Buna Vestire anul I, nr. 104, 4 iulie 1937

ANUL 1. No. 104. 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


„ZIDIRE NOUA 


Mişearea legionară, decând a fost înserisă pe răboiul destinului 
românesc, a zidit. Zidirea a purtat pecetea faptei. Şi fapta a pornit din 
dorul de muncă, din disciplina sufletului, din credinţa legionarului 
îvtr'un ceas mai bun care trebue să bată în istoria neamului nostru. 
Sa făptuit sub semnul bucuriei, al liniştii, al mulţumirii şi al cântecu- 
lui. Cântecul a fost tovarășul făptuitorului. In cântec s'au închis visu- 
rile, nădeidile, suferințele şi jertfa. Niciodată n'a plâns tânărul. Vaerul 
şi oboseala nu i-au ţinut tovărăşie. : 

„Cântecul şi legionarul sunt camarazi buni. In marş. In viscol. In 
ranşee, In furtună. In rugăciunea muncii. 

Pentrucă din furtună s'a născut legionarul. Şi cântecul a fost izvo- 
dit odată cu el. Cântecul nu-i, nici veselie nici tristețe. Ci seninătate. 
Deplină. Majestoasă. Granitară. In faţa morţii. In faţa vieţii. In fata 
vijeliei. Şi a necunoscutului. 


ma aceasta constructivă, a faptei, se regăseşte cea mai impresionantă 
mişeare spirituală, educativă, pe care ne-o prezintă răscrucea vremilor. 
Fapta este hrana şi îndreptarul. Fapta este religia. Din ea, din faptă, 
pleacă minunata cunună a virtuţilor legionare. 

In faptă cresc gândurile bune. Prin faptă, se ucid pornirile cari mai 
mustese în poftele tiranice ale biologicului. Făptuind, omul scapă de el 
îusuşi, de ispite, de ademeniri, de carcera păcatului. Faptă, a tăptui, — 
însemnează atât: a dsiciplina o viaţă. Şi a disciplina o viaţă însemnea- 
ză a o câştiga. A o pregăti pentru danie, pentru jertfă. Pentru credinţă. 
Pentru renunțare. A justifica, prin urmare, viaţa, prin închinarea ei 
unui scop sublim care trece peste măruntele socoteli ale cotidianului. 

Opuneţi această lume nouă, aceste legi, acest tezaur de suflet, negu- 
rei care străbate lumea veacului ce se tânguie în ajun de plecare, şi 
veţi avea imaginea unei Românii noui, magnifice, aşa cum o cer toate 
împerativele misiunii noastre ca neam în istorie, în lume, în umbra 
crucii, sub scutul lui Dumnezeu. lată, gânduri pe cari le-am citit în 
stolul de priviri întebrate de flacăra unei credinţi izbăvitoare, ieri, când 
sa aşezat temelia sediului legionar în inima acestei capitale. : 

Cinsn'a înţeles încă temelia morală, plivirea păcatului şi ridicarea 
binelui din om, pentru binele colectiv naţional, cine a văzut politică şi 
nu edneaţie, cine a văzut elan, organizaţie obişnuită, partid, şi nu miş- 
care educativă românească, în devenirea legionară a generaţiei tinere, 
ar fi putut să coboare ieri, acolo unde se ruga un tineret crescut . din 
vifore, drept ca stejarii, — îngenunchiat, pe o lespede de viaţă sbuciu- 
mată, — Cerului pentru viitorul împărătese al pământului străbun. 

Şi cei ce au ochi de văzut, ar fi văzut. Jar cei ce au urechi de 
auzit, ar fi auzit. i 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


-- Cel: mai sublim cântece al legionarului este fapta grăitoare; În dog- - 


Fri, la orele 7 seara, s'a aşezat pia- 
tra fundamentală a sediului legio- 
nar din centrul Capitalei. Paptul n'a 
fost trâmbiţat prin apeluri pompoa- 
se. S'a anunțat numai ora de rugă- 
ciune. Pentrucă ceeace s'a petrecui 
acolo, în sânul familiei legionare, a 
fost un act de închinare, de recule- 
gere, de aduceri aminte, de legă. 
mânt şi, mai ales, o rugăciune. O îi- 
nereţe — stejarul românismului — 
a venit. să-și zidească voînța de a 
lupta, de-a visa, de-a birui. — peste 
cădere şi peste moarte — pentru 
destinele eterne ale Neamului . -şi 
pentru hotarele. spirituale ale Na- 
ției. ş : 

Cu mult. înainte: de ora 7, lumeu 
se. îndreaptă, în valiri. spre strada 
Imoprimeriei. Căldura aţipise puțin 
câte puţin. Inainte de începerea ru= 
găciwnii. atmosfera devenise destul 


Rugăciune, festivitati discu 
ugăciune, nu festivitate cu discursuri 


de prietenoasă. Legionarii se scury 
în ordine. Simpatizanţii încercuiesc 
locul unde se va ridica noul sediu 
legionar. La ferestrele: «Monitorului 
Oficial» înfloresc fețe senîne de mun 
citori. Pe schelăria unei impozanle 
clădiri în: construcție, — wis-d-vis 
de sediu — la toate etajele, buchete 
de tineri şi tinere, veniți să asiste 
la pioasa solemnitate, Sus de tot, în 
vârful clădirii, ordonat, un întreg 
pluton de tineri. Pretutindeni, ca 
nişte ciorchini, se aliniază femei şi 
bărbati. Nu se mai găsese locuri. 
Toţi vreau să vadă. Fiecare ar vrea 


să gudă. Toti, simt. E ceva neobiş=. 


nuit în solemnitatea aceasta. E cera 


care iese din comun, O senzație de! 


sfințenie, de: rugă, vibrează în su: 
Fletele tuturora. Căpitanul, senin, 
priveşte în toate părțile. Se oglin- 
deste în wrivirile legionarilor. Tot 


Ze 
PT 


6 pagini 3 lei 


PIATRA DELA T 


TELEFOANE 


+ 


Direcţia Administraţia  4-85,82 
Redacţia , . .. se . 484.34 


MELIA V 


Toţi legionarii, din cer şi depe pământ: Prezent! 


privesc într'o singură parte, 
un singur om: Căpitanul, : 

— Vite, Căpitanul... Căpitanul... 

Şi şoaptele trec din gură în gură. 
In fiecare şoaptă, o mărturisire de 
dragoste. In fiecare cuvânt, un de= 
votament de soldat. In fiecare prtiut- 
re, un salut. 

Intelectuali, — profesori unlverst- 
tari, preoți, avocaţi, medici, insi- 
neri, studenţi, — mesertaşi, munct- 
tori, s'au îmbrățișat, cu gândurile 
toate, într'o singură linie de viață, 
într'o singură nădejde: Căpitanul. 

Umăr lângă umăr, — camarade ! 
— stau profesorii universitari cu 
muncitorii. 

In ochii tuturora străfulgeră scân. 
teta camaraderlei. 

Undeva, acolo aproape, unde se 
va bate temelia, luminează  chipu- 
rile lui Moţa şi Marin, purtate de 
părintele Dumitrescu Borşa şi de 
comandantul legionar Puiu Traian. 
Moța şi Marin nu puleau lipsi deia 
acest ceas al rugăciunii legionare. 
Sunt prezenţi. Trăesc. Sunt vli, şin 
morminte, legionarii. Le simţi pre- 
zența, Par'că păşesc, trec prin mui- 
Hme şi salută. Vin din străfunduri 
de morminte, mărturie vie. să înye- 
nunchieze alături de camarazii lor. 

— Ion Moţa!] 

— Prezent ? 

— Vasile „Marin ? 

— Prezent ţ E 20 
„Şi ceilalți, dela Cristache  Solo- 
mon până la Virgil Teodorescu! 
'— Camarade Gheorghe Negrea! 
"— Sănătate, camarade] 

— Prezent ]... Prezent [... Prezent! 

Citesti în privirile aprinse de vâl- 
toarea amintirilor, prezența aproa- 
pe materială a morţilor. Cei plecați 
s'au întors. Pășesc printre legiona- 
rii rămaşi, aci 

La flancul drept, comandanții lo= 


spre 
a! = 


gionari, dovedesc prezenta morţiior, 
Un nume de legionar căzul nuitul 
de un camarad transfigurat. 

Şi toată lumea se roagă. Pentru 
o Românie strălucitoare. . Pentru 
România de dincolo de veacuri şi 
de peste milenii. 

Departe, în patru unghiuri de ța- 
ră, prin oraşe, prin satele de munte 
în bordeiele umile, făclia credinţei 
legionare arde în văpaia celei mai 
curate- rugăciuni, Poitir ta si 

In fiecare județ, se aşează. o' pia- 
tră fundamentală, O piatră de veac; 
O temelie de țară: nouă. 

Rugăciunea dela Bucureşti se rus- 
teşte, în aceiaşi “elipă, pe toate pla. 
iurile romdneşti, 


In numeroasa asistenţă, coman- 
danţii legionari — prof. Vasile Cris- 
tescu, loan Belgea, colonel Zăvoiu- 
nu, inginer: Virgil. loneseu, avocat 
Ibrăileanu, Pihu Grigore, avocat 
Mihail Polihroniade, Apostolescu, 
Alex. Constant, prof. Copuzeanu, Se- 
ratim Aurel, Puiu: Gârcineanu, in- 
giner Horodniceanu, Dobrin, av. lon 
Antoniu, Christian Tell, Sandu Va- 
leriu, 'Traian Clime, ete. ete. 

Dnii profesori: universitari: Chir- 
noagă, Meitani,. d-na şi d. general 


Popovici, prof. Zaharia, preot Geor-- 


gescu-ldineti, Ion Samarineanu, Si- 
mian, Crețu, av. Vergati, Diacones- 
cu, ziarist; d-nele; Codreanu, ing. 
Clime, ing. Virgil Ionescu, prof. Co- 
puzeanu, Silvia Ciwrescu, Chercea, 
Felicia Georgescu, Sturza, Sibiceu- 
nu; d-na şi d. ing. Creţulescu, d-ra 
Tanţi Stoian, d-ra Onicescu, d-ra 
Manoilescu, eto. ete. 

Un foarte mare număr de legio- 
nari, simpatizanți şi prieteni, - 
complectează numeroasa asistenţă 


| 
'0 bucurie — raportul — 
[i 


Unduirea mulțimii se opreşte  bruso 
şi un consemn de linişte străbate, ne- 
comandal, peste tot. In cadrul ferestrei 
dela casele d-sale, apare figura albă a 
d-lui General Cantacuzino-Grănicerul. 

D. inginer Gh. Clime, comandant 
legionar al Bunei Vestiri, drept ca v 


Bun VESTIRE 


ZIAD LEIDEN DE EWPDVA SI DOCTIINA RONANEAICA 


Muminică 4 lulie 1937 


ABONAMENTE; 

1 an Lei 700 ) 1 an Lei 500 
Comune urbane 6 Inul „ 350 | Comune tutale 6 luni , 250 

3 luni 1, 175 [3 luni», 125 


Când steagul braţelor coboară, so- 
borul celor patru preoţi: părintele 
profesor Cristescu, preot Ionescu- 
Duminecă, preot Ilie Imbrescu şi 
părintele Mihăescu, încep săvârşi- 
rea Serviciului divin. Generaţia le- 
gionară se roagă Pentrucă în rugă- 
ciune şi-a oglindit ființa şi des- 
tinele în totdeauna.  Rugiciu- 
nea înalţă, ridică peste lumea pă- 
mântească şi săvârşeşte apropierea 
de D-zeu. Apă vie pentru suflete 
dornice de alte zări şi legătură pen- 
tru toate rănile, Plecare din păcat, 
din sens pământean, ridicare sme- 
rită spre Dumnezeu, pentru cinsti- 
fea Lui şi pentru binecuvântarea 
faptelor noastre, continuă trăire in 
darul acesta al apropierii de sfin- 
țenia cerului. Semnul sub care miş- 
carea legionară . şi-a purtat paşii, 
peste toate durerile, peste toate Su- 
ferinţele, spre bucuriile de mâine. 
Spre slava lui Dumnezeu şi spre 
binele Patriei. 

Ruga, în lumea legionară, nu 
este o cerere de ordin egoist. Nu 
este prelungirea dorințelor lumești. 
Ci act de renunțare la tot ce este 
personal, pământean. Cererea evla 
vioasă a puterilor de viaţă nouă 
pentru amplificarea puterilor de 
renunțare la ispitele temporalului. 

O generaţie întreagă se ruga şi se 
cobora cu toate amintirile în pro- 
pria ei conştiinţă, frângându-şi ge- 
nunchii unei vieţi învolburate pen- 
tru mărirea lui Dumnezeu. 

Şi-aducea aminte de toate. Fieca- 
re tânăr îşi făcea, în treerul gându- 
rilor de reculegere şi'n şoapta nea- 


stană, cu, fala tăiată în linii energice, | uzită &” rugăciunii, un bilanţ de 


comandă pentru onor. Glasul străbate | eonştiință, 


sonor şi ridică miile de braţe dela int- 
mă spre Cer. Scena este impresionantă. 
D. inginer Clime dă raportul, Asistenţa 
prezintă, ca un singur om, sabia brafe- 
lor vânjoase, — salut în fața tinereții 
fără bătrânețe răsărită, ca o bucurie 
mare şi albă, imaculată, într'un pervaz 
de fereastră. 

Tăcerea legionară obișnuită, irumpe, 
deastădată, într'o cascadă de strigăte. 
Q generaţi întreagă salută, viu, bucuria 
revederii şi a însănătoşirii. D. general 
Cantacuzino, eroul tranşeelor din răz- 
boiul mondial, a biruit şi pe fronturile 
vieţii. Spre necazul duşmanilor şi spre 
mulțumirea fără hotar a generaţiei depe 
baricadele istoriei, d-sa a frânt cum- 
păna de neliniști şi a cucerit pozițiile 
vieții. A învins boala. Și de acolo de 
sus, dela fereastra casei bătrânești, răs- 
pundea, tinereşte, entuziasmului, de jos. 

In ochi îi strălucea bucuria că-șt ve- 
de copiii,:că- le „salută. fapta și că se 
roagă, alături de ei, pentru binecuvân- 
tarea temeliei din unghiul unui veac de 
mărire românească. 

În fiecare piept tânăr bătea o inimă 
sfrangulată în emotii. 

Spada brațului întins, sigur, mărturt- 
sea neclintirea depe poziție, tăria de 9- 
țel a frontului din față şi devotamen- 
tul față de prezența impresionantă a 
Generalului în tranşeele tinereții. 


Legiunea este expresia supremă, conştientă, organizată a triumiătoarei _tinereţi româneşti. 
Toate manifestările sale mărturisesc — involuntar — acest lucru. Pentru că din toate aceste ma- 
nifestări respiră o primordială comunitate de simţire, de gândire şi de voință, mărturisită prin 
cântec; o adoraţie filială a şefului, o atmosferă înălțătoare de familie nobilă şi eroică; după 
cum respiră şi un sever spirit de combativitate, de jertfă şi de creaţie. Jertia şi creația presupu- 
uându-se reciproc, deoarece în urma educaţiei primite în Legiu ne, fie care legionar e pătruns de 


adevărul subliniat de Sfântul A postol Pavel, că bobul de grâu nu rodeşte 


pierdut învelișul pământesc. 


de cât după ce şi-a 


Solemnitatea punerii pietrei fundamentale a noului sediu leg:onar, a îmbrăcat o înaltă sem- 
nificaţie simbolică din acest punct de vedere. Intr'unul din ceasurile calme ale serei, floarea ti- 
neretului acestei cetăți imense, s'a strâns la Legiune ca sângele proaspăt la inimă, spre a serba în 
reculegere sfântă, în cântec şi în rugăciune, între clădiri ruinate şi aspru miros de şantier, înce- 


uturile clădirii celei noui. Şi s'au adunat nu din constrângere,ci din acele 
p 


impulsuri miste- 


rioase pe cari ursita le sădeşte în inimele aleşilor săi, spre a-i în druma pe căile sale drepte. 
Ordinea serbării s'a cristalizat tot în virtutea acestui principiu lăuntric, variantă pură a 
celor mai nesdruncinate principii de armonie ale lumii. Preoţi mea a luat loc în centrul circon- 
ferinței sacre, legionarii şi poporul pe delături, în compacte cercuri concentrice, sub privirile de 
oțel fluid ale Căpitanului, sub nchii de patriarh viteaz ai generalului CANTACUZINO. 


Mii de mâini drepte se înalță spre cer în semn de omagiu și de rugăciune: Se pomenesc 
morții Legiunii, ofranda ei pentru Cruce, în persoana cărora se preamărese toți cei căzuţi pen- 
tru creştinătate, pentru onoarea steagului şi pentru apărarea pământului românesc, Rugile so- 
lemne ale preoților, întregesc acest simțimânt puternic de unire lăuntrică cu eternitatea, sub ha- 
rul Creatorului a tuturor celor văzute și nevăzute. Şi ochii se umezesc la gândul că de zeci de 
veacuri, Românii au purces la fel în toate faptele lor menite să dureze o mărturie a trecerii lor 
prin acest loc de încercare a tăriei lor sufleteşti, după cum tot așa se va purcede zeci de veacuri 
de aci înainte. lar cei ce nu aveau putinţa să privească întreaga scenă din cauza mulțimii încon- 
jurătoare, aveau impresia cutremurătoare că prin glasurile dom oale şi emoționante ale preoților, 


se roagă înțregul neam românesr. i 


Apoi după intervalul cuvenit de tăcere şi ca un răspuns la încrederea tăcută a Căpita- 
nului, la dragostea paternă a Generalului şi la rugăciunile pioase ale preoților 
îndurare a Domnului, se aud accentele grave şi profunde ale imnurilor legionare. Impresia e 
netă şi categorică: cântecele acestea rostite de mii de piepturi tinere, de mii de voci curate și sin 


cere, constitue substanța cea vie a serbării. 


In cântecul la care participă în chip spontan toată lumea, îu sântecul care este o creaţie 
spontană a Legiunii, se topesc toate deosebirile amăgitoare ale personalităţii, se dă uitării tot ce 
leagă pe om de pământesc şi de trecător, spre a se da relief şi culoare numai misticului şi eroi- 
cului, numai esențialului făpturii noastre care ne leagă cu cerul şi cu eternitatea. Cântecul e cu 
adevărat tinereţe, generozitate, simțire curată, vitalitate pură. Tot ce răsare şi creşte din cântec, 
este plăcut în fața ]ui Dumnezeu și nemuritor în memoria recun oscătoare a oamenilor, i 


către cereasca 


din ee: Se 


Sus, la geam, Căpitanul genera- 
ției, Corneliu Codreanu, asculta, 
smerit, slujba divină. Depăna icoa- 


viforată, de luptă, de suferință şi 
insultă, dar şi de biruinţă, de răs- 
tignire dar “şi de zare luminată 
spre Inviere, se spovăduiau în gân- 


CAMARAZI, 


dul Căpitanului. Şi-aducea aminte... 

Cea dintâi piatră fundamentală 
aşezată de mişcarea legionară la 
temelia Neamului, sub ocrotirea 
măritului Voevod al cetelor de în- 
geri, Arhanghelul Mihail. 

Cele dintâi visuri... Cele dintâi 
lupte... nltâile biruinţe... Cei din- 
tâi camarazi... Şi amintirile se de- 
pănau, lin, înfiorat, din eaerul unei 
vieţi închinate rugăciunii, crescute 
în siberii de viaţă, sfinţite în re- 
nunţări, botezate şi binecuvântate 
în Majadahonde. 

U generaţie întreagă se ruga în 
sufletul Căpitanului. 

In sahara unui veac înțors Cu faţa 
dela Dumnezeu, o mână de oameni, 
a bătut lespedea rugăciunii la teme- 
lia acestei uriaşe clădiri vii: mi- 
lionnl de soldaţi ai Naţiei si-ai lui 
Dumnvz€u. 

Pe Străzile Capiialei treceau, sgo- 
motos, automobilele. Probabil, lumea 
petrecea. Lumea îşi vedea de tre- 
buri 

Dar acolo, în strada Imprimeriei, 
se ruga o generaţie întreagă. Nu 
pentru ea. Ci pentru Țară. Pentru 
Naţie. Pentru Ogorul rumânese. 
Pentru viaţa munclitorului dir uzi- 
nă, pentru cel din galeriile întune- 
cate ale minelor. Pentru croniCarul 
anonim, țăranul care ne serie po- 
vestea, cu plugul, pe fila brazdelor. 
Pentru toţi cei umili şi necăjiţi 
Pentru toţi cei însetatți şi neodih- 
niți. 

Pentru Patrie: 
Patria». 

Şi pentru această Capitală, 
ZIDIREA TEMELIEI 

“Soborul preoţilor se roagă. 

Şi toată atmosfera e o litur- 
ghie de vieţi, de faptă şi de vi- 
suri. 

Căpitanul coboară, 
pe braţe de legionari. 


«Patria, Patri» 


EACULUI 


sprinten, | 


Se comandă din nou pentru 


onor. D. inginer Șmărăndescu 
citeşte slova pergamentului de- 
la temelie: 


nou semn, peste vremuri, al Voinţei şi al 


Puterii Legionare. 


In temeliile lui. am adus şi zidit piatră din ve- 


chea cetate romană, a lui 


Traian, Tropaeum Traja- 


ni (Adam Clisi) din Dobro gea, din imensul monu 


ment de muncă, credință 
purile soldaților căzuți în 

Această piatră, zidită 
înseamnă contactul între 


români. 


şi avânt, ridicat peste tru- 
lupte. 
în temelia casei noastre, 
cele două categorii de le- 


gionari din Lume: Legion arii romani şi Leg ui 


Fie cu Bine Cuvântarea lui Dumnezeu, 
| lulie 1937. La temeliile sediului legionar, 
" CORNELIU ZELEA CODREANU 


(Continuare în pag. Ill-a) 


nele unei vieţi întregi. Dela înce- 
puturi până azi. 20 ani de viaţă în- 


D. general Cantacuzino : Prezent! 


—— 


Pau. 2-a (No. 104). 


Drumuri desparțite 


Rubiea faptului divers s'a îmbogăţit enorm în ultimul timp. Crimele, 
sinuciderile şi agresiunile au devenit atât de frecvente, încât secretarii 


de redacţie nu le acordă mai multă importanţă ca unui furt oarecare. 
Când un medic israelit dintrun târgușor moldovenesc îi lasă pe doi 
bieţi copii să crape otrăviți printr'o falsă întrebuințare de medicamente, 
nimeni nu se mai emoționează. Un elev de liceu sa împuşcat zilele ţre- 
cute, luminalul a mântuit-o din viaţă pe o fetiţă de 13 ani, un automobil 
a mai sdrobil un om alaltăeri, în centrul oraşului — dar toate acestea 
au început să treacă neobservate. Cititorul îşi soarbe în tihnă limonada 
şi drece indiferent peste bietul fapt divers, care închide, totuşi, atâtea 
drame. | 

Publicul a ajuns atât de snob, încât toate tragediile acestea, cari au | 
luat forme pur şi simplu endemice, nu numai că nu-l mai interesează, 
dar îl determină să creadă că era normal să se producă avalanşa crime- 
lor şi-a sinuciderilor din ultimul timp. 

Şi cred că nimic nu e mai deprimant ca jocul acesta cu viața — mai 
ales astăzi, când întreaga țară are nevoie de brațe multe, vânJoase, pen- 
tru drumul cel aspru al unei realizări totalitare. 

Ce înseamnă, oare, acest desmăț în marea luptă a existenței ? Aceste 
capitulări premature ? Această îngenunchiare fără sens în fața primelor 
eşecuri ? 

Şi mă "treb: oare ce fac cei chiemaţi să educe tineretul? N'au ei 
puțerea să insujle curaj, energie, celor  încredințaţi lor? E, par'că, o 
'otală prăbuşire de conştiinţă în drăceasca horă a crimelor şi sinucide- 
vilor din primăvara şi vara anului 1937. Fiecare «fapt divers» descoperă 
o cloacă de complicități — aşa că, de mulle ori. vina cea mare e mai 
mult a mediului înconjorător decât a nenorociţilor implicuti în diferite 
drama, 

Cât wa continua acest straniu joc al morţii? Va veni, însă, o liniş- 
lire peste viața orașelor noastre şi un nou climat moral va lămuri sufle- 
tele cuprinse de dezastre. Figurile de panopticum, halucinate de nesigu- 
vanța propriei conştiinţe, cari nu ezită să tragă cu revolverul numai 
peniru o incertă răsbunare, vor rămâne, atunci, un trist document al 
timpului, ca şi sinucigaşii doboriți de mizera lor descompunere sufle- 
tească, 

lată, însă, că — pedealtăparte — creşte un nou spirit : acela sănătos 
al realizărilor colective pențru binele neamului. O şcoală sănătoasă de 


BUNA VESTIRE 


ludaizarea culturii 


in viata artistică a Capitalei 


So. de Radio prefera... muzica iudaică și cântareți: ourei 


Pretutindeni iudaismul a brăz- 
dat cu amprentele sale pistruiate 
trupul culturii române. 

Vom ilustra afirmația noastră 
cu aia artistico-muzicală din 
Capitală. 

Bucureştiul a fost supus de 
timpuriu tuturor influențelor şi 
aici și-au găsit locul de poposire 
o mulțime de muzicanți streini. 
Mai ales pseudo-compozitori şi 
cântăreți evrei. 

Opera homână, Filarmonica şi 
cu osebire Soc. de Radio, întreţin 
şi promovează o viață artistică 
foarte puțin proprie românească. 
Faima muzicală a Soc. de Radio 
constă în aceea că pune mare 
preț pe muzica compilată şi cân- 
tată de evrei. Aici pistruii artis- 
bici se bucură de un important 
atout, 

Săptămânal ni se servește în 
programele muzicale ale Radio- 
ului muzica trecută prin alambi- 
cul iudaic. 

Nici melosul popular românesc 
nu scapă până nu trece prin re- 
torta iudaismului. 

Fie, că e pastișat și desfigurat, 


energii dârze ne asigură că viitorimea noastră va fi scutită de satanele | ori măcar cântat de evrei şi trans- 


ispitelor. Şi şcoala aceasta nu e oficială... înțelegeți, deci, vrednicia şi 
măreţia ei? 


mis în difuzoare prin Radio. 


|! Dealtfel, starea asta domină a- 


Li 5 i Sti 
Cultivarea muncii pentru tăria obştească va oțeli sufletele. Şi, atunci, | E eri lo t repertoriul artistic al 

dramele acestea — cari mau decât rareori o scuză socială — vor peseiţi apitalei, 

cronica unei biete colectivităţi şovăelnice în viață şi morală. 


Mircea Streinul 
RO= 


SUO/////Z 


TIE DE 
INS 


Eri la orele 19 sa pus «Problema pământului 
piatra fundamentală a nou| românesc» i 
lui sediu central legionar. 


Ce putem oare spune mai 
mult? 

Ştiţi: câteva mii de cără- 
mizi pentru o cetate nouă, 
penntru un monument ul 
veacului nostru si al color 
viitoare, 


Ia temelie cu «piatră din 


vechea cetate romană « 
lui Traian», aşa, stabilind 
contactul între cele două 
câtegorii de legionari din 
lume: Legionarii romani 
şi legionarii români». 


Dim cartea de căpătâiu: 
«Nu ţin seamă de niciun “el de 
regulă impusă. autorilor de cărţi, 
N'am timp. Scriu în fuga condeiului 
se pe câmpul de luptă, din miilocul 
atacurilor. La ora aceăsta suntem 
înconjurați din toate. părţile. Dus- 
manii ne izbest. mişeleşte -si tră- 
darea mușcă din nol> ş 


1919 

«lută-ne adunaţi într'o după amia- 
ză în pădurea Dobrina care stă sira 
je pe înălțimile din jurul Huşului. 
Cine? 

Un grup de vre-o 20 clevi de liceu 
din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 
8-a. Convocasem pe aceşti tineri ca- 
marazi, pentru a discutau cu el o pro 
blemă gravă, deși vinta noastră a- 
bia înmugurea»> 


1937 

din cire. No. 79, 

«Şi acum la 10 ani, când vom fi 
făcut bilanțul acestor uneltiri. aces 
tor chinuri, acestor umilințe, aces- 
tor încercări de nimicire, ne vom 
întoarce patru din cei 5 dela înoce- 


put şi vom. spune vrăsmasilor 
noştri: 
In 10 ani rezultatul uneltirilor 


voastre este acesta: 
SUNTEM UN MILION». 


<Nu se poate ca un neam din iri 
fie el chiar numai un trib de săl- 
batici, să nu-și pună cu durere sfă- 
şietoare problema pământului său, | 
în fața unei năvăliri străine. Toate | 
neamurile din lume, dela începutul 
istoriei până astăzi, si-au apărat! 
pământul Patriei. U 
istoria tuturor popoarelor, ca şi! 
istoria noastră românească, e plină 
de lupte pentru apărarea pămân.-! 
tului. Să fie oare o anomalie, e! 
stare bolnăvieioasă, a noastră, a ti- 
nerCtului românese faptul de a ne 
ridica să ne apărăm pământul ame- 
nintat? Sau anomalie, a nu ni-l a- 
păra atunei când ni-l vedem pri- 
mejduit? Anomalie este a nu ne u- 
păra, adică a nu face ceeace toate 
nCamurile au făcuţ şi fac. Anoma- 
lie şi stare bolnăviecioasă este a ne 
pune -în contradicție cu toată lo 
mea şi întreaga noastră istorie» 


Vasile Marin, 


(In Crez de generalie: Ideologia | 
faptet): | 

«Naţiunile cunosc crize, ca şi indi- | 
vizii izolați, dar nu sucombă: lent, 
prin evoluţie şi brusc, prin revolu- | 
ție, le depăşesc sigur. 

Renaşterea prin revoluție nu mai 
poate spăimânta pe nimeni: pPopod 
rele fără revoluţii se elimină prin 
ele înşile din istoria lumit, aşa du- 
pă cum indivizii care nu încearcă 
în vieața lor crize spirituale pro 
funde, se îngroapă dela sine în lu- 
tul cenușiu al anonimatului», 


Cerul 


brăzdat cu nouri fini, încremenea 
linişti mari deasupra locului cu mii 
de oameni drepți ca stejarii. Lumi- 
nile suave de seară aduceau, par'că 
smerenia cerului întru munca omu: 
lui, 


Cu familia Şorecani_în Europa 
De la Florența la Roma 


Părăsim Florenţa pe la ora prân- 
zului şi ne angajăm în Toscana în 
drum apre Siena. O regiune încân- 
tătoare, împreună cu câmpia lom- 
bardă cea mai frumoasă din câte 
am străbătut în Italia. Coline, dea- 
luri mici, culturi de vii gi de măs- 
lini cu frunzele argintii. Mâna v- 
mului peste tot, Fiecare colţişor lu- 
srat. cu râvnă, cu dragoste. 

Ne oprim lângă o fântână ca să 
tuăm masa. Uitasem să vă spun pâ- 
nă acum că — spre a ieftinii costul 
excursiei — luasem cu noi din ţară 
alimente: salam, brânză, caşcaval, 


de PAUL MIHAIL 


câteva cutii cu conserve, zahăr, mie- 
ve, La prânz cumpăram pâine, cea. 
pă, fructe şi mâncam  împărăteşte, 
ia margine de drum. 

Aşa se face că am poposit, pe o 
colină toscană, ca de obicei, să ci- 
năm. In vârful colinei o fermă ţără- 
nească. Până să ne aşezăm noi bina 
pe marginea şoselei şi-au făcut de 
iucru pe lângă noi vreo patru feti- 
ţe de ţărani. Cea mai mare să tot 
fi avut treisprezece ani cea mai mi- 
că opt, 

Se jucau interpelându-se vioi în 
cel mai frumos dialect al Italioi, 


săreau peste şanţuri, şedeau de vor. 
bă între ele şopotind misterios şi 


Care au fost procedeele artis- 
tice ale evreilor? Ne-au adus jaz- 
zul de marcă internaţională, tan- 
goul, însfârșit, au pastișat și si- 
luit cu orice preț, din vastul ma- 
terial muzical românesc. Ariile 
cele mai frumoase, cântecele po- 
pulare, au fost risipite şi stricate 
de către pseudo-compozitorii şi 
cântăreții ovrei dela Radio şi de 
aiurea. 

Radio-ul e calea cea mai priel- 
nică pentru stabilirea legăturii 
creatoare între centru (Capitală) 
şi periferie (provincie). Nu înde- 
paie însă această menire. 

impotrivă. hadio-ul contribuie 
să contureze o viață muzicală fal- 
sificată, otrăvită de iudaism. 

In loc să folosim Radio-ul pen- 
tru răspândirea muzicei populare 
românești, măcar ca un răspuns 
altor tarafuri străine, care se văi- 
căresc așa de puţin artistic, — 
noi am dat ospitalitate tuturor 
piete care sau priceput să 
ure câle ceva din melosul româă- 
nesc. 

Soc, de Radio, printr'o imensă 
bunăvoință acordată evreilor se- 
mui-compozilori şi cântăreți, nu 
face decăt să scadă prestigiul 
compozitorilor şi cântăreților pă- 
mânteni. lar comoara tradiției 
noastre muzicale e amenințată să 
se înăbușe sub cutropirea cosmo- 
politismului, a lipsei de bun gust, 
uneori chiar a trivialului 


JUDAISMUL IN PROGRA- 
MELE MUZICALE DELA 
RADIO 


Ne coborim pe icren să cerce- 
tăm, — dacă se poate spune, — 
la fața locului. Vom surprinde 
aici, câţiva briganzi pistruiaţi, 
care ne oferă în fieca:e zi la a- 
numite ore, muzică naţională, 
muzica lor proprie (pastişată) şi 
muzică străină. Pe toţi îi surprin- 
dem în calitate de simbriași şi 
pentru ei şi pentru publicul con- 
sumator, care jignit în gusturile 
lui, refuză să mai asculte muzica 
dela Radio. 

Luăm programul muzical dela Radio 
din 13 lunie: 

Amorul mascat. La terțet Lucian 
Nanu (jidov); Quartet Lucian Nanu. 

Muzică distractivă: Din lacrămile 
mele, de jidovul Sandu Marcu şi Cân- 
in odată un acordeon, de pistruiatul 
Elly Roman, 


având aerul că nu ne acordă niei 
un pie de atenţie, deşi se vedea că 
toată mica lor imaginaţie era obse- 
dată de prezența noastră 
mâncarea noastră. 


Şi... de 


Voiam să le oferim ceva, dar nu 
ştiam cum să începem şi cum să ne 
întelegem. 

Intr'o italienească aproximativă, 
am poftit pe cea mai mică dintre fe- 
tiţe îmbiind'o cu o felie groasă de 
pâine cu unt şi miere: 

— «Vi prego signarina», 

Fetiţa a venit sfioasă, sa uitat cu 
o mirare ipocrită la felia de pâine 
şi a exclamat: 

— “Per met» 

= «Sib 


- —' «Grazia!. Mile grazia!» a răsu- 


nat vocea cristalină de copil, 
A sbughito la fugă, spre grupul 


Muzica Râdio dim 14 lunie: 

S'a sfârşit povestea de iubire de Max 
Halm. 

Muzica-Radio din 15 lunie: 

Din lacrămile mele, de Sandu Mar- 
"u şi Cânta odată -un acordeoa, de 
Elly Roman. Ş 

Muzica-Radio din 16 lunie: 

Niciodată nu te voi uita de 
Halm. 

Muzica-Radio din 17 lunie: 

Două viori, tango de Eily Roman, 

Muzica-Radio din 18 lunie: 

Mi-e dor de acasă, de Elly Roman. 

Muzica-Radio din 19 lunie: 

Intr'o prăvălioară undeva, 
Roman. 

Cânta odată un acordeon, de Elly 
Roman. 

Invaţă să iubeşti, foxirot de Schwartz 

O zi, tang> de Elly Roman. 

Muzica-Radio din 29 lunie: 

M'am îndrăgostit de tine, de Max 
Halm. 

lţi cer iertare cam plecat, romanţă 
de Mişu Casvan. 

Concertul de muzică din țările veci- 
cine: D-na Margareta Kosen (canto) 
(evreică). 

Deschidem programul de Radio dela 
26 lunie până la 4 Iulie. 

Muzica-Radio din 27 lunie. Concert 
de prânz. 

Mi-e dor de acasă, tango de Elly 
Roman. Lângă tine, slow de G. Vilnov. 
Arii naţionale (cântate toi de Elly Ro 
man). 

Noutăţi vocale: Compoziții de Max 
Halm (jidov). La-pian: autorul. De ziua 
ta, tango; M'am îndrăgostit de tine. 
tango; Altă noapte, altă jale, roman- 
ță. Ţie ce-ţi mai pasă, tango. i-am 
dat toată dragostea mea, tango; Nu 
ţi-e dor de mine, slow. Măi Gheorghiţă, 
măi! arie populară (toate acestea sun: 
opera jidovului Max Halm). 

Muzica-Radio din 28 lunie: 

$.-Seidamn (jidov) saxotoa: Idila, de 
Flinescu. uz d , 

Muzica-Radio din, 30 Iunie: 

D-na Dora Massini, canto: Arie din 
<Voevodul Țiganilor». 

Muzica-Radio din 1 Julie: 

Cânta odată un adorde»a de Flly 
Roman, 

Muzică distrâetivă: 

Vrei să împărţim iubirea amândoi, 
de Lisemann (jidov) (voce: Dorel Ii: 
veanu). 

Muzica-Radio din 2 Iulie: 

Sa sfârşit povestea noastră de iu- 
hire, de Max Halm. 

Muzica-Radio din 3 Iulie: 


Max 


de Elly 


+ 


Doi trandatiri, tango de Elly Roman 

O zi, tango de Elly Roman. 

M'am îndrăgostit de tine, tango, de 
Max Halm. 

Să plecăm împreună, slow de Elly 
Roman. 

Așa dar în programul muzical 
de Sâmbătă 3 lulie ni se oferă 
pur și simplu numai muzică ji- 
dovească. 

Mulțumită celor dela conduce- 
rea Soc. de Radio, Sâmbătă e o 
zi de Şabăţ artistic. Sau de mu- 
zică palestiniană. 

Domnilor, generațiile viitoare 
cari Dă nor succeda, când vor 
răsfoi documentele aceslea —pro 
gramele dela Radio de astăzi, — 
o să le fie rușine de voi, — de 
părinții lor, 

Și pe drept cuvânt, veți fi bles- 
temați 

Spre ru- 
şinea voastră lăsați documentele 
cele mai negre din istorie, 

Muzica-Radio din 4 Iulie: 

la-mă la braţ, tango de Max Halm. 

Mi-ai furat inima, tango de Max 
Halm. 

ți cer ietare c'am plecat, romanță 
de Mişu Casvan (jidov), 

lată pentruce noi dăm alarma. 
Soc. de hadio să-şi cunoască în- 
datoririle. Nu trebuie să contri- 
buie la propășirea muzicei semi- 
te și elementului iudaic. Muzica 
de origine semită să fie scoasă 
din programele de Radio iar ji 
dovii aruncați afară. 

Conducătorii dela Soc. de Ra- 
dio să purceadă la o imediată de- 
parazitare. Așa cum a mai mă: 
lural pe câţiva ovrei iar pe alții 
îi ține în carantină. 

(Jidovului Mircea Confort 
trebuie să nu i se mai plătească 
salariul). 

„Nu se mai poate tolera ca atâ- 
[ia compozitori și cântăreți ro- 
mâni să-și ducă zilele de azi pe 
mâine, pe când intrușii pistruiaţi 
să huzurească la Radio. 

Programele muzicale trebuiesc 
întregite prin acordarea cuveni- 
tei cinstiri cântecelor populare şi 
mai vârtos cele de datină româ- 
nească. Și prin formarea unei 
școli în spiritul tradiţiei, sar pu- 
tea seelcționa lăutarii, încura- 
jând pe cei înzestrați, cari își în- 
țeleg menirea, cum a știut să fie 
odinioară un Barbu Lăutaru. 


MIHAIL COSMA 


CR a, aa, OMOR m 


Ion IL. 


Moţa 


Ce ne daţi in locu! „tântereior care pier“? 


Procesul acesta de pieire a naţiunii noastre poate 


fi încă oprit prin lupta de 
lor şi a influenţei lor din 
Prin această luptă 


eliminare totală a jidani- 
mijlocul naţiunii noastre. 


ne vom mântui, şi vom regăsi toa 


te comorile pierdute, ca şi altele noui, mai preţioase, 


care toate vor veni să ne 
nezeu. În locul cântecelor 


ridice mai sus, spre Dum- 
care au pierit, prin lupta 


aceasta vom ajunge să avem altele, noui şi mai fru- 
moase, lar drumurile defier nu ne vor mai fiun 


duşman, ca astăzi,., 
4 Martie 1924, 


celorlalte fetiţe care o priveau cu 
jind. Acum am poftit'o pe a dona. 
A venit cu faţa scăldată în râs să-si 
primească porţia. Pe urmă au ve- 
nit toate patru. Le-am dat şi câte 
ua borcănaş cu miere, prăjituri, 
puţin unt. 

Primeau cu acre de contese, râ- 
zând, strigând; «Grazia! Grazia! 
Grazial. 

Minerii noştri au început conver- 
satia în toată regula. Vorbeau pe 
româneşte iar fetiţele  răspundeau 
pe italieneşte. Se înțelegeau par- 
feet 
— «Cum te chiamă?» întreba d. 
maior Sabin sau d. Cutare. 

- <Valeria!» răspundea îmbujo: 


Trându-se una din fetiţe 


— «Şi pe tine? 

— «Mi chiama veronica» se repe- 
zea a doua. 

Era o scenă de toată irumuselea. 


CALENDAR 


n... 


Sâmbătă 3 


lulie 1937 


OR1UVDOX : Si, Martir lacint Cubien- 1 CATOLIC : Sf. Iacint. 


larul (+ 108), 


liber) : Kontuşovca Palace. 
A. R. P. A. Grădina Colos:; Compania 
Toneanu. Scandal la 3 Papuci, 


CAPITOL şi ROXY: Al De Baran cu 
Gina Cervi, etc. jurnal şi completare. 


n 


OMNIA : Bastardul, Diavolul alb şi 
Succesele căpitanului Papană în A- 
merica. 

ARO: Cinematograful închis în tim- 
pul verii. 

CITY : Marșul de noapte şi O căsnicie 
modernă. 


DARLIY : Țiganii şi Aventuriera din 
Monte Carlo cu Lili Dagover. 

VOX : Micul rebel cu Shyrley Tem- 
ple şi Casa strigoilor. 

FEMINA ; Călătorie de nuntă cut 50 la 
sută reducere şi complectare colo. 
rată. 

FRANKLIN : Maria Krasnova şi Bacca- 


SOARELE : răsare 4.58, apune 20. 


SPECTACOLE 


tu ară TEATRE 
TEATRUL COMEDIA : (Teatru în aer | «LUNA BUCUREȘTILOR» : «Circul ple 


ticilor>. reprezentații 6 jum., 8 jum, 
şi 10 jum. 

GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel 
de vară) : Fustele dela minister. 


Cinematografe românești 


ra cu Marcelle Chantal. 

A. R. P. A.: Antoniu Adverso şi Bey, 
and Bengoe. 

MARCONI: Procesul Manya Walensa 
ka cu Olga Tschecova şi Casa Mistea 
rioasă, 

DACIA : Sirena cu Dolores del Rio şi 
Cei 7 eroi film rusesc. 

CENTRAL : Masca galbenă şi Crinul 
din mocirlă. 

AIDA : Banii şi Ultimul mohican. | 

FLORIDA : Avantgarda eroilor şi Măa 
sluitorul cu Charles Boyer. | 

COTROCENI : Scandal monden şi Cra= 


| 
ATENEUL TEI: Fuga lui Tarzan şi Mâ+ 
na care sbujugă. 


| iul pădurilor. 


Rm 


RA 


DIO 


Sâmbătă 3 Iulie 1937 


RADIO-ROMANIA şi BUCUREŞTI 
ORA DIMINEȚII 
(6.30—7.30) 

6.30 : Deschiderea emisiunii : 

—. Gimnastică ritmică, 

— Radio jurnal. 

— Concert de dimineaţă (idscuri). 

— Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 

7.30: Inchiderea emisiunii. 

13: Ora. Culturale. Sport. Cota Du- 
nării. 

13.10: Concert de prânz. 
de salon Radio. 

14.10 : Radio jurnal: Ora. Mersul vre- 
mii, Ştiri interne şi externe. 

14.25 : Muzică variată (discuri) 

15: Ultimele ştiri. 

19: Ora. Mersul vremu. 


19.02; Concertul Fanfarei Gardieni- 
lor Publiel. 


Orchestra 


UNIVERSITATEA RADIO 

20.15 : Vacanţa intelectualului de Mira 
cea Eliade. A i 

20.35 : Cântece româneşti. Alexandru 
Bojenescu (canto). 

21: Cheile Bicazului de Octav Şu= 
luţiu. 

21.15: Seară de dans, 

22.30 : Sport. Radio jurnal 


RADIO-ROMANIA 
22.45—23.45 : Muzică variată (disc.), 
RADIO-BUCUREŞTI p 
22.45—25.45 : Concert nocturn al Om 
chesirei Christache Ştelănescu,  trans= 


mis dela restaurantul Mircea. 
RADIO ROMANIA, RADIO 
BUCUREŞTI 
23.45 : Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 
23.55; Ultimele ştiri. 


calel lo p 


«LUPTA 


este cea mai înaltă înţelegere a 
vieţii. Este cea dintâi datorie. Su- 
prema finalitate existenţială. Luptu 
te înaltă, te curăţă. îţi dă sensaţia 
unei imensităţi spaţiale pe care o 
trăeşti şi căreia te supui covârşitur. 
Lupta nu are lege, nu are imagini. 
Este fatală. Şi nu esfe a celor mulţi. 
Ci este a celor aleşi. Lupta cuprinde 
toate virtuțile în maximum de po- 
tenţă», spune un camarad în revista 
«Lzvod», 


OMUL 


Camurudui Const. R._ Crişan scrie 
în ultimul număr din *Orientări»: 
«Ce legături cu transcendentul ro- 
mânese şi dumnezeesc poale avea 
cineva prea recent venit din Galiţia 
sau Erzerum,. ca să poată fi în con- 
sens cu destinul acestei naţii ? In 
schimb, ştim pe acei în care trans- 
cendentul lucrează, ca, prin el. na- 
tia este rumânească, de zeci de ori 
înscrisă în Istoria culturii umane 
pe câmpurile de bătaie, în biserici. 
în folclor, în sinoade, în genii, să 
se definitiveze odată cu destinul et 
imperial de creatoare de frunte a 
culturii în toate domeniile Omul 

acela care crede în Dumnezeu, Care 

se roagă, care tace mai mult decât 
vorbește, — şi care cere, ca legi in- 
terne de viață, rutăciunea, tăcerea. 
munca, contactul cu transcendentul, 
dela toți acei cari îl urmează. E Cor- 
neliu Zelea Codreanu». 


«ORICAŢI SCHLEI- 
CHERI 


(aşa cum admirabil a observat 
Mihail Polihroniade) ar avea dug- 
mani nația asta, ea nu poate fi dis- 
trusă. Pentrucă intervine, definitiv, 


transcendentul, la momentul opor=; 


tun, Numai astfel, cu transcenden. 
tui, care-i un fundament esenţial al 
culturii. neamul româneşc se va 
realiza desăvârşit în cultură. pe 
plan politie, spiritual, etic, artistic» 
mai spune, tot în «Orientări», C. R. 
Crişan. 


ION î. MOȚA, 


(Cranii de lemn): 


«Garanţia acestor împliniri 
stă pe deoparte în treculul, în 
voința și neînduplecarea șefului 
nosiru, iar pe de altă parte în 
groaza pe care o au de noi acei 
cari sunt vinovații rânduelilor de 
astăzi, groază care-i mână la cele 
mai nevrednice persecuții de ca- 
re ne împărtășesc, fără odihnă, 
de zece ani de zile, 

Legiunea va ţintui și stăpâni, 
cu fierul său, atât furtuna roşie, 
cât şi poftele nesătule ale politi- 
cianilor și ale bancherilor jidani, 
aducând o viață nouă, zări noui 
de lumină pe întinsul desnădejdii 
de astăzi». 


Ochii copiilor străluceau de hucu 
rie. S'au dus apoi în deal să ne a- 


ducă apă «mai bună». Insfârşit, 
ne-am despărţit cu belşug de sal 
turi fasciste şi legionare, 

Scena aceasta rustică, cu ţărăncu 
tele toscane, mi-a rămas la inimă şi 
am ţinut s'o povestese en riscul de 
a supăra prin lungime cititorii 

Am pornit din nou la drum peste 
dealurile Toscanei şi după vreun 
ceas am ajuns sub zidurile Siene! 
Cetatea lui Pandolto Petrucei, pe 
care în mai multe rânduri la vizi 
tat modestul secretar florentin Nice 
cola Machiavelli, e impresionantă 


prin lungimea şi tăria zidurilor sa- 
le şi prin Domul magnitie. Din ne 
norocire trecem prea repede ca să 
admirăm cum se cuvine. Amintirea 
lui Pandolto Petrueci — omul pe 
care Machiavelli îl asemuia ca age- 
rime politică lui Cesar Borgia -- 


se şterge repede. 

Trecem pentru a doua oară Ape 
ninul. E stâncos, pietros, înspăi- 
mântător de arid. Un adevărat de- 
şert. Frumoasele culturi toscane au 
rămas departe în urmă, Pe aci nu 
întâlnim nici ţipenie de om. Târziu, 
când ne apropiem de limita vechiu- 
imi stat pontifical, dăm de câteva 
'acnințe sărace şi de cetăţi medie 
“ale. adevărate cuiburi de vulturi. 
De aci pândeau feudalii briganz, 
nennmăraţii Orsini şi Colonna, ne- 
zustorii şi pelerinii ce coborau spre 
toma. Li se lua şapte piei înainte 
de a ajunge în cetatea Sfântulni 
Petru. 

Tocmai când ne îngrozeam de a- 
viditatea Apeninului, o furtună nă- 
prasnică se abate asupra noastră. 
Curg şiroae apele, se umflă într'o 
clipă toate torentele, vântul suflă 
cu o iuţeală infernală. Noroc că 


admirabilele şosele asfaltate italia 
ne îşi râd de toate intemperiile Pe 
la opt seara ajungem la Viterbo. 
Oraș mare, cu o frumoasă catedru. 
lă, eu ziduri de cetate veche dar fă- 
ră strălucirea artistică şi rolul ista 
vie jucat chiar de oraşelas de mâna 
doua italiene. 

Luăim masa la «Albergo Arcang»- 
lo» şi pentru prima oară în Italia 
suntem jefuiți. E scump pros: şi 
en pretenţii. Ne consolăm cv gândui 
că ni se întâmplă întâia oară, 

Pe la 9 jum. seara pornim să stră- 
batem ultima etapă spro Roma 
Mergem nebunește, Noaptea cirru- 
laţia uriaşă de pe şoselele italiene 
încetează aproape complect, Într'nn 
ceas şi un sfert străbaten. cei opt 
zeci de kilometri ce despart Viterbo 
de Roma. 

La 11. noaptea intrăm în Roma, | 


-—u 
————— DP € e 


Lupia de la Baro 


nțurila dezagreabile 
ale „țătăliei blonde“ 


Port-irapelul avocaților jiuani de astăzi, wa avut o purtare 
vitejească în timpul războiului. 0 pagină elocveniă 
culeasă din vechi desbateri pariamentare 


D. MITICA DOBRESCU-RIGO 

a ajuns din nou, pentru a nu ştiu 
câtea oară, idolul jidanilor la a- 
man. Numele său, cu glodoroase 
inflexiuni balcanice, este pome- 
nit simultan la sinagogă, la bae, 
la cafenea, în ceasurile de recu- 
legere când se invoacă virtuțile 
talismanice ale talăsului și când 
se adună balabustele la sindro- 
fie. Imaginea sa bățoasă, dotată 
cu o făcălie agresivă, ca un atri- 
but nazal rinocerian, invocată pe 
îndelete printre rugăciuni către 
lehova și imprecaţii la adresa 
naționalismului român, calmează 
desnădejdile afaceriștilor, poto- 
lește panicile năpraznice ale ma- 
cabeilor și întărește credințele şo- 
văinde întru democrație. 

Fostul logodnic al aiurelii, fos- 
tul procuror al umanității, acela 
căruia îi plăcea să se intituleze 
nu de mult edilul-făraş și prima- 
rul târnăcop, este deja un erou 
pentru toți aceia cari nau avut 
curajul să emigreze în Palestina 
de frica arabilor, El a devenit un 
fel de pavăză morală a triburilor 
de legislatori mozaici în derută 
şi un refugiu sentimental pentru 
talmudiştii jurisprudențelor, pe 
cale de a fi evacuați în massă 
din Barou 


ŞI TOTUŞI... 


Duhul caricatural şi devorat 
de pasiune al semiţilor, s'a înşe- 
lat şi de astădată. Căci departe 
de a fi un erou, d, MITICA DO- 
BRESCU-RIGO e un biet impos- 
tor, care trăind în «democraţie» 
din frageda sa juneţe, i-a împru- 
mutat culoarea şi mirosul, întoc- 
ca un vierme îngrăşat în burdu- 
ful cu brânză. l-a împrumutat 
adică virtuțile cele mai de căpe- 
tenie: grandilocvenţa, înclinarea 
spre farsa la rece, panglicăria, 
felonia şi finalmente trădarea. 
El n'a îmbrățișat cauza jidanilor 
şi-a stângacilor spre a-şi satis- 
face imbPerioasele impulsii com- 
bative şi eroice, ci spre a stoarce 
din jidani ca dintr'un burete us- 
cat ,o ultimă picătură de popu- 
laritate cu care să ude buzele a- 
genților săi electorali, însetaţi de 
buget. Vreţi şi dovada? 

D. MITICA Î OBRESCU-RIGO 

nu S'a dovedit viteaz şi impulsiv 
de cât în bătăliile infantile ale 
votului. In războiul cel aspru și 
adevărat, a lăsat-o cu mult mai 
moale. Deşi atunci trebuia să a- 
pere nu afaceriştii, balabustele 
şi pe comentatorii talmudului de 
pe sala paşilor pierduţi, ci o ţară 
în care mai târziu avea să aibă 
pretenția ca să ajungă decan, 
primar târnăcop, rumegător de 
voturi, acumulator de milioane, 
și chiar ministru. 


GRAIUL ACUZATOR AL 
ACTELOR 


In adevăr, iată ce mărturi- 
sire a făcut în Senat d. |. C. A- 
THANASIU referitor la trecutul 
vitejesc al d-lui Mitică, mărtu- 
risire înregistrată în MONITO- 
RUL OFICIAL No. 112, din 9 
lulie 1921, paginile 3040—41, co- 
loanele 1 şi 3: 

«În iarna anului 1916, armata 
noastră era în plină retragere în 
fața inamicului. Ea ajunsese pe 
linia Siretului. Guvern și Parla- 
ment erau refugiați la lași. Cum 
nu era sizur că armala rusă va 
putea ține în loc pe vrășmași pe 
linia Siretului, guvernul nostru a 
hotărât ca în caz de înaintare a 
inamicului în Moldova, să retra- 
gă Rege, guvern și Parlament în 
Rusia, ca cel puțin steagul mo- 
ral şi instituțional al țării să nu 
cadă în mâna năvălitorilor. 

«De acord cu guvernul rus, sa 
ales ca loc de. adăpostire orașul 
Nerson din Sudul Rusiei. In a- 
cest scop, guvernul român a tri- 
mis la Korson o comisiune sub 
preșidenția decedatului fost mi- 
nistru ALEX, RADOVICI, spre a 
lua măsuri de cuartiruire a Ca- 
sei legale, a guvernului și a Par- 
lamentului. Din acea comisiune 
am făcut și eu parte. 


UNDE APARE EROUL 
MACABEILOR DECON- 
FIŢI... 


«Am umblat, însoțit de autori- 
tățile ruse, din casă în casă, spre 
a alege şi rechiziționa locuinţele 
necesare pentru întregul guvern, 


sit într'o casă un român. (Mai 
mult sau mai Puțin! N. R.) Era 
un om scurt, cu țăcălie blondă, 
tânăr, între 50 şi 40 de ani, care 
sta acolo adăpostit. Părându-mi- 
se la o vârstă când ar fi trebuit să 
poarte armele, am rămas sur- 
prins de a-l găsi acolo, atunci 
când toți românii de vârsta lui 
plăteau cu riscul vieţii lor, apă- 
rarea colțului de țară nepângă- 
rită ce ne mai rămăsese 

«L'am întrebat atunci 

cum îl cheamă şi ce ă 
|la Kerson, Mi-a răspuns că 
„se numeşte Dem. Dobrescu 
„(Rigo!) că este avocat la 
„sministerul de domenii şi că 

este refugiat la Kerson. A- 

cest lucru ma scandalizat. 

| IPam întrebat: cum se face 
|că fiind un om în stare să 
poarte armele şi supus ser- 
viciului militar, se găseşte 
acolo fugar ? Sau are vre- 
un ordin de serviciu co= 
mandat ? Poarte perplex, 
foarte umil, el mi-a răs- 
puns că nu are nici un or- 
din de serviciu. 

«Atunci i-am răspuns că în 
Kerson nu are voe să stea nici 
un român decât acei daţi pe listă 
de guvern şi că are deci obliga- 
(ia să părăsească orașul imediat 
şi să se întoarcă la lași. lam mai 
adăugat că dacă nu pleacă voi 
lua măsuri împotriva lui. Vă- 
zând apoi că începe să mă roage 
să-l tolerez, i-am întors spatele 


cu scârbă acestui fugar fricos şi 
am plecat». 


CE FEL DE CACIULA SE 
POTRIVEŞTE UNUI CAP 


DE lUDA 
Știm foarte bine că toate aces- 


te destăinuiri sunt departe să 
dăuneze actualului erou al tutu- 
ror aiurelilor văcăreştene şi du- 
deştene. Fiindcă la dreptul vor- 
bind, ovreii nici nu pot avea în- 
credere decât în trădători, în pre- 
varicatori, în meteci și în oameni 
pătați, de cari sunt siguri căn'au 
să le tragă clapa după alegere şi 
după epuizarea bunurilor mobi- 
liare ale Sinagogii. 

D. Rigo Dobrescu-Mitică, n'are 
așa dar penirai ce să se supere pe 
noi că le 
potrivă. 

Totuşi avocaţii români, 
când vor păşi în fața ur- 
mei spre a desiyna delega 
ţii ordinului în Uniune, vor 
avea datoria să-şi aducă a- 
minte că printre candidaţi 
figurează şi un individ cu 
ţăcălie agresivă, căruia i 
sa întors cântiva spatele 
cu dispreț, ca unui fugar 
fricos care-şi adăpostea 
hoitul la Kerson, în vreme 
ce românii de seama lui; 
mai puţin pretenţioşi în 
timp de pace, apărau cu 
trupurile lor viteze pă- 
mântul cel sfânt al Pa- 
triei. 


NICOLAE BOGDAN 


reproducem aci. Dim- 


Starea sănătății N. 
$. Regina Varia 


I. P. Sfinţitul Patriarh dr. Mi- 
ron Cristea a făcut, eri la amia- 
ză, o vizită M. Sale Regina Ma- 
ria, la castelul Pelişor din Sinaia, 
constatând, cu multă bucurie,că 
Majestatea Sa se simte mult mau 
bine și a început să părăsească 
patul. Boala n'a lăsat aproape 
nici o urmă în expresia distinsă 
a feței Sale. 

M. S. hegina Maria a autorizat 
pe I. P. $. Patriarh să exprime 
mulțumiri tuturor celor ce se in- 
teresează de starea sănătăţii Sale. 


D. mareșai Avorestu 
pleacă în străinătate 


D. Mareșal Averescu pleacă Luni 
5 Iulie pentru două luni în străi- 
nătate. 


Piatra dcla temelia veacului 


(Continuare din pag. l-a) 


Tropaeum  Trajani. Adam 
Clisi. Muncă. Avânt. Credinţă. 

Întâlnirea, peste milenii, a le- 
gionarilor romani cu legionarii 
români... 

Căpitanul zideşte, cu binecu- 
vântarea soborului de preoţi, 
pergamentul sub piatra tunda- 
mentală a  întreitei  învieri: 
Veacul, omul, Ţara. 

Un cronicar de peste vreme şi 
de peste destinele omenești, 
scrie, cu pană dumnezeiască şi 
cu cerneală din azurul ceruiui, 
data: anul şi ziua: 1 Iulie, dela 
Hristos anul unamienouăsute- 
treizecişişapte. 


MAJADAHONDA 


«Sunt ruguri şi flăcări»... 
Sub conducerea camaradului Smă 


D. F. VEVERKA 
ministrul Cehosiovaciei la București 


Cu data de 1 Iulie a. c. a fost» 


Noul ministru al Cehoslova- 


numit ministru al Cehoslovaciei | ciei în România este un diplo- 


d. dr. Ferdinand 


la Bucureşti, 
Veverka, 


_ Onoare primului barou 


Exemplara pedepsire a advocaţiior 
ostiii acţiunei româneşti 


Suspendaree d-lor Gz=oroceanu și 


Consiliul de disciplină al primu- 
lui baou al ţării a judecat — in con- 
tinuare — eri acţiunta disciplinară 
pornită contra d-lor avocaţi Ro- 
mulus Georoceanu, din conteneio- 
sul căilor ferate, Ion N. Vlădescu, 
fost procuror şi Dem. I. Dobrescu, 
fost primar general al Capitalei, 
sub învinuirea că au săvârşit acte 
vătămătoare demnităţii corpului, 
Prestigiului protesiunei şi ofensă- 
toare ideii naţionale ce insufleţeş- 
te toată activitatea şi preocupările 
baroului româu. 

După ce si-au fixat concluzule 
avocaţii cari au deferit cazul con- 


riţescu) a deliberat îndelung. 

Consiliul, pentru motivele cari se 
vor vedea la redactarea deciziunii 
hotărăşte: 

1. Aplică d-lui avocat Ro- 
mulus Georoceanu, din Bu- 
cureşti, str, Stelea No. 2, 
pedeapsa suspesdării din e- 
xerciţiul profesiunei de a- 
vocat pe timp de un an; 

2. Aplică şi d-lui avocat 
loan N. Vlădescu, din Bu- 
cureşti, splaiui  Indepen- 
denţii No. |[, pedeapsa sus 
' pendării din exerciţiul pro 
| fesiunei pe timp de nouă 


siliului, sa dat cuvântul d-lui con.! luniş 


silier raportor, av. Dimitrie Răsu- 
ceanu. 

D-sa a făcut o expunere a împie- 
jurărilor ce au zădărnicit adunarea 
generală electivă de Dumineca pt. 
nultimă, convocată spre a desemna 
pe reprezenanţii baroului Ilfovulul 
şi Capitalei în Uniunea avocaţilor, 
A sublinit că «fapta eolezgilor» jig- 
neşte profund şi sentimentele româ- 
pestă dar încalcă grav regulile de 
disciplină şi morală profesionale 
— atrăgând totodată asupra lor r!- 
gorile legii organice, 

In încheCre a cerut aplicarea ce- 
lor mai necruțătoare sancțiuni 

Consiliul format cu d-nil avocaţi 
consilieri Const. Algiu, preşedinte, 
şi, Dimitrie Cioe şi George Murgă- 
şeanu, judecători, (secretar: d. Chi. 


Fuehrerul stab lește atitu- 
' dinea Reichuiui în. faţa 
incidentelor din Spania 


FRANCFURT (Zerr press), 2. — 
La un conzres regional din Fran- 
conia. Fuehrerul a subliniat în 
discursul său inutilitatea planuri- 
lor de control asupra Spaniei: 
»— Voi stiţi acum. Germani la ce 
vă puteţi aştepta când puneţi soar- 
ta Reichului în seama unor aseme- 
nea instituţii de control. Londra 
trebua să se convingă că experien- 
țele ce le-am făcut nu le vom uita 
niciodată. 

De azi înainte, în asemenea sl- 
tuatii. ne vom apăra propria li 


«Cu prilejul vizitării tuturor | bertate, independenţă, onoare, sigu- 
locuinţelor din acel oraș, am gă- rană a naţiei prin noi înșine. 


ÎN n e e iai sia it 


3. Disjunge acţiunea dis- 


|. N. Vlădescu 


ciplinară deschisă d-lui a- 
vocat Dem. 1. Dobrescu a 
cărei cercetare va urma du 
pă rezolvarea cererii înre= 
gistrată la No. 2670 din 8 
Maiu 1937 tăcută de d-nii 
avocaţi Soare Mirea şi al- 
ţii, pentru stergerea din 
tablou a sus numitului 
tlomn avocat pentru moti- 
vul că a încetat de multă 
vreme exerciţiul profesiu- 
nei. 

Cu apel. 

Dată azi 1 Iulie 1927 în sala Con- 
siliului de disciplină din palatul de 
justiție, 


Devaiorizarea Îrancului Îrancez 


Situaţia este considerată ca foarte gravă 


PARIS, 1 lulie (Rador). — Un 
decret al guvernului a decis redes- 
chiderea bursei de efecte. | 

Din cereuril autorizate se anunţă 
că modificarea legii monetare din: 
Octombrie 1936, nu implică nicide | 
cum desfiinţarea fondului de egali- 
zare, caro va continua să funcţio- 
neze şi în viitor. 


FRANCUL IN MARE SCA- 


DERE LA LONDRA 
LONDRA, 1 Iulie (Rador). 


După o întrerupere de două zile,! 


francul francez a fost azi dimineaţă | 


din nou negociat la bursa Londrei. 


La deschidere. tendința a fost ne- |! 


hotăriîtă, întrucât se astepta să se 
cunoască atitudinea centrelor înte- | 
resate. Primul curs cotat, pur no- 
minal de altfel, a fost de 120,50 
franci pentru o liră sterlină, faţă 
de 110,56 franci Luni seară la în- 
chidere, 

După această luare de contact, 
activitatea  pieţii sa desfăşurat | 
calm, dar francul slăbea ganfinua | 
ajungând să fie oferit la amiază la 
128.25 pentru o liră sterlină în tran | 
zacţiile directe, la 132,25 franci la, 
angajamentele pe o lună si la; 
132,25 franci la angajamentele pe 
trei luni, 


Jandarmi abuzivi 
în județul Prahova 


Duminică dimineaţa, 27 lunie 
a, c., pe când camarazii N. Va- 
silescu şi C-tin Constantinescu 
din  Ploeşti se găseau în casa 
muncitorului Petre Dodan, şeful 
de post din Puchenii-Moşneni a 
pătruns cu forța în casa acestuia 
şi înjurându-i, le-a cdufiscat im- 
primatele ce le aveau asupra lor: 
opt exemplare BUNA VESTIRE 
înehinat Legiunii, o Libertatea, 
manifestele partidului Totul pen- 
tru Ţară, ete. 


Împreună cu şeful de secţie 


plot. major Martin Nicolae, șe- 
iul de post i-a declarat pe toţi 
trei arestaţi, trimițându-i pe jos, 
din post în post, la legiunea de 
jandarmi Prahova, de unde eri 
au fost puşi în libertate, 

Este a treia oază în decurs de 
5 luni, când jandarmii arestează 
abuziv şi împotriva legii, ducând 
o prigoană sistematică contra le- 
gionarilor, iar infractorii de 
rând,  scandalagii şi comuniştii 


îşi fac da cap. 
CORESP. 


mat de carieră. In ţara noastră, 
d. Ferdinand Veverka a mai re- 
prezentat culorile națiunei prie- 
tene: în Decembre 1920 a fost 
numit pentru prima oară minis- 
tru plenipotenţiar şi trimis ex- 
traordinar la Bucureşti. In acest 
post a rămas până în toamna a- 
nului 1924, 

Guvernul cehoslovac a făcut 
o bună alegere, trimițând din 
nou în România pe d. Ferdinand 
Veverka, — un sincer prieten al 
poporului român. 

Cunoscând sentimentele ce le 
nutrește faţă de țara noastră, 
credem că noul diplomat al Ce- 
hoslovaciei, va găsi în Capitala 
României atmosiera caldă şi lini- 
ştită care apropie cele două po- 
poare — atmosferă care a fost 
tulburată în ultima vreme de 
precursorul său. 

D. dr. Ferdinand Veverka nu 
are nevoie de prietenia d-lui Os- 
trowsky şi de aceia, credem, nu 
va păşi niciodată pe calea fostu- 
lui ministru al Cehoslovaciei la 
Bucureşti, d. Jean Şeba, care 
pentru atitudinea sa a trebuit să 
ne părăsească. 


0 sârbătorire 


Aseară a avut loc sărbătorirea a 25 
ani de activitate a Asociaţiei generale a 
absolvenților şcoalelor superioare de co- 
merț, curs seral. 

D. ALEXANDRU ST. BARBULE. 
SCU, preşedintele comitetului  organi- 
zator, după ce citește t-l2grama expe- 
diati M. S$. Regelui Carol II, deschid> 
seria cuvântărilor. 

Au mai vorbit, subliniind înțăptuirile 
Asociaţiei, d-nii: Nic. Butculescu, de- 
canul Corpului contabililor experți din 
România, d. profesor Ştefan Tenov, în 
numele joştlor projesori ai absolvenţiiur 
scoalelor comerciale superioare serale, 
d, dr, V. M. loachim, directorul Cor” 
pului de experți contabili, d. protesor 
Alex. Costache, în numele Corpului cun- 
tabililor autorizați şi experți, secția II- 
fov, d. Nic, Caraianu, vice-preşedint:le 
Asociațizi, care spune că sărbitoar”a de 
astă-searăi trebuie socotită sărbătoarea 
muncii. Intr'adever, l-a țost dat. mem- 
Drilor acestei Asociaţii să nu cunvască 
decât munca din jrageda copilărie, a- 
tunci când alți copii îşi trăiau viața tor. 
. Alexandru St. Bărbulescu închez s-r'a 
cuvânt rilor, multumind în numele comi- 
telului organizator, ti.turor celor cari au 
luat parte la această manijestar?, jie 
personal, fie prin scris. 

Sărbătorirea a luat sfârşt către orele 
I, într”o atmosferă de mare însujl-ţ.re. 


_văndescu, corul legionar cântă im- 
' nu! Majadahondei. Amintirile şi 
icontele se rostogolese cu repezi- 
ciune. In suflete coboară emoţii a- 
dânei. Tâmplele svâcenese. Uiţi că eşti 
i ntoiul verii. Lunile sentore îna- 
poi. Parcă trăeşti peisajul iernii 
necute, Expediția legionară în Spa- 
niu. Pentru Dumnezeu şi pentru 
Cruce. 


De undeva, din amintire, vine iu- 
res de vaer din zarea spaniolă. Se 
avd bubuituri de tunuri. Străbate 
răpăit de mitraliere. 


«Gloanţele cad în altar»... 

Schingiuiri. Crime. Profanări. 

Şi într'un târziu, cavalerii crucii 
— echipa legionară — în transeele 
spaniole. Urgie. Atacuri. Potop de 
obuze. «Plouă cu schije şi jar». 


«Se trage cu mitraliera în obra- 
zul lui Hristos». Peisaj de spadă şi 
fum. Se prăbuşese, se darmă cata- 
petesme. E iarnă... 13 anuar. Moţa 
şi Marin cad în tranşeele Crucii. 


«Schijele plouă fier de sus 

Loviţi în frunte, 

Cu braţe frânte 

Cad legionarii lui Iisus», 
Mota, lângă Marin, se roagă: 

«Să faci, Căpitan, o ţară 

Ca soarele sfânt depe Cer». 


13 Februar. Inmormântarea. 

Minunea dela cavoul Moţa-Marin. 

Ultimele acorduri ale cântecului. 
Câteva clipe de reculegere, : 


Moţa şi Marin sunt printre legio- 
nari. La fiecare pas, în fiecare cll- 
pă, eşti ispitit parcă, să întrebi, să 
! spui: 
«A venit domnul Moţa»... 


ULTIMUL CANTEC ŞI 
PRIMUL DISCURS... 


D. imginer Clime fulyeră o nouă 
chemare, o nouă comandă: 

Toată lumea cântă «lmnul tine: 
reţii legionare». Asistența, strada, 
clipa, totul e un cântec. O vrere,. O 
primăvară. 

«Sfântă tinerețe legionară». 

In ritmul cântecului simțit cum 
crește sediul, cum se înalţă spre cere 
Cum creşte visul legionar spre bi- 
ruință. Cum creşte şi se înalță spre 
Dummnezeu Țara. sei 

«Sfântă tinereţe legionară, 

Cu piept călit de fier si sufletul 

de crina 

Codrul de spade tinereşti — bra- 
jele — se ridică din nou. Salut Că- 
pitanului. Tăcere adâncă. 

Din fereastră Căpitanul priveşte, 
Şi leagă, în gând, lumea legiona- 
rilor căzuți cu lumea legionarilor 
din stradă. O singură lume prin Că- 
pitan. Consfinţită prin salutul care 
tate, scurt, orice așteptare de dis- 
cursuri. Căpitanul a vorbit. 

Spre sediu e un aduvărat peleri- 
naj. Vine tot mai multă lume. 

O mare de capete. Nu sunt dis- 
tracții acolo. Nu se țin discursuri, 
Nu se dau banchete. Şi totuşi lumea 
vine mereu. Intârzie. Priveşte. Me- 
ditează. Şi nu se risipește. Se face 
seară. Pe străzi, pe bulevarde, se a- 
prind luminile. Sgomotul Metropo- 
lei, nu poate înăbuși ecourile din 
rugăciunea lui Moța, care stăruie 
în suflete: : 

«Să faci, Căpitane, o Ţară 
Ca soarele sfânt depe Cer». 

E seară. Dar nimeni nu poate 
opri strigătul care vine, răscolitors 
«Se face ziuă!» 


Valeriu Cârdu 


— m —— 


„RE a E E 


țeiui Marelui Stat Major 
al Poloniei in România 


Personalitatea generalului Stachiewicz 


Astăzi a sosit în Capitală, în vl- 
zită oficială, d. general Stachie- 
wicz, Şetul Marelui stat major al 
Poloniei. 

Waclaw Stachiewicz, general de 
brigadă, s'a născut la 18 Noembrie 
1894 la Low. După terminarea li- 
ceului sa înscris la Universitatea 
din Lwow,-unde a urmat Faculta- 
tea de Litere. Ca scolar de liceu a 
făcut legături cu grupul de tineri 
cari au pregătit lupta armată pen- 
tru eliberarea Poloniei. Joseph Pil 
sudski era sufletul acestor idei. 
Stachiewicz s'a devotat apoi studi- 
ilor militare şi a terminat scoala 
de ofiteri sub drapelele legiunilor 
poloneze, iar apoi ca Comandant al 
unui pluton, sa dus pe câmpul de 
luptă. 

In Februarie 1915, a luat coman- 
da Regimentului 5 din Brigada I-a 
legionară a lui Joseph Pilsudski. 
i Din acel moment a rămas tot tim- 
pul pe frout şi a participat la toa- 
te luptele Regimentului său. In 
1915. a fost rănit în bătălia dela 
Konoray. Avansat locotenent în 
1916. a terminat în 1917 cursul de 
ofiţeri de Stat Major şi s'a înapoiat 
la regimentul san 

După restaurarea Poloniei a in- 
trat în armata poloneză cu grad 
de căpitan. Rând pe rând a fost şe- 
iul secţiunii I-a şi înlocuitorul şe- 
fulu comandamentului districtului 
general al: Varşoviei, ofiter de le- 
gătură al  comandantului-sef al 
Corpului III de armată al genera- 
lului Haller, şef al sectiunei de or- 
ganizare a Ministerului de Război, 
şi în sfârşit, ofiţer de operaţie al 


comandantului 
Sosnkowski. 
Numit colonel de Stat Maior în 
1924, a terminat şcoala superioară 
de război la Paris şi a fost confe- 
renţiar la şcoala superioară de răz 


armatei, generalul 


pet postul de şef al secţiunei I-a 
a Statului Major al armatei şi 
apoi, pe acela de prim-ofiţer de 
Stat Major al Inspectoratului ge- 
neral al armatei. 

Numit comandant al unui regi- 
ment de infanterie în 1998 a luat 
apoi comanda 
fanterie în 1933. 


unei divizii de in 
Promovat general de Brigată în 
1935, a fost numit şeful Marelui 


„Stat Major al armatei poloneze. 


re st 


Asistenţa la punerea pietrii fundamentale a noului 


D. General Vaclaw Stachiewiez Ei 
boi din Varşovia. In 1926-27 a ocu- 


PRE SEI TE e 


PP Se 


iza 


__ 


E DR Da cata 


rpm >> 


Pag. 4 


Lotzul la Radio 


Provincia u ascultat la rudlig malchul cu Suedia. Bunăoară la Rim- 
micul Vilcea, pe terasa orașului la restaurant erau înghesuiți ca viermii, 
sportivii care nu şi-au putul permite două zile de cheltuială la Bucu- 
reşti. Și Rîmnicul Vilcea este oraşu "n care — spunea odată un cronicar 
sportiv — echipa locală a sdrobit pe una străină <în aplauzele furtunoase 
ule unei asistențe cifrate la... 150 de persoane», 

Cînd, în ultimul minut al jocului, la Bucureşti, Baratki egalează din 
penalty, vileenii sau deslănțuit aploudind furtunos și, chemînd halbele 
de bere într'o ebrietate de veselie. In timp ce orhestra intona acoperind 
uitimele cuvinte ale lui Radu Vasilescu la Radio, Hora Unirii, Pe-al nos- 
iru steag, Giovinezza și alte cîntece patriotice. 

Pe bună dreplate. Un match la Radio e mult mai dramatic şi provin 
cia tremura de cite ori mingea era la suedezi şi îşi opria respirația de 
cîtoori mingia cra pe piciorul înaintării federale. (Numai cînd o avea 
Covaci, lumea era liniștită, dat fiind sterilitatea lui). In fond matchul a 
Țost foarte calm pentru spectatorul care a înțeles că apărarea suedeză 
este extrem de strategic organizată. 

Duminică, vom fi cu toți în situaţia vilcenilor de mai sus. Vom as- 
culta matchul dela Lotz. Pe teren vedem cînd sînt fazele jocului pericu 
loase, la radio — emoția este prea încordată. 

Dar alteeva. In lotul baltic găsim prezenţa unor îndezirubili. A lost 
deajuns să spue Barathi și Rafinshki că sînt indisponibili, că toată presa 
dumnealor sa speriat ca iepurii. Ce ne vom face? Cine mai marchează? 
Rine cel puţin că echipa B nu-i mai înglobează. Pentrucă ar fi fost curală 
sinistră smecherie. Turneul baltic trebue să fie o excursie de agrement. 
un fel de premiere a elementelor rominegti valoroase. Şi avem, avem des- 
tule! De ce dar, prezența lui Dobay, ambalat gata și poteovit cu 99 de cuc 
nouă. Cînd bine-ar face cu armăsarul nostru să-l dea la remontă (cum a 
făcut Kotormany) sau să-l naftalineze ca pe un obicet de mare anti: 
chitate. 

Im felul acesta cu Dobay şi cu Covaci căpitanul echipei, politica ro- 
mânizării echipei şi a prestigiului ei cade în... baltică. Amintiţi-vă de 
frumoasa comportare a Universităţii în turneul ei baltice. Atunci Baltica 
a cunoscut valoarea sportului românesc pe care o privese şi azi cu stimă 
dşa cum am privi noi şi oricine, pi ramidele Egiptului. 

E cazul să fim precauți. Să nu discredităm ce a făcut Universitatea 
trimițând 11 jucători din 15 cluburi (ca la matehul cu Bratislava), cu ele- 
mente străine de aliura lor tinerească. Pentrucă ori Covaci e mare jucă- 
tor şi să-l lăsăm căpitan la A sau e de B și w'are ce căuta deoarece nu 


e aliură. 


Dar de ce w'au plecat Iordăchescu, Negru şi Scovrun? Cit îl priveşte 
pe Sfera, sigur că federalii au încercat să glumească cu amorul lui pro- 
priu alît de sfruntat jicnit la matchurile Federaţiei. 

Deci Duminecă la Lotz, vom asculta pe Radu Vasilescu transmițiîn- 
du-ne instantanee. N'aveţi grije: sau mâncăm bălae (Polonia—Suedia 3-1) 
sau are grijă Baralki să prindă o passă dela arbitru: ...11 metri! 


lon Băleanu 


Saortul Studentes: - iahn 


" Duminică, la Cernăuţi, studenţii 
fac ultima deplasare, din cele trei 
jocuri ce mai au de disputat, Au- 
versarul nu este tocmai de descon- 


să nu mai aibă nici un fel de emu- 
ție. Pentru că în caz nefericit, «le 
promovare în Divizia A va beneti- 
cia echipa minoritarizată a A, (, 


giderat, dar credem că studenţii vor |F. R-ului. 


şti să câştige cele două puncte, ca 


._. —_— 


Telefoane -Gloria (. F. i. 


" Pe teren neutru, la Constanţa, se |vingă apoi at homme cu 1-0 şi ast- 


dispută mâine a treia întâlnire din- |fel să mai fie necesar al 


tre echipele de mai sus, pentru ca- 
lificare în Divizia B. Numai dato: 
vită unui nefericit concurs, Telefoa- 
ngle trebue să mai dispute şi acest 
ultim mateh, pentru a-şi vedea stră- 
duinţele încununate de succes. In- 
tradevăr în primul match disputat 
la Bucureşti, după co joacă tot tim- 
pul în careul advers, Telefoauele 
sunt învinse cu 2-], pentruca să în- 


treiiea 
mateh. Nu ne îndoim că băeţii d-lui 
Ivanovici, ne vor reedita mâine o 
performanţă din cursul campiona- 
tului când au dispus la scor de toţi 
adversarii. Nu de alta dar prea mul- 
tă inimă, prea mulţ sa consumat 
Alex. Ivanovici pentru ca echipa su 
să avanseze dela an la an în altă 
categorie, 
Axrbitrează d. Rieter. 


Polonia și-a alcatuit echipa 


După antrenamentul de eri, Comisia 
de selecţie s'a fixat la următoarea for- 
mulă : 

Matejsky; Gyenza-Szkaebaniak; Ko- 


Programul 


țlarczik-V asiemwiecz-ăryskiemwikz;  Piec- 
Piontek-Matyas-W illymonmsky-W odarz. 

Contra Suediei numai Matvas (cen- 
lrul înaintaş) m'a jucat. 


 —— ——_X==———— 


sferturilor de finală 


ale 0upei Europei Centrale 


După ce a cunoscul pe câștigă- 
torii primului tur al competiției, 
comisiunea cupei Europei Centrale 
a fixat programul definitiv al sfer- 
turilor de finală. 


Aceste partide se vor desfăşura 
Duminică după următorul program: 

PFerencvaroa — Viena, arbitru 
Searpi (Italia), 

Admira — Genova, arbitru Klug 
(Ungaria). 

Austria — Ujpest, orbitru Pfueta- 
mer (Cehoslovacia). 

azi Grasshopers, arbitru 


— 


Miesz (Austria). (Localitatea unde 
se vor desfăşura, aparține primei 
echipe). 

heturul sferturilor de finală se 
vor juca la 11 lulie, respectiv la 
Viena, Genova, Budapesta și Zu 
rich, şi, vor fi conduse de Bizik (Ce- 
hoslovacia),  WPunderlin (Elveţia), 
Barlasina (Italia) și Hortzka (Un- 
garia). 

Ințeresantă va fi pentru noi, par- 
lida Austria — Ujpest, al cărei re- 
zultat va permite unele comentarii 
asupra valorii fostului aduersar al 
Venus-ului în 0. E. C. 


PD 


Echipa Română de călărie 
victorioasă şi în Germania 


- BERLIN |.—In concursul 
internaţional de călărie de 
la Diisseldorf, disputat eri 
pentru Premiul Străinilor, 


Rezultatele technice: 
|. Lt. Greter (Olanda), pe 
calul Trixie 46.6 sec. 


2, Căp. Rang pe calul 


au participat 9 români si 8 | Mândra, 51,3 sec. 


olandezi, 
Echipierii români au o» 
cupat locurile 2, 3 şi 4, pri 


3. Lt. Zahei pe calul Hum 
ter 41,14 sec. 


mul revenind unui concu-| 4, Lt, Apostol pe calul 


rent olandez. 


Bucurie, 39 sec, 


II NED 


Echipa italiană Juventus 
învingătoare în jugoslavia 


BELGRAD 1. — Aseară, la lumi: 
na reflectoarelor, sa desfăşurat aci 
un mateh international de football 
între Juventus din Torino şi 8. C. 
Beogradsky. 

Cea 10.000 spectatori au asistat la 
desfăşurarea jocului, care a fost 
ioarte animat şi spectaculos. 

După o luptă aprigă Juventus 
a învins. adversarul cn 1-0, 


Hungaria învinsă cu 
fa Bolgrad 


BELGRAD 1. — La lumina reflec- 
toarelor s'a desfășurat aseară la Za- 
greb matchul internaţional de fo0ot- 
ball între echipa Hungaria, cam- 
pioana Ungariei şi clubul HASE 
din Zagreb. 

Dowvedind o superioritate netă și 
demonstrând un joc mal omogen şi 
mai eficace, RASE a învins pe 
Hungaria cu 5-0. 


BUNA VESTIRE 


NE FURAM CACIULA 


După mazilirea lui Albu, KRO- 
VPACS va fi căpitanul naționalei 
noastre în expediția baltică. Să zi- 
cem că navem inter dreapta şi hai! 
să-l luăm pe Kovacs, dar ca săl 
ungi căpitanul echipei, este prea 
mull. Intrece orice răbdare. Ce zici 
Sepi? 


UN MARE ATLET 
ROMAN LA PARIS 
Juniorul Horia Pietraru sa ela- 

silicat al 3-lea la aruncarea greu- 

tăţii (13 m. 88) după seniorii consa- 

craţi Noel (14 m. 50) şi Drecaqg (3 m. 

93). 


SINTAXA... SPORTIVA 

Intr'un reportaj pe 2 coi. iscălit 
«Şt. Gher.> în care sa urmărit an- 
trenamentul leşios delu Giuleşti, de 
sub conducerea lui Raflinski (băă!) 
se cronometrează astle! la un mo 
meut dat: 

— «ESTE ORELE 9.30», 


OBRAZNICUȚA DELA 

BALATON 

Mai alaltăeri, d-ra Clara Somogy, 
«gloria tennisului nostru în lipsa al- 
tor glorii mai autohtone, şi-a  .uat 
geamantanul şi racheta şi a şters-o la 
Budapesta. Foarte bine. Până aci e un 
act de voiaj. Dar acolo și-a simţii 
furnici prin sânge, l-a visat pe Atilla 
într'o noapte care i-a spus povestea pe 
de rost a neamului turanic, Ca pe ori- 
ce fată nemăritată a cuprins-o melan- 
coliile şi din aceleași motive fiziologi- 
ce, a țipat scurt ca un pinguin că va lua 
cetățenia maghiară. Vă închipuiţi ce 
sueceş pe noi ăştia care-o aplaudam 
ca pe campioana noastră get beget. De 
atunci racheta Clarei ne-a trădat. O 
anumită presă a îmbrățişat-o imediat 
(fată bine!) pentru interese sportive 
fiindcă a bătut nuştiuce arpadiană pe 
acolo. 

Acum duduii i-a venit iar polta să 
se lacă reprezentantă a României în- 
vingând în semilinale, la Balaton, pe 
d-ra Walter. Presa dumneaei  orăcăe 
ca'n baltă de bucurie, 

Dar ce ziceți de cazul de HEIMAT- 
LOS? Și de repudierea cetățeniei noas 
tre? D-zeu s'o ierte! 

DX == 


Arbitrii _matchurilor 
de Duminică 


Sportul Studenţesc = Iahn, la 
Cernăuţi, arbitrul d. Tony Irimes- 


cu-lași. 

Victoria — “Tricolor CFPV, la 
Constanţa, arbitru d. Tică Iliescu 
(Bucureşti). . 


DVA — IAR, la Galaţi, arhitru 
d. lt. Cantaragiu. 

Şoimii — Rovine Griviţa la Sibiu 
arbitru d. dr. Stanciu Aurelian 
(Cluj). 

FINALA DIVIZIEI C. 
Lina de Sud 

Telefon Club (Bucureşti) — Glo- 
rin CFR (Galati) la Constanta, ar- 
bitru d. Adalbert Ritter (Timişoara). 
mii 0 

Torino joacă Duminică 

la Belgrad 


BELGRAD 1. — Sezonul tootbal- 
listie iugoslav se găsește în plină 

-tisurare. După vizitele echipelor 
ungare şi italiene de până acu, 
Sâmbătă şi Duminică vor fi două 
matehuri organizate aci de SR Beo- 
gradsky. : 

De data aceasta cchipa vizta- 
toare va fi echipa italiană Torino, 
În O 


N: 570 


FEDERAȚIA AERONAUTICA BEGALĂ A ROMÂNIEI 


Duminecă 27 şi Marţi 29 lunie a a- 
vut loc la Deta (în Banat) și la Lugoj 
solemnităţile inaugurării aeroporiuriiun 
locale, amenajate cu concursul 
torilor din ţinut. 

Pentru o mai eficace propagandă în 
favoarea zborului, ministerul aerului a 
organizat prin d-l locot. comandor 
Stănculescu, meeting-uri aeriene, 
Sau desfăşurat cu aceste ocazii. 

Atât la Deta cât şi la Lugoj, unde a 
participat un numeros public, sa făcut 
un serviciu divin. Au ținut cuvântări 
autorităţile locale, la care a răspuns 
delegatul ministerului aerului. 


lamu. 


care 


Uri au Jost prezentate pe aeroportul 
Băneasa mai multe avioane străine de 
furism. Pilotul german Trenkle a pre- 
zentat avionul Messerschmitt Taifun de 
turism cu patru locuri, făcând o serie 
de evoluțiuni foarte îndrăznețe, cu va- 
riații de iuţeală între 70 şi 500 km. pe 
oră. Avionul a fost încredințat apoi 
spre încercare piloților români, d-ra 
Smaranda Brăescu, prof. G. Țintă și 
Max Manolescu, cari la rândul lor au 
executat diverse evoluțiuni. 

Cu același prilej au mai fost pre- 
zentate alte două avioane germane, 
Biicher Junamann şi Bâcher Jung: 
meister de către ing. Castellani şi pilo- 
tul-şef Benitz. 


——— (a, a a a a 
DO N N N N O O 


IMPRUMUTUL 
INTERN 
LEGIONAR 
CONTINUA 


Pacepa” PORN -3 OLT | IESIREA III se EI LAESEP TIPA 


(DATEACIOSUL LEGIOĂAR 


funcţionează zilnic între 
orele 9,30-11,30 şi 18,30-20,30 
în strada Imprimeriei No. 3. 


Toată lumea legionară pre- 
cum şi prietenii găsesc aci 
un serviciu organizat pentru 
consultațiuni, procese, 
notariat. 


5 OTOPENI EDD CDI „CBE DITAMAI DDOECIFFEE 


Se caută 
CAPITALIST 


pei tru exploatare 
invenție rentabilă 
Adresaţi : Adminis- 
tratorului ziarului 
nostru 


Eri dimineață a avut loe la mi- 
misterul de finanțe o conferință, 
prezidată de d. D. Alimănişteonu, 
subsecrețar de stat. 

Au 'participat d-nii : Cristu Si- 
mionescu, secretar general; Gr. 0O- 
ghină, Şt, Bogdănescu, 0. Procopiu. 
I. Coltofeanu şi C. Tăutu. 

S'a discutat reorganizarea sertvi- 
ciilor de inspecție și control la ad- 
ministrațiile şi percepțiile  finan- 
ciare, 

In urma acestei conferințe, urmea 
ză a se întocmi tablouri cu atribu- 
țiile distincte ale inspectorilor şi 
controlorilor financiari. 


Participați 


la spiendidiele excursiuni organizate de 
secțiunea noastră de „Turism şi Voiaj“ spre: 


B E, R Lp i | N -... (Dresda Nuerenberg) şi 
| 2 A R | Ss ese. (Expoziţia Universală) 


ambele metropole vor putea îi 
vizitate într'un singur voiaj, între 


b) 17 iulie — 5 August 
c) 14 August — 2 Septembrie 


Cele mai instructive voiajuri în vacanţa de vară. 


Persoanele din provincie vor putea să ne remită actele pentru pașaportul colectiv prin poştă, 
iar taxa de participare prin Cec Poştal No. 1256, 


Costul Voiajului: 


Dela și până la Bucureşti cl. Ill-a lei 16.350, cl. Ii 18.500 
4 Dela şi până la frontieră cl. lil-a lei 15.500, cl. Il 17.550 
Inscrieri şi informaţiuni snplimentare, prospecte, Ja cerere se vor trimite de către 


Secţia de Turism și Voiaj a „BUNEI 


VESTIRI“* 


Bulevardul! lhsabeta Nr. 12, et. 1j — Telefon 4.85.82. 


Pregătiţi actele necesare paşaportului din timp ; Locuri strict limitate. 
Călatoria până la Berlin cu v“goane cu paturi, 


Achit-rea impozitului 
pe autoivobile 


Ministerul de finanţe face cunos- 
cut că a acordat proPrietarilor de 
automobile, un termen până la 1 


ormitoare şi Garnituri tapisate de salon 


LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 


București, Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No. |. — Tel. 4.75/14 
a a 


DIMA DRE ANPC IE DINTE 
RM O 55 i IP | of a de cubiste, Studio-uri, dirouri, 


Auguşt 1937, pentru achitarea îm- a natra 
pozitului pe automobile pe trimes- azere za = 
trul Iulie 1927. CUMPARAȚI EFTIN 

După expirarea acestui termen, 


ministerul nu va mai acorda nici o 
îngăduință şi va lua măsuri ca cei 
ce nu vor fi achitat impozitul nici 
în acest termen, să fie puşi în con- 
travenţie şi amendaţi cu de trei ori 
impozitul. 


Răspândiţi 


București, 


Dă 


VIZITAŢI 


„BUNA VESTIRE“ 


Intrunirea consiliului general |: 
al „Uniunii Generaie “a meserias 


lor din 


Teri seară sa întrunit la sediul 
central din Cal. Victoriei No. 40, 
consiliul general al „Uniunii gene- 
rale a meseriaşilor din România”, 
sub preşedinţia d-lui Teodor Io- 
nescul, preşedintele Uniunei, 


Consiliul a hotărât: ţinerea de 
congrese pe regiuni în ţară, cu oca- 
zia cărora se vor sfinţi şi drapelele 
mai multor filiale, aceasta ca ur- 
mare a hotărârilor congresului gx- 
traordinar al Uniunei, ţinut de cu- 
rând în Capitală. 

D. 7, Crefulescu, secretarul comi- 
tetului central, a expus darea de 
seamă asupra demersurilor făcute 
de Uniune la Ministerul de Indus- 


in atenția d-lui ministru 
al Instrucțiunii 


Dacă unui neintelectual i se scuză, 
înir'o măsură oarecare, inconştiența u- 
nei primiri a ideologiei comuniste, pen- 
irucă nu poale pricepe câtă minciună 
se ascunde în această doctrină împrăş- 
fitoare de ură, apoi unui intelectual şi 
măi ales unui învățător, destinat prin 
pregălire şi angajament moral faţă de 
stal, să indrumeze tineretul, copiii mici 
si țării, încredințaţi lui de către pă- 
rinți creştini, nu i se poate permile a 
asemenea abatere dela făgaşul normal 
şi natural. lar dacă, din întâmplare 
Dreunul, naiv, se prinde şi propagă sa- 
tului, sau predă lecţii de comunism de 
pe catedră copiilor, asemenea arătări 
trebuesc să dispară fără urmă, aseme- 


nea monştri trebuesc imediat întem- 
nițați. 
Şi iată că se prezintă un caz, aci, 


lângă Bucureşti, în văzul şi indolența 
autorităților! 

Aproape că nu-ți bine să crezi, cum 
de până acum wa fost observată nefas- 
ia propagandă pe care o face un «în- 
drumălor al tineretului», plătit cu ba- 
unii statului, învățătorul Bălănescu din 
comuna. Chitila! 

Ştie d. dr. Angelescu, ministru cultu- 
rii naţionale, apărătorul oficial al da- 
linelor strămoşeşti, că acest învățător 
spune copiilor despre Biserica noastră 
că ce un teatru, iar slujba preotului o 
piesă la care te duci întâiu de curio- 
zitate și că după aceia te plicliseşte şi 
nu mai ai ce căula»? Toi așa învață și 
pe săteni, îndemnându-i să părăsească 
Biserica şi pe preot, singurul lor spri- 
jin sufletesc şi atrăgându-i mrejele cra- 
dințelor sale comuniste. 

Toluşi mulți dintre sătenii acestei co- 
mune, au început să-și dea seama de 
intențiile criminale ale învățătorului 
Bălănescu şi sau îndepărtat de el. A- 
cest japt l-am verificat cu ocazia in- 
stalării unei cruci la mormântul Erou- 
lui Necunoscul, de către o ceată de ti- 
neri premilitari. 

Inițiativa curățirii Mormântului şi ri- 
dicării unei noi cruci pe el, a fost pri- 
mită cu viu interes de întreg satul, — 
în afară de învățătorul Bălănescu, care 
indignat că prin aceasta i se lua apa 
dela moară, a început să învinuiască 
preotul satului care a făcut slujba re. 
ligioasă, precum şi pe tinerii premili- 
tari, că fac politică; deasemenea a în- 
cepul să tune și în contra autorităţilor 
că nu supraveghează, determinând pe 
primar, — mai slab de înger — să facă 
“aclamație contra premilitarilor, , «; 


In afară de propaganda în şcoală, 
învățătorul Bălănescu, mai are în co- 
muna Chitila şi-o crâşmă, loc foarte 
prielnic pentru nelrebnicul rol de pro- 
pagandist comunist, pentru care de alt- 
fel e bine plătit. Numai e pentru ni- 
meni din sat, secret faplul că odată pe 
lună, coboară în fața crâșmei sale, din- 
tr'o mașină destul de luxoasă, un domn 
cu o geantă, cu care d. Bălănescu se 
întreține două, trei ore. 

Locuitorii comunei sunt foarte indig- 
naţi de atitudinea învățătorului lor si 
noi ne facem ecoul lor, cerând d-lui mi- 
nistru imediata sa îndepărtare de la 
postul de înaltă răspundere pe care-l 
ocupă acum. Credem că d. ministru va 
aprecia şi va satisface câ! de repede, 
justa cerere a sătenilor. 

CI XI — 


Ascensiune în Bucegi 


Clubul Carpatin Român  organi- 
zează Duminică 4 lulie o ascensiune 
colectivă pe următoarea rută: 

Buşteni, Valea Seacă, Crucea Ca- 
vaiman, Valea Jepilor, Buşteni. 

Plecarea va avea loc din Buşteni 
la orele 5 şi jum. dim. dela Monu- 
mentul din faţa gărei. 

Maximum 8 participanţi. 

Delegat conducător: Denu Lasca- 
rov- Moldovanu, 


trie şi la Ministerul Muncii, pentru 
înmânarea memoriilor cu doleanţele 
meseriaşilor de toate breslele, expri- 
mate în congres, gărora d-nii mi- 
niştri au promis tot sprijinul pentru 
satisfacerea justelor doleanţe, 
Delegaţia Uniunei, în frunte cu 
d. Teodor Ionescu, urmează a se 
prezenta şi altor ministere, de care 
depinde satisfacerea nevoilor clasei 
meşteşugăreşti şi muncitoreşti, în ca- 


4 drul intereselor de Stat şi al armo- 


„niei sociale, 


La raport au luat cuvântul d-nii: 
Gh. Moraru, secretar general, Gh. 
Popescu-Grand, Anton Cetnarovici, 
S. Mişu Teodorescu, Ion Ionescu şi 
alţi consilieri, după care s'a hotărât 
apoi ca în seara zilei de Joi 8 lulie, 
a. c., să se ţină tot la sediul central 
din Capitală, marele consiliu al U- 
niunei, împreună cu reprezentanţii 
subiilialelor din comunele  subur- 
bane. 


Insumarea cuterm 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Calea Moșşilor, 21 — Telefon 344/59 


Ceasornicăria Române:scă 


“ANTON PETRAŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr, 


udecătoria Mixtă Tg. Mureș, secț. e. f. 


Judecătoria Mixtă Tg, Mureş, secţia 
Î., în baza cererii proprietarului Mi- 
ko Ladislau, dom. în Sănvăsii jud. Mu- 
reş, reprezentat prin dr. Teodor Boz- 
dan, avocat în Tg. Mureş, înaintată la 
23 Iunie 1937 sub nr. 6142/1937 c. f., prin 
care cere radierea menţiunii de con- 
versiune, notată cu deciziuneu ur. 
3631/1934 şi 3965/1934 c. f. asupra îma- 
bilelor cuprinse în e. £. 203 a comu- 
nei Ogari, în baza art. 27 din legea 
pentru lich. dat. agr. şi urb. din 7 A- 
prilie 1954, pentru ascultarea părţilor 
fixează desbatere pe ziua de 17 luna 
Tulie 1937 oru 9 a. m., în camera ur. 
14 din Palatul Justiţiei, pe când sunt 
chemaţi toţi creditorii ipotecari, pro- 
prietarul cum şi acei cari [aţă de sus- 
numitul proprietar ar aveu vreo pre- 
tențiune bănească, aceasta cn observa- 
țlunea că întrucât la această desbatere 
nu se vor prezenta se va ordona radir. 
rea mențiunilor de conversinne. 
Această deciziune se za comunica z0- 
or interesaţi. 
Tg. Mureş, la 26 îunie 1937, 
Şet judecător-preşedinte : 
a. s. Î. Westimiau 
Direclor de ce. £. 
s. s. loan Grancea 
Peniru conformitate : 
Grefier, Indescifrabil. 


en redus 


Se aduce la cunoștința tinerilor clasei 
1938 cari la recrutarea din Martie — 
lunie 1937 mu au cerut însumarea cu 
termen redus, că până la 25 Octombrie 
1937, trebuie să depună sau că trimită 
prin poştă recomandat la Cercul de Re- 
crutare “respectiv: 

Q petiție timbrută prin care să ceară 
însumarea cu termen redus. In această 
petiție se va arăta şcoala absolvită şi 
numărul certificatului sau diplomei de 
absolvire, 

La această petiție se anexează ur= 
mătoarele acte: 

a) Certijicetui sau diploma de ab- 
solvirc a şcoalei pe baza căruia cere 
această însumare, b) Dovada (adev.:rința 
sa certijicatul) cliberat de Inspectoratul 
Pregătirii Premilitare, prin carc să se 
constate că tânărul a fost scuti! sau amă- 
nat de pregătirea premilitară (art. a 
IL. PP. şi at. +8 RR. LL; P. >.) 
sau adeverinţa că tânărul a urmat pr== 
gătirea premilitară în anu/ 7935-1935, 
precum şi în anul 1936—1937 şi că în 
acest an nu & avut mai mult de 12 ab- 


> CIPRIAN PARIA TORI în SII AIE Ep et IDEE APERE d D027 A CAPELA at EPOyVERBEOIEIC > MI e PI RATE SCOICA Ei REA 


Capitala va fi aprovizionată 


prin cooperative 


Bri su ținut, la primăria munica- 
piului, o imporiantă constătuire în- 
tre conducătorii primăriei şi ai Cen 
tralei cooperativelor de consum, 

Discuţiile s'au purtat asnpra ox- 
ganizări modului Je aprovizionare 
a populaţiei Capitalei cu articole de 
primă necesitate prin intermediul 
cooperativelor. 

S'a hotărât ca să se facă cunus- 
cut fermierilor din jurul Bucureş- 
tiului si-si desfacă produsele prin 
intermediul centralei de consum. 

În aceeaşi ordine da idei s'a lo- 
tărât ca pentru săptămâna viitoare 
să fie convocată o întrunire a tutu- 
vor fermierilor şi producătorilor din 
jurul Bucureștiului, indiferent dacă 
sunt sau mn membri ai Centralelor 
eooperative de consum, pentru a li 


se propune hotărârile din  constă- 


tuirea de eri. 


Deasemenea, tot eri, sa mai hotă- 
rât ca pe lângă cele trei centre de 
desfacere pe care le are în Capita- 
li Centrala coperativă de consun, 
să se organizeze noui centre de des- 
facere în diferite cartiere ale Bucu- 
reştiului, pentru a veni astfel la în- 
demâna consumatorului alimentele 
destăcute prin intermediul centra- 
lei de consum și sub cgida primă- 
riei, 


Se primesc anunţuri 


pentru 


mica publicitate 


sențe (motivate şi nemotivate), 

c) O dectaraţie semnată propriu în faţa 
Comandantului Cercului de recrutare sau 
autentificată (când tânărul nu se poate 
prezenta în persoană la Cerc) prin care 
să arate că tânărul În cauză aa fost 
condamnat pentru faptele de uneltiri con- 
tra statului, furt, escrocherie, inşelă îume, 
delapidare de bani publici, falş și abuz 
de putae, 

Tinerii cari vor (i dov ediţi că în ve- 
claraţiunca dati au făcut arătări mini 
noase, pe lângă că vor pierde dreptur 
la termen redus, vor fi trimişi în judecată 
conform art: 81 Le R. pentrucă au Imn 
cercat sii-şi creiese gituaţiuni necores 
punzătoare realităţii, 


Aceste acte vor fi depuse muma? fa 
Cercurite de Recrutare respective. 

Cele ce vor fi depuse sau trimisa 
la minister, nu vor fi luate în consid2= 
rare. Tinerii cari nu cer această însumare 
până În 25 Octombrie, sau cerând-o 
nu depun actele dela punctele a. b, şi c, 
pierd dreptul la termen redus şi vor fi 
incorporaţi [pe întregul termen de ser- 
viciu a! armel pentru cari au fost recru= 
taţi (art. 7o din legea recrutărei), odată 
cu Încorporarea clasei 1938, 


in această situaţie întră şi seminariştii 
şi teolegil cari au fost dispensaţi cond» 
țienal fără a fi însumaţi cu termen redus 
cu recrutăvei şi cari împlinina 
limita de vârstă de 27 aul, fără a sei 
preoțit, urmează a fl încosporaţi ln 2 
Noembrie 1937. 


ocazia 


Tinerii cari — în adeverinţa elibea 
râti de Inspectoratul Pregătiri Premili» 
tare —— au avut în total mai mult de 72 
absenfe (motivate şi nemotivat”) în cursul 
anului 1936-—1937, sunt consideraţi ca 
fiind fără pregătirea premilitară şi în 
consecinţă nu au dreptul la termen revue, 


E 
Nu se vor lua in considerare pentru 
justificarea nedepunerei la timp a ace 
telor, certificate medicaie de boală, ne 
trucât actele pot fi aduse la Cerc de orice 
persoană sau trimise recomandat prin 
poștă. 


pă: 


ORAŞELE PROVINCIE 
i Si 
TOATE CÂRTIERELE 


SUCURSALE 


CAPITALE! | 


time profi 


ățiile 


TARII NOASTRE? 


Jidanii dea Goetz-Forestra şi Valea Trotușului predomină 
munţii ude odin'gară a curs sângele eroilor noştri 


COMANEŞTI. — Căliiterul care ; 
trece cu trenul din vechiul regat | 
în Transilvania pela punctul Ghi- 
meş, trebuie să parcurgă întreaga 
vale a Troluşului din județul Ba- 
cău, cel mai important centru in- 
dustrial din Moldova şi chiar foarte 
important din întregul Regat. In 
această regiune sunt, pe lângă mi- 
nele de sare şi cărbuni, importante 
masive păduroase, exploatate de siră 
ini și iidani, aciuiați ca ploşnițele 
care sug sângele din om şi cari sub 
văzul acelor români numai cu nu 
mele, își îmdeplinesc rolul cahalu- 
lui pentru distrugerea neamului no- 
stru. 


CINE PROFITA DE BO- 
GAŢIILE ȚAREI NOAS- 
"RE 


Am mai arătat cândva despre o 
parte din activitatea criminală a u- 
nor | societăţi conduse numai de ji- 
dani şi străini, dar pentru complec- 
tare revin cu alte amănunte, aşa cum 
situaţia se prezintă astăzi. 

e o intindere de 00 km. în 
lungul văei Trotuşului şi peste 100 
în adâncul munţilor acestei 
| de peste 25 ani, s'au instalat 
multe societăţi forestiere ca- 
„Gă- 
” „Foresta“, „Valea Trotuşului'“ 
„Valea Fiadului” toate conduse 


mele — care îşi vinde ţara şi nea- 
mul — contribue la îmbogățirea a- 
cestora şi sărăcirea ţărei sale. 

Una din aceste soc. forestiere 
«Goetz» instalată în regiunea Agă- 
sului a acaparat întregul masiv 
păduros, unde fără milă îl ciopâr- 
țește, lăsând pleşuvi munţi întregi, 
de ţi se frânge inima — gândindu- 
te unde merge tot venitul. In îrun- 
tea acestei soc. se găseşte jidovul 
F,| Polaciueh, având sub comanda 
sa/ un stat major compus numai 
din jidani şi minoritari, care con- 
duce toată administrația cum şi 
un personal technic la fel străin și 
minoritar, bine selecționat pentru 
a putea scoate un randament cât 
mai important depe urma muneii 
românului băşștinaş, care — în ţara 
lui şi chiar în satul lui — este tra- 
tat mai Tău și mai vitreg decât 
vita. 

Căci în timp ce ungurii şi jidanii 
conduc totul şi asupresc pe români, 
cei câțiva români acaparaţi în ghia- 
rele spurcate ale acestora, umblă 
printre autorităţi şi persoane mar- 
cante, pentru a face totul şi a se 
juca scopul cahalilor şi ghetouri- 
lor galiţiene, vânzându-şi pentru un 
ban, tot ce străbunii noştri au ţinut 
cu sfinţenie, iar sângele nevinovat 
vărsat de mii de viteji eroi în răs- 


boiul 1916—1919 pe aceste locuri, 
îl pângăresc dimpreună cu aceşti 
netrebnici şi trădători de ţară. Ei 
lasă în urma lor numai gol şi jale, 
pe când muncitorul român — ade- 
văratul rob — abia îşi poate câş- 


când nu mai poate munci este dat 
afară fără multă vorbă sau milă şi 
ajunge să cerşească o coajă de pâine 
tot dela străinul pe care l-a îm- 


bogăţit prin munca şi bogăţiile pro- 


priei sale ţări atât de ospitalieră 


tiga existența de azi pe mâine şi pentru toţi. 


Durerea e mare pentru muncitorul local 


Dar ce este mai dureros este tap- 
tul că românul muncitor oropsit şi 
jefuit în țara sa de aceşti străini 
nici mu poate deschide gura pentru 
a-și plânge nedreptatea Și suterința, 
căci imediat este pus la mopreală, 
iar dacă s'ar întâmpla ca vreun în- 
drăzneț să încerce a intenta acțiune 
în justiție contra acestor asupritori, 
anoi un eseuenea proces nu se mai 
termină şi respectivul, nu numai că 
nu mai vede nici odată câștig de 
cauză, dar pe lângă că rămâne fără 
lucru, cu fot neamul lui, mai chel 
(ueşte şi tot ce bruma ar avea ca 
gospodărie. Astfel că bietul român 
munceşte din greu din noapte în 
noapte, tace şi priveşte cu jale în 
suflet cum străinii despoaie pădu= 
rile şi dealuriie rămân goale, iar câş- 
fipurile rezultate din aceste exploa- 
tări trec nestingherite granițele fă 
rii. Şi iată deci cum cântecul Str 
vechiu nu se desminte: „MUNŢII 
NOȘTRI AUR POARTA, NOI CER 
ȘIM DIN POARTA 'N POARTA”. 

Aceasta va fi soarta locuitorilor 
din regiunea frumoasei şi bogatei 
văi a Trotușului, unge acum sunt 
intelectuali şi muncitori: dar ce va 
îi mai târziu? Şi dureros este fap- 
tul că acest somaj este provocat 
toemai de ungurii şi jidanii cari 


i deşi acumulează averi în ţara noa- 


stră, nu ne văd cu ochi buni şi ne. 


dorese distrugerea în ori ce mo- 
ment. În ce constă o parte din a- 
cesţ somaj, este destul să pomenim 
că o parte din locuitori cari se o- 
cupă cu cărăuşia sunt siliţi a'si 
vinde vitele de tracţiune, căci aces- 
te soe. îşi constru€se linii ferate de- 
csuvile pe ori ce drum, pârăuaş, 
ete. chiar şi pe locurile acestor lo- 
euitori, pe cari, în baza legilor, le 
expropriază. Aceasta este — deo- 
camdată — soarta locuitorilor din 
comuna Asău, unde chiar autorită- 
țile comunale au dat câștig de cau- 
ză jidanilor, caz relatat la timp. 
Vom arăta în alt număr ce se pe- 
trece la ferma «Goetz Foresta». 


I. FINICA 


BUNA VESTIR 


Excursie de studii 
în Turcia 


In dorinţa de a strânge relaţiile 
de prietenie şi bună cunoaştere cu 
Turcia, Societatea Academică „,Ami- 
cii Turciei” a organizat pentru 9-14 
August — cu ocazia Lunei Istanbu- 
lului — a 15-a excursie de studii şi 
agrement în Turcia. Excursia este 
condusă de d. Mihail Livadaru, pre- 
şedintele societăţii, iar cu această 
ocazie se vor vizita: Si. Sotia, Mos- 
cheele Sultan Ahmed (Albastră) Su- 
leimanie, Eiub cu Mausoleul şi cele- 
brul cimitir; Muzeele; vechiul Serai 
cu haremurile şi Tezaurul cu renu- 
mitele colecţii de faianţă, arme, co- 
stume şi pietre preţioase; excursii 
pe Cornul de Aur şi la Insula Prin- 
kipo, perla Mărei de Marmara cum 
şi tot ce are Istanbulul mai intere- 
sant ca pitoresc, istoric şi artis- 
tic atât din vechea Turcie cât şi rea- 
lizările noului regim kemalist. Ex- 
cursioniştii vor profita şi de marile 
serbări cu caracter sportiv şi arţis- 
tic ce sunt organizate în cadrul Lu- 
nei Istanbulului de către autorită- 
țile turceşti. 

Taxa de participare este. de lei 
2.950 pentru studenţi şi elevi şi 
lei 3.250 petntru particulari în care 
se cuprinde: paşaportul cu yizele ne 
cesare, tren, vapor, pensiune com- 
plectă cum şi taxele de transport 
şi intrările la muzeele şi monumen- 
tele ce se vor vizita. 

Inscrieri şi informaţii zilnice în- 
tre orele 17—19:4 în Calea Victo- 
riei Pasagiul Imobiliara, Et. I, la 
Clubul Sportiv „,Colţea”. 


In atenţia Direcţiei Generale C.F.R. 


incurajați pe 


disciplinați si constienți 


Cererea aceasta n'a fost onorată cu 


Absolvenţii școalelor profesionale C. 
F. R. —grupaţi în asociaţia denumită, 
pe scurt, A. S. P.C. F. R. — au cerut, 
la începutul lunei Mai, să li se acorde 
o audienţă la directorul general al C. 
F. R., d. I. Macovei. 


Noul regim al comertului 


exterior 


Simpiificarea formalităţilor de import. 
Hărfuriie decontingentate 
Hotăririle delegaţiei economice a guvernului 


Delegaţia economică a guvernului 
întrunită sub preşedinţia d-lui Va- 
leriu Pop, ministrul industriei şi 
comerțului a stabilit aseară norme- 
le de import pentru următoarele ca- 
tegerii de importatori: 

1. Autorităţile de stat; 

2. Industriile petrolifere; 

3, Industriile de armament şi mu- 
niţiuni; 


4. Importatori de maşini pentru 
investiţii gi de piese de seimb Cari 
au obținut autorizaţia de funeţio- 
nare în temeiul art. 24 din De- 
eretul pentru controlul şi reglemen- 
tarea cartelurilor, sau Scutirea de 
taxe vamale în temeiul legii de în- 
curajare a industriei naţionale. 

Regimul articolelor scoase de sub 


Modificarea legii bancare 


Consiliul superior bancar — la 

rerea d-lui Mitiţă Constantinescu 

preşedintele de drept al consiliu- 
Ii, a întocmit un proeet de decret 
pentru modificarea legii bancare 
în ființă, 

"Desființarea dreptului de apel îm- 
otriva deciziilor consiliului supe- 
rior bancar, este principala modifi- 


CLUJ, 1. — Zilele trecute, comisa- 
ul ÎI. Mureşanu, a făcut o desein- 
ere la distileria de aleool din frue- 
, a jidanilor maghiari IL. Feldin- 
ger, Iacob Farkas, Adalbert Solom 
şi Solomon Geanlay. 

Au găsit aci, în funcţiune o dis: 
tilerie clandestină cu instalaţiile 
cele mai moderne. 

Comisarul a somat ca toată lu- 
mea să rămână prezenţi pe loe. U- 
nul din cei prezenţi însă, a încercat 
să producă o explozie prin care să 


Noui fraude de ale jidanilor 
Cu spirtul negru 


care ce se aduce legii. 

Până la modificarea legii în sen- 
sul de mai sus s'au suspendat lueră- 
rile consiliului. 

Aflând de această hotărîre, băn- 
cile vor întreprinde o acţiune dârză 
pe lângă guvern Pentru menţinerea 
vechile dispoziţiuni ale legii. 


se d'strugă toată instalaţia. 

Tixplozia nu sa produs însă. Sau 
descoperit 700 litri de spirt de 93.7 
grade, 

Comisarul Mureşan, a încuiat şi a 
sigilat fabriea. 

Duminică dimineaţa însă, jidanii 
au rupt sigiliul şi au intrat în fa- 
brică, distrugând toată instalaţia 
clandestină. 

Jidanii au fost arestaţi şi predați 
parchetului. 


PR 


contingentare va fi examinat în şe- 
dința de azi a delegației economice 
a guvernului. 


INLESNIREA FORMALITA- 
PILOR 


Procedându-se la o nouă modifi- 
care q regimului comerțului exte- 
rior se urmăreşte — în primul rând 
— să se aducă importante înlesniri 
importatorilor. 

Astfel se va ereia un disponibil 
special pentru cele 4 categorii a- 
mintite mai sus, după cum se va 
creia şi un disponibil special şi pen- 
tru articolele decontingentate, ca 
astfel să se asigure în mod automat 
şi distinct mijloacele de plată şi 
transfer. 

In al 2-lea rând, prin nouite mă- 
suri „d. Valeriu Pop, urmăreşte re- 
ducerea tuturor formalităţilor de 
prisos la operațiunea de acordare a 
importului şi transferului. 

Măsurile hotărâte aseară vor fi 
concretizațe întrun jurnal al con- 
siliului de miniștri, care va avea 
Puterea retroactivă dela 1 Iulie a. c. 
— data când a început trim. II]. 


REVIZUIREA CONVENȚIILOR 
DE CLEARING 


Tot cu prilejul modificării regi- 
mului comerţului exterior sa ridi- 
cat şi chestiunea revizuirii conven- 
țiilox de elearing. S'a constatat că 
în situaţia de azi, clearing-urile nu 
mai dau satisfacţie, nici uneia din 
părţile contractante. 

In ședința de aseară, delegaţia e- 
economică a guvernului, a luat cu- 
noștință că s'au făcut de către mi- 
nisterul de industrie şi comerţ, de- 
mersuri pe lângă toate guvernele 
ţărilor cu care avem convenţii de 
elearing, pentru modificarea sau 
chiar desfiinţarea lor. 

In cursul dimineții de azi, dele- 
gația economică sa ocupat — în 
continuare — de a doua parte a ra- 
portului d-lui ministru V. Pop, pri- 
vind regimul articolelor seoase da 
sub contingentare. 


La 


nici un răspuns. Au făcut a doua a 
treia, a patra... până când, în cele din 
urmă, cu No. 77101, li s'a acordat mult 
dorita audienţă în ziua de 30 lunie la 
orele 12 jum. La ora fixată s'a prezen- 
tat întreg consiliul de 15 persoane: 
preşedinţii tuturor filialelor în frunte 
cu preşedintele central. 

Fiecare membru din consiliu — pur- 
tător al durerilor unui colţ de ţară -- 
ținea să aducă personal la cunoştinta 
d-lui director general doleanțele celor 
pe cari îi reprezenta. 

Dar, spre dezolarea lor, nau avut 
aces decât preşedintele şi cei doi vice- 
preşedinţi centrali. 

Inţelegem dece d. directur general a 
preferat să stea de vorbă cu o delega- 
ţie restrânsă numai de trei persoane în 
loc de 15. 

Subseriitorul acestor rânduri a fost 
de mai multe ori martor ocular când d 
director general |. Macovei a fost reţi- 
nut până la orele 3 p. m. de către de- 
legaţii de 20—30 persoane. Delegații ne- 
disciplinate. 

Dar de data aceasta d. director ge 
neral ar fi putut să primească — fără 
nici o teamă de a se vedea nevoit să 
sacrifice prea multă vreme — pe A- 
ceşti disciplinaţi: măsuraţi şi bravi 
muncitori. 

Cine a urmărit mai de aproape acti- 
vitatea asociaţiei profesionale A. S$. P.- 
C. F. R. — dela înfiinţare şi până azi — 
şi-a putut uşor da seama că meseriași 
aceştia merită cea mai largă solicitu- 
dine. Ei sunt demni de a fi dați exem- 
plu — de ordine, măsură și discipli- 
nă — tuturor celorlalte. asociaţii profe- 
sionale nu numai ceferiste ci chiar :t> 
orice altă categorie. 

Deaceea ne permitem a ruga pe d. 
director general |. Macovei — a cărui 
dragoste pentru personalul C. F. R. o 


cunoaştem — să-i primească pe toţi 15 | 


într'o audienţă pe care să le-o acorde 
fără nici o teamă. 

Il asigurăm noi, nu numai că nu va 
avea neplăcerea de a fi prea mult re- 
ținut ci că va rămâne pe deplin satis- 
făcut de felul judicios, reverenţios şi 
concis în care îşi vor exprima dolean- 
țele aceşti muncitori conştienţi. 

D. director general nu trebue să 
piardă din vedere şi următorul fapt: 
asociaţiile profesionale prea des au fost 
trase pe sfoară de preşedinţi venali 
cari spre a-şi aranja interesele lor per- 
sonale în dauna colectivității — prefe- 
rau să fie primiți în delegații foarte 
restrânse 

Sprea nu plana asupra lor nici o um= 
bră de bănuială, ei au preferat să nu 
intre nici-unul dacă nu pot fi primită 
toţi consilierii de odată | 

Aceasta-i realitatea. 

Nu ne îndoim că d. director general 


I. Macovei le va da satisfacția cuve- 
nită. 


+ 


SUCURSALE 


ORAȘELE PROVINCIE 
ŞI 
TOATE CARTIERELE 


+ 
Fi 


CUMPĂRAŢI CHIAR ASTĂZI 
UN LOZAL LOTERIEI DE STAT 


Tlorocut nare văcanță. 


Daţi-i posibibilitatea de a lucra 
el în locul Dv, atunci când 
vă odihniţi la mare sau la 


Pentru sugaciul dv. 
Acasă sau în viligiatură |! 


patul - leagăn portabil 
(valiză) 


Turacot' 


Patent și fabritaţie 
engleză 


In exclusivitate la 


„Gartea Românească'$, A, 


! „Fotocopie“ 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, mărește, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 
CALEA VICTORIEI No. 28 


(Colț cu Palatul Majestic) 
Telefon No, sf] 
D nuuă oiertă 
die tractoare 


«Sindicatul fermierilor din Ro- 
mânia» a înaintat ministerului de 
agricultură o ofertă pentru furni 
zarea de tractoare. 

Tractoarele din această oferta 
sunt americane, marca «Caterpill- 
„ terpillar» şi la o valoare cu 40 la 
sută sub preţul mondial. «Sindica- 
tul fermierilor» condiţionează ofer- 
ta de aprobarea unui export în com- 
pensaţie, în valoare echivalentă. 

Oferta a fost trimisă ministeruluj 
de industrie. 


...——————— 


Dezastrul produs de o 
rupere de nori, in Dolj 


Eri Sa deslânţuit asupra regiunei 
Craiova o furtună de o violenţă ne- 
obişnuită. 

Grindina, de mărimea unui ou de 
găini a distrus complect, toată tru- 
da gospodarilor, 

N'a rămas nici iarbă pentru vite. 

Legăturile telefonice fiind între- 
rupte, rapoartele se primese foarte 
greu, prin Curieri speciali. 

Cei mai geu loviți sunt locuitorii 
de pevalea Amaradiei, cari şi acum 
două luni au avut de suferit ve pe 
urma inundaţiilor, 

a m a O CE a e 


munte. 


Incălţăminte modernă de sezon 


MODELE NOUIE 
PENTRU DAME, BĂRBAȚI ŞI 


COPII 


— —  Cumpăraţi cu preţuri convenabile — — 


La MAGAZINUL ROMÂNESC 


VASILE VASILESCU 


BUCUREȘTI, — STRADA 


CAROL No. 46 


CĂLDURILE 
OMOA RĂ... 


Cai mai bun mijloc de a vă con 
Serva vitalitatea și energia în timpul 
vorei, este de a vă supra-alimenta 
sângele şi nervii făcând o cură de .- 
Quintonine. lată această scrisoare a -* 
O-lui E. PERRAUD, 9, ruo Bernard-Pa- » 


lissy din Tours: 


& d 


Vinul fortifiant obținut amestecând) 
un flacon de Quintanine cu un litru ds, 


„Simțindu-mă foarte deprimat vin de masă—și din care se în un! 
din eauea câldurilor. am întrebu, păhărel inaintea fiocărei mese — astă, 
ințat ezcelentul Dv. Quintonine şi de un gust delicies. Acela caro Il în3 
vă pot asigura că el mi-a dat trebuințează păstrează intactă, =— sa 


repede forţele şi buna mea di- îşi re 


ăsește => vitalitatea.sa, şi poate: 


să se bucure din plin, de, sezonul frumoşi 


Că 


OUINTONINE 


De anii 


$'a autorizat comanda de cisterne 
peniru moto-cultură 


Printr'un jurnal al consiliului de 
miniştri s'a autorizat comanda de 
cisterne pentru tractoarele dectina- 
te motoculturii, 

Jurnalul s'a semnat eri la minis- 
trul agriculturii, 

ART, 1. — Ministerul agriculturii 
este autorizat să construiască şi să 
cumpere prin bună învoială dela 
întreprinderile metalurgice Dumi- 
tru Voina, din Bucureşti, 50 cister- 
ne transportabile, care vor servi la 
alimentarea cu combustibil lichid 
a tractoarelor, Acesta cisterne vor 
avea rezervor cilindrice de 950 mm. 
diametru şi 1.500 mm. lungime, exe- 
cutaţ din tablă de oţel de 3-A mm. 
grosime. 

Rezervorul va fi prevăzut cu o- 
ficiu de umplere şi canal de seur- 


— ş 
tac 

j 

27% 


gere. Chasiul va fi complect meta- 
lic, executat din fier profilat, cu 
dimensiunile necesare pentru a ra 
zista sarcinei acţionate, 

Chasiul metalice suportă rezervoe 
rul prin intermediul a două posta- 
menturi de stejar şi va fi sprijinit 


-pe 2 axe, prevăzute cu roţi de lemn 


cu articulaţii mecanice. | 
Preţul unei cisterne transporta- 
bile este de 37.000 lei bucata, loco 
fabrică, sau, în total 1.850.000 lei, 
Furnizarea va începe după trei 
săptămâni dela perfectarea comen- 
zii şi va fi terminată în termen de 
4 luni dela acordarea comenzii, 
Plata se va face din creditul de 


1400 milioane lei, pe bază de factu- 


ră şi proces verbal. de recepţie. | 


—— "a 


BUNA VESTIRE 


In aclamaţiile populaţiei 
M. S. Regele a părăsit eri Polonia 


— Suveranul vizitează Cracovia. — Sosirea în ţară — 


CRACOVIA, 1 (4, T. E.) — Azi di- 
mineaţă, M. S. Regele şi A. S. R. Ma- 
rele Voevod, cari şi-au petrecut 
noaptea la castelul regal din Wa- 
wel, în apartamentele special rezer- 
vate, au vizitat, însoțiți de E. 5. 
Preşedintele Republicii, de mareşa- 
lul Rydz-Smigly, de d-nii; V. Anio- 
nescu şi Beck, şi de suitele lor, ora- 
şul Cracovia. Regele şi Principele 
Moștenitor au văzut Muzeul Naţio- 
nal, celebra biserică a Sfintei Fe. 
cioare, unde se află capodopera 
sculptorului polonez — iripticul din 
Wit Stivesz—apoi muzeul lui Czar- 
toryski şi biserica de Shalhka, pan- 
teonul polonez, unde odihnesc po!o- 
nezii cei mai eminenţi, etc, 

La ora 11 și 15 Auyduşti oaspeți, 
preşedintele Moscichki şi mareșalul 
Rydz-Smigly sau îndreptat spre ga- 
ra centrală din Cracovia. Publicul 
a ovaționat pe M. S. Regele dealun- 


mas bun dela M. S. Regele şi dela 
Marele Voevod. 

Vizita regală în Polonta, care va 
desfăşurat într'un cadru splendid, a 
luat sfârsit azi 3 

VARSOVIA, 1 (Rador). — Călu- 
toria de înapoiere a Suveranului Ro- 
mâniei şi Marelui Voevod Mihai în 
România sa destişurat în mijlocul 
actamaţiilor entuziaste ale popu: 
laţiei adunată pe peroanele gărilor 
de pe parcurs, în vreme ce muzicile 
intonau îmnul național român. 

Voevozii diferitelor regiuni de pe 


parcursul trenului au întovărăşit pe 
iluştrii oaspeţi până la marginea 
vatvodatelor lor. 

La Lwow, unde trenul regal sa 
oprit 15 minute, Suveranul Româ- 
niei, în uniformă de colonel polonez, 
a trecut în revistă o companie de e 
noare. Pe peronul gării, care cra 
splendid împodobit cu ghirlande 
de flori şi verdeață şi cu drapelele 
celor două naţiuni, seaflau repre- 
zentanţii autorităţilor civile şi ml- 
litare, ai bisericii, precum şi nume- 
roase delegaţi ale tineretului, îm- 
preună cu o mulţime imensă, 


Prietenia româno - polonă 


VARSOVIA (Prin teleion). — A- 
genția 'Transcontinentul Press co- 
munică: 

Cer?urile politice din Varşovia co- 
mentează pe larg rezultatele şi im- 


gul întregului parcurs, pe străzile portanța politică a vizitei M. $. Re- 


Cracoviei 


gelui Carol II în Polonia. 

Schimbul vizitelor şefilor de stat, 
între Polonia si România, este co- 
mentat la Varşovia cu etapa deci- 
sivă a desvoltării colaborării celor 
două ţări. 

Nesiguranţa europeană, proYocată 
de cursa înarmărilor, a forţat Polo- 
nia şi România _— «o singură naţiu- 
ne, Sub două drapele», cum a spus 
marele Pilsudschij la Sinaia, acum 


15 ani — să-şi întărească poziţia lor 
politică. Cele două țări au ales ca 
cel mai bun mijloc, pentru realiza- 
rea acestul scop, mărirea potenţia- 
lului lor defensiv. 

Manitestaţiile militare dela Var- 
şovia şi grandioasele manevre dela 


Alianţa polono-română n'a slăbit 
deci, cu nimie celelalte amiciţii şi 
raporturi, pe cari Polonia şi Româ- 
nia le au Cu alte ţări. 

Caracterul defensiv al alianţei po- 
lono-române constitue, prin urmare 
factorul principal de stabilitate în- 
tre Vistula şi Dunăre, între Baltica 
și Marea Neagră. 

în al doilea rând, această alianţă 
restabileşte echilibrul de torţe mi- 
litare, distrus în ultimul timp din 
cauza enormelor înarmări din mai 
toate ţările şi, în sfârşit, această 
alianță este de perfect acord eu toate 
celelalte angajamente înternaţiona- 
le angajate de cele două țări. Du- 
rabilitatea şi vitalitatea alianţei Po- 
lono-române şi caracterul său pro- 
fund pacific şi defensiv, sunt cea 
mai bună garanţie pentru pacea în 
Europa orientală. 


SOSIREA IN ŢARA 


M. S. REGELE 


Pe peronul gării M. S$. Regele şi 


E. S, Preşedintele Moscicki ră tre. | rea Neagră, nu este o construcţie 
cut în revistă compania de onoare, artificială şi nu va depinde de îm- 


Orchestra a intonat îmnul romdin 
Apoi M. S. Regele şi-a luat rămas 
bun dela E. S. Preşedintele Mosci- 
cki, exprimând recunoştinţa Sa pen- 
tru splendida primire, ce l-a fost 
rezervată în Polonia. Apoi adresân- 
du-se mareșalului Eduard  Ryda- 
Smigly, M. S. Regele I-a spus, că-l 
aşteaptă la Buureşti. Marele Voevoil 
„a salutat apoi pe Preşedintele HRo- 
publicei şi pe mareșalul Rydz-Smi- 
9ly. 


Inalţii oaspeți au luat loc în tree 
nul special, In sunetele imnului na- 
țional polon trenul s'a pus în miş- 
care. M, S. Regele a salutat din uşa 
vagonului pe toate personalitățile, 
reunite pe peron, cu salutul militar 
polon. 


M. S. Regele a părăsit Cracovia în 
uniforma de colonel al armatei pu- 
lone, 


Trenul regal a făcut haltă la 
Lovow şi Stanislawow, unde repre- 
zentanţii autoritătilor locale uu sa- 
lutat pe oaspeții regali, cari pără- 
seau teritoriul polon. La ora 21 şi 22 
(ora polonă), în staţiunea de fron- 
tieră Sniatyn, suita polonă a M. S. 
Regelui, -— împreună cu ministrul 
polon al comunicațiilor  Ulrych -şi 


peneralul Pabryey — şi-au luat ră- 


i 


__Din cauza marei abun- 
denţe de materie, răspun= 
sul distinsului nostru cola- 
borator NICOLAE TOTU, la 
alegaţiumnile  tendenţioase 
ale «stângaciului» Geo Boy 
za, va apare în numărul 
die mâine al BUNEI VES- 
TIRI». 
pia DE ra 

La ministerul de industrie, a a- 
vut loc o conferință, prezidată de 
d. ministru Valeriu Pop, în vederea 
examinării stadiului tratativelor e- 
economice cu Ungaria, fixându-se 
noui instrucțiuni în vederea înche- 
ierii acordului româno-ungar. 


La ministerul agriculturii a înce- 
put să se împartă tractoarele co- 
mandate în vederea acţiunii de o- 
fensivă agricolă. 

Operaţiunea se face sub contro- 


Biedrusko au demonstrat încă odată 
forța armatei poloneze, ca şi va- 
loarea materialului, produs în în- 
tregime în Polonia. 

Axa politică dela Baltica, la Ma- 


CERNAUŢI 1. — Trenul re- 
gal, în care se găsesc: Suveranul, 
M. $. Voevodul Mihai şi suita, a 
trecut prin punctul de frontieră 
Grigore Ghica Vodă, la ora 22.51 
îndreptându-se spre Cernăuţi, 
unde a sosit la ora 27. 

Suveranul şi Principele Moşte- 
nitor, dormeau la acea oră, Salu- 
tul autorităţilor a fost primit de 
d. maior adjutant Sidorovici. 

Trenul s'a pus în mişcare după 
20 minute, îndreptându-se spre 
Dărmăneşti, unde va sta 4 ore. 
De dimineaţă se va îndrepta a- 
poi către Bucşoaia, unde au loc 
serbările arcăşeşti, prezidate de 
Suveran. 


prejurări; ea este o realitate geu- 
politică, bazată la Nord pe forţa 
armatei poloneze şi la Sud de cea 
a armatei române, care a realizat 
un splendid progres în cursul ulti- 
milor ani. 

Atât România, cât şi Polonia, po- 
sedă — în ceeace priveşte intere- 
sele comune — interese individuale, 
dar, în primul rând, amândouă a- 
ceste ţări vor să servească pe cât se 
poate mai bine cauza păcti. 


Serbările din Bucovina 


FRASIN, 2. — "Azi dimineaţă, M. La Bucșoaia, cortegiul regal este 
S. Regele Caorl II a intrat în țară. întâmpinat de o mulțime imensă, 
La ora 9, trenul a intrat în garay După primirea în comuna Bucşoaia, 
Frasin. MS. Regele este proclamat Mare Vor- 

Din tren au descins: M. S. Rege-| nic al arcașilor, iar Marele Voevod Mi- 


le, Marele Voevod Mihai, d-nii Gh. 
Tătărescu, Victor Antonescu şi Ion 
Nistor. 

Muzica militară intonează imnul 
regal. Primarul comunei Frasin u- 
rează M. Sale bun venit, cu tradi- 
ționala pâine şi sare. 

Apoi M. S$. Regele şi însoțitorii 
se îndreaptă în automobile, spre 
primăria comunei Bucşoaia, unde 
urmează a se ține serbările arcă- 
seşti. 


Eri Sau întrunit după 50 de ani 
dela absolvirea şcolii militare, pro- 
moţia de infanterie «Regele Ferdi- 
rand». 

La 1887, bătrânii de eri erau chi: 


hai, căpitan de arcași. 

La ora 10, a avut loc pe Stadion o 
mare serbare, unitățile arcăşeşti fiind 
trecute în cadrul O. E. T. R.-ului. 

La ora 13, a avut loc o masă câmpe- 
nească unde a vorbit M. S. Regele şi a 
răspuns d. lon Inculeț. 

După amiazi, se va vizila Mânăsti- 
rea Voroneț şi mânăstirea Humorului, 
apoi M. S$. Regele va pleca spre Capi- 
tală, unde va sosi mâine dimineață. 


D. M. Enescu, directorul general 
al Casei Centrale a Asigurărilor so- 
ciale. s'a întors dela Geneva, unde 
a luat parte la Conferința înterna- 


tămână. 


țională a muncii. 
LA 


peşi ofiţeri, dornici de viaţă şi cu 
multe planuri de realizat. 

După cinci decenii şi-au povestit 
fiecare cum au trecut prin ani şi 
ce au realizat. 

A fost o sărbătorire emoţiunantă 
şi noi le dorim să o repete de cât 
mai multe ori. 


A 


Din rezultatele sosite tă în 
prezent la ministerul educaţiei 
naționale, rezultă că la probele 
scrise ale examenului de baca- 
laureat au fost adinişi 60 la sută 
din candidații prezentați. 


D. V. P, Sassu, ministrul justi- 
ției, a plecat la Sângeorgiu de Sus, 
jud. Năsăud, unde va rămâne o săp- 


Preşidenţia Consiliului de mi- 
niştri a dat un comunicat prin 
care se anunţă că, mâine toate 
serviciile publice sunt suspen- 
date iar funcţionarii invitați să 


Azi se ţine la Uioara o importan- 


prezida d. V. Voevod şi vor parti- 
cipa numeroşi conducători (în frun- 
te cu d-nii C. Angelescu fost gu- 


lul direct al d-lui C. Sescioreanu, | vernator al B. N. R., Voicu Niţeseu 


conducătorul departamentului, 
D. Gh. Brătianu soseşte Luni în 
Capitală venind dela Constanţa. 


loc eri o lungă întrevedere între d. 
M. Cancicov şi Mitiță Constantine- 
şcu, Lu 

S'au discutat şi pus la punct ulti- 
mele probleme în legătură cu sub- 
scrierile de capitaluri necesare 
funcționării noilor institute de cre- 
dit agricol şi meșteșugăresc, ce vor 
lua ființă în curând. a 


| —— 


La ministerul. de finanțe a avut 


şi V. V. Tilea. foşti miniştri, pre- 
cum şi aproape toţi şefii de orga- 
nizaţii din Ardeal. 

D.: Vaida Voevod va face decla- 
ratii. 


tă constătuire a Fr. Românesc, 
| 


iasă în întâmpinarea M. S$. Re- 
gelui. 


Pentru examenele care se vor 
ține la 1 August a. c., la şcoala 
pregătitoare de ofiţeri activi din 
Bucureşti, sunt următoarele locuri 
vacante: 90 „pentru . infanterie, 23 
cavalerie, 88 artilerie, 12 guarzi de 
artilerie, 17 geniu, 12 guarzi de ge- 
niu, 33 


D. 1. Hasnaş, directorul Casei de administraţie - şi 25 jan- 
Asigurări Bucureşti a plecat în 
conceriu, 

In lipsa d-sale locul va fi ţinut de 
inspector general Protopopescu, 


Direcțiunea reglementării comer- 
jului exterior a început să primeas- 


darmi, 


———. 


d, mătoarele date de alegeri: 


Complimentare comunal, 11 lu. 


Ministerul de Interne a fixat ur.) 


lie, Alba Iulia; 13 Iulie, Tărzovis. | 


că cererile de import în cotă pentru 
trimestrul al III-leu, 


te; judeţene: 11 Iulie Arad; 20 Ia= ! 


lie Bihor. 


Linia 'Trans-siberian 
aruncață În aer 


RIGA 2. — Din Omsk, se 
anunţă ziarelor din Mos- 
cova că, agenţii serviciului 
japonez au aruncat în aer 
linia căii ferate Moscova — 
W'lasivostoc. 

Acest act de sabotaj e 
în legătură cu actuala ten- 
siune ruso-japoneză. 

ct e 


Violente lupte în India 


LUNDRA 2 (Rador). — Nout lupte 
sângeroase au avut loc la granița 
de nord-est a Indiilor între rebeli şi 
trupele britanice, 

In cursul acestor ciocniri au fost 
omorâţi 26 de indigeni, iar englezii 
au avut doi morţi şi cinci răniţi. 

mer e 


Scrisoarea “ante-mortem“ 
a Mareșalului Tuchacewski, 
către Voroșilov 


ROMA 2, — Ziarele repro 
duc o scrisoare a mareşa- 
lului Tuchacewski trimea- 
să din închisoare Mareşa- 
lului Voroşilov. In această 
scrisoare Tuchacewski în- 

'vimueşte pe Voroşilov că a 
trădat ideoloşia armatei 
roşii, care se dorea desro- 
bită de jugul stalinist. În 
această scrisoare Tucha» 
cewski spune: Unul dintre 
ai nostri — Gamarnik — sa 
sinucis. Lu'ai trădat cau- 
aa spre a-ți salva capul. 
Dar pentru cât timp? Mulţi 
au fost împuşcaţi. Tu ori 
va trebui să-l ucizi pe Sta- 
lin ori vei fi împuscat de 
el! 


PARIS, 1 (Radot)— D. Yvon Del- 
bos, ministrul afacțrilor străine a 
făcut azi o expunere în faţa coml- 
siunei de politică externă a Camerii 
Deputaţilor cu privire la evenimen- 
tele din Spanta.. 

După ce a făcut un istorie amă- 
nunțit al acestor evenimente şi du- 
pă ce a arătat diferitele etane ale 
activității diplomatice în urma uiil. 
melor incidente, ministrul . afaceri- 
lor străine a insistat îndeosehi asu- 


D. CAMILLE CHAUTEMPS 


pra  strânsei solidarități  dinlre 
Franța şi Anglia în cursul negocle- 
rilor ce se duc. 

Comisiunea a mulțumit ministru- 
lui de externe pentru expunerea su, 
exprimându»-i încrederea sa întrea- 
gă în acțiunea pe care o duce pentru 
securitatea Franţei şi a păci, 

In cursul schimbărilor de vederi 
care au avut loc sa evidențiat ur 


DE ICE CAE PAGINA ACP CI LES SRI SSI OR 


Auglia acuzată că 
păriinește coimu- 
nisinul 


BERLIN, 2 (Rador). — 
Presa grmană de azi diimi- 
naţă comentează rezuita- 
tele la care se va ajunge 
probabil în şedinţa de azi 
a comitetului de neinter- 
venţie cin Londra, 

«Voelkischezr  Beobach- 
! ter» se ocupă de cdeciaraţia 
| ziarului «Evening Stan- 
' dand» că ; în caz de tles- 

ființare a controlului, 2var 
| fi greu să se furnizeze ar- 
me guvernului din Valen= 
cia prin graniţa franceză. 


| Această bruscă amezmin= 
ţare, — scrie oficiosui ger- | 


man, — arată clay încotro 
se  înslreaptă  simpatiile 
britanice, 

«Loekal Anzeiger» creie 
că atitudinea dinainte a- 
mnunțată a Franţei şi a An-= 


Guvernul îrancez şi neiniervenția 
„în Spania 


Lupte intre japonezi și boisevici 


Situația se agravează 


in extremul-orient. Noui arestări la Moscova. 


Stalin, gândit de conspiratori, va lua măsuri extraordinare 


MOSCOVA, 1 (Rador). — Agen-|pondentul agenţiei Reuter anunţă :ză pe fluviul Amur, sar da lupte 


ţia 'Tass transmite: 

Din Blagovescenco şe anunţă că 
în apropiere de insula Sitacevski 
(Senukha), Pe fluviul Amur, o €a- 
noni€ră japono-maneciuriană a des- 
chis focul la 29 Iunie împotriva Pos 
tului de grăniceri sovietici, 

Postul sovietie de grăniceri răs- 
punzând cu focuri de puşcă, japo- 
no-maneiurienii au deschis un foe 
de artilerie de pe malul manciu- 
rian al fluviului Amur, Provocând 
stricăciuni unei canoniere sovietice 
care naviga lângă țărmul rus. 

Doi membri ai echipagiului au 
fost ucişi, iar trei au fost răniţi. 

Canoniera japono-maneciureană a 
fost apoi remoreată de canonierele 
eovietice, care au dus-o spre țăr- 
mul sovietic. 


TOKIO, 1 Pe n AU Ren. 
ter anunţă că, după informaţia pu- 
blicată azi dimineaţă de ziarul ja- 
ponez «<Hchi Shimbun», guvernul 
juponez va ține azi un consiliu ex- 
traordinar spre a discuta incidentul 
dela graniţa Manciuriei eu trupe- 
le sovietice. 


* 

TOKIO, 1 (Rador). — Reprezen: 
|tanţii oficiali ai ministerelor de 
Război şi Afacerilor Străine au de- 
clarat azi dimineaţă că guvernul 
japonez are intenţia să localizeze 
ultimul incident de pe fluviul A- 
mur şi să continue atitudinea sa de 
aşteptare şi supraveghere, 


A E 
CHARBIN, 1 (Rador). — Cores: 


mătorul punct de vedere al comisiu- 
nei: comistunea socoleşte cd nu poa. 
e fi vorba de recunoaşterea calită 
ţii de beligerant a generalului Fran- 
co, — Anglia dealtfel nefiind nici ea 
dispusă să facă această recunoagiu- 
re. Comisiunea socotește apoi că, în 
prezența eventualităjii dublului *»- 
juz din partea Italiei şi Germaniei 
«de a lăsa Franța şi Anglia să se sub- 
stitue acestor tări, având pe bordul 
vaselor lor observatori neutri, şi de 
u se asocia la rechemarea 'volunta- 
ilor din Spania, problema nelnler- 
venţiei va trebui să fie din nou lua= 
tă îm considerare în ansamblul ci 
şi se hotărăşte în sensul unei abro- 
gări a limitelor pe cari Franţa şt 
Anglia le-au impus de bună voce 
drepturilor lor 
E. e 


Starea arhiepiscopului 
Cracoviei s'a înrăutățit 


VIENA, 1 lulie (Radio-Central). 
— Starea arhiepiscopului Sapieha 
Continuă să se Înrăutăţească. Asea- 
ră, circula chiar svonul la Cracovia, 


că arhiepiscopul ar fi pe moarte, 
fapt care nu Sa confirmat însă. 

Totuş; având în vedere vârsta îna- 
intată -a bolnavului, care are 71 ani, 
starea lui pricinueşte seriose îngri- 
jorări, 


Lă 


SALAMANCA, 1 (Rador). 
genţia D. N. B. comunică: 

Comunicatul marelui stat major 
al trupelor naţionaliste anunţă câ 
înaintarea pe frontul Biscaia a 
continuat şi eri. Armatele uaţio- 
naliste au trecut de Valmaseda si 
au ocupat Avelanedo, Caseza Mon- 
te, mânăstirea Santiago, înălțimile 
dela sud şi sud-vest de Mereadilla, 
San Cosme, muntele Mora, San Es- 
teban, La Rivas precum şi înălţi- 
mile dela nord de ultima localitate. 

Un grup de 670 milițieni sa pre- 
dat cu ar:ne. Numărul total al Prl- 
zoni€rilor făcuţi pe frontul base se 
ridică acum la 14600. 

Pe fronul din Santander, Iaml- 
cul a fost isgonit din poziţiile sale 
dela Cilleruello de Bricias. El a lă- 
sat 30 de morţi şi 50 de prizonieri 
în mâinile naţionaliştilor, 

Pe fronturile din Asturii şi Leca 
! situaţia este calmi. 
| Un atac al guvernamentalilor la 
! Grenadi a fost respiris, 


INAINTAREA SPRE 
SANTANDER 


SEVILA, | (Rador). — Co 


gliei va duce la o încetare| resrondentul auenţiei Ha- 


a întregului sistem de com- vas transmite: în 


Generalul Queipo de Lla- 


_TIPARUL INSTITUT ULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU». STR. ING. ANGHEL SALIGNY No. 2, TELEFON 3.26.68 


că sosese la Charbin ştiri alarman. | violente. i 

te cu privire la conflictul sovieto.| Pe de altă parte, se afirmă că la 
gre punctul unde s'a produs recentut in 

manciurian. 3 î 

cident sar afla acum adunate | 

de canoniere sovietice. | 


ARESTAREA LUI UR | 
ŞLICHT 


VARŞOVIA, 1 (Radiopress). — A 
genţia P. A. T. telegrafiază că la 
Moscova a fost arestat* Unşlich 
membru al comitetului central ex 
cutiv al Uniunei Sovietice, fost loe 
țiitor al şefului Cekei, fost mem- 
bru al consiliului revoluţionar al 
armatei Sovietice care a luptat în 
1920 pe frontul Polon. 

Unşlicht, împreună cu defunctul 
Dserjinsky, fusese desemnat ca 
membru al guvernului comunist po- 
lon în caz când trupele comuniste 
ar fi fost învingătoare în răsboiul 
contra Poloniei. Arestarea acestui 
faimos cekist şi vechi comunist din 
garda leninistă, a produs o impre- 
sie deosebit de mare în întreaga 
Rusie Sovietică 


Situaţia e exirem de gravă la Moscoua 


LONDRA, 1 (Radiopress). — Co- 
respondentțul ziarului «Daily Mail» 


VOROŞILOYV 


Astfel, circulă svonul că între flo 
tele celor două state, ce staţionea- 


tariful ridicat în ziarele sovietice. 
Acum a început controlul averei 


telegrafiază că în ultimele zile au 
fost făcute alte numeroase arestări 
de demnitari sovietici. Intre cei a- 
restuți se află Kalmanovici, comi- 
sarul poporului, care a condus «ho- 
vhozurile», adică fermele de stat, 
fiind învinuit că prin sabotajul lui 
a fost nimicită recolta cerealelor şi 
a grâului. 

Au fost arestate deasemenea şi 
secretarele personale ale văduvei 
lui Lenin, fiind învinuite că au răs- 
pândit ştirea, cum că văduva lui 
Lenin e' milionară, având redeven- 
|ă enormă plătită de trustul sovie- 
tic al anunţurilor, publicate după 


TOKIO 2 (Rador). — Agenţia 
Domei anunță să o nouă agra- 
vare a situaţiei s'a produs în Ex 
tremul Orient. 

Trei avioane sovietice şi-au fă- 
cut apariția deasupra insulei Se- 
nufa. După aceea, ele au făcut 
un sbor de recunoaştere deasu- 
pră poziţiilor japono-manciurie- 
ne de pe malul drept al fluviului 
Amur şi s'au retras apoi spre 
Blagovenensk. 

Cercurile politice japoneze a- 
tribue acestei noui violări a 
frontierei o însemnătate  deose- 


tuturor demnitarilor sovietici cari 
şi-au construit vile în împrejuri- 
mile Moscovei şi sunt învinuiți că 
duc o viaţă largă. : 

Vașinsky, procurorul general al 
Sovietelor, a pronunțat un mare 
discurs, difuzat de radiostațiunile 
sovietice şi în consecință aprobat 
de Stalin, în care declară între al 
tele că «lupta contra rețelelor de 
spionaj, creiate de sțatele străine 
în Rusia Sovietică, va dura mai 
mulți ani», 

«Rusia, — a spus el, — nu va fi 
liberă de primejdia spionajului 
străin decât după ce va triumfa re- 
voluția mondială», 


Protestul japonez respins la Moscova 


bită. Ă 

Din acelaşi isvor se anunţă că 
d. Litvinov ar fi respins ultimul 
demers de protestare făcut la 
Moscova de d. Shigemitsu, amba- 
sadorul Japoniei. 

D. Litvinov ar fi evitat să dea 
explicaţii clare cu privire la res- 
tabilirea statu quo-ului în insu- 
lele pe care trupele sovietice le- 
au ocupat pe fluviul Amur. 

In această situaţie, d. Shigemit- 
su ar Îi renunțat să continue tra- 
tativele sale cu d, Litvinov şi a 
cerut noui instrucțiuni la Tokio, 


Înaintarea trupelor naţionaliste 


inaintarea pe frontul Biscaia. 
Spre Santander. Argentina și guvernul Franco 


— A: 


TOKIO 2 (Rador). — Din 
cercurile ministerului Afacerilor 
Străine se anunţă că negocierile 
ambasadorului japonez la Mos- 
cova cu d. Litvinov continuă. 

Punctul de vedere al Japoniei 
rămâne neschimbat ca Uniunea 
Sovietelor să îndeplinească pro- 
misiunea de a evacua insulele o- 
cupate pe îluviul Amur. Evacua- 
rea aceasta trebue să urmeze fă- 
ră condiţii, în deosebi fără a se 
cere ca trupele japoneze de pe 


malul fluviului Amur, în dre 

tul insulelor ocupate de petre 6i 

roşii, să fie retrase. 

Ministerul Afacerilor Străine 
adaugă că nu poate face nici-o 
promisiune, că după evacuarea | 

| avefor insule ele nu vor fi ocu- 

pate de armata japoneză. i 

Cercurile politice japoneze 
presa consideră situația cu pe 
muism, 

Ziarul «Nichi Nichi» sfătueşte 
Rusia Sovietică să ajute la loca- 
lizarea incidentului, căci altfel 
Micuta a purta toată răspun- 

erea pentru amenințarea păcii 
în Extremul Orient, Ș 

«Hochi Schimbun» subliniază 
că ultimele incidente nu au fă- 
cut decât să înrăutățească situa- 
ţia „care era şi înainte destul de 


a 
ŞI, 


le, că trupele naţionaliste 
no a declarat azi la postul 
de radio Seviia, între alte- 
au ocupat poziţii îimportan 
te în provincia Santander. 

Generalul naționalist a 
confirmat ştirea bombar= 
dării oraşului Sevila de că 
tre aviația republicană, a» 
dăugând că patru femei au 
fost omorite de un zid ca- 
re s'a prăbuşit peste ele 
din cauza aanem= 
tului. 


încordată. Există primejdia ca, 
in caz de intransigență din par- 
tea Moscovei, tensiunea să ajun- 
gă la extrem. 

E 


LONDRA, 2 (Rador). — 
Agenţia Reuter află din 
Charbin că Uniunea Sovie- 
tică concentrează actual- 
mente artilerie şi canonie- 
re în apropierea insulelor 
Kafentzu şi Kinamuso, pe 
fluviul Amur, 


Revolta din garnizoana Micu 


A fest arestat îniocuitorul Haraşaluiu! Biuainar 
din Extremul Orient | 
KOYNO 2. — După infor-! voluţionarilor, 


maţiumile sosite eri din: Soldaţii au declarat că 
Kiew, garnizoana oraşului, nu vor elibera pe gentra- 


sa revoitat şi a arestat pe 
generalul MKamolitov, ca- 
me se găsea în Miew, în 
drum spre Extremul 0- 
rient spre a prelua coman= 
da armatelor de acolo, în 
urma rechemării mareşa- 
lului Biiicher, 


lui Kamolitov, până când 
mareşalul, care e «reținut» 
la Moscova sub diferite 
imetexte nu va prelua co- 
mantia armatei cin Extre- 
mul Orient, 

Generalul  Kamolitov e 
unul din cei care au făcut 


Soţia lui Kamolitov, rudă | parte din tribunalul care 
ce departe cu Stalin, se a condamnat pe Tucha- 
găseşte ia fel în mâna re-| cewski şi «complicii» săi. 


Redactor responsabil, V. OLANIUC STERE