BunaVestire_1938_03-1670612721__pages7-12

ANUL îl. — No. 301 


- 


ice ori! 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
- ' GRIGORE MANOILESCU y 


Taxa poştală plătită în numerar, 
-conform aprobării No, 23364.95 


Bun 


ZIAR LIDER 


Redacția şi 
BUCUREŞTI 


Eulevardu 


Administraţia: 


| Elisabeta 12, etaj li. 


TELEFOANE | 


Pentru reînvierea 
“Icatruiui Naţionai din (Craiova 


Pomeneam, zilele trecute, de 
Craiova amintirilor mele Nu 
sunt impresii subiective, ci un 
'adevăr răspicat că vechea cetate 
a Banilor trăeşte, dramatic un 
'crepuscul: cultural şi : economic. 

Rând pe rând, au murit toate 
manifestările culturale craiove- 
“ne, care imprimau atâta: nerv, a- 
tâta dinamică, Olteniei întregi. 
; Din -efervescenţa artistică şi li- 
„terară de odinioară n'au mai ră- 
mis decât apariţiile, la intervale 
„neregulate, ale revistei <Ramnri» 
„Și conferințele organizate de So- 
„cietatea «Prietenii Ştiinţei». (O, 
cât a avut de suferit şi această 
Societate, boicotată şi torpilată 
de invidia și prostia atâtor burtă- 
"verzi ce cârm:niau destinele Cra- 
iovei!). 

Intrarea in crepuscul a oraşu- 
lui oltean a avut drept consecin- 


“ță exodul literaţilor, cărturari- 
lor şi artiştilor spre București. 
Pictorii şi-au transterat, toţi, 


curcubeele şi uleiul în Capitală, 
cum Anestin, Jean Niţescu, Teo- 
dorescu-Romanaţi, Mircea  Ola- 
rian, Burada... Poezia a emigrat 
şi ea, abandonând pe ulițele cra- 
iovene numai  cercelul agresiv 
din urechea de juvete a ex-poa- 
“tului Păunescu-Ulmu. lar acto= 
rii fostului Teatru Naţional din 
inima Olteniei, desființat acum 
câţiva ani, şi-au cerut, mai grab- 
nic, ieşirea la pensie, ori sau 
împărţit pe la alte teatre din 
provincie sau - capitală, accep- 
tând — între un suspin şi o la- 
crimă - un regim de imferiori- 


tate, ca salariu și grad, față de! 


cel avut la Craiova. 

Aşa s'a întâmplat că vechi so- 
cietari ai scenei craiovene, cu 
frumos şi iubit nume în toată 
Oltenia şi chiar aiurea, au fost 
siliți să se  mlădie capriciilo 
soartei, primind — la Cluj, la 
lași sau la Bucureşti -- rolişoa- 
re de elev de conservator şi le. 
furi de copist de percepţie 

Dar nu drama acestor actori 
— oricât ar fi ca de emoţionan- 
tă — îmi “poruncește însemnări- 


le de azi. Ci drama unui oraș 
scufundat în întunric, — ce zic] 
a unei întregi provincii lipsite 
de unul din cei mai luminoşi 
factori culturali: TEATRUL. 

Sunt câţiva a:! de când tea- 
trul Naţional craiovean sa pră- 
buşit graţie manevrelor politicia- 
nismului, pe-atunci atotputer- 
nic, şi cabotinăriei unui om. pe 
cât de fin literat, pe-atât de lip 
sit de tact şi prudenţă în condu- 
cere, regretatul A. de Herz, fost 
ultim director al acelui teatru 

Cum sa ajuns la desfiinţarea 
teatrului, ce storării au fost tra- 
se şi cum au rămas pe drumuri 
atâția actori şi — atâta personal 
administratori, e inutil să mai a- 
mintesc. - 

Voi spune numai că sa ajuns 
la uciderea unui teatru cu trecut 
solar de glorie şi cu fronton în- 
cununat în lauri. 

Teatrul Naţional din Craiova 
era teatrul Teodorinilor, teatrul! 
admirabilelor stagiuni în care au | 
spera marile figuri actoricești 
ale unor Fărcăşanu, Aristizza 
Romanescu, Anestin, Maria Pe-! 
trelcu, Vlădicescu.—teatrul direc- 
toratului de argint al lui Emil 
Gârleanu, teatrul minunatele» 
perioade de realizări dramatice 
din timpul unei serii de pricepuţi 
directori, — teatrul care a între- 
ținui, viu, luceatărul conştiinţi» 
româneşti chiar în zilele vinete 
ale ocupaţiei germane... 

În 1919, acelaş Teatru a avut 
a strălucită misiune în Ardealul 
desrobit, pe care l-a străbătut în- 
tr'un glorios turneu, iar în 1928 a 
pus în practică planul descentra- 
lizării culturale, mutând o sta- 
giune de iarnă în Banat, la Timi- 
şoara. Actori de seamă a avut, 
din belşug; un mare rost de înde- 
plinit, la fel. 

Echipe de scriitori şi conferen 


țiari de elită — invitați la șeză- . 


tori şi festivaluri — l-au vizitat, 
ani de-arândul... lar publicul îl 
adora. 

Nu e păcat, nu e trist, atunci, 


Istoria naţional-socialismului 


Hitlorismul du 


pariidul..:i 


Am arătat în foiletonul nostra 
anterior că Hitler a proclamat la 
27 Februarie 1925 reînfiinţarea N. 
Ş. D. A. P-ului, Viitorul cancelar a 
pregătit cu grijă reorganizarea par 
tidului şi înființează numeroase 
nuclee regionale, pe cari le pune 
sub conducerea prietenilor săi poli- 
tici Karl Kaufmann, Dr. Robert 
Ley, Julius Streicher, prof, Vahlen 
şi alţii, iar Dr, Joseph Goebbels şi 
Gregor Sirasser editează, începând 
cu 1 Octombrie 1925 publicaţia «Na- 
tionalsozialistische Briefe» — «Seri 
sori naţional-socialistey, — o revistă 
de mare importanță doctrinară, 


de 


MIRCEA STREINUL 


După reînfiinţarea N.S.D.A.P- 
ului, guvernul Lavarez Held îi face 
diferite mizerii lui Hitler, Astfel, îi 
interzice să ia cuvântul la adunări 
ş. a.m.d. 

La 9 Martie, au loc alegerile pen- 
tru preşedinţia Reichului (până la 
28 Februatie, când a murit în urma 
unei peritonite, a fost preşedinte 
democratul Ebert). e 

Hitler îl pune candidat, din par- 
tea N.S.D.A.P.-ului, pe Ludendorff, 
care obţine circa 200.000 de voturi. 
E interesant că  german-popularii, 


din ale căror cadre a făcut parte 
generalul Ludendorif, nu-l 


susţin 


Dore | 
d reiniiințarea 
LO) iu | 


că leatrul craiovean a murit? 
De ce această «moarte care nu 
spune nimic? Care nu avea nici 
o scuză? 

Oricine îşi poate du: limpede 
seama cât nerv, cât puls cultural, 
căpăta întreaga Olienie prin e: 
xistența acestui stâlp. cu înaltă 
fosforescenţă de azur. - 

Dacă e adevărat că politicia- 
nismul a intrat în comă, să înviv 
atunci, Teatrul Naţional din Cra 
iova! E atâta de uşor să i se re: 
dea viața! 

Ce-aţi zice, voi, scumpi tova- 
răşi de copilărie craioveni, cari, 
ghemuiţi la galerie, sorbeaţi cu 
sufletul. <Două orfeline>, «Cerşe- 
torii în haine negre», ori. «Scri- 
soarea. pierdută»— ce-aţi zice voi 
dacă ar reînvia vechiul nostru 
Teatru? Nu e așa că aţi plânge?.. 

RADU GYR 


D. Vargus, presedintele Braziliei, 
cetindu-şi discursul la deschiderea 
Parlamentului 


ua a 


pe acesla la alegeri, ci pe virecan 
celarul JarreS ! 
La %6 Aprilie, are loe al 
scrutin. Mareşalul 
ales preşedinte cu 14.650.000 da ve 
turi 
In decursul lunei lunie, se to» 
mează, între parlamentarii german- 
populari şi cei  naţional-socialişti 
gruparea populară a muncii». 


doilea 


La 18 Iulie apare întâiul volum 
din lucrarea lui Hitler: «Mein 
Kamp» («Lupta mea»), al cărei titlv 
prim urma să fie: «Patru ani şi ju- 
mătate de luptă împotriva minciv- 
nii, a prostiei şi a laşităţii» şi po 
care el i-l dictase secretarului săv 
paricular, Rudolt Hess. în 
soare 

In Octombrie, Gregor Strasser de 
vine şeful propagandei naţional- 
socialiste pe întregul Reich. 

Anul 1926 e un an mai puţin agi- 
iat în evoluţia naţional-socialia 
mului. Cu toate acestea, lupta lui 
Hitler e dârză şi aduce mult pres- 
tigiu mișcării, 

In Februarie, Wilhelm 'Tempel în- 


îneh;- 


Hindenburg . e 


ÎN 


toate satele româneşti. 
NEAM DE ŢARANI 
MANDRI 


5 


Din reportagiile de până acum 
reiese clar că situația românilor 
dupe granița care ne desparte de 
I]ngaria este cu mult mai bună 
la sate decât la orașe. Lucrul este 
firesc dacă ne gândim că neamul 
nostru în general se complace 
mai mult în starea rurală, fie că 
împrejurările istorice nu i-au în- 
găduit o evoluție mai largă, fie că 
latenjele ereditare ale sufletului 
românesc ne jin mai apropiați 
de rodul pământului cu care ne 
simțim înfrățiți. 
OAMENII  PĂMANTULUI 

Fiindcă primii şi la un mome::t 
dat singurii locuitori ai pământa- 


rilor din Ţara Crişurilor, românii 
si-au înfipt aici rădăcini adânci, 


Neam de ţărani mândri și săraci 
e graniță. intenții dușmănoase. Nume ungurești. 


_S pagini 3 Lei 


STIRE 


DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Redactor-şet 
MIHAIL PO! 1HRONIADE 
METER SEE! 
ricette, Benea i 7 atei i CA Ne 00 DI 8 m-a AMENTE: 
Administraţia . . + « « 485,82 1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Tipografia , .. , . 477.56 Comune urbane 6 luni .» 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 125 3 luni > 125 


Hotarele României 


Viitor frumos de țară dato-romană 
VIII 


trimejând până departe, în Pustă, 
Dosturi înaintate de străjeri. 

Populaţia străină venită mai târ. 
ziu s'a aşezat de preterinţă în oraşe, 
lăsând neturbarată viaţa paşnică 
a satelor româneşti. Mult mai târ- 
zi, prin secolul X VIII, încep să se 
aşeze colonii de străini, de svabi, 
cari, ţăraui de origine, îşi caută în 
noua patrie vechile: condițiuni de 
viaţă. Odată cu ei, dar foarte timid, 
încep să se aşeze prin sate şi un- 
guri râzleţi, cari foarte rar au reu- 
şit săaşi Păstreze fiinţa naţională, 
cei i mulţi contopindu-se în mas- 
sele germane sau româneşti, 


Mai târziu Sau aşezat şi co- 
lonii ungurești, putând astfel 
rezista asaltului natural pe care 
li l-au dat românii. 


Imienţii dușmănoase 


Coloniștii germani şi unguri au 


fost aduşi cu intenţii precise de a mânului, 


împărţi şi distruge neamul româ- 
nesc, Metoda era foarte interesan- 
tă. In jurul unui sat românese "rau 
aşezate patru colonii de străini îa- 
spre cele patru puncte cardinale. 
Era sistemul numit «în cruce». Sa- 
tul era şi învăluit şi izolat de cele- 
Aalte sate românesti. Punotele româ- 
neşti astfel atacate au cedat de cele 
mai multe ori. Norocul a fost -că 
ungurii nau avut la îndemână a- 
tâţia colonişti încât să încereniască 


Pârjolul de o mie de ani a tre- 
cuț și în urma lui a rămas un 
neam puternic, un neam călit în 
furtună şi văpae, un neam de ță- 
rani destoinici, tăcuți ca miile de 
ani care le-au înghițit strămoșii, 
paznici de nădejde pe hotarele 
statornicit pentru vecie. 

MANDRI ŞI SĂRACI 

Dacă lupta îndelungată şi grea 
a întărit sufletul 
neamului în schimb l-a 
Nână la sapă de lemn. 

Pământul cel mai bun a 
fost al străinului. Casa cea 
mai frumoasă tot a străi- 
nului a fost. Vitele cele 


dela hotar al 


sărăeit 


mai bune mau fost ale ro- 
lar pe moşiile 
grofilor, lucrătorii cei mai 
prost plătiţi tot românii 
erau, 

Piindcă românii, în țara lor, erau 
drepturi, 


socotiți ca tolerați, fără 


Româncă dela graniţa de 
Vest 


numui cu datorii, supuşi oricăror 
wicisitudini, la discreția  toanelor 
groților şi ale ispravnicilor încăl 
ați de aburii de alcool. 


Se întorc vremurile 


După reintegrarea pe linia demni: 


tăţii naţionale, răscumpărată cu, 


mai arălat, trece de-alungul cim.- 
piei prin mijlocul lanurilor şi-al 


preţul atâtor jertfe de sânge şi de | izlazurilor. 


suflet pe roţile criminale ale jus 
tiţiei ungurești şi sub ploaia de 
gloanţe a războiului pentru între- 


Oamenii de prin satele mărgi-| 


nașe se duc la munca câmpului 
şi au frecvente legături cu țăra- 


gire, a urmat şi o repunere în d'ep-| nii din Ungaria. 


turi materiale pentru români. 
Dreptatea cea mare sa făcut prin 
exproprierea  latifundiilor  ungu- 
reşti şi împărţirea lor, după justă 
preţăluire, ţăranilor. Un act de ma- 
re înţelepeiune.a foat introducerea 
la împărţire şi a ţăranilor unguri 
cari sau simţit şi se simt mai bine 
sub imperiul românesc 
impilarea maghiară. 
CONVORBIRI PE GRA.- 
NIŢĂ 


Granița de Vest, așa cum am 


fiinţează Studentenbrurd-ul 
nal-socialisţ. 

La 1 Martie, fraţii Gregor şi Otto 
Strasser înființează la Berlin edi- 
tura «Kampf» («Lupta»), care tipă- 
reste 7 hebdomadare  naţional-so- 
cialiste. 

La 22 Mai, are loc la Miinchen a- 
dunarea generală a NSDAP-ului. 
Hitler e ales în unanimitate preşe- 
dinte. 

La 3—4 Iulie, ziua partidului la 
Weimar. Hitler vorbeşte asupra te- 
mei: «Politică, idee, organizaţie». 
Se înfiinţează «Hitler-Jugend» («ti- 
ueretul hitlerist») 

La 6 Mai, apare «llustrierter Beo 
bachter» («Observatorul ilustrat»), 
iar lui Feder i se încredinţează edi- 
tarea bibliotecii naţional-socialiste. 

1 Noembrie 1926 e o dată impor- 
tantă în istoria naţional-socialişti: 
lor: Dr. Ioseph Goebbels preia, din 
ordinul lui Hitler, conducerea  or- 
ganizaţiei din Berlin-Brandenburg 
a NSDAP-ului. Incepe cucerirea 
Berlinului «roşu», deşi  viee-preşe- 
dintele poliţiei, Dr. Bernhard (de 


naţio- 


decât sub. 


In mod obișnuit au loc schim- 
buri de păreri între țăranii de 
dincolo. şi dincoace de graniță, 
fie între români, fie între unvuri, 
fie între români și unguri. 

Tema obsedantă a aces- 
to; convorbiri este starea 
materială a țăranilor din 
ceie două ţări. Şi este inte- 
resant de ştiut că țăranii 
din Ungaria regretă că 
granița românească nu s'a 
întins şi peste satele lor 


fapt: Isidor) Weiss, jidan, deslăn- 
țuie o cumplită teroare împotriva 
NSDAP-ului. 

La 11 Decembrie, apare volumul 
II din «Mein Kampf» al lui Adolf 
Hitler. 

Anul 1927 se anunţă sumbru pen- 
tru naţional-socialişti, 

Comuniştii îşi înteţese lupta pen- 
potriva NSDAP-ului. Astfel, la 15 
Februarie, comuniştii încearcă să 
zădărnicească o adunare a lui G5b- 
bels la Berlin, Se varsă mult sân- 
ge, dar, în cele din urmă, «roşii» 
sunt înfrânți. 

La 1 Martie, Hitler vorbeşte pen- 
tru întâia dată la Berlin, inima 
comunismului din Germania. 

După câteva zile, NSDAP-ul e di- 
solvat la Berlin, la Colonia şi la 
Neuwied. 

La 4 Iulie, apare «Der Angrift», 
ziarul săptămânal al d-rului G5b- 
bels. 


In Octombrie şi Noembrie, naţio- 


(Continuare în pag. III) 


? nesc, 


pentru a fi scoși din starea 
de iobăgie în care se află 
şi astăzi pe moşiile nemi- 
loşilor grofi, 


TOTUŞ... 
-. mproprietărirea țăranilor nu a 
fost decât o jumătate de măsură. 


Caşi în restul ţării, nici ţăranii ro- 
mâni de pe graniţa de Vest nau a- 
vut :mijloacele economice şi -preză- 
tirea necesară pentru a-şi stăpâni 
pământul. Deasemenea autorităţile 
agricole  îndrumătoare fiind con- 
duse de funcţionari minoritari, luş- 
manii reîntremării neamului româ- 
ţăranii sau văzut fără spiri- 
jin, tără stat, fără protezuitori mo- 
rali şi materiali. 

Dacă mai adăugăm şi numă- 
rul imens de țărani români ex- 
cluşi dela expropriere, ne pu- 
tem da seama că românii nau 
încă supremaţia economică nici 
în pătura rurală. 


DEBUŞEURI STRĂINE 


Deasemenea lipsa unor comer- 
cianţi români şi de produse agri- 
cole în regiunea Orişurilor, aduce 
multe pagube ţăranilor băştinaşi. 

Tot produsul muncii lor se scurge 
prin intermediul oficinelor jido- 
veşti, care fixează preţuri de mize- 
Tie şi au mijloace de constrângere 
prin foamete, prin presiuni de tot 
felul. Aici ar fi fost nevoe de coo- 
perative agricole, fie de silozuri o- 
ficiale de stat care să centralizeze 
producţia şi so protejeze împotriva 
negustorilor ovrei. — . 


NU EXISTĂ ASISTENȚA 
NAȚIONALA 


In afară de lipsa asistenţei e 
conomice, românismul dela gra- 
nița de Vest mai suferă de o 
altă absenţă, mult mai gravă şi 
cu urmări mult mai adânci, ab- 
sența asistenței naţionale. 

In marea lor majoritate, îunc- 
ționarii comunali, fiscali şi ai 
căilor ferate sunt minoritari, 
cari menţin în administrație atât 
limba maghiară cât şi ura an- 


de VIRGIL POPESCU 


cestrală contra românilor. Fap- 
tul acesta este periculos, deou- 
rece produce nemulțumiri a- 
mare în sufletul țăranilor ro- 
mâni şi o neincredere în eficaci- 
tatea stăpânirii româneşti. Um 
început de îndreptare sa făcut 
la căile ferate care şi-au trimis 
în bărăgan toţi funcţionarii ne- 
români, aducând la frontieră ro- 
mâni din inima țării. Opera nu 
este însă. pe deplin” terminată 
iar celelalte autorități n'au în- 
ceput încă să se mişte. 


NUME UNGUREȘTI 


O altă durere a românilor de pe 
aici este moştenirea numelor ungu- 
reşti, care le-au fost impuse de foata 
administraţie maghiară. 

Cincizeci la sută dintre românii 
din Crişana poartă şi astăzi nume 
maghiarizate, de care nau putuf 
scăpa nici cu ajutorul ultimei legi 


= i 
DE So 


Român dela graniţa de 
Vest 


a numelui, care încă este prea com- 
plicată pentru posibilităţile reduse 
ale oamenilor. dela ţară. 


(Continuare în pagina Il) 


RU 


GA 


Alergăm spre Tine, Doamne, şi grăim 
Deslegare dă-ne din păcatul greu. 


x. 


Doamne, să trăim 
Ta de Bine şi de Siavă, 


Fă-ne, 
în Scriptura 
că eşti mare, Doamne, 


şi eşti Dumnezeu. 


Cwrăţeşte gândul de tăciune şi otravă. 


Ruga noastră — în 


imejdii, întărire — 


lumineze calea cu nădejdi şi mântuiri. 
Binecuvântează brazda —rod de izbăvire — 
şi, din slavă, dă-ne leac pentru loviri. 


Ţie Ţi se 'nchinăn răsărit de zi pământul 
şi podoaba lumii. Cel bogat şi cel sărac. 
Tu eşti Mila şi Cuvântul, 

Ziditor de veşnicie şi de veac. 


Lacrima curată oglindită'n ochi de mamă 
înfloreşte ruyi pentru feciori. 

Eşte stăpân peste amurguri de aramă, 
peste lacrimi, slobozenii şi-aurori, 


Tu poți da viață primăverii şi luminii 


şi tăcerii chinuite glas, 


Voia Ta preschimbă'n floare spinii 
şi-adăpost sorteşte celui alungat şi fără de POPA, ; 


Soroceşte istovelii ceasuri de odihnă 
şi dă visului flămând, Părinte, hrană, 
Trudnicului călător popas şi tihnă 
=erem Bunătăţii Cele fără de prihană 


VALERIU CARDU | 


Sportul 


mora'a 


Am asistat adesea “la diseuţiile 
cele mâi aprinse în jurul probleme- 
lor sportive şi în jurul sportului 
fusușşi pe care îl găseam lipsit de 
“riee sens, 

Drept este că nu m'am obosit niei 
edată să-l înţeleg. Şi ziceam: dacă 
«portul ăsta şi-ar avea vre'o virtute 
dacă și-ar avea o motivare de că- 
pătâi care să-l facă să treacă din- 
eulo de simpla mişeare a braţelor 
ei a picioarelor, atunci voiu ajunge 
si eu să-l cunosc, Şi.. am ajuns. 

Am rătăcit două zile prin munţii 
Predealului într'o zi plină de săr- 
bătoare. Cred că sportul acesta, 
sportul echilibrului lângă greuta- 
tea, tristețea şi poezia muntelui, 
este cel mai 
mai necesar. Pentrucă trece de-a- 
dreptul într'o introducere solemnă 
a religiei existenţei noastre pămân- 
iteşti. 

Un îndrăgostit al muntelui, un 
îndrăgostit al sportului la care te 
îndeamnă măreţia lui, este neapă- 
rat un îndrăgostit al unei vieţi e- 
roice, al unei vieţi căutătoare de 
dragoste şi creaţie. 

Muntele şi sportul la un loe sunt 
două braţe ridicate cucernie spre 
plinirea unei rugi a pământului. 

Asa am recunoscut drumurile ce- 
telor de skiori şi aşa mi-am amin- 
tit de moartea sublimă a marato- 
nistului care a alergat 42 de km. 
pentru ca să ducă vestea victoriei 
dela TermoPiles. 


fericit. Mai mult, cel | 


lată cum sportul nu este o preo- 
cupare mondenă, nu este o risipă de 
timp ci este istorie şi poezie, la un 


loe, ştiinţă şi rugăciune totodată. 

Cred că nu greşese dacă spun că 
sportul este cel mai perfect peda- 
gog, şi cel mai înţelept sprijinitor 
al însuşirilor fiecărui individ. 

Sportul şi muntele îţi dau pers- 
pectiva trăirilor violente şi a lu- 
ecului desăvârşit, ajutându-te să te 
recunoşti între cele două mari legi 
şi ajutându-te în acelaşi timp să-ți 
cauţi echilibrul spiritual necesar, 
între acestea 


Gabriel Bălănescu 


File de carn: 


„Gând Românesc: 


Publicaţia d-lui proi. lon Chinezu 
dela Cluj e una din cele mai bune 
revisie nu numai regionale, ci și ro- 
mâneșii. 

„Gând Românesc” împlineş:e o ad- 
mirabilă misiune în Ardeal. Păstrând 
um frumos echilibru între scriitorii con 
sacrați şi cei tineri, revista d-lui Ion 
Chinezu aduce în fiecare număr ta- 
loroase sludii, proză de talent și ver- 
suri, cari, poale, vor conta mâine în 
Mieratura noastră. 

Ținând o sobră linie de mare artă 
şi de cinstită atitudine critică, „Gând 
Românesc” își crează în literatura 
ardeleană un loc de frunte, de care 
cultura românească trebuie şă ţină 


țină seamă. 


Alegându-şi eu grijă colaboratorii, 
rev d-lui Ion Chinezu na publi- 
cal Biciodată- scriitori, cari să lie stră. 
ini de sufletul neamului nostru. E un 
mare merit şi acesta, căci alle pu- 
blicaţii nu s'au dat înapoi dela a tipări 
„pocţi” şi „prozatori” jidani, cari n'au 
făcut decât să le compromilă. 

Ulţimul număr din „Gând Româ- 
mesc” e un bogal glorilegiu literar, 
care trebuie menţionat și. preţuil în 
întregime, 

D-lui Ion Chinezu, care a isbutii să 
închege această publicaţie de nobilă 
ținută” românească, toate laudele! 


Mircea lconaru 


FAPTE DIVERSE 


Moartea în vacanţă 


Moartea are şi ea capricii, dovadă că 
preferă adesea pe cei cari o evită, re- 
fuzând în schimb pe cei cari i se o- 
feră... 

Un astfel de candidat 
examenul morţii benevole şi inutile, : 
şi Ilie Duca din str, Segmentului 3. 

În două rânduri a încercat e! alaltă- 


respins la 


eri sara so termine cu vinta dar în 
amândouă rânduri a eşuat. 
S'a aruncat de două ori în faţa ma- 


ginei. 
Prima dată şofeurul a stopat la un 
centimetru de gâtul sinucigaşului... 


ghinionist iar a doua oară un gardian 
public l-a înşfăcat pe amicul llie cu 
o secundă înainte de a intra în împă- 
răția morţii... 

Credem că domnu Ilie sa convins în 
fine că moaratea nu-l vrea deocam- 


dată şi-şi va multa gândul în altă 


parte 
Ovreii între ei 


Locuinţa romancierului sexual Leo- 
pold Stern — aulor de cărti nule din 
punct de vedere literar dar foarte în 
trebuințate ca paleativ în anumile tra- 
iamenle medicale — a fost devastată 
noaplea trecută şi văduvită de prezen- 
|a unei casele cu bijuterii evaluate la 
4 milioane let. 

Uu ziar de seară crede a şti că fur 
tul este opera unor... membri ai famt- 
lei. 

Dacă faptul se conțirmă şi se gene- 
ralizează pe toate planurile: de acltot- 
late, pom pulea respira uşurați, 


Eternul cântec 


Tânăra Elena Tudoran, în etate 
de 16 ani, a încercat să se sinucidă, 
aruncându-se în mare, depe .digul 
din. dreptul cazinoului din Constan- 
ţa. : 

A salvat-o un tânăr. curajos — 
familiarizat cu meşteşugul  valu- 
rilor. 

Gestul de ultimă  desnădejde al 
Elenei Tudoran este acela al tutu- 


ror fetelor părăsite la vârsta iubi- 


rilor dela încePut... 

Cu adaosul ea iubirea vinovâtă a 
Elevei i-a adus în pântee mugur de 
viaţă nouă, 


Deabia de aici se deschide poartă 


de înţelegere şi de iertare. 


Vinovatul care a fugit din lața 
răspunderilor, acela duce cu el şi 


păcatele dânşii. 


Le duce pe toate — şi are să se 


prăbuşască sub povara lor... 
iftim 


ședința frăției 
„Patriarhui Miron“ 


Duminică după amiază s'a ţinut iu pa- 
vilionul Regal din Parcul Carol, obiş- 
uuita şedinţă a Frăției Patriarhul Miron. 

D. prof. oma Culcea, misionarul Fră- 
jiei vorbeşte despre evenimentele cari 
stau în legătură cu sfârşitul lumii i ju- 


decata din urmă. Arată răţăcirile sectan- | 


ților cu privire la această chestiune. 
Despre judecata din urmă a Mântui- 
torului Hristos, vorbesc d-nii: Georgi 


Lică, Const. Stănescu, Const. Mihalache | 


şi avocat I. Mărcuşanu „fiecare căutând 


Ar fi foarte interesant de văzut cum | să analizeze câte una sau mai multe din 


se  înşeală şi cum se fură ooreii în- | numeroasele învățături cuprinse în a-| 


tre cil... 


rest text scripturistic 


CITIŢ:: 


Voiumui de poezie adevărate 


CUNUNI USCATE 


DE 
RADU GYR 
o sensibilitate bogată, fremătătoare ; un vers muzical şi plin de culoare 
a „Carica Românească“ 


- 


A apărut 


revista. <Insemnări Sociologie: con 
dusă de d. Prof, Univ. Traian  Brăi- 
leanu, Semnează d-nii: Traian  Brăi- 
Jleanu, Ing. Gheorghe Brăileanu, Mir- 


“ca Streinul și 1. Nicolescu. 

D. Prof, Traian Brăileanu semnează 
studiul «Despre valoarea stiinței> din 
care cităm: «Vom înțelege acum de ce 
ştiinta nu poate avea o valoare în sine 
ri numai în raportare la  străduințele 
omului de a înfăplui binele, de a  în- 
făptui o comunitate morală, de a urma 
preceplele instituite de divini'ate, 
nar al binelui 

Noi nu ne urcăm deci, în inlerprela- 
rea lumii și fenomenelor, 
delg natură spre Dumnezeu, ci noi co- 
borăm după ce existența lui Dumne- 
zeu ne-a [fost revelată prin expunerea 
binelui şi prin dragostea celor ce ne- 
au ajutat să ne naștem ca suflete, spre 
natură pentru a descoperi în ea mij- 
loacele de a înlătura din lume răul şi 
:de a face ca binele să domnească pre- 
dutiadeni după planul şi voința Divi- 
nității, 


iz- 


cercelarea 


Haiducii 

piesă în trei tablouri de Mihai Ho- 
roduic. Se ştie că Mihail Horodnie 
a fost un talentat poet bucovinan 
mort foarte de tânăr, care a lăsat 
foarte multe scrieri literare. 

D. Vasile Posteucă a tipărit cu 
concursul preţios al d-lui prof. 1. 
E. Torouţiu piesa «Haiducii» care 
dovedeste ur. antentie scriitor 


Universul literar 

a apărut cu cel de al 2-lea număr, 
Este cea mai bună revistă literară din 
Bucureşti. In paginile Universului lite- 
rar se întâlnesc astăzi ca şi altădată 
cele mai autentice talente, cele mai fru 
moase pene, 


n) 


ZI 
Hotarele 


(Co tinuare 


Viilor irumos dc 


Totuşi mizeriile materiale nau 
putut altera frumusețea şi tăria 
grănicerilor noștri dinspre A- 
pus. Aşezaţi pe linia de contact 
cu Unguri, ţăranii crişeni au 
stat tot timpul cu sufletul înar- 
mat. Și pentru a-şi întări pute- 
rile slăbite în clipe de grea cum- 


pănă, poporenii, cu preoți şi în-i 


vățători în frunte, şi-au creat 
legături indisolubile cu trecutul 
de mândrie națională. 

Dupăcum cel mai umil mol- 
dovean stă de vorbă în clipe de 
răgaz cu umbra lui Ștefan cot 
Mare, tot așa şi țăranii de pe 
Crişuri sunt siguri că bwhicii 
lor au stat de vorbă cu Traian 
şi Decebal, iar. părinţii lor au 
fost alăturea de Gelu, de Avram 
Iancu, de Horia şi de Crişan. 

In sufietul poporului de 
la graniţa de Vest trăeşte 
un Puternic duh istorie, 
care adânceşte  legătari 
străvechi în trecataul de 
multe ori milenar al nea- 
madlui traco-roman,. 


Sub tipar! 


Hamlet 


TRADUCERE IN VERSURI 
de 


Dragoş Protopopescu 


Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


Uliimul număr aduce colaborarea 
d-lor: Mac Constantinescu, Dan Balta. 
Constantin  Fântâneanu, Radu Gyr. 
Paul Mirecovici, Simion Stolnicu, Vlai 
cu Bârne, Pick Popescu, ete 

D. Radu Gyr semnează poetul «Fră 
sinei» din care cităm pentru frumuse 
tea lui câteva strofe: 


De dimineață, starețul Silvestru 
şi-a potrivit dăsagii la mijloc 

Sa închinat din şea şi, în buestru 
a pegorit de vale, la miloc. 


Ci fratele lon, tâujind sub nuc 
l-a tremurat în rima privirii 
pân'sa tot dus, urmuul ca un haiduc 


de câinele lățos “al mânăstirii. 


Caprele pasc, cuceryic, iarba Die... 
Ion, pg. brânci. îşi mângăe ușor 
tuleele bălane din a îi 

şi pleacă geană și ofiâză dor 


In curând 

va apare în editura «Cartea lo 
mânească» un volum de opere poss 
tume al poetului (Gh. Topârceanu 


D. prof. G. Murnu 

va face să apară în exrăud tălmă” 
cirea Iliadei lui Omar, Va fi tipărită 
de editura «Cartea Româncască> 


D. Tiberiu Crudu 

reputatul povestilor premiat de A- 
cademia Română cu premiul Năsturel, 
a tipărit în ediția 1-a volumul său de 
amintiri «De pe la noi ce-a fost odată». 
Ideea Liberă 

A apărui No. 20 din revisla jl- 
deea Liberă”, cu următorul sumar; 

Porsenna, Viilorul ţăranului; Vin- 
Hlă F. Panlazopol, realizări sociale 
în Japiia; N. N, Teianu, Relorme ne- 
cesare; Polihroniade, "Originile Fascis- 
mului; M. Streinul, Duceje în cultura 
Haliană; Mircea Munteanu, Coloniza- 
xea românilor de peste holare; D, C. 
Bălteanu, Speciitent eluic şi [iteratura; 
Em. Voinescu, Pe drumurile Italiei; 
Vornicul Boldur. Armala laliei; Va- 
siie Al. George, Rar (versuri); Zaha- 
ria G. Buruiană, Intrângere (versuri); 
Alex, Constant, Fascismul necunoscut. 

16 pagini în culori lei 3. 


României 


din pag. 2 A 
fară daco-romană 


Acest spirit istoric este 

| chezăşia de viaţă a româ- 
nismului de pe graniță, 

temelia pe care se va ridi- 

c ţară frumoasă şi puter- 

n:că în ciuda nemulțumi- 

rilor din vremurile noa- 


stra. 
VIRGIL POPESCU 
P. S. Intr'un reportaj trecut 
sa comis o eroare tipografică, 
şi anume că Satu Mare sar găsi 
la o distanță de 70 km. de gra- 
niță, Rectific' m: Satu Mare este 
la 8 km. de graniţă. 


Veraina fără săpun 


KIEV. (Transconti). —  Controlui 
„făcut în magazinele de stat şi în 
prăvăliile din Ucraina a arătat că in 
lamuarie a. c. în bazinul Donului 
119 prăvălii nu au.primit deloc za- 
hăr, 39 — sare, 3l — produse de 
tutun. Se simte. „deasemenea lipsa 
complectă a săpunului. 


| 


D. E:nest Bernea 


iscăleşte în <Cuvântul, de astăzi 
foiletonul <O tendință a vremii: 
asceza» în care serie: «cine înţelege 
să se supună în acest fel, cine câş- 
tigă prin sforţare proprie o poziţie 
superioară de structură si calitate, 
cine dă o adevărată ierarhie valori- 
lor, aceia îşi merită numele de om. 
Şi nu numai atât, dar sufletul lui 
se simte eliberat, se simte tare, se 
Simte stăpân până în locurile cele 
mai pline de primejdii şi de întune- 
ric. | 

Lumea de astăzi merge câtre o| 
viață nouă, care poate să semene 
sau. nu cu alte expresii ale isto- 
riei, dar ceeace credem sigur este 
că o altă viață de cât cea de până 
acum îşi arată zorile. Una din îu-! 
susirile acestei vieţi, una din virtu- 
țile cari vor transforma şi vor rea- 
bilita condiţia umană va fi asceza». 


Cununi uscate, 

cartea de poeme a d-lui R: du Gyr, 
obţine un Succes din cele mai mari 
pe carl le-a cunoscut vitrina în ul- 
timii ani. 

Ediţia l-e este pe sfârşite, ur- 
mână ca în curând să fie pusă sub 
tipar ediţia II-a. 

Este succesul bine meritat al ce- 
lui mai glorios drum poetie 


A 


i 


Viaţă şi sutiet 

este o bună revistă condusă de d. 
prof. Cozagea  Roselti la Brăila, 
scrisă cu nerv, Viaţa şi suflet co- 
mentează serios probleme cullura- 
te şi politice. Iscălese domnii; Dra- 
yoș Protopopescu, Mihail Slavici, 
Stere Mihalexe, Valeriu Cârdu. Ga- 
briel Bălănescu, etc. 


Constantin Fântâneru 

cunoscutul esseit, romancier şi 
cronicar literar, pe care îl întâlnim 
astăzi iscălind în coloanele ziarului 
<Universul> şi al celor mai bune re- 
viste literare, are pregătite pentru 
tpar câteva volume ce vor apare 
seccesIv. 

ConsStantin Fânritâneru este anul, 
tin cele mai viguroase talente ale 
tineretului, unul din cei mai activi 
putlicisti. 


O pianistă franceză 
la Bucureşti 


Peste căteva: zile va veni la Bucu- 
reşti - d-şoara Yvonne Lefebure, care 
se bucură: în lumea muzicală, de un 
renume . îndreptăţit, datorită talentului 
d-sale de pianistă. 

La: Bucureşti, d-şoara Lefebure va 
fi solista concertului simfonic al Fi- 
larmonicei dela 3 Martie, sub condu- 
cerea dzlui Alfred Alessandrescu. 

D-sa va da şi un recital de piau 
la Dalles, sub auspiciile Institutului fran 
cez de înalte studii în ziua de 5 Marie 
1938. 

== X—=—— 


Dela Teatrul Naţional 


Astă seară Teatrul Naţional va repre- 
zenta din nou marele succes „Oameni pe 
un sloi de ghiață” dramă în 3 acte de 
Wilem Werner. In distribuție d-nii 
George Calboreanu, A. Pop-Marţian, N. 
Bălţăţeanu, N. Săvulescu, G. Baldovin, 
N. Brancomir, A. Vilea, şi d-nele Ana 
Luca, Cleo Pann-Cernăţeanu, Eugenia 
Zaharia, Maria Burbea și Maria Neamţu. 


Direcţia de scenă d. Paul Gustv 
 —— 


Exnoriții 


Joi 3 iMartie ora 11 a.m. va avea loc 
în sala Dalles „vernisajul expoziției pic- 
torilor: TR. ȘIRATO %$ N. N, TOI- 


Da CR N N a i 


 î> 


ALENDAR 


Miercuri 2 Martie 1938 


ORT.: Sf. Teodoi Episcop Chirinic, 


(î 30) şi Sf. Martir Isihie, 


CAT.: Sf. Simpliciu, 
t Miercurea Cenușii. 


OPERA ROMANA: Werther, 
NAŢIONAL: Oameni 


pe 
ghiaţă. 


grele, 


LIGA CULTURALA: Rudele, 


LUĂ SAVOY 


SOARELE; răsare 6.4; apune 18.2. 

Pacea dela Brest-Litowsk (1918). 

Perpetua nesinceritate rusească faţă 
de noi, i 


MODERN: Două duzini de trandafiri, 


un sloi de| REGINA MARIA: Oameni în alb, 


COMOEDIA: Mansarda. 


SLUDIO-UL NAŢIONAL: Timpuri| LIBER: Coloniale, 


ALHAMBRA-EXCELSIOR: Trei va!: 


suri, 


Ultima zi 


Poftă bună la Tănase 


SAMBATA, DUMINECA MATINEURI 


ia tie caste Da DRE m E | PSD aibe 
AEP 2002 2 EC PETRE DAE d NUC RE JA SN ZE E A e ARU -2 :A CAP PRNEIE EEE DEPRESIE 821 


Teatrul MODERN 
Str. Sărindar, 14 
Iancovescu — 'Ţâranu 


Două duzini 


cu Ion lancoviscu, Toţa Yann, 


În fiecare seară 


de trandafiri 


Vivi Viasi: şi lonei 'Ţâranu 
—— 


CINEMATOGRAFE 


ARO: Nopji princiare şi jurnal. 
CARLTON: Fantoma Blondă. 


CENTRAL: Ogorul, cu Paul Muni şi Mat- 
chul de box Joe Louis—Farr, 


SCALA: Victoria, Suverana Angliei şi RAHOVA: Maman Colibri cu Jean Pier- 


jurnal Paramount. 

FEMINA: Uraganul , 

REGAL: Contesa Walewska și jurnal 
Paramount. 

CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Mazur. 
cu Costance Bennet şi Cary Grant. 

ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 

TRIANON: Paramata, jurnal şi com- 
plectare colorată. 

SELECU: Spovedania, cu Carole 
bard și Fred Mac Murray, 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardâArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 

OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Ro- 
bert Taylor şi Demonii mărilor cu Vie 
tor mac Laglen. 

FRANKLIN; Ogorul, cu Paul Muni şi 
Charlie Chan la Olympiadă cu Warner 
Oland. 


Lom- 


ROXY: Departe de ţară, jurnal şi 
completare. 
A. R. P. A.: Mormântul lui Genghis 


Khan, jurnal şi complectare, 
CORSO: Piraţii, jurnal şi complectare 
ELYSEE (str. Doamnei 11): Paramata 

jurnal şi complectare colorată, 


PACHE: Sângele pământului cu Irene 


Dunne şi Panterele roşii, 


VOLIDA BUZEŞTI: Cinci copii deodată, 


en June Lang şi Pericol de moarte cu 
Warner Orlland. 


3% 


RA 


re Aumont şi Polițistul învingător cu 
Richard Talmadge. 

UNIC (Bd. Col, Mihail Ghica 45): Copii 
Căpitanului Grant şi Misiunea locote- 
nentului Perry cu Robert Taylor şi 
Barbara Stanwyek. 

VOLGA-DOROBANŢI (calea Dorobanţi): 

Un carnet de bal, cu Marie Bell şi 

Singur la nevastă cu Hens Ruehmann, 
"A; D-na dela etajul II cu Mary Don 

şi Curierul din Londra cu Tyrone Pa- 

wer, 

MODEL: Răzbunare cu Pal O'Brien şi 
Tigrul din Bengal, : 

FLORIDA: Un carnet de bal şi Fata 
din Salem. 

MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 
ușoară, Alaska, jurnal şi trupa de 
reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. 

DICHIU:  Lumpacius Vagabondus şi 
Valea Tigrului. 

TRIUMF: Retfugiata din Shanghai cu 


- 


Shirley şi Doamna consimte cu Ann 
Harding. 
MARNA: Danielle Darieux în D-ra 


mama mea, Pwaţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu. 

LIA: Tarantella cu Jeanette Mac Do- 
nald și Lupul singuratic cu Melvin 
Douglas. 

P"RCELONA (Măgurele 123): Căpitanii 
curagioşi cu Freddie Bartholomew şi 
Spencer Tracy şi Văduva din Monte 

=————— 


DiO 


Miercuri 2 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
RADIO-BUCUREȘTI 


6.30 Deschiderea . emisiunii: Gimnasti- 


că ritmică, Radio-jurnal, Concert de di- 


mineaţă .(discuri). Sfaturi gospodăreşti 
şi medicale. 

1.30: Inchiderea emisiunii, 

18.00. Ora. Culturale. Sport. Cota Du- 
uării. 

13.10: Concert de prânz (discuri). 


14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa, Ra- 


dio-jurnal. 

14.30: Orchestra de  mandoline Ion 
Faziâ 

18,00: Ora Mersul vremii. 


18.0: 


chestra Victor Predescu. 


Concert de după amiază. Or- 


1915: Istoria muzicii (XV): D.G. Ki- 
riac de Pr, Nae Popeseca. 

Corul Soc, «Carmen» cond. de I. Chi- 
rescu N 

20.00: Sketeh muzical: Stroe şi Vast- 
lael:e. 

20,20; Sergio Benoni (bas dela Scala 
din Milano), 

20.45: In jurul unei descoperiri medi- 
cale de altă dată, de Dr Dem. Paulian, 
Fotino-Negru (pian), 

22.00: Muzică de cabaret (discuri), 

22.30: Radio-jurnal, Sport, 

22.45: Concert de noapte al Brehes- 
trei Vasile Julea, transmis dela restau- 
runtul «Coşna»>, 

23.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană, 


i .] 


Consiliul britanic pentru relaţii. 
le cu străinătatea, acordă două 
burse de specializare la Universită- 
țile engleze studenților români 

lată condițiile: 

Bursele Consiliului 
numai pentru bărbaţi. 

Un student spre a putea candida 
pentru o bursă trebue: a) să îi îm- 
plinit 20 ani dar să nu aibe mai 
mult de 27 ani până la 1 Octombrie 
1938; b) să îie necăsătorit; c) să îi 


britanic sunt 


obţinut diploma de licenţă la o uni- 
versitate sau şcoală echivalentă din 
România; d) să iacă dovada că are 
suficiente cunoştinţe de limba en- 
gleză pentru a putea urma cursuri 
in englezeşte. In acest scop îi va 
fi necesar să prezinte un certiticat 
dih partea consulului englez (de ca- 
rieră), e) să facă dovada că are 
o atât de bună pregățire încât este 
calificat să facă studii de specializare 
in subiectul anumit pe care şi-l alege, 


Prezini(ă marele succes 


Gu 


VĂI 


tog 
9 oa RuSEşr, 


( 


a 


A ) 


| 


— BALETUL 


g.colobmual Asman ab lui. Hesse 


[NAGY - 
MARINA 


% Souigru BALETULUI 


al anului. Gloria îilmu- 


lui irancez 


„NUITS DE PRINCEGe 


JZAN MURAT 
14 SHUBERT z 


i 
WE “Rop eRmovief 


Telegrame din țară primite 
de M.S. Regele 


cu ocazia promulgării nouei Constituţii 


L.a mareşalalul palatului sau mui + 


primit eri următoarele telegrame, 
cu prilejul edictării Constituţiei 
noui: 
M. SALE REGIILUI CAROL II 
In numele Inaltei Curţi de Casa- 


ție şi Justiţie şi personal cu pri- 
lejul edictării Connstituţiei, care 
constitue o nouă îndrumare pen- 


tru propăşirea naţiunii române,ru- 
găm pe Majestatea Voastră să pri- 
mească omagii respectuoase şi cele 
mai devotate urări de sănătate şi 
fericire, 
D. VOLANSCHI 
Prim-preşedinte la Inalta 
Curte de Casatie şi Justiţie 


M. SALE REGELUI CAROL II 


Asociaţia generală a românilor, 
uniţi AGRU roagă pe Majestatea 
Voastră, Inaltul ocrotitor al Bise- 
meii noastre naţionale, să primeas- 
că asigurarea celui mai adânc de- 
votament cu prilejul aşezării ţării 
ne noui temelii constituţionale. 


Vice-preşedinte AL. BORZA 
M. SALE REGELUI CAROL I| 


Din prilejul promulgării nouei 
Constituţii, pe care Majestatea 
Voastră a dăruit-o României cu un 
monument viu părinteştei purtări 
de grija pentru buna ordine, hnig- 
tea, progresul şi întărirea ei, fie-ne 
îngăduit ca în ziua plebiseitului a 
supra acestei Constituţii, care va 
rămâne o zi memorabilă a solida 
rizării cetăţenilor conştienţi de vre- 
mile de mare cumpănă ce le stră- 
batem, în numele patriotismului ŞI 
înțelepeiunei din care a emanat 
noua așezare a ţării, să dăm expre- 
sia simţimintelor noastre de pro- 
fundă şi recunoscătoare admiraţie 
faţă de Majestatea Voistră urându- 
Vă mulţi ani și sănătate şi IMp10- 
rând binecuvântarea  Providenţei 
ca să se poată desăvârşi overa ma- 
re de însănătoşire şi înnoire a 1ă 
rii începută ash 

Rectorul Academiei de înalte 
studii comerciale şi industriale «Re- 
gela Carol Il», dr. Octavian Prie, 


MAJESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL II 


Asociaţia patriotică „„Vitejii Nea- 
mului” filiala Mehedinţi depune la 
picioarele Tronului întregul el devo- 
tament de credință neclintită Regelui 
Înţelept, pentru binele şi siguranța 
tlaţă scumpei noastre Patrii. 

Preşedintele îilialei, 
Mihail Naum, Turnu-Severin 


AM. SALE REGELUI CAROL 1 


In numele societăţilor culturale na- 
ționale „Casa luminii” din “Mehedinţi 
şi „Cultul Patriei” din Turnu-Se» 
verin, Vă prezentăm omagiale felici- 
tări pentru temelia de consolidare şi 
propăşire ce asiguraţi patriei şi nea- 
mului românesc prin noua Constituţie 
în care vedem înmănunchierea tu- 
turor forţelor vii şi de progres ale 
naţiunii. 

Să trăiţi, Majestate, ani mulţi spre 
a Vă bucura la bătrâneţe de faricitelo 
roade ale operei de azi. 

Trăiască Dinastia! 

Preşedintele soc. „C:sa luminii” şi 
„Cultul Patriei”, prof. Al. Bărcăriu, 
directorul liceului Trâian 


M. SALE REGELUI CAROL II. 


Cu profund respect şi deplină 
mulţumire sufletească aduc la cu- 
noştinţa Majestății Voastre că în- 
treaga populaţie a judeţului Iltov, 
în frunte cu preoții îmbrăcaţi în 
odăjdii şi şetii de autorităţi şi in- 
stituții, s'au prezentat năvalnic la 
toate primăriile pentru ca să acla- 
me, în unânimitațe. noua Consti- 
tuţie şi să-şi manifeste şi de astă+ 
dată cu mulţă căldură şi neţărmu- 
rită dragoste şi profundu! d>vota- 


ment pent u Maje iatea Voa tra. 
Să trăiţi, Ma/estatel 
Pretec'ul județului Ilfov, cclosei 
Dombrowsky. 


MAJESTAȚŢII SALE REGELUI 
CAROL Ii 

Profesorii secundari din oraşul 
Focşani, întruniţi la liceul Unirea, 
exprimă Majestății Voastre întra- 
gul lor devotament, urându-Vă =ă- 
nătate deplină pentru a aduce la în 
deplinire marile reforme ce 


vor 
contribm la consolidarea, inălţarea 
şi prosperitatea statului şi naţiunii 
române 
Profesor, Alexandru Ispas 


Preşedintele Asociaţiei profe 
sorilor secundari 


MAIESTIȚII SALE REGELUI 
CAROL 1 


Sire! Comunitatea musulmană 
din Constanţa depunând la picioa- 
rele tronului  Maiestăţii Voastre 
sentimentele ei de adâne devota- 
ment, respect şi gratitudine, salută 
noua Constituţie a României Mari, 
urându-Vă ca sub auspiciile ei să 
duceţi ţara şi mai departe pe dru- 
mul înflorirei şi gloriei. 

Preşedintele Comunităţii 
mane din Constanţa, 

Fachredin Omer 


musul- 


MAIESTIŢII SALE REGELUI 
CAROL II 
Maiestate! Cu ocazia votării nouii 
Constituţiuni, Cercul Intelectealilor 
din Mediaş şi despărțământul <As 
tra» exprim Maiestăţii Voastre cele 
«mai profunde simţiminte da recu- 
noştinţă şi devotament, 
Preşedinte, C. Mustea 


M. SALE REGELUI CAROL II 


Locuitorii comunei Bucovăţu Dolj 
cu recunoştinţă se aştern la picioa.: 
rele Majestății Voastre. Salvatorul 
ţării. 

Primar caporal invalid de răz- 
boi. Badea Stan. 


MAJESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL II 


Societatea ofiţerilor de rezervă 
şi retragere proveniţi din activita- 
te «Regele Carol II» filiala Praho- 
va aderă cu tot devotamentul şi 
entuziasm la noua şi măreaţa în- 
tocmire socială şi Vă roagă res- 
pectuos a primi omagiile foştilor 
ofiţeri aetivi, cari au luptat pen- 
tru România Mare şi noua înfăp- 
tuire prin Inalta Majestății Voas- 
tre înţelepciune. 

Preşedintele Filialei, 
General Mlădineseu 


MAJESTAŢII SALE REGELUI 
CAROL II 


Comereianţii şi  industriaşii din 
Sudul Basarabiei, adunaţi astăzi în 
localul Camerei de comerţ şi indus. 
trie Ismail pentru a li se aduce la 
cunoştinţă cuprinsul Constituţiei. 
pătrunşi de cel mai udâne şi nepre- 
cupeţit devotament către Tron şi 
țară, depun la picioarele Majestății 
Voastre expresiunea celor mai înal- 
te sentimente de loialitate şi iubire 
pentru Cel care are grija neconte- 
nită pentry destinele neamului no<- 
tru 

Să trăiţi Majestate spre fericirea 
şi prosperitalea poporului român. 

"Vrăască Măria Sa Voavodul Mi- 
hai! 

Trăiască Dinasttu. 

Trăiască România 

Trăiască armata română. 

Preşedintele Camerei de comerţ şi 
industrie Ismail, I. DIMITRIU. 
MAJESTAŢII SALE REGELUI 

CAROL II 
In numele Societăților Femeilor 


o ——— a ————————————— A ———————————————————— 


Hitierismul după reînființarea 


part:.d.uiui 


(Continuare din pagina l-a) 


nal-socialiştii inregistrează câteva 
succese electorale. 

Luna lanuarie 1938 e destinată re- 
organizării NSDAP-ului. 

La 20 Mai, au loc alegerile pen- 
tru Reichstagul disolvat la 31 Mar- 
tie, NSDAP-ul obţine 809.000 de vo- 
turi — 12 mandate (din 491): Buzh, 
Dreher, Epp, Feder, Frick, Goeb- 
bels, Găring, Reventlow, Stâhr, GQ. 
Strasser, Jos. Wegner şi Willilzens 
intră în parlament, German-popu- 
larii nu obţin nici un mandat, 

Pentru diferite Landtaguri, naţio- 
nal-socialiştii obţin după cum ur- 
mează: 

1!) Prusia... 6 mandate; 

2) Bavaria... 9 mandate; 

3) Anhalt... 1 mandat; 

4) Aldenburg... 3 mandate. 

La Wiirtemberg, NSDAP-ul e în- 
vina, 

In Iulie, Baldur von  Sehirach 
preia conducerea corpului studen- 
țese naţional-socialist, 


La 30 Septembrie, prima aduaa- 
re de masse a NSDAP-ului la Ber- 
lin (în Sportpalast»), 

In Noembrie, se înfiinţează, sub 
conducerea dr-ului Adrian von Pen- 
teln, corpul de elevi naţional-socia- 
lişti. 

In anul următor, asupra căruia 
vom reveni pe larg în viitorul noa- 
tru foileton, N. S. 'D. A. P-ul merge 
în linia ascendentă, ceeace provoacă 
furia comuniștilor, cari îşi văd pe 
riclitată existenţa. 

In 1939 naţional-socialiştii obţin 
câtova răsunătoare succese electo- 
rale. 

Presa europeană se ocupă tot mai 
mult de Adolt Hitler şi de mişca- 
rea lui. Jidanii îşi mărese tirul de 
calomnii împotriva N. S. D. A. P- 
ului, care e învinovăţit de terorism 
şi diverse crime imaginare. 


Mircea Streinui 


Române Braşov, prezint Majestății 
Voastre admirația omagială cu re- 
cunoştinţă pentru marea activitate 
depusă a realiza această Constitu- 
pe, menită a da o noua putere popo 
rulu român cu dorinţa noastră a 
rămânea sub protecția Maiestăţii 
Voastre. 
Prezidetă, Maria Baiulescu; 

eretară, Maria Popescu Bogdan, 


se- 


MAESTAŢII SALE REGELUI 
CAROL II 
In clipele de sărbătoare ale sulle- 
telor româneşti, când prin noua 
Constituţie întrezărim România vea 
adevărată a ordinei, a propăşirei şi 
păcii între fraţi, gândul nostru s9 
îndreaptă cu toată dragostea şi de- 
votamentul până la jertfa supremă 
către făuritorul ei. Medicii din 0O- 
radea Bihor se prosternă în taţa 
Tronului strigând: Să trăiţi Ma- 
jestate. 
Dr. lon Matei, preşedinte coiegiu- 
lui şi asociaţiei generale a medici- 
lor din Oradea Bihor. 


MA!ESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL II 

Ofițerii de rezervă foşti şi viitori 
luptători ai oştirii Româneşti din 
secţia Clujană, a uniunii lor, co: 
pleşiţi de măreţia istorică a operii 
de ctitorie naţională ce sa săvârşii 
prin darea noului aşezământ con- 
stituţional, roagă respectuos  Ma- 
Jestatea Voustră să binevoiască a 
primi expresiunea unanimă a âd- 
miraţiei plină de gratitudine şi a 
nețărmuritului nostru devotamani 
faţă de Tron şi wloriosul lui Stă- 
pan 

Mihail Serban preşedinte. 
iugen Duncă vicepreşedinte, 
Uimpoeru Neagu secretar general 


MAI!IESTAŢII SALE REGELUI 
CAROL II 

Preopimea şi cântăreții bisericeşti 
ai judeţului Vlaşca omagiază no- 
ua eră de guvernare, produs ai în: 
țelepeiunei Majestății Voastre şi 
strâns uniţi împrejurul Tronuiui se 
roază lui Dumnezeu să trăiti mulţi 
ani spre binele şi prosperarea scum 
pei noastre țări. 

Protopop pr. Al. Constantinescu 
MAJESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL UI 
In Constituţia nouă orânduitoare 
de o binecuvântată  desvoltare u 
României, Asociaţia  Invăţătorilor 
din judeţul Caliacra vede iubirea 
ocrotitoare a Regelui Carol al Il- 
lea, predestinat să făurească epoca 
cea mai strălucită din viaţa popo- 

rului Său. 

Cu neţărmurit devotament învă- 
țătorimea depune sub Augusta în- 
țelegere a vremurilor toată mun?a 
şi sacrificiul cerute de răspântia 
zilelor de azi şi cu respectuoasă a- 
doraţiune învățătorii. Vă închină 
Majestate cel dintâi ca şi cel din 
urmă zând: 

Să trăiască România, Trăiască 
Regele Carol II, Trăiască Dinastia- 

Preşedintele Asociaţiei Invăţăto- 
rilor judeţului Caliacra, Răducu. 

MAJESTAŢII SALE REGELUI 

CAROL II 

Membrii Asociatiei C. F. R. Expre= 
sul gara Bacău, aduc la picioarele 
Majestății Voastre omagii de recu- 
noştință şi Vă asigură de tot devd- 
tamentul. 

Preşedinte Băiceanu 
MAJESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL II 
Membrii Asocizţiei Sportive şi Cul 
turale a personalului CFR gara Ba- 
cău, depun la picicarele Majestății 
Voastre omagii de recunoştinţă şi Vă 
asigură de tot devotamentul pentru 
liniştea ce a-Ţi dat Țărei şi pentru 
asigurarea românilor în Țara lor. 

Preşedinte  Partene 
MAJESTAȚII SALE REGELUI 
CAROL II 

Avocaţii baroului de Olt, încredin- 
țați că noua Constituţie va aduce o 
eră mare de prosperitate şi de însă- 
nătoşire a ţării, roagă pe Majestatea 
Voastră a primi respectuoase urări 
de sănătate şi lungă Domnie pentru 
ca opera făurită să-şi dea toate roa- 
dele. 

Să trăiţi, Majestate! 

Să trăiască România nouă! 

Prodecanul baroului de Olt 
lon Bellu 


Ofițerii germani pen- 
sionaţi au părăsit 
serviciul 


BERLIN, 1 (Rador). — Agenţia D. 
N. B. transmite: 

Otiţerii superioari scoşi la pensie 
în ziua de 4 Februarie, cu prilejul 
schimbării personalului, au părăsit 
astăzi serviciul activ al armtei, du- 
pă ce au dat în primire lucrările. 

Serbări de despărţire sau deslă- 
şurat cu acest prilej în toate garni- 
zoanele. In cursul acestor serbări 
sau vădit încăodată legăturile 
strânse care există între armată, 
Fuehrer şi noul siat naţional-socia- 
list. 


VARŞOVIA 1 (Rador). — Ziarele 
anunţă că d. Beck, ministrul aface. 
rilor străine, va pelrece trei zile în 
Italia, cu prilejul apropiatei sale vi- 
zite oficiale la Roma, 


In Austria a fost oprită 


imigrarea evreilor 

VIENA, 1 (Rador). — Consiliul 
Federal al Culturii şi Consiliul E- 
economie au aprobat proiectul de 
lege pentru împiedecarea imigrării 
evreilor cari ar veni dinspre răsă- 
rit, : 

Legea va intra în viguare imediat 
după ce va fi votată de Dieta fe. 
derală. 

In pregătire se află o lege pen- 
tru reglementarea dobândirii na- 
ționalităţii. Proiectul aduce mari 
modificări prineipiilor care regle- 
mentează astăzi naturalizarea. 


Azi a apărut în «Monitorul Ofi- 
cial» următorul Decret-Lege: 


tribuţiune dela Stat, judeţ, comună, 


supus aprobării Parlamentului, Con 
siliul de Miniştri, ministerelor sau 
autorităţilor speciale ce depind de 
ministere, consiliilor judeţene şi 
comunale şi autorităţilor biserceşti, 
care, potrioit statutului funeţiona- 
rilor publici sau legilor speciale, 
este ţinut a depune la intrarea în 
funcţiune jurământul de credinţă 
Regelui,  Constituţiunei şi legilor 
țării, este obligat a reînoi acest ju- 
rământ în termen de 7 zile libere 
dela data publicării în «Monitorul 
Oficial, a nouei Constituţiuni. 
ART. 2. — Jurământul va fi pres- 
tat înaintea şefului ierarhic sau a 
completului care potrivit statutului 
funcţionarilor publici sau legilor 
speciale este îndrituit a lua jură- 
mântul la intrarea în funcţiune. 
Magistraţii vor depune jurămân- 
tul în forma prevăzută din regula- 
mentul din 3 Ianuarie 1925. 
Militarii nu sunt ţinuţi să reîno- 
iască zurământul de credinţă. 
ART. 3. — Jurământul de credin- 
ță va fi reînoit în termenul prevă- 
zut de art. 1 şi de profesioniștii li- 
beri carei potrivit legilor de orga- 
nizare sunt obligaţi ca înainte de a 
începe exerciţiul profesiunii, să de- 
pună jurământul de credinţă. 
ART. 4 — Funcţionarii prevăzuţi 
de art. 1, care nu vor fi reînoit ju- 
rământul de credinţă în termenul 
fixat, vor fi socotiți de drept demi- 
sionaţi din funcţie pe ziua  expi- 
Tării termenului. Se exceptează cei 
bolnavi cari vor justifica împiedi- 


rat de un medie oficial, cum şi cei 
aflaţi în concediu în străinătate ; 
aceştia sunt obligaţi a depune jură- 
mânt in termen de 3 zile dela re- 
luarea serviciului, sub sanetiunea 
prevăzuţă mai sus 

Profesioniştii liberi cari nu vor fi 
reînoit în termen jurământul de 
credinţă, vor îi şterşi din tablourile 
corpului din care fac parțe şi nu 
Vor putea să reînceapă exerciţiul 
profesiunii decât după ce vor re- 
înoi jurământul. 


Soviotele cumpără cereale 
in străinătate 


MOSCOVA (Transconti) 1, — Re- 
colta din 1937 a dat circa 65 milioane 
tone de cereale, din care 35 la sută 
sunt destinate aprovizionărei arma- 
tei roşii, 

Actualmente Sovietele dispun dea- 
bia de 60 la sută din cereale necesa- 
re pentru semănături. 

In condiţiunile acestea comisarul 
agriculturei Eiche a cerut credite 
suplimentare pentru cumpărarea 
rerealelor necesare. Până ce aceste 


ve 


rereale vor sosi din străinătate, pen 
tru sămănături vor fi întrebuințate 
cerealele din magazinele de mobi- 
lizare ale armatei roşii, 


Totatât de critie se prezintă şi 
chestiunea îngrăşămintei artiticia- 
le. Deputaţii ucrainiani au relevat 
faptul, în şedinţa consiliului su- 
prem, că de ex. în sectorul Bialata- 
rkiev în locul celor 111.000 tone ne- 
cesare sa primit deabia 24.000 tone 
de îngrăşăminte. In sectorul Cher- 
son din 83 de cholchozuri abia 19 
sunt pregătite pentru campania se» 
mănatului, 

Se simte deasemenea lipsa maşi- 
nilor agricole. Până la finele lui 
Ianuarie staţunile de tractoare ale 
statului au executat numai 40 la 
sută din plan. Au fost reparate de 
abia 23 la sută din tractoare, 


D j emite ordonanţele 
ART. 1. — Oricine primeşte o re- buţiunilor pe luna Martie 1938 dacă 


sau orice altă inStituţiune publică, : tificarea șefului instanţei 
nri aşezământ al cărui Puget este | 


Oficiul Nauonal de Tlurmsm a 
Inat fiinţă prin legea sa organică 
din 29 Februarie 1936. 

Asupra importanței şi necesilăţii 
unei asemenea instituţiuni pentra 
Para românească, orice dascuţie 
este de prisos, cu atât mai mult cu 
cât după 2 ani de existenţă, rostul 
ei urmează să pătrundă cât mai a- 
dâne în conştiinţa fiecăruia până 
chiar în sufletele şcolarilor decurs 
primar. 

Un bilanţ al activităţii şi reali- 
zărilor practice ale O. N. T.ului 
Sar impune, conform uzanțelor. 
Trebuie înnă. încă dela început, să 
mărturisim că dacă ne-am limita să 
înşirăm aci cele câteva hoteluri 
construite, sau încă în construcţie, 
prin staţiunile  balneo-climaterice 
dela mare sau munte, preenui şi 
dacă ne-am mărgini să arătăm 
existenţa formală a 71 oficii jude- 
țena şi de 3 ori pe-atâtea oficii lo- 
cale de turism, nam face altceva 
decât să punem în lumină  încer- 
cări sau realizări disparate. Pen- 
trucă activitatea unui oficiu deim- 
portanță naţinonală, cum este 0: 
fieiul nostrn de turism. trebuie pri- 
vită sub unghiul mai larg al unui 
program. ce urmează a li realizat 
în decursul unui şir mai lung de 
ani, 

Si primul punct al unui bun prv- 
gram turistice este propaganda. Nu 
însă propaganda peste hotare. Căci 
dacă România sa clasat prima la 
concursul internațional de afişe tu- 
ristice dela Breslau, sau dacă sun= 
tem. reprezentaţi la Paris şi Berlin 
prin oficii cu încăperi somptuoase, 
aceasta nu înseamnă că, de-acum, 
putem aştepta cu brațele încrucişa- 


funcționarii sunt obligaţi 
pe noua Constitutie 


textu' decretului 


te să ne vină turiști străini în 
tară. 
jurământul 
r-gal 
ART, 5. — Ordonatorii nu vor 


de plata retri 


Statul de prezenţă nu va purta cer- 
sau au- 
torităţii că jurământul a fost pres- 
tat. 
Dat în Bucureşti la 28 Februarie 
1938. 
CAROL 


Preşedintele Consiliului de Miniştri 


Miron 
Patriarhul României 
Mircea Cancicov 


Doi ani de turism românesc 


Propaganda trebuie pornilă cu 


cea mai mare intensitate —  ajun- 
gând chiar obsedantă, ca refrenul 
unui cântece — în chiar interigrui 


țării. Apelul cel mai călduros tre- 
buie făcut îm toate straturile sociu- 


D. Vintilă Paraschivescu 
preşedintele 0. N. T.-ului 


le, care sunt adevărat românești. 
Ideta că România poate ajunge — 
chiar în scurt timp — cea mal îm» 


portantă [ară turistică din Europa 
trebuie să se însinueze în minţile 
cele mai fragede. 


NADEJDI IN VIITOR 


Pentrucă nici prin bugetul liml- 
tat al O.N.T--ului şi nici prin aja- 
toarele primite dela alte iustitu- 
țiuni de Stat, turismul românese nu 


poale deveni o realitate, ci prir 
contribuţia sufletească şi fizică a 


ficeăruia, dar a tuturor dintre usi 
Nu trebuie uitat că străinul, inain- 
te de a veni în contact cu frumuse- 
vile inezalabile ale ţinuturalor ro- 
mâneşti, atât de variate, ia contact 
mai întâiu cu elementul uman, pe 
care — în prezent — îl găseşte ne- 
pregătit pentru a pune în valoareo 
comoară, insuficient cunoscută de 
Români. 

Dnpă doi ani de dibueli modeste, 
dorim ca Oficiul Naţional de Tu. 
rism să meargă de aci înainte pe 
raza luminoasă a primăverii celui 
de-al treile an, spre o Românig 
cât mai frumoasă şi cât mai îmbie- 
toare. 

Urarea şi speranța noastră este 
chezăşuită de persoana d-lui Vintilă 
Paraschivescu, noul preşedinte al 
Oficiului Naţional de Turism care 
prin competenţa sa şi prin calităţi- 
le sale, nu ne poate — suntem si- 
guri — desiluziona, 


Ministrul Justiţiei ad-interim] Noul palat al Oficiului Na ţional de Turism 


ECOURI 


Luni 14 Martie crt., se va întruni 
Consiliul Eparhial — secţia administra- 
țivă bisericească, pentru a se face nu- 
miri de parohi în următoarele parohii 
vacante: Bălăşești jud. Tutova. Rânceni 
şi Giurcani din jud. Fălciu. Negrești II 
din judeţul Vaslui. 

Candidaţii sunt invitaţi atrimite de 
urgență cererile însoţite de acte, la 
Sfânta Episcopie a Huşilor. 

„ Societatea generală a pensionarilor 
C. F. R. „Regele Carol I” din Bu- 
cureşti face cunoscut membrilor săi 
şi filialelor din țară că, în ziua de 

20 Martie orele 9 dim. va avea A- 
dunarea generală în localul sala „Lo- 
comotiva” din Calea Griviței Na. 213. 

In caz de neintrunire a majorită- 
ței membrilor, adunarea se va ţine 
în ziua de 27 Martie a. c. la aceiași 
oră şi în acelaş local, cu ori câţi 
membrii prezenţi vor fi. 

Membrii din Bucureşti sunt rugaţi 


carea cu certificatul medical libe-|a se prezenta la sediu în gara de 


Nord etaj I, pentru a primi gratuit 
Darea de seamă de gestiunea anului 
1947 


„Societatea „Transilvania” pentru 
ajutorarea studeriţilor şi elevilor me- 
seriaşi români, fondată în anul 1867, 
în adunarea generală de Duminică 
27 Februarie 1938 şi-a ales cu una- 
nimitate de voturi următorul comitet: 

Preşedinte: loan Clinciu, vice-pre= 
şedinţi: Gh. Popa-Lisseanu şi Dumi- 
tru Z. Furnică. Casier: Aurel Pop; 
Secretar: Horia Pipoş; Membrii, Teo- 
dor Orghidan, Drusu-Eremie, C-tin 
Nedelcu, Ştefan Pop, lon Ghika-Bu- 
deşti şi Dănilă Raţiu; Cenzori: Ulpiu 
Hodoş, lon Costescu, Gheorghe Na- 
neș, Dumitru Marcu şi Gheorghe 
Velescu 

Fri a avul loc la sediul său din 
localul Direcţiei Cadastrului adunarea 
generală ordinară a Asociaţiei G-le 
Vederalive a inginerilor şi technicieni. 
lor cadasirali din România, sub pre- 
șidenţia d-lui inginer D. Ciurileanu, 
asistat de d-nii preşedinţi de secţie: 
ing. Gh. Ştefănescu Gună, și ing D. 
Duruiană secondaţi de d. secrniar g-ra) 
(. Negreanu. 


Laburiștii englezi contra 


iegocieriior 
LONDRA 1 (Rador). — In  şe: 
dința de azi a Camerii Comunelor 
deputatul libera! Mander, a între- 
bat pe d. Chamberlain cine este 
persoana care l-a înștiințat că I- 
talia a acceptat formula britanică 
pentru retrazerea voluntarilor din 
Spania şi acordrea drepturilor de 
beligerantă. Se stie că această che- 
stiune a fost viu discutată cu pri- 
lejul desbaterilor asupra impreju: 
rărilor în cari sa produs demisia 
d-lui Eden. 
Primul minnistru a răspuns ca 
numele acestei persoane nu intere- 
sează publicul. 


Răspunzând la o altă întreba- 
re pusă de deputatul laburist 
Strauss, d. Chamberlain, a ară- 
tat că informaţiile primite pe ca- 
le oficială nu au confirmat întru 
nimic svonurile răspândite şi re- 
produse de diferite ziare, pretin- 
zând că la 30 Ianuarie un pache- 
bot italian ar îi debarcat la Ca- 
dix importante cantități de ma- 
terial de război. 


angio-italiene 


Pe de altă parte, faţă de întreba- 
rea pusă de deputatul conservatu» 
Sandeman dacă guvernul britanic 
este în curent cu trecerea  conti- 
nuă prin Pirinei a unor considera- 
bile cantităţi de material de răz- 
boi venind din Franţa cu destina- 
ție Catalonia», d. Chamberlain a 
spus că deoarece controlul  teres- 
tru la frontiera franco-spaniolă a 
fost suspendat nu pot fi în această 
privimă anformatinni exacte 


Sindicatul şi Asociaţia proprietarilor 
de autocamioane roagă stăruitor pe toţi 
proprietarii de autocamioane, care pro= 
fesează cărăuşia să comunice de urgenţă 
printr'o c. poştală, N-rul maşinei, sue 
mele şi pronumele şi adresa indiferent 
dacă este sau nu înscris, în aceste or= 
ganizaţii şi chiar dacă are maşina re- 
trasă din ciculaţie, aceasta în interes 
general în legătură cu. demersurile fă- 
cuţe la autorităţi pentru clarificarea sia 
tuației noastre 

Acţionarii societății comunale a tram= 
vaelor Bucureşti au fost convocați pen» 
tru adunarea generală de 12 Martie a.c. 
orele 16 în localul din incinta depoului 
Şteian cel Mare 

La începutul săptămânii prezente se 
va întruni o comisiune însărcinată a 
studia fixarea. liniilor de tramvae pe 
nouile traseuri. 

Comisiunea va lucra în localul direc- 
țiunii drumurilor din ministerul Comiţ= 
nicațiilor. 

Ea este alcătuită din d-nii: ing. Pe= 
tre Neamţi, directorul general al Socie” 
tății Tramvaelor, chestor Gh. Botez, şe= 
jui serviciului circulației şi ing. Anghel 
Enăceanu, directorul drumurilor Mună= 
cipiului. 

„Frăția misiunară „Patriaruhl Mirom'4 
în grija ce poartă poerilor sociale, a 
început clădirea unui azil de bătrâni 
in grija ce poartă operilor sociale, a 

Face apel la bunii creştini să ajute 
cu ceeace pot la împlinirea acestui no- 
bil gând 

Orice ajutor se trimite în strada Sft. 
Apostoli Nr. 40. 

Se primesc şi cei ce doresc să-şi facă 
o chilie proprie pentru odihna bătrâ- 
neţelor sau pentru pomenirea celor ador= 
miti din neamul lor”. 


Domnii abonaţi, al căror abonament 
expiră la 1 Martie a.c. și vor să-l 
reînoiască, sunt rugaţi a ne expedia 
din timp Suma necesară pentru a 
putea continua expedierea ziarului 


? 


3 TEL. 3:24:93 SIMBOL 


. -. Fani - 


D= RE ÎN PRODUSELE ROMÂNEŞTI 
= A PASTE DEDINȚI 


SANATOL 


LEI 416 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJ 


Se găsește de vânzare uumai la farmaciile, drogueriile și par fumeriile românești , 


„Fotoconia 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VIGTORIEI No, i 


| Cot ge Pasafe aapise 


p 


FO10 CARPAȚI 


| roxoc Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Execuţăm iotogratii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 


pentru amatori, filme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 


MARFLE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS =——= Telefon 3-81-66 === EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, imprimate, Şiioane, 
jetta de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 
Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


[9 = 3 
CUMPĂRAȚI DELA VIZITAŢI 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 1! 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 


Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


ÎN SERI TE mmm iti alt air rent EEBRE EREE toarie reduse 


ţ Incălţăminte uurabilă şi icălțăminte uuravilă şi eftină | 


—— Ma. 


IORDAN A.lUN HSCUs-sor 


La Balonul Albastru 


Strada Carol No. 62 
Vinde „ettin Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


„MR: Manutactură Coniecţiuni, Incălțăminte 
o. 
Da DOE 53: PEEIAL AZI RE DU OO SEP (PACE > CIMES i DE SEE 


C oloniale, 


ÎI În —ară 


Societatea 


TECHNICA n E E CHNICA GENERALA _______ 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


| ina. GHEORGHIE CRETU BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
(na TELEFON 3.25-0 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ni A MATERIALE ELECTRICE. 


CU PKE|URI CONVENABIL= 


D-nii acţionari ai Societăţii Co- 
munale a 'Tramvaelor Bucureşti 
sunt invitaţi a lua parte la aduna- 
rea generală ordinară, convocată 
pentru ziua de 12 Martie 1938, ora 
16, în localul societăţii din  Bucu- 
reşti, Şos. Ştefan cel Mare Nr. 99 
(depoul de tramvae), pentru a dis- 
cuta şi delibera asupra următoare- 
lor chestiuni: 

1) Darea de seamă a consiliului 
de administraţie şi raportul cenzo- 
rilor pe anul 1937. 

2) Bilanţul şi contul de profit și 
pierdere, încheiate la 31 Decembrie 
1937. 

3) Descărcarea consiliului de ad- 
ministraţie de gestiunea sa pe a- 
nul 1937. 

4) Distribuirea  beneficiului 
constata la 31 Decembrie 1937. 

5) Ratiticarea cooptărei ca mem- 
bri în consiliul de administraţie a 
d-lui M. T. Diuvara, cu mandaţ va- 
labil până la 31 Decembrie 1939 
şi a d-lui I. Manolescu-Strunga, eu 
mandat valabil până la 31 Decem- 
brie 1940 

6) Alegerea a 2 membri în consi- 
liul de administraţie, cu mandate 
valabile până la 31 Decembrie 1942, 
în locul d-lor general N. Condiescu 
și C. D. Dimitriu, ale căror man- 


3 i UE VENITE PEACE TARI UZ) IERTI IISUSE ST 0 ETA! d OSTI 7 OS DEI EII ICE CTASZ IEEE a 
DOsi SA - “ARAŢI Cu PREŢURI EFLINE € | 


Vizitaţi Magazinul „Lâănaăsescu“ 
Str. Câmpineanu 'Zo. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat su toate genurile de arme și cartușe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 
Articole de toiiette şi partumerie 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etai |. BUCUREŞT 


"ELEFON: 5.0812/ 


net 


Menu: 3 feluri Lei 25 seara grâtar 


VIZITAŢI RESTAURAN TUL „VIENEZ“ 


at: tinestă Sfintilnr) 79 


Seara urclesiu. Tel. 5,05.80. 


PO iată 


date expiră la 31 Decembrie 1938. 

Consilierii a căror mandat expi- 
ră, pot li realesi. 

Au dreptul la vot acţionarii cari 
au 5 acţiuni; fiecare 5 acţiuni dau 
dreptul la un vot. 

Nimeni nu poate avea mai mult 
de 10 voturi personal şi 10 voturi 
ca mandatar. 

Pentru stabilirea calităţii de ac- 
ționar se va ţine seamă de toate 


| Incălţăminte trainieă 
pentru sezonul de iarna 
Modele noui lucrate în ateliere propri: 
Vinde cu preţuri excepţionaie 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZI DE ŞOŞORI $: GALOŞI 
Tel. 542/03 
ESPZIERI 


P- CRISTEA & M. ANTIPA | 


AUTORIZAȚŢI 

RLEOTRIOCITATE, APĂ, CANAL, LUCRĂRI şi REPARAȚII 

MAT ERIALE 
118 


In cazurile bolilor 


Bd, COLONEL MIH, GHIC Telelon 4-42.38 
i] 


PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘTI | 


OFICIUL şi GARA B DEȘTI IRLOY 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


oleră viţe, pomi roditori, arbuști trandafiri 
Cefeţi catalog ilustraț gratuit 


greață și turburări 


tate cu renumitul 


Aa comtnazi. AMIC pula iv digul 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du: Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


„GASTRO DD." 


i «BUNĂ. VESTIRE» 


NI mm e a a A 


“Sunt vindecabiie bolile de plamani? 


"Toţi aceia care suferă de astmă, tuberculoză pulmonară şi la laringe, itizie, catar la vâriul plămânului, tuse învechită, flegmă, răgușeală persig- 


fecare săculep conține 
un bilere/ pentru 


BUia 


Incurajaţi Comerţu Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.153.34 


Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


Comunală 


a liamvaielor București 


CONVOCARE 


cesiunile de acţiuni, făcute până 
în seara zilei de 1 Martie 1938. 

Acţionarii nu pot fi reprezentaţi 
decât tot prin acţionari. Femeile, 
minorii, interzişii şi persoanele mo: 
rale vor putea fi reprezentaţi și 
prin mandatari, cari nu ar fi aeţio- 
nari, 

Proeurile şi orice fel de  delega- 
țiuni se primese până în seara zi- 


lei de 8 Martie 1938. 

Dacă în ziua şi ora fixată nu va 
fi przent un număr de acţionari re- 
prezentând _ cel puţin jumătate 
din capital, această adunare se a- 
mână de drept, conform statutelor 
fără altă convocare, pentru 19 Mar- 
tie 1938, ora 16, în acelaşi local, 
se va ţine eu orice număr de aeţio- 
nari prezenți. 


[i 


CONSILIUL DE ADMINIS- 
TRAȚIE 


Pentru inimile miloase 


Tânărul Vasile Bărnuţiu, bolnav 
de tuberculoză în ultimul grad, a 
fost nevoit să părăsească spitalul 


| Zerlendi, din motive independente de 


el. 
A rămas astiel pe drumuri,, fără 
nici un ajutor şi -cu plămânii ciuruiţi. 
Ar dori să fie internat în spitalui 
din Vijniţa, dar m'are nici un ban. 
Roagă pe cei cu inimă de creştin 
să-l ajute, trimiţându-i bani sau a- 


limente, la adresa: str. Pârgari Nr. 
72, prin Maica Domnului, cartierui 
Teiu. 


de stomac nervoase 


crampelor, la stări spasmolitice precum şi le 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 


digestive sau obținut 


după multe cercetări atât în clinieile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 


preparat american 


« Gastro D.> se află de vân 
zare la farmacii şi drogye 
ii, Sau se expediază. 


Amândouă 


sunt la fel de roditoare. 


UN LOZ dela Oficiile de vânzare ale 


LOTERIEI DE STAT „Colectura 
Oficială şi a Oficiilor Rurale P. T. Ţ.” aduce 


însă rodul mai repede î 


ta 15 Martie are loc tragerea clasei l-a a 


teriei a XVl-a. 


mpărați-vă gala dela Colegtura Oficială. 
e se împart prin factarii poştalt. 


ta sate lozuri 


= ED ROOT 


Covati învins 


casă. 


— a al 
OFICIILEoe VÂNZARE ue 
LOTERIElo:STAT 


„COLECTURA OFICIALĂ ȘI 
OFICIILOR RURALE P.T.T. 


JPI95 7 


tentă, gripă şi n'au găsit vindecare până acuma, primesc dela noi pentru lămurire, absolut gratuit şi franco, poarte cu multe ilustraţii, scrisă de 
domnul dr. în med. Guttman, asupra temei; «Sunt vindecabile bolile de plămâni 
Să se scrie o cartă poştală, francată cu 6 Lei — la adresa exactă: PUHLMANN & CIE, PERLI 821. MUGGELSTRASSE 25—25a 


Sa 


- 


e |] 
Duminecă 6 Martie 


de Anderson! Giclo-crosul pedesiru al A. $. 
Sporiive „Principele Nicolae“ 


Traseui 


La Copenhaga în faţa a 2000 spee- 
tatori. boxeurul român Covaci 
fost învins de campionul Danemar- 
eei, Anderson. 

In realitate um rezultat de egali- 
tate ar fi fost o oglindă fericită a 
întâlnirei, 

Covaci s'a prezentat ca posesor a 
unei forme fără cusur. 


— 3 ———=—— 


Etapa doua 
Programul divizionar 


de Duminică 


SERIA 1 
Unirea Tricolor — Jiul, la București, 
F, C. Rapid — Phoenix, la Bucureşti, 
Victoria — Olympia CFR, la Cluj. 
Chinezul — AMEFA la Timişoara, 
Dacia Unirea — CAO la Brăila, 
SERIA II 
Crişana — Juventus, la Oradea. 
Gloria — Venus, la Arad, 
Vulturii Textila — Sportul Studen.- 
fesc, la Lugoj. 
Dragoş Vodă — Ripensia la Cernăuţi. 
Sk — 


Peter Kane a invins 
pe Bataille 


PARIS. — Aseară a avut loc o 
mare reuniune internaţională la Wa- 
gram. 

Cu acest prilej şi-a făcut reintra- 
rea englezul Peter Kane, care a bo- 
xat cu fostul campion al Franţei 
Georges Bataill€. 

Arbitrează d. Groos. 

Dela început Kane atacă şi se 
remarcă faptul că a crescut şi a 
căpătat o alonjă mai mare care-i 
permite să boxeze mai suplu şi mai 
precis. 

Repriza l-a domină net, a doua 
şi-o însuşeşte la limită iar în cea de 
a treia acumulează un net avantaj de 
puncte. 

In repriza 4-a cu o directă, Ba- 
taille este trimis la pământ şi numărat 
până la 7. 

Reprizele 5, 6 şi 7 arată o reve- 
nire a lui Bataille pentru ca în re- 
priza 8-a cu un formidabil upper= 
cut să fie din nou numărat până la 


“Ultimele două reprize îl arată pe 
englez foarte mobil şi într'o condiţie 
excelentă care-i va permiţe să lupte 
din nou pentru supremaţia „,coco- 
şilor” mondiali. 


o a a aa 


Pe bibicletă plecarea: b-dul Gh. Buz- 
dugan - Statuia Eroilor Aerului = bdul 
Mareşal Presan - Arcul de Triumi. 

Pe jos: Arcul de Triumf - intrarea şi 
traversarea Lunei Bucureştilor - pe ma- 
lul stâng al lacului -eşirea prin poarta 
din faţa fântânei Mioriţa” (vile Mi- 
novici). 

Pe bicicletă: „Fântâna Mioriţa” = 
sos. Buc.-Ploeşti la dreapta (peste po- 
dul Băneasa) - până la linia C.F.R. 

Pe jos: Linia C. F.R. — Stăvilar He- 
tăstrău. 

pe bicicletă: Stăvilar Herăstrău -— 
statuia Eroilor Aerului. 

Pe jos: Statuia Eroilor Aerului — 10 
colire — până la b-dul Mareşal Presan. 

Pe bicicletă: b-dul Mareşal Presan - 
Arcul de Triumf — întrarea în „Luna 
Bucureştilor”. i 

Pe fos: Luna Bucureştilor pe malul 


slâng al lacului — eșirea prin poarta 
din faţa fantânei „Mioriţa”. E 
Pe bicicletă: Fântâna „„Mioriţa” = 
os. Buc. — Ploeşti = peste podul lg 
cubi Băneasa — la dreapta — liniă 
CFR. k 
Pe jos: Linia CFR — stăvilar Herăse 
trău. ] 
Pe bicicleță: Stăvilar Herăstrău —a 
statuia Eroilor Aerului — sosire — total 
15 km. (aproximativ). | 
Inscrierile însoţite de taxa de 10 Jet 
se primesc până în ziua de Vineri A 
Martie 1938 or a18, la magazinul d-lui 
Nic. Savu din cal. Victoriei Nr. 25. 
Se poate alerga pe roată liberă sau 
fixă, cu două frâne şi ghidon buşonat. 
Adunarea concurenţilor Ja ora 10 dim. 
plecarea la ora 10.30. 
Premii: I. lei 500; II. let 250; TIE, 
lei 150; IV. lei 100. 


= RE —— 


Arsenal în Europa 


LONDRA, 1. — 'Turneul pe conti- 
nent al faimoasei echipe engleze de 
football Arsenal a fost definitiv 
perfectat. 

Britanicii vor juca la 15 Mai în 
Olanda cu selecționata naţională — 


Italia participă 


Zwalmwen — la 17 Mai la Antwerp- 
sen (Anvers) eu reprezentativa 3elh 
giei (Diables Rouges şi la 22 și 26 
Mai la Viena, cu echipa naţională a 
Austriei şi cu o selecționată locală 
a cluburilor Rapid şi F. C. Austria, 


——.—XX—>——— 


ziarul «L'Auto» cetire... 


la campionatul 


de rugby dela Bucureşti! 


«L'Auto» anunţă în ultimul său 
număr sosit în Capitală, că Italia 
intenţionează să participe la eam- 
pionatul european de rugby de la 
Bucureşti. 

Cum nu va Participa — anunţă 
«Auto» — nici Belgia şi nici O- 
landa la acest campionat, desigur 
că rămasă în trei partanţi: Franţa. 
Germania şi România, competiţia 
şi-a pierdut tot interesul ce-l sus- 
cita. 

«Ea se va desfăşura totuşi» — 
precizează contratele parisian — 
între 19 şi 22 Mai, când se va scăsi 
formula -ca proba să se dispute în 
trei». 

Relatările ziarului «L/Auto» sunt 
deosebit de grave, dar cunoscând 
fantezia extrem de desvoltată a a- 


FOȚU- RUYAL 


„BUZDUGAN: 


artistice 


fotograții exclusiv sue 


cestui ziar specializat în știri sen- 
zaționale care nu se confirmă decât 
arareori — gândim că nu e cazul 
să ne facem înimă rea. 


Matchul Anglia-Elveţia 
va fi arbitrat de 
Langenus 


BRUXELLES, 1. — Primul match 
al echipei naţionale engleze pe cow- 
tinent va avea loc la 1 Mai la Bern 
na, când Anglia va întâlni Elveţia. 

Conducerea acestei importante pare 
tide a tost încredințată renumituli 
arbitru belgian John Langenus. 


ll 15 


(LA ch SA IT 


N, 
de 


Tesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A. 


a eftenit preţurile produselor sale 
Ţesături de bumbac, in şi cânepă. 


Bucureşti, Brănești, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 
Chișinău, Cluj, Cernăuţi, Galaţi, laşi, Ploești, Piteşti, Roman, 
Timișoara, Turnu-Severin, Târgoviște. 


DEPOZITE: 


Cereţi pânzeturile 
București și provincie. 
Calităţi 


noastre la toate magazinele din 


neiîntirecute. 


ECONOMICE - FINANCIARE 


9 


In ultima vreme presa zilnică şi periodiciie, dela noi, care se atiresează 
comercianților, sunt pline de sfaturi şi îndemnuri ca aceştia să se inspire, ât 
mai mult, dela lucrările scrise, în occident pentru a determina «afaceri bume». 

Toată literatura aceasta şi toate institutele creiate pentru a studia psi- 
hologia consumatorului în vederea unei mai bune vânzări şi a unei mai bune 
pregătiri « vânzătorului, fac parte din arsenalul care pregăteşte armele lup- 
tei între concurenţi. 

„Nouă ni se pare că aceste mijloace sunt legate mai mult de trecut decât 
de viitor şi că în cele mai mai palide viziuni, ale viitorului aspect a comerțu- 
lui, nu se vere nicăeri abilitatea ca metodă corectă de a face pe cineva să 
cumpere g marfă de care mare nevoie. Pentru a ne ta seama şi mai bine de 
metodele recomandate vom lua un exemplu care ne va lămuri mai bine. Ple- 
când dela constatarea că un consumator, intrat în prăvălie, răspunde mai 
lesne da decât nu, doctorii în vânzare recomandă băiatului de prăvălie să-l în- 
trebe: Un spriț mare? Căci este mai practic decât al întreba: Un spriț mare 
sau unul mic? 

4 Recomandarea aceasta echivalează cu un îndemn de a profita de neho- 

tărirea unui om spre a-i smulge un consimțământ pe care altfel nu Var da, iar 

ramura aceasta de teorie comercială, dezvoltată în special peste ocean, 

nw înseamnă decât o “trădanie de a găsi cele mai abile mijloace pentru : spe- 
cula, în folosul tău, slăbiciunile şi defectele oamenilor, 

La noi se practică empiric aceste metode de vânzare şi deci pe o scară 
mult redusă. Sunt unii care cred că trebuesc extinse cât mai mult. Nouă ni 
se pare că aceştia nu prea sunt în pas a: vremea, 


X——=— 


Vum îuncţiosează birou: de -etiţii 
dela ministerul de finanţe 


Ministerul de finanţe ne rvagă să 
aducem la cunoştinţa publicului modul 
cum iuncţionează noul birou de evr- 
denţă şi informaţiuni. 

Serviciul de evidenţă şi informaţii, 
pus la dispoziţia contribuabililor la 
21 Februarie a. c. şi-a dovedit util:- 
tatea chiar din primele zile de func- 
ționare. 

In cele cinci zile de lucru ale săp- 
tămânei trecute, s'au primit la acest 
serviciu 905 petiţiuni care au iost 
imediat îndrumate la serviciile res- 
pective, serviciul evidenţei având în 
grijă soluţionarea rapidă.  Astiel, 
Sau primit cu poşta 465 petiţiuni şi 
S'au depus persona] 440 petiţiuni. 
Din acestea, 280 petiţiuni care nece- 
sitau referatul serviciilor exterioare 
gu fost trimise acestora, restul de 
625  petiţiuni fiind repartizate di- 
recţiilor din centrală. Publicul a fost 
servit cu promptitudine. In cazurile 
de urgenţă, solicitatorii au fost sa- 
tisfăcuţi în cursul aceleiaşi zile. 

In acest chip s'a observat, la au- 
dienţele directorilor, reducerea nu- 
mărului intermediarilor, publicul a- 
vând posibilitatea de a obţne reza- 
Juţiunea în minimum de timp, mulţu- 
mită nouei proceduri de urgentare 


şi înfiinţării acestui serviciu de evi- 
denţă şi informaţii. 

Publicul este rugat, - deci, să se 
conformeze în propriul său interes, 
dispoziţiilor luate prin decizia publi- 
cată la vreme, în ce priveşte rezol- 
varea petiţiilor la ministerul de [i- 
nanţe. 

In consecință, solicitatorii suni ru- 
gaţi să depună peliţiile care necesită 
referatul serviciilor exter:oare deadrep 
lul la aceste servicii, care le vor so- 
luţiona, dacă ele cad în compelinţa 
lor, sau, în caz conlrar, le vor lri- 
mile de urgență, cu referaiul și actele 
respective, centralei, 

Publicul este rugat să nu se prezinte 
la direcţii, în a udienţele ce se acordă 
zilnic între 12—13145, decât dacă au 
obţinul în prealabil referatul servleii- 
lor exterioare, 

Se atrage alenția că audienţele la 
d, ministru nu se acordă decât acelora 
care au obținut rezoluţia directori- 
lor serviciilor din minister. 

Serviciul evidenţei şi informaţiilor 
funcționează în localul ministerului de 
finanţe şi primește publicul zilnic, îp- 
tre orele 8—1314 și 16—191£. Orice 
xeclamaţiuni se vor adresa acestui 
serviciu, care le va cerceta de urgenţă 


E = — 


Demeisui Camerei de Comerţ pentru 
îngrâdirea comerțului ambulant 


Camera de comerț din Capitală a | gulamentul din anul 1888, 


jăcul la primăria Capitalei un demers 
prin care, după ce înfățișează dijicul- 
jăţile ce rezultă pentru stat, negustori 
şi consumatori, cere să se ia grabnice 
măsuri pentru resirângerea acestui co- 
merţ. i 

După părerea Camerei, aceste măsuri 
ar trebui să ie în număr de trei: 

1. Să nu se mai elibereze autori- 
saţii penlru exercitarea de comerţ am- 
bulani, decât pentru articolele şi în 
condiţiile prevăzule de Jegea şi re- 


3 


2. Să se revizuiască loale aulori- 
zațiunile de comerţ ambulant elibe- 
rate de municipiu, sau de sectoare, 
până în prezent, anulându-se acele 
autorizaţiuni dale lără respeclaraa d's- 
pozițiunilor legii şi regulamentului. 

3. Organele de poliţie comunală să 
fie obligale a face un control serios 
și permanent al comerţului ambulant 
exercilal în raza municipiului Bucu- 
reşti, aplicând dispoziţiunile legii, în 
eeeace privește sancţiunile, 


—=———— 


Autorizaţiile de import] Noua moditicare a co- 
vor trebui să poarte|misiei superioare de 


emblema şi numelc 
proprietarului 


Banca Naţională a cerut Direc- 
țiunii contingentării ca, pe autori- 
zaţiile ce se vor elibera pe viitor 
pentru import; să fie menţionate 
atât emblema cât şi numele pro- 
prietarului tirmei. 

Această cerere a fost tăcută în- 
trucât, între timp, sau ivit dificul- 
tăţi la control, deoarece autorizaţii- 
la eliberate numai cu emblema sau 


contingentare 


Comisia superioară de contingen- 
tare, a suferit sub guvernarea trecută 
unele modiiicări prin întocmirea d-lor 
ing. Negreanu şi lon Dumitrescu» 
Militari. 

Printr'o decizie ministerială comi- 
sia superioară de contigentarea se 
compune din d-nii: ing. Ficşinescu 
preşedinte, C. Negreanu, G. Leonte, 
GI. Gr. Dumitrescu, Cezar Popescu, 


P. Petrică, V. Stoicovici, M. Dumi- 
trescu, C. Sescioreanu şi ing. Mi- 


cu numele nu corespundeau celor-[ţescu, directorul contigentării, ca 


lalte documente, 


membri. 


FAINA DE LUX 


dig 
NOUA MOARA 


GAGE 


CEA MAI BUNA 
CEA MAI TARE 


M. DORNEANU 


Jetoanele sau renu- 

merările de <-: 

prestate, vor î: ..,..„se 
impozituiui 


- =. 
Că | 


Ministerul de jinauţe face cunoscut că 
potrivit art. 52 aliniat ultim dit legea 
contribuţiunilor directe, „orice jirmă co- 
aercială sau industrială, având în ser- 
vidiul său ori folosind ocazional opera 


prestată de persoane supuse impozitului 


pe projesiunile libere, în termen de o 
lună de când a ejectuat plata, este obli= 
gată să comunice circrmscripției de con- 
statare, în cuprinsul căreia se află do- 
miciliul acelor persoane, toate sumele 
plătite sub formă de onorarii, parti- 
ripări sau jetoane de prezentă, drept 
remunerare a serviciilor prestate, sub 
canctiunea prevăzută de art. 109. 


BURSA 


CURSUL DEVIZELOi+ 
la 28 Februarie 1938 


Paris 3.20 —3.35 
New-York 98—109 
Londra 190,50 —500,50 
Olanda 54,50 —55,80 
Elveţia 22.73—22 20 
Bruxelles 16.65 - 17.— 
Varşovia 18.65—19.05 
Italia 19.66—5.19.66 
Penyoe 26.50—27.50 
Viena 23—24.50 
Kor. 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380. 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Fres. Îrcs. 320—3.35 
Lira Paleslineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25.83 (x) 
Lira iallană :19.66—3519.66 (x) 
Zloţi 18.05—19.05 (x) 
Otomane 8$2—83 (x) 
Belyas 16.65—17 (x) 
Ke. 344—331 (x) 
Schilingi 23—24.30 
Elveţia 22,75—23.20 (x) 
Dolari 95—100 (x) 
Olanda 45 80—55.80 (x) 
Dinari 28.98 —3.05 
Pengoe 26,50—27.50 
Drachma 99.105 —1.107 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 380 atât la 
vânzare câl şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 6.60—6.90 
Lira s'erlină aur 1570 —1600 
Dolari 1995—195 
Florin Olandez 110—120 
Napoleon 1260—1230 
Leva 160—120 
Shilingi 321/5—35 
Zloţi 331/2—35 
Rentenmark 41—43.59 
Pengoe 36—371/ 
Otomane 115—129 
Lire sterline 950—1020 
ke. 635—660 
Elveţia 46—471/3 
Dinari 390 —410 
Italiene 9—8.35 
Drachma 145—103 


Manualul bunului comerc:ant 


«BUNA VESTIRE» 


RIA Toţi Românii joacă la loterie numaiprin oficiul de vânzareal Finiuii 


„IN VALIZILUR din RASROIU“ 


Se poate evita 
ca să nu suferim? 


Desigur, de exemplu de 

reumatisme... a căror a- 
gravare se face să [ie re- 
simțită dela începutul 
sezonului ploios. 
Este suficient pentru a- 
ceasta de a lua în fiecare 
seară o linguriţă de Uro- 
donal în puţină apă. Se 
mai poate să fie ameste: 
cat cu vin şi cu infuziuni. 
Urodonal  îndepărteuză 
suferinţa și reînviorează 
organismul, 
Avem nevoe ma ales in 
timpul iernii. 

LA FARMACII ŞI DROGUERII 

| ce e] 


Îngrijiți 
și întăriți-vă 
CĂILE 
RESPIRATORII 


CU O CUTIE DE 


PASTILE 


Mărţişoare, Aur, Argint, Double 
Constantin P. Mateescu 


Str. Carol, 9. Tel. 478-50 


Ce va cu 


Eri dimineajă sa iniruni: cumitetui 
pentru organizarea expoziţiei „Luna 
Rucureştilor” pe anul 1938. 

Sa căzut de acord. ca anul acesta 
„Luna. Bucureştiler” să cuprindă o 
expoziţie la. care să se manifeste 
toate breslele Şi marile şi micile in- 
dustrii, depe intregul cuprins al ţării. 

In acest scop, in parcul Carol ai 
II-lea vor îi ridicate 12 pavilioane, 
reprezentând economia naţională, l- 
teratură, educaţia tineretului, indus- 
tria românească şi toate problemele 
strâns legate de progresul ţării noas- 
stre. da 

De asemenea, Straja Ţării va ame- 
naja un pavilion unde va expune 
producţiunea tineretului din toate re- 
giunile ţării. 

In intenţia organizatorilor de a- 
nul acesta este şi expunerea tuturor 
pieselor care au format pavilionul 
României la expoziţia internaţională 
din Paris. In acest scop urmează să 
construiască pavilioane din beton, 
definitive, în care să fie expus în- 
întreg acest material. 

Pe locul actualei expaziţii din cu- 
prinsul parcului Carol al II-lea se vor 
construi pavilioane de beton, păs- 
trând în linii generale aceleaşi si- 
luete şi suprafaţă ca şi cele con- 
struite după proectele d-lui arh. Oc- 
tav Doicescu. 


ilie Pag. 5a 


PROVINCIA 
Mandat (cec) poştal 
sau Ramburs 


României Mari 
BUCUREŞTI 
Piaţa Senatului, 2 


E e. 2099 RIN A E RD 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 81 


bei 16 Pânza nuca a subţire 
she pat b: Mitereă 
9 ve 
39 39 Chiton [ela Superior: 
42 Chifon Madapolam 
„39 Gradel Pr ensatur 
„16 Pânză Ps 
„, 115 Pânză e Searseatur 
„. 24 Servețe, poata sas 
39 13 Cârpe p. bucătărie 
28 Batist însa 
, 59 Poplin veni iar 
; 98 Dejalen E2eze p,, 
;; 20 Batiste. „suie 
„9 Batiste „.. 

„ 20 Ciorapi Pitis 
25 29 Chiloţi de damă 

„ 59 Pânză »2te he 
; 119 Perdele 2 aa ui 
„360 Mătase 1;Pini, 


Exp. provincie contra ramburs. 


- m 


Mionanu necunoscuţi există. = 
Ei sunt aceia cari, cu 200 de lei, au 
câștigat un milion la Loteria de Stat. 
Nefiind nici o mistificare în a nu de- 
clara numele, secretul îl garantează 
însăși legea Loteriei de Stat. În fie- 
care lună se creiază noi milionari şi 
mimeni nu este obligat să divulge 
anonimatul. 


Fum puitaţi cu bati inctedetea 


LOZURI 


prinde 
„Luna Bucureştilor“ 1938 


Ar ti posibil ca pe locul actualu- 
lui pavilion cultural să se construia- 
scă pavilionul dela Paris cu faţade 
de marmură de Ruşchiţa şi interiorul 
de sare şi alabastru. 

Costul pavilioanelor de beton cari 
urmează să fie gata până la 9 Mai 
a. c., este -aproximativ de 30 mi- 
lioane lei. Cheltuelile de amenajare 
nu vor trece însă de 10 milioane lei. 

In vederea lărgirei cadrului Lunei 
Bucureştilor se proectează terminarea 
parcului Regele Carol al II-lea prin 
executarea exproprierelor ultimelor 
case rămase între b-dul general Pre- 
zan şi şos. Jianu. 


PLAȚILE ŞI Oa DONANȚARILE 


PANA LA SFARŞITUL BUGE- 
TULUI 


Direcţia iinanciară a municipiului 
a înştiințat publicul că între 25 Fn- 
bruarie a. c. şi 15 Martie a. c., 
nu se vor face decât plăţi de per- 
sonal, urmând ca plăţile de mate- 
riale şi furnizori să se facă la o 
dată ce se va anunţa. 

In conformitate cu prevederile le- 
gii administrative încă în vigoare, 
intre 15 şi 31 Martie ale fiecărui an, 
ordonanţările se suspendă, urmând 
a fi reluate după 1 Aprilie. 


DELA 


S'a anulat convenţia între 
Federaţia Salariaţilor Pu- 
blici şi C.F.R, 


Regia Autonomă C. F. R. a hoțărit 
anularea convenției ce avea cu Fede- 
raţia Salariaţilor Publici, convenţie ce 
privea vânzarea pe credit a diferi- 
telor mărfuri. 

In onosecință nu se va mai da nici 
o viză pentru aprobare de credit. Re- 
ținerile pentru mărțurile deja cumpărate 
se vor face în conformitate cu ordi- 
nele în vigoare. 

Modificări în mersul tre- 

nurilor de marfă 

Trenurile de marfă 5565—5566 vor 
circula facultativ, adică numai atunci 
când vor avea o încărcătură de cel 
puţin două treimi din puterea de re- 
morcare a locomotivelor sau 85 la sută 
din capacitatea liniilor de pe linia res- 
pectivă 

Prelungirea reducerii 
pentru staţiunile 
sportive de iarnă 

S'a prelungit — în aceleași con- 
dițiuni — reducerile peniru staţiu- 
nile ce deservesc localităţile unde se 
practică sporturi de iarnă. 

Reducerea pe C.F.R. 
pentru târgul din Zagreb 

S'a acordat o reducere de 50 la sută 
din taxele tarifului tren personal nu- 
mai la înapoiere — tuturor vizitatori- 
lor Târgului de Primăvară şi Târgu- 
lui Internaţional de Mostre ce se va 
ține la Zagreb, primul în întervalul 
2—16 Aprilie, tar al doilea între 2 
Aug. şi 15 Sept. a.c. 

De această reducere beneficiază şi 


C.F.R. 


vizitatorii strălni cari vor trece în trau- 
zit prin ţara noastră. : 

Nu se admite întreruperi. Suplimen- 
tul şi tichetul se vor plăti integral. 
Suprimări de trenuri 
De astăzi 1 Martie trenurile de per- 
soane 1145 şi 11:46 Costeşti-T. Măgurele 
şi vagoanele directe cl. I-a, Il-a şi a 
III-a Bucureşti Nord-T. Măgurele cari 
plecau cu garnitura trenului accelerat 
103 la ora 7 seara din Gara de Nord 
şi se înapoiau cu trenul acceterat 104 
la ora 10 şi 30 dimineaţa, se suprimă 

din circulaţie. 

Din această cauză, trenurile auto- 
motoare M. 1139 şi M. 1134 Piteşti - 
T. Măgurele se modifică reluându-şi ve” 
chile mersuri. 


Publicaţiune 


Regimentul 15 Artilerie, face cunos- 
cut tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şi 
gradelor inferioare activi şi de rezervă 
care au făcut campania 1916—19:9 în 
cadrele Regimentului 15 Artilezie şi caro 
nu a primit încă medalia de răsboi 
„Crucea Comemorativă” şi „„Victoria” 
să înainteze de urgenţă Regimenfiui 15 
Artilerie Turnul Măgurele o cerere din 
care să se vadă: 

— Numele şi pronumele, gradul, cou- 
tingentul, adresa actuală, numele părin- 
ților. luptele la care a luat parte și 
care medalie din cele de mai sus n 
posedă. : 

Comandantul Reg. 15 Artilerfe 

Colone], Edoar Rădulesca 
Şeful Bir. Mobilizărei _ 
Căpitan F. Pe/rescu 


| Nik 
DUMITRU BORCEA București Tel, 3.51.66 Calea 


LOTERIA DE STAT 


TRAGEREA CLASEI tA A LOTERII AXVPA 


a AFI: e 


Mărțişoare, ceasornice, bijuterii, cadouri 


Ştefan Dragomirescu 
Geasornicăria „PRINCIARA“ Str, Brăzoianu, 13 


NR, PO 
MAGAZIN ROMANESC 


Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20%, toate magazinele cu aceaşi articole 


data 


Victoriei 114 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. G8. Telefon: 3.10.1i 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


00 
Blănăria „ui OPARD“ 


Petre Gârleanu 


Str. Coiţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihailescu 
Strada Coiţei 4i sis fosti si. 


Incotro : 


La RESTAURANTUL și BERARIA 
NA ŢIUNII 


vis-a-vis de Tribunal 
unde se poate mânca atât ziua cât şi noaptea 
bun, curat şi eftin. ; 
lar Maestrul NICU DUMITRESCU-Vâlcea fost la Rest. Bulevard 
ne distrează admirabil având pe renumitul diseur 
M. VIZIRU-laşi 
— RS DIETE ESI SPL E E i SOSEA 


în 


e Cta 


E d 
bai 


Pag. S-a 


„a 


După co 


nfer 


«BUNA VESTIRE» 


DL 


za Asehluss-ul va fi 


= 


inț 


DELA ANKARA 


— tomentariile presei italiene. — intrevaderea — 


ROMA, 1 (Rador). — Ziarele, nelor din Ankara, Bucu- | tuează devotamentul înţe- neintervenţie, se pare că un acord 


comentnâd comunicatul oficial | 
dat la terminarea lucrărilor con Beigradul, trimițând anu- 
siliului Inţelegerii Balcanice la miţi ayenţi la Burgos, 

Ankara, subliniază orientarea 
celor patru țări spre recunoaște- 
rea Imperiului italian, deja rea- 
lizată de Jugoslavia şi în curs 


SURPRIZA LA PARIS 
PARIS 1. — Ziarele tran- 


de realizare din partea Româ-| ceze de ieri înregistrează 
cercwrilor 


niei. ! surprinderea 

Această orientare, spune, 

«Giornale dWltalia», rele- 
vă un înțelept realism po-| 
litic şi o justă comprehen.- | 
siune, 

Ziarul subliniază că statele 
Inţelegerii Balcanice nu pot toa- 
te patru să-și deminească pe ace 
laş plan raporturile lor cu Ita- 
lia, dar este de nădăjduit că tim 
pul și o reală politică de inde- 
pendență vor aduce clarificări 
mai vaste și mai utile, 

După ce relevă comple- 
xitatea problemei adeziu- 
mei Italiei la convenţia de 
la Montreux, dorită de In- 
ţelegerea Balcanică şi de 
alte ţări în urma nouilor 
coniliţii creiate în Medite- 
rana de această convenţie 
şi mecesitatea ca această 
problemă să fie luată în 
considerare cu mare chib- 
zuinţă, «Giornale d Italia» 
subliniază pasul făcut spre 
recunoaşterea guvernului 
generalului Franco, repre. 
zentat prin decizia guver- 


D. ATATUR 


franceze în faţa hotăririi 
luate de Inţelegerea Bal- 
canică, la Ankara de are- 
cunoaşte imperiul Etiopi- 
an. Această surpriză este 
atenuată însă prin partea 
comunicatului, care accen- 


Societatea Naţiunilor, i 
Ziarele cred că Turcia, 
este aceia care a insistaty 
pentru deciziile luate, de-! 
oarece ar fi primit asigu- 
rări că ltalia va recunoaş- 
te tratatul dela Montreux 
şi deci va adera la stipula- 
ţiunea principală a e" estui 
tratat, — anume că Darda- ! 
nelele sunt ale Turciei. 


INTREVEDEREA Si0iA- 
DINOVICI—KIOSEIVA- 
NOV 


SOFIA, 1. — Ziarul Zora a- 
nunță primul ministru bulgar, d. 
Kioseivanov, a plecat la Filipo- 
pol unde se va întâlni cu d. Sto- 
iadinovici, preşedintele consiliu- 
lui iugoslav, care se înapoiază 
dela conferința dela Ankara. 

D. Kioseivanov va însoți pe 
colegul său iugoslav în drumul 
prin Bulgaria. Cei doi oameni 
de stat vor putea avea o consfă- 
tuire de câteva ore. 

Cercurile bine informate 
afirmă că nu numai ches- 
tiumile cari se referă la ra- 
porturile celor două veci- 
ne, ci va fi vorba şi de pro- 
blemele internaţionale şi 
de situația Bulgariei faţă 
de statele membre ale In- 
țelegerii Balcanice, 


Marea Britanie angajează oliciai negocieri cu 


Italia pentru fixarea regimului mediteranean 
Italia şi Canalul de Suez 


LONDRA 1 (Rador). — Lordul 
Halifax, ministrul afacerilor străi- 


Perth, ambasadorul britanic la Ro- 
ma, cu personalităţile conducătoare 


ne, a avut eri o nouă întrevedere cu 
Perth, ambasadorul Marei Britanii 
la Roma. 

Au fost examinate în conţinuare 
chestiunile în legătură cu apropiata 
începere a negocierilor anglo-ita. 
liene. 

X% 


UONDRA, 1 (Rador). — Se anua- 
ţă oficios că întrevederile lordului 


ale polticei britanice pentru pregă- 
tirea negocierilor  italo-britanice, 
vor dura întreaga săptămână vii 
toare, 

Agenţia «Reuter» arată că proble- 
ma Yyoluntarilor din Spania este 
încă pendinte, deoarece răspunsul 
Rusiei Sovietice nu ga sosit încă. 

Se speră totuşi ca încă în cursul 
acestei săptămâni comitetul de nc- 
intervenţie să poată ţine o şedinţă. 


Problema spaniolă legată de aceste 


tratati 


LONDRA 1 (Rador). — Redactorii 
diplomatiei al ziarelor engleze ara- 
tă că lordul Perth, ambasadorul 
Marei Britanii la Roma, a continuat 
în ultimele două zile întrevederile 
sale cu d. Chamberlain şi cu lordul 
Halifax, primind instrucţiunile ne- 


pe cari urmează să le aibă la Roma 
Se crede că lordul Perth, se va 
înapoia în Capitala Italiei la înce. 
putul săptămânii viitoare, 
Ziarele subliniază că nu trebue 
să se aştepte la rezultate de oare- 
care importanţă întrun timp rela- 


cesare în legătură cu conversaţiile| tiv scurt. 


Redactorul diplomatie al ziarului 
«Daily Telegraph» serie între alte- 
le: «<Trebue amintit că d. Chamber- 
lain, când a anunţat Lunea trecu- 
tă contelui Grandi că Marea Bri- 
tanie este dispusă să înceapă con- 
versaţii cu Italia, a formulat două 
rezerve; 

— a declarat că regle- 
mentarea chestiunii s 
niole trebue să consti 
unul din punctele impor» 
tante ale unui “acord an- 
glo-italian, şi 

— e adăoyaY că nici un 
acord nu va putea fi soco- 
tit complect atâta vreme 
cât chestiunea spaniolă nu 
va fi un capitol închis, 

Aceste declaraţii sunt în genv- 
ral interpretate ca însemnând că 
Anglia nu va încheia niciun acord 
asupra altor puncte atâta vreme 
cât chestiunea spaniolă nu va fi 
găsit o soluţie aproape completă, 
Or, dat fiind munca îndelungată 
ce mai e rezervată comitetului de 


INFORMAŢIUNI 


Direcţiunea generală a poliţiei a 
primiț următorul raport: 
Poliția oraşului Făgăraş ne 


Astăzi au început la cârcul de re 
orutare Bucureşti viza  caruetelor 
ofiţerilor de rezervă, 


raportează că după comunicări- 
le primite dela Legiunea de Jan- 
darmi Făgăraş cu ocazia Plebis- 
citului din ziua de 24 Februarie 
în comuna Sâmbăta de sus au vo 
tat contra Constituţii 161 locui- 
tori. A doua zi 25 Februarie, toţi 
aceşti 161 locuitori s'au prezen- 
tat în corpore la Primărie, re- 
gretând faptul. Au cerut şi vo- 
tat din nou cu toții «pentru», de- 
nunțând în acelaș timp, pe insti- 
gatori care i-au determinat să 
voteze «contra». 


Preotul Petre Diaconu din Boho: 
tin Fălciu a fost suspendat de Epis- 
copie Pentru propazancă politică. 

Reducerea pe 0. F. R. pentru sta- 
țiunile de sporturi de iarnă, sa pre- 
lungit până la 15 Martie cor, 

Eri la orele 5 d. m. a avut loc 
Consiliul inspectorilor generali ai 
învăţământului secundar. 

Sa discutat încadrările membri- 
lor corpului didactie din  învăţă- 
mântul secundar. 


Actuala administraţie a munici- 
piului a hotărât ca în cursul aces- 
tui an să nu mai facă nici o expro- 
priere, în afară de cele urgente şi 
cu caracter de utilitate naţională. 

Ei a expirat, termenul, pentru fa- 
cerea declaraţiilor de impunere pe 
1938 pentru toate sarcinile q căror 


-simbumnere se face anual, 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFIC 


Viza se va putea face în timp de 
ţrei luni, Cei ce nu se vor prezenta 
în termen, vor fi daţi în judecata 
tribunalului militar 


. 


Pretectara poliţiei Capitalei a- 
duce la cunoştinţă că ministerul de 
interne a dispus ca elevii şi elevele 
până sub 16 ani să nu mai poată 
frecventa cinematografele şi pati- 
noaru] decât în zilele de Duminică 
şi sărbătorile 

Eri de dimineaţă, a avut loc la 
Preşedinţia consiliului, o constă 
tuire între d-nii Al. Vaida Voevod, 
dr. C, Angelescu şi general Văito- 
ianu, miniștri de stat, 


— 


Conform hotărîrii luate de Sf. 
Sinod, toți preoţii cari au făcut po- 
litică trebue să-şi dea demisia din 
partide. 

Termenul expiră astăzi. 

Demisiile vor trebui să fie pre= 
date erarhiloy superiori, cari le vor 
înainta imediat şefilor  eparhiilar 
respective. 


Eri după amiază a fost instalat, 
în prezenţa d-lui ministru Gh. Io- 
nescu-Siseşti, noul administrator 
general al Casei Pădurilor, d. ing. 
consilaer silvice Athanasie Nedeleo- 
viei, 


Sub preşidenţia d-lui Marian se- 
cretar general la industrie s'a în- 
trunit eri după amiazi comisiunea 
minelor. 


D. general Puul Teodorescu sub- 
secretar de Stai la ministerul  a- 
părării naţionale a făcut o înspea- 
He garnizoanei Constanţa. 

Şedinţa consiliului superior al a- 
griculturii a fost convocată pentru 
mâine după amiază. 

Se vor examina proectele de ac-, 
tivitate azricolă, zootehnică şi sil-, 
vică, întocmite de direcţiile respec 
tive din ministerul agriculturii. 

D. Gh. Ionescu-Siseşti, ministrul 
agriculturii şi cooperaţiei, a primit 
aseară în audienţă pe d-nii; prof. 
D. Simionescu, prof. Cezar Parthe- 
niu, pr. C. Dron şi Şt. Ioan. 


0 nouă victorie japoneză 


Trupele chineze se retras în munți 


TOKIO i (Rador). — 09 
informaţie a agenţiei Do- 
mei arată că japonezii îna- 
intând în direcția sud au 
respins până acum peste 
259.000 de soldaţi chinezi 
afară din provinciile Ho- 
pei şi Honan, 

Grosul trupelor. chineze 
care s'a retras spre Hous- 
hien şi Lienfen, pe linia 
ferată Tatung-Pukeu, la 
200 km. sudvest de -Tai- 
yuan, fuge acum spre sud, 
în direcţia Fluviului -Gal- 
ben, între provinciile 


reşti şi Atena de a imita|legerii Balcanice faţă de angloiitalian nu va putea fi reali- 


zat înainte de a îi trecut câteva 

luni dela începerea conversaţiilor»,. 

LORDUL HALIFAX VIO- 
LENT ATACAT IN CA- 


MERA COMUNELOR 
LONDRA, 1 (Rador). — Camera Co- 


munelor s'a ocupat aseară de chesti- 
unea numirii lordului Halifax în 
fruntea ministerului Afacerilor Stră- 
ie. 

Discujia au fost deschisă de maiorul 
Attlee, din opoziţie, cafe a spus între 
altele; «Nu pun la îndoială calificarea 
lordului Halifax pentru această înaltă 
funcţiune. 

Lordul Halifax însă este mem- 
bru al Camerii Lorzilor şi în a- 
ceastă calitate nu poate să răs- 
pundă la interpelările ce i sar 
adresa în Camera Comunelor, 
d-sa neavând acest drept. 

Trăim întro epocă de 
foarte mari încordări În 
ceeace priveşte domeniul 
politicei externe şi chiar în 
Marea Britanie există în 
acest domeniu foarte pro- 
funde deosebiri de vederi. 

Propunerea ca primul minis- 
tru să răspundă în fața Camerii 
Comunelor în chestiunile cele 
mai importante cu privire la po- 
litica externă prezintă un mare 
pericol, acela al dualității în 
conducerea ministerului Aface- 
rilor Străine. Este mult mai bine 
ca ministerul Afacerilor Străine 
să fie condus de un titular ales, 
în contact strâns şi constant cu 
reprezentanții aleși. ai națiunei. 

RASPUNSUL D-LUI 
CHAMBERLAIN 

D. Chamberlain, preşedintele 
consiliului de miniştri a luat 
imediat cuvântul arătând că es- 
te sigur că în împrejurări obiş- 
nuite este bine ca ministrul de 
externe să fie membru al Came- 
rii Comunelor, în care ar putea 


vei 


— 


————— 


realizat în parte 


— Acţiunea naționai-socialistiior din Stiria — 


VIENA 1 (Rador). — Coresponden: 
tul agenţiei <Havas> transmite: 

Oraşul Graz continuă a rămâne 
punctul necralgic al Austriei. Stiria a 
fost întotdeauna vatra ideilor panger- 
maniste. Nu a fost oare împăratul 
Franz losef primii cândva defavorabil 
de populaţia din Gratz şi nu tot din 
Gratz a pornit în 1931 încercarea sub- 
versivă a formațiilor «Heimwebhr» cu- 
noscută sub umele de «puischul Pirie- 
mer>, care deşi nu a reuşit a consti 
tuit prima mişcare din Austria în fa- 
voarea hitlerismului? In lulie 1934 în 


„sfârşit putschul din Viena a fost orga- 


nizat de Rintelen cu sprijinul numero- 
şilor partizani din Stiria. 

Dale fiind aceste evenimente nu 
se poate înțelege prea bine cum 
de a putut guvernul austriac să 
autorizeze în actualele împrejurări 
înapoierea la Grata a d-lui Rintelen 
care, deși afectează că sar ține 
complect în afara preocupărilor 
politice, nu moale să fi iertat 


gimului Dollfuss—Schuschniga - cei 
patru ani de închisoare pe care i-a! 
făcut până la grațiere. Nu prepa. | 
ră el oare o revanșă? EI trăeşte în 
prezent într'o vilă din apropiere de | 
Gratz şi se spune că sănăiatea lui! 
ar fi foarte șubredă. Admițând 
chiar că el nu ar mai fi în stare 
să creeze dificultăți reggimului, re- 
venirea sa la Gratz are cel puțin o 
valoare simbolică, şi nu se poate 
nega că odată cu apropierea sa, au 
luat un caracter acut şi agitațiile 
național-cocialiste din Stiria, 
Intervenţia armatei federale 
a împiedicat fără îndoială eri 
producerea unor grave eveni- 
mente. Sa oprit un adevărat 
marş asupra Gratzului? Poate 
că o asemenea expresie depăşeş- 
te realitatea, dar nu este mai 
puțin adevărat că peste 50.000 
de naţional-socialişti din Stiria 
urmau să se unească cu cei din 


re- | Gratz, în număr de 25.000. 


Neiuţelegere între Cameră și Senat 


in Parlamentul îraacez privitor 
la statutul muncii 


PARIS 1 (Rador). — Intre 0ame- 
ră şi Senat continuă să existe un 


dezacord cu privire la statutul 
muncii, 
Articolul 6 bis din acest statut, 


care autoriză pe muncitorii din co- 
misiile de urbitri să ceară date a- 
supra contabilatății  întreprinderi- 
lor, în cazul când acestea refuză 
de exemplu să acorde sporirea sa- 


lariilor în proporțiile cerute de 
muncitori, a fost respins de Senat. 

In şedinţa de azi, Camera a ho- 
tărît totuşi să mențină acest ar- 
ticol, neprimind argumentarea Se- 
natului, că prin legalizarea artico 


ră şi Senat întârzia intrarea în vi- 
goare a dispoziţiunilor noului cod, 
vuvernul se vede nevoit să ia o ho- 
țărire provizorie încă înainte, de 
maezul nopţii, când expiră peste 
7.000 de contracte de muncă. 

Im consecință guvernul va cere o 
prorogare din oficiu a contractelor 
pentru două săptămâni, pentruca 
între timp cele două adunări să 
poată ajunge la un compromis. 


Prezenţa în Gratz pe ne. 
aşteptate a 75.000 naţio- 
mal-socialişti ar fi consti. 
tuit un pericol extrem de 
grav pe care nici un gu- 
vern din lume nu ar fi pu- 
tut să_] nesocotească. 

Aripa extremistă şi ireconciliabilă 
a naţional-socialismului austriac coati- 
nui să lupie cu hotărire peniru înfăp- 
tuire Anschlussului, şi programul său 
de acţiune poate fi cu uşumnţă ima- 
ginat. Intrucât d. Hitler a proclamat că 
Reichul are interese limitate dar rea- 
le în ţările vecine cu Germania, tn 
cari trăesc 10.000.000 germani, — ţări 
în care intră deci şi Austria, — planul 
național-socialiştilor ireductibili din 
Austria nu poate fi altu] decât de a 
se da pretext Reichului pentru un nou 
amestec în trebile interne ale Austri- 
ei. Atunci fruntaşii naţionali-socialişti 
din Gratz ar putea proclama Stiria te- 
ritoriu naţional-socialist, punându-l sub 
protecţia Reichului, 


In acest caz sar pune 
problema pentru  guver- 
nul austriac fie de a recu- 
noaşte desmembrarea Au- 
striei, fie de a trimite ar- 
mata la Gratz, ceeace ar 
avea drept urmare o în- 
tervenţie germană. Ori- 
cum ar fi însă, decizia 
grabnică a d-lui Schusch- 
nigy, şef suprem ar arma- 
tei federale, a împiedicat 
guvernul din Viena să se 
găsească în fața unor pro- 
bleme ave. Armata a 
mers alături cu guvernul. 
Naţional socialiştii au fost 
fără îndoială imprudenți 
să lase să se constate acest 
lurru, 


EA ERE E a TIP DE RR E ESI TREE ES E SIRE RE SPERE 


Descoperirea unei organizaţii 


lului încriminat sar aduce o atin- 


gere liberului drept de conducere a 


întreprinderilor de către patroni. 
Propunerea de a se suprima acest 

articol a fost respinsă de Cameră 

cu 377 de voturi contra 216. 
Deoarece conflictul dintre Came- 


să fie criticată politica sa. Soco- 
tesc însă că nimeni nu este mai 
îndreptățit decât lordul Halifax 
să conducă acum ministerul de 


Externe. 


Câte corpuri de armată 
are Germania 


Prelungirea termenului de serviciu 
militar 


PARIS, 1 (Radio Universai). —, din Corpul de aviaţie naţional-so- 
Agenţia Havas comunică din Ber-| cialist, a făcut azi o dare de seamă 
lin asupra modului cum sa desfăşurat 

In urma reformelor militare, pre., această organizaţie în cursul celor 
conizate de Fiihrerul Cancelar Bit. patru ani de existenţă, | 
ler în ziua de 4 Februarie etecti-! Ela declarat între altele că orga- 


vele armatei germane au fost spo.. nizaţia de protecția aeriană a Rel., 


rite actulamente până la 52 divizii, 
din cari 45 sunt divizii normale şi 
7 motorizate, complectamente. Aces- 
te 52 divizii formează 15 corpuri de 
armată. 

In acelas timp din sursă demnă 
de încredere se afirmă că zilele 
trecute a avut loe o conferinţă se- 


chului are în prezent peste 11 mi- 
lioane de membri. Ea cuprinde 
63.00) de oficii, 2.500 de birouri de 
consiliu şi 14.000 de adăposturi. Un 
număr de 3000 de şcoli dau instrue- 
ţia necesară pentu apărarea antiae- 
riană, În plus, există 500 de şcoli 
centrale, 15 grupări regionale, iar a- 
nul acesta se va ridica la Vana- 


cretă şi foarte importantă a coman- 
danţilor superiori ai armatei ger. 
mane, sub preşedinţia Fiihrerului- 
Cancelar Hitler. 

In cursul acestei consfă- 
tuiri s'a decis ca termenul 
serviciului militar obliga- 


cea pegas ee Geful Îasciştilor 
politica d-lui 


ani şi jumătate. 
DESVOLTAREA PRO- 
LONDRA, 1 (Rador).—Sir Oswald 
Mosley, şeiul fascistilor britanici, a 


TECŢIEI AERIENE 
BERLIN 1 (Rador). — Generalul 
von Roques, preşedintele organiza- 
ţiei de protecţie aeriană a Reichului 

“ rostit o cuvântare la Leeds în care 
a aprobat politica actuală a d-lui 
Chamberlain. 
«Politica externă a d-lui Eden, a 


spus între altele -ir Oswald, a adus 
Anglia într'o situaţie în care au 
mai existau decât două alternative: 
răsboi sau umilire. 


Programul viziiei 
d-iui Hitier în Italia 


BERLIN 1 (Radio universal), — 

Azi a fost anunțat programul ofi- 
cial at vizitei buehrerului Canre- 
lar Hitler în Italia; Vizita va avea 
loc în prima jumătate a lunii Mai 

Programul festivităților în onua- 
rea sa-prevede: o revistă navală, 
paradă milatară, manevre  combi- 
nate ale armalti terestre şi forţe.- 
2or aertenne şi trei demonstraţiuni 
mari ale partidului fascist, 


see, lângă Berlin, o școală centrală 
a Reichului. In total, au fost puşi 
în serviciu 27.000 de profesori şi 
profesoare 


Shansi şi  Censi. Aripa 
dreaptă chineză a fost bă-, 
tută de trupele japoneze 
susținute de armata ae- 
riană, 

Trupele chineze din a-. 
cest sector sunt complect 
demoralizate şi fug spre 
munţi, în timp ce aripa 
stângă chineză trece Fiu- 
viul Galben. 

Aproape un sfert de mi- 
lion de soldaţi chinezi sunt 
încercuiți în cotul pe. ca- 
re_| face Fluviul Galben la 
colțul de sudvest al pro- 
vinciei Shansi, 


E «EMINESCU, S. A., STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TE LEFON 3.2668 


subversive și anti-croștine 


în Bulgaria 


SOFIA, 1 (balcan oriente). — 
Poliţia bulgară în urma unor ra- 
zii întreprinse pentru decoperi- 
rea unor nuclee comuniste, a 
dat de firul unei organizaţii cu 
caracter subversiv şi anti-creg- 
tin. 

Şetul acestei organizaţii, care 
poartă denumirea de «Secta 
Sfântului Ivan» (Svet Ivan Ril- 
ski), este un oarecare Ustacheff, 
refugiat de mai mulţi ani în 
Franţa. 


Poliţia din Sofia a reuşit să &- 
resteze 20 adepţi ai acestei sec- 
te apoi iiov rgligicană 

ei arestați sau făcut vino- 
vaţi de a fi scos în mod clandes- 
tin un ziar de propagandă anti- 
creştină şi anti-etatică, Siguran- 
ţa statului bulgar a luat măsu- 
rile necesare ca atât această 
sectă, cât şi alte organizaţii si- 
milare descoperite recent să fie 
radical desfiinţate. 


CE E E E TREE RE E E 


Italia are peste 10.000 piloți 


ROMA 1 (Roma). — Generalul 
Valle, subsecretar de stat în minis- 
teru] aviaţiei, publică în revista 
«Rassegna Italiana» un articol asu- 
pra aviaţiei italiene, 

Autorul pleacă dela premisa că 
aviația este menită să devină ele. 
mentul principal de uniune, inuncă, 
şi progres al popoarelor. 

Examinând apoi situaţia aviaţiei 
fasciste, generalul Valle arată că a- 
vioanele italiene nu sunt construite 
pentru a dobori recorduri ei pentru 
a face faţă necesităților practice. 

Arată apoi că în Italia au luat o 
desvoltare extraordinară scolile 
pentru formarea de piloţi şi spe- 
cialişti. 


britanici aorobă 
Chamberlain 


D. Chamberlain şi-a dat în cele 
din urmă sedma de rezultatele ine- 
vitabile ale continuării unei aseme. 
nea politici şi a luat o altă direcţie, 
cea bună», 


Prin aceste măsuri, a fost depă- 
şită cu mult cifra de bază de 10.000 
piloţi, prevăzută prin ultimile deci- 
zii cu privire la aviaţie. 


Eliminări de eurei 
din Polonia 


VARŞOVIA, 1. (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei D. N. B. trans- 
mile: 

Adunarea generală a Federaţiei Me- 
dicilor din Polonia, regiunea Varşo- 
via, a holării să întreprindă demer- 
suri pentru a elimina fe evrei din 
industria farmacologică, 

Prinir'o adresă Federaţia invită au- 
torilățile locale să nu mai permită 
evreilor să se înscrie la facultăţile de 
medicină, 

BEC OTE) 


ET ZA A TO ERE E:: 
Condamnări de 


comuniști 

VARŞOVIA, i (Rador). — 
Tribunalul din Wloclawek 
a condamnat dela un an şi 
jumătate la şase ani închi- 
soare pe li comumişti e- 
vrei, 

Ei erau acuzaţi de acti- 
vitate subversivă, 


0 importantă hotărîre 
a inţelegerii Balcanice 


ANKARA, | (Radio uni- 
versal). — In cursul! zilei 
de eri, d. general Meiaxas, 
preşedintele  Inţelegerii 
Balcanice, a primit pe d: 
Prat y Sotuzo, reprezen- 
tant al Spaniei naţionaliste 
căruia i-a comunicat «că 
Imţelegerea  Ealcanică a 
hotărît să numească agenţi 
consulaâri la Salamanca ai 
fiecăruia din tatele ce 


compun blocul balcanic». 
Decizia aceasta lasă si se 
înțeleagă că cercurile po- 
litice din Ankara, urmăe 
resc o apropiere de Spania 
naționalistă şi că hotărîrea 
este luată în aceiaş formă 
pe care a întrebuinţat-o 
Anglia, acum câteva luni. 
Faptul de mai sus a "o 
dus mare impresie în cer» 
curile oficial 


„ep 


" Redactor-responsa bil 3 V, Olaniuc-Stere.