Buna Vestire anul I, nr. 256, 7 ianuarie 1938

ANUL î. no. 236 


Direotor : 


voia PROTOPOPESCU 


T] (oleg nvațeninllt 


Onest | 


. Ioan Petrovici, uvui ministru al Educaţiei Naţionale, a ţinut 
să fie cel mai civilizat membru al cabinetului, stînd de vorbă, «pe calea 
undelor» — cum singur se exprimă, cu cei a căror soartă şi carieră cad în 
sarcina departamentului său: costaşii învăţămîntului românesc», 

Ţin să relevez aceasta, din pricină că dascălii sînt din categoriile 

„moastre de muncitori ai binelui public, — e un loc comun a o mai 
spune — categoria cea mai neglijată. 

Dela rămînerea de învăţători, cu miile, pe drumuri, la suspendareu 
lefurilor de şase şi şapte luni de zile, şi de aci la nepărtinirile diver= 


selor curbe şi destiinţările de posturi, 


toate guvernele — cu excepţia 


d-rului Anghelescu, care s'a împotrivit cu advărată bravură — au ex 
perimentat dureros pe spinarea funcţionarilor acestora ai luminei, 
Prof. Ioan Petrovici, care mai presus de orice rămîne un mare pro- 


fesor, filosot de substanţă, ţine să 


întaş, mărturisindu-se al profesorimei, 


meargă în linia distinsului său îna- 
părtaş al nevoilor ei, acum ca 


ministru, cum a fost şi pînă eri ca membru al familiei. 

A fost prin urmare o delicată atenţie din partea d-sale să dea ca 
primă circulară a sa ministerială asigurarea că sporul de salarii recent 
realizat de Dr. Anghelsecu va fi menţinut şi sub Domnia-sa. 

Dar noul ministru al Educaţiei Naţionale nu s'a mulţumit să se adre- 
seze numai pancreasului profesorimei romîne, oricîtă atenţie i se cade 


acestuia de sărbători. 


Intr'o poetică conferinţă la Radio — fiindcă mai întîi ea constitue 


o frumoasă pagină de stil — Prof. 


Petrovici sa mai adresat şi acelui 


«suflet şi entuziasm» care (cu lefuri mari sau mici) trebue să comande 
dela orice loc activitatea şcolară, în slujba acelei finalităţi de neam 


care e: cultura. 


«În primul rînd, nouă, slujitorilor şeoalei ne revine să desăvirşim 


risipirea unei calomnii, meşteşuzit 


țesută şi vînturată de duşmanii nea» 


mului nostru, anume că nu sîntem un adevărat popor de cultură şi un 


adevărat factor de civilizaţie. 


Exploatîndu-se anumite fapte secundare care nu sînt absolut carace- 
teristice, s'a izbutit totuşi în anumie cercuri streine să se strecoare acea 
opinie greşită şi să se nască întrebarea dacă noi merităm realmente să 
stăpînim aceste pămînturi bogate, oricît ne-ar da dreptul la ele trecutul 
nostru istoric şi prezența noastră etnică» 

Prof. Petrovici vede în şcoală primul instrument chemat să «spul- 


bere această sfruntată minciună», 


prin menirea pe care o are dea 


«înălța în sufletele ucenicilor, deasupra subsolului de instincte şi porniri 
egoiste, un etaj mai luminos, mai nobil şi mai dezinteresat, o regiune de 


comandamente superioare». 
Cuvinte rare, înaltă apologie 


a culturei, — un motto cum nu sw 


poate mai nobil la o activitate ministerială dela eare sîntem îndreptă- 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


țiți să aşteptăm toate roadele. 


Uitima speranţă: tineretui 


Bilanțul anului francez n'a fost I4- 
sat să se închee în linişte. Cadou dela 
inalte rude moscovite, greva declan- 
şată de agitatorii comuniști, a spart 
prima butelie de şampanie. Greva a 
paralizat viața Parisului, Uzinele din 
Lior€ d'Argenteuil, Gnome şi Rhâne 
sau răsculat. Toate serviciile publice, 
în 24 ore, au căzut în comă. 

Bineînțeles că lucrurile au fost puse 
în normalul lor — dar abia după ce 
guvernul şi-a descoperit lipsa lui de 
inițiativă şi neputința. 

Filmul acestor evenimente a provo- 
cat condeiul ales al lui Robert Brasil. 
lach, șeful redactor al lui «Je suis 
partout>, Articolul lui este o alarmă, 
un dangăt de clopot şi clopotele se 
trag cînd națiunea e în pericol, 

Robert Brasillach declară națiunea 
Jranceză în mare pericol, Franţa este 
în ceasul al 11-lea. Și totuș Franța 
nu-i iremediabil la discreția grevelor 
comuniste care bulversează țara înăun- 
tirul ei şi aruncă nedumerirea în afară. 

Franța a încheiat un an în plină te- 
roare a ceiace o pindește 


an nou, Anul acesta ar putea fi anul 
marei reabilitări şi al justei regăsiri. 
Pentrucă un popor mare, cu tradiţii 


pe drumul 
spre Moscova. Dar Franța incepe un 


vinjoase ca poporul francez nu se 
poate lăsa tras de urechi de toți ino- 
'portunii de pe pămîntul lui, Spiritul 
nou trebue să isbucnească. Pentru că 
ziua nou există, trăește undeva prin 
! tară, mănîncă puțin, cîntă mult şi stă 
lcu ochii împinși în destinul țării. 

| Tineretul francez. Aici îşi îndreaptă 
apelul şi nădejdea Robert Brasillach, 

«Tinerețea care vinează pe marxiştii 
Cartierului latin, cu o majoritate sdro 
bitoare, tinerețea care nu cere nimic 
mai mult decit să sburde și să se sal- 
"eze, tinerețea care, într'aceste zile, 
în aerul înghețat, cu soare pe zăpada 
pufăioasă, şcoboară povirnişurile mur;- 
ților şi sare adincurile, albe», 

Care să fie analiza psihologică, in- 
timă, a nădejdilor ce a scris 
rindurile traduse? Ce l-a îndemnaţ să 
vadă salvarea unei țări pe buza pră- 


celui 


pasliei, în tinerețea cu piept ars în 
soare și mușchii înviorați de sport? 
| Credința lui şi a tuturora celor eu 
sufletul înalt cît fruntea brazilor este 
în sănătatea fizică şi mai ales morală 
a adevăratei tinere|i franceze. 
Dealtfel Europa Nouă va avea — 
cum a început să aibă — la temelie, 
jertfa tinereţii 


i Mircea Streinul 


8 pagini 5 lei 


UNA VE. 


ZIAR UIDEN DE 2vPIA SI IE iritare DONANEASCA 
EIN ZE DE COE SAE CREZI ZET IRT 70052 200. 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii, 


TaLaFoANE] 


Botezul Domnului 


Direcţia, Redacţia 99.6 484.34 


Administraţia . . . « + 4.85.82 


ASTAZI FIREA APELOR... 


cAstăsi irea iale se schimbă...», 
Neamului mărturisirea cd ntărij bisericeşti. Şi n-roadele de pe rumâneşti nla- 


iuri, sorb cu nesațiu nădejdea împărăției cerurilo?, 


aghiazmă. 


Astăzi Hristos Domuul, s'a pogosit în valuride lordan, 


răsună pe 


toate văioagele şi pâraiole 
din cristalele limpezi de 


pentruca  dintr'o 


simbolică şi taină de unde limpezi, să ne arate calca spălării păcatelor. 
Biserica azi sfințeşte apele, 
Cântarea bisericească spune că firea apelor se schimbă, în unde, în pu- 


houie de har şi sfinţenie. 


In pâraiele munţilor şi văilor se aruncă cruci sfinte. Flăcăii Țării se as: 


vârl în valuri, 
Azi e ziua sfântului 


binecuvântată de Dumne: eu, dar urgisită de oameni, de oameni 
nişte legiuni de suflete şt mai albe decât omătul, câre au făcut din 


şin haine de omăt le scot din adâncuri pe maluri de omăt, 


Rotez. Incepătoria mântuirii noastre. 
Şi ni se mistuie suflet ul de albe bucurii, când ne gândim că în Țara aceasta 


rea apelor», piatra de cip ătâi a vieţii noastre 
Din «sfinţirea apelor» şi din «botezuri». Botezuri de sfântă aghiasmă pe 
care o sorb după zile de negre ajunări şi botezuri 
Da, botezuri de sfințenie în propriu-le sânge. 
melor  veleate creştine. Toate întru mărturisirea 
dreptății pe care n'o vor ştirbită, 
De aceia astăzi e ziua lor sfântă. A legiunilor 


duh, 


Flăcii lor de omăt, 


azi începătoria, 
In sfântul Botez. 


mişei, suni 
«sfinţi- 


de sânge. 
Rotezul mucenicesc al pri- 


Domnului Hristos şi « 


albe născute din ape şi 


stau făclii albe lui Dumnezeu, pe toate malurile de 
ape româneşti. Preoţii cantă 'n psaltichie şi cădelnițe tainele sfinte care-și au 


Dar nimeni nu poate cânta mai tare decât ei. flăcăii aceştia, cu botezuri 
de sânge: «Astăzi firez apelor se schimbă...». 


Da, da, astăzi firea 


apelor se schimbă. 


Si entre cer, şi pentru pământ. Mai ales pentru pământul Ţării Roma: 


neşti.. 


«BUNA VESTIRE» 


Libiă 


Comune urbane | 


ABONAMk:; 


1 an Lei 709 
6 luni > 350 
% luni > 175 


Vineri 1 lanuarie 1938 


T Es 
1an Lei 500 
„ Comune ruralg ( 5 luni > 250 
5 luni >» 125 


[Ofensiva Rasei Galbene 


' De pe frontul chinez — nimie nou. Japonezii au făcut nişte propu- 


nrei de pace, care fiind de fapt condiţiunile puse de învingător, fireşte - 


că au fost refuzate de Chinezi. Adică de Mareșalul Ciang Kai Shek, 


demisionat recent dela şefia guvernului şi păstrând mai departe coman- - 


da supremă a armatei chineze. S'a părut la început că războiul din Ex- 
tremul Orient va fi un marș de recreaţie al armatelor japoneze, dat 
fiind că China este încă în faza de haos politic, social şi mai ales na- 


ţional. E drept, în China sentimentul naţional). adică sentimentul de du- 
rată în istorie nu a fost forjat. Poporul acesta, mai bogat numericeşte 
decît toată Europa, a! a atins încă indicele acela sufletesc cînd să aibă - 
drepturi la năzuinţi. La ora aceasta, China are 3 secţiuni: o Chină (a 
Shanghaiului şi a Nankingului) supusă autorităţii Japoneze, o Chină 
alta care luptă en disperarea. Dar ; 


supus“ intiuenţei sozietice şi abia o 


războiul din Extremul Orient este de fapt un război între continente. 

“O statistică recentă, transmisă ieri prin Radio Roma, semnalează 1n 
Ţara Soarelui şi a Doamnei Buttertly, o populaţie de 71.252.800 de ni- 
poni. Recitiţi milioanele di sifră. Viai gândiţi-vă că muşuroiul acesta de 
omenire trăeşte pe uh arhipelag sdrențuit de lăcomia oceanului şi cu- 
tremurat de vulcanii care-i fac temelia şi-i umplu plămînii. Anual, nata= 
litatea creşte cu 1 milion. Aceasta a fost o primă justificare naturală a 
expediției japoneze. Japonia a plecat să-şi caute loc unde, erentual, să 
se mute. Populaţia creşte şi e ză în mare. Nevoia de a scăpa dela 


înec. Cum ? Trecînd pe o coajă - 


coastele chineze sînt închiriate A Mai englez sau american. lar în 2 
Pap sovietic şi-a instalat uzina cu toate 


inima ţării galbene, 
otrăvurile ei, 


nucă dincolo. Da, dar dincolo, 


Iată dar conflictul real şi obstacolul neprevăzut al săi bolului din 
China. Japonia a atins mina susceptibilităţilor europene (recte anglo- 
sovietice) şi americane. O Japonie cuceritoare totală a Chinei cu marele 
ei dar înăscut de organizare vie şi urgentă, devine cea mai mare putere 
în Pacific. In sud, coloniile engleze intră în zona de contaminare. In 
nord, comunismul va fi împins să se fezandeze în gheţurile polare. Pa- 
cificul va fi o imensă baie în care marina americană se va simţi stin- 
gherită. Iar proteetoratele e pe coastele chineze vor da faliment. Ching 
e un hambar uriaş. Comerţul japonez se va umila de belşug. 

Ce stranie este natura acestui război! Realmente China e teatrul de 
luptă al intereselor continentale, al altora — pretextul incidentelor atît 


de brutal petrecute, lipsite de prevederea de a le evita din partea nipo= 


nilo:. Cazul canonierei americane «Panay> este datorit tocmai tempera»: 


mentului nippon, acelui spirit de iniţiativă care se termină în sublimul 


tragic al harakiriului. 


Fireşte guvernul a răspuns notelor de protest 


cu cucernicia uzuală, Statele Unite au nevoie de supremație în Pacitie, 
Deaceia organizează baze aeriene în insulele Aleutine şi Kadiak cu pă 


trule și tot confortul necesar, 
neral la Ministerul de război, 


”otdeodată colonelul Johnson, secretar ge= 
declară că pot dispune în 4 luni de 


1.236.000 material uman. Deci : avertismente. Anglia cu o Indie în doi 
peri, cu Palestina în flăcări, în război radiofonice cu postul italian dela 
Bari care încearcă în limba arabă o destindere în spiritual a marei lor 
revoluţii naţionale, deci Anglia cu Micul Orient fermentat, nu-şi poate 
îngădui luxul intereselor pierdute în Extremul Orient. Iar comunismul 
sovietic, refuzat categorie în Europu, unde Teruelul e cea mai proaspătă 
amintire neplăcută, pompează cu disperare armata chineză cu mterial, 


aviatori şi broşuri. 


Dar care este tragicul fenomenului chinez? Lipsa de unitate şi dem- 
nitate naţională. Cine ştie — poate pînă la urmă, din ciocnirea celor 
două popoare galbene şi a celor 4 interese internaţional-continentale, va 
ercşte saturnian, semeţ şi primejdios, cultul rasei galbene, cum a decla- 
rat printre picături, amiralul Suejug»:, ministrul de interne al Nippo- 


nilo» 


ce 
lon Băleanu 


Neamul care 
IE BORER 0 RA DI E SUI ee TREBE 


se siârşeşiu 
EEE ETISTIEE 13 PIE PIE AEP 


De câle ori ne strecurăm alenţia 
spre nefericitul popor rus, Obser- 
văm limpede că este sortit pieirei. 

Nici-o singură posibilitate de în- 
wiere, mici cea mai infimă pulinsă 
de a eşi din drumul către moare. 

Pentrucă Rusia de astăzi nu mai 
este o țară care să ardă din propri- 
ile ei potențe pentru un mare ră- 
sărit de mâine. Ci este o țară care 
piere, se consumă într'un păcat con. 
tinuu. Cine poate şti dacă situația 
de astăzi, infernul acenluat toli mai 
mult nu este răscumpărarea vreu- 
nui mare păcat istoric săvârşil în 
cursul veacurilor, păcat de care ră: 
spunde astăzi cu capul şi cu sân 
gele lui fiecare rus! 


S'au stins în pragul acestei: țări 


1937 bisericesc 


ilori sângerate 


răsărite în “glia h sericii 
noastre sfinte 


de lERO-DIACONUL CRISTOFOR DANCU 


Pi 


MĂ iai lucru este în obiceiul rumâ- 
mesc, ca la capătul vieţii de roade a 
ogorului, plug şi plugarul să facă popas. 
Şă facă popas şi să arunce cătări de 
iscoadă peste cele făptuite. Şă vadă 
cât rodit-a țarina, să se întrebe de ce 
n'a rodit mai mult, să-şi aducă aminte 
ce furtuni, ori grindini, ori pacoste de 
jigănii iuratu-i-au prin năpastă din 


=u_pârga ce i se cuvenea, pentruca în 


cale din urmă, să ridice ochii spre Cel 
ge ține pripoana stavilelor ploilor şi ale 
furtunilor, şi să zică, ori cum ar sta 
bicrurile: 


mi-ai dat şi Doamne ajută-mi în c.le 
ce vor fi şi vor veni! 

Acesta-i chip şi feleşag “de suflet şi 
inimă rumâneşti. Aceasta-i o aşchie de 
cer şi duhovnicie din sufletul suferitor 
al dreptului lov din marea bătrânețe 
a Scripturilor sfinte, aşchie sărită şi 
popăsuiţă în sufletul Neamului nostru. 

Şi-l mai face lucrul acesta tot meş»= 
teşugul, țoată breasla rumâ ească. Il 
face tot natul de ori unde şi de pretu- 
tindeni. Tot ce-i rumânesc îl face în 
aceleaşi gânduri şi în aceleaşi predanii 
de cuvioase datine româneşti. 


— Doamne mulțumescu-ți pentra se [O sasi fac iar acelaş lucru. Iar noi 


suntem de două ori ostaşi. Ai lui Hris- 
tos şi ai Mântuirii Neamului. Şi chiar 
dacă acum ne găsim în redute şi pe 
baricade, dar fiindcă ziua începătoriei 
anului este cea mai mare a tuturor 
acestor socoate de trecut şi a pătrun- 
derilor de ce va fi, de viitor, între 
două mişelnice atacuri, punem  flinta 


palatelor imperiale, îşi dădeau duhul 
cântând. Şi erau printre ei mulţi lo- 
qionari. Ba chiar şi generali. Printre 
mărturisitori... 

Deci, cel mai mare ogor îl avem în 
faţă. Chiar acela în care se cuprind 
toate celelalte ale vieţii noastre. 

Avem de privit pe ogorul anului tre- 


la picior, dăm onor lui Dumnezeu, şi ! cut, Calea Bisericii noastre. 


câteva clipe le dăm celor trecute in 
anul sfârşit. 

Avem în faţă câmpul cel mai mănos 
şi cel mai frumos al vieţii noastre ru- 
mâneşti. Țarina în care răsturnător u- 
riaş de brazdă reavănă este Duhul Bi- 
sericii,., Deci avem aşa un fel de vi- 
ziune scoborâtă cu paşi de mare greu- 
tate, din fundurile istoriei noastre. Din 
adâncurile ei de botez alb creştin. Is- 
toria naşterii 


vremi cu chinuri şi roate de sfârtecara 
pentru mărturisitori, pe vremi cu fiare 
şi mişei înfrăţite şi într'un gând a- 
runcate împotriva jertfelnicilor noi măr- 
turisitori, ale căror trupuri în timp 
ce ardeau unse cu răşină făclii în jurul 


“tri de carne, ochii lutului, 


noastre ca Neam, hăt,! ba 
hăt, pe vremi cu Cezari şi legionari, pe| 


intuind acestea pentru vremea anu- 
lui 1937, la început chiar ochii noş- 
ba char 
şi cei ai sufletului, vor fi fulgerător 
uimiţi de un trăznet de lumină. 

13 lanuarie 1937! 

Unul din cele mai mari vârfuri ale is- 
toriei noastre bisericeşti şi româneşti, 
chiar al istoriei ortodoxiei creş- 
tine ecumenice. 

Cel mai mare act al nostru de ecu- 
menicitate. ZI 

Cel mai îazăpezit vârt de jertiă, pe 
care l-a dat şi-l are Neamul acesta, 
dela cele două porţi: ale răsăritulțu 
şi ale apusului, : 


Majadahonda. 

Născătarul lui, slugă la altarul lui 
morți în, şi pentru apusuri. 

Jertfa Moţa-Marin. 

Dacă vroind să spunem tot despre a- 
nul bisericesc 1937, am spune numai 
două vorbe: jerț/a Moja- Marin, cred că 
am spus totul. 

De ce spun asta! 


A ieiea vieţii lor puţină zibavă de 
gând ne va tălmăci deplin. Și ne vom 
opri la stegarul şi întâiul stătător al 
celor plecaţi pe căi de moarte omenea- 
scă, pentru învingerea morţii sufletelor 
şi răscumpărarea păcatului lenevirii ce- 
lor mulţi. Acela care toată viaţa lul a 
fost o arzândă făclie de pildă duhovni- 
cească în toato. Şi o neîncetată urcare 
pe căi de luceafăr pe căi arhangheleşti. 


Mara cel cu suflet şi nărav de crudă 
pruncie. Naşte:ca lui într'o cetaţe tie 
ortodoxie, Cetate în care dreâpta cre» 
dinţă veşnic era în vâltoarea ispitelor 


şi momelelor papistaşe. 

Născătorul lui, slugă la altarul lui 
Hristos. Dar slugă dreaptă, Un-ori chiar 
nebună pentru Neamul său şi pentru 
creştinătatea-i gata de ştirbire. Atunci 
„Popa Moţa”, din inima codrilor care-i 
ajutau în răsmeriţa duhului său împo- 
triva minciunii, era depus în Gherlă. Ac 
sângera. cu gândul şi inima rămase 
pe altarul sfânt al Domnului, văduvit 
de sf. Jertfă, de Sf. Leturghie. 

Ei, toate acestea, cu aceeaş sfântă 
băgare de seamă ca la jertfelnicul Pris- 
tol, în ceasuri de singurătate, ori de 
pace şi chiar de furtună, le sădea e- 
vlavios în sufletul lui Ionel, dragul lui. 

Şi'n Ionel, din frăgezime chiar, clo- 
coteau chemările căilor mari. Mai mu;,. 
în ceasul naşterii sale, desigur că Dum- 
nezeu a scos un strop de sânge muceni- 
cesc creştin, din pământul dacic, care 
a avut desigur destul şi are încă, şi 
l-a împrumutat alcătuirii sale de viaţă. 

Căci prea din-tinerețe ardea în el, 
făciia darului muceniciei; 


(Continuare în pagina 2) 


atâiea mari entusiasme încât se 
putea uşor bănui că reservorul spl- 
rituul ve care-l cunoşteam este 
complet epuizat, deşeriat pe  dru- 
murile iără de capăt ale pustiului, 

Priviti harta geografică a Rusiei 
şi scrulaţi o clipă geografa spiritu= 
ală a celui dintâi neam creştin. Ce 
mai putem vedea în clipa de fați 
Intinsul Rusiei este ca o mare se- 
cată. Punctul de unde altădată ple+ 
cau toate mărturisirile creștinătății 
ortodoxe astăzi este un imens a= 
bator. [i 


Crucii doborâte odată i se caută 


astăzi tot mai multă întunecime, 
Singura înviere a Rusiei numai 
de acolo ar fi putut veni: dela răs: 
tignire,_ dela recunoașterea -unicu- 
lui simbol şi unicului adevăr al 


fiinţei şi existenţei lor pământene, — 


Rusia nu mai are copii, numai a- 
re tineret, nu mai poale avea în cli- 
pa de faţă viitor, 

Ultimele telegrame ale diverselor 
agenții de publicitate europene, ne 
cutremură. ! 

In noaptea Anului nou — ne a- 
nunță agenția «Ştefani» — au fost 
executale 100 de persoane învinuite 
de acțiune împotriva lui Stalin. : 

Aceasta este religia şi polilioa 
celui mai mare popor din Europa: 
«religia» şi politica vieţii unui om. 

Nimic nu mai contează pentru 
«destinul» lui. Insuşi destinul nea- 
mului a fost sacrificat, 

Să fie învățătură pentru tnți. Ru: 
sia este clopotul spart înir'iun Ga 
murg trist, îm sfârșitul înruşi: cl 
unei agonii după care urmează 
neapărat moartea. i 


Gabriel! Bălănescu 


PE e PIPER ap, i 


Ecouri europene 


«aNEO-PARLAMENTA- 

RISMUL» 

Se pare că parlamentarismul este 
în agonie peste tot. Fireşte că de- 
olinul parlamentarismului se iveşte 
Ja popoarele cari reuşesc să capete 
o conştiinţă mai închegată a exie 
tenţei lor geogratice. 

In România sa cam văzut şi se 
va mai vedea. 

In Franţa însă este cu totul sur- 
prinzătoare orientarea nouă ce se 
arată pe ici pe colea, dar este destul! 
că se arată. 

In ultimul număr din «<Gringoire 
sub semnătura Le Mecontent Moyen 
ge citează câteva cazuri separate din 
politica diverselor guverne, preco- 
pizând un neo-parlamentarism. 

Cert este că acest surprinzător 
«neoparlamentarism» nu va fi de- 
eât o cădere categorică a parlamen- 
tarismului ca principiu şi ca mijloa 
de conducere politică. 

BANI ARUNCAŢI 

Un ziar francea făcând un exa- 
men al bugetului din 1938, sublinia- 
ză următoarele cifre: 

Contribuţia Franţei la Societatea 
Naţiunilor 14.000.000. 

Institutul internațional de coope- 
raţie 3.000.000; Comisiunea franceză 
de cooperație intelectuală: 20.000 fr; 
Federaţia franceză a diverselor asa- 
ciații pentru Societatea Naţiunilor 
80.000 fr. etc. etc. 

Sfârşind astfel: «Se mai găsesc 
contribuabili pentru a zice că aceș- 
tia nu sunt bani aruncați pe fe- 
reastră ?» 

Noi nu mai facem nici un comen- 
tariu. 


sia fa 
ri 


Ei 


JE SUIS PORLOUT în numărul din 
ȘI Decembrie se ocupă de situaţia par- 
tidelor politice din România indicând 
cifrele căpătate de fiecare pariid în 
parte, 

In concluzie se subliniază impor- 
lanța partidului „Totul pentru ţară” 
Şi atmosfera de luptă pe acre legiona- 
rismul a creat-o în România. Dease- 
meni se mai arată declinul regimului 
parlamentar, 


D. Lâon Blum a fost una din cele 
mai intesesante vedete ale decaden- 
ţei democrate din Franja. 

Amoral ca toţi jidanii, d. Leon 
Blum a pretăcut Franţa întrun câmp 
de luptă socială. Democraţia d-lui 
Blum n'a putut rezolva criza politică, 
prin care trece Franţa. Dimpotrivă, 
situaţia s'a înrăutățit veche ţară re- 
gală transformându-se în teatrul u- 
nor conflicte tragice pentru presti- 
giul francez. 

Inşişi francezii au început să con- 
damne democraţia, etichetă sub care 
se ascunde, deobiceiu, jidovismul. 

Presa pariziană arată în ce stadiu 
a ajuns reacţiunea franceză îimpotri- 
va democraţiei apatriotice. Cine ştie 
dacă, în curând, unu vom avea de 
inregistrat importante schimbări în 
țara atlantică. 

Ey 

„Candide” anunță că, de curând, 
Ceka a sărbătorit jubileul de 20 de 
aui. Cu ocazia aceasta, Stalin l-a pri- 
mit pe Nicolae Iejov, pe care l-a feli- 
citat pentru activitatea depusă în fa. 
vorul fericirii bolșevice. 

Gestul lui Stalin e semnilicativ, Ce- 
kiștii se bucură de cea mai mare con: 
siderație în U. R. S$, S. Stalin i-a 
omagial olicial pe călăil Rusiei, adică 
dinamita, care a răsturnat în pulbere 
turlele bisericilor, pluloanele de exe- 
cuție, (Gari, în zumzelul motoarelor, 
împuşease preoțimea îngenunchiată In 
sânge, spânzurătorile din Ucraina, in- 
ceudierea gospodăriilor muncite de 
kulaci, spionajul abject, asasinarea ge- 
neraliler p !bi din Paris, adică, prin- 
trun singur cuvânt: CRIMA, 

Stăpânii Rusiei de azi guvernează cu 
pușca şi cu ştreangul. Comuniștii stă- 
pânese în numele diavoluliui. “Totuși, 
mai suni oameni, cari cred în selia 
întunericului, se face slugi ale asasi-. 
nilor, își împvroaşcă asupra sufletelor 
cinstite otrava. 

Stalin și Ceka,., 

Semniticativă întâlnire! 

Urgia întunericului sa abătul asu- 
pra Rusiei şi ghiarele diavoulllui o 
sfâşie, 


PALPITANTI 
“* BENZ AȚIONAL/ 
0 GAPTIVANTI/ 


| CU MARELE TRAGEDIAN 


0001. (8 MEBO Fun 


1937 bisericesc: 


MONSTRUL GALE 


INHLJINOIEIE 


iori sâagerate 


făsărite în glia bisericii .:0:sire stiinte 


Să (Continuare 

Anul 1937. Plecat dela piciorul al- 
tarului sfânt al bisericii drepteredin= 
cioase din Orăştie, lângă care se năs- 
use, duce cu sine în faptă şi cuvânt, 


istoria Neamului său tocmai în primele | Lumi cari i- 
veacuri creştine. Veacurile prigoanelor | în credinţă 


şi muririlor pentru Hristos. 

Cum? 

In apusuri creştine cu numele, nepra- 
voslavnice în mărturisire, tiranii şi ue- 
legiuiţii împroşcau oţele spurcate din 
mitralierele Necuratului în faţa lui Hris= 
tos 

Moţa nu poate răbda ageastă întu- 
necare cruntă, 


Mojţa pleacă să-L apere pe Marele | dică 


Rănit. 
Moţa pleacă să ducă lumină, lumină 


din răsărituri ortodoxe, apusurilor cu D 


alte crederi despre adevăr. | 

Şi Moţa duce lumină, lumină adevă- 
rată, dela isvor şi neîntunecată nici cu 
putinţă de întunecat. Lumina trupului 
lui de martir, pus între mutraliera în- 
dobitociţilor păcatului şi obrazul Răs= 
tignitului iarăşi. 

Fără vorbe, fără planuri, fără surle, 
fără ezitări. In nebunesc dar de dăruire 
iuireagă pe altarul Jertiei, 


Era în sângele lui taina altarelor | codrii 


ptinte. Ă 
| Dela altar, pentru altar, pe altar... 


din paz. l-a) 

Aşa a înţeles el propovăduirea adevă- 
rului ortodox al răsărițului, în faţa lu-: 
milor de credințe cari i-au persecutaț 
Neamul, Cetatea, părinţii, ale apusuiui,. 
au persecutat leagănul drept 
al naşterii sale, tocmai peg- 
tru o rănire din parte-le, a Adevărului, 
Pentru erori, 

Aşa a înţeles Moţa, copilul născut 
lângă altar, să le răspundă. Pentrucă 
era în miezul orțodoxiei cu trăirea vieți 
sale. Și ştim noi că Ortodoxia este 
iubire, pentrucă iubire este creştinismul 
şi pentrucă Ortodoxia este Creştinismul. 

De asta spuneam ce spuneam. Că a- 
anul 1937, este anul cu unul din 
cele mai mari semne de sfântă ecu= 
menicitate înfăptuită din fericire şi mila 
omnului, în Neamul nostru. De ugul 
din copii lui. De cel mai mare şi mai 
alb copil al lui, din veacul, din chiar 
mileniul acesta, în care trăim, 

13 Ianuarie 1937! Biserioa Ortodoxă 
românească printr'un copil al ei scoboa* 


ră cerul pe pământ sau urcă pământul 
la cer... 


Masa şi ceilalți au fost văi de istorie, 
şi pământuri româneşti ce-aa 
primit ecoul ceresc de chemare al Qo= 
pilului născut lângă altarul bisericii dia 


N 
= 


Dradoş 


LITERATURA 


Protopopescu : TIGRII 


(Editura „Cugetarea“) 


In fîrumoaşa revistă a d-lui Ni-] Desigur că humorul a fost tot-| spune dacă această carte este ro- 
colae Roşu, DECEMVRIE, d. Con- | deauna, nu numai, indiciul unei su- 


stantin Stelian iscăleşte sub titlul 
de mai sus, următoarea cronică l- 
terară : 

Despre literatura d-lui Dragoş 
Protopopescu şi, în special, despre 
penultima sa carte, Forta 13, am 
mai avut prilejul să vorrbim alt- 
undeva, cu doi ani în urmă. Spu- 
neam, atunci: „Deşi foarte comod 
şi tot pe atât de ceri, paradoxul as- 
cunde în sine adevăruri a căror 
logică este mai strigentă decât cel 
mai impecabil silogism, Afirmam a- 
ceasta atunci, când inversam îai- 
moasa îrază a lui Boileau: „Stilul 
e omul”, în „Omul e stilul”... 

Int”adevăr cu Fortal 13, odată 
cu o viaţă furată realităţii imediate, 
d. Dragoş Protopopescu aducea un 
stil pe care numai la d-sa il mai 
întâlnisem, în Jarmarocul Metehne- 
lor, într'o bună măsură. Cu Fortul 
13, autorul se promova din acest 
punct de vedere, pentruca, în con- 
tinuarea acestei opere, în Tigrii, să 
ni se prezinte vecin cu desăvârşirea 
sa proprie. 

In cele două volume pe care d. 
Dragoş Protopopescu ni le prezintă, 
acum sub titlul simbolic de 7igrii 
întâlnim, în continuare, prezentarea 
unor eroi cunoscuţi din Fortul 73. 
Spunem: cunoscuți — dar numai 
in anumite ipoteze, pe anumite fa- 
țete. Cele aproape şase sute de 
pagini de acum vin să completeze, 
să desăvârşească sondarea, analiza 


şi reliefarea sufletească a acestor | Precuvâniarea i 
îm. | mine, nu și pentru. cititor, spre a 
| poseda şi mai bine cheia artei d-lui 


eroi, în care oameni şi fapte, 
prejurări şi prilejuri, sunt departe 


perioare lucidități, dar şi arma no- 
bleţei. 

„Numai cu râsul poţi ucide”, spu- 
nea scânteetorul Friedrich Nietzsche. 
Insă, tot atât de sigur mai este şi 
faptul că humorul este un apanagiu 
genetic, Forţat sau împrumutat ra- 
tează dela primele încercări. Moti- 
vul acesta îl considerăm pricina a- 
cuzaţiilor aduse d-lui Dragoş Pro- 
topopescu de 2 anumită critică, 
învinuindu-l de snobism sau in- 
fluenţe stilistice engleze. 

Autorul Fortalui 13 şi Tigrilor 
posedă structural humorul cu cele 
două fațete ale lui — ironia şi bo- 
nomia — considerându-l ca „un as- 
pect al Raţiunii: mătură norii şi 
redescoperă cerul limpede al gân- 
dirii” 


Scriitor de elită, conştient de p:a- 
pria-i artă, d-sa ne încredinţează 
că: „Scrisul e ceeace era spada in 
Evul Mediu. Un apanaj de nobleţe”. 
Şi intoxicat de maldărul de macu- 
latură ce se dă publicului cititor, 
continuă pe bună dreptate: „O lege 
trebuie imediat să interzică ţine- 
rea condeiului în mâna acelora care 
nu au în urma lor câ'e,a ge:eraţii 
de ştiutori de carte”, căci, /aşitățile 
„formulei literare provin din marea 
greşeală a democraţiei de a fi pus 
mitocanului cartea în mână”... 

E o datorie a -cittiorului Tigri- 
lor să pătrundă “şi printre rânduri 
autotului, Pentru 


a rcedita ceeace cunoşteam mai | Dragoş Protopopescu. 


dinainte, prezentând numai ca sin- 
gură înrudire numele şi îinul spirit 


de atitudine lucidă atât de caracte= | lume, | 
recenzarea romanelor: — Nu putem i: 


rizant al prozei autorului. 


Tigrii Ediţia |l-a 

Romanul! d-lui Dragoș Protopopescu, 
epuizându-şi prima ediție în nu mai 
muli de o lună de zile, sa pus sub 
tipar ediţia II-a 

Ehţia Il-a a romanului TIGRII va 
apărea corijată și lucrul merită să fie 
menţionat, llindez prima ediţie tipă- 
rindu-se în plină dârdoră electorală, 
cu coreciuri lăcute între trei-patru 
trenuri pe săptămână, cariea a lost 
destigurată de mulle erori de tipar, a 
căror gamă ovoluiază dela apariția 
numelui filosofului  germau  HART- 
MANN cu un singur n, la allerarea 
unor versuri clasice ca: 

Tiiyre lu patulae,, ele. 
şi de aci la scrierea lui s'au fără apos- 
trof! 

In plus, câteva emendări de stil şi 
îrază, vor da o șlefuire în plus noro- 
coasei cărți. 
«Falanga», 
revisia, pe care o conduce d. Malee- 
scu-Maltei, e 9 bună publicaţie româ- 
nească pentru muncitori. Trebuie răs- 
pândită. 
Prigoana religioasă 

în Spania 


S'ar cuveni poate ca să prezen- 
țăm un rezumat al acestor două vo- 
aşa cum se: pare de obicei în 


tre Miomandre cu o prefață de Paul 


man sau alt gen literar, — Despre 
mania genurilor vorbeşte tot auto- 
rul în precuvântare, Noi care, deca- 
semenea, nu ținem morțiş la cata- 
logări ci, la viaţa artei, nu ne pu- 
tem îngădui o rezumare, cu atât 
mai mult cu cât nu avem deaface cu 


+0 introducere, o tratare şi o în- 


<heere, cu o acţiune unde 2roii se 
nasc, trăiesc şi mor. 

Fiind vorba de o galerie foarte 
bogată de oameni cari trăesc aevea 
în carne şi oase, prin care autorul 
a reușit să realizeze pictura nu fo- 
tografia, poezia şi nicidecum re- 
portajul — şi aici stă unul din cele 
mai mari merite ale d-lui Dragoş 
Protopopescu — în această privință 
reuşind să mearrgă fără greş pe o 
muche de cuţit. 

Nicolae Fălu, Fănică Anastaz, ge- 
neralul Vivi Brâncovean şi Eulampe 
Sibică, în deosebi, sunt tipuri cari 
trăiesc într'o :eliefare de sine stă- 
tătoare, indiferent dacă i-am cu- 
noscut aevea sau nu. 

Ca şi în Fortul 73, şi în Tigrii,; 
tânăra generaţie, care a sângerat şi, 
freamătă eroic pentru întruchiparea ; 
marilor destine ale neamului, şi-a | 
găsit prin pana d-lui Dragoş Pro- 
topopescu interpretul artistic de a- 
ceeaşi demnă ținută. Viaţa de im- 
pilare prin arest este redată magis- 
tral, cu tot ineditul, prospețimea de 
duh şi naturaleţea cei. 

Cu aceste mari calități, micile 
disonanţe descriptive pe care auto- 
rul, e probabil că, le-a făcut şi 
in'enţiozat, cartea d-lui Dragoş Pro 
topopescu nu se poate bea cum re- 
comandă autorul: ea se citeşte şi 
se degustează pe indelete pentruca 
farmecul să fie şi mai mare. 

Constantin Stelian 


tradusă fiind, îm franțuzește de ă-|D. lon Foti, 


poetul de frumoase realizări lirice, 


Claudel, va apare înainte de Sărbă- | ar trebui să-şi reediteze versurile, pene 


torile Crăciunului, revăzută şi mult 
adăogită și în versiune românească 
datorită scriitorului Constain S elan, 
la Editura ..Cwuetarea”, 
Vasile Băncilă 

a publicat lucrarea „Tragicul lui 
Pârvan şi tragicul modern”, o îru- 
moasă incercare de-a defini vasta 
personalitate & marelui istorician. 


«Răsceuce» 
romanul d-lui Al. Gr, Piepleanu, a- 
părui în uliimul timp și care a avut 
un Îrumos succes de librărie, iinde 
să apară în a doua ediţie, Se g se:te 
numai în vitrina librăriilor din Capi- 
tală. Carlea se poaie comand: și la 
autor în str. Rădiţei 43 bis secel. 6. 
In primele luni ale anului vii.or, 
d-sa va tipări la o cunoscută eli'ură 
din Capitală un al doilea roman al 
cărui titlu nu ni La Împăriăşit. Vom: 
reveni. 
«Zamolxe»; Ă 
opera muzicală a ii Livia Rusu va 


Paimoasa şi interesanta lucrare, care | din străinătate. 


Orăştie. Şi cel dintâi, — Marin -- a 
fost aşa de înfiorat de glasul vulturesc 
al ecoului, încât s'a dăruit HHristosului, 
mistuit pe acelaş rug de jerttă şi ştiu- 
țenie. Act ce a sguduit istoril de po- 
poare. 

Mai zice cineva că acesta nu-i centrul 
anului bisericesc, centrul vieţii Nea- 
mului din anul trecut deci? 


Ă cam mai ales, când roadele Jert- 
fei sunt gata să năvăle în flăcări, şt 
să mistuie toată răutatea, e cineva de 
altă părere? 

Duduie chiar şi cerurile de chemă- 
rile rugului.. 


Piu: ei însă, țoață răutatea. 
Pigmeii şi slugile diavolului, au tă- 
găduit lumina chiar în vremea răsăririi 
ci. Dar Jertfa 2 nemăsurat lucrătoare. 
Ne scoborim acum în câmpul şi în 
pasul cronicii vremii de care vorbirăm. 


Ştim noi că Biserica noastră trăeşte 
uumai prin virtutea imenselor ei va- 
lori de adevăr pe care le are în tezaur, 
şi prin mila Domnului. Oamenii, numai 
oameni rămânând mereu, afară de ex- 
cepiile cereşti, prometeice, ca acela a 
anului trecut, au grămădit valorile în 
auhiloze de ghips. Formal Biserica noas- 
tră, e un desăvârşit birou democrat 
de socoteli pământene. Ca orice birou, 
cu contabilităţuri şi registre. Dar fără 
Scripturi şi fără Canoane; (Canoanele 
îs ruginite... Scriptura... utopie) Legea 
Bisericii, Legea Statului, Mecauismul ei, 


tru a fi cunoscute. 
«Căciuliţa Roşie», 

poemul dramatic al d-lui Radu Gyr şi 
al regretatului N. Milcu, înregistrează 
un frumos succes. „Căciulița Roşie” e 
un poem de suave frăgezimi pădurene, 
Noi 1-2m văzut reprezentat la Cernăuţi, 
de unde am rămas cu jrumoase nostal- 
gii pentru basmul țin şi de admirabile 
versuri al acestor doi poeți. 
Vladimir Nichitovici, 

un Yistins p.ctor regional, va or- 
ganiza în Curând o interesantă ex" 
poziţie la Cernăuţi. 


A apărut: 


„Luceaiărul” organ de doctrină na- 
ționalistă, la care colaborează d-nii: 

George Radomir, Geo A. Boreza, 
Sorin B. Rareş, Enache  Bijenaru, 
Emil Pop, Stroe Nicolae, Mihail Mi- 


duş, Mihail Daneş, Marinescu - lo- 


neşti, George Manovici, 1. Dumeo- 


ji înaintat în curând unei mari edituri | Schidul, lon S. Dumitrescu-lami >. &, 


M. Str. 


mecanismul lui. Indrăsneşte cineva să înmulțească „Jegheoanele” şi lupta s'a 


zică împotrivă..„.? Domnul Stat veghea- 
ză şi are puterea pământeană... 

Aşa se face că anul trecut, când Bi- 
serica noastră, Ea însăşi sguiuită do 
chemarea la adevăr şi viața sbuciumată 
sfâşietor de 13 Iantarie, 13 Februarie 
şi de Majadahonda, s'a aplecat qu tru- 
pu-i de răni şi durere asupra mucenici- 
lor el, a fost apucată democratic de 
ceafă şi chemată în cămările rezervei 
şi răcelii tot democrate. 

Pentru prima dată, de mulţi ani tre- 
cuţi, Biserica a fost altceva decât bi- 
rou şi contabilitaţe a bunurilor nu ştiu 
CUL. 

Anul trecut, 1937, rod al aceleiaşi 
Jerițe a lumilor noi pornite, căzute şi 
intoarse dela şi la icoane, Biserica A 
FOST EA, BISERICA. Prin Sinodul ei 
a tăiat ghiara javrei necredincioase. 
suprinsă întinsă pe altarul pe care-l 
mânjise până acum. (Deabia acum a fost 
văzută...!) Şi pe care voia să oficie- 
ze ea. 

Na politica, na partidul, va hotărt 
paşii de foc şi cer ai Bisericii, ci eu 
singuză şi-i va trasa. 

In ține, după amâr de vremi, oa- 
menii Bisericii, conducătorii, prinții ei, 
jae iar istorie, 

Pe urmele Jertfei. 

Tot 1937. 


! nima răilor şi a răului, a fost cres- 
tată. Dar în fine şi un popas de tris- 
teţe. Tot 1937. Era firesc, ca după 
atari înălţimi amintite, întunericul să-şi 


ducă şi mai disperat. 

Biserica a fost totuşi şi jicmtă. ȘI 
incă cu mult rafinament. De cavalerii 
hidoşi ai umbrei. Care au ofensat pe 
chiar Capul B.sericii noastre. 

In faţa I. P. S. Patriarh tot în 1937 
liliecii şi bufniţele decorate ale franc- 
masoneriei naţionale (vezi bine...) au 
făcut act de pocăință, şmerită cugetare 
şi proprie nimicire. (Dar au plecat în- 
tregi totuşi din fața Șefului Besiricii...) 

Au declarat că se desființează şi se 
pocăiesc, ca să-şi închirieze  bruba. 
Fără spovedania creştină. Pentruca azi, 
să iutocmească lista stăpânirilor țării 
şi să-şi urmeze liturghiile negre din 
burghezul, elegantul şi liniştitul car- 
tier apusean al Bucureştilor, în care s'au 
mutat. 

E partea de penumbră 8 anului 1937 
pentru Biserică. 

Dar care față de cascadele de lumină 
răsărite nu contează. Trebuia amintită 
totuşi. Pentru istorie. 


N egurile au fost spulberate. Penum- 
brele rămase se vor topi. Anul 1937 oi- 
sericesc, a fost anul jertfei, anul îuce- 
pătoriei mântuirii noastre, cu paşi. mari 

Anul mânluirii uoastre spus necon= 
venţional şi nici stereotip, ci sânge- 
rând, din inimi dornice de mânhure, 

lar anul 1938 se anunţă fără cătuşi, 
deplin înţelegător şi deplin mergător 
pe căile Jertiei. Doamne ajută! 

AŞA SĂ-L DEA DUMNEZEU! ANUL 
LEGIONAR...! 


CALE 


NDAR 


Joi 6 lanuarie 1938 


ORTODOX: + Botezul Domnului. 
CATOLIC: ț Botezul Domnului. 


Astăzi, fiind ajunul Bo 
suat suspendate. | 


pi ziz răsare 6.54, apune 1849 


botezei, toate spectacolele 


Tel, 4717! 
Mâine Joi, Vineri şi 
Dumineocă la ora: 6 

' Sâmbătă la ora 6; 


Regina Maria 


As00, Poimpăeie Sign Peel 
e 


de 


Mâine Joi şi Sâmbătă 
în matinauri la 2 jum. 
mm fiecare zi la ora 6 


LIBER 


Tel. 546.80 


In fiecare seară la o 


CO 


az ee ga direcia Dal SICA ALEXANDRESCU 
COMOEDIA. '» Wprarmtungite 


i în matineurile 
âmbătă şi 
Duminecă la ora 2 jum. 


Problema de rezolvat 
Kontuşovca- Palace 


OM de INCREDERE 


Ip fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 


Vineri şi Duminecă la ora 2 jum. 


Stăpâna din La Paz 


Fraţii Karamazov 


Gândul 


Mâine Joi, Vineri şi Duminecă la ora 6 
ULTIM 


TEORIA COCOȘULUI 


ELE 8 SPECTACOLE 


ra 9 şi în matineurile de mâine Joi, 


Vineri, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 


NIALE 


Regia ; Aurel [ Malcan 
Astă scară spectacole sunt suspendate sui 


Teatrul A 


LHAMBRA 


ALHAMBR A-PALACE 
2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Viădoianu 


Muzica de 


1. Vasilescu 
Lot ei 


EPITET RETEA ZE SEI 203 ca LIIORPA 


Joi matineu TEATRUL MODERN Joi seara 
şi Str. Sărindar 14 şi 
Vineri seară Director ionel Ţăranu Vineri matineu 

Crima din 


expresul verde 


SINGUR 
LA 


HEINZ R 


supranumit 


rulează de 


În o a iei 


ŞI de | 
LA CARLTONȘ 


Cel mai bun spectacol 
din Capitală 


JOAN 
CRAWFORD |; 


FRANCHOT TONE 
ROBERT VOUNG 


AVENT UALERA 
DIN TBLEST 


Matineuri dela 9 dim, 


LA SELECT 


MTA CU AEDETIȚE 


cu Myma Loy și Willam Powell 


Matineuri dela ora 9 


£ > ș | 
| 

N=VASTA 

| DER MUSTERGATTE | 

Formidabilă comedie care a cu- 

cerit Berlinul, Viena. Parisul şi | 

New-York-ul, cu 


pe care ziarele pariziene l'au 


«CHARLOIT Al. EUROPEI» 


TRIANON ELISE | 


nbâbininbicuii pg indieni act 


obotează 3. 


Noaptea de 13... 


e da tg 


UIIMANN 
Bobotează ls 


CP 


CINEA ARO eee 
Prezintă cal mal bun film de splonaj 


. $ 
„Domnişoara Doctor * 
cu Ditta Pario, Pierre Blaachar şi Jouvet 

EDT TRIER 0 A 20CEE FA: 28 VECINE ARRP FIER 


Prezinlă de Bobotează 


MARTA EGGERTH 
N 


O 
-I 
a 
3 
Er 
Le, 
= 
: 
e 


Regina Valsului 


şi mareie film senzaţional 


Misterele 
Fortului Gray 


Teatrul Modern 


D. Ionel Ţăranu, directorul Tea= 
Ţtrului „Modern” din str, Sărindan 
joacă Joi (Bobotează) în uatineu 
„Crima din Expresul Verde” ian 
seara „Noapiea de 13...”. D. St lon 
(Vineri) în matineu „Noaptea de 
13...” iar seara „Crima din Expre= 


sul Verde”, d Pta 


Astiel cele două-mari succese ale 
stagiunii vor alterna pe afişul Tea« 
trului „„Modern”, oterindu-se specie 
tatorilor un sănătos prilej de veselia 
şi de voie bună, 


pă 


 £ 


cp. 


«BUNA VESTIRE» 


fedința comitetului executiv 


Eri dimineaţă sa intrunit, la clubui 
central, comitetul executiv al partidu- 
lui naţional-țărănesc. Şedinţa a fost 
prezidată de d. luliu Maniu. 

După o scurtă consfătuire între 
d-nii luliu Meniu, L Mihalache şi 
Virgil Madgearu, şedinţa a fost des- 
ohisă, intrându-se în ordinea de zi, 


EXPOZEUL D-LUI 
IULIU MANIU 


D, luliu Maniu arătând că a consi= 
deraț necesară convocarea acestui co- 
mitet, date fiind ultimele evenimente 
politice, evidențiază că diferite sunt 
sentimentele ce vor anima această şe- 
dință : bucuria rezullatului alegerilor 
pe de o parte şi durerea pricinuită de 
recentele defecţiuni, pe de alată partie. 

Infierează procedeele folosite de gu- 
vernul Tătărăscu, în alegeri, în spe- 
cial şi elogiază spiritul de înalț civism 
al corpului electoral. D-sa, în acest ca- 
dru, elogiază magistratura și armata, 
care, cu excepții neînsemnate şi-a fă- 
cu complect datoria în tot timpul ale- 
gerilor. 

Arală, în continuare, rostul şi re- 
sultatul pactului de neagresiune in. 
cheiat cu celelalte trei grupări poli- 
tice, 


DINASTICISMUL PARTI- 
DULUI NAŢIONAL. 
ȚARAnESE 


Ră-mi daţi voe ca cu această oca- 
zie să accentuez cu toată hotărîrea 
că partidul nostru  național-ţără- 
mese este cel mai monarhic partid 
din această ţară. 

Acest partid atunci când sa rea- 
lizat fuz'unea înire partidul ţără- 
nesc şi partidul naţional de pe vre- 
muri în primul său program şi în 
primul său punct din acest pro- 
gram a ținut să fixeze pentru tot- 
deauna că partidul nostru este un 
partid monarhie consiituţional. 

Credem onorat comitet că acest 
sentimeni monarhie al nostru dela 
încePut exclude orice alte planuri 
aventuroase şi țin să consta în 
faşa calomn'ilor care ni se plasea- 
ză Și în publice şi pe ascuns că de 
sufletul nostru şi de mintea noastră 
a fost departe toideauna ideia re- 
publicană, în a cărei vâltoare noi 
nu vrem nic'decum să fie aruncată 
națiunea şi ţara noastră. 

Mai mult încă: nu numai prinei- 
pial pentru monarhie, dar în spe- 
cal pentru dinastia noastră, Parti- 
dul nosiru a avut şi are rel mai 
perfect devotament 

Mai mult decât aceasia: față de 
regele Carol al Il-lea nici un par- 
tid nu a arătat acel devoiament 
Plia de sacrițic'i pe care l-a arătat 
partidul nostru (aplauze). 

Noi, pentru faptele noastre poll- 
tice nu cerem reeunostință dela ni- 
meni; nici dela naţiune nici de la 
Coroană, Ne-am îndePlinit o daio- 


conştiinţă, 

Inainte de a sfârşi cuvâniarea sa, 
d. Iuliu Maniu şi-a arătat încrede- 
rea în succesul deplin al partidu 
lui naţional-țărănesc, 


ALTE CUVANTARI 


D. GRIGORE GAFENCU, pruşe- 
dintele organizaţiei de Covurlui, sa 
ocupat de politica externă, subli 
niind pericolul mai multor tabere, 
fiecare militând pentru o altă po- 
litică externă. 


* 

D. MIHAIL GHELMEGEANU, 
fost ministru, sa ocupat în speri- 
al de politica înternă a ţării şi a 
arătat mulţumirea sa în ce priveşte 
expunerea făcută de d. Iuliu Ma- 
niu şi în special asupra faptului 
că preşedintele partidului a consta- 
tat în mod categorie şi just carac 
terul monarhic constituţional al 
partidului. 


D, ION ale le sa ocupat :n 
deosebi cu dezertarea şi trădarza oa- 
menitor care au intrat în guvernut 
Goga, arătând -monstruozitatea fapiw- 
lui lor de trădare. A insistat, apoi, a- 
supra politicei externe arătând cu ar- 
gumente puternice că noi nu putem 
merge în politica externă dacât cu a- 
cele state care în urma trecutuiui ac 
țiunii lor, în raport cu statul nostru 
sunt legate de noi şi cari dau garanție 
în urma atitudinii lor consecvente, de 
antirevizionişti, că ne vor da şi în 
viitor ajutorul necesar de a ne păstra 
hotarele. 

În încheiere, d. Ion Mihalache a n- 
dresat un viguros apel, către întreg 
partidul, să dea lupta fără nici un 
preget în contra regimului actual, 
care Înseamnă un adevărat pericot 
pentru țară, nu numai prin tendinţele 
sale de politică externă, ci şi prin fi- 
ința sa  antidemorcatică şi reacţio- 
nară. 

După d. lon Mihalache a luat ca. 


— 


a d 


rie faţă de neam, — o datoria | 


A 


al partidului naționai-țăr dnesc 


vântul d. dr. N. LUPU, care a insis!at | nit în gedniţă extraordinară Marţi 
în special asupra fiinţei naționaliste a | 4 Ianuarie 1938 orele 11 dim. în 


partidului naţional-țărănese şi a ten- 
dințelor sale democratice, spunând că 
țărănismul inseamnă în acelaş timp 
naționalism şi democraţie, 


MANIU 


ULIU 
COMUNICAT 


Conducerea partidului a dat a- 
seară următorul comunicit; 

Comitetul central executiv al par- 
tidului naţional-țărănese s'a întru- 


localul central. 

D. Iuliu Maniu, preşedintele par- 
tidului a făcut o largă expunere a- 
supra situaţiunii generale politice. 

D. V. Madgearu, secretarul gene 
ral a prezentat un raport asu: 
pra rezultatului alegerilor generale, 
asupra evenimentelor în legătură cu 
formarea guvernului Goga, în deo- 
sebi privind acţiunea de trădare a 
d-lor A. Călinescu, V. Potârcă, V. 
Rădulescu-Mehedinţi şi Dinu Si- 
mian, excluşi din partid de conduce. 
rea partidului. 

Comitetul central executiv a rati: 
ficat cu unanimitate excluderea. 

Totodată s'au citit cererile de în- 
scriere în partid ale d-lor N. Titu- 
lescu, Savel Rădulescu, S. Nenisor, 
Ştefan Neniţescu şi N. Racoviceanu 
cari au fost aprobate. D. Iuliu Mt- 
niu a făcut elogiul d-lui N. Titu- 
lescu 

Au urmat desbateri la cari au luat 
parte d-nii: Ion Mihalache, dr. N. 
Lupu, M. Ghelmegeanu şi Gr. Ga- 
fencu. 

D. Maniu reluând cuvântul a des- 
minţit aserţiunea d-lui Al. Vaida, 
după care Frontul Românese ar fi 
fost solicitat să se contopească în 
partidul naţional-ţărănese 

După încheierea desbaterilor ca- 
mitetul a votat cu unanimitate nr- 
mătoarea motiune: 


W. oțiumne 


Comitetul central executiv at 
partidului național-țărănesc, întru- 
nit în ziua de 4 lanuarie 1938, în lo- 
calui clubului central, ascultând ex- 
punerea d-lui preşedinte luliu Ma- 
niu şi raportul secretarului general, 
d. V. Madgearu, precum şi discursu- 
rile d-lor 1. Mihalache, dr. N. Lupu, 
M. Ghelmedeanu si Gr. Gafencu, a 
ajuns la următoarele încheieri: 

1, Constată cu deplină satisfacpie 
succesul partidului  național-tără» 
nese în alegerile veneraie şi înfrân- 
Jerea coaliției guvernamentale — 
dovadă hotărîtoare a maturității pu 
litice a poporului român, care su 
rostit categoric împotriva guverne» 
lor personale şi a coalițiilor politi- 
ce artificiale. Succesul partiduiui 
ndțional-țărănesc are o semnilica- 
ție cu alât mai mare, cu cât gu- 
vernul liberal nu numai că a între- 
buințat din nou vechile metode de 
teroare, violență şi fraudă electora»- 
(ă, dar a recurs și la corupție în- 
zr'o măsură necunoscu ă până acum 
în țara noustră. Numai datorită con» 
științei pe care magistralura şi ar- 
mata — cu foarte rare excepțiuni— 
au avul-o despre misiunea lor, po- 
porul român nu și-a văzut glasul 
înăbuşit cu desăvârşire. 

2. Veştejeşte înaintea țărti, tenta- 
tiva conducerii partidului liberal de 
a smulge comisiunii centrale elec- 
torale o inlerpretare abuzivă u le- 
gei electorale, în scopul de a-și creiu 
în mod artificial o majoritate, care 
să-i permiită prelungirea guvernă- 
rii, în loc de a se supune din pri: 
mul moment  vedictului. Această 
ienlativă a fost respinsă în mod 
demn de comisia centrală electorală. 

3. Respectuos față de prerovative- 
le Coroanei, comitetul central exe- 
cutiv își manifestă cu adâncă dure- 
re surprinderea, fală de soluția da» 
tă crizei politice prin încredința» 
vea mandalului de a forma vuver- 
nul, d-lui 0. Goga, reprezentantul 
unui partid politic, cu caracter re- 
gional,. limitat aproape exclusiv la 
nord-estul țării şi care în alegerile 
generale din 72 județe au obținut 
numai în 23 mai muit de 10 la sută 
din voturi. Nici sufragiile alegăto- 
rilor, mici provrumul său politie — 
respins de mai mult de 90 la sută 
din massa electorală — nu-l îndi- 
cau deci pentru această însărcinare, 

Neîncrederea marei majorități a 
națiunii în partidul pe care se rea- 
zemă guvernul actual, deschide în 
primul rând, perspectiva unor gra- 
ve frământări interne, drept urma= 
re a exacerbării metodelor de vio- 
lență, fraudă şi corupţie, la care va 
fi silită să recurgă această nouă 
formațiune de guvern personal pen- 
tru a mu risca să cadă în alegeri. 
Prin tendințele sale extremiste, în 
politica internă şi prin cunoscutele 
sale directive în politica externă, 
guvernul actual creiază o situațiu- 
ne plină de îngrijorări interne şi 
primejdii externe. 

4. Constată incapacitatea organică, 
a partidului mațional-creştin de a 
alcătui guvernul cu forțe proprii, 
ceeace l-a silit de a recurve dela 
primii săi paşi la acte de corupție și 
trădare ca bază morală de guverna 
re. Demască încercarea guvernului 
de a-și ascunde slăbiciunea, sub fire 
ma de guvern de uniune național: 


creştină şi țărănească prin asocie- 
rea câtorva elemente răzlețe, ademe- 
vite din partidul național-țărănesc, 

5. Imfierează actul de trădare a 
dolor A. Călinescu, V. Potârcă, V. 
Rădulescu-Mehedinți şi Dinu Si- 
mian, foşti membrii ai acestui co- 


mitet si ratifică excluderea lor-din- 


partid. 


Imcercarea de justificure a trădă- 
rii; prin acuzarea de anti-dinasti- 
cism şi sub pretextul schimbării 
ideologiei partidului nostru, este un 
act urât şi reprobăbil, 

Partidul najional-țărănesc a fost 
şi este adâne convins de necesitatea 
monarhiei constituționale, reprezen- 
tată de Dinastia noastră. Ataşamen- 
tul nostru față de Coroană şi M. 
S .Regele Carol al Il-lea, dovedit 
prin acte bine Cunoscute nu poate 
fi întru nimic alterat, prin năzuin»- 
ţa noastră legală de a asigura drep- 
turile naţiunii, 

Partidul mational-tărănesc rămâ- 
ne credincios ideologiei sale demo- 
cratice, naţionale şi ţărăneşti şi este 
mai hotărît decât oricând a duce 
lupta pentru împlinirea țelurilor ei 
programatice, 

Partidul  național-țărănesc. tegit 
în chip organic din străduințele pen 
tru unire a tuturor românilor şi din 
aspiraţiile de dreptate socială a lup- 
tătorilor din tranșee, reprezintă cea 
mai deplină chezăşie pentru împli- 
mirea ideii naţionale, în viața eco- 
momcă socială şi administrativă a 
Statului român. 

Programul său este străbătut de 
ideia naţională, prin a cărei apli- 
care numai se poate așeza națiunea 
română în drepturile ei fireşti. 

6. Comitetul central executiv dă 
mandat conducerii partidului națio- 
mal-țărănesc să facă toate diligen- 
țele pentru respectarea instituţiilor 
constituționale, a drepturilor poli- 
țice și a intereselor economice şi cul. 
turale ale poporului român adânc 
primejduite prin guvernul reacțio- 
nar care prin starea de asediu şi 
cenzură şi prin decrete legi, supune 
țara unui sistem de abuz şi ilega- 
litate, : 

7. Exprimă d-lui luliu Maniu și 
conducerii partidului, întreaga sa 
credere şi mulţumeşte tuturor lup- 
tătorilor “frumosul rezultat 
obținut în ultimele alegeri generale. 


PD NR E, 


02771 


Declaraţiile d-lui prim-ministru 0. Goga 
făcute reprezentantului agenţiei „Havas“ 


prieteniei dintre cele două ţări. Am | depinde de votul naţiunii, Nu în- 


PARIS, 4 (Rador). — 
«Havas» transmite: 

Intr'o declaraţie făcută reprezen- 
tantului agenţiei <Havas», d. Oota- 
vian Goga sa ridicat împotriva in- 
formațiilor «fie eronate, fie tenden- 
țioase», care au fost publeate în 
shăinătate în legătură cu venirea 
la putere a partidului  naţional- 
creştin, 

D. Octavian Goga, 
de consiliu, a declarat: 

«In politica externă am declarat 
dela început că nu rupem nici o a- 
lianţă, ci voim să lărgim în străi- 
nătate cercul s'mpatiilor pentru 
România, ţâră de ordine, de pro- 
gres şi de raporturi paşnice cu toa- | 
tă lumea. Nu ne-am gândit nicioda- 
tă că ar putea fi atinse cumva legă. 
tur le tradiţionale cu Franţa. Nici 
o silabă nu am articulat îimbotriva 


Agenţia 


preşedintele 


avut prilejul de altfel să dau aceste 
lămuriri d-lui Yvon Delbos, cu oca- 
zia vizitei sale în România. subli- 
niind sentimentul de perfectă reei= 
procitate, tare stă la baza legături. 
lor dintre ţara mea şi ţara dvs. 

«Aceleaşi sentimente le-am expri- 
mat d-lui Chauiemps în telegrama 
pe care am adresat-o cu prilejul de- 
semnării mele ca preşedinte al con- 
sil ului. 

«S'a spus, a adăugat d. Octavian 
Goga, că noi voim să introducem 
dictatură. Este cu desăvârşire ine- 
xact. Guvernul va lucra în cadrul 
Constituţiei. Vom dizolva Camerele 
alese care n'au putui să dea o ma- 
joritate guvernamentală, Vom face 
alegeri noui. Vom face apel la ho- 
tărîrea naţiunii, care, în deplină 
cunoştinţă de cauză, va avea să ju- 
dece. Soaria guvernului nostru va 


semnează aceasta o perfectă aplica- 
re a principiilor înscrise în Consti- 
tația României? 

«S'a vorbit de suprimarea unor 
zare, Această măsură ar putea să 
fie neînţeleasă în APus, unde presa 
reprezintă cu adevărat opinia au. 
tohtonilor. Dar, înir'o viață de stat 
îmcepăloare,  într'o ţară cu atâtea 
inț'itraţii recenie de străini încă 
neadaptaţi, spiritul public trebue 
să fie modelat în sens naţional. 

«Presa românească, ne-am SpUus 
noi, trebue să o serie români. Noi 
dăm astfel Europei singura gâran- 
ţie serioasă de pace, aceea care reie- 
se din saiisfacerea unor dez derate 
profunde ale simţirii populare. A- 
ceastă măsură, ea şi altele de ace 
laş fel, nu  însemnează un gest a- 
gresiv, ci un act de apărare naţio- 
nală», 


Deciaraţiile d-lui Gheorghe |. Brătianu 


Eri dimineaţă a avut loc la clubul cen- 
tral al partidului liberal georgist, o con- 
atătuire a şetilor de organizaţii judeţene | 


deci pronunţa deplin numai asupra eon- 
stituirei sale, 
Un partid care s6 proclamă o revoluţie 


au care ocazie d. Gh. I. Brătianu, a făcut ! în politica internă şi externă şi mini 


următoarele declaraţii: 
«Expunerea pe care trebuie să v'o fac, 
va cuprinde trei părţi: = 


Una cu privire la politica generală, « 
doua, de îndrumarea actiunei noastre, şi 
a treia măsurile practice pentru reluarea 
şi continuarea activităţii pe teren. 

Alegerile dela 20 Decembrie înseamnă 
o cotitură în istoria politică a României. 
Ele înseamnă sfârşitul combinațiilor ar 
tificiale împotriva judeciiţii şi conştiinţei 
românești, Ori ce s'ar mai încerca, ori ce 
“ar mai întâmpla acest rezultat rămâne 
un element constant în politica ţării, 

In aceste împrejurări nu putem privi 
noul minister, constituit după prăbuşirea 
guvernului Tătărăscu, altfel decât ceiace 
este: un provizorat. Nu îi cunoaştem de 
cât în prea mică măsură programul, iar 
rezultatele aoţinnei sale de câteva zile 
nu se arată încă în întregime, Ne putem 


Intrunirea delegaţiei permanente 
- „partidului agrar“ 


leri la ora il a avut loc la Se- 
diul „,partidului agrar” întrunirea 
delegaţiei permanente a partidului 
sub preşidenţia d-lui Argetoianu. 

D. Constantin Argetoianu a tăcut 
0 expunere asupra situației politice, 
D-sa a spus: Guvernul Tătărescu cu 
bază lărgită a fost e surprindere. A 
fost un guvern cu baza atât de lăr- 
gită, încât din alegeri ma mai rămas 
nimic, Surpriza a lost și căderea gu- 
vernului în alegeri, fapl fără prece- 
dent în viața noastră publică de 
după răsboiu. O ultimă surpriză a 
fosi chemarea la puiere a partidului 
național. creștin și instaurarea unui 
guvern Goga-Cuza cu bază lărgiiă cu 
transiugi ai partidului națioual - ţără- 
nesc, Cu toată autoritalea morală ne- 
contestată a d-lui A. C, Cuza si buna 
inteațiune a d-lui Oclavian Goga, a- 
ceaslă pretinsă colaborare de guvern 
nu este decât o încurajure a iinorali- 
tăţei politice din ţara noastră. 


Vorbind de atitudinea „partidu- 
lui agrar”, d. Argetoianu a decla- 
rat: In ceiace priveşte atitudinea 
noastră de partid, eu nu înţeleg 
spiritul de partid ca un jug. Fie- 
care este liber pe conştiinţa lui, aşa 
că fiecare este liber să îacă ceiace 
conştiinţa îi dictează. Crezul meu 
personal şi dela care nu mă voi 
abate în viaţa mea politică, se spri 
jină pe trei puncte: Două de prin- 
cipiu şi unul de metodă. 

1. Socotesc că toate problemele 
din ţara aceasta, nu se pot rezoliă, 
decât prin prisma intereselor agra- 
re. Aceasta este părerea mea de- 
când fac politică dela intrarea mea 


în partidul conservator, unde am 
reprezentat întotdeauna interesele 
agrare. 

2. Credinţă faţă de Coroană şi 
purtătorul ei, credinţă neştirbită de 
împrejurări şi fără nici un echivoc 
în atitudine. 

Dacă este adevărat că se pot face 
greşeli, este tot aşa de adevărat că 
ele pot îi îndreptate şi ele nu trehue 
să influenţeze atitudinea unui om 
politic faţă de Coroană. Sunt a- 
grarian şi monarhist, şi înţeleg să 
rămân credincios acestor două ere 
dinţi, în orice împrejurare şi până 
la sfârşitul vieţii mele. 

3. Ca metodă de realizare, am 
iost şi sunt pentru un guvern de 


autoritate, fiindcă opinia publică la 


noi este prea sensibilă la agita- 
ţiunile purtătorilor de formule elec- 
torale, ca să poală indica soluţiuni 
de guvernare. 

Nouă ne trebue un guvern de au- 
toritate părintească, da  împăcare 
dar nu de învrăjbire. Nu înţeleg 


potir sacru, manifestându-ne cum 
vom putea în alegeri. 

Putem, păstrând acest capital doc , 
trinal, să ne asociem cu alte gru- 
gări, care reprezintă curente mai 
vii în acest moment şi a ne mări, 
ustiel posibilităţile de acţiune. Pu-, 
tem să ne despărţim şi să lăsăm; 
fiecăruia dreptul de a-şi lua liber-, 
tatea de acţiune în politică sau a-i 
fară de politică. Aveţi toată liber-, 
tatea de a decide şi vă rog să nu, 
ţineţi seamă de factorul persoanei 
mele, întrucât pe mine nimic nu 
mă poate schimba. Studiaţi problo- 
„ma care o supun meditaţiei dv. şi 
vă voiu convoca peste câteva săp- 
tămâni ca să luăm o hotărâre. 


CUVANTAREA D-LUI 

PROFESOR EM. ANTO- 
NESCU 

Suntem cu toți de acord cu d. C. 
Argetoianu, rămânem consecventi 
programului, întrucât suntem  sin- 


prin guvern de autoritate, un guvern | gurul partid care am trezit atențiu- 


impus prin forţă şi ocrotit de baio- 
nete, ci un guvern acceptat de opi- 
nia publică prin autoritatea celor 


ce-l formează şi programul ce ur- 


mează a fi îmfăptuit. 

In ceiace priveşte partidul nos- 
tru cred că trebue să ne ferim do 
hotăriri pripite influențate de apa- 
renţe înşelătoare şi să reflectăm cu 
multă chibzuinţă “la ce aveam de 
tăcut, Putem continua în actuala 
formă ca unii ce suntem depozitarii 
unei doctrine şi prin urmare să 
păstrăm acest program ca pe un 


După 


După mesagiul d-lui Roosevelt 


Marii democrați au ressins 
întotdeauna rezolvirea pașnică a conflictelor 


ROMA 5 (Rador). — Agenţia Şte- 
fani transmite: 

Qeunându-se de ultimul mesagiu 
a] preşedintelui Roosevelt adresat 
('ongresului,  «Giornale d'Italia» 
subliniază între altele că şeful sta- 
tului american a încercat să pre 
vwestească revenirea la vatra demo- 
orațică a tuturor ţărilor care au 
părăsit-o. 

Xe găsim în faţa unei î- 
laqzii polemice, scrie ziarul, 
căci evoluţia istoriei se în- 
dreaptă pe alte căi: şi ul- 
țimile cazuri de transfor- 
mare a politicei interne, 
atât în Europa centrală 
Cât şi în America Latină, 


au verificat cât se poate 
de limpede şi fără putinţă 
de înțelegere greşită accst 
fapt. Lumea se îndepăr- 
fează de democraţii tot- 
mai pentrucă ele nu ştiu 
realiza principiile de pace 
şi dreptate cu care sc lau 
dă. 

Ziarul aminteşte dease- 
ameni că regimurile auto- 
ritare au invocat în mai 
multe rânduri principiile 
Pundamentale privitoare 
la rezolvirea pașnică a con- 
Plictelor, dar ele au fost 
de fiecare dată respinse 
de narile democraţii, 


1 alegeri, partidul va merge singure 


şi-au dat seama în politică că sun 
lem o țară agrară. 

Toţi suntem monarhiști fără echi- 
voc. 


mea acelora, cari de 70 de ani | 


D. Argetoianu era indi- 
cat prin meritele şi serviciile aduse 
țării, să fie chemat la guvern. 

„dar rămânem credincioşi şi lo- 
iali față de Coroană. 

Rămânem cu toții solidari în ju- 
rul şefului nostru şi al programu- 
lui. Avem o doctrină, avem o muncă 
cinstită şi un trecut frumos, care 
ne dau anumite drepluri. Sunt de 
părere să continuăm lupta, să ne 
lărgim sfera de acţiune şi de mun- 
că, pentru a putea aplica progra- 
mul şi ideile noastre 


Şedinţa co mitetului execu- 
tiv al partidului ra- 
dieal-țărănese 


Eri s'a ţinut la sediul din calea 
Victoriei, şedinţa comitetului exe- 
cutiv al partidului radical-ţirănesc, 

Au vorbit d-nii lunian, Al. Mâţă, 
C, Leanca, Radu Olteanu, Al. Dem, 
Colteşti, I. Codreanu, C. Costan- 
dache, Al. Cioc, av. 1. Maur şi ing. 
Traian Ionescu, 

La sfârşitul şedinţei, comitetul a 
votat o moţiune în care se preci- 
zează că poziţia partidului rămâne 
aceea fixată înainte de alegeri. Tot 
odată s'a hotărit că în viitoarele 


D. GHEORGHE BRATIANU 


ştri care se declară credincioşi legilor şi 
tratatelor în fiiuţă. Sar mai putea în- 
şira în această ordine de idei destule 
contraste; ne vom mărgini să observăm 
că o politică naționalistă, nu este numai 
o afirmare de principii. Ea cere o abâdi: 
caro prin oameni şi metode care să în 
făţişeze dincoace şi dincolo de hotare o 
deplină chezăşie de încredere şi eficaci 
tate, 


DESPRE GUVERNUL 
D-LUI 0. COGA 


Dintre primele măsuri luate de consi- 
liul de miniştri, sunt unele care vor în- 
tâlni aprobarea noastră: revizuirea în- 


| catătenirilor dela ratificarea tratatelor de 


pace, a fost şi este o revendicare con- 
stantă a acţiunei noastre; nu noi am fost 
acei care am vărsat lacrimi la trista 
veste a desființării unor ziare, care şi-au 
manifestat constant adversitatea faţă de 
partidul nostru şi faţă de marii îndru 
mători ai politicei României a cărei linia 
neşovăitoare am urmat-o, 

Dar, o politică ce urmăreşte echilibrul 
tu viaţa economică a ţării ce voieşte să 
întemeieze naționalismul pe ridicarea ni. 
velului de viaţă şi civilizaţie a păturilor 
ţărăneşti, trebuie să vegheze cu deosebită 


țurilor, între produsele agricole şi cele 
industriale, 

Gregit s'a spus că banul şi efectele nu 
au sensibilitate; dimpotrivă au una foarte 
mare, strâns legată de acţiunea politică 
şi de menţinerea legalităţii în viaţa de 
stat, Deaceia, rezervându-ne să exami- 
năm actele guvernului prezidat de d. 06 
tavian Goga, pe măsură ce se vor pro 
duce, putem formula de pe acum urmă- 
toarea declarațiune: 

Vom fi adversari ireductibili ai acestei 
formaţiuni sau a oricărei alte, ce ar în= 


cerca în împrejurările prezente, prin sa- - - 


mavolnicie sau surprindere să guverneze 
împotriva literei şi a spiritului așezămina 
telor noastre constituționale, 

Considerăm că o  nesocotire a voinței 
naționale şi a expresiunei ei legale, con 
ştituie un precedent periculos ale cărei 
consecințe şi răspunderi ar fi incalculae 
bile, 

PROBLEMA REINTRE- 

GIRII LIBERALE 


Cunoaşteţi împrejurările în cari sa 
deschis campania electorală, 

Era la ordinea zilei întregirea partidu- 
tui național-liberal. Prelungirea guver= 
nării în condiţiile cunoscute, a zădărni- 
cit-o, 

Am adresat de atunci, două manifeste 
qlitre liberali, către toţi liberalii, unul 
înainte, celălalt după alezeri, Am înche- 
iat amândouă prin cuvintele «judecaţi şi 
hotărâți». 

impul este prea scurt, ca si putem 
ajunge astăzi la o soluţie definitivă, Nol 
am privit întotdeauna această problemă 
ca o cerinţă a echilibrului sănătos al po: 
liticii românești, dincolo de ambiţii sau 
interese personale, Am mai spus-o acum 
câțiva ani: ori partidul naţional liberal 
va birui prin noi, ori nu va mai fi fa 
politica ţării. 

Țara are nevoie de o rezervă, Impre: 
jurările se schimbă repede; 

lar dacă se ridică ph 
teri noui, în politica României, ele tre- 
buie să ne afle cu autoritatea politică şi 
morală intactă, pentru a da ţării. alături 
de ele. de va fi nevoie, chezăşia ce se 
core înlăuntru şi în afară, de ordine, de 
răspundere şi de prestigiu, 
Ei 

Ultimul ia cuvântul d. Constantinesea: 

Bordeni deputat de Prahova în numele a+ 


grijă la păstrarea valorei monedei şi a | sistenţii, asigurând pe d. preşedinte de 


atmosferei de încredere a pieţei interne 


întregul devotament al luptătorilor din 


şi externe. Numai astfel se poate ajunga | Partid, cari pun toată încrederea lor în 


la o eftenire a vieței la o potrivire a pre- 


Eri, la orele 12, — în prezenţa 
d-lui ministru Virgil Potârcă, a 
d-lui ing. inspector general Traian 
Pârvu, fostul secretar general, pre- 
cum şi a tuturor directorilor şi con- 
ducătorilor serviciilor ins.i uţiilor 
pendinte de ministerul comunicaţii- 
lor şi lucrărilor publice — s'a fă- 
cut instalarea d-lor ing. inspector 
general al drumurilor şi Vasile Po- 
pescu Topoloveni în posturile de 
Secretari generali ai minis'erului lu- 


D. Istrate Micescu, ministrul de exe 
terne, a făcut aseară declarații preset, 
arătând că «urmărind deslegarea pro- 
blemelor sale de politică internă, gu- 
pernul român rămâne credincios ira- 
tatelor care îl leagă de Franţa, de Po- 
lonia, de Mica Înţelegere și de Inţele- 
gserea Balcanică, fiind adânc devotat 
ideii de pace pe care este hotărit să o 
slujească cu tărie şi stalornicie», 

Se ştie că în vederea frecutelor a- 
legeri, consiliul de ministri de a- 
funci a dispus concentrarea CON 
fingentelor 1933 şi 1934 din jan- 
darmerie, pe termen We 30 zile. "A- 
cest fermen care urma să expire la 8 
Ianuarie a fost acum scurtat şi eri 
Sa dat unităţilor de jandarmi or- 
dinul de desconcentrare al contin- 


|" gentelor pomenite. 


înțelepciunea şi destoinicia gefului, 


ŞTIRI POLITICE 


Secţia tineretului naţional lberal — 
Gheorghe 1. Brățianu — ţine adunate 
astăzi Miercuți 5 1 a. e. îorele 20.30 la 
sediul central din Pasagiul Român 25, 
sub preşedinţia d-lui Mihail (Gh. 
Sturdza. 


Președinția Consiliului de miniștri 
a dat un comunicat prin care arată că 
indivizii cari vând svasticele pe stră- 
zile Capitalei nu sunt membri ai par- 
tidului naţional-creştin şi că sa dat 
ordin organelor polițienești să-i ares- 
teze, 


în prezenţa d-lor Marcel Adam, 
secretar general la muncă, dr. Jean 
Ghiulea, director ide cabinet al d-lui 
ministru Gh. Cuza, a fost insta- 
lat eri la 11 a. m., d. avocat con= 
silier Ioan Gh. Bogdan, în postul 
de şef al contenciosului la Mini 
sterul Muncii şi SSănătăţii, în locul 
d-lui Sever Alexandrescu ldesărcinat, 


D. Marcel Adam, secretar gene- . 


ral la Ministerul Muncii şi Aşigu- 
rărilor Sociale, a luat măsuri ca să 
se facă un riguros control atât la 
gestiunea Camerei de Muncă din 
Bucureşti, cât şi la celelalte Ca- 
mere de Muncă, a căror consilii au 
fost dizolvate. a 

Deasemeni va fi controlată şi get 
iunea Uniunei Camerilor de Muncă 


- 


Pay. 4-a - 


Vinurile într'adevăr bune merită să 
fie degustate. „Puțin dar bun“ iată 
desigur lozinca băvtorulvi rafinat. 


MOII 


ŞAMPANIIi 


VI 


Societatea A R A G AZ roagă 


Onor. clientela din Bucureşti, 
| începând dela 1 lanuarie 1938. 


adreseze orice comenzi de ARAGAZ 


„SANITAS" 


B-du: BRĂTIANU, 36. — Tel. 2.31.55 


me e RORRE 


NUR. 


numai la firma 


«BUNA VESTIRE» 


Cam este administrată Societatea 
_OFlOdOLă a icmeiior Române 


Controlul ziarelor 
din provincie 


eşedinția consiliului de miniştri 


4 Pr 
a cerut prefecturilor de judeţe, o 
Situație a tuturor Ziarelor din pro- 
vincie prin care să se arate: pro- 
prietatea, redactori (nominali) și din 
punct de vedere etnic) şi în ce limbă 
sunt scrise. 
4  Hceasta pentru a se putea pro- 
ceda la revizuirea şi eventuala sus- 
pendare a celor ce mu se încadrează 
“Îla dispoziţiunile “recente ale guver- 
“Înului 


Băutoru! msevat, repezit, își 
umple până sus paharul... 
Lăcomia, setea îl mână, 
Ş îi zoresch 


Cunoscătorul, îşi umple pa- 
harul până aci, până la acest 
anumit punct pe care el îl 
nimerește | 


ouizarea financiară 
a Spaniei roşii 


Deslănţuind 
din Spania 
FRONIULUI POPULAR, bol- 
şevicii moscoviți nau  provo- 
cal numai mascarada a peste 
două milioane de oameni, nu 
numai împărțirea Țării în 
două tabere dușmane a unui po- 
por de două zeci de milioane de 
suflete, nu numai distrugerea 
capitalei şi a principalelor centre 
industriale şi administrative, dar 
şi desăvârșita epuizare economi- 
că şi financiară a poporului spa- 
niol. învrăibit. 
 Aci ni se impune să facem o 
deosebire: în vreme ce în adevă- 
rata Spanie, adică aceea guver- 
rată de naţionalişti, viața econo- 
mică și-a reluat ritmul normal, 
în cea mai desăvârșită ordine, în 
cealaltă frântură de Spanie care 
astăzi nu mai e de cât o colonie 
a Kominternului, domneşte a- 
narhia cea mai hidoasă şi sără- 
cia cea mai cumplită. Fiindcă a- 
colo pe lângă că nimeni nu mai 
muncește de cât sub imperiul 
gârbaciului, dar toate bogăţiile 
mobiliare din bănci şi din teza- 
urele publice au fost pompate în 
străinătate, spre a pune la adă- 
postul grijilor zilei de mâine, pe 
demenții roşii cari şi-au împins 
patria în ghiarele pierzaniei. 
CATEVA DATE INSTRUC. 

TIVE 

In adevăr după darea de sea- 
mă publicată de ziarul spaniol 
<A C.» asupra unei conferin- 
ţe ţinute recent de către profe- 
sorul YANGUAS la Universita- 
tea din Salamanca, iată dezas- 
trul financiar al Spaniei roşii ex- 
primat în cifre absolut exacte şi 
controlate: 

In cursul anului 1937, au fost 
expediate în străinătate, din te- 
zaurele Băncii Spaniei căzute în 
mâinile e Pe a următoarele 
cantităţi de aur: 

Prin Fernandez Schaw, ataşat 
comercial la Ambasada din Lon- 
dra, unsprezece miloane de pe: 
selas aur, 

Prin Alfredo Palacios şaispre: 
zece milioane pesetas aur; 

Prin Antonio de la Cruz Ma- 
rin, consilier la Ambasada din 


răsboiul civil|Paris, treizeci şi patru milioane 
prin intermediul | de pesetas aur; 


Prin Felix Gordon Ordas din 
Mexico, şaizeci şi patru milioa- 
ne de pesetas aur; | 

Prin Fernando de Los Rios, 
şaptezeci şi cinci milioane de pe 
sctas aur; 

Printr'un individ neidentificat: 
o sută de mlioane aur; prin Luis 
Araquistain o sută nouăzeci şi 
patru de milioane pesetas aur; 
prin Alvaro de Alboroz, Paris, 
două sute zece milioane; in 
Fiancisco Mendez Axpe, diree- 
torul tezaurului, patru sute opt 
zeci de milioane; printr'un ano- 
nim, deasemeni, patru sute de 
milioane de pesetas aur 


UN TOTAL FANTASTIC 
Strângând toate aceste cifre la 


un loc, obținem numai din tran-. 


sporturile operate prin  feluriţi 
indivizi și pe diferite nume, ade- 
sea fective, 1.184.400.000 de pese. 
tas aur, 

La aestea trebue să se mai a- 
dauge: 

Paisprezece expediţii pe calea 
aerului, însumând trei sute cinci 
zeci de milioane; depozitul de 
Couă sute cinci zeci de milioane 

constituit la Mont-de-Marsau, 
în Franţa, şi epuizat în câteva 
luni: alte expediţii în valoare 
globală de şase sute șaizeci şi trei 
dle milioane șase sute mii pesetas 
aur, Totalul general, 2.448.000.000 
(două miliarde patru sute patru 
zeci şi opt milioane) de pesetas 
aur, sau în monedă de a noastră 
cam O SUTA OPTZECI DE 
MILIARDE DE LEI HARTIE! 


Cine sunt beneficiarii ? 


Vă veţi întreba totuşi: Dar ci- 

| ne sunt beneficiarii acestei imen- 

se opere satanice de autodestruc- 

ție? Cine trage foloasele bleste 

mate ale acestui halucinant răz- 
boi fraticid? 

O, cine nu ştie acest lucrul Be- 
neficiarii sunt veșnicii corbi ai 
revoluțiilor, cei ce le-au pregă- 
tit, le-au declanşat și le-au spri- 
jinit la început, până când un 
popor întreg a fost cuprins de fu- 
ria întreuciderii: Marii bancheri 
israeliți, diriguitorii oculți ai bol- 
şevismului împreună cu marii 
furnizori de arme şi de materiale 
de război. 


Acuma ei şi-au ajuns scopul: 
tot aurul agonisit de națiunea 
spaniolă peste mări şi oceane, 
în decursul a patru secole, toate 
bogăţiile dobândite prin muncă 
şi prin asudare de sânge de că- 
tre clasele producătoare şi acti- 
ve ale norodului întregit de FER- 
DINAND CATOLIC au fost 
pompate în tezaurele betonate 
ale acestor siniștri briganzi pla- 
netari,. 

De aci înainte, puţin le mai 
pasă acestora de soarta Spaniei 


«antifasciste». Veţi vedea... 


Nicolae Boydan 


In atenția ministerului cooperației 


NA se semnalează de către un co- 
respondent ocazional din Oradea, un 
râa ce dă de bănuit. 

Evreul maghiar Jenei Rudolt, repre- 
zentantul C. A, P, S.-ului din Oradea, 
îusărcinat și cu transportul lemnelor 
da autorităţile civile și militare, pă- 
trunde prin toate instituţiile militare, 
de unde poate culege anumite intor- 
mațiuni în Jegătură cu apărarea na- 
țională, Acest jidan, are multe prie- 


tenii peste graniță. Dar, deși suspectat 
de însăși autoritățile militare, cari, 
după cât ştim au intervenit la C, A, 
P, $., pentru înlocuriea acestui jidov, 
mu se știe din ce motive, este men- 
ținut, 

Intrebăm pe d. ministru al o0ope- 
rației, ce măsuri înţelege să ia pen- 
tru înlăturarea acestui evreu peri- 
culos intereselor noastre naționale. 

Şi să nu se ulte că activează too- 
mai la granița de vest, 


[susgeadarea serviciului 
ia autoritețile subiice 


Preşedinţia Consiliului de miniştri co- 


(1 munică următoarele: . 


Deoarece Sâmbătă 8 Ianuarie cade 
a doua zi după sărbătoare, orele de 
birou la autorităţile. publice ar urma 


j să fie după amiază. i 


Intrucât însă, acea zi cade între două 


| sărbători legale, s'a hotărit ca toate 
| autorităţile publice. să -fa vacanţă . de 
1 azi 


Mierouri 5 Ianuarie la ora 13,30 
până Luni 10 Ianuarie ora 15.30. 


Pe ziua de 22 Decembrie 1937, a pă- 
răsit rândurile armatei active, d. gene- 
ral Constantin Oprescu, o  proemi- 
nentă figură militară, ale cărui fapte 
de arme vor rămâne pururea înscrise 
în cartea glorioasă a răsboiului de «ln- 
tregire» 

Nu vom insista asupra alesei sale 
educaţii militare, ci ne vom mărgini 
să relevăm câteva episoade din via- 
ţa. sa: : 

La începutul răsboiului de întregire, 
serveste în Regimentul 35 Infanterie, 
locot.-colonel, este numit comandant 
al regimentului 10 Vânători, 

Sub comanda sa, Regimentul 10 Vâ- 
nători, primeşte .o pregătire solidă de 
luptă și o. însorire în istoria răsboiuiui 
de întregire cele mai glorioase fapte 
'de arma, pe care le rezum în rândurile 
de mai jos. astfel- 

La Mărăşeşti 

In zina de i August 1917, în timp ce 
trupele Diviziei 10-a, erau în curs de 
instalare, în pozițiunile  părăsit> de 
Ruşi: Germanii prinzând de veste. des- 
lănţuese un atac "puternic “către cota 
334 Dealul Ghicera, în scopul de e 


vilita. ' 

Ochiul ager ca de vultur al domnu- 
lui colonel Oprescu, veghea. Din pv- 
zițiunea de aşteptare în eare sc găsca 
ca rezervă Regimentul 10 Vânători, 
se ia imediat dispozitiv de luptă şi 
varsă asupra duşmanului focul ucigă- 
tor a 2000 arme, 48 puşti mitraliere şi 
24 mitraliere 

Inamicul surprins este. oprit şi apoi 
contra atacat la baionetă cu o furie de 
nedescris, Viila Negropontes se umnlu 
de mormane de cadavre germane; însă 
presiunea inamicului creşte cu intensi- 
tate, Bine susținute de artilerie, nouă 
valuri dușmane pornesc la atac. Regi- 
mentul 10 Vânători economiseşte mu- 
niţiunile şi se avântă numai la baio- 
netă asupra lor. Puţini au fost aceia 
dintre dușmani cari sau mai putut 
salve, fugind îngroziţi spre Panciu. 

Chiar în seara aceia,  Raginientele 
33 şi 38 Infanterie înlocuesc pe front 
Regimentul 10 Vânători care este tri- 
mis în pădurea Lipitoarea (S. V. Mâ- 
năstioara) la extrema dreaptă a Ar- 
matei l-a Române). 

În ziua de 2 August 1917, Germanii 
atacă din nou trupele” ruseşti către 
Pădurea Lipitoarea-Mânăstioara. Fron- 
tul a fost spart şi inamicul înainta, e>- 
ploatând succesul. 

Regimentul 10 Vânători era însă ga- 
ta şi aştepta numai semnalul Coman- 
dantului său. Inamicul trebuia atacat 
prin surprindere pentru a nu putea fi 
susținut de artileria sa. 

Când valurile de atac germane s'au 
apropiat, cei 40 gorniști ai Regimentu- 
lui sunară atacul. lureşul porni vije- 
lios. Panica cuprinse valurile de aiac 
inamice. Cei mai mulţi au aruncat ar- 
mele, căutând scăparea prin fugă, al- 
ţii au fost trecuţi prin baionetă sau 
luaţi prizonieri, Regimentul 10 Vână- 
tori restabili din nou situaţiunea. 

Rezistenţa dârză a Armatei l-a Ro- 
mână la Mărăşeşti ar fi fost ineficace 
dacă Regimentul 10 Vânători nu sdro- 
bea atât de sângeros încercările duş- 
manului de a întoarce flancul. 

Cu răsplată binemeritată pentru va: 
tejia şi inițiativa de care a dat dova- 
dă, Drapelul Regimentului, domnul 
colonel Oprescu şi numeroşi alți ca: 
marazi, au fost distinși cu ordinul 
«Mihai Viteazw. 


La laşi 

După zilele glorioase dela Mărăşeşti, 
domnul colonel Oprescu este adus cu 
Regimentul la Iaşi, pentru a asigura 
ordinea şi dezarma trupele ruse bolşe- 
vizate 

Datorită intervenţiei energice şi cu- 
rajoase a domnului colonel Oprescu, 
hoardele au rămas fără conducători, 
au putut fi stăpânite și &'au salvat vie 
țile a numeroşi ofițeri ruşi, 

In Basarabia 

In luna lanuarie 1918, Regimentul 
10 Vânători, trece Prutul şi contribue 
la restabilirea ordinei în Basarabia. 
Aci domnul colonel Oprescu ia iniţia: 
tiva unei intense propagande peniru 
unirea acestei provincii 


rupe poziţia, va e IPcurile şi pă- 
trunde în Valea Zăbrăuţului spre -Mo- 


_0 nadejde a neamului: 
|6e *oralui Constantin Oprescu 


In primele zile ale lunei Decembrie 
1937 la tribunalul ilfov secţia II-a 
“a judecat procesul soţilor Perianu, 
intentat d-nei Alexandrina Cantacu- 
zino. 


Soții Perianu fuseseră 15 ani di- |ţă 


rectori la internatul institutului or= 
todox din Capitală. 

In anul 1934 prezidenta societă» 
ţii ortodoxe D-na Alexandrina Can- 
tacuzino a concediat pe directoarea 
internatului şi pe soţul ei director 
de studii, fără nici un preaviz. 

In vremea, aceea comitetul central 
al societăţii ortodoxe era compus din 
12 doamne cele mai multe membre 
fondatoare şi din mai mulţi domni, 
al căror vot era numai consultativ. 

“Zece doamne “din cele 12 ale co- 
mitetului au fost contra procedării 
prezidentei. opunându-se din răspu- 
teri la plecarea în acest fel al soţi- 
'or Derianu, 

Motivele cari îndemnau pe acele 


In Transilvania şi Ungaria 

După prăbuşirea frontului la Salo- 
nic, Regimentul 10 Vânători este îri- 
mis peste Carpaţi. Dumnul colonel O- 
prescu pune și aci ordine, desfăşurând 
totdeodată o activitate intensă pentru 
unire. 

Prin stăruința sa, minele de cărbuni 
dela Pietroşani îşi măresc consi lerabil 
debitul şi asigură astfel căilor ferate 
combustibilul necesar - transporturilor 
de concentrare, 

Din luna Aprilie până 


în August 


iar la 10 Ianuarie 1917 cu gradul de 11919, Regimentul 10 Vânători înscrie 


sub comanda domnului colonel Opres- 
cu. noui pagini de glorie în luptele de 
ia Cruce, Borosebeş, Gyoma, Tiaza- 
Fured şi lasz-Ladany: lupte care se 
termină cu ocuparea victorioasă a 
Buda Pestei, scăpată de teroarea roşie 
numai graţie vitajiei şi spiritului de 
sacrificiu a ostaşului român. 

Care alt popor după atâţia ani de 
lupte şi grele încercări, ca acelea cara 
armata şi poporul românesc le-au în- 
durat, ar mai fi fost în stare să facă 
atunci. un nou efort pentru a distru- 
ge comunismul ungar? 

Atât în Italia cât şi în  Gennania, 
reacţiunea contra comunismului s'a 
produs mult mai târziu, şi au avut ca 
rezultat lupte intestine care s'au sol: 
dat cu mari sacrificii, 

După retragerea trupelor române 
din Ungaria, domnul colonel Oprescu, 
ostaş neînfricat, rămâne singur în Bu- 
da Pesta ca reprezentant al guverna: 
lui Român. 

In această calitate, aplanează su a- 
bilitate de diplomat versat numeroase 
incidente şi înfruntă cu hotărâre şi e- 
nergie trufia magnaţilor nerecunoscă- 
tori, făcându-i să se liniştească și să-și 
dea seama de realități. 

Din anul 1921, domnul general O- 


prescu trece pe rând la comanda Brl- | 


găzilor Infanteriei din Bistriţa şi Sla- 
tina pentru a lua în anul 1930 coman 
da Diviziei 16-a, pe care o deţine pâ- 
nă la data de 1 Mai 1936, când este 
numit comandant al regiunei terit”- 
riale a corpului 2 armată. 

Activitatea şi faptele acestui <Brav> 
sunt cunoscute de toţi aceia cari ca 
sefi sau subalterni au avut ocaziunea 
să-l cunoască şi aprecieze. 

Astăzi când această proeminentă fi. 
gură de ostaş, părăsește instituţiunea 
care i-a închinat peste 42 ani de acti- 
vitate, se rupe din arborele ce formea- 
ză cadrul ofițerilor activi, craca cea 
mai mândră, cea mai îmbalşugată în 
rod sănătos, sădit prin exemplu de: 
Modestie, abnegaţiune şi sacrificiu cu 
care s'a comportat; trecând în lunga 
sa carieră atât prin timpuri frumoase 
cât şi prin momente vitrege, pe cari 
le-a suportat cu demnitate şi stoicism 
de adevărat ostaș, fără a le împărtăși 
nici chiar celor mai apropiați ai săi, 

Adresându-i aceste rânduri, în semn 
de distins omagiu, camarazii ofiţeri 
activi de cari se desparte şi acei din 
rezervă în rândurle cărora de acuma 
înainte intră, îl asigură de toată ad- 
mirația şi recunoştinţa lor și roagă să 
le servească mai departe ca sfătuitor 
şi îndrumător, pentru binele «Neamu. 
lui Românesc». 

Maior în rezervă: STANESCU 
Membru al asociaţiei Vitejii 
Neamului şi al Asociaţiei Scriito- 
rilor şi autorilor militari 


10 doamne să ia atitudine contra 
d-nei Cantacuzino erau două: 

1, Procedarea nu era de Creş- 
tină şi ortodoxă, îaţă de doi oameni 
cari lucraseră cu râvnă şi cu credin- 
timp de 14 ani pentru socletate 
şi în folosul ei. 

2. Cele 10 doamne din comitet 
vroiau să evite societăţei pagube ma 
teriale, de oarece aveau convingerea 
că soţii Perianu vor acţiona socie- 
tatea în judecată şi vor câştiga pro- 
cesul. 

Conflicțul dintre Prezidenta şi co- 
mitet a fost. lung şi dureros. 

La 9 August 1934 s'a ţinut o şe- 
dință. a comitetului central. Atunci 
d-na' Cantacuzino a prezentat un pre 
aviz pe care l-ar fi trimis soţilor 
Periariu, spunea domnia sa, încă din 
Septembrie 1933. , 

Totuş nici în acest îel n'a putut 
obţine majoritatea în comitet şi din 
acest motiv prezidenta a scos o mo- 
țiune în plină ședință, moţiune scri- 
să mai dinainte şi în care se spunea: 


1 „deoarece în chestiunea soţilor Pe- 


rianu n'a fost unanimitatea voturilor, 
comitetul şcolar se schimbă”. 

In felul acesta au fost îndepărtați 
soții Perianu dela direcţia şcoalei or- 
todoxe. 

Cum era de aşteptat aceştia au 
dat societatea în judecată şi au câş- 
tigat procesui 

Prin sentinţa tribunalului dela 6 
Decembrie 1937 societatea ortodo- 
xă este condamnată să plătească so- 
ţilor Perianu 860.000 lei.. 

Deci temerile celor zece doamne 
s'au adeverit. (Aceste doamne sunt: 
d-na Elisabeta Manu, d-na general 
Perticari, d-na Zoe Bolintineanu, 
d-na Maria Glogoveanu, d-na Flo- 
rescu, d-ra Odobescu, d-na Maria 
Demetriad, d-na Timuş, d-na Ana 
Filitti şi d-na Elena Manoilescu. 

La proces Prezidenţa nu s'a mai 


prevalat de preavizul produs în ge- 
dinţa dela 19 August, cu care a in= 
dus în eroare comitetul, deci pre- 
avizul era inventat adhoc, 

oţii Perianu au câştigat procesul 
în dauna societăţii ortodoxe, care 
va trebui să le plătească această su- 
mă ușiaşă, deci tocmai ceeace au 
voit să evite acele zece doamne din 
comitetul central, care a făcut opo- 
ziție doamnei Cantacuzino. 

Din cauza acestui conflict şi din 
alte motive, asupra cărora vom re= 
veni, acele zece membre ale comite-. 
tului central au demis pe d-na Can» 
tacuzino din calitatea sa de Preziden- 
ță a societăţii ortodoxe în baza ar“ 
țicolului 15 din statute şi a articon, 
lelor 12, 13 şi 14 din regulament. ... 

In locul d-nei Cantacuzino a fost. 
aleasă prezidentă jd-na Elisabeta Ma- ; 
nu sora generalului Cantacuzino-Gră 
nicerul. 

D-na Cantacuzino a convocat în 
chip ilegal un congres în ziua de 
10 lanuarie 1395, prin care şi-a 
schimbat statutele şi şi-a alcătuit un 
nou comitet central. De atunci cele 
10 doamne sub preşidenţia d-nei 
Manu, au det pe “ina Cantacuzino 
în judecată. Procesul este în curs 
de judecare. 

Am publicat toate acestea pentru 
luminarea opiniei publice în acea- 
stă chestiune şi pentru ca publicul 
să-şi poată face o idee cum este 
administrată averea societăţii orto- 
doxe, când dintr'o lovitură aceasta 
trebue să achite 860.000 lei, pentru 
ca să plătească capriciile preşedin= 
tei, care dacă asculta şi proceda 
legal şi civilizat, scutea societatea 
de cheltuială şi ortodoxia de îru= 
mosul spectacol a două procese pu- 
țin obicinuite. 

Vom mai reveni 

M. L. 


Cum se poate intra 
în magistratură 


Se aduce la cunoştinţa candidaţilor 
cari solicită post la Magistratură (a- 
jutor de judecător), că, în conformi- 
tate cu art. 79 din legea pentru or- 
ganizarea judecătorească, petiţiunile 
“rmează- să fie înaintate d-lui prim 
preşedinte al Inaltei Curți de Casaţie 
până la data de 15 Ianuarie 1938, 
cele primite peste această dată| nu vor 
mai fi ținute în seamă. 

Petiţiunile vor fi însoţite de urmăa 
toarele acte: 

1. Diploma de doctor sau licenţă 


în drept în original, sau legalizate oa 
ficial, 2. Extractul de pe actul de 
naştere, 3) Act de natisiacerea sera 
viciului militar, 4) Certificat ide naţioia 
nalitate, 5) Certificat dela biuroul ca 
zierului judiciar, pe anul 1938, 
Candidaţii se vor prezenta în fața 
Comisiunilor medicale de pe lângă 
Facultăţile de Medicină din Bucureşti, 
Cluj şi laşi pentru examinarea sănă« 
tăţii lor, începând dela 10 Ianuarie 
până la 20 lanuarie 1938, 'în zilele 
pa care această Comisiune le va fixa, 


Revizuirea licenței or 


tuturar iediciior 


cari au abso uit 


facultățile în străinătate 


La Radio Bucureşti s'au anunțat 
aseară următoarele; 


Ea Pg AS AES CP PESN ZI [Site PETRAS) 
Atribu iile d-iui Tr. 
Pârvu 


D. ing. inspector general Traian 
Pârvu, luându-şi în primire postul 
de subdirector general al căilor îe- 
rate i sau încredinţat atribuţiuni 
de rezolvare pentru: direcţia po- 
durilor, lucrărilor noui şi construc- 
ţii, întreţineri, serviciul lucrărilor 
militare şi serviciul arhitecturei. 


60,5, tocuitori pe kilo- 


metru pătrat în Bulgaria 

SOFIA 5 (balcan oriente). — După 
ultima stațistică demografică, Bulgaria 
ar număra 6.278.000 locuitori, celao 
ar însemna un procent de 60,5 la sută 
locuitori pe kilometru pătrat. 

Un lucru demn de semnalat, este fap 
tul pă numărul bărbaților este egal cu 
acel al femeilor. 

Creşterea populaţiei urbane în ulti- 
mii 30 ani a fost de 73 la sută. 


Împrumuluri peniru 
căs: torii în lfalis 


ROMA, 5 (Rador). — Azi & fost pro” 
mulgai decretul prin câre Institutul na- 
Hional jascist este zutorizat să avan- 
seze fonduri până la concurența sumel 
de 100 milioane lime în vederea aplică. 


| zii tegii privitoare la împrumuturile ţa” 


miliale pentru căsătorie E 


“Mâine seară Teatrul Naţiona 
prezintă din nou cel mai mare 


Succes aj 


Sutfiete tari de Cami: 


Mâine seară Teatrul Naţional 
prezintă din nou excepționala pie= 
să «Suflete tari» pe care unanimi- 
tatea publicului şi a presei — într'o 
solidaritate aproape unică în tea- 
trul românesc — o prezintă ceea mul 
frumoasă biruință a dramaturgiei 
române de după război, 

Trebue să consemnăm în aceste 
rânduri «Suflete tari» constitue în 
acelaș timp şi o elocventă wictorie 
actoricească a primei noastre sce- 
ne, Ion Manolescu, Marietta Anca, 


ăuannii 
strescu 


Plorin Scărlătescu, I. Mitru, 1. UL 
meni, Mircea Balaban, Kitty Gheor- 
Jhiu, etc, înscriu rând pe rând 
creaţii de cea mai pură esență ar- 
tistică. 

Înălțimea literară a piesii, admi- 
rabila ei interpretare, frumusețea 
neîntâlnită poate încă a decoruri= 
lor precum și regia, fae din opera 
d-lui Camil Petrescu, unul din cele 
mai desăvârşite speotatole ale Tea- 
trului Naţional, 


sia 


«Guvernul a hotărât să se facă 
revizuirea licenţelor tuturor me- 
dicilor cari şi-au obținut titlurile 
în facultăţile din străinătate, de 
la 1919 şi până astăzi. 

Această măsură urmăreşte des- 
coperirea atât a diplomelor false, 
cât şi a celor echivalate prin 
fraudă». 

ACTII Pe ZRT PUȚ | AIA ZE EEE 


Pentru mamele miloase 


Mamele creştine şi miloase să se 
gândească şi la copiii mamelor săr- 
mane. 

Există îm strada Ogorului Nr. 14 
prin Dudeşti un om bolnav cu s0șie 
de asemeni bolnavă şi o copiliță de 
4 ani, cari trăiesc într'o mizerie 
cruntă, fără lemne, fără îmbrăcă- 
minte şi fără hrană. 

Binevoitorii sunt rugați să-şi tri- 
mită obolul pe adresa Toma Stă- 
neacu, strara Ogorului 14 prin Du» 
desti 
FIE a PECI S+ ACAI PRDRIIĂ IPN SE APE 


Noui avioane peniru 
Soc, Lares 


Pentru viitoarea campanie de na- 
vigaţiune aeriană, societatea «La- 
res> a comandat în străinătate o 
serie de avioane de pasageri, ra- 
pide şi confortabile care îi va da 
posibilitatea să exploateze liniile 
aeriene internaţionale care leagă 
țara noastră de restul lumei, în 
condițiuni similare cu acelea ale 
marilor companii mondiale. 

In Olanda au fost comandate a- 
vioane «Douglas», bimotoare, care 
vor putea duce cu peste 300 km. la 
oră, donăzeci de pasageri în condi- 
țiuni optime de confort şi sigu- 
ranţă. 

Pentru recepţionarea acestor a- 
vioane ultra-moderne, au părăsit 
eri Capitala noastră, plecând la 
Amsterdam, d. comandor av. An- 
drei Popovici, preşedintele soc. 
«Lare5sy şi căp. Paul Dumitrescu, 
pilotul-şef al companiei române de 
navigaţie aeriană, 


Incurajați industria 
şi £ 
comerțul românesc 


Eri intre orele 14.30 până la 
15.40 posturile Roma pe unda de 
25,04 m. şi Roma II pe unde medii 
au emis un program dedicat Ro- 
mâniei, aceasta cu ocazia pelerinaju- 
lui secţiei „Universalitatea Romei” 
din România de sub preşedinţia d-lui 
proi. Mihail Manoilescu. 

La începutul emisiunei s'a făcut 
un succint istoric a independenţei şi 
unităței politice „a celor două surori 
latine Italia şi România” a căror 
destin comun istoric s'a desfăşurat 
aproape identice prin afecțiunea şi 
Sprijinul frățesc, cari şi le-au dat 
apa Sardiniei şi Principatele-U- 
nite. 

S'a insistat asupra legăturilor cul- 
turele şi politice existente, în de- 
cursul istoriei, între Italia şi Romnânia 
terminându-se prin a se arăta că 
sângele comun vărsat în războiul 
mondial pentru eliberarea fraţilor a- 
flați sub stăpânirea fostului Imperiu 
habsburgic — vor uni pentru tot- 
deauna pe fraţii latini ai Romei şi 
României. 

După acest -istoric s'a emis un 
program muzical, fixându-se apre- 
cieri elogioase asupra muzicei popu- 
lare româneşti şi în special despre 
frumuseţea şi duioşia Doinei. 

Bucăţile muzicale au fost emise: 

„Doina Oltului”, orchestra Dinicu, 

„La fântână cu găleata”, cante 
d-na Alexandra Feraru. 

„Ciocârlia”, orchestră şi solo vio- 
lină Dinicu, 

„Pastorală”, canto d. Alexandrescu 

„Horă”, orchestra Giurgea. 

„Haţegana”, horă transilvănească, 


” 


orchestra militară. 

„Femeea este un drăcuşor”, câna 
tec popular, orchestra Giurgea. 

„Pe sub flori mă legănai”, canto 
d-na Alexandra Ferarv 

Dans popular transilvănean, ora 
chestra militară. 

Apoi a cântat frumos d-ra Clau- 
dia Saghin, anunțând d-sa titlul — 
în româneşte şi îtalienește — a urmă 
toarele cântece populare: 

„Leagănăte frunză 'm vânt”, doină, 

„S'a dus cucu de pe aid”. 


Brediceanu. 

„Drag îmi e mândro de tine”, 

„Ochii albaştri's drăgălaşi” de Cau 
della. 

Suntem convinşi că toţi românii, 
cari au avut eri plăcerea să asculte 
această emisiune, au rămas împre- 
sionați că în fine a venit momentul 
mult aşteptat a reluărei raporturilor 
fireşti dintre cele două surori Aire 


M. 5. Marele 


a plecat 


M, S. Marele Voevod Mihai a pă- 
răsit Capitala eri dimineaţă la ore- 
le 9,30, plecând Ja Athena în misiu- 
ne, ca reprezeniant al M, S. Regelui 
la nunta Principelui Paul al Gre- 
ciei cu Principesa Frederica. 

E pentru a doua oară când Ma. 
rele Voevod e trimis în misiune în 
străinătate, ca trimis al M. $. Re- 
gelui. Anul trecut a reprezenta, pe 
Suveran la încoronarea Suverani- 
lor Angliei. Impresia lăsată atunce! 


de Marele Voevod — care a fost 
găzdui, la palatul Buckingham — 
a rămas din cele mai frumoase. 
Moştenitorul “Tronului era atunci 


Programul pentru s:rbarea zilei 


Botezul Mântuitorului 


L 

La ora 11 se va săvârşi sfinţirea ape- 
lor, la biserica Zlătari, de către 1. P, $. 
Patriarh al României în prezenţa Ma- 
jestăţii Sale Regelui şi a Măriei Sale 
Marele Voevod Mihai al Albei-Iulia, în- 
conjuraţi de Curtea Regală, 

Trăsura Regală va fi escortată de re- 
gimentul de gardă călare, 

II. 

Vor fi de fuţă la acest serviciu reli- 
gios: 

Preşedintele consiliului de miniştri ; 
Mareşalii; preşedinţii Corpurilor legui- 
toare; miniștrii; primul - preşedinte al 
Inaltei Curți de Casaţie şi justiţie; sub- 
secretarii de stat; mitropoliţii cari even- 
tual sar afla în Capitală; inspectorii 
generali de armată; preşedintele Acade. 
miei Române; Procurorul general al In- 
naltei Curți de easaţie şi justiţie; pri- 
mul-preşedine al Inaltei Curți de con- 
turi; preşedinţii de secţii ai  Inaltei 
Curţi de casaţie şi justiţie; primul pre- 
şedine al Consiliului legislativ; prima- 
rul general al Capitalei; guvernatorul 
Băncii Naţionale a României; rec- 
torii universităţii şi şeolii politechnice; 
preşedinţii de secţii ai Consiliului legis- 
lativ; procurorul general al înaltei Curți 
de conturi şi preşedinţii de secţii; pri- 
mul preşedinte al Curţii de apel; rectu- 
rii academiilor de arhitectură, de înalte 
studii agronomice și de înalte studii co- 
merciale şi industriale; secretarii gene- 
rali de ministere; procurorul general al 


uuriii de apel; preşedintele consiliului 
de administraţie al regiei autonome C, 
F. R.; primul preşedinte al Curţii su- 
perioare administrative; directorii ge- 
nerali ai Casei autonome C..F. R, al 
direcţiei speciale P. T. T, şi al poliţii- 
lor; prefectul poliţiei Capitalei; prefee- 
tul judeţului Ilfov; primul-preşedinte al 
tribunalului  llfov şi  primul-procror; 
preşedinţii consiliilor technic şi superior 
al apelor; primarii de sectoare ai mu- 
nicipiului; preşedintele Uniunii avoca- 
ților din România; decanul baroului de 
Ilfov; preşedintele Uniunii Camerelor 
de agriculură; preşedntele Uniunii Ca- 
merelor de comerţ şi de industrie şi pre- 
şedintele Camerei de comerţ şi de indus- 
tria. 

Şelul Marelui Stat Major; inspecto- 
rul g-ral al comandamentelor teritoriale 
ataşaţii militari străini; comandantul 
vorpului II armată; comandantul forţe- 
lor aeriene; comandantul marinei rega- 
le; inspectorii de armată; comandantul 
diviziei a IV-a; ofiţerii generatii; colo- 
nelii şi asimilaţii lor; comandanții de 
unităţi, şi servicii și comandantul pieţii 


"vesti 


III 
In momentul când 1], P. 5. Patriarh 
al României va pune sfânta cruce în 
apă, tunurile de pe Dealul Spirei vor da 
iobişnnitele salve. 
1V. 
După  săvârşiera rugăciunilor, 
mează detfilarea trupelor, 


ur- 


Voevod Mihai 
la Atena 


elev plutonier, de astădată pleacă 
la Athena ca ofiţer. 

M, S$. Marele Voevod a plecat în- 
soţit de d. comandor Preda Fundă- 
țeanu, adjutant regal. 

In gara Mogoşoaia a fost salutat 
de d-nii miniştrii Armand Călines- 


ţ 


| 
| 


şalul Palatului, general Mihail, co- 
lonel adjutan, Filiti; d-ni'; Collas, 
râistrul Greciei, general Barbu 
Pârâianu, colonel Dombrovsehi co- 
mandantul Pieței, Moţăţeanu, se- 
eretaru] general al poliţiei Capita- 
Nieuleseu, inspector 


lei, chestor 


Clonta. 
[zis pia „tă Cazi palete pată ate CEIA, CI ab cae ice ret ur ARN 


Dela :oc. T.ne- 
rimea Română 


Cu ocazia jubileului de 60 ani, socie» 


publice un Anzar Q/ premianților la 
concursurile ei din decurs de jumătate 
veac, roagă pe foştii premianţi în viaţă 
şi pe familiile celor morţi, să comu- 
uice societăţii printr'o carte poştală, 
date în legătură cu şcoala la care 
au învăţat, anul în care au luat pre: 
miul, materia la care au concurat, do- 
miciliul şi situația în viaţa noastră so- 
cială. 


| 
| 
cu, Virg'] Potârcă, Radu lrimescu, 
Lucian Blaga; d-nii Flondor mare- 


INFORMŢIUNI 


Preşedinţia Consiliului de  Mi- 
nişiri comunică: 

In uliimul tiinp iacepuseră să cir- 
eule pe străzile Capitalei diferiţi în- 
divizi, cari prezentau spre cumpărare 
insigne cu svastica, pretinzând că ei 
aparțin partidului naţional-creştin. 

Partidul naţional-creșiin a încunoş- 
tiinţat autoritățile despre acest fapt, 
xugând să se ia măsuri împotriva. abu- 
zurilor săvârşite, astfel, întrucât nici e 
persoană nu e îndreptățilă şi nu are 
calitatea de a vinde asemenea insem- 
ne. -Ca urmare, prefectura poliţiei Ca- 
piialei a dat dispoziţiuni organelor în 
subordine peniru arestarea şi trimite- 
rea în judecată a celor cari se dedau 
la asemenea operațiuni. 

De asemenea publicul e ruga! să 
semnaleze orice caz de această natură 
celui mai apropial post de poliţie, 

Prietenul legionar Nr, 1736 esle a- 
muințat a ridica carnetul dela casipria 
restaurantului legionar, sir,  Gulep 
berg 3. 

Sa găsit carnetul C.F.R. 192.067 al 
d lui Ioan Ciurezu, impiegat Trib, 
Prahova. A se adresa; Casieria re- 
staurantului legionar strada Guten 
berg No. 2. 


Studenţii români dela universi- 
tatea din Strasbourg din Franţa, au 
înfiinţat zilele trecute societatea stu- 
denţilor creştini români, cu sediul 
in Strasbourg. Preşedinte al soc. 
a fost ales d. dr. Brânzen. 


Dini!run ciclu intitulat „„Docu- 
mente dela Ei şi despre Ei” d. Co- 
finel Fărcăşanu a scos cartea în- 
fâia intitulată „Kabbala”. Ilustrată 
cu 92 de clișee ea moare fi catehis- 
mul oricărui doctrinar român, creş- 
fin. Explică erezia religiei iudaice 
prigonitoare a crreştinismului fiind 
baza Talmudului şi Cahalului. 

In curând cartea 2-a: „Constitu- 
fia, Origina, Istoricul Francmasone- 
riei”. Ilus'rată cu clișee necunoscute 
în România. 


Comisarul guvernului la Camera de 
muncă Bucureşti, a dispus facerea unel 
amănunțite anchete şi verijicarea în- 
tregei gestiuni a fostului consiliu al 
acestei instituţii. 

Asupra constatărilor ce se vor face, 
se va înainta un raport d-lui ministra 
al muncii şi care va forma elementele 
de bază 4 anchetei asupra gestiune 
fostului consiliu demisionat, 


Mare succes de librărie! 
Ediţia 1 epuizată într'o lună 


Ediţia II sub tipar 


TIGRII 


== ROMAN == 
[6:[=> 


DRAGUȘ PROTOPOPESOU 


Editura CUGETAREA 


ASTI STORE AERO TE Ai 2 - 


D. av. lon Bogdan din contenciosul 
ministerului muncii, sănătăţii şi ocro- 
tirilor sociale a fost delegat cu con- 
ducerea serviciului de contencios al a 
cestui departament, în locul d-lui avocat 
Sever Alexandrescu. 

Noul comisar al guvernului la Ca. 
mera de muncă a cerut alcătulrea 
de tablouri cu privire la siluaţia el- 
nică şi salarizarea personalului ace- 
stei instituţii. 

Fri, d. Virgil Potârcă, ministrul 
agriculturii şi domeniilor, a fixat a- 
tribuţiile d-lui V. Prelipceanu, subse 
cretar de stat la acelaş departament. 
D. Prelipceanu va avea toate atribu- 
tiilo ministeriale, afară: de cele rezer- 
vate special prin lege şi decrete re- 
gale d-lui ministru Potârcă. 


D. av. M. Manea a fost numit 
secretar general la ministerul agri- 
culturii şi domeniilor. 


tatea „Tinerimea Română”, dorind 

D. Ştefan Lascăr, administrator 
general la PĂRID, a fost înlocuit cu 
d. Victor Teodorescu, consilier în-? 
| giner agronom. | 

D. V. Prelipceanu, subsecretar de ! 
stat la smânisterul de domenii, a luat 
bostul în primire. 

D. dr. în medicină Iordache Ru- 
gină, a fost numit medic şef, al 
Casei de Asigurări Sociale din Iaşi, 
în locul d-lui dr. în medicină Bulău, 
desărcinat. 

Au fost numiţi în comisia înteri- 
mară a Camerei de muncă Iaşi: 

Preşedinte d. Gh. Ifrim, iar ca 
vice preşedinte d-nii: Mihail Pă- 
duraru, în locul lui Ozias Artel; 
Ioan Popovici, în locul lui I. Ber- 
covici şi Alexandru Renner în 10» 
cul lui Iosub Aron, 

D. dr. Octav Rachiteanu a fost 
delegat inspector medical al regiu» 
nei Brăila, în locul d-lui dr, Zane, 


mmmmemis | mutat în altă parte, 


_- SE5UMA VESTIRE» 


Manifes tație de frăție italo-Română 
la Radio Roma 


4 „La fântână cu găleata” de Mona 
a. 
Trec zilele cu nopțile” de Tib, 


Expoziţie de cărți 
românești la Roma 


D, prof. Claudiu Isopescu, titularul 
catedrei de limba și literatura română 
de la Universitatea din Roma, a organi- 
|.2aqt| cea mai mare librărie din Roma 
«Treves» o admirabilă expoziție de cărti 
romdneşti traduse sau apărute în limba 
iialiană. O întreagă vitrină a acestei 
librării, din eleganța şi frecventata Ga- 
lerie Piffi cuprinde, volume de traduceri 
din opera M. S. Regina Maria, a scriito- 
rilor 1, Agârbiceanu, Caragiale, Creangă, 
Eminescu, N, Iorga, Const, Kirițescu, Lua 
cia Mantu, C, Negruzzi, D, Pătrășcanu, 
Camil "Petrescu, Cezar Petrescu, Liviu 
Rebreanu, I. Slavici, Caton Theodorian, 
Zamțirescu, :poezit şi basme populare 
româneşti, apoi interesante studii asupra 
culturii noastre datorite dlor prof, N. 
Iorga, Ramiro Ortiz, Claudiu Isopescu 
Carlo Tagliavini, Ion Imupaş, Riccardo 
Riccardi,- Ovia ' Denudusianu, Mario - Rufe 
fini, F. Gerenzani, M. Manoilescu, L, Cial 
dea, tezele de doctorat ale studenților 
d-lui Isopescu, Lucia Santangelo, Anna 
Colombo,  Mărcello  Camilueci, Anna 
Giambruno şi anuarele şcoalei române 
din Roma, Cea ni mare parte din cele 
peste 80 de volume expuse au apărut în 
limba italiană din înițiativa şi prin în- 
grijirea neobositului prof, Claudiu 180 
pescu, 


VEŢI ÎNCREDERE ÎN | 
PRODUSELE ROMÂNESTI | 


PASTA PENTRU DINȚI 


ESTE UN PRODUS DE FABRICATIUNE CURAT 
ROMÂNEASCA. PREPARATĂ ÎN MOD ABSOLUT * 
STI/NȚIFIC, ÎNTRUNESTE TOATE CONDITIUNILE PE CARI 
ȘTIINȚA ȘI HIGIENA LE POATE CERE UNEI PASTE PENTRU DINȚI. 
CEREȚI LA TOATE FARMACIILE, DROGUERIILE, SI PARFUMERIILE RON A NEŞTI 


me ee at 3 ema 


Noni măsuri adiuiinis- 
trative în Grecia 


ATANE, 5 (Rador). — Zia:ele pu- 
blică declaraţiile d-lor Metaxas, pre» 
şedintele consiliului de miniştri şi Du- 
reutis, ministrul de interne, cu privire 
la organizarea siguranţei rurale, a că- 
rei îmbunătăţire este cuprinsă în pro- 
grmaul guvernului pe anul 1938, 

Legea promulgată stabileşte un sis- 
tem uuic şi uniform în întreaga ţară şi 
asigură constituirea unui corp de guarza 
comunali, perfect organizat şi disci- 
pliuat. 

Zonele destinate creşterii viţelor sunt 
perfect delimitate astfel încât să se 
suprime .ostilitațea existentă intre cul- 
tivatori şi crescătorii de vite. 


Toate consiliile comunale 


și juueie:e au fost dizuivate 


Decretul regal de dizolvare 


Guvernul a procedat a- 
seară, la dizolvarea consi- 
liilor comunale şi judeţe- 
ne din întreaga țară. 

Publicăm mai jos, textul 
decretului regal de dizol- 
vare, 

Asupra raportului consiliului no- 
stru de miniştri şi a miniştrilor de 
interne şi justiţie Nr. 18 din 8 Ja- 
nuarie 1938, 

Văzând şi jurnalul Consiliului d: 
miniştri Nr... din şedinţa. 

Având în vedere dispoziţiunile le- 
gii administrative. 

Am decretat şi decretăm : 

ART. 1. — Consiliile comunale, 
rurale, urbane, municipale, ale Ca- 
pitalei, precum şi cele judeţene din 


întreaga ţară sunt şi rămân Pe] 


vate. 


ART, 2. — Nouile alegeri se vor 
efectua pretutindeni în termenul 
maxim de 4 luni dela data publică- 
rii prezentului decret. 

ART. 3. — In locul consiliilor di- 
zolvate se vor numi de către orga- 
nele tutelare respective  comisiuni 
interimare compuse din 1-15 mem- 
bri după importanţa unităţilor admi 
nistrative şi pe baza deciziunii mi- 
nisterului internelor. 

ART. 4 — Preşedintele consiliu- 
lui Nostra de ministri şi miniştrii de 
interne şi justiție sunt însărcinați 
cu aducerea la îndeplinire a dispozi- 
ţiilor acestu! decret-lege. 

Dat în Bucureşti, 

(ss) OAROL 
icter, ALINESOU 
0 
V. Sp 0U-MEREDINȚI 


Sa renunțat la 


gator al profesorilor usiversitari = 


D. prof, I. Petrovici, ministrul e- 
ducaţiei naţionale, a semnat urmă- 
toarea importantă decizie; e 

Art. 1. — Toate dispoziţiile, ordi- 
nele circulare şi trimiterile în ju- 
decata comisiej disciplinare, în le- 
gătură cu aplicarea art. 4 al legii 
învăţământului universitar din 
1937. anterioare prezentei deciziuni, 
sunt si rămân anulate, iar acţiunile 
disciplinare în curs vor fi sistate. 

Art. 2. — Se acordă membrilor 
corpului didactie universitar, pen- 
tru a se conforma  preseripţiilor 
suscitatului arțicol, termeni până la 
93 Aprilie 1938 (Sf. Gheorghe), dată 
până la care se va reglementa con- 
trolul executării acestei  dispozi- 
luni legale. 

Art. 3. — Domnii. reetori ai uni- 
versităţilor, poilelinicilor şi acade- 
miilor de grad aniversitar, vor se- 
siza ministerul după 23 Aprilie de 
toate Cazurile constatate de necon- 
formare la lege. 

Art. 4. — Cu începere dela 1 Ianu- 
arie 1938 toate absenţele dela lecţi- 
unile şi şedinţele seminariale, aşa 


domiciliul obli- 


PASTA PENTRU DINȚI 


SIMREL 


TUNELUL ŞI SALA DE POPICI 


NICULAE GIOBOATA ŞI EMIL LAZIA 


DIN STR. VASILE LASCĂR, 98 (Casa Brătulescu) 
ORCHESTRĂ CLASICĂ, VINURI GENERAL RUSESCU 


GRĂTAR SPECIAL. 


LEGIONARII, 


ESCHIS TOATĂ 


PREȚURI CONVENABILE 
NOAPTEA 


PRIETENII LEGIONARILOR, 
TOȚI BUNII ROMANI, 
sunt rugaţi a se aproviziona 


de Sf. Sărbători dela: 


ŞOSEAUA COLENTINA 8, TEL. 213—34 


| Consumul Legionar-Obor 


Serviciul la domiciliu 


[ pe 


| 


APARATE de RADIO; 


ui a DIOZA 


su Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN și 
RADIOELECTRICIAN E. S. E. 
Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 


Telefon ; 2.54.57 
Toate mărcile 


Plata în rate. 


LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparaţii şi reglaje de precizie. 


Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. 
ZEITEI AEPD II AZERI ZE ESESZAI 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. loan Nou No. 1) 
BUCUREȘTI | 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 == EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 


vor fi constatate la finele lunii Ce | mmm ma 


către deeanii facultăţilor respet- 
tive, reţinându-se din salariul lunii 
următoare o sumă proporţională 
cu numărul absenţelor. Sumele re- 
zultate din aceste rețineri vor mări 
fondul universitar. 

Decanatele vor înainta la începu- 
tul fiecărei luni rectoratului şi mi" 
nisterului lista reţinerilor efectuate. 

D-nii decani sunt Personal răs- 
punzători faţă de autoritatea cen- 
irală de executarea acestei dispozi- 
ţii si de comunicarea ei punctuală. 


Viitoarea orientare politică! 


te articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


Încălţăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 1: 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


a Japoniei 


Ce crade un publicist japonez 


TOKIO 5 (Rador). — Intr'o bro- 
şură apărută azi, cunoscutul publi- 
cist japonea Moto Teiohi, susținut 
de cercurile navale, desvoltă teza 
că diplomația japoneză trebue să 
dobândească prin toate mijloacele 


cum au fost fixate în programe, ca Statele Unite să rămână despăr 


Evenimentele politice din Egipt 


CAIRO 5 (Balcan Oriente), — Re- 
gelo Faruk aj uzat de drepturile ole- 
rite de Coustituţie şi a demis din ra- 
țiuni superioare de stat, cabinetul Na- 
has Paşa. i 

Tânărul rege al Egiptului a fost 
silit să recurgă la acest act, întrucât 
prin politica sa de aservire [aţă de 


| 


Reyele Faruk 


Anglia, el periclita însăși existenţa 
staiului egiptean, i 

De alifel în ultimele zile Nahas 
Pașa văzându-și situația periclitată a 


tăcul apel la englezi, cerând să-l sus- 
țină împotriva regelui Faruk, 

Scriitorul arab Akkad scrie în ziarul 
„Baagh” del ieri, că guvernul lui Na- 
has Paşa a fost guvernul desonoarel 
pecetluit prin tratatul de alianță în- 
cheiat cu Anglia, tratat care asigură 
pentru eternitate protectoratul Angliei 
asupra Egiptului. 

Scriitorul Akkad demonstrează cum 
proeetul de tratat întocmit de Mabh- 
mud Paşa actualul preşedinte al con- 
siliului de miniștri, în 1929, lindea să 
dea o adevărată independență Egip- 
tului, fiind din această cauză respins 
de Londra. 


In fine, ziaristul arată mai departe 
că Anglia a acceptat înlăturarea capltu- 
laţilor, numai după ce guvernul wafdist 
a demonstrat Angliei că ea va rămăng 
prima şi singura stăpână a Egiptul, 
prin înlăturarea celorialt eputeri. 
puteri. 


Gestul ambasadorului englez, care s'a 


| întreţinut ieri timp de 2 ore cu fostul 


prim ministru Nahas Paşa, a produs în 
toate cercurile egiptene o impresie foarte 
te defavorabilă. 

Studenţii egipteni dela Universitatea 
Bl HAzar au făcut dealttel muneroase 
înanifestaţii ostile fostului premier Na» 
has Paşa şi politiciii sale de aservire 
față de Anglia. In schimb „regele Parul 
se bucură de simpafla unanimă a stu= 
denţilor, care vede în persoana sa pe 
realizatorul unei independențe absolute 
a Egiptului, 


țite de Marea Britanie. 

Cea mai bună metodă în acest scop 
spune Moto Teichi, ar fi să se aducă 
la cunoştinţa guvernului din Was- 
hington că poarta rămâne larg des- 
chisă numai capitalurilor americane 
în Munciukuo şi în reiunile din 
China ocupate de japonezi. 

Publicistul japonez recomandă de- 
asemeni o apropiere de Moscova, de- 
oarece el socoteşte că cea mal mare 
primejdie pentru Japonia ar fi un 
război între Japonia şi Uniunea So- 
vietelor, război care mar folosi de- 
cât Marei Britanii. 


E RDI RER ERIE) 
Haig Acterian: 
sau  hakespeare 


Fundaţia pentru literatură şi artă «Re- 
gele Carol II» în cadrul marelui ei pro- 
gram cultural înscrie volumul dlui Haig 
Acterian, 
Shakespeare, care va apărea în cursul 
acestei luni, 

Viața şi opera genialului poet engleza, 
precum şi epoca Renaşterii, atât de 
semnificativă pentru vremea de azi, sunt 
redate în cartea d-lui Haig Acterian 
cu o documentare, ce au necesitat ani 
de cercetări în bogata arhivă shakes- 
peareană. 

D. Haig Acterian expunând un punct 
de vedere cu totul original în privința 
valorii dramatice a lui Shakespeare a- 
duce pentru cetitorul român nu numai 
o desăvârşită informație asupra vieţii 
şi operii nemuritoruiui dramaturg, dar 
contribue cu volumul d-sale — după pă= 


Preţuri foarte reduse 


CEE a DDD SE DAR STIE 
Marele 


închinat vieții şi operii lui! 


Magazin 
la 


IORDAN A. IONESCU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No. 62 


Vinde eftin 


Articole pentru: 
Şcoli, Nunţi, 
Botezuri. 
Manufactură 
Confecţiuni 
Incălţăminte 


Vinuri naturale 
Grătar românesc 


iăsiți la Restaurantul 
Alex, Călinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
Tramvaiele: No, 7—14—24—26 


REGIA AUTONOMA C.F.R. 


PUSLICAŢIE 


Licitaţia publică din 18 Noembrie 


rerea specialiştilor englepi — la o re.| 1987 peniru traverse speciale de ste: 


velatoare interpretare a fenomenului 
shakespearean, 

Prin acest studiu complet, Shalespea- 
re va fi cunosout de cetitorul român cu 
toate frumusețile poesiei sale. 

Prin efortul de tipărire al aoestei lua 


jar s'a anulat. 

Luni 10 Ianuarie 1938, ora 9, la 
Direcţiunea economatului C. F. R. 
str. Edgar Quinet Nr, 8 se vor primi 
şi deschide publice noui oferte, ur- 
mare de o supra licitaţie orală, pen- 


orări care cuprinde 400 pagini și 16| tru alroa 9400 mo. traverse specia- 


planşe, editura fundaţiei pentru litera: 
tură și artă «Regele Carol [a îmbogă 
fegie colecția valoroaselor, cărți dpăriute 
până asi, 


le dş ațejar. 
ali complete de pot obţine la 
tBoţiunea economatului. 
Nr. 826/278 crt. E. II. 


«BUNA VESTIRE» 


TERREI Pt a ac Ei - 


Cazui 


A 


Bogdan 


- Negustorii de oanicni 
| [aie oa NE, 


suiul de mai sus vrea să sugeieze un altul mai drastic, mai adecvat, dar 
mai ruşinos, pe care nu vrem să-l folosim tocmai fiindcă ne ferim de terme- 
nii care ar jigni cât de cât simțământul moral al cititorilor noştri, recrutaţi 
din toate categoriile, din toate vârstele, 

Dar faptele oamenilor de care ne ocupăm — cu toate repulsia — astăzi 
merită termeni şi mai tari şi ma: cuprinzători, 

Să recapitulăm. 

Jucătorul Bogdan, excelenta aripă a Rapidului a piecat astă toamnă pe 
nepusă masa în Franța, tocmai când clubul său mai avea vreo 2-3 matchuri 
până la sfârşitul primului tur al campionatului. <Fuga» lui Bogdan a fost co- 
meniată în fel şi chip, Unii <pocţi> sportivi au găsit în ea şi prilej de inspi- 
raţie pentru nişte versiuni de prost gust, iar negustorii dela Rapid au crezut 
că-şi pot reface bugetul deficitar prin speculații bine purtate pe spinarea bie 
tului Bogdan. 

Au urmat discuţii lungi, cari, la un moment dat, păreau că se vor termina 
în desavantajul lui Bogdan, adică prin readucerea lui în ţară, 

In cele din urmă negustorii s'au înţeles pe un preţ care nu me interesea- 
ză aici, Ţinem însă să remarcăm că domnii dela Rapid nu Sau gândit nici u» 
moment la interesele lui Bgdan, nici la motivele lui binecuvântate de a pă- 
răsi gruparea ex-ieroviară, 

Mai rămânea să-şi dea consimțământul şi federația română de football. 
O simplă formalitate obligatorie, întemeiată pe paragrate precise de regu- 
lament, 

1. Bogdan iusese tras pe sfoară de Rapid, care nu şi-a îndeplinit nicioda- 
tă obligaţiile contractuale, Deși Bogdan putea să rezilieze contractul cu 
Rapid. 

2. Bogdan se ducea în Franţa cu dublu scop: a) să-şi câştige existența 
care nu-i era asigurată în țară şi b) să-şi continue studiile în străinătate aşa 
cum are dreptul orice cetățean liber al acestei ţări, 

Dar formalitatea simplă şi obligatorie nu s'a indeplinit, 

Federaţia română de football a refuzat să dea deslegarea lui Bogdan. 
Motivul? Federaţia are nevoe de Bogdan pentru echipa naţională, 

Miuciună, Minciună şi neruşinare! y 

Altădată Bogdan, în forma cea mai bună, a stat pe tuşă în timp ce îi 
usurpa locul din echipa națională de mult terminaiul Dobay, lar în turneui 
baltic, dupăce a jucat excelent o repriză, a fost scos de pe teren fără nici 
un motiv şi înlocuit cu acelaş obsedant Dobay. 

In schimb federaţia se trezeşte tocmai acum că are nevoe de Bogdan. 
când el are interese vitale în Franţa. 

Cu ce autoritate morală se amestecă federația în destinul vieţii la: 
Bogdan? 

Cum garantează federaţia plata salariului lui Bogdan? 
Ce drept are federația să aplice lui Bogdan regimul revoltător de sclavaj 
pe care nu l-a mai aplicat nici unui alt jucător legitimat de ea? 

Când pentru locul de extremă stângă în echipa naţională federația de foot. 
ball mai dispune de încă doi jucători cel puţin tot atât de buni — Gică Po 
pescu şi lordache — cum îşi poate închipui d. Luchide că se va găsi în țara 
asta măcar un singur caraghios care să-i ia în serios măsura sa arbitrară şi 
revoltător de nedseaptă? 

Ce-ar zice d. Luchide dacă cineva mai mare decât dânsul i-ar interzice 
în interes național să se mai deplaseze ca o cucuvae prin diferitele capitale 
europene unde-și închipue că are diferite treburi şi cheltueşte fără folos banii 
federaţiei? Nu s'ar revolta? 

Dar bietul Bogdan, care a plecat din ţară fiindcă-i era foame? Care n'a 
cerut niciodată nimie federaţiei de footbali? Care nu vrea să angajeze cu ni. 
mic numele federaţiei, decât, cel mult, ca să-i creeze un prestigiu? 

Ultima hotărîre a d-lui Luchide — recte a federației — este nedreaptă, 
revoltătoare, ilogică, Ea trebue schimbară cât mai repede, fiindcă atinge nu 


mumaj prestigiul acelora car; au luat-o dar şi interesele unui român care na 
trehue vitregit chiar de connaționalii Imi. 


Virgil Popescu 


IX I=>——— 


Venus va ina parte la două mari 
furmee în străinătate 


Făcând o deosebită impresie prin 
jocurile sale dela Budapesta, Venus 
a primit câteva invitații de a juca 
în capitalele din Europa Centrală. 

Dintre aceste invitaţii, două sunt 
mai atrăgătoare, asupra cărora se 

Pentru Dumineca Floriilor Venus | ria, Beogradski Si O echipă italiană. 

——— => X——— 


Programu! campionatului 
60 Uoiey şi bashaiibal; 


VOLLEYBALL FEMENIN 
DUMINECA 9 IANUARIE 


Teleioane — Aurora „ora 9.30, 
arbitru d. Marinescu. 

Bonaparte —  lureş Club, 
11.30, arbitru 4. Marinescu. 

Farma Club — Macabi, o:a 16.30, 
arbitru d. Marinescu. 


este invitat la Budapesta unde va 
juca întrun turneu cu Hungaria, 
Ferencvaros, Slavia din Praga şi 
Admira din Viena. 

lar în toamnă va juca la Viena 


Vergu — Vii. Dacia, ora i9, ar- 
hitru d. Poenaru. 
Seria I-a 
Inainie — Arhitectura, ora 10.30, 
arbitru d. Marinescu. 


Av. Sporiiv — Pebe, ora 15.30, 
arbitru d. Andrronache. 


Hurora — C. F. R., orra 17, ar- 


ora 


BASICETBALL hiten de: Mateeseu. 
pă E. F. A. — Macabi, ora 17.30, 
SAMBATA 5 IANUARIE arbitru d. Andronache. 


Caraiman -- Bonaparte, ora 18, 
arbitru d. Marinescu. 
=> Rp —— 


Balui Viforului Dacia 


Joi 6 Ianuarie (Bobotează) va 
avea loc în sala Eintracht, în str. 
Dionisie 60, balul anual al clubului 
polisportiv Viforul Dacia. 

Se va petrece frumos într'o at- 
mosferă tinerească şi sportivă. 

—— x 


E.T.A.— C.F.R. „ora 19.30, 
arbitru d, Poenaru. 

Viitorul — Aurora, ora 20.30, ar- 
bitri d. Marinescu. 

Macabi — Telefoane, ora 21.30, 
arbitru d. Marinescu. 

Viforul Dacia — V. S. C,, ora 
22.30, arbitru d. Părvulescu. 


DUMINECA 9 IANUARIE 


Sportul Studenjesc — O. C. B., 
ora 19.30, arbitrru d .Mrerinescu. 


VOLLEYBALL Astă seară 
DUMINE î[ a = 
ECA 9 IANUARIE  |Milieă Teodorescu boxează 


cu Victor Deckmin 


La Lyon Milică Teodorescu boxează 
astă seară cu Victor Deckmin. 

Campionul nostru are primele şan- 
șe, așa că nu este exclus ca telegra- 
mele de mâine să ne aducă vestea 
unei noui victorii româneşti, 


K Sportul Studenţesc — Juventus, 
ora 9, arbitrru d. Marinescu. 

Viitorul — A. C. T., ora 11, ar- 
bitru d. Marinescu 

Rahova — V. S. C,, ora 12, ar- 
bitru d. Mazilu. 

Venus — Radu Vodă, ora 16. ar- 
bitru d. Poenaru. 


= XI ==—— 


Antrenamentele 
Viforului Dacia 


Luni 10 Ianuarie c. Vitorul Dacia 
rela anirenameniele de iarnă în sala 


de gimnastică a şcoalei evanghelice 
din strada Luterană. 


„ Amtrenamentele se vor ţine în fle- 
mere Lami şi Joi între orele 4—8 p. m, 


 —————————— 


CHINEZUL 

din Timişoara a rămas fără an- 
trenor fiindcă Steiner şi-a dat dâ- 
misia, 

Cu siguranţă d. Liviu Juga nu-şi 
va angaja antrenor român, Cum nici 
nu reflectează să-şi creeze jucători 
români. 


—— 


DN > ] 


Carnet 


REPORTAJUL 

riustru despre turneul Sportului Stu- 
dențeac în Franța şi în special des- 
pre matchul câştigat de reprezen- 
tanții noştri la Elue a avut darul să 
improspăteze materialul atât de să- 
rac al diţeritelor gazete de specia 
litate sau nu. 

Nu ne supărăm că inşi! despre 
care vorbim se ințormează dela noi 
jără să indice izvorul. 

Dar cum stăm cu redacţiile spe- 
Pute din lună, soare, Marte, ete. 
CEC.r 


ECHIPA «NAŢIONALA» 

de ping-pong nu mai iace depiasa= 
rea la Londra, la campionatele 
mondiale, fiindeă — pretinde fede- 
raţia de specialitate — nu s'a trimis 
înscrierea la timp. 

Dacă înscrierea nu sa făcut la 
timp, este o mare greşală, o greşală 
națională. Fiindcă ţara nu trebue 
tratată cu neglijenţă. 

Dacă altul est> motivul, sim ori- 
ce caz motivul este altul, dece îi 
este ruşine d-lui Zahirnie, preşedin- 
tele ping-pongului cuşer, să-l dea pe 
fată? 

Ii este şi d-lui ruşine să recu- 
noască, în sfârşit, că nu sa ocupat 
cu difuzarea acestui sport printre 
români, ci numai printre diverşii 
Diamandstein, Adelstein ete.? 


PREDEALUL 
trăeşie zile de sărbătoare sub albul 
zăpezii cu care Dumnezeu l-a bine- 
cuvântat anul acesta din belşug. 
Poezia culmilor albe o trăeşte in- 
tens şi sărbătoreşte tincreiul româ- 
nesc, iar neaua se bucură că per- 
ciunii n'o mai murdăresc cu umbra 
lor injurioasă. 


ORADEA 
vreu să-şi salveze jootballul prin- 
ro țuziune între Crişana şi C. A. 
O. Ambele echipe se găsesc în jo= 
sul clasamentului şi cred că unin- 
du-se pot jace treabă mai bună. 
Cum se vor contopi însă credin- 
țele româneşti ale Crişanei cu ten- 
dințeie iredentiste ale C, A. Omului. 


VENUS 

va aduce în anul viitor două echi- 
pe de mare valoare: formaţia en- 
gleză Brentford şi o echipă italiană 
care nu a fost fixată încă. 


PREŞEDINTELE 

Districtului de iootbali Bucureşti 
anunţase că în această iarnă va îns- 
titui un curs de antrenori. Până 
în prezent nu se observă nicio miş- 
cae. 


TINERII 

footbaiiişti din Bucureşti consti. 
tuiti ad-hoc în reprezentativa Capi- 
talei s'au întors din turneul oto- 
man, 

Guralivi şi încântați de ce-au vă. 
zut pe unde s'au dus, tinerii dau fel 
de fel de declaraţii, împărtăşese tot 
felul de impresii. Găsim însă un 
leit motiv: arbitrii turci. O 

Cât de şnapani trebue să fie arbi- 
trii din ţara lui Kemal, dacă s'au 
speriat şi jucătorii noştri, obişnuiţi 
eu diverşii noştri Costeli, cari îşi 


| 


vând cunostiinta şi știința pentru 
bani. 


PARISUIL 
a iăcut o oiertă Bucureşiilur. Este 
vorba ca 0 reprezentativă de toot- 


reprezentativă a : Parisului- la pa- 
ris. De acord. Dar să nu plece în 
capitaia Franţei echipa care s' plim- 
bat prin Turcia. Să se mai plimbe 
şi alţii cari ştiu ceva mai mult foot- 
bali şi au mai multă experienţă. 


TELEFON-CLUB 


a învins la Lubliana pe S. K. I- 
iyna cu 6-2. O gazetă de specia- 
litate anunță că S. K. Ilyna este 
campioana Jugoslaviei, 

Ce ţi-e și cu specialiştii! 


F. C. RAPID 
a amenințat că se desființează dacă 
F. R. F. A. nu acordă extrădarea 
lui Bogdan pentruca în felul acesta 
să intre în posesia pretului răs- 
cumpărării, 

Unio dă Dumnezeu! 


GHEORGHE POPESCU 
anunță  printr'o gazetă de specia- 
litate că pleacă la Paris. Până acum 
somau în capitala Franţei vreo cinci 
boxeuri români. De-acum vom mai 
avea încă unul. 


LA CERNAUŢI 


doi boxeuri români au fost frus- 
taţi de rezultat de către judecători, 
în favoarea unor boxeuri minori- 
tari. 

Frumos! 


D. SZABO MIKLOS 


deşi a demisionat dela conducerea 
Amefei, a pus la dispoziţia fostului 
său club sume impresionante pen- 
tru ca Amefa să treacă cu bine 
peste sezonul mort. 

De unde banii? Și cu ce scop? 


LA CAMPULUNG. MUS- 
CEL 


iarna este în totu, îar. zăpada Tă- 
zută este favorabilă ascensiunilor. cu 
Ski şi rachete, 'Acelaş lucru, la Po- 
iana- Braşov, 


ball a Bucureştilor . să joace cu 


| vreeşti, 


in ziua de 9 Ianuarie în Capitală 
Se vor îace exerciții de apărare 
coiira atacurilor aeriene 


Primăria Municipiului Bucureşti 
ne trimite următorul comunicat: 


COMUNICAT 


Pentru deprinderea populaţiei 
de a se conforma şi executa toațe| 
prescripţiunile şi ordinele ce se dau 
de autorităţi în ce priveşte apăra- 
rea contra atacurilor aeriene, con- 
form dispoziţiunilor Ministerrului 
Porului şi Marinei sa hoiărit a se 
executa un exercițiu de alarmă şi 
stingere a luminilor pentrru ziua de 
9 Ianuarie 1938 conform următoru- 
lui program: 


|. — Alarma 


La 9 Ianuarie 1938 ora 13,30 şi 
ara 21,30 clopotele bisericilor şi 
sirenele fabricilor vor suna a- 
larma prin «sunete prelungi şi 
rcpetate»> timp de 3 minute. 

upă 10 minute se va da în- 
cetarea alarmei cu aceleaşi mij- 
loace prin; 

«sunete scurte şi 
timp de 3 minute. 


La acest exercițiu demonstra- 
tiv populația ia parte ca spec- 
tatoare. 


Ii. — Stingerea luminilor 


Odată cu darea alarmei ia ora 
21.30 se va executa şi stingerea 
iluminatului public timp de 2 minute 
de căire uzina electrică, 

Pe timpul acestor 2 minute ve- 
hiculele se vor opri până la reaprin» 
derea luminilor, 

La acest exerciţiu populaţia este 
rugată a lua măsuri pentru camu- 
flarea iluminatului interior, în sen- 
sul că va trage rulourrile, obloanele, 
etc., astfel ca nici o lumină să nu 
se zărească pe timpul cât durează 
alarma. 

Se atrage atenţiunea că nu se 
va creia nici un moment de atac 
aero-chimic ci exerciţiul se rezumă 
numai la cele două momente arătate 
mai sus, 

Pentru coordonarea orel se vor 
potrivi ceasornicile după ora radio, 


repetate» 


Am arătat într'un număr trecut în mod 
detailat, cine stăpâneşte viaţa economică 
în oraşul Cozmeni din Bucovina, unde 
la 3568 de suflete de creştini, sunt 
69 întreprinderi comerciale, dintre cari 
64 sunt evreeşti, 5 aparţin altor minori- 
tăţi, iar Românii nu au nici 0 între- 
prindere. 

Luăm astăzi la întâmplare alt orăşel 
din acelaş judeţ, spre a fixa şi mai 
bine în mintea cetitorilor noţiunile, că 
pe de o parte, o provincie românească 
de mare valoare istorică, Bucovina, este 
absolut cucerită de jidovi, şi transfor- 
mată în colonie semită; că ceiace s'a 
petrecut în Bucovina, şi anume cotro- 
pirea până la saturaţia păduchelui, care 
nu mai încape de alt păduche, s'ar în- 
tâmpla evolutiv şi în tot restul ţărei, 
care alunecă vertiginos sub călcâiul lui 
luda; că pentru a se redresa stările de 
lucruri diu Bucovina, din punct de ve= 
dere economic şi etnografic, vom tre- 
bui să recucerim această provincie cu 
forţa, şi poate chiar cu baioneta la 
armă; şi că deocamdaţă, pentru stă- 
vilirea creşterei preponderenţei evreeşti 
în economia noastră națională, trebuie 
să ne pătrundem până jă spaimă de de- 
viza: „Patria este în pecob', şi să ne 
grupăm înfrigurați în jurul drapelelor 
naţionaliste, pline deja de sânge jert- 
fit pentru răscumpărarea păcatului lipsei 
de înţelegeri, în cari ni-am complăcur 
până acum. 

Oraşul SADAGURA judeţul Cernăuţi, 


a 


Weissbach Leiser şi Weissmann Abra- 
ham, în total 13, dintre cari 7 evreeşti, 
3 alte minorităţi şi 3 Români, cu ab- 
servaţia că cei 7 evrei sunt numai co- 


CE PROC: RE e RECE EDO E IO CTE APCE SE 9 TR ZE SR CEPT 255 ITI 
mercianţi de piei, pe când cei 6 creştini 
363 de familii, cu 1194 suflete creşti- | sunt cojocari propriu zis, meserie grea 


R R E] 
Y i fe 
BUCOVINA SUD Calciul! Iul iu 
uesti. şi nesănătoasă de care fug evreii, cari 


berhard Pincas, Bisinger Ciili, Gei- 
Băcănii: Hutleger Chaskel, Bat ea acaparat numai oficiu! tihnit de 


singer Abraham, Granlerer Iosei, Gro- 
Schendel Blime, Bilonskt Elisabeta, E- | negustori de piei. 


mich Cipre, Halpera Hersch, Hirsch 
Rosa, Jakobuwschi Johann, Klinger Da- 
mie! Hosia,Koerner Abrâham, Koerner 
Pincas, Klinger Fani, Kornhaeuser Mal- 
ca Rifca, Loewenschus Ervestine, Meh- 
ler Eisig, Picker Schulim, Polesixk lo- 
sef, Sternberg Gedalie, Scherzer Mo- 
ritz, Vogel Perl Chane şi Weinhaueser 
Ester, în total 24 băcănii, dintre can 
21 evreeşti, 3 alte minorităţi şi nici una 
românească, 

Băuturi spirtoase: Buslaender Schen- 
del, Baumocl Berta, Dariciuk Eleonora, 
Fediuk Eutrosina, Geiger Hersch. Gott- 
lieb Iacob, Greller Keile, Hrehoriak Ale- 
xauder, Klinger Fani, Korner Pepi, Li- 
quornik Berta, Luttinger Nathan, Meh- 
ler Sara Lea, Metsch Getzel, Metsch 
Salomon, Rosenblatt Jankel, Schwarz 
Ţetti, Teitler Chane Rifca, Teitler Dora, 
Vogel Iacob Israel! şi Weissman Schoth, 
în total 21, dintre cari 18 evreeşti, 3 alte 
minorități şi mici unul curat românesc. 

Cojocari, curelari, plelari: Alexaudro- 
wyez Simion, Ciobanu Andrei, Cioba- 
mu Nicolai, Jakubowycz loan, Mehe- 
deniuk Michael, Serduleţ Ilie, Scherzer 
Adolf, Sucher Herman, Scherzer lo- 
sef, Scherzer Severin, Schwarz [sak, 

1 sttuatie dezastruoasă pentru româul 

Cereale: Luliinger Jacob şi Luttiager 
Nathan, zmbii evrei. 

Apoi, Petrolițere: evreul Fischer Me- 
chel, Sfielării 2 evrei: Katz Motel şi 
Katz Vital, Librării una evreiască a hu 
Liquornik Berta, Brutării una evreiască 
a lui Tuerk Jakob, Fabrici una de ape 
gazoase a jidoatcei Klinger Fani, Pro- 
duse C. A. M. evreii Luttinger Nathan 
şi Zellermaier Motio, în fine Fa-macii 
una românească a lvi Focşăneanu Sa- 
che, şi Comerţ de crupe Gavrileţ Ştefan, 
român şi Kereliuk Ştefan Rutean. 

Prin urmare în Oraşul Sadagura sunt 
107 întreprinderi, dintre cari 89 evreeşthi, 
13 aparțiu altor minorităţi şi 5 sunt 
româneşti, cu mențiunea -că în general 
creştinii sunt mesteşugari ori aegustori 
de branşe nerentabile (crupe!), pe când 
evreii manipulează rentabilitatea. Iar in 
plus remarcăm că la o populaţie de 363 
familii cu 1194 suflete creştineşti, pro- 
porția dublă în raport cu Cozmenli a 
negustorilor evrei se explică prin pre- 
zența la Sadagura a Regimentului 11 
Artilerie, împrejurul căruia s'au îngră- 
mădit parasiţii galiteni. 
C. Răzmeriţă 


PD a 


Magăsiu: generule:  Breitner, hisie, 
Donnenield R. Sali, Geisinger Ester 
Malke, Katz Mordco Schmiel, Koer- 
uer David, Kramer Sara,  Luttinger 
Nathan, Roll Kalinaa Hersch, Sommer 
Nachmân şi Weidner Srul, în totul 1V, 
toate jidoveşti. 

Mahujactură: Bremder Leib Leon, 
Frucht Blum Aron si laub Abram, ta 
total 3, toate evreeşti, 

Galanterie: Engler  Kuchel, Groaich 
Marcus, Hellenberg  Ester, Kissliuger 
Salomon,  Reisch Marie, Thau Sab- 
mom laub Abram, Sternverg Michel şi 
Weisbach Hersch, în, total 9, toate e" 


Comerţ cu vite: Dutkowski Ferdinand 
(porci), Fitzer Abraham şi Roll Chaim, 
în total 3, dintre cavi 2 evrei, Î altă 
minoritate şi nici un Român. 

Transporturi cu mmtobuse- Feuer B- 
braham, Lutwak Uscher şi Reisch Her- 
sch, în total 3, toți evrei, 

Ferării: Geisiuger Abraham, Grauer 
Jossel, Greler Samuel, Ţannenzapf 
Schloma şi Teitler Blima, în total 5, 
! toate iidoveşti, 

Incălțiminte: Geisiuger Sigmund, Ku- 
Iycki Michael, Mamcezur Karl (cismar), 
Roesler Simon, Schafer Salim şi Tolo- 
czko Dumitru, în total 6, dintre cari 
3 evrei, 3 alte minorități şi nici un 
român. 

Cherestea, lemnării: Gottlieb Herman, 
Gottlieb Mendel şi Stadier Srul, în TR. PARVU 
total 3, toți evrei. 

Restaurante: Klinger Fani, Schwarz | In cadrul unei intime solemnități, d, 
Jeti şi Vogel Jacob, în tozal 3, toate ing. Tr, Pârvu, secretar general al mi: 
evreeşti. nisterului lucrărilor publice şi al cu- 


0 manifestaţie artistico -cultueală 
din comuna U'steiui de Mures-Alba 


CISTEIUL-ALBA, 3. — A doua 
zi de Crăciun, seara, a avut loc în 
şcoala primară din comuna Cisteiul 
de Mureş-Alba o foarte reuşită pro- 
ducție teatrală organizată de di- 
rectorul şcolii primare, Toma Va- 
sile, cu tineretul din acea comună. 

La această manifestaţie artistico- 
culturală Sau jucat cu mult succes 
piesele: „Să nu torci Marţi seara”, 
„Cârlig vinde pe Suru”, „Slugă la 
doi stăpâni” şi Qiganul fruntaş” 
Şi S'au cântat, sub conducerea d-lui 
Toma V, corurile: „Loarce Iele”, 
„Trandafir de pe cetate” şi „Colo 
în munţii Tebei”, cari au stârnit 
entuziasmul întregei asistențe, 


CE IMPUTERNICIRI 1 SAU DAT 
D-LUI SUBDIRECTOR GENERAL 


Datorită spiritului legionar de 
care e pătruns lineretul din acea co- 
mună, cât şi faptului că d. Toma a 
fost întotdeauna un mare animator 
al sentimentului românesc, această 
serbare a avut un caracter de 
adevărată înălțare națională, cân- 
tându-se, la sfârşitul serbării cân- 
tece patriotcie şi legionare, 

De remarcat și faptul că deşi au 
luat parte la serbare tineri ţărani 
ilin 3 Sau 4 comune vecine, S'a păs- 
drat o desăvârşită ordine, neprodu= 
cându-se nici cel mai mic incident, 
datorită tinerilor legionari din a» 
ceastă comună, cari au dat dovadă 
de tea mai perfectă disciplină, 


LO 


DORIŢI SA CUMPARA 


Vizitaţi Magazinul „E 


Str. Câmpăneanu No, i 
Bine asortat cu toate gen 


Speci 


icole de tc 


O 


m m aaa re 


ii 


Vestminte, obie:te 


| 
| bisericești, bijuterii 


1] 
| 


tii 
VIZITAŢI 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


AN PUCHIU 


| București, Calea Moşilor, 21 - Teleto» 
PRI. ta aa .—. x n. TE 


ănăsescu” 


e de arme și cartuşe. F 
de articole de vânătoare. 
alist în articole de pielări 


iletre şi pa 


Sutragerii cubiste, 

Dormitoare şi Garnituri 

LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 

Medaliat cu Meritul Comeroial şi Industria! 

» Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No, |. — Tel. 415/14 


344458 


sub Teatrul Naţional) atică 


e şi 


Studio-uri, sirouti, 
tapisate de salon 


———_ 


„linirea' 
Constantin P. Mat. 


Teieion 478/au 


» 


CU, Sir. sani, 5 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PEITRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceui Lazăr) 
a 


NBESZR 
LINGERIE BARBATEASCA 


Cămăşi, pijamale, halate ete. = CONFECŢIONEAZA 


ATELIBRU 


IONEL MUŞAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 
PREŢURI CONVENABILE Tel. 5.48/82 


Pentru d. primar 
al Seci, IV Verde 


Pentru un „bal mascat”, d. se-i 
creiar general al primăriei sect. IV 
Verde, /lie /vănescu, impune subal- 
ternilor d-sale — în speță d-lui 
Zamfir Bratu, directorul Oficiului | 
Stării civile — de a impune publi- | 
cului ce vine în contact cu acest! 
serviciu bilete de participare, pen- 
tru suma de 100 lei, fără a ţine 
seamă că mulți n'au lemne, imbrăcă- 
minte, hrană şi-i ameninţă o iarrnă 
grea. 

D. Ivănescu nu poate gândi că 
unei persoane care solicită un ex- 
tract de moarte du-i arde de bal 
mascat? 

Pentru a nu se produce pertur- 
baţiuni în serviciul ofidal, cum s'au 
petrecut ieri, 4 lan. c. se cade ca 


d, primar să facă să inceteze acest | 


bir siinic. REP, 


Instalarea d-lui 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 
Developează, măreşte, re 
p . Aparate și articole 
pentru Fotograti amatori 

CALEA VICTORIEI No, 35 


a 20 ca ai 


DOCTOR 
STELIAN CRISTESCU 
Str. Popa Tatu 14. Tel, 4.71/59 

Boli genito - urinare 


Reduceri pentru studenți 
şi funcţionari 


— ——— 


profesor |. &. 


Savin subsecretar de stai la 
ministerul Educaţiei naționale 


Eri la ora 4 p. m. s'a făcut la MI- 
nisterul Educaţiei Naţionale insta- 
larea d-lui subsecretar de Stat prof. 
I. G. Savin. 

Cu această ocazie d, ministru 1. 
Petrovici a rostit în rezumat urmă- 
toarele: 

«Componenţa guvernului actual 
îmi dă colaborator pe d. subsecre- 
tar de stat Ion Savin, profesor la 
facultatea de teologie din Chişinău. 

D-sa va conduce o parte a acestui | 
minister şi anume învățământul | 
normal, primar şi seminarial. 

Mie trebue să-mi rămână condu- 
cerea generală a departamentului şi 
iniţiativa creaţiei. 

Restul trebue rezolvat de d-sa şi 
directorii generali, fiindcă eu plee 
de la principiul că lucrările să fie 
rezolvite fără ca publicul să vină la 
minister pentru toate cazurile. 

Nădăjduiese că d. Savin ne va ti 
tuturor un colaborator foarte pre- 
ţios. 

D. subsecretar de sat I. G. Saviu 
mulţumeşte d-lui ministru Petro- 


Della CC. i. îi. 


municațiilor — odată cu venirea actu- 
alului guvern — a revenit la direcţia 
general C. F. R unde şi-a luat fn pri- 
mire postul de subdirector general. 

D. ing. lon Macovei, directorul ge- 
neral al C. F. R. a dat, cu această oca- 
zie, o decizie prin care se fixeară îm- 
puternicirile d-lui subdirector gencral 
Traian Pârvu, precum şi autorizaţia de 
a reprezenta R. A.-C, F. R., în numele 
directorului general, în relaţiile cu di- 
feritele administrații de cale ferata 
față de tarţi şi înaintea autorităților şi 
instanţelor judiciare, 

Această decizie, ce va apare în Foa- 
ia Oficială C. F. R. enumără și atri- 
butiile. 


SITUAȚIA LINIILOR 
pe ziua de 4 Ianuarie 938 orele 12 


Linii înzăpezite şi închise pent-u în- 
tregul trafic: 

Cetatea-Albă Bugaz. _ 

pe linia Megidia-Babadag circulaţia 
se face cu tonaj redus. 

pe liniile Tighina-Cainari şi Megi- 
dia-Babadag în locul automotoarelor 
circulă trenuri cu aburi. 

S'a redeschis liniile Basarabeasca-C. 
Albă şi Abaclia Iargara. | 


vici pentru frumoasa recomandație 
şi asigură pe toți de munca fără 
preget ce o va depune pentrn bunul 
mers al instituţiei. 

Din partea funcţionarilor a vor- 
bit d. Constantin Kirițescu, asigu- 
rând pe ambii miniştri de întregul 
devotament al funcţionarilor minis- 
terului. 

La sfârşit d. mininstru I. Petro- 
vici urează tuturor spor la muncă şi 
conştiinţiozitate în îndeplinirea da- 
tariei. 


Disoivarea tainere- 
lor fie muntă 


La subsecretariatul de Stat al minl= 
sterului muncii şi asigurărilor so-iale, 
s'a cercelat epi dimineaţă situația Ca= 
merelor de muncă din Ardeal. Ministe- 
rul muncii se află în posesia mai mul 
tor dosare de anchetele făcute şi « 
unor plângeri întemeiate privind acti= 
vitatea acestor Camere. In unele dia 
aceste anchete se precizează abuzuri şi 
înstrăinări de fonduri din partea con 
ducătorilor Camerelor de muncă. Sub= 
secretariatul de Stat al myuncii va de= 
cide, împreună cu ministerul myuncii, 
asupra modului cum vor fi înlocuiţi 
toți cei cari s'au făcut vinovaţi de 
nereguli. 


Redeschiderea Şcoalei 
de limba și literatura 
sngleză 
Cursurile Şcoalei de limba şi litera= 


tura engleză, întrerupte pe timpul va- 
canței, se vor relua în ziua de Luni 


10 lamiarie. p 
Sunt cursuri pentru începători şi 
înaintați, precum şi cursuri separate 


pentru elevii de şcoală. Afară de a- 
ceste cursuri, mai sunt cursuri speciale 
de literatura engleză (clasică şi co- 
mentarii asupra autorilor moderni), con 
versație şi corespondență comercială. 

Pentru înscricri şi roînscrieri, a se 
adresa în fiecare zi între orele 5—8 
d. a. la sediul Asociaţiei anglo-ro= 
mâne (str. Bbteanu Nr. 3). 


uBUNA VESTIRE» 


ECONOMICE-FINANCIARE 


Incepând cu acest nu- 
măr cititorii noştri vor yă- 
şi regulat, în acest loc, col- 
sui ştirilor economice, ca- 
re ocu pentu momeni 
o jumătate de pagină, În- 
să va fi sporit pe măsură 
ce distribuirea materia» 
lului pe care il avem zilnic 
ne-o va îngădui, 

Informaţiile noastre 
sunt aşa fe! culese şi ro- 
date încâţ ele pot fi folo- 
site atât de cititorii care 
activează în viaţa econo- 


mică, cât şi de cititorii 


moşiri care au nevoie nu- 
mai întâmplător de unele 
aie bere 
ea acestor În 
ere economice în 
ziarul nostru se face, în. 
tr'un moment când pi 
economică este adânc răs-= 
colită şi cu toate aparen- 
țele nu-şi reia calmul pier- 
dut. Vom urmări deci toa- 
te aceste frământări şi le 
vom reda cu obiectivitate. 
In  scurtele comentarii 
pe care le vom face nu în- 
elegem să facem nici cri- 
ică şi nici discuţii taie: 


Poionia va unuorta cereaie 
din România? 


Consecinţeie recoltei silabe din 1937 


Cercurile conducaivare - poloneze 
sunt foarte preocupate de urmările 
recoltei slabe a cerealelor din anul 
acesta. .Insuficiența recoltei se ma- 
niiestă îndeosebi în balanța comer- 
țului exterior al ţării. Se ştie că 
Polonia a fost până acum 0 ţară 
destul de însemnată în privința ex- 
poriului cerealelor şi îndeosebi al 
secarei. 

In perioada August—Noembrie ex» 
poriul secarei a scăzut la 20.161 
chintale. dela 927.567 cât a fost în 
perioada corespunzătoare a anului 
trecut. A scăzut şi exportul celor- 
lalte specii de cereale. Astfel, în pe- 
rioada arătată, s'au exportat numai 
104 chintale grâu față de 376.374 
chintale în perioada corespunzătoare 
a anului trecut. Faţă de exportul 
de 217.680 chintale ovăz în lunile 
Aanist-—Noembrie 1936, în perioa- 


= Fo 


nare. Nu urmărim decât să 
informăm 3 

Faptele şi datele înregis- 
trate aci sunt culese dela 
origină şi le oferim citito- 
rului Care are nevoie de 
ele în gospădăria sa pro- 
prie, în serviciul pe care 
îl îndeplineşti sau în cer» 
cetările pe care le face; 
fără alt gând decât acela 
de a-l informa 


%* 


După câteva zile de aşa zisă 
panică, bursa şi plața caută 
să-şi reia calmul pierdut. Tran- 
sacțiunile au încă pecetea in- 
iluenţelor străine de mobilul e- 
ronomic propriu zis. Explicaţia 
este cunoscută de toată lumea. 

Informaţiunile primite din 
străinătate arată că valorile ro- 
mâueşti au suferit şi acolo nnele 
scăderi, 


Exeitițiui financiar în cuis 
va fi pielunait 


exerciţiul 1938—1939, 
Această prelungire va fi 
probabii de o iu aţi. 

iei până la | Aer ei 
La ministerul de finanţe 


Intrucât noul guvern va 
dizolva Parlamentul ales 
recent, iar viitoarele ale- 
geri vor avea l0o la două 
luni după dizolvare, — a- 
dică în luna Aprilie 1938, cm palet a su cad, 
— exerciţiul financiar în | q.jui ministru Savu, la lu- 
curs va fi prelungit până| crările pregătitoare ale 
la votarea bugetului pe! e catta nugel. 


n și 


Cum se va face încadrarea Ders0- 
nalului românesc în intreprinderi 


Peste câteva zile, ministerul in- actualele prevederi ale legii pentru 
dustriei şi comerţului va trimite o| ocrotirea muncii naţionale vor fi 


circulară tuturor întreprinderilor 
industiale şi comerciale, cărora le 
va pune în vedere ca într'un termen 
limitat să-şi înlocuiască personalul, 
astfel ca funcţionarii să fie într'o 
proporţie de 99 la sută de origină 
etnică română. 

Intre timp, printr'un  decret-lege 


In viața comercială domnește 
onrecare nesiguranță până când 
se vor cunoaște măsurile guver- 
nului în ceeace priveşte regimul 
comerțului exterior şi dispozi- 
țiile ce le va lua în legătură cu 
ut, internă, 


modificate în sensul celor de mai 
sus, acordându-se în plus ministe- 
rului de industrie şi comerţ latitu. 
dinea de a numi, prin jurnale ale 
consiliului de miniştri, comisari ai 
guvernului, pe lângă acele între- 
prinderi cari nu se vor eonforma 
disposițiiloe de încadrare. 


= 


următorul comunicat: 
da corespunzătoare a anului 1937 Guvernul a fost 
nu sa exportat nimic. 

Exportul făinei de grâu a scăzut 
la 35 chintale, dela 236.077 chintale 
cât a fost în perioada corespunzătoa- 
re a anului trecut. Deasemeni a scă- 
zut şi exportul făinei de secară: 
dela 399.169 la 5.377 chintale. 

Valoarea totală a exportului ce- 
realelor în perioada arătață. a atins 
abia 14.431 milioane zloți, faţă de 
42.926 milioane în perioada cores- 
ounzătoare a anului trecut 

Guvernul polonez a primit o pro- 
punere care interesează şi România 
in cel mai înalt. grad: Camera de a- 
gricultură a districtului Volhynia a 
prezentat guvernului un memoriu 
prin care îi propune ca — în ve- 
derea ameliorării pieţii de cereale — 
să se facă un import însemnat din 
România. Cercurile conducătoare au 
nat în studiu propunerea, 


infor. 


La ministerul industriei și co- 
merţului, au continuat ieri negocie- 
rile pentru modificarea convenției 
da plăţi cu Turcia. 


Informațiuni ecoromice 


Ministerul cooperaţiei a aprobat des- 
chiderea unui creăit de 100.000.000 lei, 
sumă ce va fi alocată pentru cumpăra- 
rea de porumb de rană pentru regiu- 
nlie înfometate. Distribuirea cantităţi- 
lor de porumb rezultate din această curti 
părare. se va face. prin prefecturile de 
judeţ 


BURSA :" 


4 lanwarie 1938 


Bursa este slabă, operaţiunile ex- 
trem de reduse. Nu se înregistrează 
încheeri. 

Valorile nu sau putut menţine la 


nivelul cursurilor din ajun. Au fost 
oferite în cantităţi mari, 

Au încheiat; 

Renia desvoltării 40%, 404, 405/8, 
4, 4018. 

Renia stabilizării 414, 41 1/8, 


Renta consolidării 35, *34%, 35, 


Renla  împroprietăririi 59, 59,10, 
59 1/8, 584, 59, 587/8, 59. 

Renia 1933, 5%, 

Renta înzestrării mari 74%, 74%, 25, 


Renia refacerii 584, 587/8 59, 541/8, 
59%. 

Asig, Agricola 300. 

Banca Românească 562, 565. 

Mica 1365, 1370, 

Letea 900, 895, 890, 880, 885, 

Reşiţa 497, 495, 495, 

$. 1, B. e, v. 1350, 1320. 

S. T. B, opt. 1320. 

CURSUL DEVIZELOR 


Parte 330-—345 
New-York 98.15—100.15 
Londra 139.50—499,50 
Olanda 53,60—50.10 
Elveţia 22.70--23.15 
Bruxelles 16,75—17.— 
Varşovia 18.65—19.B 
Italia 3.19.66—5.19,66 
Pengove 26.50 -—27.50 
Viena 25.50—27.50 
Ror 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 58%. 
CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 
Fres. res, 3.30—5.45 (x) 
Lira Palestineană 489.50—499.50 (x) 
Kor, Suedeze 25.25—25.75 (x) 


Lira italiană 519.660—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.%5 (x) 
Otomane 81—85 (x) 
Belgas 16.65—17 (x) 
Ke. 3.44—351 (2) 
Sehillingi 25—26.50 
Elveţia 22,70—23.15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
Olanda 54.30—55.30 (x) 
Dinari 28.98—5.0 
Peng5 26.30—27.50 
Drahma 105—110 


La monedele mai sus însemnate (2) 
se adaugă un plus de 38% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 

VALUTE EFECTIVE IN 


TARGUL LIBER 
Franci francezi 6,10—6,35 


Lire sterline 1510—1540 
Dolari 184—190 
Florin olandez 100—110 
Napoleon 1210—1240 
Leva 1.50—1,75 
Shilingi 3546—36%4 
Zloţi 34—33 
lentenmark 39—45 


Ministerul cooperaţiei a aprobat 


Pen goe 354 —36% | deschiderea unui credit de 3.000.000 
Otomane 115-425. |lei penteu regiunile sărace, unde ur- 
Lire sterline 920.45. | mează să se planteze pomi fruct'“ori. 
Kc, 0—6,30 nea e 
Elveţia ş34- 45| Ministerul cooperației a luat hotărt- 
Dinari 370| rea să planteze în mod gratuit pe 
ltaliene 3.10—4.60 lângă tate gospodăriile ţi eşti pomi 
Drachm 1,40—1.65 jracr'țeri. 

CURSURI INFORMA- SOFIA, 5. (Rador). — Bu- 


TIVE getul pe exerciţiul 1938 al 
| Bulgariei se ridică la 7 mi- 


rămase pe ziua 'liarde 280.00v.000 leva. cu 
!1.036.000.000 leva mai mult 
ca bugetul din 1937, 


4 lanuarie 1938 


SCRISURI Sporul este aproape în 
poa Rurate ta 67 05 întregime. afectat ministe- 
ne um îm 00 pd [eului de Război și minate. 
Func, Urb. Buc. 5% 34 34% rului Marinei. 

Func. Urb laşi 10% 50% 31 
Func, Urb. Iaşi 5% 98% 29 RENO apa 3 
Bon Casa Rur. 494 50 


menținerea primelor 


OBLIGAŢIUNI . ge 
Com, Buc. 5% 55 de | valoriticare 
Com. Buc, 4% 


D-nii Virgil Potârcă şi Stan Ghiţe- 
seu, titularii departamentelor agricul- 
5 |iurei şi cooperaţiei, au semnal decl- 


Com. Buc, 51475 exec, 
Com. Loc. cit. 5 
Jud. Com. 4% exec, 


SALSA 
ci 


5% 65% | ziunea prin care pe intervalul 10 1a- 
RENTE nuarie 16 'ebruaiie 1938 sau menţinut 
Con. A. şi B. 4% 39 4v aceleași prime pentru valoriiicare ce 
% 1913 44 45 |au lost acordale pe intervalul 10 De- 
din 1916 63 — 05% | cembrie—10lanuarie, adică 7000 lei la 
Unirei 5% 1919 ex, & 61 — 61% | vagonul de grâu şi 9330 Iei la vagonul 
% 1920 59 _- 59% | de făină. s 
75 1992 59 — 59%4 = 
57% Perpetuă 50% —5. 
” 4 ș 
za israel e i ICORUOILIICa feniei 
26. 193 574 —sa externe vin Elveția 
4,50% Inzetr. titl. mari 744 —73 
3% Consolidare 3440-33 Ministerul de finanțe a dat eri 
4% Bon de impozite 4 — si următorul comunicat: 
Guvernul a fost informat oficial 
ASIGURARI că date fiind subscrierile efectuate 
: în ultimele cinci zile la Ziirich în 
Dacia România 4650-—43900 | vederea acordului cu creditorii el- 
Genarala 1120--1140 | vețieni, cota aderărilor stabilită 
Naţionala 225—233 | pentru perfectarea acordului a fost 


Africola Fonciera 295—305 cu mult depăşită, 


Particinaţia Român. ei la importul 
de lemne de ioc în ungaria 


Ziarul «Finanzobserver», din va exporta 56.000 m .c.; Româ- 
Budapesta, anunță că, potrivit|nia 130.000 m, c.; Cehoslovacia 
convenției semnată la Viena, în |94-0000 ps c. şi  Jugoslavia 


Noembrie 1937, d „| 170.000 m, 

jaloane “de. Lena ă aa ci Aceste a ARSI au  îost 
o leg, contin-|sţabilite, ținându-se seamă de 

gentul de export de asemenea exporturile țărilor respective, 

produs, pentru anul 1958, a fost|din cari s'a redus cinci la suță, 

stabilit la 450.000 m. e, Reducerea s'a făcut în vederea 

Din această cantitate, Polonia | menținerii fermităţii pieţei. 


is a ET PE TORI a SP REEIN  .. Zara era SATE AC, Age SR SEE 0 Cp 20 2 aia îi BAR. Popp e OBOR A = e 0 eee 


Convertirea rentelor 
din Eiveţia 


——_——_ 


Ministerul finanţelor a dat ieri] ultimele cinoi zile la Zue- 
ri 


pentru acordul cu 
itorii elveţieni, cota 


mat oficial că date fiind adeziunilor a fost cu mult 
subscrierile a eri depăşită, 


O— DE ———— 


Stadiul i tratativelor 
cu Turcia 


"Ta luat parte la conferinţă, d-nii: 
Suphy Tauroer, ministrul Turciei, 
inginer I. Gigurtu, delegaţia turcă, 
Emil Marian, 1. Ohristu, dela exler- 
ne, D. Iordan, dela Banca Naţională 
şi N, Mănescu, consilier economie. 
Negocierile pot fi considerate în- 
cheiate, actualmente lucrându-se la 
redactarea textului -iicuei convenţii. 
Sa convenit ca Dentru lichidarea 
unei părţi din, soldul, ce avem în 
Turcia, să se' importe. 10.000 bale de 
bumbac brut, 

In prima şedinţă a delegaţiei eco- 
nomice, noua convenţie va fi supu: 
să ratificării guvernului. 


Xp —— 


Reduceri fiscale 


D. C. Procupiu, secretar general 
la ministerul finanţelor, a luat în 
studiu problema reducerilor fisca- 
ie, cari intră în programul guver- 
alai, 

D-sa a dat dispoziţii să se iutoe. 
miască statistici, în vederea scutirii 
de impozitul agrieol a suprafeţelor 
mici agricole, spre a se vedea în ce 
ăsură vor seădea încasările sta- 
tului 

In acelaş scop, se studiază posi- 
bilitatea reducerii preţului de vân- 
zare a unor produse ntonopolizate, 
cum sunt sarea şi ţuica, 


—————— 


A fotografii artistica 


B-dul Elisabeta 16 
To), 4.51.92.. 


ACADEMIA DE CROITORIE 


| 
| 
ADAM“ 
22 
Str. Virgiliu 22. Tel. 3.2601 
Aduce la cunoştinţă celor in- 


teresaţi, deschiderea cursurilor 
pentru ziua de 


15 IANUARIE 1938 


Se predau cursuri civile, mi- 
litare şi de damă 


Director : STEFANACHE A. TOMA 


Piaţa alimentară 
a Capitalzi 


CARNE 
Carne de vacă cal. I, kgr. lei 25; carne 
de vacă cal. IL, kgr. lei 21-23; carne de 
vacă cal, III, kgr. lei 18; carne de mân- 
dat kgr. lei 18-24; carne de poro kgr. lei 
28-34; osânză kgr, lei 88-34; alănină kgr, 
lei 80-82. 
PEȘTE 
Biban kgr. lei 24-32; clortan până la 
3 kgr. lei 80-50; lin kgr. lei 85-45; mă- 
laidgoivteovtvzovgovo rdgovo Yovoveoo 
runţiş kg, lei... obleţi, somotei până la 
1 kgr. lei... ştiută până la un kgr, lei 
26-36; ştiueă dela 1 la 3 kgr. lei 40-60, 
PASARI Şi OUA 
Găini la rând buo. lei 45-50; gâgte la 
rând buo, lei 65-70; rațe la rând buo, lei 
45-50; pui la rând, buc, lei 28-30; ouă de 
găină, suta lei 240-260, 
ZARZAVATURI 
Cartoti kgr. lei 2,50-3,50; ceapă kgr, lei 
5.8; fasole uscată, kgr. lei 18-14; mor- 
covi kgr. lei 6-8; praz snopul lei 6-8; 
păstârnao kgr. lei 6-8; pătrunjel răd, 
kgr lei 6-8; ţelină suta buc. lei 800-500; 
usturoi funia lei 15-20; varză, zarzavat 
de supă, leg. lei 120-140, 
FRUCTE 
Mere comune, kgr. lei 6-10; pere eo- 
mune kgr, lei 6-14, 
— >: 


Piaţa cerealelor 
ia Constanţa 


CONSTANŢA, 4. — Piaţa calmă. 

In port au sosit: 38 vag. grâu, 12 
vag. orz, 1 vag. mazăre, 

Prin bursă s'a vândut: 14 vag. orz, 
431/4 vag. grâu. 

La bursă cotează, predări imediate: 
grâu de 75 kgr., 40.000; grâu de 77 
kgr. cu 3 la sută, 52,900; grâu de 78 
kgr., 55.500; grâu de 81 kgr. cu 1 la 
sută 56.500; orz de 56 kgr., 38.250, 
orz de 59—60 kgr., 39.000. 

Predări cu termen: orz de 58—59 
kgr., 38.350; rapiţă naveta, 883.000; ra- 
piță colză, 84.000; rapiță de primă- 
vară, 65.000; rapiţă sălbatecă, 84.00; 
măzăriche Victoria, 46.500; mazăre tu- 
rajeră, 45.000; fasole de Ialomiţa, 
59.000; fasole de Bazargic, 60.000; fa- 
sole de Transilvania, 62.000; grâu de 
18 kgr. cu 5 la sută, 54.500 (toafe pre- 
dabile luna Ianuarie); secară, 46.000; 
ovăz, 45.000; porumb rece la sosire, 
26.000 (toate trei predare prompt sta- 
țle). 

In silozuri se află: 323 VAg. orz, 
36 vag, măzăriche, 4 vag. floarea soa- 
relui, 1262 vag. grâu, 60 vag. Soia, 

Silozuri ocupate: 301; silozuri dispo- 
nibile: 449. 


DIN ŢARA 
pr desi DIN BASARABIA 
MALTRATEAZA 


CHIŞINAU 4. — In nemărginita 
lor ură, pentru toţ ce-i creştin, ji- 
danii din Basarabia au început să 
atace și să maltrateze. 

Astfel, într'una din serile trecute, 
d, Traian Steblea din Chişinău, str. 
Petru Rareș 6, a fost atacat de uu 
grup de jidani şi bătut crunt, pen- 
tru simplul motiv că avea asupra 
lui un pachet cu ziare naţionaliste. 
După comiterea acestei isprăvi 
jidanii au dispărut, 

Victima sa plâns parchetului, O 
altă agresiune din partea jidanilor 
sa produs în timpul alegerilor, 
când lon Grigorovici, fiind în pro- 
pagandă pentru un partid naţiona- 
list, a fost bătut în comuna Nispo- 
reni, Lăpuşna, atât de grav, în cât 
zilele trecute a încetat din viaţă. 
Parchetul general de Chişinău, 
cercetează cazul. 

VISCOL ŞI GER IN PARA 
PE DUNARE CURG SLOIURI 
DE GHIAȚA 
Pe cuprinsul ţării gerul şi visco- 
lul bântue. Haite de lupi flămânzi 
au început să cutreere vecinătătile 
satelor, cari atacă vitele, persoane- 

le izolate şi turmele de oi. 

Gerul, înăsprit în ultimele zile, a 
făcut, până acum zece victime ome 
neşti. 

Pe Dunăre an începu să curgă 
sloiuri compacte de ghiaţă, încât 
circulația fluvială a devenit impo- 
sibilă, 

In portul Giurgiu, sau ridicat 
pontoanele, orice activitate fiind gis- 
tață. 

Daoă gerul se va înteți, Dunărea 
va îngheţa complect în câteva zile. 


ŞriRi DIVERSE 


La Constanţa, sa înregistrat ieri 
şi o victimă a gerului. Locuitorul 
Iordan Jelescu, din bd. Regina Ma- 
ria 27, întorcându-se târziu acasă şi 
fiind ameţit de băutură, s'a culcat 
în faţa ugei pe zăpadă. 

Dimineaţa a fost găsit îngheţat, 


In Basurabia, trenurile, pe liniile 
principale circulă cu tonaj redus, 
pe liniile secundare şi cele maj în- 
zăpezite, fiind complect sistate. 

Gerul sa întețit simţitor. 


La Medgidia, într'una din camere- 
le hotelului Dacia, a fost găsit ca 
davrul tinerei Lucreția "Teodoreanu 
care şi-a tras două gloanţe de re- 
volver în regiunea inimei. 

Ea a fost în relaţii de dragoste 
cu proprietarul hotelului, 


In comuna Grădinile-Caracal, sa 
petrecut o crimă fioroasă. Săteanul 
IL. Istrate şi fiul său Dumitru, au 
ucis cu o măciucă, pe femeile Ma- 
ria |. Stanciu de 70 ani şi pe fiica 
acesteia Maria, în etate de 82 ani 
pentru o brazdă de pământ, 


* 

La Galaţi, a isbucenit ieri, un vio- 
lent incendiu la fabrica de cărămi- 
dă a industriaşului Vasile Miron 
situată la punctul Tighina. După 
două ore de muncă focul a fost lo- 
calizat. Pagubele se ridică la 500.000 
lei. 


E 
Aproape toate vapoarele în drum 
spre Constanţa sunt în întârziere. 


DIN CAPITALA . 

Ieri la amiazi, au fost arestați 
pe str, Lipscani, numiții David şi 
Samuel Sontag, car svindeau» vas- 
Samuel Sontag, care «vindeti» gvas- 


Camarazii legionari, prietenii lor, A toți bunii Român' 


sunteți rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinului 


TO CARPAȚI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


pentru amatori, îilme și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
NE te în orice împrejurare, vă stăm la dispoziție. Legionarii 
au reducere. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANES0 DA SPEOIALITATE* 
Titus Pi 


EETHLESILI 
Camaraz:i şi prietenii legionarilor 


Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 


e ea i i da 


Executăm fotografii în orice gen pentru legitimaţi eto. Laborator 


Concurează cu 20%,, toate magazinele cuaceașiarticoleji 


Execută eftin, poa şi irepro 
comenzi, B-D 


ss Îl y* 


1 DUMITRU SC SORCEA Bucureşti Tel, 3.51.66 Cala y 


—SIZ6 OBOR 


Cumpăraţi cu încredere incălţămintea 


| „Florida“ 
Dola vechiul magazin românesc 


N. & G. Dobrescu os, Ștefan cel Mare, 250 
Tel. 2.44.93 (Bariera 


ra Moşilor) | 
Croitoria Civilă şi Militară 


„Gheorghiţă“ 


I. OLTEANU 


ELISABETA 
TELEFON: 5.0824 


bil cele mai 
0. 10, Etaj L 


reten 
UCuU 


oase 


ŞTI 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 


VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Încălţăminte trainică 


pentru sezonul de iarnă 
Modele noui lucrate în ateliere proprii 


Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE ŞGŞORI Ş: GALOȘI 


sunt preferate de cunoscători. Incercându-le odată, le veți 


Aprovizionaţi-vă de Si. sărbători numai dela magazinul din 
Str, Creţulescu No. 2, colţ cu Calea Victoriei No. 96 
cita 305. 2) 


INTREPRINDERI 
SANITARE 


CN. 


STRADA LIPSCANI No. '8. TELEFON; 


Tel, 54203 


e i 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 


TELEFON 3.25-04 


RADI 


ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


VINURILE CALLIMACAL 


CU PREŢURI CONVENABILE 


MECANICE. ELECTRICE 
i DE INCALZIRI CENTRALE 
DEPOZIT DE MAŞINI 


din istoricele podgorii proprii din 


COTNARI 


preiera întotdeauna. 


SERVIM LA „DOMO: 


Magazinul 


310/141 


Dumitrescu 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


| „PRIMAXIM” 


E dă ROMÂNEASCA. Str. Smârdan 41. Bucureșt; 


Lămpi felinare <Maxim», <Petromax» şi «Aladdin», Sobe 
de încălzit ou Petrol. Lustre şi Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


FAINA A a LUX 
NO UA MOARA 


GAGE 


CEA MAI BUNA 
CEA MAI TARE 


e Mditaifi 2e Ac cita 


- «BUNA VESTIRE» 


Pelerinii români primiţi de d. Mussolini. Vizitele făcute eri la Roma 
Discursul d-lui prof. M. Manoilescu în Forum Trajane 


ROMA, 5 (Radio Universal), — A- 
genţia Stefani transmite; 

Cei 1500 pelerini români au fost azi 
în Piaţa Veneţia unde au făcut o 
grandioasă manifestaţie de simpa- 
tie Ducelui. D. Mussolini a eşit de 
mai multe ori pe balcon, pentru a 
mulţumi pelerinilor români, 

50 de personalităţi mai eminente 
din compunerea grupului de pele- 
rini au fost primite de Duce la Pa- 
latul Veneţia. 

In acest timp, d. Mussolini ieşind 
în balcon a fost îndelung ovaţio- 
nat de pelerinii români. 

A doua oară când a apărut în 
balcon, Ducele a fost însoţit de d. 


prof. Mihail Manoilescu. Publicul 
adunat în faţa palatului şi grupul 


de români, le-a tăcut o însutleţită 
manifestaţie de simpatie. 

D. Manoilescu, fost ministru, a 
exprimat recunoştinţa pelerinilor 
pentru onoarea de a fi: primiți la 
Palatul Veneţia şi a adăuvat că ro- 
mânii au venit în Italia nu numai 
pentru a vizita Roma de altă dată, 
dar şi Roma de azi: Roma musso- 
iiniană, Intreyul popor român, as- 
tăzi, este liber, de a-şi manifesta sen 
timentele sale față de Italia. 

D. Manoilescu a terminat alocu- 
țiunea sa spunând: «Trăiască Italia 
imperială şi fascistă!» 

Ducele a răspuns, amintind legă- 
turile istorice şi cele actuale între 
ambele naţiuni relevând că pentru 
întâia oară un grup atât de nume- 


Discursul u-iui prof. M. 


EXCELENŢA! 


Cuvintele Excelenței voastre 

au făcut să se cutremure de e- 
moţie inimile pelerinilor ro- 
mâni care le-au ascultat, 
„ Im cadrul sacru al forului lui 
Traian, în fața columnei mile- 
nare ei au auzit vorbind prin 
glasul vostru Roma eternă şi 
Roma mussoliniană. 

Nu există pe lume nimic care 
să poată într'o vibraţie 


e: 


D. PROF. M. MANOIL 


ESCU 
mai intensă sufletul românesc. 

Noi românii suntem între toa- 
te popoarele lumii singurul po- 
por a cărui «stare civilă» este 
stabilită printr'un act de naşte- 
re în regulă. Acest act, sculptat 
în marmură, este columna lui 
Traian. 

Privind la banda în spirală 
pe care se desfăşoară istoria răs. 
boaielor lui Traian cu Decebal 
Regele Dacilor, noi prelungim 
cu gândul această columnă şi 
vedem cu ochii închipuirii noa- 
stire cum se continuă spirala ca- 
re descrie glorioasa istorie a 
imperiului Roman. 

La un moment dat se pare că 
columna se frânge și se întreru- 
7 . Dar mai târziu reapare și se 


prelungește spre cer înscriind în 
marmora ei istoria Italiei renă- 
scule, a Italiei care redevine im- 
parai în zilele împăratului rege 

ictor Emanuel al IIl-lea şi a 
Ducelui Mussolini. 

Cu ochii la această viziune de 
măreție, cu sufletul copleşit de 
strălucirea unei lItalii al cărui 
destin se prelungeşte în infini- 
tatea splendorilor astrale gân- 
dul ni se întoarce modest şi că- 
tre națiunea noastră româneas- 
că pe care o vedem desprinzân- 
du-se din această tulpină mar- 
moreană ca o ramură înclinată 
spre răsărit. 

A fost bătută groasnic de vân- 
turi vreme de veacuri această 
ramură. A primit de-alungul 
vremii ca şi astăzi vântul dela 
răsărit. Dar s'a păstrat împotri- 
va tuturor întreagă. lar dacă 
iu trecutul apropiat o politică 
trecătoare care n'a fost nici mă- 
car a unui guvern ci a unui sin- 
gur om, — politică altoită pe o 
ideologie care nu are nimic la- 
tin — a putut pune în antiteză 
pur diplomatică România faţă 


ros de români vine în Italia, fapt 
ce are o importanţă deosebită, mai 
ales, având în vedere momentul is- 
torie pe care România îl trăeşte. 
Ducele a încheiat, spunând că este 
sigur că vizita aceasta va lăsa a- 
mintiri de neşters în spiritele ro- 
mânilor. 

Pelerinii, mai înainte ca delega- 
ţia de 50 personalităţi, cari au fost 
primite de Duce, au asistat la cere- 
moniu solemnă care sa destăşurat 
la forul Traian, în cursul căreia gu- 
vernatorul Romei a remis români- 
lor un fragment de marmoră din 
forul Traian. 

Primind acest dar, d. Manoilescu 
a rostit următoarele: 


Manoilescu 


Acest bloc nu va fi acolo 
o piatră de muzeu, Ci o pia- 
tră fundamentală. Căci, 
prin acea putere specifică 
Jatinătăţei de a renaşte pes 
te veacuri, însăşi pietrele 
Romei fecundează. De a- 
ir piatra ridicată din fo- 


rul lui Traian va face în- 
ceputuil unei noui ere ro: 
mâneşti care — după exem 
plul Italiei mussoliniene şi 
prin aceleaşi virtuţi — vu 
reînălța Dacia de curând 
reconstituită spre culmile 
ei de altădată. 
Vă mulţumim. 
Aţi frânt pentru noi o bu» 
căţică din corpul Romei, 
inţelegem sacrificiul. 
Vom fi demni de dânsul. 
lar. în clipa când această pia- 
tră va fi aşezată pe pământul 
românesc ea va face să tresară 
într'o rezonanță prelungită toa- 
te pietrele pe care dela Dună- 
re şi până dincolo de Carpaţi, 
le-au semănat în castre legiona- 
rii Romei. : 
Dar ea va face să tresalte mai 
ales inimile româneşti într'o cu- 
tremurare de iubire recunoscă- 
toare pentru Roma de astăzi, 
prea antică pentru a se opri la 
aspecte de o clipă şi prea nobi- 
lă pentru a nu şti să uite, - 
Şi din toate piepturile româ- 
neşti va isbucni acel strigăt ca- 
re porneşte acum din piepturile 
noastre. 
TRAIASCA NOUA ROMA 
IMPERIALA ŞI FASCISTA! 


Dejunul oferit de d. Aliieri 


| D. Alfieri, ministrul culturii popu- 

lare, a oferit un dejun în onoarea 
celor 1500 pelerini români, adresân- 
du-le un salut foarte cordial, rele- 
vând totodaiă că această întâlnire 
italo-română are loc a doua zi după 
un mare eveniment în politica ro- 
mână, menit să facă legăiurle dinu 
ce în ce mai strânse între România 
şi Italia fascistă, 

Senatorul Manoilescu, fost minis- 
tru, a răspuns, relevând misiunea 
Romei eterne în lume şi declarând 
că pelerinii români sunt viu satis- 
făcuţi de cuvintele Ducelui, pro- 
nunțaie azi dimineață, aceste cu- 
vinte fiind socotite a fi un foarte 
bun augur pentru noul regim ro» 


de Italia imperială născândă, | mân. D. Manoilescu a încheiat, a- 
această politică n'a fost nici o | firmând că idealurile generaţiilor 


clipă aceia a poporului româ- 
nesc, 

Căci în adevăr în zilele grele 
pentru Italia din lanuarie 1935, 
tot ce avea mai ales lumea poli- 
tică și intelectuală românească, 
foști prim miniștri și miniștri, 
membri ai Academiei Române, 
generali și profesori universitari 
au adresat Ducelui Mussolini 
printr'un document scris cel mai 
entuziast şi mai sincer cuvânt de 
urare pentru isbânda armatei 
italiene pe drumul ei imperialist. 


EXCELENŢA! 

Primim astăzi din mâinile Ex- 
ceiienței Voastre cel mai prețios 
dintre daruri. Blocul de marmo- 
ră din forul lui Traian care a 
stat vreme de 18 veacuri alături 
de columna lui Traian va sta 
de astăzi înainte în noua capi- 
tală a Daciei, în Bucureşti, la pi- 


tinere române sunt insPirate de e«- 
xemplu] Ducelui şi de regimul fas- 
cist şi că tineretul român a decis 
ferm să apere aceste idealuri şi să 
nu permită ca irevocabilul curs al 
istoriei să fie modificat. 

După dejun, pelerinii români au 
vizitat «Forul Mussolini», unde au 
tost primiţi de setul statului maior 
al tineretului italian al lictorului 
Apoi pelerinii au vizitat Palatul 
Lietorului şi sediul partidului fas- 
rist, unde au fos. primiţi de minis- 
trul Starace, secretarul Part'dului 
fascist, care le-a adresa! cuvinte de 
vie simpatie, 

In fine, pelerimi români au fost 
pr miţi la Capitol de guvernatorul 
Romei, care a dat în onoarea lor o 
recepţie. 

După comunicatul Agenţiei Rador 
la dejunul oferit de d. ministru Di- 
no Alfieri, au luat parte d-nii mi- 
niştri:  Alfieri, Rocco, apoi d-nii 
Coslesehi şi Sani, din partea comite- 


cioarele nouei columne ce se va ! tului pentru universalitatea Romei, 
personalităţi 


ridica acolo. 


numeroase fasciste, 


Ca un prinos de recuno- 


D, O. Goga a primit eri după amia- 


ştinţă pentru jertfa celor | ză pe d. Keginald Hoore, ministrul An- 


doi martiri eroi Moţa şi 
Marin, ziarul nostru va a- 
pare în ziua de 13 lanua- 
rie într'un număr special. 

M. S. Regina Marioara a Jug;- 
Slavici, care a petrecut sărbătorile 
în România, a părăsit în cursul după 


amiezei Capitala, inapoindu-se la 
Belgrad. 


Balul anual, anunțat, de către 
Sindicatul patronilor croitori şi 
croitorese creștini din Bucureşti, 
pentru ziua de 6 lanuarie a. c. in 
sala sediului din calea Plevnei Nr. 
11 bis, sa amânat pentru 27 Februa- 
rie a. c., ora 21 în saloanele Ein- 
trachit din str. Dionisie Nr, 69. 


Preşedinţia Consiliului de 
comunică următoarele: 


Deoarece Sâmbătă 8 Ianuarie cade 
a doua zi după sărbătoare, orele de 
birou la autoritățile publice ar urma 
să îie după amiază. 

Intrucât însă acea zi cade între două 
sărbători legale, s'a hotărit ca toate 
autoritățile publice să ia vacanță as- 
tăzi Miercuri 5 lanuarie, la ora 13.30 
până Luni 10 lanuarie ora 15.30, 

—————— 


miniştri 


TIPARUL INSTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE 


gliei la Bucureşti, 


D. general Bengliu urmează a fi 
uumiv iuispector general ai Jjundar- 
meriei, 


Aseară a avut loc o lungă între- 
vedere între d-nii Octavian Goga 
si Al. Vaida Voev d. 


M. S$ Regina Marioara a Jugoslaviei 
a părăsiț aseară Capitala. * 

Astăzi la ora 6 p. m. va vea loe 
la preşedinţia consiliului un consi- 
liu de miniştri. 


D. Leon Scridon subsecretar de 
Stat la ministerul muncii şi asigu- 
rărilor sociale, a cercetat eri dimi- 
naeţă situaţia Camerelor de mun- 
că din Ardeal. 


In cercurile guvernamentale se a- 
firmă că zilele acestea, vor fi nu- 
miţi comisari ai guvernului pe lângă 
întreprinderile cari folosesc perso- 
nal străin, 


Di 


Luni d. C, Argetoianu va pleca 


Numărul viitor al ziaru- 
lui nostru va apare Vineri 
lanuarie la orele obiş- 
nuite. 
D. Iuliu Maniu a prezidat azi la 
prănz şedinţa delegaţiei permanen- 
te a partidului naţional-ţărănesc. 


D. Gr. Iunian, preşedintele parti- 
dului radical-ţărănesc, a plecat azi 
dimiveată în străinătate 


BAGDAD, 5 (Rador). — Un 
mesagiu venind dela Diask anun- 
ță că aviatoarea franceză Maryse 
Hilsz se află la Kuni Husarak, în- 
tre Djask și Bender Abbas. 

Nu se ştie dacă aparatul ei este 
stricat sau nu. 


ROMA. 4 (Rador). — Concursul pen- 
tru desvoltarea porumbului deschis a- 
nul tracut de confederația muncitori- 
lor agricoli s'a încheiat cu foarte bune 
rezultate. 

Intr'adevăr în cursul anului” trecut 
se ajunsese la o producţie unitară de 
89 chintale la hectar. Anul acesta pro: 
ducţia la hectar a sporit cu 10 chin- 
tale, în urma îmbunătăţirilor de ordin 
tehnic, a voinţii agricultorilor şi a per- 


directorii şi primii redactori ai zia- 
relor din Roma, ducele Capette, pri- 
mul secretar al legaţiei italiene la 
Bucureşti, Costa, ataşat de presă al 
aceleaşi legaţii, N. Constantinide, 
însăreinatul cu afaceri al legaţiei 
române de pe lângă Quirinal, per- 
sonalul legaţiei române, membrii 
coloniei române, în frunte cu d. 
prof. Claudiu Isopescu, ete. Dintre 
oaspeţii români, d-nele Eugen Goga 
şi Bucşan au fost obiectul unei deo- 
sebite atenţii din partea înaltelor 
personalităţi prezente, 

La şampanie, do:ministru Alfieri 
a rostit un emoţionant discurs, sa- 
lutând în numele: guvernului ita- 
lian pe românii veniţi să aducă sa- 
lutul lor Romei eterne şi exprimând 
urări pentru întărirea legăturilor 
de prietenie italo-române. D-sa a 
încheiat ridicând paharul pentru 
M. S. Regele Carol II, pentru d. 
Oct. Goga, şeful guvernului român, 
şi pentru națiunea română. 

A răspuns mulţumind d. Mihail 
Manoilescu, care a închinat pentru 
Regele Italiei. 


13 lanu 


arie 1937 


Cea mai mare jertiă a Generației Tinere Românești 


La 15 lanuarie se împlineşte un an de când generaţia tânără şi-a dat cea 


mai mare jertfă. 


Intrăm în săptămâna când Moţa şi Marin se pregăteau de moarte, 
15 lanuarie, ziua în care sufletele lor curate, călcând peste suferințele trua 


peşti, se jertieau la Majadahonda 


ciul lor, drum de mântuire Neamului Romnâesc. 
Generaţia tânără ro mânească se pregătește de rugăciune... 
La ceasul când ei au căzut pentru ridicarea Neamului din păcat, toate cui- 
burile până în cel mai umil cătun şi până pe crestele munţilor își vor înălța ru- 
găciunea lor, după scriptura martirilor : 


«Să face Căpitane o Ţară» 


altarul creştinătăţii, sfințind prin sacrifi- 


«Ca soarele Sfânt de pe Cer. 

Neamul cel Bun se va ridica cu gândul la sufletele martirilor şi smulgân- 
du-se din grija pământească va asculta rugăciunea cuibului. 

La apel nu va fi nici un absent. 

— lon Moţa, — Prezent! Vasile Marin, — Prezent! Sterie Ciumetti, — Pre- 
zent ! General Gh. Cantacuzino, — Prezent! Virgil Teodorescu, — Prezent! Niţă 
Constantin, — Prezent! Toader Toma, — Prezent! Nicolae Bălăianu, — Prezent! 
Gheorghe Negrea, — Prezent! Gheorghe Gligo, — Prezent! Cristache Solomon, 
— Prezent! Mihai Ţurcanu, — Prezent! lon Târcolea, — Prezent! 

— Legionari morți în credința legionară! — Prezent! a 

Generaţia tânără îşi va rosti rugăciunea şi legământul cu gândurile ple- 
cate spre cei ce s'au răstiguit de bună voie pentru Invierea Neamului. 


Acte de terorism împotriva 


japonezilor la Shanghai 

SHANGHAI, 5 (Rador)— 
Consulul general al Japo- 
niei şi reprezentanţi ai ar- 
matei, marinei şi ministe.- 
rului de externe japonva 
su prezentat azi dimineu- 
ță la secretariatul general 
al municipalităţii conce. 
siunii internaţionale şi au 
protestat oficial contra 
actelor de terorism cărora 
le-au căzut victime Sâm: 
bătă şi Duminică mai 
mullţi civili şi militari ja 
ponezi. 


Un vechiu nazist a tost 

revocat din slujhă pentrucă 

a târguit într'un magaziu 
evrees6 


BERLIN, 5 (Rador). — Un func- 
ționar de stat, vechiu membru al 
partidului naţional-socialist, a fost 
revocat, deoarece a făcut cumpără- 
turi întrun magazin evreesc, 

Tribunalul pentru conflictele de 
muncă a ratificat hotărirea autori- 
tăților, declarând că funcţionarul a 
trădat încrederea statului național- 
socialist, care a interzis funcționa- 
rilor săi să facă cumpărături în 
magazine evreeşti. 


Conferința dela Budanesta! 


a ţărior semnatare ale protocolur.lor 
dela Roma 
— Part cină şi cancelarul Austriei — 


VIENA 5 (Rador). — Un 
comunicat oficial anunţă 
că d-nii Schuschnigg, can- 
ceiarul Austriei şi Guido 
Schmidt, ministrul de ex- 
terne al Austriei, vor mer- 
ge Duminică la Budapesta, 
spre a lua parte la lucră- 
vile conțerinței miniştrilor 
de externe ai țărilor sem- 
natare ale protocolurilor 
dela Roma. 

Comunicatul adaogă tot- 
deodată că d. Schuschnigg 
va avea la Rudapestă o în- 


Manevrele armatei 
engieze în India 


SINGAPORE 5 (Rador). 
Către sfârşitul lunii vor a- 
vea loc mari manevre, La 
aceste exerciţii vor lua 
parte 10.000 de soidaţi. 

Vor fi cele mai mari ma- 
nevre din câte s'au făcut 
vreodată în aceste locuri. 


Tru:0le ja;0nezu 
ina.ntează în +hina 


PEKING, 5 (Rador), — 
Din sursă japoneză se a- 
nunță că forţele japoneze 
înaintează ambele la- 
turi ale liniei ferate Tient 
sin-Pukeu, ocupând între 
alte oraşe şi Ciufu, oraşul 
natal al lui Confucius. 

Se pare că japonezii des- 
lănţuie o mare ofensivă în 
regiunea cuprinsă între li- 
miile ferate Tientsin-Pu- 
keu şi Peking-Hankeu, 

Chinezii din regiunea 


pentru trei săptămâni în străină- fecţionării în conducerea  organizaţii- | Ciufu se retray în mare 


tate, , LU 


lor şi întreprinderior agricole, 


«EMINESCU» 


grabă spre Yanceu, 


Ă Ce 


„ STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


trevedere cu d. Darany, 
primul ministru al Unga- 
viei, fapt care lasă se se în- 
feleagă că între cei doi oa- 
meni de stat nu ta avea 
loc nici o întâlnire în tim- 
pul cât d. Darany ta ră- 
mâne la Baden, lângă Vie- 
na, : 


Partidul liberal n'a cumpărat 
ziarele „Adevărul şi Dimineaţa“ 


Oficiosul partidului naţi-|că partidul naţional-liberal . 


onal liberal, ziarul «Viito.|ar fi cumpărat ziarele «A 


rul», în numărul de eri, pu- 
blică următoarele : 


devărul» şi «Dimineaţa», 
Dăm acestei afirmaţiuni 
desmințirea cea mai cate» 


«Unele ziare au anunţatgorică». 


Chemare 


către cititorii noştri 


Subscrierile nu pot fi mai mici 
de 500 lei şi se fac în cifre rotunde. 

Subscrierile se vor tace în tret 
moduri; 

1, Direct la administrația zlaru- 
lui în Bucureşti, Bulevardul Blisa- 
beta No. 12 Blaj 7I (hall-ul cinema- 
tografului Regal); 

2. Prin mandăt poștal; 

2. Printr'o depunere la CEC pen» 


tru contul nostru oare poartă na 
mărul 1256. 4 
Subscriitorii din provincle sună 
insistent rugați să scrie pe mandal 
sau cec: «contribuție la împrumuta, 
Deasemeni subscriitorii sunt rufe 
gați ca odată cu depunerea banilaț 
să comunice dacă înțeleg să fie 
Publicat sau mu, numele lor (even 
tual numai inițialele şi oraşul). 


Lista subscriitorilor 


Au mai subscris la chemarea ziarului nostru următorii: 


Cuibul «Chemarea Străbună», DONAȚIE 16240 Lei 
O prietenă din suflet, DONAȚIE 500 » 
1141 Buzău, DONAȚIE 500 x 
Const, Mitrea Nicolae 3 1000 x 
Viorica V. T., Câmpu Lung Muscel, DONAȚIE 500 a» 
+ Lo 1000 » 
D.M.B.P. 2000 >» 
Banu P. Constantin 500 » 
Someşanul București, DONAȚIE 500 » 
D. S$., Deva 500 » 
L. B., Cluj, DONAȚIE 500 >» 
Haralambie Gustescu, Romăneşti 500 » 
Pr. S$. S. Comloșul Mare, DONAȚIE 500 » 
S. $., Galaţi 500 » 
Mihai Pantea, Turnu-Severin 500 » 
A. E., Arad 500 x» 
Un simpatizant legionar Iliseşti-Suceava 500 » 
I. Gr., Tg. Secuiesc 500 » 
Prof. Amuliu Siteanu, Cernăuţi, DONAȚIE 500 x» 


Îi ii ao... 


Se dau lupte înverşunate la Teruel 


Roșii pierd centrele de rezistenţă și mii de soldaţi 


SALAMANOA, 5 Rador).—Cores- 
pondeniul Agenţieei Havas trans- 
mite : 

Truple naţionaliste ocupă toale 
poziţiile situate Ja nord şi sud-est 
de Teruel, formând o linie neîntre- 
ruptă. 

Pe ambele maluri ale râului Tu- 
ria, forţele naţionaliste san destă- 
şurat în evantaliu, Ultimele opera- 
ţii ale aripei drepte, la Villasta: şi 
Castralpo, au fost deosebit de crân- 
cene, Dezastrul  guvernamentalilor 
este atât de mare încât trupele lor 
nu mai constitue o linie de luptă, 
propriu vorbind. Se pare.că miliţie- 
nii roşii ar căuta numai să acopere 
o retragere dezordonată a trupelor 
lor demoralizate. 

Aviația naționalistă a făcut azi 
raiduri în apropiere de orăşelul 
'Turka. 


BERLIN, 5 (Radiopress). — Du- 
pă ultimele ştiri din Bilbao bătă- 


lia dela “Teruel continuă, luând oi 


porţii disperate. Folosindu-se de un 


tre de rezistenţă ale 


siv chiar şi detașamentele de poli- 
ție pentru a străpunge frontal na- 
ționalist şi a elibera detaşamentele 
roşii, încercuite de trupele naţiona- 
liste. Condiţiunile atmosferice, ză- 
pada înaltă şi viscolul puternice au 
oprit atacurile tankurilor şi avioa- 
nelor roşu. 

La urmă toate atacurile roşiior 
au fost respinse, deiş trupele sufe- 
ră enorm din cauza gerului. 

ROȘII PIERD NOUI 
CENTRE DE REZISTEN- 
ŢA ŞI MII DE SOLDAŢI 


ROMA, 5 (Radiopress). — Agen- 
ţia Stefani transmite din Salaman- 
ca: 

lată comunicatul marelui cartier 
general cuprinzând ştirile primite 
până eri, la orele 20: 

«In sectorul Teruel, operaţiile 
continuă. Zăpada a împiedicat miş- 
carea trupelor noastre, care au 
luptat pe frig de 14 grade sub zero, 
pe un mare viscol. Cu toate acestea, 
trupele noastre au ocupat noui cen- 
inamicului, 


viscol puternic şi absenţa aproape | pricinuind roşilor pierderi de mii 


totală a vizibilităţii trupele 
au încercat un atac puternice con- 
tra poziţiilor naţionaliste aruncând 
în bătălie toate forţele lor inclu- 


roşii de soldați, 


(i AVIOANE REPUBLI- 
CANE DOBORATE 
SALAMANCA 5 (Rador). — 


Redactor-responsabil: Olaniuc-Stere 


Corespondentul agenţiei Havas 
transmite: 


Comunicatul oficial al Mare- 
lui Cartier General al forțelor 
naționaliste declară că luptele 
continuă la Villastar şi pe pozi- 
țiile din împrejurimile oraşului 
Teruel. 

In cursul luptelor aeriene de 
eri, aviația naționalistă a dobo- 
rit 11 avioane republicane, 


Vizita vontelui Voipi 
la Beigrad 


BELGRAD 5 (Rador). — Contele 
Volpi, ministru de st ițalian, a so- 
sit ia Belgrad, pentru & se pune de a» 
cord cu autoritățile competente iagostave 
asupră organizării unei mari expoziții 
a portretului itâlian, care va fi inaue 
gurată în primăvara în sălile muzeatul 
Principele Paul din Belgrad, 

Contele Volpi a jost primit imediat în 
audiență je d. Stoiadinovici, preşedia» 
tele consiliului de miniştri, cu care & 
avut o întrevedere cordială, A fost ptia 
mit apoi de principele Regent Paut 


care l-a reținut la dejun. „bi