BunaVestire_1938_04-1670612721__pages41-46

ANUL II. — No. 329 


ÎI oa] 
Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE /1ANOILESCU 
NEBEEIPIE EEE 


Şoseaua cimitir 


Printr'o întâmplare, în care absurdul a avut partea sa importantă, 
axa scăpat Sâmbătă de la o moarte violentă, Faptul în sine nu merită, e- 
vident, atenţia unui articol de gazetă. Dar se moare stupid, şi ucest as- 
peet al fenomenului merită câteva rânduri. . 

Iată faptul: călătoream, într'o viteză moderată, ritmată de ploaia 
lentă a primăverii, pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti, cu destinaţia Braşovu- 
lui. Eram mai mulţi avocaţi în maşină şi discutam un proces ce urma să 
ge judece la Braşov... In dreptul kilometrului 18, între Bucureşti-Ploeşti, 
discuţia noastră amuţeşte brusc, maşina pornise cu botul spre dreapta, 
într'o lunecare aeriană şi irezistibilă. Cele 30—40 secunde următoare, am 
trăit împietriţi, pe hotarul morţii, emoţiile tari, ce-ţi prind fiinţa, în 
suprema încleştare a vieţii. Maşina a făcut complet «volte-face» şi, în 
această poziţie, a intrat în şanţul lateral, isbindu-se de doi arbori, după 
ce scăpase de stâlpii din fier ai şoselei. 

Accidentul, fără vietime. Fapt divers sau chiar mai puţin. 

Când ne-am revenit, eram înconjurați de câţiva săteni. Se strânseseră 
prompt — deşi eram în câmp — să ne salveze. Am întrebat atunci întri- 
gaţi: A 4 

«Cum de v'aţi strâns aşa de repedeti 


Redacţia 


„ Răspunsul ne-a lămurit şi cauza accidentului: «0, d'apoi aici se în-| 


tâmplă mereu aceidente, mai en seamă când plouă! Asta este şoseaua-ci- 


mitir! Noi aşteptăm de câte ori plouă. Astăzi o să mai fie vre'o 10 acci- |. 


dente. Dacă vreţi să vedeţi, mai aşteptaţi numai puţin...» 

Oamenii improvizaseră o echipă de salvare pentru timpul ploios, si- 
guri fiind, cu fatalismul fericit al românului, că se găsesc în faţa unui 
rău necesar ce nu se poate conjura. 

Care era această fatalitate? Ne-a explicat-o unul mai isteţ. Dela kilo- 
metrul 18 se întinde, pe distanţa de un kilometru spre Ploeşti, o şosea 
experimentală, construită la început, pentru verificarea materizlelor. A- 
ceastă şosea experimentală are o porţiune făcută din... săpun (i se mai 
zice şi amiezită), care, în timp de ploaie, devine atât de lunecoasă că pu- 
ţine maşini scapă fără emoţii. Volanul fuge din mâini, iar maşina dan-. 
sează, de cum intră pe parchetul cu săpun. 

Accidente au fost numeroase şi mortale la kilometrul 18. Un călător 
puţin distrat poate observa, pe marginea soselei, chiar o cruce de piatră 
amintind nenorocirea unei întregi familii. Pentru cei răniţi nu exist 
nici un semn amintitor. Şi au tost foarte mulţi. 

Obligaţi să ne reîntoarcem, după internarea maşinii întrun garaj, 
am văzut şi spectacolul promis de săteni: pe acelaş kilometru al fatali 
tăţii, o maşină sfărâmată în şanţ. Până seara vor mai fi fost multe. 

lată cum se călătoreşte, cum se dansează, cum se moare pe şoselele 
noastre! Din ce cauză? Indolenţa noastră nativă, incurabilă, asasină. 

Respectul faţă de viața românească nu există pe pământul acesta. buh. 
Nu degeaba suntem ţara cu cea mai ridicată natalitate. Să nu uităm îns: 
deţinem şi recordul mortalităţii. Acesta prin neglijenţa şi indolen 
noastră asasină, 

La răseruci de ţară frumoasă şi bogată râde hidos moartea. 
vrea S8'0o vadă să pornească primăvara spre kilometrul 18. 


ALEXANDRU CONSTANT 


Economice 
Plan economic 


Cine 


S'a ajuns şi la noi în țară la con- 
pingerea, că pe bază de programe, 
elaborate de “grupări politice care 

“urmăresc satisfacerea unor interese 
individuale, nu se Poate ajunge la 
nimic bun şi ideia unui plan econo= 
mic a căpătat consistență legală. 
Prin urmare se poate vorbi liber as- 
(zi de plan economic, 

Ani de zile în şir toate încercări- 
le de a impune ideia necesității u- 
nui plan economic se lovea de re- 
zistența economiştilor însta- 
laţi în bănci şi industrii, care taxau 
uceasta ca o aventură. Astăzi acest 
lucru sa terminal. dar odată cu el 
sa impus realizarea practică a ceea 
ce era un subiect de discuţie sau 
un deziderat. 

"Un periodie economic a lansat o 
anchetă, între foştii oameni poii- 
tici, culeyând g frumoasă recoltă de 
răspunsuri a ceeace trebue să fie 
un plan economic. Unii dintre ei 
mu; nerăbdători au dat chiar două 
şi trei răspunsuri precizând şi cum 
ircbue să înceapă un plan economic. 
Dela început trebue să fim sinceri 
şi să recunoaştem pustiul ce lam 
găsit în toate aceste răspunsuri. 
Prin aceasta anchela şi-a ajuns sco- 
vul, 

Planul economie al României va 
trebui să însemne un plan de edu- 
care naţională în sensul noilor aşe- 
zări constituționale şi a bazelor de 
trăire națională care sau înfipt a= 
dânc în conștiința poporului nostru. 
Intreprinderea economică, de orice 
fel ar fi şi orice obiect ar avea, 
jrebue să fie pătrunsă de noile im- 
„Derative economice care nu sunt Ce= 
le propagate de oamenii arhivei po- 
litice întrebaţi de confratele atât de 
bine intenționat, 

Subiectivismul românului La ți- 
nut departe de disciplina care se 
cere pentru o aşezare economică în 
care conştiințta corvorativă şi func- 
iia naţională a economicului să fie 
aereu prezentă. Industria mare a 
fermentat, în bună măsură, aceste 
însuşiri. Agricultura nu le-a favo= 


vizat. De aceia planul economic al 
României trebue să înceapă prinir'o 
vastă operă de educare națională a 


maselor care activează în câmp 
economicului. 
Concret, planul economic trebue 


să înceapă prin transformarea plu: 
garului în agricultor, căci acesta se 
va transforma singur în meseriaş 
şi lucrător în industrie, atunci când 
acestea îi vor renta mai bine. Țara 
irebue transformată  într'o  vaslă 
şcoală de educare economică. Asta 
cere un entusiasm susținut către un 
ideal de înălțare a neamului. Masse- 


le nu se mişcă, în sensul înteresu- 
lui național, decât pe baza formu- 
lelor idealiste. Materialismul mar- 
xist este motorul interesului mes- 
chin. 


M. Dorneanu | tu Băneâsa într'o zi însorită, 


E axa poșială 3 pi fa numerac, | 


SNA 


ZIAR. LIDER 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. 


6 Pagini 3 Lei 


DE LYPTA ŞI DOCTIINA 


TELEFOANE 


Miercuri 13 Aprilie 1932 j 


SIIR 


ROMANEAJCA 


Direcţia, Redacţia ,:, , 4.84.34 
Administraţia , . e « « 4.85.82 
Tipografia . . . . « + 477.56 


i ziua Scolii Unirei Basarabiei, — 27 Martie—9 Aprilie 1918 — la Clubul 


Nobilimei din Chişinău, A lexandru 


”. înconiurat de membrii Sfa- 


Marghiloma 
tului Ţării şi de şefii Arm atei Române, 


POVESTEA UNUI RAID 


Este vorba de ultimul raid al d-rei 
Irina Burnaia, Spun ultimul, fiindcă 


d-ra Burnaia, deşi a dobândit brevetul 


de pilot numai de puţini ani, are înscri- 
se în palmaresul său multe raiduri in- 
ternajonale, despre cari vom avea poate 


altădată prilejul să ne ocupăm. 


Proectul iniţial al acestui ultim raid 
cuprinde o distanţă mare şi interesantă: 
românca sburătoare se gândea să ajun- 
gă până departe în Orient, în insulele 
Java. Dar un asemenea drum costă 


bani mulţi; şi d-ra Burnaia nu- avea. 
Atunci sa adresat autorităţilor noastre, 
rerându-le benzina trebuitoare, După în- 


delungate întârzieri, i s'a dat răspunsul: 
raidurile în Orient nu sunt interesante 


pentru ţara noastră, pentru a putea fi 
subvenţionată de stat cu benzină. 


Mărturisim că nu împărtăşim acest 
punct de vedere. Un raid este cu atât 


mai folositor propagandei româneşti, cu 


cât este mai îndepărtat şi mai greu, lar 
raidurile în Orient sunt dintre cele mai 


grele, 


Pe de altă parte, Orientul este în bună 
parte stăpânit de popoarele mari apu- 
sene, cu aviații sportive bine repre- 
zentate, Aceste popoare ştiu să aprecie- 
ze greutățile unui raid, Ele ar fi prețuit 
desigur mai mult un raid greu în colo- 
niile lor, decât un raid uşor în metro- 
pole, pe drumuri cu minunată infras- 
tructură şi cu putinţa de a aterisa ori- 
unde, pe orice câmp, fără nicio primej- 
die, Prin urmare, cu preţul a trei-patru 
mii de litri de benzină, ţara noastră ur 
fi beneficiat de o excelentă propagandă, 
care ar fi justificat însutit micul sacri 
ficin făcut de stat. 


Dacă schițăm aci, sumar, punctul 
nostru de vedere, este nu pentru a aduce 
cuiva vreo vină pentru trecut; ci pentru 
a ruga pe cei în drept să reflecteze, 
când chestiunea se va mai pune în viitor, 
dacă nu este nimerit să fie încurajate şi 
raidurile în Orient atunci când pilotul 
solicitator prezintă toate garanţiile de 
încredere în izbânda proectului său. 


PLECAREA 


D-ra Burnaia a plecat de pe aeropor- 
la 


Martie, luând drumul Giurgiului, cotind 
către Sud-Est la Rusciuc până la micul 
triunghiu de cale ferată de lângă Pro- 
nadije, de unde s'a îndreptat prin culua- 
rul liber care duce la Varna, spre a sbu- 
ra 233 km, peste întirsul Mării Negre 
până la Bosfor şi de acolo pe lito- 
ral până la Yeșil.K6w. aeroportul 
Istanbulului. Timpul frumos nu a dat 
sburătoarei noastre nici o greutate dea- 
lungul acestei” prime etape de 567 km. 
străbătută în trei ore şi jumătate, 

Norocul acesta nu a durat: d-ra Bur: 
uaia a trebuit să rămână cinci zile în 
Istanbul, blocală de vremea rea care 
a început chiar din seara aterisării la 
Veşil-K6y, 

In prima dimineaţă relativ bună, pela 
ora 10.30 după ridicarea ceții d-ra Bur- 
naia a pornit din nou peste Bosfor, vi- 
rând către Răsărit pentru a trece peste 
Kilia şi de acolo mai departe până 
Adabazar, de unde a sburat aproape di- 
recţ spre Sud peste Eskişehir până la 
Afium-Kara-Hissar, apoi spre Sud-Est 
pe un drum relativ uşor pentru naviga- 
lie, dar presărat cu înălțimi supărătoa- 
re pentru -sbor, până la Konia. ktapa a- 
ceasta este de 592 km. 


PESTE MUNŢII TAURUS 

După o scurtă oprire la Konia — a- 
vionul trebuia alimentat — sborul a 
continuat în cea mai grea etapă a rai- 
dului, peste munţii Taurus cu înălțimi 
ameţitoare (53560 metri) troenite de ză- 
peri, în cari ajutorul omenesc în caz de 
aterisare silită este cu neputinţă de dat. 
In perfectă ordine şi bine îngrijit, avio- 
nul d-rei Burnaia — un Biicker-Jung- 
mann cu motor Hirth de 80 de cai pute- 
re — şi-a făcut pe deplin datoria şi nu 
a dat nici un prilej de îngrijorare în- 
drăsneții aviatoare, care a ajuns cu 
bine la Adana, Etapa Konia-Adana este 
de 546 km. 

In dimineața următoare, d-ra Burnaia 
a părăsit Turcia, Trecând peste golful 
Alexandretta şi peste oraşul cu acelaş 
nume, sburând pe deasupra orașului 
Alep, d-sa a aterisat pe aerodromul 
Deir-Ez-Zoor, aşezat pe malurile Eufra- 
tului, Fluviul acesta legendar, care des- 


11| parte bătrâna Mesopotamie de Siria, e»- 


la | 


de prof. GEORGE ȚINTA 


boară dela Nord în calea sburătorilor ce 
vin dela Alep, apoi își îndreaptă nenu- 
măratele meandre dealungul unui şes 
curbat spre Miazănoapte şi se întoarce 
în drumul lor abia înainte de Deir-Ez- 
Zoor, Distanţa dintre Adana şi Deir- 
Ez-Zoor este de 485 km 


ULTIMA ETAPA 


Ultima elapă a raidului a fost exe- 
eutală a doua zi disăedimineață, pe 
o linie dreapiă îngânată de şerpuiiurile 
capricioase ale Euiratului. Pe hariă, 
linia aceasta de 453 km. are înlăţișarea 
uuei serii de coarde, care întinde suc- 
cesivele arcuri ale fluviului. 

Insfârșii: Bagdad, capătul raidului, 
Aeroport de mare însemnălale, noi 
în cari se întâlnese drumurile aeriene 
ale marilor companii europene. Că- 
lătorul care aterisează la Bagdad are 
prilejul să vadă laolaliă avioanele lui 
Imperial Air Ways, K. L. M, Deu- 
ische Lutihansa, Air France şi să au- 
dă toate limbile apusene, 


INTOARCEREA 

După o scurtă vizită în Bagdad, în 
timpul ce i-a mai rămas liber după 
îngrijirea avionului, d-ra Burnaia a luat 
calea întoarcerii. Chiar dacă ar fi voit să 
mai rămână, vremea nu i-ar fi îngăduit. 
Sezonul cel mai bun în ţinuturile aces- 
tea începe la Crăciun şi se termină peia 
mijlocul lunii Martie; aşa încât nu mai 
era timp de pierdut, dacă nu voia să fie 
blocată în Asia de epoca nesfârşitelor 
plai. 

Cu un vânt puternic în faţă, care i-a 
micşorat considerabil iuţeala, d-ra Bur- 
naia a pornit spre Ramad, — un mare 
centru aviatic englez, pe aerodromul 
căruia a putut vedea peste o sută de a- 
vioane aşezate la linie — şi a aterisat 
din nou la Deir-Ez-Zoor, unde a fost 
două zile oaspetele unităţii franceze mi- 
litare. Primirea ce i sa făcut — ca şi 
la Bagdad de către englezi — a fosti ex- 


celentă. Masa întrun cort de beduini, 
vizite la instalaţiile de pe aeroport: 
ete, 


pe 


Redactor-şet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
IRENE SERE PNR) 
Cont CEC. Nr. 12355 ABONAMENTE: 
1 an Lei 700 ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni > 175 3 luni > 125 


„Doamne, ajută Dreptăţii!“ 


Moţii, săracii, nau avut noroc niciodată. Nici dealungul veacurilor 
de caznă, pe golgothele maghiare, nici în propria lor ţară. Ei au purtat 
mereu procese, în armă, în sânge şi cu legea, pentru băişaguri, pentru 
păduri şi pentru munţi dospiţi în aur. 

Traiul lor a fost traiul sărmanului. Rostul vieţii lor: nădejdea. Au 
aşteptat mereu. Ciubărari cărunţi au adormit cu dorul dreptăţii sub 
pleoapă. Holoangării nevoiaşi şi-au trudit zilele aşteptând o deslegare în 
bine. Moţi din Vlădeasa au ajuns să mânce lapte de capră cu otavă, fără 
serâşnet şi fără gând de împotrivire împotriva pământului străbun, 
rostindu-şi ruga fără de prihană, după scriptura moştenită din bătrâni: 
«Doamne, ajută Dreptăţii!». 

Politiciani şi democrați, de toate soiurile, le-au furat votul, viaţa, 
fericirea şi sărăcia. Munţii moţeşti au adus aur şi tischleriade pentru 
străini aduşi de vânturi, prăvălind oftica în pieptul tinerelor vlăstare 
ale plaiurilor viteze. 

Moţii şi-au căutat mereu dreptul. Viforosul lor tribun, — cea din 
urmă spadă lăsată de mâna sfântă a lui Axente Severu, — Amos 
Y'râncu, a adormit într'o bună zi, obosit, sărăcit complect, pustiit şi în- 
fometat uneori. Sfântă arătare albă, de uriaşă tragedie moţească, Amos 
Frâncu Sa stins într'un ceas de Noembrie, lângă un mănunchiu de prie- 
teni şi lângă un sărman pachet de ţigări «Mărăşeşti». 

Primul apărător din procesul Memorandului, — apărătorul lui Ra- 
țiu, — «Nenea Amos», Sa dus pe drumul cel fără întoarcere. 

Punctul nevralgie al procesului era constatarea falsului Golgoteanu— 
Popescu-Pera — inspectorii cari au furat drepturile moţeşti în favoarea 
lui Tisehler Mor — şi, la urmă, revizuirea deciziei Comitetului agrar din 
1926, pentru a se face dreptate deplină. 

Golgoteanu s'a sinucis 

Era şi faptul acesta un temei că Moţii au dreptate. 

Popescu-Pera a fost pedepsit la un an închisoare de Curtea de apel 
$. 1. Bucureşti, după zece ani de judecată. Impotriva acestei decizii Po- 
pescu Pera a făcut recurs în casație. Din cele 6 motive ale recursului, 
Inalta Curte de Casaţie a respins 5 admițând în parte unul şi a casat cu 
trimitere spre o nouă judecată la C. A. Bucuresti S. III-a. unde sa fixat 
termen pentru 12 Aprilie a. e. 

De data asta se va judeca numai «intenţia delictuoasă» şi pedepsirea 
lui Popescu-Pera. 

După stabilirea definitivă a falşului material în sarcina inspeetoru- 
lui Popescu-Pera, apărătorii din procesul Moților au cerut, în forma şi 
termenul legal, revizuirea deciziei Comitetului Agrar din 1926. Cererea 
a fost înaintată Curţii de Apel Cluj, deoarece prin. legea specială din 
1932, Comitetul agrar fiind desfiinţat, au fost instituite ca înlocuitoare 
Curțile de Apel. 

Procesul s'a judecat la 2 Aprilie şi pronunţarea s'a amânat pentru 
7 şi apoi pentru 11 Aprilie a. e. 

Coincidenţa face ca a doua zi — la 12 Aprilie — să se judece şi pro- 
cesul penal al lui Popescu-Pera la C, A. Bucureşti. La Cluj, cele 10 eo- 
miune moţeşti şi Statul se judecă împreună contra moștenitorilor lui 
Tisehler Mor. Procesul dela Cluj e clar şi simplu, întrucât apărătorii Mo- 
ților au urmat exact calea indicată de Comitetul agrar în 1927, când 
acesta, prin raportul distinsului jurist şi consilier la Casaţie Magheru, a 
trimis apărarea la judecata penală, pentru a stabili judecătoreşte şi 
definitiv falşul Pera-Golgoteanu, urmând ca numai după aceea să se re 
vizuiască decizia Comitetului agrar. 

Azi se judecă în Capitala Ardealului mai mult decât un proces. Se 
desbate acolo o dramă. Şi anume, dreptul la viaţă al Moților destoiniei. 

Nu ne îndoim, credem mult chiar, în hotărîrea dreaptă a Curţii de 
apel din Cluj. Suntem siguri că, înstârşit, după amarul atâtor ani, se va 
face dreptate, şi juridice şi româneşte. 

Satele moţeşti aşteaptă înfrigurate hotărîrea. 

Şi-au adunat necazul şi sărăcia, şi-au adus toate suferinţele şi amin. 
tirea anilor vitregi. 

Şi, îngenunchiaţi, ca nişte goruni bătuţi de furtună, îşi rostesc ruga 
lor din străbuni: «Doamne ajută dreptăţii!». 

In şirul obidiţilor se desluşeşte un chip de cremene. Vine de departe, 
Din vâltoarea unui Albac fără noroe. 

E Vasile Nicola Ursu. Istoria îl ştie pe alt nume: Horia. 


VALERIU CARDU 


Anthony Eden 
„Outside în premiul Nobel! 


Cititorul zilnic al gazetelor poale găsi 
cele mai năstruşnice ştiri începând lec. 
lura cotidiană dela bazarul informativ, 
lată, bunăoară, o noliță de dimensiuni 
liliputane, înserată zilele acestea în zia- 
re, o noliță mai senzațională decât re- 
portagiile cu «traficanții aurului» sau 
decât faimosul roman foileton  găsibil 
încă prin revistele vechi de modă ale 
modistelor antebelice «contesa  cerşe- 
toare», Reproducem : 

«Consiliul profesoral al facultății de 
litere şi filosofie din laşi a propus. cu 
unanimitate de voturi pentru pace pe 
anul 1958, pe Anthony Eden, lord al 
Marei Britanii şi fost ministru” de ex- 


| terne», 


(Continaure în pag. II-a)! 


Am .recitit-o crezând că am cilit gre- 


E RC E O ERP RE A (ELF RER O PE 7 TD i ec N 3 DEEP ROBIE 


Aspecte ale autarhiei economice 


de prof. 


Ne facem o plăcere deosebită din a 
publica un articol al profesorului ita= 
lian, d, Gaetano Napolitano, atât de cu- 
noscut de acei cari se ocupă cu proble- 
mele economice corporative, 

Probhema autarhiei se prezintă sub 
forma unei ecuații cu două necunos- 
cute. 


Prima este de ordin technic: pri- 

veşte posibilităţile materiale ale solu- 
lui şi subsolului, capacitatea financia- 
ră a ţării, stadiul de perfecţiune sau 
de perfecționabilitate a industriilor, 
a întreprinderilor şi serviciilor, 

O bună soluțiune a acesiui prim 
aspect al problemei depinde de exac- 
titatea calculelor şi prevederile, de 
priceperea şi de capacitatea experţi- 
lor, de acţiunea exercitată de alte ţări 
pentru înlesnirea sau împiedicarea 
urmăriții scopurilor autarhice. 


GAETANO NAPOLITANO 


pe date concrete şi controlate în toa- 
te particularităţile lor, rezultatele vor 
fi matematic exacte, în sensul că va 


fi posibil să se stabilească până la ce 
punct, pentru anumite produse, se va 
putea urmări independenţa şi autono- 
mia ţării, 

Astfel înţeleasă, economia autarhică 
pare a putea fi realizată în orice țâră, 
independent de organizaţia socială şi 
de regimul juridic şi politic. Pe lân- 
gă acestea, în timp ce premisele şi efec- 
tele sunt de natură economică, instru- 
mentele ce iau parte la soluționarea 
problemei sunţ de natură technică, în 
sensul că în orice sector, competința 
inginerului, sau a agricultorului, a in- 
dustriaşului, financiarului etc,, este 
aceia care dă soluţiunea cea mai po- 
trivită fiecărui aspect al autarhiei, 

Mai este însă, după cum am spus, 


Dacă toate prevederile sunt bazatel — un alt aspect al problemei: există 


o altă necunoscută, de natură PSIHO- 
LOGICA în ecuaţie şi este neapărată 
nevoe să se acționeze şi asupra ei, de- 
oarece și ea participă la rezultatul fi- 
nal, Această altă necunoscută nu este 
determinabilă a priori, în mod -raţio- 
nal, deoarece elementele sale nu sunt 
dozabile, şi nici măsurabile, 

Aceşti factori predomină economia 
şi politica nu ca instrumente pasive 
de calcul, ci ca FACTORI ACTIVI 
CAPABILI EI INŞIŞI SA INFLUEN- 
ŢEZE ASUPRA SCOPURILOR ŞI SA 
MODIFICE POSIBILITAȚILE ȘI RE- 
ZULTATELE ECONOMICE FINALE. 
In alţi termeni, cele mai rigide și mai 
îndemănatece previziuni deduse de 
technicienii finanţei, creditului, indus- 
triei, pot fi răsturnate de factorii psi 
hologici ai economiei. 

Şi apoi, aceste consideraţiuni nu 
privesc numâi problemele autarhiei 
Toate faptele economice, dela cele 
mai simple la cele mai complicate 
sunt stăpânite nu numai de motive 
technice dar mâi cu seamă de acele 
psihologice, 


Rezultatele acelei tragicomice expe- 
riențe numită «sancţiuni» (pentru lta- 
lia) dovedesc în mod neconiestai for- 
midabila putere a factorilor psiholo- 
gici asupra efectelor economiei și ma- 
rea greşeală comisă de oamenii poli- 
tici ai Societăţii Naţiunilor de a nu o 
lua în seamă. În baza judecății econo- 
miştilor şi technicienilor de încredere 
ai Societăţiii Naţiunilor, — Italia, ca 
efect al sancţiunilor ar fi trebuit: 

a) în primul rând să fie constrânsă 
a importa produse străine fără o pu- 
tea exporta mărfuri italiene; necesi- 
tatea, deci, de a plăti nu cu mărfuri, 
ci cu aur cumpărăturile făcute din 
străinătate, 

b) în un al doilea loc, odată termi- 
nat aurul disponibil, a capitula între... 
maternele braţe ale Societăţii Naţiu- 
nilor. 

Consecimţe: 1. — mari afaceri pen- 
tru ţările sancţioniste; 

2) — posibilitatea de a proclama 
fascismul «Pericol Public»; 

5) — a reiîntrona sclavia în Etiopia, 
repunând pe tron pe Negus, 


Problema părea în mod raţional de- 
finită sub toate aspectele sale şi solu- 
țiunea apărea sigură şi de neînlăturat, 
Numai când faptele nu au corespuns 
aşteptărilor, doctrina liberală a sezi- 
zat existența factorului economic de 
natură psihologică şi şi-a dat seama 
astfel că ecuaţia nu avea o singură ne- 
cunoscută, ci două... 

Din ce este constituit şi cum lu- 
crează factorul psihologic întrun re 
gim economic ce tinde la autarhie? 

Există o netă diferenţă structurală 
între factorul economic technic și fac- 
torul psihologie. Primul este, şi trebue 
să fie, rațional şi matematic: cine în- 
cearcă a rezolva prima necunoscută a 
ecuaţiei va obţine rezultate cu atât mai 
mulțumitoare cu cât va fi un adnota- 
tor, un coordonator și un calculator 
sever, rigid şi indiferent, 

Dacă technicianul, în diagnoză ca şi 
prognoză, se lasă dominat de elemente 
pasionale ce trec dincolo de cercetare 
şi de calcul, ajunge la rezultate peri- 
cuolase şi arbitrare, şi în cele din 


(Continuare în pag. 2-a) 


şit «facultatea din laşi» în loc de «uni- 
versitatea din Oxford» sau <comitetul 
englezoaicelor pentru ajutorarea neguşi- 
lor melancolici», 

Și totuşi aşa este. 

Universitatea din Oxford îşi vede de 
treburile ei, Habar mare de existența 
fostei excelenţe, frumosul Brummel al 
Forreign-Office-ului («a fost pe cândnu 
s'a zărit,.») d. Anthony Eden, asul mon= 
den al celor mai impecabile noduri la 
cravată. 

Universitatea din Oxford avea o sin- 
gură preocupare excentrică învățăturii, 
până deunăzi : cursa de vâsle cu echipa 
universitară din Cambridge. 

In timp ce la laşi, un majestos con- 
siliu profesoral se întrunia în şedinţă 
plenară. 

Consiliul profesoral e antifascist şi a 
ținut să-și spue net părerea în privința 
politicei de apropiere anglo-italiană, pe 
catafalcul destinului diplomatic al d-lui 
Eden, titulescul imperiului britanic, 

Această cruntă ofensă adusă anti- 
fascistului Eden, Achile ratat al unui 
Patroclu scos din circulație, Negusul, a 
trebuit spălată de consiliul profesoral al 
facultății din laşi. 

Și..„ pe urmă, Eden e sărac ajuns în 
sapă de lemn şi-ar putea plăti coşnița cu 
cele 4.000.009 lei ale premiului Nobel, 

Consiliul profesoral al Academiei Mi- - 


'hăilene nu este la prima lui gafă. A mai 


făcut una, propunând pe M,. Sadoveanu 
la distincția de «<doclor honoris causa» 
al Academiei Kogălniciene, pentru me- 
rite sărindărene, 

Este atât de maniac consiliul acesta 
profesoral încât în curând, să nu_.me 
mire, dacă va inventa o catedră A filo- 
logie abisiniană pentru Haile Selassie 
sau măcar un debit de tutun, onorific, 

Deocamdată, Academia Mihăileană în 
consiliu profesoral, a indicat pe d, Eden 
«oulsider» (câștigător neprevăzut) al 
Premiului Nobel, 


ton Băleanu 


dt 
Primăvară 


Antologia E EATA BE SEE 


pădureaţă 


Argint e în ziuă şi Jiu — argintiu... ! 
In fiece mugur mă ştiu. 


Sunt frate cun zarzăr şi văr 
cu floarea de sticlă din măr. 


M'aş vrea rădăcină, să sorb 
tot sucul pământului orb. 


Stejar E ed vrea strajă, 


să-mi 


gâlgâie soarele ” n coajă. 


Sălbatec m "aş vrea ca un şarpe'n 


adâneu-unei, 


Prin pori 


mi se varsă, ca'n stup, 


scorburi de carpen... 


albine de soare şi-mi zumzăen trup. 


In vine, ca ţevile humei când plouă, 
mi-am supt Primăvara mea nouă. 


In suflet îmi ară un plug, 
din brazde-or sbucni flăcări noui de belșug 


Pârae de sevă în sânge îmi fierb, 
nădejdea mi-e ciută şi gândul mi-e cerb 


O-he ! 


Primăvara mea albă 


pe mine tu cațără nalbă, 


şi cațără iederă'n 


sfori de verdeață, 


sălbatecă viță agaţă, — 


ca ?n şerpi de irunziș încâlcit ca "n rețele 
să fiu un copac ce-și ascunde în ele 


şi scoarța şi trunchiul în măduva cărui 


doar tu colcăi vie, când sângele-ţi, dărui!... 


Di volanul «Cerbul de Lumină» — 1928) 


RADU GYR 


ARTE ȘI 


Literatură 


ARTIŞII 


In preajma cărţei prof. lon Petrovici 


Prof. lon Petrovic, îmi 1duce aminte 
de Maiorescu — ca arhitect al ideei, — 
de AJ. Odobescu ca stilist, — şi de 
lon Petrovici ca om... 

E adică In d-sa, pe de-asupra serio- 

zităţii de şcoală sau voluptăţei de a îi 
clasic (e un capitol sub care Sar pu- 
tea scrie o carte despre dânsul şi se- 
menii săi) 'un post morganatic, un 
trengar al sentimentului, o inimă 
ă jachetă, care fură un coltuc dela 
propria masă a filosofiei şi se duce 
să-l dumice pe furiş, în curte, într'un 
colţ de umbrar sub nucul copilăriei. 

Ar putea sta — cum şi stă adesea — 
în capul mesei, prezidând-o, lon Pe. 
trovici preleră însă uneori. să tragă la 
fit, să se lase unei dulci vagabondări 
cu stelele, să le prindă eventual cu 
plasa — în loc de telescopul astrono- 
mului, — în plasa în care ele capătă 
nespusul avantaj de a deveni una cu 
fluturii şi: cu 'racii,., 

O blondă după amiază: de astiel de 
clipe ilicite, în care ideia e silită să-şi 
pună pantaloni scurți şi să redevină 
copil (acel copil.de clasă al lui Ca- 
ragiale care făcînd dintro smucitură 
de cretă nasul profesorului îl indică 
mai bine decât toate cursurile lui la 
un loc) e noua sa carte: Arie și Ar- 
tişti, — un mie symposion de idei în- 
rarnate în lirică şi amintire. 

Veţi găsi aci un lilosoi la microfon. 

Dar mai precis, un filosof sub nucul 
copilăriei, Un om, adică, serios, dar 
care ia ideia de scurt şi o pleacă ju- 
gului de mătasă al bunului simţ. 

Ca să dau dela început nota volu- 
mului, voi spune că filosoful lon Pe- 
trovici, produs de finale eleganțe al 
unui veac întreg raţionalist, nu se 
slieşte în citata carte să condescindă 
la valoarea de însemnătate a sportu 
lui. 

Cunosc filosofi acerbi, care (e drept) 
m'au avut în viața lor o idee, dar nici 
mau putut admite sportul ca altceva 
decât o blasfemie a trupului, un aten- 
tat la inteligenţă. 

lon Petrovici nu se sfieşte să-i afle 
la bază o adincă idee: ideia de între- 
cere, cu corolarul ei: voluptatea -ma- 
gică a superiorităţei, 

<Şi atunci de ce n'am privi cu înţe= 
legere indulgentă precăderea care se 
acordă matchurilor de box asupra dis- 
putelor spirituale; şi de ce nu ne-am 
simți chiar bucuroşi văzând, în pa- 
siunea publicului pentru. asemenea 
încăerări barbare, cel puțin un sim- 
bol al tendinței salutare de a se face 
o ierarhie între oameni, ridicind 
exemplarele viguroase deasupra li= 
niei cenuşii a anonimatului şi unitor- 
mităței»... 

Aceiaşi înțelegere — cu toate pre- 
rogativele pe care le acordă intelectul 
— a poeziei în raport, sau chiar în 
contradicție cu logica, la un gîndi. 
țor care şi-a făcut din logică zeiţa lui 
profesională, 

<A fost marele merit al lui Kant, 
de sigur cel mai gigant înnoitor în 
țoate domeniile cugetărei, care aşezînd 
lespezi grele pe mormîntul multor 
concepții la modă, a făcut din acele 
lespezi adevărate pietre de botar pen- 
tru o nouă mentalitata filosofică, — a 
fost ziceam, meritul ldii Kant de a îi 
redât frumosului autonomia lui spi- 
rituală, smulgîngu-l din  vasalitatea 


adevărului şi din suita logicei raţio- 
uale», 

Nu înseamnă însă, că lon Petrovici 
renunţă la logic în poezie: 

<Vraja poeziei ar trebui să depă- 
gească logicul fără să-l suprime, tot 
aşa precum absolutul nu distruge lu- 
mea relativităței; ci o înglobează şi 
întrece». 


Admirabil aforism. care închide în 


cl adevărul unui întreg tratat, 

Tot aşa, în «Psihologia actorului pe 
lângă adorabile amintiri asupra  în- 
cercărilor dramatice — rămase necu- 
noscute — ale autorului, avem discu- 
tată problema conflictului dintre es- 
tetic şi dramatic care constitue nodul 
sordian al genului, — nod pe care nu- 
mai Shakespeare, pe cît se pare, l-a 
putut tăia cu autoritate. 

Dar — după eseuri şi amintiri le- 
gate de numele unor personaje atit 
de felurite ca Creangă şi Hugo, Blaga 
$ Copce, Caragiale şi Brunswick, — 
cele mai concludente pagini din vo- 
lum se înşirue sub semnul muzicei, 
ale cărei puteri le cîntă autorul cu o 
visare de idei şi legănare în vorbă 
ce aminteşte în poezie stilul lu: Pseu- 
dokinegeticos, 

«Biblia ne spune că de cîte ori un 


duh rău intra în Regele Saul, David 
lua harpa, — iar regele se uşura». 

Dela această milenară experiență 
şi nu dela cine ştie ce abstracții por- 
neşte autorul în căutarea voluptăţilor 
din sunet. 

Şi ne găsim — dela acel filosof ar- 
hitectonic pe care toți l-au cunoscut, 
cu ideia pusă ca o lespede la un edi- 
ficiu — la un filosof muzical, cu an- 
tene sensibile pentru <armoniile de 
sonuri>, şi nu numai decît pentru «a- 
cele care sunt emise de vibraţiile u- 
nei voci iubite», cum spune cu intenţii 
malițioase — şi în chiar citatul auto- 
rului — moralistul La Bruyăre, 

Acest eseu — pagină rară de anto- 
logie — poate fi citit, nu şi citat. 

El ne închide ideia definitivă  des- 
pre carte, care e o plajă pe care te-ai 
lungit cu multe cărți desfăcute lec- 
turei, dar cu care te pomeneşti încet, 


BUNA VasriRE i i te 


A M  publicat,: 


înfăţişare pe care au dat'o co- 
muniste operelor de artă din Spania, 
Cititori noştri sau edificat, de sigur, a- 
supra atitudinii sălbatice pe care o în- 
vederau Chriştii ciuruiți de gloanțe şi 
Madonele sfărâmate, lată însă că «Sem- 
nalul> publică în prima pagină, pe 3 
coloane, o fotografie înfățișând nişte in- 
divizi, în cămașşe, cu mânecile sufleca- 
ie, dar cu pușştile în mână, transportând 


| pe o targă o grațioasă sculplură în lemn. 


Legenda <Semnalului» este următoarea: 
«Pentru a nu fi distrus de bombele a- 
viaţiei naţionaliste, republicanii pun la 
adăpost un preţios obiect de artă», 

Noi însă ne mrăm de un lucru: dece 
au nevoe acei republicani de puşti, ca 
să «pună la adăpost» acel obiect... de 
bombele avioanelor? Răspunsul mi se 
pare că se află într'o fotografie apărută 
în aceiaşi zi, în «Timpul şi în care 
nişte indivizi asemănători, tot cu pușca 
în mână, stau în fața unui morman de 
obiecte - preţioase, Explicaţia din «Tim- 
pul> ne lămureşte că sunt obiecte de 
artă spaniole, pe care patrioții republi- 
cani le trimit la... Moscova, Şi ăsta e 
un fel de a le... pune la adăpost, 

Și atunci puştile se explică, Repu- 
blicanii nu sunt siguri că cei din jurul 
lor sunt de acord cu aceste înstrăinări 
ale patrimaniului național, şi puştile îi 


“| apără pe ei... nu operile de artă!. 


Dar dece mare «Semnalul» buna cre- 
dință să dea explicaţia exactă a clise- 
elor sale pe trei coloane? 


Ţ. în „Semnalui” de alaltăeri gă- 
sim, la cronica muzicală, următoarele; 

„IN curând va trece pe scena pri- 
mei noastre opere (N. N. Care or [i 
celelalie!?) un turneu de propagandă 
germană a ciclului vagnerian(!?) Este 
curios că cei ce conduc opera nau 
putut să judece că în epoca de exal- 
tare şi expansiune a spiritului german, 
noi eram cei mai puţin îndrituiți să 
îmbrățişăm propaganda germană... 
Wagner... a fest un precursor al ras- 
„sismului în artă. Azi manifestațiile 
wagneriene, sub aspectul nevinoval al 
unor reprezeniaţii teatrale, formează 
baza de propagandă și de solida- 
„rilate a germanismului. Dacă direc- 
torul general al operei n'a putut să 
sesizeze rostul olertei sau inspiraţiei 
ce a primit de a angaja ansamblul 
german, apoi cei ce sirăjuesc la or- 
dinea internă, au datoria să cerceleze 
anai de aproape chestiuurea...” 


Din tinerețea iui Coşbuc 


Vechea boală este sărăcia scriito- 
rilor! Ca mai toți scriitorii români 
a trecut şi Coşbuc prin aceste  în- 
cercări atât de strâns legate de 
«meseria scriitoricească» în țara 
noastră, Părinţii îl dăduseră la 
şcoală în speranța că într'o bună 
zi se va întoarce în satul lor hiroto- 
misit. In nădejdea aceasta bou şi 
pus bieţii părinţi pe Cosbuc să dea 
examen de teolog; pe Cosbuc însă îl 
alrăgeau altele: filosofia, versurile 
şi încercările literare. Trebui totuşi 
să se prezinte la examen spre a fi 
primit îm seminar. Văzând că nu e 
altă scăpare Coşbuc se aranjă să 
mu aibe actele în regulă: «Când am 
absolvat gimnaziul, de voae de ne- 
voae am concurat şi eu se me Pri- 
mească la teolog, a fost tata co mi- 
me, dar eu, neavend mici o plăcere 
spre ciaslove şi căzănii, nu mi-am 
pus în rânduială hârthiele de lipsă 
pentru dreptul de a concura: tata 
nu m'a înspecționat şi eu nu am 
fost primit în seminar. A vru! Doa- 
te şi Dumnezeu aşa, că de intram 
atunci în teologie rămâneam prost 
și orb pentru vecii vecilori». Mul- 
țumită acestui vicleşug Coşbuc se 
putu înscrie la Facultatea din 
Cluj, ' Se vede însă că ducea mare 
lipsă de bani fiindcă într'o zi. îşi 


încet, că s'au topit şi evaporat în| luă inima în dinți şi-i scrise lui 


soare, 


Dragoş Protopopescu | rare. 
RN E RED CRESE E PRE GER ITP IER TE TRE oi. DER 0 PE AP UC PETRE DEEE EET 


Slavici cerându-i un ajutor sub, 
clasica formă a ofertei de CON, 


Asnecte ale autarhiei economice 


(Continuare din pag. 1-a) 


urmă dăunătoare rezultatului final. 

Factorul economic psihologie este 
dimpotrivă cu totul pătruns de date 
volontaristice şi pasionale: el consti- 
tue ISVORUL INSUŞI AL ACŢIUNII 
şi este bazat nu chiar pe calcule si- 
gure, matematic deduse, însă pe date 
posibile şi probabile, Urmărirea rezul- 
tatelor pozitive depinde de elemente 
iraționale, continuu schimbătoare, de- 
oarece schimbătoare sunt prin defini- 
ție tendinţele şi gusturile oamenilor, 

In timp ce în prima necunoscută a 
ecuației politica are numai o importan- 
ță iniţială, în a doua are o acţiune 
activă, permanentă şi aproape totdeau- 
na decisivă, 


Rusia, foarte bogată în minerale de 
orice fel şi cu imense posibilităţi agri- 
cole, elaborase planuri technice econo- 
mice ce ar fi trebuit nu numai să con- 
ducă la un întreg program autarhic, 
dar ar fi trebuit să desvolte treptat un 
program de expansiune şi de domina- 
ţie economico-mondială. Motive psiho- 
logice individuale şi colective, deriva- 
te din absurdul regim politic, au de- 
terminat la lucrătorii din orice catego- 
rie o mentalitate negativă ce a condus 
la răsunătorul faliment al planului 
tehnic, Regimul bolşevic îşi făcuse ilu- 
zia că problema autarhică şi acea a ex- 
pansiunii este alcătuită dintr-o ecuație 
cu o singură, necunoscută, 


m Yi cae 
| 


Fa 
La 


literară 


Nota de (A sus N amplitică și 
zilele trecute, trisla | mai mult . gravilatea prin - faptul că 


esle semnată cu inițialele unuia din 
co-direetorii ziarului. Pentru noi, ea 
esie dovada că ,Semnalul” înţelege 
să-şi îndeplinească până la ultimele 
consecințe rolul de urmaș și înlocui- 
tor ai „Adevărului”. Nota d-lui C, 
A. Or, ne readuce la limpul celor 
mai bune accese de furie anii-germane 
ale diverșilor Bhunenfelzi sărindăreni, 
Este exact aceiași sfruntată incon- 
ştiență. Pe de o parte proscrii pe Wag- 
ner, pe de altă parte protestezi, în nu- 
mele libertăţii artei, de câle ori vreun 
serib evreiaş este pus la index și oprit 
în scrisul său otrăvitor. 

Pentru asemenea lucruri, singurul 
calificativ este „NERUŞINARE”. 


HK xle oare un defect când scriitorii 
arupați în jurul unei reviste reprezintă 
n echipă militantă»? Intrebarea ne-o 
sugerează un confrate, care crede că 
defectul ar exista, Confratele argumeu- 
tează că, din existența unei asemenea 
echipe, naşte-«o condamnare la monoto- 
nie, la încremenire şi mai târziu la moar- 
te>. Oare? Nouă . ni se pare, tocmai 
dimpotrivă, că. existen.a unui mănun- 
chiu omogen de colaboratori în jurul 
unei publicații este o condiţie esențială, 
oblizatorie, pentru ca ținuta însăşi a rea 
bistei, atitudinea, tonalitatea ei, să fie 
unitară și omogenă, Ni se pare că nu- 
mai aşa o revistă poate influența pe 
cititorii ei, poate determina un curent, 
poate căpăta o autoritate, suficientă pen- 
tru a impune anumite valori creatoare 
şi anumite puncte de vedere, lar, in 
afară de rolul acesta, care este moalui 
unei reviste? Al unei «reviste», înţele- 
geţi bine, sau al unui «magazin», adică 
al unui depozit 'de producţii literare. de 
sens şi orientare indiferentă, 

Și mai credem că numai o asemenea 
revistă, este viabilă, Viabilă în istoria 
scrisului unei nații, prin rolul şi influ- 
ența ei. Dovadă stau toate publicațiile 
periodice cari, cândva, au însemna! 
ceva în istoria literaturei româneşti 
Ce-ar fi fost «Convorbiri literare» sau 
«Semănătorul», dacă nu ar fi avut, la 
un anumit moment, o atitudine? Dacă 
cei strânşi colo n'âr fi constituit o e- 
chipă militantă? Răspunsul ni-l dă tot 
istoria. Căci în clipa când echipele sau 
disolvat saii când atitudined sa realizat, 
— impunându-și publicului punctul de 
vedere și valorile pe cari le promova, — 
atunci aceste două reviste au încetat 
firesc, una de 'a'mai exista, alta de a 


Din alte 


Iată scrisoarea: 
Cluj 1713 (18) 86 
STIMATE D-LE! 
Ex abrupto cu o rugare sinceră 


COŞBUC 


îmi încep eu astăzi scris6rea mea; 
Domniei Tale îmi desvelesc neca- 
zul, căci D-Ta mi-ai dat impuls d'a 
găsi în lume şi tot D-Tacredcă vei 
fi cel de-ântâi, carele ai vrea se me 
ajuţi. d 

Părinţii mei fiind seraci şi nea- 
vend poteri, nici macar slabe de-aşi 
| susțenea feciorul lor la universitate, 


Intre multele și mari merite ale Șe- 
fului revoluţiei faseiste (B. Mussolini) 
credem că nu td] din urmă trebue so- 
cotit acela de'a fi văzut clar secula- 
ra eroare economică şi a o fi îndrep- 
tat după un scurt regira politic, prin- 
to organizalie socială totalitară şi o 
dreptate economică de care se bucură 
toate categoriile .: de producători şi 
considerând munca drept  unie isvor 
de putere şi de bogăţie, în orice man;- 
festăre a sa, materială sau intelec- 
tuală, 

In Italia problema autarhiei a Iost 
văzută sub DUBLUL său aspect, îna- 
inte de a fi fost proclamată oficial ca 
un scop şi o cuterire bine definită; 
chiar dela început aspectul psihologic 
a fosţ considerat în toată importanţa 
sa şi faptele au. demonstrat că înţele.- 


gerea problemelor suileteşti ale eco- 
nomiei duce la cele mai bune rezul- 


* |] spiritualităţii de azi. Arta modernă ex 


i toare, şi plină de îndemn 


mai avea breun rost şi vreo importanță 
actuală, 


, | 
|, cadrele  despărțământului  sibiaa 
al „ASTREI” — în ciclul de conferinţe; 
„PROBLEMELE VREMII” a avut loc 
conferinţa d-lui dr. POPESCU-SIBIU, 
despre „PROBLEMELE PATOLOGICE 
IN ARTA MODERNA”, 

Conferehţiarul a demonstrat că 
stigmatele vieţii moderniste, ce-au 
invadat toate domeniile de activitate şi 
creaţie socială, sunt expresia unor dis= 
locări adânci şi grave, ce persistă în 
sufletul omenirii. Tensiunile pari pre- 
supun conflicte ce întâmpină grele dif- 
cultăţi în soluţionarea lor evolutivă. De 
aici daracterul violent al reacţiunilor 
spre regăsire, evadare, redresare sau 
înnoire radicală, reacţiuni ce departe 
sie a fi expresia unei agresiuni sau a do- 
rinței de distrugere, exprimă violența 
instinctului de conservare trezit de con- 
ştiinţa disperată a răului ce destramă 
siguranța sufletului omenesc în zăpă- 
ceala şi degradarca morală de azi, 

Rezultatul acestor frământări a fost, || 
deocamdată apariţia monstrului  mo'al |! 
modern. Inspirația lui a impregnat până |! 
şi domeniul valorilor estetice, cultivând |! 
invazia elementelor patologice ce-au a- | 
juns să caracterizeze arta — precum şi |. 
viaţa în general — modernă. D. dr. 
POPESCU-SIBIU a arătaț că înțre sțruc- 
tura sufletească, puterea de creaţie şi 
mediul social al artistului sunt legiiuri 
strânse ce în zadar vot să le conteste 
moderniştii interesaţi. In pofida aces- 
tora artistul adevărat depari> de a fiu 
inconştient ce crează, trebue să aibă şi 
o conştiinţă a misiunii lui de vizionar. 
Ori, sub pretextul libertăţii necesare ela- 
nului creator, s'au ivit o puzderie de 
psihopaţi şi şarlataui ce-au exp:_atat 
arta în numele acestui principiu al li- 
bertăţii artistice susţinut de acel al li» 
bertăţii sociale anarhice al  comunis= 
mului, 

Conferenţiarul a evidenţiat stizu/ pa- 
tologic, schizojrenic al artei moderne 
ceeace oglindeşte desechilibrul adânc al 


Stau neguri pe 


primă o revoluție anarhică, bolnavă, iar 
nu una creatoare cum pretind” a !, Sus- 
ținută de marxism, reacţiunea: germană 
în contra acestei arțe degenerate este 
pe deplin..justiticată: cu atât -mai mult 
cu., cât „este. vorba de-o. consolidare a 
întregii. spiritualităţi fărămiţate, ' Este 
vorba de înlăturarea stigmatelor -c2-au 
înjosit şi negat îusăşi arta, la ceeace a 
contribuit iudaismul, 


i dt ini 


După cum şi noi avem «meşterul» no- 
stru în fabricarea pieselor de teatru — 
numim pe Victor Eftimiu — tot aşa şi 
Franţa își are «mesterul> său. Este vorba 


marxismul şi arta de Henry Bernstein, autorul îndeajuns 
*pafGeau 


de cunoscut spectatorilor lacrimogeni, ale 

cărui piese sunt «fabricate» cu un anu- 
mit scop, despre care cadrul acestei cro- 

Vremuri. rind. ua nici nu ne permite să ne ocupim, 

In cinematograf, din «maidanul bern- 
steinian»> până în prezent nu s'a abuzat, 
Cele 8—10 filme sonore turnate până azi, 
nu reprezintă nici o fericire din ceeace 
s'ar fi putut realiza pentru a combate cri- 
eu trăesc din un stipendiu de 200 [le za de inedit, pe care — cu regret — con- 
din fondurele năseudene: 16 /]. la |statiim că a început să fie cunoscută şi 
lună şi câte 5—6 fl. din când în |de producători europeni, 
când de la un frate al meu — atâta 
e totul! Limba maghiară nu o po- 
şed. Cu unguresca o duc greu, cu 
viața reu: nu-mi resteză decât sa 
las filosofia baltă şi de la: tâmnă 


sapuc palrafirul şi se merg la se. 
minariu, 


Te rog deci pe d-Ta, dacă: se poate, 
se binevoesci a-mi mijloci un mio 
ajutor din fondul institutului  ti- 
pografic — prin ceia ce m'aș deo: 
bliga a scrie în foişăre Tribunei res 
gulat şi ades, atât prosa cât şi poe- 
sia şi așa, după cum ar cere condi- 
țiunile puse de D-Voastră. 

Pentru asta Te rog pe D-la, se 
cauţi deca se pote ori ba şi 'n cazul 
prim se aibi bunetate a-mi face cu- 
noscut. 

Mulțumindu-Ți pentru «Tribuna» 
şi anticipalive mulțumindu-Ți pen- 
tru buna voință D-Tale faţă de mie 
ne, sum 


aan. GABIN 


“Jean See AUMONT 
Gay MORLAY 


MESAGERUL 


(LE MESSAGER) 


UN SUPERFILM DUDĂ „a 

PIESA Lui ă, 
HENRY BERNSTEIN 
al D-Tale, 

GEORGE COSBUC 

Inceputuri grele, pline de  dure- 
roase încercări, peste care astăzi se 
profilează gloria poetului, consola- 
pentru 
toți cei cari, la începulul unei ca- 
riere, pătimesc la fel. 


Alexandru Christian ell 


tate, în timp ce neglijârea lor prepară 
cele mai amare desiluzii. Fascismul 
stă mărturie unei lumi întregi, 

Din cauza neînțelegerii motivelor 
psihologice, producţia de cereale fran- 
ceză, care în 1933 era de 99 mil. quin- 
tale, se reduce la 9% în 1934, la 77 în 
1935, la 69 şi 200 mii în 1936 şi abia la 
69 în 1957, 

Din contră, ținând în seamă aceste 
principii, fără ca pe de altă parte să 
neglijeze pe cele technice, Italia a pu- 


tuț mări pe încetul, cu circa 20 mil. 
anual, propria producţie de cereale și 
este astăzi în măsură a afirma că a-| 
proape a şi rezolvat problema inde-! 
pendenţei sale în acest fundamenial 
sector al economiei, 
Sufletul italian a contribuit imens. 
Regia: Eichberg 
prof. Gaetano Napolitano | 2 


Cu prilejul unei comemorăr, 


O noapte pe Garaiman 


Scoboară de grabă ciobanul 

La târla cu oile lui 

E seară pe culme şi nu-i; 

Se'ntunecă 'ncet Caraimanu) 
Cum nu-l mai văzui. 


astică. teatrală 


Jepi; 3 pe Furnica 


Şi neguri pe Vârful cu iri 

Se lasă din umedul nor 

Tăcerea şi noaptea şi frica 
Pe culmile lor. 


S'a stins după muceda stâncă 

Şi ultimul roşu de-Apus. 

De-odată cu soarele dus, 

O noapte cumplită şi adâncă 
Se varsă de sus. 


Iar alta se urcă din vale 

Cu spaima eternei tăceri, 

Ah, cum a fost ziua de ieri ? 

Grozave sunt, Noapte, ale tale 
Tăcute puteri ! 


N'aude urechea, nu vede 
Nici ochiul nimic. Şi de viu 
Te pari îngropat în sicriu 
Şi sufletu'm tine se crede 
Un pom în pustiu! 


Aşa înaintea creării 
A fost un «tohn-bohn» socol- 
Plutea peste adânc Sa vaol 
Și, neștiutor al mişcării, 

Stă haosul tot, 


Aici în sălbateca noapte 

"Cunoşti ce e veşnic şi sfânt. 

Ce soli ai vieților simt 

O rază şi câteva șoapte 
Pierdute în vânt! 


GEORGE COŞBUC 
(din Fire de tort) 


 Chuniepaf 


Crenica cinematosraiică 


Ultimul fitm realizat după piesa cele 
brului «provocator de lacrimi» se nnme= 


ste «Mesagerul» cu Gabay Morlay, Jean 


Gabin şi Jean Pierre Aumont în volurile 
principale, 


Un triunghiu de actori de calitate, în- 
tran triunghiu conjugal cu replici şi si- 
tuaţii caracteristice conțlictelor sutleşti 
cari se termină cu sinuciderea cu- 
neia din pisi» sau abandonarea pur şi 
simplu, 

Cu toate acestea «Mesagerul» prezintă 
momente cari face să fie văzute, Atât 
prin nuanțele vedetei care, în Gaby Mor- 
lay găseşte eroina diametral opusă ne- 
credineioasei din «Cadrilul» lui Guitry, 
cât şi prin fotografia curată, sonoriza- 
rea perfectă şi specifică peliculelor tea- 


trale, 


VAN DONGEN 
HANS STUWE 
Gustav DIESSEL 
THEO LINGEN 


N RITIY JANTZEN şi Baletul MEMAKA 


în inarele film german turnat în India 
___ MONUMENTUL 
Indian 


Mon ; Oficiul C.R. 


3 Mal 4 amânat procesul Depunerea jurământului recruților 


studenților dela 1y. Mureş 


Sâmbătă s'a judecat în faţa Curţii 
de Apel din Braşov procesul celor 
10 studenţi dela Tg. Mureş. 

Completul curţii a fost format 
din d-nii: preşedinte Apostolescu, 
consilieri Gavrilescu,  Bilciurescu, 
Tonescu şi Pop, iar ministerul pu- 
blie reprezentat prin d. procuror 
general Cornea, 

Pe banca apărării au luat loc d-nii 
avocaţi: Mihail Polihroniade, Traian 
Cotigă, Horia Cosmovici și Traian 
Triian, L 

La apelul martorilor au răspuas 
părintele profesor Grigore Cristes- 
cu, preot militar Lazăr  Cârje, 
Yrancise Porubski, fost prefect de 
Mureş şi avocat Teodor  Todosi, 
fost preşedinte a] centrului studen- 
țese Iaşi. 

Au lipsiţ d-nii: Bungeţeanu, in 
șpector general de siguranţă; Dan 
Rădulescu, profesor universitar, 
Ion Antoniu, fost preşedinte al cen- 
trului studenţesc Bucureşti; Ţiberiu 
Vereş, fost preşedinte al centrului 
studenţesc Cluj; Gh. Bica, fost pre 
ședinte al centrului studenţese O 


radia şi Gh, Arghiropol, fost preşe 
dinte al centrului studenţesc Chiși- 
nău, 

Preotul militar Lazăr Cârje, de- 
pune favorabil studenţilor, cari au, 
țicipat la acest congres într'o ordine 
desăvârşită, 

Ultimul depune d. Todosi care dă 
relaţiuni asupra stărilor de fapt. 

D. procuror general cere ca ?T0- 
cesul să se judece. 

D. av, Mihail Polihroniade luând 
cuvântul primul în numele apărării, 
face conslatarea că d. procuror ge- 
neral s'a opus şi la trecutul termen, la 
admiterea martorilor ca fiind o probă 
neconcludentă. Totuşi necesitatea mar- 
torilor sa dovedit cu prisosință. 

D-sa combate punclul de vedere 
susținul de reprezentantul ministerului 
public, cerând un nou termen, dat 
fiind lipsa a șapte martori principali, 

D. av. Horia Cosmovici cere şi 
d-sa amânarea procesului. 

Curtea luând act de ce- 
rerea apărării decide a- 
mânarea procesului pen- 
tru 3 Mai. 


Miscare în cadrele armatei 


Din cadrele active ale armatei s'a 
aprobat demisiunea unui important nu 
măr de ofiţeri generali, superiori şi 
interiori, combatanți, asimilați şi spe- 
cializați. 

Toţi ofiţerii demisionaţi beneticia- 
ză de dispoziţiile decretului lege din 
18 Octombrie 1937. Tabloul cu nu- 
mele celor demisionați a apărut în 
Monitorul Oficial de Sâmbătă 9 A- 
prilie a. c, 


In cursul săptămânii viitoare după 
aceste demisii — se va face o im- 
portantă mişcare în armată. Se vor 
face în primul rând o serie de pen- 
sionări, apoi o altă serie de inaintări 
a ofițerilor notaţi la excepțional. 

Atât pensionările, cât şi înaintările 
se vor face cu data de 31 Martie. 

La 10 Mai se va face o nouă miș- 
care, care va privi toate corpuriie 
şi categoriile de ofițeri. 


Povesiea 


unui raid 


(Continuare din pag. L-a) 


La Alep, unde a sosit într'un timp de 
sbor foarte scurt, datorită de data a- 
ceasta unui vânt prielnic, ce sufla pu- 
ternic din spate şi mărea iuţeala avio- 
nului, unitatea franceză de acolo i-a fă- 
cut deasemenea o primire din cele mai 
frumoase, demonstraţii de sbor de noa- 
pte cu avioanele Potez 540 şi Bloch 200, 
vizită la grădina zoologică, la instalaţiile 
acroportului, etc, Aceste instalaţii dau 
ofițerilor francezi din Alep întregul con- 
fort de care au nevoe, începând cu pisci- 
nă şi teren de tenis şi sfârşind cu sală 
de festivități, pentru balurile familiilor 
lor. 


0 ATERISARE SILITA 


După trei zile în Alep, d-ra Bur- 
naia a plecat mai departe în Turcia, 
unde a lrebuit să aleriseze la A- 
dana pentru îndeplinirea formalităţilor 
de vamă. Apoi a decolat pentru Eski 
şehir, | 

Din netericire, vântul a frânal-o, pu- 
ternic şi, cu circa 50 km, înainte de A- 


la 160 km, depărtare de Istanbul, tim- 
pul a fost bun. De acolo înainte a înce- 
put păclă şi ceaţă, astfel încât, dupăce 
a sburat pe litoral până la Bosfor, abia 
a putut distinge turnurile învăluite în 
ceață, Aeroportul Yeşil-K6y al Istanbu- 
lului era inabordabil. După o oră şi 
jumătate de încercări inutile de a pă- 
trunde până la el pe sub ceață, a ateri- 
sat pe un câmp din vecinătate, așezat la 
doi kilometri depărtare de aerodrom. 
In aceeaşi situație sau aflat şi alți doi 
aDiatori — un francez şi un englez — 
aterisați şi ei pe alte câmpuri din apro- 
piere, 

O scenă nostimă: pe câmpul unde a- 
terisase, d-ra Burnaia a fost întâmpina- 
tă de mai mulți locuitori turci, cu cari 
bine înțeles că nu isbutea să se  înfe- 
leagă. După mai multe încercări nefo- 
lositoare de a le spune să se telefoneze 
la aeroport, renunțase la acest mijloc şi 
îşi scotea costumul de sbsor, spre a se 
duce singură acolo pe jos. In momentul 
acela aude o voce din spate, care până 
atunci îi vorbise turceşte: «Dar bine, 


Domnişoara Irina Burnaia în avion 


fium-Kara-Hissar, a rămas în pană de | măi băete, nici româneşte nu știi?>. Era 
benzină. Dela înălţimea de 2,800 metri, | un sătean care ştia româneşte și care o 


la care se alla, d-ra Burnaia a putut 
să-şi aleagă în voe un câmp ospila- 
lier, la Bulvadin pe care a executat 
fără nici un incident o aterisare silită, 
Micul grup de case, care poarlă nu- 
mele Bulvadin, nu este legat cu lele- 
gral sau telefon. : 
De aceea abia în ziua urmă- 
toare a putut veni un avion Foke 
Wult din Eskişehir, cu care compa- 
nia Shell a adus benzina pentru ali- 
imenlare şi d-ra Burnaia și-a conti- 
muat călătoria, dupăce o după amiază 
îutreagă admirase spiritul de disci- 
plină al sătenilor din Bulvadin, cari 
au venit să vadă avionul și nu sau 
repezi! nici să rupă câte o bucală de 
pânză din el spre amintire, nici să se 
înghesue și să se prăvălească peste el, 
DELA ESKIŞEHIR LA 
ISTANBUL 
Eskişehir-ul, de proporțiile unui sat, 
posedă totuşi un aerodrom interesant, 
foarte civilizat amenajat pentru confor. 
tul personalului şi al călătorilor: came- 
re cu paturi, sală de mâncare, teren de 
tenis, sală de ping-pong, cinematograf— 
totul de o curățenie exemplară şi în to- 
fală opoziție cu aspectul localității, 
In după amiaza aceleaşi zile, având un 
buletin meteorologic foarte puțin priel- 
nic, d-ra Burnaia a plecat totuși spre 


Istanbul. Până la Adabazar, adică până 


luase drept băiat, fiindcă el ştia că 
băeţii pilotează avioanele şi o mai văzu- 
se şi îmbrăcată băețeşte, în costumul de 
sbor. 

SPRE ŢARA 


"Timpul rău a durat cinci zile, Intoar- 
cerea dela Istanbul s'a făcut în condi- 
țiuni grele, cu vizibilitate redusă și vânt 
protivnic puternic, cari au necesitat o 
aterisare pentru alimentare la Balcic. O 
oră şi trei sferturi mai târziu, avionul 
Biicker- Jungmann al d-rei Burnaia ate- 
risa la Băneasa, cu aceeaşi discreție cu 
“are decolase trei săptămâm mai îna- 
inte, 4 

Şi dacă azi povestea aceasta vede lu- 
mina tiparului, vina o poartă în înire- 
gime semnatarul acestor rânduri, care 
împotriva voinţei d-re. Burnaia a soco- 
tit că fapta aeronautică frumoasă a a- 
“esiei modeste aviatoare este bine să fie 
cunoscută de publicul românesc, chiar 
ru riscul de a se auzi voci izolate acu- 
aând că «se face reclamă», Oricine ulo- 
vedeşie aceeaşi pregătire şi înfruntă a- 
veleași primejdii, îşi plăteşte cu priso- 
slnjă dreptul peniru ceeace numai prin- 
Ar'o greşită înțelegere a noțiunilor se 
întrebuinţează uneori cuvâniul de «re: 
clamă»- 


———————— —— 


la regimentele din Capitală 


Recruţii depun jurământul 


Sâmbătă 9 Aprilie a, c. între orele 
9 a. m.—1.30, a avut loc cu deosebit 
fast solemnitatea depunerii jurământului 
recruţilor contigentului 1938 dela toate 
corpurile de trupă din Capitală. 

Numărul recruţilor fiind foarte mate 
a fost repartizat câte 6 regimente la 9 
grupe. La Grupa I-a la Regimentul de 
gardă călare şi la Grupa II-a Cazarma 
Malmaison şi la Regimentul 21 Inf,, ser- 
viciul religios a fost oficiat de Prea 
Sf. Sa dr. Partenie Ciopron Episcopul 
Armatei, asistat de preoţii militari pro- 
toereu Inocenţiu Ştefănescu, pr, Gh. 
Georgescu şi diacomu I. Tătulea. 

După serviciul divin oficiat la fieca- 
re grupă P. S. Episcop al armatei a 
ținut câte o înălțătoare cuvântare a- 
rătând cât de nobilă este misiunea de 
ostaş iş cât de fericiţi sunt ținorii re- 
cruţi de astăzi că-şi fac serviciul mi- 
litar într'o Românie întregită şi puter- 
nică A 

Muzicile militare au intonat imnul 
regal. 

Au mai vorbit ostaşilor d-nii gene- 
ral Coroană, comandantul Diviziei de 
Gardă, general Raşcu, comandantul Bri- 
găzei II Infanterie şi colonel Dumi- 


Noui condamnări 
la moarte în Rusia 


Corespondentul agenţiei 
Havas anunţă: 

. Curtea Supremă a Repu- 
blicei autonome tătare, 
întrunită la Cazan, a con» 
damnat la moarte 7 func- 
ționari ai Comisariatului 
agriculturei, pentru sabo- 
tarea lucrărilor agricole şi 
ca membri ai organiza- 
ţiilor contrarevoluționare 
Trotzkiste, . 


bombardarea ora- 
şului Canton 


HONG KONG 11 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei Reuter a- 
nunţă: 

Aviația japoneză a bombardat o- 
raşul Canton în cursul după amie- 
zei. Acesta este primul raid al a- 
viaţiei japoneze asupra Cantonului, 
dela venirea primăverei. 


Vocaţie nevaiorificată 


Sâmbătă s'a petrecut în Capitală 
un fapt menit să deschidă o eră 
nouă în raporturile dintre hoţi gi 
păgubaşi... 

Petru  Civean, desmierdat pro- 
fesional «Ciocâlea»> şi «Spaima ma- 
halalei», a comis un furt la comer- 
ciantul Gh. Ciocârlie din str. Sf. 
Nichita No. 13. 

Negustorul, care nu era pentru 
prima oară victima dexterităţii lui 
Ciocâlea şi îi cunoştea perfect ma- 
niera de lucru, l-a identificaţ în- 


dată în isorava comisă şi după pu- 
ține investizaţii l-a descoperiţ în- 
ti”o cârciumă din soseana Ştefan 
cel Mare. 

In timp ce gardianul îl ducea pe 
hoţ spre comisariat, negustorul ca- 
re-i seconda, a scos revolverul şi a 


————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————— 


tras în Ciocâlea. Tir perfect — co-| 


loana vertebrală frântă de glonte. 
In drum spre spitalu] Colentina, 
Civean-Ciocâlea a sucombat, plă- 
tind cu viaţa o găinărie oarecare, 
Negustorul a declarat că nu şi-a 
mai putut stăpâni mânia, mai aleu 
că a fost furat în câteva rânduri — 


Prof. George Ţi.xţă |! şi a conchis convins că umanitatea 


trescu, comandantul regimentului 21 In 
fanterie. 

După terminarea jurământului, a a- 
vut loc în casinourile respective câte o 
mică agapă, unde a participat întregul 
corp ofițeresc şi unde s'a toastat de 
către P, S. Episcop al Armatei pen» 
tru M, S. Regele şi pentru corpul ofl- 
țeresc, 

D-nii comandanţi au toastat pentru 
Episcopul armatei, 


Pe urmele comerțului românesc 


Caica Griviței așa cum arată ca. Ce vând jidanii şi ce românii 


Economia noastră națională se 
află încă de mult timp încăpută pe 
mâna străinilor. Cele mai impor- 
tante stabilimente comerciale şi cu 
cel mai mare capital, sunt deținute 
de străini. Toate centrele  româ- 
meşti începând dela umilul târg 
moldovean cotropit şi până la im- 
portantele artere comerciale ale ca- 
pitalei noastre prăvăliile în cari se 
desfac mărfurile cele mai felurite 
sunt ale ovreilor, în majoritate. 

Pentru a exemplifica această ma- 
re ruşine naţională, pentru a excita 
orgoliul nostru de ncam şi pentru 
a arăta care este adevărata situaţie 
pe teren, am pornit, acum când este 
obligatorie înserarea numelui pro- 


că 


a 


prietarului respectiv pe firmă, 


Dr. ioan Banea, di. Coriolan 
Bucur și Nicolae Străuiea 
din Cluj rămân arestaţi 


In faţa Tribunalului militar de pe 
lângă Corpul VI armată din Cluj, 
au venit Sâmbătă spre confirmare 
mandatele de arestare emise contra 
d-rului Ion Banca, dr. Coriolan Bu- 
cur şi Nicolae Străulea pentru con: 
travenţie la Ordonanţa Nr. 1—1938 a 
Corpului VI armată. 

Completul tribunalului, compus 
din d-nii colonel Manoliu, preşedin- 
te, locot. colonel Gheorghiu, maior 
Manu, căpitan Barbu şi căpitan 
Onejeseu, procuror militar fiind d. 
maior Negulescu a avut să aprecie- 
ze dacă faptele încriminate sunt sau 
nu încadrabile în vextele sus zisei 
ordonanţe „adică repreizntă o aeti- 
vitate politică interzisă. 

După arătările d-lui procuror mi- 
litar, au luat cuvântul, în apărarea 
preveniţilor domnii .. avocaţi . dr. 
Alex. Moraru, Emil. Popa, Alex. 
Bohaţiel dr. Guţi Pavelescu şi Tra: 
ian Rebreanu, cari toţi au combătut 
cu o bogată documentare şi strânsă 
logică juridică, rechizitoriul. Sa 
spus în rezumat că faptul nefiind 
prevăzut în nici o lege penală nu poa 
te constitui o penalitate; că, recu: 
noscând chiar existența unui fapt 
penal acolo unde legea nu statuiază, 
nu e cu nimic justificată menţine- 
rea în arest a celor din boxă, aceasta 
fiind totdeauna dictată de împreju- 
rări precis arătate de lege (lipsa de 
domiciliu stabil, pericolul dispariţi- 
ei, zădărnicirea instrucției, pericli- 
tarea ordinei şi siguranţei, ete.). Or. 
au susţinut apărăvorii „nici una du, 
aceste împrejurări nu li se poate a- 


trebue să-i rămână recunoscătoare, 

— «Am scăpat mahalaua do el. 

Interesant, dar nu ne putem opri 
al împrejurărilor negustorul Ciocâr 
a] împrejurărilor negusorul Ciocâr- 
lie ar îi făcut parte din clasa socia- 
lă a lui Petre Civean, nu sar fi o- 
prit la furtul minor şi la găinăria 
reprobabilă. 

Ci ar fi făcut carieră mare, 


Sinucigaşi cărunți 


Sinuciderile cari “impresionează mai 
mult, sunt — fireşte — acelea ale 
oamenilor cu părul înălbit și cu faţa 
brăzdată de toate cultele vieţii... 

Aici nu mai e sângele fierbinle al 
adolescenţei, care încălzește imagina- 
ţia şi grăbeşte gesturile desnădejdilor 
nebunești... 

Im str. Căluşei No. 9 şi-a ridicat 
alaltăeri, viaţa, sexagenarul Gheorghe 
Nicolau, în urma unui conilict fami- 
Uar foarte puţin obişnuit pentru mo- 
motonia uniformizată a vieţii casnice 
de pensionar. 

O ceartă cu soţia sa, un schimb 
violent de învective, izolarea în ca- 
mera de alături şi o simplă apăsare 
pe trăgaci, aşa şi-a lichidat viaţa 
Gheorghe Nicolau, pensionar liniștit 
cu sieslă regulată, reumatisme și gră- 
dină îngrijită cotidian din strada Că- 
luşei No. 9, 

Sinuciderile tinerilor ne dor, 

Ale bătrânilor însă, me înlricoşează,, 


Campionii prolificităţii 
Petre Covrig este numele celui de 
al NOU ASPREZECELEA copil al 
lui Nicolae Covrig, gospodar cum- 


secade ș; stranie părinte de fami- 
lie din Roman. - : : i 


—————————————————————————————————————— 


plica preveniţilor, 

De observat o coincidenţă: în a- 
ceiaşi boxă cu tinerii intelectuali 
clujeni se afla şi arhimilionarul 
Weislovici din Oradea, arestat pen- 
tru insulta naţiunii şi ultragierea 
magistratului instructor, 

Toate mandatele şi acel al lui 
Weislovici au fost confirmate. 

Dr. Banca, dr. Coriolan Bucur şi 
Nicolae Străulea rămân arestați. 


să 
fotografiem firmele jidoveşti depe 
una din cele mai importante artere 


comereiale 
Griviței, 

UN PROCENT INSPAI. 

MANTATOR 

Din Calea Victoriei şi până la li- 
nia Constanţa, sunt înşiruite pe o 
parte şi pe cealaltă a căii Griviței, 
aproape patru sute de magazine. 
Din toate acestea, sunt NUMAI 
ZECE LA SUTA PROPRIETA- 
THEA ROMANILOR. Restul 


din Bucureşti: Calea 


nouă zeci la sută stăpânite în mare 
majoritate de jidani.. 

Găseşti în  aceas 
pleacă din inima C 


Dela mica prăvălie: 
mărunţişuri până, la 
rele magazin cu 
ta, toate, dar absolut toate, 
sunt proprietate jidovea- 


de | scă, 


Ce vând jidanii şi ce românii 


Aci, ca şi în multe alte locuri, pe 
care le vom lua în cercetare suc: 
cesiv, se vede adevărata dramă a 
noastră. 


Este interesant de remarcat că ji- 
danii au în primul rând prăvăliile 
cele mai luxoase, așezate în pozi- 
țiile cele mai bune şi în care se 
vând lucruri cari nu se pot strica 
şi cari se pretează foarte uşor la 
înşelăciune, Ei vând cămăși, cio- 
rapi, haine, ghete pentru bărbați şi 
femei. 


Cultura şeolarilor (desigur cei ro- 

mâni) şi jos Herşcovici Aron. 
Dincolo o manufactură cu lirma 

la «Lupu din Basarabia» al cărei 


Numele româneşti rar întâlnite pe | 4 


firmele din Calea Griviței, stau dea- 
supra prăvăliilor în majoritate ali- 
mentare. Şi mai este o caracteri- 
stică demnă de reţinut, aceste nume 
nau început să se vadă decât dela ci- 
mitirul Sf. Vineri spre barieră. In 
centru, acolo unde chiriile sunt 
mari, acolo unde vânzarea este ri- 
dicată, nu sunt decât proprietari ji- 
dani. 

FIRME JiDOVEŞTI 

O cercetare amănunţită aSupra 
firmelor cari căptuşese Calea Gri- 
viței, este Plină de surprize, Aci 
vezi o librărie întitulată pompos: 


Comeutariiie presei germane 
cu privire la declarațiile d-lui ministru 
N. P. Comnen 


BERLIN, 11. (Rador) — Co- 
mentând recentele declaraţii făcute 
de d. N. P. Comnen, ministru al 
HAfacerilor Străine al României, zi- 
arul „Deutsch Diplomatisch Poll- 
tische Korrespondenz” scrie că mi- 
nistrul de externe a adăogat la pri- 
eteniile tradiţionale şi declaraţii po- 
zitive asupra relaţiilor cu Gerima- 
mia şi Italia, care lasă să vadă în- 
semnătatea pe care d-sa o acordă 
şi acestui sector al relaţiilor ex- 
terne ale ţării sale. 

Cu privire la Germania, d. Com- 
nen a putut sublinia că lunga sa 
misiune în capitala Germaniei Va 
familiarizat cu toate problemeie pri- 
vind relaţiile germano-române. De- 
claraţia sa că se va strădui să''con- 
tribue la desvoltarea acestor rela- 
ţii, mai ales în domeniul economic 


Suveranul Țării a trimis prin d. 


col. Romulus Stănescu, comand reg 
1 art. de gardă şi prefect al jud. 
Roman, suma de 10.000 lei, drept dar 
de botez pentru micul Petruţă. 
“Zece fete şi nouă băeți  dintr'o 
singură căsătorie — iată un bilanț 
cu care natalitatea autohtonă w'ar 
putea decât să se mândrească. 

Şi, fiți siguri, Nicolae Covrig nu 
se va opri aici... 


Dispute în familie... 


La Salu Mare figurează pe ordi- 
nea de zi a actualilăţii spectaculoase, 
fconfiictul dintre rabinul de acolo și 
trupa ovreiască „Habina”, 

Geneza disrultei „inter-perciuni” por- 


meşte dela ordinul pe care l-a dat co- 
mumităţii rabinul oil Teitelbaum, de 
a nu frecventa spectacolele „lumeşti” 
ale trupei cu pricina. 

Care a reacționat adresându-se par- 
chetului şi cerând lul Ioil 40.000 lei 
despăgubiri. 
Perciunii au început să se încâl- 
cească între ei, j 

Dorim mai des acest schimb de 
amabilităţi reciproce; în felul acesta 
vom face noi pm efort mai puţin, 


şi cultural, a fost primită cu sațis- 
tacţie în Germania. Aci domneşte 
părerea că punctele de contact din- 
tre cele două ţări, în deosebi pe 
terenul economic, pe care au adus 
foloase ambelor state, sunt foarte 
fireşti. 

Și de partea Germaniei problema a- 
ceasta este considerată în mod pozi- 
tiv iar dovada o găsim în cuvintele 
calde exprimate cu prilejul schimbului 
de telegrame dintre cei doi miniștri 
de externe, care au arătat voința de a 
desvolta relaţiile reciproce, atât în in- 
teresul celor două țări cât şi al păcii 
generale, 

De altfel politica Germaniei 
consţă în a întreține cu toate statele 
relații armonice şi folositoare pen- 
tru ca astjel să se întărească, în 
mod real, bazele păcii generale, 
Această directivă principală a po- 
liticii germane este cunoscută, 

Este un fapt înbucurător că, tot 
mai mult, se înmulțesc celelalte 
Sfate care, determinate de o da- 
rință egală de pace, recunosc ace- 


leaşi tendinte în polit'ca Germaniei, 

ca IRAN VERI 
Polonia va recu- 
noaşte suvernul 


franco 

VARŞOVIA, 10 (Rador). 

Agenţia «Information 
Politique Polonaise», port- 
parolui ministerului las! sara 
terne, publică un ico 
din care pare să reiasă că 
Polonia va recunoaşte în 
curând guvernul generalu- 
lui Franco. 


proprietar este Fani Zukerman. A- 


lături un magazin de haine gata 
«La flota engleză» al lui Iosif Grun- 
berg. Alături o dugheană cu firma 
la “Ţăranca din Griviţa» stăpânită 
de Heinrich Weisman. Peste drum 
un magazin de vopselării «La vul: 
turul de aur» al lui Nathan Rantzer, 
Mai sus Puțin, o prăvălie cu 
Griviței, vei găsi şi pe o parte şi 
bomboane «Suchard> a lui Iancu 
Schwartz. 

Şi aşa parcurgând întreaga cale a 
pe cealaltă, numai nume «neaoşe 
româneşti» dedesuptul celor mai 
frumoase firme. 

lar pe negustorii români, îi vezi 
rar, umblând timid orintrs dughene- 


le jidovești, vânzând pânzării lucra-” 


te în casă și albe ca sufletul lor 


COMERŢUL ROMANESC 


curat, Şi mai vezi şimici olteni — 
acest formidabil element de cuceri- 
re a comerțului nostru — oferind 
trecătorilor semințe, rahat sau zia- 
re. 

Intr'o parte, la adăpost, bine hră- 
niţi, tuhăiţi şi obraznici jidanii, 
iar în altă parte desculți, palizi, 
plini de griji pentru bucata lor de 
pâine zilnică, românii vânzători am” 
bulanţi. 

Imagine tristă a unei si- 
tuaţții care nu mai poate 


dura. 
Dumitru Gherasi 


Valoarea mărfurilor. 
importate în Martie 


Valoarea declaraţă a mărfurilor im 
portate dela 1—31 Martie 1938 rezultată 
din totalizarea borderourilor primite de 
la vămi, după datele comunicate de o- 
ficiul de îndrumare şi coordonare finan- 
ciară, este următoarea: 

Anglia lei 1.55.472.930; Austria lei 
139.266.314; Belgia şi Luxemburg lei 
75.450.852; Bulgaria lei 214.775; Ceho- 
slovacia lei 289.353.000; Danemarca lei 
9.133.410; Elveţia lei 67.317.347; Fin- 
landa lei 133.990; Franţa lei 114.358.844 
Germania lei 534.057.831; Grecia lazi 
17.186.790; Italia lei 80.559.010; Jugo- 
slavia lei 8.397.886; Letonia lei 4.261.417, 
Lituania lei 1.580.320; Norvegia lei 2 
mil. 134.428; Olanda lei 35.000.261; Po- 
lonia lei 13.856.216; Portugalia lei 
510.442; Spania lei 252.781; Suedia lei 
10.393.003; Turcia lei 13.508,969; Uu- 
garia lei 66.058.319; U. R. S. S. lei 
1.598.608; Egipt lei 68.928.210; Pales- 
tina lei 28.139.700; Canada lei 2.131.775; 
Staele-Unite li 102.887.603; Argentina 
lei 3.041,143; Cuba lei 1.400; Equator 
lei 41.650; China le! 89.118; India iei 
528.139; Japonia lei 711.607; Liban lel 
650 şi Siria le! 1.497.541. 


Totalul importului în luna Martie 

eşte de lei 1.845,105,519, din care Ger- 

este țara de unde sa impor- 

tat mai mult. Vine apoi Cehoslovacia, 

Anglia, Austria, Franţa, Siatele Unite 
şi celelalte, 


Relaţiile polono- 
lituaniene 


KAUNAS 11 (Rador). — Abalele Mi- 
ronas, preşedintele consiliului de mi- 
nișiri a declarat că guvernul lituan 
înţelege, dacă Polonia vrea, să adap- 
teze relaţiunile politice dinire cele 
două țări la noua situație, îndreplân- 
du-le pe aceiași cale cași relaţiunile 
cu celelalte state cu care ea colaborea- 
ză. Dacă această hotărire a guvernului 
lituanian nu întâlenște obstacole, rea- 
Hzarea ei va putea să aibă consecinţe 
favorabile pentru relațiunile lituano- 
polone, dar și pentru sporirea garan- 
țiilor de pace în această parte a Ew 
ropel, 


( 


incurajaţi! 


Fabrica de Lingerie Bărbătească 


DUMITaU MINCIU 


Calea Griviței No, 107 


Cumpăraţi ; Cămăşi, indispensabili, pijamale, 
cravate, ciorăpărie etc. 


cu materialul clientelor 


Se execută comenzi Şi 
DIFERI DE: CT CER 


DOPRLIBEBE ZA Are "eereca! TEX ERDRED 


VIZITAŢI MAGAZINUL 


SER LIPSCAN;: 
Bine asortat cu sto.e şi 


mătăsuri pentru sezonul 


ue Primăvară 


Raion special 


de gailanterie 


„0. 52. TEL. 418/59 E] 


PREŢURI CONVENABILE 


RE IEREZZ 


W „Aspirin“ 


mare al 


Li 


Un Ziar n0u 


De multă vreme se simţea nevoia u 
nui cotidian românesc, local, care să 0- 
glindească situaţia reală dintre Prut şi 
Nistru. 

Teate încercările de până acum = 
şi Sau făcut multe încercări, mai ales 
s'au cheltuit multe milioane cu aceste în. 
cercări — au dat greş cauza: La condu- 
cerea acestor ziare erau cocoţaţi oameni 
străini de meseria de ziarist-politiciani, 
în special, sau ziarişti evrei, 

Acum, după ce am înregistrat atâtea 
deziluzii, — cu pierderea a foarte multe 
milioane, — suntem puşi în situația a 
înregistra un non eşec? 

Noul ziar — «Fapta», — care urmează 
sii apară în curând, pe cât se pare, este 
dat în.., exploatarea unui neziarist, care, 
la rândul său, îl «cedează» — cu anumite 
condițiunil? — unora dintre aceia ce au 
mai păpat bani şi cu prilejul «încerca 
rilor» din trecut! 

Intrucât este vorba de o iniţiativă îru- 
moasă, salutară, socotim că este bine să 
ne spunem şi noi cuvântul, dela îneeput 

Mai întâi, la baza acestei încer- 
cări se cere suflet românesc, — ii- 
danii oricât de <experţi»> ar fi con- 
gideraţi, nu au ce căuta în redacţia 
noului ziar. Apoi, spre a nu se a- 
junge la înregistrarea unei noui de- 
ziluzii, ziarul să fie încredințat unor 


și-a dovedit calitățile superioare 
ide 40 ani de zile. De această faimă mondială 
Pvor să profite imitațiunile, insă ele nu ajung 
niciodată la gradul de eticacitate și nevătă- 
„ASpirinei” 


veritabile. 
A.S5-t E..r...E 


ASPIRIN(:: 


veritabile numai cu CRUCEA »Bagere 


la Chişinău 


ziarişti profesionişti: Vremurle în 
care trăim îndrumează pe fiecare la 
meseria luil.. 

Dacă, însă, se ţine cu tot dinadin- 
sul ea banul — este vorba de câteva 
milioane — să fie încredinţat, ca şi 
altă dată, unei persoane  politice.., 
care astăzi nu mai face politică, 
atunci, să fim înţeleși, jur că se va 
fura... 

lată de ce suntem de părere să 
se facă apel numai la ziarişti de 

rofesie, —. și suni destui, slava 

omnului —, singurii în măsură 
şi în drept să ducă o acțiune ca 


aceasta la bun sfârşit. | 
Să se termine odată cu alterzonii, 


oreşterii, şteinii, ete. 

Să înceteze dansul milioanelor, 
prin buzunarele acelora ce nu au 
căderea nici autoritatea morală să 
mai «încerce» a informa opinia pu- 
blică din Basarabia. 

La o parte cu aceia ce au mai <în- 
cereat>, dar acţiunea lor —  dato- 
rită lăcomiei de arginţi—a dat greş. 

Vrem ziar românesc, este absu- 
lut necesar chiar, dor scris şi con- 
dus de români creştini-necompro- 


stiai S.F. 


Aicoolismul face ravagii 
în jud. Durostor 


SILISTRA -10. — Cârciumile in 0- 
raşul şi județul nostru au devenit o 
adevărată pacoste în ultimii ai, aumă- 
rul lor dublându-se. Ca urmare, însă, 
o situație degradantă constitue faptul 
că s'a mers cu neruşinarea până acolo 
încât s'au deschis localuri de băuturi 
spirtuoase în imediata apropiere a bi- 
sericelor, când legea opreşie calego- 
ric fiinlarea cârciumilor în jurul lo= 
caşurilor sfinte, pe o tază de 100 m, 


Astfel concomitent cu acest caz avem! 


în prezent bodega aşa zisă „Durostor” 
ce este chiar vis-a-vis de biserica „Sf. 
Petru şi Pavel” având o distanţă se- 
parativă numai de 5 m. între ele. in 
plus proprietarul cârciumei de mai sus, 
nesocotind legea şi sfidând sentimentul 
de bună cuviinţă, pe lângă sgomotoasa 
sa orchestră de jazz „Volga Căzăcea= 
scă”, a avut cutezanța să-şi instaleze 


Numai  mariorii vor 
beneticia de transpor; 
gratuit pe C.F.R. 


Mnisterul justiţiei a adresat Par- 
«hetelor şi instanţelor judecătoreşti 
următoarea circulară: 

«Sesizați de diferite instanţe cari 
solicită autorizațiuni de călătorie 
pe C.F.R. a inculpaților şi conform 
“avizului comisiunei consultative de 
pe lângă acest minister, avem onoa- 
re a vă aduce la cunoștință că, în 
viitor, nu se vor mai emite autoriza- 
țiuni de călătorie pe C. F. R. decât 
martorilor, informatorilor, etc., che. 
maţi în Procesele penale, iar în ceia 
ce privește pe înculpați, ei sunt 
datori să se prezinte la citare prin 
mijloacele proprii, urmând ca în 
caz de achitare să ceară despăgubiri 
partei reclamante, dacă este una do- 
vedind dauna lor. 

In acest sens se modifică şi ordi- 
nul circular nr, 32197 din 31 Martie 
1937». 


şi patefoane cu amplificator. 
In zilele de sărbătoare cântece.e se 


difuzează până în cel mai stingher 
colţ a Bisericei lulburând serviciul 
religios, Pentru remedierea acestui rău 
atragem alenţiunea forurilor superi- 
oare în cauză ca să ia urgente măsuri 
de îndreplare, apoi se impune micşo- 
rarea numărului localurilor de câr- 
ciumă, prin anularea brevetelor a-i 
căror palroni au încetat de a mai 
avea local, 

Deasemenea se cere să se facă uu 
control riguros al cârciumilor, multe 
funcţionând pe un nume, în timp ce bre- 
vetul este pe alt nume, S'a recurs la 
fel de- fel de subterfugii pentru eluda- 
rea legii, evident cu complicitatea unor 
organe politice ale partidelor din ire- 
cut. Serviciul băuturilor spirtoase elib=- 
rează cu prea multă uşurinţă brevete, 
moțivând că au se urmăreşte decât spo- 
rirea veniturilor statului, Chiar în cazul 
când ar fi aşa, trebuesc avute în vedere 
şi efectele dezastruoase pe care le are 
sistemul de alcoolizare a naţiei româ- 
neşti din Cadrilater, 

LE D. Te 


== 


LA NEM) 
Vii iz 


 Ainavreigie 


Dr. Nanu Muscel 


eta contra QGRIPEL MI 
ENEI. NEVRALGIEI, ete. 
Se vinde mea în cutii origiaale 


conținând buline și cy senină- 
a docto epozit argaea 
, POPOVICI, Bucuresti, Calea 


Teiesrame omagia- 
le primite de M. $. 


Majestății Sale Regelui Carol 11 
Asociaţia generală a profesurilor s2- 
cundari secţia Câmpulung Muscel ca in- 
totdeauna cu devotament neţărmurit pen- 
tru Tron şi Ţară foarte respectuoasă 
şi recunoscâtoare. Vă exprimă omagiile 
şi adeziunea ei pentru uriaşa operă de 
refacere totală a ţării prin noua con- 
stituție ce i-aţi dat. 
Preşedinte N. GA. Mihăscu, 
Majestătii Sale Regelui Carol Il 
Secţiunea Uniunei Ofiţerilor de Ne- 
zervă Tighina, luând cunoştinţă de t=x- 
tul constituției cu care Majestatea Voas- 
stră aţi binevoit în augusta şi înalta 
înţelepciune s'o dăruiţi României Mari, 
aduce umagiile sale  binecredincioase 
marelui său Rege, asigurând totodata 
Majestulea Voastră de devotamenţul ne- 
limitat ai membrilor săi în prefacerea 
proectului acestei legi fundamentale în 
marele act istoric atât de nzcesar %- 
rei întregi, cât şi celor mai departe col- 
țuri ale ei cum este judeţul Tighina. 
Preşed. Lt. Col. Diomid Popa 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Noua constituţie aşezând Româuia pe 
o temelie de granit operă a Majestății 
Voastre, ofiterii de rezervă din Bâr- 
lad şi judeţul Tutova, pătrunşi de ini 
portanța epocală a momentului cu en- 
tuziasm o vor peceilui prin votul lor in 
ziua de 24 Februarie, vor face aceas:a 
cu convingerea că de azl înainte a- 
devărul, cinstea şi priceperea vor ii 
intronate în toate direcţiunile de acti- 
vitate românească, 
Trăiască Majestatea Voastră, 
Trăiască Dinastia, 
Preşed. Unlunei Ofiţerilor de 
Rezervă din Banat 
Prof. Constantin Moroşanu 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Societatea Ortodoxă Naţională a Fe» 
mieilor Române Tecuci, exprimă prin mine 
Majestății Voastre adâncă recunoştinţă 
pentru înalta operă patrioțică ce a-ți 
înfăptuit pentru binele poporului şi pro- 
păşirea Patriei. Dumuezzu să dăruia- 
scă Majestății Voastre multi ant de glo- 
rioasă domriie. 
Preşed. Weily Popovici, profesoara 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Societatea Cooperatistă a Functiona- 
rilor Publici din judeţul Soroca pri, 
preşedintele său, aduce Majestății Voas- 
tre cel mal respectuos omagiu şi ade- 
ziunea lor la opera de retadere a Ţării 
ce se aş-ază prin noua constituţie. 
Presedinte D. Obuhovsehl. 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Adânc respectuoşi şi recunuscâ- 
tori depunem omagii e și adeziunea 
noastră pentru marea operă de re- 
facere a ţării prin noua Constituţie. 
In numele membrilor  Cercuuli 
Comercial şi Industrial din Muscel. 
Preşedinte Ioan Stăne:cu. 


Când se va încheia 
anul şcolar la licee 
şi gimnazii 
Ministerul educaţiei a hotărît ur 

mătoarele; 

Cursurile claselor I-VII vor înceta 
în seara de 31 Mai, iar cele ale clasei 
VIII în seara de 20 Mai. 

Intervalul 1-3 lunie inclusiv este 
rezerval pentru săptămâna străjeriei, 

Examenele de fine de an se vor 
ţine: peniru clasa VIII între 22-31 
Mai la materii ce vor fi fixate de rai. 
mister între 10-15 Mai, penlru cele- 
lalte clase între 9-28 lunie la mate- 
riile ce vor fi fixate între 1-5 Iunie, 

Fiindcă examenul de bacalaureat se 
trece asupra materiei înlregului curs 
superior, ministerul a lăsat liber can- 
didaţilor de bacalaureat intervalul 9-23 
Iumie pentru revederea maleriei. 


Revizuirea avocatilor evrei 
din baroul Botoșani 


BOTOŞANI, 11. — In camera a- 
vocaţilor din palatul tribunalului 
Botoşani, s'a ţinut €ri Prima şedin- 
ță a consiliului baroului Botoşani, 
la ordinea zilei fiind chestiunea re- 
primirii în corp a avocațlor evrei 
suspendaţi până la dovedirea cetă- 
țeniei române, 

A prezidat d. decan I. P, Darie a. 
sistat de d. secretar av. Corneliu 
Rotundu. 

D. decan, în scurta expunere fă- 
cută, a arătat că lucrările consiliu 
lui trebuese făcute în spiritul ulti. 


melor legiuiri şi în concordanţă cu 
decretul-lege şi regulamentul cetă- 
țeniilor. 

Dispoziţiunile «Uniunii Generale 
a avocaţilor; este ca, revizuirea 
cetățenilor avocaţi evrei să se facă 
individual, 

In acest scop, au fost invitați să 
se prezinte în faţa consiliului, cu 
actele necesare, primii cinci dintre 
avocaţii suspendaţi. 5 

Cercetarea actelor a rămas în con. 
tinuare, 


cu 8-8 puncte. 


DD a pori iti OMOR 0 cand i 0 N O AA PNR, 9, AR, AR Mn ai. RL, 8 807 NE d RI PR E cc A a d E AER ot E E E N ie a ie DR o DC pe 7 ORI a E Au ca A AIE 


Îi caini anii sai Ra Eee ta 


Echipele de box ale 
Ungariei şi Poloniei au 
terminat la egalitate 


BUDAPESTA 10, — Azi s'a dispputat 
aci matchul internaționa] de box ama- 
tor între echipele reprezentative ale 
Poloniei şi Ungariei, 

Rezultatele țehnice sunt următoarele: 

Categoria muscă: Podany (Ung) în- 
vinge pe Sobkowiak (Pol) la puncte. 

Categoria cocoş: Bondi (Ung) învin- 
ge pe Koziolek (Pol) la puncte, 

Categoria pană:  Frigyes (Ung) în- 
vinge Czortek (Pol) la puncte, 

Categoria ușoară: Kovalsky (Pol) în- 
vinge pe Mandi (Ung) la puncte, 

Categoria semimijl.: Kolezynsky (P) 
învinge pe Bene (Ung) la puncet, 

Categoria mijl.: Risarsky (Pol) învin- 
ge pe Jakits (Ung) la puncte. 

Categoria semigrea: Szzigeti (Ung) în 
vinge pe Doroba (Pol) la puncte, 

Categoria grea: Pillat (Pol) învinge 
pe Nagy (Ung) la puncte. 

Astfel matchul s'a terminat nedecis, 


Programul matchuri- 
lor de Duminică 17 
Aprilie Divizia A. 


SERIA 1 
Unirea Tricolor — AMEFA, la Bucu- 
reşti, 
C. A, O, — Victoria, la Oradea, 
Olimpia — Rapid, la Satu Mare. 
Dacia Unirea — Jiul, la Brăila, 
SERIA II 
Sp. Studenţesc — Venus, la Bucureşti. 
Gloria — Juventus la Arad. 
Universitatea — Crișana la Cluj. 
ACFR — Dragoș Vodă la Brașov. 


Amânându-se  matehul Sp. Stu- 
denţesc—Universitatea, tribunele de 
la Giuleşti sau umplu mai mult 
decât lăsa să se spere interesul par- 
tidei Rapid—C. A. O. 

Dealtfel o reclamă bine susţinută 
a tăcut publicul să creadă că prin- 
tre cei 22 jucători ar fi o seamă de 
selecţionabili în echipa naţională 
Însuşi unul dintre selecţioneuri a 
declarat în publie — printr'o gazetă 
de specialitate — că vor fi intro- 
duşi în Naţională următorii jucă- 
tori cari au evoluat ieri la Giuleşti: 
David, Juhasz, Kovacs şi Vintilă, 
iar anumiţi spectatori au urmărit 
pe Baratky şi pe Rafinsky (7), iar 
alții pe Negru şi pe Bogdan. 

Iată dece a fost atâta lume la un 
mateh care în realitate trebuia ap- 
ticipat eu mai multă prudență 


Prima parte: ping-pong 


nale la centru, Mingea oboseşte în 
treceri laterale şi înapoi, ambele 
înaintări  sfiindu-se să njungă în 
careul advers. 

Din când în când se trage şi la 
poartă. David apără nesigur, dar 
reugeşte să nu lase mingea să trea- 
că. In schimb Negru, în poarta Ra- 
pidului, pare mai svelt, mai ager şi 
mai sigur. 

In această pate — cumplit de 
plicticoasă — se relevă oarecum Ră- 
șinaru — printr”un joc bun — şi 
destul de net Barathky printr joc 
slab. 

Dela C, A. O. nu iese nimeni în 
evidență ca  individualitate, în 
schimb orădenii încheagă — spre 
sfârşitul reprizei — un joc de cali- 
tate mai bună, mai legat şi sfârșesc 
puternice în careul Rapidului. Nici 
o fază de relevat. Am avut impre- 
sia că asistăm la antrenamentul 
unor jucători vlăguiți. lar d. Rusu 
Gabriel, doctor în medicină şi elev 
d'ăia din fundul clasei — leneși şi 
adarmiți — într'ale arbitrajului, s'a 
întrecut” în greșeli care au reuşi! 
să enerveze asistența, dar nu şi să 
scoată din adormire pe cei 2 ju- 
cători, indiferenți la tot ce se în- 
tâmpla cu mingea care se lovea din 
când în când de ei 


A doua parte: Auer 


Jocul reîncepe la fel de somnolent, 
Minutele se scurg agale și avem im: 
presia că fluerul final va găsi pe labla 
de marcaj un dublu zero. Toluş Ra- 
pid devine mai insistent. Se observă 
jocul tehnic şi bine chibzuit al lui 
Auer, care slă de pândă la poaria 
lui David. Atent şi bine plasat, Auer, 
care a făcut o bună partidă de îna- 
îmlaş centru, prinde mingea și lrage 
dela vreo 25 m. în colţ. David, care 
dealifel nici nu se aştepta, schiţează 
wm plongeon, dar lasă să treacă. A 
fost un goal de toată frumusețea, cu 
o dublă însemnătate: a designal pe 
învingător și a sculat din somn cele 
două echipe. Din momentul acesta jo- 
cul se schimbă cu desăvârşire. C.A.0O. 
caută să egaleze, lar Rapid să-și mă- 
rească avantajul, lucru pe care îl reu- 
şesc nu peste multă vreme prin Cue- 
dan, care, dinir'o ușoară poziţie de 
oit-side, trage pe jos. David este vi- 
movat. Peste câteva minuto Auer mai 
marchează cu capul. Dim nou David 
este vinova!, Spre sfârșit C.A.0. reduce 
handicapul prin Szanislo. Rezultat fi- 
mal: 8-1, ŞI 25 minute de joc frumos, 


Rapid-C. 


Jocul începe prin schimburi ba- |! 


Ziua de ieri a clasamentului a a- 
dus două surprize: înfrângerea A- 
mefei la Baia mare în fața Phoeni- 
xului şi scorul cu care a cedat Uni- 
rea Tricolor la Timişoara. 

Tot surpriză pot fi considerate şi 
victoria Vulturilor la la Braşov a- 
supra A.0.F.Roului şi rezultatul de 
egalitate obținut de Jiul din Petro- 
şani la Satu-Mare. 

In restul partidelor favoriţii au 
jucat slab şi au câștigat mulțumită 
norocului. 


RIPENSIA—CRIŞANA 2—0 


La Oradea echipa timişoreană 
Ripensia a câştigat mai greu decât 
se aştepta prin punctele marcate 
de Sepi şi Dobay. Ripensia a jucat 
ceva mai bine însă şi cehipa oră- 
deană a fost urmărită de cel mai 
crunt ghinion. Cel mai bua de pe 
teren a fost half-ul Crişanei Asti- 
leanu care a făcut o partidă ma- 
gistrală, 

Dela Ripensia sau remarcat Pa- 
vlovici şi Chiroiu. Bindea sub îor- 
ma lui obişnuită. 

CHINEZUL—UNIREA 'TRICO- 

LOR 6—1 

A doua echipă timişoreană a re- 
purtat alt succes, mai categorie în- 
să, asupra formaţiei bucureştene 
Unirea Tricolor. 


mult dorită de toţi sportivii ro- 
mâni să se producă cât de curând. 

An marcat Klimek (3) 'Thiejung 
Hoffman şi Tabacu pentru Chinezul 


CREŢEANU 
U. Tricolor 


şi Sonny Niculescu pentru oaspeţi. 
S'u remarcat Demetrovici, Taba- 
cu, Sucitulescu şi Iordache, 
VULTURII—A. C. F. R. 1—0 
Bravii <Vulturi» din Lugoj au 
dispus la mare luptă de echipa bra- 
şoveană A. C, F. R. Singurul punet 
al partidei a fost înscris de Schiva 
după o fază de toată frumuseţea. 


«Oborenii> sunt de câteva etape în | Victoria Vulturilor poate fi  soco- 
derută şi aşteptăm ca revenireatită ca o performanță excepţiona- 


A. 0. 3 


Cum au iucat 


Negru: atent, bine clasat, elastie 
Bun. 

Wetzer: ma mai lovit şi deaceea 
wa jucat rău, 

Roşoeuleţ: a fost un bun acrocheur 

Vintilă a jucat atent și avântat. A 
făcut însfârşit, o partidă bună. 

Răşinaru a fost cel mai bun mij- 
locaş al Rapidului. A acoperit bine 
terenul, 

Rafinsky a jucat slab în prima 
parte și ceva mai bine la reluare, 

Bogdan a făcut o partidă slabă 
pe extremă, 

Moldoveanu a creat unele faze in- 
teresante şi a muncit mult. 

Auer a făcut numai lucruri bune 
şi a adus victoria Rapidului. 

Baratky a fost catastrofal, iar 

Cuedan a marcat un goal jacând 
destul de bine, 

David a făcut cea mai slabă par- 


1 (0-0) 


tidă din câte i le-am văzut, 


Borzea a jucat util dar prea dur; 


Sarkady a fost atent, dar nu în 
iro zi fericită, 

Kraus nu sa văzul. 

Juhasz a muncit, dar fără folos. 
A fost slab, 

Roabil nu se acomodează în pOs* 
tul în care a jucat. 

Gâeze sa războii cu Rafinsky şi 
ma reuşit nimic. 

Spielman slab. 

Szaniszlo are meritul singurului 
goal marcat, 

Kovaes aq alergat fără folos. (Ci- 
neva l-a propus peniru echipa na- 
țională). 

Orza a fost singurul înaintaş bun 
al C. A. O-ului. 

D. GABRIEL RUSU a continuat 
să arbitreze prost până la sfârşit, 
fără să influențeze rezultatul care 
este normal, 


V, P. 


Un nou campion naţional 
llie Petrescu 


Sâmbătă seara tillul de campion na- 
țiomal la toate categoriile a intrat, în- 
stârşii, pe mâini bune, Dupăce fu- 
sese deţinul — spre rușinea boxului 
românese — ani îndelungaţi de călre 
Moţi Spakow şi dupăce a lost bat- 
jocorit aproape um an de prea mult 
disculatul Vasile Șerbănescu, titlul su- 
prem își găsește un deținător demn, 
Wlie Petrescu este un boxeur bun, de 
mare viitor, un om cinstit și un ro- 


ILIE PETRESCU 
noul campion 


mân curajos, Stilul în care a reușit 
să-și cucerească titlul ne îndreptățește 
să-i prevedem şi să-i dorim! o carieră 
frumoasă. 


Celelalte matchuri 

Din restul programului: Ilie Im- 
păratu face mateh nul cu C-tin Tu- 
toianu. Ultimul ni sa părut mai 
bun, 

P. Ionescu a făcut mateh nul cu 
Weintraub. Decizie justă. 

Climan a abandonat în faţa lui: 
VASILE IGNAT. Ne miră faptul 
că F. R. Box mai îngădue lui CIi- 
man să apară pe ringuri în halul 
în care se află. A 

Ion Gorun, deşi mai bun, este so- 


cotit egal cu Stamate. Decizia ar ?i 
trebuit dată primului, 

Lucian Popescu a învins la pune: 
te pe D. Doicescu. In primele roun- 
duri am văzut un box bun; în ul- 
timele Lucia Popescu şi-a disyre 
țuit prea mult adversarul, car. a 
început să ia avantaj. Deaceca Lu- 
cian Popescu, pentru a recupera, a 
ținut şi a lovit nereglementar. A 
fost o grea sarcină pentru I. . ru, 
directorul luptei, care până în cele 
din urmă a reuşiţ să refacă stilul 
disputei. 

Gala s'a bucurat de o bună o»ga- 
nizare şi de o asistenţă numeroasă, 
iar juriul a avut o zi fericită, ne- 
dând decât o singură decizie di nu- 
tabilă. 


Surprize în campionatul național 


Ameia şi Unirea Tricoio: învinse. — Ripensia și-a 


lă când ne gândim la atmosfera jo- 
curilor dela Braşov. 

VICTORIA—DACIA UNIREA 

2—0 

Tinerilor mânăstureni nu le-a tree 
buit decât cincisprezece minute în- 
ainte de sfârșitul matchului ca să 
dispună de echipa poliglotă a între= 
prinderilor Goldemberg din Brăila. 

Vicloria a intrat convinsă de vic- 
torie şi nu a insistat decât atunci 
când a văzut că matchul se termină 
şi scorul e alb. 

Au marcat Stanciu (în propria 
poartă (nr. 76) şi Pop III un goal, 
superb în minutul 87, 

Cel mai bun de pe teren fundaşul 
Felecan dela Victoria. 

Pop I1] şi Nistor s'au detaşat de 
restul eclipei. 

Dela brăileni portarul Manu a 
fost cel mai bun, 


PHOENIX—AMEFA 4—2 


Surpriza zilei a fost la Baia-Mare. 
Phoenix a dispus de Amefa catego- 
rie şi scorul putea fi mai mare 
chiar goalul al doilea al arădenilor 
fiind marcat în ultimul minut al 
partidei. Goalurile au fost marcate 


FANESCU 
(A. C.F.R.) 


de Szereny III (2) Bellay şi Szereny, 
IV pentru băimăreni, iar pentru 
oaspeţi amândouă de Bătrân, “ 
ULIMPIA—JIUL 0—0 | 

La Satu-Mare Jiul a izbutit să 
termine la evalitate cu Olimpia du- 
pă un match în care niciuna din 
echipe nu a izbutit să marcheze 
vreun punct, 


GLORIA—DRAGOS VODA 2-0 


Cernăuţenii dela Dragoş Vodă 
trebuese să mulţumească portaru- 
lui Erhan pentru scorul de 2-0, de= 
oarece tot matchul s'a jucat în ju- 
mătatea lor de teren. Matchul nu a 
avut istorie decât prin intervenţiile 
extraordinare ale apărărei cernâu- 
țene să salveze echipa dela un de- 
zastru, punctele au fost înscrise de 
Fritz şi Mereea. 


Dreyfus învingător 
la Pau 


PARIS 10. — Azi s'a disputat la 
Pau marele Concurs internaţional 
automobilistic pentru «Grand Prix 
de Pau». 

Concursul s'a terminat cu urmă- 
toarele rezultate: 

1. Dreyfus (Delahaye) 3 ore 98 mi- 
nute 59 secunde. Medie orară; 87,9 
%m, 

2. Caracelola-Lang (Mercedes 
Benz) 3 ore 10 min. 50 secunde. 

3. Comotti (Delahaye), 

4. Raph (Maserati). 

5. Trentiganant (Bugatti) 


——— he=———— 


Rezultate înregistrate 
în divizia B. 


In divizia B., Sau înregi.- 
straţ eri următoarele re. 
zultate: 

La Bucureşti 

Telefon Club — Textila 
N. V. 3—2, 

La Brăila 

Franco Română — D. V. 
, ă—82 (8—2). 

La Galaţi 

Gioria C.F.R, — Craio- 
van 2—7 (se): 


La Tg:-Mureş 
Mureşul — Stăruinţa 5—0 
(3—0), 
La Ploeşti 


Tricolor C.F. P. V. — Ma. 


cabi 6—0 (4—0). 


La Timişoara 
C.A,N.T. — Prahova 2—2 


(2—1). 


La Chişinău 
Îi af — Victoria 1-1 


Matehul „Universitatea“ „Snorbn 
Studenţesc“ 


Matchul de football dintre «Şepcile 


Intrucât ambele formaţii universitare 


roşii» şi «Sportul Studențesc», care ur- | sunt în plină ascensiune de formă, cr&- 
ma să se joace Duminecă pe arena <Ve- | dem că vom asista la un spectacol spor- 
nus> sa amânat din cauza impractica- | tiv de rară calitate, 


bilităţii terenului, pentru azi, la orele; Atât «U> cât şi «Sportul» vor lupta 
16.30, cu îndârjire pentru adjudecarea celor. 

Ostilitățile se vor desfășura la Giu- | 2 puncte atât de. necesare pentru ieșia 
leşi, rea din neplăcerile estivale ale turneu= 


Partida se anunță echilibrată, lui de calificare, 


Lei 250 Gămăși Pirbatest de 
Lei 368 Cămăşi piăteri 
Lei 104 Ghiloți Părbăteet, di 
Lei “34 Gloragi eebateet 
Lei 20 Balisie barbate 

sei. 309 LN 
Lei 59 Poplin Pee, ema 
Lei 98 Dajaien ei 
Lei 39 Gradei prima pentru 
Lei 65 Pânză 150 cm. at 
Lei 115 Ghitiom 220 em. 1 
Lei - 24 Șeryple pentru mae 
Lei 13 Gârpe „zen 
Lei 39 Gostelina et,roebite 
Lei 72 Lainetie pt. Rochii 
Lei 110 Perdele 220 em. ta 
Lei Shi0ți ae aama 

Lei 28 Batist gerie de damă 
Lei 10 cm. lat 
Lei 


culori pt. lin- 


20 Pânza extra 
33 GChifon 80 cm. prima 


EFTINEŞTE VIAŢĂ 
CALEA VICTORIEI. 81 
Lei 198 vamăși ca 


| EOIV cat VARPAȚI | 


MAGAZINUL ROMANESC 
Developează mărește reproduce 
Aparate şi articole pentru amatori 

Toate mărcile 
Edgar Quinet, 5. Telefon 555-74 
alături de Capşa 


TUS PILESCU 


Numiri în învâță- 
mântui superior 


Au iost semnațe următoarele decrețe 
de numiri în învăţământul supezior: Al. 
Chica conferenţiar dofinitiv la conterința 
de matematică — analiza şi teoria func- 
țiunilor — dela facultatea de ştiinţe 
din Bucureşti; Gh. Petrescu, confaren- 
țiar. definitiv la conferiița de zlectrici- 
tate şi electrotehnică dela politehnica 
din Bucureşti; 

D. Grigorescu, şef de lucrări defiul- 
tiv la cliuica de boli uervoase dela îa- 
cultatea de medicină din Bucureşti, 

Radu Ralea, asistent definitiv la la- 
horatorul de chimie analitică dela fa- 
cultatea de ştiinţe din Iaşi; 

Dr. Alexandrina Rotezoauu, asistentă 
la clinica de psihiatrie dela facultatza 
de medicină din Cluj; 

Deasemeni au fost numiţi 1: facultatea 
de medicină din Iaşi; dr. C. Dimitre- 
scu, şei de lucrări la laboratorul de me» 
dicină operatoare; dr. Toma Anton, a 
sistent definitiv la laboratorul de igi2- 
nă; d. V. Mârzea, asistent definitiv la 
laboratorul de histoloce; dr. Aurel 
Gheorghiu, asistent definitiv la labora- 
torul de chimie medicală; dr. D. Do- 
rogan, asistent definitiv la laboratorul 
de fiziologie şi dr. Alexandrina Nas- 
tase, asistent definitiv la clinica op- 
stetricală. 


Tariful de mărturi 
româno-bulgar a fost 
majorat 


Direcţiunea genzrală a căilor ferate 
face cunoscut că începând dela 1 Mai 
1938, la transporțurile expediate pe baza 
tarifului driect de mărfuri român-bul- 
gar pe ruta Giurgiu port-Rusciuk, pe 
lângă taxele actuale la cari se aplică 
sporul de 15 la sută, se va mai percepe 
în plus câte 2 lei la 100 kg. 

Această taxă de 2 lei la 100 kg. pri- 
vind numai parcursul N, F. R., atât 
în scrisorile de trăsură cât şi în foile 
de expediţia se va calcula separat, in- 
titulându-se spor de taxe N.F.R. 


NICA 
NICA 


BUCUREŞTI: 
2ROVINCIE: 


«BUNA VESTIF"» 


PENTRU SF: PASTI 


DMOCIORNITĂ, 


De vânzare numai în depozitele proprii din, 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toate magazinele cu aceleaşi articole 


N îi kk y** 


DUMITRU a Ami Bucureşti el. 3.51.66 Calea Victoriei 114 
aaa me a DL A CEE TIROD OREI TARII a E, RO oa e PIE ETEN SR Pe DCI SI Ni a REPORT a 


Pa 


o 


Adunarea generală 
a Băncii Centrale Cooperative 


— Discutarea dării d: seamui 


Cuvântării-. 


Eri dimineaţă s'a ţinut la sediui 
său din strada Brezoianu, adunarea 
generală a Băncii centrale coapera- 
tive. 

Biroul a fost format din. d-nii: 
proî. Cezar Pariheniu, preşedinte; F. 
Călugăru şi Mărăcinescu, scrutatori şi 
Georgescu-Brăila, secretar. 

După alcătuirea biroului, d. proi. 
Cezar Partheniu, constatând că este 
prezent în adunare numărul regle- 
mentar de unităţi cooperative asocia- 


te, a declarat adunarea valabil con- 
stituită. 
Asistenţa 

[n asistenţă, am remarcat, pe d-nii: 
A. Oţoiu, director la B. N. R.; Caf 
tangioglu, comisar al guvernului, pro 
fesor Gr. Mladenatz, prof. M. V. 
Pienescu, Tr. Cosma, |. Popovici, pr. 
Manu, pr. Brenţescu, I. Voiculescu, 
Al. Stoian, Darvin Voiculescu, V, G. 
Bârcă, Răşcanu-Vaslui, pr. C. Dron, 
]. Ciolan, etc. etc. 


Expunerea ti-iui prof. Cezar Partheniu 


Luând cuvântul, d. preşedinte prof 
Cesar Partheniu, expune adunării 
activitatea instituţiei pe anul 1937. 

Distinge trei perioade în evoluţia 
Băncii Centrale cooperative şi a- 
nume; Lichidarea trecutului; lupia 
împotriva crizei și asanarea şi în- 
viorarea. 

Cauzele - crizei sunt: prăbuşirea 
preţurilor la cereale şi earența de 
piată a debitorilor. 

Arată mijloacele întrebuințate pen 
tru vindecarea crizei, cari sunt: con- 
versiunea, reducerea creanţelor, 6: 
conomii, susținerea prețurilor şi ef- 
tinirea traiului. Arată apoi că Orga- 

: mizarea din 1935 a dat deplină efica- 
citate acestor măsuri. De atunci se 
constală o ameliorare oglindită în 
cifrele dărei de seamă. Deasemenea 
mai constată că organizarea dată 
Cooperaţiei concordă armonios cu 
tendințele de economie dirijată şi de 
solidarizare a economiei naţionale, 
Finanţarea unităţilor coo- 

perative 

Ranca Centrală Cooperativă a luat 
în ultimul timp un puternic avânt 
care i-a dat posibilitatea să îndepli- 
nească un rol important în economia 
noastră națională. 


Creditele ipotecare agri . 
cole 


Par Banca Centrală Cooperativă a 
înțeles să depăşească chiar cercul 
intereselor strict buncare şi în 
cursul anului 1937 a continuat realir 
zarea unei importante opere de or: 
din economic şi social. 

Astfel, sau acordat obştiilor ţări- 
neşti, pentru cumpărări de moşiiscre 
dite în valoare de circa 25 milioane 
lei. 

Creditele colective 

Sub această denumire se cuprind 
toate creditele acordate pentru C00o- 
perativele de producție industrială, 
de mărfuri, exploatare, precum şi 
valorificare de produse, desfacere 
cele acordate instituţiilor centrale 


economice cooperative. 

Volumul total al acestor credite se 
cifrează la 215.927.422 lei. 
Industrializarea textilelor 

Banca Centrală Cooperativă înţe- 
legându-şi adevăratul rost, a luat 
asupra sa construcțiile de fabrici şi 
comenzile de maşini necesare fumne- 
ționării afectând um fond de 50 mi- 
lioane lei pentru realizarea împreu- 
nă cu Federaţia textilă a acestei 
importante opere constructive. ur- 
mând ca după punerea fabricilor în 
funcțiune să le treacă în proprieta- 
tetea definitivă a acestei instituții. 

Valorificaea cerealelor 

Tot în continuarea aceleiaşi poli- 
tici, sau finanţat operaţiunile de 
valorificare a cerealelor, atât prin 
creditul acordat Centralei de pra- 
ducție şi valorificare (Cecopava) cât 
şi prin operaţiunile: făcute de către 
cooperativa «Dunărea sagună» a co- 
loniştilor din Cadrilater. 


Creditele pentru centra- 

lele economice 

In cursul anului 1937, s'au: acordat 
importante credite centralelor coope= 
rative economice. 

Astfel Centralei de cosum i-au fost 
acordate şi efectuate credite în va- 
loare totală de lei 15.901.000. 

Deasemeni, sau acordat scrisori 
de garanție în sumă de lei 16.330.000. 


Doscutarea dării de seamă 


La discuţia dării de seamă au lu. 
at parte numeroşi delegaţi din cei 
prezenţi, relevând în special două 
chestiuni: 

1, Finanţarea agricultorilor prin 
cooperație nu este suficientă ca să 
satisfacă toate nevoile, iar condiţiile 
sunt de multe ori greu de îndepli- 


Prin plasarea pedeoparte a miiloa- |ait. 


celor financiare proprii, iar pe de 
altă parte a disponibilităților creiate 


2. Trebueşte să se reînvieze cre- 
ditul cooperativ care astăzi funeţio- 


prin reescontul portofoliului la Ban Înează în condiţiuii foarte precare. 


ca Natională a României, volumul 
creditelor acordate de Banca  Cen- 
vilă Cooperativă în 1937, a ajuns la 
3092.691.000 lei, 

Creditele individuale 

Volumul creditelor de această na» 
tură acordate în 1992 a'atins suma de 
circa 90 de milioane, 

Prin acordarea acestor credite 
31.000 de agricultori şi meseriaşi au 
lost ajutați în activitatea lor. Pe 
ultimii 5 ani, evoluția acestor 0pe- 
rațiuni se prezintă astfel: în 1955, 
6.289.125 lei, în 1934: 4.710.860 lei, în 

|: 20.658.835 lei, în 1936; 35.761.04£ 
lei şi în anul 1937: 88.066.867 lei. 


“Precizări în legătură cu exameneie 


de limba română imuuse 


avocațiior sirăiu 


«Uniunea avocaților din Româ- 
mia» comunică următoarele: 

«Din cauza unor.nedumeriri ivite 
cu ocazia aplicării de către Barouri 
a dispozițiilor luate de comisiunea 
permanentă a Uniunii avocaţilor 
din România, prin deciziunea nr. 
33 din 1 9Martie 1938, cu privire la 
cercetarea cunoaşterei limbei româ- 
ne de călre avocați, comisiunea per 
manentă, întrunindu-se din nou în 
şedinţa de eri, 9 Aprilie, a dat ur- 
mdătoarea decizie  lămuritoare cu 
privire la această chestiune: 

„Fiind o prezumție de cunoaşterea 
limbii române în favoarea tuturor a- 
vocaţilor de altă origină etnică, decât 
cea română, cari posedă diplome „de 
studii dela școlile secundare sau dela 
facultăţile de drept din ţară, aceştia, 
în principiu, mu vor fi supuşi cer- 


celării rămânând să fie cercetaţi mu- 
mai aceia pe cari practica de toate 
zilele îi arată că, deşi ei sunt pose- 
sorii unor diplome emanale dela şco- 
lile româneşti, nu sunt în stare să 
satisfacă cerințele art. 86 al. 2 din 
legea de organizare a corpului, iar 
pentru aprecierea acestei situaţii ex- 
cepționale nu se va ţine seama, bine 
înţeles, de împrejurarea că în modul 
de exprimare Sar pulea observa un 
accent străin. 

Semnalarea situaţiei excepţionale de 
mai sus se va face fie printr'o ca- 
rere scrisă, semnată de unul sau mai 
mulți avocaţi pe a lor răspundere, fie 
din oficiu printr'un raport întocmit 
de către unul din consilierii Baroului 
respectiv, și cazul va îi dedus înaintea 
Consiliului în conformitate cu dispozi- 
țiunile art, 22 din legea pentru orga- 
nizarea corpului de avocaţi”, 


perior al cooperaţiei, 


Deasemenea, s'a discutat, -cu multă 
iusistență, intervenţia  cooperaţiei 
pentru eftenirea vieţii şi aprovizio- 
narea plugarilor cu unelte. In spe. 
cial aprovizionarea cu pluguri, a 

La aceste discuţiuni au luat par- 
te; d. prof, Mladenatz, Pr. Cugiuj- 
na, Voiculeţ, Bogza-Riman S$. Cio. 
lan şi alţii. 


Şedinţa de după amiază 


La orele 5 d. a. şedinţa fost redes- 
chisă. Adunarea generală a apro- 
bat bilanţul pe anul 1937, şi rapor- 
tul cenzorilor dând descărcare con- 
siliului de gestiunea sa. După aceia 
a votat bugetul pe anul 1938. 

Au fost aleşi apoi cenzori d-nii: 
Gh, Vierescu, D. N. Feteu, iar cen- 
zori supleanţi d-nii: N. D. Voiculeţ 
şi N. Ciocăneseu, 

Au fost apoi aleşi în consiliul su- 
următorii 10 
membri: D. Neagu, V. Lepădatu, 
Ascanio Moldoveaiu, Arsene Stin- 
ghie, Mircea Nonu, Em. Trifan, Ni- 
Ivănceanu şi 'Th. Iacobeseu. 


Telegrama trimisă Suve- 
nului 


D. preşedinte prof. Cezar Parthes.- 
niu, a dat apoi citire următoarei te. 
legrame pe care adunarea a tri- 
mis-o Suveranului: 


«Cooperatorii reuniți în adunarea, 


generale ordinară a Băncii centrale 
cooperative» ce își începe a] X-lea 


an de existenţă cu puteri înviorate a. | 


due omagii de devotament neclintit 


şi de respectuoasă afecţiune Majes-! 


tăţii Voastre pe care o vor urma cu! 


operă, iniţiată de solidarizare şi 
promovare a energiilor naţionale. 
Preşedintele adunării, 
Cesar Partheniu 


Au mai fost expediate telegrame, 
d-lor: prof. G. Ionescu-Siseşti, mi- 
nistrul agriculturii, domeniilor şi | 
cooperaţiei; Mitiţă Constantinescu, | 
ministrul economiei naţionale şi 
M. Negură, fost ministru al coope- 
raţiei. 

Adunarea a votat apoi următoa- 
rea moţiune: 


STRADA CAROL 29, CALEA GRIVIŢEI 128, ȘOSEAUA MIHAI BRAVU 21. (OBOR) 


CLUJ, BRAŞOV, CRAIOVA, GALAŢI, PLOEȘTI, ROMAN, TECUCI, BUZĂU. CONSTANŢA. CAMPULUNG. TARGOVISTE, TURTUCAIA, 
BISTRIȚA (NĂSĂUD), BRĂILA, SLATINA, PITEŞTI, CARACAL, ROȘIORII DE VEDE şi REȘIȚA 


roşu 


Pesătiţi şi anul acesta ouă pen- 7 


tru bucuria copiilor şi chiar a dv. 
Insă nu uitaţi să preschimbaţi 


LOZUL la LOTERIA DE STAT 
cumpâraţi 
ați o la prima clasă). 


(sau să-l 


dacă 


ŞTIRI| 


Ministerul apărării naţionale a 
întocmit un decret-lege pentru mo: 
dificarea unor articole din 
justiţiei militare 

D. N. Maxim, fost ministru, direc- 
torul ziarului „Viitorul”, sa retras 


dela conducerea şi din redacţia a- 
|ecestui ziar. 


— 

Mnisterul educației naţionale a a- 
probat ca elevii catolici din toate 
şcoalele primare şi secundare să fie 
lăsaţi liberi în zilele de 15 şi 16 A- 
prilie, când este Pastile calolia. 

Direeţiunea serviciului maritim 
român, a hotărît să efectueze cu va- 


Adunarea g-rală ordinară a Băn.|poarele sale transporturi predate 
cii centrale cooperative, întrunită |pe baza traficului direc român-o- 


azi 10 Aprilie 1938, constată cu vie 


mulţumire că organizaţia dată coo- 
peraţiei în 1935 şi în special forma 
societăţii de economie mixtă pe 


care o îmbracă centralele economi- ! 


ce, asigură o articulare raţională a 
acţiunii statului cu a particularilor 
şi concordă în totul tendinţele de 
economie dirijată, potrivit unui 
plan unitar, ce animă noul curs al 
economiei naţionale, sub auspiciile 
Constituţiunei din 26 Februarie 
1938,- dominată de duhul solidari- 
zării energiilor naţionale. 
Adunarea îşi exprimă convinge» 
rea că există perfectă compatibili- 
tate între misiunea ce revine sta- 
tului într'un regim de economie di- 
rijată — de a îndruma viaţa eeono- 
mică, potrivit unui plan economie 
unitar ce asigură convergenţa sco- 
purilor în cadrul interesului gene» 
ral — şi autonomia întreprinderi- 
lor private, care implică libertatea 
numai în ce priveşte alegerea mij- 
loacelor adaptate acelor scopuri şi 
stimulează iniţiativele particulare, 
mărindu-le răspunderea şi promo» 
! vându-le fecunditatea. 
G. P. 


'Avion militar britanic 
prăbuşit 


ADEN, |! (Rador). — Cir- 
culă svonul că un avion mi- 
litar britanic sa prăbuşit 
sfărâmându-se complet, în 

amuth,. 


credinţă şi însufleţire în măreaţa! apropiere de Hadr 


riental, cu destinaţia la, sau dela 
portul Mersina situat pe Coasta A- 
siei Mici, 


Ateneul Popular «lon IL. C. Bră- 
tianu» str. L. N. 30 (Parcul Rahova) 
de sub conducerea d-lui Theodor 
Lubu, aduce la cunoștința tinerilor 
şi tinerelor, doritori de activitate ar- 
tistică şi culturală, că se pot însecri 
-- fără nici o obligațiune materia- 
lă — în orice Luni şi Joi, orele 7—9 
seara. 


Concertul religios anunțat pentru 
Duminică 1o Aprilie cor. în biserica 
Sf. Spiridon, s'a amânat pentru o 
altă zi din Postul cel Mare. 3 

Vestim pe această cale pe toţi cei 
ce au binevoit să răspundă învita- 
țiilor noastre, cum şi pe toți creşti- 
mii iubitori de Dumnezeu, cari  do- 
reau să ne asculte, că data viitoare 
a Concertului o vor cunoaşte la 
vreme, 


Bri s'a desfășurat la şcoala pre- 
gătitoare de ofiţeri de geniu serba- 
rea celor 101 zile. 


In toată regiunea Bucegilor a că- 
zut eri un strat gros de zăpadă, 
temperatura scăzând la —3 grade. 


In cadrul conferințelor organiza- 
te de Institutul francez de înalte 
studii în România şi asoc. «Prietenii 
Franței» asupra epocei clasice wa 
vorbi, Marţi 12 c. la ora 6d.a. în 
sala Dalles, d. Mircea Vulcănescu 
despre «Colbert», 


codul 


| 


Magazinul 


c N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10. 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No, 1 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


bre A adina 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Teatrului Naţional 


aa Materie” 


a a 


[VIZITAŢI "Ceasornicăria Românească | Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 
B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) | 
TI a 77 
bisericești. Gijuterii aa ANIrCa' 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/8509 


Croitoria Civilă şi Militară 


I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 
UEA MAI BUNA 


FAINA 
it az GAGEL CEA MAI TARE 


O VIZIVAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ȚULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 
VEŢI CÂŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE.. 


ÎI ie seat 


«5UNA VESTIRE» 


48.799.269 contra 452.180 


Poporul german a votat pentru Anschluss 


Cum a decurs votarea. Entuziasm în toată 
Germania. Declaraţiile d-lui Hitler 


BERLIN, 11 (Radiopress). — Vo- 
tul, care a avut loe eri în întregul 
Reich al Germaniei mari pentru ple- 
biscitul cu privire la alipirea Aus- 
triei şi pentru alegerea Reichstagu- 
lui, a stabilit mai multe recorduri 
electorale, încă neobişnuite chiar în 
Germania. 

Aproape 100 la 100 din a- 
levători au răspuns «Da» 
votând pentru alipirea Au. 
stri2i la Germania, 

Aproape 100 la 100 din 
cei înscrişi sau prezentat 
la urne si au marticin t la 
votul plebiscil şi la cel pen- 
tru alemcre= Reichstagu- 
lui, 

Au lipsit numai bolnavii, cari n'au 
reuşit să obţină buletine de vot 
pentru a vota în spitale. 

Alegerile şi plebiscitul de eri re- 
prezintă fără nici o îndoială un re- 
cord mondial în ce priveşte numă- 
rul votanţilor, deoarece au partici- 
pat la vot toţi bărtaţii şi femeile în- 
cepând dela 2 de ani în sus, cu ex- 
cenţia evreilor, In nicio ţară din lu- 
me n'a fost vreodată participare la 
vot mai mare. 

Disdedimineață afluxul votanţi- 
lor a fost aşa de mare că toate sec- 
tiile de vot cu drept cuvânt au fost 
asaltate de sute de alegători, înain- 
te de ora 8 dimineaţa, când votul 
începea. 


Până la amiază au votat aproape 
80 la sută din numărul total al ce- 
lor înscrişi în listele electorale. 

Spre seară numeroşi alegători au 
ocupat Wilhelmplatz, cerând cu în- 


D. HITLER 


sistență apariţia  Fuehrerului 
baleon. 

Cedând dorinţei mulţimei, cance 
larul Hitler a apărut pe balcon la 
ora 19.30, însoţit de mareșalul (Goe- 
ring şi de d. Goebbels. Mulțimea a 
ovaţionat îndelung pe Fuehrer. 


pe 


Entuziasmul ce a dominat la Berlin 


BERLIN 11 (Rador). — In ve- 
rea blebiscitului întreaga capitali a 
Reichului a fost frumos pavoazată 
cu verdeață, îlori şi numeroase por- 
trete ale cancelarului Hitler. 

Incă din zorii zilei formaţiile na- 
țional-socialiste au defilat pe străzile 
oraşului, cu toate că timpul nu este 
prea îrumos, ci se menţine ploios. In 
fruntea cortegiilor mergeau cântând 
fantare militare. 

Birourile de vot sunt instalate in 
numeroase puncte principale din Ber- 
lin. La intrarea în localurile de vot 
sunt afişate numeroase inscrinţi în 
favoarea plebiscitului menit să cori- 
sacre alipirea Austriei la Reichul ger- 
man. De asemeni sunt arborate in- 
signele partidului naţional-socialist şi 
inscripţii cu următorul text: „Fueh.e- 
rul a făcut totul pentru tine. Astăzi 
vei vota „Da”. 

In momentul când alegătorii in- 
tră în localul de vot primesc un plic 
şi un buletin de vot cu următorul 
text: „Aprobi alipirea Austriei la Rci- 
chul german, realizat la 13 Martie 
1938 şi votezi pentru li ta Fuehreru- 
lui nostru, Adolf Hitler”? 


După ce a primit buleti- 
nul de vot şi plicul respec- 
tiv, alegătorui pătrunde 
într'o cabină izolată de res- 
tul încăperii printr'o per- 
dea. El pune buletinul în 
plic, după care-l prezintă 
şefului biroului de votare, 
care verifică identitatea a- 
lăgătorului. 

Acesia aruncă apoi plicul cu bule- 
linul de vol în urnă, şi primeşte o 
plachelă de metal cu efigia Fuehre- 
rului, care poarlă deviza: „Un popor 
un Reich, un Fuehrer”, 


* 
BERLIN 11 (Rador). — O mulţime 
imensă a staționat până după mie- 


zul nopții în centrul capitalei, pe, 


Wilhelmplatz, intonând  îmnurile 
naționale germane, după ce d.Buere= 
kel, şeful regional naţional-socialist 
al Austriei anunţase din Viena re 
2uttatul plebiscitului în Austria şi 
după ce Fuehrerul lerminase cuvân- 
tareu su, 

Mulțimea a continuat să ceară 
Camncelarului Hiller să se arate în 
balcon. Puehrerul a apărut pentru 


INFORMAŢIUNI 


Preşedinţia Consiliului de miniştri 
a întocmil un decret prin care cate- 
dra de clinică terapeutică dela Fa- 
cultatea de medicină din Bucureşti 
se scindează 

Ministerul intoruelor a atras a- 
tenția administraţiilo» locale că dacă 
se va constata, cu prilejul verificări 
şi aprobării proiectelor de buge- 
te, că citra înscrisă la venituri 
va fi mai mare decât aceea a înca- 
sărilor efective realizate Ja sfârşi- 


M. $. Marele Voevod Mihai a a- 
sistat eri la matineul Teatrului Na- 
țional. Sa reprezentat «Răsvan şi 
Vidra». 

Marele Voevod Mihai a fost înso- 
ţit de d. comandor Fundăţeanu, fi- 
ind primit de d-nii Paul Prodan 
directorul teatrului, şi Gh. Moţăţea- 
nu secretar general al poliţiei Capi- 
talei. 


Ministerul educaţiei a dispus ca 
învăţătorilor, profesorilor şi maeş- 


Vul exerciţiului 1937/938, şefii servi- 'trilor detaşaţi să li se calculeze im- 


ciilor de contabilitate, vinovaţi 
această: abatere, vor fi destituiţi. 

D. Petrescu Comnen, ministrul a- 
facerilor străine a menţinut dele- 
gaţia de secretar general al ucestui 
departament a d-lui Gh. Paraschi- 
vescu, ministru plenipotenţiar ela- 
sa ]. 

Decretul lege pentru apărarea 
statului a fost întocmit şi a fost tri. 
mis consilului legislativ spre a-şi 
da avizul asupra lui. 

In articolul «Aviația civilă în 
România» a apărut, din eroare, fo- 
tografia unui avion de turism Biic- 
ker- Student, în locul fotografiei a 
vionului de curse Lockheed-Electra. 
Cititorii noştri, cari cunose avionul 
Lockheed-Electra dintrun alt arti- 
col mai vechiu, ap făcut desigur cu» 
venita îndreptare. 

Azi a apărut în «Monitorul Ofi- 
cial» decretul lege pentru controlul 
mijloacelor de apariţie a ziarelor şi 
publicaţiilor periodice. In acest de. 
cret sunt prevăzute o serie de mă- 
suri privitoare la reglementarea a- 
pariţiei ziarelor ale căror mijloace 


de|pozitele la salariu funeţiunii unde 


fac serviciu, adăugându-se pentru 
stabilirea veniturilor impozabile la 
supracotă şi partea ce o primese de 
la catedra de origină. 

Azi a apărut în Monitorul Oficial 
decretul-lege pentru modificarea le- 
gii de organizare a Eforiei generale 
a invalizilor, văduvelor şi orfanilor 
de războiu, a foştilor luptători. pre- 
cum şi a membrilor tuturor organi- 
zaţiilor prevăzute în legea de pensi- 
onare I. 0. V. 


câteva minute în balconul reședinței | frenetic. Vasta Piaţă sa golit numai 
sale, însoții de d. Rudolf Hess şi de | încetul cu încetul, după orele  me-= 
d. dr. Goebbels, salutând emoționat | smorabile din cursul zilei de eri. 

pe cetăţenii Berlinului cari aclamau 


Rezultatul piebiscitului 


IN AUSTRIA Agenţia DNB transmite ur- 
VIENA, 11 (Rador). — A.|mătorul rezultat total al 
genţia D.N.B. transmite ur- plebiscitului în teritoriul 
mătorul rezultat final pen- vechei Germanii: 
tru plebiscit în Austria: |  Inscrişi: 45.016.276; Vo- 
Inscrişi: 4.200.177; Vo- tanţi; 44.910.177, adică 
tanţi: 4.287.431; Pentru: 99,542 la sută; Pentru: 
4.220.517; Contra; 11.263; 44.300.601, adică 99,016 la 
Nule: 5651. sută. Contra: 440.141, adi- 
IN : 2CHEA GERMANIE ică 0,954 sa sută; Nule: 
BI LIN, 11 (Rador). —|î9.435. 


fezuitatui totai general 


BERLIN, ii (Rador)— Agenţia D.N.B. transmite 
următorul rezultat total al plebiscitului pentru în 
treaga Germanie Mare (inclusiv soldaţii austriasi); 

Inscrişi: 49.546.950. 

Votanţți 49.326.791, adică 99.555 la sută, 

Pentru: 48.799.269, adică 99.827 la sută. 

Contra 452.180, adică 0.9173 la sută, 

Nule: 75.342. 


(ei mai fericit ceas din viața mea 


D). Daladier a for 


Se_rupe Frontul popular ? 


mal un guvern 


al „Apararii Naţionale “ 


PARIS 11 (Rador). — Noul 
guvern francez a fost format de 
d. Daladier. 

lată lista membrilor guvernu- 
lui: 

Preşedinţia consiliului şi apă- 
rarea naţională d. Daladier; Vi- 
ce preşedintele consiliului şi mi- 
nisterul Coordonării inter-mini- 
steriale d. Camille Chautemps; 
Justaţia d. Paul Reynaud; Afa- 
cerile străine d. George Bonnet; 
Internele d. Albert Sarraut; Fi- 
nanțele d. Marchandeau; Aer d. 
Guy de Chambre; Marina mili- 
tară d. Campinchi; Educaţia na- 
țională d. Jean Zay; Coloniile d. 
Georges Mandel; Agricultura d. 
Quenille; Comerţul d. Gentin; 
Lucrările publice d. Frossard; 
Munca d. Ramadier; Poșta, tele- 
graf şi telefon d. Jules Julien; 
Marina comercială d. de Chap- 
pedelaine; Economia naţională 
şi producţia d. Raymond Pate- 
notre; 

Foştii luptători şi pensiuni d. 
Champetier de Ribes şi Sănăta- 
tea publică d. Marc Rucart. 


COMPONENŢA GUVER- 
NULUI 


PARIS, ii (Rador). 
Cabinetul Daladier se com- 
pune din 12 radical-socia- 


del şi Reynaud, 


PARISŞ 10 (Rador). — În discursul 


NICI UN SUBSECRETAR | pe care l-a rostit în fața consiliului 


DE STAT 

PARIS, 11 (Rador). — Noul cea. 
binet cuprinde 19 miniştri şi nu are 
nici un subsecretar de stat, pe când 
cabinetul precedent cuprindea 23 de 
miniştri şi 12 subsecretari de stat. 

Din membrii guvernului, patru 
sunt senatori şi anume: d-nii Chau. 


deputaţi, 
Nouă din membrii noului cabinet 


BERLIN 11 (Rador). — După co- 
municarea rezultatului plebiscitului 
în Austria, Fuehrerul a rostit la 
radio alocuțiunea următoare: 

«Am pus mari nădejdi în țara mea 
natală. Rezultatul plebiscitului în 
Austria şi în restul Reichului depă- 
şeşle taate mnădejdile mele. Sunt 
foarte fericit de această dovadă a 
adevăratelor sentimente ale  Au- 
'! striei şi de încrederea care mi se 


acordă. Căci, această ratificare ia- 
torică efectuată-de poporul german 
în întregime în ce priveşte alipireu 
Austriei la Germania constitue cea 
mai înaltă justificare pentru tot 
ceeace eu am întreprins până în a- 
ceastă clipă. Această oră istorică 
este cea mai mândră din viața mea. 
Tot ceeace pot este de a mulțumi 
din toată inima poporului german 


și în prim loc ţării mele natale». 
ş 


Numeroase localităţi iniportant: 
ocupate de națiovaliștii spanioil 


SALAMANCA 11 (Rador) — Co- 
respondentul Agenţiei Havas trans- 
mite: 

Comunicaţul oficial dat de Mare- 
le Cartier General al trupelor naţ - 
onâliste declară între altele: 

În cursul zilei de eri, trupele cor- 
pului de armată din Galicia au ocu- 
pat importante poziţii în regiunea 
munţilor Vallivona. 

Azi, trupeie armatei din Navarra 
au continuat să înainteze, ocupând 
6 noui sate şi atingând linia forma- 
tă de vârful San Corneli, cota 1.003, 
Collado, Satul Bastus, San Salvador 
de Tole şi Sierra Del Cudu. 

Corpul de armată din A- 
ragon a stabilit un foarte 
lazy cap de nod în apropi- 
ere de Balaguer. 

Pe frontul Estramadu- 
ra, în sectorul Caceres, tru- 
pele naţionaliste au înze- 
gistrat un nou succes în! 
regiunea trecătoarei Arre- 
batacara, 


% 
LUCHON 11 (Rador). — Cores- 
ponderitul Agenţiei Havas anunţă: 
Două mii de refugiaţi din provin- 
ciile Arazonul superior şi Lerida 


au trecut azi dela Val Aran în Fran 


lişti, trei mombri ai Uniu-, Toţi membrii guvernului au mai 
nei republicane socialiste | fost miniştri şi trei sunt foşti pre- 
şi patru membri ai centru. | sedinţi de consiliu şi anume: d-nii 
lui, prin care şi d-nii Man. ! Daladier, Chautemps şi Sarraut, 


Ciocniri sângeroase 
_in Tunis 


Nouă morţi și zece răniţi 


TUNIS, 11 (Rador). — Grave 
ciocniri sau produs Sâmbătă 
după, amiază la Tunis. 

Ali Belhuan, fruntaş al parti- 
dului naţionalist arab, fusese ci- 
tat la palatul de justiţie. Sute de 


D. DALADIER 
temps, Sarraut, Champeotier de Ri 
bes şi Queuille. Restul de 15 sunt 
au făcut parte ş din cabinetul pre- 
cedent. 


raşului se produceau ciocniri a- 
semănătoare. Un tramvai a fost 
incendiat iar câteva au fost o- 
prite şi li s'a'u spart geamurile. 
Un atac a fost organizat asupra 
unui oficiu poştal. 


ţa, unde au fost primiţi de postul de | partizani de ai săi s'au strâns în 
la podul Regelui. fața palatului de justiţie, în 

Au fost trimişi spre Barcelona,sub | timp ce Belhuan era audiat. 
escortă, numeroşi anarhiști printre  Serveiul de ordine a fost ata- 
cari Manzanares şi Fernandez, cari cat cu pietre şi focuri de revol- 
încă dela începutul războiului civil | ver. In mai multe puncte ale o- 
erau  atotputernici în regiunea 
Tremp şi Sort, 

Există temeri că afluxul retuzia- 
ților republicani. se va accentua şi 
mai mult, deoarece avangardele na- 
ționaliste sunt pe punctul de a tre- 
ce dincolo de Bonaigue, poziţie care. 
comandă în regiune Aran. 


VARSOVIA 11 (Rador). — Mare- 
şalul Smigly Rydz a primit, în nu- 


jiâsăstire. istorică incendiată 
de comuniştii spaniolii 


In total, a fest ucis un jan- 
darm, iar zece soldaţi au îost 
răniți. Dintre manifestanți au 
căzut opt morţi și 40 de răniţi. 

Ziarul «Action  tunisienne» a 
!fost suspendat. 


Marina poloneză înzestrată 
cu noui monituare 


mele preşedintelui republicii, care 
este suferind, o delegaţie a micilor 


cultivatori. venită să-i aducă la cu-| 9 


postinţă că au hotărit să înzestreze 
marina poloneză de răsboiu cu două 
noui monitoare. 

Mareșalul le-a mulţumit pentru a” 
cest dar şi şi-a exprimat bucuria de 
a vedea satele poloneze nu numai în 
stare de a da soldaţi viteji, ci şi 
purtând grija securităţii naţionale 
şi gala a lua asupra lor orice sa- 


SARAGOSSA 11 (Ragor). — Ves 
tita mănăstire Sijena, datând din 
secolul XIII, situată pe malul râu- 
lui Noguera, a fost incendiată de re- 
publicani, în cursul retragerii lor 
din faţa trupelor naționaliste, şi 


Anglia nu s'a 
ia alip 


LONDRA 11 (Rador)— Corespon- 
dentul Agenţiei D. N. B. transmite; 
Plebiscitul german este evenimen” 
tul de seamă de care se ocupă pre: 
sa Engleză de azi dimineaţă. Majo- 
; ritatea ziarelor publică, în afară de 
i largi dări de seamă asupra alegeri- 


Negocierile Italo - britanice 
au luat sfârşit 


In ultima convorbire contele Ciano-lord 
Perth, s'a ajuns la un acord 


ROMA 11 (Rador). — Sir Perth 
ambasadorul Marei Britanii, a avut 
azi dimineață o întrevedere cu con- 
tele Ciano, ministrul de externe al 
Italiei. 

Corespondenţul Spinei Havas in- 
tegistrează zvonul aceasta ar fi 
ultima întrevedere întrucât negocie- 


financiare vor fi controlate după rile angio-italiene au ajuns la sta- 


regstrele contabile, 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU, S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68, 


bilirea unui acord. 


D. Ingram, care este aşteptat să 
sosească Vineri seara, va veni proba- 
bil pentru a coiaobra la redactarea 
acordului anglo-italian. 


* 

ROMA 10 (Rador). — D. Ingram 
expert al Foreign Oiticeului, a so- 
sit azi după amiază ja Roma pentru a 
colabora la redactarea textului acor- 
dului ițalo-britanic. 


opus niciodată 


irea Austriei de Germania 


e scru ziarele englez - 


lor, articole de fond asupra An- 
schlussului. 

«Limes» scrie, între alte- 
le: «D. Hitler a avut drep- 
tul să spună că austriacii 
Sunt un popor german, că 
ei locuesc o ţară germană 
şi că ei doresc să participe 
la o Germanie şi mai mare. 
Cu excepţia metodelor a- 
plicate, nimeni în Anglia 
nu Sa opus vreodată la a- 
lipirea Austriei la Germa- 
nia şi această alipire nu re- 
Prezintă  mnicicn obstacol 
ca Marea Britanie să se 
înțeleagă cu Marea Ger- 
manie. Resursele şi forța 
Germaniei vor spori, fără 
îndoială. în urma unirei. 
Marea Britanie este dease- 
meni pe cale să-şi sporea- 
scă forţa. Este drept că ne- 
gocieri reciproce trebuie 
să aibă loc între parteneri 
puternici. 


prefăcută în scrum. Mânăstirea nu 
mai e acum decât un morman de 
ruine fumegânde. 

Inainte de a o incendia, republi- 


canii au distrus picturile si au furat 
odoarele. 

Mânăstirea era declarată monu- 
ment istoric şi era un giuvaer alar= 
hitecturii romane din Sania 


crificii necesare în acest scop. 


0 deicsaţie sermană 
la Budapesta 


BUDAPESTA 11 (Rador). — Azi 
sosesc în capitala Ungariei 100 dele- 
gaţi ai Societăţii de economie mon- 
dială germană, însărcinaţi cu stu- 
dierea situaţiei econoimee din ţările 
următoare: - Ungaria, Iugoslavia, 
România şi Bulgaria, 

D. dr, Sehnee, preşedintele socie- 
tăţii va ţine o conferinţă la Buda- 
pesta în ziua de 12 Aprilie. 

Delegaţia de mai sus va rămâne 
în Ungaria timp de trei zile. 


VARŞOVIA 11 (Rador). — Cu o- 
cazia săptămânei coloniale s'a ținut 
aseară o mare întrunire la Circul 
din Varşovia. 

S'a votat o moţiune prin care se 
proclamă drepturile Poloniei de a 
avea Colonii. 

Moţiunea declară: 

«Polonia are nevoie nea- 
părată de teritorii colonia 
le capabile să-i furnizeze 
materiile prime al 


Krilenco fost comisar al 
Sovietelor la justiție a că- 
zut în disyraţie, Se spune 
că el va fi inculpatul prin- 
cipal întrun mare 
ce se va judeca în cursul 
lunii lumie, la Moscova, 


import absoarbe acum i 
mătate din cifra totală a 
importului polon». 


DN N N N 0 n 


național, d. Leon Blum a însistat a- 
supra motivelor pentru care a refua 
zat să facă apel la forţele «munci- 
toreşti şi republicane» în luptă îm- 
potriva Senatului: 

«Deci eram într'o siiuaţie 
favorabilă şi deşi fruntaşi 
partidului comunist mi-au 
cerut să nu cedez în faţa 
Senatului, oferindu_mi 
sprijinul lor în luptă, am 
socotit că trebue s:7 cedez. 

«Apelul la mase nu ar fi dus la 
revoluție, dar ar fi creeat o siluație 
revoluționară. Ar [i însemnat să a- 
runcăm Franța într'o aventură pe 
care nu am fi fost în stare s'o stă- 
pânim> 

* 


PARIS, 10 (Rador). — Membrii 
noului guvern au fost prezentaţi 
d-lui Lebrun, preşedintele Republi. 
cei, de către d. Daladier, noul pre- 
şedinte al coisiliului de miniştri, 
la ora 13. 

Părăsind palatul Preşedinţiei Re- 
publicei, la ora 13 şi 15 (ora Paris), 
d. Daladier a refuzat să facă vre-o 
declaraţie. 

* 


ee, 

PARIS, 10 (Rador). — D. Dala- 
dier, noul preşedinte al consiliului 
de miniştri, a citit astăseară la ra- 
dio declaraţia program. 


PARIS 10 ata — Partidul eo- 
mmuist a organizat azi o mare maul- 
festaţie. Cortegiul sa pus în mișcare 
la ora 14,45 ajungând în fața monu- 
mentului Bastiliei, unde fruntașii Fron 
tului popular au primit defilarea par- 
tizanilor lor, 

Manitestanţii au cerut dizolvarea Par 
lamentului, deschiderea frontierelor și 
aducerea. la guvern a d-lui Thorez. 

La ora 17 maniteslaţia sa terminat 
fără incidente, ., ina A 


Sărbătoare până 
Miorcuri în toată 
Germania 


BERLIN |i (Rador). — 
D.nii Frick, ministrul 
interne al Reichului şi dr. 
Goebbels, ministrul propa= 
gandei Reichului au ordo- 
mat pavoazarea generală, 
în pipa Germanie e 
azi până Miercuri, penru 
sării tori impunătoarea 
manifestaţie a poporului 
erman întregit, tru d. 
Adolf Hitler, Fuehrerul 
său, 


O întrunire a Uniunii 
Naţionale polone 


VARŞOVIA 11 (Rador). — Gene- 
ralul Shwarcaynski, şeful Taberii U- 
niunei Naţionale a ținut eri un ma- 
re discurs în fața reprezentanţilor 
organizaţiilor rurale ale Taberei,din 
Silezia, întruniti la Katowice, 

Oratorul a declarat că Tabăra U= 
miunei Naţionale înțelege să bazeze 
forța statului pe masele largi ale 
populaţiei, mai ales pe populaţia de 
la țară, care formează clasa socială 
cea mai numeroasă. 

Realizarea reformei agrare, ridi- 
carea nivelului cultural şi agricol, 
organizarea unor debuşeuri favora= 
bile, nibta contra suprapopulării sa- 
telor, etc, sunt printre primele 
puncte importante ale programului 
său. 


„Polonia are nevoie 
de colonii“ 


Manifestaţii în cadrul „săptămânii coloniale“ 


Guvernul este invitat prin moțiu- 
nea votată să pornească o acțiune 
pe terenul internațional în vederea 
obținerii: Coloniilor de care Polonia 
are nevoie spre a avea liber acces la 
materiile prime, 

Manitestaţii identice au avut loc 
în numeroase oraşe din Polonia. 
Presa polonă a publicat numeroase 
articole prin care se justifică drep- 
tul Poloniei de a avea colonii. Ea 
nu poate să-şi cumpere materiile 


Ul= | prime, cari fiind foarte scumpe, a- 


meninţă să distrugă echilibrul ba- 
lanţei sale comereiale. : 


Redactor-responsa bil : V. Olaniuc-Stere,.