Buna Vestire anul II, nr. 270, 24 ian. 1938 scan

2 ze 


ANUL Il. No. 270 











Directori: 
DRAGOŞ PR OTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


ln [ornată În oma 


Din presa germană desprind că şi în rindurile oficialitățel germane 
încep să se producă nemulțumiri cu privire la felul cum — prin ciudate 
inndvertenţe — diverse case germane au ajuns să fie reprezenlate pe 
continent. 

Se ştie că toate — sau aproape toate aceste case — şi ce case mari! 
— nau găsit, dela începutul celui de-al treilea Relch şi pină azi, să lie 
reprezentate în diferite țări din Europa şi afară de Europa, decit de 
agenți evrei. 

La noi lucrul a fost izbitor pinăla la Jienire. Şi vina este în mare 
parte şi a noastră, fiindcă n'am auzit de un protest organizat al oflciall- 
tăţii romiîne, sau măcar forurilor de opinie publică, împotrlva regrela- 
bilului sistem. Aceasta n lăsat desigur să se creadă în Germania că noi 
avem interese, sau în orice caz, ne complacem în atare sistem, şi de teama 
ea prin stricarea lui să nu se păgubească interesele economice de ambele 
părți, tăcerea noastră a fost luată ca un consimțămînt. 

Acum cind se purifică atmosfera, e cred, mal nevoe, ca ori cind să 
so lămurească situaţia. Firmele germane trebue să condescindă a ne lua In 
seamă pe romineşte şi a renunța la reprezentanţi la noi de notă Nagrant 
eontradictorie cu regimul etnic, al Reichului ca și al nostru. 

Aceasta cu atit mai mult cu cit — ceiace poate în Berlin oficial nu 
se şiie — Sau comis, în speță, şi abuzuri. 

Un exemplu concludent? Mă rog, de ce nu. 

Să luăm îotimplător Societatea Victoria-Asigurări-Berlin. 

Are o sucursală şi la Bucureşti, sucursală întemeiată în urma couce= 
slunei pentru țara noastră obținută prin muncea și priceperea unul dis- 
tins bucovinean, Silviu Zugravu, care În consecință (deşi merita și ca- 
venitele recompense) a fost numit directorul Sucursalei Regionale Cer- 
năuţi. 

Toate bune pină s'a auziti că numitul e legionar, şi că mai ales înţe- 
lege să rămână ca atare. Atunci acela care ar [i fost indicat să la con- 
ducerea chiar la Bocureşii, îşi vede, după un şir întreg de mizerii, cun- 
tractul reziliat pe ziua de 31 Decembrie 1937, cu preaviz dat în Iulle 1337. 

Aceasta pe semne ca răspuns la declaraţiile lui Goering făcute m 
ehiar congresul dela 23 Septembrie 1937, la Stutgart, al Partidului Naţio- 
na] Socialist, — declaraţii prin care da asigurări *ă toate reprezentan- 
ţels germane din străinătate vor fi încredințate creştinilor, dapă țări, 
la noi, — Rominilor! 


= 





ar a] d.ralul E izelfelder, — | care tre | ă plece 5 Hitle: 
la Londra, continuă, cu pasport englez să conducă în fapt Societatea și 
să patroneze, gen ludeo-masonic, pe eonaţionalii săl orlunde îi poate gasi. 
E drept, la Bucureşti, Director e Lascăr Antoniu (locţiitorul lui Fra- 
nasoviei) dar acesta, pe cit aflu, mason (şi dacă nu e, să-mi spue, ea să-mi 
cer scuze) nu e decil unealta oarbă în Rominia a londonezului de Srm- 
băta, Dr. Hertzentelder, aşa cum onorabilul german Hamann e la Berlin. 

Aşa se face că un romin e scos de acolo unde nu | sau achitat nici 
măcar drepturile dobindite prin obținerea concesiunei pentru Romînia, 
— o scos pentrucă e legionar. 

Un şir de neplăcute procese în daune interese vor naște, procese pe 
care nu Soeletatea Victoria (deși o cheamă aşa) le va eiştiga. Aici, lucrul 
acesta nu ne interesează. Ne interesează sistemul, și în legătură cu el, 
punem o întrebare pe care am dorl-o rezolvită, ministralui german la 
Bucureşti, şi chlar Berlinului oficial, pe care cred că e bine să-l punem 
îm gardă contra unui trio nefast: Hamann-Hertzenfelder-Lascăr Antontu, 

rea unei desinfectări rapide. 
za DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Nicolae losif, 
MIP POPE RER REA, i d 


învățător din Driînseni 


In Drinşenii din jud. Tirnavele Mari, a apostolat În satul misiunii lu na- 





aălenii au condus spre locul de veci, 
in ziua de sfintă reculegere legionară, 
1) Ianuarie, pe invățătorul Nicolae 
1osi/, 

Viaia lui a fost inchinală datoriei și 
muncii consiruclipe aşa cum he srie 
un camarad din saltul Drinyeni, În trup 
girbooiţ de bătrinelea de nalbă a ant 
lor. sa scăldat pină la sfirsit un suflet 
de inalte aurori, Rudenia da slnae cu 
poelul de sublile duloşii, Şt. O losif, a 
fest și o rudeuie de cuprins spiritual, 
Partrelul lui moral coboară din  insăș 
poeziile poetului ardelean, din acele 
admirabile ginduri inchinate omagiu 
«l)ascălului» 

didoma a fost și piața lui Nicolae 
lasi]. O piață trăită sub semnul unei 
morale fără preget: piață de dascăl, 
blind și duios cu aluatul sufletesc al 
copiilor care-i treceau prin faţă, Prima 
misiune În staţ este a invățătorului, De 
aci pornesc Isboarele, lar Nicolae losi/ 
știa că nu poale impune o etică fără 
pildă, fără pilda vie a propriei lui com- 
poriări. Deacela viața l-a fost un e 
xemplu in care școlarii și sălenii au 
găsii in orice ocaziune un  Indreplar, 
Ne amintește de apriga Incordare a lui 
Popa Tanda din nuvela lui Slavici, cind 
predicile nu au izbulit să miște din 
loc gospodăria satului, a ințeles Popa 
Tanda că cel mal bun discurs, cel mal 
util misionarat este exemplul vlu, apli- 
cal pe leren — şi salul sa gospodării, 
Nicolae losif a gospodării satul Drin- 
șeni, educind generații de copii in cre- 
dință, muncă și putere de luptă, prin 
exemplu personal, prin prestigiul lui 
moral, prin discreția și căldura cu carș 


ționale, 

Nicolae Iosif, invățător în Drinşeni, 

a fost un legionar, Scrisoarea din saltul 
luj ne infățişază astfel pe  legionarul 
Nicolae Iosif : 
«Invăţătorul Nicolae losil a [lost apot 
cu toată virsta lui înaintată, un mare 
suflet legionar și un realizator in cim- 
pul legionar. Faţa i se lumina, ochii i 
«e aprindeau c'o flacără vie, arzătoare, 
și glasul lui devenea precipitat, cald şi 
iluminat deciteori vorbea de Legiune şi 
Căpian. Trăia intens prin toate librele 
vieţii lai, fenomenul legionar din care 
și-a lăcui al doilea ideal al vieţii lui, 
după ce și-a văzut inflăptuit pe cel 
dinţii; Uniunea tuturor Rominilor, Cre” 
dea cu [anatism alături de toată gene- 
vația legionară În misiunea tineretului 
legionar și dacă-și dorea Încă vieuţa 
prelungită cltva timp era peniruca să 
vadă victoria legionară», 

La Drinyeni a apus un om și pe mor- 
mintul lui a răsărit incă o candelă pen» 
Iru biruința legionară. Moartea Invă- 
țătorului Nicolme Iosif n'a fost a Irin- 
gere, n'a probocal În inima celui ce 
muria, ÎnDerpunarea sau  imcordareu. 
Legionarul Nicolae Iosif a murit senin, 
vorbind necontenii de campania electo- 
rală, ultima bătălie leglonară, la care 
a pului lupia inverpunat, fără obosena. 
lă, hotării ca un soldat, peniru Legiune, 

Cu cttă bucurie și spobedia el În 
ceasul morții, amintiri recente dela 
secția de vot Homorod. 

1) Ianuarie, Nicolae Iosif şi-a rupi 
suflelul din lut spre înfăţişare arhan- 
ghelilor Moja și Marin, ca să dea ra- 
portul, 


lon Vâlceanu 


Redactia ş. 
BUC. (! 


Bulevardul El. 


„Istraţia: 


„eta 12, etaj] II. 





x 
* 


Se rit, 


Poarta roma 


Faptul sa întâmplat astăzi. In 
Costinescu. Fostul ministru. Marele 
şi el însuşi regele piroanelor. 

Şoferul Filaret, a venit după 


lenţei Sale. 


calce în picioare. 









/ AVPTA 


nă a oraşului TROPHAEUM 


pa NP 


» 


E 
TELEFOANE 


Fă 


TRAJ ANI (Dobrogea) 


Şofeurul Filaret şi Ministrul Costinescu 
SIRE SI PESE ASE 


-gini 3 Lei 
ȘA i 


ESTIRE 


ŞI  DOCTNINA ROMANEAJCA! 





Direcţia, Redacţia . , . 4.94.34 
Administrația . , . . . 4.85 82 
Tipografia .,... 


4.17.56 





tat liberal. 
pla ul stăpânului său la locuința ex-Exce- 
Ex-Excelenţa Sa a auzit că şof 


Azde Masaryk la locuința domnului 
s.a 


dr, 
Frate cu stăpânul cuiolor 


aul Îndrăsneşte să fie legionar. 


A sărit ars și de urgenţă a pt. sa haidama ci din propria-i suită, să-l 


In deplină siguranță în a L 


entele sale vocifera curagios: 


— «E legionar! Puneţi mâna pe si că e legionar! Nu ştiţi că vor să intro- 


ducă pedeapsa cu moartea şi să ne taia 
O vespectoasă explicaţie, 
| „legionarii — adică Misc 


"E Atumoi dece se teme 
tru prețioasele Sale zile? 


pe toţi?» 







a ef-tul nantru Tară» a declarat categoric că 


xcelenţa Sa Domnul Ministru Costinescu pes 


Şi dece se mânie Inălţimea Sa pe-sărmanul şof eur Filaret? 


Aud? 


IOAN VICTOR VOJEN 





In Războiul spaniol toată activitatea 
este concentrată pe frontul Teruel 


Armata naţională operează pe linii 


front redus și cu obiective 


Bilanţul pe care l-am făcut pe mar- 
ginea războiului spaniol ne-a dus ip 
aceste concluzii: 

„„Anul militar spaniol 1937 a fost 
carăcierizal prinb'o Iimbanătățire sca- 
sibilă a frontului naţionalist, cucerind 
PATRU PROVINCII Malaga, Biscaia, 
Sanianderal și Astariile; în jural Te- 
raelalul este angajată”. 

Adunaţe la un loc, cuceririle luate 
la cantitate, nu impresionează. Dia punct 
de vedere tactic Insă, toate sunt excep- 
țHonal de utile: Malaga a desconges- 
tionat botul Mediterane! putând astfel 
împinge In campariile următoare frontul 
spre nord. 

Operaţiile dela Santander au cu- 
răţit tot golful transporlând astfel 
trupele şi atenția pe alt front. lar 
Teruelul, acolo unde până astăzi 
sunt incă ruine care nu cedează, 
are con mai mare importanță tac- 
tică in planul de operaţie al natio- 
naliştilor., 


FRONTUL TERUEL 


Din elişeele publicate în acesţ 
reportaj se poate foarte limpede 
observa avaniajul categorie pe ca- 
re-l prezintă dispoziţiunile frontului 
naționalist (1) faţă de ale celul eo 
munist (2), 





3. Dispozitivul frontului najlo- 
naliaţ, 


In primul rând frontul lui Frunco 
se reazimă pe Allambra, punct Nord 
Guadalajara şi Saragosa pe o lăr- 
gime de 260 km. Intențiile lui sunt 
orientale pe 3 direcții. In Nord, spre 
Barcelona, în sud spre Madrid și 
Guadalajara iar pe centru (adânci- 
me de 138 km) pantele Teruelului 
şi Siera Camarena, 

Frontul comunist face o buclă 
largă care lungeşte şi res/iră /ron- 





2. Dispoalitvul frontului comunist 


tul pe 638 km. trecând prin Guada- 
lajara, Cuonca, Valencia, Castelon, 
Alcaniz și Azaila, la Est de Sara- 
gosa. Frontul e vizibil excentrio pe 
când Irontul naţionalist permite ar- 
malelor lui Franco manevră pe li: 
nii Interioare, 


TREI OBIECTIVE: MA- 
DRID — MEDITERANA — 
BARCELONA 


Tone comunicatele oficiale cara 
oglindesc situaţia pe frontul spa- 
nlol, luate din urmă, de când Teru: 
elul şi-a cedat cu sacrificii de epo- 
pee tlecare ruină, până nzi când ul 
tima ruină rezistă orole sub co- 
manda Căpilanului de artilerie, Lla 
renz, toate operațiile sânt concen- 
trale în acest punct de acelaş maxi: 
mă Importanță si pentru unii si pen- 
tru alţii. 

La 3 Ianuarie luptele sânt anga: 
jante la 4 km. de Teruel în seetoa- 
rele Villastar și Caatral. 

La 4 Ianuarie zăpada gren de 3 m, 
stânjeneste operațiile naţlonnliste, 


int rioare pe un 
precise 


La 9 Ianuarie comaniștii sânt răs- 
turnați în sud de Muela. 

La 13 Ianuarie în cartierele ge- 
merale comuniste este mare nelini- 
ste, Contraatacurile comuniste sint 
respinse. 

La 18 Ianuarie naționaliștii au o 
cupat Alto de Celadas şi Muleton. 

La 21 Januarie naționaliștii domi- 
nă malurile râului Alfambra, 


CHEIA RAZBOIULUI 
SPANIOL 


Aşa dar, armata naţională insistă 
puternic în punctul Teruel, iar co- 
muniştii contraatacă disperat. Se 
pare că aici este cheia războiului 
spaniol. Intr'adevăr, dacă naţiona- 
liştii isbutesc să spargă frontul co- 
munist, au 3 obiective libere. Struc- 
tura în care se prezintă frontul ge- 
neralului Aranda sunt excelente,— 
pentrucă ori unde efortul reuşeşte 
întrun sector determinant, victoria 
poate fi speculată copios. 

In Nord, drumul se deschide spre 
Barcelona; în Sud spre Madrid, pu- 
tând intoarce frontul; la Centru e- 
tectul ar fi excepțional, ajungân- 
du-se la mare şi tăind Spania co- 
inunistă în două. Acesta este aspec 
tul momentan al războ'w'ul spaniol, 

Şi dacă pe plan militar, 
astfel stau lucrurile, dc : 
punct do vedere moral, pu- 
tem înţelege că ofensiva 
e în plin marș, după cuvin- 
tele lui Milan dW'Estray, 
marele mutilat al Maro- 
cului, cuvinte care fac 
portrotul lui Franco, la în- 
coput do an nou: 

«Cu spiritul său de noîm- 
Vblânsit, el înflăcăreată, cu 
judecata sa calmă, întroţi. 
no; cu magnificul său op- 
ftimilam înfruntă obastaco- 
lul şi rămâne form Convina 
de succosul manovrei în- 
treprinse». 

lon Băleanu 





Lumi 24 lanuarie 1938 





Redactor șef 
MIHAIL POLIHRONIADE 


i | rar e pase | 
ABONAMENTE, 
Lan Lei 709 ian Lei 500 
Comune urbane | 6 luni > 350 Comune rurale | 6 luni > 250 
3 luni > 173 3 lan > 125 









Lacrima Timocului 


Zinrele din zilele trecute ne-au adus o veste care, probabil, a trecut 
neobservată. ; 

Doi copilași, Toma Tudor şi Vasile Nandrea, vlăstarele unor familii 
româneşti din Valea Timocului. nn fost aduși în faţa tribunalului Con- 
slanta pentru faptul că au încercat că treacă frontlera în mod clandestin. 

lată cum relata un ziar de dimineață întâmplarea : 

«Cei doi copii sunt de fel din Valea Timocului, unde se găsesc foarte 
multe familii de români. Autorităţile bulgare exercită un control rigu- 
ro« al acestor români şi nu le dă voie să vorbească măcar limba maternă 

Intr'una din sărbătorile Crăciunului, copiii Toma Tudor și Vasile 
Nandrea, jucau bile pe una din ulițele satului vorbind şi cântând ro- 
mâneşte, limbă moştenită dela părinţii lor. £ 

Vesolia lor a fost curmată de apariţia unui jandarm, care auzindu-i 
vorhind românește i-a arestat, conducându-i la post. Cu actele dresate cel 
doi  fractori» au fost înaintați tribunalului şi până la judecarea pro- 
ceril. au rămas încarcerati într'o închisoare. Cu ajutorul unei santinele 
care probabil că îşi dăduse scama de nevinovătia lor, micuţii arestati au 
reuşit să evadeze, De teama pedepselor ce îi aştepta oi nu s'au mai re- 
întors la căminul părintecsc şi şi-au pus în gând să vină în România. 

Astfel au ajuns În frontieră în apropierea punctului Oborişte şi au în- 
cercal să intre În ţară». 

Cel doi «frauduloşi» au ajuns să fie prinși de grănicerii români şi 
aduşi din nou în faţa judecății. 

Fugarii au mărturisit toată jalea de peste Dunăre. In lacrima lor au 
venit mustrările şi blestemele Timocului, să ne caute şi să ne ceară so 
coleală. 

Fuga acestor doi eopilași, cari şi-au învins în suflet dorul de pă 
rinţi, dând drumul altui dor mai mare, — dor de ţară şi de grai romt- 
nesc, — inchide în filmul ei dramatic povestea tuturor abdicărilor noastre 

Noi n'am fost români — şi e un fel de-a zice şi aceasta—decât între 
hotarele noastre politice. Noi n'am plecat niclodată dintre Dunăre, Nistru 
liniile convenţionale de fronticră, pentru a vedea că fiinţa Neamului nu 
s'a oprit la Dunăre și niei în umbra liniilor depe hartă. Pentru nol Da- 
nărea a fost un zid. Nam auzit strigătele de dincolo de bariera geogratieă. 

Lacrima celor înstrăinaţi n'a prea avut cuvânt la noL 

Bulgarii şi Sârbii au purtat totdeauna de grijă fraţilor lor de pesta 
hotare. Noi i-am încăreat cu drepturi. Le-am dat drept să-şi vorbească 
limba strămoșească și le-am zidit şeoale. 

Banatul românesc este mărturie vie în privința aceasta. 

ȘI n'am respectat numai o literă de tratat când am acordat erste 
drepturi. ei am răspuns unui fel de-a fi al neamului românesc. In schimb, 
Iraţii noştri de peste graniță, n'au avut niclodată dreptul să-şi vorbească 


în deplină libertate graiul străbun. Oprelistele şi prigoanele “au (inut 
lan 


tate în tratamentul minorităţilor, regiuni compacte TomȚae -au al 
terai înfățișarea, odată cu trecerea anilor vliregzi. 

Neamul nostru de peste hotar este cărunt. E singura lrântură Ye 
Neam care are vârstă. Mosnegii de peste graniţă, cu ochii prinşi în ama- 
rul lacrimii, au drept să-şi rostească ruga în graiul bunilor doar în cea 
sul morţii. 

Când se strâng, trec toți graniţa, clandestin, și vin lângă noi, în țară, 
că doar-doar i-om auzi, baremi atunci când vorbese româneşte, 

Cei dol copilaşi, Toma Tudor şi Vasile Nandrea, unul de 12 şi altul 
de 14 ani, au reactualizat o dramă. 

Durerea din spovedanie e mai mare decât o simplă spovedanie. Am 
vorbit ca doi bătrâni. K 

Au plâns ca doi moşnegi, la sfârşit de viaţă robită. 

Au plâns ca doi copil ai blestemului de peste Dunăre. 

Copilăria nu şi-au trăti-o decât în lacrimă. Şi ne-au adus-o în dar, 
la judecata tribunalului. 

Tribunalul din Constanţa nu va judeca o 
frontierei. 

Ne va judeca pe noi. ȘI, la această sguduitoare judecată, nu rom avea 
alți martori în afară de povara păcatelor noastre fără număr. 

Toma Tudor, — neamul din exil. 

Vasile Nandrea — lacrima Timocului 

Tertaţi-ne. Şi nu ne blestemaţi. 


trecere clandestină a 


VALERIU CARDU 








Cazul Abason 


Inainte de a muri prof. Gheorghe 
N. Filipescu, deţinător al vatedrei 
de rezistența materialelor dela Şcon- 
la Politechnică, în consiliul profeso- 
ral din ziua de Luni 20 Noembrie 
1937 a obţinut promisiunea sub-di- 
rectorului şcoalei Abason, profesor 
la catedra de geometrie descriptivă 
de a-şi prezenta demisia din postu- 
rile pe cari le ocupa. Totodată A- 
bason a primit mulțumirile de adio 
pentru activitatea depusă îm cadrul 
şcoalei, din partea celorlalți protesori. 

In prealabil răposatul profesor Gh, 
N. Filipescu dusese o susținută şi 
continuă acţiune impotriva lui Aba- 
son, a cărei situație era prea impor- 
tantă pentru a fi lăsată la discreția 
unul jidan. 

După moarte profesorului, Aba- 
son silit de imprejurări şi-a prezun= 
tat demisia la minister, 

D. Vasilescu-Carpen, rectorul ycun 
lei Polilechnice interpretând, mai de 
mult acest fapt, probabil ca pe vu 
mare nedreplate, dintr'un bizar = 
demn al sentimentelor rele umanita= 
riste dictate cu multă energie de că. 
tre loja fraţilor masoni din care are 
deosebita cinste de a face parte, s'a 
ridicat atunci pentru a-şi spune cu= 
vântul, Care era cuvâatul acestui ina 
niac vânzător de cal-verzi ai ştiinţe 
(d. Vasilescu-Carpen din pricina ln- 
somniilor se ocupa cu problema ne- 
rezolvată Incă a unui perpeluum- 
mobile şi cu gradatura cercului) şi 


venerabil frate al marelul ordin stră. 
juit ae steaua m şase colțuri? 

Ameninţător şi sentenţios n spus 
următorul lucru elevilor  şcoalei: „Aa 
tâta timp cât vol [i rector Abason 
nu va pleca din şcoală”. Drept care 
acum S'a dus la minister şi a retras 
demisia victimei, 

Este o situăţie penibilă din toate 
punctele de vedere. Abason tace ca 
Ghiţă în porumb, lar Carpen primeşte 
probabil noul distincţii din partea 
lojei. Nu suntem geloşi pe aceste dis- 
Uncţii, dar nimic nu ne opreşte să 
spunem că ne putem oricând lipsi 
de un rector de prea drăgăstoasa 
atitudine Iaţă de cvrel, aşa cum a 
dat dovudă d. Carpen, chlur dacd 
loja respectivă ar avea ceva de oa 
biectat, 

Situaţia lui Abason „de jure”, e 
clară: a promis că demisionează m 
laţa unui onorabil corp profesoral, 
Şi-a prezentat demisia şi nu puute să 
se considere altlel decât deniisionat, 
oricât sar încăpățâna tandra şi pro- 
tectoarea lui dolcă. 

lar d. Carpen să-şi vadă mal de- 
parle de jucăriile d-sale şi să nu se 
bage unde nu-l fierbe oala că s'ar 
putea să-şi Irigă limba. 

D. Abason este ooligal să-şi prea 
zinte din nou demisia pe care guvei = 
nul reprezentat prin ministrul res 
pectiv nu are niciun motiv so re« 


luze, : 
| Horia Stamatu 














Pag. 2-a Nr. 270 







































TAINELE KREMLI. 
NULUI 


Ne aflăm în plin roman poliţist 
Din nefericire, un roman prea sân- 
geros şi mai ales adevărat, Zidu- 
rile masive ale citadelei imperiale 
ascund astăzi neurastenia celui mai 
detarctat câlău al vremurilor noas- 
tre, Slalin, tiranul amurgului lumil 
slave 

Recenia arestare a profesorului 
Levin, cu asistenlul său Metz, di- 
pector al clinicei speciale din Krem- 
lin şi colaborator al lui Sialin la 
penumărate criune, deschide g'asuri 
şi prilejul unor destâinuiri din ce 
în ce mai precise. 

Doctorul Levin a operal mo:tal 
nu de mult pe Frounze, comisa-ul 
armalelor sovietice, diagnosticând o 
apendicită inexislentă. Recunoaşiem 
că acest procedeu intrece în per- 
fidie chiar romanezele senzaţionale 
din viața scandaloasă a familiei 
Borgia. Tot doctorul Levin este a- 
cela care a perfecţionat un prepara! 
medical întrebuințat la Moscova, 
peniru a sfărâma sistemul nervos 
al acuzaților, |ăcânda-i astjel buni 
pentra „destăinairile spontane”, 

Ce l-a făcut pe Stalin să se lip- 
sească de un atât de prețios cola- 
borator? 

Procesul verbal al autopsiei lui 
"Drdjionikidze, comisar al industriei 
rele sovietice, arăta că numitul a 
murit în urma unei crize cardiace. 
2 Procesul verbal era semnat de doc- 
» - torul Levin şi asistentul său. De 
a curând presa elveţiană a arâlal că 
Drdjionikidze murise în urma unei 
otrăvi pe care a luat-o spre a se 
sinucide. Motivul sinuciderii ar fi 
„fost refuzul de a urma pe Stalin 
în sângeroasele lui intreprinderi, 
cari tindeau să întunece amintirea 
glorioasă a lui Lenin. 

Doctorul Levin şi asistentul său 
pu fost acuzați ca autori ai acelei 
şi puşi imediat sub chee. 
„Cine va mai ocupa de acum ca- 


.-. a) 






















a Nu esle vorba de deputaţii carl ar 


să se vorbească şi de aceia, alăl pe 
câ! se va pulea vorbi de legionarii 
depulați. Cei ce azi se numesc „depu- 
taţi bisericeşti” sau „depulaţi epar- 
blali”, nu san! parlamentari, sau dacă 
suni și parlameniari nu suni toți, 

Tulatura mu este oflelală. Singuri 
şi-au lual-o, sau cel mult le-a lost 
dată de prietenii politici, ca o mân- 
gălere că nu [Il sa găsi! și lor un 
loc de deputat veritabil. 

Onoare onorifică, căci după co că 
numele și-l lau pentru onoare mal via 


fosi foarie mull căulale și poale vor 


ŞI FESESE 
i - TU 
Și LE 
II 


i: 
i 
i 


i 


E 
sli 


muli 
labolle scop 


Ee 
i 
ir 

Ş 

E 

Pi 

i 


în forurile el. O dacă această gardă 
sr [i din arhangheli cu paloșe de 





a-i reprezenta Biserica in Parlamentul | MEMORIU, PRIN CARE CANDIDA- 
Statului Corporaliv, Va veni limpul| pu SA ARATE MERITELE SALE 





ECOURI EUROPENE 


binelul doctorului Caligari în sum- 
brul Kremlin? Stalin se ailă -pro- 
babi. într'o gravă incurcătură li 
putem trimite (dar fără garanție 
știialii 8) pe oricare dintre falşi- 
icntorii noştri de diplome medi- 
ciniste. Sunt tot jidani ca şi Levin 
şi Stalin are avantajul de a fi creat 
un precedent care să le impună 
discreție. 


MAIS OU ILS SONT LES 
NEIGES D'ANTON? 


Unde-s nămeţii de aţă uată, se 
intreba acum patru sute de ani unul 
din scumpit copii dă Parisului, 
Francois Villon. Unde-i Parisul de 
altădaiă, ofiează scumpii noștri ca- 
valeri de industrie, condamnați du- 
pă câte zece ani de studi? infruc= 
'uoase pentru un iluzoriu doctorat 
in drepi la Paris să zacă în acest 
veriferic şi monoton Bucureşti. 

[risteţea lor e desuetă, ca orice 
sentimeni obiectivat în valori de- 
căzute, întrucât niciodată na a fost 
actual pentru Europa acel mediocru 
Paris al „boitelor”, al midinete- 
lor cu inimă şi drăpăstoase, al ma- 
rilor excentricYăți şi perversiuni, 

Ca pildă că ace! Paris a fost în- 
totdeauna refugiul taturor declasa- 


filor, ai celor mal lastre  jamilii, 


ai celo» mai groase capitaluri. Fos- 
tul Negus al Abissinel a foct unul 
dințre mari? trădători al Parisului, 
refugiindu-se la Londra. Cortieral 
lazin sau permanenții organizatori 
ai balalui şcoli de „Beaux- Aris” 
na i-o vor ierta niciodată. Cel mai 
prăpădit imppărat din câl? au Jost 
odată, a dai semnalul decăderil ma- 
rel cocole. 


Poate că aşa Parisul etern, Pa- 
risul Sorbonnel, necutropite de jl- 
dani, Parisul mărețet Notre-Dame, 


va ieşi tar la supra/ață, din rădă- 
cinjle unul Ev - media glorios si 
sfânt. 


Cristianus 







Pentru suflet 


. Deputaţi bisericeşti. 


VICIUL PAROIIAL”, precum și „UN 


REALE PENT BISERICA PF 
TEREN CULTURAL - SOCIAL, DB 
BINE PACERE, ETC : 
Se va găsi vre ua „oflclu parohl- 
al” caro să elibereze cu ușurință un 
asilel do cerilieiaţ? Am vrea ca preo 
iul care Îl conduce să lase condes- 
ecndeaţele politice și să lie şi el pen- 
tru Biserica lul, dacă nu un heruwim, 
cel puțin „cu ochi mulți” și atenţi 
ca de hemvim. Amânarea alegerilor, 
se conlunde cu cele pollilee, mu va 
din binecuvâniala pricină ca să nu 
avea rezullalul dorii de Biserică, da- 
că slujitorii el mu-și vor [ace datoria 
mal mult ca altă dată. 
” Dacă mat sant dintre cel cari doresc 
să Me „deputați ai Biseriell” peniru 
si și ambițiile lor, să le stim noi in 
cale cu puterea ce ne-o dă regula: 
meniul, pânăce calea va 1 deschisă 
nouă şi curajă de cal pe care îl ay: 
fep'âm să Între, “ - 


i 
Preotul Gh. Paschia 












CTIŢI 


FURTUNA“ 


noul roman a) d-lui 
0, Densuşlanu-Flu 















A apăr 

«Vremea» de Duminecă 23 lanua- 
rie, cu următoarele sumare: «Lupta 
dela 3 Martie», de C. A, Donescu; <A. 
devăratul Parlament, de Ing, Eug. AL 
Donescu; «In jural evenimentelor po- 
Ltice, de d, N. C, Angelescu; «Nona 
aristocrație legionară, de Mircea k- 
Made; «Franța» de E A. Paulopolj 
«Momentul pre-revolujionari în Ger. 
mania, de A. Gheorghe; <Cadrilal 
Skiorilor, de lonel L Rujeanu, «Fapte 
şi idei cronica literară. Speciacolul. 
Răbojul lui lon Ion. Desen de: |. A- 
nestin 


A apărut revista aeronautică «Cerul 
Nosirm Nr. 3, anul [II săptămânalul 
Asociaţiei A. R. P. A. cu bogat şi in- 
teresant malctial de specialiiate și po- 
pularizarea ideii de avimție în Io- 
mânia. 

Interesant de menționat esta tabloul 
cu indicativele de naționalitate și em- 
blemelor principalelor  aviaţii din 
lume. 

Technică, literatură, ultime informa- 
țiuni şi un bogat reportagiu folografic, 
Întregesc acesi complect organ de pro- 
pagandă aviatică, 

Revista se poate obține dela orice 
chioşc de ziare. 


Poă in româneşte 

Au apărat In editura Fundaţiilor 
Regale, poeziile lui Edgar Poe ln tra- 
ducerea domnului Emil Gulian, pre- 
cedate de un amplu studiu alsiradu 
cătorului 

Semnalăm acest fapt de [rumoasă 
contribuţie la noul an literar ce se des 
chide astfel sub semnul unor buni au- 
guri. 

La noi sau făcut până acum mul 
le traduceri proaste din poeţii sirăini. 
Incercări de a reda în întregime ope- 
ra unui Totusi 


ironii, DD DR 


sămies- 41 -IDay original! poeți ai lumii 
au fost traduși în româneşie, în Între- 
gime; Homer, Dante, Pod Privind ast 
fel lucrurile, contribuţia domnului Cu. 
llan, având în vedere şi valoarea cx- 
cepțională a traducerii, este de o mare 
importanță. Nu credem ca în limba 
germană, după câte ştim, să fie o lira 
ducere de acecaşi valoare, De asceme:- 
nea Juxta școlărească a lui Mallarrae 
(care oricât talent ar fi avul nu putea 
remedia uscăciunea limbii franceza) nu 
poate da decâț o prea vagă idee dus: 
pre atmosfera poescă. Vom reveni asi: 
pre a(mosfera poăscă. Vom reveni asu: 
nica literară de săptămâna viitoare 

j H. $. 
Grupul de artă Lukian 

Sa anunțat in mai multe rânduri, în 
coloanele acestei pagini, deschiderea a. 
propiată a expoziției organizată de gru 
pul legionar de artă «<Lukian» compus 
din: AL Bassarab, Dumiiru Anastase, 
Geo Zlolescu, Grossu, Gh, Vânătoru, 
Valentin Hoefflich etc. 

Pictorii şi sculplorii legionari jiind 
deocamdală chemaţi pentru a mărtu- 
ris crezul lor înir'o bălălie şi amână 
manifestarea lor până când apele se 
vor limpezi (1, S$.). 


Rânduiala - 

Noagă călduros pe loţ; abonaţii, 
cari nu şi-au plăiit abonamentul 
pe anui trecut, să caute a-l plăti 
“il mal neinlârzlat, pealru a unu 
stingheri apariţia revistei. 

In Bucureşti, în afară de contul 
la CEO 1239, achitarea abonamen- 
tulu: se poate face la d-nii; 

N. BERNEA. str, Gutenberg, 3 
(Sediul leglonar); 

5. B. ENACHE, Cartea lomânea- 
acă, sceția cărți româneşti; 

GIEORGHB NECULOIU, almi 
alsiratoral reviate!, ntr. Yranema- 
aonă, 7. . 


M. Str. 


Hitlerism, Fascism, Legionarism 


So şilo de toată lumea co a fost 
după răaboiu — în Italia mal Întâi 
şi apoi in Germania. 

In Italia, în 1920 dacă nu cra o 
mână de fior — providenţială — 
Mussolini — ou o fascia de oamani, 
țoţi botăriţi ca şi oi, să facă momo: 
rabilul marș asupra Romei şi să 
pună ordine în ţară, asigarând în 
acelaș timp și regalitatea — cu si- 
guranță că se prăvălea ca şi Rusia, 
armând mai târziu, poale, soaria 
Spaniei sau a Franţei do azi. 

Acelaş lucra sn întâmplat în 
1524 în Germania, când poporul, eșii 
„drobit materialiceste după marele 
răabolu, şi mai aloa moralicoşte, s'a 
vit, ca şi în Italia, un om de talia 
lai Hitler, oare a fost privii nu ca o 
eporgio  mussoliniană, dar ca un 


mau din prăpastia, În care se a- 
dâncan, cate un miater, 

Cine n călătorit atât în Italia cât 
şi în Germania după rhabolu Ime- 
diat şi ncum de curind, a remaroal 
desigur o mare deosebire în domo- 
niila: economie, [lanciar, moral şi 
mal ales constructiv, 

Nu mal vorbeao do întărirea şi 
pregătirea militară, chol atât Italia 
contra Ligij Naţiunilor, a făcut răs- 
bolul din Afrloa Orientală, Inr Gar- 
mania, fără amenințări, a stint să 
obțină atâtea avantagii materiale şi 
economice, distrugând multe punele 
din tratatul de paco—şi aceasta prin 
demnitate, muncă şi perseverență. 

In ambele ţări, dacă natal de vorbi 
cu oamenii de seamă ş îl întrebi : 
Vanolştii sau Hitloriştii n'au advsr: 


II DISENICPŞTI, ELIBERAT DE 0-a rlăloat omul aoesta poporul ger- | politicienii din difarite partidee, vă- 





































<BUNA' VESTIRE» 








TIN 


aduce colaborarea d-lor loa Foll, cu- 
noseulul poei și romanelor macede- 


ian, despre imucealcul lon |. Moţaţ 
Y. Diamandi, un exceleal condelerţ 
Virgilin Culfa (poeme simţlie); D, P. 
Pascu, Ultus, Publiu Serena, ele. Li 
transmiliem acestei valoroase publicații 
de sullei rominese-Toale urârile de 
bine. zi 
Revista «Viaţa socială 

c, Ş: Tr.» 
a d-lui Vasile L Vior, vredalcul pu- 
blicist dela Cluj, a împlinii ă ani de 
exislenţă. In cuprins pl Decembrie”, 
de Vasile L. Vior; șt/opera nazionale 
Dopolavoro”, de ing. M. Negoescaj 
„ldela de unire la Români”, de L 
Trandalir; și „Intre primejdia roșie şi 
naționalismul salvator”, de Valeriu 
Cârdu. | urăm amslel revisio viaţă 
lungă, căci e bună, serisă cu sullei, 
condusă pricepul de. entusiastul Va- 
sile L Vlor, 





Succesele primadone! 
Piz igy în Cehoslovacia 


In serile de 13 și 14 lanuarie a. c, 
opera de siat cehă din Olomouc, a dat 
două reprezentații de operă având ca 
oaspe pe compatrioata noastră, prima- 
dona Pia lay, care a deținut rolul tilu- 
lar din opera <M-me -Bulteriy». 

In ambele reprezentații, oizilate de 
un public select care a umplul sala 
teairului până la ultimul loc, prima- 
dona Pia lay, a vrăjit audilorul cu 
aria sa superioară, obținând strălucite 
succese În ambele seri, 

După fiecare act, cântăreața a fost 
obiectul unor calde manifestații de sim- 
patie din parlea publicului, care i-a 
dat neprecupețite aptălize şi la scenă 

i i ară 


. =, a. si 
după actul Il-lea d-nei Pia Iqy, o splen- 
didă coroană de aur cu panglicile ce- 
koslooace, din parlea Soc, «Pratel Ra- 
munska, 


„Hoţii“ sa teatrul Ligii 
(ulturale 


Astăzi la ora 3 Teatral Ligi: Cultua- 
poale reprezință în mhlinea penitra şco- 
tari comedia clasică „IT michigial poli- 
tictam”! de Holberg, în românește de N, 
Iorga. ă 

Seara la ora 9 se reprezintă tapod'o- 
pera lui Schiller „Hoţii” im regia d-li 
Ion Sahighlan şi decorar le d-lui Tralan 
Cornescu 

In rolurile principile D. Grigoriu dela 
taetrul Naţional, Dorin Siretrans, . Dor 
dea şi Carmen Tăută. Moţil se repre- 
ziniA În jiecare şeară, 

Duminică În matinea la ora 3 „Cho- 
pofelat de adam 


Dela „Ateneul Nou“ 


Duminică 23 lamuarie ora $ jam. d, 
4, se wa ține la „Ateneul mow” din 
sir. Episcopul Chesarie (Suter) Nr. 12 
(jand), a 7-a reanlune din ciclrl de 
jarnă, hi 

D. col. Patre N Paacu, preș dintele 
denculul, va vorbi despre „Cele trei 
Uniuni”, dagă care se va jace muzică 
şi literatară cu d-mele Gaby Augustin 
dela Opera Română, Florica Râdule- 
sau, Maria Anca delă Opera din Cluj, 
Mioara Demetrescu mea d-la trairil 
Mioara Demeţrescu-(henea d/a teatral 
D. Missir, G. Teologu, M Rozor, Bu- 
radu, Dumitrescu, Fulea, Incobescu, etc, 

Se va prezenta cip'rimențal tabival 
/ind din piesa „Spre Unirea cea Mare”, 
iar d. Victor Bilciurescu, va /ace ca- 
manicări, 





«Degradarea Dogmelor> 
se Da numi o cuprinzăloare operă a 
lui llariu Dobridor., Vom reveni, 


Concert 


La sfârşitul lunel Februarie va avea 


loc în sala Dalles, un concert de gală | STUDIOUL NAŢIONAL 


dat de d-șoara Duvideanu mezosoprană 
și d. Dinu Bădescu tenor dela Opera 
HNomână, 


La «Opera Română» 


a d-lor lon Marin 
Nona-Oliescu, amândoi de-o impozan- 
jă mondenitale.. muzicală, Jidovij Stel- 
ner, los] Aratti, Nanu și Algazi, israe- 
lila Dora Maasini, plus aproape Întreg 
corul, — se răsfaţă lără jenă, Cred că 
d. secretar general al artelor, atât de 
bina intenționat, nu va mai tolera mult 
acenslă rușine, Aşteptăm un comunicat 
Tolodală, se impune Indepărtarea j!- 
danului Al. Mariua dela «Teatrul Na. 
țlonal»- 





Şezătoarea Societății 
vulturale „Tinerețea“ 


Sambătă 22 lanuarie 1938, o- 
tele 9 seara, Socielatea culturală 
Tinerețea” va ţine a 335-a şeză- 
toare artistico - culturală, în sala 
şcoalei primare de băeţi nr. 17, 
„Marele Voevod Mihai” din ca- 


Na Duicaiiay  pategenliiatea sare : 
„Impresiuni din călătorie”; vor ur- 
ma apoi versuri, canto, muzică in- 
strumenială, comunicări, iar la ur- 
mă se va juca „Ariciul şi sobolul” 
comedie într'un act de d. Victor 
Eftimiu. 

intrarea liberă. 


0—————— 


Conferința la Cercul 
leșenilor 


D, prof. Simoon Mehedinţi, va confe- 
renția Imn! 24 Ianuarie a. 0, (anlveraa- 
rea Unirel) or 5 p. m. în sala Fronta. 
lai Negustoresc, din calea Victoriei 31. 

Conferința având ca subleot: «Ce în- 
semnează Iașul pentra nol» face parta 
din ol'elal organizat de Corcul Iașenilor 
cu tema: <laşul privit de diferite peor- 
sonalităţi ale ţării», 

Corn! Academiei regale de muzică, sub 
conducerea d-lui prof. St. Popescu va 
rânta cântece patriotica 


* 


Membrii Cercului loşenilor se vor reuni 
Luni 24 Ianuarie a, e. ora 8 seara, lao 
masă comună, în sala restaurantului Fe- 
doraţisi Funejtonarilor Pobliol. din Pa 
sagiul Român. 

Agapa are loe pentru u sărbători pa- 
tronnl Cercului, ca prilejul implinirei 
a cinei ani do activitate, 











sânul lomeiuicia, seriozitatea, einaloa i şeful departamentului sau al servi: 
si patriotismnl lor desintoresnt, par- | ctul respectiv, pune o chita N şi 


te au părăsit ţările rospootive, par: 
te nu trecut la partidolo de guvar- 
nământ „Înr parța — foarta puţini — 
au Îmbătrinit, s'au obosit şi au ab 
dicat dela orloe politică, fiind foar- 
ta mulțamiţi că, în fine, țara lor n 
neâpnl pe mâlal binocuvâninle, 

Py bine, fața de aceste oonatatări, 
nu e potrivit să pelvim cu inorode- 
ro miţenrea loziobară, în fruntea 
vărul no află oameni cu lot atâla 
eultură gi spirit dea organizare — e 
xomlole s'au văzut şi so văd zilnle — 
en şi col dol oameni mari de atat, 
ajunşi azi și menţionaţi mal auat 

Or, ln 1920 și 194, nu ora multă 
Inme care privea tău mișenroa fas 
clată sau hitleriată) 

Do ce să nu privim şi nol mlşoa- 
rea loglonară oa pe con fascistă san 
hitleristă 

Oa sunt acele fonduri X. (scorota) 


Aspunde: Toţi | sau O, P, (ordinea publică) ale poll- 
Molanilor când sunt la putere, unde 
—— 


la miloanele poporului, fără niai 
un control, glcând că o atoroi? Ce 
rosi mal au comisiile financiare 
parlamentare ? 

Cum se explică: unolo foste oxce- 


luni ale triată memoria gl-au făcut 
oase de 11—12 milloana cu corp de 
gardă, când leafa lor po 4 ani nu sar 
ridica la mal mult do 4—5 milioane? 

Or cu ca au trăit în acest timp? 

Iată, dar, pentru ce trebue mă se 
nască un partid nou de guvornă- 
mânt, altfel decât cum au fost cele 
da până ual. lată dar de ce irobule 
să privim ou încredere legionaris- 
mul, 


Colonel Q. MARINESCU 
din rozarva artileriei. 
Intrarea Episcop Radu 8 


Loco. 












CALENDAR 


Duminică 22 Ianuarie 1938 


ORTODOX; $ Duminlea celor 10 jeper | OMUL a St, Raimund, 
Sf. Martir Cloment, Episcopul Ango- SOARELE: răsare 743; apune 11.10. 
rol ($ 251), | Armistițiul româno-ruso-tare (1878), 
TEATRE 
OPERA ROMANA: Voerodul Țiga- | TEATRUL OOMOEDIA  (matineu și 












anilor, seara): Problemă de rezolvat, 
TEATRUL NAŢIONAL (matineu): Se- | TEATRUL LIBER (matineu și seara): 

seaade „din trecut; (eara): Ion al Coloniale. 

ss | j ft ba- 
(mmatineu): [SAVOY reper şi scera)) Poftă 

George şi Margareth; (seara): Ac- | Dă la asc, 

trița, TEATRUL MODERN (matineu): Cri- 
TEATRUL LIGII CULTURALE (ma ma din expresul verde; (seara): 


1imeu): Timichigial politician; (sra- 
Hoţii 


ra); i 
Sadopeanu (TEATRUL REGINA MARIA (matineu 


şi seara): Stăpâna din La Paz. 


Noaptea de 13. 
ALHAMBRA-EXCELSIOR (matineu și 


seara): Alhambra Palace, 





E a 
| Teatrul ALHAMBRA 


ALHAMBR 


A-PALACE 


2 acte și 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
x Muzica de |. Vasilescu ____ 








TEATRUL SAVOY Calea Victo 


Poftă bună 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


Compania Cârâbuş Director C, Tânase 


rlei lângă Palatul Telefoanelor 


— FORMIDABILUL SUCCES — 


la Tănase 






CD DO DI DI E === 
Teatrele de sub direcția D-lui S:CA ALEXANDRESCU 


COMOEDI 


Tel 471.71 


Duminscă la ora 6: 


In fiecare seară lu ora 9 şi in matineurile 
de Li Sâmbătă ea sasi la ora 3 


LTIMELE SPEOTACOLE 


Problema de rezolvat 


Kontușovca- Palace 
Vineri 28 Ianuarie Promicra MANSARDA cu YV. Maximilian, Nora 
Piacentini, Sylvia Dumitrescu, Madeleine Andronescu 


i G. Timică 
A i Până Marţi seara inclL—și în matineurile 
Regina Maria de tarii, ora 3 şi mâine la ora 2.30 
Tel FIYri - ULIIMRLIE PEOTA0COLE — 
A PANA DIN A PA 


Miercuri 25 Ianuarie 
PREMIERA 


LIBER 
oa e ri C O L 
ria Filotti (în reprezentați 


Miine la ora 8' G A D UL 
OAMENIIN ALB 


cu GQ. Storin, Ion Tallanu, Tantzi Cocea, Fifi Harand şi George Vraca 


Montarea: Cassa Bin 


Azi, mâine și Luni 24 Ianuarie, seara la ora 9 
În matineuri la ora 


ONIALE 


e) V. Maximilian, Nora Piacen 


cu Ma 
Silvia Fulda, Ion Talianu, Aura Fotino,Virgina Stolcescu şi Mişu oa 









TEATRUL MODERN | 
STR. SĂRINDAR. 14 


Luni seura ultima oară : 


Noaptea de 13... 


Crim 





ARO: Prima lub u 
Sl ON. ire, Jurnal Fox şi jur 

CAPITOL:  Escadronul alb, Sculun- 
darea canonierei  Panay,  juroa) 

CARLTON LC at, atetee 

: Cum se cucerese băr 

SCALA: Maman Colibri şi a a 
ramouat. 

TRIANON: Dragoste în 
jurnal Paramount, 

SELECT: Saratoga. 

FEMINA: Domnișoara doctor, 

REGAL: Pensiunea artistelor şi jur- 
nal Paramount, 

PALAS BULEVARD; Ulilma misiune 
a Macului Roşu, jurnal şi comple- 
lare 

ARPA: Misterul doamnei în gris, Jur- 
nal şi completare 

ROXY: Escadronul alb, Scufundarea 
canonierei Panay, jurnal Eclair și 
jurnal românesc, 

CORSO: Ultima misiune a Macului 
Roşu, Jurnal şi compleiare, 

DANLY: Inchis din cauza incendiului 

VLYSEE (air. Doamnei 11); Dragoste 
în zăpadă, jurnal Paramount 

FORUM: Yoshiwara pi Misiunea  Lo- 

col, Perry, 

DACIA: Prin foc și sabie 
sărut al d-nei Cheney, 


zăpadă și 








Ediţia I sub tipar) 





CINEMATOGRAFE 


Regia : Aurel I. Malcan. 


Aată saară şi mâine matineu si seca 
— ultimele 3 spectacole La ii 


a din Expresul Verde 


Joi 27 ianuarie, PHEMIERA 


Omul care a văz 

ui moartea 
Comedie în 3 acte de Victor Eltimiu 
cu Victor Antonescu fala Tantra! Nafianal 


OMNIA: Abuz de Incredere Compa- 
aia Titi Mihăilescu - 

AIDA: Suflete pe mare și Sabjugată 
de tine, 

AMERICAN: Stan şi Bran la 
wood și Femeia mascată, zi 

BARCELONAr Mr. Deeda, Paiima și 
Trupa de reviste, 

CARMEN: Bestia umană si Insula pă- 
catzlor. 

CENTRAL: Vânătorul alb şi Informa- 
torul secrei, Trupa de reviste, 

CITY: Trăim numai odată şi Dup 
mănie, 

COTROCENI: Balada orlanului și lna- 

Dal femeilor, 
ANA; Primejdie de 
da veselă, orale Le 

DICHIU: A doua linereță și Zâna pă- 
puşilor. 

FLORIDA: Penslonul țarinei pi Mia. 
cluna, 

FRANKLIN: Prin foe pi sabia și Năz- 
bunare, 

MANCONI, Monstrul galben cu Inkl- 

jinoft, Burgtheater cu Olga Cekora și 
trupa Nedeianu- Violeta lonesca. 


MARNA: Una carnet de bal “Trapa 
de reviste, . 


și Ultimul [ MODEL: Granița tmsângerată pu Cri- 


za sa sfârșit, 


SD — - 


Mare succes de librărie| 
Ediţia ! pe stârşite| 


DRAGOȘ PROTOPOPESOV 


Editura CUGETAREA 











„.” pi Co —.—.——”.—————_ 7... ————. ——7—.—.——_ 77 O. Țar. ... .— 7 7 "——.—_——————_ p- 








Legea electorală italiană. Cum s'a 
lege în România 


Un fapt ar trebui să convingă până | Ducele supune Camerei italiene la 
pi pe cel mai incorigibil ccetățean» a-| lunie 1923 un procet de relormă e- 
supra decesului ideologic al liberalis- | lectorală, elaborat de către Acerboi 
mului: «dmprumulurile» spirituale nu | Lista, îmtranind numărul cel mal ma. 
se mai fac dela «liberalii apuseni», cil re de voturi, va primi două treimi! 
tocmai la forțele adverse ale Rajionali- | din mandate. 
smului integral, atigmatizate în lupta] Partidul elerical populist nu admite 
politică da toate zilele drept sanarhi. | introducerea primei decit peniru o 
ce și «deatructipe», Inflințarea taberi | Listă majoritară, atingind cel puțin 46 
les de muncă și a educației premilitare | ja sută din totalul voturilor. la urma 


sint simptomalice, unor ti | listii 
rgueli popauliştii se malțumese 
In exemplu deosebiţ de drastic !l| cu 25 la sută, 


eleră geneza istorică a primei electo-| [n ziua de zi lulie 158% procctal 
rale. devine lege, Semnindu-l partidele 

Prima, ca și legea electorală din anul perimale şi-aa peceiluit sentința de 
1526 in genere, a fost plagială in tola- | moarte, Căci ea ajutorul acestei legi, 
liiate după reforma electorală fascistă Mussolini cucereşte în 1924 majorita- 
din 1325, Liberalii noștri — emuli fideli ! tea, distrage în 1926 toate partidele 


ai Ducelui, politice şi ridică Statul Integral îns 
ist, 
EA AEG rORALA Legea electorală dispare în 1925, în 


troducindu-se alegerea plebiscitară cu 

Primul parlament al Italiei fasciste | o singură listă. Ea n'a lost decât 

nu număra decât numai 35 de cămăși! un instrument de luptă  antipar- 

negre lață de 472 de reprezentanţi ai lameniară, nimic mai mult. In schimb. 

marxismului, ai liberalismului şi al| guvernanţii <parlameniari»> romini e 

democrației. Ca să-şi asigure o mi-| introduc în 192; ca e întărire a sk 
poritate stabilă <anti-parlameniară»>, temulai lor, 


(um s'a ajuns la iegea electorală din România 


In ziua de 37 Martia 1928, guvernul! fost destinate să camulleze o- 
Baţional-liberal supunea și el Camerei | birşia italiană a reformei. Filia- 
un proeci de reformă electorală. a că-| țiunea legii rămîne totuşi neîn- 
rui asemănare ca cel fascist din 1923 | doielnică; căci, singura diver- 
este ea: Liberalii incearcă, în expu- gență textuală de importantă 
Berea de motive, să ascundă origina | între legea fascistă și legea li- 
ră a proectulai 1. C, Brătianu *- | berală, sporirea  procentajului 
firmă curânlarea lui jusiificativă: listei majoritare dela 25 la 40%, 


«Ar [i exagerat, ca orica curent, fie el . ca E R 
oricit de alab, să abă dreptul la o re | NU Înseamnă decit o revenire a- 
supra cotei cerute, cum am a- 


prezeniare în Adunarea Legiuitoare». 1 Ă 
După d Florescu, raportorul legii, | Tătat mai sus, în decursul des- 

«cea dintâi grije patriotică la care| baterilor de pe Montecittorio 

autorul legii sa oprit. a lost, să gă-| în 1923 

sească sistemul, ca Adunările Legiui- | Flexibilitatea spirituală a  liberalu. 


ajuns la actuala 


moliberalismaluj romia se prelu» 
deşto, . 


ANTECEDENTE.., 


Iatoria contimporană ne învață, că 
mişcările naționalismului integral se 
impun eu orice prej şi] În orice caz. 
Un aspect al luptei se repetă; nu a 
varba de un plagiat în stilul liberalis 
mului, ci de e identitate de atitudine 
tactică, în condiţii identice de lupiă 
Vorbim de strângerea opoziției în 
trezi impotriva daşmanului principal 

In August 1921 Ducele 
încheie pattul de neagre- 
siune între fascişti şi so- 
cialişti. intreaga lui auto- 
ritate fu nocesară, ca să-l 
impue cămăşilor negre, A. 
menințând cu o coaliție a 
celor trei partide de mas- 
se, a fasciştilor a socialiş- 
tilor şi a centrului catolic, 
ei accelerează căderea gu- 
vernului Bonomi. 
pune În fruntea opoziţiei 
întregi împotriva Juver= 
nului reacţiunii autoritare 
al lui von Papen. Prin a- 
ceastă tactică, naţionalis. 
mul integral nu numai 
ma pierduti nimic, dar dim 
potrivă, a câştigat totul. 
Anul 1938 va confirma ex- 
periența anilor 192| şi 


1932. 
A M.R. 


OEI 5 IEEE Pia 2) 


Belgia va recunoaște 
imperiul italian 


Agenţia DNB tocat 
Ziarele germane publică 
ştirea că Bolgia a hotărât 


rocunoaș imperiului 
italian. 

Ştirea este publicată cu 
litere groase și sub titiuri 
mari, d eveni- 
mentul  «Lokalanzeiger» 
scrie! A recunoaștere 


este o rectificare a politi. 
cii Societăţii Naţiumilor, 
care de multă vromo ar fi 
pierdut simțul politicii rea 
liste, întemeiate pe fapte 

a cum ar putea să devi- 

de o importanță capita- 
lă pentru definitiva rezol- 
vare a chestiunii otiopicne 


Belgia dovedește că do- 
reşie să înfă ască ofec- 
tiv o politică externă in- 
dependentă, 


0 mare parai mili- 
tară la Uairo 


CAIRO, 22. (Rador). —  Eri 
după amiază s'a desfăşurat în fața 
palatului regal Abdin o mare pa- 
radă la care au luat parte dceta- 


că|şamente din toate forțele armate 


ale Egiptului. 

Regele Faruk, care a primit de- 
filarea din balcon, a fost aclamat 
tot timpul de-o mulțime imensă. 

Seara a avut loc o mare recepție 
la palat. 





0 nouă întâmpinare a parti- 
dului național-țarânesc 


D. Iulia Maniu, preşedintele partidului puncte vor fi desavantajata, intru- 
mațional-țărănese, m depus eri dapă a-|cât aceasta va provoca confuziune 


Aseară Comisia centrală electo- 
rală ga continuat şedinia de Jade 
care a contestaţiei introdusă de 
partidul naţional-țărănese, 

D. M. RAMNICEANU, în numele 
partidului naţional-liberal a depus 
Up memoriu, cu susţinerea punctu- 
lui de vedere al partidului pe care 
(i reprezenla. 

D. C. ALGIU, din parta Fr, Ro- 
mânnso sunține că în ceiace prive- 
şte schimbarea semnelor prin de 
oretul lege modificator al legii e 
ectorale, contestaţia partidului na- 
Honal-ţărănesc oste întemeiată. In 
se privește orele de primire a lisă- 
lor de candidaturi, d-sa nu este de 
scord cu contestaţia naţional-ţără- 
pistă. 

D. MIHAIL POLIHRONIADE, în 
mnmele partidului «Totul pentru 
Ţară», susține că contestatia intro- 
dusă de d. Iuliu Maniu are două 
aspecte: unul de fond şi altul de 
formă. 

In ce priveşte londul (neconatiia- 











ționalitate, este în total de acord ra 
concluziunile  contestaţiei  prezen- 
tată de partidul național-țărănese, 

In ce priveşie orele la care au 
lost primite cererile de candidatu- 
ră, susține că partidul național-ţă- 
rănesc iv conlesiația sa face contu- 
sle între orele de lucru la ministe- 
rul da justiție şi cele ale Comisiei 
centrale electorale, Comisia cenira- 
IA electorală a lucrat intotdeauna 
după orele şase seara. ȘI s'a cltat 
greşit articolul 44 din legea electo-! 
rală unde nu există nici o 3 





în acest sens. 

Deci contestaţia este nejustifica 
ia in partea ei formală şi o listă o- 
dată primită, înregistrată şi certi- 
(icânda-se primirea el, rămâne va- 
labil, 

In concluzie d-aa cere respingerea 
contestaţiel. 

D. av. SCHILERU, în numele 
partidului radical-țărănese nu pa- 
ne concluzluni. 

Ultimul la cuvântal d. MIHAIL 


Nici aseară Comisia Centrală 
cicciorala nu sa pronunțat 


Punctele de vedere ale diieritelor partide politice 


GHELMEGIANU, în numele pat 
țidului naţional-țărănesc, care bă 
pându-se pe dispoziţiile legii Mont 
torului Oficial, demonstrează nor 
labilitatea formală a modificării le: 

gii electorale în vigoare, 
Comisiunea a amânat pra 
nunțarea poatre Duminie 

după ora b seara. 

za D. Gherasi | 
[= e —anrez = | 


LC A a 
Ducele și ducesa de 


Windsor în Statele 
Unite 


NEW-YORK 23 (Rador)— Ziarele 
din New-York anunță că ducele și 
ducesa de Windsor vor sosi în Sta- 
tele Unile în ziua de 5 Februarie. 

In același timp ziarele cred a ști 
că soții Lindbergh se pregătesc să 
se întoarcă în Marea Britanie, cu 
toată speranța americanilor că 
se vor stabili din nou în Statele Ua 
nite, i 





Ce cuprinde decratul 
de revizuire a cetățaniei 


Se intocmește tabloul evreilor înscriși în listele de naționalitate 


«Monitorul Oficial» de azi, pabil- 
că decretul de revizuire a cetățe- 
Blel. 

Iată co prevede acest decret: 

Art, 1 — Se vor revizui înserle- 
rile în regisirele de naţionalitate, 
cum şi înscrierile în registrele pri- 
viitoare la acordarea drepturilor ce- 


tabla de afişaj a primăriei, iar 

ta va fi trimisă Judecătoriei. 

Afişarea va fi adusă la cunoş- 
tința publică prin bătaie de tobă şi 
alte mijloace le încunoştilutare pa- 
blică. 

ART. 6. — In termen dedzile de 
la afișare, toţi cei trecuţi în tablou 


torităţi administrative. Instanţa va 
invita pe cel supus revizuirii ca x 
termen de 20 zile, socotit dela comu= 
nicare, să dopună actele cerute dă 
art. 6. Cercetările prevăzute de ark 
3 vor putea fi întreprinse chiar îna« 
inte de depunerea actelor, ; 
Dispozitunile art. 6, alin. ultime 


toare să fie întocmile În așa fel, incit | mului a fost intoldeauna la Inălțime, 


să asigure acțiunea de guvern, care nu | In veacul a] XIX-lea liberalismul nu tăteneşti. 


miază, la seerotariatul Comislunei Cen-] între late. 
Revizuirea se va face după pro- 


k art, 1—20, inclusiv, se vor aplica şi 
trale  Elcotorale, următoarea întâmpi-, «In baza art. 40 din legea electora- 


în acest caz. 


sau moştenitorii lor, care prin fap- 
tul înscrierii autorului beneficiază 






































poate fi siînjenită în orice clipă de o |excelează decât prin plngiate «familia- î 
inoritate turbulentă». Tot după d. |re>, Reformele liberaliste se extind a.|Pare: Iă, vă rugăm s decide de urtenţă | cedura prevăzută de această lege.| de cetățenia română, vor depune Revizuirea înscricrilor în regia 
Florescu - «legea înseamnă chlar a ATS 7 Pia 0 7 ee «Modificările introduse în legea electo. | asupra acestor chestiuni, dooareco Art. 2 8 şi 4, provăd instanțele] jadecătoriei actele doveditoare a în | trele priviteare la acordarea drege 
5 . —— o. 0r-rrparvt aaa . ph _" serg av Ver | Ara jul -X facă revizuirea, pre |trunirii condițiunilor previizute de | tarilor cetăţeneşti, 
EI pului csiul ma! Bica” [incoace Însă 4] prindem pe liberalism | puse la punct de îndată, vor produce o [se impune o arabmică clarificare și] <O— ____ eo din tegea Ne Srem p Lc dtiiadi ii acei 
nai exercitarea asigurată a guver (4, qelictul flagrant de furt ideologic, |eonjuzie menită a impiedica exprimarea | a difpune publicarta în Monitorul | REVIZUIREA INSCRIERI | vitoare la dobândirea și pierderea | rora li sau acordat drepturi cotă 


Băril», 

D. 1 Th. Florescu întreabă chiar: 
«Nu esie oare sistemul preconizat de o 
patriotică prevedere? Anglia, al Sani 

te da exem 
2 Agia legii la electorale | Ca ajutorul pante ac amia: 

PE : ;_ | Mallan a fost era! area 

principial majorităţii relative și un sis- zi 
otare, aseamănă cu cel | mizerabilă baotică şi decăzută ş 
asia a apa n țat la măreţia lui imperială de astăzi 


săoirșit asupra adoersarului. Interpre- 
tarea liberală a creștinismului extinde 
tubirea aproapelui pînă la anexarea 
proprietății sale intelectuale, 


LOR IN REGISTRELE DE 
NAŢIONALITATE 


ART, 5. — In termen de 39 zile de 
la publicarea acestei legi în Moni- 
torul Oflelal, primarii comunelor 
vor întocmi un tablou al evreilor 
înserişi în registrele de naţlonalli- 
tate ale comunel. Inscrierea făcută 


naţionalității române), 

Domiecilin! părinţilor, pentru per- 
soanole prevăzute de art. 6 Nr. 6 
din legoa Nr 231924. se constată pen 
tra: Bucovina, Transilvania, Banat, 
Crişana, Satmar şi Maramaureş.prin 
indigenatul (aparţenența) comunal, 
lar pentru Basarabia, prin domlea- 
lol administrativ. 


voinței națiunei, 

Peniru a pune capăt acestei situațiuni, 
vă rugăm a hotărt și da de urgență dis- 
pozițiuni corespunzătoare, urmărind ure 
mâloarele: 

1) Câte liste urmează a se tipări 
pe ficcare pag.nă a buletinului de 
vot; 2) cum se interpreează art, 


țenesti, sunș obligate ca În Ea d 
de 20 zile dela publicarea în «AL .| 
torul Oficial» a acestei logi, să dee p 
pună instanţei judecătoreşti, în re, 
gistrele căreia declaraţiunea de cs 
tățenie este înscrisă, urmiătoarelă 
acte: | 


Oficial a semnelor cu forma stabili 
tă da dra = 

«Această măsură trobue luată de 
urgență, întrucât potrivit aL 3 al 
art 49 din legea electorală, publi- 
carea în Monitorul Oficial a semne 
lor> trebuie să se facă chir pe data 
convocărei corpului electoral.  A- 










ce, a de prosctul de faţă». 


oate aceste argumentări, au Cu ajutorul aceleiași legi, agonia de 


2 din decretul lege, publicat în Mo- 
nitorul Oficial din 1$ lanuarie ac, 


coastă convocare s'a şi [ăcut pe dala 
de 1S Ianuarie, lar publicarea sem- 


îr temeiul unei hotărâri a comislu- 


Apartenența (indigenatul) se va 


2, Actul doveditor că părinții cae 
lui ce a făcut declarațiunea au la 


ea | care Stabileşte că Comisia Centrală] nelor în forma nouă nu sa făcu [nli de apel sau a unel hotărâri ju.| socoti dobândită potrivit regulelor | cuit în țară, în cazul când naşterea 
Pi Pi acordă [iecărei grupări! pe buletin | nici până astăzi, decătoresti, va fi menționată în ta-| în vigoare la 18 Noomrrie (1  Do-| acestuia a avut loc în străinătate, 
.. . ij de liste un număr de ordine şi un semn, în blon. combrie) 1918 iar domiciliul admini- | 3. Actul doveditor că nu a fost 

ela Il du IXd CAD formă de un punct, două puncte, ete, „sss) IULIU MANIU O copie a tabloului va fi afişată [atrativ va fi dovedit potrivit regn-| supus al unui Stat străin. 


Ce locuri au obţinut georgiștii 


ehnica ale a in-[stantinescu la Tecuci, d. C. Toma 
Pare Perez in a-|la Botoșani, d. C. Hentzescu la 
plicarea ei. Comisia tă cu| Durostor, d. prof. C. C. Glurescu 
această operațiune a avut de invins [la Putna, rămânând în Utigiu Ju- 
multe piedici. Se pare insă că în-|deţele Brâila, Dolj, Timiş-Torou- 
sfârșit sa ajuns la un acord în ce|tal și Romanați. 
priveşte capii de liste pentru ale- D. Dinu Brătianu președintele 
gerile de 2 Martie. partidului a făcut cunoscut că nu 

Până acum georgiștii au căpă- | capli de listă, sunt și conducătorii 
tat următoarele capete de listă: d. organizațiilor judeţene, cari vor îi 
Gh. Brătianu la Ilfov, d. Atta Con- ' numiţi după alegeri. 


ŞTIRI POLI 


Cu oeazia decorării Marelui Voe- 
vod Mihal eu «Medalia Maritimă» 
au fost decorați şi ofițerii depe 
bordul distragătorulai N M. S$. 
“Hegina Marla> cari în timpul na- 





D. profesor Mihail Manoiles- 
cu va deschide în ziua de 8 Mar- 
tie la de Riizboiu cursul 
său de «Politica Industrială şi 





«Se tipăreşte pe buletinul de vot 
anmărul de ordine 1, 2 3, cteț 

Dimonsianea punctelor este egală 
cu 10 mm x 10 mm, indiferent câte 
puncte sunt: In acest caz, cum s0 
aşează: înir'un singur rând san în 
mai multeţ 

“Dacă punotole ar fi de o mărime 
variabilă în raport cu numărul de 
ordine al tiecărei linte, pentru u fi 
concentrate în spaţiul unui centime 
tra pătrat, atragom respootuos a: 
tențiunea că listele cu mai multe 


TICE 


D. Ion Mihalache va face mâine 
la Câmpulung declaraţii politice. 


D. 0, Allmănisteanu a fost numit 








"ud 





Cabinetul Chaut :mps 
a obținut vot de incredere 


PARIS, 31 (Radio Universal), — 
Noul guvern, prezidat do d, Chan: 
tomps, sa prezentat azi în fața Par- 
lamentului. 

In Camera arhiplină de deputaţi, 
ziarişti şi publie oxtrom de numo- 
ros, declaraţia ministorială a fost 
citită de d. Chautomps, fiind des 
întreruptă de aplauzele deputaţilor 
mai ales acelor do stânga. Partea 
declarației referitoare la politica 


i ai TARI Aa aa EIB 
In jurul unei prati se de 


externă a fost primită însă într'o 
tăcere relativă. Apelul primului 
ministru la uniunea tuturor forţe 
lor Daţiunii, cu caro d. Chautemps 
a încheiat declaraţiile, a fost a- 
plaudat în unanimitate do întreaga 
cameră, 

Moţiunea de încredere a lost a- 
doptată în şedinţa de ascară cu o 
majorilate  sdrobitoare de 501 vo- 
turi contra unui singur vot dat con- 
tra guvornului, 

La Senat declarația ministerială 
a fost citită de d. Daladler. Fazele 


lelor în vigoare la 27 Martie (9 A- 
prilie) 1918 

In cererea de depunere se va arta 
domiciliul petiționarului; dacă aces 
ta domiciliază în afară de oircam- 
scripţiunea judecătorului, se va face 
alegere de domiciliu în acea circum 
scprijuna 

ART. 1. — In cererea cela: supns 
revizuirii, sau a moștenitorului său 
dacă cel înscris este mort, judecăta- 
ria îi poate acorda o singura pre 
tungire de 20 zile pentru depunerea 
actelos, 

Nedayunerea actelor în termenul 
hixat de articolul procodent sau în 
termenul acordat de instanță, este 
socotită ca o rocunoaşiore a noin- 
deplinirii condițiunilor logale peb- 
tra dobândirea de plin drept a na 
Honalităţii româna. 

ART. & — Judecătorul examinând 
notele depuse va putea ordona cer 


4 Actul doveditor a satisfacerii 
legii recrutării, sau cel doveditea 
al mobilizării în una din campaniile 
le dapă 1913 

5. Alte acte doveditoare a unela 
din situațianile care, potrivit cars 
potrivit art. 1 din decretul lege NA 
2955 din 1919 au îndrituit acordare 
drepturilor cetăteneşti 

Dacă cel înscris în registre este 
mort, obligaţiunea dopunorii o ard 
moștenitorul său, căruia înscreirea 
În registre îi foloseşta 

Dispoziţiunile art. 6, alin. ultim, 
sunt aplicabile şi color înscriși fă 
registrele privitoare la acordarea 
dreptarilor cetăţeneşti. 


ART. 3 24 5, % 133990 


31 şi Sacuprind normele de revizulra 
unei holăriri a comisiunilor de a 
nunei holăriri a comlsiunilor de as 
pol sau a unei hotărîri judecătoreşti, 
procum şi diapoziţiile privind înte 


1 Actul de naştere | 
| 
| 
| 


Mobilizare Industrială». director a] Casei Fondului Naţie- h declaraţiei privitoare la suprimarea | caţ ;i | scrierile ulterioare în registrele de < 
vigațlel spre prea ax Lurtal * ma] a! aviaţiei, misii a unui legionar țaturoe mâginațiuuilor conira algu: etil ca nl ca ae plop anționaltate. j 
| Din motive redacționale con- peraJim/sle tă A se mia din Plo: 4 ranțel Statului, au fost viu aplau. Cerootarea, se va face prin Orga- ART. 39, 84, 85, 36, 37, 8S 89 și 44 + 
linuarea articolului: «Guvernul are să, dând dovadă. de eroism Desi: petimuli ella Pe caii a. ŞU date de senatorii de stânga. Anun-| nele ndimnistrative și cale ala DEE: cuprind dispoalţiuni finale, din care . 
Goga și iția internaţională a | sublim. is BI [A set mizat a LI - ez niş | D. Conat. Q Lăzăroiu comerelant țarea măsurilor speelale pentru în- | iei judiciare. cole mai prinolpale sunt: ! < 
României» semnat de d. Mihail| In ai ral yiltor Si alarulai, SA elul pen Aud zu cotă: | din Plooşti Bo roagă pă publicăm tărirea mpărării naționale a provo-| Autorităţile sunt tadatorite i Comisiunile do apel poniru con+ 
Polihroniade nu a putut să a- vom reveni eu nol amănunte. țeniilor va căpăta formă definitivă. | următoarele: cai deasemenea aplauze unanime [dea cât mai nentârzlat da A a statarea naţionalității române se 
pară careu tierra a rs puli pata lana males eil le | ale întregului Senat, fapt puțin o.[ eo li se vor cerea desființează, 3 
căm continuarea articolului În i slonare, Sa d'fazat că mi-aş fi dat| bisnuli în analele Senatului fran: re, Apelurile pendinte înintea acestor $ 
tru de Luni. Organizaţia leglonară a fost în-| Ministerul muncii comunică: Se| demisia din Partidul Totul pent TE 9. 10, 11, 19 18 14, 15, 16,17, A. 
pat RI Raa silințată că in Capitală doi tineri,| aduce la cunoștința celor interezați | man 1 Lotul pentru [ez care dozează după azanță aplnu[18, 19 și 20, se ratară la procadu. | CO miluni Tor fl judecate de Curtea at 





unul blond şi altul brunet, adună 
bani din casă în casă, «pentru fon- 
dul electoral leglunar», Cel cărora 
NI se vor prezenta asemenea În- 
divizi sunt rugaţi să anunțe teleto- 
nice sediul legionar 805.54 

Se alrage atenția cu acest prilej 
că orlce contribuție pentru fondul 
electoral legionar se depune la ea: 


Luni, 24 lanuarie. hind sărbă- 
toare legală, numărul viitor al 
ziarului nostru va apare Marţi, 
la orele obişnuite. 


Orice corespondență manda- 
te, depuneri de bani, reclama- 
fiuni sau abonamente paairs re- 

e 








că la ministerul muncii nu mai exi- 
stă nioi un loo vacant atât la Casa 
eenltală a asig. soolale cât și la di 
reețla muneii. 

In consecință mu se va mal primi 
Aici g cerere de numire, 


"Ţară lucru Pe tare || consider drepi 
otensă şi pentru care imi lau liber: 
tatea de a sancţiona publie po a: 
cela cari se ceupă cu delălmnarea 
mea ca Porsonnă şi mal cu seamă 


ea leglonar, 
C. Lăzărolu 


Campania electorală a usi deschisă 





solo sale cu mare rerervă, După re 
Uirea declaraţiei ministeriale, şedln 
ţa a fost suspendată. 

In cercurile inițiate se afirmă, 
Insă că ancoesul deelarației minis 
terlale În Sennt a fost mal mare 
decât la Cameră. 


Lui 


ră, la actele co trobuese prezentate 
pentru dovedirea naţlonalitaţii şi la 
Inatanţela de apol 

drt, 24 — Se vor puțea revizui 
înseriorile în registrele de naţiona- 
ltate alo persoanelor, intrând in 
provodarile art. 2 puntul 1, ohlar 


nainte de expirarea termenului 
provăzul do art A 


de apel po lângă care a funoţionat 
comisiunen. Curtea se va constitul 
% roprezentantul ministeralui pu- 

la 

Recursul împotriva hotărârii 
Curți de apel so va declara În grefa 
Curţii în terman de 20 zile libere da 
la pronunțarea. 

Intreaga procedură în materie de 
rovizulrea înserierilor și de înserleri 


vista «Lumea Nouă», de sub di- | aterta centrală a organizației sir, PARI i Beviuulroa se va ordona în urma | în listele d lonali ut > + 
recjia d-lui Mihail Manoilescu, | Imprimeriei 3, sau Ja easteriii (d (id | i | ă ă ARIS 29 (Rador), — Ministerul A- | unul denunte = stele de naţionalitate se va f 
se ver măresa de azi înainle În | eamiailee ia e | 010 ÎL ADUNI NAMONAL-ȚAPANESO [maci store coma a e ere [i d 
otet. aiarale Dai gar Ia (oodeprăi Lt See ere pile DE AlMâe ya foloal pe rării Naţionale, coasillul de miniştri a Statel . 
ă corea pariidului  naţlonal-țărănese | leju a arâla care enlo roalul a» bat trei d Ile să di ( 
Rua iata, etaj II, care a| D, Potro Papacoatea a plecat asoa- [a luat hotărârea de n se da dispo.| devărat a] guternulul şi va ri apa prin Van isca get apăr d SCAN Nave VOI eCUI04$ e Ă 
tri ministrația acestei re- | ră la Turnu Severin pentru a vedea sițiuni taturor gelilor de organiza. | mâine la Câmpulung programul Bațlonale, crvate In Iunie 1936 9 | i 
Iu: Gui pi S po d. mareșal Averescu. ţii penirn desehiderea campaniei e-| partidului națlonal-ţărănese, Experienţa din ultimele 18 luni a [|] IC imperiul (alian 
E Cusa] razii satin se aro ză ag cetei partida. roaiziae = miti ui -0irtemnl PTR, ete pieri că exsla absolui necesar ca — to = i 14 
o Impor misiune, u, preşedintele par. | du L] at capii de | Iksând fiecărui minister militar respon: NDRA 2! < to 3 
altă sorei A - de a: Wdnlui va vonduee personal campa. | IIală peniru Alegerile dela a Marile, |sabilltatea respectivă — să se dea mi-| lente). — Ba apt a Ya prțeus Y Olandei . 
fre, că una Ma Se caută maistru linger. ala în Ardeal, iar , Lon Mihalaahe D, lullu Maniu se ocupă şi de or.|nlaterului Apărării Naţionale posibili- | strsă autorizată, statele| Liga Naţiunilor m fosţ seal 
nu are dreptul a Adrosaji.vă d. B a NL 3 ganizația Capitalei, în conducerea |iaeta île a interveni mai diracţ n ac scandinave vor recunoaş.| informată de această da+ 
aici un fel de încasări sau plăți | colac, str, va lămuri în județele unăe w'au În-| sărela vor interveni mai mulle |țlunma comună a celor trei deparia- | te în bloo erlul pisc olziume, p 
pentru revista «Lumea Nouă». |ra 9—11 n, m. regiatrat defeețluni, acțiunea trădă. | sehimbări, mante; Răaboi, Marină și Aviaţie In acelaşi Lida cu bla să + 





i 
n Citi 
Le = 
< ue > 
| Ss - 
a 2 
ext 1 
, e 
3 
.- 
A 
> m » 
Ş > 
2Saa 
43 
+ > 
* - FĂ, 
î. -- 
< - 
Ş 3 
Li - 
i 


a 
fe a 


DP AA a hop dA. 


n. 


a 





Lă 


—.-—.—.? 
ă 


„vB inregistrări lotografice lorma unci | trebue să trăim. In 


i 


E 


2E£ 
E 


[i 


a AA 
NA 
i 











0 palmă pentru știința românească 


D. lie Purcaru, director genera: bine injeles, 
al invățământului profesional, a fost |şi, prin manevrele 
numit de curând secretar general cu [Purcaru a fost numit direct pe baza 


concursul nu sa ţinut 
unor prieteni, d. 


dejegaţio al Alinisterului Educaţiei Na [lucrărilor semnate 
ționale. Această numire, după cum d-sa, deci pe bază de înşelăciune 
a vom vedea mal Ja vale, este o du- | (Oct. 1937). Nu vol insista asupra 
reroasă palmă morală pentru cei ce [condiţiilor suspecte în cari s'a objinut 
muncesc cinstit pe ogorul ştiinţei ro- numirea, aceste condiții trebuind, 
mâneşti, după câte ştiu, să fie evocate in fața 
Nu va îi vorba aci de calităţile de justiției. Se va vedea atunci cum a 
organizator ale d-lui Purcaru, deşi [putut îi numit profesor în invăţămân- 
ar îi poate multe de zis, Ga numai de [tul superior un director general de 
un scurt istoric al aşa zisei activi- [minister, în ciuda legii cumulului şi 
tăi „stiinţifice” cu care se făleşte [a decretului de organizare a minis- 
d-sa Şi de care sa servit spre a se |terului respectiv, 
impinge inainte st. Un amănunt completează de ml- 
D. Purcaru, licenţiai in fizico-chi- [nume portretul moral al d-lui Pur- 
mice dinainte de răsboiu, a fosticaru. După confirmarea numirii, au 
Cuprins acum câţiva ani de o ambiţie [apărut simultan în „Dimineaţa” şi 
foarte nobilă, deşi interesată. Aceea |,„„Curentul” cu data de 13 Noembrie 
de a face o lucrare ştiinţifică ori-[1937, notițe anonime aproape iden- 
ginală, care l-ar putea duce la o|tice în cari, probabil fără ştirea di- 
teză de doctorat şi (de ce nu?) la o |recliilor respective, d. Purcaru Îşi Im- 
catedră universitară. Ambiţia se pu- |pleteşte cu cinism o conună de laude 
tea sprijini pe exemplul atunci proaspăt | intemeiate pe minciună. 
al d-lui Kirițescu, după vechea lozincă |  Atară de frumoasa d-sale activi- 
a arivistului conştient şi organizat: tate de cercetător ştiinţific, d. Pur- 
„de ce el şi nu eu”. D. Purcaru s'a|caru a mal publicat şi vre-o trei 
pus deci pe lucru, cu oarecare aju-| scrieri de popularizare dintre cari una 
tor, şi după câtva timp sa crezut|asupra nentronului. este piagiată (vezi 
în stare să reinoiască o problemă 
foarte veche, aceea a scânteii el:ctrice 
Cu sfaturile şi sprijinul d-lui Musce- 
leanu, vechi prieten al d-sale şi pro- 
fesor la facultatea de ştiinţe din Bu- 
cureşti, d. Purcaru a putut da câtor- 


dar nu lăcute de 


d muri, ca să ne învețe. peniru ce 
i cei gasesprezece ani 
e doctora! 10 [ | 5 [ | 


de doctorat. Rog pe orce lizizn | or d tenină 


LS rep re it 3 lu € unui om, 
gi chiar pe orice cărturar cu noțiuni| eând ze strecoară vub tilul celei mai 
de gramatică, vrea Să râdă | jelicate discreții! Un suflet abia înflorit, 
puțin, să citească această teză, pu- primea indemnul dela Bunul Dumnezeu 
biicată in 1933 la Cartea Remâncască | -a să își serie gândurile despre EI, des 
sub titlul: „Contribuţiuni la studiul | gre Căpitan și despre Neam, intr'un cart, 
despre natura oscilantă a scânteii e- | pe care la ținul ascuns, până când j l-a 
lectrice”. Stilul, iinălțimea gândirii, | dat în viteag_ moartea, 
ştiințilice, precizia experiențelor, S-| „Ce mort plămueşte?» __ a fost înche- 
guranţa concluziilor şi mai cu seamă | erea unei Inzemnări a silei, în care a cu- 
modestia autorului, privite sub un-| prima, cuiremurător, vpovedania vizio» 
ghiul comicului, sunt de neinirecut. | „ară a unui final care a miatuit-o în lu- 
Astiel a ajuns d. Purcaru doctor în | cidițatea-i prematură, 
ştiinţele fizice, in vara anului 1933.| 4 mai insemnai — «ca să nu uite — 
Orbit de acest succes, d. Purcaru| tina de 13 Ianuarie, pe fila cu dala de 
şi-a zis că trebue să se facă cunos-| 1 J/anuarie 1537, Peste un an, moare 
cut in lumea ştiinjilică internaţională. | săiar în aceeași zi, în care fusese pe- 
După câteva dibuiri, d-sa obine un|cenuit martiriul lui. Moţa și Marin și 
prim rezultat reuşind să slrecoare O |eate inpropală a !reia zl. 
notă de două asupra lante- | De aceea, a fost sguduit întreg orașul 
zilor din teză, la Academia de Şliin- | craiora, cnd ia fost dai să vadă cea 
țe din Paris. Incurajal, trimite uniwai frumoasă și grandioasă inmormân= 
articol ceva mai lung la „Journal do | “are, în ziua de 15 Ianuarie 1938, Murise 
”, mare publicație franceză | «teva Maria Cristescu din clasa VI-a se- 
de specialitate. Articolul e insă re- | rundară, 
[uzat de direcția ştiinţifică a revista. | Cine era? — O premiantă, o fată /ru 
Ci o perseverență demnă de 0 | wmoasă şi cuminte, pentru îndureralul ei 
cauză mai bună, d. Purcaru nu Se|a:4, scriitorul Traian Cristescu, care i-a 
lasă și pune pe un traducător benevol | dat o creștere aleasă; pentru profesoa- 
să-i redacteze, o notă de cinci pagini | rele, colegele și cunoscuții ei, Un mugur 
care o lrimile revistei „Zeitschrilt | „te geniu legionar, invilat de vreme în 
Physik” unde şi apare, în 1935. |eiaui Ingerilor, pentru «însemnările» ei, 
e Însă greu să râmâi| 4 repausa! în rugăciune, frumos, ce- 
este, silit să facă | rând sd. dea Dumnezeu safârșit crești- 
afirmații imprudenie, promițând | mese», Cazi ştia și cuvântul și tâlcul pe 
complectare. Ce N'a |oare.! auzia la sfintele slujbe bisericeşti 
afirmaţiile au lost d unde cra neliprită și atentă. A rdpur-o 
într'o notă rectilicativă a- | boala și părerea de rău, Dar, chipul el 
1937) în de mireasă în sicriu, a trecul surdrând, 
pe sub arcadele de flori, ridicate 


i 


ii 


i 
i 


. 


“d 3 


i 
ni 


ii 
g 
E 
zi 


ii 


g: 
îş 


i 


Da) 


Eri d 
îi Aaaa a Azi, „a. continuat la 
esului 


s 
di 


: 


i 
[i 
i 


ă 


i 
: 
€ 
E 


i 


i 
i 


| 


i 


i 
E 


ii şi 


d: ul 
Citat 
7 Fă 


Avocatul Ştefănescu = Drop 
cunoaşte pe Tonegaru de mulți ani, 

E un om corect, un bun coleg şi 
un bun român. 

L-am cunoscut și pe Siravolca, la 
Londra, unde eram ajutor de ataşat 
militar, El era acolo consilier ju= 

ridic a] unei comisiuni de arma- 
ment cu care se risipeau mulți bani, 


E 
lând 
aș 
Cârie 


| g 
ezită 
SSL 


i 





+ Maria Cristescu 


-p 


de bra. | mil; grâu do 77 kgr, „lei 57.000; grâu de 

țele camaradalor, Iar sufletul ei, sirăbă- | 78 kar. lol 57.625; grâu de 79 kg. 
tea văzduhul, străpuns de țipălul sfârle- |rali; grâu de 80 kgr., lei 58250; grâu cu 
tar al trâmbițelor famfarei care intona | corp. sir. de 14 kar, lei 53.250—59413% ; 
marmul celor plecați și cântecele tinarejii grâu ca c, str de 75 kar, lei 342300-54.300, | 19! 15000; orz lei 45400; porumb rece la [0 coulestație foarte 





 Veauza intrebulo țării! Fiindcă uzata de lirosiji baali catăj 


«BUNA VESTIRE» 


Demisia d-nei lo 


misionat din calitatea de membră a 
(omigiunii de Învățământ și Pro 
pagandă a |ederației, spre a ajuta 
acestei instituțiumi să purifice al- 
mos/era morală im-eare aviația par- 
ticulară este chemată să lucreze. 
Demisiunea d-sale se explică prin 
greutățile mari de gari pare că se 
lovesc organele ofictale de anchetă, 
aşa cum reese din cuprinsul srl: 
sorii de demisiune de mal Jos 
Onoare 
FAP 
Loco 

Am onoarea a vă aduce la cunnş 

tință prin aceasin-că demisionez din 


Invăţământ şi Propagandă FARN, 
Hotărârea mea cală irevocabilă și 
«o sprijină pe urmăloarele temeiuri! 
1. În ziua de 2 Octombrie 1937 nm 
[os invitată de Secretariatul General 
VARII să fac, impreună cu d. preşe- 
In rezumat, d. Purcaru este doc= | dinte al Comisiei de Inrățământ și 
tor cu lucrare refuzată sau con= | Propagandă FARN, a fnapeeție la școa- 
testată de specialişti, semnalar de la Arpa Olopeni. Ca rezultat al acea 
lucrări făcute de alții, cumulard | tei anchete am depus na raport co 
ilegal prin înşelăciune şi, în sfârşit, mun, constatator de. nenumărale uere- 
plagiator. Cu asemenea state de| Eli (neslijențe, lpiuri de pedagogie 
serviciu, un muritor de rând ar fi|?i falsuri în acte publice), 
cel puţin dat afară din catedră şi 2 În cursul anchetei făculă de d. 
din slujbă, poate chiar cu puțin | Director al Aviajiei Civile, am avut 
nenoroc, dat pe mâna parchetului | prilejul să constat în arhiva şcoalei 
(Inşelăciunea şi plagialul sunt pe-| ArPa Otopeni mai multe falsuri noi, 
depsite de lege). D. Purcaru are] făcute pentru acoperitea celor vechi, 
însă, cum am văzut, mulți prie- intre cari şi falșificarea semnăturei 
teni, interesați sau nu, şi este ina-| mele pe unul din ortlinele de raisiu 
intat într'un post de conducere. [| ne. Faptul a fost adus la cunoștința 
recomandăm totuși d-lui prim-mi- d-lui director al Aviației Civile. 
nistru care, în cuvântarea sa de] S. Până astăzi, 22 laaparie 1948, an- 
anul nou, cerea cetățenilor să-i de- | rheta direcției _Aviăţiei Civile este 
nunțe pe hoți. Ne mărginim aci] lucă neterminată, ine arhiva şcoalti 
la un profesionist al indelicateţii] Arpa Otopeni a fost și este perma- 
care nu și-a insușit, ce e drept, | nent lăsată în păstrarea celor răspun- 
decât bunuri „imateriale”: o lucrare | Zălori de falşurile comise in această 
ştiinţifică, considerati ce-l este le- | arhivă, za 
gată şi, ca un corolar, o catedră] 4 Potrivit art, 6, alin d, din Siatu 
universitară. Nimica toată. tul FARR, care spune: 

e Manu «d) In cazul când constată abateri 
grave În sarcina organelor de condu 
cere a Asoc. afiliaie, va pulea să sus 
pende pe membrii organelor de con 
ducere şi va putea dispune fulocuirea 
lor cu alijii, până la vea mai apropiată 
adunare generală a acelei. Asociaţii.» 
şi datoria 


comparația pe două coloane În re- 
vista „Şantier” din 1 Martie 1935, 
pag. 11). 







































E pa mia Rap: = du ț , r P Nadal 
colege — Maria Cristescu a lăsai în dar | 'aPoruil amintit. mai ales că acest ra- 
«testamentul» Infloririi ei ințelepte, cu. | POTt a fost lnsuşit de EARR prin in. 
prima în «castul> pe care i-l va publica, | “uşi faptul Inaintărei lui forurile sn 
la timp, cetățula din care a făcut parta, , berioare 

Aşa pare a fi taina vremii noastre, în. | 3. Nu poi admile faptul de a [i fost 
țeleasă și tâlcuită atât de duios de mu.| trimisă într'o inspecție de către FARR 
Pletul ei, luminat de cel al Martirilor] care ulterior, după constatarea unor 
Legiunii: tinerețea jertțilă, lasă moyte- | Erave nereguli, nu a luat măsurile În 
miri fără asemuire, prin «Testamente» | Puterea sa şi a accepiai până astăzi 
spirituale, intro țară  primejdultăa de] gravă şiirbire a presigiului său, 
atdica alle moşleniri care li umbrese - 
numele și.i dărimă cele mai îndreptăjite 
așteptări, 

Un mecunoscul copilei, care a plecat 
necunoscută, văzând, la înmormântarea 
ei, cum se înalță meprihdnirea ia cer, ca 
să mijlocească celor rămaşi apropierea 
de folosinja cea bună, înscamnă aceste 
recunoscăloare mărturisiri despre bine- 





plecat la Dumnezeu, din lași, prezidată de d, av. Petre 


Pr. Im. 


Piaţa cerealelor la Constanța 


CONSTANȚA, 21. — Piața neschimbată. grâu cu c. sir, 76 kg lol 53,500—34.500); 

In port şi docuri au sosit: 172 vagoane | grâu cu o. str. 77 ka, lei 56.500; 
grâu, 13 vag. orz, 8 vag, sola, j vag,jcu 0, str, 73 kgr, lei 536.250-—57300, orz 
măzăriche, de 36-60 kar. lei 40.000, 

Prin bursă sau vândut; 161 și un sfert] Predări cu termen; orz de 53-59 kar. Iei 
vaz, grâu, 22 vag. orz. da şi trol sferturi | 40.000; rapilă naveta Joi 83,000; rapiţă 
mg, fină. coliza lei 84.000; rapiță de primăvară lei 

La bursă cotează, predări imediate ; | 62.000; rapiță sălbatieă lei 44.000; măză- 
grâu do 74 kgr. lei 58000, grâu de 75| riche seminată lei 3309); mazăre Victo- 
gr lol 55,500; grâu de 76 kgr. lei Sâ|ria lei 47,000; mazăre furajeră le! 45.000; 
fasole de Ialomiţa 60.000; fasole de 
lei şa | Bazarzio lei 62000; fasole de Transilva- 








sosira lei 25300; ln 
prompt staţie). 


180.000 (predare 


tului Tonegaru 


9 Vag. cânepă, 4 Vag, mazăre. 60 vaz. 


4 
D. Dan Popovici spune că Tone- 


garu i-a făcut impresia unul om Incurajați 


curat In suflet. industria 
Li 
comerțul 


1 
românesc 


A mal fost ascultat d. Paul I- 
lieescu, magistrat, şi alții. 
Şedinţa sa ridicat In ora 6, 


0 uluitoare descoperire 
la lăptaria comunală 


O inspecție făcută eri la lăptăria co- pla incepul, aceste mașini n'au funcţlo- 
munală — de d-nii N, Moclorniţă și[ Bat nieiodală, deși ele trebuiau să o- 
fere zilaie populației un lapte praor- 
trolată, 


Gh, Maliceseu — a scos din «taină» o 
ajiunție din mcelea cu care democrația 
a etadesininta fara până acum, [1 ile 346 ani, adică dela cumpărare. 

Și anume, sa conniala! că mașinile| Deslgur această ulujlonre descoperire 
de sterilizare vint cu folul degradate, [este una dia muliela pxplicații cari var 
Dar să nu-și Inchipule cineva că dia | jus in afa incotro au lost 
r Caplialei, 


păi și de o calitale 
În această stare aceste mașini se a- 












In adunarea generală cexiraordi., în examinare situația 
cuvântalul suflei a] camaradei care a| nară a avocaţilor români creştini! ovrel. 


Pogonat, decanul băroului, sa luat gonat decanul baroului, Nelu 


p'a lei 64.000; grân de Transi?vanla lei | muri in servielul soc. petroliteră 
36300 (tonte predabile Ianuarie); secară | piro> a introdus la Cu 














dela F.A.BR.R. 


Federația  Aoronautică Regală a | prin tolerarea oliberărei brevetelor 
României (F. A RF.) este organul | ronlesiato şi prin lipsa oricărei inter 
care îndrumează, supraveghează şi | venţii penlru urgentarea anchetei În 
controlează aviația particulară, Tex= | curs 
tul de mai jos, trimis nouă de d-na 6. Inţelegând Vă uşurez Federaţiei 
Ioana Cantacuzino, decana sburd- indeplinirea sarcinei de epurare, fără 
toarelor românce și Întemetoarea | să-i creez totuşi cel mai mic prejudi 
celei mai veohi şcoli particulare de | ciu. sunt oblizată să les din erarhia 
pilotaj, ne încunoștiimțează că a de | FARR. pentru a puiea sezisa parche 


tul asapra falsurilor constatate Acea 
sia cu atât mai mult, cu cât sua! şi 
personal lezată prin falsificarea sut 
mențlonatei semnături, 


Totodată vă aduc la cunoştinţă că 
am demisiona! și din calitatea de se 
al Asociaţiei Mircea 
Cantacuzino, dorind a rămâne, În ac 
jiuncu ce voi întreprinde, un simplu 
particular, Această acţiune nu exle 
determinătă de nici o ndversitate faţă 
de FANI sau de Arpa în întregul ei, 
ci din nevola sufletească de a cola 
bora la purificarea aimosferei mora 
le, in care aviația românească coste 


creta: genera! 


calitatea de membră a Comisiei de] ehemată să trăiască. 


IOANA CANTACUZINO 


Cantacuzino Marele Voevod Mihal 


soeai „0 
Suveranul a semnat armătorul de- 
crot Regal, privitor la decorarea Ma 
reluj Voevod Mihai: 

Asupra  ravortului ministrului 
nostra sceretar de Stat la departa 
mentul acrului şi marinei, sub Nr. 
9438 din 20 Lanuarie 19%: 

Având în vedere Inaltul Decrot 
20ural Nr. 2670 din 18 Noembrie 1930 
privitor la înființarea și acordnrea 
insemnului «Medalia maritimă»: 


AM DECRETAT ŞI DECRET AM: 
Art, 1 — Se conferă de Nol, în- 


semnul «MEDALIA MARITIMA»|. fi - 


clasa Ill-a navigant Mărlei Sale 
Mihai Mare Voevod de Alba-lulla: 

«Penira că la bordul distrugăto- 
rulul N. M. S. «Negina Maria» în 
navigație spre Pireu, fiind sur- 
prins, pe paralelul Durgas, de un 
puternie uragan, pe care a trebuit 
să-l infrunte timp de 32 ore, a rezis- 
tat hotărât, calm şi eu un curaj 
mai presus de orlce laudă și sfl- 


PETER II DI DRE E E IE === 


(assele debilateale.F.R.-ului 


precum şi Culecturile Loteriei de Stai 
din Ciuj concesionate f.sanţei jidoveșci 


Cerem anularea contractelor 


CLUJ, — Finanţa jidoveasoă după ce 
a rouall să inveateaseă capitaluri in tot 
felul de indasirii particulare precum şi 
in comerţ, a începul prin mijloacele 
arhlounoacule să ne introincă și în la 
dustrille statului, 

Astfel, în prozant la Claj, sunt Cazse 
de bilete ale C. F.Roulai, concesionate 
Adanilor, cari le adao benoții excelenta 
şi în acelaș timp dana posibilitatea de 
a-şi câştiga in mod copioa existența co- 
paționalii lor cari sunt angajaţi, în da- 
irimental românilor. Sub firma da mare 
resonanți cum este de ox.: Firma «ller- 
mes» care aro Inatalată pe Calea Regele 
Ferdinand o asemenea cassă de bilete, 
dropt reprezentant fidel al 0, F, R.-uini 
şi cu tot personalul jidovese 

La fel este: Biroul de volaj al comp, 
internaționale da vagoane de dormit al 
(lrmei «Cook» care-şi otalează în Piaţa 
Unirii cu multă emfază în mai mnile 
limbi reclama corespunzăloare, 

Loteria de stat de asemenea poselă În 
Cluj câteva firme judaica dintre cari 
«Colectura Hermes» deţine locul do fran- 
te pe tabloul marilor colectari nu noma! 

| ri A 1.3 

LN 07 si — » . m $ 
Voteria de stat sunt monopolurile ex- 
clusive ale statului român, în tocmai 
ea şi tutunul, alcoolul, sarea ete. 
(useamnă că trebuiesc integrate În a- 
esaşi lege de expropriere a ([inanțe! 
juda ice. 

Guvernele de tristă memorie cari 
Sau perindat la cârma statolai, an 
rdutat prin orice fel de mijloace să 
siute capitalul jidovesc, care în de- 


pre 





153 avocaţi evrei exciuşi 
-din baroul de laşi 


avotaţilor 


An luat cuvântul d-nii Petre Po- 
lo- 
nescu președintele asociaţiei ave 
catilor români creştini, D. Luca, M. 
Constantinescu, Ionel Teodoreanu, 
Ilie Gârneaţă şi N. Petrea 

Au fost excluși din barou 153 
avocaţi evrei, pe motivul că nu în- 
deplinese condiţiunile esenţiale pen- 


srâu | tru inserlere îu corp. 


enrăul uliimilor anl și-a ajapa apo- 
genul 

NI se va răspunde de către faotorii 
(riatului regim, că numai jidanii aa 
toat și au posibilitatea de a depune să- 
mele necesare drept cauţiune, Insă, noi 
ştim că otertele românilor nu su fost 
iuate în considerare, cu tonle că pre- 
mwntau nvaniaje și au fost admise 0ole 
jidovegti din motive uşor de înțalea. 

Dar pa au găsit de cuviință guvor- 
aale de lori şi mai de muli, să apeleze 
ia români cu un trecut mepătat, cari 
și-ar [i putut câștiga existența în mos 
ciratiti 

De ex; invalizi de răsbolu, orfani şi 
mulţi dintre acel po a căror plopt strii- 
Imoesc cola mal semnificalive decorați! 
de vitejie şi sacrificiu in marele riabolu 
si al căror certificat colipsa de departe 
tatreaga cauţie pocunlară jidovoaseă? 

Astiel o întreagă pleiadă de tineri ti- 
Lraţi, tree ziinie serâşnind dia dinţi, pe 
lângă ghişourile judaice, în interiorul 
cărora semiţii şi-an plasat toate speat- 
menelo de a acela aa 
publică clujcană; Li constitue după di 
ferite versiuni: «Chestiunea cu anto- 
buzele C, F. R-uluj, cari nu de mult 
timp au înlocuit pe cele partienlare, 

NI se spune că şi la acest arlicol 


care constituie de lapt un monopol a) 
siatului, ar Îi interesat capitalul jr- 
daic. Proverbul românese sună cam 
astfel: 

«Până nu se lace loc, nu iese fum» 
şi de aceia să-mi lie permis a întreba 
organele competenie din Administra 
ţia C. F. R.-ului, cum stăm cu această 
chestiune? 

Cerem În consecinţă, sesizarea auto 
rităților şi în acelaș timp etalarea 
unui comanicat oficial şi destul de ex- 
pl cit, pentru a înlătura pe viitor oul 
ce versiune. . 

In privinţa Casselor de bilete ale C 
F, R-ului, precum-şi Colecturile Lote 
riei de Siat concesionate finanjei ju 
daice, suntem convinși că actualii gu- 
vernanți se vor sesiza şi vor încadra 
În aceiaşi lege care prevede expro- 
prierea totală din mâinile finanţe, ju- 
daice, n tot ce este monopol al statu. 
lui român. “ 


e CORESP. 





Curier judiciar 


CONTESTAŢIA LUI BACALU 
Inginerul Adolt Bacalu, fost pe vre 
«Sog- 
Interesantă. 


Namiiul fusese condamzat penru Vina 
că in timpul când era in sarviolul so- 


pentru propriile buzanare, 


riea de apel a 117. pe lângă Curiea de 


COMISIA PENTRU CONTROLUL 
AVERILOR ACTIVEAZA 
Comisia peniru controlul averilor de 
apel Bucureşti, a 
continuat eri cercetările denunjurilor 
făcute împoliriva lui Const. Cernat, (os. 


In silozuri se află; m vag, grâu, 460 |eletăţii, a falşiticai listele de Dlată. rea. ul director general al siguranței Sia 
Vag. Orz, | Vag. secară, 3 vag, măzăriche, lizând frumoase diferente frauduloase INlBE 


denunțu- 
lui 1 Ghiajă, 
fostul prefect al județului IMov. la a- 


Inchisoarea n oxecutai-a, dar daunele | Cesie denunjuri miră și averea fiilor 
an le-a achitat alei astăzi, Vroia omal] d-lui Ghiaţă 


o reducere, saa poale o reducere totală 


timă 


——— 


a fost 
„Medalia 





dând orlee pericol m dat dovadă de 
calităţi cari au fost cel mal înălță- 
(or exemplu pentru înlreg echipa- 
jul N. M. $, «leginn Maria», 

Art, 2 — Ministrul nostru scere- 





MARELE VOEVOD MIHAI 


iar de Stat In deparinmentul ae- 
rului şi marinei, este însărelnat cu 
exeentarea prezentului decret. 

Dat în Bucuresti In 20 Ianuarie 
1935, 

CAROL 

Ministrul aerului şi marine! (sa), 
Radu Irimescu. 

Nr, 153. 


Daca 2 o E E A rez ea 
Străini respinși de 
Ministerul Muncii 


Ministerul mundi în urma avizului 
comislunei migrajiunilor dia şed'ața de 
la 20 lamuarie 1938, a respins cere. 
rile de prelungirea tera | de şedere 
la țară a următorilor supuşi străini: 
Fritz Flechsig german din Cluj, Hans 
Gta german din Bucureşti, Hans Saueg 
austriac din Mediaş, Gandu Bload. 
et bulgar dia Bucureşti,  PBenaroye 
Team persan din Bucureşti, H. Waut. 
mann american din București, Martia 
Fischer sârb comuna Unirea, jud. Ca- 
Hacra, Corneliu Dollinger  cehoslovae 
din Bucureşti, Muncet Vasile bulgar dia 
T,-Severin, Gheza St. Mihalond dia 
Valea Căhigărească, Molse Mantel po- 
'oa din Bucureşti. | 


januarie la „Ligă 
cuiturală” 


„Liga Culturală” va sărbători 
„Ziua Unirii” Luni 24 Ianuarie 
1938, orele 5 p. m. în sala tea- 
trulni Ligii Culturale din B-dul 
Schitu Măgureanu nr. î, printr'un 
festiva! artistic. 

Va vorbi d Ceneral Aiihail Schl- 
na, administrator delegat al Ligii 
Cultureie, despre: „Ziua Unirii” şi 
va Îi urmat de un bogat proaram 
artistic. 

Yonte socielățile patriotice pre= 
cum şi şcolile sunt rugate a lua 
parte cu dranelul la această sărbă= 
toare națională. 

intrarea liberă. 





unu: erou dn 1916 


In ziua de 18 lanuarie c. a fost în- 
mormântat la Tg. Jiu, eroulslon Pom- 
pillan, care în 1916, organizând a- 
părarea orașului de invazia inamică, 
a adunat femei, copii, bătrâni şi a 
pci eg trecerea podului de pe 
iu. 

Pentru lapta aceasta, a fost de- 
corat cu Virtutea Militară. 

Fie-l în veci pomenirea laptei sale, 





Pentru inimile miloase 


Ziarul nostru a arătat îm mat 
multe rânduri suferințele unui me- 
seriași român creştin bolnav și să 
rac cu familie grea. Sărmanul Toma 
Stănescu mu are nici un mijloa de 
trai, nefericitul tată lace un ultim 
apel dispera! la buni noșiri cititori, 
sperând că nu va fi lăsat să se pă- 
pădească, 

Orice ajutor se poate trimile [ie la 
redaclia noastră sau la adresa; Sir. 
aerul 14 Dudegti-Cioplea. Oli- 

ua 





ÎN 


ŞI, În speranța că va avoa un rezultat În N i 


bun, care să-l aducă şi an gheșoti bun 
a corul Curţii, po cale de contealația, re. 
viznirea deciziei de condamnare, micar 
partea privitoare la daune, 

Curtea lasă, l-a sirleat socotelile, res. 
piagându.| contestaţia, 





Şcoli în... cârciumi 


Aseară, d. prof. Marinesca-Noar, 
consilier comuna] In ascet, 1 Galben, 
a avut o constătarile cu toţi diree- 
torii de şcoli primare din acest see- 
tor, cărora le-a ascultat doleanjele, 

Diseuțiile nu fost purtate asupra 
unei intregi serii de llpauri, d, prof, 
Marinesen-Nour, promițând întreg 
concursu) său pentru n îndrepta ae 
inala nlare de lucruri, care, într'a- 
devăr eale destul de dureroasă, 

Cn nccastă oeazle s'a scos din în. 
tunerie o altuație caro arată în ce 
bal fostul primar d, | Săbăreanu a 
gospodării seoloral de Qalban, 


Şeoalele No. 43 de fele şi băeţi de 
sub direcția duel Natalia Anlska 
şi d-lui Vasile Vellea (prima în ste. 
Telul Doamne! 31, cealaltă în Maica 
Domnului 35) funcționează în_ două 
cârelumi. 

ŞI acestea nu suni singurele care 
funcționează in cârchuml. 

Fiindcă aşa l-a fost dat copiilor 
din acest sector, ca sub * gospodăria 
părlatească» a d-lul Săbăreana să-şi 
câştige talna cărții în cărelumi, 

4 despre materialul didaetie, 
mobilierul de şcoală sau lemne, noi 
stim cum primarul de trlată amia 
Wire ulei nu vola să audă 


i 
« 





DR e Să (Il 








—_7_.———— —__.—._.—_ _. 


—.——_———_—s 7 i 





m — 


Crutati 


vederea cop 


cu BECUL 


ELECTROSTAR 













lor Dv.! | 


BUCUREŞITI,I 
S. A. CALEA VICTORIEI 3 





t;obleme și fante bucovinene 


Mizeria unei populații uitate 


CER VAUȚI, 7. — Există în Buco- 
vina o lagmă socială care trăieşte 
una din cele mai nemiloase tragedii 
a umilinții omeneşti, care îndură 
cea mai cruntă mizerie posibilă, deşi 
suntem în veacul al 20-lea al civili- 
zajiei umane. „Această populaţie e 
alcătuită din huţuli. Cu toate că el. 
nografic huțulii reprezintă, după 
cum arată unii dintre isto cl, ui 
mcie Dacilor, nimeni w'a cău'ul să 

in 'o*oarea cdlucației lur 
moi om mesti. Au rămas tot în săl- 
Dălicia primitivității, Intercenind 
apoi şi influenta nefastă a ucrainie- 
nilor, huțulii s'au molipsit de unele 
apucături cari le-au fost fatale. 

Trăind, în cea mai mare parte, în 
munții Bucovinei de nord, nau cu- 
noscul nimic din progresele cirili- 
zaţiei, în a/ară de demagogia politi- 
că și olrava butoaielor cu rachiu în 
perioadele eleclorale. Incolo nimeni 
mo căutat să le facă o cât de mică 
educație. 

Din punct de vedere sanitar situa- 
ţia e și mai tristă. Toate bolile so- 
ciale si-au găsit mediul de desvol- 
tare cel mai prielnic tot între hu- 
țuli. Sifilisul, blenoragia. pelogra, 
tuberculoza, ete. decimează popula- 
ţia huțulilor într'un procentaj care 
întrece grice închipuire. 

Singura sursă de veniluri a lor 
rămânne numai câştigul din trans- 
portul lemnului pe apă. Săptămâni 
întregi însoțesc plutele pe Prut și 
Ceremuş, pe un preț de 25—% lei, 
deşi jidomii câştigă averi fabuloase 
de pe urma lemnului pădurilor bu- 
covinene Exploatarea criminală a 
acestei populaţii, izolată de progres 


şi prosperitate, trebule să înceteze 
odată 

Prea pulini sânt acei ce cunosc | 
de aproape viața huțullor. Sânt case 
unde iarna stau şi dormn În aceiaşi 
0odae omul, câinele, vaca dacă o mai 
are, porcul şi toi ceiace are pe lân 
gă gospodărie. Tolul se concentrea 
ză in acelaş loc. O câ! de fantezistă 
descriere mar putea reda mediul au 
tentic al vieții huțulilor 

Un imperativ uman cere, celor 
cari au răspunderea în conducerea 
destinului românesc sadea posibili: 
tatea și huțulilor ca să se bucure de 
Progres şi civilizație, 

E şi timpul suprem 

Ni se aduce la cunoştinţă un fapt 
profund regrotabil pentru cei ce 
sau pretat la asemonoa gesturi, o 
puse tradiţiei poporului românesc. 

In ziua de 27 Decembrie 1937, sub 
central premilitar din Roşa, sub 
conducerea d-lui cpt. Bârza, a dat o 
serbare, în sala casei germane din 
acea comună, Programul artistic al 
sorbării, era alcătuit în cea mai 
mare parta, din cântece ruseşti şi 
ucraineşti, la cari sau adoptat nn- 
mai cuvintele româneşti. Echipa în- 
săreinată să oxecute acest program 
internaţional, număra întro mom 
brii ei numai jidani şi ucrainieni 
Ba mai mult: între câatece au figu.- 
rat unele interzise de chiar siguran- 
ță, ca celebrul cânteo revoluţionar 
rusesa: Uje îre role u gaidanach, 
care exprimă timpul de încătușşare. 

La protestele îndreptăţite ale stu 
dentalui Gh. Voloşeiuc, d. cpt. Bâr 
zu după amenințările de rigoare că 
Ya înainta consiliului de războiu pe 
studentul recalcitrant, a ţinut să 


E = 


DEI CAIR. SA LASI 4AU! 


publice; ar îi 


Li - L] 
ŢIN Sr HI i 


mn mare act 


al guvernului 


CHISINAU, — Socotesc că loată lu- 
mea esle de acord că francmasoneria 


esta o forță ocultă dirijată de jidani, 


şi pusă exclusiv In slujba iudaismu- 
Ini 

Apoi se mai ştie că foarte mulţi oa- 
meni. români, cu rosturi importante În 
viata noastră de Stat, au ajuns acolo 
unde au ajuns numai datorită înscrie- 
rii lor în lojile frncmasonice. 

Axa siând Inerurile, se naşte intre- 

barca” 
- Luându-se măsuri contra jidanilor, 
mu este logic ca aceste măsuri să se 
ia şi contra slugilor lor cozile de to- 
por dela lojă? 

Noi, care ne lovim în liecare i de 
funcționari publici masoni, credem că 
nicio măsură contra jidanilor nu va îi 
realizată, pe depl n, dacă nu se stâr. 
prsr Iranrmasonii, slugile jidanilor. 


Să dau un caz: La Chişi- 
nău, în afară de Puncţio- 
narii altor instituţii, circa 
10 In sută dintre magis- 
fraţi sunt înscrişi regulat 
în lojile masonice, alături 


de jidani, 
Cam vor pulea lucra aceştia În spi- 


sit naţionalist și creştin? 


lată de ce susţinem: masonii să lie 
fadepărtați din toate faneţiile pabli 


PEN DI 000 ITI PEPEAEI 
“ Inaintări în armată 


Ministerul Apărării Naţionale co- 
manică : 

— Pe ziua ret pnter 
rio 1938, se vor face inain- 
pe, plane de ofiţeri 
activi şi de rezervă. 

Publicarea acestor avan- 
sări vp avea loc întrun 
timp foarte apropiat. 


ce, dacă încă nu se poate desliința 
anasoneria la noi. 

In ce priveşte Basarabia, ne luăm 
angajamentul să demascăm numele 
tuturor funcțlonarilor masoni. 

s.F. 


împărtășească şi publicului că arta 
nu implică o încadrare în firescul 
nostru naţioval; 
buie alese potrivit mediului, orlee 
tendințe ar exprima molodia lor, 

Având în vedere că usomenea gos 
tari nu cadrează cu prestigiul insti 
tuţiei premilitare, corom organelor 
si anchoțeze cazul, astfel ca po vii 
tor să nu se mni ropele ascmonea 
ieşiri lipsite de orice considerente 
naţionale şi educative, 

La Mitropolia din Cernăuţi se 
Înca totalizaroa listalor de candi 
daţi, cari şi-au depus candidaturile, 
în vederea alegerilor bisoricaşii din 
Ianuarie. 

Preoţii tineri vor să imprimo a 
cestor alogeri o linio de conduită 
nonă, hotărită să îndemne o perioa 
dă de prosperare a credințoi noas- 
tro strămoşeşti. Noul spirit cona 
truotivist, inaugurat de |. P.S. 8. 
mitropolitul Visarion, n'are nevoie 
de parazitism, ci de oameni de ac- 
țiuno cari să nu palroneze ghoşeftu: 
rile marilor sperțari, să nu admită 
infiltrarea . demagogismaului politic 
în gospodăria fondului bisoricese 
din Bucovina 


iar cântecele tro 


Geosge Druimur 


«BUNA VESTIRE,» 





RADU 


Estineste viața 
Calea Viotoriei, 81 
Lei 21 Pânză „n 
29 Batist gerul pe nntere 
24 Finet iesea 7 ca, în 
68 Pânză „ue sunete 
78 Pânză pi Caresalun 
48 Picheturi „e casesă, 
„65 Poplinu, pe cama 
z 13 Cârpe pante Bucătări 
29 Chiloţi saune Dume 
29 Ciorapi e puma 
88 Flanele ppt 
20 CIOrapi pasarea La 
„280 Treninguri Wise, n 
» 360 Mătase pegire Pupir 
78 Cravate ,, 


» "de Matase |, 
n 130 Pulovere „rss, 


05 Şaluri ae una parut 
n 250 Pijamale mau 1. 


n 158 Perdele za ca i b 


VECHEA ICOALA 
DUPLOYETrI 


SA MUTAT 


ITR, CAROL 60. ET.il 
ASCENIOR . TEL..406907 


TAXELE REDUSE 








Episcopul armatei P.S.S. Dr. generai 
Paitenie Ciosron la Botosani 


p. S. Sa dr. general Partenie Cio- 
pron, Episcopul Armatei, în urma in= 
specției făcute garnizoanei Cernăuli, a 
sosit în ziua de 16 Ianuarie la Boto- 
şani. In gară a fost primit de d. col 
Eug. Chirculescu, comandantul garai- 


zoaaei, lon Jormescu, sub prefect, 
oreob, Mircea Dumitriu confesorul gar- 
izoanei. şi muzica reg. 8 Roşiori. Prl- 


mirea oficială s'a făcut la biserica St, 
Gheorghe, unde o companie de elevi 
al şcoalei de subofițeri şi muzica reg, 
31 inf. au dat onorurile. La poarta Bi- 
sericii a fost primit de primarul oraşu- 
lui, avocat Zalţa, care a rostit în nu- 
mele oraşului o cuvântare de bin sosit, 
jar la uşa bisericel a fost iatâmpinat 
de patru preoți şi dol diaconi. După 
oficierea unul Polichroniu, la care a 
dat răspunsurile corul Catedralei Uspe- 
ala, a rostit câteva cuvinte de mulju- 





Să se facă dreptate 


unui 


profesor 


In atenția ministerului Educaţiei Naţionale 


BOTOSANI. — In Botoşani fosta 
satraple a lui Nuhăm Răutu-Kaufman 
s'au făcut multe nedreptăţi, care ai 
fost amintite cât timp a fost la pu- 
tere. Acum insă au răbuinit una după 
alta. din ce în ce moi dureroase. Ast- 
fel avem cazul «prof. loan Vasiliu, 
ținut sub ameninţări să tacă din gură. 

Pe baza examenului de capacitate 
a fost numit de minister la orele de 
religie din acest oraş. Aici sunt 19 
ore libere deci mai mult decâb pentru 
o catedră. Repartiția acestor ore a 
făcut-o“ fostul prefect Nuhăm Răutu. 

Sărmanul profesor n'a primit „nai 
mult de 9, cu salarul nici pe jumă- 
late la care se mal adaugă şi faptui 
că este străin de localitate, ceeace 
|-a făcut să trăiască în mizerie. Res- 
tul orelor a fost împărțit de fosui 
prelect la 3 preoți cu parohi, — a- 
genţi electorali — dintre cari numai 
unul singur are Seminarul pedagogic. 
In zadar prof. Vasiliu a cheltuit, re- 
clamând ministerului de zeci de ori, 
căci fostul prefect dicta in mod ab- 
solut. Aceşti preoți erau la uşa pre- 
fectului, ca şi sergentul dela intrare. 

Cel ce îşi căuta dreptalea n'a a- 
vut voe să deschidă nici gura şi nici 
ușa lul, 


Pa 


danii dela asa Asigurărilor 


sociale din 


VATRA DORNEI 19. — Despre 
Jidanul lose! Drukmann, care este me- 
dicul casei de asigurări sodale În 
orașul nostru, ne-am mai ccupa! în 
repelale rânduri. 

Acest jidov Îşi bate joc de ani de 
zile de bleţii muncitori dela cele trei 
fabrici de cherestea și conlinuă. să 








Vatra-Dornei 


liu, care În loc să ajule pe bieţii 
muncitori când sunt bolnavi face loc- 
maj contrariul 

Am semnalal lonle abuzurile şi 


| legalităţila comise de Drukmann. Dar 
nimeni n'a avut urechi cn să asculte 
doleanțele muncitorilor noștri, 


Credem că este nimerit să aducem 


[le menținut mal departe în poslui jacesta cazuri grave la cunoştiința ml 
pe care] obține de mai mulţi anl. |nisterului muncii cu rugămintea ca în 

Am arătat la timpul său cum ințe- |interesul muncitorilor agitaţi să de- 
legea d. lon Nistor, fostul ministru [mită pe lose! Drukmann din luncţia 
ni muncii, să protejeze pe acest că- |pe care o objine 


Această nedreptate continuă și as- 
tăzi deși legea spune categoric ia 
art. 61 din Monitorul Oficial din A- 
prilie 1937: „Nimeni nu poate func- 
ționa ca profesor suplinitor în în- 
vățământul secundar fără seminarul 
pedagogic”. 

Aşa incât suntem incredințaţi că 
actualul guvern va repara multe ne- 
dreptăți punând capăt abuzurilor de 
până. acum, 

D. ministru Petrovici va şti să 
tămăduiască multe răni. 

NIO. MURARESCU 


mire P. S. Ep! | pentru primirea 
ențusiastă făcută de populaţia creştină 
a oraşului. Au răspuns col. Chirculescu 
in numele garnizoanei, subpref. Jor- 
mescu în numele județului şi preot Atir- 
cea Dunitriii, în.) ele ostașilor din 
garnizoană. 


A doua îi ă Si 17 Ianuarie, Pp, S- 
malor Fraveschi, pr. M. Dumitriu şi 
diacon! Tatulca, au oficiat un serviciu 


religios la reg. 57 inf. jp prezența 
tuturor ofițerilor şi trupelor din garni- 
zoana Botoşani, după care P. S So 
Ciopron a |inut o cuvântare ofițerilor 
în sala de conierințe a reg. 37 int 
De aci S. Sa sa dus la spitalul militar 
unde a vizitaţ localul, întrejinându-se 
cu fiecare bolnav în parte. La prânz 
a avul loc o masă la Cercul Alilitar, 
oferiță de garnizoană, lar seara la 8 
p S. Sa Episcopul Armatei a părăsit 
oraşul Botoşăni, plecând 18 Bucureşti, 
Cu ocazia acestei vizite, P. S Sa 
a recomândat garnizoanei locale pP 
noul confesor pr. M Dumitriu. 
ip NM. | 


* 

ITI 

[PEFIIRI ES 
saijeă 





vă oleră În anul 
1938: 
CALATORII DE STUDII 
inspre 
AMERICA CENTRALĂ, 
AMERICA DE NORD 
şi CUBA- MEXICO 


cu vapoarele neinireculutui 
serviclu rapld 


Ocazia unică 
Regina vapoarelor de reereaţie 
„MILWAU KCE“ 


execută Croisiere Mediterane 
din Martie până în Maiu cu 
plecări din Qenova şi Veneţia 





CĂLATORIA DE PAŞTI 
înspre 
INSULELE ATLAN 
dela 14 Aprilie până la i Malu 
„şi în VARA 1938 
Mari călătorii 
la Spitzbergen 


EPE 


Reţineţi deacum cabine Dvs. 


HAMBURG-AMERICA LIME s. a. 1! 


BUCUREŞTI 
Calea Victoriei, 84 
TIMIȘOARA 
- Strada Mercy |. 
CERNĂUŢI 
Str. Regele Ferdinand, 17 








Dela Cercul leşenilor 


Comitetul central al Cercului Ieșeni- 
lor şi-a ținut sedinta dă constituire şi 
(ixare a progranulai do activitate, pe 
anul în cura, In sala Frontului Neogusta- 
rese, sub preșidenția d-lui Ge Tranru 
ni 

Au participat un maro număr do mom. 
uri. A toat realta vechiul comitet de di 
recțio având ca proşedinte po d, Gr. 
Trancu-laşi; vice-președinţi: d-ali gral 
Ţ. Anastasiu, g-ral C, Manolache şi M 
Botez-Knucaz; scorotar general: d, CN 
Itrim; eaaler: d, Al „Fotino; bibliotecar: 
A col, Gh. Caracaş, 





ST 


Asociaţia Academică  Româno— 
Germană, aduce la cunoştinţa celor 
interesaţi, că imediat după vacanța 
do Crăciun, d. prof. Beokor şi-u ro- 
luat cursul de limba germană în 
orelo anunțate la sediul în Bulov. 
Sehi'a Măgureanu No. 2, 

D. Ştelânescu-Golceanu, preşedintele 
nUniunii Camerelor Agricole”, a fost 
numiţ consilier ministerial al depar- 
tamenlului de agricultură şi domenii In- 
sărcinai cu alribujiile ministrului de 
resort. a 





D, ministra al muncii și d-nii A. 
0. Cuzin și Marcel Adam, secretari 
gonoralj ai ncestul departament, au 
luorat ari dim. la miniateral de În- 
jarno cu prefecţii da judeţ. 

Sâmbătă 22 Imnuarie 1933, o- 
rele 5 p; m, în sala tealrului „Ligii 
Culturăle” din B-dul Schitu Ma- 
gureanu nr, Î, în ciclul de şezători 
organizate de „Lign Culturală” see 
(lunea Bucureşti, va- vorbi d, dr, 
Florea Niculescu, profezor, despre; 
„Explorâri În psihologia inconşti» 
entului” şi va fi următ de un bogat 
program artista, | e 

Intraten liberă, 


Ministerul muncii comunică: D 
ministru al muncii şi asigurărilor 
sociale, nu primește în audienţă pu- 
blicul decât în zilele de Miercuri şi 
Joi, între orole 11—12 a. m, 

Eri la ora 10 a, m. a avut loc in- 
stalarea  comisiunoi intorimare a 
Uniunei Camerolor de mncă şi a Ca- 
meroi de muncă Bucureşti. 

D. Virgil Molin, ziarist, secretar 
general nl Federaţiei Presei, a lost 
numit preşedinie al Uniunei Ca- 
merelor de muncă și 
Camerei de et Vl ăi alelă 

Neenstă numire este bine venită 
d. Virgil Molin fiind un bun or- 
ganizator pe lărâm profesional, cu- 
noscător al tuturor problemelor so- 
rlale, 


«Asociaţia intornilor şi foștilor in- 
torni do spitale» deschide clolul el 
anual) do prelegeri prin conferința 
dlui dr. Gh. Bano, minialrul nănă- 
UAțli pi oorotirilor sociale: <Orlen- 
tări noul în modioina sociali, ce se 


va ține în alun do 22 Ianuarie, ora 
9 scară, la apltalal Colțea, 


Preşedinţi al secţianilor au fost roa- 
legi d-nii: Dim, Foeşa (culturală); Ca 
]ypso Botez (soclală); M. Chiriceanu (ad. 
ministrativă); Eug. Decusară (econo- 
maică), 

Au fost aleși ca membri noai, în Co- 
mitetal Central, pe temeiul hotărârei a 
duaârei goneralo d-nii: prof. Eug. Hero 
vanu, g-ral St, Ganca, avocat 0. Foca, 
av. C, Şlolaneacu-Drăgănești, ing. M. 
Ciohan, Eugen Neculcea. 

D, C, D. Itrim, secrolar general, 0x- 
pune programul de activitate, pe anul 
în cura, Noul ciclu de conferinţi va avea 
ca temă: «Iaşul privit de diferite parse- 
nalități ale ţării», 

Prima conferință va îi ținută de sa- 
vanţul academician d, prof. Simeon Mo- 
hedinţi, cu sabicotul; <Co  însomnează 
Iaşul pentru noi», Luni A Ianuarie a, o, 
ora 5 p. m. în sala Frontului Negusto- 
res, din calea Victoriei 31, Cu acest 
prilej va concerta şi corul  Acadomle! 
Regale de Muzică sub conducerea d-la! 
prof, St, Popescu, 

In seara aceleaşi zile, la ora 8 seara 
membrii Cercului, se reuneso la o masă 
comună, În sala restaurantului Federa- 
țisi Faneţionarilor publici, din pasaglul 
Român, pentru a sărbători patronul Cer. 
calui şi pe președintele lui, la împlini 
roa a 5 ani de activitate a Cercului, 

D. Ifrim arată că conferințele vor con. 
tinna din donă îm două săptămâni, VI. 
neri seara, 

In luna Malu n, 0, Cercul Iogonilor va 
organiza în sala Alencnluj Român, n 
II-a manifestare pentru revendicările 
Insului și a V-a comemorarea m marilor 
figuri legene, închinată Mitropolitului 
Venlamin Costache 

D. prepedinta Trancu-laşi a făcut pro. 
punerea organlzărel unei expoziţii lo- 
şeno, în capitală, ca prilejul contenara- 
lui calei dintâi expoziţii din Iași. 

Au mal luat envântal făcând diterite 
propuneri d-nii; prof, Dim, Fooga, av. 
M. Chirieanu, M, Dotos-Kaneas, O, N. 
trim, preot 0, Dron, amiral M, Qavrl- 
lescu, col, R. Iotinoagu, Virgil Ioncaca- 
larzou, Eugen Doousnră, prof, Bi, Po- 
peacu, sie, 








Pag. - 























este noiplkecut: 

firmaţia aceasta o auzi deseori 

în lumea avtomobiliștilor. Ea 
nu trebue să surprindă pe nimeni. 
Incă de când a fost lansat de către 
„Unirea“, uleiul Luboil a cunoscut 
un succes desăvârşit prin faptul că 
era un uleiromânescdefină calitate. 
Numai Luboil asigură o viață mai 
lungă motorului deoarece la orice 
temperatură filmul de uleiv se 
plimbă printre piesele metalice, 
ferindu-le să se frece între ele, 
In orice bidon uleiul LUBOIL 

este acelas. 








LI 
Camarazii şi prietenii legionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20, toate magazinele cuaceaşiarticolef 


e 
Nik y* 
DUMITRU BORCEA Bucureși Tel, 3.54.66 Caea Victorie! 14 








Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Aduce la cunoștința distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 






ACEALA şi 
URERILE 











ADAUS LA CAFEA 


E 
In cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață și turburări digestive sau obținut 
după multe cercetări atât în clinicile din țară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


„GASTROD.” =: ae 
=! Buna Vestire “ 











E N i 





1 dia 


A Să Caesadle 


pr 
a 








Pag. 6-a 








EI a sa 





Amatori Predeal! 
Sportul.de iarnă este în toi. Camere ieftine 
şi bine încălzite se găsesc la Hotel Palace. 

Pensiune— Restaurant 








_.. 


Lamarazii legionari, prietenii lor, şi toți bunii Români 
sunteți rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


FOTO CARPAŢI 


dtr, Edgar Quinet 5 alături de Capşa 








Executăm lotogralii in orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, lilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice Imprejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere, 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESO DE SPECIALITATE" 
Titus Pilescu 





ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


—————— == 
| VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 








MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colț cu Str, Sf. Ioan Nou No, 1) 


BUCUREŞTI | 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 === SN DETAIL 





Mare asortiment în: 
Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Şitoane, 
estar de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 


ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 
Toate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 








Î ici ani 


Incălțăminte durabilă şi eltini 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


| Sir. Smârdan No. îi 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


Pre uri fo. rie r>'iuse 








Vestminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


N CR a Da A IER 
linirea“ 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 
ÎI 


Telefon 478,30 





| Iucălţăminte trainică 


pentru sezonul de iarnă 
Modele noul lucrate în ateliere propri: 


„Vinde cu preţuriexcepţilonale 


“Hi A eSCU 


agazinul 


Bucureşti, Str, Carol No. 46 
DEPOZI 








DE ŞOŞONI Şi GALOŞI 
Tel. 54203 | 











TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI L = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.253-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE = 











Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


* La Balonui Albastru 
Strada Carol No. 62 


| 
Vinde eftin Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezur 


Manufactură Confecţiuni, Incălțăminte A 


i "Doniri Sa CUMPARATI EI PRETURI EETINE? AȘ 
Vizitaţi Magazinul „Tâănăsescu” 


tz, Câmpâneanu Xa. Jos sub Tentrul Waţional) 

Bine asorta! cu toate e de arme și cartușe. Fabrică 
de articole de vânitoare. 

Speo'aliat in articole de pielărie şi ouţitărie. 

le de foilet'e şi tumerie 








— 


Mare industeie alimentară 


caută agenţi depiaţă energici, bine retribuiți. 
Olerte detallate se vor prezenta la ziar. 









Croitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU 
„ vonmea, Bobul 118 ocubegi 










| Ireprogabil cole mal 
ABETA No. 10, Etaj |. 


TELEFON: 5,08124 


EEE E E 2 EA CI E 
Blănăria „LEOPARD“ 


i | ă TO” 
Petre Gârleanu 
Sir. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu prețuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


o ———— 


- 


usii! „Buna Vestire 


| 


—.._x 


Jidanii dela Gaz şi 


«BUNA VESTIRE» 


——— 


E —z 3 





electricitate 


in panică 


Insfârşit dreptul regalian al Pri-| scaparatorul celei mal 
Bucureşti ex-| âroganțe nepălmulte, subşetul ser- 


măriei Municipiului 
ploatat de purăţii do la Gaz şi Elec- 
tricitato va fi scuturat din temelii 
de ciclonul suflului naţional, iar cei 
co au patronat această stare de 
lucruri intolorabilă vor trage con- 
sceințele. 

De decenii asistăm cu brațele în- 
orucişate la cea mai monstruoasă 
joomăneală a avutului publice de 
cătro cavalerii circumciși şi pionii 
spiritului iudaie sub forma apa- 
rentă a unei  socioliiţi anonime 
po acţiuni, când toate acţiunile 
sunt proprietatea Primăriei, iar bo- 
neficiile le sug cu forme 'egale fiii 
lai Israel, 

Ce fel de administraţie so face în 
banul publice şi cum so justifică 
| toate cheltuclile în materiale şi in- 
vesțiții colosale procurate la fur- 
nizorii jidani, când Bucureştiul este 
așa de mizerabil luminat şi cartiere 
întregi zac în bezna întunericului? 
Cum se oxplică lefurile de na- 
babi servite purăţilor cari conduo 
de fapt biata instituţie comunală 
alături de posibilitatea jalnică de 
a-şi duce zilelo impiezatul de bi: 
rou po umorii căruia sc sprijină 
întreaga întreprindere? 

Ierarhia serviciilor Societăţei Ge- 
neralo deo Gaz şi de Electricitate 
este alcătuită sistem cuşer, cu iţe 
antioreştineşti, purtând în urzeală 








aui monopol de către 
Capitalei. 
IATA ŞI CONDUCATORII 


Câteva 
poctive no vor edifica: 
INGINER VEVIC, omul cu mâna 


sit din antleamera Direcţiei Gene- 
rale; Haârponearul comenzilor ge 
meroase şi a gheşeliurilor opulenie. 

Hustrul  jurisconsult «FOCȘE> 
NEANU» desPre care gazetele nau 
maj ocupat, şeful contenciosului, a- 
capârator şi a altor 3—4 contencloa- 
se grase, se distinge permanent 
priniro totală absenţă de la bara 
profeslonală, chiar şi atunci când 
cu fcreala specifice semită răspunde 
«prezent, 

Emerit pilot a evoluărilor Prin- 


nume cu alribuţiilo ros-[aă tragă consecințele 


slidătoare 


viciului Contenelos şi fericitul po- 
sesor a diplomei de nopot a d-nei 
«ADANIA»> secrelara fidelă şi In. 
dispensabilă a Direcţiei Generale. 

INGINER BERCOVICI,  tacto- 
țum-ul  servielului teehnic, deţină- 
tor a tuturor lucrărilor noi şi pes- 
euitorul investiţiilor eu comision 
gras, 

«Maestrul Altereseu» de la Direo- 
țlunea Comerelală, un emerit ple- 
nipotent a lui Iuda şi eel mai conş- 
tiineloa splon a întreținerii curen- 
tului semit nealterat, 

“Opaulentul Nissim»> ghiltult până 
la refuz din Servielul de Aprovi- 
zlonare şi Materiale condus de nevl- 
novatul Ingineraş Pârvu Năsturel, 
căzut Prin allanțe morganatice la 
rit mozale, 

Mendelovleii, Breninghil, ete. ote. 

Suntem în asteptarea trlumfalni 
Ideli naționale care înce parte din 
programul anunțat de d, primar 
geheram, atuuci când a evocat pro- 
movarea prinelplulu] einle în Instl- 
tuția comunel, 

Nu ar Îl greu da tras concluzii lo- 
glce în privinţa interesului de a fi 
ținuți jupânii de maj aus În acute= 
cele comunale, 

De alitel  atlăm cu surprindere 
de cea mal arogantă sfidare a prin. 
elplilor actualului guvern; avocatul 
Foeşeneanu a obținul un concediu 


aroganța sfidăoare a exploatărei u- | de un an Peniru odihnă în timp ce 


i a peroiuniţii | un alt avocat creştin ortodox pe 
rari so lăfăieao în banii cetățenilor | acelaşi al a fost dat afară. 


Să se ancheteze de urgență întrea. 
ga activitate dela Gaz şi Elecirivi- 
tate lar cel ce au prezidat aceat blea 
tate lar col co au prezidai acest bles- 


frumoasei 
lor fraternizări, 


rece şi surâs de broască este nelip- | UER) NR 


Lucrările comisiei 
miarațiuniior 


D. dr. Leon Scridom, subsecrețar de 
stat al muncii, a licraţ en cu d, Mls- 
sir, directorul servidulul migrajlaallor, 

S'a procedat, cu această comisiune, 
la revizuirea tuturor auţonzațillor acor- 
date prin aprobări ministeriale, chiar 
în acele cazuri, în cari comisia a res- 
pins defimtiv autorizarea de şedere în 










La 30 lanuari= 





FITE PIA 7 Si SERE aL Za IRM 


Problema antreno= 
rilor străini 


Franța întâlnaşie Belgia 0 hotărire privită 


La Paris se fac mari pregătiri 


peniru anualul match dintre Bel- 


gla şi Franţa, Belgia fără a îi o ţa- 


ră cu un loot-ball prea avansat, a 
ştiut adesea să incurce socotelile 
Francezilor chiar când aceşiia se 
aflaa În urma mnnor performanțe 


irumoase. 

Matchul dela 30 Ianuarie, de pe 
Pare les Princes, prezintă anul a- 
cesta o atracţio deosebită, deoarece 
Gaston Barreau își încearcă echipa 
proectată pentru camplonatul mon- 
dial 


Rallye-ul Monte Carlo 


Marea competijie anuală a rallye- 
ului Monte Carlo işi trăeşte cu în- 
cepere dela 24 cor (Luni deci) ediția 
1938. Din /Auto aflăm că numărul 
concurenţilor se ridică la 142 deci 
mal puțini ca în anul trecut. Şi Ro- 
mânia e reprezentată de data aceasta 
de mal puţine echipe. Favoriţii pro- 
bel sunt din nou francezii care au 


————— 


ştiut totdeauna să adauge maşinei şi 
pilotului ei, concursul neprețuit al 
organizatorilor Rallye-ului pentru ca 
mărcile franzece să nu-şi desmintă 
niciodată calităţile. 

Suntem curloşi dacă Petre Cris- 
tea m'ar putea strica ca şi în 1937 
socotelile francezilor, învingând însă 
şi şovinismul galic. 





Un nou „caz Baratky“ 


Ziarele de leri au adus ştirea că Ba. 
ratki, nemulțumit de felul în care gru- 


parea sa, F, C, Rapid, şi Indeplineşte 


datoriile față de si — anunță că va re- 
aula contractul și-și va ingădul să 0p- 
teza pentru altă grupare, 

Pe de altă parte conducerea Rapidului 
anunță printrun comunicat că este la 
curent cu plata salariilor, că Baralky 


cate mu numai plăiit până În present, 
dar are salariul luat înnainte pe mai 
multe luni, 

«Cazul va veni spre judecare În fața 
forurilor federale, mai ales că F. C, 
Rapid amenință că-și va sancjiona cu 
esa mai mare asprime jucătorul recal. 
citrani, 


= «f. 3 i 
. 





Hockey pe ghiață 


(ampionate!e naționale 


dela Cernauţi 









Scăzând temperatura in Nordul 
țării, patinoarele din Cernăuţi sunt 
din nou în stare să suporte matchuri 
de hockey, aşa că, neindoios, cam- 
pionatele naţionale de anul acesta 
nu se vor mai amâna. 

La aceste campionate, care se vor 
disputa Duminică, Luni şi Marţi vor 
lua parte campionii regionali şi anu- 
me: Telefon Club din partea ligii 


Ca şi în anii trecuţi, favoritul cam- 
pionatelor, este tot Telefon Club, care 
mai ales după antrenamentul făcut 
în ultima deplasare şi cu ajutorul 
românului canadian Bud Hugaru, de 
curând licențiat de FRHG, se pare 
că nu are contracandidat în ţară. 

Dorim ca măcar de data aceasta 
publicul românesc din Cernăuţi să 




















tre articolele codului penal, este | țară, jar ta mmulțe pazuri cererile nic 
ținut la curent cu orice mișcare din | s'au fost supuse comisie: migrajiunilor, 
tastituție de către tânărul și Dalvul| ci s'au acordat autorizați pe simple 
secretorâş general de origine și el|<creri prezentate fără ace justificative 
cam interlopă, pentru constatarea dreptului de a pri- 











por PL off 









de Centru, H. C. Universitatea din |antiromâneşti ale haimanalelor iudai- 
rtea ligii de Nord şi H. C. Dragoş şi ucrainene, care hulduesc siste- 
odă din partea ligii de Est. |matic echipele româneşti. 

=> 


de Sud, H. C.. Ciuc din partea Se |ouroaan excesele regionaliste şi 








x 





















Grave nereguii 






Fill» aq ne 


CU amenajarea 





parcului „Pusnicui“ 


Municipiul Bucureşti are pentra 
recreația locuitorilor capitalei ma! 
multo parcuri: Snagov, Băneasa, 
Pusnicul, 

Administratorul parcului  Pusni- 
eul cate conductorul tehnic Mihăl- 
ceScu, carg pe acolo so dă drept in- 
giner diplomat. D. Mihălcescu a 
amenajat toate parcurile precum și 
grădina Botanică a Capitalei. Pen 
tru aceasta din urmă este cercetat 
la parchet, fiindcă nu poale jus 
țifica suma de 1 milion lei, 

D. Mihăleeseu lucra pe bani gata. 
Bunăoară: pentru lucrul în parcul 
Pusnicul, care Încopuse prin 1984, 
d. inginer Mihiălcescu avea ca aju 
tor po briradierul silvic Petrică 
Ziătescu din Brăneşti. Acesta era 
obligat să facă stato do plală de 
numele şi numărul lucrătorilor, de 
multe ori fictive, pe care le îscă- 
liau oamenii pentru suma do 50 lei 
ziua; in realitate ei trebuiau să pri- 
mească 70 lei după state. Aşa aa 
păţit locuitorii din Cozieni, sat În 
vecinălatea parcului, ! 

Socoloască licoare ce frumoasă 
diferență îi rămânea d-sale. Gurile 
rele vorbeau, că numai dela parcul 
Paxsnicul i-ar fi rămas în acest chip 
peste 8 milioane. 


Mecanicul uzinei din pare, ab 


ine Dincă, ştie că d. Mihălcescu a 
luat dela Municipiu sumo mari de 
bani spre a procura bonzină şi pă 
cură cu care să atropiască goscâua 
din Pare până la linia do centură 
a forturilor. Banii s'au luat, dar, 
treaba nu na făcut. 

Mai mult: uzina din paro a pri: 
măriei nu produce lumină, deşi 
primăria fl plăteşte tani pentra 
bonzinii, Cauza? Benzina o întrobu- 


ințoază d. Inginer conductor Mihal-! 


«escu pentru limuzina d-sale, 

Din lucrările pentru amenajarea 
Bulevardului Brătianu a rezultat 
mulț material lorinos, cărămidă, 
goamuri, ete, Din acest matorial, d. 
inginor trobula să conntrulaacă o 
cană do adăpost cu zidul de o cără- 
midă lăţime, pentru porsonalul do 
pază al purenlul, D-sa Insă a făcut 
aldul numai do o jumătate cărămi 
n. Cu flencul do rest, și-a olădit 
pentru d-sa o sompluoasă villa la 
Droaza în jud. Prahova 

Innăgi olădiroa resiaurantului din 
paro nuforo de multe motohno: e 
conatrultă din material lemnos, din 
pala, bârne, pământ, ate. când pau 
incasat bani pentru aid de cărămi- 


necesare zidului şi pentru pămân- 
tul lipit 850.000 lei, 

Acuma vine rândul nouilor edili 
ai municipiului să se intereseze de 





= nu se desfiintează 


Intro conslătuire inlimă pe care a | caro va încerca să pună nota pe spec- 
vul-o cu ziariştii sportivi din Bucu. | tacol. Va practica în special sporturile 
reșii, d. general L Bengliu, inspectorul | în strânsă legătură cu nevoile jandar 


general al jandarmeriei, a declarat că 
în nici un caz Asoclaţia Sporilvă JAN: 
DARMERIA nu se va desființa așa 
cum sa anunțal în unele gazete, 

A. S. JANDAINUIERIA își va conil- 


aceste nereguli pe care ni le semna. | mua și deacum înnainte activitatea din 
lează locuitorii din Cozieni, căci ei] trecut, dar se va rezuma pla sportul 


sunt gata să vie cu încă alte multe 
amănunte. G. V. 


ca mijloc, nu ca scop”, înțelegând 
să so abțină dela orice manifestaţie 


merești ca: skiul, înnotul, canotajul, 
ciclismul, călăria, bobul, ele. precum 
şi sporturile minore care ajulă la păs- 
trarta condiției lizice necesară în orice 
momen! jandarmului. 

Deasemenea A. S. Jandarmeria se 
va strădul să diluzeze cât mal muli 
sportul în massele rurale alo nca- 
mrului. 


INFORMAIIUNI 


D. prof. Radu Gir conferenţia- 
ză la Brăila, mâine, Duminică 20 
Ianuarie orele 11% dimineaţa. 

Mâine Duminică 23 crt. vor vorbi la 
Frăția Mislonară «Patriarhul Miron» 
Arhim, luliu Scriban, pr, loan ]. Mâi- 
nescu din Crivina-Prahova și d. Y. 
Stârcea care va vorbi despre: «Ce lea- 
gă najionalismul de ideia creştină». 


Şedinţa se incepe la ora 3 jum, p.m, În 
Pavilionul Regal din Parcul Carol (Ex- 


poziţie). 





D. lon G. Ispir directorul revis- 
tei administrative «Plasa> a luat i- 
nițiativa federalizării asociaţiilor 
subprefeaţilor, pretorilor, secrota- 
pilor de plăşi, notarilor şi sabnota- 
ilor din România. 

Reprezentanţii asociaţiilor de mai 
8us 50 vor întruni în curând pentru 
s se pronunța asupra înființării a- 
cestoi federații. 

— Ateneul popular «on IL. 0. Bră- 
tianu> (Parcul Rahova) anunță prin 
aceasta, reîncoperea activităţii cul- 
turale, corale şi arțistico şi roagă 
insistent po toţi tinerii şi tinorile 
doritoare că so poţ Inseri—fără nioi 
o obligație materială — 
Imn! şi Joi dela 7.9 seara. 


În orice | 


«Cercul do studii administrative 
practice> de sub preşedenţia d-lui 
prolesor George Plastara îşi va re- 
începe activitatea printrun ciclu 
de conferințe asupra administrații 
locale. 

Vor conferenția personalităţi, re 
cunoscute în materie do administra 
ţie şi probleme de ordin social. 

Conferinţele se vor anunța la 
timp. 





Seminarul Central din Bucureştii 
alrbătoreşte în ziua de 30 Ianuarie 
a 0, 100 de ani dela întemeiere. 

Sorbarea de centenar va [i patro 
nată de M. S. Regele Carol II şi L 
P. S. Patriarh dr. Miron Cristea 

Absolvenţii școalei cari doreso Să 
participe şi cari n'nu primit invifa- 
ţii prin poştă, sunt rugaţi să anun- 
țe cancelaria seminarului, pentru a 
Li se rezerva invitaţii. 





Eri a avut loc, în prezența d-lor;: 
general Bengliu, inspectoral general al 
landarmeriei, gen. Topor, gen. Illesca, 
col. Pavlid, şi a tataror ojițerilor sa- 
periori al comandamentului, solemnita- 
jea prezenlărei d-loe Tilică loan'd şi 
Dimu Simian, subsecrelari de sta la 
lnderne, 

Au vorbit d-nil general Bengla și 
Dinu Simian. 





Dela C. A.P.|.R. 


Confederaţia asociajiunilor de profe- 
sioniști intelectuali din România ne 
oragă să publicăm următoarele: 

1, Audlenţa la d, prim ministru Oc- 
Mavian Goga, va avea loc în cursul săp- 
timânii viitoare, 

2 Adunarea generală ordinară va 
avea loc la (3 Fobruarie, Mind urmată 
de o adunare ganerala extraordinară la 
care vor (îl desbâtuţă polujiunile preca= 


dă, Cum se Înfăţişează og astăzi, | atanţe pentru românizarea profesiunilor, 


par tace Blol 100.000 lei, Însă s'au 


eholtuit pentru boţala din pădure | monlaării 


3, Pentru problema salarizării și atu 


lor protealonisiiloa la= 


țelectuali, salariați de stal sa Institut 
ia Confederație o comisiune speciala 
de studii. 

Solbijlunile ce vor rezulta din desba. 
țerile acestei comisiuni vor [1 susil- 
mute În comisiunea specială a mintate= 
rulul de finanțe, În cara Confederaţia 
are un delegat, = 

A. D. arhitect Enescu, președintele 

StAțil arbițeciiloe români, a fost ales 
paie tra Contederaţiel în lo- 
cul tămaa vacant după alegerea d 
Ge, Perlejeamu, ca preşedinte 


ani, 24 Ianuarie a. e, apare numărul 
festiv al ziarului «Tribuna Contribaabl- 
lor, 

Ziarul acesta economie împlineşte 3 
gal, dela apariţia lui. 

In numărul aceata festiv, colaborează 
pene distinse şi notorii, dintre caro ra 
ținem numele urmiitoare: prof, Emil 
Brancovici, preşel, Camerei Sindicale a 
Proprietarilor Urbani din România, prof, 
arhitect L GQ. Pompiliau, preşed. Sindi- 
catului Contribaabililor din România, 
prof, Gr. 1. Trancu-laşi, fost ministru, 
Mihail Botez-Qaucaz industriaș, fost so- 
nator, prof. Vaaslle M, Ioachim, sccreta- 
ral Camoroi de Comerţ, av. Const, Vicol 
pablieist, Alex, Botez directorul ziarului 
«Protit şi Piordere»,  Nicolale  Orielu- 
nescu, fost consilier al Camerei de Co- 
morţ din Boacuroşti, loan Walther, C, 
Andronache, prof. M. Nimesca, D. Fulea 
şi prof. Alex, E. Niţulesea, 


Caut reprezentaţi ro- 

mâni creştini, pentru 

plasarea în ţară a unui 

produs românesc, 
Doritorii se-vor adre- 

sa d-lui inginer Şiefan 

lica, Strada Nedelcu |, 

Lugqaj 


ucrâtor tâmplar legio- 
nar, Caut ocupaţie. Adre- 
saţi: Botu Matei, str, Ga- 
nu Cantacuzino Nr, 26. 


Asociaţia «Făurilorii României 
Mari» din Bucuroşii atrada  Iavor 
No, 9, invită po membrii în ziua 
de 4 Ianuarie anul curent, ora lo 
dimineața pentru a participa la 
solomnilatea dopunorii jurământu- 
lui de orodință către M, S, Rogolo 
Carol nl Ilea, , 

La solemnitate pot participa şi 
membrii cara au mal depun Jură- 
mântul, 

Pinuta au basa şi decorația, ca- 
marazi card n'au uniformă pot veni 
în ţinută do stradă. 

Solemnitatea va avea loa la 
ul asociației strada Iavor No, Î. 

















In actualele parlurbații ale vieţii 
noastre de viat, sportul românesc a 
flexionat și el, — destul de puţin ce-l 
drept, dar totuşi indeajuns peniru a 
arăta tuturor cât de depare a fost de 
menirea lui adevărată — spre chema- 
rea nafionalizării, 

Atingerea unui ideal nu-şi  gâscgte 
Însă totdeauna expresia cea mai agpro- 
plală în mijloacele la care recurgem 
pentru a ne ridica către înfăptuirea lui. 

Ne referim la felul In care s'a inţe- 
les naționalizarea In football, U, F, $. 
R..ul sealzându-se de problemele vilale 
și româneşii ale sportului cu balonul 
sferic sa grăbi! la soluții care lovesc 
exacl alături de țină, Fără a se gândi 
că atâtea grupări româneşti meriluoase 
sunt copleşile de numărul acelora ma- 
ghiarizate, că atâtea cluburi «corpora= 
live» activează nu În sensul elicei spor- 
tului, că în scaunele de conducere se 
adăpostesc atâția Jidani (cazul Districa 
tuluț Bucureşti nu poate fi uitat). U= 
niunea găseşte că una din cele mal 
mari greşeli ale trecutului e prezența 
antrenorilor străini în fară, 

Aşadar U. F, $. R. a decis să se lip- 
sească de servicile lor, Și cât se poala 
de curând: până la 30 lulie a. c. 

Decizia Uniunii nu ni se pare deloc 
la locul ei. Ma: mul! chiar, aplicarea ei 
nu ba Întirzia să desvelească consecine 
țe crude pentru progresul sportului 
masselor. Foot-ball.ul românesc multă 
Drome a dus lipsă de antrenori, Mai a- 
devăral, a avu puțini și din cei slab 
inițiați, Majoritatea Juncționau în Ar- 
deal, deci acolo unde numal grupările 
minoritare aveau pulința a le satisface 
pretențiile. financiare, 

Cunoaştem foot-ball-ul nostru până 
la 1930 şi după această dată. Am mers 
În uşor progres. Până prin 1953—36 
când pe neaşleplale performanțele au 
slopal. Stagnarea a fost insă curând 
înlăturată. 

E data Ia care grupările româneșii 
sau gândi! la rezolvirea serioasă a 
problemei antrenorului, factor capital 
al progresului sportiv. De atunci sem- 
nalăm prezenfele unui Conrad, Pojar, 
Plafko sau Janossy. 

Urmările politici cluburilor au fost 
din cele mai fericte. Calitatea socceru. 
luj românesc sa impus în timpul din 
urmă şi Europa sportivă ne-a privit 
mirată că valorăm şi noi ceva, 







elgia, Suedia, Polonia, De 
atunci primul pas în cupa Europei Cen 
trale, De atunci, 

Progresul foot-ball-uluj românesc să 
infăptuit aşadar in urma acțlunii pore 
nite de cluburi. Nu Federației, nu con- 
ducătorilor pălați, ci cluburilor trebue 
să le mulțumim pentru sluația actua. 
lă a foot-ballului rumânesc la bursa 
streinătăţii, 

Şi iată, hodoronc-tronc, decizia U. 7. 
$. R. pornilă din s/ere depărtate de 
cunoștința adevărului, dela minți care 
nu Dor să asculte glasul stăruilor al 
necesităților, şi care văduvesc soccerul 
românesc de [actorul progresului da 
până azi, 

Ce ne rămâne să mai facem? Şcoli 
de antrenori români, fabricate la lu- 
jeală? Sau să recurgem la cunoştiine 
țele jucătorilor noşiri bătrâni, de talia 
morală a unui Auer? 

U, F. $. R-ul dictează ordine şi apoi 
işi întoarce ochii, Nu vrea să mai ştie 
nimic, În fond e mai bine, căci numai 
așa ar pulea ignora  dezasirul căire 
care merge [oot.ball-ul nosiru, aruncat 
în valurile intâmplării de un petec de 
hârtie oficială, 


ngaria, 


Mircea Pop 


— x =—=>— 
x 

Dela A. ]. fă [. R. 
Primim: „Astăseară, asociația turis- 
Ucă A. D. M T. R, oleră membri: 
lor şi prietenilor el un ceal dansant, 
cu prelungire, în Saloanele Crucea 
Roşie, str. Biserica Amzei No, 29", 
—— 3 


n Divizia Haţională A, 
12 ochine 


i In ultima şedinţă a comisie? ad-hoc 

sa hotărât formula după care se va 
juca anul viilor campionatul de foot« 
ball al Diviziei Naţionale A. 

In această serie vor activa numal 
12 echipe şi anume: primele palru cla 
sale din ambele serii se vor califica 
de drept, iar celelalte douăsprezece 
Vor juca un tur de calilicare impreua 
nă cu campionii diviziei A.; primele 


palru clasate vor int 
echipe. ntregi lotul de 12 


——— ka 
Turneui Gadania 


Pulernica grupare pugilisiică Geda- 
nina, care tusese siillă să-şi amâne tur: 
neul protelal acum 4—3 luul a sosit 
în țară, Erl oaspeţilor 1 sia tăcul a 
peluire oficială la Galaţi unde au 
fost întâmpinați de d. Alfred Antoniu 

Astăzi vor începe malchuriie cu Po- 
lonezii în sala Odron. 4 

—. [> 9 Pe —— 


Venus reia antronamentul 


Sâmbâță 29 Ianuarie e. ora 16, 
toți jucători clubului Venus vor fl la 
teren penlru a lua parte la Sieştania 
da reincepere n nclivițăţii, 


se-| A doua ai, Duminică 30 lanuaria, 


ua vă line primul antrenament, 





bi, 4 








«BUNA VESTIRE» 
poa =  ———————————————— — — 


9 INOVAȚIE SENZATIONALA IN CAPITALA 


la ora 5 BARA prezentarea a 3 din cel 
în fiecare după amiază rii BUNE AA RONSTRE Diă 
OBRAI DANSANT LA DINEU: Maestrul 














Suferințele Românilor 
din Bulgaria 
(are este atitudinea guvernului român? 





| 
| 


_——__. 





Sunt cunoscule suferințele ne- 
sfârşite îndurate de către frații 
noştri de peste hotare. 

Românii din Bulgaria, mai ales, 
îndură cele mai neomeneşti perse- 
culii — în timp ce minoritățile dela 
moi suni tratate cu un ex0ea de în- 
găduință care ar trebui să ne dea 
de gândit. 

Prolestul de maj jos — o /rân- 
tură numai din su/letul chinuil şi 
Prolestalor al românilor din Bulga- 
ria — irebue să determine o aeţiu- 
me energică a Statului Român, care 
mu poale rămâne impasibil în faţa 
fragediei fraților de peste Dunăre. 

Publicăm mai jos o scrisoare im- 
presionantă primită din partea d-lui 
Rădulescu-Orășanu, un glaa numai, 
de desnădejde şi protest, din cele 
două sule de mii cari așteaplă ză- 
darnic îndreptarea, 

lată ce ne scrie: 

Autoritățile bulgare exercită ta 
uliimul timp cele mal barbare per- 
secuţii asupra noastră, a românilor 
din părțile Vidinului şi Plevnei 

Dece? 

a. Pentrucă avem îndrăzneala de 
a vorbi limba maternă şi de a prac- 
tica datinile strămoşeşti prin care 
ne păstrăm caraelerul etnic în țlna- 
turile care ne-am născut. 

b. Peniru că dorim ca fraţii şi co- 
piii noștri să înveţe carte românea- 
scă În singura şcoală caro le des- 
chide porţile culturii. Liceul Insli. 
tutului Român din Sofia. 

e. Pentruca tinerii români, absol- 
venți ai liceului bulgar, cărora por- 
țile universității le sunt închise, 
voesce să-şi continue stodiile in pa- 
tria-mumă şi neobţinând pPaşapoar. 
le sunt nevoiți să treacă granița 
clandestin, 

d. Pentrucă avem îndrăzneala de 
a întreba autorităţile de ce înlătură 
din funcțiune pe dascăl, pe preot şi 
pe notar numai penirucă sunt ro- 
mâni, 

e. Pentrucă ne revollăm când au 
toritățile bulgare ne răpese pămân- 
tul spre a coloniza pe bulgarii din 
Interior, când noi avem familii lip- 
site cu totul de pământ, (cazul com. 
Cozlodui an. 1924 August). 

Iată dece suntem chemaţi şi bă- 
tuți la poliție. Iată dece suntem de- 
portați în Rodopi şi la graniţa tur 
enască, lipsiţi de orice mijloe de exl- 
stență, lăsând familiile noastre în 
mizerie neagră. Iată dece amenzile 
sub diferite pretexte smulg ultimu! 
han din mâinile noastre, 


La acesti lanț de persecuții se a- 
daugă cazul pa i 


lor cinci tineri români din plasa 
Rahova; Poliția balgară a ridicat 
do acasă la 25.XI1.1937 pe Dumitra 
Ţereann (Îratele elevului Tereana 
Petre cel. V.LLR. din Sotia), 
Bianen Munteano, absolvent al |I- 
ceului bulgar, pe Marin Raţia (Ira 
tel: elevului Gh. Raţiu el. VIII L. 


L R. S$. şi pa Costache şi Petre e] 


înţi din romuna Cozlodul, snb pre- 


textul ca Dumitru Ţăreanu ar îi în- 
corcat să înleanească la trecerea 
Dunării pe Marin Christu (lost elev 
al LL R. din Sofia) şi Ion Ştefan 
(ratele elevului Anghel Ştefan cl 
UI L LR. 8) primul din com. Bu 
tan, ultimul din com. Sarbenita. 
Până acum nu ştim nimle de soarta 
lor, 

Astlel se petrea lucrurile alei. lar 
dacă nol ridicăm glas de proieai 
conira acestor barbarii, autorităţile 
Imediat găsese o cale «legitimă» 
pentru a lua măsuri împotriva 
noaatră, 


ŞI dacă nol suntem vinovaţi faţă 
de tendințele de asimilare ale bul- 
| garelor, nu avem noi dreptul de a 
cere dela guvernul Român să ne la 
apărarea? Fate pretext sorlos faptul 
că împrejurările vitrege au contrl- 
buit ca să fim supuşi bulgari? Până 
când guvernul român se va folosi 
de noi numai pentru reglementarea 
pollticel minoritare Interne de Sudt 

Până când intelectualii din Păr- 
țile noastre in România numai pen- 
tru a-şi face cariere exolste, spre a 
nu se mal intoarce nlelodată în 
rândurile noastre? Ce au dai ace 
şti Intelectaall pentru fraţii lor din 
Bulgariaț 


Nu trebue aceşti 200009 de români 


să-și albă conducători laminaţi în 


mijlocul lor? 


M, RADULESCU-ORASANU 
român din dreapta 
Dunări!-Bulgaria 


la restaurantul VIŞOIU 
cu cel mai bun jazz 
JAMBS KOK 
şi 3 MELODY-LADIES 
Orice consumație 30 lei 


INTRAREA LIBERA 


JEAN SIBICEANU 
Compozitorul Teodor Sibiceanu 
şi CRISTIAN VASILE 

LA pd jazz-ul 
JAMES KoOK 
împreună cu 


3 Melody-Ladies 


RESTAURAIUL VIŞOIU 


Str, Oteteleșanu 5 (fost Maxim), 
SPITAL A PET INEIE II SPE IA CE E 





PREŢURI OBIȘNUITE 


ASOCIAŢIA GENERALA 


„Geamul Românesc“ 


Bucureşti, Calea Moșilor No. 25. Tel, 316/04 


Vinde geamuri, cristaluri, oglinzi, rame, 
tablouri. 


Execută orice tei da montări de geamuri 
artistic, cu maeştrii geamgil români 





BLANURI 








CU PREȚURI CONVENABILE: 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică 


Mihâileseu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 


ECONOMICE - FINANCIARE 


Un exemplu Spaniol 


Flecare Împrejurare nouă conlirmă 
părerea acelora care au ficul consta: 


|. În al dollea rând vedem şi de daia 


aceasta cum în această materie agri- 


larea că masele populare solicită as- | cultura esle prima grijă a guvernului 


tăzi, din ce în ce mal insisleat, un 
anunuli nivel de viață. Este acela ce 
d. prof. Manoilescu a înţeles să pună 
la baza revoluțiilor moderne, în lrun- 


le cu cea fascistă, sub înfățișarea o- | 


biigaţiel pe care o au astăzi conducă- 
lorii de popoare de a asigura subsls- 
lența naţiunei respective, 

Ministerul nostru de agricullură a 
primii, un amănanții raport, din par- 
lea minist'e-niul naţionalist de agricul- 
tură din Spania, în care se arală, cu 
date precise, loate măsurile pe care 


Co se desprinde. din acest apt? 

Intâi acela că asigurarea hranei este 
socolilă astăzi, de un guvern, ca un 
tiuu de glorie peniru el. In raportul 
de care ne ocupăm se spune clar: 

„Prinelpala preocupare a guvernului 
generalului Franco a lost acela de a 
asigura o allmeniaţle abundentă şi să- 
nâtoasă locuitorilor.” 





fedința delegației economice 


Aprovizionarea cu cupru şi sfoară da Manilla 


Delegaţia economică a guvernu- 
lui a ţinut Vineri după amiazi şe- 
dință sab preşedinua d-laj ministru 
Gigurtu, la mnisterul de industrie şi 
comorț. 

Sa luat în discuţie problema a- 
provizionării cu sulfat de capru și 
sfoara de Manilla. 

In ceeace priveşte sulfatul de cu- 
pru, după discuțiile cari au avut 
loc, a fost autorizat d. Stan Ghiţe- 
seu, ministrul cooperației, să stu- 
dleze problema in vederea leftinirii 
prețurilor și a aprovizionării leani- 
eloase a regiunilor viileole. 

Sa aprobat, în principiu, ea, în 


cazul când fabricile dia țară nu 
vor accepta un prsț rezonabil, can- 
titățile de sulfat de cupru necesare 
viticnlturii şi agriculturii să fle 
importate, 

Pentru sfoara de Maniila s'a ad- 
mis să se importe la limp la prețu- 
rile cele mai scăzute posibil ce se 
vor putea obține de ministerul 000- 
perației. 

Membrii delegaţiei au mai avut 
un schimb de vederi asupra regl- 
malui contingentării și asupra ex- 
portului de grâu. 

S'an soluţionat apoi lucrări cu- 
rente. 


Balanța comercială pe anul 1937 
inregistreaz : un activ de 12 miliarde iei 


In anul 1936, exportul sa cllrat 
la 21700 milioane, lar importul la 
12.535 milioane, rezultând asttei un 





După dalele statistica ceniralizale 
la ministerul de industrie și comerţ, 
exportul Homâniei pe anul 1997 a 
fost de circa 31.509 milloana. 

Importul în acnlaș perioadă de limp 
sa celirează la 19.509 milioane, 

Deci axcedenlul balanței comarelale 
po anul expirai este de 13 millarde 


LX 


0 nemaipomenită batjocură 


Chiar și astăzi se mai angajează per- 
sonal jidănesc 


Zilele trecute, supla de loame, goale 
şi aproape desculja, s'mu prezental la 
redacția ziarului nostru două femel pez- 
e măsură de amârâta: Corina Dâcu şi 
Veromă Târteaţă. Aceste femei luseseră 
parderobiere ale featruluj Tănase, ptnă 
în noaptea incendiului dela Cridun 1937, 
Prima are soțul bolnav lg sanatorin 
da 2'/, anl, lar cea de-a doua « vă- 
davă cu 2 copil. 


pe când colegele lor au fost 


dacât să la concedieze dia acest umil 
serviciu, . 

In schimb ca o sfidare şi inconştiență, 
acest Paraschivescu la urma sinistrulai, 
ta logul bietelor femei gomite din ser 
viciu, a angajat Jidami, buntoară pe 
Saltzman aa pevasta, pă Ilia Schwarta 
la decoruri, ete. Mai sunt ruumeroşi stră- 
imi și |idani la diferita servidi, 

Până Ja intervenția ministerelor da 
resort, socotim Că gi d. Tămase va 


op | iadulopa de soarța talor Lsggo= 
ai rate. că 


sate, n'a găsit altceva mai bun de făcut | tul 








alunci când urmărește o refacere și e 
intărire a statului, 

Am socoll! că poale [l luai ca um 
exemplu raportul spaniol de oarece 
el aduce laple pelrecule sub presiunea 
unor Împrejurări caro exclud luxul de 
experienţe și amânările condamnabile, 
Prin aceasta experiența spaniolă ne 
arată acela ce ar irebul să facă orlee 


guvera dintre țară în care populația 
|ma are hrană miei măcar îm parte 


sănăl nccum abundentă și în care 





Incepând dela 20 lanuarie a. ce, 
ministerul finanțelor, prin Direcţiunea 
Mișcării Fondurilor, emite și expe- 
diază acreditivele peulru plata sala- 
riilor și a pensiilor conform pro- 
gramului stabilit, pe baza comunicări 
lor primite dela diferitele departa- 
meale, 

Asilel, eri — 20 Ianuarie a. c. — 
sa pus la dispoziția Cassei pensti- 
lor subvenţiunea lunară po baza cârela 
această Cassă a emis în ziua de 21 
acrediiivele penlru plata pensiilor în 
capilală, lar în ziua de 22 va emile 
acreditivele peatra plala pensiilor în 
provincie, 

Pensiile irimesiriale L O, YV. urimas- 
trul lamuarie 1935, peniru capitală, 
au începul să se plătească încă dela 
dala de 5 lanuarie a. cc. . 

Pentru plala ponsiilor trimestriale 
L 0. YV. tot pe trimestrul Ianuarie 
1938, din provincie, cari în mod o- 
bișuult se acreditau până acum la 
inceputul lunei Martie, d. ministru al 
finanțelor a aprobat ca ele să [e 


0 :.0uă invenția 
(0mâneastă 


Tânărul Anghel Halalai, luorea- 
ză la desăvârșirea unei maşim de 
12 ani, A reuşit să o conslrulască în 
miniatură, A reuşii să o breveleze. 
A lost examinată de mai mulți oa 
moni de știință şi găsită bună. 

Consiruită pe baza unor concepții 
cu lotul noul, această mașină ar 
avea parlicularitatea de a aduce e- 
norme servicii tuturor felurilor de 
transport, fiind în măsură de a olr- 
cula, cu o iujeală remarcabilă, pe 
terenuri acoldentate, mlăștinoase și 
ușor transformabilă în barocă cu 
motor, 

Deoi, de un covâr ilor interes pen- 
tru apărarea națională. 

Inventatorul Anghel — Halalal, 
m'ae Însă posibilități pentru a o con- 
strut În mărime nalurală, 

A bătut pe la multe uși, dar erau 
închise, N păzit un ajutor, nl- 
căeri, 

Anghel Halalai, roagă pe oamenii 
de bine să-l ajute peniru a putea 
perfecționa și termina invenţia, 





Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE“ 





in care poate servi ca un argument 
elceloral 

România are de învățat dia exem- 
plul spaniol mai mult ca mullo țări 
Nol trăimi cu credința că „în România 
nu moare nimeni de foame”, dar nu-i 
adevărată. Nu moare do foame în 
înțelesul acut al cuvântului, dar de- 
genezează și se distruge printro sub- 
nutriție cantitativă și calitaiivă, care 
na poate fi înlăturată prin [llan- 
tropie, 13 

Suni lucruri care se spun foarte 
des, Le-am repeta! și nol ad în le 


gătură ca um exemplu practic, nădăj. || 


duind că poate aşa vom putea să mal 
con a Că mu mal est 
timp de pterdat. 


acrediiale la începutul lunei Februa: 
rie, deal cu e hmă mal devreme, 
astiel că plata aceslor pensii va în- 
cepe îm primele zile ale lumei Februs- 
rie a 

Deasemenea a început plata sala: 
riilor la caplială, care va continua 
până n 25 ale lumei, dată dela care 
se va înce plata salariilor în pro- 
yinele. 





N RIJ7 ] | [ , h fOlografii exclusiv adu eusăoezaus 
V, artistice - (LA cineirA cari) 












Vinuri naturale 
Grătar românesc 


băsiți la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos, Mihai Bravu-No,58- 
Tramvaiele: No, 1—14—M4—24 







MARTIN BILINSKY 
MAOQAZIN CREȘTIN 
Developoază, măreşte, re- 
produce. Aparate și articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI Na, 33 


| Si eo le aaa 


i 


BURSA 


2i lanuarie 1938 
Piaţa rentelor prezinlă aspecle de 


formitate în lot llmpul ședinței of. | 


clale. Reala consolidării înserie cursul 


de 37 1/4, împroprietărirea 58 5/8, sta- ! Elveţia 


bilizarea 42 1/4. 

In târgul liber, ofertele suni nume 
roasa 

Comparilmentul acțiunilor este slab, 

„Mica” pierde alte 39 puncte, fiind 
inchelate În 1258 Restul hărtiilor, cu 
excepțlunea acționilor Banca Nomâ- 
nească, neglijate. 

Au închelaţ: 

Renta desvoltării 39 1/2, 48, 39 3/4, 
40, 40 1/78, 49 14. 

Renta consolidării 37, 37 1/8, 37 1/4 

Neuta stabilizării 42, 42 1/4 

Renta unirii Si 1/72, 

Renta înzestrării mart 78. 

Seria, urb, Due. 5 la sulă 34 1/4 

Mica 1205, 1289, 1255, 1255, 1250, 

Clădirea Nomâncască 270, 272, 27%. 

Letea 548. 

Loc, elline 159, 

anca Românească 375, 

Creditul Minier 374, 273, 272, 278. 

LH D, P. 89, 81, 

Astra Română 848, 


CURSUL DEVIZELOR 


Paris 330—345 
New- lork 99.15—100,15 
Londra 499.50—499.% 
Olanda 53,60—36 10 

2270—23.13 
Bruxelles 16,65—17— 
Varşovia 1865—19.5 
Ltalia 5.19.66—5.19,b6 
Pengoe 
Viena 23,50—27.50 
Ror 34 —351 


La cursurile de mal sus, se adaugă 
prima de 58%. 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci irnacezi 119—740 
Lire sterline aur 1625—1660 
Dolari 203—218 
Florin olande 107—117 
Napoleon 1319—1345 
Leova 1,59—1,75 
Shilimgi 3577 —381/4 
Zloţi 32—341/4 
Rentenamark 35—A3 
Pengoe 3513 —381/4 
Otomane 115—125 
Lire sterline 1030 —1979 
Kc, 9,10—8,45 
Plveţia 3 n-a 


Pâinea neagră se va 
vinde cu 6 lei 


— Noua ordonanţă a municipiului — 


Mâine va îi allșată ordonanța 
primarială, prin care d. 0, 0. Bră- 
eaku, primarul general al Capitale, 
hotărănte reducerea prețului și 
noul regim de fabrieaținne al 
pâlnii, 

Noua ordonanță va stabili că bra- 
tarii şi fabricanți! sunt obligați de 
a pune la dispoalțla consumatori: 
lor pâine neagră de bună calitate, 
de acelaş lormal rolună și fără 
toleranță mal mars de sa gr, ln kr. 
şi va ş lolienire do 1 Lon la Gisală, 


pP 


Deal se va vinde cu 6 lei de Luni 
dimineaţă. 

Ma! sunt obligaţi — fabrleanţii şi 
brutarii — să albă pâlne în canti: 
țăți saflelente în tot timpul alei, 
nu mumal până la ora 16 dim, aşa 
cum provodea vechoa ordonanță 
primariall, 

Cam o ordonanță nu poate intra 
în vigoare — vonform legii speca- 
lei — dşoâţ după M ore dala afi- 
șa nouși ordo prh 

mat 1] 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
TEL 3:24:93 


Se găseşte de vânzare aumal la farmaciile, droguerile și parfumeriile româ 








260.50—27.50 | ma 





AL 


A PASTEDEDINTI 






» 


„SIMBOL 


BUL.ELISABETA 49 ETAJ 








CROITORIA GEORGE STANE:”"] 


Exocută iroproșabil, elegant și totin cu furnituri de calita. 
Cannae legionari beneticiază de o reducere speolală. 





BPLAIUL INDEPENDENŢEI No 40. (Lângă Căminul Medici gştilor! 


___ CROITORIA 
Nicu Vlădescu 


Execută ireproșabil cele mai pretențioase comenzi 
B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREȚULESCU FIl 
Casa fondată 1884 


București, Str. Carol No. 3i. — Telefon 445197 


ROM- CONIAC- LIQUEUR 
ŞAMPANIE 


„PRIMAXIM” 


FIRMĂ ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureşt 


Lămp! felinare «Maxim», <Petromax» Aladdin», S 
de încălzit cu Petrol. Lustre și Materiale Elea 


Aparate de radio în rate lunare 








































„Blănăria Vieneză'* 


Andrel Farcaş 





Asortiment bogat cu blânuri line, confecţiuni perman 
mari creațiuni ale Sole aie, dapă „enie 
ATELIER PROPRIU, MODEL 
BUCUREȘTI: B-dul Regele Caro! 1, No. 10. Piaţa Academiei (la 
dosul statul Mihai Viteazul) Tel. 4.9874 
OLUJ ; Piaţa Unirii No. 33 











Piepoeria * VASILE CIOBANU 
Bucureşti, — Str. 11 lunle No. 28 


Conlecţionează lucru garantat, cu prețuri convenabile 
roza 


Dn RFI IDEI ETICĂ URA EIN TE if 6 Za ai ED TRIER IE E IRI 
Incurajați Comerțu Românesc | 


Cumpără d del: 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2,1554 


Coloniale, Dolicatese, Vinuri 
naturale, Mezzluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 











RADIOZA 


Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN și 
RADIOELECTRICIAN E. $. E, 

Str. Italiană, 19. BUC 
Telefon: 24 SU REOTI 
APARATE de HADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiunl 
pentru reparaţii și reglaje de le, 


Serviciul la domiciliu. — [ejuri corect calculate. 
za za 


mei nuna AMMEI ca, 1 93 








| 


























nouă unitate legionară în cadru 


partidului „Totui pentru Ţară” 


Educația chipului nou al omului româ:. — Htitudinea 


ART. 1, — Corpul Legionar u o- 
ța-Marin> nu este în nici un fel o 
organizație mili/nră sau : milie 
tară, zau din cele oprite de lege, 

Denumirile ostășeşti din acest în 
dreptar, amintesc doar pentru sen- 
timentela da evlavie legionarră, ca- 
drele trupei în care, în ultimele luni 
ale vieții lor, au trăit și au murit 
Ionel Moţa și Vasile Marin, 

In cadrul partidului «Totul pen- 
îru Țară», Corpul Legionar Moţa- 
Marin este un grup de esență strict 
pi sever educativă și de inspirație 
eroică, care se distinge, In deosebi 
Prin alai: atitudinea pe Care eli'a 
oricărei națiuni trebule să o aibă 
în /ața Morţii. 

Corpul legionar Moţa-Marin se 


delimitează și se hotărniceșie deci 


in fața Vieţii şi în faţa Morții 
Indreptarul corpului legionar „Moţe-Marin' 


prin înțelegerea, ținuta şi privirea 


pe care le are și le păst Ă 
de Moarie, păptreaoi lei 


0 NOUA PEDAGOGIE A 
MORŢII ŞI A INVIERII 


„In Corpul = za Moţa-Ma- 
rin se propovădueşte o nouă 
pedagogic a Morţii şi a Invierii, 
ART. 2. — Corpul Legionar 
<Moţa-Marin» are drept menire: 
Kdlucaţia chipului nou al omu- 
lui Român şi tinde să pregă- 
scă un tineret care să ajun- 
gă la cele mai înalte culmi la 
cari poate nădăjdui o Naţie. 
Educaţia aceasta va privi: 
IL. Atitudinea în lnja ieţii, 
II. Atitudinea în fața Morţii. 


Atitudinea în faţa vieţii 


Art. 3. — În faţa vieții, luptă- 
forul din Corpul pa <Alo- 


ța-Marin»: 

1. şi înfrâncază neincetat pur- 
tarea sa, urmărind imaginea vie- 
his de curăjenie şi de corectitu- 
dine morală și socială trăită de 
Jonel Moţa și de Vasile Marin. 


2. Este omul sincerității neoco- 


lite şi slujeşte per zzetae | 


3. Știe să-și revendice răspun- 
rule. 


4. Urăşte desbinarea. clevetirea 
pi intriga, 

5. Urăşte trădarea. 

6. Este om de siatornicie, de 
pihseverență, de  inflexibilitate, 
de rezistență spirituală şi de rece 
hotărire în furtună. 

7. El afirmă drept principiu 
excluderea idoii de retragere în 
la(a oricărei adoersități, 

Art. 4. — Lu ȘI 


u Legionar ofa-Al arin, nu-i 


udăros, nu-i provocator şi oco- 


leşte orice cauză de bătaie. El 


este amabil şi nu e trufaş. Inlă- 
tură cu seriozitate orice ceartă, 
vorbește puțin şi cu puține ges- 
tun. 


Art, 5. — Unitalea de suflet, 
frățietatea și camaraderia între 
din Legionar 


Moja-Marin, este o datoria care 


luptători Corpul 


nu va fi înfrântă. 


Se vor pedepsi cu eliminarea i- 


mediată cei care vor fi vinovați 
de lipsă de  prăiețale i camara- 
desta față de vreun luptător al 


Curpului Legionar  Moța-Marin. | meestorn. 


inscrierile în corpul legionar 
Moţa- - arin 


corpu-|na viitoare, cererile lor 
lui legionar, Moţa, Marin, | Vor fi supuse Judecăţii ju- 





Comandamentul 


Incunoştiinţează pe cama- 
razii legionari cari au ce- 


ruţ înscrierea în cadrelo| mi la ti 
acestui corp, că săptămâ.| rea cuvenită. 


Cne sunt corespondenții 


ziarelor sirein-<- 





Am arătat acum câteva zile 
cari sunt agențiile de presă siră- 
ine ai căror corespondenţi din 
România sunt jidani, 

Dăm astăzi mai jos numele ji- 
danilor din țară, cari reprezintă 
presa engleză şi americană la 
noi 

Na este de mirare că avem o 
presă atât de proastă în străi- 
nătate când domnii de mai jos 
o reprezintă: 

1) Koler, jidan dela Dimi- 
nența, — Asociated Presa ol A- 
merica. 















| ar nu intră sub această măsură 


Luptătorii din Corpul Legionar 
Moţa-Marin — fie împrejurarea 
câ! de amenințătoare pentru via- 
ţa întregului Corp — nu îşi vor 
părăsi un camarad rănit sau pri- 


zomer în puterea adversarilor. 
Art. 6. — Luptătorul în Corpul 
Legionar Moţa-Marin trăeşte se- 


ART, 9. — Luptătorul în Corpal 
Legionar Moţa-Marin se bucură pri- 
vindu-şi moartea, 

ART, 10. — In camera 
fiecăruia sub icoană, va 


Condițiile de admitere în Corpul legionar 


ța-Marin este constituit din luptă- 
tori până la vârsta do 30 do ani îm- 
pliniți. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin poate hotărî oxcepţii la 
condiția aceasta, 

Gradele Corpului Legionar Moţu- 


Art. 16. — Condiţiile de admitere 
în Corpul Leglonar Moţa-Marin 
sunt: 

1, Să (il legionar. 

IL Să li propus de un Coman- 
dant Legionar, şi de un Comaniant 
ajutor nau de 2 grade superioare 


riului de onoare, conform 
statutelor, 

Fiecare candidat va pri- 
Încunoștiința- 


prezentând — The New York 
Times, The Daily Telegraph and 
Morning Post 

3) Kover, ungur din jară n- 
tru United Press, Britisch Uni- 
ted Press, 

4) Pearlman, jidan din fară -- 
The Daily Express, 

Luncan, idem — Exchange 
Telegraph Agency, Daily Mail, 
International News Service. 

Cum se Înce că fontă presa 
engleză este dată pe mâna co- 
respondenților jidani? 

nor Comisia permiselor, are 
de gând și anul acesta să acorde 


2) Kovaci, Jidan din țară re- lcarnele cir acestor indivizi? 





fost rechemat 


Ministrul Sovietelor s'a prezentat în 
audiență de plecare 


Suveranul a primit eri în au- | tea sa în România. 


dlență de plecare d. Mihail 


Ostrowskl ministru 
la Bucureşti. 2 
Plenipotânțiarul sovietic plea- 


Mihail Ostrowski a lost pri- 


Sovletelor | mul ministru al Sovietelor acre- 


ditat pe lângă guvernul român. 
Până la numirea noului titu- 


că prin Viena la Moscova unde | lar legația va Îi girață de însăr- 
va da relațiuni despre activita- cinatul de afaceri, 


n —_ _— II ————————— a, 
TIPARUL INSTITUTU LUI DE ARTE GRAFICE :EMINESCU» $, A, STR, ING; ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.20.00 |  Redaotor-responsabili 




















nin, drept, mândru şi cu stăpu- 
nire de sine în vârtejul tuturor 
amenințărilor și primejdiilor, 

EI știe să cântărească ce esto 
veşnic şi ce este trecător, 


In inima luptătorului din Cor.| te 


pul Legionar Moţa-Marin, peste 
orice strigăt al dragostei sale sau 
al iubirei celor cari îl ingrijesc 
și-l alină, răsună triumfător che- 
marea neamului. 

ART. 7. Luptătorul din Cor- 
pul Legionar  Moţa-Marin iu- 
beşte suferința. Sulerința îi în- 
cheagă sufletul, 

Disprefuieşte viața în plăceri, 
în profit lesnicios, la adăpost şi 
în aceia cumințenie care vrea 
să lie impusă de cei străini de 
viitorul de glorie al Românilor, 

ART. 8. — Luptătorul în Cor- 
pul Legionar Moţa-Marin ure 
un fel: Prin sacrificiul anilor 
pe care îi are de trăit şi prin 
sacrilicul vieţii sale, — dacă a- 
re bucuria să merite această 
cinste, — să se apropie pe cât 
poate de sbuciumul chinuitor 
cu care sau învrednicit lonel 


Moţa şi Vasile Marin. 


Atitudinea în faţa morții 


sta scris cuvintele lui lonel 
Moţa; «Şi mavem alt ideal 
decât de a nc hărăzi Dum- 
nezeu fericirea să murim 
sfârtecați şi chinuiţi ven- 


Moţa-Marin 


constrângeri familiare. 

IV. Să poţi declara pe cuvânt de 
onoare că nu al Lăcut în viața ta 
picl un act la amintirea căruia tre- 


capul. 

V. Să [il destoinie și sănătos la 
soflet, la minte şi la trup. 

VI. Să aibă încredere in privirea 
D-iale. Căpitanul sau Comandan- 
tul Corpului Leglonar Moţa-Martn. 

ART, 17. — In temeiul unul ordin 
al Comandantului Corpului Legio- 
nar Moţa-Marin, se va înstilui în 
fiecare garnizoană de Banderă un 
Juriu de omoare compus din lrei 
luptători ai Corpului Legionar Alu- 
ța-Marin. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin numeşte, pe lângă ție 
care juriu de onoare, un acuzator le- 
pionar şi un secretar de şedinţă. 

Acuzalorul legionar este dalor să 
examineze, cu neindurătoare aspri- 
me, viala legionarului candidat, să 
scolocească toate slăbiciunile şi 
scăderile și patimile sale şi dacă 
apare necesar, să cerecteze trecutul 
legionarului candidat chiar în loca 
litățile unde acesta q trăit, 

In lipsa luplătorilor în Cauză și 
în urma concluziilor acuzalorulu 
legionar, acest juriu de onoare, ho- 
țărăşte în prima instanță, prin În 
cheerea scrisă şi semnată, asupra 
admiterei unul luptător în Corpul 
Legionar Mola-Marin. 

Comandantul Corpului Legionar 
Moţa-Marin judecă în a doua În- 
stanță. 

Căpitanul hotărăşte în ultima îin- 
stanță. 

LEGAMANTUL, GRA- 
DELE, UNIFORMA, 
PEDEPSELE 
ANT, 18, — Ceremoula primirii 
noului luptător în CorPul Leglonar 
Moţa-Marin, va avea simplicitate 

și majealate, 

Ceremonia se va (le În alngură- 
tate, ferită de publie, Înir'un loc 
istarle, île într'unn din văile, câm- 
plile sau pe unul din dealurile în- 
grăşate cu oseminte de români ne- 
păsători de moarte, fle la mormân. 
tul unuj erou naţional sau a unul 
ehinait luptător legionar, 

Aceanii sărbălonre se ya celebra 
având conollința indrepială Înspre 
vitejiile si jertfele do sânge siră- 
moşesti, în Prezenţa comandantului 
Danderel şi inturor gradelor Core 
pului Leglonar Moţa-Marin afătoa. 
re în imprejurimi, 

ART, 19. — Candidatul 
luptător va rosti lopămân- 
tul care urmoază: «Şi n'a- 
vom alt idoal docâţ a ne 
hărăzi Dumonezocu forioi.- 
rea să murim sfârtecaţi și 
chinuiţi pentru scânteia de 


Adevăr ca ştim că o avomita 


în noi și pantru a cărol a- 


UL Să nu fit smb apăsarea unor părare — 


bule să cobori privirea si să-ti pleci | J 





tru scântoia do Adovăr co 
ştim o'o avem în noi şi pen 
tru a cărei apărare | =rrim 
la încleştare cu stipâni- 
toarele puteri alo întune- 
ricului pe viață şi po moare 
Da 

Stau gata de moarte. 
ALCATUIREA CORPULUI 

Art, 11, — Corpul legionar Moţa. 
Marin va avea un număr definitiv 
și limitat de 10.033 de luptători şi 
va cuprinde 13 bandere a câte 771 
de oameni fiecare, 

Fiecare banderă va [l sub coman- 
da unul comandant leglonar, 

Art 12, — Siatul Major va cu: 
prinde Comandantul Corpului Le 
glonar Moţa-Marin și 9 luptători. 

ART, 13. — Căpitanul a ales ur- 
miătoarele oraşe şi le-a dat diatine- 
țin de a îi garhizoane a câle unoi 
baadero din Corpul Legionar Moţa 
Marin: 

La Orăştie Bandera I-a; la Cluj 
Bandera Il-a; la Sibiu Bandera 
II-a; la Arad Bandera IV-a; la 
Inşi Bandora V-a; la Neamţ Ban- 
dera Vl-a, la Câmpu-Lung (Buco- 
vina) Bandera VILa; la Cernăuţi 
Bandera VIII-a; la- Chişinău Ban- 
dera IX-a; la Galaţi Bandera X-a; 
ln Bazrgic Bandera Xl-a; la Cra- 
iova Bandera XIl-a; la Bucureşti 
Bandera XIII a. 

ART, 14. — In jurul acestor cen- 
tre, acele localităţi care dau dovadă 
că au o mai mare inimă legionară, 
vor primi în garnizoană o companie 
a Banderei celei mai apropiată, 


Viza 
bă 1 zi 3cs 

oaia ie 
A 11305 ț . 


a în 
tare cu stăpânitoarele pu- 
teri ale întunericului pe 
viaţă şi pe moarte». 
«Stau gata „de, moarte. 


ur», 4 

Art. 20, — In fiecare banderă 
se va [orma o companie de lup- 
tători având înălțimea de circa 
1,50 m 

Art, 21. — Uniforma Corpului 
legionar Moja-Marin va fi aceia 
în care şi-au dat viaja lonel 
Moţa şi Vasile Marin. 

Art. 22. — Comandantul Cor- 
pului Legionar Moţa-Mann este 
numit de Căpitan. Căpitanul îi 
1a jurământul. Dela el primeşte 
instrucțiuni. 

Art, 23. — Celelalte numiri în 
grade, avansări, pedepse, sunt 
hotărite de Comandantul Corpu- 
lui Legionar Moţa-Marin cu a- 
probarea Căpitanului. 

Art. 24. — Pedepsele sunt: 

1, Dojana particulară. 2. pala 
nă în cunoștința Banderei, 3. Do- 
jana în cunoştinţa Corpului Le- 
gionâr Moţa-Marin. 4. Suspenda- 
rea. 5. Eliminarea. 

Art, 25, — Fiecare legionar în 
Corpul Legionar Moţa-Marin va 
da o contribuție lunară în bani 
pentru organizarea serviciilor și 
constituirea unui fond de ajuto- 
rare a luptătorilor răniți, întem- 
nițaţi sau nevoiaşi şi pentru cin- 
stirea și îngrijirea mormintelor 
celor secerați de moarte, 

ART. 26. — Ziua de 13 la- 
nuarie este sărbătoarea 
sfântă a Corpului Legionar 
Moţa-Marin. 


CI IEEE II NEA II ESI 
Catastrotă aviatică 


ISTHES 22 (Rador) — 
Un avion militar dela cen- 
trul Marita gi pred it 
câteva clipe tupă docola- 
re, în urma ierileri 
de »loză, ne) P 

Doi subofițeri, cari for- 
mau echipajul avionului, 
au fost omorâţi, 











Material de război 
pentru China 


HONG KONG, 21 (balcan orlenie). — 
In localitate au fost descărcate peniru 
trupele luj Clang Kali Scok, 18 vapoare 
sosile eu material de război dia Pu- 
ropa. Se menţionează că majoritatea 
aceslor vase suni de najionalilalo en- 
gleză. Ele mu descârcal aproximally 
35 mfi tone munițiuni, aeroplane și 
arma, 


UDA 


Au reavărui sub- 
marineie piralu 
în Mediterană 


LONDRA, 21. (llador). — Agenţia 
cuter anunţă din La Yalette: 

Exhlpajul vaporului englez *Cam- 
mas a anunțat autorităţile din La 
Valctie că a zărit un submarin care 
atacase un distrugător, în apele Me- 
diteranei oceldeniale, 

Mai mult distrugătoare lranceze 
coreelează zona în care Sar li pro- 
dus atacul. 

Această ştire pare să conlirme 
svonurile şi indicaţiile neoficiale 
despre o activitate crescândă a sub- 
marinelor în vestul Mediteranei, 
activitate co s'a desfășurat în cursul 
ultimelor zile. 





24 lanuarie 


O dată de granit, Un popas sărbătoresc şi o piatră de hotar pen- 
tru toate năzuințele noastre de ascensiune în viața popoarelor, Pra. 
murile erau tulburi, Conştiinţa națională trezită în Apus sub forța 
pizlonară a lui 1848, a mijit în preajma acelui an şi 'n Principatele 
românești. Actul Unirii sa putut face numai cu un deceniu mai târ- 
ziu. Bărbaţii luminaţi ai timpului au trecut peste toate piedicile în- 
tinse de neamurile străine şi peste neinţelegerea rătăciților din Blo- 
cul Antiunionist, spa pe 

Gestul spontan al unioniștilor care, printr'o subtilitate proce- 
durală, au consfințit ideea Unirii dintru început, în persoana colo- 
nelului Alexandru lon Cuza, a uimil străinătatea. Protestele au fost 
înăbușite, prin lovitura de pumn a faptului împlinit. Domnul care 
intruchipa nădejdile de mai bine ale celor două mlădițe de fară ro- 
mânească, despărțite de hotarul nedrept al Milcovului, a ştiut să 
ctitorească vremuri noui pentru destinele poporului românesc. Uni- 
rea sa născul din entusiasm şi renunțare la patimi politice. Actul 
acesta de importanță istorică fundamentală, a crescut din vâltoarea 
românismului energetic şi creiator. | 

Unirea s'a născuţ din avalanşa purificatoare şi izbăviloare a 
credințelor de demult. Demult, demult, au fost oameni în țara ro- 
mânească. Neamul a trecut un examen strălucit alunci când s'a ros- 
lit Unirea. Sa 

Cade-se acum, la praznicul zilei de 24 lanuar, să cinstim me. 
moria boerilor moldoveni şi munteni din cele trecute vremuri. 

i numele Domnitorului ctitor de |ară. 

Dar sa născut din suflet vizionar și înțelegere în spirit da 
jerifă. Idealurile cer jertfe şi răstigruri întotdeauna. Fără sacrificii . 
și renunţări la patimile ce sălăşluesc în legea lutului omenesc, n 
există idealuri. 

Unirea sa făcut prin jertfă şi înțelegere. Și nu se poate păstr. 
alifel. 24 lanuar 1935 să fie o aniversare şi un jurământ sub semn 


jertfei. 
BUNA VESTIRE 


Pa 


Pens onarii votului universal 


La inceperea campaniei electorale, — Ge vor foștii electori 


Deşi campania electorală esie 
deschisă de aproape patru zile, 
comisia centrală electorală încă 
n'a terminat judecarea contes- 
tațiilor introduse de opoziție şi 
ca urmare nu a ajuns încă să 
stabilească misiunea punctelor 
electorale. : 

Un principiu de echitate, ar o- 
bliga comisiunea să reglemen- 
teze punctele acestea, egale deo- 
polrivă pentru toate partidele. 
Adică, misiunea unui punct din 
sacul de grăunțe al listei 20, să 
fie spre exemplu, unitatea de 


mentală: un vâri de ac care in- 
țeapă invizibil un sfert de coală 
de hârtie, 

In cazul acesta nu ştim 
dacă actualii pensionari 
ai votului universal, îm- 
pinşi de «imperativele ca- 
tegorice ale naţiei» ca să-şi 
ofere colaborarea actualu= 
lui cabinet, ar mai putea 
să digere satisfacţii, în 
contra partidelor politice, 
prin care altădată au tre- 
cut, cu care s'au ales, 

PANA UNDE... 

Spuneam acum câteva zile, că 


ca 


eva dela Academia Comercială 


























semnele electorale au încetat de, comunale şi județene, şi nu ştii 
multă vreme să mai aibă impor-| câte alegeri parțiale de care a 
țanța de odinioară pentru alegă- fst foviie toate județele ud 
rând. 

Aşa încât, țăranul pe care îl 
atacă pensionarii votului unim 
versal, a căpătat rutina neces 
sară. 

Proba? Voturile anula 
în recentele alegeri, mu 
mai puţine ca oricând, ze 
timp ce participarea la vot 
a corpului electoral. pro- 
centual a fost mai mare că 
în trecut, tg 


pen semnelor electorale 
am  xrotestat rândul treș 
cut, ci pentru vădita intezia 
ție rdolosivă a legiuitoriuty 
Jui, care a dorit să se nască 
în mrsan electorală o coma 
fuzie din care să obţină f9- 








loase pentru sine. “ 
D. D. R. IOANIŢESCU Evident că nu le va ob- 
ține. 4 


18 ani, în care generațiile ne- 
ştiutoare de carte au coborit pe 
Jumătate la veşnica odihnă. A- 
poi de atunci și până astăzi s'au 
făcut nu mai puţin de 9 alegeri 
generale, 8 rânduri de alegeri 


Actul acesta în tot ca:ul 
a fost inelegant. 

Alături de cei cari au răspun- 
derea directă și totodată sunt 
parte în procesul dela Comisia 
centrală, sunt vreo doi pensio= 
nari ai votului universal care 
şi-au cam pierdut măsura, 

Na ştim dacă ziarul <Frontula 
esle ecoul acestor naulragiaţi 
politici, dar ar îi bine ca mat 











O consifătuire 


Primm cu rugămintea de a publica, 
un nou comunicat al Asociaţiei Stu- 
denților Academiei Comerciale: 

Greva dela Academia Comer- 
cială continuă. In zece zile de 
grevă nimeni nu s'a prezentat 
la cursuri, 

Cu Invoirea conducerii Academiei de 
Comerţ va avea loc o conslătulre a 


studenților Academiei de Comerţ în 
sala mare a Căminului Nr, i de lâa 
gă Academie, Duminică 23 lanuarie 
1958, orele 5 p.m 

Toţi studenții sunt rugați să parti 
eipe la această consfătuire, la care 
vor participa şi domnii profesori, 

Preşedinte, MIRCEA GOGA 





China de Nord va îi organizată 


după modelul statului Manciuko 


SHANGHAI, 21 (Balcan Ori- 
ente). — Primul ministru al Ja- 
poniei, prințul Konoe, într'o de- 
clarație făcută unul grup de zia- 
pişti europeni, a admis că Chino 
de Nord va fi organizată politi- 
ceşte după modelul statului Man- 


ciuku, 

„Aceasta nu Însemnează ca eco- 
nomiceşte China de Nord va avea 
un regim care să nu Ingădue ex- 
pensiunea economică n altor pu- 
teri 

„Dimpotrivă, va fi favoriza!ă a- 
tunci şi de capitaluri strâlne, lar 


PR RE n E E E 7 IE 2 0 


in caz de război, Anglia va 
bloca G braltaru!, Suezul şi Dardane e 2 


e, întrucât flo- 
engleză va proceda la 
blocaroa Gibraltarului, 


| 4 


Suozului și Dartaneololor. 

Prosa lta iană, afară de 
ziarul aLavoro» a trecut cu 
vederea acoastă informa- 
ție. Răspunsul însă pe ca- 
ro-l dă ziarul citat esto ca- 
tomorio 1 «Dacă comunica- 
țiile italiene vor fi blaca- 
te, nioi cele englezeşti nu 
vor rămdine libere. 





drepturile şi interesele ţărilor In- 
teresale în China vor fi integral 
respectale”, 


înainte de a îmbrățişa problema 
votului universal,  confratela 
nostru, să caute în propria-i co= 
lecție cu o lună în urmă. 

Pe vremea aceia uimpee 
rativele cateaorice ale mo. 
mentului» erau pentru 
partidul liberal, Cu două 
e în urmă, împotriva 
ui, 

Acum în contra tut 
foştilor asociaţi politici, 

Mâine cine mai ştie, îm- 
potriva cui, 

In definitiv, noi încă nu 
ştim cam ce vor domnii a. 
ceştia cari protestează as= 
tăzi în contra ziectorniului, 

Vor dictatură ? 

Apoi cu pensionari poli. 
tici aceasta este imposibil. 


STILEX 


Noni poziţii cucerite de naţiona- 
liştii spanioli pe îrontul Teruel 


SALAMANCA 22 (Nador 
— Corespondentul Agenţii. 
ei DNE transmite: 

Pe frontul Teruel, na- 
ționaliştii au cucerit nu- 
meroase pociţii republica- 
ne, după ce au trecut râul 
Alfambra, Cutoată hotări. 
rea lor, republicanii nu au 
putut să împiedice trece- 
rea rdulul, 

Intre Muleton şi Teruel 
naţlonaliştii au ocupat mai 
multe forme în cari se af- 
lau cuiburi de mitraliere 
vepublicano, 

In sectorul Losilla a fost 
respins un contraatac re- 
publican. Prizonierii ro- 
publicani declară că în li- 





nia a doua republicană au | to 400 de 


V, Olaniuc-Sterz 


fost  imstalate mitraliere 
pentru a sili pe soldaţii din 
primele linii să lupte pâna 
la moarte, 


E d 
SALAMANCA 22 (Rador 
Corespondentul Agenţie 


d avas transmite următo. 
ul comunicat naţionalist 
Po frontul Teruel, truga 
le naţionaliste au procedat 
In cursul zilei de eri la reo 
tificarea primelor linii, E. 
le au ocupat mai multe 
tranşee republicane, după 
ce au inirânt rezistența 
republicanilor, cauzându. 
el şi mari pierderi, 
Naţionaliștii au făcut Dea 


prizonieri, 4