BunaVestire_1938_03-1670612721__pages127-132

ANUL II. — No. 320 II. — No. 320 


Direvtori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Redacţia 


POLITICA _EXTE EXTERNA 


INDOELI BRITANICE lMaramure 


Dece nu se declară Anglia? De ce nu garantează graniţele Cehoslo- 
vaciei? De ce nu ia atitudine hotărâtă în Europa? 

Iată întrebări care se pun continuu în presa franceză şi în majori- 
tatea presei noastre. 

Există aşadar o neînțelegere şi o deziluzie, unite în acelaş timp cu 
speranța că o declaraţie fermă a Marii Britanii ar putea hotărâ Germa- 
nia la o politică de pace. 

Să amintim, înainte de a examina chestiunea aşa cum ni se înfăţi- 
șează ea astăzi, că discuţia nu e nouă şi că sa purtat cu argumente 
similare acum douăzeci de ani, când Sir Edward Grey, mai apoi Lordul 
Grey ot Follodon, fostul titular al Foreign Office-ului timp de un dece- 
Diu, era acuzat că prin nehotărârea sa a provocat războiul. 

Dacă Grey ar fi vorbit răspicat cu o săptămână înainte, spuneau 
preopinenţii de atunci, «Germania n'ar fi îndrăznit să declare războiul». 

Ceeace-i mai interesant e că şi conducătorii de pe atunci ai Reichu- 
lui s'au plâns că prin atitudinea ei ambiguă, Anglia «i-a înşelat», că 
«i-a atras într'o cursă». D. Bethman Hollveg — mediocrul cancelar al 
submedioerului Wilhelm al II-lea — a avut aproape un atac în urma 
emoţiei cauzate de declaraţia de război predată ceremonios, la 4 August 
1914, de ambasadorul englez Sir Edward Goshen. 

Totuşi Grey s'a apărat de învinuirea ce î-se aducea, s'a apărat chiar 
foarte bine spunând cam următoarele: «N'am vorbit mai înainte pen- 
trucă nu puteam şti precis cum voi acţiona». 

Mutatis mutandis situaţia nu e azi prea diferită. 

«Bine, bine dar se poate ca ministerul de externe al celui mai mare 
imperiu din lume să nu ştie precis ce va face întrun moment de criză 
gravă ?» 

Se poate, tocmai din cauza complexităţii şi multiplieităţii interese- 
lor imperiale 

Londra nu este numai capitala unui stat european, ea este capitala 
unei serii de colonii, de protectorate, de ţări sub mandat, de dominioane. 
Posesiunile ei se întind pe tot pământul şi puterea ei stă tocmai în posi- 
bilitatea de a concentra forțele intregului univers într'un punct deter- 
minat în caz de război. 

Dar e dispusă Canada, Uniunea Sud Africană, Australia, Noua- 
Zelandă să-şi verse sângele şi aurul pentru a apăra hotarele Cehoslo- 
vatiei, adică a unei ţări care are tot atâta importanță pentru ei cum ar 
avea arhipeleagul Seişelelor pentru noi? 

Și dacă dominioanele nu vor angajamente precise pe chestiuni cari 
— cu optica de la Capetown sau de la Sydney — li se par neimportante, 
poate risca un ministru de externe britanic să facă declaraţii cari ar 
putea periclita unitatea imperiului? 

Nu numai atât. Imperiul ăsta e atacat direct, în necesităţile lui 
vitale, în Extremul Orient, Indiile, Birmania, Singapurul, Borneo, Aus- 
tralia, Noua-Zelandă cu privirile aţintite asupra războiului chino-japo- 
nez, pe care noi l-am putut uita un moment, dar care există, se deslăşoară, 
se ntinde şi pe care dominioanele britanice nu-l pot uita. D. Chamber- 
lain şi mai puţin, căci primeşte zilnic mesagiile lor care-i pretind să nu 
se angajeze mai mult în Europa ei să-şi concentreze atenţia asupra inte- 
reselor imperiale. 

Dar d-nii Churchill, Lloyd George, | 
imperiale ? 

Fireşte că le cunosc, numai că ei nu socotesc că în Europa stă sigu- 
ranța imperiului. 


Eden nu cunosc oare interesele 


Din nenorocire optica europeană a fost părăsită cam de multă vreme. 


de politica britanică, sunt vreo două sute de ani de atunci, iar cel care 
a schimbat optica se numea d. Pitt, mai pe urmă lord Chatham. 

In al doilea rând empirismul, definit prin acel faimos «woit and see» 
— aşteaptă şi vezi — exclude politica angajamenteloy; ferme, dinainte 
precizate. 

O singură dată a luat Anglia angajamente ferme, când cu Abisinia, 
cu Liga, cu securitatea colectivă şi cu sancţiunile... și a ieşit rău. 

Iată consideraţiunile pe care ar fi bine să le avem în minte înainte 
de discursul pe care-l va pronunța mâine d. Chamberlain. 


L-am înţelege mai bine nu numai pe el,cei şi una din cele mai eti- 
c2ce tradiţii din lume: politica britanică. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Soli dela Roma 


| one rate ve Es ee | 


BUNA 


ZIAR LIDER DE LVPTA 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


In cursul lunei Aprilie, 300 de 
Italieni, conduşi de generalul Co- 
selschi, preşedintele Comitetului 
de acțiune pentru  universalita- 
tea Romei, vor vizita țara mnoa- 
siră, 

Se știe că, acum câteva luni, 
peste o mie cinci sute de Români 
au plecat în pelerinagiu la Ceta- 
tea Eternă, ca să recepționeze un 
bloc din columna lui gt cee 

Românii, condusi de rof. 
Mihail Manoilescu, sau d au 
la marea lumină a Romei, de un- 
de s'au întors cu convingerea de 
nesdruncinat a unei linii eterni- 
tare de latinitate verticală și no- 
huă. 

A mae de aceeași dragoste 
frățească, Italienii țin să ne'n- 
loarcă vizita. Totuși, ei n'o fac 
din simplă curtoazie — ci din 
imooldul de-a cunoaşte  îndea- 
proape (ara noastră, oamenii no- 
ştri, cerul nostru. 

Italieni vo; vedea că, aici, îm- 
potriva tuturor vitregiilor  soar- 
lei, împotriva tuturor  calomni- 
ilor — Budapesta... —, împotriva 
tuturor vânturilor barbare, fara 
noastră a ştiut să ducă nestinsă, 
pesle veacuri, flacăra sacră a la- 
tinității. 

Virtuţile latine, în generatoa- 
re sinteză cu cele dace, au făcut 

osibile apariții de grandoarea 
Îi Ștefan cel Mare, a lui Mihai 
Viteazu, a lui Constantin Brân- 
coveanu — genii politice şi mili- 
tare. 

Latinitatea sa continuat şin 
dârzenia țăranilui nostru, apără- 
tor viteaz al frontierelor. 

Latinitatea noastră sa păstrat 


în atâtea forme de viaţă. 
tuia romano-dace n'au mu 
riț 


Fraţii noștri italieni vor avea 
ocazia să vadă toate acestea, 

i noi îş vom primi cu bucuria 

marilor întâlniri, le vom strânge 


mâna întinsă peste istorie şi ne- 
gurile ei. 


Cu sufletul în sărbătoare, cu 
laurul greu al prieteniei în ini- 
mă, îi vom primi frăţeste pe ace- 
ia cari ştiu că umbra legionarului 
roman mai veghiază în zări, 


Mircea Streinul 


Li 


şi Administraţia: 


TELEFOANE 


Ditecţia, Redacţia .: , . 4.84.34 
Adminisiraţia . , « « a 4+85.82 
Tipografia . . 


6 pagini 3 Lei 


o e e e 477.56 


Comune urbane 


Ilotarele 


Vimeri 25 Martie 1538 


EŞTIRE 


DOCTNINA ROMANEAJGA 


Redactor-şei 
MIHAIL POLIHRONIADE 
EEE NASII 
Cont CEC. Nr. 12356 ABONAMENTE; 
1 an Lei 700 ian Lei 500 
6 luni > 350 Comune rurale - 6 luni > 250 
3 luni » 175 3 luni > 125 


României mici 


şenii din ţara vecină şi prietenă 


O vizită la Slatina. Românii din Cehoslovacia 
— Prima revoltă şi cei dintâi morți pentru dreptul de a trăi — 


Cu un bilet de liberă trecere dat 
de prefectura județului, m'am pre- 
zentat pentru a obține viza de tre- 
cere în Cehoslovacia, la podul dela 
Sighet care ne desparte de țara ve- 
cină şi prietenă. La mijlocul podu- 
lui care leagă cele două maluri ale 
Tisei, un grilaj de lemn ne despar- 
te de Cehoslovacia, O gheretă şi doi 
grăniceri. 

Sunt încă în România. Mai am 
de făcut un pas, un singur pas şi 
sunt dincolo, în ceaalltă țară, la 
cehoslovaci .., 

Dincolo, sunt finanţii cehi. Ele- 
gant îmbrăcaţi în uniforma. de cu- 
loarea frumzel. Poartă centura cu 
revolverul şi în mână du cravage, 


IN ŢARA VECINA ȘI 
PRIETENA 

La capătul podului în Cehoslova- 
cia e biroul vamal și poliția de 
frontieră. Sunt invitat pentru a mi 
se viza biletul de trecere. Informal 
de către colegul său român cine 
sunt, am fost scutit de percheziția 
ce se face de obicei «vizitatorilor» 
cari, în majoritatea cazurilor, fao 
contrabande, dând mult de .ucru 
vameşului ceh. 

La ghișeul unui alt birou, un [i- 
nanț spătos nu mai răzbea cu vi- 
zarea permiselor celor ce lreceau 
în România. In monom, cale de vrev 
200—250 m. Un şir de români ceho- 
slovaci aşteptau să le vină rândul. 
Un finanţ şi un polițist țintau or- 
Cinema 

Am trecut pe lângă şirul acesta 
de români şi românce, orânduiţi 
dealungul drumului: Bărbaţi  voi.! 
nici, cu plete lungi, cu faţa uscată, 
femei în catrințe roşii, copii, bă- 
trâni cu glugi pe umeri — păreau 
nişte osândiţi, hotărâți să suporte 
sentința unui destin vitreg. 


apropiere de frontieră, de Sighet,! 
a devenit un târgușor de unde 
se aprovizionează contrabandiştii 
Strada principală e numai prăvălii. 
In special găseşti mătăsuri, obiec. 


te de cauciuc, lingerie, Prichetee, 
pietre pentru brichete, zaharină, cu 
un cuvânt articole care constitue o 
bună marlă de contrabandă. 

Am intrat într'o prăvălie să-mi 
cumpăr o pereche de galoşi: am 
plătit 65 lei, adică 6 Kc şi jumăta- 
te (după cursul bursei negre din 
Sighet). Plata se face în lei. Au ei 


Românii din 


Ajuns în Sighet, la capătul româ- 
mese al podului am întâlnit pe ace- 
iaşi români marmureşeni cari se pre 
găteau de întoarcere în satele. lor 


Am văzut unul când a trecut 
Podul. 

La mijlocul lui, acolo, la grilajul 
despărțitor de state, sa oprit. Si-a 
întorg ca:ul spre Slatina. Nu ştiu 
ce vorbe a îngânat, dar tare aş vrea 
să stiu ce gânduri l-au frământat 


Dincolo de Sighet, în Cehoslovacia, e târguşorul Slatina de unde 
se aduc prin contrabandă, multe articole... 


în acel moment. din Cehoslovacia. In traiste aveau 
Dela pod, un drum noroios urcă| făină şi pâine, cumpărate din Si- 

pe colina unde este aşezat satull| ghet. 

Slatina, sau cum îi Spun cehii Sla- 


sat ca toate Satele. Azi, în imediata | grijă să-i schimbe în coroane... 


Hoinărind prin Slatina vre'o oră, 
ma apucat foamea şi am fost obii- 
gat să intru la «Casina» intelectua- 
lilor din Slatinske Doly. Am coman- 
dat o friptură de vițel, dar n'a avut. 


Biserica româ- 
nească din Apşa 
de jos (Cehoslo- 


vacia) din anul 
1561. 
Apşa de jos e 


una din cele mai 
vechi comune ale 
Maramureşului a- 
mintită fiind în 
diplomele regeşti 
şi pela anul 1387. 
Se spune că pela 
1380, locuitorii a. 
cestei comune au 
murit aproape 
toţi de ciumă. Vo 
ievozii Bale şi 
Drag, care au ri- 
dicat şi mânăs- 
tirea Peri la 
1931, au adus, a- 
tunci locuitori, 
din alte sate, 

Astăzi, în Apşa 
de jos, sunt pes- 
te 6000 de ro- 
mâni, 


Şi nici carne de porc n'am găsit, In 
fine, ma servit cu o tocană de 
oaie, cu g bucăţică de sfeclă roşie 
şi două felioare de pâine. Când a 
venit la plată m'a speriat: 125 leil 
Cât am câștigat la galoşi, am dat 
la o tocană de oaie pe care la noi o 
plătești boiereşte cu 20—30 lei! 


Cehoslovacia 


făină şi pâine, Dacă constată însă 
că a depăşit cantitatea «reglemen- 
tară», surplusul se confiscă sau se 
aruncă în Tisa. De pildă, n'are voie 
să cumpere mai mult decât o jumă- 
tate kg. de pâine. Şi atunci, bietul 
mâramureşan, ca să nu-şi vadă a- 
runeată pâinea în Tisa, ajuns la 
pod, mănâncă, se îndoapă, eu o par. 
te, până când crede că i-a rămas nu- 
mai cantitatea «admisă», deşi mai 
bucuros ar fi să ducă cu un codru de 
pâine mai mult copilaşului care aş- 
teaptă flămând acasă şi care e sătul 
de mămăligă de ovăz sau de pâinea 
amară făcută din tărâţe  ameste- 
cate cu făină de coceni. 

Dincolo de Tisa, trăiese vreo 15.009 
de români  maramureşeni. Satele 
româneşti din ţara vecină se allă 
aşezate printre dealurile ce se în- 
tind între râurile Taras şi Sopârca 
spre nord de Tisa. 

In fața Sighetului, pe mâlul drept 
al Tisei, e satul Biserica Albă şi 
mai jos Satul Slatina, de care am 
amintit mai sus. 

La vărsarea râului Apşiţa în Ti- 
sa, e aşezată cea mai mare comună 
românească din Cehoslovacia: Apşa 
de-jos. Pornind pe această vale în 


Autorităţile noastre vamale îngă., sus, la vreo 6 km. întâlnim comuna 


tinsk6 Doly. Inainte, Slatina era un | duie să ducă o anumită cantitate de Apşa-de-mijloc. Sub muntele Apşi- 


Marşul Naţionalismului Spaniol cu poduri şi drumuri distruse de 


Santander: Lichidarea îrontului 
de Nord 


XII 


Bilbao căzut, direcţia de marş se 
îndrepta spre Santander, însă gu- 
vernul din Valencia a încercat di- 
versiunea spre Brunete care, rata- 
tă, cum am văzut, a întârziat totuş 
operaţiunile spre Santander, 

Apărarea lui a fost organizată 
din vreme pe singurele două direc- 
ţii de atac, din est spre Biscaia şi'n 
sub spre Burgos. 

Ideia de manevră naționalistă, a- 
parţinând statului major al brigă- 
zii italiene, a fost astfel concepută 
ca să înşele atenţia bascilor scăpaţi 
dela Bilbao şi masaţi la Santander. 

Război de munte, Accesibil legiu- 


milițienii în retragere. 

Coloanele înaintau la acelaş ni- 
vel. 

La 20 August se atinsese linia 
Saja,  Bercena—Ontaneda—Selaya. 


ga—Vargas—Saron, 

La 25 August naționaliștii intrau 
triumfal în Santander, acoperin- 
du-l spre vest cu trupe care au a- 
juns până la mare, închizînd astfel 
ca într'o cursă batalioanele basce 
şi milițienii Santanderului. 


nii italiene care trebuia să atace 
de front muntele Engana. 

Trupele Castilane atacau pe Ebru 
în vestul căreia operau Navarezii. 


La 14 August se debugează la atac Cercul era încheiat solid şi mili- 
spre Maddalena care cade a douu zi. ţienii în număr de 50.000 au depus 

Reinosa rămîne o chestie de ore.| armele, 
Mitiţienii au părăsit-o în debanda-| Cucerirea Santande-rului este una 
dă, vreo 6000 căziînd prizonieri. din cele mai clare victorii naţiona- 

In trei zile toate punctele strate-| liste. Totul s'a redus la o manevră 
gice au fost ocupate. Urmă va tzu-| combinată, bine aplicată şi care a 
pele naţionaliste să se angajeze în|dus la cucerirea ultimului ponton 
munţi, pe 3 coloane. Marş în carejcomunist la mare printrun marş 
trupele de geniu au avut mult de|forţat. Faţă de bătălia dela Bilbao, 
lucru. Un fel de marş pe şantier, 'în timp, i-a trebuit ca să fie cuce- 


Un nou salt şi au atins Porreliave-] 


rită 2 luni jumătate (31 Martie — 
19 Iunie) pe când atacul Santan- 
derului a fost consumat în 11 zile 
în aproape aceleaş condiţii geogra- 
fice şi de efectiv militar. 

Din punct de vedere militar, ob- 
servatorii marilor bătălii Bilbao — 
Brunete — Santander, au cules im- 
presii interesante. 

Bilbao a fost cucerit, cum ma! 
spuneam, în 80 de zile — dar cu 
două întreruperi dela 8 — 21 Apri- 
lie şi 24 Mai — 11 Iunie, cam 32 
zile ceiace reduce etectiv atacul lui 
Bilbao la 48 de zile — un record. 

Brunete a necesitat, în diversiu- 
nea prin care guvernamentalii au 
încercat să salveze Santanderul, lo- 
calizând ofensiva dela Bilbao, 3 
săptămâni, cu întreruperile fireşti, 
cu ofensivă şi contra-ofensivă, ce- 
iace poate iarăş acorda şi bătăliei 
acesteia, caracterul de record, 

Totuş, adevăratul record îl deţi- 
ne Santanderul. Dealtfel după Bil- 


nescu e un alt sat românesc: Plă- 
iuţ, 

In aceste sate, românii repre- 
zintă o masă compactă, spre deo- 
sebire de alte sate din Podkar- 
padiska Rus, unde, dealungul 
veacurilor, românii au cedat ru- 
tenilor cu cari sau amestecat. 
De altfel şi astăzi, în satele de pe 
valea Tarasului şi Talaborului, 
rutenii nu-și pot ascunde obice- 
iurile, tradițiile, numele, portul, 
toate împrumutate dela români. 

DE VORBA CU UN RO.- 

MAN DIN CEHOSLO- 

VACIA 

Am întâlnit un prieten născut în- 
tr'una din comunele româneşti cari 
astăzi sunt în Cehoslovacia şi unde 
îşi are părinții, cumnaţii şi fraţii. 
Mi-a povestit d-rul Mihail Marina 
— despre el e vorba— multe lucruri 


prima revoltă şi 


despre fraţii noștri rămași dincolo 
de frontieră, la cehi. Iată ce mi-a 
spus despre situația materială a 
maramureşenilor cehoslovaci: 
«Dacă obiceiurile, portul şi limba 
nu-i deosebeşte pe românii din Ma- 
ramureşul cehoslovac de cei dela 
noi, situaţia materială, în schimb, 
le este cu mult inferioară.» 
«Obişnuiţi să colinde prin țară, 
muncind la diferitele întreprinderi 
pentru a-şi asigura şi întregi pâinea 
puţină pe care le-o produce solul, 


puţin fertil — azi sunt închiși în, 
tr'un colţ de ţară străină, liPsiţi da. 


orice ocrotire. De aceia în timpuri 
de criză sunt expuşi chiar foamti», 


«Din punct de vedere administra=. 


tiv, stăpânirea cehoslovacă i-a îm- 
părţit în două circumseripții, deşi 
ldepărtarea între aceste comune e 
foarte mică». 


cei dintâi morți 


- pentru dreptul de a tăi 


Convorbirea pe care am a- 
vut-o cu prietenul Marina mi-a 
reamintit de unele constatări pe 
care le-am făcut cu câţiva ani în 
urmă tot cu prilejul unei apche- 
te în Maramureş și la românii 
din ţara vecină. 

Mai înainte, viața românilor 
de peste Tisa era cu mult mai o- 
menoasă. In plin sezon forestier, 
maramureşenii aveau de lucru la 
doborîtul pădurilor fiind neîn- 
trecuţi butinari. Deasemenea îşi 
câștigau pâinea cu plutăritul şi 
lucrarea în ocna de sare dela 
Slatina. 

A venit criza. Exploatarea pă- 
durilor s'a sistat. Din mine, ro- 
mânii au fost înlocuiţi cu cebhi şi 
cu ruteni, din plutărit au fosi 
iarăşi îndepărtați, Pământul să- 
rac nu putea să le astâmpere 
foamea. Fără posibiliiate de a-şi 
asigura strictul necesar, bieţii 
maramureșeni erau în imposibi- 
litate să-şi îndeplinească şi obli- 
gațiile fiscale față de stat. 

Cehoslovacia fiind țară indu- 


strială, agricultura nu este apă- 
rată. Şi românii cehoslovaci sunt 
agricultori. Impozitele sunt 
mari, atât de mari, încât, în să- 
răcia lor, trebuie să sângereze, 
să flămânzească, ca să le poată 
plăti. 

Românii de peste Tisa sunt 
siliți să plătească şi astăzi taxe 
pentru fiecare găină, pentru îie- 


care stup, pentru fiecare miel. 


Dacă, de pildă, un ţăran taie un 
porc, trebuie să plătească anti- 
cipat o taxă de 70—125 lei, alt- 
fel, i se confiscă carnea şi slă- 
nina. 


re datoria statului nostra 


tată d e cei 15.000 români ceho- 
slovaci, în numărul de mâine. 


Nicolae V. !lieziu 


Ecoiiomice 


Laptele 


Eri a avut loc c şedinţă e Comitetului 
Naţional Român al Laptelui care şi-a 
ținut adunarea generală din acest an. 
Cum era de așteptat dela o astfel de ina 
stituție şi cu acest prilej s'au felicitat 
membrii pentru activitatea trecută, s'au 
dat, ca realizări practice, o serie de par= 
ticipări la manifestațiunile  internaţio- 
male interesând problema aceasta a lap- 
telui, ) 

In acest timp chestiunea în sine ră= 
mâne şi mai departe, în acelaț stadiu, 
fără a se face nici un pas înainte spre 
a ne îndreptăți la nădejdea că vom ve- 
dea, într'o zi, o situaţie mai conformă 
cu interesele superioare ale neamului 
nostru, 

Problema laptelui are două aspecte 
bine distincte: 

a) Laptele aliment al populaţiei, Deci 


bao şi eşecul guvernamental dela 
Brunete, unde naționaliștii au re- 
câştigat poziţiile pierdute -pentru 
moment, au dat atâta forţă morală 
trupelor italo-spanisle din sectorul 
Santander, încât ofensiva a fost în 
realitate o abilă manevră de tru- 
pe. E drept că Santanderul era a- 
părat de bascii refugiţi în panică 
dela Bilbao şi nu mai puteau, avea 
condiţia morală necesară. Se poate 
spune că la Santander a fost sfâr- 
şită victoria dela Bilbao. 

Marşul în Asturii este uşor. 

Dela 5 Septembrie până la 21 Oc- 
tombrie, începând cu Llaneş şi Ce- 
lorio şi sfârşind cu Gijon şi Aviles, 
tot frontul de Nord al comuniştilor 
este răsturnat. 

Oviedo se consumase deja între 
21 şi 26 Februarie când toate insis- 
tenţele furibunde ale comuniştilor 
au fost dezarmate în faţa eroismu- 
lui asturian. 

lon Băleanu 


o problemă privind pe consumatori, 

b) Laptele marfă produsă în cadrul 
gospodăriei agricole, Deci o problemă 
privind pe producători, 

In aparențe interesele celor două ca. 
tegorii ar putea fi socotite contrarii şi 
deci situate pe planuri deosebite, Proe 
ducătorii urmăresc să scoată, din vân- 
zarea laptelui, câștiguri cât mai mari 
eu sforțări cât mai mici, Deci cantitatea 
mică cu preț mare,  Consematorii din 
contra vor un produs bun, eflin şi găsit 
în abundență. 

Am spus că aceste interese sunt CONe 
tradictorii numai în aparență, In fond 
ele se conplinesc admirabil, Având un 
Consum mare de laple se pot realiza exe 
ploatări rentabile cu câștig unilar mic, 
Deci putem avea un lapte eftin care să 
dea totuşi un câștig mare producătoru- 
lui, Ce se cere pentru aceasta? 

Problema nu poate fi rezolvală în ca. 


drul unui astfel de articol care nu are , 


pretenția decât să schițeze datele ei, 
Resolvarea problemei laptelui este o 
chestiune de producție care nu poate ți 


îmbunătățită decât printr'o bună comer- . 


cializare, iar aceasta depinde de un larg 
debușeu. Este însă aci un cerc vițios din 
care nu se va putea eși decât pe calea 
unor măsuri de autoritate care să facă 
să dispară empirismul din prezeni, In- 
cercările de până acuma au da' cu loa= 
tele greş, Lăptăria comunală a fost o po- 
temkiniadă ca aldtea altele, 

A lăsa inițiativa particulară ar  în- 
semna să aşteptăm foarte mult,  Recua 
noaştem că sunt câteva începuturi care 
merită toată lauda, dar ele rămân ca» 
zuri izolate, iar noi continuăm să con- 
sumăm lapte manipulat de acele lăptă= 
rese cu cojoace murdare, printre degee 
tele cărora se scurge lichidul dătător 
de viaţă nouă copiilor noştri şi puteri 
de lucru adulților pe umerii cărora se 
reazimă țara. 


M. DORNEANU 


BUNA VESTIRE iterară plastică, teatrală 


„2 — Nr. 320 


LI: 
2 e 
Li 


Luminată'n candeli aspre și topaze 

Creşte cimbru negru piatra năvădită'n castre. 
Curcubeu, dimie verde, îulgerări sihastre, 
Rugă'n sarici albe, săgetări de raze. 


Cer doinar pe creste, ceferi la nojiţă, 

Ţară de Duminici horă, sălbi cetății dace. 
Stupi de aur, gândul miere sub ţundre sărace, 
Bucium munțiin zare, Jiul mioriță. 


Soare, plâns de faguri, nuntă bucălaie, 
Chip că lupta lrânge'n paltini inima hotara, 


Vitorită'n foc de 


ietri, potopiri de pară, 


Moartea roade ziduri, ard duşmanii claie. 


Sprinteni jderi de flăcări 


rup din temelie 


Freamăt, războiri stelare, ciute fulgerate. 
Gemină ne'nfrântă, zimbră, darmă în cetate 
Socluri decenee, cruguri de vecie. 


Luna crapă'n zare, tigvă cremenită; 
Fumegări, dureri de rană, carpenii s'adună. 
Cupe calde *'nclină moarte, ochi viteji cunună 
Vipere'n otravă, bravă crudă pită. 


Tigrul strânge'n scrâşnet frânt pumnal în carne; 
Grote, stânci, bazalt de fiere, noaptea “urşi ridică. 
Grinzi trosnesc sub negre pajuri, Decebal despică 
Munţi de prăbuşire, veacuri să răstoarne. 


Constantin Goga 


Din alte vremuri... 


28 MARTIE 1847 


Duminică. Prima zi de Paşti. Oraşul, 


care întârziase până spre zorii zilei la 
slujba Invierii începea să se trezească. 
Boierii care trebuiau să firitirisească pe 
Domnitor se găseau în salonul de pri- 
mire al palatului, Bibescu Vodă se pre- 
găteu tocmai să salute pe boieri cu tra- 
diționalul «Christos a înviat» când Aga 
Iancu Manu, adică prefectul poliţiei, 
dădu buzna, raportând că ard Bucu- 
reștii, 

Ce se întâmplase? Un pârdalnic de 
copil, ce şedea în apropierea bisericii 
Sf. Dumitru din «Uliţa Franţuzească;, 
astăzi str. Carol, nu găsise altă distrac- 
ție în ziua de Paşti decâtâ să tragă cu 
pistolul lui tată-său întrun pod plin de 
unde se țineau paele pentru nutrețul 
cailor, Cum tocmai atunci se abătuse 
asupra Bucureştiului o furtună teribilă 
ce venea dinspre Craiova, şi cum mai 
toate casele erau pe vremea aceia din 
lemn, focul sentinse din casă 'n casă 
+ Din strada Franțuzească focul se în. 
tinse cuprinzând Uliţa Germană, — as- 
tăzi strada Smârdan, — strada Lipsca- 
milor, Bărăţia plină cu prăvălii, strada 
Covaci, unde se găseau hanurile, iar de 
aci trecând prin  S/. Gheorghe, prin 
strada Rachtivanul, peste Sfânta Vineri, 
prin toată mahalaua Lucacilor, eşi pe 
bariera Vergului şi a Iancului, unde se 
aflau __ în afară de oraş — vii, distru. 
gând cramele. In groaza lor negustorii, 
toptangiii, pânzarii, braşovenii, cofetarii, 
rachierii şi băcanii îşi svârliră toate 
mărfurile în mijlocul ulitelor, Se poate 
uşor imagina zăpăceala ce urmă; măr- 
Țurile svârlite în mijlocul ulițelor strâm 
țe încurcară atât de mult lucrurile în- 
cât nu mai era loc să circule nici rudi 
mentarele instrumente ale pompierilor, 


mici sacalele cu apă, Regimentul de in- 
Janterie precum şi cavaleriştii dela Mal- 
maison, sosiți cu căngi şi topoare încer. 
cau să dărâme şi să lae casele pentru a 
opri focul să se întindă, 

Hanul dela S/, Gheorghe, cel mai ma 
re han al Bucureştiului, arse cu toată 
maria de braşovenie, cojocărie şi pân- 
zărie şi împreună cu căruțele braşove- 
nilor din curte, Numai hanul  Şerban= 
Vodă, așezat pe locul unde este astăzi 
Banca Naţională, scăpă prin vicleşugul 
negustorilor care înșelaseră pe Bibescu 
mințindu-l că au praf de puşcă în beciu. 
rile hanului; Vodă de frica unei catase 
trofe concentră toate forțele în jurul ha. 
nului, 

greu să ne închipuim în zilele moas- 
tre groaza şi jalea bieţilor bucureşteni! 
Iată câteva versuri în care Anton Pann 
descrie urgia căzută asupra capului lor: 

Câţi ce crescusen bogăţie 

Şi neaveri n'au pătimit 

Acum să creadă la sărăcie 

Ii duce soarta nici n'au gândit. 

Îţi era jale privind persoane 

Ce mai'nainte galant purta 

Acum sdrențe le-au cocoane 

Punea asuprăși şi nu se uita. 


N'au capul unde a şi-l punea. 

In loc de jimble, galante mese 

Acum vre-o pâine şi nu o găsea 

Cu pregătrea de Paşti arsese: 

Şi bani, monete la mulţi lipsea. 

Focul dură 24 de ore fără întrerusere, 
până se potoli singur, căci gălețile de 
apă pe care soldații şi le treceau din mâ- 
mă în mână din Dâmbovița, greu puteau 
să stingă o asemenea urgie, 


Alexandru Christian Tell 


Pagini uitate... 


Pagini uitat 


Cu grecescul « «itor» s'a 
întâmplat însă ceeace sa 
întâmplat cu slavonescul 
«jupân», care din înaltul 
său rang social de odinina- 
ră sa coborit la cârciuma» 
rul evreu. Şi ritorul sau, 
cu actuala pronunțare 
francezo-lațină,  retorul, 
s'a coborit în termometrul 
valorilor, şi, din orator ce 
era mai înainte, a ajuns! 
ia definiţia dicționarului 
dela 1841, apropriindu-se 
astfel de familiarul gura» 
liv sau limbut, 

Atât oratorul, cât şi re- 
torul şi limbutul au darul 
vorbirii: dar oratorul vor» 
beşte pentru a spune ce- 
va, retorul pentru a se 
auzi vorbind, limbutul 
pentru a vorbi, Motivul o- 


Cronica dramatică |; a a ra Acera GE a ua E ELE Eu Ea a dramatică 


Teatrul Naţionali. — N. lorga: Regele Cristina 


Teatrul Naţional și-a făcut o sacră 
datorie din a da în fiecare an, dintre 
autorii streini un Shakespeare, iar 
dintre - autorii indigeni un lorga. Şi 
orice romîn ca şi orice spectator de 
teatru adevărat (n'am văzut dealifel 
aseară nicio obiecţie) irebue să apla- 
ude măsura, Ba încă să regrete că nu 
se reprezintă şi în prima parte a sta- 
giunei. De ce, înir'adevăr, numai în 
Mariie, de ce să laşi să treacă Sep- 
temvrie, Octomvrie,  Noemvrie, De- 
cemvrie, lanuarie şi chiar Februarie, 
fără o lucrare a singurului autor dra- 
matic romîn care după părerea mea 
(nicidecum) modestă, contează? 

Şi aceasta cu atît mai mult cu cît, 
dacă N. lnrga, cu operele sale de de- 
but, irăda poate unele (mici, foarte 
mici) stîngăcii, cu Regele Cristina, 


incontestabil cea mai bună piesă a sa 


ratorului este precizarea 
unei situaţii publice, afir- 
marea sau combaterea u- 
nei idei, convingerea unui 
audlitorş mobilul retorului 
este dorinţa de a trece de 
orator sau înuâmfarea e- 
rutiiției sau încântarea de 
sonoritatea propriilor sale 
cuvinte; pornirea limbu= 
tului este de a se amaeste- 
ca şi el în vorbă, oriunde 
şi oricum. Pe orator îl stă- 
pâneşte scopul, pe retor 
deşertăciunea, pe guraliv 
mâncărimea de limbă. De 
aceea oratorul poate avea 
o valoare permanentă, ru- 
torul numai una trecătoa- 
re, limbutul nici una, 


TITU MAIORESCU 
«Oratori, retori şi limbuţi» (1902) 


pină în prezent, se dovedeşte în 
plină maturitate a geniului săw crea- 
tor, o maturitate care ne dă dreptul 
ca abia de acum încolo să așteptăm 
roadele tot mai dese şi strălucite ale 
unei cariere pentru care marele 
nostru scriitor păstrează un  devota- 
ment şi un entuziasm, aş spune, de a- 
dolescent, 

Sosicles din Syracusa care pe lîngă 
soldat de mîna întîia era un genial 
autor dramatic, a repurtat 7 mari vic- 
torii de arme, dar şi succesele a nu 
mai puțin de 73 de tragedii, adică 
exact îndoitul lui Shakespeare, 

Celebrii Eubulus, Antiphanes şi A- 
lexis au contribuit împreună, cu 600 
de piese la îmbogățirea teatrului 
antic, 

Dar ce. să mergem aşă de departe 
şi să nu ne aducem aminte că . Lope 


Cei ce odată avea din masă tul articolului, scris de Panait Is- 
Să dea şi altor mulţi a mânca trati, după câte afirmă prezentarea 
Flămâuzi acuma şi fără casă din «N. Lo, — în preziua morții 


i 


P ICTORUL ŞI GRAVORUL. BASSA- 
RAB nu are nevoe de notele noastre 
pentru bună purtare şi poale nici de 
prezenlare, Dar o recapitulare a ac- 
tivității lui plastice însoțită de câleva 
precizări îşi are locul. 

Piclor citadin, pornil pe consiruc- 
ție şi geometrie provoacă la primul 
contact cu lablourile lui, profanilor 
cel puţin, impresia unei răceli care în 
realitate nu e decât severitate și con- 
trol al materiei. Pasta subțire dar 
caldă, însuflețită de lumina unei pu- 
ternice vieți lăuntrice, fac din iucră- 
rile pictorului Bassarab pilda continuă 
a unei arle în care pasiunea și în- 
frânarea ţin locul sensusliiății vul- 
gare și desirâului coloristic, 

Intre pictura lui Bassarab şi gra- 
vura lui esle aceeași strânsă Legăiură 
care există între om și umbra lui, 
Amândouă ramurile de activi.ate pla- 
slică ale pictorului se complinesc în 
aşa lel încât nu se poate lipsi una 
de alla. 

Gravura lui Bassraab esie aducerea 
unui suilu nou în tânăra plastică ro- 
mânească, alâl de bogată în lrecut 
în această artă. 

Felul în care Bassarab operează în 
cel mai smiplu dar cel mai grav ma- 
terial plastic, albul şi negru, îl si- 
tuiază într'o poziţie spirituală cu totul 
aparie. Are în lucrările acelea de iu- 
spirate vedenii cum e Avram Iancu 
pe care-l reproducem astăzi, ceva din 
amenințarea unui lăios şi decisiv ver- 
die!, Bassarab este în tânăra noastră 
plastică românească poate cel mai de- 
cis în a spune Da sau Nu, 


I n ultimul număr al revistei fran- 
ceze, de mare răspândire «Les nou- 
velles litteraires», găsim în pagina 
întâia o fotografie a lui Panait Is- 
trati, cu titlul în litere grase. «Pa- 
nait Istrati ne prezintă un nou 
Grand Meaulnes», și cu un subtitlu 
care atrage atenţia cititorului asu- 
pra unui «text importani» al ră- 
posatului scriitor, pe care revista 
îl publică în corpul ei. Ne-am re- 
pezit, bineînțeles, să vedem care 
este aceustă descoperire senzaţiona- 
lă. Dar dela prima frază, am ră- 
mas înspăimântați! Suna aşa «Cu 
apariția romanului  «<Apărarea are 
cuvântul», un povestitor unic ră- 
sare la ortzontul literalurej româ- 
ne moderne: Petre Bellu... 


Nu îndrăznesc să mai discut res- 


sale. E vorba în el de tot felul de 
lucruri de cari habar nare citito- 
rul francez; de Corso, de Capşa, şi 
de Roşiori de Vede. Probabil că 
por face asupra cititorilor parizieni 
acelaş efect exotic pe care l-au fă- 
cut, în proza lui Istrati, cuvintele 
redate în consonanța lor româneas- 
că: ceva barbar şi excitant. 

Nu mă miră nici simpatia lui 1s- 
trati pentru Petre Bellu. O identita- 
le de destin făcea simpatia aceasta 
nu numai firească, dar obligatorie. 
Dar ceeace ni se pare că lrebue re- 
levat, fiindcă depăşeşte măsura, este. 
aprecierea crilică făcută de poves- 
titorul român asupra operii litera- 
TE a confratelui său: 

«Ştiu că o poveste atât de vie, ca- ! 
re te robeşte dela prima Pagină, nu 
există în literatura  contimporană 
şi că, în literalura universală, ase- 
menea opere se pot număra pe de- 
gete. Franţa de după război a cu: 
noscut un singur roman de această 
inspiraţie: «Le Grand  Meaulmes», 
de Alain Fournier, dar autorul, tri- 
mis în tranșee, nu sa mai reîntors. 
Ei bine: afirm că «Apărarea are 
cuvântul», egalează, dacă nu depă- 
şeşte «Le Grand Meaulnes», prim sin- 
ceritatea care dă naştere unui stil 
cu neputinţă de menținut în cursul 
unei cariere literare, Asemenea o- 
pere rămân unice... 

Simpla lectură a unor asemenea 
enormități, după ce te face să su- 
râzi, te lămurește asupra seriozi- 
tății recomandărei. Ne este deci îm- 


de Vega, clasicul spaniol din veacul 
16—17, a scris nu mai puţin de 1500 
de piese? 


Pe lingă acestea — voi fi întreba. 


scrise de un biet autor romîn? Sint 
şi vor conta enorm în evoluția unei 
literaturi care de atitea decade se 
căsneşte să nască, şi n'are la capitolul 
dramațic decît pe Caragiale (şi acesta 
numai pentru comedie). 

După felul cum a fost tratată pină 
acum de biografiile şi filmele roman: 
țate, Cristina apare ca o suedeză in- 
sipidă, așa cum Englezii privesc — cu 
neostenită ironie — pa femeile acestui 
neam, ca şi pe femeile olandeze, 

Autorul romîn a adincit însă la 
maxim tema şi ne-a dat o Cristină a 
sa, de puternică originalitate, de ne- 
țărmurită poezie. 

Ca şi Shakespeare în Hamlet, auto- 
rul romîn pare absorbit în personajul 
central, căruia îi dă toată amploarea 
geniului său creator, ceilalţi coborind 
la un rang pare-se numai omenesc, în 


— ce sînt cele 50—60 de capodopere! 


«BUNA VESTIRE» 


Pi ne 


diferent dacă ea wa folosi sau nu 
lui Petre Bellu. 

Ceeace ne preocupă este însă alt- 
veva, Acest articol vrea să lanseze 
pe piața franceză romanul <Apăra- 
rea are cuvântul». Nu mai esle 
timp să se oprească însăşi apariția 
care constiluie o ruşine pentru noi. 
Atunci când atâția scriitori români 
de valoare nu pot să-şi vadă opera 
tradusă şi prezentată în mod demn 
publicului francez, o operă dela pe- 
riferia artei încărcată cu toate 
aluviunile melodramei, de un prost 
gust sinistru, o operă cure ne pre- 
zintă țara şi 0amenti ei în culori 
lrivial, josmice, este lansată cu 
surle și fanfare. Nu ne-ar mira să 
aflăm că bimevoitorul care a com- 
binat lovitura asta wa avul nici o 
dragoste pentru scrisul românesc 
ci bine precizata idee de a-l compro- 
mile. Căci are toate şansele să reu- 
gească... 

Mai este însă ceva care se poate 
face. Nu trebue să se creadă la Pa- 
ris că toți scriitorii şi toți criticii 
români judecă la fel cu răposatul 
Panait Istrati. Că pentru ei lumea 
de vis pur din «Le Grand Meaulnes» 
este tot una cu cloaca din «Apăra- 
rea are cuvântul. Că la noi inte- 
lectualii pun pe acelaș plan pe Pe- 
tre Bellu şi geniile literaturei unt- 
versale, cu cari, laolaltă poate fi nu- 
mărat pe degete. 

Este cazul ca acest lucru să fie 
explicat într'o scrisoare colectivă, 
trimisă cu rugămintea de a fi pu- 
blicată aceleași reviste care a în- 
serat articolul trist inspirat al lui 
Panait Istrati. Cel puțin spre a ne 
păstra obrazul curat! 

Adeziunile se primesc la redac- 
Ha noastră. 


Î A sBUM AREA LUI DEMOSTE- 
NE» nu a fost, cum era de aşteptat, 
un succes pentru autorul ei, Ugo 
Falena, un italian prin origină, 
dar... londonez prin domiciliu. A 
fost un frumos succes pentru d. 
Aurel Maican care a realizat ta- 
blouri de mare «inedit» — bunăoa- 
ră tabloul intrării locomotivei în 
scenă. 

Subliniem, cu mail plăcere, suc- 
cosul d-lui Aurgl 'Maican, tocmai 
pentrucă dînsul a râuşit să dea pie- 
sei lui Ugo Falena, valoarea pe 
care dealtfel n o prea are — de vre- 
me ce acest italo-englez îşi serie 
piesele la Londra şi, prudent, şi le 
joacă în Italia pentru succes. Cînd 
oratorul nu va mai fi englez, ci 
italian, probabil se va muta la Ro- 
ma şi-şi va juca piesa, pentru ga- 
rantarea publicităţii la Londra. 

Incăodată, Ugo Falena merită a- 
plaudat numai pentru a fi îngăduit 
aprecierea unui autentic regizor ro- 
mîn, d. Aurel Maican. 


„SS ă presupunem că d-ta, cetito- 
rule, vrei să consulți o carte oare- 
care. Şi fie că nu o poți găsi în 
librărie, fie că nu-ţi dă mâna, nu 
vrei so cumperi. Ce vei face. 

Vei porni înspre Pundaţia Carol, 
probabil. Dar îndată ce vei începe 
să urci scările, um cerber îți va 
cere cartea de intrare. Mirat, vei 
întreba dece. Şi atunci vei a/la că 
la Fundaţia Carol trebue să fii stu- 


faţa: eroului, Asta nu înseamnă că şi 
celelalte personaje nu au contur bine 
lefinit, magistral trasat în cîteva cu- 
vinte, sau la lumina gestului care la 
N. lorga spune mai mult decît chiar 
vorba, 

Fiindcă veni vorba de Shakespeare, 
sa imputat autorului lui Hamlet că 
pune cam toate personajele să  vor- 
bească la fel, şi că şi Laerte, oricît de 
felurit ca structură, are versuri, de 
pildă: 

For nature, crescent, does not grow 
alone 
Im theros and bulk. 


care aduc mai mult cu fraza împovă- 
rată de gînd a nefericitului prinț. 

Ei bine, acest lucru nu-l vom avea 
de imputat la piesa de faţă, Fie dato- 
rită intuiţiei dramatice sigure, fie din 
pricină că autorul, ca istoric le cu- 
noaşie mai bine, personajele d-sale 
sint toate de o perfectă distincţie, la 
vorbă şi la port, perfect individuali- 
zate, — toate, de cel ma viu gi pito- 
resc interes, - 


dent ca să poţi consulta cartea care 
te interesează... D-ia, însă ţi-ai 
sfârşit de multi anii studenţiei. Şi 
atunci resemnai, vei cobori și vei 
pleca de aci la Academie. 

După o operaţie destul de analoa- 
gă cu cea de mai înainte vei afla 
că aici trebue să fii nu numai stu» 
dent, dar chiar student în anul II 
cel puţin. Sau, dacă nu, merge şi 
profesor. Ei, dar vezi, d-ta ai făcut 
greşala să-ţi alegi drept carieră a- 
vocatura, sau alt ceva la fel. Re- 
semnat, vei cobori și vei eşi... Şi cum 
mergi trist pe stradă, un prieten 
întâlnit îți va destăinui că volumul 
mult dorit există totuşi, în biblio- 
teca Senatului, dar că, spre a-i pu- 
tea consulia, trebue să fii senator. 
Ceeace, d-ta cetitor neprevăzitor, 
nu eşti. 

lar atunci, furios şi desgusiat, ai 
să-ți aminteşii că toate marile orașe 
ale lumii au câte o aşa zisă «Biblio- 
tecă Municipală», în care pentru a 
intra e suficient să fii un domn care 
vrei să citeşti, care se află plasată 
totdeauna în centrul oraşului, lesne 
de găsit (ba adeseori este Chiar una 
din cele mai monumentale clădiri 
ale oraşului); în care găseşti cărțile 
nu de cine ştie ce specialitale, dar 
marile cărți de informaţie, volumele 
de literatură complecte şi mai ales 
la ai, revistele la curent ş. a. m. d. 
Şi amintirile d-tale necăjite îşi vor 
afla încoronarea amintindu-ți că ai 
cetit undeva statistica recentă după 
care, în ultimul an, biblioteca smu- 
nicipală din New-York a cheliuit, 
din donaţii, câteva zeci de milioane 
de dolari pentru a-şi reîmproswăta 
stocul de cărți. Alunci concluzia 
uândurilor d-tale wa fi, că, pe :ângă 
cele foarte bune şi lrumoase cre 
există, ne-ar trebui, totuşi, o biblio- 
tecă, aşa cum nu Gvemiu». 

Rândurile de mai sus le-am scris 
ucum cinci ani, în lanuarie 1933. 
Ele sunt din nefericire valabile şi 
azi. Aciualitatea lor o dovedeşte 
discuția născulă recent de pe urma 
unui articol al lui Mircea Eliade, în 
«Cuvântul». Eliade sublinia acolo 
progresul relativ — dela 6000 la 
90.000 de exemplare care, după cum 
a anuntat d. Tzigara-Samurcaş, for- 
mează azi zestrea bibliotecii <Funda 
ției Carol 1», — dar mai ales să- 
răcia în absolut a unei asemenea 

cifre, egală cu biblioteca particula- 
ră a unui cărturar serios şi infinit 
îmferioară oricărei mari biblioteci 
din lume, şi nu numai din Occiden- 
tul Europei.  Modicitatea sumelor 
puse la dispoziţie, iată o primă cau- 
2ă a acestei sărăcit. 

Pentru remedierea situaţiei de azi 
credem că trebue procedat în trei e- 
tape: 1) acordarea creditelor nece- 
sare; 2) întocmirea, prin referen- 
dum întins între imtelectuali de di- 
verse specialități, profesori univer- 
sitari, etc., a cărților ce trebuese 
cumpărate spre aq complecta în toa- 
te domeniile și a pune la zi o mare 
bibliotecă, instrument real de cer- 
cetări; 3) construirea unui mare lo- 
cal, podoabă a Capitalei, în care 
oricine şi oricând să poată găsi, fă- 
ră formalități și restricții,. cartea 
care-i trebue, 

Si atunci articolul nostru din 1933 
nu va mai fi actuali. 


BASARAB — AVRAM IANCU 


D :spre moariea 


Ştiţi cât scandal se face cu acea 
netericită zicală: „Românul e născut 
poet”. In baza acestei propoziții des- 
voltate, numeroși celățeni lără pro- 
fesie bine stabilită, însă „poeţi”, au 
tapat şi lapează metodice autorităţile 
cu fonduri”. Justiiicarea: câte un vo- 
lumaș de „poiezii”. Dacă ai curiozi- 
tatea să-l citeşti, vei găsi în el: lacuri, 
lebăde, stele şi alte accesorii, scăldate 
în sos cu lumină de lună. 

Dar acest fel de conţinul se înlâl- 
neşte nu numai la poeţii din calegoria 
de mai sus, ci și la mulți dintre cei 
cu circulaţie, 

O dureroasă sterilitate se străvede 
peste tot din bietele lor versuri, Nici 
un avânt nobil, ideal, nu se desprinde 
din nenorocitele lor versuri — inutile 
confesiuni de jurnal, înzorzonale în 
rime cu sau fără haz. 

Ne amintim de marea poezie a lui 
D'Annunzio, sau a lui R. M. Rilke (ca 
să nu mai vorbim de liricii engleji), 


fel de poezie 


Ce suflu larg, aproape divin! Poezie 
de culmi și ceruri... 

Peste bietele „poiezii” — indiscuta- 
bil — se va aşterne uitarea, însă ele 
produc destul rău, falsificând gustul 
cititorilor, târându-i în băloacele unei 
oribile mediocrităţi. 

Poezia adevărată nu poale fi poezie 
de budoar, — ci poezie luptătoare, 
poezie în stare să înalțe, să puritice, 

Versurile dulcege, sirupoase, distrug 
lumina clară a marii poezii, alungân- 
du-l pe cititor dela ea, 

De aceea, publicaţiile noastre ar 
trebui să fie foarte atente la lirica, 
pe care-o publică, 

N'avem nevoile de surogale lirice—ci 
de însăși esența poezie. 

ŞI esență de poszie nu vom găsi 
în scrisul unor poeți răsullați, cari 
cred că bunul Dumnezeu a făcut din 
marzipan luna. 


Mircea Streinul 


Cronica cinematosraiică 


«CAND VREA FEMEEA».. 

Mai puțin «trăznit» decât comediile 
americane din ultimul timp, care pă- 
reau să cultive toate o adevărată 
selecție de nebuni în libertate, — de- 
alifel extrem de amuzanți, — filmul 
acesta e interesant prin partea de sa- 
liră pe care o cuprinde. Este satira 
goanei, specific americană, după sen- 
zațional, Goamă care transformă pe 
orice om celebru, — prin avere, fru- 
musețe sau alte merite mai personale, 

— întrun fel de animal exotic, centru 
al curiozității generale, asaltat de zia- 
riști, fotografi şi amatori de autogra- 
fe, veşnic hărțuit de spaima de a-și 
vedea chipul în prima pagină a zia- 
relor, cu o manșetă senzaţională, Eroii 


Dar — cum am spus — mai ales în 
erou îşi pune dinsul toată nădejdea. 
Şi ceiace am admirat, și nu voi osteni 


pe care, în persoana ei, autorul o su- 
prapune dramei istorice, 

Ca şi Shakespeare care, dela drama 
exterioară a unui omor dublat de in- 
cest, ne aduce la drama interioară a 
lui Hamlet şi — cu oricîte lungimi şi 
întîrzieri de acțiune — ne ţine acolo, 
în suspensia gîndului fatal, într'an 
fel de problematică a omului; N. lor- 
ga trece peste abdicări şi gesticulaţii 
politice și biciueşte sîngele Cristinei 
cu dramă, ne coboară într'un fel de 
etern femenin, un enigmatic făcut din 
capriciu şi sete de necunoscut, ce îm- 
bracă fruntea ci mîndră cu poezie şi 
dă vieţei sale scurte trene lungi de me- 
lancolie. 

Să fi cunoscut mai bine viaţa ciu- 
date-i regine, şi să fi avut curajul ne- 
cesar de intuiţie, mi-aş fi permis să 
aşez în scenă pe lîngă atît de carac: 


niciodată să admir la Cristina lui SE Două regine, cum îşi spun una 
lorga e acea dramă a una a coroanei cealaltă a fra- 


povestirei sumt cei doi protagonişti 
esențiali ai acestei lupte: o milionară 
şi un reporter, iar partea comică a 
filmului ia naştere din faptul că dia- 
bolica feminilate a milionarei, — ca- 
pabilă să-i servească şi de inteligenlă, 
— o face, prin tot felul de trucuri, să 
inverseze rolurile, transformând ea pe 
reporterul primejdios în animalul exo= 
fic şi senzațional, 

Pitorescul atmosferei de gazetărie 
americană, rtimul trepidant, născocirile 
regizorului  Tay  Garnett şi jocul 
sprinten al tuturor actorilor, comple- 
tează calitățile acestui spectacol care, 
fără a fi un «film mare», este n foare 
le bună lecție de comedie 


A.C. 


ARO 


APOGEUL FILMULUI EUROPEAN 


E MOȚIONANTA POVESTE DE DRAGOSTE 
A FRUMOASEI PRINȚESE CE A RÂVNII 
LA TRONUL RUSIEI ŞiA ORGOLIO VU 


CONTE ORLOFF 


“pl ERRE RICHARD W/ILLM 


CR i ED Eu e E ALE INCEP LA CE e PREZENTA TIILE 


teristicile ipostase în care o pune a- 
utorul, şi întilnirea faimoasă între 
Cristina şi Ninon de Lenclos la închi- 


museţei, una a istoriei, cealaltă a vie- 
ței, Viaţă şi istorie! Ce admirabilă o- 
poziție, ce sursă infinită de psihologie 
umană, mă mir că a scăpat geniului 
dramatic în deobşte atât de cunoscut 
al autorului, 


Dar asta poate fi o simplă părere 
de profan. Piesa rămîne unică în mă- 
reția cj interioară ca şi exterioară. Cu- 
vîntul din urmă îl spun cu referință 
mai ales la: acțiune, de o perfectă e- 
conomie şi nu mai puţin perfectă ra- 
piditate dramatică; şi la vers, — un 
vers alb de o savoare neaoşe, cronică 
rească, plin de dramatism, de replici 
şi imagini care urmăresc cu vioiciune 
dinamica iumultoasă a, personajelor, 
şi se lasă dinadins animate de acele 
genelive şi infintive care 
Neculce, 

Auzeam pe unii 


sînt și în 


aseară  imputind 


SUZY PRIM simona vesta 
ANNIE VERNAY 


M TOATA, M VALOAREA EXCEDŢIONALA, A A FILMULUI pas 
RA OBIŞNUITE ILETELE DE FAVO. 
INCEP [vă rani i ral be 14 


AMăZI-00ATĂ caiete 
PREMIERA 


EXCEPȚIONALĂ 


FEDOR OZEP 
Mraaprot + 
REX-FILM 


Mao ROFALM ri p 
Na, L, DE ATA 


intervenția termenului «sex» de irei 
ori patru ori în piesă, Cum spun şi 
aiurea, — nu-i nimic, e şi în Biblie. 
Apoi cine nu poate remarca puritatea, 
candoarea cu care cuvîntul e pus in 
gura femeei? 

Invelit în aceste calități, la autorul 
nostru cuvîntul capătă aproape o for- 
ță magică, abstractă, 

Admirabila piesă a fost jucată im- 
pecabil dela un capăt la altul. 

Punerea în scenă, excelentă. Dar să 
mărturisim că sarcina unui  regisor 
chiar de talentul, priceperea şi cultura 
lui lon Şahighian pe care anul acesia 
l-a consacrat definitiv cu un record de 
succese, a fost mult uşurată de dra- 
mafimul necruţător, poezia încîntă- 
toare, desăvirgirea, cu un cuvînt, de 
fond şi formă, a ceiace eu (şi să mă 
lasem pace criticii!) numesc: cea mai 
bună dramă a noastră originală,—dra- 
mă ce justifică pe deplin speranţele 
pe care noi, cel puţin, dela 'nceput, le- 
am pus în fericitul autor. 


Dragoş 


Crâmpee din ziare 


Ziarele Sunt ocupate de trei zile 
să discute un «sprinten» reportaj — 
cum îl caracteriza «Universul» de 
eri — apărut Duminică în Curentul 
sub titlul; «Insula Şerpilor». 

Simţindu-se dator probabil cu 
continuarea  <«senzaţionalului» su- 
biect ziarul d-lui Pamtil Șeicaru, 
în numărul de eri subliniază «peri- 
colele» cu care vor trebuj să lupte 
eventualii deportaţi pentru <terape- 
utica definitivei izolări». 

O specie de pescăruşi, apare în ima 
ginaţia anonimului reporter, furat 
de gândul unei definitive izolări, 
drept autentieii descendenţi din pri- 
ma pasăre cu dinţi a erei Secundare 
Archeopterix, care adesea apare 
desenată pe coperta primului ma: 
nual de geologie gimnazială. 

Vin apoi o serie de păianjeni ve- 
ninoşi față de cari apărarea omu: 
lui devine aproaPe imposibilă... 

In aşteptarea numărului de mâi- 
ne în care pâianjenii - veninoşi vor 
îi sfârşit să sfâşie cu dinţii restul 
vieţuitoarelor de pe această stâncă 
solitară, închidem şi noi provizoriu 
acest senzaţional capitol, tocmai în 
clipa când un şarpe cu elopoţei se 
sbate zadarnice să scape dintr'o pla- 
să de păianjen. 


Antrenat de ritmul evenimentelor 
senzaţionale de pe câmpul politicii 
externe ziarul «Viitorul», coboară 
din polemica internă, direct în 
“Tragedia drePtului internaţional» 
cum e intitulat articolul de fond al 
fostului organ liberal. 

Argumentat pe o linie sinusoida- 
lă, articolul porneşte dela Grotius 
trece tangenţial pe lângă teoria 
«bătrânului vizionar» Wilson şi se 
opreşte la următoar?le concluzii: 

«Dar pacea nu poate fi decât o 
creațiune a dreptului. Atunci când 
acesta va avea din nou forță obli- 


gatorie, când wa fi respectat, pacea 142, i 


va fi asigurată. | 

Deaceea voința de pace nu se poa- 
te măsura decât prin respectarea 
dreptului internaţional şi a umani- 
lății, iar ce; ce declară că vor rea- 
lizarea ei să arate că au înțeles a- 
cest lucru». 

Mărturisim că această încheiere 
oricât de doctă ar fi, este cel mai te- 
ribil amalgam între realitate şi ne- 
verosimil. 

Pacea nu poate fi nicicând numai! 
o creaţiune a dreptului, atâta vreme j 
cât nu ai şi forţa care S'o impună. 


Tortificaţii la îront'era Snaniei 


nalionaliste 


PARIS 23 (Rador), — Co- 
pespondentul Agenţiei Şte 
fani află că naţionaliştii 
spanioli au construit forti- 
ficaţii la îrontiera de nord 
a Spaniei, spre Franţa. 


| 


“Conflictul polono-lituan 


Germania recomandase acceptarea 


ultimatumului 
BERLIN, 23 (Rador). — Agen-' 


ţia D.N.B. transmite. 


Corespondentul din Berlin al 
lui <Kurjer Warszawski» a afir-, 
intitu- | 


mat într'o dare de seamă 
lată «Germania oferă din nou 
Lituaniei protecţia sa> că soluțio- 
narea conflictului polono- lituan 
ar fi dezamăgit întrucâtva Ger- 
mania, care se grăbeşte acum să 
facă o nouă ofertă Lituaniei, pen- 
truca aceasta să se pună sub pro- 
tecția Germaniei. 
Din sursă oficială 
următoarele: 
Atitudinea guvernului heichu- 
lui față de conflictul pulono -li- 
tuan a fost delerminată :ncă dela 


se declară 


Respectul dreptului internaţional | xii preventive», de către autorită- 


nu este decât stabilirea unui mo- 
ment de echilibru între două sau 
mai multe forţe de tendinţă con- 
trară, şi nu o măsură mai mare sau 
mai mică a voinţei de pace, 

Aceasta e realitatea pe care ar 
trebui în primul rând să o înţele- 
gem... ca să ne apărăm. 


Pe murginea unui articol al d-lui 
prof; Nicolae Iorga, în ziarul «Drep- 
tatea» d. Demostene Botez vorbeşte 
despre  «Instreinare»; înstreinarea 
românilor Prin adopţiunea unor î- 
deologii semănătoare de streinism 
sufletesc, 

Am fi dorit numai, ca printre a- 
ceste pericole de înstreinare să se 
fi înregistrat încă unul, poate cel 
maj periculos ca virus, şi cel mai 
apropiat dacă privim mai cu aten- 


ţie pe hartă. 


Ziarul «Curentul, de astăzi pu- 
plică sub semnătura dilui Pamfil 
Șeicaru un articol tratând despre : 
«Unitatea internă pentru a asigu- 
ra o unitate externă», în fond, o în- 
cereare teoretică de a se demonstra 
necesitatea aplicării unei «profila- 


VIENA, 23 (Rador). — Contrariu 
unor ştiri puse în circulaţie în străi 
pătate şi pretinzând că peste 10,000 
de persoane ar fi fost arestate la 
Viena, din sursă competentă se a- 
nunţă că până aseară numărul per- 
soanelor deţinute la Viena era de 
nclusiv indivizii arestaţi pen- 
tru crime de drept comun. 4 

In majoritatea lor, cei arestaţi 
sunt urmăriţi pentru delicte con- 


ţile constituite ale Statelor. 

Analizând situaţia din Austria, 
d-sa conchide că dacă actualul re- 
gim ar îngădui anumite euiburi di- 
zidente, acestea pot găsi foarte uşor 
puncte de reazim în afară. 

«0 profilaxie preventivă —  în- 
cheie d. Ş6icaru — practicată din 
primele momente, spre a evita toa- 
ie complicațiile ulterioare)...  Nu- 
mai autoritatea lipsită de curaj, de 
acea virilă înfruntare q riscurilor, 
raută în imdulgenţa pe care o Prac- 
tică o arvună asupra indulgenții pe 
care o imploră anticipat dela for- 
tele împotriva cărora se ridică! 


STILEX 
[a Dot] 


Răspândiţi 
„BUNA 
VESTIRE“ 


- E DE Să 
«BUNA VESTIRE» 


p. proi. N. lorsa 


nu picacă în Ialia 


«Neamul Românesc». de erl publi. 
că următorul comunicat: 

«Unele ziare au înregistrat ştirea 
că d. profesor N, Iorga se va duce 
în curând în Italia. 

A pleca din ţară în aceste împre- 
jurări ar fi din partea unui minis- 
tru un act nepermis. 

Şi e regretabil că ziarele nu-şi 
controlează de atâtea ori, înforma- 
ţiile», 


D. Alex. Vaida-Voevod 


în Capitală 
D. dr. Alex. Vaida-Voevod, 
care a fost câteva zile la Cluj, 
sa înapoiat azi dimineaţă în Ca- 
pitală. 
UR CB oa cae za] 


Delegatul Ungariei pe 
lângă guvernul spaniol 
naţionalist 

BURGOS 23 (Rador). — Insăr- 
cinatul de afaceri al Ungariei a- 


creditat pe lângă guvernul spa- 
niol naţionalist, a sosit eri aci. 


spulberarca_ minciunilor : 


Cine sunt cei 742 arestaţi la Viena 


tra regulamentelor şi ordonanţe» 


„mann (pentru delicte monetare), 


lor monetare, precum şi pentru de- şi Louis Rotschild. 
licte vechi neurmărite la timp de! Arestarea preventivă nu are de- 


vechiul regim, dar repuse în proce- 
dura normală de noul regim. 
Contrariu 


cât un caracter provizoriu în cazul 
când nu este vorba de un delict 


informaţiunilor care! grav. In numeroase cazuri deținuții 


circulă în străinătate, nici Stahrem | vor putea fi puşi în libertate, înda- 


berg, nici părintele 
nici emigrantul german von Hilde- 


brandt nu se află printre deţinuţi. 


Toţi trei se găsese în străinătate. 


Mumeie celor arestați 


Din cauza sentimentelor ostile 


|pe care populaţia le manifestă 


contra lor, următoarele persoane 
au fost puse în stare de arest pre- 
ventiv şi, pentru unele din ele, 


în urma chiar a cererii făcute de 
aceste persoane: colonelul Adam 


sare frania 


Mai multe baterii de ar- 
tilerie au fost instalate pe 
muntele  Ernaiz, aproape 
de lrun, şi domină o parte 
din teritoriul francez apro 
piat de frontieră, 


Inceput de preocuparea .a ce n 
se aplana dificultățile pe baza 
realităților. Guvernele liluan și 
polon au fost informate de ati- 
tudinea Germaniei. După ullima- 
tumul prin care Polonia cerea re- 
luarea imediată a relaţiilor di- 
plomatice  polono-lituane, minis 
trul Lituaniei la Berlin a pus în 
curent guvernul Reichului cu cu- 
prinsul acestui document. Mims- 
trul de externe al Reichului a de- 
clarat ministrului lituan ca “er 
mama nu consideră aceplarva pur 
şi simplă a ultimatumului polon 
ca fiind unicul mijloc posibil de 
a se restabili relațiile normale în- 
tre Polonia și Lituania. 


ECO 


Recreaţi-vă după activitatea 
de Sf. Paşti. 


„Călătoraţi cu noi spre ţinut 


Astăzi, 23 Martie 1938, la orele 9 
seara, va avea loc conferința d-lui 
colonel Ştefan Alexandrescu, despre 
Pericolul Aerochimic. 

Conferinţa este - organizată 
Cercul Aerotechnic şi se va ţine în 
sala de conferințe a soc. Politechni- 
ce, Cal. Victoriei 118, et. 1. 


Ateneul Popular «ION 1. C. BRA- 
TIANU»> str. L, No. 30 (Parcul Ra- 
hova) de sub preşedinţia d-lui TPheoe 
dor Lupu, aduce la cunoştinţă tine- 
rilor şi tinerelor doritori de activi- 
tate artistică şi culturală, că se pot 


înscri — fără nici o obligaţiune| 


materială, — în orice Luni şi Joi, 
orele 7-9 seara. 


de, 


URI 


Dos. încordată, în vacanța 


urile însorite Italiene! 


„_D, Vietor Biriş, substitut de pro- 
curor la tribunalul Caraş a fost 


„Pus în disponibilitate din funcţiu- 


nea ce ocupa. 

La preşedenţia consiliului de mi- 
niştri a lucrat ieri d. genera! A. Văi- 
toianu, rainistru de stat. 


A apărut în editura tipografiei C.F.R, 
Tabele pentru calculul economic al plă= 
cilor şi grinzilor de beton armat» cu ar= 
mătură simplă şi dublă, de profesor uni- 
versitar C-tin E. Gabrielescu. 

De vânzare la „Cartea Românească”. 


Cercul profesorilor secundari din 
Bucureşti înştiinţează pe toţi mem- 


In inisteral agriculturii, dome- | brii săi, că Sâmbătă 26 Martie a. ce. 
aniilor şi cooperaţiei sau făcut noui [orele 6 seara, se va ţine la sediul 
uMiri provizorii de medici veteri- | său (strada Elie Radu 6) adunarea 
nari, pe ziua de 15 Martie c., medici | generală anuală. 


veterinari stagiari. 


La ordinea de zi: prezentarea ges- 
tiunii anului expirat, votarea Buge- 


Printr'un jurnal al consiliului de | tului pe 1938—1939, confirmarea nou- 
miniștri, Eforia Spitalelor civile a:lui Consiliu general, diverse, 


fost autorizată a contraci la Soc, 
de Credit Industrial un 


La această dată adunarea gene- 


împrumut |rală se va ţine cu ori ce număr de 


de 15.000.000 lei garantat cu încasa- membri, ea fiind convocată — pen- 


rea cupoanelor rentelor perpetue în 
valoare de lei 500.000.000. 


tru a doua vară — conform Statu- 
telor - Cercului. (a zi 


PNR RR nu N 


(tost şel al presei federale), Louis 
Bechinie (fost comandant al cor- 
pului de protecţie al Frontului 
Patriotic), Hans Becker (fost con- 
ducător al serviciului de propa- 
gandă al Frontului Patriotic), 
Siegmund Bosel (excroc 


(dela ziarul antifascist «Iele- 
graph>), Ludwig  Draxler (fost 
ministru de finanţe), maiorul Al- 
fred Eitler (fost fruntaş al Fron- 
tului Republican pe timpul revol- 
tei din Februarie 1934), Alfred 
Gorbach (fost conducător 
Frontului Patriotic în Styria), E- 
mil Kristen (fost 
poliţiei, fost comandant de 
chisoare, acuzat de maltratarea 
prizonierilor naţional - socialişti), 
Ludwig Klausner (fost director 
general al lui Credit Anstalt, im- 
plicat în scandaluri monetare), 
ministrul în retragere Ludwiy 
(fost şef al Presei federale), Jo- 
seph  Reinther (fost prefect al 
Austriei Superioare), Schmitz, şi 
Seitz (foşti primari ai Vienei), 
Ludwig Weiser (fost şef al Sigu- 
ranței), Vollgrueber fost ministru 
al Austriei la Paris), Wiesna 
(fruntaş legitimist), baron Werck- 
man (fost secretar al defunctulm 
Impărat Carol, legitimist), Neu- 


Aniversări metilice,., 
Faimoasa afacere a fabricării alcoo- 


lului metilic, care a făcut epocă în 
1928 şi-a sărbătorit zilele trecute ani- 
Dersarea unui deceniu, în fața secției 
a Ill-a a Curţii de Apel din Bucureşti. 

Eroii tristei celebrități metilice au 
defilat în fața instanței alături de i- 
maginea victimelor care de zece ani 
de zile rătăcesc fantomatic printre noi 
cerând justiției să nu fie  cruțătoare 
cu asasinii de atunci, de acum, de tot- 
deauna. 

Şi justiția n'a fost — căci a menți- 
nut pedeapsa dată la început, răspân- 
ditorilor de moarte, 

Ucigaşii sunt — nu se putea să fie 
gitfel |! — fiii Talmudului, fiii lui cei 
mai buni, pentru respectarea  învăță- 
turilor  mozaice înseamnă întrecerea 
frenelică în omorârea cât mai mullor 
creștini, cât mai “multor  <«goimi» cu 
putință, - : 

Ei sunt Heinrich Haimsohn, Marcu 
Kohn, Paul Altersohn, etc, 

lar bilanțul celor pe cari aceștia i-a 
trimis în pământ numără pă Alexan- 
dru Rădulescu, D. Vatman, Louis 
Trier — şi alții. 

Supraviețuilor al colegilor de neno- 
rocire şi de suferință e Giovani Pran- 
zini pe care alcoolul lui  Haimsohn 
l-a pedepsit mai puțin — sau poate 
mai mult : prin orbire, 

1928—1958: un deceniu de prozeli- 
lism metilic pe toate planurile de ac- 
tivilale românească, 

„Așa trec în cărțile lor de învăţă- 
“tură, mângâindu-și satisfăcuți bărbile 
inestetice şi contemplând retrospectiv 
opera de sistematică distrucție, rabinii 
inegalabilei noastre” ospitalități,, 

: Haimsohn, Kohn, 'Altersohn, Schag- 
der — eroj ai Talmudului ! 


al! 


comandani al, 
în-! 


| La Lugoj, 


Muckermann,j tă ce nu vor mai fi temeri în ce 


priveşte securitatea lor personală. 


XR 
VIENA 23 (Rador). — Corespon- 


dentul agenţiei Stefani transmite: 

Aflu că guvernul cehoslovac a a.- 
cordat Germaniei extrădarea fostu- 
lui ministru şi Secretar genera] al 
Frontului patriotice Zernatto şi a 
fostului ministru al comunicaţiilor 


cari Sau refugiat la 
părăsind Austria în 


Stockinger, 
Bratislava, 


ziua demisiunei cancelarului Sehu- 
evreu ; 


implicat în scandalul Caselor de! 
Economie poştale), Ernst Colbert | 


sehnigg. 

Se afirmă că d. Zernatto ar fi 
luat cu sine fondurile strânse pen. 
tru  plebiscitul pe care d. Sehu- 
tehnigg voia să-l organizeze în ziua 


ide 13 Martie. 


Se crede chiar,că d-nii Zernatto 


"şi Stockingervar "fi: fost aduşi sub 


escortă la Viena, | 

A fost deasemeni arestat d. Voll- 
gruber, fostul ministru al Austriei 
la Paris, 


Şi mormintele ! 
în comuna Vârciorova, un 
tată a profanat mormântul propriei j 
sale fiice. 

Fapta blestemată 
cursul ginerelui său, 

E vorba de loan Jumanca, 
Jumanca şi Nicolae Hoarcă, 

Morţii nu mai au dreptul la liniştea 
pe care şi-au căştigat-o cu prețul vieții, 
Penirucă îi turbură strigoii — strigoii 


depe pământ! 
Goana după aur 

O telegramă sosită din Londra a- 
nunţă laconie moartea a nouă lu- 
crători mineri şi mutilarea oribilă 
a altor treisprezece, întro mină de 
aur din Iohanesburg — Africa de 
Sud. 

Cele douăzeci şi două de trupuri 
au fost strivite de o stâncă uriaşă 
prăbușită protestatar peste oamenii 
cari scormonese toate liniştele lu- 
tului. 

«Goana după aur» se plăteşte 
scump, pentrucă şi aurul e scump. 

Păcat însă că natura nu-şi alege 
mijloacele şi nici obiectivele -- 
căci cele aproape două duzini de 
oameni Cari şi-au închis bucuriile 
vieţii ucigându-şi-le apoi definitiv 
A noaptea din măruntaele pămân. 
ului — erau poate singurii nevi- 
novaţi. 

Fireşte că acum un funcţionar o: 
bez şi circumeis, primind raportul 
nenorocirii din inimă îşi evaluează 
liniştit pierderile suferite, meditând 
în acelaş tmp la cel mai rapid mij- 
loc de recuperare, 4 

Cât despre o inventariere a celor 
morţi şi mutilaţi în noapte — pro- 
babil că ea n'a fost făcută decât 
dintr'o curiozitate pur statistică, 


făcut-o cu con- 


Iconia 


ăi Pau. 3-a 


Desbaterile din Camera franceză 


Guvernul Blum în fața unor noui greutăți financiare 


PARIS, 23 (Rador). — Ieri la ora 
15,35 şedinţa Camerii sa deschis sub 
prezidenţia d-lui Herriot, 

Guvernul a cerut discuția ime- 
diată a proectelor financiare udop- 
tate dimineața în consiliul de mi- 
niştri, 

Proectele au fost trimise în fata 
comisiei financiare, 

Intre timp, adunarea 
plenară a trecut la ordinea 
de zi: proectul de lege 
pentru organizarea naţiu= 
nei în timp de război, 

D. Beauguitte, vicepre- 
şedintele comisiei pentru 
armată, cere ca apăra'ea 
pasivă să facă parte din 
atrihuţiile ministerului a- 
părării naţionale, 

Um alt orator susţine i- 
deea comandamentului u- 
nic, 

Trecându-se la discuția 
pe articole, raportorul Re. 
ne Richard, cere ministru. 
lui apărării naționale să-i 
dea asigurări că se va pra- 
vede funcţionarea unui 
minister al armamentului. 

Continuând discuţia pro- 
ectului, Camera a atoptat 
mai multe articole. 


PROECTE DE LEGI 
FINANCIARE 


Şedinţa a fost apoi suspendată și 
reluată pentru discuția imediată a 
proectului de lege adoptat de co- 
misia financiară prin care plafonul 
avansurilor Băncii Franţei către 
stat este sporit cu cinci miliarde 
franci, precum şi proectul prin care 
se modifică facultățile de a lansa 
imprumuturi ale Casei autonome a 
apărării naţionale. 


Raportorul comisiei financiare a 
arătat că în împrejurările interna- 
tionale de azi guvernul q recunoscut 
necesitatea de a se spori dela 15 la 
20 de miliarde avansurile Băncii 
Franței pentru: q se procura statu- 
lui o marjă suficientă până când si: 
tuația va îngădui emiterea împru- 
muturilor prevăzute, 


INTERVENȚIA D-LUI 
BLUM 
D. Blum, preşedintele consiliului, 


A luat apoi cuvântul arătând că pro- 


D. LEON BLUM 


ectele de lege sunt foarte simple. 
In clipa când sa creiat Casa apără- 
rii naţionale se credea că va fi 
lansat puţin după aceea un mare 
împrumut destinat să dea institu- 
ției resursele necesare şi să uşure- 
ze proporţional tezaurul, Evenimen. 
tul nou care a răsturnat prevede- 
rile este că situaţia internaţională 
a făcut foarte dificilă lansarea şi 


Se va organiza un plebiscit 
la Danzig? 


BERLIN 23 (Rador). — Intr'un 
comentariu al ziarului «Danzi- 
ger Vorposten», organul parti- 
dului naţional-socialist din Ora- 


şul Liber, se lasă a se înțelege că 
s'ar putea ca în curând să se des- 


făşoare alegeri la Danzig. 


Intr'adevăr, ziarul serie: «Che 


stiunea de a se ştie dacă Parla- 
mentul nostru îşi va schimba în- 
tr'o bună zi fizionomia, este o 
problemă numai de formă. Ar fi 
de ajuns să se stabilească data la 
care populaița din Danzig să-şi 
poată arăta hotărîrea de a lucra 
potrivit intereselor politicii ger- 
mane». 


Stabilirea preţurilor muncilor 


agricole 


La ministerul agriculturii, dome- 
iilor şi cooperaţiei, sa semnat eri 
următoarea decizie: 

ART, I|. — Lucrările în curs ale 
comisiunilor prevăzute în legea Pen- 
tru organizar€a şi încurajarea agri- 
culturii, partea XI-a, Cap. II, pri- 
vitor la stabilirea preţurilor de a- 
rendă, a preţurilor de munci agri- 
cole şi a proPorţiei de dijimă se vor 
Pune în aplicare în formă defini- 
tivă, la 1 Septembrie 1938, pentru 
o perioadă de 3 ani — 1938—1941. 

Pentru campania agricolă curen- 
tă, învoelile agricole (dijma, arenda 
în bani, muncile agricole) vor fi a- 
celea stabilite de comun acord de 
către părţile contractante; Camera 


Denaturări evoluate 


Abandonarea pruncilor pe la răs- 
cruci de drumuri şi pe la uși de 
case avute era un procedeu cu care 
ne-am obișnuit şi pe care l-am ac- 
ceptat cum accepți ploaia, tunetul 
şi şuvoiul de apă deslănțuită: fără 
să te poți opune. 

Categoria aceasta — din neferici= 
re nu Dujin numeroasă — de mame 
care păcătuesc fără putință de is- 
băvire, evoluează într'un tempo im- 
presionant spre forma optimă a de- 
venerării desăvârșite. ; 

Acum nu mai auzim de copii pă= 
răsiți și aruncaţi hazardului, % 

Ci aflăm zilnic de prunci ucişi 
şi apoi abandonați în praful şoselei. 

Şi procedeul nu e apanajul unei 
anumite categorii de oameni — să 
2icem aceea trăită sub blestemul să- 
răciei și al foamei care transfor- 
mă adesea suferința în moarte şi 
desnădejdea în demență. 

Nu. Cadavrul copilului găsit de 
un gardian la Arcul de Triumf, era 
învelit în costisitoare scutece de 
mătase albă ceeace te îndreptățește 
să crezi că urmele de violență din 
regiunea gâtului mau putut fi fă- 
cute decâ! de două mâini foarte a- 
ristocraie şi împodobite cu inele 
SCumpe.. - 

Pentrucă patologia nu cunoaşte 
clase sociale. 


ifti 


de agricultură prin comisiunea de 
învoeli agricole, prevăzută la art. 
113 din lege, va interveni în diseu- 
țiunile dintre părţi, dacă va fi sesiza 
tă gi pe cale amiabilă va recoman- 
da elementele învoelii agricole pe 
anul în curs, 


plasarea unui mare împrumut ds 
apărare. Se sconta subscripţiile 
străine şi repatrierea capitalurilor 
europene spre celălalt continent, no 
liniștea dând tuturor celor care au 
o economie, dorinţa de a păstra 
bani lichizi sau de a-i învesti numai 
pe termen scurt. Or, a se lansa un 
împrumut fără un succes categorie 
ar fi funest pentru interesele ţării, 

In starea de lucruri de acum d. 
Blum crede că există un maximum 
de șanse ca sporirea  avansurilor 
Băncii F'ranţei să nu aibă decât ur= 
mări minime asupra  pieţii. Cât 
despre înzestrarea Casei de apărare 
prin beneficiul fondurilor de egali: 
zare a schimburilor, această opera- 
He este conformă cu voința Parla- 
mentului privitoare la utilizarea a 
cestor fonduri. 

Oratorul recunoaşte că 
este vorba de o soluție pre 
cară şi provizorie în ra- 
port cu situația, dar nu 
sunt măsuri ale unui gu= 
vern care se simte provi- 
zoriu, | 


E VORBA DE INFLAŢIE? 


4 

Gravitatea situaţiei vine 
din partea sarcinilor ex= 
trabugetare. 

Şeful guvernului a în= 
cheiat cerând Camerii să 
voteze în unanimitate a- 
ceste măsuri «imediate, 
simple, neînsemnate şi ne- 
cesare», 

După d. Blum au luat cuvân- 
tul mai mulți oratori care au cri- 
ticat cu tărie proectul de a se 
spori avansurile Băncii Franţei 
către Tezaur, spunând că este 
vorba în realitate de inflaţie. A 
vorbit în acest sens în specia 
d-nii Laurent Fernand şi Flan- 
din. Comunistul Berlioz şi-a ex- 
primat părerea de rău față de 
inflație, dar a declarat că parti- 
dul său va vota proectele pentru 
a da guvernului mijloacele de a 
face față situaţiei. 

D. Chichery „radical-socialist, 
a arătat că partidul său va vota 
măsurile propuse de guvern, dar 
cere să se aducă în curând un 
proect de asanare financiară. 

Alt radical-socialist, d. Bri- 
quet, declară apoi că mai mulți 
radical-socialişti vor vota contra 
proectelor. Oratorul a reproşat 
guvenului Blum că a luat locul 
guvernului Chautemps, după ce 
socialiştii refuzaseră deplinele 
puteri, într'un moment când nu 
avea un proect financiar gata 
pentru a arăta că noul cabinet 
este în stare de ceva mai bun. D. 
Briquet a încheiat spunând: «A- 
cest proect complet nu-l puteţi 
prezenta, căci ar trebui să san 
în spatele dv. întreaga țară». 


Parțidul germanilor sudeţi e cel 


mai numeros partid din Camera 
cehosiovacă 


PRAGA 23 (Rador). — Agen-| german s'a dizolvat şi el ieri. 


ţia Havas transmite: 

In urma hotărîrii luate de par- 
tidul guvernamental al agrarie- 
nilor germani, de a fuziona cu 


Şeful acestui partid a sfătuit 
pe prietenii săi să intre în parti- 
dul germanilor sudeţi de sub 


partidul Henlein, d. Spina, care | conducerea lui Konrad Henlein. 
reprezenta pe agrarieni ca mini | apa MRI 


stru de stat, a demisionat din a- 
cest post. 

După fuziune, partidul Hen- 
lein are în Cameră 49 de depu- 
taţi în loc de 44. 

Partidul germanilor su- 
deţi devine astfel cel mai 


Cercurile germane 
satisfăcute de neutra- 
litatea Eelveţiei 


BERLIN 22 (Rador). — In cercurile 


numeros partid din Ca-| oficiale germane se exprimă satis- 


mera cehoslovacă, av 

cu patru locuri mai mul 
decât partidul agrar ceh, 
fost până acum cel mai 
puternic partid din Ca- 
meră 


E 
PRAGA 25 (Rador). — 
mând exemplul partidului țără- 
nesc german, partidul economic 


tacţia faţă de declaraţia preşedin- 
telui federal al Elveţiei asupra neu= 
tralității elveţiene. 

„Deutsche Diplomatisch-Politische 
Korespondenz” scrie că această po- 
litică de neutralitate „constitue un e- 


Ur- |lement atât de util al politicei eu- 


ropene, încât Europa trebue să aibă 
un interes absolut de a o menţine”, 


Adunarea generală a societății 


de turisr 


Ieri după ora b d, a. a avut loc la 


sediul său din calea Victoriei nr, tai 


adunarea generală a societăţii «Româ- 
nia», 


participarea principalelor înstituții de 
stat interesate la propăşirea turismu- 
lui în toată țara noastră, Din activila- 


A prezidat d. Jean Mitilineul tea pe anul trecut d-sa menţionează 


fost ministru având alături pe d-aii:] în deosebi succesul obţinut de excursi- 
gen, Mihai lonescu, preşedintele con-| ile: <Cunoașteţi-vă ţara» şi <«Cunoag- 


siliului de administraţie CFR, amira-| teji-vă vecinii». Graţie muncii 


lul Coandă, Vintilă Paraschivescu, 
preşedintele oficiului naţional de tu- 
rism, Î. Trancu, director la banca co- 
mercială şi Marius Nasta, directorul 
societății «HNomânia», 

D, Mitilineu dă cetire raportului 
consiliului de administraţie, care a- 
minteşte modul în care s'a creiat in- 
stituția de turism «România» prin 


depuse 
și încurajați de imboldul venit dela 
M, S. Regele, organizatorii turismului 
român, eficiali şi neoficiali, au reuşit 
să creeze un curent puternic pentru vo- 
iajuri prin toată ţara şi străinătate, s- 
propiindu-ne simţitor de ţările apusene, 
unde turismul este un mare izvor de 
cultură şi de venituri, 

După ce a cetit bilanțul, care arată 


emma [1 DenCficiu net de 190.000 lei pe anuj 
DE SF, PAȘTI cu Lei 8500 vizitaţi cele mai frumoase şi 


caracteristice orașe Italiene. 'Adresați-vă secției noastre 


de Turism. 


expirat, d. preşedinte Mitilineu pune 
la vot darea de seamă — care este vo- . 
tată în unanimitate — şi ridică şe« 


-ldinţa, 


Dean o tf IE ZOR OTIL a dp DP Dope PD 14 Daruri rapa 


Lă 


BUZDUGAN 


artistice. 


Incălţăminte durabilă şi eftină 


„CUMPĂRAȚI DELA 


ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 


Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 


Marta lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


retiur îvarte ie luse 


De 
TECHNICA 


Gai: ALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. = 


STRADA REGALA No. 16—18 


TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI 


SANITARE ŞI DE 


MECANICE, ELECTRICE 
INCALZIRI 


CENTRALE 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


ZI — 


Croitoria Civilă şi Militară 


Execută eftin, prompt şi 


i irepro 
comenzi, B-DUL ELISABETA 


OLTEANU 


abil cele mai pretenţioase 
o. 10, Etaj 1. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Atenţiune 


Tarii i iar 


DELA C.F.r, 


Reducere de 50 
la sută pe C.E,R. 


Direcţiunea generală C. F. R. a a=: 
probat o reducere de 50 la sută din 
taxele tarijului de tren personal şi 


„numai la înapoiere, vizitatorilor expo= 


ziției portretelor italiene din cursul Se= 


“colelor, ce se va deschide la Belgrad. 


Reducerea va [i valabilă între 25 


- Martie—12 Aprilie 1938 inclusiv. 


VIZA DE CONTROL 
PREVENTIV 


Referitor la controlul preventiv ai 
_cheltuelilor, direcţiunea generală C. F. 
R. a făcut cunoscut tuturor unităţilor în 
“subordine că toate cotele cari autoriză 
_cheltueli, angajamente băneşti, con- 
_tracte, foi de comenzi, etc, trebuesc 
prezentate la viză organului însărcinat 
cu controlul preventiv. In consecinţă di- 
recțiunile şi serviciile centrale vor îrl= 
mite actele în speţă, în original, di- 
recțiunei financiare, care, după sem- 
nare, le va supune consilierului con 
„frolor pentru viza de control preventiv. 
„Actele întocmite de unităţile exterioare 
„vor fi trimise tot în original diviziei fi- 
: nanciare respective, unde viza de control 
„preventiv se va da de către conducă- 
„torul diviziei sau ajutoarele sale. 

Faptul punerii de credite la dispo- 
„ziţia unităţilor prin programele lu- 
nare de lucrări şi prevederi de cre-= 
dite, nu însemnează o angajare a chel-= 
tuelii ci reprezintă numai limila ma- 
ximă până la care se pot angaja chei= 
țueli. 

Orice angajament neconform cu viza 
de control preventiv, nu va. obliga t. 
F. R.-ul la executarea lui. 


DESCHIDERI DE HALTE 


. . . 
. Rq 


Direcțiunea generală C. F. R. a dpro- 


ol Ogru exclusiv a B-dul ELISABETA 16 


E. VESTIRE» 


salariilor 


Ministerul muncii a întocmit un 
proect de decret prin care. se va în- 
fiinţa o taxă de unu la sută asupra 
totalului salariilor plătite de înlre- 
prinderi, 

Această taxă va fi suportată de pa- 
troni şi va alimenta „fondul mun- 
cii”, în care vor fi concentrate toate 
veniturile ministerului muncii, reali- 
zale din taxele prevăzute in diteri- 
tele legi muncitoreşti (laxa de doi 
lei pe săptămână pentru susținerea 
căminurilor de ucenici, taxele  plă- 
tite pentru aulorizaţiuni de şedere în 
țară a salariaţilor străini, etc.). 

Taxa sus arătată va servi pentru 
formarea de noi lucrători şi pentru 
susţinerea căminurilor de ucenici. 


posturi vacante în- 
învăţământul pri- 
mar şi secundar 


In Monitorul Oficial de ieri au apă- 
rul deciziunile minis:erului educaţiei 
naţionale prin care se fac cunoscule 
noui posturi vacante în învățământul 
primar normal, 


Tabeleie de salari- 
zarea Corpului 
Didactic 


Ministerul educaţiei naţionale a în- 
ceput să expedieze tabelele de salari- 
zare a corpului didactic de toate cate- 
goriile. 

Aceste tabele cuprind salariile cuve- 
mite dela 1 Decembrie 1937, atât ale 


corpului didactic, cât şi ale personalului 
administrativ şi de serviciu al şcoa- 
lelor, 


(LA CINEMA CAPITOL) 


Stimulați intestinul 
[.] “ Li 
Dv. lenes și vă veți 
simţi mai tineri 
Intestinul Dv, măsoară mai mult de 9 metri. D 
el nu se golește complect, cel puțin post em 
zi, resturile alimentelor se acumulează, produ= 
când toxine și acizi. Aceștia trec in sâmei şi vă 
intoxică intreg organismul. Atunci vă simțiți 
obosiţi, deprimaţi. Veţi su'eri de dureri de cap, 
ei de spate, de reumatism și multe alte boli, 
Nu încerca să remediați acest râu forțând in- 
testinul cu purgative paioraice, ci luaţi „mica 
doză“ zilnică de săruri ruschen, care încetul cu 
încetul va readuce intestinul Dv. la o funcțio= 
nare normală. Inainte de a fi luat prima jumătate 
de sticlă, veţi fi uimiţi de rezultate. Privirea va 
fi din nou vioaie, tenul strălucitor, mersul 
sia ee — vă veți "simți întineriți, întrun cu- 
Vas, vă veți bucura de acea invidiată „Sănă- 


eniană”. Flaconul mare 95 lei'— cel 


a 60 lei. 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re: 

produce. Aparate şi articole 

pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


(Colț cu Pasaţul Majestic) 
i eleton No 434PĂ - 


Noui telegrame 
adresaie M.S. Reseiui 


Majestății Sale Regelui Carol ii 
In această zi mare de așezare pe noi 


0 nouă (axă asupra 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.Îl1 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Articole pentru Câini: Botniţe, Z. 
Gata şi de Comandă găsi 
I. TANASESCU 
CALEA VIOTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. | 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Veatrului aa 0 MIDI 


U 4 linie, 
țiune şi vor circula pe linia ce leagă 
| p f i ta ] țara cu Siria, Palestina şi Egipt. 
Ă Aceste vapoare, a căror valoare € 


credințarea că vom fi printre cei din- 
tâi ai cinstei şi ai jertfei pentru binele 
neamului în cadrul nouei Constituţii 
ce s'a dat țărei din luminata şi patrio- 
tica gândire şi purtare de grije, 

Să trăiţi Majestate, să trăiască Ro- 
mânia Mare. 

Nifon, episcop al Huşilor 

Majestății Sale Regelui Carol Il 

Sire! Cu prilejul zile istorice de 24 
Februarie, prin care se inaugurează o 
nouă viaţă pentru locuitorii României 
şi prin care ni se asigură o desv oltare 
firească împreună cu preoţii şi credin- 
cioşii săi, cu devotament şi dragoste se 
roagă lui Dumnezeu pentru binecuvân 
tarea Suveranului. 

Să trăiţi Sire, să trăiască Inalta Di- 
nastie Regală, să trăiască România. 

Cu loialitate sinceră episcop Fiedler 
Oradia. 
CEAI DEETO 5 IE AI PRE ls. OREI, EA 3 ai 


Noui vapoare 
româneşti 
„Serviciul Maritim Român” a mai co- 
mandat patru noui vapoare mixte de 


ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
eftin la Magazinele 


cari vor înlocui vasele în func- 


de 475 miloiane lei, se construesc în 
şantierele navale reunite din Genova 
şi vor fi livrate la 21 Iulie 1939, la 21 
Octombrie 1939, la 21 Decembrie 1939 
şi la 32 Martie 1940. 


[EA a, ci ua RER plite Lu] 
Balui Soc. Mărăști 
bat ca Haltele: Calja d epe linia Chi. | „SOrietatea «Mărăşti», în “scopul 
șinău- Tighina, Cupăreni şi Desghingent strângerei fondurilor necesare. ter- 
dape diala. Zohisai. Ubuti minărei  criptelor-mausoleu dela 

clia şi Ghezdeţa Mărăşeşti, a organizat pentru seara 
depe linia Tg.-Ungheni- Lipnic, care | zilei de Sâmbătă 26 Martie a. e. 
până în prezent au juncţionat ca opriri | orele 22, în saloanele Cercului Mi- 
în linie curentă pentru urcarea şi cobo- | litar, un mare bal, la care se va 
rirea călătorilor, să [ie deschisă pentru | face şi proecţiuni luminoase cu ve- 
trajicul de călători. derile realizărilor So «Mărăşti» 
dela câmpul istorie Mărăşti. 


Şezătoarea Cercului 0uitural 
și Artistic al Cassei de Credit P. T.T. 


Sâmbătă 19 Martie a. c., Cercul conducerea d-lui Gh. Niculescu, a 


Majestății Sale Regelui Carol Il 

In numele nostru personal şi al preo- ă zi 
țimei noastre, Vă aducem omagiul ne- | temelii a iubitei noastre țări, după ce 
clintitutului nostru devotament şi în- | ne-am îndeplinit datoria de a vota noua 


Constituţie, îngăduiţi, Sire, directoru- 
lui şi întregului personal al Teatrului 
Naţional din Bucureşti şi al Studioului, 
să depunem la picioarele Tronului pro- 
fundul nostru devotament, să ne ru- 
gănt pentru sănătatea, fericirea, o cât 
mai lungă şi glorioasă domnie a Majes- 
tăţii Voastre şi să vă strigăm : Trăiască 
Majestatea Sa Regele Carol II. 
Paul Prodan 
Directorul Teatrului Naţional din 
Bucureşti şi al Studioului 

Majestății Sale“Regelui Carol LI 

Federaţia  asociaţiunilor  comereiale 
din Banat adâne” pătrunsă de  impor- 
tanța şi graţioasa 'hotărîre a Majestății 
Voastre de a da ţării o nouă Constitu- 
ție, exprimă Majestății Voastre pentru 
Inalta hotărire mulţumirile sale, con- 
vinsă fiind că această nouă Constituţie 
va fi chemată să asigure pentru  tot- 
deauna armonia şi buna înţelegere în- 
tre cetățeni şi mai presus de toate o 
prosperare liniştită şi sigură a ţării. 

Vă asigurăm cu supunere că votăm 
cu toţii deschis şi cu bucurie acest nou 
act fundamental pe care se bazează vii- 
torul ţării şi a neamului Românesc, 

lon Oprea 
Preşedintele Federaţiei Asociaţiunilor 
Comerciale din Banat 

Majestății Sale Regelui Carol Il 

Liga Industriaşilor Agricoli primind 
cu mulţumire aducerea la îndeplinire 
a principiului programului Său de des- 
politicianizare a ţării şi reprezentanța 
corporatistă, salută cu recunoştinţă o- 
pera înfăptuită de Majestatea Voastră 
prin noua Constituţie asigurându-Vă 
de tot devotamentul membrilor ei faţă 
de Suveranul țării şi respectarea nouei 
legiuiri, 

Să trăiţi Sire. 

Preşedinte, 'dr. Dem. Gafton 
Majestății Sale Regelui Carol Il 
Marea operă a Majestății Voastre por- 
nită din sincera şi profunda dragoste 
pentru o viaţă numai de bine a poporu- 
lui Român, strânge şi de data aceasta 
întreaga populaţie a judeţului Cernă- 
uți în jurul Majestății Voastre pentru 

întărirea scumpei noastre patrii. 
Idealul populației se îndreaptă către 
Majestatea Voastră căreia [i urează 
domnie lungă și glorioasă pentru bi- 
nele patriei şi propăşirea ei așezată pe 
noua Constituţie. ' 
Prefectul judeţului Cernăuţi 


Cultural şi Artistice al Cassei de Cre- 
dit PTT a organizat a doua Şeză- 
toare din ciclul anunţat. 

In programul bogat, variat şi a- 
plaudat mult de publicul spectator 
în majoritate funcţionari PTT, au 
figurat următorii: 

D. avocat Nistor Nicolaescu, di- 
rectorul revistei «Poşta Nouă, în 
guvântul de deschidere a arătat is- 


Colonel Gheorghe Teodorescu 


şi a d-lui Ilie Popp. 

Sâmbătă 26 Martie, ora 5 d. a., sa 
anunțat a treia şezătoare Artistică 
Culturală, în sala Cercului PTT din 
str, Sf. Dumitru No. 2 etaj 1 (lângă 
Teatrul Alhambra). 


Duminică, în acelaş timp opti- 
mile de finală pentfu Cupa omâiei 
se Dor juca şi câteva matchuri de 


toricul manifestaţiilor culturale de 
la Cassa de Credit PTT, aducând 
mulţumiri d-lui director Gh. Neac- 
su pentru frumoasa d-sale iniţia 
țivă. 

D. Valeriu Măgureanu a confe- 
renţiat despre: «O excursie în Sue- 
dia». 

D. Ilie V. Popp şi d-na Aurelia 
Mitru, artişti dramatici, au decla- 
mat obţinând un real şi aplaudat 
succes, 

D. Păun Nicolae şi d-na Silvia 
Eherwein, funeţionară PTT, au cân- 
tat cântece “populare, răsplătiți 
fiind cu frenetice aplauze. 

D. Mihail Moroianu, a cântat reu- 
it la piauo arii şi dansuri naţio- şcoli- 


nale.! * or până la. sfârşitul anu= 
Corul Oassei « de Credit PTT sub [a şcolar în sat 


Directorii de şcoli, 
pensionaţi din oficiu, 
rămân în funcţie până 
la stârşitul anului 
şcolar 


Ministerul educaţiei na- 
ționale a semnat o decizie 
prin care directorii de 
şcoli cari intrau în preve- 
derile recentei decizii de 
pensionare din oficiu, ră- 
mân la conclucerea 


cântat diferite cântece populare. 
Programul a fost întocmit cu con- 

cursul direcţiei mişcărei culturale 

a primăriei Municipiului Bucureţti 


campionat şi anume: 
Divizia Naţională A 
Seria Il 

Vulturii Textila — Crişana, la Lu- 
goj. 

ACFR — Gloria, la Braşov, 

Dragoș Vodă — Ripensia, la Cer- 
năuţi, 


Federaţia română de football — despre ale cărei diferite acţiuni de sub- 
minare ale intereselor naţionale sportive am avut de multe ori neplăcerea de-a 
ne ocupa — me oferă astăzi un grav subiect de discuţie destinat a lumina pe 
deplin opinia publică asupra viesparului de interese de club întreţinut de 
federali în dauna muncii datorite sportului pe care sunt chemați a-l reprezenta. 

Se ştie — lupta pentru comanda seriei a Il-a din campionatul divizionar a 
luat proporţii neaşteptate; Venus comod leader în toamnă e astăzi periclitat 


pe poziţie de Ripensia. 


Situaţia pe plan sportiv e ispititoare, duelul Venus—Ripensia angajându-se 
pe neaşteptate e de natură a amplifica interesul campionatului promițând 
publicului spectator, angrenat de noui perspective, partide spectaculoase, cu 
risipă de energii, tehnică, voință şi elan. 


Pe plan sportiv — am spus, Dar a 


bului Ripensia care prin bani şi-a prelungit existența, găsindu-şi sucursale de 
conducători la F. R.F.A şi «Gazeta Sporturilor» şi de jucători în echipele 
naționale ale Romnâiei — e o poziție riscată. 


Cu atât mai riscată cu cât duelul 


ci pe fronturi diferite, campionatul seriei fiind în funcție de comportarea sepa- 
rată a celor două echipe în restul etapelor programului divizionar 


Ce alirmăm dovedim. 


Argumentele ni le furnizează chiar F. R.F. A. feri, federația a decis 
soarta partidei dintre Ripensia şi Dragoş Vodă — match care se joacă Dumi- 


nică la Cernăuţi — prin delegarea ca 
Păhărel, Cinzeacă sau Ţuicărel). 


Matchul e quasi-jucat. Până şi scorul se poate prevedea, Nu fiindcă Dragoş 
Vodă care e echipă de FOOT-BALL deci practică un sport în care există şi un 
anumit procentaj al şansei — ar fi atât de slabă încât să-i fie exclusă erice 
posibilitate în faţa Ripensiei — dar fiindcă arbitrul matchului e un om vândut 


dinainte. 
Arbitru e Costel Rădulescu doar! 


Alcoolicul care a furat adevărul în 100 partide până acum; care e susţi- 
nător pe față — a declarat-o singur — al Ripensiei pentru motive pe care nu 
le mai scuturăm de prai; însfârşit, e Costel 
baltic de râpă, care făcea declaraţii mincinoase prin telefon şi care a scos din 
echipă toate elementele româneşti — plecaţi pentru a îi utilizați — şi le-a în- 


locuit cu jucători Ripensişti. 


Ripensia tampion național 


Sau ce vrea federaţia română de toot-ball 


vorbi de sportivitate în favoarea clu- 


Venns—Ripensia nu s'a angajat direct 


arbitru a lui Costel Rădulescu (alias 


Rădulescu care a dus turneul 


Acesta e Costel Rădulescu. Costel Păhărel, trimis de federaţie ca în pauza 
a două ţoiuri să îluere goal-uri marcate sau nu pentru a face goal-average-ul 


de care Ripensia ARE nevoie. 


Federaţia de foot-ball a dat cărțile pe față Nu mai excrochează de după 
perdea. Astăzi, prin delegarea ca arbitru a lui Costel Rădulescu, Federaţia 
spune: «vreau ca Ripensia să fie campion. Şi va fil», 


Toboganul foot-ball-ului romnâesc 


e acum abis. Dar în abis au coborit şi 


federalii şi prietenii lor jidani, pleava socială, fără nație, credință, cinste și 
ruşine amestecați în riscurile luptei pe faţă şi ocrotiți de zodia blestemată a 


timpurilor, 
Zodia e încă a lor. Astăzi. 


Va veni şi zodia răfuelilor. In curând... 


MIRCEA POP 


Boxeurii români 
învingâtori la Nissa 


Echipa noastră a câştigat cupa Municipiului 


NISSA, 22 (Prin telefon). — A- 
seară la Casino de Jette Promena- 
de s'au disputat matchurile de box 
dintre reprezentativa României şi 
selecţioata oraşului Nissa, 

După o luptă în care sa dovedit 
net superioară reprezentativa Ro- 
mâniei şi-a adjudecat victoria la 
scorul de 12-4. 


REZULTATELE TECHNICE 


Nicolae Rădan (R.) bate la pune 
te pe Rossero (N.). 


Marin Gaspar (R.) dispune la 


———— 3 


puncte de Marinelli (N.), 

Roban (N.) învinge la puncte pe 
I. Stoianovici (R.). 

C. David (R.) a învins la punc!e 
pe Origny (N.). 

Gr. Jelesneac (R-) cedează la 
puncte lui Flory (N.). 

Gh. Georgescu (R.) câştigă la 
puncte asupra lui Bourgeant (N.). 
__Plorian Mănescu (R.) învinge la 
puncte pe Comerano (N.). 

In urma acesti excelente compor- 
tări, România a câştigat cupa Mu- 
Fei Nissa, 


Pentru un confrate 
grabit să acuze 


Ultima victorie la Paris a lui Toma 
Aurel, înregistrată în mai puțin de 
şase minute a fost redată de presa 
sportivă dela noi cu lux de amănunte, 

Intre altele sa scris că Toma în a- 
plauzele sălii a primit în dar din par- 
tea ministrului României la Paris su- 
ma de 500 franci pe care campionul 
român întrun elan de sportivilate a 
declarat public so împartă cu învin- 
sul său, Maurice Huguenin, 

Relatarea ziarelor noastre e  com- 
plectată de un articol al unui confra- 
ie de aseară care după citarea unei no- 
tițe din L'Auto ajunge la concluzii 
foarte triste asupra lui Toma, 

Notița din PAuto pe care am citit-o 
şi noi — e o săgeată îndreptată spre 
boxeurul nostru pentru motivul că ge- 
nerozitatea lui Toma mar fi adus 
nici-o lețcae până acum în buzunarul 
lui Maurice Huguenin deşi acesta și- 
ar fi pretins «drepturile», 

Pe toi nu ne interesează autentici- 
sam st deisiuin elegant al lui Toma şi 


Campionatul 1| naţional 


Divizia Naţională B 
Seria Estică - 
D, V, A. — Tricolor CEPY, la 
Galaţi, 
Textila MW — Sporting la Iași. 


Seria Vestică 
Rovine Griviţa =. Prahova, la Cra- 
iova. 
Mureșul — Tricolor (Bsia Mare) la 
da Mureş, 


D. Denis Xifando arbitreara 


lingaria-Grecia 


Matehul dintre Ungaria şi Grecia 
se va disputa Duminecă la Buda- 
Pesta. 

Arbitrul acestei partide a fost de- 
semnat în persoana d-lui Denis 
Xitando. 

_D. Xitando, pleacă astăseară, la 


orele 20 spre Budapesta. 

D-sa va fi însoţit de d. Octav Lu- 
chide, secretarul Federaţiei române 
de football care pleacă la Buda- 
pesta pentru a discuta cu Dr. Fo- 
dor problema existenţei. Cupei Eu- 
ropei Centrale, 


nici realizarea lui. Am fi poate cel 
mult mirați că românul mai poate a- 
vea curtenia pentru: acei care-i sapă 
interesele sportive, 

Pe noi ne surprinde însă entuzras- 
mul confratelui nostru care se grăbeş- 
te să afirme că ce spune L'Auto e a- 
devărat (de unde o fi ştiind?) că ro- 
mânul e lipsit de caracter și că un 
campion mondial mar putea exista 
fără a fi proprietarul unui asemenea 
articol, In fine îl mustră pe Toma a- 
dăugând că Huguenin care e orb me- 
rită altă considerație, 

Interesant, foarte interesant. Măr- 
turisim că mam ştiut până acum că 
Toma se bate cu orbii! Pe când cu 
morile de vânt? 

Confratele nostru ar fi doriț să fie 
mar scrupulos la însușirea informați. 
ilor franceze care pentru sportul ro- 
mânesc sau dovedit în 
alăturea de adevăr. 


UN CONFRATE 

celebru prin ultimile gafe care ne- 
au mai făcut să mai vorbim de el, 
e prezent şi azi în rubrica noastră. 
Ne referim la câteva extrase din re- 
portagiul său post duminical inti- 
tulat «Răni, lacrimi şi victorii», 

Cităm: «studenţii clujeni au căzut 
la examen, băirânii profesori Do- 
bay, Biirger, Bindea» ete, etc. 

Vasăzică Dobay e profesor în fo- 
ot-ball. Admitem dar cu amenda- 
mentul: «fără catedră, fiindcă nu 
putem jigni atât de grav sportul 
foot-ball-istic. 

«Un scor alb (e vorba de Ungaria- 
Germania: 1:1) semn de pace şi a- 
miciţie», l 

Straşnică revoluție în terminolo- 
gia sportivă. Atunci propunem: 1:0, 
victorie la scor şi 10:89 victorie de 
justeţe. 

Reportajul «Răni, lacrimi şi wic- 
torii» e neîndoelnie prin substanță 
lacrimogen. 

Hilar de lacrimogen! 


MILICA TEODORESCU 
eroul unei elogioate cronici în 
«Gazetta dello Sport> e cerut cu in- 
sistență de tcţi organizatorii ita- 
lieni. 

In Prezent Milică are de ales în- 
tre propunerile de-a întâlni pe 
Garcia Crespi, Tamagnini, Mario 
Casadei (un învins al românului) 
si pe redutabilul puncheur Aldo 
Spoidi 


ARTEMON GHIŢESCU 
cunoscutul campion baleanic la suta 
de metri se află actualmente in Ita- 
lia unde-şi perfecţionează studiile. 

In timpul liber Ghiţescu se antre- 
nează în echipa de rugby a G.U.B- 
ului din Milano în care a jucat 
Duminica trecută sub numele de 
Gitesco in contra clubului «Amatori 
di Milano». 

Echipa lui «Gittesco» a fost din 
nefericire învinsă. 


JUVENTUS 
s'a antrenat irei la cabană. Au luat 
parte toţi jucătorii primei formaţii 
mai puţin Dragomirescu şi Vaida, 
îcorporaţi respectiv la Ploeşti şi 
Satu Mare, 

la antrenamentul roş-albaştrilor 
a luat parte şi fundaşul Dumitriu 
(plecaț de două luni, după spusele 
confratilor, în Anglia!) 


CLUBUL CARPANTIN 
ROMAN 

organizează în zilele de 25, 26 şi 
27 Martie o colectivă de ski cu ure 
mătorul itinerariu: Sinaia, Vârtul 
cu Dor, Cabana, Bran, Casa Omul, 
Valea Cerbului, Buşteni. 


Plecarea se va face în seara zilei 


de Joi 24 cer, cu acceleratul de 8 
şi 10. 

Conducător d. Mireea Marosiu. 
ACELAŞ 


club organizează prima ascensiue 
ne de abrupt a analui, pe următo- 
rul traseu: Buşteni, Valea Colţilor, 
Valea Gălbinelelor, Buşteni. 

Plecarea din faţa gării Buşteni, 
Duminică 27 Martie orele 6 dim. 

Conducător Alexandru Beldie. 


—— => 3 Xkeozz2—— 


prima c(apă a cam- 
Die sataIăi, distric- 
ua 


Duminică se reia 
districtului București. 
gramate 4 Partde. 

Viforul Dacia—A, $. 0, A. M, te- 
ren Velodrom ora Il. 

Militari — Gloria teren Militari 
ora 17. 

Vergu—Socee teren Titani ora 17. 

A. C. 8. A—Titani teren A, C. S. 
A. ora 17. 


. 3 
CONVOCARE 
Clubul polisportiv «Colțea» con. 
voacă pentru Joi 24 a, 0, ora 2% pe 
terenul Unirea Tricolor, pe toţi 


campionatul 
Sunt  pro-= 


permanență | jucătorii dela prima echipă. Orice 


lipsă va fi saneţionată. 


Participaţi la splendida excursiune de Sf. Paşti spre în- 


soritele ţinuturi Italiene! 
Tren colectiv «Cit». Program 
Inscrieri la ziarul nostru 


minunat! 


Etapa lil-a a 


Duminică 


campionatului de rugby 


ONOARE 
Stadiul Român — P.TT, teren |, 
ora 16, arbitru FE. Herek, 
Sp. Studenţese — O.F.R,, teren II, 
ora 16; arbitru Ghimpeţeanu. 
Vii. Dacia — R. C. B, teren III, 
ora 16, arbitru d. Camil Ion. 
T.OR. — R.C. 13, teren IV, ora 16, 
arbitru ]. Anastasiade, 
PROMOŢIE 
OCF.R. — LA.R, teren III, 
14415; arbitru [.-Buzoianu. ; 
Sp. Studenţese — St. Român, fe- 


ora 


ren Î, ora 10 36, arbitru S. Brăniş- 
teanu. 

P. 7. T. — Victoria, teren III, ora 
10,30, arbitru 1. Popovici. 

CATEGORIA II-a 

T, C. R. — Sp. Studenţesc, teren 
II, ora 9 arbitru P. Brănişteanu. 

0. F. R. — Victoria, teren III, ora 
9, arbiiru d. Georgescu. 

“Avântul Sportiv — P. T.T, teren 


'I, ora 9 arbitru Krantz. 


Vitorul Dacia — R. C. B., teren 


UI, ora 10.30, arbitru d. R. Vizanti, 


STOFE pentru COSTUME și PARDESIURI bărbătești 


«BUNA VESTIRE» 


Pag. 5a 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toate magazinele cu aceleaşi articole 


DADU 


STOFE pentru ROCHI și TAIDRURI 


Tesături moderne - Fabricaţie străină şi indigenă EFTINEŞTE VIAȚA 


POP & BUNESCU 
ECONOMICE - FINANCIARE 


Noui schimbări 


în conducerea 


Odată cu introducerea noului re- 
gim al contingentării mărfurilor, la 
direcțiunea reglementării comerțu- 
lui exterior s'au făcut şi unele 
schimbări în personalul de condu- 
cere al acestui important serviciu. 

Este știut că prin numirea d-lui 
inginer Ştefan Mitescu, ca director 
general al contingentării, locul de 
sub-director ocupat până aci de 
d-sa, rămăsese vacant. 

Printr'o dispoziție ministerială, 
au fost numiţi ca subdirectori ai 
contingentării d-nii ingineri Matei 
Niculescu şi Ion Ionescu; primul 

3 


Prelungirea exereiținlui bugetar 


Ministerul finanțelor a hotă- 
rit prelungirea exerciţiului  bu- 
getar 1937-38, care urma să se 
încheie la 31 Martie a. c., până 
la 9 Aprilie a. c. 

Toate încasările E pi 
ilor financiare până la 7 Aprili 


Strada Bărăţiei 2 
Strada Bărăţiei 6 
Caiea Grivije! 117 


BURSA 


contingentării „a see 
CURSUL DEVIZELOR 
fost şef al secției compensaţiei, iar | Paris 3.20—3.33 
al doilea fost şef al serviciului în. | New-York 98—199 
dustrial.  ş Londra 490 —500.36 
Atât d. ing. Ştefan Mitescu, di-| Olanda 54,80 —53,56 
rectorul general al contingentării | Elveţia 22,75—23.29 


cât şi noii numiţi, sunt oameni des. | Bruxelles 16,65 —17.— 

pre cari nu se pot spune decât cu-| Varşovia 15465 Ela 

Sie ruine ate biti Ilalia 5.19,66—5.19.66 

Printr'o altă decizie ministerială, | Pengoe pei ala 
A . o. «e ena di = 

a fost pus în disponibilitate d. Co-| por, 344 —331 


cea, fost şef al serviciului de sta: 
istică, în locul d-sale fiind numit 
d. Plesnilă, un tânăr onest şi mun- 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380/0. 

CURSUL OFICIAL AL 

MONEDELOR LA BANCA 


sect NAȚIONALA 
Fres, ircs. 3,20 —3.35 
Lira Palestineană 491—501 (x) 
Kor Suedeze 25.35—25.85 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
a. c., por fi făcute pe seama ex- milă 15485 nea a 
ercifiului 1937-38. alea 16,65-—17 (3) 


Instrucţiuni în acest sens au | Kc, 3,44—351 («) 


fost trimise tuturor inspectorate: | Schiliing) 23 —24.30 
lor și administraţiilor financiare, | Elveţia 22.75—23.20 (x) 
odată cu dispozițiile în vederea | Dolari 182 —192 


încheierii conturilor de gestiune. | Olanda 


39 Aprilie, ultim termen pentru 22 


preschimbarea monetelor de 100 


lei argint 


Printr'un jurnal al Con- 
siliului de miniştri, terme- 
nul pentru retragerea din 
circulaţie a monetelor de 
100 iei argint quaternar, 
a fosi prelungit până la 
30 Aprilie 1938 inclusiv. 

Până la această dată 
monetele în agesipae 0 vor 


Piaţa cerealelor la r la Constanţa 


CONSTANȚA, 22, — Piaţa calmă, | 
In port au sosit: 1 vag. porumb,; 23 
vag. grâu; 8 vag, orz; 8 vag. floarea 

soarelui; 2 vag, secară, 

Prin bursă sau vândut: 67 vag. grâu; 
12 vag. orz; 614 vag. făină; 4 vag. se- 
cară. 

La bursă cotează, predări imediate : 
grâu curat de 74 kgr, 53.750; grâu curat 
e 76 kar. 54.000;grâu curat de 79 kgr., 
55.750; grâu curat de 81 kgr„ 56.500; orz 
curat de 57—59 kgr. 40.250; orz curat de 
GE lkgr. 40.750—41.000 lei vagonul, 

Predări cu termen: orz de 58—59 kgr., 
40.000; rapiţă naveta, 78.000; rapită colza 


Câţi locuitori arc U. BP. $. $ 


MOSCOVA 23 (Iransconii), — Gu- 
vernul sovietic este neliniștit de ca- 
tastroiala scădere a populaţiunei în 
U, R. S. S$. încă din 1928 adică dela 
începerea primei ;piail-tei” şi vo:ce- 
fivizărei agricole excedenlul popula- 
ției începe să se micşoreze, iar în 
1932 scaue sub nivelul de dinain:e de 
răsboi, Dela 1933 scăderea aceasia se 
manilestă întrun grad ioarte mare şi 
numărul toial al populației din U, 
R. S$. S. începe să se micşoreze, 

Cu toale că recensământul de 
la 6 August 1957 a fost anulal, 
deoarece scolea la iveală această 
scădere, se poate stabili în baza 
datelor statistice oficiale, că 
populația U. R. $. S. este de 
155.000.000. In. comparaţie cu a- 
nul 1953, când statistica sovieti- 
că indica  166.000.000, avem o 
scădere de 11.000.000, adică de 
7%. Nu trebue să uităm că gu- 
vernul sovietic se aștepta să a- 
tingă cifra de 181.000.000. 

Siarea aceasta de lueruri este rezul- 
taiul eiortului prea mare la realizarea 
„piatileteiior” şi mai ales a colecti- 
vizărei saielor, care a dat naştere la 
o permauentă suballimeniare a popu- 
laţiei şi ca urmare o micșorare a 
recoliei şi o mare moriali:a!e prinire 
pruncii noi născuţi, 


Scade numărul locuite» 


rilor 
Numărul membrilor unei familii 


care era în 1930 în medie de 42, a 


De Sf. Paşti! Vizitaţi: Berlin, Hamburg, Lipsca şi Praga, 
Confortabil şi avantajos! A dresaţi-vă secției Rita, > 


turisin. 


FAINA oz Lux 


NOUA IXOARA GAGEL 


se adaugă un plus de 380% alâl la 
vânzare câ! şi la cumpărare, 
VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


quaieraa: 


Calea Victoriei, 81 


Lel 16 Pânză Natura'ă Subţire 
29 Pânză „ie, 
33 Chifon 8%! 
39 Chifon Tela Superior 
42 Chifon pmuiupolam 
39 Gradel Peene 
16 Pânză » Şenceaie 
115 bânză pSenrcealui 
24 Sei vete Pena 
13 Lârp t y wuvatărie 
28 Batist nara ti 
59 Pupiun Pt 
98 Dejalui zei |, 
20 Batiste „snnates 

9 Batisie 
20 uior aţi 
29 Chiluţi 
59 Pânza epice catei 
s.113 Peraeit 2av cm, la! 


366 Mătasc 2, pian, 


Exp. prov:ncie contra rambus 


9 
Li 


uzmi 
bărbăteş! 
durabil: 


A ăla 


bor 208 


ecliu vigut la: 
Reumatism G ripă 
ii Gută Nevralgii 
i Sciatică lRăceaiă 


Dureri de cap 


IN AMBALAJE 
DE 42,44 Şi 
TABLETE 


aia 


"LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
întrebuințați numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


în sutii originale, conţinând 2 buline 

şi numai cu semnătura doctorului, 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucureşti. Calea Rahovei 265 


CALENDAR 


Joi 24 Martie 1933 


ORT.: Cuvioşii Zacharia şi  Arte- 


“4.50 —55.35 (x).] mon Episcop Seleuciei. 


t Jumătatea postului, 


CAT.: Arh. Gabriel. 

SOARELE: răsare 6.14; apune 18.32. 
Moartea lui G. Gr. Cantacuzino 
(1913). 


Joi 24 Martie 1938 


Franci irancezi 6,20 —6.40 “ 
Lire sterline aur 1690 —1725 carea e Pee 
FT - Dolari 200 —219 RADIO-RO) 
ri img sera cu alte mo-| prin Olandez 103—115, A 
nete metalice, numai die | >, puleon 1330 —1370 | 6.30: Deschiderea emisiunii,  Gim- 
către Monetăria Naţio- Leva 169—175 | nastică ritmică, Radio jurnal.  Con- 


nală, Shilingi 32—34 
După 30 Aprilie cor. nu | Zloţi ȘI 254| 
se va mai admite, sub pici Rentenmark 41 —65350 | 
. = Pengoe 35 —32 
un motiv, preschimbarea | 0 omane 116. —4124 
Paul monete, îi sterline 1040—1085 
6—6,50 
E spui 
Dinari 390 —4i0 
Jtaliene 5—8.33 
Drachma 145—165 
78.000; rapiţă de primăvară 60.000; ra. 
piți sălbatecă 47.000; mazăre furajeră | — == X——=—— 
49.000; mazăre Victoria, 51.500; măzări- 
che semănată 33.000; fasole Ialomiţa, 5? 
mii; fasole de Bazargic 58,000; fasole ZA îgia ajeior Dunării 
Pransilvania 59.000; grâu de 78 kgr, 5 Aa 
IN PUR RIL NOVA soi 


mii; secară, 44.000; floarea soarelui îi 
mii lei vag. (toate predabile luna Mar- 
tie). 


| Porturile |2. u. 22 ul, 


Tn silozuri se află: 16 vag. porumb ; _—— 
137 vaz, orz; 10 vag. secară; 20 vag. mă- 1 Îbazia ARIE pe e 32) 
zăriche; 55 vag. floarea soarelui; 1294 va- 2 IDrencuva . ... 8? 2: 
goane grâu, 4 vag. hrişcă; 14 vag. ma- 3|Orşov» . . .. | 358 54 
văre; 29 vag, soia, 4 1. Severin- 4 “ 48, 
Silozuri ocupate: 301: silozuri dispon!- : (eine î % 4 : , 410 a. 
bile: 448. 7 |Becniuet EI kr, 394 
8|Coravia . . « «| 309 353 
9 |T.-Măgurele . «| 339 339 
10 [Zimnicea .,, | 3u9 39 
tijGiurgu ,.,.. | 44 0. 
12 Olteniţa . . ... 391 393 
13 Călăraşi « e... .| 351 35| 
li [Cernavodă ...| 36 |  - 

15 Hâărşuva Ve p-9 9 388 
lo [Brăii  .....| 351 354 
j AT [Galaţi e a. ..| 337 | 341 
scăzut în 1935 la 3,80. Din 1932 şi|  18|luicea, . . . |] 223 224 
'ână la 1934 numărul gospodăriilor $ 19|ismiil ee... .| -05 206 
i | “zuma 2-20] 118 | 118 


tărăneşi; (colectivizate şi  indivi- 
duale) sa micşorat cu 4.952.500, a- 
dică cu 18,6%. Prof. Prokopoviej a- 
firmă că media numărului mem: 
brilor unei familii de 48 nu sa 
schimbat din 1932 şi că sehimbă- 


Dela cercui ieșenilor 


D. LI. Vasilescu-Valjan, va confe- 


| 


cert de dimineață (discuri). 
Sfaturi gospodăreşti şi medicale, 
7.50: Inchiderea emisiunii, 
13: Ora. Culturale, Sport. 
pelor Dunării, 
15.10: Concert, de prânz (discuri). 
14.10: Ora. Merşul vremii,  Rursa 


Cota a- 


15—42 | Radio-jurnal, 


14.50: Continuarea: concertului de 
prânz (discuri), 

15: Actualităţi străine.  Radioto- 
nice, 


17: Ora copiilor: 1) Cântecele ţării 
Moldova cântă»; 2) Jurnalul copiilor 
de Victor lon Popa. 


i 
= 


18: Ora, Mersul vremii, 

18.0: Muzică de dans, 
Radio. 

19: Cărţi şi revaste. . 

19.15: Continuarea concertului, 

19.50: Ce s'a schimbat în literatura 
românească în ultimii 25 de ani, de 
Tudor Vianu, 

20,15: Iubirea în operă. 

21: Programul“ concertului simfonic 
de Em. Ciomac, 

21,15: Concert simfonie al Orches- 
trei <Filarmonica», 

In pauză (22.05—22.20): 
nal, Sport, 

22.20; (Continuarea 
fonic, 

23.05: Concert de noapte (discuri). 

25.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană, 


Radio jur- 


concertului sim- 


Doleanțele measeriaşiior 
din Focşani 


in afențiunea ministerului muncii 


FOCŞANI. — Am mai atras atenjia 
ministerului muncii în mai multe rânduri 
despre starea de suspiciune ce dom- 
neşte la oficiul asigurărilor sociale din 
localitate. 

Ca urmare a unui articol al nostrii 
Sau ordonat două anchete ce au fost 
făcute de către inspectorii Mina Di- 
mitriu şi Dobrotă şi care a dus la muta» 
rea disciplinară a şefului acestul o- 
ficiu Ştefan Bratu, din cauza căreia 
sunt aceste nemulțumiri. 

Totuşi până acum această mutare mu 


a fost făcută decât în mod ficţiv pe 
hârtie, şi astfel mai departe meseriaşii 


români sunt la discreţia acestui şet 
care îşi face toate afacerile cu inter- 


mediari jidani ce vin să aranjeze 7] 


teresele coreligionarilor lor. 

Noi cerem  însistent ministerului 
muncii să pună capăt odată pentru 
totdeauna agitației ce domneşte în 
sânul meseriașilor Puineni înlăturând 
dela conducerea oficiului local pe ac- 
tualul conducător St, Bratu. 


Orchestra | 


N î kk ys* 


DUMITRU BORCEA București Iei. 5.51. 66 Calea Vietoriei 114 i 5 A 
„ REM „0 Be Dc 2 0 : ii - e e 
Ga e 


NICOLAE IVANOVICI tai 


(0 Furnizorii Curtei Regale şi Sf. Patriarkii 


Bii..J DE RAȚIONALIZARE ȘI MECANIZARE 
—BUOUREŞTI— 
OALEA VIOTORIRI 25 Etaj ii 


REPREZENTANŢA GENERALĂ PENTRU ROMÂNIA 
A mașinilor de adunat REMINGTON RAND 
A maşinilor de calculat Original! ODHNER 


A maşinilor de calculat electrice C O R D T 
|A maşinilor de copiat şi repros ROTO-RONEO 
KARDEX 
POWER Si 
NATIONAL 
ADDRESSOGRAPH-— MULTIGRAPĂ 


A classoarelor, cartotecilor 
A maşinilor de statistică 
A caselor de inregistrat 
;A maşinilor de adresat 

A maşinilor de seris 


REMINGTON 


Portative și Noiseless 

Tăocute (fără sgomot) 
Precum şi toate 

accesoriile necesare 


Scaune, Mese, Panglici, 


Carbon, etc. 


Ultima noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“* 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


SENSIFILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
Bucureşti 1. Telef. -57 


Căutăm roprezontanţă în toată a - 


Vizitaţi Magazinul RomânesC 


G. A. VOICULESCU 


STR LIPSCANI No. 52. TEL. 481/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 


de Primăvără 
PREŢURI „CONVENABILE ABILE 


Vestminte, “obiecte "uim sm o za 


bisericeşti. bijuterii limirea' 
Constantin P. Mateescu, Sir. Carol, 6) 


Telefon 478/5090 


VIZITAŢI Ceasornicăria Românească” 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
TE ENE "DRE DEPP PCIE E | PRET PE SEI POTASIU DE DEE D0P 0 ŢI E A GEL VERI, CELE "PAI III "Pază Sduiiă 


Venezia 
Florenţa (Fiesole) 
Roma 


rile care au avut loc în cursul «pia- 
tilecticei »a doua au determinat % 
adevărată pustiire la sate, Numărul 


renţia Sâmbătă 26 cor, ora 9 seara, 
în sala Frontului Negustoresc, din 


.. : N : aia 3 e RI 
locuitorilor din sate a scăzut din | calea Victoriei Nr. 31. 


1953 delag 126.000.000 la 1053.000.000; 


Conferinţa face parte din ciclul 


iar“ numărul locuitorilor din oraşe | organizat de «Cercul ieşenilor», a- 
a crescut în acelaş interval de timp | vând ca temă: «Iașul privit de dife- 


numai dela 40.000.000 la 50.000.000 şi 
aceasta exclusiv din cauza mutărei 


rite personalităţi ale ţării». 
D. Vasilescu Valjan va desvolta 


Reiaţiiie dintre U:garia și Germania 


Planul economic de 5ani ai guvernului 
maghiar 


Napoli (Pompei) 
Vizitaţi de SI, Paști 


20 Aprilie — 2 Mai 
cu secțiunea noastră deTurism 


BUDAPESTA, 25 (Rador). — cordiale dintre Ungaria şi Ger- 
D. Imredy, ministrul economiei mania, ea este mai mult de ordin 
a făcut aseară o largă dare de technic, ne însemnând nici o 


ţăranilor în oraşe. subiectul: «Iaşul cum l-am cunos- 
Citre de 170.000.060 locui.ori ai U | cut». 

R. S. S. cu care operează propaganda | In partea muzicală se va produce 

sovielică trebue înlocuită cu o cifră | corul Academiei Rezale de Muzică 

mai mică cu 15.600.000, adică 155 mi-l sub conducerea d-lui prof. Stefan 


lioane (Transconti). Popescu, 


Evreii se piâng din nou 
Societăţii Naţiuuilor 


— S'au supărat pe Anschluss — 


GENEVA, 23 (Rador), — Comite- 
tul executiv al congresului mon- 
dial evreese a adresat astăzi consi- 
liului Societăţii Naţiunilor o petiție 


în care cere aplicarea clauzei de 
urgenţă, afirmând că dela intrarea 
trupelor germane în Austria evreli 
au fost scoşi din lege, iar persecuții 
fără număr ay fost deslănţuite îm- 
potriva lor, 

Comitetul executiv invoacă artico. 
lele din tratatul dela Saint Ger- 
main cari aşează drepturile cetăţe- 
nilor austriaci, potrivit tratatului 
minorităţilor, sub garanţia Soeietă. 
ţii Naţiunilor, 


CEA HAI BUNA 
CEA MAI TARE 


seamă asupra programului reali- 
zării proectului economic pe timp 
de cinci ani, alcătuit de guvern, 

D-sa a vorbit î în faţa reprezen- 
tanţilor partidului guvernamen- 
tal, întruniţi în şedinţă. 

Principalele idei ale proectului 
economic sunt: sporirea Apărării 
Naţionale; organizarea foțelor pr 
care se bazează 'Apărarea Naţio- 
nală; perfecţionarea regimului e- 
conomic, etc. 

Alipirea Austriei la Reich, a 
spus d. Imredy, impune Ungariei 
a nouă misiune, dar date fiind re- 
laţiunile politice şi economice 


schimbare în ce priveşte produc- 
ţia şi realizarea ei. Dimportivă, 


noua situaţie este de natură să 


stimuleze guvernul ungar la rea- 


lizarea programului său econo- | 


mic, 

Pe baza propunerei d-lui 
Makkai s'a decis formarea 
unei comisii speciale pen- 
examinarea chestiunei e- 
vreieşti, 


" Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


Primejdia fugarilor euroi 


în Beigia 


Un violent articol 


BRUXELLES, 23 (Rador). 
Intr'un violent articol artistei 

publicat în ziarul <Le Pays Reel» 
î Degrelle, șeful partidului re- 
xist, arată primejdia care există 

pentru Belgia acordând ospitali- 
futa fără limite refugiaților evrei 


din Austria, Polonia şi România. 


al d-lui Desreile 


Constatând că numeroşi evrei 
sau stabilit în Belgia dela exo- 
dul lor din Germania, din 1934, 
d. Degrelle arată că sar putea 
naşte în Belgia o mare. mișcare 
antisemită, dacă guvernul nu va 
închide granița peniru refugiații 
evrei. 


i Taxa de participare Lei 8.500 
Tren special „CIT“ 


perein (Potsdam) 


in acelaş timp 
Hamburg. leuLei 9500 | 
PCA | râu 


Participanții la aceste excursiuni sunt  încunoştiințați 
că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noastră de 
turism va putea înainta atât cererile individuale 
pentru obținerea devizelor cât şi cele pentru eliberarea 
pașaportului 

Participanţii din provincie vor putea să ne remită suma 
de înscriere prin Cec Nr. 1256 odată cu pașaportul 
(recomandat). 


Prospecte, informaţiuni Suplimentare la Secţiunea de 
turism a ziarului Bd. Elisabeta 12/11 Tel. 485.82 


ZIS TI Si ASTE IE De 7 FIG ZE AIR 05) ESI A DONT TD DEE E A NEL A Să TEI DAE 250 E MIRI Ea 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ŢULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 
VEŢI CÂŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE. 


„BUNA VESTIRE» 


De ziua Bunei Vestiri — 25 Martie — ziarul nostru 
va îmihmăca haină sărbătorească, 

«Buna Vestire» va apare înt'un număr sporit de 
pagini, în culori, bucurându-se de colaborarea celor 


Fapt îmolinit! DELA PALAT 


- Anglia a recunoscut Anschluss-ul 


invitaţia Sovietelor inoportună. Nici o intervenţie în Spania 


Nici un angajament faţă de Cehoslovacia 


LONDRA 23 (Rador). — Con- 
siliul de miniştri s'a întrunit ieri 
dimineaţă într'o şedinţă extraor- 
dinară, sub preşedinţia d-lui Ne- 
ville Chamberlain, pentru a e- 
xamina situaţia creiată de ulti- 
mele evenimente din Europa. 

Consiliul a procedat la acea- 
stă examinare în lumina studiu- 
lui făcut ieri de sub-comitetul 
ministerial pentru politica ex- 
ternă. 

Se pare că această examinare 
va fi continuată şi mâine, în 
cursul reuniunii săptămânale a 
guvernului ale cărni vederi a- 
supra situației internaţionale 
vor fi aduse la cunoștința Par- 
lamentului de primul ministru. 

Vederile guvernului englez 


LONDRA, 23 (Rador). — 
«Press Association» rezu- 
mă în următoarele puncte 
hotăriril luate în consi- 
liul de miniştri britanic de 
azi cu privire la atitudinea 
Angliei în politica ex- 
ternă: 

i. Situaţia actuală nu în- 
gădue să se ia anuajamen= 
țe determinate fată de Ce_ 
hoslovacia. Analia va res- 
pecta tozte obliuaţiile lua_ 
te, DAR NU VA GARANTA 
Li] ASISTENTĂ  MILI- 
TARA. 

2. Invitaţia Sovictelor ja 
o conferință a țărilor de. 
mtocratice este consirdora- 
tă ca ii:0nortună, 

3, Politica de neinter- 
venţie în Smamia va fi men 
ținută, dar convocarea a- 
propiată a comitetulni de 
meinterventie nu n>re pro-= 
babilă. 

4. ALIPIREA AUSTRIEI 
LA REICH VA Fi CONSI- 
DERATA CA UN FAPT 
IMPLINIT. 

5. Se consideră ca ino- 
portună clipa de față pen- 
tru începerea unor nego- 
Ccicri cu Germania, 

6. Negocierile anglo-ita- 
liene se desfăşoară în mod 
favorabil. 


sunt astiel rezumate pe culoa- 
rele Parlamentului: 

Nici un nou angajament în 
Europa, reafirmarea fidelității 
Angliei faţă de vechile sale an- 
gajamente, continuarea strădu- 
ințelor britanice pentru destin- 
derea situaţiei în Europa cen- 
trală pe calea unor aranjamente 
excluzând orice violență, nein- 
tervenția în Spania şi grăbirea 
negocierilor anglo-italiene. 


x 

LONDRA, 23 (Rador). — Consiliul 
de miniştri s'a întrunit azi dimi.tea- 
tă într'o şedinţă extraordinară, sub 
preşedinţia d-lui Neville Chamber- 
lain pentru a examina situatia crea- 
lă de ultimele evenimente din Eu- 
roDa. 


LONDRA, 23 (Uiador). — Delibe- 
rările consiliului de miniștri av 
durat două ore, 

Agenţia Reuter crede a ști că sa 
examinat Intrezul domeniu ai poli- 


D. CHAMBERLAIN 


ticii externe şi că guvernul a căzut 
În genere de acord asupra terme. 
nilor declaraţiei pe care primul mi- 
nistru o va face Joi în Camera Co- 
munelor 

Aprobarea finală a declaraţiei va 
fi dată în şedinţa de mâine a con- 
siliului de miniştri. 


Anglia va apăra Franţa dacă aceasta 
va fi atacată 


LONDRA, 23 (Rador). — Se a- 
firmă”că în ședința de Joi a Ca- 
merei Comunelor, în declarația 


care o va face, d. Chamber-|d 


[air pa preciza următoarele, pe 


lângă punctele de vedere ale An- 
liei faţă de Europa Centrală, 

pania şi conferința propusă de 
Litoinov: 

Marea Britanie are anumite o- 


bligații pe baza pactului Societă- 
ţii Naţiunilor, obligații pe care le 
va respecta. 

Marea Britanie este an- 
gajată să dea ajutor Fran- 


COMUNICAT Nr, 36 


Mareşalul Curţii Regale comuni- 
că următoarele: 


In Ziua de Marţi 22 Martie a. cc, 
a avut loc la Palatul Regal un de- 
jun la care au luat parte: 

Majestatea Sa Regele, 

Măria Sa Marele Voevod. 


D. general de divizie Argeşeanu 


ţei în eventualitatea când| Gheorghe, d. general de brigadă 
Franţa ar fi „obiectul unei | Bunescu Alexandru, d. general de 
agresiuni, şi îşi va îndepli. brigadă Popescu Cristache, d. colo- 


ni acest angajament, 


Anglia nu se poale angala față de 
Cehosiovatia 


LONDRA, 23 (Rador). — Agenţia 
«Reuter» transmite: 

Se afirmă că guvernul britanie a 
ajuns la concluzia că momentul de 
față nu este oportun pentru a face 
vreo declaraţie definită care să an- 
gajeze Anglia faţă de Cehoslovacia 
sau faţă de Spania. 

Guvernul a hotărît să rămână 
credincios actualelor sale angaja: 
mente faţă de Cehoslovacia, Anglia 
însă nu poate da guvernului din 
Praga în clipa de faţă nici o garan- 
ție sPecială de asistență militară. 


nel Floriano Mihail, d. col. Panai- 
tiu Constantin, d. col. Rădulescu 
Constantin, d, col. Dimitriu Mircea, 
d. col. Mociulsehi Leonard, d. lt. 
col. Bibescu Gheorghe, d. It. col. Ti- 
muş Traian, d. căp. comandor Cer- 


Este destul de sigur că guvernul | nescu Alexandru şi adjutantul Re- 
britanie a hotărît să continue poli- gal de serviciu. 


tica de neintervenţie în Spania. 

Totuşi, se pare că în clipa de faţă 
nu există nici o perspectivă pentru 
o convocare aproPiată a comitetului 
de neintervenţie. 

Inceperea unor conversații anglo- 
germane, care fusese proectată, pare 
acum oportună. 

Se crede că conferinţa puterilor 


democratice, propusă de Rusia So-| Danemarcei 


vietică, nu ar Putea servi nici unui 
scop util. 


Guvernul britanic a respins propunerea 
d-lui Litvinou 


LONDRA 23 (Rador). —| conferinţă pentru a discu- 


«Evening S d» află 
că guvernul britanic a res- 
pins nota d_lui Litvinov, 


care invitase puterile la o| siderat> 


ta situația creiată prin 


Suveranii Dane- 
marcei au părăsit 
Franța 


PARIS 23 (Rdor). — Suveranii 
au părăsit capitala 
Franţei aseară la ora 21, plecând 
spre Copenhaga. 

In gară au fost salutați de mi- 
nistrul Danemarcei la Paris și nu- 
meroase personalităţi. 


ă 


Regele Danemarcei şi-a exprimat 
dorinţa de a reveni în Franţa în lu- 
na Auoust, urmând a asista Ja cam. 


Anschluss. Nota este con-|pionatele internaţionale de tennis. 


ca inoportună, 


De aici va pleca la Nissa. 


SALAMANCA, 23 (Rador). 
fani transmite din Huesca: 

Trupele naţionaliste au 
de mari proporții pe o linie care 
Huesca 


Triumful naționalismului spaniol 


Spre Barceiona 


inaintarea victorioasă a trupelor naționaliste. Ocuparea 
compiectă a șoselei dela Huasca 


- Corespondentul agenției Ste- 


deslănțuit azi Er ari o ofensivă 


se întinde la Nord şi la Sud de 


In sectorul generalului Moscardo, naționaliștii au început o- 
fensiva. Astfel, bătălia care se desfăşoară actualmente, se dă pt 
un front de aproave 200 kilometri. h E 

Linia republicanilor a fost ruptă. Pierderile lor 


sunt evaluate la aproape două mii oameni, In mate- 
rialul de răshoiu căzut în mâinile naţionaliştilor se 
află printre altele 300 mitraliere. Drumul spre Bar- 
celona este astfel deschis, înlăturându-se toate obs- 


tacolele înapoia cărora guvernamentalii se pregă- 
teau să reziste mai multe zile. 


SALAMANCA 23 (Rador). — Co- 
respondentul Ageţiei Havas traus- 
mite: 

Comunicatul oficial dat de Mare- 
le Cartier General al fortelor națio- 
uliste declară: 

«Am străpuns pe un front de 20 
km. sectorul pe care inamicul îl 


INFORMAŢIUNI 


Ministerul de finanţe a 
trimis o circulară tuturor 
autorităţilor cărora li s'a 
aprobat bugetul pentru 
exerciţiul 1938/1939, pu. 
nându»le în vederea moda. 
litatea de tipărire, 


D. general |. Antonescu, ministru] 
apărării naţionale şi ad-interim la 
aer şi marină a dat o deciziune prin 
care se reglementează raidurile ae- 
riene internaționale întreprinse de 
aviatorii români, 

D. Gh. lonescu-Siseşti, ministru al 
agriculturii a primit ieri pe d. Ma- 
nolescu-Strunga, fost ministru pre- 
cum şi o delegație din partea ma- 
rilor mutilați din război, în. frun- 
te cu d. general Constantinescu. 


Sumele subscrise pentru noua na- 
vă-şcoală 'Mircea», care la 1 Martie 
au atins suma de 4.619.806 lei, au fost 
depuse la Cassa de Depuneri pe nu: 
mele Minisferului Aerului şi Mari- 
nei care a primit recipisele şi înre- 
gistrat sumele destinate numai pen- 
tru construcţia navei-şcoalei. 


Societatea elevilor ingineri Sil- 
vici, şi-a ales următorul comitet: 

Preşedinte: Popescu N., vice-pre- 
gedinte: Simplăceanu  Gh., secretar 
general: Ionescu  T. Gh., cassier: 
Ştefăniu Aurel: Bibliotecar: Dancu 
Gh, Contabil Marue Ion, secretar 
de şedinţă: Arsenescu membrii: Şte- 
fănescu Oprea, Adam Aurel, Stan 


I. P. $, S. Patriarhul Miron, pre- 
şedintele consiliului de miniştri, a 
primit în audienţă ieri dimineaţă 
pe d. Al. Săndulescu, preşedinte al 
Sindicatului ziariştilor, fost  vice- 
preşedinte al Senatului, 


Eleii şcoalelor militare 
vor sărbători Vineri cele 
101 zile până la înaintarea 
în gradul de sublocote- 
nent. 

«Monitorul Oficial» de ieri publică 
noul regulament pentru aplicarea 
legii de organizare a muncii în por- 
turi, 

Lucrările pentru încheierea unui 
nou acord de plată cu Cehoslovacia 
sau terminat. 

Articolul a fost semnat din partea 
României de d, Em. Mariaan şi Ion 
Cristu min. plen, iar din partea 
Cehoslovaciei de d. Niederli. * 


A treia adunare generală anuală 
a Colegiului Arheologie Român, sa 
ținut Duminică 20 Martie cert, în 
localul Muzeului Naţional de Anti- 
chităţi din Bucureşti, în prezenţa 
mareji majorități a membrilor Co- 
legiului, luându-se importante ho- 
tărîri, 

Procedându-se la alegerea Comi- 
tetului pe anul 1938—39, este reales 
vechiul comitet, compus din d-nii: 
P. Nicorescu, preşedinte; T. Sauciuc. 
Săveanu şi C. Daicoviei, vice-pre- 
şedinţi; Vladimir Dumitrescu, se- 
cretar general; Gr. Florescu, Radu 


Rafael, cenzori: Preda Gh., Popica | vulpe şi O. S. Nicolăescu Plopşor, 


Eugen, Micu Nic. 


at O mitul mo i. SC ANNA N 7, Puma nt Do ARE SE RECI e anal 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ANGHEL SALI 


membri, 


In urma avizului dal de consiliul 
superior zoolechnic, d. prof. Gh. lo- 
nescu-Siseşii, minisiiul agricul ur i. do- 
meniilor şi cooperațizi, a dal o de- 
cizie prin care se inlerzice calegorie 
pe vilor, în întreg cuprinsul țării, 
lăerea vitelor după ritual. 


Eri a sosit în Capitală, în prima 
cursă tehnică pe ruta Bucureşti- 
Arad-Budapesta un avion Junkers 
In 52 al companiei maghiare Ma- 
her, 


Consiliul Facuităţii de 
Ştiinţe dim Bucureşti a 
hotărât suprimarea pen- 
tru viitor a sesiunii extra. 
ordinare de examene din 
luna Februarie. 

Ministerul de interne a respins 
cererile ziarelor suspendate acum 
două luni, «Ziua», «Lumea», şi «No- 
utatea, toate din Iaşi, care încearcă 
să reapară sub o conducere camu- 
flată românească. 

D. general I. Antonescu, minis- 
trul apărării naţionale şi ad-inte- 
rim la aer şi marină a dat o decizie 
prin care se reglementează raidu. 
rile aeriene internaţionale între- 
prinse de aviatorii români, 

Se aduce la cunoştinţa generală 
că Liga Navală Română fiind o 
asociaţie de propagandă maritimă 
care are ca preşedinte activ chiar 
pe M. S, Regele Carol II, portul in- 
signei L.N.R:, nu este oprit prin de- 
cretul-lege special privitoy la por- 
“tul insignelor, 


organizase la nord de Huesca. La 
sudul oraşului Vieg, între Celle şi 


GENERALUL FRANCO 


Almudevar, am ocupat alte poziţii 
pe un front de 10 km. 

Inamicul părăseşte pe 
teren un bogat material 
de războiu. 

Trupele naţionaliste au 
făcut peste 1.000 prizo- 
nieri, 

In zona cucerită am ocupat satele 
Lierta şi Arauces, la Sierra de Gra- 
tal, la Mesatas de Coronas, înlăţi- 
mile Cuatro Cuartos, Mescariellos, 
Lomas de San Juan, Vandecabrito, 
Lavanduesca, Torrelierta, castelul 


de Orus, Casa Manantial, Lafuen 
les, Carranella, Lasardeta şi alte 
diferite înălţimi foarte importante 
din punct de vedere strategie, 

Şoseaua principală dela 
Huesca care până acum 
era ocupată de inamic, a 
trecut acum în stăpânirea 
noastră, trupele naţționa- 
liste trecând dincolo de ea. 

Pe celelalte fronturi nimie nou 
de semnalat», 


HUESCA 23 SR — Trimi- 
sul special al agenţiei Havas a- 
nunţă: 

Forţele naţionaliste au început 
azi dimineaţă o operaţie militară în 
stil mare chiar în regiunea din 
imediata apropiere a oraşului Hu. 
esca. 

Poziţiile pe cari guvernamentalii 
le construiseră încă dela începutul 
războiului, în jurul oraşului au fost 
cucerite, în urma unei lupte crân- 
cene, de către soldaţii generalisimu. 
lui Franco. 

In două puncte, liniile republica: 


|ne au fost străpunse pe o adâncime 


de 1) km. şi pe un front de peste 
10 kml. 

Oraşul Huesca este acum elibe- 
rat de ameninţarea inamicului, care 
pare să fi fost surprins de atacul 
neaşteptat al naţionaliştilor şi de 
mijloacele folosite de ei în această 
luptă, 


mai ist 
şi gazetari 


n inse condeie ale tinerei generaţii de scriitori 


Vor semna d-nii: prof. Mihail Manoilescu, prof. Dra- 


goş Protopopescu, prof. Radu Gyr, Grigore Manoiles- 


cu, Mihail Polihroniade, Lon Cantacuzino, Al. Cristian 


Tell, Al. Constant, Mircea Streinul, Virgil Popescu, 


Ion Băleanu, Nicolae V. Ilieşiu, Valeriu Cârdu, etc. etc. 

2 pagini literare şi artistice, | pagină sportivă, 
cronici militare şi de politică externă, un studiu a- 
supra problemei minoritare, vor complecta numărul 


de Buna Vestire al ziarului nostru, 
La ancheta «Buna Vestire» în literatură, vor răs= 
punde cei mai autorizaţi reprezentanţi ai scrisului şi 


artei româneşti contemporane: LIVIU REBR 


EANU, 


PERPESSICIUS, CAMIL PETRESCU, MIRCEA ELI- 
ADE, M. JORA, ION IANCOVESCU, MARIA FILOTTI, 
MARIUS EUNESCU, HA!G ACTERIAN, etc. ete. 

Reţineţi din vreme la chioşcarii noştri numărul 
de Buna Vestire al ziarului nostru, 


(N A N N CA N CR A AA CCR EERO E ITI 


Deblocarea funcţionarilor 
publici 


intocmirea unui dcer cl Iese 


In vederea deblocărei şi intine- 
rirei cadrelor funeţionăreşti se va 
întocmi un decret lege prin care 
se va modifica unele dispoziţii din 
actuala lege a pensiilor referitoare 
la vârsta şi anii serviţi la care func. 
ționarii pot fi pensionaţi. 

Se ştie că după actuala lege un 
funcţionar poate fi scos la pensie 
numai dacă are vârsta de 60 ani sau 
a împlinit 35 de ani de serviciu, 

Prin modificările proec- 


tate var fi scoşi la ă 
toţi i tettirt aeai abc: ra 
trativi cari au împlinit 
vârsta de 57 de ani indife- 
rent dacă au sau nu 35 de 
ani serviţi, 

Se exceptează, bine în- 
ţeles, membrii corpului dia 
dactic, magistraţii ş. a., că 
rora li se menţine regimul 
de pensii special, 


Inaintări în 


armată 


pe ziua de 1 Aprilie 


In cadrele active ale armatei se! mând să fie publicate la sfârsitul 
vor face la 1 Aprilie înaintări. La | săptămânii. 


serviclul personalului din ministe- 
rul apărării naţionale, sau înche- 
iat tabelele acestor înaintări, ur- 


La înaintările ce se fac acum s'a 
avut în vedere acelaş principiu de 
nivelare a promoţiilor, ca şi la a- 
vansările dela 24 Ianuarie 1938. 


Stare de asediu în Lituania 


KAUNAS 25 (Rador). — Co-| dela ora 21 până la ora 5 dimi- 
mandamentul militar a publicat | neaţa. Persoanele care contravin 


ordonanțe severe pentru protec- 
ţia statului. Demonstraţiile şi în- 
trunirile sunt interzise. Toate 
casele trebue să rămână închise 


ordonanțelor şi rezistă poliţiei, 
vor fi date în judecata consiliu- 
lui de război. 


Ororile comuniştilor 
din Spania 


SARAGOSSA, 23 (Rador). — Co- 
respondentul agenției 'D. N. B» 
transmite: 

După ocuparea districtului minier 
Utrillo, naționaliștii au găsit unu 
material documentar care îngădue 
să se vadă regimul comunist în- 
staurat în această regiune, 

Oraşul Utrillo, situat într'una 
din cele mai bogate regiuni ale 


nile unei secte comuniste, care se 
numea «secta contemplatorilor», A 
ceastă sectă a exercitat o adevărată 
teroare, exterminând familii  în- 
tregi şi condamnând la moarte nu- 
meroşi preoţi. Multe femei şi fete 
din familiile bănuite că au simpatii 
pentru naționaliști au fost maltra= 
tate în chipul cel mai urât, iar bi- 
sericile au fost transformate în ca- 


provinciei Aragon, căzuse în mâi-' cărmi sau în grajduri. 


Partidele germane din Cehoslovacia 
s'au retras din coali- 


ţia guvernamnmeni 


PRAGA 9% (Rador). — Rşirea din 


coaliția guvernamentală a partide- 
lor guvernamentale germane şi ire- 


In caz de «ăzboi 


TRUPELE FRANCEZE 


nu vor putea trece pe teritoriul beigian, 
în ajutorul Cehoslovaciei 


BRUXELLES, 23 (Rador). — Ca- 
mera a terminaţ azi desbaterile asu- 
pra politicei externe, 

D. Spaak, ministrul afacerilor 
străie, a declarnat răspunzând la 
mai multe întrebări că absorbirea 
Austriei de către Germania a dat 


Eliberarea 


Părinteiui 


| Isihie Antohie 


Eri de dimineaţă com- 
pletul trib, militar Braşov 
prezidat de d. coione 
Stroe, a judecat reînoirea 
mandatului de deţinere al 
părintelui Isihie Antohie, 
arestat cu prilejul descin- 
derilor dela Mânăstirea 


Neamţuului, 

In urma pledoariilor a- 
părării, reprezintată prin 
d, av. Grigori Stratin şi 
căp. Butoiu, tribunalul a 
admis punerea în liber- 
tate a monahului, după o 
detenţiune de 30 zile. O 


GNY, 2 TELEFON 3.26.68 


naştere unei oarecare neliniști în 
Belgia. Totuşi ar fi o greşală dacă 
Sar compara raporturile germano- 
austriace, 

cât iveşte chestiunea 
dacă Belgie ar fi dispusă 
să acorde Franţei dreptul 
de trecere tru a ajuta 
Cehoslovacia, ministrul a 
răspuns printr'un «Nu» ca- 
tegoric. Belyia — a decla- 
rat el — nu are nici o le- 
gătură cu pactul franco- 
cehoslovac, iar trecerea 
trupelor franceze prin 
Belgia ar fi în contrarlic- 
ție flagrantă cu  declara- 
ţiile belgiene. 

Deputatul comunist  Relecom a 
propus să se închee un pact de 
asistenţă între Belgia, Franţa, Ru- 
Sia Sovietică şi Cehoslovacia. 

D. Spaak a respins ideea unui 
asemenea pact spunând că ar fi 
foarte primejdios. 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere. 


aia 


cerea lor în rândurile partidului 
Henlein dă loc unei situații noui ale 
cărei urmări este încă greu de a li 
prevăzute, — anunţă coresponden- 
tul Agenţiei Havas. 

Partidul Henlein, cu 49 deputaţi, 
devine astfel unul dintre cele mai 
bine reprezentate în Cameră, 

Pentru a face față acestei situa: 
ţii, cehii caută o nouă combinaţie, 
Se vorbeşte aci de o fuziune a par- 
tidului agrarian cehoslovac, — care 
are 45 mandate, cu naţional-demo- 
craţii, — cari au 13 mandate — sau 
cu agrarlenii cehi, — cari au tot 13 
mandate. 


Japonia nu se va re- 
trage depe teritoriile 


ocupate în China 
TORIO 23 (Rador; — Prinţul Ko- 
noye, preşedintele consiliului de 
miniştri, răspunzând. unei interpe- 
lări ce i-a fost udresată de un re- 
prezentaut al partidului «Seiyu- 
kai», în şedinţa de eri a Dietei ja- 

poneze, a declarat următoarele: 
«Este greu ca de pe acum 
să precizăm limitele tem- 
porale şi teritoria!e ale ac. 
țiunei noastre în China. 
Japonia nu se va retrage 
însă în nici un caz din te- 
ritoriile ocunate în pre- 
zent. Noi avem intenția să 
dăm o mare desvoltare in- 
dustriei şi economiei aces- 
tor regiuni».