoscută în cercurile con- 
ducătoare din Kremlin ca v comu- 
nistă militantă în perioada revolu- 
ție bolşevice. Acum mai multe luni, 
lakovlera a căzut în disgrație pen- 
tru convingerile sale comuniste in- 
tegrale şi a fost arestată. 


“votate. 


Bucharin tăgădueşte însă maărtu- 
risirile, făcute de lakovlera, amin- 
tește că în perioada 1918 el a dus i 
campanie deschisă contra lui Lenin,! 
dar niciodată n'a plănuit asasina- 
rea lui, Bucharin începe să dea lă- 
muriri, privitoare la această iei | 
dă a comunismului, învinuind pe 


! Lenin de mai multe greşeli. 


In cercurile ziariştilor 
străini nu există nici o în» 


Procurorul întreabă dacă Iakovee- | doială că în cursul nopții, 
ra nu ştie că Bucharin a plănuit cu| Bucharin va fi torturat şi 
ajutorul lui 'Trotzky în anul 19185] mâine va face depoziţiile 
asasinarea lui Lenin şi a lui Stalin.| cerute de procurorul ge- 

Cu vocea tremurândă de groază| neral. 


Posiuri vacante 
în învătâmântul primar 


Iakoylera povesteşte că într'adevăr 
în 1918 Bucharin Ja o întrunire a 
comuniştilor de stânga a propus, şi 
comuniștii de stânga au votat o 
moţiune privitoare la răsturnarea 
guvernului  Lenin-Stalin-Sverdloy. 
Dar planul acesta a eşuat şi Iako- 
vlera după cererea  insistentă 


Nerecunoașterea 


] cruțat Jugoslavia de mari dece ați | scie oceane ss em 


e scrie un 


BELGRAD, 8 (Rador). — In legă- 
tură cu o anumită pledoarie a depu- 
tatului Mita Dimitrievici în favoarea 
recunoașterii Rusiei Sovietice de că- 
tre Jugoslavia, oficiosul <Samuprava» 
examinează întrun articol situaţia din 
Rusia Sovietică şi manifestările bolșe- 
viste din ultimii ani, încheind astfel: 

lată deci că Jugoslavia a avut 
şi are dreptate să nu reia rela- 
țiile diplomatice cu Rusia Sovie- 


Rusiei Sovietic 


Consiliul de miniştri 
dela Palatul Regal 


Dizolvarea asociaţiilor neconstituţionale. 
Campania agricolă şi reconstrucţia 
drumurilor 


Membrii guvernului sau întrunit 
eri la Palatul Regal, unde s'a fixat un 
consiliu de miniştri, sub Inalta Pre- 
şedinţie a M. S$. Regelui, 

Consiliul, care a început la ora 4 
d. a,, a durat până la ora 8 jumătate 
seara, 

Preşedinţia Consiliului de minşitri a 
dat următorul comunicat: 

Consiliul de miniştri, întrunit la Pa- 
latul Regal, sub Inalta Preşedinţie a 
M, Sale Regelui, după discuţiile ur- 
mate a decis, 


RECONSTRUCȚIA 
ŞOSELELOR Şi REPA- 
RAREA PODURILR 


1) Să se întreprindă de îndată o 

intensă acțiune de reparare şi 
reconstrucție a drumurilor, în- 
cepând cu cele din hotarul sate- 
lor. Statul va pune la dispoziția 
comunelor şi județelor materia- 
lul lemnos necesar reparării po- 
durilor. 


CAMPANIA AGRICOLA 


2) Se va pune în lucrare pro- 


gramul întocmit pentru campania 
agricolă. 

3) Se va intensifica aprovizio- 
marea cu bumbac țărănesc. 

4) Serviciile de presă, radio, ci- 
nematograf şi turism se vor reuni 
într'o direcțiune şi cu o îndru- 
mare unitară pentru a răspunde 
scopului de propagandă naţiona- 
lă. Această direcțiune va func- 
ționa pe lângă preşedinţia con- 
siliului. 

5) Ziarele fiind între- 
prinderi comerciale vor fi 
supuse îndatoririlor lega- 
le de a-şi prezenta regis- 
trcle, cari dovedesc origi- 
na fondurilor ce întrebuin 
ţează. 


DIZOLVAREA 
ASOCIAȚIILOR 
NECOSTITUŢIONALE 


6. Se decide ca orice a 
sociaţie care nu declară 
scopul şi metodele în con- 
cordanţă cu noua Consti- 
tuție să fie dizolvată, 


IP RE CE E ONE CPT IE RR SEE DOE SETE ORE IE SUFERI 


Săptămâna aceasta vor inceze 


conversațiile 


augo-italieae 


Precizările d-lui Chamberlain 


LONDRA, 8 (Rador). — Anunţând 
sosirea la Roma a lordului Perth, am- 
basadorul Marei Britanii, şi a d-lui 
Ingram, delegatul ministerului aface- 
rilor străine al Marei Britanii, cores- 
pondentul lui «Times» crede că până 


Ministerul Educaţiei Naţionale a tri- 
mis revizoralelor şcolare din țară ur- 
mătoarea circulară: 


Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă 
în Monitorul Oficial Nr. 53 par- 


publicat posturile devenite vacante-până 

la 1 Ianuarie 1938, în învăţământul 

n- primar urban şi rural din întreaga ţară. 
Vă rugăm să  binevoiţi ca de 
nul din Moscova. urgenţă să aduceţi la cunoştinţă mem- 
brilor corpului didactic primar titulari, 
In felul acesta Jugosla= | cari doresc să fie transferați în postu- 
via a fost cruţată de mari „rile publicate vacante sau cari eventual 
decepţii şi de riscuri gra- “ar deveni vacante prin transferările ai- 
ve morale şi politice, asi- ' tora, să facă cereri de transferare pe 
gurându-şi sie-şi şi VECini- care le vor înainta până la 1 Aprilie 
lor ei pacea şi reiațiuni o- | 1938, Inspectoratului şcolar al regiunei 


ziar jugoslav 


tică şi să evite stăruitor de ai 
tra în vreo combinație cu guver- 


neste în chestiunile econo. | respective, în care sunt titulari. 


mice şi în toate celelalte 
domenii, 


Transferările se fac cu îndeplinirea 
şi aplicarea strictă a dispoziţiunilor şi 


INFORMAŢIUNI 


La 20 Martie a. c.. ministerul edu- 
catiei nationale va avea toate ta- 
blourile de catedrele vacante în în. 
vățământul secundar de toate cate- 
goriile, pentru transterări, 

Ele vor fi publicate în «<Monito- 
rul Oficial» la 1 Aprilie a. ce. 

D. Alex. Vaida Voevod, fost prim 
ministru, actualmente ministru de 
stat, va coordona şi supraveghea 
toate problemele minoritare. 

D. 0. Goga, fost prim ministru. care 
se allă într'o călătorie de recreație în 
străiăntate, e aşteptat zilele acestea în 
Cavitală. 


Eri la ora 13 sa ţinut la S.T.B. 
p conferinţă privitoare la normaliza- 
rea circulației tramvaelor şi autobu- 
zelor din Capitală prin decongestio- 
narea arterelor centrale de mare cir- 
culaţie. 


D-nil general Văitoianu şi dr. Ce 
Angelescu, miniştri de Stat, au luat er. 
in cercetare, programul de activitate 
al Oficiului de turism. 

D. Vintilă Paraschivescu, preşediuteie 
oliciului de turism, a făcut cu această 
ocazie o amplă expunere celor doi mi- 
niştri. 

D. ministru de interne a primit o dele- 
gaţie de pretori, cari au expus dezide- 
ratele lor în legătură cu moua lege 
administrativă. 


D. prof. dr Ilie 0. Purcaru, secre- 
larul general al ministerului educa- 
Hiei naţionale, a primit eri jură- 
mântul pe moua Constituţie, depus 
de d-nii 1. Petrovici şi Gheorghe |. 


D. Veverka „ministrul Cehoslova- 
ciei la Bucureşti, a sosit eri în Ca- 
pitală, venind dela Praga, 

D. Mitița Constantinescu, guver- 
natorul Băncii“ Naţionale, se va îna- 
poia astăzi în Capitală, venind din 
inspecția făcută în Bucovina şi 
Moldova. 

Ofițerii, subotiţerii şi trupa regimen- 
tului 8 vânători «Vodă Grigore Ghica», 
vor purta pe epolet şi contra epolet dea- 
supra semnelor distinctive ale gradului 
respectiv, citra fostului Domnitor «Vodă 
Grigore Ghica». 

Cifra va fi de metal alb pentru ofi- 
țeri şi din postav verde pentru subofi- 
țeri şi trupă. 

Azi Marţi, la orele 5 d. a. se întru- 
neşte la ministerul de industrie 
şi comerţ, delegaţia economică, sub 
preşidenţia d-lui G. G, Mironescu 
fost preşedinte al consiliului şi 
ministru de stat. 

D. inspector şcolar GEORGE 
CIUREA este însărcinat a inspecta 
şcoalele din Ilfov şi Dâmboviţa. 

D. profesor Vasile Radu a fost 
confirmat decan al facultăţii de teo 
loSie din Chişinău. 

Colegiul Medicilor Ilfov, aduce la 
cunoştinţă * tuturor medicilor din a- 
cest Colegiu, cari din diferite motive 
nu au depus jurământul în zilele fi- 
Xate, că vor, putea presta jurămân- 
tul pe noua Constituţie în zile'e de 
10 şi 12 Martie a. c. ore'e 9—12 a. 
m. la sediul său din localul Asocia=| 
ției Generale a Medicilor din-b-dul 
Brătianu “Nr. 11. * 


Brătianu, profesori. universitari. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE 


mr 


GRAFICE «EMINES 


D. profesor dr. Gr. Savu, a fost 
confirmat decan al facultăţii de 
medicină veterinară din Bucureşti. 

In «Monitorul Oficial» de azi au 
apărut decretele regale prin care 
d. Radu Djuvara, actualul trimis 
extraordinar şi ministru plenipoten.- 
țiar la Brurelles şi Luxemburg este 
numit, pe ziua de 1 Aprilie 1938, tri- 
mes extraordinar şi ministru pleni- 
potenţiar la Berlin, iar d. Alexan- 
dru Diuliu-Zamfireseu, actual tri- 
mis extraordinar şi ministru pleni: 
potenţiar la Varsovia, este numit, 


pe ziua de 1 Aprilie 1938, trimis er! 
traordinar şi ministru plenipoten. | 


țiar la Roma. 

Mhisterul agriculturii a tipărit 
progamul agricol pe lunile Marţie, 
Aprilie și Maiu, care până Marţi va 
fi trimis în toată ţara. 


Se aduce la cunoştinţa tuturor 
dentiştilor din cuprinsul Capitalei 
şi Judeţului Ilfov că jurământul 
pe noua Constituţie se va depune 
la Colegiul Medicilor Ilfov din 
b-dul Brătianu Nr. 11, Miercuri 9 
Martie a. e, orele 9—12 a. m. 

Benzina  antidetonantă de care 
are nevoie aviația moastră, va fi 
produsă de aci înainte în ţară, A- 
cest fapt ne liberează de greutăţile 
de imbPort. 

Pentru producerea cantităţii ne- 
cesare se vor importa în curând 
maşinile trebuincioase, 

D. Eugen Savu, administrator la 
Banca Naţională a României a fost 
numit membru “în consiliul supe. 
rior bancar. : E A 


| preşedinţia 


("| Circulara ministerului Educaţiăi Naţionale 


condițiunilor stabilite pria art.*125, 124, 
130 şi 69 din legea învăţământului pri- 
mar din 8 Aprilie 1937. 

Cererile vor fi însoţite de avizul mo- 
tivat al Inspectoratului şcolar respectiv, 
iar în cazul când sunt mai mulţi sou- 
citanţi pentru acelaş post, candidaţii vor 
anexa la cereri şi acte prin care să facă 
dovada dreptului de a fi preferaţi în or- 
dinea indicată de art. 124 din lege. 

Când transferarea se cere pentru o 
şcoală primară din altă regiune decât 
aceea în care învățătorul este titular, în- 
spectoratul şcolar regional, care a pri- 
mit cererea, este obligat conform art. 
123 al. III din lege, ca până la 15 A- 
prilie 1938, să o înainteze Iuspectora- 
tului şcolar al regiunei unde se găseşte 
şcoala la care învățătorul a cerut traus- 
ferarea. Mceastă cerere va fi însoţită 
de avizul motivat al Inspectorului şcolar 
primar respectiv. 

Tablourile de transferări se vor în- 
tocmi pe judeţ, comune şi şcoli. 

Cererile învăţătorilor vor fi grupate 
pe şcoală şi postul solicitat, cu respec- 
tarea tuturor dispoziţiunilor art. 12% 
din legea învăţământului primar, con- 
form alăturatelor modele. 

Tablourile astfel alcătuite se vor 
înainta Ministerului până la 25 Aprilie 
1938. 


la mijlocul săptămânii acesteia nu vor 
învepe conversațiile între cele două 
țări, 

Intr'adevăr, zilele acestea vizitează 
Roma d. Beck, ministrul afacerilor 
străine al Poloniei, care urmează să 
aibă întrevederi cu contele Ciano și 
cu d, Mussolini, spre a ajunge la o 
colaborare mai strânsă între Italia şi 
Polonia, 


«In ce privește relaţiile anglo- 
italiene, scrie corespondentul, 
barometrul se menţine la «<îru- 
mos fix». Ceeace sa spus sau 
sa făcut la Londra în cursul 
săptămânii trecute a inspirat nu- 
mai reflecții optimiste aci. 
“Presa nu are nici. o îndoială că lor- 


D. Beck la Roma 


Intrevederea cu şeful guvernului italian 


ROMA 8 (Rador). — D. Beck, 
ministrul afacerilor străine al Polo- 
niei, a fost azi dimineaţă la ora 10 
la palatul Quirinal şi s'a iscălit în 
registrul palatului. 

La ora 10 şi 20 d. Beck a depus 
coroane pe mormintele Suveranilor 
Italiei în Pantheon, la ora 10.30 a 
depus o coroană pe altarul solda- 
tului necunoscut din piaţa Veneţia. 
la ora 10 şi 35 a depus o coroană 
în Capitoliu, pe altarul fasciştilor 
morţi pentru revoluţie. 


CONVERSAŢIILE AU IN- 
CEPUT 


ROMA, 8 (Rador). — D. Beck a 
avut azi dimineaţă o întrevedere 
cu cotele Cianv, ministrul  aface- 
rilor Străine al Italiei. 


ROMA, 8 (Rador). — D. 


Un îront sermano- 
polon contra comu- 
nismuliui 


VARȘOVIA, 8 (Rador)— 
In şedinţa de azi a Senatu- 
lui a luat cuvântul şi se- 
matorul  Hasbach, repre- 
zentând minoritatea ger- 
mană. El a declarat între 
altele : 

După omorârea preotu- 
lui Streich, asasinat de un 
agent comunist, devine 
limpede unde se află duş- 
manul. In fața acestui duş 
man trebue să formăm 
un front unic, fără să ți- 


nem seama de națiunea, 


căreia îi aparţinem. 


Mussolini a primit la ora 
18, la palatul Venezia, pe 
d, Beck, ministrul aface- 
rilor străine al Poloniei, 


VIZITELE D-LYI BECK, 


Presa îşi consacră articole de 
fond vizitei d-lui Beck şi amiciţiei 
italo-polone. 

Pe coloane întregi sunt publica= 
te dări de seamă privitoare la acti- 
vitatea oaspeților poloni, subliniind 
în special omagiul deosebit adus de 
d. Beck Soldatului Necunoscut ita- 
lian, în cursul unei ceremonii care 
a culminat prin depunerea unei CO- 
roane de lauri de care a fost prins 
cardonul Virtuţii Militare, cea mai 
înaltă decorație militară polonă. 

După o lungă convorbire cu con- 
tele Ciano, d. Beck, profitând de 
minunata zi de primăvară a vizitat 
împrejurimile Romei. 

Mâine dimineaţă, d. Beck va vi- 
zita Forumul Mussolini, iar la a- 
miază va fi primit la Quirinal de 
către hegele-Impărat, în timp ce 
Regina-Impărăteasă va primi în 
audiență specială. pe d-na Beck, 
Suveranii vor reţine apoi la dejun 
pe oaspeți. - 


E 

ROMA. 8 (Rador). — Redactorul 
diplomatie al Agenţiei Stefani serie: 

D. Beck, ministrul de Externe al 
Poloniei a fost primit de populația 
Romei cu manifestații călduroase de 
simpatie, cari confirmă astfel ba- 
zele solide ale amiciei dintre Italia. 
şi Polonia şi faptul că ele sunt a 
dâne înrădăcinate în spiritul pobe= 
rului italian, 

Italia şi Polonia, neavând niciun 
motiv de divergență, Pot să fie de 
acord asupra marilor linii ale unei 
politiei tinzând la reconstrucția Eue 
ropei. 


Lămuriri în legătucă cu jurământul 
imius liberilor proiesionişti 


Din partea ministerului de justiţie 


primim următoarele lămuriri în legătură 
cu jurământul de. credinţă impus libe- 
rilor profesionişti: 

Se voeşte a se face confuzie între 
jurământul ce  profesioniştii liberi - — 
potrivit legilor ce guvernează corpul 
din care fac parte -- sunt îndatoraţi 


dul Perth este însufleţiti de cele mai a presta înainte de a începe exerci- 
bune intenţii. Ar fi exclus ca presa; 


italiană să manifesteze asemenea iune, UNIRE ADRESARE SEI IEN BID 


ranţe de reglementare dacă guvernul ! P id 
orțugalia recunoaşte 


italian nu ar avea încredere în rezul- 
I.] . . 
Imperiul italian 


tatul negocierilor. 

LISABONA 8 (Rador). — La un 
banchet oferit, ieri seară, în onoarea 
ministerului Italiei, d. Carmona, pre 
şedintele  Republicei portugheze, 
luând cuvântul a făcut urări pentru 


DOUA PRECIZARI ALE 
D-LUI CHAMBERLAIN 


LONDRA. 8 (Rador). — Răs- 


punzând la o întrebare a depu- 
tatului laburist Shinwall, primul 
ministru Chamberlain a decla- 
rat azi în Camera Comunelor că 
posibilitatea de a se obține o me- 
diaţiune a celor două părți care 
luptă în Spania nu poate face, 
după părerea sa, parte din ches- 
tiunile care vor îi ridicate în 
cursul conversațiilor italo-brita- 
nice, 

Răspunzând la altă întrebare, 
d. Chamberlain a declarat că 
chestiunea restituirii coloniilor 
germane nu va fi nici ea obiect 
de discuţie între Marea Britanie 
şi Italia. 


Statutul Muncii — - 
în Spania naționalistă 


RURGOS 8 (Rador). — 
Consiliul naţional al «Fa- 
langei spaniole  tradiţio- 
naliste» s'a întrunit eri sub 
generalului 
Franco. 

Consiliul Sa ocupat de 
proectul de lege privitor 
la statutul muncii. 


Au luat cuvântul gene- 
ralul Queipo de Llano, 
şi d-nii Vanguas şi Aunos. 

Generalul Franco a în- 
sărcinat o comisie ad-hoc 
să examineze proectul. 

Viitoarea şedinţă a con- 
siliului Naţional se va ţine 
mâine. 


Forţele japoneze 


au ocupat noui 


SHANGHAI 8 (Rador ).— 
Forţele japoneze au ajuns 
la Fluviul Galben, ocu- 
pând poziţii în 9 puncte di- 
ferite, pe un front de 1200 
km, Ele nu pot trece încă 
fluviul şi după câte se pa- 
re ar fi renunțat la acest 
proect, amânânv deocam»- 
dată ofensiva dincolo de 
Fluviul Galben, 

Această hotărâre sar fi 


poziţii în China 


chineze contra trupelor 
din ariergarda japoneză. 
SA EI DIE PAPE 
A scăzut... numărul 
şomerilor în Anglia 
LONDRA 8 (Rador). — 


Numărul şomerilor în ziua 
de 14 Februarie se ridica 


: w fi| la 1.810.421, deci cu 17.186 
luat din cauza atacurilor 


CU» S, A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 326.68 


E | mai puţin decât în ziua de 
puternice date de trupele! 17 lanuarie. Alcatel 


dp ...3 
DR MN e et 


prosperitatea Italiei şi a imperiului 
său, 


In cercurile politice se afirmă că 


aceasta este o vizibilă dovadă a in- ! 


tenţiei Portugaliei de a recunoaşte 
imperiul italian. 


D. Alfred Rosenberg 
va fi numit ministru 
al Reichului 
PARIS, 8. — Agenţia «Havas» a- 


nunţă din Berlin că d. Alfred Ro- 
senberg, cunoscutul expert de poli: 


tică externă al partidului naţional-. 


socialist, va fi numit ministru al 
Reichului, 

El va primi conducerea supremă 
a anti-kominternului. Puterile inte- 
resate la această acţiune vor des- 
chide un birou la Berlin, unde va 
fi sediul permanent al anti-komin 
ternului. 


țiul profesiunii şi jurământul de credință 
prevăzut de decretul Nr. 1043 din 1938, 

Din citarea textului decretelor ce re= 
glementează reînoirea jurământului, toţi 
cei de bună credinţă îşi vor da seama 
de netemeinicia acestei interpretări. 

Nici decretul Nr. 1048-9383 şi nici 
înaltul decret regal Nr. 1109-9383, nu 
a modificat câtuşi de puţin prev-rrile 
legilor speciale cu privire la autoritatea 
sau instanţa îndrituită potrivit legii spe=, 
ciale, să ia jurământul la începerea 
exercitiului profesiunii şi nici formele 
acestui jurământ. i 

Cum însuşi raportul către consiliul 
de miniştri, ce întovărăşeşte decretul Nr. 
1109-9338 arată, reinoirea jurământului 
nu implică recunoaşterea dreptului la 
exerciţiul profesiunii. 

Jurământul reînoit stabileşte numai 
raporturi între cel obligat să-l presteze 
şi autoritatea publică. Decretul adaoză 
o nouă condițiune pentru exercițiul pro” 
jesiundi şi neprestarea lui îndritueşte an= 
toritatea de supraveghere să ia măsuri 


" disciplinare împotriva celui ce a neso* 


cotit un imperativ legal. i 
DESE: SERE 


ba 27 Aprilie se căsă- 


țoreşte regele Zogu 


TIRANA, 8 (Rador).—Căsătoria Rege- 
lui Zogu cu contesa Geraldina Apponyi, 
va avea loc la Tirana la 27 Aprilie, 

Ceremoniile, care vor avea un carac- 
ter intim, vor începe în seara de 25 A- 
prilie printr'o recepţie la palatul regal, 
după care va urma un bal la Clubul Mi- 
litar în seara de 2%, 

Căsătoria civilă se va face la palatul 
regal. 


Discuţiile anglo-germane 


Retrocedarea 


făra condiţii 


a vechilor colonii germane va foria punctul 
principal al discuţiilor dela Londra 


LONDRA, 8 (Rador). — Redacto- 
rul diplomatic al ziarului «Dailly 
Express» serie că d. Hitler ar fi ce- 
rut, în cursul întrevederii sale cu 
d. Neville Henderdon, ambasadorul 
Marei Britanie, ca toate negocierile 
între guvernul britanic şi cel ger- 
man să aibă loc pe calea cancela- 
riilor şi în cel mai strict secret. 

Această cerere este  înterprelată 
ca arătând dorinţa cancelarului ca 


presu britanică să fie supusă la cel, 


mai, sever control. 

«Pot totuşi să afirm că d. Cham- 
berlain va opune un tine de nepri- 
mire acestei cereri. Se declară la 
Whitehall că presa britanică nu s'a 


ei. In orice caz, nu sa poate pune 
«botniţă» presei». 

Ziarul adaugă că d. von Ribben- 
trop, Care este aştePtat să sosească 
Miercuri la Londra, va fi primit 
imediat de d. Chamberlain şi de 
lordul Halifax. 

«ln cercurile politice se 
afirmă că guvernul ger= 
man va insista asupra re- 
trocedării, fără condiţii, a 
vechilor colonii germane; 
înainte de a se începe 
vreo discuție cu privire ia 
un nou pact occidental», 

Redactorul diplomatic 
al ziarului crede a şti că 
conversațiile  anglo-ger= 


dedat la nici, un. atac nedrept con:! mane vor dura mai multe 


tra Germaniei şi a conducătorilor] săptămâni. 


A NEREI See ea poan II LV, Olaniue: tare