Buna Vestire anul I, nr. 177, 30 sept. 1937

ANUL |. No. 177 


6 pagini 3 lei 


ZI4N LIDEN DE 4YPYA SI DOCTIINA DNONANEAICA 


ERE SES IDEE STERE IE ESI E REPERE Pe PREIEI ASEZE 
Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


Jertfă, rugăciune, biruinţă 


Jerită, rugăciune, biruinţă; cruce, brad şi steag triumfător, — ele 
sau unit cîte trei acum două zile, ca să deea lumei, de pe creste de pia- 
tră, o nouă expresie a sufletului legionar. 

Cine a fost de faţă la marea sărbătoare de Duminecă a putut stoarce 

lacrimi pentru multe bucurii. 
". TUnii vor fi plins văzînd numai pe Ion Moţa în apă cu copilul său la 
piept, alţii în faţa acelui trunchiu de lemn crescut natural în forma unui 
dublu M şi dăruit de un silvic, căpitanului, un M fatidie, ca un semn al 
pămîntului nostru prevestitor de jertia ce avea să-l încunune de departe 
cu sîngele dela Majadahaonda. 

Alţii se vor fi cutremurat la gindul uriaşei încordări de muncă din 
care a iesit o nouă înfrîngere a pietrei, din partea braţelor acestora 
care de ani de zile nu mai ostenesc să ridice diguri, să încunune munţi 
cu şosele şi marea cu întărituri, să urce căminuri şi veacurile să le aşeze 
din nou pe faţa mânăstirilor. 

Infioraţi vor fi rămas în sfîrşit alţii — adică toţi — de imensa reli- 
giositate cu care toate aceste se săvirşese printre legionari, — oamenii a- 
ceștia care îşi poartă — ai zice — trupul pe dinăuntru şi sufletul pe di- 
mafară, într'atît de absent le e trupul din toate dorinţele lor de viaţă, 
într'atit de cuvîntător şi volnic sufletul cînd vine zi de zi, ceas de ceas, 
să le ceară încă o încordare. 

Plutea într'adevăr un cer de catedrală peste serbarea de Duminecă, 
fra un aer mult mai electrizat de cum te apropiai de noul sediu, aerul 
care obişnueşte să stea pe munți; o linişte cum nu stă decît în preajma 
marilor înfăptuiri adăstase la colţul acesta de stradă unde într'o odăiţă 
veche, din vechea suferinţă legionară lupta cu moartea un general; şi 

deşi numai la etajul de sus preotul cădelnițase, o tămie pură, uşoară, 

fiuidizată, cum trebue să fi sărutat adierile numai la zidirea celei dintii 
piserici de pe lume, — o tămilie spiritualizată filfiia nevăzut, arar scăpă- 
rată parecă de tulee de înger. 

Da, aveai impresia că cerul se bolteşte mai mult asupra poporului de 
legionari adunaţi, — ori unde e un legionar să ştiţi că cerul se simte mai 
pe-aproape. 

Şi eu care nu sînt nici un naiv, nici un liric, dar care am stat tot 
timpul în mijlocul gloatei ca să mă îngraş cu bucuria ei, să mă zidese 
cu fiorul profan, am văzut da, acest cer arcuindu-se mai jos ca de obicei, 
arcuindu-se asupra fiecăruia din noi, făcîndu-ne arcadă, făcîndu-ne che- 
nar şi aşezîndu-ne pe fiecare par'că într'un triptic de altar. 

Româînimea a fost alaltăeri la altar cu legionarii; am văzut ochii lor 
faţa lor, fruntea plecată, buza tromurînd, am văzut doamne elegante pri- 
vind spre steag cu ochi înlăcrămaţi de copiliţă; am văzut copii privind 

“la EI eu buza încordată de bărbat; am văzut moşnegi şi şeolăriţe, 

__ funeţionari, | ' bătrîni sau tineri profesori universitari, lu- 
crători şi poeţi, ţărani şi filologi am văzut, care nu mai erau domni şi 
doamne, filologi, lucrători sau funcţionari ci pur şi simplu un singur 
Om cu fruntea tencuită de miracol. 

Iar cerul se boltea ceva mai mult asupra acestui Om, şi toată sufla- 
rea a fost cîtăva vreme un extaz, extazul jertfei, rugăciunei şi biruinței 


româîneşti. 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Export de jidani 


de VALERIU CARDU 


Bulevardul 


Tocmai răscoliam ieri vrajul de 
scrisori primite la redacţie. Fiecare 
mănunchiu de file spovăduește o 
durere. Intrun răvaş drama unor 
plugari furaţi pe moşia lor. Intral- 


Studenţii «români», mai mult sau 
mai puțin bursieri, trebue să-şi com.- 
plecteze cultura. Şi atunci năvalu 
uceasta spre uzinele de cultură ale 
Europei este foarte explicabilă, Nu- 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


tă scrisoare, o tischleriadă. Câteva 
file mărturisesc viața de lacrimă a 
unei familii sărmane, Pretutindeni, 
numai jale românească. Şi, neapă- 
ral, în toate părţile, prezența iuftu- 
lui, marele regisor al durerilor ro= 
mânești. 

«Luna Moldovei» luată în antre- 
priză propagandistică de  jidant. 
(Doriţi nume de membri din comi- 
tet? Poftiţi: Herg Burăh, actualmen- 
te H, Burileanu- Gherş Berghiner, 


sai nou George Berghiner; Paul 
Lazar, etc., etc.). 
Intr'altă parte a ziarului, zilnic, 


puteţi citi nenumărate isprăvi de-ale 
iuftilor. 

«Democraţia» w'aude n'a vede. Stă 
cu mâinile "'ncrucişate şi face haz, 
Descoperă «comploturi» la fiecare 
pas. Se inspiră din informațiile fur- 
nizate de presa tăiată 'mprejur. 

Democrația asta este o cucoană 
horibilă, veșnic la taifas, care sufe- 
ră de logoree şi de tot ceiace este 
înutil. Apără pe jidani, sagită în 
numele umanitarismului, în numele 
Genevei şi-al europenismului. Țara 
aşteaptă şi poate aştepta multă wre.- 
me în anticameră, 

Democraţia,  cucoană bătrână, 
mare timp de audiențe, şi nu stă de 
vorbă decât cu iufții pomădați. 

Totuşi, iată, democraţia noastră 
este capabilă şi de acte revoluțio- 
Nare., 

A hotărît să trimită un transport 
de tufți peste graniță. Nemaipome- 
ntt, veți spune. Sau, pentrucă sun- 
“em în timpul manevrelor, veţi cre- 
de că suntem în fața unor opera- 
iuni de toamnă ale democrației. Nu, 
domnilor, de astădată lucrul este 
foarte serios, Democraţia va trimite 
jidanii peste graniţă. Le va da bani, 
îi va îmbărbăta la plecare, le va 
schița un duios salut de adio la gra- 
nttă şi, probabil, va lăcrima în urma 
trenutui, 

Se dechid universitățile străine, 


mai atât că, în majoritatea lor, a- 
ceşti studenți sunt jidani. Şi nau 
niciun interes să ne păstreze presti= 
Jiul peste hotare. Vor face chefuri 
monstre, cu ecou european. Se va 
cutremura şi Geneva. Nu-şi vor plă= 
ti gazdele. Insfârşit, vor desvolta o 
activitate care ne va pălmui violent 
demnitatea de neam. Şi iar vom 
citi în ziarele străine despre ispră- 
vile «studenţilor români». Şi iar se 
va pomeni de «orientalismele» noa- 
szre. i 

Au ei grijă, iufții, să ne pună bine 
cu Europa. Vor activa în celule Co- 
muniste şi, la întoarcere, ne vor a- 
duce daruri nobile din străinătate. 


(Continuarea în pag. Ll-a) 


Vacăre 


Administraţia: 


Elisabeta 12, etaj II. 


mevanoana| 


Direcţia Administraţia 4 85.82 
Redacţia E e.....sio 4,84.34 


soi 


In gara Muenchen Ducele şi Fuchrerul trec în revistă garda de Ode 


Jalnică indolență românească 


Incheerea actualului soroc le- 
gislativ, ne aduce din nou amin- 
te că cel mai redutabil și mai pe- 
riculos dușman al Românului 
nu e jidanul, nici străinul pripă- 
şit pe aci cu veleităţi de domi- 
nație ilegitimă. Ci delăsarea, in- 
dolenţa, păcătoşenia ce zac în su. 
fletul însuşi al Românului în 
chestiune, puse acolo par'că a- 
nume de Satana ca să-l împiedi- 
ce de a se ridica din mocirla a- 
nimalităţii «democratice». 

Exemple întru ilustrarea aces- 
tui adevăr banal ni se înfăţişea- 
ză o mulţime subt condei, însă 
noi nu vom alege de cât unul 
singur: indiferența cu care ale- 
gătorul nostru NU-ŞI INDEPLI 
NEŞTE DATORIA DE A VO 
TA, atunci când este chemat să 
o facă. 

Cine ne cunoaşte indeaproape 
crezul politic, ştie destul de bine 
că noi nu punem nici un preţ— 
în fond — pe întreg ritualul e- 
lectoral curent, deoarece am vă- 
zut că oricâte milioane de voturi 
ar aduna cineva şi oricât de se- 
ducătoare şi ingenioase ar fi pro- 
gramele cu care ar induce noro- 
dul în ispită, nu va putea face 
nimic temeinic dacă n'a fost în- 
zestrat de Dumnezeu cu darui 
de a înălța şi de a conduce pe 
oameni. Şi e foarte probabil că 
mulţi dintre alegători gândesc tot 


aşa, mai ales în urma experien | 


țelor falimentare din ultimele de- 
cenii. Insă dacă stăm strâmb şi 
judecăm drept, vedem că aceste 
credințe şi aceste experienţe nu 
ne dau dreptul să dezertăm de 
la datorie în actualele bătălii e- 
lectorale. Fiindcă, bună sau rea, 
metoda cantitativă, adițională, 
specific democratică, este singu- 
ra posibilitate practică ce ni se 
oferă astăzi spre a ne spune cu- 
vântul şi a ne afirma răspicat 
voința asupra felului cum înţele- 
gem să ni se conducă în viitor. 
destinele, 

In momentul de față votul e 
o armă, pe care dacă o abando- 
năm noi, duşmanii se vor grăbi 
so întoarcă împotriva noastră. 


ştii 


VIII 


A doua zi tot credeam că este vreo 
neînțelegere, va veni un ordin de e- 
liberare. Nu se putea ca aceşti oa- 
meni să fie atât de răi. Achitaţi de 
tribunal, unde se dezbătuseră toa- 
ţe acuzaţiile aduse contra noastră, 
nu. vedeam ce ar mai putea să ze 
puie în spinare la Curtea de Apel. 

In supărarea lui, Căpitanu! spu- 
no; 

— Ca o protestare la această ne- 
maipomenită nedreptate, trebue să 
declarăm greva foamei. 

Toţi de acord. Eu când aud de 
aşa ceva, mă fac mititel şi cu ni 
glas 'spăşit îi spun Căvitanului: 

— Orişice protestare e bună, dar 
greva foamei cred că nu, 

Când mă aude Căpitanul şi mă 
şlia că partea mea slabă e la sto- 
mac, îl pufneşte râsul. Şi râd taţi 
de se tăvălesc. Mă uit la dreapta, la 


“stânga, mirat şi mă pun şi eu pe 
râs. Greva foamei a rămas baltă. 

— Hei, mult a fost, puţin a mai 
rămas. Vom răbda şi noi, Dumnezeu 
e mare, ne scoate el de aici. 

Şi zilele trec. Liniuţele pe perete 
se adună. Suntem şapte în celulă 
No. 7, de şapte săptămâni. Proce- 
sul la Curte e sorocit pe ziua de 27. 

— Să ştiţi, băieţi, că no mergea 
bine, 

Seara, intră din nou în funcţie 
d. Lefter 'cu Ionică Banea. Paha- 
rul se învârte mai cu for ca alte 
dăţi. Liberararea e asigurată. Nu- 
mai Amos ofta şi se perpelea ca pe 
jăratec. Il apucase un dor de casă, 
de copil, de gospodăria lui. Stătea 
supărat, 

— Ri, leule, cei? 

— Bine, toate bine. Să mă vedeţi 
ce leu am să fiu afară, în libertate, 


Lucru ce s'a şi întâmplat în ulti- 
mii ani, când românii n'au votat 
nici în proporţie de patru zeci 
şi cinci la sută din totalul ace- 
lora cari aveau dreptul şi datoria 
să voteze. lar cei cari au votat, 
au făcut-o pe tabere, sau cu alte 
cuvinte, au împărţit voturile în 
cel puţin șase sau şapte loturi 
mici. În vreme ce jidanii şi o 
parte din minoritari au votat în 
loc împotriva noastră şi a Sta- 
tulai nostru Majional şi, după 
cum era de aşteptat, ne-au în- 
frânt. 

Aşa se face că majoritatea lo- 
curilor din Parlament ajung pe 
mâna  fonfilor, a incapabililor 
şi a şperţarilor, în vreme ce lup- 
tătorii Români, desinteresați şi 
capabili, rămân să fie vânaţi pe 
dinafară ca nişte răufăcători. 
Aşa se face că toate treptele ie- 
rarhice ale administraţiei româ- 
neşti, ajung pe mâna ţâganilor 
şi a metecilor fără Dumnezeu, 
fără conştiinţă şi fără Ţară cari 
se pun la dispoziţia jidanilor în 
scopul de-a umili şi a jefui bie- 
tul norod cuminte şi necăjit. Sun- 
tem pedepsiţi așa dar pe unde 
am păcătuit: Nu ne-am înfăţişai 
solidari şi dârzi la alegeri, lăsân- 
du-ne pe tânjală ca gospodarul 
cel neprevăzător, astfel că în lo- 
cul nostru sa insinuat jidanul 
pentru a-şi impune slugile lui. Şi 
fireşte că prăpădul de astăzi din 
Țară, necinstea, păragina şi ja- 
ful cari s'au întins ca o 'molimă, 
sunt opera acestor  nevrednice 
slugi. 

După cele ce-am pătimit până 
acum, se presupune că trebue să 
Îi învăţat ceva. Anume, că tre- 
bue să începem a ne face dato- 
ria cu înțelepciune, prevedere și 
energie de fer şi în această pri- 
voință. MAI ALES IN ACEASTA 
PRIVINŢA. Să arătăm că ştim 
să ne slujim şi noi de arma votu- 
lui, mai bine poate decât alţii. Să 
ne scoatem din timp cărţile de ale 
gător. Să chibzuim adânc asu- 
pra chipului cum să ne folosim 
acest vot şi asupra oamenilor 
cari au dovedit cu fapte că-l me- 


Il înţelegeam dar nu-i puteam a- 
juta cu nimic, 


rită. Să ne unim între noi şi să 
iacem de pază în aşa fel, încât 
să nu mai fie posibilă  odioasa 
Latjocură cu măsluirea alegeri- 
lor. Conştiinţa cea nouă, cea tâ- 
nără, ce începe să învioreze Ro- 
mânia de la un capăt la celălalt, 
trebue să se facă simțită şi pe a- 
cest tărâm. 

In adevăr, avem acum un pri- 
lej minunat de a dovedi că şi în 
domeniul politic, ca de alifel pe 
orice tărim de activitate şi mani- 
festare omenească, ceea ce are 
cu adevărat importanţă și semni- 
ficaţie creatoare, nu este lucrul 
sau sistemul de a proceda în si- 
ne, ci spiritul care-l animă. In 
cazul de faţă putem aşa dar să 
arătăm lumii că dacă spiritul de- 
mocratic oportunist, versatil, de- 
magog şi venal, a transformat o- 
peraţiunea votului într'un joc ti- 
călos și murdar, într'o parodie ce 
degradează şi pe om şi pe cetă- 
țean, spiritul legionar eroic, băr- 
bătesc, intransigent şi discipli- 
nat, poate şi trebue să dea tutu- 
rora, prin felul demn şi massiv 
cum va vota, o lecţie neuitată de 
pilduitor civism. Aceasta cu atât 
maj mult, cu cât de nenumărate 
ori și pe atâtea variate tărîmuri, 
acest tânăr și victorios spirit le- 
gionar a putut să ne arate că 
toate marile şi binefăcătoarele 
prefaceri ale formelor vieţii por- 
nesc şi se realizează din lăuntru 
în afară. 

Drept încheere, ni se impune 
să facem această supremă dova- 
dă şi în domeniul exprimării su- 
veranității naţionale. 

Fiindcă, fără exagerare: vi- 
teaz desăvârșit este numai acela 
ce-şi apără — pe vreme de pace 
— drepturile şi datoriile consfin- 
jite de lege, cu aceiași impetuoa- 
să vrednicie, cu aceiaşi sfântă 
abnegaţie cu care-și apără frun- 
tariile încălcate de duşman în 
timp de război. 


A ——— 


NICOLAE BOGDAN 


— Domnii avocaţi nau voie să 
intre în curtea inţerioară a inchiso- 


Pentru Curtea de Apel mă gătisem | rii 


foarte elegant. Mi-am întors haina 
pe dos. Cu toate bă avea buzunarul 
în dreapta, croitorul meşter îi dă- 


Mă uit lung la el. 
— Ai băut gaz, nu mă cunoşti? 
— Ba vă cunosc, d-le avocat. Zău 


duse un aer de haină nouă. Cu ofÎnu se poate. 


sută de lei îmi cumpărasem un 
«melon»>, un fel de pălărie tare ca 
acele care le poartă boerii pe la pa- 
răzi. Se potrivise pe capul meu bi- 
ne. Cât eram de amărâţi şi de ingri- 
jaţi de proces, când mă aranjam eu 
grozav, se înseninau toţi. Ba in ziua 
procesului, erau să mă dea afară 
din închisoare şi iată cum sa în- 
tâmplat. 

Mă duc sus la cancelarie, avoca- 
ţii erau sosiți. Când mă scobor jos 
cu o geantă plină de mâncare, cu 
melonul pus hoţeşte, călcând rar ca 
un veritabil boer, numai ce se re- 
pede -portarul dela poarta Nr. 1, la 
mine. 

— Nu-i voie, d-le avocat 

Eu mă uit la el crucit, 

— Ce nu-i voie? 

— Nu-i voie să intraţi la hoţi. 

— Dece omule? 


Şi cam fără de voie mă împins» 
spre poarta de eşire. » 

Tocmai atunci se coborau de sus 
dela vorbitor, ceilanţi cu Căpita- 
nul. 

— Săriţi fraţilor că mă dă afară 
din închisoare. 

Nea Petrică, şeful gardienilor, a- 
pare şi el văzând situaţia strigă că- 
tre portar. 

— Lasă omu în pace. Eşti nebun. 
nu vezi că-i d. Totu? 

Portarul se uită la mine şi în- 
cepe a-şi face cruce. 

— Vai de mine, ce era să fac. Mi 
se părea că sunteţi un avocat. Fi- 
gura îmi era cunoscută, dar aşa de | 
elegant sunteţi * îmbrăcat că v'am 
confundat. 

— Nu-i nimic, ai noroc că azi a- 
vem procesul şi nu vreau să fac 
vreo încurcătură. Altfel] o ştergeam 


“Vol 90 deptenairie 1987 


Buna VESTIRE 


ABONAMENTE: 
| 1 anLei 700 1 an Lei 500 
Comune utbane ! 6 luni „ 350 | Comune rural | 6 luni „ 250 
I3 muul „* 175 „3 lumi „ 125 
Pb a pi 2] 


Politica externă 
AXA ROMA - BERLIN 


de MIHAIL POLIHRONIADE 
Realităţi, proecte și perspactive 


Arătam ieri împrejurările istorice în care s'a creat faimoasa axă 
Roma-Berlin. 

Să-i cercetăm astăzi posibilităţile, proectele şi perspectivele. 

Germania are o suprafaţă de 470.699 km. p. şi o populaţie de 66.384.000 
locuitori (1934), iar Italia o suprafaţă de 310.137 km. p. şi o populaţie de 
42.621.000 locuitori (1934). Deci un bloc de 110 milioane de oameni la care 
putem adăoga cei 6.760.000 (1934) Austriaci, dat fiind că în cazul unui 
război Austria, ţară germană, va juca rolul Bavariei în 1870, adică va fi 
înglobată Reichului. 

Acest bloc de 117 milioane de oameni tae Europa în două şi atinge 
cinci mări: Baltica, Marea Nordului, Adriatica, Tireniana şi Mediterana, 
Se ştie, experienţa războiului din 1914 a dovedit'o, ce imens avantagiu 
militar reprezintă continuitatea teritorială. 

Compus din cele mai mari puteri militare europene, dispunând de 
flote puternice şi de aviaţii formidabile, blocul italo-german constitue o 
forţă uriaşă. 

Ia ultimii ani situaţia Germaniei şi a 
punctele de vedere. 

Germania, dezarmată în 1933, e pe cale de a recăpăta în Europa he- 
ghemonia miltară, a recâştigat prin plebiscit Saarul. a remilitarizat 
Renania. 

Italia a dus un război victorios, a cucerit Abisinia şi a câştigat un 
imens prestigiu în lume. 

Pe plan diplomatie şi politic, pe măsură ce forţa italo-germană cre- 
şte, vedem producându-se în Europa un fenomen pe care l-am putea numi 
al neutralizării. Cu alte cuvinte o serie de ţări se dau de o parte din 
calea eventualului conflict şi leagă relaţii corecte, câteodată chiar cor- 
diale, cu Germania sau Italia. 

Inceputul l-a făcut Polonia, încheind în 1934 celebrul pact cu Ger- 
mania. Au urmat apoi Belgia în 1936, care Sa desfăcut din alianţa fran- 
cuză revenind la politica de neutralitate antebelică, şi Jugoslavia în 1937, 
prin semnarea tratatului cu Italia. 

Evenimentele din Spania au avut drept urmare slăbirea secularel 
alianţe anglo-portugheze şi strânsa apropiere a Portugaliei de axa Roma- 
Berlin. 

Insfârşit progresele neîncetate ale naționaliștilor spanioli îngădue 
Italiei şi Germaniei să spere o totală răsturnare a echilibrului european 
în favoarea lor. In primul rând printr'un succes de ideologie şi de pre- 
stigiu, în al doilea rând prin periclitarea poziţiilor anglo-franceze în 
Mediterană, în al trilea rând prin ameninţarea liniei Pirineilor. 

Cu alte cuvinte, dacă Franco birue în Spania — după cum e probabil 
— Franţa e încercuită pe toate frontierele ei terestre — cu excepția 
Belgiei şi a Elveţiei neutre — şi readusă la situația dintre 1520—1648 
când atotputernicia Casei de Austria o ameninţa cu sufocarea. 

Aceasta fiind situaţia care pot fi proectele pe care. Ducele şi Fuehre- 
rul le discută împreună? 

Coroborând informaţiile cu logica politică ajungem la concluzia că 
trei sunt proectele prezente ale axei Roma-Berlin: sprijinirea cu orice 
preţ a naţionalismului spaniol, consolidarea situaţiei italo-germane în 
sud-estul Europei, totala stăvilire a influenţei bolşevice. 

Ce perspective de realizare au aceste proectet? 

Primul s pe trei sferturi înfăptuit. Victoria lui Franco e o chestie de 
timp. Ea are — cum am arătat mai sus — consecințe atât de hotărt- 
tcure pentru echilibrul european încât e exclus ca Italia să renunțe a 
da tot sprijinul ei lui Franco. Deci ipotezele pe care le vântură presa 
franceză—rechemarea voluntarilor italieni ete.—au puţine şanse de succes. 


Italiei s'a consolidat din toate 


Insfârşit în ceeace priveşte Sovietele influenţa lor în politica euro- 
peană scade pe zi ce trece. 


(Continuare în pag. Ill-a) 


TIESCHLERUL' 


E REED US A 


din Valea Pralei 


Munţii Apuseni au fost despădu- 
iți de Moritz Tischler — sub oblă- 
duirea de cloșcă a politicianismului 
democrat şi atotpulernic pe atunci. 

Au plins Moţii, sau jăiuit şi au 
cerut dreptate. 

Dar «tieschlerul»  hulit cu pietre 
si blăsteme de acolo s'a încuibat pe 
Valea  Pralei în osînza lui Bercu 
Leopold. 

Ciniturii noştri îl cunosc deja, Am 
mai scris noi despre fărădelegile lui 
si de cumetria cu  politicianismul 


eu, măcar pe două zile prin Bucu- 
reşti, aşa de o petrecere, să nu-i tic- 
nească lui Mihalache. 


La tribunal iar lume multă. Când 
mă dau jos, băeţii se uită la mine 
cu ochii mari de mirare. Eu voisem 
să las jobenul acasă, dar căpitanul 
gise: : j 
— Pune-l, măi, că-ţi şade bine. Poa 
te ne aduce noroc, ne dă afară din 
cauza lui pe toţi din închisoare 

Mie unul însă nu mi-a priit, căci 
din pricina lui, sau nu, era s'o pă- 
ţese. 

In fine, după lungi desbateri la 
Curtea de Apel, unde conu Nelu 
Ionescu a fost maestru, suntem a- 
chitaţi. Plecăm în maşini de piaţă 
cu gardienii numai pentru decor. 
In urma noastră vine şi puhoiul de 
studenţi. Ii auzim din închisoare 
cum joacă afară şi cântă. De ţinut 
nu pot să ne mai ţie când te achită 
şi Curtea de Apel. Facem bagajele 
în grabă. Mergem sus să terminăm 
şi cu formele. Venise dela Curte 
hârtia de eliberare. 


Neculai Totu 


| 


care a trîntit cisma-i nemiloasă. în 
creștetul țăranilor din Căiuţi. 

L-am arătat atunci dolofan de bă- 
met, trecînd pe şosea, spre tirg, să 
facă «gheşeft> cu pîrlitul drept de 
viață al țăranilor băștinași. 

Im definitiv — dacă nimeni nu-l 
trage de urechi, Bercul îşi pune în 
evidenţă cumetria. Doar cu CAPS-ul 
merte la braț pe ulițele satului, 
pînă în inima împădurită a codru- 
lut. 

Topoarele  Bercului cad greu pe 
muchia stejarilor şi fierăstraele rup 
cu dinți de fiară din inima pădurii. 

Bercul conduce personal ostlități- 
le fumând tutun de lux. Pădurea ca. 
ae co de mătreaţă. 

Bercu trece prin ea şi se miră de 
ce scîrțiie pădurea. Pădurea serîş- 
neşte din dinți. Ar vrea să muşte 
din jidan cu pofta cu care ar fi 
vrut Shylock să muşte din pulpa 
debitorului lui. 

Pădurea însă e dusă la tirg ca să 
hrănească hasnaua de gologani. a 
bercului, iar Bercu intră val vîr- 
tej la CAPS. Uşierii cad cu cape- 
tele la pământ. Trece Excelenţa Sa 
Păduchele Pădurilor — fim adop- 
tiv al CAPS-ului, 

La CAPS e sărbătoare: a venit 
Bercu şi îi se tae mielul cel mai 
gras. 

Pe stradă trec greu carele cu 
lemne.  Bercul scuipă dela etaj 
peste el; fiindcă el are calorifer. 

Dar năduful pădurii urlă a tur- 
bare: „.Tieschler... Tieschler,„. Ber- 
cule ! 

Pădurea vrea să-l cuprindă. 

Pe sus — un cîrd de corbi we- 


ghează. 
ION BĂXLEANU 


Pay. 2-a Nr. 177 - 


- 
2 = 
La 
Ei 
= 
pi 


ZONSSI 


Plaiuri Săcelene 

revistă de atitudine şi probleme săce- 
lene, Redactor Victor Tudoran, Nr. 9, 
Septembrie 1937. 

Intotdeauna scrisă viu, tinereşte, Cola- 
borează d-nii; Gheorghe Şerbu, Dimitrie 
Danciu, lon G. Păltănea, Iustin IL. St 
Victor 'Tudoran ete. 


«Diamante albe» 

şi diamante negre e titlul unui 
volum de poeme al d-nei Aspazia 
Munte. Cartea va apare la «Buco- 
vina». Poemele d-nej Aspazia Mun- 
te, îndelung cizelate, vor impune 
definitiv o poetă de reală valoare. 


Patru volume de poezie 
vor apare în decursulacestei săptă- 
mâni la editura d-lui prof. LI. E. 
Torouțiu:  «Semnen scuturi», de 
regretatul lon Roşca; «Viori de lut> 
de d. IT. Al. Munteanu; «Curcubeu 
peste țară», de Teofil Lianu:; — şi 
unul de Vasile 1. Posteucă. Totodată 
va apare şi piesa «Haiducii» de re- 
gretatul Mihai Horodnic. 


Liviu Rusu 

La Cernăuţ, e un desvoitat mediu 
muzical. Conservatorul numără ele- 
mente de valoare, ca: Tit. Tarnav= 
sehi, Garabet, Halip, dna Haliţehi, 
I. Megasiuc, Sava Arbore ete. lar 
pela diferite soc'etăţi culturale, în- 
tâlnim muzicieni distinși ca: Euse- 
be Saghin, Al. Zavuloviei, C. San. 
dru, Amuliu Liteanu, George Dru- 
mur, Staroseiue ete, Intre uceştia, 
Liviu Rusu sa impus prin bogăţia 
eunoşt nțelor muzicale. D-sa lucrea- 
ză în prezent la o vastă operă: «In- 
troducere în armonie», care va a- 
pare în iarnă. 


Afirmarea 

literară şi sociali; upare lu Satu 
Mare cu îngrijirea d-lor Const. Gh, 
Popescu și Octavian Ruleanu. Ul. 
mul număr (9) aduce co'aborarea 
d-lor: Mihail Bălaj, Lucian Bretan, 
D. Hinoveanu, B. Montana, Const. 
GA. Popescu, Octavian Ruleanu si 
Ion Şingariu. 
D. Grigore Nandris 

a publicat într'o broşură elegantă 
conferinţa d-sale despre Aurel C:- 
Popovici ţinută în ziua de 9 Iunie 
1937, cu prilejul inaugurării socie- 
tății pentru cultură din Rădăuţi. 

In fruntea broşurii «O mărturie» 
a d-lui prof. unv. Simion Mehedinţi. 

D. Grigore Nandriş, a îndeplinit, 


Expori 
de jidani 
(Cotinuare din pag. l-a) 


Aceasta este binefacerea democra- 
ției, Exportul de jidani la atât se 
reduce, : 

Când vrea şi democrația noastră 
să facă un act de «antisemitism» şi 
să ne lipsească de prezența câtorva 
iulți, îi trimite peste graniță, însă, 
neapărai, cu grad de  plenipoten- 
țiari. li roagă să ne reprezinte asa 
cum ştiu ei mai bine, 

Rândurile acestea mu le-am scris 
nici pentu ministerul Instrucțiunii, 
nici pentru cel de externe. Pentru 
că ar fi inutil, Ss 

Am scris, cine ştie, pentru vreo 
mamă sărmană care plânge înăbu- 
şit, în colțul năframei, pentrucă /e- 
ciorul ei nu mai poate pleca la uni- 
versitate. Nu sunt bani. Recolta e 
proastă în unele părți. Şi-apot, prea 
li sa făcuz copiilor de țărani de 
carte. 

Să mai stea acasă. Avem nevoie 
de piloni ai statului țărănesc, 

Incă un transport de iufți, domni- 
lor miniştri, şi vom aplauda în delir, 
Până la leşin. 

Valeriu Cârdu 


„[va veni să umple cu 


e ————— — 


prin publicarea acestei broşuri o 
mare datorie faţă de memoria uita- 
tului Aurel C. Popovici. Mulţi, foar- 
te mulţi nu ştiu cine a fost Aurel 
C, Popovici. Nu ştiu că trupul lui 
nu s'a putut bucura de căldura pă- 
mântul românese. 

Câteva studii răsleţe a fost tot ce 
a putut să ne mai amintească de 
acest mare român, 

Dar despre asta mai târziu. 


Aurel C. Popovici: 

„Viaţa i-a fost o luptă necurmată 
in slujba celor mai nobile idealuri 
ale neamu'ui: A Sacrițicat carieră, 
a jertfit avere, a înfruntat sărăcia, 
şi-a cheltuit fără cruțare sănătatea, 
ma ocolit nici o suferință în această 
luptă jără răgaz pentru drepturile 
istorice ale neamului românesc”: 
(Grigore Nandriş). 


Săptămâna aceasta 

va apare de sub tipar o interesantă 
broşură «Știri noui despre Spiru C. 
Haret» de profesor dr. D. Furtună. 
Lucrarea va apare în «Colectia memo- 
riilor Academiei Române». 


«Strigoii adolescenţei» 

Poetul Haralambie Th, Tugui, are ga- 
la de tipar 2 volume de poeme. In pre- 
zent lucrează la romanul <Strigoii 1do- 
lescenței» 


«uInsemnăriv 

Un grup de intelectuali, căriurari 
şi mânuitori de condei se vor strânge 
în jurul revistei „Insemnări” care va 
apare complect reorganizată, 


Pr. prof. dr. D. Furtună 
din Dorohoi a fost însărcinat să 
scrie o monografie asupra vieţei şi 
operei mitropolitului Iosef Marines- 
eu supranumit şi sfânt. Insăreina- 
rea a căpătat-o dela I. P. S. S. mi- 
tropolit Nicodem al Moldovei. 


«Viaţa luliei Hajdeu» 

e talentată poetă — dar de o mo- 
destie dusă la extrem — e d-na Net- 
iy Leontescu. Câteva poeme publi- 
cate sub inițiale în «Insemnări» au 
surprins prin valoarea lor literară. 
Această talentată poetă lucrează la 
o viață a Iuliei Hajdeu. 


D. dr. Radu Cernea 

autorul celei mai documentate şi 
obiective lucrări asupra Reich-ului 
III, ce s'a scris în limba română 
„Adevărul despre Germania naţio- 
nal-Sociaiistă” a scos de sub tipar, 
acum două zile, ediția a doua din 
interesanta broşură „,Neo-Păgânis- 
mul în Germania”, 


Este o lucrare interesantă, care 
conţine cele mai recente date asupra 
problemei religioase din Germania 
modernă. 


Ernest Bernea 

a terminat primul volum din lu- 
crarea 'Tradiţie şi Revoluţie. Acea- 
stă lucrare va cuprinde trei voiunie: 

1. Sensul unei revoiuţii româneşti 

2. Idei şi aşezăminte noui. 

3. Despre o omenie românească, 
cart vor apare in cursul anului vii= 
tor. In aceste pagini autorul în- 
cearcă o analiză asupra 4 ceeace va 
fi România de mâine, 


D. lon Burlez 

pregăteşte la Praga teza de doc- 
torat cu subiectul: „Palatalizarea şi 
iabializarea în limbile slave”. Intre 
puţinii noştri slavişti d. Ion Burlez 
activitatea 
d-sale un mare gol. 

Tot d-sa este autorul traducerei 
„Edison” din limba cehă. 


G.B. 


Cubiştii la „Petit-Palais“ 


Insfârşit cuibştii şi  cubistoizii 
şi-au văzut visul Cu ochii. O vastă 
retrospectivă, un magnific triumi, o 
apoteoză în momentul cel mai „e- 
senţial” al actualităţii, Expoziţia In- 
ternaţională. (Peţi = Palgis, Salon 
des Maitres de L'Art independant). 
De când suspinau ei după aşa ceva. 
Nu le erau deajuns colecţiile parti- 
culare cele mai „en vogue”, uriaşa 
reclamă, nesfârşite:e controverse, lo- 
vitnrile mortale aduse Arzi. Voiau 
O redlizare, adică impunerea cubis- 
mului ca artă exclusivă a prezentului 
şi mai ales a viitorului. Pentru a- 
ceasiă erau oarecum necesare două 
condiţii: 1, O anumită perspectivă 
în timp şi 2. un anumit moment 
(hai să zicem) istoric. Perspectiva 
a fost sfertul de veac în care „„ma- 


spuzit ca ciupercile, s'au antointoxi- 
cat de geniu şi s'au visat constituiți 
în trusturi dictatoriale (bineînţeles 
de stânga, căci cubismul e o artă 
eminamente progresistă). Cât prive- 
şte momentul, nici nu se putea ivi 
unul mai semnificativ, mai spiritual, 
mai „istoric” decât gloriosul eveni- 
ment semnalat, 
:R 


Un cuminte a aruncat odată o 
piatră în baltă şi zece nebuni (vorba 
vine nebuni, şmecheri) s'au grăbit 
s'o scoată. Cezanne lansase celebra 
lui formulă geometrică a reducţiunii 
tuturor corpurilor naturii la cele 3 
tipuri generatoare (sferă, piramidă, 
cub, dacă nu ne înşelăm). Cum a 
înţeles să construiască dânsul cu for- 


eştrii” au îmbătrânit, sau acrit, au |mă şi culoare în acelaş timp, reali- 
pus bani la ciorap, iar ciracii au |zând acea sinteză plastică ce face |ici îşi găseşte justificarea metafi- 


Teatrul ca fact 
de cultură națională 


Răspunsul d-lui Victor lon Popa 


Pe d. Victor lon Popa îl cunoaştem 
de mult, încă dela Cernăuţi, unde d. 
prof. Dragoş Protopopescu, care era di. 
rector al «Teatrului Naţional» de acolo, 
îl adusese ca director de scenă. 

Cernăuţii au avut atunci, spectacole 
de înaltă artă. Piese «grele», că <Da- 
ria» lui Lucian Blaga, au cunoscut ca- 
tegorice succese de public. S'au jucat, 
pentru întâia dată în România, «Clo- 
potul scufundat> şi «Oricine» (în ma. 
gistrala traducere a regretatului Const. 
Berariu). Directoratul d-lui Dragoş Pro- 
topopescu şi ulterior al d-lui Victor lon 
Popa, au rămas până azi în amintirea 
cernăuţenilor. Actori mari, ca Al. Moissi 
şi Paul Wegener şi-au exprimat de multe 
ori admiraţia faţă de realizările teatr:- 
lui din Cernăuţi. 

In calitate de director de scenă, d. 
Victor lon Popa a descoperit câteva in. 
contestabile talente actoricești; Tudor 
Călin, Cezar Rovinţescu, Gr.  Vasiliu- 
Birlic (cu mult superior la Cernăuţi, 
decât acolo unde e azi), Silvia Fulda, 
regretatul Bâclişanu, N. Matei, etc. 

Realizările dlui Victor lon Popa la 
teatrul Ventura, au fost deasemenea 
magistrale, 

Astăzi, spre regretul nosiru, d. Vis- 
tor Ion Popa nu mai activează ca di- 
rector de scenă, E o imensă 'pierdere n- 
ceasta, pentru teatrul românesc, 

Intre timp, însă, d. Victor Ion Popu 
ne-a dat romanul «Velerim şi Veler- 
Doamne», o sensațională apariţie in 
epoca românească, aşa că d-sa a men- 
ținut vie legătura cu publicul. 

In cele ce urmează, d. Victor lon 
Popa a dat câteva răspunsuri semnili- 
cative la ancheta noastră, formulată «ie 
d. Mihail Cosma : 

1. Domnia-Voasiră aţi condus per- 
manent un teatru național. Vă ru- 
găm să ne spuieți care sunt cauzele 
actualei crize teatrale? 

O creştere nefirească, aşa cred, 
care a trecut echilibrul trebuitor. A- 
nume, am dorit să avem un teatru 
pe măsura celui mai înalt teatru 
european, fără să avem însă oame: 
nii de teatru trebuitori. Toţi oame- 
nii noştri de teatru — câţi sunt — 
au crescut la şcoli franceze, germa- 
ne ori italiene. Publicul trăieşte în- 
să pe senzibilitatea lui românească 
şi actuală, 


FILE DE CA 


pă liră «politice» din Rusia 
rejin permanent interesul întregei lumi. 
Ziarele franceze, bulgare, polone etc.— 
nu mai vorbim de ziarele româneşti — 
relatează zilnic situaţia catastrofală la 
care a ajuns imperiul celor mai adânci 
resurse spirituale, Rusia de  aliădată 
nu mai este astăzi decât scena eşafodu- 
rilor, şi acolo nu se mai aude altera 
decât gâlgâitul surd al sângelui scurs, 
ca un blestem. 

Zi de zi Rusia se descompune, cade, 
se afundă într'o noapte chinuitoare din 
care nu va putea eşi decât cu dispari- 
ţia ultimului rus de astăzi. 

Aşa — cred — se ispăşesc toate cri- 
mele faţă de țară. Se ispăşesc total. 

Şi mult timp încă Rusia va fi prinsă 
în cleştele aceluiaș blestem. Mult timp 
încă — un secol, două nouă poate se va 
auzi vuetul atâtor morţi, scufundându- 
se în istoria neamului. 

Pe urmă? Pe urmă va trebui să se 
nască marşul răsbunătorilor care să 
fie marşul creatorilor unui nou neam 


Dacă nu mările îşi vor face loc între 


graniţe pentru totdeauna. 
Poate numai dorul ruşilor emigraţi le 
vor mai putea seca apoi. 


sicismului, e altă chestie. Cubiştii 
au luat ceia ce era un simplu secret 
de fabricaţie drept o esenţă. Pentru 
Cezanne geometria era un pur sche- 
let compozițional care trebuia să-l 
ducă la armonie (culoare - formă). 
Cezanne nu a urmărit nici odată 
realizarea unor valori geometrice, 
cum dealtiel n'a tăcut-o nici unul 
din marii pictori cari an profesat 
compoziţia. Geometrie aplicață au 
făcut doar Cubiştii. In esenţa lui, 
cubismul este o dialectică geometrică 
făcută pe culoare. El este o proble- 
matică, un artificiu de calcul, o iz 
venţie pur cerebrală care tinde să 
înlocuiască valorile spiritului în ge- 
neral (cultură, viziune metafizică, e- 
motivitate, deci Saairitualitate ) cu al- 
tele logice (pură tehnică). Pentru 
aceasta „arta” cubului este rece, a- 
morîă, inumană. Cheia de boltă a 
argumentului cubist rezidă în dogma 
geometriei euclidiene (întrucât ope- 
rează Cu asemenea reprezentări). A- 


| 


4 din el ultimul Abencerage al cla- 


BUNA VESTIRE. 


Cale 

Miercuri 29 

ORTODOX: Cuv, Părinte Chiriac 
Sihastrul (f 408). 


IScena şi 


ANCHETA NOASTRA 


or 


2. Cum vedeţi problema teatrelor 
particulare din Bucureşti? 

Promovarea a cât mai multor tea. 
tre particulare cu trupe Cât mai nu- 
meroase pentru ca să fie chezăşie 
de bune distribuții, . 

Si-apoi specializare de repertorii, 
cum a început Sică Alexandrescu 
la Vesel, i 

3. Aţi reuşit la Cernăuţi, să Jaceţi 
«ptenade» cu Lucian Blaga, Maeter- 
link şi Sutton Vane, autori prin ex- 
celență ateatrali. Cui i se datoreşte 
succesul: autorilor, actorilor sau re- 
Jisorilor? 

Nu acestora, pentrucâ ori unde şi 
oricând şi-au făcut datoria şi vor 
face-o. Publicului i sa datorit suc- 
cesul, pentrucă era în stare să pri- 
ceapă şi să iubească acel fel de tea- 
tru. Dar în ultimă treaptă, faptul se 
datora celor cari au educat acest 
publice. Adică până la urmă conti- 
nuităţii de condacere. 

d. Credeţi că teatrul bulevardier 
mat poate atrage publicul? 

De ce nuț E un teatru clădit fără 
cusur, din punct de vedere al tech- 
nicei. Asta nu înseamnă însă că e 
altceva decât o treaptă în urcuşuli 
scării teatrale. Şi încă una mult 
depăşită de zilele noastre. 

5. Un vechiu deziderat al dv, e 
Teatrul Sătesc, cel şcolar şi cel pen- 
iru copii, Teatrul Naţional din bBu- 
cureşti mar putea rezolva problema 
organizând turnee prin satele frun- 
taşe şi spectacole speciale la Bucu- 
reşti? apa! 

Teatrul sătesc trebueşte lăsat să- 
tenilor să-l facă. Il,şi fac dealtmin- 
teri, intr an chip, în care actorii nu 
vor. putea nici când, să-l arate. (Mai 
întâi de toate să nu uităm că actorii 
noştri sunt târgoveţi!). A 

Teatrul pentru copii, da. De altfel 
Teatrul Naţional a şi început să-l 
înfăptuiască, iar semnele vremii a- 
rată că programul se desfăşură în 
crestera 

6. Cari sunt autorii dramatici spe- 
cific româneşti» 

Toţi — pentrucă a seri româneşte 
nu-i un act de voinţă — şi nici unul 
— deoarece obârşia teatrului nostru 
e din contagiune cu technica apu- 


sană. Autorul dramatic specifice ro- 
mânese eu îl aştept să iasă din tea- 
trul sătesc, în creştere firească. 

7, Sunteţi pentru un stil româ-|: 
mese în teatru şi dacă da, cum veți 
şi cum înțelegeți Dw. acel stil? 

Trebue să fiu, pentrucă arta €-0 
poruncire a rădăcinilor. lar eu mă 
îneăpăținez să cred că teatrul e o 
artă, măcar că se înăbuşă uneori 
sub negustorie. 

Dar până azi stilul acela nu-i încă 
limpezit pentrucă nici noi singuri 
nu suntem limpeziţi. Câtă vreme 
vorbim şi scrim pestriţ nu pu: n 
simţi şi vedea decât tot pestriţ. 

8. Ce spuneţi despre invazia pie- 
selor şi actorilor străini în leatru? 

E foarte lirească pentrucă teatrul 
nostru stă pegraniţi. nici nu-i eşit 
cu totul, nici nu-i întrat cu totul. 
Cam aşa cum sunt oraşele noastre 
— căci teatrul în ele se face şi cu 
actori din ele se joacă — lectori 
ţărani n'avem. lon Sîrbu e-o pasăre 
rară. Deci vei găsi totdeauna pe 
Chiriac, dar pe Tănase ori pe Spă- 
tarul Dragomir nu. Să vă spună doc- 
torul Voiculescu ce ţărani de ope- 
retă a avut în «Fata Ursului!» 

9. Vă rog să ne spuneţi dacă e- 
xistă o criză în teatrul românesc 
— caracterul ei: conjunctural sau 
de permanență? — şi care credeţi 
că ar fi remediul? 

Cred că nu-i bine spus: criză, Aş 
propune: o treaptă a dezvoltării în- 
cete. Atunci leacul (dece serii dum- 
neata: remediul când ai atâtea cu- 
vinte frumoase în locul lui?) e unul 
singur: trecerea vremii. Şi trecerea 
oamenilor... 

10. Care credeţi că ar trebui să 
jie menirea studio-ului Teatrului 
Naţional? ; 

E limpede mărginită în numele 
lui: Studioul (încercări) Teatrului 
(de artă dramatică) Naţional (româ- 
nească), 


Duminică 

dimineaţa a avut loc tradiționala şte- 

ştanie pentru deschiderea stagiunei tea- 
trului Alhambra-Excelsior, 

După slujba oficiată de părintele Du- 
mitru Popescu, a vorbit d, Nicuşor Con- 
stantinescu, directorul teatrului, apoi... 
Ion Iancovescu care a declamt că nu 
vrea să mai «declare» nimic pentru a 
nu i se întâmpla ceeace ştim cu toţii că 
sa întâmplat atât companiei Bulandra 
cât şi d-lui Buzesen, 


Luni 4 Octombrie 
teatrul Comedia inaugurează «Săptă- 
mâna Caragiale» pentru comemorarea a 
25 ani dela moartea celebrului autor. Se 
va reprezenta «0 noapte furtunoasă» cu 
G. Timică, V. Maximilian, Ion lanco- 
vescu, Aurică Atanasescu, Sylvia Dumi- 
trescu şi Maria Filoti. 

Spectacolul va avea loc sub patrona- 
jul M. $. Regina Maria şi va fi com- 
plectat cu <Conul Leonida faţă cu reac- 
ţiunea» interpretat de G. Timică şi V, 
Maximilian. 

Deci, pentru sărbătorirea 


lai  Cara- 


KE 


Teatrul COMOEDIA 


Dir, Sică Alexandreseu 
Teleton : 471-71 


OM DE IN 


TEATRE 
TEATRUL NAŢIONAL: Poveste 


iarnă (Premieră). 


sie 
Răspunsul d-lui Victor Ion Popa 
dă interesante sugestii. Atât acto- 
rii, cât şi publicul, au toate moti- 
vele să-i rămână îndatoraţi pentru 


ele. 
M. Str. 


RNET 


209.000 lei anual, care să lie înirebu- 
inţată pentru tipărirea a zece cărţi de 
literatură şi ştiinţă. Organizarea unui 
serviciu de colporiaj, ar da rezuliale 
perfecte — şi „Societatea pentru cul- 
tură” şi-ar scoate loale cheltu'ciile, 

Un roman de N. Icaciuc-Albu — 
ar iusemna un cert succes de libră- 
rie. Barbu Slușanschi, un porireiist 
de admirabile nuanţe, ua lin inter- 
pret de caraciere — all auior care 
trebuie tipărit. Şi mai sunt mulţi 
alții în Bucovina, pe care „Sociela- 
lea peniru cultură” i-ar pulea edita 
cu folos, 


CAPITOL şi ROXY (Grădina şi sală): 
Vasul robilor, jurnal şi complectare. 

TRIANON şi ELYSEE (Plafonul desco- 
perit) : Adio Paris! Salut New-York, 
jurnal Paramount şi completare. 

ARO: Contesa Alexandra şi jurnal, 

VOX :; Răzbunarea (Romanul femeii în 
roșu). 

FEMINA (plafonul descoperit): Mada- 
me Bovary şi jurnal. 

PALAS BULEVARD : Sing Sing, jurnal 
şi comedie, 

A. R.P. A.: Charlie Chan la Olimpia- 
dă, jurnal şi complectare,. 

FORUM : Două femei două iubiri, 
Dragoste în culise. 

OMNIA ; Mâinile lui Orlac, şi Titi Mi- 
hăilescu. 

CITY (B-dul Carol 21) : 
şi Dormitorul fetelor, 


DARLY ; Corabia blestemată, Ştrengă- 
rița şi Succesele lui Papană. 
FRANKLIN : Port Arthur, Melodii pe 


Dica teată regionai., -u.şi de 
multe ori infinit mai bună decât cea 
prezentată de majoritatea editorilor 
noștri — nu găsește editori. Dacă s'ar 
găsi măcar unul cu înțelegere, care să 
se adreseze scriitorilor regionali,—am 
avea dintr'odată - în circulaţia culturii 
românești câteva nume de importanţă. 

Am descoperit în d. ioni Neamizu, 
depildă, un excelent prozator. Roma- 
nul d-sale, „Pentru o iemee”, apărut 
la Craiova, ar fi avul un mare suc- 
ces, dacă-l lansa o editură din Ca- 
pitală, 

Atrag încăodală atenţia asupra cer- 
cului dela „Gând românesc” şi „Pa- 
gini literare”. Suit; la aceste reviste, 
— ca şi la „Lanuri” — scriitori în- 
tadevăr de excepțional talent. 

Oare când vor îi ediiaţi? Mă gân- 
desc la d. Tudor Murăşanu, care ar 
pulea creea o editură în Ardeal, — 
o editură concepulă comercial, ho- 
tărită să lipărească, pe lângă câţi de 
succes imediat şi cărţi de: artă. 

Mă gândesc şi la iapiul că „Sa- 
cietalea peniru  cuitură şi liieratură” 
din Cernăuţi, de sub revelatoarea cor- 
ducere a d-lui prof. Gr. Nandriş, ar 


putea înscrie în bugetul ci suma de 
i ep 


şi 


Bestia umană 


Dunăre şi Jurnal. 

MARNA :; Istoria se scrie noaptea, Peu- 
sion Mimosa şi revistă Titi Mihăi- 
lescu. 

VOLTA ; Refugiata din Shanghai, şi 
Împăratul Califoniei. 

MODEL : Ultima aventură a lui 
falo Bill şi Stan şi Bran ţigani. 

MARCONI: 
şi Jurnal. 

AIDA (Calea. Rahovei 151): Un: sărut 
la loterie şi femei în dragoste. 

ATTENEUL TEI: Văduva din Monie 
Carlo şi Regina Junglei. 

BARCELONA : Casa celor 1000 de lu- 
mânări şi Misterele fortului Grey. 

CARMEN-SILY A-KISELEFF (Piaţa Fi- 
lantropiei): Săraca fetiţă bogată şi A- 
ventura din Monte Carlo. 

CARMEN (Calea Dudeşti 169) : Frontul 
“invizibil şi Călătorie suspectă, 

CENTRAL ; Mesagiul către Garcia 
Stan şi Bran, aventurieri. 


4 PAR în Capitală o mulţime de zia. 
re — săptămânale sau chiar <lunare» But. 
Cele mai multe, scrise cu piciorul. Sunt 
atâţia scriitori talentaţi. Dece nu li se Sclavii onoarei, Periferie 
adresează directorii respectivelor ziare, 
scrise de agramaţi siniștri ? 

Credem că sindicatele profesionale ar 
trebui să supună publicaţiile în ches- 
tiune unui sever control, care să înlă- 


ture ruşinea presei de grajd. 


Ca N E E 


Mircea lconaru 


ce dovedeşte că nici măcar în acocslă 
materie nu ne mişcăm pe lucruri e- 
terne, ci că totul este doar pe mă- 
sura omului, re:ativă şi pieritoare, 

Faptul că cultura greacă are o 
structură euclidiană nu rezolvă ni- 


zică. (Ce pretenţii!). 

' Geometria este aceia care furni- 
zează  cubismului caracterul de ne- 
cesilăte (fără de care nimic nu poate 
fi acceptabil). Prin urmare valorile 
plastice fiind o: transpunere a celor 


şi 


geometrice existenţa lor ca atare va | mic căci în toate marile culturi de- PENE SCENARII AG SQ ZOR CEE DESI EI 
fi condiționată de aceia a valabili- |stinul şi-a creiat spaţiile, duhul a 

tăţii conceptelor matematice. S'a în- |insutleţit materia şi nu invers aşa 

tâmplat însă să se demonstreze că |cum pare a se întâmpla în ipoteti- : () RȚ | L 13 
printr'un punct se poate duce la o [cul paradis cubist. Pentru lămurire 

dreaptă dată nu numai o singură |a se compara o statue de Fidias cu dc i .. 


una de... Lipchitz)- 

Despuiat de zgomotoasa metafi- 
zică cubistă (în speţă metatizica este 
de esenţa lucrului) cât de tactice 
şi ridicol apare tot savantlâcul acela 
de linii frânte, de epure  văpsite 
(geometrie descriptivă colorată) îai- 
moasele naturi moarte — moarte 
de-al binelea — în faţa cărora pri- 
vitorul aiurit îşi scrânteşte creierul 
să descopere neantul. Cubismul ca 
orice lucru artificial chiar dacă tră- 
eşte nu e viabil, 

(Va urma); * 


paralelă ci o infinițate şi că prin 
urmate unele raporturi reprezenta- 
tive nu mai erau inexorabile. Forma 
(geometrică ori geometrizarită) îşi 
pierdea astfel semnificaţia absolută. 

Mitul euclidian: a sucombat. (In 
privinţa asta oamenii. noştri tac ca 
peştii). Când. geometria contempo- 
rână şi-a schimbat spaţiul (Poineare, 
Rieman, etc.) şi când geometria eu- 
clidiană a deveniţ „doar un caz par- 
ticular al unei geometrii în genere 
cine mai poate vorbi de puncte ar- 
himedice?. (cel mult  nevralgice!). 
Matematica este o experiență, ceia 


roman vesel 
(ediția II pe sfârșite) 


FENOMENUL 


ENGLEZ 


(ultimele exemplare) 
de 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


DR O O 


L, Popovici 


Teatrul REGINA MARIA Telefon 3.98.48 
ASOC. BULANDRA- 


de] 


cinematografe 


....... 


n dar 
Sent. 1937 

OATOLIC; St, Arhanghel Mihail; 
: SOARELE: răsare 6.12, apune 
8.0, 


ecranul| 


“mn câteva cuvinte 


giale, teatrul Comedia ne oferă o distri- 
butie,..sărbătorească, 


Luni îi Octombrie 


teatrul Vesel işi va deschide stagiunea | 
cu «Om de încredere» marele succes al 
teatrului Comedia, Distribuţia? Aceiag 
cu la premieră, inclusiv Iancovescu care 
mai este şi angajatul teatrului Alham- 
bra la ora 6 


Maximum 

de amuzament oferă «Adio Paris! Sa- 

mt New York> filmul ce se reprezintă 

azi la Trianon şi Eliste, 

In rolurile principale: 
Gene Raymond. 


Lily Pons şi 


Contesa Alexandra 


filmul ce se reprezintă la Aro, a cu- 
noscut cele mai mari încasări realizate 
dela «Dama cu Camelii» până azi. 


Drumul spre glorie 
este un film produs de studiourile ger- 


mane și va fi prezentat în curând la ci- 
nematogratele Trianon şi Elis6e, 


MAXIMILIAN-STORIN 


In fiecare seară la ora 9 


A N 


Sâmbătă matineu la ora 3 și Duminecă la ora 6: 


NUNTA de ARGINT 


DUMINECA MATINEU LA ORA 2, 


Fiu-Meu d. MINISTRU 


In fiecare seară la ora 9 şi in matineul 
de. Duminecă la ora 2!'/, precis 


CREDERE 


TEATRUL COMOEDIA (Teatru în aer 
liber ; Om de încredere. 
TEATRUL REGINA MARIA ; Kean. 


COTROCENI ; Duşmănie şi Madame 
Butterfly. 

DACIA : Frigurile dragostei şi Comoa- 
ra piraţilor. 

DIANA ; Prizoniera din Junglă şi Dan. 
ce-Palace. 

DICHIU :; Maria Krasnova şi Oameni 
de sacrificiu, 

REGELE FERDINAND ; Cerul în îlă- 
cări şi Cazino de Paris, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Ma- 
thas Pascal şi Fraţii de sânge, 


RADIO 


Miercuri 29 Sept, 1937 


RADIO-BUCUREŞII 
RADIO-ROMANIA 


Ora 6.20; Deschiderea emisiunii: 
Gimnastică ritmică.  Radio-jurnal, 
Concert de prânzi.-m-gșdgovigovg 
Concert de dimineaţă (discuri); 13: 
Ora. Culturale. Sport, Cota Dunării; 
13.19: Concert de prânz. Muzică va- 
riată (dscuri); 14.10: Radio-jurnal: 
Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri in= 
terne şi externe; 14.30: Muzică dis- 
tractivă (discuri); 15: Ultimele ştiri, 
19: Ora, Mersul vremii; 19.03: Con- 
cert de muzică românească şi dis= 
tractivă, orchestra Petrică Moţoi, 
(voce; Petre Stamate); 20.30: Satul 
românese de arh. G. M. Cantacu= 
vino; 20.50: Concert de instrumente 
diferite, Muzică distractivă (disc.); 
21.35: D-ra Madeleine  Cocorescu 
(pian); 22.10: George Ştefanovici 
(canto); Cuculeţ cu pană sură de 
Kiriac, Doină basarabeană; Bate 
Murgu din picior de Brăiloiu, Mur: 
guleţ căluţul meu de Monţia, Ilea- 
no, Ileano de Brăiloiu, Dor de ţară 
de luga; 22.30: Sport, Radio-jurnal; 
22.45: Concert de noapte al orches- 
trei Radio; 23.45: Jurnal pentru 
Străinătate în limba tranceză şi ger- 
mană; 23.55: Ultimele ştiri. 


Conferinţa d-lui Wilke 


D-nii magistrați, avocaţi şi stu- 
denţi ai Facultăţii de Drept sunt 
învitaţi a lua parte azi 28 Septem- 
brie a. c, orele 7% scara în sala a: 
anului II a Facultăţii de Drept din 
B-dul Elisabeta No. 64 la conferinţa 
d-lui consilier G. WILKE dela Bar. 
lin, care va vorbi despre «Lupta îm. 
potriva infractorilor de obişnuinţă 
în dreptul penal german», e: 


Ce facem pentru Românii 


de peste hotare! 


Se simte nevoia de a se creia o unitate simbolică 
a tuturor Românilor 


Românii asvârliți peste hotare, 
pe cari soarta îi face să trăiescă în 
afară de granițele statului național 
românesc. pentru a-şi câştiga exis- 
tența, — se simt grozav de înstrăi- 
nați şi de orfani sufleteşte, 

Dragostea de țară şi dorul după 
cerul albastru din preajma Carpa- 
ților unde fluerul îşi zice aşa de 
jrumos doinele, îi fac să simtă me- 
voia unei cât mai strânse legături 
cu fraţii din țara mamă. 

Deoarece nu se mai pot întoarce 
cu toții, la vatra strămoșească, in- 
aistă la strângerea relaților, ca cul- 
tura şi vechea datină românească 
să nu se stingă la generația tânără 
care e în pericol, Ei cer sprijinul 
şi ajutorul țării mame în greaua 


Se aşteaptă 
Noi însă, când vorbim de fraţii 
de peste hotare, nu ne gândim la 
ceeace ar putea face, ori nu ar 
putea face statul şi guvernul, ci 
ne gândim la ceeace ar putea 
face şi nu face societatea româ- 
mească pentru ei. Polonii au o 
veche «Asociaţie pentru polonii 
din străinătate», al cărui sediu 
central se află la VARŞOVIA. 
Asociaţia urmăreşte cu atenţiune 
viața coloniilor polone din străi- 
nătate, ţine relaţiuni strânse cu 
ei, se interesează de soarta lor, 
îi sprijineşte şi ajută, intervine 
în viața lor socială, culturală şi 
uneori, chiar şi politică. In frun- 
tea asociaţiei se află un comitet, 
care cuprinde cele mai proemi- 
nente personalități din viața pu- 
blică a statului polon — între 
cari e şi cardinalul Hloud din 
Varşovia — şi ține în fiecare 
an în capitala republicei adu- 
nări generale cu delegaţi poloni 
din toate statele. 

"O asociaţie similară au şi cei- 
lalţi aliaţi ai noştri: Cehii. Aso- 
ciația lor ca şi aceea a Polonilor 
se interesează de aproape de 


luptă pe care o poartă pentru sal- 

area fiinţei lor naţionale, 

IGNORANŢA NOASTRA 
IN MATERIE 

Câţi dintre intelectualii noştri 
gunose cel puţin aproximativ nu- 
mărul acestor mlădiţe rupte din 
marele trunchiu al neamului, cari 
pribegese pe meleaguri străine şi 
îndepărtate? Cine îşi bate capul cu 
ei, cine se întreahă cum trăiesc, ce 
posibilitate de desvoltare au şi mal 
ales, cât de amenințătoare îi pân- 
deşte primejdia desnaţionalizării ? 
Bărbaţii de stat români nu Yor să 
țină seama de durerile şi plângerile 
fraţilor lor. Ei înţeleg se încaseze 
jetoanele de prezenţă dela diverse- 
le societăţi de exploatare a naţiei: 
o iniţiativă... 
soarta Cehilor şi Slovacilor din 
străinătate. 

CE-AU FACUT GERMANII 

Toată lumea cunoaște apoi l- 
mensa activitate pe care o des- 
fășoară pentru strângerea rela- 
țiilor cu germanii din afară de 
granițele Germaniei «Institut fiir 
das Auslanddenschtum din Stutt- 
gart. Nu există mișcare cât de 
mică, de orice natură, a germani- 
lor din oricare parte a globului, 
care să nu fie ținută în evidența 
lor la acel institut. Și nu există 
problemă privitoare la orice ger- 
man, la care institutul să nu poa- 
tă oferi prompt o bună monogra- 
fie, 

Institutul are și o publicaţie lu- 
nară «DER AUSLANDDEUT- 
SCHE». 

Ungaria, la fel, are o «societa- 
te maghiară», care se interesea- 
ză de aproape de soarta maghia- 
rilor din străinătate, iar acum s'a 
înființat şi în Jugoslavia o aso- 
ciație pentru protecția jugoslavi- 
lor din străinătate cu sediul în 
Zagreb. Până şi lituanii au o aso- 
ciație la fel. 


i ——_——— 


„Frontul Românesc“ în jud. Iliov 


— Adunările din Sărulești și Brâncoveni — 


Frontul Românesc a ţinut mai multe 
întruniri în plasa Pârlita . Sărulești 
(ltov), Au luat parte d-nii: D. R, Ioa- 
niţescu, Petre Tudor, av, Spiridon Săn- 
dulescu, Popescu,  Iacobescu, Ionescu, 
Alex, Popescu, consilier judeţean şi de- 
dlegaţiile din toae comunele plăşii. 

D. Petre Tudor mulţumeşte sătenilor 
pentru însufleţirea cu care au răspuns 
la alegerile judeţene şi pentru dagostea 
cu care au îmbrățișat programul «Fron- 
tului Românese», 

Au mai luat cuvântul d-nii: av. Săn- 
dulescu şi lacobescu, în: numele tinere- 
tului; Zarbescu, în numele muncitorimii 
şi consilier judeţean Alex, Popescu, în 
numele localnicilor. 

CUVANTAREA D-LUI D. R. 

IOANIŢESCU 

D-sa « spus, adresându-se țăranilor 
din Brâncoveni şi Sărulești: 

«Prontul Românesc, luptă cu toată vi- 
goarea pentru ridicarea clasei ţărăne- 
şli, care azi e amenințată cu desființa- 
rea din cauza vitregiei partidelor poli= 
tice şi a streinismului acaparator. 

Nu ne vom linişti, până când nu vom 
vedea natia românească înstărită, Iumi- 
nată şi stăpână înlăuntrul graniţelor 
ei. stropite cu sângele celor 800 mii eroi, 

Vom organi:a «Creditul țărănesc» pe 
termen lung şi cu dobândă mică, vom 
întinde «Asigurările Sociale» dela oraşe 
la sate, asigurând recolta ţăranului şi 
inventarul agricol, în special vitele, con- 
ira riscurilor de tot felul, 

Vom face o nouă lege a înwvoirilor aa 
gricole, pentru ca să nu mai fie specu- 
lat mici pălmașul şi nici plugarul care 
lucrează în dijmă, 

Când am cerut să se introducă toate 
aceste reforme în programul partidului 
țărănesc, falşii ţărănişti m'au combătut 
şi au cerut chiar desființarea ministeru- 
lui mumcii, care se prea vâra în toate, 
Uită oare că pe aceste motive ne-am 
despărțit de ei şi de partidul în care 


pluteşte duhul armenesc şi evreiesc? 

Nu sunt oameni sinceri, Simţind că 
toată suflarea românească devine naţio- 
nalistă au recurs la următoarea strata- 
gemă: ne acuză ca reacționari-huligani 
și contra masselor muncitoare. Sunt şi 
aici de rea credință. Naţionaliştii sunt 
democrați pentrucă vorbesc în numele 
țărănimii şi muncitorimii exploatarea la 
sânge de carteluri şi trusturi, 


Numai noi naționaliștii vom scoate 


din locurile graş plătite pe streini şi pe 
paşaporturi şi vom da pâine copiilor de 
săteni meritoşi, 

Democrația noastră este națională. Ea 
se opreşte la granițele țării şi respinge 
lupta de clasă a internaționalismului 
propagator de ură, Vrem să asigurăm 
Românilor dreptul la viață prin muncă 

„i td în propria lor țară. Vom învin- 
ge, pentrucă la  condăicerea «Frontului 
Românesc» stă strajă neadormită mân- 
drul valah al României, cel care a, înge.- 
nunchiat cerbicia austro„maghiarilor, şi 
a îndreptat drumul istoriei spre idealul 
nostru naţional, d. dr, alexandru Vaida- 
Voevod», încheie d-sa, 


In  Abisinia n'a fost 
nici 0 răscoală 


ROMA 28. (Rador), — Cercurile 
autorizate  desmint formal ştirile 
publicate în unele ziare străine, a- 
firmând că revolte ar fi isbucnit la 
Makalle, Axum şi Adua. 

Se precizează că în întreg impe- 
riul domneşte o linişte absolută și 
că nu s'a petrecut micăeri nici cel 
mai mic incident. 


Axa Roma-Beriin 


(Continuare dia pagin: I-a) 


Pe măsură ce situaţia din xtremul Orient se complică Rusia e silită 
să-şi distragă atenţia de la treburile europene.. 


Deci, din toate punctele de vedere, perspectivele axei 


sunt bune. 


Roma-Berlin 


Intâlnirea dintre Duce şi Fuehrer, menită să arate subiect urbi et 
orbi trăinicia înţelegerii italo-germane, va întări şi mai mult puterea 


acestei constelații politice. 


Cei ce au urechi de auzit să audă, cei ce au ochi de văzut să vadă, 


iar ce au cap să înțeleagă! 


Mihail Polihroniade 


CE TREBUE SA FACEM? 


Ce facem noi? Noi avem o a- 
sociație a macedonenjlor şi una a 
Timocenilor. Acestea sunt însă 
compuse din Românii originari 
din Macedonia şi Timoc. Ce fac 
ceilalți Români pentru frații lor 
de peste gts Nu ar fi posi- 
bilă întemeierea şi la noi a unei 
asociații ca aceea a Polonilor, 
Cehoslovacilor şi Jugoslavilor, al 
cărei scop unic să fie urmărirea 
atentă a vieţii fraţilor de te 
hotare, ținerea contactului de ei, 
sprijinirea şi ajutorarea lor în 
greaua luptă pe care o poartă 
pentru salvarea ființei lor na- 
ționale. Cât curaj şi câtă tărie 
sufletească le-ar da în această 
luptă conştientă, că îraţii din 
România liberă îşi au ochii aţin- 
tiți asupra lor, că se ocupă cu 
iubire şi cu interes de ei. 

LR Boian 


E 0 a 
ln membru al guvernului 
naționalist din Burgos traduce ojiera 
d-iui Manoilescu în limba spanioiă 


D. profesor Mihail Manoiles- 
cu a primit din partea d-lui Luis 
Jordana de Pozas o scrisoare 
prin care i se propune traduce- 
rea în limba spaniolă a lucrări- 
lor d-sale «Le siăcle du corpora- 
tisme»> şi <Le parti unique». 

D. Luis  Jordana de Pozas e 
profesor de drept administrativ 
al Universităţii din Valencia, 
membru al Academiei de Ştiinţe 
Morale şi Politice şi de  Juris- 

rudenţă din Madrid, membru al 
A catei naționale din Burgos şi 
vice-președinte al comisiunii în- 
sărcinată cu prepararea reformei 
corporatiste în Seat, 

Din cuprinsul  interesantei 
scrisori cităm începutul: 

«Vă rog să binevoiţi a-mi da 


Un lăcaş uitat de 


Mânăstirea Pahomie 


0 comoară istorică 


Multe sunt comorile de istorie, fru- 
museți şi aduceri aminte ale neamului 
nostru. Dar maj mare, este durerea nea- 
mului, atunci când el vede, cum toată 
măreția şi grandoarea comorilor se ri- 
şipeşte, se pierde. Norocul nostru ese 
că în fruntea «Comisiunii Monumente- 
lor Istorice» se află un N. lorga, un a- 
cevărat atlet — păzitor al unui sfânt 
irecut, 

Astăzi — în afară de acele excepții, 
născute din cauza amestecului ticălos 
al politicii — tezaurul acesta de nepre- 
(uit al românismului de pretutindeni, 
pare a se afla în mâini românești, cu- 
rate şi energice. 

«Comisiunea „Monumentelor Istorice» 
intră azi în stăpânirea unui nou tezaur. 
de preț al istoriei noastre. O sfântă Mâ- 
năstire, uitată de timp și de oameni, lă- 
caşul de reculegere şi de nesfârșite rugi 
către Domnul, a temutului Țepeş-Vo- 
dă, a fost descoperit recent, la poalele 
muntelui Cheia în jud. Vâlcea. 


Mânăstirea Pahomie 

Un călugăr frate, Const. |. Ciupercă, 
dela Mânăstirea Govora în desele lui 
hălăduiri prin munţii străbuni, scobo. 
rându-se printre stâncile uriaşe ale ma. 
sivului, s'a pomenit întrun moment dat 
în faţa unor chilii în ruină. 

Dintr'o poziţie de un pitoresc unic, 
părintele Ciupercă a descoperit la poa- 
lele muntelui, aşezată pe o stâncă imen- 
să, Mânăstirea cunoscută cu sute de ani 
În urmă sub numele Pahomie. Mână- 
stirea se află astăzi în ruine, la fel şi 
chiliile dela poalele stâncii. Legenda 
vâlceană spune că aci a fost odată. 
nn cuib creştinesc, de refugiu şi rugă- 
ciuni, în timpurile atât de critice pen- 
tru creștinism, ale barbarilor. lar în 
timpul zilelor lui, Vlad Țepeș îşi alesese 
lăcașul acesta pentru rugăciunile și tai- 
nele sufletului său. Dela viforosul Domn 
muntean încoace, ne vin şi celelalte le- 


“gende, ce privesc în deaproape această 


tă aşezare creştinească. 

Astfel în urmă, se spune că nişte 
grupe de haiduci, urmate de trupe de 
ieniceri venite de prin părțile Mehedin- 
țului, au poposit într'o bună zi aci şi 
s'au dedat la devastări nelegiuite, 

Un haiduc, pătruns de credința stră- 
moşească, a rămas însă la fosta Mănă- 
stire. Călugărindu-se, şi-a luat numele 
de Pahomie; deci, de aci ar veni nu- 
mele Mânăstirei, așa cum a fost cunos- 
eută mai târziu. 

Călugărul Olupercă dela Mânăs- 


Vizita Regelui Leopold 
la Londra 


LONDRA 27 (Rador), — „Mor- 
ning Post” aţă că Regele Leopold 
al Begiei va venu la 16 Noembrie la 
Londra şi va rămâne !n capitala 
Angliei trei zile, 

In ziua sosirii, un banchet de gală 
va fi oferit ta Buckingham Palace, 
iar în ajunul plecării Regele Leo- 
pold va oferi la ambasada Belgiei 
un dineu în cinstea Suveranilor bri= 
tanici. 


Rar s'a văzut în istorie un popor 
atât de mic, atât de rău constituiţ, 
atât de puţin original şi, totuş, atât de 
mult ajutaţ — vreme îndelungată — 
de noroc. Norocul acesta a turmentat 
aiat de mult popotul unguresc, încâţ, 
acum, când liniile de veşnicie ale jus- 
tiției divine l-au închis în smârcurile 
pustei oarecum strămoşeşti, nu-şi mai 
găseşte liniştea, se simte nefericiț. De 
aici vin toate pornirile acelea bizare 
care încep cu revizionismul şi sfârşesc 
cu convertiri la păgânism — ei, nepoţii 
Sfântului Ştefan — sau cu idei curioase 
ca aceea a reîntoarcerii întregului po» 
por în podişurile dinspre Urali, deoa- 
rece urmaşii lui Atila se simt prost prin 


D. Metaxas se duce 
la Ankara 


ATENA, 28 (Rador). Se anunță 
oficial că imediat după manevrele ar. 
matei elene, d. Metaxas, preşedintele 
consiliului de miniştri şi ministru al a- 
facerilor străine se va duce la Ankara, 
unde va avea conversațiuni importante 
cu președintele Ataturk, asupra  poli- 
ticii internaționale, precum şi asupra 
relațiilor dintre statele balcanice. 


nostalgie ancestrală şi se tuberculizează. 


Deta început regreţi uniforma simplă 
a  grănicerului român. Te primesc 
la Biharkeresthaza câțiva mustăcioşi, în 
unițormele strălucitoare şi inutile ala 
țostului imperiu austro-maghiar. Chivăre 
înalte, tunici scurte, pe coapse, cu bran” 
demburguri copioase, pantaloni ţanțoşi 
şi sabie lungă, ambițioasă. Feldmare= 
şali? Prinţi de coroană? Nu. Simgli a 
genţi de poliție, cari în maniere de 
paznici imperiali, îşi îndeplinesc co 
țală tragi-comică juncția lor de jitari 
ai moşiei ungurești. 

Sărăcie rău ascunsă 

Peniuru r.2.c€..ui adovaru.ui, t.ebue 
să recunvaşieui că poliţiştii de îron- 
lieră ai ungurilor sunt impresionanţi; 
au în ei ceva sărbătoresc, de măre- 
ție blazonată. Pentru scurlă vreme 
insă. Indată ce iţi permiţi să cerce- 
tezi cadrul în care îşi îndeplinesc 
marțial — inuiil de marţial — lune- 
ţia lor meschină, îţi vine să râzi cu 
pollă, dar cm oareenre ciudă de om 
păcălit 

ia ce iei du enloane te poltese 
acești funcționari atilaţi, sirălucitori 
de alămuri şi importanți? 

ială, pe linia de-alături esle garal 
un tren de marfă. Vagoane mici, ante- 
belice, cu galben: scorojil pe scân- 
durile crăpale; locomotive de film re- 
trospectiv, rate oloage şi lăbărțale, cu” 
gâluri lungi. umoristice, pe cara se 
lălăe cu erucea aplecată, coroana 
Sfântului Ştelan. Mai deparie, un tren 
local de persoane: vagoane cu uși 
laterale, cu osii care scârţâe, cu co- 
luarea căzută. Ba, nu. lată un vagon 
mare, îrumos, de clasa Ili-a. Au şi 
ci vagoane frumoase, îmi zic. Mă uit 
mai bine şi văd pe vagon trei lilere: 
C. F. R. Era un vagon românesc în 
transit, apariție nepotrivită în ansam- 
blul decrepit. 

Pământ părăsit 

lar decorui general ei. completat 
de o nesfârșită câmpie stearpă, pâr- 
loag» presărate cu băloacele ultime- 
lor ploi. 

Bieţii poliţişti de graniță maghiară! 
Inchipuiţi-vă lacheii dela ministerul 
de externe străjuind intrările da sub 
planșeul Dâmboviţei, locuinţă de vre- 
me rea a vagabonzilor din Bucureşti. 
Dar îngâmfarea ungurilor nu vede 
ridicolul unei situaţii de operelă. 
LOCURI STERPE ŞI CUM- 

PLITA SARACIE 
Dupăce scapi de amabilitatea rigidă 
a vameşilor unguri, trenul porneşte cu 
viteză cuviincisasă la un drum de patru 


permisiunea să traduc şi să pu- 
blic în Spania cărţile d-voastră 
«Secolul  Corporatismului» şi 
Partidul unic>. Le consider ca 
lucrări ştiinţifice de mare va- 
loare. 

Luptăm, cu sforțări supraome- 
neşti şi cu preţul unor jertfe de 
un eroism neîntrecut, să con- 
struim Spania nouă «una mare 
şi liberă», pe baze corporative 
şi cu ajutorul unui partid unic: 
«Falanga spaniolă şi tradiţiona- 
listă». In aceste împrejurări, di- 
îuzarea cărților d-voastră îmi 
pare extrem de folositoare şi de 
oportună». 

Ediţia spaniolă a volumelor 
d-lui profesor Mihail Manoilescu 
va apare înainte de sfârşitul 
acestui an. 


Oa meni şi tim our i 


a neamului românesc 


tirea Govora, a cerut recent autori- 
zația Prea Stintei Episcopii, pentru 
a renova Mânăstirea. 

A cerut deasemenea câ o delegaţie 
a «Comisiunii Monumentelor Isto- 
rice» să se deplaseze la Mânăstire 
spre a face săpături şi cercetări. 

Atât Sfânta Episcopie cât şi au- 
torităţile şi poporul din Vâlcea au 
datoria să strângă fonduri şi zidi- 
rea creştină dela poalele muntelui 
Cheia să fie restaurață şi  re- 
sfinţită. 

Să rămâie un frumos monument is- 
toric al neamului, îngrijit şi vene- 
rat de tot poporul. 


m A ———— 


tai i] 


Troiţa care va fi ridicată în com. Comăneşti (Bacău) pentru slăvirea 
eroilor 


Ungaria de astăzi 


(Vorbim foarte serios, 
teorie). . | 
Triste rămăşiţe ale unui 
imperiu decedat 
indată ce părăseşti ultimele coline 
ale Apusenilor, în locul în care po 
vârnişurile Bihorului se îngroapă de= 
jinitiv în nisipurile unui începul de 
pustie, destinul a înjipt piatră de ho” 
tar între două neamuri deosebite la su” 
fjlet şi la înțățisare. O cruce bilinguă 
te-anunță că ai părăsit rosturile simple 
ale vieții spontane şi fireşti din Ro= 
mânia şi ai intrat în corsetul jormalisi 
şi sterp, îngâmjat şi gol al acestei ră 
măşiţe de imperiu, Magyarsag, sau mal 
pe placul ungurilor cari binevoesc să 


există această | 


meleagurile europene, se îmbolnăvesc de] se deștepte, Magyarkiralysag, regatul 


maghiarilor. 


Uniforme strălucitoare şi mizerie 


iore, spre Budapesta. 

Din loc în loc dai şi peste semănă- 
turi. Restul ţarinelor sunt pârloage. pă- 
mânt nelucrat, lăsat în părăsire din 
grija grofilor, cari se gândesc mai de“ 
grabă la hrana hergheliilor, decat la 
existenţa nenorocită a trei sau patru mi- 
lioane de ţărani rămaşi în stare de io- 
băgie, ca pe vremea îngâmfatului şi ui- 
tătorului de neam Mathias Corvin. 

Ţărani troaloddiți 
Dealtiel ţăranii sunt apariţii sinis- 
tre în pusta prăiuită. Siăbănogi, prost 


Un popor mic cu pretenții mari 


Mizerie şi strălucire falsă 


printre tulanii răsieţi şi mână dela 
spate câte o turmă proşperă, Sau 
Iucrează cu migală peticele de pă- 
mânt, insule rare de viață în pustie, 
Dar mai numeroși sunt pe moșiile 
întinse, lucrate sistematic de marii 
latifundiari ai pustei. Aici e bogă 
belșug, prosperitate. Ale cui? In nici- 
un caz ale țăranilor, Deaceea mun- 
citorii de pământ din Ungaria stau 
cu urechea ațintită spre svonurile 
îmbucurătoare dinspre țara româneas- 
că, unde au auzit că țăranii au pă- 
mânturi. 
Flămânzii îşi iubesc țara 
Totuşi mizeria aceasta rurală ma 
reuşit să sdruncine naționalismul revani 
şard al țăranilor unguri. Pana de păun 
stă țanțoşe pe pălăria găuriti de ploi 
şi de vreme, iar copiii în strae de țigani 
nomazi poartă cu mândrie — toți — ca 
pela militară țără cozoroc a honvezilor. 
chesaro=crăeşti. Se pare însă că țăranul 
ungur ua va mai putea răbda multă 
vreme dubla asuprire a nemeşilor, cari 
sunt întradevăr aşa cum ima zugrăvit 
poetul lor naţional Petroejţi Sandor, şi 
a evreilor cari au împânzit satele şi 0% 
raşele Ungariei. Nu este lucru de mi" 
rare, filndcă ţăranii au în fața lot, 
semnele de prosperitatea  proțitorilor, 
alături de mizeria lor desăvârșită: cas 
tele alături de cocioabe troglodite, pa“ 
vilioane fastuoase de vânătoare alături 
de bordee, vile însorite şi vesele alături 


îmbrăcaţi, jalnici, îşi plimbă mizeria | de /ocuințe în peşteră. 


Stăpânii 


Bogăția rurală este în mâinile câ- 
torva latifundiari cari trăesc încă în 
concepția retrogradă a evului mijlociu. 
Ei, stăpânii absoluţi; ţăranii, iobagi, 
şerbi, mal prejos decât animalele de- 
corative ale potentaţilor, 

Alături de magnați stau evreii, stă- 
pâni tot atât de pulernici, însă la 
oraşe, 


Ambele categorii întrețin propa- 


ganda revizionistă maghiară, uuaii, 
poate, dintr'un naționalism sincer, al- 
ţii însă, cei mai mulți, în dorința de 
a-şi complecta decorul măreț al în- 
gâmtării lor iremediabile, sau, evreii, 
pentru a-și mări simțitor câmpul de 
operații comerciale, necinstite bine 
"nţeles, i 


Virgil Popescu 


„A căzut şi soluția 
cu Madagascarul'“ 


O constatare interesantă și de actua- 
litate a confratelui „Frontul“ 


Referindu-se la o discuție mai ve- 
che, al cărui obiect îl constituia cea 
mai potrivită soluție de dat proble- 
mei jidoveşti internaționale şi anu- 
me colonizarea pe un teritoriu su- 
fjicient de vast şi de fertil ca să-i 
adăpostească pe toți ovreii răspân- 
diți astăzi pe glob, confratele «FRON 
TU L» abordează şi soluția cu Mada- 
gascarul, scriind între altele: 

«Admirabilă soluţie, de sigur, 
dar are un mic cusur: insula Ma. 
dagascar este posesiune franceză, 
Cei ce propun această soluţie 
s'au înțeles oare cu francezii, 
pentruca ideea să fie aplicată? 

«Nimeni nu spune nimic 

«Noi credem că o asemenea în- 
țelegere este foarte greu de rea- 
lizat, pentrucă: 

1) Un guvern socialist, ca cel 
de azi, n'ar accepta-o, deoarece 
înşişi evreii din România i-ar 
cere să n'o accepte, şi 

2) Un guvern naționalist de 
dreâpta s'ar opune la emigrarea 
evreilor în Madagascar din mo. 
tive ușor de bănuit. 

«Presupunerea noastră s'a dovedit 
a fi întemeiată. Intr'adevăr, o mi- 
giune poloneză, încercând să trateze 
cu autorităţile franceze, emigrareo 
în Madagascar a unui număr de 100 
familii  cvreeşti,  madagascarenii 
s'au opus şi au amenințat cu repre- 
salii. 

«Iată dar că nici soluția aceasta 
nu e o soluție, şi că trebue căutată 
alta. Mai înainte însă cej ce doresc 
gincer,  rezolwirea, şi nu permanen- 
tizarea chestiei evreeşti, ar trebui 
să-şi dea mâna fiindcă numaj for- 
țele unite vor putea găsi o deslega- 
re ecuaţiei atât de spinoasă ca e- 
cuația evreească», 


noi avem datoria să 
căutăm o singură soluție 
şi cât mai grabniocă: aceea 
de a-i constrânge pe ovrei 
să plece şi să ne lase în 
pace. 

lar dacă vom avea grijă 
Ca această operaţie uma- 
nitară s'o aducem la înde= 
plinire odată cu celelalte 
state europene interesate, 
printre cari în primul 
rând Polonia, ovreii sunt 
destul de numeroşi şi mai 
ales suficient de bogaţi şi 
de îndemânateci ca să-şi 
găsească o ţară pe potriva 
lăcomiei lor  multimile= 
nare. 


Violente manifestații 
antisemite în Polonia 


VARŞOVIA 27 (Rador). — Un grup 
de agresori a dat năvală în localul unde 
îşi are sediul organizația socialistă 
evreiască „Bund, atacând pe mem» 
brii organizației. 

S'au schimbat jocuri de revolver. Au 
jost rănite mai multe persoane. dintre 
care patru sunt în stare gravă. 

Agresoril au aruncat apoi o petari 
dă, încercând să incendieze sediul or 
ganizațiel. rad 

Poliţia a sosit imediat şi a deschis 
o anchetă. “(Gl 

O altă petardă a jost pusă la ușa 
casel în care se ațlă redacția şi tipoa 
grafia ziarului evreesc „5 Rato”. Fiind 
găsită şi ridicată la timp, petarda ma 


După părerea  noastră,/ăcut explozie. 


Ruşii albi 


şi-au ales 


un nou conducător 


BERLIN 28 (Radiopress). — Agen» albi sunt convinşi în unanimitate că 


ţia Stefan! anunţă din Paris: 

Amiralul Kedrov a fost ales ca pre» 
şedinte al foştilor combatanți ruşi albi, 
înlocuind pe generalul Miller, răpit de 
bolşevidd. 

Amiralul Kedrov, într'o scrisoare a» 
dresată ziarelor, precizează că cuşii 


atât generalul Kutiepov, zăpit acun 
şapte ani, cât şi generalul Miller, răpit 
acum câteva zile, sunt victimele bolşe- 
vicilor. a 0 e | 

Poliţia judiciară franceză a luat azi 
un interogatori fiului generalului Mila 
fer. Toate cercetările de până acum ra 
mân însă fără midi un rezultat. 


4 
| 
I 
i 


Pag. 4-a 


„Aurii“ din Obor 


Succesele proaspete şi repetate ale Unirii Tricolor — instalată acum 
în fruntea plutonului divizionar al seriei I-a ne face să ne gândim 
cu oarecare nostalgie la momentele acele grele pe care glorioa- 
sa grupare românească din Obor le trăia acum câteva luni între viață 
şi moarte adică între «rămânere» şi retrogradare... 

Era o dramă impresionantă care sbuciuma atunci clubul de veche şi 
credincioasă tradiție, pentru înfiinţarea căruia, cu mulţi, foarte mulți 
ani în urmă, sau înlănțuit în Obor atâtea entuziasme sincere şi s'au ră- 
sucit pe dos atâtea pungi sărace... 

Dela tristețea d-lui av. Vică Negulescu şi până la oftatul dramatic 
al eternului Titi Barosanu nu era <oborean» care să nu fi închis în su- 
fletul său toată amărăciunea unui destin «unirist> pe care împrejurările 
şi oamenii amenințau să-l schimbe şi să-l zădărnicească . + 

Impotriva Unirii a tăbărât atunci toată ura fițuicelor semite, des- 
lănțuite furilund într'o ofensivă mizerabilă menită să nimicească pur 
şi simplu gruparea Unirea Tricolor a cărei întreagă existență înseamnă 
un permanent războiu declarat imixtiunii minoritare şi insolenței ji- 
doveşti din sportul nostru, 

Acţiunea «Oborului» nu convenea, fireşte, ovreilor din presa cuşer, 
cari şi-au risipit perciunii peste destinul sportului românesc. 

«Unirea Tricolor trebue să piară», aceasta era lozinca trâmbițată sub 
vu formă sau alta de toți gangsterii presei sportive, aceasta era dorința 
profundă a tuturor corijenților la limba română cari, cu creerul lor mic 
şi cu prostia lor mare vor să facă educaţia publicului românesc... 

Unirea Tricolor a avut mulți duşmani. Cari au atacat-o fără milă. 
li are şi acum. Sun însă inofensivi. 

Din presă, numai câteva glasuri s'au ridicat pentru Unirea Tricolor. 

Puţine dar tari. Cantitativ, lupta era inegală. Deoparte a baricadei, 
întreaga prostie organizată a Sărindarului sportiv — circa un «pol: de 
îmteligențe circumeise — iar de cealaltă parte câteva condee numai, dar 
viguroase şi cu slovă necruțătoare, ca lovitura de harapnic. 

Dusmanii <Unirii> nu şi-au văzut atins scopul. 

Unirea Tricolor a rămas în Divizia A. Unirea Tricolor e în fruntea 
clasamentuluil... Unirea Tricolor stimulată de marea dragoste a d-lui 
Profesor Nae Ionescu, căpitănită de priceperea şi abnegaţia lui Steinbach, 
gospodărită drăgăstos de hărnicia d-lui avocat Vică Negulescu şi d. Bo- 
lintineanu şi sprijinită de vigoarea altor câtorva strașnice BRAȚE LE- 
GIONARE — d. Totu e înscris recent, ca membru al Unirii Tricolor — care 
sau alăturat spontan şi desinteresat, pentru a ridica până la înălțimi 
de simbol rezonanța scumpă a acestei echipe de pur efort românesc, Uni- 
rea Tricolor — viitoarea colegă de glorie a Venusului — aduce astăzi, 
prin victoriile ei strălucite, prin comportarea ei admirabilă, celor cari 
au spriinit-o şi au crezut în ea, chiar în vremurile de grea cumpănă 
cea mai frumoasă răsplată. 

Iar celor cari au hulit-o, «Unirea» nici nu le răspunde, pentrucă în 
timp ce «azurii» din Obor sau înălțat şi se înalță mereu, reptilele rămân 
acolo unde au fost întotdeauna, lipite de lut, pentru a-și târâ mai de- 
parte — în scrâșnet de invidie şi de neputinţă — o existență mizeră şi 
7ără orizont... 

Anastase Iftimie 


= N ——— 


Sa renunţat la nocturna 
Venus-C. A. O. 


Pentru Miercuri 29 crt. se anga-] Pentru a oferi totuşi publicului Bu- 
ase mațţchul Venus—C. A. O. care|cureştean o nocturnă atractivă, cam- 
ebuia să se mers în nocturnă | pionii au pertoctat întâln'r:a VENUS 

pe arena Îi A a Si — CHINEZUL, care se va juca la 

Intervenind însă înfrângerea ca-[9 Octombrie pe arena din Splaiul 

fegorică (0—3) a orădenilor  în|independenţii. 

imatchul de Duminică dela Cluj —| pn torma actuala ($3 cu C.A. 0, 
a gr mea, pi bo actualul îi şi 7-0 cu Jiul) echipa limişoreană se 
zon Olicial — întâlnirea nu ma prezintă ca un rival redutabil chiar 


era Prezenta: nigi bej inieea 000 penlru admirabila condiţie a „negri- 


C. A. O.-ul riscând să fie o vic- [10 
țimă prea uşoară pentru învingă-| Un match echilibrat asupra căruia 


torii Admirei. ne vom pronunţa la timp, mai pe larg, 
Ei 
Clasamentul divizie: naţionale A 
SERIA l-a SERIA II-a 
Un. "Tricolor 4 31 01t1:2 ?|GGloria 43 1 011:2 7 
Chinezul 3 3 0 016:3 6| Dragoş Vodă $-7.0 1. M1-4 
AMEFA 3 2 1 0 9:2 5 | Venus 2 î 9 0. :2 4 
iVietoria 3 2 10 83 5| Ripensia 3 2 0 112:8 4 
Rapid 3111 3:3 3| Crişana 4 202 6:84 
DUIG 4112 4:41 3, Vulturii 42 0 2 3:74 
Phonix 410 3 5:8 21 A.0FER. 4 112 9:10 3 
Jiul 4 10 3 2:13 2|Sporul st 3. 4 9 2 $:8.2 
Olympia 3 0 1 2 1:6 (| Universitatea 410 3 713 2 
0.A.0 300 3 4:12 0| Juventus 300 3 3:10 0 
== 


Veşti aviatice din toată lumea 


ARGENTINA tre cari numai 175 de turism restul 

Epir i d de 415 fiind avioane şi hidroavioa- 

reţea aer e e t t. Se închipui 
56.600 km. ne de transpor poate închi 


desvoltarea transportului aerian co 
In prezent, Argentina este legată | mercial, la care a ajuns această ţa- 

printr'o reţea aeriană de transport | ră de sub protectoratul Marei Bri- 

de 56.584 km. Această reţea care se| tanii, dacă utilizează mai bine de 

împarte pe 25 linii este exploatată 400 avioane. 

de 7 companii aviatice comereiale, 
Intre acestea se cuprind şi legă- 

turile internaţionale ale compani- 


ei Air France, care de pildă, ex- 


STATELE UNITE 
Un hidroavion gigantic 


Se anunţă din New York, că ma- 


PI I 


ploatează linia peste Atlanticul de 
Sud, ce leagă Natalul cu Buenos Ai 
res, cum şi cele ale lui Pan Ameri- 
can Airways. 


CANADA 


La începutul lunei Aprilie din a- 
cest an, Canada nu avea înmairicu- 
late de cât 490 avioane civile, din- 


—— 


s.T.B.-Mociorniţa 
0-2 (0-1) 


Ş. P. Buiştii deşi au pierdut Du- 


rina americană a pus în probă de 
sbor un hidroavion gigantic Sikor- 
sky, dotat cu patru motoare de 1060 
cai putere, montate în umărul ari: 
pilor. El are trei locuri pentru mi- 
traliori şi e înzestrat cu instalaţiile 
necesare sborurilor de mare distan- 
ță; poartă o greutate de 26 tone cu 
o viteză de 400 km. pe oră. 


Toma Aurel, 
la Radio 


Astă seară, la orele 22.30 


minică în faţa Mociornitei, totuşi | în cadrul radio-iurnalului, 
an făcut un joe mult superior ad-| Toma Aurel va adresa câ- 


versarului, pierzând nemeritat. 


teva cuvinte publicului bu. 


„8. T. B-ul a aliniat o formație| cureştean, prin microfo-= 
tânără alcătuită numai din juni-| mul postului de emisiune. 


ori, care a dat o replică dârză, cu- 
xajoasă, leaderului din Divizia 0. 
! Cu alt centru înaintaş, şi inter 
dreapta înaintarea setebistă va că- 
ta şi eficacitatea care i-a Lipsit 
inică şi care-i va aduce punc- 


Numeroşii admiratori ai 
micului campion, vor a» 
sculta bucuriile şi mecazu. 
rile îndurate în dorinţa 
lui de afirmare a boxului 


le necesare pentra a se menţine| românesc pe continent şi 
peste Ocean, 


în Divizie, 


BUNA vEsSTi:na 


Duminecă în Divizia A 


SERIA ] 
Chinezul—Rapid, la Timişoara. 
Amefa—Phoenix, la Arad, 
Olimpia—Goldemberg, la Satu 

Mare. 
Jiul—C. A. O. la Petroşani. 

SERIA II E 


Venus—Gloria, la Bucureşti, 
Juventus—Grişana, la Bucureşti. 
Universitatea—Ripensia, la Cluj. 
Dramș-Vodă—A. C. F. R., la 
Cernăuţi. i ] ] 


E lauri € 


Carne 


E SI = 
MARE JALE 


este în tabăra Rap:dului în urma 
înfrângerii suferite din partea gol- 
denbergilor dela Brăila. 


Vedetele impresionante en slorie j 


mond ală, Baratki, Ratinski, Wetzer 
gi comPania Sau dovedit incapabile 
de a surelasa biata echipă a lui Gol. 
denherg, de care au dispus detaşat 
s. confortabil flăcăii dela Unirea 
'ŢTrieolor. 

In acest timp de restriște pentru 
ex-feroviari, Auer, minunea brună, 
a găsit cu cale că este bine să se 
retragă la Budapesta. Motivele par 
a î. serioase, dar îl privese personal, 

Cert este că din tabăra Rapidu- 
lui a Pornit o telegramă către Bu. 
dapesta formulată cam aşa; Treci 
Tisa în orice condiţii, pe anda rrezi 
şi cum crezi. 

Este de văzut dacă Auer va re- 
peta gestul domnese dela 1877, 

IN SCHIMB 

TU. 1, Goldenbergii se laudă pe ton- 
te cărările cu performanța lor năstruş- 
nică şi-şi închipue că deacum vor mer- 
ge din victorie în victorie. 


IN REALITATE 

sau luptat două nevoi fără ambiţie 
două cete de mercenari fără dragoste 
de club şi a învins din întâmplare una 
din ele. 


PLATKO 

nu-şi mai încape în piele şi a în- 
ceput să spere din nou că va scoate 
din goldenbergi câţiva  internaţio- 
nali, 

IAR NOUA 


ne pare bine că punctul victorios a 
fost marcat de un român — măcar a- 
tât — şi așteptăm cu plăcere viitoarele 
înfrângeri ale DUIG-ului. 


DE ALTA PARERE 

sunt însă foştii membri ai Venusului, 
admiratori statornici ai lui Platko, cari 
au înfeles să-şi părăsească clubul pen- 


tru a-l urma în destinul său peregrin 
chiar la Brăila. 


A.C.F.R. 

şi-a închis definitiv în suflet speran- 
tele pe care și le făcuse la începutul 
campionatului. După confirmarea  lip- 
sei sale de valoare prin înfrângerea su 
ferită din partea bătrânei  Ripensia, 
ACFR s'a potolit și s'a resemnat pen- 
tru înfrângerile viitoare. 


C. A. 0. 


era să joace în Bucureşti în match 
amical cu Venus pentru deslegarea lui 
Bodola. 

In urma rezultatelor obținute de oră- 
deni în campionat, Venus i-a rugat s4 
maj steu pe la cășile lor. 


HUMIS 

vrea să se reîntoarcă la Venus. Se 
vede că nu-i prea place să facă 
treabă serioasă Pe la vama Pireu- 
lui, unde l-a numit funcţionar fosta 
lui grupare, Etnikos. 

Se pare chiar că la P.reu nu sunt 
nici fete așa de frumoase ca în 
Bucureşti. 

ANGHELOIU 

se numeşte un băiat simpatic şi cu- 
minte care a încercat să joace footbal! 
Duminecă în echipa primă a Sporta 
lui Studenţesc. 

Se spune că diriguitorii Sportului 
Studenţesc l-au sfătuit pe Angheloiu 
să-și vadă de şcoală. 


SONI NICULESCU 

a jucat bine contra Phoenixului, toc. 
mai când nu mai spera nimeni în reve- 
nirea oboreanului de coloare. 


IAR CARJAN 

a dovedit încă odată că este jucător 
mare, deși reuşeşte să agaseze în mod 
regulaţ spectatorii. 


DUCE ŞI BOGDAN 

fundaşii Sportului Studenţesc sunt 
singurii bătrâni din echipa universita- 
rilor. Dealifel lucrul se vede uşor şi în 
timpul matchurlor când bătrâneţele nu 
pot ține cadenţa mânjilor din liniile o- 
fensive. 


IORDACHE 

ma mai dat la Buda Pesta, ranila- 
mentul din Balcaniadă. 

Ceiace confirmă nu — revelația Bal. 
caniadei — ci preconcursurile dela Pre. 
deal şi celelalte zile slabe ale lui. 

In schimb MANTIK AS, după ce şi-a 
învins oboseala călătoriei în a Il-a zi a 
învins. 

Acesta se cheamă un atlet mare: for- 
mă permanentă, 

DIVERSE GAZETE 

au închinat coloane întregi campio- 
natelor «naţionale» şi oarecum române 
de tennis. 

Timp pierdut, bani risipiţi, hârtie stri 
cată. 

Numele exotice ale concurenţilor au 
îndepărtat interesul publicului, lar cam 
pionii ne lasă reci, 


Dela Teatrul Naţional 


Stagiunea Studioului Teatrului Naţio- 
nal se deschide în seara de Sâmbătă 2 
Octombrie cor., cu piesele «Conu Leo- 
nida față cu reacţiunea» şi «De Ale 
Carnavalului» — aceasta în cuprinsul 
spectacolelor cu care va comemora 
Teatrul Naţional 25 de ani dela moar- 
tea lui I. L. Caragiale. 


In seara de Duminică 5 Octombrie 
va da la Studioul Teatrului Naţional 
în regia d-lui Soare Z. Soare, premiera 
piesei «George şi Margareta» de Savory, 
unul din recentele succese ale teatrului 
englez, Vor juca domnii G. Calboreanu, 
A. Pop Marțian, Al. Critico, N. Atana- 
siu, doamnele Nataşa Alexandra, Ma- 
rietta Deculescu, Victoria Mierlescu şi 
Kitty Gheorghiu, 


In matineul, cu prețuri reduse, de 
Joi 30 Septembrie la Teatrul Naţional 
se va reprezenta «Institutorii» de Otto 
Ernst, cu domnul N. Soreanu. 


In seara de E ap Septembrie Tea- 
irul Naţional reprezintă «Oameni pe un 
sloi de ghiață> de d-nul Vilen Werner, 
cu întreaga distribuție dela premieră. 


Poşta redarției 


D. Costel Alexe Giurgiu. Sunteţi 
acceptat corespondent. Trimiteţi re- 
portaje măcar odată pe săptămână 
şi cât mai documentate. 

D. Artur |. Vlad Siret. Vi l-am 
trimis încă de mult. Interesaţi-vă la 
of. tal. 

D. George Chlopina, Cernăuţi: A- 
dresaţi-vă d-lui George  Drumur, 
com. Horecea- Mânăstirii. Poemul va 
apare. 


Specula cu pâinea la Bârlad 


Toleranţa administrativă. Cum este păgubltă casa 
comunală cu jumătate milion Le:, de grecul 
Scarvelis. Străinii sumt toleraţi. Protestul 
Asociaţiei pensionarilor 


BARLAD. — In nenumărate repor- 
tagii am arătat specula pe care o fac 
morarii Şaraga cu vinderea făinei, pro- 
testând la vreme contra toleranței re- 
a d-lui primar Th. Buzescu. Astăzi 
venim să arătăm cum este speculată 
şi lăsată în nevoie populaţia târgului 
Bârlad, devastat de inundaţii şi secetă. 
Felul cum autorităţile comunale îşi în= 
deplinesc datoria şi controlul asupra 
scumpetei vieţei a trecut peste răbdarea 
noastră. i 


PRIMARUL IŞI UITA 
MENIREA 

Acum câteva zile d. poliţai Oprea 
Bocioagă indignat ve jaful ce-l comi- 
teau brutarii pe spateie nevoiaşilor, a 
incheiat procese-verbale u. contravenţie 
la legea speculei. Brutarii fac pâinea 
de cel mult 750 grame. Dar culmea, când 
au venit spre judecare procesele, s'a 
constatat că d. primar Buzescu nu dă=! 
duse ordonanţă de nu ştiu câte luni., 

Ce înseamnă aceasta decât toleranță 
şi neglijenţă în exerciţiul funcţiunii? 
I s'a deschis rechizitoriu pentru acea- 
stă gravă abatere care se răsfrânge a- 
supra nevoiaşului consumator al acestui 
arțicol de primă necesitate. Ba, mai 
mult, d. primar este îuconjurât în a- 
ceastă afacere a pâinei numai de străini 
ca Scarvelis, Rosner, Ianculovici etc. 
Unde s'a mai pomenit ca un străin pa* 


şaportar cum este grecul Scarvelis «| 


fie permanent mâna dreaptă a d-lui 


primar şi pe deasupra tuturor, nefiind 
cetăţean român, totuşi să fie concesionar 
al timbrului pe pâine la care primăria 
din spiritul de partid, păgubeşte ce! 
puțin jumătate de milion, în plus a. 
Scarvelis pentrucă aduce „consideraoi- 
le aporturi"” naţiei române, este scutit 
de a pune acest timoru. 


CU CAT ESTE JEFUITA 
PRIMARIA 


Dacă facem o mică socoteală a 
afacerii acestui grecotei, se va ve» 
dea veracitaea spuselor noastre, In 
Bârlad se vând zilnie 15 mii de 
pâini cu toate că populaţia e de 30 
mii, deci într'un an se consumă ă 
milioane şi jumătate, pe care înmul 
țindu-se cu 0,20 lei, e o afacere de 


Până și școlile 


Şcolile, azilurile şi toate internateie 
care sunt obligate să se aprovizioneze 
numai dela Scarvelis şi Pispiris ştiu că 
pâinea e mult mai mică, nefiind cân- 
țărită niciodată din cauză că o trimite 
de cu noapte? 

Scumpetea în Bârlad e de nesupor= 
tat. Toatee păturile sociale o duc greu 
şi se frământă, iar d. primar din noul 
palat comunal nu vede nimic. 

Dece nu lucrează de comun acord cu 
poliţia pentru înfrânarea speculei. Noi 
am mai întrebat şi mu vom înceta sh 


Tragedia comerțului 


românesc la Braşov 
Vechile întreprinderi româneşti sunt boicotate 


sprijin pentru negoțui românesc 


BRAŞOV, 27. — Nu există poate 
pe întregul cuprins al ţării, un oraş 
ca Braşovul, în care, aub biciui- 
rea măsurilor din trecut, comerţul 
şi industria să îi făcut un salt îna- 
poi, fără posibilitate de revenire 
până astăzi. 

Sunt douăzeci de ani de când 
se mai răcnea încă românilor veniţi 
în faţa porţilor: valahii mau voie? 
Valahii trebue să plătească intrarea 
în oraş. Ei nu, puteau să facă în 
niciun caz concurenţă celor dinapoia 
zidurilor. Să moară acolo în Schei... 

Şi totuşi cei ce maveau posibili- 
tatea să ajungă la Sfat, unde după 
o veche tradiţie fiecare s'a adeverit! 
Sar fi decis soarta Braşovului — 
când ar fi răsunat caldarâmul de 
tropotul cailor din Schei — cei că- 
rora li se aplicau cele mai draco- 
nice măsuri, erau cei cari stăpâni- 
seră efectiv timp de sute de ani, co- 
merţul şi industria Braşovului. 


In 1769 sunt 59 jirme româneşti 
de import-export, în legătură cu Tur. 
cia, cu Viena, Triest Sau Graz. 
Fraţii Zaharia şi Nicola Nicolau ex- 
portau direct la Veneţia. Nume de 
negustori ca aceştia sunt toate ro- 
mâneşti: Hagi Radu, Hagi Şandru, 
Petcu Inăşoiu, Şetraru, Boghici, I- 
nache şi Radu Leca, Ciurcul (ce- 
lebrul Ciurcu, ai cărui ultimi des- 
cendenţi, sărăciţi astăzi, luptă din 
greu cu o firmă glorioasă pe vre- 
muri), Barbul Cepescu şi cu toţi 
fiii săi, Constantin, Ion şi Nicolae, 
apoi Antonie Constantin, sau un grec 
românizat Mihail Alexi Vilara. /n 
1850 ajunseseră a fi în Braşov 136 
firme româneşti. 

Comerţul românesc e distrus în 
Braşov după 1850 de către austriaci, 
prin restricţiunile vamale şi prin 
impiedicarea importului de mărfuri 
româneşti. 


Dar și prezentul acuză 


Amintind însă numai vinovăţiile 
unui trecut nu prea îndepărtat, ar 
însemna să î.m miopi. Şi mai vrem 
să deschidem larg ochii altora, să 
vadă altă grozăvie; aceia a boico- 
tării de către însăşi statul ăsta 
rare.ş, zice românesc, a comerţului, 
industriei şi micului meştesug au- 
tohton. 

Asta ne doare, ne îndârjeşte, ne 
revoltă. Avem dovezi că majorita- 
tea instituţiilor din Braşov, începând 
cu cele administrative şi terminând 
cu celelalte religioase, culturale, e- 
conomice, boicotează în mod meto- 
die, inconştient şi criminal, tot ce- 
iace este afirmare românească aci. 
Dela imPrimatelc ce se execută în 
tipograțiile ungurești şi săsești şi 
până la furniturile de materiale 
technice, de al.mente, de postav, 
totul, dar absolut totul ia calea că- 
tre cassele de fier ale întreprinde- 
rilor streine, cari ne râd în faţă şi 
ne speculează. 

Vor veni alte vremuri, mai severe 
care vă va cere socoteală pentru tot 


acest şantaj permanent, pentru toată 
această lipsă de obraz. 

Iată avem în Braşov, atâtea insti- 
tuţii culturale, atâtea şcoli. Cunose 
existența celei mai vechi librării ro- 
mâneşti din Braşov, Ciurcu? Am 
găsit în depozitele acestei întreprin- 
deri româneşti, cele mai complecte 
biblioteci populare, pentra copii, 
literatură şi piese poporane, cum 
n'am mai întâlnit  nicăiri. Cine-o 
sprijină însă? 

Asta-i românism? Cum şi-ar mai 
întoarce fața cei din trecut, şcârbiţi 
de meschinăria unor urmaşi ce nu 
mai vor să înțeleagă abligaţiile grele 
ce le au faţă de ai lor... 

Azi când asistăm cu pumnii strânşi 
la cea mai ticăloasă dintre invazii, 
la aceia iudaică, fără ajutorul ce- 
lorialte minorități — numai cu hu- 
mele creştine — trebue să ne con- 
vingem că suntem singuri în această 
luptă şi că trebue să răzbim fot 
singuri. 

Şi când lupta e atât de îndârjită, 
să nu ni Se spună că lovim pe ne- 
drept, în acei cari ne trădează şi ne 


Ce se petrece ia vama 


Grigore Ghica Vodă? 


CERNAUŢI 27. — Am demascat în- 
tr'o serie de articole felul în care se 
face comerțul „românesc” în Bucovi- 
na şi prin ce sisteme de fraudă s'au 
îmbogăţit şi se îmbogăţesc încă ji- 
danii în timp ce comerțul autentic ro» 
mânesc e sortit falimentului. Nu mai 
puțin important e să se ştie că un 
punct strategic de mare însemnătate eco- 
nomică e vama Grigore Ghica Vodă. 

Aceast ăvamă a fost condusă un 
timp de d. Paşcanu căruia i-a urmat 
apoi d. Boicescu. In timpul conducerii 
acestuia din urmă, se ştie că s'au făcut 
fraude de sute de milioane de către 
anumite firme jidoveşti în parte des- 
fiinţate, parte refăcute sub alte denu- 
miri, ca să nu plătească amenzile la 
cari au fost supuse. : 

Astfel a procedat marea firmă Schăn 
cker care s'a transformat peste noapte, 
din cauza fraudelor pentru cari trebuia 
să tragă consecințele în Schânker S. 
R. etc, | 

Cine nu ştie că şeful bandei de fal- 
şiticatori şi sustrageri de acte din timpul 


acesta încurajat de toate guvernelor, e 
Beno Metsch care tot n'a fost băgat încă 
la puşcărie? 

Cine nu ştie că acest Beno Metsch 
jidanul jerpelit de altă dată, a devenit 
sfetnicul unui ministru de tristă me- 
morie, | 

Cum de nu s'a sesizat parchetul a» 
supra provenienţii averii acestul Metsei 
care înainte cu câţiva ani era muritor 
de foame? Cum de nu s'a sesizat par- 
chetul asupra averilor realizate de to» 
varăşii săi: Weiol H. Schwartz, paşa= 
portarul Orenstein, Schechter, ing. Loc» 
ker, Wolf, dr. Trutt, ete. 

O verițicare amănunţită asupra mo” 
dului în care s'au îmbogățit toți aceşha, 
ar duce la descoperiri senzaţionale. 

Pentru ce să sulere numai românii 
iar jidanii să huzurească în averile 
acumulate prin fraude şi escrocherii, 
fără ca aulorilățile să pună frâu u- 
nor astiel de şnapani? 

Unde sânt legile de cari se face 
atâta caz, dar peste cari jldanii trec 
ilberi, nestingheriţi de nimeni? 

George Drumur 


înşeală... Sprijin imediat pentru co- 
merţul românesc la Braşov. Sprijin, 
că ne sufocăm şi disperăm în fața 
unei invazii care trebue să ne gă- 


circa 1.100.000, iar primăria a dat con 
7 pi această afacere cu 600.004 
ei, 

Deci populația e jăcmănită priv 
intermediul primăriei de această 
frumuşică sumă de grecoteiul Scar: 
velis, 

Ce a determinat pe d. primar să 
facă acest lucru ? Ştie d. primar că 
acest Scarvelis pe lângă că e străin 
mai este şi falit? Nu prindea bine 
casei comunale suma de jumătate 
milion, nemai dându-i astfel posibi. 
tatea lui Scarvelis să-și bată joe şi 
de cei 1—2 brutari români, cu con: 
trolul şi amenda la aceste timbre? 

Dece Scarvelis şi cu fratele său 
Filip nu le pune, înşelând pe fiecare 
cetățean cu 25 bani? 


sunt speculate 


tăcem, până ce nu se va schimba pte- 
țul la pâine cu măcar un leu. Asta 
iarnă era tot 7 lei pâinea neagră şi 
8 lei albă, acum avem recoltă de grau 
nouă, Când grâul se vinde cu 4 lei kg. 
iar pâinea tot cu 7 şi 8 lei. Până cânt 
această toleranţă? 

Până când carțelul Saraga et Co. 
va mai exista. Aveţi milă de popu- 
laţia mevoiaşă a târgului, care a a- 
juns să mănânce pâinea ca pe ana. 
fură. Pentrucă altfel nu se explică, 
la o populaţie de 30.000 locuitori, să 
se consume 15 mii pâini, ţinând sea- 
mă că străinii de care e plin târ- 
gul, fac afaceri şi consumă 2—3 pâi- 
ni zilnie, 

Până când această turmă nevoiaşe 
va purta mizeria? 

Asociaţia pensionarilor din toate 
categoriile de sub conducerea d-lui 
dr. Colonel Droc, a lansat un mani- 
fest pentru stângerea rândurilor tu- 
turor şi a protesta contra speculei 
excesive, înaintând un memoriu gu- 
ve: lui, 


Se impune o cinstită şi 
serioasă anchetă la Primă 
rie care va avea un răsu» 
mător succes ca şi celelal- 


sească în picioare, gata să lovim. | te, 


V. Pan 


Const. Gh. Vrabie 


Un succes al Bunai-Uastir 
Ostașii din Piteşti 
repară Bulevardul Eroilor 


In urma campaniei dusă de ziarul 
nostru asupra nepăsării cu care ofi- 
cialităţile sunt deprinse a-şi cinsti 
eroii, d. general Antonescu, comand. 
Div. III Piteşti, a luat inițiativa de 
a definitiva lucrările Bulevardului 
Eroilor, trasat de ani de zile de Pri. 
măria Piteşti şi lăsat în părăsire. 
In acest scop d-sa a rânduit 3 com- 
panii de ostaşi ai garnizoanei cu o- 
fițeri respectivi, cari s'au şi pus pe 


lucru, spărgând malul de deasupra 
fostei biserici Buliga, nivelând pre: 
tutindeni bulevardul şi realizând 
ceiace atâtea rânduri de netrebnici 
edili, în atâţia ani şi cu enorme sus 
me de bani n'au fost în stare să facă 
nimie, 

Laudă bravilor ostaşi ai garni- 
zoanei Piteşti, 

T.O. 


Alte categorii de 


evrei în serviciul 


Sanitar și medical din Basarabia 


ORHEI 26. — În oraşul nostru avem 
un spital al statului, unde funcţianea- 
ză 5 medici; Popovici, Fus, Rapaport, 
Herşcovici şi Clătinici, 

Prin urmare 2 creştini şi 3 evrei. Pro- 
porționalitatea etnică nu este respecta- 
tă In schimb tot personalul inferior al 
spitalului — oficianţi sanitari, subchi- 
rurgi, infirmiere,"precum şi oamenii de 
servciu sunt numai creştini. 

E caracteristică situaţia medicului ra- 
diolog Clătinici Milea. Aşa se intitu- 
lează el pe firmă, în carnetele de reje- 
te, pe când în tabloul oficial al cole- 
giului medical se numeşte  «<Cletinici 
Smul». Dece această schimbare de nu- 
me? Cititorul s'o ghicească!... 

In judeţ avem 23 de circ, sanitare, 
din cari 11 cu spitale, și una cu în- 
firmerie, Fiecare spital are: 1 of, 
sanitar, 2 infirmiere şi 4 servitori, 
iar fiecare circ-ţie are câte 2 agenţi 
sanitari şi câte o moașă oficială. 

Prin urmare, avem în judeţ: 12 oi, 
sanitari, 50 ag. sanitari şi 25 de moașe 
oficiale; 24 infirmiere și 48 servitori, 
plus 13 servitori la cele 13 dispensare 
dela circumscripţii, i 

ŞI ce credeţi? Din această sumede- 
mie de personal inferior, care duce 
toată povara unei munci grele și 
murdare, avem numai 2 moașe everice, 
Chipercenschi Ruhlea şi Caţap-Vais - 
man şi o singură înlirmieră evreică 
Haminschi la spitalul  Chiperceni, 
unde şi medicul și moaşa sunt evrei... 

Alci suntem datori să spunem a- 
devărul, că avem și moașe „creştine” 
cari colaborează cu medicii jidani, 
cum €e cazul la Ciniseuţi, Acestea 
sunt: ori lacome de bani, ca şi jidanii, 
ori oarbe şi au văd lumina nouă în 
țara românească, Pe curând vor ve- 
dea-o!,., 

Personalul interior este prost plă- 
țit. O moaşă sau un agent sanitar 
aproape de ieşirea la pensie priniește 
un salar lunar de 2000 și ceva de lei. 
"Tânărul intră în slujbă cu 1500 lei 
pe lună, Infirmiera are o mie lel 
și servitorul 200, | 

ŞI atunci se înţelege dece evreul 


nu se bagă în aceste servicii, 

In schimb lată tabloul  moaşelor 
particulare în Orheiu, Iată numele lor: 
Ghinda Roitman, Roza Ghelbruh, Es- 
ter Bronștein, Țilea Goldenberg, în 
Rezina; Liuba Paramscic, Fanea Zel- 
diş; în Criuleni: Reveca Şerman; în 
Chiperceni: Bragaru la; în Ignaţei 
(satul d-lui ministru YV, Bârcă) Ester 
Ghetetenschi, 

Serviciul de moașă, cine vrea să mun. 
cească, dar mai ales, dacă se ameste- 
că cu spiritul comercial  evreesc e;te 
destul de rentabil chiar la ţară. Şi a- 
tunci se înţelege de ce avem atâtea mos 
şe particulare jidance. 

De ce nu avem creştine? Doar, şcoa: 
la de moaşe din Chişinău la fiecare 2 
ani aruncă pe piața moşitului câte 30-40 
de tinere moaşe creştine. 

Acestea ocupă actualmente serviciul 
de infirmiere la spitale, fiind plasate 
aici cu foarte mare uşurinţă şi prefe- 
rință — nu se ştie de ce... Multe stau 
acasă şi nu practică moşitul, privind cu 
invidie cum câştigă bani moaşele ji: 
dance, 

Abia în timpul din urmă descope- 
rim în tot județul numai 2  moașe 
particulare creștine; Maria Catea în 
Orhei şi Elena Raşca din Ciocâlteul, 

Dar mai avem în fiecare sat câte 
3-5-10 moașe empirice, babe înculle, 
cari se ocupă și cu vrăjilul, cu le- 
cuirea bolnavilor, Aici nu găsim nici 
o evreică, Dece, oare?,, 


T, VICOL 


+ 


Cetiţi și răspândiţi 


„BUNA 
VESTIRE" 


BLOC ALGIU 


Cea mai frumoasă poziţie din Capitală 
B-dul Î. C. Brătianu colt cu Str. C. A. Roseti 


Lucrările 


De vânzare prăvălii, apartamente mici 
şi mari, garsoniere cu bucătării 


Conto:t ultra modern, izoiare contra zgomo- 
tului, balcoane la toate apartamentele, 
prețuri c:nvenabile. 


Informaţiuni la D-l C. A Str 


şi la D- Arh. E, Nădejde Str. 


Bucureşti 1. — Strada 


TEUBEFON 33.25.04 


TECHNICA GENERALA 


Inginer GH. CREŢU 


Intreprinderi mecanice, elec= 
trice, sanitare și de încălziri 
centrale, radio, depozit de 
maşini şi materiale electrice 


CU PREŢURI CONVENABILE 


începute 


Dr. Staicovici 35, telefon 3.39.49 
C. Negri 37. telefon 4.22.42 


iza 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale și picturi 


OAN PUCHIU 


| Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Teleton 344459 


MARELEI 


MAGAZIN 


da 
„Balon-ul albastru“ 


lordan A. lonescu, S-sor 
Strada Carol, 62 
Vinde eftin: 


Uniforme școlare 

TIUSO ur, de școaiă 

Coniecțiuni 

Haine de uamă 
Manuiactură 
incălțaminte | 


Laboratorul de produse 
chimico-farmaceutice 


TORJESCU 
caută reprezentanţi pentru 
întreaga ţară 


aie cad „TOrjeseu“ 
ototronie 


$3 

MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 

Developează, măreşte, re- 

produce. Aparate şi articole 

pentru Fotografi amatori 


CALEA VICTORIEI No, 33 
(Colț cu Pasajul Majestic) 
elefon No. Pra 


inaugurarea palatului mcdicai 
al Asigurărilor Sociale din Braila 


Duminică 26 Sept. a. c, sa făcut ina» 
ugurarea Palatului medical al asigură- 
rilor sociale, Brăila, în prezența d-lui 
C. Dinu Brătianu, președintele partidu- 
lui național-liberal şi al d-lor miniştrii : 
L Nistor ministrul muncii, dr. Costi- 
nescu ministrul sănătăţii, V. Sassu mi- 
nistrul agriculturii şi |. Cancicov minis- 
trul finanțelor, |. Chirculescu  preșe- 
dintele Casei centrale a asigurărilor s0- 
ciale, Mihail Enescu dir. general al C. 
C., dr. V. Demetrescu Brăila, fost mi: 
nistru, inițiatorul noului Palat al asi- 
gurărilor sociale Brăila, P. Alexandres. 
cu Roman secrefar general al ministe- 
rului muncii. Sub acoperământul aces- 
tui somptuos palat la inaugurare a luat 
parte un public foarte numerost plus 
toată presa bucureşteană. 

Cuvântul de deschidere a inaugurării 
Palatului asigurărilor sociale Brăila se 
dă d-lui dr. V. Demetrescu. D-sa spune : 

Acest Palat s'a făcut cu mari eforturi 
şi sacrificii şi numai prin contribuţia 
asiguraţilor din Brăila, cu toate că por- 
turile au fost închise şi nu s'au putut 
încasa la timp cotizaţiile pentru mări- 
rea fondului care servea la construcția 
noului Palat. D-l dr. V. Demetrescu a: 
rată mai departe că actuala Casă a a- 
sigurărilor sociale Brăila cuprinde cir- 
cumseripţiile : Brăila, lalomiţa, Tulcea, 
Râmnicu-Sărat şi Buzăul. Casa asigu- 
rurilor sociale a luat fiinţă în anul 1912 
sub numele de «Corporaţia Brăila». 
Din anul 1955 până în anul 1937 vine 
în fruntea Serviciului medical dr. V. 
Demetrescu, grație căruia C. C. asigu- 
rărilor sociale Brăila i se atribuie cea 
mai mare însemnătate cu adevărat ex- 
cepțională. Apoi vorbeşte despre situa 
jia financiară din anii:  1933—1954 
care se ridică la 2.496.964 lei, 19354—1935 
care se ridică la 21.496.964 lei, 1935— 
1936 care se ridică la 23.242.900 lei, 
1936—1937 care se ridică la 27.018.265 
lei, cifre elocvente care araţă până 
unde a mers efortul şi sacrificiile spri- 


[a e d 
Cumpăraţi eftiin 


La Magazinul TAĂSOSUU 


str. Câmpineanu No. 1. 
(Teatru Naţional) 
Asortat cu: Articole de voiaj, Vână- 
toare şi orice articol de Pielărie, luc- 
rate în atelier propriu. Foarfeci, cuțite, 
brice, aparate şi lame de ras. Articole 
toaletă şi parfumerie. Tocilărie 
pentru ascuţit obiecte tăioase. 
Armurărie și muniţiuni. 
Articole pentru câini. 


Arlicole pentru MENAJ 
Llonescu 


Porcelanuri, sticlărie, ta- 

câmuri, obiecte pentru 

cadouri, ceară specială 
pentru parchete. 


Strada Academiei, 23 


izitaţi ! 
„CONSUMUL SERBU' 
Coloniale, Delicatese, Brânzeturi 
Băuturi în sticle înfundate. 
BUCUREŞTI 
B-bul Regele Alexandru l-iu No, 71 


Se primesc an unțuri 


pentru 


mica publicitate 


4 


jinitorilor ei morali și materiali. 

Infăptuirea acestui mare deziderat se 
datorește d-lui profesor I. Nistor, mi: 
nistru al muncii la intervenţiile d-lui 
dr. V. Demetrescu. 

Cheltuielile construcţiei plus instala- 
țiile la care se mai adaugă şi cumpă- 
rarea locului 1.350.000 lei, total se ri- 
dică la circa 14.000.000. Piaţa funda- 
mentală se pune în anul 1936 iar con- 
strucţia a început în primăvara anului 
1937 şi se termină la 27 Septembrie 
1937. 

După d-l dr. Demetrescu Brăila vor. 
beşte d-l dir. gen. M. Enescu, entuzias: 
tul și devotatul apărător al asigurări- 
lor sociale. D-sa, într'o cuvântare bine 
simțită de asistenţă şi de un  patetie 
mai mult decât convingător, arată că 
noul Palat este o adevărată operă so- 
cială modernă care cuprinde 71 de în- 
căperi cu trei etaje plus subsolul şi 
care va constitui o binefacere miilor de 
asiguraţi. 

Apoi vorbeşte d-l Chirculescu, preşe- 
dintele Casej centrale, arătând că s'au 
maj înfăptuit asemenea locaşuri de o- 
crotire socială nu numai în Brăila ci 
în toate punctele ţării unde se simte 
nevoia, dar. aceste opere de construcţie 
socială nu sunt încă terminate. Peste 
tot însă grija celor ce stau în fruntea 
ucestej instituții şi veghează la sănăta- 
tea socială a neamului românesc, va 
învinge orice obstacol spre a realiza 
marea operă de ocrotire socială pretu- 
tindeni. 

D-l ministrn Nistor arată căldu- 
roasele sale mulţumiri pentru dragos- 
tea ce o aduce brăilenilor d-l Dinu 
Brătianu, onorând inaugurarea acestui 
Patat cu prezența d-sale. Vorbeşte mai 
departe despre familia  Brătienilor şi 
politica lor. 

După inaugurarea Palatului toţi re- 
prezentanţii veniţi la Brăila au plecat 
cu vaporul pe Dunăre luând masa în- 
tro  pădurice aducându-se totodată 


BUNA VESTIRE 


PESTE HOTARE 


„Ghidul economic al Roimânie:“ intro ediţie mai presus 


Ani dearândul, sa făcut mare gă- 
lăgie prin presă pe tema că nu sun- 
tem deajuns de cunoscuţi în străi- 
nătate din pricina lipsei noastre de 
îndemânare propagandistică. Astăzi 
avem dovada concretă, palpabilă, 
că toată aceaştă gălăgie sa născut 
dintr'un moft. Şi că dacă nu se face 
suficientă propagandă românească 
în streinătate, apoi acest lucru se 
datoreşte nu neîndemânării Româ- 
nului, ci faptului că suntem sabo- 
taţi în chip perfid şi în această di- 
recție. 

4 

Iată acum şi dovada: Incă de a- 
cum un an, a apărut în limba fran- 
ceză — deocamdată — un splendid 
GHID AL ECONOMIEI ROMA- 


Fapte şi 


Redactarea ghidului e de aseme- 
nea extrem de îngrijită. Vorbăria 
este cu totul esclusă, dându-ni-se în 
sehimb numai fapte şi imagini re- 
prezentat.ve şi elocvente :cheme, 
diagrame şi hărţi. Datele tipărite 
— o repet, asortate toate cu imagini 
şi diagrame admirabil reuşite — se 
referă la organizaţia constitu'io- 
nală şi administrativă a Regatului 
României, la populația ţării, la pro- 
ducț:a noastră agricolă, forestieră, 
industrială, minieră, piseicolă, ete. 
la organizarea, funcţionarea şi ren- 
dementul întreprinderilor noastre 
de stat; la situaţia transporturilor 
şi la activitatea instituţi lor noa- 
stre de credit. 

In plus de aceasta, subiectele sunt 
alese nu numai cu 0 desăvârşită 
competenţă, ci şi cu cel mai rafinat 
gust. In aşa fel că, răstoind GHI- 
DUL, abea ajungi să-ți dai seama, 
în fața unei perspective de ansam.- 


de orice critcă 


NEŞTI. Lucrarea în chestiune s'a 
tipărit pe un format mare, în pes- 
te 300 de pagini, pe hârtie chromo. 
A fost redactată sub îngriirea unui 
comitet alcătuit din cei mai eme- 
riţi economişti şi tehnicieni români, 
în frunte cu d-nul profesor MI- 
HAIL MANOILESCU. 

Apoi numele însuşi al redactori: 
lor — toţi specialişti recunoscuţi în 
gectoarele respective — constitue o 
garanţie de competenţă şi obiecti- 
vițate: DAN G. RADULESCU dela 
B. N. R, D. GEORGESCU, diree- 
torul statisticei de Stat; ROMAN 
CRESSIN, VALERIU DINU, ingi- 
nerii IOANIŢIU, FLORESCU, N. 
ARCADIAN, LILIANA şi NINA 
GEORGESCU, N. MARȚIAN, prof. 
TRAIAN NEGRESCU, ete., ete. 


imagini 


blu atâţ de sugestivă, cât e de mân- 
dră, cât e de bogată şi de tânără în 
proaspăta ei însuflețire, România 
maica noastră! 

Cred că nici un străin nu va lăsa 
din mână această  carte-mânune, 
fără să simtă în sufletul lui do- 
rința de a vedea cu proprii săi ochi 
toate aceste frumuseți de basm. 


Şi totuşi... SR e A a apărut 
de mai bine de un an; deşi în sim- 
ple fascicole el se distribuise mai 
de mult, nicăeri prin presă nu sa 
vorbit de această merituoasă lucra- 
re de. propagandă. 

A, dacă în loc de a fi fost scrisă 
de ingineri români, cu reputaţie u- 
nanim recunoscută pe țară, ar fi 
fost mâsgălită de nişte scribi ji- 
dani anonimi, tipărită la <ADEV A- 
RUL» şi ascunsă într'o pivniță oa- 
recare, lucrurile s'ar fi schimbat, 
desigur. In jurul lucrării sar fi fă- 


Conferința guvernatorilor băncilor 


de emisiune din 


Mica Inţelegere 


şedinţa inaugurală do eri. Banchetul de aseară 


Eri după amiază a avut loc la (tor M. Constantinescu a ţinut p cu- 
Banca Naţională prima şedinţă a | vântare, accentuând în special asu- 
conferinţei guvernatorilor băncilor | pra cooperării econom.ce dintre cele 


de emisiune ale Micii Inţelegeri. 


trei state şi a insistat asupra nece- 


La ora 5,30, în sala de consiliu a |sităţii unei colaborări cât mai largi 


B. N. R. s'a făcut primul schimb de 
vederi între cei trei guvernatori. 
Delegaţia jugoslavă se compune 
din  d-nii:: Milan  Radoslavieviei, 
guvernatorul Băncii Naţionale ju- 
goslave şi Milan Protici, director 
general; delegaţia cehoslovacă din 
d-nii: Karel Englis, guvernatorul 


| director general, iar delegaţia ro- 


mână se compune din d. M. Con- 
stantinescu, guvernatorul B. N. BR. 
şi d. Iordan, direetorul acordurilor 


internaţionale. 
La această conferinţă d. guverna- 


pentru desvoltarea din ce în ce mai 
liberă a sehimburilor. 


DINEUL 

Seara, la ora 9, sa dat în onoa- 
rea oaspeţilor un dineu la care au 
prticipat pe lângă cele trei dele- 
gaţii, reprezentanţii diplomatici ai 
Jugoslaviei şi Cehoslovaciei, re- 
prezentanţii guvernului român şi 
personalităţi proeminente din lu- 
mea politică şi financiară a ţării 
noastre, 

La şampanie a toastat d. M. Con- 
stantinescu şi au răspuns d, Karel 
Engliş şi Radoslavievici care a lă- 


cut un mare tărăboi — steril — pe 
dedesubt s'ar fi încasat câteva mi- 
lioane, dacă nu zeci de milioane, din 
bugetele anemiate ale departamen- 
telor interesate şi lucrurile s'ar fi 
oprit aci. 

Cum nu s'a găsiţ nici 
demn şi nici util să se re- 
curgă la «serviciile» one- 
roase şi pângăritoare ale 
ijidanlior, boicotul ostenta 
tiv al presei ijidoveşti, nu e 
numai explicabil ci şi îmbu 
curător, Există însă aci în 
Capitală şi o presă căreia 
îi place să se pretindă ro- 
mânească, Această de ce 
să nu fi remarcat oare a- 
pariția «Ghidului economic 
românesc»? Dece n'a fă- 
cut nimic pentru răspândi 
rea lui? 

Simple întrebări, asa în 


ADRIAN BALTAG 


Informaţiuni 


Asistenţa Medicală Universitară 
a Societăţii Studenţilor în  Medi- 


cină, reia Vineri 1 Octombrie 1937, 


tratamentele şi consultaţiile  gra- 
tuite pentru studenţi, în fiecare sea- 


ră între 6—8 în Schitul Măgureanu | 222 TI ra pe me, 
Incălţăminte trainică 
pentru sezonul de toamnă 
Modele noi lucrate în ateliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Caroi 4o. 45 
P. S. Magazinul V. Vasilescu, prin modul cum servește clien- 


tela nu are rival atât în capitală cât și în provincie 
SASE 


Nr. 2. 


Se aduce la cunoştinţa tuturor că ac- 
tivitatea atheneului «lon I. C. Brătia- 
nu» Str. L. (Parcul Rahova), începe în 
ziua de 1 Octombrie a. c. 

Toţi bine-voitorii care doresc să ac- 
tiveze dela acea dată, se pot înscrie la 
cancelaria şcoalei de băieţi între oreie 
s—12 am. 


—_——— 


D. general Cornicioiu va fi nu- 
mit la 1 Octombrie, comandantul 
corpului de grăniceri. 


Sa deschis un credit de 9 mili- 
cane lei pe seama ministerului de 
justiţie, care să servească pentru 
a se plăti gradaţiile magistraţilor. 


Pe seama ministerului apărării 
naționale s'a deschis un credit ex- 
traordinar pentru acoperirea cote- 
lor de majorare ale hranei solda- 
ţilor. 


Căminul cultural „Gheorghe Brăiia- 
nu” secţia femenină, cu sediul în bd. 
Maria 23, păstrându-şi tradiţia, anun- 
ță că primeşte în fiecare Miercuri în- 


re orele 6—8 seara, daruri de îmbră- ! 


căminte, încălţăminte şi rufe no: şi 
uzate, etc., pentru femei, bărbaţi şi co» 
pii, care se vor distribui celor nevoiaşi, 
în ziua de 23 Decembrie cu ocazia 
pomului de Crăciun. 


Eri dimineaţă a plecat în cursă 
technică primul avion L. A. R. E. 


Pa 


Incuraiaţi 


Pag. 5 


industria 


Ş 
comerțul românesc 


MANOL 


UNTDELEMN fabricat din sămânță de dovleac 
(bostan), rafinat cu untdelemn grecesc pur de măsline, 


Gras, deci economicos; dulce, îin, sănătos, 


admirabil de bun pentru căile digestive, în 
special pentru ficat. 
Aprobat de Ministerul Sănătăţii. 
Păcat de dat banii pe produse similare 
străine, cari în majoritate sunt preparate din 
ulei de: coton, alune americane (arachide) 
rapiţă, chiar sâmburi de struguri şi plătim 
valută aur, vamă, transport, etc. 
Consumaţi ,MANOL*. E mai eftin 
şi mai delicios decât produsele străine. 
EVITAȚI untdelemnurile în sticle 


că sunt amestecuri de ulei de floarea soarelui de 32 lei 
kgr. cu puţin ulei de măsline și acela contratăcut. Cereţi 
aprobarea Ministerului Sănătăţii. 
De vânzare la toate magazinele principale din ţară. 


Untdelemn „MANOL* produs românesc 


Ing. Gh. Manoliu 


Singurul magazin Românesc de Lingerie Bărbătească 


Cămășşi, cravate, pijamale. Tăetura impecabila. 
Lingerie pentru ofiţeri. 


Nik y* 


— Calea Victoriei 114. 


DUMITRU BORCEA, 


Depozit Central Str. Cobâlcescu, 29. — Telefon 4.3032 
797 PER E ESECURI ZO A CAR SNIES POET 


Magazinul . 


C. N. DUMITRESCU 


Bucureşti, Str. Lipscani No, 68, Teleion 310-11 
Anunţă Onor. Clientela 


că 
pentru sezonul de toamnă este bine asortat cu ştofe 
pentru mantouri şi rochi 


Ultimele noutăţi 


VIZITAŢI 


gerii cubiste, O-uri, 
Dotmitoare şi Garnituri tapisate de salon 
LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 
București, Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No, |. — Tel, 4.75/14 
STEI 


GENISZR 
Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAŞINCIU 


cut y importantă propunere. 
Anume d-sa a propus să se stu- 


monetelor din cele trei ţări, pen- 
trucu eventual să se ajungă la o 
formulă unică în această privință. 


toasturile cuvenite fiecăruia în parte. 
Inalţii demnitari se reîntore cu vaporul 
la ora 7 spre a pleca spre Bucureşti. 
D-l ministru Sassu spune la urmă 
presei : La Casa Verde se va des- 
»Munciţi, munciți că munca voastră | chide la începutul lunii 
este opera care rămâne nemuritoare Noembrie un atelier de 
pentrucă noi murim şi tot ceeace se | omoiţorie. Este o nouă tie 
face, se face spre binele Societăţii şi recţie în care face sfor- 
întărirea Statului». țări să se întindă şi să cu- 
E în afară de orice îndoială că la în- cerească miş a legio- 
făptuirea marei opere sociale dela mei. carea. 
Brăila, prin construirea vastului palat In afişierul sediului ce- 
al Asigurărilor Sociale, pe lângă con- tim ape ul: Cine posedă 
tribuția materială a celor 27 mii de asi- îni şi orice alte instru- 
gurați, mai presus de toate stă snile- mente de croitorie pe sani 
tul, efortul, dragostea şi grija cea mare | pu je mai întreb inţează 
a d-lor M. Enescu, Petre Alexandrescu | ga poate vinde sau împru- 
Roman şi |. Chirculescu cari neprecu- muta acestui atelier, stire 
pețind nimic au dat totul pentru țară | sându-se în Gute mberg 3,| 
şi pentru sănătatea  meamului româ- Ing. Horodniceanu. 
Deasemeni Doamne sau 
Domnişoare cu şcoală pro- 
fesională sau cunoscătoa- 


Syre înfăștuirea „Casei de Pensiuni 
a personalului O.E.R. 


In urme bhotăririlor luate de di[generală a cifr. pentru a examina 


nesc, prin aşezămintele de asistenţă so- 
cială. 
GH. VASILIU 


dieze chestiunea acoperirii aur a Marar Andrei 


S. spre Milano. | B-dul Elisabeta 41 (visea-vis d2 Lizaai „ar 
La plecare — care a fost filma- a DE 
tă de O.N.T. — au asistat d-nii: 


Da. 
LINGERIE BARBATEASCA 
Cămiăşi, pijamale, halate ete. = CONFECŢIONEAZA ATELIERUL ; 


IONEL MUŞAT 


Popoviei preşe- 
dintele Laresului, ing. Cociaşu co- 
mandantul aeroportului Băneasa Şi | 
alţii. 


general de divizie, Mihail Ionescu, 
preşedintele consiliului de adminis- 
traţie al c.î.r. — de acord cu d. ing. 
I. Macovei, directorul general al c.f. 
r. — s'a aprobat instituirea unei co 
misiuni care să înceapă de indată 
studierea proeciului înfiinţării casei 
de pensiuni c.îr. 

Comisiunea se compune din d-nii: 
dr. A. Puşcaru, subdirector gene- 
ral c.î.r, ca preşedinte, ing. Al. Za- 
rifopol, ing. A. Zănescu, ing. D. 
Băiatu, av. Carianopol şi dr. Floru 
ca membri, 

Această comisiune se va întruni 
mâine Marţi 28 Sept, la orele 17, 
îu sala de conferinţe dela direcțiunea 


şi propunerea deja studiată pentru 
modificarea legei de pensiuni şi 
crearea casei de pensiuni a persona- 
lului ceferist, ca instituţie indepen- 
dentă şi separată de casa generală 
de pensiuni. 

Indată ce lucrările comisiunei vor 
îi terminate, proectul de modificarea 
legei de pensiuni şi înființarea ca- 
sei de pensiuni a personalului c. î, 
r., va fi înaintat R. A. c.fu. care la 
rândul său îl va prezenta ministeru 
lui de comunicaţie spre aprobare. 

Proectul definitiv întocmit va fi 
apoi trimis consiliului legislativ spre 
a-şi da avizul, 


|comerțul 


CA 0 ZT 257 RE PPE E TIC DAE SA e SERI SPUIZS ŢI 20 Ac i At SINCE Să ST ERIS: 


Un atelier de croitorie legionar 


re în materie, cari voiesc 
să intre în familia legio- 
nară, Închinându-şi mun= 
ca în slujba leciunei să se 
adreseze în acelaş loc. 

Acest atelier va lucra 
orice fel de haine pentru 
doamne precum şi tot fe- 
lul de lenjuri pentru doam 
ne, copii sau bărbați. 


Țedința Lonsiliului 
Superior al sănătății 


La ministerul sănătăţii s'a întru- 
nit eri, la ora 6 d. a., consiliul supe- 
rior sanitar, sub preşedinţia d-lui 
ministrul dr. Costinescu. 

Au participat d-nii: prof. dr. Ti- 
tu Gane, secretar general al minis- 
terului, prof. dr. |. Bălăcescu, de- 
canul facultăţii de medicină, prof. 
dr. Proca, g-ral dr. Iliescu, inspec- 
torul general sanitar al armatei, 
prof. dr. Nicolae Minovici, dr. Oct. 
Puşcaru, directorul general al să- 
nătăţii din minister, dr. N. Petre- 
scu, directorul serviciilor 
ceutice, agregat dr. Dem. Paulian, 
arh. Negoescu şi dr. Cantemir An- 
gelescu, sub-directorul sănătăţii. 

Consiliul a făcut desemnarea 
membrilor în juriile pentru con- 
cursurile de medici şi a aprobat 
regulamentul specialităţilor farma- 
ceutice. 


farma- 


Incurajaţi industria 
ş 


Calea Moşilor No. 65 A. (Lângă Bulevardul Domniței) 
CONVENABILE 


PREȚURI 
maresc 


Curier judiciar 


Incă doi falsificători 
dela Borza 


Banda lui Freundlich, cea care se 
ocupa cu bănoasa meserie de falsi- 
ficări de monede, la Borza, în Ar- 
deal, a fost complectată cu încă 
două personalităţi de marcă, prin 
negustorii Loeb Nathan şi Farkas 
Iacob din Oradia, împotriva cărora 
d, jude instructor Stănescu dela ca- 
binetul 7, a lansat mandate de are- 
stare. 

Cu aceşti doi, numărul celur are- 
staţi se ridică la 22, 

Cu această ocazie observăm că din 
aceşti 22, nici unul nu este creştin, 
ci absolut toţi ovrei unguri, veniţi 
de peste hotare. 

Cercetările continuă, 


Roth, menţinut arestat 


Sunt cunoscute fantele prin cari 
jidanul Roth Dezideriu, de meserie 
șlefuitor de diamante, după ce a Câş 
tigat încrederea unor negustori din 
Anvers, a luat diamante în valoare 
de 600.000 franci belgieni, dând în 
schimb cecuri fără acoperire, apoi a 
dispărut. 

A fost descoperit de siguranță pe 
meleagurile noastre, 

Dezideriu Roth a făcut cerere de 
eliberare provizorie care sa judecat 
eri, fiind respinsă. 


Un denunţ al ministerului 
de industrie 


românesc ««Alliance distibutions> este o s0- 


cietate americană, care angajează 


comenzi de export în valori consi- 
derabile. 


Această societate este condusă da 
un oarecare Pahlivan, originar din 
Irak. 

Atât activitatea acestei societăţi, 
cât şi a lui Pahlivan, par suspecte. 

Ministerul de industrie şi comerț 
a sezizat parchetul cerând  cereeta- 
rea activităţii distribuitorilor ame- 
ricani. 

D. prim procuror Prosper Con: 
stantinescu, a reţinut dosarul, ur- 
mând să facă cercetările personai. 


Diverse 


Camera de punere sub acuzare 
cercetează cazul avocatului Tonega- 
ru, care a ucis pe avocatul Stra- 
volca, 

Qamera a menținut calificarea de 
asasinat cu premeditare şi a seaizat 
Curtea cu Jurați pentru judecarea 
procesului. 


Tri s'a desbătut în continuare fai- 
moasa afacere a hidroavionului 
«Getta». 

Reprezentantul ministerului a &- 
rătat toate motivele prin cari dove- 
deşte că prețul fixat prin contract, 
nu poate suporta şi primă de con- 
strucţie. 

Procesul e în continuare. 


- 


m 


Temperatura politică în crește 


— Acul barometrului politic în oscilații giratorii — 


Discursul d-lui Dinu Brătianu a pro- 
Yocat prea multe comentarii in presa 
politică atribuindu-i-se calităţi sau in- 
formaţii pe care şeful liberal nu le-a 
avut niciodată, 

Un spirit reftractar sugestiilor 
din atară, d. Dinu Brătianu a fă- 
cut totuşi fără de voe întotdeau- 
na jocul d-lui Tătărăscu. 

Când preşedintele consiliului 


dorește un lucru, cere d-lui Bră- | 
tianu să-l sprijine pentru împie-| 


ION MIHALACHE, 


dicarea lui şi atunci bineînţeles 
că şeiul liberal e de opinie con- 
trară, adică tocmai aceia, pe 
care lăuntric o nutreşte d. Tătă- 
răscu, 

Acum câteva zile d, preşedinte 
al consiliului îşi anunţa priete- 
nii că ceste hotărit să se retra- 
gă»; a spus-o şi d-lui Dinu Bră- 
tiânu. 

lată pentruce la Brăila preşe- 
dintele partidului nu putea cere 
nici mai mult nici ma; puțin de- 
cât ceeace nu voise până atunci, 
adică prelungirea guvernării, 

In felul acesta, d. Tătărăscu a 
obținut adeziunea şefului său, 
pentru a încerca o nouă combi- 
nație de guvernare. 

Dela Brăila, radios s'a întors 
în Capitală d. Dinu Brătianu, 
convins că La înfrînt pe d. Tătă- 
răscu, sacrificându-l pe altarul 
guvernării, 


Grupul 


cu toate aparențele  con- 
trarii, menţine un curios 
optimism în chestiunea 
nouei formule de guver» 
nare, deşi d, Al. Vaida se 
pare a fi evitat intentionat 
să dea răspunsul aşteptat 
de peţitorii guvernului de 
strânsă concentrare. 

Intrevederea ultimă de 
eri, dintre d-nii Al. Vaida 
şi Gh. Gh. Mironescu a îm- 
pins conversațiile începu- 
te la sfârşitul săptămânii 
trecute pe o pistă deocam» 
dată opusă obiectivului li- 
beral 

Asistăm astfel la nişte curioa- 
se oscilaţii giratorii ale acului 
barometric pe cadranul optimis- 
mului succesoral. 
ATITUDINEA OPOZIŢIEI 

In tabăra partidelor de opozi- 
ție contrastul între atitudini este 
isbitor, Partidul liberal georgist 
exercită o mişcare |, ai 


iv 
| în jurul Frontului Constituţional 


apropiindu-se şi depărtându-se 
de cele două focare în care se 
găsesc respectiv, d-nii mareșal 
Averescu şi Al. Vaida. 

Partidul naţional-creştin păs- 
trează o temperatură condiționa- 
tă de atitudinea calmă a şefilor 
săi, în vreme ce fruntașii averes- 
cani se străduese să cadă cât mai 
repede posibil la un acord cel 


! puţin electoral cu primii, asigu- 


rîndu-se astiel de eventualitatea 
unui divorţ precipitat de libera- 
lii d-lui George Brătianu. 

La național-țărăniști  tensiu- 
nea este însă ridicată de ultime- 
le buletine ale săptămânii. 

Anumite ecouri din poli- 
tica externă, unde partidul 
nu are decit o singură va= 
lenţă pun la rebut ultimele 
şanse naţional-țţărăniste, 

In cursul acestei săptămâni, 
de teama neașteptatelor  dezer- 
țiuni ce S'ar putea produce în 
luna viitoare, d. lon Mihalache a 
inssitat pe lângă secretarul său 
general de a continua cu seria 
vizitelor la domiciliu. 

Eşecul întrevederii dela 
laşi, în care d, Costăches- 
cu se pare a-şi fi menţinut 
vechea poziție de frondă, 
a mărit îngrijorarea frun- 
taşilor iniţiaţi de adevăra- 
tul desnodămint al succe- 
siunii liberale, 

Fiindcă actualmente nu 
se mai pune în joc numai 
problema şefiei d-lui Mi- 
halache, ci însăşi existen- 
ţa partidului naţional-ță- 
rănesc, care mar suporta 
încă o perioadă de scurtă 
sau lungă opoziţie, 

- Astăzi d. Virgil Madgea- 

ru va bate la două porți ce 

nu se vor deschide. 
STILEX 


Mareșalul Badogiio 


la Hamburg 


HAMBURG 28 (hador). — Ma-] 


reşalul Badoglio, şeful Statului Ma- 
jor al forţelor armate italiene, în- 
soţit de generalul Pariani, şetul Sta- 
tului Major General al armatei ita- 
liene, generalul Russo, şetul Sta:ului 
Major al milițiilor fasciste şi de mai 
mulţi ofițeri superiori ita i?ni şi ger- 
mani, a sosit eri la Hamburg. 

D. Haufmann, în numele cance- 
larului Hitler, a urat bun sosit ma- 
reşalului Badoglio, care a răspuns 
mulţumind pentru frumoasa primire 
de care se bucură, 

In răspunsul său, mareşalul Bado 
glio a arătat că italienii şi germanii 
au mai multe puncte comune, dintre 
care cel mai important este lupta 


«saorificaţilor», contra bolşevismului. 


Jumătate din republicele din U.R.S.5. 


s'au revoltat 


Un apel către 


GENEVA, 28 (Rador). — 
fteprezentanții popoarelor 
din Azerbeidjan, Caucazul 
de nord, Georgia, Turkes- 
tan şi Ukraina au prezen= 
tat preşedintelui adunării 
Societăţii Naţiunilor un 
memoriu asupra situaţiei 
țărilor lor în Uniunea So- 
vietelor. 

Autorii memoriului de- 
clară că regimul introdus 
în țările lor de către So- 
viete a atins culmea ne- 


întreaga lume 


dreptăţii şi asupririi în ul- 
timul timp. anoi adaogă: 
«Făcând sforţări suprao- 
meneşti spre a-şi atinge 
scopul lor întemeiat pe 
justiţie şi drept, aceste po- 
poare, care formează ju- 
mătate din întreaga popu- 
laţie a Uniunei Sovietelor, 
au ferma speanţță că lu- 
mea civilizată le va acor. 
da simpatia şi un ajutor 
generos, 


După recepţia dela Primăria o- 
raşului, mareşalul Badoglio şi ge- 
neralii Pariani şi Russo s'au înscris 
în cartea de aur a oraşului. 

Azi dimineaţă mareşalul Bado- 
glio şi însoțitorii săi pleacă la Ber- 
lin, unde va asista la solemnităţile 
organizate în onoarea Ducelui. 


$ 
USERI EPSEEE FEL EI 33 SIFI INS EEE 


Sărbătorirea genera- 
iului Franco 


SALAMANCA, 28 (Ra- 
dor). — Corespondentul a- 
gentției Havas transmite : 

Postul de radio naţiona- 
list anunță că la 1 Octom- 
brie va fi sărbătorit cu o 
deosebită solemnitate ge- 
nerâlul Franco, coman- 
dantul suprem al forțelor 
nationaliste, 


Alte executări 


în Rusia Sovietică 
MOSCOVA, 28 (Rador).— 
Ziarul «Steaua Oceanului 
Pacific» anunţă la rubrica 
faptelor diverse că încă 9 
funcţionari ai căilor fera- 
te din Wladivostock au 
fost împuşcaţi nentru acte 
de «terorism şi spionaj». 
Numărul total a persoa- 
nelor executate în regiu» 
nile Extremului Orient în 
ultimele zile se ridică la 


Erpoziţia deschisă la se-| D. general Schitu seful marelui 


diul central al mişcării le= 
gionare cu prilejul ridică» 
rii crucii şi bradului nou- 
lui palat ce se construeşte 
în str, Gutenberg Nr. 3, 
continuă, 


” Tineretul naţional-liberal Gheorghe 1. 
Brătianu, secția de luplă, ţine ședință 
festivă pentru primirea delegației tine- 
retului din Culoarea de Albastru, 
Miercuri 29 Sept, a, c., orele 20 jum, la 
clubul Central din Pasagiul Român 23. 

Tot la această şedinţă, se va face un 
raport asupra taberei de vară a tinere- 
tului, ce a avut loc în vara aceasta în 
com. Floreşti, jud, Prahova, 


D. Richard Franasovici a plecat 
aseară la Turnu Severin pentru a 
inspecta - lucrările podului peste 
"- Dunăre şi acele -din șantierul lo- 
cal. 


D. C. Radovici, şeful organizației 
agrare din Făgăraş, va fi sărbătorit 
la 10 Octombrie, printr'un banchet 
la care va asista şi d. 0. Argetoianu. 


D. Mareşal Averescu și-a anunțat 
sosirea spre sfârşitul săptămânii în 
Capitală, 


stat major a sosit aseară în Capi- 
tală cu un avion, Air France, ve- 
nind dela Belgrad unde „ asistat 
la manevrele armatei jugoslave. 

La 26 Septembrie, d. A, 0. Cuza 
a primit vizita unui grup de na- 
ţionalişti polonezi. 


D. Victor Antonescu ministrul 
nostru de externe, va sosi peste câ- 
teva zile în Capitală venind “ela 
Geneva. 


_.—— 


Săptămâna aceasta se -va ţine un 
consiliu de miniştri. 


La 1 Octombrie d. general Dăs- 
călescu, va fi instalat ca secretar 


general al ministerului . apărării 
naţionale, 
Audienţele la primul ministru 


au fost suspendate, 

HANOVRA, 28 (Rador). —. Munici- 
palitatea oraşului * Hanovra a oferit 
d-lui Mussolini un cal foarte frumos 
cu ocazia trecerii Ducelui prin acest 
oraş, în drumul dela Essen la Berlin. 


In numărul de mâine al 
siarului nostru vom publi- 
ca răspunsul scriitorului 
Mircea Eliade la ancheta 
«Bunei Vestiri» e «Teatrul 
ca factor de cultură na- 
țională». 


In primele zile ale lunei viitoare 
va sosi în ţară d. general Gamelin, 
setul de stat major alarmatei fran- 
ceze. 

D-sa va asista la manevre, va 
participa la serbările dela Alba-lu- 
lia şi va vizita mai multe garnizoa- 
ne din fară. 


PARIS, 28 (ador), — La locuinţa 
genCralului Pretelat, membru al 
consiliului superior al apărării na- 
ționale, a fost depusă o bombă. 

Laboratorul municipal fiind în- 
ştiinţat, a procedat la ridicarea bom 
bei care n'a făcut explozie şi care 
va fi supusă unei aprofundatte ex- 
minări, 

Judecătorul de instrucţie Barruye, 
care a fost însărcinat şi cu anche- 
ta în privința atentatelor dela se- 
diile celor două organizaţii patro- 
nale, instrueşte şi această afacere. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S$. A, STR. 


e IDrumul triumfal 


= 4 2-a sa SUNA JEITIXE 


Ducelui în Germania 


0 mulțime imensă aclamă pe Duce și Fuehrer la Essen. Vizitarea uzinelor Krupp. 
Triumfala primire dela Berlin. Delirul celor 2 milioane de cămăși brune. „O nouă epocă 
în istoria lumii“. Cuvântul celor doi conducători. Conversaţiile politice 


BERLIN 27 (Radiopress). — Ul- 
timele teiegrame âninţă că Duceie 
Mussolini a sosit la Essen la ora 
8 şi 47 şi a fost primit, în gară de 
Fuehrerul cancelar Hitler, al cărui 
tren venise - în Essen -cu $ minuta 
înainte, 

Ştirea cu totul neaşteptată că 
Ducele Mussolini şi Fuehrerul-can- 
celar vor vizita Essenul, a fost pri- 
mită de autorităţile locale numai 
Duminică seara. Intreaga noapte a 
trecut în pregătiri febrile, pentru 
ca străzile oraşului să ia un aspect 
de mare sărbăt-are, 


LA SANCTUARUL 
MUNCII 


ROMA, 26 (Radiopress). — Agen- 
ţia Stefani transmite din Essen. 

Aspectul oraşului, ca prin minu- 
ne, într'o singură noapte a 'uat un 
aspect de sărbătoare, 

Sosirea Ducelui, primit de Fue- 
rerhul-cancelar a fos t salutată de 
aclamaţiunile formidabile ale mul- 
țime, imense, 

Ducele şi Fuerehrul au trecut în 
revistă organizaţiunile locale hit- 
leriste, înşirate în formaţ uni mili- 
tare Precum şi detaşamentele gar- 
nizoanei din Essen, 


Apoi Ducele, însoţit de d. Hitler, 
sa urcat în automobil şi cortegiul 
festiv a pornit în aclamaţiunile 
frenetice ale populaţiei, pe străzile 
prine.pale ale oraşului spre uzine- 
le Krupb. 

Automobilul Ducelui şi al Yuere- 
hrului s'a oprit în faţa edificiului 
serviciul administrat.v al faimoa- 
selor uzine Krupp. După gp scurtă 
vizită la acest serviciu, Ducele, 'a- 
Imtat de delegaţ.unea muncitorilor 
şi însoţit de Fuerehr, a intrat în u- 
zine, unde a început imediat vizi- 


“area tuturor stabil.mentelor. YVizi= 


ta sa tăcut foarte amănunţit, de. 
oarece Ducele se interesează îndea- 
proape de orice secţiune din nume- 
roaele ramuri ale producţiei așa de 
variate a uzinelor KruPp. 

In cursul acestei vizite toate lLămu= 
ririle- au fost date Ducelui de d. 
Krupp von Bohler, directorul gene- 
ral al uzinelor. 

După ce înalții oaspeţi au părăsit 
acest «sanctuar» și au ajuns la gară 
prin străzile vesele şi invadate de o 
mulțime imensă, care i-a salutat în- 
irun elan frenetic,—Ducele cu suita 
s'a urcat în trenul său special şi, în- 
soțit de aclamațiunile interminabile, 
a părăsit oraşul Essen la ora 11 şi 32. 


Triumful dela Berlin 


ROMA, 27 (Radiopress). — Agen- 
ţia Stefani anunţă din Berlin: 

La 17 şi 38 trenul special cu Du- 
cele Mussolini şi suita sa intră în 
cet şi măreț în gara din Heerstrasse, 
transformată într'o adevărată gră- 
dină de flori şi o mare de drapele 
naţionale. 

O mică haltă din Heerstrasse «e 
aşezată lângă marea «via triumpha 
li», care se întinde pe o linie 
dreaptă de 14 km., până la Castelul 
Imperial. i 

Prin această «via triumphalis», 
care va fi străbătută azi de Ducele 
Mussvlini şi Fuehrer şi-a făcut in- 
irarea sa în Berlin şi maresalul von 
Hindenburg, când a fost aleg pen- 
tru întâia oară preşedinte al Rei- 
chului, 5 

Ducele Mussolini, cu capul sus, 
îmbrăcat în uniformă gri de capo- 
ral onorific al miliției fasciste, în- 


cans peste piept cu eşaria de mățase | 
albastră descinde din tren, însoţit | 
de cei trei miniştri Ciano, Starace 
şi Dino Aliieri, 

Fuehrerul cancelar, care a sosit cu 
trenul său ceva mai înainte de tre- 
nul ducal, primeşte pe d. Mussolini 
pe peron, îi prezintă pe membrii gu- 
vernului şi pe conducătorii parti- 
dului naţionai-socialist, 

Apoi cei doi şeti cu suitele lor se 
îndreaptă spre piaţa gării, mergând 
încet pe Jus unul alături de altul. 
Muzicele militare întonează imnul 
național italian. Detaşamenteie mi- 
litare, care reprezintă toate iorţele 
înarmate germane, dau onorurile. O 
mulţime imensă aclamă frenetic pe 
d. Mussolini şi Hitler. 

Ducele, însoţit de Fuehrerul, trece 
în revistă detaşamentele armatei de 
uscat, marinei şi aviaţiei şi apoi se 
urcă întrun mare automobil des- 
chis, având pe Fuehrerul la stânga. 


Trupele naţionaliste 


spaniole 


înaintează 


Imense pierderi suferite de roși. — Trupele comu- 
niste din Madrid se revoltă 


ROMA, 27 (Radiopress). — Agen- 
ţia  Ştefani transmite din  Sala- 
manca: 

Iată comunicatul marelui cartier 
general privitor la ştirile sosite 


GENERALUL ARANDA 
Eroul dela Oviedo 


până la 26 Septembrie, orele 20, 

Pe frontul Asturiilor, în sectorul 
oriental, am ocupat, eri, în ultimile 
ore, pasul Belnote, situat la 5 km. 
spre vest de Nueva. Astăzi am 0cu- 
pat muntele Ibeo, muntele Conre- 
doira, poziţiunile din Tranzillo, eul- 
mile mijlocii Deja şi 'Tejado şt lo- 
calitatea Avin. In sectorul oceiden. 
tal, împuşcături şi canonade. 

'" COMUNIŞTII IŞI RECU- 

NOSC INFRANGEREA 

Tot agenția 


de Luz: 
Aflăm din Madrid că co- 
mandantul roşu a recunos- 


cut eşecul suferit de for-| pondentul Agenţiei Havas 


fost constrânse să pără 
sească diferite pozițiuni. | 

Pe de altă parte şi agen- 
ţia Havas comunică: 

Noua ofensivă guverna- 
mentală prevăzută şi a- 
şteptată pe frontul Ara- 
gonului a fost deslânţuită 
eri cu efective considera- 
bile în sectorul cuprins în- 
tre oraşele Jaca şi Teruel. 

Comantlamentu naţio- 
list cunoştea însă intenţii- 
le guvernamentalilor şi da 
torită unor incursiuni fă- 
cute zilele acestea izbuti- 
se să repereze sectoarele 
uniie sforțarea acdversaru- 
lui avea să fie mai violen- 
tă. In consecinţă coman= 
damentul naţionalist a 
luat dispoziţiunile adecva- 
te, iar aseară el era în mă- 
sură să anunţe că ofensiva 
guvernamentală a fost pre 
tutindeni oprită. 


% 


SALAMANCA, 28 (Ra- 
dor). — Corespongentul 2- 
genţiei Havas transmite : 

Comunicatul oficial na- 
ționalist declară că pe 
frontul Leon trupele na- 
ționaliste au rupt frontul 
în sectorul Lillo, înaintând 
pe o adâncime de 8 km. In 
sectorul Pajares, naţiona- 
liştii au ocupat mai multe 
poziţii importante. 

Pe frontul Aragon for- 
țele naţionaliste au res- 


-|pins mai multe atacuri la 
Stefani| Jaca Orna. Naţionaliştii 


da A L S continuă să 
ansmite din Saint Jean sectorul Villa Mayor. 


înainteze în 


E 
SEVILLA 28 (Rador). — Cores- 
trans- 


țele marxiste în sectorul | mitc: 


dela răsărit de Toledo. S'a 


recunoscut de fapt că îrt.- | nunţat aseară că pe frontul Asturii 
pele roşii, sub presiunea | trupele naţionaliste au ocupat fortul 
trupelor naţionaliste, au|Rilo de Sella şi numeroase alte sate, 


Generalul Queipo de Llano a a- 


Automobilul se pune încet în mişca 
re în aclamaţiunile entuziaste ale su- 
telor de mii de oameni, care agită 
cele două mici drapeie najionale: i- 
talian şi german, ţinute în mâna 
dreaptă şi stângă. 


Pe tot parcursul răsună stiigătele 
entuziaste: „Heil Duce!” „Eviva Du 
ce”, „Heil, Italia!”, | 

Ducele şi Fuehrerul salută mulţi 
mea cu mâna dreaptă ridicată, 


0 epocă nouă în istoria lumii 


ROMA, 28 (Radiopress). 
— Agenţia Stefani trans- 
mite din Paris: 

Vizita Ducelui în Germa- 


DUCELE 


nia ţine încordată atenţia 
cercurilor politice şi a o- 
piniei publice din Franţa. 
Ziarele consacră pagini 
întregi relatărilor cores= 
pontienţilor speciali. cu 
comentarii şi fotografii. 


Trimişii speciali sunt în» 
clinaţi să creadă că la 
Muenich se va lichida de- 
finitiv ideile dela 1879. în 
Europa. In legătură cu a 
ceasta, sunt amintite fai- 
moasele cuvinte ale lui 
Goethe: «0 nouă epocă în- 
cepe astăzi în istoria lu- 
mii», Printre alte coment>- 
rii, trimişi speciali ai zia- 
melor franceze mai subli= 
miază faptul că Ducele şi 
Fuehrerul mar fi vorbit 
muimmai cu privire la apăra- 
rea păcii, a culturii şi a ci- 
vilizaţiei, organizând şi în» 
tensificând lupta contra 
mefastei primejdii bolşevi= 
ce, ci ar fi examinat şi ul- 
terioarele evenimente ce 
ar decurge din strânsa co- 
laborare  italo - germană; 
inaugurată anul trecut în 
urma întâlnirii lui Hitier 
cu contele Ciano. Se :nal 
vorbeşte totodată despre 
un nou proect al unui pact 
în patru, încheiat între 
marile puteri, ori despre 
un nou pact de cinci, în ca- 
re să intre şi Polonia. 


Cuvântul Fuehrerului 


Fuehrerul şi cancelarul Reichului a 
ținut un discurs, în care a spus între 
ai.tle: 

«Fueherul-cancelar al poporului ger. 
man are marea onoare şi bucuria de 
a saluta călduros pe Excelenţa Voastră 
la sosirea sa în Capitala Reichului. Na- 
punea germană salută împreună cu 
mine, în acest ceas solemn, în d-voas- 
tră, pe geniul creator al Italiei fasciste, 
pe întemeietorul noului imperiu. 

«Cu prilejul călătoriei pe care aţi 
făcut-o deacurmezişul Germaniei, en- 
tuziasmul cu care a fost primită Exce- 
lenţa Voastră va dovedi că această vi- 
zită înseamnă pentru poporul german 
mai mult decât un eveniment diploma- 
tic şi convențional. In ceasul în care 
lumea este plină de încordări şi de 
tulburări neliniştitoare, de care ele- 
mentele primejdioase se folosesc pen- 
tru a încerca să distrugă vechea cul- 
tură eruopeană, Italia şi Gemania s'an 
întâlnit într'o aceiaşi amiciţie şi cola- 
borare politică, 

«Această colaborare este îrfsu- 
flețită de aceiaşi voință indes- 
tructibilă, de a trăi şi de a-şi 
menține locul, care este idealul 
+omun al poporului german şi 
al poporului italian. Această 
voință este întărită de idealurile 
politice comune, care, după con- 
vingerea noastră, sunt baza tă- 


riei interne şi a solidarităţii sta- 
telor noastre. Idealurile politice 
comune ale celor două popoare 
ale noastre suni, desigur, o legă- 
tură, dar pe de altă parte, nimic 
nu desparte popoarele noastre, 
ci totul le leagă. 

«Intrevederile care au avut 
loc zilele acestea între Excelen- 
ța Voastră şi mine, au confirmat 
din nou aceste fapte. Suntem 
convinşi că munca noastră poli- 
tică, de salvgardare a păcii şi a 
înaltei culturi europene, nu poa- 
tet fi considerată ca formarea 
unui bloc împotriva altora, Dim- 
potrivă, avem convingerea că 
servim nu numai interesele celor 
două țări ale noastre, ci şi cauza 
înțelegerii internaţionale gene- 
rale. Aceasta înseamnă că în a- 
cest spirit examinează şi tratea- 
ză Italia şi Germania sarcinile 
lor politice, pentru a se opune 
astfel oricărei încercări de a se 
separa cele două națiuni, sau de 
a se urmări punerea uneia în 
faţa celeilalte, 

«Ridie paharul meu de vin şi beau 
în sănătatea Regelui Italiei, Impărat 
al Etiopiei, Augustul vostru Suveran, 
beau în sănătatea Excelenjei Voastre 
şi pentru mărirea şi desvoltarea ferici. 
tă a naţiunei fasciste italiene», 


Cuvântul Ducelui 


După ce Fuehrerul Cancelar a ter- 
minat cuvântarea sa, Ducele a spus 
următoarele: 

<Indată ce m'am găsit pe pământul 
german, um simțit pretutindeni atmo- 
sfera spirituală a unui mare popor 
amic, a Germaniei în cămaşă brună. 
a Germaniei lui Adolt Hitler 

«Salut în Fuehrer şi Cancelar pe 
luptătorul care a ştiut să redea naţiu- 
nii germane conştiinţa măreției sale. 
Salut în el pe înnoitorul naţiunii unite 
cu lalia fascistă, prin spirit şi prin 
muncă. Revoluţiile fascistă şi naţional- 
socialistă au fost revoluţii creatoare. 
Germania şi Italia au realizat mari o- 
pere de cultură şi de progres. Viitorul 
va aduce opere noi şi nu mai puţin 
grandioase. Am văzut în timpul călă- 
toriei mele aceste opere de cultură şi 
de progres. Am văzut şi admirat spiri- 
tul de muncă şi de vitalitate care însu- 
îlețeşte acest popor, disciplina sa, voin- 
ţa sa, credința sa, 

«Solidaitatea  germano-italiană este 
vie şi activă. Ea nu este rezultatul 
calculelor ci expresia unei înțelegeri 
naturale şi a unor interese comune. 
Ea nu vrea să fie un bloc închis în 
sine însuşi, care să se distanțeze cu ne- 
încredere de restul lumii. Italia şi Ger- 
manj sunt gata să colaboreze cu toate 
“elelalte popoare de bunăvoință. 


«Dar  ceiace revendică 
Germania şi Italia este să 
se înţeleagă nevoile şi 
drepturile lor. Ele nu pun 
decâț o singură condiţie 
pentru prietenia lor şi a 
mume să nu se încerce a 
se aduce vre-o atingere te- 


meliilor mlorioase ale cul- 
turii lor europene. 

«Negocierile pe care le- 
am avut zilele acestea cu 
Excelenţa Voastră au con- 
firmat amiciţia noastră şi 
au asiqgurat-o contra ori- 
cărei încercări, ori de un- 
de ar veni ea, de ao tul- 
bura Sau de a o slăbi, 

«Intorcându-mă în ltalia, duc cu 
mine amintirea trupelor voastre pline 
de forţă, a manifestațiilor voastre popu. 
lare, a muncii voastre constructive ln 
domeniul ideal şi technic, a tot ceiace 
poporul german săvârşeşte sub egida 
Fuehrerului său. Duc amintirea ener- 
giei d-voastră şi a primirii pe care 
mi-ai rezervat-o şi pentru care vă 
mulţumesc din toată inima. Dar mai 
ales conștiința puternicei noastre ami, 
ciţii reciproce». 

Ducele şi-a încheiat toastul inchi- 
nând paharul şi sănătatea cancelaru- 
lui Hitler şi pentru mărirea Germaniei 
național-socialiste. 


CONVERSAŢIILE POLI- 
TICE 


ROMA, 27. (Radiopress). — Agen- 
ția Stefani transmite: 

Directorul ziarului «Giornale dI- 
talia, telefonează din Berlin: 

În cursul zilei de eri şi azi dimi- 
neață, au fost continuate conversa- 
țiunile politice dintre d-nii Musso= 
luni şi Hitler. In acelaș timp au avut 
loc şi întrevederi între contele Ciano 
și baronul von Neurath. 


ING. ANGHEL SALIGNY Nr, 2. TELEF, 3.26.68 REDACTOR RESPONSABIL: V. OLANIUC STERE