BunaVestire_1938_03-1670612721__pages1-6

ANUL Ii. — No. 300 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Redacţia 


Taxa poştală plătită în numerar, 
conform. aprobării No, 23364.938 |. 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj li. 


TELEFOANE l 


Ditecţia Redacţia . .. 4.84.34 
Administraţia . 1. a 64.85.82 
Tipografia , . ....4 


„o pagini-9 Lei 


Wa 


sri 


ZIAR LIDER DE LYPTA JI DOCTIINA ROMANEAJGA 


7738, 


Problema mun! romanest) Dr. Filderman se mută la Paris 


„Un fapt menit să arunce o lumină deosebit de vie asupra adevăratelor 
sentimente a evreilor faţă de ţările care îi adăpos tesc vremelnic. D. dr, Fil- 
derman fost vreme de zeci de ani preşedinte al cUniunei Evreilor Pământeni» 
sa supărat pe România şi a hotărît să se mute definitiv la Paris. 

Când, înainte de războiu, a fost înființată «Uniunea Evreilor Pământeni», 
ea avea rostul să demonstreze că evreii născuţi şi crescuţi pe pământul româ- 


Observaim întrun articol mai de mult că economia româ- 
nească nu cunoaște «probleme» decât în momentele de criză şi că, 
dacă totuş lucrurile au mers relativ bine, trebue să mulțumim lui 
Dumnezeu, în preocupările economice ale Căruia necazurile 
noastre românești se bucură de un tratament preferenţial. Se în 
tâmplă însă, dela o vreme, odată cu sfârşitul secolului trecut, că 
o criză latentă stăpâneşte economia mondială, ca repercusiuni ine- 
vitabile şi asupra economiei noastre. De aci permanența proble- 
melor cari se pun şi se cer rezolvate; de aci preponderența fap- 
tului economic, criteriu de orientare politică pe eşichierul vieţii 
internaționale, piatră de încercare a conducătorilor în ordinea 
internă. Politicul e fecundat de economic. 

Noi românii am asistat, aproape contrariaţi, la o foarte gravă 
problemă pusă economiilor occidentale, ca un efect direct al crizei 
economice: şomajul. Contrariaţi, întradevăr, pentru că economia 
noastră primară nu cunoştea fenomenul, 

Deşi, pentru a îi în cursul vremii, ne-am grăbit să facem sta- 
tistică, după metodele şi cu rezultatele cunoscute. 

Fericiţi că nu avem şomeri industriali sau agricoli, ci numai 
câteva exemplare de şomeuri intelectuali, am crezut că pe jumă- 
late problema muncii este rezolvată. Şi ne-am înşelat. 

Ca totdeauna când ni s'a cerut un efort propriu de înțelegere 
a realităţilor noastre. Şomaj este nu numai lipsa totală de ocu- 
paţie productivă, ci chiar situația, foarte frequentă, a unei ocu- 
patii insuficiente pentru întrebuințarea capacității normale de 
muncă a omului şi, în consecință, a retribuirii sale îndestulă- 
toare. pentru o viață normală. Cauza obicinuită a şomajului este 
reducerea voluntară a capacităţii de producţie industrială sau 
agricolă, din lipsa debuşeelor. 

Ce se întâmplă la noi? Avem un şomaj parţial camuflat. Deşi 
toată lumea are o ocupație, totuşi: 

1) nu se întrebuințează întreaga capacitate de muncă; 

2) nu se retribuie suficient pentru o viață normală, 

Când spun acestea mă gândesc atât la funcţionari, cât la 
muncitorii agricoli, şi la cei din fabrici. 

De ce acestă situaţie? La noi cauza nu este aceeaş ca în occi- 
dent. Noi nu posedăm un organism economic a cărui capacitate 
de producţie să fie din lipsa debuşeelor comprimată așa cum s'a. 
întâmplat în Statele Unite cu agricultura şi industria, în Anglia, 
Germania, Italia, etc. cu industria; economia noastră nu-şomează 
spre a impune şomaj şi muncitorilor, economia noastră, în 
schimb nu inventeză spre a îmbrățişa imensul potenţial de muncă 
românească şi, în consecință, a sălta nivelul de viață al masselor 
lucrătoare. 

E o problemă de economie românească de resortul unui Stat 


puternic şi activ. 
ALEXANDRU CONSTANT 


Economice 


Un Gotha ECONOMIC 


Redactorul economic al ziarului 
«Le Figaro> a crezut interesant să 
facă o listă a celor mai mari intre- 
prinderi economice depe glob, luând 
drept criteriu cursul de cotare a ac- 
țiunilor la bursă. Lista  aceasta- 
scrie antorul, trebue să fie «Alma- 
nahul Gotha» al vieței economice, 

Dăm şi noi mai jos lista aceasta, 


autorul crede că nobleța unei  în- 
treprinderi se judecă după cotarea 
acțiunilor la bursă deci după bene- 
ficiile pe care le obține şi pe care le 
imparte acţionarilor. 

Suntem obligaţi să constatăm că 
se face o mare eroare şi că acel 
«Gotha economic» trebue să-și  în- 


ceteze opoziția ca şi Gotha nobili- 


în ordinea importanței fixală - de 
Le Figaro: 


No. 1 American Tel et Tel. 
No. 2 Imperial Tobacco. 
No. 3 General Motors 

No. 4 St. Oil of New Jersey 
No. 5 Du Pont de Nemours. 
No. 6 General Electric. 

No. 7 Royal Dutch. 

No. 8U. $. Steel. 


No. 9 Brit. Amer. Tobacco. 
No. 10 International Nickel. 
No. 11 Shell Transport. 
No. 12 Imperial Chemical. 

No. 13 Canal de Suez. 

No. 14 Midland Bans. 
„Comentând, lista de mai .sus, au- 
torul ei scrie; «ținem să subliniem 
că totalitatea acestor noui  între- 
prinderi trăesc şi îşi îndeplinesc 
activitatea în cadrul unei economii 
libere şi democratice» Astfel, ara- 
tă el, din cele 14 întreprinderi 6 
suni societăți americane care au 
rezistat politicei de New-Deal; 5 
sunt societăți engleze şi trei socie- 
tăți de naţionalitate canadiană, 0- 
landeză şi franceză, «Statele Unite 
şi Anglia ocupă deci pe lista noa- 
stră un loc egal de important». 

Pentru a-şi complecta imagina a- 
cestei noblețe economice redactorul 
ingenios face şi ultima constatare: 

«Statele totalitare 
pleci: - 


lipsesc com» 


Fără îndoială că nu ne-am fi o- 
prit asupra unui reportaj care nare 
nimic important şi mai ales nimic 
nou, dacă nu am fi voit să anali- 
zăm oportunitatea lui. Un gazetar 
scrie aceia ce crede că interesează, 
Deci prin această prizmă vom ana=: 
liza interesul <almanahului Gotha 
economic», 

Analogia listei sale cu celebrul 
Gotha, în care erau trecute familii- 
le nobile cu tovte schimbările ce 
surveneau, ne face să înțelegem că 


mei care dela răsboiu ma mai apă= 
rut, 


Statele totalitare lipsesc de oare- 
ce acolo se plămădeşte economia 
cea nouă în care economicul şi ca- 
pitalul servesc nu stăpânesc şi ca 
atare primesc o remunerație rațio- 
nală şi nu store câştiguri pe orice 
căi. 

«Gotha» din Le Figaro ne-a arătat 
că economia nouă este pe drumul 
ce! bun » 


mesc sunt legaţi 
ci şi cu rădăcini 

Incă de pe 
de multă vreme 
ho 


Şi U.E.P,, 


a 


de România nu numai prin interese materiale trecătoare, 
sufleteşti care nu'se pot uşor smulge. 


» 


atunci se încerca să se facă deoscbirea dintre evreii aşezaţi 
la noi — evreii pământeni — şi cei proaspăt veniţi de peste 


cu d, dr. Filderman în frunte, a cerut şi dobândit drepturi 


politice pentru evrei tocmai proclamând această presupusă alipire de pămân- 


tul românesc, 


y După acordarea drepturilor evreii cetățeni au uitat de deosebirea care o 
invoc au şi au încurajat venirea în ţară a sute de mii de noui coreligionari din 
alte țări aducând astfel la maximum de intensitate problema evreiască, pro- 
plema rostului tuturor cvreilor, pământeni sau venetici. 

Acum, în ceasul primejdiei s'a încercat iarăşi să se ridice cu talent şi cu 
aşarenţă de dreptate deosebirea între cele două categorii. Dar supărat de nu 
ştiu ce incident, purtătorul de stindard al «pământe nilor» a anunţat grav că 
părăseşte pământul ţării pentru totdeauna. Şi a dovedit astfel că nimic nui 
lega sufletul de țara în care s'a născut, că a trât în minciună o viaţă î 


căutând să ne înşele pe noi cu sentimentele 


pămân tenilor. 


Şi pleacă la Paris uide în puterea obişnuinţei va înființa probabil «Uni. 
GRIGORE MANOILESCU 


unea Evreilor Francezi», 


Hotarele Românie 
$ă ne rocucorim pămaântu 


Oraşe de sraniță sub călcâiul Judci. Istorii triste. 
Colonizarea. Să nc srăbim 


Cele patru oraşe de pe graniţa 
oare ne desparte de Ungaria, adică 
Satu Mare, Carei, Oradea şi Arad, 
sunt locuite, aşa cum am arătat în 
reportajul trecut, de foarte mulţi 
minoriţari, cari, în cazul de 
poţ fi consideraţi majoritari, 

Situaţia aceasta este urmarea fi- 
rească a unor întâmplări nefireşti, 
corespondentul social al unei istorii 
nedrepte, 

Inainte de a fixa unele norme 
după care sar putea face o întări- 
re a populaţiei româneşti din ace- 
ste oraşe mărginaşe, să cercelăm 
cum au reuşit să se înstăpâneze ac- 
tualii lor posesori din punct de ve- 
der: economic şi numeric, jidanii. 

METODE IUDAICE 

Dacă se cercetează istoria dias- 
orei, sau, mai bine zis, dacă vom 
îveerca să Stabilim un gratie al ex- 
pansirnii biolosice a jidanilor, Yom 
observa că ei au întrebuințat tot- 
deauna şi întrebuințează şi în pre- 
zent metoda clasică a microbilor, 

Mai pe înţeles. Intocmai ca şi mi- 
crobii, jidanii au mai întâi grija să 
anemieze ţinutul hotărit cuceririi, 
care este iutotdeauna ţinutul cel 
mai apropiat de ultima lor cucerire, 

Cum produce ei această anemiere? 
In primul rând pe cale economică, 
Fără să li se simtă prezenţa, prin 
prepuşi sau societăţi camuflate, 
cumpără orice este sau nu disponi- 
bil ; terenuri agricole, forestiere, 
industrii, întreprinderi de specta- 
cole (neapărat), localuri de distrae- 
ție ete. 

Pentru a ajunge la acest re- 
zultat economic, jidanii între- 
buințează a doua lor armă pu- 
ternică, corupția administrati- 
vă. In clipa în care aparatul ad- 


faţă,| d 


VII 


ministrativ a fost demoralizat, 
ținutul este ca şi cucerit. Aşeza- 
rea jidanilor este o simplă for- 
malitate. lar după ce sau aşe- 
zat în regiune, începe partea a 
oua a invaziei, consolidarea 
cuceririi, prin sărăcirea băşti- 
naşilor pentru a-i aservi între- 
prinderilor economice iudaiza- 
te şi prin demoralizarea lor cu 
ajutorul «instituţiilor de specta- 
col cultural». 


ISTORII TRISTE 


Să localizăm întâmplarea, adică 
s'o raportăm la regiunea care ne 
interesează, 

Centrul de expansiune iudaică în 
Europu Centrală a fost Galiţia, cu- 


cerită şi ea în secolul trecut tot 
prin metoda rallye-ului, 
Din această regiune iudaismul 


şi-a aruncat tentaculele în toate di- 
recţiunile, dar mai ales spre Sud, 
unde erau terenuri mai bogate şi 
rezistenţă mai Slabă, deoarece şi-au 
dal seama că din lupta dintre ro- 
mâni şi unguri ei puteau fi singu: 
rii profitori. 

Au cucerit în primul rând 
Maramureşul, unde sunt majo- 
ritari la oraşe și egali în număr 
cu românii la sate. Apoi cuce- 
rirea a fost consolidată după 
metoda de mai sus, urmele ju- 
daismului fiind evidente în 
toate ramurile de activitate ale 
Maramureșului. 

Odată poziţia aceasta cucerită, 
jidanii au mers mai departe. Au cu- 
cerit pe rând Sătmarul şi Sălajul, 
mai ales oraşele de pe aici şi sunt 
Pe cale de a cuceri Bihorul şi Ara- 
dul în capitalele cărora — Oradea 


şi Arad — au pus picior puternic. 


de VIRGIL POPESCU 


Influența jidanilor galițieni pe a. 
cest meridian se simte până depar- 
te în Oltenia, unde, cu perciunii tă- 
iaji şi cu cafianele schimbate în 
haine de turişti, pregătesc Cuceri- 
rea prin acapararea bogățiilor de 
int felul. In prezent atacă pădurile. 


CE FACEM NOI? 

In fața acestei invazii în toat 
regula, noi am cam stat cu mâi- 
nile în sân, înjurând printre 
printre dinţi, sau  amuțind ad- 
mirativ. Am făcut chiar şi mul- 
tă teorie, sfârşitul lui Tischler 
rămânând un caz cu totul izo- 
lat. 

Până acum ne-am supus cu 
resemnare întocmai ca niște vite 
pornite spre abator, 

Dar lucrurile au mers 
atât de departe, încât res- 
tul nostru de demnitate 
naţională ar trebui să ne 
pună în mişcare, 

Si întrebarea Care se 
Pune grav este următoa- 
rea: Cum ne vom reinte- 
gra în patrimoniul naţio- 
mal ? 

PRIMA DATORIE 


Cel dintâi lucru pe care trebue 
să-l facem este curățirea terenului. 
Pe gruniţa de vest au crescut ciu- 
Vinii şi spinii care înnăbuşe ogorul 
românesc. Aceşti ciulini şi Spini 
trebuesc smulşi şi puşi pe rug în- 
tocmai cum plugarul cel mai bun 
îşi curăţă pământul care a stat 
nrea mult de pârlog. 

Populaţia parazitară, vreau să 
spun neproductivă, jidanii galiţieni 
bogaţi sau săraci, veniţi numai cu 


(Continuare în pagina Il) 


Miercuri 2-Martie 1938..; 


" Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
= "PREDARE 
Cont CEC. Nr.123355 ABONAMENTE; 
1 an Lei 700 A ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni >» 350 Comune rurale 6 luni > 250 
: 3 luni > 175 3 luni >» 125 


uflet de graniță 


Intr'un articol din numărul trecut al ziarului nostru, am subliniat 
caracterul spiritual şi reprezentativ al hotarului. 

Şi aruncam în cumpăna diseuţiei o serie de probleme menite să fie 
obiectul unor articole viitoare. 

Să ne oprim puţin asupra titlului din creștetul rândurilor de azi 
Sufletul de graniţă — ori, dacă vreţi, sufletul grănicerese — ar trebui să 
fie o chemare de foc în zona frontierelor. Pentrucă nicăeri ca acolo, la 
stirşitul geografie şi politie al ţării, nu se aude mai bine cum bate inima 
Neamului, ascunsă în brazdele calde ale pământului străbun. Pentra 
multă lume — chiar pentru prea multă lume — ţara este o unitate geo- 
gralică şi politic-administrativă, o unitate oarecare; iar Neamul, în cel 
mai bun caz, o doctrină sau un admirabil prilej de speculaţii metafizice. 

La hotar, însă, Neamul — permanenţa vie, țară de peste viaţă şi 
moarte geogratică — e simţit, deplin şi de plugarul care, înloce să uroe 
în vânătări de gând, coboară adâne, tot mai adânc, până în străfundul 
mormintelor şi — îmbogăţit cu zestrea lor testamentară — serie istoria 
pe brazdă. 

La graniţă, acolo unde prezenţa străinului se face, prin concursul 
împrejurărilor, simțită la fiecare pas, îţi poţi da bine seama de ce eşti 
TU, de altul, de ce este românesc şi de ce este neromânesc. 

Acolo drumurile se despart şi prăpastia se taie adâne de tot. Româ- 
nul dela hotar împrumută ceva, o. farămă, din personalitatea Neamului, 
Nu mai e simplu român prin naştere, prin certificat, nu mai e român per 
accidens, Işi dă bine seama omul că a fost rostuit aşa, că nu poate fi alt- 
cineva şi că trebuie să fie aşa. 

Crede în rostul lui, e mândru de acest rost. 

Românul de graniţă, plasat în linia destinului de Neam, stă, cu toată 
fiinţa lui, sub pecetea mândriei de Neam. : 

El nu face concesii, nu crede în dozarea măsurilor, nu este diplomat, 
nu pactizează. E] crede, ştie ce vrea şi nu se abate din calea credinţei 
acesteia. E un om întreg, un Român deplin. 

Veşnie atent la străinul din faţă, totdeauna cu faţa la duşman, Ro- 
mânul de grâniţă rămâne neclintit, statuar, pe poziţia lui de intransl- 
genţă românească. El nu-şi discută credința de Român. O mărturiseşte, 
Şi această mărturisire se face, zi de zi, ceas de ceas, sub patrafirul 0e- 
rului — care, din imensa bunătate a lui Dumnezeu, îi primeşte pe toţi— 
— dar în strana de arătură strămoşească şi românească, aceea care este 
numai a lui. 

Deşi departe de inima ţării, el o simte vie, aproape de el, şi bătând 
la fel cu inima din pieptul lui de grănicer. 

Aşa e sufletul graniţei. Aşa trebuie să fie. 

De-aci imensitatea lui şi imposibilitatea de a-l încadra într'un cuprina. 
De-aci continuitatea şi — aş zice — caracterul intemporal al sufletului 
grăniceresc. 

Şi când zic intemporal nu înseamnă că am spus numai înafară de 
timp, independent de timp, ci şi peste timp. Din acest punct de vedere 
sufletul de graniţă este una cu sufletul Neamului. 

EI este şi permanenţă. Şi atitudine. Şi pază. Şi mărturisire. 

Oridecâteori stai în faţa unui pichet străin, simţi puternie că eşti 
Român, odată cu voluptatea mândriei de-a fi Român. 

Noaptea, când se sting luminile şi când liniștea e mare, în fiecare 
şuer de vânt, în fiecare tremur de frunză, în mirosul ravăn al pământu- 
lui şi'n aroma ierbii, simţi cum se înalţă sufletul graniţei şi cum toate, 
cele ce nu vorbesc, şoptese româneşte. 

Morţii, pământul, pădurea, toate freamătă grănicereşte. 

Soldatul dela pichet este simbolul lor, e dovada că sufletul graniţei 
e prezent şi ne reprezintă ţara în faţa amicului, aliatului sau duşmanulai 
dela pichetul din faţă. 

Gândurile acestea le-am cules pe un drum nocturn, spre Oar, la gra- 
niţa româno-maghiară. 

Ploua. Inaintam din greu prin noroi. Câtp'aci să trecem în Ungaria. 
Drumul ne-ar fi putut înşela. Intunerie beznă. Parcă am fi foatexilaţi 
în Siberia. ' 

Ne-a condus cineva, ceva, totuşi. Inima Neamului. Care refuza hota- 
rul străin. 


VALERIU CARDU 


indemn la un lucru temeinic 


Am primit de curând o broșură a 
Institutului de studii latine, pur- 
tând un cuvânt înainte al d-lui prof. 
N. 1. Herescu. 

Este vorba acolo despre o iniţia- 
tivă care trece peste orice cuvânt 
de laudă pe care am putea noi să-l 
transcriem aci. 

De ce? Pentrucă în ultimul timp, 
cultura noastră aluneca tot mai 
mult către superficial, către acci- 
dent, deci către moarte, din pricina 
ignorării criminale a clasicismului, 
din pricina tuturor împrumuturilor 


PL RNC RE EINER TAC 3 7 IEC REPERE CCP TOPI DEEE DOE TO RI PE SE SE AIP ZF A NE DORO AA CPE EET 3 a E E SPECII EEST 4 ASI PRE 


Istoria 


naţional-socialismului 


| Procesul „Putsch“-ului 


ERNIENOGNEREAZ08 vita ai die atit 
IV. 


La 26 Februarie 1924, începe la Miin- 
chen, în faţa tribunalului popular, iu- 
stalat ad-hoc în fosta şcoală de inianie- 
rie din strada Blutenburg, procesul 
»Putsch”-ului. 

Prezidează' Neithardt, procuror fiind 
Stenglein. 

Pentru înaltă trădare sau complicitate 
Sunt acuzaţi: Adolf Hitler (apărat de 
Dr. Roder); generalul Ludendorit, Ernst 
Pâhner, dr. Wilhelm Frick, dr. Friedrich 
Weber, Wilhelm Briickner, Ernst Rhm, 
Robert Wagner, Hermann Kricbel şi 
Heinz  Pernef. 

La 27 Marfie, Hitler îşi spune ulti 
mul cuvânt, iar la 1 Aprilie se dă sen- 
tinţa. 

Condamnările sunt urmățoarele: 

Hitler, Weber, “Kriebel şi P&hner: 
câte cinci ani închisoare;  Briickner, 
Rohm, Pernet, Wagner şi Frick: câte un 
an şi trei luni închisoare; generalul 


Imdendorit e achitat. 

In alte procese, au fost condamnaţi 
şi următorii: Rudoli Hess, Julius Strei- 
cher, Max Amann, Gregor Strasser, Ed- 
mund Heines şi 40 de membri ai-„tru- 
pei de asalt Hitler”. 

După dizolvarea NSDAP-ului, naţio- 
nal-socialiştii se divid în două. 

Alfred Rosenberg fondează „,„Gross- 
deutsche Volksgemeinschait”, în opozi- 
ție cu Ludendorff şi german-popularii. 

Cellalt grup se afiliază blocului popu- 
lar bavarez. 

La 6 Aprilie au loc alegerile peniru 
Landtagul bavarez, care s'a auto-dizolvat 
la 22 Februarie. Blocul popular bava- 
rez ia 23 din 123 de mandate, iar la 
9 Iulie Gregor Strasser ia cuvântul, ca 
prim naţional-socialist, în parlament. 

La 4 Mai au loc noulle alegeri pentru 
Reichstagul dizolvat la 13 Martie. Se 
alcătueşte o listă comună a naţional:so-= 


cialiştilor cu  german-popularii. Acea- 
stă listă întruneşte 1.924.000 de voturi, 
— deci 32 de mandate din 412. Feder, 
Frick, Mergenthaler şi R&hm intră în 
Reichstag. 

La alegerile pentru Landtagul din 
Wiirtemberg, naţional-socialiştii obţin 3 
mandate, lar la cele din Anhalt 2 man- 
date. 

La 16—17 August, o mare adunare sub 
preşedinţia lui Ludendorit la Weimar. 
anunță unirea mişcărilor patriot-popu» 
iare. Cu toate acestea, divergențe tot 
mai acuţe între național-soctaliştii pro- 
priu zişi şi german-populari. 

L.a 26 August, Feder vorbeste în Reich- 
stag împotriva legii bancare. 

La 6 Octombrie, alegeri cetăţeneşti la 
Hamburg. Naţional - socialiștii . obţin 
13.500 voturi (4 mandate din 160). 

La 7 Decembrie au loc alegerile Reich- 
stagului dizolvat la 20 Octombrie. Toate 
partidele cari au fost pentru cunoscuta 
lege Dawes, câştigă mandate. Naţio- 
nal-socialiştii, cari au combătut-o pierd 
18 mandate. 

In Landtagul prusian, intră numai 
un național-socialist. 

La 20 Decembrie 1924, Hitler şi Krie- 
bel sunt eliberaţi din fortăreața l.and- 
sberg. Ultimul — pleacă în calitațe de 


instructor în China. 


„„La 12 Februarie 1925, mişcarea ger- 
man-populară se dizolva. 

Scurt timp după eliberare — la 26 
Februarie 1925 — Adolf Hitler publică 
in primul număr de reapariţle al zla- 
rulut „„Vâlkischer Beobachter”, al cărui 
editor e însuşi viitorul Fiihrer, iar redac- 
tor-şef Alfred Rosenberg, articolul: „Li- 
nii fundamentale de oriențare pentru o 
nouă aşezare a partidului german mur: 
clotresc naţional-socialisț”, iar la 24 
Februarie vorbeşte pentru întâia oară 
după eliberarea sa în ,,Biirgerbrăukel- 
ler” din Miinchen, anunțând reînființa- 
rea NSDAP-ului şi înlăturarea divergen- 
țelor dintre diferiţi! conducători. Blocul 
popular şi ,„Grossdeutsche Volksgemein- 
schaft”* se dizolvă. In Reichstag, parla- 
mentarii Frick, Feder, Dietrich şi Stras- 
ser se despart de german-populari. 

In foiletonul nostru viitor, vom arăta 
cum s'a reorganizat NSDAP-ul în de- 
cursul anului 1925. 

Hitler depune o muncă urlaşă pentru 
refacerea partidului, care, de-acu îna- 
inte, va merge cu paşi gigantici către 
victorie. 

Dăm mai jos un tablou al membri- 
lor înscrişi în NSDAP: 


1925, 27.117 membri; 
1926, 49.523 membri; 
1927, 12.530 membri; 


1928, 108.717 membri; 
116.426 membri; 
389.000 membri; 
306.294 membri ; 

April 1932, 1.000.000 membri. 

Ascensiunea aceasta arată clar câtă 
încredere avea poporul german în a- 
cela, care în 1933, avea să-şi salveze 
patria dela ruină, s'o elibereze de tira- 
nia iudaică şi de jugul marxismului. 

Hitler nu s'a îndoit nici o clipă de 
victoria finală. 

Toate obstacolele cai i se puneau în 
cale, cădeau aproape dela sine, prin 
forţa destinului. 

Suportând cu calm calomniile odioa- 
se ale jidanilor din presă şi din viaţa 
publică a Germanniei, pe care el o im: 
vadaseră nu numai materialiceşte, ci şi 
spiritualiceşte, viitorul cancelar îşi con- 
tinua cu răbdare, dar şi cu tenaciiate 
drumul spre țelul suprem: salvarea pa- 
triei bolşevizate sau chiar anarhizate 
de marxişti. 

Dispunând de oameni devotați şi con- 
vinşi că el va fi salvatorul Germa- 
niei, Hitler creează încă din 1925 un noa 
stil de viaţă pentru poporul său — un 


stil, pe care, după anul 1933, îl va 


duce la desăvârşire. 


Mircea Streinul 


uşoare pe cari le primeam cu bra- 
țele deschise. 

Clasicismul rămăsese la noi o 
simplă amintire sentimentală pen- 
tru profesori şi oameni de cultură; 
iar pentru rest... o exagerare. Tot 
ce era frivol îşi găsea terenul ne- 
merit la noi. 

In timp ce în Franța, de pildă 
după cum ne spunea d. prof, Heres: 
4, — într'o conferință la Radio, — 
Electra lui Giraudoux se joacă în 
sute de reprezentații, la noi ar că- 
dea din repertoriu după 2—3 zile, 
pentruca în schimb să se întreacă 
în glorie Tănase şi compania Mi- 
hăilescu, ete. 

lată o situație cum nu se poale 
mai gravă. 

Pentrucă nu este vorba numai de 
lipsa unei educații orientale, ci de 
lipsa de priză a noasiră şi a tim- 
purilor pe care le trăim, din mare- 
le rezervor spiritual pe care îl for- 
mează studiul şi virtutea clasicis= 
mului. Am fugit de clasicism, am 
fugit atunci de adevărul iniţial al 
culturei. Obosiţi mai ştiu eu de ce 
treburi ne-am proptit într'o litera- 
tură facilă, într'o  învățălură de 
mântuială, pe care o strigam şi O 
practicam naivi. 

Institutul de studii latine îşi pro- 
pune prin desăvârşita competență a 
d-lui prof. N. I. Herescu, să ceroe- 
teze «cauzele cari au condus la scă- 
derea interesului față de latinitate 
și față de creațiunile sale în ţara 
noastră», şi de aci, apoi o restabili- 
re din rădăcină a traditiei noastre 
culturale. 

Un lucru de mart proporții şi de 
nebănuite consecințe. 

Indemnul acestui institut este un 
îndemn către o nouă disciplină şi 
către o nouă așezare culturală, 

_Gabrie! Bălănescu 


A lulguit-iulger binevestitor — o stea 
i mi-a trimis — semn limpezit chemări. 
tăruie, senin şi cald, în urma mea; - 

glasul încuiat în: temnițe de zări.. ; 


Şi aşa; în “ceas de linişti, toate bucuriile, 

Inmugurite peste noapte, din minune, 

Iși risipesc — joc de petale mici — Floriil 
ând crese opriri de neguriși cărbune. 


— Semn cuvenit, de sărbătoare — 
Hotarele crescute din lumini şi rouă. 

In simfonia sfântă, de muguri şi de floare, 
haina dimineții mi se pare nouă. 


Hai, prietene, te cheamă jocul din livezi. 

Un stol de amintiri — privighetori — 

trimit întâmpinări. Hai, prietene. să vezi A 
cum ne mai știu, pe nume, curcubeele de flori. 


„Năpasta“ 


„Opera Română” a reluat „Năpasta” 
lui Sabin Drăgoiu, o lucrare puler- 
Dică, țesulă cu multe teme folclorice. 

Din nenorocire, foarte puţină lume 
la reprezenlaţie. Vina, credem, cade 
asupra acelora, cari au luat asupra 
er realizarea scenică a Operei. 

Corul nedisciplinat (oare ar putea 
fi altiel, când toată floarea Dudeşti- 
face parle din el?) 

Baletul, o adevărată rușine. Bale- 
țișiii şi baletistele „Operei Române” 
fac, în danţul țărănesc, graţii răsullate 
de balenă. Ce naiba, corpul de balet 
ma văzul încă o horă țărănească? 


Chemarea nouă 


O. cum se "ntore amiutirile poienilor de vis, 

cum mi se par toate așa cum au fost ieri. 
Albumul a rămas curat ca lacrima, deschis 
la pagina țesută din icoane şi tăceri. 


L 


tacă 


DINU ROSMARIN 


File de carnet 


Decorul, din prul.g, o vechilură de 
copaci scoşși din nalial.nă. 

Costumele ţărăneşti, de operetă. 

Lumina, prost dirijată. 

Soliştii, sau menţinu'. Dar acesta 
nu e meritul „Operei Române”, oi al 
cântăreților, cari au ţinut să servească 
lucrarea prezentată în bătaie de joc, 

Seriem de luni de zile asupra situa: 
țici dela „Opera Română”. Cu toate 
aceslea, vedem că nu se ia nici o mă- 
sură de ameliorare, 

Păcal! 


M. S. 


Șezatoarea Vercuiui cultura: 
și artistic al Case, de Credit P.I.T. 


Sâmbăță 26 Februarie a. c. Cercul 
cultural şi artistic PTT a organizat pri- 
ma gezătoare artistică-culturală, din ci- 
clul care va avea loc în cursul anului 
acesta isvorât din iniţiativa d-lui Gheor- 
ghe Neacşu, directorul Casei de credit 
şi preşedinte al Cercului artistic, cultural 
PTT. 

Programul ales, variat şi îndeajuns 
apreciat de numerosul public asistent, 
in majoritate funcţionari ai Poştei, a 
fost întocmit cu concursul direcţiunel 
culturale a primăriei municipiului şi 
a d-lui Ilie V. Popp. 

D-na Galia Tudor, apreciata scriitoa- 
re, a conferenţiat despre: »Semmele 
timpului şi credinţa noastră”, realizânu 
noasemuitul rol al femeii în păstrarea 


credinţii, în educarea oamenilor de mâi 
ne şi sprijinul pe care trebue să-l a- 
corde bărbatului, ca soţie 

Corul Casei de credit PTT a intonat 
câteva cântece populare îndelung aplau- 
dat sub conducerea dirijorului Gh. 
Niculescu-Găină. 

D-nii Zaharia Gh. Buruiană şi lue 
V. Pop au recitat, obținând un real şi 
aplaudat succes. 

D. N. Dogaru a disirat asistenţa cu 
melodii româneşti; d. Petre Munteanu, 
tenor, acompaniat la pian de d. Tieo- 
dor Focşa a cântat arii din opere şi 
cântece româneşti. 

Şezătoarea a luat sfârşit într'o caldă 
atmosferă de prietenie. 


d 


= SAH =: 
Campionatul inieiceruuii al (anitalei 
pe anul 1938 


RIIND 


Duminică 20 crt. sa jucat în îrumoasa 
sală a cercului „Monitorul Oficial”, pusă 
la dispoziţia regionalei de şah pri 
bunăvoința d-lui ing. Bălan, prima run- 
dă, din al 3-lea campionat al Capita- 
lei inter-cercuri, dotat cu cupa „Mo: 
nitorul Oficial”. 

La începerea concursului d. av. N. 
Manolescu, preşedintele F. R. S.a îm- 
părțit premiile din concursul M. Ma- 
noilescu jucătorilor cari s'au distins, 
subliniind importanța acestui concurs, 
ca antrenament în vederea campionatu- 
lui naţional. 

Deasemenea, subliniază prezența la a- 
cest campionat, a cercului şcolar Cante- 
mir şi a cercului Mişcarea, formate ex- 
clusiv din jucători tineri, cari vor pu- 
tea căpăta astfel rutina necesară. 

In numele jucătorilor de sah, a răs- 
puns d. Gică Alexandrescu, multumind 


Sub tipar! 


Hamlet 


TRADUCERE IN 


de 


Dragoş Protopopescu 


Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


VERSURI 


Îi 


dă în spinosul drum al sahului. 

Se observă că aproape toate cercurile 
şi-au întărit formaţiile cu jucători străini. 
In felul acesta nu putem anticipa asu- 
pra aceluia ce va ocupa primul loc in 
anul acesta. In orice caz lupta se va da 
între cercurile Gh. Brătianu, Tura şi P. 
T. T. „Pentru ultimul loc concurează 
cercurile Cantemir, Mişcarea, Moniio- 
rul Oficial şi eventual Ardealui. 

Noul cerc' C.S.S. nu a jucat insă aşa 
că nu i se ştie forţa de joc. 

Deoarece sorții au fost păriinitori şi 
au aranjat ca în prima rundă cercurile 
tari să întâlnească pe cele slabe, san 
obținut rezultate la scor, după cum eră 
de aştepiat . 

Totuşi au fost şi câteva surprize. Ast- 
fel: Andriţoiu şi R. Floriu (Gh. Brăt.) 
nu pot obţine decât remis la Peternelti 
şi Bălănescu, Isdraelovici va pierde la 
un necunoscut, iar Cabigalia a câştigat 
datorită une: gafe a lui Craighert 

In general se observă o conştiinciozi- 
tate la masa de şah şi o disciplină cart 
ne face să credem că nivelul şahului ro- 
mânesc s'a ridicat cui mult faţă de tre- 
cut când la matchuri se prezentau e- 
chipe cu 2—3 jucători lipsă. Pentru a- 
ceasta trebue subliniată neobosita mun- 
că pe care o depun d-nii prof. 5. 
Sprinceană, preş. regionalei Bucureşti, 
Lehaci, secretarul F. R. S.-ului şi Blas- 
balg secretarul regionalei Bucureşti. 

S'uu obţinut următoarele rezultate 
tehnice. 

Gh. Brătianu — Cantemir Vodă 5-1. 

Tura — Ardeal 3-1. 

P.T.Î. — Mişcarea 51/-4/j. 

S. E. T. — Monitorul Oficial 5-1. 

Runda II-a se va juca în cursul săp- 
tămânei viitoare. 

SANDU IVANESCU 


2. 


| atudiat dreplul 


Bogdan Petriceicu Haşdeu s'a născul, 


cu ascendență voevodală, la Cristinești, 
acum un veac. Tatăl său av. Al, 
Haşdeu, mama sa Elisabeta Danes, De 


Al. 


la Chişinău sa dus la Harcamw unde 2 
cu prof.  Mickiemicz 
(fratele lui Adam) Anton Stanislamski, 
Alfons Wealicki. şi- criminalistul Feur- 
bach. Tatăl său-i-a însușit credința - în 
Hristos şi neam şi-şi schimbă. numele 


"3. | din Tadeu în -Boagdan. 


Hașdeu se revoltă contra rectorului 


..R. P.RASDEU 


Katakazi, un grec rusijical,  itevollă 
care explică însăş firea lui, Nu-i pri- 
ma, Inrolat în regimentul de huzari 
«Contele Radetzky» îşi pălmuește su 
periorul şi- exilat, se refugiază în Mol- 
dova unde. salvează Kogălniceanu. 

Judecător în Cahul e destituit pen- 
trucă n'a acceptat să fie unealta lui 
Vosoride. 

Profesor la Centrală în laşi. şi bi- 
bliotecar este destiluit pentru pazagiile 


«pornozrafice» din Duduca Mamuca, 
Iu «<Foiţia de istorie şi  literaturăs 
avar primele lui versuri. (1860), In 


1862 apare cu «Din Moldova» (apoi 

Lumini din Moldova»). 

Trece Prutul de 2 ori, e arestat, dar 
scapă de extrădare, 

Intervine V. Alecsandri la Al. Odo- 
bescu, care era ministrul cultelor şi 
artelor și-l numeşte pe B. P. Haşdeu 
în comisia islorică pentru documente- 
le minăstirilor închinate, 

In 1864 este pe poziția lui Kogălni- 


ceanu în chestiunea legii rurale. Peste 


FAPTE DIVERSE 


Recidiva imperti- 
nenţei 


linpertinența este privilegiul de că- 
formele 
cele 


peteme al rassei semite — şi 
pe care ea le îmbracă sunt din 
mai diverse, 

La liceul comercial din Focşani, ele- 
vul Fred Grunberg din cl. Ill-a a adus 
grave injurii religie creştine, fapt pen 
iru care a fost eliminat. 

Acum câteva săptămâni scriam de 
un ali exemplar al rassei degenerate, 
care a insultat drapelul Ţării, 

Există o ofensivă a epidemiei de to- 
val semit refractar oricăror noţiuni ale 
bunului simţ — după cum există și o 
opacitate cerebrală la aceşti urmaşi ai 
blestemului, car nu înţeleg că sensul 
lor în lume se sfârșeste acum şi că pe 
ultima pagină a istoriei lor vechi fie- 
care popor își va scrie prima lui pa: 
gină de viaţă nouă... 


Răzbunarea lutului 


Sătenii Teodor Calencnie în elale de 
25 ani şi Isidor Flehenciuc de 65 ani 
lucrau la o carieră de piatră de unde 
scoleau blocuri pentru unei 
case, 


temelia 


Un mal al carierei sa prăbușit și a 
îngropat sub el pe cei doi săteni, 

Abia după două ceasuri cadavrele 
lor au putul fi scoase de sub dără- 
mături, 

Natura e geloasă de supremația v- 
mului care vrea să o domine şi să o | 
modeleze tot mai mult — şi de aceea 
răzbunările ej sunț alât de crunțe,.. 


'“Hoţia organizată 


Când hoţii se plictisesc de furtul in- 
dividual la furtul colectiv. Se 
caută, se găsesc şi se organizează, 

Solidaritatea de breaslă e cheia tu- 
iuror succeselor, 


irc 


La Ploeşti-triaj se remarca în ulti- 
mul timp cu o dezolantă şi matema- 
tică regularitate, dispariţia ciudată a 
unor colete de mare valoare din va- 
goanele trenurilor de transpoprtat măr. 
furi şi bagaje. 


La reuşita operaţiunilor colaborau 
tre, categorii de oameni de treabă: 
— comercianții — cari inirau apoi 


în posesia mărfurilor subtilizate; 

— jandarmii de pază — cari pă- 
zeau,., să nu-i vadă cineva cum, pă- 
zesc, ; 


un an se căsătoreşie cu Julia Faliciu 
din Roșia Abrudului, Din îndemnul ef 
scrie <Domniţa Huxandra> și «Ră7 
van şi Vidra». Ține în anul următor 
un curs public despre «Istoria dreptu: 
lui constituțional „al Rominilor> iar la 
Teatrul Naţional C, Caragiale joacă în 
piesa lui Haşdeu, 

In 1567 este ales deputat de Bolgrad. 
Intre 1870 şi 1885 apare (după ce 
scoase în 1864—1968 Arhiva istorică a 
Romîniei) «Columna lui Traian» în 
continuarea lui Traian (1869-70) care-i 
aduse 9 zile de arest... 

Suflet de 'arhivar, Haşdeu scotocaşte 
prin bibliotecile: sirbeşti din Belgrad 
unde găseşte un Leviti şi prin cele 
budapestene “unde află partea | din 
pravila lui M. Basarab, 


la 1873 primeşte gratificaţie naţio- 
nală 300 galben; pentru magnifica o- 
peră: Istoria, „Critică a Romiînilor, 


Peste un an începe.la Bucureşti cursul 


de filologie comparată, suprimat de T. 
Maiorescu, redeschis. apoi sub minis- 
trul X.hițu, 

1877 e ales -membru la. Aca- 
demie: Fe , 

Pe temeiul Istoriei Critice a  Romi- 
nilor în traducerea . lui Dame ni sa 
dat Dobrogea . la 
lin (1878), 


Mânastiriic noastre 


Peste câteva zile, BUNA-VESTIRE va începe publicarea unei 
serii de reportaje şi foiletoane despre mânăstirile românești. 
Neamul nostru este un neam care a trăit şi s'a născut pe lespezi 


sfinte de altare creştine. 


Inima istoriei noastre, o alcătuesc aceste mânăstiri, iar rițmul 
vieții românești istorice, l-au bătut şi l-au înregistrat clopotele şi 
toacele mânăstirești din adâncul de codri și din crăpăturile mun- 


ților. A 


iii bine, s 


nevoile. . 


Chemăm deci pe cititorii noştri la o împreună îngenunchiere, 
învitându-i să urmărească în deaproape aceste reportagii ca pe 
nişte doine ale tristeților noastre, 

Ele vor fi scrise de o pană trăită în chiar duhul lor de sfinte 
ruine şi ilustrate prin desene după adevăr, de mâna unui mare 


talent al peniţei. 
Urmăriţi-le cu atenţie. 


— plumbuitorii vagoane — cari pe 
lângă operaţiunea oficială a plumbu- 
irii o mai făceau şi pe acea... benevolă 
a deplumbuini şi apoi, bineînţeles, pe 
acea a... replumbuirii. 

Bilanţul valorilor dispărute totali- 
zează cifra modestă de 50 milioane 
iar numărul celor arestați până în pre- 
zent, nu trece de 40. 

Din declaraţiile făcute la judecăto- 
rul de instrucţie, rezultă că făptuitorii, 
erau foarte strâns legaţi... sufletește, 
așa încât e de așteptat că aceştia vor 
cere să fie închişi împreună și pentru 
cât mai mult timp cu putință... 

E o favoare pentru care subscriem 
și noi. 

Terapeutica suferinţii 

Sinuciderea maiorului Nicolae 
Panţa, în condiţiunile sguduitoare 
de deunăzi — capul sub ghilotina 
de circumstanţă a şinei lucii și a 


roții de vagon trecută peste albeaţa | 


gâtului cu repeziciunea cuţitului 
«oficial» consacrat de Revoluţia 
franceză — readuce în actualitate 


Artistice :-: 


Dela Societatea Tine- 
rimea română 


Miercuri 2 Martie, ora  p. m., va avea 
loc inaugurarea  conferințelorr pe anul 
1938, prin conferinţa d-lui prof, NAB 
DUMITRESCU, preşedinte al societăţii. 
“Tinerimea Română», care împlineşte a- 
nul acesta 60 de. ani de activitate rou- 
nică 

D-sa va vorbi despre: Organizarea 
voluţia şi perspectivele Soc. 
Română, 

Toţi cunosouţii şi admiratorii Soc. 
sunt rugaţi a participa cu familia. La 
sfârşitul conferinţei 'va fi şi un program 
artistie, 

Conferinţele vor avea loc în sala de 
Teatru a Soo, din B-dul Schitu Migu 
reanu 4, 

Intrarea Jiberă, 


e. 
Tinerimea 


cademiei pe ? ani, 
pentru revizuirea ortograției. lar pen- 


fice în străinătate, 


congresul dela Bor. | Moscova, 


uiletul BUNEI-VESTIRI, peste câteva zile, va înge- 

nunchia în fața lor. Apoi în murmure pioase le va povesti isto- 

ria, le va cânigulpguriile, va sângera de durerile lor şi le va striga 
de i . - 


Zon, student în anul I al Academiei de 
Inalte Studii Comerciale şi Iudustriale. 


EU 


Este ales apoi secrelar general al A- 
intră în comisia 


tru «Cuvinte din bătrîni» ia premiul 
«I, H. Rădulescw. 


Are mai multe mari misiuni științi 


In 1886 apare «Magnum Etymologi- 
cum Romaniae»; în 7887 scoale  «<Re- 
vista Nouă», : 

Pină aici Haşdeu a fost marele Haş- 
deu. Enciclopedic şi cu o inteligență 
fluidă ca argintul viu, Haşdeu a do- 
minat chiar pe  vrăjmaşii lui. Dar 
moartea luliei, fiica lui, îl îndurerează 
pină la convertirea la spirilism. 

Și Hașdeu care, în tinerețea lui vifo- 
roasă îşi legase 3 ovrei de troikă, care 
a scris cu înverșunare Studiile aupra 
iudaismului, răzorătitul şi flesmaticu! 


ironist care sa distrat pe seama Juni- 
mei în celebrele farse (La noi e putred 


în 
de 


mărul şi El şi ea) a îngenunchiat 
pragul morții cu sufletul copleșit 
spiritism, a a: 23 

Un, Deac dela. naşterea lui ne amin- 
teşte cele cîteva veacuri de cînd Dimi- 
trie Cantemir, altă minte enciclopedică 
a culturii noastre, îşi întindea presti- 
giul între Berlin, Constantinopol şi 


lon Băleanu 


problema sinuciderilor, care nu m: 
contnese... 

Maiorul Panţa şi-a pus capăt zi- 
lelor pentrucă suferea de nervi şi 
pentrucă — după cum singur o spu 
ne «post-mortem» — nu mai putea 
suteri boala. 

Sinuciderea înseamnă  dezertare 
din faţa vieţii. 

Există o — terapuetică a suterin- 
ței — care ca singură ne poate da 
puterea să înfruntăm viaţa cu toa- 
te viieliile şi cu toate durerile ei, 

Prin trăirea lăuntrică a unui ade 
văr, de-o pildă, prin concentrarea 
asupra lui a tuturor  resorturilor 
noastre de înţelegere şi de viaţă, 
reuşim să devenim în faţa suferin- 
ței. S-o căutăm chiar. Să ne fami- 
liarizăm eu ea. 

3 
-. e Ş.a A o 
Ne amintim că maiorul Nicolae 
Panţa a avut o familie. 


iftinr 


Culturale 
Dela Teatrul Modern 


La teatrul Modern din str. Sărindar 
14 - (direcţiunea Iancovescu-Ţăranu) se 
joacă 
al stagiunii „Două duzini de trandațiri” 
comedie în 3 acte de Aldo de Benedetti 
Sil 

In îruntea distribuţiei: Ion Iancove- 
scu, Toţa Yann, Vivi Vlasin şi Ionel Ţă- 
ranu. 

RX =—— 


Dela Academia Română 


Academia Română a acordat priu con- 
curs două burse din fondul C. GQ. Vera 
fiecare de câte 3.000 lei lunar. 
Una s'a dat d-lui Lupu Șrefanache, stu- 
dent în anul I al Facultăţii de Drepi 
din Capitală, cealaltă d-lui Mitu N, 


în fiecare seară marele succes 


nescu, 


Bursierii sunt invitaţi să se prezinte 
la cancelaria Academiei. 

Ceilalţi candidaţi sunt invitați să şi 
ridice actele dela cancelaria  Acade- 


miei. 


TEATRUL MODERN; Două 


TEATRUL REGINA MARIA: 


CALE 


NDANR 


Marţi | Martie 1938 


ca” ($ 126). (Martea „grasă). 


ORT,: S-ta Mart. Eudochia Samarinean- CAT; Sf. Alfin, — Anbin. 


Riăs, soarelui 6,55; ap, soarelui: 180. 


—.—X———— 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Manon. 
TEATRUL NAȚIONAL: Ion al Vădanei 
STUDIO-UL TEATRULUI NAȚIONAL: 


Actriţa. 
duzini de 
trandatiri, 

Stăpâna 
din La Paz, 


LA SAVOY 


Teatrul MODERN 
Str. Sărindar, 14 
Iancovescu — 'Ţăranu 


Două duzini 


cu Ion Lancovescu, Toţa, Yann, Vivi Vlasin şi Ionel 'Ţăranu 


COMOEDI 


Tel. 4.7171 


TEATRUL COMEDIA: Mansarda, 
TEATRUL LIBER: Teoria cocoşului. 
VEATRUL ALHAMBRA: Trei valsuri, 
PEATRUL SAVOY: Pottă bună la TI 
nase. 
TEATRUL LIGII CULTURALE: Rudete, 
ARO: Nopți princiare cu Kathe de Na- 
ghi şi Jean Murat, 


Ultima zi 


Poftă bună la Tănase 


SAMBATA, DUMINECA MATINEURI | 


In fiecare seară 


de trandafiri 


In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de Joi Sâmbătă și Duminecă la ora 8 


MANSARDA 


cu G. Timică, Mişu Fotino şi Nora Piacentini 


Până Joi seara 


LIBER 


cp, Moe 


inci. matineul de Joi la ora 3 


ULTIMELE SPECTACOLE 


TEORIA COCOȘULUI 


cu VASILIU-BIRLIC 
VINERI PREMIERA 


Rămânem prieteni 


cu Maria Filotti şi R. Bultinsky 
TEATRUL REGINA MARIA 


Asoc, BULANDRA—MAXIMILIAN—STORIN 
Astăseară la ora 
Stăpâna din La Paz 


Mâine seara 


OAM 
7 CI IEC ZISE ALI EIBIE: 
NE 
ARO: Pentru dvs. doamnă şi jurnal. 
CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Marx, 
cu Costance Bennet şi Cary Grant. 

ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 

SCALA: Contesa Walewska şi journal 
Paramount. 

TRIANON: Paramata, jurnal şi com- 
plectare colorată, 

SELECT: Spovedania, cu Carole Lom- 
bard și Fred Mac Murray, 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 

OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Ro- 
bert Taylor și Demonii mărilor cu Vie 
tor mac Laglen. 

FRANRKIAN: Ogorul, cu Paul Muni şi 
Charlie Chan la Olympiadă cu. Warner 
Oland. 

REGAL: O anumită femee, jurnal Pa 
ramount, 

DARLY: Inchis din cauza incendiului, 


Groucho 


ROXY: Departe de 
completare. 


țară, jurnal și 


ENI 


IN ALB 


A. R. P. A.: Mormântul lui Genghie 
Khan, jurnal şi complectare, 

CORSO: Piraţii, jurnal şi complectare, 

ELYSEE (str. Doamnei 11); Paramata, 
jurnal şi complectare colorată, 

PACHE: Sângele pământului on Irene 
Dunne şi Panterele roşii, 

VOLTA BUZEȘTI: Cinci copii deodată, 
cu June Lang şi Pericol de moarte cu 
Warner Orlland. 

BARCELONA (Măgurele 123): Căpitanii 
curagioși cu Freddie Bartholomew şi 
Spencer Tracy şi Văduva din Monte 
Carol cu Lil Dagover;  complectara, 
trupă de reviste, 

CENTRAL: Ogorul, cu Paul Muni şi Mat. 
chul de box Joe Louis—Farr, 

RAHOVA: Maman Colibri cu Jean Pier. 
re Aumont şi Polițistul învingător cu 
Richard Talmadge, ps 

UNIC (Bd, Col, Mihail Ghica 45): Copii 
Căpitanului Grânţ şi Misiunea locote- 
nentului Perry cu Robert Taylor şi 
Barbara Stanwyek. 

VOLG A-DOROBANȚI (calea Dorobanţi): 
Un carnet de bal, cu Marie Bell şi 
Singur la nevastă cu Hens Ruehmann, 

ATDA: D-na dela etajul II cu Mary Don 
şi Curierul din Londra cu Tyrone Po- 
Wer, 

MODEL: Răzbunare cu Pal O'Brien şi 
Tigrul din Bengal, 

FLORIDA: Un carnet de bal şi Fata 
din Salem, 


MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 
ușoară, Alaska, jurnal şi trupa de 
revisie Nedeianu-Violeta Ionescu, 

DICHIU:  Lumpacius Vagabondus și 
Valea Tigrului, 

TRIUMF: Refugiata din Shanghai 
Shirley şi Doamna consimte 
Harding. 

MARNA: Danielle Darieux în D-ra 
mama mea, Piraţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu, 

ILIA: Tarantella cu Jeametie Mac Do 
nald și Lupul singuratic cu Melv: 


Douglas, 


cu 
cu Ann 


Marţi |. Martie 1938 


6.30; Deschiderea emisiunii.  Gimnas- 


tică rritmică, Radio jurnal. Concert de 
dimineaţă (discuri), Sfaturi gospodăreşti 
și medicale, 


7,90: Inchiderea emisiunii, 
13.00: Ora, Culturale. Sport, Cota Du- 


nării 


13.10; Concert de prânz, Orchestra San- 


du Marcu. 


14,10: Ora. Mersul vremii, Radio jur- 


nal. 


14.30: Continuarea concertului, 

15.00: Actualităţi străine, Radiotonice. 
18.00; Ora, Mersul vremii. 

18.05: Poşta teehnică, 


18.20: Cei trei B.: Bach, Beethoven. 


Brahms (discuri), 


19.00: Actualităţi gtiinţitice, 
19.15: Muzică engleză (discuri), 


20,00; Actualităţi slave, le d-ra Eleia 
Eftimiu, 

20.15: D-na Barbillon-Ştetineseu (vi- 
vară) şi d-na Edmeâe Filip (pian), 

20.45: Concert similonie al Orchestrei 
Radio, dirij. de Egizio Massini, 

Ciclul simfoniei (XII): Borodin, 

UNIVERSITATEA RADIO 

21,25; Imbunătiţirea recepţiilor radio- 
tonice (11): Reacţia negativă de ing, I. 
C. Florea, , 

21,45: Continuarea concertului simfo- 
nic. 

88.30: Radio jurnal, Sport, 

22,45: Concert de noapte al Orchestrei 
Jonel Cristea, transmis dela restaurantul 
«Bulevard>, 

23.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba Iranceză şi germană 


Ceremonia promulgării  nouei 
Constituţii votată prin plebiscit în 
ziua de 24 Februarie,a avut loceri 
la amiază la Palatul Regal într'un 
cadru de o rară solemintate. 


RELIGIOS 
TRIARHIE 


SERVICIU 
DELA P 


La orele 1] dimineaţa sa oficiat 
în Paraclisul Sf-tei Patriarhii un 
'Te-Deum la care au asistat membrii 
guvernului în frunte cu L.P.S. Pa- 
Patriarhul dr. Miron Cristea. A 
lipsit numai d, mareșal Alexandru 
Averescu, care este suferind. 

După serviciul religios membrii 
guvernului în frunte cu LI. P. Ş. Pa- 
triarhul dr, Miron Cristea şi mem- 
brii comisiunei de centralizare a 
plebescitului s'au dus cu automobi- 
le la Palatul Regal pentru a pre- 
zenta Suveinnulni nona Constituţie 
spre promulgare. 

RAPORTUL CONSILIU.- 

LUI DE MINIȘTRI 
1. P: S. Sa Patriarhul iMron Cri- 

ea, preşedintele Consiliului de mi- 

iștri dă citire următorului raport 
„al Consiliului de miniştri către M. S. 
„Regele pentru promulgarea nouei 
Constituţii. SE 


tuții 


SIRE, 

Prin înaltul Decret Regal No. 901 |vod, Gh. Mironescu, profesor N. lor- 
din 20 Februarie 193, Poporul Ro.|ga, dr. C. Angelescu, Gh. Tătărăscu 
mân a fost chemat să se rostească [ministru de stat, şi ad-interim la ex- 
asupra primirii Constituţiunii, me.|terne, C. Argetoianu, ministru de 
nită să aşeze temelii mai solide şilindustrie şi comerţ, Voicu Niţescu, 
mai drepte Statului nostru și să în- ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, 
drumeze viaţa obştească pe-o cale|dr. |. Costinescu, ministrul sănătă- 
mai sigură, mai liberă şi mai sănă. |ţii, M. Cancicov, ministrul de finanțe, 
toasă. Armand Călinescu, min'strul de inter- 
Urmându-se procedura prevăzută |ne, general de divizie lon Antones- 
pentru plebiscit, poporul Român în |cu, ministrul apărării naţionale, ad- 
ziua de 24 Februarie 1938 a dat în.|interim la marină şi aviaţie, Const. 
voirea sa noului aşezământ, pe care | Angelescu, ministrul de comunicaţii 


*Majestatea Voastră în nesfârşita Sa |şi 


general Paul Teodorescu, subse- 


dragoste de ţară l-a dat Românieijcretar de stat la ministerul apărării 


pe veci întregite. 

Comisia instituită prin Inaltul De- 
cret Regal pentru totalizarea ple- 
biseitului, depunându-ne procesul: 
verbal, ce a încheiat din care reiese 
că 4.297.581 glasuri au fost pentru 
primirea  Constituţiunei şi numai 
5.483 au fost împotrivă, în calitate 
de Preşedinte al Consiliului de Mi- 
niştri, în numele întregului Guvern 
supun promulgării Majestății voas: 
tre noua Constituţiune. 

Suntem cu cel mai protund res- 
pect, Sire ai Majestății Voastre 
Prea plecaţi şi supuși servitori. . 


"Decretul de promuluarea nouei Constituţii 


După ce ascultă raportul 1. P. 5. 

Sale, Patriarhul Miron Cristea, 

! preşedintele consiliului de miniştri, 

M. S. Regele, coboară treptele Tro- 

ului şi semnează următorul decret 
de promulgare: 


CAROL AL II-LEA, 

REGE AL ROMANIEI 

Prin graţia lui Dumnezeu şi vo. 
înţa naţională 

La toţi de faţă şi viitori sănătate: 

Poporul român dându-și învoi- 
rea, Noi decretăm următoarea Cou- 
stituțiune: 

(Urmează textul nouei Constitu. 
ţiuni). 

Promulgăm această Constituţiune 
şi ordonăm să tie învestită cu si. 
şiliul Statului şi publicată în «Moni. 
torul Oficial». 

Dată în Bucureşti, la 27 Februa- 
rie 1938. 


pt 


CAROL 

Preşedintele Consiliului de Mi- 
niştri Miron, Patriarhul României, 

Ministrul Finanţelor şi ad-interim 
la Departamentul Justiţiei, Mircea 
Cancieov. 

Miniştri secretari de Stat: Gene. 
ral Artur Văitoianu, Al. Vaida Voe- 
vod, Prof. G. Mironescu, Prof. N. 
Yorga, Dr. C. Anselescu, G. Tătă- 
reseu, 

După ce semnează decretul de 
promulgare M. $. Regele urcă din 
nou treptele Tronului. 


DEPUNEREA JURAMAN- 
TULUI DE CATRE MEM- 
RRII GUVERNULUI 


_e. dintâi care depune jurământiit 
pe noua Constituţie este 1. P. S. Sa 
Patriarhul Miron Cristea preşedintele 
Consiliului de miniştri. 

|. P. $. Sa citeşte şi semnează 
următorul jurământ: 

«Jur credință M. S$. Regelui Carol 
al II-lea, jur să respect Constituţia 
şi legile ţării, să apăr drepturile ei 


şi să păstrez secretele de stat. Asa 
să-mi ajute Dumnezeu». 

După 1. P. S$. Sa Patriarhul, de- 
pun jurământul în ordinea urmă- 
toare d-nii miniştri de stat: general 


Cuvântarea |. P. 5. 


In lumea creştinătăţii de pretutin 
deni, cea mai mare sărbătoare, praz 
micul praznicelor, este ziua Inierii 
Domnului, care a prăbuşii o lume 
veche — plină de patimi —- şi a scos 
omenirea It limanul de mântuire 
a unei lumi noui, lumea iertării şi 
a iubirii, adică a celor mai sublime 
virtuți creştime şi centățeneşti. In 
ziua învierii pretutindenea răsună 
armonia melodică a  neîntreculei 
cântări din Sf. Scripturi ale Bise- 
vicii ortodoxe. «Să iertăm toate 
pentru înviere... şi unii pe alții să 
îmbrăţişăm.„ să zicem fraților şi 
celor ce ne urăsc pre noi». 

Când d. ministru de interne A. 
Călinescu mi-a anunțat rezultatul 
plebiscitului, — între altele — mi-a 
spus: cum — în multe părți şi mai 
ales în Ardeal — alegătorii au mers 
la plebiscit în chipul cel mai sărbă- 
torese — cu,cântări, cu muzici şi 
fanfare; mulți au lăcrămat de bu- 
curie, iar alții — în semn de 0b- 
ştească înfrățire — sau îmbrățișat 
unii pe alții. 

Am văzut şi eu însumi aici, în 
Bucureşti. lacrimi ieşite din izvorul 
unui adâne patriotism, când a a- 
flat rezultatul plebiscitului. Aceas- 
ta este cea mai puternică dovadă, 
cum. înstictul sănătos şi o matură 
judecată olitică a nobil-cugetăto- 
Pului nostru popor priveşte în Noua 
Constituţie și în mouile  orânduiri 
ce am făgăduit a le îndeplini, o 
stârpire a relelor, o îndeplare a gre- 
şelilor din trecut, o eră de mânlui- 
re a țării, de salvare a adevăratelor 
ei înnterese, o înoire a întregii noa- 
stre vieți de Stat, cu un cuvânt o 


țiotareie 


Continuare 


învoirea lor şi neînregistraţi în ae- 
tele de control ale statului, nu vor 
produce nici o turburare economică 
dacă vor fi apucaţi de bărbi şi 
aruncaţi peste graniţă. 

lo telul acesta pământul româ- 
nesc va respira uşurat de greutatea 
păgubiloare a unei populaţii fără 
rosturi precise. 

După curățirea terenului urmea- 
ză aratul, care, în problema care 
ne interesează, corespunde  vinde- 
cării răniloy lăsate de îndelungata 
opresiune şi anume; 

1. Proteguirea economică şi pune- 
rea în situaţii convenabile a popu- 
laţiei românești deja existente în 
oraşe, 

2. Schimbarea aparatu- 
lui administrativ corupt şi 
înţesat cu minoritari, 


din pig. - 


3. Trimiterea la graniţă a unei 
întregi serii de funcţionari  price- 
Puţi şi cu conştiinţa că reprezintă 
neamul şi statul în orice moment. 

4. Mărirea salariilor funcţionari- 
lor din orașele de pe graniță Den- 
tru a putea ieși din situația jigni- 
ioare nu numai pentru ei de infe- 
rioritate economică față de . mino- 
ritari. 

5. Infiinţarea unor instituţii eul- 
îmrale româneşti (teatre, cinemato- 
grate, reviSte, ziare) şi consolidarea 
celor existente. y 

6 Interzicerea absolută a căsăto- 
viilor mixte cel puţin pentru fune- 
tionarii de stat, 

7, Trimiterea în interio- 
rul ţării a tuturor funcţio- 
marilor căsătoriţi cu femei 
minoritare, 


Colonizarea 


Instârşit, după ce rănile mai vechi 
sAu mai noi vor fi vindecate prin 
măsurile de mai sus şi prin altele 
pe care specialiştii le vor crede ne- 
cesare, Va trebui să se facă însă- 
mânţarea, adică inocularea de sân- 
ge românesc puternic şi sănătos. 

Până acum au venit pe graniţă 
români din toate părțile ţării, aduși 
de întâmplare cei mai mulţi. 

Cei mai buni colonişti pentru a- 
ceste părți s'au dovedit moldovenii 
şi macedonenii. Primii fiindcă au 
un temperament asemănător româ= 
nilor băstinaşi, ceilalți, fiindcă sunt 
un element ofensiv, vital şi tenace, 
(Mă gândese la admirabila colonie 
macedo-română dela Oradea). 


URGENȚĂ 
In cadrul unui reportţagiu gaze- 
tăreșe, soluţiile nu pot fi nici apro- 
fundate, nici definitive, 


Din toate cele scrise până acum 
aş vrea să se înţeleagă tine urmă- 
toarele : 

1) Că românismul stă prost 
în oraşele dela granița ungu- 
rească, 

2. Că adevărații stăpâni- 
tori sunt jidanii care au 
inceput să pătrundă puter 
nic şi în sate (în Tăşnad- 
Sălaj este o universitate 
de rabini), 

5) Că elementul românesc de 
pe aici de-abia îşi mai trage su- 
fletul şi are neapărata nevoe de 
ajutorul românilor din restul 
țării şi chiar de peste hotare, 
Chiar de al românilor rămași în 
Ungaria. 

ii „Că de acest . grad 
es voe mai mult de- 

ENTĂ 


naţionale. 
DECLARAŢIA MAJES- 
TAŢII SALE REGELUI 
După ce toţi miniştrii au jurat şi 


semnat, M. $. Regele a făcut următoa. 
rea declaraţiune: 


Noua Constituţiune este isvo- 
râtă dintr'o nevoe sănătoasă 2 
cerințelor naționale şi a fost 
frământată în conștiința Mea și 
a sfetnicilor Mei cari, alături de 
neuitatul Meu părinte, au fos 
creatorii României de astăzi. 

Ţara căreia i-am încredințat 
spre învoire aceasti nouă Con- 
stituțiune a primit-o cu un en.- 
tusiasm care Mi-a bucurat ini- 
ma. 

Sunt cel dintâi legat de ea şi 
voi fi cel dintâi păzitor al ei pen 
tru binele poporului Român. 


$. Patriarhului Miron 


înviere spre o epocă de mai multă 
ordine, de mai liniştită muncă şi 
deci de popăşire cu paşi mai re: 
pezi. 


SIRE, 

Cu simtăminte de adâncă supune- 
re şi loialitate, dar şi cu bucuria u- 
mnui tineresc entuziasm, am istori- 
ca mândrie a Vă raporta, în nume- 
le intregului Guvern, că Cetăţenii 
României şi națiunea română au 
înțeles peste orice așteptare troica 
hotărîre a Majestății Tale, că ceea 
ce se plănueşte este spre binele tu- 
turor. Şi cu glasul aproape a unti 
unanimități de 4.297.581, sau de 
99.87% din ntimărul voturilor date, 
«a acceptat şi aprobat» noua  Con- 
stituție a Majestății Tale, dată ță- 
rii cu conlucrarea Guvernului de 


«BUNA VESTIRE» 


Artur Văitoianu, Alex. Vaida Voe- sub preşedinţia patriarhului şi  pă- 


rintelui sufletesc -al țării, iar în 
«contra» au votat 5483 sau 0.13%. 

In fața acestui rezultat mai pre- 
sus de orice aşteptart, națiunea ro- 
mână a arătat lumii întregi, că din 
sufletul ei curat au izvoriît Drinci- 
piile Constituţiei celei moui. Şi a- 
ceasta a documentat-o — nu ca mai 
înainte — prin votul reprezentanți- 
lor ei din un simplu parlament în 
camere unite, şi nici chiar prin vo- 
tul-unei «adunări naționale», ci prin 
glasul aproape unanim, al celei mai 
democrătice exbresii a voinţei  na- 
ționale, adică pe cale de plebiscit 
(Helwețian). 

Astăzi sa distrus hidra cu 29 ca- 
pete electorale, care a învrăjbit Pă- 
7ă mici un folos pe toți spre pagu- 
ba țării întregi. Astăzi s'a rupt pă- 
iangenişul de pe ochii cetățenilor 
României întregite, ca să vadă lim- 
pede de unde le vine mântuirea: de 
la ervica hotărire a Majestății Ta- 
le şi dela înțelegerea rosturilor ue 
nti țări și a. adevăratelor ei intere- 
se. Aslăzi sa mai distrus: zarva, 
împărecherile, ura, certele, bătăile 
electorale şi chiar omorurile; şi în 
locul lor se vor introna liniștea, or- 
dinea, munca liniștită, pacea şi u- 
nirea, pecetluite de frățeştile  îm- 
brățișări ale poporului ca în tim- 
puri legendare. 


| SIRE, 


Fii mulțumit, fii chiar mândru, 
că — inspirat de geniui neamului 
românesc — ai avut darul a simți 
adevăratul puls al poporului şi cu 
eroică hotărire ai știut da țării o 
nouă așezare la temelia ei. 

In numele celor 4.303 064 alegători 
și a țării întregi — depun la trep- 
tele Tronului adânca lor mulțumină 
plină de cetățenească loialitate şi 
devotamentul plin de admirație al 
tuturor. 

Iară tu — nație română — în 
frunte cu conducătorii tăi de sus 
până jos, — acum la muncă  con- 
structivă pe toată linia, așezând pe 
fiii României etnice şi latine în 
drepturile firești ale moştenirii pă- 
rinteşti. La muncă serioasă, ca să 
facem cu ajutorul tuturor din scum 
pa noastră Românie o țară cât mai 
tare în lăuntru și mai respectată în 
afară. Dumnezeu cu moi, cu Regele 
nostru şi Tara lui. 

Trăiască România Nouă! 

Trăiască Ctitorul ei: Regele Ca- 
rol al II-lea? 


Răspunsul M. $. Regelui 


INALT PREA SFINŢIA TA, 
DOMNILOR MINIȘTRI, 
DOMNILOR, 

In aceste clipe înălțătoare, de 
reînoire a României primul Meu 
gând se îndreaptă cu adâncă e- 
vlavie către creatorul României 
întregite, scumpul şi neuitatul 
Meu Părinte Regele Ferdinand 
Cel Loial şi către toți acei, mici 
şi mari, cari alături de El au 
pătimit și au muncit ca să aşe- 
ze Ţara în graniţele ei firești, 

Opera ce sa întărit cu atâta 
entuziasm, de poporul Meu, în 
ziua de 24 Februarie, este isvo- 
rîtă din gândul curat şi din a- 
dâncul conştiinţei Mele şi al 
sfetnicilor Mei, că îndeplinim un 
comandament imperativ al zile- 
lor de azi și o moştenire sfântă 
a făuritorilor României Mari: 
consolidarea definitivă a Nea- 
mului Românesc. 

Noua Constituţiune ce am pro 
mulgat-o astăzi, în acest cadru 
solemn, şi care a fost primită cu 
atâta pătrundere a nevoilor rea- 


Constituirea Sindicatului 
directorilor de ziare 


Sâmbătă la orele 12 a. m, în loca- 
lul ziarului «Curentul» s'au întru- 
nit directorii presei cotidiane din 
Capitală, pentru a discuta constitui- 
rea unui sindicat profesional şi pa- 
tronal, în legătură cu noul regim 
constituţional. 

D. M. Manoilescu a făcut o expu- 
nere asupra modului de organizare 
a Sindicatelor profesionale şi a cor- 
poraţiilor culturii. 

Sa hotărât constituirea unui co- 


„APERE CEO A E RE POSE 8 ERE a DIR 07 CREZ TARE ZE PE PE GET IE, ASR I 


Comentarile presei germane 
cu privire la discursul d-.ui Deibos 


BERLIN 28 (Rador). — Presa de di 
mineață comentează pe larg şedinţa 
de ieri din Camera franceză, având a- 
precieri severe pentru discursul d-lui 
Delbos. 

Corespondentul din Paris al ziaru 
lui «Berliner Boersen Zeltung» consta- 
tă că declaraţiile d-lui Delbos reteri- 
toare la solidaritatea franco-cehoslo- 
vacă au fost unanim aprobate. 

In general, ziarele 'pun faţă în faţă 
discursurile d-lor Delbos şi Flandin, 
acesta din urmă fiind categorie apro- 
bat. 

Preșa germană constată însă că d. 
Flandin a rămas «relativ izolat», ceia- 


le ale naţiunii de cetățenii Ro- 
mâniei, conştienţi de datoria lor 
către generaţiile viitoare, nu 
este decât o puternică temelie, 
pe care sunt hotărît, cu ajutorul 
adevăraţilor iubitori de Patrie, 
să clădese o Românie înviorată, 
bogată și întărită. 

Această  Constituţiune  acor- 


LATUL RECAL 


vidului, statorniceşte în acela 
timp că aceste drepturi a 
strâns legate de datorii. 

Aceste datorii, din care cea 
mai sfântă este de a munci fără 
preget pentru Patrie, trebue în- 
deplinite fără şovăire de toţi ce- 
tățenii, fiecare după puterile 
sale şi în locul în care este hotă- 
rît a munci. 

Sunt hotărît a păşi cu toată 
voinţa pe acest drum mântuitor, 
întărind fără precupeţire, mun- 
ca şi cinstea în treburile ob- 
şteşti. 

Scopul servitorilor Statului, 
între care Mă socotesc ca pri- 
mul, este de a veghea fără înce: 
tare la ocârmuirea bunului mers 
al gospodăriei publice, pentru 
întărirea comunității şi mulțu- 
mirea fiecăruia. 

Numărul aşa de mare al vo- 
tanților Imi întăreşte in deplin 
convingerea că am îndeplinit o 
cerință a întregului Meu popor, 
descătușind viaţa publică de in- 
teresele strâmte de partid şi a- 
şezând-o pe terenul adevărate- 
lor nevoi ale obştei Româneşti. 

Ţăranii, muncitorii, factorii 
de producţie, intelectualii, vor 
avea de azi înainte cuvântul ca 
să-şi apere interesele, fiind che- 
maţi în Parlamentul Ţării ca re- 
prezentanți ai sferei lor de 
muncă. 

Acela care munceşte şi produ- 
ce va putea glăsui în treburile 
obștești, iată calea cea nouă ca- 
re s'a deschis prin această Con- 
stituție. 

Ca păzitor suprem al interese- 
lor Neamului, voi veghea în fie- 
ce clipă, ca spiritul acestei noui 
aşezări a Ţării să se păstreze îă- 
ră știrbire şi ca munca fiecăruia 
să fie cât mai rodnică. 

Ziua de astăzi trebue să fie o 
zi de bucurie pentru toți, căci 
se deschid larg porțile unui vii- 
tor plin de progres şi de linişte 
pentru România de mâine. 

Nu pot în această sărbătoare 
să nu mulțumesc acelor cari, îm- 
pinşi de un sentiment puternic 
de patriotism şi de credință că- 
tre Ţară şi Suveran, M'au aju- 
tat cu luminile şi experienţa lor 
la înfăptuirea acestei opere de 
desăvârșire a consolidării națio- 
nale. 

Cu sufletele înălțate şi cu bu- 
curie, Români, a sosit clipa în 
care, cu ajutorul tuturor adevă- 
raților patrioți, voi putea clădi 
o Românie puternică şi fericită. 

TRAIASCA ROMANIA RE- 
INOITA! 


La orele 13 Mrs Regele, însoțit 
de Marele Voevod Mihai, a primit o- 
magiile şi urările corpului diplomatic 
pentru noua Constituţie. 


La ora 13:30, a avut loc un mare 


dând drepturile fireşti ale indi-!dejun la care au participat: 


EAI NE CTRIENE OT, EREU EPOCA PRO RP EG ERE ZA CR ERIE 8 PORCARII PRISOS 


„Uniunea Naţională polonă“ luptă 
pentru a obține coionii 


0 intensă şi sistematică acţiune 


TRANSCONTI, 28. — Prima ani-. 
versare a înființării Lagărului U- 
niunei Naţionale — 0, Z. N. — noua 
formă de organizare a partidului 
guvernamental din Polonia, a fost 
un moment important în evoluția 
gcestui organism. Se poale afirma 


mitet care Să strângă datele privi- 
toare la organizarea presei, luând 
contact cu reprezentanţii guvernu- 
lui şi însărcinat să elaboreze proee- 
tul de statut în legătură cu viitorul 
regim al breslei şi al profesiunei de 
ziarist, | 

Din acest comitet fac parte d-nii: 
N. Maxim, M. Manoilescu, Pamfil 
Șeicaru şi I. Vinea, Secretar. 

Acest comitet s'a întrunit astăzi 
din nou. 


ce este un fapt deplorabil pentru 
Franţa». 

«Berliner  Lokalanzeiger» 
serie: «Discursul d-lui Delbos a- 
rată că politica externă a Fran- 
ței nare actualmente o linie 
mare și poate chiar nare o linie 
proprie». 

«Germania», în titlu, scrie că 
«ministrul de Afaceri Străine al 
Franţei a evitat de a se rosti a- 
supra chestiunilor actuale», în 
timp ce «Berliner Tageblatt» su- 
bliniază că «Parisul rămâne ală- 
turi de Moscova». 


că au fost terminate lucrările de 
organizare în legătură cu înființa- 
rea unui aparat 0. Z. N. inițiate de 
colonelul Koc şi continuuate de ge» 
neralul Shkwarceynski, care a dat 
0. Z, N. o înfăţişare deplin lămu- 
rilă, Cu prilejul aniversărei 0.2.N„ 
gen. Skwarczynski a rostit o Cu- 
vântare, în care a precizat progra- 
mul din declarația dela 21 Pebrua» 
mie 1937 

Formele politice din Polonia nu 
trebuie comparate cu cele din alte 
ţări. Primul ministru Skladkowski 
a declarat acum câteva zile în par- 
lament că în Europa alături de sta- 
tele democrate şi de cele totalitare 
mai există al treilea gen de state, 
al căror regim poate să semene şi 
eu unele şi cu altele, dar se poate 
şi deosebi atât de unele cât şi de 
celelalte, Polonia face parte din 
rândul acestor state, iar formele 
vieţei politice îmbracă aici un ca- 
racter specitie polonez. 

Partidele politice există în 
Polonia în libertate, deşi ac- 
tualmente nu au influență asu- 
pra componenței parlamentului. 
OZN nu voește să fie partid în 


O sisten;atică acțiune 


Din programul social al O. 7. N. 
rezultă că el pretinde asigurarea 
îu mod just a condiţiunilor de e- 
xistență pentru lumea muncitoare 
şi socoate că statul trebue să fie 
un factor decisiv în toate conflie- 
tele dintre patroni şi muncitori. 

Problema importantă a supra- 
populărei satelor O. 7. N. doreşte să 
rezolve prin: 

1) ridicarea culturei 
tensificarea producţiei agricole în 
legătură cu reforma agricolă, coma- 
sarea şi melioraţia; 3) mutarea spre 
ocupațiuni neagricole a populaţiei 
care nu poate îÎ; utilizată rațional în 
agricultur. 

0. Z. N. pretinde deasemenea o 


satelor; 2) in- 


politică sistematică şi în ceiace pri- 


tat până în prezent nicio iniţiativă. 


doreşte să complecteze politica sis- 


„Critica polit 


In ziarul 
mătoarele: 

«Am luplat totdeauna împotriva 
politicianismului». , 

«De aceia am fost și suntem duş- 
mami weîmpăcaţi ai politicianis- 
mului, cu bagajele lui de vorbe 
goale, de calomnii şi amenințări 
cu făgăduelile de minuni, ce nu se 
realizează niciodată», 

«Tot ce a fost dezordine şi anar- 
hic, se datoreşte politicianismului 
de care totdeauna ne-am lepădat» 

Nici nu vă închipuiţi de unde sunţ 
reproduse citatele de mai sus! Să 
vedeţi şi să nu credeţi! Chiar din 
«Viitorul» oficiosul celor care se 
leapădă atât de tardiv de politicia. 
nism. 

Dar maj grav este că în general 
—nu ne referim numai la un singur 


«Universul», eitim ur 


icianismului“ 


caz — luptă azi în?potriva politicia. 
nismului dispărut, nu numai cei 
cari l-au practicat direct, dar şi cei 
cari au «susţinut» pe rând partidele 
cari erâu la cârmă, au tras foloase 
din metodele lor de guvernământ; 
se complăceau în atmosfera clubu- 
rilor; nu detestau roadele electora- 
lului şi aprecian în largă măsură 
risipa pe care politicianii venali dar 
temători, o făceau cu banul pu- 
blie pentru îmbogățirea câtorva. 

Să fie lăsată altora grija zugră- 
virii exacte şi permanent consecven 
te a politicianismului, căci lumea 
nu uită atât de repede şi chiar dacă 
ar uita, sunt prea vizibile roadele 
imense obținute prin exploatarea 
politicianismului ca să nu li se a- 
minteaseă unora, izvorul subitelor 
şi mirificilor îmbogăţiri». 


Scolile 


române 


din Banatini jugoslav 


Sub acest titlu «Neamul Româ- 
nese> publică următoarele : 

«La ministerul instrucţiunii pu- 
blice dela Belgrad, se află un domn 
consilier tehnic Athanasie Popovici, 
care nu este dispus să țină seama 
de convenția şcolară pe care Statul 
Jugoslav a încheiat-o cu Statul 
Român, privitoare la şcoalele ro- 
mâne din Banatul sârbesc, 

Un învățător român din această 
regiune a Jugoslaviei a denunțat 
ailele trecute ce urmări are atitu- 
dinea adoptată de acest consilier 
technir: 

Şcoala românească din Banatul 
jugoslav n'are manuale didactice 
româneşti ; 

seoala românească din Banatul 
jugoslay nu are destui învăţători 
români ; 


scoala românească din Banatul 


juzoslav e mixtă (româno-sârbă, 
n. n). Numai în clasele elementare 
se predă în limba maternă, la cele 


supraprimare se predă numai în 
limba Sârbă; 

şcoala românească îşi închide des 
părțămintele în dauna interesului 
nosțru; 

şcoala românească nu există în 
toate satele şi oraşele cu populație 
românească ; 

învățătorii şcolii sunt lipsiţi de 
oblăduire ; 

drepturile lor Sunt literă moartă 
de lege; 

li se rețin banii cu lunile; 

li se fac opriri ilegale (20 dinari), 

Socotim că nu wa [i nevoie de 
mici o altă intervenție pentru ca 
guvernul jugoslav să impună o altă 
atitudine d-lui consilier tehnic, A- 
ihanasie Popovici, faţă de şcolile 
româneşti din Banatul jugoslav» 

N. R. — Dacă ar fi numai atât, ar 
i Vine. Dar situaţia românilor din 
Banaţul jugoslav este mult mai 
grea. cai 


D. Ataturk despre „Uniunea 
Balcanică“ 


ANKARA 27 (Rador). — Preşe ] ce trece, bazele pe care este clădit, 


dintele Republicei, Ataturk, a în- 
vita azi la un ceai în reşedinţa sa 
dela Sankaia pe membrii delegaţii- 
lor: elenă, română şi iugoslavă, 
care participă la conferința Inţele- 
gerii Balcanice, ca şi pe toţi zia- 
riştii străini sosiți la Ankara cu a- 
cest prilej. 

Cu această ocazie, ziariştii balea- 
nici au rugat pe preşedintele Ata- 
turk să le spună părerile sale asu: 
pra Inţelegerii Balcanice. 

«Uniunea balcanică este un idea) 
care ne-a atras sincer totdeauna, 
Sunt fericit de a constata că acest 
ideal își lărgeşte şi mai mult, pe z) 


înţelesul obișnuit al acestui cu- 
vânt, ci tinde să devină o orga- 
nizaţie politică  obştească a na- 
țiunei, bazată pe o disciplină be- 
nevolă. 

0. Z. N. are de scop sprijinirea 
sistematizărei în desvoltarea vieţei 
sociale, culturale şi economice în 
Polonia. Se opune în fond luptei 
politice, considerând că societatea 
polonă mai ales în timpurile actua- 
le tulburi din Enropa trebue să 
fie disciplinată şi să consacre loa- 
te eforturile şi energia sa muncoi 
construotivo, 

Lozinea de căpătenie a OZN 
este intensificarea apărării sta- 
tului, deoarece poziția geogra- 
fică a Poloniei între răsărit și 
apus precum și lipsa unor îron- 
tiere naturale sileşte națiunea 
polonă să fie vigilentă, 

hezultă de aici necesitatea cea 
mai urgentă de a continua indus- 
trializarea sistematică a ţărei, iar 
făgaşul acestei acţiuni trebue să 
devină Districtul Industrial Cen- 
tral din Polonia de sud şi centru, 
care se construeşte de un an încoa- 
ce, precum şi marile lucrări pu- 
hlice. 


veşte educaţia tineretului, un do- 
meniu în care statul nu a manifes- 


Un punct important al 


In chestiunea evreiască atâț de im- 


Astfel în toate domeniile 0.7.N. 


Marile storțări şi succesele dobân- 
dit în acest domeniu de conducăto- 
rii statelor balcanice, ca şi ataşa. 
mentul lor faţă de această alianţă 
merită tote elogiile. 

Sunt deplin convins că în Balcani 
această stare de uniune, care ne sa- 
tisface chiar în forma sa actuală, 
se va manifesta într'o zi într'o fore 
mă perfecţiontă, aşa cum multe pet 
soane nu pot azi să o conceagă. 

Este locul de a constata că la sfor 
ţările desfăşurate de conducătorii 
statelor aliate vin să se adauge ser: 
viciile pe care le aduce cauzei presa 
balcanică. Urez ca ziriştii din Bal. 
cani să considere acest ideal elevai 
drept propriul lor ideal şi ca ei să 
pună toate posibilităţile lor în sere 
viciul realizării sale. Trebue dealt: 
fel să adaug că în felul acesta pre- 
sa a conceput şi executat misiunea 
sa până astăzi. 

Istoria ne învaţă că state diferite 
unele de altele au încheiat uniuni 
între ele şi au trăit astfel împreună 
timp de secole. Noi dorim ca uniu. 
nea la care vrem Să ajungem să fie 
mult superioară celei care a exise 
tat în trecut. 

Este dela sine înţeles că un ideal 
atât de înalt nu poate fi clădit pe 
o temelie constituită de exigenţele 
unei politiei temporare. Trebue ca a 
ceastă temelie să fie îmbogăţită şi 
consolidată dr giuvaerurile culturii 
intelectuale şi ale economiei, căci 
orice politică trebue înainte de toa: 
te să se bazeze pe aceşti doi factori 
esenţiali. 

Sunt convins că acest strălucit 
viitor nu este atât de departe şi că 
ne va fi posibil nouă înşine a-l a. 
tinge. Dar mai ales cei ce vor veni 
după noi, vor beneficia de deplina 
sa realizare, cu toată bucuria pe 
care o comportă», 


Adunarea generală 
extraordinară a „Aso- 
ciaţiei asistenţilor uni- 
versitari din România“ 


D-nii membri ai Asociaţiei sunt rugaţi 
a lua parte la şedinţa care va avea loc 
Vineri 4 Martie orele 7 seara în amfi- 
teatrul „Spiru Huret” al Facultăţii de 
Ştiinţe. 

Ordinea de zi inscrie: 

1. Problema salarizării; 2. Detiniti- 
varea  asistenţilor; 3. Situaţia asisten- 
ților profesori secundari; 4. Diverse, 

Dată fiind importanţa chestiunilor ce 


programului este necesita urmează a fi desbătute, şi care intere- 
tea de a obţine colonii | scază toate categoriile corpului ajuto- 
pentru Polonia. 


tor din învăţământul universitar, Asocla= 
ţia insistă ca la această adunare gene- 


portantă pentru Polonia OZN constată | rală extraordinară a ei să participe câţi 
necesitatea unei micşorări radicale a! mai mulţi membri. 

numărulu evreilor printr'o emigrare 
sistematică, 


CARTEL E SERURIG RTR 
Regele Leopold 


la Stockholm 


STOCKHOLM 27 (Rador).—Re- 


o 200 


tematică a statului printr'o aativi- 
tate sistematică a societăţei. Acea- 
sta constitue trăsătura sa cea mai 
caracteristică 


gele Leopold al Belgiei a sosit azi 
aici pentru a participa la celebrarea 
aniversării na;torii principelui Carol 
al Suediei, care implimeşte 77. ani. 


33 Aiie auCeimVe 
TU ASE e e A PAS PE ae a 


DINŢI 


ţ 


SANATOL 


LEI 16 
„__ DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 

TEL. 3:2 4:93 „SIMBOL BUL.ELISABETA 49 ETADII | 
Se găsește de vânzare numai la farmaciile, Oropueriile și parfumeriile sauinanii | 
Mărţişoare 

La ceasornicăria românească 


Anton Petraşincu 
B-dul Elisabeta 41 (Vis-ă-vis de Liceul Lazăr) 


44 


1 


în timpul 


Ministerul educaţiei naţionale a tri- 
mis o circulară tuturor inspectoratelor 


şcolare prin care le atrage atenţia că 
foarte multe membre ale corpului di- 


FOLO CARPAŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Executăm fotografii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 


dactie au o ţinută în şcoală ce nu core- 
spunde deloe cu rolul lor de educatoare, 

Sunt multe profesoare şi învățătoare 
tare în recreaţie nu mai e de recunos- 
eni — ci şi pe coridoare unde sunţ în- 
tâlnite de eleve, 


pentru amatori, îilme și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


Titus Pilescu Unele sunt îmbrăcate în rochii ce nu 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI i 
EN-GROS Telefon 3-81-66 =————— EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manuiactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


D. Voicu Niţescu, ministrul mun- 
cii a dat eri un ordin de serviciu 
tuturor direcțiilor privind petiţio- 
narea. D-sa a stabiliţ următoarele: 

Toate petiţiile vor fi depuse la e 
rezistratură specială, Ja biroul de 
imnformaţiuni, care va elibera peti- 
ționarului numărul de intrare. 

Niei o rezoluţie nu va fi dată lă- 
vă referatul document al serviciu. 
Imi respectiv, în cadrul legilor şi 
regulamentelor în vigoare şi sem- 
nat numai de directorul servicin- 
luai respectiv. 


Incălţăminte durabilă și eltină 
[ CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str, Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Perie lucrată în atelier propriu 
nfecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rEinar f „Tie ro "rase 


Accesul publicului va fi permis 
numai dimineaţa după ora 12 şi nw 
mai după autorizarea dela birou! 
da informaţiuni 

Nimeni nu poate lua contact cu 
petiţionarul, afară de directorul 
respectiv; care vu putea primi Pu- 
blieul numai în orele fixate şi nu- 
vaai în caz de absolută necesitate. 

Sub nici un motiv partiecularii nu 
pot intra în bironrile celorlalţi 
funeţionaz? 


e anemie ee re ma 


Marele M 


IORDAN A.1ONESCUSso 
La Balorital A Mscastanua 


Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


ji Manuiactură Coniecţiuni, Incălțăminte delungat dela caz la caz, când este 


DEV Ahul 

Răspunsul la cereri, care vor fi 
toate prevăzute cu timbrul legal, ta 
fi dat în cel mult două zile pentru 
cazuri care nu cer o cercetare, în 
cel mult 10 zile pentru cazuri când 
este necesară o cercetare în inlerio- 
rul ministerului și un timp mai în- 


Vinde etftin 


mecesară o cercetare în serviciile 
exterioare. 

Pumncţionarii atât cei superiori cât 
şi cei inferiori vor respecta cu 
strictețe orele de serviciu, luându- 


TECHNICA Giiit ALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


INTREPRINDEKI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE Şi DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PRE |Uhi CONVENABILE 


MANDATELE CONTRABANDIŞ- 
TILOR DE AUR AU FOST 
CONFIRMATE 
Sâmbătă la cabinetul II de instrucţie 
au fost supuse confirmării mandatele 
de arestare emise împotriva celor patru 
ovrei, veniţi la noi pentru jaf, cu pa- 
şapoarte ungureşti şi cehoslovace, a- 
restaţi deunăzi în gara de Nord, pe cână 
se pregăteau să se îmbarce în trenul 
de Jimbolia, având asupra lor monete 
de aur în valoare de peste 1 milion 500 
mii lei, pe cari vroiau să le teacă peste 

graniţă. 

Fără a avea cuvenita... 
de export de aur”. 

Cei patru ovrei, bandiți ai aurului ro- 
mânesc, au fost apărați de d. avocat 
Mehedinţi, probabil pentrucă nu ştiau 
nici un cuvânt românesc. 

Cum s'a înțeles d. Mehedinţi cu ei, nu 
putem şti. 

Ştim doar că cei palru inculpaţi, Ro- 
senberger, Katz, Weiss şi Sonenschein, 
îşi aveau cuibul afacerilor la hotelul u- 
nui consângean, unde se întâlneau cu 
pumuntenii noştri şi unde desigur, se 
înțelegeau în jargonul idiş. 

Mandatele le-au fost confirmate şi 
ovreii au fost trimişi la Văcăreşti, unde 
vor încerca, poate, să înveţe pe gardieni 
jargonul idiş. 

PROCESUL FOSTULUI PRE 
FECI DE BRAȘOV IOAN STRAT 

In faţa tribunalului Braşov, secția II-a 
a venit spre judecare procesul intentat 
de ministerul educaţiei naţionale contra 
fostului prefect de judeţ sub fosta gu- 
vernare liberală, Ioan Strat. Obiectul 
acestui proces este delapidarea de bani 


RIDICE IRU CIC 5 ET SER RER A RETETE 
ap, SA cur. PARAŢI Cu PREȚURI EFriINE? 


Vizitaţi Magazinul „Tănăsescu“ 
, Str. Câmpineanu 'Zo. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat su toate genurile de arme și cartuşe. Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie și cuţitărie. 
Articole de toilette şi pariumerie 


„autorizație 


Craltoeia Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută ei rompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, bd ISABETA No. 10, Etaj 1 PRUCUREȘE 


TELEFON: 5.08/24 


Menu: 3 feluri Lei 25 Seara grătar 


ESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


eara orchestră 'Tel. 5,05.80. 


| Incălţăminte trainică 
pentru sezonul de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


E: ti E ră a ză se publici din fondurile de construcţii şco- 
Ş Ş Ş A OŞI lare acordate de acest minister pentru 


Tel. 542103 Judeţul Braşov. Tribunalul, sub preşedin- 


ţia d-lui Curelea, asistat de d-nii ju» 
decători Sânpetreanu şi Gostea. a purces 
la judecarea în fond a acestui proces. 
Acuzarea a fost reprezentată prin d. 
procuror Georgică Dumitrescu. - Acest 
proces penal a avut mai imulțe amână 
întrucât acuzatul a ceru mal întâia 


21] Tre A 
IZAȚI 
4, Poana și REPARAȚII 


3 ei 


__ «SUNA VESTIRE» 


- 4Autifevralgie 
Dr. Nanu Muscel 


întrebuințaţi contra GRIPEI, ML- 
GRENEI. NEVRALGIEI, ete. 

Se vinde numai în cutii originațe 
conţinând două buline ȘI Cu semnă- 
tura doctorului. Depozit dniacia 
N POPOVICI, Bucureşti, Calea 

ahovei 265, 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 


CALEA VICTORIEI No, 38 
[i Cu Pasajul poetic) 


elefon No, 434/15. 


Profesoarele oprite de -a mai îuma 


cursurilor 


Circulara ministerului Educaţiei Naţionale 


sunt un exemplu buu pentru eleve. 

Figura multora este aceia a figurine- 
lor din vitrinele ecoatorilor, atât sunt 
de vopsite pe faţă, cu părul vopsit, — 
cu sprâncenele smulse. unghiile roşii, 
ote, 

Asemenea purtări liind un rău exem- 
plu pentru eleve, profesoarele, — zice 
circulara — să înceteze de a mai fuma 
în scoală, iar ţinuta să şi-o corijeze. 
Cele ce nu se vor conforma, vor supoxta 
severe sancţiuni, 


VIZE OAIE PENE ARD 3 DARE MACARA GR SENEI: Cp CT: II IE PT PETER TEI ISRO 


Cum se va face petiţionarea 
la ministerul muncii 


se măsuri disciplinare contra ae 
lora cari vor contraveni acestei 
măsuri, pulând fi puşi în disponi» 
bilitate. 

Se interzice funcţionarilor de «e 
se plimba pe culoare şi a face viai- 
te în alte birouri urmând -a fi în- 
deaproape supraveghiaţi. 

Pentru serviciile exterioare ale 
ministerului, cererile vor fi făcute 
pe cale erarhică. 

Rezolvarea cererilor va fi făculă 
de urgență şi numai în ordinea îns 
registrărilor. 

Adresele. oficiale nu vor fi elibe- 
rate de registratura generală la 
particulari decât cu aprobarea, scri- 
să a directorilor respectivi şi nu- 
mai în cazuri excepţionale. 

Petiţiile fără timbru nu se ae 
ceptă şi nu se va da vre-un răs- 
puns la nici o petiție netimbrată, 


«Societatea Politechnică din România» 
a ţinut Sâmbătă la ora 8 seara aduna- 
rea generală anuală sub prezidenţia 
«d-lui prof, Const, D, Buşilă, preşedintele 
soc., în prezenţa d-lor prof, Gr, Stratile- 
seu, vice-preşedinte, prof, Ion Ionescu. Ce- 
Zar Mereuţă, Al, Teodoreanu, Th. M, A. 
tanasescu, Şerban Ghica, I, Chiţulescu, 
Dim. Stan, membri în comitet şi a d-lor 


„Curier judiciar 


recuzarea tribunalului Braşov, adresând 
în acest senis o cerere de strămutare lua). 
tei. curți de casaţie, pe care apoi a 
retras-o. Alte amânări au fost pentru a 
propune martori şi unele probe mate- 
riale. Fostul preject este aguzat că şi-a 
[i însuşit suma de 155.000 lei. Procuro- 
rul, fiind vorba aici de un fapt grav 
şi având în vedere şi situaţia acuzatului, 
a cerut aspra lui condamnare. Apărarea 
a căutat să ceară schimbarea calificării 
faptului în abuz de încredere întrucât 
acuzatul între timp a depus întreaga 


sumă. Totuşi reprezentantul parchetului 
s'a opus la această schimbare de caliți- 
care, arătând în fața tribunalului că 
doctrina şi jurisprudența se opune cate- 
goric la o astfel de şchimbare 'mai 
ales că apărarea cere de a se înlocui 
un fapt prevăzut şi pedepsit de: lege 
ca crimă întrun simplu delicţ. 

După lungi desbateri, tribunalul a a- 
mânat pronunțarea pentru ziua de 1 
Martie a. c. Sentința se aşteaptă decătre 
opinia publică braşoveană cu mare cu- 
riozitate având în vedere fapta de căre 
este învinuit fostul prefect şi situaţia 
pe care o deținea. 


Adunarea 


a Uniunii ziaristilor profesionisti 


Uniunea ziariştilor profesioniști din 
Buoeureşti, convoacă pe membrii săi în 
adunare generală, Duminecă 6 Martie, e 
rele 1l dimineața în sala de şedinţă a 
Camerei de comerţ, Dacă la prima con 
vocare nu se va întruni numărul de 
membri cerut de statute, adunarea ge 
nerală se va ține Duminică 13 Martie a. 
€., la aceiaşi oră şi în acelaş loc, cu 
orice număr de membri prezenţi. 

Ordinea de zi va fi următoarea: darea 
de seamă a merenlui moral şi material 
al Uniunei în cursul anului 1988; des- 


RE: E a EEE E E TE TREE PAC 
Adunarea Soc. Politechnică 


din România 


ext: 


Ripensia-Juventus 2-0 (1-0) 


Uu. match urât. Deşi ţimpul a fost 
ideal pentru jocul de football, deşi pu- 
plicul, destul de numeros, uu şi-a pre- 
cupeţit entuziasmul faţă de rarele 1i- 
tenţii de joc adevărat ale câtorva ju- 
cători, totuş matchul de ieri dintre foş- 
ţii campioni naționali şi o echipă frua- 
taşă a footballului românese ne-a dat o 
idee precisă cam cum trebue să joace 
football echipele desculţe ate foştilor su- 
puşi ai lui Haile Selasie. 

Motivul principal al jocului slab dela 
Giuleşti este complecta lipsă de antre- 
nament a echipelor, precum şi formaţiile 
fantezist alcătuite. 

Sub conducerea tot timpul dezastruoa. 
să a lui Emil Kroner, sau aliniat urmă- 
toarelee chipe: 

RIPENSIA: Paviovici, Burger, Chiroin, 
Nagy, Kotormany, Gall, Bindea, Oprean, 
Marcu, Lazăr, Dobay. 

JUVENTUS: Endreiii, Dragomirescu, 
Vulcănescu, Petrescu, Braun, Branda. 
bur, Oană, Korony, Zăinescu, Palmer, 
Dunăreanu 

Jocul începe lent, cu greşeli din 
partea ambelor tabere. La Ripensia 
face figură frumoasă  Bindea, iar 
dela Juventus Dunăreanu, 

Intervin câteva durități care iu- 
țese jocul şi-i dau o înfăţişare mai 
vioae. Insă nu pentru multă vreme. 
Din nou începe jocul de-a poarea, 
una mie, una ție, alta în tușe. 

Se remarcă Lazăr dela Ripensia 
care în mod regulat trece mingea 
adversarilor, Sau Shootează spre 
propria-şi poartă. Râde lumea, râde 
arbitrul, râd jucătorii, râde şi La- 
zăr, 

In momentul 35 Bindea scapă fru- 
mos pe extremă și singur în faţa 
porţii marchează în colţ jos. După 
ce ratase vreo trei ocazii sigure, 

Vine apoi rândul Juventiştilor să 
rateze un goal aproape făcut, apoi 


al arbitrului să nu. acorde bucureş- 
tenilor un goal mareat. 

După câteva cotonogeli hilare, 
prima parte a jocului se termină în 
hazul jucătorilor, 

La reluare jocul îşi. păstrează înfăţi- 
şarea plicticoasă. 

Doar duelurile Gall-Oană mai pun ni- 
țică sare în salata de prost gust de pe 
teren. 

Vine apoi rândul cuplului Zăinescu- 
Dunăreanu să rateze un goal în faţa 
porţii fără portar. Apoi Dobay, trecut 
de circumstanţă inter.stânga, primeşte o 
trecere lungă dela Bindea şi marchează 
Jcu capul, deşi Endreffi ar fi putut apăra 


CUM AU JUCAT 


Pavlovici, în afară de câteva leşiri 
rău inspirate, a jucat bine. 

Chiroiu a jucat mai bine decât Burger. 

Nagy a fost slab. Nu s'a văzut pe 
teren. 

Kotormany ceva mai bine decât cei- 
latţi halji. 

Gali fără condiţie fizică, arțăgos şi 
nesporiiv. 

Bindea a jucat bine. După ce a mar- 
cat, ma mai insistat. 

Oprean promiţător, dar nepus la punct. 

Marcu, învizibil. 

Lazăn pur şi simplu caraghios. 

Dobay mai ştie încă să fugă. 

Endrefii nesigur și cu ieşiri curioase 
din poartă. 


SP. STUDENŢESC: Mişu Constantine- 
scu, Duce, Bădulescu, Take, Drăgan, 
Mitan, Voicu, Titi Dumitrescu, Marl- 
Hescu, Ștefănescu „Gică Popescu. 

GLORIA: Theimler, Variasy, Volintir, 
Lupaş, Dobra, Nicola, Igna, Tudor, 
Fritz, Henegaru, Mercea. 

Teren: Unirea Tricolorul. 

Arbitru: d. Vartolomeu, slab. 

In faţa a 1.500 spectatori, jocul s'a 
desfăşurat cu faze frumoase, presărate 
adesea cu durități sau lâncezeli. 

Victoria Sportului Studenţesc este per- 
fect meritată, Gloria necontând decât 
prin apărarea imediată. Atacul arăde- 
nilor, format diu atâtea nume celebre, 
ma contat: ma tras nici un shoot-la 
poartă, iar Fritz nu s'a văzut nici un 
moment. Singur Igna a reuşit câteva 
lucruri frumoase care ne-au amintit de 
zilele frumoase de astătoamnă ale aţa- 


HANDBALL 


Deschiderea sezonului 


la Handball a fost făcută prin două 
matehuri de cupă, care Sau disputat 
pe arena Velodrom din şos. Ştefan cel 
Mare. 

VIFORUL DACIA a învins Premi. 
litarii cu 4—2 (2—1), iar C.F, R, după 
prelungiri, a dispus de  Bukarester- 
turnwerein cu 5—5 (1—2) (5—3), 

Dumineca viitoare se va juca finala 
între Viforul Dacia şi C.F.R. 


Sâmbătă după amiază sa disputat 
pe arena dela Obor derbyul Capita- 
lei între F. C, Rapid şi Unirea Tri- 
colorul. 

Jocul a revenit echipei celei mai a- 
gresive, 

In general atacul 
ționat, toată greutatea 
zând în sarcina apărării imediate, 
unde Sucitulescu şi liescu au stră- 
luciț. Deasemeni linia de halfi, în 


general Mihail Ionescu, I. Vardala, €, 
Mihalopol, prof, Const, Budeann Ghica 
prof, I, Bușilă, Păsăreanu, 
Ceaicovsehi, Petre Neamţu, Traian Me- 
Hanu, Şt. Mihăescu, Stoica, Malcoci, Să. 
punaru, S, Filip ete 

D. prof. C. Buşilă a amintit că în 
cursul anului trecut Societatea a avut 


Casasovici, 


unirist n'a func. 
matchului că- 


durerea să piardă 9 din membrii  săit 
Gh. Arghir, Matei Bălănescu, Nicolae G. 
Botea, Al, Davidescu, Tiberiu Eremia, 
Gh, Em. Filipescu, Slăniceanu, 
N. P, Ştefănescu, Gr, Teodorescu, iar re- 


Venus Dragoş-Vodă 
6-0 (4-0) 


CERNAUȚI 27. — Campionii na- 
ționali au învins echipa locală 
Dragoş Vodă, făcând o demonstra- 
ție foarte reuşită de football. 

Dragoş Vodă sa prezentat lipsit 
de antrenament iar Venus a deţi- 
nut o condiţie fizică ireproşabilă. 
Au mareat Humis (4), Petea și Bo- 
dola. Sau remarcat Sfera și trip- 
leta dela învingători, localnicii a- 
vând cel mai bun om în lonescu. 

te e 


Teodor 


cent, pe ing. Mihail Sărăţeann, 

Adunarea a păstrat un minut de tă- 
cere în memoria lor. 

S'a citit darea de seamă a activităţei 
Societăţei anul trecut în cursul căruia 
Sau ţinut în localul său 61 de conferin- 
ţe fie de membrii săi, fie de ai altor so- 
aietăţi şi institute teehnice, Sa făcut a- 
poi o serie de escursii de studii, ete, 

D, prof. Buşilă a terminat subliniind 


eă azi mai mult ca oricând gândul tu- 
ţulor trebue să se îndrepte spre Suvera- 


O, Marseile-Sochaux 
2-0 


Cu toate că a fost învins de Mar- 
seille, Sochaux conduce în leader 
autoritar în campionatul primei 
ligi franceze la 3 puncte diferență 
de al doilea clasat. 
sk a—— 


Matcharile din țară 


Amefa—Jiul 4:2 (2:2) 
au marcat Szanislo, Cucula, Bătrân. 
Crişana—A.C.F.R. 3:1 (1:0) 
au marcat Malița şi Szoke. 

Chinezul—Dacia Unirea 

7:0 (4:0) 
au marcat Bajusz, Szilard, 'Thier- 
jung. 

Universitatea—Vulturii 

3:2 (3:2) 
au marcat Truţa (2), Lancoviei, Ma- 
Yer (2). 
€.A.0.—Olimpia |: (1:0) 
au marcat Orza şi Pop. 
Victoria-—Phoenix |:! (1:0) 


au marcat Szantai şi Câmpeann. 


nul ţărei şi a propus, în aplauzele una- 
nime, să 1 se trimită o telegramă, 

Adunarea a aprobat apoi budgetul pe 
1938; a decis ca pe anul în curs cotiza- 
țiile la nouile înscrieri de membri să 
vămână aceleaşi, s'a acceptat donația 
lăsată de defunctul Gh. Popescu şi s'a 
procedat la alegerea a 9 membri în co- 
mitet în locul celor ieşiţi la sorţi și a 
3 cenzori. 

Au fost aleși în comitet d-nii Const. 
D. Bușilă, Gh. 'Ţiţeica, Teodor Balș, Cri- 
stea Mateescu, Petre Neamţu, Ion Can- 
tuniari, Ion Bujoiu, prot, Const, Budea- 
mu. Ion I. Ghiţulescu. 


generală 


cărearea comitetului de gestiunea finan 
ciară şi aprobarea dări de seamă; alege- 
rea noului comitet şi a cenzorilor; di- 
verse 

Inscrierile pentru candidaturi la co- 
mitet și cenzori se vor depune zilnic, cu 
începere dela 28 Februarie a, c., la se- 
diul Uniunei din str, Carol, Nr, 10, e- 
taj III. (Imcotro), între orele 5—6 seara, 
până la 5 Martie a. e, 

Membrii Uniunei sunt rugaţi a plăti 
cotizaţiile, pentru a nu fi supuși rigo- 
rilor statutare. 


DIVIZIA B 
Craiu Iovan — Maeabi 1—0 
Telefon Club — Franeo Română 
2—. 
Victoria — Tricolor CFPV 2— 
UDR — Prahova 3—2 


A, 


Dragomirescu, herestabilit. 

Vulcănescu mare. nici Q. legătură nici 
cu jocul de jootball nici, mai ales, cu 
postul de fundaş. 

Petrescu a jucat bine, ca totdeauilu. 

Braun fără suflu, părea bolnav. 

Bandrabur. a știut să-l ţină pe Bindea. 

Oană s'a mulțumit să se bată cu Ga 
şi să dribleze exasperat. 

Korony încet ca un melc, nesigur pe 
balon 'şi fără condiţie jizică. 

Zăinescu muncitor și prost înspiral. 

Palmer gras, greoiu şi destul de le- 
neş. 

Dunăreanu a fost singurul juventist 
bine pus la punct. 

Rezultatul nu indică adevărata 
diferență de forţe dintre adversari, 
goalurile fiind fructul întâmplării, 
și mar fi fost exelus ca întâmplarea 
să ajute pe  juventişti, dupăcum 
niei un rezultat de egalitate n'ar fi 
fost imposibil. 

Fără să intervină în sehimbarea 
rezultatului, arbitrul a condus to- 
tuş slab. A lăsat nesancţionate du- 
rități nepermise, iar la centru şi-a 
permis decizii fanteziste. A acordat 
deasemenea câteva cornere nemoti- 
vate, care au rămas, din fericire, 
fără rezultat, 

In general spectacolul «sportiv» 
dela Giulesti a fost plieticos şi foar- 
te nesportiv. 

V, P. 


Sportui Studenţesc- 
Gloria 3-0 (1-0) 


cului arădan. . 

Din linia de fundaşi numai Variasy, 
a mişcat, iar Dobra a fost cel mai bun 
mijlocaş arădean. 

Sportul Studențesc a reuşit să în- 
chege o echipă bine pusă la punct şi, 
mai ales, însufleţită. Goalurile au fost 
marcate de Gică Popescu (2) şi Ma- 
rinescu. Acesta din urmă a mai marcat 
un goal perfect valabil pe care însă ar- 
bitrul n'a vrut să-l acorde. 

Foarte buni au fost Duce, Marinescu, 
Gică Popescu şi Take Dumitrescu. S'au 
comportat mulţumitor Bădulescu, Voicu 
Drăgan. Mişu Constantinescu a fost a- 
tent, iar Titi Dumitrescu şi Ştefănescu 
au jucat slab. 

In general Sportul Studenţesc mu este 
încă la punct cu antrenamentul, dar 
şi din punctul acesta de vedere a fost 
superior Gloriei. 


Rapid-Unirea Tricolorul 4-4 (1-0) 


bime pusă la punct, dar mai ales un 
atac ambițios şi technic, în care Bog- 
dan a fost vedetă. Cel mai bun rapi= 
dist a fost GUEDIN, care ne-a sur- 
prins prim jocul său frumos de fundaș, 
'post în care n'a mai jucat. 

Goalurile au fost marcate de Aner, 
Baratki, şi Moldoveanu  Rapid- ian 
pentru Unirea Tricolorul de Alexan- 
drescu, 

D. Gabriel Russu a arbitrat fără 


frunte cu Rapid a prezentat o echipă greşală. 
——— 


———_——— 


OLANDA-BELGIA 
7-2 


ROTTERDAM 25. — Echipa olar 
deză a învins selecționata Belgie! 
cu severul scor de 7—2. Introduce 
rea bătrânilor a dat roade neaşs 
teptate. Olanda sa calificat dup: 
victoria de astăzi pentru campie 
natul mondial din lunie. 


eri pe terenul Velodrom 
loc două matchuri de hand-ball în ca 
drul Cupei Liga Muntenia, 
VIFORUL DACIA — I.P.P. 4-2 Q-1 

Galbenii au învins de judeţe. Ce 
mai buni dela Viforul Dacia au fot 
Comănescu, Orniac şi Lupan iar del 
tinerii premilitari s'au evidenţiat Şiu 
can şi Petrescu. 

C.F R. — TURNVEREIN 5-3 (1-2) 
C.F. R. în zece oameni a dispus € 
Turnverein care a rezistat onorabi 
Vişinii au avut cei mai buni oamer 
în Calistrat, ce] mai bun de pe tere: 
Fesei şi Tudor loan iar dela echip 
germană s'au evidenţiat Filotti şi Se 
nuiag. 


au avu 


i, e. 
F. R. A. va avea 
un nou antrenor 


în persoana -germanului  Stuhr 
campion al Brandenburgului la Deca 
hlon şi despre care Federaţia Germ: 
nă de atletism a dat cele mal bu: 
referinţe, 
E 


Yolley.Bashkel 


Ieri în sala Inainte Telefon Cl: 
a câştigat Cupa Inainte învingă. 
în finală pe Viitorul cu 2:1. 

Echipa de basket a Telefon Ci 
bului a învins pe Aurora cu 62— 
(24—12). : 


Preţurile la Braşov în comparație 
cu celelalte orașe 


Jatul cu alimentele 


BRAŞOV 25. — Lupta contra specu- 
lei la Braşov a fost dusă cu suficientă 
vigoare de frontul unic al salariaţilor 
şi iu special de pensionari, cari prin 
reprezentantul lor permanent aproape 
d. loan Popovici,” secretarul Asoc., a 
menţinut actualitatea acestei probleme. 

Pentrucă singure cifrele contează, iată 
cari sunt preţurile la articolele de pri- 
mă necesitate în oraşul nostru. 

Carnea de vită, calit. I, se vinde la 
Oradea cu 22 lei kgr. la Cluj cu 24, 
la Cernăuţi cu 22, pe cânri la Braşov ea 
8 continuat să fie vândută cu 28 /ei kg. 
Esie un salt brusc de şase lei la Kg. 
0 primă nedreaptă intrată în buzunarui 
speculatorilor 

Se recomandă de edili consumarea căr- 
nei de calitatea a doua. Ce se întâmplă 
însă? Această carne, deşi maximali- 
zată la 17 lei, se vinde tot cu preţul 
carnei de calit. I-a. Adevărul e că nu se 
găseşte mai nicăeri carnea de calitatea 
tona. Dacă s'dr face o anchetă 'la aba- 
torul comunal, s'ar putea constata o si- 
iuaţie inversă: cantitatea cea mai mare 
de carne tăiată, este tocmai aceea de 
calitajea a doua, care, ca o cuime, 
Hu se poale găsi în oraş. Atât specula, 
cât şi substituirea preţurilor şi a cali- 
tăţii. e evidentă 

Un alt «record» pe care a reuşit 
să-l înregistreze Braşovul, este acela 
al condiţiilor în cari se execută a- 
provizionarea cu lemne. Deşi o trei- 
me din judeţ este acoperită cu pă- 
duri — proprietatea municipiului 
Braşov — totuşi lemnele sunt mai 
seumpe ca în tot restul ţării. Aşa 
de pildă, lemnele de foc calitatea 
I-a, cari se vând cu prețul maxima. 


de prima necesitate 


lizat de 6 lei suta de kgr. la Ora- 
dea, de 75 lei la Cluj, sunt plătite la 
Braşov cu preţul nemaximalizat 
de 100 de lei suta de kgr. de o popu- 
laţie care nu-şi permite luxul să 
cumpere mai mult de 1000 kgr. Ora- 
şul cu păduri până la marginea 
lui, duce o lipsă crâncenă de lamne 
pentru foc. 

Este desigur absenţa oricărei ini- 
țiative a Primăriei, care având po- 
sibilitatea să deschidă cel puţin 10 
depozite de aprovizionare în oraş 
unde să desfacă lemnele fără do- 
rință de speculă — se aşează îv 
fruntea celor cari urcă preţurile 
fără nici un control şi fără nici o 
justifieare. Depozitele de desfacere 
ale primăriei trebue să devină o 
realitate. Comuna dispune de atâtea 
locuri virane, încât ar putea deschi. 
de în iecare cartier câte două depo- 
zite, asigurând aprovizionarea  les- 
nicioasă cu 


lemne  înîr'un oraş 
exasperat de speculanți. 
Laptele continuă să fie vândut 


cu acelaş preţ urcat. 

Majoritatea celorlalte alimente şi 
arteole de strictă necesitae se vând 
şi ele cu aceeaşi nejusificată urca- 
re de prețuri, de către oameni cari 
nu au cunoscut până acum rigoriile 
legii, pentrucă au fost menajaţi şi 
pentru că nimeni nu s'a gândit să 
facă aceasta. 

Aşteptăm dela noul primar d. It. 
col. Victor Nanu, o energică acțiune 
în acest sene 


V. PANAITESCID 


—— he 


Aprovizionarea cu porumb 
a județelor bântuite de secetă 


Dispoziţiuni iat vămilor 


Ministerul de iinauje a trimis ieri vă-: „ci 


miior următoarea circulară: 

Vă invităm să luaţi cunoştinţă de 
jurnalul consiliului de miniştri Nr. 55, 
publicat în Monitorul Oficial Nr. 15 
din 10 lanuarie 1938, şi să-i aplicati 
dispozțiiunile cari vă privesc. 

Prin acest jurnal sa admis minis- 
ierului cooperaţiei, pri: mandatara să 


puva * să cumpere, în“auumite cou- 
dițiuni, pentru aprovizionarea locuitori- 
lor, din regiunile bântuite de secetă şi 
porumb având cel mult 16 grade umi- 
ditate, aceasta spre derogare dela cele 
stabilite prin jurnalul consiliului de mi- 
niştri cu Nr. 2735-937. 

Celelalte prevederi ale ordinului cir- 
cular din 30 Septembrie 1937, rămâu 
în vigoare. 


Municipale 


Norme pentru întocmirea 
bugetului 1938 —1939 


D. Al. Pretorian, primarul -dele- 
gat al sect. II Negru, a trimis o 
circulară către servicii prin care 
le face cunoscut normele | după 
care să întocmească bugetul. 

Niei o ordonanţă de plată nu va 
mai fi făcută după 15 Martie. 

Sefii de servicii vor întocmi tab- 
louri de lucrări şi creanţele care 
sunt. 

Până la 1 Martie proectele de bu- 
get ale serviciilor vor fi depuse 
la serviciul financiar. 
VERIFICAREA  PAVAGIILOR 
EXECUTATE IN ULTIMII 4 ANI 

D. Iulian Peter, primarul gene- 
ral delegat al municipiului Bucu- 
veşti, cerând ministerului lucrări- 
lor publice să delege pe un domn 
inginer care să cerceteze modul în 
care şi-au îndeplinit obligaţiile an- 
treprenorii care au avut spre exe- 
cutare pavagii în ultimii 4 ani, mi- 
nisterul a hotărât pe d. ing, inspee 
tor general Petrescu, 


DIVERSE 

D. D. Ştefănescu a fost numit şef 
de cabinet al primarului de Gal- 
ben. 

D. M. Pictorian, primarul delegat 
al sectorului de Verde a semnat 
decizia pentru numirea comisiuni- 
lor de apel. 


Primăria de Negru a hotărît în- 
ființarea unei cantine noui în str, 
Corăbiei din cartierul B. N. Colen- 
tina, 


După datele servicviului  finan- 
ciar al Primăriei de Albastru, mu- 
nicipiul datorează sectorului aces- 
ta din adiţionale şi diferite luc- 
rări executate de sector în contul 
său, 28.500.000 lei. 


D. general Const. Lobei a fost 
delegat cu conducerea ' serviciilor 
financiar şi abatorul comunal al 
primăriei Capitalei. X 


DELA C.F.R. 


REDUCERE DE 30% PE C.F.R. 
LA TÂRGUL DE MOSTRE 
DIN BASEL 


Participanţii la târgul de mostre ce va 
avea loc la Basel (Elveţia), beneficiază 
mumai la înapoiere de o reducere de 
60 la sută din taxele tarifului tren de 
persoane, în intervalul dela 26 Martie 
20 Aprilie a. c. inclusiv, 

De această reducere beneficiază atâţ 
participanţii din România cât şi cei 
din străinătate dacă vor tranzita şi la 
iducere şi la înapoiere prin România. 

! Participanţii vor trebui să posede: uri 
bilet cu prețul întreg până la . irontieră 


care a servit la ducere, şi o carle de 
legitimaţie eliberată de comitetul orga- 
nizator al târgului diu Basel, pentru a 
eneficia de 50 la sută reducere pe ca- 
lea ferață. 

In ceiace priveşte trausportul măr- 
furilor, se vot aplica dispoziţiunile art. 
16 paragraful 94-101 din tariful local 
de mărfuri şi anume cu 75 la sută re- 
ducere pe calea ferată la înapoiere. 


RR 


In aceleași condițiuni s'a aprobat o 
reducere şi pentru vizitatorii Expoziţiei 
de agricultură a târgudui de animale de- 
ia Budapesţa, care se va ține între 23 
Martie şi 7 Aprile 1038 


[i » 
| 117 [î) Pia pa 
d|Y D-du ELISABETA 16 
(LA 


CONOMICE - FINANCIARE 


Cursuri practice 
de ăvicuitură 


In dorinţa de a răspândi pe o scară 
cât mai întinsă cunoştinţele de creştere 
râțională a păsărilor şi a amimalelor mici 
de curţe şi a atrage atenţia asupra im- 
portanţei pe care o reprezintă această 
ramwyă de producţie, Institutul Naţio- 
nal Zootechnic organizează şi în acest 
an o serie de cursuri de avicultură, care 
vor începe astăzi Luni 28 Februarie a. ca 
ora % p. m- 

Cursurile vor fi însoţite de demon 
strațiuni şi de practică şi vor îmbrăţişa 
toate capitolele acestei ocupaţiuni: Cre= 
şterea şi ereditatea, rasele, alegerea pă 
sărilor pentru prăsilă, alimentația raţio- 
nală, mânuirea clocitorilor, igienă şi 
boală, cotețe, valorijicarea, creşterea ice 
purilor de casă, ete. 

Odată cu aceste cursuri se vor orga- 
niza o serie de excursii la diferite 
ferme avicole mari şi mici, pentru ca 
participanţii să poată pleca cu o pre- 
gătire cât mai complectă. 

Cursurile se vor ţine în [iecare zi 
dela orele 4-7 p. m. şi vor dura până 
la 15 Martie a. c. 

Participarea la cursuri este gratuită. 


Problema românilor 
„Haimatios' din Basarabia 


n vreme ce sute de mii de evrei „refugiaţi“ depe toate coclaurile 
umii au devenit cetăţeni români prin furt şi fraudă, circa 50.000 
de moldoveni băştinaşi dintre Prut şi Nistru 
sunt consideraţi „haimatlos“ 


CHIŞIN AU. — Cu toate că pe_ 
ste căteva zile se împlinesc 20 de 
ani dela Unirea  Batarabiei cu 
Patria-Mamă, totuşi, în provin- 
cia dintre Prut şi Nistru se mai 
găsesc circa 50.000 (cincizeci mii) 
români — Mazâăli și Răzeși — 
«fără patrie» (haimatlos). In vre- 
me ce peste 800.000 de venetici, 
aşaziși «refugiați», alungați de 
prin alte țări, au reupit să eâş= 
țige» drepturi de-a se înscrie" în 
listele de cetățenie română! 

Situația aceasta tragică, se da- 
toreşte mai multor cauze. Ne 
permitem a analiza, în mod su- 
mar, două cauze principale: 


NESOCOTIREA TRATA- 
TELOR DE PACE 


Prima şi cea mai importantă cau- 
ză este nesocotirea tratatelor de 
pace. Dacă guvernele noastre ar fi 
respectat litera tratatelor de pace, 
releritor la situaţia juridică a ce- 
tățenilor din teritoriile alipite, a- 
tunei, fără, nici o formalitate, toţi 
cetăţenii aflători în Basarabia la 
data semnării tratatelor, deveneau 
de drept cetățeni români 

Ori, autorităţile noastre 
— respectiv guvernele par- 
tidelor politice — mau pro- 
cedat în spiritul tratate- 
ior, socotind că rec ând 
la o serie de formalităţi, 
pentru înscrierea papula- 
ţiei în listele de cetăţenie 
română, se va putea ajun- 
ge la înlăturarea venetici- 
lor — 99 la sută evrei — 
care, intraţi în ţară in mod 
fraudulos, se dădeau dre 
băştinaşi spre a deveni ce- 
tățeni români, 

Toemai aci este marea  greşală. 
Românii băştinaşi, trăitori de vea- 
curi pe meleagurile Basarabiei — 
în mare parte analfabeți — au s0- 
cotit că dacă s'au născut în această 
provincie, din moşi strămoşi, nu 
mai au nevoie să se înserie la pri- 
mărie spre a deveni cetățeni ro- 
mâni; astfel, peste 50.000 de români 
au rămas neînscrişi în listele de ce- 
tăţenie română şi, astăzi, sunt eon- 
sideraţi ROMANI «FARA PA- 
TRIE» (HAIMATLOS). 

Evreii, însă, ajutaţi de «Uniunea 
evreilor pământeni», de rabinatele 
din Basarabia şi prin coruperea a- 
numitor funcţionari, sau înarmat 
cu acte în regulă şi, fără a întâmpi- 
na vreo piedică, s'au înscris în lis- 
tele de cetăţenie română 

Ne amintim, cu indignare şi 
revoltă, de activtatea filderma- 
pilor şi adoliişternilor din îrun- 
tea «U. E. P.>, care, în schimbul 
unor sume importante, obținuse 


«BUNA VESTIRE» 


Pentru domnii abonați 
și depozit-ri 


Domnii abonaţi, sunt in- 
sistent rugaţi să ne trimită 
costul abonamentului expi- 
rat şi în prelungire prin 
Cec No. 1274 pentru contul 
abonamente, 

La trimitere vor lipi şi e- 
ticheta cu care primesc zia- 
rul, 

Deasemeni D-nii depozi- 


tari sunt rugaţi să ne trimi-|| 
tă sumele în restanță şi ne-| 


tul decontului din luna pre- 
cedentă prin Cec No. 1256 
pentru contul  depozitari 
provincie. 


Dela Asociaţia Naţio- 
nală a ziariştilor 
români creştini 

din România 


Aseară a avut loc la sediul Asociaţiei 
Ziariştilor Creştini din str. Doamnei Nr 
3, şedinţa consiliului de conducere al 
asociaţiei. 

După rezolvarea lucrărilor curente, 
s'a hotărit în conformitate cu statutul, ţi- 
nerea adunărei generale în ziua de 6 
Martie „orele 12, la sediul Asociaţiei, 

In cazul când la această primă con- 
vocare nu se vor întruni majoritatea 
membrilor înscrişi conform art. 33, 40 şi 
45 din statute, adunarea generală anuală 
se va ţine Duminică 13 Martie crt. în a- 
celaş timp şi loc, cu aceiaş ordine 
de zi, oricare ar fi numărul membrilor 
prezenți. 

Cu acest prilej Asoc. anunță pe mem: 
bri să se pună în curent cu cotizațiile 


spre a putea lua parte la discuţii şi a [siunea aeronautică japoneză a vizitat 
vota, conform art. 30, 33 şi 38 din | aerodromul militat Miratiori asistând 


statute. 


bilete de liberă petrecere în 
țară, în alb, pe care le complec- 
tau cu numele naufragiaţilor 
din «raiul bolşevic», apoi, prin 
«Fabricile de cetăţeni caă ata 


Lipsa autor tăţilor dela datorie 


A doua cauză, tot atât de impor- 


portantă, este lipsa dela datorie a 
autorităţilor adminisu aut: aj D0- 


liţieneşti. 
Au fost demascate la timp unel- 


Femei basarabene coilndă satele 


țtirile evreilor, prin rabinate şi so- 
cietăţile <oficiale> şi «neoficiale», 
pentru înscrierea  coreligionarilor 
lor în listele de cetăţenie română. 

Prin presă şi chiar dela tribuna 
parlamentului au fost sesizate au- 
torităţile asupra încetăţenirilor fal 
se ale aventurierilor evrei. 

Autoritățile politicianizațe şi 
corupte n'au luat absolut nigi o 
măsură contra  fabricanților de 
cetățeni români. 

Chiar dacă anumiţi şefi de in- 
stituții au început cercetări con- 
tra încetățenirilor suspecte, ime- 
diat au fost «aduși la realitate» 
de către politicianii plătiți de e- 
vrei, 


Rezolvarea acest=i probleme 


Pentru curmarea acestei tragedii, 
socoţim că nu sunt decâţ două căi: 

1. Un decret prin car 
să fie declarate anulate 
toate încetățenirile efec- 
tuate dela 1918 încoace: 
cei încetățeniţi — sută la 
sută streini, 90 la sută e- 
vrei — să ceară din nou, 
pe bază de acte autentice 
(nu dovezi false eliberate 
de către «rabinii oficiali») 
recunoaşterea dreptului 
de cetățean român, 

Cererile să fie adresate 


FAINA DE LUX 
NOUA 


E Su: 


MOARA BAG 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lei 16 Pânză Naturală Sublire 
» 29 Pâuză aptau | 
„33 Chifon Wes. 
93 39 Chifon Tela Superior 
42 Chiton maaapolara 
1:99'Gradelveie 
„16 Pânză 2 Şentsealuri 
415: Pâliză > Sai 
»» 24 Servete pentr mei 
13 Cârpe p. bucătărie 

„ 28 Batist ger opin 
» 59 Poplin rent, ăei+ 
» 98 Dejalen Egeezep p,, 
;5 20 Batiste „sue 
9 Batiste 

„ 20 Ciorapi Bica 
„29 Chiloţi « sama 

a 59 Pânză pt ie 
» 119 Perdele 2 «ui 
„360 Mătase felii 


Exp. provincie conira ramburs. 


Geasornicăria 


Aduce la cunoştinţa 


VA PUTEŢI 


La Costică 


Strada Colţei 44 Bis 


Misiunea militară 
japoneză în Italia 


TURIN 28. (Radiopress). — i- 


la exerciţii aeriene. ii near 
Incotro : 


(Rabinatele), reușeau să obțină 
acte că «la 1918 aveau domici- 
liul în Basarabia», sau, ceva mai 
mult, «s'au născut în Basara- 
bia». 


Ceva mai mult, la un moment dat — 
cu prilejul unor proteste în parlament 


— spre a servi cauza evreilor  «relu- 
Dieppe betg priza DOM CNLATI TUIA 


(moldoveni din Basarabia) care, prin 


Cu vor 


Prefectura Poliţiei Capitalei a- 
duce la cunoştinţă că Ministerul de 
interne a dispus următoarele: 

Elevii şi elevele de şcoală nu vor 
mai fi admişi în cinematografe și 
la Patinoarul Oteteleşeanu, dacă nu 
au vârsta de 14 ani, decât în zilele 


Marea serață a Crucii Roşii va avea 
loc în saloanele Cercului Militar Sâm- 
băţă 5 Martie, orele 21.30. 

Tombolă bogată, bufet excelent, bar, 
preţuri modetate. 

Jazzul Ghindă va distra asistenţa până 
dimineața. 

Intrarea generală 200 lei, pentru stu- 
denţi şi militari 100 lei. Ţinuta de ri- 
goara 


în căutare de lucru 


influențele ce le aveau, au obținunt 
votarea unei legi, care gglăsuia: «Se- 
recunoaște dreptul de supuşenie ro- 


Mariana Cretzu Medeleni, deschide ex- 
poziţia d-sale de sculptură în sala Dal- 
les, Marţi 1 Martie 1938. Vernisajul va 
avea loo Joi 3 Martia 


mână şi a acelor basarabeni, cari s'au 
născut în Basarabia, dar nau fost 
inscrişi în societățile de castă, cari 
au existat sub ruși». 

Cu ajutorul acestei legi, 
sute re mii de evrei — căci 
despre astfel de basara- 
beni este vorba în acea 
lege — au devenit cetă- 
țeni români, 

De soarta moldovenilor 
«haimatloşi», însă, nu s'a 
îngrijit nimeni până as- 
tăzi, 


Studenţii Romanaţeni în adunarea ge- 
nerală din 21 IL 1938 si-au ales următo- 
xul comitet de conducere al Cercului: 

Preşedinte: Puiu Popescu; Vice Preșe- 
dinte: Ilie Marinescu şi Gheorghe Stă- 
varu; Secretar general: Petre Stroe; Bi- 
bliotecar: Marin Marinescu Corabia; Ca- 
sior: Constantin Encescu; Membrii: Soti 
a Cristescu, Fănică, Constantinescu, Pan- 
telimon Ionescu, şi Gheorghe Ionescu; 
Cenzori: Petre Băloi, Voiculescu Cop 
justiţiei şi numai justiţia stantin şi Niţu Gheorghe, 
după investigaţiile ce le 
va face, să se pronunţe a- 
supra acestor cereri, 

2. In ce priveşte pe bie- 
ţii moldoveni «haimatloşi», 
să se vină cu o decizie 
prin care — în spiritul tra- 
tatelor de pace — toţi ro- 
mânii, rămaşi neînscrişi în 
listele de cetățenie româă- 
nă, să fie înscrişi din ofi- 
ciu. 

Numai în felul acesta, credem 
noi că se va deparazila Basarabia 
de evreii încetățeniți prin frau- 
dă, iar românii — legați din moși 
strămoşi de glia dintre Prut şi 
Nistru — vor putea intra în drep- 
turile lor naturale. 


Sergiu Florescu 


feriţi și SE 
îngrijiți-vă 


GÂTUL 
BRONCHIILE 


PASTILE 


VALDA 


adevăratele în cutii 
originale, 
sunt singurele 
eficace 


Mărțişoare, ceasornice, bijuterii, cadouri 


Stefan Dragomirescu 
„PRINCIARA“ 


Magazinul | 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.1011 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Str. Brăzoianu, 13 


Ei 2 7vă ” 

Ri Gai ROMANESC 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 29, toate magazineie cu aceaşi articole 


Nik y* 


DUMITRU BORCEA București Tel, 3.54.66 Calea Victoriei 114 


distinsei sale clientele 


că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


PROCURA 


Mihailescu 


tosti SEiațiloe 


Mărţişoare, Aur, Argint, Doubi€ 
Constantin P. Mateescu 


Str. Carol, 9. 


Tel, 4783-50 


E SI SERI 


La RESTAURANTUL şi BERARIA 
NAȚIUNII 


vis-a-vis de Tribunal 
unde se poate mânca atât ziua cât și noaptea 
bun, curat şi eftin. 
lar Maestrul NICU DUMITRESCU-Vâlcea fost la Rest. Bulevard 
ne distrează admirabil având pe renumitul diseur 
M. VIZIRU-laşi 


db per: 
[n [5] 


eiu qib 5 este o Aspi? 
i nici aceo,care se recomandă eafiinc 


tot atât de hună” are va to ufec 


i utea îrequenia 
Cinelaluyraivie, elavii si eleveie sub 16 ani 


de Duminică şi sa... Li 

Elevele pot fi admise ua. 
cu autorizația părinţilor (însoți= 
tori). 

Această restricţiune se aplică şi 
celor ce se prezintă cu permise 
(permanente). 


ŞTIRI 


Societatea studenţilor Macedo-Români, 
legal constituită, a ales în adunarea ge- 
nerală ordinară din 27 1], ce, următorul 
comitet pe anul 1938—1939: 

Preşedinte: Zeana Ion stud. med.; vi- 
ce-preşedinţi: Pariza Leonida şi Ghizari 
N.; Secretar g-ral: Moraru Gh,; Casier: 
Popescu Spiru; Contabil: Baţu Traian; 
Bibliotecar: Boni Aristotel; Bibliotecar- 
ajutor: Perdichi Gheorghe; Secretar de 
şedinţă: Teguiani Gheorghe 


——— 


Rectoratul Universităţii din Bucureşti 


“| reaminteşte studenţilor că între 1—15 


Martie a. c. vor trebui să achite rata 
II-a din taxele legale de pe anul scolar 
curenţ. 

Plata şe va face la casieria rectora- 
tului. Studenţii vor prezenta şi chitaa- 
ţele doveditoare că au plătit rata I. 


Asociaţia foştilor elevi şi proiesori 
ai liceului „An. Başotă” din Pomârla- 
Dorohoi, cu sediul în Bucureşti, con= 
voacă în adunare generală pe membrii 
săi toţi foştii elevi şi profesori oriunde 
s'ar găsi în ţară — îna dunare generală 
ordinară — pentru Duminică 13 Martie 
19383 ora il dimineaţa în localul Fa- 
cultăţii de Medicină Veterinară — amfi- 
teatrul Nr. 1 — splaiul Indepenedneţei 
Nr. 105, pentru alegerea comitetului de 
direcţie şi reorganizarea asociaţiei. Co- 
respondenţa se primeşte pe adresa: Gh. 
Azamfirii Bucureşti II str. Buzeşti Nr. 
101 


Balul anual al Asociaţiei Func- 
ţionarilor Cassei Naţionale de Eco- 
nomii şi Cecuri Postale din Bucu- 
reşti (A. F. C. E. C.) anunţat pentru 
aijua de 26 Februarie a. e. în saloa- 
uele de festivități ale O. E. C.ului, 
se amână pentru seara de 5 Martie 
a. e. când va avea loc în saloanele 
Athencte Palace. 


DN i 


—— 


Un nou regim al stării 


de asediu şi cenzurei 


Ordonanţa Corpului Il Armată 


Comandamentul corpului Il armată 
a dat următoarea ordonanţă care poar- 
tă Nr. 1: 

Noi, comandantul corpului II ar- 
mată, având în vedere decretul Nr. 856 
publicat în «Monitorul Oficial> Nr, 34 
din 19 Februarie 1938 prin care se in- 
troduce starea de asediu pe întreg te- 
ritoriul ţării; 

ORDONAM: 

ART. 1. — Teritoriul Supus regimu- 
lui stărej de asediu în circumscripția 
corpului Îl armată este întreg cuprin- 
sul județelor: Ilfov, Teleorman  Vlaş- 
ca, Brăila, Ialomiţa şi întreaga Do- 
broge. 

Cap. 1) Depunerea armelor. — Toţi 
locuitorii aflați pe teritoriul prevăzut, 
care posedă arme și muniţiuni şi nu 
posedă autorizaţia corpului II, vor face 
vereri pentru autorizaţiile respective. 

Toţi locuitorii ce posedă această au- 
torizație le vor depune în termen de 
15 zile la comandamentul corpului II 
pentru verificare, 

Ofițerii şi subofijerii activ sunt scu 
tiți de această formalitate, 

Magistraţii în funcţiune, ofiţerii şi 
agenții polițienești, comunali şi silvici, 
paznici», vor prezenta comandamentu- 
lui corpului II (la divizia 9 pentru te- 
ritoriu] Dobrogei) o declaraţie văzută 
de autoritatea respectvă în care se va 
arăta felul, calibrul şi seria armei, A- 
cei ce nu vor fi cerut autorizaţiile sau 
nu vor fi depus autorizaţiile în terme- 
nu] arătat, li se vor încheia acie şi vor 
În trimiși în judecata tribunalelor mi- 
litare. 

Autorităţile vor proceda imediat la 
percheziționarea celor bănuiţi că “au 
arme şi le ascund, 


PORTUL UNIFORMELOR 


Cap. II. Portul uniformelor. — Nu 
au voe a purta unilorme și insigne 
decât militarii activi şi membrii cor- 
purilor constituite sau membrii insti- 
tuţiilor de Stat cari prin legi speciale 
au dreptul de a puria uniforme, 

Cap. ÎN. Adunări și întruniri, — 0- 
rloe adunare, întrunire, manifestațiile 
şi procestunile, oricare ar fl caracterul 


lor, nu vor avea voe decât cu apro- 
barea noastră prealabilă, 


CENZURA 


Cap. 1). — Se institue cenzura pre- 
sei şi oricărei publicaţiuni, a ştirilor 
diluzate prin radio, conferinţelor și 
speclacolelor, Nici una din comunică- 
rile de mai sis nu vor putea fi răs- 
pândite fără aprobare. 

Se interzice lipografiilor orice ti- 
părituri înainte de a fi supuse cen- 
zurei, Excepţie fac cărțile literare, știin 
țifice şi didaclice cari se vor lipări pe 
răsp-n'lerea autorilor, 


RUPEREA ORDONANŢE- 
LOR ŞI PROCLAMAŢII- 
LOR E SANCŢIONATA 
Cap. V. Dispoziţiun generale. — 
Orice persoană ce se va face vinovată 
de călcarea uneia din  dispoziţiunile 
prezentei ordonanțe precum și orice 
persoană care deslipeşte, rupe sau dis- 
truge în orice mod afişele, ordonan- 


țele daie din ordinul autorităţilor sau 
din ordinul lor va fi deferită tribuna- 
lelor militare pentru infracţiuni comi- 
se în judeţele Ilfov, Teleorman, Vlaş- 
ca, Brăila, Ialomiţa şi tribunalului: mi- 
litar al diviziei 9 pentru teritoriu] Do- 
brogei, 

Tribunalele militare vor aplica pe- 
deapsa închisorii corecţionale de la 1 
lună până la 2 ani și pedepsele com- 
plimentare prevăzute în articolul 25 
din codul penal «Regele Carol II> fă- 
ră a exclude sancţiunile ce-şi au se- 
diul în alte legi penale. 


DELICTELE N COMPE- 
TENȚA TRIBUNALELOR 
MILITARE 


Sunt supuse de asemeni competenţei 
tribunalelor militare, următoarele in- 
fracțiuni din codul penal <Regele Ca- 
rol Il», oricare ar fi calitatea auto- 
rilor şi complicilor, 

Crimele şi deliciele contra siguran- 
ței slatului, 

crimele și delictele contra adniinis- 
trației publice, 


In Cuba a fost descoperit uu 


comploi 


HAVANA 28 (Rador). — 
Autorităţile militare au 
publicat un comunicat 72 


A b 27 
nunțăând arest. EA 
pers „€ naţionalitate 


PETS şi spaniolă, mem. 
bre ule partidelor extre- 
miste de stânga, în urma 
descoperire; unui  com- 
plot prin care se urmărea 
rătsurnarea guvernului, 
Vijlocul pentru a se a- 
dive la acest rezultat era 
greva generală cu carac.- 


comunist 


ter revoluţionar p 
Polj i „vs VVperiț ar- 


sv. Şi "manifeste în care 
populaţia era îndemnată 
să ja atitudine contra gu. 
vernului colonelului a- 
tista. 

Complotiştii aveau inten 
țiunea de a alcătui un 
Front popular în Cuba. In 
această afacere sunt ames 
tecate 500 persoane, care 
sunt căutate de organele 
poliţiei. 


crimele şi delictele comise de par- 
ticulari, contra autorităţilor judiciare 
şi hotărârilor judecătorești. 

Delictele conira cultului, 

Crimele şi delictele conira liniştej 
publice. 

Crimele şi delictele ce produc pe- 
ricol public, 

Delictul contra creditului de stat şi 
creditului parlicular, 

ART, 8. — Ofițerii de poliţie ju- 
diciară, militară şi civilă sunt fusăr- 
cinaţi cu aducerea la îndeplinire a 
prezentei ordonanţe. 

Prezenta intră în 
după alişare. 

cui 


Ordonanţa e semnată de comandan- 
tul corpului II armată d, general de 
divizie GH. ARGEŞANU; şef de stat 
major, d. colonel VINTILA DAVI- 
DESCU; prim procuror militar locot.- 
colonel magistrat, V. ZECIU. 


vigoare imediat 


«BUNA VESTIRE» 


imprumut intern 
în Unsaria 


VIENA, 28 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas este 


rilor bancare din Budapesta ar 
îi iminentă emisiunea unui îm- 
prumut intern ungur în valoare 
de 600 milioane pengoe. 

Imprumutul acesta ar fi des- 
tinat în primul rând întărirei a- 
părării naţionale care este im- 
perios cerută de opinia publică 
ungară, 


$odința Senatului 
Îrantei 


PARIS 28 (Rador). — Şedinţa de 
noapte a Senatului s'a deschis cu 
puţin înainte de miezul nopții. 

S'a discutat articolul 8, -cu privire 
la procedura de conciliere şi arbi- 
tragiu. 

Senatul a adoptat, prin ridicare de 
mâini, atât articolul 8 cât şi urmă- 
toarele, adoptând totdeodată şi an- 
samblul proectului. 


EEE ZI FU ADD TA 2 TEA, CEI OR E EOLIAN PR 20310 TRI E TPS SP DL Ja A DEE 


“Statele-Unite nu au încredere 
in Simiţenia tratateior 


Declaraţiile subsecrefarului de stat 
dela războ' 


WASHINGTON, 28 (hadorj). — 
Răspunsând întrebărilor ce i-au jost 
puse de membrii comisiunei navale 
a Camerii, d. Charles Edison, subse- 
cretar de stat la ministe.ul marinei 
de război, a stăruit csupra necesi- 
tăţii de a se avea două flote pentru 
apărarea Statelor Unite, una în Pa- 
cific şi alta în Atlantic, 

D. Edison a adăogai că creiarea 
unei flote a Atlanticului ar costa 
prea scump pentru posibilităţile fi- 
nanciare actuale. 


L] 
Arestat pentru in- 
L] [5] 
siig:ție 

Ziarul <Universul» 
blică următoarele; 

ODOBEŞTI 28 Februarie. — «In 
ziua de 24 cert, când toţi cetăţenii o- 
raşului mergeau să voteze la primă- 
rie noua constituţie a ţării, evreul 
Max R. Fridănan din acest oraş a 


intrat în magazinul de coloniale al 


d-Ini Gh Roldescu şi în faţa mai 
multor clienţi a strigat in gura ma- 


re că de acum foştii negustori le- 
gionari, cari au prăvălie şi vitri- 
nele vopsite cu verde, trebue să le 
şteargă şi să le vopsească cu alb şi 
albastru, culorile evreeşti. Puţin a 
lipsit să nu fie luat la bătae de cei 
de faţă. 

Aducându-se cazul la cunoştinţa 
poliţiei, a fost arestat şi sub escortă 
din post în post, cu actele dresatea 
fost înaintat diviziei a 6-a din Foe- 


de astăzi pu- 


| sani». 


INFORMAŢIUNI 


Joi dimineaţă se vor întruni la 
ministerul sănătăţii delegaţii Mi- 
cei Inţelegeri sanitare, sub preşedin 
ţia titularului departamentului să- 
nătăței. 

Delegații României au fost de- 
semnaţi d-nii prof, dr. Titu Gane, 
prof. M. Ciucă şi col. dr. Suhă- 
țeanu 


Noua Constituţie tipărtă pe per- 
gament şi legată în piele de culoa- 
re albastră, cu semnătura Suvera- 
nului și sigiliul statului a fost ți- 
părită în trei exemplare. 

Unul a fost reţinut de Suveran, 
a] doilea se află la ministerul de 


justiție, iar al treilea la Arhivele 
Statului. 


«Societatea studenţilor macedo-români» 
legal constituită, a ales în adunarea 
generală ordinară din 27 1, c., următo- 
rul comitet pe anul 1938-1939: președinte 
Zeana Ion, stud, med:; vice-preşedinţi: 
Pariza Leonida şi Ghizari N.: casier: Po. 
pescu Spiru; contabil: Baţu Traian; bi- 
bliotecar: Boni Aristotel; bibliotecar a: 
jutor: Pordichi Gheorghe; sectetar de 
şedinţă; 'Toghiani Gheorghe. 


1. P; 5. $, Mitropolitul: Gurie execu. 
tând decizia Sfântului Sinod şi-a alea 
domiciliul ia una din  mânăstirile din 
Bucovina, 


——— 


ROMA 28 (Rador) — Se anunţă 
eă avionul pilotat de aviatorul Ma- 
sotti, dispărut acum trei zile în de- 
gort, pe când participa la rallye-ul 
transsaharian, a fost regăsit. Avia. 
torii sunt teferi și nevătămaţi. 

EI Zi ră ies se, 


"TIPARUL INSTITUT ULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S$. A.. ST 


IL. P. S. S. Patriarhul Miron Cris- 
tea, preşedintele consiliului, a lu- 
crat cu d. Voicu Niţescu, ministrul 
muncii, care a expus primului mi. 
nistru mersul lucrărilor pentru na- 
ționalizarea muncii, în industrii. 


Astăzi, Luni 28 Februarie, ora 8 a. 
m. are loc la Sfânta Patriarhie hiro- 
tonia în arhiereu a P. C. arhiman- 
drit Efrem Enăcescu, noul ales vicar 
al "mitropoliei Basarabiei. 

Slujba hirotoniei va fi oficiată de 
S$. S. Dr. Partenie Ciopron, episco- 
pul armatei, asistat de P.P. S.s. 
arhierei: Veniamin Ploeşteanu şi î- 
rineu  Târgovişteanu. 

La serviciul divin va asista şi |. 
P. S$. Patriarh Miron, preşedintele 
consiliului de miniştri. 


Asociaţia inginerilor din căile fe. 
rate române (A. 1. 0.F.R.) a fixat 
pentru Duminecă $, Martie orele 10 
data adunării generale extraordina- 
re care are a discuta problema ex- 
cluderii inginerilor evrei din Aso- 
ciaţii şi situaţia inginerilor evrei 
din Calea Ferată Adunarea se va 
ține în sala «Progresul Silvice» Bl, 
Tache Ioneseu 31, Bucureşti III (So. 
diul AGIR). 

D. căpitan Dragomir Petrescu, 
desminte ştirea apărută în unele 
ziare că «Bugeacul» revistă lite- 
rară-culturală care apare la Bol- 
grad ar fi fost suspendată. 

D. Mitiţă Constantinescu, .guver. 
natorul Băncii Naţionale, va pleca 
în cursul lunei yiitoare în străină. 
tate vizitând Parisul şi Londra. 


A, $. R. Principesa Elisabeta 
s'aînapoiat în fară venind dela 
Merano unde a însoțit pe M. $. 
Regina Maria. 

D. Paul Prodan, directorul 'Tea- 
trului Naţional din Capitală q fost 
numit director. general al Teatre: 
lor din întreaga țară 

Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi 
că în ziua de Vineri 27 Mai 1938, la ora 
9, va începe la Bucureşti, la ministerul 
muncii, sănățăţii şi ocrotirilor sociale 
din calea Griviței nr. 64-66, concurs peu- 
tru medici şefi de laborator. 

Se aduce la cunoștința celor intere= 
sați că în ziua de Luni 2 Mai 1938, 
la ora 9, va începe în Bucureşti la 
ministerul muncii, sănătății şi ocrotiri= 
lor sociale din calea Griviței nr. 64-66 
examenul de capacitate pentru medici 
sanitari de circ. urbane, rurale şi me= 
dici comunali. 

Incepând de săptămâna viitoare, 
d. G. Mironescu, ministru de stat, 
va prezida delegaţia economică a 
zuvernului. 

Institutul Naţional de Credit al 
Meseriaşilor în vederea campaniei 
de lucru din primăvară, pune la 
dispoziţie atât  Cooperativelor de 
meseriaşi cât şi meseriaşilor patro- 
ni din întreaga ţară, credite în con- 
ditiuni avantajoase. 

D. lon Marin Sadoveanu, direc- 
torul general al teatrelor şi opere= 
lor a fost delegat secretar. general 
pentru arte, în ministerul - cultelor 
si artelor. rada | ss Cati 

W-sa a luat eri postul în primire. 


Un ancembru al comisiunii a în- 
trebat pe d. Edison dacă socotește 
eventuala semnare a unui Pact al 


D. ROOSEVELT 


celor patru mari puteri din Europa 
ca o acțiune în favoarea păcii. 

D. Edison răsnuns; 
«Tmokuc să m sesc că 
mWam mare încredere în 
sfințenia tratatelor care 
în cursul ultimilor ani au 
trăit nu prea mult timp 
sau mau fost prea efective. 
Cred că Statele Unite tre- 
buesc să se pregătească a 
se apăra prin mijloace pro- 
pai». 


Irlanda pune condiții politice Angliei 
penele ceres INBINIe de întheerea acordului economic 


LONDRA, 28 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas semna - 
lează că în cursul conversaţiilor 
comerciale şi economice  anglo-ir- 
landeze sa ajuns la rezultate pozi- 
tive asupra majorităţii chestiuni- 
lor care interesează cele două ţări. 

Acum însă  delegâţia irlandeză 


pare să condilioneze încheerea u- 
nui acord economie între Anglia şi 
Irlanda de realizarea unui acord po- 
litic între cele două ţări acord în 
termenii căruia Anglia săia în 
consideraţie revendicările irlandeze 
referitoare la restabilirea unităţii 
dintre cele donă Irlanda 


Irlandezii caută sprijin în America 


Miniştrii englezi, şi în special d. | Gallacher are misiunea de 


Chamberlain, au arătat care 
punctul de vedere britanic în aceas- 
tă chestiune. Realizarea uniunii în- 
tre Eire şi Ulster nu depinde de An- 
glia ci în primul rând de guvernul 
din Belfast. 

Naţionaliştii irlandezi se 
arată încă ostili oricărui 
acord, mai ales înce pri- 
veşte apărarea naţională, 
câtă vreme nu se rezolvă 
în prealabil problema u- 
niumii. 

D. Frank Gallacher, un 
prieten intim al d-lui De 
Valera, a plecat în Statele 
Unite. In cercurile irlan- 
deze se atribue mare im- 
portanță acestei călătorii, 
deoarece se afirmă că d. 


Un protes senza- 
țional la Moscova 


LONDRA 28 (Rador). — 
Agenţia Reuter anunţă 
din Moscova: 

In ziua de 2 Martie în- 
cepe în faţa Tribunalului 
militar suprem judecarea 
următoarelor persoane : 
Bukharin, Rykov, Yagoda, 
Krestinsky, Rakovsky, l- 
vanov şi alții, acuzate de 
terorism, atentat contra 
siguranţei Sovistelor şi în- 
cercarea de a desmembra 
Sovietele, proclamându-se 
independenţa Ukrainei, A- 


este | a obţine din partea ameri- 


canilor sprijin în favoa- 
rea cauzei irlandeze, în ca. 
zul când negocierile dela 
Londra ar eşua. 


PE: ARAȚALi SP, 


DUBLIN 2 (Rador). — După 
înapoisrea sa din Londra, d. de Va- 
lera a făcut declarații care sunt in- 
terpretate ca însemnând că șelul 
guvernului irlandeza a părăsit spe- 
ranța de a obține rezolvarea proble 
mei unității Irlandei la conferința 
anglo-irlandeză dela Londra. 

Intrebat asupra perspeelivelor u- 
mei reglementări, d, de Valera 4 
răspuns că numai o reglementare 
cuprinzând toate punctele în discu- 
ție ar fi singura care ar putea avea 
o semnificaţie internaţională. Or a 
adăogat d. de Valera acest lucru 
pare acum aproape irealizabil. 


La Graz sa instituit 


starea 


de alarmă 


Manifestaţie naţional-socialistă interzisă 


GRAZ, 28 (Rador). — Agen- 
ția Havas transmite: E 

Situația s'a agravat de ieri pă- 
nă azi la Graz, din cauza atilu- 
dinii național-socialiștilor. 

Orașul prezintă acum aspectul 


OANCELARUL SCHUSSNIGG 


unui oraş în stare de apărare. 
In adepăr, pe ziua de azi s'a or- 
ganizat la Graz o demonstraţie 


siei Centrale, Georgiei, Ar îin portia <uneltirilor comuniste 


meniei şi Vladivostokului. 


în Frontul Patriotic». La această 


Condiţiile Italiei în negocierile 


“ce se duc 


LONDRA, 28 (Rador). — Agenţia 
Havas transmite un extras din ar- 
ticolul apărut azi în publicaţia 
c<Reynolds News», în care se spune 
între altele : 5 

«Credem a şti că, deşi condiţiile 
în care se vor duce conversațiile 


Va demisiona 
d. Ciautemps? 


PARIS 28 (Rador). —  Votarea 
statului modern al muncii întâm- 
pină diticultăţi la Senat. In şedinţa 
de azi dimineaţă, d. Chautemps, pre 
şedintele consiliului de miniştri, a 
luat cuvântul pentru a apăra proee- 
tul de lege. 

D, Chautemps a spus de 
la început că dacă Sena 
tul va mutila textele Ca- 
merei, astfel încât să facă 
imposibilă o conciliere în- 
tre cele două adunări le. 
gislative, guvernul ar fi 
pus în neputinţă de a mai 
rămâne la putere. 

In ce priveşte problema 


Bruno 
marele raid, 


A, ANGHEL SALIGNY. 2 TE 


ilbertăţii de angajare a 
personalului în întreprin= 
deri, proectul prevede că 
patronul trebue să ţină 
un registru cu posturile 
pentru care are nevoie de 
personal, la dispoziţia u- 
nui inspector al muncii. 

D. Chautemps a recunos- 
cut că, în legătură cu deli- 
cata chestiune a obligati- 
vităţii hotărtrilor arbitra- 
le, ar fi bine să existe o ca. 
le de recurs, pentru â& se 
putea revizui un arbitraj. 

Greva va fi legală dacă 
va fi vrută de majoritatea 
lucrătorilor. 


Mussolini primit triumfal la Roma după 


în_ Brazilia .. _ 


cu Augiia 


italo-britanice nu sunţ încă stabi- 
lite, Ducele negociază de pe acum 
acordarea unui împrumut de 30 mi- 
lioane lire sterline pe piața Lon- 
drei». 

Ziarul scrie: «Cu toate tendinţele 
favorabile statului fascist, în City 
nu sar accepta un împrumut care 
ar trece de 10 milioane lire sterline. 
Se fac în momentul de faţă eforturi 
pentru a se dubla aceustă cifră, 
Dacă tranzacţia va fi îmcheiată, se 
va face o emisiune publică, iar gu- 
vernul va fi rugat să garanteze îm- 
prumutul. Cu alte cuvine contribua- 
bilul britanic va fi făcut răspunză- 
tor în cazul când Italia nu şi-ar ține 
angajamentul. 

«Dar acesta nu este singurul mij- 
loc prin care d. Mussolini va vrea 
să ridice finanțele italiene. Se duc 
conversații cu d. Avostino, director 
general în ministerul Comerţului 
Bxterior, pentuca şi  departamen- 
tul garantării creditelor de export 
să ajute Italia. Acestui  departa- 
ment îi revine misiunea de a asigu- 
ra stabilitalea financiară a  tutu- 
ror țărilor cărora finanța engleză 
le-a acordat credite. Este probabil 
că săptămâna aceasta se vor pune 
în Camera Comunelor întrebări în 
această privinţă. 

* 

ROMA 28 (Rador). — Trecând în 
revistă evenimentele politice care 
Sau produs în Anglia în ultima 
săptămână <Popolo di Roma» serie: 

«Se pare că acum drumul către 
o înțelegere a fost netezit. 


demonstraţie trebuiau să partici- 
e toate formaţiile naţional-socia- 
iste din Graz şi din întreaga 
Stirie de mijloc. b. Seyss-Inquart 
ministrul de interne şi Siguranța 
țrebuia să ia cuvântul cu acest 
prilej. 

Intre serviciile de siguranță şi 
guvern au avut însă loc consfă- 
tuiri, în urma cărora d. Seyss In- 


] quart a declarat că nu va mai lua 


cuvântul, ci va veni în una din zi- 
lele viitoare la Graz numai „pe 
tru a realiza integrarea în Fron- 
tul Patriotic a național-socialiş- 
tilor din Stiria. 

In urma acestei sdeclara- 
qi manifestaţia a fost îin- 

erzisă şi mulțimile naţțio- 
mal-socialiste au fost invi- 
tate să-şi suspende marşul 
spre Graz. 

Insfârşit, pentru a se fa- 
ce faţă oricărei eventuali= 
tăţi, împrejurimile oraşu- 
lui au fost puse în stare de 
alarmă şi detaşamentele 
militare au fost consem» 
nate. 

Mai mult, au fost puse în po- 
ziție mitrahere, precum şi mume- 
roase piese de artilerie uşoară, 

Acestor forțe li sau  adăoga: 
noui forțe, trimise în grabă la 
fața locului de la Viena, precum 
și tancuri aparținând diviziei mo- 
torizate din Austria de Jos. 

Insfârșit, pe deasupra orașului 
sboară patru avioane de bombar- 
dament. 

Străzile orașului Graz : sunt 
încă tixite de o mulțime imensă 
în proporție de 80 la sută națio- 
nal-socialiști. 

Totuși, grație măsurilor luate, 
nu s'a produs nici un incident. La 
ora 14, calmul continua să dom- 
nească. 

Universitatea, Scoala Politech- 
nică și școalele primare au fost 
închise până la moi ordine. 


Arabii continuă 
rezistența 


IERUSALIM, 28 (Rador), 
— In centrul Palestinoi 
continuă operaţiile mili- 
tare. Şoseleie sunt închise 
şi supraveghiate cu străş- 
nicie. 

Rebelii, al căror număr, 
de 1200, adică de partu ori 
mai mulți ca în Decem- 
brie, continuă să reziste 
sub comanda şefului pa- 
lestinian, şeicul Mahomed 
Atieh. Mare parte din ei 


au puşti Europene moder- 
ne, 
Concomitent continuă 


măsurile de purificare a 
administraţiei de elemen- 
tele dubioase, 


Aviația japoneză a bombardat 
numeroase localităţi din China 


SHANGHAI 28 (Rador). — Avia- 
ţia: japoneză a bombardat eri majo- 
ritatea localităţilor din China, în Semn 
de represalii pentru raidurile făcute 
Săptămâna trecută de aviația chineză 
asupra insulei Formo:a. Ă 

Pyiaţia chineză a' opus o foarte 
mică rezistență raidurilor de eri ale 
aviaţiei japoneze. . facă 

Numărul victimelor rămâne să fie 
stabilit ulterior. . . . E 


PEK ING. 28 (Rador). — 


LEFON 3.26.68 


Comandamentul trupelor 
'japoneze_ anunţă oficial 
«că soldaţii japonezi au pă 
truns pe o adâncime de 8 


km, în regiunea dela sud 
de local Lingshi. 


"O coloană japoneză, după 


ce a intrat în regiunea de 
sud-est a provinciei 
Shansi, în apropiere de 
Luanfu, încearcă acum să 


înainteze cât mai degrabă 


spre Hloceu, la 50 km, 
spre sud de Lingshi. 


Redactor-responsa bil : V. Olaniuo-Stere.