BunaVestire_1938_04-1670612721__pages15-20

ANUL II. — No. 325 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 
BEE AP ETPNEEEEA 


Redacţia 


Taxa poștală zeta în numerar, | 
conform aprobării_No. 23364/938 


Bun, VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


TELEFOANE l 


ŞI  DOCTIINA 


Ditecţia, Redacţia .:, . 4.84.34 
Niministealla + ... a 4.85,82 
Tipografia ,.,. , „ 477.56 


6 Pagini 3 Lei 


ROMANEAJCA 


_Joi 7 Aprilie 1938 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
CRESTINA PET 
Cont C.E.C. Nr. 1236 ABONAMENTE: 
1 an Lei 200 ian Lei 500 
Comune urbane 6 luni > 359 Comune rurale | 6 luni > 250 
3 luni > 4175 3 luni > 123 


Probleme de învățământ Istorie şi Destin Eroi polari No. 1, 


Odată cu tendinţa de de-politicianizare a vieţei publice, lumea se 
pare că nu are ce face şi se pasionează după problemele de învăţămînt, 

Nu o pot spune fără un zîmbet. Pină mai eri Dr. Anghelescu, fostul 
ministru al Educaţiei Naţionale era acuzat că prea face caz de învăţă- 
mînt, Analtfabetismul care încă ne aşează printre cele din urmă ţări depe 
tița globului, nu era niciun argument pentru blazaţi. 

Ei vedeau la Educaţie un om care o vieaţă întreagă nu sa ocupat 
decît de învăţămînt, l-a deparazitat pe cît sa putut de politicianism, l-a 
chivernisit cu şcoli şi personal dăscălicese, l-a naționalizat mai mult decât 
se ştie şi mai ales se spune, — şi toate acestea îi jenau,.„. Un om serios 
jenează în ţara romînească, Atunci cînd mai e şi muncitor, devine inco- 
mod; cînd e fanatic, e deadreptul primejdios, 

Haide atunci să-i bagatelizăm ozera cu un suris, haide să i-o surpăm 
cu denigrarea. 

Am auzit colegi de-ai mei spunînd: I-a lasă-mă cu Anghelescu ăsta. 
Ce atitea şcoli, bre ? Ne facem ridiculi. Avem mai mulţi învăţători decit 
V'rancezii ! — Minţi, i-am spus imediat, ca unul ce se întîmplă să ştiu. 
Avem 40.000 de învăţători în total, iar Francezii, 180.000. Asta-i tot una? 
— Bine, vei fi avînd dreptate, dar în orice caz, avem mai multe licee 
decit Francezii. — Minţi, i-am spus iar. Francezii au peste 600 de licee, 
în atară de cele 1.500 particulare; iar noi avem 160. E tot una? 

— Im orice caz, dragă, recunoaşte că în materie de naţionalizarea 
învățămîntului nu s'a făcut nimic. — 
se întimpla iar să ştiu. Adevărat naţional-ţărăniştii au fost un dezastru 
pentru învățămîntul nostru în raport cu minoritarii. Dar iar cazi prost! 
Se întîmplă să viu din Bucovina şi atunci află că dacă a fost un om care 
a încercat să dreagă nenorocirile aduse de alte guverne în învăţămint, 
asta a fost mai ales Dr. Anghelescu. In Bucovina dînsul a creiat nu 
mai puțin de 1700 posturi printre minoritari, mai ales teribilii Uerai- 
nieni; iar în cele trei judeţe secueşti nu mai puţin de 4.400, — printr'un 
sistem aşa de romînese, că aproape e imprudent să-l facem public. Şi 
aceasta numai în ultimii săi 4 ani de minister, după acei ani funeşti ce 
guvernare naâţional-ţărănistă, 

Mai deunăzi citeam în ziare că s'au constataţ anume județe cu pos- 
turi de învăţători fără prea mulţi elevi şi altele cu prea mulţ elevi şi 
prea puţini învăţători. Şi că ministerul a hotărît facerea unei ajustări, 
prin desfiinţarea de posturi acolo unde sînt prea puţini elevi şi mutarea 
lor acolo unde sînt mai mulţi. Lucrul se da ca o mare descoperire, mă- 
Sura, ca un act revoluţionar ! 

Imi pare rău, iar a trebuit să zimbese. Bine onorabile, să nu ştii d-ta 
că această ajustare se face la Ministerul Educaţiei de patru ani de zile ? 
Incă de acum patru ani Dr. Anghelescu, observind periodice dispropor- 
ționalizări între anume posturi şi numărul elevilor—disproporţionalizări 
care în mod fatal se provoacă de timp şi împrejurări, a decis ca la sfiîr- 
situl fiecărui an să se întoemească tabele statistice de asemenea fenomene, 
şi anul următor, în conformitate cu aceste indicii şi cu rapoartele și 
dările de seamă în speţă ale organelor de control, să se facă ajustările 
necesare, prin deplasarea posturilor după coeficientul de densitate a 
populației scolare. 

Iată cum se sparg uşi deschise în învățămînt. Bine ar fi să le spar- 
gem pe cele ceva mai închise.,. 

Şi mă refer cu aceasta şi la o anchetă pe care văd că o deschide un 
ziar din Capitală, asupra învăţămîntului. 

Bine, cît mai multă opinie publică vînturată în jurul problemelor de 
învățămînt. Dar să nu se uite că cele mai multe din întrebările anchetei 
în curs au fost rezolvate de actuala lege a învățămîntului secundar, lege 
care a interesat atît de mult pe ministrul de instrucţie francez în vizită 
la noi, că a cerut să i se traducă spre a se putea inspira la reforma învă- 
țămîntului secundar francez. 

Alte reforme necesită învățămîntul. Dar acelea, tare mă tem, nu se 
pot rerolvi prin simple anchete. 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


L] 


Economice 


Legile naturale 


In contra evidenții însăşi mai sunt 
mulți acei care cred în armonia vieții 


Comparate cu anul 1932 aceste pre. 
furi nu înseamnă decât o creștere de 


Minţi i-am spus a treia oară, cum, 


economice bazată pe legile naturale 
descoperite de economia clasică şi 
trâmbițate un secol întreg, 

Fără îndoială că era atractivă situa- 
ția aceasta în care viața economică ne 
apărea ca un măreț sistem solar și în 
care, specularea la bursă a cutăror ace 
(iuni, ce reprezentau capitalul unei so- 
cietăți ce fructifica lenea unor acționari 
ce petreceau în cluburi şi cazinouri, ni 
se părea că se petrece după legi tot 
așa de fixe ca ecele care guvernează 
succesiunea anolimpurilor şi ne aduc 
ghiocei după troenii de zăpadă, 

Timpuri sa însărcinat să ne arate că 
ne înşelăm şi tot el ne oferă, la fiecare 
clipă, un nou exemplu din care să ve- 
dem că persistăm în greşală, 

Suntem în plină muncă la câmp. 
Brațele sunţ căutate căci vremea fie- 
cărei lucrări este limitată şi odată dusă 
nu se mai întoarce, Cu toate acestea 
prețul acestei munci nu este în rapori 
cu preţurile celorlalte mărfuri, în acea 
stare de echilibru pe care ne-am obiş- 
nuiț să o credem valabilă după dog- 
mele economice, S'au calculaț prețurile 
la produsele agricole pe ultimii ani 
(1932—19537) şi sa aflat că sa înregis- 
trat o urcare de aproape 50 la sută, 
Indicele 100 în 1932 devine 141 în 1937. 

După datele ministerului de agricul- 
tură prețul muncilor agricole în 1937 a 
fost următorul : 

SALARIUL PE ZI: 


Palmași bărbaţi 41 lei 
> femei 32 » 
> copii 21 >» 

cu carul 145 » 

cu plugul 163 >» 

SALARIUL LA HECTAR : 

Aratul lei 34 

Şemănatul > 68 

, ata » 65 
ceratul >» 492 

Cositul >» 287 

Prăşitul » 322 


10—20 la sută la salariu pe zi și de 
20—50 la salariu pe hectar, lată deci şi 
aci un exemplu din care se vede clar 
că echilibrul nu se stabileşte dela sine 
şi că iluzia legilor naturale în fixarea 
salariului este  spulberată, De altfel 
spulberată trebue să fie şi analogia 
muncă = marfă, 

Legea pentru organizarea agricultu- 
rei are dispozițiuni care îngădue regle- 
mentarea salarizării. Ele au fost puse 
în practică pentru prima oară în acest 
an, Rămâne să vedem cum vor opera 
în realitate, 


M. Dorneanu 


Duminică în peai ra Mării pe un ea, d care repr ezenta un 
lor, Germanii şi Austriecii au pus ultima pecete pe paotit care închide 


un lung proces istoric. 


colț al patriei 


Imi aduc aminte că acum cinci ani, într'un mom ent în care încordarea din= 
tre cele două ţări ajunsese la culme, în ziua când Germania închisese grani- 
ţele sale către Austria, am întâlnit undeva într'un vârt de munte, deasupra 
Innsbruck-ului un profesor de liceu austriac, 

Când a aflat că sunt român mi-a spus că a studiat cu mare grije în detaliu 
Unirea dela 1859 între Mo idova și Muntenia. A studiat-o pentruca din toate a- 
mănuntele ei să tragă năd ejdi şi încurajări pentru propria lui țară, 

«Şi am înţeles — spu rea austriacul — că dacă micile Principate au fost 


în stare pe vremea aceia de atotputerhicie a mari lor popoare să 


înfrângă 


voinţa tuturor pentru a-şi realiza destinul istoric, nu există putere pe lume 
care să oprească națiunea germană de a se vedea într'o zi unită», 


Astăzi când 


cuvinte le rostite în vârful munte lui sau adeverit, regret 


că nu»i mai ştiu numele profesorului austriac ca să-i pot trimete direct în- 


țelegerea mea pentru bu 


curia lui, 


GRIGORE MANOILESCU 


Poiitica externă 


n Cehoslovacia: regrupări interne 


şi îngrijorări e: 


Analizam în articolul publicat 
ieri aci poziţia fizică a Cehoslova- 
ciei: frontiere, situaţie geografică, 
structură etnică, posibilităţi mili- 
tare. 

Sunţ lucruri mai mult sau mai 
puţin cunoscute, mai mult sau mai 
puţin discutate de presa noastră, 
dar pe care e bine să le avem în 
vedere  oridecâte ori vorbim de 
perspectivele Europei Centrale. 

Să analizăm astăzi o chestiune că- 
reia presa noastră nu i-a dat im- 
portanţa cuvenită, aceia a regrupă- 
rilor ce sau produs în sânul mino- 
rităţilor naţionale din Cehoslova- 
cia. 


GERMANII SUDEŢI 


Sunt 3 jum, milioane,  locuese 
massaţi în perfectă continuitate 
geogralică cu Reichul, ocupând tot 
masivul munţilor Boemiei, 

Care sunt sentimentele acestor 
germani faţă de statul cehoslovac ? 

E firesc ca ele să fie centrifuge. 
Dece ? 

Pentrucă instinctul lor naţional 
şi idealul lor naţional îi mână că- 
tre contopirea cu fraţii de acelaş 
sânge, de aceiaşi limbă, şi de uceiaşi 
cultură din imperiul german. 

Bine înţeles că atâta timp cât 
Germania era învinsă, dezarmată, 
slabă, germanii sudeţi se încadrau 
de bine de rău statului ceh. Când 
însă Reichul naţional-socialist a în- 
ceput să ridice capul, mişcarea na- 
țională sa întins cu putere printre 
gemanii sudeţi. 

CELE DOUA TABERE 

GERMANE 

Această mişcare  huţională s'a 
cristalizat în «Partidul german al 
sudeţilor> al cărui conducător este 
d. Conrad Henlein. «Partidul ger- 
man al sudeților» întemeiat în 1933 
dobândeşte la alegerile din 1935 mai 
mult de 2/3 din voturile germane 
şi ge reprezentat în parlament prin 
44 de deputați şi 23 de senatori. 

Adversarele «partidului german 
al sudeților» care e îmbibat de spi- 
rit național-socialist — erau trei 
partide democratice germane, foar- 
te reduse ca importanță numerică: 
partidu] agrar cu 5 deputaţi, parti- 
dul creştin-social cu 6 deputați şi 
partidul social-democrat cu 1l de- 
putați. 

YAceste trei partide nu numai că 


Fascismul englez 


“ ALEXANDRU M. RANDA 


Parlamentarismul englez e mai 
puternice decâţ cel american sau 
francez. Ii lipseşte, poate, avântul 
francezului, entuziasmul rasei ga- 
lice, care se afirmă chiar şi în re 
voluţia masonică dela 1789; îi lip- 
seşte, ce-i adevărat, antitradiţiona- 
lismul tipic al americanilor, 
schimb, parlamentarismul englez a 
devenit însuşi o tradiţie străveche 
şi istorică a evoluţiei specifice en- 
gleze. In Italia, în Germania şi pre- 
tutindeni pe continent «sufragistul» 
e discreditat ca «marfă de import». 


In | dată cu căderea parlamentarismu: 


gă. Nicăeri  parlamentarismul nu 
nu este mai puternic înrădăcinat de 
cât pe solul insulelor britanice; şi 
toemai din această cauză distruge- 
rea citadelei lui principale este de 
extremă importantă. 

Nu încape nici o îndoială, că, o- 


lui în ţara lui de origină, se prăbu- 
şeşte definitiv autoritatea lui uni- 
verzală. Dacă imensul imperiu mon 
dial britanic, stăpânind un sfert al 
globului, ar trece la un regim auto- 
ritar, sectorul antiparlamentar ar 


In Anglia însă, duşmanul parla-! îngloda peste jumătatea omenirii. In 
mentarismului nu dispune de acest cazul acesta sistemele politice din 
argument sugestiv, Căci toemai din, Franţa şi America, copiate la stâr- 
Anglia iradiase odinioară ideia, şitul veacului al XVIII-lea după cel! 
parlamentarismului, care a cucerit; englez, nu ar mai fi în stare să re- 
în decursul veacului al XIX-lea nu :ziste. Precum biruinţa lui Musso- 
numai Europa, dar şi lumea întrea-; lini galvanizează lumea mediterană, 


NM — 


recunoșteau integritatea şi actuala 
formă constituțională a statului 
ceh, dar participau chiar la guvern. 
Partidul agrar era reprezentat în 
cabinet prin d. Spina ministru de 
stat; partidul creștin social prin 
d. Ervin Zojicek tot ministru de 
stat; partidul social - democrat 
prin preşedintele său d. Czech mi 
nistru al sănătăţii, 

Toate aceste trei partide, purtau 
denumirea comună de partide «ac- 
viste> —adică partide care înțeleg 
să «activeze constructiv» — şi for- 
maseră un «<centruactivist» destinat 
să coordoneze acţiunile. lor.. 


ANSCHLUSSUL ŞI CON- 
SECINŢELE LUI 


Ansehlussul sehimbă complect si. 
tuaţia politică a germanilor sudeţi. 

D. Conrad Henlein lansează ime- 
diat după anschluss un apel în care 
cere tuturor sudeţilor să se ralieze 
mişcării naţionale reprezentată prin 
«partidul german al sudeţilor>. 


D. HODZA 


Faţă de noua situaţie a naţiunii 
germane şi de acest apel partidul 
agrar german se retrage din «cen- 
trul activist» iar la 22 Martie repre- 
zentantul său părăseşte guvernul. 
Cei 5 parlamentari agrarieni se ali- 
pese grupului parlamentar al ger. 
manilor sudeţi. 


a 


xterne 


MIHAIL POLIHRONIADE 


social procedează la fel, rezervân- 
du-şi însă o mai mare libertate de 
acţiune, 

Aşadar partidul d-lui Henlein nu- 
mără azi în Camera cehă 55 de man- 
datari şi poate pretinde cu drept cu- 


lor, 
In sfârşit noua situaţie hotărăşte 
chiar pe social-democraţii germani 
să se retragă din guvern şi să-şi a- 
leagă un nou șef, pe d, Yoksch, 
Aşadar în guvernul cehoslovae 
germanii nu mai au niciun repre- 
zentant. 
lar mai bine de 30 la sută din popu 
laţia sudetă cere astăzi autonomia. 
ATITUDINEA CELOR- 
LALTE MINORITAŢI 
ȘI A SLOVACILOR 
Bineînţeles că ungurii, rutenii şi 
polonii caută şi ei să profite de ac- 
tuala conjunctură cerând şi ei drep- 
turi care merg până la autonomie. 
Dar hotăritoare e mai ales atitu- 
dinea slovacilor. Un partid foarte 
puternic, acel al abatelui Heinka, e 
partizan declarat a] autonomiei. Fi- 
reşte nu se poate spune că are toa- 
tă populaţia slovacă alături de el. 
Totuşi însăşi faptul existenţii lui a- 
rată că slovacii nu sunt cu toţii! 
partizani ai unei republici unitare 
cehoslovace. 


MANEVRA CEHA 


In această situaţie: cu 34 milioa- 
ne de germani care cer autonomia; 
cu alte 2 milioane de unguri, ru- 
teni, polonezi care o cer şi ei; cu 
24 de fraţi slovaci frământați şi 
ei de tendinţe autonomiste; cu 
frontiere colosale ca întindere, 
prost desenate, greu de apărat; cu 
ameninţarea celor 75 de milioane 
de germani care-i încercuese; e îi- 
rese ca Cehoslovacia să încerce a 
para atacul şi dezagregarea prin 
concesiuni oportune. 

De altfel de la Londra i-au sosit 
insistente sfaturi de concilianţă. 

Se pare că guvernul ceh lucrează 
la o «Magna Charta» a minorităţi- 
lor. Că această «Chartă» va fi con- 
cepută în termeni foarte liberali nu 
încape discuţie, 

Intrebarea e, va satisface ea mi- 
norităţile — care să nu uităm în- 
sumează 40% din populaţie — va 


vânt că reprezintă poporul sudeţi- 


2 bis... etc. 


Există, la Paris, un cinematograi din Cartierul Latin, lângă 
«Panthâon»> (cinematograful se numește dealtiel tot așa) care se 
specializase acum câțiva ani în prezentarea exclusivă a filmelor 
sovietice, Alături de locaşul în care îşi dormeau somnul etern ve- 
chile glorii ale Franţei, ecranul acelei mici săli (cu locuri foarte 
scumpe: produsul destinat tot propagandei!) difuza sonor şi vi- 
zual gloriile cele măi actuale ale U. R. $, S.-ului. Acum vreo doi 
ani am văzut acolo un film care se chema «Odiseia Celiuskin»-ului. 
Nu ştiu dacă a rulat la Bucureşti, dar la Paris ştiu că s'a bucurat 
de deosebite onoruri şi de o reclamă furtunoasă. 

Ce a fost codiseia» vasului «Celiuskin» se ştie, dealtfel. Ex- 
pediția polară sovietică, sub conducerea profesorului Otto 
Schmidt, pornise pe corabia cu acest nume, ca să ierneze cât mai 
aproape de Polul Nord. Asta era prin 1932, şi pe vremea aceia 
avionul nu servea încă la asemenea scopuri. Prinsă între gheţuri 
de venirea iernii, corabia a rămas blocată, undeva, în tăcerea 
boreală. 

Pe bord, echipajul, — că doar pentru asta venise, — îşi vedea 
de «cercetările ştiinţifice» pentru care fusese trimis». Dar la un 
moment dat presiunea banchizei a devenit atât de mare încât co- 
rabia a crăpat şi a început să se sfarme. 

Oamenii au debarcat în grabă, stabilindu-şi campamentul pe 
ghiață. In vremea aceasta «Celiuskin»-ul se scufunda. De unde a 
urmat că, — nemai având cu ce se întoarce, — a trebuit să se 
organizeze o «expediție de salvare». Şi exploratorii, în frunte cu 
profesorul Schmidt, s'au întors în Rusia, întâmpinați cu un indes- 
criptibil entuziasm. Indescriptibil, vorba vine, căci filmul în ches- 
tie îl descria foarte complet şi foarte liric. Era, în adevăr, impre- 
sionant. Și barba lui Otto Schmidt flutura extrem de emoționată, 
fotografiată în toate unghiurile posibile, de zeci şi zeci de ori. 

In special momentul când Otto Schmidt era proclamat «erou 
sovietic» făcea ca mica sală pariziană să devină un focar incan- 
descent de entuziasm, 

Dar anii au trecut şi mi-am adus aminte de această scenă şi 
de acest film, văzând mai eri, într'un «jurnal sonor», vederi luate 
cu ocazia reîntoarcerii în Rusia a lui Papanin. Papanin, nu ştiţi? 
este noul «erou sovietic», aviatorul care a iernat pe o banchiză 
polară, vreo opt luni (iarna e lungă la pol!) Figura lui, cu o 
mustață ă la Stalin, era arătată de vreo douăzeci de ori. Dar, e 
clipă, fugară, apărea lângă ea şi o figură bărboasă: Otto Schmidt 
fostul explorator polar și mai ales fostul «erou sovietic», 

Fost, în adevăr, căci, chiar a doua zi, — adică alaltăeri, — 
o telegramă dela Moscova ne anunţa că profesorul Otto Schmid! 
a fost arestat, sub acuzarea de a fi «sabotat» expediția lui Papa- 
nin, furnizându-i niște lămpi de proastă calitate, mi se pare. Şi 
acuzatorul era însuși Papanin! După ce se fotografiaseră alături, 
în clipa rapatrierei lui Papanin, cei doi «eroi polari» nu se mai 
întâlniseră decât în sala tribunalului, dar față în faţă, unul cu 
degetul întins, necruţător, altul cu barba abătută, învinsă. 

«Eroul polar Nr, 1», profesorul Schmidt se bucurase de glorie 
vreo patru ani. 

Nimic nu se mai făcea fără părerea lui, în materie de explo- 
rațiuni polare. Prestigiul lui creştea tot mai mult. Prea mult 
Atunci a apărut ceroul polar Nr. 2», Papanin. - 

Și fostul erou polar şi-a pierdut, odată cu numerotația, şi 
soclul. Acum e la închisoare. Meditând probabil asupra simi, 
— cu atât de vagi contururi, — de «sabotaj». Şi, mai ales, asupra 
valorii atât de trecătoare, atât de puțin importante, — în anumite 
regimuri, — a ideii de eroism. «A fi mai mult sau mai puțin erou»... 
Ce temă de monolog pentru un viitor Shakespeare sovietic, nu-i 
aşa? Azi sg, la Iebiap saboteur. Depinde de cum ştii să-ţi do- 
zezi ularita 
Sea sta pepe: u cumva să fie prea multă; hei, profesore, 

entru moment, există un «erou polar Nr. 2». 
polar Nr. 2 bis», domnule Papanin?... să Ar FEL PRRĂ meu 


lon 1. Cantacuzino 


egizorul execuțiilor în serie 


Nu sa sfârşi! bine ultimul cese senzaţionale, cum este vul- 


din Revoluţia franceză, care a- 
duna mahalaua Parisului să se 
distreze cu  mecania satirului 
ouisian (pe nedrept numit ghilo- 
tină, căci Guilotin a cerut un. 0- 
biect de execuție rapidă, din mi- 
lă. iar Louis l-a confecțional)? 
Parisul acelor vremuri putea 
trăi această foame colectivă, 
pentrucă lipsia regizorul. Marele 
regizor pe care-l are Moscova de 
astăzi. Moscova care trăește în 
serie spectacolul proceselor sub 
teroare şi al execuțiilor urgente. 


Peste două zile partidul cntitiă, (Continuare în catia la lu aaa tdi 310 a a ut Mad III-a)! Moscova este înfometată de pro- 


precum biruința lui Hitler redeş- 
teaptă lumea nordică, tot astfel o 
Anglie fascistă ar însemna cel pa- 
țin o transformare structurală a 
lumei noui,. 

Chiar azi, mulţi observatori, nu 
numai englezi, dar şi străini, consi- 
deră promotorul fascismului en: 
glez, Sir Osvald Mosley, ca o per- 
sonalitate serios comparabilă cu 
Mussolini şi Hitler. Viitorul va a 
rxăta, dacă aceste afirmaţii, azi bine 
înţeles departe de a fi unanime, se 
vor confirma. In orice caz, ideolo- 
gul, oratorul şi organizatorul Mo- 
sley nu trebue trecut cu vederea. 

Aristocratul englez împarte soar: 
ta soldatului cu fiul de fierar ita- 
lian, cu fiul de vameş austriac. A: 
vionul tânărului ofiţer e  doborît 
de artileria antiaeriană germană, 
O atrofie a piciorului drept îl legi- 
timează pe Sir Oswald ca fost lup 
tător pe front, 

Mosley începe cariera lui politică 
încă în 1919, deci aproape concomi: 
tent cu Mussolini şi cu Hiiter la 


vârsta de 22 de ani. Incă nu şi-a gă- 
sit linia. Intră în parlament ca de- 
putat conservator. Statismul politie 
al conservațismului nu putea să ră- 
mie lczinca deinitivă a unui tem- 
perament revoluţionar. In anul 
marșului asupra Romei, devine «in: 
dependent». Doi ani mai târziu gra- 
vitează spre stânga, spre «Labour 
Party», instalându-se chiar în 1929, 
ce-i adevărat, numai trecător — pe 
banca ministerială. Guvernul tra: 
vailist dezaprobă planurile sale 
pentru combaterea şomajului. Dezi- 
luxionat, Mosley demisionează, re- 
nunţă la cariera sa brilantă şi în: 
temeează «partidul nou», destinat 
să dinamizeze viaţa politică engle- 
ză, Acest partid, fără idei prea bine 
lămurite, suferă în 1931 o înfrânge» 
re electorală şi nu reuşeşte să ob- 
ţină măcar un singur mandat, 

In 1932 Mosley face pasul hotări- 
tor. La vârsta de 34 de ani, divor- 
țează definitiv de rutina tradiţiona.- 
listă, In 30 Septembrie întemeează 
uniunea fascistă britanică. Au tre- 


cut zece ani dela marşul asupra FIDEA C NEPOS EIE e, Smeeni A 
mei şi avalanşa hitleristă începe să 
submergeze - scăvilarele democraţiei 
germane. Azi, şase ani după înte- 
meere, noul curent se afirmă ca fac-, 
tor politie de importanţă ineanten- | 
tabilă. Primele două încercări, de 
a întemeea grupări fasciste, nau 
găsit răsunet în opinia publică bri- 
tanică, «British Fascists» şi «Impe= 
rial Fasicists League», conduse de 
colonelul Wilson şi căpitanul Leese 
nau ajuns decât abia la 10.000 de 
membri înscrişi. Partidul lui Mo- 
siey atinge însă un milion. Avânt 
care se datoreşte aproape  eclusiv 
«leader»-ului său, 

Pineretul adoră pe aviatorul de 
războiu, boxer şi mânuitor de spa- 
dă; origina lui îi asigură simpatii- 


Foarte curioase, pentrucă în 
fața tribunalelor n'au compărut 
oameni în viață: acuzații murise- 
ră dinainte de a fi fost execulați, 
muriseră dela interogatoriu,  în- 
traseră deja în cavoul vieții de 
apoi. Acuzatorii de ieri au luat 
apoi locul acuzaților de alaltăeri. 
Acuzaţii de miine vor fi acuza- 
torii de ieri. Și așa mai departe, 
căci există un ei de ștafetă a ' 
morţii, Regimul marelui regizor 
al execuțiilor în serie. Omul care 
le conduce cu înfrigurarea pani- 
cei. Omul care ucide pe priete- 
nul intim de adineauri, ca nu 
cumva să-i devie duşman peste « 
oră. 

Sistemul e simplu şi mortuar 
dela începul: o invitație amba- 
sadorilor căzuți în disgrație, să se 
prezinte în cetatea morții, Mos- 
cova, 

Sourilz, ambasadorul sovietic 
la Paris, a fost invitat la o «con- 
ferinţă». 

Maisky, ambasadorul sovietic 
la Londra, a fost invitat să se cex- 
plice» în niște negocieri. 

Troyanovski, ambasadorul so- 
vietic la Washington, a primil și 
el o invitație la «ba, 

Imsă ambasadorii şi-au anun- 
at demisiile. In definitiv actul 
lor este o poliţă pentru viață. A- 
cum când Moscova însetată de 
sînge, nemaipulînd executa băr- 
baţii, cari refuză să mai vie din 
străinătate, ucide 11 soții ale foș- 


tilor demnitari trecuți prin furca 
morții. 
E un aspect inedit al regimului 
sovietic. 
Femeile la rînd. 
Pe cînd copiii? 
lon Băleanu 


le conservatorilor; dar tânărul a- 
ristocrat e prea pătruns de necesi- 
tățile sociale ale veacului nostru, 
pentru a nu găsi în inimile munci. 
torilor răsuneiul pe care îl merită. 


proces la Moscova şi altul este pe | canul în mistica japoneză. Foar- 
rol. Să fie aceiaș foame populară | te curioase procesele acestea, 


(Continaure în mag, Iit-a) 


Pag. 2 —— Nr. 325 


ByNA VasriRE ! Le 


Fragment dintr'un tablou pictat pe 


ardezie, din secolul XV, sfărâmat 


de comunişti, în Spania. 


Arta martiră! 


Răsboiul spaniol se apropie de 
slârşit în momentul când scrim rân- 
durile acestea, legionarii lui Franco 
au şi simțit aerul săral şi rece al 
Mediteranei... Mâine va fi pace şi li- 
niște peste Spania însângerată! O L- 
miște grea ca după moarie. Se va 
încheia atunci bilanțul a doi ani de 
răsboiu îratricid. Şi bilanţul nu va 
privi cum sar crede numai Spania, 
ci întreaga omenire! Toate păcatele, 
toate josniciile, întreaga ură și bes. 
lialitate de care este capabil suiletul 
omenesc — acest necunoscul chinui- 
tor! — au vorbit, s'au exprimat liber, 
fără nici un fel de frâu, într'o ţară 
care are totuși în urma ei o civili- 
zaţie care a întrecut un mileniu... E 
îngrozitor de trist pentru omenire, 
bilanţul acestui răsboiu civil! Am răs- 
foil cu groază zilele acestea un aibum 
întocmit de marea revistă franceză 
»lL'ilustration”, al treilea dintr'o co- 
lecţie care privește în deaproape gro- 
zăviile petrecule în Spania. 

Văzând acele morminte stărâmale, 
acei liristoşi care-au servil ca ținlă 
comuniștilor, şi acele blânde Madone 
înlăcrimate care-au pieri! în flăcări, 
am avul viziunea adevăratului și ire- 
parabilului dezastru pe care l-a su- 
ferit omenirea!.., 

Nu ne îndoim că Spania de mâine 
va renașie cu vigoare ca să şteargă 
păcatele şi rătăcirile trecu:ului! Viaţa 
socială, economică, financiară, mili- 
tară, va pulsa mai vie, mai aspră... 
Orașele dărâmate se vor reface din 
temelii, drumuri noui vor brăzda pe- 
ninsula dela un capăt la altul. Alte 
orizonturi se vor deschide mâine pen- 
tru Spania lui Franco. Şi totuşi... 
ceva din sufletul ei trecul, ceva din 
ardoarea, din siințenia şi din gran- 
doarea de altă dată, nu se va mai 
reîntoarce niciodată! 

O mare parte din operele de artă — 
acea incomparabilă artă spaniolă! — 
au fost pângărite, incendiate, distruse, 
sgâriate cu vâriul baionelei. Arta a- 
ceasta în care trăiau atât de expre- 
siv toate contradicţiile sufletului spa- 
niol, toată ardoarea și tot misticis- 
mul +mui popor consolidat în um- 
bra mânăstirilor, a suferi! enorm! E 
destul să vezi acele capodopere ma- 
cerale și pângărite acum, daloriie lui 
El Greco, lui Van der Weyden și 
atâtor alți artiști necunoscuţi din di- 
versele școli de artă, care-au înilorii 
pe pământul spiritualizat al Spaniei 
catolice. Iată această „Fecioară a du- 
mwrii” a lui Van der Weyden, din 
şcoala flamandă, înainte și după dis- 
trugere. Imagine vie a durerii ome- 
meşti, ea străbăluse veacurile acolo 
întrun colț liniștit al muzeutui din 


Toledo, până când îniro zi au venit 
fiarele şi i-au sgâriat faţa și ochii plini 
de atâta expresivă durere în fața u- 
mui eveniment pe care inima ei de 
mamă și de femeie, mu pulea să-l 
înțeleagă în alifel!. Sau pe această 
enigmalică şi superbă „Magdaienă” af- 
lată în biserica „Magdalena” din Cor- 
legana, în provincia liuelva, cu mâi- 
nile împreunaie, cu ligura ei superbă 
strălucind de o frumuseţe, deiaşa.ă cu 
totul de pământ, desiăcându-se parcă 
din cerul acela tragic şi sumbru, in- 
comparabilele ceruri ale lui E] Greco... 
Tabloul a dispărul în Măcări în tim- 
pul când ardea biserica... Poriretul 
cardinalului Tavera dalo.i. tit g nia- 
lului El Greco, a fost sgârial şi cră- 
pal cu cuţitele și toi așa un admi- 
rabil portret în ulei al lui Crisielor 
Columb, allal în mânăstirea La Ro- 
bida în Huelva... Dar lista e lungă 
şi tragic de tristă... 

Sculpturi în lemn, în alibastru, în 
marmură, în argini, au lost disiruse, 
slărâmale şi întinse pe dalele de pia- 
tră ale mânăstirilor, transtormat: în 
garaje de auiomobile. Bibliotec.l» au 
fost răvăşite şi arse... erau duar o- 
biecte fără nici o valoare! Mormintele 
au ofst prolanate și devastale — aşa 
cum sa întâmplat in biserica Sf. Mi- 
hail din Toledo — îar oasele au fost 
aruncate în batjocură... Tragică re- 
întoarcere la vremi de barbarie şi 
trist document pentru cunoașterea su- 
felului omenesc martiriul pe care-l 
suleră aria în Spania creștină. . E 
umilitor şi nespus de trist aceasta 
pentru vrefhea noastră! 

Emanuel Voinescu 


lin curând 


Antologia 
tinerilor 
poeţi 
bucovineni 


de 
Mircea Streinul 


Cronica ştiinţiiică 


Razele cosmice 


Se ştia de mult că aerul — chiar 
cu totul lipsit de impurități şi a- 
părat de acţiunea oricărei radiaţii 
— nu este riguros izolant, ci slab 
conducător de electricitate. Chestiu- 
mea aceasta a părut multă vreme cu 
totul neinsemnată, şi studiul ei a fost 
trecut cu vederea până ce, într'o 
bună zi, învățatul Viktor Hess, din 
Innsbruck, arată că această conduc- 
tibilitate a aerului creşte cu altitudi- 
nea. Conductibilitatea unui gaz nu 

poate îi datorată decât spargerii a- 
tomilor săi constitutivi în părticele 
electrizate sau pioni” » spargere nu- 
mită „ionizare”. Pentru a explica 
creșterea ionizării aerului cu altitu- 
dinea, Hess admite că există o ra- 
diaţie necunosatiță, care ne vine de 


sus, radiaţie pe care el o nunfeşte 
»Hohenstrahlung” sau „radiaţie de 
înălţime”, 

De atunci această radiaţie a fost 
studiată in nenumărate laboratoare, 
de foarte numeroşi învăţaţi. Astăzi 
se presupune că ea ne soseşte din 
spaţiile interstelare şi i se dă deobi- 
ceiu numele de „radiaţia cosmică”, 
nume propus de americanul Milli- 
kan către 1926. De aci confuzia 
foarte răspândită printre numeroşi 
semidocţi (unii chiar profesori uni- 
versitari) că Millikan a descoperit 
razele cosmice. 

Astăzi se ştie că la marginea su- 
perioară a atmosferei pământului so- 
sesc părticele extrem de _inici,, pur 
tând o sarcină electrică şi Sand 


E XISTA pe aproape de Bucureşti 
la Cernica, un monument de artă =, 
nic în Muntenia. E vorba de vechea | 
mânăstire Cernica restaurată la în- 
ceputul veacului trecut de Starețul 
Gheorghe şi pictată de meşterul Fo- 
tache. Proporţiile vaste ale biseri- 
cii şi valoarea picturii ei tac din ea 


15 * 


BUNA VEST:nE 


al ZI 


| decât. formal să realizeze o poezie. 


| Tensiunea interioară a lui Aron 
Cotruş, corespunde  într'o măsură 
pasiunei formale a ]ui Coşbuc. Une- 
ori, din tainele creaţiei răsar în 
poezia  sbuciumată a poetului ar- 
delean, creseut în mitul veacului 
XX, inscripţii lapidare cari vor 
rămâne neşterse în memoria noa- 


unul dn monumentele cu cari întot., stră. 


deauna ne vom putea mândri. To- 
tuşi sufletul nostru ne este întune- 
cat de o veste, a cărei seriozitate 
îneă nu am veriticit-o pe deplin. Şi 
anume, am auzit că ar fi vorba să 
se dărâme acea biserică, monumen- 
tul lăsat neamului românesc şi Bi- 
sericii ortodoxe de către unul din 
cei mai vrednici şi mai pioşi fii ai 
lor, Starețul Gheorghe, care din 
ruină și bălării, cu Credința lui 
mare a înviaţ locaşul părăsit. Nu 
credem că lucrul acesta ar putea fi 
adevărat. Din mai multe motive: 
nici în stăpânirea noastră, nici în- 
tre români nu Se află un duşman 
aşa de mare al Bisericii şi al podoa- 
belor vieţii istorice a românilor, 
Sufletele noastre Sar lumina €on- 


' Yingându-ne că nu este vorba decât 


de un svon nescrio$. 


A RON OOTRUŞ este uuul dintre 
poeţii noştri cari s'au afirmat mai 
precis în ultimul timp, aducând cu 
îndrăzneală în aerul eteminat al li- 
terelor noastre un vers colţuros, 
abrupt, de primitivă şi  năvalnică 
pornire interioară. Un poet de lup- 
tă? Poate. Un poet de atitudine? 
Iarăşi posibil. Şi mai mult decât 
acestea este un poet al atirmărilor 
directe, în afara oricărei  poetici a 
unor impulsuri de viaţă cari sfar- 
mă orice încercare de ordonată si- 
metrie sau prea căulată expresie. 
Aron Cotruş nu evită succesiunea 
neologismelor şi cuvintelor neaoşe 
în acelaş vers, nu se sperie de o 
cacofonie, nu eruţă nimie nici eelui 
mai discret estetism. Insuşi titlul 
ultimei sale broşuri, «Peste. pră- 
păstii de potrivnicie» deşi greu de 
pronunţat, este: foarte semnific- tiv 
pentru întreaga lui poetică (în mare 
măsură pornită, sub semnul unei 
conaturalităţi poate, din poezia lui 
Ady Endre, violentul poet ungur): 
Poezia lui Aron Cotruş, lavă fier- 
binte şi rareori incandescenţă este , 
într'un fel corolarul ardelenese al | 
poeziei lui Coşbuc, care nu a istutit 


„Cao românesc», revista u- 
nui profesor de mult şi entuziast 
suf/let, d. Ion Chinezu, a apărul în- 
trun nou număr, în colaborări fru- 
moașe şi bine-alese. Remarcăm ver- 
surile, proza, cronicile — adică în- 
treaga publicaţie. Proza. părintelui 
lon Agdrbiceanu-—un fragmeit din 
masivul roman «Sectarii», apărut 
recent la «Cugetarea», — înteresan- 
tă ca deobiceiu. 


Ş.. împlinit cineizeci de ani dela 
moartea lui Labiche, autorul atâ- 
tor vodevoluri clasice, pe care Sur- 
cey îl admira maj mult, decât pe 
toţi contimporanii luji dramaturgi. 


Cu veazla aceasta <Comedia Fran- | 


ceză» i-a reluat cea mai celebră eo- 
medie. <Un chapeau de paille d'Ita- 
lie>. Montată de Baty cu mult fast, 
în decoruri de epocă, piesa a aflat 
însă rezistenţa critieei, pe chestiuni 
de principii pe cari le împărtăşim | 
cu totul. 

lată ce spune Maurice Martin de 
Gard în «Les nouvelles litteraires»: 

«La Comedia Franceză acest vo- 
devil cântat te nimeşte, ca să nu 
zicem mai mult. S'a cheltuit o su- 
mă destul de nebună, pentru monta- 
rea piesei. Dacă publicul îi face a- 
celaşi primire ca pentru <Le Chau- 


delier», 


„vorbim sincer: nu pentru asta e 


"ge și autochtone. Nu vi se pare? 


Comedia franceză nu va 
pierde nimic, din punct de vedere 
material, va câştiga chiar, dar să 


făcută, şi mai ales a fost refăcută. 
Dacă este un teatru comercial, dece 
i se mai acordă o subvenţie?»... 
Rândurile cari se potrivese per- 
feeţ şi în alte împrejurări analoa- 


Y 
ÎL nrgia critică a lui Al. 1. Odo- 
bescu, prezentată de prof. Scarlat 
Struțeanu, constitue un frumos act 
cultural. 

Ediţia conține: Mihnea Vodă cel 
Rău, Doamna Chiajna (cu prefeţele), 
Pseudo-Kinegheticos şi o parte din 
corespondența lui Odobescu. 

Interesant este punctul de vedere 
conturat în jurul junimismului lui 
Odobescu, seriitorul de cca mai cla- 
sică atitudine stilistică în literatu- 
ra română. 


U LTIMUL nr. din <Universul li- 
terar», din care d. 0. Fântâneru a 
făcut o publicaţie interesantă şi 
utilă, aduce în ultimul număr o 
prezentare a lui Peter Neagoe, un 
articol intitulat <]storie şi artă», de 
d. Mihail Polihroniade, schiţa 
«Casa de peste drum», de d-şoara 
Zoe Felea, care stăpâneşte un stil 
limpede, drept, «Lecţia de singu- 
rătate», serisă condensat de Vintilă 
Horia (poetul unor preţios-breroee 
<Procesiuni», cari au însemnat a- 
lături de c<Endymion»-ul lui Ovid 
Caledoniu o isbutită realizare li- 
rică), articole de d-nii M. Niculescu, 
Gr. 0. loan, Radu Stelorian, ete. 
Articolul d-lui Victor Popescu, sti- 
lizat, şi e frumos că sa apropiat de 
+ Bach, — ceeace e foarte greu. — 
Remarcăm cronicile minuţios lu- 
crate de d. C. Fântâneru. 


Campie didactice sunt alcătuite 
de multe ori ca vai de ele. Sunt, 
| însă, şi excepţii şi, una din ele e şi 
jun voluminos «Manual pentru capa- 
„citate, definitivat și înaintare», lu- 
„crat de B. Jordan şi alţi pedagogi 
„Dricepuţi, apărut la «Cugetarea». 
„ La aceeaşi editură au apărut şi două 
„interesante monografii, de L. Pre= 
descu, despre Barbu Delavrancea şi 
Duiliu Zamfirescu, foarte utile ti- 
„neretului şcolar, Recomandabilă e 
şi «Cartea serbărilor şcolare». 


Deşi Gutemberg inventase încă din 
preajma anului 1440 tiparul, în Țările 
Româneşti multă vreme încă, după a- 
ceastă dată hotărâtoare pentru desti. 
nele omenești, noua invenție rămăseşe 
necunoscută. In ținuturile noastre In- 
florea încă migăloasa artă a călugări- 
lor ce-și treceau zilele copiind cu deo- 
sebită arlă şi îngerească răbdare cărți- 
le religioase, Deabea în 1508 apare pri- 
ma carte tipărită pe pământ românesc; 
«Liturghierul  slavonesc» început de 
meşterul Macare sub Radu cel Mare şi 
terminată sub Mihnea cel Rău, Aceasta 
este prima lucrare cunoscută până as- 
lăzi. Macarie mai tipări în 1510 un 
«Octoih>, în 1512 un <Evanghelier» şi 
în 1555 alt «Octoih». 

După Macarie apare un alt tipograf 
Dimitrie Liubavici care scoate la Târ- 
govişte în 1545 un <Molitvelnic slavo- 
nesc> iar în 1547 un «Apostol» slavo- 
nesc sau <Praxiw,. Cu acest «Praxiu» 
orice nouă ştire asupra tipografiilor ro. 
mâneșşti încetează până la apariția lui 
Coresi «diaconul» care tipărește în timp 
de un sfert de veac o serie întreagă de 
lucrări dintre care 18 ne sunţ cunoscu- 
te, Coresi îşi începe activitatea la Târ- 
goviște şi apoi se mută la Braşov. De 
unde până acum toate cărțile erau ti- 
părite în slavoneşte Coresi este primul 


iuțeli enorm de mari, 
tice cu iuțeala luminii. 
cestor părticele variază între câteva 
milioane şi câteva zeci de milioane 
de electroni-volţi. Ea este astfel mult 
mai mare decât toate energiile cu- 
noscute pe pământ. Bine înţeles, păr- 
ticelele cu energie mai mică sunt 
oprite în trecerea lor prin atmosferă 
pe când cele cu energie mai mare 
ajung la suprafaţa pământului şi pă» 
trund chiar până la câteva sute de 
metri adâncime, aşa cum au arătat 
învățatul german Regener şi cerce» 
ţătorii unguri Barnoty şi Forro. 

In trecerea lor prin atmosferă, 
prin mecanisme de care vom mai 
spune un cuvânt, părticelele aces- 
tea cari constitue „radiaţia cosmi- 
că primară” dau naştere altor ra- 
diaţii „secundare” cari le întovără- 
şesc apoi şi cari pot ajunge şi ele 
până la supraiaţa pământului. De 
aceea studiul radiaţiei cosmice la su- 
prafața pământului este foarte com- 
plicat, neputându-se deosebi radia- 


practic 


Din alte vremuri... 


Un schimb de scrisori... 


care la 1561 tipărește prima carte ro- 
mânească cunoscută până astăzi «EBan- 
sheliarul românesc», 

Coresi nu a tipărit însă numai în ro- 
mânește. Astfe] «Triod  Penticostariu» 
fipărit la Târgovişte la 1558 este slavo- 
nesc, «Evangheliarul> tipărit la Braşov 
în 1560—1561 „este românesc, alt <Evan- 
gheliar» tipărit tot la Braşov în 1562 
este slavonesc, <Tâlcul Evangheliilor> 
tipărit la 1564 la Braşov este românesc, 
«Sbornicul» tipăzit în 1569 este slavo- 
nesc, «Psaltirea» tipărită la Braşov in 
1570 este românească, <Octoihul» tipă- 
rit la 1570 este slavonesc, «Psaltirea» 
tipărită la 1577 este şi în româneşte şi 
în slavonește, iar o altă «Psaltire» pe 
care o tipăreşte tot în 1577 este numai 
în slavoneşte, 

In 1578 apare «Triodul slavonese» cu- 
prinzând cântările ce se fac în Păre- 
simi, postul cel mare al Paştelor, Car- 
tea scrisă de Coresi împreună cu 5 u- 
cenici din porunca lui Alexandru Voe- 
vod şi a fiului său Mihnea Voevod, 
este începută la 24 August şi sfârşită 
la 26 Martie. Locul unde a tipărit Co- 
resi acest «Triod» 
cunoaşte încă. 

lată epilogul, scris în slavoneşte, şi 
reprodus după «Predosloviile cărților 
româneşti» de “Aurelian Sacerdoțeanu. 


slavonesc nu se 


iden- |ţia primară de cele secundare. Pen- 
„Energia” a- ltru a putea desluşi problema, se în- 


treprind ascensiuni siratosferice (Pic= 
card) sau se trimit baloane sondă 
cu instrumente la înălțimi mari caz:si 
la 26 km. de către Regener). 
poate astiel studia radiaţia d 
înainte să fi străbătut o grosime 
prea mare -de.- aer. 

Natura exactă a radiaţiei primare 
este încă un mister. E probabil că 
printre părticelele ei, mai cu seamă 
printre cele cu energie mai mica, 
există numeroşi electroni şi pozi- 
troni, atomi de electricitate negativă 
şi pozitivă. E deasemeni foarte pro- 
babil să existe şi „protoni” cele mai 
simple părticele materiale „grele” cu 
sarcină electrică pozitivă. Unii cer- 
cetători au crezut în 1937 că pot 
identitica şi părticele de altă natură, 
mai grele decât electronii însă mai 
uşoare - decât protonii. Existenţa a- 
cestor „electroni: grei”. este problema 
care preocupă în momentul de faţă 
pe cei ce se ocupă cu studiul razelor 


<Atotvăzătorului și prea fericitului 
Dumnezeu slavă şi mărire, Celui ce 
face să se săvârşească orice lucru bun 
care începe dela dânsul, aceluia slavă 
şi putere în vecii vecilor, Amin, 

După acestea dar, dumnezeeştii băr- 
baţi Damaschin și Iosif şi Cosma şi 
Teofan, inspirați de sosirea Sfântului 
Duh, ne-au predat nouă dumnezeeştile 
cărți numite Trioade, ca să le cântăm 
întru Dumnezeirea prea strălucitoare a 
glasurilor prea sfinte ingereşti ale prea 
lăudatului între cei de sus Dumnezeu, 

Din pricina aceasta şi de robul lui 
Dumnezeu lon. Alexandru Voevodul 
întregei țări a Ungrovlahiei şi iubitul 
meu fiu lon. Mihnea Voevod, am văzul 
şi am înțeles Domnia mea sărăcia şi 
împuținarea sfintelor cărți în țara 
Domniei mele, şi, iubitor de muncă, am 
dorit să se scrie aceste cărți folositoare 
de suflet numite Trioade, ca să fie în 
dar şi în cinste sfintelor biserici 

Din porunca Domnului lo Alexandru 
Voevod şi a fiului său lo Mihnea Voe- 
vod, eu păcătosul diacon Coresi am 
scris aceste cărți cu 5 ucenici, de la 
facerea lumii în anul 7086 (1378). Şi 
sau început aceste cărți a se scrie în 
luna lui August 24 de zile şi sau sfâr- 
şit în luna lui Martie 26 de zile». 


Alexandru Christian Tei! 


cosmice. Calificativul de „greu” nu 
trebue să înşele, el fiind cu totul 
relativ. lIntr'adevăr, electronii obiş- 
nuiți au o greutate de cam o miliar- 
dime din gram. Protonii sunt de 
vreo două mii. de ori mai grei, deci 
totuşi numai de două milionimi de 
miliardimi de miliardimi de gram. E- 
lectronii grei ar avea o greutate in- 
termediară. E drept că la congresul 
ținut în Octombrie trecut la Paris, 
tânărul fizician englez Blackett a 
putut spune în glumă că pe măsură 
ce, experienţele se fac mai precise 
greutatea electronului greu scade şi 
tinde să se coniunde cu aceea a 
electronului obişnuit. Se vede că 
chestiunea nu este încă lămurită. 
Radiațiile secundare produse în at- 
mosieră de radiația cosmică primară 
sunt de diferite feluri. Unele sunt 
electronii rupți din atomii din aer, 
altele sunt raze de. felul luminii şi 
razelor 'X, însă cu „energie” mai 
mare, 'cu „lungime de undă” mai 
scurtă, In sfârşit printre radiaţiile 


last 


ică, teatrala 


atrală 


Tablou din secolul XVI distrus de comunişti la Peitiia (Cordoba), 
în Spania 


Pagini uiia taie... 


Aceasta este pare-mi-se; 
şcoala dramatică, care ne 
trehue nouă şi care ne-ar 
aduce foloase repezi şi re- 
ale. 

Pe lingă acele clase prac- 
tice şi în permanenţă ac- 
tive chiar pe scenă, ar fi 
foarte necesar a se adăo- 
ga câteva cursuri literare 
şi istorice făcute de oa- 
meni  distinşi. Acele 
cursuri ar complecta edu- 
caţiunea actorilor prin no- 
iuni de istorie, de litera- 
tură, de estetică, şi mai a- 
les de acea Ştiinţă socială 
şi artistică ce consistă în- 
tru a iniţia pe auditori la 
deosebitele manifestaţiuni 
ale culturei omeneşti, în 
uzurile ai în viaţa publică 
şi privată a societăţilor. A. 
cestea toate sunt noţiuni 
accesorii care, dacă nu dau 
unui om talente drama- 
tice, dar cel puţin îi înles- 
nesc priceperea din punc= 
tul de vedere literar, isto- 
ric şi chiar moral, al rolu- 
rilor ce pot să-i fie încre- 


dinţate. 
"Să'se d dea “batrolui na= 
respecta. 


bil şi temeinic ce i se cu- 
vine. 

Să i se asigure existenţa 
cu mijloace băneşti care 
să permită a nu sacrifica 
mici una din exigenţele ar. 


a 


tistice şi literare ce sunt 
neinlăturate de o adevă- 
rată instituţiune p îrauaai-ră 
că - folos public. 


"să se asigure artiştilor 
noştri merituoşi, o retribu. 
ire fixă şi suficientă pe cât 
timp vor putea lucra pen- 
tru teatru, şi o recompen- 
să cuviincioasă dupăa lor 
reiragere; iar tinerilor as- 
piranţi să li se dea în tea- 
tru e educaţiune practică 
şi tot deodată mijloace de 
auplabimtă « ca edr ur 2 

igaţi a-şi împ activi. 
tatea între studiul artei şi 
alte lucrări absorbitoare, 
de natură diferită, şi nu 
totdeauna — mai ales în- 
trucât priveşte sexul slab 
şi frumos, — corespunză- 
toare cu idealul eteric al 
artei, Să se înalțe, într'un 
cuvânt, teatrul din starea 
lui actuală, care este nu- 
mai o nesigură şi în veci 
şovăindă întreprindere a 
unor artişti asociaţi şi tă. 
sați cam în voia întâmplă. 
rilor, la gradul unei insti- 
tuțiuni în care Literile şi 
Artele, adică desvoltarea 
intelectuală a limbei şi a 
gustului estetic al Români- 
lor, îşi vor avea unul din 
cele mai luminoase şi mai 
călduroase ale lor altare. 


ALEXANDRU ODOBESCU 
«Şcoala dramatică» (1828) 


Crenica cincmatosraiică 


«MONUMENTUL IN- 
DIAN»> 

Se ştie că, pe vremuri, filmul mut 
cu acelaş nume şi acelaş subiect a fost 
un mare succes, Jucau în el Conrad 
Veidt, Bernard Goetzke, Lia de Putty 
şi Mia May, soția celui care semna re- 
gia filmului, Joe May. 

Din toți cei de acum vreo cincispre- 
zece ani (şi dintre cari numai numele 
primului mai e în circulație) numai 
scenarista este aceiaşi în filmul 'de a- 
cum, Thea de Harbou, autoarea filme- 
lor lui Fritz Lang. Regăsim însă, — 
mai frumoase în perfecțiunea mai nouă 
a fotografii, peisagiile de luxuriantă 
vegetație şi arhitectura de fabuloasă 
bogăție a Indiei. A unei Indii verita- 


secundare se numără şi ceeace au 
torii englezi numesc „showers” sau 
„duşuri” de raze cosmice. Acestea, 
descoperite de Blackett, sunt alcă- 
tuite: din grupuri foarte numeroase 
de electroni şi pozitroni, creaţi prin- 
trun mecanism încă destul de miste- 
rios atunci când radiația cosmică 
trece printrun material greu cum 
e de pildă plumbul. Blackett a putut 
număra până la 80 de părticele în- 
tr'un „duş” iar americanul Anderson 
până la vreo 600. 

Origina radiației cosmice trebue 
încă socotită ca un mister opac. Nici- 
una din explicaţii propuse nu este 
mulțuimitoare. Tot ce se poate spune 
este că razele nu vin nici din atmos- 
fera pământească nici din soare. E- 
normitatea energiei puse în joc nu 
se poate explica prin nici un meca- 
nism cunoscut afară de acela al dis- 
trugerii.. materiei prin transformarea 
ei în radiație. .Că asemenea procese 
de distrugere ar putea exista în cen- 
trul stelelor, nu este pus la îndoială 


Pe ae ame tă 


bile, nu reconstituită în  studio-urile 
dela Hollywood, Și cu atât mai impre= 
sionantă, 

Scenariul prilejuieşte, cu abilitate, 
în India, exploatarea tuluror elemen- 
telor documentare (vânătoare de tisri, 
dansuri rituale, etc.) iar în partea ac- 
fiunei ce se petrece în Europa diverse 
numere de senzaţie, culminând cu un 
incendiu foarte bine realizat şi alter- 
nând cu episoade comice; Thea de 
Harbou îşi cunoaşte meseria, şi spec- 
tatorii—cărora li se oferă tot ce place 
în genere «marelui public», între ac- 
țiune mereu vie, îi vor fi recunoscători 
şi ei, şi studio-urilor germane, care au 
făcut desigur un efort meritoriu cu a- 
ceastă realizare, e de Ce 


de nimeni. Se pune însă problema 
cum ar putea ieşi razele cosmice din 
stele, oricât de pătrunzătoare ar îi 
ele. Pentru a scăpa de orice contra- 
zicere s'au propus teorii după care 
razele cosmice ar fi rămăşiţele unei 
alte lumi, părticele produse acum 
vreo câteva miliarde de ani, pe timm= 
pul când universul era tânăr şi pe 
când se produceau în el, procese 
de distrugere şi creare ale materei 
mult mai frecvente şi mai catastro- 
fice decât astăzi. Invăţatul belgian 
abatele Lemaitre a încercat să clă- 
dească pe această bază o teorie ce 
pare mai puţin schioapă decât cele- 
lalte. 

Se vede dar cât de interesantă 
este radiația cosmică. Pe de oparte 
ea ne dă un splendid material de 
studiu al condensărilor enorme de 
energie, iar pe de alta ne deschide 
probleme de cele mai variate asupra 
Cetin universului. 

Gheorghe Manu 


Doctor în ştiinţe 


E ae 


Banda SR Ie MERE ma la puşcărie 


PE URMELE TRAFICANŢILOR DE AUR 


(um a proius arestarea gangsteriior aurului românesc. inlătur: cu muşamaua.- Ghinionul unui candidat de deputat 
— „Exceienţa Sa, soțul meu“ - minisirui Xeni - a fost dus la Văcăreşti — 


0 senzaţională anchetă a ministerului de industrie la intreprinderile din nordul Ardealuui 


Haprimam ieri bănuiala că se în- 
cearcă muşamalizarea afacerii re- 
cent «descoperite» a  traficanților 
de devize şi a contrabandiştilor de 
aur. Astăzi pentru noi nu maieo 
bănuială, nu e o întrebare de aver- 
tisment, ci e o dureroasă constata- 
re; se întinde  muşamaua peste 
gangysteriada bandei lui Flavian, 
Xeni şi Lică Erlich! 

Citiţi, din curiozitate, reportagii- 
le apărule ieri după amiază, ieri 
seară şi azi de dimineață în unele 
ziare şi veți constata că toate sunt 
ori pledoarii meşteşugite în favoa- 
rea celor implicaţi până acuma ori 
digresiuni şi înlănțuiri de fapte se- 
cundare menite să producă o evi- 
dentă acoperire a principalilor vi- 
novaţi, înlocuiți — așa de dragul 
opiniei publice — cu o serie de «res. 
ponsabili» tip Acarul Păun. Opera 
de conrupție a fost precedată de 
unele încercări de şantaj, cari ar 
trebui să constitue obiectul unor 
cercetări  complimentare, tocmai 
pentru a pune odată capăt unor sis- 
leme folosite până acuma cu multă 
îndemânare de apaşii de presă. 

Pentru buna reuşită y cercetări- 
lor şi pentru a scuti opinia publică 
românească de desgustul ce-l produ= 
ce metamorfoza de peste noapte a 
unei anumite prese, e necesar ca or- 
ganele anchetatoare să alunge corbii 
ce sau năpustit asupra hoitului a- 
cesta puturos... 

Dela început am arătat că e nece- 
gar să se extindă cercetările şi asu- 
pra altor «personalităţi» şi asupra 
altor societăţi, nu numai la nucleul 
Flavian-Xeni-Zahareanu, Nu e vor- 
ba numai de «transferurile» făcute 
de oamenii dela Wagons-Lits ai ui 
Flavian, Nu e vorba de depozitele 


0 senzațională anchetă ia societățile 
din regiunea baia-Hare 


Cum este trecut aurul românesc peste graniţă 


Suntem în măsură a şti că mi- 
nisterul de industrie şi comerţ a 
ordonat o severă anchetă la toate 


societățile industriale din regiu- | NY 


mea Baia-Mare. Scopul acestei an- 
chete e să stabilească în mod pre- 
cis cantitatea de aur ce se poate 
extrage din anumite minereuri 
precum şi cantitatea de aur de- 
clarată la Institutul nostru de e- 
misiune. 

Se ştie că în regiunea Baia- 
Mare, deosebit de întreprinderile 
aurifere ale Statului (Rimma) e- 
xistă foarte multe societăţi par- 
ticulare care se ocupă cu extra- 
gerea metalului nobil. In ime- 
diată apropiere de instalaţiile a“ 
cestor societăţi, se găsesc o serie 
de întreprinderi industriale de 


de aur găsite în casele d-lui fost mi./pentru toate acestea  maşinării 
nistru 0. Xeni alias Zender şi nici] noui, cuptoare proprii, ete. 

de enorma cantitate de monedă din| Ministerul de industrie ŞI co- 
metal preţios trecută prin «bunăvo-| merţ a fost informat că mine- 
ință» Jui Lică Erlich zis şi Enescu|reurile folosite de întreprinderi. 
peste graniță. Nu trebuie privitălle «Phonix» conţin şi aur şi că 
contrabanda descoperită ca un cazlaceastă societate n'a declarat 
aparte, izolat, când.e bine ştiut că e|nici odată cantitatea extrasă. 
vorba de o vastă organizaţie de con.| Unde este aurul? Cum se poate 
trabandişti, organizaţie cu nuclee în | ca din minereul din care între- 
tontă ţara şi mai ales cu puternice|prinderile statului extrag aur, 
ramificații în regiunile aurifere conducătorii soc, «Phânix», nu 


extrag decât aramă (cupru) şi 
INLATURI CU MUŞA-  |plumb? 
MAUA! lată ce are să stabilească an- 
cheta ordonată de minister şi 
Descoperirea bandei lui | Banca Naţională. 
Flavian — Xeni Zander, ar| Pe de altă parte, sau primit in- 
trebui să ducă la alte uos-| formații de modul cum este trecut 
coperiri, la demascarea în- | aurul peste graniță, In majorita- 
tregii organizaţii de trafi- tea cazurilor, se irece sub formă 
canţi de devize şi mai ales | de minereu, de exemplu sub denu- 
de aur. Banca Naţională| mirea de pirită. Vayvoane întregi 
mar trebui să se mulţii- | de minereuri aurifere trec astfel 
mească numai cu dresarea | granița. 
unor procese verbale de| Linyourile sunt trecute cu Ocazia 
contravenţie la legea ete-|exporturilor de cherestea; Se face 
vizelor şi mai cu seamă|o Jaură în buştean, de pildă, și se 
wap trebui să cedeze _pre- aşează în aşa fel ca un «dop» bine 
siunilor ce se fac-pe căi lă- așezat, din acelaş lemn, să facă im- 
turalnice pentru a face Feat JA espopet net cae hi 
ontrabanda de aur, de obicei ia 
catre rertarrl cra carma drumul Ungariei — unde noi avem 
dişti şi beneficiari aj afa- un export activ de cherestea şi lemn 
cerilor negre, chiar dacă 
aceştia ar avea trecut pe 
cărțile lor de vizită, dem- 
nități ce ar putea intimida, 
Banca Naţională are tot interesul 
să se facă neîntârziat lumină. Şi 
deaceia credem că d. Mitiţă Con-: in cursul zilei de ieri sau produs 
stantinescu guvernatorul Institutu | tâteva fapte noi, cari sunț menite, 
lui nostru de emisiune, nu va lăsa| poate, să Schimbe mersul instrucției 
să se întindă musamaua spre o fază mai «senzaţională». E 
vorba de depoziţia foStului :ninis- 
tru C. Xeni — pe adevăratul lui 
nume ZENDER — care «nu ştie ni- 
mie» şi nu Poâte da nici o lămurire 
asupra existenţii în casa d-sale a 
unei cantităţi de aur, în monede în 
valoare de peste 7.800.000 lei. D. fost 
ministru libera]  Zender aruncă 
altă natură, dar care utilizează | toată vina asupra mult iubitei sale 
deasemenea” pinereurile jinutu- | consoarte: «Doamna mea trebuie să 
lui. Aşa de pildă e fabrica PHOE.- | ştie; eu n'am cunoştinţă de nimie b. 
X», cel mai mare stabiliment| - Al doilea fapt întâmplat ieri îl 
pentru fabricarea produselor | constituie întâlnirea secretă dintre 
chimice din țară (acid sulfuric, | d-na Xeni şi soţia lui Zahareanu — 
îngrăşăminte chimice). Societa- care se ştie, e reţinut de câteva zile 
tea <Phoenyx» are apoi, tot a-| ja poliţie — în casa căruia la des- 
colo la Baia-Mare fabrici de pre-| cindere sa găsit deasemenea aur, 
lucrat plumbul, arama, etc. Un| în valoare de vreo 2 milioane lei, 
funicular aduce direct din mină destinat exportului elandestin. Ce 


materia primă, iar flotaţia o ma- 
cină şi o selecţionează. O fostă 
fabrică de sticlărie a fost modi- 
ficată, instalându-se una din cele 
mai moderne fabrici de acid sul- 
furie şi derivate. Deasemenea 
soc, «Phoenyx> a cumpărat anii 
trecuți, minele de plumb şi zinc 
dela  Herja-Ferneziu, 


in Cehoslovacia: regrupări 
interne $, ingr.jorari externe 


(Continuare din pug. L-a) 


satisface ea pe germanii sudeţi? 

Puţin probabil. De ce? Pentrucă 
e firesc ca germanii din Cehoslova: 
cia, care sunț în continuitate geo- 
grafică 'cu cei din Reich, să pretere 
a trăi în propriul lor stat decât în- 
tr'un stat străin, oricât ar fi el de 
libera], 

Crede cineva că românii din 
Transilvania ar fi accepat, de bună 
voe, să rămână în statul austro: 


ungar — chiar dacă li s'ar fi acor- 
daț autonomia — în loe să se ali- 
pescă Românieiţ 

lată gravitatea problemei. 
de ce problema Cehoslovaciei apare 
periculoasă astăzi şi va apare şi 


mai periculoasă mâine. Impotriva ba românului: «cu vârt şi îndesat»! 


tendinţelor fireşti către unitate 
ale poporului german, toate formu- 
lele oricât de liberale şi de loiale 
sunt probabil menite să dea greş. 


Conjunciura externă 


In această situaţie manevra Rei- 
chului împotriva Cehoslovaciei se 
desenează de pe acum : 1) va încura. 
ja tendinţele autonomiste ale tutu. 
ror minorităţilor; 2) va căuta să 
grupeze în jurul partidului Henlein 
toată populaţia sudetă — ceeace pâ. 
nă acum i-a reuşit; 3) va proclama 
cu emfază că germanii sunt perse- 
cutaţi; 4) va cere aplicarea prinei. 
piului naționalităților şi a dreptu. 
lui de liberă determinare a popoa- 
xelor; 5) va încerea probabil — pes- 
te un an, doi, trei — o lovitură de 
forţă, 

In acest caz pe cine se poate bi- 
zui Cehoslovacia ? 

Ungaria ostilă, Polonia neutrali. 
tate răuvoitoare. 

Aliatele din Mica Inţelegere nu 
sunt obligate să dea asistenţă Ceho- 
slovaeiei decât în cazul unui atac 
maghiar. 

De aceia e probabil că Berlinul va 
mânevra în aşa fel încât Ungaria 
— deşi ostilă Cehoslovaciei — să ră- 
mână neutră, 

In actuala conjunctură  interna- 
țională Praga nu poate conta deât 
pe ajutorul Parisului şi a Moscovei. 

Dar Franţa e separată de Ceho- 
sloracia prin trupul Germaniei iar 


Prin urmare, în ultimă analiză, 
Cehoslovacia nu se poate bizui de- 
cât pe armata ei, pe posibilităţile ei 
şi pe înţelepciunea ei. 

Iată deci care sunt datele politi- 
ce ale problemei cehe, date pe care 
trebue să le avem în vedere când 
vorbim de viitorul Europei Cen- 
trale, 


lată trabandiştilor, Leopold Fischer Fla- 


legătură or fi având între ele cele 
două evreice ? Ce or fi discutat ? 
Ori cât de inteligent ar fi fostul 
secretar a] lui Take Ionescu, — e 
vorba de d. C. Xeni — credem că nu 
va putea scăpa de răspunderea a- 
mestecului său în banda de contra- 


instalând |bandişti. Va putea scăpa de sane- 


țiuni aruncând vina asupra soţiei 
sale? Lumea românească ştie că o- 
mul acesta inteligent dar lipsit de 
scrupule şi sens moral — ca ori şi ce 
rm — a făcut o avere considera- 
bilă mai puţin cu pledoaria şi mai 
mult cu afacerile. 

In ce priveşte vinovăția d-nei 
Xeni, natural, ea este evidentă şi 
nn va putea scăpa de cinzile jude- 
cătorului de instrucţie şi nici de 
verdictul ce se va da încurând mem.- 
hrilor bandei. Fosta modistă de pe 
vremuri, fosta soţie a setului con- 


vian, astăzi d-na fost ministru O 
Xeni (Zender) este implicatţă,—vor 


—în contrabanda descoperită, 
«Doamna» aceasta vanitoasă care 
a Stiut să pătrundă în toate cercu- 
rile din înalta societate, unde îşi e- 
tala sfidător bijuteriile de milioane 
de lei, va sta astăzi în faţa procuro- 
rului, fără să-şi mai dea importan- 
ţa pe care şi-o dădea, de pildă, când 
mergea la Karlsbad. i 

«Excele soțu 

rel pe aioi?» 


căiee urgia: ori pe băia- 
tul dela uşa cine ştie cărei 


MIHAIL POLIHRONIADE Los baza din Karlsbad: «Ex 


celenţa Sa soțul meu..»lli! 


A RE RET Biata țară, câte «Excelen- 


(Continuare din pag. L-a) 


ţe» ne-ai mai dat! 

«Da, stimată fostă Doam- 
mă Fischer, Excelenţa Sa, 
soțul dv. de acum, d. Xeni 
Zender, a trecut pe la par- 


Un politician nu este un star de ci- chet, fiind implicat în con- 


Valoarea morală 
a stud :nţimii polone 


nema; nu putem însă să omitem, de 
a înregistra calităţile fizice ale lui 
Mosley, a căror importanţă nu tre- 
bue subestimată.  Aluziile  eftine 
ale criticilor antifascişti la adresa 
«celui mai frumuşel politician» nu 
pot să înjosească excelentul orator, 
care s'a afirmat şi în lumea cărtu- 
rarilor printr'un stadiu economie 
important, îndreptat împotriva li- 
beralismului şi capitalismului şi o- 
pera sa principală «Greater Bri- 
tain». 

Fără îndoială îl putem considera 


Ruşii prin Polonia şi România care | astăzi ca unul dintre cei mai de sea- 


var putea să fie neutre. 


Pata 


(bușteni) precum şi al Cehoslova- | 
ciei. 

Oare banda lui Flavian et Comp. 
n'a avut nici o legătură eu organi- 
Zaţia contrabandiştilor de aur din 
regiunea Baia-Mare? 

Oare oamenii cari se perindă as- 
tăzi pela cabinetul IV de instrucţie 
n'au înlesnit trecerea aurului pro- 
prietatea unor societăţi  auritere 
franceze dela Baia-Mare? 

E bine ca anchetatorii să nu ne- 
glijeze această pistă. Deasemenea 
e necesar să mu se întârzie prea 
mult mici cu cercetarea minuțioasă 
a activității unor persoane dela soc. 
Wagons-Lits, pentrucă  precizăm, 
fostul director Leopold Fischer.Fla- 
vian, este adevăratul şef al contra- 
bandiştilor de aur şi devize. 


SE VA AUDIA PERSO- 
NALUL DELA WAGOUNS. 
LITS? 

După cum am arătat şi ieri per- 
sonalul dela Compania W:gons-Lita 
este Străin, românii fiind sistematie 
înlăturați. Cu funcţionarii ovrei şi 
mâghiari, familia Flavian a lucrat 
în deplină armonie, 

D. jude instructor mar tace rău 
dacă Sar interesa de cactivitatea» 
a trei dintre «colaboratorii» fostului 
director, şi anume ovreii: SPIE- 
GEL, LESERMANN şi LANDAU. 


„Excelenta Sa, soțul meu“, 
d. şi d-na ministru 1ender 


trabanda de aur şi 
este la Văcăreşti...» 
GHINIONUL UNUI CAN- 
DIDAT DE DEPUTAT 
Printre «eroii» contrabandei e şi 
unul Mişu Gârlişteanu, bancher re- 
cent, fost acum vre-o 12 ani sim 
plu funcționar la Banca Țărăneas- 
că. Nu vom înşira aici toate aven- 
turile galante ale bancherului Mi 
şu Gârlişteanu, ci vom arăla că a- 
tunci când nu era la bancă, la 
«Baby-bar», «Melody-bar>, «Colora- 
do», «Atlantis», ori la Vigoiu, cu fe= 
mei. şi cu samsari de bursă neagră, 
d. Mişu  Gârlişteanu era  maaare 
om politic. Şi bineînțeles deşi «LU- 


(ei 12 apostoli ai 


in cursul 


astăzi 


continua 
cercetările în palatul justiţiei. S'a 
redactat procesul-verbal prin care 
se constată culpabilitatea - penală 
a celor cari au făcut parte din bam- 
da exportatorilor de aur românesc. 
Actul de punere sub acuzare face 
distincție între infraclori, împăr. 
țindu-i pe grupe, după rolul ce l-a 
avut fiecare în desăvârșirea con- 
trabandei, 


nopții au 


din Mişu Gârleşteanu din 
str, Niculae Filipescu 47 şi 
D. Zahareanu str. Stelei 5, 


ambii proprietari ai ! :n- 


Conferinţa de eri a d-lui prof, dr, 
Walter Hofmann, dela Academia de 
Mine din Freiberg a fost ţinută în ca- 
drul Seminarului de Economie Politică 
al Şcoalei  Politechnice «Regele Carol 
II-lea» din Bucureşti, 

Prezentând personalitatea profesorului 
Hotmann, d, prof. Mihail  Manoileseu 
insistă asupra faptului că, spre deose- 
pune chestiunea planurilor de ansamblu 
d, Hotmann susţine teza ţărilor agricole 
care se străduese spre o industrializare 
necesară ridicării standardului de viaţă 
al populaţiei şi câştigarea unei indepen- 
denţe economicee faţă d marile ţări in. 
dustriale, 

In conferinţa sa, d. Hofmann recu- 
noscând existenţa planurilor economice 
parțiale în aproape toae ţările lumii, 
pune chestiuneea plnurilor de ansamblu 
destinate întregii conomii naţionale. 

Conferenţiarul ilustrează prin câteva 
cifre situaţia economică a Germaniei 
din anul 1932 faţă de anul 1936 adică 
din epoca social-democrată quasi-libera- 
listă din epoca naţional-socialismului, 

In 1932 Germania avea peste 7.000.000 
de şomeuri; în 1936 numărul lor este re- 
dus la cca, 650.000, 

Consumul alimentar (lapte, unt. mar- 
garină) a crescut în acelaşi interval de 


Studenţimea polonă poate fi uşor 


De curând sa luat iniţiativa de 


caracterizată prin patriotismul şi ac- | a se clădi in provincia Polesia — si- 


tivitatea ca desfăşoară pe teren pen- 
tru binele colectivităţii. 

Studenţimea  medicinistă lucrează 
în timpul vacanţelor la ajutorarea 
medicală ao elor mai izolate sate din 
apropierea frontierei cu Rusia Sovie- 


mă şefi ai Europei naţionaliste. |ţică, 


tuată în extremul orient al Polo- 
niei — o şcoală uhică, cu ajutorul 
studenţilor, o şcoală care va îi mo- 
numentul înțelegerii de către tineret, 
a rolului şi aportului pe care el tre- 
bue să-l dea pentru binele statului 
si natiunii. 


IHAIL GARLIŞTEANU (urmat 


Primul grup e = 


Acesta din urmă a reuşit să-şi facă 
o respectabilă avere din beneficiile 
ilicite rezultate de pe urma comer- 
țului de devize. 

Astăzi cei trei jidănaşi dela Wa- 
gous. its se găsesc la Paris, fiind 
la dispoziția tamiliei Fischer-Fla.- 
vian. Se pare că aceştia sunt agen- 
ţii de legătură între membrii pau- 
dei din România şi cei din străină- 
tate. 

Deasemenea ar fi bine 8ă fie au- 
diaţi şi atent cercetaţi sefii de tren 
de pe trenurile Orient-Expres — tot 
din serviciul Companiei  Wagons- 
Lits, unde un anume Manue Kan- 
tarian, a numit numai «oameni de 
încredere», paşaportari şi jidani. 


In cazul când afacerea 
aceasta nu se va muşama- 
liza şi cercetările se vor 
întinde şi la Comp. Wa- 
gons-Lits, se va afla cine 
anume a făcut, în numele 
acestei societăţi, afaceri 
de devize, din diferenţa de 
valută. Suntem siguri că 
se va constata amestecul 
direct al d-lui Flavian, ca- 
re obținea dela Banca Na- 
ţională devize la cursul o- 
ficial, pentru a le vinde la 
voiajori la cursul Bursei 
negre. 


CRA RENTABIL» numai cu jida 
mii politica d-sale era... antisemită. 

In «Monitorul Oficial» No. 301 din 
30 Decembrie 1937 în care a fost pu- 


brot zis Triteanu procu- | 
rist al băncei, Steluţa Me- 
lun-Solomonovici functid= 
nară şi Efrem 
de serviciu. Toţi trei erau 


însărcinaţi cu cumpărarea | str 


aurului dela bursa neagră 
sau de ori unde putea să 
fie găsit aur pe care apoi 
aceiaşi inculpaţi îl trans- 

la cei ce serveau 
de depozitari siguri, 


«EXCELENŢA SA» ESTE 
ACUZAT DE TAINUIREA 
AURULUI 

AI treilea yrup îl formea 
ză soţii Xeni din str. Ate. 
nei 27, învinuiți de tăin: i- 
rea aurului primit în casa 
lor pentru contrabandă, 
deşi le era cunoscută pro- 
venienţa şi destinaţia lui. 

Al patrulea urup e for- 
mat din d-nii 


om | toriei 122 şi avoc, 


Alexandru | band 


Buzdugan, fost ministru 
plenipotenţiar, cu domici- 
liu în Bucureşti calea Vic- 
Pda 
Erlich zis Lică Enescu cin 
„ General Lahovari 8, a 
cum la Paris. 

Aceşti doi inculpaţi sunt 
învinuiți de-a fi efectuat 
direct contrabanta — ca- 
zul lui Erlich — sau de fi 
ii earii altora contraban- 

a. 

In fine, ultimul acuzat 
este Konradt Flavian Fi- 
scher, băiatul d-nei Yeni 
şi al fostului director ge= 
neral dela Compania Wa- 
şşons-L.its, cu ultim, domici- 
liu în fastuosul său p-'at 
dela Şoseaua Kiseleft 23, 
acuma la Paris, unde wri- 
mea marfa strânsă şi tran» 
smisă prin contrabandă de 
a sa. 


Arestarea primului lot de contrabandiști 


La cabinetul d-lui jude-prezi- 
dent  Simionescu-Atanasiu, au 
continuat în cursul nopţii, până 
aproape de ziuă, interogatoriile 
infractorilor. 

În urma concluziilor de ares- 
tare puse în rechizitorul său de 
d. procuror Macarovici, magis- 
tratul instructor, terminând in- 
teogatoriile, a procedat la emi- 
terea mandatelor de arestare, 
pentru primul lot de contraban- 
dişti. 


Au fost declaraţi ares- 


| taţi: Mişu Gârleşteanu, D. 


' Zahareanu, Traitenbrot- 


blicat rezultatul trecutelor alegeri,! Triteanu, Const. Xeni; 


citim, la pag. 140: «La circumserip- 
ţia electorală a judeţului Turda lis- 
ta No. 4 a partidului naţional-ereş- 
tin, având cap de listă pe d MI- 
a- 
poi de: Ioan Mureşan, dr. Iosif Chio. 
rean şi Corneliu Gog) a întrunit, 
579 voturi, adică 1.86%!» 

D. Mihail Gărlişteanu n'a avut 
noroc în deputăţie după cum a fost 
prins Şi în materie de contrabandă 
de aur. Ghinionul omului,....! 


cei din str. Smârdan 7, 
precum şi din Filip Komao= 
rowski-Sicom, bd. Elisabe- 
ta 3, şi Robert Lebel fost 
şef al serviciului devizelor 
din Banca Comercială Ro- 
mână, 

Aceştia efectuau direct 
sau prin intermediari cum. 
părări masive de aur fie 
pentru grupa identificată, 
fie pentru alţi inşi pe ur- 
mele cărora se află anche 
tatorii, 

AI doilea grup de incul- 
m ie i e mutat n POMI „II Toraieată Traltăi- îl formează Traiten- 


Pianuriie eCunomice germane 


Conferinţa d-lui profesor W. Hotimann 
timp în proporţii variind între 10 la 


sută (lapte) — 50 la suta. 

Realizările cele mai insemnate ale re- 
gimului economie naţiona-socialist sunt: 
asanarea agriculturei, planul 
al Prusiei Orientale, ete 

In 1932—1936, pând s'a aplicat primu 
Plan economie de patru ani, venitul na- 
țional a crescut cu 50 la sută 

In al doilea plan economie preocupă- 
rile economiei germane tind ca din con- 
tribuția ştiinţei şi a materiilor prin 
existente, sii creeze bazele induatriior 
pe care Germania nu le posedă şi a că- 
ror producţie trebuia până acum im- 
portntă, Astfel sunt: crearea unei fibre 
naționale din utilizarea albumine! ox- 
trasă din oasele de pește, cum şi obtl- 
nerea cauciucului pe cale sintetică din 
cărbune şi calcar, Deasemni benzina sin- 
titică (Leunabenzin) şi parafina obţinute 
din cărbunele de pământ, parafină care 
printr'o serie de îmbunitiiţiri merge a- 
cum la fabricarea săpunului, 

Ceeace se petrece în Germania sub 
regimul celui de al doilea plan econo- 
mio, nu trebue considerat conjunctură 
căreia ar putea să-i urmeze o criză, ci 
efort coordonat cu supraveghere şi con- 
ducere în domeniul formării prețurilor, 

In ceeace priveşte finanțarea vieţii e- 
conomice, Germania a reuşit să asigure 
o continuă mişcare a capitalului existent, 
așa încât se dispensează de împrumu- 
turile externe. 

In încheere, conferențiarul insistă a- 
gupra importanţei deosebite pe care Du- 
nărea o capită prin noua structură geo- 
politică a Emrope! Centrale, Canalul din- 
tre Rin şi Dunăre, va căpăta o valoare 
excepțională, 

Conferinţa a fost urmărită de membrii 
Seminarului de Economie politică şi 
de un numeros Publio dintre care reţi- 
nem prezenţa d-lor: Fabriţius, ministrul 
Germaniei, von Pochammer, Vâlcovici, 
Gigârtu, foşti miniștri, numeroşi profe. 
sori și economişti; studenţi, 


economie 


Fiiip Komorowski, Robert 
Lebel şi d-na Steluţa Me- 
lun, 

In spre dimineaţă, cei 
şapte arestaţi au fost duşi 
cu duba poliţiei la Văcă- 
reşti, 

Azi după amiază va avea 
loc deshaterea confirmă- 
rii mandatelor de aresta- 
re, 

Mandatele de arestare 
ale contrabandiştilor Kon 
radt Flavian şi Lazăr Er- 
lich zis Lică Enescu, nu 


vor putea fi efectiv execu» 
tate decât după îndepiin'= 
rea formelor de extră- 


Pela orele 2 noaptea, au pără- 
sit cabinetul de instrucţie d-na 
Rosalia Xeni, soția «Excelenței 
Sale» şi d. D. Buzdugan. In po- 
triva acestora încă nu sa emis 
cuvenitele mandate de arestare. 
Acuzaţii aceştia  simandicoși 
nu-și pot părăsi însă domiciliul 
fără prealabila autorizare a 
parchetului. 


Suntem informați că cer 
cetările continuă pentru i- 
dentificarea şi arestarea 
celui de al 2-lea lot de con- 
trabanciişti. Deasemenea 
se va emite mandat de a- 
restare împotriva lui LEO- 
POLD F LAVIAN, mrincipaa 
lul şi cel mai activ contra 
bandist de aur şi devize. 
Nu este exclus ca până 
mâine, NUMELE unui nou 
personagiu de senzaţie să 
apară, în această uri 
gangsteriarddă, 


NICOLAE V. ILIEŞIU 


Fapte diverse 


Când descinzi dintrun nam care 
cu câteva generaţii mai înainte mai 
agreia carnea crudă dospită sub şeaua 
calului, este foarte riscant să afirmi 
că eşti popor occidentalizaţ — deoa- 
rece încadrarea în civilizaţie presupu- 
ne cel puţin trecere de vreme, dacă 
nu şi alte calități care ţin de structu- 
ra intimă a rasei. 

Este cazul domnilor unguri cari ne 
furnizează zilnic mostre de bestialita- 
te asiatică adaptată la cerințele unei 
europenizări grăbite — cum e aceea 
a vecinilor noştri de peste Tisa, 


rilor — e aproape imposibii de fă» 
cut, 

Sate, cătune, biserici, păduri, case, 
grajduri şi vite au fost mistuite de 
limbile de foc pornite dealungul şi 
de-alatul ţării să-și potolească foa- 
mea nestăpânită, 

La Botoşani, Cetatea Albă, Piteşti, 
Leontineşti, Moineşti, Storojineţ, 
Dioşti (Caracal)  Cudalbi-Covârlui, 
Cernăuţi 3. a. 

Jalea şi foamea îşi întind aripele 
negre peste casele şi vieţile ruinate 
sau transformate în cenuşe,. 

Ne întrebăm cu sfială, cu teamă, 
cu groază: ce vor face aceşti oa- 


Ungurii Martin Marton, Ştefan: Ka- | meni?,.. 


; dar, Alexandru Toth, G. Csebe Gaja 
şi G, Lela, din comuna Suat (Cluj) 
după ce s'au îmbătat au pus la cale 
masacrarea fîlăcăilor Grigore Bodor şi 


“| loan Bota, veniţi în sat în peţite, 


l-au urmărit pe drum, i-au înconju- 
raț şi lovit barbar. 

Grigore Bodor a reuşit să fugă, 

Din cauza întunericului criminalii 
au început să se bată orbește, între ei 
— ca în legenda cu Vlad Ţepeş şi tur- 
cii, 

Cât despre victima primei agresiuni, 
flăcăul loan Bota, acesta are baza cra- 
niului fracturată şi foarte puţine şan- 
se de a scăpa cu viaţă, 

In timpul acesta, la Legiunea de 
jandarmi din Cluj umde sunt domi- 
ciliați provizoriu, vitejii asasini Mar- 
ton, Kadar, Toth 4 Comp. aşteaptă vre- 
muri mai bune când vor putea să por- 
nească din nou printre oamenii civi- 
lizaţi şi să-i bucătăţească frenetic — 
în rânjetul atrocităților barbare care 
le cântă în sânge... 


Bilanţul flăcărilor 

Un bilanţ al dezastrelor cauzate 
în ultimele zile de uriaşa înlănțuire 
de vânt şi de foc care a încins sate 
întregi în hora apocaliptică a flăcă- 


Consiliul de miniș- 
tri de eri 


Eri după amiază, s'a ținut un 
consiliu de miniştri, la Patriar- 
hie, sub preşedinţia I. P. S. S$. 
Patriarhul Miron Cristea. 

S'a luat în discuţi> programul 
de legi, ce urmează să fie ela- 
borat în curând, pentru îndepli- 
nirea programului guvernului. 


Ce vom face, ce putem face: noi 
pentru et?.,. 


Transfigurare 
Dintr'un ziar francez aflăm ca la 
fortul  Donaumont din  istorieul 


Verdun, sa stârşit bătrânul erou cu 
multe trese, colonelul Royne. 

Acesta povestea zilele trecute so- 
ţiei sale împrejurările unei lupte la 
care luase personal parte, în urmă 
cu două decenii. 

Clipele trăite atunci în iureşul fo- 
cului legenda dela Verdun, erau a- 
tât de mult actualizate în acele mo- 
mente, încât bătrânul cu şapte de- 
cade în spinare a fost copleşit de 
bucuria regăsirii în sine şi a murit 
transtfigurat sub ochii tovarăşei lui 
de viaţă. 

Este o moarte impresionantă a- 
ceasta — şi este o împlinire de des- 
tin a unui om care a regretat poa- 
te, timp de douăzeci de ani, că n'a 
dat în 1917 tot, toţ ce-ar mai fi pu- 
tut da atunci — în uriaşul dans al 
morţii: viaţa. 

In cărţile vitejeşti ale generaţiei 
de foc, Franţa trebue să treacă în 
dreptul Colonelului Royne: 

«Căzut eroic în lupta dela Ver- 
don 1917». 

Tristeţi circumcise 

Tăierea rituală a pasărilor şi a 
animalelor la ovrei, a fos interzisă 
prin decizie ministerială, 

«Atatcurele vor fi impuse pe vii- 
tor la obligativitatea aparatelor 
şi mi:roalelo» automate pentru su- 
primarea animalelor fără chinuri», 

Decizia e excelentă, desigur, dar 
ni Se pare puțin Cam aspră pentru 
neamul lui Israel, căruia i se ră- 
pește astfel unul din sadismele sale 
cotiviiane — circumciziunea rămâ- 
mând din acest punct de vedere, 
singura voluptate posibilă, 

iftim 


„AVETI ÎNCREDERE ÎN PRODUSELE ROMÂNEȘTI 
IZA PASTE DE DINȚI 


TEL. 3:24:93 SIMBOL 
Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, Orogueriile și 


Vizitaţi Mavazinu: 


G. A. Voicuiescu | 


STR LIPSCANI o. 52. FEL. 418/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul 
de Primăvară 
Raion speciali de galanterie 
PREŢURI CONVENABILE 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJ! 


Deld U: ler e muncă 


Amânarea avsuhacerii 
cursurilor  şcoalei textile 

Com:siunea intevimaru a Camerei de 
muncă a ţinut aseara şei nţă sub piese 
dinţa d-lui Eng, Irimescu, asistat de 
d, secretar general Mircea St, ionescu, 

D-nii consilieri Dinu Marin, G. Dră- 
gan, Gh. Leţu I. Constantinescu, D-tru 
Neguj, etc,, au făcuţ diferite comunicări 
şi au depus reterate cu privire la acti- 
vitatea secţiunilor Camerei 

D preşedinte Eng, Irimescu, aduce la 
cunoştinţa membrilor comisiunei că bu- 
gotul este întocmit şi zilele acestea va 
avea aprobarea d-lui ministru al mun- 
cii Neavând încă bugetul aprobat, spu- 
ne d. preşedinte Irimescu. am fost nevo- 
iți să amănăn deschiderea cursurilor 
şcoalei de pertecţioune pentru maeştrii 
şi lucrătorii textili, D-sa arată utilitatea 
acestor şcoli şi spune că pe viitor Ca- 
mera de muncă le va da toată atenţiu- 
nea deoarece numai astiel vom putea 
creea lucrători şi maeştri români spe- 
cialişti 


[e pe a Stire Îi deo Mit 
Incepând de azi mi- 
nisterul de interne 

'va funcţiona în noul 

local 


LEI 16 


parfumeriile românești , 


Un nou examen 
pentru lucrători-ins- 
tructori 


Ministerul educaţiei naţionale - a 
aprobat să se ţină un ultim examen 
de titularizare peniru lucrătoii.-ins” 
tructori dela şcoalele de invăţământ 
industrial . 

Examenul va începe la 15 Mai la 
liceul industrial Nr. 1 din Bucureşti 
(str. Polizu). 

Se vor prezenta la examen numai 
candidaţii cari din diferite motive 


Incepând de astăzi dimineaţă toa- 
te serviciile ministerului de interne 


Fo 7 


Concepţia spertuiui ia n0i| Propramui alei 


“utilul de mai sus poate părea paradoxal oarecum. 

Ce fluctuații de interpretare ar îmbrăca noţiunea de sport care se pre- 
zintă omogenă şi invariabilă pentru orice adept al ei? Sportul şi etica cre- 
iată de el în rugina vremurilor nu se poate preta, adoptat fiind de popor; 
la o transformare specifică care să-i aducă vre-o atingere însuşiuilor lui 
fundamentale. 

Şi totuşi... Sunt în viaţa noastră sportivă atâtea manifestări pe care 
nu ezităm a le blama tocmai pentru caracterul lor anarhic faţă de disei- 


ILIE PETRESCU — VASILE 
ŞERBANESCU 
pentru campionatul României la toate 
categoriile 
10 reprize a 5 minute 
ION GORUN — N, STAMATE 
10 reprize a 3.minute 


plina sportului. Zile de-arândul ne izbim la fiece pas de neajunsuri care LUCIAN POPESCU — D. DOICESCU 


ne lasă scufundaţi în aceeaşi stare de agitare, exasperare şi desnădejde 
asistând la procesul fără sfârşit al debandadei conducătorilor federali şi 
al abaterilor dela linia cavalerească, reținută a sportmann-ului de rassă, 

De persoanele din fruntea atâtor branşe sportive am mai scris în 
multe rânduri. E o trudă grea, obositoare de care însă-noi nu ne pliotisim 
a o continua. Dar e timpul — şi acesta e subiectul rândurilor de faţă — 
să ne concentrăm atenția şi asupra celui ce practică efectiv sportul, Asu- 
pra sportivului, fie el jucător de rugby, hockey, foot-ball, atlet ş.a.m.d. 

Să izolăm aş&dar din colectivităţi un exemplar de sportmann român 
şi să-l punem sub lupa măritoare a aducerilor aminte. 

Il vedem pe teren, pe ghiaţă sau pe pista stadionului în poziţii de 
manifestare sportivă foarte originale: nervos până la extrem, recurge la 
brutalităţi reprobabile faţă de camarazii de sport, discută deciziile dictate 
de arbitraj, se revoltă și fără pie de control asupra <omului» din el ajunge 
la lovirea adversarului sau arbitrului. 

De câte ori n'am asistat la jocuri de foot-ball în care un jucător își 
loveşte intenţionat colegul de sport, pentru a-i întinde imediat mâna în 


Croitoria Civilă şi Militară 


Execută eftin, prompt 


irepro 
comenzi, B-DUL IS ABEL 
LELEFON: 


OLTEANU 


Pagani cele mai pretenţioase 
No. 10, Etaj |. BUCUREȘT 


5.08124 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 


G8. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă" Onor. clientelă, că pentru sezonul de 

primăvară, a primit un mare asortiment în 

stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 


Articole pentru Câini: Botniţe, Z 


Gata şi de DN 


Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
dif eftin la Magazinele 
SEScuU 


OALEA cai a are A, — STR, OÂMPINEANU No. 1 
FABRICĂ PROPRIE 


PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


e dala digere 


„Librăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
in aţă Teatrului Naţional 


VIZITAŢI Ceasornicăria Românească | 


Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 
sa 


cell 


nu Sau putut prezenta în sesiunea 
de Julie 1937. Ei vor trebui să' înde- 
plinească aceleaşi condițiuni prevă- 
zute în art. 133 din legea învăţă- 
mântului industrial. 


Taxa de examen este de 1000 lei. 


vor funeţiona în palatul primăriei 
de Verde din bulevardul Banu 
Manta. 

Mutarea începută Luni dimineaţă 
sa terminat aseară, astiel că de 
astăzi, publicul va avea acces în 
orele reglementare. 


Telegrame omagiale 
adresate M.S. Regelui 


Majestății Sale Regelui Carol II | Majestății Sale Regelui Carol II | Evident morala sportului nu putea fi accesibilă îndeaproape nimănuia, 
SIRE, în numele populaţiunei mu-| dar obiectivul sportsmanului e a se înălța cât mai sus către ea. Noi sun- 


Făuritorii României Mari, Asociaţia 
Veteranilor din marele război, viitorii 
luptători filiala Giurgiu judeţul Vlaş- 
ca roagă  Maiestatea Voastră să pri- 
mească expresiunea celui mai profund 
devotament cu ocaziunea nouei ere pe 
care aţi deschis-o ţării, asigurându-Vă 
de tot respectul ce Vă păstrăm, 

Preşedinte Sârbu Novac Ilie 

Str. Vasile Epurescu Nr, 25 Giurgiu 

Majestății Sale Regelui Carol II 

Micii industriaşi şi meseriaşi din Bu- 
covina grupaţi în Uniunea Generală a 
Micilor Industriaşi de sub preşedinţia 
domnului Al. Samoil, îşi manifestă 
bucuria faţă de soluţionarea dată cau- 


su haite din municipiul şi 
Constanţa asigurând pe Majestatea 
Voastră de sentimentele noastre de a- 


de Tron şi Dinastie, Vă rugăm să pri- 


Constituţie a României Mari, care va 
nsemna 0 eră nouă în desvoltarea şi 
vropăşirea acestei Ţări sub Inalta şi 
zlorioasa Domnie a Majestății Voastre. 
Muftiul Judeţului Constanţa, 
Sadac A. Septar. 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Membrii Corpului Contabililor 


zei poporului nostru şi depun cu a-| Experţi şi Autorizaţi Secţia Câm- 


cest prilej tot devotamentul lor la pi-| pulung Muscel, 


cioarelor Majestății Voastre. 
Max Veissmann, preşedintele Uniu- 


Regionala Bucovina în Cernăuţi. 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Meseriaşii din Cenadul Mare judeţul 
imiş torontal, grupaţi în filiala Uniu- 
nii Generale a Micilor Industriaşi de 
sub ppreşedinția domnului Alexandru 
Samoil, sunt gata de orice sacrificiu 
la cererea Majestății Voastre pentru 


suluționarea cauzei ce frământă popo- | 


rul nostru, 
Preşedintele Uniunii Generale a 
Miclor Industriaşi, Filiala Cenadul 
Mare Grozav Todor, 


Un 


proces de acaparare 


a Pilar româneşti la Codlea 
Acţiunile românești sabotate in mod sistematic 


BRAŞOV 5. — In toate comune- |rian. Când acesta a văzut că nuja fost înlocuit şi trimis în comuna 
le din județul Braşov, se observă coincid punctele din contract cu|Hălchiu, o mare parte din saşi au 
din partea minorităților aceiaşi |eaetul de sarcini real, sa prezentat | protestat făcând intervenţii pentru lor de azi. Codrul, frate cu românul 


tendință de a acapara elementele | fostului 


ministru d. D.  Niţescu,! menţinerea 


cele mai slabe, care trădează inte- lcare Va stătuiy să nu semneze decâţ | buia şi mai departe unealta cu care 


resele românești şi 


zează, că îi susțin cu orice preț, |de sarcini, 


îi laudă în faţa românilor și autori: 
lăților şi cu care pot să-şi facă a- 
Jacerile lor mari. 

Am găsit necesar această intro- 
ducere pentru a putea explica dece 
majoritatea hotelurilor comunale 
cum şi a restului averilor sunt a- 
endate la saşi şi dece suntem men- 
“inuți în aceeaşi poziție de inferio- 


"ate, sărăciți şi uneori forțați să 


cedăm îm fața unei organizări pe 
vât de temeinice, pe atât de perfide. 
Este cazul comunei Codlea, comu- 


vă bogată cu un buget de aproape 


Iar atunci când notarul Bărbat 


i pe care le utili- lcontractul corespunzător caetului|să lovească în români şi să poată 


acapara şi mai departe averea co- 
munei. 


Boicotul orsanizat de saşi 


După ce haurahe Marian a luat, 
în arendă hotelul comunal, sa vă-! 


Ne oprim aci. Boicotul a îmbră- 
cat şi alte forme pe care le vom 


zut ce pot saşii atunci când sunt, aminti altădată. Nu contestăm că 


sfătuiţi la o anumită atitudine de 
conducătorii lor, atitudine care vom 
vedea — e o adevărată primejdie 
pentru ei. Imediat au organizat în 
amănunţimi boicotul. Cu toate că 


localul era aşezat în mijlocul lor, 


3.000.000 — stăpânită aproape com.|în Plin centru, pote comunal a 


vleet de saşi şi în care nouă ni se 


contestă dreptul să participăm 
beneficii,  rezervându-ni.se 
rolul de platnici. 


fost ocolit fățiș, La adăpostul pro: 
tecţiei sau a indolenţii autorităţilor, 


i 
siniai ei au transformat cazina săsească 


de vis-ă-vis în restaurant, deschi- 


Această comună este posesoarea |zând şi o grădină de vară cu inten, 


unui hotel comunal, o clădire impu- 


ţia precisă de a lovi în concesiona- 


nătoare, producătoare de venituri— rul român. Că a fost aşa, o dovedeş. 
şi pe care sașii s'au priceput întot.|te faptul că acum când după 3 ani 


deauna să-l arendeze numai în pro.| de Zile, concesionarul hotelului 


vriul lor profit. 

CUM SUNT SABOTAŢI 

ROMÂNI 

In anul 1932, cara inel -se chestiu- 
nea arendării acestui hotel pe un 
nou termen de câţiva ani, oferta 
cea mai avantajoasă a fost aceia a 
unui vrednice român, Gheorghe 


a 
devenit Cristian  Mieskes, un fer. 
vent dușman al românilor din Co- 
dlea, atât restaurantul cât şi grădi. 
na casinei săsești a dispărut. Atâta 
timp cât ele puteau servi ca o ar- 
mă împotriva unui comerciant ro- 
mân, spre a-] distruge, Acum nu 
mai au niciun rost să existe. Şi-au 


Marian, fruntaş în această comună, | îndeplinit misiunea, 


Ce s'a întâmplat însă ? Când să se 
încheie contractul, una din acele u- 
nelte pe care le-am amintit mai sus, 
notarul Bărbat, a mers până acolo 
cu boicotarea românilor încât a 
modificat caetul de sarcini  îngre- 
nind condiţiile de arendare pentru 
A putea înlătura pe Gheorghe Ma- 


Acest restaurant săsesc a funcţio- 
nat tot timpul în mod ilegal, — a- 
vând. debit de băuturi spirtoase, — 
deşi era peste drum de hotelul co- 
munal. Intreprinderea lor însă avea 
justificarea că servia minunat la 
boicotarea hotelului, care, întâm- 
plător era arendat unui român. 


vor fi existând oameni de înţeles 
printre saşii din Codlea. Dar tre- 
bue să arătăm că actualii condu- 
cători ai acestei populaţii, dau do- 
vadă permanentă de miopie, pati- 
mă şi șovinisim care duc la rezul- 
tate exact contrarii. 

Poziţiile saşilor nu se consolidea- 
2ă cu asemenea sisteme, Toți se 
întreabă unde vor să ajungă aceşti 
oameni, pentrucă această insaţiabi- 
litate a lor nu va, mai fi suportată 
multă vreme. Saşii au depăşit li- 
mita. 

Noi nu suntem împotriva faptu. 
lui că li se acordă drepturi, Dar nu 
înţelegem ca astăzi în ţara româ- 
nească să ne smulgă şi drepturile 
noastre, — puţine câte le mai avem, 
Şi iarăşi vrem să se ştie că timpul 
loviturilor date prin mijlocirea ce- 
lor mai Slabi şi mai ticăloşiţi din- 
tre elementele româneşti de acolo, 


la încetat sau vor înceta în curând. 


V. Panaitescu 


Răspândiţi 


„BUNA 


"VESTIRE: 


adâne respectuoşi 


semn de scuze şi regret!! 


Acesta e sportivul român în ARENA. 

In viaţa de toate zilele e particular ca ORIŞICARE, uitând că diseci- 
plina sportului îi impune o abţinere dela excese; Şi dovezile nu se fae 
aşteptate: din când în când răsare pe-un teren un element excepţional în- 
zestrat. Se lansează repede, devine uneori şi internațional dar totdeauna 


«vedetă». 


Din acest moment în care el se cunoaşte nu ea exemplar superior ei 
ca vedetă, cariera de sportiv i s'a închis în mod definitiv. 

lată deci că această sumară expunere limpezeşte paradoxul titlului: 
concepţia sportului la noi. Nu ne putem compara, nu în performanţe care 
aparţin timpului, dar nici în felul de înţelegere al disciplinei sportive cu 
străinătatea. Cu străinătatea şi streinul care-i un perfect cavaler pe te- 
ren şi un om ideal în viaţă. Da-vom noi cândva pe-un Paavo Nurmi? 

Existăm aşadar în sportul mondial cu un vraf de concepţii singulare. 


judeţul | tem însă pe această scară a progresului educativ ultimii, 


Şi acest singularism revine mediului, societăţii, 

Sportul e şi el o robită în vestilaţia unei ambianţe al unei scene gi- 
dânc devotament şi gratitudine faţă | gantice de teatru în care morala e înlăturată, educaţia e lipsită de sens, 
lupta perfidă pe orice căi pentru satisfacerea afacerismului particular 
miţi mulțumirile noastre pentru noua | fiind uniea ţintă. 
Soluţii şi pentru sport nu ziua de azi ni le va da, 


Mircea Pop 


D. Teoţil Moraru arbitrează 
matehul Venus-Juventus 


Bucureşti: Rapid—0, A. 0, arbi- 


Vă roagă să primiţi omagii şi ade- ltru Rusu Gabriel, 


ziunea lor pentru opera de refacere | 
nii Generale a Micilor Industriaji | a "Țării, căreia ia-Ţi 


Constituţie, 
Să trăiţi Majestate, 
Corpul Contabililor Experţi 
şi Autorizaţi, Preşedinte Vi- 
şoiu Administrator Financiar 
Secretar, N. N. Manolesen 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Corpul Avocaţilor din Vatra 
Dornei aduce Majestății Voastre 
omagiile şi mulţumirile sale pro- 
fund respeetuoase, pentru noua Con- 
stituţie, urând Majestății Voastre 
sănătate şi ani îndelungaţi de Dom- 
nie rodnică, 
Corpul Avocaţilor Vatra Dor- 
nei Doctor Dollberg. 


” Majestății Sale Regelui Carol II 


Văzând spiritul nouej Constituţii 
rezultat din cunoaşterea adâncă şi 
reală a situaţiei de azi, neelintiţi 
suntem alături de Majestatea Voa- 
stră în realizarea celei mai mari 
opere sociale româneşti a timpuri- 


lui în Codlea. Le tre-| din timpuri de restrişte, aduce azi 


prin noi prinosul de recunoştinţă 

Regelui Renaşterei Româneşti, care 

a fost şi este Apărătorul Patriei. 
Ocoalele Silvice din judeţul 
Turda, inginer Ion Dobrescu. 
Inginer Iosit Mureşan 


Majestății Sale Regelui Carol II 
In zorii unei Românii înoite, Cor- 


pul Didactic din Regiunea Şcolară. 


Timișoara, gata la datorie VA rva- 
gă respectuos să-i îngăduiţi a Vă 
prezenta omagiile sale și a Vă asi- 
gura de întreg devotamentul şi de 
dragostea. 
Inspector General Sabin Evu- 
țianu; Seful Regiunei No. 8. 


[2530 E erai sa obezi Acoperirea 
Intrunirea inspectori- 
lor şcolari 


Inspectorii generali şi de circum- 
seripţie ai învăţământului primar, 
precum şi toţi revizorii şcolari sunt 
convocați la ministerul educaţiei na- 
ționale pentru ziua de 13 Aprilie, 
ora 4 d. a., spre a se face comuni- 
cări importante. 


Me reșalul Bodoglio 
în drum spre Tripoli 


NEAPOLI, 6, (Balcan Oriente). 
Mareșalul Badoglio a părășit Neapole 
pe bordul vasului «CIPRUS> tndrep- 
tându-se spre Tripoli, 

Mareşalul Badoglio va rămâne acolo 
mai multe zile şi va face inspecții uni- 
tăților aflătoare în această colonie, 


Cluj: Vietoria—Dacia Unirea, ar- 
dat o nouă [pitru 0, Rădulescu, 


Timişoara: Chinezul—Unirea Tr. 
arb. Constantinescu (Cluj). 

Baia Mare; AM.EF.A.—Phoenix, 
arb. Olteanu (Oradea). 

Satu Mare: Olympia—diul, 
tru A. Mureşan (Clui). 


arbi- 


Bucureşti: Juventus—Venus, arb. 
Dr, Teofil Moraru, 
Bucurerşti: Sp. Studenţesc-(Buc.) 


— Universitatea, arb. E. Kroner 
(Buc.) 
Oradea:  Crişana—Ripensia, arb. 


Huniade (Baia Mare), 

Braşov: A, C. F. R—Vulturii arb. 
Tică Ionescu (Buc), 

Arad:  Gloria—Dragoş Vodă 
E arb. E. Freund (Timişoara). 


E RS 


Asia seară la [.B.I.A. 


Se trag la sorti 


Sferturile 


de finală ale Cupei României 


Astă seară, în localul FRPA, a- 
re loc o importantă solemnitate. 
Comisia Cupei României ţine  şe- 
dință publică având pe ordinea de 
zi pentru a fi rezolvată o singură 
chestiune: tragerea la sorţi a sfer- 
turilor de finală ale Cupei Româ- 
miei care se vor disputa la 1 Mai. 

In urma rezultatelor înregistrate 
în optimile de finală, s'au calificat 
pentru sferturi următoarele echipe: 

Venus (Bucureşti), 

F, C. Rapid (Bucureşti) 

Unirea Tricolor (Bucureşti) 

Sportul Studenţesc (Bucureşti) 

Jiul (Petroşani) 

0. A, M. T. (Timişoara) 


Mitică Icodorescu 
boxcară astâscară 
la Paris 


Astăseară va boxa la Elys6e Mont- 

martre, Milică Teodorescu, campio- 
nul României ]a categoria semi-mij. 
locie. 

EI va întâlni un adversar eare nu 
a fost încă desemnat. 

In aceiaşi seară vor mai Poxa Boy 
Finnigan şi Marcel Prilleux contra 
unor adversari deasemenea  nede- 
semnaţi, 


Dela Stadiul Român 


Stadiul Român, convoacă pentru 
Miercuri 6 Aprilie orele 15 pe terenul 
U,F, S, R—Sosea pe toți jucătorii de 
la categoriile superioare şi inferioare şi 
a atrage insstent atenţia a nu absenta 
nici unul, avându-se în vedere că jucă- 
torii ce nu se vor prezenta la antre- 
namentul de mai sus, nu vor figura în 
echipa ce va apăra culorile roș şi al- 
bastru în campionat, Tinerii ce doresc 
să se înscrie spre a urma un antrena- 
ment raional se pot adresa d-lor Vir- 
gil loan şi Tudor loan în ziua de mai 
sus, 


—: 


Prilie a. e, 


pag (Timişoara) 
ctoria (Cluj) 

După cum se poate vedea Divizia 
Naţională A are şapte reprezentanţi 
în timp ce Divizia B numai un sin- 
gur participantţ a reuşit să se cali- 
fice, C. A, M. T., din Timişoara ca- 
re aetivează în seria vestică, 


Ali amănunt: seria 1 a Diviziei |. 


Naţionale A are cinci reprezentanți 
în timp ce seria Il-a numai doi. 

Iată-i: 

SERIA I-a: F, QC, Rapid, Victoria 
(Cluj), Chinezul, Unirea Tricolor, 
Jiul, 

SERIA II-a: 
denţesc, 


Uniunea Federaţiilor de Sport din 
România, aduce la cunoştiţa tutu- 
ror asociaţiilor sportive afiliate fe- 
deraţiilor de specialitate din toate 
ramurile sportive că, potrivit oidi- 
nului țelegrafie dn 30 Martie 1937 
al Străjei Ţării, sunt oblgate a îna- 
inta comandamentului Străjei Ţă- 
rii, până la data de 15 Aprilie a. ce, 
situaţiile complecte cerute de Straja 
Ţării prin adresa Nr. 19000 din 1 
Noembrie a. c., conform for ularul 
anexat. 

Uniunea federaţiilor de sport a- 
trâge cea mai srioasă luare aminte 
a ziselor rile sportive care ru 
su conformat până acum acestor 
dispoziţiuni că, netrimiterea datelor 
cerute până la termenul de 15 A- 
va atrage după sine 
sancţiuni grave, 

Asociaţiile sportive care nu au 
primit ordinul Nr, 19000 din 1 Nov. 
1937 împreună cu formularul amin- 
tit, îl vor cere imediat în scris la 
Comandamentul Străjei Ţării, vor 
cor-plecta datele formularului şi le 
vor trimite de urgenţă la Coman- 
damentul Străjei Țării. 


Venus, Sportul Stu- 


NOUA oana 


AGEI 


CEA MAI BUN, 
OBA MAI TAR 


E. 


10 reprize a 3 minute 


ILIE PETRESCU 


AUREL CLIMAN — VASILE IGNAT 
10 reprize a 3 minute 


Carnet 


F.R.F.A. 


îşi recrutează de pe acum viitorii 
oficiali de valoare prin numirea câ 
secretari onorifici a fiilor diferite- 
lo persoialităţi politice. 

Astfel au primit acest titlu, plus 
carnete de liberă intrare la match- 
urile de football, fiii d-lor Călin „- 


j ta a 
Practic şi deosebit de original a- 
cest sistem... 


GERMANIA-ROMANIA 


După cum se ştie echipa naţiona” 
lă a Austriei urma să joace în toam- 
nă la Bucureşti contra naţionalei 
noastre. 

Intervenind ultimele evenimente 
politice matchul a fost periclitat. 
Federaţia română care-şi vede am- 
putat programul internaţional a 
făcut o intervenţie către Federaţia 
Germană cerându-i să trimeată e- 
chipa Germaniei în locul celei a 
Austriei pentru disputa dela Bucu- 
reşti. 


NĂSTRUŞNICĂ 


epocă trăiim! Nu era destul că ju- 
mătate din echipele cari joacă în Cam- 
pionatul naţional sunt compuse în 
unanimitate din minoritari ci prin noul 
proect de regulament al U, F. S. A-u- 
luj se va statuia dreptul de a întrebu- 
ința douj jucători de naționalitate stră- 
ină în campionat, 

Aceasta «pentru progresul sportului 
românesc» (citat din noul proect de 
regulament U, F. S. R.) 

Nici progres — şi mai ales nicidecum 
românesc! 


FINALA 


Cupei Românie, este probabil că va 
fi fixattă pentru 15 sau 22 Maiu în loc 
de 15 lunie, aceasta din cauza că la 
15 şi 22 Malu se va disputa dubla fi- 
nală a campionatului naţional între 
două echipe provinciale şi astiel în 
Bucureşti nu va fi programat nici un 
match. 


fiul oropsit al (ootballului rome 
mesc îşi suferă nenorocirile cu bra- 
vă şi cavalerească tărie, 

Pentrucă a avut îndrăzneala să-şi 
ceară salariul datorat, clubul său: 
PC. Rapid la suspendat pe doi 
ant, deoarece se numeşte Bogdan şi 
nu Auer, Baratky sau Rafinsky. 

Nu ştim dacă d. C. Mereuţă are 
cunoştinţă despre toate aceste ma- 
neyre ce se fac pe spinarea fondu= 
rilor de propagandă ale C. F. R.ului. 


Adunarea generală 
a societăţii scriitorilor 
români 


Adunarea generală a societăţii 
scriitorilor români se va ţine Dumi- 
nică +0 Aprilie a. c., orele 11.30 
dimineaţa, în localul din str. gl. 
Berthelot 18. 

Hceasta fiind a doua convocare, 
adunarea se va ţine cu orice număr 
de membri prezenţi, conform sta= 
tutelor. 

La ordinea zilei: 1. Darea de 
seamă asupra activităţii comitetului 
pe 1937. 2. Darea de seamă finan- 
ciară, raportul cenzorilor, bilanţul, 
bugetul. 3. Alegerea comisiei pentru 
decernarea premiilor pe anul 1937, 
4. Chestiuni diverse, 5. Alegerea 
comitetului. Adunarea nu e publică. 


ECO 


BUZDUGA 
NOMICE 


artistice 


fotograții exclusiv. a-uzusaoeza 


(LA CINEMA CAPITOL) 


- FINANCIARE 


Decretul de materiaie |luta apaior Bunârii 


Pentru angajări, lichidări, ordo- 
nanțări şi plăți de cheltueli pe 
luna Aprilie 1938, din Bugetul Ge- 
neral al Statului pe exerciţiul 1938; 
1939, la capitolele «Cheltueli de 
materiale», Cheltueli diverse» şi 
«Diverse de personal se repartizea- 
ză pe departamente, următoarele 
sume maxime: 

DELA TITLUL | 
«OHELPUEILI ORDINARE 
Min. apărării naţionale lei 1393.000.000 


>» aerului şi marinei > 30.000.000 
» finanţelor » 734000.000 
> educe, naţionale > 17.200.000 
» Cultelor şi artelor >» 7.500.000 
> internelor > 24.000.000 
> 1. publ. şi comunic. » 5.300.009 
> justiţiei » 5.300.090 
» agrie, şi domen, > 21.000.000 
> îmdustr. gi comerţ. » 2.200.000 
> afacerilor străine > 8.608.000 
> muncii şi sănăt. > 31.009.000 
Preşed. ConS. de Min. »  2800.000 


Total lei 3639.390.000 
DELA TITLUL II «CHEL- 
TUELI EXTRAORDINARE» 
Min. aerului şi marinei lei 600.000 
> edue. naţionale > 500000 


BURSA 


Țotal general lei 374.400.000 
In afară de sumele de mai sus, se 
mai repartizează: 
PENTRU OPERAȚIUNI DE 
ORDINE 
MINISTERUL DE FINANȚE 
Cheltueli ordinâre 
> extraordinare > 34.000.000 
Total lei 171.300. 
Se mai repartizează pentru plată 
în numerar de CREANȚE DIN 

EXERCIŢII INCHISE, următoa- 

rele sume maxime: 

Min. apărării naţionale lei 4255000 
» cultelor şi artelor > 1.807.000 
» justiției » 13.000 

Total lei 6.078.090 
Angajările şi lichidările se vor 
face în intervalul dela 5—30 Apri- 

lie, îar ordonanţările dela 20—30 A- 

prilie 1938. In mod excepţional, pen- 

tru ministerul apărării naţionale şi 
ministerul aerului şi marinei, ordo- 

nanțările se vor face dela 10—30 A- 

prilie 1938. 


5 Aprilie 1938 


CURSUL DEVIZELOR 
Paris 3.29—3.35 
New-York 98—109 
Londra 490 —580.38 
Olanda 54,80—33,50 
Elveţia 22.715—23.20 
Bruxelles 16.63—12.— 
Varşovia 18.65—19.05 
alia 5,19.66—5,19.66 
Pengoe 22,50—27,50 
Viena 23—24.50 
Kor, 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380, 

CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA 

Fres. îrcs. 320—3.33 
Lira Paleslineană 491—501 () 
Kor Suedeze 25.33—25.85 (3) 


Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.63—19.05 (x) 
Otomane 82—83 («) 
Belgas 16,65—17 (x) 
Ke. 3.44—331 (2) 
Schillingi . 23—24.50 
Elveţia 22.75—23.20 (x) 
Dolari 152 —192 
Olanda 5459—335u (x). 
Dinari 28.95—3.05 
Pengoe 26,30—22.50 
Draehma 99.105—1.102 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 3900 atât la 
ânzare câ! şi la cumpărare, 

VALUTE EFECTIVE IN 


TARGUL LIBER 
i'ranci lrancezi 6.33—6 60 


Lira sterline aur 1690—1740 
Delari 202 —215 
Florin Olandez 110—129 
Napoleon 1324 —1360 
Leva 160—173 


Shilingi 32—34 
Z 32—34 
Rentenmark 33—4 
Pengoe 35—37 
Otomane 120—130 
Lire sterline 1970—1110 
Ke. 5,75—8,25 
Elveția 435—54 
Dinari 4430 
Haliene 5253—350 
Drachma 143—165 
Viena 24—23 


iN PURLURILe HOMANEŞII 


Porturile | v. 5.V 
ias 


1 . . . . Â 232 318 
2 |Drencova ,.. | 28U 216 
3iOQrsova: s «cc .l 358 349 
4 44|. Severin. ..,| 42 
5 [Cetatea . ... „| 398 4U0 
& « ee e ef. 300 39u 
TiBecnel , «= as. 373 371 
8|Corabia , -...| SU 33 
1 9IT.„Măgurele ,.,1| 323 „28 
10 (Zimnicea . , . | 335 39. 
n Giurgiu . .. 393 +UU 
12 Olteniţa . . .. | 380 384 
13 [Călăraşi . e... | 354 3.2 
14 Cernavodă .„..| 367 36! 
1 15 [Hârşova e e e ..| 403 «01 
16IBrăua 1... e 334 31U 
17 Galaţi , . ..."... 357 355 
4 1ă Tuicea , .... . 231 231 
3 I9jismail «eee. .| ZU [| 211 
20[Cbiia ... ss... 128 — 
o 0 


Se importă 2,000 
maşini de semănat 


Ministerm agricuiturei și domenii- 
lor a întocmit un decret pentru îm- 
portul a 2000 de maşini de semă- 
nat şi a 200 de maşini de treerar, 
cari urmează a fi scutite de țaxa 
vamală şi de taxa ad-valorem. 

Aceste maşiniv or fi vândute a- 


Germaniei mari“ 


BERLIN, 6. (ador). _ Dr. Ley, 
seful Prontului Muncii germane, a 
publicat azi o prociamaţie intitula- 
tă «Ziua Reichului Germaniei Mari», 
în care convoacă pe toți muncitorii 
germani pe ziua de 9 Aprilie, între 
orele 11,55 şi 125, când se va face 
un mare apel, 

Proclamația declară că în după 
amiaza acelei zile nu se va lucra în 
nicio uzină germană. 


Laboratoare de oirav:: fabricele 
de apă gazoasă din Chișinău 


Serviciul sanitar absent dela datorie. Pe mâi- 
nile cui este lăsată sănătatea cetățenilor 
din Chişinău 


CHIŞINAU. — Cu tot sgomotul ce 
se face în jurul «activităţii» servi. 
ciului sanitar din capitala Basara. 
biei — zgomoţ "mult pentru aproape 
nimic! — cu părere de rău trebuie 
să mărturisim că cetăţeanul cu o- 
chiul ager şi gazetarul «ncobligat>, 
nu vede în ce constă cactivitatea» 
armatei salariaţilor (medici şi a- 
genţi sanitari) dela serviciul sani- 
tar a] municipiului nostru. 

Dacă cineva face o raită prin ora- 
şul Chişinău — atât la suburbii, eât 
şi la centru (chiar pe aci pe lângă 
primărie — are impesia că se găse- 
şte în... Honolulu. 

Cu toate «zilele» şi «Săptămânile» 


Asociația geueraia a inginerilor 
din România în fața marilor probleme 
tehnice naț onale 


Consiliul de administraţie al Aso- 
ciaţiei generale a inginerilor din 
România A. G. |. R., întrunit în şe- 
dința săptămânală plenară sub 
preşedinţia d-lui prof. ing. Mihail 
Manoilescu a hotărit următoarele: 

1. Să elaboreze şi susţie în taţa 
forurilor în drept un program ge- 
neral si naţional de lucrări publice, 
în cadrele principiilor fixate prin 
congresele anterioare ale ingineri- 
lor, program care să aibă de bază: 

a) Coordonarea luerărilor privind 
nevoile reclamate de economia ţ:- 
rei şi apărarea națională şi eşalona- 
rea lor pe o perioadă de 5 ani, asi- 
gurând prin lege executarea şi con- 
tinuitatea. 

b) Utilizarea exclusivă a muneei 
şi geniului românese în executarea 
acestui program. 

€) Organizarea raţională şi stiin- 
țifieă a activităţii tehnice a statului 
pe baze pur naţionale, dând valori- 
lor şi competențelor rolul de condu- 
cere şi răspundere care să asigure 
aducerea la îndeplinire a progea- 
mului, 

2. Să continue cu toată puterea a 
susține traducerea în fapt a marilor 
revendicări inginereşti: 

a) Reglementarea purtărei titlu- 
lui ş exerciţiului profesiunei de in- 


giner, încadrând actualul proect în 
prevederile noului aşezământ con. 
stituțional şi asigurând românizarea 
profesiunei inginereşti. 

b) Reorganizarea şi  urificarea 
corpului tehnic român, care să asi- 
gure țărei o nouă viaţă de progres 
tehnie iar inginerimei româneşti un 
nivel de existență demn de omul 
care creiază  naţiunei sale elemen.- 
tele primordiale şi reale de înălţare 
şi cucerire de noui poziţii pe scara 
umanităţii. 

e) Să se unifice salariile pentru 
toţi inginerii, luându-se deocamdată 
ca tip salariile inginerilor din MLP. 
Să se suprime măsura celor 2 ani 
vechime în grad pentru primirea 
sporturilor de avansare măsura fiind 
vexatorie şi lovind numai pe ingi- 
neri. 

d) Să se treacă la o mai dreaptă 
şi echitabilă aşezare a avansărilor 
lărgindu-se elementele de elită, ce 
prin o condamnabilă oprimare sunt 
ținute în stagii duble şi triple peste 
stagiile prevvăzute de lege, 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


destinâte deparazitării şi curăţe. 
niei, Chişinăul este un vast focar de 
infecţie. 

La oborul de vite: infecţie! La a- 
bator; infecţie! 

La piâţa de carne şi hala de peşte: 
culmea murdăriei! 

Şi aşa mai departe. 


Fabricele de apă gazoasă 

In special iabricele de apă gazoa- 
să — se aude domnilor medici şi a- 
genţi sanitari dela serviciul sanitar 
al Chişinăului? — sunţ adevărate 
aboratoare de otravă. 

Ani dearândul sa seris şi sau 
produs dovezi de întoesicaţie, de pe 
urma eonsumării apei gazoasă, fără 
ea cineva — cineva dintre cei în 
drept, bineînţeles — să se sesizeze 
şi să ia măsuri contra speculanţilor 
proprietari de fabrici, 

Se zice că apa e dulce... de aceea 
nu se deranjează nimeni să cerce- 
teze, să dreseze acte de eontravenţie 
şi, în caz de recidivă, să închidă a- 
eeste aşa zise fabriei de apă ga- 
zoasă. 

Dar, totuși, ne întrebăm, încă- 
odată: până când, vom fi nevoiți să 
suportăm şi să înghițim apa care 
conține elemente toxice — produsul 
celor 8 fabrici evreeşti? 


Un funcţionar intoxicat 


Abia au început zilele călduroase 
şi iată, s'a şi produs un caz de into- 
xicaţie. D. Andrei Vizitiu, funeţio. 
nar la prefectura jud. Lăpuşna, con- 
sumând un pahar de cvas — fabri- 
caţie <orizinală» a unui oarecare 
'Tuehermân, Sau Covsman !? — s'a 
intoxicat şi a fost nevoit să se în- 
terneze în spitalul centra] din loca- 
litate. 

Vietimile vor urma, zilnic, dacă 
onoraţii domni «activi» dela servi- 
ciul sanitar nu se vor trezi din i- 
naectivitate,.. 

D. Const. Dardan, primarul Chi- 
şinăului — pe care-l cunoaştem ca 
om cumsecade: apărător al legilor 
— îl rugăm frumos să binevoiască 
a cerceta: care este motivul (noi îl 
ştim) că organele sanitare văd, dar 
nu iau nici o măsură contra labora- 
toarelor de otravă, botezate fabrice 
de apă gazoasăt 

Ş. F, 


 EFTINEŞTE VIATA 


CALEA VICTORIEI, 81 


bărbăteşti 


Lei 198 Cămăși „tie 
Lei 250 Gămaşi Pine, 
Lei 368 Cămăşi pie 
Lei 104 Ghitoți virbitest, în 
Lei 34 (iorapi bbauett 
Lei 20 Baliste arbatese 

Lei 39 Ladir „ere peste 
Lei 59 Poplin vezica 
Lei 98 Dajalen si 
Lei 30 Gradel prime penizu 
Lei 65 Pânză 150 cm. lat 
Lei 115 GhitfOn 220 cm. 1ne 
Lei 24 Şervala pentu ze 
Lei 13 Gârpe esa 

Lei 39 Gastelina 2+ „ce 
Lei 72 Lainetie ot Rocni 
Lei 119 Perie 220 cm. 1 
Lei 


29 GhIIOți ae dama 


Lei 28 BAS cutiei 
Lei: 20Râpză:: me 


Pay. 5a 


Incurajaţi Comerţul Românesc 
Cumpărând cămăşi, cravate. pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20", toatemagazineie san aceleaşi articole 


N îi k 


DUMITRU BORCEA București Tel. 3.31.66 Calea Victoriei 114 


n _ 


Pentru combatere 


Reumatismulul 
Pat în legare, Agitoată „mea 


SĂRURI KRUSCHEN 


Mruschen conţine toate sărurile nec 
organismului bună 


LA DURERI 


de cap, nevralgii, gripă, reumatism 
nțaț? numai 


Antinevralgic Dr. Nanu-Muscel 


:4 cutii originale, conținând 2 buline 

şi. numai cu sempătura doctorului, 

Depozit Farmacia N. POPOVICI 
Bucureşti, Calea Rahovei 265 


— 


LOC CENTRAL LINIȘTIT 


Stradă răspunzând în Calea Victorie 
Sup. 700 m. p. Vând 3.500 m. 


ISTPRAVNICU 


IE RE E ZII PIE 0 ȚESUT STR RR? 


„Politica forestieră naţională” 


Conterința d-lui inginer dr. Valeriu Dinu 


Zilele trecute a avut loc la Cercui 
de studii forestiere, conferinţa d-lui 
dr, V. DINU, cu subiectul de mai sus 
şi pe care o rezumăm succint : 

Evoluţia economiei forestiere a fost 
condiționată în fiecare ţară de facto- 
rii naturali de populație şi de desti- 
nele sale schimbătoare. 

Cu excepţii neînsemnate toate ţările 
lumii au parcurs acelaş drum În ceea- 
ce priveşte: gospodărirea pădurilor, e- 
voluând cu  intensităţi diferite prin 
următoarele etape: a) Folosința. nere- 
gulată a pădurilor sau etapa lemnului 
adică durata de timp cât interesul 
este circumscris la «produs, fără să 
existe nici o preocupare relativ la pă- 
durea propriu zisă. b) Exploatarea in- 
dustrială a pădurilor, epoca de ne- 
stânjenită dominare a' «capitalismului» 
forestier, stimulat de concepțiile  eco- 
nomice «liberaliste» şi c)  Folosința 
continuă sau etapa economiei  fores- 
tiere, bazată pe cunoştinți ştiinţifice 
de cultură şi valorificare raţională a 
pădurilor. 

O delimitare indirectă u etapelor 
de evoluție face scriitorul german 
SCHENCK, prin următoarele trei ge- 
nuri de politică forestieră manifestate 
în decursul timpului; a) Politica fo- 
restieră destructivă; b) Politica fores- 
țieră conservatoare şi c) Politica [o- 
restieră constructivă, 

Evident, că aceste trei tipuri înca- 
drează aproape numai etapele (b) şi (c) 
din prima clasificare, de oarece e greu 
să se creadă că în lunga evoluție a 
pădurilor sub regimul «folosinţei ne- 
regulate» au existat preocupări de po- 
litică forestieră. 

În epoca noastră se petrece  feno- 
menul de covârșitoare importanță al 
cristalizării economiilor forestiere na- 
ționale, Celor trei etape de evoluţie a 
economiei forestiere, mai sus  menţio- 
nate, li se adaogă astfel o a patra, pe 
care literatura germană o numeşie: 
«Stadiul organic, național economic, al 
economiei forestiere bazate pe contia 
nuitate», 


Această etapă a început in Germa- 
nia odată cu regimul politic al națio- 
nal-socialismului, poate fi identificată 
în Italia Mussoliniană şi chiar în Sta- 
tele Unite ale Americii, 

Considerată doctrinar, etapa politi- 
cii forestiere naţionale, se  caracteri- 
zează prin: 1) Subordonarea _țelurilor 
urmărite de proprietarul forestier, ros- 
turilor mari pe cari pădurea le înde- 
plineşte față de totalitatea națională, 
permanentă şi 2) Concepția organică a 
pădurii, ca fiind o comunitate natu- 
rală de viaţă. 


Subordonarea întregei economii fo- 
restiere a unei ţări aceluiaş ţel unic şi 
etern : națiunea, elimină numeroasele 
categorii de interese, corespunzătoare 
formelor de proprietate şi detronează 
din poziția dominantă de până acum, 
vechiul principiu al «<rentabilității>, 

Toate categoriile de proprietate fo- 
restieră : Stat, particulară, comunală, 
instituţii etc., sunt încadrate în noul 
sistem naţional de politică forestieră, 
cu obligaţii comune, după împlinirea 
cărora proprietatea poate satisface in- 
teresele proprii. 

Principiile axiale de realizare a ce- 
lor mai sus enunțate sunt: continuita- 
tea şi randamentul economic maxim, 

Conferenţiarul examinează pe larg 
consecinţele ce decurg din această mo- 
dificare a concepțiilor față de econo- 
mia forestieră, insistând asupra -obiec- 
tivelor care trebuiese atinse pentru a 
face ca economia forestieră naţională 
să corespundă rosturilor ei moderne. 
Preocupările politicei forestiere naţio- 
nale se concentrează asupra următoa- 
relor obective : asigurarea situației e- 
conomice a proprietarului, ridicarea 
productivităţii forestiere, asigurarea 
continuității, folosirea cât mai bună a 
materialului produs și repartiția justă 
a producţiei forestiere. După o exami- 
nare documentată a tuturor acestor o- 
biective, conferenţiarul desbate proble- 
ma organizării administrative care să 
coordoneze şi să realizeze influențarea 
sectoarelor componente. In concluzie, 
insistă asupra : independenței şi uni. 
tății organice a economiei forestiere, 
căreia îi trebuesc reunite domeniile a- 
cum izolate administrativ: vânătoarea, 
piscicultura în apele de munte, protec- 
ţia naturii şi economia lemnului. Nu- 
mai asifel se poate trece la creiarea 
uni organizaţii puternice şi autoritare 
care să răspundă în fața naţiunei de 
împlinirea rațională, metodică a ros- 
turilor ce politica forestieră modernă 
le-a aplicat, La discufiuni d-l profesor 
V. N. Stinghe a complectat, făcând şi 
judicioase observaţii critice a conferin- 
ței elogiată de d-sa. 


Foto Carpaţi 


Developează mărește reproduce 
Aparate şi articole pentru amatori 
Toate mărcile 
Edgar Quinet, 5. Telefon 555-74 
alături de Capșa 
TITUS PILESCU 


Sezâtoarea cercului cultural 


al Vasei de 


Credit P. T.T. 


Sâmbătă 2 Aprilie a avut loc în sala |rescu; d, Vintilescu la pian, a execu- 


Cercului Cultural al Casei de Credit PTT 


(lângă teatrul Alhambra) a patra şeză- | eu. 


toare artistică culturală cu programul 
următor: 

D. av, Nistor Nicolaescu în cuvântul 
de deschidere a vorbit despre «Psihoza 
manifestaţiunilor culturale la PTT», 

Părintele paroh Dumitru Popescu de 
la biserica St. Dumitru a conterenţiat 
despre «Rostul şezătorilor culturale», 

D-ra Neli Pinciu, voce, acompaniată la 
pian de d, Vintilescu a cântat din compo- 
zitiile lui Dima; d, Ilie Pop a recitat 
versuri de Th, Speranţă; d. Stănescu 
Cerna dela Opera Română a cântat bu- 
aliţi din George Ştefiinescu şi Oscar Spi- | 


tat Rapsodia Română de George Enes- 


La urmă d, Ilie Pop a făcut comuni- 
cări anunțând pentru Sâmbătă 9 Aprilie 
a. 0, la ora 5,30 după amiază a cincea 
gezătoare artistică culturală întrun ca- 
dru religius. când se va juca de eătre 
trupa direcţiei culturale a Primăriei 
Municipiului piesa: «Misterul flăcărilor 
dela Costeşti, de d, Const, Mărculescu; 
restul programului fiind complectat cu 
recitări, canto şi corul Casei de Credit 
PTT. 

Va conferenţia părintele Dumitru Po- 
pescu. 


ENCORE SR Ta E ORE SE XI SEE IP ES i A O AESIZI> NZD DEA E TIET PRE ii EEE 7 XE d] 


VIZITAŢI MAGAZINELE DIN «GHIDUL COMER 
ULUI ROMANESC» CARE APARE IN FIECARE 


MAGAZINUL ROMÂNESC 


VEŢI CÂŞTIGA: TIMP, BANI ŞI CALITATE. 


86 


De ] 


Și la 
GARDAN ... 
medicamentut suveran al tuturar 
durerilor, ul gripea gi reumatis- 
mului, este tnofensiv, putându-se 
da şi copiilor in doze potrivite. 


GARDAN 


suprima durer ile! 


copu! 


PRODUS - 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuterie 


Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU | 


Str. Brezoianu No, 13 
Reparaţiuni de precizie 


Vestminte, obiecte 


-- >= 
bisericeşti. bijuterii gg LINIE a 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


Elegant 


Solid 
şi Eftin — 


Magazinul î. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-a-vis de Banca Naţională (în gang) 
Toată încălțămintea e contecţionată în atelier propriu, cu 
material de primă calitate 


CALENDAR 


Miercuri 6 Aprilie 1938 
ORT.: Sf. Butichie Patriarhul Con- Răs, soarelui 5.48. 
stantinopolului (4 582) Denii. Apusul soarelui 18.46. 
CAT.: St. Sixt 1 Papa, 


E rr re TAI ] 
Alee SPUI | 
_ $ La Sa e <LŢ [| 
lui i MODERN; Trenul fantomă 


OPERA ROMANA: Povestirile 

Hoffman. TBATRUL COMOEDIA: lonescu GQ. 
TEATRUL NAȚIONAL: Regele Cris-| Maria, 

tina. TEATRUL REGINA MARIA:  Fezes- 


STUDIO-UL TEATRULUI trele albasire, 
NAL: Timpuri grele, TEATRUL LIBER: Miss Romania. 
TEATRUL LIGII CULTURALE: Ham- | CIRCUL BARNUM (Piaţa  Vitan-Du- 
let, deşti): Program de atracţiuni, 


ÎN iii 
Teatrul A MBRA Duminecă "sia * 
lon Aurel 


Crimă Și P edeapsă “i Manolescu 


dela Teatrul Regina Maria 
Telefon : 4-12-86 


ARO: Nostalgie şi jurnal. IN FIECARE ZI 

CAPITOL: Prizonierul din Zeuda, jur- 

* mal şi complectare. 

CARLTON: Dansatoarea roşie, jurnal 
şi complectare. 

SCALA: A uoastră e noaptea şi jurnal 
Paramounţ. 

SELECT: Necunoscuta. 

SAVOY: Suflete împietrite, 
complectare. 

TRIANON: Monumentul iudian şi jur» 
ual Paramount. 

FORUM: Contesa Valevska şi Vlaţa u- 
şoară. 


NAŢIO- 


jurnal şi 


AZI PREMIERA 


Sa 

Pi iai iii 

d inedit 

€ Qi ul dela 94 
in coloniile africane 
SPIONAJ, LUPTE, SACRIFieii, 


Pa iudia în iiăcări şi Sciaveie 
albe, s 
3 


- ss 


«BUNA VESTIRE» . 


La Cameră sa stritai: DELA PALAT Fostul ministru liberal C. Xeni Zender 
arestat și dus cu duba la Văcăreşti 


„Guvernul Blum urmareşţe desiânţuirea 


revoluției economice şi financiare 


Numeroasc Srupări de opoziție vor vota contra. Măsurile 


în Franţa“ 


Suvernului suni anti-constituționa:e 


PARIS, 5 (Rador). — Camera a 


După ce aduce un omagiu curaju- 


început, azi după amiază, discuția | lui primului ministru, d. Jammy 


proectului financiar al guvernului. 

D, Jammy Sehmidt, raportorul 
legii, stărueşte asupra  gravităţii 
situaţiei şi reaminteşte că guvernul 
a tixat la 50 miliarde totalul sar- 
cinilor tezaurului pe anul în curs 

Dacă se scot sarcinile suportate 
până acum, va trebui ca până la 
sfârşitul anului să se facă faţă u:- 
nei cheltueli de 25 miliarde. 

Raportul arată apoi că guvernul 
este nevoit să se gândească la o 
contribuţie excepţională asupra 
capitalului pentru patrimoniile mai 
mari de 150.000 franci. 

Un deputat întrerupe, spunând: 
«Aceasta însemnează furt», 

Continuându-şi expunerea, d, 
Schmidt adaugă: Este posibii ca în 
decretul pe care-l va da guvernul 
să ridice platonul caPitalului scu- 
tit. Oratorul enumeră apoi diferi- 
tele măsuri examinate în expunerea 
de motive prin care se acordă gu- 
vernului depline puteri, 

Raportul este întrerupt în mai 
multe rânduri de deputaţii dreptei 
pe cari d. Herriot, preşedintele Ca- 
merei, îi învită să păstreze linişte. 


Schmidt cere în numele comisiunii 
financiare adoptarea procctului, 
A luat apoi cuvântul d. Montig- 


D. LEON BLUM 


ny, deputat de opoziţie, care decla- 
ră că chiar dacă proectul ar fi po- 
trivit, el n'ar putea fi rodnie în 
climatul politic al guvernului ac- 
tual. 


Revolutie economică şi tinanciară 


Oratorul susţine că prin 
acest proect se tinde «la 
organizarea unei adevără.- 
te revoluţii economice şi 
sociale în chipul cel mai 
legal», adăugând că prin 
astfel de mijloace a pierit 
republica germană pe vre- 
muri, 

Deputatul opoziţionsit afirmă de- 
asemeni că proectul este contrariu 
programului electoral al Frontului 
popular, critică aspru contribuția 
extraordinară asupra capitalului şi 
subliniază că guvernul promite 


Vorbeşte 


După această intervenţie a d-lui 
Herriot, se urcă la tribună, aplau: 
dat de deputaţii stângei, d. Leon 
Blum, preşedintele consiliului de 
miniştri. 

D. Blum a ţinut să mulţumească 
mai întâi raportorului pentru «cu- 
ragioasa apărare» pe care a luat-o 
proectelor -guvernului. Preşedintele 
consiliului a subliniat că atât el, cât 
pi colegii săi nu au pus la clabora- 
rea proectelor nici o prejudecată, 
nici o grijă de a place sau de a is: 
place prietenilor sau adversarilor, 

Oratorul atrage atenţia  Camerii 
asupra înconvenientului pe care-l 
prezinta instabilitatea guvernelor. | 
Dela 1924 şi până acum această in- 


pensii pentru lucrătorii bătrâni nu- 
mai atunci când va avea resurse 
create prin reîntremarea economiei. 

Şedinţa devine extrem de tumul- 
toasă, deputaţii dreptei şi stânzei 
invectivându-se reciproc. D. Herriot 
este nevoit să suspende şedinţa, de- 
oarece la un moment dat cu greu 
a Putut fi evitată o ciocnire între 
cele două tabere. 

Şedinţa este reluată la ora 16 și 
50, Preşedintele cere deputaţilor 
să-şi păstreze calmul şi să respecte 


demnitatea pe care împrejurările a! 


impun Camerei 


d. Biu:m 


stabilitate a guvernelor sa datorit 
exclusiv instabilității financiare, 
Nu sa produs nici o criză ministe- 
terială care să nu fi avut ca motiv 
dificultăţile financiare, 

D. Blum subliniază apoi că situa: 
ţia financiară şi economică depinde 
şi de situaţia internaţională. Criza 
internaţională a silit Franţa să an- 
gajeze noui cheltueli. 

Preşedintele consiliului arată cât 
sunt de importante unitatea şi echi- 
librul budgetar, prin înglobarea în 
budget a cheltuelilor permanente 
pentru apărarea naţională şi a chel- 
tuelilor de investiţie pentru con- 
struirea de şcoli. 

Suma totală a contribuţiei extra: 


INFORMAȚIUNI | 


Familia Cantacuzino anunță rude. . 
le, prietenii şi camarazii că în ziua |! 


Cele două ediţii ale volumului 
d-lui prof. M. Manoilescu «Le 
sitele de Corporatisme» fiind 
epuizate zilele acestea editorul 
Alcan din Paris a propus d-lui 


„prof. Mihail Manoilescu publi- 


carea unei a treia ediții care va 
apare în curând, 


D. colonel C. Z. Vasiliu, fost 
subinspector general al jandar- 
meriei, a fost înaintat la gradul 
de general de brigadă cu vechi- 
mea din 10 Main 1934. 


i Sl 

Programul de Joi 7 Aprilie, al postu- 
rilor noasire de Radio, va fi consacrat 
comemorării Reginei  poete Carmen 
Sylva. : 

Programul închinat marei Regine 
poate se va încheia cu un concert co- 
ral și instrumental, alcătuit din piesele 
muzicale preferate „de Regina  Elisa- 
beta, 

Prin noua întocmire a Municipiu. 
lui Bucureşti, se va desființa auto- 
»omia sectoarelor, care vor rămâne 
simple oficii de stare civilă, 

Direcţiile tehnice vor fi unificate. 

D, Const, Cesianu ataşat de legaţie, a 
lost numit director de cabinet al d-lui 
ministru de externe N. P, Comnen, 


Societatea de neurologie wa ţine şe. 
dință Joi 7 Aprilie ora 9 dimineața la 
spitalul Colentina. 

at 

Luni au ost autentificate la Tribina- 
ul Ilfov, actul constitutiv şi statutele 
Institutulmi de studii şi educaţie munei- 
torească. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE 


Ei 


de Sâmbătă 9 Aprilie, ora 11 dim. 
se va oficia la biserica Sit. lie Gor- 
gani! parastasul de 6 luni al în ved 
neuitatului general Gheorghe Cauta- 
Cuzino. 


D, prof, universitar A, Popoviei-Bâş- 
noşanu a fost delegat reprezentant: al 
n "visterului educaţiei naţionala în con- 


ordinare asupra capitalului urmea- 
ză să fie de 11 până la 20 de miliar- 
de de trnei, plătibile în patru sau 
zece ani. 

Sfârşitul discursului a fost aplau- 
dat de comunişti, socialişti, precum 
şi de câţiva radical-socialişti, 

Președintele a ridicat apoi şedin 
ţa până la ora 21,30. 
MASURILE GUVERNULUI: 

SUNT ANTI-CONSIITU- 

ŢIONALE 

PARIS, 60 (Rador). —. Senato- 
rii radical-socialişti s'au întrunit, 
azi după amiază, pentru exami- 
narea proectului financiar al gu- 
vernului. 

Cu acest prilej s'a procedat la 
un larg schimb de vederi la care 
au lat parte d-nii Caillaux, pre- 
şedintele comisiunii financiare a 
Senatului şi Abel Gardey, rapor- 
torul comisiunii. 

Senatorii radicali-socia- 
lişti au hotărit, în unanimi 
tate, să însărcineze pe d“. 
Delthil dea aduce la ru- 
noştință d-lui Daladier, 
preşeriintele partiduiui ra 
dical-socialist, atitudinea 
senatorilor radicali-socia. 
lişti, atrăgând atenţia d-lui 
Daladier asupra faptului 
că unele din măsurile pe 
care-şi propune să le ia gu 
vernul ar fi considerate de 
senatori ca anti-constitu- 
ţională, 3 = 

CONTRA PROECTULUI 

PARIS, 5 (Rador). — Următoare. 
le grupări de opoziţie din Cameră: 
Alianța republicanilor de stânga şt 
a radicalilor independenți, republi- 
canti independenţi şi Acţiunea s0- 
cialistă, precum și democrații popu- 
lari au hotărît, în unanimitate, să 
voteze împotriva proectului  finan- 
ciar al guvernului. 

Fostul ministru de finan= 
ţe Marchandeau a formu- 
la însă o critică foarte as- 
pră la adresa proectului; 
declarând, între altele, că 
măsurile pe care guver= 
nul are intenția să le i. ar 
duce la o inflație de 40 mi. 
liarde franci. 

D. BLUM ESTE RASPUN- 
ZATOR DE CRIZA FI- 
NANCIARĂ 
PARIS 6 (Rador). — Toa- 
te ziarele de aseară pri- 
mesc cu ostilitate proec- 
tele financiare ale d-lui 

Blum. Se 

Astfel «L * Information» 
subliniază că măsurile 
d-lui Blum ar aduce o 
transformare  complectă 
în structura economică a 
Franţei, 

«Le Temps» se teme de o 
inflaţie formidabilă. 

«Journal des Debats» de- 
clară că singur. d. Blum 
este răspunzător de acea- 
stă criză financiară, 
| iure e e pe, Ra DE be ze oui tint] 


Teroare împotriva 
grecilor din Rusia 


MOSCOVA 6 (Transconti). — Au- 
torităţile sovietice au procedat la 
un pogrom în masă al Grecilor din 
Sudul Rusiei. Sunt arestaţi mii de 
greci. Se stie acum că moartea Su- 
bită şi nelămurită încă a ministru- 


COMUNICAT Nr. 4 

Mareşalul Curuţii Regale comunică 
următoarele- i 

In ziua de Marţi 5 Aprilie 1938, a 
avut loc la Paiatul Regal un dejun la 
care au luat parte: 

MAIESTATEA SA REGELE, 

MARIA SA MARELE VOEVOD, 

d-nii: general de divizie Partenie 
Ilie, general de divizie Ciupercă Nico- 
lae, general Dragomirescu Hariton, 
general Leventi _ Gheorghe, gcneral 
Seb Teodor, general magistrat Mano- 
lache C,, int. general Nicolaescu Al, 
Comodore Gheorghiu Alex., gen, Cra- 
ioveanu Edvin, gen. Apostolescu C., 
yen. Mitrănescu Florea, col. Cealâc 
Gh,, col. Buniş Const. col. Vasiliu Răş- 
canu C,, col, lonescu-Munte Sebastian, 
col. Arabu Dumitru, col. Marinescu 
Alex,, col. Niculescu Radu Cociu, co- 
mandor Panteli Gheorghe, col. Arhip 
Filip, col. Tomaide Gheorghe, col. Ciu. 
rea Tudorancea, col. Dobjanski Raul, 
col, ing. Vasiliu Dumitru, col. Pastia 
Alex., col. Munteanu Gheorghe, co- 
mandor aviator Ionescu Emanoil, It,- 
col. Dumitriu Adrian, lt.-col. Popescu 
Dumitru, lt.-col, Cosma Gheorghe, 
lt.col. Manassian Mircea, It.-col. Du. 
mitrescu Anton, It.-col. Popescu loan, 
cpt, comandor aviator Râsler Frede- 
rich şi adjutantul regal de serviciu. 

După amiază, la ora 16, Majestatea 
Sa Regele a primit în audienţă de ple- 
care pe Excelența Sa Baronul Eugen 
Hauenschield, fost ministru al Austriei 
la Bucureşti. 

La ora 18, Maiestatea Sa Regele a 
vizitat pe d. mareşal Alexandru Ave- 
rescu, care se află suferind. 


După cum anunţăm şi în|tre care figurează şi 


altă parte a ziarului nos- 
tru, instrucţia în afacerea 
traficului cu aur a conti- 
nuat toată noaptea, . 

La orele 5 dim. d. prim 
procuror G. Macarovici a 
deschis acţiune publică 
contra a 12 persoane prin- 


Conferinţa miniştrilor 
de externe ai ţărilor 
nordice 


OSLO, 6. (ador). — Miniştrii de 
externe ai Norvegiei, Danemarcei, 
Suediei şi Finlandei, au ţinut eri o 
şedinţă comună, iar aseară au vor- 
bit pe rând în faţa  microtonului 
postului de radio din Oslo, subli- 
niind amiciţia ce domneşte între 
cele paru naţiuni. 

Conferinta celor patru miniştri de 
externe ai ţărilor nordice se situea- 
ză în cadru conferinţelor ce se ţin 
de câţiva ani între titularii politi- 
cei externe a ţărilor de mai sus. 

Dela actuala conferinţă nu se aş: 
teaptă nici o hotărîre deosebită. 

Se crede că în această sesiune, 
conferința se va ocupa în special 
de nouile aspecte sub care trebuie 
privită chestiunea neutralității. 


fos- | tul ministru C. Xeni, vino. 
vat de contravenție le 
legea şi regulamentul de- 
vizelor preluam şi la decre- 
tul pentru circulaţia meta. 
lelor preţioase, făcându- 
se aplicarea art. 10| al. 3 
din codul penal. 

Sau emis mandate de 
arestare pentru 9 dinţre 
contrabhandişti. Dintre 

| aceştia sunt în ţară numai 
următorii : Constantin Xe. 
ni, M, Gârlişteanu, Dimi= 
trie Zahareanu, |. Ţreiten- 
brot-Triteanu şi Stela Me- 
lun Solomonovici, 

La orele 5% dim. fostul 
ministru liberal  Constan- 
tin Xeni — Zender — îm- 
preună cu ceilalţi arestaţi, 
a fost transportat cu duba 
prefecturei de poliție şi 
depus în închisoarea Vă. 
căreşti, 


D. Xeni, fost ministru şi-a 
mutat domiciliul la Vă- 
căreşști 


Tragica sinucidere 
a fos.uiui ministru 
Ai. Euzdugan 


Astăzi de dimineaţă sa de aur, şi 


Direc.orui general al învățămâa- 
îului primar a fost înlocuit 


Ministerul educaţiei naționale a 


Prin aceiași decizie a fost delegat 
dat o decizie prin care d. Petre Ghi- 


sinucis la locuinţa sa din 
calea Victoriei 112, fostul 
ministru plenipotențiar Al, 
Buzdugan. 

Se ştie că Buzdugan fu= 
sese implicat în afacerea 


pus sub urmărire, 

Deprimat de întorsălura 
nefastă a cercetărilor par= 
chetului şi mustrat de con= 
ştinţă, Buzdugan a prefe- 
rat să-şi ridice viaţa. 


țescu este desărcinat din postul de 
director genera! al învățământuluri 
primar-normal și delegat inspector 
general a! învățământului normal. 


cu conducerea direcției generale a 
învățământul primar-normal d-nul 
Stanciu Stoian, profesor la liceul din 
Câmpina. 


Negocierile dintre guveraul ceh 
și partidul german al Sudeţilor 


S'a interzis strângerea 
fierului vechi 


Printr'un ordin al mini- 
sterului de interne, a fost 
oprită cu desăvârşire strân 
gerea fierului vechi, de 
către persoane cari nu 


exercită în mod obişnuit şi 
permanent astfel de co- 


Contravenienţii 
aspru sancționaţi. 


PRAGA, 5 (Rador). — Ziarul 
<Venkov», organul partidului agrar 
al cărui vice preşedintele este d. 
Hodza, şeful guvernului, este in- 
format că negocierile dintre guver- 
nul cehoslovac şi partidul german 
al sudeţilor ar cuprinde următoa- 
rele puncte; 

1) Se va proceda la alegeri comu- 
nale. Aceste alegeri se vor destăşu- 


vor  filra probabil în mai multe etape. 


2) Se vor revizui măsurile pentru 


Comunicațiile dintre 


Catalonia 


Şi Valencia sunt complect tăiate 


Oraşul Tortosa a fost complect încercuit. Populația 
din Barcelona cere capitularea 


SARAGOSSA 6 (Rasior), — Corespondentul aren. 
ţiei D. N. B, transmite: 

Pentru a cuceri oraşul Tortosa, trupele naţiona- 
liste au efectuat o mişcare de împresurare dela 
nord la vest şi apoi spre sud. Comunicaţiile între 
Catalonia şi Valencia sunt complet întrerupte, 

Soseaua de pe coasta mării se află sub focul per 
manent al bateriilor naţțio naliste, în timp ce esciudri- 
lele naționaliste shoară deasupra ei, atacând cu mi- 
tralierele coloanele u vernamentale care se retray 
în debandadă. 0 coloană compusă din 209 au 
mioane a fost distrusă, 

Trupele generaiuiui Aranda şi-au continuat îna- 
intarea spre coastă în sectorul Morella. 


SARAGOSSA, 6. (Rador) --Co- | nit intermitente. 


siltul de administraţie al aşezământului | lui plenipotenţiar gree Nikolupulos 
naţionâl pentru cultură şi binefacere! este în strânsă legătură cu aceste 
«Ion Stinescu> din Bucureşti. progromuri. Neputând salva pe 
— ! compatrioţii săi din ghiarele U.P.G. 

«Monitorul Oficial» de azi publică | 0. (GPU), Nikolopulos s'a Sinucis, 
decretul regal prin care se acordă| după ce căzuse într'o gravă stare de 
titlul definitiv unui număr de pro-| nervi. Autorităţile sovietice pentru 
fesoare şi profesori din învăţămân-| a ascunde adevărul au declarat că 
tul secundar care până acum func-! motivul morţei a fost boala de can- 


espondentul Agenţiei Havas trans- 
mite: 

pe malul stâng al râului Segre, 
activitatea guvernamentalilor a iost 
mult mai mică, azi dimineaţă, de» 
cât eri. Bombardamentul de arti- 
lerie şi focul de mitraliere au deva- 


Trupele naţionalisie care au tre» 
cut eri pe malul stâng al râului 
Segre, dincolo de Fraga, au înaintat 
şi înaintează şi acum spre nord- 
est, sprlijnite de artileria care'ocupă 
poziţii pe malul drept. - 

"Câteva sute de locuitori din Le- 


ționează cu titlul provizoriu. 


cer. 


Greva ia 


proporţii 


în Franţa 


PARIS 6 (Rador). — Con 
flictele sociale din meta- 
lurgie, care păreau să se 


lapropie de o scluţionare, 


au reisbucnit în cursul 
după amiezii cu o furie şi 
mai mare, 

Fabricile de radiatoare 
pentru automobile «Chaus- 
son», fabricile de avioane 
«Caudron», fabricile de mo 
tociclete «Chaise», precum 
şi fabricile de automobile 
«Rosengart» şi «Panhart 


et Levassc:» au trebuit 
să-şi închidă porţile, lucră- 
torii declarând greva. 
Numărul noilor grevişti 
este deocamdată de 5.000. 


PIZ EI AUZUL IEZI 2 ERE URILAREEEIL 
Guvernul egiptean 
a demisionat 

CAIRO 6 (Rador). — Gu- 
vernul a demisionat în ur» 


ma alegerilor parlamen. 
tare. j 


In urma reluărei relaţiilor diplomatice  polono-lituaniene, ministrul 


lituanian Oberst Seripa (x) a sosit la Varşovia 


«EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68, 


rida, cari se ascunseseră în împre- 
jurimile oraşului în timpul lupte- 
lor, s'au înapoiat azi dimineaţă ia 
casele lor. 

Echipe ae lucrători curăţă stră- 
zile de dărâmături, iar jandarmii a- 
sigură ordinea, 

TEROARE ŞI PANICA LA 


BARCELONA 
HENDAYE, b (Rador). — Agenţia 


Stefani află din Barcelona că în ca- 
pitala catalană domneşte o adevărată 
panică, accentuată mai ales prin faptul 
că se aşteaptă intrarea neîntârziată 4 
naționaliștilor în. Tortosa. Inutilitatea 
rezistenţei devine tot mai evidentă. 
Pe ziduri sunt găsite în fie- 
care dimineaţă în diferite car- 
tiere ale orașului afişe anonime 
prin care guvernul şi comanda- 
mentul militar sunt somate să 
se predea generalului Franco., 


importul în Cehoslovacia al ziarelor 
şi cărţilor din Germania, şi vice- 
versa, 

3) Se va acorda o amnistie de care 
vor beneficia aproximativ 900 per- 
soane. : 

4) Se va acorda autonomie şeoli- 
lor. 

5) Se va proceda la o nouă delimi- 
tare mai limpede a circumseripţiilor 
cehe şi a celor ale minorităţilor ger- 
mane, creîndu-se totdeodată o or- 
ganizaţie centrală pentru aceste cir- 
cumscripții, 

6) Se va stabili întrebuințarea 
limbii germane în anumite cazuri 
cu deosebire în chestiunile adminis- 
trative, 

Partidul german al sudeţilor va 
răspunde săptămâna aceasta la pro- 
ectele formulate de d. Hodza în 
cursul negocierilor de săptămâna 
trecută 


A fost arestat și ma- 
reşalul Budienny 


MOSCOVA 6. (Transcon= 
ti). — Din cauză că m: *e- 
şalul Budienny nu a mai 
fost văzut în public, iar 
portretele sale au fost e» 
trase din comerţ, circulă 
svonuri că a fost arestat. 

Fe 

MOSCOVA 6 (Transcon- 
ti). — Bulganin, preşedin- 
tele consiliului rusesc al 
Comisarilor şi al comisiu- 
nei afacerilor străine u 8o- 
vietului naționalităților, a 
fost arestat. Bulganin a 
fost anterior preşedinte al 


consiliului  mumnicival din 
Moscova. 


„Amrestabilit unitatea 


“unui 
Cuvântarea d-lui 
VIENA, 6 (Rador). — Cancela- 
rul Hitler a sosit eri la Inns- 
bruck, unde populaţia i-a făcut 
o primire foarte călduroasă. 
Fuehrerul a pronunțat discur- 
sul său în favoarea plebiscitului 
în sala cea mare a Expoziţiei, o- 
cupată până la ultimul loc. A- 
sistența a întrerupt foarte des, 
cu entuziaste aclamații, cuvân- 
tarea d-lui Hitler. $ 


Cancelarul Hitler a arătat că 
adevărata forță este coordona- 
rea acțiunei cetăţenilor într'o 
voință unică, 

După ce sa ocupat de soarta 


popor! 


Hitler la Innsbruk 


celor 10 milioane de germani ce 
au dreptul să dispună de pro- 
priul lor destin, dar cărora li s'a 
creiat o «situaţie tragică», ora- 
torul a spus: 

«După 10 Aprilie toată o- 

menirea va şti. că în zi! -a 
de 13 Martie un singur om 
a restabilit unitatea unui 
popor şi că o lună mai târ- 
ziu poporul - a confirmat 
încrederea sa în acest 
om, : 
In tot cursul serii populaţia 
Tirolului _a aprins locuri pe 
munți în semn de omagiu pen- 
tru Fuehrerul-Cancelar. 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere.