BunaVestire_1938_04-1670612721__pages59-64

ANUL Ii. — No. 332 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE /1ANOILESCU 


Inveniarul sutietesc 
al neamului 


A trecut numai observată nu şi comentată, o foarte intere- 
santă comunicare făcută Academiei Române de filosotul nostru 
titular — spre a-l numi așa — prof. C. Rădulescu-Motru. 

Mai deunăzi, la Congresul filosofilor romîni, prof. C. Rădu- 
lescu-Motru (a cărui prelungire la catedră, dincolo de orice limită 
de virstă, trebue salutată cu prilejul acesta, ca unul din cele mai 
de seamă acte comise de prof. loan Petrovici ca ministru) — în 
cuvîntarea de inaugurare a făcut apologia filosofiei, a filosofiei 
printre noi, — a filosofiei, adică, ce nu trebue socotită ca o spe- 
rietoare a minţei, ci un îndreptar practic la formarea tineretului 
şi inobilarea vieţei. 

Filosofia e de mulţi socotită ca o ultimă poezie a lumei. 

Omul care, filosof născut, a ştiut să rămîe toată vieaţa lui şi 
un înțelept, — acest Nestor al ideei care e profesorul nostru, își 
aplică acum gîndul asupra unui fel de filosofie dirijată, cerînd 
dela înălțimea forului academic un institut naţional de psihologie. 

Mulţi nu vor fi înţeles ce e aceia. Alţii vor fi spus: încă o în- 
curcare a limbilor acestui neam, 

E, dimpotrivă, descurcarea lor. 


Redacţia 
8 


CI LEII 


tem — şi despre care ne mulțumim numai să-i spunem latină — 
cine o prinde în recipente, ca acolo să i se administreze serul şi 
reacțiile necesare? 

Un Institut Naţional de Psihologie Naţională ar trebui să fie 
în centrul tuturor investigaţiilor noastre de neam. 

E teza profesorului C. Rădulescu-Motru, şi n'o putem îmbră- 
țişa cît merită. 

Prof. C. Rădulescu-Motru găseşte unui atare institut rațiuni 
în legătură cu feluritele dezordonări pe care le-a suferit după 
război raportul dintre forțele economice şi cele sufleteşti ale nea- 
murilow — de unde nevoia unui indice de cunoaştere la lumina 
datelor psihologiei aplicate. 

La noi — şi e accentul pe care-l pune şi d-sa, cum şi ceiace 
trebue să accelereze realizarea — problema se adaugă cu un im- 
perativ categoric de consolidare națională, 

«In zilele noastre propaganda dela un popor la altul se face 
în scopul discreditărei reciproce. Propagandă de discreditare se 
face mai ales contra poporului romîn. Pentru a rezista la aceste 
propagande trebue să întărim încrederea în sine a poporului. 

Aceasta nu o putem face mai bine decît înlesnind oamenilor 
de vocaţie să-şi ocupe locul pe care-l merită. Nu există motiv de 
neîncredere mai puternic la un popor, decît faptul că el vede ne- 
potrivire între destoinicia omului şi funcțiunea ce este să fie 
îndeplinită». | 

Cu aceste cuvinte prof. C. Rădulescu-Motru a redactat chiar 
înscripția noului frontispiciu. 

Am spus totdeauna că neamul nostru suferă de un complex 
deghizat al inferiorităţei. 

Dedesuptul unei fanfaronade de cafenea, unei verbale gro- 
zăviri, zace de fapt o mare depresiune morală, — o delăsare şi ne- 
încredere care nu sînt numai decît vechea orientală indolență. 

Fatalismul romînului nu e setea rusă de suferință, nici măcar 
o mică filosofie populară. E — să-mi fie îngăduit să o spun la îi- 
gurat, aşa lucrul va îi mai suportabil! — rezultatul unor palme... 
Unor palme pe care ni le-am tras singuri... 

Nu  masechismul mistic, ci masochismul bobiîrnacilor în- 
ghițiți... 

O redresare națională, prin punerea în valoare a însușirilor 
neamului — că om fi avînd... și stimularea încrederei în noi, e 
ceiace face din luminoasa propunere a profesorului dela Univer- 
sitatea din București o urgență de Stat. 


DRAGOŞ PRUTOPOPESCU 


conform 


şi Administraţia: 
UCUREŞTI .: 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj LD 


DESCHID 


TELEFOANE| 


Tipografia , . « . . s» 477.56 


EM REGISTRELE! 


BUNA VESTIRE“ 


A VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Cont C.E.C. Nr, 1256 
Direcţia, Redacţia .:, „ 4.84.34 
Administraţia , « e e « 485 


82 


faţa iegii 


pentru controlul fondurilor 
gazetelor şi în faţa opinieipublice 


Lauda nu intră în obice- 
iul nostru, totuşi nu ne pu- 
tem reţine de a recunoaşte 
că intenţiunile cuprinse în 
«Legea pentru controlul 
mijloacelor de existenţă a 
ziarelor» sunt bine venite. 

Intr'adevăr se simţea ne- 
voia unui control riguros 


"efectuat atât de organele 


justiţiei cât şi de opinia 
publică, asupra fondurilor 
cu care ziarele îşi susțin 
existenţa. 

Prea multe suspiciuni 
Sau aruncat asupra ziare- 
lor din România  pentruea 
să nu fie necesar ca ele să 
fie spulberate. 

Pe de altă parte — o spu- 
nem fățiș — suspiciunile a- 
cestea s'au clădit pe o bază 
de adevăr. Jumătate din 
ziare şi din reviste apar cu 
fonduri inavuabile. din 
şantaj şi din scandal. 

lată dece legea e bine ve- 
nită. 

Spre satisfacerea  cerin- 
țelor legii «Buna Vestire» 
se grăbeşte să publice date- 
le cerute de articolele 12 
şi 17. 

|) «Buna Vestire» este o 
societate anonimă consti- 


tuită conform actului con- 


stitutiv, statutelor şi a sen- 
tinţei Nr. 322/37 publicate 
în Monitorul Oficial Nr. 66 
din 20 Martie 1937, 

II) Membrii consiliului 
de administraţie ai socie- 
tăţii anonime române «Bu. 
na Vestire» sunt domnii: 

Dragoş Protopopescu, 
Grigore Manoilescu, Toma 
Vlădescu, Mihail Polihro- 
niade, Dumitru Livezeanu, 

1li) Acţionarii societăţii 


«Buna Vestire» sunt dom-| acţiuni a 1.000 lei, 50.000 


mii: 

Dragoş Protopopescu, 83 
acțiuni a 1.000 lei, 83.000 
lei. 

Grigore Manoilescu, 100 
acţiuni a 1.000 lei, 100.000 
lei, 

Toma Vlădescu, 83 acţi- 
umiă a 1.000 lei, 83.000 lei. 

D. Livezeanu, 150 acţi- 


Mihai! Polihroniade, 50 
Februarie 1937 141.302 
Martie 587.172 
Aprilie 418.404 
Mai 308.427 
lunie 279.914 
lulie 342.019 
August 315.988 
Septembrie 342.671 
Octombrie 400.059 
Noembrie 528.501 
Decembrie 747.950 
Ianuarie 1938 1.106.804 
Februarie 832.970 


1V) BILANŢUL, dat fiind 
că art. 17 din lege spune: 

«Societăţile proprietare 
sau editoare de publicaţi- 
uni periodice care apar cel 
puţin de 30 ori pe an, în 
ţară, sunt obligate să pu- 
blice în primul trimestru 
al fiecărui an bugetar, în 
publicaţiunile lor, cifra 
mijlocie a tirajului aces- 
tora în anul precedent, 
împreună cu bilanțul în- 
cheiat în forma ce se va 
stabilii prin regulament, 
aşteptăm regulamentul 
spre a întocmi bilanţul no- 
stru Conform dispoziţiuni- 
lor ce le va cuprinde. 


Declarăm însă că ţinem 


R. Staicu, 34 acţiuni a 


1.000 lei, 34.000 lei. 


Total 500 acțiuni a 1.000 


lei, 500.000 lei. 


II) TIRAJUL total a îiost 


în cursul primului an de a- 
pariţie al «Bunei Vestiri» — 
21 Februarie 1937 — 21 Fe- 
bruarie 1938 — de 6 milioa- 
ne 352.901, şi anume: 


20.200 
22.000 
16.800 
14.700 
13.000 
12.700 
12.000 
13.700 
15.400 
21.200 
31.200 
50.300 
46.300 


medie 
> 


> 
2 
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> 


chiar din acest moment la 
dispoziţia autorităţilor 
lanțul nostru provizoriu, 
întocmit după  dispoziţiu- 
nile codului de comerţ, pre- 
cum și toate registrele nou- 
stre. i 

Inainte de a încheia a- 
ceastă expunere ţinem să 
ne exprimăm încă odată 
satisfacția noastră pentru 
legea controlului  fondu- 
rilor ziarelor, și ne bucu- 
răm că suntem prima ga- 
zetă românească care ne- 
am grăbit să îndeplinim ce- 
rinţele ei. 


«BUNA VESTIRE» 


Comune urbane 


bi- 


2 


“Sambătă 16 Aprilie 1938 


___ Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
EFES IEEE 
ABONAMENTE: 


i an Lei 700 ian Lei 500 
6 luni » 350 (Comune rurale | 6 luni » 250 
3 luni > 175 5 luni > 125 


de varieteu 
de RADU 


Şi astăzi îmi amintese cum, în copilărie, trecând prin faţa îrizeriilor 
din oraşul meu provincial, mă înfioram la vederea colecţiilor de măsele 
şi dinţi, expuse, cu orgoliu, la ferestrele prăvăliilor, pentru a dovedi dex- 
teritatea «dentistică» a cutărui domn Mitică patron-trizer şi «sufirurg» de 
măsele găunoase şi recalcitrante... Pe-atunci, bărbierii îndeplineau şi rolul 
de lecuitori ai nopţilor nevralgice, cu insomnii legate pe sub fălci şi tra- 
tate cu «drojdie», cu «usturoi» şi chia r cu «tămâe» îndesată în caria încă- 
pățânată şi agresivă. 

Salvarea supremă se găsea însă la bărbierul din colţ, care, după o 
cercetare făcută cu figura încruntată şi gravă <a faţa locului» — adică 
în cavitatea dumitale bucală — unde surprindea agresiunea dentară şi o 
ciocănea, savant, cu degetul — declara, sentenţios, că trebue: «zeamă de 
cleşte». Şi cleştele uriaş, pacientul holbat şi înţepenit pe scaunul torturii 
şi genunchiul operatorului proptit, chirurgical, în abdomenul delieven- 
tului, alcătuiau cel mai reprezentativ tablou al practicei dentare de pe- 
atunci... 

Au trecat, de bună seamă, ani de zile de la caricatura lui «dom Nae», 
frizer şi sufirurg, şi-a bietului ceatindat», cu falea umilată, din comedia 
<D'ale Carnavalului» a lui Caragiale. Au trecut ani de zile şi, acum când 
toate au cevoluat» şi ne găsim, mă rog, în plin progres al ştiinţei şi civili- 
zaţiei, veţi fi dispuşi să credeţi că dentistiea nu mai este nici ea cârpeală 
şi operă de bărbier. Ci practică medicală, legalizată şi adânc ştiinţifică, 

Ei bine, vă voi spune că realitatea e alta. Că nam evoluat prea mult 
dela cleştele mânuit de cutare cârpaci amator de măsele şi extracţii. Nu- 
mai că, astăzi, bărbierii s'au resemnat, decent, lângă briciul şi foarfeca 
lor, renunțând şi la romantismul mandolinei şi la acela al <tratamen- 
tului dentar», — iar, în locul lor, dentistica o practică, pe seară întinsă, 
foşti ehelneri, dansatori de varieteu, lipitori de canaluri, birjari şi — nu 
râdeţi — foşti tinichigii. Nu sunt, aici, diverse calambururi de stil gaze- 
tărese; culeg aceste ex-«titluri» şi profesii dintr'un memoriu al medicilor 
stomatologi români, tipărit şi prezintat, anii trecuţi, în parlament. 

Da, da, — după cum vedeţi dentistiea e încă un fericit domeniu de 
exploatare a suferințelor bieţilor pacienţi, domeniu care se află, comod, 
la îndemâna tinichigiilor, brânzarilor, chelnerilor şi a diverşilor mendeli, 
goldenbergi, moscovici şi sehapiri, instalaţi prin cabinete frecventate, din 
nenorocire, de numeroşi suferinzi, păcăliţi şi căzuţi în cursă fără să ştie. 

Avem, în țară, câteva sute de medici stomatologi distinşi, al căror 
drept, de a profesa e recunoscut legal. Se mai găsesc, iarăş, alte câteva 
sute de dentişti, fără titluri universitare, însă cu practică veche, de peste 
15 ani, cari sunt şi ei — hai să zicem — autorizaţi <cu vechime» de-a pro- 
7 lArpă- toţi" acestia; mişună sarlatanii, improvizaţi dentişti, 
proveniţi nu numai din bieţi tehnicieni exersaţi, un an — doi, acolo, pe 
lângă cabinetul cutărui Şehapira sau Mendel, ei şi din birjari, chelneri, 
tinichii, dansatori şi chiar... fabricanți de smee. Marea majoritate a aces- 
tora o formează, bineînțeles, galiţienii ori — cum le mai zicem noi pe — 
aici — iufţii. 

S'au infiltrat în cartierele mai discrete ale Capitalei şi au năpădit 
oraşele de provincie. Mulţi nu au nici patru clase primare, iar toţi, prin 
„pseudo-dentistica lor frauduloasă sau tolerată cine ştie cum, sunt o perma- 
nentă primejdie pentru sănătatea publică. 

Extrag din «memoriul» amintit al Asociaţei* medicilor stomatologi 
din România, câteva perle «dentare» divulgate, cu lux de amănunte. 

Iată cine practică dentistiea: 

Iancu Wienert, Tg. Neamţ, fost şi actual bărbier; Moscovici Berl, 
Adjud, fost birjar; Cernea D. fost servitor, neștiind nici să citească; 
Sogalscki Moise, Bucureşti, născut în Rusia, fost chelner şi fost dansator 


GYR 


(Continuare în pagina 5) 


Economice 


A 


Economia dirijată 


Smecheria :ui Kahane.. 


Se ştie că  jidanii comit cele 
mai diperse mârşăvii în numele 
comerțului — pe motiv că în ne- 
gustorie totul e permis (ca'n dra- 
goste...). Cu deviza aceasta, jida- 
nii — dela engrossiştii multi-mi- 
lionari şi până la negustorul de 
bolduri — se pretează la orice es- 
crocherie, Și, aşa, ba cu «Banul 
mare miros», ba cu <Oneşti să 
fie creştinii, că's proşti!», israeli- 
ţii sau impus în comerț. 


ies păcăliți, n'are nici o impor- 
tanță. Important e că jidovului îi 
merge bine. 

Moralitatea jidovească are o 
croială proprie, cu totul diferită 
de-a creştinilor, 

Orice ban lăsat într'o prăvălie 
jidovească — e o piatră pentru 
edificiul casei lui Israel cel din- 
tru șerpi şi blesteme. 

Cazul lui Kahane e unul din 


Din Ungaria 


de IOAN VICTOR VOJEN 


Prin realizarea Ansch luss-ului, Ungaria medieva lă şi judaizată e astăzi ve- 
cină cu Reichul naționalist, revoluționar şi antisemit. SI 

Şi Reichul are milica ne de soldaţi, tunuri grele şi avioane nenumăr-.ie! 

D-nul Darany tremur ă, Ca să înduicească uitătu ra aspră a grănicerului cu 
cască cenusie, votează în pripă legi contra c--eilor. Bineînţeles legi nule ca 
efect şi aplicabile peste ze ce ani. 

Naţionaliştii nouri denunţă lumii întregi frauda propriilor lor muvcr= 
nanţi, Dar totuş e = înce put. Pentru cine cunoaşte atotputernicia jidoveasră 
în Unuaria. faptul arare semnificativ. 

Poate că mâine î 'ocul unei leai frauduloase se vor anlica măsuri reale, 


cele multe, unul din cele foarte 


teama aceluias F=” - 


îmens şi nenătruns,. Şi Un garia — ca natiune — va fi 


Mai jos, vreau să relatez o afa- 
cere, care ilustrează perfect men- 
talitatea jidănească în negoț. 

Ziarele tot publică dela o vre- 
me un anunț, în care publicul e 
invitat insistent să cumpere dife- 
rite produse textile și pânzeturi de 
la un depozit a vechei case Stan 
Rizescu — dela un depozit din 
«Calea Victoriei, 71, vis-ă-vis de 
Biserica Albă». 

Creştinui, amăgiți de acest a- 
nunț și ştiind că fabrica de pân- 
zeluri Stan Rizescu e una din cele 
mai vechi şi valoroase industrii 
din țară, se prezintă în masse la 
prăvălia din «Calea Victoriei 71» 
— şi; când colo, dau de un coro- 
iat și pistruiat profil de vulpoiu 
galițian: d. Kahane. 

Notăm că depozitul industriei 
lui Stan Rizescu nu e deloc, dar 
absolut deloc..., la prăvălia d-lui 
Kahane, ci în cu totul altă parte. 

Onoratul domn  Kahane n'are 
în dugheana Domniei-Sale decât 
două sau trei baloturi de pânză 
Stan Rizescu — adică momeală 
pentru goimi, restul fiind marfă 
jidovească. 

In felul acesta, negufătoria 
d-lui Kahane — Șloim, Ițig, Mos- 
co sau cum so fi chiemând! — 
saltă în plin. Că proștii de creștini 


multe, cari au otrăvit viața eco- 
nomică a României, 
Mircea Streinul 


pe rca Prin exemplu sau prin teamă! 
va înlocui pe d-nul Leon Blum? 


Mult va mai trece până când şi la Paris un Hitler francez şi nat"- »alist 


In noianul de propuneri care circulă 
ca forme de aşezare a vieței economi- 
ce, economia dirijată se pare că sa 
impus ca una ce a eşit din însăși con- 
dițiile impuse de realitatea vieții națio- 
nale din ultimele decenii. 

Propriu zis economia dirijată nu este 
un sistem de organizare a viefei eco= 
nomice așa ca de exemplu sistemele 
socialiste, capitalismul etc, ci mai cu- 
rând o metodă la care sa recurs pen- 
fru a subordona desfăşurarea vieţei 
economice felurilor superioare urmări- 
te de politica națională a popoarelor, 

Economia dirijată implică un stat de 
autoritate, dar nu impune o transfor- 
mare a formelor de întreprindere eco- 
nomică, a căror viață rămâne să se 
ducă pe drumurile lor proprii adap- 
tate însă felurilor naționale 


NNE EN RER E ARE E REZ URCI ISAC (E: PRR E RAFO TO PI 525 E E DA RC PUP ORE ERE A CRUZI 8 ABIT E ROEA 


Prof. Gaetano Napolitano 


Profesorul italian, d. Gaetano 
Napolitano, ne-a făcut cinstea să 
trimită gazetei noastre articolul 


despre «Aspecte ale avtarhiei eco- 
nomice» pe cari lea-m publicat în 
numărul de Luni. 

Ca urmare a unor raporturi mai 
strânse de discuţiuni ştiinţifice cu 
unii din colaboratorii revistei :Lu- 
mea nouă», organul prea cunoscu- 
tei şcoli corPoratiste româneşti de 
sub conducerea d-lui prof. M. Manoi 
lescu, — prof. G. Napolitano a 
răspuns invitaţiei făcute trimițând 
articolul pe care l-am publicat, ca 
foarte potrivită şi semnificativă 
deschidere a unui ciclu de articole 
în care d-sa va arăta principiile 
fundamentale ale economiei corpo- 
rative şi problemele importante de 
cari trebuie ţinut seamă în orga- 
nizarea ei ea sistem, 


In prima decadă de după războiu, 
d-sa este printre cei dintâia cari 
au deschis atacul împotriva prin: 
cipiilor economiei 


Figuri _Malienc 


liberale şi ale 


Ne facem o plăcută datorie de 
a mulţumi şi pe această cale d-lui 
prof. Gaetano Napolitano pentru 
concursul ce ne dă în luminarea 
chestiunilor ce interesează astăzi 
asa de mult -şi ţara noastră. 

Pentru cei cari nu s'au preocupat 
până acum de problemele  econo- 
miei corporative, în care este aşa 
de cunoscut, încercăm, — cu toată 
greutatea ce simţim în a prezinta 
în câteva rânduri o personalitate 
ştiinţifică de autoritatea d-lui Ga- 
etano Napolitano, — să facem o 
cât de sumară prezintare a profe- 
sorului italian care dă cu atâta 
căldură şi latină bunăvoință cola-| PROF. GAETANO NAPOLITANO 
borarea sa gazetei noastre. 

% 

Distinsul profesor italian este 
unul din cei mai cunoscuţi doctri- 
nari ai comporatismului, 


democraţiei. Incă din perioada 
1925—1928, când economia corpora- 
tistă era încă pe şantierul fascist, 
prof. Napolitano a publicat o serie 


de studii şi articole în cari anti- 
cipa elementele şi structura orga- 
nică a unui sistem corporatist. A 
creat o almosteră de împotrivire 
faţă de vechile concerte ale econo- 
miei clasice şi de preocupare faţă 
de nonile orientări şi principii ale 
economiei corporative. Acestui im- 
Duls iniţial i-a urmat un adevărat 
iureş de studii, comentarii şi pole- 
mici al tineretului îndrumat pe 
nouile făgaşuri de cercetare ştiin- 
țifică, 

Tot d. prof. Napolitano are meri- 
tul că, urmărind de aproape reali- 
zările fasciste, a întocmit, încă din 
1928, primul «Curs de economie po- 
litică bazat pe prineiPiile din Carta 
muncii». Este, desigur, un merit 
istorie acesta. Conceptele  econo- 
mice erau radical schimbate şi 
ştiinţa căpăta un nou fundament, 
în funcţie de dogmele moralei şi 
de orientările politicei (în sensul 
ei superior). 

Concopţiile economice ale profe- 
sorului Napolitano înfăţişează în, 
Ttalia un strălucit exemplu de o- 
biectivitate ştiinţifică şi de spirit 


fascist, Beonomia corporativă este 
văzută în funcţie de colectivitate, 
fără a anula însă tendinţele şi ini- 
țiativele individuale, pe cari le 
sprijină, dar caută să le armonizeze, 
Asttel d-sa se înscrie în «şcoala o- 
ticială», — ponderată, prudentă, e- 
chilibrată, a economiei corpora- 
tiste. i 

Atât pe planul elaborării doctri- 
nare, cât şi al organizării prae- 
tice, profesorul Gaetano Napolitano 
a avut o activitate excepţională. 
Imerările sale cele mai de seamă 
şi mai cunoscute sunt în special: 
«Principi di economia corporativa» 
cu un accent combativ şi polemice 
foarte pronunţat, şi «Le corpora= 
tioni fasciste come movi sentieri 
di economia corporativa», în 
care se profilează marile principii 
ale unui nou sistem de viaţă co- 
lectivă, radical schimbat faţă de 
cel demoyeratie, individualist şi li- 
beral. 

Dar profesorul universitar a 
avut aceiaşi intensă activitate şi 


ma 


(Continuare în pag. 5-a) 


Atât cât am spus este suficient să 
ne dăm seama că a vorbi de economie 
dirijată înseamnă a fi preocupat de 
cele mai noi teorii şi de cea mai de 
autoritate doctrină în momentul de fa- 
ță. Acest lucru ba făcut d, Karel Eu= 
glis guvernatorul Băncii Naţionale a 
Cehoslovaciei în lucrarea sa «Regulier- 
te Wirtshaft». Autorul înainte de a fi 
guvernator este profesor la Universi- 
tatea din Brno şi este o cunoscută per= 
sonalitate în literatura economică. 

Banca Naţională a României luând 
inițiativa să traducă lucrarea d-lui 
Karel Euglis, care a și apărut în Bi- 
blioteca Monetară „Economică şi Fi- 
nanciară, a avuț o fericită idee, pentru 
care nu putem decât să o felicităm, 
Prezentarea d-lui Euglis şi a gândirei 
sale cititorilor din România pentru 
care limba sa nu este accesibilă, le va 
dovedi că şi în statul vecin, selecțiu: 
nea celor care au a conduce viața eco- 
nomică se face dintre elementele care 
au dat dovada unei temeinice pregă- 
tiri şi şi-au supus ideile lor. criticei ge- 
nerale, Căci a scrie o lucrare ca cea 
scrisă de d. Euglis nu înseamnă altce- 
va decât a dovedi că ești pălruns de a- 
numite idei şi că nu îţi este frică de a 
le supune aprecierii marelui public, 
Vremea conducătorilor cu aptitudini 
ascunse, se pare, că a trecut. Autori» 
tatea în materie de conducere o dă 
valoarea pe care o dovedeşte şi pe care 
ţi-o atribue marile mase populare, nu 
prin vot şi numărăloare, ci prin ad- 
mirația pe care o stârnesc calităţile pe 
care le arăţi, Observând modul de 
comportare a tuturor marilor condu= 
cători de popoare ne dăm seama de 
ce voim să spunert. 

In acelaş timp însă cititorul va pu- 
tea înțelege că lucrarea prof. Euglis 
este un drum deschis spre transforma- 
rea statului vecin care va trebui adus 
să corespundă noilor roluri pe care 
este chemat să le joace, Și din acest 
punci de vedere traducerea ce ni sa 
dat este de o fericită inspiraţie, 


M. DORNEANU 


Pau. 2 — Nr. 332, 


. ..... 


> ia a 


Vedere generală din Sighişoara. 


 Sensibilităţi excesive 


Suavul Paul Geraldy, pe care unii |acești escroci sentimeniali că toate 


din cetitori noștri şi-l vor aminti poate 
din acea zaharica poelică întitulată cu 
subințeles „Toi eh noi” dăruită la 
şaplesprezece ani de cine ştie ce mă- 


miorlăelile lor nu mai fac nici cinci 
parale în mijolucul unei lumi atât 
de serioase cum este aceea de azi? 
Pentru cine scrie acest mic labricani 


tuşe cu „sulletul încă tânăr” a iăcut (Ge rime îiefline, incult și fără alt 


o ullimă vizită Vienei care l-a întristat 
peste măsură, Lucrul nu e prea greu 
de înţeles deoarece dulcele Paui Ge- 
raldy este jidan iar prietenii săi nă- 
păstuiţi de noua înfăţişare a Vienei 
de asemenea, Articolul în care se plân- 


destin în această lume decât să lie 
cât poale mai bine jidan? Pentru ceti- 
toarele de altă dată, pentru faima 
bovarică a tuturor provinciilor? Sem- 
ualarea acestui fapt, minim în el în: 
suși, ne ajută să rectinoaştem un pri: 


ge omul nostru, trebue să recunoaştem 
este scris cu multă ştiinţă a reţelelor 


cari servesc în clipa de față tuturor | Upii trebue să ucidă, alţii să stoarcă 
scriitorilor proști sau inactuali peniru | jaerimi şi să înduioşeze pe nepreveniţi, 
a lovi cu adevăruri săritoare în ochi: alţii să fure şi să adune bani, alții să 
brutalitatea naţionalismelor şi faseis- | pistifice. Iar pe de altă parte progra- 
melor, după ei distrugătoare de cul- | matica tristeţe a lui Paul Geraldy cer- 
tură, Să vedem din ce se compune a- | țifică un lucru de epocală importanță: 
ceastă cultură după lacrimogenul ei | prăbuşirea unei lumi de rafinament 
apărător: o mână de comedieni în | vicios, de superticialitate şi nefastă 
trunte cu doamna Darvas (evreică), un infecţie spirituală, lume vrăşmașe pe 


filosoi evreu autor al îmei tendenţi- | viaţă și pe moarte a lui „homo euro- 
oase „Istorii a culturii moderne”, filo- peus”, 


sol pașnic care ne mai pulând răbda 
steagul național socialist a tras în el 
eu pistolul pentru a-se arunca apoi 
de irică pe fereastră, un romancier 
let evreu Suemheimer trimis la închi- 
soare şi în siârșii lohann Sirauss sim- 
bolul pe note al decăderii habsburgice, 
Ce sar pulea să mai facă prietenii 
lui Geraldy în aceste condiții de neîn- 
durală leroare deoarece, spune el, 
yexislenţa lor era dulce, ei nu sau 
uăscul pentru a lupta, ei fug, se re- 
semnează, sau se sinucid”. Iată fai- 
moasa escrocherie ovreiască pe care 
noi o numim „aria de a stoarce la- 
erimi”, Din fericire lucrurile astea mai 
prind astăzi poate printre fetele da 
pension sau ca argument servit gata 
scriitorașilor ovrei din redacţiile în- 
doelnice, Vienezii, mulțimea metropolei 
după sincera mărturisire a micului 
storcător de lacrimi „întricoşată se 
refugiază în biserici”, Şi biserica a fost 
Imală în antrepriză dela o vreme de 
către cei cari o urăsc mai mult, gala 
să devină de circumstanţă chiar eres- 
țini, Dar ceea ce-l înspăimântă mai 
mult pe drăgălașul răstățat al bibliote- 
cilor de budoar este rigiditatea mili- 
tarilor în ai căror ochi spune el în 
limbagiul său simplist do copil în- 
fricoşal este lipsa oricărei „lumini u- 
mane”, Când se vor hotări să priceapă 


cipiu: niciun jidan, cât de mie, cât 
de prost, nu lipsește dela postul său, 


Horia Stamatu 


Cronica _Științiiică 


Construcția unui observator 
de Geofizică în Munţii Bucegi 


în urma unui comunicat oficial al| Ia sfârşit, pentru că, după teoriile 
Ministerului Educaţiei Naţionale, gpi- | sale şi după metodele proprii pentru 
mia publică dela noi a luat cunoştinţă | măsurat iuțeala luminii, are nevoie de 
de importanța lucrărilor de fizică ce face | 3 staţii de experimentare, d, „prof. Ni- 
în Italia, asupra vitezii luminii, pro-| colae Dinculescu a luat iniţiativa de 
fesorul român Nicolae Dinculescu, lu- | ridica „un, modern observator” de ; gev- 
crări a căror valoare este prețuită delfizică, în munţii Carpaţi, în masivul 
cele mai înalte cercuri ştiinţifice străine. | Bucegi, pe muntele “Coştiia, la cota 2497. 

Suntem. azi în măsură să -anunţăm | Locul a fost ales în urma unor lungi 
că, după ce va termina lucrările sale | studii asupra vizibilităţii munţilor noy- 
din Italia, d. prof. Nicolae Dinculo» | tri, făcute în toate anotimpurile şi în 
scu va face şi în România o serie del raport cu distanțele de care are ne- 
experienţe asupra vitezei luminii şi teo» | voie d, profesor Dinculescu în experieu- 
riei relativităţii. In acest scop, de mai| ele d-sale faţă de celelalte posturi deja 
mulți ani, d. prof. N. Dinculescu a| construite. Acest observator îi va folosi 
făcut pregătirile necesare. Mai întâi, | nu numai la experienţele asupra vite- 
a coustruit din proprie iniţiativă şi pe| zei luminii ci şi la alte lucrări ulteri- 
a sa cheltuială, un post observator laj|oare, în alt domeniu, pe care d. pro- 
cota  464-Arioneşti, pe malul “Cricovu- | fesor Dinculescu le consideră de o im- 
lui, în jud: Prahova, lângă Urlaţi. Un] portanță mult mai mare ca aceia a lu- 
al doilea post l-a construit la cotâlcrărilor sale de azi. 
665-Boldeşti, tot în jiid. Prahova. 


Cu moartea lui Șaliapin, a ' cărei 
Veste ne-au adus-o telegramele de eri, 
dispare desigur cel mai mare cântăreț 
al lumii de astăzi și probabil unul din 
marii artişti ai veacului din urmă, 
Colosul acela blond, cu ochii albaştri 
sfioşi, atât de puternic încât părea zi- 
dit dintro stâncă fără moarte, ascun- 
dea în faţa şi în glasul lui cele mai 
Dariate şi mai adânci posibilități da ex- 
presie artistică, 

Intro artă în care efectele vocale 
mai mult sau mai puțin eftine sunt 
urmărite de oameni cari neglijează cu 
totut expresia personagiului, viața dra- 
mei, gestul, mimica (fiindcă sunt prea 
ocupați să urmărească firul sunetului 
şi lize frică să nu-l piardă dacă îşi 
mișcă puțin corpolenta persoană) $a- 
liapin a arătat că nu este cântăreţ ma- 
re decât cel care este şi artist şi om, 
Adică un stăpânitor de mijloace de ex= 
presie complectă şi o fiinţă -capabliă 
să vibreze de o emoție sinceră. Capa- 
citatea aceasta de umanitate şi iubi- 
rea lui Șaliapin pentru arta lui, lau 
silit să fugă din iadul sovietic şi -să 
rătăcească ani  de-arândul prin ţări 
străine. Când pașii lau adus şi pe la 
noi a lăsat impresia unui mare artist 
şi unui mare om, Chiar. dacă sa în- 
tâmplat să-l excrocheze un jidan sam- 
sar de vedete (zisul Faust Mohr) $a- 
liapin a ştiut „să despartă pe venelic 
de țara care-l adăpostea, şi sa reîn- 
tors să dea Bucureştiului acele mari 
fioruri de artă, pe care soarta le-a tre- 
cut de acum, definitiv, în veşnicie. 


i DATA cu primăvara trebue să ne 
gândim că vine şi sezonul în care sar 
putea începe realizarea de îilme ro- 
mâneşti, Sarcina cade azi, întreagă, 
asupra Oficiului Naţional de Turism. 
Mijloacele technice îi stau acum la 
îndemână, După câte ştim, complete, 
de vreme, ce există nu numai apara- 
tura sonoră şi technicienii cari reali- 
zează cjurnalul sonor>, dar şi un stu- 
dio aproape gata amenajat şi o a doua 
aparatură gata să sosească, 

In campania de lucru ce ar putea 
să înceapă, sar putea realiza nu nu- 
mai alte filme documentare, de adăo- 
gat la realizările din cele două cam- 
panii anterioaore, — dar şi filme de 
mai mare importanță. Filme de lung 
metraj, cu scenariu, regie, artişti «et 
toute la lyre»... Ceeace se numeşte, 
deobicei, film <artistic>, 

Un asemenea film este însă o între- 
prindere foarte delicată, Se cunosc 
cele câteva realizări de până azi, U- 
nele n'u avut la îndemână mijloacele 
technice necesare, Cazul filmelor lui 
Horia Igiroşanu, care însă vor trebui 
pomenite, într'o zi, ca un prim pas 
în domeniul filmului naţional. - Altele 
au ost ratate din cauza excesului de 
preocupări comerciale şi a lipsei to- 
tale de preocupare artistică. Milioane 
pierdute, pentrucă nu exista un om 
de gust, ca să frâneze pretenţiile ve- 
detelor, lipsa de inteligenţă a regiso- 
rului importat de peste graniță, sau 
stupiditatea scenariilor, Cazul filme- 
lor din categoria «Doamna dela eta- 
iul La. î 

Cu asemenea precedente, viitorul 
film românesc are multe de reabili- 
tat şi trebue să fie un început real. 
O piatră de botar. Oficiul  Nafional 
de Turism nu își poate însă permite 
luxul unei întreprinderi care, orice 
Sar spune, are şi o lature  comer- 
cială, Un film cu emblema «O. N. To 
poate fi um documentar sau un <jur- 
nal>, Dar un film cu artişti, regizori, 
scenariu, presupune transiormarea O. 
ficiului întrun organ cu criterii ar- 
tistice, cu preocupări comerciale, etc, 

Toate, lucruri  incompatibilie cu o- 
bligaţiile unei organizaţii de stat, Pe 
de altă parte, O. N. T.-ul trebue să 
ajute producţia de filme româneşti, 
Singura modalitate ni se pare atunci, 
că este următoarea: să se facă o ale- 


văzut a fi construit din piatră. Toate 
materialele  mecesare acestei noi clă- 
diri, afară de ziduri, au fost deja 
executate în Bucureşti, în atelierele Ar- 
senalului Armatei si în alte fabrici. O 
mare cantitate de uşi, ferestre, turnuri, 
terase, etc., se găsesc astăzi depuse .1a 
Serviciul Geoarafic Militar al Arma- 
tei, la observatorul său astronomic dela 
Disc, de unde odaţă cu venirea pri- 
măverii vor fi transportate în Bucegi, 
Cum nu mai este decât a transporta a» 
cest material în munţi, a înălța zidu- 
rile şi a-l încheia, credem că observato- 
rul diu Bucegi va putea fi t emninat şi 
va putea iolosi la cercețări încă în 
cursul verii acestui an. 

P elângă pilaştri de beton cum se 
găsesc şi în celelalte puncte de ob- 
servaţie deja construite, pe lângă te- 
rase mecesare experienţelor de optică, 
observatorul de pe muntele Coştila va 
avea un turn cu far necesar aviaţiei 
pentru traversările nocturne ale Car- 
paţilor, un post de radio-emisiune pe 
unde scurte, unul de radio-goniometrie 
pentru orientarea avioanelor în timpul 
relei vizibilităţi, un post de meteorolo» 
yie şi staţie pentru studiul razelor .cos- 
mice, . 


gere, asupra unui scenariu potrivit 
propagandei artistice româneşti, un 
bun scenariu, care să dea prilej la 
peisagii, cântece, porturi şi jocuri ro- 
mâneşti. Să se facă o alegere asupra 
unei persoane capabile să gireze fil- 
mul, cu gust şi competință. Dacă per- 
soana aceia, cu acelaş scenariu, cu fon- 
durile minime necesare, O, N. T. să 
dea contribuţia sa, prin punerea la dis- 
poziție a aparaturei, technicienilor şi 
studio-ului său, In acest fel ajutorul 
există, dar nu şi răspunderea artistică 
a O, N. Tului, care nu se poate an- 
gaja. ; 

Şi în acest fel poate că va eşi un 
film bun. Dar, dacă e cert că trebue 
să se facă ceva, atenţie însă la sutele 
de cereri, ale tuturor Duboca, Don, 


ete, care ar vrea să facă vreo nouă 
«Doamnă dela etajul... II», cu banii 
O, N. T.-ului!,. 


p PRE a devenit în literatura 
noastră un refugiu comod pentru 
majoritatea tineretului scriitori- 
cesc. Şi ca o urmare, epica a rămas 
stingheră, săracă de preocuparea 
celor mulţi. Aici nu. mai este un. 
punct de vedere literar în discuţie. 
Problema trece pe alt plan: viața. 
Viața care reprezintă - posibilităţi 
variate pentru-actul de. creaţie, ne- 
cesar să nască din experienta per- 
sonală 

Dece atunci poeţii noștri n'au gă- 
sit în peisagiul' românesr decât iri= 
zările lui 4 

D. Nicolae -Roşu pune 'problema 
(An. XLVII Nr. 8); Peisajul romiî- 
temeinic în «Universul literar» 
mese nu-i numa iobiect d. contem= 
plație lirică, 

«Peisagiul romînese este:axa su- 
fletească a unuti popor, — gherghe- 
ful pe care faurul providenței a 
brodat o viaţă complexă şi dina- 
mică». 

Din contemplarea îndelungă a 
naturei romînești, actul de creaţie 
a devenit interiorizăre. Cam așa 
cum s'a petrecut procesul sufletesc 
din cărţite de confesiune intimă. ale: 
lui Anuel:: «naturavesteiw 'stare -a 
sufletului». a 

Interiorizările „au falsificat “viaţa, 
viața aceia propriu zisă, nu cu ine 
candescențe presupuse, ci cu  fur- 
tuni trăite efectip, Foame. de con- 
troverse şpirituala,. cu teze şi cutia 
teze, amorțeşte ochii întât privind 
o floare, nu văd, mu simt actul de 
viaţă pe care albina îl împlineşte, 
răsturnându-se printre stamine... 


De aci, din interiorizări, din igno- 
rarea voită sau obligată a vieții 
care se rostogoleşte cu frenezie în 
jur, ies convingerile false. 

Viaţa e trăire în inima ei însăș, 
nu evitarea ei şi sihăstria în castea 
le de fildeş. 

Căci aceasta este drama «litera- 
turii noastre, în concluziile d-lui 
Nicolae Roşu: 

«o existenţă comodă şi «estetică» 
în afară de trăirea intensă a vieţii, 
de luptă şi de sete nepotolită de cu- 
noaştere». 

Chiar cînd confruntarea cu. viața 
este aspră. 


M ircea Streinul a scos în editura 
«Fundațiilor Regale» o documentată şi 
judicioasă antologie a poeților tineri bua 
covineni, Cu această carte autorul face 
un pas interesant, acela dela poesie la 
critică şi istoriografie. Pasul a fost exe= 
cutat fără şovăiri, cartea prezentându-se 
sub zodia celor mai bune condiții critice 
şi bibliografice, Chipurile poeţilor pre= 
zentați de Mircea Streinul în această an= 
tologie au fost desenate de ilustatorul 
Rudolf Rybiczka, vechiu colaborator de 
lucru artistic al lui Mircea Streinul şi 
al Iconarului. Vom reveni asupra aces= 
tei lucrări în cronica noastră literară, | 


, PPERĂ trecuță, dronicarii dra- 
matici dela două din ziarele de prânz, 
au fost eroii unui scandal, pe cât de 
penibil, pe atât de inedit, 

lată cum a decurs: 

Ambii au asistat la premiera piesei 
«Ferestrele albastre» de Victor Efti- 
miu, 

— A izbit-o! sa dat unul cu... com- 
petenţa. 

— E idioatăl-a răspuns :celălalt. 

Şi în tot_timpul spectacolului au fost 
de păreri diametral opuse, Sau cer- 
tat, sau insultat, până ce au decis — 
ideia a fost a celui cu părul mai ar- 
gintat. 

— Tragem la sorţi, Dacă vei câştiga 
tu seriem bine, dacă nu, o doborâm, 

A douu' zi au apărut — în cotdia- 
nele respective — cronici favorabile. 
Câştigase cel cu părul neargintat. 


ii rietenii istoriei literare ţin see]! 


dința publică, azi. Joi 14 -Aprilie o- 
rele 6 p. m. în sala de bibliotecă a 
liceului Mihai Viteazul, (B-dul Pa- 
che, 72). Vor vorbi d-nii: 1. G. Dimi- 
triu: Antioh Cantemir, despre tată- 
său Dimitrie; d-na Euf. Dvoicenco: 
Poesii poloneze imitata-de:G. Asachi 
şi C. Stamati 


ECRANUL 


Dirijorul Stakowski, 
logodnicul ceiebrei Greta Garbo apare în 
iimul „0 sută de băeţi și o iată” 
alături de DEANNA DURBIN 


Sgomotul făcut de presa mon- 
diaală în legătură cu proectul de 
căsătorie al celebrei vedete Greta 
Garbo cu tot atât de celebrul regi= 
zar Leopold Stakowski a stârnit in- 
teresul cineiştilor americani, adică 
pe acei care Pau angajat să apară 
alături de noua vedetă, Deanna 
Durbin, protagonista filmului «100 
de băeți şi o fată», 

Până acum acest film a făcut în- 
conjur ullumei, iur- Deanna Durbin 
constituie punctul culminant al 
spectacolului. 

Acţiunea muzicală a filmului «ste 
complectată cu momente de humor 
reconfortant, ceeace desigur va pla- 
ce și spectatorilor noştri. 


ratele fizice. cari vor fi instalate: în €l, 
al căror preţ este de aproape două mi- 
lioane lei. Aceste aparate au: fost con- 
struite timp de mai mult! ani de cinci 
uzine din Germania, de-fabricile de a- 
vioane I. A. R. din: Braşov. şi de ate- 
lierele Arsenalului --Armatei din Bucu- 
reşti. i 

Desigur că chestiunea cea mai di- 
ficilă va fi construirea unei şosele până 
la punctul Coştila;:prin prelungirea ce- 
lei care urcă acum până la hotelul de 
pe muntele Vârful cu Dor. O proble- 
mă tot atât de necesară ar fi aceet 
de a se construi un funicular dela Buş- 
teni direct la cota 2497 — Coştlia. Fu- 
nicularul ar rezolva deodată şi transpur- 
tul energiei electrice şi ar aduce imenst 
servicii şi turismului român care ar 
profita în bună măsură, dând o mai 
mare valoare turistică masivului Bu- 
cegi, pentru care organizaţiile de turism 
ale Statului nu au făcut până acum ni- 
mic. Ca toate funicularele din lume, 
numărul mare al celor care vor urca 
în masivul Bucegilor, va amortiza chel- 
tuiala făcută cu construcţia sa. 

Zidirea observatorului din Bucegi, 
însă, nu va aştepta nici construcţia a- 
celei şosele, mici a funieularului. Ea 


Observatorul din Bucegi este pre=] De asemenea sunt confecţionațe apa- va fi începută chiar dela topirea ză- 


Premiera acestui film va avea loc 


Par EaPRTE more eee 


Sâmbătă la cinematogruful ARO. 


pezii actuale, cu mijloacele cu care se 
poate face acum. Un număr de lucră- 
tori pietrari vor fi trimişi mai întâlu 
să spargă piatra pentru blocurile ne- 
cesare construcţiei. Apoi, cu funicula- 
rul Schiell va fi transportat cimental 
necesar şi însfârşit materialele ce se 
aîlă în Bucureşti. Energia electrică va 
fi adusă prin un cablu aerian din va- 
lea Prahovei. 

Un grup de ziarişti puşi la curent 
tlespre faptele amintite mai sus, despre 
cari prea puţini au ştiut până acum, 
au vizitat staţia Serviiciului Gnogra- 
fic al Armatei dela Pisc, văzând ma- 
terialul construit de d. profesor Din- 
culescu pentru observatorul de Geofi- 
zică din Bucegi. 

De aici înainte, începând transportul 
materialului şi construcţiei din Carpaţi, 
în mod firesc d. profesor Nicolae Din» 
culescu va veni în legătură cu dife- 
rite autorităţi. Sunţem convinşi că toată 
lumea îi va da concursul necesar şi îl 
va ajuta pentru a aduce la bua sfârşit 
o operă culturală, care va folosi în mod 
real ştiinţei româneşti şi universale, care 
va contribui -la . studiul - interesautelor 
fenomene fizice cari preocupă astăzi gân- 
direa intelectualilor. de pretutindeni. Cu 
atât mai mult ar fi de dorita contribui 


n. pe 


Fi 


—_c—— ..—.— ——."- SA fin 


teatrală 


te... 


Pagini uit 
ED EAI RF DCEUEARESIIEA 
«Există însă un fel de betie, deosebită între toate 
prin mijlocul cei extraordinar al producerei ei, care 
se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda 
celorialte animale ; este beţia de cuvinte. 
Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e până la un 
raci oarecare un stinulant al inteligenţei. Consumat 
însă în cantităţi prea mari şi mai ales preparat astfel, 


încât să se 


prea eterizeze şi să-şi peardă cu totul cu- 


prinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc pu- 
ternic pentru ameţirea inteligenţei. i 
Efectele caracteristice ale oricărei beţii sunt 
atunci şi efectele lui, la debilite des fonctions intelec- 
tuelles et le penchant ă la violence, cum ne arată Ca- 
banis în memoriul 8 din Rapport du physique et du 


mora! de Phomme. 
Simptomele patologice 


înte ebuintarea nefirească a cuvintelor ni se 


ale ameţelei produse prin 


aa 
IL] 


şează treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul 
simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor în 


comparare cu spiritul, căruia vor să-i 


servească de 


îmbrăcăminte. In curând se arată al doilea simptom 
în depărtarea oricărui spirit şi în întrebuințare cu- 
vimtelor seci; atunci tonul gol al vocalelor şi consonan= 
telor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cu- 
vintele curg într'o confuzie naivă şi creerii sunt ture 
buraţi „numai de necontenita vibrare a nervilor acus= 
tici, Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenţei: pier. 
derea oricărui şir logic, contrazicerea gândurilor puse 


lângă olaltă, violenţa 


memotivată a limbagiului...» 


TITU MAIORESCU 
«Beţia de cuvinte» 
(1873) 


răsboiului Crimeii şi realizarea defi= 
nitivă a Unirei, Cei şase ani — de la 
1856 până la 1802 — au fost hotărâlori 
pentru soarta neamului nostru, Lupte- 
le de fiecare zi, piedicele ce au trebuit 
să învingă, sforțările ce au trebuit să 
facă Românii în acele timpuri pentru 
a realiza Unirea şi autonomia Princi- 
patelor au fost de mult uitate. 

Reproducem mai jos o scrisoare lri- 
misă de Mihail Kogălniceanu, din lași, 
lui Dimitrie Brătianu aflat în străină- 
tăte „pentru 'a susține cauza noastră pe 
lângă puterile “apusene; Se vede din 
rândurile lui, Kogălniceanu dureroasa 
sifuație în care erau Principatele, sub 
influența puttrilor vecine şi sub “arhe- 
ninfarea “intervențiilor militare. 
, Iată scrisoarea: 

Iaşi 14/26 April 1856 


Iubite frate, 


Sunţ două zile de când ţi-am scris 
sub “adresa Madame Grant, rue de PEst 
Nr. 19, de n'ai primit scrisoarea caul-o 
la poștă; ţi-am scris despre o cauză 
judiciară a fraților Buiucli, din care 
Austriacii voesc a face o cauză poli- 
tică, fiindcă ei prin congres n'au pu- 
tut a-şi dobândi dritul de intervenţie 
streină, apoi caută să isbulească la 
aceasta prin firmanuri şi anunie: 1) 
Că pricinile judecătoreşti de care nu 
vor fi ei mulțumiți să se strămule la 
Constantinopole, că. în toate 


mai ales în cazuri de faliment; în caz 
de faliment sindicatul trebue să apar- 
țină de drept Agenţiei iar creditorii 
vor trebui să fie clasificați după legi- 
le austriace şi în fața tribunalului 
consular, acesta în conformitate cu 
tratatul de la Passaromitz care n'a fost 
nici 'odată aplicat în Moldova şi Valn- 
chia. Acest Tratat fiind încheiat în 
numele Regelui Ungariei acesta ar fi 
(rebuit să ştie din istoria Ungariei în- 
săși că Principatele nu au fost nicio- 
dată provincii turceşti şi că capitula- 
fiunile şi legile lor nu aveau nici u le- 
pătură cu Tratatele încheiate *de Con- 
stantinopol numai pentru provinciile 
apropiate. Ț'am scris despre nota ba- 
ronului Werner şi despre faimosul Ci- 
vis Austriacus sum. Nemulțumit de a- 
ceasta notă guvernul Austriac a  în- 
sărcihat pe contele Coronini să adre- 
seze Hospodarului o a doua mai ame- 
nințătoare, Aceasta este atât de obras- 


fiecare cu ceva, cu cât d. profesor Din- 
culescu va trebui să-şi împartă grija 
şi prezenţa între lucrările din golful Ge= 
nova şi construcţia acestui observator 
de geofizică “din munţii noștri. 

Iu sfârşit, putem anunţa că la expe» 
rienţele asupra. vitezei luminii ce vor fi 
efectuate în orice caz în cursul acestei 
veri în Bomânia, vor lua parte şi un 
număr de savanţi străini, cari de pe 
acum au asigurat pe d. profesor Din- 
culescu că vor veni bucuroşi. să lucreze 
şi ei în România asupra unei pro- 
bleme 'de fizică al cărui interes. nu va 
putea fi niciodată epuizat. Aceeaşi sa. 
vanţi care s'au interesat de lucrările 
d-lui profesor Dinculescu la Genova l-au 
asigurat că, după ce va construi obsei- 
vatorul, vor face ca el să fie subven= 
ționat de mai multe universităţi şi fun- 
daţii ştiinţifice străine, din diferit” țări, 
aşa cum. este subvenţionat astăzi obs2- 
vatorul ştiinţific de pe muntele Jung- 
frauyoch - din Elveţia. 


V. Atanasiu 


cauzele | 3i cei mai puţini rusofili să nu devină 
când sunt amestecați Austriucii supu- partizanul. lor, căci aceştia cel puțin 
şi, jurisdicția să fie a tribunaluiui a- nu ne cereau ca procesele noastre să 
genției iar nu a tribunalelor locale și fie judecate de divanul din Constan- 


Din alte vremuri 
EIPEIEFZ>z aa 


Din evoca Unirii 


__Una din cele mai frământate epoci | nică încât a indignat chiar pe Ghica 
din istoria modernă românească a fosti cât e el de servil față de Austriaci, 
fără îndoială perioada dintre sfârşitul | «Cunoaşteţi Principe mijloacele a 


care dispunem, îi spuse Colonini, tn 
caz de neascullare ne-am vedea siliți 
să acționăm pentru a face să se exe 
cute firmanul, Orice rezistență din 
partea Domniilor Voastre ar fi inopor- 
fună căci ar putea aduce mari peri- 
cole pentru țara Dumneavoastră». Toa- 
te acestea se petrec în timp ce la Paris 
Contele Buol semnează hotărârea de 
neintervenție a tuturor putepilor, in. 
clusiv Turcia, în treburile Principate- 
lor, Noul agent austriac numit la laşi 
sosește de la Beyruth; numirea sa se 
datoreşte recomandării arhiducelui Ma- 
ximilian ca un om energic şi sever. In 
audiența de plecare Impăratul i-a spus 
«Stiu de la fratele meu că ați dovedit 


iv la” Beyruth o. energie deosebită; acest. 


Japt a determinat hotărârea mea de a 
vă trimite în Moldova, Duceţi-vă . şi 
desfăşurați toată energia Do, pentru 
a menține acolo drepturile şi influenta 
noastră. Noul agent repetă aceste cu- 
vinte la ori şi ce ocazie adăugând: 
«De aceea sunt hotărât să apăr intere- 
sele Austriei cu fanatism». In acest 
timp Franţa este reprezentată In 'laşi 
printrun secretar de consulat aflat în 
solda Hospodarului iar Anglia prin= 
(run bătrân căzut în copilărie, Lucru= 
rile nu se petreceau așa atunci când 
Rusia avea un consul la laşi, Pe ore- 
mea aceea consulul Austriei nu  în- 
drăsnea să miște, Cum vrei atunci ca 


tinopole şi doară: pentru faptul că 
Prințul Moldovei sa prezentat la ma- 
nevrele de la Wosnesenski ca agent al 
Sultanului, a refuzat Impăratul Nico- 
lae să-l primească, făcând în acelaş 
timp” cea mai bună primire boerilor 
moldoveni. De aceea este trist s'o spu- 
nem, dar adevărul o cere, dacă lucru= 
rile vor continua astfel nici-odată Ru- 
sia nu va fi fost mai tare în Princi- 
pate, decât va fi peste câteva luni, Lu- 
mea se pregăteşte deja să primească 
cu brațe deschise pe noii consuli ruși, 
La isbucnirea răsboiului nu se. găsea 
nici un român de partea Rusiei, Astăzi, 
la încheerea păcii, din cauză că Aus- 
(riacii mențin pe Hospodar prin forța 
baionetelor, că puterile occidentale 
mau făcut nimic din ce au promis, că 
Turcia vrea să ne guverneze prin fir- 
mane, Rusia trage toate foloasele, Și 
numai Europei își datorește ea aceas- 
tă situație, Toată lumea aşteaptă comi- 
siunea de organizare, Veni-va ea oare? 
Nimeni nu mai crede. Deocamdată pre- 
sa germană ne atacă pe fiecare zi şi 
susține că Austriacii trebue să continue 
a ocupa Principatele, fiindcă altfel Ro- 
mânii sar deda la toate ororile bare 
bariei, 

In acest timp, cu loate că ni s'a pro- 


mis libertatea presei de trei luni de: 


zile noi nu avem nici cea mai mică 
posibilitațe pentru a protesta prin zia- 
re contra insultelor ce ni le aduc cei 
pe câre.i-am primit ca pe nişte frați», 
MIHAIL KOGALNICEANU 
Tristă “epocă pentru fara - noastră, 
astfel cum apare ea din rândurile des- 
nădăjduite ale lui Kogălniceanu; şi to- 
tuşi fericite zile acelea în care oamenii 
lucrau numai în interesul poporului şi 
numai în grija neamului lor, 
Alexandru Christian Tell 


î 


Ausiria 


fostul Cancelar Schuschaig 


internat în lagăr 


VIENA, 14 (Rador).— Co- 
respondentul Agenţiei Ha- 
vas ile: 

Fostul cancelar Schu- 
schni a fost ridicat as= 
tăzi a domiciliul său şi 
pornit spre o destinaţie 
mecunoscută,. 

Se svoneşte că el ar fi 
fost dus spre a fi internat 


dle conceutrare 


în lagărul de concentrare 
dela Dachau, pe teritoriul 
vechiului gri 


VIENA, 14 (Rador). — Agenţia 
Reuter anunță că fostul cancelar 
Schusehnigg a fost transferat la 
tabăra de concentrare dela Dacahu, 
în Bavaria. 


Salutul german | 
în tribunalele austriace 


VIENA 14 (Rador). — Mi- 


Evreii nu au voie să facă 


misterul de justiţie a hotă-| acest salut. Ca semn de sa- 
rît ca pe viitor în toate îri-| lut ei vor trebui să se scoa- 


bunalele să se 
salutul german. 


introducă | le în picioare. 


Guvernul 


pregăteşie un împrumut de 15 miliarde 
franci destinat apărarii naţionale 


PARIS 14 (Rador). — Cercurile 
financiare şi bursiere au primit în 
md foarte favorabil votul prin 
care Camera a acordat depline pu- 
teri guvernului Daladier. 

Lira sterlină care eri s'a cotat la 
160 iranci, azi a cotat 158,50, cursul 
trancului fiind în urcare, 

__ Cercurile bine informate 
declară că d-nii Daladier 


Senatul Îrancez 
proecțeior 


PARIS 14 (Rador), — Co- 
misiunea de finanţe a Se- 
matului a adoptat, în una- 
mimitate, cu o singură ab- 
ținere, proectul de lege 
financiar prezentat de gu- 


rranţa 
Daiadier 


şi Marchandeau au început 


pregătirea emiterii unui 
împrumut de 15 miliarde 
franci, destinat Apărării 
Naţionale. Acest împru- 
mut va fi acoperit în ter- 
men foarte scurt, dat fiind 
elanul patriotic al națiu- 
nei franceze, 


nu S'a mai 0Aus 
Îinanciare 


vern, fără să-i aducă vreo 
modificare. 

PARIS, 14 (hador). — Se- 
natul a votat proectul fi- 
nanciar al guvernului cu 
288 voturi contra 1. 


(ine va fi noul ambasador 


al Franței 


PARIS, 14. (Rador). — Corespon: 
dentul Agenţiei Stefani transmite: 
Circulă cu însistență svonul că d, 


Artele Frumoase, actual preşedinte al 
<omisinuii de politică externă a Ca- 
merti, ar urma să fie numit anuba- 


" Mistler, fost subsecretar de Stat la |sador al Franţei la Roma. 


A nglia 


D. Daladier va vizita Londra 


LONDRA, 14. (Rador). — In cercu- 
rile politice britanice se menţionează 


Această vizită ar urma să se facă 
în zilele de 22—24 Aprilie, Ea ar fi 


istrugerea, 


ci apărarea demnităţii şi liber- 
tăţii prese: româneşti 


Se alcătuieşte regimul general al presei ș. statutui ziaristului 


După cum am anunţat în «Monito 
pul Oficial» deieria apărut decretul 
lege pentru controlul mijloacelor 
de existenţă a publicaţiunilor perio- 
dice. Referatul primului ministru 
către consiliu, şi care însoţeşte a- 
cest decret, justifică necesitatea le- 
giferării controlului fondurilor de 
cari se servesc organele de presă. 

«Țările cu maturitate politică — 
precizează referatul — nau stat mult 
timp la îndoială după ce au adoptat 
principiul libertăţii presei, de a for- 
mula măsuri energice împotriva di- 
feritelor practici abuzive ale acestei 
libertăți». 

LEGEA URMAREŞTE SA 
ASIGURE DEMNITATEA 
PRESEI ROMANEȘŞTI 
Publicăm o parte din referatul în 
legătură cu legea publicaţiunilor 

periodice: 

«Proiectul ce supunem  delibera- 
țiunii dv. urmăreşte să asigure in- 
dependenţa şi demnitatea presei ro- 
mâneşti; nu este vorba nici de dis- 


|trugerea, nici de limitarea, ci dim- 


potrivită, numai de apărarea liber- 
tăţii presei. 

E] caută să îndeplinească o lipsă 
a legislaţiei noastre prea mult timp 
nesocotită, 

Statul este împuternicit să con- 
troleze de aproape mijloacele de e- 
xistenţă ale organelor de presă și 
de a reprima pe toţi proprietarii de 
publicaţiuni cari întreţin apariţia 
acestora prin mijloace ilicite, meni- 
te să înăbuşe libera exprimare sin- 
ceră pe această cale a opiniunilor, 

Pentru înlesnirea acestui control 
se iau măsuri ca principalele mă- 
suri de existență ale publicaţiuni- 
lor periodice să fie aduse la cuno- 
ştinţa înturor în general şi a Stu- 
tului în special». 

DREPTUL DE PROPRIE. 
TATE ŞI MASURILE DE 
CONTROL 

Şi mai departe: 

«Tot în interesul unei cât mal 
complete enoaşteri a felului de e- 
xistenţă a publicaţiunilor periodi- 
ce, am stabilit că proprietatea celor 
care apar mai mult de 30 ori pe an 
nu poate aparţine decât unei socin- 
tăţi anonime pe acţiuni sau în to- 
mandită pe acţiuni, iar titlurile a- 
cestora trebue să fie -nominative: 
In acest mod se vor putea cunoaște 
cu uşurinţă persoanele cărora ă- 
parţine o publicaţiune periodică de 
acest gen. 

Aceleaşi publicaţiuni periodice 


sut obligate să publice în primul 
lor număr numele administratori- 


STAVILIREA INFLUEN- 
ŢEI STRAINE IN PRESA 

Pentru a stăvili orice influenţă 
slrăină în presă, am interzis străi- 
nilor de a deveni proprietari, sub 
orice formă, de bună voie sau fără 
voie, de publicaţiuni periodice care 
apar în ţară. Ei nu pot fi nici di- 
rectori, nici redactori responsabili 
ai acestora. 

Am interzis apoi publicaţiunilor 
periodice de a primi sub orice for- 
mă, sume de bani sau alte foloase 
materiale dela străini, precum şi ori 
ce alte sume în afară de cele pro- 


venite din vânzări cu numărul, a- 
bonamente, vânzarea maculaturii, 
publicitate, fructele capitalului so 
cial şi credite. 

Pentru a stabili mai bine răspuun- 
derea pentru delictele de presă, am 
prevăzut că girantul responsabil al 
publicaţiunilor periodice care apar- 
țin unei societăţi, trebue să fie ad- 
ministratorul-delegat sau adminis- 
tratorul acesteia. Sa impus apoi tu- 
turor publicaţiunilor periodice de a 
tipări gratuit comunicatele oficiale, 
destinate a rectifica datele eronate 
cuprinse în acestea. 


Regiementarea proiesiunei de ziarist 


Măsurile luate de proiect urmă- 
resc Să zădărnicească orice influ- 
enţă străină de interesul general a! 
țării, asupra funcţiunii presii şi să 
redea acesteia libertatea ei iniţială 
să apere presa de suspiciuni, care 
dăunează grav singurul ei rost *:. 


nefăcător, de a fi o tribună sinceră 
a opiniei publice. 

Rămâne unui viitor a- 
propriat fixarea regimului 
ueneral al presei şi editu- 
rii, cum şi a statutulu: : == 
ristului. 


Cronica zilei 


Curtea de apel din Cluj a dat 
alaltăeri câştig de cauză Moților 
în faimosul proces Tischler-Mohr, 
care a defilat nu ştiu ciţi ani de 
zile prin faţa diferitelor instanţe, 
cu un dramatie episod lu Bucureşti, 
în care tilharul pădurilor moţeşti 
cade tulgerat de mâna unuia din- 
tre apărătorii năpăstuiţilor jălbari. 

Alaltăeri 15 mii de hectare au 
fost în fine expropiale Pentru cau- 
ze de utilitate naţională. 

După crâncene desnădejdii pe 
care le-au suferit cu mândrie ur- 
maşii lui Avram lancu, au câştigat 
un drept ce le fusese încăleat. 

«Semnalul» de aseară, întrun ar- 
ticol semnat de d. Al. Constanti- 
nescu, relevă acest fapt cu multă 
însulleţire. 


se 


«Dreptatea» de eri se ocupă pe 
larg de modul cum va fi reorganiza- 
tă contingentarea, acea faimoasă in- 
stituție despre care: paşnicii cetă- 
țeni au auzit din când în când tot 
din ziare, vorbindu-se de cote, supra 
cote, şi diferite «contra-cote» în dans 
febril de zeci şi sute de milioane. 

Aşa a fost sub regimul «cicluri- 
lor» trecute, pe care d. V, G. Bârcă 
nu vrea să le analizeze în «Viitorul», 

«Supra-cotele» constituiau un mij- 


lor, comanditarilor, şi al acţionari- |loc de rapidă îmbogăţire pentru cei 
lor, cari deţin cel puţin a zecea par- ce le obțineau şi le comerecializau — 
te din capitalul social şi de a rept- spune eronicarul economic al «Drep. 


posibilitatea unei vizite la Londra a | o consecință a succesului obținul la 


d-lor Daladier şi Bonnel, 


Cameră de d. Daladier. 


Anglia îşi sporeşte efectiveie 


LONDRA, 14. (Rador). — Intrun 
articol de fond „Limes” subliniază 
faptul că Marea Britanie trebue să-și 
isporească în termen cât de scurt 
efectivele aviaţiei militare, 


militare 


linie ar urma să lie alins în Martie 
1939. Ziarul își exprimă însă speranţa 
că acestă cifră va pulea fi depăşită 
cu mull înainte de această dată. 

La conslruirea dileritelor piese de 


Numărul de 1.730 avioane de prima | avioane lucrează în prezent 1.529 uziue 


Premierul francez a vorh't cu oiev- 
iivitate despre ,, 


ROMA 14 (Rador). — Victoria 
repurtată la Cameră de guvernul Da- 
ladier a fost salutată în Italia cu o 
vie satisfacție. Opinia publică italiană 
vrea să vadă în această victorie în- 
ceputul unei noui ere de pacificare 
a raporturilor internaţionale, pe care 
o va întregi efectul, acordului realizat 
între Italia şi Anglia. 


Acord de bună veci- 
nătate între llalia 


şi Egipt 
ROMA, 14. (Rador). — Intre Italia 
şi Egipt vor începe negocieri în ve- 
derea încheierei unui acord de bună 
vecinălate înceiace priseşie frontierele 
comune dintre ele, : 
XX ==—— 


Ce cuprinde acordul 


italo-britanic 

ROMA, 14 (Rador). — Coraes- 
pondentul agenției Havas trans- 
mite: 

După primele indicaţii acordu- 
rile anglo-italiene ar cuprinde 
următoarele puncte: 1) Arabia, 
2) Canalul de Suez, 3) Meditera- 
na. Italia ar fi decisă să adere la 
tratatul naval dela Londra din 
1936, în forma propusă de State- 
le-Unite, 4) Spania — Italia sar 
referi la declaraţia italo-germană 
din Octombrie 1936, prin care se 
arată că Italia şi Germania nu 
au nici im scop tertiorial în Spa- 
nia, a 


iitaiia 


nouile ideolog: 


Corespondentul agenţiei Ştetani de 
clară că „noul guvern francez îşi în- 
cepe activitatea sub bune auspicii”, 

In cercurile oficiale se subliniază 
ioarte mult faptul că noul preşe- 
dinte de consiliu al Franţei a vorbit 
cu obiectivitate despre „nouile ideo- 

i” şi a constat, în acelaș spirit 
sl pici jr au că „imperiile se cre- 


GERMANIA 
O nouă lege rasistă 


în Germania 
BERLIN, 14 (Rador). — 0 lege 
publicată azi schimbă situaţia per- 

soanelor fără naţionalitate. 
Tuturor celor care intră în aveas- 
tă categorie li se va face o analiză 
a sângelui Pentru a li se constata 
rasa, urmând să fie trataţi potrivit 
legilor ţării în care sunt stabiliţi. 


Germania și noul 
- DUVeIN francez 


BERLIN, 14. (Rador). — Agenţia D, 
N, B. transmite: 

„Deutsche Diplomatisch - Politische 
Korespondenz” examinează șansele gu- 
vernului Daladier și subliniează fap- 
tul că d-sa în alară de preșidenția 
| consiliului conduce și ministerul Apă- 
rării Naţionale, a 

Toată lumea a constatat că d, Dala- 
dier a, relevat în primul rând im- 
portanța problemelor privitoare la a- 
părarea națională şi la  securilatea 
Franţei, 


ta uceastă publicațiune în fiecare _tăţii», 
an, după fiecare adunare generală, 
precum şi dela modificarea compu- 
nerii consiliului de administraţie 
sau transferarea  loturilor de ac-: 
(iuni reprezentând cel putin o ze 
tie din capital. | 

De asemeni, ele mai 
sunt obligate să publice în 
primul trimestru al fiepă-. 
rui an bugetar cifra mij-! 
locie a tirajuiui lor în anul, 
precedent, împreună cu. 
bilanţul. Im sfârşit, orice 
publicațiune periodică es- 
te obligată să țină registre | 
comerciale», 


Ne amintim, fiindcă nu 
a trecut încă destulă vre- 
me pentru ca să uităm a- 
facerile formidabile. de 
iat organizat ale firmei 
Grosz-Cagero purtat o vre- 
me în onoruri consulare de 
o bună parte din ceata “i- 
deologilor ciclici,., 

D. Vasile Bârcă enunţa nlaltăeri 
în «Viitorul» cele trei coamnda- 
mente de bază ale unei noui aşezări 
statale, Primul comandament, mo- 
ralitatea, 

Odată cu reorganizarea 
continuentării desigur că 


se va ține seamă de acest 
comandament cerut .cu in- 
sistenţă de fostul oficios 
liberal şi credem că pen- 
tru o deplină satisfacere a 
acestor «stăruitoare dezide 
rate» se va păşi la un con- 
trol amănunțit al activită- 
ţii trecute. 

Asta ca un învăţământ pentru vfl- 
tor şi ca o lecţie pentru cei cari 
cred că s'a uitat trecutul Trebue 
neapărat, / 


E 


Fostul oficios liberal, care dorea 
să-şi spună cuvântul în chestia <di- 
mnamizării» a lăsat deocamdată în 
suspensie cugetările de ordin poli- 
tico-social, frământat îndeaproape 
de studiul «ciclurilor» necesare re- 
dresării noastre pe tărîmul moral, 
intelectual şi economie (mai ales e- 
conomic, findeă acolo e primejdia 
mai mare pentru cei cari au agoni- 
sit cam repede). 

In «Cuvântul» de azi dimineaţă, d. 
prof, Nae Ionescu execută indivi- 
dualismul liberal. . 

«Poziţia inițială a liberalismului, 
spune d. prof. Nae Ionescu, a rămas 
aceiași: apărarea pasivă. Căci dacă 
liberalismul a reprezintai cândva în 
omenire şi altădată şi la noi o for- 
mulă de dinamizare el a încetat dela 
o vreme s'o mai facă». 

Ce nu înţeleg acei cari se cram» 
ponează în zadar pe marginea unor 
idei cari apun, este că nu se Poate 
prelungi viaţa unor formule sociale 
cari au pierdut de mult contactul 
cu realităţile. 

E cazul liberalismului de pretu- 
tindeni şi dela noi. 


Faza liberalismului ro- 
mân: să apere ce a cucerit 
ca bun pentru sine, este 
întradevăr c apărare pa 
sivă care nu poate dina- 
miza o nație. 

D. profesor Nae loresen are drep- 
tate. 


STILEX 


Eriosm dac 


Citim din decretul regal 1.302 din 23 
Martie: - 

«Inălțăm  PosteMorten> la gradul de 
sublocotenent, pe data de 10 Noembrie 
1916 şi cu vechimea din aceiaşi dată, pe 
decedatul sergent voluntar de războiu 
lonici Gheorghe, pentru motivele ară. 
tate mai jos: 

«Deşi în vârstă de 68 ani, la declara 
rea războiului, s'a oferit şi a stăruit ai 
se aproba să ia parte la lupte, 

«Repartizat Regimentului 8 Roşiori, a 
luat de bună voe parte la şarja din ziua 
de 10 Noembrie 1916 executată de Esca- 
dronul III] din același regiment, asupra 
unei baterii inamice, instalată la liziera 
pădurii «Parşani Robănești», 

«Uitând de disciplină şi de grad, pă» 
răseşte rândurile soldaților şi trece în 
fruntea plutoanelor alături de ofițeri, cu 
gândul de a contribui şi el la sporirea 
entusiasmului soldaților, 

«Străpuns de gloanțe de mitraliere se 
rostogoleşte la 200 metri de pozițiile 
dușmane, sfârșind falnic şi încoronând 
prin fapte de arme, o viață întreagă de 
abnegație şi modest eroism», 

Este acesta textul unui decret apărut 
în «Monitorul Oficial» sau o pagină de 
Epopee anticăt,, 

Donici Gheorghe VOLUNTAR de 68 
ani şi sublocotenent în mormânt de erou 
= la crucea ta se'ngrămădese astăzi 
toate îlorile şi coroanele Nsamului!,, 


Ucigaşii... 

Mașina nr, 16,740, propricialea B. 
Friedman, şoleur Herman Goldştein, a 
surprins pe sir, Foişor, fetița Vale- 
rica Tudose, în vârstă de şase ani 
și a omorito pe loc, 

Există întradevăr la şoleurii din 
Bucureşti o adevărată virtuositale în 
a călca pietonii, dar dacă am iaca 
o slalistică vom vedea că accidentele 
grave sunt opera șofeurilor sau a 
proprietarilor cu perciuni. 

Pentrucă în materie de accidente 
din soiul acesta, un rol important îl 
joacă fără îndoială, coiticientul nesim- 
țirei şi al bestialităţii, 

Oare, dece să nu recunoaștem, sunt 
privilegiile aproape exclusive ale ras- 
sei cu urechi blegi, 


14 zni 


Stai în loc şi refuzi să mai pricepi- 

Trăim într'adevăr vremuri răsturnate, 

Psihoza  sinuciderilor «din dragoste» 
ce întinde fantomatic, completând cu 
tragică generositate cel mai impresio- 
nant bilanţ al morţii pe care ni l-a ofe- 
rit vreodată primăverile sorilor și ale 
iubirilor neîmpărtășite,,, 

In gara Buziaş, tânăra Rozalia Bogar 
în vârstă de 14 ani s'a aruncat înaintea 
trenului de Lugoj, alegându-se cu picio 
rul drept retezat şi cu leziuni grave la 
cap. 

Din cercetările făcute Până acum re- 


zultă că Rozalia Bogar suferise o «de- 
cepţie sentimentală». 

Dragoste la 14 ani, 

La 14 ani «decepţii sentimentale» şi 
ridicarea voluntară a vieţii,,, 

Ce fel de vremuri trăim? 


Elevei elui Glicherie 

Farsa  stilistă, demascată în  atdlea 
rânduri, continuă totuși să facă  proze= 
liți — deoarece naivitatea omenească 
care uneori pseudonimul prostiei, 
este eternă şi universală. 

La Piatra Neamţ, acolo unde e stabi. 
lit de mult cartierul general al excro- 
cheriei religioase dirijat cu alâta impre- 
sionantă vocaţie de barba nerușinată a 
lui Glicherie, stabilismul își 
perseverent acțiunea de conştientă sub. 
minare a bisericii, a credinței, a lui 
Dumnezeu... 

La Parchetul din Piatra Neamț au 
fost aduse din post în post, fostele maice 
Aglaia Serghie şi Maria Partenie, prinse 
în timp ce făceau propagandă stilistă 
într'o comună din județul Baia, 

Inainte în judecată pentru instigare şi 
activitate subversivă, elevele pervertite 
ale lui Rasputin Glicherie din Neamţ, 
vor trebui să fie condamnate exemplar, 
pentru a se mai tăia puţintel pofta de 
aventură a tuturor  precuvioaselor exe 
călugărițe, transformate la şcoala lut 


e 


continuă | 


Cum se prezintă semănăturile 


D, ministru prof. Ionescu-Siseşti 
Sa interesat de situația semănătu- 
rilor şi în general de telul cum se 
prezintă câmpul, 

După rapoartele primite la mi- 
nisterul domeniilor, situaţia agri- 
colă din ţară este satisfăcătoare 
până acum, 

Semănăturile de toamnă se pre= 
zintă pretutindeni bine. Cele de pri- 
măvară Sunt în curs de executare 
şi până astăzi sunt bune, 


Au avut de suferit pomii 
care înfloresc de timpuriu 
Epizotii sau semnalat în 
unele județe fără a se 
prezenta grav, 

Timpul în general sa în- 
călzit şi este prielnic des- 
voltării semănăturilor. 

In regiunile de munte 

| mau început încă arături- 
le. 


Magistraţii sunt 


obligaţi să arate 


ce avere posedă în ţară 
Și străinătate 


O circulară a ministerului de justiţie 


Printr'o circulară a ministeru- 
lui de justiție se cere tuturor 
magistraţilor din țară începând 
dela ajutor de judecător şi până 
la primul preşedinte al Inaltei 
Curți de Casaţie să raporteze 
ministerului, amănunțit, ce ave- 
re mobilă şi imobilă posedă în 
țară şi în străinătate, Dacă a 
luat dotă sau nu dela soție, etc., 
etc. 


Un memoriu în acest sens — 
va îi întocmit de fiecare magi- 
strat, în dublu exemplar, unul 
înaintat şefului erarhic şi celă- 
lalt ministerului de justiţie, 

Circulara a fost trimisă şi con- 
silierilor şi întregului personal 
al Consiliului legislativ cum şi 
tuturor autorităților ce depind 
de ministerul justiţiei. 


CEPE Ea PESTE CGI TE PSI IE 93 PERETE DZ 77 tf NE EEE STREET ECE ESD PPE IE ap IEEE PSR CEI) 


Procesul celor acuzați de tralic 


de iuliuență în 


După rezolvarea afacerii Skoda, 
a rămas în fiinţă grava acuzaţie 
de trafic de influenţă ce sa pus în 
sarcina d-lor Romulus Boilă, Iuliu 
Albini, col. Const. Georgescu din 
str. Sf. Ştefan No. 18 şi col. Anton 
Popescu din B-dul Mărăşeşti 91, 
trimişi în judecată prin ordonanța 
definitivă a d-lui judecător de in- 
strucţie al cabinetului VII. Proce- 
sul acesta de trafic de influenţă a 
venit ieri spre judecată, la tribuna- 
lul Ilfov, secţia 5-a. 

Tribunalul a fost format astfel: 
preşedinte Em. Vântu, d. jude Mitu- 
lescu şi d. procuror Macarovici. 

Inainte de a se lua interogatoriile 
inculpaţilor, d. avocat Vasiliu-Cluj, 
din partea d-lui Boilă, a ridicat trei 
incidente. P 

1. "Necumpetența instanțelor ordi- 
nare penale de a judeca această cau- 
ză, trasă din împrejurarea că pro- 
cesul se Jrefează pe un alt: proces de 
răspundere ministerială, ce s'a des- 
bătut la Inalta Curte de Casaţie în 
Secţiuni Unite; 

2. Incompetența teritorială a in- 
stanței, motivată de faptul că de- 
lictul imputat înculpaților sa să- 
vârşii în Ardeal; şi 

3. Prescripția scurtă de trei ani, ce 
sar aplica în speță, potrivit nou- 
! lui cod penal Revele Carol al II-lea. 

Toate trei incidentele, — cari de. 
altfel au constituit şi motivele de 
apel şi recurs împotriva ordonanţei 
defnitive de trimitere în judecată — 
au fost pe rând respinse. 


| 


ajacerea Skoda 


Apoi sau luat interogatoriile le 
giulte. 

Primul, d. Romulus Boilă, a de 
clarat că nu i sa promis nici o su- 
mă de bani pentru a înlesni înche- 
ierea contractului de armament cu 
uzinele «Skoda» din Cehoslovacia. 

Ceilalţi, deasemenea, au declarat 
că nu au nici un amestec în aces- 
tă afacere. 

După ce a ascultat ca martori pe 
d-nii Aurel Albini şi Septimiu Al- 
bini, — instanta a amânat proce- 
sul la 23 Mai a. e. — când vor fi 
audiati ceilalți martori. 


Alt prefect liberal 
arestat 


leri a fost adus la parchetul Si- 
listra sub stare de arest, celebrul 
fost prefect liberal de Durostor, 
Taşcu  Pucerea, care dispăruse în 
momentuj când parchetul prinsese 
firul unor afaceri veroase comise 
cu drumurile puțurile şi islazurile 
din judeţ. 

In contra susnumitului se emise» 
se mandat de aducere. Cabinetul de 
instrucţie al tribunalului Durostor, 
având ca prezident pe d. judecător 
de instrucţie Răpeanu, după 3 ore 
de interogare a emis mandat de a- 
restare împotriva lui Taşcu Puce- 
rea. 

E] a fost depus imediat la peni- 
tenciarul civil din Silistra. 


“Nu s'au sfărșit cercetarile 
in. afacerea traficului de aur 


D. judecători de instrucţie al ca- | mat imediat anumite persoane ca 


binetului IV a continuat eri cerce- 
tările în afacerea traficului de aur, 
în care sunt implicaţi d-nii Xeni, 
Gârleşteanu, Zahareanu şi ceilalţi. 
Au fost examinate cu multă minu- 
jiazitate diversele nume ce figurau 
înirun bloc-notes găsit în casa de 
bancă a lui Mişu Gârleşteanu, după 
care magistratul instructor a che- 


informatori deocamdată. 

Se speră că în fară de cei impli- 
caţi până acum, să avem un nou 
lot de implicaţi în această afacere. 
Totuşi se caută de către magistra- 
tul instructor ca această afacere să 
ia cât mai curând sfârşit, pentru 
ca toţi cei implicaţi să meargă în 
fața tribunalului în stare de arest. 


Modificarea legii de pensionare 


a magistraţilor 
Fixarea limitelor de vârstă 


La ministerul de justiţie se lu- 
crează — în vederea viitoarei miş- 
cări proiectate — la modificarea le- 
gii de pensionare a magistraţilor. 
Pensionarea unui mare număr de 


judecători va permite o cât mai 
largă mişcare, 


Noi demisii din re- 
dacţia ziarului 
„Viitorul“ 


Majoritatea redactorilor ziarului 
«Viitorul» şi-au încetat  colabora- 
rea, înaintându-şi şi demisia pe 
ziua de ieri. 

Acum câteva zile, se ştie, a demi- 
sionat şi d. N. Maxim, directorul 
ziarului, 

Motivul acestor demisii este a- 
giavarea neînțelegerilor din  rân- 


Decretul modificator al 
legii de pensionare se pare 
că a fost redactat în formă 
lui definitivă. După ce va 
fi semnat de Suveran, el 
va fi dat publicităţii în Mo- 
nitorul Oficial, încă înain» 
te de vacanţa Paştelor. 

Din informaţiile ce deţi- 
nem, limita de vârstă a 
fost fixată astfel: 65 ani 
pentru Inalta Curte de Ca- 
saţie; 60 ani pentru Curți. 
le de Apel şi 57 ani pentru 
Tribunale. 


Ci POPPO SIE E EREI RE EREI) 

Conferinţa organelor 
de control ale învă- 
țământului primar 


Eri la ora 4'd. a. s'a ţinut la Casa 


Glicherie în campioane ale prostiei a.|durile conducerii superioare, neîn- |Şcoalelor, conferința membrilor cor- 
țelegeri cari au ajuns la desnodă-|pului de control ai învățământului 


gresive şi ale desmățului orpanizat, 


iftim 


mânt fatal. 


7 


primar din intreaga țară. 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJIII | 


SĂ PASTEDEDINȚI 


4 


3 „SIMBOL 


TEL. 3:2 4-9 
(se găsește de vânzare numai la farmaciile, dropueriile și parfumeriile românești, 


a ra m e me me 


Îi 


a „Arhivelor Siatulu:“ din iaşi 


& 


i 9 v (7 
(iimăvară 
Viaţa nouă fericită! 


A veţi grijă în acest anotimp d: 


curățirea organismului Dv. pri: 
AO D-LIE Tate 


iH E LMITOL 


ROVINCIA 


Instituţii ieşene 


Un secol de existență 


0 instituţie istorică, Hrisoave şi documente din trecutul 
Moldovei. Situaţia actuală a instituţiei 


IAŞI. — Printre aşezmintele cele mai 
vechi din ţară şi care depăşeşte un veac 
de existenţă se numără şi „Arhivele Sta- 
tului” din Iaşi. O instituție care adă- 
posteşte mărturiile înaintaşilor noştri şi 
icoana în care se oglindeşte întreg tre= 
cutul poporului românesc este lăsată azi 
în paragină. 


ISTORICUL INSTITUŢIEI 
Tațiințată în anul 1832 în timpul re- 
gulamentului organic, ca o cerință a 
timpului, a fost orgatizată după mode= 
dul unor instituţii similare din occi- 
deui, ă 
Printre vechii conducători ai arhivelor 
se numără şi Gh. Asachi, animatorul 
şi sprijinitorul instituțiilor culturale ale 


Moldovei în acea vreme. Sub conduce- 
rea pricepulă a lui Gh. Asachi s'au 
adunat şi strâns cu grijă 0 serie de 
hrisoave şi peceţi din vremurile de 
când abia începuse a se înfăptui o 
conștiință românească pe aceste me- 
leaguri, 

La început arhivele au avut în ser- 
vicia numai patru funcționari, puşi sub 
conducerea unui „„arhivist" specialist în 
deslegarea documentelor şi hrisoavelor, 
După ce acestea erau deslegate, se 
făceau extrase şi reconstituiri, care a= 
poi serveau de studii dijertelor cerce- 
tări jăcute de istoricii contemporană. 

Cu timpul funcționarea arhivelor s'a 
modernizat punându-se în ritmul vre= 
mii. 


iirisoave și documente istorice 


Cele mai vechi documente istorice a+ 
îflaţe în arhivele din Iaşi datează din 
veacul XV.-lea. Aşa se găsesc: acte și 
dosare prezentate de impricinaţi în faţa 
scaunului Domnesc la judecată, majo- 
ritatea în slavoneşte; apoi ânafore dom- 
neşti dela diverse ocaziuni festive sau 
din vremea răsboaielor; peceţi şi sigilii 
care ţineau loc de semnătura dom= 
nească 

O însemnată parte din arhive, cupriun= 
zând cele mai importante documente 
privitoare la istoria Moldovei din anii 
17836—1831, a fost trimisă la Mosco- 
va odată cu tezaurul, în timpul răs- 
boiului mondial. Sunt 83 dosare şi 
condici trimise la Moscova şi a căror 
valoare istorică şi documentară este 
de mare preţ. Dosarele conţineau acte 
judecățoreşii, administrative, financiara 
şi anafore domneşti. Aceste documente 
ar folosi mult istoricilor la deslegarea 
unei epoci neguroase din trecutul Mol- 
dovei şi a provinciilor învecinate. 

Asţăzi arhivele sunt situate în curtea 
istoriei bisericei Golia. 

Aceste arhive sunt conduse de d, 
prof. Al. Băleanu, secondat de d. av. 
Ungureanu, erudiţi paleologi. 

De arhivele dela laşi se interesează 
chiar Liga Naţiunilor, aceasta inten- 
ționează alcătuirea unui „Ghid iater- 


naţional a arhivelor europene” lucrâ- | 


re ce se execută de „Iustitutul inter- 

naţional de cooperaţie intelectuală”, 
Din România, o importanţă - deose- 

biță se dă arhivelor din Bucureşti, Iaşi 

şi alte centre care vor fi rugate să co- 

laboreze la acest „ghid”, 

„In arhivele Iaşului oricine vrea să 


studieze vreun document i se pune la 
dispoziţia dosarele în mod gratuit, 
Deasemenea arhivele posedă o mare 
bibliotecă, în mare parte cu cărţi isto- 
torice documentare care este pusă la 


| 


dispoziţia _.icitatorilor, 

IN ATENŢIA COMISIEI 
MONUMENTELOR ISTO.- 
RICE 
Nu putem sfârşi fără a atrage aleu- 
ţia autorităţilor şi în special a Co- 
misiei monumentelor Istorice de haiu: 
în care se găseşte biserica Golia şi 
clădirile bisericei printre care se nu- 
mără şi vestitul turn al nebunilor. In 
aceste clădiri se găseşte şi un muztu 
municipal în afară de „Arhivele Staţului” 
amândouă de interes documentar şi is- 
toric nepreţuit. Atât Biserica cât şi 
clădirile ei, sunt complect lăsate în 
părăsire, acoperişul sfredelit prin care 
pătrunde ploaia, zidurile măcinate de 
umezeală şi gata să se dărâme. Este o 
situaţie jalnică să vezi un monument 
istoric de însemnătatea bisericei Golia 
gata de prăbuşire, Promisiuni au fost 
cu duiumul, dar nimeni nu s'a ținut de 
cuvânţ. Ce spune Comisia Monumente» 


lor. Istorice? i 
N, Deică 


O N 


Soarta târgurilor şi a bâlciurilor 
Şedinţa consiliului Vamerei 


T„SEVERIN 13. — Consiiul Ca- 
merei de Comerţ şi Industrie din o- 
raşul nostru s'a întrunit în şedinţă 
ordinară în sala camerei sub pre- 
şedinția d-lui Gh. Stănică. 

Inainte de a se trece la discutarea 
chestiunilor din ordinea de zi, d. pre- 
şedinte a informat comisia asupra 
discuțiunilor ce a avut loc la pre- 
fecțură în chestiunea destințării târ- 
guritor şi bâlciurilar. 

D. D. GIURESCU, secretarul Ca- 
merei, a citit raportul intocmit asu» 
pra situaţiei economice şi asupra mer 
sului comerţului şi industriei în jude- 
țul nostru, 

Comisiunea a aprobat în unanimi- 
tate raportul. 

D. GH. STANICA a arătat că în 
conformitate cu instruciiunile primite 
dela Minister s'a întocmit proectul 
de buget pe exerciţiul 1938—1939 
şi-l supune aprobării comisiunei. 

In privinţa înfiinţării unui târg 


săptămânal şi anual ce urmează să 
se țină în comuna Devesel, comisiu- 


4 ie 
OUADRONAL 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 


VETI CAŞTIGA: TIMP, BANI ȘI CALITATE. 


nea a gășit că nu este cazul să se 
mai înfiinţeze un târg în acea co- 
mună, 

S'a luat in discuţie apoi luarea pro- 
belor de cereale la oborul din lo- 
calitate, care a fost desfiinţată sub 
trecuta comisie interimară 

Ținându-se cont de conilictele ce 
se ivesc adesea ori intre vânzător 
şi cumpărător, s'a cerut reînfințatea 
ei, 

In această privință au mai luat 
cuvântul d-nii C. Colan, |. Dănciu- 
lescu şi C. Ghiţulescu, apoi comisiu- 
nea a aprobat ca pe viitor să se ia 
probe şi să se facă şi publicaţiuni, 
pentru ca populaţia rurală să ia cu 
noştiinţă, 

Sa mai aprobat ca târgul-piaţă 
din comuna Cujmir să ţină Sâmbăta 
numai cu alimente nu şi târg de măr. 
furi şi animale şi nu Duminica cum 
se ţinea până astăzi. 


de Comerţ și industrie din [.-Severin 


EX —=—— 
Activitatea serviciului 


sanitar din T.-Severin 

7. SEVERIN, 13. — D. Emil Gh, Pe- 
trescu, primarul municipiului nostru a 
hotărit, de comun acord cu d, dr, V, Ba- 
laban, medicul primar al. oraşului, ca 
serviciul sanitar municipal să procedeze 
la deparazitarea cartierelor periferice 
ale Severinului 

In cest scop sa format o echipă com- 
pusă din 11 agenţi sanitari, cari sub 
conducerea directă a d-lor d-ri, V. Bala- 
ban şi N. Jonescu-Govora, procedează 
silnie după un plan bine stabilit la de- 
sinfectarea şi deparazitarea tuturor clă- 
dirilor aflate în cartierele periferice. 

Măsura a produs o bună impresie în 
rândurile cetăţenilor severineni, cu atât 
mai mult cu cât se ştie că locuinţele si. 
tuate în cartierele mărginaşe sunt de 
oameni nevoiaşi şi în cea mai mare 
parte focare de infecţie şi mterobi, 


Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei: 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 
Lei 


EFTINEŞTE VIATA 
CALEA SIE V 8i 
198 Cămăși „Pisbitese | 
250 Gămăși Păratesti de 
308 Gămăși peirbătenii 
104 Ghiloți Parbatesti di» 
34 Giorapi — PiePătest 
20 Batista parbatest 
IO "TON pettae: psatre 
59 Poplin pentr emis 
98 . Dajalen La Pi 
39 Gradel prime pentru 
05 Pânză 150 em. 1 
115 Ghitfon 220 em. iat 
24 Şervele pentru mes 
13 Gârpe pegatre 
39 Gostelina 2, rochite 
72 Lainetie pt. Rochii 
119 Perdele 220 cm. 1n 
29 Chiloți ae dama 
28 Batist gerie de damă! 
20 Pânză =: 
33 GHIfON 80 em. prima 


Carne 


DD ezi> : 


UN MARE NUMAR 
de grupări din liga de Sud au fost pro- 


puse spre suspendare, Cele mai multe 
sunt grupările în numele cărora preşe- 
dintele districtului Bucureşti s'a votat 
singur la ultima adunare generală, Deci 
mau fost grupări absente, ci... moarte, 
ECHIPA EQCUESTRA 

a României a plecat într'un tur- 
neu prin Franţa, Italia şi Polonia. 
lonia. 

Echipa hipică română se compu- 
ne din domnii: Col. Vulcănescu, 
căpitan Andrei, căpitan Apostol, 
locot. Aureliu, căpilan Popescu. 
DUMINECA 

se va efectua traversarea Capitalei 
sub formă de ştatetă, la care parti- 
cipă câte 18 concurenţi de fiecare 
echipă. Plecarea se va da la ora 10 
a. m. la Intrepozite, cu sosirea la 
Vila Minovici. 


Reduceri pa căile ferate 
de sărbătorile Paştilor 


DireCţiunea generală a căilor fe-: (adică jumătatea de bilet 


rate a aprobat de Sărbătorile de 
Paşti, o reducere generală de 50 la 
sută, din taxele tarifare integrale, 
pentru toţi călătorii, şi la toate tre- 
uurile de călători, în circulaţie pe 
întreaga reţea ec. Î. r. începând de 
Joi 21 Aprilie ora 12 noaptea şi 
până Miercuri 27 Aprilie, ora 12 
noaptea, 

Călătoria se face pe baza unei ju- 
mătăţi de bilet, 

Tia trenurile accelerate se vor 
emite suplimente cu Preţul întreg. 

Deasemenea. la trenurile rapide 
pe lângă  legitimaţiile obişnuite 


de tren 
personal şi suplimentul de accele- 
rât) se va percepe costul integral al 
tichețului pentru rezervarea locului. 

In staţiunile situate pe liniile 
unde se aplică tariful redus cu 
25 la sută, se vor elibera bilete chi- 
tanțe cu 50 la sută reducere din 
tariful integral. 

Direcţiunea generală cf.r. a ad: 
mis întreruperea călătoriei o sin- 
gură dată şi timp de 24 ore. 

Ultima călătorie în condiţiunile 
de mai sus se va face în ziua da 
27 Aprilie a. e. cu un tren care va 
pleca cel mai târziu la ora 12 noa- 
ptea inclusiv, 


Sezătoarea Vercului Cultural al Casei 
de Credit P.I.I. 


Sâmbătă 9 Aprilie a. c. la ora 5.30 
d. a. a avut loc în sala Ateneului Cere 
cului Cultural al Casei de Credit P. T. 
T. a cincea şezăţoare artistico-culturală, 
la care a asistat un public foarte nu» 
meros, fiind prezenţi d. avocat Gheore 
ghe Neacşu, directorul Casei de Cre- 
dit P.T.T. şi preşedintele de onoare 
al Cercului, Seri. 

Programul, cât se poate de bogat şi 
variaţ, îndelung aplaudat de publicul 
asistent, a fost întocmit cu concursul 
direcţiei culturale a Primăriei Murti- 
cipiului şi a d-lui lie V. Popp, orga- 
nizațorul ciclului de şezăţori. 

Au dat concursul urmăţorii: d. a- 
vocat Nistor Nicolaescu, directorul re» 
vistei „Poşta Nouă”, d-na Sabina Ni» 
culescu-Colibin; d-ra Sabina Muşetescti, 


(ET EEE PELES, CPE EI 
S'au fixat examenele 


de capacitate în ma- 


gistratură 

Examenele de capacitate 
în magistratură s'au fixat 
pentru ziua de 
1938. 

Decizia ministerială va fi 
comunicată oficial în scurt 
în po. 


dela Teatrul Regina Maria şi d. Ilie V. 
Popp artist. 

A urmat piesa de teatru în 2 acte 
„Năpasta” de L. L. Caragiale, jucată 
cu mult succes de trupa artistică a dir, 
culturale a Primăriei Municipiulul Bucu- 
reşti, 

D. Ilie V. Popp a făcut comunicări 
anunțând urmarea ciclului de şezători 
după Sf. Sărbători ale Paştilor. 


Modificarea condiţii- 
lor de transferare în 


învățământul primar 

Condiţiile de transferare în învăţă- 
mântul primar, prevăzule în art, 124 
din lege au sulerit modificări, 

Astfel, aliniatul C, în loc de condiţia 
transferării pentru interese familiare 
s'a pus condiția „aproapierii între soți 
funcţionari publici”, 

Alineatul E, nou întrodus prevede 
„activitatea didactică şi culturală a 


| candidaţilor apreciată de organele mi- 
15 lumie 


nisterului”, 4 

Aliniatul E din art, 124, devenit a- 
liniatul F., a fost deasemenea modi- 
ficat, cerându-se de astădală „vechi- 
mea în grad”, 


ORT,: Sf. Apostol Aristarch, Pud şi Tro- 


RADIO-ROMANIA 
RADIO-BUCUREŞTI 


6.30; Deschiderea emisiunii, Gimnas- 
tică ritmică. Radio jurnal, Concert de 
dimineaţă (discuri),  Stafuri  gospodă- 
rești şi medicale, 

730: Inchiderea emisiunii, 

13,00: Ora, Culturale. Sport, Cota Du- 
nării, 

13.10: Concert de prânz. Orchestra Ra- 
dio. dirij, de Th. Rogalski, 

18.00: Ora, Mersul vrermii. 

na), 

14.30: Muzică românească (discuri). 
1800: Ora. Mersul vremi. 

1802: Concert de după amiază, Orche- 
stra Costică Tandin voce: Mia Braia şi 
Petre Alexandru. 


CALENDAR 


Vineri 15 Aprilie 1938 


SOARELE: răsare la 5.36; apune la 18.53, 


fin, Moartea lui Ion Heliade Rădulescu 
CAT: St, Oharisin, (1872). 


Vineri 15 Aprilie 1938 


19.00; Actualităţi artistice, Şedinţa A- 
cademiei Române. 

19.15: Continuarea concertului, 

19,53: Disciplina interioară de prof. 
Nicolae Iorga. 

20.15: MUZICA DB CAMERA: trio în 
sol major de Haydn: d-na Lucreția Po 
poviei Pretorian, pian, Al. Theodorescu, 
vioară şi I, Fotino, violoncel, 

20.30: Seară de operră: <OTELLO», o- 
peră în 4 acte de Verdi (transmisie dela 
Opera Română). 

In pauza I-a (21.15—21,35): Lectură de 
poezii de D, Nanu, 

In pauza II-a (22.25—22.40): Radio jur- 
na), Sport, 

In pauza III-a (28.20—23.95): Juznal 
pentru străinătate în limba engleză şi 
germană, 


Lcaiilate sportivă 


Să fim înţeleşi dela început: nu arune nimănui mănuşa deoarece în 
cazul pe care-l vom discuta Sa intervenit pe calea Justiţiei, 

Totuşi sunt fapte de cari opinia publică nu trebue să rămână străină 
şi dintre acestea tace parte și micul nostru caz. 

Clubul de turism carpatin A. D. M. 1. R. a găsit de cuviinţă să ture 
titulatura şi coperta unei reviste «Buletinul Alpin» scoasă timp de cinei 
avi de către «Clubul Alpin Român». Faptul sa întâmplat în afară de 
orice verosimilitate şi credem că este deocamdată unic în istoria publi- 
cisticei româneşti. Nu ştim ce fel de scuze vor găsi autorii acestui furt 
în faţa justiţiei, în afară de acela că ar fi voit să grăbească apariţia în- 
târziată a numărului unu din anul al şaselea al Buletinului, Dar cu ce 
se poate amesteca un om depe stradă în aranjarea propriei tale grădini? 
Şi e mai mult ea sigur că nu ar face nimeni acest lucru decât cu nădej- 
dea că ar putea fura ceva de acolo. Dar pe ce lume trăese oamenii aceş- 
tiat Cred probabil că mai ne aflăm în perioada adamică dinaintea isto- 
riei când dreptul de proprietate nu se ivise ca problemă. Astăzi când 
lumea adamică mai este amintită doar în Scripturi, dreptul de proprie= 
tate este definit în toate codurile civile din ţările civilizate. Fără îndo- 
ială că şi noi avem un cod civil în care se defineşte acest drept şi un cod 
penal prin care se pedepseşte nesocotirea acestui drept. E pentru prima 


dată când un grup de sportivi se poartă ca nişte simpli hoţi de găini. 


Horia Stamatu 


N =—— 


Venus-Juven 


Partida disputată la Giuleşti în= 
tre Venus şi Juventus a avut darul 
să strângă aproape 8000 spectatori, 
deşi s'a jucat în zi de lucru. Din pă» 
cate jocul ma corespuns aşteptări- 
lor, fiind cu mult inferior celui pe 
care combatanții de ieri l-au desță- 
şurat în partida din cupă. 

Explicații pentru jocul slab sunt 
multe. In primul rând sa jucat prea 
nervos — caşi în Cupă — dar fără 
ambiția pe care adversarii au pus-a 
atunci în joc. A rămas ca element 
propulsiv doar o adversitate mai 
mult sau mai puţin tradiţională, care 
a degenerat adesea în brutalităţi şi 
lovituri nepermise. 

Ambele echipe sau prezentat pe te- 
ren cu formaţiile schimbate: 

VENUS: Iordăchescu, Sfera, Albu, 
Bărbulescu, Befa, Marius Ştefănescu, 
Ploeşteanu, Bodola, Humis, Petea, Ni- 
culescu. 

JUVENTUS: Endrefţi, Cotruţă, Di- 
mitriu, Petrescu, Braun,  Bandrabur, 
Oană, Korony,  Dunăreanu, Palmer, 
Vaida. 

După cum se vede, Venus şi-a re- 
maniat atât linia de mijlocaşi, cât şi 
inaintarea, iar Juventus a fost lipsit 
de serviciile lui Dragomirescu şi s'a 
scutit — dece oare? — de ale lui 
Zăinescu. 

Prima parte a jocului se destă- 
şoară în treceri rapide, nu totdeauna 
regulate. De aceea ambele echipe 
pierd ocazii sigure. Oană dela câţi- 
va metri trage afară. lar Niculescu 
— extrema stângă a Venusului — 
alimentat -copios de Petea şi Beta, 
ratează două goaluri. 

Mai târziu Humis lansează lung 
pe Niculescu, acesta centrează îru- 
mos, iar Petea prinde şi marchează. 
1-0 pentru Venus. 

Juventus reacţionează şi incepe să 
preseze. Are multe ocazii să mar» 
cheze, dar ratează regulat prin Pal- 
mer, dar mai ales prin Korony. 

După reluare jocul îşi păstrează 
aceeaș înfăţişare agasantă şi pierde 
din calitate. Trecerile se fac mai ne» 
sigur, mai nervos. 

In careul Venusului s'a produs 
hands. D. Moraru acordă lovitură 
de pedeapsă, iar Vaida trage afară, 
demoralizându-şi echipa. 

Venus reacţionează. Beta îl lan» 


|sează pe  Ploeşteanu, care merge 


Arbitrii match 


DIVIZIA NAŢIONALA A 
Sâmbătă 16 Aprilie 
Sp. Studenţesc — Venus la  Bucu- 
reşti, arbitru d. Picky Kroner, de co- 
mun acord. 
Duminică 17 Aprilie 
Seria 1 


(us 2-0 (1-0) 


[pană în colțul careului şi centrează 
uşor pe jos. Humis prinde şi mar= 
chiază 2-0 pentru Venus. 

Juventus vrea să marcheze goalul 
de onoare — avea dreptul la mai 
mult, — năvăleşte peste Venus şi 
obţine o mulțime de cornere metran- 
sformate. 


Cum au jucat 

Iordăchescu a apărat bine, dar n'a 
avuț ocazia să se releve, 

Sfera și-a făcut din nou datoria ju 
când fără greșală, 

Albu a fost la fel de bun. 

Bărbulescu a muncit mult, dar nu 
va plasat prea bine, neglijându-și ex- 
țrema. 

Befa a jucat excelent iar 

Ştefănescu a avut o reintrare mule 
tumitoare. 

Ploeşieanu a avut câteva acţiuni 
bine inspirate și a jucat mult mai bine 
decât în ultimele partide. 

Bodola a muncit enorm, fiind cel 
mai bun om de pe teren. 

Humis, deasemenea foarte bun, & 
lansat bine extremele, dar nu prea a 
tras la poartă, P 

Petea a jucat cu mult tact. A marcat 
a masivă revenire în formă iar 

Niculescu a făcut şi lucruzi bune și 
lucruri proaste. 

Endreffi a apărat extraordinar, Nu 
are nici o vină la goalurile primite. 

Cotruţă a fost un fundaş de nă- 
dejde. 

Dimitriu deasemenea foarle bun, 

Petrescu, Braun şi Brandabur au for- 
mat o linie de mijlocaşi mai bună de= 
cât a Venusului, 

Oană a fost cel mai bun jucător al 
Juventusului, Are talent şi ştie mult 
football, 

Koroni, cași Palmer, foarte slab. 

Dănăreanu a jucaț bine alât în cene 
tru, cât şi pe extremă, 

Vaida a fost bun, dar a avut nefe- 
ricirea să rateze penally-ul, 

După cum se vede, în general 
jucătorii şi-au făcut datoria, deşi fo- 
cul m'a fost de calitate superioară. 
Din cauza nervozității şi, poate, şi 
din cauza arbitrajului anapoda al 
d-iu Teoti! Moraru — pedant și cam 
miop — mu sa putut inchega un 
joc de asociaţie mai pronunţat. 

V, P. ) 


zl 


urilor oficiale 
lahn — Franco Română la Cernăuţi 
arbitru d, Stavăr (laşi), 
Macabi — Telefon Club la Bucureşti 
arbitru d, Paulini H, (Bucureşti), 
Sporting — HLA, la Chişinău, arbi- 


tru d, lonescu (laşi). 
Craiu lovan — Victoria la Craiova, 


Unirea Tricolor — AMEFA la Bucu-] arbitru d, M. Cruţescu (Bucureşti). 


reşii, arbitru d, Mity Niculescu, 

CAO — Victoria la Oradea, arbitru 
1. Ad, Ritter (Timişoara) 

Olympia CFR — F, C. Rapid la 
Satu Mare, arbitra d. dr, Stanciu 
(Cluj). 

Dacia Unirea — Jiul la Brăila, arbi- 
tru d. Gh, Buşa (Bucureşti). 

Seria II 

Gloria — Juventus la Arad, arbitru 
d dr. Teofil Morariu (Oradea). 

Universitatea — Crişana la Cluj, ar- 
bitru d. lancu  Caureanu, de comun 
acord. 

Ripensia — Vulturii la Timişoara, 
arbitru d, luliu Palffv (Arad), 

ACFR — Dragoş Vodă la Brașov, ar- 
bitru d, Dordea (Sibiu). 

DIVIZIA NAŢIONALA B 
Seria estică ; 

DVA — Textila la Galaţi, arbitru d, 
Manole Vlahu (Brăila). 

Tricolor CFPV — Gloria CFR la 
Ploegii arbitru d, Tică Iliescu (Bucu- 
reşti), 


Seria vestică 
Mureşul — Rovine Griviţa la Tg. 
Mureș, arbitru d. Spormie (Sighişoara). 
Victoria — UDR la Carei, arbitru d. 
Tăutu (Satu Mare). 


Publicaţțiune 

Se aduce la cunoştiinți, că debitorul 
Juliu Fronius domiciliat în Sibiu prin 
cererea înregistrată sub no, 2704/934 o, î, 
a cerut radierea menţiunei de asanare 
de sub no, 7199/934 e. f. făcută conform 
art, 26 din legea pentru lichidarea da- 
toriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 
1934, asupra imobilului cuprins în e, f, 
a comunei Sibiu no, 3019 pentru care s'a 
fixat termen pentru înfăţişare pe ziua 
de 17 Mai 1938 ora 9 la sediul acestei 
instanţe str, Carmen Sylva No. 7 parter 
camera nr, 40 pentra când se citează 
cei interesaţi, L] 

No, 2704/1998 et. 

Sibiu, la 7 Aprilie 1998, 

Jadecător, Alămrean m, p, 
Dr. 8, J Jurca ms, 


I—. 


=> —  —_—— 


en jan INGERI mn «IMPERIAL, 


MIŞU TEODORESCU - Mutat tot Calea Victoriei la No. 61 (vis-ă-vis de Hotel Aten6e Palace) 


Cămăşi moderme Lei 165| _ămăşi noapte Lei 195| Combinezoane dame Lei 72 Mănuşi tricou Lei e, 


Cămăși fresco ,, 195| Pantaloni i „ 89 Ciorapi tlor dame 


29 | Bascuri Bascuri moderne „39 = 
Po o 0 Ur vă CR RIP BEBE 72 
Cămăși mătase ,, 225| Pantaloni „si ș 125 Chiloți tricou dame, 28 


Genți dame A 255 


Preparaţi-le cu unt 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, 
Intreb lețeți untdelemnul „MANOL“* 


PERFEGT RAFINAT, UȘOR DIGESTIBIL --- 


De vânzare în principalele magazine de coloniale din București și provincie 


PEovoatE 


UNIC-HERBERT: 


Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


9 


DIE 
VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 


Reparaţiuni de precizie 
SSI AES 


VULP: ARGINTIE 
exemplare superbe, vă puteţi procura 
convenabil, dela 

Blănăria 


| Costica Mihailescu 


Sir. Coiţei No, 44 his. tostă Stinţilor 
e tă 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOAIE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


i. Lâmnaăsescu 
Atelier special de 7 cală 
STR. CÂMPINEANU No.l 

ASCUŢIM şi reparăm: Brice — foarfeci, cuțite de masă și bucătărie — 

me de ras — Maşini de tuns — Instrumente chirurgicale 
precum şi tot felul de obiecte tăioase. 
Magazin bine asortat în această branşe 

Preţuri excepţionale 


Scindarea oficiului de 
valorificarea grâului 


Aşa după cum sa anunţat, În ur- 
ma înfiinţării ministerului econo- 
miei naţionale, oficiul pentru valo- 
rificarea grâului, a fost seindat. 

Biroul de export, va trece de a- 
cum înainte la ministerul nou creat. 
Acest birou, ce a fost pus sub direc- 
ţia d-lui Bănescu dela Banca Naţio- 
nală şi va continua să funcţioneze 
deocamdată tot la Ofieiul, sub con- 
ducerea noului său director, care va 
proceda la expedierea lucrărilor îm- 
preună cu d. Const. Grigorescu, di- 
rectorul Oficiului de valorificare a 
grâului. 


O escadrilă italiană 
ne vizitează țara 


Frumuseţea sălbatecă a Schitului 
din Peşteră, atrage mari mulţimi de 
vizitatori. Duminicile şi sărbătorile 

| vara, Valea Ialomiţei e un adevărat 
boulevard. Sute şi sute de oameni, 
în grupuri sau văsleți, forfotesc 
prin ea, ca un splendid şirag de jur- 
nici. Punctul final al tuturora e de- 
sidur Schitul şi Peştera lui. 

Pentru bucureşteni cel puţin, a 
ajuns una din cele mai obişnuite 
«plimbări». Dar nu numai bucureş- 
tenii vizitează Schitul. Nu, ci vei în- 
tâlni la schit, oameni din toată ţa- 
ra, de prin toate oraşele. Oameni de 
toate vârstele şi de toate condiţiile. 

Chiar membrii familiei noastre re- 
gale l-au vizitat de atâtea ori. 

Mai mult. 

Vin pe valea aceia la Schat, nespus 
de mulți streini. Adică toți streinii 


Ca răspuns la viziia pe care d, 
Radu Irimescu fost ministru al ac- 
rului a făcut-o aviaţiei italiene, gu- 
vernul din Roma a hotărit ca o 
importantă misiune aviatică să ne| 
viziteze ţara. Astiel în ziua de 27 
Aprilie reprezentanţii aviaţiei ita- 
liene, vor sosi în Capitală sub con- 
ducerea d-lui general de escadrilă 
Valie, subsecretar de Stat al ae- 
ronauticei. Cu această ocazie vor 
avea loc în Capitală o serie de 
festivităi. 


Dentistica moscovitilor, 
a cheinerilor și-a dansator ilor 
de varieteu 


(Co:tinuar > din :as-ina I-a) 


de varieteu; Schapira B. Târgovişte, fost lipitor de canaluri; Cătană 8. 
Bucureşti, fabricant de smee vara, dentist iarna; Bernard Iosef, Bucureşti, 
fost birjar; Moscovici Ițic, fost tinichigiu; Herşculescu, Ploeşti, condam- 
nat la 3 luni închisoare pentru furt... 

Mărgăritarele «dentistice» pot continua în serie, dar mă opresc aici, 

Aşa dar, când domnul chelner s'a plictisit de-a mai servi şpriţuri şi 
sniţele, iar domnul dansator de cabaret şi domnul birjar n'au mai aflat 
nici o desfătare în meseria lor bâţâetoare sau cavalină, — înşfacă cleştele 
şi siringa, deschid cabinete, mai mult ori mai puţin oculte, unde exploa- 
tează naivitatea clienţilor de cari îşi bat joc, provocându-le hemoragii, 
infectându-i şi trimeţându-i, nu rare ori, pe lumea cealaltă. 

Tonul de glumă de la începutul acestui articol se cere, acum, serios şi 
grav. Să ne gândim că sute de vieţi se află în mâinile atâtor şarlatani 
cari profesează prin fraudă şi abuz. 

In 1923, fostul ministru Mârzescu căutase să pună ordine în practica 
dentisticei, printr'o lege îngrăditoare. Cu toate bunele intențiuni ale le- 
giuitorului, comisia de-atunei însărcinată cu trierea dentiştilor a săvâr- 
şit cele mai grave abuzuri. Aşa Sa ajuns la practicarea dentisticei până 
şi de către servitori şi tinichigii. 

Această gravă stare de lucruri nu mai poate dura, astăzi, într'o vreme 
care se vrea de reforme şi anulări ale vechilor păcate. 

Cabotinii şi exeroeii cleştelui dentar trebue definitiv înlăturați. In 
extrem de delicata profesiune medicală a dentisticei frauda moscovieilor 
şi a altor tinichigii trebue radical suprimată. 

Se cere o reglementare severă a practicei dentare; idealul ar fi ca a- 
ceastă specialitate să fie încredințată exclusiv medicilor stomatologi. Iar, 
între timp, până la reglementarea care devine un imperativ, este nevoe de 
un control minuţios şi riguros asupra tuturor aşa zişilor «dentişti», cehi- 
rurgi-dentişti» şi «tehnicieni», — control care să meargă, eventual, până 
la descinderi iînopinate în anumite cabinete suspecte de goldenbergi. 


RADU GYR 


MANOL 


calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


NU CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


Primăvară se regenerează organismu I! 


La salate, pește, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


elemnul: 


baza şi cu ulei de măsline 
pentru a vă convinge de 


GRAS — DEGI ECONOMIC 


3/p, Biaari 


= arti -40Âa BE aliate JI7. AC Şeieai 


” VECHEA SCOALA 
DUPLOYETI 


- SA MUTAT 


STR. CAROL 60. ET.il 
ASCEHIOR .TEL.48907 


un 
Vestire“ 


Nu se mai aprobă 
supracote la importul 
din Austria 


Examinându-se cererile 
înregistrate până la 5 A- 
prilie a. c. pentru import 
în supracotă din Austria şi 
Egipt, comitetul de condu- 
cere al Contingentării; 2 
decis următoarele; 

Nu se vor mai da apro- 
bări de supracote la impor- 
tul din Austria. 

Din disponibilul trimes- 
trului | mai rămânând un 
rest de 138 milioane lei, 
s'au dat dispoziţii să <- eli- 
bereze autorizaţiuni da îm- 
port, până la completarea 
cotelor, 


Atribuţiile secretarului 
ue stai Și secretarieor 
generali dela culte 


| 
] 
| 


Prea sfinţitul episcop Nicolae Co- |i 


lan, ministrul educaţiei naționale, al 
cultelor şi artelor a fixat următoa- 
rele atribuţii subsecretarului de stal 
şi secretarilor generali ai ministeru- 
lui de culte: 

Părintele Nae Popescu subsecre- 
tar de stat are în grija sa cultele, 
artele, teatrele, afară de fondurile 
giobale, taxa teatrală şi anumite 
chestiuni rezervate prin lege minis- 
trului, 

D. Nicolae Davidescu secretar ge- 
neral: 

Cultele, contabilitatea, comisia mo- 
numentelor istorice, serviciul tehnic, 
serviciul inventarierii averilor bise- 
riceşti, personalul, registratura şi 
arhiva. 

D. Ion Marin Sadoveanu secre- 
tar general; arlele şi teatrele. 

In tot timpul-cât d. Nicolae Davi- 
descu va fi secretar general, conten- 
ciosul ministerului de educaţie va fi 
condus de d. avocat Titus Dragoş, 
iar conteciosul ministerului de culte 
de d. avocat M. Russo Crutzescu. 


Croitoria Civilă şi Militară 


|. OLT 


EANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10. Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08124 


Să înfrumusețăm altarele 
şi să grijim de frumusețile firii 


de lerodiaco 


ce vin să ne vadă frumuseţile de 
basm ale ţării. 

In verile mele petrecute la Schit, 
am întâlnit nemți, englezi, italieni, 
francezi, elveţieni, americani, nor- 
vegieni, ruşi veniți din Franța, re- 
fugiaţi, dar ce nam întâlnit 


„Mânăstiririle noastre 


nul CRISTOFOR DANCU 


Propuneri și susestii Oficiului Naţional de Turism 


Niciodată nu voi uita cele două 
grupe compaecie, unul de tineri Ias- 
eişti şi alți de ballila, italieni, ce au 
îngenunchial în faţa vumilei noastre 
bisericuțe, apoi au plecat murmurând 


niți spre Omul. ! 


Domnul Vintilă Paraschivescu are prilej 
de îapie unice şi marți 


Oficiul Naţional de Turism este 
paziiicul şi luminătorul grătător al 
frumuseţilor noastre. 

Pe d. Vinţilă Paraschivescu nu-i 
Cunosc. Aud însă despre d-sa, vred- 
nicii mari. Aud că este un aprins în- 
drăgostit al marilor frumuseți şi un 
sângerat doritor al marilor năzuinţi 


întăptuitoare. Vrea ca sufletul d-sale 
să fie demn de voevodatul frumuse- 
ților ţării, peste care este pus mare 
cneaz. Eri, citeam că este la Braşov, 
în plină muncă. Pentru mine e o 
dovadă, adeverițoare a celor auzite. 

Dumnezeu să-i ajute, că în materie 
de turism prea am, fost rehegiţi până 
acum. 

laţă ceeace mă face să-mi iau în- 
găduința unei sugestii şi propuneri 
totodată. 

Una din minunile Schitului e Pe- 
ştera. Dar şi una din marile lui mi- 
zerii e tot Poştera. 

Dar Peştera aceasta este una din 
unicele frumuseți ale ţării. 

Oficiul Naţional de Turism, ttre= 
bue neapărat să organizeze putinţa 
de vizitare a acestei frumuseți. 

Intâi să-i facă nişte scări 
demne. 

Apoi. 


mai 


„Giovineza” pe „Cheile Ursului” por- | 
| 


. Vintilă Paraschivescu are pri- 
lej za dintâi, de a face lucru unic 
în ţara noastră. 

Uzina e lucrul cel mai uşor. Mai 
mult chiar decât ni-l putem închipui, 
O cascadă gata făcută de Dumnezeu, 
e jos în Ialomiţa, la 50 de metri de 
gura Grottei, Câteva zeci de mii de 
lei, un dinam chiar ruginit, o caplare 
uşoară și lumina e gala. 

Exemplul l-a dal d. Serghie Po- 
pescu, ceva mai jos, la Podina lui 
cochetă, cu „vinuri șampanizate” splen 
did luminată noaptea. 


Singura greutaie sunt firele electrice 
din Grotlă, Dar focul năzuinţelor unui 
om convins de rostul lui, ce nu face? 

Domnul Vintilă Paraschivescu are 
prilej unic și formidabil: „de a face 
din Grotta din Bucegi o minune a 
frumosului și tehnicii noastre”, Intâiul 
în ţara întreagă, 

Şi să ne mai dea o lege impotriva 
nimicitorilor frumuseţilor din Grottă 
şi de prelulindeni din ţara, 

Tare îl rugăm frumos să le iacă, 
să fie ctitor, 

Cristofor Dancu 
Citiţi Sâmbătă: Mânăsti- 
rea Peri sau tristeţea celei 
mai vechi mânăstiri a noa- 


BURSA 


13 Aprilie 1938 


CURSUL DEVIZELOR 
Paris 3.20—3.35 
New-York 585—100 
Londra 490—500,56 
Olanda 54,850—55,50 
Elveţia 22,75—23.20 
Bruxelles 16,65—17.— 
Varșovia 18,65—19.95 
Italia 5.19 66—5.19.66 
Pengoe 22,50—27,50 
Viena 23—24.50 
Kor, 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380%, 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 
NAȚIONALA 
Fres, res 850—6,75 


Lira Palestineană' 491—501 (=) 


Kor Suedeze 25,35—25.85 (x) 
Lira italiană 519.66—519,66 (x) 
Zloţi 18.65—19,05 (x) 
Otomane 82—83 (x) 
Belgas 16,65—17 (x) 
Ke. 344—331 (x) 
Schillingi 23—24.50 
Elveţia 22.15—23,20 (3) 
Dolari 182—192 
Olanda 5459—55.80 (x). 
Dinari 28,98—3.95 
Pengoe 28.50—27.50 
Drachma 99.105—1.102 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 380% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 


2 a 


2 
j 

A 

2 

Ş 
L 

A 

4 

2 

a 

A 

A 
sa aa ot 


Se 


Ă 


2 Tae 
De  4 


SR € 
8. 
i 


CHETE . 
PANTOFI 
SANDALE 


BOCANCI 
Ppenfsu 
EXCURSII 


/ntreprindlerile 
( Grigore Aferand/rescu 


ont Spus.sofie d fi 
a INTREPRINDERILE 


“GRIGORE ALEXANDRESCU: 


Magazine în Bucureşti: 

STRADA OITUZ 19, ŞEPCARI 18, CAL. MOȘŞILOR 323 
Magazine in provincie: 

CONSTANȚA. STR.ŞTEFAN CEL MARE 27 şi TOPOLOVENI 


pas 
E PRITIRR vrcapatiti aabia că 


N) ANC) 00) AO ANC AO PRO) AO) AO) AN) ANC) ANC) ANC) 206) ANC) AC) 26) 


Pi EDEA —_ 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20", toate ee aaa cu aceleaşi articole 


„N îi li y* 


DUMITRU BORCEA București Tel. 3.51.66 Calea Victoriei 114 


1 mmm o ma mm me 


LA DURERI 


de cap, nevralzii, gripă, reumatism 
întrebuințați numai . 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel , 


ln cutii gr izinale, conţinând 2 buline | 

i numi cu semnătura doctorului, 
epozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucureşti, Calea Rahovei 265 


FOTO CARPAȚI 


MAGAZINUL ROMANESC 


Developează mărește reproduce 

Aparate şi articole pentru amatori 
Toate mărcile 

Edgar puma 5, Telefon 555-74 
alături de Capşa 


TITUS PILESCU 
Răcitoare izolate 
cu plută comprimată 


Articole pentru menaj, 
Tacâmuri, Porcelanuri, 
Sticlărie, Olărie 


IONESCU „canine 25 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.4| 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Stofe ţesute de 
mână din lână pură 
Homespun Tweed 


Lingerie  Bărbătească 


Cămăşi, cravate, 
Pyjamale 


ORIUNDE ŞI ORICÂND 
lată ce spun conducătorii 
| de automobile. 

N Ei știu că acest ulei fabricat 


Spo rtos W în rafinăriile Unirea din ţi- 


4 țeiuri românești, întrunește / 
București, Str. Regală, 20 ! toate calităţile pentru a 7 


Ri a | „ lubrifiea în mod pertfeet o 


Prof. Gaetano Na- iod pe ieri ap 
poiitano 


şi oricăror intemperii, 
(Continuare din pag. L-a) 


pe planul organizării practice; a | N Ţ R E B U | N Ţ A ŢI 


Participat la crearea şi organiza- 


rea ministerului corporațiilor, a 
UN PRODUS 


numeroase sindicate şi corporaţii, 
a avut felurite şi mari demnități 
oficiale, actualmente găsindu-se 
între conducătorii acelui minunat 
factor de însufleţire şi de călău- 
zire a Italiei fasciste, care este 
«Ministerul presei şi al propazan- 
dei naţionale». 

Inflăcăraţ fascist, emerit doctrinar 
al corporatismului şi priceput or. 
ganizator, Prof. Gaetano  Napoli- 
tano este unul din acele strălucite 
exemple din buchetul de elită al 
Italiei fasciste, care întruneşte, în 


reprezentanţi ce-i poartă faima, Pal 2 
ea le md ai Sail dala GAGEL CEA aa suma 
e po 0eiaiai loa : “OBA MAI TARB 


sc E 


izita M. $. Regelui în Ardeal 


— Comunicatul oficial 


In numărul de eri am anunţat vi- 
zita inopinată pe care a făcut-o M. 
S. Regele în judeţul Bihor şi la O- 
rădea, însoţit fiind de d-nii Ar- 
mand Călinescu, ministru de inter- 
ne, general Argeşeanu, ministrul 
apărării naţionale şi maior Ilie Ra- 
du, aghiotant regal. 

D. Armand Călinescu, ministrul 
de interne, a declarat că M. S, Re- 
gele s'a interesat în deosebi de si- 
tuaţia jud. Bihor, de lucrările efec. 
tuate până în prezent şi de posi- 
bilităţile bugetare. S'a interesat de ; 


planul de lucru, accentuând impor.]trenul regal, părăsind Clujul la ora 


lanța investiţiunilor în lucrări de 
folos obştese. A examinat cu deo- 
sebită atenţiune situaţia  moţilor, 
cari sunt colonizați în mai multe 
comune din jud. Bihor. O problemă 
foarte importantă, asupra căreia 
M. $. Regele a insistat, a fost în- 
ființarea de dispensare şi de ridi- 
care a situatiei sanitare. Refacerea 
drumurilor va fi una din preocupă- 


rile de căpetenie a conducătorilor 
iudeţului. 


Vizitarea garnizoanei și instituțiilor 


La ora 1.20 d. a. M. S. Regele a 
plecat din Oradea, cu trenul regal, 
spre Cluj. In gara Nedejel, la 15 km. 
de Cluj, M. S. Regele a coborit din 
trenul regal, vizitând postul de jan= 
darmi, primăria şi şcoala primară 
din comună. 

Din trenul regal au fost debarca- 
te două automobile, cu cari Suwve- 
ranul şi-a continuat drumul spre 
Cluj, 

In primul rând M. $. Regele a 
vizitat reg. 83 infanterie, unde a 
fost întâmpinat de d. colonel Mano- 
le Enescu, comandantul  regimen- 
tului. 

Suveranul a vizitat amănunţit lo- 
calul şi curtea cazărmii, Sa inte- 


resat de aproape de situaţia ofiţe- 
rilor şi soldaţilor, de hrana trupei 
ca şi de toate necesităţile garnizoa- 
nel, 


La ora 6.45, Suveranul a plecat 
cu întreaga suită, la prefectura ju- 
dețului, unde a verificat gestiunea 
prefecturii şi a primăriei. 

La orele 8.35 M. S$. Regele împreu- 
nă cu suita Sa a părăsit prefectura. 

Dela prefectura judeţului M. S 
Regele a plecat cu automobilul Ja 
gară. Automobilul regal a fost ur- 
mat de mai mute maşini ale sui- 
tei regale şi ale autorităţilor din lo- 


calitate. | 


9.11 seara. 
COMUNICATUL OFICIAL 

M. S$. Regele a sosit eri, în in- 
specție inopinată, la Oradea în- 
soțit de d, Armand Călinescu, 
ministrul de interne și de d, ge- 
neral Argeșanu, ministru al a- 
părării naționale. 

Majestatea Sa a inspectat co- 
mandamentul diviziei a XVIl-a 
de infanterie, trupele din în- 
treaga garnizoană care se ailau 
la câmp, precum şi lucrările de 
fortificaţie în curs de ocnstruc- 
ție în judeţ. 

Majestatea Sa a vizitat localul 
prefecturii judeţului şi al pri- 
măriei municipiului Oradea. Sa 
interesat în amănunt de nouile 
bugete, de starea funcționarilor 


şi de mersul serviciului, rămă- 
nând deplin satisfăcut de cele 
constatate. 


In cursul după amiezii de 
Miercuri 13 Februarie M. S$. Re- 
gele a sosit la Cluj, unde a in- 
spectat regimentul 83 infante- 
rie, prefectura județului și pri- 
măria. 

M. $. Regele s'a interesat exa- 
minând amănunţit bugetele pre- 
fecturii şi primăriei, apoi Sa in- 
teresat de drumurile naţionale, 
judeţene, felul cum s'au împie- 
truit şi plantat, rămănând foar- 
te mulțumit de constatările fă- 


In gară, Suveranul Sa urcat în|cute. 


D. Daladier a făcut apel 
la patriotismul francazilor 


Desbaterile din Senat. ince iere şi nu inflaţie 


PARIS 14 (Rador). — Desbaterzile 
din Senat ]a proectul guvernului au 
fost scurte întrucât nu sa manifes. 
tat nici o opoziţie. 

D. Abel Gardey, raportorul comi- 
siunei financiare, a prezentat rapor- 
tul favorabil, subliniind că guver- 
nul cere un efort fiscal moderat şi 
se bizue pe un larg ape] la credite. 

Raportorul a adăugat că rezlemen 
tarea grevelor va fi stabilită prin 
decreţ, în timp ce celelalte dispoziţii 
ale statutului muncii vor fi supuse 
procedurii obişnuite. 

D. Gardey a amintit că 
proectul Blum a fost com- 
bătut de Senat pentrucă 
se întemeia pe inflaţie, în 
timp ce proectul d-lui Da- 
ladies se bazează pe încre- 
dere. Şi oratorul a înche- 
iat cerând Senatului să vo- 
teze tul. 

D. Marchandeau a dat apoi 


explicaţii asupra legii spunând 
între altele: Nu printr'o lovi- 
tură de baghetă se poate face 
redresarea financiară. Trebue 
să facem faţă necesităţilor vi- 
iale ale naţiunei. Ni se oferă 
două mijloace: inflaţia şi împru- 
mutul. Aceste două mijloace au 
fost conjugate. In primele trei 
luni ale anului curent, din cele 
15 miliarde care trebuiau găsite, 
7 au fost procurate prin impo- 
zite şi 8 prin împrumuturi. 

D. Daladier a ținut dea- 
semeni o scurtă cuvântare, 
încheind cu un călduros a- 
pel la patriotismul tuturor 
francezilor. «Ştiu că vor fi 
dificultăți — a spus preşe- 
dintele consiliului, Le voi 
înfrunta î însă cu toată e- 
neryia mea şi cu toată sin- 
ceritatea,. 

Ajutaţi-ne. Cei care au specu- 


INFORMAŢIUNI 


]. P. Ş, $. Patriarh dr. Miron Oris- 
tea, preşedintele consiliului de mi- 
niştri fiind ușor gripat este reţinut 
de medici în casă 

D. N. Petrescu Comnen, ministrul 
afacerilor străine a primit ieri pe 
d-nii Mott Gunther, ministrul  A- 
mericei, Veverka, ministrul Cehos- 
lovaciei şi Collas, ministrul (ireciei. 


DANZIG, 14 (Rador). — 
Senatul a promulgat un 
decret.lege cu privire la 
schimbarea numelui şi 
pronumelui, 

Nouile dispoziţii sunt si- 
milare acelora ce sunt o- 
bligatorii în Reichul uer- 
maia, 


D. Ionescu-Siseşti ministru al a- 
griculturii a primit azi pe d. Suphy 
Tanrioer, ministrul Turciei la Bucu- 
reşti, cu care a discutat modalitatea 
de plată a terenurilor părăsite de 
coloniştii turci din Dobrogea şi Ca» 
drilater cari se înapoiază în Turcia, 


Noul ministru al României la Ro- 
ma d. Al. Duiliu Zamfirescu acredi.! 
hotărîrile 


tat în conformitate cu 
luate la conferinţa Inţelegerei Bal- 
canice, va pleca la post în cursul 
săptămânii viitoare, 

Printwun jurnal al consiliului de 
miniştri sa probat convenţia în- 
eheiată între ministerul finanţelor 
şi fondul bisericese ortodox din Bu- 
covina privitoare la aprovizionarea 
autorităţilor publice din cuprinsul 
Rucovinei cu lemne de foc pe exer- 
citiul financiar 1938/39, 


Convenţia eu Ungaria, în 


încheiată, 


“ Trmează ca zilele acestea să se 


întocmească actele definitive 


> er 


Lea 
exploatării dublei impuneri a fost 


Domnii abonaţi ai ziaru= 
lui nostru, al căror abona. 
ment expiră la 15 Aprilie 
crt, şi vor să-l prelungea- 
scă, sunt rugaţi a trimite 
costul abonamentului, pen 
tru a li se putea expedia 
ziarul în continuare, 


La începutul trimestrului expirat, 
se jotărîse ca pentru Austria să se 
dea autorizaţii de import numai 80 
la sută din cotă. 

Acum, se va elibera şi restul de 
20 la sulă, complectându-se cotele. 


La Banca Naţională s'au luat mă- 
suri noui privind acesul publicului 
şi mai ales normele după care se vor 
da informaţii la ghişee, 

Pentru a se asigura ordinea ero- 
nolozică, sa fixat un ghişen special 
unde fiecare solicitator sau client 
care doreşte o informaţie primeşte 
un număr de ordine, 

Serviciile nu vor da informaţii decâţ 
celor care posedă astfel de numere 
şi numai în ordinea cronologică, 


LISABONA 14 (Rador). — D. Lu- 
cian Blaga, noul ministru al Ro- 
mâniei în Portugalia a sosit aci, lu- 
ându-şi în primire nouile funcțiuni. 


lat asupra desbinărilor noastre 
se vor mai fi înșelat încăodată, 
Prin acordul dintre guvern şi a- 
leşii naţiunei se va afirma odată 


mai mult puterea patriei noa- 
stre». 


Proectul a fost apoi vo- 
tat cu 290 de voturi con.| 
tra 0, şi 13 abţineri. 


BUNA VESTIRE» 


icisdvadăiea Zâna le 
Ciano-lord Perth 


ROMA 14 (Mador).— Con- 
tele Ciuno, ministrul afa- 
cerilor străine a avut a- 
seară o întrevedere cu 
lordul Perth, ambasadorul 
Marei Britanii la Roma. 

Intrevederea a avut loc 
la palatul Chigi. Cei doi 
oumeni de stat au fost în- 
soţiţi de experţii respec- 
tivi, cu ajutorul cărora au 
confruntat textele englez 
şi italian ale acordului în- 
tervenit între Italia şi Ma- 
rea Britanie 


In Turcia se suprimă 
„tocmeala“ ? 


ISTAMBUL, 14. (Rador) — Zia= 
rul Akhum urată că consiliul de 
miniştri ar fi hotărit să impună 
negustorilor vânzarea cu prețuri 
fixe. 

Dacă japtul se. adeevreşte, mă 
sura ar distruge „bazarlâcul”, una 
dintre cele mai pitoreşti dar în a- 
Ceiaşi timp mai neplăcute institu- 
fii ale comer!uiui oriental. Cu. alte 
cuvinte s'ar suprima tocmea'a, spe- 
cijică târguri'or orientale. 


Ponulaţia din Catoionia 
cerc predarca Barceionei 


Un nou vai de teroare. Trupele naționaliste înaintează 


BILBAO. 14 (Radcr). — Agenţia D.N.B. transmite: 
După informaţiile culese de autorităţile naţiona- 


liste. ordinul de mobilizare 


publicat de d. Negrin a 


provocat mari demonstraţii de protestare în întrea- 
ga Catalonie aflată încă sub dominația guvernului 


din Barcelona. 


«Nu mai vrem noi victime» — acesta era strigă- 


tul manifestanţilor, 


Se afirmă că agenţii G. P. U.-ului ar conduce noui 
val de teroare care însân gerează în momentul de 


față Spania republicană, 


PESETA GUVERNAMEN. 
TALA COMPLECT DEVA- 
LORIZATA 


BURGOS, 14. (Rador) — In cer- 
curile politize se subliniează că prin- 
tre olementele ca'e pot da indica'ii 
asupra adevăratei situaţi. trebue să 
se ţină seama şi de valorile ofi- 
cioase pe care le ating la Bursa 
din Paris devizele celor două gu- 
verne spaniole. 

In timp ce peseta guvernului na- 
ționalist valorează 1.61 franci îran= 
cezi, peseta guvernului din Barce- 
lona valorează numai 0,26 franci. 


Pria numirea unui ambasador 
la Roma, Franţa recunoaşte 


imperiul 

PARIS 14 (Radio Universal). 
Se confirmă ştirea răspândită de 
mai multe agenţii de presă, că d. 
Daladier, preşedintele consiliului de 
ministri, a avut aseară o conferinţă 
cu d, Bonnet, ministrul afacerilor 
străine. 

Se crede că Sa discutat reluarea 
imediată a raporturilor normale di- 
plomâtice cu Italia şi în particular 
dacă să lie numit un ambasador a- 
creditat pe lângă Regele Italiei, Im- 
părat a] Etiopiei, ori să fie trimis 
la Roma, pentru început, un repre- 
zentant extraordinar al Franţei, cu 
misiunea de a înlățura toate piedi- 


cile existente acinalmente între 
Franta și Italia, 
In vederea reluării aca- 


Acordul ita!o- 


englez va fi 


semnai sâmbată 


ROMA, 14 (Rador). — 
dactorul diplomatic ai a- 
genţiei Stefani scrie: 

La Palatul Chiqi conti- 


CONTELE CLANU 


mnuă reuniunile intre -x- 
perţii italieni și britanici 
pentru redactarea proto- 
coalelor care au înregis- 
trat acordurile stahilite în 
principiu, 

[nea one ae il ae: oma] 


Convsrsaţiile 
ang o-germane 


LONDRA, 14 (Rador). — Răspun- 
zând în Camera Comun€lor unui 
deputat care îl întrebase când vor 
putea fi reluate conversațiile an- 
glo-germane, d. Chamberlain a 
spus; 

<Pentru moment nu am nicio de: 
claraţie de făcut în această  ches- 
tiune» 


in Polonia evreii nu pot îi 


funcţionari 


VARŞOVIA 14 (Rator).— 


Ziarele anunţă că aduna- 


rea generală a funcţiona- 


rilor Băncii Poloniei,— i ins 
Sta- 


titutul de emisiune al 


ai statului 


tului, — a votat o moţiune 
prin care se hotărăşte că 
persoanele de religie mo- 


| zaică şi cele ale căror pă- 


rinţi sunt israeliți nu pot 


-fi:membri ai asociaţiei. - 
TIPARUL. INSTITUTULUI DE ARTE.GRAFICE _ EMINESCU».S,-A.„- SIR. ING. ANGHEL. SALIGNY, 2, -TELEFON.3.26.68 . 


(te„. Protocoalele, care vor îi 


redactate în italieneşte şi 
enylezeşte, vor fi probahbii 
paratate Sâmbătă, 

Se confirmă că d. Hore Belisha, 
ministrul de război al Marei Brita- 
nii, va face o vizită la Roma. 

Se anunţă deasemeni că contele 
Ciano va face Probabil o vizită la 
Londra la sfârşitul primăverii. Sau 
la vară, | . 

In Sfârşit, se crede că azi va avea 
lot la Roma o importantă întâlnire 
la caze vor participa atât contele 
Ciano, cât şi lordul Perth, ambasa- 
dorul Angliei 


Rezolvarea 


italian 


—| stor tratative, pentru în- 


cheerea unui acoril franco. 
italian, guvernul francez 
a hotărit, să numească 
un ambasador la Roma, 
consfinţind prin această 
numire, recunoaşterea 
stăpânirei italiene asupra 
Etiopiei, 


In Anslia nu se 
creiază un front 
Popular 


LONDRA, 14, (Rador) — Pro- 
punerile de a se creia un Front 
Popular prin alianţa cu alte par= 
iide au tost respinse de partidul la- 
burist, 

Acest refuz este subliniat într'o 
strisoare a comitetului naţional exe- 
cutiv al partidului, adresată tutu- 
ror secțiunilor mişcării  laburiste. 
Scrisoarea îşi exprimă spe:anţa că 
in urmă unei purtări leale şi disci- 
plinate, partidul poate ajunge la 
putere. 


Vancea Mihailoti, 
şeful macedonenilor 


grav bolnav 

BELGRAD, 14 (Rador). — 
Corespondentul din Anka- 
ra al ziarului «Vreme» cre» 
a şti că Vancea Mihai- 
loff, vestitul şef al terte 

tilor macedoneni, ar 
-grav bolnav. Medicii au pu- 
țină nădeide de a-l salva. 


diferenduiui 


dintre Boiivia şi Paraguay va fi 
supus Curții din Haga 


LA PAZ 14 (Rador). — Bolivia a 
respins propunerea de a se întruni 
o conferință a păcii la Ruenos Ai 
res, în vederea reglementării con- 
flictului din Chaco pe calea unor ne- 
gocieri directe între Bolivia şi Pa- 
raguay. 

Opinia publică boliviană a pri- 
mit în mod defavorabil propunerea 
prim care se tindea la reglementarea 
diferendului pe baza actualelor po- 
ziții ocupate de armatele boliviene 
şi paraguayene. Foştii luptători au 
adresat ministrului Afacerilor străi. 
ne o notă prin care se declară gata 
să reia armele, dacă este nevoie, pen- 
tru a apăra diepturile Boliviei în 


Statele Unite nu 


exportă avioane în 
AnSlia 


WASHINGTON 14 (Rador). — 
Cercurile politice americane  de- 
clară că Statele Unite nu au avioa- 
ne bune pentru a fi exportate în 
Anglia, 

Cele mai bune avioane america- 
ne sunt păstrate pentru armata u- 
mericană, iar nu pentru export, iar 
aviația britanică nu ar putea să 
aibă nevoie de tipul de avion , pe 
care Statele Unite ar putea să-l o- 
tere, — declară tesurile autori: 
zate. 


Chaco. : 


SALAM ANCA, 14 (Rador). — A4- 
genția D. N. B. transmite; 

După înaintarea lor dealungul 
Pirimeilor, trupele naţionaliste do- 
mină acum două treimi din întregul 
lanţ de munţi, adică o î ':*" e 
300 de kilometri, mergând dela Irun 
până la vestul republicei Andora, 


GENERALUL ARANDA 


cuprinezând cele mai înalte piscuri 
ale Pirineilor. 

Avantgardele generalului. So?cha- 
ga au ajuns până în apropiere de 
oraşul de frontieră Seo de U'gel, 
eliberând mai multe localităţi. In 


acelaşi timp naționaliștii au lăsat 


îndărătul lor întreaga vale a râului 
Aran, 
„In provinciile poerigat sa 
şi Tarragona, e "e 
till ra Aranda şi! Valino 
câştigă mereu teren. 

După luptele date cu tru- 
pele de asalt inter..aţio- 
nale_ şi cu contingeni-ie 
mobile de, republicani în 
ultimele zile, naţione"iștii 
au cucerit poziţii impor. 
tante în masivele Moli şi 
Valdacha, la sud de Morel- 
la şi bideu e au făcut 
100 de pr 
BARCELONA “COMPLECT 

IN INTUNERIC 

SALAMANCA, 14 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei D. N. B. a- 
nunţă: 

Comunicatul oficial al Marelui 
Cartier General al trupelor naţio- 
naliste declară următoarele: 

Brigadele din Navarra au ocupat 
eri în sectorul Bielso (Pirinei) 12 
sate şi 3 poziţii inamice. Trupele 
noastre au pus pe goană în valea 
Esera, sectorul Vanasque, împin- 
gându-le spre frontiera franceză. 
In această regiune au fost ocupate 
5 sate. 

In „momnetul redactării comuni- 
catului înaintarea contţinuă. 

Cele trei uzine, ultimile 
cari furnizau lumina elec- 
trică unei mari părţi din 
Barcelona au fost ocupate 
în apropiere de Seira. 

Atacurile inamicului au 
fost respinse cu mari pier. 
deri în sectorul Belaguer, 

Detaşamentele trupelor din Gali- 
cia continuă înaintarea lor după ce 
au sdrobit rezistenţa inamicului, 
Ele au trecut de satul Cherta, din 
provincia Castellon, ocupând pozi- 
ţiile dela Fumeral, de pe muntele 
Cole şi acelea de pe muntele Toza, 
Aceste forţe domină acum satul 
San Mateo. 


Piata salariilor 
pe luna Aprilie 


«Monitorul Oficial» de as 
tăzi publică decretul re 
pentru ordonanţarea iți 


decretul renal, 
de salarii şi pensii pe luna | dela 12 Aprilie—2 Mai 


Aprilie crt, 
Angajările, lichidăril 


gai 


ordonanţările, în limita 
sumelor repartizate prin 
se i-a face 


,| plătite vor începe Ia hr A- 


Preşedintele Lebrun 


oficial Anglia 


LONDRA 14 (Rador). — în curând în Franţa, 


Ziarul «Star» află că d. Al- 
bert Lebrun, preşedintele 
Republicei Franceze, va 
face o vizită oficială la 
Londra, probabil în Noem- 
brie, pentru a răspunde la 
vizita pe care Regele şi 
Regina Angliei o vor face 


% 
LONDRA, 14 (Rador). — Ziarul 
«Evening Standard» anunţă că d. 
Bonnet, noul ministru de externe al 


Franţeei, va vizita foarte curând 


Londra, Pntru a lua un contact per- 
sonal cu d. Neville Chamberlain şi 
lordul Halifax. 


Reglementarea deptuiui 


PARIS 14 (Rador). — In cursul 
expunerii tăcute în faţa comisiunei 
financiare a Senatului, d. Daladier 


a daţ oarecare precizări asupra vi- 


itorului statut al muntii, 


Preşedintele consiliului 


Dacă nu se ajunge la un acord di-|la arătat că acest statut va 


rect, rezolvarea diferendului va fi fi, votat de Parlament du- 
supusă Curţii dela Haga, — declară pă procedura ordinară, El 
va reglementa însă pe ca- 


„Atacul“ aerian asupra Vapitalei 


cercurile bine informate. 


Capitala a trăit astăzi de dimi- 
neată întâia oară sub semnul răz- 
boiuiui modern, 

Primul mare exerciţiu de atac ae- 
pian a fost executat la ora 10.30. 

Cei cari îsi mai amintese momen- 
tele de groază din timpul marelui 
răsboiu, când aviația inamică se a- 
nunta la orizontul Capitalei, credem 
că au simțit pentru o Clipă chiar a= 
celaşi fior de nelinişte ca acum două 
zeci și doi de ani. Fiindcă sunt lu 
cruri cari nu se pot şterge din a» 
mintire niciodată, 


Ora 10.30 


Timid câteva clopote din centrul 
Canitalei, încep să bată. E ora 10 
jumătate. Curând, foarte curând, 
nici n'a trecut o jumătate de minut 
si un concert întreg de clopote a- 
runcă sunete pe o întreagă gamă e 
aramă, în văzduhul de unde se a- 
nunţă primejdia. In' simfonia aceas- 
ta discrepantă de sunete, în care si: 
renele fabricilor meuţin O melodie 


II — 


monocordă şi stridentă, la intervale 
egale, se aude clopotul din dealul 
Patriarhiei, -- un gong uriaş în care 
bate spaima 

«Vivos voco» 

«Mortuos planga» 

«Fulgaro fran20». 


Indrumaţi de agenţii forţei pu- 
blice, pietonii cată grăbiţi spre 
locuri indicate. ca refugii. Unii, 
poate din zel, aleargă. Alţii cu pas 
grăbit. 

Ai pentru câteva momente, In- 
tradevăr imaginea  trecutelor ata- 
curi deasupra Capitalei. Cel puţin 
aceste prime momente, sunt iden- 
tiee acelor din 1916. 

Cu toate acestea e încă ceva care 
face să vezi neverosimilul. Mai sunt 
îmtârziaţi recalcitranţi cari se uită 
încă în vitrine. Pac. pe «englezii» 
dumnealor în faţa. pericolului, care. 
vine,. Ştiu ei că.nu gine, de aia stau, 
Că altfel, cred că. ar fi cei mai mo- 


grevă în 


Franţa 


le de decret dreptul la 
grevă, fixând între altele 
condiţiile în care vor pu- 
tea fi hotărite grevele. 
Greva nu va mai pu- 
tea fi declarată decât du- 
pă un referendum al mun- 
citorilor îmteresaţi prin 
vot secret şi sub controlul 
unui inspector al muncii, 


jici gonaci de pe caldarâmul  Capie 
talei. 


Momenţul în care începe presupusul 
bombardament aerian. Câteva măşti de 
gaze. Brancarde. In refugii se fac câteva 
comentarii asupra răsboiului de mâine, 
O doamnă şi un strateg improvizat 
schimbă consideraţii tactice, 

In ajutorul opiniilor doamnei se pagă 
în vorbă câţiva adăpostiţi mai tineri 
în „teorie” la curent. 

Domnul asudă, îşi scoate pălăria, îşi 
aranjează presupusa podoabă capilară, 
pierdută cu grijile trecutului răsboi 

„Ei ce ştiţi dv.!” încheie melaucolic. 
Ia să fi stat la „Colţul Babii”, 


10.40 


Primul exerciţiu de apărare pasivă 
s'a terminat, credem. după modestele 
noastre păreri destul de reuşit. 

Publicul a fost destul de disciplinat 

„ Clopotele, au ;contenit. Poporul i2s 
din nou la aer. Primejdia -a ! a trecut, ! 


Redactor-responsabil : V, Olaniuc-Stere,