BunaVestire_1938_03-1670612721__pages51-56

= 


ANUL Il. — No. 308 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
e cae MANOILESCU 


II 


Redaeţția 


Holocaust (rădărei 


de DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Noul plan cincinal al lui Stalin, care, se pare, constă în suprimarea 
în mai puţin de cinci ani, a tuturor colaboratorilor săi, de eri, azi şi mîne, 
face din dictatorul roşu omul cel mai ocupat al zilei. 

Aproape îţi vine să-i plingi de milă că, pornit cu gindul curat de a d. 
planetei o nouă fericire, trebue să-şi lase în fiecare lună ocupațiile şi să 
proceadă la treaba asta imundă a ecarisajului. 

Dacă ziarele italiene pe care le citeam astăvară la Ven:ţia numărau 
exact, numai în cursul anului 1937 Stalin a trimes la cotigă 800 de înalţi 
dregători, plus subalternii lor imediaţi. , 

Cînd mai citeşti şi numele lor ai impresia că asişti la o nouă facere 
a lumei. 

Numai că Dumnezeu, cînd a tăcut firmamentul striga din ab.s stelele 
una cite una; pe cînd invers, Stalin cheamă de pe cerul revoluţiei ruse 
toate constelaţiile care l-au făcut ca să le trimeată înapoi, în abisul din 
care au ieşit. 

Piatakov, Serebriakov, Sokolnicov şi Radek, Zinoviet şi Kamenet; ge- 
neralii Tukaşevski, Uborevieci, Eideman, Kork, Primakov, lakir şi Putna. 
Dispăruţii fără urmă : Alsknis, fostul şet al forţelor aeriene, Orlov, fost 
comandant al flotei din Extremul Orient, Bokis, setul secţiei de motorizare 
a armatei; generalii Velkanov, Dibenko şi Bielov, comisarul Bugnov si 
vice-comisarul Jegorov; iată numai pe cele mai strălucitoare dintre stelele 
care tuminau noaptea bolcevică. 

De ce au venit, de ce au plecat? 

Iar acum : un Rykof, succesorul lui Lenin în fruntea Consiliului Comi- 
sarului Poporului, un Bukarin, mare teoretician, fost secretar al Interna- 
țienalei III, un Yagoda, fost şef al G. P. U.ului care azi îl execută, un 
Kretirski, Rakowsk, şi atiţia alţii. 

Ce zadarnică trebue să fie o revoluţie ca să distrugă tot ce a ereiat; 
ce lipsiţi de idei trebue să fie dictatorii ca să n'aibe altceva mai bun de 
făcut deci! revenirea cronică la ocupaţia care în vremuri vechi cu greu 
îşi găsea titularul, şi aceasta numai printre oamenii cei mai de jos şi mai 
fără căpătii . 

Dar pe lingă filosofie opera de ecarisaj din fata Kremlinului mai ne 
duce la o concluzie practica. 

Bine, tot ce a gîndit şi lucrat mai bine pentru revoluția rusă din Oe- 
tombrie 1937 şi pînă azi, trece la platoul de execuţie. 

Dar pînă acum credeam că tigrul dela Moscova îşi devorează gazelele 
din plăcere, — nu dintr'o proastă părere despre ele... 

Şi mărturisim, aproape îl aprobam : era în ordinea naturală! 

Dar procesul actual, care umple de titluri mari presa noastră şi de 
proteste active chiar presa comunistă şi socialistă apuseană (belgiană, 
franceză, engleză) nu mai e procesul a 21 de gazele, ci a 21 de canalii. 

Inchipuiţi-vă cîteva echipe de miniștri şi generali care dela posturile 
de grea răspundere şi absolută încredere ocupate ani de zile (ba dacă 
facem socoteala : 20 de ani în şir) au început să-și încunune cariera fă- 

“cînd spionaj pentru Germania ; luerînd în slujba lui Intelligence Service ; 
subotind agricultura prin distrugerea hambarelor de recoltă (veche ocu- 
poţie țaristă), contaminarea cu ciumă a vitelor, dărîmarea elevatoarelor ; 
subotînd marea industrie a lemnului ; iar în treacăt tratînd cu inamicul 
desmembrarea Ucrainei, Caucazului şi altor provincii, de patria mumă. 

Asasiuarea iui Gorki ? Cucerirea Kremlinului și asasinarea lui Stalin? 
Fleacuri ! Fleacuri pe lîngă celelalte. 

Cernow, comisar al poporului (dacă. era al poporului ?) la Agricultură 
şi colaborator intim al lui Rykof, a primit 30.000 de mărei şi 150.000 de 
ruble din partea serviciului de spionaj german pentru actul său de trădare. 
SE ie, e A i e NE E SAO AIE IE Rd 


(Continaure în pag. IIl-a) 


Vis împărătesc 

O naţiune care se complace într'o |nu a realizat-o decât Ștefan Vodă cel 
sare pe loc este condamnată decăderii | Mare şi Sfânt, al Moldovei, Şi dacă a 
şi peirii. Lucrul acesla se poate veri- | fost pentru el posibil să se poarte îm- 
fica de către orice specialist revizuin- | părăteşte în micul lui voevodat, cu alât 
du-şi în minte un ceas cunoștințele, sau | mai mult noi avem datoria de a nu-i 
o parte din cunoştinţele lui despre isto- | desminți rasa, de a nu trăda imensele 
Tia omenirii, Numai din frământare, din | virtualități cari zac în neamul nostru, 
neastâmpărul unei deveniri fundate pe| Rămâne să ne întrebăm : neamul nos- 
deplina conştiinţă a limitelor şi forțe- | iru se găseşte în linia împărătească a 
lor ei de rezervă o națiune se poate| lui Ștefan cel Mare sau se păstrează în 
continuu, afirma ca atare, se poate|âcea primejdioasă mulțumire de sine 
menține în această clocotitoare între- | care ar amenința să ne arunce când 
-cere de forţe spirituale care este isto- | ici când colo în colții celui mai tare, ce 
rin. Nu cate de loc alei oarba de con: frate sau ne-frate tot tiran neîndurat 
curența unei stăpâniri, de tirania unei rămâne ? Nu ştim cine își poate lua 
națiuni sau a unor națiuni asupra al-| răspunderea de a lămăuri această între- 
tora, Intențional nu se întâmplă aceas- bare, 
In niciodată, dar în fapt lucrurile "asa | Rămâne însă în noi dincolo de orice 
se petrec. Naţiunile cari nu au ajuns | Cumpănă sau socoteală visul de aur al 
la o conștiință a realității lor ca naţi. | OTicărui neam ajuns în vremea  înche- 
uni, trăesc în umbra celorlalte, îşi duc gării, visul împărătesc al națiunii bi- 
viața fără să o merite. Şi cine se mul- | Tuitoare, al naţiunii pe care armele nici- 
țumește doar să îşi ducă viața esta sor- | Unui duşman cât de numeros şi de flă- 
tit morţii, un tembel şi nimic mai mult. | mând nu o pot îngropa. Până acum am 
Au fost mai multe lovituri, date de|dat dovadă lumii, că nu putem sta pe 


dușmanii ascunși ai omulu, cari au dus loc, 
Horia Stamatu 


la decăderea sau la devierea înțelesu- 


ită [e 
pir ay [e „97r%form aorobării No. 23364/998 ș 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Eulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


TELEFOANE l 


Direcţia, Redacţia 
Administraţia + . e e a 4.85.82 


6 pagini 5 Lei 


DOCTIINA ROMANEAJCA 


.. . . 4.84.34 
Tipografia o... co 477 


Vederea cetăţii Hârşova la 1820 


V. Hotarele României 


gala şi biserica în 


Plecarea turcilor şi marea proprietate dobrogeană. Cum funciio- 
nează şcolile în satele dobrdoene. Lipsa totală a bisericilor 


Inainte de a trece la examina- 
rea fiecărei probleme de viaţă, 
care privește populația din su- 
dul Dobrogei, vom arăta cum 
Sa ajuns la exodul turcilor şi 
cum s'au împărțit pământurile 
or, 

CHEMAREA CATRE 
PATRIE 

După consolidarea noului stat 
ture, guvernul dela Ankara a între- 
prins o acţiune de rechemare a tu- 
tur turcilor din peninsula Balca- 
nică, pentru a popula ţinuturile 
lipsite de locuitori. 

Desigur că această chemare  îu 
patrie era adresată şi turcilor din 
România, în special celor din Do- 
brogea. Şi au început bunii locui- 
tori ai ținutului dintre Dunăre şi 
Mare să-şi facă bagajele pentru a 
pleca în patria care îi chiamă. 

De această stare de lucruri, adică 
de grabnica vânzare a pământuri: 
lor, au începuţ să profite până la 
încheerea convenției dintre Româ- 
nia şi Turcia din 1934, o seamă de 


peseuitori în apă turbure. Pe pre- 
ţuri de nimic, cu sume  derizu: 
rii, o seamă de potentaţi ai vremii 


au cumpărat o mulţime de hectare 
constituindu-se într'o regiune un- 
de nu era necesară. marea proprie- 
tate. 

Pentru a se cunoaşte acei cari au 
pus stăpânire pe mari întinderi de 
pământ în Dobrogea, vom da nu- 
mai câteva nume cu întinderile res- 
pective. 

Pincas losef  (jidan) are 970 
hectare la Caraaci Mari; Zamfi- 
rescu-Set cu 400 ha, la Damadas; 
Budurescu cu 400 ha. la Patra- 
cli; Atanasiu cu 700 ha. la Asfat- 
Chioi; Av. Pasi (jidan) 100 ha. 
la Caraisi-Chioi; Pencoff 141 ha. 
la Bei Bunar; Calceit Cozaroti, 
740 ha. la Cazâlgieli, ete., etc. 

Deasemeni se mai găsese mari 
proprietăţi în regiunile agricole din 
Turtucaia, Sarsânlar, Doimușlar şi 
în aproape întreg judeţul Caliacra. 

Până la încheierea convenției a- 


Dai imparati se sal Dinti miti bor. 1 = |, EBA EREI RROME N RCA ONG RANCO AMR DP RAROI (iSCAEREERR FEETRRE 2 CONAC PE PARA APARE CNE ZEN IE NEC RCIRE  I AR TBE NINE A e 


ma a fost ideea democratică, rezultanta 
îndepărtată a  individualismului  mo- 
dern afirmat de renaștere, In această 
vreme ideea democratică este compro- 
misă, visul îmăprătesc al națiunilor se 
înalță iar, crescând din  miturila cari 
alcătuesc chipurile spirituale ale acelor 
națiuni, O biruință apropiată a spiri- 
tului asupra materie descleștează lumea 
din viața ei de termite.pe care o duce 


de un veac încoace, Această victorie nej Frontul popular mobilizează sub 
surprinde şi pe noi pregătiți pentru a|torma manifestaţiilor în massă, cu 
participa la ea. Dacă până acum am |miliţienii detilând şi salutând cu pum- 
fost absenți dintre marile întâmplări Înul strins. Răzbunarea pe care Lar- 
cari au schimbat temporar înfăţişarea go Caballero o viza în discursul 
lumii, dacă am trăit oarecum în sub- (ui dela Saragossa că nu vor lăsa 
istorie, acum este vremea noastră, Dre- „piatră pe piatră din această Spa- 
mea împlinirii visului împărătesc pe |Inie” distrusă tocmai spre a o reface 
cari l-au întrezărit unii voevozi ai noș-|pe a lot, se îndeplineşte cotidian cu 
tri. A venit în sfârşit vremea să apu-|tot ritualul anarhic, consemnat în 
căm frânele destinului nostru să nu mat paginile „Jurnalului oficial”. 

fim un simplu coeficient de oscilație | Spania cea adevărată, Spania cru- 
în jocul unor mari națiuni din jurul iciticată se scutură. Deputatul Calvo 
nostru. Și în primul rând asta înseam- |Sotelo reprezintă în clipele acestea 
nă împărăție : puterea de a face numai lțot sufletul curat al unui popor răs- 
ceeace vrei, numai ceeace este firesc lturnat pe marginea abisului. 

ființei tale. Este vorba aici de o dem-| In memorabila şedinţă a Cortezu- 
pilate pe care în toată istoria noastră rilor. dela 6 Mai 1936. Calva Sotelo 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


(aluo Sotelo,-inamicul ur. [.-! 
este asasinat 


de iON BALEANU 


denunţă regimul: dind un tablou sta- 
tistic al vandalismelor produse sub 
ochi blajini ai organelor poliţieneşti, 
între 16 Februarie şi 6 Mai 1936: 
„Devalizarea stabilimentelor publi- 
ce sau private, domicilii particulare 
sau biserici 178 
„Incendierea monumentelor 
publice şi a bisericilor 
„Atentate contra persoanelor 
dintre care 78 moarte 712 
„Este un cromatism sinistru ?n 
care se pot aprecia toate formele 
răului, ale barbariei, ale sălbăticiei 
şi totdeodată absenţa absolută a in- 
tervenţiei guvernului, dacă nu chiar 


178 


mintite, după care toate pămânmn- 
rile stăpânite de turgi treceau de 
drept în patrimoniul statului, hec- 
tarele postdate de țure: au fost 
cumpărate de proprietarii amintiţi 
cu preţuri can au variat între 
două şi 400 lei heetarul. 

Această deposedare de bunuri 
a tăcut o impresie“ detestabilă 
delegaților turei şi a adus un rău 
imens întregei acţiuni de coloni- 
zare a Cadrilaterului. 

TURCII PLEACA 

Despărțirea turcilor de ținuturile 
dobrogene, nu s'a făcut fără regret 
fără emoţii, fără lacrimi. 

Cu cadâna lângă el şi cu pruncii 


Vadrilater 


alături, turcul dobrogean şi-a suit 
într'o căruță mică, trasă de caitot 
atât de mici, lucrurile dragi dintr'o 
gospodărie de ani şi a plecat spre 
Constanța unde îl aştepta vaporul 
cu semi-lună. ş 

Incârcaţi în pântecul mare al 
pachebotului, la eşirea din port s'au. 
suit pe punte şi au privit cu mâna 
streaşină la ochi spre pământul în 
care au cunoscut atâtea bucurii. 

Ochii lor înlăcrămaţți s'au ridicat 
spre cerul Dobrogei dragi şi implo- 
rând bunăvoința şi ajutorul lui 
Allah, au plecat spre o țară necu- 
noscută, dar care este şi trebue să 
fie patria lor iubită. 


Şcoala dobrogeană 


In cadrilater funcţionează astăzi 
o şcoală românească pe cât de inte- 
resantă ca alcătuire a ei, pe atât de 
rău condusă de autorităţile respec- 
tive. 

In clasele prost eonstruite, 
căldură şi fără învăţători 
enţi, se plămădeşte un nou suflet 
românesc. Macedoneni alături de 
bulgari, turcii alături de olteni şi 
tăfarii lângă buccovineni, învaţă 
care românească, 

Am asista! cu v deosebită curio- 
zitate la un asemenea curs, unde 
micii pui de turci vorbeau despre 
bătăliile lui Mihai Viteazu şi des- 
pre victoriile voevodului român a- 
»upra musulmanilor. Povesteau co- 
pilaşii în curată limbă românească 
toate faptele vitejeşti ale marelui 
voevod. 

Și această şcoală şi-ar înde- 
plini cu adevărat misiunea ei, 
dacă s'ar găsi şi învăţători şi di- 
rectori de şcoli cari să-şi vadă 
cu adevărat de catedră. 

Spre durerea noastră, am vă- 
zut la Bei Bunar un director, nu 
importă numele, care în loc de 
şcoală şi misionarism, face afa- 
ceri şi este în permanent conflict 
cu întreaga populaţie. 

Ministerul educaţiei naţionale 
trebue să ia, serios, în cercetare 
situația corpului didactice din 


tără 
sufici- 


| că „un atentat asupra lui ar fi per-, 


fect justificat”. 

Calvo Sotelo devine inamicul "Ne. 
al Frontului popular. 
Cezare Quiroga declară, 
tezuri, războiu fascismului, reprezin- 
tat prin „Falanga spaniolă” înfiin- 
țată în 1935 de Jose Antonio Primo 
de Riviera. Declaraţiile lui Quiroga 
măresc teroarea pedeoparte, pe de 
alta ingroaşă coloanele „Falangei spa 
niole” în care se înrolează oamenii 
scirbiţi de atita năpastă. 

Calvo Sotelo, cu un curaj de e- 
popee şi într'o olimpiană atitudine 
morală, continuă să facă rechizito- 
riul regimului, mai aspru, mai în- 
verşunat. 

Şei al minorităţii monarhice, în 
parlament este considerat campionui 
Spaniei oprimate. Devine incomod 
pentru “regim. 

Un deputat propune în pline Cor- 
tezuri asasinarea lui Sotelo. 

Calvo Sotelo, opt zile inainte de 
asasinare, presimţia că cercul morţii 
îl stringe; într'o zi îi mărturisi lui 


în Cor- 


Guvemul îi răspunde fără ocoli 'Gil Robles că în escorta lui perso- 


1 asalt. 


adrilater care trebue să înde- 
plinească o misiune cu totul 
mare peniru neamul românesc, 
Nu putem îi fără atenție față de 
această populaţiune care consti- 
tuie zidul de mâine al graniței 
de sud. 

BISERICA NOASTRĂ 

In situație mult mai grea se găseşte 
biserica ortodoxă din Cadrilater. Nu 
are localuri, nu Sunt preoți şi nu se 
dă nici o atenţie cultului care este 
desconsiderat, 

Sfânta Duminecă nu este respectată 
de nimeni, Turcii îşi păstrează cu sfin- 
țenie Vinerea lor săptămânală, bulga- 
rii din sgârcenie lucrează şi in zi de 
sărbătoare numai pentru a câştiga, iar 
românii nu au nici locaşuri de închi- 
năciune şi nici slujitori ai altarului, 

Este foarte dureroasă această lipsă 
de atenție, tocmai întrun ţinut care 
avea nevoie în primul rând de îndru- 
marea şi supravegherea spirituală a 
preoților, 

In Cadrilater, în satele de co- 
loniști români-macedoneni au și 
început să se clădească biserici 
din colectă publică şi cu muncă 
proprie, Dacă şi statul şi-ar în- 
țelege misiunea lui, această ope- 
ră începută din inițiativă parti- 
culară ar lua un aspect cu totul 
îmbucurător pentru noi. 


DUMITRU GHERASI 


nală sint suspecți, 


Quiroga îl ameninţă că, va îi res- 


iponsabil de ceiace r se va intimpla. 


Totuş Calvo Sotelo este un lup- 
tător şi ţine să moară eroic pe ba- 
ricade. Sfidarea pe care i-o aruncă 
însuş Preşedintelui Guvernului, care-l 
ameninţase, 
moarte. 

„Am umerii largi, domnule Ce- 
zare Quiroga. Dumneata, dumneata 
eşti un om facil, prompt pentru ges- 
tul de sfidare sau cuvintul de ame- 
nințare. Am auzit 3 sau 4 discursuri 
de ale d-tale în viaţă, cele 3 sau 4 
pronunțate de pe chiar această bancă 
guvernamentală unde te afli, 
toate domina nota violentă. Prea 
bine, iau act de ameninţarea d-tale. 

„Am umerii largi. Accept cu bu- 
curie responsabilitatea actelor mele 
şi nu mi le dispreţuesc. Accept iarăş 
să răspund de actele altuia cind ele 
concură pentru binele patriei şi glo- 
ria Spaniei. 

„larăş, îţi repet ceiace Sfintul Do- 
minic din 'Silos i-a răspuns unui 


îi semnează sentinţa de 


şi în 


Pc... 


Vineri îi Martie 1938 


Buna VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA JI 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
[oi mzproper iapuat adi 
Cont CEC.Nr. 1235 ABONAMENTE: 
1 an Lei 700 ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni > 250 
. 3 luni > 173 3 luni > 125 


Noul _resim al_presci 


Controlul fondurilor 


De multă vreme, de vreo două săptămâni în special, se agită ideea 
unui nou regim al presei, 

Mai nou se pare că subiectul cel mai «primejdios» este problema fon- 
durilor, De-acum înainte se vor controla registrele tuturor ziarelor, va 
fi mare scandal, alarmă şi poate se vor găsi lucruri extraordinar de sen 
zaţionale, 

Noi putem spune, depe baricada cinstei şi sărăciei splendide: să vină 
controlul! 

De-aci începe discuţia, 

Nu refuzăm controlul, nici diseecţiile, nici microanalizele. 

Dar să se facă odată! Cinstit, cu maximum de bună credinţă, fără 
părtinire. Să se utilizeze fierul roşu! 

Cât suntem pe pace însă — în ajunul controlului — este bine să ne 
spunem, răspicat, părerile. Onorata cenzură are tot interesul ca să dea 
drumul acestor rânduri, Lumina răsare din discuţie. 

Presa şi gazetarii constitue un bogat capitol al vremilor de azi, 
Multe se vor spune mâine, multe se vor cunoaşte odată şi tot atâta de 
multe vor fi catalogate la justa lor valoare. 

Sunt gazetari în țara asta, doldora de talent şi miruiţi cu pricepere 
tehnică, plini de avânt, — adevăraţi soldaţi ai condeiului — care-şi Seui- 
pă plămânii prin redacţii umile, plătiţi cu iluzii şi cu visuri, dar slu- 
jindu-şi senin Patria. Nu-i cunoaşte, probabil, nimeni. li dispreţuiese, 
poate, mulţi. Cine ştie, poate au uitat, sărmanii gazetari, să se sindiea- 
lizeze. Au uitat să santajeze iar sperţul — fie el chiar numai «subven- 
ție» — n'a intrat în linia lor de conduită. Au rămas naivi, îmbrăcaţi ca 
Ion Ozun, cel din clipa întâlnirii cu Bucureştii, şi nu s'au acomodat rit 
mului bucureştean. 

Gazetele la care scriu duc zile negre, trăiese din tiraj, înfruntă duş- 
mănia unora şi neînțelegerea publicului nostru care te inbeşte, la nebu- 
nie, numai în zile bune iar în ceasuri grele »dă divors». 

Aşa e Românul: eroie în timp de pâce şi gata să lupte cu praştia!. 

Nu seriu pentru cinstiţii gazetari. Ii las să-şi soarbă, în deplină pace, 
interminabilul pocal de visuri. 

Să stăm de vorbă cu gazetele cari s'au pomenit, peste noapte, men- 
tori ai cinstei şi procurori ai registrelor, 

Dacă vine un decret pentru reglementarea controlului în materie de 
fonduri, să se aplice! Să intre bisturiul adânc, pânăn măduva oaselor, 
Să se taie subvenţiile toate, să se facă lumină, să se deschidă odată fe- 
restre. Să se explice geneza unor anumite palate, a rotativelor moderne, 
a automobilelor, a salariilor. Control la gazetă, în averea personală, 
control la gazetari, — la domnii gâzetari cari nau scris un rând în via- 
ța lor şi au încasat milioane; la domnii gazetari cari au scris pentru mi: 
lioane, numai pentru milioane — să se universalizeze controlul! Să cadă 
minciunile şi măştile! Să iasă din templul onoarei acei cari n'ar me 
rita decât vâjâitul biciului! 

O, câte nu sar descoperi dacă acest control ar fi aplicat riguros. 
Câte farduri nu Sar topi... Şi câte lamentări de madone imaculate ale 
scrisului nu ar amuți. 

Dealtfel, actualii conducători ai țării îşi cunose bine clienţii de 
ieri, gazetarii — faimoşii gazetari — cari nu făceau decât ode verbal 
şi semnau chitanţe în cinstea budgetului generos. 

Se cunose bine delicvenţii, îmbogăţiţii de peste noapte şi seeretu 
apariției unor ziare cu maximum 2000 foi tiraj. 

Drept că formula este proprietatea unui cere intim. 

E bine s'o cunoască toată țara. 

Asteptăm controlul! 

Senini, cu fruntea sus. Dar să vină, 
lumea, 

Şi pentruca să fim siguri de felul cum se aplică, propunem o comi 
sie de observatori, formată din directorii tuturor cotidianelor,. 

Vreau oamenii, desigur, şi au drept la acest lucru. 

Unii să asiste la propria lor moarte. 

Alţii să se bucure, nu de moartea altora, ci de faptul că se face 
odată dreptate, îustiție, şi nu se execută un drept. 


Valeriu Cârdv 


Hicdra roşie 


Un timp, după câleva condamnări ' tani, Davizi şi Perle. Această orga= 
severe, comunismul din România se nizaţie se acupa cu colportarea de 
dăduse la fund. Ziarele nu mai a-i manifeste şi broşuri comuniste în 


repede-repede, pentru toati 


din gărzile de |rege al. Castiliei: 
să-mi luaţi viața, dar mai mult nu | 


Pa 


duceau ştirea nici unei arestări. O 
apă tulbure se 'mtinsese peste comu- 
nismul dela noi. Nici o Rifcă şi nici 
un ŞSloimălă nu mai garnisea celu- 
lele puşcăriilor cu «eroismul» lor 
pistruiat şi  meschin, Comuniștii | 
noştri, o hoardă care numai că nul 
urla ca un lup îmbălat de turbare, 
se-astâmpăraseră. 

Astăzi, ziarele ne informează că 
Siguranța a descoperit un nucleu 
comunist, alcătuit din diverşi Zol- 


dreptate cu o rară vehemență împo- 
triva formei noastre de stat. 
Va-să-zică onorata hidră comuta 


nistă îşi arată din nou capetele di- 


| forme, de bazilişti iscodiți de /an- 


tezia vre-unui maistru medieval sau 
de balauri din speța acelora, cari 
turburau visele bătrânului Ii-Tai- 
Pe. 

Sinistrele hiene sociale, cari se 


| îluzionează că vor putea arunca 
„peste țara noastră de grâie, de mio- 


„rițe şi Consânzene, rugul crimelor 


—— „Sire, puteți | 


puteţi”. — Şi adaog că mai mult 
valorează să mori cu onoare decit 
să. trăeşti în nedemnitate”. 

Calvo Sotelo era gata de moarte, 
cu sufletul iluminat, în Iulie, cînd 
Passionaria, arătindu-l cu degetul, i-a 
strigat în Cortezuri, dementă şi săl- 
băticită de ură şi venin: 

„acest om a vorbit pentru ultima 
oară!” 

Atentatul a urmat fulgerător, mes- 
chin şi grotesc. 

12 Iulie 1936. Seara. 

Locotenentul Moreno şi locot. Con= | | 
d6, în fruntea unor gărzi de asalt, 

s'au prezentat la Calvo Sotelo, acasă | 
şi în baza unui mandat de arestare | 
plăsmuit de ei, i-au cerut să-i urmeze | 
ceiace Sotelo a făcut după ce a luat | 
cuvîntul de onoare al ofiţerilor, pen- 
tru “sinceritatea actului lor. 

A fost urcat întrun camion şi! 
ucis tilhăreşte, iar cadavrul i-a fost 
i iii 


(Continuare în pag. Ill) 


lor, — se înșeală, Asta, însă, nu îns 
seamă că trebuie să rămânem ne= 
păsători. Dimootrivă, să băgăm de 
seamă ca nebunia lor să nu molipe 
sească și pe alții. 

Noi m'avem poftă să vedem răs- 
turnate în colb Armnotele şi Drago- 
mirnele noastre strămoşeşti. De bine 
de rău, avem o cultură, o civilizaţie, 
pe cari trebuie să le prețuim, căci 
au fost creeate cu multă jertfă. Co- 
muniştii le-ar nimici într'o singură 
lună, — cum au făcut în Spania, 
unde l-au împuşcal pe cel mai mare 
! pictor al contemporaneităţii: Zu- 
loaga. 

Comunismul trebuie sdrobit la 
timp, Trebuie să i se sfărme Cape 
tele — și arse, să nu rămână nici 
urmă de ele. 

Hidra comunistă n'are ce căuta în 
„fara asta, în care Ştefan-cel-Mare 
! mai trăieşte în preajma Putnei scăl- 
date în soare! 


Mircea Streinul 


Cronica Dramatică 


Teatrul Naţional: Victorien Sardou şi E. 
Moreau : Madame Sans Gene 


Bătrîna piesă a bătrinului om de 
teatru francez are în ea o tinerețe 
nepieritoare. Cred că mai de grabă 
se va uita Cyrus sau Gengis-Khan, 


| 


las fi seris-o poate mai bine... Da, 


Vietorien  Sardou, nici eu, nici 
dumneata, — a scris-o Dumnezeu, 
Poate că a scris-o chiar prost, Eu 


decit povestea fantasticei vivandie.| dar n'aş fi fost Dumnezeu... 


re, Cred că atita timp cît se va juea 
teatru şi omul va avea istorie, se va 
putea aplauda această piesă care 
Mare nimic virtuos, nici selipitor 
în ea. 

De ce? Fiindcă Madame Sans 
Gene se nimereşte — prin forţa su- 
bieetului — să fie o perfectă anec- 
dotă şi un pertect adevăr, 

Unde aţi mai întîlnit o spălăto- 
reasă care să fie şi vivandieră? Am 
mai întîlnit, veţi spune. Da, dar 
unde aţi mai pomenit ca această 
spălătoreasă să fie vivandiera celor 
mai patetice lupte ce au ndaţ vreo- 
dată pămîntul şi să ajungă ducesă? 
Unde aţi mai pomenit ea această du: 
cesă să fie soția unui sergent ajuns 
mareşal? Unde aţi mai pomenit ea 
duceasa, rămasă spălătoreasă, să 
fie fosta spălătoreasă a unui împă- 
rat, ca acest împărat să fie Napo- 
leon — el însuşi o imensă anecdo- 
tă — şi să maj aibe asupra lui un 
cont de 68 de franci neachitat?., 

Dacă — fiind eu Sardou ori Sha- 
kespeare, ori, de ce nu? chiar ceia- 
ce sint — v'aș spune aceste lucruri 
fără un manual de Istorie în mînă, 
mi-aţi da cu tifla. 

Da: Madame Sans Gene nu e po- 
sibilă. 

Totuşi Madame Sans Gene a fost. 

Cea mai neverosimilă anecdotă a 
fost cea mai adevărată. 

Acesta-i avantajul  nepieritor al 
comediei de aseară. 

Autorul na avut nevoe să şar. 


jeze deioc; realitatea era în faţa lui,| Marieta Anca, Nora Peyov, ete. 


| 


cu cel mai legendar împărat şi cea 
mai istorică  spălătoreasă, grozav 
de şarijată. 

Pe Madame Sans Gene n'a scris-o 


SECURITATEA 
COLECTIVA 

Iată o problemă care ocupă as- 
tăzi coloanele tuturor ziarelor din 
Europa, bucurându-se de mai mul- 
tă şi mai binevoitoare atenţie din 


partea celor franceze: securitatea 
colectivă. 

«Gringoire» în numărul său din 
4 Martie 1938 comentează în scurte 
note şi cu largi aluzii soarta şi da- 
că vreţi eficacitatea instituţiei dela 
Geneva. 

Paralel cu discuţiile şi intenţiile 
de a lămuri ce e aia Societatea Na- 
țiunilor, vorbese despre politica 
Frontului Popular care izolat 
Franţa». - 

Se tinde astfel către lămurirea şi 
restabilirea unui adevăr, notându- 
se faptul că în urma ultimelor eve- 
nimente politice, diplomaţia euro- 
peană sar găsi pe un drum nou. 
Sau dacă nu pe un drum nou, către 
o altă orientare. 

“După întrevederea Hitler 
Sehusehnigg — de pildă nici o reu- 
niune a consiliului Societăţii Na- 


<a 


..— 


Imi place marea  comediană — 
comeidană pentru orice scenă apu- 
seană — care e Marioara Zimni- 
ceanu, că trece totdeauna dincolo 
de text, împrumutind din magneti. 
ca-i personalitate, intenţiilor auto- 
rului, un fior de înţeles prelunzit, 
aş zice un surplus de veşnicie, o 
magnitudine. 

Mi se pare că aşa fac în genere 
tragedianele, 

Aşa am văzut-o pe Marioara Zim- 
niceanu în Patima Boşie, într'o To- 
fană mai mare decât a Elvirei Po- 
pesecu depe vremea cînd nu era... 
eurtată; aşa am văzut-o recent iu 
piesa lui Marcu Beza, aşa am vă- 
zut-o eu aseară, dind parodiei du- 
eale un sens omenese şi vulgarită- 
ței de spălătoreasă o notă eroică. 

Marioara Zimniceanu a mărit pe 
Madame Sans Gen?. Dacă vreţi mai 
mult, puneţi-mă să o joc eul... 

După atiţi Napoleoni cu care sce- 
na şi ecranul ne-a împuiat capul, 
actorul de instinct şi linie superioa- 
ră care e George Calboreanu, ne-2 
dat unul veridic. E mult, e tot. 

Delicios, şi mai simpatie deeit 
ni-l face Istoria, Fouche-ul lui lon 
Manolescu. 

Cald, ca tot ce creiază, sergentul- 
mareşal al. lui Ulmeni. La fel, plus 
o austriacă eleganţă, contele de 
Neuberg al lui C. Mitru, actor care 
a biruit, 

Nostimă silueta 
dans 1. Finteşteanu. 

Adecuate, autentice, siluetele unor 


maestrului de 


Un spectacol de mare serie, un 
succes meritat pentru regia lui Soa- 
re, secondat de pictorul Cornescu. 


Dragoş 


Viunilor na mai fost prevăzută. Es- 
te vorba despre un non echilibru eu 
ropean. 


* 

Im aceste inprejurări, scrie Gria- 
goire, este bine să revenim la aliaaţe 
cari ne-ar folosi. Franţa ar trebui să 
jie prezentă peste tot. On Franţa 
mare ambasadori nici la Salamanca, 
nici ia Roma. Timp de şase luni n'a 
avut ambasador nici ia Washington. 

Pemtrru ce Franța a rămas atât de 
izolață ? Pentru a fi în folosul Rusiei. 
Şi pe piacul Sovietelor... 

Aşa scriu ziarele iranțuzeşti. Aşa 
că noi nu mai comentăm. 


x 


Gringoire scrie de moartea lui Ga- 
brielle d'Annunzio următoarele : Toţi 
prietenii literelor plâng moartea mare- 
lui scriitor care a fost Gabrielle d'An- 
nunzio, 

Franța nu va uita niciodală că îm- 
preună cu Mussolini el a determinat in- 
tervenția Italiei în 1915. 

Combatant glorios a cucerit Fiume 
şi l-a dat Italiei, 


Artistice :- 


Din cuuze neprevăzule: premiera 0pe= ; 


rei «Eugen Oneghin» anunțată pentru 
astă seară (Miercuri 9 Martie crt.) se 
înlocueşte cu opera «Căsătoria secretă» 
de Cimarossa cu d.nii: George Nicule- 
scu Basu, Şerban Tassian, Viorel Chi- 
cideanu, şi d.nele Marie Snejina, Emi- 
lia Guţianu, Valentina Creţoiu 'Tassian,. 


Teatrul Modern 

Marele succes al teatrului MODERN 
«Două duzini de trandafiri» se joacă în 
fiecare seară pe scena elegantului tea- 
tra din str, Sărindar. 

Ion Iancovescu, Toţa Yann, Vivi Vla- 
sin şi ionel Ţăranu, sunt principalii in- 
terpreţi ai acestei admirabile comedii. 


: Culturale 
Conierinţe 


Centrala Caselor Naţionale redes 
chide seria conferinţelor publice, cu 
începere dela 16 Martie c., în sala 
de festivități G. Ţiţeica (Calea Vic- 
toriei, 52 etaj), cu teza generală 
despre <Muncă şi creaţie în alte 
țări»; zilele conferințelor vor fi în 
Miercurile dela 16, 23 şi 30 Martie 
şi 6 şi 13 Aprilie a. c., ora 18,30. 


D. George Aecsinteanu va ţine 
Sâmbătă 12 Martie a. ce. ora 19, o 
conferință la radio întitulată: «Prin 
Secnime». 


implinind um 


în publicistica românească, inau- 


yurăm, Sâmbătă 12 Februarie 


BUNA ViuSTIiRE 


literară, culturală, artistică 


va fi 
SINGURUL COTIDIAN 


consacrând rubrici documentate şi articole 


LITERAR ȘI ARTISTIC 
critice 


tuturor manifestărilor culturale româneşti, 


Citiţi zilnic, începând 
SAMBATA 12 


de 
FEBRUARIE 


BUNA VESTIRE 


Jiterară, culturală, cetistică LELE 


i a a 


RR Ri ai iai 


INTREBARE ŞI RASPUNS 


Proaspăia revistă Veac Nou 
(Anul I Nr. 1) publică o serie de 
răspunsuri la următoarea  între- 
bare (redăm în tocmai formula- 
rea ei): 

«Cartea cea mai [frumoasă pe 
care. aţi citit-o în 19372. Din pri- 
cina diversilății personalităților 
cari răspund nu putem clarifica 
răspunsurile categorii pentru a 
discuta sub specia generalului și 
de aceea geantă latină ce mă af- 
lu voi fi silit să mă limitez în oc- 
cidental. Se ştie despre Român, 


în genere, că nu are obiceiul! 


niciodată să răspundă la întreba- 
rea pe care i-o pui, mai ales când 
e «intelectual» sau, doamne fereş- 
te «literat> (amator sau profesio- 
nist). De aceea foarte mulți din- 
tre ei au răspuns cam așa: car- 
tea cea mai bună din anul 1937 
sunt următoarele două; sau car- 
tea... este cutare dacă mar mai fi 
și cutare sau cutare etc. etc. etc. 
Asta în termeni civilizaţi sar pu- 
tea numi lipsă de criterii sigure 
sau adolescență culturală, noi 
însă nu știm cum să-i spunem, 
neputându-ne îngădui libertatea 
de a [i civilizați în orice împre- 
jurare. 


Viaţa n:ereşaluiui 
Averescu 
Ain primit ia redacţie cartea d-lui 
locot. MIRCEA CIOROIU „Viaţa Ma- 
reșalului Hverescu” despre care ne 
vom ocupa pe larg întrun mimăr 
viitor. 
«Noua Gazetă de Vest, 
cotidianul din Oradea 


d-nii Camil Petrescu, Mircea Elia- 
de, Mircea Streinul, Eugen Cialie, 
şi alţii. Sunt deasemeni în curs de 
apariție răspunsurile d-lor Radu 
Gyr, Perpessicius, 0. Noica, Ar. Ac. 
terian şi alte condee talentate ale 
generaţiei tinere. 


Costin |. Murgescu, 
tânărul gazetar şi publicist dela 
articol 


“Gazeta de Vest», al cărui 


«La aniversarea unui ziar cinstit» 
l-am reprodus întrun număr tre- 
cut, pregăteş.e un volum întreg a- 
supra «Provinciei în cadrul culturii 
române». Revistele, cenaclurile şi 
autorii provinciali care  dorese să 
fie comentaţi în această lucrare 
sunt rugaţi să trimită datele nece- 


N 7 


„Zile de Lazarei“ 
de G. Banea 


Un jurnal de captivitate şi de spital, 
de impresionantă factură, un document 
plin de adevăr uman al zilelor de res- 
trişte din răsboiul cel mare, o tulbură- 
toare suită de drame fizice şi sufleteşti, 
publică d. G. Banea în «Zile de Lazarety 
volumul care se află sub tipar în editu- 
ra Fundaţiei pentru Literatură şi Artă 
«Regele Carol II». 

Cartea, cum puţine s'au scris în genul 
acesta, redă răsboiul într'un aspect ne- 
eunnoscut: acela al captivităţii unui ma- 
re mutilat prin spitalele şi zonele sa- 
nitare inamice, Accentul cade, reţinut 
şi grav, pe experienţă, pe autenticitate, 
pe studiul psihologic. Sunt pagini aici 
(ca acelea care înfăţişează agoniile pe 
câmpul de luptă) sguduitoare prin ana- 
liza lor, Şi mai este apoi în «Zile de la- 
zaret>, pe lângă drama aceasta a sufe- 
rinţei marilor mutilaţi, o anumită a- 
dâncire, o putere de detaşare şi de seni- 
nătate. adesea chiar un humor profund 
omenesc, 

«Zilo jde luzaret» de d. 0. Banea ne 
pure în faţa unui debut literar de ma- 
ze anvergură, de neobișnuită calitate, 


întreprin- 
de, prin pana redactorului său d. 
Costin 1. Murgescu, o interesantă 
anchetă asupra «Provinciei cultura- 
e». Au răspuns la această anchetă 


Sunt totuși câleva răspunsuri 
a căror neghiobie poate înduioșa 
chiar pe un crocodil. Astfel dom- 
nul C. Ardeleanu spune răspi- 
cat: <N'am cetit-o pentrucă na 


apărut>. Credem că ar fi cu totul 
inutil să-i explicăm autorului a- 
cestei perle de ce o sută sau două 
de cărți nu pot fi lafel de uriîte. 
Una trebue să fie mai frumoasă 
ca toate celelalte dar credem că 
explicația noastră pe buline l-ar 
oaie sau ar provoca cine ştie 
ce altă năzbâtie. 

De asemenea foarte interesant 
este domnul Constantin Virgil 
Gheorghiu care spune cu sânge 


rece <E cartea mea — viața de 
toate zilele a poetului». Domnu- 
le C. V. G. te rog vină-ți în fire 
că e păcat, ne faci meseria de rîs. 
Mai întâi dă-fi seama că un ase- 
menea titlu poate cuprinde orice 
sub el numai poezie nu (alt mo- 
del decât Camil Baltazar. In- 
toarcerea poetului la uneltele 
sale, nu găseai). Poezia nu este 
viața de toate zilele a poetului, 
decât cel mult pentru nătăfleții 
cu lavalieră și haine negre. De 
altfel acestui flecuşteţ îi reco- 
mand, pentru minima lui culti- 
vare și restrângere a pretențiilor 
«Intunecatul April» de Emil Bo- 
tta şi mai ales cursurile gratuite 
pentru adulții întârziați, ţinute 
sub titlul <Cum să ne purtăm în 
societate ?>. d g 

Autorul care sar părea că a 
realizat majoritatea relativă a o- 
pinilor favorabile este domnul 
Camil Petrescu cu romanul său 
1907. Dar nu despre gusturi a 
fost aici vorba ci despre altceva. 
Cred că nu am lăsat vreun echi- 
oc. 


Login 


sare pe adresa d-lui Murgescu, Bd.| Eminescu 


Schitu  Mărugeanu '4, Bucureşti, 
până la 1 Aprilie cel mai târziu. 


«Toast de seară» 

se numeşte un poem de părintele Gh. 
Antonovici. 
Tremură în jghiaburile -suburbiei 
ploaia, ca în “fluier “o eglosă, clar... 
Şoseaua trece pe sub seară cu holtei 
cari chiuie în tipslca grâului din car. 

Fă Er fi 


Domniţă, în zorii ce vor înflori 
cunună peste sat, albaştrii nuci 

ai depărtărilor vor lămuri 
sufletului tău, Aluncea să-mi aduci 


vinul zâmbetului, să. sorb 

de pe-obrajii odihniți pe călăpăr; 
răcoarea dimineții te-a muşca de umeri 
şi ciocârlii ți-or flutura lumină 'n păr. 
Simţi-vom din fântâni cum se desprinde 


fir de gând văratic pentru calme 
pribegiri; e câmpul plin de 
umbra plopilor şi-o beau drumeți 

din palme, 


Vom asculta al frunzei murmur, 

apoi despre prieteni vom vorbi: 

de Iulian Vesper, de Slreinul, George 

| Drumur, — 
şi cele mai frumouse poezii 

din nopțile lor albe, 

le-oiu pune gândului tău; salbe. 


Ieromonahul Ştefan 
Lucaciu 


semnează următoarele întrun ziar 
regional: 

Credința aceasta într'o condamna 
re sau răsplătire a faptelor noastre 
după moarte se transformă pentru 
cel care o practică, într'o permanen 
tă iluminare a mieții, într'o conti- 
nuare a menirii lui Hristos pe pă- 
mânt: «Eu pentru aceasta am venit 
ca să mărturisesc adevărui». 

Dragostea creştină a făcut pe 
Sf. Apostol! Puuci să grăiască: Dra- 
dostea îndelung rabdă, se milosti - 
veşte;, dravostea nu pismueşte, dra- 
gostea nu se semețeşte, nu se trufe- 
şte. Nu se poartă cu necunviință,nu 
caută ale sale, nu se întărită, nu 
gândeşte răul; nu se bucură de ne- 
dreptate, ci se bucură de adevăr ; 
toate le suferă, toate le crede, toate 
le mădăjdueşte, toate le rabdă... 


„Şi acum rămâne credința, nă- 
dejdea, dragostea, aceste trei; iar 
mai mare decât acestea este dra- 
gOstea».me 

Numai această dragoste poale să 
formeze cheia de boltă a probleme- 
lor sociale de azi. 

lar viața noastră de Stat, prin a- 
cest imperativ creştin își va putea 
găsi drumul rosturilor sale». 


—————————————————————————————————————————————————————————————B—— 


a apărut într'o nouă ediție a operei 
sale poetice, la „C. R.”. E binevenită ti- 
părirea cât ma deasă a marelui liric. 


Cimitir pe câmp 

se numeşte un poem de Neculai Roş- 

ca, pe care-l publicăm în întregime: 
«Ne-am întâlnit mai simplu decât m'am 
- aşteptat, 
dar pultredele cruci ne-au întețit delirul, 
când seara-şi închinase în stropi de- 
argint potirul, 
împrăştiind răcoare pe-al morţilor oftat, 


rodul din arbori 
cimitirul, 
In sufletele noastre trezile sa iscat 
profunda noslalgie a celor ce-au plecat, 
simțind cum își înoadă'n viața asta firul, 


Părea aprins de 


Imbrățişarea noastră pornea din infinit 
sin prima sărulare țrăirăm înmiit 
acel apus de soare arhaic şi vibrant -- 
şinfierați de gânduri străvechi spre 
miez de noapte 
sărutul prelung,  exas- 
pezat, 
în seva celor morți din vişinile coapte» 


ne-am regăsit 


A apărul revista «SATUL», anul 
VIII, Nr. 88, pe Martie crt. de sub 
direcția d-lui Andrei Udrea, cu un 
cuprins bogat, îmbrăţişând toate 
ramurile de activitate pentru viața 
obştească a salului. Revista se 
menține pe celaş plan de muncă pe 
care a plecat acum opt ani. 

In numărul pe Martie colaborea- 
ză scriitori din cei mai recunoscuți 
peniru popor, care semnează  arli- 
cole tratând despre medicină, agri- 
cultură, gospodărie, literatură, şi 
tot ce interesează cultura la sate. 
Costul abonamentului e de 60 lei 
anual pentru plugari şi elevi, Re» 
dacția şi administraţia: Bucureşti, 
Bd. cpt. av. V. Craiu 13. 


IDEEA LIBERA. A apărut Nr. 
21 din 6 Martie 193 al revistei na- 
Hionaliste «Ideea liberă» cu urmă- 
torul sumar: 

X. Porsenna-Capitalul în agricul- 
tură; V. F. Pantazopol. Orice sar 
spune... N. N, Teianu Reforma ne- 
cesare. Im Voinescu. Pe drumuri- 
le Italiei; Dan C. Băițeanu, Româ- 
nia Regelui Carol ZI; Ion Dinu ; 
Realizări sociale în Italia; Mihail 
(Cosma. Fascismul, bolşevismul și 
problema masselor; Petre Păulescu: 
Tara de peste wcac; N. . Mateescu; 
Culturalizarea muncitorimii; Doe» 
trina fascistă de Benito Mussolini 
tradus de Vintilă Parasewivescu 
Infierări — Polemici, 

76 pagini în culori lei 5. 


? 


CALE 


NDAR 


Joi, 10 Martie 1938 


ORT, Sf. Mart. Codrat ţ 250. 
CAT. S-ţii 40 Martiri d. Seb. 


Răsărilul soarelui 7.46. 


Apusul soarelui 16.13. 


CI N 


TEATRE 


OPERA: Căsătoria secretă. 
NAŢIONAL: Madame Sans Gene. 


MODERN: Două duzină de trandafiri. 
REGINA MARIA: Relache. 


STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL: | COMOEDIA: Mansarda. 


Glumele destinului. 
LIGA CULTURALA: Rudele. 


TEATRUL MODERN 
STR. SARINDARI, 14 


duzini de 
trandafiri 


LIBER: Rămânem  prieteul. Ş 
„EXCE : Trei va,suri. 
ALHAMBRA EXCELSIOR Trei va s 


cu 
IANCOV. SCU, ȚOȚA YANN, ViVI VLASIN, ȚARANU 


CINEMATOGRAFE 


ARO : Veninul și jurnal Fox. 

CAPITOL: Lorenzino de Medici, jurnal 
şi complectare. 

CARLTON : Aur şi femei şi jurnal. 

SCALA: Valetul şi contesa şi jurnal Pa- 
ramount. 

SAVOY : Ciclonul, jurnal 
tare, 


şi  comple- 


AZI LA CINEMA 


UN FILM DRAMATIC, TURBURATOA 
Si IMPILSIV 


[IN 13 


za 
FLORENTEI 46. 


TORIA 


£ 
C.PILOTIT O Rl 4 
ALEX.MOISS1, Fi e, 


6. BRIGUONE 


ROXY 


Jurnal şi complectare 


SELECT : Floare de trotuar şi 
choţ Tone, 

TRIANON : Ce ştii tu ce-i soacră-mea 
şi Jurnal Paramount, 

FEMINA ; Pentru dumneavoastră d-nă, 

REGAL ; Contesa Walewska şi jurnal! 


Paramount. 


CAPITOL ȘI 


Fran- 


Cinema ARO 


prezintă filmul tuturor spectatorilor 


VE NIN UL cu CHARLES 


BOYER 
Cu toate sacrificiile cari au necesitat 
pentru angajarea acestui film 
Preţuriie rămân cele obişnuite 


PALAS BULEVARD : Tarantela. 


ARPA: Regele din Pecos, jurnal şi | UNIC (Piaţa Filantropia): 


complectare. 

ROXY: Lorenzino de Medici, 
complectare. 

CORSO : Cielonul, Jurnal şi comple- 
tare. 

ELYSEE (str. Doamnei îi): Ce ştii tu 


DACIA ; Femei de noapte şi Premiera. 

DARLĂY : Inchis din cauza incendiului. 

DIANA: Granița însângerată şi Mis- 
terela cartierelor chinezeşti, 

DICHIU : Copilul nimănui şi Patrula 
de noapte. 

FORUM : India în flacări 
şoara mama mea, 

FLORIDA : Lucreția Borgia şi U» 
arăcușor de Iată. 

FRANKLIN ; Romeo şi Julieta şi Stan 
şi Bran gemeni. 

LUCIFER (Dudeşti 97): Demonii mă- 
rii şi Omul cu două vieţi. 

UIA (Griviței 196) : Scipio Africanul şi 
Stan şi Bran la Holywood. 

MARCONI : Robinson Crusoe, Jurnal 
şi artişti, 

MARNA ; Curierul din Lyon, Hotelul 
nebunilor şi artiști. 

MODEL ; Misterul camerei obscure şi 
Poteca însângerată, 

NISSA (fost Lido): 
Mica prinţesă. 

OMNIA : India în flăcări şa Crima din 
linia Maginot. 

ORFEU ; Jurnalul unei fete de pension 
şi Tigrul din Bengal, 

RAHOVA : Nunta cu repetiţie şi Par- 
nell. 


şi Domni- 


Prima noapie şi 


AZI PREMIERA 


Căpitanul 
Benot şi Sângele pământului, 


jurual si | VOLTA BUZEŞTI : Floare de ghiaţă şi 


Mormântul lui Ginghis Khan. 
VOLGA-DOROBANȚI : Broadway Me- 
lody 1938 şi Chemarea cea mare, 


ce-i socară-mea și jurnal Paramount, | ILEANA : Farmecul Boemiei şi Missi- 


AIDA (Calea Rahovei 151): Ogorul şi 
Revolta din China. 
AMERICAN : Saratoga şi Nunta cu 
repetiţie, 


unea Locot, Perry, 
CARMEN (calea Dudeşti 169): Maria 
Stuart şi Primejdie de moarte, 


BARACELONA : Groaza din Shanghai CENTRAL : Colierul blestemat,  Mos- 


și America Melodi, 


cova Shanghai și artişti. 


COTRGCENI : Avantgarda ervilor șil CITY (Bul, Carol 21): Prima noapte 


Doamna dela etajul IL. 


şi Mica prinţesă. 


RA DIO 


Joi, 10 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
BADIO-BUCUREŞTI 


15.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du- 
nării. 

15.10: Coucert de prânz (discuri), 

14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra- 
dio-jurnal 

14.30: Continuarea concertului de 
prânz (discuri): Două cântece din fil- 
mul „Trei domni în frac” de Mancini 
((voce: Tito Scihpa); Potpuriu de lie- 
duri executat la țiteră; Cantec de lea- 
găn corsicana şi Dansuri din Auevrdue» 
Fox de Gree şi Fox de Ellis; Copiii 
satului, vals de Kalman. 

15.00: Actualităţi străine: Radiofonice, 

17.00: Ora copiilor: 1. „Păţaniile Im 
Ţăndărică”' după o idee de Collodi. 
Radiu-pieseta de N. Papatanasiu cu mu- 
zică aranjată de d-ra Eliza Țilenschi, 
executat de Școala primară nr. 24 de 
fete, de sub direcția d-nei A. Popescu- 
Salcia. Conducerea corutilor: d-ra A- 
lexandra Gârleanu. II. Jurnalul copiilor 
de Victor Ion Popa. 

15.00: Ora. Mersul vremii. 

13.05: Concert de după amiază al 
orchestrei de dans Radio dirij. de Mi- 
halt Dala. 

19.00: Cărţi şi reviste, 

19.15: Continuarea concertului. Ţigan- 
că, ghiceşte-mi norocul, tango de Fritz 
lahn; Fata din Hawai, tango de Wiga 
Gabriel; Havanna, foxtrot cuban de 
Haentschel; Aşi vrea să mă îudrăgos- 


tesc de tine, slowiox de Stolz; Mai 
cânăt-mi! vals de Streker; Vorbeşte-mi 
din inimă, foxtrot de Robin; Cine te-a 
sârutat nu te uită, tango de Bruhne; 
Un sărut şi la reevdere, foxtrot de Ma- 
riotti. 

19.50: Şcoala satului de arh. G. M. 
Cantacuzina 

20.10: Ansamblul Cernigov: 1. Boris 
Cernigov ,acomp. la ghitară de Boris 
Vulpe: î. În amurg romanță de Boris 
Vulpe; 2. Mazurca de Boris Vulpe; 
3. Capriciu de Siniawer. II. Guglielmo 
Cabiaglia ghitară: 1. Tarantelia, de Bec- 
ce; 2. Campagnola de Becce; 3. lu- 
tâlnire fericită de Mozzani. III, Boris 
Vulpe mandolină acomp. de ghitară de 
Guglielmo Cabiaglia: 1. Serenadă de 
Silvestri; 2. Vals Nr. 1, de Dutrand. 

20.40: Cântece italieneşti şi spaniole, 
petre Munteanu (canto): Primăvara de 
Tirindelli; Ideal de Tosti; Mama mea 
de Nutile; Polo de Manuel de Falla; 
uranada de Barrera; HAmapola de L. 
Calle. 

21.00: Programul concertului simfonic 
de Em. Ciomac. 

21.15: Concert simofuic al orchestrei 
„Filarmonica”” dirij. de Egizio Massini 

In pauză (22—22.15): Radio-jurnal, 
Sport. 

22.15: Continuarea concertului simfo- 
uic (solist: pianistul orb Imre Ungar). 
23.10: Muzică veselă (discuri). 
23.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 


rinde regulamentul . 
de revizuire a cetățeniilo 


Recunoaşterea naţionalității române 


entru cei din provin- 


ciile alipite. Situaţia creiată ovreilor. Se întocmesc 
noui liste de naționalitate 


— Cine nu sunt revizuibiii — 


Ministerul de 
mătorul decret, prin care se regle- 
mentează dispozițiunile privitoare la 
modul în care se va face revizuirea 
cetățenilor. 

Acest regulament cuprinde dispozi- 
jiunile ec vor fi urmate de autorităţi 
şi de cel interesaţi, cu privire la pro- 
cedura revizuirii evreilor de pe întreg 
teritoriul României. 


RECUNOAŞTEREA NA- 

ŢIONALITAŢII ROMANE 

PENTRU CEI DIN TERI- 
TORIILE ALIP!ȚE 


Se stabileşte astfel că în terito- 
riile alipite (Bucovina, 'Transliva- 
nia, Banat, Crişana, Sătmar, Ma- 
ramureş şi Basarabia), se vor în- 
tocmi de către primari — tablouri 
de pe registrele de naţionalitate de 
la primării, de toţi evreii înscrişi în 
aceste registre. 

Sunt socotiți evrei toţi cei cari 
la 18 Noembrie (1 Decembrie) 1918 
erau de cult mozaic, chiar dacă ul 
terior au schimbat reliziunea. 

Se vor alcătui deasemeni, liste de 
primării, de locuitorii evrei cari 
nu sunt înscrişi în listele 'de anţio- 
nalitate, 

Tablourile vor fi afişate şi trimi- 

se judecătoriilor de care depind co- 
munele respective, pentru a fi îna- 
intate parchetelor tribunalelor, 
__ Regulamentul fixează apoi Con- 
dițiunile în care se recunoaşte na- 
fionalitaica română pentru cei din 
teritoriile alipite. 


Situația ce se creează evreilor 


— Cari cvrei sunt 


Art, 88 din acesţ regulament prevede 

următoarele : 
s 2 

Evreii care au făcut declarațiuni 
că voesc să dobândească drepturi ce- 
tățeneşti şi care sunt trecuţi în regis- 
trele ţinute de tribunule sau judacăto- 
rii, au dobândit naționalitatea română 
dacă au întrunit condiţiunile mai jos 
arătate 

Categoria 1 

a) Să fie locuitor al Vechiului Re- 
gat; 

b) Să fie născut în ţară; 

c) Să nu fi fost supus al unul Stat 
străin. 

Categoria Il 

a) Să fie locuitor al Vechiului 
gat; i 

b) Să fie născut întâmplător în stră- 
inătate din părinţi așezați în țară; 

c) Să nu fi fost supus al unui Stat 
străin. 


Re- 


Categoria III 
Să fi satisfăcut legea de recrutare. 
Categoria IV 
Să fi fost mobilizat în una din cam: 
paniila dela 1915 încoace, 
Categoria V 
Soţul văduvei înscrisă în registru, 
să fi murit în campania din 1915 sau 
în campaniile ce i-au urmat, 
Categoria VI 
Tatăl legitim al celui înscris, să fi 
murit în campania din 1913 sau în 
campaniile ce i-au urmat, 

EVREII CARI AU PIER- 
DUT NAȚIONALITATEA 
ROMANĂ 
ART. 89. — Au pierdut naţiona- 

tatea română cei cari: 


Justiţie a întocmit ur-] Astfel, pentru locuitorii din Bu- 


covina, Transilvania, Banat, Crişa- 
na, Sătmar şi Maramureş se cere a- 
partenența (indigenatul) la 18 Noem 
brie (1 Decembrie) 1918 în una din 
comunele situate în aceste ținuturi. 

Pentru locuilorii din Basarabia, 
se cere să fi avut domiciliul admi- 
nistrativ în această provincie la 27 
Murtie (9 Aprilie) 1918. 

După legea ungară, privitoare ia 
dreptul de indigenat, se recunoașie a- 
parienenţa de v comună pentru cei 
cari au locuil timp de 4 ani neintre- 
rupl în acea comună. 

Deci, vor il consideraţi cetăţeni ro- 
mâni, în Ardeal şi părțiie fosie un- 
gureşii, numai cei cari ioculau în a- 
cesie ținuturi la 18 Noembrie (1 De- 
cembrie 191$) având la acea dată celă- 
țenia ungară, 

In ceastă privinţă vor îi respec- 
tate dispoziţiunile legilor în vigoa- 
e, ia acea dată în aceste ţinuturi, 
atât în ce priveşte dobândirea ce- 
tăţeniei, cât şi apartenenţa de o co- 
mună. 

Pentru locuitorii din Basarabia, 
domiciliul admivisltrativ va fi do- 
vedit conform legilor ruseşti atunci 
în vigoare, numai de cei cari erau 
supuşi ruşi şi aveau permise de lo- 
cuit eliberate de către autorităţile 
fostului imperiu şi de staroştii de 
voloste, 

In conformitate cu aceste legi 
străinii căpătau supuşenia rusă, nu 
mai după o şedere de 5 ani în Ru- 
s'a 


cefăței români — 


1. — Say naturalizat în ţară stră- 
ină ; 

2. — Au fost legitimaţi de către 
un străin ; 

3, — Femeia care sa căsătorit ou 
un străin, afară numai dacă dupe 
legea bărbatului soţia nu dobân- 
deşte naționalitatea acestuia sau 
dacă prin contractul matrimonial 
sau prin  declarațiune expresă fă- 
cută înainte de căsătorie si-a păs- 
trat naționalitatea română ; 

4, — Au primit, fără autorizaţia 
guvernului român, o funcțiune pu- 


blică dela un guvern străin ; 


5. Sau supus pentru ori cât de 
puțin timp la vre-o protecțiune 
străină, ori din care fapt ar rezulta 
aceasta ; 

6. — Au intrat, fără uatorizațiu- 
nea guvernului în serviciul militar 
la străini, ori Sau alăturat pe lân- 
gă o corporaţiune militară străină. 

ART. 90. — Acel înscris în regis- 
tru, va trebui să dovedească după 
distincţiunile făcute de art. 88: 

Acel din categoria I, că este năs- 
cut în ţară şi că nu a fost supus 
altui Stat străin ; 

Acel din categoria II, că deşi năs- 
cut în străinătate, totuş părinţii săi 
erau aşezaţi statornice în tară şi că 
nu a fost supus altui Stat străin ; 

Acel din categoria III, că a satis- 
făcut legea recrutării ; 

Acel din categoria IV, că a fost 
mobilizat în campania din 1913 sau 
în una din campaniile ce au urmat 
acesteia ; 

Acel din categoria V, că soțul 


lloiocausta trâdarci 


(Continuare din pag. L-a) 


La fel — cu cifre variate — ceilalţi! 

Dacă aceasta e fapta, procesul acum: La proces Kretinski, diva cu 
uthelari a politicei externe sovietice, ţipă că nu e vinovat. Apare Ra- 
lowski, vechi client al puşeăriilor brătiene, şi vreme de 3 ore îşi denunţă 
prietenul, dă pe faţă cele mai mari intimităţi ale lor, de pe chiar banca 


pe câre el însuşi mîine va muri, 
Canalii. 
Cine le-a produs? 


Ce coptură grozavă în sîngele unui neam se scorojeşte astăzi sub 


forma acestor scorii puturoase ? 


„Cite volge de puroi omenesc, a vinturat aşa zisa revoluţie rusă, ca 
albia ei să se reverse de atita mişelie şi trădare ? 

Ce oameni au vorbit ţărei lor despre ideal, ce epiderme nobile s'au re- 
voltat pentru bine şi dreptate, ca la cea mai mică iritare personală, atinse 
do erizipelul ambiţiei, să se frece, şi cangreneze pînăla os şi să spurce 
afară, peste 120 de milioane de fraţi, atîta plagă şi venin ? 

Ce iad de cruzime şi ură, în sfirşit, trebue să fie crezul acesta umani- 
tar, crezul marxist, ca cerul lui să se întoarcă aşa de repede pe dos, în 


pieire și laşitate pentru ai tăi! 


Ne mirăm, şi poate nu-i loc pentru niciun punct de întrebare, 
Din bezna animală ieşită, revoluţia rusă, cu viteze descrise uluitor de 
strălueiții ei protagonişti, se întoarce la bezna animală. 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


PR RR N eo aruncat la poarta unui cimitir. Gest 


creştinesc!? 


Domnii abonaţi, al căror abonament 
expiră la 1 Martie a.c. și vor să-l 
reînoiască, sunt rugați a ne expedia 
din timp suma necesară pentru a 
putea continua expedierea ziarului 


rau 3 


său a murit fie în campania din 
1913, fie în una din campaniile ce 
au urmat acesteia, 

Acel din categoria VI, că tatăl 
său legitim a murit în campania 
din 1913 sau în una din campaniile 
ce au urmat acesteia, 


50 DE ZILE PENTRU DE- 
PUNEREA ACTELOR 


Decretul prevede un termen de 5 
zile dela afişare, pentru depunera 
actelor de apartenență, de către cei 
trecuți în tablouri. 

Actele vor fi depuse la judecăto- 
ria respectivă. 

Judecătoria va putea acorda la 
cerere, o prelungire de 20 zile pen: 
tru depunerea actelor, 

După sxpirarea termenului, jude- 
cătorul va cerceta actele şi va între- 
prinde cercetări pentru stabilirea 
iemeiniciei arătărilor din acele ac- 
ie, putând cere şi nformațiuni au- 
torităților administrative si poliţie- 
neşti. 

Dacă în termenul prevăzut nu su 
depus nici un act, judecătorul va 
ordona ştergerea din reistru de nu- 
ționalitale a celui înscris. 

Im cazul când se va constata, din 
acte, că cel înscris nu întrunea con 
dițiunile de a fi dobândit naţiona- 
litatea română, se va ordona dea- 
semeni, ştergerea din registru. 

Pentru cei ce întrunesc condițiu- 
nile, judecătorul va ordona închide. 
rea procedurii. i 

Au drepiul de contestaţie, atât 
cei interesați, dacă au fost şterşi 
din registre cât şi de recurs, minis= 
terul public, dacă! sa ordonat în- 
chiderea procedurii. 

Decretul prevede modalitatea de 
revenire (ştergere say reînscriere) 
în cazul admiterii recursului sau 
contestației. 


In. dispoziţiile finale şi comune 
ale acestui decret se prevăd urmă- 
toarele; 

ART. 14], — Instanţele judecăto- 
reşti nu pot ordona: suspendarea e- 
Xxecutării  încheerii care a ordonat 
ştergerea din registru. 

ART. 142. — Ministerul Justiţiei 
după propunerea preşedintelui tri- 
bunalului, poate însărcina pe unii 
din judecătorii judecătoriei să re- 
zolve chestiunile de revizuirea cetă- 
ţeniei. 

ART, 144. — În cel mai scurt timp 
după publicarea acestui regulament, 
prim-pretorii şi pretorii vor ridica 
dela primării lucrările pregătitoa- 
re (liste, cereri, tablouri, ete.), ce au 
servit la alcătuirea registrelor de 
naţionalitate şi le va depune jude- 
cătoriei în circumseripţiunea cărea 
este situată comuna. 

Se va încheia proces verbal con- 
statând ridicarea şi predarea. 

ART. 145. — După terminarea re- 
vizuirii notarul comunei sub -supra- 
vegherea judecătorului unde lucră- 
rile pregătitoare sunt depuse, va al- 
cătui un nou registru de nationali- 
tate. 

Registrul astiel întoemii va îi cer- 
titicat pentru exactitate de judecă”. 
tor. El se va întocmi în dublu eeem- 
plar din care unul va rămâne în 
conservarea judecătoriei. Inscrierile 
în nouile registre vor face trimitere 
la registrele anterior intocmite. Nici 
o înscriere sau modificare nu se va 
face în registrul de cât cu încuviin- 
țarea judecătoriei. 

Registrul vechi va rămâne în păs- 
trarea judecătoriei. 


CE DECADERE DE 
DREPTURI DECURG DIN 
SUPUNEREA LA REVI. 

ZUIRE 


ART. 146. — In vechiul regat se 
vor întocmi de tribunale şi judecă- 
tori noui registre a celor cărora 
Sau acordat drepturi cetăţeneşti. 
Inscierile în noul registru vor face 
trimitere la rezistrele anterior în- 
toemite, 


Revizuirea poate fi făcută de ju- 
decătorie, conform art. 60 din re- 
gulament, chiar înainte de a se în- 
locmi tablourile, dacă a fost se- 
sizată de o autoritate administra- 
tivă sau printr'un dentinț. 


REVIZUIREA LISTELOR 
DE NAŢIONALITATE 


La cerere parchetului militar se vor 
revizui înscrierile în registrele de na- 
ționalitate, făcute în temeiul hotăririi 
Comisiunii de apel şi instațelor jude- 
cătoreşti (tribunal sau Curte de Casa- 
fie), 

Parchetul tribunalului poate între- 
prinde. cercetări pentru a stabili dacă 
o înscriere este sau nu rezultatul unei 
fraude sau erori. În cazul când se va 
constata că nu s'au întrunit condiţiu- 
nile legale, parchetul va cere tribuna- 
lului șă ordone ştergerea din registrul 
de naţionalitate, 


CINE NU SUNT REVI- 
ZVIBILI 


ART, 138. — Nu se vor revizui cetă 
țeniile acordate sau recunoscute prin : 

1. Naturalizare (individual ori în 
bloc) pe cale ge lege; 

2, Naturalizare, prin jurnal al Con. 
siliului de miniştri; 

5, Inscrierea în registrele locuitorilor 
din Dobrogea cărora li sau recunoscut 
drepturi politice potrivit legilor din 19 
Aprilie 1909, 14 Aprilie 1910 şi 3 Mar- 
tie 1912; 

4. «Ordonanţe de încetățenirey date 
potrivit decretului-lege No. 3902 din 30 
Decembrie 1918; 

5, Hotărîri ale comisiunilor, - prevă- 
zute de art. 6 din legea din 1 Aprilie 
1914 şi art, 10 şi următorii din legea 
dela 26 lulie 1921, pentru organizarea 
Dobrogei Noui, 


Se vor întocmi noui registre de 
naționalitate 


ART, 147. — Cererile şi orice alte 
acte procedurale în materie de re- 


vizuire a cetăţeniei sunt scutite de| 


timbru, impozit, timbru de aviaţie 
sau timbru judiciar, ., 

hilitatea stabilită de art. 
39 din decretul lege Nr. 
169/1938 între calitatea de 
alegător şi cea de cetă- 
țean român supus revizui- 
rii, a încetat față de dispo- 
zițţiunile art. 99 din Cons- 
tituțiune. 

Nici o altă decădere de 
drepturi nu decurge din 
faptul că cetățeanul ro- 
mân este supus revizuirii, 


“Îlagtalarea P.$, Ele 


[1 acesta igbineanul 


ca vicar al Mitropoliei Basarabiei 


Cum a decurs instalarea Arhiereului Efrem ca locote” 
nent de Arhiepiscop. Cuvântările 


Chişinău 8 

Duminică la ora 9, după Sfânta Litur- 
ghle, oficiată la Catedrala oraşului de 
12 preoți, în frunte cu Ic. Stavr, Const. 
Popovici — în prezenţa a tot ce are 
Chişinăul mal curat la suflet — s'a 
procedat la soleminitatea instalării P. S* 
Enacescu-Tighineanu în postul de Vicar 
al Mitropoliei Basarabiel. 

S'a dat citire apol Gramatel Patriar= 
hale. 


CUVANTAREA PREA 
SFINŢITULUI TIT 
SIMEDREA 
Episcop al Hotinului 

Prea Sfinţite, 

Delegat fiind de Sfântul Sinod şi de 
|, Pa S$. Patriarh să-i reprezint la 
înscăunarea P. S$. Tale ca arhiereu vl- 
car al arhiepiscopiei Chişinăului, îmi 
împlinesc o plăcută datorie a te pre- 
senta clerului şi poporului în mijlocul 
căruia vei trăi şi vei munci în ogor 
Domnului de azi înalnre. 

Alegerea P. S. Tale în acest loc de 
către Sf. Sinod şi 1. P. S$. Patriarh 
precum şi întărtrea pe, care ţi-a dat-o 
WM. S$. Regele dă clerului şi poporulai 
dreptcredincios din această de Dumne- 
zeu păzită arhiepiscople nădejdea, pre- 
cum şi garanția, unui bun păstor de 
suilete, 

Dar îmi voiu îngădui să-ți aduc a- 
minte despre unele lucruri şi împrejurări 
după aici, din Moldova dintre Prut şi 
Nistru, pe care poate nu le cunoşti 
îndestul. 

In primul rând să cunoşti că popor 
blând, ascultător şi evlavios ca între 
Prut şi Nistru rar se găseşte întral 
parte de țară. Când vei să faci vizite 
canonice în eparhle vei vedea însuţi 
ce comori prețioase zac în adâncurile 
acestul popor. De te va simți că-l iu- 
beşti, că-l miluești, că-i vrei binele țără 
nici un fel de interes egoist —. ca un 
copil bun şi ascultător se va. ține 
după tine, Vei putea ace din el. ce 
vei vol. 

Prin urmare P, $. iată clerul şi po- 
port ce. ţi se încredințează păsto- 
riei, Rămâne la înțelepciunea P.S. 
Tale şi la ajutorul lui Dumnezeu ca 
nădejdlile ce s'au pus în P.S. Ta să 
se Implinească, aducând pace şi iuţe- 
legere în această eparhie. 
CUVANTAREA PREOTU- 
LUI VLADIMIR BURJA- 

- COVSCHI 
Preşedintele secției  eco- 
momice din Emarhia Basa- 

rabiei 

„Bine cuvântat este cel ce vine întru 
numele Domnului”. 


Rugâm cititorii noştri să 
viziteze numai azine- 
ie din GHIDUL MER- 
ŢULUI ROMANESC care 
apare în FIECARE VI- 
NERI, 

Cumpărând dela aceste 
magazine veţi câştiga 
timp, bani şi calitate. 


Prea Sjințite Stăpâne, 
Am primit o însărcinare din cele 
ma! onorabile de a Vă saluta respec- 


Vicar şi să conduc în calitate de Loco- 
tenent de Arhiepiscop. Arhiepiscopia as 
ceasta până la intrarea în normali. | 


tuos şi cu toată smerenia în numele|. /n această calitate am venit în mij“ 


Consiliului Eparhial şi a  Clerului 
din de Dumnezeu păzită Arhiepiscople 
a Cihşinăului, unde P. S. Voastră, priu 
mila lul Dumnezeu şi alegerea Sf. Si- 
nod, sunteți orânduiţi a fi cârmaclul 
clerului dia Mitropolia noastră. 

Rănile noastre sunt adânci şi numa! 
unul Dumnezeu cunoaşte suferinţele 
noastre, care aşteaptă de atâta timp! 
alinare. Şi tocmal! din mâna arhierească 
a P. S$. Voastre se va vărsa acel untde- 
lemn peste rănile noastre. 

Prea Sfinţitul Tit al Hotinulul Va 
înmânat în numele P. F. Patriarh şi 
a Sf. Sinod cârja Arhierească, Semnul 
Purerti, nol vă depunem sufletele, cunoş- 
ținţele şi inimile noastre spre a fl tn- 
drumate /a ultima țintă — mântuirea. 

Cu aceste gânduri sincere, din ţoată 
inima vă zicem: Intru mulţi aul Prea 
Sfinţite Stăpâne. 

CUVANTUL PRIMARULUI 
MUNICIPIULUI CHIŞI- 
NĂU 

Cetăţenii Municipfiului Chişinău, prin 
glasul meu, V ăroagă să primiţi cele mal 
respectuoase omagii, cu prilejul însta- 
lării P. S. Voastre ca Vicar al Mitrupo- 
Ilei Basarabiei. 

CUVANTAREA P, $. 
EFREM-TIGHINEANUL 
Noul Vicar, într'o cuvântare emoție 

nantă, a spus: 

„Dumnezeu, jără a cărui ştiinţă na 
cade nici un păr din capul nimănui 
a Dingvoit ca prin orândulrea S/. Sinod 
p? a întărirei M. S. Regelui, să Vă [ia 


locul jrățiilor voastre. | 

Primul gând şe îndreaptă spre Dum= 
nezeu care şi prin care se țin toate. 

Se ireal zei căţre toți acei care 
doresc întărirea şi propăşirea sjintei 
noastre biserici, 

Am venit ca să colaborez şi eu la 
realizarea acestul ideal, 

Vă salut cu salutarea Domnului nostra 
lisus Hristos: Pace vouă. 

Vin cu delegafia P. S. Patriarh şi 
volu căuta potrivit însărcnării date să 
păstrez toate tradițiile acestei provincă. 

Dela început țiu să declar că m'a miş- 
cat duloşia slujbelor bisericeşti Jăcute 
în această sfântă biserică. Vă țigăduesc 
că volu păstra toate aceste tradiții şi 
volu da dreptate tutiror acelora care 
0 an. : 

Voiu căuta apoi să aciivez pe terenul 
cultural, 

Trebue ca în ajară de învățământul 
religios care se rezumă la catehizare, să 
ge ocupăm şi de latura socială: să a" 
jutăm pe săraci, să îngrijim pe bol- 
navl, să mângâem pe cei întristafi. 

E nevole să ridicăm starea culturală 
şi națională a poporului nostra. 

Cu aceste zise, gândul nostru se în- 
dreaptă ctre M. S. Regele şi P. S. 
Patriarh, acel cari ne-au dat prilejul 
să ne bucurăm în ziua de azi”. 

MASA DELA PALATUL 

MITROPOLITAN 

După instalare a avut loc o masă, 

care sa servit în palatul mitropolitan, 
Sergiu Florescu 


Situaţia posturilor 
de judecători receut înființate 


Ministerul Justiţiei, a decis ca să] Prin acelaş deceet, pe aceleaşi ba- 
legalizeze situaţia celor 160 posturi | ze de cercetare şi în urma propune- 


de ajutori judecători înființate prin 
tr'un deeret-lege de guvernul trecut, 


In urma examenului care l-a fă- 
cut statisticilor judiciare ale instan- 
țelor şi rapoartelor inspectorilor ju- 
decătoreşti, ministerul justiţiei a în- 
tocmit un decret-lege Prin care men 
ține din totalul de 160, numai 33 pos- 
turi de ajutori judecători, 


ROMA, 3. (Radio Universub. — 
Agenţia Stefani transmite : 

D. Buffarini, subsecretar de stat 
la ministerul de interne, în cursul 
desbaterii din Cameră asupra bu- 
getului acestui departament, a a- 
rătat între altele, că în scopul de 


Predestinare 


Săteanul Marin Pascu din comuna 
Peştera, s'a sinucis din cauza neuraste. 
niet, 

Marin Pascu şi-a tocit  nervij în 
timpul războiului, în simionia barbară 
a bubuiturilor de tun. 

Douăzeci de ani l-a chinuit neuras- 
tenia pe care i-a dăruit-o frontul din 
1916. 

La căpătâiul somnului, care de acum 
va fi liniştit, crucea lui va fi tot aceea 
de erou.., 

Pentrucă el a murit în război, încă 
de atunci... 


Veteranul înfrânt 

Când viața [ine să arate că e ironică 
reuşeşte cu prsosință, 

Bătrânul Gh. Alexa, de 82 ani, vete- 
ran al războiului pentru Independență 
din 1877—78, originar din comuna Ciu- 
rea (jud, laşi) a fost surprins de un 


E E LR [i COE REZ AZ PUP PA 79 SF PI TEI APERE IAPA SII. 720 2 0ROIGIIRI ADE RIZBEIEI: i 200807 


(alvo Sotelo,-inamicul ur. 1.- 
este asasinat 


(Continuare 


Atitudinea guvernului faţă de a- 


lcest asasinat este de o complicitate 
lelocventă. Declară vag că sau dat 
ordine de urmărire a asasinilor. 


Ziarele sunt supuse unei cenzuri 


| odioase. Niciun comentar nu e îngă- 
duit pe marginea asasinatului care 
a sguduit conştiinţa Spaniei cită mai 
rămăsese... 


Mai mult: nu s'a îngăduit publi- 


carea orei de înmormintare, 


Prigoana porneşte contra dreptei. 


Sediile ei sint închise. Arestări în 


DS SC 2 PN EA EI ECE NOI | IIOISSUĂ, 


din pag. L-a) 


In timp ce asasinii lui Calvo So- 


Pa locotenenţii Moreno şi Condă 


işi făceau plimbarea obicinuită pe 
bulevardele Madridului. 

In seara de 16 Iulie, Franco de- 
cola din Canarele exilului lui apa- 
rent, spre Maroc. 

N.B. In foiletonul (II) nostru de ieri 
sa greşit la corectură, un pasaj, al 
cărui înţeles a fost răsturnat; îl repro- 
ducem, “cu înţelesul lui adevărat: 

„Stânga desbinată cade în fața coa- 
liției dreptei, realizată de — şi sub — 
ințluența spirituală a lui Gil Robles”, 


lon Băleanu 


va şi Grajduri şi omorât, 

Gh. Alexa a făcut trei războaie  în- 
fruntând senin moartea şi oferindu-i-se 
chiar — dar le-a supravețuit, 

Pentru viața lui vitejească de până 
acum, măcar pentru atât, Gh, Alexa 
merita o moarte mai puțin stupidă, 

Dar stupidilatea e unul din privile- 
giile la care viața nu va renunța nicio- 
dată, 


Concurența între cele- 
brități 

Celebrul Palinski, care transformase 
cândva America întrun simplu labo- 
rator de experimentare a marilor sale 
posibilităţi de spărgător cu vocaţie uni. 
versală, s'a pretat acum două săplă- 
mâni la o mică găinărie de... 360.000 
lei, subtilizaţi în treacăt fraților «Mies» 
din Cluj. 

La ultimul interogator Palinski a ser- 
vit judecătorului de instrucție o scurtă 
şi sinceră retrospecțiune autobiografică 
adaogând că a venit în România pen- 
trucă era prea cunoscut de dedectivii 
yanke. 

Palinski a voit poate să ne menajeze, 
ascunzând adevărul, 

Noj credem însă că spărgătorul trans 
oceanic a fost entuziasmat de cronicele 
judiciare româneşti în care se pomenesc 
întotdeauna cifrele foarte atrăgătoare 
asupra cărora îşi fixează zilnic prefe- 
rințele, iluştrii noştri defraudatori ai 
banului public, 

Medicină medievală 
Sunt încă multe domenii in tare evo- 


automotor pe linia ferată dintre Bârno- | luția noastră nu depășește iuțeala unul 


melc obosit, 

Medicina, în special, a rămas o enig- 
mă pentru foarte multe din satele noa- 
stre, unde tronează mereu imaginea ba- 
bei cu farmece şi cu buruieni din po- 
veştile penru speriat copiii cari nu-s 
cuminţi a 

In comuna Junia din județul  Cer- 
năuți, trista mentalitate adoptată la 
medicina băbească, a fost plătilă cu e 
viață de om. 

Femeia Elena Magos a încercat să a- 
vorteze, cu ajutorul unei fierturi de 
ierburi” olrăvite, oferită de o doctori[ă 
mamoşă cu studiile făcute în pădurea 
dela marginea satului — o bătrână con- 
femporană probabii cu Revoluţia fran- 
Ceză a. | 

Femeia a sucombat — plătind cu tot 
ce mai putea plăti greşeala dublă a uti- 
derii sâmburelui de viață nouă cres- 
cută în pântec şi a încrederei naive în 
miracolul buruienilor băbeşti, 


iftim | 


rilor şefilor superiori ai instanțelor 
Șau redus 6 posturi de magistrați 
dela judecătorii şi tribunale, în fiin- 
țându-se la aceleaşi instanţe, un 
număr de 29 posturi de magistrați, 
ş căror mecesitate a fost apreciată 
ca pe deplin dovedită, 

Acest decret-lege astfel intocmit, 
a fost trimis deliberării Consiliului 
Legislativ, pentru a-şi da avizul. 


a se aplica politica demografică a 
guverhului sa hotărît excluderea 
celibatarilor dela funcţiile admini- 
strative ale comunelor și provin- 
ciilor din întreaga ţară, şi intro- 
ducerea în lege a condiţiei de a fi 
căsătorit pentru a obţine funcţiun!. 
Pe de altă parte, d-l Buffarini 
Guidi a subliniat că din August 
până în Decembrie 1937 au fost a- 
cordate 57 milioane lire pentru a- 
locaţii familiare şi demografice la 
1.175.000 capi de familie, iar dela 
1 Julie 1937 până la 31 Ianuarie 
1938, peste 20 milioane lire au fost 
acordate ca premii pentru căsătorii 
şi natalitate ?uncţionarilor de Stat, 
Subsecretarul de Stat a  stăruit 
apoi asupra faptului că în afară de 
măsurile adoptate, întreaga naţiune 
a resimţit adâne apelul Ducelui în 
ce priveşte acordarea dreptului de 
cetățean italian, din 1726 cereri au 
fost acordate numai 391, deoarece a 
deveni italian este un privilegiu a- 
les cu doesebire în epoca lui Mus- 
solini. 
[EMC gg aid a lati iba e e iu 


Veritirarea diplome- 
lor medicilor 


Comisia de revizuirea medicilor 
şi farmaciştilor şi-a început lucrări» 
le de verificare sub preşedinţia 
d-lui consilier de curte V. Bărăscu, 

Lucrările vor continua în fiecare 
zi dela 9-11 dim. în localul ministe. 
rului. 

Din 6090 de revizuibili s'au primit 
acte dela 4000. Restul actelor ur. 
mând să se depună până la 24 Mare 
tie, dată peste care nu se mai pri- 
mese. 


CRT 6 E SID CRT PC POS EZRA EL 220 RP CC URCI PICE > IERI ICR E RRC REED MEF 


Excursie de studii în Grecia 
Şi Turcia 


Din dorința de a da posibilitatea 
intelectualilor români să voiajeze în 
mediu românesc. şi cu conducere ro- 
mânească, Socieiatea Academică „A- 
micii Turciei” a organizat pentru va- 
canţa Paștelui, 18 Aprilie — 1 Mai, 
a cincea excursie de studii în Turcia 
şi Grecia, 

Se von vizita: Sfânta Solia, Moscheia 
Sultan Ahmed, Hipodromul cu obe- 
liscurile, Marele bazar orienial, etc, 
la Instambul, far în Grecia: Acropola, 
Prihenonul, Erecteonul, Templele şi 
teatrele antice cum şi -splendide ex- 
cursii la Maraihori, 'Glifadă, Fâlero, 
Corint, ete 


„Conducerea tehnică o are d. Mihail 
Livadaru, iar explicaţiile ştiinţitice vor 
fi date de d, prof, Vladimir Dumitres. 
cu, directorul muzeului naţiona! d: an- 
lichităţi, Înscrieri şi informații ziine 
între orele 10-12 și 16-19. în Calea 
Victoriei, Pasagiul Imobilliara, scara 
B, etajul | (la clubul Sportiv Col- 
țea), iar taxa de participare este de 
lei 4900 pentru studenţi şi 5500 pen- 
tru particulari, în care se cuprinde: 
transportul cu trenul şi vaporul, pen- 
siune complectă, vizele pașaporiului, 
cum și toate excursiile din program, 


TEL. 3:24:93 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 4SETAJIII 


Se găsește de vânzare numai la farmaciile, drogueriile şi parfumeriile româneşti 


„SIMBOL 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf, loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI 1 
EN-GROS =———= Telefon 3-81-66 ———= 


EN DETAIL 


Mare asortiment în: 

Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


| Incălţăminte durabilă și eftină 


CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. 


ANDREI 


Str, Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Confecţionată cu material de primă calitate 


| MODELE MODERNE 
rejiur toarte reduse 


tierra) 
TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI L == STRADA REGALA Na. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI 


SANITARE ŞI DE 


MECANICE, ELECTRICE 
INCALZIRI 


CENTRALE 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE, 


CU PREŢURI CONVENABILE -— 
ETA 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. BUCUREȘTI 


TELEFON: 


ii 


Menu: 3 feluri Lei 25 


5.08124 


ma Lia ue 
Seara grâtar 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 


Tel. 5,05.80. 
La... 


Magazinul 


N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, 


că pentru sezonul de 


primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 


costume taior 


Atenţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Z ărzi Hamuleţe, Lese, Bice 
7 Gata şi de Comandă Lasiți eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 


CALEA ce elita No. 95 — STR. CÂMPINEANU No. 1 
ABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNĂ TORI MARE RABAT 


FOTO CARPATI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Teleţon 555/74 


Executăm iotogratii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, lilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile, 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


festminte, obi 
bisericeşti. bijuterii 


Titus Pilescu 


"Obiecte 77 


vinire a: 


Constantin P. TISEI Carol,9 


Telefon 478/50 


Nu se mai acordă O delegaţie de petro- 


eşalonări la plata 
impozitelor 


Luna Martie fiind ultima de apli- 
care a bugelului pe 1937—3$, mini- 
slerui de linanţe a luat dispoziţiuni 
să mu se mai acorde eșalonări la plaia 
impozitelor, 

In cazuri periect justificate d-nii 
secrelari generali ai departamentului 
vor pulea suspenda execulările, în- 
să mumai cu condiția ca debitul să 

fie lilhidat înainte de 31 Martie, 


lişti la d. ministru 
Argetoianu 


O delegaţie de petrolişti în frunte 
cu d, C. Osiceanu, preşedintele aso- 
ciației industriaşilor de petrol, s'a pre- 
zentat d-lui C, Argetoianu, ministrul 
industriei şi comerțului, 

Cu această ocazie delegaţia a pre- 
zentat un memoriu relativ la majora- 
rea taxelor pe căile ferate, legea mi- 
nelor şi ciira de afaceri, 


"Pentru domnii abonaţi 


și depozitari 


Domnii abonaţi, sunt in- 
sistent rugaţi să ne trimită 
costul abonamentului expi- 
rat şi în prelungire prin 
Cec No. 1274 pentru contul 
abonamente. 

La trimitere vor lipi şi e- 
ticheta. cu care primesc zia- 
rul. 

Deasemeni D-nii depozi- 
tari sunt rugați să ne trimi- 
tă sumele în restanţă şi ne- 
tul decontului din luna pre- 
cedentă prin Cec No. 1256 
pentru contul  depozitari 
provincie 


Pa 


Noui demisii din cadrele active 
ale armatei 


La „Monitorul Oficial” de ieri a 
apărut decretul regal Nr. 980 din 
25 Februarie 1938, prin care se a- 
probă demisia, din cadrele active ale 
armatei, pe datele arătate în drep- 
tul fiecăruia, contorm art. 1 şi 4 
din: decretul lege Nr. 4269 din 22 
Decembrie 1937, a următorilor ofi- 
ţeri Superiori şi inferiori combatanți 
şi specializaţi, repartizându- se ca 9- 


fiţeri de rezervă la unități: 
Infanteria, Pe data de 2$ Februa- 


xie 1938, maior Ştirbulescu Gheorghe, 
căpitan Iliescu Aurelian; Pe dala de 
31 Ianuarie 1938, căpitan Carantino 
Jaques, Cavaleria: Pe data de 28 Fe- 


Citiţi 


în fiecare Vineri 
GHIDUL 


Comerțului “ Românesc 


ee ia 


„FOlOLONIa * 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 
Developează, măreşte, 
produce. Aparate şi salile 
pentru Fotografi amatori 


CALEA VICTORIEI No, 38 
| (Colț cu Pasajul Majestic) 


Teleion No. 434/15. 


Cursuri practice 
peniru creşterea 
animalelor 


Răspunzând dorinţei exprimate de 
un grup de crescători şi cu scopul 
de a răspândi întrun cerc cât mai 
mare cunoştinţele de creştere raţio- 
nală, Institutul Naţional Zootehnic or 
ganizează cursuri practice pentru cre- 
şterea vacilor, oilor şi porcilor, care 
vor avea loc odată cu cele de avi- 
cultură şi care încep Joi 10 Martie 
a. €, 

Se vor preda cunoştinţe asupra 
raselor, creşterii, alimentaţiei, adă- 
posturilor, igienei şi boalelor acestor 
specii, însoţite de demonstraţii prac- 
tice. 

Cursurile sunt gratuite şi se țin în 
fiecare zi dela 3—7 p. m. în amii- 
teatrul Institutului Naţional Zootehnie 
str. dr. Staicovici 63. 


bruarie 1938, locotenent colonel Bur- 
san Horaţiu; maior Nicolau C, Va- 
sile, Pe data de 31 Martie 1938, căpi- 
tan Simonide Vielor, Artileria: Pe 
dala de 28 Februarie 1935,  maiori 
Lupu Gh, Gheorghe, Dumitriu Oelav. 
Jandarmeria: Pe data de 28 Februa- 
rie 1938, locotenenţi colonei, Canari 
Constantin, 

Conform articolului 60 L. IL. A. 
Specialitate: „Justiţia Militară şi 
Serviciul Contencios”, .Pe data de 
28 Februarie 1938, locotenenţi co- 
lonei magistrați, Konya Eduard; ma- 

Lor pegis dit, Neguş Gheorghe. 


Noui telegrame 
adresate M.S. Regelui 


Majestății Sale Regelui Carol Ii 

In numele Curţii de Apel Constanţa 
şi a tuturor instanţelor judecătoreşti 
din Dobrogea ne îngăduim a mărturisi 
profundele sentimente de credinţă şi 
nestrămutat devotament, cu ocazia pro- 
mulgărei nouei Constituţii, care întăp- 
tueşte o nouă eră de progrese scunpei 
noastre Patril. 

George L. Dimitriu 
Preşedintele Curţii de Apel Constanţa 


Majestății Sale Regelui Carol Ii 


In numele Societăţii Generale a Pen- 
sionarilor C. F. R. Regele Carol II%ucu- 
reşti Gara de Nord, vechii slujitori ai 
Cefereului, Vă. prezintăm omagiile şi 
devotamentul celei mal desăvârşite cre= 
dinţe a ostaşilor celei de a doua armaţă 
a ţării, pentru temelia de consolidare 
şi propăşire ce aţi pus Patriei între- 
gite prin noua Constituţie. 

Acum ca şi întotdeauna în serviciul 
Tronului şi Patriei, alături de toţi, ju- 
răm din nou credință Regelui nostru 
şi nouci Constituţii. Aşa să ne ajute 
Dumnezeu. 

Să trăiţi Majestate ani mulţi fericiţi, 
pentru binele şi fericirea poporului Ro- 
mân. 

Preşedinte Miron Nicolesca 


Majestății Sale Regelui Carol Îl 

Invalizii de război ardeleni ofiţeri 
şi grade inferloare ai societăților Horiau 
şi Victimile Războiului, entuziasmați de 
gestul măreț al Majestății Voastre, prin 
fondarea noului aşezământ al Sta'uiui; 
Constituţiunea care asigură tuturor ca- 
tegoriilor cetăţeneşti glăsuirea în tre- 
burile obşteşti, prezintă respectuos ex- 
presiunea de gratitudine şi netţărmurit 
devotament faţă de gloriosul lor Că- 
pltan. 

Preşed. Căp. inv. Dr. Justin Cl. Iuga 

Cluj, str. Iuliu Maniu 4 


Majestății Sale Regelui Cara! II 


Asociaţia generală a subofiţerilor pen= 
sionari din România, roagă pe Majes- 
tatea Voastră, Inalt Comandant al mân- 
drei noastre armate, să primească a- 
sigurarea celui mai adânc devotament, 
cu prilejul aşezărei ţării pe noui te= 
melii coristituţionale. 


Preşedinte G4. Anghelescue 
Majestății Sale Regelui Carol II 


Asociaţia profesorilor dela Academia 
Comercială ce poartă cu mândrie Hu» 
gustul nume al Majestății Voastre, Vă 
roagă prea respectuos să primiţi oma- 
giile ei profunde şi entuziaste din pri- 
lejul istoric a] promulgărei nouei con- 
stituții pe care aţi dăruit-o României, 
asigurându-i. epoca de pace creiatoare 
şi reînoire deplină potrivit cu dorinţele 
unanime “ale. neamului nostru. 

Î. Mateiu, Preşedintele Bsociatiei 


Majestății Sale Regelui Carol 11 
In numele Academiei de Inalte Studii 
Agronomice, respectuos urez Majestății 
Voastre sănăntate deplină şi voie bună 
pentru desăvârşirea operei istorice rea- 
lizată. 
Rector prof. Chr, Musceleanu 


Majestății Sale Regelui Carol | 


Cu însufleţire cetățenească am pri- 
mit vestea despre publicarea  Consti 
tuţiei noui. Tot devotamentul prezin- 
tăm înaintea Majestății Sale sperând că 
reforma ceă mare va da năştere unei 
ere noui în desvoltarea ţării noastre, 

In numele celor 140 şcoli primare re- 
formate din eparhia Oradea. 

Preşedintele învăţătorilor din Bihor 

Herseghe, director, învăţător 


Majestății Sale Regelui Carol II 
In numele Soc. Crucea Roşie filiala 
Tecuci Vă exprimăm întreaga noastră 
recunoștință pentru marea operă na- 
țională înfăptuită de cel mai curat dub 
românesc, Să trăiţi Majestate. 
Preşedintă, Cleopatra Mironescu 
Majestății Sale Regelui Carol Il 
Sire ca fostă Doamnă de Onoare, cu. 
nosc pe Majestatea Voastră din copilă- 
rie şi de atunci până astăzi n'am şovăit 
o clipă în credința mea să sunteţi cel 
mai mare și devotat iubitor al Patriei, 
înţelept şi bun cum aţi dorit-o acuma 
Să trăiţi Majestate, 
Trăiască România, 
Elisa General Greceanu 


Subofiţerii pensionari strânşi uniţi în 
jurul Tronului, roagă pe Dumnezeu să 
trăiţi ani mulți spre fericirea ţării. 


VIZITAŢI .* Ceasornicăria FHomânească | Ceasorn 


icăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


FAIN 2 DE LUX 
NOUA oana 


GAGEI 


CEA MAI BUNA 
OBA MAL TARE 


| 


[ 
(i tăi 


LA tragerile trecute ale Loteriei de Stat ju- 
cătorii sediilor de vânzare MERCUR ale Lo 
teriei.de Stat au incasat câştiguri importante 


Pentru clasa l-a a Loteriei XVII-a. _cumpă- 
rați-vă lozurile dela acest sediu de vânzare. 


Tragerea are loc la 15 MARTIE 
. 


LOTERIA DE STAT 
sepiite DE vânzait MERCUR. 


Carnet 


ZIS DIRECTORU 

apărut pe frontispiciul gazetei con- 
fidenţiale de sport din str. Anghel 
Saligny odată cu căderea fostului gu- 
vern cuzist, încearcă să <polemizeze» 
cu un confrate care i-a făcut cinstea 
să se ocupe de el într'un mic şi sa- 
vuros cursiv, 

Asta war îi nimic, cu toată dile- 
rența catastrolală de nivel intelectual 
dintre zis directoru care e un auto, 
semi-doct şi confratele care pe lângă 
talent mai are şi g licenţă. 

Dar “Goldenberg are: tupeul 'extra- 
ordinar ca el, el însuşi care ma scris 
un articol (a semnat mumaji ceeace 
i-au scris salariaţii săi) tocmai el, 
ilustrul agramat, notoriul şi inegala- 
bilul agramat, să ceară, legea pre» 
sei şi să invoace considerente de na- 
tură, culturală şi profesională, 

Am putea să tremurăm de 
nare, 

Dar prelerăm să ne prăpădim de 
ras, 


indig- 


PENTRU MAINE 

SEARA 
se pregăteşte publicului meştiutor 
și dornic de sport, ultima şi cea 
mai, senzațională păcăleală, 

Boxeurul Spakow, evreu, va lup- 
ta cu Virag cempion» a] Iugosla- 
viei. 

Matchul aranjat se va solda cu o 
victorie înainte de limită a lui Moți 
spre fericirea macabeilor dudeşteni 
cari îşi vor vedea idolul trium- 
fând... asupra buzunarelor naivilor. 


COSTEL PAHARESCU 
face aprecieri asupra soccerului ar 
gentinian (i-a văzut pe sud-ameri 
cani la Montevideo în 1930). 

- Reproducem dintr'un, ziar confi- 
denţial de sport: 

«I-am văzut! „ne-a mărturisit d. 
Luchide. Sunt de două ori mai iuți 
decât italienii. 

— De patru ori... 
Costel Rădulescu». 

Este şi. explicabil. 

Clientul bodegii Mercur vede tot- 
deauna dublu... 


La rectificat d. 


F.R.A. 

se va considera legată de mâini şi 
de picioare odată cu intrarea în vigoare 
a noului regulament U.F. S.R. 

Nemulțumirea vine dela procentul ori- 
ginei etnice la formarea echipelor na- 
ționale şi care este de 25% în numitul 
regulament. 

Federaţia pAtletică cere 50%. 

Se face o greşeală cu atţât mai du- 
reroasă cu cât comitetul federal este 
compus numai din români, exceptând d. 
Schmettan. 

România nu se poate prezenta la con- 
cursurile din străinătate ca fiind o ţară 
în care jumătate din populaţie este de 
altă origine etnică. 

Trebue înţeles aceasta. 

8--3 

în Cupa României. lată ultima 
hotărire lăudabilă luată IaF.R. 
F. A, 

Şi lederaţia română de atleţism 
are năzuințe contrarii, 


SE PARE 


că însfârșit se va trece la activitate 


în problema juniorilor. 


Păcat că Costel Rădulescu dirijează 
preparativele. 

Este un om care a cămpromis toate 
ini/tativele frumoase şi hit vedam cum 
S'ar putea desminți de data aceasta. 


Româniz-Argentina 


Fără niei o greutate de ordin sportiv — nu din vina noastră i, 
în urma hotărîrilor luate de comitetul de organizare a campionatului 
mondial de football, ne-am trezit competiţitori de primă oră ai unui tro- 
feu pe care adversarii noştri îl vor disputa până la capăt, cu mari şanăe 
de câştig. 

Cu alte cuvinte soarta noastră în campionatul mondia] Sa hotărît 
înainte ca noi să fi făcut primii paşi. In mod normal vom fi eliminăţi 
dela prima ciocnire; fiindcă e pueril să ne facem nădejdi. Argentina ne 
este cu mult superioară în jocul de football atât ca sistemă cât şi ca 
material uman. Nu mai vorbim de temperamentul sud-american, care 4 
creat un joc nou, o concepţie nouă a victoriei, o etică nouă a jucătorilor, 

Problema se pune simplu şi hotărît: trebue să facem o fizură cât 
mai frumoasă, pentru a fi învinşii glorioşi ai unor învingători care ne 
onorează. 

Şi fiindcă lucrurile stau astfel, e bine să ne limpezim câteva che- 
stiuni care au obsedat până acum footballul național. 

Dacă: tot vom pierde — şi nu va fi o dezonoare că vom pierde — maj 
este nevoe' să ne batjocorim trimițând la Paris minoritari? Credem că 
răspunsul nu poate fi decât unul singur: NU? 

Dacă tot vom pierde, trebue să ne dezinteresăm de o reprezentare 
cât mai bună? Desigur, nu! 

Este cel mai potrivit moment pentru a pune în valoare talentele ro- 
mânești umbrite până acum de mania xenofilă a oficialilor. In colecția 
noastră se găseşte o listă lungă şi îmbucurătoare de tineri care ne pot 
reprezenta cu cinste, talent, pricepere şi demnitate. Nu este încă momen= 
tul să reluăm teme vechi. Oficialii îi cunose şi sperăm că-şi vor face 
datoria, 

Ţările cu footballul mai bun decât al nostru ne oferă ea exemplu tot 
felul de metode după care să ne pregătim pentru campionatul mondial, 
Ne este teamă că tot alergând, oficialii nu se vor opri la nici una. Ii 
scoatem noi din încurcătură : oricare dintre metode este bună, numai să 


fie una. 


Fiindcă ne interesează foarte mult dacă Argentina ne va învinge )- 


scor sau numai la limită. 


Virgil Popescu 


At! Atietism 


România- Cehoslovacia la Bucureşti 


Cehoslovacia a trimis o 


ofertă pentru un joc al na- 
ţionalei de atletism la Bu- 
cureşti. 


Odată aranjată chestiu= 
nea financiară matchul va 
fi cu siguranță perfectat. 


Arbitrii campionatului 
mondial de football 


PARIS 9. — Comitetul organizator. al 


Tot odată s'a stabilit lista arbitrilor 


„Cupei Mondiale” de football a efec- | cărora vor fi încredințate matchurile 


tuat o schimbare a programului care | campionatului mondial. 


ne interesează îndeosebi. 


Aceştia . sunt: 
Beraneh (Austria), Hertzka (Ungaria), 


Sa hotărit ca matchul România cu | Langenus şi Baertz (Belgia), Crist (Ce 


învingătorul jocului Argentina cu Ame- hoslovacia), Leclerc, 
rica Centrală să nu fie disputat la 5 | Marenko (Franţa), 


Iunie la Antibes;, ci la 4 Iunie la Paris, 

ca match de deschidere la 

Franţa—Belgia. 
3 


disputa | lia), Van Morsel (Olanda), 


Capdeville, Conry, 
Birlem, Veingart= 
ner (Germania), Barlasina, Scorzi (Ită= 
Eklund 
N ame ah şi Wuetrick (Elveţia). 


Echipa națională de box box,- în Franţa 


Vederaţia română de box a fixat 
lotul boxeurilor cari pleacă în tur- 
meul din Franţa. şi Elveţia, 


tativa României la î.. 


Cine însoţeşte 


echipa 
Echipa României va fi condusă de 


Iată în forma definitivă, echipa | d. C. Aureliu secretar general al F, 


boxeurilor amatori selecționați : 


R. Box-ului şi d. Ionescu în calitate 


Categoria muscă: Romulus Indru | de judecător, 


(Reșița). 

Categoria cocoș: N. Rădan şi Ma- 
rin Gaspar, 

Categoria pană : L. Gilicze şi 1. 
Stoianovici. 

Categoria uşoară : 0. David. 

Categoria semi-mijlocie: Gr, Je 
lesneac şi Ion Istrati. 

Categoria mijlocie: Gh. Georgescu. 

Categoria semi-grea: Petre Pop. 

La categoria grea, nu vom avea 
reprezentanţi în echipă. 

Turneul începe la 19 
Martie 
In ziua de 19 Martie c. primul 


Prima etapă... 


In ultima şedinţă a Comitetului 
regional s'a fixat programul şi arbi» 
trii primei zile a returului din Cam= 
pionatul național, 

Iată matchurile ; 

TO.R—P.I.T., teren II, ora 15,45, 
arb. Teo Kranxz, 

SP. STUDENȚESC—V, DACIA, 
teren 1, ora 1545, arb. F. Hruk. 

STADIUL ROMAN—R, C. 13, te- 
ren II], ora 15,45, arb. 1. Buzoianu, 

C.P.R—R.C.B, teren IV, ura 15,45, 


matck va fi disputat de reprezen- | arb. R. Vrănialici, 


ECONOMICE - FINANCIARE 
CADRE ŞI SALARII 


im musnărul de ieri, a unui ziar de informaţie comercială, se discută cu 
deosebit interes problema funcţionarilor publici. Intr'un lung articol, pe pa- 


«BUNA VESTIRE» 


Lai 


Toţi Românii joacă la loterie numai prin oficiul de vânzare al firii 


„INVALIZILUR din RASBULu“ 


gina întâia, un distins publicist crede că; «despoliticiamizarea cere mai mult 
decât desfiinţarea partide lor, Cere o reformă morală în însuşi sânul păturii 
conucătoare», Şi confund ând pătura conducătoare cu funcționarii publici, 
d-sa crede că despoliticia nizarea va rămâne «o formulă» câtă vreme nu se vz 
rezolva problema funcţion arilor «dând ministerelor un cadru fix de funcțio- 
nari plătiţi cu leafa gradu lui lor...». 
0 astfel de tratare a unei probleme de o atât de mare gravitate nu poa: 
te fi privită decât ca o abilă încercare de a creia o diversiune. Atrăgând a- 
tenţia spre funcționari sc apă de cercetare toate col. țurile politicianiste care 
wau înțeles şi nu înțeleg nimic din problemele care frământă viața popoare- 
lor.  Despoliticianizarea este o cerință a vremei în care trăim, Ea înseamn. 
conducerea țărilor prin prizma intereselor naţional e, care constitue idealur: 
şi țeluri ale acţiunilor individuale. A reduce o asemenea problemă la miciic 
măsuri contra funcționari lor este a da dovada că m'aij înțeles problema, sa: 


te faci că nu o înţelegi. 


Dat fiind autorul şi ziarul în care se scri 


de o prefacere şi de aceia vom lămuri lucrurile. 


Funcţionarii publici 


nu Sunt mici răi nici bumi. 


e, noi credem că e vorba num: 


Sunt aşa cum i-a ceru! 


conth:cerea superioară a guvernelor de partid, Pen tru a-i aduce pe calea in 
teresului naţional trebueş te, mai întâi şi mai întâi, distrusă complet speranţa 

reînviere a «hidrei poli ticianiste» şi atunci dispăr ând şi frica şi nădejdea, 
vom putea avea un funcţi onay dedicat numai servic ciului lui. Că pe urmă vo: 
mai fi necesare şi alte reforme, este dela sine înţe les. Dar a începe şi acum: 
tot cu funcționarii, cum cere confratele economic, n i se pare alături cu drumu” 


E 


Exporitia internațională 
a meseriilor dela Berlin 


Uniunea Camerelor de Muncă, în |celorlalte state, atât din punct de 


dorința de a-şi asigura pentru Ex- 
poziţia Internaţională a Meseriilor de 
la Berlin o participare cât mai com- 
pletă a sesizat toate Camerele de 
Muncă din ţară solicitându-le spri- 
jinul la această manifestare de co- 
vârşitoare însemnătate pentru meş= 
teşugărimea românească. 

In acest scop, Uniunea a trimis 
delegaţi la toate Camerele de Muncă 
şi luându-se contact cu conducătorii 
lor au discutat posibilităţile de con- 
tribuţie ale fiecărei Camere la ex- 
poziţie. Totodată sau ţinut şedinţe 
cu preşedinţii organizaţiilor protesio- 
nale, explicându-li-se rostul pe care-i 
are această manifestare în concernul 


Agronomii sunt 


vedere al evidenţierii  meseriaşului 


român cât şi al prestigiului naţional. | Paris 
Pretutindeni iniţiativa luată de U- | New-York 
niunea Camerelor de Muncă a fost | Londra 


salutată cu entuziasm şi toate cen- 
trele meşteşugăreşti din ţară au pro- 
mis sprijinul lor nelimitat. 

Delegații, întorşi în Capitală a îna- 
|intat d-lui vice preşedinte 1. Mateescu 
Matei, locţiitorul d-lui preşedinte al 
Uniunei Camerelor de Muncă rapoa:- 
te din care reese că lumea meşteşu- 
gărească din întreaga ţară este ie- 
ricită să poată sprijini acţiunea în- 
treprinsă de Uniunea Camerelor de 
Muncă, în care este angajat renu- 
mele tuturor meşteşugarilor români. 


== => 


obligați la ua 


Stagiu în serviciul exterior 


D, G. lonecu-Siseşti, ministrul a- 
griculturii, domeniilor şi  coopera- 
ției a semnat deciziunea prin care 
inginerii agronomi bărbaţi nu pot 
primi însărcinări în administraţia 
centrală a ministerulu; agirculturii, 
domeniilor şi cooperaţiei, nici chiar 


dacă au funcţionat anterior în ser- 
viciile exterioare, însărcinaţi cu lu- 
crări de practică agricolă sau îndru 
mări tehnice, un minimum de sta- 
giu, care este de 3 ani până la gra- 
du] de agronom şef, exclusiv, de 4 
ani pentru agronomii şefi şi de 5 
ani pentru inspectori sau grade 
mai mari. 

Inginerij agronomi până la agro. 
nom şef, inclusiv, aflaţi azi în ser- 
viciile centrale şi cari nu au stagiul 
nrătat mai sus, se vor transfera din 


de afaceri la 


oficiu în serviciul exterior, iar în 
locul lor se vor aduce, dacă nevoia 


făcut. 

Inginerii agronomi 
nerii agronomi inspectori sau grade 
| mai superioare, aflaţi 


lui şi cari nu au făcut în serviciile 
!exterioare stagiul minim 
„mai sus, nu vor fi propuşi la avan- 
„sare şi nu vor putea fi avansați. 


| Dispoziţiunile acestei deciziuni se 
funcţionarilor din admi- 
nistraţiunea centrală a Uniunii ca- 
merelor de agricultură, precum şi 
acelora ai serviciilor agricole jude.- 


aplică şi 


ţene şi Camerelor de agricultură 


care lucrează în bironirle dela cen- 


tru. 


L——=——— 


Perceperea  imgozitelui pe cifra 


măriurile ieșite 


din fabrică 


Conform legii cifrei de afaceri, 
toate mărfurile puse în circulaţie — 
sub orice titlu — în afară de cele 
prevăzute în lista 5 trebuie să su- 
porte impozitul pe cifra de ataceri, 
din momentul ieşirii lor din fabrică. 

Intrucât însă, sunt unele între- 
prinderi cari îşi desfac produsele prin 
depozite proprii de desfacere, etc., 
achitând impozitul pe cifra de afaceri 
la aceste măriuri la o valoare provi- 
zorie, urmând ca trimestrial să tacă 
decontări şi să achite diferenţele ce 
ar rezulta între valorile de facturare 
ale fabricei şi valorile de facturare 
ale depozitelor, dar cari intreprin- 
deri însă, cu ocazia decontărilor se 
constată că scad din impozitul datorat 
la vânzări, totalul impozitului achi- 
tat provizoriu la toate produsele 
ieşite din fabrică în acelaş intervai 


cc. ———— 


de timp, iar stocurile rămase nevân- 
dute la depozitele de desfacere la 


data ' decontării, rămân cu impozitul 
pe cifra de afaceri neachitat, minis- 


terul de finanțe a dispus cu acest |; 
fel de întreprinderi, să fie obligate [i 


ca la decontările trimestriale, să scadă 


din impozitul pe cifra de afaceri la 
vânzări, numai impozitul achitat pro- 


vizoriu la cantităţile vândute şi nu |! 


cel achitat la totalul produselor ieşite 
din fabrică, achitând diferenţele de 
impozit, astfel rezultate. 


Răspândiţi 


„Buna Vest re” 


va cere, personal cu stagiul satis- polari 
şefi şi ingi- Dinari 


3 în prezent! Drachma 
prin delegaţie sau detaşare decât | în serviciile centrale ale ministeru- | 


arătat 


M. DORNEANU 
BURSI 
CURSUL DEVIZELOR 

la 8 Martie 1938 


3.20—3.3. 

58—193 

490 —30.3% 

| Olanda 54,80—53,50 
| Elveţia 22,15—23.20 
Bruxelles 16,63—17.— 
Varşovia 18.63—19.95 

„ Malia $,19.66—5,19.66 
| Pengoe 26,39 —27,50 
Viena 23—24.50 
Kor. 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380/. 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Fres, îres. 3,20—3.35 
Lira Paleslineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25.85 (x) 


Lira italiană 519.66—519,56 (x) 
Zloţi 18.63—19.05 (x) 
Otomane 82—83 (x) 
Beluas 16,65—17 (x) 
Ke, 3.44—3.51 (x) 
, Sehiliingi 23—24.50 
Elveţia 22.75—23.20 (x) 
152 —192 


Olanda 
28.99 —3.05 
26,30 —22.30 
99.103 —1.107 
La monedele mai sus însemnate (x) 
| se adaugă un plus de 380) atât la 
' vânzare câ! şi la cumpărare, 
VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Pengoe 


Frauci Irancezi 6,65—6.90. 
Lire sterline aur 1630—1640, 
Dolari 193—295 
Florin Olandez 119—120 
Papoleon 270—1320 
Leva 169—175 
Shilingi 32—34 
Zloţi 32—34 
Rentenmark 41—43.5 
Pengoe 35 —37 
Otomane 116 —125 
Lire sterline 973—1015 
Ke. 6—6,50 
Elveţia B-—42 
Dinari 390 —4i0 
Naliene $—3.33 
Drachma 145—163 


Cota apelor Dunarii 


N v URI URILE: HOMANEZIL 


o TD DE DEI AES E DEDICE 


| Porturile | ZU -8: Ul: 
ViBăziu: ste ae ol 175 186 

4 2|Drencova , . . | 196 1:4 
3 Orşova e. e..... | 23: 246 

ţ 4|T Severin. ,. ,| +46 251 
5iCeiatea , . .. | 233 233 

O |Ualafat o ulei LI 2289 236 

7 |Bechei SER a 222 

8 |Corabia . . « « «| 212 209 

9 |T.-Măgurele , « „| 203 2C0 
10 [Zimnicea . , » | 245 245 
11 [Giurgiu . .. . | 258 252 
12 Olteniţa . « . . | 236 250 
13 Călăraşi . «| 249 | 242 
1i (Cernavodă ..,| 272 265 
15 [Hârşova « sv. ..| 3l> 309 
la Brăile . ..". .. 317 305 
17 Cali „. î..... 310 30 
18|Tulcea, . e « . .,| 213 pila) 
A9|ismail + e... | 197 190 
|? 201Chiiia « ..... 117 118 


N] 
D-UU 


pila fa 
i artistice (LA CINEMA CAPITOL) 


43 5053.89 (x) | 


RADU 
EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 8] 
Lei 16 Pânza Naturală Subţire | 


» 29 Pânză „zei, 
» 33 Chifon %ez 


39 Chifon ca Superio: 
42 Chifon Madapolam 

„ 39 Gradel vea „sarii 
» 16 Pânză Po ca 
115 Pânză PCearceaturi 
24 Servete veatru mas 
315 Cârpeize iaz 
28 Batist puiu 
59 Popii eat cet 
» 98 Dejaien prezeeeă 
; 20 Batiste „„uutee 

9 Batiste „... 

„ 20 Ciorapi bibi 
29 Chiloți .. sua 

ş. 59 Pânză set ee 
„ 119 Perdele, vi 
„ 360 Mătase 2;P imi, 


Exp. provincie contra ramburs 


ea a 


| 


GRIPA 
vă ameninţă 
FER EVITAŢI 
ICONTAGIUNEA 


luând 


PASTILE 


VALDA 


în. cutii 
originale 


[SO 


Atribuţiile directorului 
general al C.F.R.-ului 


i In scopul uşurării lucrărilor  comite- 
„tului financiar C, F. R, consiliul de ad- 
ministrație al căilor ferate a conferit 
directorului general, pe lângă atribuţi. 


unile din trecut şi imputernicirea de a, 
aproba virimente şi deschideri de credi. | GRE l 


te, 


ARENA NONE eee | tura doctorului. 


Nu se mai primesc 
cereri pentru per- 
miseic ziariştilor 


pe C.I... 


Serviciul Presei din Direcţia Ge- 
merală C. F. R. comunică următoa- 
rele: 

Lucrările pentru revizuirea şi 
distribuirea permiselor de liberă 
circulaţie pe C. F. R. ale ziariştilor 
profesionişti fiind complet termina- 
te, nu se mai primeşte nici o ce- 
rere. 

Deasemeni, dela această dată, ce- 
rerile pentru eliberări de permise 
administrative — gratuite sau cu 
reducere — adresate Direcţiunei 
Generale 0. F. R., nu vor mai fi 
luate în consideraţie. 


- 


LA CEREREA 
Vi SE TRIMITE 


DOMICILIU FĂRĂ NICI UN 
ADAOS DE SPEZE 


Stimulaţi intestinul 
Dv. leneş şi vă veti 
simţi mai tineri 


al se acumulează, produ- 
când toxine şi acizi. 
întozică” tatea” organe, Atunei 00 ati 


obosiţi, deprimaţi. eți suferi de dureri de cap, 


Nu încariti remedia - ep Si ând in. 
urgative u 

doză” zilnică decatruri Lorsch: care înec 

va rea, int Dv. la o funcțio= 


estinul Dy, 

nare normală, Inainte de a fi luat prima 

de sticlă, veți fi uimiţi de rezultate. va 

fi din nou vioaie, tenul strălucitor, mersul 

E ear — vă veţi simți întineriţi, întrun cu- 
t, vă Seti bac de acea invidiată „sănă- 


[] 
ri 

tate Krusch: A — 
male 00 pe Flaconul mare 95 iei cei 


Antinevralgic 


Dr. Nanu Muscel 


întrebuințaţi contra GRIPEI MI- 
NEVRALGIEI, etc, 

Se vinde numai în cutii originate 
conținând două buline și cu semnă- 
( epozit Farmacia 
N. POPOVICI, Bucureşti, Calea 
Rahovei 265, 


Reîntoarcerea 
d-lui D. Focşe direc- 
torul liceului „Spiru 

Haret“ 


Pe baza referalului comisiei de au- 
chelă, care nu a găsit nimic înle- 
meiat din acuzațiunile aduse d-lui 
proi. D. Focşa, fostul director al Ii- 
cenlui „Spiru Haret” din Capitală, 
ministerul de educaţie a dal o decizie 
prin care d, D. Focşa este repus pe 
ziua de 8 Martie director al liceului 
menționat, 

4 


(asa Pădurilor Statului 


Direcţiunea 


Comercială 


PUBLICAŢIUNE 


Se publică spre cunoștiința ge- 
nerală, că în ziua de 24 Martie 
1938, ora îi a. m., în localul Ca- 
sei Pădurilor din B-dul Tache 
lonescu No. 51, se va ţine licita- 
ție publică cu oferte inchise pen- 
tru concesionarea transportului 
lemnelor de foc din Depozitele 
Casei Pădurilor Statului Obor şi 
Filaret, la domiciliile clienţilor. 

Transportul se va face cu au- 
tocamioane, toate după acelaş tip 
echipate conform modelului dat 
de C. P. $. 

Preţul de bază este fixat de 
Ad-ţie la 700 lei vagonul pentru 
transporturile efectuate în raza 
oraşului București. 

Termenul concesiunii va fi de 
2 ani, cu drept de prelungire pe 
încă un an. 

Garanţia provizorie depusă la 
licitaţie va fi de 550.000 lei de 
Depozit, şi 700.000 lei pentru am- 
bele Depozite, prezentându-se la 
licitaţie recipisa Casei de Depu- 
Der, 


Licitaţia se va ţine în confor- 
mitate cu normelă de ţinerea i- 
citaţiilor, publicate în Monitorul 
Oficial No. 127 din 4 lunie 1931 
partea l-a, cu aplicarea dispozi- 
țiilor articolului 88—110 dia Le- 
gea Contabilităţii publice şi Cae- 
tului de Sarcini, care se te 
vedea în toate zilele şi orele de 
lucru la Casa Pădurilor, Direc- 
ţia Comercială. 

Orice ofertă care va căuta să 
schimbe ceva din condiţiile de 
concesionare se va considera nu- 
lă şi neaveniiă. 

Oferte condiționate, telefonice 
sau telegrafice nu se primesc. 

Dacă licitaţia ce se va ţine în 
ziua menționată va fi fără rezul- 
tat, atunci fără a se mai înde- 
plini vre-o altă formalitate sau 
încunoștiinţare, se va ține o nouă 
licitaţie şi în aceleași condițiuni, 
în ziua de 5 Aprilie ora îi a. m, 
tot în localul Casei Pădurilor. 


Director, George Chercea. 


SEDIUL CENTRAL 
1N BUCUREȘTI 


CAL. VICTORIEI 29 
D-VOASTRA 


României Mari 


E Li C aaa aa 


Piaţa Senatului, 2 


| ZZ/// 
ISS 


LOZUL LA 


PROVINCIA 
Mandat tcec; poştal 
sau Ramburs 


CUMPĂRAŢI LOZUL DV, 
O PRIN OFICIILE DE VÂNZARE 


BANCA ROMANĂ DE COMERȚ 


MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%, toate magazinele cu aceaşi articole 


ss i k y** 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 3.54.66 Calea Victoriei 14 


| Incălţăminte trainică 


pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri! 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Reprezentanţa Generală, 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


Wultima noutate 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 
LEI 3600 


Iug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. 2-54-57 


Căutăm reprezentanţi în toată ţara 


RADIOZA 


„SYLVA“* 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
iii] 


Petreceţi vacanţa Si. Paşti cu noi 
în Italia sau Germania 


Secţiunea de «Turism şi Voiaj» a ciarului nvstru 
va organiza între 20 Aprilie — 2 Matu două splendi- 


de excursiuni spre : 
ITALIA 


Voiaj colectiv cu «Tre- 
nui special «C. |. T» 

a) Ținuturile însorite 1- 
taliene. Se va vizita: Ve- 
neţia (Lido), Florenţa (Fie 
sole), Roma, Napoli (Pom- 
pei). 

Admirabile circuite cu 
autocare. 


PARTICIPAREA: LEI 

8500 DE PERSOANĂ 
Participanţii la aceste 
tiințaţi că pentru a le veni 


GERMANIA 
b) Berlin, Hamburg (Er. 
Insula Heligoland), Lips- 


ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia). 
Hoteluri de bună cate- 
gorie turistică, 
Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souci». 
Frumoase excursiuni fa_ 
cultative. 
PARTICIPAREA: LEI 
9500 DE PERSOANA 


excursiuni sunt încunoş- 
în ajutor, secțiunea noa- 


stră de Turism va putea înainta atât cererile indi- 
viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea pașaportului 

Participanţii din provincie vor putea să ne remi- 
tă suma de înscriere "m Cec Nr. 1256 odată cu pa- 


şaportul (recomandat 


Prospecte, informaţiuni suplimentare la Secţiu. 
nea de Turism al ziarului Bd. Elisabeta 12/11. Tel. 


4,85.82, 


n caca zac 


Ciad i 


Zi 


Li 


m 


Guvernul Chautemps din Nou 


în situaţie critică 
Este posibilă chiar azi demisia cabinetului 


PARIS 8 (hRadio-Unwersal) — 
Comunicatul oficial asupra con- 
siliului de miniştri de azi a pro- 
dus o deosabită senzație în cer- 
curile politice, deoarece se arată 
că guvernul va cere parlamentu- 
lui în ședința de Joi, largi îm- 
puterniciri. 

In Senat, guvernul nu va în- 
tâmpina greutăți. Până acum în- 
să nu se poate preciza care va 
fi atitudinea Camerei. In cazul 
când Camera ar rejuza împu-- 
ternicirile cerute, atunci se va 
ajunge la o criză de guvern, în- 
trucât acesta este hotărât să pu- 
nă chestiunea de încredere după 
cum se arală în comunicatul o- 
ficial. In cazul demisiei actua- 
lului guvern, tot d. Chautemps 
va fi însărcinat cu formarea nou 
lui cabinet. Se vorbeşte chiar 
despre posibilitatea formării u- 
nui guvern al Uniunii Naţiona- 
le, sub  preșidenția d-lui Rey- 
naud, care să cuprindă toate 
partidele dela dreapta până la 
cel comunist inclusiv; 

In genere cercurile politice își 
pun întrebarea care e motivul 
care a făcut pe d. Chautemps 
să ceară împuternicirile pe care 
Camera nu e dispusă să i le a- 
corde. 

In orice caz se crede că lucru- 
rile se vor lămuri până mâine, 


Ei 

PARIS, (tel. part.) — Intrucât 
din textul comunicatului oficial 
al consiliului de miniştri de eri 
rezultă că guvernul în şedinţa 
de mâine a Camerii va cere par- 
lamentului largi împuterniciri, 
cercurile politice consideră — 
din această cauză — criza de 
guvern virtual deschisă, 

Deşi nu se poate preciza care 
va fi atitudinea Camerii isiacă | 


=? 


ze în fața unei atari cereri for- 


preşedintelui de consiliu impo- 


mulate chiar de d. Chautemps,| sibilitatea de a putea susține în 
care va pune chestiunea de în-| parlament deplinele puteri for- 
credere, cercurile radicale socot| mulate în comunicatul oficial al 


că actualul guvern, cu tot spri- 
jinul senatului, va fi silit să de- 
misioneze chiar înaintea şedin- 
ței de mâine. 

In cazul demisiei actualului 
cabinet, cercurile radicale vor- 


D. CAMILLE CHAUTEMPS 


besc despre posibilitatea unui 


guvernului. 

PARISUL SE AŞTEAPTA 
LA DEMISIA CAEBINE- 
TULUI 
PARIS (îel-part.). — Zia- 
rele de seară, înregistrea» 
ză ştirea lansată de cercu- 
rile radicale, prin care se 
anunţă demisia guvernu= 
lui Chautemps pe astăzi, a- 
dică înainte de a se mai 
prezenta în faţa parlamen 
tului, socotindu-se inutili 
să se mai pună chestiunea 
de încredere după între- 


«BUNA VESTIRE» 


MOSCOVA, 9 (Rador). — In cursai 
serii a continuat interogarea lui Bu- 
kharin. Procurorul a tăutat cu stă- 
ruință să-l facă pe Bukharin să re- 
cunoască că a pregătit asasinarea 
lui Lenin şi că era de acord cu gru- 
pul socialiștilor revoluționari, cari 
au asasinat pe ambasadorul Germa- 
niei la Moscova, Mirbach, după în- 
cheerea păcii dela Brest Litovsk, 

Ascultat şa martor, Kamkow, fost 
membru influent al comitetului cen- 
tral al biroului socialiștilor revolu- 
ţionari de stânga, afirn.ă că Bucha- 
rin și comuniştii de stânga erau în 
enrent cu Pregătirile de rebeliune 
şi de asasinarea lui Lenin. 


departe de a coopera cu autorii a- 
tentatelor teroriste, el era din eon- 
tra ţintă a lor. 

Dar Bukharin rezistă până la ca- 
păt, în această şedinţă care, înce- 
Pând la orele 11 dimineaţa, nu sa 
terminat decât aproape de miezul 
nopţii. 


MEDICUL ASASIN 


La sfârşitul şedinţei, procurorul 
a dat cetire întrebărilor pe care iri- 
bunalul le pune celor cinci mediei 
exDerţi însărcinaţi să examineze «a- 
sasinatele medicale» contra lui Ma- 
xim Gorki, contra fiului său Pech- 


vederile avute cu şefii! Matzev declară apoi că Fanny Ka- | kov, contra fostului comisar al a- 


grupărilor socialiste şi co- 
muniste., 


“plan, care în 1918 a rănit pe Lenin 
cu focuri de revolver şi a fost exe- 


Singurul fapt care ar PU= | cutat apoi, acţionase nu numai pe! 


tea întârzia o zi sau două paza instructiunilor date de servi-! 


demisia cabinetului Chau- ! ciul central al partidului socialişti- 
temps ar fi numai soluțio»= ! lor revoluționari, ci şi pe acelea ale 
marea formulei viitorului ! comuniştilor de stânga şi ale lui 
guvern. 'Bucharin. El adaugă că bomba a- 

Până aseară, în cercumi» | runcată de un anarhist asupra clă- 
le politice nu circula de- dirii din strada Leontievski, ocuPată 
cât numele d-lui Reynaud ! de comitetul regional al partidului 
pentru un guvern al Uniu- 'comunist, nu cra îndreptată împo- 
nii Naţionale şi al d-lui triva lui Bukharin, care se găsea 
Chautemps în cazul când acolo din întâmplare, Mantzev con- 
ar reuşi să paralizeze toa» trazice în felul acesta declaraţia lui 


te elementele centrului şi 


guvern al Uniunii Naţionale, sin- | ale dreptei. 


Franţa şi-a alcătuit 
Un mare pian de inarimare 


gurul indicat pentru efectuarea 
operațiunilor în legătură cu îm- 
prumutul. 

In legătură cu hotărîrea pe 
care d. Chautemps urmează să o 
ia chiar astăzi, d-sa a primit o 
delegaţie a partidului socialist 
în frunte cu d. Leon Blum, şi alta 
a comuniştilor, în frunte cu d 
Duclos, cari se pare că au arăta 


Debiocarea învățământului 


Hotărârile ministerului educaţiei naţionale 


Eri dimineață, ministerul educației | 
naționale a dat următoarea decizie pri- 
vitoare la pensionarea membrilor cor- 
pului didactic primar şi secundar: 

«Membrii corpului didac- 
tic, primar şi secundar de 
toate categoriile cari au 
împlinit sau împlinesc 40 
de ani de serviciu până la 
| Septembrie 1938, vor fi 
puşi în retragere din ofi- 
ciu spre a-şi aranja drep- 
turile la pensie, indiferent 
de vârsta ce au». 

ŞI DIRECTORII DE 
ŞCOLI 


In acelaş scop, printr'o a doua decizie 


me cu privire la funcționarea directo- 
rilor de școli primare: 


Directorii şi directoarele 


Bukharin, eare amintise de acest a- 
tentat cu intenția de a dovedi că, 


PARIS, 8.(Rador). — Un consiliu 


ț de miniştri s'a întrunit azi dimineaţă 


la ora 10, sub preşedinţia dilui Ca- 
mille Chautemps. 

Consiliul a luat sfârşit la ora 13 
şi 10. Sa dat următorul comunicat 
oficial: 

„Preşediintele consiliului de miniș- 
tri a discutat cu membrii gusernuiui 
crearea Casei aulonome a apărării 
naţionale şi apropiate operațiuni de 


de şcoli primare şi de gră» | credil la care această instituţie v3 


dini de copii cari au 35 de 
ani de serviciu împliniţi in 
învățământ, se pun în dis- 
ponibilitate din direcţie pe 
ziua de | Aprilie 1938. 

Directorii şi directoarele de şcoli 
primare şi de grădini de copii cari 
au obținul şi deţin direcţia  tără 
respeclarea locuelor legale, se demit 
din direcţie, 

Inspectoratele şcolare vor proceda 
imediat la verificarea situaţiei direc- 
țiunilor de şcoli și vor înainta ta- 
blourile ministerului până la 1 A- 
prilie, 


trebui să recurgă, 

Primul ministru a reaminiit că în 
momentul votării legii pentru crea- 
rea aceslei c ase, Sâmbăta trecuă, pro- 
clamase cu asentimentul unaniim ay 
ambelor Corpurilor Legiiui:oare nece- 
silatea de a se sporii forța naţională 
în toate domeniiile, în faţa primejdii- 
lor care ar putea amenința ţara. 


DECLARAȚIILE MINIS- 
TRULUI DE FINANȚE 


D. Marchandeau, minis= 
trul finanţelor, a arătat 


Inspectorii şi revizorii şcolari cari că cheltuelile extraordina- 
minsterială se stabilesc următoarele nor- | se vor constata că fac propuneri în' re de înarmare, care sau 


alară de prevederile legii, vor ii de- 
miși din funcțiuni, 


Fi 


ridicat până acum la 3 mi- 


 liarde 150 milicane franci 


INFORMAŢIUNI 


Eri, d. prof. M. Manoilescu a 
deschis cursul său la şcoala su- 


D. ministru Alex. Vaida-V'oe- 
vod a primit eri după amiază în 


perioară de război cu o prele-, audiență pe d. Stelian Popescu, 


gere despre «Războiul industriei 
în războiul totalitar». 

D. Vaida Voevod ministru de stat 
a primit ieri dimineaţă pe d. Ru: 
dolt Brandsch. fost subsecretar de 
stat, care i-a făcut un lung rapori 
asupra nevoilor minorităței germa- 
ne din România. 

'Tribunaul militar din  Chişinâu 
sa pronunțat ieri în procesul func- 
ționarilor acuzaţi că au vorbit ru. 
sește în timpul și exercițiul func- 
țiunii. condamnând pe  Korolenko 
Lina la 5000 lei amendă si Petrov 
Dumitru la 300 lei. Acuzata Bencev 
a fost achitată. 

«Monitorul Oficial» de azi pubili- 
că decretul prin care se deschide 
pe seama ministerului agriculturii 
şi domeniilor, un credit extraordi- 
nar special, în sumă de lei 45.000.000 
pentru plata lemnelor eliberate din 
păduri'e Statului, în mod gratuit, 
lemnele de construcţie necesare, 
pentru clădirile instituţiunilor pu- 
bliee san de utilitate publică, pen- 
tru poduri, podeţe şi diguri, pentru 
aju'orarea sinistraţilor, prin incen- 
dii şi inundaţiuni, cu materiale 
lemnoase, pentru refacerea  gospo- 
dăriilor distruse, cât şi acordarea 
de lemne de foc la şcoli, spitale, 
primării, percepții, cămine studen- 
țeşti, aşezăminte de cultură şi de 
binefacere, orfelinate, funcţionari 
publici, pensionari, invalizi, dite- 
riţi particulari lipsiţi de mijloace, 
ete. 


o pl N cc, ud d tt adulta 
_TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 


directorul ziarului «Universul». 

«Monitorul Oficial», de azi publică 
Jurnalul modificator al regimului 
comerțului exterior, în sensul că: 

„Art. 508—515 (fire de bumbac) vor 
putea fi importate liber, fără auto- 
rizație de import. de către indus- 
triași, numai cu condițiunea ca fa- 
Vrica respectivă să cumpere dela 
filaturile din țară, înainte de efec- 
tuarea importului, o cantitate egală 
cu acea ce voeşte să importe. Orice 
import de fire de bumbac acordat 
“omercianților prin autorizaţiune 
eliberală de către Direcţiunea _re- 
nlementării comerțului exterior 
veniru import direct, sau pe bază 
ve compensație, este deasemeni su- 
mua obliguțiunii de a cumpăra din 
tară, înainte de efectuarea impor. 
tului, o cantitate egală cu aceia ce 
voeşte să importe, 


intr'un ziar de dimineaţă citim 
următoarele: 

D. şet rabin dr, I. Niemirower a 
luat dispozițiuni ea Duminică 13 
Marite e. să se oficieze în toate tem- 
plele şi sinagogele din ţară, servi: 
cii divine festive prin care se va 
propovădui armonia între toţi fiii 
țării şi se vor rosti rugăciuni pen- 
tru Tron şi Ţară, 

La serviciul divin dela templul 
coral, care va avea loe Duminică 12 
Martie, la ora 11 dimineaţa, predi- 
ca festivă va fi rostită de către d. 
şef rabin dr. I. Niemerover. La acest 
serviciu divin au fost invitate şi 
autorităţile, 


Suntem informați că un individ 
cu numele Popescu și-a făcut apa- 
riția în Botoșani, dându-se dură cir- 
cumstanțe, drept corespondent, re- 
prezentant şi chiar inspector al zia- 
rului nostru, încasând bani pentra 
abonamente, inseriii etc., inducând 
în eroare pe cetitorii noştri. Rugăm 
pe cei ce-l vor prinde a-l da pe 
mâna poliţiei, deoarece singurul re- 
prezentant al „Bunei Vestiri” pent:n 
Botoşani este d. NIC. MURARAŞU. 


«Monitorul Oficial» de azi 
publică regulamentul privitor la 
revizuirea cetățeniei care are ur- 
mătoarele anexe: |. Legea XXII 
din 1886 (legea comunală) rela- 
tiv la dreptul de indigenat co- 
munal (apartanenţă) în Ungaria; 
II. Legea din 3 Decembrie 1865 
pentru regularea  condițiunilor 
de indigenat în Austria şi III. Le- 
gea paşapoartelor Tom. XIV. 
Ed. 1903, Corpul de legi ruseşti. 


m 


facerilor înterne, Menjinski. şi con- 
tra fostului preşedinte al Planului 
de cinci ani, Kubicev, asasinate de 
care sunt acuzaţi medicii Pletnev, 
Levin, Kazacov şi Vinogradov, în- 
stigaţi fiind la aceasta de fostul co- 
misar al afacerilor interne Yagoda. 

Experții vor avea de examinat 
dacă tratamentul fixat lui Goorki, 


Un bilanţ macabru 


ada ai Bed d 


20 ANI DE TEROARE ȘI ASASINATE 


Yagoda a puslacale uciderea lui Gorki. 
Marturisiri preţioase. Nebunia crimei 


Pechkov,  Menjinski şi Kubicev a 


JAGODA 


putut aduce moartea sau grăbi des 
nodimântul fatal. 


MOSCOVA 9 (Rador). — In şedinta 
de astăzi, tribunalul a procedat 12 in- 
terogatoriul acuzatului Levin, care de= 
clară că a jost medicul curant al lui 
Maxim Gorki pe care, de alijel se du= 
cea să-l viziteze chiar când marele 
scriitor locuia în Italia. 

Levin declară deasemenea că era nie- 


dicul curant şi al |amiliei Yagoda, care 
LA "proteja în toate chipurile, i-a pus 
la dispoziţie o vilă şi i-a dat cadouri 
de valoare. 

Levim susține că Yagoda a voit să-l 
convingă că Maxim Pechcov, [iul lui 
Gorki, exerțita o injluență dejavorabilă 


asupra tatălui său şi că ar ji necesar să 
He suprimat. In acelaş timp, Yagoda 
b-a amenințat pe Levin că dacă nu con» 
simte ta acest asasinat va pieri, atât ek 
cât şi jamilia lui, 

In cele din urmă Levin 
spune că a consimţit şi a 
procedat la pregătirea pia 
mnurilor asasinatului. Ya- 
gotia dădea aceste instruc= 
ţii crezând necesar să sula 
linieze activitatea politică 
a lui Gorki prin omorîrea 
fiuiui său pe Care marele 
scritor ii iubea muit, 

YAGODA COMPLICE 

Levin declară că potrivit indica- 
țiilor lui Yagoda, asasinarea lui 
Kubicev a fost înfăptuită în 1935 
de el şi de d-rul Pletnev, asistați de 
Maximov, iar asasinarea lui Gorki 
sa realizat în 1936, săvârşită tot de 
el împreună cu Pleinev şi cu con 
cursul lui Kriucikov, 

Acuzaţii Pletnev, Kriucie 
kov şi Maximov confirmă 
declaraţiile lui Lovin, 

Intrebat de procuror, a- 
cuzatul Yagoda confirmă 
că asasinarea lui Gorki a 
fosi în adevăr săvârşită 
potrivit instructțiilor sale. 

Răspunzând la o întrebare a pro= 
curorului în legătură cu depoziţiile 
acuzaților Levin şi Kazakow, Yago- 
da recunoaşte că a propus lui Le- 
vin să asasineze pe Gorki şi Kuibi- 
cev 


Cum a fost asasinat Gorki 


Acuzatul afirmă că pentru a de- 
termina moartea lui Gorki sa alcă- 
tuit un plan special. Starea sănă 


financiar um efort total tură încât plimbările îndelungate 
mai mare de 15 miliarde si munca fizică în grădină îi erau 


cuvine îndepliinită a apărut ca fiind 
indiispensabil peniru mi..istul Finan- 
țelor să ia măsuri enerigice spre a 
asigura succesul operaţiunilor de cre- 
dit și a reduce volumul lor, 


dăunătoare. Toşi, el a fost încura- 
jat pirn toate mijloacele să facă 
acest lucru. Lui Gorki îi plăcea 
foarte mult să contemple;: jăratecul 
în cămin. Știind că acest lucru e 
xercita o influenţă exirem de defa- 
vorabilă asupra sănătăţii lui Gor- 
ki, Kriuciky, înţeles cu Levin, pur. 
ta de grijă ca în fiecare zi, după 


ce Gorki se întorcea din grădina 
nnde lucrase să găsească în sobă 
iăratee, 

In primăvara anului 1936, când 
Gorki s'a înapoiat la Moscova din 
Crimeea, a găsit întreaga familie 
bolnavă de gripă. Ilustrul scriitor 
Sa îmbolnăvit si el de gripă, iar 
boala a fost foarte gravă. Levin, 
Pletnev şi complicii lor au hotărît 
să grăbească realizarea planului 
lor criminal de a provoca moartea 
lui Gorki. Ei au procedat adminis- 
trând scriitorului diferite  medica- 
mente pentru slăbirea inimii, între 


Anglia va recunoaste imperiul italian; 


— Negotieriie angio-italiene au început — 


ROMA, 9 (Rador). — Prima întreve- 
dere între lordul Perth şi contele Cia- 
no a avut loc la palatul Chigi şi a du- 
rat dela ora 18 până la ora 18,30. 

Corespondentul agenției Havas află 
din cercurile bine informate că în a- 
ceastă primă întrevedere la care era 
de faţă şi d. Maurice Ingram, din mi- 
nisterul de externe britanic, sa reali- 
zat luarea contactului pentru stabili- 
rea programului de negocieri care nu 


vor începe decât Joi, după plecarea , 


d-lui Beck dela Roma 


% 

LONDRA, 3 (Rador). — Redacto- 
rul diplomatic al Agenției  Reuler 
scrie: 

Inceperea conversaţiilor dela Ro- 
ma, marchează începulul unei peri- 
oade de o vitală importanță în ca- 
drul eforturilor pentru 
unei destinderi generale. 

Dacă intervine un acord între 
contele Ciano şi lordul Perth, rezul- 
tatele vor fi supuse Parlamentului 
pentru o discutie amănunțită şi sin- 
ceră 

După cum s'a mai spus cu limpezi- 
me, acordul general cu Italia trebue, 
după părerea Marei Britanii, să cu- 
prindă o reglementare a chestiunei 
spaniole, Acest fapt este interpretat 
ca implicând principiul că un acord 
general pentru retragerea voluntarilor 
va fi acceptat şi pus în aplicare, 

RECUNOAŞTEREA IM- 

PERIULUI 

Consiliul Societăţii 


realizarea 


Na- 


în Belgia 


BRUXELLES, 9 (Rador). 
-— Corespondentul agenţi- 
ei Havas înregistrează svo 
nul că d. De Man, minis- 
Frul finanțelor. ar fi demi- 
sionat şi ar urma să ție în. 
locuii prin d. Morlot, so- 
cialist, ministrul lucrări- 
lur publice, 

In «ercurile politice ss» 
afirmă . că  demisiunea 


d-lui de Man ar putea a: 
trage o criză de guvern. 
Se crede că dificultăţile 
ce se vor ivi la votarea 
proectelor de legi pentru 
nouile impozite pe care d. 
de Man trebuie sc le depu. 
nă în curând pe biroul Ca- 
merii spre a face faţă cri- 
zei bugetare, ar fi causa 
svonurilor despre deinisia 
ministrului de finanţe. 


pentru primele două luni 
ale anului, vor pretinde 
pentru întregul exerciţiu tăţii marelui scriitor era de aşa na- 
franci, 
d | 
In fața amploarăi sfoițării care se 


| 


2 TELEFON 3.26.68 


IMPARATUL ITALIEI 


țiunilor se 


Mai. Dacă între timp a- 
cordul anglo-italian este 
realizat şi dacă va fi posi- 
bil ca acest acord să fie 
anunţat consiliului, se cre 
de că şi alte puteri vor pu- 
tea fi dispuse să-şi aducă 
contribuţia lor, întru cât 
acordiul trebue să fie con- 
siderat ca o reală contri- 
buţie la opera de pace. 

in ce priveşte recu 
terea situaţiei din Abisi. 
nia, se va lăsa mâini libe- 
re membriloe Societăţii 
Naţiunilor, 

Se afirmă că chestiunile 
cari interesează exciusiv 
Anglia şi Italia nu vor tre- 
bui să fie supuse instituţi- 


întruneşte în ei dela Geneva. 


Diniomaţi sovietici arestați 


VARŞOVIA, 3 (Rador). — Ziarul 
«<Kurier Porrany> relatează urmă- 


clipa în care trenul urma să treacă 
linia de fronticră în Polonia. Ei au 


torul incident, care s'a petrecut pe| fost arestaţi şi adusi cu avionul la 
teritoriul sovietice în apropiere de| Moscova. 


frontiera Poloniei : 

Doi diplomaţi sovietiei se aflau 
într'un tren care trebuia să-i trans- 
porte spre una din capitalele Eu- 
ropei Occidentale, când au Primit 
Chiar în tren telegrame de reche- 
mare la Moscova. Cei doi diplomaţi 
au refuzat însă să se înapoieze, 

G. P. U. a foS4 imediat informat 
de refuzul lor. Agenţii săi dela 
postul cel mai apropiat au plecat 
cu avionul în urmărirea diploma“ 
ţilor, pe cari i-au ajuns tocmai în 


Ministrul Greciei 


la Moscova s'a sinucis 

MOSCOVA, 9 (Rador). — 
Ministrul Greciei la Mos- 
cova, Nicopulos, sa sinu= 
cis azi dimineaţă la locu- 
ința sa. 

Se crese că ministrul su- 
ferea de mai mult timp de 
o boală incurabilă . 


altele digitalină şi stropantină. Le. 
vin afirmă că depoziţia d-rului Be- 
„lostotski citită în ajun de procuror, 
în care se arată că au fost admi- 
'mistrate lui Gorki puternice medi- 
i camente cardice, este justă. 

Yagoda ar fi sabotat deasemeni 
instrucția în afacerea  trothkiştilor. 
din grupul Zinovlev, 

Cel mai intim colaborator al său 
a fost Pauker, şef al departamen- 

tului operațiilor din GPU. 

interoygatoriul lui Lege: 
da, luat după depoziţia lui 

Huianov, nu aduce nimic 

senzaţional, El mărturi= 
seşte tot ce i se cere, 

Fostul atotputernic con- 
ducător al G. P. U.-ului 
face o impresie penibilă 
când înşiră cu glas scăzut 
mărturisirila lui, care co- 
respund punct cu punct cu 
actul de punere sub acu= 
zare şi cu depozițiile medi. 
cilor şi celorlalți martori, 

E! neagă totuși că a săvâr- 
şit acte de spionaj propriu 
zise, 

Yagoda pare să se com- 
placă în rolul de autor al 
crimelor politice pe care 
le-ar fi săvârşit, cum spu- 
ne actul de acuzare, pe 
seama blocului opoziției. 


Soluţionarea  proble- 
mei dunărene prin in- 
termediul alianţei 
româno-polone 


Ziarele itailene, vorbesc în le- 
gătură cu vizita d-lui Beck, des= 
pre importanța alianței româno- 
polone, în soluționarea pașnică a 
problemei dunărene, întrucât 
problema minorităților maghiare 
din România ar putea fi regle= 
mentată prin intermediul Polo- 
niei. Ori acest fapt interesează 
astăzi Italia întru'un chip deo-- 
sebit, 


Cruzimea marinarilor 
comuniști 


S'a tras cu mitralierele în soldaţii naţio- 
nalişti nautragiaţi 


SALAMANCA 9 (Rador). 
— Corespondentul Agenţi- 
ei D. N. B. transmite: 

Comunicatul oficial al 
marelui Cartier general 
naţionalist confirmă că în 
timpul unei lupte navale 
nocturne crucişetorul na- 
ţionalist «Baleares» s'a scu 
fundat după ce fusese a- 
tins de o torpilă. 

Ministerul presei mulţu- 
meşte marinarilor hrita- 
tanici pentru ajutorul dat 
la salvarea echipagiului. 
Se subliniază metodele lip 
site de umanitate ale ma- 


Redactor.responsabil : V. Olaniuc-Stere. 


rinarilor comunişti, cari 
au tras cu mitralierele a- 
supra membrilor echipa- 
giului crucişetorului «Ba» 
leares» pe cânt aceştia se 
luptam cu valurile, 

Se aminteşte totdeodată 
atidudinea plină de uma- 
nitate a marinarilor naţio- 
nalişti, cari cu ocazia scu- 
Pundării submarinului re. 
publican «B, 6» de către 
un distrugător naţionalist, 
au salvat dela înnec num- 
roşi soldaţi comunişti din 
echipagiul submarinului.