Buna Vestire anul II, nr. 257, 9 ian. 1938

ANUL Il. No. 257 


Bun 


: : Director ; 
DRAGOŞ PROTOPOPESȘCU 


Redacti 


de RADU GYR 


Instârşit, cortina a căzut peste ultimul act al farsei liberale. La coş, 
de-acum, cu laringele sonor al d-lui Guţă —magnificenzius; la coş cu 
toţi budurăştii, bejanii şi franasovicii rataţi; la coş cu candorile bucă- 
late de bebt-cadum ale heruvicului obez basarabean, rotofeicul Vania In- 
tuleţ... Vin moliile cafenii şi ciuruese toate costumele colorate de carna- 
val ale partidului cu deces ridicul şi absolut, 

Molozul statuilor, spoite pe dinafară cu poleială ieftină, se macină 
sgrunţuros şi jilav. 

Cenuşe şi funingine, — iată ce rămâne pe urmele gradilocvenţei, 
culezanţei şi panglicărismelor liberale. 

Condeiul nostru, la peniţa căruia atârnau, până ieri, lacăte şi zăvoa- 
re, prinde, astăzi, în vârtul lui, caricatura liberală şi o răstoarnă pu 
hârtie. Şi, în acelaş timp, lângă figurinele groteşti, se aprind cuvinte de 
foc şi de urzică pentru toate alacerismele, fără-de-legile şi nemerniciile 
domniilor «granguri» liberali semănaţi, din belşug, pe solul tolerant al 
judeţelor noastre. 

Să luăm, de pildă, judeţul Vâlcea, al cărui tărâm năpăstuit de către 
politicianism l-am sărutat, totdeauna, pe durerile şi rânile lui, şim nu- 
mele căruia am isbuenit cu praştii şi cu hangere oridecâte ori hiena li- 
berală, în complicitate cu şacalul judaic, se arăta mai odioasă, mai 
flămândă, 

Vâlcea a tost «cetatea» liberalismului, până acum patru ani. De pa- 
ru ani încoace, «cetatea» a intrat în agonie. O agonie jalnică şi penibi- 
li. Curând de tot, a fost să se vadă că zidurile ei erau de mucava şi de 
toiță..: 

lar peste starea asta de comă prelungă şi înduioşetoare, se încăpă- 
ţinau să sfideze, agresive şi amuzante, făpturile, plămâdite din coca 
celui mai sordid politicianism, ale celor trei beneficiari ai statuei din 
Râmnicu-Vâlcea. Gogu, Tică şi Mahane. Da, Gogu, Tică şi Mahane, mi- 
cii satrapi, de dureroasă caricatură, ai Vâlcii... Gogu, Tică şi Mahane, 
— hibrid amestece de comic, ostilitate şi rapacitate... Iluştri reprezentanți 
ai liberalismului periferic, cu substanță caragialească şi cu valoare de 
îrescă de moravuri democratice provinciale, ă 

Ani de-a rândul, micii funcţionari de percepţie, bieţii poliţai — a- 
menințaţi de-a îi svârliţi, dintr'un capriciu, la Ismail sau întrun fund 
de Maramureş jidovit, — pensionarii necăjiţi şi mahalalele terorizate, 
de spectrul fiscului şi-al domnului primar, nu şopteau din vârtul bu- 
zelor ţuguiate de misterioasă spaimă, decât numele celor trei coşmare. 
Gogu, Tică și Mahane. Trei nume de panică, în faţa cărora spinările 
amăriţilor soartei se încovoiau până la pământ, Trei nume, în faţa că- 
rora anexele partidiste se gudurau gelatinos, cu dulci guiţături adula= 
torii, iar fartuzele sulemenite suspinau galeş a alviţă şi a portofel. 

lată-i: Gogu, burduhos şi mediocru, gâfâind a orgoliu şi a cupidi- 
„tate, Deputat», numai prin diurnă, şi complice al' societăţii judeo-ma- 
-ghiare «<Carpatina», Monstruoasa caracatiţă jidovescă a lui Groedel, su- 
gând prin zeci de ventuze sângele moşnenilor de pe valea Lotrului, şi-a 
găsit un aliat de preţ în rapacele şi abjectul Gogu. 

Alături de celălalt mare abject şi afacerist liberal — faimosul Tan- 
cred, — Gogul Vâleii a asistat, plescăind din buze, la toată neumana ex= 
'ploatare a munţilor Vâlcii, din care s'a ghifutit la rându-i... Dacă starea 
de iobăgie a țărănimii de pe Lotru nu la impresionat nicicând şi dacă 
a privit surâzător oleaginos spre «operaţiile» spionilor judeo-maghiari 
ai «Carpatinei», — în schimb, în anul 1934, cerea sbierând şi agitând 
bastonul electoral întemnițarea tineretului studenţese naţionalist carg 
participa la congresul din Râmnic... 

Tică, zis şi «primarele», avocăţel mărunt şi font de târg provincial, 
a fost, tot timpul, nervosul Farfuridi al Vâlcii. Teroarea copiştilor de la 
primărie și «inamicul» naţionalismului legionar, d. Tică a explodat, în 
cele din urmă, prin capsa inteligenţii sale încât a răsunat tot Râmnicul: 
împreună cu un alt prost, tot de la primărie, inteligentul Tică mi-a... 
contestat candidatura, în recentele alegeri, fiindcă — după ilustra sa opi- 
ni — nu aveam ce căuta în «fieful» d-sale!... 

In sfârşit, rânced şi pachidermic, gloriosul Mahane închee acest 
«beau trio de baudets» — vorba fabulistului La Fontaine. Prefect, de- 
puiat, senator şi manipulator de bănci liberale, Mahane — piteeantro- 
pus a fost, ani de zile, eunucul de casă al unui personagiu politie dispă- 
rut, și mandarinul tumetiat al Vâlcii. Ani de zile, nimic nu sa clintiţ 
în Vâlcea fără gestul unsuros şi bulgăresc al lui Mahane. Dacă nu gui- 
ţăia solemn d. mandarin Mahane, niei elevii nu promovau clasele, nici 
profesorii nu intrau în Râmnic, nici studenţii nu căpătau voe să vină 
în vacanță, nici tribunalul să se pronunţe în procese şi nici negustorii sa 
salute pe altcineva decât «partidu». 

Cu un ochi savurând, prin slana pleoapei, ovalurile muzicale ale ju- 
nelor atfrodite solicitatoare de «burse» liberale, iar cu celălalt clipocind 
leneş spre lirica cu «of» şi «ah» a d-lui Budurăscu — fost poet romantic, 
fosi subsecretar de stat, fost om politic, fost... — splendidul exemplar 


(Continuarea în pag. 3-a) 


Statul şi copiii 


Stăinătatea occidentală acordă un 
deosebit interes copiilor. Autorităţi 
special instituite veghează asupra 
lor, îndrumândht-i pe o linie de să- 
nătate morală şi fizică, care se cu- 
vine relevată. 


In special Italia şi Germania — 
deci state totalitare — şi-au îndrep- 
tat toată atenţia asupra celor, cari, 
mâine, tor fi la rându-le ostaşi în- 
tru apărarea patriei. 

La noi, lucrurile se petrec ali/el. 
Copiii sunt lăsaţi în voia  soarlei, 
MWaveţi decât să priviţi străzile 
Bucureştilor, pe cari mișună copii 
ai nimănui, amenințați de  toame, 

“ger şi cea mai teribilă promiscui 
tate. Statul se disinteresează de ei, 
— şi, astfel, mii de elemente, cari 
ar putea aduce la maturitate mari 
servicii patriei, se sting mâncaţi de 
oftică şi alte maladii sociale 

Un reportaj apărut zilele trecute 
întrun ziar din Capitală, vorbeşte 
de «locatarii» unui ospiciu ge izo- 
lare a alienaţilor minlali. Intre ei, 
un copil bolnav de paralizie infan- 
Wlă. Conducătorii ospiciului, fiind 
întrebaţi ce caută acest copil între 
bolnavii mintali, nau ştiut să răs- 
pundă decât că nenorocilul le [use 
ge trimis fără nici o explicație dela 
Bucureşti. 

Iată, deci, încă una din dovezile 


menite să arate că Stalului nosiru 


nu-i pasă de copiii nici măcar cât 

de trupa d-lui C. Tănase. 
Invăţământul primar se face, de 

multe ori, în clase insalubre, în cari 


sar îmbolnăvi chiar oamenii ma. 
turi 

Medicina preventivă nu e luată 
în considerare. 

Populaţia  sărmană, care w'are 


cum să-şi crească în bune condiţii 
odraslele, are drepiul la alt iraia- 
ment decât actualul pentru copiii ei. 

Căci: să nu uilăm că fiecare co 
pil de azi e oşteanul de mâne, în 
ale cărui brațe va sta apărarea 
neamului românesc, 

Neglijarea materialului uman e o 
mare eroare. Când se găsese bani 
pentru. atâtea inutilităţi, Statul ar 
pulea să destineze educaţiei copilu= 
lui un capitol în buget, 

Suntem un popor tânăr şi nu ne 
putem permite luxul să-i lăsăm pe 
copii în prada morții, numai pen: 
trucă domnii cei mari se ocupă de 
cu totul alle chestii decât educarea 
fizică şi morală a viitoarelor cadre 
de: Stat. = 

Avem o mulţime de comisii şi pia- 
ra comisii, foarte bine retribuite; 
dar nici unul din membrii lor nu 
aud strigătul: 

— Mi-i foame! 

Aulomobilele 
şite,., 


sunt Line căplu- 


i 
lon Băleanu 


5 pagini 3 lei 


VEST 


ZI4N LIDEN DE LYDIA SI DOCTIINA DONANEAICA 


Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


TELEFOANE | 


Administraţia . „+ + e 4.85.82 


Am trăit odată o scenă sgutuitoare, Din gara «Domnița Elena» a Timi. 


şoarei, pleca un tren spre Banatul iugoslav. Românii de acolo veniseră pentru 
câteva zile în ţară, cu prilejul concursului de coruri şi fanfare. 
Au fost primiţi rău. Rău de tot. 
Dacă nu mă'nşel, nu li s'a dat nici loc de dormit. 
Când au simţit sub picioare pământul românesc, o singură ruyă au avut, 


A rostit-o unul dintre ei: 


«Doamne, fă-mă stană de piutră, să nu mai pot pleca de-aci», 
lar când a venit ceasul plecării cu toate neînțelegerile noastre, ei nu 


Si-au uitat rugăciunea, 


Mai înalt, mai frumos, neînțeles de adânc, a fost cântecul lor de plecare. 
0 pădure de braţe întinse, la toate ferestrele vagoanelor, şi apoi, cotropitor, 
odată cu urnirea trenului, a răsunat un cântec: 


«Ştefan Vodă al 


Moldovei»... 


De unde l-au învăţat ? Cine le-a trimis vraja cântecului? Cum de s'au în- 
tâlnit cu bătaia ceasurilor noui? 
Oamenii, desigur, nu le-au trimis vestea, Oficialitatea? Nu e nevoie de 
răspuns, Atunci? Voia lui eireezatea Piz trece peste hutărîrea oamenilor şi 


peste putinţa noastră de înţelegere. 


a dus cântecul pe unda brazdelor româ- 


meşti sau Sa Scris în bătaia de vânt odată cu jalea vremurilor. 
Minunea s'a întâmplat în tot cazul. 
Aceiaşi minune care vorbeşte în scrisoarea unui ţăran din Vlaicovăţul 


Banatului iugoslav: 


«Dragi camarazi legionari, cari vă jertfiți cu drag tinereţea pentru mântuirea Nea- 
mului românesc, cu onoare vă aduc la cunoștință, că aceu stă scrisoare v'o trimite un frate 
al D-voastră, legionar cu sufletul, sortit să trăiască în străini. Vă scriu dela coarnele 
plugului, deci să mă ier taţi că nu ştiu scria corect, şi vă rog să o primiți cu drag această 
scrisoare, căci nu e scris oare ci sufletul meu îndurerat. Eu sunt părtaş la toate suferin- 
țele îndurate de D-voastră şi la toate bucuriile (acestea cam rari). O, câte zile şi câte 
nopți sbuciumate am avut la toate loviturile grele, date Legiunei de păcătoşi politiciani 


Români». 
In restul răvaşului, 


lugoslavia ne roagă să nu-i dăm la iveală numele. 
Wu comentăm scrisoarea 


să înţeleagă. Ar fi inutil, 


între alte mărturisiri limp ezi ca lacrima, fratele din 


plugarului. Nici nu căutăm să-i facem pe alţii 


Cine ma priceput minunea aceasta, care uruie munţii şi sparge grani- 
ţele, ma înţeles şi ma auzi î, desigur, cum bate inima pământului românesc cea 
de-a douăsprezecea bătaie, — adică ultimul ceas de lume veche şi întâia oră 
din veacul mântuirii, — pe care şi surzii trebue să o audă. 

Nici prigonitorii, nici mincinoşii, nici fariseii nu mai pot să-i înăbuşeas- 
că, astăzi, glasul de peste voile pământenilor, 


TERUEL-ORAŞUL_T 


VALERIU CARDU 


Comune urbane 


Direcţia, Redacţia . , . 484.34 


ABSOnsuAm 
1 an Lei 709 


6 luni > 350 
3 luni > 175 


Crucea purtată de către 
boviţei 


Duminică 9 ianuarie 1938 


EATE; | n 
dan Lei 500 
Comune rurale | 6 luni > 250 
5 luni > 125 


BOBO EAZ 


preoţi către cheiul Dâm- 


Peisaj ; 


AURULUI - LEGENDAR 


| 
aș 
Li 


O schiţare geografică. Câteva date istorice. Pitorescul 
Terueluiui. Monumentele de artă 


TERUEL. —  Străvechiul oraş 
iberie; puternica cetate indepen- 
dentă; aliată a lui Anibal contra 
lui Scipio Africanul: punct de por- 
nire contra cotropirii arabe; tea- 
tru de răsboiu în luptele intestine 
al Spaniei; ghimpe înfipt în ini- 
ma comuniştilor; tentaţie şi dezas- 
tru ventru hoardele marxiste. 

Cine a urmărit hărţile frontului 
spaniol publicate de ziarele  noas- 
tre, a putut observa curiozitatea 
acelui unghiu ascuţit pe care îron- 
tu] naţionalist îl forma printro li- 
nie pornind din dreptul Madridului 
şi o alta care cobora dinspre Bur- 
gos şi care se întâlneau la 400 de 
kilometri spre răsăriţ sub forma u- 
nei săgeți amenințătoare drept în 
inima teritoriului ocupat de comu- 
nişti abia la vreo 6-7 poşti de Va- 
lencia. 4 

Curiozitatea constă mai ales în 
faptul că acest unghiu rămăsese 
nemodificat dela începutul  răsbo- 
iului şi nu se putea înțelege de ce 
comuniştii nu porneau o acţiune 
pentru  retezarea vârtului acestui 
ghimpe care le stătea ca o suliță în 
coastă, 

“E drept că nu se putea înţelege nici 
inactivitatea naționaliștilor în a- 
cest sector, când o sforţare cât de 
mică, i-ar fi făcut să ajunză la 
mare — tăind în două hidra comu- 
mstă, — separând Valencia şi Ma- 
dridul de Barcelona şi Sdrobindu le 
apoi pe fiecare în parte. 

Comuniştii nau îndrăsnit să re- 
teze ghimpele, fiindcă ghimpele în- 
țeapă. lar când au îndrăsnit să-l 
reteze, au fost înţepaţi atât de tare, 
încât înţepătura le va fi fatală. 

Naţionaliștii n'au împins frontul 
spre răsărit, fiindcă ar fi fost ris- 
cată o asemenea. manevră. atâta 
timp cât aveau şi ei în spate pri- 
poarele pline de  seaeţi din Astu- 
rii. Şi poate nici atunci când coas- 
tele cantabrice au fost curățate de 
bandele de dinamitarzi,. nar fi 
pornit ofensiva tocmai prin Teruel. 
De vreme ce însă — marxiştii au 
ridicat sabia aici, este posibil că 
tocmai pe aici sabia să se întoarcă 
contra lor, 

Teruelul, orășel de munte de nu- 
mai 12.000 de locuitori, nu era “prin 
sine însuși o pradă de cine ştie ce 
valoare, care să fi ațâlat moftele 
doardelor comuniste. Cu alât mai 
mult cu cât aşezarea lui geografică, 
într'ain ţinut brăzdat de numeroase 


şiruri de munţi şi pe un platou la 
care ascensiunea era foarte grea, 
trebuia să amintească cotropitorilor 
de Alcazarul din Toledo în faţa că- 
ruia au lăsat nu de mult mii de 
stârvuri. 

Gloatele flămânde însă aveau ne: 
voie de hambarele de pe plaiuriie 
irigate ale Teruelului, iar formida: 
bilele furnale dela Sagunto aveau 
nevoie de minereurile provinciei 


Apaductul 


Teruel, după ce prin căderea ulti- 
melor provincii miniere din Astu- 
vii, ajunseseră să nu mai aibă ma- 
terii prime, 

Asa se face că după o pregălire 


minuțioasă care a surprins chiar şi | 


comandamentul naţionalist,  hoar- 
dele moscovite au pornit la atac cu 
o armată atât de mumeroasă, cum 
mau mai folosit până acum în nici 
una din bătăliile date. 

Țeruelul însă, care străjuia în- 
treaga vale a fluviului Turia sau 
Gundalaviar după numele arab, & 
resistat eroic. In sufletul garnizoa 
nei din Teruel s'au deşteptal wiriu 
țile ancestrale de pe vremea  stră- 
moşilor lor Iberi şi de pe vremea 
luptelor dintre Anibal și Scipio 
Africanul, şi înconjurată de  toale 
părțile de năvălitori, s'a închis în 
seminarul care mai slujise și în al 
te secole drept fortăreață şi au ţi- 
nut pe loc inamicul, hotărîtă să 
moară până la unul, decât să predea 
celntea 

Telegramele ne-au detaliat în a 
mănunte cum a decurs enopeia Ta. 


ruelului. Nu mai repetăm  Taptele. 
Sunt prea recente în mintea citila- 
rilor, Vom face, însă, o scurtă dare 
de seamă istorico-geograțico-politi» 
că asupra provinciei şi oraşului Te. 
ryel, întrucât la noi nu s'a ivit pâ- 
nă azi ocazia de a se vorbi say scrie 
și deci credem că facem um serviciu 
cititorilor. 
SCHIŢARE GEOGRAFICA 

Faţă de Madrid, care se găseşte 
aproape exact în centrul geome- 
trie al Spaniei, Teruelul se află pe 
aceeaşi paralelă la circa 300 km. 
spre răsărit şi la numai 100 km, în 
linie dreaptă de coastele Meditera- 
nei. 

Provincia Terue] se mărginește 
la Vest şi la Nord cu provinciile 
Tarragona, Castellon, Valencia şi 


Cuenca aflate încă în mâinile co- 
muniştilor, 

Dealungul şi  dealatul, provincia 
este brăzdată de numeroase şiruri 
de munţi din care mai importante 
sunț: Sierra de Albaracin la Vest, 
Fierra de Cucalon la Nord şi Sier- 
ra de Javalambre la Est. Din 
munţii 'Teruelului  isvorăse nume 
voase cursuri de apă care coboară 
spre toate punctele cardinale, ali- 
mentând fluviile cele mai mariale 
peninsulei. "Turia sau Guadalavia- 
rul, care curge chiar pe lânză ca- 
pitala provinciei, şi varsă apele, 
azi roşii de sânge comunisti, chiar 
lângă Valencia marxistă, Este aci 
o pedeapsă dumnezeiască ce face 
ea acei cari au ridicat sabia con- 
tra creştinismului chiar în zilelo 


când s'a născut Mântuitorul, să se 
înapoieze de unde au pornit, cu ar- 
mele frânte, cu capul plecat şi cu 
trupurile strivite de sloiurile de 
ghiaţă. 

Populaţia provinciei este din 
cele mai rare. Capitala abia are 
12.000 de locuitori, Alcaniz 900 şi 
Albalate de Arzobispe 5000. 

Căile de comunicaţie sunt puţia 
ne. Mai importante sunt: calea fe- 
rată normală ce coboară dela Bare 
gos Prin Calatayud şi Teruel şi 
care duce la Sagunio şi Valencia, 
o şosea de categoria 2-a pe acelaş 
parcurs şi o şosea de categoria în- 
tâia care leagă Madridul cu Le 
ruelul (302 km.). O eale ferată în- 
gustă deservea mai multe mine de 
fier şi cărbuni, . 


Câteva date istorice 


Origina oraşului Teruel rrebuie 
căutată pe vremea Iberilor, dat fi- 
indcă pe timpul invaziei Cartagi- 
nezilor şi apoi a Romanilor, Tur- 
ba (enm se numea pe atunci) era 
nu numai un oraş important, dar 
şi capitala unui ţinut destul de 
prosper. — 

Vecinii  Turolensilor erau Sa- 
guntinii, popor bogat şi înaintat, 
aliat cu Roma şi cari adăpostiţi in 
puternicile fortificaţii ale cetăţii 
Sagunto şi având un desvoltat spi- 


rit răsboinie, pătrunseră în ţinutul! 
anexară o mare parte | 


Turbei şi 


din el. Această uzurpare dădu loc 
la numeroase lupte cari durară 
timp îndelungat şi de pe urma că- 
rora suferiră mult ambele cetăţi: 
Fiindcă se ştie că una din raţiuni 
le pentru care Anibal a dat atacul 
său la Sagunto a fost chiar rivali- 
tatea amintită, iar Romanii ia 
rândul lor, învingând pe Cartagi- 
nezi, au pedepsit crunt cetatea Tur 
bei, amică a lui Anibal. Oraşul fu 
distrus din temelii, locuitorii fură 
vânduți ca Sclavi, iar satele piă- 
bră de atunci tribut Saguntinilor, 

Mai târziu aliaţi cu Cartaginezii, 


Turnul Salvator 


'Torolenzii îşi reclădiră cetaten, o 
populară şi o fortificară din nou. 
(Unii însă afirmă că Maurii au 
fost aceia cari au ridicat. zidurile 
peste ruinele vechi, dând oraşului 
şi noul nume de Teruel, fiindeă gă- 
siseră printre dărămături un taur 
de bronz care împreună cu o stea 
po fond roşu fu adoptat ca em- 
blemă a cetăţii). 

In primele timpuri ale domina- 
ţiunii arabe, celebrul Ben 7Zeyad 
Tarik, locţiitorul lui Muza, urcând 
spre Nord în căutarea izvoarelor 
Tagului, ajunse la Turba pe care o 
transformă în fortăreață arabă, 
situaţie în care rămase până la 
anul 1171 când fu cucerită di Al: 
fonso II, care apoi a restaurat-o şi 
a populat-o. = 

Poziţia avantajoasă pe care 0 0: 
cupă, — a făcut ca Teruelul să ca- 
pete o mare importanţă,  exergi- 
tând multă influenţă în luptele cu 
Arabii cari dominau aproape în: 
treg regatul Valenciei, 

In sec, XII, XIII, şi XIV istoria 
oraşului Teruel este plină de re- 
voluţii şi de lupte între familiile 
nobile, iar în sec. XV în special în: 
tre casele de Aragon şi Castilia, 

Stabilindu-se Inchiziția, Teruelul 
Sa opus acceptării judecătorilor 
inchizitoriali — ţinându-i închişi 
un an întreg la Cella până la 7 Ia- 
ruarie 1486 când oraşul fu silit să-i 
accepte şi când mulţi locuitori fu- 
ră arestaţi, torturați şi arşi de vii. 


(Continuare în pag. 2-a), 


e 


” - 


ay. 2-a. Ne. 25? 


TERUEL-ORAȘŞUL 
- AAURULUI - LEGENDAR 


(Continuare din pag. l-a) 


Tot atunci se produce şi epuizarea | sunt obligaţi să treacă la creşti: 


jidanilor din Spania, părăsind Te 
puelul 300 de familii. 


nism, iar ultima moschee se tran 


Mai târziu, la 1502 musulmanii! sformă în biserică. 


Pitorestul Terueluiui. Piețe, monumente 


Văzut din gară, sau de pe podu 
şile ce traversează Turia, oraşul 
Teruel oferă un aspect pitorese şi 
plăcut. Clădirile așezate pe pla- 
nuri diferite şi turnurile în stil 
mudejar 1), formează un spectacol 
Joarte sugestiv. O splendidă scară 
de piatră porneşte chiar din gară 
şi urcă grațios în oraşul cu stradele 
întortochiate, înguste, unele din ele 
Joarte înclinate, multe păstrând în 
teresanie vestigii medievale alături 
de modificări necesitate de exigen= 
țele moderne, 

Aproape de vechiul ghetto -unde 
se păslrează şi azi Caca del Judio 
(casa ovreiului), întâlneşti Plaza de 
la Juderia de un arhaism evocator. 
Oraşul are încă 15 alte pieţe şi din 
ele cea mai interesantă este Plaza 
del Mercado de formă triunghiula- 
ră, cu portici de jur-împrejur, iar 
în centru cu o frumoasă fânlână 
cu o columnă care serveşte de soclu 
legendarului taur de bronz. 

Oraşul are trei promenade mari: 
una la Nord unde se face  bâlciul 
din Maiu, alta în mijlocul orașului 
numită Glorieta, iar a treia la sud, 
joarte populată şi de unde coboară 
pitoreasca scară ce dă acces în ce 
tate, 

Pe poalele munţilor din apropie- 

rea imediată se întind numeroase 
vii, fiegare cu căsuţa ei de vară şi 
care oferă aspect foarte plăcut. 
ş Teruelul mai păstrează incă res- 
turi din zidurile medievale şi câte- 
va turnuri dela 1319, Păstrează 
deasemeni aşa numitele Puertas de 
la Traicion (porţile trădării) pe 
care au pătruns prin foc şi sabie 
trupele lui Pedro 1. 

Se mai păstrează de asemeni ar 
curile svelte al apaductului con- 
struit de Vedel în sec. XVI, o con- 
strucţie foarte solidă imitând ce- 
Jebrele apaducte romane. Arcurile 
inferioare servesc de viaduct, cele 
superioare de apaduct. 

——— 

1) Stil care conservând elemente 
ale artei creştine, foloseşte multă 
ornamentaţie arabă. 


Foarte interesante şi bine con- 
servate sunt turnurile Sant-Martin, 
Santa Maria şi del Salvador dela 
începutul sec. XIII, construiie din 
plăci de gresie, cărămidă şi sera- 
mică, 

Catedrala oraşului deasemem - es- 
te foarte interesantă, nu atât prin 
dimensiunile ei cât prin  varieta- 
tea stilurilor în care este constru- 
ită, Poarta. principală este în sti 
roman cu oarecare influenţă mu- 
dejar. Turnul îl are patrat şi 
scund, nu oferă deci severitatea şi 
majestatea pe care le-ar patoa pre- 
tinde istoria. Aceasta din cauza u- 
nei restaurări nefericite ce a sufe- 
rit îu 1685. Cupola o are în stil ogi- 
val, un altar este gotie, altarui cel 
mare este în stil platerese, altele 
sunt în stil baroc. 

Seminarul din 'Teruel este o clă- 
dire de proporţii gigantice, care 
domină întreagă valea Turiei. Inco- 
ronată cu o bogată  ornamentaţie 
barocă, ea este mai de zrubă o 
fortăreață decât un institut reli- 
gios. Nu odată a fost folosită dea- 
lungul timpurilor drept pare mili- 
tar, cazarmă şi închisoare. In lup- 
tele în curs dintre comunişti şi na- 
ţionalişti. seminarul din Teruel a 
fost ceeace a fost Alcazarul din 
Toledo pentru garnizoana naţiona- 
listă. Acolo sau baricadat Turo- 
lenzii până la Sosirea ajutoarelor 
care au despresurat oraşul, 

Celelalte biserici sunt însemnate 
mai mult prin amintirile istorice 
decât prin. arhitectura lor. Cele 
mai vechi sunt San Pedro, Santia- 
go şi El Salvador. In una din ca- 
pelele bisericii San Pedro se păs- 
trează nealterate mumiile ceiebri- 
lor îndrăgostiţi din Teruel, Dona 


Isabel de Segura şi Juan Diego 
Martinez „de Mareilla, 
Ricartio 
n 
1) Un sti spaniol din Sec. AVI, 


combinaţie de clasic şi ogival, 


Le o... 


Joia viitoare (13 Ianuarie) orchestra 
„Filarmonica a Fundațiilor Culturale 
Regale” reia seria concertelor sim- 
fonice dela Ateneu, întreruptă pe 
timpul Sfintelor Sărbători, 

Simionicul din seara de 13 lanua- 
rie va fi condus de maestrul profi. 
Mihail Jora şi va avea ca solistă 
pe reputata pianistă franceză d-na 
Germaine Leroux, care va executa în 
primă audiție concertul tânărului com 
pozitor ceh Bohuslav Martinu. 

D-nele Evantia Costinescu şi Ma- 
ria Moreanu, două distinse şi mult 
apreciate cântărețe, vor da preţiosul 
lor concurs la prima audiție a două 
lieduri” (pe versuri de lon Barbu) 
datorite originalului talent de com- 
pozitor al d-lui Paul Constantinescu. 

Piesa de rezistență a programului 
o formează totuşi simfonia de Jora, 
pe care compozitorul o va conduce 
de astă dată personal. Prima ei au- 
diţie a avut loc în Noembrie 1937, 
sub conducerea maestrului Enescu. 

Biletele la Librăria Fundațiilor Re- 
gale (Piaţa Palatului). 


Concertul Richard 
Staab 


Vineri, 7 Ianuarie 1938, va avea 
loc în sala «Dalles», concertul cele- 
brului pianist german Richard 
Staab. 

Director musical al Radio-Muen- 
Chen şi perfect cunoscut după con: 
certele date cu mare succes pe sce- 
mele sirăine, este considerat azi, «a 
unul din cei maj buni pianiști ai 
Germaniei, 

Prumusejea şi variația progra- 
ului pe care îl va executa în fața 
publicului Bucureştean, va avea 
Suovesul scontat, 


instrument de educație, graţie 


Teatrul Ligii Culturale 


Astăzi în matineu şi seara C'opo- 
țelul de alarmă. 


Vineri 14 Ianuarie, are loc pre- 
miera capodoperii literaturii ger- 
mane Hoţii de Schiller, cu D. Gri: 
zoriu dela Teatrul Naţional, D. Si- 
reteanu, ]. Dordea, Toma Dimitriu, 
1. Foeşeneanu, P. Dimitriu, Gh. 
Damian, ete. şi Carmen Tăutu. 

Direcţia de scenă: lon Sahighian, 
decorurile Traian Cornescu. 

In repetiţie: Hamlet cu maesrul 
lon Manoleseu. 


Dela Te strul Național 


In “seara aceasta se va juca la 
Teatrul Naţional marele succes «Ion 
nl Vădanei» de d. N. Khiriţeseu. 


La studio d-nele Marioara Voicu- 
lescu, Marietta Deculescu, Marie 
ta Sadova, Sylvia Hodoș, d-nii Ion 
Manolescu, Al. Critico, V. Lăzăres- 
cu suni protogoniştii marelui suc- 
ces «<Actrițu de R. Schacht, piesă 
a cărei acțiune se desfăşoară în me- 
diul, alât de aparte, al teatrului. Re- 
nia: d. 4. Soare. 


ESD ZT ZE 0 AREAL] DR ETER 
D. Dimitrie Cuclin 


E tipăreşte în „„Rânduiala” un stu 
diu, din care desprindem: 

„muzica este și o supremă ştiinţă, 
artă şi filozofie, şi un Încompar a 


căruia hi se edifică ființa noastră 
lăuntrică, cu toate valorile țorței 
și sensibilităţii armonic proporțio- 
nate atât în constituire cât și în 
revărsare, în toate împrejurările vie= 
ţii. lar muzica românească, încă o= 
dată deci nu-şi va afla rodirea, viața 
şi mărețu-i rost ce uşor îi se poate 
profeți, decât amplijicându-se, înăl- 
fându-se pe treptele unei aseme- 
nea ştiinți, arte, filozojii, — şi de 
pe culmea acestora revărsându-se 
fermecătoare şi cuceritoare în a» 
dâncurile sufleteşti şi spirituale ale 
tuturor neamurilor”, 


Politic 


anismul împotriva 


Bisericei 
Note introductive pentru înţelegerea „Procesului și 
apărării“ |.P.S.:, Mitropolitului Gurie ai Basarabiei 


Inalt prea Sfinția Sa Mitropoli- 
tul GURIE, a cărui depunere din 
Seaunul arhipăstoresc al  Basara- 
biei a făcut atâta vâlvă anul ire- 
cut, a tipărit într'o carte volumi- 
noasă — de aproape Patru sute de 
pagini — și întitulată «PROCESUL 
ŞI APARAREA MEA», tone lă- 
muririle netesare pătrunderii dede- 
subturilor acestei întunecate  afa- 
ceri. 

Ar fi desigur temerar din pariea 
noastră de a încerca să rezumăm 
aci cuprinsul dens și massiv a! a- 
cestei cărţi. Cu atât mai mult cu 
cât ea nu cuprinde o explicare 10- 
gică lămuritoare, ci o narare mai 
mult istorică sau, mai precis, juri- 
dică şi avocățească a faptelor. 

Din cele expuse însă, un lucru se 
desprinde în mod precis din capul 
locului; că fondul real al procesu- 
lui intentat împotriva 1. P. S. Sa- 
le Mitropolitului GURIE e striel 
politic; că prin urmare prin declan- 
şarea lui nu se urmărea compromi- 
terea şi decapitarea unei persoane 
ci a unei instituții de bază a nea- 
mului: a Sfintei noastre Biserici 
ortodoxe,  educatoarea noastră în 
spirit de jertfă şi de adevăr creştin 
neîntinat. 

Dacă forțamente nu pot fi un re- 
zumal, rândurile acestea vor avea 
misiunea să eonstitue o introducere, 
o îndrumare a cetitorului către jus- 
ta pătrundere a cărţii, care în sta- 
rea de fapt de astăzi, nu va putea fi 
îmțeleasă de cât de specialişti. Căci 
tocmai asupra acestui punct voiam 
să accentuiez: Mulţi dintre noi ne 
pretindem creştini şi în sinea nods 
tră suntem de o netăgăduită bună 
credinţă. Insă în fapt puţini, ex- 
trem, cutremurător de puțini, me- 
rităm să ne numim astfei. Şi aceas- 
ta, pedeoparte, pentru că nu trăim 
adevărurile divine lăsate nouă muş- 
tenire de către Hristos; rânduiala 


fiind să le trăim nu numai în chip 
vag şi abstract, ca profesie de cre- 
dință, ci real şi concret, până în 
cele mai neînsemnate acte ale vie. 
ţii noastre zilnice, Pe dealtă parte, 
pentru că noi nu cunoaștem măcar 
cum ar trebui să se înfățişeze şi să 
funcţioneze așezămintele bisericeşti 
şi întreaga noastră rânduială sociu 
lă, pretinsă creştină, spre a fi strici 
conforme cu duhul Mântuitorului 
care ar trebui să sălăşluiască deo- 
potrivă în noi şi'n aceste aşszămin- 
te şi rânduieli. Necum să luptăm 
pentru îndreptarea şi însănătoşirea 
acelora ce nu funcţionează asifei. 

Acum, că noi nu trăim  adevăru- 
rile evanghelice în toată curăţia şi 
eroica lor rigurozitate, o cam recu- 
noaștem. (Cel puţin atunci când 
anntem sinceri cu noi înşine, ori 
când cerem Preotului, la spoveda- 
vie, absoluţiunea). Insă câți dintre 
nai ne mai dăm seama de rostul 1- 
devărat al Bisericei în viața neamu 
rilor? Câţi dintre noi  presimțim 
măcar ce lupte dramatice se dau in 
chiar clipele acestea în sânul pro- 
priei noastre Biserici naţionale în. 
tre elementele autentic creștine şi 
cele necurate şi apostate? Cine din 
tre moi, în afară de câțiva profesori 
de teologie, mulți și aceia de-i poți 
număra pe degetele umei singure 
mâini, sau gândit să ia apărarea 
celor dintâi şi puţini, împotriva ce- 
lor din urmă, puternici, vicleni, bine 
organizați şi bine înarmaţi? 

Bi bine, o fraţii mei creștini — 
totuşi! — dacă v-aţi pune aceste 
simple întrebări în chip sincer şi 
cinstit, veți ajunge să faceţi consta- 
tarea fioroasă şi pe drept cuvânt 
înspăimântătoare, că cel puţin pâ- 
nă acum câțiva ani nimeni, dar ab- 
solut NIMENI, în acest pretins Stat 
Creștin Wa luat apărarea Biseri- 
cei creştine şi-a slujitorilor ei ade. 
văraţi cu deplină înțelegere, cu de. 


săvârşită curăţie de suflet şi cu un 
eroism împlacabil (tot de esenţă | 


creştină şi acesta)! i 

In lumina acestor consideraţii, 
care e meritul cărţii ce sa tipări! 
întru apărarea 1. P. S. Sale Milro- 
politului GURIE? Tocmai acela de 
aq ne atrage atenția asupra luptei 
dramaiice care se dă în momentul 
acesta în sânul însuşi al Bisericei 
noastre între satanismul  politicia- 
nist, masonice, masonizant şi ateu şi 
între slujitorii martirizoţi ai dreyp- 
tei credinţe. Pentru orice creştin şi 
Român vrednic de acest nume, pen- 
iru orice legionar mai ales, acest 
simplu semnal de alarmă îşi ure 
considerabila lui însemnătale. ti- 
indcă de aci înainte suntem sufici- 
ent de pregătiți ca să deosebim în 
învălmăşeală pe argaţii sinişiri ai 
marelui arhitect al infernului, — ca 
şi pe diverşii înculeți şi  nelreb- 
nici cari îi ocrotese din umbră și 
suficient de puternici ca să-i punem 
la locul lor. Fiindcă un lucru nu 
trebue să-l pierdem din vedere: Bi- 
serica nu se poate regenera decât 
sprijinindu-se pe credincioşii ei sin- 
ceri şi mai ales luptători. După cum 
neamul nu se Poate mântui decât 
sprijinit pe o Biserică  regenerată 
prin luptă. 

Incheind această scurtă și incom- 
pletă introducere, înălțăm tăcută 
rugăciune ca alarma dată de apă- 
rarea 1. P. $. Sale Mitropolitul GU- 
RIE să găsească ecou în sufletele 
cât mai multor Români luminaţi şi 
să-i determine pe aceştia să se imlc- 
reseze mai de aproape de Biserică 
și de marile şi profundele probleme 
cari o agită. Fiindcă se apropie cea- 
sul cel mare al regenerării  Biseri- 
cii ortodoxe române prin credincio- 
şii ei de elită şi al regenerării Nea- 
mului prin oastea legionară pregă- 
tită de duhul cel viu al Bisericii. 


Nicolae Bogdan 


«Vremea» 

aduce in ultimul număr colabo- 
rarea d-lor lon Anestiu, N. C. An- 
gelescu, G. ]. Ghidu, C. A. Donescu, 
N. Davidescu, Arşavir Acterian, 
E. Ionescu, P. Constantinescu, Qe- 
av Şuluţiu, Mircea Eliade, N. 1. 
Matei, Vasile Radu, Neculai Totu 
(o savuroasă nuvelă), Mircea Şte- 
fănescu, R. Rybicezka etc. Ni se a- 
anunța în «Vremea», apariţia unor 
cărţi noui de George Drumur. Liviu 
Rusn si Valeriu Cârdu. 


«Rânduiala» 

“amarazilor iirnest Bernea, D. C. 
Amzăr, 1. Samarineanu şi lon I- 
Ionică va apare în curând cu bo- 
ate „olahorări legionare. 


«iintoiogia poeţiior 

tineri din Bucovina 

care apare în curând, cuprinde 
seriitorii: George Drumur, Teofil 
Lianu,  lulian  Vesper,  Aspazia 
Munte, Cristofor Vitencu, Gh. An- 
tonovici, Ghedeon Coca, E. Ar. Za- 
haria, Vasile |. Posteucă, Neculai 
Roşca ete. Cartea e ilustrată de 
Rudolf Rybiezka. 


«Decembrie» 

Revista «Decembrie»,  eminenta 
publicaţie a d-rului N. Roşu, pu- 
blică în No. 3: N. 1, Herescu (un in. 
teresant articol «Despre seria şi 
seriitor»), Ilarie  Dobridor, Con- 
stantin Stelian, Dr. N. Roşu (ad- 
mirabilul studiu  <Arta şi porno- 
gratia»), Mihail Drumeş, lon Cor- 
nea N.  Ladmiss-Andreescu (îi aş- 
teptam noua carte), Erestia Peretz 
(proză densă, puternică), N. Ro- 
man, Pimen.R. Constantinescu, Ka- 
du Nistor, T. Scarlat, Vena Vol 
bură, Constantin Maican, A. Zigu- 
idi Rudolf, Rybiezka şi alţii. O re- 
vistă vie, condusă frumos, cu rul 
tă artă, 


«Rampa» 

Am Scris şi altădată, în special 
în «Jeonar», despre oficina iudaică 
a lui Scarlat Froda (galiţian), in- 
titulată «Rampa». Tot ce se afir- 
mă ca artă românească, e înjurat 
de scribii semiţi dela «Rampa», ca- 
re îşi continuă cu o strict jido- 
vească obrăznicie apariţia. Aştep- 
tim ca publicul să reacționeze îm- 
potriva <Rampei», care şantajează 
teatrele româneşti (cine nu : piă- 
teşte, e înjurat... Vom reveni, da- 
că ziarul lui Scarlat Froda nu se 
va. astâmpăra. 


IL 


Căciuliţa Roşie 

povestea în pădure cu pitici şi er 
o' fetiță. scrisă în colaborare de 
Radu Gyr şi N. Milcu — regretatui 
poet — a apărut, de curând în edi- 
tura «Cartea Românească». 

Ilustrată de verva pictorului 
Dom. cartea aceasta, de feerie şi 
umor, deschide o lume de zâmbet 
printre ciuperci uriaşe de codru, în 
tovărâşia unui Lup nesăţios, a 
unei Vulpi viclene, a unor pitici 
isteţi şi mucaliţi şi a unei fetițe 
Du mai mare decât o lalea... 


Radu Gyr 
are sub tipar în ed. «Cartea Româ- 
mească volumul de poeme <Cununi 
uscate», 

Cartea, conținând 82: poeme, (170 
Dag) va apare peste 3—4 zile. 


Şerban Bascovici - 

unul dintre cei mai autentici lirici 
din generaţia ce ne precede imediat 
a făcut să apară volumul său de 
versuri «Destăinuiri», 

Mărturisim: aşteptam de mult a- 
ccastă culegere de poeme. Poetul, 
preţuiţ de noi şi drag nouă, care e 
d, Bascovici, ne-o dărueşte însfârşib 
Sunt, aici, poeme de concepţie, cu 
sunet adâne de violoncel. Versul, re 
ținut şi sobru are. totuşi, sunet lim 
pede de cleştar lovit şi poartă ima- 
gina pe umeri ca pe o solemnă hia- 
midă regală. 

Cu sinceră voluptate estetică ne 
vom apropia, într'o cronică viitoa- 
re, de aceste «Destăinuiri», bogate 
în adâncimi şi frumuseji lirice (R. 


G.). 


———— — PR 


Părintele Dionisie 
Udişteanu 
e un adânecitor de brasdă nouă în 
ogoarele Bisericii. Dar un piugar 
sângerând. In cartea sf. sâlu <0O- 
gor înţelenit», strigă durerile bise- 
ricii, ca un tulnie pe înălţimi la 
ceas de mare primejdie. Şi strigă 
iare şi mult. Multe dureri. Din ce- 
le şi mai multe ale Maicei noastre 
de cer, Biserica 


PO Că Si A N ni 8 N O E SN 


SSuUL///// 


«Ogor înţelenit», este un buchet 
de articole reculese din diferite zia- 
re. pe unde în decursul anilor, 
călugărul acesta cu bătrâneşti fru- 
moase  năzuințe, le-a semănat. A- 
proape toate durerile bisericii sunt 
strigate sângerând, sau lovite, du- 
pă caz. 

Şi Sângerând nu zie  converiţio- 
nal: Nu, ferit-a sfântul. Pentrucă 
citind şi ascultând. ecoul trist al 
acestor  strigări, sângerăm şi noi. 
Sângerăm pentrucă ne dăm seama 
că strigările au fost <glas în pus- 
tiu». Şi asta nu din vina autoru- 
lui. Ci din bunăvoința «marilor».. 

'Ţintirea sa, aceasta tocmai a f st: 
i mărturisind sub altă formă, ace- 
leaşi dureri pe care a încercat să le 
oblojască zadarn'e cândva (am spus 
de ce zadarnic), ni le arată cât sunt 
totuşi de actuale... 

Şi le mai spune ca să fie pre- 
zente în «ziua aceia», când vor ve- 
ni îndreptările. Căci părintele Dio- 
nisie este duhovnic în lumile noi. 

EI ştie cine este singurul Doctor 
tămăduitor... 


D. prof. Traian Brăileanu 

publică în „insemnări Soeiologice” 
un limplu sludiu, intitulat „Naş erea 
suiletului”,  Desprindem: 

„Numai cei ce mau înţeles și nu pot 
înţelege punctul nostru de plecare pot 
cădea în astfel de rălăciri mintale, 
Numai moniştii de tot felul pot a- 
junge la această nebunie, crezându-so 
fiecare dla ei, centru a! Universului, 
sau unic subiect, faţă de Universul- 
oblect. Un asifel de monist este în 
teorie totdeauna şi solipsist; peniru 
el. există Unive-sul ca tolaliiale şi în 
alară de Unlvers el ca subiect care 
contemplă Universul. Dar atunci ar 
exista totalitatea și încă ceva — ceea 
ce e 0 contradicție, nemaivorbind de 
faptul că experiența nu ne îngădue să 
vorbim de „Univers” ca obiect per- 
ceptibil. Termenul de Univers e o no: 
țiune de limită şi nu înseamnă decât 
non-Eul faţă de Eu — întrun anumit 
moment concret (Îstoric) al evoluţiei 
Eului. Dar tocmai pe acest Eu îl cău 
tăm şi la el trebue să ne întoarcem 
pentru a-l urmări în fazele desvol- 
tării sale până la despărțirea sa de 
non-Eu în câmpul experienţei senzi- 
bile și pentru a-l surprinde în lre- 
cerea sa spre Îibertate, spre emancl: 
pare de legile cari determină ordinea 
non-Eului,., 


M. Str. 


a 


CALENDAR 


Vineri 7 lanuarie 1938 


ORTODOX : ţ Si. Profet Ion Bo- 
tezătorul. 
CATOLIC ; St. Lucian Episcopul. 


| 


SOARELE : Răsare 7.53, 
16.50, 


apunâ 


| 


cena şi ecranu 


“singur la nevastă 


Cei ce au văzut «Problemă de rezal- 
vat» la Comoedia au ocazia unei com- 
paraţii care nu ne poate bucura, căci 
în «Singur la nevastă> eroul se chamă 
altfel decât Timică, iar eroina altfel 
decât «Lenny Caller». Şi, bine înţeles 
cu mult mai multe resurse artistice 
pentru rolurile din «Der mustergatte», 

Este adevărat că cinematogralul o- 
feră posibilități mai multe pentru di- 
secarea unui text, cari, ajută scontat 
de producători. Insă, cei ce au văzul 
farsa dela Comoedia şi premiera de eri 
a cinematografelor Trianon şi Elysce, 
remarcă superioritatea unui ansamblu 
perfect omogen şi strunit cum 
de un regisor care n'a cerut actorilor 
să cabotineze interpreţii ci, numai să 


Răsboiul chino-japonez a dat ocazia 
scenariştilor să brodeze presupuse con- 
flicte interne cari au perocupat şi con- 
tinuă să fământe China, 

«Monstrul galben> premiera de eri a 
cinematografului ARPA, este şi el un 


produs al fanteziei scenaristului care 
ne prezintă un general — pe nume 
Ling — drept şei al unei bande răs- 


TEATRUL NAŢIONAL: matineu: Oa- 
meni pe un sloi de ghiaţă; seara: Ioa 
al Vădanei. 


Actriţa. | 


Clopolelul de alarmă; seara: Tiuichi= 
giul politician. i 

TEATRUL REGINA MARIA: matinau, 
ora 2 jum.: Stăpâna din La Paz; ora 
6; Gândul: seara: Stăpâna din La Paz. 


O a 


OM 
Regina Maria 


Asoc, Bulandra-Maximilian-Storin 
Tel. 3.98.48 


In fiecare zi la ora 6: 


Vineri 21 Ianuarie 
PREMIERA 


LIBER 


Tel, 546.80 


trebue | 


STUDIO.UL TEATRULUI NAŢIONAL: 


TEATRUL LIGII CULTURALE: matineu 


OAMENI 


cu G. Storin, Tantzi Cocea şi 


Azi Vineri și Duminecă la ora 6 
ULTIME 


TEORIA COCOȘULUI 


respecte textul în care situaţiile de co 
medie sunt hilariante, i 

In linii generale «Singur la nevastă» 
este farsa realizată ca să producă bil« 
nă dispoziţie şi cascade de râs. Cceace 
se întâmplă dela primul până la ulti= 
mul metru de peliculă, regretând că 
acelaş lucru nu am întâlnit şi la <Pro- 
blemă de rezolvat» 


mun CINEMA A:O 


Prezintă marele succes ai stagiunei 


„Domnişoara Doctor“ 
Cel mai bun film de spionaj 


Monstrul galben 


în filantropul şi mult  respectaiul 
Wong. | 

După felul cum a fost realizat, fil- 
mul este o «bandă cinematografică» îa 
care senzaţionalul predomină, iar in- 
triga amoroasă serveşte drept pretext, 
Susţinut de o interpretare în frunte cu 
Inkijinoff şi minus eroina, acest film 
întruneşte suficiente elemente cari fac 
să fie aplaudat de spectatorul de ema- 


vrătite contra oficialităţii, şi dedublat | ţii dure, 


TEATRE 
OPERA ROMANA: Macştrii cântăreţi. | TEATRUL COMEDIA: matineu ora 3; 


Problemă de rezolvat; ora 6; Kontum 
şovka-Palace; seara: Problemă de rea 
zolvat, i ji) 
TEATRUL LIBER: matineu, ora 3: Cqu 
„ loniale; ora 6: Teoria Cocoşului, sed 
ra: Coloniale, A ia! 
TEATRUL MODERN: matiueu: Noâpe 
tea de 13; seara: Crima diu Exxpresul 
Verde. 2 ie alu 
TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR: 
Alhambra Palace, 


25 AOC CR D800 TRE TIB SEET PR DEEE i 7 SEE PP CSA RER TREI STERSE ERE EC 
Teatreie de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU 


Azi matineu la ora 3 şi seara la ora 9 


Kontuşovca- Palace 


de INCREDERE 


In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile 
de azi Vineri şi Duminecă la ora 


2 jum, 


Stăpâna din La Paz 
Gândul 


Mâine matineu ora 2.30 Fraţii Karamazov 


IN ALB 


George Vraca 


E 2 SPECTACOLE 


In fiecare seară şi în matineurile de azi , 
Vineri, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 


COL 


| COMOEDIA 
el, „7 
Problema de rezolvat 
Azi la ora 6: 
Mâine la ora 6; 


secrete 09 Iau ia aaa i 


| Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBR A-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 
Li >] 


Astăseară TEATRUI, 
şi mâine Str. Sărindur 14 
matineu 


- Ă Ca. re 
MoDELA 
ine seară 


Director lonc' Ţăranu 


Crima din 
expresul verde 


CINEMATOGRAFE 


Noaptea de 13... 


ARO: „„Domnişoara doctor”* şi jurnalţ FEMINA: „Burgili-aier”. Regia: Willy 


Fox. 


Forst, 


CAPITOL: Tarantella şi jurnal Eclair. | PALAS BULEVARD: Alaska, jurmal şi 


CARLTON: Aventura din Triest. 


completare. | 


SCALA: Broadway-Melody 1938, jur-| A. R. P. A.: Monstrul galben, jurnal * 


nal Paramount. 

TRIANON: Singur la nevastă şi jurnal 
Paramount. 

SELECT: Nuntă cu repetiţie, 


şi complectare. d) 
ROXY: Tarantella şi jurnal Eclair, | 
CORSO: Goana după aventuri şi ge 

vista Colindeţe.., colindele. ' 4 


SAVOY: Program de varietăţi (music-] DARLY: Prinţ şi cerşetor şi Oameui 


hall). 


REGAL: „Prima Noapte” şi jurnal Pa-| ELYSEE (Str. Doamonei 11): 


ramounut, 


Edi'ura Românească „CUGETAREA“ 
P. C. GEORGESCU.DELAFRAS 


— a lansat zilele acestea romanul de succes — 


F U FRI: U IN A DENSOȘIANUL Et 


al doilea volum din seria „Dealungul unei generaţii“, Desăvârşită geaii 
zare artisțică pusă cu drag în stujba descătuşării româniszauiui, 
“E, pa pi 7 7 SE EI RRIR i SEE 


met a... 


după gratii. =] ji 
: Singur 
la nevastă şi jurnal Paramount. 


Pelerinajul român 


fostivităț; în cinstea pelerinilor români la Roma. 


Telegramele expediate M. S. Regei 


ui impărat Victor 


Emanuel și Ducelui de către d,.prof. M. Manoilescu 


ROMA 7 (Radio Universal) — A- 
genţia Ştefani transmite: 
Preşedintele «Comitetului de acţiu 


tat expoziția revoluției fasciste, ex- 
poziția textilelor naţionale şi expo-= 
ziția augustiună şi a romanității. 


ne pentru universalitatea Romei» a 
oferit astă seară o splendidă recep- 
Tie în onoarea oaspeţilor români, 

Astăzi după amiază senatorul Ma: 
noilescu a pronunţat la Roma un ra- 
dio-discurs ilustrând semnificaţia po 
litică şi morală a cadoului simbolice 
pe care oraşul Roma a vrut să-l fa- 
că poporului român oferindu-i un 
îragment din marmora forului 
Traian, 

Subsecretarm de stat la ministe- 
rul italian de războiu a primit azi 
după amiază pe ofiţerii români cari 
participă la pelerinajul românilor, 
cărora le-a adresat un salut cordial. 
A răspuns generalul Cănciulescu ex 
primând admiraţia pentru armata 
italiană şi încheind alocuţiunea, 
adresând omagii Regelui Impărat, 
Ducelui şi Italiei fasciste. 

ROMA 7 (Rador) — Azi diminea- 
ță a avut loc la Parlament o fastu- 
vasă recepție în onoarea oaspeților 


Astă seară, senatorul Coselschi, 
preşedintele comitetelor de acțiune 
pentru universalitatea Romei, oferă 
pelerinilor români o mare recepție 
la sediul comitetelor, în palatul 
Gaetani. 

Pretutindeni oficialitatea și popu- 
lația Romei întâmpină pe pelerinii 
români cu alenție și cu dragoste. 


VIZITA LA SENAT 

ROMA, 7. (Rador). — Vizitarea 
pelerinilor români continuă să se 
desfăşoare într'o atmosferă da cal- 
dă simpatie. 

Astăzi, oaspeţii români sau îm- 
părţit în mai multe grupuri, care 
au pornit să viziteze: monumentele 
Romei, Neapole şi Capri, Lido, Lit- 
toria şi Sabaudia castelele roma- 
ne, ete, 

Astăseară deputaţii şi senatorii 
români cari participă la pelerinaj 
vor Îi primiţi Ja Senat. 


români, cari, după amiază, au wizi-!  Oaspeţii părăsese Roma, Vineri. 


Telegrameie expediate M. 5. Regoiui impărat 


Victor Emanuel și Ducelui de către 
d. profesor Mihail Manoilescu 


ROMA, ?. (Rador). — AJenţia Şte- 
fani transmile: 

La sfârşitul marei recepții ojerite 
aseară în onoarea oaspeților romă. 
ni de către preşedintele Comitetului 
de acțiune pentru universalitatea 
Romei, următoarele telegrame au 
fost expediate M. S. Regelui Impă- 
at Victor Emanuel şi Ducelui; 
de către d. Mihail Manoiiescu în 
numele pelerinilor români; 

Telegrama către Suveran este re- 
dactată astfel: 


zele ltaliei şi Împăratul Etiopiei 
liberate, pe Şeful unei armate 
de trei ori victorioase şi al unui 
popor puternic şi muncitor, care 
este o garanţie sigură a liber- 
tății în lume». 

In telegrama adresată Ducelui d. 
Manoilescu spune între altele, 

«Reprezentanţii români ai Comile- 
tului de acţiune pentru universali- 
tatea Romei, reuniți la Roma la se- 
diul central al Comitetului, adresea- 


ză Ercelenţei Voastre gândurile lor , 


faptul că şapte membri din consi- 
liul de direcție al Q. A. U. R, fac 
parte din actualul guvern, 

Împreună cu preşedintele C. A, U, 
R. am luat astăseară angajamentul 
solemn de a continua colaborarea 
nostră eficace în cadrul. comitetelor 
noastre, 

Am venit la Roma nu numai 
pentru a cinsti pe marele Impă- 
rat Traian, dar şi pentru a lua 
din această Romă nouă, căreia 
i-ați închinat geniul creator şi 
universal al Excelenței Voastre, 
forța inspiratoare grație căreia 
poporul român şi cel italian să 
fie unite şi în problemele vieţii 
actuale, care se pot rezuma în: 
apărarea civilizației, dreptatea 
socială şi corporativă, pacea în- 
tre popoare și justiția», 


aBUNA VESTIRE» ; 


Hotărârile delegaţiei 
permanente naţional- 
țărăniste 


Delegaţia permanentă a partidului 
păţional-țărănese sa întrunit  Mier- 
curi la Cubul central, sub preşedina- 
ţa d-lui luliu Maniu, 

Sa continua examenul situaţiei po- 
litice, început de comitetul executiv 
Și S'au luat hotăriri în legătură cn 
acțiunea de viitor. 

După amiază, delegaţia permanentă 
a discutaț chestiunile în legătură cu 
cudrele partidului, dând noui însărci. 
nări la conducerea organizaţiilor Ar- 
geş, Vâlcea şi Cernăuţi, 

S'au făcut diferite propuneri în le- 
gătură cu reorganizarea cadrelor din 
Capitală şi s'a insistat asupra nece- 
Sități, organizării mai multor întru. 
uiri în întreaga fară. 


SPERII CI ZEII E SEE 22 AERISRR 
D. Franasovici nu dlmisio- 
nează din partidul libera | 


D. Rieh.rd Franasovici, fos* mi- 
nistru de interne, ne roagă să ară- 
tăm că n'a intenţionat niciodată să- 
şi dea demisia din partidul liberal. 


Serbarea 


> ——0pP eo . ——_——._.— zu 


Scoala naționalismului ture 


Incredere în forța națiunii. Realizări importante 


Unul dintre meritele necontestate 
ale regimului totalitar aplicat în mai 
multe părți ale lumii, deocamdată, 
este de-a pune şcoala la locul pe 
care-l cere însăşi natura ei. Ea nu 
e concepută, ca la noi, cao instituţie 
de-o cultură neegală şi aproxima- 
tivă, de multe ori o povară, mai a= 
desea o preocupare de ordin secun- 
dar, obiect de discuţie electorală la 
anumite ocazii. Ci, ea este nu numai 
un factor de cultură pentru toate ca- 
tegoriile sociale, dar mai mult mij- 
locul de a transforma, cu totul, un 
popor, a-l ridica şi forma pentru o 
misiune istorică, la care este chemat 
în anume ţări, s'o îndeplinească în 
lume, 

Un exemplu strălucit în această 
privință îl dă Turcia lui Ataturk, 
care, întrebuințând în mod raţional 
forțele creatoare ale naturii caută 
— şi reuşeşte — să se alăture 
neamurilor celor mai civilizate ale 
Europei. In cadrul reformelor aduse 
vechiului regim secular al Sultanilor 
se aşează grija specială pentru şcoA- 
lă, ceiace ne arată, mai ales nouă, 


prezentări in care, în mod sugestiv, 
i se arată copilului ceiace datoreşte 
el lui Ataturok şi dece trebuie să-l 


iubească, Astiel, coperta 
tujui ni-l arată stând într'un fo- 
toliu şi având alături o fetiţă, pe 


datoreşte această înlesnire dată po= 
porului turc de-a pătrunde pe poarta 
culturilor şi civilizaţiiilor europena 


altabe- | prin citit. Cine cunoaşte greutăţile 


puse de alfabetul arab, îşi dă seama 
ce binefacere este înlocuirea lui.- 
Sau, iată-l în alță parte, arătând 


e ÎI. 


unui tânăr cum trebuie să scrie în 
acelaş alfabet, vorbind la microfon 
ori arătând tineretului locul Turciei 
pe-o hartă a Europei sau luminat, 
în chip de statuie, de-o ploaie de 
artifioii şi stele căzătoare. E un fe) 
de zeificare a personalităţii marelul 
Ataturk, ax al sentimentelor şi stră 
duinţelor unei generaţii luptătoare şi 
printr'aceasta, constructivă, 

lar se vede pretutindeni e dragon 
ste neţărmurită pentru drapelul ţării, 
semiluna şi steaua albă pe fond roşu, 
Ay-yildiz, simbolul nouei Turcii, 
mai mult decât o iubire — şi în a-« 
ceastă privinţă citez un desemn (clasa 
V, p. 58) cu adevărat impresionant: 
în camera lui de culcare, un copil 
se roagă unei icoane reprezentând 
steagul patriei. Este o trăsătură 
demnă de admirat, dar mai ales da 


cei din străinătate, manualele didar- 
tice. 

Pe ale noastre le cunoaştem, fie 
ca părinţi, fie ca proaspăt trecuţi 


Bobotezi 


în Capitală 


Marea sărbătoare creştinească a 
Bobotezei, a îost prăznuită în Ca- 
pitală şi in toată ţara, cu fastul tra- 
diţional. 

In Capitală, la serbarea Sfinţirei 
apelor a asistat M, S. Regele Carol II, 
membrii guvernului şi toţi demnitarii 
civili şi militari străini şi români. 
După ora 11 soseşte la biserica Zlă- 
tari M. S. Regele Carol II în uni- 
formă de general de cavalerie. 

Este întâmpinat, la coborirea din 
jitooună de d-nii Octavian Goga şi ge- 
neral Antonescu. 

» Serviciul religios a fost oficiat de 
„p. S. Partenie Ciopron, episcopul 
„armatei, care a inlocuit astiel pe 1. 
p. S. S. Miron Cristea, suferind. 
După terminarea serviciului divin 


«In numele celor 1500 de ca- 
marazi veniţi la Roma în peleri- 
kaj de credință şi de iubire şi 
cari reprezintă toate clasele so- 
ciale ale poporului român, sa- 


pline de recunoştinţă şi devotament. s'a format un cortegiu care s'a oprit 
Zilele petrecute la Roma şi în deo-, pe chei, în frunte cu M. S. Regele, ur= 
sebi vizita făcută la Excelenţa mat de d. Octaviane Goga şi P. S$. 
Voastră vor rămâne pe veci întipă- Partenie Ciopron. Crucea este oferită 
vite în inimile noastre, Opera şi cre- M, S. Regelui care o aruncă departe, 


lut în Majestatea Voastră pe Re. 'dința noastră sunt demonstrate de 


în apă. 


Măsuri pentru icitenirca traiului 


Deciziunile consiliului de 


cari nu au nici un temei legal de 
a rămâne în România. O comisiu- 
ne din care face parte miniştrii de 
justiţie şi interne, va cerceta în 
timpul cel mai scurt această pro- 
blemă, urmând să dea soluţii prac- 
tice în cadrul legiuirilor existente. 


IEFTENIREA TRAIULUI 


Sa luat apoi în cercetare proble- 
ma eftenirii articolelor de primă 
necesitate, trebuincioase păturii ţă- 
răneşti. S'a hotărît luarea de mă- 
suri pentru scăderea preţurilor la 
cele dintâi trei articole indispensa- 
bile gospodăriilor dela țară: bum- 
bacul, petrolul şi sarea. Pentru 


Miercuri la ora 6, Sa ţinut, la 
Preşedinţie, un important consiliu 
de miniştri, la care au luat parte 
toţi membrii guvernului, inclusiv 
gubsecretarii de stat. 

Consiliul sa terminat la ora 9 
jumătate seara, când sa dat pre- 
sei următorul comunicat: 

«Consiliul de miniştri sa întru- 
nit astă seară la ora 18, sub preşe- 
dinţia d-lui Octavian Goga, preşe- 
dintele consiliului. 

Sau luat în cercetare primeie 
măsuri necesare pentru punerea în 
executare a programului guvern 
lui. 

REVIZUIREA BREVETELOR 

SI A INCETAȚENIRILOR 

Pentru a aduce la îndeplinire 
punctul din program, cu privire la 
îndepărtarea cârciumarilor evrei, 
socotiți drept otrăvitori ai sănălă 
ţii populaţiei dela sate, sa alcătui: 
o comisiune specială din care fac 
parte miniştrii de finanţe, interne 
şi sănătate publică, care să stator- 
nicească în cadrul legilor existente, 
şi cu deosebire în temeiul legii sa- 
nitare şi a legii băuturilor spirtoa- 
se, dispoziţiunile cuvenite pentru a 
Be ajunge la rezultatul dorit. 

Sa luat apoi în discuţiune ches- 
tiunea revizuirii cetăţeniilor do- 
bândite în mod fraudulos de străi- 
nii cari sau aşezat fără nici o au- 
țtorizaţie pe teritoriul ţării, în tim- 
pul războiului, şi după război, şi 


Gogu, Tică si Mahane 


(Continuare din pag. 1-2) 


Eri d, a, la orele 16, a avut loc în pre- 
zența M, S. Regelui, serbarea tradițio= 
nalului Pom de Crăciun, în sala de festi- 
vități a Regimentului de Gardă călare, 
la care au participat regimentele: «Mi. 
hai Viteazul», gardă călade şi 2 Pionieri 
de gardă. Au participat la această so- 
lemnitate d-nii: Octavian Goga, preșe= 
dintele Consiliului de miniştri, gen. 1. 
Antonescu, ministrul apărării naţionale, 
gen, adj, C. Ilasiewici, inspectorul corpu- 
lui 3 Armată, gen. Argeșanu, comandan= 
tul corpului 2 Armată, gen. Coroamă, 


Mahane prezintă, pentru prima oară în zoologie, fenomenala simbioză 
dintre hipopotam şi eunuc! 

A nu se uita, iarăș, covârşitorul rol pe care acelaş gingaş fenomen 
hipopotamo-eunuco-mahanist, l-a jucat în darea sentinţelor «<poli- 
tice», cum faimoasa hotărîre a nepoţelului său, dulcele Sticlă, zis şi cap 
de-Mort, —specialist în zăvoae şi procese cu legionari— din vara lui 1934... 

Așa dar, Gogu, Tică și Mahane au dominat, au guvernat şi au pră- 
pădit Vâlcea, în anii de graţie ai urgiei liberale... Gogu, Tică şi Mahane, 
şi — uite că era să uit! — şi cățelul lor Azor, adică Eugen Tipătescu (cu- 
noscut în literatura umoristică sub pseudonimul Băcescu)... 

Iată la ce se rezumă înfăptuirile liberale pe tărâmul Vâlcii: la somp- 
tuoasa prezenţă în treburile publice ale triumviratului peltic: Gogu, Ti- 
că şi Mahane, — plus cățelul lor Azor,.. 

Dar tot prin Gogu, Tică şi Mahane se înregistrează, azi, şi jalnicele 
funerarii ale liberalismului din Vâlcea... 

Gogu, Tică şi Mahane: cioclii satrapiei liberale dintr'un judeţ cu 
sute de răni nevindecate... 

Radu Gyr 


miniştri 


executarea acestei hotăriri sa al- 
cătuit o comisie din miniştrii de 
finanţe, comunicaţii, industre şi to- 
operaţie. 

Sa luat act de expunerea d-lui 
ministru al educaţiei naţionale, 
care a arătat că prima măsură lua- 
tă odată cu venirea d-sale în frun- 
tea acestui departament, pentru v- 
pera de naţionalizare a învăţămân:» 
tului, a fost ca limba română şi îs- 
toria naţională să nu se mai pre» 
dea, nici în şcoalele Statului şi nici 
în şeoalele minoritare, decât de 
profesori români de sânge. 


| Şedinţa consiliului de ministri a 


Inat sfârșit la orele 21. 


Serbarea pomului de Orăciun 
la Regimentele de Gardă 


gen, Negulescu, col, Dombrowsky, co= 
mandantul Pieţii Bucureşti, col, Brăle- 
scu C,, comandantul reg. de gardă călare 
col. Niculescu-Cociu, comandantul regi- 
mentului de gardă «Mihai Viteazul» şi 
col, Orezeanu, comandantul regimentului 
Pionieri de gardă, 

Casa Regală a fost reprezentată prin 
danii; general Mihail, prim adjutant re= 
gal, col, Urdăreanu E. mare şambelan, 
col, Stavăr, prefectul Palatului, It,col, 
Filitti, maior Ilie Radu, Au mai asis- 
tat la serbare d-nii: ltucol, Perieţeanu, 
It „col, Diaconescu, lt.col. Oprescu, It. 
col, Ionescu Traian, maior Elefterescu, 
cpt, Mihăilescu, precum şi ofițerii regi 
mentelor de gardă, 

La orele 4.15, se anunţă sosirea Suve- 
ranului care a fost înțâmpinat de d, co- 
lonel Brătescu, comindantul regimentu- 
lui de gardă călare, în timp ce compa- 
nia de onoare, sub comanda d-lui It.-col, 
Traian Ionescu, dă onorul, iar din piep- 
turile ostașilor isbucnese puternice u- 
rale. 

M. $. Regele a intrat apoi în sala de 
festivități a Regimentrului nude se afla 
instalat un frumos pom de Crăciun bo- 
gat împodobit şi luminat feerio, Suve- 
anul, în uniformă de general de escortă 
Regală, a strâns mâna d-lui Octavian 
Gogo, d-lui ministru general 1, Anto- 
nescu şi d-lui gen, Paul Teodorescu, pre- 
cum şi fruntașilor oștirei, 

Corul Regimentrlui de gardă călare a 
cântat două colinde de Crăciun, 

Trecând lângă pomul de Crăciun M. 
$, Regele împarte prețioase daruri 

La orele 5 jum. Suveranul a părăsit 
Regimentul de gardă călare în  uralele 
prelungite ale trupei, 


Patru bărbaţi: lordan Lungu, lo- 
nescu Constantin, Ştefan Urgăşeanu 
şi Marin Nicolae caută crucea şi după 
un scurt timp lordan Lungu o gă- 
seşte. 


PARADA MILITARA 

După sfinţirea apelor, M. S. Re- 
gele, urmat de membrii guvernului şi 
de demnitarii prezenţi, parcurg pe jos 
drumub până în faţa Palatului de Jus- 
tițjie unde s'a desfăşurat parada mi- 
litară. 

In fruntea coloanelor a defilat d, 
general Mihăilescu, comandantul pa- 
răzii, urmat de statul său major Şi 
de trupă. 

Serbarea sa terminat la ora 12. 


prin ele. În afară de multele şi felu- 
ritele necazuri ce le avem! cu ele esta 
faptul că zadarnic am încerca să a- 
flăm un fir conducător în alcătuirea 
lor, un plan bine definit, pus în sluiba 
vreunei idei centrale. Ori, cu totul 
altfel stau lucrurile, în această pri- 
vință, în Turcia — constatare pe 
care mi-a prilejuit cercetarea cărților 
de cetire pentru primele cinci clase, 
adică primarele. 

Noi nu aşezăm în centrul sentimen 
telor noastre nici Monarhia, nici Isto- 
ria, nici pe Dumnezeu. Ceiace iese 
în evidență în mod permanent din- 
colo este o dragoste, un entuziasm, 
o. proslăvire fără margini a Tatălui 
Republicii. Nu există carte în care 
să nu î se dedice poezii, să 1 se 
dea portretul ori să i se închine re- 


Urările armatei pentru 
M. S$. Regele 


Telegrama ministrului apărării naționale către M. Sa. 
Răspunsul Snveranului 


Cu prilejul Anului Nou, d. ge- 
neral de divizie I Antonescu, mi- 
nistrul apărării naţionale, a adre- 
sat M. S. Regelui următoarea tele- 
gramă din partea armatei: 

«<MAJESTAȚEI SALE 
REGELUI» 

Ofițerii şi soldaţii, astăzi ca şi 
întotdeauna, stau Majestate, neelin- 
tiţi la datoria lor, pătrunşi fiind 
de credința că Majestatea Voastră, 
mai mult ca oricine în această 
ară, veghează şi luptă pentru ei. 

Sunt de aceea îndreptăţit ea, în 
numele lor, să rog profund respec- 
tuos pe Majestatea Voastră să bine- 
voiască a primi, la acest capăt de 
an, calda mea şi a lor urare ca vi- 
itorul apropiat să dea Majestăţei 
Voastre putinţa să se bucure nes- 
fârşit şi cu adevărat “de roadele 
unor atât de grele străduinţi. 

Să trăiţi Majestate! 
MINISTRUL APARARII NAȚIO- 
NALE 
Genera] de divizie, 

ANTONESCU 


La această telegramă, Majesta- 


tea Sa Regele a binevoit a trimite 
d-lui ministru al apărării oaţionale 
următorul răspuns: 

«Vă mulțumesc pentru 
mişcătoarele şi pline de 
credinţă urări ce Mi le fa- 
ceţi în numele iubitei Me- 
le armate. 


EEG IONA as OP MBL DANGEIEGEREL ES IESI 
Uitrajul simplu a fost 
scos din legea stării de 
asediu 


In Monitorul Oficial de Mier- 
curi a apărut decretul regal prin 
care se suprimă din art. II, pun- 
ctul a, al legii pentru prelungi- 
rea stării de asediu din 14 Mar- 
te 1957, aflată în vigoare în ba- 
za decretului Nr. 5.162 din îi 
Septembrie 1937, faptele de ul- 
traj simplu, prevăzute de art. 
255, alin. |, din Codul penal 
hegele Carol al II-lea, acestea 
rămânând în competința instan- 
țelor ordinare. 


Schimb de falicitări 
între z:ariștii poloni şi români 


D. Stanislav Zalewski, preşedintele 
Comitetului polon al Inţelegerii de 
presă polono-române a trimes d-lui A- 
lex. Săndulescu, preşedintele presei po- 
lono-române următoarea telegramă: 

„In numele Comitetului polon al In- 
felegerii de presă polono-române, îmi 
fac o deosăbită plăcere de 4 vă trans- 
mile, domnule preşedinte, cele mal vii 
felicitări de Anul Nou şi urările noas= 
tre călduroase de prosperitate şi fericire 
peniru dvs. şi pentru toți conțrații, în 
jrunte cu membrii Comitetului român 
al Inţelegerii noastre de presă. 

Proțit de această ocaziune penlru a 
vă spune încăodată, iubitul meu pre- 
şedinie, că minijestaţiunile rclațiunilor 
noastre projesionăle cari au avut loc cu 
ocâziunea vizitelor oficiate la Bucureşti 
şi Varşovia, au contribuit mult la strân- 
gerea legăturilor de prietenie şi de în- 
credere cari ne unesc. Vă rog să bine- 
voiți a crede că vizita ziarișt lor români 
în Polonia & lăsat amintiri neşterse, 

Vă rog să fiţi interpretul acestor sen- 
timente pe lângă toți conjrații româai 
şi să primiţi asigurarea sentimentelor 
noastre respectuoase şi devotate, 

S. ZALEWSKI 


D. Al. Săndulescu a expediat d-lui 
Zalevski următoarea telegramă: 


«Prietene, admiraţiune şi devota- 
ment pentru Polonia, pentru presă 
şi ziariştii poloni. 

Sentimentele mele cordiale pen- 
tru dv,, iubitul meu preşedinte şi 
urările mele cele mai calde Pentru 
fericirea şi prosperitatea  scumpel 
dy. Pairil. 


AL, SANDULESCU 


Preşedintele Sindicatului Ziariş- 
tilor din Bucuresti. 


KEMAL ATATURK 


care o învăţa să citească, în carac- 
tere latine, bineinţeles, căci lui î se 


urmat, mai cu seamă azi, când atâţia 
cari, orbiţi de patimă şi neştiinţă, 
vor un singur drapel peste tot pâ- 
mântul, 


incredere în forţa patriei 


In legătură cu aceasta am observat 
o grijă specială a conducătorilor de-a 
insulla fubirea către armată şi-a in- 
splra tinerelor vlăstare încrederea în 
forța patriei lor. Nu exista carte pe 
care am cercelal-o în care să nu île 
reprezentate ori folograliate ici un lun 
cu soldaţii lui, dincolo uun aeroplan, 
eri un solda! echipat după ultimille 
progrese tehnice. La cumurihel bay- 
rami (serbarea Republicii), bunăoară 
trei clişee reprezintă succesiv o deslă- 
șurare de forțe aeriene de bombar- 
dament, defilare de trupe de infanterie 
şi înaintarea unul tun tras de un trae- 
tor uriaş. Printre desemnele de acest 
fel, unele pun în comparaţie soldatul 
înarmat ultra-modern cu vechiul lup- 
lător mongolo-ture, Origina și evolu- 


tament pentru armată, dând mai târ- 
ziu, odată cu creșterea copilului, ade- 
vărala forță morală şi materială a na- 
țiunii, ' 

Ceiace am remarcal îndeosebi, este 
lumea nouă turcă pe care a creiat-o 
şi însuilețit-o Ataturk. 'Toate persoa- 
nele reprezentate sunt îmbrăcate cu- 
peneşie, respirând un aer cu lolul 00- 
cidental. Iată, bunăoară, întrun loe 
(altab6, pag. 40), bunica povestind ne- 
poţicăi poartă basma albă, care-l des- 
chide cu totul fața, în timp ce părul 
blond al copilei dă tabloului o înfă- 
țișare cu totul deosebită de celace um 
călător printre Turcii dobrogeni, de 
pildă, ar pulea vedea cu ușurință, 
Câtă deosebire la acela față de mama 
care poaarță coade şi basma albă ori 
țăranul îmbrăcat europenește, lucrând 


ţia. Adânca impresie pe care o produe 
reprezentările acestea se transformă în | cu material modern, cu mâinile sule- 
dragoste şi sentiment de curaj și devo-! cale! 


Realizări împortante 


In legătură ca aceasta am notat 
felul de-a iniția pe copii în produsele 
tehnicei moderne. Hărţi, trenuri, va- 
poare, tabere pentru tineret, fabrici, 
aparate de radio, ş. a. m. d. toate 
acestea arată un material şi-o me- 
todă nouă pentru cultivarea nouei 
generaţii, totodată şi viaţa nouă la 
care este ea chemată. 

Ce distanţă este de aceea ski 
mektep (şcoala veche), aşa de suges- 
tiv reprezentată în mai multe de» 
semne, dintre care unul arată un 
copil târit de doi turci veehi şi bătut 
de un hogea bătrân, copilul ţipă cât 
îl ţinea gura, în timp ce cărţile i se 
risipesc. Pe pagina anterioană, ele- 
vul de azi poate vedea instrumentul 
pedagogic al şcolii vechi — cunoscut 
şi de lon Ghica—: biciul. 

Comparând un manual vechi, redac- 
tat în litere arabe, grosolan, respingă- 
tor, cu cel actual, se vede transforma- 
rea totală. O altă lume transpiră nouile 
cărți, lumea turcească nouă, a lui Ata- 
turk. În ce stă secretul acestei schim 
bări o arată, în chip foarte plastic, co- 
pilului, un desemn cu adevărat crud 


Marţi, 4 lanuarie, orele 14, d, prof. 
Claudiu Isopescu dela Universitatea din 
Roma, a ținut o conferință la radio 
Roma, în care a ilustrat relaţiile italo- 
române în epoca renașterii celor două 
popoare, 

Intre diversele fapte istorice d-sa a 
amintit cuvintele cu cari Cavour sa- 
lută actul unirii celor două principate : 
«Românii, aceşti îndepărtați frați ai 
ifalienilor, au dat dovadă de patrio- 
tism, un admirabil exemplu de unire 
pe care noj italienii suntem gata să-l 
urmăm, Unirea principatelor şi consul. 
tarea votului poporului sunt începutul 
unei noui ere în sistemul politic al Eu- 


Îi — 


Intrevederea Goga - Stoiadinoviti 


ROMA 7 (Radio Universal). — 
Agenţia Stefani anunţă din Belgrad: 

Oficiosul „Vreme” publică decla- 
rațiile d-lui Goga, preşedintele con- 
siliului, care a subliniat că va lucra 
cu . Stoiadinovici în armonia cea 
mai periectă şi va coordona politica 
externă a României pentru binele po= 
porului român cu politica şefului gu- 
vernului  jugoslav. 

D. O. Goga a adăugat că va face 
toate cele cu putință pentru a se în- 
tâlni cu d. Stoiadinovici; dar, crede că 


întrevederea care a avut în cursul 
ultimei vizite la Belgrad este suficien- 
tă în momentul de faţă pentru a' asi- 
gura activitatea paralelă a celor două 
țări amice şi aliate. 

Pe de altă parte — a spus d, Goga 
— d. Istrate Micescu, ministrul de ex- 
terne, în cursul apropiatei vizite la 
Belgrad, va avea conversațiile amă- 
nunţite cu d, Stoiadinovici privind 


de real (anul V, pag. 4): un pumn î2- 
beşște în patru chilii de mânăstire fă 
vând să fugă din ele, înspăimântați, 
patru turci bătrâni, prinși, până atunci 
într'o deasă pânză de păianjeni. Pum- 
nul acesta, care a scos din  amorțirea 
bătrâneții poporul turc şi i-a redat vla- 
ga tinereții, pumnul acesta care a iz- 
gonit pe trândavi şi-a iuțil pulsul nene 
mului, este revoluția lui Alalurk, răsu- 
nătoare şi schimbătoare de stări secu- 
lare retrograde. ' 

In sfârşil, ceiace iar lrebuie să arăt 
— drept exemplu pentru oamenii de la 
noi să serbească — este faplul că aces- 
te manuale sunt editate de ministerul 
Culturii Naţionale, imprimate de slat 
și, ceiace este atât de imporlant, se 
pot procura de oricine, costând respec- 
tip: 5 gr (6,25 lei) abecedarul, 12,5 gr 
(22,28 lei) cartea pentru clasa l-a, 25 
gr (51,25 lei), 27 gr (33,75 lei) şi 50 ar 
(37,50 lei) pentru celelalte clase. Com» 
parați toate acestea cu  revoltăloarea 
speculă de la noi și observați atenția ce 
se dă, la noi, şcoalei noastre naționale! 


Gh. |. Constantin 


Conieriața la radio Roma 
despre „Raporturiie italo-române 
În epoca Risorgimentului* 


ropei; ele vor pregăti cu triumlul lore 
untrea tuturor italienilor într'un singur 
corp, de vreme ce astăzi nimeni nu 
poate mai mult să împiedice ca măre- 
țul act îndeplinit la poalele Carpaţilor 
să nu se realizeze şi la poalele Alpi- 
lor», ' 

După prezentarea raporturilor  Işto= 
rice, d. prof Isopescu a insistaţ asupra 
raporturilor de cultură, pe care ar fi 
prea lung să le amintim pe rând aţa 
cum ele sau succedat spre cunoaşiga 
rea reciprocă a I/aliei în România şi & 
Românieţ în Italia şi cum cu magistra» 
lă documentare au fost evocate de ne: 
obositul profesor și reprezentant al cula 
turii româneşti în Cetatea Eternă, 

D-sa a încheiat «„.dobândindu-și pro- 
pria lor independență față de străinul 
opresor, cele două popoare  păşesc a- 
cum spre un viitor în care Roma şi 
România vor fi două nume unile pen- 
tru totdeauna», 

După conferință sa dal la radio mu- 
zică românească, 


Viza pașapoartelor 


Se aduce la cunoștința interesa 
ților că începând dela 7 Ianuarie 


toate chestiunile, cari reprezintă în- | 1938, se reînființează provizoriu vie 


teres pentru politica externă a ambe- | 
lor ţări. 


Za paşapoartelor între România şi 
Cehoslovacia. Viza va fi gratuită 


PASTA PENTRU DINȚI 


SIMBOL 


PASTA PENTRU DINȚI 


SIMBOL 
AMBALAJUL DE CULOARE VERDE 


BLANURI FINE 


CU PREȚURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică Mihâileseu 


Strada Colţei 44 Bis tostă Sfinţilor 


Automobilişti 


Calorifere încălzitoare, parbriz şi lanţuri pt. 
zăpadă cumpăraţi convenabil la magazinul 


Stănciulescu Palatul „Lido“ "Aer 


Il CR-ŢULESCU FII 


Casa fondată 1884 
Bucureşti, Sir. Caroi No. 3i. — Teleton 443197 
ROM- CONEAC- LIQUEUR 
ŞAMPANIE 


. 66 a . 
Magazinul „|:ŢEi(i”. Târgoviște 
Angajeuză imediat 
1, Premieri pe tr. Lengerie Bărbătească 
2. Lucriătoare  ,„,  Lengerie B rbâtească 
Oierte direct la magazin 


ATENŢȚ:IUNE 
Peniru vânători prolesionişti amatori vindeţi vâna- 
turile d-stră la blănăria românească Mihalache lonescu 
iost la casa Sigmund Prager precum le veţi putea ar- 


găsi şi vopsi în orice culori garantate. 
- MIHALACHE JONESCU 
Şos, Bonaparte, 23 (piaţa Victoriei) 


DORIŢI Sa CUMPARAȚI CU PREŢURI EFTŢINE? 


; Li + + >> 
Vizitaţi Magazinul „Taâanăsescu 
Str, Câmpăneanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 
Bine asortat cu toate genurile de arme și cartuşe Fabrică 
de articole de vânătoare. 
Specialist în articole de pielărie și cuţitărie. 
Articole de toilette pariumerie 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi | 


IOAN PUCHIU | 


| Bucureşti, Calea Moşilor, 21 Teletov  344/58 
mea cere 


IMOBILE a E ae, 
LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Coinercia! şi Industria! 
București, Str, Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No, | — Tel. 


4.7514 


„„Wimirea 
Constantin P. Mat. =u. 


'eieion 478/3u 


Vi: ::m.a1e, chie .e 
bisericeşti, biju:erii 


MT. wii, 


DR pepe spui 
VIZITAȚi  Ceasornicăria Românească 


ANTON PELTRAȘINCU 


B-du: Eiisabeita 41 (visea-vis ue Liceul Lazăr) 


ee Lu 
aria Nora a 
LI GENE BARBATEASCA 
Cămăşi, pij nai nalate ete = CD lo: ȚLONEAGA  ATEULGRU 


IONEL MUŞAT 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardui Domniței) 
PREȚURI CONVENABIL: Tel. 5.48/82 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 colţ cu Str. Sf. loan Nou No. 1) 


BUCUREŞTI i 
EN-GROS —— Telefon 3-81-66 ——=— EN DETAIL 


Mare asortimeut în: | 


Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, imprimate, Şifoanc, 
Leona de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, tte ttc, 
E Jeate articolele se vând en-detail cu prețuri de en-Gros 


"Incălțăminte durabilă și eftină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă- vis de Banca Naţională, în gang 


Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 
Preţuri foarte inimii a e E SOSe 
ÎN e i a e 


a. AVEŢ/ ÎNCREDERE ÎN | 
ÎN PRODUSELE ROMANESTI | 


ESTE UW PRODUS DE FABRICATIUNE CURAT 
ROMÂNE A SCĂ. PREPARATĂ ÎN MOD ABSOLUT 
ŞTIINŢIFIC, INTRUNESTE TOATE CONDITIUNILE PE CARI 
STIINȚA ȘI HIGIENA LE PDATE CERE UNEI PASTE PENTRU DINȚI. 
CEREȚI LA TOATE FARMACIILE, DROGUERIALE, SI PARFUMERIILE ROWA NEŞTI 


PENTRU COMENZI: LABORATORUL, SI MHOL" AU. E1L/SA AETA 49 £ TAI 


Marele Magazin 


"IORDAN A, IONESCU 


S-sor 
LA BALONUL ALBASTRU 
Strada Carol No, 62 


Vinde eftin 


Articole pentru: 
Şcoli, Nunţi, 
Botezuri. 
Manufactură 
Confecţiuni 
Incălțăminte 


MARTIN BILINSKY 


MAGAZIN CREŞTIN 


Developeuză, măreşte, re: 

produce. Aparate şi artico' 

pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI Na, 3% 


(Colț cu Pasajul Majestic) 
| aloton No  434/148. 


DOCTOR 
STELIAN CRISTESCU 
Str. Popa Tatu 14. Tel, 4.71/59 


Boli genito.: urinare 


Reduceri pentru studenţi 
şi funcționari 


ÎN e ati 


«BUNA VESTIRE» 


eg [Acțiunea Frontului Fu c- 


tonariior Particulari 
Români creștini 


0 delegaţie a Frontului junelio- 
marilor particulari români creştini, 
îm frunte cu d-nii: Gh. Cristescu, 
Tudor Checia, Gh. Gh. Dobrescu, 
Traian Poenaru, lancu, Aliman. i. 
Papazu, Dumitru Ciobanu şi alții 
au făcut Joi 6 Ianuarie, ziua de Bo. 
botează, o razie prin cartierele co- 
“merciale, controlând felul cum  ne- 
gustorii înțeleg să respecte circuia- 
ra dată de ministerul muncii, d. 
Gheorghe A. Cuza, privitor la apli- 
careg legii repauzului Duminical, 

Au găsit deschise toale magazine- 
le de coloniale, 

Delegații Frontului  /uncționuri: 
lor particulari au forțal pe comer: 
cianți să dea drumul salariaţilor, 
amintindu-le că trebuie să respecte 
legile ţării. 

Aceste razii vor continua în fie 
care gi de sărbătoare. 


Cum înțeleg: o directoare 
de şcoală să facă educa- 
ție naţionai-creștină 


PENTRU D. MINISIRU AL EDU- 
CAŢIEI NAŢIONALE 

Iu comuna Chiriacu-—Vlaşea, pă 
rinţii copiilor de şcoală — în spe 
ță “ai şcoalei de lete — sunt peste 
măsură de indignaţi, pentrucă în 
ziua de 27 Decembrie 1937 serbân 
“du-se tradiţionalele obiceiuri cereşti 
nesii ale Urăciunului de către ele- 
vele şcoalei de fete, d-na directoare 
Anetu Dragomirescu na găsit alt 
ceva mai bun de Lăcut decât să fa- 
că să apară pe scenă, odată cu Moş 
Crăciun, şi pe ovreica Lăwensoln 
liica farmacistului din localitate în 
costum imaculat de înger. 

Ei roagă pe d. ministru al Edu- 
caţiei Naţionale, să ia urgente şi se 
vere măsuri împotriva d-noi diree 
ivare care înţelege în acest ehip să 
facă educaţie raţională şi ereşti- 
nească  micelor vlăstare ce-i sunt 
încredințate 


Se primesc an unturi 


pentra 


mica publicitate 


SPORT 


Saint-&irons - $g. 


(ndută după matehul cu Perpig- 
nao Sportul Studenţesc sa îmbar: 
cat în trem pentru o deplasare de 
aproupe trei sute de kilometri până 
la Saint Girona, 

După o călătorie grea şi obositoa 
re Sportul Sudenţese a susţinut al 
doilea mateh în două zile contra 
unei puternice selecţionate locale. 

Saint Girons a marcat trei încer- 
“ări transformate iar Sportul Stu- 


Rugby 


Studenţesc 15-: lb-3 


denţesc o singură încercare rămasă 
netransformată. 

Scurul nu reprezintă fizionomia 
exactă a jocului, deoarece românii 
au iost tot timpul egali cu par- 
tenerii lor. 

Neşansa, dar mai ales oboseala 
Şi-au spus până în cele din urmă 
cuvântul, Sportul Studenţesc fiind 


nevoit să cedeze, 


RS 


Imaria nu vrea să joace cu noi 


După avertismotul dale atât de 
echipa națională cât şi de cluburile 
noastre care au incat eu echipele 
unzare, federatia maghiară stă a- 
cum la îndoială dacă trebue să-şi 
riște reputaţia întrun match ca 
noi, pe care este posibil să-l piar 


dă, mai ales că matchul acesta nu 
va mai fi arbitrat de un ungur. 
FRFA are toată obligaţia să im- 
pună forului maghiar acest mateh 
care contează ca revanșă a matehu- 
lui din anul trecut disputat la Bu- 


1938 


Railey-ul Monte (ariu ” 


Anul acesta popuiara cursă au- 
tomobilistică se bucură de acelaş 
succes numerie caşi anii trecuţi. 

Sau înscris 142 concurenţi cari 
vor porni din diferite centre ale 
Europei. Cei mai mulţi concurenţi 
vor pleca din Atena. Din Bucureşti 
vor pleca 8 echipagii. 

In urma vedreptăţii făcute anul 


Carnet 


BUNA VEsi:iHEe 
iuu.ţ:imeşte tuturor sportivilor şi clu- 
buriior -»re i-au trimes felicitări şi 
le dorește un an nou fericit şi prosper. 
MILICA TEODORESCU 

a invins la punele la Lyon, în 
zece reprize, pe boxeurul lrancez Vie- 
tor Deekmyn. Mitică a făcut un box 
frumos care a entuziasma! usistența 
si pe impresarii americani, veniţi spe- 
cial să descopere vedete noi. 

Remarcăm încăodală ispravile fru- 
moase ale lui Miliică Teodorescu care 
alături de Toma Aurel, este singurul 
boxeur român care ne [ace cinste în 
străinătate. 


LA GALAŢI 

formaţiei poloneze Gedania îi va fi 
opusă următoarea echipă românească 
de boxeuri amatori: [lie Impăratu, An- 
ton Oşca, Marin Gaspar, C. David, J2- 
lesneac, V. Boanţă, Iancu Ionescu, Mi- 
hail Stănescu. 


toată nădejdea. 


Este o echipă bună în care ne pape | 


trecut excelentului nostru alergă- 
tor Christea, nedreptate contra că- 
reia A. C. R. R. n'a reacţionat în 
nici un fel, ereăem că alergătorii 
români ar fi trebuit să reacţione. 
ze întrun fel. Represaliile ar fi 
trebuit să meargă până la abţi- 
nere, 


——— ko — 


Potre Stoinbacă 


a ajuns la--Londra unde activează 
la Arsenal, 

De anul nou maestrul a trimis 
felicitări tuturor cunoştinţelor sa- 
le sportive sau particulare, 


X————— 


Sâmbăta viitoare se întruneşte la 
San Remo Comitetul de urgenţă al 
internaționale de footbali. 


In această şedinţă se va lua în dis- 


federaţiei 


cuție şi litigiul dintre România şi E- 
zipt. 

În acesţ incident noi nu vedem de- 
cât o singură soluție, adică elimina- 
rea Egiptului din competiție, 

Sperăm că F.R.F. A, adică d. Lu- 
chide, a luat măsurile necesare, 


Cum cstc administrată Societatea 
ortodoră a femeilor bomâne 


Am făgăduit cititorilor noştri că 
vom reveni asupra lelului cum este 
administrată Societatea ortodoxă 
națională a femeilor române, 

Le vom reaminti că această socie- 
tate este nevoită printro hotărire 
judecătorească să plătească 860.009 
lei, soţilor Perianu, foşti directori 
15 ani la internatul societăţii orto- 
doxe din Bucureşti, din cauza pro- 
cedării ilegale a prezidenlei sale 
d-na Cantacuzino, faţă de foştii di- 
rectori. 

Zece membre din 12 ale comiie- 
tului central s'au opus felului arbi- 
trar în care înţelegea să conducă 
prezidenta. Aceasta însă na vrnt 
să cruţe societăţei suma de 860.b| 
lei, după cum n'a înţeles imperati- 
vele vremei. 

Unul din punctele principale şi 
cel mai profund, cari deosebea pe 
membrele comitetului de d-na Cun- 
tacuzino a fost chestiunea şcoale: 
ortodoxe în Ardeal, 

Societatea națională a femeilor 
| române mare în Ardeal nici un 
institut de educaţie ortodoxă. 

Tocmai în provincia, îu care 0 
şcoală vurtodoxă pentru fiicele Ro- 
mânilor ar fi lost mai mult decât 
necesară, toemai acolo unde cele 
lalte şeolj confesionale înfloresc 
nesupărate de nimeni, d-na Canta- 
cuzino din meschine calcule politieo 
şi pentru ca să nu indispue anumite 
cercuri ardelene, n'a vrut niciodată 
să asculte de colaboratoarele sale 
şi n'a înfiinţat nicăieri vreo şcoală 
ortodoxă. 

Apoi d-na Cantacuzino avea mult 
mai multe preocupări  internaţio- 
nale decât ortodoxe naţionale. So- 
cietatea a lost înfiinţată în .1910 
sut preşedinţia Anastasiei Filipescu 
şi sub înţeleapta îndrumare a ca- 
sierei sale Zoe Râmniceann. 


La moartea Anastasiei Filipescu 
membrele inamovibile ale Comite- 
tului central au ales prezidentă pe 
d-na Alexandrina Cantacuzino in 
1918. 

In timpul prezidenţiei d-nei Can 
tacuzino societatea n'a progresat. 

In Bucureşti parohiile în loe să 
sporească, au scăzut. Inainte de 
răsboiu erau 65 de parohii, în 1935 
nu mai erau decât 27. 

In Ardeal nu există cum am mai 
spus nici o singură şcoală a socia 
lății ortodoxe, 

Câmpul de activitate al societăţii 
“după răshoiu era Ardealul. 


Aici era marele examen pe Ca. 
trebuia să-l treacă noua prezidentă 
Alexandrina Cantacuzino. Pe acest 
examen însă prezidenta nu l-a pu 
tuţ trece, A căzut la el în ehip la- 
mentabil. Calculele sale politice au 
fost mai tari, decât imperativele 
vremurilor, decât glasul menire: 
societăţei şi decât îndemnurile în- 
ţelepte ale colaboratoarelor, 

Societatea ortodoxă națională a 
femeilor române nu este o societate 
oarecare de binefacere și ea nu este 
nici proprietatea prezidentei sale 
sau a comitetului centra!; 


Care este misiunea Societăţii 


Societatea ortodoxă era închinată 
unui ţel bine definit, unei porunci 
morale sfinte. 

Ea trebuia să crească pe fiicele 
noastre în vechea noastră credinţă 
strămoşească, fără bigotism, dar cu 
frica lui Dumnezeu şi cu înțelege- 
rea reală şi curată a creştinismului 
nostru ortodox. Acestea nu trebuiau 
să mai upuce calea străinătăţii 
mici pe aceea a școalelor confesio- 
nale străine, acolo unde atâtea copi- 
le au căzut în capcana ce li se întin 
dea, schimbându-și legea. 

Societatea națională ortodoxă a 
femeilor române, trebuia să fie lo- 
cul în care să se întreție vecinic a- 
prinsă candela credinței noastre. 
nu numai în şcoală, dar pretutin- 
deni. In familii, în popor, în clasele 
de jos unde ispita sectelor e atât de 
vuternică, peste tot activitatea so 
cielăţii ortodoxe trebuia să se facă 
simțită. [] 

Dar Societatea ortodoxă n'a făcut 
nimic în toate aceste domenii. Ave- 
rea morală a societății moştenită de 


E 8 OC, ES O EEE 0 CPE 2 SR OCT Ep REP E AO AB REIESE SEES] 


Votarea de burse peutru studenți 
grăniceri din Năsând 


NASAUD. — Comisia administra- 
toare a Fondurilor grănicereşti s'a 
întrunit sub preşedinţia d-lui dr. Ti- 
tus Malai, prof. univ. participând Re- 
verendisimul Ştefan Buzilă Vicar, dr. 
A. Buzdug prof. univ., Vasile Bichi- 
geanu. dir. liceului Năsăud, D-tru Năş 
cuţiu pensionar şi Aurel Mihăese di- 
rector. Obiectul principal al şedinţei 
a fost „proectul de buget pe 1938" 
şi acordarea de burse şi ajutoare 
pentru strudenţi. Cum până la duta 
de 24 Decembrie 1937 nu s'au primit 
decât foarte puţine cereri pentru bur- 
se, Comisia a stabilit ca votarea ace- 
stora să se facă intr'o altă şedinţă 
viitoare. 

Dintre chestiunile rezolvate de co- 
misie, menționăm următoarele: 1 Ma- 
jorarea salariilor funcţionarilor Fon- 
durilor cu 40 la sută: 2. Contractul 
pentru exploatarea pădurii din „„Do- 
sul Stânişoarei”; 3. Parchetele cari 
se vor tăia în 1938 în Poiana Coş» 
nei; 4. Comisia a donat Direcţiei sii- 
vice! grădina dela „Ruine” pentru pe- 
pinieră; 5. S'a luat act de achitarea 
sumei de 1.500.000 lei pe care Fon- 
durile au datorat-o la C. E. C.. cu 
aceasta întreaga datorie veche fiind 
lichidată. 

A produs nemultumire atitudinea 
direcţiei silvice care nu vrea să plă- 


AACR ia PERETI AT Daia de SIT aa FI 


CORPUL PORTAREILOR 
TRIBUNALULUI ILFOV 


Pubiicaţi:na 


1938, lanuarie 3. 

In baza adresei No. 45531/937, u 
Tud. Ocol. 6 Mixt Buc. se publică 
spre cunoştinţa generală că in ziua 
de 13 Ianuarie 1938, dela ora 12 din 
zi şi înainte, se va vinde la lheuta- 
ţie publică în Bucureşti, din strana 
Fraţii Buturugă Nr. 32, averea mv- 
bilă urmărită a debitorului Tudor 
Anuţa, care se compune din una 
tijghea şi altele anume specincate 
în procesul ' verbal de urmarire, 
spre despăgubirea creditorului Ma 
rin Boboc, 

Dosarul 13.139/937. 

= r—=—— 
JUDECATORIA MIXTA 
SIBIU, SECŢIA C.F 


Pubiicaţiune 


No. 11.543/937 e. f. 

Se aduce la cunoștință că dehi- 
torii Dumitru Dusleag şi soția Ma- 
ria Koch, domiciliaţi în oraşul Si- 
bin, prin cererea înregistrată sub 
No. 11.543/937 c. f. a cerut radie- 
rea menţiunei de asanare de sub 
No. 3637/1934 e. f. firută conform 
art. 26 din legea pentru lichidarea 
datoriilor agrico'> şi urbane din 7 
Aprilie 1934 asupra imobilelor cu: 
prinse în e. f. a comunei Sibiu No. 
721 pentru care cerere s'a fut 
termen de înfăţişare pe ziua de 1 
Februarie 1938, ora 9 la sediul a- 
cestei instanţe strada Carmen Syl- 
va No. 7 parte”, camera No. 40, pen 
tru când se citează toţi cei intere- 
saţi. 

Sibin, 3 Ianuarie 1938. 

Judecător, (Indescifrabil). 

Director, Dr. Turea. 


— — ——— —————— 


Di ul "8 sciehie| 


tească chiria de 75.000 lei anual pen- 
tru localul în care este instalată, 
fiind proprietatea Fondurilor, pe mo- 
tiv că, această instituție a plecat dela 
Bistriţa la Năsăud cu „condiţia să 
nu plătească nici o chirie”. Dacă 
cooperativa „Regna” plăteşte, atunci 
şi direcţia silvică este obligată să 
plătească chirie; în caz contrar va 
fi evacuată şi va trebui să-şi facă 
un local propriu. 

Comisia a rezolvat cererile şcolii 
normale pentru amenajarea localului 


necesar pentru şcoala de aplicaţie. 
EDAZEI SR ESD ENIDEPE: SIT SER E 


Reducerile la transgortul 
lemnelor de foc pec.f.r. 


se prelungesc 
Direcţia generală C. F. R. a luat 
dispozițiunea ca reducerile acordate 
la transportul lemnelor de foc pentru 
București să fie prelungite în aceleași 
condițiuni până la data de 31 lanua- 
rie 1938. 


d-na Cantacuzino în 1918 a fost lu- 
losită de d-sa pentru meschine Sco- 
puri de reclamă personală, 

D-na Cantacuzino vroia să treacă 
societatea statului, deoarece dorea 
preşedinţia Consiliului  Internaţio- 
nal al Femeilor dela Geneva, pe 
enre însă nu-l putea obţine, fiind 
prezidenta unei societăţi  confesio- 
nale. 

De aceea vroia cu orice preţ să 
scape şi de societate şi de vechiul 
comitet central, compus din mem- 
bre fondatoare, care înțelegeau care 
este menirea societăţii şi cari nu 
vroiau să o vadă distrusă de d-na 
Cantacuzino. 

Tot patrimoniul moral şi material 
al societăţii a fost creat înainte de 
răsboiu. D-na Cantacuzino l-a moş- 
teniţ întreg. dar na ştiut să-l păs- 
treze. 

Ni se comunică un fapt grav, o 
adevărată impietate, săvârşită de 
d-na Cantacuzino la Buzău. 

Aici filiala a fost înființată de 
Siţa Drăgan. Ea a fost cât a trăit 
prezidentă la Buzău. Şi-a donat ca- 
sa sa proprie pentru localul şcoalei 
ortodoxe din localitate şi a lăsat 
prin testament averea sa societăţei, 
Şcoala dela Buzău purta numele ei. 
Siţa Drăgan a murit de doi ani. A- 
nul acesta de pe faţada şcoalei a 
dispărut numele  tondatoarei şi a 
fost înlocuit cu acela al d-nei Ele- 
na Săulescu, spre indignarea tutu- 
ror oamenilor de suflet din Buzău, 

Nu mai vorbim de un alţ fapt tot 
atât de grav, că la şcolile ortodoxe 
sunt primite eleve ovreice, fiindcă 
plătese bine, iar la institutul orto- 
dox dela Buzău, vine în fiecare săp- 
tămână rabinul, pentru educaţia re- 
ligioasă a elevelor evreice din in- 
stitut. i 

Dacă şi aceasta se numeşte orto- 
doxie, atunci numai avem nimie de 
zis. 

Din toate aceste motive 10 doam- 
ne din comitetu) central au demis'o 
pe d-na Cantacuzino din preşedin- 
ţia societălei. 

Vom ţine pe cititorii noştri în cu- 
rent cu activitatea distrugătoare şi 
nefastă a d-nei Cantacuzino, care 
deţine în chip ilegal şi samavolnio 
prezidenţia societăţii şi direcţia 
şcoalelor ortodoxe din țară. 


M.L,. 


ŞTIRI DIVERSE 


DIN TOATA ȚARA 
GERUL A MAI FACUT TREI 
VICTIME 


GALAȚI, — Gerul, care în oraşul şi 
județul Covurlui se menţine la 16—20 
grade, a lăcut alte trei victime. 

Astfel, flăcăul Teodor Munteanu, o- 
riginar din Vădeni, a plecat spre Go- 
ieşti. Intre cela două sate flăcăul a 
fost doborât de ger şi acoperit de ză- 
padă. 

Trupul îngheţat a fost ridicat de c- 
tre jandarmi 


La Râpa-Plopului, de pe şoseaua Ca.- 
vadineşii-Bereşti, au fost găsite Înghe- 
țate trupurile fraţilor Ştefan Ungurea- 
nu de 18 ani şi Vasile Ungureanu de 
20 ani, originari din Beresti. 

Venind spre casă dela o petrecere 
flăcăii au rătăcit drumul şi au căzut 
într'o groapă unde au îngheţat. 


ALTA VICTIMA 


PITEŞTI. Pe teritorinl comunei 
Arel din judeţul nostru, în apropierea 
muntelui Marginea, a fost găsit în- 
gheţai corpul bătrânului Stanciu Bâl- 
cioiu, de 65 ani, din comuna Sălătru- 
cul de jon. 


GER CUMPLIT. HAITE DE LUPI 


CERNAUMW — Un ger cumplit bân- 
tue regiunea Cernăuţi. Termometrul a 
înregistrat acoo, 28 grade sub zero. Un 
vânt puternic suflă din nordul Bur:.- 
vinei. 

Haitele del upi au început 
treere satele atacând chiar și 
nele izolate, 


IN DOBROGEA 

CONSTANŢA. — Furtuna care n 
bântuit pe Marea Neagră, pare că sa 
liniştit întru câtva. Viscolul care în 
toată Dobrogea a fost neobişnuit de 
puternic, a înzăpezit şoselele, aporm- 
du-le cu troene enorme de zăpadă. 

Circulaţia a fost în mare parta ste- 
tată. Autobuzele cari circulă între oras 
și comunele rurale şi-au întrerupt 
cisele. 


să cu- 
persva- 


'5 pagini. 


Trenurile cari mai circulă sosesc ta 
mari întârzieri, 
CINCI MORȚI DE GER IN BA- 

SARABIA 

CETATEA ALBA. — Știrile primite 
de autorități precizează că în cuprin- 
sul Cetatea Albă sau  înregisirat 
încă 5 victime a gerului, printre cari 
şi studenta M. Suvhacov, înghețată în 
stația balneară Budachi-Cordon. | 

UN BATRAN ARS DE VIU 

CONTSANȚA. Noaptea trecută, 
un incendiu a mistuit gospodăria bă- 
trânului Miron Pavlov, care trăia sin- 
gur la marginea comunei Nâvodari. 

Bătrânul, care se găsea în casă, a 
fosi arst de viu. 

Intervenţiile vecinilor 
să-l readucă în simţiri. 


| 
nau putut 


Legea repauzului dumini= 
cal va fi respectată cu 
strictețe în Basarabia 


Consiliul eparhial din Chişinău a 
primit, aseară o adresă de ia mi- 
nisterul muncii, prin care forurile 
bisericeşti sunt invitate să ia con- 
tact cu prefecturile de judeţ. spre 
a se respecta cu stricteţe legea re- 
vausului duminical. 

Consiliul eparhial a delegat pe 
preoţii lon Andronic şi Vladimir 
Burjacovschi să intre în legătură 
eu prefecţii judeţelor Lăpuşna, Ox 
hei şi Tighina, pentru aducerea la 
îndepinire a acestei dispoziţii. 

EREI RARES 


Poșta Redacţiei 


D. 1. Stroescu — R. Vâlcea. Din 
scrisoarea dvs. observăm: lăgădui 
este cuvânt unguresc, «cizelat>, «pa- 
sionat» şi altele multe sunt neola- 
gismele împotriva cărora aţi scris 
Scrisoarea dv. este ne: 
elegantă. Felul dv. de discuţie 
nu-l admitem şi îl regretă pe 
tru dv. 


ECONOMICE-FINANCIARE 


Societatea anonimă apărută în 
secolul trecut a fost privită ca 
lorma cea mai potrivită pentru 
întreprinderile economice. In li- 
teratura economică există capi- 
tole întregi în care se face apo- 
logia acestei forme impersonale 
Je exploatare. 

Timpul s'a însărcinat şi aci să 
dovedească falsitatea unei cre- 
dințe care nu avea rădăcini în 
însuşi sufletul omenesc şi se 
baza numai pe interese şi încă 
limitele: interese economice in- 
dividuale. 

Astiel se ştie astăzi precis că 
societatea anonimă profită în 
primul loc şi adesea exclusiv 
administratorilor. Acţionarii şi 
când au un dividend, acesta este 
cu totul neînsemnat, 

„Prin urmare societatea ano- 
pică s'a dovedit că nu este me- 

da prin care se adună capita- 
lurile pulverizate şi se creiază 


mari întreprinderi puse în ser- 
viciu general. Ba mai mult, prin 
forma lor ele pot lucra mai co- 
mod contra interesului general 
de oarece nu operează respon- 
sabilitatea morală perrsonală a 
făptaşului. | 

Aceste constatări au tăcut ca 
să se reglementeze pretutindeni 
existenţa societăților anonime 
îngreunându-li-se existența. Ger 
mania a limitat minimum de 
capital cerut pentru a creia o 
societate anonimă la o sumă im- 
portantă; Franţa a instituit con- 
trolul drepturilor ce se cuvin 
administratorilor de societăţi 
care îac apel la subseripțiile pu- 
blice ş. a, m. d. 

In România este un început 
de reglementare în ce priveşte 
comerțul bancar şi o stimulare 
a formelor sociale cu caracter 
personal prin încurajarea socie- 
taților cooperative. 


Măsuri pentru preintâmpinarea 
contrabandei de valută 


Un ordin al ministerului de finanţe 


Ministerul de finanţe a primit din 
partea organelor sale intormaţiuni 
eă în ultimul timp călătorii care 
Pleacă în străinătate, în grupuri cu 
pașapoarte colective Sau cu Paşa- 
port individuai, ies din ţară având 
asupra lor Sau în bagaje, bilete ale 
B. N. R., monete metalice de aur, 
argint şi nichel, precum şi valute e- 
fective (Pilete de bancă străine) pro- 
ducând astfel statului, grave preiu- 
dicii, 

Pentru a preintâmpina cele de 
mai sus, ministerul a trimis vămi: 
ler ordinul de a lua măsuri să se 
facă tuturor călătorilor eare ies din 
țară, revizii cât mai amănunțite, 
spre a se Stăvili asemenea Contra- 
bande, 

In acest scop, vor fi delegaţi cu 
revizia călătorilor, funcţionarii cei 
mai destoinici şi încercaţi, care cu 


toată polteţea şi tactul necesar vor 
exercita un control riguros, 


In afară de măsurile ex- 
prese luate de ministerul 
de finanţe şi comunicate 
punctelor vamale de la 
frontieră, credem că ar fi 
bine să se mai ia o măsură: 
anume să se dea publici- 
tății numele acelora care 
încearcă să treacă prin 
fraudă, peste graniţe mo- 
nete şi bancnote, în valută 
românească şi străină, con 
travenind asitfel legilor în 
vigoare pentru apărarea 
monetei statului nostru. 

Ar fi interesantă şi con= 
cludentă totodată, lista a- 
cestor nume: unul mai 
exotic decât celălalt. 


Nr. 065 pentru «Fierul şi oţelul se- 
mifabricat 
blumuri, bilete, zaghele şi platină 
(largeturi) ad. poziţia 3010 din tari- 
ful local de mărfuri partea II, edi- 
ţia IV, care expiră la 31 Decembrie 
1937, se prelungeşte, până la 30 Iu- 
nie 1938. 


pentru piata impozitului 


Oficiul Registrului Comerţu- 
lui a dat publicităţii cifrele care 
erată constituirile de întreprin- 
deri în cursul anului 1957. Din 
aceste date reese că în anul ex- 
pirat s'au înscris: 3289 firme in- 
dividuale şi 501 firme sociale. 
Din punctul nostru de vedere 
exprimat mai sus nu putem face 
preciziuni  necunoscând exact 
cifra societăţilor anonime. 

Aceste cifre, date numai pen- 
tru Capitală, arată o creştere 
îngrijorătoare a numărului fir- 
melor care trec, în ultimii trei 
ani, peste 9000. Departe de a ne 
bucura asemenea semne sunț 
îngrijorătoare, deoarece ele în- 
seamnă o stânjenire a consolidă- 
rei situaţiei pe care o au între- 
prinderile existente. 

Chestiunea aceasta nu poate 
să rămână nici la noi încă multă 
vreme la voia întâmplării. 


Noui tarife pe C.F. 


Regia autonomă CFR aduce la 
cunoştinţă următoarele; “Trestia 
brută de baltă» ad. poziţia 8.304 din 
tariful local de mărfuri partea II, 
ediţia IV, care actualmente se tax- 
xează după tariful «016» începând 
dela 15 lanuarie 1938, se va taxa du- 
pă tariful Nr. 018. 

Incepând dela 1 Ianuarie 1938, po- 


ziţia Nr, 8308, din tariful local de, 
mărfuri partea Il, ediţia IV. Scori 
sau sgură de orice fel, stalactică, a- 
fară de sgură provenită dela loeo- 
motive CFR, se va taxa cu tariful 
Nr. 079. 


Valabilitatea aplicată tarifului 


în blocuri (lingouri), 


— 


S'a prelungit termenul 


mobiliar la credite din 


a2BUNA VESTIRE» 

i 
Vinuri naturale 
Grătar românesc 


Găsiți la Restaurantul 
Alex, Gălinescu 


Şos. Mihai Bravu No. 58 
Tramvaiele: No, 1—14—24—26 


= 


LEGIONARII, 
PRIETENII LEGIONARILOR, 
TOŢI BUNII ROMANI, 
sunt rugaţi a se aproviziona 


de Sf. Sărbători dela: 


(onsumul Legionar-Obor 


ŞOSEAUA COLENTINA 8, TEL. 213—34 
Serviciul la domiciliu 
EI Braa 


2 A DIOZA 


Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN și 
RADIOELECTRICIAN E. $. E. 
Str. Italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon ; 2.54.57 

APARATE de RADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalaţiuni 
pentru reparații şi reglaje de precizie. 


Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. | 
ELA PROIECTII DE TE IE E DE EC PESE SI, 


Sindicatul ziaristilor creștini 
din Basarabia 
Convocare 


In virtutea statutelor, membrii 
«Sindicatului Ziariştilor  Oreştini 
din Basarabia» sunt convocați în 
adunare generală extraordinară pe 
ziua de 16 Ianuarie 1938, ora 12. 


ral al tuturor ziariştilor români- 
creştini; 8. Eventuale, 

La Adunare nu vor putea parti- 
cipa, cu drept de vot, decâţ mem- 
brii cu plata cotizaţiei la zi. Adu- 
narea se va ţine în Chişinău, Str. 
Cuza Vodă 22. Dacă nu se xa în- 

1. Darea de seamă; 2. Problema |truni numărul suficient de mem- 
permiselor de ziarist pe C. F. R.; 3.| bri, adunarea se va ţine în ziua de 
Primejdia presei jidoveşti; 4. Modi- | 23 Ianuarie 1938, ora 12 cu orice nu- 
ficarea unor articole din statut; 5.| măr de membri, 


ORDINEA DE ZI: 


străinătate 


Problema producţiei de stelă nu 
este încă aşezată pe bazele oi firos- 
ti, deşi România are o industrie a 
zahărului cu un trecut de peste trei 
decenii. 

Marea chestiune care nu sa putut 
rezolva până acuma este aceia a 
dezechilibrului dintre preţul de vân 
zare a produsului fabricat şi plată 
ce se dă celor care produe materia 
primă. Ori cultura sfeclei este şi 
grea şi dăunătoare solului care tre 
bue alimentat deosebit pentru a 
mai fi bun de cultură. 

lată însă că pe lângă aceste di- 
vergențe fundamentule, mai sunt şi 
alte neînţelegeri. Eri sa ţinut la 
gediul din Bucureşti, Bd. I. C. Bră- 


—— SR ———=>———— 


Aprovizionarea țăranilo: cu bumoac 


Centrala Cooperativă de consum 
care are un regim special peniru 
«aprovizionarea țăranilor cu bum- 
bac, a făcut comenzi în Anglia şi 
aşteaptă să-i sosească transporturi- 
le anunțate, 

Pentru distribuire a instalat de. 
pozite în diferite puncte ale țării. 

Până în prezent s'au înființat asi- 
fel de depozite în următoarele cen- 


Monitorul Oficial de Miercuri 
publică următorul decret regal: 

Prin derogare dela art. 109 din le: 
gea asupra contabilităţii publice, 
pentru a se putea înlesni eiectuări 
de comenzi de nave în străinătate 
de către ministerul aerului şi ma: 
rinei, se va putea acorda firmelor 
sirăine, pentru comenzile acestor 
nave, aconturi în rate eşalonate, re- 


n 


Industria îranceză la răspâutie 


Se ştie că în August 1937 sa nu- 
mit o comisie care să cerceteze si- 
tuația economică a tării. Raportul 
depus constitue o alarmă care se 
pare însă că ma fost ascultată de 
actualul guvern. Unele semne ale 
dezastrului prevăzut, au început 
să se arate. Astfel Agenţia Stefani 
face cunoscut: 


= ——=— 


Comenziie de nave 
in străinătate 


tianu Nr 5 sub preşidenţia d-lui ing 
N. Greceanu adunureu generală -a 
sindicatului cultivatorilor de sfec- 
lă de zahăr din Muntenia şi Oltenia 
Au participaţ numeroşi delegaţi ai! 
cultivatorilor care predau la fabrici 
le Chitila şi Giurgiu. 

După ee sa făcut o dare de seamă 
asupra activităţii sindicatului, sa 
tăcut apel la solidaritateta membri. 
lor şi s'a luat în discuţie neliberareu 
borhotului de către fabrici precum 
şi neplata diferenţei de 2.200 lei la 
vagon, hotărîndu-se să se facă in- 
tervenţiile necesare. 

De asemenea s'a dat împutlernicire 
consiliului să stabilească modalita- 
tea de eontractare pentru anul 1935. 


Ministerul de finanțe a trimis ad 
ministraţiilor financiare de consta- 
tare o circulară, prin care le pune 
în vedere că a prelungit termenul 
pentru plata impozitului mobiliar 
la dobânzile percepute la creditele 
din străinătate, până la 15 Februa- 
rie 1938. 


D. Roosevelt 
și trusturile 


Comisia de anchetă a Senatului a 
începul să întrebe pe leaderii indus. 
triei asupra cauzelor persistente a- 
le stagnării afacerilor. In cercuriie 
politice mesajul lui  Roosevel! la 
congres e socotil o oferlă a ramu- 
murei de măslin făcută înalte; fi- 
nanțe pentru a colabora cu guver- 
nul; el a adăugat că dacă ofertu nu 
va fi acceplată guvernul va adopta 
măsuri foarle energice. In cercurile 
politice se relevă deasemeni că u- 
nionismul laburist a fost avizat că 
e momentul ca luptele intestine -ă 
ia sfârşit. Alminteri legi speciale 
vor impune disciplina muncii. 

Noul mesaj al lui Roosevelt pri- 
vind revizuirea legilor contra trus- 
turilor va fi gata săptămâna viitoa- 
re. Se anunţă între timp că defici- 
tul anului fiscal viitor este prevă- 
zut la un miliard de dolari, 

—— x =—=—— 


Stiri economice 


Cu ocazia așezării impunerii 
pe exercițiul 1938-—1939, Orga- 
nele Fiscale de impunere sunt 
obligate să cerceteze dacă con- 
tribuabilii şi-au îndeplinit obli- 
gațiunea de a face către Fisc co- 
municările cerute de Legea Con- 
trib. Directe, dresând acte de 
cuntravenție celor ce n'au înde- 
plinit cerinţele legii. 


tre: Cluj, Satu Mare, Tg Mureş, Si 
biu, Dej, Cernăuţi, Galaţi, Dorohoi, 
Potoşani, Bălţi, Roman, Orhei, Făl- 
ticeni, Lugoj, Focşani, R-Vâlcea, 
Piteşti, T.-Măgurele, T.-Severin, Bu 
zău şi Craiova, fiind încă în curs 
de înființare şi alte depozite, în ce- 
lelalte centre, pe lângă federale sau 
principalele unități cooperatiste. 


prezentând până la maximum 60 la 
sută din valoarea contractului pe 
bază de scrisori bancare de garan- 
ție, agreate de ministerul de finan- 
se şa de procese-verbale de consta- 
tarea stadic. ii tamicuţiei sau con- 
struciei. 

Aceste acontuii se vor putea a- 
corda osebit de avansul de 20 la su- 
tă prevăzut la art 109 din L. C. P. 


Criza economică din Franţa a- 
gravată de conflicte sociale, eonti- 
uuă să provoace închiderea între- 
prinderilor industriale. In ultimele 
24 de ore, o mare filatură de lână 
din Avesnes a concediat pe toţi lu- 
crătorii şi şi-a închis porţile. O fa- 
brică de ciment din apropiere de 
Bourges S'a închis deasemenea. 


Organizarea unei excursii în Italia Preşedinte, 

şi Germania; 6. Situaţia <Confede- SERGIU FLORESCU 

raţiei presei creştine din România» p. Secretar general 
1. Convocarea unui congres gene- NIC. GH. CONSTANTIA 


Noui măsuri pentru combaterea 


titosului exantematic 
Hotărârile iuate eri la ministerul sănătăţii 


La ministerul sănătăţii a avut loc 
o conferinţă, prezidată de d. Bauu 
ministrul sănătăţii in cadrul căreia 
s'au luat următoarele măsuri: 

Creierea unui număr de 30 pos 
turi bugetare pentru medici, în Ba. 
sarabia; 

Construirea în fiecare comună 
contaminată a unui cuptor fix de 
Jeparazitare cu bae-duş, mârindu-se 
astfel numărul celor existente; 

Instruirea de echipo mobile de de- 
parazitare pentru tiveare judeţ din 
Pasarabia echipe înzestrate cu etu- 
ve mobile; 

C'reierea de infirmerii temporare, 
cu personalul necesur, acole unde 
S'au ivit cazuri de exantematic. în lanuarie, cum se face acum şi 

Formarea unui mie depoziţ de ma: | când epidemiile sunt în pline rava- 
teriale la fiecare centru de comba | gii, 
tere; 

Reorganizarea laboratorului de 
pe lângă spitalul de boli contagioa- 
se din hişicău în vederea vaccinări- 
lor anti-scarlatinoase ce se vor fa- 
co personalului auxiliar întrebuin: 
ţat în combatere; 

Inmulţirea numărului agenţilor 
sanitari, cu tendinţa de a face ca fie- 
se din Chişinău în vederea vaccină- 
rilor anti-scarlatinoase ce see 7or îa- 

Colaborarea cu Straja Ţării, pen- 
tru ducarea tineretului din punct 
de vedere igienic-sanitar; 

O colaborare cu academia de me- 
dicină pentru studiul problemei şi 
găsirea eventuală a unor noui mij- 
loace de combatere; 


Intervenirea la ministerele de culi- 
te şi educaţie națională pentru sta: 
bilirea unei colaborări între preoţi 
şi învăţători, pe deoparte şi organe- 
le sanitare, 

In cele din urmă sa hotărât fa- 
cerea unei intervenţii la marele stat 
major al armatei în scopul de a ob- 
ține ca tinerii medici ce-şi fac sta- 
giul militar şi cari sunt întrebuin- 
ţaţi în combaterea tifosului exante- 
matic, să fie puşi la dispoziţia mi- 
nisterului sănătăţii începând cu lu- 
uu August sau Septembrie, iar nu 


iiere pentru Germania 


Mai multe firme din 
sau adresat autoriăților 


Germania 
noastre, 
pentru cumpărarea unor importan- 
te cantități de miere de albine, Fir- 
mele aceslea sunt dispuse să cum- 
pere mai mulle vagoane de miere 
Cei cari posedă miere de albine 
în mari cantități se vor adresa In- 
stitutului de export calea Victoriei 
100, arătând cantitatea ce au spre 
vânzare precum şi condițiunile, 


Societatea AR A G AZ roagă 


Onor. elientela din Bucureşti, sa 


In cazurile bolilor de stomac nervoase 
crampelor, la stări spasmolitice precum şi la 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 
greață şi turburări digestive sau obţinut 
după multe cercetări atât în clinicile din ţară 
cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


39 „Gastro D.* se află de vân 
„GAST D, zare Ia farmacii şi droghe 


rii, sau se expediază. 


începând dela 1 lanuarie 1938, să 
adreseze oriee comenzi de ARAGAZ 


numai la firma 


„SANITAS" 


B-dul BRĂTIANU, 36. — Tel. 2.31.58 


B-dul Elisabeta 16 
Ţ9), 451.92 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toţi bunii Româuw;' 
sunteţi rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinului 


OTO CaRPAȚŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Executăm iotograiii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, filme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 
au reducere. j 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE" 
Titus Pilescu 


DEE APR 

Camarazii şi prietenii legionarilor 
Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere i 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 20%, toate magazinele cuaceaşiarticoleg 


Nik y* 
DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel, 3.54.66 Calea Victorie! (44 


ALLO OBOR! 


Cumpăraţi cu încredere Incălţămintea 


„Florida“ 


Dela vechiul magazin românesc „Gheorghiţă“ 


N. & G. Dobrescu $0s, Ștefan cel Mara, 250 i 
Tei. 2.44.93 (Bariera N Moşilor) 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt și ireproșabil cele mai proton fie se 
comenzi, B-DUL ELISABETA No, 10, Etaj 1. BUCU ŞTI 


TELEFON; 5.08/24 


Blănăria „LEOPARD 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri: reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 474.05 


e a —_——_ 
incălţăminte trainică i 
pentru sezonul de iarnă 


Modele noui lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str, Carol No. 46 

| | DEPOZIT DE ŞOŞONI ŞI GALOŞI 

Tel, 54203 
j 29 i 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE, 


CU PREŢURI CONVENABILE 


— 


—— 


VINURILE CALLIMACHI 
din istoricele podgorii proprii din 
COTNARI 


sunt preferate de cunoscători. Incercându-le odată, le veţi 
preiera întotdeauna. 
Aprovizionaţi-vă de Si. sărbători numai dela magazinul din 
Str, Creţulescu No. 2, colţ cu Calea Victoriei No. 96 


SERVIM LA DOMICILIU. Teleton 305.30 
i SN EREI CSU NE 2 = 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


STRADA LIPSCANI No. (8, TELEFON ; 310/11 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete elegante 


„PRIMAXIM” 


FIRMĂ ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureşt, 


Lămpi felinare <Maxim», <Petromax» şi <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre şi Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


GAGE 


CEA MAI BUNA 


FAINA DE LUX 
și CEA MAI TARE 


n 
NOUA MOARA 


SN 


: vă pas | R> Da i 
13 lanuarie 1 
Cea mai mare jertiă a Generației Tinere Românești 


La 15 lanuarie se împlineşte un an de când generaţia tânără şi-a dat cea 


mai mare jertiă. 


Intrăm în săptămâna când Moţa şi Marin se pregăteau de moarte. 
15 lanuarie, ziua în care sufletele lor curate, călcând peste suferinţele tru- 
peşti, se jertfeau la Majadahonda pe altarul creștinătății, sfințind prin sacrifi- 


ciul lor, drum de mântuire Neamului Romnâesc, 


"Generaţia tânără românească se pregăteşte de rugăciune... 
„La ceasul când ei au căzut pentru ridicarea Neamului din păcat, toate cui- 
burile până în cel mai umil cătun şi până pe crestele munţilor își vor înălța ru- 


găciunea lor, după scriptura martirilor : 


„ «Ca soarele Sfânt de pe Cer». 
Neamul cel Bun se va ridica cu gândul la sufletele martirilor şi smulgân- 
du-se din grija pământească va asculta rugăciunea cuibului. 


«Să face Căpitane o Țară» 


La apel nu va fi nici un absent. 


— lon Moţa, — Prezent! Vasile Marin, — Prezent! Sterie Ciumetti, — Pre- 
zent ! General Gh. Cantacuzino, — Prezent! Virgil Teodorescu, — Prezent ! Niţă 
Constantin, — Prezent! Toader Toma, — Prezent! Nicolae Bălăianu, — Prezent! 
Gheorghe Negrea, — Prezent! Gheorghe Gligo, — Prezent! Cristache Solomon, 
— Prezent! Mihai Ţurcanu, — Prezent! lon Târcolea, — Prezent! 

— Legionari morți în credința legionară! — Prezent! 

R Generaţia tânără îşi va rosti rugăciunea şi legământul cu gândurile ple- 
it de bună voie pentru Invicate spre cei ce s'au răstiguerea Neamului. 


D. prof. Monoilescu 
la contele Ciano 


ROMA 7 


(Teleg. part.).. contele Ciano, ministrul a- 


— Azi dimineaţă la orele [| | facerilor străine al Italiei. 


şi jumătate, d. prof. Mihail 
Manoilescu a fost primit 
într'o lungă audienţă de 


„La unu şi jumătate pele- 
rinii au părăsit Roma ple- 
când spre Florenţa. 


hecepție în onoarea pariameuta- 
rilor români din grupul celor 
1900 selerini, la Roma 


ROMA î (tudor). — Se- 
natul italian a oferit azi în 
sălile palatului Madama o 
recepţie în onoarea parla- 
mentarilor români cari 
lac parte din grupul de 
1500 pelerini români cari 
vizitează Italia. 

OQaspeţii români au fost 
întâmpinați de d. Feder- 
sxoni, preşedintele Senatu- 
lui, de membrii consiliului 
preşedințial al Senatului 
şi de un mare număr de se- 
natori. 

Preşedintele Senatului 
a salutat cordial pe repre- 
sentanţii naţiunii române. 

Senatorul M. Manoilescu 
a răspuns, exprimând mul- 
țumirea delegaţiei pentru 
foarte călduroasa primire 
făcută la Roma gupului 
wamânesc. 


CERSEI DP FIRE Diete, HRD UR EIEI 
Serviciu: muncii casnice 


în Gerinania 
BERLIN, 7 (Rador). — D. Bal- 


dur von Schirach a hotărît ca 
toate tinerile germane, între 14 și 
21 ani, să îndeplinească de aci 
înainte «serviciul Muncii casni- 
ce>. Acest serviciu va fi un fel 
de «şcoală pregătitoare» pentru 
funcțiunile sociale şi casnice ale 
viitoarei femei germane. Servi- 
ciul va fi făcut în şcoli de gospo- 
dărie, spitale, case de odihnă, 


grădini pentru copii, etc. 


937 


0 nouă lege asuma” 
ssionajului în Sta- 
taie-inite 


WASHINGTON, 7. (Rador).—Ca- 
mera Reprezentanţilor a adoptat 
eri un proect de lege menit să com- 
plecteze dispoziţiile legei asupra 
spionajului, 

Prin noul proect de lege se prevăd 
noul măsuri cu privire la interzl- 
cerea de a se fotografia sau întoe- 
mi planuri sau schiţe ale fortitica- 
țiilor Statelor Unite sau posesiun]- 
lor sale. 

Proectul de lege de mai sus fusese 
adoptat în prealabil de Senat. 

In expunerea de motive se arată 
că nouile măsuri de apărare se lau 
pentru a se pune la adăpost fortifi- 
caţiile americane depe coasta Paci- 
îieului, din canalul Panama şi Ma- 
nilla de acțiunea criminală a splo- 
nilor, 


Comentarii privind România, 


«BUNA VESTIRE» 


Ziarele din Italia şi Ungaria 
acordă o importanță deosebită 
apropiatei întâlniri dela Buda- 
pesta dintre contele Ciano, mi: 
nistrul afacerilor străine al Ita- 
liei, cancelarul austriac Schusch. 
nigg şi presedintele de consiliu 
ungur, d, Daranyi, care vor re- 
prezenta statele semnatare ale 
protocolului dela Roma. 

Date fiind împrejurările in- 
ternaționale de acum — în pri- 
mul rând începutul de schim- 
bare a raporturilor dintre sta- 
tele bazinului dunărean, spre o 
apreciabilă destindere— se pare 
că la Budapesta, de data acea- 
sta, conferința tripartită va de- 


Un buget extraordinar 
al jazoniai în vede:ea 
registrării armatei 


TOKIO 7 (Hador). — Zia- 
rul «Asahi» crede a şti că 
ministerul ce răsboi şi ma- 
rină va prezenta, în cursul 
lunei ianuarie, pe birou- 
rile Dietei un proect de 
budyet extraordinar de 
peste 4 miliarde yeni, în 
vederea înzestrării arma 
tei şi marinei şi pentru 
continuarea operaţiilor 
din China. 


0 cenirală irozkistă 
Ja Rio de J-neiro 


RIO DE JANEIRO 7 (Rador). — 
Poliţia a descoperit o centrală trotz- 
kistă la Rio de Janeiro. 

Hu fost arestate peste 40 de per- 
soane, între cari mai mulţi ingineri, 

Poliţia afirmă că ar fi găsit la 
unii din cei arestaţi documente foarte 
compromiţătoare. 


lui Stalin şi 


Ziarul «Daily Mail» anunţă din 
Riga că agenţii GQ. P. U.-lui din 
Moscova au descoperit două com- 
ploturi ofițerești cu mari ramifi- 
cații. 

Cele două comploturi urmăreau 
asasinarea lui Stalin şi a lui Je- 
vov, șejul G. P. U.-lui. | 

In legătură cu descoperirea 
complotului împotriva lui Stalin 
au fost arestați numeroşi ofițeri 
printre cari patru colonei. 

Asasinarea lui Stalin urma să 
se producă cu ocazia aniversării 
înființării armatei roșii. 


LA 13 IANUARIE IMPLI- 
NINDU-SE UN AN DELA 
JERTFA CEA MARE A 
MARTIRILOR MOŢA ŞI 
MARIN, ZIARUL NOSTRU 
VA APARE INTR':UN NU- 
MAR SPECIAL DE INCHI- 
NARE ŞI MARTURISIRE. 


Partidul liberal a luat hotărârea 
de a protesta impotriva dizolvării Ca- 
merilor neconstituite încă. 


 Eri a avut loe la Palatul Sturza un 
cea! oferit eorpului diplomatie din Ca- 
pitală, 


In ultimele zile d. Al. Vaida Voe- 
vod a avut mai multe întrevederi cu 
diverşi şefi de misiuni străine. 

D. osul lon Antonescu mi- 
nistrul apărărrii naţionale a ple- 
cat eri după amiază la Droleale 


D. C. Argetoianu 
partidului 
străinătate. 


preşedintele 
agrar pleacă Luni în 


Luni 10 lanuarie se întruneşte la 
locuinţa d-lui Dinu Brătianu dele- 
gaţia permanentă a partidului |i- 
beral. 

D. Ion 'Th. Florescu, fost ministru 
al României la Madrid, va ţine Vi- 
meri 14 Ianuarie, la ora 9 seara, în 
sala Dalles, o conferinţă intitulată 
«Impresii din Spania martiră» 

Conferinţa face parte din ciclul 
«Gândirea Europeană», b 

Biletele la Feder. 


TIPARUL INSTI 


COMUNICAT Nr. 3 
Mareşalatul Curţii Regale face cu- 
noscut următoarele: 
In ziua de 5 lanuarie 1938 Majes- 
tatea Sa Regele a primit în audiență 
de lucru pa: 


D. Virgil Potârcă, ministru al Lu- 
crărilor Publice şi Comunicaţiilor şi 
ad-interim la Agricultură şi Domenii. 

La ora 12.30 a avut loc la Palatul 
Regal în prezența Majestății Sale Re- 
gelui tradiționala ceremonie religioasă 
a prezentării Siintelor - Icoane. 

Bucureştii, 5 Ianuarie 1935 


Se aduce la cunoştinţa d-lor pro- 
fesori şi elevi ai liceului Gh. Şin- 
cai că şcoala se va deschide Luni 
1) Ianuarie c. ora 8 dimineaja. 

Elevii interni şi externi vor pre- 
santa certificate de sănătate. 


Luni se va face instalarea d-lor 
M. Manea şi Î. Fianu, secretari ge- 
uerali ai departamentului agricultu 
rii şi domeniilor, 

Primim spre publicare următoa- 
rele; 

LANCIIRII sectorului III Albas- 
tru vor fi prezenţi Vineri 7 lanua- 
rie ora 8 seara la CASA ALBAS- 
TRA din Splaiul Unirii 28. 

Deasemeni la această dată pre- 
cum şi în fiecare seară între orele 
6—8 se pot înscrie toţi acei tineri 
dela 18 ani în sus cari vor să intre 
în rândurile luptătorilor Partidu- 
lui Naţional Creştin deci să devină 
lăncieri, 3 = : 


La Râmnicu-Vâleii, sa stins 
din viaţă, zilele trecute, |. Niţă 
Popescu, socrul redactorului 
nostru d. Radu Gyr. 

Defunctul — fost funcționar 
superior la P.T.T. şi inspector 
regional al Poştei — era şi unul 
dintre cei mai devotați prieteni 
a; Mișcării Legionare. 

Stimat, prețuit și iubit, el a 
lăsat în urmă regretul tuturor 
oamenilor de suflet, 


BRUXELLES, 7 (Rador). — Se 
afirmă că colonelul de stat major 
vam Overstraeten, adjutant regal şi 
comandant a] regimentului de ar- 
tilerie călare din Louvain, va îi 
desemnat de guvern pentru a su- 
praveghea retragerea voluntarilor 
din Spania. naționalistă, 


Alte atestări In Rusia 


IComploturi împotriva 


Deasemenea, au fost arestaţi 
şi 25 ofițeri printre cari cinci co- 
lonei, cari au voit să-l asasineze 
pe Jevov. 

Toţi aceşti ofițeri sau  întru- 
nit a doua zi de Crăciun, într'o 
mică garnizoană în apropiere de 
Moşcova. 

Muniţiile şi granatele pe care 
le aveau la dispoziție pentru exe- 
cularea asasinării fuseseră fura- 
te din depozitul de muniții al a- 
cestei garnizoane. 

Stalin dăduse de curând un or- 
din către armată prin care Jevov 
era numit comisar general al ar- 
matei roșii, acordându-i-se drep- 
tul de a purta steaua de mare- 
șal. Faptul acesta a fost conside- 
rat de ofițeri ca o jignire a ar- 
matei şi a avut ca rezultat cele 
două comploturi, 


păşi caracterul său normal şi 
periodic, 

«Giornale D'ltalia» ocupân- 
du-se de această conferinţă scrie 
că la Budapesta nu se va încheia 
nci o nouă convenție. 

Se vor examina numai ulti- 
mele evenimente politice din 
Etiopia, şi se va sublinia nece- 
sitatea recunoaşterii intereselor 
Geramniei în bazinul dunărean. 

Deasemenea, se va discuta şi 
pactul italo-jugoslav. 

In această ordine de idei, 
ziarul spune mai departe 
că a sosit acum şi timpul 
României. 

Evenimentele  poiitice 
din România nu dau numai 
indicii pentru o colaborare 
amicală cu  lîalia dar şi 
pentru o desfăşurare şi 
lămurire profundă a pro” 
biemelor dunărene. 

Prin noua sa politică Ro- 
mânia s'a aşezat în dome- 
niul reaiităţii, 


(N 


- 


Mareşalatul Curţii Regale face 
cunoscut următoarele: 


COMUNICAT Nr. 4 


Măria Sa Mihai. Mare Voevod 
de. Alba Iulia, întâmpinând în 
noaptea de 5 spre 6 Ianuarie o fur- 
tună extrem de violentă pe mare 
şi nava M, S. R. <Regina Maria» 
nevutând avansa din cauza valu- 


Miercuri seara, d. Corne- 
liu Z. Codreanu, şeful miş= 
cării legionare, a făcut o 
vizită de curtoazie d-lui 
luliu Maniu, preşedintele 
partidului naţional - țără- 
nesc, z 

Cei doi conducători şi-au 
făcut urările tradiţionale 
de Anul nou, exprimâne= 


"Noevotul Mihai, reintors din dea m 


în iegătură cu conierința stateiorlse duce la Atena prin Belgrad 
semnatare ale protocolului dela Roma 


rilor prea mari şi prea puternice, 
Măria Sa a fost nevoit să se în- 
toarcă la Constanta sosind azi la 
ora 13 la Bucureşti. 

Măria Sa Marele Voevod, după 
ce a luat dejunul cu Majestatea Sa 
Regele, a plecat la ora 1420 din 
gara Mogoşoaia via Belgrad, Niș 
spre Atena, pentru a asista la că- 
sătoria A. S. R. Princivelui Moşte- 
nitor al Grecie! : 


lLitrevederea |. Maniu.- 
C. Z. Codreanu 


du-şi în acelaş timp, mul- 
țumirea pentru bunul re- 
zuliat al pactului de nea- 
gresiune, 


Im cursul dimineţii de 
ieri, d. Corneliu Z. Codrea- 
nu a plecat la Predeal, un- 
de va rămâne până li sfâr- 


şitul vacanței, 


Sovietele trimit arme şi trupe în China 


Puternic bombardament aerian japonez 


BERLIN, 7 


(Radio-Uni= | China de sud nimic, care 


versal). — După ultimele [ar putea justifica această 
telegrame din Extremul măsură excepţională. 


Orient trupele japoneze 
continuă operaţiile ilor mi- 
litare, curăţind teritori'le 
ocupate până în prezent 
de bandele soldaților chi- 
nezi fără uniforme, cari 
au început cu mare inten= 
sitate războiul de gherilă. 

Aviația japoneză a făcut 
şi azi o vizită la Hankow. 
Escadrila japoneză, com» 
pusă din 22 avioane de 
Wombardament, însoțită 
de o escadrilă de 16 avioa- 
ne de vânătoare a apărut 
deasupra oraşului, fiind 
primită cu un foc viu de 
către artileria anti-aeria- 
nă chineză. Nici un avion 
japonez ma fost atins. 

Asupra. aerodromului din  Han- 
kow au fost aruncate 50 bombe. 
Deasemeni numeroase bombe au fost 
aruncate asupra staţiunei de radio 
care au fost principalele obiecţive ale 
bombardamentului japonez. Staţiu- 
nea de radio na suferit pagube 
mari. Un incendiu puternie Sa de- 
clarat însă într'un cartier sărac din 
apropierea locului unde se află sta 
tiunea de radlo. 


Pe de altă parte o escadrilă cehi: 
neză a bombardat aerodromul ja- 
ponez dela Uhu, aruncând 73 de 
bombe. Şase avioane iaponeze au 
fost distruse, 

Se confirmă deasemeni că aviața 
chineză a scufundat două canonie- 
re japoneze la 3 Ianuarie, la Uhu. 


In acelaş timp -wenţia 
japoneză Domei Zusim a 
nunţă că englezii au pro- 
clamat stare de aseri'- la 
Hongkong, deşi până în 
prezent nu S'a produs în 


LA SHANGHAI 


TOKIO, 7, (Rador). —  <Nişi-Nişi» 
cere ca predominarea Marei Britanti în 
consiliul municipal al concesiunii in- 


PRINȚUL RKONOYE 


ternaționale din Shanghai să dispară 
întrucât pacea şi ordinea la Shanghai 
nu mai sunt asigurate de China ci de 
Japonta, care a înlocuit China şi în 
ce priveşte suveranilatea asupra con- 
cesiunii internaționale, 

Ziarul cere ca actuala compozițle a 
consiliului — 5 englei, 5 chinezi, 2 
americani şi 2 japonezi — să fie mo- 
dificată în cel: mai scurt timp  dân- 
du-se japonezilor cel puțin jumătate 
din locuri 


SOVIETELE FURNIZEA- 
ZA ARME CHINEI 
TOKIO, 7 (Rador). — Corespon- 
dentul din Shanghai al agenţiei Do- 


inaintarea trupelor naţionaliste 
spaniole continuă pe frontul Teruel 


2000 de prizonieri. Arestarea consulului Franţei la lrun 


SALAMANCA, 7 (Rador). 
— Agenţia Ştefani trans- 
mite următorul comunicat 
al marelui cartier general 
naţionalist: : 

Inaintarea noastră a con 
tinuat în ziuc de 5 lanua- 
rie în sectorul Teruel, uii- 
de am înfrânt rezistența 
duşmanului, ocupând mai 
multe poziţii însemnate, 

Aviația noastră a obți- 
nut o nouă victorie: avi- 


Partidul liberai impotriva 
vizolu ării Parlamentului 


Sesizându-se de declaraţiile 
d-iu: Oct. Goga, preşedintele 
consiliului de miniştri, privitor 
la d:zolvarea Parlamentului, con 
ducătorii partidului național-li- 
beral, au studiat această pro- 
blemă din punct de vedere ju- 


ridic şi constituțional, urmând 
să facă cunoscut atitudinea ce 
o vor adapta, în cazul când, în- 
tr'adevăr, se va pronunța dizol- 


«EMINESCU» s. A, STR, 


varea actualelor Corpuri Legiui- 
toare. 

Intr'o constătuire care a avut 
loc în cursul după amiezii de Joi, 
la d. Dinu Brătianu, şeful parti- 
dului liberal, şi după consulta: 
țiuni cu caracter juridic şi cons- 
tituțional, partidul liberal a luat 
hotărîrea de a protesta împo- 
triva dizolvării Camerelor ne- 
constituite, dar ieşite din recen 
tele alegeri legislative, 


ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


- 


oanele noastre au doborit 
5 avioane de recunoaşte- 
re, trei de vânătoare ale 
roşilor. Probabil că un al 
nouălea avion a fost şi el 


ît, 

SARAGOSA 7 (Rador). — Agen- 
ţia Stefani anunță că 2000 prizo- 
nieri roşii, capluraţți în cursul săp- 
tămânii trecule pe frontul din Te- 
ruel, au sosit la Saragosa de unde 
vor fi îndreptați spre diferite ta- 
bere de concentrare, 


ARESTAREA CONSULU.- 
LUI FRANŢEI LA IRUN 
IRUN 7 (Rador). — Agenţia Şte 
fani comunică: 

Autorităţile spaniole de frontieră 
au arestat pe consulul Franţei din 
Irun, pe doi nepoți ai săi, şi pe 
doi alţi francezi. 

Se pare că cei arestali sunt acu- 
zaţi că ar fi trecut, în mod clandes- 
tin, corespondenţă pesto podul in- 
ternaţional şi ar fi făcut trafic ile- 
gal de pesete naţionale. 

SALAMANCA 7? (Rador). 
— Corespondentul Agenţi- 
ei Havas transmite: 

Guvernul spaniol naţio- 
nalist declară că nu va ro- 
cunoaşte în niciun cat ac- 


tele de vânzare, gaj sau 
cesiune, făcute de  gusver- 
nul din Barcelona, cu pri- 
vire la patrimoniul terito. 
rial sau artistic. 

Guvernul naţionalist spa 
niol va revendica toate bu- 
nurile înstrăinate pe baza 
unor contracte din  câtu- 
goria celor de maj sus. 


mei anunţă că guvernul chinez pri- 
meşte în ultima vreme mari furni- 
turi de arme în baza unui contract 
încheiat la începutul lunii Decem- 
brie 1937 între mareșalul Ciang- 
Rai-Shek şi reprezentantul <unei a- 
numite puteri». 

Armele sosese prin 
Yunnan, 

Corespondentul agenţiei adaugă 
că recenta călătorie a d-lui Sunto 
la Moscova ar fi în legătură ru a- 
ceste furnituri,. 


SCOPURILE ASCUNSE 
ALE RUSIEI SOVIETICE 


BERLIN, ? (Kudio Uni- 
ver). — Agenţia Stefani ca- 
blează din Shanghai: 

Circa 500 de aviatori şi 
experţi militari sovietici 
precum şi 200 de avioane 
de bombardament şi vână- 
toare, — reprezentând al 
cincilea transport de a- 
vioane sovietice, — au s0- 
sit la Hankeu, 

Din Vladivostok se anun- 
ță că numeroşi chinezi sunt 
pregătiţi în aviația mil- 
tară sovietică. 

In felul acesta, Uniunea 
Sovietelor îimobilizată prin 
dezorganizarea sa  înter- 
nă, caută să angajeze cât 
mai mult Japonia în Chi- 
na, îndepărtând pericolul 
japonez din Siberia şi con- 
tinuă în acelaşi timp ope- 
ra de bolşevizare a Chinei. 


UNIUNEA  SOVIETELOR 
CONTINUĂ OPERA DE 
BOLȘEVIZARE A CHINEI 


SHANGHAI 7 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei «Ştetani» 
transmite: 

Aproape 500 de aviatori şi ex- 
perți militari sovietici precum 
şi 200 de avioane de bombarda- 
ment şi vânătoare, — reprezen- 
tând al cincilea transport de a- 
vioane sovietice, — au sosit la 
Hankeu. 


provincla 


) 


% 

TOKIO 7 (Rador). —  tCores- 
pondentul din Shanghai al a- 
genţiei Domei anunţă că guver; 
nul chinez primeşte în ultima 
vreme mari furnituri de arme 
în baza unui contract încheiat 
la începutul lunii Decembrie în- 
tre mareşalul Ciang-Kai-Shek şi 
reprezentantul <unei anumite 
puteri». 

Armele sosesc prin provincia 
Yunnan. 

Corespondentul apele a- 
daugă că recenta călătorie a 
d-lui Sunio la Moscova ar îi în 
legătură cu aceste furnituri. 


Princepele mostenitor al Greciei 
a sosit la Atena 


ATENA, 6 (Rador). — O salvă de 
21 novituri de tun trase de pe mun- 
tele Lycabet a anunţat la ora 17 so- 
sirea în gara Atena a trenului alb 
în care se aflau auguştii logodniei 
și suita lor. 

Pe cheiul gării, bogat împodobi- 
tă cu flori şi steaguri se aflau Su- 
veranul elen, toţi membrii familiei 
regale şi elene, arhiepiscopul pri- 
mat, preşedintele Metaxas şi cei- 
lalţi membrii ai guvernului, corpul 
diplomatic, reprezentanţi ai autori- 
tăţilor civile şi 'militare şi un publie 
numeros. 


Redactor-responsabil: V. Olaniuc-Stere, 


D Metaxas, preşedintele consiliu- 
lui de miniştri a urat bun sosit 
principesei Frederika în numele gu- 
vernului elen iar d-na Metaxas i-a 
oferit un splendid buchet de tran- 
dafiri albi, Primarul Atenei i-a u- 
rat bun sosit în numele capitalei şi 
apoi muzica militară a executat 
imnul naţional iar trupele prezente 
au gat onorurile, 

In momentul când perechea logo- 
dită a apărut în piaţa gării o mul- 
ţime imensă a aclamat-o frenetic şi 
ovajlii uriaşe au continuat tot dru- 
mul până la palatul regal, >)