BunaVestire_1938_03-1670612721__pages13-18

ANUL. II. — No. 302 


Ciractori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
BANI SPRIE AURII 


„limiversul“ 
şi duhul înfrăţirei 


Presa e totograiia de moment a unui neam. 

Pricepi micimele ori mărimile lui, după nota joasă sau înaltă cu care 
îi face ecou instrumentul acesta cu mii de coarde al scrisului zilnic. 

Asupra harfei eoliane care e presa mi-am aplecat prin urmare-şi eu— 
care în deobşte n'o citesc — urechea în vremea aceasta a prefacerilor din 
urmă, Şi am ghicit slăbiciunile neamului în lichelismul cu care unii s'au 
comparat (ştiţi, vechi geambași de gloabe schimbate cu fiecare guver- 
nare); după cum am citit mai departe însuşirile lui de pondere şi ţinută 
voinică, în scrisul demn şi cuviincios al altora. 

Dintre aceştia din urmă — poate va veni timpul să vorbim odată şi 
de ceilalţi — îmi place cu deosebire să mă oprese omagial asupra «Uni- 
versului». 

Mărturisese că la unele momente mă apropiam cu teamă de acest 
clasic al naţionalismului de presă. 

— Dacă (îmi spuneam) «Universul» nu va fi astăzi la înălţime? Dacă, 
temător ori govăelnie, va suna ca un clopot dogit, sau spart dinadins ca 
să sune fals?... 

Ar fi fost o durere de romiîn, şi biet ştiutor de carte, pe care cu greu 
mi-aş fi putut-o răscumpăra aiurea, cu alte citiri bunăoară. 

Şi îmi exprim aci marea mea bucurie că «Universul» nu ma deza- 
măgit. N'a dezamăgit pe nimeni. 

Cum se spune în sport: «Universul», pe deplin, a dat satisfacţie. 

A fost acel îndreptar de opinie romînească, drept şi sobru, demn şi 
neîntricat, pe care îl aşteptam toţi cîţi concepem scrisul gazetărese ca o 
mică rugăciune dimineaţa. 

Directorul lui, mult încereatul Stelian Popescu, a coborît mai mult ca 
oricînd în arenă, şi cu un scris fără literatură, dar şi fără tertip, a spus 
pe faţă gindul ţărei cu tărie şi cu acel bun simţ care după mine e sin- 
gura inteligenţă posibilă. 

Sînt un om care — cum spun — nu prea citesc presa,— fiindcă o fac! 

Dar în ultimele luni m'am cam lăsat de meserie, şi am redevenit ci- 
titor,. căutindu-mi ca toţi nevoiaşii neamului noţiunea clară a zilei din 
scrisul gazetărese. 

Această noțiune clară, sînt mîndru să o afirm, am găsit-o la <Uni- 


versul», la Directorul lui, în aldinele masive cu care cuvînta, şi la cola-, 


horatorii serioşi pe care-i ghiceam în fiecare rînd, fiecare coloană, 

Pe ziua de eri mi-a fost dat să citesc iar ceva care m'a oprit ca un 
vechi ideal, încărcat, în plus, cu scumpe amintiri. 

«Istoria unui neam nu se plăteşte din gălăgie deşartă ci din fapte 
măreţe. Fapte de arme, cînd e nevoe; fapte de civilizaţie şi de cultură 
cînd e răgaz. Dar şi unele şi altele cer unanimitatea energiilor etnice» 

«Ne-am înjosit deajuns ca să nu simţim azi nevoia demnităţei. Ne-am 
duşmănit deajuns ca să nu simţim nevoia înfrăţirei». 

«Duhal nou eu îl văd numai ca un masiv de fapte ridicat din tăria 
româînismului solidar». 

E un vechi corn de luptă care îmi sună la ureche? Ori e simplul 
comandament al clipei? 

E «Universul» — în orice caz — care vorbeşte. 

Să fim drepţi, să fim leali, să fim romîni şi să spunem: Aşa e! 

E vremea poate să culegem şi alte roade decît neghina urei şi brus- 
turul întunecat al învrăjbirei. 

Acestora din urmă — simple burueni — le culegem roadele deocam 
dată... Să mărturisim că nu e prea interesant! 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


La aniversarea 


unui ziar cinstit 
OSI RR EA Lia DE 2 ABE SD 


La aniversarea unui an de apariţie a ziarului «Buna Vestire», a fost 
împrejurul nostru o tăcere solemnă. Aceiaşi tăcere ca şi în sufletele celor 
cari i-au frământat şi i-am trăit rândurile. 

Presa bucureşteană ne-a lăsat în pace. Poate că a făcut bine. 

Un ziar din provincie însă, noua «Gazetă de Vest» care apare la Ora- 
dia, ne-a întâmpinat cu prietenie caldă şi suflet curat. 

Transeriem mai jos cursivul («La Aniversarea unui ziar cinstit») 
confraţilor dela granița de Vest: şi le mulţumim din inimă pentru cu- 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. 


vintele lor frumoase. 


Vreau să scriu astăzi despovărat de 
haina rigidă a datoriei zilnice de a no- 
la evenimentele, Vreau să dau deopar- 
le ziaristul și las să-și aștearnă gându- 
rile cetitorul «omul», fermecat de nraja 
unui ziar 

Scriu pentru visele noastre, penlru 
lineretea noastră, camarazilor întru 
condeiu dela «Buna Vestire» din Bu. 
cureşti, Ei împlinesc astăzi un an de 
luptă și apariţie, 

In paginile «Gazetei» noastre am sub 
liniat şi allă dată rolul jucat în presa 
noastră de «Buna Vestire», Astăzi, la 
aniversarea lor, vor primi dela toți con- 
frații cuvenitele urări, Dar vor fi de 
formă foarte adeseori, fiindcă foarte a- 
deseori <Buna Vestire» a fost incomo- 
Pe 


uceea nu ne vom alătura corului de u- 


dă prin însăși rațiunea ei de a fi. 


rări ale presei celeilalte, ci din pagi- 
nile acestui străjer de frontieră care 
este «Noua Gazetă de Vest, 
mite un camaraderesc salut confrațila” 


vom fri- 


dela «Buna Vestire», 

Ei au adunat munți de credinţă şi la- 
nuri de cinste în scrisul lor; ei au jert- 
fit mereu aceleiaşi icoane și-au străjuit 
adunat 
hambare de talent şi au rămas sărari 


acelaş cer de speranță; ei au 


pe raza aceloraşi nădejdi cu noi; ei au 
fost singuraticii presei, luptătorii. cin- 
siliți care dormeau pe-o modestă masă 
de redacție, în timp ce ziarul pornea 
să'nflăcăreze țara întreagă. 

In taraba de comercianți care este 
presa de azi, stelarii săraci ai «Bunei 
Vestiri» împlinesc un an de neclintită 
pezhe la datorie, 


Pentru cinstea lor, pentru dârzenia 
lor, pentru tinerețea lor  involburală 
de vise, le trimitem salutul ziarului no- 
stru, sărac și el și sbuciumat şi el de 
aceleaşi doruri tinere pentru un cer 
mai senin, In redacția care a adunat 
Banatul lui Valeriu Cârdu cu Oltenia 
lui Radu Gyr şi Bucovina «Iconarilor> 
lui Mircea Streinul cu Moldova coame- 
lor de deal, vrem să răsune sincer sa- 
lutul nostru camaraderesc, 


«NOUA GAZETA DE VEST» 


Taxa poştală plătită în numerar, 
conform aprobării No, 25364/938 


NA Vesrii 


ZIAR LIDER DE LYPTA JI DOCTIINA ROMANEAICA 


Administraţia: 


6 pagini 3 Lei 


TELEFOANE | 


Generalul Franco vizitând Teruelui, Mulimea acla mă cu entuziasm pe salva. 


torul Spaniei 


poitica_cxternă 


Pe marainea ultimelor 


evenimente din Franţa 


Imprejurări ce nu mi-se pot im- 
puta, m'au făcut să nu comentez 
evenimentele petrecute în ultimile 
zile. 

Dezbaterile Camerii franceze şi 
conflictul dintre ea şi Senat; dis- 
cursul cancelarului  Sehusehnigg 
urmat de agitația naţional-socia- 
listă; tratativele  anglo-italiene; 
conferinţa de la Ankara; noul pro- 
ces de la Moscova; iată faptele — 
importante — ce sau desfăşurat 
la sfârşitul săptămânii trecute şi 
începutul săptămânii acesteia. As- 
tăzi vom analiza numai ultimile e- 
venimente franceze, rămânând ca 
în zilele ce vin să ne ocupăm de 
celelalte. 


PROBLEMELE FRAN- 
CEZE 


In şedinţele de Sâmbătă ale Ca- 
merii franceze sau înfruntat două 
teze politice: una aq guvernului, cea- 
laltă a domnului Flandin, care ex- 
prima în mare măsură părerile 
centrului şi ale dreptei. 

D-nii Delbos şi Chautemps au a- 
firmal că Franța va urma politica 
de până acum. Cu alte cuvinte înţe- 
legerea de la Berchtesgaden urma: 
tă de remanierea cabinetului au- 
striac, şi noul curs adoptat de d. 
Neville Chamberlain, mau fost de 
natură a modifica atitudinea 
Quai d'Orsay-ului. 

Aşadar se mențin bunele relaţii 
cu Moscova, cu Valencia, cu Gene- 
va. Franța afirmă voința de a nu 
îngădui schimbări în favoarea na- 
țional-socialismului la Viena şi 
presiuni germane asupra Cehoslo- 
vaciei, 


Aceste afirmaţii principale iai e 
produs spre a atenua, în măsura 


posibilului, declaraţiile făcute în 
Camera Comunelor de Sir John 


Simon prin care se vădea clar că 
Londra nu înțelege să dea vreo ga- 
ranţie specială Vienei şi Pragei. 
Deci Downihg Street-ul dădea să 
înțeleagă Berlinului că nu va a- 
vea în Anglia o adversară hotărîtă 
a planurilor sale în Europa Cen- 
trală, 

Prin glasul d-lui Delbos Quai 
dOrsay-ul arată că va încerca să 
bareze calea Germaniei în Europa 
Centrală. 

Rămâne de văzut care vor fi miş- 
cările tactice, prin care diplomaţia 


franceză va lupta la Viena împo-ţ 


triva faptului îndeplinit. Compliei- 


tatea Romei cu Berlinul şi absten-s 
îngreuiază jocul: 


țiunea Londrei 
francez, care va găsi însă un aliat 
hotărît în Vatican. 

Teza ortodoxă a d-lui Delbos a 
întruniţ 439 voturi contra 2. Tre- 
bue reţinut însă că centrul şi 
dreapta — circa 200 de voturi — 
sau abținut. 


TEZA FLANDIN 


D. Fiandin a combătut politica 
guvernului Chautemps — expresie a 
frontului popular — şi a cerut o 


strânsă solidaritate cu noua politi.| 


că britanică. 


Imţelegere cu Roma şi cu Berli- 
nul, aceasta a fost tema d-lui Flau- 
din, temă menită să capete din ce 
în ce mâi mulţi aderenţi pe măsură 
ce d. Neville Chamberlain va înre- 
gistra succese. 


CONFLICTUL DINTRE 
CAMERA ŞI SENAT 
Intre timp, o complicaţie neaştep- 
tată a survenit în politica internă 

franceză. 


Telegramele «lador: ne zugrăvese 


astfel situaţia: 
<lutre Uameră şi Senat continuă 


bi 


MIHAIL POLIHRONIADE 


să existe un dezacord eu privire la 
statutul munelii. 

Articolul 6 bis din acest statut, 
care autoriză pe muncitorii din co- 
misiile de arbitri să ceară date asu- 
pra contabilităţii întreprinderilor, 


i în cazul când acestea refuză de exem 


plu să acorde sporirea salariilor în 
proporţiile cerute de muncitori. a 
fost respins de Senat. 

In şedinţa de azi, Camera a hotă- 
rît totuşi să menţină acest articol, 
neprimind argumentarea Senatului, 
că prin legalizarea articolului încri- 
minat s'ar aduce o atingere liberu- 
lui drept de conducere a întreprin- 
derilor de către patroni. 

Propunerea de a se suprima acest 
articol a fost respinsă de Cameră 
cu 377 de voturi contra 216. 

Deoarece contlictul dintre Cameră 
şi Senat întârzie intrarea în vigoa- 
re a dispoziţiilor noului cod, gu- 
vernul se vede nevoit să ia o hotă- 
rîre provizorie încă înainte de mie. 
7ul nopţii, când expiră peste 7004 
de contracte de muncă. 

Iu consecinţă, guvernul va cere 
o proorogare din oficiu a contraete- 


"lor pentru două săptămâni, pentru 


ca între timp cele două adunări să 
poată ajunge la un compromis». 

Rămâne de văzut acum ce va face 
Senatul. 


In orice caz, situaţia e încordată 


; de vreme ce d. Lâon Blum ameninţă 


în «Le Populaire» cu noui alegeri 
generale. 

O criză de guvern e posibilă. Bi- 
ne înţeles că în împrejurările ac- 
tuale ea ar fi foarte nepotriviti 
pentru interesele Franţei, 

Dacă totuşi, o va provoca-o proba- 
1 că Senatul are în vedere o ope- 
râţie de mai mare anvergură: deta- 
şarea radicalilor de socialişti, spar- 


(Continuare în pag. IIL) 


Vineri 4 Martie 1933 ) 
Redactor-șet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
[ire.ie 3 RCRECacaaie aa A 
zi - Cont CEC. Nr. 1256 ABONAMENTE. 
D if E 
pr rromă .. rit Ş i an Lei 700 lan Lei 500 
Tipografia . .. , „477.56 Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni » 250 
3 luni > 175 | 3 luni > 125 


In slujba Altarului 


Citim în «UNIVERSUL» de ieri: 

«Varşovia, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei «Stefani» transmite 

Un comunist a ucis cu un foc de revolver la Lubon pe un preot, ad- 
versar cunoscut al comunismului, pe când acesta slujea în biserică: 

Ucigaşul a rănit apoi un servitor ce voia să-l aresteze şi un copil. 

Mulțimea credincioşilor a tăbărit pe ucigaş, bătându-l crunt şi cău- 
tând să-l linşeze. Numai cu mare greutate a putut fi eliberat din mâinile 
mulţimii şi dus la închisoare. 

Poliţia a tăcut numeroase arestări printre comunişti». 

Un preot a căzut în slujba Altarului. Nu se închide o simplă întâm- 
plare în stirea aceasta. Ci o cutremurătoare slobozire a semnelor de Sus. 
Im vremea aceasta de sbuciumată încleştare şi de trăire a tuturor încer- 
cărilor, odată cu năvala noianului de îndoeli, coboară uneori, lângă făp- 
turile noastre de lut, semne cari despică întunericul în două: pentru a 
lumina şi ealea izbhăvirii şi aceea a prăbuşirii celei mari. Dumnezeu ros 
tuieşte totul şi dă răgaz omului să aleagă. 

Hotărit, lumea se desparte 'n două. Şi numai în două, 

In mai multe părţi nu se poate împărți. 

Deoparte stă, duşmarnă voită și fățişă a lui Dumnezeu, teza comunistă. 
Pentrucă o lume comunistă propriu zisă nu există, — vreau să zic o lume 
de bunăvoie mărturisită aşa; de altă parte, trăeşte lumea din umbra 
Crucii, lamea cu frica lui Dumnezeu, 'vie şi leală, mărturisită aşa, chiar 
dacă vremile nu admit totdeauna exteriorizarea. 

Şi dacă viaţa se trăeşte astfel, înseamnă că şi moartea se plineşte rub 
un semn Sau Sub altul. 

Moartea ete o deslegare care-i ajunge pe toţi. Nimeni nu poate scăpa 
de sub puterea acestui semn. 

Moartea în afară de Dumnezeu este şi pustie şi săracă şi fără înviere, 
Moartea întru Dumnezeu nu este altceva decât reabilitarea vieţii pămân- 
tene, încetățenirea anilor numărați în cartea veşniciei, acolo unde nu 
este: nici număr, nici timp şi nici chin, : 

Vârtejul vieţii de azi nu permite tuturora să mediteze asupra acestor 
lucruri și mulţi, răsturnaţi de-avalma pe toboganul intereselor sau plăce: 
rilor trupesti, uită aceste rânduri de Scriptură. 

Valorile se inversează şi sensurile de viaţă se răstoarnă, 

Se cască, astfel, prăpăstii uriaşe, odată cu ivirea imaginilor apoca- 
liptice. 

Dar dacă întârzii în taina unui ceas de rugăciune şi dacă toate gân- 
durile se adună lângă busuiocul apei sfinţite într'o biserică dintr'un saţ 
sărac — acolo unde automobilul nu înăbuşeşte fiorul marilor tăceri şi, 
deci, nici pe acela al sfâşietoarelor deliberări cu tine însuţi — vezi bine 
că, fără aceste înţelesuri de Scriptură, viaţa n'ar mai avea niciun rost. 

Şi-atunei fericirea unei vieţi se poate izvodi numai din îngenun- 
chieri şi dintre toate cele ce sunt rânduite pe măsura vieţii de chin și răs- 
tignire — dar şi de Inviere — a Mântuitorului lisus. 

Multă putere de credinţă trebue că a mustit în sufletul preotului din 
Lubon dacă a avut îndrăzneala să lupte, hotărît, împotriva comunismului. 

Şi mare, primejdioasă foarte pentru potrivnici, a fost această cre 
dinţă, dacă ei, comuniştii, au socotit că sfinţitul părinte trebueşte înlă- 
turat. 

A murit preotul în uşa Altarului. 

Moartea n'a mai simţțit-o, deoarece îşi pregătise sufletul pentru mirul 
ei rece, 

Atunei a primit-o. Şi a primit-o în Altarul lui Dumnezeu. 

Aci sălăşlueşte semnul trimis anume de Părintele Inceputului şi al 
tuturor Sfârşiturilor. 

Preotul din Lubon putea să moară oricând şi oriunde, pe stradă sau 
acasă. A murit totuşi în altar. Dece? 

Intrebarea este atât de mare încât nu i se poate rândui un răspuns mie, 

Dar citind vestirea agenţiei telegrafice, parcă te întorei cu două mi- 
lenii în urmă şi parcă auzi cum troznese, în înserare de chinuri, cata- 
petesme. 

Sfinţitul părinte din Lubon, cel ales ca semn de Dumnezeu, sa în- 
vredniecit de jerttă plăcută Cerului, roditoare întru întoarcerea oamenilor 
din păcat. 

VALERIU CARDU 


„Rechiziţionarea“ lui... Goya 


Comunismul a făcut mulle rele 
în Spania. A ucis vieți omeneşti, 


care i-a pricinituit-o jalul la care 
s'a dedatț armata destrăvălată a ce- 


a distrus profanînd altare, a co- 
mis sacrilegii pe cadavrele des- 
gropate ale «carmelitelor», a bat- 
jocorit o întreagă morală socială 
care constitue mîndria de două mi: 
lenii a creştinismului, 

Am scris cîndva un reporiaj în 
care am arătat statistic toale oro- 
rile comunismului din Spania. Spa- 
nia inarilor tradiții eroice! Spania, 
țara unei bătrîne civilizaţii. Și toc- 
mai că războiul dintre cele două 
lumi sa declanșat cu o mai mare 
furie pe altarele operelor de artă. 
Toată conștiința dreaptă — ome- 
nească sa răsculal de teroarea pe 


Istoria naţional-socialismului 
„PE EN CEC ZE SE IE PE SII EET STIAI 


Ani hotărîtori (1929-1930) 


Comuniştii încearcă toate mijloa- 
cele pentru a combate hitlerismul 
şi ei nu se dau înapoi nici dela 
asasinat. Astiel, în noaptea de 7 
Martie 1929, roşii asasinează la 
Wohrden (Holstein) doi  meinbri 
ai S. A.-ului (Hermann Schmidt şi 
Oito Streibel). 

La 1 Maiu, comuniştii provoacă 
mari turburări la Berlin. Ministrul 
de interne al Prusiei, Grezesinskli, 
desiiințează ascciaia luptătorilor 
din frontul roşu. Aproape toate ce- 
lelalte gu:erne regionale proice'e ză 
la îel. 

La alegerile din Saxonia (la 12 
Maiu), naţional-socia iştii obţin 5 
mandate din 99, iar la 23 Iunie, 
NSDAP.-ul obţine majoritatea ab- 
solută la alegerile comunale din 


Koburg. Alegerele repetându-se, N. 


n MIRCEA STREINUL 


S.D.A.P.-ul obţine din nou majo- 
ritatea absolută. Primar, e ales na- 
țional-socialistul Schwede, care in- 


tnt impiedica acceptarea planului, 
au obţinut, totuşi, un mare succes 
moral. 

Anul 1930 îi aduce N. S.D.A 
P.-ului un imens succes 

La 8 Decembrie 1929, deputatul 
Dr. Frick, naţional-socialist e aies 
cu 28 de voturi contra 22, ministru 
de interne şi al educaţiei poporului 
pentru Thuringia. E, deci, primul 
ministru naţional-socialist. +.“ Baum, 


troduce: serviciul de muncă volun= din landvolkpartei, e ales ministru= 


tar, economii în admini:traţie, zidi- 
rea unor locuințe ieftine, posibi- 
lităţi de muncă pentru şomeri, etc. 

N.S.D.A.P.-ul obţine succeze îru- 
ioase şi la alegerile din: Mecklen- 
burg-Schwerin, Baden, Thiiringen, 
etc., mergând mereu în linie ascen- 
dentă. 

In 1929—1930, Hitler, 
berg, Seldte şi Class duc o puter- 


nică luptă împotriva acceptării pla- Jintreg program 


nului Young, Cu toate acestea, Rei- 
ehstagul acceptă cu 224 de voturi 
(împotrivă au fost 200 de voturi) 
planul Young, pe care Hindenburg 
il semnează la 13 Martie 1930. 
Naţional-socialişiii, deşi n'au pu- 


preşedinte. Urmează un conflict în- 
tre Severing, ministrul de interne al 
Reichului şi Dr. Frick. Rezultatul 
e că.Severing refuză creditele nece- 
sare Thuringiei. Guvernul Miiller al 
Reichului retrăgându-se (la 27 Mar 
tie 1930), ministerul de interne e 
obţinut de Wirth, care aplanează 


Hugen- |conflictul dintre Reich şi Thuringia. 


Dr-ul Frick pune în aplicare un 
national-socialist, 
Astfel: int-oduce severe economii şi 
pune capăt risipei de bani publici, 
face o reformă administrativă şi 


numeşte personalități, naţional-so- 
cialiste în diferite posturi 'de răs- 
pundere (prof, Schultze-Naumburg 


în frunteâ institutiilor de artă din 
Weimar ; savan'ul cercetător de ras- 
se Giinther: profesor la universita- 
tea din Jena; Helwig: director d> 
poliţie la Weimar, etc.). Toate a- 
cestea declanşează un nou conflict 
cu ministerul de interne al Reichu- 
lui şi Wirth retrage creditele, 

La 23 Februarie, Horst Wessel 
moare în urma unor răni grave, 
cauzate de comunişti. La 1 Martie 
are loc înmormântarea. Participă 
lume foarte numeroasă. 

„Groener, ministrul Reichwehruiui, 
ia măsuri restrictive împotriva N. 
S. D. A. P.-ului, iar la 18 Martie 
Reichstagul votează o nouă lege d; 
apărare a republicii: germane. 

La 30 Martie, Hindenburg îl nu- 
meşte pe D-rul Briining cancelar al 
Reichului, 

la 1 Aprilie apare revista ştiin- 
țitică, editaţă de Hitler, „National- 
sozialistische Monatshefte”, sub con 
ducerea redacțională a lui Alfred 
Rosenberg. 

La 1 Iunie, Walther Darre e în- 
sărcinat cu organizarea ţărănimii în 
carirele N.S.D.A.P.-ului. 


Guvernul bavarez inie;zice uni- 
formele najional-socialiş i!-r. 

In urma:unui conflict între Hit- 
ter şi Otto Strasser, Gregor Stras- 
ser renunţă la editarea ziarelor din 
„KWampiverlag” şi se declară soli- 
dar cu Hitler. Acesta din urmă, îi 
ordonă D-rului Goebbe's purit:ca- 
rea cadrelor de invazia „bolşevi- 
cilor de salon”, 

La 3 Iulie, quvernul prusian le 
interzice funcţionarilor publici să 
facă parte din N.S.D.A.P. 

Oito Strasser crezză împoir va !ui 
Hitler „Asociaţia de lurtă a na'io- 
nal-socialişti'or revolu i nai”, care, 
însă, e destinată dela început unor 
ridicole eşecuri. 

La 5 Iulie, N.S.D.AP.-ul achi- 
ziţionează palatul Barlow din Ber- 
lin, care îi va fi viitorul sediu (,,Ca- 
sa Brună”). 

La 1 Septembrie, apare hebdo:na 
larul „Naticnalsozialistische  L' nd- 
post”, sub conducerea lui Welther 
Darre. 

La alegerile pentru Reichst-g, N, 


(Continuare în pagina Il) 


lor fără Dumnezeu. Pentru aceștia, 
a pînză de Murillo, o icoană. un 
desemn de Goya, erau soeatile ina- 
mice pentru simplul motiv că le-a 
găsit pe teritoriul unei antice civi- 
lizaţii. (1?) Copiii  țigănuşi ai lui 
Murillo — sau Maya lui Goya, nu 
mai puteau trezi acel extaz estetice 
pe care-l are sufletul omenesc în 
fața frumosului artistic, Dar cum 
puteau comuniştii simți frumusețea 
artei, capodopera, dacă ei, în faţa u- 
nui apus singeriu de soare, l-au 0- 
chit cu gonimetru sau telemetru, au 
daț deriva şi bateriile de artilerie 
au tras în el, frenetic, sălbatic, pri- 
mitiv cum svîrleau Sciții cu săge- 
țilem, Soare... 

Totuş, în hoarda comuniștilor se 
ivește cîte-un «estet» ca faimosul 
Negrin dela Barcelona. Găsind că 
s'a disirus prea mult, ce a mai ră- 
mas, a dosit, Nu pentru sufletul lui 
de cestet>. Ci pentru «fondul de în- 
zestrare al Muzeelor moscovite». 

Sistemul acesta de înzestrare prin 
rapt nu-i pentru prima dată experi- 
mentat,. Şi nouă ne arde inima după 
originalele Psaltirilor care servesc 
erudiției moscorite, de după război 
încoace. 

Negrin a pus mîna pe colecția de 
«Orori ale războiului» (Goya) și a 
expediat-o Moscovei. 

Acolo — va fi despachetată şi-şi 
vor da cu părere mai marii Sovie- 
telor: 

— Hm! Este ceva! Dar unde e 
uzina? 

Biet Goya! Ce destin crud are o- 
pera ta! Leonardo dă Vinci a fost 
mai norocos căci pe Gioconda lui 
i-o răpise un hoț de meserie... în- 
drăgostit de zâmbetul viu al Mado- 
nei de pe pânză! 

lon Băleanu 


Mărțizorul Pe marginea romanului „Tigrii“ 


i MARTIE 


Ochii primăverii răsfrâng bu- 

ji făgăduite în stropul celor 
intâi raze miruite cu reflexe vii. 
Vin mărțişoarele. Insigne de ti- 
nerețe și de nădejde. 

Mărțişorul este  binevestitorul 
prasului de primăvară. 

Inapoi rămân ceasurile de iar- 
nă, cu somnolența lor toată, cu 
tăcerile fulgilor  imaculați, cu 
zurgălăii cari au şunat amintiri 
în drumul săniilor sglobii. 

Vine primăvara. Mugurii ples- 
nesc ușor la chemarea vieții. 

Pomii şi arborii toți poartă la 
butonieră mărțişoare de muguri. 

Mâine, frunzele, care au prins 
de veste că sau dus fulgii, vor 
ieşi să salute lumina şi voia bu- 
nă a primăverii, 

In lunci şi livezi, întoarcerea 
aceasia se aude — în liniștea 
nopții — deplină ca o simfonie 
Şi firul de iarbă verde şopteşte. 

Ogoarele își arată şi ele mărți- 
şorul firicelului de grâu. 

Mărţișoare pretutindeni, aşa 
cum se cuvine ceasului de bună- 
vestire. 

Oamenii trec şi ei 
străzi. 

In privirile tuturor se scaldă 
viu, flacăra întoarcerilor. 

Melancoliile toamnei sau des- 
pletit demult iar nopțile cărunte 
ale iernei şi-au risipit plumbul 

E viață întreagă. Rilm alert 
loc de culori deschise. 

Mersul e vioiu. 

Sensaţia de asfinţit s'a pulve- 
rizat. A rămas, undeva, presată 
între filele zilelor mohorite. 

lată, la butoniera tinereții, su- 
ride, cald, mărțișorul. 


senini pe 


Cunună de visuri şi mănun- 
chiu de zboruri frumos  liniate 
pe azurul luminos, închide în 
taina lui un potop de frumuseți. 

Mărțişorul e visul. E mulțu- 
mirea. Superstiția. Și credința. 

Toate iluziile şi-au semănat 
ființa imaginară în iconița măr. 
fişoarelor. 

Nu-i aşa, stimată domnişoară? 

Și nu-i aşa, tinere visător, care 
fi-ai găsit un tovarăș şi un prie: 
ten sincer în mărțișorul dela bu- 
tonieră? 

Uite, plugurile cer dorul în- 
tâlnirii cu brazda şi cu mărți: 
şoarele din țarină. 

Se simte, peste tot,  stăpâni- 
toare, aurora mărțișoarelor. 

Deschizi o carte, un plic. Lică- 
re acolo, între șiruri, o steluță de 
amintiri, 

Le-ai îndrăgit, le cunoşti şi le 
trăești. Stea mică şi dragă, — 


mărțișorul. 

Mărțișoare... Visuri... Mărtu- 
risiri. 

Le anini, voios, la butonieră, 


te înfrățeşti cu aroma lor şi ți-a- 
duci aminte că mărțişorul de 
ieri e frate bun cu cel de azi. 

3 ionațe nau moarle. Sunt 
simbolul tinereții fără bătrânețe. 

Dar unde, în care căsuță să- 
racă, a întârziat să vină mărțişo- 
rul? 

Și pe care uliţă de copilărie 
sărmană, mărțişorul nu şi-a tri: 
mis luminile? 

Intârzierea mărțişorului se nu- 
mește — în scrisul poeților — la- 
crimă. 

Și lacrima e un mărțişor. Un 
mărțișor trist. 

Dar bun prieten cu omul. 


VAL ŞOIMARU 


Filc de carnet 


FLORIA CAPSALI 


Dansul românesc, aşa cum e el 
noscut oficial, prezintă toate «ca- 
tile» unei catastrofe. La «Opera 
Română», de pildă, elefantinul corp 
de balet îşi închipuie că o horă se 
dansează ca la Obor. Cu ocazia «Nă- 
pastei», am văzut de ce e în stare 
kakoritmicul balet al «Operei Ro- 
mâne», pe rare d. Ion Marin Sado- 
veanu încă n'a găsit de cuviinţă să-l 
fliteze. 

Recitalul de deunăzi al Floriei 
Capsali a fost admirabilă lecţie de 
mare artă. 

Floria Capsali nu e numai o ne- 
întrecută dansatoare, ci si o exce- 
lentă cunoscătoare a pedagoziei 
dansuiui. Ansamblul d-sale a fost 
armonic, bine Pus la punct. «Dan- 
surile oltenești» ale lui Paul Con- 


stantinescu, de pildă, au fost inter- 
pretate luminos, româneşte. 

Floria Capsali a pătruns fiinţa 
dansului, din care face artă, un ex- 
hibiţionism ieftin, de bâlciu, cum 
ne învăţa baletul <Operei Române». 

Floria Capsali pregăteşte pentru 
anul viitor un turneu la New-York 
şi Chieago, cu un balet scris de Paul 
Constantinescu. Acolo, va obține, de 
sigur, succesul, pe care-l merită, şi 
pe care, aici, un cârd de esteţi 

L refuză să i-l recunoască. 

Ei, dacă Floria Capsali ar fi ji- 

dancă, atunci 

de pe malurile Dâmboviţei 
i-ar aduce osanale, însă, cum Dom- 
nia-Sa nu e decât o biată româncă... 


Mircea lcomarul 


S/Z//// 


«Noua Gazetă 1i- 


Masiy 


a părintelui George A. Petre eo 
bună publicaţie cotidiană regională. 


Lungiunu şi elevii: Al, Radu, P. Pram- 
bosek, FI. I. Constantinescu, P. M. Bu- 
nescu, N. Dorobanţu, D. 1. C. Nicolaez. 


cu, VI. Nigrim, C. Mihăescu şi alţii 


a" . . | e, = 
Primim cu bucurie acest ziar. Am  Remarcăm cronica bogată, un desen de 
avea de făcut o singură obiecţie, pe A. Velescu şi caricaturile semnate Al 
care prietenul nostru George A. Struţcanu 


Petre, care e un distins poet, o va 


înţelege: ar fi de dorit ca «N. G. Ym manual 


de V.„» să publice şi diferite intor- 
matii literare şi artistice 


«Măria sa cetățeanul», 
romanul satiric al d-lui T,  Pleșea, 
apărut la «C. Ro, e o acerbă satiră la 
adresa unui anumit fel de politică, Pe- 
ripețiile eroilor din acest roman meri- 
tă să fie cunoscute de câ! mai mulți ci- 
titori, cari se vor amuza împărătește, 


«Fata moartă», 
romanul d-lui loan Missir, e mai 
curând » carie de vast reportagiu de 


răsboiu, care se citeşte cu muli interes, 


«Fapt divers», 


romanul d-nei Ioana Petrescu, a! 
părut la «Vremea», aduce o neliniş- 


tită atmosferă de viaţă sbuciumată, 
Dacă autoarea ar fi renunțat la u- 
uele pasagii prea lirice, cartea ar 
îi câștigat mult. Cu toate acestea, 
e un roman, care se poate citi cu 
plăcera 


«Revista Colegiului Na. 
țional S-tul Sava» 

e o publicaţie scrisă de elevi, dar 
poale fi citită şi de oameni «mari», 
Revisiele de felul acesieia îs un bun 
laborator pentru scriitorii de mâne, 
Câte reviste de importanță nu şi-au 
luat ființa încă depe băncile şcolilor! 
În numărul de faţă al «R. C. N. S$. So», 


| 


Li 


pentru Capacitate,  Definilival şi 
Inainlare a apărut de curând în ed. 
«Cugetarea», scris de d-nii B. lordan, 
Vicol, V. Gheţea şi alţii, care în 500 de 
pagini cuprinde tot ceace se cere pen- 
tru asimilarea întregei materii din zeci 
de manuale grele și costisitoare, privi. 
toare la examenele învăţătorilor. Con- 
dițiile tot mai grele puse în cale învă- 
țătorilor la examene, a determinat pe 
autorii de mai sus, cunoscuţi destul în 
presa bucureşieană, — să alcătuiască 
un manual sintetic cu toate materiile 
de studii, cerute de programe, 


Revista Funcţionarii 
Publici. No. 1—2, 1938 


Revista funcţionarilor publici, a- 
pare într'o ţinută admirabilă, serios 
redactată şi frumos serisă, 

In afară de partea profesională, 
scrisă de condeele cele mai compe- 
tente întâlnim o bună rubrică lite- 
rară serisă de scriitori cunoscuţi, 


Nuvele, schițe esseuri alcăcuese ca- 
pitol literar. 


Mircea lon Şerban 


iscăleşte în Revista Funeţionari- 
lor Publici un poem de frumoase 
perspective lirice, <Ingropari», 

Şi întâlnim pentru prima dată 
numele şi îl cităm pentru o frumoa- 


publică d-nii prof. A. Velescu şi M,laă făgăduială a talentului săi 


NY g 
Cu Nb | NL A 
AS NS SE A AS= a mere ez EN JE out 


«8 VESTIRE 


— 


A încerca să precizezi poziţia a- |rări cu spiritul, umilind fără să de- 
cestui autor, cu deosebire nou în Jite- cepţioneze, 


act de curaj, greu de atribuit mult 
prea prudenților semnatari de coloană 
literară, ai presei românești, Apare, 
într'adevăr, lipsit de cuminţenie peniru 
criticul care. face „ştiință”, — cum ar 
spune un foarte orgolios profesor de 
literatură modernă — să ia cunoştinţă 
de naşierea unui gen de roman fără 
gen, a umui autor care-ţi alunecă de 
sub observaţie ca fosiorul, care te 
robeşie, te răscoleşte, te înverşuhează, 
te înspăimânlă cu inteligența lui agre- 
sivă, cu talentul lui revărsat potop 
peste firea puţină a deprinderilor 
noasire beletristice, un autor care de- 
vine inabordabil dela prima pagină 
şi care „la rece” îţi tincturează toate 
țesuturile psihologice cu un humor 
la care nu poţi participa decât prin- 
to continuă şi activă adversitate psi- 
hică,.. 

Pentru că adevărul acesta este, Cu 
serisul lui Dragoş Protopopescu nu te 
poți familiariza. Auiorul ,Tigrilor” nu 
pare să facă mici o concesie cetilo- 
rului. Fiecare pagină îţi retează rezis- 
tenţele, te imobilizează, te domoleşte, 
deşi tără efuziuni lirice, deşi fără des- 
lăinuirile cerebralisime cu care ne-a 
obicinui!, vai! romanul tinerei gene- 
raţii. Humorul lui Dragoş Protopopes- 
eu le umileşie, le scandalizează, le 
reabilitează şi te echivalează abrupt 
cu viaţa cea bizară, deși verva aceia 
inepuizabilă îţi lasă bănuiala unui 
dureros bun simţ, deşi discursiviiatea 
aparenlă a gândului te poariă căire 
cea mai concentrată alenți:, deși deşi- 
rarea psihică a momentelo:, fectând 
o emoliviiate anarhică şi dezorgani- 
zată, traduce, până mai la urmă, hi- 
postaza firească a unui suiiel care 
si-a deschis larg leresirele călre a- 
fară, către fenomen, dar care nu re- 
nunță să treacă seasaţia cea mai peri- 
ferică prin coridorul intim al râsului, 
tocmai peniru a experimenta o îsio. 
viloare (pentru celitor, nu peniru au: 
tor!) întrecere între subirei şi obiect, 
Dar nu am spus bine, Penirucă in pa- 
ginile d-lui Dragoş Proiopopeseu fene- 
menul nu prinde consis.eiță emolivă, 
deci pulință de promova:e piasiiă, 
drrâl în măsura în care îşi recunoaște 
rădăcini native în sub ectivi a ea uri 
aşe a unei inteligențe dezolanle, cu- 
prinzătoare, dar p'ezentă pînă la ob- 
sesie, în fiecare rând, cu îecare me- 
laloră, ceiace conduce la loiala su- 
biectivizare a fenomenulu', oricât de 
paradoxală ar părea aceasiă expresie, 

Fără d. Eulampe Sibică (eroul „For- 
tului 13” şi al „Tigrilor”) universul 
eroic — dedus prin langeniă, datorită 
viziunii plastice, mereu acidulală, a 
autorului acestor cărți, — nu se poale 
imagina, 

Vom spune deci, că humoristul Dra- 
goş Proiopopescu se propune, Înslan- 
laneu, automat, unui ialeat de poves- 
lire care nu esid unul de compoziţie, 
care nu este unul epic, dar rodul 
unui subicel îmbe.şigai, dlie:siil ai, 
capricios, alâl câi să ruineze cu uşu- 
rință atenţia celitorului inexperient, 
să-i distrugă conrolul logic” al „te- 
mei”, să îl indigneze şi să îl seducă 
*otodată. Oricare celitor, dar mai cu 
seamă oricare recenzeni al „Fortului 
12” resimie, mai întâi un sentiment 
de împoirivire. Parcă ne sunt înjosile 
demnitățile noastre de indivizi „cul- 
turali”, parcă ne sunt aenrale (oale 
eforiurile spiritului, toate nădejdile du- 
bului, Secriliorul acesta te descurajea- 
ză prin bagajul și îndrăzneala epile- 
tului, se suprapune aristocrat, meri- 
dianului de experiență emolivă a cell- 


zeut cuminte, dumneatale cu spirit lo- 
gic şi sintetic, care cunoști toate Ii- 
terile alfabetului, dar eşti silit acum, 
la bătrâneţe, să silabisești buchile u- 
moristice, fără număr limitat, aidome 
scrisului orienlalilor, ale unui talent 
frapant și pe care nu poți „pre: 
zenta”, după tiparele analizelor de- 
suele, didactice? 

Deaceia, penirucă tinerii au avul 
de când lumea curajul de a indrăgi 
necunoscutul ne vom lua îngăduința 
să spargem „conspirația tăcerii” și să 
scriem, mai pe larg, dar foarie corect, 
despre acest mare semn de întrebare 
(nu peniru celitori dar peniru recen- 
zenţi şi pentru cărțiie de şcoală), care 
este romancierul: Dragoș Prolopopes- 
cu, 

Bătrânii, oameni de jreabă, suntem 
siguri, vor veni mai pe urmă să îi- 
xeze „şliinţifie” poziţia geografică, 
longitudinea, latitudinea miirun cu- 
vânt: să eticheleze în supralață şi 
în vreme, ținutul silvanic, vioiu, săl- 
batec, abundeui dar periculos, al ta- 
lerdului d-lui Dragoş Prolosope u. Pe 
care, cu fireasca anevoinţă a începu- 
turilor l-am exploatat, ca unul care 
am celil cu foarte mare atenţie, „Ti- 
grii”. 

% 


Nimic mai propriu peniru (alen- 
i tul humoristic al d-lui Dragoş Proto- 
popescu decât sublimarea acesiti po- 
sibiliiăţi, în tipare mici dar dense şi 
îucărtate de duh, precum în „larma- 
rocul metehnelor”. Din capul locului, 
lrebue să pornim cu o observaţie, 
Condeiul d-lui Dr:goș Pro'opopescu 
este zori! să alunece pe hârlie de în- 
trecerea, întradevăr rară, dintre inte- 
ligenţă, talent şi cunoștință. Aceste trei 
facultăţi, în spiritul îmbelșugal al d-lui 
D. P. se războiese peniru întâielate. 
lată însă că izvorul tridemensional 
al posibili ăţilo» “auiorului „„Tigrilor” 
- în cazul că nu promovează e nouă 
literatură, creiază diticul ă i imense în 
aprecierea „Fortului 13” şi a „Ligri- 
lor”. Este astfel, inexaci să spunem că 
inteligenţa şi cunoşiința depăşesc la- 
lenlul şi emolivilatea, în paginile a- 
reslor cărți, dar este cu deosebire 
mecesar să precizăm că ullimele două 
suni volunlar și funcțional angajate 
în slujba celor dintâi. Aşa se şi ex- 
plică dece înire humorul rece, osga- 
nic şi fără termen de comparație în 
literatura română, al d-lul D. P. — 
şi între tema (termenul nu este potri- 
viţ; îl întrebuințăm în disperare de 


cauză şi în lipsă de ulul) romanelor 
„Fortul 13” şi „Tigri”, cixstă e dis- 
tanță logică ușor de remarcat. Şi a- 
cesi vid rațional, sar putea să facă 
greu posibilă imluirea întocmai a le- 
nomenului legionar, care, bănuim că 
înainte de a fi unul politic, este unul 
profund dramatic, plin de gravitate, 
solemn creștin. Viaţa mitului este 
viața epicului, acesia, nefiind decât 
sinteza etico-etnică a spaţiului social 
si a timpului istoric. Ori, întrebarea 


aceasta este: dacă humorul, într'ade- 


văr genial, al d-lui Dragoș Proiopopes- 
eu, poate fi generator de eple, dacă 
imensa posibilitate plastică pe care 
n degaje humorul veritabil al acestui 
mare şi nou scriitor al literaturii 


moastre de asiăzi, adună, aievea, îor- | 


mal dacă nu structural, trăsăturile 
eroicului legionar. Acum este monien- 
tul să ne gândim dacă lon Moţa, 
Neculai Fătu, General Vivi Branco- 
van, şi toți ceilalți „tigrii” inclusiv d. 
Fulampe Sibică, cari nu sunt eroii 
unei cărți dar făpturi rupte din inima 
destinului, făuritori de legendă şi de 
țară — adică de eroică, apoi dacă 


întreaga atmosferă dela Dumbrava în | 
care pligrii” au trăit, pe cont propriu, | 


şi prin proprie jerită, istoria reală a 


) 


CALE 


NDANR 


Joi 3 Martie 1938 


ORTODOX: Si-ţii Martiri Eutro- 


SOARELE RASARE: 6.52, apuae: 


piu, Cleoniu şi Bazilise (+ 296) [18.8. 


+ Păresime, 


Moare Regina Elisabeta (Carmen 


OATOLIO:; S-ta Cunigunda Regi- | Sylva) a României (1916). 


na Poloniei. 


TEA 
OPERA ROMANA: Laoul lebedelor, 


TRE ză ză 
MODERN: Două duzini de trandafiri. 


TEATRUL NAȚIONAL: Ion al Văda- | TEATRUL REGINA MARIA: Stăpâna 


nei. 
STUDIO-UL TEATRULUI 
NAL: Actriţa. 


din La Paz, 


NAȚIO- | TEATRUL COMOEDIA: Mansarda. 


TEATRUL LIBER: Coloniale. 


TEATRUL LIGII CULTURALE: Cada- | TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR: 


vrul viu. 


LA SAVOY 


URI 
Teatrul MODERN 
Str, Sărindar, 14 
Iancovescu — 'Ţăranu 


Două duzini 


țării, — suni aievea exprimate îu ma- | 


sivele şi spumoasele lomuri de care 
pe ocupăm. Trebue să [li nu foarte 
aproape, dar una cu sufieiul legionar, 
peniru -a să răspunzi întrebării de 
mai sus, fără să-ți fle teamă că gre- 
şeşti. 

Astiel, cineva susținea cu sinceră 
convingere că enorma posibilitate ce- 
rebrală a d-lui Dragoș Protopopescu, 
desi dublală de o abundentă şi o 
rafinală emolivitate, creiază cel isult 
siluete, dar nu eroi, dar nu legendă. 
Ceiace nu lace decât să readucă în- 
trebarea de mai sus, capitală şi țran- 
șantă în acelaș timp: dacă humorul 
poate reprezenta epicul. 

Părerea noastră este că humorul, în 
cazul că e valabil (şi cine ar pulea 
susține contrariul despre d. Dragoș 
Protopopescu, acest particularist şi 
singular inovator al belelristici ac- 
tuale?) — conferă infinite virtuali- 
tăți plastice, formale, Dar că în „Ti- 
grii” eplea legionară a fost su-p.fusă 
de un genial humorist, care, împotriva 
tuturor criticilor deși fără să poată 
cristaliza întreg fondul mitologic al 
prigoanel din 1933, echivalent cu lirei 
sule de ani de istorie — a promovat 
însă, în literatura românească, bucu- 
ria estetică a unei noui nașteri, 

Mircea Mateescu 
(«Ideia liberă») 


Studioul Teatrului Naţional 
către sfârșitul stagiunei 


In 1928, din iniţiativa d-lui Li- 
viu Petreanu, pe atunci director al 
Teatrului Naţional din Capitală, s'a 
înfiinţat pentru prima oară un Stu- 
dio al Teatrului Naţional. Incercarea 
insă n'a dat roadele aşteptate cu in- 
teres de toată lumea preocupată de 
problemele de cultură. Laboratorul 
de experienţă artistică din 1928 a 
fost închis în scurtă vreme dela in- 
ființare. * 

De atunci nimeni n'a mai stăruit 
pentru crearea unui teatru de a- 
vantgardă aşa precum era la Pa- 
ris teatrul de -PAtellier de sub di- 
recţia lui Charles Dulliu. 

Orice pas îndreptat în direcţia asta 
părea din capul locului ratat. 

Nici. oamenii din locurile oficiale 


torului şi îl posedă, manifest, fățiș, nu mai socoteau necesar să deslege 


„la câmpul deschis al libere'or iîn-ăe- o problemă de soiul ăsta. 


Ani hotărîtori (1929-1930) 


(Continuare dia page î- ) 


S.D.A.P.-ul obţine 107 mandate din 
517. Datorită acestui mare succes e- 
lectoral, N.S.D.A.P.-ul e, alături de 
social-democraţi (cu 143 de man- 
date), cea mai puternică fracțiune 
din parlament. 

Alt succes, îl furnizează naţional- 
socialiştilor alegeri e pentru Lend- 
ten-ul din Braunschweig,  Natio- 
nal-socialistul Dr. Anton Franzen 
0 ales ministru de interne. Urmea- 
ză, datorită acestuia, o bună gos- 
vodărie a Praunschweig-ului. 

Ludin, Scheringer şi Wendt, ofi- 
țeri din Reichswehr, îs condamnaţi 
la închisoare din cauză că au făcut 
parte din N.S.D.A.P. 

La 13 Octombrie, începe sesiu- 
nea Reichstagului, 107 naţional-so- 
cialişti participă în cămasă brună 
la şedinţă. 

Lupta parlamentară a N.S.D.A. 
P,-ului împotriva guvernului e deo» 
sebit de viguroasă şi face o pro- 
bundă impresie în intreaga  Ger- 
manie. 

La 1 Noembrie, „Der Angriti” 
(„Atacul”) devine cotidian, 


Până la siârşitul lui 1930, N.S 
D.A.P.-ul mai obţine un mare suec- 
ces la alegerile comunale din Rre- 
men. 

La inceputul lui Decembrie, D-rul 
Goebbels organizează mari demon- 
straţii la Berlin mari demonstraţii 
împotriva rulării ti'mului „Pe fron- 
tul de west nimic nou”, turnat după 
romanul cu acelaş titlu al lui Erich 
Maria Remarque. In cele din urmă. 
rolarea filmului e interzisă. 

Anii 1923 şi 1930 au dovedit 
Germaniei întregi că N.S.D.A.P.-u 
e un partid de ordine. Naţional-socia- 


Abia în toamna anului trecut 
subt sugestia d-lui Paul Prodan, as- 
tăzi director general al Teatrelor 
din întreaga ţară, membrii cousiliu- 
lui de administraţie ai Teatrului 
Naţional, pe cont propriu, deci cu 


răspunderea averii lor personale şi 
nnmai cu o foarte mică subvenție 


din partea ministerului artelor, au 
hotărât deschiderea Studioului Tea- 
trului Naţional din piaţa Amzei. 

Dela început s'a văzut că Studioul 
acesta e o înjghebare trainică me- 
mită să reziste încercărilor vremel. 
nice. 

lar d, Paul Prodan sa arătat con- 
ducător priceput şi înţelegător în alo 
teatrului. 

Localul Studioului Teatrului Na- 
țional refăcut astă vară şi-a deschis 
stagiunea da 2 Octombrie 1937 cu 
două comedii de 1. L. Carageale: 
Conu Leonida şi D'ale Carnavalului. 
S'a jucat apoi George şi Margareth, 
Comedia Fericirii, Pădurea Spânzu- 
raţilor, Actriţa, Timpuri grele şi Far- 
sele destinului (premieră viitoare). 

Matineuri pentru copii: Romanţio- 
şii, D-rul Fără voie, şi Merele de 
aur. 

Din spirit de economie, piesele au 
fost reprezentate cu regisorii, actori, 


şi directorii de scenă dela Teatrul 
Naţional. 


Privind întreg repertoriul putem 
spune că Studioul Teatrului Naţio. 
nal n'a oferit deficienţe, ba dimpo- 
trivă, a îndreptat o mare categorie 
de oameni cu sufletul către artă 

Şi spre deosebire de repertoriul 


"ducat la Teatrul Naţional, literatu- 


COMOEDIA " 


Tel. 471.71 


cu Ion Iancovescu, Toţa Yann, 


Trei valsuri. 


Ultima zi 


Poftă bună la Tănase 


SAMBATA, DUMINECA MATINEURI 


In fiecare seară 


de trandafiri 


Vivi Vlasin şi Ionel 'Ţăranu 


fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de Joi Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 


MANSARDA 


cu G. Timică, Mişu Fotino şi Nora Piacentini 


LIBER 
Copa, lea) 


Vineri PREMIERA 


Rămânem prieteni 


cu Maria Filotti, R. Bulfinsky, Fifi Harand 


şi 


Ion Talianu 


ASTĂSEARĂ 


Coloniale 


TEATRUL REGINA MARIA 
Asoc. BULANDRA—MAXIMILIAN—STORIN___Telef. 3908-48 


Azi şi mâine 
seara 


Mâine 
matineu 


Stăpâna din La Paz 
OAMENI 


IN ALB 


paiillna Răzbunarea lui Demostene 
cn V. Maximilian şi Vasiliu-Birlic 


CINEMATOGRAFE 


ARO: Nopți princiare şi jurnal, 
CARLTON: Fantoma Blondă. 


1 
TRIANON: Paramaia, jurnal şi com- 
plectara colorată. 


SCALA: Victoria, Suverana Angliei şi| ROXY: Departe de tară, jurnal și 


jurnal Paramount, 

FEMINA: Uraganul . 

REGAL: Contesa Walewska și jurnal 
Paramount 

CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Marx. 
cu Costance Bennet şi Cary Grant. 

ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 

FRANELIN; Ogorul, cu Paul Muni şi 
Charlie Chan la Olympiadă cu Warner 
Oland. 

BELECT: Spovedania, cu Carole 
bard şi Fred Mac Murray, 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 

OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Ro- 
bert Taylor şi Demonii mărilor cu Vie 
tor mac Laglen. 

VOLG A-DOROBANȚI (calea Dorobanţi): 

Un carnet de bal, cu Marie Bell şi 

Singur la nevastă cu Hens Ruehmanu, 
NA; D-na dela etajul II cu Mary Don 

şi Curierul din Londra cu Tyrone Po- 

wer, 

FLORIDA: Un carnet de bal şi Fata 
din Salem. 


Lom- 


2? 


completare. 

A. RP. P. A: Mormântul lui 
Khan, jurnal şi complectare, 

CORSO: Piraţii, jurnal şi complectare. 

FELYSEE (str. Doamnei 11): Paramata, 
jurnal şi compleciare colorată. 

!VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii deodată, 
- June Lang şi Pericol de moarte cu 
Warner Orlland. 

MODEL: Răzbunare cu Pal O'Brien şi 
Tigrul din Bengal. 

MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 
uşoară, Alaska, jurnal şi trupa de 
reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. 

DICHIU:  Lumpacius Vagabondus şi 
Valea Tigrului, 

TRIUMF: Retugiata din Shanghai cu 
Shirley şi Doamna consimte cu Ann 
Harding. 

MARNA: Danielle Darieux în D-ra 
mama mea, Piraţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu. 

LIA: Tarantella cu Jeanette Mac Do- 
nald şi Lupul singuratic cu Melvia 
Douglas. 

P RCELONA (Măgurele 123): Căpitanii 
curagioşi cu Freddie Bartholomew si 
Spencer Tracy şi Văduva din Monte 


Genghi» 


Ra Did) 


Joi 3 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
RADIO BUCUREŞTI 


0.30; Deschiderea emisiunii. Gimnas- 


tică ritmică. Radio jurnal. Concert de! 


dimineaţă (discuri): Sfaturi gospodă- 
reşii şi medicale 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

13; Ora. Culturale. Sport. Cota ape- 
lor Dunării. 

15.10: Conceri de prânz" (discuri). 

14.10; Ora. Mersul 
Radio-iurnal. 


vremii. Bursa, 


Sub tipar! 


! rizant şi greu pentru unii, la Studio 
Sa prezentat o artă mult mai uma- Ș 
| nă şi mai în contact cu coneretul, — | TRADUCERE 


[Hamlet 


IN 


liştii cari au cucerit înalte posturi 
administrative, au reuşit să aducă 


multe îmbunătăţiri vieţii publice. VERSURI 


Deacuma încolo, germanii îs con» 
vinşi că N. S. D.A.P.-ul le poate a- 
duce salvarea din infernul vieţii po- 
litice, pe care marxiştii au corupt-o 
până la rădăcini, 


| cu lumea celor dornici de popasuri . 
| spirituale dar cărora din pricina 
| situaţiei materiale, Teatrul Naţio 
mal le închidea uşile, 


lată dar că sforțările d-lui Paul 


Hitler îşi dă seama de acest lucru | Prodan şi a câtorva oameni ener- 
şi îşi angajează toate forțele în lupta | gici au dat roade frumoase. 


pentru mântuirea Germaniei. 


Mircea Streinul 


Şi trebuie să reennoaştem că e o 
mare şi biruitoare acţiune. 


Mihail Cosma 


de 


Dragos Protopopescu 


Editura 


| FUNDAȚIILOR REGALE 


14.50: Continuarea. concertului de 
prânz (discuri) 

15: Actualităţi străine: Radiofonice, 

17: Ora Copiilor. 

18: Ora. Mersul vremii. 

18.02: Orchestra Radio, dirij. de Mi- 
hail Data i 

19: Cărţi şi reviste, 

19.15: Continuarea concertulut. 

19.5U: Plastica românească: (II) Pre- 
cursorii, de prof. Gh. Oprscu, 

20.05: Canţonete italieneşti. 

20.25: Asoc. corală «Liedertafel», 

21: Programul concertului simfonie 
de Em. Ciomac. 

21.15: Concert simfonic al Orchetsrei 
«Filarmonica», dirij. de lonel Perlea. 

In pauză (pş.10—22.25: Radio jurnal. 
Sport. 

22.25: Continuarea concertului sim- 
fonic, 

23.10: Muzică veselă (discuri): 

23.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană 


Expoziţii 
MAINE JOI 3 Martie ora 11 a. m, 


se desehide în Sala Dalles expo= 
ziţia pictorilor: FR. ŞIRATO şi |, 


aaa nimeni | LONIIZA 


Telegrame din țară primite de M. $. Regele'A murit poetul Gabrielle d'Annu 
Cu ocazia promulgărei nouei Constituţii 


Majestății Sale Regelui Carol N 


Dumnezeu să ajute Majestății Voas- 
tre ca să ducă la bun sfârşit opera de 
îndrumare a țării către marele ei de- 
stin. Să trăiţi Sire, 

Nicolae 
Mitropolitul Ardealului 


Majestății Sale Regelui Carol II 


In numele Parchetului general al 
Inaltei Curți de Casaţie şi al tuturor 
parchetelor Regatului, cum şi în nu- 
mele meu personal, rog respectuos pe 
Majestatea Voastră să primească. cele 
mai calde şi recunoscătore felicitări 
pentru liniştea ce a-Ţi dat Patriei 
prin n6ul așezământ constituţional, o- 
peră epocală a Majestății Voastre, pe 
care Naţiunea prin votul ei plebiscitar 
a primit-o şi consacrat-o cu entuziasm, 

Să trăiţi Majestate mulţi şi [ericiţi 
ani. 

C, Al. Viforeanu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


La lumina rezultatului plebiscitar de 
eri a apărut pentru toţi, în toată splen- 
doarea ei, aureola ce încununează 
fruntea de monarh înţelept, generos şi 
iubitor de ţară a Majestății Voastre. 
Prin noua așezare constituțională pe 
care a-Ţi hărăzit-o României, a-Ţi ni- 
micit Sre:; agentura electorală care is- 
tovea şi dezorienta națiunea, Deaceia o 
nespusă alegreță şi voioşie plutea ori 
în sărbătoreasca atmosferă a localuri- 
lor de votare, Efluvii de respectuoasă 
şi profundă gratitudine se înălțau în 
valuri din sufletul norodului către 
Majestatea Voastră, 

Ingăduiţi Vă rog, Sire, entuziasmu- 
lui să țâșnească în voe şi mie, perso- 
nal şi ca reprezentant al Corpului avo 
caților din întieaga ţară, să Vă ex- 
prim, adânc plecat, nişte impresii ce 
conțin suprem şi unanim omagiu 

Să trăiţi Majestate în lungă şi glo- 
rioasă domnie. 

Să trăiască Augustul Vostru iu, Ma 
rele Voevod Mihai de Alba-Iulia, 

Il, Gr, Perieţeanu 
Preşedintele Uniunii Avo- 
enților din România 


Majestății Sate Regelui Carol II 


Asociaţiile de pensionari din Româ- 
nia, reprezentând de decenii ntelintiţi 
slujitori ai celor trei mari Regi ai ho: 
mâniei, în şedința solemnă ce au ținut 
azi 25 Februarie, odată cu urări de 
viață îndelungată, 
lor de devotament şi profundă adm: 


prezintă omagiile 


“raţie Majestății Voastre, care cu atâta 


înțelepciune şi dragoste pentru ţară, 
a-'Ţi înfăptuit măreața operă de gan- 
dire romanească şi potrivită nevoilor 
vremii prin noua aşezare 
nală ce a-Ţi dat statului. Pensionarii 


constituţio- 


îşi mai permit respectuos a rngu pr 


Majestatea Voastră ca în executarea a- 


vestor principii, să binevoiască a orân. 


dui prin legea electorală ce se va ela- , 


bora, ca şi pensionarii publici, ce sunt 

în corp constituit de intelectuali, să ai- 

bă o ivprezentanţă în viitourele cor- 

nuri legiuitoare, ce se vor constitui. 

Nicolae (. Schina 
Preşedintele suprem a] Aso- 
ciathilor de Pensionari diu 
lNomânia 


Majestății Sale Regelui Carol II 


pectuos astăzi, cu ocazia plebiscitului, 
să primiţi asigurarea profundului de- 
votament a] slujitorilor intelectuali ai 
plugărimii, ai căror îndrumători teh- 
nici sunt, 

Să trăiţi, Majestate cu întreaga Fa- 
milie Regală, pentru fericirea Patriei 
şi propăşirea agriculturii, 

Preşedinte, N. Cornăfeanu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Biserica ortodoxă română din Târgu 
Mureş şi judeţul Mureş, văzând opera 
mare de refacere a ţării şi măsurile de 
dreptate fixate în noua constituţie, ţi- 
ne să-şi exprime sentimentele de bucu- 
rie şi de înaltă dragoste, cu care stă 
ca sprijin la Tronul lubitului ei Rege, 
dorindu-l multă sănătate şi putere, în- 
iru apărarea destinelor datinei şi bi- 
sericii, 

Protopop Stavrofor Ștefan Rusu 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Impiedicat de aproape doi ani de 
boală la pat, nu m'am putut deplasa 
să votez noua constituţie, deaceia în- 
drăznesc să Vă inoportunez cu aceasta, 
Rog a mă socoti că am votat pentru 
şi Vă urez viaţă lungă şi sănătate, 

Să trăiţi Maiestate, 

Toma Dragu 
fost deputat socialist, avocat 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Clasa de miiloc de limbă şi lege ro- 
mânească, organizată sub stăpânirea 
străină în reuniuni federalizate acum 
în centrala  reuniunilor de meseriaşi, 
comercianţi şi muncitori români, cu se- 
diul în Cluj — adânc recunoscătoare 
pentru schimbarea Constituţiei, în spl- 
rit naţional corporativ, Vă roagă ca ţi- 
nând seama de rolul şi meritele din 
trecut; să i se asigure în noua lege e- 
lectorală un regim de favoare, prin 
creiarea unui colegiu electoral special 
şi numirea unor reprezentanţii de drep! 
pentru a duce la izbândă primatul 
muncii româneşti, în oraşele noastre în 
străinătate. 

Preşedinte, dr. Augustin Ratziu 


Majestății Sale Regelui Carol Ii 


Colegiul medicilor - din Maramureș, 
strâns unit în jurul Majestății Voas: 
tre, cu ocaziunea Marelui act istorie de 
azi, urează Majestății Voastre Ctitoru- 
lui şi Indrumătorului stiinței românes- 
ti, mulţi ani fericiţi. 

Preşednte, dr, Alexandru Bâlin- 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Am binecuvântat ceasul în care îm- 
preună cu Clerul Eparhiei Dunării de 
Jos am votat noua Constituţie. Depu- 
uem la picioarele Tronului Majestății 
Voastre, omagiile noastre şi Vă urăm 
sănătate pentru 'binele Neamului şi 
prosperitatea Scumpei noastre Patni. 


Episcop Cosma al Dunării de Jos 
Majestății Sale Regelui Carol II 


Noi, populaţia turcă din indetul Dw- 
rostor, ca întotdeauna credincioși față 
de ţară şi Majestatea  Voastră. astăzi 
prea mărind Inalta Voastră înţelepeiu- 
ne, vă încredințăm din nou de devota- 
mentul şi dragostea noastră şi tacem 


zid în Jurul Tronului, primind cu tat 
entuziasmul noua Constituţie, care a- 
sizură propăşirea scumpei noastre pa- 


inir'o utmosferă de impresionantă 


solidaritate, funcţionarii Societăţii de 
Radiodifuziune, au votat şi au primit 
azi cu toată însulleţirea, Constituţia 


ce Majestaiea Voasiră — printr'o ho 


trij, 
Căpitan hRami:s IDraim,  Muftiu 


tărire de adâncă şi mure înţelepciune, Ahmed, Mehmed Fehmi, lost se: 


a-Ți dat-o naţiunii române, pentru a 
şezarea ţării, în  închegarca ej pe o 
nouă viață morală şi cumpătată îndru 
mare, spre ideia de ordine în apăra 
rea Statului, 

Mulţumiţi sufleteşte de actul ce am 
făcut azi cu toată însufleţirea, rugăm 
pe Majestatea 
Preşedintele de onoare al Societăţii 
noastre, să ne îngădue ea să exprimăm 
devoiamentul până la jerifă, Regelui 
care veghează la viața, sănătatea și 
propăşirea poporului român, 

Dan Sărățeanu 
Director general a] Societăţii 
de Radiodifuziune 


nator, dr. 
teputat, Kemal IHamda, avocal, 
:îmer Vehbi, fost deputat, Haka 
'brahim industriaș, Esref Ismail 
comerciant 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Voasiră, care este şi A 
comercianții esi  indus- 
triaşii din Galaţi şi judeţul Covurlui, 


Majestate, 


păşind azi în corpore la învoirea nouii 
Constituţii, vă aclamă cu  entuziasun, 
si vă mulţumeşte prin mine, din toată 


inima, pentru noul aşezământ ce daţi 
poporului nostru şi care va (i o cheză- 
şie hotărîtoare de mare progres pe toa- 
te tărâmurile de activitate ca şi pe u- 
cel a] economiei, spre binele ţării tu- 
tregi, rugându-ne lui Dumnezeu pen 
tru sănătatea şi fericirea Majestății 
Voastre și asigurându-Vă de toi devo- 
tamentul nostru ca clasă de ordine 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Societatea inginerilor agronomi din 
România, luând cunoştinţă cu bucu- 
rie de noua Constituţie, Vă roagă ras- 


Po marginea ultimelor 
evenimente din Franţa 


Continuare 


din pag. i-a 


gerea frontului popular, formarea! evoluţii. Dacă aceste tendinţe s'au 
unei majorităţi de «concentrare re-| întărit, e posibil ca Senatul — în 
publicană» care ar cuprinde centrul | care radicalii bătrâni domină de 
şi dreapta. patru zeci de ani — să provoace o 
Senatul se pregăteşte să refacă | criză de guvern. Dacă nu, atunei va 
combinaţia din 1996 şi din 1934,i accepta o formulă tranzacţională, 
când Camera «carteliste» — expre- | dând posibilitatea cabinetului 
sia mai veche pentru <frontul| Chautemps să continue, 
popular» de astăzi — au dat totuşi,] Ziua de azi ne va aduce probabil 
prin alianţa radicalilor cu centru-| lămuriri definitive /asupra pers- 
dreapta, guverne moderate pectivelor politioei interne P, 
Cu ocazia ultimei crize de guvern | ceze,  . 
sau desenat printre radicali ten- 
jdințe favorabile unei asemene 


Suleiman Hamdi, tost 


muncitoare în stat. Vă strgiăm: 
trăiţi Majestatr! 

Apostol P. Popa 
comerciant, lost senator al Ca. 
„meretor de Comerţ şi preşe- 
dinte al Camerei de Comerţ şi 

Industrie din Galaţi 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Societatea generală a funcţionarilor 
particulari regionala Galaţi, îmbrăţi- 
şeuză cu toată ardoarea sufletului era 
nouă de prosperitate a neamului romă- 
nesc ce ne-ați hărăzit-o. Toată clasa 
Tuncţionărească se înclină cu afecţiu- 
ne și profund respect faţă de Măria 
Voastră şi strigă cu 
masm: 


Trăiască Majestatea Sa Regele Carol 
al II-lea! Trăiască Dinastia! Trăiască 
România Mare! 

Societatea Generală a Funcţio- 
narilor Particulari, Galaţi 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Sfatul Negustoresc din Bistriţa a pri: 
mit cu multă satisfacţie conţinutul 
nouji Constituţii felicită pe Majesta- 
tea Voastră pentru înțeleapta soluţio- 
nare dată frământărilor sufleteşti din 
ultimul timp şi doreşte Majestății Voa- 
stre viaţă lungă, sănătate, putere de 
muncă pentru binele nostru al tuturor, 


nesfârşit entu-| tului, dorind Majestății 


psi şi întărirea Patriei iubite, 


BUNA IRE» 


ROMA 1 (Rador). — Marele poet 
italian Gabrielle d'Annunzio a mu: 
rat azi la Gordone, pe Riviera ita- 
liană. 

Opera şi viața lui d'Annunzio, 
poet și om de acțiune, alcătuesc 0 
Pentru Sfatul Negustoresc, sec-| unitate: lirismul. Prin suflul poe= 
ţia Bistriţa: dr. Arghir Popa,| melor sale, a teatrului scris de el 
preşedinte; Gustavo Wolhmann, | şi a] romanelor publicate, prin mă- 

vice-preşedinie; Friederich | estria verbului, el şi-a asigurat pri- 

Csallner, secretar mul luc în literatura italiană a 
timpului său. Prin campania sa în- 
tervenţionistă, prin eroismul de ca- 
re a dat dovadă în timpul războiu- 
lui, prin epopeea sa dela Piume, 
d' Annunzio a jucat un rol hotărâto: 


pentru liniştea şi prosperitatea scum- 
pei noastre patrii, 

Ai Majestății Voastre 
servitori, 


prea supuşi 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Plugarii din judeţul Alba, asociin- 
du-se cu mare însuflețire la măsurile 


luate de Măria Voastră, exprimă prin g ca . ) 
mine sentimentele de recunoştinţă şi o- | în /ormarea spiritului naţional al 


magiile lor peniru noua aşezare a sta- Italiei moui. Pascismul îl revendică 
Voastre viață | Ca pe un precursor şi o călăuză, 
Născul la Pescara, în Abruzzi, la 
12 Martie 1862, ca fiu al lui Fran- 
cesco Paoli şi al donei Luisa de Be- 
nedictis, Gabrielle  d'Anmunzio a 
dus până la război exclusiv viața 
Preşed. Camerei Agricole Alba | unui scriitore. După război, viața 
Majestății Sale Regelui Carol II sa a fost aceea a unui «condattiere» 
Noua Constituţie este salvarea scum. | 2 4nui conducător, o viată de erou 
pei noastre Țări, lăudat în veacuri fie legendar. 
numele scump al Majestății Voastre,|  D'Annunzio a fost cântărețul fru- 
rog pe bunul Dumnezeu să dăruiască | museţii, al pasiunii, al  senzaţiilor 
Majestății Voastre Domnie îndelungată | rare. Principalele lui romane sunt: 
şi glorioasă pentru ca Majestatea Voa-| Priumf/ul morții, Copilul voluptății, 
stră să poată înfăptui refacerea, rege-] Puoioarele depe stânci, Focul, “etc; 
principalele sale piese: Oraşul mort 
Fiica lui Jolio, Martiriul Sfântului 
Sebastian. 


lungă pentru ducerea la îndeplinire 
a nouii aşezări de stat, care nu urmă- 
reşte decât întărirea şi fericirea popo- 
rului român, 'Să trăiţi, Sire! 

inginer Frâncu 


Să trăiţi Majestate, 
General Răşcanu- Vaslui 


Grecia şi-a numit un 

agent diplomatic pe 

lângă guvernul gene- 
ralului Franco 


ATENA, 2 (Rador). — In confor- 
“mitate cu hotărirea luată de Inţele- 
gerea Balcanică, guvernul grec a 
numit pe amiraluj Botassis, fost a- 
tașat militar la Paris, ca agent di- 
plomatie elen pe lângă guvernul 
naționalist spaniol, 


O Ligă a naţiunilor 
americane 


WASHINGTON 2 
dor). — Guvernele 
blicilor Columbia şi 
Domenico au prezentat si- 
multan o cerere Uniunei 
pan-americane tinzând la 
creiarea unei Ligia Na- 
țiunilor americane, 
Concediul d-lui Yo- 

o ANS 

Prin  decret-regal, sa acordat 
d-lui Volanski D. — primul preşe- 
dinte al Inaltei Curți de Casaţie — 
un concediu de o lună pentru mo- 
tive de boală, 

Locul d-sale, de drept, pe timpul 


(Ra- 
Repu- 


concediului, va fi ocupat de d. C.| de a treia aniversări a întemeierii 


Lupu 


Divergenţe între | 
Voroșilov si Mechlis 


MOSCOVA 2 (Transconti). — In 
garnizoana din MoSeova Sau înre- 
gistrat câteva cazuri de nemulţu- 
mire fată de unele măsuri luate de 
şeful oficiului armatei Me- 

| ehlis, 

Acesta este un ecou al raporturi 
„Lor încordate dintre Voroşilov şi 
| Mechlis, La una din şedinţele comi- 


Un Glicherie laic 


Inginerul Apostol G. Niţulescu 
este de câteva zile invitatul poliți- 
ei, pentru vina de a fi vândut pă- 
mânturi pe care nu le-a avul nici o- 
dată, decât poate numai în imagina 
ție. 

Sumele pe cure domnul inginer a 
reuşit să uşureze punga naivilor a- 
matori de terenuri în Bucureştii 
Noui, se ridică !a aproape 150.000 
lei. 

Milionul ar fi fost atins în scurt 
limp, dacă un cumpărător mai gră- 
bit war fi uvut proasta inspirație 
să achite, integral prețul vânzării 
şi să pretindă în consecinţă, lotul 
de casă. 

Aici este de altfel punctul unde 
inginerul Apostol G. Niţulescu se 
deosebeşte de cuviosul exeroce Gli- 
cherie din Neamț, deoarece acesta! 
din urmă mult mai ingenios vindea 
terenuri... în rai, termenul de exe- 
cutare a contractului fiind astfel 
suspendat sine die. 

Chestie de tehnică şi de metodă... 


Jidovi şi gunoi 


Primim la redacţie plângerea vă- 
duvei Aspasia Paula, pe care un 
destin mizer a aruncat-o în mijlo- 
cul focarului de infecţie semită diu 
str. Filitti Nr, 18. 

In afară de vecinătatea pistruilor 


Mihoil Polilironiade şi a obrăsnioiilor specifice rasei cu 


San | 


D. Goering a primit eri bastonul 
de mareșal ai Germaniei 


Aniversarea l|ll-a a înfiinţării armatei 
„aeriene germane 


nia sa desfăşurat în prezența mem- 
brilor guvernului, a celor mai înal- 
te personalităţi militare şi civile. 

Vorbind despre propunerile frun- 
co-britanice privitoare la limitarea 
înarmărilor aeriene, oratorul de- 
clară: 

«Declar deci pe faţă că 
numai din greşeala altora 
şi nici decum din greşeala 
Germaniei nu a fost posi- 
bil să se menţină fiotele 
aeriene la nivel care să nu 
constitue un pericol pen- 
tru pace», 

«Im faţa foştilor membri 
ai - escadrilei Richtofen, 
continuă mareşalul Goe- 
ring, am făgăduit că voi 
reface aviația de răzhoi 
germană: pot spune astăzi 
că m'am ţinut de cuvânt». 


BERLIN, 2 (Rador). — Mareșalul 
Hermann  Goering, care a Primit 
azi dimineaţă bastonul de mareșal 
din mâinile Fuehrerului-cancelar, a 


D. GOERING 


ezi la amiază ceremonia celei PE d 
prezidat e La Municipiu au lost semnate de- 


ciziile de punere în disponibilitate, 
pe ziua de eri, a unui număr de 14 
avocaţi bugetari, cari fiind numiţi 
de curând nu beneficiau da stabili- 
tate 


armatei aeriene germane, Ceremo- 


La ministerul agriculturii se lu- 
crează la întocmirea unui proect de 
lege pentru prohibirea exportului 
lemnului de stejar 


siunei militare, convocate de către 
eonsiliul Suprem, Voroşilov a deela- 
raţ limpede că nu va permite ca co- 
misarii politici să se amestece în 
menirea pur militară a comandan- 
ților sub pretextul controlărei «fi- 
delităţei» lor faţă de regim, deoa- 
reca lucrul acesta slăbeşte în mare 
măsură diseiplina, 


urechi blegi, biata temee mai 
de suportat prezenţa unui imens de- 
pozit de gunoi putrefact, ale cărui 
dimensiuni crese mereu cu concur- 
sul jidovului Polak, din acelaş i- 
mobil, care are grijă să arunce zil- 
pie deasupra, noui provizii de ma- 
terii infecțioase. 

In murdărie jidovii se simt 1 
elementul lor dar nu e mai puţin 
adevărat că atunci când au în veci- 
nătate un creştin, pasiunea gunoiu- 
lui şi a infecţiei, se transformă în 
adevărat sadism. 

Dacă mai adăogăm la acestea 
faptul că degeneraţii au spart şi 
tubul cu apă inundând astfel lo- 
cuinţa bietei femei, credem că in 
afara concluziilor comisiei sanitare 
avem tot dreptul să le aşteptăm şi 
pe acelea ale poliţiei. 


Din lumea cealaltă 


La Buzău, în comuna Paduia. s'a 
petrecut eri un fapt de roman sen- 
zațional. 

Andrei  Haziaganu, mort în răze 
boiu şi trecut pe monumentul erci- 
lor din Buzău, sa întors acasă, să- 
nătos tun, venind tocmai de pe me- 
leagurile ruseşti unde a fost ţinut 
prizonier, 

După o lipsă de 20 ani, Andrei Ha- 
ziaganu se întoarce în satul său na- 
tal, aducând bătrânilor săi părinţi 
o noră veselă şi doi nepoţei ştren- 
gari — Vladimir, de 13 ani şi Mi- 


— 


TD. Const. Angelescu, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor, a lu- 
crat ieri dimineaţă cu d-nii ing, Ion 
Mihalache, secretarul general al depar- 
tamentului, ing. Mihail Nicolau, direc- 
torul direcţiunei_ technice şi al trans- 
porturilor rutiere, şi Stere Enăchescu, 
directorul contenciosului 


FAPTE DIVERSE 


are hail, de 7 — Pentru ca să le compen- 


seze lacrimile vărsate pe un mor- 
mânt imaginar, 

De bucurie bătrânii au întinerit 
cu 20 ani, deci exact timpul de când 
le-a murit feciorul, întors eri sănă- 
tos tun 


Invinşii 


Werther nu moare niciodală. 

toethe a ştiut să-l plămădească 
din substanță eternă — şi primăva» 
ra mai ales îl trimite în mijlocul 
nostru să repete povestea romanti- 
că din zilele îngălbenite ale poemu- 
lui dragostei şi morții. 

Studentul în Drept, Dumitru Stă 
musescu, a încercat acum câteva 
nopți să se sinucidă — tăindu-şi a! 
terele. 

A fost redat vieții însă, la spita- 
lut Brâncovenesc. 

Dar tânărul  Slănușescu ţinea 
prea mult la prestigiul gestului său 

Și l-a repetat. De astă dată însă 
Jără putință de a mai fi obligat la 
piaţă. 

Eri moaplea sa spârzurat de câr- 
ligul unei ferestre. Motivul sinuci- 
derin? Bneînţeles o dragoste neferi- 
cită, 

Un cue dintre mii care au  fosi 
şi mii cure au să urmeze. 

Defilarea învinșilor acum începe. 

E primăvară — sezonul wertheri- 
(Or. 


ANASTASE IFTIMIE 


Ca luptător d'Annunzio a slujit 
in marele război în aviaţie, distin- 
gându-se ca unul dintre cei mai în: 
drăzneţi piloți. In 1919, printr'o ac- 


Pay. 3-e 


eroui dela Fiume 


jiune care a uimit întreaga lume, 
a ocupat milităregte Piwme, înlea- 
nind astfel alipirea la Italia a aces: 
tul port. 


Cum a murit 


Azi, pe la ora 18, poetul sa simţit 
rău, Sa crezut însă că e vorba fe 
un fenomen trecător şi nu sa dat 
importanţă incidentului. 

La ora 21,5, Gabriello D'Annunzio 
a fost cuprins de o hemoragie pu- 
ternică şi a încetat din viaţă ime- 
diat. Rudele şi medicii nu au putut 
să-i dea niciun ajutor. 

Sa amenajat imediat o cameră 
mortuară într'una din sălile de lu. 
cru ale poetului. Prefectul din Gar- 
done a constatat moartea lui d'An- 
nunzio şi a comunicat-o imediat Du 
celui. 

Masca mortuară a poetului a fost 


luată de sculptorul Minerbi, din 


Milano 


%* 
Se crede că el suterea 
de anygină pectorală. 
DW'Anunzio moare în vâre 
stă de 76 se” 


Pe catafale el zace acum îmbră- 
cat în uniforma de general de avia- 
ţie, după dorinţa exprimată de atâ- 
tea ori de poetul soldat, 


In ultimele opere ale vieţii sale 
Gabrielle d'Annunzio a preamărit 
campania din Africa Orientală, 


Legea de organizare a avocaţilor 
nu se suspendă 


— Lămuririle ministerului justiției — 


La diversele lămuriri cerute, Minis- 
terul Justiţiei comunică următoarele: 

1. Se dă cea maii categorică desmin- 
țire versiunei ce a circulat că sar in- 
tenționa suspendarea pe cale de De- 
cret-Lege a aplicațiunii legii pentru 
organizarea corpului avocaţilor. 

Nimic nu îndritueşte luarea unei a- 
tari măsuri, 

2. Din moment ce legiuitorul a încre 
dinţat Consiliului baroului paza onoa- 
rei şi demnităţii corpului avocaţilor, 
din moment ce a creat instanțe disci- 
plinare şi a stabilit căile de atac îm- 
potriva hotărârilor ce ar pronunța, 


fa 


puterea executivă nu are a interveni 
de cât atunci când ordinea și liniştea 
publică ar fi periclitată. 

Nu există îndoială că însăşi avocaţii 
zeloşi de onoarea şi de demnitatea cor 
pului din care fac parte, vor respecta 
hotărârile luate de organele corpuluii. 

3. Jurământul de credință ce potri- 
vit decretului No. 1048 din 1 Martie 
1932 trebue să îie reînoit va îi prestat 
numai de acei cari suat înscrişi în 
corp şi care nu au fost radiaţi prin- 
tr'o hotărâre a organelor corpului, der 
finitivă sau dată cu execuţie provizo» 


0 circulara a Ministerului 


de înțferne 


Ministerul de interne a trimis ur- 
mătoarea circulară organelor poli- 
ţieneşti: 

«Sesizat de organele sale în Sub- 
ordine, Insp. General al Jandarme- 
viei, ne aduce la cunoştinţă, prin 
raportul Nr, 5987-9389, că cu ocaziu- 
nea conferinţelor publice, care se 
țin în diferite oraşe, Sa obServat o- 
biceiul luat ca, atât înainte de înce- 
perea conterinţei cât şi după confe- 
rinţă, să se intoneze anumite cân- 
tece prin care Se jură credință şi 


La telegramele trimise M, M, L, L, Re- 
gelui Carol II şi Reginei Maria de Pre- 
şedintele Sindicatului Ziariştilor din 
Bucureşti cu prilejul adunărei generale 
anuale, Sindicatul a primit următoa- 
rele telegrame de răspuna+ 
Domnului Alexandru Săndulescu 
Presedintele Sindicatului Ziaristilor 
din Bucureşti 
MAJESTATEA SA REGELE mă 1n- 
sărcinează a vă transmite Inalte Mul. 
pumiri pentru sentimentele de devota- 
ment şi bunele urări exprimate de Do. 
în numele membrilor Sindicatului cu o- 
cazinea adunărei generale. - 
MAREŞALUL CURȚII REGALE 
(as) C, Flondor 
Domnului Alexandru Săndulescu 
Presedintele Sindicatului Ziariştilor 
din Bucureşti 
exprie 
transmise, 
rul țua 


Pentru frumoasele sentimente 
mate şi urările de sănătate 
MAJESTATEA SA REGINA vă 
mește călduros Dv. si întregului Stn- 
dicat a! Ziariştilor 

(ss) Colonel Brătescu 

D, Virgil Drăghiceanu a fost numit, 
pe ziua de 1 Martie crt, membru în 
comisiunea monumentelor istorice, 


Noul comitet al «Societăţii Politechni- 
ce din România» ţinând şedinţă imediat 
după alegerea efectuată în seara de 
Sâmbătă 26 e. şi-a constituit biroul cum 
urmează: 

Presedinte, d. prof. Const. D, Buşila, 

Vice-preşedinţi, d-nii prof. Gr, Stra- 
tilescu şi prof. G, 'Ţiţetea. 

Secretar general, d. ing.-şet Şerban 
Ghica. 

Casier, d. 
scu. i 

Secretari d-nii ing. Luca Bădescu, I. 
Chiţuleseu şi D. Stan. 


ing, insp, gen. T, Antone- 


se preamărese persoane şi acţiuni. 

Comunicându-vă cele ce preced şi 
pentru a se Pune stavilă acestei 
stări de lucruri care după cum men- 
ţionează zisul Inspectorat Gene- 
ral, are tendinţe de periclitarea or- 
dinei în Stat, avem onoare a vă 
ruga să luaţi măsuri ca orice Con- 
ferință publică să se termine cu 
urarea către Tron şi apoi cu întona- 
Tea Imnului Regal Român, ca un 
omagiu ce trebue adus Suveranului, 
în asemenea împrejurări şi cu nimic 
altceva». 


ECOURI 


„Uniunea sindicatelor agricole” a fă- 
cut o cerere ministerului de agricuițură 
spre a interveni la locul în drept pea- 
tru obţinerea scuțirii taxelor de vamă, 
în vederea importului unei cantităţi de 
sfoară de Manilla 


———_— 

Membrii Coralei Municipiului Bucu- 
reşte şi şefii corurilor de Atenee Popu= 
Jare, sunt convocați a lua parte la re- 
petiția ce va avea loc mâine Miercuri 
2 Martie a. c., orele 8 seara, la şcoala 
Poenărescu, pentru concertul ce va avea 
loc Joi 3 Martie a. c., orele 9 seara 
la Opera Română. 

Nimeni nu poate lipsi 
repetiţie. 

_ Concertul va îi dirijat de d. Ştefan 
Mureseanu. 


dela această 


Sub președinția d-lui Gh. lonescua 
Siseşti, ministrul agriculturii şi coope= 
rației, se va întruni Vineri d. a., Ofi- 
ciul național al valorijicării grâului 

Moniţorul Oficial de eri publică de» 
cizia ministerului de agricultură şi do-= 
menii prin care se complectează comi= 
siunile interimare ale Camerelor de a- 
gricultură din ţară. 

Prin Jurnalul Consiliului de mi- 
niştri No. 366, guvernul român a 
încuviințat participarea României 


la Expoziţia Universală care va a- 
vea loc la New-York, în primăvara 
anului 1939; consacrată vieţii mo- 
derne. În măsura aportului orizinal 
pe care fiecare ţară i-l aduce. acea- 
stă manifestare va avea ca rost, 
în acelaşi timp cu prezentarea prin 
cipalelor aspecte ale civilizaţiei con- 
temporane, să pună în lumină dru- 
murile de mâine ale acestei civili: 
zaţii. 


Domnii abonaţi, al căror abonament 
expiră la 1 Martie a.c. și vor să-l 
reînoiască, sunt rugați a ne expedia 
din timp suma necesară pentru a 
putea continua expedierea ziarului 


17i0 


ioijă PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
TEL. 3:24:93 „SIMBOL BUL.ELISABETA 49 ETAJII! 
Se găsește de vânzare numai la farmaciile, drogueriile și parfumeriile românești , 


Evitaţi “& 
şi îngrijiţi 
TUSEA 
GUTURAIUL 


BRONŞITELE 


cu o cutie de 


PASTILE 
VALDA 


IExamenele de 


«BUNA VESTIRE» 


zâtor creștii 


bill d încălţăminte 
Vasilescu 


Str. Carol No. 46 


— 


înain- 
tare ale învăţătorilor 
au fosti amânate 


Din cauză că inspecţiile speciale 


în vederea examenului de înaintare 
a învăţătorilor la gr. II, nau puat 


fi terminate, ministerul educaţiei 
naţionale a dispus ca aceste exame- 
ne care au fost fixate pentru 1 Apri- 
tie, să fie amânate la 1 Noembrie 
1938. 


Dela Făuritorii 
României Mari 


Asociaţia  «Făuritorii României 
Mari» din Bucureşti, convoacă adu- 
narea generală ordinară la sediul 
str. Isvor 9, cu următoarea ordine 
de administraţie, raportul cenzorilor 
de aministraţie, raportul cenzorilor, 
descărcarea comitetului pe ex. 
1937/938, ratificarea membrilor coop 
taţi, votarea bugetului pe 1938, 

In cazul când nu se va întruni 
numărul legal cernt de statut adu- 
nare se amână peste 8 zile şi se va 
ţine cu orice număr de membrii 
prezenţi. 


DRP ZI 
MARELE MAGAZIN y 
Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. loan Nou No. 1) RE 
BUCURESTI permanent al 
EN-GROS =—————— Telefon 3-81-66 =——= EN DETAIL 2 

Mare asorument în: In cadrul lucrărilor Consiliului ai 

i loo î ând dela 

Manuiactură, Pânzărie, Lenajuri, Impriinate, Şitoane, Aba E Eilat. esaoiuiba 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, CARa tati Minge Aaa a 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, Miuai cinjolageri.. Ti! aăpăl ou fie 
Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros țiunea naţională română a acestui 
mama | comitet, compusă din d-nii Vintilă 


Paraschivescu,preşedintele Oficiului 
naţional de turism şi Al. Bădăuţă 
-din partea ministerului afacerilor 
străine, a alcătuit ordinea de zi a 
acestei reuniuni, în care se arată: 
pe deoparte, realizările de până în 


Mari fraude 


Incălţăminte durabilă şi eftină 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 1! 

Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


re Lui ui vețiurtoarie reduse... ur ioarie reduse 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGiiE CREŢU 
BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
"ELEFON 3253-04 
INTREPRINDEN:_ MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE O —————— 


CHIŞINAU, 27. — In urma unui de- 
nunţ făcut de către d. Eleonor Usa- 
tiuc, profesor din Chișinău, parchetul 
Trib. Lăpuşna a întreprins cercetări 
cu privire la gestiunea fostului pre- 
fect, Mihail Voia, care — după cum 

! rezultă din denunţ — ar fi defraudat 
Ad-ţia jud, Lăpuşna cu suma de lei 
15.239.89.7 

In afară de aceste fraude, se spune 

2] — gestiunea este în curs de verifica- 
re — că fostul prefect al judeţului ar 
fi săvârsit fraude de peste 20 milioa- 
ne lei, 


“POE CORINA OSCE RET DY): ACE OSTIIN IPEE IPEE N E DE Lai 
SA cu PARAŢI Cu PREŢURI EFI:NE? 


DUsna, 


Vizitaţi Magazinul „Lănăsescu“ 


Str. Câmpineanu Zo. 1 (jos sub Teatrul Naţional) Ş 
Bine asortat su toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică | 


de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 
Articole de tfoiletie şi pariumerie 


—'0 importantă 


Croitoria Civilă şi Militară 
In ultima sa şedinţă, comisia pen 


—? | 
| 
|. OLTEANU | 2 
|tru aplicarea regulamentului finan- 


Execută eftin, prompt şi ireproşavil cele mai pretențioase ciar al municipiului constatând că 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj IL. BUCUREŞT fosă în prezent serviciile comuna: 


"FLEFON: 5.0824 je aplicau amenzi cari nu ge pu- 
ș teau încasa din cauza insolvabilită- 


mes | iii delievenţilor sau inechităţei a- 
a . Ş — ama | menzii, a luat o importantă mă- 
Menu: 3 feluri Lei 25 seara grâtar |-u.:: 


Sa hotărît ca în fiecare Vineri 
dimineaţă, la ora 9.30, când ţine co- 
! misia şedinţă, să fie convocați toţi 
| cei ce urmează să fie amendaţi. 

Comisia va examina culpele dela 
caz la caz şi va aplica amenzile în 
raport cu vina şi puterea de plată 
a fiecăruia. 

Convocarea ceţăţenilor şi institu- 
tiile interesate se va face de orga. 
nele direcţiei financiare a munici- 
| piului. după toate regulile materiei. 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 
Seara or: bate i 


i P. CRISTEA & M. ANTIPA 


AUTORIZAȚŢI 
ELECTRICITATE, APĂ, CANAL, LUORĂRI şi REPARAȚII 


MATERIALE 
Bd. CO. ONEL Mil. GHICA, 118. 


Tel. 5,05.80. 
rca pr eg a A 


Teleton 4-42.38 
EI SIi 


VIZITAŢI 


ANTON PETRAȘINCU | 


B-du! Elisabeta Mr mule de Liceul Lazăr) | 


Ceasornicăria Românească 


INTOCMIREA BUGETULUI 
MUNICIPIULUI PE 1$38—1939 
Lucrările pentru alcătuirea buge- 
= | tului m municipiului pe exerciţiul 
= au fost începute, 


| Incălțăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZII DE ŞOŞONI ȘI! GALOŞI 
Tel. 54203 


Societatea Academică „Amicii Tur- 
ciei' a organizat pentru vacanţa Paş- 
telui, 18 Aprilie — 1 Mai, a cincia 


rs ai ec zaeeae excursie de studii în Turcia şi Gre- 
a R cia. Conducerea ştiinţifică o are d: 
Vestminte, “Obiecte i ma im aa 00 | prof. Vladimir Dumitrescu, directorul 


Muzeului Naţional de Antichităţi, iar 
conducerea technică d. Mihail Li- 
vadaru, preşedintele Societății. 

In Turcia — la Istambul — se 
vor vizita: Sf. Sofia, Moscheea Sul- 
tan Ahmet, Obeliscurile, Marele Ba- 
zar oriental, Cornul de Aur, Eyubul, 
etc., iar in Grecia: Acropola, teatrele 
antice, muzeele, templele, etc.,. cum 


bisericeşti. bijuterii 


Limirea“* 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 3) 


Telefon 478/5090 


OBA XA BUNA 
CEA MAI TA 


ne că GAGE 


Reuniunea comitetului turistic 


“Micei laţelegeir 


prezent ale Secţiunei Româneşti, în 
domeniul cooperaţiei turistice între 
Cehoslovacia, Jugoslavia şi Româ- 
nia, cum şi străduinţele depuse pen- 
tin afirmarea comună a celor trei 
țări, în afara blocului Micei Inţele- 
geri; pede altă parte ,măsurile care 
trebuiesc luate, în viitor, pentru in- 
tensificarea schimburilor turistica 
între cele trei ţări şi a propagandei 
lor comune. 

Şedinţele Comitetului turistice per- 
manent vor avea loc la Oficiul Na- 
țional de turism. 


la Prefectura 


jud. Lâpuşna 
Fostul prefect Mihail Voia învinuit că a mâ- 
nuit ilegal suma de 15.239,897 lei 


Plus alte "aa întrebuinţarea 
unor oameni de serviciu, plătiți de 
prefectură, la moșia d-sale din com. 
Calmaţui jud. Lăpuşna — cum este ca- 
zul pensionarului diurnit Paşol Ma- 
rin şi mai mulți elevi dela Gimnaziul 
Industrial din com. Văsieni-Lăpuşna. 

Din reclamaţia depusă la parchet re 
zultă că d. Mihail Voia a lucrat în 
complicitate cu d-nii: Traian Badaluţă, 
fost subprefect; Ştefan Grasovschi, şe- 
ful serv. financiar: St. Romaşcanu, con 
trolor financiar şi Eugen Grişcov, se- 
cretarul serviciului drumurilor jude- 
țene. 


Municipale 


a comisiei Tencare 


Până acum au lost stabilite ve.- 
niturile, urmând ca problema chel- 
îmelilor să fie rezolvată după ce se 
vor cunoaşte şi dispoziţiile nouei 
legi de organizare a municipiului. 

Un lucru rămâne sigur; va fi în- 
tocmit un buget real, bazat pe cifra 


exactă a încasărilor, fără nicio e-] 


xagerara 

Restrângerea buzetului va împie- 
deca noui investiţiuni. 

In prezent se întocmeşte o listă de 
sumele necesitata Aa  torminarea 
b-dului Brătianu, Viaţa 8 lunie şi 
halele Obor, singurele a căror lu- 
crări vor trebui terminate 
NOUL REGULAMENT DE CON- 
STRUCŢII AL MUNICIPIULUI 

In cursul acestei săptămâni vor fi 
continuate lucrările de definitivare 
a noului regulament de construcții 
al municipiului. 

Noul regulament va cuprinde o 
serie de articole referitoare la -ne- 
voia de ga statornici umele limite în 
stilul clădirilor Ă vor fi ridicate 
în Capitală 


Excursie de studii 
în Turcia și Grecia 


şi splendide excursii în autocare la 
Corinth, Marathon, Kifissia, Glitada, 
Falero, etc. 


Taxa de participare este de lei 
4,800 pentru studenţi şi 5.500 pen- 
tru particulari, în care se cuprinde: 
voiajul cu trenul şi vaporul, vizele 
de paşaport, întreţinerea complectă 
de prim rang, toate taxele de muzee 
şi transport, cum şi toate excursiile 
ptevăzute în program, 

Inscrieri şi informaţii, zilnic între 
orele 10 — 12 şi 15 —, 18, înv Calea 
Victoriei, pasajul Imobiliara, Scara 
B. (la Clubul Sportiv Colțea). 


FOTU-A0 


N. azi 


artistice 


.“i 


Cititorii noştri își mai aduc aminte probabil de condițiile în care 
sau desfăşurat campionalele naționale de hockey dela Cernăuţi şi de 
protestul nostru împotriva atmosferei antisportive a clubului minoritar 
Dragoş-Vodă creiate celorlalte echipe concurente, In replică am făcut 
faţă asaltului de scrisori al unui suporter cernăuțean care deşi în cauză 
a găsit nimerit a ne atrage atenția asupra unor abateri dela linia spor- 
tivă naționalistă. Şi tot astfel am aflat noi că Dragoş-Vodă e un mare 
club românesc care luptă pe toate căile pentru afirmarea sportului 
nostru. Şi că mulți din jucători deși nau nume băştinaşe merg cu su- 
fletul lor alături de interesele noastre naționale. 

Ne-am mulțumit sub ploaia de nemulțumiri a Cernăuţului să nu 
mai răspundem nimic: credințele noastre le păstrăm ca arhivă de preț 
pentru momente nimerite, fără a mai le da chip tipărit. 

Răbdarea noastră ne-a oferit câteva situaţii care cer acum a nu mai 
fi tolerate. La Praga echipa României a fost pusă sub conducerea d-lui 
Tarnawvski, preşedintele secţiei de hockey a clubului Dragoş-Voyă. D-sa 
m'a întârziat a se comporta de asemenea manieră la selecționarea echipei 
în diferite matchuri ale turneului, încât nu mai planeze ici un dubiu 
asupra sentimentelor ce i-au călăuzit actele. Noi afirmăm că d-sa nu 
numai ca procedat la desemnarea jucătorilor fiind mânat de interesele 


mâni şi bucureşteni Radu Tănase şi Teodorescu ne dă dreptul să credem 
într'o încercare (demascată astăzi) de subminare a prestigiului sportului 
românesc. Scriem rândurile acestea cu multă mâhmire căci d. larnavsky 
e român. Dar nu ne putem deslipi în acelaș timp 0Chii de pe scrisoarea 
d-lui prof. M. A. din Cernăuţi care ne oferă amănunte asupra atmosferei 
de «naționalism» dela Dragoş Vodă. Suntem obligaţi a ne apleca privi- 
rea pe hârtie şi a citi formațiile, cunoscute dealtfel, la football şi hockey 
puse în serviciul sportului românesc de Dragoş Vodă. Antrenor la foot- 
ball e ungurul Winkler Robert (cetățean străin) iar elementele sale sunt: 
Szeleszy (ungur), Hosbein (neam), Penteleisczuk (rus ucrainian), Win- 
ternitz (neamţ), Katsherowski (polonez), Surk (polonez), Struyusku (po- 
lonez), IONESCU (ROMAN), Schmidt (neamţ) şi Ungureanu (român). 
Iar la hockey acelaş aspect, mai categorie poate: antrenor e Moitzischek, 
austriac şi cetățean străin; iar jucătorii: Maeschauk (polonez), Engster 
(neamţ), R. Sadovsky (polonez), Sadovsky Ot. (polonez), Suk (polonez), 
Tei păi (neamţ), Jeretsecynsky (polonez), Gaszda (Polonez) şi Schmidt 
sas), 

D. prof. M. A. ne precizează că şi cadrele tinere ale clubului cernău- 
țean sunt tot atât de româneşti ca şi cele ale formațiilor prime. In timp 
ce jucătorii români Vasilescu şi Zarojanu, prapăşiţi nu ştiu nici ei cum 
la Dragoș Vodă, au fost fără multă discuţie scoși din formaţiile gru+ 
pării de către antrenorul ungur Winkler! 

Iată aşadar oglinda clubului din Cernăuţi, Dragoş Vodă, care-şi for. 
mează cadrele numai din minoritari: unguri, ruşi, austriaci sau polonezi. 

Nu putem crede că sentimentele românești ale minoritarilor aşa 
cum fac dealifel şi câțiva din Românii care se găsesc în conducerea 
clubului, Sunt de prea puțină vreme acești străini în mijlocul nostru 
încât să fim atât de creduli ca unii sau puţin circumspecți ca alţii. Ne 
întrebăm pe drept cuvânt: cam ce atmosferă românească pot întreține 
Hosbein, Szelesay, Winternita şi comp.? Si ce limbă vorbesc oare pe 
terenul de sport? Navem oare dreptul de-a refuza să credem că aceşti 
oameni pot fi mai români în conştiinţa lor decât mulți din conducătorii 
lor care ne-au arătat cum sunt (cazul Tarnovsky)? 

La Dragoş Vodă e numai firma şi reclama românească! 


Mircea Pop 


Gala de box dela A. C.T. 


„Asociaţia Creştină a Tinerilor” A, | clan (FE. C. Rapid), 
C, T. organizează o gală de box ama-| N. Ciocan (A. C. T.) — Tieleman 
tori ce va avea loc Sâmbătă 5 Mar- i Boxing Club), 
tie a. ce. orele 9 seara în str Lu- M. Niţeseu (A. C. T.) — Popa (Tur- 


terană No. 27. Programul va fi ur- da), 

mătorul: G. Corcodel (A. C. T) — Tinich 
Frănculeseu M. (A. C. T) — Pulu| Q. C). afet TE 

Obogilă (Central), Stoianovici (A. C. T) — Ghilitze 
Bob Gh, (A. C. T) — N. Petrescu | (Timișoara). + 

(Central), N, Ionescu (A, €. T.) — A, Blanck 
Vivi Stănescu (A. C. T) — Puiu Lu. (Tirul), 


PR A E E A E N RR RR CE 


inierioare de intreținere 


In ziua “ 21 Martie a. c. se va 
ține examen de admitere în şcolile in- 
ferioare de întreţinere din Cluj, Iaşi 
şi Arad ce au de scop să pregătească 
şefii de echipă din întreţinere. 

50% din cele 40 locuri rezervate pen- 
tru fiecare şcoală sunt destinate celor 
cari au lucrat în ecihpele de întreţinere 
în ultimii trei ani, cel puţin 250 zile. 

10% pentru orfanii de război reco- 
mandaţi ca atare de Ministerul Muucii. 

20% pentru fiii de ceferişti sau de 
pensionarii ceferişti 

Orfanii şi fiii de ceferişti, 


In prealabil, cei admişi, vor face prac- 
tică pe linie. 

Cei reuşiţi la examen vor călători gra- 
tuit pe C.F.R. la prezentarea la şcoală 
In timpul duratei cursurilor vor primi 
ajutor bănesc. 

La aceiași dată se va ţine — în ace- 
leaşi condițiuni — un examen de admi- 
tere pentru şcoala inferioară de iutre- 
ținere din Bucureşti ce are de scop 
a pregăti șefii de echipă 
ajutori. 

Sunt 20 locuri pentru şefii de echipă 
şi 25 locuri pentru revizorii ajuțori. Din 
aceste' locuri se rezervă 10% pentru 
orfanii de război şi 40% pentru fiii 
de ceferişti. 

Candidaţii trebuesc să fi absolvit o 
dacă sunt auxiliari 28 ani. sea inferioară de meserii sau şcoala 


şi revizorii 


pentru 'a 
se bucura de aceste avantaje trebuest 
să obțină media generală cel puţin 6.50. 

Condiţiunile de admitere suuţ: 

a) Să aibă maximum '25 ani împli- 
uiţi, 

b) Să fi absolvit cursul primar com- 
plect (7 clase) sau numai 4 clase. 

c) Să fie cetăţean român. 

d) Să prezinte certificat de bună 
purtare. 

e) Să aibă serviciul militar satisfăcut. 

î) Să se bucure de toate drepturile 
politice şi civile. 

g) Să prezinte (auxiliarii) certificaţ 


de elevi meseriaşi c. f. r. specialitatea 
lemn sau metal. 


ceperea timpului favorabil sborului 


clubului Dragoş Vodă dar că felul în care au fost utilizaţi jucătorii ALIMENTAŢIE 


Dela Dela C. F. R. 
Condiţiunile de admitere in E 


de zilele lucrate. 


III a. c. — şcoalelor respective. 

Examenul scris — care este precedat 
de unul medical şi urmat de cel oral — 
este eliminator şi constă dintr'o probă 
de limba română şi alta de aritmetică. 

Examenele acestea se ţin la reşedinţa 
fiecărei şcoli. Durata cursurilor teoretice 
este de 6 luni şi vor începe la 1 Oct. 
a. €. 


Cererile se vor înainta — până la 25 | 


soc. L. A. R. E. S. a şi întocmit 
programul de activitate pentru se- 
zonul în curs. 

D. ing. Cociaşu, directorul comer- 
cial al societăţii a avut frumoasa 
iniţiativă de a organiza plimbări ae- 
riene deasupra Capitalei, cari au avut 
un răsunător succes în masa popu- 
laţiei bucureştene. 

Pe de altă parte d. comandor An- 


fotografii exclusiv a. zusaseae 


(LA CINEMA CAPITOL) 


Carnet 


re zeer rr] 
REVENIRI TARDIVE, 


Corespondentul unui giar de spe- 
cialitate plecat în turneul echipei de 
hockey «Telefon-Club» prin Pinlan- 
da remarcă cu multă inocență ab- 
sența Finlandei dela campionatele 
mondiale dela Praga <căci ar fi fost 
o surpriză mai mare ca letoriii». 

Şi cu. toate acestey Telefon-Club 
a terminat la egalitate cu această 
«revelație» de ultimă oră, care a 
stat acasă nevoind să-şi afişeze 
«știința» ca noi, glorioşi învinși de 
mediocritățile — hockey-ului  euro- 
pean. 


FINLANDEZA 

UCrontearul mai sus amintit care 
ca hockeyst sa dovedit un.. |gastra- 
nom admirabil descrie pe multe rân- 
duri bunătăţile din cari sa înfrup- 
tat pe unde a trecut, şi se miră cum 
de în Finlanda se găsesc mezeluri, 
cartofi șa <alate. 

Dar ceeace a sublinia, — cu re- 
gret ghicit de noi prin menu-ul sue 
culent, — este faptul că în Finlanda 
se bec... lapte. 

După cum vedeți g întreagă sim- 
fonie de mirări apetisante. 
ABUZ ŞI NEPRICEPERE 

Decând sportul a intrat în civili. 
zaţie ca un factor compensativ ne- 
cesar la quotidioanele eforturi inte- 
lectuale, şcoala a fost o mijlocitoare 
de propagandă dintre cele mai har. 
nice, prin tineretul îndrăgostit de 
efortul fizic înţeles ca rezultantă 

completatoare a spiritului ercator, 

Această nouă accepţiune de peda- 
gogie a fost unanim aprobată şi ex- 
presia ei se găseşte în însăşi înfiin- 

ţarea «Strajei Ţării» extinsă acum 
asupra întregei activități sportive 
din România 

Se găsesc totuşi şi dintre aceia 
cari ignoră realităţile şi aceştia 
sunt câţi-va directori de şcoli cari 
au interzis elevilor de a face sport 

Mentalitatea înnapoiată şi care se 
cuvine primenită prin dispoziţii lă- 
muritoare din Partea forului diri- 
guitor. sau prin pensionări oportu: 
ne de întârziaţi autebelici 
RUGBY.UL dp 
îşi trăeşte în această primăvară 
cele mai frumoase dar şi cele mai 
triste zile din tânăra-i existenţă pre- 
sărată de neajunsuri. 

Se prepară pentru examenul din 
Maiu, care odată luat va însemna 
o trecere dela adolescenţă la maturi- 
tate. lar dacă va fi pierdut el în 
semna-va o toamnă şi un apus trist 
într'o primăvară înmugurindă de 
strălucitoare promisiuni: 

—— pa 


Basket-ball 
Franţa a învins în chip 
surprinzător Lituania 


cu 25-18! 


La Paris sa disputat matchul aştep- 
tat cu multă emoție Franța — Litua- 
nia (In occident basket-ul e un sport 
păspândit în massele populare) spre 
surprinderea generală Francezii au în- 
vins pe Lituanieni după o luptă îiru- 
moasă În care — au fost superiori. La 
pauză rezultatul era 10-6 în favoarea 
lor, La reluare, înconjurați de cet 10 
MII SPECTATORI, Francezii conduc 
mereu reuşind odată cu victoria fina- 
lă scorul de 25 la 18. 

Cel mai bun iucător: francezul Ro- 
land, centrul înaintaş. 

IDR =—— 


HOCKEY 


Franța-Belgia 4-2 


La «Palais des Sports» din Paris, 
echipa naţională a Franţei a dis- 
pus de reprezentativa Belgiei cu 
scorul de 4—2. 

Rezultatul e de natură a buera pe 
francezi deoarece învinşii au jucat 
cu câţiva canadieni în formaţie. 


ERE Că RE DN CIZER E E NE RN ANN CAE DEEE PA PRE PRR CBENE A 0 TARII IDEE, 


0 uvuă linie aeriană internationa ă 


Odată cu terminarea iernii şi în- lui de administraţie, lucrează actuaul- 


mente la punerea la punct a nouei 
linii aeriene inter naţionale a societăţii 
între Bucureşti şi Budapesta prir 
Arad. Pe această nouă linie inter- 
națională deservită de personal na- 
vigant românesc vor sbura apara- 
tele Douglas sosite de curând din 
Hmerica. 

Securitatea pe care o reprezintă 
aceste avioane pentru publicul sbu- 
tător este îndeajuns de cunoscută 


drei Popovici, preşedintele donsiliu- |pentru a mu îmai insista noi asupra ei, 


«BUNA VESTIRE. 


Pag. 5 a_ 
LOTERIA ve STAT 


| LOTERIA be STAT 
a | 


HO AAAT. 0 lume 


; BIROURILE CENTRALE”! i 
LIPSCANI 83-85 (pinza se:oHEORGHE) + 


a e CT 


[e 


Provincie mandat ae) pegtal 
aan taprulbut- 200” h400” 800 


e și 


ECONOMICE - FINANCIARE « ii 


H“taionul aur 


Sunt unele cărți care prin apariţia lor actualizează discuţiuni care ne pă- 
reaw părăsite, Presa economică franceză anunţă că d. Charles Rist, cunoscu- 
tu] economist francez, ge care noi îl ştim din timpul când a împlinit funcţia de 
delegat al bancherilor care au subsris la împrumuturile de stabilizare, a scos 
acum de curând o lucrare nouă. D. Rist a dat publicităţii o Istorie a doctrine- 
lor referitoare la credit şi monedă după ce, cu mult înainte, ne-a dat, în coia- 
borare cu defunctul economist Ch. Gide, o istorie a Doctrinelor Economice, 

In lucrarea aceasta autorul crede că problema care se pune statelor, zice 
d-sa civilizate, este aceia de a organiza revenirea la un etalon internaţional, 
de a restabili între state, independente din punct de vedere politic, un etalon 
comun, pe temeiul căruia să se poată reînchega stat ornice legături comerciale, 
Acest etalon nu poate fi decât aurul, 

Este cunoscut fanatismul cu care d. Rist susţine etalonul aur, neputând 


concepe o altă monedă. Dar în această materie nu gâd 


eşte numai d, Rist, 


Dacă ar fi să precizăm situaţia, în momentul când apare cartea d-sale, 
me-âr fi greu să alegem un drum sau altul. Discuţiile pe tp-en practic şi cele 
depe terenul teoriei au ajuns să stabilească, folosind o argumentare egal de 
convingătoare, că moneda cu bază aur poate fi înlocuită, cu acelaş succes, cu 


o monedă având orice alităbază, atâta vreme cât ea este un 


schimb admis de toţi acei care o folosesc. , 

In disputa aceasta se pune de cele mai multe ori un oarecare interes pe 
care îl au ţările pe care le favorizează situaţia în care aurul este etalon, Viito. 
vui însă se pare că nu-i rezervă acestuia o soartă prea bună. lată atmosfera în 


care d. Fist aruncă încă o armă în lupta ce o duce spre ai 


Lonferinţa Micii 


=== 


inţelegeri eco- 


nomice se îniruneşi» mâine 
la Bucureşti 


Mâine se întrunese la Bucureşti, 
în conferinţă, reprezentanţii Micii 
" Unţelegeri Economice, 

Primele lucrări ale conferinţei 
vor fi inaugurate de Comisiunea 
peniru traficul dunărean. 

Ordinea de zi a acestei comisiuni 
cuprinde următoarele puncte: evi- 
tarea dublei impuneri, simplitica- 
rea orariului, eftinirea tarifului 
pentru călători şi mărturi, ete. 

Asupra acestor chestiuni, diver- 
sele societăţi de trafie pe Dunăre 
Sau pus, în prealabil, ele singure 
de acord. 

Vor mai activa în conferinţă, în 2- 
fară de comisiunea de mai Sus, ur- 
mătoarele  comisiuni:  comisiunea 
pentru navigația aeriană; comisiu- 
nea petru prevederi sociale; comi- 


= XR — - 


Nu se vor mai 


tetul permanent turistic şi trei sub- 
romisiuni ale căilor ferate pentru: 
mnificarea prescripţiunilor tehnica; 
unificarea statisticii; unticarea for- 
malităţilor vamala 


* 

Tot în cadrul acestei con 
ferinţe, urmează ca între 
9—15 Martie crt., să se pu- 
nă în discuţia «comitetului 
comercial mixt, unifica- 
rea iarifelor vamule şi pro 
blema clauzei regionale, 

Lucrările acestea ar 
un preliminar la realiza- 
rea uniunii vamale între 
cele trei state ale Micii In- 
ţelegeri, uniune care se 
speră că va deveni cândva 
fapt împlinit. 


face 


reduceri d: amenzi 


Hotărîrile ministerului de finanţe 


Ministerul de finanţe a hotărât ca | aprobate de ministru, comisia cen- 


toate infracțiunile vamale, adică 
contravenţiile şi contrabandele să- 
vârşite şi constatate după 28 Aprilie 
1933 — când a intrat în vigoare noua 
lege a vămilor să nu poată fie redu- 
se, sub nici un motiv, odată ce sunt 


CURSUL DEVIZELGI:: 
la | Martie 1938 


-. F Fa 
Paris 


320—3.35 
New-York 58—1909 | 
Londra 420,50 — 500,50 
Olanda 54,89—53,50 
Elveţia 22.73—23.20 
Bruxelles 16.65 —17.— 
Varşovia 18.65—19.05 
Italia 3,19.66—5,19.66 
Penuo: 26,30 —27.30 
Viena 23—24.50 
Kor. 344—351 


La cursurile de mai sus, se udaugă 
prima de 3800. 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA | 
Fres, îrcs. 3,20—3,3ă | 
Lira Paleslineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—23.85 (x) 


Lira iteliap” 319.66—519466 (x) 


Zloţi 183.65—19.93 (x) 
Otomane 82—83 (x) 
Belyas 16,63—17 (=) 
L Că ” 344-351 (x) 
Sehiliin. i 23—24.50 
Elveţia 22,15—23,20 (x) 
Dolari 98—100 (x) 
Olaud: 45 80—558) (x) 
Dinari 28,95—3.05 
Pengoe 26,30 —27.50 
Drachmi 99.105 —1.107 

La monei.]. iai sus însemnale (x) 


se adaugă un plus de 380 aiâi la 
vânzare câ! şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


trală sau Direcţia Vămilor, 


instrument de 


impune aurul, 
M. DORNEANU 


Noui credite pentru 
readucerea salariilor 
funcţionarilor publici 

la nivelul celor 


din 1932 


Pentru îndeplinirea  dispoziţiuni. 
lor decretului pentru readucerea sa- 
ariilor funcţionarilor publici la ni- 
velul celor înscrise în bugetul anu. 
lui 1932 şi a sporirii pensiilor cu $ 
la sută d. Mircea Caneicov, minis- 
trul finanţelor a întocmit un decret 
prin care a deschis pe seama minis- 
terelur credite suplimentare în sumă 
totală de lei 319,910.650. - 

Decretul a apărut în <Monitorul 
Oficial, de azi. 

XX ———=— 


Intensificarea culturii 
plantelor uleioase 
şi textile 


Uniunea Camerelor de agricultură 
a intervenit la Camerele şi servicii- 
le agricole ca prin specialiştii lor 
să facă propagandă pentru cultura 
plantelor uleoase pe o suprafată 
cât mai mare şi a plantelor textile, 
în deozebi cânepa şi inul, în tot cu- 
prinsul ţării, iar pentru cultura 
bumbacului, în partea de Sud a 
' Munteniui, Olteniei şi Drobogei 

Recoltele de bumbac sau dovedit 


In ce priveşte tranzacţiile, sa de-i ua fi, după părerile fabricanţilor de 


cis că în linii generale, nici o tran- 
zacţie nu este posibilă, dacă nu se 
achită integral şi o cotă din amen- 
dă, variind între 20 şi 50 la sută. 


EI LE=——— . 


BURSA 


a 
Dolari 188—198 
Florin Olandeza 110—120 
Napoleou 1260— 1250 
Leva 153—170 
Shilingi 321/2—35 
Zloţi 331/a—35 
Rentenmark 41—43.50 
Pengoe 36—371/3 
Otomane 115—125 
Lire sterline 965—1000 
Kc. 6—6,30 
Elveţia 46—471/ 
Dinari 390—410 
lialiene 8—8.33 
Drachma 145—165 


textile din ţară, de foarte bună ca- 
litate, Pentru încurajarea acestor 
plantaţii, sămânța de bumbac va fi 
distribuită gratuit dela Oficiul Na- 
ţional al Textilelor iar cânepa şi 
inul cu preţ redus prin Camerele de 
agricultură. 
——=—=X———=—— 


Cowieriuţa dela minis- 
ferui de finanțe 


Aseară Sa ținut la ministerul de fi- 
nanţe g conferință, la care au partici- 
pat d-nii: Mircea Cancicov, ministrul 
finanțelor; general Paul Teodorescu, 
subsecretar de stat la armament; Şt. 
Bogdănescu, Ştefan Stănescu şi C. Pro 
copiu, secretari generali la finanţe. 

Discuţiile conferintei, au avut ca o- 
biect chestiuni în legătură cu necesi- 
tățile apărării naționale. 


Piaţa cereaieior la Constanța 


CONSTANȚA, 2. — Piaţa  neschim- 
bată. 

Im port au sosit: 47 vag. grâu; 1U 
vag, orz; 50 vag. soia; 8 vag. floarea 
soarelui, 

Prin bursă s'au vândul: 98 vag. grâu: 
1234 vag. vrz, 4% vag, floarea oare- 
lui; 1 vag. turte de rapiţă; %4 vag. ra- 
piță; 14 vag. tărâţe, 

La bursă cotează, predări imediate : 
grâu de 72 kgr, 50,000; grâu de 74 kgr, 
53.250; grâu de 75 kgr 55.000 — 55.250; 
grâu de 77 kgr. 16.500; grân de 78 kgr, 
56.750; grâr de 79 kgr., 57.000; grâu de 80 
kgr, 57,500; grâu cu corpuri, de 76 kgr, 
50.250-54,500; grâu cu corpuri, de 77 kgr, 
55.000—55.756; grâu cu corpuri, de 78 kg. 
56.000—56,650; gruu cu corpuri de 79 ker, 
56.500—56.750; grâu cu corpuri de 80 kgr. 
56.500—57.000; orz de 55-58 kgr,, 39.500; 
orz de 59-60 kgr., 40.250; orz de 66 kgr. 


|41.250; orz de 68 kgr, 42.000; rapiţă săl- 


Franci francezi 


Lire sierline aur 1370—1609 | 


6.60—6,90 


batică, 52.000; floarea soarelu 54.000 lei 
vagonv' 


Predări cu termen: orz de 58-59 kgr. 
39.000; rapiţă naveta 78.000; rapiţă Col- 
za 79.000; rapiţ, sălbatecă 58.000; mără- 
riche semănată 32.000; mazăre furajeră 
49.000; mazăre Victoria 49,500; fasole de 
Ialomiţa 55.000; fasole de Bazargic 56 
mii; fasole de Transilvania 58.000; grâu 
de 78 kgr. 55.000; secară 44.000: ovăz 45 
mii; porumb 27.500; in 115.000 (toate pre- 
dabile luna Martie). 

In silozuri se află: 10 vag. porumb. 
449 vag. orz, 2 vag. secară, 33 vag. mă- 
zăriche, 106 vag, floarea soarelui; 2167 
vag, grâu. 1 vag, hrişcă, 4 vag. mazăre 
17 vag soia. 

Silozuri ocupate: 436; silozuri dispo- 
nibile 314. 


Râspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 


/4 aa ă 
Pe tiu domnii abonaţi 
și depozit ri 


Domnii abonaţi, sunt in- 
sistent rugaţi să ne trimită 
costul abonamentului expi- 
rat şi în prelungire prin 
Cec No. 1274 pentru contul 
abonamente, 

La trimitere vor lipi şi e- 
ticheta cu care primesc zia- 
rul, 


Deasemeni D-nii depozi-|! 
tari sunt rugați să ne trimi-|! 


tă sumele în restanță şi ne- 


tul decontului din luna pre-| 
cedentă prin Cec No. 1256]! 


pentru contul 
provincie 


depozitari 


Organizare | (uope- 
rației 


Aseară, sa ţinut la ministerul agri- 
culturii o constătuire în legătură cu 
organizarea cooperaţiei, 

Au participat d-nii: Gh, Ioneseu-Si- 
seşti, ministrul agriculturii şi coopera- 
ţiei, Ştefan loan, preşedintele «Casei 
centrale a cooperaţiei», pr. C, Dron, pre- 
şedintele Cecopavei, dr, Aurel Morariu, 
din Partea centralei de îndrumare şi 
control, prof. Cezar Partenie, ete, 

Toţi cei prezenţi au supus d-lui mi- 


nistru eventualele modificări ce arurma 
| 


să se aducă legei de organizare a coo- 
peraţiei. 

D. ministru a tăgăduit toată solicitu- 
dinea, urmând ca zilele acestea să ur- 
meze 0 nouă convocare, spre a da o 
formă definitivă modificărilor propuse, 


Sinuciderea unui 
student 


Studentul Dumitru  Stănăsescu, 
originar din Mehedinţi, a închiriat 
deunăzi, o cameră la hotelul Ala- 
vropol din calea Griviței, unde a 
fost descoperit într'o dimineaţă, cu 
arterele dela mâini tăiate. 

A fost internat la spitalul Brân- 
covenesc, de unde urma să iasă pea- 
te două trei zile. 

Eri însă, a. fost găsit spânzurat 
întrun closet, 

Cadavrul a fost ridicat şi. trans- 
portat la morgă. 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 81 | 


Lei 16 Pânza Natura 'ă Subţire 
29 Pânză Naturală 


extra froasd 


33 Chifon % ea.» 


39 Chifon ela Superio: 
42 Chifon Madapolam 
indispensabili 
76 Pâuză P Conrceehuri 
115 Pânză 220 cm. lat 
24 Servete pentu mesi 
28 Batist șir pentru 
59 Poplin pentru cămăși 
98 Dejalen Eoeze: p,, 
9 Batiste „„... 
20 Ciorapi bbitegt 
59 Pânză ventza satele 
119 Perdele 2 «2 ii 
„360 Mătase 7,plizehi 


39 Gradel >=: 
p. Cearceafuri 
13 Cârpe p. bucătărie 
bărbătești 
20 Batiste „„usuten 
LI 29 Chiloţi de damă 
180 cm, lat 
Exp. provincie contra ramburs. 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate și articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


ue, fi d Pi aa 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințaţi numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în cutii originale, conţinând 2 buline 
şi numai cu semnătura doctorului. 


Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucuresti. Calea Rahovei 265 


e iniiințeaza un control 
preventiv a. finanțelor statuiui 


Se ştie că între măsurile menite 
fă aşeze ordinea în treburile statu- 
lui, anunţate de guvern, sa vorbit 
si despre instituirea unui organism 
special, care să exercite un control 
preventiv, în finanțele publice. 

Acest organism, complect inde. 
pendent de ruajul administrativ al 
statului, urmează să funcţioneze pe 
lângă preşedinţia consiliului de mi- 
niştri, cu însărcinarea de a con- 
trola şi verifiea inopinat orice ges- 
tiune publică, de pe întreg cuprinsul 
tării, în scop dea preîntâmpina 
orice posibilități de  defraudare a 
banului publie 

Cu organizarea şi reglementarea 
funcţionării acestui serviciu a ră- 
mas a se ocupa ministerul de finan.- 
țe şi Inalta Curte de Conturi. 

In vederea punerii în aplicare a 


ideii de care vorbim, eri au început 
la ministerul de finanţe lucrările 
privind organizarea serviciului spe- 
cial de control. 

La lucrări, care se ţin sub preşi- 
denţia d-lui Mircea Caneicov, par- 
ticipă pe lângă directorul contabili- 
tăţii generale a statului şi un re- 
prezentant al Inaltei Curți. 

Din informaţiunile ce avem, în 
două-trei zile, lucrările vor fi în- 
cheiate şi persoanele însărcinate cu 
exercitarea controlului în chestiune 
râmânând să fie desemnate de mi- 
nisterul de finanţe, 

Regulamentul de funcţionare a 
serviciului va fi sancţionat prin- 
tun decret regal special, care va 
fixa şi atribuţiunile controlorilor ca 
şi toate îndatoririle ce le au în ve. 
derea atingerii scopului propus. 


PSESE PA DT EI O 7 Pee SAELE TREE SEE TAR TRE PSR (IER PECETE > PR SIZE PIPER ESPERO 


Punerea În retragere a numeroși 
ofițeri superiori și inferiori 


«Monitorul Oficial» de azi publică 
decretul regal prin care se trece din 
oficiu din poziţiunea de rezervă în po 
zițiunea de retragere, peniru limita de 
vârstă, pe data de 1 Ianuarie 1958 a 
unui mare număr de ofițeri superiori 
şi inferiori, combatanți şi asimilați fn 
rezervă din toate armele, 

Dăm mai jos numele. generalilor: 

General de corp de armată Mărdă 
rescu (Gheorghe, 

Generali de divizie: Petala Nicolae, 
Scărişoreanu Romulus, Rudeanu Vasile 
Teodorescu Alexandru şi  Vlădcsev 
loan. 

Generali de brigadă: Dabija Gheor- 
ghe, Gherculescu Dimitrie, Truşculescu 
Mihail, Nicolescu Gabriel, Mihăilescu 
Nicolae, Daşchievici Ion, Filitis Geor-, 
ge, Negrei Gabriel, Popescu Nicolae, 
Gavriliu Leon, Ştefănescu Alexandru 


şi Mărculescu Constantin, 

Medic general Georgescu Nicolae. 

Deasemeni tot azi au apărui şi de- 
cretele regale prin care s'a aprobat de- 
misia din cadrele active ale armatei 
a unui număr de vfiţeri superiori cari 
beneficiază de dispoziţiunile decretuluj 
lege din 22 Decembrie 1937, 


CZ CZ OP ee E ET PARC EEE AREINEe5 area i 


Ştiri etonomite 


Ministerul agricullurii a luat măsuri 
pentru controlul în întreaga țară a ali. 
mentelor de origină animală, 

D-nii lon Moldovan şi Alex. Algia au 
fostț numiți membri în comitetul de di- 
recție al Casei Pădurilor Statalui pe 
ziua de 1 Marte €. 


: 
Durerile - 


distrug fericuwreu omului! 


Durerile 


sunt o piedică în cariera Dv. 


GAR DAN 


A ima Ă 
uvuprim 
BAYER sup durerile! 
R 
E _ UN PRODUS - »fdaeie 


Mărțişoare, ceasornice, bijuterii, cadouri 


Ştefan Dragomirescu 
Geasornicăria „PRINCIARA“ Str, Brăzoianu, 13 


MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează = 2%, toate magazinele cu aceaşi articole 


„Nik y“* 


DUMITRU BORCEA București Tel, 3.54.66 Calea Victorie! îM 


incotro: 


La RESTAURANTUL şi BERARIA 
NAȚIUNII 


vis-a-vis de Tribunal 
unde se poate mânca aţât ziua cât şi noaptea 
bun, curat şi eftin. 


lar Maestrul NICU DUMITRESCU-Vâlcea îost la Rest. Bulevard 
ne distrează admirabil având pe renumitul diseur 
M, VIZIRU-lași 


"FOTO CARPATI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Teleton 555/74 


Executăm lotografii in orice gen pentru legitimaţi etc, Laborator 
pentru amatori, filme și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie, 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 
e i 


. . POET 790 PREOT 7: FOI BDNE TEREZIA 
Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
ii] 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 32.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 


costume taior 
Li i] 


a, 

Noul vicar alMitro-r Amânarea exame- 

polici din laşi | nului de sr. Hal 
IAŞI 2, — Pentru zilele de Dumi- iavățătorilor 


nică 20 Martie, s'a fixat solemni- Di ati 
: pa ui gag: in cauza neterminării la timp 
tatea hirotonisirii noului vicar al| a inspecțiilor speciale, examenul de 
Mitropoliei, preotul Valeriu Mo-| înaintare al învăţătorilor de gr. Il, 
gleanu. care fusese fixat pentru 1 Aprilie, 
la fost amânat la 1 Noembrie 1938. 


a, Sia 


Relaţiile cu Roma au 


dominat 


discuţiile dea Ankara 


— Ve scrie redactorul politic al Agenţiei Ștefani — 


ROMA 2 (Rador). — Redactorul 
diplmatie al Agenţiei Stefani serie: 

Faţă de toate statele europene şi 
de pe celelalte continente Italia a 
urmat directiva generală de a nu lua 
iniţiativa şi de a nu adresa cereri 
pentru recunoaşterea imperiului său 
care este o realitate istorică inviola- 
bilă şi un bun intangibil al poporu- 
lui italian. 

Declaraţia  iugoslavo-eleno-româ- 
no-turcă făcută la Ankara este de 
aceea un act suvevran şi spontan al 
celor patru state, urmărind limpezi- 
rea situaţiei şi colaborare în Euro- 
pa. Totuşi, declaraţia oficială a In- 
legerei Balcanice dovedeşte că res- 
pectarea drepturilor Italiei este la 
baza oricărei politiei de colaborare 
în Mediterana şi pe continent. 

Inţeleygerea Balcanică nu 
are de gând să urmeze o 
politică negativă. Ea con- 
firmă cu hotărirea voinţa 
de a menţine pacea cu fie- 
care din principalele pu- 
teri riverane, adică cu An- 
glia, Franţa şi Italia. 

Pentru Iugoslavia, România, Gre- 
cia şi Turcia, precum şi pentru 
foarte numeroase puteri, mici şi 
mijlocii, din EuroPa si din celelalte 
continente, chestiunea etiopiană a 
devenit inexistentă. Statele recu- 
nosc treptat această realitate mili- 
tară şi juridică, 


Iugoslavia a şi numit un ministru 


plenipotenţiar la Roma, acreidtat pe 
lângăRegele Italiei şi Impăratul 
Etiopiei. România este hotărită să 
acrediteze, fără întârziere, un nou 
ministru Ja Roma. Grecia şi Turcia 
vor urma să confirme atitudinea lor 
faţă de Etiopia după relaţiile ami- 
cate pe care le au cu Italia. 


Toate aceste evenimen- 
te şi hotăriri arată că re- 
laţiile cu Roma au domi- 
nat discuțiile dela Ankara. 


* 


ATENA, 2 (Rador). — In 
conformitate cu irea 
luată de Inţelegerea Bal- 
canică, guvernul grec a nu- 
mit pe amiralul sis, 
fost ataşat militar la Pa- 


ris, ca agent diplomatic e- 
len pe lângă Siversnul na 
ționalist s 


BERLIN, 2 (Rador). — Hotăririle 
Imţelegerei Balcanice. privitoare la 
recunoaşterea imperiului italian 
sunt reproduse cu satisfacţie de zia- 
rele germane, cari văd în ele o vic- 
torie a spiritului realist. : 
»«Deutsche Allgemeine Zeitung» 0b- 
servă extremiştii deosebiți de ami- 
cali pe cari comunicatul dela An- 
kara îi cuprinde faţă de Italia. 


Solidaritatea i 


Un articol scris de contele Ciano 


BERLIN, 2 (Rador). — Revista 
«Wille und Macht> publică un arti- 
col intitulat: «Axa», datorit conte- 
lui Ciano, ministrul de Afaceri 
Străine al Italiei. 


In acest articol se spune între al- 
tele că contruntările cu realitatea 
au arătaţ cât de mult sunt înrădă- 
cinate în naţiunile italiană şi ger- 
mană statornica încredere şi leala 
colaborare dintre cele două ţări pe 
tărâmul internaţional, cât de mult 
corespunde această colaborare do- 
rinţelor celor două popoare şi în 
ce măsură reprezintă o singură ga- 
ranţie pentru stabilitatea în Eu- 
ropa. 

Solidaritatea  italo-germană sa 
realizat cu vigoare anul acesta în 
lupta contra bolşevismului. Italia 
şi Germania au ridicat o barieră 
de fier, pentru a se opune presiu- 
nei de temut a ucestui val de fe- 
rocitate, foame şi, sânge, care în 


IPS 7 TR CET E CET ET "9E3 ECE TE NNE OPRI: ISI TIE PE 7208 1 0 E IRI PAIE PISAT SARI ITI 


Să tâmâna aceasta va Îi decretat 
regulamentul rev zvirii cetăţenie; 


In cursul acestei săptămâni va 
fi decretat regulamentul privi- 
tor la revizuirea cetăţeniei. În a- 
celaş timp un decret lege va 

relungi până la 1 Aprilie 1958 
ermenul pentru depunerea ac- 
telor în spiritul declaraţiunii 
sau înscrierii făcute, prelungire 
ce se va acorda atât pentru ve- 
chiul regat cât şi pentru ținutu- 


rile unite. Acelaş decret lege va 
modifica dispoziţiunile arț. 16 
din decretul lege privitor la re- 
vizuirea cetățeniei în sensul că 
contestatorul se va putea prezen 
ta şi prin procurator; instanța 
judecătorească va putea ordona 
prezentarea în persoană când a- 
ceastă măsură sar găsi nece- 
sară. 


Revizuirea medicilor 
şi farmacișştilor 


Termenul pentru 


predarea actelor 


a tost prelungit 


Termenul pentru revi- 
zuirea actelor medicilor 
şi farmaciştilor, cari ex- 
piră la | Martie, a fost pre- 
lungit până în ziua de 24 


Martie. In aces scop mi. 


misterul sănătăţii a întoc- 
mit un jurnal al consiliu- 
lui de miniştri, care va a- 
pare astăzi în «Monitorul 
Oficial. 


Extremul Occident european a cu- 
prins Spania, iar în Extremul 0O- 
rient asiatic a cuprins China, Un 
pact solemn uneşte acum Italia, 
Germnia şi Japonia în această o- 
peră de rezistenţă şi apărare, în 
care sunt puse în discutie valorile 


UVONTELE CIANO 


esenţiale spirituale ale civilizaţiei. 
Pe pământul Spaniei valuntarii 


«BUNA VESTIRE» 


'Conier ință minis- 
“terială 


seară, la ministerul de indus 

trie pe comerţ, a avut loc, o perst 
-rinţă ministerială, ja care au luat 
parte d-nii: C. Argetoianu, ministrul 
de industrie şi comerţ, Mircea Can- 
elcov, ministru de finanţe, Ionescu- 
Siseşti, ministrul agriculturii şi Mi. 
tiță Constantinescu, guvernatorul 
Băncii Naţionale, 


Lucrările pentru 
noul busct al 
$iatului 


Lucrările pentru pregătirea 
bugetului stalului continuă la 
toate departamentele, urmând ca 
până la zece ale lunei să fie tri- 
mise ministerului de finanțe 
proectele de buget complete. 

Intre 10 și 20 Martie se va re- 
dacta expunerea de motive şi se 
va păși la întocmirea noului bu- 
get al statului. 


Treizeci comunişti 
arestați în Polonia 


VARŞVVIA, 2. (Rador). — In 
legătură cu asasinarea preotului 
Streich în biserica din pita de 
către un agitator comunist, zia- 
rele anunță că poliția a arestat 
30 comuniști, dintre cari câțiva 
faimoşi avitatori 


Lordul Halifax a fost admis 


de Camera Comuneior 


Kezuliatul 


LONDRA 2 Martie (Rador). 
Camera Comunelor Sa ocupat a- 
seară de chestiunea numirii lordu- 
lui Halifax în fruntea ministerului 
Afacerilor Străine. 

Diseuţia a fost deschisă de maio- 
rul Attlee, din opoziţie, care a spus 
între altele : 

«Nu pun la îndoială ealificarea 
lordului Halifax pentru această 
înaltă funcţiune. Lordul Halifax 
însă este membru al Camerii Lorzi- 
lor si în această calitate nu poate 
să răspundă la interpelările ce-i Sar 
adresa în Camera Comunelor, d-sa 
neavând acest drept. Trăim  într'o 
epocă de foarte mari încordări în 
ceiace Privestee domeniul politicei 
externe şi chiar în Marea Britanie 
există în acest domeniu foarte pro- 
funde deosebiri de vederi, 


Este mult mai bine ca ministerul 
atacerilor Străine să fie condus de 
un titular ales, în contact strâns şi 
constant cu reprezentanții. aleşi ai 
naţiunei. 

A urmat la tribună d. Churchil, 
care a adus omagii lordului Hali- 
fax, declarând că în actuala situa. 
ție d-sa este omul indicat ca să 
poarte greaua răspundere a mints- 
terului afacerilor străine. 

D. Chamberlain, preşedintele con- 


ltaiia se pre 
peniru primirea d-lui 


RUMA 2 (Rador). — Ziarele anuu.: 
ță că aproape întreaga flotă italia 
nă va lua parte la marea revistă 
navală ce se va desfăşura în faţa 
PFuehrerului la Neapole. 

Vor participa la revistă şi cele 
două mari cuirasate de câte 25.000 
de tone «Cavour» şi «Giulio Cesare» 


italieni şi cei germani luptă cot la | precum şi 80 de submarine. 


cot, arătând cu câtă hotărîre ştie 
tineretul celor două ţări să slu- 
jească o cauză care are un pro- 
fund conţinut idealist. 


% 
ROMA 2 (Rador). — Ziarele a- 
nunţă cu titluri- enorme vizita o- 
ficială în Italia a Cancelarului Hit: 


găteş şte 
itier la Roma 


publică numeroase articole 
in cari se arată valoarea amiciţiei 
italo-germane şi soliditatea axei RO 
ma-Berlin. 

«Messaggero», scrie;  «Pretutin- 
deni unde forțele vii au rezistat 
descompunerile anarhice şi s'au ridi- 
cat contra amenințării sinistre a 
bolșevismului, d-nii Mussolini și 
Hitler sunt consideraţi drept des- 


chizători de drumuri şi îndrumă. 
tori», 


ler şi 


eneraiul Queipo de Llano 


n'a făcut de-laraţii cu privire 
la ocuparea Gibraltaruiui 


BURGOS, 2 (Rador). — 


ori ce temeiu. Această şti-, 


această chestiune pe lângă autori. 


Corespondentul agenţiei D.|re falsă este menită numai tăţile naţionaliste şi dacă are de 
să we pacea europea-| gând să ia măsuri imediate pentru 


„ B. transmite: 

D. Serrano, ministrul în- 
ternelor a declarat că şti- 
rile răspâdite de unele zia- 
re franceze cu privire ia 
declaraţiile pe care le-ar 
fi făcut generalul Queipo 
de Llano contra stăpânirii 
Gibraltarului de către Ma- 
rea Britanie sunt lipsite de 


INFORMATIUNI 


Se anunţă din Italia că M. S. Re- 
gina Maria a României a partici- 
pat Luni, alături de Suveranii Ita- 


D. Gh. Tătărăscu, interîmarul mi- 
nisterului de externe aq primit eri 
pe d. Sava Kiroff, ministrul Bul- 


lioi şi membrii casei de Savoia, la| variei și pe d. Andre Thiery, mini- 


căsătoria ducelui de Genua cu con- 
tesa Maria Luiza de Ricaldone. 


In «Monitorul Agricol» de ieri au 


avărut trei decrete regale prin care, 
se deschid pe seama tuturor minis- 


terelor credite suplimentare şi ex- 
traordinare în sumă totală de lei 
493 249.680. 

Comisia permanentă a învăţământu- 
Îmi agricol sub preşedinţia d-lui Agri- 
cola Cardas, sa întrunit la Ministerul 
Agriculturii, 

S'au discutat aprobări de manuale 
didactice și definitivări de profesori. 


«Monitorul Oficial de ieri publică 
decizia ministerului agriculturi şi do- 
meniilor, prin care se complectează co- 
misiunile interimare ale Camerelor de 
agricultură din țară. 


D. Gh. Gh. Mironescu, ministru de 
Stat, a fost desemnat preşedinte al 
delegaţiei ministeriale pentru co- 
menzila Statului în străinătate, 

Ministerul agrculturii a hotărit ca 
fermele Statului să exercite rolul cen- 
trelor agricole, 

Şefii fermelor vor fi obligaţi, în pri- 
mu] rând, a se ocupa de bunul mers al 
institutiilor ce conduc şi nu vor putea 
primi însărcinări de atribuţii la exte 
tior. 


strul Franţei, cari au făcut unele 
comunicări în numele guvernelor 
respective. 

Azi la ora lo dimineaţă, soseşte 
în Capitală prin gara de Nord, AS. 
Regulă Principesa Elisabeta, ve- 
nind dela Banloc (Banat). 

Vagonul Regal care va fi ataşat 
acceleratului de Timişoara va sosi 
la ora 11,05 în gara Mogoşoaia. 

Astăzi la ora 3 d. a. seva îu 
truni consiliul de disciplină al pri- 
mului barou al ţării. 


Eri 1. P. S. Patriarhul Miron 
a primit pe d. ing. Giugurtu, fost 
ministru şi pe însărcinatul de a- 
faceri al Ungariei la Bucureşti. 


D. Mircea Cancicor, ministrul fi- 
nanțelor şi ad-interim la justiție, a 
lucrat eri cu d. general Paul Teo- 
dorescu, subsecretar de stat la apă- 
rarea națională. 


Astăzi 2 Martie la orele 6 seara d. 
profesor universitar $. Mehedinți 
va vorbi despre «Legături cu Du- 
nănărea și cu Marea» la sala Fuu- 
datiilor Universitare Carol | în 
ciclul de conferinţe organizat ! de 
Liga Navală Română. Membrii Li. 
gii sunt rugaţi a nu lipsi împreu- 
nă cu cunoscutii lor. 

Intrarea 'liberă. 


A treia serată  artistică-dan- 
santă pe care Cercul Profesori- 
lor Secundari din Bucureşti o o- 
feră membrilor săi va avea loc 
Sâmbătă 5 cor., orele 9 seara la 
sediul Cercului. 

In program: D-ra Leria Niky- 
Cucu, d. 1. Prunner, poeții Ra- 
du Gyr și Florin Iordăchescu. 

Jazz. Intrarea liberă 


pentru membri și familiile lor. 
EZOEREBEI AACR ie sist Lo e OEI SA BETS. aL „1 ABC PETE VE UE LA oC ICE PE A N O PR RAE 20 
AMENTULUI 


DESCHIDEREA PARL 


Regele Farul primit 


mă, 

Ştirea de mai sus a fost 
desminţită şi de 
Jordan, minister de ex- 
terne al guvernului prezi- 
da? de generalui Franco 
printr'o comunicare făcută » 


întărirea Gibraltarului. 
D. Chamberlain a declarat că nu 


eneralul | ştie nimic, dar că va căuta să ob- 


țină un raport asupra acestor in- 
formaţii de presă, pentru a le con- 
trola exactitatea. Indată ce va 
primi raportul, guvernul va vedea 


reprezentantului Spaniei, ce importanță trebue să se acorde 


uaţionaliste din Anglia. 


O INTERPELARE IN CA- 
MERA COMUNELOR 


LONDRA 2? Martie (Rador), 
Deputatul Alexandre, fost prim, 
lord al amiralităţii în guvernul la- 
burist, a întrebat azi în Camera Co- 
munelor pe d. Chamberlain dacă es- 
te informat de declaraţiile pe care 
le-ar fi tăcut Duminica trecută se- 
neralul naționalist spaniol Queipo 
de Llano la La Linea, cu prilejul u- 
nei parade militare, despre o even- 
tuală retrocedare a Gibraltarului 
către Spania. 

Deputatul a întrebat dacă guver- 
nul britanic a făcut un demers în 


EGIPTEAN 


de înalții denmniteri: 


declaraţiile generalului. 


votului 


— i siliului de miniştri a luat imediat! bru al Camerei Comunelor, în care 


cuvântul arătând că este sigur că|ar putea să fie criticată politica sa. 


LORDUL HALIFAX 


în împrejurări 


Socotesc însă că nimeni nu este 
mai îndreptăţit decât lordul Hali- 
fax să conducă acum ministerul de 
externe, Dacă aşi fi făcut o altă 
alegere aşi ii lipsit ţara de servi= 
clile omului care este cel mai cali= 
ficat de a conduce politica externă, 
Nu este admisibil ca să renunţăm la 
ulegerea făcută numai pe conside- 
rentul că lordul Halifax nu face 
parte din Camera Comunelor, ci es 
te membru al Camerei Lorzilor, Nu 
cred să [ie greu să se admită ca eu 
să răspund personal în chestiumile 
importante şi să iau parte la dis- 
cuţunile de politică externă din Ca- 
mera Comunelor. 

Propunerea guvernului tinzând 
la amânarea discuţiei pentru a 8e 
pzegâti  desbaterile asupra Politieei 
externe a guvernului, a fost adop« 
tață de Camera Comunelor cu 228 
voturi, contra 99, ceiace înseamnă 


obişnuite este bine! că punctul de vedere al guvernului 


ca ministrul de externe să fie mem.-| a tost adoptat. 


Statutul muncii provoacă 


mari diiicultu 


PARIS 2 (Rador). — Guvernul a 
pugs chestiunea la Senat, obținând o 
mare majoritate, cu privire la a- 
mendamentul statutului muncii în 
chestiunea «scării mobile» a sala- 
riilor. 

Textul propus de guvern la arti- 
colul 8 prevede că arbitrii trebuie 
«să proporționeze salariile cu schim 
barea prețurilor constatate», 

Senatorul radical Maulion  soco 
tind că textul propus de guvern im- 
plică, «scara mobilă» şi ajustarea 
automată a salariilor, a propus să 
fie înlocuit prin fraza următoare: 
«arbitrii trebue să revizuiască sa- 
lariile»>. 

D. Chautemps sa ridicat împo- 
triva acestei interpretări, a cerut 
respingerea propunerii d-lui Mau- 
lion şi a pus chestiunea de  Încre- 
dere. 

Senatul a votat încredere în gu- 
vern cu 178 voturi contra 68. 


SENATUL STARUE 


PARIS 2 (Rador). — Senatul a 
adoptat în a doua lectură ansam- 
blul proectului de lege asupra statu 
tului muncii, respingând din nou ce- 
le două articole pe care le mai res- 
pinsese odată, dar care fusesera 
menținute de Cameră: cel privitor 
la lucrătorii agricoli şi cel care o- 
bliga pe patroni să comunice arbi- 
trilor documentele relative la ges 
tiunea ior. 

O INTERVENŢIE A D-LUI 
CHAUTEMPS 

PARIS 2 (Rador). D. Chau- 
temps a intervenit în ședința de 
azi a Senatului, făcând o sertoasă 


La Roma va avea loc 
0 Male paradă militară 


În onoarea 


ROMA, 2 (Rador). — Agenţia 
Stefani transmite: 

In timpul vizitei Conca ului 
Hitler în Italia, după marea 
radă navală dela Nea ole, pă 
hrerul va asista la homa la o 
mare paradă a trupelor terestre 
şi de specialităţi. 

La Santa Marinella se vor face 
exerciții de tragere, iar la Fur- 


Nişcare în dizic- 
mația geiiiiaad 


BERLIN 2 (Radio-Universul), 
In levătură cu mişcarea în diplo- 
mația germană, se afirmă că d. 
von Papen va fi trimis la Salaman- 
ca ca reprezentant al Germaniei, 

D. Otto Von Bismark, consilier de 


'| legaţie, actualmente în serviciul in- 
terior al ministrului de eaterne din | 


Berlin, va fi trimis ca ministru al 
Germaniei la Viena. 

D. Stohrer, până acum ministru 
al Germaniei la Salamanca, va fi 


“trimis la Londra, 


In ce privește svonurile despre 
numirea d-lui Papen ca ambasador 
extraordinar pe lângă Sfântul 
Seaun. ele sunt desmințite de  cer- 
curile autorizate din Berlin, pre- 
cum și de ziarul «Danziver Vorpo- 
sten», de obicei bine informat. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


e [a 


(juvernuiui îrancez 


încercare de conciliațiune, pentru Ga 
permite un acord cu Camera asu- 
pra statutului muncii. 

Totuşi, Senatul a respins din now 
cele două articole în litigiu. 

In cele din urmă, Senatul a adope 
tat cu modificările aduse de el pro- 
ectul de statut al muncii, prin 194 
de voturi contra. 82, cerând d-lui, 
Chautemps să sprijine acest text 
în fața Camerei. | 

Maiurul Corp a suspendat ședin= 
ţa până la ora 22, pentruca între 
timp Camera să examineze proece 
tul în a treia citire, i 


In zilele de şcoală 

elevii nu pot frequenta 

teatrele şi cinema- 
togratele 


Ministerul Educaţiei Naţionale a co- 
municat Inspectoratelor şcolare că ine 
terzice cu desăvârşire ca elevii şcoale, 
lor de toate categoriile să frecventeză 
teatrele, cinematogratele şi patinoare» 
le, în zilele de şcoală, 

Duminica şi sărbătorile legale, elevii 
vor putea merge la spectacole numai 
dacă vor fi înoțiți de părinți sau cu 
învoirea scrisă a direcițunii şcoalei, 

Direcţiunile de şcoli vor lua măsuri 
de supraveghere cerând concursul au+ 
torităților polițienești, — pentru iden+ 
țificarea celor ce ar contraveni acestog 
dispozițiuni 


(um este hrânită 
armata comunistă 


MOSCOVA 2 (Transconti), 
Soldaţii sovietici se plâng 
că în mâncarea rece şi fă- 
ră niciun gust, preparată 
de bucătăriile militare, gă- 
eta cuie, bucăţi de sârmă, 
etc, 


Medicii nu controlează 


bara se vor face exerciţii aeriene hbucătăriile, iar comisarii 


între Roma şi Civita Vecchia. 


| regimentelor lasă plânge» 


Partidul fascist va organiza o lea soldaţilor fără nici un 


- |manifeslație la care vor asista 
50.000 membri ai Tineretului fas- 
cist, cari vor face tabăra lor în 
apropierea porților Romei. Vor 
urma alte numeroase manifesta- 
ţii ale organizaţiilor fasciste pe 
iața Sirena şi în Forum Musso- 
ini. 

In tot timpul vizitei Fuehreru- 
lui, capilala va fi frumos pavoa- 


zată cu steaguri germane și ita- 
liene. 


răspuns, 
EXERSA ZISA 
Numărul şomerilor 
anericani 


WASHINGTON 2 (Rador). — Nu. 


mărul şomerilor americani, în 
cursul lunii Ianuarie, se ridică la 
10.342.000. 


- Tmapele aționaliste spanlole naționaliste spaniole 
se pregatesc pentiu o nouă oieusivă 


HENDAYE 2 (Rador). — Cores- isi anunţă: 


pondentul agenţiei Havas transmi. 
te: Cercurile naţionaliste dela San 
Sebastian declară că ministrul jus. 
tiţiei din guvernul naţionalist din 
Burgos pregăteşte un decret lege 
pentru abrogarea legilor laice intro- 
duse de guvernul republican spaniol, 
în special a legii prin care s'a in- 
trodus divorţul, 


: %* 
HENDAYE 2 (Rador), 
Corespondentul agenţiei 


are că forțele naţio- 
it e spaniole pregătesc 
o mare ofensivă. Mari can= 
tități de material de răz- 
boiu au fost strânse la un 
loc în vederea unor ope- 
raţii militare apropiate. 
Deocamdată nu se poate 
preciza locul unde se va 
produce noua ofensivă a 
trupelor naționaliste spa» 
niole, 


Redactor-responsabii : V, Olaniuc-Stere,