BunaVestire_1938_03-1670612721__pages31-38

ANUL Ii. — No. 305 


Direciori : 


Taxa poştală plătită în numerar, 
conform" aprobării No, 23364.938 ep La 


- 


Redacţia 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU a: 


GRIGORE MANOILESCU 


şi Administraţia: 
UCURE ŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


TELEFOANE 


UNA VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Politica externă 


Tragedia bolșevică 


PE CAND 


ERAU INCA IN VIAȚA 


O şedinţă a comitetului ce ntral executiv al partidul ui boişevic în I9zu 
(x) Kalinin, (xx) Bukharin, (xxx) Kamenev (xxxx) Lenin 


La 28 Octombrie 1917 lupta se, tului executiv, Stalin juca unrol o ironie a soartei — de Zino- 


terminase. 

Drapelul roşu fâlfâia deasupra 
Palatului de larnă, care fusese 
ultimul centru al rezistenţei ke- 
renskiste. 

Impuşcăturile încetaseră. Mi- 
tealiarele nu mai râpâiau pe ce- 
lebra Perspectivă Nevski. 

Telefoanele sunau neîncetat la 
Institutul Smolny, institutul care 
zeci de ani dearândul adăpostise 
rele mai frumoase odrasle ale a- 
ristocraţiei ruse. Acum, în locul 
grațioaselor locuitoare de odini- 
oară, se instalase comitetul revo- 
luţionar în frunte cu Trotzky, cu 
Kamenev, cu Stalin. 

Prin birouri, pe săli, <tovară- 
şii» soldaţi dormeau, beau ceai, 
scuipau semințe de floarea soa- 
relui. 

Când teletonul i-a adus vestea 
că ultima rezistență a fost învin- 
să, Lrotsky — care condusese in. 
surecția — a leşinat. 

In aceiaşi seară sa constituit 
primul guvern bolşevic:  preşe- 
dinte, Lenin; comisar al poporu- 
lui la Interne, Rykov; agriculiu- 
ra, Miliutin; munca Șliapnikov; 
Econvmia, Pogia; Instrucție, cul- 
te şi arte, Lunaciarski; Finanţe- 
le, Skoorsoff; Externe, D. Bron- 
stein (L'rolsky); Justiţia, Opa- 
koff; Poşta, Avilof; Minoritățile 
naţionale, J]. W. Djugajoili (Sta- 
lin). 

Stalin era ultimul. Azi e pri- 
mul. Cei din urmă supravieţui- 
tori ai vechii garde bolşevice: 
Bukharin, Rykov, Racovski, Kres 
tinski își aşteaptă rândul în [aţa 
plutonului de execuţie. 

De ce? Cum a ajuns J]. W. 
Djugajvili atotputernicul Stalin 
de astăzi? Cum se explică «lichi- 
darea» tuturor adversarilor săi? 


UN OM URAT DAR... 
TEMUT 


'Aşa a fost întotdeauna Stalinl 
Energie neşovăelnică, îndrăznea- 
lă fără pereche, dispreț pentru 
vorbe. Fire închisă, ascunsă, băl 
nuitoare, crudă. 

Lenin îl folosea şi — în oare- 
care măsură — îl admira, dar în 
acelaş timp îl dispreţuia şi se te- 
mea de el. 

La izbucnirea revoluţiei, Stalin 
avea o situație glorioasă dar sub- 
alternă. 

Douăzeci de ani, în timp ce 
foți «domnii» discutau teoria 
marxistă la Paris, la Londra, la 
Ziirich, Stalin lucrase «pe teren» 
în Rusia, riscându-și în fiecare 
zi libertatea și viața pentru cau- 
za revoluționară. 

Revoluția îl surprinsese în exil 
în Siberia. 

Se întorsese la Petrograd. Re- 
daclase, obscur şi  neîndemâna- 
tec, împreună cu Kamenev, 
«Pruroda». Pe urmă venise Lenin 
şi Stalin intrase în umbră. 

Tăcut, sumbru, ascuns întrun 
colj în timpul ședinfelor comite- 


de a doua mână. 


UN NOU BONAPARTE — 
TROTZKY 


4 - 
In schimb pe primul plan, 
vorbea, se agita, se impunea, se 


umfla în pene d. Leon Davido- 


vici Bronstein zis şi Trotzky. 

Potrivit de statură, subţire, cu 
bărbuțţă de cantor şi ochi de A- 
hasverus înrămațţi în ochelari 
de baga, d. Leon Trotzky — 
fost preşedinte al Sovietului din 
Petrograd în 1905, fost emi- 
grant, fost adversar al lui Le- 
nin, fost menşevic, fost conducă- 
tor al insurecției din Octom- 
brie — privea de sus pe ţopâr- 
lanul brutal care nu ştia de doi 
bani «tiurie» şi care se'ncurea 
în dialectica marxistă. 

Războiul civil, încercările dis- 
perate făcute de generalii albi 
spre a-şi salva patria de sub te- 
roarea roşie, dăduseră prilej lui 
Trotzky să câştige noui grade, 
noui onoruri. 

El fusese creatorul armatei 
roşii. El o comandase. El bi- 
ruise.: 

Stalin fusese un biet coman- 
dant de armată pe un front se- 
cundar, sub ordinile lui Tro- 
tzky De aci noui frecuşuri între 
ilustrul polemist, orator, gene- 
ral, organizator etc., şi cauca- 
zianul încăpățânat, care nu voia 
să asculte de ordinile noului 
Bonaparte 


MOARE LENIN 


In 1921 războiul civil poate 
fi considerat sfârşit. Trotzki e 
al doilea personagiu în împără- 
ţia roşie. După, mai binezis ală- 
turi, de Lenin, 

La al X-lea congres al parti- 
dului bolşevic Stalin propus — 


Istoria naţional-socialismului 
EDEA OI. RISE ES PEPI SERIES 


Adolf Hitler, cance.ar al Germaniei 


a 


riev, pe atunci preşedinte al So- 

vietului din Petrograd, e ales 

secretar general al partidului. 
Intr'un an de zile, pe tăcute, 

oamenii lui se infiltrează în toa- 

a : 

|te posturile de răspundere ale 

| partidului. 

Trotzky, Zinoviev, Kamenev, 


ce 
Bukharin, Rykov, Rakovsky şi 
ceilalţi nu se bagă în treburile 
lui Stalin. Nu-i interesează bu- 
cătăria. Pe ei nu-i interesează 
decât «politica mare», politica 
statului, teoria, dialectica, revo- 
luţia mondială. 

Intre timp creerul lui Lenin 
începe să nu mai funcţioneze 
normal. O' paralizie progresivă 
— simptomele unei paralizii pro 
gresive — se arată. Asta sen- 
tâmplă prin Mai 1922. 

Stalin îşi grăbeşte opera, își 
plasează pretutindeni oameni 
de ai lui. 

Ceilalţi prind de -veste. Dar 
acum e cam târziu. Singurul ca- 
re are destulă autoritate şi des- 
tul prestigiu ca să intervină cu 
succes e Lenin. Dar Lenin e bol. 
nav. Zace la Gorky, la 20 de 
verste de Moscova. 

Totuşi Lenin simte ceva sus- 
pect. Trimite pe Krupskaya — 
soția lui — la secretarul gene- 
ra] să-i ceară lămuriri. Stalin, 
descoperit, îşi pierde capul şi o 


MIHAIL POLIHRONIADE 


înjură ca un surugiu, Era 6 Mar- 
tie 1923. 

Cu toată boala Lenin intră 
imediat în acţiune. Prepară un 
lung discurs şi rezoluţia pentru 
cel de al XI-lea congres al So- 
vietelor prin care Stalin și alia- 
ţii săi — între alţii Kamenev ur- 
mau a fi sever chemaţi la ordi- 
ne şi demiși din funcțiunile lor. 

Kamenev, îngrozit, pleacă în 
Caucaz, unde — din ordinul lui 
Lenin — trebue să-şi dezavueze 
public aliatul. 


Dar Kamenev nu-l dezavuea- 
ză. Cu două ore înainte de dis- 
curs a primit o telegramă de la 
Stalin: «Lenin a avut un al doi- 
lea atac». 

«Pravda» nu mai publică dis- 
cursul pe care trebuia să-l pro- 
nunțe Lenin. 

Al XI-lea Congres al Soviete- 
lor confirmă pe Stalin în func- 
țiunea de secretar general al 
partidului. 

In lanuarie 1924 Lenin moare! 


Lupta contra lui Trotrky 


Lenin a murit. Stalin e stăpâ- 
nul partidului. Dar Trotzky are 
un imens prestigiu în armata 
roşie; lumea, în Rusia şi în străi 
nătate, sa obișnuit să vadă în 
el pe succesorul legitim al lui 
Lenin. Deci.d, Leon Davidovici 
Bronsetin e periculos. Ergo tre- 
bue distrus. 

O abilă campanie de presă, de 


insinuări, de şoapte porneşte 
împotriva lui Trotzky. Savante 
remanieri se produc în armata 
roşie. 

Trotzky e furios. Răspunde 
în articole fulminente, dar... 
presa nu le publică. Ţine dis- 


(Continaure în pag. III-a) 


Este interesant de urmărit 
modul cum evoluiază politica e- 
conomică în două din marile 
state europene, cu regimuri po- 
litice diametral opuse: Franţa şi 
Germania. Preocupate şi unul 
şi altul de problema proprie se- 
colului nostru, munca, aceste 
două state au pornit pe căi dife- 
rite pentru a găsi o soluţie. 
Franța, după agitata perioadă a 
ocupărilor de uzine, în timpul 
guvernării Blum, oferă astăzi 
muncitorilor prin guvernul 
Chautemps, un nou regim legal, 
«statul muncii»; Germania, ca- 
re prin politica de stat a mari- 
lor lucrări de utilitate publică 
a reuşit să absoarbă aproape în 
întregime cele cinci milioane de 
şomeuri, încearcă să consolide- 
ze poziţia cucerită prin «concen- 
trarea îorțelor» economice, In 
noul «statut al muncii», conside- 
rat ca un cod al păcii sociale, ie- 
şit din teascurile Camerii în Fe. 
bruarie anul acesta, o bună par- 
te din programul Confederaţiei 
generale a Muncii (C. G. T.) de 
sub conducerea comunizantului 
Lon Jouhaux, a căpătat consa- 
crare legală. Intr'adevăr. din ce- 
le patru deziderate fundamenta- 
le, control asupra aplicațiunii 


de MIRCEA STREINUL 


IX 


In August 1932, cinci memtri din 
S.A. omoară în legitimă apărare 
fiind, un periculos insurgent polon 
comunist. Ei sunt arcestaţi şi con- 
damnaţi la moarte. La 10 August, 
Hitler le trimite o telezramă de îm- 
bărbătare şi, la 2 Septembrie, se ob" 
ține graţierea condamnaților. 

La 30 August, Reichstagul se în- 
truneşte sub preşidenţia de vârstă 
a comunistei Klara Zetkin, naţio- 
nal-socialistul Goering e ales pre- 
şedinte al parlamentului, primul 
preşedinte caro nu e marxist, 

La 12 Septernbrie, Hindemburg di- 
solvă Reichstagul. După alegerile 
din 6 Noembrie pentru Reichstag, 
Papen se retrage cu guvernul său: 

La 19 şi 21 Noembrie şi la 1 De- 

cembrie, Hindemburgy duce tratati- 


ve pentim I[ormarea guvernului cu 
Hitler, dar ele eşuiază. Conseciaţa 
e că, la 3 Decembrie, generalul von 
Schleicher e însărcinat cu formarea 
guvernului. (Hitler îşi revizueşte ea- 
drele, întărindu-le, 

La sfârşitul lunei Decembrire 1932 
Germania numără 5.713.000 şomeri, 

In Ianuariee 1933, situaţia guver- 
nului von Sehleicher devine iot 
mai critică şi, la 28 a aceleiaşi luni, 
el îşi dă demisia. 

La 30 Ianuarie, Adolf Hitler a 
chemat la Hindenburg, care-l nu- 
meşte cancelar al Reichului. 

Lista guvernului pe Reich e ur- 
mătoarea: 

Dr. Wilhelm Frich, ministru de 
interne: 

| Hermann Goering, ministru fără 


legilor sociale, control asupra 
angajării şi concedierii, control 
asupra gestiunii întreprinderi- 
lor şi control asupra contului de 
exploatare, C. G. T.-ul a obţi- 
nut recunoașterea primelor 
două şi un început de realizare 
a celorlalte. Controlul se exer- 
cită de Oficii speciale, formate 
din reprezentanți ai patronatu- 
lui, muncitorimii şi Statului, lu- 
crând sub influența dominantă 
a C, G. T.-ului. Ceeace trebuie 
reținut de aci este tendința vi- 
guroasă de a subordona complet 
întreprinderile economice unui 
amănunțit control, exercitat în 
fapt de această confederație 
marxistă a muncii, în folosul a- 
parent al unei singure clase so. 
ciale; Statul, deşi prezent ca ga- 
rant al unui just echilibru al 
forțelor adverse, este anexat aci 
forţei ofensive a C. G. T.-ului, 
organizație particulară, care îi 
eclipsează suveranitatea. 

In Germania, . «concentrarea 
forțelor» economice sub condu- 
cerea unitară a mareșalului 
Goering este un fapt împlinit 
de la 4 Februarie. In felul a- 
cesta se asigură organizarea, 
sub controlul Statului, a econo- 
miei naționale. Statul național- 


portofoliu, comisar al comunieaţii- 
lor aeriene şi ministru da interne 
al Prusiei; 

Franz von Papen, vice cancelar. 

C. von Neurath, ministru de ex- 
terne (fost şi în guvernul Paven şi 
von Sehleicher; 

Lutz von Krosigk, ministru de h- 
nanțe (fost şi în guvernele Panpen 
şi von Schleicher); 

Werner von Blomberg, 
al Reichwehr-ului; 


ministru 


Altred Hugenberg, ministru al e 
conomici, a] alimentării şi a! agri- 
culturii (înlocuit la ultimele două 
departămente cu Walther Darrâ); 

Paul v. Ellz-Ruebenach, ministru 
al comunicaţiilor şi al postelor (fost 
şi în guvernele Papen şi von Sehlei- 
cher); 

Franz Seldte, ministru al muncii; 

Dr. Gereke, comisar peutra com- 
baterea şomajului (fost şi în gu- 
vernul von Schleicher); 

Franz Guertner, ministru al jus- 
tiției (fost şi în guvernele I'apen 
şi von Schleicher); 

Dr. Joseph Goebbels, ministru al 


ud politici economice 


socialist, sprijini. pe partidul 
unic național socialist şi având 
adeziunea întregei națiuni ger- 
mane, vine, în câmpul vieţii e- 
conomice, cu tot prestigiul de 
autoritate, durată şi imparțiali- 
tate, atribute specifice statului 
totalitar. In aceste condiţii s'a 
pornit la realizarea celui de al 
doilea plan economic de patru 
ani, 

Considerate în liniile lor mari 
de direcție, ultimele evenimen- 
te economice din Franţa şi Ger- 
mania desvăluesc încă odată a- 
devărul-axiomă al secolului nos 
tru: democrațiile parlamentare 
împing spre dezagregare socia- 
lă şi anarhie (slăbirea statului), 
pe cnâd regimurile totalitare u- 
nifică eforturile naţionale şi în- 
tărese Statul, arbitru suprem şi 
liber acceptat. 

Cine n'a crezut în finalul bol- 
șevizant al democraţiei să urmă- 
rească desfășurarea evenimente- 
lor economice în Franța; cine se 
îndoiește de eficacitatea rezi- 
murilor totalitare să ia aminte 
la eforturile unificate ale Ger- 
maniei. Sunt două politici, două 
lecţii de incontestabil interes 
pentru toată lumea civilizată. 


ALEXANDRU CONSTANT 


propagandei; 

Rudoli Hess şi Ernst Roohm, mi- 
niştri fără portofoliu 

Un entuziasm fără precedent cu- 
prinde întreaga Germanie. Au loc 
uriaşe demonstraţii şi retrageri cu 
torţe. Totuşi, comuniştii reuşose să 
mai tacă două vietime: ei asasinea- 
ză pe naţional-socialistul Hans Mai. 
kowski şi pe plutonierul major de 
jandarmi Zauritz. Hitler şi întregul 
guvern iau parte la înmormânta- 
rea aacestor două victime  nevino- 
vain 

Notăm că, în total, au cazut pu 
altarul patriei 200 de naţional-socia- 
lişti dela înfiinţarea partidului şi 
până la 30 Ianuarie 1933. 

Hindenburg  disolvă din non 
Reichstagul incapabil să activeze şi 


Hitler îşi pune în practică progra- 
mul. De aci înainte, Germania 
e salvată, "Tot sbuciumul luptelor 


politice a încetat. Comunismul se 

rostogoleşte în prăpastiile morţii. 
Cel de al III-lea Imperiu  Ger- 

man s'a creat prin forţa unui na- 


Luni 7 Marte 1935 - 


Redactor-şel 
MIHAIL POLIHRONIADE 


Direcţia, Redacţia . , . 4.84,34 Cont CEC. Ne ÎN BON APE Na E: 

Administraţia . , + « « 4.8582 1 an Lei 7200 1 an Lei 509' 

Tipografia , ,. , + 477.56 Comune urbane 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni » 250 
3 luni > 175 | 3 luni > 125 


Relațiile anglo-romine 


Printre cele mai caracteristiev note ale vieţei noastre publice, din 
ultima vreme, observatorul trebue să recunoască o simpatică invazie ce 
vine dela Nord. 

Anglia a suferit de o mică antipatie în opinia publică, 

Cunose un mare critie al nostru, versat în toate limbile, lacom de 
toate, idiomele literare, beat de slovă, cu care şedeam ceasuri îndelungi 
de vorbă asupra acestei dulei nebunii care e literatura. 

Toate nebuniile îi plăceau, numai cînd ajungea la literatura engleză 
se ridica de pe scaun şi cu abdomenul dezolat striga: nu-mi place, un pot 
să sufăr literatura engleză, 

Totdeauna m'am întrebat, de atunci, cum se poate cuiva să nu-i placă 
v literatură. 

E cum ai spune: nu-mi plac cometele, sau găsees planeta Marte ex- 
trem de antipatică, . 

Lăsînd la o parte faptul că planetei Marte puţin îi pasă — şi e bine 
totdeauna ca cel pe care nu-l placi să o ştie măcar — găsesc o imensă fa- 
tuitate în a condamna oceanele, deşertul Gobi sau electricitatea. 

Cel mai bun lueru e să le laşi acolo unde sinț, cu o uşoară inferenţă 
— prezervativ. al inteligenței — că bine sînt acolo unde sînt... 

Aş lăsa şi literatura engleză acolo unde e dacă acel «Sweeping vere 
'diet> al criticului meu n'ar ascunde o suficienţă — crasă suticienţă, a lui, 
nu a literaturei engleze, 

— De ce nu-ţi place literatura engleză? l-am întrebat 

— Fiindcă-i engleză! a fost răspunsul promot. 

Inţelegeţi atunci ce vreau să spun. 

Vreau să spun că multor Romîni nu le plac Englezii fiindcă sînt En- 
glezi 

Ar fi dispuşi să le admită măreţia, forta, caracterul, splendida ubicul- 
tate. Dar ce păcat că sint Englezi! 

Inutil să spun că din această idiosinerasie orientală a Romînului nu 
Englezul e acela care pierde. 

Dimpotrivă. 

Englezul are chiar o vorbă: ce continent simpatie ar fi Europa, tără 
atreini! a 

Pe cale de inducţie ar putea spune cu atît mai mult: Ce țară bine- 
cuvîntată ar fi Romiînia fără Romîni! — fără anume Romiîul.. 

O spunem, mi se pare, şi noi. 

Dar ca s'o spună alţii nu e vve. 

Şi cum Englezul e gata să spună asta cam despre orice ţară de pe 
glob (bine'nţeles afară de Anglia), — iată de ce streinii îi dau replica, şi 
nu-l pot suferi... Sau cel puţin nu-i pot suferi literatura... 

E adică în Englez o notă distantă, aritoerată, seigneurială, care irită 
pe strein. Care îl irită cu ctt e mai mic, şi deci mai umilit de acest aer 
de sus, 


Cred că am pus în sfîrşit degetul pe rană şi am descoperit pricina - 


diterendului de rasă dintre noi, care nu sîntem, şi Englezul care e... ” 

Şi atunei: socotesc un eveniment descoperirea recentă de către En- 
glezi a Rominiel. 

Imi vine să cred că primul corăbier englez descins la ţărmul nostra 
e Sir Reginald Hoare actualul ministru al Marei Britanii. 

De cînd Excelenţa sa reprezintă triplul glob şi sceptru al Albionului 
la noi, avem un adevărat reviriment. 

O catedră de engleză la Universtiatea din Bucureşti, o mică academie 
de limba engleză, cu cursuri predate de profesori Englezi; şi necurmate 
vizite şi conferinţe de Englezi iluştri, — dela oameni politici la ziarişti, 
și: dela seriitori la actori, eorişti, şi muzicanți. Negreşit trebue să facem 
partea cuvenită Societăţei Anglo-Romîne, care cu elemente de o hărnicie 
şi stăruință aproape... ne-romînească în neobişnuitul ei, iniţiază şi secon- 
dează perfect. 

Cred că succesul acestui început de relaţii anglo-romîne trebue să 
constitue un stimulent ca vizitele engleze să ne aducă oameni tot mai 
mari 

Şi pentru anul ce vine eu m'aş gîndi la o serie de celebrii scriitori 
Englezi, începînd cu un Wells de pildă, acest mare curios al adevărului 
de pretutindeni. 

Aşa vom ajunge, după ce Englezii ne-au desoeperit pe noi să desco- 
perim şi noi ceva, un mare spectacol: Anglia! 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
CEZ EP CT IERT 0 EROTIC PE, ECCA SP CEC CPE ET 5 = IES Er Pe a Pe CEA sac, 


Reîntoarcerea icoanelor 


de RADU GYR 


Şi, în sprijinul acestui pios îndemn, 
condeiul cucerniciei-Sale transcrie arti- 
colul 30 din Legea pentru organizarea 
bisericii, care nu îngădue înstrăinarea 


Acum câteva zile, «Universul» a pula 
blicat, sub semnătura pr. Econ, Gh, Co- 
mana, un emotionant şi creştinesu  în- 
demn. Un îndemn pentru strângerea tu- 
turor icoanelor şi odoarelor bisericeşti | « '-arelor sacre, 
sfiațite _ înstrăinate şi târguite prin] xy e, bineînțeles, vorba despre  i000a 
felurite dughene ovreieşti — şi pentru | „ele şi odoarele care m'au primit sfinţea 
readucerea lor în altarele lui Hristos, mia altarelor şi care pot fi vândute în 

«Săi eliberăm sfintele icoane din pră- prăvăliile cu obiecte pentru culi, 
văliile jidoveşti, unde stau pângărite Ci e vorba de odoarele stinţite în Bi- 
şi expuse spre vânzare», scrie părintele serică, a căror vânzare, după sfințire, 
Comana, cu tremur duhovnicesc de Su-| constitue un sacrilegiu, cu desăvârşire 
Hei, cu grije adâncă pentru podoabele interzis, 

Bisericii negustorite şi profanate prin 


A Cum de.au ajuns aceste odoare şi î- 
maghernițe străine, 


coane în mâinile neguțătorilor evrei, ca 
să fie pângărite prin fel de jel de ba- 
race cu mărunțişuri? 


ionalism puternice şi gata de orice 
rira Ne-o spune, cu amară tristeţe, tot pă 
Debandand cosititiati. cate ă rintele Comana, în acelaş articol: «Ne. 
ebandanda stă, . 


gustorii evrei au străbătut satele, au 
înşelat pe cei puţini credincioşi oferin- 
du-le icoane NOUI de hârtie, în locul 
venerabilelor şi sfintelor icoane bătră- 
ne stfinţite nu numai de darul lui Dum- 
Se introduce o nouă morală în| nezeu, dar şi de buzele arse de durere, 
viaţa Germaniei, care-şi va diviniza | ae credinţă şi de nidejde ale strămoşi- 
conducătorul, încrezându-se în el! lor în vreme de grea cumpănă». 
si urmându-l întru toate. Răscolitoare şi durute rânduri... Dar 
Potrivnic celor ce urlan că regi- uita, în afară de «cei puțini credincioşi» 
mul naţional-socialist va fi o catas- | ce şi.au vândut străinilor icoanele din 
trofă pentru Germania, Hitler a casă, noi mai cunoaştem şi alți vino- 
dovedit contrariul, realizând într'un| paţi,. Imima ni se strânge și fruntea 
timp relativ scurt atâtea mari Te-| se acoperă de ruşine când ne gâudim 
forme, cari au refăcut ponpurul din| că au existat şi o serie de pretinşi sera 
mizeria de după războiu, vitori ai altarelor, cari, cu uşurătate și 
Jertfele, pe cari naţional-socialis- | mechibzuință — ca să nui spunem 
mul le-a adus pe altarul patrie! lui, | atrambătate de cuget — au îngăduit cu 
au dat rod bogat, tărui «boer> sau cutări «vizitator» foare 
Spiritualitatea poporului german, | te camatori» de «lucruri vechi» să ridi. 
falsificată de jidani, sa purirficat. | ce din biserică, în schimbul unei mică 
Astăzi, economia şi cultura îşi ur- «donaţii», fie o icoană, fie o «carte» cu 
miireşte făgaşuri proprii în viaţa! scoarțele mucezite, fie un odor prățuit 
poporului condus de Adolf Hitler. |de vreme, — ia! o «vechilură» acolo» 


pervertit şi a otrăvit viaţa Germa- 
nlei timp de 15 ani, a luat sfârşit. 

Adolț Hitleer porneste la refa- 
cerea 


(Continuare în pag. III-a) (Continuare în pag. II) 


dat iei sacii aa e a iei 


sr — Ie. 305 


Glia Domn 


Fulgi de nea, hulubi, 


miresme, stele, 


cer de borangic, suavă rouă, 


rari înstrăiate'n lună 


nouă, 


toate-s darurile 'ntinse Ţării mele 


Pe amurguri plopii cresc: fantasme, 


teii albi din paradis 
sufletul pământului 
în această Patrie de 


Toate ziile şi-adorm 
în povestea frunzelor 


inundă, 
e undă 
basme 


ciarchinii 


pe dealuri. 


Ciiiiii due aiasmă în pocaluri 
şi adapă aripa Lecmminiie 


Sue cântul inimei pe culmi 
şi coboarăn văile mănouse. 
Duzi dospesc în frunza lor mătase... 


Somn de cnezi răsună 


-adânc din ulii. 


Domnul Sfânt când pe aici se naşte, 
dănţuesc serafii în făclii... 


Saltă hora stelelor pe 


glii, 


când primim pe Domnu'mn zi de Paşte. 


Munţii, holda, țarina, 


imaşul, 


au crescut sub cer: străvechi altare .. . 


Hei, Satană, piei dela 


hotare, 


“aici Domnul Şi-a ales lăcaşul. 
lon Ţolescu-Văleni 


bducaţia masselor în Germania 


In Germania de astăzi, olicialitatea 
acordă cea mai mare importanţă edu- 
caţică poporului. 

* Edituri periect organizate tipăresc 
cărți ieftine și bune pentru mulțime, 
Teatrele joacă spectacole gratuite pen- 
tru muncitori — dramă, comedie şi 
operă. 

Aria nu mai e un privilegiu al cla- 
selor „suprapuse, ci poate fi apreciată 
de ioţi cetăţenii. Evident, noua arlă e 
conformă cu noua splrituatitate ger- 
mană — 0 arlă sănătoasă, adevărată, 
nu contrafacere Israclită, scâliă. 

S'au dus naibei liricii perchsgaţi, ro 
mancierii tuturor stupidi'şilom muzi- 


cienii hokosonici, scu'p:orii și pielorii 
fanlasmegorici. 

“Arla nouă a Germaniei e luminoasă, 
morală — arla cea adevărată e în- 
totdeauna morală, — recontoriantă, — 
e un îndemm la viață înaltă, de per- 
fecţiune. 

Astăzi, Germania difuzează scr'iori 
de admirabilă valoare epică. 

Mucezită, aruncată prin pivn'ţe, pu- 
trezeşte astăzi întreaga „operă” a Ger- 
maniei de demult, înnebunită de maso- 
nezie, freudism și alte porcării. 

Şi e bine că sa întâmplat așa! 


M. s. 


Fondatorii statuiui cehosiovat 


Conferinţa d-lui dr. loan Alex. Roceric 


Sub auspiciile Cercului Culturai 
Thomas Masaryk, d. dr. loan Alex. 
Roceric şi-a  desvoltat Joi seara, 
Jla Academia de Inalte studii comer- 
ciale şi industriale din Bucureşti, in- 
teresanta sa comunicare, subliniind 
luptele seculare pe care le-au dus 
locuitorii din ţinuturile Boemiei şi 
Slovaciei pentru câştigarea indepen»- 
denţei najionale şi scoțând în reliei 
figurile eroilor naţionali ai acestor 
ținuturi, 

“ După o scurtă incursiune în istoria 
veche a provinciilor Boemia şi Slo- 
vacia, vorbitorul trece la evul me- 
diu, reievind meritele lui lan Ziska, 
care la un moment dat, reuşeşte 
să grupeze majoritatea comitetelor 
şlovace, asigurindu-le o oarecare au- 
tonomie pină prin sec. al XVIII-lea 
cînd începe să se resimtă influenţa 
maghiară, combătută însă cu suc- 
ces de străduinţele eroice ale unui 
Jungmann, Kollar, Safarik, Ludevit 
Stur şi altora. 

Deoarece maghiarii căutară să ni- 
micească aceste străduințe prin mă- 
suri drastice, — maghiarizarea com- 
plectă şi definitivă a slovacilor — 
provinciile slovace, după indemnele 
însuflețite ale eroilor naţionali: Hodza, 


Succesul anului! 


Ediţia Il 


Tiorii 


YOPOIMaAI 
de | 
Îrao Rrolonoestu | 
Editura „GUGETAREA”]| 


Ep r——.... | 


Hurban şi Stur se răscoală. Răs- 
coala este insă înăbuşită iar slo- 
vacii masacrați in massă. Deaci ina- 
inte oprimarea ungurilor devine tot 
mai asiduă,-iar în 1875, contele Ko= 
loman Tisza decide desființarea a- 
şezămintului naţional,. Matika  Slo- 
venska, considerind poporul şi teri- 
toriul slovac şters depe harta glo- 
bului. In acele timpuri de grea în- 
cercare cind mulţi nu mai vedeau 
altă soluție decit cea armati, cu aju- 
torul Rusiei protesorul Thomas Ma- 
saryk în contradicţie cu îndemnurile 
poetului naţional Svetozar Hurban- 
Wajansky, caută prin toate mijloa- 
cele să evite inuiile vărsări de singe, 
propovăduind renunţarea la violență 
şi afirmarea prin muncă şi educaţie 
a cechilor şi slovacilor. Adept al î- 
Ideilor. lui Palacky, Masary arată ne- 
„cesitatea unei renaşteri morale ina- 
linte de afirmarea independenţei na- 
!ţionale. : 

Urmărind intreaga activitate a pro- 
fesorului Thomas Masaryk, a d-ru- 
lui Eduard Beneş şi a eminentului 
savant şi milita, slovacul Milan Sie- 
fanik al cărui tragic sfirşit a im- 
presionat adinc vorbitorul arată muna= 
ca rodnică şi desinteresată depusă 
de profesorul Masaryk ca preşedinte 
al noii republici şi moartea lui după 
o viață de muncă aprigă dedicată 
realizării idealului siu. D-rul Bencş, 
inimosul colaborator al marelui dis- 
părut recomandat cu stăruinţă de 
acesta ca vrednic urmaş al său, 
şi care astăzi conduce cu toată înţe- 
legerea destinele poporului vecin şi 
amic, este pentru noi Românii, o 


chezăşie mai mult a prieteniei in- 
destructibile ce ne leagă de acest 
harnic şi cinstit popor, îşi termină 
comunicarea d. dr. loan Alex. Bo- 
ceric. 


De vorbă cu 


Anchetele Bunci_Vestiri 


d. dr. Anton B. |. Balotă 


despre invazia iudaică în spiritualitatea 
şi literatura roimaneastă 


Continuând seria anchetelor noastre 
asupra iudaizării spiritualităţii şi  cul- 
turii române, publicăm astăzi răspunsul 
distinsului filolog şi cărturar d. dr. An 
ton Balotă. 

1) Este posibilă o sudare între spi- 
ritualitatea rasei arice şi spirituali- 
tatea rasei iudaice? 

1) Categorie nu. 

Spiritualitatea corespunde psihie 

caracterelor fizic-antropologice ule 
rasei. Ca atare orice amestece între 
donă spiritualităţi rasial  diterite 
duce în cel mai bun caz la hibridita- 
te ca în antropologic. Şi cred că nu 
mai este de loc cazul să ne întrebăm 
dacă există puncte de contact între 
spiritualitatea neamului nostru şi 
cea semită. Ce legătură poate fi 
între căldura, genvrositalea şi se. 
ninătatea sufletului nostru  recti- 
lin, şi calculul rece, întortocherile 
obscure, abstracţia metodică a min- 
ţii semite. 
Dealtfel, depăşind chiar cadrul în- 
trebării dumneavoastră eu cred că 
spiritualitatea, ca şi manifestarea 
ei în activitate prin toate ramuri- 
le vieţii spirituale, e înainte de toa- 
te un bun naţional şi un uman. 
Că dacă prin produeţia spiritua- 
lă un neam, sau un individ chiar, 
se ridică până la integrarea în u- 
manitate, aceasta nu înseamnă că 
sa despărţit de valoarea ga etnică, 
ci Că a iimpus-o pe aceasta omeni- 
rii, care prin sine şi-a încorporat-o. 
Cea dintâi condiţiune a unei valori 
umane e să fie o valoare naţională. 
Valoarea umană nu se obține deci 
decât prin sublimarea unei valori 
etnice "pure. 

lată pentru ce pe plan istorie suun- 
tem datori să ne păstrăm cu în- 
vierşunare neatinsă spiritualitatea 
specifică a rasei noastre, singura 
garanţie nu numai a conservării 
curate a vieţii noastre etnice,dar şi 
a integrării noastre în umanitate şi 
eternitate. 


Nu este deci momentul să mai 
tolerăm azi nici măcar influenţa 


spiritului semit, căci asemenea to- 
leranțe răbdate în trecut, deşi ve- 
nean din medii rasial apropiate ne- 
au dus totuşi la alterări şi întâr- 
zieri sensibile. 

2) Dacă nu « posibilă vu sudare 
între spirilualitatea rasei arice şi 
spiritualitatea rasei judaice atunci 
cui priviți d-voastră imvazia scrii- 
torilor evrei în cultura română şi 


români» 

Cu o vechime de şase ani în pu- 
blicistiea noastră, în care vârsta e 
atât limitată uneori... 

«Revista  germaniştilor români 
umple un mare gol, De-o frumoasă 
ținută intelectuală, «R. g. ro, pe 
cure-o conduce d. prof. univ. Simion 
C. Mândrescu, un mare îndrăgostit 
de frumuseţele artei germane, îşi 
închină numărul 3 magului Rainer 
Maria Rilke, al cărui cântec înail 
e de-un unic farmec în literatura 
universală. 

Păcat că «h. g. r» e atât de scum- 
pă, căci s'ar cuveni s'o citească toţi 
inletectualii noştri dornici să cu- 
noască adevărata faţă a literaturii 
germane, care nu se reduce la ta- 
lentele jidoveşti, trâmbitțate de zu- 
lufii «Adevărului literar» şi-ai «Cu- 
vântului liber». 

Din sumarul N-rului 3 al <R. g. 
r», desprinde mşi  luminosul arti- 
col: «Tineretul universitar în Ger- 
mania de ieri şi de azi», de d. Si- 
mion C. Mândrescu, — și'o prezen- 
tare a marilor povestitori nemți 
din secolul al 19-lea. 

Apariţia <Revistei  germaniştilor 
români» e binevenită şi trebuie sa- 
lutată întotdeauna cu bucuria de-a 
găsi un lucru nu numai folositor 
şi bun, ci şi frumos. 

«Prin spitale, la Razgrari» 
se nunieşte o carte de G, Banea, 
rare va reapare. săptimâna viitoare 
a RE? 

D. C. Amzăr, 

sociologul de atât de frumoase resur- 
se ştiinţitice, ne-a dăruit zilele trecute, 
colecția „Rânduială”, o carte de lăl- 
măcire a sfintei scripturi, „Lupta Mân- 
tuitoruluri” e o lucrare de mare impor- 
tanţă pentru noi. 

Ernest Bernea 

a publicat zilele trecute, în ,,Cuvân- 
tul”, un frumos articol — ca o poe- 


zie —- despre fântânile satelor noas| pentru cei ce-am urmărit serisul atât 


tre, 


Sa găsit însă în mai multe cazuri 
leacul: vaceinul. Ne vom vaceina 


pretenția acestora că suut integrați 
în spiritualitatea românească? 

2. Răspunsul l-am dat în parte în şi noi. 
cuvintele cu cari răspundem la pri.| 3) Aşa dar, a atut vreun temeiu 
ma întrebare: un pericol şi e min-! primirea scriitorilor semiţi în Soc. 
ciună. d scriitorilor români? 

Suntem în faţa unei noi igeuău să | 3) Caiegoric. Nu. 
barbare. O infiltraţie lentă de spi- Deşi n'am cinstea de a face parte 
rochete ce caută să paralizeze toți din S. S. R. cred totuşi că primirea 
centrii nervoși ai trupului etnic, și scriitorilor evrei a fost o inadver- 
deci în primul rând să ameţească tență, o depărtare dela scopurile 
«spiritualitatea» cu toxinele umani- | societăţii. 
tarismului. Mărturisese dela 

Siguranţa exploatării judaice a cunose sulicient rosturile intime 
cerut şi cere încă anestezierea cellzle S.S. kk. Vati în primul 
puţin, dacă un alterarea, spiritua- ! rând o asociație de specialitate, ca 
lităţii etnice, singura  păzitoare în | Soc. regală de geografie, sau o [or- 
fond a siguranței neamului. mă de asociaţie profesională cu ca- 

Aşa şi-a făcut apariţia în litera. racter de breaslă, de tipul asocia: 
tura noastră anesterinxtul, otrava! țiilor medicilor, sau profesorilor ? 
judaică, Otrava aceasta Wa fost de. | Cred totuşi că în amândouă cazu- 
cât crearea şi apoi răspândirea con. rile ușile societăţii trebuiau să ră- 
fuziei dintre valoarea  internaţio. mână închise streinilor. Dacă sun- 
nală circulatoare graţie forţei rao- | Jem însă nu în faţa unei bresle, ci 
trice evreieşti, — valoare ce repre- în faţa unei forme de sindicat ce 
zenta de fapt în internaţionalism depăşeşte caracterul naţional al 
naţionalismuj spiritual al unui sin. , breslei, sunt oare în S$. S.R. şi 
gur popor, cel ovreiese, — şi adevă-, scriitorii Unguri, Saşi ori Ruşi, de 
rata valoare umană sublimarea n-|pe pământul nostru? 
nuj capital etnie. Dacă nu, atunci în mod hotărât 

Rezultatul: crearea şi la noi, ca şi | evreii au pătruns în S. S. R. numai 
în alte părţi, a unei literaturi, ro-| prin confuzie, s'a confundat faptul 
mâneşti prin limba expresiune sale,| că-şi scriau literatura lor întro 
semită însă prin concepţie. Literatu. | relativă formă a limbii noastre, cu 
ra aceasta ce îşi are din nefericire | calitatea de scriitor român. 
şi protagonişti etnici formează peri- |  Răspund deci hotărît: numirea lor 
colul cel mare, căci cei ce o citeselîn S. S. R. sa făcut prin confuzie, 
sunt ameţiţi de formulul din ea,|goniuzie ce a fost desigur abil regi- 
când nu sunt răpuşi pur şi simplu /sată deei însăşi, în acelaș mod înca: 
de excitarea simţurilor, iar cei celre au regisat şi o «lfteratură română» 
scriu, în cazurile de bună credinţă, | judaisantă sub pretextele valorii de 
jură că nu fae decât să contribuie | circulaţie universală. 
la încadrarea literaturii noastre în| Prezenţa lor în S. S. R. eun alt 
ritmul literar al umanităţii. Sărma- | semn al pericolului ce-l semnalam 
nii nu se văd imhămaţi carului lu-| adineaori. es 
dei, nu văd că au ajuns să con-| 4) Din răspunsurile d-voastră de 
funde circulaţia universală a valo-| până acum, nu credeţi că e necesa- 
rilor semite, cu reala valoare u-|ră eliminarea totală a scriitorilor 
mană. semiți din S.S.R? 

Acesta ese pericolul. 4) Hotărît: Da. Deşi nefiind mem. 

Minciuna: în” “pretenţia că prin|bru încă al S$. S. R. cred totuşi că 
crearea unei literaturii proprii loriazi când corpuri cu răspundere so- 
în limba noastră sau şi încadrat! cială ca cel al advocaţilor şi medi. 
spiritualității noastre. Nu, căci nici! cilor au ajuns la această măsură, 
microbul ce şi-a secretat otrava, ce 
a prins să circule chiar în sângele 
bolnavului, nu' devine prin aceasta 
una cu bolnavul; el rămâne inami- 
j cul ce-i pregăteşte moartea pentru 
imbuibarea sa, inamice pentru care 


început că nu 


ca 


E n 


eliminarea din $. S. R. a seriitori- 
lor semiţi se impune ca oprimă mă- 
sură de demarcaţie dintre adevăra- 
ia <Jiteratură română» şi literatura 
semită sau semitizantă în limbă ro- 
B. V. 


mână, 


că pe anul în curs, va apare in Rev. F. R. Th. Scorţescu e auto- 


în forma anului Î, adică tri-|rol nuvelei — model — 
mestrial, un abonament cu. |ePărută acum câţiva ani. 
prinzând patru caete masi- 

ve a 112 pagini. Costul abo- 
namentului rămâne tot 200 
lei anual. 

Prietenii «Rânduelii» 
sunt rugaţi să facă abona- 
mente pentru a-i putea asi- 
gura apariția. Primul caet 
din anul III, va apare în a 


doua jumătate a lunei y 
Martie. | 
A apărui 

„Vremea” de Duminică 6  Martia 
1928, următorul sumar: 


Catehismul  Naţionalismului  Ro- 
măn, ce Barbu Teodorescu; Iluzii Spul 
beraie, de N. C.' Angelescu; Tineri şi 
Bătrâni în Politica Engleză, de E. A, 
Poulopol; Dela Valea Viseului la Bor- 
sa, reportaj inedil de Mircea Sireinul; 
Gabriele DW'Annunzio, de Pericle Mar- 
tinescu; Un Savant Trist, de Mircea 
Uliade; Europa Centrală, de C MI- 
diora. 

Fapte şi Idei. Cronica Literară, De 
După Paravan. 

Desene de Ion Anesiin 
Revista «Muguri» 

serie; 4 

„Cununi Useale”, este noul volum 
de poezii al d-lui Radu Gyr. A vorbi 
despre calităţile poeziilor din acest 
volum ar însemna să le luăm pe [ie- 
care în parle, poeziile fiind care de 
care mai pline de farmec. Peniru a- 
ceasla nu avem loc aici. Dată liind 
simpalia de care se bucură poetul cre- 
dem că e suficient să anunţăm lutu- 
ror: Radu Gyr a scos un nou volum 
şi bucuria va îi generală, mai ales 


7/6 


(7 


de intrare 
de fertil al poetului”, 


„Popi”, | 


LPP 
P//40/ 


Pad. ANDRE PAVEN 


CALE 


NDAR 


Duminică 6 Martie 1938 


t Dum. Lăsatului de Brânză, 

ORT.: Sfinţii 42 martiri din Amo: 
reia (î 840). 

t Quadragesima, 


CAT.: SI. Victor, 

SOARELE: răsare 6.44; apune 188. 
Lăsatul Secului la Ortodocși, 
Bătălia dela Scheia (1486), 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Bărbierul din Se 
villa. 

NAȚIONAL  (matineu); Serenada 
trecut; (Seara); lon al Vădanei. 

STUDIO NAȚIONAL (matineu): 
rele de aur; (swara): Glumele 
stinului, 

LIGA CULTURALA (matineu 
ra): Rudele. 

MODERN  (mutineu şi seara): 


din 


Me- 
de- 


Şi sea- 


Două 


!REGINA MARIA 


duzini de trandafiri, 

(matineu): Stăpâna 
din La Paz; (seara): Oameni în alb. 

COMOEDIA (matineu şi seara): Man- 
sarda, 

LIBER (matineu, ora 5):  Coloniale; 
(ora 6): Teoria cocoşului; (seara): 
Rămânem. prieteni, i 

ALHAMBRA (matineu şi seara): Trei 
valsuri, 


| TEATRUL MODLRN | 
STR. SARINDARI, 14 

duzini de 

trandafiri 


CINEMATOGRAFE 


ARO: Nopți princiare şi jurnal. 

CARLTON: Fantoma Blondă. 

SCALA: Victoria, Suverana Angliei şi 
jurnal Paramount. 

FEMINA: Uraganul , 

REGAL: Contesa Walewska şi jurnal 
Paramount 

CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Mazr. 
cu Costance Bennet și Cary Grant. 

ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 

FRANKLIN; Ogorul, cu Paul Muni şi 
Charlie Chan la Olympiadă cu Warner 

„ Oland. 

„BELECT: Spovedania, cu Carole 
bard şi Fred Mac Murray, 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. | 

ROXY: Deparie de ţară, jurnal 
completare. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 


Lom- 


şi 


ELYSEE (str. Doamnei 11): Paramaia, 
jurnal şi complectare colorață, 

AMERICAN: Pentru o viaţă de om şi 
Departe de tine, 

VOLG A-DOROBANȚT țealea Dorobanţi): 
Tin carnet de ba!, cu Marie Bell şi 
Singur la nevastă cu Hens Ruehmann, 

MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 
uşoară, Alaska, jurnal şi trupa de 
reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. 

TRIANON: Paramata, jurnal şi com- 
plectare colorată, 

A. R. P. A.: Mormântul lui 
Khan, jurnal şi complectare, 

CORSO: Piraţii, jurnal şi complectare. 

OMNIA: Broadway Melody 1933 cu Ro- 
bert 'Taylor şi Demonii mărilor cu Vie 
tor mac Laglen,. : 

MARNA: Danielle Darieux în D-ra 
mama mea, Piwaţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu, 


Genghi» 


Sp n 
RA DIE 


“Duminică 6 Martie 1938 


RADIO-BUCUREŞTII 
RADIO-ROMANIA 


7.30: Deschiderea - emisiunii.  Gim- 
nastică ritmică, Radio jurnal,  Con- 
ceri de dimineață (diseuri). Sfaturi 


gospodăreşti şi medicale, 

8.30: Inchiderea emisiunii, 

955: Ora religioasă: 1) Clopote; 2) 
Serviciul religios transmis dela Sf, 
Patriarhie; 3) Predică de pr. Gafton, 

11.15: Transsmisiune dela Ateneul 
Român: Producţia Clase; de Orchestră 
a Academiei Regale de Muzică (prof. 
Alfonso Castaldi). Orchestra Acada- 
miei, dirij. de Constantin Țurcanu, 
absolvent al clasei. 

15: Ora. Culturale, Sport. Cota ape- 
lor Dunării. 

15.10: Concert de prânz. Orchestra 
Gr. Dinicu. 

14.10: Ora, Mersul vremii. Radia- 
jurnal. 

14.25: Continuarea concertului 
naționale. 

14.40: Ora veselă: Ion Manu. 

ORA SATULUI 
15: Sfaturi pentru gospodari, 
15.15: Muzică populară: 1) Fraţii 


Arii 


Bădescu (două muzicuţe): Dealu-i deal 
şi valea-i vale, Zuvelcată pân” la brâu. 


SINGURUL FILM VORBIT IN 
LIMBA FRANCEZ 


Î DUPĂ CELEBRA 
PIESĂ ALUI 
Wenri BERNTEIN 


Z 


/iselte LANVIN 


fegia: MARC ALLECRET 
UN TUMULT DE PASIUNI, ODRAGOSTE 
PUSTIITOARE ROAȘĂ DE VENINUL GELOZIEI, „e : 


Cu toată valoarea excepţională a filmului, preţurile 


rămân cele obişnuite 


— Da e e 


Astăzi PREMIERĂ 


Foaie verde spic de grâu, Hora dela 
Argeș; 2) Bugeanu (armonică) şi Con- 
stantin (clarinet): Rău e de copil de 
străin, Eram tânăr ca frănguja, Cui 
îi ară plugul bine, Hora lui Bugeanu, 
Arii naţionale, 

15.45: Valeriu Măgureanu: De vor- 
bă cu sătenii, 

16—1625: Ora premilitarilor, 

18: Ora, Mersul vremii. 

18.05: Concert de muzică de dans, 

19: Actualităţi medicale, 

19,15: Continuarea concertului, 

19.40; Lăsata secului de Constantin 
Gane. 

19.58: Sport, Rezultatele technice, 

20: Concertul corului «Pelişor 
(Ploeşti), 

20: Teatru: <Călătorului îi şade bi- 
ne cu drumul» de Ion Sârbul după 
schița de 1. Al. Brătescu-Voinâşti, 

21,50: Muzică de cameră, Quartetul 
Poltronieri, 

22: Radio jurnal, 

22.10: Muzică variată (discuri), 

22.30; Rezultatele sportive de Radu 
Vasilescu, 

22.45: Concert din operete. Orches- 
tra Radio. i 

0.05—1:; Concert de noapte (discuri). 


EXCEPȚIONALĂ 


AL MARELUI 


= 4 


A ZA 
Ma, 


Hotarele 


ADINA VESTIRE» a 


României 


Românii, locuitori străvechi ai Dobrogei 
midorilari. Țăranii lui iihal. Baci din Ardeal. Suilet unitar 


Venieiicii totdeauna 


In afară de români, mai trăese în 
Dobrogea bulgari, turei, tătari, ger: 
mani, câteva mii de lipoveni băl- 
tăreţi, greci şi armeni aşezaţi prin 
oraşe, jidani şi alte neamuri, atraşi 
toți de bogăţia pământului precum 
gi de așezarea prielnică a provin- 
eiei la răscrucea drumurilor de us- 
cat şi de apă dintre Europa şi Le- 
vant. 

VENETICII 

Toţi aceşti străini au o istoria re- 
centă pe pământul dintre Dunăre 
şi Mare. Niciunul dintre neamurile 
străine de pe aici nu are rădăcini 
întipte în rosturile de viaţă ale Do- 
brogii, fiindcă nici unul nu ocupă 
situaţii definitive şi de însemnătate 
covârşitoare în niciuna dintre ra- 
murile de activitate ale provineiei. 

Bulgarii sunt veniţi aici. în 
două rânduri. Prima serie s'a a- 
şezat în vechime, insulițe răzie- 
țite de turma care cobora din- 
spre stepele ruseşti către podi- 
şul actualului stat bulgăresc, 

A doua serie a venit mult mai 
târziu, în secolul trecut, din 
cauza persecuțiilor. turcești. 
Prin urmare cei dintâi au venit 
dinspre Nord, iar ceilalți din- 
spre Sud. 

Tătarii şi găgăuţii (populaţie tur- 
că de religie creştină) au venit cam 
în acelaș fel, iar turcii sunt simpli 
colonişti sau urmaşi ai soldaţilor 
pensionaţi de  paşalele dunărene. 
Germanii sunt şi ei colonişti, - iar 
jidanii, grecii şi armenii sunt sim- 
pli invadatori economici de cea mai 
recentă dată. 


STRAINII, TOTDEAUNA 
MINORITARI 

Deşi din origini atât de 

variate şi numeroase, stră- 

Înii din Dobrogea mau reu- 

şit niciodată să ne maio- 

reze, In permanenţă popu- 


laţia cea mai însemnată | 


din punct de vetiere 
numeric cât şi economic 
au fost românii, 
nsăşi statistica rusească a lui 
ielotzer Kovics dela 1878, statisti- 
i interesată şi falsă deoarece ruşii 
îi vrut mai multă populaţie sla- 
în Dobrogea, coridor al împăra- 
ui Pravoslavnic, spre mult râvni- 


Casa P---i 


tul Bizantz, atestă că în vremea a- 
teea existau în Dobrogea 15.719 fa- 
milii dintre care 5.542 româneşti, 
numai 4.750 bulgărești, iar restul de 
celelalte naţionalităţi. Repetăm: a- 
ceastă statistică era cu totul intere- 
sată, aşa că avem dreptul să ne în- 
ehipuim că realitatea era cu mult 
în favoarea noastră 
vem în statistica dela 1916, care, 
dintrun total de 400.000 locuitori, 
arată că românii sunt într'un nu- 
măr de 250.000. 

Reiese de aici că în pre- 


din Bazargic la 1828 


zent avem în Dobrogea o 
majoritate absolută față 
de toate minoritățile la un 
loc, 

Numai în cele donă judeţe dela 
Sud, Caliacra și Durostor, nu avem 
încă o majoritatea românească da- 
finitivă, Singura Noastră mângâere 
este că nici bulgarii cari ne râv 
nesc graniţa, nu sunt majoritari, 
Din contră, sunt mai puţin nume- 
roşi decât românii. lar majoritatea 
o are populaţia musulmană de ori- 
gini variate, turci şi tătari. 


Populaţia străv=che românească 


Cum spuneam în reportajul pre 
cedent, românii sau  zămislit din- 
run început pe meleagurile Dobro- 
gii. Şi din actualul corp al homâă- 
miei, provincia dintre Dunăre şi 
Mare a fost cea dinlâi care sa ro- 
manizat. Putem spune deci că pe 
aici sau articulat primele sunele 
ale limbii daco-romane, după cum 
suntem siguri că sufletul nuanţat 
cu lumini de cer şi melodii de veş 
micie al Ilyro-tracilor tot prin văile 
dobrogene au primit cel dintâi al- 
toiu de disciplină şi viziune impe- 
rială al sufletului roman. 


TRAGEDIA 


(Continuare 


«ursuri teribile... în faţa sălilor 
golite de G, P.U. 

Cine sunt aliaţii lui Stalin? 
Doi ovrei. Doi ovrei emigranţi 
ca Trotzky, scriitori ca Trotzky, 
obraznici ca Trotzky, dialecti- 
cieni ca Trotzky, şi care-şi pun 
în fiecare zi întrebarea: «Mă 
rog de ce Leiba şi nu noi?» 

Numele acestor doi ovrei? Zi- 
noviev şi Kamenev. 

Intr'un an de zile Trotzky e 
distrus. 

Arniata roşie are alți şefi. O- 
pinia publică sa obişnuit să-l 
creadă vinovat de vreme ce nu 
se apără. Partidul e compus din 
credincioși de ai domnului se- 
cretar general. 


TROIKA 


ua 17 lanuarie 1925, comitetul 
central al partidului bolșevic de- 
mile pe Trotzky din postul de co- 
misar al poporului la Război. 

Acum partida era câştigată. 
«Aliaţii» cer partea lor de pute- 
re. Stalin le-o refuză brutal. 

La așa ceva nu sau așteptat 
nici Zinoviev, nici Kamenev. 

Cei trei ovrei pârliți — Trot- 
zky, Zinoviev, Kamenev — se a- 
liază împotriva lui Stalin. 

D-l secretar general stă însă 
solid în scaun. Partidul e în mă- 
na lui. Când cei trei ovrei — 


BOLŞEVICĂ 


din pagina l-a; 


Troika — vor să scrie, ziarele şi 
editurile de stat mu le publică. 
Când vor să vorbească, sunt flu- 
erați şi bătuţi. Siberia îi așteaptă. 

Eroi m'au fost niciodată, chiar 
când au vrut să joace rolul lui 
Bonaparte. 

Peste un an, 16 Octombrie 1927 
Trotzky, Zinoviev, Kamenev sem- 
nează o declaraţie de capitulare. 


1 NOEMBRIE 1927 


Dar eternii conspiratori nu se 
dau bătuţi. 

A zecea aniversare a revolu- 
ției. 7 Noembrie (25 Octombrie 
st. vechi) 1927. 

Trotzky, Zinoviev, 
au lucrat subteran. 

Coloanele  trotzkyste debu- 
șează pe piața roşie, în fața 
Kremlinului. 


Kamenev 


Mulțimea strigă «Trăiască 
Trotzky». 
In Kremlin credincioşii lui 


Stalin pălese. Numai caucazia- 
nul râde. 

G. P. U.-ul intră în funcțiune. 
Mulțimea e împrăștiată. Tro- 
tzky arestat. Urmează curând 
deportarea în Turkestan. 

Victoria lui Stalin e definitivă, 

Ce făceau în acest timp Kres- 
tinski, Rakowsky, Rykov? 

Vom vedea mâine! 

Mihail Polihroniade 


Reîntoarcerea icoanelor 


Continuare 


„dşa s'a întâmplat ieri, pentru ca, as- 
„ tăzi, să vedem circulând prin mâini so. 
ioase şi pe tejghele murdare, numite 
pretențios «anticării», icoane bătrâne, de 
“eală frumusețe şi valoare, şi odoare 
șfințite, — sărutate, cândva, cu evlavie, 
_ în genunchi... 

Sub păingeni, în dugheana unui Moişi 
sau Avrum oarecare, poți întâlni, aşa 
dar, chipul sfințit al Maicii Domnului, 
cu văpseaua înegrită de lealuri, ținând 
(m braje un snop de argint: Mântuitoa 
*ul.., In altă dugheană, luminează, cu 
gălpăiri stinse, de aur vechi, un sobor 
de sfinți. 

lar în canticăria> dolui Segal, — 
Sfântul Gheorghe, scris în argintărie şi 
curcubee, străpunge balaurul, iar o că= 
delniță, cu urme de veac pe ea, așteaptă 
tristă, cumpărătorul. 

Ne reamintim că, în vara trecută, a, 
A, Iorga, propusese un plan pentru 


din pag. î-a 


desrobirea lăcaşurilor sfinte şi istorice 
din strânsoarea  prăvăliilor ori «bloc». 
urilor galițiene ce le încertuese 

Ce-ar fi ca, azi, îndemnul Părintelui 
Comana pentru «eliberarea» icoanelor şi 
odoarelor sfințite să fie ascultat şi luai 
în seamă? 

Din porunca, binecuvântată de cer, a 
Mitropiliților şi Vlădicilor noștri, sfin- 
tele icoane şi odoare ar putea fi aduna= 
te de prin dughenele şi maghernițeie 
străine şi înturnate, pios, Bisericilor, 
văduvite,., Doamne, ce minunată şi e. 
vlavioasă faptă!,, 

Cu lacrimi de bucurie am privi, a- 
tunci, cum se rentorc icoanele în alta. 
rele de unde au plecat şi cum, pe chi- 
puiile îngândurate ale Precistelor noas= 
tre, desrobite, ar lumina un zâmbet ca 
o dimineață, 


adu Gyr 


Integraţi în massa compactă a 
românismului, care în prima sa 
formă se întindea dela poalele 
Tatrei, la Nord de Maramureş, 
până în limita etnică a Greciei, 
românii dobrogeni nu şi-au pier- 
dut niciodată legăturile cu ce- 


mente noi, venite din celelalte părţi 
ale pământului românesc. 

E inutil să mai amintim fenome- 
nul de transhumanță deterniinat a- 
cum aproape o mie de ani de către 
bulgari, cari, așezându-se în sudul 
Dunării, au silit populaţia româ- 
nească să pornească spre Sud, dar 
mai ales spre Nord, adică în câm- 
pia Muntesiei şi Dobrogea. 

TARANII LUI MIHAIU 

Peste populația străveche sau a- 
şezat cu timpul straturi noi de ro- 
mâni. Cea mai însemnată aşezare 
în masă sa intâmplat la sfârşitul 
secolului XVI, din cauza edietului 
lui Mihai Viteazul, prin care ţăra- 
nii sărăciţi de războaie şi năvăliri, 
fuseseră legaţi de moşii. Neiînţele- 
gând să se supună noilor condițiuni 
sociale, mulţi țărani au fugit peste 
Dunăre şi sau aşezat pe pământul 
Dobrogii, care se găsea în vremea 
aceca Sub, suzeranitatea ; turcească. 

Se atestă chiar o luptă între boe- 
rii rămaşi fără oameni de muncă şi 
ţăranii grupaţi în satul Pecineaga, 
dinspre canalul Măcinului, luptă 
sfârşită prin victoria fugarilor, 


BACII DIN ARDEAL 


A doua aşezare însemnată de ro- 
mâni în Dobrogea Sa făcut  într'o 
perioadă mai îndelungată şi se da- 
toreşte unui fenomen secial mai fi- 
Teac. 

In genere este cunoscut faptul că 
cei mai mulţi dintre ciobanii Car- 
paților Sudici îşi au originea în Ar- 
deal, prin Ţara Bârsei si prin "Ţara 
Făgărașului. Aa 

Goniţi de vremea rea a ierniueio- 
banii din Carpaţi îşi purtau în fie- 
care an turmele spre Sud, spre băl- 
ţile şi ţinuturile mai adăpostite ale 
Dunării. Cei mai mulţi treceau îu 
ţinuturile en climă mai blândă ale 


Dobrogii, deoarece Bărăganul era 
pustiu 

Vizitele acestea anuale au 
rreat legături strânse între ro- 


lelalte ramuri ale neamului.! mânii ardeleni şi cei din Dobro- 


LUCRUL ACESTA NI-L DO- 
VEDESC OBICEIURILE, LIM- 
BA, TRADIȚIA, PORTUL ȘI! 
CREDINŢA, CARE SUNT A- 
CELEAȘI "IN DOBROGEA 
CAȘI IN PIND, CAȘI IN BA-! 
NAT. CAŞI IN BUCOVINA. |. | 
ROMANI VENIȚI 


Massa de români autohtoni a fost 
în permanenţă alimentată cu ele- 


suilet 


[migrarea românească nu se da- 
loreşte numai avantagiilor pe care 
le prezenta pământul său  binecu- 
cântat. 

Se ştie că românii 
greu în mijlocul unei 
străine sau ostile. 

Atât ţăranii lui Mihai Viteazul, 
cât şi bacii din Ardeal sau aşezat 
în Dobrogea fiindcă găseau acolo 
un mediu  puternie românesc, un 
suflet inchegat întocmai caşi al lor, 
obiceiuri care le aminteau de satul 
părăsit, graiu pe care îl puteau în- 
țolege fără greutate. 

Mereu împrospătat, ele- 
mentul românesa dobro- 
gean şi-a creat o moentali. 
tate -““cifice dobrogeană, 
cu asperităţi asemănător. 
re solului şi climei atât de 
variate, dar şi-a statorni. 
cit un suțlet ce se aşează 


se aşează cu 
populaţii 


| 


Străduinţi risipite 


Există încă mentalitatea falsă 
că românul nu e capabil să ocupe 
în întreprinderi şi lucrări din do- 
meniul tehnic alte posturi decât a- 
cela de meseriaş inferior sau de om 
de serviciu. 

Şi mai stărue pedeasupra, neal- 
terată, forţa aceea ascunsă 2are 
reuşeşte să promoveze prin intluen- 
țe laterale pe paşaportarul gălăgios 
— care el, numai el, fireşte, poate 
fi «specialist»... — în locul elemen- 
tului autohton, oricât de înzestrat 
şi capabil ar fi acesta, 

F. cazul zincografului-artist Vasi- 
le Stoenescu fost şef zincograf la 
tirma Bercongos 8 Avenue Berthe- 
lot din Lyon — venit în ţară, acum 
duvă ce sa specializat la şcoala 
zincogratiei străine, să câştige o 
pâine cinstită şi românească în hRo- 
mânia lui. 

Vasile Stoenescu a părăsit PFran- 
ţa pentru că n'a voit să rennnţe la 
“etătenia română, 

Aici a solicitat postul de şef zin- 
cograf al Imprimeriilor  Statuiui, 
dar i sa oferit postul de... lucră- 
tor. Veneticul cu paşaport e mai 
capabil şi mai specialist decât ro- 
mânul care şi-a trudit tinereţea pe 
meleaguri străine pentru învățatul 
meşteşugurilor în care duceam lipsă 
de oameni. pricepuţi. - 


gea. Cu timpul, ciobanii au soco- 
tit Dobrogea ca țară de «<porni- 
rev, considerând iernatul ca o în- 
toarcere acasă. Si-au mutat aici 
gospodăriile, aducând după ei 
mulți făgărășeni și bârseni. 

Fenomenul acesta social se 
continuă şi astăzi ajutând necon- 
fenit la consolidarea elementului 
românesc în Dobrogea 


unitar 


pe linia marilor aspira- 
țiuni româneşti. 

Dacă unele nedreptăţi, — pre- 
cum aceea a legii dela 1882 care 
a împroprietărit cu mii de hec- 
tare pe minoritari, fără să se 
lase rezerve pentru români — 
au amărât adesea pe grănicerii 
noştri dela Mare şi din Cadrila- 
ter, în schimb sufletul lor, călit 
în lupta milenară, a găsit tot- 
deauna rezerva de patriotism 
pentru a rezista duşmăniilor de 
tot felul. 

In ultimii ani, granița de 
Sud a fost întărită cu o 
populație  vinuroasă, de 
nădeine şi neînfricoșată, 
Macerio - Rom nii, despre 
care ne vom ccupa mai 
târziu. 


Dumitru Țherasi 


| Wacă a protestat, Vasile Stoenes- 


nu n fost aruncat pe drumuri. 

Acum zincograful-artist, şi român 
Stoenescu a înaintat jalbă |. P. S. 
Sale Patriarhului Miron al Romă- 
niei, preşedinte al Consiliului da 
miniştri. 

Şi 1. P. S. Sa va avea să rezolve 
o dramă din multe altele ale pro- 
tecţiei sau neproteeţiei munsii na 
ționale 
Molochul străzii 

După o recoltă bogată şi diversă 
de coaste rupte, picioare frânte şi 
capete sparte-—cireulaţia mecanică 
a capitalei şi-a încununat opera 
sezonieră, eri, printrun accident 
sguduitor, fără ţipete, fără lacrimi 
dar em moarte, 

Femeia Rozalia Ciutură din str, 
Stoian Militaru, pe când voia să 
traverseze strada a fost surprinsă 
de antobuzul 15218 al $. T.B. șia: 
runcată sub remorea  tramwaiului 
20 ce venea din direcţie opusă. 

Sărmana a sucombat, 

Victimele tehnicităţii avansate a 
secolului— dar mai ales victimele 
nepriceperii criminale. 

Tot ieri, în ziua morţii Razaliei 
Ciutură au mai fost tărâte sub roţile 
automobilelor (şi aproape omorâte) 
încă opt persoane, 

Adică obișnuita porţie zilnică, 
Lipsuri profesionale 

Organele Siguranței Capitalei au 


Procesul „trotzki 


> Pag. 3-2 


ştilor“ 


dela Moscova 


Acuzații iac noui mărturisiri 


MOSCOVA 4. (itador). — In şedinţa ; 
de azi, a lreia zi a procesului, au con- 
tinuat depoziţiile acuzaților. 

Cel dintâiu depune inculpalul Saran- 
soviei, îosi secrelar al pariidului co- 
munisi din Rusia Albă. EL declară că | 
a fosi spion în serviciul Poloniei încă 
din anul 1921 şi că era șeful organi- 
zaţiei „național-iascisie din Rusia Albă” 
ascultând ae directivele siatul:i major 
polonez, pe de o parie, iar pe de altă 
parie, de centrul din Moscova, condus 
de Bukharin și Rykov. 


DESPARŢIREA RUSIEI 
ALBE 

El arată câ scopul acestei „„gani- 
zaţii era de a se desmembra Uniunea 
Sovietelor prin despărţirea Rusiei Al 
be. Susţine că numeroşi politicieni 
de seamă din Rusia Albă, ca de pildă 
Gologed, fostul preşedinte al comite- 
tului executiv central comunist din 
Rusia Albă, erau membri ai acestei 
organizaii. 

Acuzatul mărturiseşte amănunţit le 
găturile sale cu Rykov şi Bukharin 
şi arată acţiunea de spionaj şi sabo- 
tarea pe care a îndeplinit-o organi- 
zaţia în fruntea căreia se afla. 


Depoziţia 


MOSCOVA 4 (Rador). — Cea mai 
importantă depoziţie din şedinţa de 
eri după amiază a procesului celor 
21 de inculpaţi pentru trădare şi 
“spionaj a fost acea făcută de Rykov, 
succesor al lui Lenin la preşidenţia 
consiliului comisarilor poporului din 
U.R.S.S. 

Fireşte, inculpatul a recunoscut 
toate acuzaţiile ce i se aduc, Răspun- 
zând la întrebările procurorului Vy= 
şinski, Rykov a spus că în 1928 a 
luat ființă un centru al agitatorilor 


Sarangovici destăinuieşte că orga- 


cialistul revoluţionar Semenov pen- 


nizația sa a pregătit un atentat îm- tru crelarea unui grup terorist iu- 
potriva lui Voroşilov cu prilejul ma- ! sărcinat cu asasinarea membrilor 


nevrelor din Rusia Albă. 


Alt acuzat: Krestenski 


Acuzatul recunoaşte, la întrebă- 
rile procurorului, toate capotele de a- 
cuzare, trădare, spionaj, sabotaj şi 
terorism ce i se pun în sarcină. 


lui Rykov 


lor de dreapta şi că acoperea prin 
funcțiunile sale pe membrii aces- 
tei organizaţii contrarevoluţionare, 

Intrbat de procuror, acuzatul Ya- 
goda a confirmat acest fapt, recu- 
noscând că din 1929 «au apucat ca- 
lea trădării de stat directe», 

Rykov a declarat apoi că 
1530 şi 1333 agitaorii de dreapta an 


| trecut în organizaţia revottaţilor 


kulaei. 
Bukharin a confirmat şi el depv- 


de dreapta, în care au făcut parte ziţiile lui Rbkov. Printrun intero- 


încă dela început Ruykov, inerte | 
şi Tomski Intre 1928 şi 1930, aceş- 


Doi din cauz 


tia au avut o acţiune dublă, conti- 
nuând pe sub ascuns activitatea anti- 
sovietică. 

"a stabilit că acuzatul Yagoda, 
care la acea epocă era preşedinte 
al G. P. U -ului, era în acelaş timp 
si membru al organizaţiei agitatori- 


aţii princip ali: 


gatoriu luat simultan lui Rykov si 


Bukharin, procurorul a stabilit că 


Rakovski, Rozenkols 


în 1932, organizaţia contrarevoluţio. 


mară de dreapta a pornit pe calea 
teroarei contra conducătorilor parti. 


dului dela guvern, In acest scop, ea 
a început prin creiarea unor gru- 


pări teroriste. In deosebi, centul agi. 
tatorilor de dreapta s'a înţeles cu so- 


Procesul reintegrării d-lui M. Mano- 
ilescu ca guvernator al Băucii 


Naţionaie 


nitatea de guvernator al Băncii Na.| de Apel — chiar dacă din eroare ar 


Este cunoscută acţiunea în con- 
tenoios făcută de d. prof. Mihail 
Manoilescu împotriva actului de 
autoritate al guvernului de atunci, 
prin care a fost desăreinat din dem- 


făcut eri o «achiziţie» de invidiat: 
a condus la poliție un spărgălor 
din vechea gardă, care în cursul 
unei frumoase cariere de 20 ani a 
reuşit nu mai puțin de 400 «lovi» 
turi> 

Satisfacția  «Scotland=Y ard-ului» 
nostru e însă înjumătățită, deoare- 
ce bielul profesionist al passe par- 
tout-ului nu-şi poate aminti decât 
o parte din nobilele sale operațiuni, 
fapt care îngreunează extrem de 
mult cercetările poliției. 

Ar trebui să se impună fiecărui 
spărgător obligativitatea unui jur- 
nal zilnic de activitate. 

iftim,. 


ționale a României pentru a îi în- 
locuit cu un alt titular. 

Acţiunea d-lui prof. M. Manoiles- 
cu în justiţie dovedindu-se înteme- 
iată a fost admisă. 

Curtea de Apel din Bucureşti S$. 
III-a a declarat ilegal actul admi- 
nistrativ de autoritate al preşiden- 
ției Consiliului de miniştri şi al 
ministerului finanţelor, l-a anulat 
invitând guvernul să reintre în le- 
galitate rezumând să reintre în le- 
galitate repunând  peţionarul în 
funcție şi în drepturi. 

Deciziunea, urma să fie pusă în 
executare la expirarea mandatului 
guvernatorului numit între timp 
sau la eventuala vacanţă. 

Ministerul finanţelor însă a fă- 
cut recurs în casare împotriva ho- 
tăririi curţii, judecându-se la Inalta 
curte de casație S. IIla. şi a făcut 
obiectul unor îndelungate desbateri. 


Eri s'a rostit cel din urmă cuvânt 
al apărării. 

A vorbit d. av, D. Leatris din laşi 
din partea d-lui prof. Mihail Ma- 
noilescu şi în combaterea motivelor 
de casare 

Pronunţarea s'a amânat apoi pe 
Vineri 


Utilizarea tractoareior 
pentru micii agricultori 


in legătură cu utilizarea tractoa- 
relor, ministerul domeniilor a tri- 


mis următoarea circulară tuturor Ca- 

merelor de agricultură din ţară. 
„Tractoarele ce vi s'au repartizat 

de minister sunt destinate pentru 


facerea arăturilor mai adânci în spe= 
cial, la mici agricultori, arături pe 
care ei nu le pot efectua cu inven- 
tarul lor. 

Arăturile în general şi în special 
arăturile adânci nu se fac primă- 


vara. Ca atare să facem cunoscut, 
că nu veţi scoate tractoarele la lucru, 
acum, primăvara, decât numai în 
cazuri excepţionale la arăturile pen- 
tru desţelenirea islazurilor comunale, 
în vederea cultivării în cursul verei, 
sau eventual alte împrejurări de a- 
ceastă natură. 

Tractoarele vor fi puse, negreşit, 
în funcţiune în luna Mai sau Iulie, 
imediat după ridicarea recoltei, pen- 
tru facerea ogoarelor şi a arăturilor 
de desfundare”, 


biroului politic şi al comitetului 
central al partidului comunist din 
U. R.S. $. şi în primul rând a lui 
Stalin si Kaganoviei 


CUCERIREA HKREMLI- 
NULUI 


După o suspendare, interogatu- 
riul lui Rypov a continuat în şe- 
dinţa de noapte. Acuzatul a declarat 
că în 1934 organizaţia conspiratoa- 
re de dreapta s'a ocupat cu pregăti- 
rea cuceririi Kremlinului. Tomski a 
intrat în legături cu troţkiştii şi ză- 
novieviştii, cari împreună cu agita: 
torii de dreapta, au creiat un «cen: 
tru de contact» pentru pregătirea a- 
cestui act. Conducători ai organiza- 
ţiei clandestine erau Rycov, Tomski, 
Bukharin, Piatakov şi Enukidze, 
Prin intermediul lui Enukdze, cen- 
trul a intrat în legătură cu grupul 
Tukacevski, 

«Centrul» a pus la cale arestarea 
conducătorilor partidului guverna- 
mental şi a fruntaşilor sovietici râs- 
punzători cari” veneau la cel de al 
11-lea congres al partidului comu- 
nist, dar planul a eşuat. 

Simţindu-şi slăbiciunea, «centrul» 
a intrat în legătură cu <faseciştii 
germani», care le-au făgăduit spri- 
jinul, cerând în schimb sub forma 
concesiilor, privilegii în comerţul 
exterior şi desmembrarea republi-+ 
cilor naţionale sovietice, «Faseciştii 


între ! : 4 
| germani» voiau să transforme aceste 


i republici în vasalele lor. 


CUM A FACUT KRESTIN- 
SKI PRIMA DEPOZȚIE 


BERLIN, 4 (Rador). — 
«Deutsche Aligemeine Zei» 
tung» anunță din Moscova 
«din sursă bine informată» 
că acuzatul Krestinski, ca- 
re refuzase cu încăpățâ= 
nare în şedinţa de Miercuri 
să recunoască acuzaţiile ce 
i se aduceau si protestase 
cu tărie afirmând că e ne» 
vinovat, a fost supus peste 
noapte la torturi în închi- 
soarea Lubianka, torturi 
cari l-au silit să retragă în 
şedinţa de Joi depoziţia 
din ajun şi să se recuncas= 
că vinovat, 


Dela Baroul de Ilfov 


COMUNICAT 


Se atrage atenţiunea domnilor a- 
vocaţi stagiari care au cerut! deți- 
nitivarea şi li s'a admis cererea 
dându-li-se numai deciziunile de că- 
tre Consiliul Baroului, fără a fi ob- 
ţinut diploma de avocat dela Uniu- 
nea avocaţilor din România şi fără 
a fi depus jurământul la secţia I-a 
a Curţii de Apel Bucureşti, conform 


| art. 49 din legea de organizare a 


corpului de avocaţi că vor reînoi 
jurământul de credinţă în exerciţiul 
profesiunei în faţa domnilor pro- 
decani C. Algiu şi St. Marinescu 
Bolintin, iar nu în fața Curţilor 


figura pe tabloul avocaţilor defini- 
tivi. 

Este în interesul tuturor celor în 
această situaţie de a se conforma 
dispoziţiunilor de mai sus, căci ast 
fel jurământul lor este nul şi sunt 
pasibili de sancţiunile Inalului De- 
cret Regal No. 1048/1938; adică radie- 
rea din tabloul corpului. 


Secretarul Consiliului, 
(ss) VICTOR G DIMITRIU 


Interzicerea drape- 
lelor cu svastiică 


Ministerul de interne a dat o rir- 
culară organelor în  Subordine, în 
care le pune în vedere să ia măau- 
rile necesare Pentru ştergerea tu- 
turor semneloy electorale, ori de 
unde ar fi. 

In acelaş timp a fost interzisă ar- 
borarea drapelelor cu sYastică. 


Adoif Hitler, cante- 
lar al Germaniei 


(Continuare din pag. L-a) 


Dincolo de toate greutăţile, din- 
colo de toate sacrificiile, dincolo de 
toate barierele, cari i sau pus în 
cale, naţional-socialismul şi omul 
Său providenţial, Adolf Hitler, au 
reuşit să învingă. 

Astăzi, Germania e o ţară liberă 
şi puternică,  nesdruncinată în 
credinţe ei de viabilitate în istoria 
lumli. 

Mircea Streinul 

N. B. — Datele, şi uneori, şi pa- 
sagii mai semnificative ca docu- 
mentare, au fost luate, în decursul 
acestor foiletoane, din lucrarea * 
«Geschichte der N. $. D. A. P, de 
Dr. Hans Volz. 


PS 


REM 


EDIU SUVERAN CONTRA 


USEI, GRIPEI, REUMATISME, LUMBAGO 


JUNGHIURI, TORTICOLIS, NEVRALGII ETC... 


„La farmacii şi droguerii 


CEREŢI pe fie- 
care cutie imagi- 
neo „PIERROT, 
DAND FOC 

PE GURA". 


Singura vată tere 
mogenă originală, 


JP:9 i 


Spor (cu Români! 


in prag dc biruința 


Reluăm astăzi o veche problemă, — românizarea sportului nostru — 
banalizată poate de repetarea ei îndărătnică în ciuda oamenilor şi a stă- 
rilor de lucru, plictoasă pentru mulţi care mergeau cu gândul şi sufletul 
alături de noi, cândva, şi n'o mai vedeau triumfătoare, ridiculizată de cei 
ce nu aveau câlitatea națională de-a-o găsi justă. lată, acum avem dreptul 
de-a face o mărturisire: Şi noi am avut momente de oboseală a condeiului 
când lipsa de ecou a convingerilor noastre punea în dubiu nu sufletul ei 
credinţa într'un succes final, Şi totuşi n'am dezarmat, Câgtigăm teren pas 
cu pas şi avem satisfacția de a-l cuceri dela acei cari acum câţiva ani în- 
ereţeau nasul batjocoritor şi-şi vedeau de interese, 

Când vorbiai în 1924—1935 de plaga străinismului din foot-ball-ul nos- 
tru, de substituirea idealului naţional în reprezentativele «României» eu 
cel al vecinilor budapestani, de grefa veneticilor pe trupul și sufletul nos- 
tru, erai considerat, cu indulgență, ea neintrat încă în convalescență, de 
mulţi din iubitorii de sport, de întreaga camarilă federală şi de presa 
sportivă eminamente iudaică, în frunte cu «Gazeta Sporturilor». O foaie 
sportivă care a avut curajul de-a afirma ca o necesitate de prim plan ro- 
mânizarea fără restricţii a domeniului sportiv, icoană veritabilă a însusi 
rilor noastre de rasă — a căzut, înghițită de vitregia vremurilor. 

Iar astăzi, Fata Morgana apare tuturor ca realitate pură, necesitate şi 

adevăr. 
Astăzi, Gazeta Sporturilor, inimiea respirației sportului nostru, protegui- 
toarea tuturor afacerilor de pe culoarele Federaţiei, legația diplomatică şi 
ser viciul de reclamă al Ripensiei, susținătoarea mereenarismului şi a gru- 
părilor corporativo-jidoveşti e silită a-şi mărturisi înfrângerea prin aca- 
laş serie incult care-a atentat la sportul românesc, 

Gazeta Sporturilor publică cu titluri groase şi rânduri masive: <Ro- 
mânizarea echipelor de foot-ball; Nici un minoritar în echipele nâţionale; 
vumetrus proporţionalis în competiţiile oficiale»! 


Gazeta sportului ovreiese şi minoritar, cu acelaş personal semit chiar 
dacă nu semnează ce scrie, nu are nici pudoarea de-aşi avua sfărămarea 
visurilor sarbăde, nici curajul de-a se menţine pe poziţia contrară. 

Nu ne interesează, verosimilitatea informaţiei apărute. 


Nu ne ostenim s'o controlăm. 


Nu ne satisface nici măcar succesul asupra unui adversar pe care-l 


dispreţuim în orice direcţie. 


Dar avem mulțumirea că ideia naţionalizării sportului a cucerit tere- 
nul nepăsării sau ignoranței oficiale şi l-a înghiţit. Sfredelul vremurilor 
găureşte încet şi sigur platoşa indiferenței dușmane şi o sileşte să-și în- 
toarne paşii de pe drumul păcatului. 

Ce-a publicat oficina Kahalului poate fi adevărat, în parte sau în total. 
Cert lucru e însă că cercurile federale nu mai pot face față curentului na- 
ționalizării sportului românese şi sunt silite a-şi recunoâşte vinovăția. 
A-şi repara greşala nu credem a le sta în putință. Suntem prea.prea con- 
vinși de incapacitatea şi incompetenţa lor. 

Dar vremuri noi bat la poartă. E vijelia care distruge orice putregai 
din cale. Pe drumuri netezite se clădeste. In curând vom putea chema: 


«LA LUCRU»! 


Mircea Pop 


Dumirecă 


Etapa l-a divizionară în ţară 


Returul campionatului programează 
în etapa l-a 10 matchuri divizionare 
în ţară şi Capitală, Fără a cuprinde 
întâlniri de prea mare importanță, 
mona etapă va avea darul de-a com- 
plecia forma jucătorilor bandicapată 
de vacanța de iarnă în vederea bătă- 
Viei pentru ocuparea 
fruntea clasamentului. 


In Capitală: Unirea Trico- 
lorul— Jiul şi F. C. Rapid— 
Phoenix 
Unirea Tricolor, oprită în ascen- 
siune de eşecul înregistrat Sâmbătă 
în fata Rapidului va dovedi în 
fala Jiului că tot ce sa întâmplat 
w'a fost decât un simplu accident. 
Maichul se anunță  pasionant şi 
spectaculos ca orice dispulă ce se 
angajează între echipe cu risipă de 
elan şi energie. Superioară în teh- 
mică, Unirea Tricolor va câştiga 
două puncte de care are destulă 
nevoe pentru alte întâlniri mai 

dificile. 

F. C. Rapid joacă cu Phânix din 
Baia Mare. Un joc fără emoții în 
care Rapidul e de deparie supe- 
rior. Natural că nu-i exclusă sur- 
priza unui scor strâns dacă ne 
gândim că tmeori exferoviarii își 
aduc aminte să joace şi prost cu e 
chipele slabe. 


Chinezul pare favorit la 
Timişoara 

La Timișoara, Chinezul primeşte vi- 
zita grupării comuniste  A.M.E.F.A. 
Chinezul sa pregătit suficient pentru 
o revanşă a jocului din tur câştigat 
de arădeni la scor. In schimb A. M. 
E. F. A. a cedat recent Ripensiei cu 
1—0, aşa că nu vedem ce pretenţii 
justificate ar putea emite în fața 
Chinezului care e favoritul jocului. 


Mânăsturenii joacă asă 
cu Olimpia C.F.R. 
După rezultatul de egalitate, reali- 
zat cu destulă greutate la Baia Mare 
îm compania Phânix-ului, tinerii mâ- 
năştureni fără a deține o formă prea 
bună întâlnesc at home pe Olimpia 
C.F.R. 
Sperăm în victoria «Victoriei» dacă 
an-şi va desconsidera adversarul, 


C. A. 0. în plimbare la 
Brăila 
Echipa ovreiască şi mercenară Da- 
sia Unirea, după un glorios turneu de 
înfrângeri în toamna trecută şi-a fă- 
euj debutul în retur cu o respectabilă 


locurilor din 


porție de goal-uri, vre-o 7 la număr, 
primiţi dela Chinezul. Duminică au 
acazia Goldembergii să fie amuzaţi şi 
de C. A. O. Si le-o dorim! 

Snortul Studenţesc în 

deplasare la Lugoj 

Sportul Studenţesc după o fru- 
moasă wctorie la Bucureşti asupra 
Gloriei, joacă cu Vulturii la Lugoj. 
Din cauza deplasării” şi adversaru= 
lui destul de primejdios la el acasă, 
studenții war putea obține decât 
un draw. 

Crişana în luptă cu 
Juventus 

Juventus cu ech pa descomplectată 
și lipsită de formă încearcă la Oradia 
să pericliteze şansele Crişanei. Cum 
Crişana e extrem de periculoasă pe 
teren propriu, juventiştii vor avea 
mult de furcă pentru a obține un re- 
xultat de egalitate. 


Universitatea joacă cu 
A.C.F.R. 

In faţa necivilizatei galerii braşo- 
vene şi a cunoscuţilor luptători de 
catsch dela A.C.F.R., Universitatea se 
prezintă cu şanse destul dp reduse. 

Prevedem un rezultat strâns, favo- 
rabil totuşi clujenilor, 


Venus din nou în depla- 


sare 
Actualii şi probabilii campioni na- 


ționali după jocul cu Dragoş Vodă 
incheiat cu 6—0 în favoarea lor, laptă 
din nou pe teren străin. De astădată 
adversarul e Gloria care deşi sa pre- 
zentat în eclipsă de formă în faţa 
Sportului Studenţesc rămâne totuşi o 
echipă de vaste posibilităţi, Credem 
că mulţi îşi aduc aminte de magistra- 
lul joc din toamnă când Venus cu 
greu a realizat la Bucureşti un re- 
zultat de esgalități. Oricum victoria 
Venusului ne apare ca certă cu cât 
şi antecedentele pomenesc numai de 
succese ale negrilor pe terenul Glo- 
riei. 

Ripensia concurează în 

formă slabă pe Dragoş 

Vodă 


Ripensia după  norucosul rezultat 
din fața Juventusului, joacă într'o de- 
plasare puțin comodă cu Dragoş Vodă 
din Cernăuţi. Cum adversarii sunt e: 
gali în formă (slabi) credem în suc- 
cesul rutinei care-i de partea Ripen- 
siei dar nu pierdem din vedere pe lo. 
calnici, care probabil îşi au de luat 
o revanșă. 


 —N—————— 


C, F. R.-Viforul Dacia 


Finala Cupei Ligii Munţenia 


Duminică după masă pe terenul Ve: 
lodrom va avea loc finala Cupei Ligii 
Muntenia. Pentru acest trofeu lupta se 
va da între VIFORUL DACIA şi C, 
P.-B, 

Primii au ajuns iu finală dispunâuti 
de Tinerii Premilitari, secuuzii învin- 
gând puternica echipă a Turnverein- 
ului. 

Se cunoaşte rivalitatea care există în- 
tre aceste 2 grupări fruntaşe. Ultimul 
match s'a terminat la egalitate. Pen- 


JEAN DRAGHICEANU 
Inptător, explorator şi român, în- 
treprinde actualmente un turneu 
triumfal prin ţările calde cu o tru- 
pă de gigantocefali printre cari sa 
clasat al treilea la recentul concurs 
din  Carlcuta. Acum se află la... 
Rangoon, oraşul orezului, de aci 
pleacă la Singapore apoi la latfa 
şi în fine în Australia. 

Dacă nu va fi angajat ca recla- 
mă pentru o fabrică de tocuri de 
gauciuc, cu siguranţă că va veni în 
țară şi va scrie romane de aven- 
turi pentru succesorii editorului Ig. 
Hertz, 

SKIURI FRANTE 

Iată titlul unui roman sportiv şi 
antiliterar eu care un cunoscut cro- 
nicar ciclist dela o gazetă de spe- 
cialitate şi-a continuat activitatea 
şi în anotimpul friguros ca şi cum 
activitatea de sezon nu făcuse de- 
stule victime. 

Direcţiunea ziarului observând că 
timpul a început să ae încălzească a 
amânat continuarea  foiletonului- 
umplutură pentru iarna viitoare 
când va deveni din nou de actuali- 
tate, 


MACABIADA 

Gruparea bucureşteană Macabi a 
înaintat o reclamaţie împotriva ar- 
hitrului  Oprişănescu, acesta fiind 
martor la înfrângerea semiţilor de 
către bravii olteni dela Craiu-Iovan. 

La această reclamaţie vor anexa, 
mâine, poimâine, o recuzare a tutu- 
ror arbitrilor al căror nume se ter: 
mină în... escu 

Impertinenţa nu le este întrecută 
decât de inconştienţă şi nu este de- 
parte timpul când vor fi luaţi de 
guler şi aruncaţi pe scări. 
FEDERAȚIA 
de ciclism va organiza anul acesta 
Turul României în 22 etape în cari 
vor fi parcurse toate provinciile 
României. 

Pentru uşurinţa şi regularitatea 
concurenţilor, plecarea tuturor con- 
curenților se va da în ziua de 17 
August a. e. ora 6 dim. de pe pero- 
nul Gării de Nord cu trenul accele- 
rat Nr, 5002, prima etapă având so- 
sirea la Buzău. 

VIFORUL DACIA 

Ne roagă să dăm cea mai formală 
desmințire cu privire la d, G. ULMț.- 
TEANU, Domnia sa nu mai conduce 
de mai bine de un an secția de ciclism 
a Viforului-Dacia, iar în prezent nu 

"aj figurează nici ca membru în sus- 
numitul club, aceasta în urma demie 
siei inaintate de Domnia sa încă dir 
Noembrie 1937. 

Clubul galben face această rectifi- 
care deoarece în articolul <O epuraţie 
necesară>, apărut în revista  <Sprint» 
din 1 Martie Anul 1, No. 3, se afirmă 
că d. G. Ulmețeanu e conducătorul sec- 
ției de ciclism. In realitate această sec- 
ție e condusă actualmente de d, Mişu 
Carlaont 


FEDERAȚIA ROMANĂ 

DE RUGBY 

e organizatoarea promiţătorului 
turneu european de rugby dela Bu- 
eureşti din 18 şi 21 Mai. 

Ne aşteptam până acum dacă nu 
la o începere a activităţii necesare 
organizării tehnice şi financiare a 
competiției măcar la un plan precis 
de lucru. 

Nu aflăm deocamdată decât svo- 
nuri pe Care nu le considerăm su- 
ficiente pentru succesul ce-l dorim 
campionatelor în Speţă, Nici măcar 


X————— 


H :na-bail 


tru acest match ambele echipe au făcut 
intense preparative. Viforiştii s'au au- 
trenat pe Velodronr în două rânduri: 
Marţi şi Joi. Feroviarii la rândul lor 
s'au antrenat pe terenul dela Giuleşti. 

Nu cunoaştem formaţia pe care o va 
alinia C.F.R.-ul. In ceeace priveşie pe 
galbeni vor alinia urmățoarea echipă: 

Orniac; Ionescu, Beer, Cociu II, Lă- 
puşan, Lupan (Cociu 1); Weileman, Co- 
mănescu, Covaci (Dionisie),  Jerold, 
Roth. 


arnet | 


[aa teo naţional na inceput 


deși alte sporturi care nau un pro- 
gram atât de dificil de executat 
sunt în plină activitate. Dar şi ope- 
| raţia seleeţionării jucătorilor naţio- 
| malei noastre va fi tot la repezeală, 
leum So apuca, realizată ? pet 
Să fie atenţi oficialii noştri dela Dela Asociaţia mese- 
rugby ! ZF, . . LI LI = 
Să naibe impresia că opinia pu-lriaşilor specialişti din 
blică în cor eu noi le va da votul de: serviciul armatei, ab- 
încredere acordat anul trecut toru-; ș ă 
lui atletie. Nu credem că e cazul solvenți de şcoli supe- 


să.i comparăm nici în onestitate EI meserii 
nici în bunăvoință şi nici în com- rioare de 


Mi a k Eri au fost primiţi în audienţă de 
—— x ==—— 

Sa „către d. subsecretar de Stat al A- 

Deciziile U, F. S. R.-ului părărei Naţionale, general PaulTeo- 


dorescu; d. inginer inspector gene- 
Drumuri noui 


ral Elie Bujoiu preşedintele Uniu- 
nii liceelor şi gimnaziilor pia 
a foste şcoli superioare şi inferioare 

Peotheilai, româneaa de meserii, împreună cu d. inginer 
pm Şi uoe-|, Marinescu şi D. Constantinescu 
re a reforme ru rosie Glonţ preşedintele şi vice-preşedin- 
nullus» pentru echipa na- tele Asociaţiei maeştrilor specialişti 


fională şi «numerus PrO-|4;n serviciul armatei, absolvenţi de 

porționalis» pentru echi. şcoli superioare de meserii. 
pele ce participă în Ccam-| S'A arătat situația ce se creiază 
ionat îşi va yăsi adevăra- |acştrilor specialişti în armament 
ul cadru de românească (prin Decretul-Lege din 30 lunie 1937 
şi sănătoasă atmosferă. al maeştrilor militari, situalie care a 
făcut să părăsească armata un nu- 

pr =—— măr mare de maeştri. 


3 Ss t | derilor a- 
Primul CLOSS-COMILIy (css acer cart privesc pe maestri 
a] sezonului specialişti cu şcoli superioare de me- 


serii şi drepturi câştigate şi înca- 
A drarea lor în o lege echitabilă şi con- 

Liga de atletism Muntenia organi- (ţormă pregătirii lor asimilată cu a ba 
zează pentru mâine după amiază la [cajaureaţilor, rezolvându-se în acest 
orele 15 primul cross-couniry al pri- [fe] îngrijirea şi fabricarea armamen- 
măverii destinat alergălorilor începă- tului, după cum timpurile şi noul ar 
tari. “Îmament cer. 

Vor putea concura şi atleți juniori! p, ministru general Paul Teodo- 
sau seniori care se vor bucura de un | oscu a promis sprijinul şi studierea 
clasament aparte, în amănunt a acestei chestiuni, în 

Parcursul însumează 0 distanţă de 5 | -ansă legătură cu îngrijirea arma- 
km. cu plecarea de pe stadionul A,.| ontului şi apărarea națională. 

C. $. A. Inscrierile se primesc cu o 
oră înaintea alergării cross-ului la ma- 
sa oficialilor din ligă de pe sladionul 
municipal A. C.S. A. 


N a 
———————— 


peter Mance, rănit 
la antrenament 
lași, 4, — Baroul de lași a luat fru- 


Peter Kane, cunoscutul pugilist moasa inițiativă de a-şi sărbători deca- 
enalez a suferit un accident care-l nul cu ocazia alegerei sale ca  vice- 
face indisponibil pentru două săp- pe eşedinte al Uniunei avocaţilor — din 
tâmâni cl puţin, fară, Banchetul a avut loc Miercuri în 

Lucrând la sac a suierit O luxa- | saloanele restaurantului «Luther», Au 
ţie care-l va impiedica să boxeze | juar parte la sărbătorirea d-lui Petre 
la Manchester, pe ringul Belle-Vue Pogonat, câteva sute de avocaţi ai 
unde fusese programat în contra bo- | aroului ieşan. Printre participanți am 
xeurului O'Neil, remarcat: d.na şi d. avocat Nellu Io- 
nescu, d-na şi d. av. Nicu Petrea, d-nii 
avocaţi: lonel Teodoreanu, N. Beuran, 
ij. Ciud a N, Marcu, I. Ștefan, Mihalcea, Iliescu 
Dreptate ciclistului C., Chirițescu, Taşcă 1., Popovici C, 


Puiu Alexandrescu! Sutu C, Tudor Gh., etc. 


Pentru omagierea sărbătoritului au 

Tatentatul alergător ciclist a fost | luat cuvântul d. av, Nicu Petrea, D-sa 
suspenda! înainte de Crăciun de forul arată rostul sărbătoriei d-lui Pogonat. 
de specialitate pe motivul că a atacal Evocă, apoi, prietenia ce-l leagă de d. 
prin presă activitatea d-lui Canarache, | Petru Pogonat. Roagă pe Dumnezeu ca 
preşedintele F. R. C-ului. d, Petru Pogonat să ajungă la înălți- 

Totuşi acest fapt ma împiedicat pe |mile şi situațiile care le merită. 
susnumitul domn, ca la Adunarea Ge-| D, Ionel Teodoreanu. Aduce omagiul 
verală a Federaţiei de Ciclism să cea- | său d-lui Petre Pogonat, subliniind că 
ță ratificarea suspendării. Aceasta Sa |în jurul decanului stau strânşi uniți 
întâmplat săptămâna treculă. Suspen- | țoţi avocații români din Baroul de Iaşi. 
darea a lost ratificată. Cu talentul şi verva d-sale d Ionel 

Suntem în drept să întrebăm U, F, Teodoreanu evocă pagini admirabile 
$. R-ul dacă admite felul de lucru al din pledoariile şi manifestările sărbă- 
preşedintelui F. R. C-ului. Dacă nu, 
rugăm să se intervină urgent pentru 
«elarițicarea situaţiei admirabilului ci- 
clist, 


E 
[1:] 
= 
| 
| 
2 | 
E: 
£, 


toritului, 

D „Costel Popovici vorbeşte în nu- 
mele avocaților țineri asigurând pe d. 
Sp Pogonat de tot devotamentul  genera- 

: ției tinere. 

(OnvOtare La fel vorbeşte d. av. lonel Tașcă, 

av, Chirițescu şi Mihalcea, după care 

VIFORUL DACIA, secţia de hand-]|a luat cuvântul maestrul Nellu lo- 
balil, convoacă pe toţi jucătorii săi la | nescu, | 
Velodrom, Duminică $ Martie ora 3| D-sa arată primele începuturi ale ac.- 
p. m. în vederea malchului final pe |țiunei naţionale în Barouri şi fixează 
care fl vor susține cu gruparea C.F.R, | rolul determinant al d-lui Pogonat în 


—————————————————————— 


jar ce: trebuiă să rețină toț: 
jucătorii Loteriei de Stai! 
In curând va începe o novă loterie, 
o novă perioodă a norocului 

Pentru tragerea delo 15 MARTIE. 
cumpărați-vă lozurile dela sediile de 
vânzare MERCUR ale Loteriei de Sto! 


Apoi veţi deveni un permoneni cum: 
părător o! lozurilor dela sediul de 
vânzare MERCUR. 
Trogerile Loteriei a XVi-o lo 15 
Morte, 15 Aprilie, 15 Mai și 15 lunie. 


LOTERIA 
DE-SIAT 


SEDIILE DE VÂNZARE 


MERCUR 


Necesit:tea reyiementărei traticulu 
de călători cu autobuzele pe linia 


Vişeu-Năsăud-Bistriţa 


În atenţia d-lui prefect col. Dumitrache 


NASAUD. — Condiţiunile în care |m'au încheiat nici un proces verbal 
se face traficul de călători cu auto- |de contravenţie. 


buzele pe linia Vişeu - Năkăud » Bis- 
ţrița, distanță de aproape 100 km. 
e din cale afară de revoltător. Po- 
pulaţia nevoiaşe din acest ţinut mun- 
tos pentruca să se poată aprovizio- 
ma cu cele necesare este silită ca 
să parcurgă un drum foarte lung şi 
în condiţiunile cele mai mizerabile 
posibile. Din lipsă de artere de co- 
municaţie cu trenul, lumea călăto- 
reşte cu autobuzele, iar societatea 
concesionară „Năsăudeană” alcătui- 
tă din jidani, unguri şi saşi abu- 
zează cu neruşinare de nevoile po- 
pulaţiei. 

Intotdeauna maşinile sunt ticsite 
în aşa fel că peste numărul regle- 
menţar de locuri mai îngrămădesc 
încă pe atâtea persoane. 

Când caroseria maşinei s'a trans= 
format într'o cutie de sardele ta- 
xatorii mai urcă dintre pasageri de- 
asupra pe acoperiş peste legăturile 
cu merinde, lăzi, desagi şi saci în- 
cărcaţi cu diferite cumpărături. 

Noi ştim că în privinţa aceasta 
există un regulament al circulaţiei 
şi este supus controlului jandarmilor 
de pe sate şi organelor poliţieneşti 
dela oraşe. Până acum după câte 
ştim şefii de post şi şefii de poliţie 


DO CEIA DPI DE 7 ELE DEA IT ANTI DE Zi E Rt 06 TE Pa COE IT E IO 7205 st Taj SOL ZA DAS 


Sărbătorirea d-lui Petre Pogonat 
decanul Baroului de lasi 


această acţiune, Arată rolul decisiv al 
d-lui Pogonat în hotăririle ce au fost 
luate în congresele avocaţilor de la 
Tg.-Mureş și Bucureşti, Datorită tac- 
tului şi perseverenjei d-lui P. Pogonat 
sa ajuns astăzi ca după trei ani de de- 
canat, Baroul de laşi să fie un barou 
românesc și creştin, Hotăririle luate de 
barou menținându-se în cadrul strict 
al legei. 

Ca membru în delegaţia Permanentă 
a Uniunei şi ca vice-preşedinte al ei, 
d-nul Petre Pogonat este chemat să co- 
laboreze la soluționarea pe ţară a re- 
mânizărei barourilor şi să dea acestei 
profesiuni toată autoritatea ce i se cu- 
vine, 

Baroul de laşi în unanimitate roagă 
pe d. Pogonat să continue în a păstra 
însărcinarea de decan al baroului Iaşi, 
fiind singurul care întruneşte și repre- 
zintă toate aspiraţiunile și  năzuinţele 
baroului. (aplauze). 

D. Decan Petre Pogonat primit cu 
nesfârşite aplauze arată şi explică 
motivele care l-au determinat să 
intre în lupta de naţionalizare a 
barourilor, exemplu tineretului in- 
chis şi chinuit, purtat prin procese 
si închisori, pentru credinţele sale, 
aceştia i-au arătat calea adevărului 
şi l-au întărit în credinţa care l-a 
îndrumat pe calea Cea adevărată. 

D. Decan Petre Pogonat, mulțu- 
meşte din adâncul sufletului tutu- 
ror și-i asizură că lupta începută ov 
va continua cu aceiaş perseverenţă 
ca şi până acum. 


NIC. DEICA 


D, colonel Dumitrache, prefeciu! ju- 
dețului, pe care îl cunoaștem ca un 
om de o corectitudine exemplară, are 
datoria să atragă alenția organelor 
în subordine și în caz de nesupunere 
să fie sancţionați aşa cum se cuvine, 

Să se isprăvească odală și pentru 
totdeauna eu spectacolul degradant de 
prin toate haltelle unde staţionează 
autohusele, iar TAVARAŞIA dela soc, 
„Năsăudeană” să se coniorme câţ 
mai neîntârziat legilor privitoare la 
circulaţie, 

Populaţia care formează pasagerii 
curselor de autobuze se impart în 
două categorii: ţărani şi jidani. JI- 
danii ocupă întotdeauna locurile de 
şezul iar ţărani sunt îngrămădiţi ca 
vitele în picioare, iar când se în- 
tâmplă ca vreunul să se revolte de 
privilejul ce li se acordă jidanilor 
atunci este dat afară şi vrând nevrând 
se vede silit ca să încalece bagajele 
de pe acoperiş. Rudăm pe d. preleet 
să ordone cercetări grabnice 

GH. MATEI 
[se că iti e ct ateu ati 


A] 
Inăsprirea controlului 
la operaţiile de devize 


Reprezentanţii băncilor autorizate au 
fost convocați la Banca Naţională, 
unde d. profesor Draygoiescu le-a pus 
în vedere că s'au luat măsuri de înăs- 
prire a controlului la operaţiunile de 
devize 


A apărut decretulregal 
pentru plăţi de materi- 


ale pe luna Martie 


In Monitorul Oficial de ieri a a= 
părut decretul regal prin care se an- 
aajează, lichidează, ordonanțează şi 
se fac plăți de materiale pe luna 
Martie curent. 

Pentru cheltuelile ordinare şi eX 
iraordinare de materiale, necesitule 
pentru buna funcționare a ministe= 
velor s'a alocat lei 5834.940.000. 

Pentru regularizări şi operațiuni 
de ordine s'a alocat lei 517.836.298, 
jar pentru plăţi de creanţe din exer+ 
ciţii închise lei 7.098.325, 

In total pe luna Martie s'a alocat 
sama de lei 1.109.874.023. 

Ordonanțările şi pliițile se vor 
face între 1—30 Martie crt, i 


Broşuri asupra apără- 
rii pasive a stabili- 
mentelor 


In conformitate cu jurnalul con 
siliului de miniştri cu Nr. 1144/936, 
ministeerul industriei şi comerţului 
a tipărit în 12000 exemplare o bro- 
şură conţinând instrucțiuni asupra 
apărării pasive a statilimentelor in- 
dustriale. 

Pentru tipărirea lor, prin legea 
din 31 Martie 1937, s'a deschis un 
credit de 2 milioane, care va fi aco- 
perit din vânzarea broşurilor. 

Costul unui exemplar este de 200 
lei pentru întreprinderile pariizulare 
cărora li se va distribui un număr 
de 9600 exemplare iar restul va fi 
împărţit gratuit autorităilor publice, 


„INVALIZILOR din RASROIU“ 


mâniei aș PROVINCIA 
Xilb, Mandat (cec) poșta) 
cul 2. 


sau Ramburs 


FU10-RUYAL 


OTQȚII > (P 


N. BUZDUGAN o 


USIV. B.dul ELISABETA 46 
(LA CINEMA CAPITOL) 


Comerțul basarabean 


acaparat de jidani 


Cooperativele de consum au fost compromise prin politicianism. 


Moldovenii nu au posibilitatea să facă eomerţ. O statistică 
îngrijorătoare. Se impun măsuri urgente 


CHIŞINAU 27, — De câte ori 
am avut prilejul să scriu despre di- 
ferite probleme din instrăinata noas 
tră Basarabie, am fost, sistematic, 
învinuit că tot ce scriu isvorăşte din 
ură cee-o am faţă de jidani. 

Recunosc că nu-i iubese pe jidani 
— Pentru că nu am nici un motiv 
să-i iubesc, de vreme ce nici ei nu 
jubese neamul meu, ci, dimpotrivă, 
îi sapă mereu la temelie — dar, 
mărturisese cu toată sinceritatea 
că, în desbaterea diferitelor. pro- 
bleme m'am condus numai după 
constatările făcute personal la faţa 
locului şi, ceva mai mult, numai pe 
bază de dovezi indiscutabile, 

Şi o Spun cu toată modestia, n'am 
exagerat şi m'am minţit niciodată. 

De aceea şi de data aceasta, când 
scriu despre marea problemă a co- 

perţului basarabean, mă bazez pe 
constatări şi date precise. 


Compromitorea  comerțu. 
lui prin cooperative 


Incă de pe timpul regimului ţa- 
yist, Basarabia a fost inundată de 
comercianți jidani. 

upă Unire, datorită bunei in- 
fențiuni a unui fruntaş basarabean 
» regretatul Sergiu Cujbă — s'au 
înființat, treptat aproape în fiecare 

ună cooperative de consum, 
eu acestor cooperative era unul 
sur: salvarea mpolpenijor din 

ele speculanților ijdani şi înj- 


qhebarea unui comerţ pur românesc. 
Planul a fost minunat, dar re- 
gultatul — din primii ani de în- 
cercare — a îost catastrofal, 
Lipseau trei factori importanţi: 
1) Specialistul: 
2) Omul eorect; 
3) Sprijinul oficialităţii. 
Conducerea cooperativelor a iost 
încredintată unor oameni complect 
nepregătiți, cari, necunoscându-şi 


roStul în comerţ, au pornit institu- f 


ţia pe drumul falimentului. 

La această cauză — nepriceperea 
— sa adăogat şi o altă cauză, mai 
mare — de care suferă românul, în 
genere — INCORECTITUDINEA. 

Oamenii din fruntea cooperative- 
lor, de obiceiu, erau recrutaţi din- 
tre cel mai de seamă membri ai par- 
tidelor politice. 

Aceştia, porniţi pe îmbogăţire — 
exemplul îl luau dela şefii lor di- 
recți (politieianii de meserie), — fă- 
ceau tot ce puteau sprea se pri- 


copsi din veniturile cooPerativelor 
chiar cu riscul de a ajunge la 


puscărie. 

lată cum Sau compromis = pen- 
zru mult timp: — cooperația între 
Prut şi Nistru: lipsa specialistului— 
politicianii, în goana după aderen- 
fe politice, nu au avut grijă ca îna- 
inte de-a injiința cooperativa să 
aibă contabil şi vânzător priceput, 
jpsa Fri repea corect și, mai ales, 

concurs al oficialității, 


Jidanii speculanți afotpulernici 


Odată cu compromiterea coopera- 


De aci, jidanul reuşind 


tivelor, la Sate, şi-a făcut apariţia; să facă concurenţă orești. 


Vechiul Speculant; jidanul. 

Datorită jidanului — ingenios şi 
Priceput în speculă — comerţul ba- 
sarabean a intrat, 99 la sută, în 
mâini străine. 

Moldovenilor, dornici de-a tace eo- 
merţ, li se punea — şi încă nici as- 
tăzi nu Sa Schimbat situaţia — tot 
felul de piedici, 

Astfel, întrucât toți—ab- 
solut toți — angrosiştii de 
la oraşe erau şi sunt |i- 
dani, moldovenii erau for- 
ţaţi să cumpere marfa mai 
scump decât jidanul din 
aceiaşi localitate, mai 
primi şi cu lipsuri la cân- 


nismului, bietul român era 
dat gata — trebuia să în- 
chidă obloanele băcăniei. 

Si astfel, întregul co- 
merţț basarabean a fost a- 
Caparat de evrei. 


dani; Brutării: 7 minoritari creştini, 
43 jidani, nici un român; Fatrice 
pentru produse alimentare: 6 mi- 
noritari creștini, 35 Jidani, nici un 
român. 

Diferite alte întreprinderi: 15 ru- 
mâni, 24 minoritari creştini, 69 ji- 
dani. 


Judeţul Orhei, inclusiv 
orașul 


Populaţia 

170.000 români, 

17.000 minoritari creştini, 
32.000 jidani. 

Firme înserise: 

Farmacii; $ jidani, nici un erey- 
tin; Drogherii: 21 jidani, nici un 
creştin; Restaurante: 1 român, 2 
minoritari creştini, 29 jidani; Câr- 
ciumi: 1 minoritar, 28 jidani, niei un 
român; Depozite de cereale: 18 ji- 
dani, nici un creştin; Depozite de 
lemne: 6 jidani, nici un creştin; Li- 
brării: 9 jidani, nici un creştin; Bă- 
cănii; 29 jidani, nici un creştin; N'ă- 
celării: 1 român; 5 minoritari creş- 
tini, 15 jidani; Fierării: 8 jidani, 
nici un creştin; Sticlării; 7 jidani, 
nici un creştin; Coloniale: 12 jidani, 
nici un creştin; Manufactură: 1 mi- 
noritar creştin, 23 jidani, nici un ro- 
mân; Galanterii: 9 jidani, nici un 
creştin; Brutării; 11 jidani, nici un 
creştin. 

Diverse întreprinderi: 2 români, 
5 minoritari crestini, 39 jidani. 


că 
Evident că aceiaşi situaţie e şi 
în celelalte județe dintre Prut şi 
Nistru — deocamdată ne lipsesc 
date statistice din cele 7 județe. 
Față de cele constatate şi ex- 
puse mai sus, socotim că este de 


i prisos oriee comentariu. 


Spunem, doar, atât: Salvarea co- 
merţului din mâinile speculanţilor 
evrei, se poate, totuşi, tace — încă 


Ei cumpără, cu preţuri de batjo- | nu e prea târziu — printr'o serie de 


cură, ceeace are de vândut ţăranul; 
ei vând, cu preţuri de speculă, tot ce 
are de cumpărat bietul ţăran. 

Jidanul lixează preţul de vânzare 
a produselor ţărăneşti, asa cum îi 
convine lui, și tot el fixează și pre- 
țurile la mărturile pe care le vinde 
ţăranului. 

Cu un cuvânt: jidanul este stă- 
pân, iar românul este orb. 


O sfatistica care spune totul 


Pentru a se vedea — şi de cine 
nu vrea să vadă şi să audă — care 
este situaţia comerţului basarabean, 
în al 20-lea an dela Unire, iată 
p Statistică a firmelor comerciale — 
sunt comercianţi, jidani, fără fir- 
me în regulă — înreegistrate la 
Camera de comerţ din jud. Lăpug- 
na şi Orhei: 


Judeţul Lăpuşna şi oraşul 
işinău 


Populaţia: 

380.000 români, 
50.000 minoritari creştini» 
95.000 jidani. 

Dintre aceștia, cu firme înserise, 
sunt: 

Farmacii: 1 român, 1 minoritar 
creştin şi 34 jidani; Drogherii; 52 
jidani. nici un creştin; Restaurante: 
5 români, 23 minoritari creştini, 85 
jidani; Cârciumi: 10 români, 22 mi- 
noritari creştini, 165 jidani; Băcănii: 
24 români 65 minoritari creştini, 686 
jidani; Depozite de vinuri: 1 român. 
7 minoritari creştini, 28 jidani: Co- 
fetării: 1 român, 6 minoritari cres- 
tini, 14 jidani; Cafenele: niei un ro- 
mân, 4 minoritari creştini, 12 ji- 
dani; Depozite de cereale; 135 ji- 
dani, nici un creştin; Firme sociale: 
2 români, 4 minoritari creştini, 126 
jidani; Brânșării: 1 român, 3 mino- 
ritari creştini, 52 jidani;  Lubrării: 
1 român, $ jidani; Fivrăriri: 43 ji- 
dani, nici un creştin; Măcelării şi 
mwezelării: 8 români. 32 minuritari 
crestini, 87 jidani; Magazine cu true. 
te şi zarzavalusi: 5 minoritari creş- 
lini, 58 jidani, nici unu român; Ma- 
nufactură: 7 minoritari Străini, 118 
jidani, nici un român; 
Şidani, nici un creștin; 


Sticlărie: 28 | 
Furaje: 45| 


jidani, niei un creştin; Hoteluri: 1 
român, 2 minoritari, 18 jidani; In- 
călțămintee: 2 minoritari, 38 jidani, 
nici un român; Pielărie şi blănărie: 
2 români, 34 jidani; Cherestea şi 
lemne: 1 român, 1 minoritar creştin, 


36 jidani; Galanterii: 1 minoritar, 78| 
"fără frică de sancțiuni. 


jidani, nici un român; Tipografii : 
2 români, 1 minoritar crestin, 13 ji- 


măSuri urgente. După noi, această 
problemă S'ar rezolva în felul ur. 
mător;  reinfiiinţarea  cooperative- 
lor sătești (cu personal bine pregă- 
tit şi corect — astăzi se poate avea 
asemenea personal), — înfiinţarea 
unor depozite dee aprovizionare (pe 
plăşi) și punerea acestor întreprin- 
deri sub controlul şi Supravegherea 
autorităţilor administrative. 

Se înțelege că aceste cooperative 
urmează a se ocupa, obligatoriu, şi 
cu Cumpărarea produselor ţărăneşti 
— pe baza unor preţuri stabilite de 
către autorităţile -nmpetinte 

Numai în felul acesta, 
cele peste două milioane 
de moldoveni ar putea fi 
salvate din ghiarele unor 
comercianţi evrei, oare-i 
speculează fără ruşine şi 


SERGIU FLORESCU 


Curier judiciar 


CUM FAC UNGURII PRO- 
PAGANDA 

Inalta Curte de casaţie a avut de 
judecat eri, un caz destul de intere- 
sant. 

Ungurii E. Matyas, S. Halanton, 
Rakosi Gabor Fiilâp Arpad, şi alţi 
câţiva, toţi din judeţul Trei Scaune, 
au fost deferiţi instanţelor judicia- 
re pentrucă au legat de cozile şi 
coamele cailor panglici cu tricolo- 
rul maghiar şi sau plimbat prin 
satele vecine. 

Preveniţi au fost condamnaţi la 
câte 17 zile închisoare şi 500 le. a- 
mendă. 

Au făcut apoi recurs la casare, 
care sa judecat eri. 

Inalta Curte a pecetluit astfel 
definitiv hotărtrea instanțelor de 
fond, recurenţii rămănând defini- 
tiv condamnaţi. 

JURAMANTUL AVOCAȚILOR 

STAGIARI 
Un comunicat al baroului 

Baroul de Ilfov a dat următorul 
comunicat: 

«Subsemnatul, văzând că d-nii a. 


vocaţi stagiari începând cu litera 
N. inclusiv nu se prea grăbese 
cu prestarea jurământului cerut de 
Constituţie, ţinând seama că terme- 
nul legal fixat petru acest sfârşit 
expiră în seara zilei de 7 Martie a, 
ec, aducem la cunoştinţa d-lor avo= 
caţi, că nu le mai putem sta la dis- 
poziţie decât în zilele de 5 Martie şi 
Luni 7 Martie, între orele 5-7 p. m. 
după care procedura în chestiune, 
va fi închisă cu consecintele ei le- 
giuite». 


ba 


Barbumi... delicioasă conservă 
de pește preparată în sos de vin, a fost 
pusă în vânzare de fabricile M. Stetăne- 
scu Gunta eu lei 18 cutia de 30) grame 


vereți acest produs la toate magazinele cu coloniale 
„ES ANL CTE OTET Sa Si i PU EDO QATAR în 37 2 i 2 Ia 00 DI BEE PTD E, 


BLANURI FINE 


CU PREȚURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică 


Strada Coiţei 44 3is fosti iu: 


Mihăilescu 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
Load: 


PREVENIȚI ȘI COMBATEŢI 


Excursie de studii 
in Turcia şi Grecia 


Societatea Academică  «<Amicii 
Turciei» a organizat pentru vacan. 
ţa Pastelui, 18 Aprilie — 1 Mai, a 
cincea excursie de studii în Turcia 
si Grecia 

Excursia are conducător  teehnie 
pe d. Mihail Livadaru, preşedintele 
Societăţii şi se bucură de eoncursul 
stințific al d-lui prof, Vladimir Du. 
mitrescu, directorul muzeului naţio- 
nal de antichităţi. 

Atât în Turcia, cât şi în Grecia 
se va vizita tot ce este mai întere- 
sant ca istoric, artistie şi pitoresc. 
Comori ca Sfânta Sotia, Acropola, 
Partenonul, Templele şi Teatrele 
Antice cum şi splendide excursii 


inspectori 


g vaporete sau autocare la Corint, 
araton, Kitisia, Glifada, Cornul de 
Aur etc., sunt cuprinse în program 
şi în taxă, 

Taxa de participare coste de lei 
4.300 pentru studenţi şi 5.500 pentru 
particulari, în care se cuprinde; vo- 
iajul cu trenul şi vaporul, vizele pa- 
şaportului, pensiunea complectă în 
Grecia, toate taxele la muzee, săpă. 
turi, ete., transporturile cum şi toa- 
te excursiile din program. 

InSerieri şi informaţii zilnic, în- 
tre orele 1—12 şi 15—18, în (Calea 
Victoriei, pasagiul Imobiliara, sca- 
ra B, etaj I, (a clubul sportiv «Col- 
ea»). 


şi revizori 


scolari inamaovibili 


Se confirmă ca. inspectori şcolari 
inamovibili, în posturile ce cupă, 
la regiunile respective, urmălorii 
inspectori şcolari: 

N. Teodorescu, regiunea  Bucu- 
regti 3 9 
N. Ruican, regiunea Bucureşti. 
Pavel Popescu, regiunea  Bucu- 

reşti, 

Ludovie Ciobanu, regiunea Kimi- 
şoara. 

Gh. Muşetescu, regiunea Braşov. 

Alex. Stoian regiunea București. 

Stefan Ionescu, regiunea Craiova 

Dumitru Stoica, regiunea Oraio- 
va. 

Grigore Timirean, reziunea  Chi- 
şinau. 

Titu Vlădoianu, regiunea Cluj. 

Dumitru Marinescu, regiunea 0- 
radea. 

Vasile Ganea, 
rest. 

Mihail Popovici, regiunea Braşov 

Niculae Marinescu, regiunea Bu- 
cureşti. 

Gh. Spiridonescu, regiunea laşi. 

Const. Lascăr, regiunea Iaşi. 

Laurenţiu Sușman, regiunea Cluj 


regiunea  Bucu- 


(ând se va fate miscarea 


în magistratură 


Convocarea Consiliului Superior 
ah mayistraturei, care urma să se 
facă pentru zilele acestea, a fost 
amânată pentru o dată ulterioară 

La ministerul de Justiție se lu- 
crează actualmente la elaborarea 
unui decret lege, prin care se  o0r- 
ganizează corpul judecătoresc şi 


se fixează noui norme de înaintare 
și penstonare. 

Numai după apariția în «Monito- 
rul Oficial», a acestui decret, va fi 
convocat consiliul superior al ma- 
gistraturei, când urmează să se fa- 
că marea mişcare în magistratură, 


Ştefan Teodoru, reziunea  Bucu- 
resti. 


INAINTARI 


Se înaintează ca inspectori şco- 
lari primari înamovibili, în Dostu- 
rile ce ocupă la regiunile şcolare 
unde funcționează, următorii revi- 
zori şcolari inamovibili: 


Vasile Neagu, regiunea Bucu- 
rești. . 

Vasile Buricea, regiunea  Chişi- 
nău, 


Tănase Niţă, regiunea Bucureşti. 

Atanasie Nicula, regiunea  Chi- 
șinăn. 

Jeronim Puia, regiunea Cluj. 


REVIZORI SCOLARI INA- 
MOVIBILI 


Se confimă ca reviazori şcolari î- 
namovibili în posturile ce ocupă, 
următorii revizori şcolari; 


Mircea Corneliu, Severin; Toma In cazurile bolilor 


Rădulea, Caraş, Const. Borc, Be- 
iuş; Vasile Chintoanu, Oluj, 
Pizo, Someş, Partenie Duca, Mu- 
reş; Petre Rogneanu, Năsăud; Pa- 
vel Cişmașu, Turda; Vasile Chele, 
Ciuc; Corneliu Cosma, Trei-Seau- 
ne; St. Grigorescu, Romanați; 1. 
Jonescu-Recea, Vâlcea; 
Toma Olt; Gh. Ieftime, București; 
Nic. Bratu, Muscel; Elena Dinu, Il- 
fov; C. Mitrănescu, Ialomița; N. 
Perţache, Constanţa; Nicolae Bai 
tuionu, Brăila; N. Sârbulescu, 
Sărat; V. Hondrilă, Cahul; V. cj 
Bacău; 1. Apăvăloaiei, Roman; Gh. 
Iancu Dorohoi; QC. Dorofteiu, Baia; 
Vladimir Neagu, Orhei; Stefan 
Brebenaru, C. Albă; 
Argeş. 


lucrul se poate petrece într'o clipă, în 
cea mai “perfectă Jinişte. 

'receți din vreme pe la „Otigille de de, vân» 
zare ale Loteriei de Stat, „sumpărați” un 
oz și, aşteptaţi, tragerea, dele, 15 Martie: 
Atunci puteţi câștiga 'un milion de lei, 
Plata câștigului se va. face imediat şi la) 
serere, fără să atle nimeni — secretul 
fiind :Gomplet âsigurat de lege. 


LOICRIA De STAI 


GEREA CASEI ha LOTERIELAXVEA 


PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘTI 


OFICIUL şi GARA BUDEȘTI —ILFOV 
aut orizată şi eontrolată de Minister 


oteră vițe, pomi roditori, arbuşti trandafiri 
Cereţi catalog ilustrat gratuit 


0300 CU EA 


tă dt piane] 


toată € = 
! LA 


a do SR ui că 
A 


25 
se 
hp PRE 


a EA 
—— 


UE PENER OS due IDOL PACE 320 DUBE BEES E SORA E IDEI 1) MPR PR PTA PSI Ai 8308 
Blănăria „LEOPARD“ 


Petre Gârleanu 


Str. Coljei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


de stomac nervoase 


nie|erampelor, la stări spasmolitice precum şi la 


dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață și turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinieile din țară 


Alexandru [cât și din străinătate cele mai frumoase rezul- 


tate cu renumitul preparat american 


„GASTRO D.” 
Răspândiți 


«Gastro D.» se află de vân 
zare la farmacii şi droghe 
rii, sau se expodiază 


= sunt „Buna Vestire” 


tota Mid au! pă fl 


„x 


TEL. 3+2 4:*9.3 


„SIMBOL 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. Ioan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI 1 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 === EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şifoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


„UI 


„GAZA CTT IEI STR IER PIN PE 0 SOEP INCI PE IESE SN E PP PN PX DOP NE PER SP 57 SI MIP MEDIU 02 
Incălţăminte durabilă şi eltină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Confecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarte reduse 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABIL 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută e prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISĂBELA No. 10, Etaj 1 PRUCURISE 


TELEFON: 5.08124 


enu: 3 feluri Lei 25 Seara grătar 


"VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 'Tel. 5,05.80. 
IRECIRREATAIETI INEDITE, ză: 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1li 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


[] 
Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 
I. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. % — STR. CÂMPINEANU No, 1 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm otogratii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, îilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESO DE SPECIALITATE“ 


VINDE CONVENABIL cu certificatul de perfectă sănătate 
a plantelor Nr, 946 din 28 Noemvrie 1937 
POMI RODITORI, VIȚE DE VIE, TRANDAFIRI „pt 
VARIETĂȚI ALESE, PORT-ALTOI PENTRU POMI RO- 
DITORI (PUIEȚI). Garantăm autenticitatea varietăților. 
Cereţi catalogul instructiv gratuit 


Mărţişoare, Aur, Argint, Doubi€ 
Constantin P. Mateescu 


Str. Carol, 9. Tel. 4783-50 


INA BELUX AiAFI 
a pla GAGEL 


ANATOL 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJII! 


găsește de vânzare numai la farmaciile, drogueriile și parfumeriile românești 


LEI 16 


Eri la ora ]l dimineaţa, sa des: 
chis la Oficiul naţional de Turism, 
Conferinţa comitetului permanent 
turistie al Micii Inţelegeri. Au 
Ivat parte d-nii I. Grgasevie, Nico- 
la Iovanovici, dr. Simic, T. Teodo. 
rovici şi dr. Vaclav Partel, delega- 
ţii Jugoslaviei şi Cehoslovaciei. 
România a fost reprezentată prin 
d-nii Vintilă Paraschivescu,  pre- 


mmm | şedintele oficiului de turism, Al. 


Rădăuţă din partea ministerului de 
externe şi Adrian Corbu, director 
în oficiul de turism. 

Lucrările au fost presidate de d. 
Vintilă Paraschivescu. D-sa a sa- 
lutat oaspeţii, subliniind rostul a- 
esstei reuniuni menite să sporească 
pe deoparte mai buna cunoaştere în 
tre Jugoslavia, România şi  Ceho- 
slovacia; pe de alta, să afirme în 
afara Micei Inţelegeri entitatea ar- 
monică de interese şi posibilităţi, 
pe care ea o reprezintă. A răspuns, 
în numele delegaților streini, d. Va- 
clav Partel, care a mulţumit pen- 
tru atmosfera de prietenie pe care 


Răspândiţi 


„VESTIRE“ 


heuniunea comitetului vermaneut 
iuristic al ficii Inţelegeri 


a. MA VESTIRE» ____ 


EMANOIL FOES0U | 
Acordează piane, pianine. Execută 
conştiincios reparaţiuni generale. 
STR. RENAȘTERII No. 69 
prin Şos. Chitila 


BUNA 


o întâlneşte în toate reuniunile cari 
au loc în ţara noastră şi pentru 
efortul pe care România îl face ca 
să întărească prostii ar:--:  Tn- 
țelegeri. 

Apoi d. Al. Bădăuţă, a tăcut darea 
de seamă a activităţii desfăşurate 
anul trecut de Secţiunea Naţională 
a comitetului permanent turistic. 
Luând cuvântul delezatul  Ce- 
hoslovaciei a exprimat secţiunei ro 
mâneşti cele mai călduroase mulţu- 
miri pentru activitatea pe care ea 
o desfăşoară, aminţind cu acest pri- 
lej, că România se află, încă de a- 
cum doi ani, pe o linie de mari 
realizări închinate Micei Inţelegeri 

Lucrările Conferinţei au urmat 
eri după amiază şi se vor continua 
întreaga zi de Sâmbătă: prilej cu 
care se vor pune la punct toate rea 
lizările care trebuese înfăptuite, în 
cursul anului 1938, atât în dome- 
niul propagandei celor trei ţări, cât 
şi în ceeace priveşte organizările 
destinate creşterei circulaţiei tu- 
ristice înlăuntrul Micii Antante. 


Alte telegrame primit= 


de M. S. 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

Invăţătorimea din Bihor, străjeră la 
granița de Vest a ţării, aduce Majes- 
tăţii Voastre cel mai călduros omagiu, 
' devotament și supunere, cu ocazia Yp- 
tării nouii Constituţii, prin care se pu- 
ne o bază mai solidă Tronului şi Pa- 


“| triei, 


Ion Mansra 
Preşedintele asociaţiei învăţă- 
torilor din Bihor 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Clerul şi credincioşii ortodoxi din 
Protopopia Beiuș, jud. Bihor se pro- 
sternă înaintea Tronului strigând: Tră- 
iască Majestatea Sa, Salvatorul Româ- 


| ieil 


Petru Papp 
protopop 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Reuniunea Marianna a femeilor ro- 
mâne din Zalău vă exprimă, cu oca- 
zia promulgării nouii Constituţii, viile 
ei omagii şi sentimente de supunere și 
devotament urând  Salvatorului  Pa- 
trei sănătate şi viață îndelungată, spre 
fericirea Neamului românese 

Preşedintă, Cornelia Ghilea 
Sacretară, Eugenia dr. Rusu 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Asociaţia femeilor române Cetatea 
Albă, cu profund devotament aderă la 
noua Constituţie şi depune la picioa- 
rele Tronului sentimentele sale de su- 
punere şi recunoştinţă, 

Preşedintă, Ludmila lacobescu 


Negustorimea şi industriaşii din R, 
Sărat adunaţi în şedinţă solemnă în 
consiliu] Sfatului Negustoresc, luând 
cunoştinţă de noua Constituţie, o apro- 
bă în unanimitate şi urează Majestății 
Voastre ani mulţi de rodnică Domnie 


sai | spre binele şi propăşirea scumpei noa- 


FOTO CARPATI 


sire Patrii. 
Preşedinte C. R. Ionescu 
Secretar general Aurel G. Coşerea 


Majestății Sale Regelui Carol Il 


Asociaţia profesorilor secundari din 
Giurgiu, adânc recunoscătoare pentru 
marea operă pe care Majestatea Voa- 
stră o înfăptuiţi, exprimă devotamen- 
tul său de supunere şi credinţă întregii 
Dinastii, 

Să trăiţi Majestate, 

Preşedinte profesor Vasile Glonţ 


Majemtăţii Sale Regelui Carol II 


Mii de funcţionari membri ai Socie- 
cercul Braşov, promulgându-se Consti- 
cerul Braşov, promulgându-se  Consti- 
tuția adevărată, Vă exprimă cele mai 
sincere mulțumiri şi depune la picioa- 
rele Tronului profundul lor devata- 
ment, 

Preşedinte, ing, Hossu 
Societatea generală a funcţio: 
narilor publici 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Meseriaşii, comercianții şi lucrătorii 
de limbă şi lege românească din Bis- 
trița şi întrag judeţul Năsăud, au luat 
cu bucure și satisfacție cunoştinţă de 
noua Constituţie a României, pe care 
o vor vota cu unanimitate şi asigură 


Majestății Sale Regelui Carol II 


Reg2le 


pe Majestatea Voastră de nețărmurita 
lor supunere, 
George Matheiu, preşedinte 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Reprezentanţii tuturor şcolilor şi so- 
cietăților culturale din oraşul şi jude- 
țul Botoşani, întruniţi astăzi la liceul 
Laurian, depun othagiile lor de : înalt 
respect şi complectă supunere Tronu- 
lui pentru noua Constituţie, prin care 
breasla muncitorilor intelectuali şi în- 
treg poporul românesc se pot nestin- 
gherit consolida. în folosul ţării și a 
neamului, 

In numele adunării, 

1. V, LUCA. 
Directorul liceului Laurian 
Botoşani 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Minunatul rezultat al plabiscitului 
de eri dovedeşte nu numai dragostea şi 
încrederea poporului în Majestatea 
Voastră, dar și înalta înțelepciune de 
a creia o Românie nouă, deschizând o 
eră de prosperitate şi fericire. 

Sirânşi în jurul Făuritorului Româ- 
niei Noui, Cavalerii Ordinului Mihai 
Viteazul — vă doreske viaţă lungă și 
sănătate, ca să vă bucurați multă vre- 
me de roadele înțelepte ale muncii 
Majestății Voastre, 

In numele Cavalerilor: 

General Rujinski, 


Majestății Sale Regelui Carol 11 

In entuziasmul cu care au votat 
Constituţia Ptt-iştii au făcut legămân- 
tul sacru că printr'o muncă cu toată 
grija şi cu tot devotamentul să ia par- 
te la împlinirea idealului ce Majestatea 
Voastră a hărăzit ţării. Sunt mândru 
de legământul lor, Pătrunşi adânc de 
grija ce Majestatea  Voastră poartă 
fără odihnă ţării, toţi deopotrivă ridi- 
căm o rugă fierbiite către Atotputer- 
nicul Dumnezeu să dăruiască Majestă- 
ţii Voastre o viaţă lungă şi plină de 
sănătate, 

Inginer Ion Pitulescu, 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

In ziua când prin voința înțeleaptă 
a Majestății Voastre se dă ţării Consti. 
tuția, care îi asigură bază temeinică — 
agricultorii grupaţi în sindicatele agri- 
cole şi uniunea lor, vă exprimă prin 
mine nemărginitul lor respect şi devo- 
tament. Să trăiţi Majestate, 


Preşedintele Uniunii Sindicatelor 
Agricole: Const. Garoflid, 


BRAŞOV 2; — O chestiune de 
interes vital, pentru micile între- 
prinderi româneşti din Braşov—cari 
'uptă din greu cu lipsa de înţele- 
pere a statului — este concurența 
iiicită pe care le-o fac indivizii cari 
praelică în mod fiițiş, dar fără vreo 
Lază legală aceleaşi meserii pe cari 
românii le practică în mod cânstit. 

Neexistând aci o bursă pentru 
tranzacţiile de tot felul, ea este 
substituită de zeci de alte burse 
negre, cari tuncţionează în mod ili- 
cit, începând cu cele instalate la 
mesele cafenelei „,Coroana”, unde 
se pun la cale cele mai diverse afa- 
ceri şi terminând cu anumite birouri 
avocaţiale şi locuinţe particulare 
cari şi-au stabilit Giartierul qene- 


Ţinuta preoților 
în şcoli 


Cu prilejul diferitelor inspecții, 
sa constatat că la unele şcoli 
preoţii profesori de religie se pre- 
zintă în faţa elevilor îmbrăcaţi ci- 
vil, sau cu haine care nu evidenţia- 
ză prin nimic că purtătorii lor ar fi 
cleriai. 

Ministerul educaţiei a dispus ca 
pe vlitor preoţii profesori să se pre- 
zinte în faţa elevilor în ţinuta re- 
glementară. 


Numiri în învâță- 
mântul superior 


Au fost numiţi în învăţământul 
superior, d-nii: T. Trifănsecu, asis- 


rul de chimie anorganică dela fa- 
oultatea de ştiinţe din Bucureşti; dr, 
Const. Strat, asistent la clinica me- 
dicală dela facultatea de medicină 
din laşi; dr. Eugen Floru, şef de 
lucrări la înstitutul de anatomie şi 
embriologie dela facultatea de me- 
dicină din Bucureşti; dr. C. Vidrag- 
cu, asistent cu titlul provizoriu la 
institutul de balneologie dela fa- 
dultatea de medicină din Bucureşti. 


pentru luna Februarie 
Dispoziţiunile ministerului 
de finanţe 


Cu începere de ieri direcția miş- 
cării fondurilor din ministerul fi- 
panţelor expediază acreditivele pen- 
tru plata ordonanţelor emise de că- 
tre departamente din cota de mate- 
rinlo repartizate pentru luna Februa- 
vie, începând cu Capitala, pentru 
care acreditivele sau expediat azi 
şi continuând cu provincia, pentru 
carc acreditivele se vor expedia pes” 
te câteva zile. 


DELA 


UN AUTOMOBIL SFARAMAT 
— 1 grav răniţi — 

Trenul automotor 5146, plecat din 
halta Floreni a surprins între acea- 
stă haltă şi Vatra Dornei (halta) — 
an automobil în care se aflau 7 per- 
soane. 

Automobilul a fost sfărâmat. Tre! 
călători grav răniţi au fost trasn- 
portaţi la spitalul Vatra Dornei, 
unde li s'au dat primele ajutoare. 

După ridicarea depe linie a maşi- 
nei sfărămate şi a răniților, auto- 
motorul — care n'a suferit nici o 


E. F. R, 


stricăciune — şi-a conitnuat cursa. 


TRIMITEREA LA BAI A PER- 
SONALULUI 0. F.R. 


Casa Muncii C.F. R. a stabilit 
normele pentru trimiterea la băi a 
personalului activ al ce. f. r.ului 
Si a pensioarilor de toate catero. 
riile, precum şi a membrilor lor de 
familie, hotărând în acelaş timp nu- 
mărul persoanelor ce vor merge în 
fiecare serle pentru fiecare staţiune 
balneară. 


tent cu titlul provizoriu la laboza- | 


Acreditivele de plată 


Jucătorii acestei 


a LOTER 


sal în văzul lumii, fără să fie stân- 
jenite. Traficanţi, oameni fără nici 
o meserie bine definită, pândesc 
clienţii ore întregi dearândul, ofe- 
rindu-se spre a intermedia diverse 
afaceri, cari altfel s'ar negocia de 
birourile autorizate, ce plătesc im- 
pozite, chirie, etc., şi cari sunt con 
duse tocmai de români. 

De altfel, majoritatea acestor con 
travenienţi nu-şi cer înmatricularea 
'a Camera de comerţ, sau când e 
fac, recurg la camuflaje. 


BIROURILE CLANDESTI- 
NE DIN BRAŞOV 


Am anunţal radierea firmei şi în- 
chiderea biroului aparţinând lui Eu- 
gen Cobilovici, închidere ce sa operat 
în urma intervenţiei oficiale a baroului 
de Braşov şi a primăriei, cari au do- 
vedit că emblema acestei firme in- 
ducea lumea în eroare, iar în in- 
teriorul biroului se redaclau şi acle cu 
caracter juridic, proprietarul conce- 
tând acte ce erau numai de resorlul 
avocaţilor. Azi suntem informați că 
această firmă se redeschide, Tol în 


UN MĂRȚIŞOR 
este un dar plăcut... Insă 


UN LOZ cumpărat dela DACIA 


este şi plăcut si folositor. 


colecturi au încasat 


câstiguri însemnate la tragerile trecute 


LEI DE STAT. 


la 15 MARTIE are loc tragerea clasei l-a a 
Loteriei XVI-a. Cumpăraţi-vă din vreme lozarile, 


LOTERIA» 
EDIILE DE VÂNZARE 


STAT 


Bursele negre ale Braşovului 


Fie iuncționcază nestânjcnite, sub cele mai diverse iorme. 
Avocaţi jidovi cari fac mijlociri. in atenţia Baroului local 


acelaș birou şi condusă de lostul lo- 
varăş al patronului, Duschenes, care 
a făcul cerere pentru redeschiderea 
biroului, : 

Sunt apoi diferiți avocaţi evrei 
cari fac mijlociri de vânzări de 
ease, terenuri, etc., concurând bi- 
rourile inmatriculate în regulă, cari 
plătesc impozite. Aşa, la adăpostul 
unui român, secretarul său — avo- 
catul Taglich anunţă prin ziare că 
şi-a instalat un birou de mijlociri 
în strada Regele Carol Nr. 6. Ori, 
articolul 3 din legea de organizare 
a corpului avocaţilor, spune precis: 
„exerciţiul profesiunei de avocat 
este incompatibil cu protesiunea de 
comerciant, executată direct sa prim 
persoane interpuse, etc.” 

Avocalul evreu Taglich, care [ace 
vânzări de terenuri şi cumpărări — 
mai ales cumpărări — în direcția 
Dârste, Zizin, Sf. Gheorghe, se pare că 
activează cu un anumit scop precis, 
pentrucă este suspectă graba cu care 
aceste carliere se secuizează, priu a- 
dncerea și plasarea aci a unor amir- 
mile elemente ce constilulese avant- 
garda unei primejdioase colonizări, 


Procedee iudaice 


Alte două cazuri: Evreica Re- 
vâaz Elisabeta, care nu are nici mă- 
car cetățenia română, ţine un birou 
de mijlociri în strada Regele Ca- 
rol. A fost amendată până acum de 
câteva ori, dar dând face afaceri 
de zeci de mii de lei, amenzile nu 
mai contează. Altă evreică, Fried- 
manne, cu biroul şi locuința în 
Strada Porții, a fost amendată cu 
suna de 5000 lei, pe cari sperăm că 
statul a încasat-o. Numai aplica- 
reă pedepsei maxime prevăzută de 
gea şi regulamentul comerţului şi 
care se ridică la 50.000 lei, pre- 
cuni şi ridicarea dreptului de a 
mai exercita această profesiune ar 
putea pune capăt activităţii aces- 
teia, atât de dăunătoare. Trebuie să 
se statuteze odată că firma chiar 


dacă este inmatriculată ulterior da- 
tei procesului-verbal de contraven- 
ție trebuie totuş amendată, întru- 
cât contravenţia sa dovedit la re- 
dactarea procesului-verbal şi deci 
indiferent dacă este sau nu înmatri- 
culată la data judecării procesului, 

Pentrucă este Inadmisibil ca în vre- 
me ce alâtea birouri clandestine să 
funcționeze nestânjenite și cu profit, 
întreprinderile românești să se sbală 
sub greulatea impozitelor, cărora nu 
le mai poale lace faţă, 

Atât baroul local cât şi Camera 
de comerț sunt rugale să se ocupe 
de aceste burse negre ale Braşovului, 
a căror existență nu o mal poate 
tolera nimeni. 


_ 


V. Panaitescu 


Veşti aviatice din toată lumea 


Noi baze aeriene 

La 20 Aprilie curenț se va inaugura 
o nouă bază aeriană militară la Cottes- 
more, Oakham (Estul Anglieţ). 

Cheltuelile de construcţie se ridică 
la suma de 522 mii lire. 

Pe de altă parte, se creează la Wi- 
tering, o altă bază a statului major, 
unde vor fi aşezate escadrile de vâna- 
țoare. 

Curier aerian pentru Intii 
fără suprataxe 

Anul trecut a fost inaugurat trays- 
portul aerian al poştei fără suprataxă 
spre Africa, cu hidroavioanele Imperix- 
lui Britanic. Dela 23 Februarie 1938 
se va efectua transportul în condiţiunile 
asemănătoare și în serviciul aeriau spre 
Indii. 

In momentul de faţă există legături ae- 
riene săptămâuale: Anglia-Egipt; Anglia 
-—Calcutta; Anglia-Arhipelagul Malaia. 
ITALIA 

Ralley Littorio 

Raliyeu-ul internaţional Littorio ar- 
ganizat pentru a treia oară de Uniunea 
Naţională Aeronautică Italiană va avea 
loc în acest an între 17 şi 25 Iulie. Pro: 
beje preliminare practice şi tehnice se 
vor desfăşura la Rimini. După un în+ 
conjur aerian al întregei Italii, rallye-ul 
se va termina la Venetia printr'o per: 
formanţă de iuţeală. In acelaş timp se 
vor (desfăşura la Lido şi alte manifes- 
tațiuni aeriene. 

JAPONIA 
Legătură aeriană cu China 

Societatea naţională japoneză „Japan 
Air Transport” a inaugurat un Serviciu 
trisăptămânal între Tokia - Fukuoka- 
Tientsin-Peking. 


MAREA BRITANIE | 


ELVEŢIA_ 

Ataşaţi miiitari la Berlin, 
Roma şi Paris 

Presa aeronautică elveţiană anunţă că 
în curând guvernul federal va acredita 
pe lângă guvernele din Paris, Roma şă 
Berlin ataşaţi militari în ale căror atri- 
buţiuni vor întra şi chestiunile aerieae. 
STATELE UNITE 
Statistică : 
O inţeresantă statistică americană seme 
nalează că în fiecare secundă din cole 
24 ore ale unei zile, la bordul avioa: 
uelor ce sboară pe deasupra teritoriului 
Statelor Unite, se află 1069 persoane 

şi 14 tone postă 


Modificarea tarifului 
vamal pentru filaturile 
de bumbac 


Zilele acestea vor apare în Moni- 
torul Oficial, jurnalul prin care se 
stabilesc nouile taxe vamale pe îi- 
laturile de bumbac. ț 


Pa [d 
Citiţi 

în fiecare Vineri 
" GHIDUL 


Comerțului Românesc 


2 


AA 


'Tesături de bumbac, in 


DEPOZITE: Chișinău, Cluj, 


București și provincie. 


leyei contra speculei. In prezent trecem printr'o ast 
bime să lămurim chestiunea. 


Ţesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A. 


a eftenit preţurile produselor sale 


Bucureşti, Brăneşti, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 


ernăuţi, Galaţi, laşi, Ploeşti, Pitești, Roman, 
Timişoara, Turnu-Severin, Târgovişte. 


Cereţi pânzeturile ioastre la toate magazinele din 


Calităţi neîntrecute. 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Scumpetea şi specula 


In general când se produce o ridicare de preţuri ea este atribuită specu- 
lei şi lumea se năpuşteşte asupra comercianților iar piu ermale decid aplicarea 


de negustori, 


Specula înseamnă că un negustor, sau 
hranşă întreagă, se înţeleg şi nu vând o meri P „ar fa un 
afară de orice consideraţiuni. Preţul de speculă este Ar gre în care se cuprin- 
de un câştig exagerat şi pe care cumpărătorul trebue să-l 


are nevoie ue acea marfă. 


Este ovare astăzi la noi organizată o speculă generală întinsă la artico- 
lele de hrană, de îmbrăcă minte, construcții şi 
să + amper aşa ceva şi de mia trebue să înțelegem că dacă în ridicarea pre- 
Yuri intră în oarecare măsură şi goana după tiguri mari i sunt şi 
alte condițiuni care au determinat-o. i iile" te : 
tat cum lipsa de transporturi şi scumpetea lor, taxele şi cheltuelile ce se im- 
a riscuri care li se creiază şi alte asemenea lucruri, fac ca prețul să se 


papi - să dea impresia speculei. 
provizionarea populaţiei, deci pr meta ra de detaliu trebue să fie una din 


grijele de căpetenie a conduc 


nevoi yospodăreşti? Ar fi greu 


şi organizaţiile lor au ară- 


re e pr re 


«BUNA: VESTIRE»__ 


şi cânepă. 


| de epocă. Este deci 


sau chiar o 
preţ, fixat de ei, în 


plătească dacă 


de popoare, La noi în ţară ca şi peste 


tot, unde s'a căutat ordine, s'a început cu organizarea comerțului. lar organi- 
zarea comerțului nu poate însemna decât punerea comercianților în situația 
tie a vinde cel mai eftin posibil şi aplicarea de pedepse severe acelora care 
se abat de regula că negustorul este creiat pentru consumatori şi nu aceştia 


pentru, negustori. 


—— 3 


M. DORNEANU 


Statul și comertul românesc BURSA 


Pe lângă misiunea de a educa şi 
forma Spiritul public, presa a fost 
totdeauna şi ecoul durerilor celor 
obidiţi. 

Deaceea, ca slujitori credincioşi pe 
fiece zi, astăzi vom desvălui dure- 
rile înăbuşite ale unei categorii so- 
cisle cu un rol deosebit de impor- 
tant în viaţa economică a statului 
şi care din pricina lipsei de atenţie 
părintească a celor ce dirijează anu- 
mite artere ale vieţii noastre de stat 
sti gata să fie doborită. 

E vorba despre negustorimea ro- 
mână care cade răpusă sub opre- 
liştea unei fiscalităţi excesive. 

Mai ales de când ministerul de 
finanţe a dispus ca registrele negus- 
torilor să nu mai fie luate în seamă 
atunci când se fac impunerile îis- 
cele, negustorimea română are de 
îndurat cel mai mult depe urma a- 
cestei măsuri nechibzuite, 

Astăzi ncegustorimea română este 
supusă la impuneri în mod arbitrar, 
adică după aprecierile oricărui agent 
fiscal. Negustorul român sângerează 
suht o fiscalitate nemiloasă iar co- 
merciantul jidan care oricând s'a pri- 
ceput să trişeze cu legile şi mai 
vârtos când e vorba de fisc,—jubi- 
lează pentrucă afacerile îi merg mi- 
uuvat. 

Aşa dar măsura ministerului de 
finanţe, prin care registrele comer- 
ciale sunt înlăturate (cu toate că 
sunt obligatorii) ca neatestând sin- 
ceritatea negustorilor, — nu rau 


Piaţa cerealelor ia r la Constanta 


CONSTANȚA, 4. — Piata neschim- 
bată. 

In port au sosit: 16 vaz. grâu; 29 
vag. orz; 6 vag. floarea soarelui; 
vag. mazăre. 

Prin bursă sa vândut; 68% vag. 
grâu, 3474 vag. orz, 27 vag. rapiţă; 
424 vag. făină şi 4 vag. ovăz. 

La bursă cotează, predări imedia 
te: grâu de 73 kgr. 51.500; grâu de 
14—175 kgr. 54000; grâu de 76 kgr. 
55.750; grâu de 77—78 kgr. 57.250; 
grâu de 19—80 kgr. 57.500; grâu de 
Si kgr. 57.150; grâu cu corpuri de 
74 kgr. 52.000; grâu cu corpuri de 
76 kgr. 54.000—54.500; grâu de 77 kgr. 
56.000; grâu de 78 kgr. 95—750; orz 
de 54—57 kgr. 39.500, grâu de 58—60 
kgr. 40.250; orz de 61 kgr, 40.500; orz 
de 63 kgr. 41.000; ora de 68 kgr. 


Totalul ni aa ala 
bugetare pe luna 
lanuarie 1938 


Direcliunea bugelului şi a coniabi- 
Htăţii generale a statului a dat publi- 
eilăţii datele slalisiice lunare asupra 
încasărilor şi a plăţilor efectuate în 
tanuarie 1938. 

Totalul încasărilor pe luna anului 
în curs însumează lei 2.064.467.934 laţă 
de suma de lei 1.549,145 câi sa în- 
casal în această lună a anului 1937, 
deci cu un plus de lei 214.921,909. 

Cheliuelile curcale ale minisie eor 
pe luna laiiuarie 1935 se ridică la 
suma de lei 1.3$7,782.968 


ră lace loc sarbitrariului şi abuzuri- 
lor dar, prin aceasta se favorizează 
întrun mod condamnabil şi ruşinos 
comerţul jidănesc, 

Fireşte că, noi nu susţinem ca ne» 
gustorimea română să nu fie supusă 
impozitelor prevăzute de legi. Cerem 
daar ca ministerul de finanţe să ia 
măsuri mai româneşti pentru prote- 
quirea negustorimei române. Căci 
numai prin sforţările de fiecare cli- 
pă ale românilor şi cu sprijinul e- 
fectiv al statului, am putea întemeia 
un comerţ românesc durabil şi care 
să reziste năvalei iudaice de până 
acum în viața economică. 

Și sprijinul statului nu trebuie să 
întârzie pentru comerţul românesc, 
pentrucă, spre deosebire de comer- 
ciantul jidan, negustorul român are 
ge luptat cu piedici care de multe 
ori îl frâng sub tăria lor. 

Să ne lămurim. Negustorul român 
se aprovizionează dela marile indus- 
trii care mai toate sunt în mâini ji- 
dăneşti. E deci natural ca marele in- 
dustriaş ovreu să vândă negustorului 
român oricee produs pe un preţ 
mult mai ridicat decât comerciantului 
ovreu. Pe de altă parte, negustorul 
român mai are de luptat şi cu cea 
mai perfidă concurenţă a comercian- 
ților jidani, 

E limpede deci, ca ministerul de 
finanţe trebuie să caute alte mij- 
loace pentru impunerile fiscale ale 
negustorilor, fiindcă altfel se merge 
la capre comerțului românesc. 


42.000. 
Predări cu termen: orz de 58—59 
kgr. 39.500; rapiţă naveta 78.000; ra- 


1|piţă Colza 78.0000; rapiţă de primă- 


vară 62.000; rapiţă sălbatecă 48.000; 
măzăriche semănată 32.500; mazăre 
victoria 49.500; mazăre furajeră 48 
mii; fasole de Ialomiţa 51.000; faso- 
le de Bazargic 53.000; fasole de Tran 
silvania 54.500; grâu de 78 kgr. 35.000 
secară 44.000; ovăz 45.000; porumb 
nou 27,500; în 115.000 şi floarea soa- 
relui 54.000. 

In silozuri se află: 10 vag. porumb 
502 vag. orz, 2 vag. secară, 24 vag, 
măzăriche; 46 vag. floarea soarelui, 
2157 vag. grâu, 1 vag. hrişcă, 2 vag. 
mazăre 21 vag. Soia 

Silozuri ocupate: 419; silozuri dis- 
ponibile: 331. 


Ro - 


“Exportul mărfurilor 
române ti în Turcia 


Potrivit acordului comercial țur- 
co-român din 5 lanuarie 1938 intrat 
în vigoare la 12 Ianuarie 1938 măr- 
furile de origină română nu sunt 
supuse nici unei restricţiuni la im- 
poitul lor în Turcia. 

Mărturile vor trebui să fie înso- 
țite de un certificat de origină cu 
tuplicat, eliberat de Camera de co- 
mwerţ din regiunea respectivă, 


244 , Runa Vestire: 


Lira italiană 
Zloţi 


CURSUL DEVIZELOR 
La 4 Martie 1938 


Paris 3.20—3.35 
New-York 98—100 
Londra 490,530 —500,50 
Olanda 54,80—55,80 
Elveţia 22.75—23.20 
Bruxelles 16.63—17.— 
Varșovia 18.65—19.05 
Nalia 5.19.66—5.19.66 
Pengoe 26.50—27.50 
Viena 23—24.50 
Kor, 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 


prima de 380, 


CURSUL OFICIAL AL 


MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Fres, ircs, 3,20—3,35 
Lira Paleslineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25.85 (x) 


519.66—519,66 (x) 
18.65—19,05 (x) 


Otomane $2—83 (x) 
Belgas 16,65—17 (x) 
ke. 3,44—3,51 (x) 
Schillingi 23—24.50 
Elveţia 22,75—23.20 (x) 
Dolari 98—100 (x) 
Olanda (5 50—55.80 (x) 
Dinari 25.95 —3.05 
Pengoe 26.30—27.50 


Drachma 99.105 —1.107 
La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 3800 atât la 


vânzare câl și la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 
Lire sterline aur 


6.60—6.90 
1350—1589 


Dolari 12-A 
Florin Olandez 110—120 
Napoleon 1249 —i2S0 
Leva 139—165 
Shilingi 32—34 
Zloţi 32—34 
Rentenmark 41—43.50 
Pengoe 33 —37 
Otomane 113—125 
Lire sterline 95 —1900 
Ke. 6—6,50 
Elveţia 46—47 
Dinari 290 —410 
Maliene $—8.33 
Drachma 143—165 


= X==—— 


Schimburile comer- 
ciale ale Poloniei 
în lanuarie a. c. 


După datele oficiului central de 
statistică din Varşovia, Polonia a 
importat în Ianuarie a. c. 292.720 
tone de mărfuri în valoare de 103,4 
milioane zloți, 


In acelaşi interval sau exportat 
1,245.898 tone mărturi în valoare de 
91,5 milioane zloți. 

In raport cu luna precedentă, im- 
portul arată o scădere de 74 mi- 
lioane, iar exportul 17,1 milioane 
zloți. In Ianuarie a. €. balanţa co- 
mercială a fost, deci, deficitară cu 
11,9 milioane zloți: 

Este de observat că importul în 
această lună s'a făcut pentru o ci- 
tră destul de importantă din Ger- 
mania, utilizându-se sumele hlocale 
la Reichs Bank, 


RADU 


EFTINEŞTE VIA ŢAĂ 
Calea Victoriei, 81 | 


Lei 16 Pânza Naturală Şubţire | 
sd PÂRZĂ, ca d 
33 Chiloa %* 
39 Chifon [ela Superio: 
42 Chifon maaapotan 
39 Gradel Pet ensabiti 
16 Pânză > Semrseekri 
115 Pânză o sgirseakr 
24 Servete veni, mai 
13 Cârpe, 
28 Batist şei pent: 
59 Popliu "tipat | 
98 Dejalen Eat: bi,. | 
20 Batiste bărbăteşt! 
9 Batiste ,, 
20 Ciorapi Eee 
, 29 Chiloți «+ sun 

59 Pânză ealgi ete 
să "119 Perdele 220 cm: lei 
„360 Mătase 7,plăouni 


Exp. provincie contra ramburs. 


„ Ducâtari. 


Li 


„fototonie 
MARTIN BILINSKY 


MAGAZIN CREȘTIN 


Developează, măreşte, re- 

produce. Aparate şi articol: 

pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


cu Pasajul Majestic) 
i eleflon No 434/45. 


. 


Moartea proi. Nico-| 
lac Basilescu | 


Zri dimineață a încetal din viață, 
după o scurtă suferință, în vârstă 
de 78 de ani, Nicolae Basilescu,fost 


profesgr şi decan, al facultății de 
drept din Bucureşti. 

Corpul neînsuflețit a fost aşezat în 
biserica Sft. Nicolae, din B-dul Ma- 
ria, de unde cortegiul va porni azi 
la orele 10 şi jum. dimineața şi se 
va opri la ora 1 precis, în fața fa- 
cultății de drept, unde se va oficia 
un serviciu divin. Apoi convoiul fu- 
nebru se va îndrepta spre biserica 
familiei din Bucureştii-Noi. 

Inmormântarea se va face mâine 

Duminică ora 3 d. a. în cavoul din 
aceiaşi biserică. 

La universitate și la facultatea de 
drept sa arborat doliu. 


CONSILIUL DE  ADMINISTRA- 
ȚIE AL FABRICEI DE BERE 
BRAGADIRU s$. A, 
are durerea a anunța încetarea 
din viaţă a vice-președintelui său 


Dumitru D. Bragadiru 


decedat Vineri 4 Martie dimineaţa. 

Inmormântarea va avea loc Du- 
minecă 6 Martie ora 15 la Cimitirul 
Belu, în cavoul familiei. 


CONSILIUL DE ADMINISTRA-|| 


ŢIE AL FABRICEI DE SPIRT 
BRAGADIRU $. A. 

are durerea a anunța încetarea 

din viață a vice-preşedintelui s*- 


Damitru D. Bragadiru 


decedat Vineri 4 Martie dimineaţa. 

Inmormântarea va avea loc Du: 
minecă 6 Martie ora 15 la Cimitirul 
Belu, în cavoul familiei, 


CONSILIUL DE ADMINISTRA- 
ŢIE AL BANCEI RAHOVA 
BRAGADIRU Ss. A. 
are durerea a anunța încetarea 
din viață a preşedintelui său 


Dumitru D. Bragadiru 


decedat Vineri 4 Martie dimineaţa. 

Inmormântarea va avea loc Du- 
minecă 6 Martie ora 15 la Cimitirul 
Belu, îp cavoul familiei. 


Pag. Za 


DECE A CONSTRUIT FORD V-8 DOUA TIPURI DIFERITE? 


Ti este legitimă. Răspunsul este logic: preferința generală a publicului. 
a consacrat în mod definitiv superioritatea motorului de 8 CILINDRI IN V 


ntru automobile. 


ar, pe când unii automobilişti caută economia printr'un preţ de cumpărare 
mai mic şi e consumaţie mai redusă, alţii preferă o prezentare luxoasă și 
aie senzaţionale. 

entru primii este destinat Ford V-8 de 60 CP. Pentru ceilalţi Ford de lux 
'cu motor V-8 de 85 CP va fi maşina ideală. 
Motorul Ford V-8 de 85 CP a intrat în al 7-lea an de existență — al 7-lea 


an de succes şi estec 
Motorul Ford V-8 de 


rat cu drept cuvânt ca un prototipal randamentului. 
P a spulberat prin economia lui credința falsă că 


un număr mai mare de cilindri măreşte consumațţia de carburant. 
Modelele pentru 1938 posedă numeroase inovaţii și ameliorări, atât meca- 
nice cât şi în execuţia caroseriilor, în echipamentul de accesorii și în întreaga 


ipeepiiuiz exterioară. 


ie că vor căuta economia motorului V-8 de 60 CP sau viteza şi reprizele ful-, 


gerătoare ale celui de 


CP, azi mai mult ca oricând, automobiliștii au posi= 


'Dilitatea să găsească în Ford V-8 1938 o mașină de calitate superioară care va , 
“corespunde exact nevoilor ler. : 


FORD DE LUX 


85 C A 


CARACTERISTICILE 
noului FORD V-8 1938 


Distanţa între axe 2,84 m. 
—Motor V-8 monobloc — 
Frâne noui cu dispozitiv de 
autoenergizare — Suspen- 
siune gravicentrată — Ca- 
roserii în întregime din 
oțel, emailate în cuptor 
— Sticlă de siguranţă la 
toate geamurile — 2 şter- 
gătoare de parbriz — A- 
prinzătoare de țigări mar- 
cată C.A.M. — Vizoare de 
soare — 2 clacsoane prin 
vibrație la modelele stan- | 
dard şi cu aer la modelele 
de lux— Cauciucuri, arcuri 
şi amortizoare ranforsate 
— Roţi de oțel cu cercuri ' 
cromate — Comanda fare- ; 
lor dela picior cu lumină, i 
de control pe tablou. 


Culori noui, moderne. 


PS es UE pe 


vă oferă în anul 


1938: 


CALATORII DE STUDII 
înspre 
MERICA CENTRALA, 


AMERICA DE NORD 
ACUBA- MEXICO 


cu vapoarele neîntrecutului 
serviciu rapid. 


Ocazia unică 


Regina vapoarelor de recreaţie 


„MILWAU REEB“ | 
soul Croisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Genova şi Veneţia 


CALATORIA DE PAŞTI 
înspre 
INSULELE ATLANTICE 


dela 14 Aprilie până la 1 Maiu 
“uşi în VARA 1938 


Mari călătorii 

la Spitzberge:: 
Reţineți deacum cabine Dvs. 

HAMBURG-AMERICA LINIE s. a. i. 


BUCUREŞTI 
Calea Victoriei, 84 
TIMIŞOARA 
Strada Mercy 1. 
CERNĂUŢI 
Str. Regele Ferdinand, 17 


“vă ameninţă | 
Evitaţi 
CONTAGIUNEA 
luând 
PASTILE 


VALDA 


în cutii originale 


PERS zi SATE e 2 e i 


CITIŢI IN PAG. V-a " 
GHIDUL COMERŢULUI 
%OMANESC 


| B-ERISTEA G M. ANTIPA 


RADIOZA 


„SYLVA“* 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti ]. Telef. 2-54-57 
Căutăm reprezentanţi în toată ţara | 


ADUTOR:LAŢI 
ELECTRICITATE, APĂ, CANAL, LUCRĂRI şi REPARAȚII 


MATERIALE 


Bd. COLONEL MiH, GH:CA, 515. Teleiton 4-42.35 
raza 


MAGAZIN ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 2%, toate magazinele cu aceași articole 


N îk y** 


DUMITRU BORCEA sucureşti iei, d.94.66 -Caa Victoriei 114 
(III APR 27 PENE ERAI E ODA SRR RSI EU TRECI FOI fe 2 E X25 08 PSI UZ FERE EEE IEEE 


Cumparâ :d del: 


Consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.153,34 


Colonizle, Delicat:se, Vinuri 
natur .le, M:z:luri, Brâuzeturi, 


Incurajaţi Comerţu: Românesc 
Fructe, Conserve Bragadiru etc, | eae etreacareet | 


„Blănăria Vieneză“ | 


Andrei Farcas 


Asortiment bogat cu blănuri fine, ronfecţiuni permanente, după cele 
mai mari cr. aţiuni ale modei 
ATELIER PROPRIU, MODEL 
BUCUREȘTII: B-dul Regele Carol I, No. 16. Piaţa pantei (în 
dosul statuii Mihai Viteazul) 'Te]. 4.98-74 
CLUJ ; Piaţa Unirii No. 33 . 
[e 


—-_.—— — 


mulus Boilă, este bolnav. D-sa s'ă 
în pat şi a avut un consiliu de medici. 


Rt: 

D. C. Argetoianu, ministrul in 
dustriei şi comerţului, a primit eri 
în audienţă pe d, general Mihail 
Joneseu, președintele consiliului de 
administraţie la C. F. R. şi pe ba- 
ronul  Guillomme, ministrul Bel: 
gici. 

PS a 

D. Ion Marin Sadoveanu secreta- 
rul general dl ministerului artelor, 
a fost numit preşedinte al comi- 
siunii permanente care avizează a» 
supra achiziționărilor şi comenzilor 
de opere şi artă plastică de către 
stat sau instituții publice. 

D. M. Romniceanu, administratox 
la Banca Naţională a României, a 
fost numit membru în consiliul de 
administraţie al casei generale de 
pensiuni, | i e 


ln care Domnia Sa a reprezentat 
România: 


Se: aa 

La ministerul de comunicaţii s'au 
termina lucrările preliminare în 
vederea viitoarei campanii 
eenstrucţiile de şosele. 

După cum se anunţă în cercurile 
autorizate, e vorba de un prim lot 
în valoare de un miliard. 

Pentru construcţia şoselelor din 


acest lot, licitaţiile se vor pune în 
cursul acestei luv: 


pentru 


Tieri dim. a avut loc la ministerul 
sănătăţii şi ocrotirilor sociale insta- 
area d-lui general dr. Nicolae Ma- 
rinescu, în calitatea de secretar ge. 
neral al acestui departament, în 
prezenţa d-lui ministru al sănătăţii 
prof. dr. Litu Gane, dr. D. Negu- 
escu, dr, ' Medeea „Niculescu şi a 
tuturor directorilor şi inspectorilor 
generali din minister, | 


nerilor evrei din Asociaţie pre- 
cum și pe aceea a situației ingi- 
nerilor evrei în administrația 
C.F.R. se amână pentru o dată 
care se va anunța ulterior. 

D. inspector general administrativ 
Tulian Peter, primarul general dele- 
gat al Capitalei, a avut ieri dimi- 
neaţă o întrevedere cu d. Mitiţă 
Constantinescu, guvernatorul Băn- 
cii Naţionale. 

Eri dim. a început la Aeroclubul 
Regal al României conferința exper- 
ților aeronautici ai Micii Inţelegeri. 

Cuvântul de deschidere ta rostit d. 


comandor Ghiorghiu, secrelar general 
al ministerului aeronauticii şi marinei, 
Foştii luptători şi decorați de război 
împroprietăriți de municipiu, au fost 
primiți eri după amiază, la ora 6, în 
audiență de d, primar general delegat 
al Capitalei, . sa me eee 


Generalul Bluecher, comandan- 
tul forțelor. sovietice din Extre.- 
mul Orient, care va avea un rol 


hotărâtor în sentința procesului 
dela Moseova. 


ferările aliora, vor înainta cereri- 
le lor de transferare inspectorate 
lor şcolare regionale respective, de 
la data publicării şi până la 1 A- 
prilie 1938. 

Când lransferarea 'se cere pentru 
o şcoală din altă regiune serviciul 
local de învățământ care a primit 
cererea este obligat ca până la 15 


Un atentat contra lui 
Nahas Paşa 


CAIRO, 5 (Rador). — In 
timp ce făcea o vizită în o. 
raşul de provincie Daman- 
hur, fostul preşedinte de 
consiliu Nahas Paşa a fost 
atacat de mai mulți adver. 
sari politici, 

0 persoană care însoțea 
pe Nahas Paşa este rănită, 

Poliţia a făcut 40 de a- 
restări, E ae 


E PRUNI NE 3 e ea ni nai RI pc Ce e e UER Ta 2 dl IRINEL 
-„ — TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFIC E «EMINESCU» S, A,, STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


0 Sita. «mm 


e Lia 


Posturile dela şcoalele Casei Mun 
cti C.F.R. nu se ocupă la transferă- 
ri decât cu asentimentul Casei Mun 
cii C.F.R, 


i -—_ î 
| Pag. 8-a «BUNA VESTIRE» 
Ș i Da 
i “g 
7/4 ut 
: 
| | i | i 
E A Z 3 - PTT ACUM 15 ANI 
i i Organiairea unei expoziții 
Ş românești la Londra 
Angiia dispusă să discute cu Germania Expoziţia va fi inaugurată de M. S. Regale 
(N a se Carol 
; LONDRA 5 (Rador). —  Ziareio| pentru moment, nici un plan pozi- | face, într'o oarecare ma 
| engleze de azi dimineaţă se ocupă | tip nu poate fi prezentat. d sura, dreptate revendică- Cu ocazia vizitei Suveranului nos- mentul de faţă, la stabilirea a- 
4 cu un viu interes de vizita pe caref Corespondentul din Berlin al zia- | rilow sale coloniale, ea sar tei Ea Leslie intentia tai cati în antelor protocolare în legă- 
a A tatay eri cancelarului Iatioi rului «Times» arată impresiile pe putea bizui în schimb „PO ii bine cunosc ati România din- | tură cu vizita oficială pe care M. 
| ambasadorul Marei Britanii, d. Ne- Germania spre a menţine de Canalul Mânecii, sa luat | Ş. Regele o va face la Londra. 
| a stiai e Ai aprăii aer Europa aa cai PU- | otărârea să se organizeze în capi- Suveranul României va fi sa- 
| «oii pi i sall ee n tea asttfei să-şi concentre.- „1, Angliei o expoziţie de prezen- | Juțaţ la coborirea pe pământul 
să oră ireocăte  pă fi 0 ze intreaga atenție astepra tar, soneria a satului astre |cnploa “de cuie dute e Got: 
cdi Au i i: ap - - â ziţie va fi organizat: sp . 
Ziarul afirmă că d. Henderson a colo de mări, vulnerabil în ÎN cara re vei e ficat 12 cester, fratele Suveranului Marii 
E remis cancelarului Hitler o listă a unele puncte, cum se atir- Londra, într'un mate imobil. situat Britanii. Ş e 
eubicotelor asupra. cărora! duvernul mă, Se crede că negocie= |n qi Glosswenor satiar şi va fi inau-| La Londra, în gara Pictoria, 
| enulez ar voi să discute cu Germa- rile anglo-germane vor a- iurată de M. S. Regele Carol în |. S- Regele Carol va fi spc 
Ă nia. Chestiunea coloniilor figurea- vea o mare înrâurire asu- prezenţa  Suveranilor Angliei, a |pinat de M. $. Rezele George a 
| ză pe listă, dar nu în primul loc, pra negocierilor anglo-ita- guvernului englez, a corpului diplo- In „cursul acestor trei zile e 
Ă D. Henderson trebuie să arate „că liene şi viceversa». matie şi a aristocrației engleze, Ea | vizită oficială va avea loc, între 
4 revendicările Germaniei fac obiec- n eri PE Da altele, un mare dejun de gală şi 
dist unui atuci 'apro/wnaat pă A SSN a a agate | ci VA. i-ai: recepție la palatul spe cl 
Bota zi aa pipi CETE REID, PI Ad | VERANUL dat de Suveranul Angliei şi unu 
[= ap mt] Intrevederea lordului Atât la Bucureşti cât şi în ca- [oferit de Suveranul nostru în pa- 
R 3 Ade > a - Ilatul Lesaţiei româneşti. 
- x Halifax cu d. V. Gri.|itala Angliei se lucrează, în mo galie 
|. P. $. Patriarhul oferă 
. . ie Pi 
guvernului un dejun D. HYTLER gorcea | | | 
Mâine, Țiind ultima zi de dulce 7 a : E au. 4 Op îi Milea: in, | eluj 
iile atit | ca ta cur i aere tm], tovolta 5 adera Roti POLOSIORIŞUII LIDERI VOL UI 
telui, 1. P. $. Patriarhul a invitat | mate ale Berlinului. Vasile Grigorcea, ministrul i A & a = 
la dejun toți membrii guvernu- | - «Um sistem de securitate | României la Londra, a a- RE le Ujdid (ul ană iq 
Jiu i colectivă la care ar lua | vut o întrevedere cu lor- Sa CDU ia 
3 SUA = fi 3 ă ifax inistrul afa- : z- 
Mas: ser alatul| parte şi Rusia este in afară | dul Halifax, minis 
cei ii. 74 MRitĂ în, para de realizare pentru Ger- | cerilor străine al VWarei 15 Martie 
4 mania iar tratatul franco. | Britanii. Abia rm PIPI = dinţă în f oricărei in 
INNER Mea |mus va fi um serios obsia- IENERI Eilat Nb Rai | OD. ministru al justiției a in-| dimţă în faţa oricărei in- 
col, dacă va veni mor:en- Fyreii au i0si exciuși ! tocmit un decret potrivit căru-|stanţe judecătoreşti din 
Decorarea re begei Pare ea că e fani dela bursa fin ia termenul pentru reînoirea Jju- „grinda se va lua în 
a ciată ia comvers e am- aa: 7 SA ă RAE 2 î 
mareşalului Averescu glo-Germane,. Cercurile di- Jipsca rământului de iati pă Camera de consiliu de că 
plomatice din Berlin afir- iri cepe zut de art, 1 din, decretul A Si tre un sigur judecător. | Mussolini cu dAnnunzio pe lacul Garda 
M. S$. Regele a decorat pe d.| mă că în cazul când Anglia LIPSCA, 5. — Preşedin- 1048-9585, publicat în Moni Oru Petiţionarul va trebui să - 
Mareșal Averescu cu marele co-lar recunoaşte interesele tale Bursei de efecte din | Oficial Nr. 49 din 1 Martie 1958, | facă dovada profesiunei 
lan al ordinului Carol. germane în Europa şi ar Lipsca a dat o ordonanţă! se prelungeşte până la 15 Mar- [sale şi See stabilească i- E £| di 
prin cata sa interzice, cau] tie 1938 inclmeiv. O dentitatea. O D, Mi an odza 
-. o y 2 | efect imediat accesul mij-| Potrivit acestui decret| Instanţa va întocmi un proces k: 3 i 
Di e | Ul! IZal Pd ine; Mun Vd iild e locitorilor evrei la această | profesioniştii liberi vor re- | verbal în trei exemplare din ca- “lui Hitier 
FI a . Bursă, înoi jurământul de cre-| re unul va - ia de aan | 
| ță, iar celelalte două vor îi eli- . £ i SI - 
| țărilor din Mica Inţeieger ț berate celui ce a reînoit jură-] Atitudinea Cehoslovaciei faţă de Reich 
= | mântul. Unul din exemplare va i Statele Dunărene 
Comitetul comercial| propuneri pentru realiza- Ne uU sul va deveni îi depus tribunalului dela sediul Ş 
mixt al Micii Inţelegeri Să, rea uniunii vamale a celor organizaţiei ori corpului în care| PRAGA 4 (Rador). — D. Milan] Mă folosesc de acest prilej pentru 
aoiă S - trei ţări. Lucrările pre- : : F i k profesionistul este înscris. Tri-| Hodza, preşedintele Consiliului, ala sublinia în numele guvernului cât 
tari - na își II moope Me mergătoare se vor referi lar 33 egus au bunalul va încunoştiința din o-| făcut azi declaraţii în fața Camerii| de mult a contribuit colaborarea 
crările pe ziua de 9 Martie, | ja tarifele vamale ai soră ficiu corpul sau organizațiunea | şi Senatului reunite în şedinţă co- franco-cehoslovacă, prin claritatea 
Intre altele se vor face |blema clauzei regionale, LONDRA 4 (Rador).—Co. | cipilor indieni îl au faţă| despre depunerea efectuată, | mună, definind atitudinea Cehoslo- | hotărârei, la politica de pace şi în 
respondentul din Roma al | de Marea Brianie. prin scrisoarea recomandată, vaciei faţă de situaţia  internaţio- mp: din i că See si 
- pt AȚ ş Ș a lă. taşamen ehoslovaciei a- 
j ziarului «Daily Heraid»| Un demers oficial îna-| Ştergerea din tablou în|!i A g isi ş E 
| ” in: itiai scrie: cest sens ia ijaile Seiassie | cazul art. 4 alin. 2 dim de-| Cehoslovacia — a spus între alte- perdea pre enter pnl ese sa 
e era ȘI - Ul MI:S (U | US:] lei D. Mussoilni îşi propune | NU a fost făcu veni acum, ara Nr. 1048/938, = ia i rieută teii îs aice i, paie Puii i Aa iei 
[Li oi 4x41 |să ă Negusului să sem. | el este însă iminent, ace numai în virtu ucuriv hotărârea guvernului îr re: ele ot | 
SU endării inamovibiliţă |] ua ee parle are formală | Vizita pe cate Neyusul a unei hotăriri a instanţei | cez. aprobată de Cameră de a stă- ui deh Pagf one air ce ea 
ASUDI 4 ja tei «cedează» Abisi. | făcut-o Miercuri lordului | disciplinare dat conform | rui pe calea apucată, tinzând să iile. d dona île “sii N oniiitle 
$ 1 i] | ii italiei ln schimbul a- Halifax este în legătură | procedurilor din le gile| reînvioreze funcțiunea Societăţii dA E, iza E lol iz ul e aula 
unci ONarIiILOrY spe a declaraţii Neyusul | cu acest demers. spepeciale, Natiunilor, pir Pole el 
i hu def : i .. lar urma să primească în Relaţiile noastre cu Germania cer 
Domrilor Miniştri, actuala stare a legislaturii funcţio. stăpânire un vast teritoriu î aia a a axpiteajiiu Sehinibuazi. dei voie it 
marii publici nu pot fi transferați, palti ămânând bine R Ș : ei aaa lata 
Constituţiunea a suspendat ina-| «ae siți sau înlocuiţi decât în anu. etiopian, era - ă i SR CULA POALE, P 
movibilitatea magistraturii, pentru potop ară ă% . ile! înțeies la ordinele vice-re- ) rilor de presă dintre cele două țări, 
ibi „| mite condițiuni prevăzute în legile elui italian. Statutul lui i Snp conditia  reciprocitătţii, Ceno 
a da posibilitatea unei reorgani- i a 9 an. | ia cit 
sări a instanțelor judecătoreşti, ea- de organizare a corpurilor din care | 2» fi asemănător cu acela cripte ie e pc d 
FIA ins Poitelop aceea şti, tac parte, pentru a da o mai uşoară| e care majoritatea prim» | că MAE * = - da A puii at gti a  pe tă 
re să corespu mpului. posibilitate de reorganizare a servi- | ia ase aut: DAL Pt DRE A) Ra 
Daca Rua gaspondarea inamovi- ciilor, socotim că este necesar a se PESE APTE DETINE! PAG PRRIEE ITALIE) 3 zetărese. Nu ne îndoim că şi alte 
ză ie maiiatra jurii Sa Prevăzut| „idica garanţia de stabilitate pe ca- E nula Ep ai» chestiuni, în special cele economice 
în Constituţiune, Soepta re a re legile speciale o acorda funcţio- Vizita marinei militare SALAMANUA, 5 (Rador). — Co-1 Distrugătorul republican «Gisear>, VARŞOVIA 4 (Rador), — | vor continua să facă obiectul unar 
reşte faptului că potriv t irina nărilor, italiene în Portugalia respondentul agenţiei Havas trans- [care a fost scufundat de republicani | Cinci membri ai unei ce=| schimburi de vederi în spiritul înţe- 
nilor anterioare, inamovib itatea In acest scop, am întocmit alătu- mite: ă în portul Gijon pentru a nu cădea | lule comuniste din Skurcz legern mutuan 
etc ca i ate alee ratul proect de decret, pe care în ca- ROMA, 5 (Radiopress) aci Postul «Radio Nacional» anunţă: |în mâinile naţionaliştilor, a fost (Wolhinia), cari oryaniza.- După declaraţia dela 20 Februa- 
tuțional și noul constituant era ținu i x MA, iopres8). — Ayen- | pinistea ce domneşte de câteva zile |readus la suprafaţă. se su "92 i ABe AIR i 
ă prevadă acele principii contrarii ptr ine sunteţi păr pe plagi ţia Stefani comunică din Lisabona: [iza Fa Z4 1 i 7 și întreruotă n pati isa L Ă seră o colectă publică pen. | rie a Cancelarului Hitler, compiee- 
să prevak ele p p E a ne autoriza a-l supune Majestății ta ae eeg ed ah arat [a rontul Teruel va fi er Vasul va fi încorporat în flota| ru cumpărarea unui a-| tată la 1 Martie prin declarațiile 
+ Apsiăa ie aie fica PU ac] Rezelui. și se als sange Du. [in era ră Eri, trupele naționa- pai os tă după ce i se vor face. vion pentru republicanii | Feldmareşalului Goering, preşedin- 
stituţiuni, ini sustiti -4 : i ! » va s “liste, Printr'o frumoasă cooperare a |y ii S ă a-i : ep iapa Ace 1 
„seen ID A A De gueaan 97i PS Ministrul justiţiei ad-iterim, esty da ulii asa 4. piei afis apă setati seta ae reparaţiile coate spanioli, au fost condam- tele de Sa ri prag A 
i î CEA CANCICOV |cială ea e i frontul | Traficul în port a fost adus 1a|naţi la pedepse cu închi»=| Reichstagului, trebue să studiem 
publice este o necesitate, şi cum în MIR , o importantă poziţie dd se. ia norma] prin înlăturarea evavei dela| soarea, variind între 18|o griji tot mai mare relațiila ae- 
Deus Îi tepe E ceara 4pe Ki intrarea în Por, luni şi 6 ani. tuale ale republicei noastre cu 
iecă poziţiile ocupate p Și a, : 
: sizura o situaţie cât ai favorabilă , Germania. E, 
mai înainte de a da n lepsa area i S D. Mili, Podua aia fuclietat 
stii, "beata catee e” OWDI SE Îac (rausferările membrilor ze ri cei e 
Este foarte babii că, DD. mareșal Averescu, fi. D-nii AL Vaida Voevod și gene.lictivă În „diferite! secioare de pe lor două adunări: 

Sie toar pro m ca v. Ş p Si- 37 sr da fronturile din Pirinei şi ria, ză e - E a hi Noi aeniliăgă. . păoii "Diăidaeă 
regulamentul decretului |ind suferind a fost reținut | ral Î. Văitoianu, miniştri de Stat DISTRUGATORUL REPU. tit all 4] Cor ului didactic sr măcel agata 
pentru revizuirea cetăţe- | în casă mai mult timp, au primit ieri în audienţe de Pre BLICAN «GISCAR» REA- zebră ne-ar i E i af bb 
nilor să fie dat publicităţii După convalescența a-|7entare pe d. general Bengliu, XI DUS LA SUPRAFAȚA i Soegitattăi e: în întila forţele sale 
în_ primele zile din săptă- nunţată la timp, d-sa este spcetorul general al Jandarmeriei. SALAMANOA, 5 (Rador). -- Co-] «Monitorul Oficial» cu data de Aprilie 1938 so înainteze regiunii | | tea si onula. aut tă me a 
mâna viitoare, pe deplin restabilit putând e ciali sir. ea | respondentul agenţiei D. N. B. trans | astăzi publică următoarele; wide se găsește şcoala la care sa date Dână. În că Die 

Așa după cum am arătat | părăsi locuinţa, sociația inginerilor căilor | site. Se aduce la cunoştinţa generală | cerut transferarea. 3 

A , y y a » 2 : i 2 i] . : . , 
la timp, regulamentul cu- ferate (AICFR) anunţă că, în IEI Oa | că membrii titulari ai Corpului di- |! Cererile vor fi însotite de avizul | IEI E 
prinde o serie de noui dis-| D. N. P. Comnen, ministru sub-| urma revenirii de către Direc- dactic primar, cari doresc a fi trans | motivat al inspectoratului - şcolar ltalia a creiat o legaţie 
pozițiuni cari vor regula | sccretar de Stat al Afacerilor tiunea Generală C.F.R, asupra] PROCESUL DELA MOS- feriţi, conform dispozițiunilor art. respectiv, iar. în cazul când sunt | în Capitala Manciuriei 
definitiv procedura revi- | Străine a făcut useară presei de- rca near adunarea ni COVA 1 şi 124 din pei age ceai mai meniji solicitanți pentru acelaş 
zuirii, claraţiuni asupra lucrărilor Con- |Pală extraordinară, care fusese primar, n uri e e puiiricate | post candidaţii vor anexa, la. cereri | : ROMA 5 (Balcan orlenie). — Se a- 

îti i, Ş D > ] za ; «onvocată pentru Duminică 6 vacante, notate în tablourile de | şi acte prin care să fâcă dovada dei „a ara pi ae 
CLU) 5. — D, Iuliu Maniu, care| i - o manen a “nicezeri | partie a. c. şi care avea să dis- mat jos, precum şi în cele ce even | dreptului de a fi preferaţi. în ordi- tallene la Hsingking, capitala statului 
E se află la Cluj, la cocuința d-lui Ro- Paleanice ţinut recent la Ankara şi cute chestiunea excluderii ingi- tual ar deveni vacante prin trans- | nea indicată de art. 124 din lege. 


Manciuko, recunoscut de către Italia. 

Odată cu înfiinţarea legaţiunji, înce- 
tează acliviiatea Consulatului General, 
Malian, care funcționa în acea locali- 
tale. 


li 


În ae Rae 


(ătre realizarea înțelegerii 


angio-ital:en — 
Lordul Perth picacă la Roma 


LONDHa v». — După o şedere ae 
n săplămână la Londra, sir Perth, 
ambasadorul Angliei în Italia, va 
pleca mâine la Roma. 

«Daily Telegraph» spune 

| că principalul aport al An. 
mliei pentru realizarea în. 
ţeiegerii anyglo-italiene vor 
fi sforțările continui ale 
guvernului englez de a 
convinye pe cel italian că 
respectă vechile şi noile 
interese ale Italiei. In sfâr 
şit, recunoaşterea impe- 


_Redactor-responsa bil : V. Olaniuc-Stere. 


riului italian va dovedi 
sinceritatea şi buna cre- 
dinţă a Angliei, 

Aportul principal al lta- 
liei pentru realizarea ace- 
stei înțelegeri va fi atitu- 
dinea guvernului în lichi- 
darea probleme; spaniole. 


Inainte de a pleca la Roma, lor- 
dul Perth, ambasadorul britanic în 
Italia a fost primit de Regele Geore 
Ve VI, tie darie | 


ave )